Vous êtes sur la page 1sur 10

Mass-Media în societatea informaţională

CUPRINS

1. Repere teoretice............................................................................................................................2
Societatea în care informaţia joacă rolul pe care altădată, în societatea industrială, îl aveau
bunurile materiale este o societate informaţională (Overkleeft, 1990). Little vorbeşte despre o
societate „în care cele mai importante avantaje sociale, economice şi de producţie se legaă de
prelucrarea informaţiilor şi de comunicaţii” (1981).....................................................................3
2. Evoluţia mass-media.....................................................................................................................3
2.1 Media traditionale...................................................................................................................3
2.2 Noile media.............................................................................................................................4
3. Rolul mass-media în societate......................................................................................................4
4. Efectele mass-media şi societatea.................................................................................................5
4.1 Impactul mass-mediei asupra publicului matur.....................................................................6
4.2 Impactul mass-mediei asupra copiilor..................................................................................8
5. Concluzii.......................................................................................................................................9
6. Bibliografie...................................................................................................................................9

1
Mass-Media în societatea informaţională

1. Repere teoretice
De la începuturi şi pâna astăzi oamenii au comunicat între ei şi şi-au transmis gânduri,
idei, cuvinte etc. influenţându-se reciproc. De aceea şi comunicarea a fost înţeleasă si definita
diferit de-a lungul timpului.
Astăzi, în viaţa cotidiană a omului, comunicarea capată o dimensiune şi o semnificaţie
cum n-a avut-o vreodată în istoria umanităţii. S-a afirmat de multe ori că în zilele noastre
comunicarea ia proportii neobisnuite, ea este o caracteristica esentiala a civilizaţiei şi a devenit
incontestabil o instituţie.
Comunicarea a însoţit omul pe parcursul întregii sale existenţe şi evoluţii, în toate
genurile de activităţi în care a fost implicat.
Atât pentru indivizi cât şi pentru întreprinderi, comunicarea este o condiţie necesară
derulării în condiţii normale a vieţii de zi cu zi. Activitatea cotidiană este de neconceput fără
fluxul continuu de mesaje, care circulă cu rapiditate de la un capăt la altul al lumii. 1 O asemenea
stare de fapt a devenit posibilă ca urmare a progresului tehnologic înregistrat de omenire în
secolul al XX-lea. Specialiştii vorbesc chiar despre o revoluţie a comunicaţiilor, care a favorizat
comunicarea sub toate aspectele. Înregistrând o evoluţie de-a dreptul spectaculoasă în ultimele
decenii, comunicarea este, în prezent, un fenomen surprinzător prin varietatea şi complexitatea
formelor de manifestare.
Cercetarea comunicării de masă, stimulată de preocuparea privind influenţa politică a
cotidianelor de mare tiraj şi consecinţele morale şi sociale ale filmului şi radioului, îşi are
originile la începutul sec al XX-lea. Comunicarea a fost studiată din dorinţa de a testa şi de a
spori eficienţa şi influenţa în domeniul educaţiei, telecomunicaţiilor, publicităţii, relaţiilor publice
şi relaţiilor interumane.
Mass media reprezintă o denumire generală a tuturor mijloacelor de informare în masă.
Aceste mijloace sunt caracterizate prin varietate: presa, televizorul, radioul şi internetul.
Dezvoltarea acestora a dus la o răspândire pe scară largă a informaţiei dar şi la diversificarea
modalităţilor de a influienţa opinia oamenilor. 2 Această dezvoltare este rezultatul dorinţei
publicului de a fi informat.
În dicţionarul politic redactat de Tămaş, mass media este definită astfel: „Ansamblul
mijloacelor şi modalităţilor tehnice moderne de informare şi influenţare a maselor”, sau altfel
1
http://www.buzzle.com/articles/what-are-the-effects-of-media.html
2
http://hubpages.com/hub/Mass-Media-Influence-on-Society

2
Mass-Media în societatea informaţională

spus, „comunicarea de masă realizată prin presă, radio, televiziune, cinematograf, discuri şi alte
mijloace”.
Societatea în care informaţia joacă rolul pe care altădată, în societatea industrială, îl aveau
bunurile materiale este o societate informaţională (Overkleeft, 1990). Little vorbeşte despre o
societate „în care cele mai importante avantaje sociale, economice şi de producţie se legaă de
prelucrarea informaţiilor şi de comunicaţii” (1981).

2. Evoluţia mass-media
Se consideră că putem vorbi de mass-media abia la mijlocul secolului al XIX-lea, adică
din momentul în care audienţa a devenit destul de largă si eterogenă. Ziarele si carţile publicate
înaintea acestei perioade, adresându-se exclusiv unor elite.
În primele decenii ale acestui secol, mass-media se aflau în etapa copilăriei. Chiar şi aşa,
publicul era alarmat de efectele pe care aceste noi forme de comunicare – ziare, filme, emisiuni
radio – le aveau asupra lor, a copiilor şi a vecinilor lor.

2.1 Media traditionale


Datorită faptului că atât tehnologia comunicării, cât şi ordinea socială sunt într-un proces
constant de modificare, avem toate motivele să credem că influenţele mass-media asupra
societăţii nu vor fi aceleaşi de la o epocă la alta. Aşadar, este greu să dăm nişte reguli sau să
formulăm explicaţii despre efectele comunicării de masă, care să fie valabile pentru toţi cetăţenii,
în acelaşi moment.
Mijloacele de comunicare în masa sunt: presa scrisă, radio, televiziune, internet, cinema,
publicitate prin afişe etc. Primul astfel de mijloc de comunicare în ordinea istorică, este tiparul,
inventat în anul 1455 de Johann Gutenberg.
Dezvoltarea semnificativă a mijloacelor de comunicare în masă s-a produs însa, în acest
secol prin apariţia mass-mediei electronice: prima jumatate de secol a fost marcată de apariţia
cinematografului şi a radioului, iar a doua de extinderea la nivel de masa a televiziunii. În sfărsit,
perioada pe care o traversăm este prin intermediul diferitelor mijloace ca şi un sistem de control
al comunicării.

3
Mass-Media în societatea informaţională

2.2 Noile media


În prezent, pe lângă tipurile „tradiţionale” de media au apărut şi s-au impus forme noi de
comunicare numite „noile media”. Acestea combină sistemul mediatic tradiţional (televiziune,
radio, presa scrisă), telecomunicaţii, tehnologia digitală şi sistemele informaţice şi
computerizate.3
O listă a noilor tehonologii (cu o dată de început relativ arbitrară reprezentată de începutul
anilor ’80) ar include: computerele personale, teletextul, sistemul de înregistrare video,
videotextul, televiziunea prin cablu, sateliţii de telecomunicaţii, sistemele de teleconferinţe şi de
videoconferinţe, mesageria vocală, sistemul de transmitere prin fax, televiziunea de înaltă
fidelitate, telefonia mobilă, televiziunea interactivă, CD-ROM, DVD, instant messaging,
inteligenţa artificială, grafica tridimensională. Noile media reprezintă mai mult decât internetul
sau versiunea on-line a cotidianelor.4
Noile media au următoarele caracteristici: sunt descentralizare (transmiterea şi alegerea
nu mai sunt de competenţa furnizorului de informaţii); au capacitate mare (transmiterea prin
cablu sau satelit este mai avantajoasă din punct de vedere financiar, spaţial şi ca şi capacitate);
interactivitate (receptorul poate selecta şi răspunde, poate face schimb de informaţii şi se poate
conecta direct la alţi receptori) şi flexibilitate (de formă, conţinut şi utilizare).5
Ele vin să întregească imaginea de ansamblu a societăţii moderne, în care informaţia se
transformă în instrument de putere şi comunicare între naţiuni, devenind un simbol al acestei ere.

3. Rolul mass-media în societate


Rolul mass-media în societate a devenit foarte important. Informaţiile reprezinta o sursa
vitala pentru orice tip de decizie, iar mass-media este principalul mediu de difuzare a acestora.
Un număr din ce în ce mai mare de oameni, grupuri şi colectivităţi depind de mass-media
pentru a stăpâni, înţelege şi judeca lumea înconjurătoare. „Fluxul permanent de mesaje difuzate
de mass-media învăluie aproape în întregime indivizii şi societatea, nelăsându-le timp de
reflecţie, de verficare sau de analiză critică a versiunilor oferite.”6
Mass-media este cea care mediază raporturi dintre stat şi public. Totodata, reperează,
selectează, evaluează, prezintă evenimente etc. Mass-media sunt utilizate tot mai frecvent si ca o

3
Bernard Miege, Societatea cucerită de comunicare, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p.89
4
Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, op.cit., p.84
5
www.euro.ubbcluj.ro
6
Mihai Coman, op.cit., p.74

4
Mass-Media în societatea informaţională

sursă importantă de divertisment deoarece reclamă costuri bugetare mici pentru indivizi.
Constituie o sursă de informare, iar prin informaţia pe care o difuzează influenţează
schimbări de atitudini ale publicului larg.7 Astfel, din punctul de vedere al formării opiniei
publice, complexul mass media este principala verigă. În viaţa economică şi socială a ţării, acest
complex devine din ce în ce mai important, cu atât mai mult cu cât societatea informaţizată pe
care o creăm a ajuns la apogeu.
Mass-media sunt capabile să asigure difuzarea informaţiilor 8, să stârnească curiozităţi, noi
interese, să mărească instruirea, să lărgească orizontul, să-l integreze pe individ în regiunea sa, în
şara sa, pe planetă, să-i dezvolte gustul, cultura înţelectuală, artistică, pe scurt, să-l facă, într-o
sută de feluri posibile, mai prezent la eveniment, la artă, la gândire. În acelaşi timp, mass-media
sunt capabile să înşele, să degradeze, si să influienţeze opinia publică.9

4. Efectele mass-media şi societatea


În România ca si toate celelalte tari, mass-media este o putere. Dintre mijloacele mass-
media cel mai mare impact îl are televiziunea. Ca aparat, televizorul este o inventie a mintii
omenesti – care în sine nu este nociva; însa modul în care el este folosit, cu precadere în ultimii
cincisprezece ani la noi si în ultimii treizeci de ani în occident, l-a transformat într-o veritabila
sursa de manipulare.
Mass-media ne ocupă foarte mult timp în zilele noastre - în multe cazuri a ajuns să
înlocuiască foarte multe activităţi, atât pe cele din timpul liber cât şi pe cele de la locul de muncă.
Cei mai mulţi dintre noi petrec multe ore în casă, uitându-ne la televizor, ascultând radioul sau
citind ziare şi reviste. Televizorul stă deschis acasă aproximativ 7 ore pe zi devenind cel mai
popular mijloc mass media în ultimii ani.
Factorii culturali, naţionali cât şi stratificarea socială şi economică afectează consumul
mesajelor mass-media. Suntem cuprinşi într-un sistem social, interacţionăm şi depindem de el.
Uneori suntem constranşi a alege ce ni se dă. Acest comportament “low involvement behaviour”
trece barierele controlului individual.

7
Denis McQuail, Sven Windahl, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, Editura Şcoala
Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti, 2001, p.35
8
http://www.buzzle.com/articles/positive-effects-of-the-media.html
9
Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass-media şi societatea, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2003, p.114

5
Mass-Media în societatea informaţională

Experienţele zilnice dovedesc diferite exemple ale unor mici efecte.10 Ne îmbrăcăm sub
influenţa prognozei meteo, cumpărăm ceva dintr-o reclamă, mergem la un film menţionat în ziar
etc. Candidaţii politici şi partidele sunt constant preocupate să găsească modul în care pot
comunica cu electoratul, astfel încât să câştige voturi. 11 Agenţiile de publicitate conduc o mare
afacere în ceea ce priveşte cunoaşterea obiceiurilor, dorinţelor şi nevoilor, încercând să creeze
reclame care să aducă vânzări cât mai mari.12
Mass media afectează profund publicul, pentru că ele constituie o prezenţă constantă în
viaţa acestora; acesta are o universalitate pe care nici o altă instituţie nu o are, de aceea analiza
modului în care mass media afectează societatea (în chip voit, în urma unei strategii dinainte pusă
la cale sau în chip întâmplător) a constituit una dintre preocupările principale ale cercetătorilor
mass media.
Efectele mass-media se pot resimţi în diferite zone ale societăţii. D. McQuail 13 afirma că
mass media poate acţiona asupra indivizilor, a grupurilor, a instituţiilor , a întregii societăţi şi că
ea poate afecta personalitatea umană în dimensiunea cognitivă (schimbarea imaginii despre
lume), dimenisunea afectivă (modificarea sau crearea unor sentimente sau atitudini) sau
dimeniunea comportamentală (modificări ale felurilor în care acţionează indivizi şi fenomene de
mobilizare socială). Din altă perspectivă, mass media poate avea o influenţă pe termen scurt sau
poate avea nevoie de un interval de timp mai amplu pentru a deveni operaţională. De asemenea,
efectele mass mediei pot crea schimbări dorite sau mai puţin dorite: pot fi rezultatul unui proces
controlat, cum sunt campaniile de presă sau ale unor întâmplări aşteptate sau neaşteptate.

4.1 Impactul mass-mediei asupra publicului matur


Presa informează zilnic sau săptămânal cititorii despre agresiunile sau abuzurile care se
produc în viaţa de zi cu zi. Desigur, în multe cazuri, ziariştii urmăresc aspectele senzaţionale,
publicând o serie de informaţii care să satisfacă gustul publicului, prin detalii „picante”.
O caracteristică a mass-mediei este că aceasta poate forma caracterul unui individ,
adeseori eronat. În acest caz este vorba de televiziune. Datorită faptului că individul se uită

10
Ioan Drăgan, Paradigme ale comunicării de masă, Editura Şansa, Bucureşti, 1996, p.166
11
Marian Petcu, Sociologia mass-media, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p.142
12
Weiss, Brigitte, “Efectele publicităţii: Comunicarea de piaţă de succes: instrumente, reguli şi exemple”, Bucureşti,
Editura IAA, 2007, Traducere: Rancea Anca, Adaptare de text: Petre Dan pg. 34
13
McQUAIL D., Windahl Sven, „Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă”, Editura
Comunicare.ro, Bucureşti, 2001, pag. 53

6
Mass-Media în societatea informaţională

exagerat de mult la televizor, acestuia îi pot fi întipărite idei sau opinii transmise de programul
vizionat. Totodată, mass-media poate fi considerată responsabilă pentru structurarea activităţilor
şi a rutinei zilnice a oamenilor.14
Ştirile şi filmele, cele mai violente programe tv15
Conform statisticilor, 73% din români consideră că cele mai violente programe sunt ştirile
tv, iar 63% afirmă că filmele difuzate conţin numeroase scene dure.
Aproape toţi românii (95%) urmăresc programe tv cel puţin de câteva ori pe săptămână.
Circa 31% dintre români ascultă zilnic radio, iar 36% nu ascultă niciodată. Radiourile locale se
pot lăuda cu un consum ridicat în comunităţile pe care le acoperă.

Sursa: www.adevărul ro
Potrivit unui sondaj realizat de institutul de cercetare INSOMAR la cererea Consiliului
Naţional al Audiovizualului (CNA) în perioada 6 septembrie - 28 septembrie 2007, consumul
cultural al românilor este dominat de televiziune (82%) şi radio (30,6%). Eşantionul pe care a fost
realizată cercetarea include 2.507 persoane, în vârstă de peste 15 ani.
Un procent foarte mare din români consideră că programele tv influenţează atât opiniile
proprii, cât şi pe ale celorlalţi, în special prin conţinutul violent difuzat (72,4%) şi prin ştirile
politice (59%).
Televiziunea constituie principalul vehicul de comunicare preelectorală, una dintre
funcţiile sale latente în viaţa politică fiind şi aceea de stabilire a ordinii de zi. Mai mult decât atât,
14
O’Reagan, Australian Television Culture, Allen & Unwin, 1993, Australia.
15
http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_12149/Stirile-si-filmele-cele-mai-
violente-programe-tv.html

7
Mass-Media în societatea informaţională

prin mediatizarea actorilor politici şi a sondajelor, ea ar reuşi, susţin unii critici, să influenţeze
rezultatele alegerilor; dar numeroase anchete au arătat că media, în general, nu pot avea o
influenţă majoră asupra electoratului pentru că majoritatea electorilor au deja o intenţie de vot
clară la debutul campaniei, care nu se modifică semnificativ în timpul derulării acesteia.

4.2 Impactul mass-mediei asupra copiilor


Copiii sunt expuşi zilnic unor exemple negative. De la scene de violenţă, la reclame la
produse nesănătoase16 sau personaje „rele” care vin să-i răpească dacă nu sunt cuminţi. Studiile
arată că în primii ani ai vieţii, expunerea la astfel de mesaje influenţează copiii, care au tendinţa
să imite ceea ce văd.
Pentru prima dată, Itsy Bitsy FM, primul radio pentru copii, trage un semnal de alarmă cu
privire la acest subiect. Sub titlul „Apără inocenţa copilului tău”, Itsy Bitsy lansează o campanie
educaţională, care îi îndeamnă pe părinţi şi bunici să fie atenţi la mesajele care ajung la copiii lor,
deoarece „Copiii fac ce văd”17.
Mesajul este transmis printr-un vizual surprinzător - o păpuşă legată la ochi, ameninţată
de nişte soldăţei de plumb - creat de agenţia GMP (Good Manufacuring Practice).
Trebuie să alegem cu grijă mesajele la care ne expunem copiii. Ei sunt la vârsta la care
asimilează informaţii, la care încep să-şi facă o imagine despre lumea înconjurătoare şi este
responsabilitatea noastră să le oferim imaginea corectă.
Astfel, dacă pentru adulţi o campanie publicitară 18 are foarte mult de lucrat la nivelul
axului psihologic, pentru a-i determina prin motivare intensă pe aceştia să consume sau să
cumpere un anumit produs, pentru copii această campanie publicitară nu va trebui decât să
prezinte universului copilăriei prin mesaje şi imagini vesele, captivante, amuzante, fără a motiva
dorinţa lor spre a-şi dori un produs.
Un slogan vesel, un fragment de cântecel, imagini colorate, vii, eroi din desenele animate,
acţiuni amuzante şi captivante sunt mijloace prin care o reclamă atrage atenţia unui copil şi îl
influenţează să îşi dorească să consume sau să cumpere un produs, având aceste mijloace utilizate
într-o reclamă ca unica sursă motivantă..

16
http://www.buzzle.com/articles/negative-influences-of-media.html
17
http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/22226/Copiii-fac-ce-vad.html
18
Weiss, Brigitte, “Efectele publicităţii: Comunicarea de piaţă de succes: instrumente, reguli şi exemple”, Bucureşti,
Editura IAA, 2007, Traducere: Rancea Anca, Adaptare de text: Petre Dan

8
Mass-Media în societatea informaţională

Prezentându-le într-o astfel de manieră produsele, copii îşi crează o imagine asupra
produsului prin ataşarea directă a reclamei la respectivul produs.19 Este cazul cunoscutelor
dulciuri Kinder Joy, dorite de mii de copii cu vârste mici, care se găsesc în comerţ în cantităţi
mici, la preţuri excepţional de; şi cu toate acestea copiii îşi determină părinţii să le achiziţioneze,
dar nu pentru că sunt impresionaţi de gustul lor, ci pentru că reclama TV i-a influenţat să
descopere „miraculoasele jucării”.

5. Concluzii
Prin canalele sale, MEDIA poate fi o „armă cu două tăişuri”. Ca factor de progres,
influenţa sa se reflectă în ridicarea calităţii şi standardelor culturale şi sociale ale vieţii. Ca mijloc
de dominare şi manipulare, nu face decât să unilateralizeze sau să diminueze răspunsul publicului
la marile provocări ale realităţii de zi cu zi.

Modul de percepere a mass-media este diferit de la un individ la altul datorită structurii


profesionale şi gradului de instruire, de existenţa şi funcţionalitatea instituţiilor democratice,
nivelul de dezvoltare economică. Cel mai mare impact al mass-media este asupra copiilor,
deoarece ei nu au discernământul de a selecta informaţia şi în acest mod de a alege ceea ce este
mai bine pentru ei.20
Mass-media nu are putere de comandă asemeni instituţiilor statului, dar impactul asupra
societăţii este covârşitor, ele informează dezvoltând spiritul critic, creează curente de opinie,
lansează mode şi propulsează personalităţi.

6. Bibliografie

• Denis McQuail, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, 2001
Sven Windahl

• Dorin Popa Mass-media, astăzi, 2002

19
http://hubpages.com/hub/Mass-Media-Influence-on-Society
20
Aurelian Bondrea - Sociologia opiniei publice şi a mass-media, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
1997

9
Mass-Media în societatea informaţională

• O’Reagan Australian Television Culture, 1993

• Marian Petcu Sociologia mass-media, 2002

• Paul Dobrescu, Mass-media şi societatea, 2003


Alina Bârgăoanu

• Aurelian Bondrea Sociologia opiniei publice şi a mass-media, 1997

• Ioan Drăgan Paradigme ale comunicării de masă, 1996

• Weiss, Brigitte Efectele publicităţii: Comunicarea de piaţă de succes:


instrumente, reguli şi exemple, Traducere: Rancea Anca,
Adaptare de text: Petre Dan, 2007

 http://www.buzzle.com/articles/what-are-the-effects-of-media.html
 http://www.buzzle.com/articles/negative-influences-of-media.html
 http://www.buzzle.com/articles/positive-effects-of-the-media.html
 http://hubpages.com/hub/Mass-Media-Influence-on-Society
 http://en.wikipedia.org/wiki/Mass_media

10