Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • 365 de Povesti

    Transféré par

    Simona Puscasu
    448 vues189 pages
    365 de Povesti

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    365 de Povesti

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    448 vues189 pages

    365 de Povesti

    Transféré par

    Simona Puscasu
    365 de Povesti

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 189
    wed, ent " JANUARIE este Anul Nou | > sear! Am sArbitorit noul an in familie, acas&. Mama a pregitit o mancare delicioasd gi un desert de si-ti lingi degetele. |Apoi, tata a pus muzica si am lansat impreund hartie serpentina... Ls niezul noptii, bunica a aprins artificiile si bunicul Felix a chemat toti copiii. i ne-a dat pe ascuns vase... $i ghiciti ce am facut cu vascul: am venit in varful ‘Pvoarelor, ca indienii, si i-am oferit buchetul mamei. Am vazut in multe priviri lacrimi... $i pe mine ma incercau putin, '} sigur era doar din cauza fumului artificiilor. Ser sarbatoarea a continuat pana la ora trei dimineata! Ne-am distrat ca nebunii... dar eu m-am multumit mi strecor sub patura si si inchid ochii Dimineafa, ne-am trezit la ora unsprezece! Duepi toaleta de dimineata, vom merge 4 urim un an nou si fericit parintilor S prietenilor care nu au venit is noi aseara. Der cea mai mare dorint& este amenii si nu se mai gandeascai. 2 razboi. La multi ani tuturor! Louise. 2 % Micul Poucet A fost odat& ca niciodata un taietor de lemne atat de sarac, inct nu stia cum sa-si hraneasca cei sapte copii. intr-o seari, el i-a spus nevestei: ~ Maine am sd-i pairiisesc in paidure. E singura solutie. Dar cel mai mic dintre cei gapte copii, zis Micul Poucet, a auzit totul. El s-a dus si-si umple buzunarele cu pietricele albe. A doua zi, copiii s-au trezit singuri in padure; dar Micul Poucet, care lasase pietricele pe cdrarile pe care trecusera, si-a dus fratii inapoi, acasi la parinti. Peste cAteva zile, nefericitul taietor de lemne i-a lasat iar padure, dar de data aceasta Micul Poucet nu a mai putut si-si ia pietricele, ca sa-gi insemnt calea. Oare s-au ratacit de tot? Ei s-au pus pe mers si au ajuns in fata unui castel mare, locuit de un + + caipedun care avea sapte fete. Capcdunul le-a permis biietilor si doarmé la el, zicindu-si c4 ii va man¢ dimineata, devreme. Cele sapte fete ale cipedunului dormeau cu toatele intr-un singur pat, avand fiecare 0 coroand de aur pe cap. Noaptea, Micul Poucet a luat coroanele fetelor si le-a pus pe capetele baietilor, care dormeau, de asemenea, intr-un pat mare. De ce a facut Poucet asta? 88 c&peaunul a vrut si manance baietii, el a simtit iele si a mers in cealalt4 camera. Acolo nu a mai fit nici o coroana pe capete si si-a mancat fetele. ineata, cei sapte biiieti au reusit sii iasi din castel. > il Poucet i-a dus departe de capcaun, cale de sapte she. Astfel, ei si-au regisit repede pirintii. instircinat de i vecini s& duc rapid scrisori importante, cul Poucet s-a imbogatit repede. Multumit lui, hniniia este, in sfarsit, fericita. eI Botezul Domnului $ A trecut mult timp de atunci; fntr-o tara indepartati, numita Palestina, trei regi-magi mergeau urméarind Steaua Pastorului. Li se spusese ci s-a ntiscut un rege al evreilor si voiau sa-i ofere daruri la nastere: mir, taméie si aur. Steaua s-a oprit deasupra unei case umile. - Copilul trebuie sa fie aici! a declarat magul Balthazar. - Aici? Dar... 655 - Pai, Asta este un grajd! s-a mirat Melchior. - Sa intram, a hotrat Gaspar. Acolo, intre un bou si un magar, ei au vazut copilul pe care fl c&utau. Iosif si Maria s-au mirat si vada niste oaspeti atat de bogati. - Fiul vostru este Mesia! le-a explicat Melchior. El este Mantuitorul poporului lui Israel. El este regele nostru... Si cei trei magi au ingenuncheat in fata leagnului lui lisus. ~ Azi e zi de sarbatoare! a declarat Gaspar. Aceasta sarbitoare se numeste Botezul Domnului. Atentie, % nu deranjati Pentru a scapa de iarna cea aspra, multe mamifere se ascund si dorm. Poti si le gisesti | in hambar sau in pod, intr-un loc uscat. Ariciului ii plag mult sa se faci ghem si si doarma in paie. Ai zice ci ¢ mort, dar de fapt el hiberneaz4! Nimic n-o sa-l trezease pana la primavara. Nu-i e nici sete, nici foame. Ce sansa, sa te poti odihni atat! Bs. Jssul doarme toata iamna. Cand s-a saturat de miere, el se ascunde fntr-un barlog. a lui gi la stratul de grasime de sub piele, nu risca sa raceasca! aina nu hiberneazi, dar este atat de cocheta! “era. ca este bruni, dar iarna igi pune cea mai ‘4 haind de bland alba. Numai varful ai rlimane negru. Asa, ea se poate confunda mai bine cu culoarea zapezii. O idee nefericita 9 Mathieu este un baietel ingenios, caruia nu-i place si se oboseasca. Ca sa-si fac viata usoard, ar face orice rau. La plimbare, el este primul care giseste o scurt&tura sau 0 idee ca si nu mai mearga atét. De pilda, azi, ca si-si plimbe surioara fara sa traga el de sanie, a legat o sfoara lunga de zgarda lui Mowgli, cainele vecinului. Sarah este incantata. 10. Pentru ca Mowgli s4 stea cuminte, Mathieu a trebuit sa-i dea sa guste din pachetelul de mancare pe care i l-a dat lui mama, dimineata. - inainte, acum! ii spune el marelui cine, care incepe sa alerge repede pe carare. Totul e foarte bine, ct timp merg in linie dreapti. Dar la prima cotitura, dezastru! Sfoara se rupe si cei doi copii se trezesc in zpada. Nici o sansa pentru Mathieu: el va trebui sd o traga pe Sarah pnd acasa, in locul lui Mowgli! Freddy 11 cel cu inima buna Freddy implineste astiizi unsprezece ani. Parintii lui i-au dat bani ca sa-si cumpere un walkman si 0 case cu cAntaretul lui preferat. El ajunge in fata magazinului cu zambetul pe buze. - Salut, Freddy! se aude o voce subfirica in spatele 1 Prietenul nostru se intoarce si-l vede pe Manuel, colegul lui de clasa. - E ziua mea, ii spune Freddy, ariiténdu-i bani. Am si-mi cumpar un walkman si... Ss am facut alaltaieri doisprezece ani si nu am met nici un cadou. Freddy ii sare inima din piept. Se uita la colegul i nu stie ce sd spuni... ‘Becd vrei, impartim cadoul meu! Cu banii acestia, si cumparaim doua perechi de ghete de t. Ce zici? freddy, esti un prieten adevarat! suréde Manuel. ce vor spune piirintii tai? ul si doamna Leroi vor aprecia fapta buna a lor si vor fi mndri de el. Calul din ciorap Jarna e att de plicut cand este zapada. Pierre si Laura au profitat de z4pada. S-au dat cu saniuta gi cu patinele, au &% construit un om de zipada imens si un tobogan de gheata. Dar azi e frig si nu e zipada! Pierre si Laura au decis s& inventeze jocuri amuzante. Urmeaza sfaturile lor... Stiai c& niste ciorapi vechi de land su niste m&nusi vechi pot s& te ajute sA faci lucruri minunate? Uitte repede daca ai vreo soset pe care nu o mai folosesti... Ass ..umple-o cu bucati de carpi sau de vata, pana cand se tine drept. Apoi impinge pana la calc4i 0 coada de perie si fa un nod in jurul clcdiului, pe care il prinzi de ciorap. Nu {i se pare ca este un cap de cal pe care poti si galopezi? Mai ramane, desigur, de gisit putin& sfoara sau lana pentru un frau, si de cusut doi ochi din nasturi sau din fetru. Cu acelasi material, se pot fabrica si niste marionete. incearci! Tarna, protejeaza 15 & pasarile Tarna, pasarile sufera mult de frig. Ele nu mai au nimic de mancat si apa este inghetata Cum putem si le ajutim? Daca le-ai face o sala de mese? Ia o sticla de plastic, unge-o cu clei si rostogoleste-o prin scoarti de copac sau prin cetina Umple-o cu graunte si agat-o de o creanga, cu gatul jos. Sub gura sticlei, pune o placd mica de lemn. & & Vei vedea, pasirelele nu vor intérzia s& se trezeascd la viata. Dar ele nu manancé orice. ji sunt nebuni dupa graunte, dar nu le place deloc ina; vrabiile prefer de departe miez de paine. Pofi si le dai de baut, dar atentie la gheata. ca apa si nu inghete, toarna intr-o farfurioara cSieva picdturi de ulei. Poti s& le faci si un cuib. Un ghiveci de flori e de ajuns! Mareste gaura din fundul ghiveciului si agata-1 de un copac, dar nu prea aproape de casa, CAteva urme! intr-o frumoas% dupi-amiazi cu zipada, Jean-Pierre si Frangoise pleaci in padure. Ei merg pe urmele lisate de animale in zpada moale. - Tat, aici, pe aici a trecut un iepure de camp si pe aici, unul de padure, strigd _ Francoise. Jean-Pierre remarca prezenta pasarilor: - Aceste triunghiuri mici sunt urmele lasate de ratele cu degetele unite. lar pe aici a sarit o mierl4; uite, aceste mici urme egale. ww 1 8 Pe intuneric! & - Ura! 0 razii de soare! Marion este incantati. De mult n-a mai iesit raul asta de Soare, nici nasul nu si I-a aratat. Dar Marion este foarte distrata. Incdntati de vremea frumoasé, ea a ieg in gradina fara palton. Nu este bine in anotimpul acesta. Iat-o, chiar pleaca la plimbare, pana in padure| - Cucu, Baron! il striga ea pe cdinele doamnei Viroux} - Vii cu mine? CAinele a facut atita tariboi la trecered ei, incat nu a rezistat ispitei de a merge cu ea. Baron este un foarte bun tovariis de plimbare. El are intuitie si asta este bine, pentru ca Marion nu are deloc simful orientarii. Crezi ci Marion se va ritici? in pidure, unde se duce Marion, este un traseu unde poti sa te plimbi, pentru sdnatatea ta, si si faci tot felul de exercitii de & gimnastica. Lui Marion fi place foarte mult. Entuziastii, ea merge mai departe, fara sd-i pese de timpul care trece si de casa care e tot mai departe. La ultimul exercifiu, ea isi di seama ci s-a intunecat. - Acum, cum o sd ma mai intorc acasi? Din fericire, e si Baron cu ea. Fara el, Marion nu ar fi @isit niciodat drumul inapoi spre casi. ~~ = 1 <3 Unzambetefrumos Batra Frangoise merge cu pasi mici. La nouazeci de ani, e firesc. in cartier i se spune Tar cand zémbeste, pometii obrajilor i se ridica si abia i se vad ochii. Dimineata asta, Zmeurica se s a intoarce de la piat& cu un cos de rachita intr-o @ = mana si cu o umbreld in cealalta. - Ce vreme! se gandeste batrana doamna. el sar pe trotuar portocale. ada lui Jojo tocmai trecea pe trotuarul celalalt si tinerii au izbucnit in ras vazénd rile batranei doamne. Ce crezi ci a facut Jojo? i-a sigetat cu privirea, a traversat strada si a prins ‘la. Apoi a strans portocalele si le-a pus inapoi in sesul Frangoisei. Maltumesc, micutule! spune ea. Ge plicere, doamna. ‘Tata lumea imi spune Zmeurica, stiai? gi ea, zambind. ge se altura prietenilor lui de pe celalalt & & ar. René il intreaba: ‘Te-a platit batrana? Malt mai mult decat crezi... ‘©&, il intreabi Marco. -“ii-a zambit, pur si simplu. Minouche, mica doamni-pitigoi, isi pune fularul si palaria ca si mearga s caute ceva de mancat. Mare pacat! Brusc izbucneste 0 furtundi de zApada. - Ce ma fac? murmura ea, clintanind din cioc. ~ Vezi ferma asta? ii spune mesteacinul. Intra in hambar, © si-ti fie mai cald. ~ Dar tu ce te faci? ~ Eu sunt obisnuit, raspunde copacul. Gribeste-te, altfel ingheti! Minouche intra in hambar, unde cAteva pisarele ciugulesc din troaca porcului. ~ Hai si tu, ii spune una dintre pasdrele. Salami, porcul, imparte cu placere mdncarea cu ele, Multumita lui, iamna asta o s4 mancim bin 2 3 & Portocalele La noi, este iarna; dar, de cealalti parte a Pimantului, e anotimpul portocalelor. Ce se poate face cu portocalele? Mai intai, o mica experienta. $tii cd o gimilie de ac, pusa la opt metri de o portocala, este, daca pastrezi proportiile, la fel cu Pamantul fat de Soare? Frumoasa forma rotunda a portocalelor ne sugereaz ci le putem utiliza ca mingi, pentru jonglerii, de pildi. Daci mindnci portocalele, taie-le cu grija exact in doua ; scoate coaja usurel. Cu ele, vei face niste lampioane pe cinste. Cateva picaturi de ulei in portocala golita vor fi combustibilul. lar tija din miezul portocalei va fi fitilul! & & Pentru mancaciosi, existd o retet’ delicioasa de acadele cu portocale. iti trebuie 12 betisoare, folie de aluminiu, 15 lingurite de zahar pudra si sucul unei ‘pertocale. Mai intai, se pregatesc betisoarele, pundndu-le pe ‘Ga de aluminiu pe care am uns-o usor cu ulei. Apoi topim in sucul de portocala la foc mic: daci o picitura varsat&é ‘© api cristalizeaza in doua secunde, este terminat si nu mai ramane decat sa versi putin sirop pe betisoare. PX : 2 5 aa si 26 {fn gridina sunt cel putin 15 centimetri de zipadi! Mulfumita aerului pe care fl prinde sub ea, ziipada este un foarte bun izolator. Eschimosii 0 folosesc ca si se apere de frig si construiesc astfel iglu-uri. Dar multe animale traiesc si ele la adipostul zpezii. In pamént, sub zipad, multe insecte = hiberneaza. Ele nu ar putea trii pe acest ger, daci nu ar fi (Sfeeda groasi de deasupra lor. [Seu a inghetat, putem merge la patinaj! Gheata este apa intriti de frig. Indati ce se fac (> erade, apa se transforma in gheata. Gheata este dusmanul cel mai mare al naturii. [tet ce simt frigul, ratele incep si se joace prin api, sperdind c& vor impiedica gheata si feopere elesteul. Dar eforturile lor sunt zadarnice. Atunci cénd apa se acopera cu o gheati r ele sunt obligate s& se mute la rau, care ingheati mai greu. Lupul, capra si cei ® sapte iezi Sapte iezi frumusei traiau cu mama lor. Ea pleca adesea de acasa pentru a face cumparaturi. - $i mai ales nu uitati: nu deschideti usa nici unui necunoscut cat timp eu sunt plecata! fn imprejurimi se afla un lup mare. {ntr-o zi, lupul cel rau bate la poarta casei, pe cand doamna Capra era in oras. Ce vor face iezii? Ascultatori, iezii nu au vrut deschida usa. Atunci, lupul s: dus la cofetarie si a cumparat ‘cutie mare cu praline, apoi intors ca sa le dea iezilor. Ei au strigat: - Daca tu esti, mami, vrei s& ne ardti labuta ta alba? Lupul, inselat inca o data, a plecat. Dar i-a venit alta idee. S-a dus la morar si i-a cerut s4-i albeas¢ piciorul drept cu faina. Apoi s-a intors la casa iezilor, care, vazand laba alba, au crezut ca s-a intors mama lor si i-au deschis usa. Lupul s aruncat pe ei si i-a mancat. Cand a sosit acasi, doamna Capri a gisit casa vraiste. Iedul ce] mai mic, mezinul, a iesit din pendula in care se ascunsese gi i-a povestit tot. Ce vor hotari¢ au plecat imediat im cdutarea lupului cel rau, pe care Eau gisit dormind. -capra, care isi ‘edusese foarfecele cele mari, un ac mare si multa ata, eschis burta lupului = = scos cei sase iezi,

    Vous aimerez peut-être aussi