CUTREMURE DE PAMANT Definitie - cauze , elementele unui cutremur, undele seismice. Definitie — cutremurul de pamant, este o solicitare dinamica de scurta durata a unei parti din crusta terestra, in urma careia se elibereaza o cantitate de energie sub forma de unde elastice, care circula prin crusta terestra cu viteze mai mari de 1km./s Cauze principale 1) Cauze de natura tectonica ce constau in acumularea de energie potentiala sub forma de energie elastica si eliberarea ei brusca, atunci cand se depaseste rezistenta la forfecre a rocilor. Aceste acumulari se produc in zonele de subductie , ca si in zonele faliilor importante. Prin suprapunerea pe o harta a focarelor celor mai importante cutremure, s-a constatat ca acestea coincide cu zonele de subductie active. O astfel de zona este zona in care placa Pacifica(Nazka) patrunde sub continental Sud-American. Vitezele de subductie sunt mari(cca 10 cm/an) iar tarile limitrofe(Peru, Chile) sunt periodic afectate de cutremure foarte puternice. 2) Vulcanismul exploziv- anumiti vulcani, mai ales cei care erup lava acida (mai vascoasa) inainte de eruptie, produc explozii foarte puternice datorita eliminarii elementelor volatile , producand miscare seismic3) Prabusiri de roci — prin prabusirea unor massive de roci se produc socuri care dau nastere la cutremure de prabusire. Un astfel de fenomen s-a produs in 1963 in Macedonia si a afectat major orasul Skopje . Cutremurul a avut magnitudinea 6,3. 4) impactul cu meteoriti Elementele unui cutremur sunt: 1) Hipocentrul — punctul din interiorul crustei unde se declansaza cutremurul(ruperea). In functie de adancimea hipocentrului, cutremurele se clasifica in: a) H pana la SOkm, numite cutremure de suprafata, b) H intre 50-250km, cutremure intermediare, c) H intre 250-700, cutremure de adancime 2) Epicentrul - este proiectia hipocentrului, la suprafata crustei, dupa directia razei Pamantului. Este o locatie geografica careia | se pot atribui coordinate de longitudine si latitudine , sau este denumit dupa cea mai cunoscuta localitate din apropiere 3) Undele seismice sunt de doua tipuri:- a) -unde de volum( body waves) care se propaga prin intregul volum al crustei b) unde de suprafata.a)Undele de volum sunt de doua tipuri : —unde P (primare) care sunt mai rapide, ajung primele la punctual de inregistrare. Directia de propagare este paralela cu directia de oscilatie. Se prpoaga prin dilatari si comprimari successive. Viteza undelor P (vp) in crusta =5-7km/s - Unde S (secundare), ajung ulterior la punctul deinregistrare. Directia de propagare este perpendicular pe directia de oscilatie. Genereaza in mediu eforturi de forfecare. Viteza in crusta este de 4-6km/s. Fig 1 Elementele unui cutremur Unde secunde directe S __ E Unde prime directe P Unde superficiale longitudinale R Zona depozitelor si transversale Q superficiale Fig.2 Propagarea undelor de volum P siS ——> Directia de propagare Unde longitudinale P rae $4 Le Unde transversale S, cu directia de propagare verticalb) Undele de suprafata sunt de doua categorii: - Unde longitudinale Rayleigh (R) - Unde transversale Love (Q) Undele de suprafata se formeaza prin reflexia des repetata a undelor P si S. Ele circula prin depozitele superficial (formatiunea acoperitoare) cu viteze de 1-2 km/s. Amplitudinea undelor R si Q,scade proportional cu distanta, de la epicentru, in timp ce amplitudinea undelor P si S scade proportional cu patratul distantei de la epicentru. La distante mai mari de epicentru, undele de suprafata sunt mai agresive. Fig. 3 Undele de suprafata RsiQ Unde Rayleigh (R) a b Inregistrarea cutremurelor — scari cantitative si scari calitative Inregistratrea cutremureloe, se face in laboratoare dotate cu aparatura specifica.Seismograful inregistreaza variatia amplitudinii cu care se misca un punct situat la suprafata terenului, Inregistrarile se fac dupa trei directii. Doua directii orizontale, perpendiculare si una verticala. Diagrama rezultata se numeste seismograma, Fig.4 Model de seismograma WNOE DIRECTE PS | Mm ik +> — | Fam precursoare Faza principalé, Faza fina Accelerograful - inregistreaza variatia acceleratiei in timp cu care se misca un punct situate la suprafata terenului. Inregistrarile se fac dupa trei directii. Doua directii orizontale perpendicular si o directie verticala. Diagramele rezultate se numesc accelerograme. Foarte impotranta pentru domeniul constructiilor este acceleratia orizontala maxima (c). Atunci cand acceleratia orizontala maxima c este mai mare sau egala cu 0,1 din g (acceleratia gravitatiei) zona prezinta un potential risc seismic. S-a definit un coeficient seismic (ks) . daca ks=c/g>0,1 zona prezinta un potential risc seismic. Valorile ks stau la baza unui Nnormativ , conform cu care teritoriul Romaniei este impartit in zone de egala valoare a ks, de care tinuta seama in proiectarea constructiilor.Dy Scari cantitative - magnitudinea ( M ) este o marime care reprezinta energia eliberata de cutremur. Richter propune o formula pentru determinarea magnitudinii. M=Cilga+c2 C1 - este o constanta care descrire amortizarea undelor seismice in timp si in spatiu. C2 - este o constanta care descrie particularitatile mediului geologic Magnitudinea este o marime adimensionala , proportionala cu logaritmul zecimal al amplitudinii maxime (A) cu care s-a miscat un punct situat la 100km de epicentru. Un cutremur are o singura valoare a magnitudinii. Scara Richter este o scara logaritmica , deci un cutremur cu M=7 are o deplasare a terenului de 10 x mai mare decat un cutremur cu M=6. Magnitudinea nu este este limitata la partea superioara,adica teoretic poate lua orice valoare. Scari calitative -intensitatea reprezinta efectul cutremurului asupra oamenilor si constructiilor. In prezent se utilizeaza in practica scarile Mercalli si M.S.K. foarte asemanatoare intre ele. Scarile sunt compuse din doisprezece grade exprimate in cifre romane. Un cutremur poate avea mai multe valori ale intensitatii, aceasta scazand cu distanta dela epicentru. Tabelul 1 prezinta criteriile de incadrare a unui cutremur in nivele de intensitate si magnitudine.Tabelul 3.1 SCARA INTENSITATH SEISMICE CORELATA CU MAGNITUDINEA Grad ce | Caracterizarea | Efectele actiunii miscarilor Magni- ee | cutremurului | seismice tudinea i ~~ [Cutremure ‘de oameni. Sunt inregistrate 1 jimperceptiile.|numai de seismografe. 19 | ‘Sunt simtite numai de oamenii foarte sensi- 1 |Cutremure abia | bili in stare de repaus, in interiorul cladirilor, | 2,6 |simtite___|in special la etajele superioare. _ sarees | ‘Sunt simtite de mai multi oameni aflati | teriorul cladirilor. Obiectele atarnate pe pe- | a Cutremure _reti, lustrele, se misca usor. Miscarile se re- 3.2 slabe simt mai mult la etajele superioare. Zguduiri comparabile su cele produse la trecerea u- ef nui autocamion usor. meets eae | ‘Sunt simtite de majoritatea oamenilor din | interiorul cladirilor. Camenii sensibili se tre- IV |Cutremure —_|zesc din somn. Zguduiri comparable cu cele | 3,7 puternice produse de trecerea unui autocamion greu. a __._ |itul pardoselii, mobilei s.a__ ‘Sunt simtite de toti oamenii din interiorul cl dirilor si de majoritatea celor aflati in afara | acestora. Multi oameni se trezesc din somn. | Vv ‘\Cutremure Unele persoane parasesc locuintele. Anima- 43 |desteptatoare |lele dau semne de neliniste. Unele ‘obiecte se rastoarna. Oscilatiile produse sunt | asemanatoare Cu cele produse la caderea alee ___| obiectelor grele in interiorul cladit | | Se aud vibratii ale geamurilor, usilor, scarta- Sunt simtite de toti oat ni din afara cladirilor. Multi oameni parasesc |cuitremure \locuintele. Se sparg vase, mobila se misca, VI |care provoaca |clopotele incep sa bata. Incep sa apara fi- 49 spaima suri in peretii cladirilor, Se pot produce alu- | necari de versanti, de mica amploare,si apa- ie of _|ritii de crapaturi fa suprafata terenului_ a : Majoritatea oamenilor parasesc locuintele. \Cutremure | Multi oameni nu-si mai pot tine echilibrul. Se care provoaca | produc avarii la cladiri. Apar crapaturi in plat- vil avarierea \formele drumurilor, se rup conducte. Se pro- | 5,5 cladirilor duc valuri la suprafata apei, se modifica ni- velurile apel in fantani si debitele izvoarelor, | se surpa maluriete._ eens [eatvemure ‘ea- | Se produce spaima si panica. Cladirile sunt re provoaca a- |afectate de avarii puternice. Statuile se de- Vill |varii puternice | plaseaza pe soclu, se rup conducte, se pr 61 vi ale cladirilor__| duc alunecari de teren. 51Tabelul 3.4 (continuare) ; Gaede Caracterizarea Efectele actiunii miscarilor Magni- oan |_cutremurului seismice tudinea | |Panica generala, Mobilele din incaperi sufe- |Cutremure ca- | a avarii. Cladirile sunt afectate de avarii im- reprovoaca | portante. Monumentele si coloanele se ras- 1X |avariiimpor- _|toarna. Avarierea partilor carosabile ale dru- | 6,7 tante ale cla- | murilor. Se deformeaza usor sinele de cale dirilor ferata. Se produc prabusiri de roci si alune- feos, cari importante de teren. gist aloe “} \Avarii importante ale cladirilor, avarii pericu- loase ale barajelor. Se rup conducte si se deformeaza sinele de cale ferata, se ondu- Cutremure leaza pavajele si asfaltul partii carosabile a X — |distrugatoare | drumurilor. Crapaturi la suprafata terenului 73 cu largimi de ordinul mai multor decimetri Se produc alunecari de teren si prabusiri de foci. Avaril mari ia cladiri bine construite, poduri, | baraje, cai ferate, drumuri s.a. Se distrug XI |Gutremure —_[conductele ingropate. Deformatii importante | 7,9 catastrofale ale terenului, alunecari de teren si prabusiri : ___|derocipeariiextinse. Cutremure ca- | Avarierea puternica sau distrugerea tuturor Xil re provoaca cladirilor. Modificarea morfologiei scoartei , 8.6 modificarea _| alunecari de teren pe suprafete foarte mari, Felietului se schimba cursul raurilor etc. Acceleratia maxima a solului in timpul solicitarii seismice este deosebit de importanta pentru calculul constructillor. Efectul defavorabil al cutremurului se manifesta prin fortele de inertie dirijate orizontal, care actioneaza in centrul de greutate al constructiei. L Acceleratiile seismice € devin periculoase la valori mai mari de 1000 mmv/s_ (€= 0,18). Unele cutremure de gradul XII pe scara Mercalli pot genera acceleratii seismice mai mari decat acceleratia gravitatiei, fapt care poate provoca desprinderea corpurilor de pe suprafata terenului si aruncarea acestora in aer (apa din fantini si rauri, bucati din peretii cladirllor etc.). Marimea acceleratiei seismice se poate obtine direct din accelerogramele Inregistrate sau se poate calcula cu relatia an = ( = } A Bg] tn care A este amplitudinea vibratiei iar T perioada oscilatiilor. in calculele de dimensionare a constructiilor se ia in considerare coeficientul de intensitate seismica Ks = ¢/g. Modalitatea de alegere a coeficientului Kg in functie de gradul de seismicitate al regiunii-In care este amplasata constructia, precum si de tipul si 52Cutremurele din Romania Pe teritoriul Romaniei exista mai multe zone in care se localizeaza hipocentrele cutremurelor. Tipurile de cutremure se denumesc dupa regiunile in care isi au hipocentrele. Cutremurele vrancene sunt cele mai importante ca frecventa, intensitate si efecte distructive. Sunt localizate in zona de curbura a Carpatilor Orientali, in regiunea Vrancei, intr-o arie epicentrala de cca 2000km, in zona de contact a placii est-europene(eurasiatica) cu subplaca interalpina si cu subplaca moesica sau sudica. In secolul trecut au avut loc cutremure cu epicentrul in Vrancea in 1940 -7.4, in 1977 -7.2, in 1986-6, in 1990 -6.8 Dupa adancimile la care se localizeaza hipocentrele, cutremurele vrancene se incadreaza in categoria celor intermediare si sunt de regula de tip polikinetic. Cutremurele fagarasene , au focarele localizate la adancimi de 10- 20kmpe liniile de fractura ce separa masivele Cozia si Fagaras de Depresiunra Transilvaniei. Ele sunt cutremure superficial, polikinetice., din Serbia si localitatile Vinga si Moldova Noua Cutremurele danubiene, sunt legate de fracturile adanci dintre masivul Varset din Serbia si localitatile Vinga si Moldova Noua din Romania. Au character polikinetic, durata mare si adancime moderata. Cutremurele pontice se extend din zona Mangalia spre sud pana la Kavarna-Balcic in Bulgaria. Sunt cutremure polikinetice si au energii reduseZonarea seismica Zonare seismica a unui teritoriu reprezinta impartirea in zone in care cutremurele cele mai puternice s-au manifestat cu aceeasi intensitate. Li le ce separa aceste zone se numesc izoseiste. Harta seismica a teritoriului Romaniei a fost reactualizata dupa cutremurul din 1977. Romania se incadreaza in zona de risc seismic mediu, iar din datele statistice reieise ca pana in prezent frecventa cutremurelor cu magnitudine mai mare de 7 , este de 2-3/100 ani. Fig.5 Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei gal ae {imac DIN PUNCT DE VEDERE AL a Pe VALORILOR rt | mth la j \ CoERICIENTILOR aa conan \ ¢ 35 Sion FY Ui \ ‘VALOR CORRICINTHLOR ‘ } Sa ZS A alcerions BULGAt tl 2 a ae fas