Explorer les Livres électroniques
Catégories
Explorer les Livres audio
Catégories
Explorer les Magazines
Catégories
Explorer les Documents
Catégories
-'€ -\/2
/u ;C t'l
/ ) 3 7 i N f) v't'L L€
|
t,
/ t/l/11/ iJN|SCc) / SL -/'
I c'')'/c/'c 4ti 7 ;,Yi c'{ t lTtCt
Bibliografie
Le nom
5
06rnrd cst allC au th\dtre.
lllon 06nrd traoaille dans sa chambre. Da asemenealn proPozilra:
0onntrntlnoplo est beau. t,e voyago par ki hi{n isl agrdable,-grupul nominal ldrgit
0rr Constuntinoplo est inconnu. ln rouarc par le tra,in est'e format dintr-un grup nommal
'nimlrlir"(Ii toyage,) qi dintr-un grup prepozilioneJ (par le
O'i.o .uvlnt care,-lnsolit de un determinant, constituie trai.n).
un gnrl) nominal subiect este un substantiv, chiar dacd. Srrirsl,antivuleste deci elementul de bazd al propoziliei,
ln tlte propozifii, aparline unei clase diferite. rrr.hllnll;fiind verbul (grupul verbal).
_Ast,frlbleu,. care este adjectiv ln Cette blouse est bleue, Din punct de vedere se-mantic,substantivul este cuvlntul
osto substantiv ln propozi,tia: curo dehumegtefiinle (persoane,animale) gi luoruri, acliuni,
Co blotr me plai,t. Iontimente, fenomene,lnsugiri:
Do asemenead,ehors, care,esteadverb ln Attend,ez-le laan; un micanicien, un chien; une chaise; Ia lutte; Ie
dohors,
esto substantiv ln propoziliile: bonheur; la joie ; le fr:oiil; la faim; la pluie et'c.
Cet hommea les dohors d,,un h6ros d,elrantiquitL. 0baorvolle
. *
Cette affaire se prisente sous ilos ilehors engageaits. 0nrpulnominalsimpluesteformatdin dou{elemente. Deexemplu,
Ia pendeurestelormat din determinantul/e qi substantiwl eendeur.
llubstantivuleenileurse poatedivide tn oenil{ eur. Tendeuse, forma
Gruptrl nominal rloleminina primului, esteformat tot din doud elemente;,oend' { eusei
-arco putlndu-se substitui sufixului -ear.
Grupul nominal poate fi simplu sau ldrgit. Astfel: Deci,cuvlntul oendeur esteformatdin doudelemente diferitecars,
* grup dar, ln schimb, du un
lrral,oseparat,nu pot forma un nominal
. l. Grupul nominal simplu este format dintr-un determinant
qi un substantiv. In propozilia: Beqgivend-este radicalulverbului Qendre ,,a vinde" iat 'eur esteun
aufix cu ajutorul ctrruiase pot formasubstantive caredenumesc pe
Mon ami sort dans lo jardin, eolcaroface acliunea; gi
radicalul sufixele poart{ numele de rrorfeme,
grupul nominal mon ami este format dintr-un determinant earostnt celemai mici unitdli carepot aYeaun sens.
(*o-y) qi dintr-un substantiv (atni); grupul nominal le Un cuvlnt ca penileuresteformat din doufl morfeme.
jardin, care aparfine grupului prepozilioial'd,ans le iard,in. Si nt cuvintecare au un singurmorfem;ln acestcaz,cuvlntul Ei
este format din determinantul /e gi din substantivul jard,in'. morfomulseconfundfl:
2. Grupul nominal ldrgit poate fi format dintr-un deter_ chaise,maison,route atc.
minant, dintr-un adjectiv gi dintr-un substantiv: Unele cuvinte pot fi formate din doutr sau mai multe morfeme:
La petite tillo s'arnnse d,()ecsa ponpi,e. re * ilire; re { conQuirir; rc + distribu * tion (acestadin urmd
6gteformat din trei morfeme).
ln aceastd propozi{i!, grupul nominal la petite filte este
"
format dintr-un determin^ant- (la ), dintr-un adjectiv (petite)
gi dintr-un substantiv (fille).
Grupul nominal l5rgit poate fi de asemenea constituit
-.
dinbr-un grup.nomingl (cu sau fdril adjectiv) urmat de un
grup prepozilional. De exemplu, in prop ozitria:
La petito fille ile ma sGUr est d,anssa chambre. qruoul
nominal ldrgit, la petite fille de rna soeur esteformat diitrlun
prim grup nominal (la petite fille), urmat de un grup prepo-
zrlronar (de nxa,saur).
6
I. Folurils substantivelor * Iffonumelegi numele de familie: Gdrard,Durand" Bdran'
grt ttl,tr,
'".'ir,itn,tl* de popoare:Les Franqais.,.les,Bclgest.["'".
de. --',
oraqe'de lluvtr'
- rlrrntrmirileleografice(nume de.,tdri'
,r,rt',iiiit,i"tlli.f,f.;tiatie,Rime,Pari;, la Seine,lesCarpates'
' f)unube'
Ie eLc.
--iiiin,,t"irile
de strdzi, de bulevarde,-de cafiete: .La
ntt: dtr la Pair, Ie Bouleuard,des ltaliens, le quartler bat'nt'
Substantivele not fi clasificate in func,tie de anumite (]emtl,in elc.
ca- "'*"trin.ie
ructoristici car" c'o.*rp""a-"no" I"*uqir;' p""ti.urare de sf,rbltori: NoAl,la Toussaint,le 7tl fuiilet'
in dome-
niul sintaxei. le !3 Aofi't, Premier Mai etc'
le
* nttmelede nave,'d" aoioanu,de autornobile'deiatelili:
Jpoutnlft'
Le 'f itanic, la Carapelle,le Concorde,rt'neRenaul't'I'e
A. Substantive comune pi sUbstantivo proprii Cl,tt.
""'-'-
,Ionumirileinstituliilor: I'. ssembl6e nationale, la Cham'
I. Slnt comune substantivele care au la bazd bra rlesd,6pwtis,ta Faiultd d,e rnid'ecine elc'
noliuni
gg,'erale gi care denumes-cto,ti indivizii sarr toate _nrimultermendintiiluluneilucrS'ri:LaLLgendedes
obiectele pelfr'
drn aceeagrcategorie. substantivere comune sint
in g"iilI aidclei,l'Ecole d,esfemmes,la Terre, Ia Guerre et Ia
precedatede un-determinant: Ie Crime et le chd,timentet'c.
L'homme,..lafgy,,me,le chat, Ie journal, la table, une (lhrorvofio
perlsel cette oille, ce pays etrc.- r6com-
I)uoiltitlulunei'opereincepecuunadjectiv,titlulintregsescrie
Obeerve{ie rttt ntrrjusculEt Les Verts Pd,turages'
ln anumitetipuri de fraze,proverbe,loculiunietc.,substantivele *- adiectivul sau participiul care caracterizeazd'o denu-
comunenu sint precedate de determinant: nriro geografic{': la mer Rouge'
Piercequi roule n,annasse
pas Doougge. Nu ie poate face o distinclie categoricf,intre substantivele
Faire gr6,ee. conlune gi cele ProPrii.
'- denu-
Une table de marbre. iV"*."b"t" su'bstintive comune' mai ales cele care
riri"* t"u morale, profesii sau locul de origine'
*.rir'{tltai"ti
2.. Sint proprii zubstantive care au Ia bazd notiuni nu devenit substantive proprii' Astfel:
paruculare gr cal.e denumesc o singurd fiin,
;"' il;;; Fiffi_ qi
tical fix. Astfel: ,'ltlftter une escalopede oeau(oeautlenumeqte carnea animalului
rlrrcinn constituie un nurndr).
!!n .paysanj une pdAsanne;un vendeur,une eendeuse. l)o asomenea,unele substantive abstracte, precum
qi aceJeacare
Un lapin, une lapine| un lilon, un|t)nn". denumind obiecte
materia, tgi pot schimba sensul la plural,
te spuneinsd: rLrrrrrrrrrrso
Un fauteuil et une chaise(au gen gramatical | 'i l t '{r[ ) r ] 1f,i n u m i r a t e :
fix).
lrt t:uriositi est un eildin ddfaut'
Observafie
(l'(:tl, un petit rnagasin ile curiositds("' de obiecte neobiqnuite' de
Substantivelor care denumescpersoane (fiinle
umane) le corespund l r r , 'r 'r r rri a r e ) .
anu_mif,epronume: qui, tluetqu.un, perconne:
"'"-' llrn statueile marbre (marbre denumeqte materia)'
Qui vois-tu? -l il iot, qo.l,i"io.-
* Je ne ooz.spersonne. (lcr n'arbres antiQuessont cildbres (matbres denumeqte obiecte care
substantiveror care denum.r. pol, f i numd.rate).
sau lucruri le coresp,nde
o altd serie de-pronume: "ni**irchore,,'-rr"n:
Quoi, Quelque
Vue aos-Itt'! - Je Qois quelque ChoSe.
_ Je oois un chat. l). Substantivo concrets qi substantive abstraets
- Je pois une poiture.
Tu pois quoi? - Je ne pois rien. lucruri de a
_ Je oois un cod. subsLilntivele concrete denumesc fiinle sau
odurr cxistenl[ luim .""oqii"1e cu ajutorul simlurilor:
etc'
C. Substantiyecare ilenumosclucruri care se pot llrr, It.omme,un ionrrtal, nne chanson,une fleur
numdre senti-
srrbsbantivele abstracte denumesc ac-tiun!, i$ui'
s[bstantivo caro ilenum.r, frLu.i care nu rrr,,ttl,osau lnsuqiri qi stdri ale fiintelor Dr lucrunlor:
so pot numf,ra
Substantivelecare.deluryes-c l'amiti6, le coarage,I'a'nl'our,la pain' la dar6'e'
Ltr,tl,trt,r,ceur,
fiinle sau.lucruri care pot l'inlutsitt, la rdcomPense ebc'
fi considerate
- ";d;;;
ca unit5li disii;cte"^;i ;
to"m_"are
o* aparr
e. Acesre
..:0"J,#T"3"::, oll,:* l)r,r,schireadintre substanbivele concrete9i cele abstracte,
ca _determinant
un numeral,"rai""r, -irrx";;"#"Hi.:j drrrli rrvid,ontd.,nu are lntot'deauna un caracter absorur'
- ----'-^-*'' abstraot
partitiv: ilnolo substantive concretepot fi folosite cu sens
Pierre achite un liore, d,eun livres, plusi.eurs qi irrvors (Prin metonimie):
lipres.
t0 il
Un mal de tilte (O durer.ede cap).
Tenir t0to (A tine piept, a rezistai.
Etre_d la tdte (A fi tn irunte). F. Substantivo simplo gi substantiYo compuso
La doucsur dlun fruit (Dulcea,taunui fruct).
A.ccepter.dosdouceurs (A priini dulciuri).' Potrivit structurii lor grafice, substantivele sint simple
Il u adnt'irt les nouverlescondtructions(... noile construcfii). :au compuse.
r,a eonstruction de cette maison a dti tris rupide Substantivul simplu este format dintr-un singur cuvint:
ir.eaacesteicase...). lconsi"rr-
un jard,in, une m,aisonlune fleur, un enfant, une femme etc'
D.e,.relinutrcd substantivele abstracte permit Substantivul compus este alciltuit din doufl sau mai
si o attd m,iit. cuvinte care, iir general, denumesco- singurfl-realitate
modalitate de exprimarea unei idei, modaiia;6;"i- ;";;;
element al ansam-
rn lotosrreaunur verb sau a unuj adjectiv: ;i nu realit[lile corespirnzdtoarefiecdrui
blului:
Le train part : Le ilepart d.atrain.
L'autobus arfive : L'arriv6o d,e I'autobus. un jeune homme, Ia pomme d,e terre, un portemanteau,
Ce frnit es, iloux : La doucear d,ece urt arc-en-cieletc.
fruit.
Le chemin esl long : f,a longuew d,u chemin. 0b;orvo{ie
pot aveaformagraficda unui singureuvint
compuse
llrrbst,antivele
31,+ r. tlntige faptul-cd multe substantive abstracte deri-
va drn adjectrvesau din verbe: f tr |nltr olcmentelecareil compunsint sudate(un portefeuille,Iertinaigre
eta.), rrnite prin liniu{fl (arc'en-ciel,chef-il'eugre)sau despf,rlite (Ia
frai.cheur*- frais pant,tade lene).
ligirete *- liger
coarser- courir Ortografia acestorcompuseeste evident arbitrard. Nu poate fi
compuseprin ana'
roulement? roaler ete. luel,ilicntdortografiadiferitd.a unor substantive
io$o. titr scrie: r,is-d"visdat face d' face; Euasi-dilit d'ar quasi nxort;
, Dimpotrivd, substaniivele concrete constituie punctul de eau-de-oie lns6'eau de rose.
plecare ln formarea unor adjective sau verbe deiiv"i"i- -- llol,[rlrea din 1900 a Ministerului Instrucfiei Publice din Franla
pund.
lic,re -*. liaresque €crs r00omand6folosirea facultativd a liniufei nu a reuqit s5.
ecpdl, nr,bitrarului acestei ortografii, atitudinea conservatoare fiintl
pousslere-+ pousslereufr
poi.te -+ poetiser ftal ptll,ornic5..
bois -. boiser etc.
lr),\IIIICITII
E. Substantive imtiviiluale gi substantive eoloctivo
l. Itacetrid,eosebiretntre substantieele conffete ;i substanti'
substantivul individual denumeqteo fiin,t{ sau un rucru prlr nbstracte din lista de mai jos:
considerateizolat: maison plaine amiti'| bonheur
pom,mier
un itad,iant, la rue, Ie jard,in, une reeue, un oillage etc. d,n,relC orgneil franchise rt\lo boulePatd'
Substantivul colectiv, degi are aspectul grafic al unui ptri,ltue avion rose c'itesse courdge
cuvint Ia singular, denumeqteu.ngrup he fiin!e-,,"
o grupare de obiectede acelaqifel: ^ ""*"*fi", ll. Itreci,za[icare stnt substantipeleabstractecorbspunzd,toare
ilm rftlrrrtr clor' adiective ( folosili dicpionarttl) :
le peuple, la clientile, la oaisselle, le linge, la troupe, Iu lent faible
iluir fire Petit opaque
foule eLc. anxer aif
ttntrd cand,id,e rude grand
t2 ui.gu pdle large aveugle d,ou.r fier
u
i
t4 l6