Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Argument..........................................................................................................................p.4
CAPITOLUL I . Prezentare generală a S.C. “Compania de Îmbuteliat Coca Cola
Bihor” S.A.
.......................................................................................................................p.5
1.1.Denumirea şi sediul unităţii patrimoniale...........................................p.6
1.2.Forma juridică a companiei de Îmbuteliat Coca Cola Bihor S.A.......p.6
1.3.Obiectul de activitate a firmei de Îmbuteliat Coca Cola Bihor S.A....p.6
1.4.Structura de producţie şi conducerea companiei de Îmbuteliat Coca
Cola Bihor S.A. ................................................................................................................p.6
1.5.Organizarea compartimentului finaciar al companiei de Îmbuteliat
Coca Cola Bihor S.A...........................................................................................p.10
CAPITOLUL II . Analiza pieţelor de consum şi a comportamentului
cumpărătorului………………………………………………………………………....p.11
2.1.Studierea comportamentului de consum al clienţilor........................p.11
2.2.Principalii factori care influenţează comportamentul de cumpărare p12
2.3.Rolul jucat în luarea deciziei de cumpărare......................................p.18
2.4.Tipurile comportamentului de cumpărare.........................................p.19
2.5.Etapele procesului de luare a deciziei de cumpărar..........................p.20
2.6.Urmărirea şi satisfacerea nevoilor clientului....................................p.23
CAPITOLUL III . Studiu de caz.......................................................................p.24
3.1.Analiza SWOT..................................................................................p.24
3.2.Etica, cea mai bună etică în afaceri....................................................p27
3.3.Prezentare generală a ciclului de viaţă a familiei şi a comportamentului
de cumpărare...................................................................................................................p.29
CAPITOLUL IV . Concluzii şi propuneri.........................................................p.31
ANEXE..............................................................................................................p.32
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................p.41
ARGUMENT
4
2.Capitolul II : Analiza pieţelor de consum şi a comportamentului
cumpărătorului
3.Capitolul III : Studiu de caz
4.Capitolul IV : Concluzii şi propuneri
CAPITOLUL I
5
Molino, Amatil şi Ozgorky la: Timişora, Oradea, Iaşi, Bucureşti, Ploieşti, Constanţa şi
Galaţi.
S.C. “Compania de îmbuteliat Coca Cola Bihor S.A.” este persoană juridică
având forma juridică de societate pe acţiuni. Capitalul ei se constituie prin contribuţia
acţionarilor, persoane fizice şi juridice sub formă de acţiuni, ce se pot trimite prin
vânzare-cumărare. Obligaţiunile sociale ale societăţii sunt garantate cu patrimoniul
social, acţionarii fiind obligaţi numai la plata acţiunilor lor.
Capitalul social al companiei de îmbuteliat Coca Cola Bihor este în totalitate
privat, având valoare de 15000 mil lei, din care 70% este capital străin şi 30% este capital
românesc integral aportat. Capitalul social este divizat în acţiuni, acţiunile sunt purtătoare
de dividende, sunt indivizibile şi fiecare acţiune dă dreptul la un vot.
Aduanrea Generala a Acţionarilor este organul de conducere al societăţii care
decide asupra activităţii acesteia şi asigură strategia ei economică şi comercială.Adunările
Generale ale Acţionarilor sunt ordinare şi extraordinare şi rezolvă principalele probleme
de politică economică şi socială a firmei.
6
Depozitul - unde se execută repararea şi întreţinerea parcului auto
Departamentul comercial - de unde se coordonează distribuţia produselor pe piaţă
Departamenutl marketing - al cărui principal obiectiv este clădirea unei imagini
pozitive pe piaţă
Departamentul personal - care se ocupă de recrutarea personalului corespunzător
cerinţelor şi de instruire a personalului existent potrivit necesităţilor companiei
Departamentul financiar contabil - care este răspunzător pentru înregistrarea
corectă în contabilitate a operaţiilor economice care au loc şi de a întocmi rapoarte care
reflectă situaţia patrimonială a unităţii.
7
Hotărăşte cu privire la executarea de reparaţii capitale şi realizarea de
investiţii noi
Hotărăşte cu privire la acţionarea în justiţie a membrilor Consiliului de
Administraţie, directorilor, adjuncţilor acestora şi a cenzorilor pentru
pagubele produse societăţii
Hotărăşte în orice alte probleme privind societatea potrivit legii şi
statului
Conducerea societăţii de Îmbuteliat Coca Cola Bihor S.A. este realizată prin
Consiliul de Administraţie al cărui director general este domnul Tom O’beirne a cărui
sediu este la centrul companiei din Bucureşti. Pe plan local compania este condusă de un
director general, căruia îi sunt subordonate toate celelate departamente, fiecare
departament având directorul lui specific, care raportează direct directorului general.
Structura de producţie este prezentată grafic prin organigrama societăţii.(figura
1.4.1.)
8
Birou proiectare cu noi
produse
DIRECTOR TEHNIC
Ateliere
Birou mecano - energetic
Birou desfacere
Secţii
Birou aprovizionare
9
Birou marketing
DIRECTOR COMERCIAL
Birou contabilitate
Serviciul financiar
Figura 1.4.1. Organigrama societăţii
DIRECTOR ECONOMIC
10
CAPITOLUL II
Cine cumpără?
Ce cumpără?
De ce cumpără?
Cum cumpără?
Când cumpără?
De unde cumpără?
Cât de des cumpără?
11
Comportamentul consumatorului este definit ca:”totalitatea actelor decizionale
realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obţinerea şi utilizarea de bunuri
şi servicii, în vederea satisfacerii nevoilor actuale şi viitoare, incluzând procesele
decizionale care preced şi determină aceste acte”.
Pentru a câştiga pieţele astăzi, firmele trebuie să se orienteze spre client. Ele
trebuie să devină conştiente de necesitatea creării clientelei şi nu de crearea produsului.
Clienţii cumpără de la firmele care oferă cumpărătorilor cea mai mare valoare.
Consumatorii îşi formează anumite opinii despre valoarea ofertelor de piaţă şi iau
deciziile de achiziţie în funcţie de aceste opinii.
12
Culturali
Sociali
Grupuri de Personali
Cultura referinţă
Vârsta şi etapa din C
Psihologici
cadrul ciclului de U
M
Cultura Fmilia viaţă P
secundară Ocupaţia Ă
Motivaţia R
Situaţia materială Ă
Percepţia
Stilul de viaţă T
Învăţarea O
Rolul şi Personalitatea şi R
Convingerea
Clasa socială statutul părerea despre
şi atitudinea
social sine
1). Factorii culturali – exercită cea mai puternică şi mai vastă influenţă asupra
comportamentului cumpărătorului. Vvom analiza în continuare rolul jucat de aceşti
factori, în ceea ce priveşte cultura, cultura secundară şi clasa socială.
Cultura secundară: O cultură este formata din culturi secundare care ofera
posibilităţi sporite de identificare şi de socializare a membrilor lor. Culturile secundare
includ persoane aparţinând aceleiaşi naţionalităţi, religii, rase sau regiuni geografice;
caracteristicile acesteia influenţează comportamentul de cumparare.
13
clase diferite. În al doilea rând, persoanele ocupă poziţii inferioare sau superioare în
cadrul societăţii în funcţie de clasa socială din care fac parte. În al treilea rând, clasa
socială de care aparţine o persoana nu este determinată de o singura variabilă, ci de mai
multe, cum ar fi : ocupaţia, venitul, averea, educaţia, sistemul de valori. În al patrulea
rând, indivizii pot trece de la o clasa socială la alta pe durata vieţii lor. Clasele sociale se
caracterizează şi prin preferinţe bine determinate pentru anumite produse si mărci.
Un grup disociativ este cel ale cărui valori şi comportament sunt respinse de alţi
indivizi. Oamenii sunt influenţaţi de aceste grupuri sub cel puţin trei forme: expunerea
individului la stiluri de viaţă şi comportamente noi, influenţarea atitudinilor şi a părerilor
despre sine, ca urmare a dorinţei normale a persoanei în cauză de a se “integra” în grup.
Familia: Membrii familiei reprezintă cel mai influent grup de referinţă primar.
Familia se susţine, că este variabila care exercită cea mai puternică influenţă asupra
comportamentului consumatorului , deoarece ea influenţează deciziile fiecărui membru al
ei, iar influenţele ei se resimt pe o lungă perioadă de timp, în genere pe întregul ciclul de
viaţă al individului.
14
Soţia domină în alegerea maşinilor de spălat, covoarelor, mobilei, articolelor de
menaj;
Influenţa este egală în alegerea locului de petrecere a concediului, locuinţei,
locului de recreere.
Rolul şi statutul social: Pe durata vieţii, o peroană ia parte la activitatea unor grupuri
diverse: familie, cluburi, organizaţii. Poziţia persoanei în fiecare din aceste grupuri se
defineşte prin rolul şi statutul său. Fiecare rol implică un anumit statut. Oamenii aleg
acele produse care exprimă rolul şi statutul avute de ei în cadrul societăţii.
Vârsta şi etapa din cadrul ciclului de viaţă: Oamenii cumpără diferite produse şi
servicii pe parcursul vieţii lor. Consumul este influenţat de etapele ciclului de viaţă a
familiei.
Stilul de viaţă: Stilul de viaţă al unei persoane reprezintă modul său de a trăi, definit
prin activităţile desfăşurate, interesele şi opiniile sale. Stilul de viaţă reprezintă “imaginea
completă a unei persoane” care vine în contact cu mediul. Marketerii vor căuta să
identifice relaţiile care se stabilesc între produsele lor şi diferenţele stilurilor de viaţă.
15
4). Factorii psihologici – Decizia de cumpărare este influenţată de patru factori
psihologiciimportanţi: motivaţia, percepţia, învăţarea, concepţiile şi atitudinile. Factorii
psihologici constituie variabilele endogene care explică comportamentul consumatorului
prin multiplele lor incidenţe asupra individului, care în bună măsură nu pot fi direct
observabile şi de aceea sunt de obicei deduse.
Motivaţia: este variabila care a polarizat interesul cercetătorilor, fiind multă vreme
considerată singura care intervine între stimuli şi reacţia cumpărătorului, întrucât este
uşor de observat că orice act (cognitiv, afectiv, comportamental) are la bază în ultima
instanţă un motiv, un impuls intern rezultat din interacţiunea dialectică a coordonatelor
sistemului. Motivele sunt tocmai mobilurile consumatorului care stau la baza
comportamentului său.
1 - teoria lui Maslow - teoria ierarhizării motivelor (A. Maslow Motivation and
Personality N.Y. Harper and Row 1954);
2 - teoria lui McGuire teoria motivelor psihologice (D. Hankins, R.J. Best, K. Concy
Consomer behaviour Implication for Marketing Strategies, Boston 1989);
- teoria congruenţei a lui Osgood (C.E. Osgood şi Ph. Tannenbaun The Principles of
cognity the Prediction of Attitude Change Psychological review 1955, 62, 42-45);
16
Nici una din aceste teorii nu explică satisfăcător mecanismul motivaţional, el
rămânând încă doar parţial cunoscut şi datorită imposibilităţii cuantificării tuturor
proceselor motivaţionale care determină comportamentul individului.
Inputurile receptate devin senzaţii şi ele sunt selectate, filtrate în funcţie de factori
externi (culoare, contrast, mărime, poziţie, intensitate, mişcare). Senzaţiile selectate sunt
organizate şi grupate astfel încât atributele percepute sunt integrate în configuraţia
senzaţiei şi stocate în memorie, unele pe un termen scurt, altele în memoria de lungă
durată ce le permite să declanşeze un nou proces de cercetare a informaţiilor externe.
17
- tehnica învăţării prin condiţionarea clasică de tip pavlovian;
Iniţiator: persoana care sugerează prima idee cumpărării unui anumit produs sau
serviciu
Influent: persoana ale cărei păreri sau sfaturi influenţeză decizia
Decident: persoana care hotărăşte asupra componentelor deciziei de cumpărare –
dacă să se cumpere sau nu, ce, cum sau de unde să se cumpere
Cumpărător: persoana care efectuează achizăţia
Utilizator: persoana care consumă sau utilizează produsul sau serviciul
18
Firmele trebuie să identifice aceste roluri, deoarece ele au implicaţii asupra proiectării
produsului, elaborării mesajelor şi alocării bugetului promoţional.
19
Comportamentul de cumpărare obişnuit : De multe ori, consumatorul se impică
puţin în cumpărarea produselor necesare, în situaţia în care nu există diferenţe
semnificative între mărci. Consumatorii nu îşi formează o atitudine fermă asupra unei
mărci, ci o aleg deoarece aceasta le este familiară. Marketerii care se ocupă cu acest tip
de produse apelează la preţ şi la promovarea vânzărilor pentru a stimula testarea
produsului de către consumatori.
20
Figura 2.5.1. Etapele procesului de cumpărare
Această dorinţă nesatisfăcută poate să apară ca urmare a unor stimuli interni sau
externi, ce pot fi de natură: demo-economică, psihologică, sociologică, de marketing mix
(produs, preţ, distribuţie, promovare).
În mod frecvent apariţia nevoilor nesatisfăcute este rezultatul: apariţiei unor noi
tehnologii, epuizării stocurilor de produse, modificării structurii necesităţilor, apariţiei
unor dezechilibre la consumator între produsele asociate în consum, dar şi a situaţiei
financiare a individului din trecut şi din prezent.
21
urmând să fie reactivată când informaţiile procurate vor permite delimitarea unor
alternative de satisfacere a ei.
5). Evaluarea post cumpărare este etapa în care consumatorul, după achiziţionarea
produsului va manifesta un anumit grad de satisfacţiesau nesatisfacţie. Satisfacerea
consumatorului depinde de măsura în care performanţele produsului corespund
aşteptărilor consumatorului. În cazul în care performanţele produsului corespund
aşteptărilor sale, acesta va fi mulţumit, satisfăcut. În cazul în care performanţele
produsului vor depăşi aşteptările consumatorului, acesta va fi încântat, foarte mulţumit,
22
iar în cazul în care performanţele produsului nu corespund aşteptărilor consumatorului, el
va fi nemulţumit.
23
CAPITOLUL III
Studiu de caz
24
- existenţa unui sistem bine organizat şi eficace de planificare strategică;
- viteza de reacţie decizională la modificările produse în mediul intern sau extern,
- calitatea culturii de întreprindere
B. Cu privire la „Punctele slabe” potenţiale:
- inexistenţa unei direcţii strategice clare;
- lipsa unor abilităţi sau competenţe deosebite;
- existenţa unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral;
- lipsa competenţei manageriale;
- deteriorarea continuă a poziţiei competitive;
- erodarea imaginii firmei în percepţia deţinătorilor de interese;
- vulnerabilitatea la presiunile concurenţei;
- reducerea ponderii pe piaţă;
- existenţa unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri ridicate);
- menţinerea unui nomenclator inadecvat de produse şi/sau servicii (prea larg sau
prea îngust);
- atenţie precumpănitoare dată problemelor curente în detrimentul celor de
perspectivă.
Probleme de urmărit la analiza mediului:
A. Cu privire la „Oportunităţi” potenţiale:
- creşterea rapidă a pieţei;
- posibilităţi de extindere a nomenclatorului de produse şi/sau servicii;
- existenţa cererii de noi produse şi/sau servicii pe pieţele existente sau pe pieţe
noi;
- existenţa cererii pe noi pieţe a produselor şi/sau serviciilor existente;
- posibilităţi de integrare verticală;
-manifestarea unei stări de stagnare sau regres la firmele concurente;
-posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri etc. avantajoase;
-posibilităţi de încheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising.
B. Cu privire la „Ameninţări” potenţiale:
- adoptarea unor reglementări legislative sau normative restrictive cu impact
nefavorabil;
25
- intrarea intr-o perioadă de recesiune economică la nivel naţional sau
internaţional;
- schimbări demografice nefavorabile;
- schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor;
- creştere mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei;
- intrarea unor noi competitori pe piaţă;
- cererea crescândă pentru produse de substituţie;
- presiunea crescândă a concurenţei;
- puterea crescândă de negociere a furnizorilor şi/sau a clienţilor;
- vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri.
Analiza SWOT se poate desfăşura la scara ansamblului firmei sau, pentru
adâncirea investigaţiei şi conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea a domeniilor
funcţionale din cadrul firmei: marketing, vânzări şi distribuţie, cercetare- dezvoltare,
producţie, financiar şi personal - relaţii de muncă.
Analiza SWOT are un pronunţat caracter calitativ, permiţând formularea unui
diagnostic asupra condiţiei trecute şi actuale a firmei sau a domeniilor ei funcţionale, pe
baza răspunsurilor la problemele menţionate anterior, conturându-se perspectivele de
evoluţie pe termen lung ale firmei şi ale domeniilor respective.
Diagnosticarea în urma utilizării analizei SWOT, poate fi definită ca o cercetare
complexă a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si manageriale ce
caracterizează activitatea unei firme, prin care se identifica punctele forte, punctele slabe,
oportunităţile, ameninţările şi cauzele care le generează şi/sau le va genera, se formulează
recomandări de eliminare sau diminuare a aspectelor negative şi /sau de valorificare a
celor pozitive.
26
3.2. Etica, cea mai bună etichetă în afaceri
Despre program
"Etica cea mai bună etichetă în afaceri” se derulează în România de 4 ani şi
se adresează tuturor studenţilor din sistemul de învăţământ românesc, având ca obiectiv
educarea acestora ca viitori parteneri de afaceri, angajaţi sau clienţi prin prezentarea
deciziilor etice ca fiind cele mai bune în oricare moment.
Obiectivele programului
Potrivit reprezentanţilor, programul îşi propune să formeze studenţii ca viitori
parteneri de afaceri şi angajaţi, prin prezentarea eticii ca cea mai bună practică de afaceri,
încurajând totodată dezvoltarea şi aplicarea standardelor şi practicilor de etică în
funcţionarea economiei de piaţă româneşti.
Astfel, unul din cele mai importante obiective ale acestui program educaţional
este să îi facă pe tineri să înţeleagă modul în care trebuie luate deciziile de business etice
şi responsabile şi să conştientizeze responsabilităţile pe care le au faţă de comunitate şi
societate în general.
Descrierea programului
Programul este destinat tuturor studenţilor din învăţământul universitar românesc
cu vârste cuprinse între 18 şi 23 de ani.Toţi participanţii primesc un Ghid al programului
27
cu studii de caz, se întalnesc o dată pe săptămână pentru a dezbate cazurile prezentate şi
pentru a scrie eseuri despre modul în care ei ar acţiona în situaţiile date, iar aceştia
lucrează în echipe, simulând departamentul unei companii.
Competiţia
Programul de etică în afaceri include şi o parte competiţională care începe în al
doilea semestru al anului universitar şi constă în şase studii de caz care sunt propuse spre
dezbatere on-line.
Facts&Figures
Potrivit reprezentanţilor agenţiei, în cei 4 ani de desfăşurare, peste 200 de
profesori şi oameni de afaceri din cadrul Sistemului Coca-Cola i-au ajutat pe tineri să
înţeleagă mai bine etica şi modul ei de aplicare în afaceri şi în viaţa de zi cu zi.
28
program. Peste 80 de şcoli şi universitati din întreaga ţară au implementat programul
“Etica în Afaceri”.
De asemenea, în cadrul Galei “Best for Better”, organizată de JA România, Coca-
Cola România a primit premiul “Sponsor of the Year Award 2007”.
29
mijlocie (35-64 ani);
- familia tip IV – părinţii sunt de vârstă mijlocie, iar cel mai mic copil este
sub şase ani.
Conform modelului, există mai multe categorii de consumatori, fiecare cu un
comportament de cumpărare specific.Celibatarii şi proaspăt căsătoriţii îşi orientează
cheltuielile spre divertisment.Familiile cu copii mici vor cheltui pentru produse
alimentare naturale: fructe, sucuri,iaurt şi alte produse de îngrijire a acestora.Cererea
pentru produse de folosinţă îndelungată este mai scăzută la celibatari şi părinţi singuri şi
creşte pentru celelalte tipuri de familii. Cererea pentru servicii este mai ridicată la
cuplurile în vârstă şi la celibatari.
30
CAPITOLUL IV
Concluzii şi propuneri
“O lucrare trebuie să fie făcută bine la timp, de prima dată şi de fiecare dată!”
31