Psihologia varstelor IV. ADOLESCENTA Cea mai mare parte dintre noi utilizim termenul adolescenta pentru a desemna un interval precis de timp, care ar incepe odati cu primii ani ai ciclului secundar, adica intre 12 si 20 de ani. De fapt perioada acoperita de adolescenta este relativ vaga. Dacd vom include procesul fizic al pubertitii in ani de adolescent, va trebui si considerim ci adolescenta incepe inaintea farstei de 12 ani, mai ales in cazul fetelor, la care pubertatea debuteaza uneori spre 8-9 ani. Este mai logic si concepem adolescenta drept perioada situati din punct de vedere psihologic si cultural intre copilarie si varsta adult’, Este o perioada de tranzitie pe durata cAreia copilul se schimbi din punct de vedere fizic, mintal si emotional, pentru a deveni un adult. Toti copiii trebuie s4 parcurgi aceasti etapa de tranzitie pentru a atinge statutul de adult. in cultura noastrd, etapa de tranzifie este adesea foarte hunga, intinzdndu-se aproximativ intre 12 si 18 ani, uneori chiar mai mult pentru cei care isi continud studiile, amanand astfel objinerea statutului complet de adult. Schimbirile fizice si emotionale legate de aceasta tranzitie sunt atat de spectaculoase incAt adesea adolescenta este asociati cu o perioada tumultuoasi si stresantd, Aceasti descriere este 0 exagerare a tulburarii emofionale trait de majoritatea adolescenfilor. 1. Dezvoltarea fizica > Numeroascle modificari fizice legate de pubertate sunt reglate in mare de sistemul hormonal, care joacd un rol central in metamorfoza psihica la adolescenti. Hormonii Hormonii sunt produsul secretiei diferitelor glande endocrine ale corpului. Ei regleaza cresterea pubertara si schimbarile fizice in mai multe moduri. Aceste schimbiri sunt prezentate fn tabelul urmator. Printre glandele endocrine, cea mai important este hipofiza: ea este cea care declanseazi producerea de hormoni de catre celelalte glande. Glande Hormoni secretagr Functie in reglarea eresterii Tiroida Tiroxina Tnflucnjeaz dezvoltarea normali a ereierului gi ritmul global al cresteri Testicule (la baieti) | Androgeni Participa la anumite schimbari pe durata pubertafi, in special {in dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la fete. Suprarenale’ Testosteron ‘Joaca un rol esential in formarea organelor genitale masculine anterior nasterii, de asemenea declangeaz_ secventa modificarilor caracterelor sexuale primare si secundare pubertare la baiefi ‘Ovare (a fete) Esvadiol Influenteaz& dezvollarea ciclului menstrual gia Sinilor fa Fete, afectind ins& mai putin caracterele sexuale secundare decat 0 face testosteromul la ait Hipofiza Somatotrop InfluenfeazA viteza de maturare fizicé. Transmit semnale care Hormoni de eliberare a altor | vor permite altor glande sa initieze secretia hormonala. hormoni, 157Prep. Mihaela BOZA Desigur, hormonii joaci un rol primordial in crestere inci de la cea mai frageda varsti, Tiroxina (produsi de glanda tiroid’) este prezent inc dintr-a patra lund de sarcina si pare si participe Ja stimularea dezvoltarii normale a creierului. Hormonul de crestere este secretat de hipofiza la zece siptimani dup’ conceptie, contribuind la stimularea cresterii extrem de rapide a celulelor $i organelor corporale, Testosteronul este produs anterior nasterii de fitul masculin si influenjeaz atat dezvoltarea organclor genitale cat si anumite aspecte ale dezvoltarii creierului. Dupa nastere, ritmul cresterii este reglat in mare parte de tiroxind si somatotrop. Tiroxina este secretati in cantitate mare pe durata primilor doi ani de viat, apoi nivelul ei seade si riméne stabil pana la adolescent& (Tanner, 1978). Androgenii secretati de testicule si ovare, precum gi de glandele suprarenale rman la nivele extrem de reduse pana spre varsta de 7-8 ani, cnd glandele suprarenale isi marese productia; acesta este primul semnal al modificarilor pubertare. Dupi aceasta etapa, se produce 0 seeventi complex de schimbari hormonale Sincronizarea acestor evolutii variazi mult de la un copil la altul, secventa ramane ins aceeasi. Procesul debuteaza printr-un semnal din partea hipotalamusului care, 1a debutul pubertifii comand’ hipofizei secretia in cantitati mai mari a gonadotropinelor. La rindul lor, acestia vor stimula dezvoltarea glandelor din testicule si ovare, care vor produce testosteronul la biiefi si estradiolul la fete, Pe durata pubertifii nivelul testosteronului creste de 18 ori fafa de perioada prepubertara iar cel al estradiolului de 8 ori (Nottelmann et al., 1987). Simultan, hipofiza va secreta si alti trei hormoni care interactioneazi cu hormonii sexuali, influengand cresterea. De fapt, folosirea termenilor de hormoni “masculini” si “feminini” este incorecti. Atat barbatii cat si femeile posedi 0 anumita cantitate din acesti hormoni (estrogeni si androgeni); diferenta este in principal cantitativa. ‘Nu este inc explicati blocarea hormonald la sfargitul pubertitii. Se stie cd nivelul hormonilor de crestere si a gonadotropinelor produse in hipofizi se prabuseste, iar ritmul modificarilor corporale se incetineste progresiv la varsta adulti. Talie, morfologie si musculaturd Modificarile taliei sunt una dintre schimbarile cele mai evidente la adolescenta. Datorita miririi concentratiei hormonilor de crestere, in aceasta faz adolescentul poate creste cu 8-15 cm pe an. Dupi acest puseu de crestere, adolescentul continua si creasci si si capete greutate pana la atingerea varstei adulte. Morfologie. Diferitele parti ale corpului copilului nu ating dimensiunile finale cu acelasi ritm, Astfel, morfologia si proporfile copilului tree prin mai multe schimbari succesive. Primele se miresc miinile si picioarele, iar apoi trunchiul. Datoriti acestei asimetrii a corpului, adolescentii sunt adesea considerati stingaci sau cu defecte de coordonare. $i totusi, cercetarile (Robert Malina, 1990) au artat c& nu exist vreun moment in dezvoltarea adolescentului in care acesta si prezinte o scdere sistematic’ a abilititilor in executarea sarcinilor fizice. Capul si fata copiilor se transforma i ele. La varsta scolara, dimensiunea maxilarelor se modified pentru a adaposti noua danturd. La adolescent, mandibula si fruntea devin mai proeminente. De aceea, adesea fetele adolescentilor sunt “in colfuri” si osoase, mai ales la baieti, spre deosebire de prepubertate. Musculatura. Fibrele musculare, la fel ca si fesutul osos, suferd un puseu de crestere la adolescent, devenind mai masive gi mai dense. Prin urmare, forta muscular a adolescentilor se mireste considerabil in cAtiva ani, Se observi o astfel de crestere atat la biieti cat si la fete, dar aceasta este mult mai intensi la baiefi. La birbatul adult, masa musculard reprezinté circa 40% din masa corporal totala, fata de numai 24% la femeia adult. 158Psihologia varstelor O asemenea diferent intre sexe pare a fi imputabild diferenfelor hormonale. in plus, contrastul se accentueaz datoriti diferentelor de nivel de activitate fizic8. Baietii fac mai mult sport, se misc mai mult si fac mai mult efort fizic. Tesutul adipos, situat sub piele, constituie o alti component esentiala a corpului. Se observa o diferent foarte neti intre cele dou sexe in ceea ce priveste modelul de dezvoltare. La nastere, fetifele au o mas& adipoasi ceva mai important decat baiefii iar aceast diferent se accentueazt in mod gradat pe durata copiliriei pentru a se impune vizibil la adolescenta. La fel ca gi in cazul fesutului muscular, diferentele sexuale se pot atribui parfial modului de viaya sau gradului de activitate fizic’. Sanéitatea Adolescentii sufera de mai putine boli acute decat sugarii sau copii prescolati si scolar’, dar indicii de mortalitate si ai accidentelor crese in mod sensibil. Aceasta se datoreazi pe de o parte accidentelor de masina (acolo unde adolescentii au dreptul si conduc) si suicidului. Se constati de asemenea cresterea incidentei celor dou principale tulburari de alimentatie: bulimia si anorexia mentald, Bulimia se caracterizeaza printr-o “o preocupare obsesionali legati de greutate, prin episoade recurente de alimentare exagerati insotite de un sentiment subiectiv de pierdere a controlului si recurgerea abuzivd la vomé, la exercitii fizice gi purgative, in scopul compensirii efectelor acesteia”. Alternanta perioadelor de alimentare si de privare este normalé la toi indivizii, Numai atunci cdnd excesul de alimentare este insotita de un tip de eliminare fortatd se poate vorbi despre sindromul bulimic. Anorexia mental este mai putin frecventi decat bulimia dar poate fi mortal. Acest sindrom se caracterizeazi printr-un: “comportament orientat spre sciderea in greutate, 0 team intens& de a se ingrasa, o perceptie eronat a propriului corp, amenorea si refuzul incapatanat de a mentine o greutate normala.” Cauzele acestor doud tipuri de tulburiri par si find, inci o dati, de distanta dintre reprezentarea interna (modelul intern) pe care si-o face fata despre corpul pe care ar dori si-l aiba si perceptia pe care o are despre propriul corp. Frecventa acestor doud sindroame este in crestere in primul rnd pentru c& talia fin3, aproape prepuberd reprezinta standardul estetic in multe tari Fetcle afla de tinere, in mod explicit si implicit, cat de important este si fii seducdtoare, umul dintre criteriile cele mai importante find si greutatea. Studiile recente au aratat cA circa trei sferturi dintre adolescente au urmat deja un regim alimentar de slabire, asemenea practicd fiind mult mai rard la baieti. 2. Dezvoltarea cognitiva 2.1, Perioada operatiilor formale dupa Piaget. Perioada operatiilor formale reprezinta, in teoria piagetiand, a patra si ultima perioada important a dezvoltirii cognitive, Ea incepe la adolescenfa, atunci cand copilul devine capabil de a manipula si organiza atat ideile cat si obiectele. Observafiile lui Piaget I-au condus pe acesta la concluzia c& aceasti noua perioada in dezvoltarea cognitiva survine rapid la adolescent, undeva intre 12-16 ani, Perioada operatiilor formale cuprinde o serie de elemente cheie De la imediat 1a posibil. Una dintre primele etape ale acestui proces 0 constituie capacitatea copilului de a extinde abilitafile de rationament operatoriu concret la obiecte pe care nu le poate manipula in mod direct si la situafii pe care nu le-a trait vreodatd. Aceast& capacitate este esentiald pentru dezvoltarea ulterioard adolescentului, ficdnd posibild evaluarea sistematica a viitorului, Adolescentul incepe si gandeascd diversele posibilitati si opjiuni care i se oferd: si 159Prep. Mihaela BOZA = meargi sau nu la universitate, si se cisitoreasc sau nu, si aibi sau nu copii. El poate ev consecintele viitoare ale actelor prezente, ceea ce permite planificarea pe termen lung. Rezolvarea problemelor. Operatiile formale se caracterizeaz si prin capacitatea cercetare sistematicd si metodici ce permite gasirea unei solutii la o problema. Pentru a cer acest fenomen, Piaget si Inhelder au prezentat unor adolescenti probleme complexe, cel adesea extrase din domeniul stiinfelor fizice. Intr-una dintre aceste probleme, subiectii au pi mai multe sfori de lungimi diferite si obiecte de greutati diferite care puteau fi legate pentra forma pendule. Li s-a arditat cum si pomeasci dispozitivul. Sarcina subiectului era de a st care factor sau combinatie de factori determina “perioada” de oscilafie a pendulului: lun; sforii, greutatea obiectului, forta impulsului sau indljimea de pomire a greutatii (solutia era, evident, lungimea sforii). Daci veti da aceasta problema unui copil in stadiul operatiilor concrete, el va inc mai multe combinatii ale acestor factori variind lungimea corzii, greutatea sau impulsul. El incerca de exemplu sa foloseasca o greutate mare cu o sfoard lunga, apoi o greutate mica sfoard scurti. Dat fiind ci ambii parametri au fost modificati, ii va fi imposibil si ex concluzie valabilé, privind efectul specific al fiecirui factor. Adolescentii ajunsi in faza operatiilor formale adopt in general 0 atitudine ma sistematicd, incercdnd s4 modifice numai cate un factor. Ei vor plasa un obiect greu la capitul a trei bucdti de sfoari, iar apoi vor agita un obiect usor la capetele celor trei sfori. Bineinfeles c& nu fofi adolescenfii sunt atat de metodici in demersul lor (si nici toti adulfii). Se constata totusi 0 diferent notabild in strategia utilizata de un copil de 10 ani si un adolescent de 15, diferenta care marcheaza trecerea de la operatiile concrete la operatiile formale. Logica. Un alt aspect al acestei transformari a gandirii o constituie aparitia logicii deductive in repertoriul capacititilor copilului. Copilul aflat in etapa operatiilor concrete este capabil si utilizeze un rationament de tip inductiv, adicd poate ajunge 1a 0 concluzie sau o regula pornind de la experienfe individuale. Logica deductivd, care constituie o forma de rafionament mai sofisticat’, presupune o relatic de tipul “dacd....atunci”, implicdnd 0 ipotezi de pornire: “Daca tofi oamenii sunt egali atunci tu si cu mine suntem egali”. De la varsta de patru-cinci ani, copii pot sesiza o astfel de relatie, dar numai daci ipoteza de pornire este reali, faptic valabila. Din contra, abia la adolescent tinerii pot sesiza aceasta relatie logica fundamentala si aplice. © mare parte din logica stiinfific este de tip deductiv. Se pleaca de la o teorie pentru a se emite afirmatii: “Dacd aceasti teorie este adevarati, atunci ar trebui si observam cutare fenomen”. in acest demers se merge dincolo de simpla observatie. Pot fi imaginate evenimente care nu s-au petrecut niciodata dar care ar trebui s& se petreacd. Aceasti transformare a gindiri atesti continuitatea procesului de decentrare care incepe cu mult mai devreme in cadrul dezvoltarii cognitive. Copilul din faza preoperatoric se elibereaza in mod gradat de perspectiva sa egocentric pentru a putea fine seama de perspectiva fizicd sau emofionala a celorlalti. in perioada operafiilor formale, adolescentul mai face un pas inainte, eliberdndu-se de constrangerile experientelor sale specifice. Activitate: Precizati cel putin cinci verbe ce desemneaza operajii mentale pe care adolescentul le poate efectua 3. Conceptul de sine si stima de sine Stima de sine se modified odata cu inaintarea in varst&; de obicei ea diminua usor spre inceputul adolescenfei, pentru a creste apoi in mod regulat si substantial (Harter, 1990; Wigfield 160Psihologia varstelor et al,, 1991). Spre sfirgitul adolescentei, tinerii adulfi de 19-20 de ani prezinti o stima de sine mult mai ridicati decdt la varsta de 8 sau 11 ani, ScAderea stimei de sine 1a inceputul adolescentei pare a fi legaté mai degraba de schimbirile scolare si de cele pubertare decét varstei cronologice (Harter, 1990). Cercetitorii au remarcat aceasta scddere a elevii care ajung mai timpuriu in scoala secundara. Atunci cand tranzitia se face mai gradat, nu apare nici o scddere a stimei de sine la debutul adolescentei O alta modificare revelatorie se manifesta la nivelul termenilor pe care un adolescent fi utilizeazé pentru a se defini, termeni care devin din ce in ce mai abstracfi. lati un exemplu, ispunsul dat de o adolescenta de 17 ani la intrebarea “Cine sunt eu ?” (Montemayor si Eisen): ‘Sunt 0 fiingdt umand. Sunt o fata. Sunt o persoand. Nu stiu cine sunt, Sunt in zodia sdgettitorului, Sunt ambitioasa. Sunt foarte curioasd. Nu sunt individualista. Sunt singuraticd. Sunt pentru democratie. Sunt radicalé. Sunt conservatoare. Sunt atee. Sunt 0 persoand care nu poate fi clasificata. De altfel, nici nu vreau sifu clasificatd.” Este vizibil faptul c& pentru a se defini aceasta fatd se referd mai putin la caracteristicile sale fizice sau la aptitudinile sale decdt ar face-o un copil mic. Ea se deserie prin trisituri abstracte sau prin ideologiile la care aderi Studii recente efectuate de Harper arata variafia conceptului de sine in adolescent in functie de rolul asumat: elev, cu prietenii, in relatii sentimentale (Harter si Monsour, 1992) Conceptul de sine devine mai suplu, categoriile fiind mai putin rigide. Activitate: Rugati o persoana pe care o cunoasteti bine si rispunda in seris de 15 ori la {intrebarea “Cine sunt eu?”, Analizafi rispunsurile observand in cate categorii se pot incadra acestea. Conceptul roluritor sexuale la adolescenfé. Copiii de sapte opt ani par si trateze categoriile de gen ca si cum acestea ar fi guvernate de reguli imuabile; adolescentii ins realizeazi faptul ci exist’ o gama vasta de comportamente in interiorul fiecirui grup de gen. Astfel, 0 minoritate de adolescenfi si tineri incep si se defineascd folosind atat trasituri masculine cat si feminine. La inceputurile cercetirilor in acest domeniu, psihologii opuneau in mod net masculinitatea si feminitatea plasindu-le pe acelasi continu. Totusi, lucrarile lui Sandra Bem (1974) si Janet Spence si Robert Helmreich (1978) au ardtat cA este posibil ca un individ sa-si exprime in acelasi timp aspectele feminine si masculine ale personalititii sale, de exemplu sensibilitatea si independenta, tandrefea si afirmarea de sine. Dupa aceasti noua abordare a rolurilor sexuale, masculinitatea si feminitatea sunt vazute ca find doud dimensiuni distincte. O persoand poate poseda oricare dintre aceste doud dimensiuni intr-o anumité masura, intr-un grad mai ridicat sau mai coborit, sau si le posede pe ambele simultan. Termeni utilizagi pentru a descrie cele patru posibilitafi ce decurg din acest model sunt prezentafi in figura. 161Prep. Mihaela BOZA MASCULIN. | NEDIFERENTIAT Cele doud modele traditionale ale rolurilor sexuale sunt cel masculin si cel feminin. Doua noi model apar atunci cnd sunt [uate in considerare rolurile sexuale dup’ noua abordare: subieofii androgini, cei care se descriu in acelasi timp prin trisituri masculine si feminine marcate si subiectii nediferentiati, care se descriu a fi lipsifi de ambele categorii de trasituri, Studiile au ardtat c& circa 25-35% dintre elevii americani de liceu se definese drept androgini (Spence si Helmreich, 1978). In acest grup se afl mai multe fete decat baiefi. © descoperire inc mai surprinzitoare arati cd modelele masculin si androgin sunt corelate cu o stim de sine ridicatd, atat la adolescenti cat si la adolescente. Se poate explica acest fapt prin presupunerea c& $i baiefii si fetele valorizeazd caracteristicile care definesc stereotipurile masculine, cum ar fi independenta si competenta. Astfel un baiat poate dezvolta 0 stim de sine ridicata adoptand un rol masculin traditional, Pentru fete ins, adoptarea unui rol feminin traditional fara caracteristici masculine pare si determine un risc de stimi de sine redusd. Asemenea descoperiri sugereaza cl, dacd formarea unor reguli rigide sau a unor modele de roluri sexuale este un proces normal si chiar esenfial la copiii mici, o risturnare a acestor reguli pare a fi necesara la adolescent, in special la fete, la care un concept de sine de tip androgin pare a fi mai degraba asociat cu o serie de consecinte pozitive. Activitate: Alcituiti un portret psihic al androginului care si cuprinda cel putin 10 trasdturi. 4, Perspective teoretice asupra dezvoltirii personalititii adolescentului Freud Stadiul genital, al patrulea si ultimu! stadiu psihosexual definit de Freud, se instaleaza la adolescenfa. Pulsiunile sexuale “adormite” pe durata perioadei de latent se trezese sub efectul schimbirilor fiziologice, iar pulsiunile sexuale sunt orientate cétre partenerii de sex opus. Principalul scop psihosexual al acestui stadiu corespunde deschiderii catre sexualitatea adulta. Erikson in descrierea pe care o face referitor la dilema adolescentului intre identitate si difuziunea rolului Erikson subliniazi cd, pentru a ajunge la maturitatea identitafii sexuale si profesionale, fiecare adolescent trebuie si-si reexamineze identitatea gi rolurile pe care trebuie si si le asume. El trebuie si dobandeasci o perceptie de sine integrate a ceea ce este gi ce doreste si fie si a rolului sexual corespunziitor. Riscul rezida in confuzia provocat de multitudinea rolurilor care i se oferd. in aceasta perioada, gandirea adolescentului devine un fel de moratoriu 162Psihologia varstelor intre copilarie si varsta adult. Fosta identitate nu mai ajunge. Adolescentul trebuie si-si construiasci 0 noua identitate care il va ajuta si-si giseasca locul in multitudinea rolurilor viet adulte: rol profesional, rol sexual, rol religios. Numeroasele variante de roluri care fi sunt oferite provoaca in mod inevitabil confuzia. Modelul identitatii adolescentului dupa Marcia Aproape toate cercetirile actuale privind formarea identitatii adolescentului se bazeazi pe descrierea stadiilor de identitate propuse de James Marcia (1966, 1980). Conform lui, c&utarea identitatii la adolescent se imparte in dowd componente: autochestionarea gi angajarea, Autochestionarea este 0 perioadi de luare a deciziilor in care vechile valori alegerile anterioare sunt repuse in discutie. Aceast etapa se poate instala progresiv sau brusc. Rezultatul procesului de chestionare const intr-o forma de angajare citre un rol sau o ideologie specifica. Conjugand aceste doud elemente vom objine patru stadii ale identitafii: (1) identitatea in faza de realizare (persoana a traversat 0 crizi si si-a luat angajamente) (2) identitatea in moratoriu: individul se chestioneazi fark a face un angajament; (3) identitated depasiti: adolescentul s-a angajat fara a-si fi repus in discutie alegerile anterioare; el a adoptat pur i simplu valorile paringilor si; (4) identitatea difuzd; adolescentul nu a traversat o perioada de criz si mu si-a asumat un angajament; difuziunea exprima fie un stadiu precoce al formarii identitatii (inaintea unei crize), fie un esec in asumarea unei angajiri la sférsitul crizei S-ar pirea cd tinerii care ajung pe piafa forfei de munca dupi liceu isi afirma identitatea profesional mai devreme decit cei care isi continua studiile. Studenfia amand accesul la stadiul de adult, constituind o perioada de intrebiri, de indoieli si reflectii asupra alegerilor posibile. Cei care se angajeaza direct in viata profesionala nu-si mai pot permite acest lux. {ntr-unul dintre rarele studii efectuate pe tineri muncitori, Munro si Adams (1977) au descoperit c& 45% dintre cei care se afl deja in cimpul muncii au atins stadiul “identitatii in faza de realizare”, un numar cu mult mai mare decat cel al studentilor de aceeasi varsti. Activitate: Care este rolul mediului social in dobandirea identititii? Analizati teoriile «lui Erikson si Marcia. - 15, Relatiile sociale 55.1. Relatiile cu pitringii Adolescentii au in fafd doud sarcini aparent opuse in relatiile lor cu paringii: dobandirea autonomiei si pastrarea legiturii de atasament. Aceste dowd procese pot fi observate in cursul relafiei adolescent - pirinfi. Achizifionarea autonomiei se manifesti printr-o crestere a conflictelor intre parinti si adolescent. Mentinerea legiturii se traduce prin continuitatea atagamentului fata de paring. Cresterea frecvenjei conflictelor. Cresterea numérului de conflicte a fost observati de ‘mai multi cercetitori (Steinberg, 1988; Montemazor, 1982; Paikoff si Brooks-Gunn, 1991). in majoritatea familiilor asistim la o multiplicare a conflictelor minore referitoare la probleme cotidiene, cum ar fi regulile de urmat in casi, imbricdmintea, rezultatele scolare, distracyiile sau sarcinile menajere. Adolescenfii si parinfii lor de intrerup mai des si dau dovada de mai pufina rabdare in convorbiri. Aceasti crestere este foarte des intalniti dar nu trebuie s& credem c ea dauneaza in mod grav calititii relatiei adolescent parinte. Steinberg estimeaza ci doar circa 5-10% dintre familiile 163Prep. Mihaela BOZA americane studiate suferd o deteriorare catastrofici a relafiei pirinti-copii in decursul primilor ani de adolescenta. Totusi, daci multiplicarea conflictelor nu antreneazi o deteriorare a relatii, atunci ce semnificd ? Numerosi teoreticieni sugereazi c&, departe de a fi un fenomen negativ, ea poate constituie un fenomen sinatos si necesar in dezvoltare: ea ar face parte din procesul de individuare si separare (Steinberg, 1988, 1990; Hill, 1988). La primate se observ acelasi tip de crestere a frecventei conflictelor, in special intre masculii adulti gi cei adolescenti. La oameni, unele rezultate arati ci fenomenul este legat mai pujin de varsti si mai degrabi de modificarile hormonale ale pubertifii, ceea ce tinde si susfind ipoteza caracterului siu noimal sau chiar necesar. De exemplu, intr-un studiu longitudinal realizat de Stemberg (1988) a fost urmarit un grup de adolescenti pe o perioada de un an, cu scopul evaludtii stadiului lor pubertar si calitatea relatiei lor cu parintii la inceputul si la finele anului. El a descoperit cA la debutul pubertatii, legaturile familiale slabesc, conflictele se dubleaza iar copilul dobindeste o autonomic sporita. Alfi cercetatori (Inoff-Germain si al., 1988) au aprofundat aceasti cercetare masurand nivelul hormonilor in singe i demonstrand existenta unei corelatii cu numarul de conflicte cu parintii. Cauzele afirmate de acest model sunt, evident, foarte complexe. Schimbarile hormonale sunt adesea legate de o crestere a siguranjei si increderii in propriile forfe, mai ales la baieti. $i reactia parinjilor poate juca un rol important. Schimbirile pubertare vizibile pot mari ingrijorarea lor. Ei vor incerea si exercite o dominare mai important’ asupra adolescentului pentru a-I proteja de riscuri Se pare ci, de fapt, perioada adolescenfei este mai stresanti pentru parinfi decdt pentru adolescenti. Circa doua treimi dintre parinti percep perioada adolescentei drept cea mai dificila a rolului lor parental, datoriti pierderii controlului asupra adolescentului si grijilor privind securitatea sa, Atasamentul fata de ‘parinfi. in mod paradoxal, nici cresterile in frecventa ale conflictelor familiale si nici distanfarea fafa de parinfi nu semnificd 0 disparitie sau atenuare a atagamentului adolescentilor fafa de familia lor. Un studiu al lui Hunter si Youniss (1982) sprijind aceasta idee. Hunter si Youniss au pus 8 intrebari unor elevi si studenti de 9, 12, 15 si 19 ani asupra relafiilor cu mama lor, tatil lor gi prietenul lor cel mai bun, Rezultatele arati 4 intimitatea cu mama §i tatal scade in perioada adolescenfei in timp ce cea fati de prieteni creste. Totusi adolescentii fi percep in continuare pe pirini drept baz de sigurant ‘Acest model de baz este confirmat de alte cercetiri. De exemplu, Greenberg indica faptul ci sentimentul de confort si de fericire al unui adolescent este mai degraba legat de atasamentul fata de parinfi decat de calitatea atasamentului fata de prieteni. in general aceste date converg spre faptul ci relatia central cu parintii si atasamentul fati de ei continua si fie foarte importante la adolescenta, chiar si in conditiile dobandirii unei autonomii crescute. Activitate: Comparati manifestirile atagamentului fa adolescent si la copilul de varsti scolara. Relatiile cu grupul de adolescengi Relatiile cu grupul celor de aceeasi vast ocupa intr-un mod evident un loc important la adolescenta, Situafia este cu atat mai interesanté cu cit ea nu a fost intalniti ta copil si nu va mai fi intdlnita la adult, Adolescentul isi petrece cea mai mare parte a timpului in compania altor adolescenti de varsta sa, acordand mai putin de 5% din timpul lor fiecdrui parinte. Ei acorda 164Psihologia varstelor a 40 din timp pentru distractii, iar aproape jumatate din aceste 40% sunt petrecute in discutii si activitati cu prietenii (Larson, 1984) Aceste prietenii sunt foarte stabile, Ele cresc si in complexitate si devin formative in plan psihologic. in prieteniile adolescentilor se dezvolta intimitatea in sensul c& participantii isi impartisesc sentimentele lor cele mai profunde si secretele. De asemeni, loialitatea si fidelitatea devin componente esentiale ale prieteniei (Berndt si Perry, 1990). Aceasti serie de schimbari nu traduce o simpli modificare a utilizarii timpului liber. insasi functia grupului de colegi se modifi’. La scoala primari, grupurile de colegi constituie un spatiu interpersonal care permite exersarea relafiilor interpersonale si adaptarea la mediul cultural. La adolescent, ins, prietenii si grupul joac un rol complet diferit, Adolescentul initiaz’ acum trecerea lent de la stadiul de dependent infantil la cel de autonomie adult’, iar grupul constituie vehiculul acestei tranzitii. Dupa cum remarca si Erikson, spiritul de clan si puternicul conformist fata de grup reprezinté o etapa normalA, dacd nu chiar esenfiala a acestui proces. . Schimbari in planul conformismului, Adeziunea la grupul de .colegi pare si se intensifice spre varsta de 13 14 ani pentru a se estompa apoi progresiv pe misurd ce adolescentul ‘si construieste 0 identitate mai independent. Thomas Bemdt (1979) a cerut unor tineri s4 spun ceea ce ar face ei intr-o serie de situafii ipotetice in care prietenii lor ar dori si comit’ acte apuse propriilor dorinfe si conceptii despre bine si rau. Situafiile propuse descriu acfiuni utile sau “‘prosociale”, neutre si usor antisociale. ati un exemplu de situatie antisociala: Esti cu un grup dintre cei mai buni prieteni intr-o seardi de Halloween, ei vor sd se ducd sit arunce cu rosii in ferestrele oamenilor, iar tu nu esti sigur ed vrei s& participi. Prietenii va incurajeaza spundnd ca este imposibil sa fiti prinsi. Ce ati face in realitate in aceasta situayie ? Rezultatele arati cd influenta pe care grupul de prieteni o are in situatiile neutre sau prosociale nu variazi prea mult cu varsta. in schimb, conformismu! in situafiile antisociale atinge un varf spre varsta de 14 ani Modificdri in structura grupului de prieteni. Structura grupului de prieteni se schimba si ea in cursul adolescenjei, Dunphy a efectuat un studiu privind formarea, dizolvarea si interactiunea grupurilor de adolescenti intr-un liceu din Sydney, Australia, intre 1858 si 1960. Prima forma de grup pe care Dunphy 0 numeste clica (in romaneste un termen mai adecvat ar fi bisericufa), este constituit din 4-6 adolescenti care par a fi puternic atasafi unul de celAlalt. Clica susciti 0 adeziune puternica iar membrii ei sunt foarte apropiati. La inceputul adolescentei clica este formati de obicei din indivizi de acelasi sex, vestigiu al unei trisaturi caracteristice preadolescentilor. in mod gradat, aceste clici se topesc intr-un grup mai larg, compus din mai multe clici de baieti si fete, grup denumit de Dunphy banda (termen romdnesc mai adecvat - gasca). in continuare banda se dizlocd pentru a forma noi clici, heterosexuale de data aceasta, cedind in final locul cupturilor. Dupi Dunphy, constituirca bandei are loc la varsta de circa 13- 15 ani ceea ce corespunde perioadei in care individul oferi cea mai mare vulnerabilitate la influenta grupului de colegi. Astizi, nu tofi cercetatorii impartigesc punctul de vedere al ui Dunphy dup care banda ar fi compusa din mai multe clici. Brown (1990) de exemplu foloseste termenul de banda pentru a se referi la un grup definit printr-o anumita reputatie, grup la care adolescentul este asociat fie prin alegerea sa personalA fie prin desemnare de cdtre colegi. Grupuri ca “sportivii”, “tocilarii” sau “batdusii” sunt bande in sensul acesta. Invers, clica reprezinta intotdeauna un grup ales de adolescent. Brown este de acord insi cu Dunphy privind faptul ci la inceputul adolescentei, clicile sunt formate aproape integral din indivizi de acelasi sex iar la sfargit devin mixte, Oricare ar fi denumirea utilizaté, teoreticienii sunt de acord asupra functici preponderente a grupului de prieteni. Acesta permite adolescentului sa efectueze tranzitia de la 165Prep. Mihaela BOZA interactiuni sociale intre membrii de acelasi gen la relatiile sociale heterosexuale. Individul de 13-14 ani poate efectua primele sale experiente de relatii sociale heterosexuale in interiorul mediului protejat al bandei sau clicii, Abia mai tarziu, dup dobandirea unei anumite inerederi in sine, el se va angaja intr-o relatie de cuplu. Activitate: Care sunt efectele negative si cele pozitive ale conformismului Ia adolescenti? Orientarea sexual la adolescenti Una din problemele majore ale adolescentei in ce priveste orientarea sexual pare a fi homosexualitatea, Oricare ar fi cauza, doar o minoritate dintre adolescenti are o orientare homosexuald, Homosexualitatea provoacd numeroase prejudecifi si stereotipuri asociate cu un risc ridicat de probleme la adolescent. Astfel, patru cincimi dintre adolescenii homosexuali interogati intr-un studiu condus la Minneapolis au prezentat degradari ale performantelor scolare, mai mult de un sfert renungénd la studii din liceu (Remafedi, 1987). Adolescentii homosexuali sunt pusi in situatia de a decide dacd este sau nu oportun si-si afirme identitatea sexual’ in fata celorlalti. Cei care o fac se pare ci preferd sa 0 faci in fata prietenilor decat a parintilor, in ciuda riscurilor. in studiul sau, Remafedi a constatat ci 41% dintre tinerii homosexuali masculini si-au pierdut cel mai bun prieten din cauza orientarii lor. Alte studii sugereaza faptul c& doud treimi dintre tinerii homosexuali nu si-au afirmat orientarea sexual’ in fata parinfilor Oricum, s-ar prea c& dispunem de putine informatii despre tinerii homosexuali. Este usor insa de dedus c& perioada adolescenjei este deosebit de dificil pentru membrii acestui grup. Spre deosebire de ceilalti, adolescentii homosexuali trebuie si depiseasci o problem’ suplimentara in definirea propriei identitati. Depresia ta adolescenga. Multa vreme psihiatrii au considerat ci depresia se manifest’ numai la adulfi. in zilele noastre s-a dovedit deja cd depresia este un fenomen foarte rspandit la adolescenti, putind atinge chiar si copii mai mici. in doua studii diferite, conduse in Statele Unite si Anglia, Thomas Achenbach si Michael Rutter au descoperit cf, dupa relatirile parintilor sau profesorilor, 10% dintre preadolescenti par a fi nefericiti, tristi sau deprimati. La adolescenti aceasta proportie atinge 40%. Atunci cand li se cere adolescentilor si-si descrie starea de spirit, aproape o cincime dintre ei descriu stiri depresive de la moderate la grave. Atunci cand aceste episoade se prelungesc dincolo de 6 luni, fiind asociate cu tulburdri de somn sau alimentafie si dificultafi de concentrare, se poate vorbi despre depresia clinica sau starea depresiva. Este interesant de notat c4, printre preadolescenti, baiefii sunt in general mai deprimati decat fetele, Din contra, la adolescenti (si adulti), fetele sunt mai degraba subiectul depresiilor si stlrilor depresive cronice, depresia fiind unul dintre rarele tipuri de psibopatologie sau comportament deviant mai freevent la femei. Depresia poate conduce la suicid. Acesta este foarte rar la preadolescenti. Chiar si printre copiii de10-14 ani, suicidul reprezinti mai pufin de 1 caz la 100000 pe an in Statele Unite. Din contra, la tinerii intre 15 si 19 ani, rata suicidului este de 9 ori mai ridicata si nu a incetat si creasc’ in decursul ultimilor ani, Incidenja suicidului este de patru ori mai mare la baieti decat la fete si aproape de dowd ori mai mare Ia albi decat Ia celelalte rase, cu exceptia amerindienilor care prezinta riscul cel mai ridicat, Suicidul poate fi considerat forma ultima a comportamentului deviant. in schimb, dupa estimarile curente, tentativele ratate de sinucidere sunt de 3-9 ori mai multe la fete decat la baiefi. Fetele folosesc mai des otravirea, in general mai putin eficienta. In Quebec, de exemplu, 12% din populatia intre 15 si 24 de ani au admis cd ar fi avut idei suicidare 166Psihologia varstelor in decursul ultimelor 12 luni. in acelasi esantion, prevalenta parasuicidului (totalitatea gesturilor suicidare ce mu conduc la moarte) este de 6% fata de numai 3.7% in populatia general. Este foarte dificil de descoperit care sunt factorii care conduc Ia reusita suicidului, intrucdt principala persoand vizati nu mai poate fi interogata. Cercetitorii si clinicienii trebuie si se mulfumeasci cu declaratiile rudelor sau persoanelor apropiate despre starea psihici a tandrului. Tulburirile de comportament de tipul agresivitatii sunt curente, la fel ca gi antecedentele familiale de tulburari mintale, alcoolism sau consum de droguri (Hawton, 198&). Dupa Schaeffer (1988), cel putin alte trei elemente ar mai intra in ecuatie: (1) un eveniment declansator, sub forma unei crize cu parintii, o respingere sau o umilire, ruptura unei relafii sau un esec; (2) 0 alterare a stirii mintale, de tipul disperdrii sau ridicarea inhibigiilor datoraté alcoolului; (3) 0 ocazie deosebitd: prezenfa unei arme in cas, a unor somnifere in dulapul cu medicamente. Tentativele de preventie a suicidului ta tineri nu s-au dovedit prea fructuoase pana in prezent, desi s-au creat numeroase structuri de sprijin. Mituri privind adolescenja. Adolescenja este perioada care a genetat probabil cel mai mare numar de clisee gi stereotipuri dintre toate perioadele dezvoltarii. Stanley Hall, cel care a redactat prima lucrare de psihologie stiintificd despre adolescenfi la inceputul secolului, considera adolescenfa drept “perioad’ de tumult emotional, marcati de stres si conflicte, dominati de instabilitate, incdlcarea legii si certuri” (Claes, 1995). in cursul anilor, accasti imagine s-a consolidat in spiritul publicului larg ajungdndu-se la deformarea masiva a realitatii $i a faptelor rezultate din cercetiri. Doi cercetitori, Richard Cloutier (1995) si Michel Claes (1995) s-au preocupat de studierea unora dintre miturile asociate cu adolescenta. 1) Primul stereotip analizat de Cloutier vizeaza sexualitatea: “Tinerii de azi igi incep viata sexual de la 13-14 ani”, Rezultatele obfinute ins arati ci majoritatea nu devin activi sexual decat dupa 16 ani, si peste un sfert dintre ei (populatie nord americana) nu au facut-o pani Ja 18 ani 2) Al doilea stereotip se referd la violenf&: “Tinerii trliesc intr-o lume a violentei si sunt mai violenfi ca niciodata”. Cloutier arata cA datele pe aceast tema sunt dificil de interpretat {intrucat nu dispunem de elemente de comparatie cu generatiile precedente. Aceasti imagine a violenfei este vehiculata in special de pres si televiziune; populatia vizat constituie doar o minoritate, 3) Al treilea stereotip se refer la consumul de droguri (far tutun si alcool): “Adolescentii iau droguri si faptul acesta se amplificé permanent”, Rezultatele cercetirilor contrazic acest enunt. De fapt, 80% dintre adolescentii nord americani nu consuma droguri, 14% consuma in mod ocazional si doar 3,5% in mod regulat, 4) Al patrulea stereotip se refer’ la perceptia pe care o au adolescengii despre ei ingisi: “Adolescentii sunt dezorientati si nu au proiecte de viitor”. Acest ultim punct este destul de dificil de evaluat, dar studiile lui Cloutier arat& cl aceastd imagine negativa nu reflecta realitatea, Astfel, majoritatea tinerilor au o imagine pozitiva despre prezentul si viitorul lor. Pe de alta parte ins, 0 proportie importants de adolescenti a avut idei suicidare sau a incercat chiar si se sinucida, Cloutier subliniaza ca, desi se observa o anumita disperare la adolescenti, aceasta este departe de a atinge dimensiunile negative care fi sunt acordate de obicei. Michel Claes a studiat si el patru mituri despre adolescent, sprijinindu-se pe diverse cercetiri. 1) Primul stereotip: “adolescenfa constituie in mod inevitabil o perioada de perturbare in cursul dezvoltirii”. Un studiu efectuat in Anglia de Michael Rutter (1980) arati ci perioada adolescenfei nu oferd mai multe semne de perturbiri psihologice decat alte perioade ale vietii. De altfel, un studiu american condus de Daniel si Judith Offer (1975) arati ci majoritatea adolescengilor au trait o crestere armonioasd, fird tulburdri majore. 167Prep. Mihaela BOZA 2) Al doilea stereotip studiat de Claes afirma cX “pubertatea este o perioada care antreneaz o serie de tulburari in crestere”. Unele cercetiri, mai ales cele ale lui Brooks-Gunn (1983, 1984,1990) arati ci aparitia primelor menstruafii nu constituie neaparat un eveniment negativ; de fapt, adolescentele prezinti un fel de ambivalenfa asociind percepfiile negative (constrangerile fizice) cu cele pozitive (printre altele faptul de a deveni femeie). Doar 20% dintre fete formuleazi doar afirmatii negative. in ceea ce fi priveste pe baieti, majoritatea subiectilor interogati manifesta mai intai sentimente pozitive, dar aproape jumatate exprima ulterior senzafii de neliniste sau surprizd. Alte cercetiri au ardtat cd modificdrile hormonale nu antreneazd neaparat variatii emofionale semnificative. 3) Al treilea stereotip spune ca “relajiile cu parintii sunt in mod inevitabil marcate de conflicte si opozitie”. Am vazut in cursul anterior cd acest lucru nu este foarte exact. 4) in fine, al patrulea stereotip, specific psihologilor si psihiatrilor, este acela ci “este dificil de realizat un diagnostic psihopatologic la adolescen{& pentru ci nu se pot distinge elementele crizei specifice varstei de simptoamele psihopatologice”. Astizi, specialistii admit realitatea depresiei la adolescenfi, subliniind chiar c& tabloul ei este identic la adolescenta si varsta adultd, Claes concluzioneazi ci nu este corect si vorbim despre adolescenta in termeni de crizi ci mai curand in termeni de sarcini de dezvoltare cirora adolescentul trebuie si le fact Fat Activitate: Cautaji contraargumente care pot “demola” fiecare din miturile despre adolescenta. 168