Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Argument………………………………………………………………
4.1 Permeabilitateasolului……………………………………………….
Argument:
Graţie stabilităţii condiţiilor vitale pe care le asigură, solul este cel mai
populat mediu de viaţă. Totalitatea animalelor ce trăiesc în sol constituie
pedofauna acestuia. Pedofauna este şi ea la rindul ei împărţită în trei categorii:
microfauna-organisme ce nu depăşesc lungimea de 0,2 mm, mezofauna-
organisme ce au lungimi cuprinse între 0,2 şi 8 mm, şi macrofauna- organisme ce
au lungimi de la 8 pîna la 80 mm.
S-a constatat că pe o suprafaţă de un hectar de sol se conţin aproximativ 3
tone de bacterii, 3 tone de ciuperci microscopice, 1,5 tone de actinomicete, 100
kg de alge, 100 kg de protozoare, 500 kg de rîme, 50 kg de nematode, 40 kg de
artropode, 30 kg de moluşte, 20 kg de şerpi şi rozătoare, etc. în fiecare cm cub de
sol se găsesc pînă la 7-10 miliarde de microorganisme.
După pieirea organismelor vii din sol, resturile vegetale şi animale sunt
transformate în humus. Acesta este o parte esenţială a materiei organice a solului,
şi cel mai important component al lui.
Capitolul I: Factori de solidificare
Cel mai important factor în formarea solului este alterarea rocilor, care este
condiţionată de existenţa atmosferei. Rocile de la suprafaţa scoarţei terestre, fiind
supuse proceselor de dezagregare (care pot fi de trei forme: fizică, adică
mărunţirea; chimică: producîndu-se reacţii chimice sub influienţa apei de suprafaţa
sau din rocă, a bioxidului de carbon, a sulfului sau a oxigenului şi dezagregarea
biologică: adică efectul distructiv al diferitelor vietăţi; efecte majore pot fi produse
şi de influienţele chimice ale unor organisme vegetale, cum ar fi unele alge şi
lichieni care produc acizi ce fac suprfeţele rocilor mai poroase), se sfărîmiţează în
particule mai mici - nisip, praf, mîl - şi astfel participă la formarea structurii şi
compoziţiei chimice şi mineralogice a solului.
Costituentii organici cuprind diferite fractiuni ale materiei organice din sol
inclusiv substantele humice si nehumice. Pot fi identificate astfel:
Fortele capilare: actioneaza in porii fini unde apa este retinuta datorita
fortelor de menisc (Intrucat apa circula in porii capilari de jos in sus, fapt pentru
aprovizionarea solului cu apa din panza freatica).
Δp=2σ/r σ
- tensiunea superficiala , r-raza menicului. r-mica , p –mare; h=2 σ/rg. Daca solul
este argilos sunt pori, daca solul este nisipos atunci porii sunt foarte putini.
Forte de absortie: actioneaza asupra apei afate la suprafata particulelor de
sol (forte electrostatice date de caracterul de dipol al particulelor de apa). Aceste
forte sunt de ordinul 10^4 atmosfere.Apa retinuta cu aceste forte nu poate di pusa
la disparitia plantelor.
Suctiunea solurilor: forta cu care apa e atrasa de catre sol. Ea este generata
de foretele de absortie si fortele capilare. Forata de suctiune este pusa in evidenta
cu ajutorul tensiometrelor.
In functie de fortele care actioneaza asupra apei din sol, acesta a fost
impartita in mai multe categorii:
a) apa sub forma de vapori- se gaseste in porii solului si provine din evaporarea
altor forme de apa atmosfere. Ea se misca in sol de la presiuni mai ridicate la cele
mai coborate. Vaporii din straturile inferioare ale solului, noaptea ajunge la
suprafata, fenomen numit roua subterana.
b) apa de hidroscopicitate – e reprezentata de pelicule de apa retinute prin fortele
de absortie la suprafata solului. Ea nu poate fi retinuta de catre plante datorita
fortelor mai mari de 50atm ce o retin.
c) apa peliculara – este mai slab legata, se gaseste absorbita la suprafata
peliculelor in continuarea apei de hidroscopicitate. Este retinuta cu forte cuprinse
intre: 4,2 pF si 4,7 pF(15-50atm)
d) apa capilara – cantitatea de apa retinuta in polii capilari datorita fortelor de
menisc. Volumul de apa capilara depinde de porozitatea solului si textura. Ea este
accesibila plantelor pentru ca e retinuta cu forte cuprinse intre 0.33-15atm. De
asemenea ea provine si din panza freatica prin ascesiunea capilara. In functie de
textura solului, apa poate sa urce 1.5m in sol „a”, 0.8-1m in sol „l” si foarte putin
in sol „n”.
e) apa gravitationala – apa din sol care se scurge prin porii largi in adancime
acumulandu-se asupra unui strat impermeabil formand panza de apa freatica.
Umiditatea sau continutul in apa din sol este cantitatea de apa care se afla in
sol legata in mod fizic de pamant in momentul in care se face recoltarea si care se
evapora la 105 grade Celsius.
Umiditatea solului depinde de clima, natura, inclinatia solului si de vegetatie.
Alaturi de temperaturaumiditateasolului influenteaza: activitatea biologica si
posibilitatea de autopurificare.
Umiditatea solului poate fi clasificata astfel:
a) Umiditate de grad I: reprezinta solul uscat care nu raceste mainile la contact
cu acesta.
b) Umiditatea de grad II: sol cu aspect proaspat care raceste usor mainile iarla
uscare prezinta o usoara decolorare.
c) Umiditate de grad III: sol umed raceste simtitor mainile, prin uscare
sedecoloreaza vizibil.
d) Umiditate de grad IV: este reprezentat de solul umed ce inca nu luceste dar la
soare se decoloreaza puternic, se simte umed la mana, in contact cu o hartie
de filtru o imezeste, pe maini prafuite provoaca pete.
e) Umiditate de grad V: sunt solurile care lucesc se caracterizeaza printr-un
grad de fluiditate, se intinde usor.
Intereseaza in cultura plantelor: ordinea vegetatiei, inforirea, coacerea
fructelor. Ea se determina prin uscarea probei de sol in laborator, dar si prin
metode organoleptice. U0-sol uscat, U1-uscat, U2-reavan, U2-3-reavan-jilva, U4-
Jilav, U5-jilav umed....U10-submers. Plecand de la umiditatea solului, se poate
determina rezerva de apa din sol. R=(W-CO)*Da*h/10 W-umiditatea momentana,
CO-coeficient de ofilire, Da-densitatea aparenta, h-grosimea solului(cm)
Solul are capacitatea de a retin si ceda apa. Apa se pierde din sol prin:
absortia de catre plante, evaporarea directa, transpiratia plantelor, drenaj.
a) Absortia de catre plante: La plantele superioare, rădăcina fixează planta în
sol şi serveşte la absorbţia apei şi a substanţelor minerale. Absorbţia apei se
realizează în mod pasiv şi activ.
b) Absorbţia pasivă Datorită transpiraţiei de la nivelul frunzei, celulele
acestora se găsesc într-o stare de nesaturaţie ceea ce determină mărirea forţei de
sugere sau de sucţie. Aceasta se transmite în lumenul vaselor de lemn din frunze,
tulpină şi din rădăcina, până la perii absorbanţi unde forţa determină absorbţia
continuă a apei. În acest proces, un rol activ îl au frunzele, din acest motiv
absorbţia apei de către rădăcină a fost denumită absorbţie pasivă..
Absorbţia activă
La plantele bine aprovizionate cu apă şi în condiţii fiziologice normale, se
dezvoltă, în rădăcina lor, o presiune pozitivă, care face ca apa să fie absorbită de
rădăcină şi condusă prin tulpină până la frunză. Cea mai mare cantitate de apă
absorbită de o plantă se datorează absorbţiei pasive. Perii absorbanţi au rolul de a
pătrunde printre particulele solului şi de a adera cu membranele lor, la acestea. Ei
absorb apa cu sărurile minerale din spaţiile rămase libere între particulele solului.
c)Evaporarea directa: pierdere neproductiva de apa, se recomanda acoperirea
solului cu un strat de mulci alcatuit din resturi vegetale. In unele cazuri, evaporatia
poate fi intensificat aprin araturi sau alte lucrari energetice ale solului efectuate la
momentul nepotrivit. La solurile cu aport freatic, evaporatia este putin
semnificativa, ele fiind permanent umezite prin ascensiunea capitalara a apei
freatice
d) Transpiratia reprezinta consumul util de apa prin intermediul plantelor si
se refera la micsorarea continutului de apa din sol datorita consumului de catre
plante. Acestea extrag din sol si elimina, prin transpiratie in atmosfera, cantitati
mari de apa, contribuind la micsorarea accentuata si pe mare adancime a umiditatii
solului. Cantitatea de apa utilizata de catre plante, la care se adauga si pierderile
neproductive prin evaporatie constituie evapotranspiratia.
Intraririle de apa provin din: precipitatii atmosferica (P) vapori de apa din
atmosfera (C), panza freatica din ascensiunea capilara, scurgerile laterale, irigatii.
Bilantul apei din sol e suma algebrica a intrarilor si iesirilor de apa intr-o anumita
perioada de timp. Daca suma = pozitiva in sol e un surplus de apa favorabil
plantelor. Daca suma algebrica e negativa, atunci e seceta.
Rf-Ri=P+Af+C+I+S-(E+T+If+S’).
Rf – rezerva finala de apa, Af-aport freatic, If-infiltratie in panza freatica, E-
evaporare, T-transpiratie.