CAPITOLUL

AJUTORUL DE STAT

1. Definitie: orice masura de sprijin acordata de stat sau de

unitatile adm – teritoriale sau de alte organisme care administreaza surse
ale statului sau ale colectiv. locale, indiferent de forma, care
distorsioneaza concurenta sau comertul dintre Romania si statele membre
ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu mediul concurential
normal.
Acordarea cu titlul de exceptie a ajut. de stat trebuie sa faca obiectul
unor proceduri severe de control din partea autoritatii de concurenta.
Aj. de stat este o forma de interventie a statului in economie cu
scopul de a promova/sustine o anumita activitate, sector sau regiune.
Poate provoca discriminare.
2. Aj. de stat versus masuri cu caracter general
→ Masuri cu caracter general = vizeaza favorizarea intregii economii
(tuturor intrepr.) sau a tuturor statelor membre. Se aplica fara distinctie
tuturor operatorilor, in toate sectoare.
→ Identificarea unui ajutor de stat se bazeaza pe 4 elemente:
a) originea ajutorului
b) avantajul economic
c) selectivitatea
d) efectul asupra concurentei si comertului

a) Implicarea resurselor statului, direct sau indirect

Transferul financiar, prin:
- fonduri nerambursabile
- dobanzi preferentiale
- garantii ale imprumuturilor
- permiterea amortizarii accelerate
- injectii de capital
 - renuntari la venituri cuvenite, etc.
Beneficiarii pot fi atat intrepr. publice, cat si private.

b) Daca o presupusa masura severa de ajutor de stat nu comporta

un avantaj creat beneficiarului, acea masura nu constituie ajutor de stat.
Avantajul respectiv nu s-ar putea obtine in absenta acelei masuri, in
conditii normale ale activitatii.
Exemple:
- cumpararea (inchirierea unui teren de catre o intrepr., la un
pret mai mic)
- vanzarea catre stat a unui teren la un pret mai mare decat
pretul pietei
- accesul privilegiat la infrastructura de catre o intrepr., fara
sa plateasca taxa
- obtinerea de la stat a unui capital, in conditii mult mai
favorabile decat de la un investitor privat
Profitabilitatea, ca avantaj, se apreciaza?
c) Aj. de stat este selectiv si afecteaza echilibrul concurential
Deosebirea fata de masuri cu caracter general, care se aplica in mod
egal tuturor firmelor.
Exemple: scheme de aj. de stat regional sau sectorial
d) Trebuie identificat ca beneficiarul este implicat intr-o activitate
economica si opereaza pe o piata concurentiala.
Astfel, pot fi protejati producatorii ineficienti, care ar putea fi
eliminate in conditiile normale ale concurentei.
Efectele pozitive
Efectele negative

3. Ajutoarele de stat si piata relevanta (din suportul de curs

transmis)

4. Forme ale ajutorului de stat