Hevista llustrata pentru copii si adolescentl - nr.

3, 1998

Redactor set:

CRISTIANA CRACIUN Redactor set adjunct:

MARIA MITREA Prezentare artistica:

lOAN MIHAESCU Secretariat: MIHAELA GHEORGHE

Editura

PRESA NATIONALA

Piala Presei Libere nr. 1 Telefon Editura: 222.51.23; Fax: 223.22:12

Telefon redactie: 222.32.26; 223.15.10

int. 1186, 1596

Difuzare: 222 19 17

Tehnoredactare cornputerizata:

IRINA GEAMBA$U, NADIA MIHAILA, GETA HARALAMBIE

Tiparul ROMPRINT SA

Cititorii din lara se pot abona la oficiile $i aqentille postale, Cititorii din strainatate se pot abona prin .. RODIPET" SA

P.O. Box 33,57.

TELEX 11995,11034

4

1f

I

I M if

il

I

I

o

rabletG ClEMENrlNEI

Ceea ce rnancarn si mai ales cat rnancam ne inftuenteaza decisiv starea de spirit cotldiana, felulln care aratarn, Unele cercetari de laborator au demonstrat ca

soarecele detine aptitudinea rernarcabila de a alege din alimente cantitatile de proteine, vitamine, saruri minerale necesare Intretinerii organismului. Cand dispune de 0 cantitate supllmsntara de hrana, consumul sau zilnic ramane aproape constant. Daca intr-o zi

rnananca mai mult, a doua zi reduce consumul, rnentinandu-si greutatea. Un lucru extraordinar, demn de invidiat!

Omul nu dispune de un asemenea sistem automat de reglare. Dupa 0 rnasa copioasa, din cauza surplusului de calorii acurnulat, desi ar trebui sa tina post, n-o face. In schimb se lnqrasa!

(Continuare In pag. 4-5)

--------------------------------------------------------~----~--------------~------~~--~

ATENTIE ... LA NEATENTIE!

i Ii

I

-II

. 11

II I I

EMINESCIANA

(Biverb: 2-6) ... . . . . . . . . . . '. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ('_

: ~~:;i~::~~e rog adu-mi ItWiJ",.,. !,' " ,?l' ra~pun:earO~el. toamna,:

_ doua sandviciuri cu unt.l, .' .'. ." " .. ' ' - De unde stii? •

11111111111- Unul sa fie fara sare. - Mai devreme nu se.

_ - Vineee, lonele, dar coc merele ... ! •

care din cele doua? .i

.; Curiosul •

- Dane, de ce-ai adus Cinci minute... •

Radacina patrata acasa cioara asta? Ce-ai - Ce faci acolo, Gigele?

Domnule dentist, de gand sa faci cu ea? - Vreau sa prind ceasul.

durnneavcastra extraqeti - Marnlco, vreau sa vad care tocmai rni-a cazut pee

$i radacini? daca tarie$te trei sute de fereastra, ' •

- Desigur! ani... . - Fii serios, a si ajuns.

- Atunci, va rog, pana .; JOs.

i$i face efectul anestezia, pana toamna... - Nu-i adevarat, bunico~i

sa-ml extrageti $i mie - Parra cand au rarnas ceasul meu intarzie intot2 LJ

radacina patrata din Adam si Eva in Rai? deauna cate cinci.

nurnarul astal.. intreaba Petrisor. minute.·.. •

~ .................................•

" .~ ....

' .

,.

$1 prietenul sau, pas4rea numitA pluvian, care 11 cumta dantura.

..

o fermi-crescatorie , de crocodili.

I

I

jj

nC oil

J!<

-

....

ocn :aC:

.....

veasca, mereu preocupat de calitatea aerului pe care II respira, depuritatea apei In care face baie, superstarul Michael Jackson a tacut 0 adevarata obsesie In ceea ce priveste alimentatia:, Vegetarian convins, el mananca dE) ITl.ai bine de doisprezece ani doarjructe, legume In stare,p.r9a.9pat~, sub forma de salate sau sucuri, dar preferatele sale, lntre toatealimentele permise vegetarienilor, sunt nucile, alunele si sernintele, Fructele deshidratate, In special caisele si stafidele sunt nelipsite, din meniul sau zilnic. Am putea spune ca Michael mai mult rontalo decat mananca.

11,1._· ~ IIC .... C_II

Desigur, un nutritionist si un chimist, anqajat; ai vedetei, verltica atent In fiecare clip? cel dintai

nurnarul de calorii Inghitite de acesta, iar cel de-al doilea calitatea si originea alimentelor. Ei il Insotesc pretutindeni pe Michael si, In cazul receptiilor .or] meselor oficiale, se ocupa personal ca sa-i fie, servite la masa doar alimentele aduse de catre eil Ca e ceva trasneala la mijloc nu lncape

lndoiala, dar, trebuie sa recunoastern, se pare ca ajuta la silueta,

FATTY WOMAN

r

• 0 felie de larnaie pusa la fiert odata cu orezul pastreaza bobullntreg si alb. • Zeama de larnaie cu apa, sau apa cu otet, inlatura mirosui de ceapa sau de usturoi.

• Fructele rosii - afine, mure, coacazs rosii ori negre, zrneura - patsaza deg~tele.Ca sa scapati de pete spalati-le mai Intai cu putin otst, apoi cu apa. Daca va spalaf doar cu sapun, riscati sa fixati petele pe piele.

• Doar cateva mere aflate In preajma cartofilor Ii Irnpiedica pe acestla sa mai lteascal

J

-'----------,

Legume :;;i fructe sunt din bel$ug. Imaginatia voastra, uneori, este foarte sprlntara $i bogata. Suntsti $i lndemanatici, gata sa taceti celor dragi $i surprize placuts. Daca vreti sa inveseuti masa, dscoratl sandviciurile. Priviti platoull

Un melc $i 0 broasca de castravete stau la sfat cu un soricel de ridiche pe sandviciuri de cascaval, La fel de bine le-ar sta, ce-i drept, :;;i pe alte rnancaruri. Totul e ca cineva, poate chiar voi, sa-l lntalnsascal La treaba deci ...

!I

:'1

1'1

I,

cumne

Prezentim in lume R RASPUNS TREI INTREBARI, UN SINGU

•

[

r

Raspunsurile primite la redactie

I au fost, ill totalitate, corecte! ,,Nu facem vizitl neanuntata dec!t in situatii eu totul speciale (surpriza unei felicitari insotite de flori, de exemplu)",

Din cele cincizeci de scrisori primite la concurs, tragerea la sorti i-a purtat noroc lui Tiberiu Sebastian Ungureanu, str, Valea Larga nr. 22, localitatea Valea Calugareasca, judo Prahova. Cel ce va priveste din fotografie a castigat un joe Criehet "Universul eopiilpr". El va putea sa organizeze i~lpreuna cu prietenii adevarate dmpionate, Pelicitari si mult suec6&!

~i felicitam, pentru raspunsurile lor complete, si pe Laura Manache (str. Polona nr. 80, Bucuresti); Adina Ru~~teanu (str. Aleea Tomesti nr, 3, bl. 1, sc. 2, sector 4, Bucuresti), Vasile Cezar Ondulet. si pe toti ceilalti care ne-au , . Asteptam, in continuare, par-

Ll"JllJa,LCOa vcastra.

numarul urmator al revistei se va publica numele castigatorului etapei a II -a a acestui concurs, din 2/1998.

DINDRAG!"

de Elena MANEsCU

,,0 cea~ca de cacao este suficienta pen-

tru a men~ne fortele unui soldat pentru 0 zi fhtreag4 de mersr - n informa Hernando Cortez (1485-1547, cuceritorul Mexicului) pe Carol Quintul (1516-1556, regele Spaniei).

CAnd conchistadorii spanioli ~i-au dat seama de valoarea nutritiv4 ridicat4 ~i stimulativ4 a delicioasei bAutlJlri de cacao, de tndat4 au introdus-o in hrana trupelor.

Patria de bastina a delicatului sl sensibilului arbore de cacao (Theobroma cacao) este America de Sud. Cultivatorii I-au poreclit "plapandul". E un capricios incurabil. Atinge 7' m inaltime. Pentru a se dezvolta armonios, arborele are nevoie de rnulta urnezeala. In padurile Amazonului are un sol atanat $i 0 clirna calda, cu 0 temperatura Intre 20 sl 32°C. Ii prieste umbra copacilor.

batrani, Din semintele ingropate la 0 adancime de 10 cm, dupa 3-4 ani, arborele lnfloreste pentru prima data. Dupa patru luni, din florile delicate se torrneaza pastalle, Fructele, ovale, de culoare galben-oranj, nu cresc p~ crengi, ci direct pe tulpina! La matun-

tate ating 0 lungime de 30 cm, un diametru de 10-12 cm $i 0 greutate lntre 300 $i 600 g. In fruct, In pulpa moale $i alba, se aM tntre 30 si 40 de seminte, Un arbore de cacao da cam 500 kg de boabe pe an. Proaspat culese, fructele sunt amarui.

o legenda spune ca prin 1870 un fierar, Tette Carchi, dintr-un orasel din Ghana (Africa), calatorind prin insula Fernando P60, s-a Inters acasa cu un sac plin cu serninte de cacao, pe care

le-a sernanat In gradina sa. De aici arborele s-ar fi raspandit pe toata Coasta de Azur, Astazi Ghana produce anual peste 500 000 tone de boabe de cacao, adica mai bine de 0 treime din productia rnondiala, Dar supratete Tntinse sunt cultivate si ln Brazilia, ~i In Nigeria, ~i In Camerun, si In Togo etc.

Ciocolata de astazi nu are nimic comun cu .chokolatl" (apa de cacao), care denumea 0 bautura preparata de azteci. Ei fierbeau boabele cu apa, adauqau faina de porumb, ca s-o faca mai satioasa, ~i piper iute, ca sa-l dea gust.

Datorita aromei sale deosebite, ciocolata era cea mai cantata si cea mai scurnpa delicatesa a Evului Mediu. Pe atunci singura persoana care avea dreptul s-o consume sub forma lichida era regina Maria Tereza, sotia lui Ludovic al XIV-lea, regele Frantei. Maria Tereza, In 1686, a primit de la

_unul dintre ambasadorii Frantei, un " cipient special, 0 socolatlera, din aur argint, irnpodobita cu pietre preticase.

In anul 1828 se produce un miracol: olandezul Van Houten a descoperit

metoda de extragere a untului

grasimi; 15-20% proteine si are 0 valoare nutrltlva suficient de ridicata: 500-600 de calorii la 100 g.

Naturalistul suedez Carl von Linne (1707-1778) a numit arborele de cacao .theobrorna", care tnsearnna .hrana zeilor". Chimistul rus A. Voskresenski, acum 161 de ani, a izolat sl a studiat substanta toniflanta din boabele de cacao, nurnlta .Theobrornina". Ciocolata contlne 0,4% theobrornina, care are un efect stimulator moderat asupra organelor digestive. 0 doza mai mare Insa, de 10 9 de substanta ar fi mortals pentru om!

Testele de laborator sunt elocvente: animalele h ranite cu clocolata au scheletul rrrai putin mtneratizat: cresterea este incetinita; calciul este maigreu asimilat si retinut de organism.

$i pentru ca tot ceea ee-l prea mult strlca, chiar daca ciocolata este nemaipomenit de buna, ea trebuie consurnata cu rnasura.

de cacao, un produs care contine zahar, qrasirnl, amidon, cofeina etc., tara de care ciocolata n-ar mai fi. .. ciocolata. Dar untul de cacao este utillzat ~i In industriile farrnaceutica si cosmetica,

Ciocolata asa cum c 0 cunoastem astazl a aparut ln 1875, tn Elvetla. Cei mai mari consumatori fiind elvetienll si englezii. Prepararea ciocolatei adevarate este destul de laborioasa. Asa cum aminteam, proaspat culese, fructele sunt arnarui. De aceea cinclsase zile, ele sunt supuse unui proces de fermentare care Ie da un gust specific si miros de yin. Cand sunt bine uscate, sernintele de cacao maronii sl 0 pasta de cacao destul de ftuida,

amare se prajesc ln nlste cilindri foarte bogata In qrasirni (48-50%).

incinsi care se invartesc continuu. Amestecata cu zahar, ciocolata se

Coaja boabelor crapa, iar cand trec valtuieste, apoi i se adauqa tecttlna,

prin vanturatoare, cojile sunt elimi- lapte, nuci, alune sau migdale, fulgi de

nate, in mai multe etaje, de jeturi pu- porumb si multe alte ingrediente etc.

ternice de aer. Semintele sunt Ciocolata este saraca In apa.

rnacinate de rof de otel, obtinandu-se Contine 50-60% zahar: 20-40%

------------------------------~ED

J