MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 6 bis/6.|.2015 7.4.45, Atit masuritorile de vitezi de propagare in beton, cat gi cele de indice de recul pe beton, se corecteaza in raport cu rezullatele incercarilor de etalonare pe bare, nicovale sau alte dispozitive etalon. 7.4.4.6, Efectuarea de incerciri in afara intervalelor de temperatura indicate in pet. 7.2 si 7.3, impune corecfii de temperaturi pentru masuratorile nedistructive, in conformitate cu prevederile prezentului normativ. 7.4.4.7, La aplicarea metodei medistructive combinate vor fi respectate toate cerinfele referitoare la metodele simple, respectiv cele privind metoda ultrasunetelor si metoda duritii superficiale prezentate la pet. 7.2 si 7.3. 7.4.48. Modalitatea de prelucrare a rezultatelor objinute utilizénd metoda de incercare nedistructiva combinata pentru evaluarea rezistenfei betonului este prezentala la cap.8. 7.5. incercarea betonului prin metoda smulgerii in adfincime 7.5.1. Consider: 7.5.1.1, Incercarile realizate utilizand smulgerii in adancime sunt incercdri semi-distructive si se efectueaza in conformitate cu SR EN 12504-3 Metoda se bazeazi pe pe determinarea fortei de smulgere a unui disc metalic centrat pe 0 tij8, ambele find inglobate in beton (prin tumare sau ulterior. generale 7.5.2. Domeniu de aplicare Prezentul normativ stabileste regulile de efectuare a misurlitoriJor cu aparatur specific pentru smulgerea in adncime si metodologia de interpretare a rezultatelor pentra estimarea rezistentei la compresiune a betonului pe baza determintri fortei de smulgere. 7.8.3. Aparatura gi tehnica de incercare, Determinarea rezistentei la compresiune 7.5.3.1. Aparatura de incercare consti dintr-un disc de diametru dj = 250.1mm fixat pe o tija avand diametrul cel mult 0.6 din diametrul discului si lungimea misurati de la suprafaya betonului pind la cea mai apropiatd suprafaja a discului egala cu diametrul discului. Smulgerea se realizeaza prin intermediul unui inel de smulgere fixat la suprafaja betonului, centrat cu discul, avand diametral d)= 55=0.1mm. Rezistenja la compresiune a betonului se determin’ pe baza forjei de smulgere calculate cu relatia: Fr f (732 % ) unde: fy este efortul unitar de smulgere in MPa; Forfa de smulgere in N; 7 A este suprafata de rupere, in mm: care se calculeaza cu relat: A=lanidetd) [ali fda 7? 7.33) in care: diseului in min a42 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 6 bis/6.1.2015 d+ diametral inelului in mm: A Tungimea masurata de la suprafata betonului pan la cea mai apropiat& suprafiqa a discultsi egal cu diametrul discului in mm. 7.5.3.2. Metoda smulgerii in adéncime nu poate fi utilizatd ca metoda simpli de incercare Pentru estimarea rezistentei betonului ci mumai ca metoda indirecti asociati cu metoda de incercare a carotelor. Modalitatea de prelucrare a rezultatelor objinute utilizind aceasti metodi de incercare pentru evaluarea rezistenjei betonului este prezentata la cap.8. 8, METODE DE EVALUARE A REZISTENJEI BETONULUI Evaluarea rezistentei la compresiune a betonului din constructiile existente se poate face, in principal, prin aplicarea a trei metode in conformitate cu schema prezentati in figura al ) incercarea carotelor (8.1), in conformitate cu SR EN 13791; b) metode indirecte corelate cu incercarea carotelor (8.2), in conformitate cu SR EN 13791; ¢) metode nedistructive combinate (8.4).43 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 bisf61.2015, (LoLEL Nal Ys) e11¥9 ajHlonysu09 up injruoing ounssesdiuo> w auorsizas afUN|¥AD 9p apo} RO HWAYDS ~ 19 win | (WETS 18d) y vosepioge uy (ers yd) @ vorepiogy uy PL vi gued ¢ v warez 01D ‘ojos oyu yeu nes ¢] e eaLeZI|NPY wanyonus vatjeue ud TTT dyeanyonuns trpaoape emyonns od wiojt09 voxenyeAs wadnse wrowuotuydns || uip mjruoieq || 18 euuqers eiejos pugzaynn ‘wawwy|SoAuy vouvidoooy leBnsoau ap eoxemyo9} ON vd (ez'g ted) z ejuntea, nes (¢'z'g ‘tod) | eiueniea puvziqun araupur €°8 od wiojuoa Jeporow vareuopeg Hanjons & BieAdDpe vjuo}sIZoy (pgied) areuiquos 3 hepojow vase nusipau SET R 1d WO; HD LUO; worenyeag, (7g wed) Z | pes (z'z'g 19d) 1 Wo}9q wip ‘S}EUOTBIO OFSONIPUE lopoyou vare74in17| jo]o}0489 f9poyatu waueZI4NIA) 10u 211Hongysuod jepeafap ne-s oo nes ayeroatoudas ‘oywauyipout oy Us wznouus 90a" JO}LITHONAYS woLENEAg, puvzyytyn ojoupur fopoyow vas woj9g ap ayeatsqejoud INnUoyoq lafuazsizaa varENCAy“4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 6 bis/6..2015 8.1. Evaluarea rezistentet caracteristice Ia compresiune in-situ prin fneerearea carotelor 8. |. Epruvete Carotele trebuie extrase, examinate gi pregitite in conformitate cu SR EN 12504-1 si ‘ncercate in conformitate cu SR EN 12390-3. Carotele trebuie pastrate in conditii de laborator timp de cel putin 3 zile inainte de incercare, exceptind cazurile cAnd acest lucru mi este posibil. Daca, din motive practice, cele 3 zile de pastrare nu sunt realizabile, se inregistreazi perioada de pastrare si se evalueazd. Influenta acestei abateri de la procedura standardizati trebuie evaluat Factorii care influenjeaza rezistenta carotei sunt prezentati la pet. 7.1 8.1.2, Numir de epruvete de incercat Numérul de carote care urmeazé si fie extrase dintr-o zon’ de incercare trebuie ceterminat in functie de volumul de beton considerat si de scopul incercérii carotelor in conformitate cu pet. 7.1.3.4. Fiecare pozitie de incercare cuprinde o caroté. Pentru evaluarea rezistentei la compresiune in-situ, din motive statistice si de siguranfa, se recomanda sa fie utilizate, pe cat posibil, cat mai multe carote. © evaluare a rezistenjei Ja compresiune in-situ pentru anumité zona de incercare trebuie s& se bazeze pe rezultatele obfinute de la cel putin 3 carote. in scopul evaluarii rezistenfei betonului utilizind metoda carotelor, trebuie Iuate in considerare toate implicafiile structurale ce rezulti din extragerea acestora, in conformitate cu SREN 12504-1 8.1.3. Abordari de evaluare a reristenfei la compresiune in situ 8.1.3.1. Generalitati Rezistenfa caracteristica la compresiune in-situ se evalueaza utilizdnd fie abordarea A prezentata la pet. 8.1.3.2, fie abordarea B prezentati la pet. 8.1.3.3. Abordarea A se aplici atunci cand sunt disponibile cel putin 15 carote. Abordarea B se aplicd atunei cand sunt disponibile 3 pand la 14 carote, Aplicabilitatea celor dow’ abordari la evaluarea rezistenfei betonului din structurile existente, despre care nu existi cunostinte prealabile, trebuie precizata la locul de utilizare. 8.1.3.2. Abordarea A czistenta caracteristicd in-situ estimati a zonei de incercare este cea mai mica dintre valorile: = Sans ~ Bex 8 (1) sau fan = Sunn + 4 (8.2) unde: S$ _¢ste abaterca standard a rezultatelor incercArii sau 2,0 N/mm’, indiferent care valoare este mai mare:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 6 bis/6.2075 [kz se-va considera o valoare de 1,48. Clasa de rezistenta se obfine din tabelul 6.1, in functie de rezistenja caracteristica in- situ estimata. | NOTA 1 ~ Estimarea rezistenjei caracteristce utilizind cel mai mie rezuhtat al incercasl pe carote are in vedere faprul ed ce] mai mic rezultat al ineeredsii pe carote reprezinté cea mai micd zezistenja din structuri/element component considerat NOTA 2 ~ Atunei cand distibutia rezistentei carotei provine de la doua populatii de rezultae, zona de ineereare | ost vin in dout one de incre 8.1.3.3, Abordarea B Rezistenta caracteristica in-situ estimata a zonei de incercare este cea mai mic& dintre valorile: | Fan = Sans (3) sau | Fass = Sunn +4 co) Valoarea limitei k depinde de numirul n de rezultate ale incercirii si este data in tabelul 8.1 | Tabelul 8.1 — Limita k asociata unui numér mic de rezultate ale fncercari a K 10 pani la 14 3 7 pani la 9 6 3 pana la 6 7 i, pe de o pare, dar si a NOTA - Datoriti inceritudinii asociate unui numir mic de rezultate ale incerc necesitaii de a furniza acelasi nivel de incredere, pe de alti perte, abordarea B oferd estimari ale rezistentelor varacteristice care sunt, ip general, mai mici deeat cele obfinute in cazul in care existi multe rezultate de incereare. Atunci cand aceste estimiri ale rezistenjei caracteristice in-situ sunt considerate ca fiind prea larg estimate, se recomandi extragerea mai multor earote sau folosirea unei tehnici combinate (a se vedea pet. 8.4) pentru a obyine mai multe rezultate de incereare. Din acest moti, aceasti abordare nu trebuie wilizaté in cazuile fn care exist dubii privind calitatea betonului, bazate pe datele obginute din inceredrile standardizate (a se vedea pet. 8.3 pentru detaliile unei abordati adecvate). 8.2. Evaluarea rezistenfei caracteristice la compresiune in-situ prin metode indirecte 8.2.1. Generalitati 8.2.1.1. Metode de evaluare incercarile indirecte furnizcaza altemative la incercirile directe (incercari pe carote) ulilizate pentru evaluarea rezistenfei la compresiune in-situ a betonului dintr-o structur sau pot suplimenta datele obtinute in cazul in care se dispune de un numar limitat de carote inecreate Metodele indireete sunt metode de natura nedistructiva sau semi-distructiva 51 pot fi nurmatoarcle modur fotosite dupa ctalor 1 incercarile pe carote, 45MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 bis/6.2015 ~ separat: - combinatie de metode indirecte; - combinafic de metode indirecte si metode directe (incereari pe carote). intrucdt la incercarea cu o metoda indirect se misoar3 o alt proprietate a betonului decat rezistenja, pentru determinarea rezistenjei la compresiune a betonului este necesari utilizarea unei relatii intre rezultatele inceredrilor indirecte si rezistenta la compresiune a carotelor. Metodele alternative pentru evaluarea rezistenjei la compresiune in-situ sunt metodele indirecte prezentate la pet. 8.2.1.2 si 8.2.1.3 (variantele 1 si 2), 8.2.1.2, Varianta 1 ~ Corelatie directa cu rezultatele incercarilor pe carote La pet. 8.2.2 sunt prezentate procedurile aplicabile, in general, pentru evaluarea rezistentei la compresiune in-situ, atunci cénd se stabileste pentru betonul examinat o relatie specifica intre rezistenja Ia compresiune in-situ $i rezultatul incerciii prin metoda indirecta. Varianta 1 necesita cel putin 18 rezultate ale fncererii pe carote pentna a stabili relatia intre rezistena la compresiune in-situ si rezultatul incercirii prin metoda indirccta. 8.2.1.3, Varianta 2 - Etalonare pe baza rezultatelor incercarilor cu carotele pentru un interval Timitat al rezistentei, utilizdnd o relatie stabilita La pet, 8.2.3 sunt prezentate procedurile de evaluare a rezistenfei in-situ in cadrul unui interval limitat de rezistente, pe baza unei relat stabilite, adic o curba de baz’, impreund cu © deplasare a curbei de baz, stabilite prin intermediul incercatilor pe carote, Procedurile sunt descrise pentru incercarile cu. sclerometrul, incercdrile privind viteza de propagare a ultrasunetelor $i incercarile de smulgere. 2. Incercari indirecte corelate cu rezisten}a la compresiune in-situ (varianta 1) 8.2.2.1. Domeniu de aplicare Prevederile pet. 8.2.2 sunt aplicabile metodelor indirecte de incercare pentru evaluarea rezistenjei la compresiune in-situ, atunci end pentru betonul in-situ este stabiliti 0 relatie prin intermediul incercarilor pe carote. 8.2.2.2, Procedura de incercare Aparatura, procedura de incercare si exprimarea rezultatelor incercarii trebuie sa fie in conformitate cu SR EN 12504-1 pentru incercirile pe carote si cu SR EN 12504-2, SR EN 12504-3 si SR EN 12504-4 atunci cfind se masoara indicele de recul, forta de smulgere si viteza de propagare a undelor ultrasonice. 8.2.2.3. Stabilirea relatiei intre rezultatul incerearii gi rezistenja Ja compresiune in-situ Pentru a stabili o relajie specifica intre rezistenja 1a compresiune in-situ i rezultatul incerearii prin metoda indirect trebuie realizat un program complet de incercare. Relatia trebuie si se bazeze pe cel putin 18 perechi de rezultate, 18 rezultate de la incercarile pe carote si 18 rezultate de la incercatile indirecte, care acopera domeniul de interes. ferns dint-ue rezultat al inceresei pe carota sun ro7uleat NOTA 1=Op al Incerctri indineece din acecasi poritie de incereareMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA |, Nr. 6 bis/6..2015 a7 NOTA 2— Numarul de perechi de rezultate reprezinth un minimum, dar in multe cazuri este avantajos s& se sispuna de un numir considerabil mai mare de examindri fn serul de date pentru a stabil orelatie Stabilirea relatiei specifice include urmatoarele etape a) determinarea celei mai potrivite linii sou curbe prin analiza de regresie aplicatl perechilor de date care se objin in programul de incercare, Rezultatul incercirii indirecte este considerat ca o variabila, iar rezisten{a la compresiune in-situ estimatd ca 0 functie a acelei variabile; NOTA — Datete utilizate pent objinerea celet mai potrvitecurbe sau lini er tebuireparzate ta distante egele, inte limitole acoperte de dae b) calcularea erorii standard @ evaluaii si determinarea limitelor de incredere pentra cea ‘mai potrivita Linie sau curba, precum si limitele de tolerant& pentru observatiile individuale; c) determinarea relafici ca fiind cuantili de 10 % din valorile inferioare ale rezistentei NOTA — Relatia care se utiizeazd pentru estimarsa rezistenjei oferd un nivel de siguranyé in care 90 % din valorilerezistentei se ssteapta sé fle mai mari deedt valoarea estimatd 8.2.2.4. Evaluarea rezistenfei la compresiune in-situ Rezultatul incercarii rezistentei la compresiune in-situ, fis, se estimeaz plecdnd de la relatia specifica stabilits, Relatia trebuie utilizati doar pentru estimarca rezistenfei in-situ pentru betonul si condigiile specifice pentru care a fost stabiliti aceasta, Relaia specifica trebuie folosit’ numai in limitele intervalului acoperit de rezultatele de incercare. Pentru evaluarea rezistentei caracteristice la compresiune in-situ se aplicd urmatoarele conditii: - evaluarea pentru fiecare zona de incercare trebuie s& se bazeze pe cel putin 15 pozit de incercare; - abaterea standard trebuic s& fie valoarea calculati plecdnd de la rezultatele incerearii sau si fie egal cu 3,0 N/mm’, indiferent care din acestea are valoarea mai mare, Rezistenta caracteristica la compresiune in-situ a zonei de incereate este cea mai mica dintre valorile: feris (8.5) sau fexis = fismin #4 (86) unde S este abaterea standard a rezultatelor incercarii 8.2.3. Utilizarea unci relasii determinate plecdnd de la un numar limitat de carote si o curba de bazi (varianta 2) 8.2.3.1. Generalitati rile privind viteza de propagare a undelor fi utilizate penta evaluarea rezistentei_ In incercdrile cu sclerometrul, incer ultrasoniee si incereirite de simul48 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 6 bis/6.,.2015 compresiune in-situ utilizind 0 curb& de baz si efectuénd deplasarea acesteia la un nivel adecvat, determinat pe baza inceredrilor pe carotd Accasti tehnicd poate fi utilizati pentru a evalua o populatie care cuprinde betoane normale, preparate cu acelasi tip de materiale si in cadrul aceluias proces de productie. Pentru acesta se selecteaza o zon de incercare dintr-o astfel de populatie si cel putin 9 perechi de rezultate ale incereirii (rezultate de la incercarea pe carote si rezultate de la incercarea indirect din aceeasi pozitie de incercare). Rezultatele se folosesc pentru a objine valoarea deplasarii Af cu care trebuie deplasata curba de bazi pentru a stabili relatia specifica dintre masuritorile indirecte i rezistenfa la compresiune in-situ Pentru evaluarea rezistenfei la compresiune in-situ se efectueazd, apoi, tncercari indirecte pe betonul specific. Relatia stabilita se utilizeaz’ pentru a estima rezistenja la compresiune in-situ $i pentru a calcula, apoi, rezistenta caracteristicd la compresiune in-situ, 8.2.3.2, Procedurd de incereare Aparatura, procedura de incercare si exprimarea rezultatelor de incercare trebuie si fie in conformitate cu SR EN 12504 - 1, SR EN 12504 - 2, SR EN 12504 - 3 si SREN SR 12504 ~4, dupa caz 8.2.3.3. Metoda de evaluare Pentru determinarea relafiei intre metoda indirecta si rezistenta la compresiume i trebuie s8 se utilizeze urmatoarea procedura: situ 4) Se selecteaz& o zona de incercare care si contina cel putin 9 pozitii de incercare, b) Pentru fiecare pozitie de incercare se obfine cate un rezultat pentru incercarea cu sclerometrul (metoda de duritate superficiala) in conformitate cu SR EN 12504-2, incercarea la forta de smulgere (metoda smaulgerii in adancime) in conformitate cu SR EN 12504-3 sau incercarea prin metoda a ultrasunetelor in conformitate cu SR EN 12504-4, dupa caz. ©) Pentru fiecare pozitie de incercare se extrage si se incearc 0 carat in conformitate cu SR EN 12504-1 4) Respectind principiile de stabilire a relatiei specifice redate in figura 8.2, se reprezinta grafic rezistenta carotei in-situ (axa y) functie de rezultatele objimute de la incercarea indirect, pe copiile figurilor 8.3 pana la 8.5, dupa caz. ©) La fiecare pozitic de incercare se determina diferenta de rezistenfi in-situ intre valoarea masurata pe carota si valoarea indicat de curba de baz, 6f = fs ~ fa, vor f) Se calculeazi media 5fjypentru cele n rezultate si abaterea standard a esantionului, . 8) Se caleuleazi valoarea cu care trebuie deplasata curba de bazi. Af, astfel: Af = Bfayay “Ki x8 unde k, se obtine din tabelul 8.2 ‘A — Curba de bazd 4 fost fixaté in mod voluntar fnt-o poritic joast pe axa y, astfelineat deplasarea si fie jntetdeauns pozitiva h) Se deplaseazi curba de bazi cu Af pentru a objine relajia inte metoda indirect de incercare si rezistenja la compresiune in-situ pentru betonul specific investigat.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 6 bis/6.1.2015 49 Ree LEGENDA: 1 Cura de baza 4f|, _Diferenya intre rezistenja fievarei carote gi valoarea rezistenjei conform relic’ de baz 2 Deplasarea At curbei de baz 3 Relafia intre metods de incercare indivects 5 rezstenga la compresiune in-situ pentru betonul specific investigat R __Indicele de eeu! in conformitate cu SR EN 12504-2 F Fora de smulgere fn conformitate cu SR EN 125043, v_Viteza de propegare a ultrasunetelor in conformitate cu SR EN 125044 Figura 8.2 ~Principiu pentru objinerea relatiei intre rezistenta la compresiune in-situ si rezultatele incerciri indirecte (SR EN 13791) fed “ 0 “« x» | » se REC ese ceases ep ce ’ LEGENDA. R__Indioele de reoul se determin in conformitate cu SR EN 12504-2 Figura 8.3 - Curba de bazi pentru incercarea prin metoda de duritate superficiala (SR EN 13791)50 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 bis/6.1.2015 ” 5 alt T rr rs a eS eT) LEGENDA, vy _viteza de propagore a ultasunetelor in knu/s in conformitate eu SR EN 12504-4 Figura 8.4 ~ Curba de baz pentru incercarea prin metoda ultrasunetelor (SR EN 13791) © 8 2 » o> 0 ws u 0 3D w LEGENDA\ E Forja de smulgere in N in conformitate eu SR EN 12504-3 Figura 8.5 ~ Curba de baz pentru incercarea prin metoda smulgerii in adéncime (SREN 13791) | NOTA - Curbete de bazi din figure 83, 8.4 si 8.5 (copiile lor mirte) por fi folosite pentru caleule grafice. | Pentru calculele numerice, functiile matematice ale curbelor sunt urmatoarele: a) Figura 8.3 - Indicele de recul (rezultatul incercarii cu sclerometrul) masurat prin metoda de duritate superficiala: | fy =1,25xR-23 wW-]-]-| = fT PonoTson [532 [580] sas] — cam f Boe eet (ee ft fete 7 =| = [eral sea] sss} ss6] — als esis eileeniaerie ~~ 1 Ts2a [sss srs] 607 8.4.9. Se calculeaza rezistenta efectiva a betonului incercat cu relatia: (8.12) Sos Sores = La incercarea betoanelor a cAror varsti depiseste 1 an, rezultatul final se va obtine prin multiplicarea valorii f.¢ cu un coeficient de corectie, C;=0,9 8.4.10. in situatia in care se dispune de un numir de corpuri de proba (cuburi cu Iatura de 150 mm) in cazul betonului pus in opera sau carote in cazul constructillor existente, valoarea teoretick a coeficientului C; poate fi verificata experimental, incercand distructiv. gi nedistructiv, cu metode combinate, corpurile de probit (cuburi sau carote) sau, reeomandabil, betonul din care urmeaza a fi extrase carotele. a) in cazul in care inceredrile nedistructive se fac direct pe carote. rezultatele miisurdtorilor se corecteaz dupa cum urmeaza: = carote eu d>10 em: 0 = carote cu d10 em: +0.6%MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 bis/6.1.2015 ~ carote cu d+7 om: +2,5% = carote cu dS em: +5,6% b) Indieii de recul misurati pe fafa laterala a carotei se majoreaza cu 1.3 diviziuni in functie de diametrul carotei (la diametre mai mari corespund majorari mai mic’), Cu ajutorul valorilor vitezelor de propagare si a indicilor de recul, astfel obfinute, se determin’ valoarea f.,,;pentru fiecare prob’ i incercat’, Totodatd, se determin’ prin incercare la presi, rezistenta efectiva a epruvetei 7 la compresiune. Folosind cele dou’ valori ale rezistentei se calculcaza coeficientul experimental de influent al probe son = Seas = ae (8.13) in care See Toprezint’ rezultatul incercarii distructive pe corpul de proba, / Se calculeaza media valorilor experimentale pentru toate probele incercate, conform relatici (8.14) in care: k - reprezint& numarul epruvetelor disponibile. 8.4.11, Se compara valoarea C;"' cu valoarea calculata Csi pot rezulta urmatoarele situafii ce cm" Cazul gy Fo (8.15) ye ) in acest caz se considera ci valorile experimentale verificd datele de calcul si oricare dintre valorile de caicul/experimentale pot ti adoptate drept valori definitive. in principiu, 0 corectare o rezultatelor in acest caz nu este obligatoric. 0 ct Cazul b) OL< +<03 8.16) in acest caz exist o diferen{a intre valorile de calcul si cele experimentale, care se incadreaza in precizia specified metodelor combinate gi, dacd nu exist nici un motiv special de a prefera una din cele doud valori, valoarea cea mai sigurd pentru calculul final este dati de relatia sk 4 C8" (8.17) Cucul (8.18)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 6 bisi6,.2015 in acest caz existi o evidenta discordanfi intre rezultatele de calcul si cele experimentale si este necesari o analizi amanun|ité a cauzelor, care au dus la aceste diferenye, in vederea eliminarii rezultatului cronat. Daca 0 asemenea analizi, nu duce la nici o concluzie se recomanda climinarea valorii de calcul, utilizfindu-se valoarea determinata experimental. 8.4.12. Precizia metodelor nedistructive combinate (prin precizie se infelege intervalul de abateri in care sunt cuprinse 90% din rezultatcle experimentale) trebuie considerata de + (15- 20)%, in cazul in care clementele necesare ale compozitiei betonului sunt corect cunoscute, in cazul in care pe ling compozitie se dispune de corpuri de probé sau carote, este de asteptat ca precizia metodei si fie de + (10-15)%. Incercdrile pe carote se prelucreaza conform prevederilor pet. 7.1 in cazul in care compozitia betonului este necunoscuta, sau gresit cunoscutd si nu existd epruvete sau carote, erorile pot atinge + (25-35)%. 84.13, Valoarea coeficientului total de influenja pentru cladirile de locuinfe executate in perioada 1934-1940 se poate lua, cu caracter orientativ, ca fiind egala cu 11s 8.19) CHC Ci Pentru perioade ulterioare, asemenea precizéri nu se mai pot face datorita, diversificdrii claselor de betoane si tipurilor de cimenturi utilizate. 8.4.14, Inferpretarea rezultatelor incercarilor prin metoda combinata ~ Rezultatele objinute pe element/structuri din beton armat prin aplicarea metodei nedistructive combinate reprezinté rezistente la compresiune echivalente cu cele obfinute pe cuburi de 150 mm, in cazul in care numarul de rezultate este mai mic de 15, metoda serveste numai la estimarea rezisten(ei la compresiune a betonului din lucrare. in acest caz rezistenfa betonului din element se consider’ acceptabila daca sunt indeplinite relatiile: Srumis& foris * ky xs (8.20) Samia > fase 4 (821) unde: S$ este abaterea standard trebuie s& fie valoarea calculati plecdnd de la rezultatele incercarii sau sd fie egala cu 3,0 N/mm’, indiferent care din acestea are valoarea mai mare. ky coeficient ce jine seama de numarul de rezultate in conformitate cu tabelul 8,2. Suirnis $i famin Poprezintd valorile medi formes Tespectiv minime frsrwin ale rezistentei efective fog Pentru determinarea rezistenjei caracteristice a betonului din lucrare este necesara ‘obfinerea a minimum 15 rezultate. Pentru evaluarea rezistenfei caracteristice la compresiune in-situ a betonului, indiferent de tipul de element, se aplicd urmatoarele conditii - evaluarca pentru fiecare zona de incercare trebuie s& sc bazeze pe cel putin 15 pozifii de incereare: 8758 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 6 bis/6..2015 - abaterea standard trebuie s& fie valoarea calculati plecdnd de la rezulatele incercirii sau si fie egala cu 3.0 N/mm’, indiferent care din acestea are valoarea mai mare. Rezistenta caracteristica la compresiune in-situ a zonei de incereare este cea mai mica dintre valorile Sas (8.22) sau fr (8.23) unde: S este abaterea standard a rezultatelor incercarii Valorile objinute se rotunjesc la cea mai apropiata valoare de 0,5 Nimm. O serie de scheme logice de aplicare a diferitelor metode pentru evaluarea rezistenfei betonului, exemple de prelucrare a rezultatelor obfinute gi comentarii ta unele prevederi din normativ sunt prezentate in continuare Ja Anexa A, Anexa B si. respectiv, Anexa C,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA J, Nr. 6 b/6.,2015 59 Anexa A: SCHEME LOGICE DE APLICARE A METODELOR DE EVALUARE A REZISTENTEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI ‘SCHEMA LOGICA -METODE INDIRECTE (pet 82.3) > [aermnrmeciroans | —+] veruricane conprraicnocanaarice —] +] VERIFICARE SIFREGATIRE APARATURA + ACCESORT "ALEGEREA ELEMENTULUL | >| ALEGEREA ZONELOR DE NCERCARE APLICAREA UNOR METODE NEDISTRUCTIVE FE ZONELE DIN CARE SE VOR EXTRAGE CAROTELE [EXTRAGEREA CAROTELOR ‘CONDITIIDE TRANSPORT I MENTINERE IN LABORATOR PRELUCRAREA gTINCERCAREA CAROTELOR DETERMINAREA REZISTENTELOR ‘OBTINUTE FE CAROTE i sd ‘REZULTATELE APLICARM UNOR METODE ETALONAREA METODEIINDIRECTE PRIN } _,, NEDISTRUCTIVE (DEENPMPLU VITEZA |__| UTILIZAREA REZISTENTELOR OBTINCTE LULTRASUNETELOR SAU A INDICILOR DE RECUL) PE CAROTE INTUNCTIF DE NUMARUL ‘ACESTORA, APLICAREA UNOR METODE, en ENON TR a UTILIZAREA CURBELOR DE ETALONARELA ULTRASUNETELORSAU A INDICILORDE_ [-——— RECLL) DETERMINAREA REZISTENTET BETONULUIDIN LUCRARE REDACTARE RAPORT DE INCERCARE Schema I- Metode indirecte, utiligarea unei curbe de etalonare plecind de la un numar limitat de carote si o curbéi de baz60 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 6 bis/6.1.2015 ‘SCHEMA LOGICK -INCERCARINEDISTRUCTIVE t METODA NEDISTRUCTIVA COMBINATA (pet 89) ACHIENIPREGATITOARE ALEGEREA ELEMENTULUT |__| [DETERMINAREA RETELETDE ARMARE [> ALEGERFA SECTIUNIE DE INCERCARE [PL TRASARE CAROLAT al |_—o[ PRELUCRAREA SUPRAFETEI [> cURATAREA sUrRAFETEL | +] APLICAREA STRATULUT CUPLANT TNOTAREA SCHEMEI DE INCERCARE ‘VERIFICARE S PREGATIRE APARATURA ~ ACCESORI SRC reece ree [MASURARE TIMPDEPROPAGARE | [ MASURARE INDICE RECUL ¥ ¥ [[acrinetaconane "ACTIUNT BTALONARE z z catcticorrcra | ‘CALCUL CORECTIT e ¥ DETERMINARE VITEZA DE PROPAGARE | [ DETERMINARE (NDICE RECUL MEDIU DATE COMPOZITIE BETON _DETERMINAREA REZISTENTH DE REFERINTA (COEPICENT INFLUENTA TEORETIC : [DETERMINAREA REZISTENTEI BETONULUT a INTERPRETARE REZULTATE PRECIZTE Seep [REDACTARE RAPORT INCERCARI Schema 2~ Metoda combinata, utiticarea coeficientului de influenté teoreticMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 6 bis/6..2015 ‘SCHEMA LOGICA ~ INCERCARS NEDISTRUCTIVE. METODA NEDISTRUCTI COMBINATA (oct 84.10) ‘VERIFICARE CONDITU MICROCEIMATICE ‘VERIFICARE $I PREGATIRE APARATURA * ACCESORIE ACTIN PREGATITOARE ALEGEREA ELEMENTULUL ee |_—-o[ DETERAONAREA RETELEI DE ARNARE [> ALEGEREA SECTIUNII DE INCERCARE > TRASARE CAROIAT _——p] PRELUCRAREA SUPRAFETET [> [GRATAREA SUPRAFETET [-—+_APLICAREA STRATULUT CUPLANT | + NoTAREA ScHEMET DE BICERCARE See -MASURARE TIMP DE PROPAGARE -MASURARE INDICE RECUL ¥ ACTIUNI ETALONARE ACTIUNIETALONARE es ececeeePSeee ¥ CALCUL CORECTH cazcutcorectn | ¥ ¥ DETERMINARE VITEZA DEPROPAGARE | [ DETERMINARE INDICE RECUL MEDIO DDETERMINAREA REZISTENTEI DE REFERINTA feet eeetttteFaIET DATE COMPOZITIE BETON | [”INCERCARI NEDISTRUCTIVE $1 DISTRUCTIVE PE CUBURI SAU EAROTE l | ‘COFFICIENT INFLUENTA TEORETIC [[coeetcnayr IvFLUENTA EXPERIMENTAL T ‘COEFICENT DE INFLUENTA FINAL DETERMINAREA REZISTENTEI BETON pees REDACTARE RAPORT INCERCARI Schema 3- Metoda combinata, utilizarea coeficientilor de influenta teoretic si experimental 6162 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 bis/6.1.2015 Anexa B: EXEMPLE DE PRELUCRARE A REZULTATELOR OBTINUTE PRIN APLICAREA METODELOR DE EVALUARE A REZISTENTEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI B.1, Aplicarea metodelor pentru evaluarea rezistentei la compresiune a betonului prin 3) incereari pe carote de beton (8.1 Obiectivul incerearii: sufere Determinarea rezistentei betonului, dintr-o pardoseala existent& care urmeaza s modificari, avand clasa de beton C20/25 conform proiect, cu o suprafaja de 600 m’ gi o ‘grosime de 25 em, beton realizat cu agregat Quay = 32mm, prin metoda carotelor. S-au extras 12 carote cu un diametru de 94 mm cu lungimi cuprinse intre 150 - 180 mm care ulterior au fost prefuerate la dimensiunile prezentate in tabelul B.1.1 Pregitirea si ineerearea carotelor s-au feut in conformitate cu prevederile pet.7.1. {in urma acestor inceredri au rezultat datele din tabehul B.1.1 Tabelul B.1.1 Rezultatele incercarilor la compresiune a carotelor Numir | 4 i Forfa carota | caroti | caroti | de rupere (mm) | (mm) (KN) T 94 [1046 | 121,796 2 94 | 106.5 [127,128 3 94 [112.5 | 130,496 4 94 | 16 [129,373 3 94_ | 107,7_| 132,601 6 94 [1092 [159,121 7 94 | 1044 [146217 8 94 | 1142 [162,148 9 94 | m4 | 147,755 | 640 [| 215 10 94 | 101.5 | 166,137 | 40 [240 i 94_ | 106.6 [145,931 _[ 6940 [21,0 12 94 | 108.0 [157,988 [ 040 [23.0 Determinarea rezistentei betonului Ja compresiune, echivalentd pe cuburi de 150 mm, se face conform pet. 7.1.6, cu ajutorul relatiei fioraxb 102 x8 four unde: Sour © FlAcor ceprecina rezistenja carotei obtinuta prin incercarea direct la presi, Rezultate objinute sunt prezentate in tabelul B.1.2: