Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Facultatea de medicina
SCHIZOFRENIA
REFERAT GENERAL PRIVIND DIFERITE STATISTICI REALIZATE PE UNA DIN
CELE MAI GRAVE BOLI PSIHICE
Anul I- Grupa I
Studenti:
Armaselu Alin
Azoitei Catalina
Balea Isabella
Baganeanu Marina
2010-2011
CUPRINS
1. Date generale
2. Istoricul conceptului de schizofrenie
3. Epidemiologie
4. Interactiunea familiala in schizofrenie
5. Simptomele pozitive si negative ale bolii
6. Criterii pentru diagnosticare
7. Evolutia si prognosticul schizofreniei
8. Tratamet
9. Concluzii
10. Bibliografie
SCHIZOFRENIA
DATE GENERALE
Schizofrenia este una din cele mai grave boli psihice, care impresioneaza prin
caracterul dramatic al tabloului clinic, debutul bolii frecvent la tineri, alienatie mintala
infirmizanta si cel mai adesea evolutie cronica.
Contactul cu pacientul schizofren este impresionant pentru examinator, care in
situatia data se intalneste cu autentica alienatie mintala – adevarata nebunie si
anormalitate se intalneste sub diagnosticul de schizofrenie. De aceea multi psihiatri au
considerat-o boala numarul unu a psihiatriei. Cunoscand corelatia nebunie – schizofrenie,
oamenii se tem de acest diagnostic.
Cu toate dificultatile in ce priveste elaborarea unei definitii unice si clare a bolii,
datorata manifestarilor foarte variate a simptomatologiei si a diferitelor forme clinice,
psihiatrii au incercat asemenea elaborari.
1
H. Ey
ISTORICUL CONCEPTULUI DE SCHIZOFRENIE
Inca din Antichitate s-a observat ca unele psihoze se vindeva, altele au tendinta la
cronicizare. De atunci a fost sesizata disociatia functiilor psihice, chiard aca denumirea de
schizofrenie a aparut mult mai tarziu.
EPIDEMIOLOGIE
Incidenta schizofreniei
Prevalenta
Statut socio-econimic
Patternurile familiare
Sezonul nasterii
Riscul mortalitatii
4
Wyatt R.J. si eaton W.1988
Moartea prematura la schizofreni se pare ca se datoreaza suicidului.Suicidului la
schizofreni este prezent la 10% dintre ei dar se apreciaza ca mai mult de 50% din pacienti
prezinta idei suicidare,la un monent dat,in evolutia bolii.
Fenton si colaboratorii au facut un studiu 5asupra pacientilor internati intr-o
perioada de 25ani,diagnosticati dupa criterii moderne,privind corelatia suicidului cu
forme clinice de schizofrenie (35).In studiu au folosit scalele pentru simtome pozitive si
negative de schizofrenie.Autorii au constat ca suicidul a aparut la 6%din pacientii cu
schizofrenie,9%din cei cu schizofrenie afectiva,8% din cei cu tulburare schizofreniforma
si doar 3% la cei cu tulburare de personalitate de tip schizotipal.Studiul prezentei ideilor
suicidale a relevat predominanta lor la pacientii schizofreni fata de celelalte entitati
amintite.Concluziile autorilor sunt ca pacientii cu simptome pozitive fac mai frecvent
tenative suicidare fata de cei cu simtome negative.In raport cu forma clinica,suicidul
predominca la schizofreni,ca evenimentele precipitante au fost mai frecvente cu trei
saptamani inaintea debutului psihozei.Mai tarziu insa,in 1978,Paykel a constata ca un
eveniment din viata creste riscul imbolnavirii in perioada urmatoare,mai precis in
urmatoarele sase luni(40).
Totusi pot fi determinati stressorii care produc si care nu produc schizofrenia,la
persoanele vulnerabile.
Bolile fizice si nasterea.S-a observat ca debutul sau decompensarile schizofreniei
au loc uneori dupa boli somatice sau chiar dupa nastere.Sunt comentarii si interpretari
corelate cu transformari endocrime,legate de debutul bolii dupa nastere.In orice vaz,nu
este clar daca bolile fizice insele sau ele ca factorii psihotraumatizanti,sunt cauzatoare in
declansarea bolii.Riscul de imbolnavire este crescut la cei cu complicatii pre sau
perinatale (gripa,incompatibilitate de Rh)6( 43).
Cercetari si teorii etiologice in schizofrenie
5
spitalul Chestnut Lodge
6
Pulver A.E.1981
Cercetarile genetice,biochimice,fizologice,virusologice,neurologice si
neuroradiologice dar si cele psihice,toate ofera diverse ipoteze ,teorii cu plauzibilitate mai
mare sau mai mica in explicarea producerii bolii.Cu toate ca pana in prezent nu exista
nici o teorie sau ipoteza certa privind cauza producerii schizofreniei,unele dinte acestea
vor fi prezente si dicutate in acest capitol
Studiind literatura de specialitate,foarte bogata in acest sens si risipita in diferite
reviste sau carti,am incercat sa realizez o sinteza a acestora.De asemenea,acele cercetari
sau ipoteze care la ora actuala in mod categoric nu prezinta interes nu au fost deloc
abordate
Inmod sintetic,grupele cele mai importante ale cercetarilor de specialitate le-am
sintetizat si apar in schema prezenta mai jos.
Evaluarea simptomeleor
Scala SANS pentru simptome negative este cea mai frecvent utilizata in
aprecierea acestei grupe de simptome. Ea este utilizata in practica psihiatrica clinica dar
si in activitatea de cercetare.
Scala pentru simptome negative cuprinde 25 de itemi. Fiecare dintre acestia poate
fi apreciat dupa intensitate, de la absent la sever. In final se poate aprecia un scor total cu
valoarea cuprinsa intre 0 si 125, un subscor pentru fiecare item, o suma a subscorurilor si
o suma de itemi reprezentand evaluarea globala. Itemii scalei sunt urmatorii: saracirea
afectiva, alogie, avolitie-apatie, anhedonie-izolare sociala si tulburari de atentie. Scala se
aplica in mod repetat in timp, comparand scorurile, evaluand eficienta tratementului si
persistenta sau ameliorarea simptomelor.
O alta scala, este scala PANSS, pentru sindromul pozitiv si negativ. Aceasta
contine 30 de itemi din care 7 sunt pentru simptome negative; aplatizarea afectiva,
retragere afectiva, proasta relationare, retragere sociala, apatie, dificultate in abstractizare,
aspontaneitate, lipsa fluiditatii in conversatie, gandire stereotipa. Notarea se face de la 1 –
absent la 7 – extrem.
Acesta scala poate fi utilizata nu doar pentru o evaluare dimensionala dar chiar si
pentru o apreciere tipologica, de clasare a schizofrenilor in doua grupe: grupa pacientilor
prezentand un sindrom predominant pozitiv si grupa pacientilor prezentandun sindrom
negativ predominant.
Alte scale sunt NSRS – contine 10 itemi evaluati intre 0 si 6- si scala NSA –
evalueaza severitatea simptomelor negative si contine 27 de itemi notati intre 1 si 6.
Crow considera ca simptome negative primare si durabile, sarairea vorbirii si
aplatizarea afectiva, simptome care sunt insotite frecvent si de slabirea intelectuala si de
smne neurologice.
O scala mult mai performanta este scala PANS, ea cuprinzand criterii operationale
exacte, care trebuie incluse in mod obligatoriu in examenul psihic. Itemii cuprinsi in scale
sunt adecvati aprecierii in simptomelor pozitive si negative, incluzand dimensiunea
cognitiva, afectiva, functionala, sociala si relationeala. Scala cuprinde 7 simptome
pozitive si negative notate de la 1 la 7, constituind scala de baza. O subscala cu 16 itemi
cuprinde simptime psihopatologice generale. Scala confera o analiza semiologica clara si
exacta.
Numerosi autori au facut studii pe grupe de schizofreni utilizand scalele
PANSS,SAPS si SANS,in scopul relevarii factorilor dezorganizati.Redam mai jos cateva
dintre aceste studii(58)
Autor Pacienţi, Scala utilizată Factorul dezorganizare
criterii,
Bilder 32 diagnostice
schizofreni SAPS/SADS Alogie
1985 RDC Tulburare de atenţie
TFP pozitiv
Moscarelli 59 schizofreni SAPS/SANS Comportament bizar
TFP pozitiv
1987 DSM III
Lepine 331 schizofreni PANSS Dezorganizare
1989 conceptuală Dezorientare
Dificultate de
abstractizare Lipsa
atenţiei
TRATAMENTUL IN SCHIZOFRENIEI
Tratamentul medicamentos este prima cale de abordare a bolnavilor cu
schizofreniei. Cele mai folosite medicamente sunt denumite neuroleptice sau
antipsihotice.Antipsihoticele ajuta la ameliorarea simptomelor pozitive, negative sau a
ambelor.
- Haloperidol
- Tioridazin
- Fluphenazina
Aceste antipsihotice tipice sunt deseori mai ieftine, dar au efecte secundare
neurologice frecvente si potential severe, incluzand dischinezia tardiva si simptomele
parkinsoniene.
- Risperidona
- Olanzapina
- Quetiapina
- Ziprasidona
- Aripiprazol.
Numai medicul psihiatru poate recomanda tratamentul cel mai potrivit pacientilor
diagnosticati cu schizofrenie!