IONESCU FLORIN CATALIN FAC. ENERGETICA GRUPA 2410 SERIA B, S.A.

LINII ELECTRICE SUBTERANE (LES) 1-220 kV

TIPURI CONSTRUCTIVE DE CABLURI 110-220 Kv

Procesul de modernizare si sistematizare a localitatiilor si a platformelor industriala ridica

problema folosirii retelelor electrice realizate in cablu in solutii cat mai economice.
Liniile electrice subterane sunt foarte raspandite in cadrul diferitelor categorii de:
retele de transport, de distributie publica si industriala sau retele realizate in incintele
unitatilor social-culturale, edilitare, de transport, la Sali si terenuri de sport, la diverse
santiere etc.

CABLURI CU IZOLATIE DE HARTIE IMPREGNATA (STAS 4481/1-1985

Sectorul, grupa si subgrupa: F32,Normativele in care este  referit: I 7–1998)

Specificatia literelor din sombol :

C – cablu (cupru daca este pram litera din simbol);

A – conductor din aluminiu (prima litera din simbol);
H – izolatie de hartie;
P – manta de plumb;
Ab (sau B) – armature din benzi de otel;
I – invelis exterior de protectie din material fibros impregnate (iuta);
Y – izolatie sau manta din PVC;
2Y – izolatie sau manta din polietilena normala.

Tehnica executiei izolatiilor clasice, oricat de perfectionata ar fi, nu poate evita

aparitia unor microgoluri. Aceste microgoluri pot apareaatat la executie si montaj cat si in
timpul exploatarii cablului, din cauza dilatarii si contractarii ciclice cu coeficienti de
dilatare si revenire diferiti ai conductorului, izolatiei si mantalei metalice, ca urmare a
incalzirii si racirii conductorului datorita variatiei curentului de incarcare.

1
IONESCU FLORIN CATALIN FAC. ENERGETICA GRUPA 2410 SERIA B, S.A.

Descarcarile partiale locale care apar in aceste microspatii cu aer conduc la

distrugerea straturilor de hartie izolanta si in final la strapungerea izolatiei.Fenomenele de
ionizare sunt accelerate daca cablul este supus unei tensiuni mai mari decat tensiunea sa
nominala, sau daca cablul este supraincarcat. Se limiteaza folosirea acestor feluri de
cabluri la tensiunea de 60 kV.
Pentru tensiuni mai mari de 60 kV a fost necesara aplicarea unor tehnici speciale pentru
eliminarea microgolurilor din izolatie :
- Introducerea in interiorul cablui, intre mantaua metalica si dielectric, a unei cantitati
de gaz inert cu presiune ridicata – cabluri cu presiune interioara de gaz.
- Cablul cu izolatie din hartie impregnate si manta metalica este introdus intr-un tub
metallic; dupa introducerea cablului metallic in tub, spatial liber este umplut cu gaz
sub presiune – cabluri cu presiune exterioara de gaz.
- Folosirea pentru impregnarea hartiei izolante, a unui fluid si mentinerea in cablu a
unei cantitati de ulei sub presiune – cabluri cu ulei sub presiune.

Avantajele rezultate in urma aplicarii tehnicilor speciale de mai sus :

- Se imbunatateste stabilitatea in timp a rigiditatii dielectrice cu efecte favorabile
asupra cresterii duratei de viata a cablului.
- Se realizeaza o reducere a rezistivitatii termice a izolatiei, ceea ce permite cresterea
temperaturii maxime admise la nivelul conductorului.
- Pierderile in dielectric se mentin constante, chiar pentru temperature ridicate 90 C,
ceea ce permite cresterea temperaturii maxime admise la nivelul conductorului, cu
efecte favorabile privind cresterea capacitatii de transport a cablului.

Cablurile cu ulei sub presiune

Acestea s-au construit in solutii similare cu cele fabrivate in present incepand cu anul
1923. Au fost si sunt foarte frecvent folosite. S-au construit asemenea cabluri la tensiuni
de 110 kV, 220 kV, 300 kV, 400 kV, 525 kV.
Hartia care formeaza izolatia acestor cabluri este impregnate cu un ulei foarte fluid.
Conductorul izolat cu hartie impregnate cu ulei este inchis ermetic intr-o manta metalica
care pentru constructii uzuale de cablu pot rezista la presiuni ale uleiului de impregnare
de circa 5 at. Uleiul este mentinut in cablu, sub presiune, in canale speciale construite in
acest scop. In paralelcu cablul si accesoriile care formeaza circuitul electric, se realizeaza
circuitul hydraulic. La acest tip de cablu existenta golurilor de aer in izolatie este exclusa,
deoarece orice modificare de volum a cablului datorita variatiei de temperaturii de
functionare duce la un debit corespunzator de ulei spre cablu si din cablu spre
rezervoarele de ulei.

Constructiv s-au realizat trei tipuri de cabluri cu ulei sub presiune:

 Monofazate;
 Trifazate cu conductoare circulare;
 Trifazate cu conductoare de forma ovala;

2
IONESCU FLORIN CATALIN FAC. ENERGETICA GRUPA 2410 SERIA B, S.A.

Cele mai frecvent folosite sunt cablurile monofazate. La acest tip de cablu canalul
de ulei este realizat in interiorul conductorului. Aceasta constructie este economica si
ofera rezistenta scazuta pentru curgerea uleiului. La unele tipuri de cabluri se monteaza la
interiorul conductorului armature din benzi de otel, pentru mentinerea constanta a
dimensiunilor canalului de ulei.
In principal, un asemenea cablu are urmatoarele elemente conponente : conductorul,
ecranul conductorului, izolatia, ecranul izolatiei, mantaua metalica de etansare si mantaua
exterioara de protectie anticoroziva.

Conductorul este multifilar, ralizat in numeroase variante constructive: sarme

dispuse in straturi concentrice torsadate longitudinal, segmente trapezoidale dispuse in
straturi concentrice, segmente trapezoidale isolate intre ele torsodate longitudinal.
Materialele folosite la cosntructia conductorului sunt : cuprul si aluminiul.
Conductoarele de cupru ofera unele avantaje : conductibilitate electrica foarte buna,
maleabilitate, posibilitate de imbinare usoara.
In ultima perioada se folosesc conductoare de aluminiu. Aluminiul desi are o
conductibilitate mai redusa cu 38 % fata de cupru, este mai economic din cauza greutatii
sale specifice mai mici si costul mai scazut. Probema jonctionarii conductoarelor de

3
IONESCU FLORIN CATALIN FAC. ENERGETICA GRUPA 2410 SERIA B, S.A.

aluminiu a fost rezolvata corespunzator,prin tehnologii speciale de presare sau sudura in

mediu de argon.

Ecranele se realizeaza prin aplicarea catorva straturi de hartie metalizata sau hartie
carbon. Ecranele reduce si uniformizeaza liniile de forta tangentiale ala campului
electrostatic din izolatie si din uleiul care umple spatiile dintre conductoarele multifilare.

Izolatia se realizeaza din straturi succesive de hartie impregnate.Hartia utilizata este

de constructie speciala.Caracteristicile fizice cele mai importante sunt : grosimea,
densitatea, impermeabilitatea fata de aer.
Grosimile uzuale pentru hartie sunt de 0,12 - 0,75mm.Densitatea depinde de cantitatea de
celuloza continuta de hartie si variaza intre 0,7 – 0,9 g/cmc pentru hartia uscata.
Densitatea fibrelor de celuloza este de 1,54 g/cmc la 20 C, deci hartia de izolatie are
jumatate din volumul ocupat de impregnant. Impermeabilitatea fata de aer a hatiei, care
este invers proportionala cu porozitatea, este data de rezistenta unitatii de grosime a
hartiei, la trecerea aerului. Cu cat impermeabilitatea este mai mare cu atat operatia de
uscare si impregnare a hartiei este mai dificila.
Este necesar ca hartia de izolatie sa fie poroasa, deci sa aiba o impermeabilitate
mica fata de aer. Rezistenta mecanica a hartiei este o calitate, pe directia longitudinala
este de circa 770 daN/cmp iar pe directia transversala de circa 350 daN/cmp.

Mantaua metalica de atansare se construieste din plumb, aliaje din plumb sau
aluminiu.
Mantaua din plumb sau din aliaje din plumb a fost utilizata inca de la primele cabluri cu
ulei sub presiune, deoarece este maleabila si rezistenta la coroziune. In ultimul timp, se
folosesc frcvent mantale din aluminiu care prezinta urmatoarele avantaje :
- Mareste gradul de siguranta al cablului, deoarece dispare posibilitatea de cristalizare,
fenomen ce apare la mantale de plumb ca urmare a trepidatiilor solului si a
contractiarilor si dilatarilor succesive datorate regimului termic variabil.
- Greutatea specifica a cablului scade cu circa 32 %
- Coeficentul de reducere a tensiunii innduse in cablurile de telecomunicatii, prin
cuplaj inductive,este mult mai mic la cablurile cu manta de aluminiu in cmparatie cu
cablurile cu manta din plumb.

Mantaua exterioara de protectie anticoroziva se executa prin extrudare din PVC si

polietilena.
Mantaua din PVC este rezistenta la substantele chimice din sol, in majoritate acizi, la
uleiul de rafinarie etc. Mantaua exterioara trebuie sa isi pastreze proprietatile mecanice la
temperature ridicate (0 C – 75 C).

Se fac incercari pe monster de material pentru determinare deformarilor la diferite

temperaturi.

4
IONESCU FLORIN CATALIN FAC. ENERGETICA GRUPA 2410 SERIA B, S.A.

Mantaua exterioara din polietilena incepe sa fie mai des intrebuintata deoarece :
este mai rezistenta la deformari mecanice decat mantaua din PVC, in special la
temperature ridicate si scazute, este rezistenta la acizi si substante chimice in general.

Uleiul de cablu este elemental care prin impregnarea hartiei electroizolante depuse
pe conductor asigura cablurilor de inalta tensiune cu ulei sub presiune o rigiditate
dielectrica deosebita. La primele cabluri de inalta tensune s-au folosit pentru impregnare
uleiul mineral. In present majoritatea firmelor au trecut la folosirea uleiurilor sintetice de
tipul dodecilbenzen.

Caracteristici si detalii tehnice :

Conditii generale:

Alegerea si verificarea cablurilor electrice se face pe baza unor analize tehnico-

economice,tinand seama de elementele si datele de proiectare principale care
caracterizeaza linia electrica subterana respective.

Date privind instalarea cablurilor :

a) modul de pozare (in aer liber - expus sus nu razelor de soare, in pamant – in
ssanturi, in canale, in tuburi etc)
b) caracteristicile termice ale mediului (temperature mediului ambient, temperature
solului la adancimea de pozare, rezistivitatea termica a solului);
c) aproprieri de alte cabluri sau de alte surse de caldura (numar de cabluri, puterea
transportata);
d) agresivitatea mediului, natura solului, pozarea sub apa, contactul cu produse
chimice, coroziune electrolitica);
e) pericol de incediu sau explozie;
f) tipul cablului (armat sau nearmat, ecranat sau neecranat, cu camp radial sau nu
natura izolatiei etc.);
g) lungimea totala a cablului;
h) numarul de conductoare;

5
IONESCU FLORIN CATALIN FAC. ENERGETICA GRUPA 2410 SERIA B, S.A.

i) natura materialului conductor (aluminiu sau cupre);

Conditii electrice :

Tensiunile nominale ale cablurilor se aleg in functie de tensiunea nominala si tensiunea

maxima de serviciu a retelei proiectate conform :

Tensiunea nominala a Tensiunea maxima de Tensiunea nominala a

retelei [kV] serviciu [kV] cablului [kV]
110 123 110/64
220 245 220/130

Rigiditatea dielectrica a cablurilor caracterizeaza nivelul de izolatie la supratensiuni

si are valori indicate in standarde.Pentru cablurile de energie cu tensiuni nominale peste 1
kV, verificarea nivelului de tinere a izolatiei se face conform STAS 6489 si a
normativului PE 109.

Conditii constructive :
a) cablurile de energie – din motive economice, tinand cont ca folosirea cuprului nu
este indicate fiind material deficitar, de regula cabluride de energie electrica vor fi
cu conductoare de aluminiu
b) cabluri de comanda control – se prevad de regula cu conductor din cupru cu
urmatoarele exceprtii cand se prevad cu conductor din aluminiu (la circuitele de
alimentare la current operativ a tabloului de comanda, la circuitele unor
receptoare electrice);
c) cabluri de telemecanica – se prevad de regula cu conductoare din cupru.
Alegerea tipului de izolatie a cablurilor:

Alegerea se face tinand cont de urmatoarele aspecte : performanta dielectrica, regimurile

termice, comportarea in timp, conportarea la flacara si la foc, tehnologii de montaj,
costuri de investitii.
Criterii de alegere si verificare a sectiunilor conductoarelor:

a) incalzirea conductoarelor in regim permanent de functionare;

b) incalzirea conductoarelor in regim de scurtcircuit;
c) asigurarea unor caderi de tensiune in limita maxima admisa de natura receptorului
d) asigurarea densitatii economice de current.
Criterii de alegere si verificare ala invelisurilor metalice ale cablurilor:

Cablurile electrice sunt prevazute cu ecrane metalice sau invelisuri metalice cu rol de
ecran (plumb sau aluminiu) pentru a se realize :
- crearea unei suprafete echipotentiale in jurul izolatiei si dirijarii in acest fel a
campului magnetic.
- Reducerea efectului inductor al campului electrostatic extern si intern;
- Asigurarea unei cai de trecere a curentilor de defect cu pamant (scurtcircuite
homopolare);
- Asigurarea protectiei persoanelor si materialelor in cazul perforarii cablurilor

6
IONESCU FLORIN CATALIN FAC. ENERGETICA GRUPA 2410 SERIA B, S.A.

Conditii mecanice :

Sectiuni minime ale conductoarelor:

Sectiunile sau diametrele minime admise ale conductoarelor cablurilor determinate pe
baza celor aratate la conditiile constructive trebuie sa fie verificate si din punct de vedere
al rezistentei mecanice. In acest scop sectiunile minime care se vor adopta pentru cabluri
pozate in conditii normale sunt :
a) La cablurile de energie 1,5 mmp – la conductoarele din cupru; 4mmp – la
conductoarele din aluminiu
b) La cabluri de comanda-control (conductoare din cupru) 1,5 mmp; in circuitele cu
tens pana la 60 V se admit conductoare cu diametru minim de 0,5 mmp, iar la
circuitele folosite exclusiv pt semnalizare se pot folosii si cu sectiunea minima de 1
mmp.
c) La cabluri de telemenanica la cablurile pozate in int cladirii diametrul va fi 0,9mm
iar in pamant sau canalizare 0.8mm

Rezistenta mecanica a cablurilor:

Rezistenta mecanica a cablurilor se asigura de invelisurile cablurilor situate peste izolatia
conductoarelor.
Situatiile in care pentru asigurarea unei protectii mecanice suplimentare este necesara
prevederea de cabluri armate sau prtectii mecanice exterioare, sunt urmatoarele:
a) pozarea aeriana (deschisa) cand exista pericol de deteriorari mecanice sin u se
justifica economic alte masuri de protectie mecanica;
b) pozarea in terenuri supuse alunecarilor sau tasarilor;
c) pozarea sub apa;
d) in locuri supuse trepidatiilor puternice;
e) in cazul cablurilor de telemecanica supuse influentelor instalatiilor de energie; aceste
cabluri vor fi armate si ecranate;
f) in medii cu pericol de explozie.

Bibliografie :
 Barnes, C. C. Power cables. Their design and installation. London 1976

 Ionita, Georgeta, Bucea, Gh. Montarea si exploatarea cablurilor electrice de inalta

tensuine. Editura Tehnica Bucuresti

 Bercovici, M., Arie, A. si Poeata, Alex. Retele Electrice. Editura tehnica Bucuresti