MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 6 big'6 1.2015 Tabelul B.1.2 Determinarea rezistenjei medii la compresiune a betonului, echivalent& pe cuburi de 150 mm Numir] fw] Tapert | coef | coef] coef | coef | eve! | J, ~] Juana caroti | (Nimm?) | md | 0 | at | se* | se* | ng” | ovimm) | (V/mm) T r Tt | hot [190] Tne 7,00| 096s z TEs Tas} 1.05 [100] 7,06 |7,00~[ 056] 20.0 5 BO a a TES 119 [1.87 _[71,00-| 1.06 | “i,00~ | “096 | 30.0 3 19 Ts] 03 [1o0| 108 [1,00 [0.98 [ 305 350 116 | _105_[ 1.00.06 [1.00] 098] 28s 225 7 20 1 [ 1,08 [1,00] 06 | “i.00~-| 098 | 33.0 z BS] 130] 107] 1.00-[ 1.06] 100] 096 3 ars Te] 108 [ 100.061.0005 1 i A OC Tr 20 Tis_| 10s] 100] 106] 1.00] 096 TZ B|S|T] 108 [1.00] 096 Prelucrarea rezultatelor se efectueaz conform pet.8.1.3.3 fon = 18,5 Nimm?, rezistenta minima (Tabelul B.1.2) Sacizic= 22,5 Nimm’, rezistenta medie (Tabelul B.1.2) 21N/mm® rezistenfa caracteristicd in-situ minima pentru clasa C 20/25 (Tabelul 6.1) Fisicenh Sisis = Fmt 4 = 18,5 +4 = 22,5 Némm? 22,5 -5=17,5N/mm* Leis Sontnys CONCLUZIE: Valoarea minima a lui fixe este 17,5 Némm*, inferioari valotti fixicas = 21N/mm* (rezistenja caracteristica in-situ minima pentru clasa C 20/25), deci betonul nu a realizat clasa de beton prescrisa. B.2 Aplicarea metodelor pentru evaluarea rezistentei 1a compresiune a betonului prin inceredri pe carote (8.1.3.3) si/sau prin utilizarea unei relafii determinate plecand de la un numir limitat de carote si o curb de bazii (8.2.3) Evaluarea rezistenjei betonului este efectuati pe baza rezultatelor obtinute prin incercarea la compresiune a carotelor si a masuririlor nedistructive indirecte prin metoda ultrasonica, avand la dispozitie 10 perechi de rezultate, prezentate in tabelul B.2.1: Tabelul B.2.1. Rezultate individuale obtinute prin aplicarea metodelor nedistructive si distructive Punetul de 1 2 3 4] 5 6 7} 8 | 9 | 10 mésurare fy? 21; E c S 0 | 26,0 -f .f a avinm | 2/4] 19.9 | 178 | 19.5 | 184 | 19.0 | 260 | 18,6 | 19,6 | 180 wickmys) | 4,099 | 4,076 | 4,002 | 4.120 | 4,087 | 4.149 | 4.423 [ 4.051 [4,117 | 4,012 6364 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 bis/6.1.2015 “NOTA - in acest caz valorile reistentelor nu s-au rotunjit la cea mai apropiata valoare de 0.5 MPa deorece acesterezultate -au uilizat si pentru aplicarea metodel indirect, Evaluarea rezistenfei caracteristice @ betonului pe baza rezultatelor obfinute la incercarea la compresiune a carotelor se face conform abordarii B (pct. 8.1.3.3), deoarece numarul de carote este cuprins intre 3 si 14 - Valoarea medie a rezultatelor, foaiy,ie = 19,7 N/mm? - Valoarea cea mai mic’, fis mn = 17,8 N/mm? - Valoarea coeficientului k, pentru 10 incercari, k= 5. Se considera cea mai mica valoare dintre: Srnttoyix = 19,7 = 8 = 14,7 Nim” si 1,8 Nima? Sisnin ® A= TB 4 Rezistenta caracteristicd a betonului din lucrare este fix = 14,7 Némm. Deoarece carotele incercate se inscriu in condifia de echivalare a rezistenjei cu cea objinuta pe cuburi cu Jatura de 150 mm, rezulta a rezistenja caracteristica a betonului din lucrare corespunde clasei de rezistenté C12/15 pentru care farixcus = 13 Nimm’, conform tabelului 6.1 Trasarea curbei care exprimé relatia intre datele m&surate prin metoda ultrasonicd, indireetd, si rezistenfe, se face conform cazului 2 (pet. 8.2.3), deoarece numérul de puncte in au efectuat perechi de determiniri este cuprinsd intre 9 si 18, astfel: care s + se caleuleaz valorile f pentru curba de baz, pentru vitezele misurate, cu relatia fe= 62,5 v -497,5 v +990; - se calculeaza diferentele 5f: = fe ~f pentru fiecare punct de misurare; - se calculeaza abaterea medie patratica, s,, pentru vitezele masurate; + se calculeazi valoarea medie, Sfm a diferentelor 5; - se calculeaza valoarea 4f,, cu care se deplaseazi curba de baz’, cu relafia Af= fon ~ k's; in care coeficientul ky este dependent de numirul de rezultate; - se traseaz8 curba care reprezinta relatia intre vitezele misurate si rezistenfele betonului, prin deplasarea curbei de baz cu Af. Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabclul B.2.2 si reprezentate grafic tn figura B21 Cu ajutorul curbei care indicd relatia intre vitezele masurate gi rezistentele betonului se poate evalua rezistenta betonului din Iucrare in functie de valorile misurate ale vitezelor ultrasunetelor. Conditia de aplicare este ca vitezele masurate si nu se situeze in afara intervalului in care s-au incadrat valorile vitezelor utilizate pentru trasarea curbei (20,05 ponibile mai knvs), Evaluarea rezistenjei caracteristice nu se poate efectua decdt daci sunt mult de 15 rezultate.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 6 bis/6..2075 Tabelul B.2.2 Determinarea valorii % Si fo H Nr. punet {km/s} [N/mm?} [N/mm] [N/mm*} T 4,099 24 08 206 a 4,076 19,0 0,6 18.4 2 4,002 17,8 0,0 17,8 4 4,120 19,5 1,2 18,3 3 4087 18,4 OF 177 6 4149 19,0 TS 17,2 7 4,423 26,0 12,3 13,7 8 4,051 18,6, 03 18,3 & 4117 19,6 1,2 18,4 10 4012 780 0} 18,0 kj = 1,62 (pentru 10 rezultate); s, = 0,118; Sfow = 17,8 N/mm’; fe 17,8 — 1,62 x 0,118 = 17,6 Nimm? cused ese cupavansiatss Figura B.2.1 - Curba care indic& relatia intre vitezele masurate i rezistenfele betonului, obfinutd prin deplasarea curbei de baza cu Af: CONCLUZIE: Metoda incercarii carotelor ofera cele mai precise informatii despre rezistenta betonului din lucrare. Fiind o metodi distructiva si destul de laborioas’ nu poate fi aplicata in toate cazurile. Metoda poate fi utilizati ca metod’ independent’ sau in combinalie cu metodele indirecte pentru evaluarea rezisten{ei betonului din constructii existente. 6566 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 biS/6.1.2015 B.3, Metoda nedistructiv combinati Evaluarea recistengei a compresiune a betonului din elementele structurii de rezistenti a unui imobil de locuinte, se dispune de cuburi prelevate la loc turnare (8.4.10) Controtul calitayii betonului din 3 stépi din beton, de la parteru] unui imobil de locuinte situat intr-un mediu neagresiv chime, prin metoda nedistructiva combinata Date tehnice: - Beton de clasa: C 16/20; - Sectiume transversalA stalpi: 40 x 40 cm; = Compozitia betonului: + Tip ciment: CEMAL-AS 32,5 R; © Dozaj ciment: 275 Kg/m*; © Agregat: cuarfos de rau; © Granulozitate: 0.....31,5 mm; © Fractiunea find (0-1) mm: 23,9 %; ~ Varsta betonului: 90 de zile = Corpuri de proba: 3 cuburi cu laturl de 150 mm, prelevate la loc tumare, Descriere incercare Stalpii au fost incercafi pe doua direct, in 3 secjiuni si in 4 puncte pe sectiune, eéte 2 punete pe fiecare directie de incercare. incercarile pentru componenta ultrasonicd a metodei combinate au fost executate prin tehnica transmisiei directe. Incercdrile pentru componenta de duritate superficiald (sclerometrul) a metodei combinate au fost executate intr-o singura secfiune a cate minimum 9 masuratori. Prelucrarea rezultatelor Determinarea rezistentei betonului la compresiune se face cu ajutorul relafiei: Seat SereptCe Stabilirea valorii coeficientului C, se face in functie de valorile coeficientilor C/ si 20. Coeficientul de influenja teoretic de calcul C;“" se calculeaza cu relatia: “HH Coa Cax Cus Cox Cy ‘Valorile coeficientilor sunt prezentate in tabelul B.3.1, a se vedea tabelele (8.3...8.6).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA | Nr. 6 bis/6.1.2015 67 Tabelul B.3.] - Valorile coeficientilor de influenta Coeficient de influent Nr. Simbol ert, | Caracteristica determinat& al ala G|a|a T._[ Tip ciment 1WA-S-32,5.R c_| 100 2_| Dozaj eiment: 275 Kyi G 097 3_| Tip agregat: Cuarjos de rau G 7,00 4 [Dimensiune maxim agregat | TT 315mm, 5. | Fracjiune find agregats 23.9% |G, 1,06 6._| Varsta betonului: 90 ile S 7.00 7 | Coefieiennil de influent |, 1 teoretic de calcul Coeficientul de influent’ experimental C;" se determina pe baza incercdrilor nedistructive si distructive, pe corpuri de proba, cu ajutorul relatici J. coe = face eo: Rezultatele acestor incercari sunt prezentate in tabelul B.3.2, Tabelul B.3.2 - Rezultatele inceredrilor distructive si nedistructive pe corpuri de proba Nr Caracteristica Valori ert. determinati Simbol | UM. | Cubi | Cub? | Cubs | Meda | G* T Incereari nedistructive Pree y | Kms | 375 | 365 | 386 | 3,75 medie Tndive de recut N_ [a | 30 | 23 | 26 | 8 i eee ee fou | Na | 1495 | a3.as | 1490 | 1440 z Incereéri distructive Wi 2.1 | Rezistenja la compresiune | f°" 13.95 | 15,35 | 13,53 | 1427 | rom’ 22 | Coclicient de influent ea a o9s | 114 | a1 | 1,00 | 1,00 Cunoscdnd cele doud componente ale coeficientului de influenta final total C,, valoarea acestuia rezulti: cmc Sg, 015 1+ 1.03)/2 Ice oF caz in care se apreciaz& ca datele experimentale verified datele de caleul si nu sunt necesare coreeti. Deoarece Prelucrarea rezultatclor objinule este prezentata in Tabelul B3.388 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 bis/6.1.2015 Tabelul B.3.3 - Determinarea valorii rezistenjei efective Viera ultrasonieS Ke (km) ad. | med [tnd] med. | ined, med] ined sect._| ciem, indice de recut | feng ozistentaefetivd N Gr Sess Element (i) im? (ion) Sap ST Say SE T a T 3 + 7 7 z 7 3 a T 7 7 i 3 a T 7 + T 3 Tsar z T z 3 7 Interpretarea rezultatelor: conform pet. 8.4.14. Rezistenta betonului din lucrare este analizata in functie de: - Rezistenta la compresiune minima pe sectiune (f- ¢/min.= 19,9 N/mm’) ~ Rezistenja la compresiune medie pe elemente (f,,«/ae™ 23,5 N/mm’) - Abaterea standard a rezultatelor, s= 3.32. In conformitate cu 8.4.14 se alege aceasta abatere standard.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 6 bis(6..2015 69 Determinarea rezistentei caracteristice (cea mai mica valoare dintre): 8,6 Nimm* Seas = Jum.is ~ 1,48 x $= 23,5 - 1,48 x 3,32 Ses Samo + 4= 19,9 + 4 = 23,9 Nimm? Conform tabelului 6.1, fiisceum pentru clasa C16/20 este 17 Nimm’, deci betonul din stilpi corespunde acestei clase de beton. Observati: + In cazul in care se corea doterminarca cezistentei caracteristice a flecarui stalp in parte, trebuiau incorcate I$ pozitii pe fieeare elements + Rezultatele inferioare obtinute pe corpurile de proba indies o prelevare si/sau mentinere neadecvaté & acestora, fapt care a deterininat necesitatea incercdri elementelor in-situ prin metode nedistructive NOTA - Rezultatele se sotujesc la coa mai apropiatd valoure de 0,5 MPa, Evaluarea rezistengei la compresiune a betonului din grinzile strueturii de recistenfit a unui imobil de locuinge, se dispune pe carotele prelevate din lucrare (8.4.10) Controlul calitajii betonului din 3 grinzi din beton, a unui imobil de locuinfe prin ‘metoda nedistructiv combinata, Date tehnice: - Beton de elasa: C 16/20; - Dimensiuni grinda: - lajime 25 em; inalfime 40 em; ~lungime 460 em - Compozitia betonului: Tip ciment: CEM/IIA-S 32,5 R; = Dozaj ciment: 275 Kg/m’; = Agregat: cuarfos de riw; * Granulozitate: 0.....31,5 mm; © Fractiunea find (0-1 mm: 23,9 %; Maturitatea betonului: aprox. 5 ani Carote extrase din elemente ale structurii realizate cu aceeasi clasa de beton: 3 bucafi cu d=100 mm, care dupa prelucrare au avut h = 105 mm. Descriere incercare: Grinzile au fost incercate, in zona centrala in 5 secfiuni a cate 4 puncte pe fiecare sectiune incerearile prin metoda ultrasonici au fost efectuate prin tehnica transmisiei directe. Incercarile prin metoda de duritate au fost executate intro singura secfiune, a cfte minimum 9 masurdtori70 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 BiS/6.1.2015 Prelucrarea rezultatelor Determinarea rezistentei betonului la compresiune se face cu ajutorul relaiei fous Seress Gr Stabilirea valorii coeficientului C; se face in fuctie de valorile coeficientilor C°“ gi cr Coeficientul de influenga teoretic de calcul C“"" se caleuleaza cu relatia: CP 2 Gen Cox Car Cox G Valorile coeficientilor sunt prezentate in tabelul B.3.4 a se vedea tabelele (8.3...8.6). Tabelul B.3.4 - Valorile coeficiemtilor de influenya Ni | Caracteristica determinatl bol Coeficient de influent 7 ert. Gl] &l &| tla) o |G T_| Tip ciment: TA-S325R G_| 100 2._| Dozaj ciment: 275 Keim G 097 3._| Tip agregat: Cuarfos de riu & 1,00 4, | Dimensiune maxima agregat. | Cy 7,00 31,5mm, Fractiune find agrenat 23,9 % 1,06 G_| Maturitatca botonatu 5 ani c 030 Coeficientul de influenia G O58 teoretic Coeficientul de influenfa experimental C°* se determina pe baza incercarilor nedistructive si distructive, pe corpuri de proba, cu ajutorul relatiei cafes Sons. Rezultatele acestor incercari sunt prezentate in tabelul B.3.5, Tabelul B.3.5 - Rezultatele incercarilor distructive gi nedistructive pe corpuri de proba Nr Caracteristica Valori ert. determinata Simbot Carota | Carota2 [ Carota3 | Media | Go iz Incereiri nedistructive 11 | Viteza de propagare medic | Fz_[ Kmis] 3.81 35 375) 377 1.2 [Tndice de recul N [dv [30 29 3M 3 13 | Rezistenta la compresiune de referings fr | Si] 156 | 1480 | 17,55 | 15,98 z Incercari distructive ZI | Revistontala compresune |Z" ] N] Ini | 1822 ] TA7S ] 1670 mm? 22 | Cosficient de infuents oe T10 Ts [one [1.06 | 1.06 L_Lexperimentat lMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 6 bis/6.1.2015 n Cunoscnd cele dous componente ale coeficientului de influensa final total C,, valoarea acestuia rezulta: or 06 Deoarece M1 "I 106=0,93 _ 9 125 ro 1,06 crc] 10%S 'S 30 %, se poate adopta coeficientul final de transformare cu valoarea: 2x1,06 + 0,93)/3 =1,02 Prelucrarea rezultatelor objinute este prezentata in Tabelul B.3.6. Tabelul B.3.6 - Determinarea valorii rezistentei efective Vitera oo Andice de recut | fang ultrasonics a Bement | Sect. | Punet (av) (sim?) ma | ee ‘Grinds GT ‘Grinds GE T z 7 i z x + 7 2 z + i z a 7 z 4 T 4 T z 4 T 3 i T a + T zMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 6 bis/6.1.2015 Viters ultrasoniea Yi Indice de rece! | feng G fos a met | (Simm) Element orig (a) | tam) toa. | met | ina. | mea | Bee wed J me 376 20 OS 2 a i 3 406 ry 237 Grinds Interpretarea rezultatelor Interpretare in conformitate cu pet. 8.4.14. Rezistena betonului din lucrare este analizata in funcyie de: ~ Rezistenta la compresiune minima pe sectiune (f:¢»in.=17,6 N/mm?) - Rezistenja la compresiune medie pe elemente (fcfmes™ 19,9 N/mm?) - Abaterea standard a rezultatelor, = 1,58. in conformitate cu 8.4.14 se alege Determinarea rezistentei caracteristice (cea mai mica valoare dintre): Seuis = fanny is > 148 X 8 = 19,9 — 1,48 x 3 = 15,5 N/mm’ 1,6 Némm? Secis™ fomin + 4= 17,644 Conform tabelului 6.1, iscm pentru clasa C12/15 este 13 Nimm’, deci betonul din. grinzi corespunde acestei clasc de beton. Betonul din lucrare este sub clasa de rezistenti preserisa, Conform tabelului 6.1, /x.scu pentru clasa 16/20 este 17 N/mm’, deci betomul din lucrare este sub clasa de rezisten{i prescrisa. Pentru clasa de beton C12/15, fiasco =13 ‘N/mm’, deci betonul din lucrare corespunde acestei clase de beton. Observatie: In cazul in care se cerea determinarea rezistentei caracteristice a ficcarei grinzi in parte, rebuinu late in considerare rezstentele obfinute pentr fiecare pune. Rezistenta betonului din grinda G3 analizata se determina in functie de: Rezistenja la compresiune minima pentru fiecare punet ({yauo.=143 N mm) - Rezistena la compresiune medie pe grind& (ff.xjneu-= 21,3 Nimar’)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 6 bis/61.2015 B ~ Abaterea standard a rezultatelor, s= 1,87. In conformitate cu 8.4.14 se alege s=3. Determinarea rezistengei caracteristice’ ~ cea mai mica valoare dintre: fas = faenis - 148 X 8 =21,3-1,48x3 Seis =Sicmin + 4= 14,3 +4 = 18,3 Nim 16,9 Nimm* Conform tabelului 6.1, fesiscas pentru clasa C16/20 este 17 N/mm’, deci betonul din gtinda G3 corespunde acestei clase de beton NOTA - Reaulistele se rotunjesc la cea mai apropiath valoare de 0,5 MPa. iii, Evaluarea rezistentei la compresiune a betonului din unele clemente ale structurii de rezisten}4 (perefi structurali) a unei constructii industriale in condifii de mediu agresiv chimic (se dispune de earote preleyate din lucrare) (8.4.10) Date tehnice: ~ Beton de clasa: C 20/25: - Dimensiuni perete: - grosime 25 em; ~ inalime 360 em; ~ lungime 460 em. = Compozitia betonului + Tip ciment: CEM/IA-S 32,5 R = Dozaj ciment: 320 Kg/m'; = Agregat: Cuartos de rau; + Granulozitate: 0....31,5 mm; * Fractiunea fina (0-1) mm: 18 %; ~ Maturitatea betonului: aprox. 10 ani Carote extrase din unele elemente a structurii realizate cu aceeasi clasi de beton: 3 ducati cu d=100 mm care, dupa prelucrare, au avut h= 105 mm. Descriere incercare: Peretii au fost incercati, in 5 sectiuni a céte 4 puncte pe fiecare sectiune. incercdrile prin metoda ultrasonica au fost efectuate prin tehnica transmisiei directa. incercarile prin metoda de duritate au fost executate intr-o singura sectiune a cate minimum 9 masuratori Prelucrarea rezultatelor Determinarea rezistenjei betonului la compresiune se face cu ajutorul relatiei: Sot Sores Stabilirea valorii coeficientului C, se face in funcyie de valorile coeficientilor Gi si le Coeficientul de influent’ tearetic de calcul C;" se caleuleazi cu relatia: CY =Car Car Cur Cox Cy14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 6 DIS/6,2015 Valorile coeficientilor sunt prezentate in tabelul B.3.7, a se vedea, de asemenea, tabelele 8.3.8.6. Tabelul B.3.7 Valorile coeficientilor de influenga Coeficient de influent Nr. | Caracteristica determinata | Simbol |] G@ | G | G@ |G |G] G ert] Compozitia betonului 1. [Tip cient: WAS @25R c_[ io 2._] Dozaj ciment: 320 Keyar i 102 3,_| Tip agregat: Cuarfos de rau | Ce 100 4 | Dimensiune maxima agregat:| Ce 700 31,5mm 3} Fractiune find agregat: 18,0% | Gp 103 Maturiatea betonului 10am |G 030 Coeficiental de influenja fC, 1,00 teoretie Coeficientul de influenfi experimental C;** se determina pe baza incereérilor nedistructive si distructive, pe corpuri de proba, cu ajutorul relasie or = foe, Sung Rezultatele acestor incercari sunt prezentate in tabelul B.3.8. Tabelul B.3.8 Rezultatele obfinute experimental Nr Caracteristica Valori ert. determinata Simbol | U.M |Carotal | Carota2 | Carota3 | Media | GF? T__| fneerciiri nedistructive Tal | Viteza de propagare medie |__Vi 381 35 395 __| 377 T2 | Indice de recut W 30 2D 4 aI TS | Rezistenja Ta compresiune | fon 156) 1480 [| 1755 | 1598 de refering’ 2 | Incerciri distructive 21 | Rezistenjala compresione |" | N) | 1n14 | 1822 | 1473 | 16,70 mm 22 | Coelicientul de influent Tio 123 084 | 1,06 | 1,06 experimental Cunoscand cele douk componente ale coeficientului de influenfa final total C,, valoarea acestuia rezulta: Cr +¢ (1+1,06)/2 = 1,03 ler" -¢**MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 6 bis'6.1.2015 75 caz in care se apreciaza ca datele experimentale verifica datele de calcul si nu sunt necesare corecsii Prelucrarea rezultatelor obfinute este prezentata in Tabelul B.3.9, Tabelul B.3.9 Determinarea valorii rezistenfei efective ‘Vileaa Indieede reeud | Poncr | trasonien | mAieedereeal | fort Ser % 7 nm’ Hy (Ni es aay | a Biement | Sect med med. | med, sect sect. | clem, med. | ind. | mea. Pereie BT Be Ferete Dz Peveie DS76 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE}, PARTEA I, Nr. 6 bis/6.1.2015 Vier ang | andicede reat | fam Blement | Sect. | Punct _ y car oa (aw (vmm') ind. | med, G Sus met | (mm) med med | med sect, seet._| elem, 330 330 co aa 3a 386 3a a7 375 BE 7a 370 a 366 NOTA Zone cu degradini reaultate din misurdtor:, cu valori ale vitezelor sub 3 an/s (*) sau viabile (**) co mu se fay in considerare in calcul Interpretarea rezultatelor Interpretare in conformitate cu pet. 8.4.14 Rezistenfa betonului din lucrare este analizatd in functie de: - Rezistenta la compresiune minima pe sectiune (f-.fmin-=16,4 Nim?) - Rezistenta la compresiune medie pe elemente (f, efmea= 21,5 N/mm”) - Abaterea standard a rezultatelor, s= 4,09. in conformitate cu 8.4.14 se alege s=4,09 Determinarea rezistenjei caracteristice: (cea mai mica valoare dintre) Sesin = Sounyic ~ 1.48 X 5 =21,5 — 1,48 x 4,09 = 15,4 Nim? fucis = figmin + 4= 16,4 + 4 = 20,4 Nim? Conform tabelului 6.1, fiascu = 21 N/mm? pentru clasa C20/25, deci betonul din Jucrare nu corespunde clasei de beton prescrise, betonul are clasa de rezistenta C12/15 (er.iccub =13 N/mm’), NOTA - Remultatele se rotunjose la cea mai apropiatdvaloare de 0,5 MPa, Observatie: in cazul in care se cerea determinarea rezistenjei caracteristice a fiecarui perete in parte, trebuiaw luste fn considerare rezistentele objinute pentru fiecare punet Rezistenta betonului din peretele D2 se determina in functie de: - Rezistenja la compresiune minima pentru fiecare punet (f ¢inu"16,5 Nim’) - Rezisten{a la compresiune medie pe perete (f:¢fmai™ 25,9 Nim - Abaterea standard a rezultatelor, s= 2,72. in conformitate cu 8.4.14 se alege s=3,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr 6 bist. 2018 n Determinarea rezistentei caracteristice (cea mai mic& valoare dintre): Setas = formas ~ 1,48 X $= 25,9 - 1,48. x3 = 21,5 Nim? Feris = fmm * 4= 16,5 + 4 = 20,5 Nimm? Conform tabelului 6.1, fase = 21 N/mm? pentru clasa C20/25, deci betonul din peretele D2 nu corespunde clasei de beton prescrise, betonul are clasa de rezistenfi C16/20 Craicens=17 Némmn’), NOTA - Rezultatele se ronunjese la cca mai apropiaté valoare de 0,5 MPs.78 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 6 biS/6.1.2015 Anexa C: COMENTARI $1 RECOMANDARI C1. Obiect si domeniu de aplicare C11, Metodele prezentate in acest normativ pot fi aplicate indiferent de tipul si destinatia constructici avand structura din beton armat monolitiprefabricat sau de etapele de realizare/fazele de intervenie in care se afl& aceasta, in cazul in care nu exist dispozitii contrare specificate de proiectant si/sau expert. C14. in prezentul normativ sunt prezentate principiile pentru stabilirea umor relatiiintre: ~ _Tezultatele testelor pe carote si rezistenta betonului; - rezultatele testelor indirecte si rezistenta obfinutd pe carote; ~ rezultatele testelor indirecte combinate (inclusiv in condijiile in care se dispune de carote sau pe corpuri de proba) si rezistena betonului CS, Planificarea investigatiilor privind evaluarea rezistenfet la compresiune a betonului 5.3, Selectarea programelor de incercare rezistenfei in-situ in cazul unor anumite metode de incercare, de exemplu, viteza ultrasunetelor sau duritiqii superficiale, extinderea incercarilor conduce la cresteri relativ reduse ale costurilor, dar in alte cazuri cum ar fi metoda extragerii si incerearii carotelor, costurile se pot majora substangial. Decizia privind numiral si tipurile de incercari trebuie s& se ia avand in vedere 0 evaluare a costurilor necesare obtinerii unui grad de incredere adecvat al rezultatelor incercirilor. C7, Metode de incercare pentru evaluarea rezistenfei la compresiune a betonului C7.1. Metoda carotelor C7.1.1.Consideratii generale Carotele pot fi utilizate gi la determinarea urmatoarelor caracteristici ale betonului: - _rezistenta la intindere prin despicare: ~ _rezistenfa la inghet-dezghet; - _ gradul de permeabilitate; - densitatea aparenta: - porozitatea, 7.1.2. Selectarea zonelor de extragere a carotelor Rezistenfa betonului intr-un element descreste c&tre partea superioari chiar gi pentru placi, si poate fi cu pind la 25 % mai mica in extremitatea superioara decat in miezul betonului. Betonul de rezistent& sefizutd este adesea concentrat la o distanfi de 300 mm sau de 20% de partea superioard a inaltimii elementului (se alege valoarea mai mica). 7.1.4. Marimea carotelor in cazul inceredrii intr-un singur boratoare pentru betoane Coeficientul de variatie a rezistentei obtinute pe carote pentru incercdri inte laborator este ds avand rezistenje intre 32 MPa si 48 MPa. in cazul in care se incearca dou’ probe extrase din . FespectinMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 6 bis/61.20°5 acelasi beton, valorile rezistenfelor individuale objimute nu diferd cu mai mult 9% fatd de rezistenfa medie in cazul incercarilor efectuate intr-un singur laborator, respectiv cu 13% in cazul in care rezultatele individuale s-au obtinut in cadrul unor incercari interlaboratoare. C7.1.6. Aparatura si tebnica de incercare. Determinarea rezistentei la compresiune Factorii principali care determina diferentele sunt: ~ degradarea unui strat de beton adiacent suprafejei laterale a carotei datoriti operatiei de carotare; ~ _ degradarea unui strat de beton adiacent suprafejelor de capat a caroiei, prin operatia de taicre transversala, sau neuniformitatea de transmitere a sarcinii la capetele rupte de pe fund cu pene sau leviere; ~ _ existenfa unui strat intermediar intre platancle presei si carota cu proprietaji diferite de cele ale betonuluis - existenja unei zvelteyi definite ca raport intre inaitimea carotei si diametrul, variabile si diferite de valoarea caracteristicd a rezistenfei cubului C7.2, Metoda ultrasunetelor Chi - Consideratii generale Cele mai importante proprietati ale betonului care influenteaza viteza ultrasunetelor sunt modulul de clasticitate si densitatea. Pentru beton aceste proprietii sunt influentate de tipul de agregate, de proportia si de proprietitile fizice ale acestora precum $i de proprictaile fizice ale pastei de ciment care este influentata de raportul initial apa ciment si de maturitate betonului, Rezistenta betonului este influentata mai mult de raportul apa/ ciment dec&t de tipul de agregate si de proprietatile pastei gi ale agregatelor. 7.2.2. Domeniu de aplicare Metoda ultrasunetelor mai poate fi utilizata pentru determinarea: ) proprietitilor elasto-dinamice ale betonului; b) defectelor din elemente sau structuris ©) modificdrilor stracturii betonului in timpul fntaririi sub actiunea agengilor chimici sau fizici agresivi, sau sub actiunea solicitarilor mecanic 4) omogenitatii betonului in Tucrare. C7.2.3, Selectarea zonelor de incereare si numarul de incercari La selectarea zonelor de incercare se apreciaza ca: = pentru controlul omogenitatii este suficienté o retea de puncte cu distanfa intre sectiuni de 50 cm, ~ pentru examenul defectoscopic este necesari o rejea principala, cu distanfa intre sectiuni de 30 em, posibilitaji de indesire suplimentara, prin refele secundare. C74. incercarea betonului prin metoda nedistructiva combinata C7.4.1 Considerafii generale Utilizarea metodei nedistructive combinate prezint& urmatoarele avantaje in raport cu alte metode nedistructive: = precizin determindrii rezistentei este de regula superioar® metodelor nedistructive simple; 7980 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 6 bisi6.1.2015 ~ nu obliga Ja cunoasterea maturititii betomului; = este mai putin influenjati de variatiile necontrolate ale dozajului si tipului de ciment sau ale granulozitatii agregatului decét metoda ultrasonicé. C7.4,3 Selectarea zonelor de incercare si numarul de incereari Daca incercdsile se efectueazd pe fafa tumata a clementelor, valorile rezistentelor Ja compresiune, determinate pe baza incercarilor nedistructive combinate, vor fi cu cca. 20% mai ici decat cele reale R.A. Monitorut Oficial Centrul pentru reletil cu pubticul CONFORM CU ORIGINALUL EDITOR: GUVERNUL ROMANIEI Menor Of” R.A, Sle Pare. 65, secon 4, Bucureg. CF RO427282, IAN: ROSSRNCBOOE20067 1120000" Banca Comercila Roman’ — S.A. — SueuresiaUnires” Bucur {#IBAN, ROT Inez uosoes}Goucns bre osm Corabtae Pubic Nuc pula Boles (sos rs pesos ins sage | SMtetssl sue Tol 021 318.81.29/180, x 021.318.5118, eal: markeingedramo,c, neret: ww monlonukical © ‘Arosa per publtate: Cert pentru reli cu pblicul Bucuresh, $08, Pencuri 4 Bat 404 00 70. fax 021 401 00.719 021404 09 72 “Tparul .Monsoral fia R.A ice P33, parler sector! 5 Partoa I, nr. 6 bie/6..20°5 contine 60 de pain rej 0 ISSN 1453-4495 Acest numar al Monitorului Oficial al Roméniei a fost tipérit in afara abonamentului.