CAPITOLUL 5

CERCETAREA TERENULUf DE FUNDARE

5.1. SCOPUL ~I CADRUL GENERAL AL CERCETARI1 TERENULUI DE FUNDARE

Cereetarea terenului de Iuud are reprez inta ansamblul studiilor intrepr inse pentru a se obtine date specifice neeesare proiectaiii ~i e xecutar ii fund atiilor construct.iilor civile, industriale, agricole, hidrotehnice, de poduri etc. Principalul obiect al acestor studii il constituie ident.ific area succesiunii, t.ipului, st.ar ii si caracteristicilor fizico-mecanice ale stratelor care alcatuiesc terenul de functare ~i stabilirea pe accasta b aza a adincimii ~~i terenului de fund are pentru co nstruot.ie ce urm eaza a fi pro iect at.a. Pentru alegerea unui amplasament optim din punctul de vedere al terenului de fundare, studiile trebuie sa precizeze ~i alte date, ca, de exem plu : poz it ia ~i calitatea apei subterane: inundahilit.atea amplasamenlului (in timpul executiei :;;i al explo atarii) ; inf'luent a unor eventuali factori geologici de adincime (fenomene carstice, pam intur-i Iichefiabile, vechi explo atari miniere etc.); stabilitatea generala a amplasam entului (t.erenur i in p anta in care se pelt amorsa alunecai-i) ; gr adul de seism icitate al zonei; pr ezent a uno!' surse artificiale de vibr atii sau socuri ; e x.p erieut a realizarii si comportarii Iund atiilor si co nst ruct iilor din zona.

amplasate in condit ii ~imilnre de tereu s.a. ,

Cercetar-ea terenului de Iu nd arc se efectueazc{ la coiu and a pro iect.antului «()l1sll'uctiei de catre organiza~ii sau unit.at i de spec ialit.at e inc adrate cu ingineri (unstructori si ingineri geologi specializat i in geotehnicii :;;1 geologie tchnica ~i se progr ameaza, de regula, inaintea urma to arelor et ape de proiectare: preliminru-a (no i.i de oorn andii}: d cf'init iva (prolect de execut ie} ; de d etaliere (d etaliu de exccut.ie).

Potr ivit st.and.ard ul u i 1:2/1.2; I-~\l, p eut ru efcctuarca cercet.arilor geologicc-tcchnice si geotehnice, proiect.antul san hcncliciarul tre~uie Srt puna In d ispoz itie u nitat.ii de cercet.are, corespunz ator et.apei de prorect are, 0 tcm a (are \H cuprind e pl anul amp lasamentclor const ruct iilor p1'oiectate Ia 0 scara com enahil.i cu indicarea co nst.ruct iilor. retelelor Iiidro-ed ilitare, Iiniilor electrice etc., precum ~i date gencl'ale asupr a constructiilor : clasa de import.anta : caractcr-ist ici constructive, d imcnsiuni ; incarcari transmise t.erenulu i de Iund are sau l a cot a zero; tas{lri admisib il« din punct de vedere tehnologic ~i al struct.m-ii de rczistenta ; procese tehnologice, care ,U' putea influent a terenul de fundal'\::' (fOI'\ e d inam ice, surse t.ermice, de umiditate, de agresiYit ate ch im ica ~. a.).

Cercet.area terenului de Iund are incepe prin stud ierea ~i select.area puhl ic at iilor din literatura de specialit at e 9i document at iilor din arh ive cu privire let arnplasarn entul respcct.iv (hart i topografiee, geologice ~i geot.ehniee. date privind condit.iile de seismicitate :;;i hidro-meteo-climatologice etc.). Se intreprinde apoi 0 recuno ast.ere 9i cart.are geologic[t t eh nica a terenului, ppntru obtinerea de date referitoare Ia conf'igur at.ia topogr afica a amplasaruentului 9i a zo nelor lnco njurri to are, l a p art icular itat ile geomorfoJogice ale

120

zonei, la geologia r;;i tectonic a regiunii, la antecedentele terenului, la comportarea in tirnp a constructiilor existente, la apele de suprafnta si subterane etc. Datele ob tinut.e prin studierea documentatiilor existente r;;i prin recuno asterea r;;i cartarea geologica t.ehnica a amplasamcntului servesc la definitivarea programului de lucru pentru prospectarea terenului care se efect.ucaz a prin una sau mai multe din urmatoarele metode: sondaje deschise si Ioraje ; penetrari statice r;;i dinamice; cercetari geofizice efectuate la supraf'ata terenului sau in so ndaje. Standardul 1242(1-81 prevede oblig at ivit atea de a se utiliza cel put.in 0 metoda de prospectare, prin care sa 23 asigure prelevarea de probe tulburate 9i netulburate din paminturi 9i roci, pe intreaga adincime prospect ata.

Asupr a prohelor recoltate din sond aje deschise 9i foraje, se efectueaza analize de laborator pentru determinarea caracteristicilor fizice, mecanice 9i compoz itiei chimico-mineralogice, pentru paminturi, 9i a naturii petografice, mineralogice, chimice 9i a ear act.cristicilor fizico-mecanice, pentru roci.

Cercetarea terenului de fundare poate include, de asemenea, Iucrar i experimentale pe amplasamentul const.ructie! proiectate, si anume: lncarcari pe placi, p ilo ti sau fund atii de proha, Iorfecari in situ cu aparatul cu palete, poligoane pentru testarea diferitelor metode de imbunatatire a pamlntur ilor etc.

5.2. METODELE DE PROSPECTARE A TERENULUI

5.2.1. SONDAjE DESCHISE $1 FORAJE

Scndajeie deschise sint Iucrar i de explorare a terenului, execut at.e prin sap are m anuala sau prin mijloace miniere, care permit accesul muncitorilor in interiorul lor 9i se realizeaza sub forma de: gro apa. ~ant, t.r ansee, put,

galerie.

Groap« est e 0 lucrare de ex plorare. aviud de 1 X i m 91 adincimea de maximum :2 m.

Saruut este 0 lucrare de e xplor are, avind scct iunea in plan orizontal dreptunghiulal'<1. eli dirnensiuni variahile 91 adineimea II ;} m. In cazul unei ad incimi H>» :2 111. santul se executa in t rep-

t e (fig. 5. L). ' ,

Transce« se executa, de regula. pe t erenuri in p anta, pent ru st.ahilirea grosuuii si naturii deluviunilor sau aluviu nilor care aco pera 0 roca de baza, avind o lungime de eel put.in 6 m.

Puiul estc 0 s<1_patUl'2< cu peret i \e1't icali, sprij ini\i, av ind 0 sectiune care depinde de adincimea Iixata 9i de gaba-

ritul utilajelor de sapatura (in mod obisnuit intr e 1,0 xl,O 9i 2,0 X 2,0 m) ..

Galena est e 0 lucrare de explor ar e execut.ata in subteran, orizontal sau usor inclinat, in roci stincoase sau semistincoase.

, Sondajele deschise au av ant.ajul ca permit examinarea directa, vizuala a 3t1'ate101', recoltarea unor probe de pamrnt de cea mai buna calitate. Dezavant ajel« sond ajelor deschise constau in durata mare de e xecu tie, in costul

sectiunea in plan orizontal

\ 1.= f{+O,50

rc>---

__ 1 __

Fin. 5.1. Sant III trcpt e.

121

ridicat (la p ut.ur i ;;i galerii), precum 9i in faptul ca nu se pot realiz a Ia adincim i mari 9i sub niv elul pinzei freatice.

Forajele sint lucrari de prospect.are in adincim e a terenului, executate eu ajutorul unor aparate de foraj (forez e), actiorrate m.anu a1 sau mecanic de 1a supraf'at a terenu1ui.

In figura 5.2 este arat.at un aparat de foraj. Acest.a cuprinde un trep ied format din bare metalice, care se sprijina la un capat pe terel\ iar 1a p art.ea superioara sust.irie un scr ipcte peste care trece un cahlu act ionat de un troliu. De cahlu sint fixate tije let caMttul carora se princ1 fie uneltele de sap at, fie dispoziti~ul

1 1 J . J 1:). t - '.' .. o

(,8 recolt.at pro )e. I en ru ca pcretele gaurn Ior at e Sic; nu

se surpe ~i pentru a lmpied ic a patrunderea laterala D ap ei subterane pe masur a avansai-ii uneltelor de sap at, S8 cobo ara un tuh metalic, denumit colo ana san burl an de for aj, alcatuit din tronso aue de 4: .".8 111 lu nguue, imb.inate cu ghi'\cnt. La nivelul terenului, colo ano ':'ste fixat[l en ajutorul unui jug format din grinzi de 1'n111 imb inat e cu bulo ane. DUPEi instal area trep icdului pe arn pl asam ent, se treee L1 pf'inderea. uneltei de si~pat le1 ,ap{ltul tijei. E\lstD c: Illc1TC \ ariet at e de unelte ele ~,{q)at, (jillgUi'nj.c-, p(~rnintl]i'iJc cu cneziulle rnijlocie, bmglliuJ IlCnt! u anzile [nt'i siIJieLl'istll·j. cluHiJe :l tl'C'uanE'lc

_l G • __ ., _~ ~ . 1

pentru loci com p:« to. jlclmp(de ell clapeta pUltl'U nisip ~ub ap(\ etc.): unealt a Sf alegc in f'unct ie de natura

t'Ol'nn11\:,j P(~'ltr'l 1):11'(' <," ·!';\P"Z'-; ell' l; .. ;,:" ,l"""t"'l'l'll"l

~ , _ _. \._- __ J '_'" " ," J . _ I._, t '-_~ _ , ,~,_j .. l. 'J Cl.. "' C\ ~,' _. j'" \_.t \._.~. '.~ ',_ -'. c

t ere nului .. \.111 juS'- pC' Uti ('-1 rotesc ]i (qj(r~;\ sond-uii Diarnctrul m iuirn <:.11 ful' '(~j()t' din C:(;l'C ~'C IIPllnitc.' ;~ fj

I'it- :;.~!. F(}j,;,.,: '1 I' t > t ull ' , 1 '--)

_\ . t.. : I ~ j c~ C () 1_ n e 1) rn JJ c n c . ~I 1 )l"! i' ifLf" e:-; L (l {i {~ 1. i ~ nll"1'1,

rl1l ~11 t~ :

Prrhele de pjmini ohlinl1li.~ din sond,,!j( d(;:lU~<t'

~ =- l/ ~1 \"1\'(;'\: ~_~ 1- __ \;-~(Ii(n/~ ~

')--tjj~: ()~·U\if~_dL~l. d t:' ;'~ (!;JIJd:);'\ lie jil-

l J: -, ---- jug (~(:: Ji~,,~ij I :

~J --. __ ill~ ITl'!j:~Ji ~;~!,;1.j"

. ,. " ' .'. I'. 1] I' . r ,

sr rn n f(J'P"]'" l'()!- II III'j1I' '1""',j,\ c'''I, Lu ")11''''.'[0 "(-.' '-'("1'-

" .. 1. .'- .... _ • .._ ('~.,I._. ) _ ~ .... ' .. t1 .... J lj r:~,-,_ '._'C"" ,1: \_, c.s: ',,, Io.._' .. t , .. .r i

• 1 - t 11 "I I v , , 1 "

SHli'tii ne lllJ)U!'((U' pruDe (~ i a ,'cu'e pam uuur l~l

i "(>"1-' i '11' "C'l' ,VI '1 ruct ur 'l (poroz it atea 11"~ '\!1""I:; 'IPj i-

,.1 ._'"'- _.,(_-. _I .c.c _ c ._ '- .. '-' \__ (I.. \.- .. ~. ~U _ .(_\l __ • (\ (" t. _1.1

ditRlr';l n(dU!;:tl;}~ leg:itulilr.: structurale).

f I: ~(i!J,Lti"j!· d':e,·his(·" j;rcd:l!'l(' net ulbmat .. se l'('coltc8zii, <1(: l';'gulc'!, din j ";P« ~('ild(fjuiui ~i ~'.U Iorm « UJ]('i' cuburi ru l at.ura de :2() . (1, dnflUinit,· mo nol it i. PI(,ba-mC;llolil;'(1 (i~c1Z;\ inl!-o (ulic sp liu!;; cu per'c!,ii ~i funded ((·lpt!.:~;;i\i C'U u n stral del (trnurill.Hfci (p;~lrrlint f(~ujrnj\,[_t_t.; c ilti, J'urncgtI~ eL<'~) lJuiSUjJi;1 jll(,j)tci s(~ p une. de H~emcnC;L un ~tn:L de amort iz arc, ii,j:_:'ul'Indu-:::I: ;\stf(~l umpJplf"i; I ut.ui ClI' inter sp at iilo. d intrc m o nc l it ~i cul ie.

Din !ii[{ije. ~(> pot IHC)lta prohe netulhurate de p.un int cocziv. III ajut o: :.d ,.;iD1 a! ului de l'P(nji.at pr(:br .\c(sta se compunc d intr-un piston «(l'e culiseaz a ill ~f1te['iot"td u nui cilindru iLIE:1.1, I.n nnt'ten infer·jocua a nist.o nului su insuru-

,---..1. j, :

bCn;i{ u n tub mrt alic ascurit 1il 11]1u1 din c<.lpetc (avind g;'o:.;inH'h peret e!u i

t :s;: ~) mrn), n111111t stu]. P: in ridic area ~i cohortrca succcsiva a cilindrului, se anlicii lo vit.uri carC' dct er m ina infi0:erea stut ulu i in pam int. Prolie!c netul-

l '--.I "

burat e se lClolteaz{l let fiec8re schimb arc a n atur ii san a st arii Iiz ic e a p[U11In-

t ului ~i eel put in din 2 in :2 m pc intrcaga ad incirne a Iorajului.

Probcle t ulhur at e se e.\.tl'ag direct din unelt.ele de sap at , 1a fiecal'e schirnbare de str at ~i eel pu\in din m et ru in mctru, in hor c an« de sticl« sau de material pl ast i« s au inpungi de material plastic.

122

5.2.2. PROBE DE PENETRARE

Pentru determinarea indicilor structurii naturale a pamiutului (poroz.it.at ea n, umiditatea w, greutatea volumica y) f}i a pr oprietatilor meeaniee (compresibilitatea, rezistenta la forfecare) sint necesare probe netulhurate. Obt inerca unor probe cu adevar at netulburate este practic imposibila. Prelevare« prohelor din sonclaje deschise sau Ioraje, tr-ansport.ul la laborator.

_ dcpoz itarea, modul de pregatir e 9i de lncarcare in aparatul de incerc are, to ate acest e operatii contribuie intr-o m asure m ai mare sau mai mica la deranjarea str ucturii naturale a probei. Din unele str ate, cum sint stratele de nisip aflate l a adincime, sub nivelul apei subterane, este imposihil de a se recolta probe netulhurate cu mijloaee tehniee obisnuit.e. Acest e considerente au imp us dezvolt.area f}i extinclerea in ultimele deeenii a unor metocle de detecminare a proprietatilor p amlnturilor direct pe teren ()n situ") ..

Proba de penetrare dinam ica standard se ef'ectucaza in gaut'a de Ior aj ~i (l)nsta in infigcrea unei 1eyi cu de:tt = 51 mm ~i cl"!f = T) mm ~ de 100 em lungime, prin lovitur ile u nei greutatiJberbec), de G3,5 daS, care cade de la

Tobel ul 5 .. 1

Corelarea dintr e 1\ ~i starca de lndesare

------------

l)amlnlUli ntsipoasc

PamintU! i argi loase

f oa ftc:

0 ,1
1 10
10 :}O
30 50 ~' - I

~JlJLL

> :3(1

jnd('·~'l.L

/ 2 (urg;l Lo r
') plas Lie
curg~H()]
0 plast ic
mo ale
c' 1;-) plastic
,1
consistent
1) :30 pbs lie
virt o-,
> 30 l ar .. - al ina t

lncles:ul' 111 cd:, lndcsat

Ioart.c

rin. il.!J. Pcnctrarc di na m ica in gama de Ior« i: l~r!(l'ctel.:: forajuJui; ,,-!-bClli('c; ,;--ti1<:1

o inalt ime de 76 em (fig. 5 .. 3). Tija este lasat« Si"t patl'uncL~ pe 15 ern adincime, dupa care so mregistreaza numarul lY de Iov itur i necesai e p entru infigerea tijei pe alt i .30 em. In functie de numarul de Iovit.uri .Y se apreciaza care este st area natur ala a pamintului. In tabelu15 .. teste data core! area dint!'? numarul V

9i starea de indesare. Valorilo lui N pot servi, de asemenea, pentru apreeierea valorilor moclulului de deforrnatie E 9i a unghiului de freeare int.er io ara <D. 0 alta proba de penetrare dinamica este penetrarea dinamica eu con (v. anexa I).

Penetrarea st atica se efectueaza cu ajutorul unui d ispozit.iv numit penetrometru (fjg .. 5.4). Acest a consta dintr-o tija rigida, terminate cu un virf

F,_ .do N

j

z

Rp • do N/cm2

Strat slab

f

Fi!J. 5. 'i. Schema pcnetrornctrului static.

Fin. 5.;:). D iagrama de penetrare st.atica.

conic, af'l at a in int eriorul unei te\i. Virful conic 9i teal a exterioara sint infipte alt.ern ativ in pamint, eu ajutorul unor prese hiclraulice. La diferite adincimi z se inregistreazj_ rezistenta la penetrare a vlrfului conic Rp (in daN/cm2) 9i Iort a tot.ala pentru infigerea tubului exterior F, (in kN), care se r aporteaza intr-o diagrama de tipul celei din figura 5.5.

5 .. 2.3. PROSPECTfUNI GEOFIZICE

Cercetarea terenului de fund are cu ajutorul melodelor geofiziee se b azeaza pe interpretarea modificarilor pe care le sufera , la trecerea pr in t.eren, pe traseul d intre 0 sursa si un detector, undele elastiee (de exernplu, undele seism ice),

clrnpui ile (de exemplu , cimpul electr-ic) sau p art iculelc (de exernplu, neutroni), mod ificari influent ate de: natura ~i st area fizica a stratelor de paminturi ~i roci, poz it.ia lor rclat iva etc.

Inform atii!e pe care le Iurnizcaza prospect iu nile geofizice sint diverse, in f'unct ie de metoda aplicata ; astfel, metodele seism ice sint Iolosit e pentru : st.abilirca grosimii clepozitelor acoperitoare aflate deasupra unei roci nealt.erate; detect area accidentelor tectonice care afect.eaz a terenul de lund are 91 a eventu alelor goluri suht.erane sau z id uri vechi ingropate; cleterminarea caracteristicilor elastice ale rocilor ; rnicroz onarea seisrnica a ter itoriului etc. :.\Ietodele electrometrice pot fi utilizate, de asemenea, pentru stabilirea grosim ii stratelor de acoper ire 9i detectarea c avitat ilor sau incluziunilor subterane, dar 9i pentru d elimit.area zonelor de inf iltratie si de curgere a ap elor suhterane, pentru estimarea agresivitatii parnintului asupra co nstructiilor si instalatiilor metalice 9.a. Metode1e r adiometr-ice sint utiliz ate in special pentru controlul c alitat.ii construct iilor de pamirit (diguri, baraje etc.), prin determinarea rap ida, pe t.eren, a d ensitatii 91 um iditatii pamintului.

124

5.3. VOLUMUL LUCRARILOR PENTRU CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE

Programul si volumul oercetarilor se st ab ilesc de catre unitatea de specialitate in funct.io de: tipu1 ~i import.ant a constructiei, natura terenului de fundare, etapa de proieetare, volumul si calitatea cercetar ilor de teren 9i de labor ator efectuate anterior in zona. Loeul principal in acest program il ocup a lucrarile de prospectare si, in rindul acestora, Ior ajele.

In standardul 1242/1-81 se fac rocorn and.u-i privind nurnarul 9i d ispunere a in plan a Ior ajelor. Astfel, ctnd amplasamentul propus se afla in vecinatate a u nor constructii similare care s-au cornport.at Iavor ab il in timp, apa)' clOU8 situ at ii:

- d aca const.ruct.iile existente sint in imediata aprop iere a amplasamentului si exist.a siguranta ca terenul de fund are este acelasi, se poate renunta la foraje;

- daca constructiile existente nu sint in imcdiat a aprop iere a arnplasamentului, se va executa eel putin un foraj de verif icarc, care se va compara ell cele disponibile din zona constructiilor existente.

Cind amplasamentul nu se ana in vecinatatea unor constructii existente. apur trei situ a tii:

- daca amplasamentul este obligat 9i terenul este cunoscut. S8 e xecut a f'or aje de verificar-e al caror nuruar se aJ)!'eciaziJ. de unitatea de cereetare, d ar nu va fi mai mie de doi :

- d aca amplasamentul este obligat, iell' t ercuul est e necunoscut, construe(iH se va inc adra cu minimum trei f'or aje :

- dadl aruplasamentul se alege pe b az a celui rna! favor ab il teren clf~ tu nd are, forajele so disp u n in noriut-ile unei r etele ol'togonale eu latin-a och iurilor cupr insa int.re 20 9i :300 m , in Iu nct ie de natura ~i u niforrn itat.ea stl'alif'ic at ici, de iruport.ant a ~i p art icularit at ile ell' e\:p!(I:ll;UC (11(> coristruc tiei ~j de f~UH de pl'()ieetal'e ..

f n mod cuient. Lerenul de Iunclare estp prnspec t.at eel pl1\in pine'\. let Iim it a lnfel'ioHt'i) a zo nci ac tive de sub f'undat i« ..

fn tabeiul :),.2 sint d at c, dup;l. ST,\S 12li2jl-dl, indic a tii p riv ind adincim e a m inimu a z.o nci de pr'(lspectat, pentl'u fu nd at ii!e COll.:.:tl'uqiil()!' c ivile , iud ust riale ~i agricolc ..

Duptl cum 8-() Hl'tltat, pl'obele rccolt at.c din s()!ldaj(~ deschise 9i hnaj(: 8(' trim it la laboraLot', in vedcrea detennin8.l'ii c aract erist icilor filie,8 ~i rn ccanicale paminturilor. Totod ata, unele incercari se efecLueHztl)le lpl'en In tabelul ;):~ este dat un t ahlou or ieutat.iv cuprinzind list a m inirnala Cl. Inc ercar-ilor de Jabor-ator si ele teren care trehuie efectuate ill cadrul st ud iilor g_eutehnice iii

fa/;'\ definiti\d, pcnt ru I'r'illcipHlele t.ip ur i el(; p~\!lIjntlll'i. c_

5.4. PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETARII TERENULUI DE FUNDARE

5..4 .. 1. FI~ELE SONDAJELOR

Pe mJsura ce Sf:' e\:~J,cllt8. aLit sondaj(~le dcschise cit ~i cde iuchise (forajelel, se intocmesc Iise ale sond ajelor in care se lnsr riu : adi ncime a, g'J'osimea ~i c arac t criz area suatulu i. lei u I jll'nbf'lol' I'f'( 01 tat e, nive] U I ilp (1 pei suht el'CU1C ~,H ..

123

Tabelul 5,2

Indlcatl! prlvind ad iuclmea minima a zonei de prospectat

Adincimea zonei prospcctate sub talpa I

fundattei I

---------------------~-------------------I

Fundat.ii izolatc sau pe talpi continue De trei ori Iatimea talpii, dar IlU mai pntill1i

j de 6 111

----i.

De doua ori latimea grupului de Iundat ii carel

se influen\eaza I

Felul Iundatiei

Fundat.ii ale car or eleele sc intluen teaza reeiproc i-,l adincime

Haeli ere gencrale

De dona ori Hitimea radierului

Ohser\a\ii

J) In cazul aparit ici, in cuprinsul adincimli mentiouate in Label a unor strat.e alcatui te din rod compactc, prospect area poate fi opri ta la adincimca corcspunzatoarc Iimitci superioarc a rocii corupactc, ncaltcratc, daca cx ista ecrtituclinea asupra coutiuuitatti accstor st rate in adlncirnc.

2) In cazul parninturilor macropori cc scnsibile la umczirc, prospectarea gcotellllicl se va dezvoli a pe intrcaga grosime a aces tor paminturi, dad. nu se dispuue cie date din cercet arl anterroarc cJectuate in zona.

5) La fl1n~1:J.\iiJc pe pilot.i, coloauc sau barci.e, adincimile indicate in t abcl se m~-isoara de Ia haz a elernerrtelor respective :;;i sc pot reduce cu 1/3 fal,a de valor ilc din t abcl. lJrept Ui~in1(, a taJpii sc considera, in acest caz, hl\imea radicrului.

Tablo u orrelltath (,UprillZlntl l!"ta minimal~t a ilH-cn:ariIm' de iaiJOI'HIOI' ,;,i ,Ie tereu PCIltIU I'rineil'alele tipuri rle ptnninlul'i care trehule cfc(-tuatc in eadrul ,,(udiilor wot('itnic(' III iazii deiinithi't

c;Jt(~goria de p;jrnintI1If (conjonn ST.\S 12'tT-i',)

(Lisa de ill1jJOllanl;l a cUlIsLruc(ir:i (conform STAS 10100-70;

f "i ] I

III ~i IV

C) )

P,llllinturi nccovzive macr o granularc : hlocuri , b(Jlo\t(lli~. pi ct r is

granulozi [,Ill'

'j compozi \ it.' lllinll:llogic-( gr cu \:) \,' SP"( iii C-\"

urni di t at l'

., grcuLllc \ ol umi ca

\) cociicienl de pcrmcabi li t ai c prin pom-I

piiri cx pcrimcut alc "", !

-; modulul de dcf ormal ic Iiniara dctcr-l

. l l' .1

nuna ell p aca

__!'l:_,_p_a_l'_31l1drii rczist entc! 18 jorlecarc "":'l_~, __ . __ ~ _

,(isipuri

Incrrcliilc, 1. :2"', :3, se Gclaugi\:

~I grad de i nclcs arc

1'1 para mct rii rczlsteutci la Iorf ccarc. PI' probe adusc la porozitatea nn l uralii 11 pcnctrarc standard (in Io raj )

12. pcnctrar e staUdi

5, G"', 'I I:) care

Incercih ilc 1, .~ 11, 12 sau 13 p encLUI' din<1ll1icC, cu (on

Il1(crdrile 1, ~, 5, 12~"', 14, 15, 1-, 18

Paminturi (CHZ!\(

l nce r carilc 1, '1.1, ;S,;, 12~'** ];1. C;11C

aclau~::t :

14. limi lc ell' plast ici tate

1:~ cocficirnt de pcrrneabili tat e 16 CO! licient de consolidare

126

Tabelul 5.3 (continuare)

3

I Ii. rnodulul de dctormatie cdomctric

I 18., paramctrii rczistcnt.i Ia for iccare, expriI mati in f unct.ie de cf orturilc erective si de i __ e_f_o_r_t 1_1 ril c to La 1 e

, ,\celca~i ca la p:'ulllnLll'ik toczi'e sl su!

;:;limcntar:

19., incercari ill cdomctru pc probe l a llmitli ta tc naturale :?i inundate

20, inccrcari de pro ha pc placa ell aria de min. 1 J1l~, in condit ii de umi dit.at c n3.turala si dupa inundate

21. paramctrii rczis+cnte! la Iorfccarc pc IJIOhc inundate

22 ullljciiiat(' optima de COll1p~l(taH

Parnin turi scnsibile 18 " mczi rc

,\cclca;;i (:1 la p2mlntur ilc cocz ivc sl suplimcntar 1Ii 22

Pamint url miloase ell

c oritinut de mater l i , ')} ~al1icc

.:\cclca~i ca l a pi'iminlurik c ocz ivc ~i Sllplimcntar : 12:

,\r clUl)i ca L;, p8mil1- tl!ri~l' c oczivc si su-

23., cont inut in matcrii organic« plirucni ar: 11~ :.2.3

24. gradul d',' cflllsolid8.1C SelIJ pE'siuJ1l~'

gcologic:'i

TnccJ!ari Iacult ativc (sc efcctucaz;} de la c az la caz)

ill cvcnt ualit atca cxecut ici llluariJor sub nivclul apci SUiJtCl,llCC Iu cvcntuali i a '_('a Iu ndari; lll' pi lo] i, colounc, j)<J;clc

Dt'o:'3eblt de imncrt aut.i est e d esctierea s[n.l.luJui, hazalJt ii(' 1)1' ('\:amliH1.JE:'i.j elit· tc"l a pel'etelui' soudnjului dcschis. ri(~ V~ r'pcunoa~l('ri'(l J:j,;Jwi irncdi;Jl dt!r' recolt.arca (L~ Ia tplnc{ Iorajului. Pentru idenlifi('a\'c(~ 'Jlei!!1lincu;j ]j(-

l ~. . 1

• I ' I ,.. . l' . " ') J 1 - / (

tel (11 (l p6mintUl'LOi' S(~ 10 nsf'S( Cl'il<'lll slIn)) (' S1IJtrllziltl' in tn WII'({') .. -J \ pE'lltl'\l

pamintur i necorzive) ~i ::») (!'pnUll p.uu int ur-i ((ii'/i\i'). IPjJiI,dllse IIl/jJc, ST, \ S '124:3-74.

'Ia!ic[ul ; j

1) i j(l(~Jlsiu !l!',~ j It (I !(J-

1 I, !,:llljl_:l Ji;~-. l!JillanLl (! /1" 1,::':1 ii._1]-

lit ~ :ilil llC'((I(zi\ t.clor sl_tlid('

lll!ll

1'( q 1l1;1 11 ;I~'lilcn1 (~lql ._ SII] i ell

~(~ l!i':l \ i.:i L.t jli li;!i t

-------:---------

B! uri

pes Lc :2()(J

('01 \ lIJ oasa

l)~lZ;..i p:"iiltcloI'

2(IU

relat.iv

ro l u nj i l a

10 l u uji La

illt(_rSPJ~ill~ i n l rc ira,~l1J('lltc umplutl' III nisi p

UU5

(olllim lllst:: null' ell' :2

~~5 ~~ gra.:20 IJlIl1

(1,,5U .)::,

fragnh.nL.'lc soLdc si n! v izii)ilc (U uchilll li ln-r

127

3

Tabelul 5.4 (continuare)

Nisip mijlociu

0,23 .... O,5U'~

aspra

fragmeritelc solidc stnt vizibile en ochiul liber

Nisip fin

0,05 .. O.25'~

---------------------------- ----------,---------- ---------------------

i

I aspra

J

Iragmentclc solidc sin t \"izibile en lupa

:

'" In cazurilc in care nu cste po sibil a aprecierea directa a dimensiunilor predominante a Iragmcntelor solidc sc rccurge la analiza granulornetrica prin eernere.

o b s e r \ 3 tie - Depunerile de Ia baza masivelor, alcatuite din Iragmcntcle de rod de forma colt uroasa ~i avind dimensiunile mai marl de 2 mrn, se numesc groh ofi s

5.4.2.. REPREZfNTARI GRAFICE

Prin corel area clatelor cupr inse in Iisa sonclajului cu eeIe obt inut.e prin analiz ele de laborator asupra prohelor tulhurate si netulburate recoltate din sondaj, se intocnieste cite 0 li§'([ de stratificaiie pentru Iiecare sondaj. Pi-in cor elarea colo.anelor stratigcafice r8CU110Scute prin 121ai multe sondaje dispuse pe acelasi aliniament, seintocmesc profile geologice. In figura 5.6 este reprezentat un profil geologic pe b az a rezult.atelor a cinci sondaje. Prin corr-lar ea colo anelor stratigl'afice ale ru ai multo!' sondaje d ispuse in sp at iu, se ohtine 0 reprezentru-e gl'afica denum it« !Jfoc-c!wgraJll({ (fig. :i 7).

F.1

FJ

F5

F.4

F2

Fi:I' :).fL PI()[il ~l'ologic.

5.4.3. STUD:Ul GEOTEHNIC

Rezult atele cercet.uii Lerenu lu i de f'u nd are S(~ sinletizeazH. intr-u n st ud iu geotehnic care face p art c integl'anUl din pro iect ul cons.truct iei.

In introducerca 1a st ud iu se ({rata scopul, natura si volumui cercet.ar ilor efec tuate, se scm naleazu evcnt ualele cercetari ant er-io are. se d au date s'.'enerale p entru incadr area regiunii st.ud iat e din punct de ved ere geografic 9rgeo- logic, se prezinta, succint, c aracteristicile co nstruct iilor si lucl'iil'ilot' p entru care s-au intreprins cercet ar ile ~i se sp ecif ica etap a de pro iect are.

Partea generala a stucliului se 1'e1'e1([ la : geomorfologia zonei (descrierca princip alelor forme de relief ~i event ual 0 apreciere n modului de evnlut ie a acestora in viitor}: struct ur a geoiogiu[ (clescl'ieI'P(t g('nel'al~l ell privire 18

1'28

Critedi pentru identificarea prellmlnara,

---.--------------------~-----------------------~------~-------,~--------~

I Aspccte in stare naturaIa I 1

I Denumirea I Aspect

II pamtntului Component! in I

coeziv Granule ~i pori neargtlosl ruptura

vizibili I

Nr. crt:

Culoare

Argila nisipoasa

iuvizibilc

variabila
(1 .... 9)
variabila
(1 ... 9)
variabila
(1 ... 9)
') 3, 4, u, 6
-,
1. .) 'J 4, 5,
.-, .J,
6 1 I
I
:2 I
~-
I
~) I Argila

Argila praf'oasa

----4-1

1---------1-----1-----

\izibile in parte I - I mat I putin

1 I II lucios

I ii' I

vizihilc cind I -- I put in I

apare nisipul I I lucios I

~-'-'I 1---1.----,.-- 1-------

G Praf argiles vizibilc cind I -. : mat I mat II vari abi la

I apare nisipul : (1 9)

~--- -------------- - I -------- ------ ------ ,----~---

. 'I '1' t i

'IZI )1 e III par c 1

I

-------!

ArgiIa pratoasa

!

------! -----

vizihile in parte i mat I' mat

I I

---------------- " i--------[' ----

[I I mat [111at 2, :3, 4, 5, 6!

I I

--,-I-----i~-~- i

vizibilc I mat I mat : 2, :3, 4, 5,1

I ! I I G, 7 I

Nisip praf'os vizi hilc 1---=----1--=--1 2, :l,l, 5,/

------1 -------- \----------- --1-------- i --~---- i G, 7 \

I, Argihl mar- ! i nvizibi le ' calcar ! ncrcgu- I' pu i i n 1. 2, :1 G,

l1()a~a' il1\izibil i Iat., m at I lucios i 7, 8

------I -------1----------- ,-------- ------ --------:

1:3 I '\l:nnrl argi- I l n viz i hilc calcarput in ] ncrcgu- I mat i 1 2, :1, G.!!

-----I loa sa i ~ __ '_i_z_ih_il i _l_at_,_r_nat I i _~_' _

_ l~ I'\l_a_n_l<_'\ 1 i nviz ibi lc ~~;~l~t~ PU\ill! i~~:e~~~~t I_:~ __ i ~,.~,_~_;~,_G ..

L:i II Loess vizihi lc coucrctiuni II mat :2, :{ de calcar

~-I Piiminturi iuv izi hilc I -J\-c-n->g-,u~! lucios i ~-;-,-8-,,-H-

I contractile I lat i

---I il---- I

1, I.\IiI vizi hile in parte f' . ) ncrcgu-

I Ii pIa, 111511 lat, mat i, _

-------! -------- ------~ I -

18 Namal vizibi lc ill parte I pr af , mate- I, lucius

, rii organicc

---- ------_ -------1 ,----'---- -----, --~--

vizlbile ciud i rest uri YC- \ Iibros

aparc nisi pul ! gctalc

------~.----------------~- -~------~------------------------------------

PIal argiles nisipos

mat

mat

Plaf

2, :3, t

I

---~)~-I--0i-' i-Si-p-a-r-g-i l-O-S-

-----

11 I

PIal nisipos

vizibi lc

t, 8, 9

7, 8, \)

,

-- __ -----I

IH

Paminturi turboasc

8, \)

O\)scl\a\ii:

- Ca ,arida\i de c uloarc sc di s l i nu:

1. .r l lii ciuaxa : :2 gallJlll;l.: :L cafcllil·:1. lo~caL;l.: .J rugnue ; G vcrz ui c ; I. ~dbi\sLrllic;

- C) \arialJili't III IlII1C\ i c de r o n ti nu t ul ill carbonat de caki u.

Tabellll

pduunturilor eoezlve.

Senzatia in pipait

I Aderente

I Consistenta Plasticitate fata de

l metale I

Destacere in apa

Reactia ell I-ICI

nu sc dezagregii, I nu reactioncuza

dar se poate umU:1I _

, I

nu se dezagrega, I nu react loncazfi dar se poate nmfla .

--- -----

mijlocic I

I I

, I

-- \------------;

j i

i (*)

Ioart.e unsuroasa

(*)

1_--- 1----1----

I '

aspra la pipait, Sdf\iiC"I' variabila ruij locic i mijloc!« i mijlocie

intrc dinti

i

mijlociv, uneori des-l

tul de rapida i

----

aspra la pipait, Scirtiie! int re din\i 1

variab ila

mijlocic

redusa

i I

-------_·_-_·_------1

!

j ;

I mijlocic . rcdusa I dest.nl de rapida !

--I i----I------I---

aspra la pipait, varlabila I mijloc ie I rcdusa I dest.ul de rapid{i i C')

sciriiie inlre din\i. 1 1 I

aspra la pipait. Sclqiiel varlabila I mica sau ! n:dusi't . :-r,-j-p-j(-[a-"-- I----C-:·)-----------!

'lnlre dint i I I mijloc!c I: :

--------·---~-'1 ' 1'------- i -~~----- -~------,~----- I -----.-------,,-'----'-------'"----

asprii la pi pai t, scirtiie] \ariabila I mica I Ioart c I Llpici;'i (*)

intre dinti I ! : ll'dusa ! .

-~--~-l--·~--~-~'j ------~~'j~~---~~ ! ---~---,~~----.~-~ !

aspra la pipaiL sdr\iiel variab i la Ii.' micel I fedusfl i rapid'l

tnt.rc dinii· .!

_~ -------! --.------- I -~--------- , ---------.

! ! :

~I 111i(',{ sau ii l' islcl Uti r:lpic!;'l

. . .... i j i

incx is tcn La iii

--- I --I ------,-----------I-----------~- .... ------

variabi la , III l mare 1 rcdusa I wi jioc ie i slaJ~:l. illd\'lu 11-

gel1erail11all'1 iii gala

------1 ---.----,- ------ I ------- -----.-- >----.------.----

i ,: i

i var iabita. in! mare II Iuart« I mij loci« i putt-mica, de

i general mare! rcdus.i i : sCllIl::i d u ra t a

---- i~-a-r '-Ia-])-j I-,l_-, -l-ll i-I-n-a-l(-~ ------ --- Ili;,:,~;; - '-I (-'1-] t-,'-l ---------: --13-\-1 ;~-1~1 \-c-5-, -(~-----

1 gencrall;larel . rcdusa I SCurlCl dlll,\tCl

~s-P~I-·{i--:-l-)i;~;~;t.-~~cir~i~~i-l-n general Ii 111ij10('ie Ioart c brusc a --I slall,-L indvlun-

intrc clin\i ----~-i male ,_. --_I _Ic'duSii_ gaUl __ .. _

i

Ioart e mare i marc'

putin aspra, scirtiie pu\in lntre dinti

----

variabi la

(*)

(*)

put in 1111s11roas~1

toart.e pn t i n

l oart i- pu l i n

uusuroasa

II 11S1II0<1Sa

mare

___ ~~ ~ .l

pul i n unsur oasa mica

marl'

,----------,

i I ~

t rcc usa rapid.i

----~

!

111ic:, I roark mica I rcdus.i rapida

----- ------1---- ------

mare I

! ,

aspra

mica

foarlc

rcdusa

111 ij J oc i e

idcgajii un mires caracl c[listie (ltidrogl'll sulturnt)

i

!dcdajii un mi ros carac t erisli~ (hilirogl'll sullurat)

put in llllsilloasa

cenusie ; 9. neagra

stratificat ia, litologia 9i tectonica zonei amplasamentului); raportul dintre format iuneu geologica de b aza (cu arat.area starii de comp actit.ate, Iisurare, alterare) 9i Iorrn atiunile acoperitoare (cu arat.area grcsimii acestora); st.abilitatea generala a zonei, precum 9i eventualii factori care ar putea s-o influenteze in viitor : gradul de intensitate seismica (STAS 11100/1-77) 9i adincimea de inghet (STAS 6054-77) ale zonei cercetate; antecendentele terenului (eventuale umpluturi, hruhe, constructii vechi, exploatari miniere); observatii asupr a com nor tarii constructiilor existente,

P art ea . spcciala a studi~lui cuprinde:

- prezentarea 9i interpretarea rezult.atelor lucrarilor de prospect.are (sond aje deschise, foraje, probe de penetrate, cercetari geofizice), precum 91 a rezultatelor incercarilor de laborator 9i de teren pentru diferitele strate recunoscute pc adincimea prospect.ata ;

- prcz entarea condit iilor hidrogeologice ale amplasam entului, a regimului apelor subter ane, inclusiv date asupra eventualei agresivita\i a acestora ; - scmnalarea Ienoruenelor fizico-geologice locale nef'avorahile pentru construct ia proiect ata (t erenuri care pun probleme de funclare dcosehite, aluncciiri de teTe]), surpari, fenomene carst ice etc.).

Studiul se incheie eu concluz.ii asupra rezultatelor cercet arilor ef'cctuate :;.i cu recornandar i pentru construct iile specificate in tema intocm ita de proiect ant , 1'8fel'itoa1'e 1a:

- amplasamentul ~i sistemul const ruct i v opt im e din pu nctul de yec!p!'(:

al co nd it iilor geotehnice;

-- adincirnea 91 sist emul de Iu nd are ('ele met} indicate:

- valorile de caleul ale car act erist.icilor geotehnice ale s uat elor :

- ('apacitatea port antri a stratului de Iu ndai-e ;

- deJolmatii prob abile ale tel'enului de lund are pcnt ru diferitele t ip uri

de Iuncl atii ;

-- m{i.sul'i de avu t in \eden' IH ('\('clItia :;;i 8\p!oatal'ea. C(lnSll'llctiilor im p use de condit iil« de tpl'en 9i. in special, ccle legate de a p a suhter ana : - inc.adrClI'C(l p am i nl.ur-ilor ~~il (lcil(fI' din t erenul de fundare in clasele

11l'C\,hute in uorruele de d eviz pentl'u IUL't'i11'ilc de tei-asament e.

La stud iu se anc\eazA: pl anuri!e de si t uat.ie ale amplasamentului, ell indi('<1ll'a poz.it iei constl'llc\iilol' ~j a juc'{',hilcll' de prospect are ; hal'\i geoJogicetellllice ~i geutehni(e~ profile geologicf', blc1c-diageame, fi:;;e de str at ificat ie (_'U rez ult al.cl« incc!cc\filol' de Iaborator : curhe gnlIlulcmetl'ice ~i diagl'ame de ('umprt'siUIH'-tt'asare, diagnl.llle, grafice ~i t abele cu rezultatele Iucrarilor ('\pel'imelltale pe tercn : I'cprpzentRl'i gl'afice specif'ic« ale prelucr.u-ilor stat ist ice asupr a rcz.ultatclor incercarilor de lahruator ~i de t81'8n; calcule de

st abilit ate : calcule de dcform at ii pr-ohabile elc.

\I1Hlizind critic recorn andarile studiului geotchnic, proicct antul de l't'zislen\a alege solut ia de Iu nd are. intocmeste calculul fundatiil(w 71 st.ahile~te co nd it ii!e de execut ie ale acestora.

5.5. CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE PE PARCURSUL EXECUTIEI ~I EXPLOATARIl CONSTRUCTIEI

Corcct arca terenului de Iund are nu sc Inchcie od ata cu iutocmirea studiului gcotehnic ~i cu claborarca proicctului. Deschidcrca sapaturilor pentr u fund at ii const itu ic pr ilejul de verif'ic are a conc(lrdantei int re situat ia l'('a1<\ si l(lel J (,(U!lusc·ub'l piin st ud iul geotehnic si <,,\ 1)t.-( in Yedel'e ill pro iect. Daca

se constata nepotriviri, unitatea care a efectuat ccrcetarile geotehnice ~ proiectantul VOl' Iua masurile necesare.

Observ atiile asupra constructiei ~i terenului in cursul executiei §i dups dares in exploatare pot asigura date de mare interes atit pentru constructia-; respective cit 9i pentru alte construet.ii fundate in conditii similare. Asemenea ohservatii sint cele privind : t.asarile constructiilor (ST AS 2745-·77), urmarirea deform atiilor terenului, urrnarirea variatiei chimismului si nivelului apei subterane §i a influentei acestora asupr a terenului de fundare, Iundatiilor si constructiilor s.a.

, La luct:ari cu condit.ii de teren dificile, executia desfasur ata a inirastruoturilor poate fi precedata de realizarea unor stat.ii sau incinte experimentale, in care sa se verifies §i sa se puna la punct diferite tehnologii de executie a Iund at iilor 9i terasamentelor sau tehnologii de trnbunatatire a pamtnturilor in coridit iile specifice amplasamentului.