IMPACTUL INTEGRĂRII EUROPENE DIN PERSPECTIVA

ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

1. Situaţia IMM-urilor în România

IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei în toate ţările şi

experienţa UE arată că sectorul IMM poate aduce o contribuţie esenţială la PIB şi
la reducerea şomajului (60% din PIB şi aprox. 70% din totalul forţei de muncă).
IMM-urile au capacitatea de a răspunde în mod flexibil cerinţelor unei pieţe
puternic concurenţiale şi de a se adapta rapid la schimbările ciclice şi structurale ale
economiei globale.
Este important de subliniat faptul că numărul de întreprinderi mici a
descrescut continuu în ultima perioadă (în 1998 existau 295.486 de întreprinderi
mici active din punct de vedere economic, iar în 2005 numai 285.589), în timp ce
numărul de întreprinderi mijlocii a crescut. Aceasta evoluţie indică maturizarea
sectorului IMM din România.
Din punct de vedere al domeniilor de activitate, se poate observa o
schimbare în ultimii ani, în sensul creşterii numărului întreprinderilor industriale,
ponderea acestora sporind, începând cu anul 2001. Ponderea firmelor ce activează
exclusiv în domeniul comerţului a scăzut de la 62,2% în 1999 la 50,2% în 2005, cel
mai scăzut prag atins, deşi cel mai mare număr de IMM-uri active se află în
domeniul comerţului, urmate de cele industriale şi din sfera „altor servicii”. Aceste
trei sectoare de activitate acoperă aprox. 90% din numărul total de IMM-uri.
Implicarea unui număr tot mai mare de IMM-uri în activităţi de producţie
arată că sectorul IMM în ansamblu a ajuns într-o nouă fază de dezvoltare, având în
vedere că IMM-urile din industrie sunt mai mari şi au o durată de funcţionare mai
îndelungată, în comparaţie cu IMM-urile din sectorul serviciilor.
O parte a microîntreprinderilor din sfera comerţului cu amănuntul şi a
mserviciilor au sarcina de a oferi locuri de muncă unui număr mare de şomeri.
Ponderea IMM-urilor implicate în sfera serviciilor a crescut de la 13% în 1999 la
25% în 2005. Numărul IMM-urilor din sectorul transporturilor a crescut de
asemenea de la 3% în 2000 la 8% în 2002. Aceasta constituie o importantă
schimbare a tendinţelor specifice mediului de afaceri, având în vedere inevitabila şi
apropiata aderare a României la UE.
Începând din 1990, Guvernul român, beneficiind de asistenţă din partea UE
şi a altor donori şi instituţii financiare, a pus în practica a serie de măsuri menite să
accelereze creşterea sectorului IMM. Aceste măsuri au condus la rezultate
semnificative. În anul 2005: aportul sectorului IMM la PIB a crescut la 68%,
ponderea IMM în totalul forţei de muncă angajate a ajuns la 50,5%, iar valoarea
exporturilor la 29,4% din total.
Totuşi, dezvoltarea sectorului IMM reprezintă încă o provocare pentru
România. Recent ANIMMC a elaborat o strategie care vizează consolidarea
sectorului şi pregătirea IMM pentru competiţia pe piaţa unică. Există o nevoie acută
de instruire în domeniul antreprenorial, de mecanisme care să poată evalua mai
eficient implementarea programelor şi proiectelor pentru IMM, iar dimensiunile
regionale ale strategiei IMM trebuie dezvoltate în continuare. Resursele limitate şi
instabilitatea legislativă continuă să provoace dificultăţi IMM-urilor în elaborarea
planurilor de afaceri.
Acest lucru constituie o piedică în calea capacităţii IMM-urilor de a se
dezvolta pe o piaţa restrânsă, de ex.: activităţile industriale/afacerile cu valoare
adaugată mare. Dezvoltarea IMM-urilor este încă concentrată în sectorul
comerţului cu amănuntul şi serviciilor şi doar în mică măsură în sectorul productiv.
Îmbucurător este faptul că spiritul antreprenorial se manifestă în rândul
tinerilor care văd în dificultăţile unei economii de piaţă oportunităţi de succes.
Dezvoltarea IMM din România a fost influenţată de o serie de factori care trebuie
avuţi în vedere şi în continuare în elaborarea politicilor şi măsurilor se stimulare a
sectorului.
 Stabilizarea macroeconomică are un rol cheie în dezvoltarea IMM-urilor
deoarece acestea sunt mai sensibile faţă de fluctuaţiile pieţei şi de stabilitatea
economică în general.
Accesul la surse de finanţare este un aspect cheie al dezvoltării sectorului.
Starea sistemului bancar din anii’90 nu a permis accesul IMM-urilor la fonduri
pentru dezvoltare. Şi în prezent, unele bănci continuă să manifeste rezerve faţă de
micile întreprinderi „din cauza gradului înalt de risc şi a costului ridicat al
creditelor”. Până la un punct această reţinere este justificată. Băncile comerciale nu
pot accepta drept garanţii ale creditelor: planuri de afaceri slab pregătite, indicatori
de lichiditate egali cu sau mai mari decât nivelurile uzuale, lipsa de aptitudini
manageriale/expertiza la implementarea planurilor.
Dificultăţile privind accesul la finanţare au la origine şi necunoaşterea
principiilor ce stau la baza relaţiilor de afaceri. În general, se pare că este nevoie de
instruire în domeniul elaborării planurilor de afaceri, bugetelor, situaţiilor
financiare şi analizei lichidităţilor. Pentru a contracara aceste situaţii, băncile au
tendinţa de a solicita garanţii suplimentare, iar ratele dobânzilor depăşesc nivelurile
acceptate pe plan internaţional.
O mare parte a managerilor/întreprinzătorilor din România nu au nici o
pregătire în domeniul managementului afacerilor, în condiţiile unei economii de
piaţa liberă. Drept urmare, ei nu au abilităţi pentru găsirea surselor de finanţare,
elaborarea planurilor de afaceri, achiziţionarea de echipamente, derularea relaţiilor
cu băncile şi diferenţierea fondurilor destinate afacerilor de cele personale.
Cererea de locuri de muncă pare a fi o oportunitate considerabilă în sectorul
IMM. Pe lângă şomaj, continuă să existe o categorie importantă de salariaţi angajaţi
sub nivelul lor de calificare şi care, în consecinţă, caută locuri de muncă care să le
asigure o viaţă mai bună. Pe de altă parte, este nevoie de instruire şi pregătire
tehnică care să ofere posibilitatea forţei de muncă disponibile să facă faţă cererilor
la nivelul economiei mondiale. Spre exemplu, este nevoie de o solidă pregătire
tehnică în cadrul sistemului educaţional pentru a crea forţa de muncă la standardul
minim de eficienţă tehnică solicitat chiar şi de întreprinderile mici.
Barierele tehnice lovesc direct în miezul relaţiilor de afaceri afectând
politicile firmelor privind pregătirea activităţilor de producţie, producţia în sine,
vânzările şi marketing-ul. Nevoia de a adapta permanent faza de proiectare a
produselor, de a reorganiza sistemul de producţie, testările multiple şi costurile de
atestare pot antrena costuri însemnate (sau bariere comerciale) pentru furnizorii de
mărfuri la export, iar după integrare, şi pentru furnizorii pieţei interne.
Chiar şi în faţa acestor provocări, sectorul IMM din România a demonstrat
deja existenţa unor progrese şi avantaje, cum ar fi:
- activităţile productive din sectorul IMM au înregistrat uşoare creşteri.
Acestea constituie chiar esenţa creşterii economice şi a progresului. În momentul
angajării în activităţi de producţie, întreprinzătorul joacă un dublu rol. Primul se
referă la descoperirea de surse de profit neexploatate anterior care să impingă
producţia dintr-o poziţie ineficientă din punct de vedere economic (şi tehnic), într-o
poziţie eficientă din punct de vedere economic (şi mtehnic). Al doilea rol se referă
la inovaţii, ţinând cont de faptul că rezultatele inovaţiei se concretizează într-o
utilizare mai eficientă a resurselor, împingând astfel frontiera posibilităţilor de
producţie (FPP). Această deplasare reprezintă esenţa creşterii economice, o creştere
reală a producţiei datorate creşterii reale a productivităţii. Pe scurt, un
antreprenoriat productiv cuprinde acele activităţi de pe urma cărora beneficiază atât
antreprenorul, cât şi societatea per ansamblu, antreprenorul obţinând beneficii
pentru sine în timp ce beneficiază şi alţii.
- domeniul de succes în dezvoltarea IMMurilor a fost sectorul tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) unde au fost create sute de locuri de muncă prin
apariţia furnizorilor de servicii Internet şi a investiţiilor marilor firme de software
cum sunt: Microsoft, Oracle. Eforturile susţinute ale Ministerului Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei, sprijinite de asociaţiile profesionale din domeniul TCI, au
condus la crearea unui cadru legislativ propice dezvoltării sectorului în continuare.
Chiar dacă IMM-urile deţin în România o ponderea de circa 90% din totalul
companiilor înregistrate oficial şi furnizează statului 70% din totalul taxelor şi
impozitelor încasate de acesta, starea lor este critică. Printre principalele probleme
cu care se confruntă
- IMM-urile fac în principal investiţii mici;
-Resursele proprii rămân principala sursă de finanţare, urmată de creditele
bancare ;
-IMM-urile nu se finanţează de pe piaţa de capital;
-Doar 1/3 dintre IMM-uri au reuşit să introducă produse noi pe piaţă;
-Introducerea managementului calităţii rămâne încă o provocare majoră;
-Achiziţia de noi tehnologii în sectorul IMM este scăzută ;
-Participare scăzută a IMM-urilor pe piaţa internaţională;
-Principalul obstacol: „lipsa de informaţii despre pieţele externe”;
-În Certificările din categoria standard prevalează şi sunt mult rămase în
urmă la categoria managementului mediului;
-Optimism echilibrat al IMM-urilor cu privire la evoluţia afacerilor lor;
-Calitatea reglementărilor legislative din 2005-2006 a fost sub-satisfăcătoare,
iar nivelul de impozitare este destul de mare;
-Firmele mijlocii fac faţă mai bine procedurilor de lucru decât micro-
întreprinderile;
-Ministerul Finanţelor Publice şi ANIMMC sunt percepute ca instituţiile
guvernamentale responsabile pentru starea de lucruri;
-Participare redusă a IMM-urilor în organizaţii de afaceri;
-IMM-urile preferă asocierea pe criterii profesionale;
-IMM-urile doresc un pachet de beneficii şi nu avantaje singulare sau izolate
de la organizaţii;
 -Slaba cuprindere a managerilor şi angajaţilor în programe de instruire;
-Majoritatea IMM-urilor nu au solicitat niciodată servicii de consultanţă.
2. Percepţia sectorului IMM asupra integrării
Eşantion: persoane juridice din conducerea IMM-urilor
Culegerea datelor: interviuri telefonice prin metoda CATI
Volumul eşantionului: 428 persoane din conducerea companiilor cuprinse în
eşantion;
Tipul eşantionului: pe cote, după numărul de angajaţi,
Domeniile de activitate cuprinse: IT şi comunicaţii;
Companiile selectate au fost cele cu 1-250 angajaţi;
Perioada anchetei: 24 februarie – 7 martie 2006;

a) Cât de mulţumit sunteţi de economia de piaţă din România? În urmatoarele 12

luni, vă aşteptaţi ca economia României să meargă?
b) În ultimul an, profitabilitatea companiei dvs... Dar în următorul an, vă aşteptaţi
ca profitabilitatea companiei dvs...

c) Dacă vă gândiţi la alte ţări din Europa de Est, aţi spune despre economia
României că merge mai bine, merge la fel sau merge mai prost decât economia
acestora?
d) Vă voi citi o listă de probleme cu care se confruntă diferite companii. Spuneţi-mi
care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă compania dvs. în
prezent?

e) În general, cât de pregatită credeţi că este România din punct de vedere

economic pentru a adera la UE?
f) După părerea dvs., aderarea României la UE în ianuarie 2007 va avea un impact
mai degrabă pozitiv sau mai degrabă negativ asupra intreprinderilor mici si mijlocii
în general? Dar asupra companiei dvs. aderarea României la UE în ianuarie 2007
va avea un impact mai degrabă pozitiv sau mai degrabă negativ?

g) Care credeţi că va fi cea mai mare dificultate cu care se va confrunta compania

dvs. dacă România va adera la UE în ianuarie 2007? Care credeţi că va fi cel mai
mare beneficiu al companiei dvs. dacă Romania va deveni membru al UE în
ianuarie 2007?
h) Libera concurenţă de pe piaţa unică europeană de după momentul aderării
României la UE va avea asupra întreprinderilor mici şi mijlocii…Adoptarea
normelor şi reglementărilor UE cu privire la domeniul dvs. de activitate credeţi că
va avea un impact foarte pozitiv, pozitiv, negativ sau foarte negativ asupra
intreprinderilor mici si mijlocii din domeniul dvs.?

Sinteză din cercetarea calitativă

Aşteptări de la economia României în următorul an • Creşterea investiţiilor şi a

fluxului de capital • Clarificarea legislaţiei economice şi stabilirea unei strategii
economice • O mai bună cooperare cu sistemul bancar • Susţinerea firmelor cu
capital privat românesc. „Statul Român n-a fost în stare până acum să facă o
analiză şi să spună ‘domnule România este şi poate deveni competitivă pe
următoarele cinci ramuri economice. Hai să ne concentrăm pe ele că sunt cât de
cât aproape de standardul vestic să mai rămână ceva. România nu are o strategie
de dezvoltare economică. Păi ce aşteaptă?! Să o fac eu ca Patronat? Aş vrea să o
fac, dar nu pot, că nu mă lasă să vorbesc.”
• Cota unică de impozitare • Mai mulţi respondenţi au afirmat că introducerea
cotei unice nu a avut un efect major asupra propriilor firme, fiind apreciată drept o
măsură care este în avantajul mai degrabă al firmelor mari şi mai puţin în avantajul
IMM-urilor. • Unii respondenţi apreciază că urmare a acestei măsuri economice au
scăzut impozitele directe, dar au crescut impozitele indirecte astfel încât
contribuţiile lor la buget au rămas în mare măsură aceleaşi.
• Impunerea Codului fiscal – o măsură economică care nu se bucură de multă
apreciere.
• Probleme ale IMM-urilor • Vorbind despre principalele probleme cu care se
confruntă IMM-urile reiese că principala dificultate este legată de lipsa investiţiilor,
ceea ce are ca efect imposibilitatea retehnologizării, cu urmări în planul
productivităţii, dar şi al respectării normelor impuse de UE (de ex., fără tehnologii
moderne, nu se pot obţine diverse autorizări de
• Impactul aderării la UE asupra IMM-urilor • Toţi subiecţii sunt conştienţi de
faptul că IMM-urile nu sunt pregătite să facă faţă concurenţei acerbe de pe piaţă
după integrarea la Uniunea Europeană.
• Problemele mişcării patronale • Disiparea patronatelor • Legea patronatului •
Lipsa finanţărilor şi a mişcării patronale.

2. Experienţa Ungariei după primul an de la aderare

Falimentarea masivă a IMM-urilor (cca 60%);
Şocul deschiderii pieţei ;
Intrarea masivă a produselor UE;
Preţurile devin incontrolabile;
Devalorizarea salariilor şi a pensiilor;
Nefolosirea surselor de finanţare UE în mod corespunzător;
 Ministerul Economiei şi Transporturilor din Ungaria are un program special
de dezvoltare a IMM-urilor. Astfel, pe primul loc în planul acestui organism
guvernamental stă îmbunătăţirea mediului de afaceri, apoi dezvoltarea unor
consistente programe de finanţare, asigurarea de granturi şi transferul de
experienţă, cunoştinţe şi tehnologie din UE.
În mod concret putem aminti programul „UE vine la tine acasă - peste
hotare”, prin care guvernul de la Budapesta a identificat 44 de locaţii, cu 102
secţiuni şi 6500 de întreprinzători, în afara graniţelor Ungariei. Printre locaţiile
româneşti prezente în acest program figurează: Arad, Huedin, Bucureşti, Miercurea
Ciuc, Valea lui Mihai, Gheorghieni, Crasna, Tg. Secuiesc, Carei, Oradea, Salonta,
Tg. Mureş, Sf. Gheorghe, Reghin, Cristuru Secuiesc, Odorheiu Secuiesc, Satu
Mare, Miercurea Nirajului şi Sovata.
Volumul capitalului ungar investit în România de cele 5010 firme
funcţionale cu capital ungar a atins la sfârşitul lunii decembrie 2004 valoarea de
347,07 milioane USD. Investiţiile cele mai semnificative au venit dinspre banca
ungară OTP care a cumpărat banca RoBank şi societatea MOL Ungaria care a
cumpărat reţeaua de carburanţi Shell.
Ca tendinţă generală se poate defini consolidarea poziţiilor deja obţinute
(MOL Ungaria, Gedeon Richter), şi pregătirea unor investiţii noi, realizabile după
integrarea Ungariei în UE. În anul 2004 au fost înregistrate 674 de noi firme cu
capital ungar la Registrul Comerţului din România. La sfârşitul lui 2004 exportul
de capital ungar în România a atins 347,07 mil. USD valoare aport (suma reală a
investiţiilor ajunge la 800 milioane USD), Ungaria poziţionându-se astfel pe locul 7
în topul celor mai activi investitori străini în România. Totodată, prin prisma
aportului de capital de 347,07 milioane USD, Ungaria se plasează pe poziţia 12 în
topul celor mai mari investitori străini.
3. ANALIZĂ DE IMPACT LA S.C. EMILSOFT-NET S.R.L ORADEA
3.1. Scurt istoric
Firma a luat naştere în octombrie 2003, pe atunci afacerea cuprinzând doar un
club-internet, din care s-a obţinut un profit sadisfăcător pentru o scurtă durată de
timp. În anul 2005 societatea şi-a extins domeniul de activitate, oferind o largă
gamă de servicii în domeniul informtic. Printre acestea se numără un punct de
desfacere a echipamentelor informatice, un serviciu de asistenţă pe domeniu, a
clienţilor societăţii.
În anul 2006 firma a intrat şi pe piaţa internetului, oferind servicii complete de
webdesign, găzduire şi administrare de domenii internet. În prezent societatea
dezvoltă un plan de extindere şi pe alte servicii, în special oferirea de servicii de
comunicaţii în localitatea de reşedinţă.
3.2. Forma. Denumire. Sediu
Denumire : Societate Comercială ,,EMILSOFT-NET”.S.R.L
Forma juridică : Societatea comercială ,, EMILSOFT-NET” are forma juridică de
societate cu răspundere limitată (S.R.L.) şi îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu legile române şi cu statutul său. A fost aleasă această formă
juridică pentru că se adaptează uşor la cerinţele pieţei, este mai flexibilă, capitalul
de constituire este de numai 2 milioane lei şi asociaţii nu garantează cu averea
propie.
Sediul : România, Jud.Bihor, Localitatea Oradea, B-dul Dacia nr 115.
3.3. Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al acestei societăţi cuprinde: comerţul cu ridicata şi cu
amănuntul, în lei, în spaţiu închiriat şi prestări de servicii, producerea de soft
dedicat şi de aplicaţii informatice.
 3.4. Capitalul social
Capitalul social al unităţii este de 1 000 000 000 lei, subscris de cei doi asociaţi
care au înfiinţat societatea. Întregul capital este în numerar şi se află într-un cont
deschis la o bancă autorizată.
Capitalul social subscris şi vărsat în bancă se divide în 20 (douăzeci) de părţi
sociale egale, valorând fiecare 50 000 000 lei.
Toate părţile sociale sunt deţinute de cei 2 asociaţi care au înfiinţat societatea,
fiecare deţinând câte 10 părţi sociale, deci 50 % din valoarea capitalului.
3.5. Organizarea şi concretizarea relaţiilor comerciale
Societatea desfăşoară relaţii comeriale în procent de 100% cu parteneri locali
şi naţionali. În ceea ce priveşte comerţul cu produse electronice, acesta se
concretizează prin existenţa a doua puncte de vânzare cu amănuntul, activitatea
având o pondere de 40% din cifra de afaceri.
Activitatea de outsourcing, producerea de soft dedicat se desfăşoară pentru
parteneri locali şi naţionali cu o pondere de 60% în cifra de afaceri a societăţii.
Contractele semnate până la această dată prevăd contractarea de servicii de la
societate păna în anul 2009, ceea ce asigură o stabilitate mare a firmei.

3.6. Analiza de impact a aderării

A. Aspecte specifice ale aderării
În contextul integrării, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt mai expuse
la numeroasele schimbări din mediul de afaceri, provocate de restructurarea
economică. În special, vor fi afectate IMM-urile din domeniile unde acquis-ul
comunitar prevede obligativitatea implementării standardelor de mediu, calitate,
igienă, siguranţă alimentară, securitate a produselor, a normelor de protecţia
muncii. Societatea EMILSOFT fiind creată şi funcţionând după norme moderne de
management şi organizare a muncii nu va întâmpina probleme pe acest sector.
 De asemenea, unele IMM- uri pot fi afectate de aplicarea regulilor
compatibile cu acquis-ul comunitar privind ajutorul de stat, eliminarea subsidiilor
fiscale şi cvasi – fiscale şi consolidarea disciplinei financiare. Nici în acest domeniu
societatea nu întâmpină dificultăţi, nefăcând obiectul acestora.
Societatea va trebui să valorifice aspectele forte de care beneficiază: costuri
reduse ale forţei de muncă, calificarea înaltă a forţei de muncă şi noutatea
produselor româneşti pe piaţa europeană. Vor trebui depuse eforturi din parte
societăţii pentru a minimiza sau elimina aspectele negative în principal tehnologice.
Începând din 1990, Guvernul român, beneficiind de asistenţă din partea UE
şi a altor donori şi instituţii financiare, a pus în practica a serie de măsuri menite să
accelereze creşterea sectorului IMM. Aceste măsuri au condus la rezultate
semnificative. în anul 2002: aportul sectorului IMM la PIB a crescut la 60%,
ponderea IMM în totalul forţei de muncă angajate a ajuns la 50,5%, iar valoarea
exporturilor la 24,4% din total.
B. Aspecte privind integrarea în Uniunea Europeană din perspectiva
S.C. EMILSOFT-NET S.R.L ORADEA
Societatea nu va avea un mare şoc în momentul aderării, pe plan local firma
având o piaţă de desfacere, a produselor sale, stabilă. În acelaşi timp, va putea
profita de oportunităţile oferite de o piaţă extinsă, putând considera extinderea şi pe
pieţe externe, apropierea de graniţa de vest constituind un atuu în acest sens.
Contractele de outsourcing pe care le are în derulare îi asigură acesteia o stabilitate
crescută în ceea ce priveşte lichidităţile. Deschiderea pieţei conferă societăţii
oportunităţi de intrare spre piaţa vestică pe sectorul oferirii de servicii de
outsourcing, specificul activităţii nenecesitând investiţii de proporţii.
Pentru ca acestea să obţină beneficii în astfel de condiţii, va fi necesar să aibă
capacitatea şi dorinţa de a inova. Cu alte cuvinte, vor trebui să-şi adapteze
strategiile, produsele şi serviciile la noul mediu de lucru. Pentru a putea profita de
aceste noi oportunităţi, ele vor trebui de asemenea să se conformeze noilor cerinţe
legislative din domeniu, asa cum ar fi spre exemplu standardele şi certificarea
calităţii, precum şi respectarea legiilor europene. Ponderea investiţiilor planificate
de către firmă sunt cu preponderenţă de mică anvergură.
Producţie, produse, servicii
Este impetuos necesară orintarea spre avantajele oferite de tehnologiile avansate
şi/sau creativitate.