Vous êtes sur la page 1sur 94

ZBORLU A NOSTRU 1

UNSER WORT * OUR WORD * NOTRE PAROLE * CUVÂNTUL NOSTRU
Fundator: Prof. Dr. V. G. Barba ***** Anlu XXV. Nr. 1-2/2009

VASILE BARBA
Un alumtãtor ti ascãparea a limbãljei shi a culturãljei armâneascã
Dr. Katharina Barba
Prit votlu tsi lu-deadi Adunarea Parlamentarã a Consiliului ali Europã ti
„Recomandarea 1333/97", cari pruvidzu andruparea a lucurlui ti tsãnearea tu
banã shi crishtearea a limbãljei shi a culturãljei a armânjilor, ta s-ufiliseascã

limba di dadã tu shcoalã, bãsearicã, mass-media etc. fu un evenimentu di
mari simasie tu istoria a alushtor anj dit soni ti aestã etnii, vot tsi spuni shi
pricunshtearea grailui armânescu ca limbă (shi nu ca dialectu).
Aestu amintaticu spuni ti scutearea ncap a lucurlui, prit cilãstãsearea a
profesorului dr. Vasile G. Barba, tu unã alumtã niacumtinatã chiro di
dechenii, faptã cu vreari, apufuseari tu mindueari shi ahãrdzeari chiro pãnã
di curbani.
Dealihea easti, ma sã spunem, cã ,,lucrã multu, pãn di mardzinã ti
bãgarea tu lucru/votarea ali Recomandari 1333/97", ama nu easti di
primansus nitsi spunearea, cã ,,Vasile Barba fu initsiatorlu, motorlu, mintea,
inima shi suflitlu a alishtei recomandari",

2 ZBORLU A NOSTRU
dechenii, faptã cu vreari, apufuseari tu mindueari shi ahãrdzeari chiro
pãnã di curbani.

Largu di mini naetea, ta s-lu spun ca sãmtu nicuchirlu a meu, ama tu
anjilji tsi tricurã, sh-ma multu anjilji dit soni, duchiiu, cã sã spusirã niscãnti
zboarã alãtusiti, multi di eali sh-di furnjia a ixichiljei di cunushteari. Vasile,
vãrnãoarã, nu s-apãrã, nu sh-chiru oara cu lucri lãvoasi. Cãndu nãscãntsã si
,,armãtusea cu peanili" a lui, totna spunea ,,Nu-ari tsiva, va s-acatsã ma s-

ducã lucurlu ninti". Vahi di aestã furnjie s-agiumsi s-hibã spus nãscãnti ori
tamam aljumtrea di cum eara averlu, cari-tsi insu spusi tsi vru, ma nu-lji si
cãftã giueapi. Ti atsea va s-caftu mini sã spun nãscãnti lucri alithea, ashi
cum li bãnai ningã elu tu unã nicuchiratã di 55 di anj, di-nj cãnãscui
nicuchirlu pãn tu ahãndusimea a suflitlui.

Nu voi sã spun cã va s-facu unã prezentari pãn di mardzinã, ma voi s-
cundiljedz sh'mi fac pishmani, cãtse duchescu cã nu s-poati, sã spun, ashi
cum nj-aveam bãgatã tu minti, axitili, la tuts sotslji a lui, a curi agiutor

ZBORLU A NOSTRU 3
fu di mari simasie tu alumta a lui, sh-caftu ljirtari ti ixichea cã nãscãnti
lucri nu va s-pot s-li spun, fãrã vrearea a mea. Vãrnãoarã nu minduiam,
cã va s-yinã dzuua cãndu vrutlu a meu nicuchir, aestu om cu ahãntã puteari,
nu mata va s-hibã ningã mini sh-cã va s-am borgea ta s-mi meastic mini/s-
dau apandisi tu loclu a lui. Ti atsea nj-yini zori sã-anyrãpsescu aesti
arãdãrichi di zboarã. Ama, minduescu cã va s-pot s-li zuyrãpsescu nãscãnti
lucri, nica sh-dit bana a lui dit nicuchiratã/particularã, cari sã scoatã tu
videalã, cadealithea, caractirlu a alushtui om shi alumta a lui ti cauza
armâneascã. Ti spunearea a nãscãntor pãristiseri/prezentãri ma minutish, ma
completi, suntu cljimats sotslji a lui armãnj ma tiniri.

Anj arada, Barba sh-frimta mintea, a curi sã-lj-alasã Biblioteca

Armãneascã, timiljiusitã di el sum avigljarea a Universitatiljei di Freiburg,
di agiumsi tu catandisea dramaticã a legendarlui tatã cu trei ficiori, isa
axizits sh-vruts, cari avea mash un nel tsi adra nishenj. Afendilu, cu
deaspirlu tu inimã, aflã calea, ta s-facã cumandu ti dauã imitatsii, ta s-nu lj-
anvirinã nitsi un di ficirolji a lui vruts. - Cu aestã minti nchisi shi Barba ta sã
u-adarã dipli-dipli biblioteca. Ghini ma, nu-avu cãbili, nu-lj-deadi di mãnã
ta sã scoatã ncap aestã mirachi. (Ama, nica nu easti amãnat, ahtãri lucri va s-
ndreagã sh-tu yinitor.) Pãn tu soni apufusi, cã tutã activitatea a ,,Uniuniljei

Centrului European de Studii Aromâne" di Freiburg. s-mi cãndãseascã. cu revista culturalã .Biblioteca Aromânã". idyea vreari shi tinjie ti limba shi cultura maternã idyea cum ljirtatlu a meu nicuchir. Ea lu-andrupã. ama mash el gol/singur nu putu s-aprãftãseascã). a . ea aprãftãsi cu lãcãrnj ntroclji sh-cu cãftãrli niacumtinati. (deadun cu tinjia a manuscrisilor. sh-furã ningã el cu vrearea a lor la tuti actsiunjili a lui. naima multu. di u dedu tutã activitatea. pi ilichia tsi escu. tsi vru s-li tipuseascã. fratsljii Mihai. ta s-poatã s-li ghivãseascã cãt ma multsã. Chirata. atsea turlie cã .Zborlu a nostru" nica sh'tutã . simfun cu vrearea a nicuchirlui a meu. sh-escu cãndãsitã cã va-lu ducã ma largu aestu lucru tu spiritlu al Vasile Barba. a sorãljei a lui.. Chirata. s-hibã mutati Bucureshti tu mãna a vrutãljei a lui sorã. dzinirlji shi nipotslji.. sora Margareta. fratili a ljei. Sh'cãtse shteam cã shi doamna avocat Chiratsa Meghea poartã tu suflitu idyiul ideal.4 ZBORLU A NOSTRU trã Limba shi Cultura Aromânã". cari tu tuts anjlji lo parti la actsiunjli a lui. Nicu shi Valentin nica sh'nipotslji di frats shi surãri sh-nu dip tu soni hiljilii. escu cãndãsitã.. cã-nj feciu borgea. lu-andrupãrã di tuti pãrtsãli shi-lji deadirã curayiu.

Noi Tracii" la Milano. Protili cãftãri li tipusi tu 1976 tu revista a profesorlui Drãgan . sã-lu pitreacã calea dit soni shi s-nu ncheadic mini atsea dit soni furnjie a nicuchirlui a meu. Limbidzamea. Geneva 1991. sutsati. a-limbãljei sh'culturãljei a strãpãpãnjlor." Barba acãtsã ligãtura cu personalitãts polititsi. itsrãlja scãntiljoasã ama shi apufusearea a lui tu tut lucurlu tsi lu-featsi. Viena. el ahurhi sã-lu-scoatã tu videalã lucurlu armãnescu. tutã putearea a lui. Moscova 1991. inima shi suflitlu ali Recomandari? Ahãndos ciudusit ti atseali tsi li vidzu sh-li tricu cu furnjia cã dusi s- veadã locurli iu s-amintã. El duchi. ti cari el cilãstãsi. ministeri. ta s-nu tragã mãnã di la calea ndreaptã.. cã lipseashti sã s-lja meatri. cã aprãftãsi dit ahurhitã s-li nyrãpseascã cãftãrli ti ndrepturli a-armãnjilor. tutã axia a lui ti cãndãseari u-aspusi ti aestã cauzã. ta s-lã da di mãnã la tuts armãnjlji. sã-lu dau vrutlu a meu nicuchir ta sh-aflã arihatea tu Mirmintsãlji di Bucureshti.…Apelu ama fu faptu. Di atumtsea. Adrian Pãunescu lu-aspusi aestu lucru tu articolu a lui: . memorii la forurli superioari axiziti.Alumta ti Armânj":. cã easti initsiatorlu. ufilisindalui tuti cãljiurli shi hãlãtsli tsi li avu. feciu aestã curbani. s-hibã duchimãsitã tu mintea sh-tu inima-a armãnjlor ama sh-la tutã lumea. priayalea-ayalea tu conshtiintsa natsionalã. ta sã-lj-aibã nica nã oarã anvãrliga di el cãt ma multsã di vrutslji a lui sots. nãpoi sã-u-aprindã. pira. s-urdinã cu oaminj cu anami armânj. Zborlu. cãtã tu anlu 1965 hala greauã a farãljei a lui. ONU tu 1981. deapoa tu tuti documentili pitricuti la CSCS: Madrid tu 1980. Featsi cercetãri tu documenti di istorie. u-aspuni sh-atsea. Kopenhaga 1990. armân s-ashtirnu. sã-lu facã cunuscut. aoa sh-vãrã 20 anj. motorlu. Ti furnjia cã lu-agiutai pi hiotea a chirolui. largu di mini sh-di taifã.ZBORLU A NOSTRU 5 aprucheai cu mari pon tu suflitu. cari s-lã ngãldzascã suflitli shi s-lã lunjineadzã calea. di adutsea dinintea la tuts cãftãrli a lui ti andrepturli a armânjlor. ta sã scoatã ncap unã problemã. Paris. tsi li featsi cu fumealja tu xinãtati. (cãndu eara nica tu România sh-nu putu s-ducã personal Madrid. tu-aeshtsã multsã dzãts di anj la tuti minãrli a lui ti fara a lui. cu cari s- andãmusi shi zburãndalui cu foc cu cât ma multsã armânj dit vãsilie sh-ditu xeani cu furnjia a excursiilor. nu- ari spuneari cãtu lu-frimta. pitricu memoriul a lui prit AFA).. mintea. altã turlie nãulu bãrnu nu-ari sh'azburascã limba di dadã. tsi li andrupã deapoa nialãxiti tu tuti . ****************** Tsi adrã Barba? Tsi hãirlãticu adusi Barba? Tsi ari la thimeljiu spunearea..

ti Giuvara. cãndu nu-lj si deadi viza di intrari ti Gãrtsia. tsãnu zborlu pi armãneashti. multsã oaminji di shtiintsã vinirã la el. Tu aestu chiro bãneadzã Germania. armân di la Livãdz. Zburã ti balada armãneascã dit Balcani dit chirolu al Ali Pãshelu. iu s- apreasirã elj shi cari suntu. di intrarã dinintea a Consiliului ali Europa sh-tsi furã shi votati pãn tu soni pãn di mardzinã. Eara cãlisitu shi profesorlu Vasile Barba cu nicuchira . Aclo ãlj cãftã armãnjilji di la sutsata Pitu Guli. iu easti profesor-invitat. tsi eara aclo/prezentu.cu tuti voturli a parlamentarlor. Loarã parti suti di oaminj di shtiintsã dit Europa. ama sh-ti tuts atselj armânj.eara shi nãsã profesoarã. tsãnutã pi armãneashti): . Armânjli lu-ashtiptarã cu mari harauã sh-tinjie. pãn di un" tu Recomandarea 1333/97. .6 ZBORLU A NOSTRU memoriili yinitoari. s-lu-lasã niacãtsat tu isapi . El zburã niheamã sh-ti ISTORIA-a ARMANJLOR." Unãoarã. cã a lui cali s-treacã totna sh-pi la armânjilji dit lugoslavia. Multsã oaminj di shtiintsã (tiniri) avdza ti prota oarã ti armãnj sh-ti limba armãnã. ama minduescu cã fu nyrãpsitu di Dina Cuvata. scos/tãljat (nu escu siyura. Tricurã sh-la armânjlji di Scopia. Dupã conferintsa. Profesorlu Barba.Meslu alunar 1983 s-tsãnu unã conferintsã Ohãrda .Ia-lea shi un njic articol di jurnal. Jaca etc. cã ampãrtsãmu tu salã frãndzãli cu apridutsearea ali conferintsã... cari vãrã altu di Barba. Tricurã sh-la armãnjlji di Mulovishte. s-nveatsã ma multi ti armânji. Magarova. vrea s-avea idheea shi giuneatsa. nj-aduc aminti ghini. Gãrtsia shi Vãrgãria. . Profesorlu Barba cu nicuchira tricurã cu aestã furnjie pi la armãnjilji di Bituli.Macedonia. conferintsa avândalui subiectulu Balada Balcanica'. Zburã ti Caciandoni. Andreapsi excursii tu xeani cu familia tu chirolu di vacantsa a taifãljei ahtari turlie. Nijopole. cari s-alumtarã ti ascãparea a Balcanlui di sum turtsã.

iara tserlu eara lunjinat di nãscãnti steali mãri cât pumnul. di bãgã semnul ti tipusearea a nãscãntor . ta s-lja aestã turlie viza ti cari avea ananghi? Calea strimtã cu ashutsãturi shi di piricljiu tu Gãrtsie.Latina Suddunareana". cum nu lu-aveam adiljatã vãrnãoarã pãnã tu atsea noapti. Editã . cari nu-lji si-aurã cu el vãrãnãoarã. tsi li videa mash mintea a lui nturyisitã di diplomat. Caliroi. un luru di sisif. pi cari Vasile aprãftãsi. videarea a armânjilor dit Gãrtsie shi adutsearea tuts paturlji sãnãtoshi dupu njiadzãnaoapti tu un loc mplin di mushuteatsã. nica sh-cu piricljiu. iu textili tu limba germanã eara cheaditsi di nitritseari ti tipograflji romãnj. iu deapoa cu un sots s-ducã la ambasada ali Gãrtsie. s-dra alti dauã. domnul profesor Florea Duditã. a curi anyiliceari nu u-ntritsea cã mashi ocljii a taifãljei a noastã. Di scutea unã alathusi. sh-ti cari aestã dzuuã armasi unã di atseali nai ma msheati shi ahãndoasi adutseri aminti. tsi canda nã viglja noi - unã ti dealihea aventurã. paranom. mplin di njiurizmã. .. iu vimtul eara chischin sh-proaspit. Apruchearea ta s-hibã tipusitã u-avu di la rectorlu a Universitatiljei di Brashov. greali. fãrã s-adarã ama vãrã lucru niundzitu. eara scutearea mbuveti (încununarea) a alishtei dzuuã ti niagãrsheari.Texte latine''. di u discurma tru idyiul chiro fumealja. unã furnjie ta s-tritsem alti nitricuti noaptea tu izbili a tipografiiljei di Bacãu.ZBORLU A NOSTRU 7 ambasadorlu grec di Bucureshti. tipicã ti actsiunjili al Barba: sh-bãgã tu lucru scupolu tsi sh-lu pripusi pi cãljiuri anvãrligati. cãtse tu elji s-yilipsea harauua tsi u spunea prosuplu a pãrintilui a lor dupã unã ahtari giuneatsã. unã aftuchinã nicunuscutã dinãpoi di noi. cum daima u featsi.. dupã tsi ntunicã. cu scupolu bãgat tu minti. ta s-acatsã calea pri tu Turchie. cari tinjisea lucurlu al Barba. Aestã isturiseari easti semnificativa.

cându agjumsirã ta s-avdã iholu a lor. pi cari Vasile u-avea ndreaptã cu mãsturlãchi sh- cu scupolu ta s-hibã spusã ti videari sh-la universitãtsili germani. Barba u spusi itsrãlja.Alumta ti armãnj" nyrãpseashti. cari lu-mutrea lucurlu pi alithea-lji valoari ama sh-curayilu tsi eara ananghi ta sã-lj-andrupascã cauza. maca avea aflatã tu Pãunescu omlu nvitsat. cãti cãljiuri fapti Bucureshti sh-cãtã gaereti featsi Barba ta sã scoatã la Electrecord Bucuresti atseali dauã ploaci tu limba armãneascã tu 1976. ta s-poatã s-adunã cu Adrian Pãunescu. lu-anvirinarã ahãt multu cã vidzu zorea ta s-yitripseascã tu spital. acã eara lãndzidu cu heavrã. lo izinea nu mash ta s-hibã cãntati atseali cãntitsi. s- ghivãseascã pirmithili etc.Episod Pãunescu-Colev". ma nica shi s-li înreghistreadzã i ploaci shi s-hibã prezentati la Televiziunea Româna .! Ama sh-cu cãtã harauuã furã pitricuti aesti texti/nyrãpseri tu dultsea limbã di dadã armãneascã.8 ZBORLU A NOSTRU cãtse atseali tsi avea nyrãpsitã nuntru nu vrea s-hibã di tamam tu vrearea a Partidlui. Cãrticica ama sh-agiumsi scupolu. di spuneari a culturãljei armâneascã. cu hari shi giuneatsã.. di nu li deadi di mãnar minduerli a alãntor. Sh-aestã oarã. ashi spuslu . pi nigã alti: . hiindalui em unã carti di ghivãseari fãrã sãtuleatsã. s-adunã nãscãntsã oaminj cu anami. macsus di armânj. di u featsirã cunuscutã limba armãneascã shi scularã sentimenti di pirifanji shi harauuã! Griutãtsli tsi li-avu cu furnjia ti nvitsarea a nisãntor cãntitsi armãneshti cu u corlu studentescu a universitatiljei di Brashov. Brasov. trãnjipsitã tu ahãti locuri. ama shi patriot cu tutã inima. ma multi ori arada sã spusi un dealihea sots shi vãrtos avigljitor a armânjlor: tu articolu a lui . urdinati pi trei continenti.. Pãunescu. ama shi unã scumpã carti di vizita. di iu fudzi ama. 1977 ta s-aibã apruchearea tsi eara ananghi di partea a autoritãtslor tu atsel chiro. va s-dzãcã un nãu izvur di cultivari a limbãljei di dadã.ti atsel chiro un dealihea evenimentu. s- ghivãseascã poeziili. Cãtã diplomatsie.

pãpãnj. spanioljilor. altã turlie cu matuyeali di modã. Easti tinjsitã shi cãndãseashti. Tsi s-acatsã/cum s-ngreacã. va s-alumtãm ti cauza a lor.. elj? Domnjilor. . Mihailova icã Naumova.ZBORLU A NOSTRU 9 . ti-anami. Nu acatsã/nu angreacã ici tsiva. Armãnjlji? Domnul ambasador spusi limbid cã ari nãscãntsã grets tsi zburãscu unã turlie di dalectu vlah. Cum u-aveam spusã tu zborlu a meu. portughezlor. cum s-nã cadã a nauã shi a italieanjlor. silighi ca un moscu di importu. cã mash grets. di zuyrãpseari decorativã. nitsi nu existã. nu-ari prigidiucãts. Elj suntu unã problema. tu statili iu bãneadzã. Intrai tu moeabets cu hãshti shi argumenti.Tricutlu shi livendul armãn. alumtãtor di de cãndu-lu cunoscu ti cauza armãnjlor. pãnã cãndu va s-hibã pricãnãscuts. nj-adusi aminti. cusurinj. Unã deputatã vãryarã. Tsi nu anvitsã deputata vãryarã. Nu avem andreptul sã-ncljdem ocljii dinintea a armãnjilor. lucrarea-a lui ti Comisia di Culturã easti capodoperã. cãtse ea nitsi nu easti/nu existã. Escu pirifan cu armãnjlji. teza cu nai marli piricljiu a atsiljei minutã sh-ti cari.. exoticlu a majoritatiljei? Ca tsi turlie ãlj-luyursim. di ciudie folcloricã.. Elji au hari shi tinjie. apufusi nãsã cã nu lipseashti s-cãrtim problema-a armânjlor. Frats. soacri. nu trag mãnã vãrnãoarã. ninti di minutili ta s- ahurheascã atseali dit soni moeabets dit Consiliul-a Europãljei. Omlu aestu-nj lu-am tu vreari tut ma multu... catandisea nu spuni nitsi unã simasie. Apãndãsi domnul de Puig. cãtu zburãiu. pãrinti pãn di hiljiu. Avea ndriptati atsel tsi spunea cã orghilji di anda s-amintã nu pricunoscu existentsa-a hromilor. profesorlu Vasile Barba . Shi nu va s-trãdzem mãna. … Ambasadorlu ali Gãrtise spusi fãrã s-facã pishmani. shi mamã pãn di hiljie? Zburãscu un dialectu latin altuit pi un cupaciu tracic. cãtse lã si cadi. 2000 di anj. cã tu Gãrtsie nu ari armãnj. cã adushlji aminti adarã aestu lucru di 2000 di anj.. . tats. ndaua arãdãrichi mansus: s-nu scutem problemi aclo iu nu-ari. Ta s- vedz tsi adarã niscãntsã grets. ma s-nu pricunushtem cã armãnjlji bãneadzã. Cum s-aproachi aeshtsã oaminj livendzã shi creativi cã suntu bãgats tu arada di parei folcloricã. armãnjilj bãneadzã. cã nu u shtiu dip ghini.... Armânjlji va s-hibã totna idyiul stur di isihie sh-aveari spirituala. francezlor. . ama i-amplinã di argumenti. cãndu tu Gãrtsie bãneadzã mash grets? Ama tsi fu la gura-a parlamentarlor vãgari u-antreatsi nica shi sigurlãchea ishish a ambasadorlui cari nu pricunoashti existentsa a vãrnãljei minoritati tu vãsilia a lui. ti domnul ambasador grec di Strasbourg. . ti lucãrli di thimeljiu a problemãljei armãneascã... .

cari ducheashti ayonja nãulu. Cum lipseashti. aestu avigljitor a cauzãljei. S-nu vã lãhtãrsits domnule profesor! Armãnjlji suntu tu banã.s- ducã frontul trã nãinti". Apelu ama fu faptu. sã-lji si pitreacã-a senatorlui Adrian Pãunescu deadun cu diploma di tinjie sh-un exemplar ali . pisti tut. tu numa a unlui lucru deadun tinjisitu-chiro di cama di 30 di anj sh-cama ti tsãnearea tu banã. Fu zori.Recomandari 1333" a Consiliului ali Europã. haristuserli a lui cordiali. nu vrea lu-acãtsa tu isapi. cãtse easti cãndãsitu cã un om livendu. shi lu-cãliseashti. Adrian Paunescu". cari lja meatri unã-sh- .10 ZBORLU A NOSTRU Profesorul Barba. ma largu . shi vrea s- trãdzea mãnã di la niscãnti cutuyurseri? Barba nu s-alãsã nu s-aspãre di vãrnu: el apufusi tu dzãlili dit soni a banãljei a lui. Nica easti. tu Hamunisia Balcanicã. ca tu vecljiul chiro. . mintimen. a întreagãljei romanitati. tut ndreapsim tsiva. un mari patriot român. Sintagma di armânj s-ashtirnu anarya-anarya tu conshtiintsa natsionalã. cu multã tinjie shi vreari. Barba... Ghini ma. sã-lu giudicãm azã. cu a lui ahoryea chipitã di sãyitã ti cauza-a armãnjlor. domnule profesor! Tora lipseashti s-dutsem frontul ma largu: cãtã aver. aoa shi 20 anj. ti tut agiutorlu frãtsescu tsi-lj lu-deadi pãnã tora.. maca tu alumta a lui ahãt greauã. acãtsã calea Freiburg ma nvirinat..

. ti cari vrea el eara shi .Multi ori sã zburã ti hãrli diplomatitsi a domnului Barba: eali ishirã tu videalã nu mash tu scarã europeanã. ti temporizari. mãsturlãchea cu cari domnul Barba ampilti aesti dauã turlii ta s-veadã lucãrli sh-cum s-aibã purtaticlu tu lumi. ti emburlãchea a lor. . acã nu lj- antriba ti apartenentsa-a lor politicã. preshcav.Tu absolut el eara un modernu. emburi i icã lucrãtori.frati".limba" a lui. cu noima naima avutã a zborlui. cultural shi politic pãn di mardzina ligat di modernitati un numir cabaia di elementi arãspãnditi a unãljei comunitati. Multu chiro avui ananghi ta s-achicãsescu cã pãn tru soni. minishtri.. Sh-cãtse niscãntsã colaboratori ãlj-grea .. cãtse dininti sh-avea protlu scupo: ascãparea a farãljei a lui di la chireari. zuyrãpsearea shi crishtearea a limbãljei ama sh-ti adetsli a armãnjlor. alãxitor la multsã di armãnjlji cu cari zbura cum shi unã hari a lui ishish di pruvideari/ta s-aibã ngãtan. Domnul Nicolae Trifon di Paris ducheashti multu ghini: .ZBORLU A NOSTRU 11 unã shi macsus hãirlãticu. ama cã stilu alãvdãros. Peyfuss.. totna fui cãndãsitu. sensibilitatea. nu ãlj scãdzu tinjia.profesor". diplomatsia anãnghisitã. nu li-acãtsa tu isapi njitsli lucri. Kramer. Gauss. Nu acãtsa cãsuri. aestu lucru spuni nica nã oarã nicurmatili a lui izvuri spirituali. iu Vasile avea tutã libirtatea ti cum vrea shi minduia tra s-lucreadzã. cã mash unã culturala.lali". Weigand. ti ipotisea sutsialã. Dahmen. ta sh-cruiascã tu istorie calea tsi lã si cadi. cum ãlj grea colaboratorlji. simnã "pap" tu . ti cercetarea..Cartea cãtã nipots".. ti ascãpari a limbãljei di dadã. poets.... tu tsi thesi suntu. . tu veara al 1983. Ashi putum ta s-yinim tu Germania.. hãrli. sã zburascã cu cafi un tu . cã sh-ma multu.. avea harea. Kahl etc. cãtse nu eara zborlu ti unã problemã politicã. cãtse zborlu a lui di cãndãseari. ama sh-tu atsea a farãljei ". Rohr. Windisch. scriitori.sots" icã .lali". Aoa aflã nica shi agiutorlu ti cari avea ananghi tu lucurlu a lui.. Gauger. easti cunuscuta adetea di eti a oaminjlor di shtiintsã di limbã germanã: Thunmann. lu- featsi ta s-hibã simfun nica shi s-bagã dininti arada strausheascã di zburari cu interlocutorljii a lui macsus tu sinlu a comunitatiljei. . . noi dolji inshim di pi lucru ninti di chiro. Barba intrã tu ligãturã cu tuts oaminjlji tsi putea sã-lu-agiutã. a curi mindueri ti fudzearea largu di problemã numata lipseashti s-hibã adusi aminti. cãtu tapinu s-eara aestu. va s-poatã sã-lj- agiutã armãnjlji. putea s-hibã secretari di partid. Ta s-nu measticã România tu alumta a lui. El s-duchea cu tutã inima aprucheat di cafi un sots di alumtã.. ãlj deadi izinea s-agiungã la unã dealihea performatsa: s-adunã anvãrliga a unui proiectu identitar.

va tsã pricunoascã. ahãrdzindalui ti aestu scupo tribuna tsi eara ananghi..Am marea harauuã s-vã haristusescu cãtse-nj pitritsets revista . Dr....1986: .. cãndu aprãftãsi tra s-dishcljidã editura shi revista .Zborlu a Nostru". nyrãpseashti tu 12 di shcurtu 1985 . tsi u scots cu ahãntã curbani shi ahãntu pidimo. . escu cãndãsitu cã revista a Dumniljei a voastrã da apandisi cadealihea ti vrerli a armãnjlor ta sh-tsãnã ahãndoasili ligãturi istoritsi cu adetsli a lor culturali nai ma musheati. tu 29.12 ZBORLU A NOSTRU Nu avea tricutã nitsi un an di dzãli di anda avea agiumtã Freiburg. pitricutã tu 24 di stati di pi 3 continenti.Zborlu a nostru" ...Vrute Barba tsã or tuti buni ti lucurlu pisti puteari tsi lu-nchisishi di ridishtiptari a conshtiintsãljei natsionalã a lumachiljei a noastrã trãnjipsitã shi ti musheata revistã "Zborlu a nostru".. vãrãoarã. Ionel Zeana anyrãpseashti di Bucuressti.. ti cari Armãnamea. cãtse apostolatlu a tãu nu s-poati s-nu da arod ma ayonya icã ma amãnat. Tutunãoarã vã caftu izini ta s-bag nãscãnti fragmenti dit ." Academicianlu profesor Ion Coteanu di la Universitatea di Bucureshti.Zborlu a nostru" tu Shcurta gramaticã aromâneascã. di lu-scoasi shi protlu numir a revistãljei tru yinar 1984. cu scupolu ti bãgarea tu lucru crishtearea a limbãljei prit material di lecturã tu armãnã shi dizligãndalui limbili a tutãlor scriitorlor shi poetslor armãnj. unã carti tsi u bitisiiu tora ayonja sh-tu .05.

editatã dã Ministerlu ali Culturã (anlu I.Desteptarea" di Bucureshti. dit cari adrashi un lucru di ncljigari a armânjilor" nyrãpseashti Hristu Cândroveanu tu agustu 1985.. . Tu 23 di mai 1987. Nr. tu daua parti.. deapoa cursuri . di apãrari sh'crishteari a grailui armãnescu (congresi di limbã shi di limbã sh'literaturã. tsi nu sh-ari preaclj a redactorlui a ljei.." Profesorlu universitar Ioan Simiti di la Universitatea di Cluj nyrãpseashti tu revista . cu marli agiutor a nãscãntor cãrturari germanj. 1. …Ortografia tsi u pripun tu carti ti armâna nyrãpsitã s-aproachi multu di multu di atsea ufilisitã di revista . Axia u spuseshi macsus cu .Lipseashti s-pricunoscu cã tamam tora agiumshu s-cunoscu alithea a ta imaghini di nicurmat organizator sh-cu tut suflitlu. vãrã 100 di frãndzã dactilografiati dit literatura popularã shi dit atsea cultã armâneascã.. . 1990): 'Zborlu a nostru'... em anãnghisitã - salutarã! .ZBORLU A NOSTRU 13 cari dau.. tu protseslu di xanadishtiptari a unãljei conshtiintsã ishish a fratslor a noshtsã armãnj. dit punct di videari shtiintsific.Zborlu a nostru". nu aveam paradigmi yilipsitoari dit stilu publitsistic di azã.Zborlu a nostru". tsi avu tu scupo dauã lucri di idyea simasie: andridzearea a unlui cadru institutsionalizat. Paul Anghel nyrãpseashti a profesorlui Barba : .Aprochiu di arada Zborlu a nostru sh- vã pitrec hiratimatli ti aestã publicatsie tsi easti em interesanta. cãtse tamam aestã eara. ti furnjia cã s-hãrseashti di axia organizatoricã.

tru frãndzãli a revistãljei. ti unã literaturã armãneascã originalã. dupã protlu congres di Mannheim. cã ti armânj nu lipseashti sã zburascã cã suntu ca tsiva dit vecljul chiro.. "Tu Balcani. etc. un ndreptu tsi easti tu aradã. a curi patridã easti tutã Peninsula Balcanica' cu sumtitlulu: 'Unã mari nidriptati istoricã. a deapoa. simpatia shi achicãsearea a aishtor ti unã etnie tsi caftã mash tra s-hibã agiutatã icã barim s-hibã alãsatã s-armãnã tu banã.14 ZBORLU A NOSTRU di limbã. armânjilji dit Iugoslavia acãtsarã . publicatsia putu di adusi tu menga ali opinie publicã dit Germania Federalã cum shi a Comunitatiljei Europenã. Neisi. jurnalu iugoslav 'Borba' tipuseashti 10 foiletoani cu tema 'Un popul. un ndreptu tsi easti tu aradã... tsi ascumbuseashti. aestã revistã avu scupolu s-lã ngãldzascã inima a atsilor tsi sh-avea chirutã itsi nãdie. pi oaminjilji nvitsats dit Europa sã-lj facã s-achicãseascã.) si s-da curayiu. tu lumea contemporanã. va s- dzãcã lipseashti s-hibã acãtsats tu isapi. a ntreagãljei etnie". . Revista a profesorlui Vasile Barba agiumsi di multu chiro un dealihea loc di andamusi a scriitorlor armãnj dit tuti bãrnurli shi arãspãndits tu lumea tutã. Tu arada a lor.. tu lumea contemporana. unã dealihea ligãturã sufliteascã. cãtse elji suntu unã realitati shi unã prezentsã yie. Prit aesti planuri ghini minduiti. ama sh-ti apridutserli tu limba armãneascã. faptu timbihi di 'Uniunea' sh'di revista a noastrã.

Vasile Barba easti atsel tsi u-ahurhi minarea modernã di ridishtiptari natsionalã a armãnjilor.Românul". agiutatã di tuti sutsatili armâneshstsã cari suntu intrati tu aestã." .ZBORLU A NOSTRU" nr. ti cari vã haristusescu dit suflit. Cernat). organizândalui deadun cu universitãtsli germane 4 congresi internatsionali di limbã sh'culturã armâneascã. nu cu multi dzãli ninti (pi 05. coordonati di Uniunea trã Limba sh'Cultura Aromânã di Freiburg. 2/2004.ZBORLU A NOSTRU 15 curayiu... Gheorghe Sideri nyrãpseashti di Bucureshti tu 11 . Freiburg. 1/2006 cum shi numirli 3-4 /2002 shi nr. adusi tu menga a lumiljei europenã unã problemã tsi s-pãrea cã easti di multu ncljisã: . . shi ashi s-fatsi. diplomatitsi. cari nã hãrseashti suflitli.. cari-nj umplu suflitlu di harauuã shi-nj deadi multu curayiu". prof.06..aprucheai cu mari harauuã revista a noastrã di suflit .92) ghivãsiiu tu jurnalu ...Uniunea trã Limba shi Cultura Aromâna".. Tacu Piceava nyrãpseashti tu 14.2006: . un articol di Vasile Barba." (dit un interviu loat di L.XII.. Incontestabil.. cã azã tu aestã vãsilie avem ma multi sutsati culturali armâneshtsã.Aromânii shi problema macedoneanã". .Zborlu a nosttru" shi .VII.Votarea ali Recomandari 1333 s-featsi dupã anj sh'anj di activitãts culturali. Unãoarã cu timiljusearea tu 1984 a revistãljei .. Amãrtie cã nu am tuti numirli a alishtei revistã.1992: .

s-lã si da ndreptul la nvets tu sculie. iu putea ta sh'aspunã hala greauã. Easti zborlu ti . cari andrupashti njitsli populi sh'trãnjipsiti): Munchen/Germania. Paris. tuti apufusiti sã-lj tucheascã pãn di mardzina...3 yism.vlahilji" di Timoc. iara FUEN s-hibã hãbãrisitu tu ligãturã cu meatrili tsi s-lja tu aestu plan. la Strasburg. cã shi a sutsatilor daco-romãni.. aprãftãsindalui s-bagã armâna pi harta-a limbilor. Barba. cându tu vãsilia a lor nu eara tu aradã. cunuscuts cu numa românj timocenj (Tu Sãrbia di tu Datã) sh-di romãnjilji dit Vãrgãrie. Viena. 1997). la pozitsia 23. Cotbus/Germania. Barba lo parti prit . tsi eara nafoarã di sinurli ali Românie. Gdansk/Polonia. Sankt Moritz/Elvetia. Realizarea a prof. . Barba aprãftãsi tutunãoarã. mass-media etc. aestu popul tsi fu-ampãrtsãtu anamia di atseali patru Stati dit Balcani.Tribuna" nr. cari tu 1990 bãgã thimealjili ti lucãrlu deadun anamisa di sutsatili culturali dacoromâni shi macedo-romani. Budapesta/Ungaria. tsi lipsescu avigljati. s-bagã tu aradã tuti lucãrli tsi suntu ananghi. .. Flensburg/Germania. El aprãftãsi ta s-cãndãseascã organizatsia FUEN s-bagã semnul tu dauã rezolutsii spetsiali.28 avg. ca membru. Barba easti incontestabil unã istoricã ti fara a noastrã" (interviu tsi-lu-deadi poeta Kira Mantsu tu . atsea turlie cã armânjilji. andrupã apruchearea ca membri ali organizatsie FUEV nu mash a armãnjilor. la 8 congresi internatsionali ali organizatsie FUEN (Federatsia a Grupurlor Etnitsi Europeani. Copenhaga. Praga/Cehia. prit cari aestã fatsi acljimari a statilor dit Balcani. Barba fu prezentu prit .. .Uniune" sh'la tuti organismili a Consiliului ali Europã pi aestã temã.Uniunea" di Freiburg. nu avea nai ma njitsli ndrepturi culturali. 35 . Timisoara/România. bãsericã. s-hibã pãzãripsitor ti apruchearea a niscãntor sutsati aromâneshti tu FUEN. cari. s-caftã agiutor internatsional. tu limba a lor di dadã.. tamam ca atseali armãneshtsã. tu .16 ZBORLU A NOSTRU problema aromâneascã.

Uniunea") cã aesti s-hibã aprucheati cãt cama ayonja. Ashi s-amintã .1996. nu au shcoljiuri. România) s'ndreagã deadun pripunirea di rezolutsie cari poartã numa a protlui tsi bãgã semnul.Rezolutsia Ferrarini"... a curi limbã easti tu piricljiul ta s-chearã. iu deapoa 10 delegats armânj shi spusirã catandisea multu greauã.. politic sh'cultural.Uniune" unã delegatsie di 10 insh Strasburg cu un memoriu. ama s- lã hibã asiguripsiti di partea a statilor a lor.Statutlui mutrindalui avigljarea a minoritãtslor" (dit interviulu loat di L. atsea turlie cã armânjilji.ZBORLU A NOSTRU 17 arada a .Tribuna" di Cluj-Napoca nr. Barba pitricu prit . Portugalia. armânjilji suntu minoritatea naima .. San Marino. bãserits. tu un articol dit . Bãgã zori shi aprãftãsi s-lã da hãbari shi s-cãndãseascã delegatsiili parlamentari la Strasburg a atsilor shasi stati europeani cu limbi neolatini (Franta. s-lja ligãtura cu sutsatili a Armânjilor dit Ripublica Macedonia.. Meslu mai a idyiului an. Cernat tu arada a Convorbirilor . Spania. fãrã posibilitatea ta sh'ufiliseascã tu dunjeauã limba. revisti shi jurnali tu limba maternã. mass-media etc. cari bãna tu aesti dauã stati. Barba andrupã (prit . bãserits. Prit aesti ligãturi niacumtinati cu Adunarea Parbamentarã sh'cu Consliul ali Europã di Strasburg.La Românul" tu alunar 1991). Tu 1994.Nipricunuscuts ca minoritati lingvisticã.. aprãftãsi s-cãndãseascã delegatsia parlamentarã di Strasburg. idyili ndrepturi di cari s-hãrsea shi alanti populi cari avea agiumtã majoritari.09. Italia. Barba fãtsea cãftãri niacumtinat ti catandisea lãhtãroasã a armânjilor. cãtse nu au sculii. tsi meatri lipseashti s-hibã loati ti limba sh'cultura armãneascã. cari s-dutsea tu meslu apriiur Ohrida. s'poatã s-hibã agiutats economic. prit cari cãftã. Cãndu Parlamentul ali Europã li mutri cãftãrli di aprucheari tu Uniunea Europeanã ali Albanie sh'ali Ripublicã Macedonia. 39 dit 23.. Ion Cristofor. s-hibã examinatã problema-a armânjilor tu unã adunari plenarã a Parlamentului ali Europã. nyrãpseashti .

atsea ti tsãnearea tu banã. Heuzey. di s-integrarã acut totalui tu sutsiitãts sh-culturi. biricheavits a gaeretslor pi cari prezidentulu a aishtei. cumãndusitã di lordul bnitanic Russel Johnston sh'cu secretarlu a aishtei comisie. Italia. pi cari un cãlãtor occidental. multi culturi tu Europa. prit adetsli.. hiljiu a unlui dascalu vinitu ta s-bãneadzã dupu protlu polim mondial tu Cadrilater. Noi lom parti la unã alumtã . .2008. îlj luyursea 'unã farã di her' ". di agiumshu s-mi meastic tu istoria sh'prezentul a Armânjilor. tuts deadun. cãntitsi. Ciudia featsi cã tu Parlamentul European di Strasburg. portughezlu Joao Ary. Dupã trei anj di colaborari a . Noi lom parti la unã cauzã . profesorlu Barba ari tuti hãrli shi tãpãrli morali a strãaushlor a lui. sh'cari cilãstãseashti s-tsãnã tu banã unã aveari prit limba.cari suntu tu idyiul chiro. . Dealihea easti sh'cã rezolutsia Frerrarini..nai ma musheatã alumtã . ni cã s-hibã un român. a atsilor. ma cilãstãsirã s-alasã shi dit torlu a lor. di cari tsãni stabilitatea a continentului a nostru. San-Manino.cari easti irinjaticã. nyrãpseashti ntrã altili:…. tsi chirurã icã suntu pi cali ta s-chearã.18 ZBORLU A NOSTRU trãnjipsitã dit unã Europã multiculturalã tsi easti pi cali ta s-facã unã.. Noi lom parti la unã priimnari . atsea di dutseari ma largu a unui sistem pluralistu di yishteri culturali. tu . s-adrãm tsiva ti asiguripsearea a yinitorlui a lor. shi-lj si pricadi a lui. idyea cu alantsa ama shi extraordinari.Contributsii la omagiul domnului Vasile Barba" dit 12. Vasile G.pi hiotea a chirolui. Barba. L. tsi prota lã eara xeani. Lluis Maria de Puig.Recomandarea 1333/97" inshi tu videalã tu 24 di cirishar 1997. Portugalia. atsel tsi u-spusi catandisea greauã a întreagãljei romanitati suddunãrenã s-hibã un italian.02. adets. cã aprãftãsim. li adarã cu unã ti-anami energie sh'cu mari pidimo. Giulio Ferrarini. simnatã di atseali shasi stati europeani cu limbi neolatini (Frantsa.Haristusitã macsus a domnului Barba. axizitlu profesor dr. cultura sh'bana a aishtor oaminj . cari azvimsirã tuti griutãtsli ali istorie. România) fu adratã cu furnjia a cilstãserlor pi cari Uniunea trã Limba shi Culturã Aromânã di Freiburg (Germania) li featsi.Uniuniljei" (dimi a profesorlui Barba personal) cu parlamentarlu Lluis Maria de Puig sh'cu Comisia Culturalã a Consiliului ali Europã. Prezidentul di tora ali Adunari Parlamentarã a Consiliului ali Europã. Orighinar dit Pindu.. Spania.

mi featsi s-mi adun cu oaminj ti-anami/extraordinari. Ti atsea. vãrnãoarã. cã ahurhita a mea dit anjilji '50 mutrindalui apruchearea-a armânjilor shi asocierea-a lor tu alumta ti scutearea tu videalã a ndrepturlor culturali sh'lingvistitsi tu multi stati. Constantin Drãgan lj-anyrãpseashti di Milano tu 11. nãsu-nj dishcljisi unã lumi nauã. tu cartea a lui di pãryurii dit 28 di brumar 2007. Mini-lj pricadu multu di multu shi ampartu tutã tutã pricunushtearea. nãsu-nj dishcljisi nãi orizonturi.07. cari azã fatsi parti dit istorie". Profesorlu dr. Ti furnjia a vreariljei a lui. sh-aflarã hãirea ti furnjia a lucurlui a Vostru. fui martorlu a vreariljei a lui ti apãrarea a limbãljei shi a culturãljei a lui. prit turlia di mutreari sh-lucurlu hãirlãtic tru tuti studiile. Prit cãrtsãli a lui. .1997: "Nvetsu cu harauã. J. cari nj-armasirã sots ti tutã bana. tsi nã-agiutã multu prit colaborarea a profesorului Barba. domnul Barba eara ti mini ca un capidan. di mi ascumbusi tu cercetari. domnule Barba. nu-ari s-vã agãrshescu". cari spusit giuneatsã tu aestã alumtã. Joo Ary. Prit experienta a lui shtiintsificã sh'prit mutrita a lui di istoric informat. Iara secretarlu ali Comisie di Culturã a Consiliului ali Europã."- . Shi prit uminilja a lui. tsi li nchisea sh- adra. cari caftã sh'ali Gãrtsie s-tinjiseascã ndrepturli a armânjilor. s-mutrescu dit altã videalã statili bãnati traditsional di armânj. Prit minduita a lui universalã.ZBORLU A NOSTRU 19 Tu tut chirolu a aishtei priimnari prit oceanlu di informatsii sh-mãrturii. el nj-agiutã sã u duc pamporea prit apili mintiti a Balcanjlor. unã vreari tsi nu slãghi ici. lucrãrli a lui sh'prit tritsearea tu revistã a limbãljei shi a culturãljei a armânjlor.Mi hãrsescu voi sã spun cã pot s-vã pitrec hiratimatli a meali ti aestu amintaticu prit votarea cu tuti voturli pãn di un a Parlamentului European. tu ligãturã cu limba sh'cultura armâneascã. tsi u-amintai ti njca a mea contributsie trã apãrarea a cauzãljei a armânjlor shi a alãntor minoritãts dit Europa. prit vrearea shi filotimia a spiritlui a lui. tsi li-adunai cu scupolu cã raportul ti armânj s-aibã un maximum rezultat dinintea a institutsiilor europeani. excluzândalui itsi sectarismu nationalistu. aprãtãsim s-pãrãstisimu un raportu. nyrãpseashti ntrã altili: "tu chirolu di ndridzeari a raportului prezentat di Domnul de Puig.

Cari lucrã cu Barba..Studii etimologhtsi di zboarã . ULCA s-hãrsi tut chirolu di agiutorlu a romanishtilor germanj. Profesorlu Rohr cilãstãsi el ishish ti limba sh'cultura armâneascã. post mortem? Ntimilje sum avigljarea a Universitatiljei di Freiburg sutsata culturalã . Prit tut lucurlu dizvãrtit cu ULCA. prezidentul a protlui congres internatsional a armânjilor. afiliati la ULCA shi macsus andrupãmintul di la AFA (Sutsata a Armãnjilor di Frantsa). tu harea di prezidentu. Vasile Barba. Lu-agiutã macsus prof. Iancu Perifan. USA shi Australia). cu tipusearea a ljei shi pitritsearea cu poshta ma multsã anj. Stiintsific shi organizatoric. Alj si cãdea al Barba s-hibã agudit ti colaborarea a lui cu aestu profesor. prit cari deadi semnul di nai ma marea simasie. shtie. s-hãrsi di lucurlu deadun shi agiutorlu a sutsatilor armãneshtsã (dit Europa.Zborlu a Nostru".. cumãndusitã di ing.. acã nu s-misticã tu atseali tsi li-nyrãpsea tu revistã.20 ZBORLU A NOSTRU Profesorlu Drãgan ãlj deadi mari agiutor ti editarea a revistãljei . barim deapoa. i naca a profesorlui Drãgan ãlj si cadi haristuserli a noasti a tutãlor. ridishtiptarea shi crishtearea a limbãljei sh-ascumbusearea a fortsilor culturali armâneshti. revista dit prota sh-pãn tu atsea dit soni yramã u-aspunea minduita a lui. mutrindalui idyiul scupo.Uniunea trã Limba shi Cultura a Armânjlor" (ULCA) tu 1985. cã nu s-alãsã influentsat di vãrnu. tsi s-tsãnu Mannheim. Rupprecht Rohr di la Univesitatea di Mannheim. scoasi un tom di .

Tu 1995 sh-lãrdzi lucurlu. prof. cu vrearea shi uspitsãlja . cari deadun cu prof.. Kramer sh-cu . ti unã ghivãseari msheatã tsi va s-dzãcã unã dealihea carti di limba armãneascã. cari andrupã niacumtinat tuti activitãtsli cu caractiru shtiintsific shi organizatoric ale ULCA. tsi lu-dutsi ma largu sh-tu aestu chiro. etc. Max- Demeter Peyfuss di la Universitatea di Viena.Frândza Vlahä" fu un agiutor moral vãrtos. prof. iu profesorlu Barba. Aestã arãdãpseari spuni mash ndauã exempli. Altu tsi lu-andrupã niacumtinat sh'hãirlãticu fu prof. Heidelberg. cu timiljiusearea-a . Maria Bara apridusirã . ti a curi Consiliu Shtiintsific aprãftsi s-amintã tu harea di membri tsintsi profesori universitari germani. Ashi. tsi s-alumtã ti idyilji scupadz cum shi Barba. prof.Atlaslu Lingvistic" german.Micul prints di Saint Exuperi. goala bibliotecã di aestã turlie dit tutã Europa..Centrului". Thede Kahl di Viena cu lucrãri avuti di cercetãri mutrindalui limba sh'cultura armãneascã. Bamberg. un dictsionar shtiintsific di ahãndusimi. lucrat minutish sh-cu axie. cari lucreadzã di multsã anj cu tinje ti limba armãneascã. profesorlu Wolfgang Dahmen. profesorlu Rudolf Windisch.. tu ipotisea di prezidentu a . ea caftã ma largu shi adãvdzeari. andrupãti macsus sh-di Seminariili di Romanisticã di la Universitãtsli di Tubingen. Tu 1995 bãgã thimealjili ali .Centrului European di Studii Aromâne" sum avigljarea a Universitatiljei di Freiburg. unã cãrticã tsi easti vrutã di njits sh-ma mãri. Hans-Martin Gauger di la Universitatea di Freiburg. Rudolf Windisch tut di la Universitatea di Freiburg..Consiliului Stiitific" a . Rostock. marli istoric. iu ULCA tsãnu 4 dit atseali 5 congresi. colaborândalui prit prof. Nacu Zdru dit America prit . hiindalui specialistul di frãmti tu problema armãneascã.. tsi li cunoscu mini. profesorlu Johannes Kramer...ZBORLU A NOSTRU 21 armãneshtsã". ncap cu profesorlu Hans-Martin Gauger di la Universitatea di Freiburg. conferintsili tsãnuti agiumsirã pi naima analtã scarã shtiintsificã.Bibliotecã Armãneascã". easti zborlu ti: profesorlu Rupprecht Rohr.

volumul I a romanlui .un documentu lingvistic autentic. di arti etc.. ti videarea-a materialililor. Andreea Wisoschenski. tra s-hibã pitricuti la armãnjilji dit tutã lumea.Zborlu a nostru" tu 1988 cunuscuta . tsi inshi Viena tu 1913. etc. tu un chiro.Sirma" di Sterie Guli. Elena Pala. Daniela Marzavan.s- dishcljisi unã njicã bibliotecã armãneascã tsi s-dezvoltã tu un importantu tsentru spritual". cãndu tu România nica s-nyrãpsea cu alfabetlu cirilic sh-nica nu eara ndreaptã unã gramaticã.. di cari lipseashti s-aibã ngãtan ma largu shi nicurmatslji a lui colaboratori tiniri. apruchea cu inima dishcljisã len turlii di cercetãtori di literaturã.6 volumi di poezie sh'di proza. Elena Mantsu.Gramaticã aromânã" al Mihai Boiagi. Ti crishtearea-a materialilor a bibliotecãljei. Ashi . folclor. ahãt cãt putu .. tsi spuni tu unã avutã limbã unã zuyrãpseari a banãljei dit unã hoarã armãneascã sum tehnoredactarea ali Andreea Wisoschenski.. Tu aestã editurã scoasi. Barba ritipusi diznau tu editura .22 ZBORLU A NOSTRU tsi ashi cum sã shtie u spunea. cum shi multi alti manuscrisi di mari simasie. unã carti tinjisitã di Eminescu.Caiete literari" tu limba armãneascã . lingvisticã. Avea tu plan sã scoatã shi volumlu II a idyiului roman. hiindalui protlu roman tu limba armãneascã .. oaminj di shtiintsã di iutsido. prota gramaticã armãneascã. cari cu vrearea a lor di tiniri . studentsã icã profesori...

... marli istoric romãn... cari deadun cu Aurica Piha . cunuscutlu profesor Cicerone Poghirc di Paris. profesorlu Vasile Arvinte di la Universitatea di Iasi. Tu 1991. lucreadzã cu hãiri. cã ahtãri cursuri nu s-aproachi tu statili. la Biblioteca Aromânã cum sh-la revista . di itia ca eara vinits la congresi multsã oaminj di shtiintsã. trã tinirlji armãnj dit Balcani. nicurmatlu patriot shi marea nãdie mutrindalui yinitorlu a cauzãljei armãneshtsã. academiceana prof. tu cari armãnjilji suntu autohtonj.nchisi lucurlu ti timiljiuseari Redactsia Armãneascã di la Radio România Internatsional".ZBORLU A NOSTRU 23 dizvãrtirã unã activitati yie la . Barba avu ngãtam totna cã presa germanã sã spunã. profesorlu Coseriu. profesorlu Gheorghe Carageani di Roma. profesorlu Zoran Plascovici shi profesorlu Momcilo Savici di Belgrad. Freiburg tu 1988. a curi prezentsã shi macsus colaborari valoroasã sh-pi lungu chiro fu di mari importantsã ti cauza armãneascã. la "CESA". 1999.organizatorlu a congresilor shi a minariljei armãneascã dit USA cum shi profesorlu Tiberius Cunia - .Zborlu a nostru".. avãndalui lucrãri consacrati tu aestã dumeni.Cursu di Limba. scutsãndalui tu videalã . S-tsãnurã tu aada a nãscãntor universitãts germani.Coresi" a Armânjilor.prezidentul a Protlui Congres a Armãnjilor tu 1985. hiindalui autorlu a cunuscutãljei lucrari . a curi zbor angrica multu la congresi. nyrãpseashti Tashcu Lala pi internet. 1996. Literatura shi Culturã Armãneascã". profesorlu Ciufecu Aurel . profesorlu J. Barba . di la Universitatea di Freiburg. Nandris di la Londra. di la Univesitatea di Viena. eara tsãnuti pi un analtu nivel shtiintsific. profesorlu Paul Miron shi profesoara Elsa Lüder tut di la Univesitatea di Freiburg. fãrã di cari bana di cafi dzuuã a armãnjilor nu sh-ari noimã. hiindalui di mari agiutor ti Barba. profesori universitari cu anami: profesorlu Rupprecht Rohr di la Universitatea di Mannheim .tiniri cu hari shi mirachi. atsea tsi tu statlu a lor nu putea sã s-facã. Dit veara-a anlui 1986 ahurhi s-ndreagã la universitãts germani . Matilda Caragiu-Mariotseanu. Constantin Drãgan di Milano. specialista di frãmti ti problema a spuneariljei avdzarea a limbãljei armãneascã. Mannheim 1985. profesorlu Milan Vancu.Boatsea-a Armãnjilor".Cursurli di Vearã" tu chirolu di vacantsã. marli lingvistu di la Universitatea di Tubingen. profesorlu J.ULCA". la congresi. profesorlu Hans-Martin Gauger. cari yinea cu harauã s-ascultã un . 1993.. Multu livendu la . armatorlu Steryiu Samara.. tut ashi shi a profesorlui Nicolae Saramandu. Atseali 5 congresi internatsionali spun nica na oarã calitãtsli organizatoritsi extraordinari al Barba. cari totna fu agiutor la tuti actsiunjli al Barba. profesorlu Max Demeter Peyfuss.Chestiunea Aromâna". profesorlu Gheorghe Zbuchea di Bucureshti.

nj-adush aminti di tuti frimtãrli. tu dishcljideari. tsi fãtsea cunuscut tu lumea tutã aestu evenimentu. nu mash tu Germania sh-tu Europa cã sh-tu tutã lumea. cari s-tsãnu Mannheim. di canda-lu ved shi bunlu a lui sots. lj-apãndãsi: . la congresili di Mannheim shi Freiburg. profesorlu Tiberius Cunia di la Universitatea Syracus dit America.Ama tini shtii. di sculã mãri dãldzã shi u featsi cunuscutã mira a armãnjilor tru tutã scara. tsi va s-dzãcã organizarea a unui congres internatsional la unã universitati?!" - Rezultatlu easti cunuscut.. daima eara cãlisitã shi presa. (di la cari nchisi ideia ti organizarea a congresilor). Ma tricui prit el.24 ZBORLU A NOSTRU aproapea tuti congresili cum sh'la multi alti activitãts al Barba eara sotslu. di cilãstãserli mplini di emotsii ti aestu evenimentu. Dosarlu cu corespondentsa al Barba cu scupolu ti organizarea a protlui congres internatsional ti limba sh'cultura-a armânjlor. spusi mari vazi tu tutã lumea. anduphistorlu shi nãpoi sotslu a lui di alumtã chiro di dzãts di anj. easti tu un volum cu multi frãndzã. La receptsiili tsi li dãdea primarlu a cãsãbãlui. cari la zboarãli al Vasile cã ari naeti s-ndreagã un congres internatsional la Universitatea di Mannheim. Yinea participantsã la congresi dit tuti . Iancu Perifan. Mi fac pishmani cã nu pot sã u zuyrãpsescu aestã imaghini completã tu aestu plan.

. cã initsiatorlu shi organizatorlu a congreselor s-hibã un om cu anami.Europã". cu scupolu ta s- creascã. Un rol ahoryea lu-avu aoa inginerlu Yiani Mantsu. atsea turlie cã rezolutsiili a congresilor sh-aibã vazea pripusã.va s-cilãstãseascã ma largu cu tut tsi poati ta s-aibã ngãtan integrarea a limbãljei shi a culturãljei armãneascã tu patrimoniul cultural european". Barba u tinjisi con brio: . dimi s- aibã aprucheari tu arada a oaminjilor di shtiintsã di elitã. Cursurli universitari tsãnuti di prof.. cafi un cãtu putu cu putearea materialã shi spiritualã. Barba era cadealihea acti di culturã. nica shi s-lã nyrãpseascã. cum fu Universitatea di Freiburg. tiniri shi tu ilichie la aesti evenimenti culturali sh- natsionali. tinjisitu shi hãirlãticu. mplini di harauã ti armãnj. sãlijurli di curs. cari s- ascumbuseascã tuts oamnjlji di shtiintsã. cu asiguripseari ti lucurlu tinjisit shi nivelu shtiintsific a congreslui.. s-lã da curayiu. cantina etc.. cãlisearea lipsea s-hibã faptã di unã institutsie cu anami. Lu-agiutarã ahãntsã tiniri tu lucurlu cu organizarea ti durnjari shi measã trã oaspits etc. laboratoarili fonitsi. V.ZBORLU A NOSTRU 25 pãrtsãli a lumiljei. Tutunãoarã cãlisearea lipsea s-hibã faptã di un om cu anami. sh-avea mirachi tu minutili dit soni a banãljei a lui. . .Lucrãrli tipusiti eara multu aprucheeati di specialishtilji dit vãsilie shi dit xeani.08. pregãtirea profesionalã a inginerlor dit industria-a lemnului". Tsi turlie di om eara Vasile Barba? Tsi lu-caracteriza? Cãftarea. shi nu itsido di boatsi vrea sh-afla ecoulu. Barba. un izvur nisicat di shteari cu caractiru economic. agiungãndalui aestã turlie pãnã la naima mãrli institutsii ali . Un zbor di pricunushteari voi sã spun aoa tu numa a ljirtatlui nicuchir a meu la tuts sh'multsãlji a lui colaboratori. nyrãpsea atsel di ma nãinti studentu a profesorlui Barba shi actualu profesor dr.07. cari lu-andrupãrã tru tuti actsiunjili a lui. cã Universitatea di Freiburg . la cafi un ahoryea. Vã asiguripsescu cã spusi mari vreari ti tuts colaboratorljii. ta s-lã haristuseascã ti gaeretea a lor. cari lj-ahãrdzi a profesorlui-invitat. hiindalui recenzati shi ufilisiti ca materiali bibliografitsi ti elaborarea a nãscãntor lucrãri di specialitati.. Dealihea. ca aesti congresi s-agiungã la scupolu bãgat tu plan..Gh. ta s-nu dãnãseascã s-ducã ma largu pira a limbãljei di dadã. ordonat. om di pisti tru itsido lucru. .. rectorlu lj-asiguripseashti al Barba. simfunipsitor. Tu cartea a lui dit 03. Tu presa germanã s-nyrãpsea multi articoli: "Un popul tsi vãrnu nu lu-avea cunuscutã".

shef di catedrã la Universitatea di Brasov.Diploma di tinjie Joan Curtu. cãtse nu eara uidisitã dit videalã politicã.activitati shtiintsificã hãirlãticã" . pi unã tema dit economia concretã: .Custuserli di productsie tu combinatili di industrializarea a lemnului".cu mãrdzeali albi shi elogii".Diploma di tinjie" a Ministerlui ali Economie Forestierã di Bucureshti ti . Dit 1972 Barba fu membru tu Sutsata a Oaminjilor di Shtiintsã dit Romãnia.. easti membru di tinjie la ma multi sutsati culturali macedo shi daco-române. cari tu chirolu di . el cari eara un di putsãnjilji profesori umiversitari. Tu 1974 lo . easti cetãtsean di tinjie a Municipiului Cluj-Napoca shi a cãsãbãlui Bicaz. tut cu . sh-featsi doctoratlu tut aclo tu shtiintsili politico-economitsi tu 1942 cu tema . . cã ari predatã economia politicã shi marxism-leninismul. shef di catedrã la Universitatea di Bra_uv... Dit 1972 Barba fu membru tu Sutsata a Oaminjilor di Shtiintsã dit Romãnia. adrã doilu doctorat. Tu 1974 lo .mãrdzeali albi shi elogii'.. ma vidzu cã teza-a lui nu fu aprucheatã di regimlu comunistu.. cã ghio taha fu inginer forestier. shi.Si pisti un ahatri om sã s-arucã nipistipsearea tu tsi mutreashti pregãtirea a lui profesionalã. Barba sh-lo licentsa la Facultatea di Dreptu a Universitatiljei di Bucureshti tu anlu 1940 ..26 ZBORLU A NOSTRU Joan Curtu.Renta ricardiana"..

ZBORLU A NOSTRU 27 trãnjipseari a comunishtilor nu fu membru a vãrnui partid shi nitsi a Partidlui Comunist. sh-tsi loarã parti la congresi shi alti actsiunj. unã cauzã.3 di yismãciuni 1997)..ti amãrtie.Un popul. Plãcãrsescu ama sã u spun nica unã oarã antribarea. cari nu vrea lu-arisea nicuchirlu a meu. tu interviulu tsi lu-deadi a poetãljei Kira Iorgoveanu- Mantsu: . Yiani Mantsu. tatãl a lui shi-anvitsã taifa. un om".Mi minduescu cadealihea la tinjisitlu Vasile Barba. Tu articolu .. eara daima ningã elu iu nchisea sh-lu agiuta .... deadun cu nicuchirlu a ljei. sã spusirã agiutoarili cu naima marea pistusini tu lucru. cãtse nu vrui sã scot moeabets. armãnjlji aflarã tu persoana a profesorlui Vasile G. 35 (28 di agustu . Cum s-nu dai apandisea la ahtãri stepsuri ?! Aestã întribari nj-u-am bãgatã ahãnti ori.. ama nu mi mintiiu. cari agiutã multu ti crishtearea a limbãljei armâneascã prit poeziili ("Steauã di dor" etc. tsi u bãgã Ion Cristofor tu . anj arada. ari multsã ahtãri intelectualj armãnj. Ion Cristofor nyrãpseashti: .eara: . El nu dipusi la ahtãri lucri lãvoasi.unã colaboratoari niacumtinatã a revistãljei. Barba. s-alasã nanãparti lãschili. savantul shi . cari Freiburg editeadzã unã publicatsie armãneascã shi easti prezidentul a 'Uniuniljei di Limba shi Cultura Aromânã'.) ama sh-prit proza a ljei ("Pirmithi di sum aumbra cupacilui" etc).Tribuna" nr.. Cum luyursits cã tu nãscãnti publicatsii dit vãsilie lu-agudeashti cu ahãntã prishcãvilje?" Apandisea a poetãljei . ti cari activitatea a profesorlui Barba easti "i n c o m o d a"/"c ã r t e a s h t i".. ti Barba.

1996 (28 yism.28 ZBORLU A NOSTRU omlu di actsiuni. arcati fãrã giudicatã shi va s-bagã tu inimã vrearea a sotslui a lui. ashi cum u spusi axizearea aestu artistu cu hari tru tuti poeziili shi proza-a lui. nu voi sã-lu scot nicuchirlu a meu ca sãmtu. lu-cutuyursi sertu. fãrã sã-lu-cãrteascã. ti ndreptul ta s-armãnã tu banã.Sârmânjitsa" etc.errare umanum est". sh- avea loatã ca borgi sh-avea totna curayilu. cã tsãnu multu la Dina shi sã-lu plãcãrsescu s-nyrãpseascã tu unã limbã armãneascã.. nica shi sã-lu lja Freiburg. cã Macedonia. Ntrã altili lã spunea a armãnjlor. ta s-nu s-chearã prit saltari. cari tu dzãlili dit soni a lui s-mindui la alumta a lor deadun sh-mi pãlcãrsi sã-lj pitrec minduerli/urãrli a lui naima buni. idyealui patriot ca el insushi. musheatã..Cluj" Nr. avutã.. Ti atsea aguderli a nãscãntor gazetari xenj icã autohtonj cari nu lu-strãxescu. sh-di aestã furnjie sh-avea shi multsã dushmanj. etc. nu va s-poatã sã-lj curmã calea tsi u nchisi ti planlu a lui: alumta ti armãnearea tu banã a armãnjlor shi a limbãljei a lor. s-himãsi cu zboarã nitinjisiti. eara sh-el armãn. el totna sã spunea tinjisitu. cu njclu adgheafur. cãndu stihiolu a shomajlui lãhtãrseashti lumea tutã.lucru tsi nu putu sã-lu facã di furnjia a griutãtslor materiali . cãtse sh-avu naetea. Vasile. shi s-li tipuseascã tuti.nu-avu ndriptati. . Vãrnãoarã nu zbura ti arãu. cãtse shi-apãrã Macedonia etc. pãn di mardzinã. pi un dit naima livendzãlji avigljitori ti cauza a lor. cã sotslu a lui. dininti. tu "Tribuna . eara sh-el om. ti- anãmãsita apridutseari a . s- . di nãscãnti ori eara cama sertu andicra di oaminjilji cu cari zbura. Vasile. . . 39 dit 23. ti nipistipseari. s-lã spunã a oaminjlor dininti minduita a lui. Barba totna u spunea cãndãsearea dit ahãndusimea a suflitlui a lui.5 sumedru 1996). cã patrida a lui nu eara România. Ama Vasile lji- spusi al Dina ndreptu. Dina. Andicra di Dina Cuvata . alãtusea shi el. cã cu chirolu s-featsi pishmani ti nyrãpserli niminduiti. Ashi cum u-am spusã. cari aljiumtrea. ta sh-alãxeascã numili slavizati. pi dinãpoi vãrã om.Iliadãljei". cari lu-hãrsi.cari eara un di colaboratorlji a lui cu mari pisti. tut tsi avea ti spuneari. cã Vasili ascãpã dit videalã.09. fãrã s-aibã tu videalã znjiili ti atselj oaminj shi fumeili a lor. Ama.. tsi suntu parti ( "lilici" cum spunea ljirtatlu) a yishteariljei culturalã europeanã. escu cãndãsitã. . S-pari. tu dzãlili a noasti.

nu avea ndreapti nitsi . cãtse videa purtatitsi niuidisiti. frats. cãndu lipsea s-fugã dit Germania cu lucurlu sh-alãsã a taifãljei a lui tuti problemili greali cu sotslu Hristu Cândroveanu. s-ducã ma largu alumta ti armãnami. Bunlu a lui sots sh-di alumtã. di multi ori. s-agãrsheascã tuti atseali tsi cãrtea. Ashi s-featsi sh-atumtsea. la cari tsãnea naima multu. ama avea viza bitisitã. taifã sh- nipots. cãtse suntu yishteri di asimi ti tutã fara. bãnati cu el tu ahãntsã dzãts di anj musheats shi s-ducã ma largu alumta a lor nchisitã deadun di ahãntsã anj. Iancu vini la tuti congresili ndreapti di Barba. Tu dzãlili a lui dit soni. luyursea. iu taifa al Barba cãtu avea vinitã sh-nu avea casã nica. Vasile lj-pitricu shi-al Iancu urãrli cu tutã inima shi haristuserli ti tut agiutorlu tsi-lj lu-deadi. tsi va s-dzãcã shi asigurarea di lãngoari ti unã internari tu spital tu xeani. hiindalui nicurmat tu lucru. Strasburg. Iancu Perifan. ashi cum u featsirã elj dolji anj arada. plãcãrsindalui. Barba li loa cu niheamã ndirseari. aestu sots di tutã bana. eara agiutorlu a lui naima vãrtos. surãri. Barba lu-adutsea arada sã-lji scoatã tu videalã axizerli. Sponsorizãrli di la sots shi oaminj xenj. Freiburg.Trã Armâname". cãtse.ZBORLU A NOSTRU 29 hibã ghivãsiti shi cunuscuti. fu ningã elu tu multi activitãts. Aljiumtrea. Shi-lj cãfta naima multu atselj. cari multi ori nu lu-arisea. shi s-tsãnã minti mash lucãrli musheati. vahi. agiutorlu di la familia-a lui. ti problema armãneascã prit sutsata a lui AFA shi revista . alichearea a niscãntor cãrtsã tsi nvirina. Alj pitritsea tu chirolu dit soni pulji/timbrili. cã sh-elj lipseashti sã spunã idyea vreari ti el shi s-adarã sh-elj ti nãs itsi curbani. cari avea vinitã Freiburg ta s-yitripseascã tu spital. ma multu acã Iancu nu aprãftãsi s- lucreadzã tamam dupu urnechea al Barba. zboarã cu grita ma ptsãnu uidisitã etc.. lu-luyursea cã easti tu aradã. tsi u-tsãnea ligãtura cu Papanace tu problema armãneascã nica sh-ninti di s-mutã Vasile.

. alãsã nanãparti itsi turlii di lucru. Barba. cari s-pidipseashti/arucã vreari cu truplu shi suflitlu ti lucurlu cu orchestra. ama easti semnu. nu lã vini lishor s-li treacã tuti problemili al Hristu. shi ahãrdzi tutã putearea mash ti aestã cauzã. tamam ca un dirijor di orchestrã.nu acãtsã tu isapi. Ta sã u zuyrãpsescu cama limbid mastea a alushtui om. dupã tsi Hristu. Un zbor di cutuyurseari s-dzãtsem /di reprosh di partea a taifãljei ca nu fu aileacu sh-nu avu ngãtan ti lucãrlu a lui. lipseashti nica s-adavgu unã njcã spuneari. di caftã a cafi unlui membru a aishtei idyea vreari. di cãndu eara pensionar. el s-agiungã s-pirmituseascã tamam aljiumtrea? Ti nipistipseari! Ma cãtse de ?! Em nu-lu zburãrã tu unã limbã xeanã.30 ZBORLU A NOSTRU dosarili a lor ishish. Barba eara singurlu. cu aestã furnjie fu yitripsit tu spital shi agiutat cu hãiri. Ama ti aestã s-arucã zboarã nitinjisiti al Vasile? S- poati ahtari lucru. cã atselj di anvãrliga era ma frimtats sh-cu alti mindueri. ti cum s-featsi aestu lucru: . cãndu aoa nu pãlti nitsi un pãrã shi dealihea cã vãrnu dit fumealja al Barba nu-lj cãftã s-pãlteascã vãrã pãrã ti pidimolu cu problemili a lui. ta s-aibã vãrã niachicãseari. ta sh-hãrneascã fumealja etc. cari tu dzãtslji anj dit soni. cu cari nica nu s-avea nvitsatã sh-deapoa nica shi s-bagã semnul a lor ti spitalizarea-a unui cetãtsean xen. vahi lu-cãrti Hristu.

nu lã pitrets 300 di lei. acatsã vãrã cali. cã omlu di ningã mini ari unã inimã di malãmã. scuze al Barba. scriindalui unãoarã un textu cu aesti seamni.a njeia-nj ngljitsã sãndzulu tu vini . Nu. Cãndãsitu di bunlu a lui oaspi.. shi tutunãoarã s-ved confirmarea. ca hiindalui . un tinir multu itru.va lã pitrets a pãrintsãlor a tãi cãti 500 di lei tu mes!" . sã-nj hãrsescu pãrintsãlji lãndzidz.. Un lucru greu fu nisimfunizarea namisa di seamnili grafitsi a alfabetlui a limbãljei armãneascã shi posibilitãtsli di atumtsea a computerlor. s-poati sã-lj si caftã giueapi/s-hibã cãtuyursit? Sh-unã profesoarã. cu minduita limbidã shi corectã caftã sã-lj aflã explicatsii. Tiberiu Cunia. specialistã ti limba armãneascã. Alexandru Gica. Sh-cãtse tut minduia cari di aesti cãljiuri s-acatsã shi nica shi alãxi cu chirolu nãscãnti seamni grafitsi. lucrã deadun la aestu alfabet. tu mari ananghi. . .. lj-aspush al Vasile. pãnã u-aflã ceareia tu bitisitã." ..ti mini fu un di sticurli di oarã cu naima marea harauã tu bana a mea: ashi putui sã-nj-agiut. caftã. cã lipseashti s-lã pitrec a pãrintsãlor a mei cãti 300 di lei tu mes. ma deapoa li alãsã. Barba cilãstãsi s-aflã calea naima bunã.ZBORLU A NOSTRU 31 Cându tatãl a meu lãndzidzã greu.aromân safi". Easti tsiva arãu tu aestã? Tuts oaminjilji di shtiintsã cerceteadzã? Tuts oaminjilji di shtiintsã cerceteadza. fu simfunã cu el.

atsea turlie cã fumealja a lui s-da a statlui malãma tsi u-avea. Fu prilucrat dzãli arada.. ma multu. Ta s-aprãftãseascã. pãn di mardzina. sh-nitsi cã fu pi dauã. lipseashti s-cundiljem. Atumtsea cãtse ? El cãfta niscãnti ori s-nu da unã apandisi orlea-zorlea apufusitã/categoricã. Vasile nu apruche. cã va . arma- a lui naima vãrtoasã eara averlu. voi sã shtiu. a curi s-alasã biblioteca. ahãt chiro tsi nu eara sigura ti vãrã lucru.32 ZBORLU A NOSTRU Mini ama. Nu vrea sã s-leagã. ta sã-u-simneadzã colaborarea cu securitatea. cã nu s-poati s-badz semnul isa anamisa di diplomatsie shi falsitati icã arãdeari. . acã-lj si featsi timbihi. lipseashti orlea-zorlea s- cundiljedz. fu livendu. Barba nu avea ananghi di arãdeari. Ama cãndu agiundzea s-hibã cãndãsit di unã cauzã. di-lj cãfta cu vreari shi tinjie.. Iu zborlu di diplomatsie di arada sheadi ninga zborlu falsitati. Barba fu ncljis di securitati. cãndu prit harea a lui di diplomat luyursea sh-videa cã va s-yinã oara ti niscãnti cearei.limba" a lui.avea hãrli ti temporizari. sã-shi lja borgi. cã ahtãri hãri lj-iara xeani. shi arãdeari. cãtse lipseashti s-hibã cutuyursitu? Nitsi barim cã nica mindui cearei ti seamnili grafitsi. nitsi ti frimtãrli a lui mutrindalui statutlu di minoritar tu România sh-nitsi cãtse putea sã zburascã cu cafi sots di alumtã tu . atumtsea loa meatri/pozitsie shi acãtsa calea aleaptã pãnã tu pãndzãli albi. cu unã apufuseari ahoryea. sã-lu-aibã ngãtan lucurlu" nã spuni Nicolae Trifon.

Prit niapruchearea a lui. Barba nitsi atumtsea nu arãdea cãndu spunea cã easti patriot român. cari era impresionantã. tsi lu-cultiva nica dit crehta ficiurami prit praxea tsi u-avea loatã tu familie di la afendã-su . anda yinea zborlu ti România. functsionarlu. Un ofitser di securitati . el armasi niminat.lj-deadi cali.unã personalitati cu anami . Ama prit aestã el nu trapsi mãnã.sh-deapoa tutã bana a lui. cari nu va shi zburascã ti- arãu patrida. cã vãrnu tu unã ahtari catandisi. lj-spusi cã di ahãntsã anj. cãndu-lj bãga multi ntribãri al Barba s-nveatsã cãt cama multi tu ligãturã cu România. pãnã di caplu a securitatiljei. nialãxearea tu tuti tsi tsãnu di caracterlu a lui. Deapoa. nica sh-ma multu. Eram cu el sh-vidzui ocljilji tsi mutrea cu mintea a prezidentului di tora a Consiliului ali Europã. ta s-ncheadicã itsi insu. Sh-cu tuti aesti. cari va arãulu ti patrida a lui. s-aibã curayilu shi livindeatsa s-nu bagã semnul. el lã zburashti a armãnjlor dit suflit. Tu tuts anjlji tsi-lj bãnã tu xeani. cari nu putea s-alasã nanãparti sentimentul ahãndos di patriotismu românescu. Eram marturlu a zborlui tsi lu-tsãnea. antimiljatã pi puterea-a averlui. armãn apres. ta sã spunã cã easti minoritar. tu suflitlu a lui. Cãndu s-dutsea la securitati s-caftã pashapoartili. Spusi. nu avu nitsi un ahtari caz. giueapea tsi u dãdea. nu adusi znjie a farãljei a lui. Barba scoati tu videalã nica nã oarã pi ningã itsrãlja a lui aleaptã. numata va s-poatã s-mutreascã ntrocljilji a studentsãlor a lui. shi tinjia. sh-nu lu scoasi di pi ipotisi. sh-deapoa s-hibã purdot.ZBORLU A NOSTRU 33 sh-chearã ipotisea di profesor universitar. el ansãrea ta s-apãrã shi s-agiutã. mi loa totna cu el. ta sã-shi tragã di limbã sotslji. cari nu lipseashti prota s-bagã semnul. Ama cara va s-bagã semnul. di cãndu easti pi aestã ipotisi. Nu lo apandisi cã mash zboarã di alãvdari ti România. Lluis Maria de Puig. sh-tut va sh- hãrneascã fumealja. ti atsea tritsea ma largu cu aestã cauzã. cari . ta sh-ducã tutã fumealja tu xinãtati.minduescu cã fu impresionat di aestu om di caracter . Ma ghini s-ncarcã chetsari tu vagoani. cã easti patriot romãn. cari nyrãpsi cãrtsãli di eliberari.

nica shi zborlu di . fãrã s-lã bagã zori sã s-declarã.34 ZBORLU A NOSTRU pãn tru soni suntu patriots romãnj fideli. grets. avândalui tu armãnj cetãtseanjilji a lui naima tinjisits shi vãrtoshi. cu ndriptati. cã elj iuva nu s-duchescu ahãt ghini. cara nu vrea s-aibã altã cearei ti ascãparea a farãljei a lui. cã easti/au ananghi. Dealihea. aeshtsã va s-poatã s- ndrupascã multu di multu tsãnearea a identitatiljei tu tuti locurli a lor iu sh- au arãdãtsina: di la Adriatica la Amarea Lae .aestã farã. slavi shi albanezi. la elj acasã. tsi scadi. ti cari statlu. dimec. ta sh-caftã ndrepturli.).shi nu va s-facã tuchearea tu alanti milets. dupã tsi guvernul ali Romãnie. shi easti cãndãsitu tutunãoarã.minoritar" poati s-aibã unã noimã pejorativã. Ama a armãnjilor lã cadi borgea. (ma s-lã si da bursi di studii a nãscãntor tiniri dit statili dit sudlu a Dunãljei.romãnjlji. icã parlamentul . idyea cum sh'Barba. tsi zburãscu limba armãneascã etc. cari pruveadi .caz atipic". ma s-veadã bãgat dininti s- aleagã/alternativa. cã filotimia shi mintiminilja a romãnjlor va-lj cãndãseascã s-lã da a armãnjlor tuti ndrepturli di minoritari. cari vãrãoarã va s-poatã s-nã aducã hãiri". cari azã au borgi ti mira a popului român. Ama el spusi cã pi armãnj nu-lj-ari agiutatã nitsi un stat ahãtu multu cum u featsi România.s-voteadzã un nom". Tsi aspardzi aestã ti România? Tu tsi mutreashti zboarãli di vizionar al Nicolae Bãlcescu tu ligãturã cu armãnjlji .. cari s-da puteari a guvernului s-bagã tu lucru paragraflu 8 ali Recomandari.. Cara a armãnjilor va lã si facã licshurãri ti tsãnearea tu banã shi crishtearea a limbãljei shi a culturãljei a lor tu România. a tutãlor di iutsido.. s-lja unã apofasi / unã . anamisa di fratslji a lor ma mãri . nica pot s- mindueascã shi atselj. va s-ufiliseascã cu ngãtan shi axizit momentul istoric uidisit shi nu sh-adarã nãi minoritari. Vãrnu nu va s-poatã s-ncheadicã guvernul ali Românie... Barba vrea lu-apruchea shi statutlu di minoritar.ordonantsã di ananghi" ti aestu .

. cari s-alumta cu mari pidimo sh-cu tut suflitlu ti unã cauzã ndreaptã: ndreptul natural a cafi unlui om. buiaua/arasa shi pistea - dupã urnechea elvetianã - azã un deziderat. Catandisea idealã tu Europa. la tuts oaminjilji mãri. oaminjilji di shtiintsã. germanj sh-di alti natsionalitãts lu-tinjisirã fãrã thimeljiu? Nu. iu tutã lumea agiumsi sã-lu cunoascã . s-alãsarã arãshi di un tsi nu-ari tinjie. elevats. vãrtoasã sh-tinjisitã. cum suntu profesorlji universitari. problema ti predarea a limbãljei armâneascã tu sculii cum shi ufilisirea a limbãljei armãneascã tu bãserits tsi poati s-ndreagã cu unã njcã gaereti financiarã. politicieanjilji. profesorlji universitari românj. eara orghi. poati s-hibã atsea pripusã du . tu cari s-lã si asiguripseascã a tutãlor populili idyili ndrepturi. cu-anami. cã sh- la xenj. idyea cum shi diplomatslji a tutãlor natsiunjilor di la Consiliul ali Europã. cadealihea cã nu! Furã mãyipsits di aestã personalitati carismaticã. diplomatslji? Tuts aeshtsã nu minduia. di arcarã vreari cãtã elu.ZBORLU A NOSTRU 35 agiutorlu tsi easti ananghi s-hibã dat ti nvitsarea a limbãljei armãneascã ca limbã di dadã/maternã shi ufilisearea a ljei tu bãsearicã shi mass-media. tu unã Europã unitã. tu arada a sculiilor shi a bãseritslor tsi lucreadzã tu aestu chiro. poati realitati. cari-tsi s-hibã limba. ashtiptatã di Barba. tsi sh-alãxeashti minduita? Studentsãlji a lui geaba lu-tinjisea shi lu-vrea.Proiectul di Constitutsie" minduit di Aromãnlu Riga Fereu Velistinlu aoa shi 200 di anj. di un om slabu. cari avea pruvidzutã unã ripublicã mari tu Balcani. mãni. Cum s-exighiseashti hãirlãtica fãrã exceptsie a profesorlui Barba nu mash la armãnj. Aestu lucru nu va s-caftã curbani materialã multu mari. ta shi-azburascã shi sã-u creascã limba maternã.

excluzândalui itsi sectarismu nationalistu .... simbatia nica shi pricunushtearea andicra di un ahtari om: . el nchisi naua xanadishtiptari ali armãnami. prit vrearea shi filotimia a spiritlui a lui". …"Prezidentul a Consiliului ali Europã shi spuni tutã tinjia. sã spusi/s-featsi unã cu armãnitatea.. …" Vergula shi Constantin Nicea di Bitolia nyrãpsescu tu cartea a lor di pãryurii: . ti furnjia cã andamusea shcurtã. Karl-Reinhard Volz nyrãpseashti tu cartea a lui di pãryuri ntrã altili: . ljirtatlu Vasili Barba u mutã hlambura armãneascã.. Prorectorlu di la Universitatea di Freiburg...36 ZBORLU A NOSTRU pi . memoria a alushtui om cu anami"...07 u spuni tutã tinjia ti aestu om shi lucurlu a lui: . Stoica shi Chiratsa Lascu nyrãpsescu tu cartea a lor di pãryurii dit 27 di andreu 2007 .escu nvirinatu deadun cu Dumnilja-a Voastã..nicuchir ti- anami".. .. anãltsãndalui-si ca puljilu Foenix dit cinushi..Prit minduita a lui universalã.08.. Universitatea di Freiburg ari borgea s-agiutã ti tsãnearea a patrimoniului cultural europan unic. dr..... prit uminilja a lui . di cari tsãni limba sh-cultura armãneascã shi va s-cilãstãseascã ma largu cu tuti meatrili tsi li-ari tu mãnã ta sã-lu-mutreascã shi s-lj-aibã cãshtiga".iara secretarlu a Comisiiljei di Culturã a Consiliului ali . Am nãdia cã va s- aprãftãsim sã-lj purtãm tutã tinjia. tru tut tsi ari ea cama cu pistusini. Rectorlu a Universitatiljei di Freiburg tu cartea a lui dit 03. cama di dauã dechenii.Recomandare" tu unanimitati. lali Vasili . Atumtsea. prit cari armãnjlji cãdzurã tu un somnu greu.. . Profesorlu Ulrich Engel di la Universitatea di Bonn tu cartea a lui di puryurii zburashti cu multã tinjie ti elu. cãndu sh-chirurã tuti nadepturli shi ahurhi un genocid cultural..profesorlu Barba" shi sã-lj bagã semnul/votlu pi cãftarli nyrãpsiti tu . cama viryir shi sincer. ama hãirlãticã sh-fãr di bitiseari cu nicuchirlu a Vostu nj-alãsã mãri etipusi. prof. sorã cu moartea. di-nj spusi cã avui un .. Cu mintiminilja sh-putearea a lui giuneascã.

un cadealihea liantu suflitescu. João Ary: . viglja cu multã sensibibitati. shi aestã turlie sã spusi cadealihea armãn. etc...drama" al Hagi- Steryiu cari dzãtsea: Tsi-nj voi bana di azã sh-ninti. Paul Anghel spuni: . Tinjia sh-nãmuzea lj-iara sãmti al Vasile Barba. fui martorlu a vreariljei a lui fãrã mardzinã ti apãrarea a limbãljei shi a culturãljei a lui. unã vreari tsi nu slãghi vãrnãoarã". putearea a lui di cãndãseari: Dit ahãndusimea a unlui suflit vãrtos. ... profesor dr. Ia-u-ia exighisearea. Tsi-nj voi cupii sh-aveari Ma nãmuzea mãni-nj chiari? S-cljeamã.. bun sh-chischin. cu vreari sh-buneatsã. . cari sh-ti mini fu unã dealihea mamã. cari vãrnãoarã nu featsi vãrã compromis ti amintatitsi materiali.aestã spuneari u luyursescu ca unã apandisi anãnghisitã ti niscãnti zboarã tsi nu suntu dealihea.ari tuti hãrli shi virtutsli morali a strãaushlor a lui" etc. Adrian Pãunsecu: . ... Atanas Yioryitsa spuni: ...cunuscutlu om cu anami.. cã tuti atseali tu familia a ljei sã s-adarã .U shtits voi tuts . Nu achicãsescu cum di putu un autor . di iu yinea lunjina a vreariljei tu ocljilji a aishtui om.ZBORLU A NOSTRU 37 Europã.cu suflitlu curat".admirabilu Barba". Tu zborlu a lui di la paturlu Congres a Armânjilor..revista a profesorlui Barba agiumsi . acã avu tu Germania unã situatsie materialã multu bunã. mobilizator.. alumtãtor di cãndu lu-cunoscu ti cauza a armãnjilor…eminenta chipitã di sãghitã ti cauza a armânjilor".. profesorlu Joan Simiti: . nãmuzea-i la Armãnj nai ma scumpul lucru!" Barba nu a adunã aveari. ti tutã fara"... Barba li adarã cu mari furteatsã shi cilãstãseari". Ion Cristofor: . Vasile G. Ion Cristofor: . Mama a lui. . tricutlu shi livendul armân. el fu un idealistu.

Ca unã arãzbunari/consolari tu aestã catandisi. . Ionel Zeana di Bucureshti." Iara Kira Mantsu nyrãpseashti di . care nu au bitiseari nitsi aoa. pisti zilipseri shi arali. tu alti locuri seamnili indicatoari au dinãpoi drahmi etc. tu 11. ndreapti la universitãtsli germani. atumtsea s-agiumsi la aestã tamam cã eara tinjisitu tu tuti atseali. sã- ndrupascã financiar. Bucureshti. eara agiutati di aestã organizatsie shtiintsificã. va s- armãnã ca un zghic lãhtãrsit ti ridishtiptarea a farãljei armãneascã sh'ca un momentu cultural di mari simasie. numirlu 7 (76). . s-ashtearnã pi carti sh-deapoa nica shi s-publicã niscãnti zboarã. hiindalui mash zboarã arcati: Multsã spun cãtse. alunar 1996. s-mutreascã apufusit sh-cu tinjie ntroclji la itsi insu shi s-amintã pistipsearea a tutãlor.. voi s- aleg dit zboarãli nyrãpsiti di Dr.1986: . iu autoritãtsli nitsi nu vor s-pricunoascã existentsa a limbãljei armãneascã ?! Aestã absurditati easti cadealihea unã agudeari/unã calomnie. tsi u scots cu ahãnti curbãnj morali sh'materiali.38 ZBORLU A NOSTRU sã spunã. calea cãtã yinitorlu congres mondial dit yismãciun.Deutsche Forschungsgemeinschaft avea tu aradã. nu sh-ari ici tinjia andicra di el ishish? - Cara Barba aprãftãsi s-ciuduseascã prit ishish vidzuta a lui. sh-ma multu Gãrtsia. congresili shtiintsifitsi. cu ptsãnj pãradz.dit Revista 'Desteptarea' . cãtse tuti eara organizati la universitãts germani. Tsi sinfer putea s- aibã Germania tu aestu lucru. atsel tsi scoasi/arcã aesti zboarã. Stiu cã protili dauã icã vahi trei congresi.Revista 'Zborlu a nostru'. easti ashtirnutã cu mãrchi.Em." Stiu ghini..12. cari nu avea nitsi un thimeljiu alithea. di Freiburg. anlu 7. cã . cari va s-azboairã nsus. ama nu avea nitsi unã misticari politicã.

hiindalui alãvdat sh vrut. .02. cari nu au putearea s-agiungã pi unã ahtari scarã shi nãmuzi. pãnã va s-moarã shi ea. Familia era ningã el iu vrea s-nchiseascã cu mari sinfer. cãrtsãli editati di el etc. ti tinjia shi nãmuzea a taifãljei a noastã". un tatã di familie. sã-lji-veaglje taifa shi nveasta. nu easti ananghi di alãxearea-a noimãljei/denaturari. fu spus cu zboarã uruti shi mãryit di oaminj. cu cari va ta s-hibã . cum di arada spunea el. cum sa s-adarã ma largu shi tutunãoarã cu plãcãrseari la frtas. sã-lj facã s-arãdã. Nipotlu Valentin tsãni tu biblioteca a lui personalã manualili universitari nyrãpsiti di paplu a lui.. Si Barba demonstreadzã averlu alushtui prit ishish bana a lui. Vasile Barba eara familistu prit excelentsã. Ti sã-lu zuyrãpsescu prosuplu mplin di lunjinã al Vasile Barba.. sã-lj-agiutã. nitsi barim di spunearea di pri- mansus/exagerãri.Zborlu a nostru". cari pãnã tu minuta dit soni a banãljei a lui s-nu aproachi sã-lj si bagã nãscãnti tranchilizanti.înmurmintat Freiburg..ZBORLU A NOSTRU 39 Rüsselsheim. pisti tut pri iu alãgã. cãtse eara cu mintea la mira a farãljei a lui. spus di el ahãnti ori arada. cari cilãstãseashti tutã bana ti fara a lui. cãtse vrea ta sh-tsãnã mintea limbidã. Nu cunuscui un familistu ma cãndãsitu. el hiindalui naima hãrsit namisa di elj. cã nu ari profet tinjisitu tu cratlu a lui! Easti dealihea! Profesorlu Vasile Barba. tratatili sh-lucrãrli a lui. revista . cari alãsã dupã el unã numã nimãryitã. Aestu pap nu vrea sh-alasã familia ti ici tsiva dit aestã lumi. dãndalui apofasi. sh- deapoa s-him dushi deadun Bucureshti. aproapea di vrutslji a noshtsã armãnj. pisti un an doi. cu tuti durerli tsi sh-li avea. Nu am cunuoscutã un patriot shi tu idyiul chiro un familistu ma vãrtos.Nu ari vreari ti farã la un om cari nu cunoashti vrearea di familie" eara sloganlu a lui..Un zbor achicãsitu spuni.cu caplu ndzeanã".2003: . ." Taifa shi nipotslji al Barba va s-poatã s-imnã .. mastur ta sh-discurmã taifa. s-hibã pirifanj cu aestu pap. tu 14. un pap cu ahãntã vreari. lu-agiuta tu tuti tsi li-adra. iu s-nã aflãm arãpaslu ti daima.

Cu cãtã vreari-lu mutrea nipoata Mihaela. lj-arca injectsii. di yinea aproapea cafi dzuuã dupã oarili a ljei di serviciu. sã s-ndreagã tuti atseali . s-ciudusi ti aestã familie unitã pi cari paplu totna aprãftãseashti sã-u-adunã ningã elu. Cãtu s-pidipsi hilj-sa Cristina ti el. (Iskador si apoi Helixor) sh-nitsi cã ashtipta vãrã zbor di haristuseari. a nãscãntor poezii etc. Vrea s-putea un Vasile Barba. cari eara amintãrli naima nãi a shtiintsãljei medicali pi plan mondial. sh-deapoa purta cu el sh-cu nipotslji corespondentsa di poshtã.cu vreari shi . cãndu spila cicioarli a discipoljilor a lui". s-lucreadzã la calculatorlu a lui. papo. scanerlu.. Nipotlu Valentin adrã cu el interviuri pi tema a strãpãpnjilor armãnj. Cãndu dzinirli Burkhard lj-aspila cicioarli. cãti ori ari ananghi di ea. lu-mutrirã cu multã vreari. li dutsea la poshtã tu Frantsa. lu- frica. cari pi apatlu a lui di moarti shi spusi vrearea. tu martsu. Nipoata Christine nica di njicã. cãndu yinea tu vacantsã. Atselj trei yiatsrã a casiljei Mihai. cari lu-cunuscu multu ghini. cu pulji/timbrili di la Iancu Perifan etc. cum fu. nidzea mpãzari ta s-ancupãrã atseali tsi eara ananghi deadun cu dzinirli. Mihaela shi Valentin. li loa di aclo. aestu om imir shi bun. dutsea revistili la tipografie. lj- andridzea computerlu.40 ZBORLU A NOSTRU Profesorlu Hans-Martin Gauger di la Universitatea di Freiburg cari lu- andrupã shi eara totna ningã el cu pistusini shi vreari ahurhindalui di la protlu congres di Mannheim sh-pãnã la arada di ngrupari tu capela a Mirmintsãlor di Freiburg. yinea cafi dzuuã la el. spuni nica. adrãndalui filmu cu el tu idyiul chiro. cã easti greu lãndzidu. Cum lu-hãidipsea shi nipoata Christine di Hamburg. sã-lj-aducã yitriili naima cu hãiri.Ai mutrita dultsi a Hristolui. Cu cãtã irushi yinea shi cãtã arãvdari avea dzinirli Mihai sã-lu consultã. Vasile lj-spunea: .. tu ilichia di 7 anj lj-agiuta ti apridutsearea tu limba francezã a corespondentsãljei cu Consiliul ali Europãi. lj-dãdea curayiu shi-lu-hãidipsea. sã-lj-arucã injectsiili. ama sh-hilj-sa Gabriela. Dupã tsi s-agiumsi pi isapea. Nu-avea sãtuleatsã nipotslji sã-lu-ascultã. multi ori dupã njadzãnoaptea. imprimanta.

di lu-agiutarã cu ma multã hãiri tu lucru. tsicara cã nu-avea multu di anda avea ishitã yiatru shi-avea multu gaile ti lucurlu a lui. Cãtse el eara ma marli. cari aprãftãsi sã-lu tsãnã mesajlu a imnului natsional . va s-dzãcã lã ngãldza shi a lor suflitli cu vrearea a lui ti aestã cauzã musheatã shi ndreaptã. di li-adunarã arãdãrichili anvãrliga di elu. numa lae. ta s-hibã luyursit singurlu imnu natsional tu lumi.salvgardarea a limbãljei maternã .lu-alãsarã puterli". dit un greu blãstem tu unã vluyiseari analtã.aushi domnul Barba". cu mintea sh- putearea a lui di cãndãseari shi-ndreapsi dit ahurhitã familia ti actsiunjili a lui. cã un ahtari om sã-shi cãrteascã familia . cu vãrã shasi dechenii ninti. s-nu s-cãrteascã cu zboarã greali/pejorative nitsi un popul cari bãneadzã deadun cu armãnjilji etc. lucrat di paplu a lui. tu cari s-blastimã yinitoarili bãrni. di lu-purtã la arãdzli di ngrupari di Bucureshti.. lj-ari vigljatã cu mintea tutã bana a lui.ZBORLU A NOSTRU 41 achicãseari". sã-shi arucã familia anaparti di alumtã/baricadã? Vasile Barba. fratsljii shi surãrli ma njits. shi-lji vrea fratslji shi surãrli ca un pãrinti. Nipotlu Valentin bitisi ti el post mortem numirlu dit soni a revistãljei. lã-ansãrea tu agiutor. cãndu . cãndu . di cari-nj zbura cu mirachi. Cãndu lu-cunuscui Barba.cu limbã di moarti". tu copuslu a lui. tsi li vrea. . s-ducã la shcoalã etc..poati s-hibã luyursit. amintãndalui prit aestã sotslji a lui naima vãrtoshi. lã- avea ngãtan.. iutsido nidzea cu elj. cu naima marea pistusini. . (cum lj-spusi cu plãngut al Tashcu Lala).sh-dupu njitsli alãxeri tsi li featsi agiumsi. s-aibã tut tsi lã lipseashti. eara familia a lui. ashi cã tora imnul poati s- hibã cãntat fãrã pishmãnseari sh-tu bãsearicã. lã purta gailelu. di u featsi nanãparti aestã turlie.. cã tamam atumtsea lj-ansãrirã ma multu tu-agiutor. cari nu lu-alãsarã singur nitsi atumtsea. protlu lucru importantu.

cari avu totna unã activitati di andrupari a chestiuniljei armãneascã ningã Barba.42 ZBORLU A NOSTRU cãndu eara vãrnu di elj tu-ananghi. duchi si-nj spusi s-nu mi cãrteascã aestu lucru. operi nãi di prozã.. cã easti un dealihea familistu. pi ningã alti zboarã mintimeni. cari mãni. dutsearea cu delegatsia di armãnj la ONU. cljima di multi ori frats a lui la noi. s-nyrãpsirã articoli di jurnali shi revisti. pictor di icoani.pater familias" exemplar. Aesti era multu ma interesanti shi nã angãldza suflitlu andicra di tuti apuntsãli pisti Duna. moeabetsli apreasi cu elj sh-deapoa dutsearea ma largu shi comentarea a lor cu familia. nicã sh-atumtsea cãndu avea agiumtã mãri. cã ia avem prit Cunia shi un . s-ndreapsirã len turlii di actsiunj.. programi culturali. Gheorghe Platari. cu furnja ta s-da un memoriu tu numa a armãnjilor. Cã ari un suflitu fidel. ea avu ama scupolu ti ridishtiptarea-a conshtiintsãljei a armãnjilor: s- dishcljisirã nãi sutsati. Acã pãn tu aestu chiro . cãsãbadz shi muzee. Vasile fu un . nitsi di armãnj ashi cum s-ashtipta. ndridzea multi lucri greali cu vreari shi achicãseari. cãtse easti harea naima musheatã la un bãrbat. nyrãpsi lucrãri valoroasi ti bana shi adetsli a armãnjilor. cã andamusili cu armãnjilji. Tatãl a meu. cãtu n-aveam ncurunatã. Nu fu vacantsã. ma marea harauã ti noi nu eara videarea a nãscãntor locuri istoritsi. Cu aesti furnjii. Tu chirolu cãndu. ti tinjisearea a pãrintsãlor a lui vruts. tu cari s-nu s-ducã cu tutã familia. El cilãstãsi cu tutã putearea ti unitati tu familia a lui. Cunuscutlu artistu plastic.. s-adrarã poezii.Recomandarea 1333/97" nu fu aprucheatã shi bãgatã tu lucru nitsi di Guvernul ali Românie. tu vãsilie shi tu xeani. s-ritipusirã cãrtsã. idyea turliie va u va sh-taifa a lui. Brashov. Budapesta i Cascada Niagara tu SUA. Shi avu ndriptati. . emisiunji la radio shi televiziuni.Coresi" a armãnjilor etc. zborlu tsãnut la nãscãnti congresi shi apridutsearea a lor etc. andamusi.

Gica Godi. Vãrgãria shi Albania. di cari adutsea aminti Vasile tu dzãlili dit soni cu pricunushteari shi cãndãseari ta s-ducã lucurlu ma largu. cã sh- dit Macedonia. atumtsea aestea va lã si da. tu tutã hamunisia Balcanicã. icã demonstrãndalui la tuts. . sã s- bagã tu lucru aestã . ama him tu dausprãdzatsea sãhati. safi. Lucru vãrtos acãtsarã cata tuti sutsatili armãneshti dit România. altu editor di muzicã shi poezii. iara atsel tsi s- ducheashti ma livendulu patriot. orchestratia hiindalui tu mari tinjie. sã-u-lja hlambura tsi lji-u-tindi Barba shi s-treacã tu frãmtea a lor. cari frã imprimati di Barba shi li pitricu tu lumea tutã.. ca unã sinfonie di Beethoven. cã easti ti sinferlu nu mash a armãnjilor.Cartea a Caliljei" etc. cari adutsi unã hãvaie di nãdie. ti cari ti amãrtie nu pot sã spun ma minutish. nyrãpsi shi înreghistrã operli a lui ishish . sh'tsã umpli inima di harauã shi pistusini ti un yinitor lunjnos a farãljei. prit cari va s-ndrupascã tsãnearea tu banã. fuvirsitã cu chirearea.... a romanitatiljei dit apiritã. s-aleagã calea naima bunã tu aestã oarã istoricã: icã sã-lji declarã armãnjilji minoritari. Ama armãnjilji nu achicãsirã. cãntati di el.Câmbana a Evropãljei". entipusitu sh-cu lãcãrnj ntroclji. s-adavgã aesti ixichi. lj-alas altsã. cã ma sh-caftã niacumtinat ndrepturli pruvidzuti di Consiliul ali Europã prit .Recomandare". pi cari Vasile nu dãnãsea sã-lu-ascultã. el ishish poet nica shi compozitor. autorlu nu mash a stihurlo or. ma informats. cu veclj cãntitsi armãneshtsã. cãndu lipseashti cã armãnjilji ma tiniri s-intrã tu lucru. Nu easti nica dip amãnatu. un intelectual sensibil. ama shi a muzicãljei ti . durusi prit aestã a popului a lui un dealihea imn.Recomandarea 1333". cã shi a romãnjilor.ZBORLU A NOSTRU 43 Iancu Perifan rieditã pi CD-uri muzicã armãneascã cum shi ploacili di poezie shi prozã. Mihali al Prefti cu hilji-su adrarã atseali CD-uri ti anami.. cãtse nica shi un xen s-ducheashti mãyipsit di aesti melodii.

. mastea a alushtui OM tsi easti un tu lumi. Barba putu di lj-ascumbusi tuts armãnjilji pi tuti ilichiili.. armãtusitu cu vreari. tut cu tut. s- armãnã niagãrshitã. sotslji. fãrã relatsii. colaboratorljii di tutã lumea. cu ndriptati va sã spun.suma cum laudae"! S-hibã cã. s-adarã un actu istoric ti armânami.Europãljei" cu mãnjili niarmãtusiti. cari tu arada a lor lj-criscurã dzãts di ori ma multu furteatsa. fãrã acumtin. di furnjia a lucurlui tinjisitu tu tuti actsiunjili nchisiti. di u dishcljisi poarta mari a . amintãndalui tinjia nica shi simpatia sh-deapoa shi apruchearea di la tuts parlamentarlji ta s-ndrupascã shi s-bagã semnul pi . va s-dzãcã . (ficiuritslji cãntãndalui shi giucãndalui tu stranjili a natsionali dinintea a Consiliului ali Europã) sh-dit tuti locurli. apufusit. hiindalui anvãrligat di unã aureolã solemnã shi sã s- arihãtipseascã tu eta a etilor tu irini. ti tsi ari adratã . ama shi ti tutã fara a lui.vreari shi achicâseari". constantu. ti bana a lui. . Ma mutri dit ahurhitã sh'tuts anjilji scupolu a lui pãn tu bitisitã.. nu preshcav. frats. fãrã agiutor material.. un nicunuscut. a curi lã greashti dit alantã lumi cã au borgi andicra di strãpãpãnj shi nãili bãrnuri tsi yin. el. ma nu trapsi mãnã di la cãndãsearea a lui.. di exceptsie. a alishtei familie unitã. ti tinjia shi nãmuzea a taifãljei shi nipostlor a lui vruts. tuts idyealui vruts. achicãseari shi buneatsã pãn tu ahãndusimea a suflitlui. di furnja a vreariljei shi mirachiljei a lui shi a puteariljei a lui tu alumta ti unã cauzã ndreaptã. ti ndreptul di la Dumidzã a cafi unlui om la limba a lui di dadã. licshurãndalui s- aprãftãseascã. surãri sh'nipots.shasi mãrdzeali albi". Ma s-aruc unã mutritã. cã mash cu .44 ZBORLU A NOSTRU Profesorlu Barba amintã hãirlãticu la Consiliul ali Europã di furnja a itsrãiiljei a lui shi a caracterlui a lui tinjisitu. cã al Vasile Barba ãlji si axizeashti ti lucurlu a lui.Recomandari" tu unanimitati. shi arcã vreari la tuts atselj di anvãrliga: familia.

tora lu alinashi muntili a suflitlui s-lu-aynanapseshti Dumnidzãlu. s-nã mutreshti tu suflitu.08 Dr.cljimari.cu vreari shi achicâseari" limba shi cultura armãneascã.ZBORLU A NOSTRU 45 sã u-mutreascã ma largu . la 10.. tu unã Europa unitã shi irinjaticã. noi. loclu tsi-lji si cadi . Freiburg. ma va ti tornji s-nã mutreshti-ntr-oclji.George Vrana: Lali Vasili. Katharina Barba Apridutsearea: Tashcu Lala (RRI) . ta s-aibã ahãrdzitu mãni. diadohlji va dãmu apandisi ti clirunumia tsi u-alãsashi. s-nã mutreshti tu inimã. tsi u spun shi zboarãli impresionanti di pãryurii a talentatlui sh-cu sensibilitati poet - conshtiintsa-a suflitlui armãnescu . shi atumtsea. Lali Vasili.10.

pitricui la redactsia ditu Ghermãnii poemlu "Sarpa Mileti". tsi u featsimu sh noi Constanta deadunu cu profesorlu Dumitru Galavu. Urdinãmu unu anu sh trapsimu mãnã. Cu ljirtari cã dishcljidu aua unã parantezã. dealihea nitihiroasã. ama tu anjlji atsei eara nica proaspiti fuvirserli di stalinismu. eara nica aspãreatã di tuti stinahurli ditu anjlji '50-'60. Ca unu tsi-i aveamu mirachea a muzicãljei di tuti genurli. ditu campuslu di Atena iu mi aflamu. pi cari u apruchemu ca unu evenimentu tu atselu chiro. Hãbarea yinea dupu unã duchimãsiri. Eara tamamu anjlji cãndu s-dipina congresili ditu Ghermãnii di la cari n- agiundzea hãbãri. Initsiatorlu . Nj-aducu deapoaia aminti di imprimarea a puiziiloru cu unã parei di armãnji durusits. Nu apãndãxeamu atumtsea cã dupu anj. sh atsea coralã.profesorlu universitaru Vasili Barba. Aveamu nchisitã unã parei coralã armãneascã. mea sh ma amãnatu. cunushtearea a profesorlui Vasili Barba fu di dauã luyii: di alargu sh-di aproapea. . cãndu idyiulu textu agiumsi cãnticu. va-i lu durusescu la yiurtusearea ti 85 di anj di banã. Cãndu dzãcu di alargu. Lumea armãneascã.46 ZBORLU A NOSTRU UNU ARMÃNU CU STEAUÃ G. ama eara tutunãoara sh anjlji grei di ahurhitã a noastã tru xeani sh nu putui s-nergu la vãrã di atseali congresi. duchimu cã hrioshlji nã pãshtea… Idyili pãtsãrã ma nãpoi sh armãnjlji di Bucureshti cumãndãsits di muzicianlu Ghiorghi Bujduveanu. maxusu tu Dobrogea. interviuri tu alti publicatsii armãneshtsã. Godi Ti mini. di tsi ghivãseamu tu rivista "Zborlu a Nostru". s-cljeamã di tsi avdzamu. la unã cusurinã a mea avea pitricutã unã carti poshtalã tu cari domnul Barba antriba desi shtii cãtã iu mi aflu. cãndu unã parei di tiniri di Sinoia furã arcats tu ahapsi cãtse cãntarã "Dimãndarea Pãrinteascã". Tu iarna '87. mi hãrsii s-avdu una hopã. cã studentsãi di la Universitatea di Brasov au unã parei coralã cari cãntã sh armãneashti sh-cã animatorlu a ljei easti profesorlu Vasili Barba. cu multsã anj nãpoi (anlji '70 ). Dupu tsi agiumshu tu New York. icã articoli. in cap cu marli actoru Toma Caragiu.

adutsea aminti di oaminji ditu chirolu vecljiu cu dhoara a pirmituseariljei. daima idyea/egalã. cu tuti cã eara tu ilichii mari. pi cari lu ufilisea cãndu angrãpsea vãrã carti. Prota andamusi cu Vasili Barba fu Bucuresti cãndu. nã dusimu la Ministerlu di Externi ali Romãnii ti unã moabeti cu oaminji di la chivernisi tu problema armãneascã."oaspe". apelativu di tinjii tsi aproapea cã lu-aveamu agãrshitã. eara sh aestu unu semnu di om pripsitu/manieratu. canda faptu ti-ashi. Entipusea a mea di atumtsea? Unu bãrbatu aumbrosu. deadunu sh-cu doamnili Chiratsa Meghea sh Tana Mina. Boatsea i-anvishtea moabetea cu unã shchepi ahorghea. Boatsea a lui caldã. profesorlu Tiberiu Cunia la unu congresu tu Bridgeport. mãlãxitu. fraza ghini chindruitã tsi scutea tru miydani harea a unui om nvitsatu. specialã.ZBORLU A NOSTRU 47 Lu cãnãscui tutu atumtsea pi sotslu a lui. prestantu.unu diplomatu. Pãnã sh apelativlu . Una moabeti fronimã. cari sh-aflã lishoru calea cãtrã itsi soi di interlocutoru. unã bunã urnechi ti noi . Cunushtearea di aproapea vini mizi tu aeshtsã ditu soni 7-8 anj ditu ptsãnili andãmuseri. cu alti zboarã . cumu nã pati multsã di noi. nicãftati sh nimisticati cu zboarã ditu alti limbi. Eara dealihea unã harauã s-lj-ascultsã zboarãli arãdãpsiti cu mari ifculii.

Cu lali Vasili. FREIBURG Rep. special. ca noi ashi-lj dzãtseam studentsãlji. dr. altsã lingvishtsã altsã . ama sh-cu tsiva ahorghea. unu Armãnu cu steauã. s-nyrãpsits pi armãneahti ? A. Cu lali Vasili ahurhim sã zburãm armãneashti sã-ngrãpsim armãneashti cã tse scupolu a lui eara s-adarã unã elitã di tiniri armãnj poliglots. dimi avushi cãbilea sã-l cunoshti ghini prof. pãnã tu atsea musheatã mirindi-oarã cãndu videa dinintea a lui njilji di armãnji harsits ca suntu deadunu… Unu armãnu ca tuts armãnjlji. cãtse io shteam limba armãneascã. Tora him patru di atselj tsi earam Freiburg sh-tsi cafi un di noi acãtsã calea a lui. avut hãiri s-nvitsats ta sã zburãts. di acasã ama di cãndu muri maia shi paplu a meu nu mata zburãiu armãneashti. Vasili Barba ? A. cari mi agiutã multu. Eramu singurã tu xeani shi lali Vasili fu singurlu om tsi lu- shteam sh-tsi nj-agiutã s-trecu ma lishor tu Germania shi s-nvetsu multi ti armãnj. Dzãcu nica unã oarã Dum'ljiartã-lu! cã nu tricu multu chiro di cãndu ãl chirumu… Cu idyea tinjii ANDREEA WISOSHENSKI . Noi earam tiniri armãnj tsi zburam armãneashti ama nu aveam unã zburari di-arada.COLABORAREA CU PROFESORLU VASILE BARBA LA CESA. . -Andreea Wisoshenski. Vãhi sh-dipina tru mintea-lj "calea mash cãnghealji" di cãndu nchisi cu-ndoi sots aua sh multsã anj. tinirilji tsi studiat aclo. va s-dzãcu tu soni. eshtsã unã di tinirili tsi studiashi Freiburg. Vãhi eara ti el oara ditu soni la ahtari mari andamusi… Sh mi minduiamu cã haraua a lui eara ma mari di a noastã a tutuloru sh cã avea ti tsi. W.Tu chirolu 2000 neshu Freiburg.48 ZBORLU A NOSTRU tuts. Mini earamu Constantsa studiam engleza shi germama sh-ti atsea cã shteam limba ghermanã loai unã bursã di la Tsentrul European ti Studii Armãneshti di Freiburg s-nvetsu aclo. Rep. cãtse avushi hãiri di unã bursã di partea Tsentrului European ti studii Armãneshtsã (CESA). W.Ie. Avui tihea sã-lu cunoscu lali Vasili. Niscãntsã suntu politologi. Pot s-dzãcu cã limba armãneascã u xanaflai cu el. maxusu cãndu nã fuvirsimu unu-alantu… Altã oarã lu aflaiu Eschibaba la Corlu mari tsi-ncljidea Dzãlili a culturãljei sh featsimu moabeti.

Elena Mantsu di Constantsa bitisi filologhia shi armasi aclo. Shtea sã zburascã cu naima mãrlji profesori.Eara un om cu autoritati ? . Pi noi anda nã vãryea nã dzãtsea : " mini vãryescu mash pi atselj tsi-lj voi. Sh-mini feciu englezã. Pi atselji tsi nu-lj voi nu-lj vãryescu ".bitisi politologhia. Vãrnãoarã nu nã si aura moeabetea cu el. Rep.Dimi di la prof. anda aveam adyi unã sãhati i dauã nidzeam s-fãtsem moeabeti cu el. Furã ma multsã tiniri tsi tricurã pi la CESA. omlu tsi shtea sã zburascã cu noi canda na avea nipots.Prota sh'prota noi lu-ducheam ca un lali. Ducheam vrearea a lui shi atumtsea cãndu nã vãryea.ZBORLU A NOSTRU 49 traducãtori. maca dzãtsea el cã tini adrashi vãrã alatusi shtea shi s-ti vãryeascã. acã eara tu ilichie sh-noi earamu multu tiniri. Tut di Constantsa eara vinitu aclo Alexandru Barba ama nu shidzu multu chiro. . Nu nã nvirinam pi el cãtse avea ndriptati. ama tu idyiul chiro. germanã. Rep. Cãndu neshu mini u-aflai Elena Palla cari deapoa fudzi ti shcurtu chiro. Un om cu schinirat/colanã vertebralã tsi aminta tinjia a tutãlor. oaminjilji di simasii.W. Vini deapoa Daniela Mardzavan tsi tora easti Berlin sh. Vasili Barba nvitsat multi ti cultura shi isturia armâneascã ama tu idyiul chiro lu-ducheats shi multu aproapea ? A. ama shtea s-dipunã sh-la omlu di arada. Lali Vasili eara un om tsi zbura cu tutã dunjeaua.

Eara ama unã dgheafureauã anamisa di bãrnul a lui shi a vostu ? A. fu un alumtãtor shi tutnaoara . Rep . - Rep.Lali Vasili u vrea multu taifa a lui. Maca atselji di aproapea nu vrea-lj achicãsea mirachea a lui. lali Vasili pãnã tu atsel an dit soni a banãljei a lui s-dutsea cafi dzuuã la tsentru. Daima cãndu nidzeam la tsentru nã pirmitusea lucri dit experientsa a lui di banã. Eara multu hãrsitu cãndu videa ca nidzeam la CESA shi cã nã interesam di problema armãneascã.Multu pidimo fãtsea ti un om di ilichia a lui ? A. su-l cãftãm aclo. Noi. Katharina Barba.Lali Vasili easti un om multu importantu ti mini shi ti studentsãlji di Freiburg tsi lu-luyursim cã fu mentorlu a nostru. Rep.W. Nu ducheam aestã ca unã borgi. " Aesti zboarã nã li dzãtsea daima.W. tu atselj dit soni anj di banã. durut.W. sãmbãtã shi dumãnica di la 9 tahina pãnã la 8-9 dicsearã. dr. Ti lali Vasili. tsi daima nã spunea cã easti la centru.W. . El fu un model. tsi u vrea multu.W. Vahi ti atsea nu eara capait varnaoara. U-adram prota sh-prota ti armãnami cã tuts eram armãnj shi deapoa ti lali Vasili cã shteam cã ari ananghi di agiutor. cã lali Vasili avea multi pirmifi s-nã spunã. Nã dzãtsea multi lucri interesanti shi nvitsam multi di la el. Shi tut tsi adra el ti armanami. li-adra cu vreari. Lucurlu la revistã eara una borgi ti voi ? A.Tsi nsimnã prof.Ma ghini pot s-dzâc cã avea prestantsã. .50 ZBORLU A NOSTRU A.W. Nãscãntsã di voi colaborat shi la revista Zborlu a nostu. cã fu un om cu banã greauã shi cu multi experientsi. fu un om tsi u lo dit ahurhitã di multi ori tu bana a lui. Rep . pi doamna Katharina tsi shi ea easti unã muljeari ti-anami. M Maca nu lu-adari cu vreari ma ghini nu lu-adari.. nu vrea lj-eara lishor s-adarã ahãti lucri cãti adrã lali Vasili. sigura pi ninga fumealja a lui. Ama shi taifa a lui lu-agiuta multu. . afendi shi nicuchir. shtea sã zburascã cu tinirlj cã fu profesor ahãntsã anj Brashov shi shtea s- aproachi oaminjilji. Eara un pap.Dheafuraua aestã fu bunã. Eara un om cu prestantsã. dimi lucri bãnati di el. di multi ori îl cãftam pi telefon shi nã apãndãsea tinjisita nicuchirã-lj. . featili shi nipotslji. Daima nã dzãtsea: " maca vrei s-adari un lucru adarã-lu cu vreari. Tu aproapea tuts anjlji cãtu shidzum Freiburg lu agiutãm la revista Zborlu a nostru.Mini pot s-dzãcu cã fui martor. li adra cu vreari. problema armãneascã fu njedzlu a banãljei a lui. Ma el eara un om tsi tut sh-tsi adra. Rep.Lu cunuscut lali Vasili shi tu taifã ? A. Lali Vasili vahi nu vrea s-adra ahãnti lucri maca nu vrea s-eara agiutat di fumealja a lui. Lu- ducheam ca unã soie di mentor a nostru. studentsãlji di la CESA? A. Vasile Barba ti voi. multu di multu.

echilibrat. Atseali tsi li vidzui sh-mini pi internet. mintimenu. la mãri andamusi. Lu-cunuscui optu anj. mindueam. tsi avut cãbilea su-l cunushtets ghini. Rep. Bun. Amãrtie ti zboarãli psefti. Rep.W. cu taifa a lui. achicãsitu. fu un om bun shi cu nãmuzi. canda nj-eara. la simpzionai cu oamiji di simasii. cã eara multu mintimen. adra cu multa vreari. s-adrãm tsiva ti memoria a lui. Vahi lipseashti noi atselj tsi lu-cunuscum s-adrãm tora tsiva. Daima iu nidzea lali Vasili arãspãndea lunjinã.RRI MINDUIERI TI LALI VASILI Prof. El fu pap ti tuts armãnjilji. ma el daima nu dzãtsea tsiva. tsi spusirã niscantsa ti el. Un om multu lunjinos.Voi. Aurica Piha . Lu-cãnãscui ghini. El singur nu s-apãra.2009 . lali Vasili fu un om corectu. vidzuta a lui cãfta tinje.02. . Dzãtsea: 'mini nu voi s-intru tu polemits cu elj " El fu agudit cu chetsãri. Nu dãdea apandisi la lucãrli psefti. cu unã dultseami tu boatsi sh-cu multã vreari ti tuts. un papu. Ama cu domnul Vasile Barba nu s-featsi ashi.Apandisea a mea easti ca ashi cum lu-cunuscui mini. Bashearea-a mãnãljei la armãnj easti un lucru tsi spuni mari tinje cãtse paplu dealihea eara un mari lutsitu/patriarhu . la Universitati. Noi. Noi putem s-dãm mãrtirie ti cum fu lali Vasili sh-ti aestu lucru minduescu cã prindi sã scriem unã carti i niscãnti articoli.Vahi shi aestu interviu fu un njic semnu.) Cari easti Lali Vasili? Nitsi nu lipseashti sã-lj spunj numa. Agiumsim Freiburg tu 1993 shi la autocar eara fumealja Barba: Lali Vasile shi Teta Caterina. eram marea a lor fumealje tsi u ashtipta cu vreari sh-dor. unã tinjie shi unã mãrtirie ti atsel tsi fu Profesorlu shi Omlu Vasile Barba.ZBORLU A NOSTRU 51 un om cari tut tsi adra. . Sã spuni cã oaminjilji mãri suntu alãvdats shi vruts mash dupã tsi tricurã tu alantã etã.eara izvurlu di akicãseari a fumealjiljei. tsi apandisi dats atumtsea anda dgivãsits lucri ma putsãn tinjisiti anyrãpsiti i spusi ti lali Vasili ? A. Protlu lucru tsi vrui sã-lu fac eara ta sã-lj bashu mãna. Pi el lu-vrum cum lu-vidzum.L. Eva Bozgan (apridutsearea T. tutã lumea armãneascã shtie. Shi cãndu bãna lali Vasili shi li videa nãscãnti di aesti moeabets psefti el daima s-nãrãia ma nu vrea s-da apandisi.

marea a lui fumealje. El nj-deadi furnja sã-nvetsu istoria a farãljei a mea. Ti el escu cãndãsitã cã avea vinitã multi personalitãts. Dishcljideam oclji cãtã unã nauã lumi haristusitã a copuslui faptu di Vasile Barba. Mi ntrebu cat lucru ari dinãpoia a unlui Congres tsãnut tu unã ahtari scarã. Lali Vasili.) . Nu pot sã-lj-agãrshescu cu cãtu focu sh-vreari s-alumtã ti cauza armãneascã s-nu chirem. pãnã la el nu shteam cari escu. El nã spunea cari/ tsi lipseashti s-him/ s-agiunzem noi armãnjilji tu lumi. Nã-apruche ca tsiva hiljii a lui shi hiljili a lui. Doamni. ca fumealja a lui. di guvernie la armãnjilji aplo cari vrea s-nveatsã cari him. nica. cã ari dininti. s-hãrseascã. Lali Vasili eara un patriot. Aestã nu-ari s-gãrshescu vãrnãoarã. el eara atsel tsi avea faptã moeabeti niacumtinat. 03. cum el. revista ndreaptã di dl. Vasile Barba. La multsã armãnj lã ngãldzã suflitlu ta s-ducheascã atsea tsi eara un chiro shi suntu armãnjilji. s-tsã bash mãna ! 14. aestã-nj spunea prosuplu a lui. s-lãcãrmeadzã.2009 Prof. prota oarã dupã revolutsie. Nu pot s-agãrshsescu.52 ZBORLU A NOSTRU Ashi eara Lali Vasili. shefi di stati. Lj-vrea armãnjlji. Arca itsrãlja. Eva Bozgan (apridutsearea T. cãndu va s-amintã iara un ahtari om ti armãnami ? Nã-adunã Freiburg tu 1993. cãti suntu ti adrari. Gheorghe Barba shi vidzui cu oclji a melj tu tsi thes si shi cãtã tinjie lj-poartã la Universitatea din Freiburg. s-ti videam nica nã oarã dininti. nu s-arushina vãrnãoarã cu tricutlu a lui armãnescu. s-nu chirem prica tsi nã u-alãsarã pãpãnjilji. nica un frati armãnu. Nã-adunam di tuti partsãli a lumiljei shi vãrnu nu trãdzea mãnã ta s- mbãrtsiteadzã un-alantu. Dupã tsi lu-cunuscui el nvitsai cã: escu armãnã cu pistipsearea cã tuts pãpãnjlji shi stripãpãnjlji a melj alãsarã unã entipusi ahãndoasã tu arada a contemporanjilor. avea ahãntu ngãtanu s-mi asunã di Freiburg shi sã-nj-aducã aminti. Aestã mi featsi s-duchescu. fu ca unã carti di istorie a armãnjilor. Nu pot sã-lj- agãrshescu boatsea. Barba. Aveam nvitsatã cã eara hiljlu a unlui apostalu a armãnjilor. Ti prota oarã featsi ta s-urdinã multi informatsii ti armãnji tsi noi tu Romania pãnã tu 1990 nu li shteam. akicãsearea dininti. Lali Vasili shtea sã zburascã cu tutã lumea: di la parlamentari europeanj. lã siminã tu suflitu duchearea cã a armãnjilor lã si pricadi s-hibã prifanj di atsea tsi spusirã tu lumi. Revista "Zborlu a nostru". lã ngãldzã inima cu tuti dramili a armãnjilor. Lali Vasili eara tinjisitu.L.

Filmulu lu-aveamu chirutâ. atumtsea sicritaru la ULCA – suntu unu documentu di mari simasii tra sâ sâ shtii cari fu calea dishcljisâ Freiburg: pricunushtearea a limbâljei armâni ca unâ limbâ neolatinâ! Ti idyia noimâ azburâ shi prezidentul AFA. ...ZBORLU A NOSTRU 53 Frândzâ di isturii shi di suflitu. Cu ljirari. nu nâ eara nica limbidz. sotslji cari nâ mutrea. ama multi lucri nu li shtiamu.Vasili Barba. nu shtiamu câ. Iancu Perifan. nintea noastâ.. ma s-vâ ljau di chiro. Lali Vasili tutu dzâtsea câ va nâ faca unâ copii.. ama nu-aprâftâsi. tu anjilji cari va s-yinâ. la ULCA. ânj trecu dininti tuti atseali bânati tu dauli sâptâmânji.. Kira Mantsu Filmulu cari Yioryi Shutaru lu bâgă adzâ pi TV Makidonia mi turnâ aoa sh- multsâ anj nâpoi.. Mutrinda filmulu...V. deadunu cu prof. Atumtsea. La atselu cursu avumu haraua s-nâ cunushtemu cu tiniri armânji cari n- armasirâ sots trâ tutâ bana: Vanghiu Dzega..Gauger. Cu-ahâtu ma mari nâ fu haraua di adzâ! S-lu vedz prof. Aveamu vinitâ câ ducheamu armâneashti. bre gione“. „câ lucurlu s-avea andreaptã“!. Avemu s-tritsemu tuts. tsiva di axiia loru nu chiru! Shi zboarâli alu Apostol Caciuperi.Vasili Barba. avea duchitâ. Apostol Caciuperi. va s-portu numa Mantsu. chiro di 25 di anj. cându avea ahurhitâ minarea armâneascâ di Freiburg. Atselu cursu di la 1986 nj-alâxi bana trâ daima: aclo-nj cunuscuiu nicuchirlu shi ahurhimu lucurlu. cari adzâ agiumsirâ s-ducâ nâinti lucurlu anchisitu Freiburg. unu protsesu di limbidzari. Candu cântaiu deadunu cu Yiani cânticlu „Tsi-nj ts-ai. earamu vinits ditu tuti vâsiliili balcanitsi..Barba cari furâ di-atumtsea mesagilu armânescu shi evropeanu trâ tutâ armânamea. atselji cari fumu la aestu protu cursu di limba shi culturâ armâneascâ... loclu di iu ahurhi naua minari armâneascâ evropeanâ. tinirilji armânj. Pero Nane. aoa sh-cama di 22 di anj – easti unâ harauâ trâ noi tuts shi unâ ti niagârsheari frândzâ di isturia modernâ armâneascâ. prof. Canda suntu spusi adzâ.. câ nu potu s-nu nj-aducu aminti di-atseali dauâ sâptâmânji... Dimitri Pashancu. tu câsâbâlu cari va s-hibâ. câ feciu unâ alathusi shi lu-ashtershu.. la adunarea cu primarlu/dimarhulu a câsâbălui Freiburg. Ascultu zboarâli mintimeni a prof. dupu niheamâ chiro. Ama. fârâ s-nj-aspunu sh-di ducherli personali cari mi-aputursirâ adzâ. Iancu Perifan. nicuchira lui Katerina. noi.

“ Haristusimu alu Yioryi Shutaru câ putu adzâ s-nâ toarnâ tu atseali dauâ stâmânji di la Protlu cursu di limbâ shi culturâ armâneascâ – frândzâ di isturii shi di suflitu armânescu. (. armânjilji. Cu frica ti a noastâ limbâ. Njica proyramâ artisticâ u-aveamu minduitâ mini. Ama. tu „Scrisoari di Coceani“. aclo aflai oaminji armânji cu idyi mindueri cu a meali. alepshu poeziili.. 1986.. ânj si pari câ spunu ma ghini tuti atseali tsi li duchimu shi bânimu shi bânămu noi atumtsea: „Cându agiumsim Freiburg. va s-da soarli vârâ dzuuâ sh-ti noi. cu nâdia câ s-aproachi dzuua cându soarli cu a lui lunjinâ shi câldurâ va s- agiungâ sh-la nidriptâtsitlu-a meu popul. numirlu 4. sumu cumândâsearea alu Tashcu Cunia (fratili alu Tiberiu Cunia). Chiro di dauâ stâmânji. Tuts atselji cari eara aclo dauli stâmânj armasirâ la mini ca unâ ni-ashtearsâ parti di bana mea. sutsati. Vreamu shi voi sâ shtiu cât ma multu ti noi. Cu frica ti ficiorilji a noshtsâ câ nã crescu shi u-agârshescu limba. armânjilji. Yiani Bellas. Eu tu aestâ pistipsescu. Ama.09 . ahtari ciudii nu s-aflâ totna... Maria – nicuchira alu Santa Djika. Suti sh-njilji di milets zburăscu shi scriu pi a lor limbâ. (. la revisti.54 ZBORLU A NOSTRU Steryiu Abradzi. Ama. cara s-bâneadzâ cu xeani culturi. niheamâ di cultura armâneascâ. S-dishcljisi unâ mari nâdii câ va s-easâ. n-adunamu shi lucramu tra sâ spunemu atsiloru cari n-avea andrupâtâ shi-aprucheatâ cu harauâ la Universitatea di Freiburg. prota s-ducâ la unu cursu ti limba pârinteascâ. Câ.) Lipseashti tuts s-u arcămu frica.02. Câ mari lucru easti sâ si scoalâ ficiori shi feati – armanj. cântitsli shi cathi searâ. Trapshu pi-ahântâ lungâ cali câ nu-nj shidea inima la loc. la vârâ? Ashi mi ntribam eu nâinti s-neg Freiburg.. nu shteamu tsi n-ashteaptâ. zboarâli anyrâpsiti tu idyiulu numiru di poetlu Vanghiu Dzega. A. pi câljiurli di la căminlu di studentsâ di Freiburg arâsuna mashi unu cânticu: „Noi himu Armânji!“ Ti-atseali dzâli tricuti Freiburg anyrâpsiiu tu „Zborlu a Nostru“. cântitsi sh-cu tutâ cultura a noastrâ. Shi unâ ahtari perspectivâ easti atsea ma marea arshini ti intelighentsia a unui popul. arshinea shi s-nâ- mprustămu „ca armânji curats tsi himu“ câ „noi himu armânji.) Vidzui câ aclo tuts eara armânji. andirsea. la sculii? Ti tsi noi nu bânămu ca alanti milets? Desi noi avemu lâtusitâ tu tricutlu a nostu. noi? Iu him noi? Ti tsi noi nu avemu zbor la radio-televizii. Kira Mantsu – 22. rivisti.. unâ mileti cara s- bâneadzâ cu-a lui culturâ. cheari. S- tuchescu. Ahât di la mini. va s-armânâ ca popul.. Vasili Ghiaci. A. armânji di vâr chiro/sh-armânji va s-armânemu di-aoa shi-nclo“ cu congresuri. s-tucheashti tu-alanti milets. cursuri. nishtiarea..

Avea agiumtâ atselu ma avdzâtlu tracologu ditu România shi ditu lumea internatsionalâ. La 1951 lo licentsa tu filologhii clasicâ tu Universitatea di Bucureshti.Poghirc s-amintâ la 20-li di Martsu 1928. la isa cali andicra di tracâ. Vl. tu unâ fumealji di dhascali.Poghirc anyrâpsi trâ fenomeni lingvistitsi ligati di limba tracâ. Ditu ahurhita a anjiloru di-nvitsari. Aestu sinferu trâ limba makiduneanâ veaclje lu-apruke di balcanistica veaclje sh-ashi agiumsi sh-la limba armânâ. di ligâturli anamisa di limba românâ shi arbineasâ. C.ama eara unâ limbâ ahoryea.ZBORLU A NOSTRU 55 IN MEMORIAM .Poghirc tu dumenea di tracologhii.di mari simasii trâ isturia a limbâljei români. ti furnjia câ nu putea s-astrâxeascâ comunizmolu. tsi u luyursi limbâ ahoryea. Ãlj si cadi aestâ adutseari-aminti shi tinjiseari di partea a noastâ. Doctoratlu tu shtintsi fililoghitsi lu lo cu unâ anyrâpseari trâ "Ligâturli a limbâljei makiduneanâ veaclje cu greaca veaclje" (1960). ti furnjia câ Cicerone Poghirc s-aplicâ cu mari miraki shi shteari pi limba armâneascâ. lituaniana. Cicerone Poghirc ambârtsâteadzâ ideea nauâ. iu armasi profesoru pânâ la anlu 1979. tu Ghirmânie shi Sorbona. a Armânjiloru. C. anyrâpsinda: "Limba Daciloru (bânâtorilji ditu Dacia . Tu articolul "Thrace et daco-mésien: langues ou dialectes?". cându fudzi ditu România tru Evropa ditu Ascâpitatâ. tu Frântsie. Cicerone Poghirc anvitsâ sanscrita.. gotica. ama sh-tr-atsea a limbiloru di arâzgâ tracâ.Georgiev. spusâ sh-di unu altu mari anvitsatu.adzâ România) nu era unu dialectu di limba tracâ - cumu sustsâni sh-adzâ atsea tsi mini u luyursescu "vulgata" istorioyrafii ditu Româia . Tu studiili di balcanisticâ veaclje. Aestâ pricânushteari lu dusi tu mâri universit ts ditu lumi ca "visiting profesor": Bloomington-Indiana. Pi ninga marli limbi clasitsi. ca tuti alanti limbi neo-latini. islandeza.. Ann Arbor- Michigan. Padova. Di la 1979 fu profesoru tu universitatea di Bochum. Poghirc spusi mari sinferu trâ limbili veclji sh-agiumsi unu di nai ma avdzâtslji shi hâbârsitslji anvitsats di indo- evropeanâ. ilirâ shi . greaca veaclje shi latina.CICERONE POGHIRC Kira Mantsu La 17-li di Apriiru aestu anu muri shi fu-ngrupatu Paris marli anvitsatu românu shi evropeanu Cicerone Poghirc. di limbili balcanitsi . Cunuscutlu anvitsatu Neagu Djuvara (di arâzgâ armâneascâ) tinjisi lucrulu alu C. Berkeley-California. cari andrupa individualitatea a limbilor trac limbilor traca si daco-moesiana. hitita.

nu vru sâ-shi scadâ populu di cari s-trâdzea. ahoryea thimiseari. Anjlji tricurâ. cându dizvârtimu diznâu muabets trâ limba armânâ.. cându.Poghirc fu singurlu cari câlca mashi calea- ndreaptâ a averlui istoricu. C. pânâ cându avdzâiu câ acâtsa sh-elu Calea Mari.Poghirc fu singurlu lingvistu ditu România cari nu fu aputursitu di natsionalismu sh-cari putu s-bagâ nâintea a sinferlui "patrioticu" averlu ali isturie shi lingvisticâ. Eara sotsu bunu cu Matilda shi andamusea di Paris n-armasi unâ aleaptâ..dzâsi prof. canda." C. spusâ atumtsea trâ Armânj.. la Protlu Congresu Internatsionalu di Limbâ shi Culturâ Armânâ (1985). la unâ measâ. minciuna shtiintsificâ trâ amintarea di hari academicâ.. anyrâpsirâ sumu cumandu politicu. tutu minduiamu s-lu mata câft Anjlji tricurâ. Eara nica tu tinireatsâ. Câftarli shtiintsifitsi a profesorlui Poghirc mi-agiutâ s- alumtu cu teoriili a natsionalismului falsu/calpu.. .56 ZBORLU A NOSTRU vecljili limbi baltitsi. tinjie. Ashi surpa marli anvitsatu tuti teoriili andicra di identitatsli etnitsi ditu Balcanu. glârescu. 1988. Avea tsiva ahoryea. Prizintarea di-atumtsea fu tipusitâ ma amânatu tu rivista "Zborlu a Nostru". aestâ vreari.. "Tu Antikitati nu fu unâ unitati lingvisticâ tu Nordulu a Balcanlui shi nitsi unâ mari aprukeari anamisa di limbili ditu aestu arealu" . tutu minduiamu s-lu mata câftamu. cându u dusimu Matilda Caragiu sâ s-caftâ la unu yiatru.. andrupâti mashi pi natsionalismu. (Ãnj si pari câ nu fu aleptu canâoarâ tu Academia Românâ . Anamisa di lingvishtsâlj ditu România cari.. ocljilj njirlji arca unâ mutritâ cari. Eara omlu cari nu lu-arisea compromislu. Dukiiu câ avea skinâratu moralu. di-atumtsea. Nu agârshiiu aleaptili oari di muabets. fapti. la 1989. tutu vrea s-ti-ntreabâ. iu eara tuts oaspitslji-a congreslui. tu-atseali seri di congresu. Atsea ditu soni oarâ lu vidzumu Paris.. unâ altâ soie di purtaticu di-a multsâ compatriots di-a lui. Prota oarâ fu Mannheim. Avuiu haraua s-mi-andâmusescu trei ori tu banâ cu marli profesoru. nai multsâ di elj. lu-avdzâiu s-dzâcâ :"Amârtie câ nu hiu armânu!" Nu vru s-nâ facâ unâ harauâ cu aesti zboarâ.. Mannheim. ama. avea unu thimeljiu sânâtosu: lundzâlji anji di câft di câftari shtiintsifitsi ti limba shi identitatea armâneascâ... tinjisea zborlu dzâsu shi-nyrâpsitu shi mi hârsiiu atumtsea..acâ aestâ tesi-lj si câdea di multu acâ aestâ tesi-lj si câdea di multu!) Deftira oarâ mi-andâmusiiu cu Cicerone Poghirc la Doilu Congresu armânescu di Freiburg.. perlu ca unu cairu sivu tutu lu didea nanaparti di pi frâmti.Poghirc. la niheamâ kiro dupu Matilda.

di sinferu politicu! C.easti unâ concluziuni di mari simasii a marilui profesoru Cicerone Poghirc. tu limba frântseascâ .Calea Mari a Armânjiloru shi di cumu curdidsi limba latinâ tu Makidunie. ditu Antikitati sh-pânâ tu dzâlili di-adzâ. di rola cari u giucâ ashkerea a makidonjiloru shi ma multu atsea avdzâta "Legio V Macedonica". Lingvistica tsi nica lucreadzâ cu contsepti veclj nu ari-ndreptulu s. "Dupu pârearea a noastâ. easti omu di shtiintsâ shi tr-atsea anyrâpserli-a lui nu va-shi kearâ tu yinitoru tsiva di axiia a loru! Va s-hibâ unu mari amitaticu ti armânamea di iutsido ma s-hi bâ apridusu pi armâneashti aestu studiu. tu limba frântseascâ. Poghirc âlj luyurseashti Armânjilj autohtonji shi zburashti di dheafuraua lingvisticâ anamisa di dauli limbi: românâ shi armânâ."Latin balcanique ou roumain commun?". . Aprukerli di limbâ anamisa di românâ shi armânâ li luyurseashti câ yinu mashi di la latina balcanicâ di cari s-disfeatsirâ dauli limbi. Unu di eali. easti atselu ma di simasii studiu cari fu-nyrâpsitu trâ limba shi identitatea armâneascâ. nâinti s- hibâ românu. tu limba românâ.. Tu aestu studiu Poghirc azburashti di unâ alathusi/eroari cari u facu lingvishtsâlji ditu România cându ufilisescu sintayma "românâ comunâ" tu locu di "latina balcanicâ" shi câtâyurseashti istoritslji cari aflarâ soie-soie di arealu di orighini trâ Armânj. Destin" alâncitâ Paris. cari da apandasi la multili-ntribari cari sh-li bagâ armanamea sh-adzâ! Poghirc zburashti di acâtsarea Makiduniljei di Roma. suntu duri tra s- dimunstramu câ Armânjilji suntu tu arealu a loru di tora.dzâtsi elu. fu atselu di la congreslu di Mannheim shi tipusitu tu rivista Zborlu a Nostru ."Aromânii - Istorie. tuti factili. la anlu 1989 shi xanatipusitâ Bucureshti. fu tipusitu tu cartea andreptâ di Neagu Djuvara . "Romanidzarea lingvisticâ shi culturalâ tu Balcanu". di daima shi niacumtinatu. Nu va s-afli toru di natsionalismu. ma lungu. identitatea armâneascâ.. Cicerone Poghirc anyrâpsi dauâ studii di mari simasii trâ limba. tu limba frântseasc sh-elu Calea Mari. identitatea armâneascâ. Unu di eali. Dupu minduearea mea. spusi ma-nsusu. di Via Egnatia . Alantu studiu. Poghirc. la 1996. cari da apandasi la multili-ntrib bâ apridusu pi armâneashti aestu studiu." .andrupascâ teorii istoritsi cari potu s-facâ mari znjie .ZBORLU A NOSTRU 57 Cicerone Poghirc anyrâpsi dauâ studii di mari simasii trâ limba. la niheamâ kiro dupu Matilda. Limbâ.

ânj lishurarâ suflitlu shi-nj deadirâ nâdia câ. ashi cumu nu poati s-hibâ arnisitâ lârdzimea shi vicljimea a lexiclui gârtsescu. " Hactirlu latinu a limbâljei armâni. nu poati s-hibâ contestatu/arnisitu shtiintsificu. . easti isa cu vrearea shi-ndreptulu a loru naturalu tra sâ-shi tsânâ limba di dadâ shi adetsli . poati. Zboarâli armasirâ nipitricuti.. shi-ngroapâ pâpânjilji. easti sâ-lj tipusimu pi-armâneashti aesti dauâ studii. Nj- aveamu loatâ apofasea s-negu s-u vedu ti Pashti shi sâ-lj caftu ljirtari.05. di la Adriaticâ sh-pânâ la muntsâlj Car rpatsi... eara unu "continuum Romanicum" ..." Kirumu unu mari anvitsatu shi unu mari sotsu a armânjiloru! Nu putumu s-lu tinjisimu canâoarâ profesorlu Cicerone Poghirc .. ti aestâ vâsilii ti ciudii. cari s-exiyiseashti pritu bilingvismulu greco-latinu tsi eara di multu kiro tu aestu arealu. di dauâ njilji di anj.58 ZBORLU A NOSTRU Argumentulu atselu ma sânâtoslu cari lu-adutsi Poghirc easti factulu câ arealu makiduneanu fu romanidzatu cu ma multu di dauâ suti di anj nâintea ali Dacia (România di adzâ) shi câ pânâ s-yinâ Slavilji tu Balcanu. Matilda .ashi cumu âlj si câdea! Atsea tsi putemu s-adrâmu tora. ama nu minduiamu câ ahântu greu. Gârtsia.09 Ljirtari. iu.. Aveamu anvitsatâ câ-i lândzitâ.lucru cari nu-lj ankeadicâ s-hibâ bunji tsitâtseanj grets shi cunâscâtori a limbâljei shi a politizmolui gârtsescu. Sâ-lj da Dumnidzâ isihia tu-atselu paradhisu iu siyura agiumsi! Kira Mantsu 14. Damu ma-nghiosu dauâ di concluziunjili alu Cicerone Poghirc ditu aestu studiu: 1.“ Kira Mantsu …ashi ahurhea cartea cari u-nyrapsiiu aoa shi-ndauâ dzâli shi vreamu s-u pitrecu ali Matildâ. ama câ putuiu s-li bagu pi carti. Matilda va li- aproachi.. Poghirc andrupashti orighinea "meridionalâ"/ditu Notu a limbâljei armâni shi zburashti di rola zboarâloru di arâzgâ gârtseascâ." 2.Vrearea a Vlahiloru (Armânjiloru) ti tsivilizatsia shi limba gârtseascâ. tu gramaticâ sh-tu lexiclu di bazâ.

ahurhirâ s-n-alasâ: prof.Vasili Barba. filmări.. Armasi unâ musheatâ adutseari-aminti shi. Nu nâ vidzumu cu Matilda tu-aeshtsâ ditu soni anj di banâ a ljei. vluyisitlu Coti: uspetsurli aoa. acâchisearea. Aoa shi- ndoi anji. sihãtsli ditu casa loru di pi calea Polonâ. Armasimu ptsânji armânji pisti locu. Matilda Caragiu- Marioţseanu.. Trâ noi nu fu lishoru s-nu mata ti-adunj cu omlu cu cari fâtseshi chiro di vârâ 25 di anj sutsatâ shi cu cari tricushi dzâli ti niagârsheari.. câljiurili deadunu Paris.. „Mati shi Coti“ – ashi-lj hâidipseamu cându vrearea. canda aveamu ca noimâ.ZBORLU A NOSTRU 59 Ti alathusea cari u feciu tra s-bagu nâintea a vreariljei trâ OMU. tinjia eara anamisa di noi. multsâ di-atselji cari nâ tinjisirâ cultura. tu Ghirmânie.... di Bucureshti.. unâ dealihea frândzâ di isturii... Tora-nj trecu dininti ahânti câti li bânãmu deadunu cu ea shi nicuchirlu-a ljei. lucri cari tsânu di altâ vreari. Tuti armasirâ tu suflitu.. ca atsea trâ Farâ.. Yiani u plâcârsi s-adrămu unu njicu filmu: Matilda spusi ndauâ poemati. tora.. acad.. tsiva nu chiru! N-armasirâ caduri.. .

. Nu putea s-bâneadzâ fârâ aesti ligâturi cu ea! Zburâiu pânâ tora di „Matilda“... Acâ avea agiumtâ tu-atsea ma din dzeanâ tesi universitarâ. u vedu ca unâ cabati cari nu va nj-u ljertu canâoarâ! Shi va s-hibâ unu greu.. di sutsata anamisa di fumeiljli-a loru. soatsa. armâna cu cari nâ fâtseamu muabets tu musheata noastâ limbâ. Isturia nâ u spusi daima câ.. Tuts cari u cunuscurâ. Unâ banâ durusitâ trâ shtiintsâ. ari shi niacâchiseri. di-alumta deadunu trâ armânami.. Lali Vasili va s-adunâ cu Matilda shi va shi-aducâ aminti di ficiuramea di Cadrilateru. Matilda easti shi marea-nvitsatâ cari agiumsi s-hibâ tinjisitâ tu România sh-tu Evropa. Sutsata cu pârintsâlji a melji eara trâ noi semnu câ avea ananghi di armânami.. puturâ s- ducheascâ aestu lucru... tu itsi alumtâ..09 . câ shtiu ghini câtâ vreari shi tinjie fu anamisa di- aeshtsâ doi mări armânji. Matilda avea mari harauâ s-facâ muabeti cu armânji aplo. Cathi unu alumtâ ti fara a lui ashi cumu poati. trâ studiarea a limbâljei armâni. Semnu ti aestâ tinjie easti câ anyrâpsi poezii mashi tu limba armâneascâ.. Suflitlu pots s-lu dizvârteshtsâ mashi tu limba tu cari-nyisedz! Dumnidzâ s-u pitreacâ tu paradislu-armânescu iu sâ-shi aflâ isihia trâ daima! Câtu va s-bâneadzâ armânamea. siyura. cumu ducheashti shi canu altu nu-ari-ndreptu s-lu câtâyurseascâ! Alathusea cari u featsimu tuts easti atsea câ minduimu câ ari mashi unu averu shi câ aestu averu easti mashi la unu di noi! Omlu Matilda fu multu complexu. Ama. Matilda-shi tinjisi nai multu limba di dadâ. numa a ljei va s-hibâ adusâ aminti cu tinjie! Câ Dumnidză nu n-alâsă s-u videmu nica una oarã s-u videmu nica una oara. ACLO. tu-atseali ditu soni dzâli di banâ.. scumpu pâltitu anvitsâmintu: dyeafuraua di minduieri nu prindi canâoarâ s-n-ampartâ! Dumnidzâ s-u ljiartâ! 11.60 ZBORLU A NOSTRU Lj-aducu aminti deadunu...03.

tsi eara vinits sã spunã vrearea shi tinja ti unã dãrutã dadã armãnã. Armãna. ti atsea tsi n-alãsã clirunumie: Un Dodecalog a Armânjilor. MATILDA CARAGIU MARIOTSEANU fu pitricutâ pi calea ditu soni Sâmbãtã 14 di Martsu 2009 la Mirmintsâlj Bellu di Bucureshti di dzãts di inshi di Bucureshti shi dit altsã cãsãbadz ali Românie. Matilda Caragiu Mariotseanu andrupã niacumtinat cu argumenti sh-cu mari . sum tuti aspectili ti limba maternã/ di dadã. studiili a ljei di tuta bana. DICTSIONAR AROMAN (MACEDO-VLAH.ZBORLU A NOSTRU 61 IN MEMORIAM MATILDA CARAGIU MARIOTSEANU ARADZLI DI NGRUPARI LA MIRMINTSALJI BELLU DI BUCURESHTI Prota Armãnã Academician. DIARO A-D.

tsi ma ninti eara director la Radio România Internatsional. "Alexandru Rosetti" shi Redactsia Armãneascã di la Radio România Internatsional (ninti ta s-hibã dipusa chivurea cu mãrshea a Doamnãljei Matilda Caragiu Mariotseanu tu cavou…). Institutlu di Dialectologie ali Academie Românã.62 ZBORLU A NOSTRU foc identitatea a armânjilor anamisa di alti milets dit Peninsula Balcanicã. acad. Aradzli di ngrupari ahurhirã la Capela a Mirmintsalor Bellu di Bucureshti cu cântarea a preftsalor cari adusirâ plâcârii la Dumidza ti ljirtarea a amârtilor shi arihâtipsearea a suflitlui a Matildãljei Caragiu Mariotseanu tu loc di virdeatsã "di iu fudzi tutã durearea. dr. Di partea a Farãljei Armâneascã dit Românie eara vinits reprezentantsã di la tuti falcãrli shi prezidentul a Farâljei dl. sh-multsâ di atsel'i tsi doamna profesoarâ lj-avu studentsã. cercetatori di la Institutlu di Lingvisticâ. Unu di elj dl. Matilda Caragiu Mariotseanu. Alti personalitãts armâneshti viniti la ngrupari eara: prof. Doru Vasile Ionescu. nvirinarea shi suschirlu". Dupu cãntarea a preftsâlor tsãnurã un zbor di tinjiseari shi adutseari aminti la dispãrtsarea di prof. (tu Capela a Mirmintsãlor Bellu) reprezentantsã di la Academia Romãnã. Institutlu di Lingvisticã ali Academie Românã. Eara vinits academicienj. Nicolae . director di Productsie tu Societatea Românã di Radiodifuziune. profesorii universitari. dr. Costicã Canacheu.

ZBORLU A NOSTRU 63
Saramandu shi prof. Dr. Nicolae Serban Tanasoca, lector univ. dr. Mariana
Bara, dr. Mariana Pariza, dr. Manuela Nevaci, dr.Tanasi Bardi, regizorlu
Stere Gulea, actorlu Ion Caramitru, directorlu a Teatrului Natsional.
Eara vinits shi reprezentantsã di la ma multi fundatsii armâneshti. Dr. Aurel
Papari di la Fundatsia Cultural Shtiintsificã Andrei Shaguna, d-na Chiratsa
Meghea, prezidenta a Sutsatãljei a Muljerlor Armâni di Iutsido cu d-na Zoe
Carabash, d-na Chiratsa Gheorghe di la Sutsata Culturala Armâneasca di
Bucureshti, dr.Dumitru Piceava di la Fundatsia Bana Armâneascã, dr. Stoica
Lascu di la Fundatsia " Picurarlu di la Pindu ", prof. Tana Mina, di la
Fundatsia " Valahia ", dl.Lifteri Naum di la Fundatsia " Sf.Ana ", dl.Dima
Grasu di la Fundatsia " Gramustea ".

Di la mass-media eara vinits dl. Gheorghe Shutaru, directorlu a emisiunjilor
di la Radio TV. Makedonia cum shi pareia ali Redactsie Armâneascã di la
Radio România Interntsional.

Furâ ghivâsiti mesajili di puruyuruseari pitricuti di sutsatili armâneshti di
iutsido.

Tu capela a Mirmintsãlor Bellu dupa liturghisearea a preftsalor tsãnurã
zborlu di tinjie shi adutseari aminti a Matildãljei Caragiu Mariotseanu:

Acad. MARIUS SALA, pitricutlu ali Academie Romanã:

"Academia Romãnã s-fatsi pishmani ti chirearea a Doamnãljei acad. Matilda
Caragiu Mariotseanu…hiindalui un di membrilji ali Academie, cu multi
hãri. Spusi vreari shi axizeari tu studiul a grailui a ljei di dadã, armãna.

Lo parti niacumtinat la ndridzearea, bãgarea tu lucru a problemilor di azã a
limbãljei romãnã, ti cari s-mina cu truplu sh-cu suflitlu, tratati di istoria a
limbãljei românã, ortografia a limbãljei românã. Minduearea a ljei tsi u
spusi cu limbidzami shi cãndãseari eara totna ascultatã cu tinjie tu
andamusili a sectsiiljei di filologhie ali Academie Românã.

Ea easti deadun cu Theodor Capidan shi Tache Papahagi trioulu di
malãmã a atsilor tsi deadirã operi shtiintsifitsi di thimeljiu a armãnãljei:
DICTSIONAR AROMAN (MCEDO-VLAH) ficiorlu a ljei di suflit, Un
Dodecalog a Armãnãljei, Liturghierlu Aromãn, Fonomorfologia a

64 ZBORLU A NOSTRU
Armãnãljei, Manual di Aromãnã - Carti trã Nvitsari Armãneashti, tu lucru
deadun cu prof. Dr. Nicolae Saramandu Capitolili dit tratatili di
Dialectologie Aromãnã shi multi articoli ti aromãnã tipusiti tu revisti xeani.

Doamna Matilda va s-armãnã tu analili Academiiljei ca unã paradigmã, tsi
nu s-aflã tu lumi ti vrearea a ljei ti cercetarea a limbãljei romãnã, dinintea a
curi nã aplicãm frãmtsãli la aestã dispãrtsari".

Prof. dr. cercetãtor
FLORICA
DIMITRIU di la
Institutlu di
Dialectologie shi
Lingvisticã
"Alexandru Rosetti"
shi "Iorgu Iordan" ali
Academie Românã:

"Jilits sots, n-adunãm
ahãts multsã aoa ta s-
armãnem un stic di
oarã em cu suflitlu,
em cu truplu ningã Tili ta sã u tinjisim exceptsionala profesoarã shi
eminenta savantã Matilda Caragiu Mariotseanu. Sã stihiseashti cã azã la
catolits s-hibã tamam "Sãmta Matilda". Vrea s-avea mirachi multsã altsã
inshi s-hibã deadun cu noi. Aprucheai…Geta prota sh'prota, dealihea cã
sh'mini multi telefoani shi cãrtsã di la sotslji a ljei dit Romãnia icã di tu
xeani.

Neise, nvitsai di la Tili unã expresie tsi u avea shi ea di la dada a ljei, cari sã
spuni atumtsea cãndu ti dispartsã di vãrnu ti ptsãn chiro, ghini ma, ti un
chiro, nu ti unã dzuuã icã dauã: "s-him tu numir". S-achicãseashti cã
atumtsea cãndu nãpoi va nã videm s-him tuts cum him tora, tu idyiul numir.

Shi azã, tamam Tili, numirlu naima importantu n-alãsã, ama vahi agiumsi tu
alantã lumi, ningã alantsã, iu vãrnu nu shtii tsi easti, ninga multu vruta a ljei
fumealje. S-avem nãdia cã sh-noi, maxus aeshtsã dit bãrnul a ljei va s-
nchisim aestã cali multu ayonja shi va nã videm vãrã oarã.

ZBORLU A NOSTRU 65
Cali bunã shi Dumidzã s-ti arihãtipseascã vruta a noastrã, fãrã preaclje
soatsã, Tili !

Prof.univ.dr. NICOLAE SARAMANDU, directorlu a Institutlui di
Dialectologie - "Alexandru Rosetti" ali Academie Romãnã:

"Jilitã fumealje, nvirinatã adunari. Tu conshtiintsa a noastrã a lingvishtsãlor
shi a filologilor Doamna Matilda Caragiu Mariotseanu armãni maxus ca
aromãnistã, ca personalitati lingvisticã cari lucrã fãrã acumtin cu truplu sh-
suflitlu tutã bana a ljei ti studiul a grailui di dadã.

Aestã s-veadi dit atsea cã aoa sh'tsindzãts di anj publica, ma multu di
tsindzãts di anj, tu 1958 prima a ljei lucrari, lucrarea di licentsã, "Ti grailu a
fumeailjei a ljei ishish sh'ti influentsa ali dacoromãnã tu aromãnã, zburãtã tu
fumealja Caragiu".

Armãni tu aestu plan/directsie importantul textu anonim, inedit, "Liturghier
aromânesc" aflat tu Albania shi tipusit prit cilãstãsearea a Dumniiljei a Ljei
la Editura ali Academie Românã tu 1961.

Tutunãoarã, tu unã acutotalui altã perspectivã andicra di Dictsionarlu al
Tache Papahagi tu cari pi ningã importantsa yilipsitã di doamna profesoarã
Florica Dimitrescu, easti spusã ti ntãnja oarã unãnormã di nyrãpseari a
aromãnãljei shi s-apufusescu criteriili di selectari/alidzeari a zboarãlor tu un
Dictsionar a aromãnãljei cu naetea declaratã ti creearea unã aromãnã literarã
shi actualã. Esti multu importantu nj-aduc aminti u pãristisitu aestã lucrari
anda alãnci shi ufilisitu zborlu computer, bãgat ca neologismu tu aromãnã.

Aestu sistem di nyrãpseari lu-bãgã tu lucru shi tu Manualu di Aromãnã -
Carti trã Nvitsari Armãneashti la cari avui haraua shi tinja s-escu
colaborator shi cari luyursea Nãsa, vrea shi minduescu cã ashi va s-hibã
modelu/urnechea dupã cari va s-lipseascã sã s-nyrãpseascã aromãna nu
mash tu tsi mutreashti grafia, ama shi tu atsea tsi mutreashti alidzearea a
nãscãntor zboarã dit niscãnti graiuri shi recuperarea/amintarea a
neologismilor, prota sh-prota dit româna literarã cãtse dit altã parti nu poati
sã s-facã.

Neise, aoa sh-doi anj sh-adunã lucrãrli tu dauã importanti culeadziri
"Aromânii shi aromâna tu conshtiintsa contemporanã" deadun sh-cu

r. cu nipotslji cu atselj cu cari eara daima deadun tu aestã ti-anami solidaritati/sutsãlje di fumealje. tutã soia. Dumnidzãlu cu tini sh-loclu lishor ! Prof. U fac nu mash tu numai a mea cã sh-tu numai a Institutlui di Studii Sud-est Europeani a curi director escu shi tu numa a Societatiljei di Culturã Macedoromânã dit a curi Comitet Director fac parti. la prefatsã shi voi s- aleg ta sã spun dealihea: "mirachea a mea vrea s-armãnã cum tsi s-hibã aromâna tsi vrea u-crishteam cu vrearea sh-suflitlu pãn di mardzina tu itsi catandisi". nvirinatã adunari. dr. cu nicuchirlu a Getãljei. a tsi nu pot s-iasã dit adutserli aminti a noastri shi aestã lipseashti s- hibã shi haristusearea a atsilor cari furã ahãt multu aproapea di ea. Vrutã Matilda. NICOLAE SERBAN TANASOCA directorlu a Institutlui di Studii Sud-est Europeani: "Jilitã fumealje. tutã soia tsi u mutrirã ncap cu Geti cari u agiutã ahãt multu. . un lucru tsi niscãnti ori ti amãrtie acatsã s- chearã ama noi avem borgea sã-lu lucrãm. putem evoca/s-adutsem dininti momenti. Aesti suntu shi cãndãserli pistipsescu io tsi putem s-li scutem tu videalã dit lectsia aestã di banã tsi nã u deadi Matilda di cari tuts nã adutsem aminti shi putem s-pirmitusim. Catse domnul Ion Caramitru nu putu s-yinã ninti di oarã unã dit furnjii ghini cunuscuti cum sã spuni (n. prit cari aduc aminti diznãu prit tsi spusi domnul academician Marius Sala sh-bãga ntribarea: "ma s-eara sa- nchisescu un altu lucru tu bana a mea" spuni tu bitisitã. Sã-lj urãm s-doarmã tu irini ! Dumidzã sã u arihãtipseascã ! Dumidzã s-hibã cu noi ! Dupu zboarãli di tinjie adusi di pitricutslji a institutsiilor romãnshti preftsãlji plãcãrsi fumealja a ljirtatãljei Matilda Caragiu Mariotseanu ta sh-lja oarã . zboarã. am borgea ta s-escu deadun cu atselj tsi zburãrã ta s-aduc atsea dit soni tinjiseari a Doamnãljei Mmatilda Caragiu Mariotseanu.agiumsi ma amãntu la dipunearea tu cavou/kivure).66 ZBORLU A NOSTRU "Poemele Aromâne" adusi aminti aoa. Matildei cum aveam agiumtã sã-lj spunem atselj tsi agiumsim s-him sots cu nãsa.

Tu atsea dit soni vinitã a ljei la yiurtusearea ali Redactsie Armãneascã di la RRI. academiciana di farã armãneascã Matilda Caragiu Mariotseanu spusi: "…musheats suntu. deapoa sotslji di facultati. cãtse doamna Matilda Caragiu Mariotseanu spusi mari tinjie andicra di lucãrlu faptu di pareia redactsionalã chiro di 18 di anj tu cari nãsã daima featsi urminie shi andrupã ti unã zburari musheatã shi unã nyrãpseari standardizatã. Tashcu Lala ghivãsi un zbor tu limba di dadã cu cãftarea shi apruchearea di partea a atsilor tsi eara vinits. tiniri suntu. Crutsea easti adratã dupu macheta faptã di sculptorlu Alexandru Gheorghitsã.ZBORLU A NOSTRU 67 bunã di la nãsa. Ninti ta s-hibã bãgatã tu cavou di partea ali Redactsie Armãneascã di la Radio Romãnia Internatsional. nicuchirlu ali Geta Caragiu. studentsãji shi armãnjilji tsi eara vinits pi arada tricurã la nãsã sã-lj oarã cali bunã la Atsel di Analtu ! Catafalcul/sfindukea cu mãrshea a ljirtatãljei Matilda Caragiu Mariotseanu cu cãrunjili di lilici fu dusã deapoa la Mirmintsã ti bãgari tu cavou. tora-lj videm azã. aoa. . 23 di Martsu 2006.

Fara Armâneascã dit România. redactsia armãneascã di la RRI. aza aoa. N-adunam aza aoa ta s-mpilitim placariili la Dumidzalu a n'ilaoslor si a tran'ipsitorlor si ti l'irtarea a amartiilor si arihatipsearea a suflitlui a ljei - Matilda Caragiu Mariotseanu . N-adunam aza aoa. Dumidza aradapsi dzuua di aza ta sa u pitritsem prof. .SECTSIA ARMANEASCA: ZBORLU DI DISPARTARI CU ACAD. di una buna cusurina. tra s-li fatsem una lacarn'ili a noastri cu lacarn'ili a fumeaiil'ei tsi easti tu jeali. di una buna soatsa. Vinita a noastra. MATILDA CARAGIU MARIOTSEANU Tin'isita Doamna Brandusa (Caragiu Mariotseanu) shi Giorgio Niro. Tin'isita Doamna Geta Gheorghita cu soia tuta. ama shtim ca suntu unã njcã Academie Armãneascã.tu Amiraril'a Dumidzalui. tu numa a armãnjilor dit Romãnie vinits azã aoa shi atsilor dit xeani tsi pitricurã carti di puryurii aestu dit soni zbor di dispãrtsari: TASHCU LALA . di una buna maie. di una buna sora. a preftsalor). Vargaria. nitsi nvirinari. voi sã spun pi limba di dadã.RRI .acad. di una buna teta.Ripublica Macedonia. vinita cu suflitlu a atsilor tsi pitricura mesajili di puryurii dit Balcani . "iu nu ari dureari.68 ZBORLU A NOSTRU noi nu lj-avdzãmu aoa tu Romãnie. Matilda Caragiu Mariotseanu cari tu dzuua di 11 di Martsu 2009 apruche acl'imarea a Dumidzalui shi a Nchiluitorlui la tuta dun'eaua. Tin'isits frats Român'i.dr. Sutsata di Culturã Macedoromâna. nitsi suschiru"(cum s-avdza tu placaria di ma nainti. Tin'isits membri ali Academie Româna. Albania. S-bãnats" ! Ti tinjia tsi u spusi andicra di noi. (ninga duruta academiciana armâna Matilda Caragiu Mariotseanu) a tutalor român'ilor si armân'ilor di la sutsatili shi fundatsiili armãnesti dit România. shi dusi dit bana aesta tu bana alanta. cari s-disparti di una buna dada. cari easti Dumidzalu. Tin'isits Armân'i di la Sutatili Armâneshti dit România.

Tascu Lala . Matilda Caragiu Mariotseanu.ZBORLU A NOSTRU 69 dit Europa ditu Ascapitata . Matilda Caragiu Mariotseanu cãntarã imnul natsional a armãnjilor "Pârinteasca Dimândari". dit dipartata Australie (Sutsata Armân'ilor Macedonen'i). academiciana di fara armâneasca. Germania (Unia a Makedonarmânjilor dit Germania). easti spunearea a vrearil'ei crastina ti duruta a noasta soatsa. Dumidza sa u arihatipseasca tu irini ! Tu bitisitâ tuts armãnjilji tsi eara anvãrliga di sfindukea cu mãrshea Doamnãljei profesor univ. andicra di fumeal'ia a ljei si di sutsata a ljei. dit SUA.14 di Martsu 2009 . acad. Italia.Frantsa (Sutsata Armân'ilor Franceji). dit Canada.

Inima-mplina di doru ti armanami alu Nacu Zdru danasi s-mata bata! Dumnidza s-lu pitreaca tu paradislu armanescu iu va s-aduna cu sotslu-a lui di una bana.. dupu elji. SCA Filiala Elbasan.S.. AFA – Paris ashi ahurhea hãbarli ti ljirtatlu Lali Nacu Zdru ! Dumidza shi h'arata pi : Lali Nacu Zdru dit California USA Fondatorul revistei Frandaza Vlaha Revista u plati el dit giapea lui 500 di numeri daua ori pi an CA MAI MARI PATRIOT CAI SI LUPTA TI LATINITATEA NOSTRA LA FEL CA IERTAUL DI VASILE BABRBA Gica Ciunga dit New York USA Mari comerciant industrialist c-ai inventa mashina di sudura( alichiari plastic cu plastic ) a plasticului Sanatae la fumeh'la lor Cu tinjie Miha Babu Dumidza s-u iarta.Pitrecu textulu anyrapsitu cu furnjia umpleariljei a ilichiljei di 85 di anj alu Nacu Zdru shi unu caduru cu elu. prof. Unu cati unu chiremu "aushilji". s-lu aiba tu partea una! Purgurseari la Taifa a lui. atselji cari-nchisira naua cali di dishtiptari armanamiljei shi noi.Vasili Barba. Andon Chirumu unu mari Armanu.70 ZBORLU A NOSTRU IN MEMORIAM – NACU ZDRU ! MURI NACU ZDRU ! Dumnidzä s'lu Iartâ Inacu Perifan. Kira & Yiani Mantsu P.. Dumnidza s-lu ljiarta shi sa-lj da arihati a suflitlui. . Acachiseari. prindi s-dutsemu nainti atseali tsi li-nvitsamu di la elj: Vreari tra Armanami.. adratu tu vruta lui hoara Candrova. Tinjiseari anamisa di noi.

vârâ nu lu-ntribă desi ari ananghi di tsiva … U featsi mashi cu vreari. Vârâ di noi nu shi-adusi aminti sâ-lj pitreacâ-ndoauâ zboarâ. Unu mari copusu cari lipseashti tinjiseari. ama shi ti-atsea tsi-avea tu minti: s-lucreadzâ ti armânami. unâ urari … Sh-mini nj-adushu aminti niheamâ amânatu shi-lj loaiu tilifonea dupâ dzua di-amintari. mi-adunaiu cu elu di ma multi ori shi lu luyursescu di multsâ anj ca “Lali Nacu”. Atsea tsi adră multu ghini Nacu Zdru easti că tipusi multi articoli ti armânj tu limba armâneascâ. shi cu nâdia câ aestâ cali dishcljisâ di elu.ZBORLU A NOSTRU 71 NACU ZDRU – 85 di anji Kira Mantsu La 21-li di Yinaru. patriotlu armânu Nacu Zdru umplu musheata ilichie di 85 di anj. Nacu Zdru easti unlu di protsljii armânj cari. Amintatu Cândruva. aoa sh- multsâ anj… Tu casa a loru aflaiu unâ câldurâ shi mushuteatsâ tsi nu potu s- u agârshescu… Sh-mâcaiu nai ma bunili piti armâneshtsâ! Teta Aurica easti avdzâtâ ti aesti piti… Ama nu mashi ti-aestâ. Avuiu haraua s-lu cunoscu Nacu Zdru. trâ pricunushtearea a loru tu Evropa. Nacu Zdru easti unu autodidactu. mindui s- tipuseascâ unâ rivistâ armâneascâ – FRÂNDZA VLAHÂ. Dupâ altsâ anj. unâ alumtâ: trâ populu shi limba armâneascâ. Protlu numiru di rivistâ alânci tu meslu Sumedru 1977 shi rivista bâneadzâ pânâ adzâ. Dupu câdearea comunizmolui ahurhirâ s-alânceascâ rivisti shi tu vâsiliili balcanitsi. Freiburg “Zborlu a Nostru” (editoru Vasili Barba). Fuiu oaspitâ tu casa a lui shi-a nicuchirâljei Aurica. va u calcâ shi-altsâ armânji … Shi-ashi fu. dupu anji lundzâ di chisâ culturalâ tu armânami. Fu unâ apofasi loatâ nu mashi ti sinferlu a lui icunomicu. anglicheascâ. ma multu câ Nacu Zdru tipuseashti aestâ rivistâ pi hârgiurli-a lui. gârtseascâ. Nacu Zdru (ca multsâ altsâ armânji ditu Gârtsie) acâtsă calea xeaniloru. ahurhi s-alânceascâ Paris rivista “Trâ armânami” (editoru Iancu Perifan). iu bâneadzâ armânjilji. Tu-ahurhitâ scutea 4 numiri tru-anu shi deapoaia câti 8. mplinâ di harauâ shi humoru. tu Americhie. Aurica Zdru easti shi-unâ avdzâtâ cântâtoari… . ti amintarea di-ndrepturi. New York. “Frândza Vlahâ” lipseashti tinjiseari ca semnu di mari vreari ti armânami shi ti cultura a ljei. Vârâ nu lu-agiută. Mi hârsiiu s-lj-advu boatsea nica tinirâ. ahi cumu putu. dupu 1960. “Frândza Vlahâ” dusi. Limba tu cari-nyrâpsi rivista easti ashi cumu u shtii nâsu.

tra s-armânâ mârtirii ti bârnurli di dupu elu… Tuti aesti anyrâpsiti suntu lucri multu personali. shi altâ oarâ. lo calea ditu Gârtsie câtâ Americhie pitu Frankfurt… Lu-ashtiptamu tu aeroportu. vruiu s-lâ pitrecu unu caduru adratu cu ocljii shi cu suflitlu-a meu. n-aflămu greu shi diunâoarâ ishi dinintea-a noastâ unu “actoru americanu”. ditu Evropa di adzâ shi câ nomurli suntu alti di-atseali ditu chirolu di ninti di Polimu … Oaminj cari arushunarâ unâ vâsilie tu cari lipseashti s-dumeascâ tinjisearea a andrepturiloru a omlui… Dupu cărtsâ pitricuti la Evropa shi America. cu suflitu shi cu purtaticu tsi nj-adutsi aminti di celnitsljii di vâr chiro! Tricurâ anj. loclu iu s-amintă shi iu va sâ-shi treacâ ausheaticlu… Feciu cu Lali Nacu unu musheatu filmu. Dzâlili tricuti deadunu la aestu Congresu mi-apruche sh-ma multu di Nacu Zdru – omu ahoryea. cu-arâslu pi budzâ shi va s-giurai câ easti marli shi niagârshtilu Spencer Tracy (cu cari multu undzeashti)! Altâ oarâ featsimu cali lungâ tu Americhie tra s-lj fâtsemu uspetsu: San Diego. tu Ghirmânie. iu Lali Nacu mutâ unâ casâ iu yini veara sâ-s discurmâ shi s-bâneadzâ ca vâr chiro. Dinintea a casiljei trecu cupii di oi. S-bâneadzâ Nacu Zdru nica multsâ anji shi alumta a lui s-hibâ trâ noi unâ paradiymâ di vreari trâ fara armâneascâ! Kira Mantsu . iu s-mută Di ma multsâ anj. Vudena. aynanghea s-vedu muntsâlji di câtâ Arbinishie. cându himu tu Gârtsie. ama ti-atselji tsi nu lu cunuscurâ pi Nacu Zdru. tra s-hibâ ninga hilju-su … Eara idyiulu: mplinu di harauâ. cusurinji cari bâneadzâ Paris. Hoara-lj tradzi ca unu magnitu… Hirlu nu s-arupsi … Aoa shi-ndoi anj avu provlimi cu “politsia” gârtseascâ… Vrurâ sâ-lj lja casa. niheamâ ma-nclo easti bâsearica (altâoarâ armâneascâ) shi anvârliga multâ soie di-alu Lali Nacu: nipots. puteari shi … shicâgi! Nu va s-agârshimu canâoarâ calea faptâ cu elu di San Diego tu Mexicu (la sinuri)! Câ lu-avemu tu vreari. lomu calea câtâ Cândruva.72 ZBORLU A NOSTRU Eara la 1985 shi di New York mi dushu cu Lali Nacu la Protlu Congresu Internatsionalu di Limba shi Culturâ armâneascâ di Mannheim. tu Americhii… Ama tuts s-toarnâ veara Cândrova. s-lu-avinâ ti ispetea câ Nacu Zdru “fatsi propayandâ armâneascâ”! … Eara oaminji tsi agârshirâ câ Gârstia easti vâsilii dimucraticâ. Nacu Zdru putu sâ s-toarnâ Cândrova. caftămu s-n-adunămu cu nâsu câti ori putemu … Veara.

una dultsi shi nostima moeabeti cu Lali Nacu tu cari na spuni ti lucarlu cu Revista "Frandza Vlaha". ti fumealli. Cunduleantsi ti nicukira. prof. ti caftarli fapti la ONU.cu numa "Interviu Nacu Zdru " Pareia. Un interviu . ti Congresili ndreapti di ULCA. Tv-RadioMakedonia Dumidza sa-lu ljarta Lali Nacu! Paryurii ali teta Aurica cu taifa shi soia tuta ! Tu attach (pi pareili electronitsi armaneshtsa) atsel dit soni interviu cu Lali Nacu. Hristu Steryiu ni dzburashti tu tu aesta emisuni di iertatlu Nacu Zdru ..UNIREA FATSI PUTEAREA ! . Faptili a lui tra Armanami nu va li-agarshimu varnaoara.REDACTSIA Armaneasca – Aurica Piha Interviulu cu iertatlu Nacu Zdru putem s-lu ascultam pi Radio Makedonia. Ti memoria a lui va s-dam interviu tsi lu-ari loata Tascu estan.ZBORLU A NOSTRU 73 Nacu Zdru - Una paradhiyma di eroismu tra fara Armaneasca/Makedona rmaneasca. Dum' lliarta-lu! Suflitlu sa-lli si-arihniseasca tu paradhisu. Dumidza su-l ljarta! RRI. ti DIMANDAREA DIT SONI .interviul u tsi fu adrat di Tascu Lala tu nemisiunea di la Radio Romania Internatsional . Interviulu easti adavgat la postul Radio Romania Internatsional . Vasili Barba cu ascherea. ti lucarlu tsi lu-adara aza shi cum lipseashti sa-lu adara Armanjilji di iutsido. Interviulu easti scos di tu arhiva di emisiunji radio di la Radio Romania Internatsional tsi u avem . ninti ta s-hiba tinjisit cu Premiul " Omlu a Anlui 2008" di Fundatsia Bana Armaneasca. cu furnjia ca tu 20 di yinaru 2009 avea umpluta 90 di anj. Mihali Prefti Dealitha chiru un multu durut Arman.

vãrã 50 tu Vãrgãrie. deapoa bãgai ninti singur. arapas lishor Lali Naco ! Cu tinjii shi pishmanea ca nu-nj feciu chiro s-ti caftu nica na oara catse mari dor tsa aveai s-na zburashtsa Lali Naco. tu protslji anj anda nchisimu lucurlu cu redactsia armaneascã? NACU ZDRU . vãrã sutã tu Romãnia. noi armãnjilji ti cunushtem ca jurnalistul armãnu tsi scuseshi Revista "Frãndza Vlahã". Ti plãcãrsim s-nã spunj ndauã zboarã ti lucãrlu cu revista. cãndu inshi protlu numir. Shi io ahurhiiu singur.. PI ILICHIA DI 90 DI ANJ ! FONDATORLU SHI REDACTORLU A REVISTALJEI "FRANDZA VLAHA" REPORTER . nu va s-poatã armãnamea s-nveatsa tsi fãtsem.. Tashcu Lala TI MULTSALJI ANJ NACU ZDRU. ari 31 di anj.. mi-adunai cu Ciufecu.. tsi s-nyrãpsea tu ea shi cum u apruchearã armãnjilji aestã revistã? NACU ZDRU . . alantsã nu furã simfunj cã nu lã si dãdea.Protlu numir inshi tu anlu 1978. Prindi.. cãtu chiro alãnci... 50 tu Sãrbie .avea pãradz. sãnãtati shi harauã tu nãulu an.Mi-adunai cu Zahu Panã. trei furã simfunj.Protlu numir lu-scoshu tu 1600 di cumãts. pi ilichia di 90 di anj"! Lali Nacu.Lali Nacu tora ayonja. REPORTER .. Revista u scoshu cu idheea cã vinjiu dit Gãrtise aoa tu SUA s-fãtsem tsiva bun ti armãnami.s-lã dau idheea a mea . furã simfunj.74 ZBORLU A NOSTRU Nica na oara tsa haristusim lali Naco ti a tali dimandari ! Dumidza s-ti ljarta.cara nu va sã scutem unã revistã. shi pitricui vãrã dauã suti tu Gãrtsie.s-fãtsem? E. Doi. ma nu lã si dãdea. n-adunãm vãrã dzatsi inshi.Lali Naco cum u-apruchearã armãnjilji revista "Frãndza Vlahã" cã noi nã hãrsimu multu tu 1991. pi 20 di Yinaru 2009 umplushi unã musheatã ilichie ti cari tu numa ali redactsie armãneascã di la RRI di Bucureshti tsã spunem: "Ti multsã anj.

Vini la mini acasã shidzu dzatsi dzãli cu muljiari-sa. REPORTER .ama featsi mari lucru shi Barba.. un om mintimen cari featsi multi ti armãnami. N-ashtiptã unã doamnã cari lo interviu tsãnu un zbor. Lali Nacu tsi cãftãri aveats tu atsea carti. Shi n-achicãsimu ghini cã. mutari capu shi ahtãri lucri... Shi niacumtinat u scosh pi pãradzlji a melji.. Bardzã. Io fui protlu cari scoasi unã revistã armãneascã. Sh-noi neasimu cum dzãsi nãsã. cum s-dizvãrti andamusea ali delegatsie armãneascã cu reprezentantsãlji di la ONU? NACU ZDRU . Nu lipseashti s-dzãtsem zbor slab ti armãnami sh-ti Vasili. Tsi vã spusirã la ONU ? Tsi apandisi vã deadirã? NACU ZDRU .Uãã…Vasili eara un domnu nu ari canã s-lu agiungã. Va dzãcã s-nu fãtsem grevi. ti atseali tsintsi congresi internatsionali di Freiburg ndreapti di ULCA. tru tut Balcanlu sh-tru tutã Europa. vã dusit la Natsiunjili Unite di New York.Va s-dzãcã avut uspitsãlje cu fumealja Barba cu lali Vasili sh-cu teta Katharina Barba. dit Gãrtsie. REPORTER . ti lucurlu a lui cu revista "Zborlu a Nostru".Lali Nacu ti plãcãrsescu sã-nj spunj nãndauã zboarã ti OMLU Vasile Barba.. dit Sãrbie.ZBORLU A NOSTRU 75 shi Arbinushie. Aurel Ciufecu. avea shi un preftu romãnu shi n- ashtiptarã ghini. nã trapsim ca minoritari.noi dealihea cã him rrãmãnj.. Vasile Barba. Cum lu-cunuscushi tini profesorlu Vasile Barba? NACU ZDRU . NACU ZDRU . ti CESA. dit Frantsa shi pi ningã aeshtsã n-agiutã shi prof.. Vãrgãrie. Drãgan..Cu tinjie.Lali Nacu shtim cã fãtseshi parti dit gruplu al Vasili Barba cu Zahu Panã. Natsiunili Unite nã pricunuscu ca minoritari n'Gãrtsie. livendã muljari. Atumtsea nu putea Natsiunjili Unite s-nã uneascã. tu 1981. Ti atsea Barba lipseashti s-hibã tinjisitu ti lucurlu tsi lu- featsi.. V.U spusim "Frãndza Vlahã". Virgil Puppi. s-lucrãm irinjaticu. Barba u scoasi dzatsi anj dupã mini. armãnj cum vrem sã-lj dzãtsem ama cu conditsia cã. atumtsea nu avea inshitã ninga. furã rãdzâtina! Om cu sihati?. deapoa inshi Barba. Nicu Popescu. Ahãt el cãtu shi doamna Katherina shi frats di-aviyãra. . Albania. lo cãftarea shi dzãsi cã s-nidzem ninti. ti Recomandarea 1333/1997. al Vasili.Tu anlu 1985 fu protlu congres tsi s-tsãnu Mennheim cu vrearea al Barba.Earam vãrã shapti inshi. Dealihea cã avu shi multsã ningã el tsi lu-agiutarã. Sãrbie. cari cu multsã anj ninti. nu-ari cari sã-lu cãrteascã. REPORTER . dit Vãrgãrie. cu revista "Zborlu a Nostru". Cu atsea furnjie dipusitu unã plãndziri. REPORTER . Shi Katharina. Caramihai shi altsã nãndoi armãnj dit Europa cu Miciu Bacu shi G. un om cu tinjie.

fu Barba.L. " Phoenix " "Grailu Armãnescu". mini cãndu bãgai "Frãndza Vlahã" bãgai ngheneral sh'atselji cari eara cu gretslji sh'atselji cari eara cu sãrghilji sh-cu vãrgarlji… Ma s-bãgam zborlu armãnami/armãn atumtsea tu ahurhitã nu vrea s- adram tsiva. problema easti cã bãgãm apa. REPORTER .E. atsel cari bãgã…dzatsi anj ma nãinti arcai mini apa tu rãdzãtinã. REPORTER / T. Ama tu Gãrtsie suntu contra a noastrã. tu Gãrtsie shi am nvitsatã cã aproapea cafi vearã vahi nedz aclo. cari va lu-dutsem ma largu ti tinjia a profesorlui Vasile Barba. aclo nu dzãtsi guvernul tsiva. Ama. Sh'cu zborlu armãn.. "Bana Armãneascã". agiumsim s-lucrãm. "Fãrshertorlu" ti tsãnearea tu banã a limbãljei sh'a culturãljei armãneascã? REPORTER .76 ZBORLU A NOSTRU REPORTER .. Lali Nacu cari easti minduearea a ta. cãtse shtim cã inshirã revistili "Frãndza Vlahã". tsi lã dimãndzã a armãnjlor.. ti armãnami. Grailu Armãnescu"shi alanti? NACU ZDRU . cu yinearea al Barba. lali Naco cari easti minduearea a ta tu tsi mutreashti revistili tsi inshirã tora. tini cãts anj ai? Ti multsã anj lali Naco! Mini am 54 di anj. Cari easti minduearea a ta lali Naco? Tsi la dimãndzã a armãnjilor? NACU ZDRU . icã tu chirolu di ma nãinti. la universitãts. NACU ZDRU . Armãnamea". bãgã Vasile apã tu rãdãtsina shi neadzi ghini shi va neagã ghini …cara va sã scutets shi alti. bãgai mini apa. s-colaboram un- alantu. u pitricui shi tu Gãrtsie.Tora armãnjilji. Cã vrea s-bãga ntsãpãturi di tuti pãrtsãli. "Zborlu a Nostru" lu-am aprucheatã continuu. . nipot ti amu. ti ndrepturli a lor.Mini hiu di 90 di anj. El fu omlu cari u tsãnea. Tsi pots s-nã spunj di atseali locuri shi ti armãnjilji cu cari ti adunj aclo? NACU ZDRU . Deapoa pitricui la tuti universitãtsli tu Romãnia.Tini Lali Nacu.Nipot. REPORTER . Au agiumtã la tini revistili "Zborlu a Nostru". eshtsã faptu Cãndruva.Lucãrlu mari cari lu-featsi. Arcai apã tu rãdzãtinã. Bãgam vlah ta s-nu poatã s-nã ntsapã. ma multu tu Gãrtsie. ala nu puturã s-calcã documenti cã dzãshu armãnami. tu Arbinushie. "Deshteptarea". gretslji ..U vrea armãnamea shi putem s-dzãtsem cã shi nãsu eara vrut tu armãnami. "Zborlu a Nostru".Lali Nacu minduescu cã tu anjilji aeshtsã ai avdzãtã ti lucurlu tsi lu-facu sutsatili armãneshtsã dit Europa shi dealihea shi ditu Congresili dit SUA cu prezidentul prof. u vrea multu la armãnamea."Bana Armaneascã". poati s-nu fu pãn di mardzinã lucurlu ashi cum vrea altsã ta s-hibã adratu. "Armãnamea". Aurel Ciufecu. Mi ntsãparã.E. Ama.

. ti Dada Tereza tsi easti dada la tuts bãnãtorlji. Nu fatsi. Tuts him armãnj. Ama va u avem zori. Nu ari zborlu grãmustean. NACU ZDRU. cu revisti. nu? NACU ZDRU .. Deapoaia. nu ari problemã cã mini hiu fãrshtirot. au ananghi di sculie shi di gheavasea tu bãsearicã. REPORTER .E. gheavasea tu bãsearicã. deapoa lali Vasili Barba cu "Zborlu a nostru" ama ta s-tsãnem tu banã limba sh'cultura armãneascã. vlahi. nãsã lo calea ali bãsearicã. dit Vargãrie..E Lali Naco. hãlãts. . Tsi shtii ti nãsa. Makedonia s-adunara tu un Consiliu Armãnescu shi s- duc Strasbourg s-li spunã lucãrli. shi atselj suntu bunj.Voi cum li videts aclo lucãrli? REPORTER . nu existã. him tuts Armãnj. cãtse eara armãnã. REPORTER . nu ari aestã..Ma multi sutsati ditu Balcanj dit Romania.Ma s-nidzets ghini.. atumtsea va nã da shi ndriptati. un easti fãrshirot.Ma lipseashti s-cãntã… n'Albania avem preftu. A ljei-lji dzãtsea Hagi di la tatã-su.. nu avem tsiva cu elj. REPORTER . cãntã preftul tu bãsearicã pi armãneashti. icã facultativi. vor s-hibã armãnj. nica nu cãntã tu bãsearicã. S-hits units. avdiljats di Avdelã.. fãrshirot.. Avem tsiva preftsã tsi au faptã sculjolu ti preftu ma. suntu revistili. nu i bunã cã uoo. s-hits aclo deadun. icã instumenti. cãtu poati. pindenj. un vãrgar.ZBORLU A NOSTRU 77 cãndu va u veadã ma zori shi di altã parti.Mi-arisi/hãrios lali Naco shi ti aestã ntribari. calcã lucurlu cafi un cum poati. NACU ZDRU . Nu shtiu desi ai nvitsatã. armãnjilji icã sutsatili? E. ma niscãntsã dzãcu cã eara armãnã. optsionali. . Cu ghiavasea tu bãsearicã nica nu s-dutsi lucãrlu. Tini cum shtii lali Naco? NACU ZDRU .…eara armãnã. armãnamea.. Cã ari shi altsã ma slaghi/ma nghios ore. va nu va. un popul icã bãnãtorlji au ananghi di mass media. Tora lali Naco sh-tini mi ntribashi tsi adrãm aoa tu Europa.Am avdzãtã di elu. cãftãri tsi furã spusi shi tu Recomandarea 1333/1997. avem aclo dealihea s-tsãni. Ama lipseashti.Lipseashti cã tuts s-hits units. Iu-i majoritatea? Azã majoritatea easti Veria. di aestu Consiliu Armãnescu? NACU ZDRU . armãnjilji da cicior.Ti dada Tereza nj-adush aminti vream s-ti ntrebu un lucru Lali Naco.. S-tsãni gheavasea. cipan. Cã vedz tora shi mintireashili cu alti stati.. ashi cum shtii protili cãftãri. Cipanu. viryeanj. macã s-vã mãcats atseia. un easti cipan. va u veadã zori shi ea va u bagã. dealihea. cãftãrli tu tsi mutreashti armãnjilji. voi tu Romãnia s-nu vã mãcats. atseali s-li alãsãm. altsã dzãcu cã eara arbinesã. aoa tu Europa. cu sculii. dit Arbinushie shi dit R. fimiridzli ashi cum ahurhishi tini cu "Frãndza Vlahã". REPORTER .

Maca va sã scutets tora un dictsionar. aidi s-ti ntrebu ti unã moeabeti cu numa. iu bãnãm. Tashco. Va s-adunats trei grãmusteanj. Problema i cã noi fãrshirotslji din Arbinushie cari sãntu aproapea 500 di njilji noi dzãtsem rrãmãnu. optu cãt va hibã tu Romãnie. / T.. S-nu hiba dauã. misticats grãmusteanj cu fãrshirots. tsi dictsionar va sã scutets ? Un dictsionar tu cari va sã spunets efharisto? Va sã scutets un dictsionar cari s- hibã ma curat niheamã. nu ? NACU ZDRU .Nuu… Pindu. ma s-nu hits deadun nu fãtsem tsiva. atsea va u spunã istoria cã tsi him. a dictsionar.Him armãnj dealihea. lu-am n'casã.. Ama noi ãlj dzãtsem n'Grecia: Di iu hii? Din Macedonia.Va s-dzãcã tu chirolu di ma ninti armãnjilji eara tu atsea Makidunie. Iu va nedz? Tu Makidunie. oaspits tsi am aoa. loclu diu him Lali Naco? NACU ZDRU .L..s-nu aducã. Dictsionarlu atsel va iasã ngeneral va hibã nauã inshi. Nu avem noi zborlu makedona. Cari-i cama curatã atsea-i ma . Ahurhirã sãrghili deapoaia vurgarlji. ama ma multsã eara Moscopoli. cum him. Ma s-fãtsets un dictsionar cã oo.. eara 60 cu 70 di njilji populatsia.Lali Naco. Ma loclu. REPORTER . Matilda Caragiu Mariotseanu tu a ljei Dodecalog spuni " armanj icã macedovlahi " prof Vasile Barba ditu '95. Moscopoli anj dzãtsi a njeia. tsi va fãtsets di dictsionar? Ascultã sh- mini. nu dzãtsemu armãnu. ma multsã di armãnj suntu tu Arbinushia. Ca sã u chearã limba aestã ama unã limbã nu cheari ahãt licshor. di Canada: Noi him.Makedonski dzãcu n'slavã..limba noastrã i ma bunã. va v-adunats shi va s-fãtsets un dictsionar. REPORTER ... '96 (tut atumtsea avea scoasã shi M. Noi dzãtsem rrãmãnu cã ashi dzãcu armãnjilji dit Arbinushie. Noi banãm.Ascultã. ama noi s-him unã. trei fãrshirots. . Gretslji tu soni. am dzãsã al Barba. NACU ZDRU . Cãtse s-avets dauã comisii aco? Unã comisie. Noi tsi va fãtsem (unã istorie). am dzasã ali Kira Iorgoveanu Mantsu.ama. Sigura tuts na spunem armãnj ama Boiagi spusi " Gramatica armãnã icã makedonovlahã' . ma s-vã adunats. cãndu Gãrtsia nu avea 40 di njilji. lipseashti. Tesalia shi Epir. trei pindeanj shi va s-fãtsets nauã inshi sã scutets un dictsionar. am dzãsã …nu va s-putets s-fãtsets tsiva dipu.78 ZBORLU A NOSTRU Ari mash Armãnami. itsi adunari si s-facã sã-u fãtsets deadun. Deniscu. putem s-yinimu sh-noi ma s-bãnãm.Mariotseanu Dodecaloglu) Barba tu revistã avea bãgatã " Revista di culturã macedo-romanã " Acatsã.C. albanejlji deapoia sh-gretslji.Ia cum dzãtsi un oaspi di a meu aoatsi. s-nu curmã calea di la armãnami. easti ananghi s-lu avem shi zborlu aestu " macedo " ? NACU ZDRU . armãnj. tora putem s'u fãtsem. Perivoli.. atselj him.

ntsãpãturli li bagã cãtsãlji.Asculta idheea-a mea.ZBORLU A NOSTRU 79 bunã.. sh-trei. Lali Naco armãnj sãnãtos ! Cã nu avem oarã ti unã moeabeti ma largã.va va adunats dzatsi inshi sh-va s-bãgats mpadi. ghiavasea tu bãsearicã. shasi.Achicãsescu lali Naco. 02. poati s-yinã sh-di aoa tsiva. NACU ZDRU .Lali Naco. valji dzãtsem. urminiili nu ? Va s-dzãcã.Nu va vã fãtsets ahoryea. tsã urãm multã.Mersi/hãrios…multu lali Naco ti interviu. ti tutã armãnamea. Cum va-lji dzãtsem a zborlui pãni ? Pãni. NACU ZDRU . icã ti sculie. Tashco: UNIREA FATSI PUTEAREA ! Tashcu Lala 12. nu ? Shi yrãmusteanj shi fãrshirots shi pindeanj shi tu achicãseari un dictsionar musheatu. NACU ZDRU . calea bunã shi chischinã tu tsi mutreashti lucãrlu cu dictsionarlu. curatã limbã.I bunã minduearea Lali Naco. vahi altã oarã. REDACTOR .Unã musheatã. Geaba va fãtsets un dictsionar ma s-nu hibã curat. cum spuseshi s-hibã di tuti pãrtsãli zboarãli.L. aflã shi oaminj. nu li bãgãm noi.Nu va fãtsets adunari ca s-nu v-achicãsits treili icã paturlji: pindeanj.Ghini cara lali Naco. sigura ari multi ti zburari ti aestu lucru cu dictsionarlu shi ashi cum shtii. s-ti hãrseshtsã cu musheatili hãbãri di la armãnami. O cã tini hii tini ! Ore hiu mini shi eshti tini ! Itsi hiu mini eshti tini ! Tsi s-dzãcã atsea Aurica ? Ca. S-dats pãradz la un dictsionaru bunu. cu altã furnje! NACU ZDRU . limbidu nu. . REPORTER . grãmusteanj. ti tuts armãnjilji. multã sãnãtati. Ala. curatã cum spuseshi. icã tu mass media. tu limba armãneascã. Cum dzãts tini ? REDACTOR . bãgats mpadi shi sã scutets unã curatã. revistili. REDACTOR / T. ti atseali tsi n-ai spusã sh-tu aestu interviu. ai nvitsatã Bitola s-featsi un simpozion ti standardizarea a limbãljei armãneascã shi va s-hibã shi alti cum ari faptã pripunirea tinjisitlu Tiberiu Cunia di la voi ditu Americã tsi na vidzum shi astãvearã aoa Custantsa shi ari faptã pripunirea ti anjilji di manclo sigura tu tsi mutreashti standardizarea a limbaljei. voi s-dzãcu s-nu scutets geaba pãradz. REDACTOR . neologhismili tsi s-li bãgãm tu zburari. NACU ZDRU ..Aestã vã u dzãcu: cu minti shi s-vã achicãsits.S-nu scutets ahoryea cã nu va s-adrats tsiva bun. Va v-adunats trei. nauã. 2009 .Bãgats idheili aclotsi. Cum va-lj dzãtsets a zborlui apã ? Apã. A deapoa. REDACTOR . NACU ZDRU . fãrshirots.

Dumitrachi Cocea. cari ari boia shi prosuplu al Lali Nacu. Gioi. HASCA cu nepotsilji. numta. eram San Diego s-lu pitritsem tu mai na di soni cali. Kristo Andon. Wanda (amintata Butcaru) shi Michael Boeru. shi iertari caftu ma-s agarshii vara! Ari multi ti scriari.30-09-09. tu inshita a Ysmaciunjilui." Cum ashi bre tati?" . la tuta suflarea tsi eram aclo! 3. shi cu multu vruta lui"Frandza Vlaha". Marcela shi Cola Satrapeli! Cu aesta furnjie. Miha Babu. di tut tsi adara shi bana Lali Nacu. va-s dzaca iasti multu ghini aclo"! Teta Aurica. di chirolu di ma na soni lu intriba pe Lali Nacu : -"Cum va-s hiba tu alanta lume? -" Nu ti a spari hjiulu a meu" ! . liceu.Tascu Lala. Kira shi Yani Mantsu. aveam tipusita shi li deadim ali Teta Aurica. . shi nica multi! 2. pi aesta cali. ma va va scriu mash una: Aurel. atsea cali di iu nu ari turnari.80 ZBORLU A NOSTRU Vruta armaname! Aseara. poster) cu nai ma mushatili caduri . Yioryi Sutaru. born). Cola Shatrapeli. ma va trag cali mash ti 2-3 habari! 1.Charlie.Ma nu-s turna vara pana tora. cu tuta taifa . va pitreatsi la tuta lumea zboarili di haristo! Dumnidza sa-l iarta pi Lali Nacu shi sa aiba parti di linisti shi ghineatsa! Daima sa lu avem dinainte! Cu tinjie. cari na sa dusira la inima. pi LALI NACU ZDRU! Eram: Tinca Zica. una njica pareii di Los Angeles. Aurel -hjilu al Lali Nacu. Poati nu-s cadi. Stere Arau. tuti e- mailurile shi cadurile shi zboarile tsi li pitricura pi poshta electronica. tsanu un zbor (speech) di dzadzeam ca zburashti Lali Nacu! Zboara iidusite . Un panou (panel.di la amintari( nastere. to Ghermanjie cu Lali Vasili Barba. Lali Iancu Perifan. SUA.

"Zborlu a Nostru". tu Ghirmãnii.. deadi Dumnidzã Tu njilj di preclji s-tipusea! Di eta veaclji s-alãxi Sh-tu armãnescul mãhãlã Putsãnj di-a noshtsã u "gustarã".... Eara nã tihi trã armãnjlji tu Ghirmãnii... Fidãnj dit Populu-Armãnescu Vãrnãoar' nu-a s-da nãpoi!.. nu s-aspari Sh-vãrnã nu poati s-li zmulgã Shi-lj da nãinti cu-alumtari. Tsi "Zborlu a Nostru"-aprãftãsea. CHEARI LIMBA ?. Sh-di-aclo preanarga vrea nã yinã Eara fricã ta s-aspunj Ardzãndalui..ZBORLU A NOSTRU 81 POEMATI NCLJINATI AL VASILI BARBA Dumitru Stere GAROFIL RIVISTA "ZBORLU A NOSTRU" Nthimiljatã di lali Vasili BARBA. Ncljinatã al Vasili BARBA Tu cafi dzuã fitrusescu la Congreslu ULCA di Freiburg. nu s-aspuni.) Cu tsi sinfer adyivãsescu Hãbãrli armãneshtsã buni! Dumitru Stere GAROFIL CHEARI ARMÃNLU ?.. Deapoea. Ti mshata Limbã tsi nyrãpsea! Anaparti. Cã sh-ari yramã... lj-sãnãtos Di cheaditsi di cari shtii. Ashi eara anjlji.. ..... nibunj. Cu-arãdãtsinili-lj hãndos Ma. Cã u-adyivãsea crishtinjlji S-apreasi-antsãrtsu nã lunjinã.. Nitsi vãr vlãstar si-lj frãngã!. Cã nu cheri ni az' ni mãne! Cu tuti cheaditsli tsi s-bagã Nitsi Limba nu va-ts chearã Ma multu Fara va s-andreagã! Cã ari.. cum va s-chearã?!.... cu pirã yii! Cã Rivista-u tsãnj acasã. nai ma veclji zboarã.. Armãnlu sh-tora ari znjii Sh-tut tsi-lj veclju... Shi atumtsea-a noastrã Farã Nu ti-aspari frate-Armãne. Sum oclji-a noshtsã.. (Ashi Zaconjli-atumts' lucra!.. i pashti oi...... Tora mults u-aprãftãsescu Baia dit eali cã spãstrea! Sh-tsi harauã. njiatã.. el sarpu. Nãpoi multi cã turnarã. 1993 Shi pristi tut s-arãspãndescu!.u cljima! Rivistã cu vidzutã. Atsea lunjinã tsi fu datã Cu zaconi multu-asteasã! "Zborlu a Nostru" . s-"antsirnea". fitrusi! Cã la gãrnitsã.

arãpaslu sh-lu-ari Fãtsets-vã crutsea sh-aprindets VASILI al BARBA. ptsãnj cã ari!. tu-Amirichie. Altu mari scriitor. ta s-nu chearã !!!. Ai nipots cu facultati. S-vedz cum nã acreashti fara.. S-njicshurarã dipãrtãrli..."Tu tadi loc. Cu-a lui Limbã. Tu bana-a lui. nyie Caishti tsi va hibã mãni Agiundzi tu Ghirmãnie Cãndu sh-noi va him ca tini. .. FARÃ.. nu-avu vãrnã scupo Tsi-lj suntu. prit alumtari." Pri numa njicã va sã-lj grits Sh-cu zboarã dultsi s-lj-aspunets Dumitru Stere GAROFIL Cã tut tsi-adrã. "Aoatsi... tu lumea mari. Sh-turnats nã chicutã di apã.. nu-a s-agãrshits!. Nu-ari-ambodyiu cã-i diparti Multsã ãnvitsarã carti.. Vasili al Barba. Dutsets-vã-armãnj la-a lui murminti.-armãnj ma s-hits. S-adunarã ca pãltãrli. cãt ti ghini!. Faxul lja dit Rumãnia Avem multu mãri artishti..ARMÃN dit Sh-unã tsearã.... Domnjilj Barba shi Cunia Asãndzã avem minishtri... Sh-catiun ãl bagã n parti Un nipot easti sculptor. . Tipusit tu a lui carti. Az ca s-dãm un faxu. (Sh-apandisea trãoarã-lj yini. cu-a lui Stranji C-avu. om cu-anami Ca EL tu soie. Alumtãtor cu ihtibari La-a lui murmint' ma s-vã dutsets Ti Armãnami." Agiumsi-Armãnlu-a vostru-aclo?". tsi-lj tu groapã!.. ti pirifanji!. di la tini): LA MURMINTUL AL VASILE BARBA Dutsets-vã-armãnj Adrã multi ti-Armãnami. Vasili al Barba."Agiumsi-l nãs... Miletsli bagã antribari: Sh-va s-agiungã sh-nica nclo. Di cãili.82 ZBORLU A NOSTRU * * * .. Dumitru Stere GAROFIL Di la mini.. La-a lui murminti. di-ahãnt chiro!.. CEARA AL GEORGE CEARA Iu eshtsã pap George Ceara Sh-cama nclo.. Ilie A. .. Ta s-vã lu-adutsets aminti Un Mausoleu s-tãxim. Dit marmarã s-lu chindruits Shi mshati zboarã s-plichisim: La-a lui murminti s-vã dutsets Tu dzuã cãndu-ambar vã yini.

Di-ahãt dor shi sãltãnati. Sh-calea greu alinã. Sh-armãnjlji vin.. Gioc shi cãntic di-avyiulii.. Ai..ZBORLU A NOSTRU 83 Ilie A. hai!... Constantsa . Dishcljid ponj. S-ved armãnili tu soari. Sh-armãnjlji yin! S-dishcljid cãsheri! Puizii publicatã di IONEL ZEANA tu ANTULUYIA-A PUIZIILJEI ARMÃNEASCÃ. O. 2001. Inima-nj s-u-avdu cum bati.. Tomlu II . perci hãdyearcã.. S-dishcljid cãsheri.. CEARA BOLERO Ncljinatã al Vasili Barba Dzenurli nvirdzãscu. Vãr nu sh-aflã isihii! Cu ghiurdãnjli mash nã hari! Tahina shi pãnã seara. Gionjlji picurari! Treacã el nu sh-ari.Puetslji Mudernji. Editura "Cartea Aromãnã"... Pristi dzenj bati flueara. S-fridzem njelu-ashi fureashti. Singur mini-ashteptu. Vãljurli vãzescu! Cu un dor tu cheptu! Hoara-i mash hãrãcupilji. Shed la fucurinã.. io ti-ashteptu Picurari. Dorlu-a meu tsi treacã nu-ari. Ai. S-avdu flueri. Cãrvãnarlji muli ncarcã Iu marandul ãnflureashti. hai!.. fãrtate!. Yinu. Muntili cu dor lj-ashteaptã Cã dorlu tsi nã lãeashti... Yinu.. Cã nã vinji primuveara! Mushutets sh-duruti njati. S-bem sh-un yin aleptu!. Tserlu-i sirin. S-avdu flueri.. frate!. Arãs di gionj. Tserlu-i sirin.

I vãrã pãrãvulii.... Dghivãsesc rivisti sh-cãrtsã Cã-i ma bunã shi-i ma schetã Frãndzãli di dauãli pãrtsã. Vrãnda s-am vucabular Unlu dzãtsi: Vrem grafia Ma mbugat.. s-tsãnu ngrãpsitã Simpozionlu Cu grafia uidisitã...... tu Machidunii.. Sh-la atselj amiricanj....Vrem s-apãrãtsim sedila Ceara. Saramandu . Pi la Freiburg shi Bitola ..Nu. (Un di elj dat cu livandu) Altu ma cu intilect Sh-altsã multsã scriitori Dztãsi:-armãna-i dialect. S-aducheascã tut laolu Tsi vrem s-tsem pi armãneashti Cãndu scriu nã puizii Alfabetlu ma-l cunoashti.. trã Standardizari a Scriariljei Cã acshi vinji chirolu Armãneascã. 2001 Epigrama al Victor CEARA A Domnului Prufesur Vasili Barba Cãt i frãndza. Shi apofasi elj loarã ....... cãt i earba El nã nveatsã armãneashti.. nu s-xurseashti.. Popnicola.. Domnul Barba Dzãtsi-alihea.. Cãt ma ptsãni seamni s-hibã! Prufisori cu mari thesi Cartsi om va ta si shtibã S-adunarã la Congresi Mash pi a si s-bagã tilda. Cunia........ Dina... Cum cã limba litirarã ........84 ZBORLU A NOSTRU Victor.... acshi nu va Matilda.... S-hibã n s Custantsa....... ma litirar Cum pripusi-aoa Cunia.......Avdu shi mi curmã njila.... 10-li di Yinar. La rivisti editori . CEARA LA ANDAMUSI BITULI (1997) Bituli... . Barba...... .... Tu Rivistã. Intrã lishor tu cãrfetã Ta sã nvets sh-io cum sã scrii Shi la-armãnjlji dit Balcanj Cu nai ma buna grafii.

anvitsat Ca elu nu-alumtã vãr-alt Domn Vasili. Cartea dzãsi cã muri. La Dumnidzã tora s-mutã. Alumta-a ta va-u adutsem. Ljirtari al Vasili sã-cãftãm. poati va nã vedz. Ta s-ascutem ãn buveti Mushata-a noastã mileti. Nicolae SUFLARU Ocljilj mpadi s-lj-aplicãm 29-li di Brumaru. 2007. tuts aoa tsi n-adunãm. Ti-armãnami cãnd-alumta. Tora io vã plãcãrsescu. Tu lumi sh-tu pulitii. Numa-a lui nu va s-chearã. Tu Ghirmãnii nu ti-alãsarã Sh-multu ghini elj adrarã. om avdzãtu. Sh-tu multi vãsiljii. Vasili eara cu carti . Ti a noastã armãnami. Cã-a ta mirachi ti-armãnami Va-u ascutem tu migdani. Ca armãn crishtin tsi escu.ZBORLU A NOSTRU 85 Nicolae Tãnase SUFLARU LA MOARTEA AL VASILI BARBA Di diparti dit Ghirmãnii Vini carti tu Romãnii. Mini dzãcu cã ayisi Elu alumta lãi frats bunj. Lumea s-li adyivãseascã S-tsãnã Limba Armãneascã. Vasili BARBA eara-armãnu Eara sh-multu bunu crishtinu. La ngruparea crishtineascã Va lu-adutsem daima-aminti Preftsã-armãnj s-ts-adyivãseascã Cãt va s-him di-aoatsi sh-ninti. Limba-a noastã s-u tsãnem. Tutã bana angrãpsi Multi cãrtsã tipusi. Vasili BARBA nu va s-moarã. La armãnj li-arãspãndi. Mortu di-aclo ti loarã Sh-lã dzãtsea la fciori sh-la feati Crishtineshtsã arãdz s-ts-adarã.Liturghia C-ashi tsã undzea a tsãea. La-armãneasca comunitati S-ti-angroapã cu sãltãnati. Bana sh-u fãtsea curbani La-a tãu cãpitãnju giurãmu. Pri-armãneashti . Domn Vasili. S-veaglji adetsli-a noasti mshati. aclo iu nedz Dumnidzãlu lu-agiuta S-mutreshtsã. Cã nu putum s-lu-agiutãm Cartea angrãpsea urutu Ti ãndreptul tsi-l cãftãm. Cã ti-armãnj cãtu-alumtã S-avdã miletea di-armãnj. Armãnjlji dit Romãnii Cãti cãrtsã angrãpsi. . Ti Vasili BARBA.. Tsã featsirã mari tinjii..

86 ZBORLU A NOSTRU

CRISTINA GIOGA - NA AZBUIRÂ NICA UN
PULJI DIT PALMA A FARÂLJEI ARMÂNEASCÂ!
Dzua 6 di alunar, anlu 2009 ti multsã apiri cu lunjinã, harau, cu
vreari ti banã, ma nu shi ti familia Gioga dit Machedonii. Atsea tahinimã,
familia Gioga, nitsi putea s-ducheascã tsi lai hãbari lji ashteaptã. Atsea dzuã,
la sãhatea 11.00 ninti prãndzã,
nitsi putea s-ducheascã ca steaua
alor din casã, vruta hilji alor
Cristina, nu va s-toarnã cama.
La sãhatea 11.00 pi autostrada
aproapea di Ghevghelii, pi calea
di Gãrtsii cãtrã Machedonii, pi
calea cãtrã acasã, tu acsidentu,
traghic chiru tinira Armãnã
CRISTINA COSTOVA GIOGA.
Habarea lai ti moartea
traghicã a prezidentãljei a
Consiliulu a tinirlor Armãnj dit
Machedonii s-lãrdzi cu irushea a
vintului pit Balcanlu tut shi ma
largu. Eara delihea, nu eara
arãdeari , ma cana nu pistipsea,
cana nu vrea s-u aproachi aesta
habari, a naima niheam
pãrintsãlji aljei, tinjsitslji Nicola
Costov Gioga deadun cu
nicuchira alui Blaghitsa. Mari
taxirati vini pisti aljei pãrintsã, soia tutã, ma shi pisti tuts tsi u cunushtea
Cristina, ca unã livendã Armãnã, cu dultsea-lji boatsi, shi cu mari dor cãtrã
armãnamea. Habarea lai ti moartea traghicã ali Cristina Costova Gioga u
cutrimburã Armãnamea tutã di pi Balcan shi Europa tutã, ca eara tinjisitã shi
vrutã nu mash tu Machedonii, ma shi ma largu.
Telefonea nji asunã, nji gri domnul Mita Guda, shi mi antribã desi
avdzai tsiva ti Cristina. Ashtiptam buna hãbari. Nji spusi tsi avdzã, ama nu
minduea ca easti delihea. Lu antribam, cari lji spusi ahtari urutã informatsii,
cari s-agioacã cu aesti lucri!!! Ti shcurtu chiro nu avdzam boatsi di alantã
parti di telefonea. Taha s-arupsi ligatura. Dzãtseam: Alo, alo, lali Mita! Ma,

ZBORLU A NOSTRU 87
cana nu nji apãndãsea. Vream s-u anclid telefonea, cãndu tu atsel momentu
avdzãi uhtãri dit suflit, avdzãi plãngu! Domnul Mita Guda nu putea s-
zburascã cama. Ahurhim sh-doilji s-plandzem tsicara ca nu pistipseam ca
easti delihea. Nu pistipseam
ca Dumidzã poati s-adarã
ahtari lucru! Nu puteam
cama s-zburam, yinima nji
eara amplinã di dor, nu
shteam tsi s-adar. Ti shcurtu
chiro telefonea ahurhi s-nji
asunã pi cafi 5 minuti, shi
tuts cu atsea hãbari. Mi
turnam di la lucru, ciãcioarli
nji si turna napoi, nu nji si
dutsea acasã, ca featili va mi
videa cu ocli amplini cu
lãcãrnji, cu yinima frãmtã. Nu pistipseam ca vruta, tinjisita, tinira Armãnã
Cristina Costova Gioga na alãsã ti totna s-jalim shi s-plãndzem dupu ea. Mi
antribam: Catse Dumidzã u lo tora, cãndu pãrintsãlji aljei, soia shi sotslji
aljei lipsea s-hãrsescã naima multu cu Cristina shi cu yinitorlu aljei. Catse
Dumidzã totna li ljea naima tinjisitslji, naima vrutslji, naima bunjlji oaminj
anamisea di noi? Alantã dzuã, 7 di alunar, apiri cu fimiridzli dzuari amplini
cu caduri di tinira, mushata Armãnã Cristina, tu cari pãrintsãlji, soia, sotslji,
lji spunea tinjia dit soni shi ponlu tsi lu duchea ti moartea traghicã a
steauãljei din tser, cari iu tsi s-dutsea, anghilicea cu arãslu pi budzã, cu
dultsi zbor, cu purtatic ti anami.
Ma cari eara Cristina Costova Gioga???
Easti faptã pi 16 di ximedru, anlu 1977, Scopia, di pãrintsã Nicola Gioga shi
Blaghitsa Gioga. Ari un frati Alexandru cari tora bãneadzã shi lucreadzã
Bucureshti-Rumanii, deadun cu nicuchira alui Aura.
Nica di njicã, soia shi sotslji aljei u tsãn minti ca featã praxitã, tinjisitã , cu
zbor dultsi ti cafi un, cu arãslu pi budzã. "Talentul ti limbi xeani la Cristina
lu duchim nica di njicã, shi ti atsea anlu 2004, dupu dipisearea a sculiiljei di
mesi (clasa dau), un mes u pitricum Oxford, tu Anglii, s-u anveatsã limba
anglicheascã", - cu lãcãrnji ãn troclji shi cu dor tu suflit, dzãtsi tatu-su ali
Cristina, domnul Nicola Gioga. Anlu dit soni di Liceulu (1995-1996),
Cristina lu dipisi Cicago, tu Americhii, cu tsi nica ma mushat u anvitsã
limba anglicheascã. Ca multsã patriots Armãnj, s-turnã tu Machedonii shi s-
angrpsi la Facultatea ti Filologhii, iu fãtsea studii ti limba anglicheascã, cari

88 ZBORLU A NOSTRU
u dipisi cu naima mari suxes. Eara cãnãscutã ca poliglota, ashi ca pi ninga
limba di dada, (limba armãneascã), shi limba ofitsialã, (limba
machedoneascã), li zbura shi limba anglicheascã, rumaneascã, gãrtseascã, a
putea s-achicãseascã shi pi limba italicheascã shi shpanjolã. Cu mãri
ambitsii tu bana, ti shcurtu chiro (anlu 1999) s-featsi director tu firma
privatã "Gioga" iu cu niheam experientsã di lucru, spusi multu buni rezultati
tu organizarea shi dutsearea a firmãljei. Dupu doi anj, (anlu 2001) calea u

dusi Bucureshti, Rumanii, iu sh-lu aflã aljei loc tu firma ti comertsii, la frati-
su Alexandru, cu cari nica di njits eara multu ligats. Ti shcurtu chiro s-
adoptã tu nalili conditsii di banã shi cu aljei ambitsii s-ducã ninti, cu ideia ti
lãrdzeari a horizontilor di shteari, anlu 2002 s-angrpsi la studii
postuniverzitari, la "Shcoala Natsionalã di shtintsã politicã shi
administratsii", Bucureshti.
Ma, personili cu largã vizii, nu pot s-armãnã lungu chiro tu un loc,
ashi ca Cristina, anlu 2004, eara s-turnã tu Machedonii, shi dupu un an
disfeatsi aljei firmã, ca reprezentantu general a firmãljei "JULIDON" di
Cluj, Rumanii, a tu anlu 2007 avea posibilitati extraordinarã, s-ducã la
spetsializatsii tu unã di naima cãnãscutili banchi privati ti investitsii tu
Viena, cãnãscutã sum numa " GUTMAN". Tuti aesti angajmani ti Cristina
eara di mari importantsã, a urdinarea pi calea R.Machedonia-Rumania, lji
agiutã s-cunoascã cu multsã tiniri Armãnj di Balcanlu tut shi ma largu.

Slovachia. Numa a tinirãljei Armãnã Cristina. sum coordinatsii a tinirãljei. anlu 2006 s-fundeadzã Activ a tiniror Armãnj dit Machedonii. Cu aljei angajman intenziv ti shcurtu chiro priadusi. Contactili cu tinirlji Armãnj di iutsido s- intenzivarã. va s-hibã scriatã cu mãri literi di malãmã tu ma naua istorii a Armãnjlor. ca eara prota prezidentã a protãljei organizatsii a tinirlor Armãnj. ma nu s-asteasi shi ideia aljei. Consiliulu a tinirlor Armãnj s-facã membru tu organizatsia europeanã a tinirlor a minoritãtslor. eara organizati ma multi andamaseri pit Balcanlu tut. Cristina Gioga. Brashov. Holandia etc…) iu avea posibilitati s-u promoveadzã Fara armãneascã. ca tinirlji suntu yinitorlu a Armãnamiljei. Shpanii. tinjisitã. multsã tiniri Armãnj partitsiparã la multi adunãri europeani (Bucureshti. cãnãscutã sum numa YEN. shi nica ma multu. shi ti shcurtu chiro. s-u afirmeadzã limba armãneascã. livendã Armãnã cu anami. s-fundã Consiliulu a tinirlor Armãnj dit Machedonii. eara pi initsiativã ali Cristina. noi Armãnjlji va u tsãnem minti ca prota persona cari deadi naima mari contributsii ti afirmari a tinirlor Armãnj pi nivel European shi internatsional. S-asteasi bana a tinirãljei Armãnã Cristina Costova Gioga. ca tinirlji suntu atselji cari lipseashti s-da . s-hibã pirifãnã pi aljei originã armãneascã. tsicara ca eara Armãnã mash di partea a tatu-su. Aestu amintatic easti di mari importantsã shi ti niagãrsheari. Cristina Costova Gioga. ca Cristina u dishclisi calea cãtrã Europa a tinirlor Armãnj dit Machedonii.ZBORLU A NOSTRU 89 Di aclo i vini ideia. livendã. Cu aljei agiutor. ti prota oarã tu ma naua istorii a Armãnjlor dit Machedonii s-funã unã nau formã di organizari pi ma analtu nivel. ashitsi cum s-organizeadzã tinirlji di lumea tutã. praxitã di pãrintsãlji tu spiritlu a armãnamiljei. praxitã s-lu tinjiseascã omlu. S-asteasi bana a tinirãljei Armãnã. Cristina deadi mari contributsii ti dishtiptari a sentimentului national la tinirlji Armãnj di Machedonii shi ma largu. Ashitsi. Cu aljei entuziazmu shi vrearea cãtrã fara armãneascã. avuta culturã armãneascã.

agiundzea telegrami cu prugurii pãnã la famila Gioga. shi ti Pashtili. Ideia aljei nu s-asteasi. ca membrilji di la Consiliulu a tinirlor Armãnj dit Machedonii continuarã s-yimnã dupu calea tsi u anchisi Cristina shi nu va lu alasã aestu proectu nidipisit. contributsia ali Cristina nu easti mash tu atsea tsi priadusi ti afirmari a tinirlor pi nivel European. di tuti pãrtsã. Ohãrda. meloslu. Cu aestã idei bana Cristina. . ca Cristina agiuta shi ti realizari a proectilor tsi li organiza Activlu a muljerlor Armãni di la sutsata MANDRA. s-u promoveadzã avuta culturã armãneascã. di lumea tutã. cara s-nu eara angajmanlu aljei. sum aumbrã a organizatsiiljei europeanã YEN. multsã di activishtsãlji Armãnj s-anterbu: "Desi vãrã va s- avdza shi va s-anvitsa ca egzisteadzã grupa di cãntãtori "Gramosteanj". Dupu moartea traghcã ali Cristina. ca tinirlji suntu purtatorlji a hlamburãljei armãneascã.90 ZBORLU A NOSTRU contributsii ti avigljeari shi tsãneari tu banã a limbãljei armãneascã. avea tu plan s-u organizeadzã naima marea adunari a tinirlor dit Europa tutã. portul armãnescu…Cu aljei agiutor shi sustsãniri s-tsãnea shi cursuri pi limba armãneascã ti tinirlji shi ti matricutslji. cãndu Cristina nu easti anamisea di noi. grupa "Gramosteanj" cu suxes putea s-u realizeadzã aljei unicã misii ti cari eara fundatã. Tora. shi tut atsea mash tu interes a armãnamiljei. a totna eara pi dispozitsii ti nali idei shi proectu. Cu agiutor di Cristina. cãndu armasim fãrã Cristina. Ma. anlu tsi yini.

cum poati ahãt tinirã shi ahãt crehtã ca yerghili di primvearã. noi va ti tsãnem minti ashi cum ti shteam!". tiniri Armãnj. ashi cum undzeashti ti Cristina. la mirmintsãlji "Butel" di Scopia. (ahãt cats anj avea shi Cristina). imna dupu chivurea ali Cristina. lji dzãtsem Haristo ti tut tsi adrã ti tinirlji shi ti zãrtsina anoastrã armãneascã. Na azbuirã nica un pulji di palma a Farãljei armãneascã. jiloshi shi parapãnsits. Tinjii dit soni vinirã s-lji facã soia tutã. Cu cap aplicat. na alãsã amuts shi ciudusits. cari tutã eara anvãlitã cu lilici cu colori diferenti. prezidentã a Sutsatãljei a scriitorlor shi a artishtsãlor Armãnj dit Machedonii. ãn cap cu cãruna cu 32 di lilici. shi lucra ti armanamea shi Fara anoastrã vrutã. tu aleptu loc.ZBORLU A NOSTRU 91 "Cristina eara prãxitã featã Armãnã. cari yimna dupu urmili a parintili aljei. Cristina eara angrupatã pi 7 di alunar. fãrã nitsi un zbor. Noi tuts cari u shteam. activishtsã Armãnj dit Machedonii shi nafoarã di statlu anostru. anamisea di cãnãscuti numi dit Machedonii. Dornji tu isihii Cristina. anlu 2009. Dumidzã s-u ljeartã shi s-lji dishclidã calea cãtrã livadea cu naima mushatili lilici a paradizlui. pitricutã di Consiliulu a tinirlor Armãnj dit Rumanii. cu oclji amplini cu lãcãrnji. s-fugã shi s-na alasã ti totna. multsã sots aljei. cu arãdz di nama analtã tinjii.s- dzãtsi tu telegrama cu prugurii pitricutã di la doamna Vanghea Mihanj Steryiu. . tinjisitlu Coli Gioga. ca lilicili di vearã. Fãrã zboarã..

shteari. Cristina Costova Gioga va s-armãnã urnechi ti bunã. S-TI TSÂNÂ TU LOCLU A ANDREPTSÂLOR 21. DUMIDZÂ S-TI AVEAGLJI ACLO ANDZEANÂ. s-alãxeascã idei. featã cari lji tinjisea. Cristina Costova Gioga. CRISTINA. calea ti ma mari afirmari a Armãnjlor tu Europa.2009 Textlu lu angrpsi Scopia Iana Mihailova . Cristina eara bunã . shi cu tuti alanti caracteristichi pozitivi. imirã featã Armãnã. s-andreagã proecti ti afirmari a tiniramiljei pi nivel European. cari nu va lu alasã lucurlu tsi lu anchisi Cristina cu sotslji aljei. Borgea a tinirlor easti s-yimnã pi calea cãtrã Europa. harau tu yinima la tiniramea armãneascã simina. a dorlui.09.92 ZBORLU A NOSTRU Ponlu ti moartea traghicã ali Cristina. Cu aljei lucru. ca atsea u vrea CRISTINA. shi nu s- agãrsheashti. doari shi fridzi. Cu chirearea aljei. featã cari nu la alutusi a pãrintsãlor cu nitsi un zbor-dzãc atselji tsi u cunushtea di cama aproapea. Ti pãrintsãlji aljei shi frati-su noari zboarã ti nãstritseari a ponlui. Iu tsi s- nirdzea. Cristina eara pirifaniljea a Armãnamiljei. Ti atsea s-alumta vruta anoastra tinirã Armãnã. ma armãni mash s-hibã pirifanji tsi avea ahtari praxitã featã. tinirlji s-adunã. calea cari u dishclisi Cristina. anlu 2006. ma shi nafoarã di statlu anostru. ca yinima la easti friptã. cali cari easti yinitor a Armãnamiljei. cu suflit dishclis ti cafi un. filotimã shi featã praxitã. featã cari pistipsescu ca va s-hibã inspiratsii ti multsã tiniri Armãnj. cu largã inimã. Cristina putu s-lji adunã shi s-lji unitã nu mash tinirlji Armãnj dit Machedonii. chiru Armãnamea tutã. mindueri. featã cu cari s-mãrea armãnamea tutã.

.................................... 53 IN MEMORIAM .. Godi .............. 55 Ljirtari....................... 74 POEMATI NCLJINATI AL VASILI BARBA ....................................... 81 Ilie A..................................................................... 48 MINDUIERI TI LALI VASILI Prof........COLABORAREA CU PROFESORLU VASILE BARBA LA CESA.............................. trã andruparea a tipuseariljei .....................................................................................................................................“ Kira Mantsu ................... 58 IN MEMORIAM MATILDA CARAGIU MARIOTSEANU ARADZLI DI NGRUPARI LA MIRMINTSALJI BELLU DI BUCURESHTI.................................. 81 Dumitru Stere GAROFIL....................................L..................... CEARA ...................................................ZBORLU A NOSTRU 93 SUMARU VASILE BARBA Un alumtãtor ti ascãparea a limbãljei shi a culturãljei armâneascã Dr...................... CEARA ........Exemplari: 1000 TABULA GRATULORUM Redactsia "Zborlu a Nostru" ifhãristiseashti a tutãloru cari alegu shi ndrupãscu revista shi ghini meashti multu: "Fundatsia Europeanã Drãgan" (FED) di Milano............... Matilda ................................................................. FREIBURG .............................. 70 NACU ZDRU – 85 di anji Kira Mantsu ................ Eva Bozgan (apridutsearea T.......) .......................................................................... 51 Frândzâ di isturii shi di suflitu...........................NA AZBUIRÂ NICA UN PULJI DIT PALMA A FARÂLJEI ARMÂNEASCÂ! ........... 85 CRISTINA GIOGA ........................... Katharina Barba . 1-2 / 2009 ................................ 71 TI MULTSALJI ANJ NACU ZDRU..................................CICERONE POGHIRC Kira Mantsu.......... 61 IN MEMORIAM – NACU ZDRU ! ......... 1 UNU ARMÃNU CU STEAUÃ G... 84 Nicolae Tãnase SUFLARU................ 46 ANDREEA WISOSHENSKI ......... 86 Revistã Culturalã macedoromanã "UNSER WORT" Mazedoromanische kulturelle Zeitscrift Nr...................................... 82 Victor.......... Kira Mantsu .. PI ILICHIA DI 90 DI ANJ ! FONDATORLU SHI REDACTORLU A REVISTALJEI "FRANDZA VLAHA" ....

Cristina Neagu Barba.94 ZBORLU A NOSTRU Aestu numir fu bitisitu di Tashcu Lala. prezidenta a Uniuniljei a Muljerlor di Iutsido. *** „Zborlu a nostru“ Revistã culturalã macedoromanã „Unser Wort“ Mazedoromanische kulturelle Zeitschrift . Kira Iorgoveanu Mantsu shi Aurica Piha cu ndrupãmintul a Doamnãljei avocat Chiratsa Meghea.