R.A. Monitorul Oficial Icentrus pentru retetil cu pubticul} CONFORM CU ORIGINALUL, MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA | Anul 183 (XXVIl) — Nr. 6 bis LEGI, DECRETE, HOTARARI $I ALTE ACTE Mar 6 ianuarie 2015 SUMAR Pagina Anexa la Ordinul viceprim-ministrlul, ministul dezvoltan regionale si administratiei publice, ar. 2.395/2014 Pentru aprobarea reglemontari tshnice ,Normativ eniru evaluerea in situ a rezistenjei betonului din construcfile exstente’,indicativ NP 137-2014 3-802 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA\I, Nr. 6 bis/5.1,2018 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE $1 ADMINISTRATIEI PUBLICE ORDIN pentru aprobarea reglementarii tehni e ,,Normativ pentru evaluarea in situ a rezistentei betonului din constructiile existente”, indicativ NP 137-2014*) In conformitate cu prevederie art. 10 si art, 38 alin, 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea Tn constructi, cu modificérle ulterioare, ale art. 2 alin. (3) si (4) din Regu'amentul priving tipurile de reglementari tehnice si de chellueli aferente actvitatii de reglementare in construc| modificarile gi complete ulterioare, Urbanism, amenajarea teritorivui $i habilal, aprobal prin Hotérarea Guvemulul nr. 203/203, cu avand in vedere Procesul-verbal de avizare ar. 21/2014 al Comitelulul tehnic de specialitate nr. 5 ,Structuri pentru construct" $i Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generala, Tn temeiul art. 4 pet. I! it. e) si al art. 12 alin. (7) din Hotérérea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea si funclonarea Ministerului Dezvoltéri Regionale gi Administrafiei Publice, cu modificarileulterioare, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltaril regionale 1 administrafiei publice, emile prazentul ordin, Art, 1. — Se aprobii reglementarea lehnica .Normativ pentru evalvarea in situ a rezisteniei betonului din construcfile existenle’, incicativ NP 137-2014, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin, Art. 2. — Prezeniul ordin? se public’ in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, si intrd in vigoare la 30 de zile de la data publica ‘Ait. 3. — La dala intrérii in vigoare @ prezentului ordin, Decizia presedintelui Institutului Central de Cercetare, Projactare gi Directivare in Construcfi nr, 106 din 1 septembrie 1979 privind aprobarea ,Instructiunior tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor’, indicativ C 54-812, Decizia pregedintelui Instilulului Central de Cercetare, Proiectare $i Directivare in Consiructi nr. 44 din 30 decembrie 1989 privind aprobarea ,Insiructiunilor lehnice privind folosirea metodes ‘semidistructive prin smulgere de pe suprafata de determinare a rezistentei betonului In lucrare", indicativ C 231-899, Ordinul ministrului lucrarilor publice gi amenajéri teritoriulul nr. 17/N din 14 decembrie 1991 privind aprobarea ,Instructiunir lehnice privind folosirea metodei semicistructive prin smulgere din profunzime la determinarea rezistenjel belonului din lucrer indicativ C 236-914 si Decizia presedintelui Insttutului Central ce Cercetare, Proiectare gi Directivare in Construgfii nt. 14 din 22 februarie 1986 privind aprobarea .Normativului pentru ‘incercarea betonului prin metode necistructive’, indicativ C.26- 858, cu completarileullerioare, cu exceptia capitolelor 6—9 din parteaa Il-a a rormalivului C 26-85, is inceteaz’ aplicablilatea. p. Vicoprim-ministru, ministrul dezvoltarii regionate gi administratiei publice, Shhaideh Sevil, secretar de stat Bucuresti, 2 decembrie 2014 Nr. 2.398. 7) Ordinal nr 29082014 a fost pubis Moriteul Ofcial at Reeds, Pares |r. 8 din €lanuaie 2015 ose eprocus lin acest nud bis " Ordieul si anexa se pubis gin Buletinul Constr, edit de Iattutul Nafonal de Cercoare-Deavolire in Constucl, Urbanism si Dazvokare ‘ertonaté Durabié URBAN—INCERC* 2 ublcaa In Buleirul Gonsiuctilr nr 2/1982, eds de Insitul de Cercei in Corsituci st Economia Constuctilor — INCERC. 5 Pulbloas in Buletrul Consiu ‘ Pullt i Buletnul Careirvebior rr 2192, edt o In cer. 1/1901, ect de Instiul da Cercetar in Const ¢l Eeoramia Consivoior — INCERC. ior — INCERC Tr Constuct 9MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 6 bis/6..2015 Anexd NORMATIV PRIVIND EVALUAREA IN-SITU A REZISTENTEL BETONULUI DIN CONSTRUCTIILE EXISTENTE, indicativ NP 137 - 2014MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 6 bis/6.1.2015 CUPRINS OBIECT $] DOMENIU DE APLICARE DOCUMENTE DE REFERINTA, TERMENI $I DEFINITIL SIMBOLURT PLANIFICAREA INVESTIGATILOR PRIVIND EVALUAREA REZISTENTEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI 5.1. Consideratii generale 5.2. Clasificarca metodelor de incercare 5.3, Selectarea programelor de incercare 5.3.1, Alegerea metodelor de investigare 5.3.2, Consideratii privind precizia evaluarii rezistentei in-situ 5.3.3. Conditii locale 5.3.4. Alte conditii de selectare REZISTENTA CARACTERISTICA LA COMPRESIUNE IN-SITU IN RAPORT CU CLASA DE REZISTENTA LA COMPRESIUNE METODE DE INCERCARE PENTRU EVALUAREA REZISTENTEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI 7.1, Metoda carotelor 7.1.1. Considerapii generale 7.1.2. Selectarea zonelor de extragere a carotelor 7.1.3, Precizia incercarii si numirul de carote 7.1.3.1. Caracteristicile betonulyi 7.1.3.2, Variabile de incercare 7.1.3.3. Variabile ale carotelor 7.1.3.4, Numarul de carote 7.1.4, Marimea carotelor 7.1.5, Pregitirea carotelor inainte de incercare 7.1.6, Aparatura si tehnica de incercare, Determinarea rezistenjei la compresiune 7.2. Metoda ultrasunetelor 7.2.1. Considerafii generale 7.2.2. Domeniu de aplicare 7.2.3, Selectarea zonelor de incercare gi numarul de incercari 7.2.4, Aparatura si tehnica de incercare. Determinarea rezistentei la compresiune 7.3, Metoda de duritate superficiala 7.3.1. Consideratii generale 7.3.2, Domeniu de aplicare 7.3.3, Selectarea zonelor de incercare si num&rul de incercari 7.3.4, Aparatura si tehnica de incercare. Determinarea rezistenfei la compresiune 7.4, incercarea betonului prin metoda nedistructiva combinati 74.1, Consideratii generale 7.4.2. Domeniu de aplicare 7.4.3. Selectarea zonelor de incervare si numarul de inceredri 7.4.4, Aparatura si tehnica de incercare, Determinarea rezistentei la compresiune 7.5. incercarea betomului prin metoda smulgerii in adineime 7.5.1. Consideratii generale 7.5.2. Domenie d 7.5.3 Apanttura si tehntea de incerears. Determinarea reastentei la compresiuneMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 bis/6..2015 8. METODE DE EVALUARE A REZISTENTEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI 8.1, Evaluarea rezistenfei caracteristice la compresiune in-situ prin incercarea carotelor 8.1.1. Epruvete 8.1.2. Numar de epruvete de incercat 8.1.3. Abordari de evaluare 8.13.1 Generalitaqi 8.1.3.2 Abordarea A 8.1.3.3 Abordarea B 8.2, Evaluarea rezistentei caracteristice la compresiunc in-situ prin metode indirecte 8.2.1, Generalititi 8.2.1.1, Metode de evaluare 8.2.1.2. Varianta 1 ~ Corelatie directa cu carotele 8.2.1.3, Varianta 2 — Etalonare cu carotele pentru un interval limitat al rezistentei, utilizind o relatie stabilita 8.2.2. incercari indirecte corelate cu rezistenja la compresiune in-situ (varianta 1) 8.2.2.1. Domeniu de aplicare 8.2.2.2, Procedurd de incercare 8.2.2.3, Stabilirea relatici intre rezultatul incercarii si rezistenfa la compresiune in- situ 8.2.2.4 Evaluarea rezistenei la compresiune in-situ 8.2.3. Utilizarea unei relafii determinate plecdnd de la un numar limitat de carote $i curb de baza (varianta 2) 8.23.1. Generalitati 8.2.3.2. Procedurd de Incercare 8.2.3.3. Metoda de evaluare 8.2.3.4. Valabilitatea relatiilor 8.2.3.5. Estimarea rezistentei la compresiune in-situ 8.3. Evaluarea in cazurile in care conformitatea betonului bazat& pe incercirile standard prezinta dubii 8.4, Evaluarea rezistenyei betonului prin metoda nedistructiva combinat’ (SONREB) Anexa A - SCHEME LOGICE DE APLICARE A METODELOR DE EVALUARE A REZISTENTEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI Anexa B - EXEMPLE DE PRELUCRARE A REZULTATELOR OBTINUTE PRIN APLICAREA METODELOR DE EVALUARE A REZISTENTEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI AnexaC - COMENTARII $I RECOMANDARIMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 6 bis/6.1,2015 1. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE 1.1. Normativul prezinti principalele metode/proceduri de incercare si metode de evaluare in— situ a rezistenjei betonului din structuri si din elemente prefabricate. 1.2. Prevederile normativului se aplicd, in principal, pentru evaluarea rezistenjei la compresiune a betonului, la a) constructiile existente, in urmitoarele cazuri - modificdri sau schimbari de destinatie ale structurii; - evaluarea seismic& a structurilor existente; bb) construetiile noi, in urmatoarele eazur - evaluarea rezistentei betonului in timpul executiei structurii; - existenja unor dubii in legitura cu nivelul rezistenjei betonului datorate: modului de punere in operd, deteriorarii betonului din cauze diverse, etc. = constatdri de neconformitate @ rezistenjei Ia compresiune a betonului in urma {ncerearii probelor de beton la staji: - neefectuarea de prelevari de probe la Jocul turnari 1.3. Metodele de evaluare a rezistengei la compresiune a betonului prezentate in normatiy sunt: - metode nedistructive (metoda ultrasunetelor, metoda de duritate superficial); - semi-nedistructive (metoda smulgerii in adancime); - distructive (metoda carotelor); - simple sau combinate. 1.4, Normativul prezinta pentru fiecare metoda/combinajie de metode posibilitatile de aplicare, precizia de estimare a rezistenfei, precum si principiile si metodologia pentru stabilirea relafilor intre rezultatele incercarilor gi rezistenja la compresiune a betonului 1.5. Totodata, se fac recomandari asupra alegerii metodei de investigare celei mai adecvate, in functie de conditille de incercare, pentru a se objine valori ale rezistenfelor la compresiune estimate cat mai apropiate de cele reale. Pentru fiecare metoda sunt expuse in detaliu situafiile in care folosirea acesteia este indicati/contraindicata. 1.6. Pentru evaluarea rezistenfei la intindere a betonului, aceasta se poate determina prin: a) calcul, pe baza prevederilor din standardul SR EN 1992-1-1 referitoare la relafiile intre rezistenta la intindere si rezistenta de compresiune; ») incerearea carotelor in mod direct (rezistenfa la intindere prin despicare). 1.7. Prezentul normativ nu trateazA urmatoarele: - determinarea calititii betonului din constructii ingropate; - determinarea porozititii si a rezistentei la intindere prin despicare a betonului utilizénd metoda carotelor: ~ determinarea proprietitilor clasto-dinamice, 2 omogenitatii, a defectelor si a degradirilor ascunse ale betonului utilizind metoda ultrasunetelor. 1.8. Metodele de evaluare in-situ a rezistentei Ia compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate se efectueaza de catre laboratoare atestate/autorizate conform legislatiei in vigoare. 1,9, Prevederile normativului se adreseazi proiectantilor, executantilor de Iuerari, specialistilor cu activitate in domeniul constructiilor atestati /autorizati in condifiile legii, organismelor de verificare si control (verificarea gi/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul si/Sau expettizarea lucrarilor), precum si investitorilor/beneficiarilor de constructiiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE], PARTEA I, Nr. 6 bis/6.2015 2. DOCUMENTE DE REFERINTA 2.1, Prezentul normatiy se utilizeaza impreund cu urmatoarele documente de refering’: Reglementari tehnice: Nr. crt: Acte legislative ‘Act normativ prin care se aprobi reglementarea tehnici/ publicatia 1 | Normativ pent producerea betonului si executarea luctarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2007 Ordinul ministraiar dezvoltivii luerarilor publice si locuinfei nt.577/2008 din 29 aprilie 2008, publicat in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I nr. 374 din 16 mai 2008 2 [Normativ pentru producerea gi | | executarea tucrarilor din beton, beton amnat si beton precomprimat - Partea 2: Executarea_ lucrarilor din beton, indicativ NE 012/2-2010 Ordinal ministralut dezvoltarit_ regionale si turismului_ nr, 2514/2010 din 22 noiembrie 2010, publicat in Monitorul Oficial, Partea I 11.853 si n1.853bis din 20 decembrie 2010 3, _| Cod de proiectare seismica. Partea a IT a. Prevederi pentru evaluarea seismica a Ordinal minisirulur dezvoltiri regionale si locuinfei_n1.704/2009 publicat in Monitorul cladirilor existente, indicativ P 100- | Oficial al Roméniei, Partea I nr.674 si nr.674 3/2008 bis din 1 octombrie 2009, cu completirile ulterioare Standarde de refering: Nr, Standarde Denumire ert. T | SREN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea stracturilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri 2 | SREN 1992-1-1-2004/AC:2012, Eurocod 2: Projectarea structurilor de beton 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri ‘SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea A91:2009 1-1: Reguli generale si reguli pentru clidiri. Anexa nationala 4 | SREN 1992-1-1:20047NB:20087 | Eurocod 2: Proiectarea stracturilor de beton, Parlea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa national 3 [ SREN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistenfei la compresiune @ betomului din structuri si elemente profabricate 6 | SREN 13791:2007/091:2007 Evaluarea in-situ @ rezistenfei la compresiune a betonului din structuri si clemente prefabricate 7 | SREN 12350 — 1.2009 Tneercare pe beton proaspit. Partea 1: Egantionare & | SREN 12504-1:2009 Tncereiri pe beton in structuri, Partea 1 Prelevare, examinare si incereari la compresiune 9 | SREN 12504-2:2013 Tncereari pe beton in structuri. Partea 2: Incercari nedistructive, Determinarea indicelui de reeul Partea Carote. 10 | SREN 12504-3:2006 Incercari_ pe Determinarea forfei de smulgere beton in structuri. Parea 3: TT | SREN 12504-4:2004 Tncereare pe beton. Partea 4: Determinarea vitezet de propagare a ultrasunctelorMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 bis/6,1,2015 Nr. Standarde Denumire crt. 12 | SR EN 12390-1:2013 Incercare pe beton intérit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare TS | SREN 12390-22009 Tneereare pe beion intirit, Pariea 2 Pregitirea si pistrarea epruvetelor pentru incercéri de rezistenj’ 14 | SR EN 12390-3:2009 Incercare pe beton intirit. Partea 3: Rezistenja la compresiune a epravetelor 15 | SR EN 12390-3:2009/AC:2011 Incercare pe beton intarit, Partea 3: Rezistenja la compresiune a epruvetelor 16 [ SREN 12390-4:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 4: Rezistenta la compresiune. Caracteristicile masinilor de incercare 2.2. Acest normativ cuprinde o serie de texte reproduse din standardele nationale SR EN 13791, SR EN 12504-4 identificate prin bar& lateral. Textele contin enunguri, relafii de calcul si diagrame care au la baz principii, concepte, modele si metode de incercarc/evaluare a rezistenfelor betonului, unanim recunoscute si utilizate in practica inginereasca. 3. TERMENI $I DEFINITIL In scopul prezentului normatiy se aplicd termenii si definitiile indicate in NE 012/1, precum si urmatoarele: BA | rezistenja Ia compresiune standardizata rezistenja la compresiune determinata pe epruvete de incercare standardizate (cuburi sau cilindri) care sunt prelevate, confectionate, pastrate si incercate in conformitate cu SR EN 12350-1, SR EN 12390-2 si SR EN 12390-3 32 | rezistenta la compresiune in-situ rezistenja betonului dintr-um element structural/element prefabricat, exprimata in termenii rezisten{ei echivalente a unei epruvete standardizate, cub sau cilindru. 33 | rezistenta caracteristicd la compresiune in-situ valoarea rezistenfei la compresiune in-situ sub care se pot situa 5% din populafia tuturor rezultatelor determinarilor de rezistenta posibile ale volumului de beton considera. NOTA ~ Aceasté populate este putin probabil si ie acecap populate folosité entra a detersna conformiatca betonl proaspt in NEOI2/2 34 carota cilindru extras dintr-un element/structuri de beton (simplu, armat sau precomprimat), prin operatia de taiere 38 | rezistenta la compresiune a carotet rezistenfa la compresiune @ unei carote, determina in conformitate cu SR EN 12504-1MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 bisi6.1.2015 3.6 | pozitia de incercare suprafafa limitat’, aleasi pentru m&surdtorile utilizate pentru a estima un rezultat al incerearii, care urmeazi a fi folosit la evaluarea rezisten{ei la compresiune in-situ, 37 zona de incereare unul sau mai multe clemente structurale sau elemente prefabricate din beton, presupuse sau cunoscute a apartine aceleasi populajii. O zona de Incercare cuprinde mai multe pozitii de incereare 38 incercari nedistructive incercari care nu provoacé deteriorari ale elementului in timpul investigapilor. 3.9 duritatea suprafefei betonului proprictatea suprafejei betonului masurata in termenii unei proporfii a energiei retumnate unei mase standardizate in urma impactului acesteia cu suprafafa betonului, 3.10 rezistenta la compresiune de referin(a rezistenfa la compresiune a betonului obinuti prin aplicarea direct a metodei combinate 3.11 rezistenfa la compresiune efectiva rezistenga la compresiune a betonului objinuta din rezistenta la compresiune de refering’ prin aplicarea coeficientilor de influent 32 abaterea standard abaterea standard (de sondaj), s = {[(11 - MY? + (x - MP + + (a - MP W(n-1) } este un estimator al abaterii standard a populatiei, presupunand c& exist n rezultate in esantion cu valorile { x1,12..,% ) avand media M (xy +x +... +x,)/n 3.13 croarea standard eroarea standard SE,=s/ Jn reprezinta raportul intre abaterea standard si radacina patrata a numiarului de rezultate, n 4, SIMBOLURI in scopul prezentului normativ se utilizeaza urmatoarele simboluri: 4 diametral earotei 4d, _distanja de 1a axul barei pana la cel mai apropiat capital carotei |e ‘rezultatul incercarii rezistenjei la compresiune in-situ | Ann cel mai mic rezultat al incercarii rezistenfei la compresiune in-situ | fucnis taedia rezistentei la compresiune in-situ din n rezultate ale incercirii fw. — tezistenqa la compresiune a betonului obfinuta pe carote Foe — rezistenga la compresiune de refering’ @ betonului obfinuti prin aplicarea metodei eomibinate10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr.6 bis/6.1.2015 Sug Tezistenta la compresiune efectiva a betonului objinuta din rezistenta de referinya dupa aplicarea cocficientilor de influenta Joep rezistenfa la compresiune a betonului obtinut’ prin incercdri distructive la aplicarea metodei combinate fa rezistenta caracteristica la compresiune Siow — Texistenta caracterstca la compresiune in-situ fanean Tezistenta caracteristic& Ja compresiune in-situ, exprimata prin rezistenfa echivalenti a unui cub cu latura de 150 mm Laci, o9 Tezistenta caracteristic’ 1a compresiune in-situ exprimat& prin rezistenta echivalenti a unui cilindru de 150 mm x 300 mm. fas recultatul incercérii rezistentei Ia compresiune in-situ, evaluat prin metode indirecte de incercare, atunci cand este stabilita o relajie specifica prin intermediul incercarilor pe carota itu, estimat prin incercirile de Jar rezaltatul incercdrii rezistentei la compresiune in- smulgere validate prin incercirile pe carota {Aca rezultatul incerearii rezistenjei la compresiune in-situ, estimat prin inceredrile cu | sclerometrul validate prin incercarile pe carota J. Tezultatul incercarii rezistentei 1a compresiune in-situ, estimat prin incercarile privind viteza de propagare a ultrasunetelor validate prin incercarile pe carota fe valoarea initiala a rezistenjei in-situ, objimuta din curba de baza pentru o fort de smulgere fe valoarea initial a rezistenjei in-situ, objinuta din curba de baz a incercarii cu selerometrul valoarea inifiala a rezistenfei in-situ, obfinuta din curba de bazi pentru o vitezi a ultrasunetelor ye coeficient parfial de siguranta pentru beton limita asociaté unor numere mici de rezultate ale incercarilor ky cocficient care depinde de mumiirul de incercari cuplate & coeficient avand valoarea de 1,48 inaltimea/lungimea carotei n —numirul de rezultate ale incercdrilor 5 abatere standard ¥ regultatul incerearii privind viteza de propagare a ultrasunetelor aplicat 1a metoda indirecta fax —_grosimea coroanei diamentate a cufitului cu care se taie carota Ag Sectiunea transversal a carotei | F rezultatul incerettri la forta de smulgerely MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 6 bisi6.2015 " cercarea carotelor forja maxima atins& la dlistanja emigator-receptor in linie dreapta valoarea indicelui de recul indicele de recul (rezultatul incercarii cu sclerometrul) timpul de propagare al impulsurilor in beton viteza de propagere a ultrasunetelor in armatura viteza reala de propagare a ultrasunetelor in beton viteza de propagere longitudinald a ultrasunetelor valoarea decalirii curbei de bazi diferenfi intre rezistenja carotei si valoarea rezistenjei conform relafiei de baz | Sfary media an valori ale if Paucoge Gimensiunea maxima a agregatului Pann diametrul armaturii 5, PLANIFICAREA INVESTIGATIILOR PRIVIND EVALUAREA REZISTENTEI LA COMPRESIUNE A BETONULUL 5.1, Consideratii generale Sad. Evaluarea rezistenjei la compresitne a betonului din structuri furnizeaza date cu privire Ja cea mai importanta caracteristic& a betonului, clasa sa de rezistent’. Identificarea acesteia este necesard, in principal, la: ~ evaluarea structurilor existente din beton; ~ determinarea calitatii betonului din construcfiile noi, in cazul in care exist dubii privind calitatea, neconformitatea betonului la stafii, ete 5.1.2. Metodele de evaluare a rezistenfei Ia compresiune a betonului sunt prezentate la cap.8. Evaluarea rezistentei se face pe baza rezultatelor obtinute aplicdind metodele de incercare prezentate la cap.7 5.13. in normativ sunt prezentate urmatoarele metode de incercare: metoda carotelor (pet.7.1), metoda ultrasunetelor (pct.7.2), metoda de duritate superficiala (pct.7.3) si metoda smulgerii in adéncime (pet.7.5). 5.2. Clasificarea metodelor de incercare 5.21. Metodele de incercare se pot clasifica pe baza urmatoarelor criteri Locul efectuarii incercarilor: > in-situ; = in laborator. Domeniile de aplicare a unor ramuri ale fizicii: ielode meeanive prin soe,7 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 6 bis’6.1.2015 ~ metode ultrasonice; - metode electromagnetice. 5.2.3. Modul de determinare a rezistenjei betonului = direct; ~ indirect. 5.2.4, Efectul asupra betonului: = distructiv, = seminedistructiv: ~ nedistructiv. 5. Aplicarca incercarilor nedistructive: - simple; - combinate 5.3, Selectarea programelor de incereare Programul de incercari se selecteaza, in principal, im fumctie de obiectivele investigatiilor, conditiile locale gi alte conditii relevante 5.3.1. Alegerea metodelor de investigare Alegerea unei anumite metode de incercare dintre cele prezentate in tabelul 5.1 depinde de urmatorii factori: a) zona de testare, Factor care trebuie luafi in considerare: ~ pozitia betonului de testat in element; ~ pozitia sectiunilor celor mai solicitate; ~ variatia rezistenei pe grosimea elementului; ~ pozitia armaturilor indentificati pe planse sau utilizind pahometrul; ~ prezenja unor defecte locale. b) efectele distructive produse. Alegerea intre utilizarea unor metode distructive sau nedistructive poate fi influentat’ de efectul: + testi pe suprafafa aparenta a elementului; ~ realizarii de gauri prin carotare; ~ thierii armaturii ©) precizia determinarilor. Nivelul de precizie depinde de: ~ metoda utilizats; ~ numarul de masuratori; + precizia si gradul de incredere al corelarii intre diferite metode. in tabelul 5.1 este prezentaté o clasificare a celor patru metode de incercare a rezistentei la compresiune a betonului pe baza unor criterii generale de apreciere, cu evindentierea principalelor particularitafi (avantaje/limitiri) ale aplicirii fiecdreia dintre acestea,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 bis/61.2015, Tabelul 5.1 Avantajele si limitarile apticarii diferitelor metode de incercare a rezistenjei la compresiune a betonului Zona | Tipmetod | Precizia | Viteca | Usurinta | Eficienta testati estimirii | de de | economica | deteriorarilor rezistenfei | efectuare| aplicare exiragerea i in | tneereerea 4 2 1 1 1 adancime | —S2lor . 2 3 3 3 4 |_| uttrasunetetor [inzona [ smulgerea in ; 1 ; r seat adancime Te duritatea : : : ? 7 suprafi’ | _suprafefei I NOTA. Punetajul dele Ila 4 este acordat pentru clasficarea metodelor in funeyie de diferite criteril de apreciere, 5.3.2 Consideratii privind precizia evaluarii rezistentel in-situ Gradul de incredere al evaluarii rezistenfei betonului creste odata cu numanul de incere&ri efectuate Coa mai direct metodi de evaluare in-situ a rezistenfei betonului este testarea carotelor extrase din lucrare (metoda distructiva), Cea mai indicata proceduri de evaluare este combinarea metodelor de incercare nedistructive cu cele distructive. De exemplu, misurarea vitezei ultrasunetelor (metoda nedistructiva) pe carote, inainte de incercarea acestora, creste gradul de incredere a mésuratorilor efectuate in-situ aplicénd metoda vitezei ultrasunetelor. Totodata, investigarea unui numar ct mai mare de elemente prin aplicarea metodei vitezei ultrasunetelor, inainte de extragerea carotelor, conduce la 0 evaluare mai precisa a rezistenfei betonului din structura In programul de incercare se poate alege o combinatie dintre diferite metode de incereare care si permita: a) aplicarea unei metode ca preliminara alteia; b) utilizarea unui numar limitat de carote pentru realizarea corelirii eu viteza ultrasunetelor pe anumite zone ale structuri, astfel incdt metoda s& poate fi utilizaté la estimarea rezistentei betonului din intreaga stractura; ©) aplicarea a doua sau mai multe incercari nedistructive care s8 conduc’ la o sporire a preciziei evaluarii rezistenjei betonului fafa de metodele simple. 5.3.3. Condifii locale Conditiile care trebuie considcrate la alegerea metodelor de investigare includ: a) starea generali a constructiei de investigat, inclusiv in ceea ce priveste posibilitatea de transport a echipamentelor de investigare: b) accesibilitatea in zonele de incercare ) siguranja personalului care executd incercarile gi, in general, a persoanelor aflate in zonele de investigare. 5.3.4. Alfi condigii de selectare Program de inv estigajil webuie sa ind scama gi de influcnta altor factori, preeum 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 6 bis/6.1.2015 + intirzierile de executie pe durata efectuirii incercarilor si analizarii rezultatelor si luarii deciziilor care se impun: = necesitatea inlituririi betonului deteriorat si efectuarii de reparatii. si/sau consolidari: ~ particularitatile diferitelor metode de investigare; = necesitatea de selectare a unui numar adecvat de inceredri in tabelul 5.1 se prezinta o clasificare a aplicarii diferitelor metode de incercare pe baza unor criterii generale de apreciere. 6, REZISTENTA CARACTERISTICA LA COMPRESIUNE IN-SITU IN RAPORT CU CLASA DE REZISTENTA LA COMPRESIUNE Cerinjele pentru rezistenta caracteristica a compresiune minima, determinati in-situ in conformitate cu standardul SR EN 13791, referitoare Ia clasele de rezistenja la compresiune, determinate in conformitate cu normativul NE 012/1, sunt prezentate sintetic tabelul 6.1 Tabelul 6.1 —Corespondenta dintre rezistenja caracteristica la compresiune in-situ minima si clasa de rezistenfa la compresiune a betonului Rezistenfa caracteristied a betonului Clasa de rezistenta la compresiune | determinati in-situ in conformitate cu in conformitate cu NE 012/1 SREN 13791 Sessiveit Sesiseud Cato 7 9 cis 10 3 C1620 14 7 C2075 7 2 C2530 2 26 C3037 26 31 C35/45 30 38 C030 4 B CaSISS 38 a7 C5060 B 3 C35I67 I a 37 7. METODE DE iNCERCARE PENTRU EVALUAREA REZISTENTEI LA COMPRESIUNE A BETONULUL 7.1. Metoda earotelor 7.1.1.Consideratii generale 7.1.1.1. incereirile prin extrageri de carote sunt incereiri directe, distructive prin efectul pe care iI au asupra betonului din elementul examinat, si se efectueaza in conformitate cu SR EN 12504-1 7.1.1.2. incercarea betonului cu ajutorul carotelor se foloseste pentru obineres unor informatii alitatea botonului din lucrare, inehisiy asupra tvzistentei la compresiune aMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 6 bis/6..2015 7.1.1.3. Carotele nu reprezinté echivalentul pentru betonul din lucrare, al unei epruvete turnate, de aceeasi formi si dimensiune. Acest fapt se datoreaz’ distrugerilor in structura betonului ce au loc atit pe suprafetele laterale, cft si pe cele de capat ale carotei, in timpul operatiei de extragere gi prelucrare Pentru objinerea rezistenjei echivalente unui cub, cu latura de 150 mm, din acelasi beton, este necesara aplicarea unor factori de corectie, care fin cont de aceste degradiri. 7.1.2, Selectarea zonelor de extragere a carotelor 7.1.2.1. Pentru evaluarea rezistentei la compresiune in-situ a betonului intro structuri/clement prefabricat din beton se face o planificare a zonelor de incercare (extragere a carotelor). Astfel, se identifica una sau mai multe zone de incercare si in limitele fieclirei zone de incercare, se alege un numar de pozitii de incercare. Alegerea mirimii pozitiilor de Incercare depinde de metoda de incercare folosits. Numarul rezultatelor de incercare dintr-o zona de incercare influenteaza gradul de incredere al evaluarii 7.1.22. Pentru evaluarea clasei de rezistenja la compresiune a unei structuri existente, structura trebuie sé fie imparfité in zone de incereare in care betonul se presupune c& apartine aceleasi populati, fiind reprezentativ pentru calitatea generala (de ex. volumul de beton turnat odati, tehnologia de tumare utilizat®, clasa betomului, ete). Un nivel al unei structuri etajate poate reprezenta o astfel de zona, un plangeu de asemenea, dac& tumarea lui nu s-a ficut cu intreruperi importante. 7.1.2.3. in evaluarea rezistentei la compresiune in-situ trebuie luat in considerare faptul c& cea mai scizutd rezistenja a betonului este de obicei in apropierea suprafejei clementului structural, rezistenta crescdnd odatd cu cregterea adéncimii fata de suprafata. 7.1.2.4. in cazurile in cate trebuie evaluat capacitatea portant a unei structuri existente, incercirile trebuie si fie concentrate asupra betonului din elementele/pintile cele mai solicitate ale structurii. In aceste cazuri, luarea probelor nu trebuie si afecteze in mod nefavorabil capacitatea portant a structurii. 7.1.2.5. Atunci cand trebuie evaluate tipul sau amploarea deteriorarilor, zonele de incercare trebuie si fie concentrate asupra elementelor/pirtilor cu comportare nefavorabila identificaté/asteptata. in aceste cazuri este util’ compararea rezultatelor cu cele objinute pe esantioanele prelevate din parfile intacte ale structurii 7.1.2.6. fnainte de stabilirea zonelor de extragere a carotelor, trebuie luate in considerare posibilele implicagii ale acestor extrageri asupra sigurantei structurale. Selectarea zonelor de extragere a carotelor din elementele de constructii se stabileste de catre proiectantul Tucrarii/expertul tehnic. 7.1.2.7, La selectarea zonclor de extragere a earotelor se vor avea in vedere urmatoarele: = amplasarea in zonele care prezinti interes din punct de vedere al controlului calititii betomului; ~ evitarea, pe cat este posibil, a prelevarii de carote prin armaturi; = indepartarea de zonele in care pot fi intersectate armaturi (aceste zone pot fi stabilite pe baza proicctului si pot fi verificate prin misuritori nedistructive, \etice) metode electom: 1616 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE}, PARTEA |, Nr. 6 bis/6,1.2015 ~ amplasarea in axa de simetrie sau cét mai aproape de aceasta a locului de extractie, la clementele verticale (stilpi); - amplasarea in zonele cu nivel redus de solicitare a betomului; ~ detinerea de rezultate ale unor incercari nedistructive prealabile pentra verificarea controlului calitapii betonulu, astfel incat rezultatele masuratorilor nedistructive s& fie reprezentative pentru betomul din elementul examinat, 7.1.28, Carotele extrase din zone cu defecte locale (vizibile) nu pot fi utilizate decat la precizarea formei si a adancimii defectului examinat. Carotele cu neomogenitafi importante in sectiume sau fisurate nu pot fi utilizate la determinarea rezistenjei betonului din element, 7.4.3, Precizia incercarii si numarul de carote Rezistenja carotei (precizia incercarii) este influenfata de factoridatorafi caracteristicilor betonului si factor! datoraji variabilelor de incercare, inclusiv dimensiunile carotelor. parte dintre factorii de influenfa susmentionafi trebuie avuti in vedere atunci cénd se evalueaza rezultatele Incercari 7.1.3.1 Caracteristicile betonului Grad de umiditate Gradul de umiditate al carotei influen{eaza rezistenfa masurata. Rezistenja unei carote saturate este cu 10% pana la 15% mai sczut4 dect aceea a unei carote comparabile uscate in acr care, in mod normal, are un grad de umiditate cuprins intre 8% si 12%. Porozitate Porozitatea ridicatd diminueaz& rezistenja. Astfel, 0 porozitate de aproximativ 1% diminueaza rezistenta cu 5% pana la 8%. Sensul de turnare a betonului in cofraj Rezistenfa masurat a unei carote, extrasi vertical in direetia tumari, poate fi mai mare decit rezistenja unei carote extrase orizontal din acelasi beton, in functie de consistenja betonului proaspat. in acest caz, diferenta de valoare poate varia intre 0% gi 8%. Defecte locale Dupa extragerea carotelor, se pot identifica defecte la acesten generate din diverse cauze, intre care: absorbtia de apa in dreptul particulelor plate ale agregatuluifin zonele de sub armaturile orizontale: golurile datorate segregarii locale. Valabilitatea rezultatelor evaluarii rezistenfei pentru aceste carote, precum si capacitatea lor de a reprezenta rezistenfa in-situ generala, sunt aspecte care trebuie evaluate separat 7.1.3.2 Variabile de incercare La metoda carotelor, precizia de incercare depinde de respectarea unor tehnici de cextragere privind: ~ asigurarea directiei de extragere a carotelor riguros perpendiculare pe “fata de atac” a carotierei, astfel incét carotele s& mu sufere nici o degradare; in vederea asigurarii {ii directici de taiere pe fafa de atac, se recomanda testarca adeev: perpendiculari a carotierei toare in clement; Incastrarea ei corespunMONITORUL OFICIAL AL. ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 6 bisi6 1.2015 posibil, a extragerii carotelor pe suprafaja de turnare sau in ~ evitarea, pec vecindtatea ei; se vor prefera extragerile de carote de pe fefele verticale cofrate, cu centrul carotei la cel putin 15-20 cm de faja de tumare; in cazul in care mu se dispune de asemenea suprafete, se admit incerearile pe suprafefele de turnare; ~ asigurarea, pe tot timpul carotirii, a ricirii cu apa corespunzitoare a coroanei diamantate si a betonului pentru a se evita degradarea excesiva, prin incalzire, a acestora; ~ imterzicerea utilizarii coroanelor, din carborundum, indiferent de gradul lor de uzuri, la betoanele preparate cu agregat cuarfos; ~ asigurarea, in cazul in care grosimea elementului incercat este redusi (sub 30 cm), a extragerii carotei pe toati grosimea elementului si fracfionarea ei ulterioara prin tiere (procedura asigura un paralelism mai bun al fejelor de capst); ~ in cazul in care grosimea elementului incercat este mare (peste 30 cm), este necesara desprinderea epruvetei de pe fund prin actionarea in consola a carotei cu o parghie sau pani, in gantul produs prin carotare, Totodata, se va urmiri objinerea unor suprafeje de capat eu denivelari minime (sub 2 em); ~ nu se admit pentru incercare carote ce contin armaturi longitudinale sau inclinate la mai putin de 45° fata de axa carotei; ~ asigurarea efectuarii transportului si manipularii de la locul de extractie, Ia locul de pistrare $i incercare, in conditii care si impiedice degradarea carotei. 7.1.3.3 Variabile ale carotelor Diametrul carotei Diametrul carotei influenteazi rezistenta misurati si variabilitatca rezistentei Rezistenja unei carote forate orizontal cu diametrul de 100 mm si o iniljime egala cu diametnul corespunde rezistenjei epruvetelor cubice cu o dimensiune a laturii de 150 mm. in carotele cu diametre mai mici de 100 mm si /d= 1, variabilitatea rezistentei este, in general, mai mare. Din acest motiv, la carotele de 50 mm este recomandati utilizaree unui numir de rei ori mai mare de carote decét atunci cand incercarile se efectueaza pe carote cu diametrul de 100 mm, cu o interpolare liniara pentru diametrele cuprinse intre 100 gi SO mm, Variabilitatea rezistentei masurate a betonului creste odata cu descresterea diametrului Carotele cu un diametrs mai mic de 50 mm (micro-carote} necesiti. proceduri de incercare care nu fac obiectul prezentului normativ. Raportul lungime/diametru Reportul Iungime/diametru influeneazi rezistenja masurat8. Rezistenja descreste pentru rapoartele I/d >1 si creste pentru rapoartele I/d <1. Avest fapt se datoreaza, in principal, presiunii exercitate de platanele masinii de incercare Plancitatea extremititilor carotel Abaterea de la plancitate diminueaza rezisien{a masurat’, Toleranta pentru planeitate trebuie sit fie aceeasi ca pentru epruvetele standard, in conformitate cu SR EN 12390-1 Pregitirea extremitijilor carotei Stratul de rezisten{& micd genereaza o diminuare a rezistenfei. Straturile subjiri din mortar de rezistenta mare sau din sulf de rezistenj& mare mu influenfeaz’ semnificativ rezistenta, Se recomanda rectificarea acestor extremitati18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 6 bis/6 1.2075 Efectul carotarii Operajiile de carotare pot produce deterioriri la betonul ténar sau a betonul slab calitativ care, in mod normal, nu pot fi observate pe suprafata decupat, carota poate fi calitativ mai slaba decat un cilindru din acelasi beton turnat, deoarece suprafaja acesteia inchide fragmente tiate ale granulelor de agregat, care pot fi retinute pe suprafafi numai prin aderenta matricei de legatur’ (prezenfa acestor particule contribuie in miicd misura la rezistenfa carotei) Armatura Carotele folosite la masurarea rezistentei betonului mu ttebuie s& contin bare de armatura. Atunei cand acest lucru nu poate fi evitat, este de asteptat s& se constate o diminuare a rezistenei misurate la carota care confine armatura (altfel decat de-a lungul axei sale). Orice carota care confine bare de armare in sau aproape de axa longitudinala nu este adecvata pentru incercarea de rezistenta. 7.1.3.4 Numarul de carote Alegetea numarului de carote extrase se face in functie de urmatoarele criteri - scopul examinarii (evaluarea structurilor existente din beton, determinarea calitii betonului din construcfii noi, in cazul in care existi dubii privind calitatea, neconformitatea betonului la staf, etc.). In cazul constructiilor existente numarul de probe va fi stabilit de expert iar in cazul constructiilor noi de catre proiectant/expert; se recomanda ca numérul de probe s& fie cel putin egal cu cel recomandat in cazul prelevarii probelor la locul de turnare*; ~ numarul elementelor structurale investigate; ~ variajiile locale ale calititii betomului de la un element Ia altul, precum si in interiorul aceluiasi element; ~ gradul si modul de solicitare a elementuluis ~ amploarea avariilor produse; - diametrul carotelor; = modalitatea de evaluare a rezistenjei betonuhui utilizind incercarea carotelor (metoda independenta, corelarea cu metode indirecte) 3 scaina de necesitatea dea ealeula i exase dino suctr se va o rezsten a betonull care si caractrizeze 0 coni specific (populate) distinct’ a struct (de ex, mules carotlor care eaacerzear, dup ex, fie aceayiclasé de bton, fie aclai tp de elect, ie un nivel dt al constructiei. Aspecte suplimentare cu privire Ia alegerea numirului de carote sunt prezentate la pets. 1.2 7.1.4, Marimea carotelor 7.1.4.1. Diametrul d al carotei ce se extrage depinde de urmatoarele elemente: - dimensiunea maxima a agregetului; = distanja minima intre armaturi in zona de extractie; ~ diametrul interior al eufitelor de ~ rezervele de rezistenta sau nivelul de solicitare, in zona de extractie. Se recomandi ca diametrul carotei si fie d=100 mm, Cfind nu se pot extrage carote avdnd acest diametru (de exemplu din cauza aglomerarilor de armatura sau cénd este imposibilMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 6 bis'6..2015 si se objind rapoarte intre inaljimea carotei si diametrul mai mari de 1) se accepta si carote avind diametre mai reduse (a se vedea 7.1.3.3). Diametrul carotei se recomandi si fie cel pufin de 3 ori mai mare decat dimensiunea maximé a agregatulti Bmasgr , Gar in orice caz nu mai mic de 2 Paes 23 Pmurage Gl) in raport cu distanja intre armaturi a (in cm), in zona de extractie, se recomanda respectarea relatiei AS a-Dayy = 2 be 0.2) unde, Pum diametrul armturii in zona de extragere. in em; feu grosimea coroanei diamentate a cufitului cu care se taie carota, in em. in aprecierea slabirii maxime admise a sectiunii elementului incercat se va fine seama ca, de regula, carotele nu sunt extrase pe toatd adincimea elementului iar prin completerea ulterioara a golului produs prin forare este posibil ca s se realizeze numai refacerea partiala. a seotiunii slabite 7.1.4.2 Lungimea carotei incercate distructiy / (in cm) este recomandabil si fie ce] putin egal cu diametrul si, in orice caz, cu valori cuprinse intre: dsleid 7.3) 7.1.5. Pregitirea carotelor inainte de incercare Dupa ce carotele au fost extrase cu ajutorul carotierei, acestea se sterg de apa iar suprafaja umeda datorita ricirii cu apa a betonului din timpul extragerii trebuie lsat si se usuce nu mai mult de o ora de la extragere. Dupa extragere, carotele se introduc in saci de plastic sau in containere neabsorbante astfel inct si nu sc reduc’ umiditatea betonului gi se menfin la temperatura mediului, ferite de contactul direct cu soarele. Carotele se vor transporta la laborator in cel mai scurt timp posibil. in cazul in care umiditatea betonului carotelor trebuie s& fie similari cu cea a betonului din lucrare, carotele se menfin in sacii de plastic pan’ in momentul in care se realizeaz4 prelucrarea acestora la capete, astfel incat perioada de scoatere din sacii de plastic péni la incereare si nu depiseascd 2 ore. Daca se utilizeaz’ api in timpul prelucrérii capetelor, aceste operatiuni trebuie efectuate cAt de repede posibil si nu mai tarziu de 2 zile de la extragerea carotelor. Dupa prelucrarea capetelor, respectind cerintele din SR EN 12504-1*’ se sterg probele, se lasi si se usuce si se introduc in saci de plastic. Se va minimiza durata expunerii cu api in timpul prelucrarii capetelor. Carotele vor rimdne in sacii de plastic pentru cel putin 5 zile dupa ultimul contact cu apa, daci nu exist alte specificafii privind efecturea incercirilor. Daca probele nu sunt mentinute in saci, ci in condifii de laborator timp de minimum 3 zile se considera ca acestea sunt uscate in aer. in cazul in care se cere ca incercarea carotelor si se faci in conditii de saturare a probelor acestea vor fi mentinute ce] putin 48 de ore in apa la temperatura de 20 + 2°C inainte de incereare20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA J, Nr. 6 bis/6.1.2015 *'NOTA - Obtinerea de fete de capit plane, paralele inte ele si perpendiculare pe generatosre in conformitate cu SR EN 12390:3 si incadrarea in toleraniele indicate in SR EN 12390-1 sunt condi principale pentru corectitudinea incerearii, Cénd fefele de capat rezulta plane gi paralele direet dupa operata de tdiere (sunt fetele cofiate ale betoului), rezistenjele objinute la incerearea earotelor sunt maxime, intruedt nu se produce nici o \degradare a suprafei betonului prin prelucrarea mecanict a suprafefelor de capi, Dac’ acestea nu rezulta plane si perpendiculare pe generatoare dupé tiere, exist posiblityi de prelucrare a suprafetclor prin: ~ polizarea suprefefelor de capt; ‘ierea supraferei/suprafeyelor de capa: ~ completarea zonelor de capit cu material liant de adaos pind la obtinerea urei suprafete plane, Perpengiculare pe generatoare i. Polizarea suprafefelor de capa se foee eu ajutorul unor materiale abrazive actionate eletro-mecenic, Se secomanda ca pe parcursul operatiei de polizare si se practice ricirea cu apd a betomuli $i discului, Se admit pentru polizare, carote cu denivelari maxime de 2..3 mm, Taierea carotelor se face cu fiers clectric, provazut cu cutite diamantate, sub jet de apt de rire, ii, Suatal de completare utilizat pentru nivelarea suprafefelor de capt trebuie si aibé unnatoarele caracleristici aderengi bund la beton,astel incét ruperca la traciune a unei epruvete si se fue in afaa lipituri iodulul de elasticitate apropias de celal betonuluis ~ rezistengi la compresiune apropiati de @ betonului incereat; + vitezd rdicath de intirice + grosime maxim de Lem. iii, Se recomandi utilizarea urmitoorelor straturi de nivelare: Morar epoxidie: ‘Mortar de ciment; Pastd de sulf, {in cazul welizirii mortarului de eiment, ca strat de nivelare, se recomandi mentinerea in api timp de minimurn 24 de ore a carotei inaime de aplicarea niveliri si alte 48 de ore inainte de incereare, Incepind de la o 24 dupa aplicare stratului de nivelare, Trebuie avuta in vedere, si in acest caz, infuenfa umidiitt asupra rezistentei obtinute. 7.1.6. Aparatura si tehnica de incereare, Determinarea rezistentei la compresiune 7.1.6.1. Incercarea la compresiune se efectueaza in conformitate cu SR EN 12390-3 utilizdnd ‘o masina de incercat la compresiune in conformitate cu SR EN 12390-4. Pentru fiecare proba (carota) rezistenja la compresiune se determina prin impirtirea forfei maxime F ta aria sectiunii carotei Aq calculati pe baza diametrului mediu four = FeadAcar, exprimand rezultatele la cea mai apropiati valoare de 0,5 MPa (N/mm). Rezistenja objinut& prin incercarea direct a unei carote, 1a pres, la compresiune, mu reprezinta rezistenta betonului la compresiune in structura, definita ca rezistenfa unui cub cu latura de 150 mm, confectionat din acelasi beton cu betonul din lucrare si pastrat in conditii standardizate sau in condiii similare cu cele ale structurii, in cazul in care raportul intre inaltimea si diametrul carotei este 2 rezultatele pot fi comparate cu rezistenja cilindricd, iar in cazul in care raportul este 1, rezultatele pot fi comparate cu rezistenta cubic Determinarea rezistentei in-situ dintr-un element fi, tespectiv echivalenja cu rezistenta objinuté pe epruvete de forma cubica cu latura de 150 mm, se face cu relafia: Sura BxCXEXEX four (74) in care: 4 coeficient de corectie care tine seama de influenta diemetrului carotei (Tabelul Ty b — coeficient de corectie ce fine seama de raportul M/d intre indltimea si diametrul caratei (Tabelul 7.2) © coefivient de corecfie ce ine seanta de influenta stratului degradat (Tabelul 7.3):