ZBORLU A NOSTRU 1

UNSER WORT * OUR WORD * NOTRE PAROLE * CUVÂNTUL NOSTRU

Fundator: Prof. Dr. V. G. Barba ***** Anlu XXV. Nr. 1-2/2009

VASILE BARBA
Un alumtãtor ti ascãparea a limbãljei shi a culturãljei armâneascã
Dr. Katharina Barba
Prit votlu tsi lu-deadi Adunarea Parlamentarã a Consiliului ali Europã ti
„Recomandarea 1333/97", cari pruvidzu andruparea a lucurlui ti tsãnearea tu
banã shi crishtearea a limbãljei shi a culturãljei a armânjilor, ta s-ufiliseascã

limba di dadã tu shcoalã, bãsearicã, mass-media etc. fu un evenimentu di

mari simasie tu istoria a alushtor anj dit soni ti aestã etnii, vot tsi spuni shi
pricunshtearea grailui armânescu ca limbă (shi nu ca dialectu).
Aestu amintaticu spuni ti scutearea ncap a lucurlui, prit cilãstãsearea a
profesorului dr. Vasile G. Barba, tu unã alumtã niacumtinatã chiro di
dechenii, faptã cu vreari, apufuseari tu mindueari shi ahãrdzeari chiro pãnã
di curbani.
Dealihea easti, ma sã spunem, cã ,,lucrã multu, pãn di mardzinã ti
bãgarea tu lucru/votarea ali Recomandari 1333/97", ama nu easti di
primansus nitsi spunearea, cã ,,Vasile Barba fu initsiatorlu, motorlu, mintea,
inima shi suflitlu a alishtei recomandari",
2 ZBORLU A NOSTRU
dechenii, faptã cu vreari, apufuseari tu mindueari shi ahãrdzeari chiro
pãnã di curbani.

Largu di mini naetea, ta s-lu spun ca sãmtu nicuchirlu a meu, ama tu

anjilji tsi tricurã, sh-ma multu anjilji dit soni, duchiiu, cã sã spusirã niscãnti
zboarã alãtusiti, multi di eali sh-di furnjia a ixichiljei di cunushteari. Vasile,
vãrnãoarã, nu s-apãrã, nu sh-chiru oara cu lucri lãvoasi. Cãndu nãscãntsã si
,,armãtusea cu peanili" a lui, totna spunea ,,Nu-ari tsiva, va s-acatsã ma s-

ducã lucurlu ninti". Vahi di aestã furnjie s-agiumsi s-hibã spus nãscãnti ori
tamam aljumtrea di cum eara averlu, cari-tsi insu spusi tsi vru, ma nu-lji si
cãftã giueapi. Ti atsea va s-caftu mini sã spun nãscãnti lucri alithea, ashi
cum li bãnai ningã elu tu unã nicuchiratã di 55 di anj, di-nj cãnãscui
nicuchirlu pãn tu ahãndusimea a suflitlui.

Nu voi sã spun cã va s-facu unã prezentari pãn di mardzinã, ma voi s-

cundiljedz sh'mi fac pishmani, cãtse duchescu cã nu s-poati, sã spun, ashi
cum nj-aveam bãgatã tu minti, axitili, la tuts sotslji a lui, a curi agiutor
ZBORLU A NOSTRU 3
fu di mari simasie tu alumta a lui, sh-caftu ljirtari ti ixichea cã nãscãnti
lucri nu va s-pot s-li spun, fãrã vrearea a mea. Vãrnãoarã nu minduiam,
cã va s-yinã dzuua cãndu vrutlu a meu nicuchir, aestu om cu ahãntã puteari,
nu mata va s-hibã ningã mini sh-cã va s-am borgea ta s-mi meastic mini/s-
dau apandisi tu loclu a lui. Ti atsea nj-yini zori sã-anyrãpsescu aesti
arãdãrichi di zboarã. Ama, minduescu cã va s-pot s-li zuyrãpsescu nãscãnti
lucri, nica sh-dit bana a lui dit nicuchiratã/particularã, cari sã scoatã tu
videalã, cadealithea, caractirlu a alushtui om shi alumta a lui ti cauza
armâneascã. Ti spunearea a nãscãntor pãristiseri/prezentãri ma minutish, ma
completi, suntu cljimats sotslji a lui armãnj ma tiniri.

Anj arada, Barba sh-frimta mintea, a curi sã-lj-alasã Biblioteca

Armãneascã, timiljiusitã di el sum avigljarea a Universitatiljei di Freiburg,

di agiumsi tu catandisea dramaticã a legendarlui tatã cu trei ficiori, isa
axizits sh-vruts, cari avea mash un nel tsi adra nishenj. Afendilu, cu
deaspirlu tu inimã, aflã calea, ta s-facã cumandu ti dauã imitatsii, ta s-nu lj-
anvirinã nitsi un di ficirolji a lui vruts. - Cu aestã minti nchisi shi Barba ta sã
u-adarã dipli-dipli biblioteca. Ghini ma, nu-avu cãbili, nu-lj-deadi di mãnã
ta sã scoatã ncap aestã mirachi. (Ama, nica nu easti amãnat, ahtãri lucri va s-
ndreagã sh-tu yinitor.) Pãn tu soni apufusi, cã tutã activitatea a ,,Uniuniljei
4 ZBORLU A NOSTRU
trã Limba shi Cultura Aromânã", a ,,Centrului European de Studii
Aromâne" di Freiburg, cu revista culturalã ,,Zborlu a nostru" nica sh'tutã
,,Biblioteca Aromânã", (deadun cu tinjia a manuscrisilor, tsi vru s-li
tipuseascã, ta s-poatã s-li ghivãseascã cãt ma multsã, ama mash el gol/singur
nu putu s-aprãftãseascã), s-hibã mutati Bucureshti tu mãna a vrutãljei a lui
sorã, Chirata, cari tu tuts anjlji lo parti la actsiunjli a lui. Chirata, sora
Margareta, fratsljii Mihai, Nicu shi Valentin nica sh'nipotslji di frats shi
surãri sh-nu dip tu soni hiljilii, dzinirlji shi nipotslji, lu-andrupãrã di tuti
pãrtsãli shi-lji deadirã curayiu, sh-furã ningã el cu vrearea a lor la tuti
actsiunjili a lui.
Sh'cãtse shteam cã shi doamna avocat Chiratsa Meghea poartã tu suflitu
idyiul ideal, idyea vreari shi tinjie ti limba shi cultura maternã idyea cum

ljirtatlu a meu nicuchir, escu cãndãsitã, cã-nj feciu borgea, pi ilichia tsi escu,
di u dedu tutã activitatea, simfun cu vrearea a nicuchirlui a meu, a sorãljei a
lui, sh-escu cãndãsitã cã va-lu ducã ma largu aestu lucru tu spiritlu al Vasile
Barba. Ea lu-andrupã, fratili a ljei, naima multu, ea aprãftãsi cu lãcãrnj
ntroclji sh-cu cãftãrli niacumtinati, s-mi cãndãseascã, atsea turlie cã
ZBORLU A NOSTRU 5
aprucheai cu mari pon tu suflitu, sã-lu dau vrutlu a meu nicuchir ta sh-aflã
arihatea tu Mirmintsãlji di Bucureshti, largu di mini sh-di taifã. Ti furnjia cã
lu-agiutai pi hiotea a chirolui, tu-aeshtsã multsã dzãts di anj la tuti minãrli a
lui ti fara a lui, feciu aestã curbani, ta s-lã da di mãnã la tuts armãnjlji, sã-lu
pitreacã calea dit soni shi s-nu ncheadic mini atsea dit soni furnjie a
nicuchirlui a meu, ta sã-lj-aibã nica nã oarã anvãrliga di el cãt ma multsã di
vrutslji a lui sots, ti cari el cilãstãsi, nãpoi sã-u-aprindã, pira, a-limbãljei
sh'culturãljei a strãpãpãnjlor, cari s-lã ngãldzascã suflitli shi s-lã lunjineadzã
calea.

******************
Tsi adrã Barba? Tsi hãirlãticu adusi Barba?
Tsi ari la thimeljiu spunearea, cã easti initsiatorlu, motorlu, mintea,
inima shi suflitlu ali Recomandari?
Ahãndos ciudusit ti atseali tsi li vidzu sh-li tricu cu furnjia cã dusi s-
veadã locurli iu s-amintã, cãtã tu anlu 1965 hala greauã a farãljei a lui, nu-
ari spuneari cãtu lu-frimta. El duchi, cã lipseashti sã s-lja meatri, altã turlie
nãulu bãrnu nu-ari sh'azburascã limba di dadã. Di atumtsea, tutã putearea a
lui, tutã axia a lui ti cãndãseari u-aspusi ti aestã cauzã. Featsi cercetãri tu
documenti di istorie, s-urdinã cu oaminj cu anami armânj, cu cari s-
andãmusi shi zburãndalui cu foc cu cât ma multsã armânj dit vãsilie sh-ditu
xeani cu furnjia a excursiilor, tsi li featsi cu fumealja tu xinãtati, el ahurhi
sã-lu-scoatã tu videalã lucurlu armãnescu, sã-lu facã cunuscut, ufilisindalui
tuti cãljiurli shi hãlãtsli tsi li avu, s-hibã duchimãsitã tu mintea sh-tu inima-a
armãnjlor ama sh-la tutã lumea. Adrian Pãunescu lu-aspusi aestu lucru tu
articolu a lui: ,,Alumta ti Armânj":,,…Apelu ama fu faptu, aoa sh-vãrã 20
anj. Zborlu, armân s-ashtirnu, priayalea-ayalea tu conshtiintsa natsionalã."
Barba acãtsã ligãtura cu personalitãts polititsi, sutsati, ministeri, di
adutsea dinintea la tuts cãftãrli a lui ti andrepturli a armânjlor, memorii la
forurli superioari axiziti.
Protili cãftãri li tipusi tu 1976 tu revista a profesorlui Drãgan ,,Noi
Tracii" la Milano, deapoa tu tuti documentili pitricuti la CSCS: Madrid tu
1980, (cãndu eara nica tu România sh-nu putu s-ducã personal Madrid,
pitricu memoriul a lui prit AFA), Viena, Paris, ONU tu 1981, Kopenhaga
1990, Geneva 1991, Moscova 1991.
Limbidzamea, itsrãlja scãntiljoasã ama shi apufusearea a lui tu tut
lucurlu tsi lu-featsi, ta sã scoatã ncap unã problemã, ta s-nu tragã mãnã di la
calea ndreaptã, u-aspuni sh-atsea, cã aprãftãsi dit ahurhitã s-li nyrãpseascã
cãftãrli ti ndrepturli a-armãnjilor, tsi li andrupã deapoa nialãxiti tu tuti
6 ZBORLU A NOSTRU
memoriili yinitoari, di intrarã dinintea a Consiliului ali Europa sh-tsi furã shi
votati pãn tu soni pãn di mardzinã, ,,cu tuti voturli a parlamentarlor, pãn di
un" tu Recomandarea 1333/97.
Andreapsi excursii tu xeani cu familia tu chirolu di vacantsa a taifãljei
ahtari turlie, cã a lui cali s-treacã totna sh-pi la armânjilji dit lugoslavia,
Gãrtsia shi Vãrgãria. - Ia-lea shi un njic articol di jurnal, scos/tãljat (nu escu
siyura, ama minduescu cã fu nyrãpsitu di Dina Cuvata, tsi eara
aclo/prezentu, nj-aduc aminti ghini, cã ampãrtsãmu tu salã frãndzãli cu
apridutsearea ali conferintsã,
tsãnutã pi armãneashti): ,,Meslu
alunar 1983 s-tsãnu unã
conferintsã Ohãrda - Macedonia.
Loarã parti suti di oaminj di
shtiintsã dit Europa, conferintsa
avândalui subiectulu Balada
Balcanica'. Eara cãlisitu shi
profesorlu Vasile Barba cu
nicuchira - eara shi nãsã
profesoarã. Profesorlu Barba,
armân di la Livãdz, tsãnu zborlu
pi armãneashti. Zburã ti balada
armãneascã dit Balcani dit
chirolu al Ali Pãshelu. Zburã ti
Caciandoni, ti Giuvara, Jaca etc.
ama sh-ti tuts atselj armânj, cari
s-alumtarã ti ascãparea a
Balcanlui di sum turtsã. Multsã
oaminj di shtiintsã (tiniri) avdza
ti prota oarã ti armãnj sh-ti limba
armãnã. El zburã niheamã sh-ti
ISTORIA-a ARMANJLOR, iu s-
apreasirã elj shi cari suntu. Dupã conferintsa, multsã oaminji di shtiintsã
vinirã la el, s-nveatsã ma multi ti armânji. Profesorlu Barba cu nicuchira
tricurã cu aestã furnjie pi la armãnjilji di Bituli. Tricurã sh-la armãnjlji di
Mulovishte, Magarova, Nijopole. Tricurã sh-la armânjlji di Scopia. Aclo ãlj
cãftã armãnjilji di la sutsata Pitu Guli. Armânjli lu-ashtiptarã cu mari harauã
sh-tinjie. Tu aestu chiro bãneadzã Germania, iu easti profesor-invitat."
Unãoarã, cãndu nu-lj si deadi viza di intrari ti Gãrtsia, cari vãrã altu di
Barba, vrea s-avea idheea shi giuneatsa, s-lu-lasã niacãtsat tu isapi
ZBORLU A NOSTRU 7
ambasadorlu grec di Bucureshti, ta s-acatsã calea pri tu Turchie, iu deapoa
cu un sots s-ducã la ambasada ali Gãrtsie, ta s-lja aestã turlie viza ti cari
avea ananghi? Calea strimtã cu ashutsãturi shi di piricljiu tu Gãrtsie, dupã tsi
ntunicã, unã aftuchinã nicunuscutã dinãpoi di noi, tsi canda nã viglja noi -
unã ti dealihea aventurã, eara scutearea mbuveti (încununarea) a alishtei
dzuuã ti niagãrsheari, pi cari Vasile aprãftãsi, cum daima u featsi, cu
scupolu bãgat tu minti, videarea a armânjilor dit Gãrtsie shi adutsearea tuts
paturlji sãnãtoshi dupu njiadzãnaoapti tu un loc mplin di mushuteatsã,
Caliroi, iu vimtul eara chischin
sh-proaspit, mplin di njiurizmã,
cum nu lu-aveam adiljatã
vãrnãoarã pãnã tu atsea noapti,
iara tserlu eara lunjinat di
nãscãnti steali mãri cât pumnul, a
curi anyiliceari nu u-ntritsea cã
mashi ocljii a taifãljei a noastã,
cãtse tu elji s-yilipsea harauua tsi
u spunea prosuplu a pãrintilui a
lor dupã unã ahtari giuneatsã.
Aestã isturiseari easti
semnificativa, tipicã ti actsiunjili
al Barba: sh-bãgã tu lucru
scupolu tsi sh-lu pripusi pi
cãljiuri anvãrligati, greali, nica
sh-cu piricljiu, tsi li videa mash
mintea a lui nturyisitã di
diplomat, fãrã s-adarã ama
vãrã lucru niundzitu,
paranom, di u discurma tru
idyiul chiro fumealja, cari nu-lji
si-aurã cu el vãrãnãoarã, sh-ti
cari aestã dzuuã armasi unã di atseali nai ma msheati shi ahãndoasi adutseri
aminti.
Editã ,,Latina Suddunareana", unã furnjie ta s-tritsem alti nitricuti
noaptea tu izbili a tipografiiljei di Bacãu, iu textili tu limba germanã eara
cheaditsi di nitritseari ti tipograflji romãnj. Di scutea unã alathusi, s-dra alti
dauã, un luru di sisif. Apruchearea ta s-hibã tipusitã u-avu di la rectorlu a
Universitatiljei di Brashov, domnul profesor Florea Duditã, cari tinjisea
lucurlu al Barba, di bãgã semnul ti tipusearea a nãscãntor ,,Texte latine'',
8 ZBORLU A NOSTRU
cãtse atseali tsi avea nyrãpsitã nuntru nu vrea s-hibã di tamam tu vrearea a
Partidlui. Cãrticica ama sh-agiumsi scupolu, hiindalui em unã carti di
ghivãseari fãrã sãtuleatsã, macsus di armânj, va s-dzãcã un nãu izvur di
cultivari a limbãljei di dadã, di spuneari a culturãljei armâneascã, ama shi
unã scumpã carti di vizita, pi cari Vasile u-avea ndreaptã cu mãsturlãchi sh-
cu scupolu ta s-hibã spusã ti videari sh-la universitãtsili germani.
Cãtã diplomatsie, cãti cãljiuri fapti Bucureshti sh-cãtã gaereti featsi
Barba ta sã scoatã la Electrecord Bucuresti atseali dauã ploaci tu limba
armãneascã tu 1976, 1977 ta s-aibã apruchearea tsi eara ananghi di partea a
autoritãtslor tu atsel
chiro, s-adunã nãscãntsã
oaminj cu anami, s-
ghivãseascã poeziili, s-
ghivãseascã pirmithili
etc.!
Ama sh-cu cãtã
harauuã furã pitricuti
aesti texti/nyrãpseri tu
dultsea limbã di dadã
armãneascã, trãnjipsitã
tu ahãti locuri, cându
agjumsirã ta s-avdã iholu a lor, urdinati pi trei continenti, di u featsirã
cunuscutã limba armãneascã shi scularã sentimenti di pirifanji shi harauuã!
Griutãtsli tsi li-avu cu furnjia ti nvitsarea a nisãntor cãntitsi armãneshti
cu
u corlu studentescu a universitatiljei di Brashov, ashi spuslu ,,Episod
Pãunescu-Colev", lu-anvirinarã ahãt multu cã vidzu zorea ta s-yitripseascã
tu spital, di iu fudzi ama, acã eara lãndzidu cu heavrã, ta s-poatã s-adunã cu
Adrian Pãunescu. Sh-aestã oarã, Barba u spusi itsrãlja, di nu li deadi di
mãnar minduerli a alãntor, maca avea aflatã tu Pãunescu omlu nvitsat, cu
hari shi giuneatsã, ama shi patriot cu tutã inima, cari lu-mutrea lucurlu pi
alithea-lji valoari ama sh-curayilu tsi eara ananghi ta sã-lj-andrupascã cauza,
lo izinea nu mash ta s-hibã cãntati atseali cãntitsi, Brasov, ma nica shi s-li
înreghistreadzã i ploaci shi s-hibã prezentati la Televiziunea Româna - ti
atsel chiro un dealihea evenimentu.
Pãunescu, ma multi ori arada sã spusi un dealihea sots shi vãrtos
avigljitor a armânjlor: tu articolu a lui ,,Alumta ti armãnj" nyrãpseashti, pi
nigã alti:
ZBORLU A NOSTRU 9
,,Tricutlu shi livendul armãn, alumtãtor di de cãndu-lu cunoscu ti cauza
armãnjlor, profesorlu Vasile Barba ... nj-adusi aminti, ninti di minutili ta s-
ahurheascã atseali dit soni moeabets dit Consiliul-a Europãljei, ti lucãrli di
thimeljiu a problemãljei armãneascã. Intrai tu moeabets cu hãshti shi
argumenti. … Ambasadorlu ali Gãrtise spusi fãrã s-facã pishmani, cã tu
Gãrtsie nu ari armãnj, cã mash grets. Armãnjlji? Domnul ambasador spusi
limbid cã ari nãscãntsã grets tsi zburãscu unã turlie di dalectu vlah. Ta s-
vedz tsi adarã niscãntsã grets, pãrinti pãn di hiljiu, shi mamã pãn di hiljie?
Zburãscu un dialectu latin altuit pi un cupaciu tracic. Nu acatsã/nu angreacã
ici tsiva, ti domnul ambasador grec di Strasbourg, cã adushlji aminti adarã
aestu lucru di 2000 di anj. Tsi s-acatsã/cum s-ngreacã, 2000 di anj, cãndu tu
Gãrtsie bãneadzã mash grets?
Ama tsi fu la gura-a parlamentarlor vãgari u-antreatsi nica shi
sigurlãchea ishish a ambasadorlui cari nu pricunoashti existentsa a vãrnãljei
minoritati tu vãsilia a lui. Unã deputatã vãryarã, altã turlie cu matuyeali di
modã, silighi ca un moscu di importu, teza cu nai marli piricljiu a atsiljei
minutã sh-ti cari, cãtu zburãiu, ndaua arãdãrichi mansus: s-nu scutem
problemi aclo iu nu-ari.
... Mihailova icã Naumova, cã nu u shtiu dip ghini, apufusi nãsã cã nu
lipseashti s-cãrtim problema-a armânjlor, cãtse ea nitsi nu easti/nu existã.
Tsi nu anvitsã deputata vãryarã, nitsi nu existã. Avea ndriptati atsel tsi
spunea cã orghilji di anda s-amintã nu pricunoscu existentsa-a hromilor.
... Apãndãsi domnul de Puig, ti-anami. Omlu aestu-nj lu-am tu vreari tut
ma multu. Cum u-aveam spusã tu zborlu a meu, lucrarea-a lui ti Comisia di
Culturã easti capodoperã. Easti tinjsitã shi cãndãseashti, nu-ari prigidiucãts,
ama i-amplinã di argumenti.
... Cum s-aproachi aeshtsã oaminj livendzã shi creativi cã suntu bãgats
tu arada di parei folcloricã, di ciudie folcloricã, di zuyrãpseari decorativã,
exoticlu a majoritatiljei? Ca tsi turlie ãlj-luyursim, elj? Domnjilor,
catandisea nu spuni nitsi unã simasie, ma s-nu pricunushtem cã armãnjlji
bãneadzã. Frats, cusurinj, tats, soacri, pãpãnj, cum s-nã cadã a nauã shi a
italieanjlor, spanioljilor, francezlor, portughezlor, armãnjilj bãneadzã. Elj
suntu unã problema. Shi nu va s-trãdzem mãna, va s-alumtãm ti cauza a
lor, pãnã cãndu va s-hibã pricãnãscuts, cãtse lã si cadi. Nu avem
andreptul sã-ncljdem ocljii dinintea a armãnjilor.
... Armânjlji va s-hibã totna idyiul stur di isihie sh-aveari spirituala, tu
statili iu bãneadzã. Escu pirifan cu armãnjlji. Elji au hari shi tinjie, nu trag
mãnã vãrnãoarã.
10 ZBORLU A NOSTRU
Profesorul Barba, cu a lui ahoryea chipitã di sãyitã ti cauza-a armãnjlor,
acãtsã calea Freiburg ma nvirinat, ca tu vecljiul chiro.
... Apelu ama fu faptu, aoa shi 20 anj. Sintagma di armânj s-ashtirnu
anarya-anarya tu conshtiintsa natsionalã. Fu zori. Nica easti. Ghini ma, tut
ndreapsim tsiva, domnule profesor!
Tora lipseashti s-dutsem frontul ma largu: cãtã aver. S-nu vã
lãhtãrsits domnule profesor! Armãnjlji suntu tu banã.
Adrian Paunescu".
Cum lipseashti, sã-lu giudicãm azã, Barba, maca tu alumta a lui ahãt
greauã, nu vrea lu-acãtsa tu isapi, aestu avigljitor a cauzãljei, shi vrea s-
trãdzea mãnã di la niscãnti cutuyurseri?
Barba nu s-alãsã nu s-aspãre di vãrnu: el apufusi tu dzãlili dit soni a

banãljei a lui, sã-lji si pitreacã-a senatorlui Adrian Pãunescu deadun cu

diploma di tinjie sh-un exemplar ali ,,Recomandari 1333" a Consiliului ali
Europã, haristuserli a lui cordiali, cu multã tinjie shi vreari, tu numa a unlui
lucru deadun tinjisitu-chiro di cama di 30 di anj sh-cama ti tsãnearea tu
banã, pisti tut, tu Hamunisia Balcanicã, a întreagãljei romanitati, ti tut
agiutorlu frãtsescu tsi-lj lu-deadi pãnã tora, shi lu-cãliseashti, ma largu ,,s-
ducã frontul trã nãinti", cãtse easti cãndãsitu cã un om livendu, mintimen,
cari ducheashti ayonja nãulu, un mari patriot român, cari lja meatri unã-sh-
ZBORLU A NOSTRU 11
unã shi macsus hãirlãticu, cãtse zborlu a lui di cãndãseari, va s-poatã sã-lj-
agiutã armãnjlji, ta sh-cruiascã tu istorie calea tsi lã si cadi.
Barba intrã tu ligãturã cu tuts oaminjlji tsi putea sã-lu-agiutã, acã nu lj-
antriba ti apartenentsa-a lor politicã, tu tsi thesi suntu, ti ipotisea sutsialã, ti
emburlãchea a lor, putea s-hibã secretari di partid, scriitori, poets, minishtri,
emburi
i icã lucrãtori, cãtse nu eara zborlu ti unã problemã politicã, cã mash unã
culturala, ti ascãpari a limbãljei di dadã. Nu acãtsa cãsuri, cum ãlj grea
colaboratorlji, avea harea, sensibilitatea, diplomatsia anãnghisitã, sã
zburascã cu cafi un tu ,,limba" a lui, simnã "pap" tu ,,Cartea cãtã nipots", ti
cari vrea el eara shi ,,lali", ,,frati", ,,sots" icã ,,profesor". Sh-cãtse niscãntsã
colaboratori ãlj-grea ,,lali", nu ãlj scãdzu tinjia, hãrli, cã sh-ma multu, aestu
lucru spuni nica nã oarã nicurmatili a lui izvuri spirituali. El s-duchea cu
tutã inima aprucheat di cafi un sots di alumtã, cãtu tapinu s-eara aestu,
nu li-acãtsa tu isapi njitsli lucri, cãtse dininti sh-avea protlu scupo:
ascãparea a farãljei a lui di la chireari.
Domnul Nicolae Trifon di Paris ducheashti multu ghini: ... ,,Tu absolut
el eara un modernu, cu noima naima avutã a zborlui, totna fui cãndãsitu,
ama cã stilu alãvdãros, preshcav, alãxitor la multsã di armãnjlji cu cari zbura
cum shi unã hari a lui ishish di pruvideari/ta s-aibã ngãtan, ti temporizari, lu-
featsi ta s-hibã simfun nica shi s-bagã dininti arada strausheascã di zburari
cu interlocutorljii a lui macsus tu sinlu a comunitatiljei. Multu chiro avui
ananghi ta s-achicãsescu cã pãn tru soni, mãsturlãchea cu cari domnul Barba
ampilti aesti dauã turlii ta s-veadã lucãrli sh-cum s-aibã purtaticlu tu lumi,
ãlj deadi izinea s-agiungã la unã dealihea performatsa: s-adunã anvãrliga a
unui proiectu identitar, cultural shi politic pãn di mardzina ligat di
modernitati un numir cabaia di elementi arãspãnditi a unãljei comunitati, a
curi mindueri ti fudzearea largu di problemã numata lipseashti s-hibã adusi
aminti.
...Multi ori sã zburã ti hãrli diplomatitsi a domnului Barba: eali ishirã tu
videalã nu mash tu scarã europeanã, ama sh-tu atsea a farãljei ".
Ta s-nu measticã România tu alumta a lui, noi dolji inshim di pi lucru
ninti di chiro. Ashi putum ta s-yinim tu Germania, tu veara al 1983, iu
Vasile avea tutã libirtatea ti cum vrea shi minduia tra s-lucreadzã. Aoa aflã
nica shi agiutorlu ti cari avea ananghi tu lucurlu a lui, easti cunuscuta adetea
di eti a oaminjlor di shtiintsã di limbã germanã: Thunmann, Weigand,
Peyfuss, Rohr, Gauss, Gauger, Kramer, Dahmen, Windisch, Kahl etc. ti
cercetarea, zuyrãpsearea shi crishtearea a limbãljei ama sh-ti adetsli a
armãnjlor.
12 ZBORLU A NOSTRU
Nu avea tricutã nitsi un an di dzãli di anda avea agiumtã Freiburg, cãndu
aprãftãsi tra s-dishcljidã editura shi revista ,,Zborlu a Nostru", di lu-scoasi
shi protlu numir a revistãljei tru yinar 1984, pitricutã tu 24 di stati di pi 3
continenti, cu scupolu ti bãgarea tu lucru crishtearea a limbãljei prit
material di lecturã tu armãnã shi dizligãndalui limbili a tutãlor
scriitorlor shi poetslor armãnj, ahãrdzindalui ti aestu scupo tribuna tsi
eara ananghi.
Dr. Ionel Zeana anyrãpseashti di Bucuressti, tu 29.05.1986: ,,Vrute
Barba tsã or tuti buni ti lucurlu pisti puteari tsi lu-nchisishi di ridishtiptari
a conshtiintsãljei natsionalã a lumachiljei a noastrã trãnjipsitã shi ti

musheata revistã "Zborlu a nostru", tsi u scots cu ahãntã curbani shi ahãntu
pidimo, ti cari Armãnamea, vãrãoarã, va tsã pricunoascã, cãtse apostolatlu a
tãu nu s-poati s-nu da arod ma ayonya icã ma amãnat."
Academicianlu profesor Ion Coteanu di la Universitatea di Bucureshti,
nyrãpseashti tu 12 di shcurtu 1985 ,,Am marea harauuã s-vã haristusescu
cãtse-nj pitritsets revista ,,Zborlu a nostru" ... escu cãndãsitu cã revista a
Dumniljei a voastrã da apandisi cadealihea ti vrerli a armãnjlor ta sh-tsãnã
ahãndoasili ligãturi istoritsi cu adetsli a lor culturali nai ma musheati. ...
Tutunãoarã vã caftu izini ta s-bag nãscãnti fragmenti dit ,,Zborlu a nostru"
tu Shcurta gramaticã aromâneascã, unã carti tsi u bitisiiu tora ayonja sh-tu
ZBORLU A NOSTRU 13
cari dau, tu daua parti, vãrã 100 di frãndzã dactilografiati dit literatura
popularã shi dit atsea cultã armâneascã, cãtse tamam aestã eara, nu aveam
paradigmi yilipsitoari dit stilu publitsistic di azã.
…Ortografia tsi u pripun tu carti ti armâna nyrãpsitã s-aproachi
multu di multu di atsea ufilisitã di revista ,,Zborlu a nostru".
,,Lipseashti s-pricunoscu cã tamam tora agiumshu s-cunoscu alithea a ta
imaghini di nicurmat organizator sh-cu tut suflitlu. ... Axia u spuseshi
macsus cu ,,Zborlu
a nostru", dit cari
adrashi un lucru di
ncljigari a
armânjilor"
nyrãpseashti Hristu
Cândroveanu tu
agustu 1985.
Tu 23 di mai
1987, Paul Anghel
nyrãpseashti a
profesorlui Barba :
,,Aprochiu di arada
Zborlu a nostru sh-
vã pitrec hiratimatli
ti aestã publicatsie
tsi easti em
interesanta, dit
punct di videari
shtiintsific, em
anãnghisitã -
salutarã! - tu
protseslu di
xanadishtiptari a
unãljei conshtiintsã ishish a fratslor a noshtsã armãnj."
Profesorlu universitar Ioan Simiti di la Universitatea di Cluj
nyrãpseashti tu revista ,,Desteptarea" di Bucureshti, editatã dã Ministerlu ali
Culturã (anlu I, Nr. 1, 1990): 'Zborlu a nostru', ti furnjia cã s-hãrseashti di
axia organizatoricã, tsi nu sh-ari preaclj a redactorlui a ljei, tsi avu tu scupo
dauã lucri di idyea simasie: andridzearea a unlui cadru institutsionalizat, di
apãrari sh'crishteari a grailui armãnescu (congresi di limbã shi di limbã
sh'literaturã, cu marli agiutor a nãscãntor cãrturari germanj, deapoa cursuri
14 ZBORLU A NOSTRU
di limbã, etc.) si s-da curayiu, tru frãndzãli a revistãljei, ti unã literaturã
armãneascã originalã, ama sh-ti apridutserli tu limba armãneascã. Prit aesti
planuri ghini minduiti, publicatsia putu di adusi tu menga ali opinie
publicã dit Germania Federalã cum shi a Comunitatiljei Europenã,
simpatia shi achicãsearea a aishtor ti unã etnie tsi caftã mash tra s-hibã
agiutatã icã barim s-hibã alãsatã s-armãnã tu banã, un ndreptu tsi easti
tu aradã, tu lumea contemporanã, un ndreptu tsi easti tu aradã, tu
lumea contemporana. ... Revista a profesorlui Vasile Barba agiumsi di
multu chiro un dealihea loc di andamusi a scriitorlor armãnj dit tuti
bãrnurli shi arãspãndits tu lumea tutã, unã dealihea ligãturã
sufliteascã, tsi ascumbuseashti, a ntreagãljei etnie"...
"Tu Balcani, aestã revistã avu scupolu s-lã ngãldzascã inima a atsilor tsi

sh-avea chirutã itsi nãdie, a deapoa, pi oaminjilji nvitsats dit Europa sã-lj
facã s-achicãseascã, cã ti armânj nu lipseashti sã zburascã cã suntu ca tsiva
dit vecljul chiro, cãtse elji suntu unã realitati shi unã prezentsã yie, va s-
dzãcã lipseashti s-hibã acãtsats tu isapi.
Neisi, dupã protlu congres di Mannheim, faptu timbihi di 'Uniunea' sh'di
revista a noastrã, jurnalu iugoslav 'Borba' tipuseashti 10 foiletoani cu tema
'Un popul, a curi patridã easti tutã Peninsula Balcanica' cu sumtitlulu: 'Unã
mari nidriptati istoricã. Tu arada a lor, armânjilji dit Iugoslavia acãtsarã
ZBORLU A NOSTRU 15
curayiu, shi ashi s-fatsi, cã azã tu aestã vãsilie avem ma multi sutsati
culturali armâneshtsã." (dit un interviu loat di L. Cernat).
Tacu Piceava nyrãpseashti tu 14.VII.1992: ,, ... nu cu multi dzãli ninti
(pi 05.06.92) ghivãsiiu tu jurnalu ,,Românul", ,,Aromânii shi problema
macedoneanã", un articol di Vasile Barba, cari-nj umplu suflitlu di harauuã
shi-nj deadi multu curayiu".
Gheorghe Sideri nyrãpseashti di Bucureshti tu 11 .XII.2006: ,,aprucheai
cu mari harauuã revista a noastrã di suflit ,,ZBORLU A NOSTRU" nr.
1/2006 cum shi numirli 3-4 /2002 shi nr. 2/2004, ti cari vã haristusescu dit
suflit. Amãrtie cã nu am tuti numirli a alishtei revistã, cari nã hãrseashti
suflitli."
,,Votarea ali Recomandari 1333 s-featsi dupã anj sh'anj di activitãts

culturali, diplomatitsi, coordonati di Uniunea trã Limba sh'Cultura Aromânã

di Freiburg, agiutatã di tuti sutsatili armâneshstsã cari suntu intrati tu aestã.
Incontestabil, prof. Vasile Barba easti atsel tsi u-ahurhi minarea
modernã di ridishtiptari natsionalã a armãnjilor. Unãoarã cu
timiljusearea tu 1984 a revistãljei ,,Zborlu a nosttru" shi ,,Uniunea trã Limba
shi Cultura Aromâna", Freiburg, organizândalui deadun cu universitãtsli
germane 4 congresi internatsionali di limbã sh'culturã armâneascã, adusi tu
menga a lumiljei europenã unã problemã tsi s-pãrea cã easti di multu ncljisã:
16 ZBORLU A NOSTRU
problema aromâneascã. ... Realizarea a prof. Barba easti incontestabil
unã istoricã ti fara a noastrã" (interviu tsi-lu-deadi poeta Kira Mantsu tu
,,Tribuna" nr. 35 - 28 avg. - 3 yism. 1997).
Barba lo parti prit ,,Uniunea" di Freiburg, ca membru, la 8 congresi
internatsionali ali organizatsie FUEN (Federatsia a Grupurlor Etnitsi
Europeani, cari andrupashti njitsli populi sh'trãnjipsiti): Munchen/Germania,
Budapesta/Ungaria, Flensburg/Germania, Cotbus/Germania, Sankt
Moritz/Elvetia, Gdansk/Polonia, Timisoara/România, Praga/Cehia. El
aprãftãsi ta s-cãndãseascã organizatsia FUEN s-bagã semnul tu dauã
rezolutsii spetsiali, prit cari aestã fatsi acljimari a statilor dit Balcani, s-bagã
tu aradã tuti lucãrli tsi suntu ananghi, atsea turlie cã armânjilji, aestu popul
tsi fu-ampãrtsãtu anamia di atseali patru Stati dit Balcani, tuti apufusiti sã-lj
tucheascã pãn di mardzina, - s-lã si da ndreptul la nvets tu sculie, bãsericã,
mass-media etc. tu limba a lor di dadã, iara FUEN s-hibã hãbãrisitu tu
ligãturã cu meatrili
tsi s-lja tu aestu plan.
Barba aprãftãsi
tutunãoarã, s-hibã
pãzãripsitor ti
apruchearea a
niscãntor sutsati
aromâneshti tu
FUEN, iu putea ta
sh'aspunã hala
greauã, s-caftã
agiutor
internatsional, cându
tu vãsilia a lor nu eara tu aradã.
Barba, cari tu 1990 bãgã thimealjili ti lucãrlu deadun anamisa di sutsatili
culturali dacoromâni shi macedo-romani, tsi eara nafoarã di sinurli ali
Românie, andrupã apruchearea ca membri ali organizatsie FUEV nu
mash a armãnjilor, cã shi a sutsatilor daco-romãni, cari, tamam ca
atseali armãneshtsã, nu avea nai ma njitsli ndrepturi culturali. Easti
zborlu ti ,,vlahilji" di Timoc, cunuscuts cu numa românj timocenj (Tu Sãrbia
di tu Datã) sh-di romãnjilji dit Vãrgãrie.
Barba fu prezentu prit ,,Uniune" sh'la tuti organismili a Consiliului ali
Europã pi aestã temã, la Strasburg, Viena, Paris, Copenhaga, aprãftãsindalui
s-bagã armâna pi harta-a limbilor, tsi lipsescu avigljati, la pozitsia 23, tu
ZBORLU A NOSTRU 17
arada a ,,Statutlui mutrindalui avigljarea a minoritãtslor" (dit interviulu loat
di L. Cernat tu arada a Convorbirilor ,,La Românul" tu alunar 1991).
Prit aesti ligãturi niacumtinati cu Adunarea Parbamentarã sh'cu Consliul
ali Europã di Strasburg, Barba fãtsea cãftãri niacumtinat ti catandisea
lãhtãroasã a armânjilor, a curi limbã easti tu piricljiul ta s-chearã, cãtse nu
au sculii, bãserits, mass-media etc.
Cãndu Parlamentul ali Europã li mutri cãftãrli di aprucheari tu Uniunea
Europeanã ali Albanie sh'ali Ripublicã Macedonia, Barba andrupã (prit
,,Uniunea") cã aesti s-hibã aprucheati cãt cama ayonja, atsea turlie cã
armânjilji, cari bãna tu aesti dauã
stati, s'poatã s-hibã agiutats
economic, politic sh'cultural, ama s-
lã hibã asiguripsiti di partea a statilor
a lor, idyili ndrepturi di cari s-hãrsea
shi alanti populi cari avea agiumtã
majoritari.
Tu 1994, aprãftãsi s-cãndãseascã
delegatsia parlamentarã di Strasburg,
cari s-dutsea tu meslu apriiur Ohrida,
s-lja ligãtura cu sutsatili a Armânjilor
dit Ripublica Macedonia, iu deapoa
10 delegats armânj shi spusirã
catandisea multu greauã.
Meslu mai a idyiului an, Barba
pitricu prit ,,Uniune" unã delegatsie
di 10 insh Strasburg cu un memoriu,
prit cari cãftã, s-hibã examinatã
problema-a armânjilor tu unã adunari
plenarã a Parlamentului ali Europã,
tsi meatri lipseashti s-hibã loati ti limba sh'cultura armãneascã. Bãgã zori shi
aprãftãsi s-lã da hãbari shi s-cãndãseascã delegatsiili parlamentari la
Strasburg a atsilor shasi stati europeani cu limbi neolatini (Franta, Italia,
Portugalia, San Marino, Spania, România) s'ndreagã deadun pripunirea di
rezolutsie cari poartã numa a protlui tsi bãgã semnul. Ashi s-amintã
,,Rezolutsia Ferrarini".
Ion Cristofor, tu un articol dit ,,Tribuna" di Cluj-Napoca nr. 39 dit
23.09.1996, nyrãpseashti ,,Nipricunuscuts ca minoritati lingvisticã, nu au
shcoljiuri, bãserits, revisti shi jurnali tu limba maternã, fãrã posibilitatea ta
sh'ufiliseascã tu dunjeauã limba, armânjilji suntu minoritatea naima
18 ZBORLU A NOSTRU
trãnjipsitã dit unã Europã multiculturalã tsi easti pi cali ta s-facã unã.
Ciudia featsi cã tu Parlamentul European di Strasburg, atsel tsi u-spusi
catandisea greauã a întreagãljei romanitati suddunãrenã s-hibã un italian,
Giulio Ferrarini, ni cã s-hibã un român. Dealihea easti sh'cã rezolutsia
Frerrarini, simnatã di atseali shasi stati europeani cu limbi neolatini
(Frantsa, Italia, San-Manino, Spania, Portugalia, România) fu adratã cu
furnjia a cilstãserlor pi cari Uniunea trã Limba shi Culturã Aromânã di
Freiburg (Germania) li featsi, biricheavits a gaeretslor pi cari
prezidentulu a aishtei, axizitlu profesor dr. Vasile G. Barba, li adarã cu
unã ti-anami energie sh'cu mari pidimo. Orighinar dit Pindu, hiljiu a
unlui dascalu vinitu ta s-bãneadzã dupu protlu polim mondial tu Cadrilater,
profesorlu Barba ari tuti hãrli shi tãpãrli morali a strãaushlor a lui, a
atsilor, pi cari un cãlãtor occidental, L. Heuzey, îlj luyursea 'unã farã di her'
".
Dupã trei anj di colaborari a ,,Uniuniljei" (dimi a profesorlui Barba
personal) cu parlamentarlu Lluis Maria de Puig sh'cu Comisia Culturalã a
Consiliului ali Europã, cumãndusitã di lordul bnitanic Russel Johnston sh'cu
secretarlu a aishtei comisie, portughezlu Joao Ary, ,,Recomandarea
1333/97" inshi tu videalã tu 24 di cirishar 1997.
Prezidentul di tora ali Adunari Parlamentarã a Consiliului ali
Europã, Lluis Maria de Puig, tu ,.Contributsii la omagiul domnului Vasile
Barba" dit 12.02.2008, nyrãpseashti ntrã altili:…,,Haristusitã macsus a
domnului Barba, di agiumshu s-mi meastic tu istoria sh'prezentul a
Armânjilor, shi-lj si pricadi a lui, cã aprãftãsim, tuts deadun, s-adrãm tsiva
ti asiguripsearea a yinitorlui a lor.
Noi lom parti la unã priimnari - pi hiotea a chirolui, prit adetsli, cultura
sh'bana a aishtor oaminj - cari suntu tu idyiul chiro, idyea cu alantsa ama shi
extraordinari, cari azvimsirã tuti griutãtsli ali istorie, di s-integrarã acut
totalui tu sutsiitãts sh-culturi, tsi prota lã eara xeani, ma cilãstãsirã s-alasã
shi dit torlu a lor.
Noi lom parti la unã alumtã - nai ma musheatã alumtã - cari easti
irinjaticã, sh'cari cilãstãseashti s-tsãnã tu banã unã aveari prit limba, adets,
cãntitsi.
Noi lom parti la unã cauzã - atsea ti tsãnearea tu banã, multi culturi tu
Europa, tsi chirurã icã suntu pi cali ta s-chearã, atsea di dutseari ma largu a
unui sistem pluralistu di yishteri culturali, di cari tsãni stabilitatea a
continentului a nostru.
ZBORLU A NOSTRU 19
Tu tut chirolu a aishtei priimnari prit oceanlu di informatsii sh-mãrturii,
tsi li-adunai cu scupolu cã raportul ti armânj s-aibã un maximum rezultat
dinintea a institutsiilor europeani, domnul Barba eara ti mini ca un capidan.
Prit experienta a lui shtiintsificã sh'prit mutrita a lui di istoric informat,
el nj-agiutã sã u duc pamporea prit apili mintiti a Balcanjlor.
Prit cãrtsãli a lui, lucrãrli a lui sh'prit tritsearea tu revistã a limbãljei shi
a culturãljei a armânjlor, nãsu-nj dishcljisi nãi orizonturi.
Prit minduita a lui universalã, excluzândalui itsi sectarismu nationalistu,
prit turlia di mutreari sh-lucurlu hãirlãtic tru tuti studiile, tsi li nchisea sh-
adra, nãsu-nj dishcljisi unã lumi
nauã, di mi ascumbusi tu
cercetari, s-mutrescu dit altã
videalã statili bãnati traditsional
di armânj.
Shi prit uminilja a lui, prit
vrearea shi filotimia a spiritlui
a lui, mi featsi s-mi adun cu
oaminj ti-anami/extraordinari,
cari nj-armasirã sots ti tutã bana.
Mini-lj pricadu multu di
multu shi ampartu tutã tutã pricunushtearea, tsi u-amintai ti njca a mea
contributsie trã apãrarea a cauzãljei a armânjlor shi a alãntor minoritãts dit
Europa.
Ti atsea, domnule Barba, vãrnãoarã, nu-ari s-vã agãrshescu".
Iara secretarlu ali Comisie di Culturã a Consiliului ali Europã, Joo Ary,
tu cartea a lui di pãryurii dit 28 di brumar 2007, nyrãpseashti ntrã altili: "tu
chirolu di ndridzeari a raportului prezentat di Domnul de Puig, tu ligãturã cu
limba sh'cultura armâneascã, tsi nã-agiutã multu prit colaborarea a
profesorului Barba, fui martorlu a vreariljei a lui ti apãrarea a limbãljei
shi a culturãljei a lui, unã vreari tsi nu slãghi ici. Ti furnjia a vreariljei a
lui, aprãtãsim s-pãrãstisimu un raportu, cari azã fatsi parti dit istorie".
Profesorlu dr. J. Constantin Drãgan lj-anyrãpseashti di Milano tu
11.07.1997: "Nvetsu cu harauã, cã ahurhita a mea dit anjilji '50 mutrindalui
apruchearea-a armânjilor shi asocierea-a lor tu alumta ti scutearea tu
videalã a ndrepturlor culturali sh'lingvistitsi tu multi stati, sh-aflarã
hãirea ti furnjia a lucurlui a Vostru, cari spusit giuneatsã tu aestã
alumtã. - Mi hãrsescu voi sã spun cã pot s-vã pitrec hiratimatli a meali ti
aestu amintaticu prit votarea cu tuti voturli pãn di un a Parlamentului
European, cari caftã sh'ali Gãrtsie s-tinjiseascã ndrepturli a armânjilor."-
20 ZBORLU A NOSTRU
Profesorlu Drãgan ãlj deadi mari agiutor ti editarea a revistãljei ,,Zborlu a
Nostru", cu tipusearea a ljei shi pitritsearea cu poshta ma multsã anj, acã nu
s-misticã tu atseali tsi li-nyrãpsea tu revistã. Cari lucrã cu Barba, shtie, cã nu
s-alãsã influentsat di vãrnu, revista dit prota sh-pãn tu atsea dit soni yramã
u-aspunea minduita a lui. Alj si cãdea al Barba s-hibã agudit ti colaborarea a
lui cu aestu profesor, i naca a profesorlui Drãgan ãlj si cadi haristuserli a
noasti a tutãlor, barim deapoa, post mortem?
Ntimilje sum avigljarea a Universitatiljei di Freiburg sutsata culturalã
,,Uniunea trã Limba shi Cultura a Armânjlor" (ULCA) tu 1985, prit cari
deadi semnul di nai ma marea simasie, mutrindalui idyiul scupo,
ridishtiptarea shi crishtearea a limbãljei sh-ascumbusearea a fortsilor
culturali armâneshti. Prit tut lucurlu dizvãrtit cu ULCA, Vasile Barba, tu

harea di prezidentu, s-hãrsi di lucurlu deadun shi agiutorlu a sutsatilor

armãneshtsã (dit Europa, USA shi Australia), afiliati la ULCA shi macsus
andrupãmintul di la AFA (Sutsata a Armãnjilor di Frantsa), cumãndusitã di
ing. Iancu Perifan.
Stiintsific shi organizatoric, ULCA s-hãrsi tut chirolu di agiutorlu a
romanishtilor germanj. Lu-agiutã macsus prof. Rupprecht Rohr di la
Univesitatea di Mannheim, prezidentul a protlui congres internatsional a
armânjilor, tsi s-tsãnu Mannheim. Profesorlu Rohr cilãstãsi el ishish ti limba
sh'cultura armâneascã, scoasi un tom di ,,Studii etimologhtsi di zboarã
ZBORLU A NOSTRU 21
armãneshtsã", un dictsionar shtiintsific di ahãndusimi, lucrat minutish sh-cu
axie, tsi lu-dutsi ma largu sh-tu aestu chiro.
Altu tsi lu-andrupã niacumtinat sh'hãirlãticu fu prof. Hans-Martin
Gauger di la Universitatea di Freiburg, prof. Rudolf Windisch tut di la
Universitatea di Freiburg, iu ULCA tsãnu 4 dit atseali 5 congresi, andrupãti
macsus sh-di Seminariili di Romanisticã di la Universitãtsli di Tubingen,
Bamberg, Heidelberg, Rostock, prof. Thede Kahl di Viena cu lucrãri avuti
di cercetãri mutrindalui limba sh'cultura armãneascã, cari deadun cu prof.
Maria Bara apridusirã
,,Micul prints di
Saint Exuperi, unã
cãrticã tsi easti vrutã di
njits sh-ma mãri, ti unã
ghivãseari msheatã tsi va
s-dzãcã unã dealihea
carti di limba
armãneascã, marli
istoric, prof. Max-
Demeter Peyfuss di la
Universitatea di Viena,
hiindalui specialistul di
frãmti tu problema
armãneascã, cari andrupã niacumtinat tuti activitãtsli cu caractiru shtiintsific
shi organizatoric ale ULCA, Nacu Zdru dit America prit ,,Frândza Vlahä" fu
un agiutor moral vãrtos, tsi s-alumtã ti idyilji scupadz cum shi Barba, etc.
Aestã arãdãpseari spuni mash ndauã exempli, tsi li cunoscu mini, ea caftã
ma largu shi adãvdzeari.
Tu 1995 sh-lãrdzi lucurlu, cu timiljiusearea-a ,,Centrului European di
Studii Aromâne" sum avigljarea a Universitatiljei di Freiburg, ti a curi
Consiliu Shtiintsific aprãftsi s-amintã tu harea di membri tsintsi profesori
universitari germani, easti zborlu ti: profesorlu Rupprecht Rohr, profesorlu
Rudolf Windisch, profesorlu Johannes Kramer, profesorlu Wolfgang
Dahmen, ncap cu profesorlu Hans-Martin Gauger di la Universitatea di
Freiburg, tu ipotisea di prezidentu a ,,Consiliului Stiitific" a ,,Centrului".
Ashi, conferintsili tsãnuti agiumsirã pi naima analtã scarã shtiintsificã,
colaborândalui prit prof. Kramer sh-cu ,,Atlaslu Lingvistic" german, cari
lucreadzã di multsã anj cu tinje ti limba armãneascã.
Tu 1995 bãgã thimealjili ali ,,Bibliotecã Armãneascã", goala bibliotecã
di aestã turlie dit tutã Europa, iu profesorlu Barba, cu vrearea shi uspitsãlja
22 ZBORLU A NOSTRU
tsi ashi cum sã shtie u spunea, apruchea cu inima dishcljisã len turlii di
cercetãtori di literaturã, folclor, lingvisticã, di arti etc., studentsã icã
profesori, oaminj di shtiintsã di iutsido, ti videarea-a materialililor. Ashi ,,s-
dishcljisi unã njicã bibliotecã armãneascã tsi s-dezvoltã tu un
importantu tsentru spritual".
Ti crishtearea-a materialilor a bibliotecãljei, tra s-hibã pitricuti la
armãnjilji dit tutã lumea, Barba ritipusi diznau tu editura ,,Zborlu a nostru"
tu 1988 cunuscuta ,,Gramaticã aromânã" al Mihai Boiagi, tsi inshi Viena tu
1913, prota gramaticã armãneascã, unã carti tinjisitã di Eminescu, tu un
chiro, cãndu tu România nica s-nyrãpsea cu alfabetlu cirilic sh-nica nu eara
ndreaptã unã gramaticã.
Tu aestã editurã scoasi, ahãt cãt putu ,,Caiete literari" tu limba

armãneascã - 6 volumi di poezie sh'di proza, volumul I a romanlui ,,Sirma"

di Sterie Guli, hiindalui protlu roman tu limba armãneascã - un documentu
lingvistic autentic, tsi spuni tu unã avutã limbã unã zuyrãpseari a banãljei dit
unã hoarã armãneascã sum tehnoredactarea ali Andreea Wisoschenski. Avea
tu plan sã scoatã shi volumlu II a idyiului roman, cum shi multi alti
manuscrisi di mari simasie, di cari lipseashti s-aibã ngãtan ma largu shi
nicurmatslji a lui colaboratori tiniri, Andreea Wisoschenski, Daniela
Marzavan, Elena Mantsu, Elena Pala, etc., cari cu vrearea a lor di tiniri
ZBORLU A NOSTRU 23
dizvãrtirã unã activitati yie la ,,ULCA", la "CESA", la Biblioteca Aromânã
cum sh-la revista ,,Zborlu a nostru", hiindalui di mari agiutor ti Barba.
Dit veara-a anlui 1986 ahurhi s-ndreagã la universitãts germani
,,Cursurli di Vearã" tu chirolu di vacantsã, trã tinirlji armãnj dit Balcani, cari
yinea cu harauã s-ascultã un ,,Cursu di Limba, Literatura shi Culturã
Armãneascã", atsea tsi tu statlu a lor nu putea sã s-facã. Barba avu ngãtam
totna cã presa germanã sã spunã, cã ahtãri cursuri nu s-aproachi tu statili, tu
cari armãnjilji suntu autohtonj.
Tu 1991, Barba ,,nchisi lucurlu ti timiljiuseari Redactsia Armãneascã di
la Radio România Internatsional", nyrãpseashti Tashcu Lala pi internet, cari
deadun cu Aurica Piha - tiniri cu hari shi mirachi, lucreadzã cu hãiri,
scutsãndalui tu videalã ,,Boatsea-a Armãnjilor", fãrã di cari bana di cafi
dzuuã a armãnjilor nu sh-ari noimã.
Atseali 5 congresi internatsionali spun nica na oarã calitãtsli
organizatoritsi extraordinari al Barba. S-tsãnurã tu aada a nãscãntor
universitãts germani, Mannheim 1985, Freiburg tu 1988, 1993, 1996, 1999.
eara tsãnuti pi un analtu nivel shtiintsific, di itia ca eara vinits la congresi
multsã oaminj di shtiintsã, profesori universitari cu anami: profesorlu
Rupprecht Rohr di la Universitatea di Mannheim - prezidentul a Protlui
Congres a Armãnjilor tu 1985, profesorlu Max Demeter Peyfuss, di la
Univesitatea di Viena, a curi zbor angrica multu la congresi, la congresi,
hiindalui autorlu a cunuscutãljei lucrari ,,Chestiunea Aromâna",
academiceana prof. Matilda Caragiu-Mariotseanu, specialista di frãmti ti
problema a spuneariljei avdzarea a limbãljei armãneascã, avãndalui lucrãri
consacrati tu aestã dumeni, a curi prezentsã shi macsus colaborari valoroasã
sh-pi lungu chiro fu di mari importantsã ti cauza armãneascã, tut ashi shi a
profesorlui Nicolae Saramandu, profesorlu Vasile Arvinte di la
Universitatea di Iasi, profesorlu Hans-Martin Gauger, di la Universitatea di
Freiburg, cari totna fu agiutor la tuti actsiunjli al Barba, profesorlu Paul
Miron shi profesoara Elsa Lüder tut di la Univesitatea di Freiburg, marli
lingvistu di la Universitatea di Tubingen, profesorlu Coseriu, profesorlu J.
Nandris di la Londra, profesorlu Ciufecu Aurel - organizatorlu a congresilor
shi a minariljei armãneascã dit USA cum shi profesorlu Tiberius Cunia -
,,Coresi" a Armânjilor, cunuscutlu profesor Cicerone Poghirc di Paris, marli
istoric romãn, profesorlu Gheorghe Zbuchea di Bucureshti, profesorlu Milan
Vancu, profesorlu Zoran Plascovici shi profesorlu Momcilo Savici di
Belgrad, profesorlu J. Constantin Drãgan di Milano, profesorlu Gheorghe
Carageani di Roma, armatorlu Steryiu Samara, nicurmatlu patriot shi marea
nãdie mutrindalui yinitorlu a cauzãljei armãneshtsã. Multu livendu la
24 ZBORLU A NOSTRU
aproapea tuti congresili cum sh'la multi alti activitãts al Barba eara sotslu,
anduphistorlu shi nãpoi sotslu a lui di alumtã chiro di dzãts di anj, Iancu
Perifan.
Mi fac pishmani cã nu pot sã u zuyrãpsescu aestã imaghini completã tu
aestu plan.
La receptsiili tsi li dãdea primarlu a cãsãbãlui, tu dishcljideari, la
congresili di Mannheim shi Freiburg, daima eara cãlisitã shi presa, tsi fãtsea
cunuscut tu lumea tutã aestu evenimentu.
Dosarlu cu corespondentsa al Barba cu scupolu ti organizarea a protlui
congres internatsional ti limba sh'cultura-a armânjlor, cari s-tsãnu
Mannheim, easti tu un volum cu multi frãndzã. Ma tricui prit el, nj-adush
aminti di tuti frimtãrli, di cilãstãserli mplini di emotsii ti aestu evenimentu,

di canda-lu ved shi bunlu a lui sots, profesorlu Tiberius Cunia di la

Universitatea Syracus dit America, (di la cari nchisi ideia ti organizarea a
congresilor), cari la zboarãli al Vasile cã ari naeti s-ndreagã un congres
internatsional la Universitatea di Mannheim, lj-apãndãsi: ,,Ama tini shtii, tsi
va s-dzãcã organizarea a unui congres internatsional la unã universitati?!" -
Rezultatlu easti cunuscut, spusi mari vazi tu tutã lumea, di sculã mãri dãldzã
shi u featsi cunuscutã mira a armãnjilor tru tutã scara, nu mash tu Germania
sh-tu Europa cã sh-tu tutã lumea. Yinea participantsã la congresi dit tuti
ZBORLU A NOSTRU 25
pãrtsãli a lumiljei, tiniri shi tu ilichie la aesti evenimenti culturali sh-
natsionali, mplini di harauã ti armãnj. Tu presa germanã s-nyrãpsea multi
articoli: "Un popul tsi vãrnu nu lu-avea cunuscutã".
Un zbor di pricunushteari voi sã spun aoa tu numa a ljirtatlui nicuchir a
meu la tuts sh'multsãlji a lui colaboratori, cari lu-andrupãrã tru tuti
actsiunjili a lui, cafi un cãtu putu cu putearea materialã shi spiritualã. Vã
asiguripsescu cã spusi mari vreari ti tuts colaboratorljii, sh-avea
mirachi tu minutili dit soni a banãljei a lui, nica shi s-lã nyrãpseascã, la
cafi un ahoryea, ta s-lã haristuseascã ti gaeretea a lor, s-lã da curayiu,
ta s-nu dãnãseascã s-ducã ma largu pira a limbãljei di dadã. Lu-agiutarã
ahãntsã tiniri tu lucurlu cu organizarea ti durnjari shi measã trã oaspits etc.
Un rol ahoryea lu-avu aoa inginerlu Yiani Mantsu, ordonat, tinjisitu shi
hãirlãticu, om di pisti tru itsido lucru.
Dealihea, ca aesti congresi s-agiungã la scupolu bãgat tu plan, dimi s-
aibã aprucheari tu arada a oaminjilor di shtiintsã di elitã, agiungãndalui
aestã turlie pãnã la naima mãrli institutsii ali ,,Europã", shi nu itsido di
boatsi vrea sh-afla ecoulu, cãlisearea lipsea s-hibã faptã di unã institutsie cu
anami, cum fu Universitatea di Freiburg, cari lj-ahãrdzi a profesorlui-invitat,
Barba, sãlijurli di curs, laboratoarili fonitsi, cantina etc. Tu cartea a lui dit
03.08.07, rectorlu lj-asiguripseashti al Barba, cã Universitatea di Freiburg
,,va s-cilãstãseascã ma largu cu tut tsi poati ta s-aibã ngãtan integrarea a
limbãljei shi a culturãljei armãneascã tu patrimoniul cultural european".

Tutunãoarã cãlisearea lipsea s-hibã faptã di un om cu anami, cari s-

ascumbuseascã tuts oamnjlji di shtiintsã, cu asiguripseari ti lucurlu tinjisit
shi nivelu shtiintsific a congreslui, atsea turlie cã rezolutsiili a congresilor
sh-aibã vazea pripusã.
Tsi turlie di om eara Vasile Barba? Tsi lu-caracteriza?
Cãftarea, cã initsiatorlu shi organizatorlu a congreselor s-hibã un om cu
anami, Barba u tinjisi con brio: ,,.. .Lucrãrli tipusiti eara multu aprucheeati
di specialishtilji dit vãsilie shi dit xeani, hiindalui recenzati shi ufilisiti ca
materiali bibliografitsi ti elaborarea a nãscãntor lucrãri di specialitati. ...
Cursurli universitari tsãnuti di prof. V.Gh. Barba era cadealihea acti di
culturã, un izvur nisicat di shteari cu caractiru economic, cu scupolu ta s-
creascã, simfunipsitor, pregãtirea profesionalã a inginerlor dit industria-a
lemnului", nyrãpsea atsel di ma nãinti studentu a profesorlui Barba shi
actualu profesor dr.
26 ZBORLU A NOSTRU
Joan Curtu, shef di catedrã la Universitatea di Bra_uv. Dit 1972 Barba
fu membru tu Sutsata a Oaminjilor di Shtiintsã dit Romãnia. Tu 1974 lo
,,Diploma di tinjie
Joan Curtu, shef di catedrã la Universitatea di Brasov. Dit 1972 Barba
fu membru tu Sutsata a Oaminjilor di Shtiintsã dit Romãnia. Tu 1974 lo
,,Diploma di tinjie" a Ministerlui ali Economie Forestierã di Bucureshti
ti ,,activitati shtiintsificã hãirlãticã" , easti cetãtsean di tinjie a
Municipiului Cluj-Napoca shi a cãsãbãlui Bicaz, easti membru di tinjie la
ma multi sutsati culturali macedo shi daco-române.
Barba sh-lo licentsa la Facultatea di Dreptu a Universitatiljei di
Bucureshti tu anlu 1940 ,,cu mãrdzeali albi shi elogii", sh-featsi doctoratlu
tut aclo tu shtiintsili politico-economitsi tu 1942 cu tema ,,Renta ricardiana",

tut cu ,,mãrdzeali albi shi elogii', shi, ma vidzu cã teza-a lui nu fu aprucheatã
di regimlu comunistu, cãtse nu eara uidisitã dit videalã politicã, adrã doilu
doctorat, pi unã tema dit economia concretã: ,,Custuserli di productsie tu
combinatili di industrializarea a lemnului". - Si pisti un ahatri om sã s-arucã
nipistipsearea tu tsi mutreashti pregãtirea a lui profesionalã, cã ghio taha fu
inginer forestier, cã ari predatã economia politicã shi marxism-leninismul, el
cari eara un di putsãnjilji profesori umiversitari, cari tu chirolu di
ZBORLU A NOSTRU 27
trãnjipseari a comunishtilor nu fu membru a vãrnui partid shi nitsi a
Partidlui Comunist. Cum s-nu dai apandisea la ahtãri stepsuri ?!
Aestã întribari nj-u-am bãgatã ahãnti ori, ama nu mi mintiiu, cãtse nu
vrui sã scot moeabets, cari nu vrea lu-arisea nicuchirlu a meu. El nu dipusi
la ahtãri lucri lãvoasi, tatãl a lui shi-anvitsã taifa, s-alasã nanãparti
lãschili.
Plãcãrsescu ama sã u spun nica unã oarã antribarea, tsi u bãgã Ion
Cristofor tu ..Tribuna" nr. 35 (28 di agustu - 3 di yismãciuni 1997), tu
interviulu tsi lu-deadi a
poetãljei Kira Iorgoveanu-
Mantsu: ,,Mi minduescu
cadealihea la tinjisitlu
Vasile Barba, cari Freiburg
editeadzã unã publicatsie
armãneascã shi easti
prezidentul a 'Uniuniljei di
Limba shi Cultura
Aromânã'. Cum luyursits
cã tu nãscãnti publicatsii
dit vãsilie lu-agudeashti
cu ahãntã prishcãvilje?"
Apandisea a poetãljei - unã
colaboratoari niacumtinatã
a revistãljei, cari agiutã
multu ti crishtearea a
limbãljei armâneascã prit
poeziili ("Steauã di dor"
etc.) ama sh-prit proza a ljei
("Pirmithi di sum aumbra
cupacilui" etc). deadun cu
nicuchirlu a ljei, Yiani
Mantsu, sã spusirã
agiutoarili cu naima marea
pistusini tu lucru, ti Barba, anj arada, sh-tsi loarã parti la congresi shi alti
actsiunj, eara daima ningã elu iu nchisea sh-lu agiuta - eara: ,,ti amãrtie, ari
multsã ahtãri intelectualj armãnj, ti cari activitatea a profesorlui Barba
easti "i n c o m o d a"/"c ã r t e a s h t i".
Tu articolu ,,Un popul, unã cauzã, un om", Ion Cristofor nyrãpseashti:
,,... armãnjlji aflarã tu persoana a profesorlui Vasile G. Barba, savantul shi
28 ZBORLU A NOSTRU
omlu di actsiuni, pi un dit naima livendzãlji avigljitori ti cauza a lor, ti
ndreptul ta s-armãnã tu banã. Ti atsea aguderli a nãscãntor gazetari xenj icã
autohtonj cari nu lu-strãxescu, nu va s-poatã sã-lj curmã calea tsi u nchisi ti
planlu a lui: alumta ti armãnearea tu banã a armãnjlor shi a limbãljei a lor,
tsi suntu parti ( "lilici" cum spunea ljirtatlu) a yishteariljei culturalã
europeanã, tu "Tribuna - Cluj" Nr. 39 dit 23.09.1996 (28 yism. - 5 sumedru
1996).
Barba totna u spunea cãndãsearea dit ahãndusimea a suflitlui a lui, el
totna sã spunea tinjisitu. Vãrnãoarã nu zbura ti arãu, pi dinãpoi vãrã om, sh-
avea loatã ca borgi sh-avea totna curayilu, s-lã spunã a oaminjlor dininti
minduita a lui, di nãscãnti ori eara cama sertu andicra di oaminjilji cu cari
zbura, sh-di aestã furnjie sh-avea shi multsã dushmanj. Ashi cum u-am
spusã, nu voi sã-lu scot
nicuchirlu a meu ca sãmtu,
eara sh-el om, ,,errare
umanum est", alãtusea shi el.
Ntrã altili lã spunea a
armãnjlor, ta sh-alãxeascã
numili slavizati, fãrã s-aibã tu
videalã znjiili ti atselj oaminj
shi fumeili a lor, tu dzãlili a
noasti, cãndu stihiolu a
shomajlui lãhtãrseashti lumea
tutã. Andicra di Dina Cuvata - cari eara un di colaboratorlji a lui cu mari
pisti, cãtse sh-avu naetea, nica shi sã-lu lja Freiburg, - lucru tsi nu putu sã-lu
facã di furnjia a griutãtslor materiali - nu-avu ndriptati, lu-cutuyursi sertu,
cãtse shi-apãrã Macedonia etc. S-pari, cã Vasili ascãpã dit videalã, cã sotslu
a lui, Dina, eara sh-el armãn, idyealui patriot ca el insushi, cu njclu
adgheafur, cã patrida a lui nu eara România, cã Macedonia. Ama Vasile lji-
spusi al Dina ndreptu, dininti, tut tsi avea ti spuneari, fãrã sã-lu-cãrteascã,
cari aljiumtrea, s-himãsi cu zboarã nitinjisiti, ti nipistipseari. Ama, escu
cãndãsitã, cã cu chirolu s-featsi pishmani ti nyrãpserli niminduiti, arcati fãrã
giudicatã shi va s-bagã tu inimã vrearea a sotslui a lui, Vasile, cari tu dzãlili
dit soni a lui s-mindui la alumta a lor deadun sh-mi pãlcãrsi sã-lj pitrec
minduerli/urãrli a lui naima buni, cã tsãnu multu la Dina shi sã-lu
plãcãrsescu s-nyrãpseascã tu unã limbã armãneascã, avutã, musheatã, ashi
cum u spusi axizearea aestu artistu cu hari tru tuti poeziili shi proza-a lui, ti-
anãmãsita apridutseari a ,,Iliadãljei", cari lu-hãrsi, Vasile, pãn di mardzinã,
,,Sârmânjitsa" etc., etc. shi s-li tipuseascã tuti, ta s-nu s-chearã prit saltari, s-
ZBORLU A NOSTRU 29
hibã ghivãsiti shi cunuscuti, cãtse suntu yishteri di asimi ti tutã fara, s-ducã
ma largu alumta ti armãnami, ashi cum u featsirã elj dolji anj arada.
Bunlu a lui sots sh-di alumtã, Iancu Perifan, eara agiutorlu a lui naima
vãrtos, hiindalui nicurmat tu lucru, ti problema armãneascã prit sutsata a lui
AFA shi revista ,,Trã Armâname", tsi u-tsãnea ligãtura cu Papanace tu
problema armãneascã nica sh-ninti di s-mutã Vasile, Freiburg. Iancu vini la
tuti congresili ndreapti di Barba, fu ningã elu tu multi activitãts, di multi ori,
Strasburg. Alj pitritsea tu chirolu dit soni pulji/timbrili, Barba lu-adutsea
arada sã-lji scoatã tu videalã axizerli, ma multu acã Iancu nu aprãftãsi s-
lucreadzã tamam dupu urnechea al Barba, cari multi ori nu lu-arisea, cãtse
videa purtatitsi niuidisiti, alichearea a niscãntor cãrtsã tsi nvirina, zboarã cu
grita ma ptsãnu uidisitã etc. Tu dzãlili a lui dit soni, Vasile lj-pitricu shi-al

Iancu urãrli cu tutã inima shi haristuserli ti tut agiutorlu tsi-lj lu-deadi,
plãcãrsindalui, aestu sots di tutã bana, s-agãrsheascã tuti atseali tsi cãrtea,
shi s-tsãnã minti mash lucãrli musheati, bãnati cu el tu ahãntsã dzãts di anj
musheats shi s-ducã ma largu alumta a lor nchisitã deadun di ahãntsã anj.
Sponsorizãrli di la sots shi oaminj xenj, Barba li loa cu niheamã
ndirseari. Aljiumtrea, agiutorlu di la familia-a lui, frats, surãri, taifã sh-
nipots, lu-luyursea cã easti tu aradã. Shi-lj cãfta naima multu atselj, la cari
tsãnea naima multu, cãtse, vahi, luyursea, cã sh-elj lipseashti sã spunã idyea
vreari ti el shi s-adarã sh-elj ti nãs itsi curbani.
Ashi s-featsi sh-atumtsea, cãndu lipsea s-fugã dit Germania cu lucurlu
sh-alãsã a taifãljei a lui tuti problemili greali cu sotslu Hristu Cândroveanu,
cari avea vinitã Freiburg ta s-yitripseascã tu spital, ama avea viza bitisitã, tsi
va s-dzãcã shi asigurarea di lãngoari ti unã internari tu spital tu xeani, iu
taifa al Barba cãtu avea vinitã sh-nu avea casã nica, nu avea ndreapti nitsi
30 ZBORLU A NOSTRU
dosarili a lor ishish, nu lã vini lishor s-li treacã tuti problemili al Hristu, cu
cari nica nu s-avea nvitsatã sh-deapoa nica shi s-bagã semnul a lor ti
spitalizarea-a unui cetãtsean xen. Un zbor di cutuyurseari s-dzãtsem /di
reprosh di partea a taifãljei ca nu fu aileacu sh-nu avu ngãtan ti lucãrlu a lui,
vahi lu-cãrti Hristu. Ama ti aestã s-arucã zboarã nitinjisiti al Vasile? S-
poati ahtari lucru, dupã tsi Hristu, cu aestã furnjie fu yitripsit tu spital shi
agiutat cu hãiri, cãndu aoa nu pãlti nitsi un pãrã shi dealihea cã vãrnu dit
fumealja al Barba nu-lj cãftã s-pãlteascã vãrã pãrã ti pidimolu cu problemili
a lui, el s-agiungã s-pirmituseascã tamam aljiumtrea? Ti nipistipseari! Ma
cãtse de ?! Em nu-lu zburãrã tu unã limbã xeanã, ta s-aibã vãrã
niachicãseari.
Barba, tamam ca un dirijor di orchestrã, cari s-pidipseashti/arucã vreari

cu truplu shi suflitlu ti lucurlu cu orchestra, di caftã a cafi unlui membru a

aishtei idyea vreari, - nu acãtsã tu isapi, cã atselj di anvãrliga era ma frimtats
sh-cu alti mindueri, ta sh-hãrneascã fumealja etc.
Barba eara singurlu, cari tu dzãtslji anj dit soni, di cãndu eara pensionar,
alãsã nanãparti itsi turlii di lucru, shi ahãrdzi tutã putearea mash ti aestã
cauzã.
Ta sã u zuyrãpsescu cama limbid mastea a alushtui om, lipseashti nica
s-adavgu unã njcã spuneari, ama easti semnu, ti cum s-featsi aestu lucru:
ZBORLU A NOSTRU 31
Cându tatãl a meu lãndzidzã greu, lj-aspush al Vasile, cã lipseashti s-lã
pitrec a pãrintsãlor a mei cãti 300 di lei tu mes. ,, Nu, nu lã pitrets 300 di
lei," - a njeia-nj ngljitsã sãndzulu tu vini - ,,va lã pitrets a pãrintsãlor a tãi
cãti 500 di lei tu mes!" - ti mini fu un di sticurli di oarã cu naima marea
harauã tu bana a mea: ashi putui sã-nj-agiut, sã-nj hãrsescu pãrintsãlji
lãndzidz, tu mari ananghi, shi tutunãoarã s-ved confirmarea, cã omlu di
ningã mini ari unã inimã di malãmã.
Un lucru greu fu nisimfunizarea namisa di seamnili grafitsi a alfabetlui
a limbãljei armãneascã shi posibilitãtsli di atumtsea a computerlor.
Cãndãsitu di bunlu a lui oaspi, Tiberiu Cunia, Barba cilãstãsi s-aflã calea
naima bunã. Sh-cãtse tut minduia cari di aesti cãljiuri s-acatsã shi nica shi
alãxi cu chirolu nãscãnti seamni grafitsi, s-poati sã-lj si caftã giueapi/s-hibã

cãtuyursit? Sh-unã profesoarã, specialistã ti limba armãneascã, lucrã deadun

la aestu alfabet, fu simfunã cu el, scriindalui unãoarã un textu cu aesti
seamni, ma deapoa li alãsã. Easti tsiva arãu tu aestã? Tuts oaminjilji di
shtiintsã cerceteadzã? Tuts oaminjilji di shtiintsã cerceteadza, acatsã vãrã
cali, caftã, pãnã u-aflã ceareia tu bitisitã. Alexandru Gica, un tinir multu itru,
cu minduita limbidã shi corectã caftã sã-lj aflã explicatsii, scuze al Barba, ca
hiindalui ,,aromân safi".
32 ZBORLU A NOSTRU
Mini ama, voi sã shtiu, cãtse lipseashti s-hibã cutuyursitu? Nitsi barim
cã nica mindui cearei ti seamnili grafitsi, sh-nitsi cã fu pi dauã, a curi s-alasã
biblioteca, nitsi ti frimtãrli a lui mutrindalui statutlu di minoritar tu România
sh-nitsi cãtse putea sã zburascã cu cafi sots di alumtã tu ,,limba" a lui, di-lj
cãfta cu vreari shi tinjie. Atumtsea cãtse ?
El cãfta niscãnti ori s-nu da unã apandisi orlea-zorlea
apufusitã/categoricã, cãndu prit harea a lui di diplomat luyursea sh-videa cã
va s-yinã oara ti niscãnti cearei. Nu vrea sã s-leagã, sã-shi lja borgi, ahãt
chiro tsi nu eara sigura ti vãrã lucru, ,,avea hãrli ti temporizari, sã-lu-aibã
ngãtan lucurlu" nã spuni Nicolae Trifon. Ama cãndu agiundzea s-hibã
cãndãsit di unã cauzã, atumtsea loa meatri/pozitsie shi acãtsa calea aleaptã
pãnã tu pãndzãli albi, cu unã apufuseari ahoryea.

Iu zborlu di diplomatsie di arada sheadi ninga zborlu falsitati, shi

arãdeari, lipseashti s-cundiljem, cã nu s-poati s-badz semnul isa anamisa
di diplomatsie shi falsitati icã arãdeari, lipseashti orlea-zorlea s-
cundiljedz, cã ahtãri hãri lj-iara xeani, pãn di mardzina.
Ta s-aprãftãseascã, Barba nu avea ananghi di arãdeari, ma multu, arma-
a lui naima vãrtoasã eara averlu.
Barba fu ncljis di securitati, atsea turlie cã fumealja a lui s-da a statlui
malãma tsi u-avea. Fu prilucrat dzãli arada, ta sã-u-simneadzã colaborarea
cu securitatea. Vasile nu apruche, fu livendu, acã-lj si featsi timbihi, cã va
ZBORLU A NOSTRU 33
sh-chearã ipotisea di profesor universitar. Spusi, cã easti patriot romãn, cari
nu lipseashti prota s-bagã semnul, ta s-ncheadicã itsi insu, cari va arãulu ti
patrida a lui. Ama cara va s-bagã semnul, ta sã-shi tragã di limbã sotslji,
sh-deapoa s-hibã purdot, numata va s-poatã s-mutreascã ntrocljilji a
studentsãlor a lui. Ma ghini s-ncarcã chetsari tu vagoani, sh-tut va sh-
hãrneascã fumealja. Un ofitser di securitati - minduescu cã fu impresionat di
aestu om di caracter - lj-deadi cali, sh-nu lu scoasi di pi ipotisi. Deapoa,
functsionarlu, cari nyrãpsi cãrtsãli di eliberari, lj-spusi cã di ahãntsã anj, di
cãndu easti pi aestã ipotisi, nu avu nitsi un ahtari caz, cã vãrnu tu unã ahtari
catandisi, s-aibã curayilu shi livindeatsa
s-nu bagã semnul.
Cãndu s-dutsea la securitati s-caftã
pashapoartili, ta sh-ducã tutã fumealja tu
xinãtati, mi loa totna cu el. Barba nitsi
atumtsea nu arãdea cãndu spunea cã easti
patriot român, cari nu va shi zburascã ti-
arãu patrida. Eram marturlu a zborlui tsi
lu-tsãnea, giueapea tsi u dãdea, cari era
impresionantã, antimiljatã pi puterea-a
averlui, ti atsea tritsea ma largu cu aestã
cauzã, pãnã di caplu a securitatiljei. Tu
tuts anjlji tsi-lj bãnã tu xeani, el ansãrea ta
s-apãrã shi s-agiutã, anda yinea zborlu ti
România. Eram cu el sh-vidzui ocljilji tsi
mutrea cu mintea a prezidentului di tora a
Consiliului ali Europã, Lluis Maria de
Puig, cãndu-lj bãga multi ntribãri al
Barba s-nveatsã cãt cama multi tu ligãturã
cu România. Nu lo apandisi cã mash
zboarã di alãvdari ti România.
Sh-cu tuti aesti, tu suflitlu a lui, el
armasi niminat, armãn apres.
Prit niapruchearea a lui, ta sã spunã cã easti minoritar, Barba scoati tu
videalã nica nã oarã pi ningã itsrãlja a lui aleaptã, shi tinjia, nialãxearea tu
tuti tsi tsãnu di caracterlu a lui, cari nu putea s-alasã nanãparti sentimentul
ahãndos di patriotismu românescu, tsi lu-cultiva nica dit crehta ficiurami prit
praxea tsi u-avea loatã tu familie di la afendã-su - unã personalitati cu anami
- sh-deapoa tutã bana a lui. Ama prit aestã el nu trapsi mãnã, nu adusi znjie
a farãljei a lui, nica sh-ma multu, el lã zburashti a armãnjlor dit suflit, cari
34 ZBORLU A NOSTRU
pãn tru soni suntu patriots romãnj fideli, idyea cum sh'Barba, ti cari statlu,
nica shi zborlu di ,,minoritar" poati s-aibã unã noimã pejorativã, tsi scadi.
Dealihea, cara nu vrea s-aibã altã cearei ti ascãparea a farãljei a lui,
Barba vrea lu-apruchea shi statutlu di minoritar.
Ama el spusi cã pi armãnj nu-lj-ari agiutatã nitsi un stat ahãtu multu
cum u featsi România, cã elj iuva nu s-duchescu ahãt ghini, la elj acasã,
anamisa di fratslji a lor ma mãri - romãnjlji, shi easti cãndãsitu tutunãoarã,
cã filotimia shi mintiminilja a romãnjlor va-lj cãndãseascã s-lã da a
armãnjlor tuti ndrepturli di minoritari, fãrã s-lã bagã zori sã s-declarã,
dimec, dupã tsi guvernul ali Romãnie, ma s-veadã bãgat dininti s-
aleagã/alternativa, va s-ufiliseascã cu ngãtan shi axizit momentul istoric
uidisit shi nu sh-adarã nãi minoritari, avândalui tu armãnj cetãtseanjilji a lui

naima tinjisits shi vãrtoshi. Cara a armãnjilor va lã si facã licshurãri ti

tsãnearea tu banã shi crishtearea a limbãljei shi a culturãljei a lor tu
România, (ma s-lã si da bursi di studii a nãscãntor tiniri dit statili dit sudlu a
Dunãljei, tsi zburãscu limba armãneascã etc.), aeshtsã va s-poatã s-
ndrupascã multu di multu tsãnearea a identitatiljei tu tuti locurli a lor iu sh-
au arãdãtsina: di la Adriatica la Amarea Lae - shi nu va s-facã tuchearea tu
alanti milets, grets, slavi shi albanezi. Tsi aspardzi aestã ti România? Tu tsi
mutreashti zboarãli di vizionar al Nicolae Bãlcescu tu ligãturã cu armãnjlji
,,aestã farã, cari vãrãoarã va s-poatã s-nã aducã hãiri", nica pot s-
mindueascã shi atselj, cari azã au borgi ti mira a popului român.
Ama a armãnjilor lã cadi borgea, ta sh-caftã ndrepturli, a tutãlor di
iutsido, cu ndriptati, cã easti/au ananghi. Vãrnu nu va s-poatã s-ncheadicã
guvernul ali Românie, s-lja unã apofasi / unã ,,ordonantsã di ananghi" ti
aestu ,,caz atipic", icã parlamentul ,,s-voteadzã un nom", cari s-da puteari a
guvernului s-bagã tu lucru paragraflu 8 ali Recomandari, cari pruveadi
ZBORLU A NOSTRU 35
agiutorlu tsi easti ananghi s-hibã dat ti nvitsarea a limbãljei armãneascã ca
limbã di dadã/maternã shi ufilisearea a ljei tu bãsearicã shi mass-media.
Aestu lucru nu va s-caftã curbani materialã multu mari, problema ti
predarea a limbãljei armâneascã tu sculii cum shi ufilisirea a limbãljei
armãneascã tu bãserits tsi poati s-ndreagã cu unã njcã gaereti
financiarã, tu arada a sculiilor shi a bãseritslor tsi lucreadzã tu aestu chiro.
Catandisea idealã tu Europa, ashtiptatã di Barba, poati s-hibã atsea
pripusã du ,,Proiectul di Constitutsie" minduit di Aromãnlu Riga Fereu
Velistinlu aoa shi 200 di anj, cari avea pruvidzutã unã ripublicã mari tu
Balcani, tu cari s-lã si
asiguripseascã a tutãlor
populili idyili ndrepturi,
cari-tsi s-hibã limba,
buiaua/arasa shi pistea -
dupã urnechea elvetianã -
azã un deziderat, mãni, tu
unã Europã unitã, poati
realitati.
Cum s-exighiseashti
hãirlãtica fãrã exceptsie
a profesorlui Barba nu
mash la armãnj, cã sh-
la xenj, la tuts oaminjilji
mãri, elevats, cu-anami,
cum suntu profesorlji
universitari, oaminjilji
di shtiintsã,
politicieanjilji,
diplomatslji? Tuts
aeshtsã nu minduia, eara orghi, s-alãsarã arãshi di un tsi nu-ari tinjie,
di un om slabu, tsi sh-alãxeashti minduita?
Studentsãlji a lui geaba lu-tinjisea shi lu-vrea, profesorlji universitari
românj, germanj sh-di alti natsionalitãts lu-tinjisirã fãrã thimeljiu? Nu,
cadealihea cã nu! Furã mãyipsits di aestã personalitati carismaticã, vãrtoasã
sh-tinjisitã, cari s-alumta cu mari pidimo sh-cu tut suflitlu ti unã cauzã
ndreaptã: ndreptul natural a cafi unlui om, ta shi-azburascã shi sã-u creascã
limba maternã, di arcarã vreari cãtã elu, idyea cum shi diplomatslji a tutãlor
natsiunjilor di la Consiliul ali Europã, iu tutã lumea agiumsi sã-lu cunoascã
36 ZBORLU A NOSTRU
pi ,,profesorlu Barba" shi sã-lj bagã semnul/votlu pi cãftarli nyrãpsiti tu
,,Recomandare" tu unanimitati.
Profesorlu Ulrich Engel di la Universitatea di Bonn tu cartea a lui di
puryurii zburashti cu multã tinjie ti elu, di-nj spusi cã avui un ,,nicuchir ti-
anami".
Prorectorlu di la Universitatea di Freiburg, prof. dr. Karl-Reinhard Volz
nyrãpseashti tu cartea a lui di pãryuri ntrã altili: ,,escu nvirinatu deadun cu
Dumnilja-a Voastã, ti furnjia cã andamusea shcurtã, ama hãirlãticã sh-fãr di
bitiseari cu nicuchirlu a Vostu nj-alãsã mãri etipusi. Am nãdia cã va s-
aprãftãsim sã-lj purtãm tutã tinjia, memoria a alushtui om cu anami".
Rectorlu a Universitatiljei di Freiburg tu cartea a lui dit 03.08.07 u spuni
tutã tinjia ti aestu om shi lucurlu a lui: ,, Universitatea di Freiburg ari borgea

s-agiutã ti tsãnearea a patrimoniului cultural europan unic, di cari tsãni

limba sh-cultura armãneascã shi va s-cilãstãseascã ma largu cu tuti meatrili
tsi li-ari tu mãnã ta sã-lu-mutreascã shi s-lj-aibã cãshtiga".
Stoica shi Chiratsa Lascu nyrãpsescu tu cartea a lor di pãryurii dit 27 di
andreu 2007 ,, ... lali Vasili ... sã spusi/s-featsi unã cu armãnitatea, cama
di dauã dechenii, tru tut tsi ari ea cama cu pistusini, cama viryir shi
sincer. …"
Vergula shi Constantin Nicea di Bitolia nyrãpsescu tu cartea a lor di
pãryurii: ,, ... cãndu sh-chirurã tuti nadepturli shi ahurhi un genocid cultural,
prit cari armãnjlji cãdzurã tu un somnu greu, sorã cu moartea.
Atumtsea, anãltsãndalui-si ca puljilu Foenix dit cinushi, ljirtatlu Vasili
Barba u mutã hlambura armãneascã. Cu mintiminilja sh-putearea a lui
giuneascã, el nchisi naua xanadishtiptari ali armãnami. …"Prezidentul a
Consiliului ali Europã shi spuni tutã tinjia, simbatia nica shi pricunushtearea
andicra di un ahtari om: ,,Prit minduita a lui universalã, excluzândalui itsi
sectarismu nationalistu ... prit uminilja a lui ... prit vrearea shi filotimia a
spiritlui a lui"...,iara secretarlu a Comisiiljei di Culturã a Consiliului ali
ZBORLU A NOSTRU 37
Europã, João Ary: ,, fui martorlu a vreariljei
a lui fãrã mardzinã ti apãrarea a limbãljei shi
a culturãljei a lui, unã vreari tsi nu slãghi
vãrnãoarã", Ion Cristofor: ,,admirabilu
Barba", profesorlu Joan Simiti: ,, . ..revista a
profesorlui Barba agiumsi ...un cadealihea
liantu suflitescu, mobilizator, ti tutã fara",
Adrian Pãunsecu: ,, ... tricutlu shi livendul
armân, alumtãtor di cãndu lu-cunoscu ti
cauza a armãnjilor…eminenta chipitã di
sãghitã ti cauza a armânjilor", Paul Anghel
spuni: ,,cunuscutlu om cu anami, profesor dr.
Vasile G. Barba li adarã cu mari furteatsã shi
cilãstãseari", Ion Cristofor: ,,ari tuti hãrli
shi virtutsli morali a strãaushlor a lui"
etc., etc.
Ia-u-ia exighisearea, di iu yinea lunjina a
vreariljei tu ocljilji a aishtui om, putearea a
lui di cãndãseari: Dit ahãndusimea a unlui suflit vãrtos, bun sh-chischin.
Mama a lui, cari sh-ti mini fu unã dealihea mamã, cu vreari sh-buneatsã,
viglja cu multã sensibibitati, cã tuti atseali tu familia a ljei sã s-adarã ,,cu
suflitlu curat".
Tinjia sh-nãmuzea lj-iara sãmti al Vasile
Barba, el fu un idealistu, cari vãrnãoarã nu
featsi vãrã compromis ti amintatitsi
materiali, shi aestã turlie sã spusi cadealihea
armãn. Tu zborlu a lui di la paturlu Congres
a Armânjilor, Atanas Yioryitsa spuni:
,,U shtits voi tuts ,,drama" al Hagi-
Steryiu cari dzãtsea:
Tsi-nj voi bana di azã sh-ninti,
Tsi-nj voi cupii sh-aveari
Ma nãmuzea mãni-nj chiari?
S-cljeamã, nãmuzea-i la Armãnj nai
ma scumpul lucru!"
Barba nu a adunã aveari, acã avu tu Germania unã situatsie materialã
multu bunã, - aestã spuneari u luyursescu ca unã apandisi anãnghisitã ti
niscãnti zboarã tsi nu suntu dealihea. Nu achicãsescu cum di putu un autor
38 ZBORLU A NOSTRU
sã spunã, s-ashtearnã pi carti sh-deapoa nica shi s-publicã niscãnti zboarã,
cari nu avea nitsi un thimeljiu
alithea, hiindalui mash zboarã
arcati:
Multsã spun cãtse, calea cãtã
yinitorlu congres mondial dit
yismãciun, di Freiburg, easti
ashtirnutã cu mãrchi, tu alti
locuri seamnili indicatoari au
dinãpoi drahmi etc. - dit Revista
'Desteptarea' , Bucureshti, anlu
7, numirlu 7 (76), alunar 1996."
Stiu ghini, cã ,,Deutsche Forschungsgemeinschaft avea tu aradã, sã-
ndrupascã financiar, cu ptsãnj pãradz, congresili shtiintsifitsi, ndreapti la
universitãtsli germani. Stiu cã protili dauã icã vahi trei congresi, cãtse tuti
eara organizati la universitãts germani, eara agiutati di aestã organizatsie
shtiintsificã, ama nu avea nitsi unã misticari politicã. Tsi sinfer putea s-
aibã Germania tu aestu lucru, sh-ma multu Gãrtsia, iu autoritãtsli nitsi
nu vor s-pricunoascã existentsa a limbãljei armãneascã ?! Aestã
absurditati easti cadealihea unã agudeari/unã calomnie. - Em, atsel tsi
scoasi/arcã aesti zboarã, nu sh-ari ici tinjia andicra di el ishish? -
Cara Barba aprãftãsi s-ciuduseascã prit ishish vidzuta a lui, s-mutreascã
apufusit sh-cu tinjie ntroclji la itsi insu shi s-amintã pistipsearea a tutãlor,
atumtsea s-agiumsi la
aestã tamam cã eara
tinjisitu tu tuti atseali. Ca
unã arãzbunari/consolari
tu aestã catandisi, voi s-
aleg dit zboarãli
nyrãpsiti di Dr. Ionel
Zeana di Bucureshti, tu
11.12.1986: ,,Revista
'Zborlu a nostru', tsi u
scots cu ahãnti curbãnj
morali sh'materiali, va s-
armãnã ca un zghic
lãhtãrsit ti ridishtiptarea a farãljei armãneascã sh'ca un momentu
cultural di mari simasie, cari va s-azboairã nsus, pisti zilipseri shi arali,
care nu au bitiseari nitsi aoa." Iara Kira Mantsu nyrãpseashti di
ZBORLU A NOSTRU 39
Rüsselsheim, tu 14.02.2003: ,,Un zbor achicãsitu spuni, cã nu ari profet
tinjisitu tu cratlu a lui! Easti dealihea! Profesorlu Vasile Barba, cari
cilãstãseashti tutã bana ti fara a lui, fu spus cu zboarã uruti shi mãryit di
oaminj, cari nu au putearea s-agiungã pi unã ahtari scarã shi nãmuzi."
Taifa shi nipotslji al Barba va s-poatã s-imnã ,,cu caplu ndzeanã", cum
di arada spunea el, s-hibã pirifanj cu aestu pap, cari alãsã dupã el unã numã
nimãryitã, pisti tut pri iu alãgã, hiindalui alãvdat sh vrut. Nipotlu Valentin
tsãni tu biblioteca a lui personalã manualili universitari nyrãpsiti di paplu a
lui, tratatili sh-lucrãrli a lui, revista ,,Zborlu a nostru", cãrtsãli editati di el
etc. Aestu pap nu vrea sh-alasã familia ti ici tsiva dit aestã lumi.
Ti sã-lu zuyrãpsescu prosuplu mplin di lunjinã al Vasile Barba, nu easti
ananghi di alãxearea-a noimãljei/denaturari, nitsi barim di spunearea di pri-
mansus/exagerãri.
Vasile Barba eara
familistu prit
excelentsã. ,,Nu ari
vreari ti farã la un
om cari nu
cunoashti vrearea di
familie" eara
sloganlu a lui, spus di
el ahãnti ori arada.
Si Barba
demonstreadzã averlu
alushtui prit ishish
bana a lui. Nu am cunuoscutã un patriot shi tu idyiul chiro un familistu ma
vãrtos, cari pãnã tu minuta dit soni a banãljei a lui s-nu aproachi sã-lj si
bagã nãscãnti tranchilizanti, cu tuti durerli tsi sh-li avea, cãtse vrea ta
sh-tsãnã mintea limbidã, cãtse eara cu mintea la mira a farãljei a lui,
dãndalui apofasi, cum sa s-adarã ma largu shi tutunãoarã cu plãcãrseari la
frtas, sã-lj-agiutã, sã-lji-veaglje taifa shi nveasta, cu cari va ta s-hibã
,,înmurmintat Freiburg, pãnã va s-moarã shi ea, pisti un an doi, sh-
deapoa s-him dushi deadun Bucureshti, iu s-nã aflãm arãpaslu ti daima,
ti tinjia shi nãmuzea a taifãljei a noastã", aproapea di vrutslji a noshtsã
armãnj.
Nu cunuscui un familistu ma cãndãsitu, un tatã di familie, un pap cu
ahãntã vreari, mastur ta sh-discurmã taifa, sã-lj facã s-arãdã, el hiindalui
naima hãrsit namisa di elj. Familia era ningã el iu vrea s-nchiseascã cu mari
sinfer, lu-agiuta tu tuti tsi li-adra.
40 ZBORLU A NOSTRU
Profesorlu Hans-Martin Gauger di la Universitatea di Freiburg cari lu-
andrupã shi eara totna ningã el cu pistusini shi vreari ahurhindalui di la
protlu congres di Mannheim sh-pãnã la arada di ngrupari tu capela a
Mirmintsãlor di Freiburg, cari lu-cunuscu multu ghini, s-ciudusi ti aestã
familie unitã pi cari paplu totna aprãftãseashti sã-u-adunã ningã elu, cãti ori
ari ananghi di ea.
Nu-avea sãtuleatsã nipotslji sã-lu-ascultã, spuni nica, papo, cum fu.
Nipotlu Valentin adrã cu el interviuri pi tema a strãpãpnjilor armãnj,
adrãndalui filmu cu el tu idyiul chiro. Nipoata Christine nica di njicã, tu
ilichia di 7 anj lj-agiuta ti apridutsearea tu limba francezã a
corespondentsãljei cu Consiliul ali Europãi, a nãscãntor poezii etc.
Atselj trei yiatsrã a casiljei Mihai, Mihaela shi Valentin, lu-mutrirã cu

multã vreari. Dupã tsi s-agiumsi pi isapea, tu martsu, cã easti greu lãndzidu,
yinea cafi dzuuã la el. Cu cãtã irushi yinea shi cãtã arãvdari avea dzinirli
Mihai sã-lu consultã, sã-lj-aducã yitriili naima cu hãiri, sã-lj-arucã
injectsiili, cari eara amintãrli naima nãi a shtiintsãljei medicali pi plan
mondial, (Iskador si apoi Helixor) sh-nitsi cã ashtipta vãrã zbor di
haristuseari. Cu cãtã vreari-lu mutrea nipoata Mihaela, lj-arca injectsii, lu-
frica, lj-dãdea curayiu shi-lu-hãidipsea. Cum lu-hãidipsea shi nipoata
Christine di Hamburg, cãndu yinea tu vacantsã, ama sh-hilj-sa Gabriela.
Cãndu dzinirli Burkhard lj-aspila cicioarli, Vasile lj-spunea: ,,Ai mutrita
dultsi a Hristolui, cãndu spila cicioarli a discipoljilor a lui". Cãtu s-pidipsi
hilj-sa Cristina ti el, di yinea aproapea cafi dzuuã dupã oarili a ljei di
serviciu, s-lucreadzã la calculatorlu a lui, multi ori dupã njadzãnoaptea, lj-
andridzea computerlu, scanerlu, imprimanta, nidzea mpãzari ta s-ancupãrã
atseali tsi eara ananghi deadun cu dzinirli, sh-deapoa purta cu el sh-cu
nipotslji corespondentsa di poshtã, dutsea revistili la tipografie, li loa di
aclo, li dutsea la poshtã tu Frantsa, cu pulji/timbrili di la Iancu Perifan etc.
Vrea s-putea un Vasile Barba, aestu om imir shi bun, cari pi apatlu a lui
di moarti shi spusi vrearea, sã s-ndreagã tuti atseali ,,cu vreari shi
ZBORLU A NOSTRU 41
achicãseari", s-nu s-cãrteascã cu zboarã greali/pejorative nitsi un popul cari
bãneadzã deadun cu armãnjilji etc., cari aprãftãsi sã-lu tsãnã mesajlu a
imnului natsional - salvgardarea a limbãljei maternã - sh-dupu njitsli
alãxeri tsi li featsi agiumsi, dit un greu blãstem tu unã vluyiseari analtã,
di u featsi nanãparti aestã turlie,
numa lae, ta s-hibã luyursit
singurlu imnu natsional tu lumi,
tu cari s-blastimã yinitoarili
bãrni, ashi cã tora imnul poati s-
hibã cãntat fãrã pishmãnseari
sh-tu bãsearicã, - poati s-hibã
luyursit, cã un ahtari om sã-shi
cãrteascã familia ,,cu limbã di
moarti", sã-shi arucã familia
anaparti di alumtã/baricadã?
Vasile Barba, cu mintea sh-
putearea a lui di cãndãseari shi-ndreapsi dit ahurhitã familia ti actsiunjili a
lui, va s-dzãcã lã ngãldza shi a lor suflitli cu vrearea a lui ti aestã cauzã
musheatã shi ndreaptã, amintãndalui prit aestã sotslji a lui naima vãrtoshi,
cu naima marea pistusini, cari nu lu-alãsarã singur nitsi atumtsea, cãndu
,,aushi domnul Barba", cãndu ,,lu-alãsarã
puterli", (cum lj-spusi cu plãngut al Tashcu
Lala), cã tamam atumtsea lj-ansãrirã ma
multu tu-agiutor, di li-adunarã arãdãrichili
anvãrliga di elu, di lu-agiutarã cu ma multã
hãiri tu lucru, tu copuslu a lui.
Nipotlu Valentin bitisi ti el post mortem
numirlu dit soni a revistãljei, lucrat di paplu
a lui, di lu-purtã la arãdzli di ngrupari di
Bucureshti, tsicara cã nu-avea multu di anda
avea ishitã yiatru shi-avea multu gaile ti
lucurlu a lui.
Cãndu lu-cunuscui Barba, cu vãrã shasi
dechenii ninti, protlu lucru importantu, di
cari-nj zbura cu mirachi, eara familia a lui,
fratsljii shi surãrli ma njits, tsi li vrea, lã-
avea ngãtan, lã purta gailelu, s-aibã tut tsi lã lipseashti, s-ducã la shcoalã etc.
Cãtse el eara ma marli, shi-lji vrea fratslji shi surãrli ca un pãrinti, iutsido
nidzea cu elj, lj-ari vigljatã cu mintea tutã bana a lui, lã-ansãrea tu agiutor,
42 ZBORLU A NOSTRU
cãndu eara vãrnu di elj tu-ananghi, ndridzea multi lucri greali cu vreari shi
achicãseari, nicã sh-atumtsea cãndu avea agiumtã mãri. El cilãstãsi cu tutã
putearea ti unitati tu familia a lui, ti tinjisearea a pãrintsãlor a lui vruts.
Tu chirolu cãndu, cãtu n-aveam ncurunatã, cljima di multi ori frats a lui
la noi, Brashov. Tatãl a meu, pi ningã alti zboarã mintimeni, duchi si-nj
spusi s-nu mi cãrteascã aestu lucru, cãtse easti harea naima musheatã la un
bãrbat. Cã ari un suflitu fidel, cã easti un dealihea familistu, cari mãni, idyea
turliie va u va sh-taifa a lui. Shi avu ndriptati, Vasile fu un ,,pater familias"
exemplar. Nu fu vacantsã, tu cari s-nu s-ducã cu tutã familia, tu vãsilie shi tu
xeani. Cu aesti furnjii, ma marea
harauã ti noi nu eara videarea a
nãscãntor locuri istoritsi, cãsãbadz
shi muzee, cã andamusili cu
armãnjilji, moeabetsli apreasi cu elj
sh-deapoa dutsearea ma largu shi
comentarea a lor cu familia,
dutsearea cu delegatsia di armãnj la
ONU, cu furnja ta s-da un memoriu
tu numa a armãnjilor, zborlu tsãnut
la nãscãnti congresi shi apridutsearea
a lor etc. Aesti era multu ma
interesanti shi nã angãldza suflitlu
andicra di tuti apuntsãli pisti Duna,
Budapesta i Cascada Niagara tu
SUA.
Acã pãn tu aestu chiro
,,Recomandarea 1333/97" nu fu
aprucheatã shi bãgatã tu lucru nitsi di
Guvernul ali Românie, nitsi di
armãnj ashi cum s-ashtipta, ea avu
ama scupolu ti ridishtiptarea-a
conshtiintsãljei a armãnjilor: s-
dishcljisirã nãi sutsati, s-ndreapsirã len turlii di actsiunj, andamusi, programi
culturali, emisiunji la radio shi televiziuni, s-nyrãpsirã articoli di jurnali shi
revisti, s-adrarã poezii, operi nãi di prozã, s-ritipusirã cãrtsã, cã ia avem prit
Cunia shi un ,,Coresi" a armãnjilor etc.
Cunuscutlu artistu plastic, pictor di icoani, Gheorghe Platari, cari avu
totna unã activitati di andrupari a chestiuniljei armãneascã ningã Barba,
nyrãpsi lucrãri valoroasi ti bana shi adetsli a armãnjilor.
ZBORLU A NOSTRU 43
Iancu Perifan rieditã pi CD-uri muzicã armãneascã cum shi ploacili di
poezie shi prozã, cari frã imprimati di Barba shi li pitricu tu lumea tutã.
Mihali al Prefti cu hilji-su adrarã atseali CD-uri ti anami, cu veclj
cãntitsi armãneshtsã, safi, cãntati di el, un intelectual sensibil, cãtse nica shi
un xen s-ducheashti mãyipsit di aesti melodii, nyrãpsi shi înreghistrã operli
a lui ishish ,,Cartea a Caliljei" etc., di cari adutsea aminti Vasile tu dzãlili dit
soni cu pricunushteari shi cãndãseari ta s-ducã lucurlu ma largu.
Gica Godi, altu editor di muzicã shi poezii, el ishish poet nica shi
compozitor, autorlu nu mash a stihurlo
or, ama shi a muzicãljei ti ,,Câmbana a Evropãljei", durusi prit aestã a
popului a lui un dealihea imn, pi cari Vasile nu dãnãsea sã-lu-ascultã,
entipusitu sh-cu lãcãrnj ntroclji, orchestratia hiindalui tu mari tinjie, ca unã
sinfonie di Beethoven, cari adutsi unã hãvaie di nãdie, sh'tsã umpli inima di
harauã shi pistusini ti un yinitor lunjnos a farãljei.
Lucru vãrtos acãtsarã cata tuti sutsatili armãneshti dit România, cã sh-
dit Macedonia,
Vãrgãria shi Albania,
ti cari ti amãrtie nu
pot sã spun ma
minutish, lj-alas
altsã, ma informats,
s-adavgã aesti ixichi.
Ama armãnjilji
nu achicãsirã, cã ma
sh-caftã niacumtinat
ndrepturli pruvidzuti
di Consiliul ali
Europã prit
,,Recomandarea
1333", atumtsea aestea va lã si da.
Nu easti nica dip amãnatu, ama him tu dausprãdzatsea sãhati,
cãndu lipseashti cã armãnjilji ma tiniri s-intrã tu lucru, iara atsel tsi s-
ducheashti ma livendulu patriot, sã-u-lja hlambura tsi lji-u-tindi Barba
shi s-treacã tu frãmtea a lor, s-aleagã calea naima bunã tu aestã oarã
istoricã: icã sã-lji declarã armãnjilji minoritari, icã demonstrãndalui la
tuts, cã easti ti sinferlu nu mash a armãnjilor, cã shi a romãnjilor, sã s-
bagã tu lucru aestã ,,Recomandare", prit cari va s-ndrupascã tsãnearea
tu banã, tu tutã hamunisia Balcanicã, a romanitatiljei dit apiritã,
fuvirsitã cu chirearea.
44 ZBORLU A NOSTRU
Profesorlu Barba amintã hãirlãticu la Consiliul ali Europã di furnja a
itsrãiiljei a lui shi a caracterlui a lui tinjisitu, apufusit, constantu, armãtusitu
cu vreari, achicãseari shi buneatsã pãn tu ahãndusimea a suflitlui, shi arcã
vreari la tuts atselj di anvãrliga: familia, sotslji, colaboratorljii di tutã lumea.
Ma mutri dit ahurhitã sh'tuts anjilji scupolu a lui pãn tu bitisitã, fãrã
acumtin, ma nu trapsi mãnã di la cãndãsearea a lui, di furnjia a lucurlui
tinjisitu tu tuti actsiunjili nchisiti, di furnja a vreariljei shi mirachiljei a lui
shi a puteariljei a lui tu alumta ti unã cauzã ndreaptã, ti ndreptul di la
Dumidzã a cafi unlui om la limba a lui di dadã, Barba putu di lj-ascumbusi
tuts armãnjilji pi tuti ilichiili, (ficiuritslji cãntãndalui shi giucãndalui tu
stranjili a natsionali dinintea a Consiliului ali Europã) sh-dit tuti locurli, cari
tu arada a lor lj-criscurã dzãts di ori ma multu furteatsa, licshurãndalui s-

aprãftãseascã, el, un nicunuscut, fãrã relatsii, fãrã agiutor material, s-adarã

un actu istoric ti armânami, di u dishcljisi poarta mari a ,,Europãljei" cu
mãnjili niarmãtusiti, nu preshcav, cã mash cu ,,vreari shi achicâseari",
amintãndalui tinjia nica shi simpatia sh-deapoa shi apruchearea di la tuts
parlamentarlji ta s-ndrupascã shi s-bagã semnul pi ,,Recomandari" tu
unanimitati.
Ma s-aruc unã mutritã, tut cu tut, ti bana a lui, cu ndriptati va sã spun, cã
al Vasile Barba ãlji si axizeashti ti lucurlu a lui, ti tsi ari adratã ,,shasi
mãrdzeali albi", va s-dzãcã ,,suma cum laudae"!
S-hibã cã, mastea a alushtui OM tsi easti un tu lumi, di exceptsie, s-
armãnã niagãrshitã, hiindalui anvãrligat di unã aureolã solemnã shi sã s-
arihãtipseascã tu eta a etilor tu irini, ti tinjia shi nãmuzea a taifãljei shi
nipostlor a lui vruts, a alishtei familie unitã, frats, surãri sh'nipots, tuts
idyealui vruts, ama shi ti tutã fara a lui, a curi lã greashti dit alantã lumi cã
au borgi andicra di strãpãpãnj shi nãili bãrnuri tsi yin,
ZBORLU A NOSTRU 45
sã u-mutreascã ma largu ,,cu vreari shi achicâseari" limba shi cultura
armãneascã, ta s-aibã ahãrdzitu mãni, tu unã Europa unitã shi
irinjaticã, loclu tsi-lji si cadi - cljimari, tsi u spun shi zboarãli
impresionanti di pãryurii a talentatlui sh-cu sensibilitati poet -
conshtiintsa-a suflitlui armãnescu - George Vrana:

Lali Vasili,
tora lu alinashi
muntili a suflitlui
s-lu-aynanapseshti Dumnidzãlu,
ma va ti tornji
s-nã mutreshti-ntr-oclji,
s-nã mutreshti tu inimã,
s-nã mutreshti tu suflitu,
shi atumtsea, noi, diadohlji
va dãmu apandisi
ti clirunumia tsi u-alãsashi,
Lali Vasili.

Freiburg, la 10.10.08 Dr. Katharina Barba

Apridutsearea: Tashcu Lala (RRI)
46 ZBORLU A NOSTRU

UNU ARMÃNU CU STEAUÃ

G. Godi

Ti mini, cunushtearea a profesorlui Vasili Barba fu di dauã luyii: di alargu

sh-di aproapea.
Cãndu dzãcu di alargu, s-cljeamã di tsi avdzamu, di tsi ghivãseamu tu rivista
"Zborlu a Nostru", icã articoli, interviuri tu alti publicatsii armãneshtsã.
Ca unu tsi-i aveamu mirachea a muzicãljei di tuti genurli, sh atsea coralã, mi
hãrsii s-avdu una hopã, cu multsã anj nãpoi (anlji '70 ), cã studentsãi di la
Universitatea di Brasov au unã parei coralã cari cãntã sh armãneashti sh-cã
animatorlu a ljei easti profesorlu Vasili Barba.
Hãbarea yinea dupu unã duchimãsiri, dealihea nitihiroasã, tsi u featsimu sh
noi Constanta deadunu cu profesorlu Dumitru Galavu.
Cu ljirtari cã dishcljidu aua unã parantezã. Aveamu nchisitã unã parei coralã
armãneascã, ama tu anjlji atsei eara nica proaspiti fuvirserli di stalinismu.
Lumea armãneascã, maxusu tu Dobrogea, eara nica aspãreatã di tuti
stinahurli ditu anjlji '50-'60, mea sh ma amãnatu, cãndu unã parei di tiniri di
Sinoia furã arcats tu ahapsi cãtse cãntarã "Dimãndarea Pãrinteascã".
Urdinãmu unu anu sh trapsimu mãnã, duchimu cã hrioshlji nã pãshtea…
Idyili pãtsãrã ma nãpoi sh armãnjlji di Bucureshti cumãndãsits di
muzicianlu Ghiorghi Bujduveanu.
Nj-aducu deapoaia aminti di imprimarea a puiziiloru cu unã parei di armãnji
durusits, in cap cu marli actoru Toma Caragiu, pi cari u apruchemu ca unu
evenimentu tu atselu chiro. Initsiatorlu - profesorlu universitaru Vasili
Barba.
Tu iarna '87, ditu campuslu di Atena iu mi aflamu, pitricui la redactsia ditu
Ghermãnii poemlu "Sarpa Mileti". Nu apãndãxeamu atumtsea cã dupu anj,
cãndu idyiulu textu agiumsi cãnticu, va-i lu durusescu la yiurtusearea ti 85
di anj di banã.
Eara tamamu anjlji cãndu s-dipina congresili ditu Ghermãnii di la cari n-
agiundzea hãbãri, ama eara tutunãoara sh anjlji grei di ahurhitã a noastã tru
xeani sh nu putui s-nergu la vãrã di atseali congresi.
Dupu tsi agiumshu tu New York, la unã cusurinã a mea avea pitricutã unã
carti poshtalã tu cari domnul Barba antriba desi shtii cãtã iu mi aflu.
ZBORLU A NOSTRU 47
Lu cãnãscui tutu atumtsea pi sotslu a lui, profesorlu Tiberiu Cunia la unu
congresu tu Bridgeport.
Cunushtearea di aproapea vini mizi tu aeshtsã ditu soni 7-8 anj ditu ptsãnili
andãmuseri. Prota andamusi cu Vasili Barba fu Bucuresti cãndu, deadunu
sh-cu doamnili Chiratsa Meghea sh Tana Mina, nã dusimu la Ministerlu di
Externi ali Romãnii ti unã moabeti cu oaminji di la chivernisi tu problema
armãneascã.
Entipusea a mea di atumtsea?
Unu bãrbatu aumbrosu, prestantu, cu tuti cã eara tu ilichii mari. Una
moabeti fronimã, fraza ghini chindruitã tsi scutea tru miydani harea a unui

om nvitsatu, mãlãxitu, cari sh-aflã lishoru calea cãtrã itsi soi di

interlocutoru, cu alti zboarã - unu diplomatu, canda faptu ti-ashi. Boatsea a
lui caldã, daima idyea/egalã, adutsea aminti di oaminji ditu chirolu vecljiu
cu dhoara a pirmituseariljei. Boatsea i-anvishtea moabetea cu unã shchepi
ahorghea, specialã. Eara dealihea unã harauã s-lj-ascultsã zboarãli arãdãpsiti
cu mari ifculii, nicãftati sh nimisticati cu zboarã ditu alti limbi, cumu nã pati
multsã di noi. Pãnã sh apelativlu - "oaspe", pi cari lu ufilisea cãndu
angrãpsea vãrã carti, apelativu di tinjii tsi aproapea cã lu-aveamu agãrshitã,
eara sh aestu unu semnu di om pripsitu/manieratu, unã bunã urnechi ti noi
48 ZBORLU A NOSTRU
tuts, maxusu cãndu nã fuvirsimu unu-alantu…
Altã oarã lu aflaiu Eschibaba la Corlu mari tsi-ncljidea Dzãlili a culturãljei
sh featsimu moabeti. Vãhi eara ti el oara ditu soni la ahtari mari andamusi…
Sh mi minduiamu cã haraua a lui eara ma mari di a noastã a tutuloru sh cã
avea ti tsi. Vãhi sh-dipina tru mintea-lj "calea mash cãnghealji" di cãndu
nchisi cu-ndoi sots aua sh multsã anj, pãnã tu atsea musheatã mirindi-oarã
cãndu videa dinintea a lui njilji di armãnji harsits ca suntu deadunu…
Unu armãnu ca tuts armãnjlji, va s-dzãcu tu soni, ama sh-cu tsiva ahorghea,
special, unu Armãnu cu steauã.
Dzãcu nica unã oarã Dum'ljiartã-lu! cã nu tricu multu chiro di cãndu ãl
chirumu…
Cu idyea tinjii

ANDREEA WISOSHENSKI - COLABORAREA CU

PROFESORLU VASILE BARBA LA CESA,
FREIBURG
Rep. -Andreea Wisoshenski, eshtsã unã di tinirili tsi studiashi Freiburg,
cãtse avushi hãiri di unã bursã di partea Tsentrului European ti studii
Armãneshtsã (CESA), dimi avushi cãbilea sã-l cunoshti ghini prof. dr.
Vasili Barba ?
A. W. - Ie.Tu chirolu 2000 neshu Freiburg. Mini earamu Constantsa
studiam engleza shi germama sh-ti atsea cã shteam limba ghermanã loai unã
bursã di la Tsentrul European ti Studii Armãneshti di Freiburg s-nvetsu aclo.
Avui tihea sã-lu cunoscu lali Vasili, ca noi ashi-lj dzãtseam studentsãlji, cari
mi agiutã multu. Eramu singurã tu xeani shi lali Vasili fu singurlu om tsi lu-
shteam sh-tsi nj-agiutã s-trecu ma lishor tu Germania shi s-nvetsu multi ti
armãnj. Pot s-dzãcu cã limba armãneascã u xanaflai cu el, cãtse io shteam
limba armãneascã, di acasã ama di cãndu muri maia shi paplu a meu nu
mata zburãiu armãneashti.
Rep. Cu lali Vasili, tinirilji tsi studiat aclo, avut hãiri s-nvitsats ta sã zburãts,
s-nyrãpsits pi armãneahti ?
A. W. Noi earam tiniri armãnj tsi zburam armãneashti ama nu aveam unã
zburari di-arada. Cu lali Vasili ahurhim sã zburãm armãneashti sã-ngrãpsim
armãneashti cã tse scupolu a lui eara s-adarã unã elitã di tiniri armãnj
poliglots. Tora him patru di atselj tsi earam Freiburg sh-tsi cafi un di noi
acãtsã calea a lui. Niscãntsã suntu politologi, altsã lingvishtsã altsã
ZBORLU A NOSTRU 49
traducãtori. Furã ma multsã tiniri tsi tricurã pi la CESA. Cãndu neshu mini
u-aflai Elena Palla cari deapoa fudzi ti shcurtu chiro. Vini deapoa Daniela
Mardzavan tsi tora easti Berlin sh- bitisi politologhia. Elena Mantsu di
Constantsa bitisi filologhia shi armasi aclo. Sh-mini feciu englezã, germanã.
Tut di Constantsa eara vinitu aclo Alexandru Barba ama nu shidzu multu
chiro.
Rep- Dimi di la prof. Vasili Barba nvitsat multi ti cultura shi isturia
armâneascã ama tu idyiul chiro lu-ducheats shi multu aproapea ?
A.W. - Prota sh'prota noi lu-ducheam ca un lali, omlu tsi shtea sã zburascã
cu noi canda na avea nipots, ama tu idyiul chiro, maca dzãtsea el cã tini
adrashi vãrã alatusi shtea shi s-ti vãryeascã. Lali Vasili eara un om tsi zbura
cu tutã dunjeaua. Un om cu schinirat/colanã vertebralã tsi aminta tinjia a

tutãlor. Shtea sã zburascã cu naima mãrlji profesori, oaminjilji di simasii,

ama shtea s-dipunã sh-la omlu di arada. Pi noi anda nã vãryea nã dzãtsea : "
mini vãryescu mash pi atselj tsi-lj voi. Pi atselji tsi nu-lj voi nu-lj vãryescu ".
Ducheam vrearea a lui shi atumtsea cãndu nã vãryea. Nu nã nvirinam pi el
cãtse avea ndriptati. Vãrnãoarã nu nã si aura moeabetea cu el, acã eara tu
ilichie sh-noi earamu multu tiniri, anda aveam adyi unã sãhati i dauã
nidzeam s-fãtsem moeabeti cu el.
Rep- Eara un om cu autoritati ?
50 ZBORLU A NOSTRU
A.W. - Ma ghini pot s-dzâc cã avea prestantsã. Eara un om cu prestantsã,
shtea sã zburascã cu tinirlj cã fu profesor ahãntsã anj Brashov shi shtea s-
aproachi oaminjilji.
Rep. Eara ama unã dgheafureauã anamisa di bãrnul a lui shi a vostu ?
A.W. - Dheafuraua aestã fu bunã, cã lali Vasili avea multi pirmifi s-nã
spunã, dimi lucri bãnati di el. Daima cãndu nidzeam la tsentru nã pirmitusea
lucri dit experientsa a lui di banã, cã fu un om cu banã greauã shi cu multi
experientsi. Nã dzãtsea multi lucri interesanti shi nvitsam multi di la el. Lu-
ducheam ca unã soie di mentor a nostru. -
Rep. Nãscãntsã di voi colaborat shi la revista Zborlu a nostu. Lucurlu la
revistã eara una borgi ti voi ?
A.W. Tu aproapea tuts anjlji cãtu shidzum Freiburg lu agiutãm la revista
Zborlu a nostru. Nu ducheam aestã ca unã borgi. U-adram prota sh-prota ti
armãnami cã tuts eram armãnj shi deapoa ti lali Vasili cã shteam cã ari
ananghi di agiutor. Eara multu hãrsitu cãndu videa ca nidzeam la CESA shi
cã nã interesam di problema armãneascã. Ti lali Vasili, tu atselj dit soni anj
di banã, problema armãneascã fu njedzlu a banãljei a lui, sigura pi ninga
fumealja a lui, tsi u vrea multu.
Noi, di multi ori îl cãftam pi telefon shi nã apãndãsea tinjisita nicuchirã-lj,
Katharina Barba, tsi daima nã spunea cã easti la centru, su-l cãftãm aclo.
Rep - Multu pidimo fãtsea ti un om di ilichia a lui ?
A.W. - Mini pot s-dzãcu cã fui martor, lali Vasili pãnã tu atsel an dit soni a
banãljei a lui s-dutsea cafi dzuuã la tsentru, sãmbãtã shi dumãnica di la 9
tahina pãnã la 8-9 dicsearã. Ma el eara un om tsi tut sh-tsi adra, li adra cu
vreari. Daima nã dzãtsea: " maca vrei s-adari un lucru adarã-lu cu vreari. M
Maca nu lu-adari cu vreari ma ghini nu lu-adari. " Aesti zboarã nã li dzãtsea
daima. Shi tut tsi adra el ti armanami, li-adra cu vreari. Vahi ti atsea nu eara
capait varnaoara.
Rep - Lu cunuscut lali Vasili shi tu taifã ?
A.W.- Lali Vasili u vrea multu taifa a lui, pi doamna Katharina tsi shi ea
easti unã muljeari ti-anami, featili shi nipotslji. Eara un pap, afendi shi
nicuchir, multu di multu, durut. Ama shi taifa a lui lu-agiuta multu. Lali
Vasili vahi nu vrea s-adra ahãnti lucri maca nu vrea s-eara agiutat di
fumealja a lui. Maca atselji di aproapea nu vrea-lj achicãsea mirachea a lui,
nu vrea lj-eara lishor s-adarã ahãti lucri cãti adrã lali Vasili.
Rep- Tsi nsimnã prof. dr. Vasile Barba ti voi, studentsãlji di la CESA?
A.W. - Lali Vasili easti un om multu importantu ti mini shi ti studentsãlji di
Freiburg tsi lu-luyursim cã fu mentorlu a nostru. El fu un model, fu un om
tsi u lo dit ahurhitã di multi ori tu bana a lui, fu un alumtãtor shi tutnaoara
ZBORLU A NOSTRU 51
un om cari tut tsi adra, adra cu multa vreari. Un om multu lunjinos. Daima
iu nidzea lali Vasili arãspãndea lunjinã.
Rep- Voi, tsi avut cãbilea su-l cunushtets ghini, tsi apandisi dats atumtsea
anda dgivãsits lucri ma putsãn tinjisiti anyrãpsiti i spusi ti lali Vasili ?
A.W. - Apandisea a mea easti ca ashi cum lu-cunuscui mini, lali Vasili fu un
om corectu. Lu-cunuscui optu anj, la Universitati, la simpzionai cu oamiji
di simasii, la mãri andamusi, cu taifa a lui. Lu-cãnãscui ghini, fu un om bun
shi cu nãmuzi. Amãrtie ti zboarãli psefti, tsi spusirã niscantsa ti el. Atseali
tsi li vidzui sh-mini pi internet. Shi cãndu bãna lali Vasili shi li videa
nãscãnti di aesti moeabets psefti el daima s-nãrãia ma nu vrea s-da apandisi,
cã eara multu mintimen. Dzãtsea: 'mini nu voi s-intru tu polemits cu elj " El
fu agudit cu chetsãri, ma el daima nu dzãtsea tsiva. Nu dãdea apandisi la
lucãrli psefti. El singur nu s-apãra. Vahi lipseashti noi atselj tsi lu-cunuscum
s-adrãm tora tsiva. Noi putem s-dãm mãrtirie ti cum fu lali Vasili sh-ti aestu
lucru minduescu cã prindi sã scriem unã carti i niscãnti articoli, s-adrãm
tsiva ti memoria a lui.
Rep- Vahi shi aestu interviu fu un njic semnu, unã tinjie shi unã mãrtirie ti
atsel tsi fu Profesorlu shi Omlu Vasile Barba.
Aurica Piha - 02.2009 - RRI

MINDUIERI TI LALI VASILI

Prof. Eva Bozgan (apridutsearea T.L.)
Cari easti Lali Vasili? Nitsi nu lipseashti sã-lj spunj numa, tutã lumea
armãneascã shtie. Sã spuni cã oaminjilji mãri suntu alãvdats shi vruts mash
dupã tsi tricurã tu alantã etã. Ama cu domnul Vasile Barba nu s-featsi ashi.
Pi el lu-vrum cum lu-vidzum.
Agiumsim Freiburg tu 1993 shi la autocar eara fumealja Barba: Lali
Vasile shi Teta Caterina. Noi, eram marea a lor fumealje tsi u ashtipta cu
vreari sh-dor. Protlu lucru tsi vrui sã-lu fac eara ta sã-lj bashu mãna, canda
nj-eara, mindueam, un papu. El fu pap ti tuts armãnjilji. Bun, mintimenu,
achicãsitu, echilibrat, cu unã dultseami tu boatsi sh-cu multã vreari ti tuts,
vidzuta a lui cãfta tinje.
Bashearea-a mãnãljei la armãnj easti un lucru tsi spuni mari tinje
cãtse paplu dealihea eara un mari lutsitu/patriarhu - eara izvurlu di
akicãseari a fumealjiljei.
52 ZBORLU A NOSTRU
Ashi eara Lali Vasili. Arca itsrãlja, akicãsearea dininti. Nu pot sã-lj-
agãrshescu boatsea. Nu pot sã-lj-agãrshescu cu cãtu focu sh-vreari s-alumtã
ti cauza armãneascã s-nu chirem, s-nu chirem prica tsi nã u-alãsarã
pãpãnjilji. Nu pot s-agãrshsescu, cum el, Vasile Barba, avea ahãntu ngãtanu
s-mi asunã di Freiburg shi sã-nj-aducã aminti, nica, cãti suntu ti adrari.
Doamni, cãndu va s-amintã iara un ahtari om ti armãnami ?
Nã-adunã Freiburg tu 1993, prota oarã dupã revolutsie. Nã-apruche
ca tsiva hiljii a lui shi hiljili a lui, ca fumealja a lui, marea a lui fumealje.
Aveam nvitsatã cã eara hiljlu a unlui apostalu a armãnjilor, Gheorghe Barba
shi vidzui cu oclji a melj tu tsi thes
si shi cãtã tinjie lj-poartã la Universitatea din Freiburg.
Mi ntrebu cat lucru ari dinãpoia a unlui Congres tsãnut tu unã ahtari
scarã. Nã-adunam di tuti partsãli a lumiljei shi vãrnu nu trãdzea mãnã ta s-
mbãrtsiteadzã un-alantu, s-lãcãrmeadzã, s-hãrseascã, cã ari dininti, nica un
frati armãnu. Lali Vasili eara tinjisitu. Ti el escu cãndãsitã cã avea vinitã
multi personalitãts, el eara atsel tsi avea faptã moeabeti niacumtinat, lã
ngãldzã inima cu tuti dramili a armãnjilor, lã siminã tu suflitu duchearea cã
a armãnjilor lã si pricadi s-hibã prifanj di atsea tsi spusirã tu lumi.
Lali Vasili eara un patriot. Lj-vrea armãnjlji, nu s-arushina vãrnãoarã
cu tricutlu a lui armãnescu. Aestã mi featsi s-duchescu, aestã-nj spunea
prosuplu a lui; pãnã la el nu shteam cari escu.
Dupã tsi lu-cunuscui el nvitsai cã: escu armãnã cu pistipsearea cã tuts
pãpãnjlji shi stripãpãnjlji a melj alãsarã unã entipusi ahãndoasã tu arada a
contemporanjilor.
Lali Vasili shtea sã zburascã cu tutã lumea: di la parlamentari
europeanj, shefi di stati, di guvernie la armãnjilji aplo cari vrea s-nveatsã
cari him.
El nã spunea cari/ tsi lipseashti s-him/ s-agiunzem noi armãnjilji tu
lumi. Aestã nu-ari s-gãrshescu vãrnãoarã. La multsã armãnj lã ngãldzã
suflitlu ta s-ducheascã atsea tsi eara un chiro shi suntu armãnjilji. Revista
"Zborlu a nostru", revista ndreaptã di dl. Barba, fu ca unã carti di istorie a
armãnjilor.
Ti prota oarã featsi ta s-urdinã multi informatsii ti armãnji tsi noi tu
Romania pãnã tu 1990 nu li shteam. Dishcljideam oclji cãtã unã nauã lumi
haristusitã a copuslui faptu di Vasile Barba. El nj-deadi furnja sã-nvetsu
istoria a farãljei a mea.
Lali Vasili, s-ti videam nica nã oarã dininti, s-tsã bash mãna !
14. 03.2009
Prof. Eva Bozgan (apridutsearea T.L.)
ZBORLU A NOSTRU 53
Frândzâ di isturii shi di suflitu...
Kira Mantsu
Filmulu cari Yioryi Shutaru lu bâgă adzâ pi TV Makidonia mi turnâ aoa sh-
multsâ anj nâpoi, cându avea ahurhitâ minarea armâneascâ di Freiburg...
Filmulu lu-aveamu chirutâ, câ feciu unâ alathusi shi lu-ashtershu... Lali
Vasili tutu dzâtsea câ va nâ faca unâ copii, ama nu-aprâftâsi... Cu-ahâtu ma
mari nâ fu haraua di adzâ!

S-lu vedz prof.Vasili Barba, nicuchira lui Katerina, Apostol Caciuperi,

Iancu Perifan, prof.Gauger, tinirilji armânj, cari adzâ agiumsirâ s-ducâ nâinti
lucurlu anchisitu Freiburg, aoa sh-cama di 22 di anj – easti unâ harauâ trâ
noi tuts shi unâ ti niagârsheari frândzâ di isturia modernâ armâneascâ.
Mutrinda filmulu, ânj trecu dininti tuti atseali bânati tu dauli sâptâmânji, tu
câsâbâlu cari va s-hibâ, chiro di 25 di anj, loclu di iu ahurhi naua minari
armâneascâ evropeanâ.
Ascultu zboarâli mintimeni a prof.V.Barba cari furâ di-atumtsea mesagilu
armânescu shi evropeanu trâ tutâ armânamea. Canda suntu spusi adzâ, tsiva
di axiia loru nu chiru!
Shi zboarâli alu Apostol Caciuperi, atumtsea sicritaru la ULCA – suntu unu
documentu di mari simasii tra sâ sâ shtii cari fu calea dishcljisâ Freiburg:
pricunushtearea a limbâljei armâni ca unâ limbâ neolatinâ!
Ti idyia noimâ azburâ shi prezidentul AFA, Iancu Perifan, la adunarea cu
primarlu/dimarhulu a câsâbălui Freiburg...

Atumtsea, noi, atselji cari fumu la aestu protu cursu di limba shi culturâ
armâneascâ, earamu vinits ditu tuti vâsiliili balcanitsi. Aveamu vinitâ câ
ducheamu armâneashti, ama multi lucri nu li shtiamu, nu nâ eara nica
limbidz. Avemu s-tritsemu tuts, tu anjilji cari va s-yinâ, unu protsesu di
limbidzari...
Cu ljirari, ma s-vâ ljau di chiro, câ nu potu s-nu nj-aducu aminti di-atseali
dauâ sâptâmânji, fârâ s-nj-aspunu sh-di ducherli personali cari mi-aputursirâ
adzâ. Atselu cursu di la 1986 nj-alâxi bana trâ daima: aclo-nj cunuscuiu
nicuchirlu shi ahurhimu lucurlu, deadunu cu prof.Vasili Barba, la ULCA.
Candu cântaiu deadunu cu Yiani cânticlu „Tsi-nj ts-ai, bre gione“, nu
shtiamu câ, dupu niheamâ chiro, va s-portu numa Mantsu... Ama, sotslji cari
nâ mutrea, avea duchitâ, nintea
noastâ, „câ lucurlu s-avea andreaptã“!...
La atselu cursu avumu haraua s-nâ cunushtemu cu tiniri armânji cari n-
armasirâ sots trâ tutâ bana: Vanghiu Dzega, Dimitri Pashancu, Pero Nane,
54 ZBORLU A NOSTRU
Steryiu Abradzi, Vasili Ghiaci, Yiani Bellas, Maria – nicuchira alu Santa
Djika...
Njica proyramâ artisticâ u-aveamu minduitâ mini; alepshu poeziili, cântitsli
shi cathi searâ, sumu cumândâsearea alu Tashcu Cunia (fratili alu Tiberiu
Cunia), n-adunamu shi lucramu tra sâ spunemu atsiloru cari n-avea
andrupâtâ shi-aprucheatâ cu harauâ la Universitatea di Freiburg, niheamâ di
cultura armâneascâ.
Chiro di dauâ stâmânji, pi câljiurli di la căminlu di studentsâ di Freiburg
arâsuna mashi unu cânticu: „Noi himu Armânji!“
Ti-atseali dzâli tricuti Freiburg anyrâpsiiu tu „Zborlu a Nostru“, numirlu 4,
1986. Ama, zboarâli anyrâpsiti tu idyiulu numiru di poetlu Vanghiu Dzega,
tu „Scrisoari di Coceani“, ânj si pari câ spunu ma ghini tuti atseali tsi li
duchimu shi bânimu shi bânămu noi atumtsea:
„Cându agiumsim Freiburg, nu shteamu tsi n-ashteaptâ. Trapshu pi-ahântâ
lungâ cali câ nu-nj shidea inima la loc. Vreamu shi voi sâ shtiu cât ma multu
ti noi, armânjilji. Suti sh-njilji di milets zburăscu shi scriu pi a lor limbâ. A,
noi? Iu him noi? Ti tsi noi nu avemu zbor la radio-televizii, la revisti, la
sculii? Ti tsi noi nu bânămu ca alanti milets? Desi noi avemu lâtusitâ tu
tricutlu a nostu, la vârâ? Ashi mi ntribam eu nâinti s-neg Freiburg. Ama,
aclo aflai oaminji armânji cu idyi mindueri cu a meali. Cu frica ti a noastâ
limbâ. Cu frica ti ficiorilji a noshtsâ câ nã crescu shi u-agârshescu limba. S-
tuchescu. (...)
Vidzui câ aclo tuts eara armânji. A, ahtari ciudii nu s-aflâ totna. Tuts atselji
cari eara aclo dauli stâmânj armasirâ la mini ca unâ ni-ashtearsâ parti di
bana mea. S-dishcljisi unâ mari nâdii câ va s-easâ, va s-da soarli vârâ dzuuâ
sh-ti noi, armânjilji. Eu tu aestâ pistipsescu. Câ mari lucru easti sâ si scoalâ
ficiori shi feati – armanj, prota s-ducâ la unu cursu ti limba pârinteascâ. (...)
Lipseashti tuts s-u arcămu frica, nishtiarea, andirsea, arshinea shi s-nâ-
mprustămu „ca armânji curats tsi himu“ câ „noi himu armânji, armânji di
vâr chiro/sh-armânji va s-armânemu di-aoa shi-nclo“ cu congresuri, cursuri,
sutsati, rivisti, cântitsi sh-cu tutâ cultura a noastrâ. Câ, unâ mileti cara s-
bâneadzâ cu-a lui culturâ, va s-armânâ ca popul. Ama, cara s-bâneadzâ cu
xeani culturi, cheari, s-tucheashti tu-alanti milets. Shi unâ ahtari perspectivâ
easti atsea ma marea arshini ti intelighentsia a unui popul. Ahât di la mini,
cu nâdia câ s-aproachi dzuua cându soarli cu a lui lunjinâ shi câldurâ va s-
agiungâ sh-la nidriptâtsitlu-a meu popul.“ Haristusimu alu Yioryi Shutaru
câ putu adzâ s-nâ toarnâ tu atseali dauâ stâmânji di la Protlu cursu di limbâ
shi culturâ armâneascâ – frândzâ di isturii shi di suflitu armânescu...
Kira Mantsu – 22.02.09
ZBORLU A NOSTRU 55
IN MEMORIAM - CICERONE POGHIRC
Kira Mantsu
La 17-li di Apriiru aestu anu muri shi fu-ngrupatu Paris marli anvitsatu
românu shi evropeanu Cicerone Poghirc.
Ãlj si cadi aestâ adutseari-aminti shi tinjiseari di partea a noastâ, a
Armânjiloru, ti furnjia câ Cicerone Poghirc s-aplicâ cu mari miraki shi
shteari pi limba armâneascâ, tsi u luyursi limbâ ahoryea, ca tuti alanti limbi
neo-latini...
C.Poghirc s-amintâ la 20-li di Martsu 1928, tu unâ fumealji di dhascali.
La 1951 lo licentsa tu filologhii clasicâ tu Universitatea di Bucureshti, iu
armasi profesoru pânâ la anlu 1979, cându fudzi ditu România tru Evropa
ditu Ascâpitatâ, ti furnjia câ nu putea s-astrâxeascâ comunizmolu.
Ditu ahurhita a anjiloru di-nvitsari, Poghirc spusi mari sinferu trâ limbili
veclji sh-agiumsi unu di nai ma avdzâtslji shi hâbârsitslji anvitsats di indo-
evropeanâ. Aestâ pricânushteari lu dusi tu mâri universit
ts ditu lumi ca "visiting profesor": Bloomington-Indiana, Ann Arbor-
Michigan, Berkeley-California, Padova. Di la 1979 fu profesoru tu
universitatea di Bochum, tu Ghirmânie shi Sorbona, tu Frântsie.
Pi ninga marli limbi clasitsi, greaca veaclje shi latina, Cicerone Poghirc
anvitsâ sanscrita, hitita, gotica, islandeza, lituaniana.
Doctoratlu tu shtintsi fililoghitsi lu lo cu unâ anyrâpseari trâ "Ligâturli a
limbâljei makiduneanâ veaclje cu greaca veaclje" (1960).
Aestu sinferu trâ limba makiduneanâ veaclje lu-apruke di balcanistica
veaclje sh-ashi agiumsi sh-la limba armânâ.
Tu studiili di balcanisticâ veaclje, C.Poghirc anyrâpsi trâ fenomeni
lingvistitsi ligati di limba tracâ, di ligâturli anamisa di limba românâ shi
arbineasâ, di limbili balcanitsi - di mari simasii trâ isturia a limbâljei
români, ama sh-tr-atsea a limbiloru di arâzgâ tracâ.
Tu articolul "Thrace et daco-mésien: langues ou dialectes?", Cicerone
Poghirc ambârtsâteadzâ ideea nauâ, spusâ sh-di unu altu mari anvitsatu,
Vl.Georgiev, cari andrupa individualitatea a
limbilor trac
limbilor traca si daco-moesiana. Avea agiumtâ atselu ma avdzâtlu tracologu
ditu România shi ditu lumea internatsionalâ.
Cunuscutlu anvitsatu Neagu Djuvara (di arâzgâ armâneascâ) tinjisi lucrulu
alu C.Poghirc tu dumenea di tracologhii, anyrâpsinda: "Limba Daciloru
(bânâtorilji ditu Dacia - adzâ România) nu era unu dialectu di limba tracâ -
cumu sustsâni sh-adzâ atsea tsi mini u luyursescu "vulgata" istorioyrafii ditu
Româia - ama eara unâ limbâ ahoryea, la isa cali andicra di tracâ, ilirâ shi
56 ZBORLU A NOSTRU
vecljili limbi baltitsi. Câftarli shtiintsifitsi a profesorlui Poghirc mi-agiutâ s-
alumtu cu teoriili a natsionalismului falsu/calpu, glârescu."
C.Poghirc fu singurlu lingvistu ditu România cari nu fu aputursitu di
natsionalismu sh-cari putu s-bagâ nâintea a sinferlui "patrioticu" averlu ali
isturie shi lingvisticâ.
"Tu Antikitati nu fu unâ unitati lingvisticâ tu Nordulu a Balcanlui shi nitsi
unâ mari aprukeari anamisa di limbili ditu aestu arealu" - dzâsi prof.Poghirc.
Ashi surpa marli anvitsatu tuti teoriili andicra di identitatsli etnitsi ditu
Balcanu, fapti, andrupâti mashi pi natsionalismu...
Anamisa di lingvishtsâlj ditu România cari, nai multsâ di elj, anyrâpsirâ
sumu cumandu politicu, C.Poghirc fu singurlu cari câlca mashi calea-
ndreaptâ a averlui istoricu.
Avuiu haraua s-mi-andâmusescu trei ori tu banâ cu marli profesoru. Prota
oarâ fu Mannheim, la Protlu Congresu Internatsionalu di Limbâ shi Culturâ
Armânâ (1985). Prizintarea di-atumtsea fu tipusitâ ma amânatu tu rivista
"Zborlu a Nostru". Nu agârshiiu aleaptili oari di muabets, tu-atseali seri di
congresu. Eara nica tu tinireatsâ, ocljilj njirlji arca unâ mutritâ cari, canda,
tutu vrea s-ti-ntreabâ, perlu ca unu cairu sivu tutu lu didea nanaparti di pi
frâmti... Avea tsiva ahoryea, unâ altâ soie di purtaticu di-a multsâ
compatriots di-a lui, di-atumtsea. Dukiiu câ avea skinâratu moralu, tinjisea
zborlu dzâsu shi-nyrâpsitu shi mi hârsiiu atumtsea, Mannheim, cându, la unâ
measâ, iu eara tuts oaspitslji-a congreslui, lu-avdzâiu s-dzâcâ :"Amârtie câ
nu hiu armânu!" Nu vru s-nâ facâ unâ harauâ cu aesti zboarâ, nu vru sâ-shi
scadâ populu di cari s-trâdzea, ama, aestâ vreari, tinjie, spusâ atumtsea trâ
Armânj, avea unu thimeljiu sânâtosu: lundzâlji anji
di câft
di câftari shtiintsifitsi ti limba shi identitatea armâneascâ... Eara omlu cari
nu lu-arisea compromislu, minciuna shtiintsificâ trâ amintarea di hari
academicâ. (Ãnj si pari câ nu fu aleptu canâoarâ tu Academia Românâ - acâ
aestâ tesi-lj si câdea di multu acâ aestâ tesi-lj si câdea di multu!)
Deftira oarâ mi-andâmusiiu cu Cicerone Poghirc la Doilu Congresu
armânescu di Freiburg, 1988, cându dizvârtimu diznâu muabets trâ limba
armânâ.
Atsea ditu soni oarâ lu vidzumu Paris, la 1989, cându u dusimu Matilda
Caragiu sâ s-caftâ la unu yiatru... Eara sotsu bunu cu Matilda shi andamusea
di Paris n-armasi unâ aleaptâ, ahoryea thimiseari...
Anjlji tricurâ, tutu minduiamu s-lu mata câft
Anjlji tricurâ, tutu minduiamu s-lu mata câftamu... pânâ cându avdzâiu câ
acâtsa sh-elu Calea Mari, la niheamâ kiro dupu Matilda...
ZBORLU A NOSTRU 57

Cicerone Poghirc anyrâpsi dauâ studii di mari simasii trâ limba, identitatea
armâneascâ. Unu di eali, tu limba frântseasc
sh-elu Calea Mari, la niheamâ kiro dupu Matilda...

Cicerone Poghirc anyrâpsi dauâ studii di mari simasii trâ limba, identitatea
armâneascâ. Unu di eali, tu limba frântseascâ
, fu atselu di la congreslu di Mannheim shi tipusitu tu rivista Zborlu a
Nostru - "Latin balcanique ou roumain commun?". Tu aestu studiu Poghirc
azburashti di unâ alathusi/eroari cari u facu lingvishtsâlji ditu România
cându ufilisescu sintayma "românâ comunâ" tu locu di "latina balcanicâ" shi
câtâyurseashti istoritslji cari aflarâ soie-soie di arealu di orighini trâ Armânj.
Poghirc âlj luyurseashti Armânjilj autohtonji shi zburashti di dheafuraua
lingvisticâ anamisa di dauli limbi: românâ shi armânâ. Lingvistica tsi nica
lucreadzâ cu contsepti veclj nu ari-ndreptulu s- andrupascâ teorii istoritsi
cari potu s-facâ mari znjie - dzâtsi elu.
Alantu studiu, ma lungu, "Romanidzarea lingvisticâ shi culturalâ tu
Balcanu", fu tipusitu tu cartea andreptâ di Neagu Djuvara - "Aromânii -
Istorie, Limbâ, Destin" alâncitâ Paris, tu limba frântseascâ, la anlu 1989 shi
xanatipusitâ Bucureshti, la 1996, tu limba românâ. Dupu minduearea mea,
easti atselu ma di simasii studiu cari fu-nyrâpsitu trâ limba shi identitatea
armâneascâ.
Nu va s-afli toru di natsionalismu, di sinferu politicu! C. Poghirc, nâinti s-
hibâ românu, easti omu di shtiintsâ shi tr-atsea anyrâpserli-a lui nu va-shi
kearâ tu yinitoru tsiva di axiia a loru! Va s-hibâ unu mari amitaticu ti
armânamea di iutsido ma s-hi
bâ apridusu pi armâneashti aestu studiu, cari da apandasi la multili-ntrib
bâ apridusu pi armâneashti aestu studiu, cari da apandasi la multili-ntribari
cari sh-li bagâ armanamea sh-adzâ! Poghirc zburashti di acâtsarea
Makiduniljei di Roma, di rola cari u giucâ ashkerea a makidonjiloru shi ma
multu atsea avdzâta "Legio V Macedonica", di Via Egnatia - Calea Mari a
Armânjiloru shi di cumu curdidsi limba latinâ tu Makidunie.
"Dupu pârearea a noastâ, tuti factili, spusi ma-nsusu, suntu duri tra s-
dimunstramu câ Armânjilji suntu tu arealu a loru di tora, di daima shi
niacumtinatu, ditu Antikitati sh-pânâ tu dzâlili di-adzâ." - easti unâ
concluziuni di mari simasii a marilui profesoru Cicerone Poghirc.
Aprukerli di limbâ anamisa di românâ shi armânâ li luyurseashti câ yinu
mashi di la latina balcanicâ di cari s-disfeatsirâ dauli limbi.
58 ZBORLU A NOSTRU
Argumentulu atselu ma sânâtoslu cari lu-adutsi Poghirc easti factulu câ
arealu makiduneanu fu romanidzatu cu ma multu di dauâ suti di anj nâintea
ali Dacia (România di adzâ) shi câ pânâ s-yinâ Slavilji tu Balcanu, di la
Adriaticâ sh-pânâ la muntsâlj Car
rpatsi, eara unu "continuum Romanicum" .
Poghirc andrupashti orighinea "meridionalâ"/ditu Notu a limbâljei armâni
shi zburashti di rola zboarâloru di arâzgâ gârtseascâ.
Damu ma-nghiosu dauâ di concluziunjili alu Cicerone Poghirc ditu aestu
studiu:
1. " Hactirlu latinu a limbâljei armâni, tu gramaticâ sh-tu lexiclu di bazâ, nu
poati s-hibâ contestatu/arnisitu shtiintsificu, ashi cumu nu poati s-hibâ
arnisitâ lârdzimea shi vicljimea a lexiclui gârtsescu, cari s-exiyiseashti pritu
bilingvismulu greco-latinu tsi eara di multu kiro tu aestu arealu."

2.Vrearea a Vlahiloru (Armânjiloru) ti tsivilizatsia shi limba gârtseascâ, ti

aestâ vâsilii ti ciudii, Gârtsia, iu, di dauâ njilji di anj, shi-ngroapâ pâpânjilji,
easti isa cu vrearea shi-ndreptulu a loru naturalu tra sâ-shi tsânâ limba di
dadâ shi adetsli - lucru cari nu-lj ankeadicâ s-hibâ bunji tsitâtseanj grets shi
cunâscâtori a limbâljei shi a politizmolui gârtsescu."

Kirumu unu mari anvitsatu shi unu mari sotsu a armânjiloru!

Nu putumu s-lu tinjisimu canâoarâ profesorlu Cicerone Poghirc - ashi cumu
âlj si câdea!
Atsea tsi putemu s-adrâmu tora, easti sâ-lj tipusimu pi-armâneashti aesti
dauâ studii...
Sâ-lj da Dumnidzâ isihia tu-atselu paradhisu iu siyura agiumsi!
Kira Mantsu
14.05.09

Ljirtari, Matilda ...“

Kira Mantsu

…ashi ahurhea cartea cari u-nyrapsiiu aoa shi-ndauâ dzâli shi vreamu s-u
pitrecu ali Matildâ... Zboarâli armasirâ nipitricuti, ama câ putuiu s-li bagu pi
carti, ânj lishurarâ suflitlu shi-nj deadirâ nâdia câ, poati, Matilda va li-
aproachi.
Aveamu anvitsatâ câ-i lândzitâ, ama nu minduiamu câ ahântu greu. Nj-
aveamu loatâ apofasea s-negu s-u vedu ti Pashti shi sâ-lj caftu ljirtari...
ZBORLU A NOSTRU 59
Ti alathusea cari u feciu tra s-bagu nâintea a vreariljei trâ OMU, lucri cari
tsânu di altâ vreari, ca atsea trâ Farâ. Nu nâ vidzumu cu Matilda tu-aeshtsâ
ditu soni anj di banâ a ljei...
Trâ noi nu fu lishoru s-nu mata ti-adunj cu omlu cu cari fâtseshi chiro di
vârâ 25 di anj sutsatâ shi cu cari tricushi dzâli ti niagârsheari. „Mati shi
Coti“ – ashi-lj hâidipseamu cându vrearea, acâchisearea, tinjia eara anamisa
di noi...
Tora-nj trecu dininti ahânti câti li bânãmu deadunu cu ea shi nicuchirlu-a
ljei, vluyisitlu Coti: uspetsurli aoa, tu Ghirmânie, câljiurili deadunu Paris,
sihãtsli ditu casa loru di pi calea Polonâ, di Bucureshti....
Tuti armasirâ tu suflitu, tsiva nu chiru! N-armasirâ caduri, filmări... Aoa shi-
ndoi anji, canda aveamu ca noimâ, Yiani u plâcârsi s-adrămu unu njicu
filmu: Matilda spusi ndauâ poemati...

Armasi unâ musheatâ adutseari-aminti shi, tora, unâ dealihea frândzâ di

isturii...
Armasimu ptsânji armânji pisti locu, multsâ di-atselji cari nâ tinjisirâ
cultura, ahurhirâ s-n-alasâ: prof.Vasili Barba, acad. Matilda Caragiu-
Marioţseanu...
60 ZBORLU A NOSTRU
Lj-aducu aminti deadunu, câ shtiu ghini câtâ vreari shi tinjie fu anamisa di-
aeshtsâ doi mări armânji...
ACLO, siyura, Lali Vasili va s-adunâ cu Matilda shi va shi-aducâ aminti di
ficiuramea di Cadrilateru, di sutsata anamisa di fumeiljli-a loru, di-alumta
deadunu trâ armânami.
Isturia nâ u spusi daima câ, tu itsi alumtâ, ari shi niacâchiseri...
Cathi unu alumtâ ti fara a lui ashi cumu poati, cumu ducheashti shi canu altu
nu-ari-ndreptu s-lu câtâyurseascâ!
Alathusea cari u featsimu tuts easti atsea câ minduimu câ ari mashi unu
averu shi câ aestu averu easti mashi la unu di noi!
Omlu Matilda fu multu complexu. Tuts cari u cunuscurâ, puturâ s-
ducheascâ aestu lucru...
Acâ avea agiumtâ tu-atsea ma din dzeanâ tesi universitarâ, Matilda avea
mari harauâ s-facâ muabeti cu armânji aplo.
Sutsata cu pârintsâlji a melji eara trâ noi semnu câ avea ananghi di
armânami...
Nu putea s-bâneadzâ fârâ aesti ligâturi cu ea!
Zburâiu pânâ tora di „Matilda“... soatsa, armâna cu cari nâ fâtseamu
muabets tu musheata noastâ limbâ...
Ama, Matilda easti shi marea-nvitsatâ cari agiumsi s-hibâ tinjisitâ tu
România sh-tu Evropa. Unâ banâ durusitâ trâ shtiintsâ, trâ studiarea a
limbâljei armâni.
Matilda-shi tinjisi nai multu limba di dadâ. Semnu ti aestâ tinjie easti câ
anyrâpsi poezii mashi tu limba armâneascâ...
Suflitlu pots s-lu dizvârteshtsâ mashi tu limba tu cari-nyisedz!
Dumnidzâ s-u pitreacâ tu paradislu-armânescu iu sâ-shi aflâ isihia trâ
daima!
Câtu va s-bâneadzâ armânamea, numa a ljei va s-hibâ adusâ aminti cu tinjie!
Câ Dumnidză nu n-alâsă s-u videmu nica una oarã s-u videmu nica
una oara, tu-atseali ditu soni dzâli di banâ, u vedu ca unâ cabati cari nu va
nj-u ljertu canâoarâ!
Shi va s-hibâ unu greu, scumpu pâltitu anvitsâmintu: dyeafuraua di
minduieri nu prindi canâoarâ s-n-ampartâ!

Dumnidzâ s-u ljiartâ!

11.03.09
ZBORLU A NOSTRU 61
IN MEMORIAM

MATILDA CARAGIU MARIOTSEANU

ARADZLI DI NGRUPARI LA MIRMINTSALJI

BELLU DI BUCURESHTI

Prota Armãnã Academician, MATILDA CARAGIU MARIOTSEANU fu

pitricutâ pi calea ditu soni Sâmbãtã 14 di Martsu 2009 la Mirmintsâlj Bellu

di Bucureshti di dzãts di inshi di Bucureshti shi dit altsã cãsãbadz ali

Românie, tsi eara vinits sã spunã vrearea shi tinja ti unã dãrutã dadã armãnã,
ti atsea tsi n-alãsã clirunumie: Un Dodecalog a Armânjilor, DIARO A-D,
DICTSIONAR AROMAN (MACEDO-VLAH, studiili a ljei di tuta bana,
sum tuti aspectili ti limba maternã/ di dadã, Armãna.
Matilda Caragiu Mariotseanu andrupã niacumtinat cu argumenti sh-cu mari
62 ZBORLU A NOSTRU
foc identitatea a armânjilor anamisa di alti milets dit Peninsula Balcanicã.
Aradzli di ngrupari ahurhirã la Capela a Mirmintsalor Bellu di Bucureshti cu
cântarea a preftsalor cari adusirâ plâcârii la Dumidza ti ljirtarea a amârtilor
shi arihâtipsearea a suflitlui a Matildãljei Caragiu Mariotseanu tu loc di
virdeatsã "di iu fudzi tutã durearea, nvirinarea shi suschirlu".

Dupu cãntarea a preftsâlor tsãnurã un zbor di tinjiseari shi adutseari aminti

la dispãrtsarea di prof. dr. acad. Matilda Caragiu Mariotseanu, (tu Capela a
Mirmintsãlor Bellu) reprezentantsã di la Academia Romãnã, Institutlu di
Lingvisticã ali Academie Românã, Institutlu di Dialectologie ali Academie
Românã, "Alexandru Rosetti" shi Redactsia Armãneascã di la Radio
România Internatsional (ninti ta s-hibã dipusa chivurea cu mãrshea a
Doamnãljei Matilda Caragiu Mariotseanu tu cavou…).
Eara vinits academicienj, profesorii universitari, cercetatori di la Institutlu di

Lingvisticâ, sh-multsâ di atsel'i tsi doamna profesoarâ lj-avu studentsã. Unu

di elj dl. Doru Vasile Ionescu, director di Productsie tu Societatea Românã
di Radiodifuziune, tsi ma ninti eara director la Radio România
Internatsional.

Di partea a Farãljei Armâneascã dit Românie eara vinits reprezentantsã di la

tuti falcãrli shi prezidentul a Farâljei dl. Costicã Canacheu.

Alti personalitãts armâneshti viniti la ngrupari eara: prof. dr. Nicolae

ZBORLU A NOSTRU 63
Saramandu shi prof. Dr. Nicolae Serban Tanasoca, lector univ. dr. Mariana
Bara, dr. Mariana Pariza, dr. Manuela Nevaci, dr.Tanasi Bardi, regizorlu
Stere Gulea, actorlu Ion Caramitru, directorlu a Teatrului Natsional.
Eara vinits shi reprezentantsã di la ma multi fundatsii armâneshti. Dr. Aurel
Papari di la Fundatsia Cultural Shtiintsificã Andrei Shaguna, d-na Chiratsa
Meghea, prezidenta a Sutsatãljei a Muljerlor Armâni di Iutsido cu d-na Zoe
Carabash, d-na Chiratsa Gheorghe di la Sutsata Culturala Armâneasca di
Bucureshti, dr.Dumitru Piceava di la Fundatsia Bana Armâneascã, dr. Stoica
Lascu di la Fundatsia " Picurarlu di la Pindu ", prof. Tana Mina, di la
Fundatsia " Valahia ", dl.Lifteri Naum di la Fundatsia " Sf.Ana ", dl.Dima
Grasu di la Fundatsia " Gramustea ".

Di la mass-media eara vinits dl. Gheorghe Shutaru, directorlu a emisiunjilor

di la Radio TV. Makedonia cum shi pareia ali Redactsie Armâneascã di la
Radio România Interntsional.

Furâ ghivâsiti mesajili di puruyuruseari pitricuti di sutsatili armâneshti di

iutsido.

Tu capela a Mirmintsãlor Bellu dupa liturghisearea a preftsalor tsãnurã

zborlu di tinjie shi adutseari aminti a Matildãljei Caragiu Mariotseanu:

Acad. MARIUS SALA, pitricutlu ali Academie Romanã:

"Academia Romãnã s-fatsi pishmani ti chirearea a Doamnãljei acad. Matilda

Caragiu Mariotseanu…hiindalui un di membrilji ali Academie, cu multi
hãri. Spusi vreari shi axizeari tu studiul a grailui a ljei di dadã, armãna.

Lo parti niacumtinat la ndridzearea, bãgarea tu lucru a problemilor di azã a

limbãljei romãnã, ti cari s-mina cu truplu sh-cu suflitlu, tratati di istoria a
limbãljei românã, ortografia a limbãljei românã. Minduearea a ljei tsi u
spusi cu limbidzami shi cãndãseari eara totna ascultatã cu tinjie tu
andamusili a sectsiiljei di filologhie ali Academie Românã.

Ea easti deadun cu Theodor Capidan shi Tache Papahagi trioulu di

malãmã a atsilor tsi deadirã operi shtiintsifitsi di thimeljiu a armãnãljei:
DICTSIONAR AROMAN (MCEDO-VLAH) ficiorlu a ljei di suflit, Un
Dodecalog a Armãnãljei, Liturghierlu Aromãn, Fonomorfologia a
64 ZBORLU A NOSTRU
Armãnãljei, Manual di Aromãnã - Carti trã Nvitsari Armãneashti, tu lucru
deadun cu prof. Dr. Nicolae Saramandu Capitolili dit tratatili di
Dialectologie Aromãnã shi multi articoli ti aromãnã tipusiti tu revisti xeani.

Doamna Matilda va s-armãnã tu analili Academiiljei ca unã paradigmã, tsi

nu s-aflã tu lumi ti vrearea a ljei ti cercetarea a limbãljei romãnã, dinintea a
curi nã aplicãm frãmtsãli la aestã dispãrtsari".

Prof. dr. cercetãtor

FLORICA
DIMITRIU di la
Institutlu di
Dialectologie shi
Lingvisticã
"Alexandru Rosetti"
shi "Iorgu Iordan" ali
Academie Românã:

"Jilits sots, n-adunãm

ahãts multsã aoa ta s-
armãnem un stic di
oarã em cu suflitlu,
em cu truplu ningã Tili ta sã u tinjisim exceptsionala profesoarã shi
eminenta savantã Matilda Caragiu Mariotseanu. Sã stihiseashti cã azã la
catolits s-hibã tamam "Sãmta Matilda". Vrea s-avea mirachi multsã altsã
inshi s-hibã deadun cu noi. Aprucheai…Geta prota sh'prota, dealihea cã
sh'mini multi telefoani shi cãrtsã di la sotslji a ljei dit Romãnia icã di tu
xeani.

Neise, nvitsai di la Tili unã expresie tsi u avea shi ea di la dada a ljei, cari sã
spuni atumtsea cãndu ti dispartsã di vãrnu ti ptsãn chiro, ghini ma, ti un
chiro, nu ti unã dzuuã icã dauã: "s-him tu numir". S-achicãseashti cã
atumtsea cãndu nãpoi va nã videm s-him tuts cum him tora, tu idyiul numir.

Shi azã, tamam Tili, numirlu naima importantu n-alãsã, ama vahi agiumsi tu
alantã lumi, ningã alantsã, iu vãrnu nu shtii tsi easti, ninga multu vruta a ljei
fumealje. S-avem nãdia cã sh-noi, maxus aeshtsã dit bãrnul a ljei va s-
nchisim aestã cali multu ayonja shi va nã videm vãrã oarã.
ZBORLU A NOSTRU 65
Cali bunã shi Dumidzã s-ti arihãtipseascã vruta a noastrã, fãrã preaclje
soatsã, Tili !

Prof.univ.dr. NICOLAE SARAMANDU, directorlu a Institutlui di

Dialectologie - "Alexandru Rosetti" ali Academie Romãnã:

"Jilitã fumealje, nvirinatã adunari. Tu conshtiintsa a noastrã a lingvishtsãlor

shi a filologilor Doamna Matilda Caragiu Mariotseanu armãni maxus ca
aromãnistã, ca personalitati lingvisticã cari lucrã fãrã acumtin cu truplu sh-
suflitlu tutã bana a ljei ti studiul a grailui di dadã.

Aestã s-veadi dit atsea cã aoa sh'tsindzãts di anj publica, ma multu di

tsindzãts di anj, tu 1958 prima a ljei lucrari, lucrarea di licentsã, "Ti grailu a
fumeailjei a ljei ishish sh'ti influentsa ali dacoromãnã tu aromãnã, zburãtã tu
fumealja Caragiu".

Armãni tu aestu plan/directsie importantul textu anonim, inedit, "Liturghier

aromânesc" aflat tu Albania shi tipusit prit cilãstãsearea a Dumniiljei a Ljei
la Editura ali Academie Românã tu 1961.

Tutunãoarã, tu unã acutotalui altã perspectivã andicra di Dictsionarlu al

Tache Papahagi tu cari pi ningã importantsa yilipsitã di doamna profesoarã
Florica Dimitrescu, easti spusã ti ntãnja oarã unãnormã di nyrãpseari a
aromãnãljei shi s-apufusescu criteriili di selectari/alidzeari a zboarãlor tu un
Dictsionar a aromãnãljei cu naetea declaratã ti creearea unã aromãnã literarã
shi actualã. Esti multu importantu nj-aduc aminti u pãristisitu aestã lucrari
anda alãnci shi ufilisitu zborlu computer, bãgat ca neologismu tu aromãnã.

Aestu sistem di nyrãpseari lu-bãgã tu lucru shi tu Manualu di Aromãnã -

Carti trã Nvitsari Armãneashti la cari avui haraua shi tinja s-escu
colaborator shi cari luyursea Nãsa, vrea shi minduescu cã ashi va s-hibã
modelu/urnechea dupã cari va s-lipseascã sã s-nyrãpseascã aromãna nu
mash tu tsi mutreashti grafia, ama shi tu atsea tsi mutreashti alidzearea a
nãscãntor zboarã dit niscãnti graiuri shi recuperarea/amintarea a
neologismilor, prota sh-prota dit româna literarã cãtse dit altã parti nu poati
sã s-facã.

Neise, aoa sh-doi anj sh-adunã lucrãrli tu dauã importanti culeadziri

"Aromânii shi aromâna tu conshtiintsa contemporanã" deadun sh-cu
66 ZBORLU A NOSTRU
"Poemele Aromâne" adusi aminti aoa, prit cari aduc aminti diznãu prit tsi
spusi domnul academician Marius Sala sh-bãga ntribarea: "ma s-eara sa-
nchisescu un altu lucru tu bana a mea" spuni tu bitisitã, la prefatsã shi voi s-
aleg ta sã spun dealihea: "mirachea a mea vrea s-armãnã cum tsi s-hibã
aromâna tsi vrea u-crishteam cu vrearea sh-suflitlu pãn di mardzina tu itsi
catandisi".

Vrutã Matilda, Dumnidzãlu cu tini sh-loclu lishor !

Prof. dr. NICOLAE SERBAN TANASOCA directorlu a Institutlui di Studii

Sud-est Europeani:

"Jilitã fumealje, nvirinatã adunari, am borgea ta s-escu deadun cu

atselj tsi zburãrã ta s-aduc atsea dit soni tinjiseari a Doamnãljei Mmatilda
Caragiu Mariotseanu, Matildei cum aveam agiumtã sã-lj spunem atselj tsi
agiumsim s-him sots cu nãsa. U fac nu mash tu numai a mea cã sh-tu numai
a Institutlui di Studii Sud-est Europeani a curi director escu shi tu numa a
Societatiljei di Culturã Macedoromânã dit a curi Comitet Director fac parti.
Catse domnul Ion Caramitru nu putu s-yinã ninti di oarã unã dit furnjii ghini
cunuscuti cum sã spuni (n.r. - agiumsi ma amãntu la dipunearea tu
cavou/kivure).

Aesti suntu shi cãndãserli pistipsescu io tsi putem s-li scutem tu

videalã dit lectsia aestã di banã tsi nã u deadi Matilda di cari tuts nã adutsem
aminti shi putem s-pirmitusim, putem evoca/s-adutsem dininti momenti,
zboarã, a tsi nu pot s-iasã dit adutserli aminti a noastri shi aestã lipseashti s-
hibã shi haristusearea a atsilor cari furã ahãt multu aproapea di ea, tutã soia,
tutã soia tsi u mutrirã ncap cu Geti cari u agiutã ahãt multu, cu nicuchirlu a
Getãljei, cu nipotslji cu atselj cu cari eara daima deadun tu aestã ti-anami
solidaritati/sutsãlje di fumealje, un lucru tsi niscãnti ori ti amãrtie acatsã s-
chearã ama noi avem borgea sã-lu lucrãm.

Sã-lj urãm s-doarmã tu irini !

Dumidzã sã u arihãtipseascã !
Dumidzã s-hibã cu noi !

Dupu zboarãli di tinjie adusi di pitricutslji a institutsiilor romãnshti preftsãlji

plãcãrsi fumealja a ljirtatãljei Matilda Caragiu Mariotseanu ta sh-lja oarã
ZBORLU A NOSTRU 67
bunã di la nãsa, deapoa sotslji di facultati, studentsãji shi armãnjilji tsi eara
vinits pi arada tricurã la nãsã sã-lj oarã cali bunã la Atsel di Analtu !

Catafalcul/sfindukea cu mãrshea a ljirtatãljei Matilda Caragiu Mariotseanu

cu cãrunjili di lilici fu dusã deapoa la Mirmintsã ti bãgari tu cavou.

Crutsea easti adratã dupu macheta faptã di sculptorlu Alexandru

Gheorghitsã, nicuchirlu ali Geta Caragiu.

Ninti ta s-hibã bãgatã tu cavou di partea ali Redactsie Armãneascã di la

Radio Romãnia Internatsional, Tashcu Lala ghivãsi un zbor tu limba di dadã

cu cãftarea shi apruchearea di partea a atsilor tsi eara vinits, cãtse doamna
Matilda Caragiu Mariotseanu spusi mari tinjie andicra di lucãrlu faptu di
pareia redactsionalã chiro di 18 di anj tu cari nãsã daima featsi urminie shi
andrupã ti unã zburari musheatã shi unã nyrãpseari standardizatã.

Tu atsea dit soni vinitã a ljei la yiurtusearea ali Redactsie Armãneascã di la

RRI, 23 di Martsu 2006, academiciana di farã armãneascã Matilda Caragiu
Mariotseanu spusi: "…musheats suntu, tiniri suntu, tora-lj videm azã, aoa,
68 ZBORLU A NOSTRU
noi nu lj-avdzãmu aoa tu Romãnie, ama shtim ca suntu unã njcã Academie
Armãneascã. S-bãnats" !

Ti tinjia tsi u spusi andicra di noi, redactsia armãneascã di la RRI, voi sã

spun pi limba di dadã, tu numa a armãnjilor dit Romãnie vinits azã aoa shi
atsilor dit xeani tsi pitricurã carti di puryurii aestu dit soni zbor di
dispãrtsari:
TASHCU LALA - RRI - SECTSIA ARMANEASCA:
ZBORLU DI DISPARTARI CU ACAD. MATILDA CARAGIU
MARIOTSEANU
Tin'isita Doamna Brandusa (Caragiu Mariotseanu) shi Giorgio Niro,
Tin'isita Doamna Geta Gheorghita cu soia tuta,
Tin'isits membri ali Academie Româna,
Tin'isits frats Român'i,
Tin'isits Armân'i di la Sutatili Armâneshti dit România,
Dumidza aradapsi dzuua di aza ta sa u pitritsem prof.dr.acad.
Matilda Caragiu Mariotseanu cari tu dzuua di 11 di Martsu 2009 apruche
acl'imarea a Dumidzalui shi a Nchiluitorlui la tuta dun'eaua, shi dusi dit
bana aesta tu bana alanta, cari easti Dumidzalu.
N-adunam aza aoa ta s-mpilitim placariili la Dumidzalu a n'ilaoslor
si a tran'ipsitorlor si ti l'irtarea a amartiilor si arihatipsearea a suflitlui a ljei -
Matilda Caragiu Mariotseanu - tu Amiraril'a Dumidzalui, "iu nu ari dureari,
nitsi nvirinari, nitsi suschiru"(cum s-avdza tu placaria di ma nainti, a
preftsalor).
N-adunam aza aoa, tra s-li fatsem una lacarn'ili a noastri cu lacarn'ili
a fumeaiil'ei tsi easti tu jeali, cari s-disparti di una buna dada, di una buna
sora, di una buna cusurina, di una buna teta, di una buna maie, di una buna
soatsa.

Vinita a noastra, aza aoa, (ninga duruta academiciana armâna

Matilda Caragiu Mariotseanu) a tutalor român'ilor si armân'ilor di la sutsatili
shi fundatsiili armãnesti dit România, Sutsata di Culturã Macedoromâna,
Fara Armâneascã dit România, vinita cu suflitlu a atsilor tsi pitricura
mesajili di puryurii dit Balcani - Ripublica Macedonia, Albania, Vargaria,
ZBORLU A NOSTRU 69
dit Europa ditu Ascapitata - Frantsa (Sutsata Armân'ilor Franceji), Germania
(Unia a Makedonarmânjilor dit Germania), Italia, dit SUA, dit Canada, dit
dipartata Australie (Sutsata Armân'ilor Macedonen'i), easti spunearea a
vrearil'ei crastina ti duruta a noasta soatsa, academiciana di fara armâneasca,
Matilda Caragiu Mariotseanu, andicra di fumeal'ia a ljei si di sutsata a ljei.

Dumidza sa u arihatipseasca tu irini !

Tu bitisitâ tuts armãnjilji tsi eara anvãrliga di sfindukea cu mãrshea
Doamnãljei profesor univ. acad. Matilda Caragiu Mariotseanu cãntarã imnul
natsional a armãnjilor "Pârinteasca Dimândari".

Tascu Lala - 14 di Martsu 2009

70 ZBORLU A NOSTRU

IN MEMORIAM – NACU ZDRU !

MURI NACU ZDRU !
Dumnidzä s'lu Iartâ
Inacu Perifan, AFA – Paris

ashi ahurhea hãbarli ti ljirtatlu Lali Nacu Zdru !

Dumidza shi h'arata pi :

Lali Nacu Zdru dit California USA
Fondatorul revistei Frandaza Vlaha
Revista u plati el dit giapea lui 500 di numeri daua ori pi an
CA MAI MARI PATRIOT CAI SI LUPTA TI LATINITATEA NOSTRA
LA FEL CA IERTAUL DI VASILE BABRBA

Gica Ciunga dit New York USA

Mari comerciant industrialist c-ai inventa mashina di sudura( alichiari
plastic cu plastic ) a plasticului
Sanatae la fumeh'la lor
Cu tinjie
Miha Babu

Dumidza s-u iarta, s-lu aiba tu partea una!

Purgurseari la Taifa a lui.
SCA Filiala Elbasan, Andon

Chirumu unu mari Armanu.

Inima-mplina di doru ti armanami alu Nacu Zdru danasi s-mata bata!
Dumnidza s-lu pitreaca tu paradislu armanescu iu va s-aduna cu sotslu-a
lui di una bana, prof.Vasili Barba...
Unu cati unu chiremu "aushilji", atselji cari-nchisira naua cali di
dishtiptari armanamiljei shi noi, dupu elji, prindi s-dutsemu nainti
atseali tsi li-nvitsamu di la elj: Vreari tra Armanami, Acachiseari,
Tinjiseari anamisa di noi...
Dumnidza s-lu ljiarta shi sa-lj da arihati a suflitlui.
Kira & Yiani Mantsu
P.S.Pitrecu textulu anyrapsitu cu furnjia umpleariljei a ilichiljei di 85 di anj
alu Nacu Zdru shi unu caduru cu elu, adratu tu vruta lui hoara Candrova.
ZBORLU A NOSTRU 71
NACU ZDRU – 85 di anji
Kira Mantsu

La 21-li di Yinaru, patriotlu armânu Nacu Zdru umplu musheata ilichie di

85 di anj.
Vârâ di noi nu shi-adusi aminti sâ-lj pitreacâ-ndoauâ zboarâ, unâ urari …
Sh-mini nj-adushu aminti niheamâ amânatu shi-lj loaiu tilifonea dupâ dzua
di-amintari.
Mi hârsiiu s-lj-advu boatsea nica tinirâ, mplinâ di harauâ shi humoru.
Nacu Zdru easti unlu di protsljii armânj cari, dupu 1960, mindui s-
tipuseascâ unâ rivistâ armâneascâ – FRÂNDZA VLAHÂ.
Amintatu Cândruva, Nacu Zdru (ca multsâ altsâ armânji ditu Gârtsie) acâtsă
calea xeaniloru, tu Americhie. Fu unâ apofasi loatâ nu mashi ti sinferlu a lui
icunomicu, ama shi ti-atsea tsi-avea tu minti: s-lucreadzâ ti armânami.
Protlu numiru di rivistâ alânci tu meslu Sumedru 1977 shi rivista bâneadzâ
pânâ adzâ.
Tu-ahurhitâ scutea 4 numiri tru-anu shi deapoaia câti 8. Unu mari copusu
cari lipseashti tinjiseari, ma multu câ Nacu Zdru tipuseashti aestâ rivistâ pi
hârgiurli-a lui. Vârâ nu lu-agiută, vârâ nu lu-ntribă desi ari ananghi di tsiva
… U featsi mashi cu vreari, shi cu nâdia câ aestâ cali dishcljisâ di elu, dupu
anji lundzâ di chisâ culturalâ tu armânami, va u calcâ shi-altsâ armânji …
Shi-ashi fu. Dupâ altsâ anj, ahurhi s-alânceascâ Paris rivista “Trâ
armânami” (editoru Iancu Perifan), Freiburg “Zborlu a Nostru” (editoru
Vasili Barba). Dupu câdearea comunizmolui ahurhirâ s-alânceascâ rivisti shi
tu vâsiliili balcanitsi, iu bâneadzâ armânjilji.
“Frândza Vlahâ” lipseashti tinjiseari ca semnu di mari vreari ti armânami shi
ti cultura a ljei. Nacu Zdru easti unu autodidactu. Limba tu cari-nyrâpsi
rivista easti ashi cumu u shtii nâsu. Atsea tsi adră multu ghini Nacu Zdru
easti că tipusi multi articoli ti armânj tu limba armâneascâ, anglicheascâ,
gârtseascâ. “Frândza Vlahâ” dusi, ahi cumu putu, unâ alumtâ:
trâ populu shi limba armâneascâ, trâ pricunushtearea a loru tu Evropa, ti
amintarea di-ndrepturi.
Avuiu haraua s-lu cunoscu Nacu Zdru, mi-adunaiu cu elu di ma multi ori
shi lu luyursescu di multsâ anj ca “Lali Nacu”.
Fuiu oaspitâ tu casa a lui shi-a nicuchirâljei Aurica, New York, aoa sh-
multsâ anj… Tu casa a loru aflaiu unâ câldurâ shi mushuteatsâ tsi nu potu s-
u agârshescu… Sh-mâcaiu nai ma bunili piti armâneshtsâ! Teta Aurica easti
avdzâtâ ti aesti piti… Ama nu mashi ti-aestâ. Aurica Zdru easti shi-unâ
avdzâtâ cântâtoari…
72 ZBORLU A NOSTRU
Eara la 1985 shi di New York mi dushu cu Lali Nacu la Protlu Congresu
Internatsionalu di Limba shi Culturâ armâneascâ di Mannheim, tu
Ghirmânie.
Dzâlili tricuti deadunu la aestu Congresu mi-apruche sh-ma multu di Nacu
Zdru – omu ahoryea, cu suflitu shi cu purtaticu tsi nj-adutsi aminti di
celnitsljii di vâr chiro!
Tricurâ anj, shi altâ oarâ, lo calea ditu Gârtsie câtâ Americhie pitu
Frankfurt… Lu-ashtiptamu tu aeroportu, n-aflămu greu shi diunâoarâ ishi
dinintea-a noastâ unu “actoru americanu”, cu-arâslu pi budzâ shi va s-giurai
câ easti marli shi niagârshtilu Spencer Tracy (cu cari multu undzeashti)!
Altâ oarâ featsimu cali lungâ tu Americhie tra s-lj fâtsemu uspetsu: San
Diego, iu s-mută
Di ma multsâ anj, tra s-hibâ ninga hilju-su … Eara idyiulu: mplinu di
harauâ, puteari shi … shicâgi! Nu va s-agârshimu canâoarâ calea faptâ cu
elu di San Diego tu Mexicu (la sinuri)!
Câ lu-avemu tu vreari, caftămu s-n-adunămu cu nâsu câti ori putemu …
Veara, cându himu tu Gârtsie, lomu calea câtâ Cândruva, iu Lali Nacu mutâ
unâ casâ iu yini veara sâ-s discurmâ shi s-bâneadzâ ca vâr chiro. Dinintea a
casiljei trecu cupii di oi, aynanghea s-vedu muntsâlji di câtâ Arbinishie,
niheamâ ma-nclo easti bâsearica (altâoarâ armâneascâ) shi anvârliga multâ
soie di-alu Lali Nacu: nipots, cusurinji cari bâneadzâ Paris, Vudena, tu
Americhii… Ama tuts s-toarnâ veara Cândrova. Hoara-lj tradzi ca unu
magnitu… Hirlu nu s-arupsi … Aoa shi-ndoi anj avu provlimi cu “politsia”
gârtseascâ… Vrurâ sâ-lj lja casa, s-lu-avinâ ti ispetea câ Nacu Zdru “fatsi
propayandâ armâneascâ”! … Eara oaminji tsi agârshirâ câ Gârstia easti
vâsilii dimucraticâ, ditu Evropa di adzâ shi câ nomurli suntu alti di-atseali
ditu chirolu di ninti di Polimu … Oaminj cari arushunarâ unâ vâsilie tu cari
lipseashti s-dumeascâ tinjisearea a andrepturiloru a omlui… Dupu cărtsâ
pitricuti la Evropa shi America, Nacu Zdru putu sâ s-toarnâ Cândrova, loclu
iu s-amintă shi iu va sâ-shi treacâ ausheaticlu…
Feciu cu Lali Nacu unu musheatu filmu, tra s-armânâ mârtirii ti bârnurli di
dupu elu…
Tuti aesti anyrâpsiti suntu lucri multu personali, ama ti-atselji tsi nu lu
cunuscurâ pi Nacu Zdru, vruiu s-lâ pitrecu unu caduru adratu cu ocljii shi cu
suflitlu-a meu.
S-bâneadzâ Nacu Zdru nica multsâ anji shi alumta a lui s-hibâ trâ noi unâ
paradiymâ di vreari trâ fara armâneascâ!
Kira Mantsu
ZBORLU A NOSTRU 73
Nacu Zdru -

Una paradhiyma di eroismu tra fara Armaneasca/Makedona

rmaneasca.

Dum' lliarta-lu! Suflitlu sa-lli si-arihniseasca tu paradhisu.

Cunduleantsi ti nicukira, ti fumealli.
Faptili a lui tra Armanami nu va li-agarshimu varnaoara.

Mihali Prefti

Dealitha chiru un multu durut Arman.

Ti memoria a lui va s-dam interviu tsi

lu-ari loata Tascu estan, ninti ta s-hiba tinjisit cu Premiul " Omlu a
Anlui 2008" di Fundatsia Bana Armaneasca. Dumidza su-l ljarta!
RRI- REDACTSIA Armaneasca – Aurica Piha

Interviulu cu iertatlu Nacu Zdru putem s-lu ascultam pi Radio

Makedonia,interviul u tsi fu adrat di Tascu Lala tu nemisiunea di la Radio
Romania Internatsional .
Hristu Steryiu ni dzburashti tu tu aesta emisuni di iertatlu Nacu Zdru ..
Interviulu easti scos di tu arhiva di emisiunji radio di la Radio Romania
Internatsional tsi u avem ;
Interviulu easti adavgat la postul Radio Romania Internatsional .cu numa
"Interviu Nacu Zdru "

Pareia, Tv-RadioMakedonia

Dumidza sa-lu ljarta Lali Nacu!

Paryurii ali teta Aurica cu taifa shi soia tuta !

Tu attach (pi pareili electronitsi armaneshtsa) atsel dit soni interviu cu Lali
Nacu, cu furnjia ca tu 20 di yinaru 2009 avea umpluta 90 di anj.
Un interviu - una dultsi shi nostima moeabeti cu Lali Nacu tu cari na spuni ti
lucarlu cu Revista "Frandza Vlaha", ti Congresili ndreapti di ULCA, prof.
Vasili Barba cu ascherea, ti caftarli fapti la ONU, ti lucarlu tsi lu-adara aza
shi cum lipseashti sa-lu adara Armanjilji di iutsido, ti DIMANDAREA DIT
SONI - UNIREA FATSI PUTEAREA !
74 ZBORLU A NOSTRU
Nica na oara tsa haristusim lali Naco ti a tali dimandari !
Dumidza s-ti ljarta, arapas lishor Lali Naco !
Cu tinjii shi pishmanea ca nu-nj feciu chiro s-ti caftu nica na oara catse mari
dor tsa aveai s-na zburashtsa Lali Naco, Tashcu Lala

TI MULTSALJI ANJ NACU ZDRU, PI ILICHIA DI 90 DI

ANJ !
FONDATORLU SHI REDACTORLU A REVISTALJEI
"FRANDZA VLAHA"
REPORTER - Lali Nacu
tora ayonja, pi 20 di Yinaru
2009 umplushi unã
musheatã ilichie ti cari tu
numa ali redactsie
armãneascã di la RRI di
Bucureshti tsã spunem: "Ti
multsã anj, sãnãtati shi
harauã tu nãulu an, pi ilichia
di 90 di anj"!
Lali Nacu, noi armãnjilji ti
cunushtem ca jurnalistul
armãnu tsi scuseshi Revista "Frãndza Vlahã".
Ti plãcãrsim s-nã spunj ndauã zboarã ti lucãrlu cu revista, cãndu inshi protlu
numir, cãtu chiro alãnci, tsi s-nyrãpsea tu ea shi cum u apruchearã armãnjilji
aestã revistã?
NACU ZDRU - Protlu numir inshi tu anlu 1978, ari 31 di anj. Revista u
scoshu cu idheea cã vinjiu dit Gãrtise aoa tu SUA s-fãtsem tsiva bun ti
armãnami. ...Mi-adunai cu Zahu Panã, mi-adunai cu Ciufecu, n-adunãm
vãrã dzatsi inshi...s-lã dau idheea a mea - cara nu va sã scutem unã revistã,
nu va s-poatã armãnamea s-nveatsa tsi fãtsem. Prindi...s-fãtsem? E, furã
simfunj. Doi, trei furã simfunj, alantsã nu furã simfunj cã nu lã si
dãdea...avea pãradz, ma nu lã si dãdea. Shi io ahurhiiu singur, deapoa bãgai
ninti singur.
REPORTER - Lali Naco cum u-apruchearã armãnjilji revista "Frãndza
Vlahã" cã noi nã hãrsimu multu tu 1991, tu protslji anj anda nchisimu
lucurlu cu redactsia armaneascã?
NACU ZDRU - Protlu numir lu-scoshu tu 1600 di cumãts, shi pitricui vãrã
dauã suti tu Gãrtsie, vãrã sutã tu Romãnia, vãrã 50 tu Vãrgãrie, 50 tu Sãrbie
ZBORLU A NOSTRU 75
shi Arbinushie, tru tut Balcanlu sh-tru tutã Europa. Shi niacumtinat u scosh
pi pãradzlji a melji.
REPORTER - Lali Nacu shtim cã fãtseshi parti dit gruplu al Vasili Barba cu
Zahu Panã, Aurel Ciufecu, Virgil Puppi, Nicu Popescu,, V. Caramihai shi
altsã nãndoi armãnj dit Europa cu Miciu Bacu shi G. Bardzã, cari cu multsã
anj ninti, tu 1981, vã dusit la Natsiunjili Unite di New York. Cu atsea furnjie
dipusitu unã plãndziri.
Lali Nacu tsi cãftãri aveats tu atsea carti, cum s-dizvãrti andamusea ali
delegatsie armãneascã cu reprezentantsãlji di la ONU?
NACU ZDRU - Earam vãrã shapti inshi, avea shi un preftu romãnu shi n-
ashtiptarã ghini. N-ashtiptã unã doamnã cari lo interviu tsãnu un zbor, lo
cãftarea shi dzãsi cã s-nidzem ninti, s-lucrãm irinjaticu. Va dzãcã s-nu
fãtsem grevi, mutari capu shi ahtãri lucri. Sh-noi neasimu cum dzãsi nãsã.
REPORTER - Cu tinjie. Tsi vã spusirã la ONU ? Tsi apandisi vã deadirã?
NACU ZDRU - U spusim "Frãndza Vlahã", atumtsea nu avea inshitã ninga,
deapoa inshi Barba, cu revista "Zborlu a Nostru". Barba u scoasi dzatsi anj
dupã mini. Io fui protlu cari scoasi unã revistã armãneascã...ama featsi mari
lucru shi Barba. Ti atsea Barba lipseashti s-hibã tinjisitu ti lucurlu tsi lu-
featsi.
REPORTER - Lali Nacu ti plãcãrsescu sã-nj spunj nãndauã zboarã ti OMLU
Vasile Barba, ti lucurlu a lui cu revista "Zborlu a Nostru", ti atseali tsintsi
congresi internatsionali di Freiburg ndreapti di ULCA, ti Recomandarea
1333/1997, ti CESA. Cum lu-cunuscushi tini profesorlu Vasile Barba?
NACU ZDRU - Tu anlu 1985 fu protlu congres tsi s-tsãnu Mennheim cu
vrearea al Barba. Dealihea cã avu shi multsã ningã el tsi lu-agiutarã, dit
Sãrbie, dit Vãrgãrie, dit Gãrtsie, dit Frantsa shi pi ningã aeshtsã n-agiutã shi
prof. Drãgan.
Vasile Barba, un om cu tinjie, un om mintimen cari featsi multi ti
armãnami. Nu lipseashti s-dzãtsem zbor slab ti armãnami sh-ti Vasili. Ahãt
el cãtu shi doamna Katherina shi frats di-aviyãra, al Vasili, furã rãdzâtina!
Om cu sihati?. Vini la mini acasã shidzu dzatsi dzãli cu muljiari-sa. Shi
Katharina, livendã muljari.
REPORTER - Va s-dzãcã avut uspitsãlje cu fumealja Barba cu lali Vasili
sh-cu teta Katharina Barba...
NACU ZDRU - Uãã…Vasili eara un domnu nu ari canã s-lu agiungã, nu-ari
cari sã-lu cãrteascã. Shi n-achicãsimu ghini cã...noi dealihea cã him rrãmãnj,
armãnj cum vrem sã-lj dzãtsem ama cu conditsia cã, nã trapsim ca
minoritari... Atumtsea nu putea Natsiunjili Unite s-nã uneascã. Natsiunili
Unite nã pricunuscu ca minoritari n'Gãrtsie, Sãrbie, Vãrgãrie, Albania.
76 ZBORLU A NOSTRU
REPORTER - Lali Nacu minduescu cã tu anjilji aeshtsã ai avdzãtã ti lucurlu
tsi lu-facu sutsatili armãneshtsã dit Europa shi dealihea shi ditu Congresili
dit SUA cu prezidentul prof. Aurel Ciufecu, ti ndrepturli a lor. Cari easti
minduearea a ta lali Naco? Tsi la dimãndzã a armãnjilor?
NACU ZDRU - Lucãrlu mari cari lu-featsi, fu Barba, atsel cari
bãgã…dzatsi anj ma nãinti arcai mini apa tu rãdzãtinã. Arcai apã tu
rãdzãtinã, cu yinearea al Barba... agiumsim s-lucrãm, s-colaboram un-
alantu. El fu omlu cari u tsãnea, u vrea multu la armãnamea.
REPORTER / T.L. - U vrea armãnamea shi putem s-dzãtsem cã shi nãsu
eara vrut tu armãnami, poati s-nu fu pãn di mardzinã lucurlu ashi cum vrea
altsã ta s-hibã adratu. Lali Nacu cari easti minduearea a ta, ti armãnami, tsi
lã dimãndzã a armãnjlor, cãtse shtim cã inshirã revistili "Frãndza Vlahã",
"Zborlu a Nostru", cari va lu-dutsem ma largu ti tinjia a profesorlui Vasile
Barba, "Deshteptarea", " Phoenix " "Grailu Armãnescu", "Bana
Armãneascã", "Armãnamea", "Fãrshertorlu" ti tsãnearea tu banã a limbãljei
sh'a culturãljei armãneascã?
REPORTER - Mini hiu di 90 di anj, tini cãts anj ai? Ti multsã anj lali Naco!
Mini am 54 di anj.
NACU ZDRU - Nipot, nipot ti amu. Sh'cu zborlu armãn... mini cãndu bãgai
"Frãndza Vlahã" bãgai ngheneral sh'atselji cari eara cu gretslji sh'atselji cari
eara cu sãrghilji sh-cu vãrgarlji…
Ma s-bãgam zborlu armãnami/armãn atumtsea tu ahurhitã nu vrea s-
adram tsiva. Cã vrea s-bãga ntsãpãturi di tuti pãrtsãli. Bãgam vlah ta s-nu
poatã s-nã ntsapã. Mi ntsãparã, ala nu puturã s-calcã documenti cã dzãshu
armãnami.
REPORTER - E, lali Naco cari easti minduearea a ta tu tsi mutreashti
revistili tsi inshirã tora, icã tu chirolu di ma nãinti. Au agiumtã la tini
revistili "Zborlu a Nostru","Bana Armaneascã", Armãnamea", Grailu
Armãnescu"shi alanti?
NACU ZDRU - E, "Zborlu a Nostru" lu-am aprucheatã continuu.
Deapoa pitricui la tuti universitãtsli tu Romãnia, u pitricui shi tu
Gãrtsie, la universitãts. Ama, problema easti cã bãgãm apa, bãgai mini apa,
bãgã Vasile apã tu rãdãtsina shi neadzi ghini shi va neagã ghini …cara va sã
scutets shi alti.
REPORTER - Tini Lali Nacu, eshtsã faptu Cãndruva, tu Gãrtsie shi am
nvitsatã cã aproapea cafi vearã vahi nedz aclo. Tsi pots s-nã spunj di atseali
locuri shi ti armãnjilji cu cari ti adunj aclo?
NACU ZDRU - Tora armãnjilji, ma multu tu Gãrtsie, tu Arbinushie, aclo nu
dzãtsi guvernul tsiva. Ama tu Gãrtsie suntu contra a noastrã. Ama, gretslji
ZBORLU A NOSTRU 77
cãndu va u veadã ma zori shi di altã parti, atumtsea va nã da shi ndriptati.
Cã vedz tora shi mintireashili cu alti stati...Voi cum li videts aclo lucãrli?
REPORTER - E Lali Naco, ashi cum shtii protili cãftãri, icã instumenti,
hãlãts, suntu revistili, fimiridzli ashi cum ahurhishi tini cu "Frãndza Vlahã",
deapoa lali Vasili Barba cu "Zborlu a nostru" ama ta s-tsãnem tu banã limba
sh'cultura armãneascã, un popul icã bãnãtorlji au ananghi di mass media, au
ananghi di sculie shi di gheavasea tu bãsearicã, cãftãri tsi furã spusi shi tu
Recomandarea 1333/1997, nu?
NACU ZDRU - Lipseashti cã tuts s-hits units. Nu fatsi, nu i bunã cã uoo...
un easti fãrshirot, un easti cipan, un vãrgar, atseali s-li alãsãm. Tuts him
armãnj.
Ama lipseashti, voi tu Romãnia s-nu vã mãcats, nu ari problemã cã mini hiu
fãrshtirot, nu existã, him tuts Armãnj. Cã ari shi altsã ma slaghi/ma nghios
ore... shi atselj suntu bunj, vor s-hibã armãnj, nu avem tsiva cu elj. Cipanu,
vlahi, pindenj, avdiljats di Avdelã, viryeanj. Iu-i majoritatea? Azã
majoritatea easti Veria, armãnamea.
REPORTER - Ti dada Tereza nj-adush aminti vream s-ti ntrebu un lucru
Lali Naco. Tsi shtii ti nãsa, ti Dada Tereza tsi easti dada la tuts bãnãtorlji,
ma niscãntsã dzãcu cã eara armãnã, altsã dzãcu cã eara arbinesã. Tini cum
shtii lali Naco?
NACU ZDRU - …eara armãnã. A ljei-lji dzãtsea Hagi di la tatã-su.
Deapoaia, nãsã lo calea ali bãsearicã, cãtse eara armãnã.
REPORTER - Mi-arisi/hãrios lali Naco shi ti aestã ntribari. Tora lali Naco
sh-tini mi ntribashi tsi adrãm aoa tu Europa, armãnjilji icã sutsatili? E, aoa
tu Europa, armãnjilji da cicior, calcã lucurlu cafi un cum poati, cãtu poati,
cu revisti, cu sculii, optsionali, icã facultativi. Cu ghiavasea tu bãsearicã
nica nu s-dutsi lucãrlu. Avem tsiva preftsã tsi au faptã sculjolu ti preftu ma,
nica nu cãntã tu bãsearicã.
NACU ZDRU - Ma lipseashti s-cãntã… n'Albania avem preftu.
REPORTER - E, avem aclo dealihea s-tsãni. S-tsãni gheavasea, cãntã
preftul tu bãsearicã pi armãneashti, dealihea..
NACU ZDRU. - Ma s-nidzets ghini, s-hits aclo deadun, va nu va, va u
veadã zori shi ea va u bagã, gheavasea tu bãsearicã.
REPORTER - Ma multi sutsati ditu Balcanj dit Romania, dit Vargãrie, dit
Arbinushie shi dit R. Makedonia s-adunara tu un Consiliu Armãnescu shi s-
duc Strasbourg s-li spunã lucãrli, cãftãrli tu tsi mutreashti armãnjilji. Nu
shtiu desi ai nvitsatã, di aestu Consiliu Armãnescu?
NACU ZDRU - Am avdzãtã di elu. Ama va u avem zori... macã s-vã mãcats
atseia. S-hits units. Nu ari zborlu grãmustean, fãrshirot, cipan... nu ari aestã.
78 ZBORLU A NOSTRU
Ari mash Armãnami. Problema i cã noi fãrshirotslji din Arbinushie cari
sãntu aproapea 500 di njilji noi dzãtsem rrãmãnu, nu dzãtsemu armãnu. Noi
dzãtsem rrãmãnu cã ashi dzãcu armãnjilji dit Arbinushie, ama noi s-him
unã, atsea va u spunã istoria cã tsi him, cum him. Noi banãm, iu bãnãm,
atselj him.
REPORTER - Him armãnj dealihea. Ma loclu, loclu diu him Lali Naco?
NACU ZDRU - Ia cum dzãtsi un oaspi di a meu aoatsi, lu-am n'casã, di
Canada: Noi him... ma multsã di armãnj suntu tu Arbinushia, Tesalia shi
Epir. / T.L. - Va s-dzãcã tu chirolu di ma ninti armãnjilji eara tu atsea
Makidunie, nu ?
NACU ZDRU - Nuu… Pindu, Deniscu, Perivoli, ama ma multsã eara
Moscopoli. Moscopoli anj dzãtsi a njeia, oaspits tsi am aoa, eara 60 cu 70 di
njilji populatsia, armãnj, cãndu Gãrtsia nu avea 40 di njilji. Ahurhirã sãrghili
deapoaia vurgarlji, albanejlji deapoia sh-gretslji. Gretslji tu soni. Ca sã u
chearã limba aestã ama unã limbã nu cheari ahãt licshor.
REPORTER - Lali Naco, aidi s-ti ntrebu ti unã moeabeti cu numa. Sigura
tuts na spunem armãnj ama Boiagi spusi " Gramatica armãnã icã
makedonovlahã' , Matilda Caragiu Mariotseanu tu a ljei Dodecalog spuni "
armanj icã macedovlahi " prof Vasile Barba ditu '95, '96 (tut atumtsea avea
scoasã shi M.C.Mariotseanu Dodecaloglu) Barba tu revistã avea bãgatã "
Revista di culturã macedo-romanã " Acatsã, lipseashti, easti ananghi s-lu
avem shi zborlu aestu " macedo " ?
NACU ZDRU - Makedonski dzãcu n'slavã. Ama noi ãlj dzãtsem n'Grecia:
Di iu hii? Din Macedonia. Iu va nedz? Tu Makidunie. Nu avem noi zborlu
makedona, tora putem s'u fãtsem...ama...s-nu aducã, s-nu curmã calea di la
armãnami.
NACU ZDRU - Ascultã, ma s-nu hits deadun nu fãtsem tsiva. Cãtse s-avets
dauã comisii aco? Unã comisie, misticats grãmusteanj cu fãrshirots. S-nu
hiba dauã. Tashco, itsi adunari si s-facã sã-u fãtsets deadun. Noi tsi va
fãtsem (unã istorie), a dictsionar, tsi va fãtsets di dictsionar? Ascultã sh-
mini, am dzãsã al Barba, am dzasã ali Kira Iorgoveanu Mantsu, am dzãsã
…nu va s-putets s-fãtsets tsiva dipu. Va s-adunats trei grãmusteanj, trei
fãrshirots, trei pindeanj shi va s-fãtsets nauã inshi sã scutets un dictsionar.
Maca va sã scutets tora un dictsionar, tsi dictsionar va sã scutets ? Un
dictsionar tu cari va sã spunets efharisto? Va sã scutets un dictsionar cari s-
hibã ma curat niheamã. Dictsionarlu atsel va iasã ngeneral va hibã nauã
inshi, optu cãt va hibã tu Romãnie, ma s-vã adunats, putem s-yinimu sh-noi
ma s-bãnãm, va v-adunats shi va s-fãtsets un dictsionar. Ma s-fãtsets un
dictsionar cã oo...limba noastrã i ma bunã. Cari-i cama curatã atsea-i ma
ZBORLU A NOSTRU 79
bunã.
REDACTOR - Lali Naco, sigura ari multi ti zburari ti aestu lucru cu
dictsionarlu shi ashi cum shtii, ai nvitsatã Bitola s-featsi un simpozion ti
standardizarea a limbãljei armãneascã shi va s-hibã shi alti cum ari faptã
pripunirea tinjisitlu Tiberiu Cunia di la voi ditu Americã tsi na vidzum shi
astãvearã aoa Custantsa shi ari faptã pripunirea ti anjilji di manclo sigura tu
tsi mutreashti standardizarea a limbaljei, neologhismili tsi s-li bãgãm tu
zburari, tu limba armãneascã.
NACU ZDRU - Nu va fãtsets adunari ca s-nu v-achicãsits treili icã paturlji:
pindeanj, grãmusteanj, fãrshirots, bãgats mpadi shi sã scutets unã curatã,
curatã limbã.
REDACTOR - Unã musheatã, curatã cum spuseshi.
NACU ZDRU - Bãgats idheili aclotsi, poati s-yinã sh-di aoa tsiva. Ala, voi
s-dzãcu s-nu scutets geaba pãradz. S-dats pãradz la un dictsionaru bunu.
Cum dzãts tini ?
REDACTOR - I bunã minduearea Lali Naco.
NACU ZDRU - Nu va vã fãtsets ahoryea. Va v-adunats trei, sh-trei, shasi,
nauã...va va adunats dzatsi inshi sh-va s-bãgats mpadi. Cum va-lj dzãtsets a
zborlui apã ? Apã, valji dzãtsem. Cum va-lji dzãtsem a zborlui pãni ? Pãni.
Geaba va fãtsets un dictsionar ma s-nu hibã curat.
REDACTOR - Achicãsescu lali Naco, cum spuseshi s-hibã di tuti pãrtsãli
zboarãli, nu ? Shi yrãmusteanj shi fãrshirots shi pindeanj shi tu achicãseari
un dictsionar musheatu, limbidu nu, ti tutã armãnamea, ti tuts armãnjilji.
NACU ZDRU - S-nu scutets ahoryea cã nu va s-adrats tsiva bun.
REDACTOR / T.L. - Mersi/hãrios…multu lali Naco ti interviu, tsã urãm
multã, multã sãnãtati, s-ti hãrseshtsã cu musheatili hãbãri di la armãnami, ti
atseali tsi n-ai spusã sh-tu aestu interviu, urminiili nu ? Va s-dzãcã, calea
bunã shi chischinã tu tsi mutreashti lucãrlu cu dictsionarlu, revistili,
ghiavasea tu bãsearicã, icã tu mass media, icã ti sculie.
NACU ZDRU - Aestã vã u dzãcu: cu minti shi s-vã achicãsits. O cã tini hii
tini ! Ore hiu mini shi eshti tini ! Itsi hiu mini eshti tini ! Tsi s-dzãcã atsea
Aurica ? Ca, ntsãpãturli li bagã cãtsãlji, nu li bãgãm noi. A deapoa, aflã shi
oaminj.
REPORTER - Ghini cara lali Naco. Lali Naco armãnj sãnãtos ! Cã nu avem
oarã ti unã moeabeti ma largã, vahi altã oarã, cu altã furnje!
NACU ZDRU - Asculta idheea-a mea, Tashco: UNIREA FATSI
PUTEAREA !

Tashcu Lala 12. 02. 2009

80 ZBORLU A NOSTRU
Vruta armaname!

Aseara, Gioi, tu inshita a Ysmaciunjilui- 30-09-09, una njica pareii di Los

Angeles, eram San Diego s-lu pitritsem tu mai na di soni cali, atsea cali di iu
nu ari turnari, pi LALI NACU ZDRU!

Eram: Tinca Zica, Wanda (amintata Butcaru) shi Michael Boeru, Stere
Arau, Dumitrachi Cocea- Charlie, Marcela shi Cola Satrapeli!

Cu aesta furnjie, aveam tipusita shi li deadim ali Teta Aurica, tuti e-
mailurile shi cadurile shi zboarile tsi li pitricura pi poshta electronica, Lali
Iancu Perifan, Miha Babu, Kira shi Yani Mantsu, Kristo Andon,Tascu Lala,
Yioryi Sutaru, shi iertari caftu ma-s agarshii vara!

Ari multi ti scriari, ma va trag cali mash ti 2-3 habari!

1. Un panou (panel, poster) cu nai ma mushatili caduri - di la amintari(

nastere, born), liceu, numta, HASCA cu nepotsilji, to Ghermanjie cu Lali
Vasili Barba, shi cu multu vruta lui"Frandza Vlaha", shi nica multi!
2. Aurel -hjilu al Lali Nacu, cari ari boia shi prosuplu al Lali Nacu, tsanu un
zbor (speech) di dzadzeam ca zburashti Lali Nacu! Zboara iidusite , di tut tsi
adara shi bana Lali Nacu, cari na sa dusira la inima, la tuta suflarea tsi eram
aclo!
3. Poati nu-s cadi, ma va va scriu mash una: Aurel, di chirolu di ma na soni
lu intriba pe Lali Nacu :
-"Cum va-s hiba tu alanta lume?
-" Nu ti a spari hjiulu a meu" !
- " Cum ashi bre tati?"
- Ma nu-s turna vara pana tora, va-s dzaca iasti multu ghini aclo"!

Teta Aurica, cu tuta taifa , pi aesta cali, va pitreatsi la tuta lumea zboarili di
haristo!

Dumnidza sa-l iarta pi Lali Nacu shi sa aiba parti di linisti shi ghineatsa!
Daima sa lu avem dinainte!

Cu tinjie,

Cola Shatrapeli, SUA.

ZBORLU A NOSTRU
POEMATI NCLJINATI AL VASILI BARBA
Dumitru Stere GAROFIL
RIVISTA "ZBORLU A NOSTRU"
Nthimiljatã di lali Vasili BARBA,
tu Ghirmãnii...
S-apreasi-antsãrtsu nã lunjinã,
Anaparti..., tu Ghirmãnii,
Sh-di-aclo preanarga vrea nã yinã
Ardzãndalui, cu pirã yii!
Atsea lunjinã tsi fu datã
"Zborlu a Nostru" - u cljima!
Rivistã cu vidzutã, njiatã,
Tu njilj di preclji s-tipusea!
Putsãnj di-a noshtsã u "gustarã",
Cã la gãrnitsã... s-"antsirnea",
Nãpoi multi cã turnarã,
Baia dit eali cã spãstrea!
(Ashi Zaconjli-atumts' lucra!...)
CHEARI ARMÃNLU ?... CHEARI LIMBA ?...
Ncljinatã al Vasili BARBA
la Congreslu ULCA di Freiburg, 1993
Nu ti-aspari frate-Armãne,
Cã nu cheri ni az' ni mãne!
Nitsi Limba nu va-ts chearã
Cã ari, nai ma veclji zboarã,
Sh-tut tsi-lj veclju, lj-sãnãtos
Cu-arãdãtsinili-lj hãndos
Sh-vãrnã nu poati s-li zmulgã
Nitsi vãr vlãstar si-lj frãngã!...
Fidãnj dit Populu-Armãnescu
81
Eara nã tihi trã armãnjlji
Tsi "Zborlu a Nostru"-aprãftãsea,
Cã u-adyivãsea crishtinjlji
Ti mshata Limbã tsi nyrãpsea!
Eara fricã ta s-aspunj
Cã Rivista-u tsãnj acasã,
Ashi eara anjlji..., nibunj,
Cu zaconi multu-asteasã!
Deapoea, deadi Dumnidzã
Di eta veaclji s-alãxi
Sh-tu armãnescul mãhãlã
"Zborlu a Nostru"... fitrusi!
Tora mults u-aprãftãsescu
Sh-tsi harauã..., nu s-aspuni,
Cu tsi sinfer adyivãsescu
Hãbãrli armãneshtsã buni!
Dumitru Stere GAROFIL
Tu cafi dzuã fitrusescu
Shi pristi tut s-arãspãndescu!...
Shi atumtsea-a noastrã Farã
Sum oclji-a noshtsã, cum va s-chearã?!...
Cu tuti cheaditsli tsi s-bagã
Ma multu Fara va s-andreagã!
Armãnlu sh-tora ari znjii
Di cheaditsi di cari shtii...
Ma, el sarpu, nu s-aspari
Shi-lj da nãinti cu-alumtari;
Cã sh-ari yramã, i pashti oi,
Vãrnãoar' nu-a s-da nãpoi!....
82
* * * - "Agiumsi-l nãs..., di-ahãnt chiro!...
Miletsli bagã antribari:
- "Tu tadi loc, tu lumea mari,
C-avu, nu-avu vãrnã scupo
Agiumsi-Armãnlu-a vostru-aclo?"...
(Sh-apandisea trãoarã-lj yini,
Di la mini, di la tini):
LA MURMINTUL AL VASILE BARBA
Dutsets-vã-armãnj
La-a lui murminti...
Dutsets-vã-armãnj la-a lui murminti,
Sh-turnats nã chicutã di apã,
Ta s-vã lu-adutsets aminti
Vasili al Barba, tsi-lj tu groapã!...
La-a lui murminti s-vã dutsets
Tu dzuã cãndu-ambar vã yini,
Fãtsets-vã crutsea sh-aprindets
Sh-unã tsearã, cãt ti ghini!...
La-a lui murmint' ma s-vã dutsets
Pri numa njicã va sã-lj grits
Sh-cu zboarã dultsi s-lj-aspunets
Cã tut tsi-adrã, nu-a s-agãrshits!...
Ilie A. CEARA
AL GEORGE CEARA
Iu eshtsã pap George Ceara
S-vedz cum nã acreashti fara.
Asãndzã avem minishtri,
Avem multu mãri artishti.
Un nipot easti sculptor,
Altu mari scriitor,
Multsã ãnvitsarã carti,
Ai nipots cu facultati.
Az ca s-dãm un faxu, nyie
Agiundzi tu Ghirmãnie
ZBORLU A NOSTRU
Sh-va s-agiungã sh-nica nclo,
Cu-a lui Limbã, cu-a lui Stranji
Tsi-lj suntu, ti pirifanji!..."
Dumitru Stere GAROFIL
Adrã multi ti-Armãnami,
Tu bana-a lui, prit alumtari...
Vasili al Barba, om cu-anami
Ca EL tu soie, ptsãnj cã ari!...
Di cãili,-armãnj ma s-hits,
Un Mausoleu s-tãxim,
Dit marmarã s-lu chindruits
Shi mshati zboarã s-plichisim:
"Aoatsi, arãpaslu sh-lu-ari
VASILI al BARBA, - ARMÃN dit
FARÃ,
Alumtãtor cu ihtibari
Ti Armãnami, ta s-nu chearã !!!..."
Dumitru Stere GAROFIL
Sh-cama nclo, tu-Amirichie.
Domnjilj Barba shi Cunia
Faxul lja dit Rumãnia
Sh-catiun ãl bagã n parti
Tipusit tu a lui carti.
Nu-ari-ambodyiu cã-i diparti
S-njicshurarã dipãrtãrli,
S-adunarã ca pãltãrli.
Caishti tsi va hibã mãni
Cãndu sh-noi va him ca tini.
ZBORLU A NOSTRU 83

Ilie A. CEARA

BOLERO
Ncljinatã al Vasili Barba

Dzenurli nvirdzãscu, Singur mini-ashteptu,

Vãljurli vãzescu! Cu un dor tu cheptu!
Hoara-i mash hãrãcupilji, Dorlu-a meu tsi treacã nu-ari,
Gioc shi cãntic di-avyiulii, S-ved armãnili tu soari,
Vãr nu sh-aflã isihii! Cu ghiurdãnjli mash nã hari!
Tahina shi pãnã seara, Inima-nj s-u-avdu cum bati,
Pristi dzenj bati flueara... Di-ahãt dor shi sãltãnati,
Cã nã vinji primuveara! Mushutets sh-duruti njati.
Dishcljid ponj... O, fãrtate!...
Arãs di gionj. Yinu, frate!...
Cãrvãnarlji muli ncarcã Iu marandul ãnflureashti,
Sh-calea greu alinã. Yinu, io ti-ashteptu
Picurari, perci hãdyearcã, S-fridzem njelu-ashi fureashti,
Shed la fucurinã. S-bem sh-un yin aleptu!...
Muntili cu dor lj-ashteaptã Cã dorlu tsi nã lãeashti,
Gionjlji picurari! Treacã el nu sh-ari...
Ai, hai!... Ai, hai!...
S-dishcljid cãsheri, Sh-armãnjlji vin,
S-avdu flueri, Tserlu-i sirin,
Tserlu-i sirin, S-avdu flueri,
Sh-armãnjlji yin! S-dishcljid cãsheri!

Puizii publicatã di IONEL ZEANA tu ANTULUYIA-A PUIZIILJEI ARMÃNEASCÃ,

Tomlu II - Puetslji Mudernji, 2001, Editura "Cartea Aromãnã", Constantsa
84 ZBORLU A NOSTRU

Victor. CEARA

LA ANDAMUSI BITULI (1997)

Bituli, tu Machidunii, s-tsãnu ngrãpsitã

Simpozionlu Cu grafia uidisitã;
trã Standardizari a Scriariljei Cã acshi vinji chirolu
Armãneascã... S-aducheascã tut laolu
Tsi vrem s-tsem pi armãneashti
Cãndu scriu nã puizii Alfabetlu ma-l cunoashti.
I vãrã pãrãvulii,
Vrãnda s-am vucabular Unlu dzãtsi: Vrem grafia
Ma mbugat, ma litirar Cum pripusi-aoa Cunia,
Dghivãsesc rivisti sh-cãrtsã Cã-i ma bunã shi-i ma schetã
Frãndzãli di dauãli pãrtsã, Intrã lishor tu cãrfetã
Ta sã nvets sh-io cum sã scrii Shi la-armãnjlji dit Balcanj
Cu nai ma buna grafii... Sh-la atselj amiricanj;
Cãt ma ptsãni seamni s-hibã!
Prufisori cu mari thesi Cartsi om va ta si shtibã
S-adunarã la Congresi Mash pi a si s-bagã tilda...
Pi la Freiburg shi Bitola - Nu, acshi nu va Matilda.
Barba, Cunia, Popnicola, - Vrem s-apãrãtsim sedila
Ceara, Dina, Saramandu - Avdu shi mi curmã njila.
(Un di elj dat cu livandu) Altu ma cu intilect
Sh-altsã multsã scriitori Dztãsi:-armãna-i dialect.
La rivisti editori ......................................................
Shi apofasi elj loarã ............
Cum cã limba litirarã .
S-hibã n
s Custantsa, 10-li di Yinar, 2001

Epigrama al Victor CEARA

A Domnului Prufesur Vasili Barba

Cãt i frãndza, cãt i earba

El nã nveatsã armãneashti,
Tu Rivistã, Domnul Barba
Dzãtsi-alihea... nu s-xurseashti.
ZBORLU A NOSTRU
Nicolae Tãnase SUFLARU
LA MOARTEA AL VASILI BARBA
Di diparti dit Ghirmãnii
Vini carti tu Romãnii,
Cartea angrãpsea urutu
Ti Vasili BARBA, om avdzãtu.
Cartea dzãsi cã muri,
Mini dzãcu cã ayisi
Cã ti-armãnj cãtu-alumtã
La Dumnidzã tora s-mutã.
Vasili BARBA eara-armãnu
Eara sh-multu bunu crishtinu,
Dumnidzãlu lu-agiuta
Ti-armãnami cãnd-alumta.
Vasili eara cu carti - anvitsat
Ca elu nu-alumtã vãr-alt
Bana sh-u fãtsea curbani
Ti a noastã armãnami.
Tutã bana angrãpsi
Multi cãrtsã tipusi,
Cãti cãrtsã angrãpsi,
La armãnj li-arãspãndi.
Lumea s-li adyivãseascã
S-tsãnã Limba Armãneascã,
Sh-lã dzãtsea la fciori sh-la feati
S-veaglji adetsli-a noasti mshati.
Vasili BARBA nu va s-moarã,
Numa-a lui nu va s-chearã,
Va lu-adutsem daima-aminti
Cãt va s-him di-aoatsi sh-ninti.
Tora io vã plãcãrsescu,
Ca armãn crishtin tsi escu,
Ocljilj mpadi s-lj-aplicãm
Ljirtari al Vasili sã-cãftãm.
85
Cã nu putum s-lu-agiutãm
Ti ãndreptul tsi-l cãftãm,
Ta s-ascutem ãn buveti
Mushata-a noastã mileti.
Elu alumta lãi frats bunj,
S-avdã miletea di-armãnj,
Tu lumi sh-tu pulitii,
Sh-tu multi vãsiljii.
Domn Vasili, aclo iu nedz
S-mutreshtsã, poati va nã vedz,
Alumta-a ta va-u adutsem,
Limba-a noastã s-u tsãnem.
Domn Vasili, tuts aoa tsi n-adunãm,
La-a tãu cãpitãnju giurãmu,
Cã-a ta mirachi ti-armãnami
Va-u ascutem tu migdani.
Armãnjlji dit Romãnii
Tsã featsirã mari tinjii,
Tu Ghirmãnii nu ti-alãsarã
Sh-multu ghini elj adrarã,
Mortu di-aclo ti loarã
Crishtineshtsã arãdz s-ts-adarã,
La-armãneasca comunitati
S-ti-angroapã cu sãltãnati.
La ngruparea crishtineascã
Preftsã-armãnj s-ts-adyivãseascã
Pri-armãneashti - Liturghia
C-ashi tsã undzea a tsãea...
Nicolae SUFLARU
29-li di Brumaru, 2007.
86 ZBORLU A NOSTRU

CRISTINA GIOGA - NA AZBUIRÂ NICA UN

PULJI DIT PALMA A FARÂLJEI ARMÂNEASCÂ!
Dzua 6 di alunar, anlu 2009 ti multsã apiri cu lunjinã, harau, cu
vreari ti banã, ma nu shi ti familia Gioga dit Machedonii. Atsea tahinimã,
familia Gioga, nitsi putea s-ducheascã tsi lai hãbari lji ashteaptã. Atsea dzuã,
la sãhatea 11.00 ninti prãndzã,
nitsi putea s-ducheascã ca steaua
alor din casã, vruta hilji alor
Cristina, nu va s-toarnã cama.
La sãhatea 11.00 pi autostrada
aproapea di Ghevghelii, pi calea
di Gãrtsii cãtrã Machedonii, pi
calea cãtrã acasã, tu acsidentu,
traghic chiru tinira Armãnã
CRISTINA COSTOVA GIOGA.
Habarea lai ti moartea
traghicã a prezidentãljei a
Consiliulu a tinirlor Armãnj dit
Machedonii s-lãrdzi cu irushea a
vintului pit Balcanlu tut shi ma
largu. Eara delihea, nu eara
arãdeari , ma cana nu pistipsea,
cana nu vrea s-u aproachi aesta
habari, a naima niheam
pãrintsãlji aljei, tinjsitslji Nicola
Costov Gioga deadun cu
nicuchira alui Blaghitsa. Mari
taxirati vini pisti aljei pãrintsã, soia tutã, ma shi pisti tuts tsi u cunushtea
Cristina, ca unã livendã Armãnã, cu dultsea-lji boatsi, shi cu mari dor cãtrã
armãnamea. Habarea lai ti moartea traghicã ali Cristina Costova Gioga u
cutrimburã Armãnamea tutã di pi Balcan shi Europa tutã, ca eara tinjisitã shi
vrutã nu mash tu Machedonii, ma shi ma largu.
Telefonea nji asunã, nji gri domnul Mita Guda, shi mi antribã desi
avdzai tsiva ti Cristina. Ashtiptam buna hãbari. Nji spusi tsi avdzã, ama nu
minduea ca easti delihea. Lu antribam, cari lji spusi ahtari urutã informatsii,
cari s-agioacã cu aesti lucri!!! Ti shcurtu chiro nu avdzam boatsi di alantã
parti di telefonea. Taha s-arupsi ligatura. Dzãtseam: Alo, alo, lali Mita! Ma,
ZBORLU A NOSTRU 87
cana nu nji apãndãsea. Vream s-u anclid telefonea, cãndu tu atsel momentu
avdzãi uhtãri dit suflit, avdzãi plãngu! Domnul Mita Guda nu putea s-
zburascã cama. Ahurhim sh-doilji s-plandzem tsicara ca nu pistipseam ca
easti delihea. Nu pistipseam
ca Dumidzã poati s-adarã
ahtari lucru! Nu puteam
cama s-zburam, yinima nji
eara amplinã di dor, nu
shteam tsi s-adar. Ti shcurtu
chiro telefonea ahurhi s-nji
asunã pi cafi 5 minuti, shi
tuts cu atsea hãbari. Mi
turnam di la lucru, ciãcioarli
nji si turna napoi, nu nji si
dutsea acasã, ca featili va mi
videa cu ocli amplini cu
lãcãrnji, cu yinima frãmtã. Nu pistipseam ca vruta, tinjisita, tinira Armãnã
Cristina Costova Gioga na alãsã ti totna s-jalim shi s-plãndzem dupu ea. Mi
antribam: Catse Dumidzã u lo tora, cãndu pãrintsãlji aljei, soia shi sotslji
aljei lipsea s-hãrsescã naima multu cu Cristina shi cu yinitorlu aljei. Catse
Dumidzã totna li ljea naima tinjisitslji, naima vrutslji, naima bunjlji oaminj
anamisea di noi? Alantã dzuã, 7 di alunar, apiri cu fimiridzli dzuari amplini
cu caduri di tinira, mushata Armãnã Cristina, tu cari pãrintsãlji, soia, sotslji,
lji spunea tinjia dit soni shi ponlu tsi lu duchea ti moartea traghicã a
steauãljei din tser, cari iu tsi s-dutsea, anghilicea cu arãslu pi budzã, cu
dultsi zbor, cu purtatic ti anami.
Ma cari eara Cristina Costova Gioga???
Easti faptã pi 16 di ximedru, anlu 1977, Scopia, di pãrintsã Nicola Gioga shi
Blaghitsa Gioga. Ari un frati Alexandru cari tora bãneadzã shi lucreadzã
Bucureshti-Rumanii, deadun cu nicuchira alui Aura.
Nica di njicã, soia shi sotslji aljei u tsãn minti ca featã praxitã, tinjisitã , cu
zbor dultsi ti cafi un, cu arãslu pi budzã. "Talentul ti limbi xeani la Cristina
lu duchim nica di njicã, shi ti atsea anlu 2004, dupu dipisearea a sculiiljei di
mesi (clasa dau), un mes u pitricum Oxford, tu Anglii, s-u anveatsã limba
anglicheascã", - cu lãcãrnji ãn troclji shi cu dor tu suflit, dzãtsi tatu-su ali
Cristina, domnul Nicola Gioga. Anlu dit soni di Liceulu (1995-1996),
Cristina lu dipisi Cicago, tu Americhii, cu tsi nica ma mushat u anvitsã
limba anglicheascã. Ca multsã patriots Armãnj, s-turnã tu Machedonii shi s-
angrpsi la Facultatea ti Filologhii, iu fãtsea studii ti limba anglicheascã, cari
88 ZBORLU A NOSTRU
u dipisi cu naima mari suxes. Eara cãnãscutã ca poliglota, ashi ca pi ninga
limba di dada, (limba armãneascã), shi limba ofitsialã, (limba
machedoneascã), li zbura shi limba anglicheascã, rumaneascã, gãrtseascã, a
putea s-achicãseascã shi pi limba italicheascã shi shpanjolã. Cu mãri
ambitsii tu bana, ti shcurtu chiro (anlu 1999) s-featsi director tu firma
privatã "Gioga" iu cu niheam experientsã di lucru, spusi multu buni rezultati
tu organizarea shi dutsearea a firmãljei. Dupu doi anj, (anlu 2001) calea u

dusi Bucureshti, Rumanii, iu sh-lu aflã aljei loc tu firma ti comertsii, la frati-
su Alexandru, cu cari nica di njits eara multu ligats. Ti shcurtu chiro s-
adoptã tu nalili conditsii di banã shi cu aljei ambitsii s-ducã ninti, cu ideia ti
lãrdzeari a horizontilor di shteari, anlu 2002 s-angrpsi la studii
postuniverzitari, la "Shcoala Natsionalã di shtintsã politicã shi
administratsii", Bucureshti.
Ma, personili cu largã vizii, nu pot s-armãnã lungu chiro tu un loc,
ashi ca Cristina, anlu 2004, eara s-turnã tu Machedonii, shi dupu un an
disfeatsi aljei firmã, ca reprezentantu general a firmãljei "JULIDON" di
Cluj, Rumanii, a tu anlu 2007 avea posibilitati extraordinarã, s-ducã la
spetsializatsii tu unã di naima cãnãscutili banchi privati ti investitsii tu
Viena, cãnãscutã sum numa " GUTMAN". Tuti aesti angajmani ti Cristina
eara di mari importantsã, a urdinarea pi calea R.Machedonia-Rumania, lji
agiutã s-cunoascã cu multsã tiniri Armãnj di Balcanlu tut shi ma largu.
ZBORLU A NOSTRU 89
Di aclo i vini ideia, anlu 2006 s-fundeadzã Activ a tiniror Armãnj dit
Machedonii, sum coordinatsii a tinirãljei, livendã Armãnã cu anami,
Cristina Costova Gioga. Contactili cu tinirlji Armãnj di iutsido s-
intenzivarã, eara organizati ma multi andamaseri pit Balcanlu tut, shi ti
shcurtu chiro, eara pi initsiativã ali Cristina, s-fundã Consiliulu a tinirlor
Armãnj dit Machedonii. Ashitsi, ti prota oarã tu ma naua istorii a Armãnjlor
dit Machedonii s-funã unã nau formã di organizari pi ma analtu nivel, ashitsi
cum s-organizeadzã
tinirlji di lumea tutã.
Cu aljei entuziazmu
shi vrearea cãtrã fara
armãneascã, tsicara ca
eara Armãnã mash di
partea a tatu-su,
Cristina deadi mari
contributsii ti
dishtiptari a
sentimentului national
la tinirlji Armãnj di
Machedonii shi ma
largu. Numa a
tinirãljei Armãnã Cristina, va s-hibã scriatã cu mãri literi di malãmã tu ma
naua istorii a Armãnjlor, ca eara prota prezidentã a protãljei organizatsii a
tinirlor Armãnj, shi nica ma multu, noi Armãnjlji va u tsãnem minti ca prota
persona cari deadi naima mari contributsii ti afirmari a tinirlor Armãnj pi
nivel European shi internatsional. Cu aljei angajman intenziv ti shcurtu
chiro priadusi, Consiliulu a tinirlor Armãnj s-facã membru tu organizatsia
europeanã a tinirlor a minoritãtslor, cãnãscutã sum numa YEN. Cu aljei
agiutor, multsã tiniri Armãnj partitsiparã la multi adunãri europeani
(Bucureshti, Brashov, Slovachia, Shpanii, Holandia etc…) iu avea
posibilitati s-u promoveadzã Fara armãneascã, avuta culturã armãneascã, s-u
afirmeadzã limba armãneascã. Aestu amintatic easti di mari importantsã shi
ti niagãrsheari, ca Cristina u dishclisi calea cãtrã Europa a tinirlor Armãnj
dit Machedonii,
S-asteasi bana a tinirãljei Armãnã, Cristina Gioga, livendã, tinjisitã,
praxitã di pãrintsãlji tu spiritlu a armãnamiljei, praxitã s-lu tinjiseascã omlu,
s-hibã pirifãnã pi aljei originã armãneascã. S-asteasi bana a tinirãljei
Armãnã Cristina Costova Gioga, ma nu s-asteasi shi ideia aljei, ca tinirlji
suntu yinitorlu a Armãnamiljei, ca tinirlji suntu atselji cari lipseashti s-da
90 ZBORLU A NOSTRU

contributsii ti avigljeari shi tsãneari tu banã a limbãljei armãneascã, ca

tinirlji suntu purtatorlji a hlamburãljei armãneascã. Cu aestã idei bana
Cristina, shi ti Pashtili, anlu tsi yini, Ohãrda, avea tu plan s-u organizeadzã
naima marea adunari a tinirlor dit Europa tutã, sum aumbrã a organizatsiiljei
europeanã YEN. Ideia aljei nu s-asteasi, ca membrilji di la Consiliulu a
tinirlor Armãnj dit Machedonii continuarã s-yimnã dupu calea tsi u anchisi
Cristina shi nu va lu alasã aestu proectu nidipisit.
Ma, contributsia ali Cristina nu easti mash tu atsea tsi priadusi ti
afirmari a tinirlor pi nivel European, ca Cristina agiuta shi ti realizari a
proectilor tsi li organiza Activlu a muljerlor Armãni di la sutsata
MANDRA. Tora, cãndu armasim fãrã Cristina, cãndu Cristina nu easti
anamisea di noi, multsã di activishtsãlji Armãnj s-anterbu: "Desi vãrã va s-
avdza shi va s-anvitsa ca egzisteadzã grupa di cãntãtori "Gramosteanj", cara
s-nu eara angajmanlu aljei. Cu agiutor di Cristina, grupa "Gramosteanj" cu
suxes putea s-u realizeadzã aljei unicã misii ti cari eara fundatã, s-u
promoveadzã avuta culturã armãneascã, meloslu, portul armãnescu…Cu
aljei agiutor shi sustsãniri s-tsãnea shi cursuri pi limba armãneascã ti tinirlji
shi ti matricutslji, a totna eara pi dispozitsii ti nali idei shi proectu, shi tut
atsea mash tu interes a armãnamiljei.
Dupu moartea traghcã ali Cristina, di tuti pãrtsã, di lumea tutã,
agiundzea telegrami cu prugurii pãnã la famila Gioga.
ZBORLU A NOSTRU 91
"Cristina eara
prãxitã featã Armãnã,
cari yimna dupu urmili a
parintili aljei, tinjisitlu
Coli Gioga, shi lucra ti
armanamea shi Fara
anoastrã vrutã. Na
azbuirã nica un pulji di
palma a Farãljei
armãneascã. Fãrã
zboarã, na alãsã amuts
shi ciudusits, jiloshi shi
parapãnsits, cum poati
ahãt tinirã shi ahãt crehtã ca yerghili di primvearã, ca lilicili di vearã, s-fugã
shi s-na alasã ti totna. Dumidzã s-u ljeartã shi s-lji dishclidã calea cãtrã
livadea cu naima mushatili lilici a paradizlui. Noi tuts cari u shteam, lji
dzãtsem Haristo ti tut tsi adrã ti tinirlji shi ti zãrtsina anoastrã armãneascã.
Dornji tu isihii Cristina, noi va ti tsãnem minti ashi cum ti shteam!",- s-
dzãtsi tu telegrama cu
prugurii pitricutã di la
doamna Vanghea
Mihanj Steryiu,
prezidentã a Sutsatãljei
a scriitorlor shi a
artishtsãlor Armãnj dit
Machedonii.
Cristina eara
angrupatã pi 7 di
alunar, anlu 2009, la
mirmintsãlji "Butel" di
Scopia, cu arãdz di
nama analtã tinjii, tu aleptu loc, ashi cum undzeashti ti Cristina, anamisea di
cãnãscuti numi dit Machedonii. Tinjii dit soni vinirã s-lji facã soia tutã,
multsã sots aljei, tiniri Armãnj, activishtsã Armãnj dit Machedonii shi
nafoarã di statlu anostru. Cu cap aplicat, fãrã nitsi un zbor, cu oclji amplini
cu lãcãrnji, imna dupu chivurea ali Cristina, cari tutã eara anvãlitã cu lilici
cu colori diferenti, ãn cap cu cãruna cu 32 di lilici, (ahãt cats anj avea shi
Cristina), pitricutã di Consiliulu a tinirlor Armãnj dit Rumanii.
92 ZBORLU A NOSTRU
Ponlu ti moartea traghicã ali Cristina, doari shi fridzi, shi nu s-
agãrsheashti. Ti pãrintsãlji aljei shi frati-su noari zboarã ti nãstritseari a
ponlui, a dorlui, ca yinima la easti friptã, ma armãni mash s-hibã pirifanji tsi
avea ahtari praxitã featã, featã cari nu la alutusi a pãrintsãlor cu nitsi un
zbor-dzãc atselji tsi u cunushtea di cama aproapea, featã cari lji tinjisea,
featã cu cari s-mãrea armãnamea tutã. Cristina eara bunã , imirã featã
Armãnã. Cu chirearea aljei,
chiru Armãnamea tutã.
Cristina eara pirifaniljea a
Armãnamiljei. Cu aljei lucru,
shteari, cu largã inimã, cu
suflit dishclis ti cafi un, shi
cu tuti alanti caracteristichi
pozitivi, Cristina putu s-lji
adunã shi s-lji unitã nu mash
tinirlji Armãnj dit
Machedonii, ma shi nafoarã
di statlu anostru. Iu tsi s-
nirdzea, harau tu yinima la
tiniramea armãneascã simina.
Cristina Costova
Gioga va s-armãnã urnechi ti
bunã, filotimã shi featã
praxitã, featã cari pistipsescu
ca va s-hibã inspiratsii ti
multsã tiniri Armãnj, cari nu
va lu alasã lucurlu tsi lu
anchisi Cristina cu sotslji
aljei, anlu 2006, tinirlji s-adunã, s-alãxeascã idei, mindueri, s-andreagã
proecti ti afirmari a tiniramiljei pi nivel European, ca atsea u vrea
CRISTINA. Ti atsea s-alumta vruta anoastra tinirã Armãnã, Cristina
Costova Gioga.
Borgea a tinirlor easti s-yimnã pi calea cãtrã Europa, calea cari u dishclisi
Cristina, calea ti ma mari afirmari a Armãnjlor tu Europa, cali cari easti
yinitor a Armãnamiljei.
CRISTINA, DUMIDZÂ S-TI AVEAGLJI ACLO ANDZEANÂ, S-TI
TSÂNÂ TU LOCLU A ANDREPTSÂLOR

21.09.2009 Textlu lu angrpsi

Scopia Iana Mihailova
ZBORLU A NOSTRU 93
SUMARU

VASILE BARBA
Un alumtãtor ti ascãparea a limbãljei shi a culturãljei armâneascã
Dr. Katharina Barba ........................................................................... 1
UNU ARMÃNU CU STEAUÃ G. Godi ......................................... 46
ANDREEA WISOSHENSKI - COLABORAREA CU PROFESORLU
VASILE BARBA LA CESA, FREIBURG ................................................. 48
MINDUIERI TI LALI VASILI Prof. Eva Bozgan (apridutsearea T.L.) ..... 51
Frândzâ di isturii shi di suflitu... Kira Mantsu ............................................. 53
IN MEMORIAM - CICERONE POGHIRC Kira Mantsu.......................... 55
Ljirtari, Matilda ...“ Kira Mantsu ................................................................ 58
IN MEMORIAM MATILDA CARAGIU MARIOTSEANU ARADZLI DI
NGRUPARI LA MIRMINTSALJI BELLU DI BUCURESHTI................. 61
IN MEMORIAM – NACU ZDRU ! ............................................................ 70
NACU ZDRU – 85 di anji Kira Mantsu .................................................. 71
TI MULTSALJI ANJ NACU ZDRU, PI ILICHIA DI 90 DI ANJ !
FONDATORLU SHI REDACTORLU A REVISTALJEI "FRANDZA
VLAHA" .................................................................................................. 74
POEMATI NCLJINATI AL VASILI BARBA ........................................... 81
Dumitru Stere GAROFIL......................................................................... 81
Ilie A. CEARA ......................................................................................... 82
Victor. CEARA ........................................................................................ 84
Nicolae Tãnase SUFLARU...................................................................... 85
CRISTINA GIOGA - NA AZBUIRÂ NICA UN PULJI DIT PALMA A
FARÂLJEI ARMÂNEASCÂ! ..................................................................... 86

Revistã Culturalã macedoromanã

"UNSER WORT"
Mazedoromanische kulturelle Zeitscrift

Nr. 1-2 / 2009 - Exemplari: 1000

TABULA GRATULORUM
Redactsia "Zborlu a Nostru" ifhãristiseashti a tutãloru cari alegu shi
ndrupãscu revista shi ghini meashti multu:
"Fundatsia Europeanã Drãgan" (FED) di Milano,
trã andruparea a tipuseariljei
94 ZBORLU A NOSTRU

Aestu numir fu bitisitu di Tashcu Lala, Cristina Neagu Barba, Kira

Iorgoveanu Mantsu shi Aurica Piha cu ndrupãmintul a Doamnãljei avocat
Chiratsa Meghea, prezidenta a Uniuniljei a Muljerlor di Iutsido.

***
„Zborlu a nostru“ Revistã culturalã macedoromanã
„Unser Wort“ Mazedoromanische kulturelle Zeitschrift