3.

Poluanti organici
În cantităţi mici este biodegradabil
3.3. Petrolul:
Surse de poluare: extractie, trasnport, deversari “accidentale”
Oxigen
h

Ecosistem marin
Înainte de accident

COV (24…48 ore)

Oxigen h
Pata de petrol

Dizolvare În primele 48 de ore

Ecosistem marin
Oxigen h
Pata de petrol

Ecosistem marin Dispersare

Emulsionare

După 48 de ore

Accidente ecologice majore

1978 naufragierea petrolierului Amoco Cadiz pe coastele Marii Britanii

1989 naufragierea tancului Prince William Sound în apropiere de Alasca

1999 naufragierea vasului Erika lângă coasta franceză

1979 explozia platformei IXTOC I în Golful Campeche

1992-1999 deversările masive din timpul celor opt ani de război între Iran şi Irak

2000, 2002, deversari masive ale conducetlor de extractie in Războiul din Golf.

TOP 10 Cele mai costisitoare accidente din istorie

10. Titanic – 150 milioane dolari

9. Autotren versus pod – 358 milioane dolari
8. Coliziunea feroviara a companiei Metrolink – 500 milioane dolari
7. Bombardierul B-2 – 1.4 miliarde dolari
6. Exxon Valdez – 2.5 miliarde dolari
5. Platforma petroliera Piper Alpha – 3.4 miliarde dolari
4. Explozia navei spatiale Challenger – 5.5 miliarde dolari
3. Scurgerile de petrol de pe Prestige – 12 miliarde dolari
2. Nava spatiala Columbia – 13 miliarde dolari
1. Cernobil – 200 miliarde dolari

3. Scurgerile de petrol de pe Prestige – 12 miliarde dolari

Pe 13 noiembrie 2002, barja de petrol Prestige transporta 77.000 tone de petrol in

apropiere de Galicia, Spania, cand  unul dintre cele 12 rezervoare de la bordul sau s-a
aprins, in timpul unei furtuni. Temandu-se ca nava s-ar putea scufunda, capitanul a
solicitat ajutorul echipei de salvare a pazei de coasta spaniole, asteptandu-se ca aceasta sa
adaposteasca vasul in port. In ciua eforturilor capitanului, presiunile autoritatilor locale l-
au fortat pe acesta sa indeparteze Prestige de coasta. A incercat apoi sa obtina ajutorul
autoritatilor franceze si portugheze, dar si acestea au ordonat indepartarea vasului de
tarmurile lor. In cele din urma, furtuna a rupt barja in doua, ducand la deversarea a peste
70 milioane litri de petrol in mare. Operatiunile de curatare s-au ridicat la valoarea de 12
miliarde de dolari.

Dupa ce petrolierul Prestige s-a despicat in doua

Cel mai mare dezastru ecologic din lume

ameninta nord-vestul Spaniei

Operatiuni disperate de salvare sunt in curs, in incercarea de a se evita cel mai mare
dezastru ecologic din lume dupa ce, ieri dimineata, petrolierul Prestige s-a scindat in
doua, la 253 kilometri in largul coastelor Galiciei (nord-vestul Spaniei), dupa cum a
anuntat Delegatia guvernului central al acestei provincii. Vasul era tras in larg de un
remorcher chinez, De Da, inchiriat de o companie olandeza de salvare. Cele cinci
remorchere pozitionate in jurul sau pregatite pentru o asemenea situatie urmeaza sa
tracteze resturile vasului desi, potrivit televiziunii publice spaniole, sarcina este
complicata din cauza timpului nefavorabil. O alta problema majora este gasirea unui port,
avand in vedere ca autoritatile spaniole, franceze si portugheze refuza sa primeasca epava
de teama poluarii. Doua fregate, una spaniola, alta portugheza, supravegheaza manevrele.
"Vascos, greu de pompat": titeiul scurs de la bordul petrolierului Prestige, la fel ca in
cazul unui alt mare dezastru ecologic in care a fost implicat petrolierul Erika, in 1999, in
largul Bretaniei, va fi dificil de tratat cu atat mai mult cu cat cantitatile sunt "de doua ori
si jumatate mai mari" decat atunci, afirma Michel Girin, director al Centrului francez
specializat in mareea neagra (CEDRE). "Pentru noi este o reeditare a dezastrului din
1999", constata directorul CEDRE: acelasi vas vechi, construit in 1976, prost intretinut,
trecerea printr-o zona dificila si transportarea unui produs similar. "Lupta impotriva
mareei negre va fi lunga si dificila", conchide Michel Girin.
In rezervoarele petrolierului se afla 77.000 de tone de titei deosebit de vascos, comparativ
cu cele 20.000 de tone deversate in decembrie 1999 de Erika. Intre 4 si 8.000 de tone au
invadat, deja, plajele Galiciei, fiind nevoie sa fie curatate "la fel ca in cazul Erika, cu
galeata si chiar cu mainile". Eric Vindimian, director pentru accidente industriale si
riscuri la adresa mediului (INERIS), recomanda voluntarilor sa fie foarte prudenti. "Ei
trebuie sa poarte obligatoriu manusi cand manipuleaza aceste hidrocarburi cancerigene",
a avertizat el. In viziunea sa, cosmarul a devenit realitate, in urma scindarii vasului mari
cantitati de petrol scapand din rezervoare ceea ce echivaleaza cu "doua dezastre si
jumatate" de tip Erika. Expertii estimeaza, totodata, ca aceasta catastrofa ecologica este
de doua ori mai mare si decat cea produsa in 1989, cand Exxon Valdez a poluat Alaska.
Acesta a fost considerat pana in prezent cel mai grav dezastru ecologic produs vreodata
pe glob. Cheltuielile s-au ridicat la 2,1 miliarde de dolari, iar unele plaje din Alaska sunt
inca poluate. La operatiunile de curatare au luat parte 10.000 de lucratori, 1.000 de
ambarcatiuni si 100 de avioane si elicoptere. Sute de mii de pasari de mare, vulturi
plesuvi si alte specii rare, precum si 22 de balene au pierit din cauza poluarii.
Intre autoritatile spaniole si portugheze a izbucnit o cearta pe tema responsabilitatii
asupra vasului si dezbateri aprinse daca acesta nu trebuia scufundat, incendiat sau cargoul
pompat intr-un alt petrolier.
Pescuitul a fost interzis pe termen nedefinit de-a lungul coastelor Galiciei. Mareea neagra
a lovit unul dintre cele mai sensibile ecosisteme maritime de pe coasta Spaniei, afectand
mamifere, ca delfini, precum si pasari, peste, crustacei si unul dintre cele mai bogate
recifuri de corali din Europa. Linia de coasta dintre Cape Finisterre si La Coruna,
cunoscuta si sub denumirea "Coasta mortii", din cauza nenumaratelor epave, adaposteste
una dintre cele mai mari si rare populatii de pasari de mare, cum sunt cormoranii. Peste
90 de specii de peste, inclusiv 11 specii de rechini traiesc in regiune alaturi de mai multe
specii de delfini. Regiunea este foarte bogata si in crustacee, deosebit de importanti
pentru economia locala. Scoici, crabi, stridii si caracatite, toate sunt amenintate cu
pieirea.
Zeci de tari europene s-au oferit sa ajute la recuperarea petrolului scurs din rezervoarele
petrolierului Prestige, raspunzand astfel cererii Spaniei, transmisa de Comisia Europeana.
"Un mare numar de state membre ale UE au pus la dispozitie nave si echipamente. Un
vas francez se afla deja la fata locului, un altul olandez va sosi in scurt timp", a afirmat
purtatoarea de cuvant a CE, Margot Wallstroem. Ea a mai declarat ca atat Comisia, cat si
autoritatile spaniole si populatia civila sunt deosebit de ingrijorate de dezastrul ecologic
produs pe coastele Galiciei si incearca sa-i limiteze amploarea.

Catastrofe majore produse de maree negre

- Amoco Cadiz: 16 martie 1978, naufragiul petrolierului liberian provoaca deversarea a

230.000 de tone de petrol, poluand 320 de km de coasta in nord-vestul Frantei;
- Golful Mexic: 3 iunie 1979, scurgerea unui milion de tone de petrol in Golful Mexic,
dupa explozia unei platforme petroliere Ixtox Uno, provoaca o imensa maree neagra si un
dezastru ecologic;
- Exxon Valdez: 24 martie 1989, petrolierul american esuat in stramtoarea Prince
William din Alaska soldat cu deversarea a 45.000 de tone de petrol care au poluat 1.700
km de coaste in sudul peninsulei Alaska;
- Maree neagra in golful Persic: ianuarie 1991, un milion de tone de petrol se scurg din
rezervoarele petrolierelor aflate in rada. 560 de km de coasta poluati;
- Aegean Sea: 3 decembrie 1992, petrolierul grec s-a sfaramat in doua dupa ce s-a lovit
de o stanca la intrarea in portul spaniol La Coruna, antrenand scurgerea a 70.000 de tone
de petrol care au poluat 200 de km de coasta in Galicia;
- Sea Empress: 16 februarie 1996, petrolierul liberian naufragiaza pe coasta de sud a Tarii
Galilor. 147.000 de tone de petrol invadeaza plajele provocand distrugerea mediului si
moartea a zeci de mii de pasari;- Erika: 12 decembrie 1999, petrolierul se desface in doua
inainte de a se scufunda in largul Penmarc (nord-vestul Frantei), 20.000 de tone de petrol
poluand 400 de km din litoralul francez.
Petrolierul liberian Prestige s-a scufundat ieri in largul coastei spaniole a Galiciei, a
declarat vicepresedintele guvernului spaniol Mariano Rajoy. Epava "se afla in acest
moment in apele internationale", a mai spus el, "si este pe cale sa se scufunde la circa 270
de km. de coasta in dreptul portului Vigo”. In acel loc, oceanul are "o adancime de 3.500
de metri". Rajoy care a vizitat, ieri dimineata, zonele sinistrate de pe litoralul galician, a
indicat ca prova petrolierului, scindata in doua, se afla inca la suprafata apei. El a dat
asigurari ca nu s-au inregistrat scurgeri suplimentare de petrol, cu exceptia celor produse
in momentul ruperii petrolierului. Cea de-a doua scurgere evaluata la 6.000 de tone se
adauga celor 4.000 de tone deversate, incepand de miercurea trecuta, de Prestige.

Poluarea cu petrol a oceanelor a atins proportii critice şi frecventa şi scara manifestarilor

a crescut rapid. În prezent hidrocarburile reprezinta întradevar principalii agenti poluanti
ai marilor. Fiind rezistente la actiunea bacteriilor, persista timp îndelungat în regiunile
infectate, formând o pelicula superficiala (întrucât au densitatea mai mica decât a apei)
care împiedica difuzarea oxigenului în apa. Asimilatia clorofiliana şi respiratia
organismelor sunt împiedicate.
Ca urmare se îngreuneaza fotosinteza fitoplanctonului, care produce circa 70% din
oxigenul atmosferic. Aliment de baza al vietii marine, algele şi planctonul înceteaza sa
prolifereze. Compuşii fenolici şi aromatici au actiune toxica asupra vietuitoarelor
acvatice.
Hidrocarburile cancerigene (3-4 benzopiren), concentrate în organismul animalelor
acvatice comestibile, ajung în alimentatia omului. Aşadar poluarea cu petrol da o lovitura
puternica nu numai echilibrului marin, ci şi sanatatii omului.
Setea crescânda de petrol determina o larga toleranta fata de poluarea produsa de
prelucrarea şi consumul lui, ea nu va constitui în urmatoarele decenii un argument în
favoarea limitarii consumului, iar eforturile nu vor stavili tendinta de creştere a poluarii.
Poluarea determinata de extractie şi transport vizeaza în deosebi mediul marin.
Poluarea cu petrol afecteaza în mod deosebit specii ca pasarile mari si mamiferele
acvatice, care traiesc la suprafata apei. Petrolul deversat contine hidrocarburi, care sunt
substante poluante ce afecteaza si pe termen lung comunitatile marine. Unele studii au
demonstrat faptul ca, în timp, mor mai multe animale si pasari decât în momentul în care
se produc catastrofele ecologice, provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate.
Cercetatorii spanioli au efectuat teste biochimice asupra pescarusilor care traiesc pe
malurile din Galicia, care au fost expuse deversarii de petrol în anul 2002, când a
naufragiat nava “Prestige”. Ei au masurat 16 concentratii de hidrocarburi din tesuturile
pasarilor, pe care le-au comparat ulterior cu rezultatele testelor care au fost efectuate pe
colonii de pescarusi care nu au fost supusi dezastrului. La 17 luni dupa accidentul
ecologic, au fost obtinute rezultate îngrijoratoare. Testele biochimice au relevat leziuni
ale organelor interne vitale, rinichi si ficat, în rândul pasarilor adulte. Puii au fost afectati
într-o mai mica masura, efectele grave survenite în rândul adultilor fiind justificate prin
faptul ca acestia au fost expusi contaminarii o perioada mai lunga dupa deversare. Asupra
alimentatiei nu a fost sesizat niciun efect, principalele consecinte ale infestarii cu petrol
facându-se simtite prin disfunctiile organelor vitale ale pasarilor. Hidrocarburile pot
afecta însa în întregime componenta lanturilor trofice. Oamenii de stiinta sustin ca,
deocamdata, exista prea putine cercetari asupra expunerii mediului înconjurator la
poluarea cu petrol. O cunoastere mai buna a impactului pe termen lung a deversarilor de
petrol poate aduce un avantaj major în gestionarea si combaterea efectelor asupra
mediului si vietii marine.

Ecosistemele marine, poluate dublu

Pentru a curata apele de petrolul deversat în urma accidentelor, prima masura care poate
fi luata este izolarea zonei cu ajutorul ambarcatiunilor de salvare. Daca pompele aflate pe
vas sunt în stare de functionare si exista rezervoare neavariate, petrolul poate fi recuperat
din apa prin pompare si restocat. Aceasta operatiune, daca nu este împiedicata de furtuna,
nu poate sterge definitiv urmele catastrofei.

De cele mai multe ori, specialistii apeleaza tot la substante chimice, denumite solventi,
care sunt împrastiate din elicopter pe suprafetele afectate. Acesti solventi sunt destinati
spalarii apelor, dar, la rândul lor, maresc efectele poluarii si nici nu pot fi împrastiati
uniform pe suprafetele afectate de deversarile accidentale de petrol. În consecinta,
ecosistemele marine sunt expuse, astfel, unei duble poluari. Un litru de petrol, odata ajuns
pe suprafata apei, formeaza o pata a carei marime poate atinge dimensiunile unei jumatati
dintr-un teren de fotbal. Grosimea acestor pete este variabila, în functie de cantitatea de
combustibil deversata.

Bacterii care înlatura petrolul deversat

O echipa de cercetatori de la Institutul de Cercetari Stiintifice din Spania a descoperit ca
anumite bacterii de pe coasta Galitiei sunt capabile sa elimine în mod natural petrolul
deversat în timpul naufragiilor. Expertii în domeniu au observat ca aceste vietuitoare
minuscule, aflate în ecosistemul marin, pot degrada în mod natural compusii petrolului.
Odata deversate în mare, hidrocarburile suporta diverse transformari, printre care cea mai
importanta este biodegradarea. Cu toate ca numerosi compusi ai petrolului sunt în mare
parte biodegradabili, exista totusi elemente chimice, ce intra în componenta acestui
combustibil, care sunt dificil de eliminat.