STUDII

GELIVITATEA BETONULUI
ªef lucrãri univ. dr. ing. George ILINOIU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

În timpul exploatãrii anumitor construcþii, pe perioadele de iarnã, betonul este supus, în general, la cicluri
alternante de îngheþ-dezgheþ. Dacã masa de beton întãrit expusã acestui fenomen se gãseºte în stare umedã
ºi saturatã cu apã, deteriorarea se va finaliza printr-o distrugere rapidã a betonului prin dezagregare
(exfoliere ºi dislocãri) în straturi paralele (fig. 1). Acest fenomen apare datoritã tensiunilor interne care iau
naºtere ca urmare a mãririi volumului apei îngheþate (cu cca. 9 %) în pori ºi fisuri, conducând la mãrirea per-
meabilitãþii la apã, la micºorarea masei, a rezistenþelor mecanice ºi modulului de elasticitate.

la îngheþ-dezgheþ faþã de epruvetele martor (confecþio-

Fig. 1. Element de beton degradat în urma ciclurilor
de îngheþ-dezgheþ
Gradul de gelivitate se defineºte prin numãrul de
cicluri de îngheþ-dezgheþ succesive, pe care epruvetele
de beton saturate cu apã (cu vechimea de cel puþin 28
de zile) le pot suporta, fãrã ca reducerea rezistenþei la
compresiune sã fie mai mare de 25% sau a modulului
de elasticitate cu mai mult de 15%, iar pierderea în
greutate sã fie de peste 5%, faþã de pe epruvete martor,
identice din toate punctele de vedere, care nu se supun
însã la gelivitate.
În schimb, „rezistenþa la îngheþ-dezgheþ a betonu-
lui exprimã aptitudinea sa de a rezista fãrã a suferi
deteriorãri la variaþiile climatice” care se produc, în
condiþiile de utilizare, corespunzãtoare mediului.
În timp ce „gradul de gelivitate este dependent în
exclusivitate de proprietãþile betonului”, el ex-
primând “proprietatea betonului de a se degrada sau
distruge sub acþiunea alternativã a îngheþului ºi a
dezgheþului” - noþiunea de „rezistenþã la îngheþ-
dezgheþ se referã atât la proprietãþile betonului, cât
ºi la caracteristicile mediului”.
DETERMINAREA REZISTENÞEI
LA ÎNGHEÞ-DEZGHEÞ
Rezistenþa la îngheþ-dezgheþ a betonului se deter-
minã (conform STAS 3518/1989) folosind:
 metoda distructivã, care urmãreºte variaþia rezis-
tenþei la compresiune a epruvetelor de beton încercate
nate în acelaºi timp, din acelaºi beton ºi conservate
pânã în momentul încercãrii în aceleaºi condiþii cu epru-
vetele care se supun încercãrii);
 metoda nedistructivã, care urmãreºte variaþia
modului de elasticitate dinamic relativ.
STAS 3622/1986 stabileºte nivelele de performanþã
ale betoanelor în funcþie de gradul de gelivitate, tabel 1.
Gradul de gelivitate Numãrul de cicluri îngheþ-dezgheþ
G 50 50
G 100 100
G 150 150
Tabel 1. Gradul de gelivitate al betonului
* îngheþ nocturn urmat de dezgheþ diurn (valoarea
minimã aproximativã reprezentând 40 de cicluri/an, iar
valoarea maximã de 200 cicluri/an).
FENOMENUL DETERIORÃRII BETONULUI ÎN URMA
CICLURILOR DE ÎNGHEÞ-DEZGHEÞ
Rezistenþa la gelivitate este o problemã actualã, din
cauza efectelor complexe induse de apariþia eforturilor
interne de întindere (exercitate în urma îngheþãrii apei)
ºi de contracþie termicã (exercitate în urma dezgheþãrii
apei). Deteriorarea se produce în momentul în care
eforturile interioare depãºesc rezistenþa la întindere a
betonului ºi se agraveazã pânã la distrugere, pe mãsura
amplificãrii ºi generalizãrii în masa betonului a acestui
proces.
Factorii cei mai importanþi care contribuie la
îmbunãtãþirea comportãrii betonului la îngheþ-
dezgheþ sunt:
1. Compactitatea betonului
Este o caracteristicã importantã a betoanelor întãrite
deoarece ea influenþeazã permeabilitatea, rezistenþa
mecanicã, rezistenþa la îngheþ-dezgheþ, rezistenþa la
agresivitate chimicã ºi durabilitatea în general.
continuare în pagina 20

18 • CONSTRUCÞII CIVILE ªI INDUSTRIALE • AUGUST 2002

 urmare din pagina 18

2. Porozitatea betonului optime a betonului impune cunoaºterea proprietãþilor ºi

Din cauza absorbþiei interioare, care se produce în
primele ore ale amestecãrii cimentului cu apã, în pasta
de ciment iau naºtere pori de aer închiºi (pori sferici), de
dimensiuni > 500 Å. Aceºti pori îmbunãtãþesc com-
portarea betonului la îngheþ deoarece apa îngheaþã la
temperaturi diferite în porii capilarelor de diametre
diferite.
3. Condiþiile de mediu ºi de expunere
Temperatura la care îngheaþã apa liberã din beton
(pori) depinde de tipul ºi mãrimea porilor ºi distribuþia
acestora (Revista Construcþii Civile ºi Industriale nr.
30/VI - 2002 - Permeabilitatea Betonului) ºi de durata
expunerii la îngheþ.
Capilaritatea re-
prezintã fenomenul
de miºcare a apei,
prin pori ºi fisuri cu
dimensiuni sub
1 mm, datoritã for-
þelor de atracþie
molecularã dintre
Fig. 2. Schemã teoreticã pentru apã ºi scheletul
calculul capilaritãþii în tuburi mineral al materi-
subþiri cu secþiune constantã alului.
Înãlþimea de ri-
dicare a apei prin capilaritate (h) depinde de raportul
dintre tensiunile superficiale (T) ale apei ºi scheletul
mineral cu care apa vine în contact, precum ºi de raza
tubului capilar - mãrimea porilor (d) sau deschiderea
fisurilor din beton (fig. 2).
Apa din micropori ºi porii capilari este supusã la pre-
siuni importante, a cãror valoare este cu atât mai mare,
cu cât diametrul porilor este mai redus; în funcþie de
aceste presiuni existã diferite grade de temperaturã la
care îngheaþã apa din porii betonului (fig. 2). În urma
unor încercãri experimentale de laborator s-a constatat
cã între -100C…-400C, apare fenomenul îngheþãrii apei
în pori capilari ºi sferici, iar la -700C pentru porii de gel.
Creºterea volumului apei la îngheþare apare datoritã
faptului cã la scãderea temperaturii, din cauza diferenþei
caracteristicilor tehnice, precum ºi influenþa pe care ele
o au asupra proprietãþilor ºi caracteristicilor betonului.
 Principalii factori care influenþeazã rezistenþa
la îngheþ-dezgheþ a betonului sunt:
 tipul de ciment (utilizarea unor cimenturi cu
întãrire rapidã);
 menþinerea raportului A/C în limitele minime
admise pentru a menþine volumul de pori minim;
 existenþa în masa betonului a unui volum
corespunzãtor de aer antrenat (folosirea aditivilor
antrenori de aer);
 agregate negelive cu coeficient de dilatare ter-
micã redus, curate;
 fineþea de mãcinare a cimenturilor (cu cât cimen-
tul este mai fin, cu atât scade gelivitatea);
 dozajul de ciment (creºterea dozajului de ciment
reduce gelivitatea);
 folosirea adaosurilor active ºi inerte introduse la
mãcinarea cimentului sau la prepararea betonului con-
duce la îmbunãtãþirea lucrabilitãþii ºi compactitãþii
betonului;
 utilizarea aditivilor (antrenori de aer, reducãtori de
apã, impermeabilizatori etc.) în compoziþiile betoanelor
(utilizaþi corect, reduc considerabil gelivitatea).
5. Modul de preparare, punere în lucrare ºi
tratare al betonului corespunzãtoare condiþiilor
specifice de exploatare
Prima condiþie este aceea de asigurare a calitãþii
amestecului proaspãt. Ea se realizeazã prin utilizarea
materialelor de calitate corespunzãtoare, dozarea
corectã a acestora ºi omogenizarea corespunzãtoare a
amestecului.
Punerea în lucrare a betonului cuprinde ansamblul
operaþiilor tehnologice care asigurã realizarea diferitelor
elemente de construcþii din beton în conformitate cu
forma, dimensiunile ºi condiþiile de calitate prevãzute în
norme ºi proiect, respectând reglementãrile specifice în
vigoare.
Numãr de
Numãr decicluri
cicluriîngheþ-dezgheþ
îngheþ-dezgheþce
cedeterminã
determinãreducerea greutãþii
reducerera cu 25 ii%cu 25%
greutãþ
4000

de entropie a apei de gel ºi a gheþii, apa de gel capãtã

o energie potenþialã care îi permite deplasarea spre 3000
porii ºi golurile care conþin gheaþã, contribuind la
creºterea volumului de gheaþã din beton, deci la expan- 2000
siunea acestuia. a
4. Componenþii betonului 1000
Materialele componente ale betonului sunt: cimentul, b
agregatele, apa ºi aditivii. Aceastã informaþie este însã 0
0.35 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 Raport A/C
generalã ºi insuficientã pentru a proiecta un beton cu
rezistenþã la îngheþ-dezgheþ repetat. Fig. 3. Influenþa A/C asupra rezistenþei la îngheþ a
Fiecare dintre aceste materiale au compoziþii chi- betonului pãstrat în apã 28 de zile:
mice ºi mineralogice, caracteristici fizico-mecanice vari- a. beton cu aer antrenat;
ate. Alegerea lor pentru asigurarea unei durabilitãþi b. beton fãrã aer antrenat.

20 • CONSTRUCÞII CIVILE ªI INDUSTRIALE • AUGUST 2002

 Numãr de cicluri îngheþ-dezgheþ ce
Numãr de cicluri îngheþ-dezgheþ
determinã reducerea greutãþiigreutãþ
cu 25 ii%cu 25%
împotriva îngheþãrii a fazei lichide din beton, pânã când
8000 ce determinã reducerea
acesta a ajuns la gradul critic de maturizare ºi/sau
crearea unor condiþii de întãrire care sã aibã efecte cât
7000 mai favorabile asupra vitezei de întãrire ºi asupra pro-
prietãþilor fizico-chimico-mecanice ale betonului întãrit.
6000
Conform observaþiilor fãcute în decursul timpului pe
numeroase încercãri de laborator, s-a constatat cã
5000
betonul corect proiectat, preparat, pus în lucrare ºi tratat
corespunzãtor (7…28 zile dupã punerea în lucrare),
4000
rezistã întotdeauna, timp îndelungat, la acþiunea îngheþ-
dezgheþ repetatã (fig. 3 ºi 4).
3000

BIBLIOGRAFIE
2000
a 1. Ilinoiu G. - Durabilitatea betoanelor. Construcþii Civile ºi
Industriale. Nr. 24/X, 2001;
1000
b 2. Ilinoiu G. - Permeabilitatea betoanelor. Construcþii
Civile ºi Industriale. Nr. 26/II, 2002;
0
0.35 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 Raport A/C 3. Dean Y. - Mitchell’s Building Series. Materials
Technology. Pearson Ltd., Anglia. 1999;
Fig. 4. Influenþa A/C asupra rezistenþei la îngheþ a
4. Ionescu I., Ispas T. - Proprietãþile ºi tehnologia
betonului:
betoanelor. Editura Tehnicã 1997;
a. beton cu aer antrenat;
5. Specificaþii tehnice - Flexcrete, Anglia. 2002;
b. beton fãrã aer antrenat.
6. Teoreanu I., Moldovan V., Nicolescu L. - Durabilitatea
Temperaturile scãzute determinã o încetinire a betonului. Editura Tehnicã 1982;
reacþiilor de hidratare-hidrolizã a cimentului. Aceastã 7. NE 012-99. Cod de practicã pentru executarea lucrãrilor
încetinire are consecinþe nefavorabile asupra vitezei de din beton, beton armat ºi beton precomprimat;
întãrire a betonului reducând-o sensibil. Tratarea 8. STAS 3518-89. Încercãri pe betoane. Determinarea
betonului dupã punerea în lucrare prin protejarea rezistenþei la îngheþ-dezgheþ. „

• CONSTRUCÞII CIVILE ªI INDUSTRIALE • AUGUST 2002 21