Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
1. (7) Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar-
contabile care prezinta urmatoarea situatie financia
Indicator 31.12.n
Imobilizari 2.000
Stocuri 1.000
Creante 20.000
Disponibilitati 300
Capitaluri proprii 20.000
Datorii mai mari de 1 an 2.000
Datorii de exploatare 1.300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
Rezolvare:
Rezolvare:
Calitatea expertizelor contabile este unul dintre principiile care exprima faptul ca expertul
contabil rebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a
acceptat cu constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele contabile
trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat.
Voi ati mai rezolvat ceva? Ce timp scurt avem, 30.11.2010, ar trebui sa ne grabim
2.(197) In luna X a exercitiului N , societatea A primeste materii prime de la furnizor fara factura
, evaluate la pretul de 1.000 lei, tva 25% .In luna Y se primeste factura :pret de cumparare 1.200
lei , tva 25%.Care sunt inregistrarile contabile?
Raspuns:
a)achizitia marfurilor fara factura
% = 408 1.250
300 1.000
4428 250
b)primirea facturii
408=401 1.250
4426=4428 250
% =401 250
300 200
4426 50
Raspuns:
Vânzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si
modalitătilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficientă a rezultatelor
productiei, trecerea acesteia în consumul final
în cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea întregului potential tehnico-
productiv de care dispune firma în permanenta misiune de a oferi cumpărătorului marfă de
calitate, la termenele si în conditiile solicitate si nu în ultimul rînd asigură un cîstig real cel putin
pe măsura eforturilor.
Vânzarea produselor se poate face:
-pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului
-pe bază de comandă anticipată fermă, urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia
-la cecere neprogramată, dar previzibilă, din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei
comerciale publice.
Calea prin care se vând produsele este în functie de natura produselor, sfera de utilitate
, caracteristicile si potentialul de cumpărare ale clientilor, căile de distributie utilizate,
modalitătile practicate de producător-furnizor pentru desfacerea produselor sale .
Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor, un rol definitoriu în extinderea
vânzărilor în economia de piată revine actiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor
utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere etc.
Livrările câtre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producia
curentă. Întreprinderea producătoare trebuie să-si programeze un raport corespunzător între
volumul productiei de fabricat în timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi
asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc.
De a vinde bunuri pentru preţuri care nu sunt autorizate şi a acorda reduceri care nu sunt în
concordanţă cu procedurile societăţii.
Verificarea notei de comanda (dacă are nr.de înregistrare si este făcută de persoana autorizată), a
preturilor si a reducerilor (dacă sunt acordate de persoana autorizată)
De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda
Bunurile trimise trebuie să aibă comenzi semnate de persoane autorizate
De a trimite bunuri neconforme din punct de vedere cantitativ si calitativ al comenzii
Examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ si al comenzii
De a realiza vânzări fără a pune la zi situaţia stocurilor Completarea fisei de magazie
De a accepta comenzi fără a avea stocuri disponibile Verificarea nivelului stocurilor prin
asigurarea unui stoc minim stabilit
De a face livrări de bunuri care nu sunt “recunoscute”de către clienţi din punct de vedere
calitativ, cantitativ şi al comenzii
Verificarea semnăturii de primire de câtre client a facturii sau a documentului care atestă livrarea
(avizul de însotire a mărfii)
De a avea clienţi îndoielnici fără a înregistra un provizion Verificarea scadentarului soldurilor
clienti
si urmărirea recuperării debitelor restante de la clientii îndoielnici
Plăti efectuate care nu sunt înregistrate Verificarea înregistrării plătilor, respectiv a facturilor
emise
fiscalitate Rezolvare3.(6) :
700.000.000 *12.5% = 87.500.000 lei micul dejun
612.500.000 lei cazare
Tva aferent cazarii = 612.000.000 / 9% = 50.532.110,10 lei
Tva aferent mic dejun = 87.500.000 / 1.24 = 13.970.588,23
Tva aferent venitului obtinut = 64.502.698,33 lei
Rezolvare:
În general, prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul
consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea şi sinceritatea
situaţiilor financiare, cât şi imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare şi a patrimoniului
intreprinderii.
Altfel spus, pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce în contabilitatea anglo-saxonă poartă
denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care înţelegerea şi interpretarea situaţiilor
financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenţa dintre un profit net de 499mii lei
şi unul de 500 mii lei nu pare să influenţeze evaluarea unei societăţi comerciale, în timp ce două
cifre alternative de 250 mii lei şi 500 mii lei par să fie substanţial diferite şi probabil vor duce
la o evaluare destul de diferită a societăţii.
La începutul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina
domeniile şi sistemele semnificative.
În cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul fiecărei secţiuni din
situaţiile financiare permite orientarea programelor de muncă spre riscurile existente, prin
stabilirea mai corectă a eşantioanelor de control; aceasta evită angajarea în lucrări care nu vor
servi la fundamentarea opiniei asupra situaţiilor financiare. Aceste praguri sunt, în general,
inferioare pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil
al erorilor constatate.
La sfârşitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate
trebuie să fie corijate sau să facă obiectul unei menţiuni în raport, dacă intreprinderea refuză să le
corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaţie permite:
- orientarea mai bună şi planificarea misiunii;
- evitarea lucrărilor inutile;
- justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.
Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificaţie permite auditorului încă de la începutul activităţii (misiunii)
sale să aprecieze mai bine sistemele şi conturile susceptibile să conţină erori sau inexactităţi
semnificative, iar la sfârşitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie
să fie corectate în cadrul exerciţiului, în scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.
Rezolvare:
Activul net corectat = Capital propriu ± Diferente din reevaluare
Ramonazena, la fiscalitate, 3(problema 6), cea cu hotel palace, nu prea sunt corect calculate
valorile la TVA, mie imi dau alte sume.
Rezolvare:
% = 408 1.250
300 1.000
4428 250
b) primirea facturii
% = 401 250
300 200
4426 50
..................................................
MACHIAJ IN IMAGINI: Vezi care sunt etapele unui machiaj in imagini
..................................................
Răspuns 16
Răspuns 17
Răspuns 18.
Răspuns 20
DA = 1.5-1.25= 0.25 lei, deci valoarea unei actiuni distribuita gratuit este : 1/5 * 0.25 = 0.05 lei
Caz II – emiterea de actiuni noi KS initial Rezerve Total capital propriu VMC = 19.000 / 12.000
= 1.58 lei Cresterea de cap.3000 act * 1.leu = 3000 lei VMC noua = 22.000 / (12.000 + 3.000 ) =
1.46 lei DS = 1.58 – 1.46 = 0.12 lei, deci 1/4 * 0.12 = 0.03 lei = 10.000 lei = 9.000 lei = 19.000
lei
4. La 1 octombrie N sunt achiziţionate 1.000 acţiuni BETA la un preţ de 2 lei/acţiune. Pe 28
octombrie N s-au primit dividende pentru acţiunile BETA din rezultatul exerciţiului N-1, în
valoare de 600 lei. Sa se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor, conform IAS
18. 5. Situaţia acţiunilor şi obligaţiunilor unei societãţi se prezintã dupã cum urmeazã: Acţiuni A:
Achiziţie pe 16 decembrie: 4.000 acţiuni x 1,2 u.m. Acţiuni C: Achiziţie pe 15 decembrie: 2.000
acţiuni x 3 u.m.
6. Se cumpãrã, în luna decembrie, materii prime fãrã facturã în valoare de 1.500 lei, TVA 24%.
Care vor fi efectele în situaţiile financiare la furnizor şi la client dacã, în ianuarie, la sosirea
facturii, valoarea este de 1.600 lei, TVA 24%. La furnizor : Pe 15.12.N , avem achizitia : % 601
4428 = 408 1860 1500 360
601 4428 Si se inreg factura corecta, : % = 401 1984 601 4426 La client : Pe 15.12.N , avem :
418 = % 70 1860 1500 384
-1500 -360
1600
4428 360 In data de 15.01.N+1, avem stornare facturii din decembrie: % 701 4428 = 418 1860
1500 360
7. Se vând produse finite, în decembrie, fãrã facturã, la preţul de 5.000 lei, TVA 24%, cost de
producţie 4.500 lei. Cum sunt afectate situaţiile financiare la furnizor şi la client dacã, în
ianuarie, la sosirea facturii, valoarea este de 4.800 lei, TVA 24%. La client: La 20.12.N 418 = %
6200
701 5000 4428 1200 In data de 15.01.N+1, avem stornare facturii din decembrie:
% 701 4428
= 418
Si apoi intocmirea facturii: 411 = % 701 4427 La furnizor : Pe 15.12.N , avem achizitia : % 345
4428 = 408 6200 5000 1200 5952 4800 1152
In data de 15.01.N+1, vom storna inreg din decembrie: % = 408 345 4428 -6200 -5000 -1200
8. Se cumpãrã mãrfuri în sumã de 1.000 lei, rabat 3%, remizã 2%, risturn 2%, scont 4%.
Societatea practicã un adaos comercial de 20% şi vinde toate mãrfurile din depozit la preţ de
vânzare cu amânuntul. Calculaţi valoarea acestui preţ. Marfuri: Rabat ( 1000*3%) 1000 30
970 Remiza (970*2%) 19.4 950.6 Risturn (950.6*2%) Netul comercial Scontul ( 931.59*4%)
Netul financiar TVA , 24% Total de plata 19.01 931.59 37.26 894.32 214.63 1108.96
In magazine pretulurile marfurilor sunt la suma de : 679.69 *1.2 = 1130.75 * 1.24= 1650.35
lei
9. Un utilaj achiziţionat în exerciţiul N la cost de achiziţie de 20.000 lei este casat în exerciţiul
N+6. Din casare rezultã materiale în valoare de 7.000 lei; cheltuielile ocazionate de casare
(materiale consumabile) sunt de 2.000 lei. Utilajul are o duratã normalã de funcţionare de 10 ani
şi metoda de amortizare folositã este cea linearã. Cum afecteazã situaţiile financiare casarea
utilajului? 1.Achizitia utilajului: 2131 = 401 2.amortizare utilajului 20000/10 ani= 2000/ an N:
6811 = 2813 2000 2000 2000 2000 2000 2000 12000, dif ramasa de amort de 8000 lei 20000
N+1 : 6811 = 2813 N+2: 6811= 2813 N+ 3: 6811=2813 N+4: 6811=2813 N+5: 6811= 2813
Tot.amortizare
4.Materiale rezultate din casare : 3024=7583 7000 5.Diferenta dintre suma rezult din casare si
chelt cu casarea se trece pe seama amortizarii: 6811 = 2813 5000
6.scoaterea din evidenta a utilajului: % = 2131 2813 471 20000 17000 (12000 +5000) 5000
7.Chelt neamortizate se include in chelt in max 5 ani, 5000/5 = 1000 / an 6811 = 471 1000
10. O societate are înregistrate venituri anuale din vânzãri de bunuri în sumã de 15.000 u.m., dar
se cunoaşte cã aproximativ 3% din bunurile tranzacţionate sunt returnate. Se
mai cunoaşte cã societatea practicã un adaos mediu la total vânzãri de 15% din preţul de vânzare.
Care vor fi efectele în situaţiile financiare conform IAS 18 „Venituri”?
8.Se vând mãrfuri având un cost de achiziţie de 9.000 u.m. la preţul de 11.000 u.m. (exclusiv
TVA), ajustare pentru depreciere existentã 1.000 u.m., şi titluri (investiţii pe termen scurt) la
valoarea de 4.000 u.m., costul lor de achiziţie fiind de 2.500
u.m. şi ajustarea existentã, de 500 u.m. Care va fi incidenţa acestor operaţii în contul de profit şi
pierdere?
9. Se emite un împrumut obligatar pentru 2.000 obligaţiuni cu valoarea nominalã de 2,5 u.m.,
preţ de emisiune 2,4 u.m. Rambursarea se face prin metoda anuitãţilor constante în sumã de 745
u.m. pe o perioadã de 10 ani şi rata anualã a dobânzii de 8%. Care este dobânda calculatã pentru
al doilea an? 10.
Grupa II Audit
1. Se dau următoarele informaţii aferente anului N: - venituri totale = 50.000 lei; - cheltuieli
totale = 40.000 lei (inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit înregistrate pana in luna
septembrie); - cheltuielile cu impozitul pe profit înregistrate pana in luna septembrie = 5.000 lei;
- impozitul pe profit plătit = 2.000 lei; - venituri din dividende = 2.000 lei; - venituri din reluarea
provizioanelor pentru deprecierea stocurilor = 4.000 lei; - cheltuieli de protocol = 100 lei (limita
de deductibilitate 2%); - cheltuieli cu sponsorizări = 450 (limita de deductibilitate 0.3%); -
cheltuieli privind amenzile şi penalităţi datorate statului = 2.000 lei; Conform Legii 571/2003;
cota de impozit pe profit = 16%; In calitate de auditor care este soldul contului 441 şi
înregistrarea impozitului pe profit in luna decembrie?
1. Estimarea de cãtre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie: a) o
perceptie diferitã despre riscuri; b) nivel diferit de informare si documentare; c) nu este posibilã
o astfel de situatie. 2. Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o
întreprindere, se urmãreste: a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie; b) corectarea tuturor
distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã a bunurilor; c) corectarea valorii
contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar 3. Cresterea
necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea întreprinderii, în sensul: a) reducerii,
deoarece se reduce fluxul de trezorerie; b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie; c)
cresterii, deoarece creste necesarul de resurse 4. . Separarea bunurilor din întreprinderea supusã
evaluãrii se face în functie de: a) prevederile legale; b) gradul de utilizare a acestora; c) utilitatea
exprimatã si mãsuratã prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
5.Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor,
prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri
20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare
14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie
10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000.
6.Se dau urmãtoarele elemente de bilant: – total activ = 425.000 mii lei; – cheltuieli constituire =
2.500 mii lei; – cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei; – brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei. Stabilind bilantul
economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) în minus cu: a) 93.000 mii lei;
b) 143.000 mii lei; c) 118.000 mii
An 0 1 2 3 4 5 Total
Total încasări
11,445
35,540
cash flow-ul net actualizat anual aferent proiectului Analiza si diagnostic a intreprinderii 1.
Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul industriei prelucrătoare care
prezintă următoarele informații bilanțiere: Indicator 31.12. n Imobilizări 10000 0 Stocuri 20000
Creante Disponibilități Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii
bancare pe termen foarte scurt 40000 5000 65000 50000 47000 3000
- venituri totale 3.980.000 lei, din care venituri din anularea datoriilor în schimbul titlurilor de
participare la o persoană juridică 110.000 lei; - cheltuieli totale (fără cheltuielile cu impozitul pe
profit) 2.720.000 lei, din care: 1 cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază
documente justificative 12.000 lei; 2 cheltuieli cu sponsorizările 4.300 lei; 3 cheltuieli cu taxa pe
valoare adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură 4.930
lei, fără ca valoarea bunurilor să fi fost impozitată prin reţinere la sursă; 4 penalităţi prevăzute în
cadrul contractelor economice 2.300 lei; 5 amenzi datorate autorităţilor române 8.000 lei; - cifra
de afaceri 1.800.000 lei. Se cere stabilirea impozitului pe profit de plătit de către entitate. 5. Un
angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri: 1 venituri salariale 850 lei; 2
ajutor de înmormântare 1.270 lei, ca urmare a justificării cu documente. 3 150 lei reprezentând
cadou cu ocazia Paştelui. Salariatul nu are nici o persoană în întreţinere. Să se stabilească salariul
net. 6. O entitate acordă unui salariat un avans în valoare de 300 lei. Să se calculeze toate
operaţiile în legătură cu salariile ştiind că salariul de încadrare este de 700 lei, sporul de vechime
de 85 lei, iar salariatul are în întreţinere doi copii şi soţia.
1. Care sunt elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar? 2. Definiti auditul intern
3. In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b)
asigurari negative c) fara asigurare 4. In cazul unei misiuni cu proceduri convenite a) auditorul
exprima o opinie cu asigurare asupra misiunii convenite b) nu exprima nicio asigurare c) nu
exprima nici o opinie 5. In cazul unei misiuni de compilare procedurile aplicate a) au drept scop
furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective b) nu au drept scop furnizare unei
asigurari asupra situatiilor financiare respective c) au drept scop furnizarea unei opinii de
asigurari pozitive 6. O misiune de audit statutar are drept obiectiv a) obtinerea unei asigurari cu
privire la situatiile financiare b) exprimarea de catre auditor a unei opinii c) certificarea situatiilor
financiare 7. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de auditul
intern. 8. Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii
contabilitatii. 9. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele
10. Definiti riscul inerent in audit si nominalizati factorii de evaluare a riscului inerent 11.
Definiti si exemplificati riscul legat de control 12. Definiti si exemplificati riscul de nedetectare
13. In vederea evaluarii riscurilor legate de control intocmiti un chestionar pentru evaluarea
controlului intern 14. In vederea evaluarii riscurilor juridice intocmiti un chestionar pentru
consilierul juridic. 15. In vederea evaluarii riscurilorde piata intocmiti un chestionar pentru
personalul de marketing. 16. Exemplificati riscurile legate de IT. 17. Definiti termenul de prag de
semnificatie. 18. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii.
19. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare. 20.
Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei. 21. Cum probati intr-
o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului de deschidere? 22. Nominalizati si
exemplificati cinci tehnici de audit pentru obtinerea probelor de audit. 23. Probele de audit sunt
mai credibile atunci cand: a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii
b)este furnizata de un alt auditor c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii
24. Pornind de la caracterul suficient si adecvat al probelor care este raportul intre calitatea si
cantitatea probelor de audit ? 25. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze
in etapa de acceptare a mandatului? 26. Prezentati principalele lucrari ce trebuiesc efectuate intr-
o misiune de audit statutar in etapa de orientare si planificare a audituluin statutar 27. Prezentati
patru tipuri de misiuni speciale de audit 28. Exemplificati modul in care poate fi amenintata
independenta unui cabinet,o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate
interesului propriu 29. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui
cabinet ,o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate renuntarii la propriile
convingeri. 30. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet ,o
societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate manifestarilor de familiarism. 31.
Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet, o societate sau
membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate unor actiuni de intimidare. 32. In ce constau
masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul? 33. In
ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in interiorul propriilor sisteme si
proceduri ale cabinetelor /societatilor? 34. In ce constau masurile de protejare a independentei
dispuse de profesie, legislatie sau reglementari? 35. Selectarea si abordarea responsabilitate: a)
auditorului b) conducerii societatii politicilor contabile adecvate este
40. Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati –le succint. 41. Prezentati succint
continutul unei scrisori de misiune de audit . 42. Elemente probante in audit- prezentare si
exemplificare . 43. Tehnici de contrul pentru obtinerea elementelor probante prezentare si
exemplificare. 44. In cadrul unei misiuni de audit statutar desfasurate la o societate comerciala
,din testele efectuate constatati ca societatea este in litigiu cu un client pentru incasarea
contravalorii unei facturi a carei valoare se situeaza peste pragului de semnificatie. Conducatorii
societatii refuza constituirea
provizionului motivand ca nu este deductibil fiscal .Ce fel de opinie veti formula in raportul de
audit ? 45. Din motive obiective nu ati putut participa la inventariere anuala (ati fost numit
auditor statutar dupa momentul inventarierii.Ce fel de opinie veti formula? 46. Constatati ca
societatea la care efectati auditul detine in patrimoniu terenuri si cladiri pentru care s-a procedat
la reevaluarea lor in anul 2007de catre un evaluator autorizat si se regasesc in situatiile
financiarela 31.dec 2009 la valoarea reevaluata la 31 dec 2007.Cum abordati aceasta problema in
cazul misiunii de audit pentru situatiile financiare ale anului 2009? 47. Considerand ca in urma
misiunii de audit statutar desfasurata la societatea ABC SA care a intocmit situatiile financiare
pentru anul 2009 in conformitate cu prevederile OMFP1752/ 2005 nu ati identificat elemente
care sa va conduca la o opinie cu rezerva, redactati un raport de audit fara rezerve respectand
continutul ISA 700(Raportul auditorului independent asupra unui set complet de situatii
financiare de uz general). 48. Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la
societatea ABC SA care a intocmit situatiile financiare pentru anul 2009 in conformitate cu
prevederile OMFP1752/2005 ati identificat aspecte care nu afecteaza opinia auditorului, redactati
un raport de audit modificat respectand continutul acestuia conform ISA701 (Modificari ale
raportului de audit ). 49. Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la
societatea ABC SA care a intocmit situatiile financiare pentru anul 2009 in conformitate cu
prevederile OMFP1752/2005 ati identificat aspecte care afecteaza opinia auditoruluica urmare a
limitarii ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului sau ca urmare a faptului ca exista un
dezacord cu conducerea in ceea ce priveste caracterul acceptabil al politicilor contabile
selectate ,metoda aplicarii acestoara sau caracterul adecvat al informatiilor furnizate in situatiile
financiare , redactati un raport de audit modificat respectand continutul acestuia conform ISA701
(Modificari ale raportului de audit). 50. Cum testati continuitatea activitatii intr-o misiune de
audit statutar.
51. Simulati o misiune de examen limitat asupra stocurilor. 52. Simulati o misiune de examen
limitat asupra conturilor de trezorerie. 53. Simulati o misiune de examen limitat asupra
creantelor. 54. Simulati o misiune de examen limitat asupra proprietatii . 55. Simulati o misiune
de examen limitat asupra angajamente si datorii contingente . 56. Simulati o misiune de examen
limitat asupra imprumuturilor de platit. 57. Simulati o misiune de examen limitat asupra
evenimentelor ulterioare. 58. Simulati o misiune de examen limitat asupra tranzactiilor cu partile
afiliate. 59. Simulati o misiune de examen limitat asupra impozitului pe profit si alte impozite.
60. Pornind de la o populatie de 200 de elemente procedati la esantionarea acesteia utilizind trei
metode de esantionare. 61. Se dau urmatoarele informatii aferente anului N: - venituri totale =
50.000 lei; - cheltuieli totale = 40.000 lei (inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate
pana in luna septembire); - cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate pana in luna septembrie
= 5.000 lei; - impozitul pe profit platit = 2.000 lei; - venituri din dividende = 2.000 lei; - venituei
din reluarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor = 4.000 lei; - cheltuieli de protocol =
100 lei (limita de deductibilitate 2%);
- bonuri fiscale în valoare de 60 lei – ţigări; 25 lei – băutură; 20 – alimente; - factura de la hotel
pe care intră cazare 400 lei; mic dejun 100 lei şi parcare 50 lei; - facturi de la restaurant pentru
salariat 250 lei; - facturi de la restaurant pentru o cină cu parteneri de afaceri 200 lei; - bonuri
benzină 300 lei, din care justificat 220 lei. Societatatea a decontat toate cheltuielile salariatului in
suma de 1.405 lei, acest lucru insemnand o plata suplimentara catre acesta de 405 lei. In calitate
de auditor, considerati ca societatea a procedat bine ? In caz contrar, stabiliti care este varianta
corecta. Teme de referat 1. Auditul financiar al imobilizarilor: obiective, riscuri, proceduri 2.
Auditul financiar al stocurilor: obiective, riscuri, proceduri 3. Auditul financiar al decontarilor cu
tertii: obiective, riscuri, proceduri 4. Auditul financiar al trezoreriei: obiective, riscuri, proceduri
5. Auditul financiar privind capitalurile proprii: obiective, riscuri, proceduri 6. Auditul bilantului
7. Auditul contului de profit si pierdere 8. Auditul situatiei fluxurilor de trezorerie 9. Auditul
situatiei modificarilor capitalurilor proprii 10. Raportul de audit in forma lunga: studiu de caz 11.
Revizuirea generala a situatiilor financiare.Verificarea evenimentelor ulterioare 12. Abordarea
auditului. Pragul de semnificatie. Riscul de audit