Vous êtes sur la page 1sur 36

LE A 7 - PARTEA lNTAI

Penlru - epu. i - ciiteva euvinte noi. Citi\i-Ie eu voce tare i relineti


eehivale ele <'ine ti:

Ie lundi >11 ) l~dj] - lunea


Ie mardi >[1 1 1 RdiJ - mal1ca
la semaine >[1 - apt I!nana
Ie jour >llt JU'RJ - z..iua
Ie mari >110 lTIaRil - .otul
lafemm >[1 em] - femeia; !i0li3
Ie voisin >[ l \ 111 0
J - vecinul
la voisine >11 , - vee ina
monsieur >[ ( - damn, domnuJ, domnu!e
madame >Im dam I - d ammi, doa a
I'invitc(m.) >[ 1 .11 .J - invitatuJ, musalirul
l'invitce (£.) >[1 IIEJ - invil ta, mll nfira
Ie rendez-vous >[lrJ ',dE I] - Intiilnirca
Ie journal >11 )Jll 1] - jumalul, ziarul
Ie medcein >11 ) ml- ~1 - mcdicul, doctorul

Cititi din nou cuvinte e de a' sus lntr-o alta ordine:

Ie rnari >IIOII.,RII

Ie voisin >[1 Tel - vccinlll


Ie mt:decin >[10 II oJ ] medicul, doetorul
la emaine >11 101m nl ptm na
l'invite(m.) >[hll 1 - invitatul, u"afirul
Ie rendez-vous >[h) RllJhul - tnr Iniren
It: journal > lill Jul IJ - juma ul, ziaru·
l'invit (.) >[r· i . - i nvimta. musafira

madame >111 Ill] - 0 mn-, d


Ie mardi >11 maltHJ e
la voisine >lll \L: a1 J - edna
monsIeur >[10'1 I - do •d nll . d mnlile
te lundi >1 Ii' I~dil - lunea

la femme >[1.11 JJ1 I - femela; otia


I 'our > [I II I< I - ZiU8
Yn propoziiile urmatoare vom folosi substalltivele noi. Citi\i-Ie Cll voc~ tarc '. i retine~i lraducerile in
Iimba romana:

Maric aime les promenades >111 - Mariei ii plac plimbariIe cu


avec son mario J so!ul ei.

J'achctc un journal ?I la gare. d] - Cumpar un ziar de la gara.

Monsieur Dupont travaille - Domnul Dupont lucreaza


avec sa femme. eu solia lui.

Madame Duval est - Doamna Duval este


une bonne voisine. o vecina buna.

Nous allons chez Le medecin. - Mergem la medic.

Le Jundi et Ie mardi vous - Lunea ~i martea voi IUCIa!i


travaillez ensemble impreuna acasa ta Pierre.
chez Pierre.

Je vais au rendez-vous > LJI ,E, I udl:, u - Mil duc Ja intalnirea


avec Isabelle. • 'ck Inl cI J eu Isabelle.

Too voisin admire - Vecinul tau imi admira


monjardin. gradina.

Marc aime Marie, - Marc 0 iube~te pc Marie,


mon invitee. iovitata mea.

Je suis une semaine en - Stau 0 saptamana in Fran~a


France et un S'e I jOllr a Paris. ~i 0 singuni. zi la Paris.

Les invites admirent - Musafirii ii admira apartamentul.


son appartement.

Verificati daca ali retinut corect substantive Ie noi, traducand i.n Iimba fcanceza propozi~iile unnatoare.

Vecinul tau tine la fiul meu. > T m" 1 In 101 m n III

Doarnna Duval este obosita.

Pierre se duce 13 doctor. >

Lunea sunt ocupat.

So\ul meu este mereu (tot) singur.

So!ia ta este frumoasa.

El 0 arata pe vecina lui. >l1m

Domou] Dupont nu este UIl sot bun. >1\1\

La noi acasa jnvita~ii nu se uita niciodata


la televizor.

Zi ua este cenu~ie ~i trista. ~ 1 Ir l!rL I 1rI t

2
o saptamana la Parisi
Fiica mea merge la intalnirea cu prietenul fl. OJ mi.

Imi cau~ mcreu (inca) ziarul >J~d' hetoul Ir 1n1lllJlllmui

Re,tine!i adjeclivelc posesive de mai jos:

mes > [1l1EI - mei, mele notre >[n tR] - nostru, noastra

tes > [te] - tai, tale votTe > r\ lRJ - voStru, voastra

ses :> r '1 - sai, sale, lui, ei leur > [ll . J -lor

Citi!i cu voce tare propozi'\iilc unn1itoare in care am folosit adjective Ie posesive de mai sus. Rc\ine\i
lraducetea in timba romana a fice.arei Propozilii:

Mes voisins habitcnt :> [ E \ I 7 hit In -I - d - Vecinii mei locuiesc intr-o


la grande maison grise. mezii r. lozl casa mare ~i ccnu~ie.

Notre appartcment cst :> [nLlI llpaR t 'I] e - Apartamenl1l1 nostru e-ste
rnoderne. milt! 'Rnl modem.

Tes parents travaillent Ie lundi. IRa aliC I il - Parintii !iii lucreala tunea.

Ses chiens sont dans :> [ E II.: II J,~ I l: R JrllhlL'] - Cainii lui (ei) sunt in

.
jardin .
~

Votre journal cst S-ur '> ruI I LIlt I III . t 1


grad ina lor.

- Ziaru!1 dumneavoastra este pe


rna chaise. lIlol .il] scaunul meu.

Leur pt:re adore la musique. >11' rL:·R.ltlu~I.lnlUli - Tatallor adora mUlica.

Mes enfants vont a I'ecole l mELal- . 0111 11- ko1 - C()piii mei se duc eu pHicere la
avec ptaisir. •.1\ i!k Jll EziR 1 ~coala.

Tes voisins ne sont jamais :> r 'ill 'nO (j m • - Vecillii tai nu sunt niciodatil
contents. kKj multumi\i.

Notre nouveau saton :> [n.tt Illl 0 do - NOlil nostru salon


est grand. r .i J este mare.

Ses filles sont toujours a >[ Elii j'Luju'RI - Fetele ei (lui) stau mereu
1a maison. l IIH:.I-] acasa.

Volre voiture noire >l\ lR\',ttu'l{n u


'l - Ma~i:na voastn\ neagra
est grande. ·r ~: ] este mare.

Leur fils n 'aime pas du toul > rIO R fi' ~m [111 JU tu - Fiului lor nu-i place deloc
son travail. ~I IR \tl] munca (pc care 0 face).

3
Adjectivele posesive:

mes mll-mei, mele tes [trl- tai, tale ses LJ- ',sale,lui,ei

preceda substantivele la plural, indiferent de enul lor; de exemplu:


mes enfants, tes am is, ses maisons.
In aceste cazuri avem de a face cu un "posesor" (je, tu, iI, elk).
Adjectivele posesive:

notre rIll' I ] - nostru, votre (\ll R - vostru, leur ll{ .1 ] -lor


noastra voastra

preeeda substantivele la singular, indiferent de genul lor, de exemplu:


notre fils, votre ecole, leur mere.
In aeeste cazuri exista mai multi "posesori" (noi, voi, el, ele).

Daca ati rel-inut formele adjectivelor posesive de mai sus, completati propoziliile care urmeaza.
Folositi filtrul ro~u:

Imi iubese foarte lIlull eopiii. - J'aime beaucoup >mc~ enfants.

Voi ii asculta\i pe marna voastra ~i pe - Vous ceoutez >\ tI mere et


tatal vostru. > nlr pere.

Vecinilor tai Ie place mai mull gradina noastra. - > T voisins prefcrcnt >0 tft:jardi.n,

Veeina noaSlra loeuie~te tntr-o easa mica. - >. U 1 voisine habite une petite maison.

~ Lui Pierre Ii place noua lor ma~ina. - Pierre aime > .If nouvelle voiture.

Fiica mea il ura~te pe fiul lor. - Ma fille dcteste >1 II fils.

Copilul lor sta deseori la noi aeasa eu fiul vostru. - > L ·Ul enfant est souvent chez no uS avec
> ',. r fils.

Te ui~ la ziarul npstru. - Tu regardes:> l tTL journal.

Invitatului vostru Ii place casa noastra ~i nu invite aimc > ITt: maison et il
;>\;otn..:
suporta arartamelltul lor. deteste >1 m appartement.
dl e
Parin\ii mel sunt modemi. -;> I.: parents soot modernes.

Vecinii tai sunt tri~ti. - > I L:." voisins sont tristes.

Copiii lui (ei) nu se due niciodalii cu latal lor l; cnfants ne vont jamais avec
la Paris eu m~ina. > k ur pere en voiture Paris.

lata cateva cuvinte Doi. Cititi-Ie eu voce tare:

voila >1 1:1 J - iata (indicii. departarea)

vOlei l'iJ - iata (indica apropierea)

c'est - acesta (aceasla) este,


el (ea) este

ee sont > I I IIJ - ace~tia (acestea) sunt,


ei (ele) sunt

4
lata aeeste euvinte folosite in prop zitiile e mai jos, Citili.le eu voce taro ~i reline!i traducerile lor:

Voila monsieur Dupont! C'est > - lala-l pe donlnul Dupont! Este


nOIre ami. n III :lIllij prietenul nostm.

Voici madame Duvall C'est ~ I ~ -I Itlad m d - Iat-o pe doamna Duval!


votre voisine. \llli U in] Este vee ina IlQastra.

Voinl monsieur et madame > l '.J!' I IU~IO l.: - latii-i pe dornntll ~i doamna
Dupont! Ce sonl mes invites. dlJPII ~(J i lllE7~\ II EJ Dupont! Sunt iuvitalii mei.

Voila p'ierre! C'est Ion ami. 1 IIlUltli] - lata-\ pe Pierrc! Esle prlctenul
lau.

Voila madame Sophie! C'cst > [ . u. I' m, J III SlI II .E - lat-() pe doarnna Sophie! Este
leur mere. I I R 1ll~:RJ mama lor.

Voila voIr.: femme! C'est une > [\. ' l H hlln [;t 'n - lat-o pe so\ia dumneavoastra!
belle femme. be lam] Este 0 femele fnunoasa.

Voila votre enfant, madame! > [\'"al lllR" 11 II - lata-I pc fiul dumneavoaSlra
C'est Ie petit Paul. !\E doamna! Este minqul Paul.

Monsieur et Madame, voila > 1m' .,1 - Domnule ~i doamna, iata easa
vouc maisou! 'u I{ III zl'l] dumneavo,aslnl!

Dill ultimele trei exemple reie "e eei adject/vIII pusesiv "votre" poate [nsemna ,~i "(1 (a I)
dumneavoastrt"i" (domnule, c!oallllla .

De asclI/el/ea. prol1lJlllele "vous" poate fl folosit ~i ca prol1wne de polite-reo eu sensul de


"dumneavoastra "; de exemplll:

Vou.· etes avec une belle femme, monsieur- C'est votre f~mme?
- Sunteti Cll 0 ibmeie frumoasa. domnule.. Este sOlia dumneavoastra'?

VQUS (jt~s avec un bel homme. madame. C'e··t volre mari?


- Suntell eu un barbal (mmos, doamna. Este sOlu! dunmeavoastra'>

VOUS etes, mon~icur! madame, avec un bel enfant. C'est volre fils'>
- Sunteri, domnulel doamna, eu un eopil frumos. Este fiul dUlljlneavoastr.?

Penlm a verifica daca ali r '\inut bine noile expresii ~i forme gramatica~c, traducet' in Iimba franceza
urmaloarele propozItli. Folo. IIi filtrul ro~u:

lala-I pe prietenul meu! II cheama Paul. > \'i I '1IlIun 1I1l1! 'c 1(1 ul

iat-o pe vecina nOaslra I E.-Ie doamna Duval. > lllFt ( n: 01 1ll·1 C'e I III J mt: u at

5
lakl ziarul nostru! Estc un ziar nou. > \ 11.• mJlrI; J' lim II U f \1; IU

lIum I

lat-o pe prietena dumneavoastra'


Este 0 prietena buna.

lat-o pe fiica dumneavoastra l tu bt:1l I 1


Este 0 falii frumoasa.

lata-I pe sotul dumneavoastra, doamna l >


Este un barbat interesant.

lata-l pe domnul Duvall Sunteti obosit, >


domnule Duval?

lata-I pe medicul nostru, domnul Jean


Dupont I Sunte\i ocupat, domnule Dupont?

rSunte!i t.rista, doamna Maric?

Este fiul dumne~~'.oastTa, dot11nule Paul?

Ace~tla sunt COPIII mel. Pierre este balatul meu,


:>

. Anne CSl\: fiica mea. \nm." • [It I 1111

~i aeum sa Inva(Jlm un nou verb ncregulat:

avolr >[ RJ - a avea

In continuare, va prezcnlam farmele de prezent ale verbului "avoir". Citi!l ell ateu\ie propozi!iile
unJ1aloare {ii lradw.:en:a lor In limba romana:

J'aj un ami. [IL II lli 1 - Am un prielcn.

II a une grande voiture. >1 II ,I "l R] - El are 0 ma~ina marc.

Ses parents o.nt une grande :> [ palF I Illl 'f 1 - P{lrintii sai (lui) au 0 casu mare
maison a la campagne. mao u 1L10;- Ii] la ,ar~-i.

Nous au. si - Avern ~i 0 casa.


une malson.

T u <lli un chien et un chat. - Ai un caine ~i 0 pisica.

Vous . monSieur, - Ave\i 0 gradina fruOloasa,


un beau jardin. domnllie.

VOllS un Iravail - Aveti un serviciu interesant.


intere.. ant, madame. doamna.

Nous a.YQilli un rendez-vous u - Avem 0 intalnire Cll Pierre.


avec Pierre.

Le samedi soir ils nl - • iimbata seara ei al mereu


toujours de i wile •. musafiri.

6
lata conjugarea verbului "avoir" I prcz 'nl:

j'ai > r1[' J - (eu) am nous avons :> llllu \01 - (no i) avem

tu as > lit! . J - (tu) ai vaus avez >l '1\ .] (voi) aveli

il a > l \ II oj - el are ils ant :> IJl ii1 -CI au

el1e a > l I'IJ - ea are elks ant > 1;00) de au

Pentru a rerine mai Uliior conjugarea verbului "avoir", rezolvati urmatorul exerciliu. CompltJta\i
propozi\iile in Iimba franceza eu forma eorespl~nzaloare a verbului avoir. Folosiri filtml rO~lI:

Prietenii tai au a easa mare ~i modema. - Tes ami~ > III une grande maison mode me.

LlIllea avem in!otdeauna musafiri. - Le lundi nou >, \ lin toujours des im ites.

So\ul ei are 0 munea illteresant!i. - SOil mari > Cl un travail intcressaot.

Vecinii lui (ei) au 0 gradina frumoasa ~i mare. - Ses voisins:> r1[l un beau ct grand jardin.

.4
Domnule, ave\i un apartament fTumos ~i - Vaus > ~ t:' monsieur, un bel appartement
o ma~ina buna. et une bonne voiture.

Ai 0 SOlie frumoasa, dar trista. - Til > une femme belle mais triste.

Seara am 0 inlalnire cu domnul Dupont. - Le soir > I un rendez"vous avec


monsieur Dupont.

Medieul dumncavoastra are 0 easa mare in spalele ~ VOlre mcdecin > line grande maison derriere
gradinii noaSlre. notre jardin.

Ci,i1i cu voce lare propozi1iile urmatoare ~i re\;neti lradueerilc in Iimba romana:

J'ai un ami et deux amies. ::> lJL I.mami • U L.lmIJ - Am un prieten ~i dOli, prietene.

f Dans ton jardin tu as - Ai doua c·aulle in gradina.


deux cha·j e" (l} , iI"

.1Is ont trois fils et ::> [lin R Ii ' - Ei au trei bilieli ~i


trois filles. lR IIIJ trei fete.

Trois h.ommes entrent dans :> lIP ~U(lill :1.1 R d:i - in apartamentu! nostru intra
notre appanement. [ILI[R all..! U() tll~ J tn:i biirbali.

J'achete trois gros livres. - Cumpar trei carli mari (groase).

Elle adore ses trois chats ;> I It dnK - Ea i~i adora eele trei pisici
blanes. albe.

Votre voisin a deux grandes > l \llll{ \'- 7(' a lit '!{3 d - Vccinul voslru are dou.a
voitures, trois velos et \ '..I L.R llr ma~ini mari, trei biciclete, ~i
une moto. 11 Ul1LOJ o motocicleta.

7
In propozitiile anlerioare ati Intalnjt numcralele:

UIl, une - unlu), 0

deux - doi, Joua

trois > [IR" J - trei

Completati propozitiile unnatoare cu numeralele corespunzatoare, apoi cititi-Ie cu voce lare:

Am doi ftali. - J'aj > 'u freres. > [I~ dl LR .1 J

In camera voastta sc afla - Dans votre chambre il y > I ~

trei scaune. a > p chaises. II I

in garajul nostru sun,t - Dans notre garage il y a


doua ma~ini noi. d I nouvelles voilur·s.

Fiica noastra, Sophie. are - iNotre fitle Sophie a


lrei catelu~i. l ' I petits chiens.

In ora"ul tau sunt doua - Dans ta ville il y a > I d.l!a II til> d()z Ilel
hot~luri moderne. >tk hotels modemes. 11 lU -I I1J

Ai 0 fata ~i un baiat. - Tu a >11 L fllle et > III fils. > [ll

In bucataria mea sunt - Dans rna cuisine il y a >[d 11m dO


doua mese. >d 'u . tables. ,llJ

Din exemplele aliteriuare af; PI/tut observa cd expresia verbalii impersonalii "il.~ a" 11/, - "este,
sunt, se ajlii" se pame folosi atat eu substantive la singulQf; cat ,~i ell substantive la piliral.
"11 y a" preeedii subieetul in propozifie, de exemplu:

Dans Ie jardin il ya un gan,;on. - In grad ina este un baiat.

II y a des filles dans Ie magasin. - Sunt ni~te fete in magazin.

Dlipc/ "il Y a" nu putem folos; substantive precedate de un articol hotariit. Dupcf complementele
eircumstan{iale de loe vom folosi obligatoriu expresia verbalci "il y a ", in loeul verbul"i "etre ".

Completati propozi\iile de rnai jos cu forrnele corespunzatoare ale verbului "etre" sau cu expresia
verbala Hil y aU. Folosili filtrul ro~u:

In magazin sunt trei fete. - Dans Ie magasin > I trois tilles.

Baiatul este in camera. - Le gar<;on > daus la charnbre.

Vccinul uostru este in gradina. Notre voisin >L:~ dans Ie jardjn.

in salon sunt ni~te musafiri. - Dans Ie salon> l des invites.

Ziarul, cartea ~i doua caiete sunt pe birou. Le journal. Ie livre et deux cahiers
L n' 'ur Ie bureau.

In hotel sunt (se afla) doi oameni. >11 deux homrnes dans I'h6tel.

8
lata ~i ultimul exercitiu din prim arte I qiei 7. Traduceti in limba franceza propozi\iile unnatoare:

latii.-i pe noii mei vecini. :> \ ,lid m 11 U\ 'lIU. U1:>ln

Vecinul nostru, domnul Dupont, are r Duron


doua uzine mario 'r nL!' U5lnt'.

SOlia lui, doamna Dupont, nu lucreaza. n'l \. ill ra.:.


Eil au trei copli. >1L.1

Noi avem un £iu (un baiat). '> "ll II on, u !II.


~
V'
Fiica lor, Isabelle, este prietena;;ge-,).

S(1\u!lIi meu nu-i place deloe Isabelle.

Dar fiul nostru 0 adora pe Isabelle. ~, I or I abd t.:

lata-! pc invitalii tail

Ei sunt dOlllllUI Duval, sOlia Ilui, Maria, fiullor '> [anI.:,


~icele doua fele ale lor.

Lunea cumpar mereu ziarul. >I L: lundl.l'ut,;h

Am intalnire cu medicul meu. - J i ~ i: 1110 m.::dL:clT1

Slam trei saptamani la Paris. 1 P.m..

Vecinele ei (lui) sunt ni~te femei interesante.

Ea prefera sa slea trei zile la Paris decal


doua sapUimanr la Bucure~ti.

In grad ina voaslra sunt ni~te invitati.

lat-o pe Ana, invitata noastra In ilet'


'
Domnule Dupont, sunleli invitatul nostru. I ,Uf.:,

Este sOlia dumneavoastra, domnule Duval? >l lem I ,111 I Ie r Du~ I'

Aveli copii, domnule'? ..\, t.:Z- Ull., J.: nl nn • 1l101l~leur'!

9
LECTIA 7 - PARTEA A DOVA

Yncepem partea a doua a leqici noastre prezentandu-va cate a


substantive noi. iti\i-le cu voce tate oj re\ine\i echivalentele romiille~ti:

aujourd I hui > l uR IJ - azi, astazi

demain - [d } 11 '1 - maine

lapomme > I jill) - marul

Ie cafe >[1 II - cafeaua; cafeneaua

Ie chocolat - ciocolata

la cigarette > II :ig: j{~ J - \igara, \igarcta

Ie secretaire :>IJrI secret:lrul

la secretaire - secretara

" ingcnieur - inginerul

Ie bureau >[1 lh Rol - biroul

I'h6pital (m.) > (I 'I'll - spitalul

Ie mercredi - mlercurea

Ie jeudi > [111 j iliJ - JOl3

Recitili noile substantive lntr-o alta ordine. Aten\ie la pronun\ie:

l'hopital :> [Iupll 1 - spitalul

Ie cutl: >[11 ;1 j - cafeaua; cafeneaufl

la cigarette - ligara, \igareta

Je secrGtaire >[1 'R] - secretarul

aujourd'hui > I JuKd I] - azi, astazi

Ie bureau >LIt - biroul

[a pomme If HI J - rnarul

demain >r ( 11 1 - maine

Ie mercredi >(11' m ,] - miercurea

Ie chocolat > [II I I I - ciocolata

Ie jeudi > I r lJ diJ - joia

l'ingenieur - ingincrul

la secfctaire >(11. klll:t'll secretara

10
Yom folosi subsatntivele Iloi III l:aleva contexte. Citili cu voce tare ProPoziliile urrnfitoare i relineli
traduccrile III limba romaniL

Aujourd'hui je surs occup6. L1lll [ dl i Jll I I kl r - A51azi sunl ocupat.

Demain tu vas en France. >(d - Maine te duci ill Franla.

Le pelit gar~on a une grande (1( JlI (J )ti "R~(J n - Baielelul arc un mar mar·c ~i
pommc rouge. II( d j10lll l'u:11 ro~u.

J'aime Ie cafe. > lcm - Imi place cafeaua.

11 n' aime pas du tout Illr..:mp d 'I - Lui nu-i place deloe ciocolata.
Ie chocolaL II) .. knlaj

Sa femme de teste >1 - SOlia lui nu suporla (detestll:)


les cigarettes. II- ~'gar'eLJ tigarile.

Monsieur Duval esl ingcllieur. >[m bl0 uti nI 'R} - Domnul Duval este inginer.

Madame Dupont esl - Damna Dupont este secretara


sccrcltlire dans un bun:au. lntr-un birou.

Man pere Iravaille dans - raUl! meu lucreazu latr-un


un hopital, il est medecin. spital, este medic.

Mercredi j'ai des invites. 'J - 7'.liercuri am musafiri.

Jeudi tu as un rendez-vous :> hli t - Joi ai 0 intiilnirc cu lsabelle.


avec Isabelle. \~k IlW

in propozi{iile de mai sus ati putut remarca omiterea articolllilli dllpti verbul "etre" - "ali" daed
acesfa este urmat de un substantiv carL' demlme~te 0 profesie; de .exemplu:

11 est medecin. - EI este medic.

.Ie suis secre,taire. - Sunt secretara.

lis sont professeurs. - Ei sunl profesori.

'(1& Articolul se omite .Si fnaintea substantivelor care denumesc zilele sap/timfmii; de E~"emplu:

Lundi, je travaille Ie soir. - Luni lucrez seara.

Dimanche nous allons au cin~ma. - Duminica mergem la cinematograf.

Vom folosi articolul hotiirat fnaintea substantivelar care denumesc :rUde saptamiinii daca este
vorba de 0 aC/iune care are loc saptamanal. in aceea,~i zi.

Le lundi je travaiUe Ie matin. - Lunca (In fiecarc luni) lucrez dimineala.

Le dimanche tu vas 1:1 l' opera. - DumJnica (in fie~are duminica) mergi la opera.

11
Tradueeti In limba franceza propozi\iile unnatoare tinand eont de regulile prezentate anterior:

Fratele meu este inginer lotr-O uzina.


7in]

Mama ta este secretara la 0 ~coala.


>[1. II

Baiatullor este medic (doctor). > I eur hi


> [I ) f' Jl C Illcd

Lunea ~i maI1ea el lucreaza la spital. ll1~ • I' Irtt


til)

Dumin.ica rna due cu Paulla opera.

Ne plae merele ~i ciocolata.

Az.i au merg la serviciu. >


>

El prefera ciocolata cafelei. (Lui Ii place mai


muir ciocolata decat cafeaua.)

Maine avem 0 intalnire eu medicul


vostru 1a spital.

",1',(

Baiatul ei (lui) adora c· It.

Va prezentam, in eontinuare, doua verbe noi care se conjl.lga la fel. Aceste verbe sunt neregulate:

vouloir - a vrea

pouvQir > r \ td I - a putea

Yom folosi formel'e de prezent ale aeestor verbe In urmatoarele propozi\ii. Cititi fiecare propozitie eu
voce tare ~i retineli tradueerile In limba romana:

Je "cux une pomme. - Vreau un mar.

Tu ve.ux avoir une grande - Vrei sa ai 0 ma~ina mare.


voiture.

Ta lUcre veut aller a Paris. > [I Ri) - Marna ta vrea sa rnerga la Paris.

Leur pere veut travailler - Tatal lor vrea sa lucrezc


au garage.. in garaj.

Veux-tu une cigarette? l {) I - Vrei 0 \igara?

Nells veulens visiter Paris. >[IlU\UO lzil.pdl] - Vrem sa vizitam Parisul.

12
!'\ous pouvons Iravail1cr Pulem luera j'mprcuna.
l:nsembk,

Peux-tu montrcr ta ville a > Po\i sa-i an.l\i ora~ul Mariei?


Marie'.'

Ne veux avoir un ami. - Vreau sa am un prieten.

Mon<;ieur Dupont peut aller - Domnul Dupont se poate dllce


a Arad en avion. la Arad eu avioolli.

Le dimanche je ne veux pas - Duminica nu vrcau


travailler. sa lucrez.

Samedi je ne peux pas aller Sambata Oll pot merge


avec Marie all cinema, eu Maria la cinema,
j0 suis oecupc. /junlocllpat.

Yous vOlllez vi iter Ie mu~ee. >[ U LI I \ Izul, ]( J I11l ,E I - Vreli sa vizita\i muzclli.

Monsieur, voulez-vous u - Domnule. vre\i 0 cafea?


un eafL;'!

VOUS pouvez acheler - Pute\i cumpara 7.iarul


Ie journal ala gare, la gara.

Les enfants. pouvez-vous - Copii, va pllleli uita ave\i voie


regarder la tcl~ Ie soir? s va uitari seara In televizor?

Mes voisins veulent acheler - Vecinii mei vor a cumpere


une grande voiturc modernc, o rna~ina mare ~i moderna.

Tes parents velllenl habiter - Parin\ii tai VOl' .a locuiasca


avee naus. eu nol.

Scs ~u:urs veulent eIre belles, - Surorile lui (ei) vor sa fie
minces et inlcres:;antes. frul11oase, sUI Ie ~i interesant '.

Mes amis peuvent ~tre - Prietcnii mei pOl fi


contents, mullumi\i.

rata eonjugarca verbelor "vouloir" - "a vrea" ~i "pouvoir" - "a putea" la prezent:

vou.loir pouYoir

Je veux >[1 11 - vreau je peux pll) - pot


tu veux >[1 - vrel tu peux > r lJ - pot i
il veut >[1 \0] - el vrea il peut >1 Ip I - el poale
elle veut >l 1 Jj - ea vrea elle peut >\ I l J - a poate
nous vouloos > If \ ul. j - vrem nous pouvons > [11\ r J iii - putem
vous voulez > I .. ul - vreli vous pouvez .J - pUle!i
ils veulent >111 q - ei vor ils peuvent >[dl .) - ei pot
elles veulenl [c: 1) - ele vor elles peuvent >[ Ip h) - ele pot

13
Penlru a reline forme Ie de prczent ale verbclor "vouloir" ~i "pouvoir" rezolvali exerciliul urmlHor.
Completa\i propoziliile 10 limba franceza cu formele corespunz<itoare ale acestor verbe. Folosili
filtrul rO~L1:

Vrei 0 (igara? - >v'u -tu une cigaretle?

Miercuri putcm merge la vecini. - Mercredi DOUS >r u \ n, aller chez


les voisins.

Vreau sa fiu secrclara lntr-un birou modem. - Je > ll. etre secretaire dans un bureau
modeme.

Marc \TCa ~i poate sa fie inginer. - Marc >\ Lli ,et il > llf eIre ingcnicur.

Joi "rem sa mergcm cu ma~ina - Jeudi nOus > 'olllfl[1 aller en france
in Fran(a. en voiture.

Prietenii mel vor sa mearga cu noi. - Mes amis:> uknl aller avec nOlls.

Duminica seara copiii se pot uila - Le dimanche soir les enfans >r U !l
la relevizor. regarder la tcle.

Pot sa cumpar bicicleta. - Je >pell acheter Ie vela.

$i tu pOli avea prietcni buni. - Tu > IJU. aussi avoir de bons ,unis.

, Ast;Lzi vreti sa cumpara(i 0 ma~ina. - Aujourd'hui vouP'\' ule cheter une voilure.

Putqi merge eu noi In Franta') - >J1liLI ~7-VOUS aller ave·c nous en. France'?

In continuare, va prezentam cateva adjective noi:

fort > fnoR - puternic

fOlic > [fnl j - puternica

faible r ~bl] - slab, slaba; mediocru, mediocra

.Icunl~ ;> LJDn J - lanar, Lanura

sympaihique > l-elliltik] - simpatic, simpatiea

Citi!i inca 0 data adjectivele intr-o alta ordine:

faible II ebl] - slab, slaba; mediocru. mcdiocr'

sympathique , I pal" - simpa'tic, simpatica

fort > I t- .RJ - puternic

Jeune ;> [j( nJ - lanar, taDam

forte > [fill 11 - puternica

14
CD
Reline!i ell lldjectivele terminate 10 maSCI/lin in "e" au (Iceea$i ormii . i 10 fell/illin. Acestea se
I1l1meSC sri illvariabile irl g 71: de e.wmplll: syropathique, faible, jeune, triste, modemc etc.
'?

Vom folosi adjeetivele noi 10 propozi,iil. unmitoare. Cititi-le ell voce tare ~i lraduceti-Ie in limba
romiina:

Tu es un homme fort. > tIl e:! 'n 1111 j ~ I{ I > hll utI I rh;1 rut~ml

Ma voisine est toujours >[lll \ jU


Jeune. [llnllnJ l~ III him:)

Paul peut etre sympathique


mats il ne veut pas.

Madame Duval est une > [m clam JU, I ~tlJ >


femme tilible, mais elle llIll I.::bl In I .llill.
trava!lle beau coup. tRu ' b k I It III

Tes filles sont syl1'lpathiques.

Je ne suis pas du tout forte, >[,Onlls Ir,ld 'Iulo t > u 'un d 10 p CrllL

mais je veux travailler , jU 11 ~ It J) lnfr 11 11.11. L1 I ~ r u ~a


un peu. 1 ~r I. pulm.

Traduceti In limba franceza propoziliile unnatoare .olosind adjectivele noi:

E~ti [,inar $i puternie, pori munei (luera). >lu

Pierre este bolnav, dar poate s.-l ml:arga I II P ut


la~coala.

Doamna Duval cste 0 vecina simpatica. , l..ullill1 ' Du

Marie cste 0 fatf. puternica, dar > hu L • C~ U e rill ron', m I ell


ura~tl: munca, J,:I 11: I I \'.111.

in u1timul exerciliu al lecliei \10m recapitula intreaga materie a acestei leqii. Traduceti in limba
franccza propozitiile uflnatoare. Folosili filtrul ro~u:

AsU~z:i vreau sa eumpar un ziar. :> ul urJ'llUI UI] J uri ,ll

Vecinul nostru ~ste un barbat pUlemie. :> t Ullllt mmc Ilr

Salia dumneavoastrii este inea tanara. > "ulre kltllL cun-

lata-I pe Il1cdicul lor! Este domnul Duval. > VOllClI

Maine avem invitali. >0 'Ill

Fiul nostru vrea s devina (sa fie) medic. >

Domnul Dupont are 0 secrelara tanara 1b 11


fru11loas a bircu.

, .
loi am 0 intalnire cuI. bIle >J t.I I II In rClld '1-\ (lLl~ c 1 h II
~'V

15
Fiicele talc nu vor deloe Sa luereze. > m: II II P III r

Maqi ai intiilnire ell Maria in faw :>


cinernatografului.

Un baielel vrea 0 eiocolaw.

A vrea l[1.seamna il putca.

Azi sunl oeupat. III I '~up

lmi place eafeaua tare.

V ina mea e Ie 0 femeie putemieii, >


poate sa Illcrez.c la spital.

COJ"lii ei (lui) adora merele >

Luni vrem sa mergem la doamna Duval. >

SlInteli inginer, domnuie? > leur.'

Vrei sa mergi la spital? :>

Sum doi oameni (barbali) tn salonul nostru. > It d u • III 111111 tim n ,lr~ lion

Ei au un baial ~I 0 fata. > II IInl un tIl ~t un Iill .

Dimineala imi place mai mull eiocolata decat. > L


cafeaua.

Lucrez doua ,aptamiini la Paris. :> .11' n

lata-i pe Pierre ~i pe Pau)l Sunt niste baie\i ">


simpatiei.

Maria esle slabii, dar sora ei este pu!emica. :>

In finalul leqi i, va propunem un exerciliu de pronun\ie. Citi\i eu voce tare unuatoarele cuvinte:

l J l\lndi, invit':, mcdeclll, J!IDpathique, ingcn.ieur

l I vllil j v.aici, tr ,voisin

III vQ.Uloir, pQ.l.lvoir, VQ.US, vQ.ulez

rU ] J , tu VeJ,lX, ils p '.uvent, eUes v~lent

[6
RECAPITlTLAREA LECTIEI
, 7
7.1. Adjectivele posesive:

mes >1 11 1 - mei, mde

tes > llF- J - tai, tale

ses >L 'J - lui, ei; sai, sale

Ie folosim in fata substantivelor de genul masculin ~i feminin, la plural. Aceste adjective


posesive implica un singur "posesor"; de exemplu:

Mes amis sont dans Ie jardin. - Prictenii mei sunt in gradina.

res am is vont chez Pierre. - Prietenii tai se due la Pierre.

11 cherche ses cahiers. - EI i~i CaUla caietele.

Elle va chez ses amies. - Ea se duce la prietenele ei.

Adjectivele posesive:

notre l III R] - oostru, noastrii

votre >1\ lIR) - vostru, voastra, dumneavoastra

leur >llO 11 -lor

se folosesc Inaintea substantivelor de genul maseulin ~i feminin, la singular. Aceste adjective


posesive implied mai multi "posesori"; de exemplu:

Notre maison est modeme. - Casa nnastra este modema

VOlre maison est grande. - Casa voastra este mare.

leur jardin est beau. - Griidina lor este frumoasa.

7.2. In limba franceza, pronumele persooal"vous" este folosit ~i ea pronume de politete; de exemplu:

Yous avez un travail interessant, - Aveti 0 munea interesanta, domnule.


monsieur.

Etcs-vous fatiguee, madame? - Sunteti obosita, doamna.?

7.3. In lectia 7 ati Inviltal trei verbe neregulate: "avuir", "vouloir", "pouvoir" .

.llYID.r ~

j 'ai Ll[ - am
tu as III ,1/ -8..l

il a [II aJ - el are
elle a >[ II] - ea are
nous avons >[nlll ,q - avem
vous avez > - avet i
ils ont > oj - el au
clles ont e1''-I] - ele au

17
youloir - r 'u] RJ a.Yma

Je veux :> un '()! - vreau


tu veux :> . rl - vrei
il veut > [ h lJ - el vrea
elle veut :> t -I I-'J - ea vrea
nous voulons > [mJ \lIln! - vrem
VOliS voulez :> l II LJ .... J - vreli
ils veulent >lll\{Ii - et vor
eltes veulent > [..::I ,~ lI) - ele vor

WlUYoir > I PU\ ; I ~

je peux :> L10p lJ - pot


tu peux :> LI[ p lJ - po\i
iI peut :> [tl 0] - el poate
elle peut >[ i () - ea poate
nous pouvons >In pU\iil - putem
vous pouvez >[ ur FJ - putet i
ils peuveo! :> III r H1 - ei pot

elles peu\'ent :> le oJ - ele pot

7.4. Daca verbul "eire" - "a fi" este unnat de un substantiv care denume~te 0 profesie, articolul din
fala substantivului se omite; de exemplu:
IJ est medecin. - EI estc medic.
Je suis secretaire. - SUn! secretara.

7.5. Articolul SC omite ~i inaintea substantivelor care denume.sc zile!e saptamanii; de exemplu:
L.u.ndi je suis occupe. - LUnl sunt ocupat.
Daca in fala substantivului care denWlle~te zilele sapUjmanii folosim articolul hotara!, inseammi
en aetiunea se repetfi sapUimiinal in ziua respectiva; de exemplu:
..........L&Io.IIJ,Y. je suis occup~. - Lunea (in ficcare luni) SWlt ocupat.

7.6. Expresia verbala impersonala "il y a" - "este, se afla. sunt" se folose~!e ina,intea subiectului;
de exemplu:
11 y a des invites dans le salon. - in salon sunt ni~te musafiri.
II y a un journal sur la table. - Pe masa se afla un ziar.
Substantivul foLosit dupa expresia verbala "il y a" nu poate fi preeedat de un artieoI hotariit.
Cancil pwpozi\ia incepe eu un complement circumstantial de loc se va folosi expresia vcrbala
"~L y u" in loeul veroului "etre".

7.7. Adjectivele terminate In "e" au aceea~i fonna atfH La ma~culin cat ~i La feminin; de exemplu:
un jeune homme - une jcune femme
un garyon sympathique - une fille sympathique

18
TEMA PENTRU ACASA 7

A Traduce~i in Ijrnba romana urmatoarele propozitii:

1. Le lurndi je ne travaiUe jamais.

2. Voila votre fils, madame.

3. Aujourd'hui nous avons un rendez-vous a l'h6pitaL


4. Sa femme n'esti pas faible.

5. Notre invite veut deux cigarettes.

6. C'est leur medecin.

7. Nous pouvons avoir une nouvelle secretaire.

8. Les filles de monsi,eur Durand sont fortes.

B. Traduce\i In limba [Tancent

I. Vrem sa vorbim bine fran,uze~te.

2. Parintii vo~tri sunt ocupali?

3. Vecinii m.e~ vor sa cumpere 0 ma~ina mare.

4. Lunea lucrez la spitaL

5. Pliietenii mei pot fi mulrumiti.

6. Fetele tale sunt simpatice.

7. FiuI: Ilostru vrea sa fie medic.

8. lata-I pc vccinul nostru, domnuI PauL

C. Corecta'li gre~elile din propozitiile urrnatoare:

I. Mes voisin sont syrnpathiques.

2. l' achete la journal dans I 'hoteL

3. Voila notre invites.

4. Naus veulellt etre forts, jeuncs <lJt beux.

5. Lundi il peux travaillcr a I'h6pitaL

6. Voici ta choeolat ct ta cafe.

7. Lcs ganyons il y a devan.! I'ecale.

19
LECTIA
, 8 - PARTEA INTAI
Va propunem 0 noua sene de substantive. Citili-le cu voce tare, retinand
pronunlia eorectii ~i echivaltmtele romanc~ti:

un Fram;ais - un francez

une Franyaise > 1 11111 7] - 0 frantuzoaica

un Roumain >[ . I WI C un roman

une Roumaine >ll I I, 11 ~'1l1 - 0 romanca

un Anglais - un englez
une Anglaise >11 1/\ :.1-11.'.7. .- 0 englezoaiea

un Allemand > .:-n.lm;J) - un neamt. un german


une Allemande :> II II lii.J] - 0 nem\oaica, 0 germanea

un professeur > - un profesor, 0 profesoani

un etudianl nfll lim - un student

uDe eludiante >1 1 .- 0 studenta

un elcve - un elev
une 61~ve n l:.11.': I - 0 eleva
une leltre >1 III II J - 0 1>crisoare; 0 litera

un devoir >1 - 0 lema pentru acasa;


o sarcina, 0 datorie,
o obligatie
... l'apres-midi >11111'1 III III - dupa-arniaza, dupa-ma1>a
Ie vendredi . vmen:a

Reeilili 1ntr-o altil ordinl: subslanlivele noi :

un devoir - 0 tema pentru acasa;


o 1>arcina, 0 datorie,
o obligalie

un eludianl - un student

une Franyaise > - 0 fran oaic

un eleve >l n l :J - u el v

un Allemand >(-1111 5J - un neaml, un german

une Roumainc >[ n Rume nJ - 0 romanca

un Franyais >[ .. , J. .] - un francez

l'apres-midi >11 pl' IJi] - dupa-amiaza, dupa-masa


une leltre [I n I~ll J - 0 scrisoare; 0 litera
une Allemande >1 II - 0 ncm\oaica, 0 germanca

20
un profeL eur - un profesor, 0 profe:oara

un Roum'lin >1- I urn~J -un roman

un Anglais >[1I I' -un t:nolez


une cleve > lJ 1 Elc:\ 1 -0 eleva
une etudiante -0 studenta
une Anglaise >l n gl '.7.J -0 englezoaiea
Ie vendredi >LI '\'-dJ til] -vinerea

: folosim noile substantive In propozilii. Citi!i-Ie eu voce tare ~i relineti traducerea lor in limba
rom(1I13:

Je sui:> Roumain. _Un. 1 Ru ~] -Sunt roman.

on ;re est Fran~'lis. - TaUil tau 'slc francez.

Madame Dupont est "'lllhlU' m urI: - Doamna Dupont e -Ie


Fran'Yaise. 11 - ~.L) frantuzoaicu.

Monsieur Ie professeur, pR 1 R - Domnulc profcsor, sunte\i


ctes-vous Roumain? rOUlan?

C ont des Angl'lis. -Acestia sunt engl Zl.

'" Est-ce qu'il y a des Allemands -SUlll nCIll!i (gl:rmani) in


dans notre ville? ora~ul nostm?

Son pere est prote. seur dans fI ' - Tatallui (ei) e te profe or
une ecole. la 0 ~coalii.

l' ai un rentlez-vous avec -Am IntJ.lnire eu un student


un etudiant et une etudiante. :;;i 0 studcnla.

Tu re ardes une Allemande lIlli' '!\ d lJl1 .dm-:J - Te ui!i la 0 ncm!oaicii


dan ]' ote!. till I t 11 in hotel.

Le Roumaines sont belles. {I 1 lim n -, b.: I] - Romiinccle 5unt fruUloa. e.

Piel -e d' e te les Anglaises. -Pierre nll Ie po t uferi


pe enolezoai e. Lui Pierre nu-i
plac dc oc cnglezoaicele)

Marc n'est pas du tout -Marc nu este tleloc un dev


un bon leve. bUll.

u
Marie cherche son devoir -Maria i~i cauta lema (pentru
sur Ie bureau. acasa) pe birou.

J' ainu: st:~ lettres. -illli plac scrisorile sale (ei, lui).

Les vendredi apre -midi - Vinerea dupa-m3su


Je uis occupee. sunt ocupata.

Sophie est une bonne ~leve. -Sophie este 0 elevh bUlla.

21
Traduec\i propozitiile de mai jos In limba fTanceza folosind cuvintele noi. Folosi!i filtrul ro~lI:

Romanilor Ie plac francczii. > l e Rllulllum ,1IIUl:n

Fran\uzoaicele sunt suple (zvclte) ~i modeme.

Euglczii ~i germanii viziteaza Parisul' I Ih~1l f'a I


eu plaeere, [lV

Romfmcelc sunt frumoase.

Englezoaicelc adora sponu!.

Nem!oaicelor Ie place sa tIe gospodine. >L


11 m ,. '"
Vreuu sa fiu sludent. >k ,cu· drl:du

Profesorul noslru esle lanaI' ~i simpatico \'mJ1:l 14

Un elcv i~i preZinla lema pentru acasa.

Ea este 0 elcv slaba. > Hit: Ie

Scrisoarea ta este inl re anta.

Dupa-amiaza ma due des la cinema. > L' pres llidi J nl u em m

Ma·ric ~i Sophie sunt stud.eme bune. pIll 11111 I~ l un 1 dudLill1l'~

Vinerea, dOIDnul Duval se afla la Paris.

Va prez.entam, in continuare, ultimele fonne ale adjectivelor po. e.ive:

nos - no~trl. noastre

;> [ tI] - vO$tri, voastre; dumneavoastra

leurs "llf :R] - lor

Acestej£wme -efolo.,cs . inailff(~li substantivelor maSCItJil1e .riji'lI1ill ine la plural. Atijectiv:f!ie !)()~. 'sive
"nos ", "\'[)s ", "leurs" arata casubstantin:le pc care Ie pre ~d - 011 lIIai mulri "pos> uri '.': (/I:! xempll/:

nos livrcs - caqile noastn~ C'posC!sorii" suntem noi)

vos peres - talii vo,tri ("'poscsorii" sunteti voi)

leurs maisons - casele lor ("posesorii" sunt ei, ele)

Sa introducem aceste adjective po~(;sive in propozitli. Citi\i-le ~ vo [re ~l raduce\i-Ie in Iill1ba


romana:

Nos professeurs sont > [nO rR"1 R ;> Prl _ Iii n In sum I U[1.l
occupcs. ~11l11Jr'l

Vendredi nos meres onl - 1\ ,ld wi n m"


J R It > VLl rL me e 11 uu
un rendez-vous. RId II Inti hUf

22
Vos parents sont it 1'hOpital. luri 1 > I'ali] il tn unl pi!. I.

Vas cleves sont fatiguC:es. > [\ IzElc:\ J tulig J > II TIl h It.

), admire leurs lettres. >[llllm"'RI loR l.':IR] >L

Les etudiants regardent d >


leurs devoirs.

Leurs devoirs ne sont pas > ll( RJ n ) - >


bons. p;l -J

VClifica(i daca all retinut coreet formele adjectivelor posesive, eompletiind propozi~iile in limba
francl:za. folosi(i fiJtrul ro~u:

(Ace~tia) sunt prietenii no~tri. - Ce sont >nll alms.

latii temele voastre. (lata care va sunt temele!) - Voila tI devoirs!

Elevii lor invala mult. >1 LUf cleves tTavaillent beaucoup.

Vecinii no~tri sunt germani. - > . \ oisins sont des Allemands.

Imi plac baielii lor ~i fetele voastre. - J'aime lel r- fils et >\ [jlles.

Oaspetii no~tri ii admira pe eopiii vo~tri. - > \1' invites admirent > \ enfants.

Prietenji vo~tri sunt ~i prietenii no~n·i. -;> tJ amis sont aussi n anus.

Nu imi plae profesorii lor. - Je n'aime pas >kl r professeurs.

Inginerii no~tri lucreaza in uzinele voastre. - > I ingenieurs travaillent dans


> . I usines.

Traduceli in limba franeeza urmatoarele propozi(ii folosind adjectivclc posesive inv8.\ate,;

Tata! meu ~i mama ta sunt francezi. ;> r.. uu I ' r;: t' m r s\ nl

Gradina lor este frumoasa. > l.: r ardul e:; h ;1lI

Gradinile lor nu sun! mario

Fratelui nostru IlU-i place deloe >


~coala lui (Ia care este).

Tatal dumneavoaslra se duce in Franta


eu surorile noastre.

Caietele lor sunt subtiri. >

Fctelc mele ~i biiic.~ii vo~tri vor


sa viziteze Parisul.

Ei prefera pisieile lor ciiinilor no.~lri. > [Is [1r kr'm 1 UI


(Lor Ie plae mai mull pisicik lor
decat c5inii no~tri.)

23
lata C:-Ile\a adjective noi. Cilili-le cu voce ta.re:

roumain - roman, romiinesc

roumaine Ru 11 n1 romana, rom~mcal'ca

franyais - francez, frantuzesc

franpise - francczfl, fran\uzcasca

anglais - I I.) - englez, cngleZtl5C

anglaise - engleza, englccasca

allemand 1·i1 n,j) - gennan, nemlesc

allemande l I IIII:dJ - german~l. nem\easca

Ali obscrvar, probabil ea accste adjective au forme identice eu substantivcle de la inccputulleclici.


Citili propozi\iile urmii!oare In care am introdus adjectivele noi ~i re\ine\i ITaduccrca lor in limba
romana:

Notre profes 'cur montIe - Profesorul nostrll arara


un livre fran(fais. o carte frantuzeasca.

Paul aime la campagne - Lui Paul ii pl Cc la ~ara in Anglia,


anglai e. (ii plac satele englczc).

Un eleve mOntre une lettre n - R In I - Un clcv aralll 0 scrisoare


franiYaise. frantllzcasca.

Nos parents admirenr vos - Parin~ii no~tri admirii oradinile


jardins anglais. voaslre en lezt'~ti.

NOlls adorons la musique l rlllz.ld Ihi I II u,1 ~ - Ad rom m IZLca


allemande. <.ll III a:d I enna.n[1.

Le cinema anglais est - Cincmalografia engleza


inreres anI. este interes3nlfl.

II CCOUIC un bel opera R - El as ulta frumoasJ


allemand. opera enTl n

Constanta cst une belle n bel - 0 an t unf o


ville roumaine. o roman

Lc ctudiants roumains - -lLlden\lI omani


lravaillcnt en france. ucreaz'l in Fran\a.

Va reamintim ca adjectivdc ~j subsranti\'d~ care se terminala singular in "s", JlU-~i schimba fonna la
plural; de c'xcmplu:

un Franyais - des Fran<;ai~

24
Tradueeli urmatoarele propozi(ii in limba franceza:

Am doua cal1i engleze~li. >

Avem ni~le prieteni francezi. >

Va place bucataria frantuzeasc.a. >

Ma~inilc nemte~ti sunt mode me ~i bune. 1m

Prefer hotelurile franluze~ti celor


englcz: ':li. (imi plae hotclurile franlUze~ti
mai mult dec at cele engleze~ti.)

Tinerele romance adora sa danseze. ;;. r -n! 11 d n~-_

Ei viziteaza un muzeu german. ;;. II ' I l I n I 1 . u.llel 1 I d,

In e.'\el11plele urmatoare veti intalni un verb nOli. Cititi propozi\iile eu voce tare ~i rClinc\i traducerea
in lllnba romana:

Je park roumain. > - Vorbesc romfine~te.

Tu paries un peu fran~ais. 11 RI - r n- J - Vorbe~ti putin fran(uze~te,

Paul parle fT311 yais aussi, ;> I I r Rl In • I) i] - ~i Paul vorbe.~te frantuze~te


(franceza).

Isabelle ne parle pas > (17 hel I ( r RI pu - Isabelle nu 'orbe~tc franlllze~le


franl;ais. ~ ·1 (franceza) ,

NallS parlons allemand. - Vorbim nem\t!~tc.

VOllS parlez. raremenl anglais. - Vorbili rar englcze~te


(in engleza).

Parlez-vous angl<li~? >lpdlE II 'I;J - Vorbiti engleze~te


(In cnglcza)')

Monsieur, rarlel-vouS - Domnule. vorbiri


fran~ais? fran\lIze, te?

IIs parlent anglais, frau'Yais - Ei vorbesc engleze~te,


et allemand. fran!uze, le ~i nemte~te,.

EJles ne parlent jamais . I 1 ) I RlJ 11' n{ - - Ele nu vorbesc niciodata


fran~ais. fran\uze~te (in franceza).

Noul verb esle regulat $i se COiljuga ca orice verb care ure termina.ria "-er" la i/!fillitiv (I'erbe de
grupa 1):

parler > [[wi 1 - a vorbi

Dupa cum atl observat, acest verb apare In expresii ca: "parler fran~ais", "parler rOllmain", "parler
anglais", "parler allemand",

25
lata diteva cuvinte noi care pot intra in componen~a expresiilor anterioare:

parler bien - bine fraoIYais


tres bien - foarte bine

assez bien - destul de bine

coummment > l uN :1] - curent, cu u~uri.n~a, u~or

[n acela~i context putem folosi ~i aile cuvinte, cum ar H: "Un peu, pas du tout, jamais, rarement, vite"
iii:

ITOp > [t {IJ - prea (mult)

trop vile ;;> [[(1, i] .- prea repcde

Completati urmiHoarele propozirii in limba franceza co cuvintele noi. Folositi filtrul ro~u:

Vorbcsc bine fran~uze~te. - Je parle> LT\ frantyais.

Pierre vorbe~tc putin germana. - Pierre parle >1 ·u allemand.

Isabelle ~i Marie nu vorbesc Isabelle et Marie ne parlent >


deloc engleze~le (eng-leza). anglais.

Vorbe~ti prea mull. - Tu paries> lr Ir.


Ea Illcreaza prea muir. - Elle travaille >

Vrcm sa vorbim foarte bine frantuze~te. - Nous voulons parler >[1 1 franc;:.ais.

Parmtij vo~tri vorbesc pre.a repede - Vas panmts parlent t 'roumain.


in romane~te.

Prietenii lor vorbesc germana curent. - Leur" amis p Tien >c II I ntallemand.

Vecinii no~tri prefer,l sa vorbeasca - TOS OIIiID preferent >[',HI roumain.


romane~te.

Copilul nostru vorbe~te destul de bine - No e enfant parle> J • hi': anglais.


englel.e~le.

I U vorbc~tj niciodatii germ ana. - Tu ne paries - 1 .11 alleman

Pot sa vorbt:sc rcpede frantuze~te. - Je peux parler> 1 frantyai.

Vorbiti rar engleze~te? - Parlez-vo ;> 'III an lais?

Nu, vorbesc des engleza. - ~on, je parle _'Ill\ an la' .

Lucrcz biue ~i repede. - Je travaille > t1 '/1 It"

26
Sa Invatam n alta modalitate de a pune Intrcbari In limba fran za. Citi\i eu VOGO tare proPoziliile
inlerogutivc de mai jos:

Est-ce que tu parle franyais? - Vorbe~ti franluze~r,e?

E t-ee que Marie est > 'k j lUll e - Maria este


Frfm~aise? t :"l :7: J fran(trzoaica'?

E t-ee que vos parents _. Parin\ii VO~lJ'i


sont oeeupes? sunt ocupati?

Est-ee qu'il est sympathique? >l' UI ~C[MI J - Este simpatie?

Est-ceo qu'elle parle anglais? >lc-skd raJ 1-'1 ] - Ea vorbe~te engle7.e~te,?

Est-ce, qu' its pcuvent >[ kil p 1 11 I, - ~.i pot vorbi


parler (ranyais') J - EJ [ranluze~te?

?lIIem forma 0 propozi(ie inlerogativa ell ajulorul con "trueriei "cst-ce que" [e 1; ea precedi'i
propozi(ia afirmativli si nu are echivalent in limba ronllinti.

Transforma\i propo/\';::le afirmati\'e de mai jos in propo.zilii interogative folosind con, truqia
"est-ce que":

Tu parks tr(os bien fran~ai,~. > . [. C q c tLl flJr1l: h~ bl Il r nl;.tj'.

Monsieur Dupont est notre voisin. r [ upon n II

Vendredi it travaitle chez nous. ill

II est un bon etudiant.

Notre professeur parle trop vile franyais. > l~l- qu ulltn'rm1c ellr pllrlL' lTt'["l 'If
II' lI'ili.!

Traduceti in limba francezCl Propoziliite urmMoare. Folo~ili filtruJ ro~u:

Elevii no~tri vorbesc destul de bine I $c:t h n f n :11 .


fran\uze~te.

Profesorul nostru vorbe~te prea repede.

Temele voastre nu sunl corecte. "> \'1 u·, 110.i n~ sl1nl r h(lIl~.

Vineri am 0 lntalnire eu un un
student german.

Francezilor Ie plac romanii?

Nu vorbese prea bine franlUze~te. JL 11 r r1~ hi n Ir: n .11 ,

27
Poti vorbi cu u~urin~a nel1l~e~le'}

Dn. Marie vorbc~le destul de bi.ne > OUl, lin


englezt:~te ~i franruzc~te. • l (J~ al

Dupa-amiaza ne ducem la englezi. >L

o eleva arata 0 serisoan: in germana. > Un c 'm. nlr

Studentele tfan\uzoaiee nu vorbese deloe >L 'llIlh nt I J I

romfme~te. Ju t lui r Ult. In

Gcrmanii luereaza bine. ~i repede. tiki l bi 'I r;:l vllL

La noi sunt frantuzoaiec, nem~oaice > de.


;;i englezoaiee.

lata-i pe prietenii vo~tri francezi! >

Surorile lor vorbesc prea mult. Ul r rl II Ir 'fl

28
LECTIA
, 8 - PARTEA A nOVA

In a doua parte a lec!ici 8 'lorn recapitu'!a materia studiata in lcqia 7 ~i prima parte din lec!ia 8. Vom
exersa lectura {ii pronunlia.

lata acum catcva texte scurte. Citi~i-Ie cu voce tare, urmarind sagetile care indica intonatia ~i grupurile
ritrnice:

~ ~ ~
Voila J rna scmaine. , i Le lund!, mardi, mercredi. jeudi et vendredi matin , je \tais
~ ~ ~ ~ ~ ~
au bureau. j : Je travaille beaucoup. II Je suis secn:\taire. II L'apres-midi ~ j'ai souven!
~ ~ ~ ~ ~ ~
un rend~z-vous avec Pierre. II Pierre est man ami I . II est ingcnieur. I C'est un hommc
~ ~ ~ ~
grand, I beau: el tres sympathique. f Nous allons souvent ensemble au cinema 1
, .I' ~ ~ ~
et au restaurant I I Nous aimons la musique I et la danse. I I Le soir I je suis fatiguee. 'I I
~ ~ ~ ~ ~ ~
1e regarde i la tele. II Le samedi soil' I j'ai des invites. : Ce sont souvent . nos voisins: i
~ ~ ~ ~
monsieur Dupont I et sa femme, I I Monsieur Dupont est medecin. II Ll travaiUe
.I' ~ .,if , ~
a I 'h6pita! I dans notre ville. II Madame Dupont! ne travaiUe pas. I I Le dimanche I
.1" .I' ~
j'aime aller a la campagne I avec Pierre.1I Nous allons a la campagne I en voiture.f. NallS
.,if ~ ~ ~
avons une petite maison I et un grand jardin. I I Le dimanche i nous sommes toujours
~
contents. II

~ .I' ~ ~
Voici nos voisins: ; monsieur Duval I el sa femme [sa belle. I I Monsieur DlIvaI ~ est
~ ~ ~ ~
un homme imeressant. ; . II est professeur i dans une ecole, I I 11 est Ires grand: . et Ires
~ ~ ~;r .... ~ ~
fort. II n adore Ie sport, II Sa femme I n'est pas du tout forte. I Elle eSl petite, : mince
.... .I' ~ ~
et faible. II Elle est toujours a la maison, I elle travaille un pcu I dans son jal'din. II
.I' , ~ ,
Nos voisins I ont trois enfants. 1I Leurs enfants I I sont assez sympalhiques.l J Leur fils
~ .1'.1" ~
I et I sont I a I'ecole. I Ils
,
est etudiant leurs deux flUes 61eves adOl'eOl , la mus,ique

moderne, !I

29
", ",
- Monsieur. I etes-vous Fr<lm;ais? I I
", .......
- Non. je suis ROUlnain.
", ....... .I"
Mais vous parlez tres bien franc,:ais' I I Est-ce que vous parlcz aussi anglais') II
.I" .......
- Qui. je parle un peu anglais. II
", ",
- Est-ce que VOll$ avez I des mnis fran<;ais? III
.I" ....... ....... .1""'"
- Qui. j'ai un ami. II ('est Paul. II " cst ctudiant I iI Paris. II
.I" ",
- Allez-vous SOllvent I en France? II
.I" ",...,.
- Qui, je vais souvent en France, I chez Pi~rre. II

In aeest ulti n t:xerci\iu yom recapitula intrcaga mat,eri,e din leqiile 7 ~i 8. Daea reu~i\i sa-I rezolvati
[art! grqcli:, atllllci puteri tre,ce la rezolvarca temei pentrLi acasa. Daca nu, recapitulari ell multa
alenrie leqiile 1-8. Tradueeti propolitiilc urmatoare in Iimba franceza:

Astazi vrcau sa mil duc la vecinul meu, > U" 1'l1ul l' . j

domnul Dupont. I h n~ ~ur ULJ[11111

Joi, so\ul dumneayoa tra cumpi1ra 0 ma~ina > Icud, Ilr m n a 'h
nemreasca. .1111:'111 nd

MierclIrea, medicul nustru, domnul Duval, > [ll 11111. I r Dm l.


este la spital. .: d n

Serretara ta prefe-ra cafeaua ciocolatei. > ]'1 ~ if~ r ].n


( ecretar a tak ii place mai mult cafeaua
decal ciocolata.)

lnginerul noslru i$i cauta mereu ziarul _ :-.l "L: I n '~11l •uri r I
pe bi.roul meu. I III ,I I ur In HI bllr u

Vorbe~li frantuze)te'J

Lunea ~i ma.I1ea nu putem fi la birou. > 11\JrJ\ 41m!> (l

In cursul saptamanii SUllt ocupat. >

Profesorul nostru Yorbe~te curcnt >


engleze~te.

i Studentul ii arata lema profesorului sau. > [ ~:LlJd J on IJro!t:.. Lit

Ea lucrcaza deslul de bine ~i repede. > LJI~

Scrisoarea sa cstc interesanla, >

Fiicele lor sunt studenle bune. > L III l'ILJdllll ~

Vorbesc prea repede? > I .~ qu.:j"piul·tnlp\llc'?

So\ia mea este foarte frumoasa. >·1 JlTllll' 'llr· d\

30
Veeinelor voastrc Ie plac [oarte mult ligarile. nl I.. 1~H1

M,)in~ am 0 intiilnire eu a I~me,ie tiinara, >


laarte simpatiea.

Ea este d0amna Dupont, invitata (musafira) noastra. >

Ae~~tia sunt studentii dumneavoastra, >


domnulc IProfesorl

lata un mar ro~u ~i frumos. >

Sambata elevii nu merg niciodata


la ~coaHi..

Englezii i~i adora dinii.

Francezii vorbese tot timpul prea repede. > Ie .m 1 r.1r1 'III t Ilr.:.

Tinerele [ran\uzoaicc vor sa fie >l 'lInc~ f


intotdeauna frumoase. ~UL: h Ik .

Dupa-amiaza ellucrcaLa mereu acasa. U II mlil

Paul vrea sa fie inalt ~i pUlemic. > I'd I L:uf Ire

Plliem vorbi fran\llZe$te foarte binc.

Sunt Irei romani $i doua nemloaice


in biroul dumneavoastra.

Pot vorbi in germana, domnule'1

Parinlii lor sunt vecini i no~lri. Il IT r rcn

Citili eu voce tare urmatoarele cllvintc In care se repeta acelea!?i sunctc:

Fran~aisc. l~ttrC'. d~ve

r II profess~'llr, de-voir. vendr;:.d i

lEI ~tlJdiant, ~kve) invit£

etudiant, Allemand, Anglais, v.endredi

31
RECAPITULAREA LECTIEI
, 8

8.1. Adjeclivele po~esive:

nos ln J - no~tJi noaslre

vos [.1 - vo~tri" vnBstre, dumneavoastra

leurs [I ;R] -lor

se folosesc lnaintea substantiveJor ma~culine ~i feminine la plural. Substantivele precedate


dc aCt:sle adjective posc.sive au mai multi "posesori"; de exemplu:

Nos enfants son petits. - Copiii n(l~tri sunt mici.

Vos soeur. sont eleves. - Surorile voastn; sunt eleve.

X.2. Zilr.:lc sapUlIminii:

lundi II-dil - luni

mardi [maRdi] - mar~j

Illcrcredi I meRk) ldj - miercuri

jeudi ljOdij - JOI

vendredi -dIHhJ"] vineri

sanwdi .1 lli] - sJmbata

dimanche llhm- 1 - duminiC<1

8.3. In acea"I.U leetie ali lnva\at construqia "cst-ce que"; aCeasta ajuUi [a forrnarea propozi~ilor
interogalive ~i este intraduetibi1"l:

"e t-ce que"

Dupa aCeasta construc~e nu se face inversiunea subieclUlui eu pn:di awl;

Est-ee que Marie est etudiantc'l

8.4. Substantivele care denumesc locuitor'i unei tiiri giuni. tit unLli 0 u litere
mati; de excmplu:

un Franc;ais, une Roumaine, des Allemands, un Anglai".

Adjectivele se scrlu ins, ell litem mici; de exemplu:

un livre fran~aise, un ami roumain, une ville fran~aise.

R. -. Verbul "parler" - "a vorbi" - esle regula! (se cQnjuga dupa modelul verbelor de gTIlpa I
pn;z~ntat in leC{iile I ~i 2).

32
TEMA PENTRU ACASA 8

A Traduceli unnatoarele propozitii In limba famina:

1. Nous allons en France avec vos amis.

2. [] parle courammen! franyais.

3. Est-ce que vow; parkz bien anglais, monsieur')

4. L~ vendredije suis toujours a l'h6pital.


5. J'adore vos lettres, madame.

B. Traduceti unnatoarele propozilij in limba francez-a:

1. Acest damn este franca?

2. Pricknii no~tri francczi nu vorbesc deloc romana.

3. Dumneavoastra va place fo::lJ1oe muh muzica germana.

4. Vorbe~!i engleza? Da, deslul de bine.

5. Profesorul vorbc:jte adesea 111 gemlana cu studenlii sui.

C. Cu ajutorul construqiei "est-ce que" transforma\i propozitiile afinnative in propozitii


intt:rugative:

I. Elle est Allemande.

'1
Nous ne parlons pas du tout anglais.

3. Votfe. professcur est Fran<;ais.

4. Lundi et mercredi je suis occupe.

5. Ton devoif est interessant.

D. Copia\i din nou propozi\iile ~i corectati gre~elile

I. II es't Fran<;aise.

2. SQH !ettre cst tr~s sympathique.

3. Leurs enfant va a I'ecolle avec notIe deux fils.


4. Es!-ce que ils parlen! allemand')

5. Nous avons trois livres Franc;ais.

33
VOCABULARUL LECTDLOR
, 7 Sf
, 8

(m) - genu I masculin (f) - genul fem.inin

a (iI, clIe) [,11 - are (el, ea)

ai (j ') > lLJ -am(eu)

I' Allemand (m) > llalma] - gennanul, neamru1

allemand >[ InlU) - germani, nemtesc, nemte~te

I' Allemande (t) >[1 1m;"": II -nem\oaica

allemande (f) > 1·11Hl:dl - gennana, nern~easca

I' Anglais (m) -englezul

anglais >11 1 "I 1 - englcze~te, englezese, engle;>;

I' Anglaise (t) > 10,'1 I - englezoaica

anglaise > [., ,I',l] - engleza, englezea, eft

('aprcs-m.idi (m) > LIII RJ IlIll.!l] - dupa-masa, dupa-amiaz3

as (lu) >1 J -ai (tu)

assez >[ 1.1 - de ajul1s, suficient, destul

aujourd' hui > lUlU d -1 astazi, azi

avez (vous) >(u .] - ave\i (voi)

avons (nous) > (I\il -avem (no i)

bien > hleJ -bine

Ie burreau > III hi 10 - biroul

Ie cafe > [I k,d .J - cafcaua, cafeneaua

ce sont >[ 0 II - ae ~tin/acestea sunt


c'est Iq 1 - acesta/aceasta ei;te

Ie chocolat >11 1 ) I I I, I - ciocolata

la cigarette > III ~Il! 'ell - tigara


couramment > ~ ul II t;lJ - curcnt, eu u~urin\a, u~or

demain > I uO ncl -maine

deux >ldUJ - doi, doua


. -:-0 .• <•

Ie devoir > III d )\,u;J:RJ - tema pentru aca 1I; • ardna,


datoriu, obliga i
I'eleve > [IF.I~: J - elevul, eleva

l'etudiant >(Il UI-J sludcntul

I' etudiante >I If tl dI- J - studenta

,. .. faible rI bit - slab, slaba

la femme > hi 'dll1J - femeia; sOlia

34
fort >1 p I I - putemic

forte >[1,,1{ 1 - puternica

I'h6pital >111]1lllJIJ - spitalul

il y a >jl i: ] - cstc, exista

I' ingenieu r >rl"LIIl( I'J - inginerul

I'invite ::- Ie i .- invitatul, musalirul

l'invitee >[ 1-\'IIEl - invitata. Illusafira

Ie jeudi >[ I , J )JiJ - Jota


....
jeune >c,n[J] - lallar, lanara

Ie jour >11 'Ill I] -ZIUJ

Ie journal >rlu 1 1 J' II - jurnaluL ziarul

la lettrc >tl. JL:\ I - scrisoarea, litera

leur >{IClH] - (a, 'II) lor

leurs r l 'R] - (ai, ale) lor

Ie lundi ... Ult!di] -Iunea

madame (f) [ III • 1lI J -,doamna; doamna

Ie mardi lin Iflll tli] -maIiea

Ie mari > [to maRiJ -, sot u1

Ie medecin -medicul

Ie mcrcrcdi "lie -miercurea

me" >lmEJ -mei, mele

monsieur (m) >[11 - d0mnul; domnule

nos >[11 11 1 - no~tri, noastre

notre >lt l llRJ - nostru, noastra

ont (ils, ellcs) >r - au (ei, ele)

parler >1" RI - a vorbi

parler fralH;:ais >Ir RIE fRa 1.1 - a vorbi fran\uze~le (frallceza)

peut (il, eUe) II' J - poate (el, ea)

peux (je, tu) I III lJ -pot, po\i (Cll,lll)

peuven! (ils, elles) > flO ) -pot (ei, eIe)

lapamme >[1, r ] -marul

pouvez (vous) > r [11 \ -J - pute\i (voi)

pouvons (nous) >l t ',01 - putem (noi)

Ie professcur >rl( I 01 "(J I ) - prt1 fe~o.ru I

35
Ie rendez-vous > [t ,illl \ul - intiilnirea

Ie ROllmain [I II lI11el -rom,inul

roumam - roman, romiine~te, romanesc

la Roumaine >[Ia Ul1Il'n] -romanca

roumaine > RUlJ~nl - romana, roman~asca

lefla secr 'taire (rn, f) ) ,I. (lkR t· I - secretarul, secretara

Ill. l1lai Ie > (last 1mc'l1 I - sap amana

SC,~ > F.J - sai, sale, lui, ei

syl'l1pathique > (. 'j1.l1ik] - simpatic, simpatica

tes [II] -tai, tale

tres >[IIU] - foarte

troi~ >tIRL. 1] -lr.:i

trop > I tK. ] - prea

lin >[ I - un

une >[loJ o
veut (ii, elle) >[ - vrea (el, ea)

veux (je, tu) >( I I - vreau, vrei cu,tu)

vculent (ils, elles) > (I) -vor(ei, ele)

VOICI >1 ~, IJ - iata

voila >[ 'fli -lata

.' vQisin 1I ,oI az ' I - vecinul

la voisine > L]n \" ,Iz'n I - vecina

\"os [" 1 - (ai, ale) vo~tri) VOastTe

vOlre > I" 111 - (a, al) vostru, voastra

36

Vous aimerez peut-être aussi