...

:.'

'R'O:
.

'.'

·.B·:I.,·~TESICU

I.~'" _. '.

--

--

TURA MEDIICALA _ URE$TI,' 992'

Coperto de' Adrian Constantinescu

ACEASTi L' -C'RARE A OST T pARITA CU AJ TO 'U,L " SOCIAT' EIE SPRIJI'" A COPIIL, -" 'A" D1C -PAT- FIZ C DJ' ROMAN'A

fondat 1990

IS'S,

973-,39-01BG-5

'SUMAR

..

.
p_

11 RT
-I.L~

I
.-

IZIOJ ..OG 1\ JU·,C

• II II •

BII
.1 ~

II.

III

,I.

II

..

..

,.

II

..

III

Ii!!!

,.

!Ill

!I-_

Ii

_-\.'[" u.1reflex .,., ~. . ~ I{t:fIex'el mcdulare . . . . . . . ~ . . " ., . . " . . " ~ . . .. Ro1.u].ccntrilor ret:i.cular:t Tt;fh .. c! tTiiJllChjl.11ui cerebra] x F'unct i'a moterie a. cer~bcJului ~ .. ~. ~ .,. 1"Wlctia Ul, itnrie ,a "co:! .rte.] ccrebr'ale ., . ., '" ~ .. '" ~
I' .'
i • • • • ~ • " • • " ~

.. .. .
~

.5
2']

fi

"

'"

2'6.,

,i

"

3-J 3,-

110

it

oj

Ii

Ii

III

•
_ • •

•
,. •

::I.Iual£Hd1.Tllc l~iocl1inure ,. ..... [_'''ltr~ structura .."'. ""'.... ~ '" . Tr ansmiterea II cur 0-1"11il.ISen lara . .' '. . . .. . . ,. .
,i •

;5

II

..
ill •

.
III ~ •

-4.... ·46 49

..

III

!!

!II

II!

II

II

..
... ruetura t
""'I;

.
•
II

,II

II

.
•
• [II

.
Ii
II!

Ii

ill

5~
51

-, I::-;ca:fea

artjcu la t--i e i arttcu I .... arn '.

..
!

II

II

..

II

Ii

II

!!I

. .'
!! •

.
• • !! • ~

iii

53
5 61
1

"
ii ill • 5

ii

iI

.,

ii

•
.....,

I!!J

ill

III

76 76
I' Ii II
[Ill

E'~'a]uarea ha:ndicapu]ui E'\"aJual'ea handi.capului

motor pel'ueri' . motor in. in:Hnnit;.qtc,a

I

...

motorie

IcerebtBlla

II!

82

.. iCan]l~a.i~ldt·

. ~. ~.

..

...'

..

..

97
101
• !H Ii iii • • • • III !Ii II ..

r;'mnastiea

imnastioa

scginerrtara

g'!f:.nerall ~i rnetnde

~.

, ,. . . ~
I'

le tizice

,ad.j'"lT\fant.e , . .. . . ~ . .

...
•

~. .

or

_If louce nesptl:ifice

de gi1nll.H.~ti.di 111edfi(~,ala
~ ~ ~.

..
.. ~

'"

~O~' H15

ctobal.n€ uterapi a . . . '" . ~ . . zrcsia efor'tuhri ,.......,.. inalit ice de reedueas e n euro-niotorie oda Kenny a Phelps ,..~ ,.~ _.

,I

..

101
110

....

~ ~ . . . .. . .

~08
III iii

..

..

'. .

. . " ~ . "' . . . . . . ~ ."

"

ill

a;

ii

1 'U
.1

Ii

1II

••

9-~

nl eJQclv fJ,lobale ,1ft reeducar«

nenro-snmorie

.' .

"

~~.

~.

- '. .

128
, .~ Oc9'

~J:etoda )[etoda 11etoda :U:etodil Metoda ).[etod .. a

- rar~,s.ret Rood. ~ . . " . '. . . . . . . . ~ .' . . ~ ~ . . . ~ . Kabat (metoda d facilitnre propriocejrtivsi llCU'to-n1U:SC\J 10 rrt) IJ ohath .. . , . ~ . . . . . . . .' .'. ,. " . 'T'rernple F ay (~coala ,Un Phi ,3dt:lpll'~a) " . .. . \Tojta ,.

')32 J46 -:5 !I

• •

OJ

..

..

..

..

"'

..

..

Brnnnstrom ~Ietotli:li. F renkel

. , . .' .

!I

..

I!'

....

'"

..

'0'

'"

~ , . " ~ .. . . ,..

""...

. ..
IIJ!I

1,6,9 173

]65

'lIe t nda ar dieu .. 11etoda Peto ... ,. . :Uetojrclre Carr ~i Shrepher(l (reeducarea
• til • • •

iii"

motorie)

. ..

..
,

17,3
III

!i

"

'I,

176
+
III

I!

177
,..., 11_.

I I- A

l"ud"icalii' kiuetoierapul.fice

in bolUt

teuronul;

'JHotOV

Sechclele eneefalopatfilnr ini'antile ~ . . . .. Hrendlpcgla . . . ~ .. . ~ ~ . " . " ~ ~ "

.
!I

cer brul . . .

011

II

II

II

II

191
iIl')O" ""'"

.
• •
• ,~ ~l •

'I"

II

II,

91

'.
• !!! ~

IiO

iI

·.

Sechelele de poliomielitti ... Lez.inn.ile ncrvoas pe'rif e1ice .. Paraplegia posttraumatica . _~lb~' parez.e de origine vertebrala Paralizi a obi tetrtcala ''" . Splna bifida , ~ " ~ . , "
r
E

'. " . " . . .' .

..""".
• 'I! • •

.. .. .' .' ~ . ~ ~ .' ~. ~~~ . . .

!!!

.
•

.•

2m)

.
. .

..

2m 1

·
!!
[Ill

. . .. .

221.
'Jt)')
.I..J .. ~-

21 ' 217

luilica·li'
-

boli

n&1.1 to-1tLU se U 1are

~
-Ii
01; II • • II

ufecteu::ii

Hloli ale nmschflor ~" .. '. ~ ~ noH ale neuronilor 'enziti\ j_ • " .,:'\..11 boU ale _istemu lui nervQS .'
• I! II! I! •
;f • • ~ •
III

.
~,

III

tIo

_ ....

flr() () ....

.
•

228
1'1 ~

!II.

22B

iJ

iii

!!!

,I:

If!

Ii>

"3'~ ,.._ -.');

IRE

_7. -,

(111t-

propos

..

••

i.Ii+iii

11

~.

II

••

\Iii

i.tiI.~

Il

11

I~];" FI.A R '1" I E )_'UY ~1I0L(JG E UU 11 Fo ction.

J
I

EN
I!! " i' i
II

nB.l'Vel

se
".," ~ ~ . ,~
,. ~

15

L acte rlffie:xe ~,.. Les reflexes me,drua.ires

. ~~ Rlille des centres reti("ulaites,! Ies I·efl'e)u~·s,du tiO'nc ,cetcma]' . . . .

m ~ • ..
OJ ..,.. i • , "

.,'

~,.

. ~. . . . . ".
~

~
m • • • ~

2m

15

""~'~
_,U

J-J,afonctiou motriee dn cervelet , .. .. " ~ . ~ . . ~ '. La I onet Dl motriee de l't:,coIce c~:rebrame on.
~Il III II

34

, ".
II

...
It
II

~ ., ,
II II III

35
-4·2

!!I!

of!

t.

II

Io!

I!I

l[.o,lifi.lcatiolls biocbimiques . U t astructure ., ~ .. . . Transmdssi 0 neur o-:mnsculaire

Ie.ca n ique
mu Sell 1aire

!II

II

II

aI

III

111

'II

II

iii

II

iii

+.

iI

'Ii'

ill

...

II

II

'I!

II

.
.51
53,

.. . "trnctme de: l'arlicniati,on 111' (;. mouvem en tart· CU.w.2\lIe

+
III III

II

..

!I

,~

Ii!

II

ill

••

!I.

IIi

[II

III

II

II

!II

it

II

[II

II

.
;-valn atiOlJl du hanrlicap

.
III III .11 II III

if

III

..

.&J

II

II

II!

III

a.

peripheriqne . . .. . ~ ~ , ~ ~ -al atton dn hand.icap moteur dans l~ifiji:fmit,e Dlot-l"i e ('.e:rcbniiLle •

motenr
,.

76

82

III

,i!

.1

astique .se gment_a_ire .... ~ ~ ~ ,. . . mileS II on- spe cnjjlqnes ,d,e' gy roll a stique ·111.e dj,c~le" .... : ,.i.balneothlera.Pie ~ ,...,., .. ~ ~ . .. ~
i, '. ,.

3stiq tie generale

et m ~ttl (J de s ph y ~iques a.dj oin t s

., ,. • •

. ~"~.
~ • • ~ ~ ~ • •

]]01

. ,. ~
..
• • • ~ ., .. • .. .'

~, .
• • ~

essinn

(le ll'eff.ort

.. ~ ..

..

OJ

•• '

,.

'"

102 105 107 108

5.

II

II

...

Ii

ill

..

If!!

!10
110

J.f0thutle
J

J.~t1ll1)

II

III

Iii

.i

..

)'rct1J u<le Phe l_ps

glolrales
de reeduca.tion

II!

...

..

..

Ii

l.

;jI

.;;

125
12M

Lethodcs

ne urc-niotrice

.. uc ur o~
• .• "

]'lethuue ~Iar-:I'::tret Rood " . ~ . . . . - . . . _.Ietho:.... Kab: t (mdthcde e Ie faci itrrtion propr.iocep tlve

1:!8
~u.._.(l
,
e •

iairc)
• • • ,. ~ ..."'

jlc-thode

]3obiat]:

- ._ .

., .

•.

) Itthode Temple Fa~ (Ecole de P1_ila(h~l hh:) . )Il~'lhode ,,"ort', "' . . . . .., ~ ~ · ..

,..

JIewo.Je Brunustr or lL.

:Uetllo(le Frenkel.

.
., a F •
II Ii 'I

,.

"'

~ . . . . ~.'

14(, 15~ h]l 165

169 173 173
.IIi
'I

13.2

...

Ii

I!l

••

+.

i'

....

"II

iI

~l(~thodc J1" al-dieu

" . . " . . ~ ,. , . ~ .. . ~. .hlethode Peti). . . . ., " . . . ~ " . , ~ . . ~ . . Y~thodes Carr et Shephc d (reeducation motrlce) .
~
•••••••••• l!IioII,
!
III; III •..

oi

"F.

Ii

II

..

III

»: a J 'W

177
179

Decontractioi

I I If P _~}-t TIE
• 0...

.INDICA'l'I'ON'L ' : l-'.£'CIALE~· DE TIl ·ITE [ENT 191 ~6qu~nc~ des cucephalopathies H~ u' 1" • _ elI l·pJ.cg1.t: .~~
! • • '. ..

Infantfles
•
••

iii

i.

191.

•
I I

• I

• I

III

iI!

204
2'\ 1
215

Sequelles de Is. poliomyeIite ~ . Lee. ions nerveuses periplR~riqucs . . 1-(:1 parapregie post-traumetique J.. utres paresies d~origine vertebrate Paralysie obstetrieale Spina bifida , .. ~ ~ ~ ~ ., . ~ . ~
0, • • • • "'

.
Ii
II ... •

..

21.'7
?'iJ 1-

.1Il

....

~3

.~

...

!!!

..

11;1

of!

....

•
• • 11;1 •

+
f;

•
,Ii

I.

..

II

Lndications I:iuesi!lt6 ~'(l1)(utiqUfS POUt" d'oul'res I( HlOU7' ement ~., ,. . . . . .. }lala,dies. des muscles..
i • • • • • "

muludie» ..,."

neuro-musculaires qui aIfeelent

.....·0.'

,. .
•

:-~-"+

Malaclie.~ des neUroD'f!S sensltifs . ~J\utres maladles du systeme nerveuu

I. • • ..
!

..

...

·
•

.
•
II!

225
'i!

'228

-il

..

2.28
•

iii

if

S'I

l1li

..

Ii

.
s •

..

235

•i

"

;.

ENTS

.,

III

'Ill

110

ill

El

iI

Ii

'II

-.!

III

!!

!to

III

III

rII

II

-.J

II.

11

P ... I{. ~.. -\

(J

NE

The

nert: OHS

junctio»
II • III

II!

...

..

!II

II'

:I

i&I

110

II

II"

15
15 -1 :"n

The reflex action

.~ dullarv r ~fl_xes Ie " Th role of the TJ]J.e motor functiun

;a;

it

"'

II

i!

II!..
II!

III

IlL

,Ill

••

reticular centres, The motor iUl'letion of th e It erebe ]111 m

he
•

:lreflexcs

f
+ •.

of

the

:1-'
... 'J;)
i]l~
• • • •

II["()Ttc-X

Ii

...,

Biochemical modification -, Eltrastru..c ture ,. ~ If he rieur (J -1 ru scl e t ransm .ssi on 1\[u.scle mecharrics
<Ii

II.

Ill.

;&.;1

ii

Ii

II

•••

Ii

III

III

..

II

....

"

'IS

-.IiI

dI..

I.

I.

Ie

[II

..

II

~.
.51

45

..

.1

l&l

1&1

••

roE:

II

T fw art lcule« fn.·nction

". , ~.
II

..
Ii
II !II .. • • "II • .. WI'

.
.

Th e j oint ar ti.C1Ulac1.1on sin et ~lrc 'The artlcular motion ~.. .

II •
[II

-1 :l

-3-

III

'!

of.

,.

[III

1111

.
i:
;&0 .. '

!!

I!I

-I

Ii

II!

.
~

70

...Lot ion. vai-uat.{r)l.

.. .. .. ..

....

\: alu at ion of the motor per,":phet':ll handicap .. . . . . . , i-llu3t f on ofnl utor handicap in th~ otor cer br a.l ill rrjJl"t~

. ..

'

R2.

P ,A R

~r T'\V

0,

- edica I

(f) rmn

asti GS

'1'1

!ll

..

III

-'I

,&;

..

..

l.Jh

II

II

.. ,

.3

81
~

gymnastics Slut adjuvant physical metl" lids. _ .. Segmentary g'~run astics . . . .. . ~ . ~ . '" ~ . N onspecific rnenns of me dicn] gylliiJ astic ,. .. Kine , .nbalue other .apy. . . ~ . ~ .' Effort pr ogressiou '".,...... ,. "
Ccueral
E • .. • • ~

HJl

]02
H)~
11)7
][1

..
~ ~ ~

!II

Kenny method Phelp- ncU1L.Dcl

mi·

18.~"

:;!II

...

!!I

II!

Ii

t.!

!I'

ii

ii;;

II"

].,[ argaret Rood method .. .. . . ... Ka b at method (method of pr opr l oce ptive E oba.th. method ~ . . Tenuple Pay method (Pl1il..ade]phla Schooll Vovta 'metho' .. ~ ~., ... 'Br utrnstr om TIl tho . . ,. I:-reukel meth d .
i • • • • .. • .. " i • ~ • • • ••

.... '" . neuro-muse le facil ity) .'

if ~ ., ., ,I ."
.... ~., '. '. .. • • .. !Ii

..

..
•

.. .
18
!F! • il

. . '. " . . . . . . . ., . ~ ~ ~ . .' .. . ;;;

if ~ •

...
• .. •

.. . ., . . . ~ .
'" ,. _ • • • ..

.
•

..
•

Iii

,II:

J ;I(~U:' ion at utetJu;;ds o]

11

euro~ '111.0t'or d!'educatiou;

I' • .. • '" • ~ • • • • ~ ,

II'

II

!Ii

III

..

T'ar dieu method.. ... ~~. . . . . . , Pe t,o method ~ Carr a 11.d Sllephe.rd ,metll0d5 [mo tor re e d,ne ation)
Decou
1'1

iii

'II

III

ttl

III

.
•• •

'.

!II

Ii

Ii

III

III

III

acture

II

!!

.1

..

II!"

!-.

II'

"

m;

;II

p,. ItT

~rHREE

Tl. in dot herr.rpeld it

Sequelae of He rni pl~~i3.
/\-jlwlolheraprndic

in ,UGCrtiDn.s
tniantilc
iluiiGaiion,s

is:
encephalopathy
III • Ii

iil

it

'I!

l'I'

iii

'.

in ~~1Qt(W periphetal
m ,. ••

ueu:rOn disf(J5es
•• ., ~

.
'",..

'. • ., .
~

'" ~ .
• m ;0

•"
•

Poliomyelttis se.qnelae • " .' . Xet1; ous peripheral Iesions . ... ..... '" . .. ,.. '" ~ . , . .' ~ ~ . . Pustfr'aurnuttc paraplegia ,. " .. . " ... ~. . " . . ~ . Ot]ler paresis (Df vertebral origin ~ . . ~ . . . . . .. . ~ o bstetr-ical paralysis ,.... . ~. .. ~. . . ~ Spina bifida ~ . . . . . . .. . .. ., " . ~ . . . . . . .
e ~ .... m m ..
m ~.....

1;;iMe!otJrera;pf ut ic iudi'r;a;iians- in other'

~1t1n'O-7i1Hs(:16

diseases
m _ • " ,.

that affect
• • .. m ~ .. .. • '. ~

.,Hoi ion
•

. .. Diseases of the ron eles .. ., .. '. ~ .' . . .. .. .. . Disea.ses of' the seusitive neurons . . .. rOther diseases of the nervous svstem ~ ., .. .. . . ~ . " ~ ~ . . . ,. ~ . .. .
I .. • • • • ~

B ibliograph,:/.

.,

.'

..

"

..

"'

ATP
ADP

aci d adenozin trtfcsforic. acid adenozin di'fosforie .. crea tt n in fosfa taxa.

CP
,I
.i 'fI

EEG'"
~. .

._ ,!!.

- electroencefalegrama.
•

E'MG'
i'.

'•. ',

electrorniogra

rna ~

I.M.C., 'M.I.S~
,M'.I.D~

~ mfn-mitate rnotorie eerebrala. membrul inferior sting.,

mern brul inferior d rept,

~1'.S.S.

membrul

superlor sting,.

M".S·.D~
PS"'C"
[!!II _"11 .... m

rnembr-ul superior drept,

p aral izie spastlca cere brala, coefic ien t (q Uotien t) in tel eetu al,

Q.I.
'R'
" II

rr C'1
,II

!!

reflex tonic cervical (re'flex tonic al eefei),

reflex toni c cervi c al asimetrlc ~ reflex tonic cervical si metric. sistem nerves central

R.,T~C.A. R.T.C.S.

S.N.C.

PREF.LllTA ~

rU'Tea j'HTtctionOrla ~ reabilitareot cum este numit,Q.. in eea mai nta.re parte Q. taril'or ,_ a jae'ut p1~ogrege mari, aiit in perjectionarea si selectarea metndeloT sale" eft' ~i in i1npllnerea sa ca 0 spe ciali tate . In t.r~Ta noasirii aUr

Se implinesc 20 de ani de la uparitiu primei edi"t"ii a acestei cti:rtil care a [ost ,primit'a neasiepiat die b~lte, epn;iZl'ndu-,se' ill citeva l~u.'ni ,~i fiind iraaus'a in li1nba rl,Lsa .. La: {.u:,ea epocii, conpnutu,l ciirtii in aspectele sale PT{1Ctice erc~ inetlit penirii 0 parte lU7'ga a lumii medicate. De atun.cl, recupe-

a,pa1~tt noi .:~ectii de recuperare

.f~J'ncti(Joola pentru. copii (Cluj) Dezna, Pitesti} $i (lite cite-va srervici i am bulatorii {Policlinicil e din Berceni, Pite sti, Sibl-'lL etc.) $1. dezvoltcn~ea ncestui mod de as'lstenta me,d'iC'uld contin1.~lL Am considerat CQ 0 noua lucrare reieritoare let reeduC'cu"f~a ne'UfO7notor"le esie neeesaril. PrinlfL editLe contin.tl,Q ,so. circule :in e,remplare xe~"ogrl1.jz,ate, sclicitate atii de specialisti, cit $i de PU1'-intii copulor iuuuiicapoii. Unel e ,llLcrl1ri din vechea edltie 8--(1,1.,,, dovedit astuzi desuete, ia r m'u:Jte oliele noi (metodele II oita, P'et6) sal~ de care 110i ?~1[ nveam cun~o~J..infd La apcn>oi~ia.primei ediiii (nlet"odele MU1'garet Rood, CaTT" Shep71~eTd) ~e-,al! lltU't locui in prezenia. A1n lntoogtitzt ilustraiia, dar - in gl~neral cartea si-a pastrat vecll:,ea ei str'1tcturcL Am adaugat 1tn pa.r,(tgT'af despl"e Inrtro,gripoza '$i despre tran ,~,pla1~tarile teruiinoase, ~dar 'lH am 80c.otit lM2cesar ..... ,-.. "t..... . sa cuprm " d en! a~ectlHn t. care nit 11eeeSl a ,~ree,dUCCfTe ne1fTo-motQ1~U~"( propriu-zis«. Nis [n1l cuprins, deci, traumaiismele musc'u.lare SU1t tendino[lsc, torticolisul, nici [ibroza pTOgl'T~sivr5 a cvadricepsuiui, desi eie bcnej'iclaztl de anetodele medicinei jizice. Penimi acelasi nlotit~, a1n eiiminat en pitfJl'1~,l despre bolile articuloiiilor, Fiuii sa auem pretentia ca lttCTClreu, este exhaustiua, ne preuuiiim. de

ap'aritia relaiio
CClie ar

[alopatiilor

N1ult'u,mind Edit urii Medicale' pentrtl. ejortui fneut in reediiarea ei C'aT1i~ speriim LJa va fi primitii la fel de bine de cei interesaii celeialte car!.i din ocest d0711.eniu ati: de riou.

nHnte

recentGi a clir.tii. t!,Tratantcntnl cronice iniantile", ttnde ciiitorul

sechelelor

fi

poate

miirii

e.xagerclt aceosiii ediiie.

gasi ma,L. tnulte amiicu

motoril

ale

€11Ce,-,

ca

ace.~·~i

"

Auteru!
iii

11

.'

PARTEA

,I

..

..

Forms de rniscare cea mal sirnpla este mlscarea reflexa, Ea ste, _0oda 'a, actul reflex eel mal binecunoscut, DI~npunct de vedere genera. oric raactie a organtsmului -- fie aa motorie secretorie sau vasn-moorie -, care constituie raspunsul unei excitatli senzitive, se rrumeste act .reflex. Aceasta transforrnare S!lU, mai bine zis, transrnitere de energie are Ioc intr -un cent -u nerves, numit centru reflex. Se cunosc de multa vreme rniscartle care all IDe in membrolo nei broaste decapitate atunci cind se exeita pielea sau se irtta intr-un fell carpul am mal ul ui (a plic area unei pi ca turi de aci d sau exci tarea cu cu rent electric), Stephen Hales din 'I'eddington (1617~1761) es e aeera care a aratat ca aceste miscari reflexe incet az5 in cazul distruzeri l rnaduvei spin,ar~i. Madllva spinar.li este eel mai simplu centru reflex al mlseartl. o rniscare reflexa, in expresia sa. cea mai simpla, se compune din trei

faze succeslve ,:

1) excltarea nervulu] senzifiv: 2) excitarea centrului re lex intermediar: 3) excitarea nervului motor q,i rniscarea reflexa care 0 insoteste. Excitatia senzitiva este Inregistrata die organism pr'irr receptorii s~n. Dupa Iunctla lOT san, mal bine zis, duna felul senzatiilor IJe c ire Ie Inr ~ is aza., Sherring on a clasificat recc Jto:ri' In' a) exteroceptor: (care in~e~j. treaza senzatiile lum li extertoare) ~l b) in erocepto ~i (care Inreais ...... 1 e nz~i senzatlile din in teriorul organtsmului). Aces tia din urrna, 1a rmdul o . se Im part in uisceroceptori (care culeg Inforrnatiile de Ia diverse or ane) sl prcpricceptori. care cul g inf'ormatii de 1a muschi, tendoane sl . iculatli. I. .. Secenov vorbea, cu 25 de ani lnaintea lui Sherrmgton, de acest irnt muscular obscur care: , .. .irnpreuna ell senzatiile cutanate ~i optice nstitu le, cum s~ar spune, indrtlmatol"'ltl principal al constilntel in pro= 111 de coord on are' a rrrlscarii. .,., Prin urmare, atita tlmp cit se produce ontractle me sculara, de la. nivelul pielii ~i al muschilor seamentulr i' rnscare sosesc, continr 11~ in centrii nervosi excitatii senzorlale. carle = schlrnba caraeterul corespunzator modlflcarllor rniscarii f?i determine, i ' aceasta. , orientarea actelor motorii consecutive. .. Senzatiile eutanate 1 rsculare care llinsotesc "'nceplJtul'l sfirsi ul ~i toate Iazele fiecarei eon ....
I

"

1-

tractil musculare determine durata ei ,~i. suceeslunea In care se contracta dt erltli rnuschi "*.. Prezenta acestef lnervatll senzitive ,a muschiului a fost demonstrate de Sherrington. Sectionind radac·'nlle anterioare ~ rnotorlt --, el a ob~ servat eel nu toate fibrele din nervll muschlulul degenereaza: deel, 0 par .e din ele (circa a treime) sint sen.:zitive;> Sectionarea uiterioara a radaclnilor posterioare ---- senzitive ~, duce Is degenerarea ~i a fibrelor rllmase indemne dupa prima experlenta, Se stie astaz! ca proprtoceptorll acestui ;"sim~ 'muscular obscur: sint reprezentati de fusurite neuro-musculare organul tendines Golgi, CO][pusculti Vater-Pacinl ~i terrninatilte nervoase libere din capsula ar riculara ~i sin oviala (fi9 ~ 1). Coepusculll Golg,it sint alcatutti din mici capsule fibroase, de fcrma cil.indr,ica sau fusiforma, In interforul carora se gase~te 10 bogata arborszatle de fibre demlelinlzate, provenind dintr-una sau doua fibre nervoase, Beprezentind earn 0 treirne din. fusurtle musculare, sint sttuatt lmediat sub jonctiunea rnusculo-tendlnoasa ~'.,au functia de a detects tensiunea fibrelor tendonului in timpul contractlei musculare, Fusurile museulare aint formate din 2---10 fibre musculare subtirl, specializate care sint fixate la capatul lor die endornlsiul j Ibrelor obisnuite, prln capsula conjunctiva ce Ie inconjura. Aceste flbre specializate s'e numesc fibre intrafusale, spre deoseb.ire de fibrele obisnuite, carle se nurnesc extrafusale (.tig. 2)~ Dupa Fulton $,.' Pi Sumer, corpusculit Colgl sint asezati -,,in serle' ell rnuschlul (contractia muschtulul respectiv ampliflca stimulul lor), in timp ce fusurfle musculare sint asezate "in paralel: eu fibra extrafusala (contraetia muschiulul diminueaza stimulul trlmls Ide' ell, ,tVlteza de descarcare a Impulsurilor este aproxim.ativ direct proportionala ell Iogarltmul tensiunii aplicate musculaturii. Frecventa de descarcare este, astfel, un rnijIoc prin .care receptorul sernnalizeaza sistemulu nerves central in ensitatea exci tari.i "**.
F

l;ig,. 1 ~ Diaerama un! i act reflex sirnplu. a - proprio- 9i exteroceptori:' b - ganglion senzttiv ; c - neuron senzittv : e neuron motor ; f - calc efererrta ; g ~ placa motorie ..
IE .

~F, Ito

ecenov 1\f. L. J

Fizlologhia nervnol sistemi p, 22 1886. Pi SILnlep :m. J. Physiol., l~ 2R 83, 554~5H2.

16

~,

,Fig ~ 2 ~ Relapi a dinsre ./usll,ril e nuts, ular« ~i cOJ'p~f,s,?~li G'olgi fa! d de i fibrel€< musculae« ~ Bucl a ,it .. 1 - £U8 museu la r (db;,pns , In par al el': en fi bra m useulara ~ astf el :in.ci.'t con tracp,2\ 1R IlSCU.l rar'a sl II 1) e~te tensiunea 3.SiL1L p:ra f118ul tT~); :1 _, fibri mu seul arii; ;} ~' corspuseu 1 Gul gi din ten don. (dispus, "in serie' ul eu fibra mu scu 1aT:1); 4 - motorieu ran; 5 ,- neuron gamma ; 6 ,-, neuron intermediar,
J

Cercetind receptorii proprioceptivi in, Junctie de pragul lor Ide exeitatie, Matthews deosebeste unitat! de tip A, cu prag de excltatie scazut, ~i unitati de tip B, ell prag de exeitatle relativ rldieat. In ti,:mpul unel secuse musculare, excitatia unitatilor de primul tip inceteaza, in timp ce In unltatile de al doilea tlp.. descarearile se accelereaza, Unitatile de tip A ·· sint deci paralele CU, muschlul ~ Iusurlle musculare -, in timp ce cele de tip B sint in serie ell muschiul - corpusculil Golgl. Calle de transmitere, Senzatiile culese de proprioceptort sint transmise spire maduva spfnaril pe calea riid.fj,cinilo:r posterioare, prin fibre aferente mielinizate, Acestea sint de dena Ieluri:
'II! r, ,

care se inf~~i~oarain [urul regiunli ecuatoriale a f~fbrelof' intrafusale (termmoiii all.ulo-spif~a:le) ~'i all o viteza de conducere rldlcata (80-120 m/s), Fibra, odata ajunsa In 1118duva splnarll, In coloana Clarke; da 0 serte de colaterale in sus si in jos, avind asttel influenta asupra unor grupurl mari d'e motoneuroni alfa, ehiar si controlateral. • ~ Fibre mielinice {J B)J provenind din corpusculil Golgl, de aseme_ea ell viteza mare de conducere (10~120 m/s) ~i care ajunse in maduva u 0 actiune inhibitoare asupra mctoneuronilor din care provin ~i 0 ac. ne exeltatoare asupra muschilor antagonlsti. Unele din. aeeste fibre ~ung prin traotul splno-cerebelos pina la eerebel.
ReedlllCdrecl neuru-motorfe

Grupa I este alcatui ta din: -Fi hre' fllielinice s'enzi tive prinutre

f I A,J,

l -(
iP!'

GT'l,tP(~' Cf

11=0 'es' e alcatuita

muscular. Se vorbeste astazi de l:Jre Jibra din grupa a III~a" de 121 receptoril durerii ~i de 'Ibre din gr111Ja a ~,a (vegetative simpatlce). Atit pentru reflectivitate, dar rna] ales pentru mecanism .. de reglare ul a tonusului 111.l1SCular, nu sint deneglij at receptori! cutanatt articularl ~":Ilgamen sri. Transml teres nervoasa poate avea lac datorlta particulari ta~ii '1Je ca -e 0 a lee] tl ele m usculare, celule Ie glan du 1are ~i! in special, celul ele nervoase de a II excitabi e'. Modifi carea mediului extern sau intern, ie ea mecanica, termica chimica etc., denumi ts stimul, produce 0 modiflcare a potentlalului de membrana, care se extiride ra old pe teats suprafata c.,_ulei date ita proprietatii de conduc ivita e ~,'11 autoproj agere, Acea ta modificare propagate a potentialuh ti de rnern raria ee numeste imp us. Impulsul este forma de transmitere a energiei nervoase. Transmiterea ervoasa este, deci, 0 manlIestare electrica S3 u mal corect spus, electrochlmlca denurnita potential de actinne. , " Inca din 1902, Berns 'ein ernitea ipoteza ~ veri: icata ]1 ertor - c!i potentlalul de repaus ~li eel de acti ne ar depinde de gradul de eoncen. ratie a lonilor de potasiu membrana avind perrneabilita e re ativa fata de ionli de potasiu si scdiu. Un impul s nerves Ia nastere, deci, prin sea:..... ierea potentialulul de membrana pina la 0 valoare critica danurnlta prag~ Odata acesi prag ati ts, potentis lul de aet,ll1ne se declanseaza In axon ~i cclula indl erent de calita eel, valoa ea sau intensr atea stlmu ului. Aceas t: calitate del errnina CUn05CIL1. a lege ,~to· Salt nimlc", care traduce fap III ca celu'la ne "'vaaL'a raspunde cu un maximum de intensltats la un stlrnul d: t. potentlalul de actiune neavind arnplitudini variate. Desip;rlf,' acest Iueru t ebuie inteles dupa cum vorn vedea numa! era model experimental. Intensita ea st mulului este transrnisa neuro rului motor n prin calita ea s~- intr~nseC'iL ci pr in _,,-cventfi. Academlciarrul Kreindler a demons ra re atla din re grosimea fib ~elor nervcass !?i excltabtlttate, prin cercetari cronaxlmetrlce, ariitlnd ca ~ljre,1 ell u d1arne r-u mare au 91 0 exci tabllitate mal mare. Astfel, fle brele alf a . 1-20 n f dir P:· ii s lziii; ~i otorl a 1 vi ,~"7-a de co -, ducere de 60-12 m/s si 0 perior d ~ ae latenta rnai mica, In timp ce ' brele delta de O~,5-1 mu, fibre de eonducere a durerii, all 0 "teza de corrducere de 0,0-,2 rn/s ~j 0 perioada de latenta mutt mai mare. Denumim e ~ioada de Iatenta impul sours in momentul excitarii nervulul senzltiv pina In momentul aparitlei raspunsului motor" deei timp 1 necesar . polarizarii totale a membrane] .. Sinapsa. ImpulsuI nervos ajunge Ia neuro ii J .iotorl (lin coarnele anerioare ale maduvei spinarii, de til de trees in fibrele rnotorii spre muschi, inchlzlnd astfel arcul reflex somatic spinal. ' :xis a arcur i reflexe monosiriaptice in calea carera se alIa 0 singura celula ne .voasa ~i arcurl multisinaptlce, in care caz se inter ptl n doua sau rnai multe celule
I

simi mal micl, .Jnflorescentele" Iusurflor rnusculare. Acesta fibre se ,pa.re ca nu au nici un rol in reflexul micta ']C fiind responsabile numai de reglarea tonusului
N

din fib1·e mielinice s,ec-'undal~e (.1'1) de grocu viteza de coriducere mali mica 30-70 111/5):; provin din

modalltate de transmltere a excitatiel particulara sis: temului nerves, Asa cum a demonstrat Ramon y Cajal, sinapsa. reprezin a o regiune de contiguttate ~i nu una de eontinuitate, de unde rezulta 0 serie de functii, Se stie astazl ca transrmterea Ia nivelul sinapsei este un proces bioehlmic, Buton i presinaptlci (CIrca 0 rnie in [urul neuronului urmator) j'a-. brica si depoaiteaza a substanta transmitatoare - un . ormon -, care poata Ii facilitator sau inhibitor. Se cunosc astazi peste 30 de ipurl de astfel de substante ~i, desigur, multe altele vor mail fi descoperlte, In general, se crede cat fiecare buton preslnapt ic secre ii un singur fel de ast el die 110rn'10n (tabelui IJ..
Sinapsa este
0
I

in, :re Iarea upeam dulur . a tonn uluJ mus eolo r ( T e odorescu E.:ra,.cu I. - 'Piziologi at ~i f izi op a telogia S1St ernul n i nerves] (dupa . .rn~,.', 1974)
le'dJaioriJ cbjmJci :pre. up1l.~i Intervenl
Decelaf;

urmt'ucuJ,'I"ele tu« i censrele

t·u"

strucibr'ele t 31 amo -cau cIa.te fasciculelor descendente f Ibrel e rue i run- ,.

A cetileolina

Nucleul caudat. Nucleij motcri ai tru n chiulu i cerebra] (ea ~i m edu ~

Dopaml.nlL Ncradrenalina

Neostria.t
Co arnel ~ anteri nar e ~i 'post eli uare Substnnt a eenusi . amaduvei
s.piniirii ale rnaduyei spinr.rii

lari)

5-Hidrori. riptammJi

chiului cerebr-al Fi brel e n:igro-s tri ate Pi brel e f asci c ulel 01" descenden te ale creie'rulu i F'ibrele fnsciculelor tie cenderrte ale 'trunchiului cere bral
liP

Cind potentialul de actiune ajunge la nivelul smapsei, substanta res pectiva se combina ell U 1. receptor (proteina rnoleculara), care face parte din membrana neuro ului, Se deschide astfel un ca al prin proteina receptoare, care permite circulatia ionilor. Daca irnpulsul este excitator, va permlte clrculatla llbera a Ionil or de scdiu inauntrul membrane] depolar.izirid eelula si stimulind-o. Daca Irnpu 51.1] este Inhibitor, receptorul in·t I ·d t ~ .. tasi . bntor va (esc h I e un par pen'I"ll iomi c1or si potasru, 1\ ·r" iV.ILl~carea aces t or ani Inauntrul celulei hiperpolarizeaza neuronul sl j1 Inhlba. Transrnitatorul clasic pentru excltatie este acetilcolina. Se rna]! ennose: n orepinefrina, dopamina, ~acidll1 glutamic enkefalina, endorfina si subs anta P'. De asemenea, se stie ca unele dintre aceste substante po unctiona si ca inhlbitoare in prezenta unui receptor inhibitor ..Din tre hor., rnonii inhibitor- cltam aeidul gamma-aminobu irlc (GABA) ~~ gllcina. Excitabi ita ea neuronului depinde, deci de trei actori: a) Natura de baze a acestui neuron, b) Numarul sinapselor exci atoare care actloneaza Jr r-un anum imp. _nil neuroni nu au mai mult de 5 sinapse (contacte), in timp ce t,ii au 100 si chlar 1 000 de sinapse. e) Nurnarul sinapselor inhlbltoare. Se considera eli Ia nivelul encealulul mal mult de 0 reime dintre sinapse sint Inhlbitoare, ele avlnd un 01 deosebi :in reglarsa funetlilor nervoase. Sinapsa asigu a trans terea intr-un sinzur sens, constituind a a' 'e-a.rata valva, In sens unic, Ea asigura posibllitatea amplif'Icat-ii excltabiI' I II
I

]9

"~ t ~ .13,;,11
-01

. t nescarcar rapt d..le. repe t a t e (L. f'IIIO,nervoase, prm ,a.pt u l~'ca perrrute d :_hJ 000 de rmpulsuri/s): permite dezvoltarea fenom.enelor de fa1cilitare,!, deesebit de interesante pentrn posibtlitatlle de reeducare, Faciliiarea este starea care 11~U -eaza excitabjlitatea neuronului rnotor. Cunoscind, dect, debltele af'erente excltatoare care converg catre un grup de neuroni motorl, ce ef'ectueaza corrtractia unui anurnit rnusehi, Iolosind s., sursele stjrnulatoare die veclnatate putem s,c1tintarim raspun"I sui acestora, rnarlnd astfel tlrnpul potentlalului de membrana de la o. ~1 ms ilia 10-15 ms. Este ceea Ice se intimpla in metodele de facili.tare prcprioceptiva, despre care se va vorbi mal departe . Inhibiiia, a caret fiziologie 0 explicam mai sus. este dect 0 alta Iunctie sinapttca, datcrIta careia neuronul postsmaptic n _I raspunde raspunde mat incet san incomplet. Exista forme numeroase de Inhibitie, rnai ales l.a nivelul sistemului nerves central. La nlvel rnedular, rea mai evidenta inhlbitle este ceo produsa prin sinapsele care trimit irnpulsuri aferente din muschii antagonlstl. Aceasta forma de inhibitie se manifesta conform Y principiuini inel'vatiei reciproce, d 11lJa care fiecare neuron 'motor prirnests, pe linga impulsurtle aferente cxcitatoare, impu suri aferente in hiI itoare din museh ~i antagonisti celul pe care IT inerveaza (fig 3')~ In sfirsit un ultim fenomen pe care-I vern mentlona este acela cal oclttzi:ei, care sa deffneste cat dimiunarea raspunsului neuronului motor datorita suprapunerii zonelor de descarcare .. Daca :intr-un neuron soseste 'U - impuls exci ator un alt Impuls e: citator sosit consecutiv, pie alta eale, g~~-se~te acest neuron Intr-o stare de postexcitatle 0 stare ref'ractara, care
I II.. II II

....

'..

..

'II

P JLSUFH

REf'LEXf

1NELARE
SPIRAL
_'I'iI--

'j. TlNDERETO
~i

t FUSl

I~
0:-.10 !I'M

US

HE- S:N If. HE 'f. A~JT~O

H·1PULSURr
-

IA

OS·TURA ;l!li,RCURr N1.,!L·

-jJi-

CO . Tnall',TE~AlE:

EFlORE: FL EXit PASRE

•

sc =: -

II
[N MU S{;'

IE
_
~~~--I-""'_-""';"'---1

If" IJ Sl U\ST _-

EUR'-N

~·m OR
U~',.J
MUSCH

EX ENSIE CR elSA • PA~I. E

~:KTE~jS. 18

-JI-

II

PUr- FiB Rei

RECC:°TOR

_._

Dio gramu debitelor tzlerenle segmental« care courerg ,,~t"-ztn ne~trou 11lotor al aui H u!fhi e xtensor, Fnflueut a fiecarui debit e te il1dicata ca exeitatoare (E) sau inhibitoare {I) (du.pi\ Rueh _,i Fu!' on). 3

te.

20

iac.e lea el

Toate Ienorneriele descrise sumar mal sus sint expresi: principiului eo tvergen, ei prin care intelegem f'aptul ca un neuron motor sau uri J'rup de neuroni rnotori pot stablli eonexiunl cu mai mi lte caru aferen te, Pe d alta parte insfi, sinaps nu poseda capacltatea de a ransrm tc in mod c'o rect frecventa in1p1LIIs u rilor prirni te in finele terrnina ti el presinaptice. Datorita aeestul Iapt, desearcarea se poate rnodifica, pe rnasura ce strabate Ul1. lant de' slnapse. Sinapsa reprezinta si un punct fragtl, pu~ tl du ... bl oca usor prm: r asf'iixie, lSCh erme. me, icemen te deconectante, E at ln as ,~ di d t "In,' se .' asigura e securitate redusa mecanismelor reftexe,
0, II I

n stare de ocluzie.

sa n u poat.i raspunde

la eel de-al dollea impuls.

Are loc, astf'el,

Refle: [[I noeiceptiv de flexie .. Se ~tme' ca daca se aplica 0 plcaturf de acic sau 0 intepatura pe piciorul unei ibroaste decapitate, Intreg mem'b- 1"m:Ierl _' A t n ru error se l t eaza, , seest re fl ex d'" aparare apare ~l'1 a b omavn "'I ell rec e seetiune de rnaduva la care orice activltate voluntara a membrelor infe-

rieare este lrnposlblla. Acest reflex cunoscut sub nurnele die reflex nociceptiv ' e flexle, 11' i" d rzeaza ... arcurr.. mu Itisl ·ismap tl Ice, avmu ca ramuri 'f a ererr e f"'b re di S1.1b grll,1 'In purfle beta sl delta, nervi senzitivi care pleaca din termina Iile Iibere 1-..... ..... suocu t an,e.' A',ce~t re f 1.. s.e pare ca motd III eazs... ~ mare parte s aasirea, ex In desi Sherrington a ara at eEl alternants rmtm:,ca, a [Ja~irH trebuie sa fi,p *" d tl ~ ~ .... un autorna tlism 'I1le u 1 ar eapa b,1 sa 8e pro d....,. uca, In.' r-o oarecare tnasura, ~i aria coord on srea adecvata si in abss nta receptori or cutanatl si profunzl. -eflexul d~' mtindere, denumi t si reilex miotatic, este eel datorita car uia se m err' 1nepos tura ortost at ica. Aces fa e'~'e refl ej til care m en fl· "e onusul museutaturii. Pozitia verticala se rnentirie (irnpotriva gravltntiel) .. '" t' t"'" h rtrr t r-o con t ract tie regu 1 t" S,) susunuta a muscrn 1 ~ -" aa U1 mtms, con' t rae' lie ~eglata prln t r=un bornbardament in tens si asincron al ne: rronllor motori de catre impulsurl af'erente. Reflexul miotatic foloseste Impulsurtl e 've~ cite pe ea~e I din fusurlle muscularc. Bine:n.ele's_l$a c irn "\'011 vedea -e exul este con rolat de Iormatlunlle nervcase supertoare (fig ~ 4). TOi~ Shert-ington este acela care a dovedi sursa a ererita proprf ocep-i"\-a rnusct lara in f~ ziologla acestui reflex, An irnalul decerebrat prin secionare medlco-ccllculnra es e rm animal rigid (ririditntea de decerebraro), ~ etionind '"adtlcinile pos e~ioare ~ calea aferenta ~, aceasta r"~dd'~'tate ~ are, La animalul norm" l~sectionarea rad,n.cinjlor pos erioare duce Ia ':)il_ derea controlului mtscarflor. desi forta museulara rarnlne intac a, ~-"_ertonia obfirnrta prin decereb are este 0 hipertonie a musculaturil care ~::: op me pra.\l5tatiei.. Asa cum, vorn vedea, decerebrarea anuleaza, r1~ - p , unul (lin factorii importanti de in'hihitie si reglare a refle .... ului mioie care apare astfel exagerat, Ientinerea normals a tonusului muscular es e rezultatul impulsu. _ excitatoare sl tnhibitoare ce se transrnl neuronflor motori Fusurile C ilare, data "ita gradulul lor die Intindere sau scurtare in f'unctie de
=
II ~. J iO IF

-t

ig,

t}. -

Diag~'arna bucte; pef-ife~~-ice

ct

'tiU~CaJJsnud·u,i i

n::-

[te :Y,ul'ui if e Inthuieve

('rni nta Hc) (d~pR Ruch si 14 ulton L

pozitia sesmentulul respectlv at a, de ortostatism, transmit continu It neuronilor motor], respectivi impulsuri excitatoare. Aceste impulsurl exci atoare sint modulate. pe de-o parte, prm mecanlsmele sinapse] insasi. in care aetioneaza proprletatile de inl1ibitie si ocluzie de care vorbearn rnai 'Sus, tar pe d,e alta parte, de activitatea nervoasa super ioara. Am vazu: ca aceasta activl ate inhibitoars centrale dlspare prln decerebrare, ducind Ia hipertonle. Elementele centrale j~i stabilesc lnfluentele lor inhibi oare asupra sinapsei rnedula:re prln doua ea· rnai irnportan e: t na P 10 Interrnediul celulel or Renshov T~\, mici interneuroni sltuati in regi unea ~U1 tero-interna a cornului anteri or care stabilesc con' ,- iuni de in.. hibiti• e cu neuronil metort, ~i a doua printr-un rnecanism motor, propriu, de regla e a Iusului. Barker a aratat c~ Iibrele interfusale prlmesc 0 tnervatie motorie proprle, care scrveste ca mijloe d'e influentare a sen~ibilita~li receptor ilor: aceste ibre rnotorti mentin Iusul in mal mica ~all rnai 'mara tensiune, atit , cit este n cesar ca sensibi Itatea lul sa fie max I , a; ele sint fibrel·
I

(fig .. J L

I'n afara rolulul sau di rect as ipra tensluntl fusurilor rnusculare, sistemul ~I are un important rol Informational in ceea ce pri- e te corectituCjrcultul Renshou est e consti tuit dint -0 ansa recurenta ,-reed uaelf J (-Ie lnhihi ic, In momentul descarcaril mota neuron ului, a colaterala merge Ia lnterrreuronul Renshaw din substanta cenusie a cornulul anterior si prlntr-o farrnacodinamica speciala, mndereaza activitatea vmotoneur-onulul, men .jnind f) fr ecventa d descarcare a irnpulsur ilor scazuta (5-33/5). Se crede ca Influenta sa este mal puterriica asupra mrrtoneurorrilor tonici. Nn se stie precis daca acest rnecanlsm j hibiter este contrclat central.
:fI

22

~~~------

--------~~--,---~ piete

viscere

-M'

"

'.r
•

\
,-"IIrJ6" ......
~"! ..

!Il~~--~-J

D i ag~ a m (I i tu j;f jJ irrd(f n to.rl;,f', ilitf~ [ilur dL modi] ic ~J'(" a i IIe.~ Ila{iri ton ice ia l~i ue! nied isln .~ F-L f usur i mu: culnre ~ 1 P - inhibit'e pr siriaptica '; .\ L] - i1i~e .eur ae i -a IJr ~ _ I I; inte::rne_urun inhibitor : I R: - true I"~tiC'"u 1i '~~p i : ('P - C .. L e pira uti a: ~ ~ C R 'n;; cclu 1.4. Itel1,-,'1.0"i."'-' (dupa A. . tuppler], F 'g. 5 -

dinea raspunsul ui motoneuronului. Aceasta activitate reglatoare se exercita atit la nivel rnedular ~ clt sl orin control su peri 01\ mal "ales dj 1 S1Llbs anra re icula a (ti rJ. De fapt nu este vnrba de 1111 circuit, ci de 0 bucla, pentru eELde la ronul "( pleaca af'erente spre 'L S11 il IT~ L ct a' dar a ererr a 8 _Irina IJe neuron ul u. aca ci rcui tul s ~ .. inchi e tot .ie n euro ul "'1', musen iul s-a ga~i intr-o contr acti e continua. Tot din bucl a Jac parte sl elee .rtele aferen e care a [ung .... neuro ii in te rcalar], prin care SQ s abi8 .. t:: ,te contaetu 1 eu cen trii su periori. Activitate: reglatoare '-1 sistemului ... face posibila transmlterea me- J lor d spre 1!1tl nd rea ill uschi uh i resp ecti v In 0 ice co _1C :ii chiar cind i uschiul se gase~te contractat sau cind corpul are 0 postura neobisnu ~ta. - c as a descoperir e are mare Importanta clinica, astazi spasticltatea fiind if'icata In spastlcitate de tllip a sl spasticitate de ip y, ' odul intirn de ~ iune al acestui mecanism nu este inca eluci dat, in sensul cJ nu se elic factorii de excitatie 8~ inhibitie a acestui mecanisrn .. " " in 1960,~ Eizaguire obtine in [Irma stlrnularii Iibrelor Vt contractii die :' .nele ra pide sl totale si alte Ie len te, care n 11. a sc Ita de legea tot
,-, L

'1

23

PIR!MIDAL
-

FOHMAT1UNII J RETI~CULARE

NUCLEI VESTIBUl.ARI

FORMATIUN~

RIETICULARE: TRA.CTUL

p.'

R'IETICULO ~ SP~,NAl
.ii'

TRAcrllL

'TRAC'TUL
SlPl,NO

CEREBElOS

-II

rRACTUL
VE STIBU...,OSPIN.AL

R E T~CUL'O ,_
SPINiAt.
!It!

NIEURONUL

t: MO"'~OR
(j -

F ig,

11tJlue~$1el sisi em elor alfa. ,~i gall ~nHl e

(d uprr~ G,re,en).

as-u.p-ra

fu,s

lll~:(

n~ ~~SCl:t la"

sau nimlc- ~ Astfel, controlul central a1 contractiel musculare se pare cat s.~ face prln d,oua feltliri .de flbre: y-1 ~i y-,2. Hiperactivitatea de lp y-l a fusurilor CIl sac nuclear duce Ia spasticitate (hi persensibili ta te f11serials dinamica), tar hiperactivltatea de tip y-2 a iUSllrilor cu lant nuclear duce Ia rigidltate parklnsonlana (hlpersensibllitate fusortala statlca), Deterrninarea aeestor slsterne este, bineinteles, dlficila si n II atit de clar preclzata. Decerebrarea efectuata lntre tuberculii cvadrigerneni produce 0 activltate fusl-mctorie exagerata a extensortlor, alit in plan static, cit ~1 dinamic. Decerebrarea spinala nu 'produce spasticitate deeit in plan dinarnie, activind flexorii, Rezulta de aiel ea activitatea diriarnica este dependenta in mare parte de actlvltatea medulara, in timp ce activltatea statlca necesita mat ales un control central, Problema este departe de a fi elueidata, 'tar importanta buclei a Iost mult exagerata in ultirnele cercetar] d,e neurofizlologle, contrclul cortlcal ~i subcortical fi.ind mutt mal important. Sistemul ~/ trebuie privit ca un modulator ,a1 On1.1S1Illli muscular ~i al miscarii, 11"1 mlscarea constientlza ajj sistemul nerves central se poate Iipsl de functia acestui reglator, Lezarea sistemului y sau eli bel' area sa. de control ul cen tral, in cadr ul encefalopatiilor, prezinta totusi importante consecinte in intelegerea fi~ zlopatologiet spastici tatll ~ru. in apllcarea practice a. masurllor terapeutlce. i\ ceste cunostinte asupra tonusului mL1SCLl1ar - Inca imperfect controlate ~ ne conduc Ia citeva concluail practice prin care putem sa inhi bam spasticitatea factor predominant in semlologia parallztllor spastice cerebrale: a,) Putem scadea exagerarea informatlei aferentiale (proprio- sl exteroceptive) S91J a eferentei y,
I.

b) Putern scadea eferentierea Yt asupra p acilo.r :motorii prin Inflltra .... ,.ie alcoolics a punctelor motorli, a nervilor sau radacinilor nervoase '~ e.zi . metoda 'I'ardieu). c) Putem ac iva olul inhib,itoral cortexulul prln neurotrofice, d) Putern inhfba aferentele Intrarnedulare excitatoare dar acest luc ~"' n u se poa te face selectiv.
.'

(Ka:)at)

e) Putem inhiba mecanlsmele reflexe prln klnetoterapie: diminuarea influentelor nocive ale reflexelor tonice primitive; ~ organizarea miscarri In cadrul unor posturi elernentare (Bobath): alte ~n.area contractiei antagorristflor san. ornologilor subrezistenti
i

e' c. Refllie_ rul tendines sau rejlexul de secusii este un reflex binecunoscut in clinic» C a sl reflexul de Intindere, el se proc uee pr'in in' errnediul urn -i are monosinaptic cu condu .. cere rapida, Pen tru mal toti autorli, re lexu tendines este considerat ca 0 manifestare partials a reflexulut Ide inir dere, Helle rul u'hrjc'ea,g~~ denurnit ~.i rejlex miotatic ir!ver.s se produce pri.. intermediul Hbrelor E, pleca e din corpusculil Golgi, fiind un arc isir aptic eu uri neuron Interrnediar. 1\.111 spus mal sus en flbrele I B all LIn rol Inhibitor asupra rietrrorrior motori sinergici ell muse riul din care provlne descarcarea. Concorni'e it, ei trimit butonl facilitatorf la neuronii rnotor] ai muschilor antago.'isti si -au rolul de a 1 oroduce un enornen reflex de inhibi •ie autos naIl -eri . d astfel muschiul de supratncordare. Ac ,iune~l aceasta este foarte ~ned ovedi t& pe' an imalul diecere brat: daca se incearca f ortarea r]gi di tc1 til ui membru, se va Intirnplna 0 r'ezistenta, care cedeaza insa Ia .m moment dat, constatindu-se chlar contractla antagonistilor muschilor hiper-· o ici, Aces t a oste reflexul ,,}briceag"., Re llexul se Intllneste si in clinica umaria in Ieziunile grave a e subantel reticulare. efle .. ul Phllfipson este datorat actiunli facilitatoare a flbrelor I It muschlul Intins asupra extensorului con. rolateral, Odata ell ccntrac'j-3 antagon lstilor din cadrul reflexului "brice.ag"'~ se poate observa ~i cresterea rig~dit·~~ii in extensoril controlaterall .. Alto reflexe medulare patologlce (indica intreruperea actiuni] Inhii oare a cen trilor supertori) sint reprezen tate de: 0) Reilexui Baoinsk: - extensia degetului mare al piclorului, ca. ras.ms la 0 excltatle cutanata plantara; este patognornonic pentru lezarea - .actu lui p.~ amidal. r b] Reilexul Hoiimann. care se produce la percutia fetel palrnare a. :l i nei falanae a mediusulul rasmmsul constind in r-o flexie br isca ca secusa a ce lor Ial tie' dege e,! addu ctia sl flexl a degetul tim are. c) ClOnltSHl care este rezultatul dispari [iel aincronlsmulu] descar-. ii neurorrulul motor, Receptorul de Intlndere se comporta, as tf.e,l, I,~n cu muschl ul, Se pune, die· obicel, In evtdenta la nivelul rlcepsului ur 'L
miscarea reclp ... oca (Phelps)
i
I!

IL.,...,;,P

, 25·

Sectionarea medulara, experimentala sau traumatica, face sa. dispara activi tatea reflexa periierica. Daca bolnavul este, Insa, bine .ingriji~, aceste reflex e revin dupa 2-·3 saptamini. Mai intri se restabileste re: exul Babinski apoi apar reflexele anale ~i genitale, apoi rellexul de 112-xie. Refrexul de intlndere nu survine decit rnreori, ~.E atunci nu rezis ta, de obicel Ia in lriderea paslva, deci nu poate asigura functiile posturale. Dupa cite a luni, r flexele ind Sa devtna exagerate sl ape r reactil gerierulizate, care ian umele de reflexe de 111asiL Asttel, dacr se .zgirie fa.c plantara, Sf! pr oduc f exia fortata a extremi tatnor (un reflex noci ceptiv de flexie cxagerat), transpiratie profuza, contractia vezicil ~i a rectului uneorl cu evacuarea acestora. A teart , reflexele de masa se dezvolta spcrrtan tulburind somnul bolnavului. Reflexele autonome, vegetative, sint suprirnate. .3 InCC[Jut in prim Ie luni, pielea este uscata si calda, datorita separaril elemcn telor aUtnnome de Impulsurlle descendente vasoconstrictoare, Apoi, in Iazele n ai firzil , pielea este uda in permanenta, Aceste 'ulburari de adaptare dun la f'orrnarea de escare greu de Ingrjji.t sl c' re se vindeca greu .. Care este explicatia acestor fe'nomeJne?' Disparitia reflexelor Imediat dupa sec' .ionare este datorat.i unui 90C denumit de _. arshall :1a11 .soc spinal'' {1850). Sherrmgton Cl dernonstra acest Iapt intr-o e .perien lEi ramasa celebra: daca se sectioneaza maduva, reflexele dlspar: daca dupa revenirea reflexelor medula.re so praetica 0 n0113 sectiune sub rrlv elul celei precedente, reflexele nu mai sint aboli e. Socul are Ior murnai la intr erup erea cailor cen trale: sectloriarea acea ta mtrerupe actlunea Iacllitatoare a prosencefalu lui asupra mecanismului excitarit nsuronulul motor. - McCouch si Fulton au dernonstrat actluriea facilitatoare a cortexu t i asuprt reflexulul spin, a] in felul urrnator: prin ernisferectorrrie au obtinut diminuarea reflexelm In mernbrele ccntrolaterale: daca Ia aceste ar imale se face a sec ionare medulara, socul spinal se produce in, acest caz numal in rnemhrul Inferior nsafectat anterior, care ITIai ax ea con .... trolul corticafitatfi,•
• I , 1

R'OL

CENTRJLOR

R ., JC'U .. \RIJ' REFLEXEL'E

TR -NCIIIULUI

CEli:EB'R . L

Functiile Iorm ati IIn ilor ref culare all fos t d ed use, in n13re parte,' i 51 .idle ~a anima elor decerebra' e. Cuncscuta riJi dl t a e pri n d ecercbrur e se nbtine prin sectionarea trunchiu ul cerebral, astfel ill cit centrti '1 nfer~nri s5 fi e eli berati de con tr OIl] 1 s u perior ~ Centrti de f acil ~ tare reti cu-, Iari rarnln intacti si rei acti veaza reflex el e de extensie datorate irnpulurilor afcrente m rsculare '~i v!2stib'Lllare. Sistemul re' icular actioneaza r~ in' errncd ~ 11 fibrelor v, Pe aceeasi cale si nr-in Interrnediul sisternu ul e jell: ar isl TI13 i. f e s fa a _~'1me a s· for m a .iu nl 1e- c ~re l-~H01 a s e ~i, in ] l 0 d n 0 parf al, cele eerebrale. Hot, D n sl Rhi nes au d escrls la acast ni vel dou a zane: un a de f aciitaro, late 'ala ~ rna] Intinsa ,~ conslderata drept zona care m enfine rir •
!
i

=-,

9'6·.

gitl']" atea animalelor deeerebra te ~ si alta inhFbi care, antero-medlala, ~n . oortiunea caudala a bulbului, care inhiba .eflexul ro ulian sill rigid- ~ tatea prln decerebrare. Sprague si Chambers demonstreaza efectul reciproc, pen, r1.1 un membru dat, al acesto zone ef'ecl 111 suprapur ind l-se -egii inervatiei reciproce for mulats de 81 'erring on (fig ~ 7 r Functi a posturala ell rnl deosebit in motilitatea animalelor evoluate, es te 10 ca I za ta In trunchi ul cere bral, cere bel si gangli anti bazall. R aspunsurile motorll datorate actiunii Ul1Ui grup de ref'lexe norma e de pestura, cocrdonate la nivelurl subcortlcale, poarta denurnirea ,_ dupa Schaltenbrand - mobilitate prin .. ipaia, iar aceste reflexe, elibera e de c controlul si perior ~ reilexe primitiue. ",Be pot observa aeeste reflliexe - sp.rune Bobath a Indivldul normal desi ele sint modificate si transformate pr'in activ itatea ce. tr lor superiori In cherne motorii mai cornplexe si diferentiate, Dar nu se pot ObS€TV'a reflexe de postura anormale decit la bolnavit cu lezlun i ale sistemului nerves central (1 B). entinerea pas: uri] rezulta din Intricarea cornplexa a unor reflexc, al caror sedlu central, dar nu ultim, se aflifu ':un nucleil bazali, Orientarea eapului pozitia lui in legatura ell trunchiul, pozitia ortosta iea a trunchiulul, men tinerea JJe membre slnt rezultatul actlvita ,ii ref] exe a unui mare nurnar de muschi ...Aceste reflexe se numesc reflexe posturale ~i ele all ,ost studiate ~i deserise de Rudolf Tho· agnus .
• I I

.... j

,,:

;<

.......

1:nhibiirii lO:J.1.iGitri!ii 1J~HSCHlr/e • - mecarrism e Inhibitoare : -~~~~~~- -., - mccaui ...... C] J,itatoare~: H hipotalamusul : ,A, - Iobul anterior al Iulu.i : 1 V' - rrueleul ]a, ere-ventral al t.alamusulu t : l' vestibular; .P - Io'bul paramedian a] cerebelului : C:!\'- .!

Fz"··,7

Schema

me facereberiucleu l uucle ii
.

cerebelosi ; 1\a,Q'nu:s
j.

tlialctul."\

es Ibulo- pinal

tCTa1.

t. ~tiin'~ifica~ Bucures i, 19G3.

HI 339: citat de Voic'uJ.es('u

R,. -

Animal

Pos ure
V"

Croonian

Prbc. Hoy <30c. l't.. ed., _95'2" Ste~'zadc 1\Il.~ in: Din i~tol"ia cunoasterti ereierului,
Lecture,

21'

Meeantsrnele de postura sint provecate de stimuli de origine dlversa, Ast: el centrii reflecsl primesc Informatii de Ia: a} Iablrint aSllpra pozitiei capulul in spatiu; o] proprioceptorii musculaturil gitului. asupra po.zitiei capului in raport cu trunchiul: c)' proprioceptoru din rnuschu .ru _, c~iului ;~i. ai membrelor asupra pozitiel trunchiulut si a mernbrelor in spatiu: dJ' exteroceptorii cutanati; e} receptoril vizuali, Ref exe e aeestea sin' reflexe de tip evoluat, necesitind ac.iuni mi sculare cornplexe, gradate, coordonate, de mare finete. Fe animalul inreg, reflectlvltatea posturala este controlata si de celelalte e aje a~e sistemului nerves: cerebelul, nucleii cenusli de la baza encefalului si, in special eortexul. Dupa natura receptorilor senzitivl, Magnus a sisternatizat reflexeh }JOS. urale In: ~ 1. 1~eQc~it stfttice t:oeate provocate de stimuli gravi tationall: 2,. reactii staiice segmen.tar',e, care isi au origlnea In e -ectele 'U _,e" rpiscari asupra extremitatii opuse; ,3. reacti.i staiice genel~a,le" care determlna pozlti a capului in spatiu, prin stimul] pornlti din Iabirintul membranes s" receptorii muscula ur-ii gitului, :Rea,cti,a . ta il!3 -ocala este un reflex de rnentinere a ortostatismulul raspunsul miota tic r e intindere Ia fortele gravltatlonale. Modul de producers a acestul reflex a 'ost descris de IV agnus Ia In ciine decersbrat La acest animal, atlngeres pernitelcr Iabei unui mernbru produce declansarsa unei rigiditati accentuate, Extremitatea urmeaza degetul ex arnlnatorului ca un magnet, ' apt cunOSC'L t astazl sub nurn . e de r'ea.c1,ie p02it iva de spr i jin sau reacti e ·magn·et. Reac tla es te C8f.CbC eri stica sl anima' elor norrnale, dar numai in pozitie de sprljin ~:i ea dispar dupa seetionarea sau anestezi erea nervilor cutanati; este foarte slaba 1 a animalul talamic La animalele decerebrate" spre deo sebire de cele ~'n~ tacte, reactia este mul t 'mat accentuate in decubit dorsal. Reflexul 'E?S ~Ie provocat, initial, de un stimul exteroceptor, dar aces stimul nu este receptcrul adevarat al reflex ulu i pos ural. Stirnulul C11t ,'nat din pernitele label produce un reflec - Ide desfacere cl degetelor pieiorului, Iar, d a: ci, prin intinderea rnuschilor in terososi, p leaca un s t" rn u proprioceptrs care declanseaza reactia statlca de Intindere, Cind pj elea es!:p an estezia 'it reflex III nu mal are loc, dar apare de Indata ce se dparteaza intre ele degetele piciorului, deci 'S-Ie declanseaza calea pro' )Y10ceptiva. Reactla este p ezenta sl Ia om dar se pune 111,ai ~reu in. evidenta. La bolnavul spastic, acsasta reactie este Iundarnentala, Iorrnlnd baza e rp ~esjei rigidjatil in extensie a mernbrului de sprijin si este carac eristica rnodului in care aeesti bolnavi se rldlca si se aseaza pe scaun sau cum coboara 0 scara. Bobath descrie sl 0 reactie nefJativu de spriiin, pe care a foloses e ~i a metoda terapeutica. Daca unui bolnav spastic (cu Iezi me cerecra a)~ ell 0 m are :rigid"' tat e i se face flexl a dorsala puterni ca a decetelor ce a pici or. $i se mentine astfel citeva secunde, lmpotrlva -ezlstentel, se 0' serv r: Iexia ~enl\nchiulu.i $1 a soldului, mernbrele in "erioare' ~ObOSES~u ~i '..olnavul trebuie sa se a~e.ze (27) . .29

A~ R e f lex u l de,e mtr-o crestere a reactiel de, sustinere de 0 parte atuncl clnd membrul homolateral este obligat Sll se flecteze ca raspuns la un . stirnul nervos. La. bollinavul spastic interventia acestui ref ex este vizlbila numai atunci cind un mernbru inferior este indemn (hemlplegie) S3"l1 cind are o spastlci ate redusa, Cind acesta se flecteaza. membrul -inferior spastic intra in contractura in extensie, atit datortta reflexului de extensie Incruclsata, cit ~1 a reactiei s atice locale .. La. hermplegic (dupa CLlIn ., om vedea), aceasta reaetle este rnanifestata atit prin Iaptul ca flexra membrului in.fer-for bolriav poate fi ed cata in. mornentul spr ijirrului pe membrul inferior sanatos, cit .~i prin Iaptul ca .sprljlnul se face in exte sia ~.... . '1"b ~ bI" put ermca a mem b 1· In f'error bId nav, . ezec h ·1.rormcd mersu 1·~1lo· mg1n,d ..ru ui ,. ..0 . paeien tu sa se incline Ide partea Iezata, - Reilexul de' ~deplasa re" (Sc h1i nke,l~rerr,k"tl on;' es te descris astfel de - Iagnus: '~IPoate fi \l~OI" pus In evi denta la nivelul membrelor anterro .re sau posterioare ale animalelor norrnale, chiar dupa extirparea cerebelului sau a cortexul li anterior. Sa ·plresllpu.nem cc1 anirnalul st5 in plcloare di d t .t ,", t ·]~ pe 0 masa..... ..... una. urn 1a b:e~,: reapta anterioara ....d e exernpru1 este rrm&1 ca :' cata prin reaetia negativa de sprijin. T'onusul extensorilor acestui memru este evaluat constant prin usoare flexii paslve ale artlculatiei co' 1WJlui. Mina examlnatorulut impiDg"€ usor toracele animalului spre dreapta: s slmte atuncl 0 crestere a. tonusului extensorilor cotului si, in sfirsit, ~ .moe di +~ b memnru 1 se In tl d cornp 1etit·... ,~lpoate rmpiemca partea Ian erioara... a corpului sa cada de aeea parte, "* a. bolnavul spasticvreactla poate avea loc, dar, cin ea se prod ..ce, i t ...,,] t'" ne t se reanzeaza cu 0 f orra rre exrensie atr t d puterrnca exacer b a t.... de reaca. ia statica de sprijin) Incit nu are Iunctie protectoare. B. Actiunea intinderti unul mernbru asupra tonusului rnernbr lui opus (Sctvunkelreakium]; daca unui animal in ptcioare 'i se flecteaza ·m.m. 11 anterior drept si anirnalul este Irnpins spre dreapta, mernbrul f ect intrei In extensie. Aceasta este 0 reactie independenta d eflexele . birintice sl cervicale . •
I'll III 11

Reac·tiil,e statlce segmentare

a,e traduc prln ~ x tie n s i e i n c rue i § a t U, care consta

'1

]1

i,

.....

;j..

10

Ii"_"

stat-ice generale au 18. baza stimulii plecati din rnusculai ra efei sl din Iablrlntul membranes, Magnus le-a numit retlexe de ",Q it ..-re". A. Ref lex e ,l e ton i c e Q lee e f e i (.R.. .'C~) a'. fos studiate T rin distr'ugerea experimentala a. lablrintelor ~i eltrnlnarea surselor de ~eitalie pentru refexele de postura, Reactille sint intense' Ia pisicile de~ ebrate ~i all f'ost, de asemenea, clar puse In evidenta la mairnu ele . Irintectomizate dupa exeluderea bilatet-ala a zonelor rnotorli si pre~ torii din scoarta cerebrala, , a) R.T .C, 1'"OtUtO(1'f".e asimeti ice. Rotarea capului intr-o pal te far? sa '. asca reflexele mlo alice de Intlnde e in mernbrele de acea parte ~l - -"axeaza musculatura in membrele de partes opusa rota .iel. Reactlile
~~ agnus R" KOrperstellung,

Spr inger Ber'l.in, 1924.

29

'.

decerebrate, extensia eapului provoaca ex tensi a TIl em brelor an terl care ~i relax area rnembre lor pesterio are. Animalul ia pozitla pisicii care priveste In sus Ia un obioct de pe o etajera (fig. 80.)., . c)R'.T.C,. de .1l'e,xie~ F'lexia antericara a capului produce Ilexla membrelor anterloare ~i extensia rlgida a celor posterioare . .i.A nirna II rl ia pozitia pisicil care se lJita pe sub canapea (Jig., 8b)\!J Semnificatla deosebita a reflexelor tonics ale cefei a fast larnurita de Magnus, Iata 0 descriere facuta de acesta: uSn presupunern ca, in timp ce pisica sta In. picioare in mijlocul camerel, lin soarece alearga de-a lvngul peretelui, Ia dreapta pisicit. Exci tantH~ opticl si acusticl actlonsaza a' upra telereceptorilor pisici] (receptori.i excitantllor venlti de la distanta): ca urmare, capul pisicii, CU_ teats gr eutatea lui, se intoarce spre dreapta. in aeelasi tirnp, sint declansate reflexele tonics ale cefei, prin C3re Iaba anterioara dreapta se extinde ell putere, astfel Incit suporta su Lgura greutatea corpului, irnpiediclndu-l sa se prabuseasca. Laba anteriqara, stinga riu are' de suportat nlci 0 greutate, Ea se relaxeaza sub irifl: ienta refIexulu i tonic al cefei, In acelasi tirnp .. djstr[bLltia. excltabilitatii j n eentrf motor! ai madu vei este reajust a ta" as tfel Incit, daca pen tru un rru .tiv oareeare lncep mlseari de alergare, primul pas va fit faeut de aeele rm rnbre care nu particlpa Ia sustinerea corpului", • Reflexele tonlce ale cefei slnt patognornonice pentru Icziunll e cere-br ale (119. 9J.
I
I -

b) R.,T."C. de extensie. ·lJa 311.inla121e

!r

a
Fig: 8

b lie p~'-~:;t:ut{u"escheuuuiet; a ociiu» if re]t» xulu! ton i e cemical ~i metric; a R.'-:C ,c. de c.x.1cn~'ie; U ~ l~_1.,"_C_ de fl exi e.

30

Fig. Q Refhe."r" tome cervical asinietric, Ro 'area CDpul u i Incfli t:'"mzn ext ensia 11lClnbr1l11.1 i superior de Pi rrea f etei ~i flexJ a eel u i de partca cefei, .:'\[CUL brele Inferio ~J"C sc postureaas in. flllllctic. de flexra san ex-

tensia capului.

fast deserise Ia fHt s~ ou-naseut, 1\118 nus nu le-a in Ilni la copilul normal, ~\fLr Schal ·.nbrand r: reor! (fig~ lOr Se aeorda un deosebit , Irrteres prezentei acestor reflexe Ia omul nor mar, n conditil de relaxar specialii,~n. arrulte pczit-ilijp1rin, eliminarea orlcaror alor Burse de excitatie (vizuala, auditlva, .c.) ~" prin inregistrare electrica aceste a~tii au putut fi puse 111 evidentR ~i adu .tul orrnal (Goldsteln, .I off si childer, Br: 'in, Ikal. ..cllebrand ~i ab.].
R.T.C'.

au

Insistam, pcate 1113i ]]1 ult decit se yin e, asupra aces to re "lexe post urale j ales 1)'2n ru en in 1ipsa co ntro 1ul u i hibitor central ele slrit patognornonice ~ ntru parallzla spastlcu cerebrala, C'll it rn ai vii ClI cit cazul este mai gray . copiti rnai InL:1. Wals J, ~ 171) a consta .... - ca reac ira este rna] JrOn't.lntata d'aca ~ EIIVI spastic intoar ce slngur capul si ~'" marca 8 daca miscarea se fj~]ce im'. iva .ezis .entei, Duoa Bobath, reaces t e mal p u te rn ic "1 in dec ub ~ dor sal t .n pozitie sezind, ell CCl]J1Il ] n hie .. nsie, e
t
I

10 - Atit udine deternii Ul a de ~~efle ;t'Zlt ton ic cemioal o,:s'i}lu~t ·ic. ~-\ce~t reflex. primit:iv poa e fi prezent pina Ia 3 11111i. Cuul copitul t3 en capul irrtors Intr-o par te, bratul din pa tea spre care prrves e are tendiuta s5. sfea intins. iar ~eI5.1alt . re tt'ndiuta S[l se nee eze.
~ig.
.t

31

aces tor reflexe a copllul eLl parallzie s,pas,tiea cerebrala sint deoseblt de irnpcrtante. Pozifia membrelor, deterrnl1, a a de pozitia capului, Il Impiedica sa-si mentina echil lbrul, in cazurlle .rave, ,el nu poate folosl membrul superior de partea fetet (care se afla in extensie puternica) pentru a se allmenta (Ilexia Iui pentru a-l duce la ura este imposibila). In cazul perslstentel T .T.C.A~" exista riscul dezvol arii unei scolioze (fig. 11)~ R.T .C.S. influenteaza profund postura .in patru Iabe' . Copiit snasti cl C": aceste reflexe nu se po sprijlnl pe mambrele superioare deci daca Consecintele persistentei Iul, De Indata ce capul este lasat Ilber, el cade [n fata sl rnenlbrele superioare se fleetile de sprijin. In acelasi mod ~ extens i a pu ternica a ca pului ~. se poa e ealiza Iexta membrelor inferloare, in cazurile 'in car e exista 0 spasticitH te in hiperextensle a aeestora, R.T,.le. reprezlnta a cauza importanta in tmposlbllitatea copillor eli P.S.C. de a depasi stadii primare de evolutie: totodata, ·ele sint un suport ~ desigur pa tologie - de r care bin c gindi t, 1)08 te fo osi un 11i tra 'men judiclos condus, Urili copil rnai marl ell lnteFig 11 _..j titndine« meuibrelor la 'Un nJpU ,cH lect bun ~ cazul atetozlcllor P.· .C. dettW~ iuatii. de R.l~.,'C.A l\Ie'l"nbrru i -erm.)r in special -, reusesc singuri de p .rtea cefei se f lectca.zti ia a titud mea. pUj[' t a·sa invete sa-sl fcloseasca potorului de secure", Capul f ill in exie, rnernbrul • • ill erlor de partea f.e,tci se f~eetea7;a, in ·tilUP ce zitia oapulul pentru realizarea c HHalt se extiD.de~ perforrnantelor Ior, Astfel de example nu sint rare In eazurile copitlor mat rnari cu sindroarne extraplrarnidale care nvata sa-s! mentina echillbrul sa impled "Ice spasmul tricipital mali ales prin fl. 'xi;,d'l capulul sl usoara lui rotare, Unli folosesc Flex ia capului pentru a fj canabl it a se ridice de pe scaun, In 'Bcest 'Context, trebule sa apreciern c: 'tnrticclis: tl spasrncdic este, adesea, ef'eetul ac -stul mod de echlllur rre a onus ului ;!11lJSClUar general prin Interventia R,T.,C. (Jig. 12)"
I

se face paslv

extensia

capu-

teaza

pierzindu-si

posibllita-

'I' t

r,ad,aci.n.~postertoare ale regiunil cervicale, Elirnlnind astfel caile aferen e Ie reeeptorllor museulaturlt gitului, avem eer titudinea Ica modlficarlle ros 'nril de repaus provocate de schlmbarile Ide pczltie ale anlmalulu ~ sint produse de refIexe de origlne labirintlca, Aceste reflexe dispar, de al Iel, du '·-1 Iabirtn ec omie. 32

B. Ref Il e x e let 10 tt ,i c e Il a b i ,~i n t" lee so deosebetic de reartiile tonice ale cefei prin sectlonarea, in experiment, a primelor patru

R'EACrII DE POSTC~R.ll\

r e~ S ({ 1 e, Centrul acestor reflexe se gaseste in talamus ~j ele se st~Jdiaza pe animal ul decortic, ' la care sectionarea are loe deasupra m ezencefalului, rese cti v deasupra n ucleul ul rosu.
A. Ref
le
X"'
t

e d ,e Ted

n astfel de animal se capabll sa, se redreseze, sa ia pozitl€ ortos a,'ica si sa meargil imediat dupa decorticare. L~ primate ~ animale superi oare Ia care influenta corticala asupra functiel motorii -"'_. mal l11are ~, acest lucru e r mal este posibil, Reflexele de redresare sint DEterminate' de rolul u triculel .dl n canalele sem icirculare I'n errtirrere . ortos .a+lsmulul. Reexele d,e redresare constitute o partlcularit ate a crganh m,eor anima e ~ aceea de a pastra o anumlta orlentare a eapului i eorpului ill spatiu, Animase ri dieD: in, a celas . Iel: Fig,. Ii capul, apo! trunchiul, a .... se ridica pe picioare .
J]

1~ Torticolis s,pasn,rodic la uu copil 'Hare eu ~in(L:fom pirn midal-extrapirarnklal.

a) Reilexe de 1~edte,S'are labirinticii. Aceste reflexe se pun in evidenta .ad carte slmplu. Daca Iuarn un iepure In mlna ~i-,l aplecam intr-o rt e, el va cauta sa menttna capul r ldicat. Aeeasta reactie are loc si - nci rind animalul este legat la cchi. dar dispara de Indata ce se dis~ l:f otolrtele. Reflexul de rldicare a capului este esential ~i este prim I -" :_ al redresarli intregului corp In pozitla sa obisnuita. p
J

de redresare a corpului ell neti ltl,e asupra capului, ,Sin!. eXIQ HIe prtrnatelor, clinilor- r$ipisi,ci or talamice .$i sint da ora to exroceptorilor de pe suprafata corpului, stlmulati asimetric. Daca LIn ani1 decor, Ica lebirintectomlzat sl lesat la ochi este aseza leG rnasa • • ~ decu bl t lat eral, elva r~dica totusi cap u I in pozi ti e norrnala, D'C]a. pe c ~.- upra lui, pe cealalta suprafata Iaterala a corpulul sau, se aseaza a -. uril gJ ea, de greutate aproape egala ell aceea a corpului animalului, iexnl de redresare a capului nu se mal produce. Exteroeep _orii C1lt'8~' i slnt stlmulafi in mod sirnetric si nu mai pot _lferen 'ja pozitia COI"i in s nati u _ Redre: area ~e poate pro duce ~ deci, iFl absen ta st i1111 111 o> - _ali, ~:i labirtntlcl prlr, stlrnularea asirnetrlca a exteroceptorflor de 10
b) Rejlexe
I

33,

corpulu l, care \~".11 in con' act Cl1 st prafata rnesei care sta culcat animahil. e) Reflexului ,de l"e,dresare Cl' cejei ii ur n.eazii1 in sxperienta de mai sus, rrdlcarea capului la pozitta normala .. La primate, reflexul de· redresar . a cefei se Inso e~'e de refle xul de prehenstune, Iembrel de dear u~ pra, de partea opusa celei pe care stft culca . nimalul se . - CL __ za a in timp ee cele de dedesubt BEl extind. Intoarcen a animalului pe caalalta parte Inverseaza ref iexele. d) Reilexe Ide T,ed:r'tes',ure a corpului Cil acti~u1.e as'~,tpTla co'rpul'1li.. Ae .l. reflexe .e datoreaza tot xterocep orilor, Daca corpul ~l umeril anlm ] lui slnt mentint ti in pozm,ie laterala, rnembr Ie posterloare Iau 0 pOSura orlzontala, reactie ca e nu mal are Icc prin aplicarea unei grenta~i pe suprafata superkrars a animalului, e) Reflexe Ide TBdT€S'aTf! opiicii, Anlmalul se poate o j'2n' a Ioar tc Ine n spatlu ~i n mai ell ajutorul xederil. in general, acests reflexe ~e 1"due numal la animalul intreg dovedind cit centrul lor reflex este cortexul, La primate, insa.~ .I~efItr!xul de redresare op ca se poate pune in , . ldenta ~i dupa ee zonele cortlcale motortl si premotorit au fost ellrn ~nate complet bila eral, I ."' Rea c t i : d e' a s ere. 1~e rt c i ide S Iii 1'" •. 1" e r e a ct i ide ace e l e 1" a r e. Aeeste reae jj depind de sccarta ~i cereb I ~~ pen ru producerea lor se cere Intes ita tea aeesto zone. Re.acti-ile de (~ccelerare SJ nt re Ict'"i vestibulare (se produe ~" Ia anima ele legate Ia ochi) ~l se deosebeso: reactll Iinlare iji reaetii unghiulare. - lata tipul de reactie d acc'elerare lin ~a1"a care' este, in aeelas timp ~. 0 reactie vestibulara de asezare: 0 pisica, legata la ochl, este brusc aruncata Irr uer cu capul in jos; membrele sale anterioare se i ind, deget e Sf! departeaza ~i plsiea va eadea pe pamtnt ln picioare. ~ n acceterarea unghittla~ta~ In care aruncarea se face' [!U rotatie, apar reactii corespunzatoare In muschli cefei ai membrelor ~i trunchiuui, In vederea aceluiasi scop, ~i anume de mentinere a echllibrulul. Ele 0 in iotesc si de eactii In musculatura oehllor traduse prln nistagmus. Di aceasta ca egorle face parte ~i reactia de "prea:atire pentru saTit lra" rSZYfUrLgbereitsc7ta[-t) despre care vom vorbi in cursu] lueraril.
=

ing·ura. pa: tie:

t,..

1/1'

OTORIE

'CERE.. E UL·.. 1

Roll crelerului mlc in fialotogia mlscarll nu este inca pe depll elucldat. Se consldera azi ca, de sine statator, cerebelul nu are 0 actlvl.ate motcrie proprie. Exci area suprafetel sale cu mleroelectroal nu este capabila sa determine rnisear a in vreun segment al corpului ornenesc, I rbsenta lui, ins a, miscarfle executa e sint dezordonate, fara scop, Es e dnvedit ca chtar daea nu are 0 ac ivi ate motorie proprie, cerebelul est un cen ru de 'mare Importanta in ftzlologla mlscarti. S-au emonstrat atlt ac' ,~·vitii. inhlbitoare, 'cit ~i stimulatoare. Daea la animai lul decerebrat S3U decor meat se apllca pe lobul anterior al cerebelului 0
34·

xci .ati e faradica, rigiditatea mernbrelor dispare, anirnalul nemaifilnd in S:c re sa se rnentina in picioare, G. Rossi a demonstrat ~i actiunea stirnulatcare a cerebelului: excl area electrica a zonei lui mctor li este capabila ..... intareasca rnlscarea produsa prin excitarea zonei motorii a ccrtexului, d in asa fel Incit rniscarea sa se produca Ia 0 Intensrtate S ibllminala de .._citare a scoartei, in' ensitate la care, de obicei miscarea n U are Icc x tara excitarea concern ltenta a cerebelului. Cerebelul are conexiuni anatomc-fizl ologice atit eli cortexul, cit si ell celelalte forrnati unl nervoase: si s temul ex tra pir amidal, ganglio nii bazall, elemen tele prcprlocep ti ve d,]11 toa te pn.rtile earl) Ul11i~ datori ta carora lntervlne In executarea miscarfi si in mentinerea post uri ", ca lln. conrdo.iator. ",.Rolu. cerebelului este de a coordona colaborarea armcnioasa a ago .... istilor cu antagonistll, ell sinergistii sl fixatorrl. Pentru aeeasta, cerebe ..... ~ ul, oloslnd inforrnatiile or oprioceptlve asupra situatlei muschilor Ia un nornent dat, deterrnina tirnpul exact de Intr are Set de Iesire din co -'"' act!e a unui rnuschi. Dill controlul exact a acestor doua elemente priare (tilTIIJ si Intensitate) rezul a. controlul precis al celor alte elernente secundare: orta, viteza, amplltudinea, dlrectla, contlnultatea, pornirea Ia imp '*. 111 rerum at, cerebelul Indeplineste doua functfi fundameritale - prima! pred.lc·tiva: din lnformatiile proprioceptive poate uprezice~ clnd 01 3) umlta parte a corpului va ajunge la pozltia dorita (comandata): a doua " nc t.re es t e l.nh "b i,t'oare (d ampuu; J r..inc[,l.on I, prm care miscarea 'est e opri~ _1 · · .e., ~, .,.,;) '. 'a elnd a ajuns 18.punctul dorit. Ellrnina astfel tiismeiria .. Leziunea cerebelului produce remer, dismetrie mers atax C disar .... ie. 'rebuie spus, lnsa ca 0 persoana fara cerebel poate totusi sa inde .... .ineasca eele mai multe miscarl, chiar C'll precizle, daca Ie executa foarte Cerebelul repreztnta, deci, un sistern Ide control al misear+lor rai,

Ii

i,

Net'A

OTO'RIE A SCOARTEI C HEURAL'

efalul este sedlul miscarilor voluntare, tot de atuncl conslderlndu-se, p rtetic, cerebelul ca eentru al rniscarllor involuntare, Rolul scoartel eerebrale in funetia motorie ~i Iocalizarea acestel - netil pe suprafata el au fost studiate prin cercetarea arhltec nrricii ~i a "lor de conducere, prin experlment flziologlc ~i prm cerceta ~ea clinlca . experimentala a scoartet ornenesti in timpul interven·tiilor chirurgle.

1 .eEl din secolul al X' 'Il-Iea s a. stabilit faptul,

incon testa Il,

a en-

Daca in urma ell un seccl problema Iocalizarii functi Liar creierulul general, inclusiv a celei motorti, dadea inca nastere la discutii intre ipctentl allst i (care su.stinea II ca func ~ Ille m, au 0 localizare precis a,. _ eaga supratata tr a ereterului fiirid sediul unor functil generalizate) sl
-tRreindler A .. ~ , oicul,e~cu V" _. Anatorno-flzioloaia clmlca rat Edit~ Academiei R.. .. .., p. 276! Bucuresti, 19,57., PR

sistemul ui

nervos

35

psiho .norfologi

local lzatlonisrnul €xtrem), nlci ..staz] ---intr-un sens mal restrins ~ aces e controverse nu all incetat. Data flind importanta acestei pr obleme pentru reeducarea neuro .... muscularfi, ne vern oprl ceva mai rnult asupra ei. Cei ce doresc infermatii rna] ample, Ie vor ,gasi ln bogatul articcl al lui N. A, Popcva (1 14). din care de alt el ne perrnitern sa extragem, ",Treb'Llie sa SpUneITI, de la Inceput, ca dlscutia mal sus pornenita S~ Inchide pentru noi in mod Inuit mai complex. conform teoriei Jocalizari! dinamice a functlilor, formulata de I- P. Pavlov, I, P. Pavlov a elaborat, IJe baza studiulu t functiei scoartei cerebrale prin metoda reflexelor co 1ditionate teoria localiaaru dl namlce a f'unctil lor, Conform acestet teorii, intreaga sco art~, cerebrala (;5 te forma ta din capetele corticate ale analizatortlor. Ffecare analizator are un cimp pr incipal, ell actiune maxl 1'asupra organelor cu care este Iegat, ~i elemente diseminate, situate in afara acestui eimp, care pot de asemenea, sa irrlluenteze aceleasl cr~cl e. dar mai putin diferentiat, Acelasi organ perlferlc poate prlrni im ~' lis IJ r.i Ide Ia di eriti analizatorf. Prin urmare, in cazul excitarii acesto a lin urrna, arcul reflexulul cortical se Inchide in di reriti analizatorl, "t~ storla moderns a, Iocalizarlt centrilor motori Incepe, in la70, ell ~i~ ziologii german] Fritsch ~ii Hitzig, care all demonstrat posibilitatea de a excita cu curent electric scoarta cerebrala a clinelui, explorlnd-o ~. Inregistrlnd raspunsurtle corespunzatoare fiecarei zone. Faptul ca in aceste zone se realizeaza, totndata, sinteza ~i analiza informatiilor primite de Ia rt cep ori i muscularl, conform carora S(~ ef'ectueaza raspunsul motor, a fost dovedit de N. I. Krasnogorskl in Iaboratcrul lui Pavlov, Experieritele 11J_i C. ~i O~ Vagt pe MacacHs au dus la conchizia ca clrcumvolutia centrals anterioara este cirnpul principal al analizatorulul motor, cimpu 4 flind cimpul motor primar, cirnpul 6a -- cirnpul sect ~ dar, iar eirnpul Db ,- cimpul motor tertiar. La eoncluzf asemanatoare ai dus ~i alte experiente, care all aratat cum contractla unui muschi paate Il provocata dlntr-o arle destul de' larga, a cortexului motor! insa 0 contr actie puternica ell latenta scurta ponte fi prcdusa numai dlntr--un Iocar redus ca intinderevPe baza obtinerli unor miscar! izolate, prln exciatii de mica intensltate, pragale, care nu antreneaza 0 grupa musculara mai mare, Marion Hines credea en In cortex pot fi reprezentati chlar muschii separati ar Chang si alti autori, prin deterrninari micgrafice, aj ungeau Ia parerea en in scoarta TIll slnt reprezentati numai muschi i~ ci chiar ~i flbr ele rnusculare. Norris sl Irwin, de pilda, demonstreaza, pe lungul peronier al sobolanilor, c.a eel putin unele unitati mctorii au flbre ervoase cu dist Ibutie slngulara in grupuri mici din muschl, Aceste pareri sint considerate astazi exagerate. Conferinta (Ie '1 Oxford din 1959., consacrata Iocalizarit Iunctillor in scoarta, anallzind rezul~.tele obtinute pr!n eleetrostimularea zonei motorl i a cortexulul, a conchis en eori a Iocallzarll ,-in rnozaic' a Junctiilor mctorli este gre~"'ta ~i C[ll irn pulsul motor riecesar pen tru realizarea unei miscar] apare in tr-o ron.i cortica £ ln tinsa.
I

(care

sustineau

Relativ recent 0 s r ie de autori - studiind reactiil e rnotor li Ia , eucus, fie prlri exci tare electrica, fie prin distrugere fr aetionata . _In.g 1[1 conclu ..ia generala ca Iunctii le mctorii au 0 dlstributie z difuza s~oarta cerebral~. • La om prima observatie a rolului motor al scoartei cerebrale apar_e IIIi Boyle" care, ill 1667, a deserts un caz de Ir actura a. erani ul ui ell uridare, insotita de parallzh si tulburari de sensibilitats la nivelul bra: l.i )1 al piclorului controlaterul. Aceste emne cllnice all dispirut in na operati c· prln care co]npr Sill ea a Iost Irilaturata. o serie d autori au arata - clinic f}i experimental - ea ZoJ ...ia moie a scoartei cerebrale umane corespunde, In Iinii generale, en aceea Ia animalele superioare. Reactiile motorit princlpnle apar prln excirea punc elor situate de-a ] ungul marglnii anterioars a circumvolutiei ntrale, adica a cimptu-ilor 4 si o. Ulterior, au fast descrrse 111sa ~i alto -~e motori L As f'el, Penfield si Welch au deserts 0 zona senzorio-moto io eesorie IJe suprulata in erna a ernisferelo ... cerebrale, anterior de Iobul acentral sl de ZOIla motori e a sccartei (zona descrisa de Penfield 111cr"1 ~ 19;3R). Acesie observe ~i au fast coritrn ate :~( de altll, Sugar, Chusid French au deserts la rn aimute 0 a treia zona, si tuata Ia nivelul pereti- ex' ern S1 intern Hi planseului Ironto-parietal al scizuril Sylvius ~i in _ ientul posterior al insulel. Li1]', ex citind intreaga suprafa a c car~lui la malrnute neanesteziate, ell ajutorul a 610 micrcelectrozi Irna'~i~a observat ca cea mai mare parte a acestei S"L praf'ete e tQ cap· -- sa declanseze reactii rnotorii, vartabil e insa ca miscare de la 0 regi ne
. ta,

-' todele de studiu citoarhitec onic au, aratat ~i ele diversitnten de _in.e a cali plrarnldale. Se stie de mult ca ststemul descenden prlncicare conduce Mmpulsllrile mote ii este calea plramidala, Studiul oricestor fibre 3 fast aeut fie prin sectionarea caii pira 1- idale Ia riimaduvei spina ril , cercetind degenerarea retrograda [l celulelor core fie prin distrugerea etmpulut 6 Ia mairnute, S udiind degeneresdescendenta prfn metoda Marchi. S-a aratat, astfel, ca orlginea cali ~idale este reprezentata de eelulele pirarnidale gigante Betz din stra- al clmpului 4. preeum ~i de eelule e stratulul V al clmpul ui 0.. arnpbell a f.acl.t't primul rernarca simpla asupra faptului ca aria moa fiecarei emisfere confine nurnal circa 34 000 de celule Betz, in ce piramidele contin aproape 1 00 000 de axonl, Axonil c .lulel . - cu 0 viteza de conducere de 60~70 rn/s - ar reprezenta, deci, 2n/{J din grosimea pi .arrrldelor. S~a stabilit ca, in afara a...on "lor " in din celulele marl din straturlle III sl IV ale scoartel si a circa ibre mlelinlzate a caror functie nu este cunoscu ta Inca ceilah.i . nu-si au originea In aria rnotorle princi Jala. Circa 2 % vin din gj~ ~ precen tral, iar alt'i 20o/n~ din glrusul postcentral. Prin distruaerea or zone ale scoartei cerebrale, n rmerost autori au. aratat urmaspect: calea pirarnldala tsi are orlginea sl in. lobii prefrontali pa_osterior occipital si circumvolutille postcentrale ale regiunii tem=:. Se ponte conchide .. decl, C['t arla 1 otorie din co texul uman nu fC' za numal Ia cunoscutele cimpurl 4 ~i 6', ci se intlnde sl In alte zom-.
I!

1'1

'I

3"

I~

Fig, 13 - 1?£pre;;(.';'iJiaf. fa s.chenullca.. (1, ariei Inotari&. De obse ""'F t lea 111i~cir_ih: cele mai fiDe; cele mai recent ci~tigate in ontogenie, ca mimic a , n1i~c~rile: nlliinil, ocupa ariile cele mal intinse (dupa Pe.nfieid)~

-; r

--I

PY7'o711idal system)~ Acest sistern se deosebeste anatomo-Iunctional i aceea ca, asa CLl111 ii ara ta, numele, el TIll. trece prin plramidels bulbare si Iaritur ile sale neuronale sint In rerupte sinapt!c in gangli.o'n ~i bazali sa'
alti nuclei subcorficali.
'.

Fi ziologii im part, astuzi, aceste zone dupii cum urmeaza: ~4ri(l 111otor;e primarii (fig. 18)~Delimitarea ei an terioara 'n'lLleste inca bi e jirecizata. Aceasta arie constituie, in cea 111aimare masura, ~~ origi.ea sistemului ex trapi ramidal (C.O+E.P.,S. ~ cortically originating extl~a-

Desigur ell aceasta origine co .nuna poate explica multe Iapte observate eon seeutiv sectlonarti ca,r piramidale, Astfel, Ia pisici, rnairnute ~i ctmpanzei, In acest caz nu dispare 'intreaga activitate n otorie, Este adevarat CH miscarea pierde din finete, precizie ~i gradatie, dar animalul esre capabil Inca sa se catere ~i sa prinda. Ceva mai mult, excitarea girusuiui precentral dU1J5 plramidotemie d5 nastere Ia miscarl de f'elul ce or cltate rnai SUS dar nu Ia miscar i izolate de musehi Sal} segments. Daca se sectlorieaza flbrele cortico-s ainale bilateral, Ia nivelul pedunculului, paralizia este foarte usoara, eu recuperare accentuate. Th, Ruch citeaza exempru unui bolnav carle dupa cordoto .nle postero-Iaterala mai putea cmta 18 pian nn concert de Beethoven~ Este posibil ca acests miscari sa nll fie da orate numai sisternului extrapiramidal, el ~i altor a Il motorfi,
1

_47 fa 1110t'Orze secundara este mica suprafata din prelungirea Iaterala a ~jru. ului precentral pin~l Ia marginea scizurii Sylvius, descoperita de Sugar, Chusid $1 French. In aeeasta regiune, Irnaginea corpor-ala kinestezica este reprezentata In ondine in .rsa ra~a de aria. mo orie primara.

Ari,. tnotorie suplimetitorii este constituita ere par ea mediana a clmpulul 6. In aceasta arie arhttectura topografica este mai putin organizatd. Rasp'u'nsuri'le' rna orll au loc la praguri de exclta ie mai lnalte sl ele sint mult mal usor afectate de aries ezie. Aiel raspunsurile au mai degraba tin caracter postural, au 0 postdescarcare (miscarea care contin a dupi"t Incetarea stlrnuiului) moult. m al mare (citeva secunde), sin t bilaterale si 0 axcitatie tinde si1 fucillteze excltati a urrnstoare. Aceasta su,p,rHfatc1 n l contribute la calea piramldala, ci are conexiunl intinse eu structurtle trunchtulul cerebral. efectele sale rno orii f~1nd p oduse prln lntermediul sisternului extrapiramidal,
I ~ _. I!!

suIimentare pe aproape intr aga suprafata a crelerului mare. Prezenta cestor arii supljmentare creeaza posi,b·litati interesante de reeducare uro-rnotorfe ~i tot prezentel lot ,. se atrib lie, in buna parte- rezulta.ele pozitive obtinute de neurochirurgi. Si in ceea ce rriveste inervatia musculaturii heterolaterale curiostt tele dogmatlce si ca egorice de alta1data au trebuit sa fie revizuite, ":"utton, ~i Keller au aratat ca,~ daca prin extirparea centruiui mlscarllor i~n]j se obtine paralizla milnli haterolaterale, extirparea centrulu] meor de aeeeasi parte determina consecutiv inrautattrea paraliziei, Gless .. Cole au aratat ca lezfuun.il unilateral. . le zonei rnotoril in I] ienteaza numai musculatura . eterolaterala, ·ci ~i motricitatea homolaterala. Aeeste date ne releva CH, organlz r a · natorno-f mctlonala a sistem i nerves central es' e mult mail complexa decit se crt Idle in aeneraL
arii motorii
p,
l!'

Altle' arii su.plimenl are. A~a, cum am ara- at, exista

!I,

I"""",

RE ATTII E DI ' THE SCOART.L~ SI FORMAT!UNIL' .

..

. RET ,CULARE

Scoarta cerebralu es e legata pri 1 irrtermedl.ul unui mare numar de . .re descendents si ascendente ell orrnatiunlle eenusii subcorticale S.'.. prirnul rind, ell eorpul s trlat si cu talarnusul. Astfcl, eortexul pre- otnr prim este stimuli si transmite aceste i' ~ matil corpulut caudat ~i putamenuluj. Aceste doua forrnatiunl reti~ ].1 are, cunoscute si sub numele Ide neostriatum. prlmesc stimuli si de la bstan.tia nig1"a. Altl nxont sln tr imisi de aiel la glob'Hs pallidum sl au obabil, un efect Inhibitor .. G'lobus pallid1L1n trirnite ef'erente atit la arta rno orie ~i Ia cea premotorre, Jr"n calea ventralo-ante "103.("'5 ~i cleil Iatero-ven trali ai talamusuh: l, cit si la neuronii motorl e ulari. Asupra rolului acest i formatiunl subcorticale (jig. 14) 5-·111 f'~cut rneroase speculatii, Desi experimental SP cunoastea pe atnnci numai
!I • I! ,.

Nucleii reticular}. amenul (F'U) si nucleul eaudat (i'lC) I'epTe~ Ii neosi,ia.tuni-\11. 'Nueleul p,(lUidtf.n~ (P) epre~ ~ pa1eost'riat·u;,n-uL CO - stratul optic al musului : CL - corpul lui ~uys ; Z I - zo u. a.
Fig. 11 '-

; LN

locus niger ; '1~ (dupa D. Trus eIli).

riuuleul

I'O,~U

39

asoelate ell tulbirrari In tcnusul 1111JScular si miscarile Involun tare (diskineziile). I e~ ztunlle nucleilor subtalamici pot duce Ia hemlballsm de partes opusa, datorita scoaterfi ~Jlob'U3'=tlltli pallisium. de sub tnfluenta Irrhibitoare a acestora. 'Tremorul In repaus, ca ~.i rigiditatea Ide repaus Irrtilrrite in boala Parkinson ar putea fi conseclntele imposibill tatii 11,eostriutu1n-1Jllli die a inhiba globus pallidum, Lezlunlle care produc ate oza ~i coreea sint probubil localizate ,in stri'at1t·1n~ 'I'rebule sa aratam, insji, eEl aceste cunostinte se bazeaza pe date anatomopatol oglce sa race si contestabile. Nrc] datele experimentale nu sint concludente. Daca stlmularea . glol HS'-ului pallidutn. la om (cu ~'i a n ucleului ventral anterior) poate IJfOd'lC~ hi perkinezie, distrugerea ltd nu are efecte importan teo Dlstrugerca cJliruruiC;Jltl a nucleilor ven trali anterior! si Iaterali ai talarnusulul ponte dirnln ua miscarile atet ozice dar este urmatii Irecvent de recidive.
stantel •
'1l..utra .J

· menrmer ea UJflUSU1 rfiUSC"U Iar si ~... process 1e d e orren.U] ar si In t(_n~(~ 1r1 ge.neral Pavlov aprecia astf'el acest rol: .Zona subcor icala este a sursa Ide energie pentru intreaga activi tate nervoasa super ioara, iar scoart . a detine rolul de rnecanism de reglare a acestei forte oarbe, dirl. , j ind -0 Cl1 Subtil.i ta te si fri n Ind-o?". Numer oase experiente I11a'~ recente all dernonstrat justetea acesiei pareri, Prima dcvada dateaza din 194 g" cln d ~~oru Z2 i. ~i' Magoun au arata ca cxcltarea formatlunlj reticulate • produce 0 crestere a poterrti (1lelor elect.riee d ln seoarta. '. Expef'ien~ele au aratat ca f'orrnatiunea retlculara este un • nucleu Irnportnnt de transmitere a irnpulsurilor aferente, pe care Ie· modifies. le nuanteaza, le Intareste sau dirninu" . eaza ~ in raport Cl1. co ndi tiile de adaptare eerute de medlu (fig. 15 ),. In tr ansmiterea eferenta, nucleli intermedlar i se Interpun caji extrapiramidale, d:iri[irrd astf'el plasti citatea misca, I ri]. Distrugerea aces lli releu prod uce rn ad if'icar}, asa cum demonstra Behterev, ,!ti'n, sensul •r f spastici ia,ti l musculare ~i al unor reflexe de apucare f'ortata''. " Fig. t j ~ Schema [;1lnpli/icatif. u circu itt/or Ut1U'OLezlunile gangHonilor b,3-, uule ern" ieo-subcortioale (dup~~Couper) .. zall, ale subtalamusulul ~'i subJ.~ " .., :pai·l.iC·~.parea sa .1i1
~I

..:I...~

slrrt

FI

•.

40

reglator complex", (164). .Miscarea lnvoluntara ._ spun definitorlu Arsenl, Horvath Lenke i Ciurea .~ este datorata unor leziunl 1a nivelul sistemulut extrapira.. idal., Desi f'ilogenetlc mal vechi, sisternul extrapiramidal este mai 'PlJin elucldat, datorita complexltatll sale. Influenta sa asupra rnotilitatl! tonus In uscular, miscari aL1 torna te, in hi barea mlscarilor in vol untare) se - ~.ectueaza printr~o serle de formatluni rnul ti ple ell proiectii cortlcale si ~ aier2'nte seurte, pollsinaptlce. li La. om, orice Ieziunc a. sistemulul exaplramidal duce In rnodificari de tonus ~i la aparltia de mlscari invo... are';' (3). t
nsarnblu
!

cenusii au LIn. rcl deosebit in ccntrolul excttatiet aferentiale a cortexului. Cind aceste relee sint distruse, Informatia proprioceptlva devine monstruoasa, de unde persistenta titudlnilor gr1osiere. Dupa De.nuy Brown; daca leziunea este masiva, reactiile Iabirintice slnt favorizate, posturile depinzind Ide pozltia capu~ Se eunosc posturi distonice provocate experimental ui. ~i prm excita- ea lobulul paramedian cerebelos (nucleul ventral lateral al talamusului primeste eferente cerebelcase) .. Dupa cum spllne 'I'ruscelli.: uNim.eni n-8; Iocalizat vreodats un cen-'~'". care" distrust sa provoaee Or a tetoza, ceea ce pare sa dern onstreze u, lar ca. diferitele parti cornponerite ale sisternul ui extrapirarnldal sint uri
ca nucleii

"I'ot asa, s,e consider-a astazl

..

Rezultatul Jn regii activita ti nervoase oe care 3111 deseris-o in C,· pitolul precedent, in. ceea ee priveste rnlscarea, este ccntraetia musculara, .Iuschlul este acela care produce mlscarea prin contraeti a sa, g.' neratii sl co trolatC:1 de ac iV'ita tea slsternulul nerves. .Muschiul scheletal reprezinta rnijlocul prln care organlsrnul reactioneaza [c:~··ta de mediul arnbian t extern' (.l 3:'9) sau, cltmdu-I pe Se.eenu\r: uToa.ta dtversitatea in.fi·n·;ta. a rna lfestartlor .xterne ale acttvitatit cerebrate poate -j prlvlta, in ultima instant'''" - ca un sing 1 - fenornen: acela al rniseartl musculare=, Efec't uarea miscari! este rezu ~ tatul unei acti vita ..i eornplexe determlnata de procese diverse, asa cum aratam, p,e eel ~e a .. a ineepern sa 0 i cunoastern tot mal bine. Intre elaborarea reflexa a actlvitatl! slsternulul nerves ,~" contractla pr opriu-ztsa se in' erpun 0 serie intreaga d . fen 0-, rnene, care, In mare, se mlantutesc astfel: 1) impulsul nerves este condus .. de-a lungul axonul ui neuronulu.i motor" la. termlnatia sa din plaea term 1 n·J.la musculara: 2) impulsu 1 d· clanseaz ~, Ia n ivel u 1 terrnl natiei eliberarea de acetilcolina: ,,1) acetilcol.ina provoaca 0 depolarizare a membranei rVbre.i musculare, lnltilnd un irnpuls in Iibra; depelari zarea este ur1l1[ tc_1 de 0 contractle fazicf scurta, ~ enurnlta S'ecuscL Deci: transmite ~e,·t neuro-muscr. Ia 'a, cuplaj excitatie-contractie, cont .-aeJe. Secusa aceasta, denurnita de Fenn "explozire " trebuie .sa ne~o irnag']nam sub ,c spectul unei serit de modi ie~rril bruste, dar reversibile. Daca luarn In consideratie ca un axon motor Inerv eaza Intre 3 si 150 de fibre , . musculure, ne inehipuim e: aceasts explozle ar' reallza -0 miscare Toarte rapida sl puternjca, eel mai adesea Inutllizablla pentru organism. CUJTI s.. produce ~ra(_~.atid len a" eficientd. sustinu a a contr-aettei un i rnusch i, asa cum 0 stim din actlvi tatea notorte obisnul ....a anirnalelor?
1
1

In 1968 Kuhn e ,. .ruge din muschi miozi'na, 0 substarr a. Intermediara In tre paraglobulina ~i flbrina. Iala citeva din caracterele ei analitlce asa cum le ' aslrn rnentionate intr-un manual d _ Hzioloale de acum ,510d " ni : eoa ules zEi Ia 5,5°C, descompune energic Ia "'eCie apa 0 dgenata. oxi-

...,aza ti nctura

.rna,

de g aiac (dind 0 color atie albastra, ca ~i fi brina) utin solubila in clorhidratul de amoniac, ceea ce 0 deosebeste

de sinto-

es te mai

In anul 1'9,39, Engelhardt si Liubimova au aratat ell mlozlna are prorietatii enzimatice, !iind capabilsi sa, scindeze acidul adenozin trifosforic _\TP). Mai tirziu, tot ei au dernonstrat ca, AT,P provoaca 0 modlftcare proprietatilor mecanice ale fibrelor de rniozina, acestea devenind mal xtensiblle. De aiel, a fost suficient lU1- pas, pentru Erdos sa descopere cJ inecunoscuta rigldi tate' cadaveriea n11 este altceva declt expresia bioimica a disparitlei actdului adenozln trlfosforic, Daca unui museh] reiv proaspat, prelevat de Ia un cadavru, i se adauga A TP'" acesta .i~i ~a.pata elasticitatea. Proprietatile muschiului nu sint deci datorate nua~ proteinelor, ct ~i inter:reactiilora.cestora eLl A,TP! aeest nucleotid :.croergic care guverneaza contraetia ~ poate 8i exeitatia ,_ sit care lsi s"1Iic~ astf'el denumlrea data de Szent-Oyorgyi: ""su,bstanta 'pr.lncipal~
j

.. tllU;;C

hlIU '1 iU ('14- 9) 'Ul

'I I. ,:

,I

miozinei, dizolvata in prin adaugare de ATP~ Acests dovezi, si rnulte al tele ulterioare V] n "Sa probeze rolul nelndoielnic pe 'C1:1re TP Il are In procesul biochirnic a~ contractiei. , De Iapt, veehli fiziclogl preelzeaza ea mlozina este eonstitulta din, ua proteine: actina ~i rniozina. Szent-Gyorgyl ~i Banga alJ. observat C~l lutiile de nliozina preparate prin extragere rapide aveau 0 vlscozitate ativ mlca, In comparatie eu miozina preparata prin extragere Ienta. ceasta a fosb denumita mlO'zin,[1 B, spre a a distinge de prima ,~ 1l1ion.a A. Maw. tirzlu, s,-a aratat I(!,a, cresterea gradat.a in viscozitate este darata, dlzolvaril unei alte proteine a muschlului: (t;ctinu,. Actina ~i mlona fermeaza Impreuna proteina viscoasa cunoseuta, care de Iapt este omiOZlna,,, Actomiozina se descomp .. ne in eornpnnsntil s,am In sclutii u ~ rt ttl d'".... · '" Ine f oa-e co:n,cenT8 e a eare se a,auga can'tiit"'fi" mlnl.mif~' d ,e ATP -:~ a~l . ",' Faptul .a fest confirmat prin examenul muschiulul croitor al broas.. prin dlfractia razelor X, care ,8, ara,tat ,0,01-15 diagrams diferite ale C'f'" - doua proteine (Astbury), 'In sfirsit Weber a Jdentiflcat actomlozlna cu banda A. a sarcomereffbrilare si a aratat C8, prin adaugarea de ,AT'P, aceste f]Jamen'te S~ - tracta sl sint capablle sa efectueze un lueru mecanlc. Miczinet ] se atribuie in general dOUG activitati enztmatice ~ 1) de adenozln tr ifosf'ataz I ~i 2) de tip dezaminazzi, care desface grupele 6 inc ale adenozinei Actina este cunoseuta in vitro sub doua forme: actina G ~ forma Jli meriz@t5 ~ ~] actZ'na F ~ forma polimerizata. Actina polimertil-' in, contact cu P~TP~ pollmerizarea fiind catalizata de prezenta mio;:. ~i necesitind ca element indlspensabll, magnezlul. Protelnele 'Feprezinta, 16~5~20,,9a/n din compozitla ehimica a musui, 900/&] dintra acestea JU nd reprezentate de: miozlna actina, tropozina ~i tropon in cl _ T .C, ~'i T. Restul de contin u t protei e es te repreat de rnembranele celulare ~.h al te enzime, cum ar fi cele necesar
,

si colab. probeaza Autile O~6M Kel, se poate reface

Needham

Cia vtscczitatea

,~

lizei.

43

Iata procesul Gyo,rgyi:

blochimlc

al contractiel,

asa cum II

explica

Szen t-

1" ln. repaus, actina ~i miozina s€' gasesc in stare disociata. 2. Excitatia. Unda de excitatie tulburti echllibru sarclnttor sl deter., . rnina Iormarea complexului actina-mlozina-A'I'P, complex pe 'ect reversibi]. Aceasta este actomiozina. Unda de excitatie persists suf'lcient in n1ll~chipel1trllL a produce acest fenornen dar ea dispare cu. mult Jnaint ca ciclul sa fie complet", 3~ COl1,tl actia. Actorni ozina in prezen .a j\TP se contractu. in acelasl , . ti m P 111 02 ~na acti one a28 ca 0 enzima i def osfor-ll ind Pi TP in acid adenozi n
1

difosfortc.

4. Relaxarea. S rrsa de' nergie - A,TP - este retacuta pr!n refosfurilarea acidului adenozm difosforlc. Ionul de fosfor neeesar este lua prin des ~acerea erea in fosfatult i (CP). Daea nu exista CP, rnuschiul Incearca sa se adapteze sltuatiel, creind acidul adenozin trifosforic (ATP)., ell aju orul miokinazei, 0 rnolecula de ADP' fi'ind defosforilata in · cid adenozin monofosforic iar alta transfosforilata in ATP. 2 ADP
=

A'TP

AMP
(creatin Iosf'at.ul) (CP)
'"osfatl.ll in ADP:

De mal mare care' pr in ereatln

importanta este fosfocreattna osfol inaza (CPK) transfurma

CP
CP/

ADP = ATP

+ creatind,
I

Se cunosc 4 lzomerj ai CPI{~ eel rna] important, carle reprezlnta 40 n din actlvitatea enzimei legat de rnernbraru interna a mltocondrfilo pare 'Sd alba un rcl sl in transport ul intracelu ar al energiei. lata schema: RepUtlS actinH~nlio,zinH~ATP ~ Excltatie Contr acf e Relaxare
i

~
I~

actomloztna-A'I'P

II

ac o miozina-A'I'P ! C

Jj
• ~

actornlozina-A'I'P
ClC'l II.- orl1tOZJna-'

ADP
I,

,~' He omio2'inu-j\DP-fosr~
'-\, "

CP ~,aC"omlOZ1na~·.. A' I'rp' I C' 4 ,. c. •. ,·. acti na- miozlna-A'I'l "~

Sursa de energie chirnica aste procurata de hinecunoscu ul proc 81 rlicolizei musculare, Alts surse de ene 'gie sint: desfacere Iostag
of.

mpulsul ner 0 depo lar'izeaza membrana (sarco]em,a). aceastt devcnind perrne hi La pen tr-u Ionti de Ca::!+ ~ care, unind u-se cu troponi na C. due 1a sc hirnba rca ct

fj~"ln'r~i ~i cape

1 trupurnlozinei. Acest lucru le unshlulare ale mlozirtel.

perrnlte

con actul intre

I

subunr 5.~i ale acti

44

n ului, a acid ul ui adenili c !11uscul ar ~ precum -l i oxidarea gr,ti sirnilor ~ T 1" ansforrnarl .e chimice ale acestora au ca ult m rezultat Iormarea de ,ClI) a, bioxid de c rbon, acid lactic si acid piruvic,

Exarnenul facut ell microscopul optic" rn. croscopul polarlzant, microscopul e ectronic ~i d i fraetia razelor X a aratat ci celulele muschiului s r iat sint multinucleate, cu multe mitocond nt, avind IJ~na It. ,40 11'U 11 lun;gin1e sl grosimi intre 10 ~.i 1. UO ~tm., Mlofibrilele au fast observate de Kolhker ~1 Bruck inc« din 1088_ Ei au aratat ca aceste Iibrl.le sin cornpuse din benzi intunecoase .l\ (' .nizot .ope}, cu 0 banda die densltate rnai mica m ele - banda H (discul rnijloclu Hensen) - sl be- zi lurninoase I (izotrope) cu 0 lisle de densit£i te mal mare in mljlocul ]01'" =--= Ilnia Z (discul Krause). Intervalul lntre doua benzi Z' constituie sarcomerul, urritr te func.ionala U.·- gil de 2-13 ~'lm. ell c. t aceste sarcomere sirit rnai mlci sl rnai numeroase, ell atit muschiul este mai puternic. ICO trar insa parerii dupa care contractia s-ar produce prrn indoirea ~~ rasucirea rna erial ilui con tractil, rniograf'iih electronice au arata ca ea are Ioc prln alunecarea Iilamentelor de actina ~i rnlozina unele peste .. ltele. In fig. 16 es e redata schema st -~tlctt rr sarcomerului ,propus;, de i Huxlev.... si Hanson, , Dupa cum se vede, . nizotropia benzilor A rezulta din indlcele de refrae] ie ridlcat sl din blare ringenta bastonaselor de rnlozlna. Cind rnuschiul se scurteaaa eapetele bastonaselor de mlozlna yin in contact ell banda ZN disnarind asa-zisele dlscuri clare ~'ru produci d l~Sel. ]J obahil 0 Indolre a cape telor aces or bastonase, Catre mijlocul bastonaselor de mlozina filamentele de actina se intrerup, contlnulndu-se eu a forma,june flna, extenslblla - Illamentul ~ -, c, re d· · spectul ch al di: cu.. r ilor Hensen.
I

~~~
1-4---0~~~-

~)jM ~-~"-..Il A
.

H
. -

i
--

I-

--_-

• I :-----. ,

___

.. -

'":·i,·

._

_,5..... '.

:._-..

....

,
.,'-

.'

.-.-:'-

-~---

..I

J
l-

lIa.wl} 11/

/
~F/!P1
I

_ ",.~.

•.

-.__

< ........ __ .. r

' __ '

1: .... i - -

iispv'::'itit' j""~ obabil« (1 fila I, rente! ~~ in n ;f~fib 'ile, J~'.ln~i n'''U ::-1..1 rCj H1l.e!E"i J1' core ·P1U1(it:· Inn ~n' H 1 ()r in corp in CfiZU I in care ~ t ut intiuse. j li::lLl. 1te-,k· transversal slut ~xan~rilte. pent.ru a p~'Hie [11 ~ vh!t"l1.\:1 n:1m, .uentcl ia 1'v i.tuule , Fflaraent h. tle acl in~"L:-fi nn:07.in;i alunecn u nel 'peste alt.ele ill 'fCO-{ nou dt:, 'uprapt nere, cind Inngirnen rrruschi ulu i e.' be nlo(lifi('~lt~'L F'H . nent cle S ..,i·~. 'un h: t:h .... cnmpnncm e care sint iut.inse 1LI.1 cur. ul lungJrU lflupa A.. F". llLIXl';'YI.
jJ~J
L>

Diag~

Discul intuneeat din ben tile Izo rope' (clare) este constttuit din banda .Z~membrana conju ctiva care sle· continua lntre mioflbrfle ~j[ este Iixatu 10. membrana. In timpul con tt a ct:i ei , benzile de mi ozi n a ~iJ fl tam en tele de' actin[~ aluneca unele peste altele; as Iel, muschiul Isi sehimba lungimea da ' ungimea bastonaselor ~i a, Illamentelor ramine aceeasi, Teoria este In..arjta de faptul, de rnult cunoscut, al constantei lungimii benzit A tirnpul contraetiei. Dupa A. F. Huxley scurtarea activu e te deterrnlnata de generarea unor orte de translatie relati- '-, care ss dezvnlta Intre Iilamentele de mtozlna ~.~actlna, Se presupune ca puntile diritre ele se Icrmeaza spantan, iar energia pentru des aeerea Iegaturit este Iurrrizata ulterior, dupa ce fibrele au. alunecat unele peste' altele ~i cind pot Infirzia miscarea de alunecare s- pl imentara " Membrana Z, care se gasefl'b? sub forma unui plan continuu prm miofibrile :;;i este fixata la membrana fibrei, pare Inclusa in mecanismul euplajului excltatie .... eontractie, da Intr-un 1l10d Inca mecunoscut. A. F_ Huxley sugereaza ca aeest euplaj poate fi electric; prin depolarfzare, membrana Z ar secreta ID substanta activatoare care ar modlflca actina
!;

adiace:n'ta ..

Contractla museulara u deplnde de Intensltatea stimululu]. Din acest punct de vedere, ea. se· supune leg- ". "tot sau nin, ic ""Gradarea for= ~ te~ d,e contraetie a musehiulul este obtlnuta prin ritmul in care se sueced stimulit. Contractia este rnaiu ernica atune! eind stimulii se sumeaza prin repetarea lor Ia un astfel de interval, incl al doi ea stlmu sa ajunga Ia musehl Inatnte de sfirsitu] ciclului contract ii., dar nu Inain e cs sa. treaea perloada refraetara a muschiului. Celt aeest i' terval es e mai scurt, cu atit ereste tensaunea izometrfca sau scurtarea muschiul ul. 'Unitate,a mCJ'torie unitatea Iunctionals a muschiului, nu eorespunde celei anatornlce: ea este alcatui' a dintr=un neuron, un axon rii grupul de fibre museulare i ervate de el, Dupa mod -1 in care aceste unita~i motor ii ale unui musch: intr'~ In funetlune - concomltent, asincron, succesiv -~ se obtine gradar ea miscarfi in ceea ce priveste intensltatea, rata, viteza etc. Este evident ca rnuschiu in totasitatea sa nu Sf:' supune legii utot sau
nlrnic'' . egea ",tot sau nimic a fost enuntata de Bowdicn ~i Bayliss astfel: Uri soc de induetie poate produce sau .u 0 contractie rnusculara, in f n.c1ie de mtensita ea sa, iar daca oil nastere unei contractil, atunci .. d -. na tere contraetiei maxime, care poa e fi provocata de' oriee in ..r sitate- de stimul in eondttia muschiului dm ace moment", , Legea se aplica tuturor membranelor excitabile si der"va din lnsa~~ na ura ac S OF membrane, care se caracterizeaza prin: a) abs enta raspun• j

!I

46

surilor gradate la stimuli. gradati: 10) exlstenta unut prag de exeitatte; c) existenta unei perloade re 'ractare postexcitatle; d) absente sumatiel; e) capacltatea Ide a propaga raspunsul. '1n baza acestor caractere, tragem

coneluzta ca~dintre totl faetorli care i'nflu.enteazft amploarea raspunsulul (temperatura .. pH, substante ehimlce ete.), Intensitatea stimulului nu are' nicl 0 Influents, cu conditla sa fie, deasupra pragului de excitatie. Leges "tot sau :nimic'c" se aplica deci nurnai mecanismului de contractie, unita,ti:il motorii, dar nu musehiului in totalitate. Chiar in privinta unitatllor motorll s-au formu1at rezerve din. acest punct de vedere. Kab·jI10·V "7°') re rn -ni:l 'p'e' b un a dreptate if1ia'nu se poate .' vc -Jbll' de nimlc' ... · 1\ w ......iL.~.. .. ',,-' ,Ii, " -, ...." b "11'" . it b rrrtruclt .... fll'.ra. nu ramlnlS eu t otulI' l'nSienSI'.'.Ila 1a eX.CIt.a·l"ll1e Stl,:p'f,agaille; lar -b t+."+..... dl ~ ~ J n eeea ce pn ~ ves te HIoo 1.11" se ~~.. mn experien \fa. ca a. .' oua ~.t a tTela I' .. ue d-" contrac ..e au 0 Intensitate mat mica declt prima, dacs se sueeed Imedtat. i Cercetiiri ell microelectr ozi au aratat cit pina !?i Ilbra rnuacul.arti este capablla sk1J, r~pl'll.nda gradat ~:i cu localizare (Gelfan, Sichel si PI'OSS(H")~ In concluzle, muschlul in totelftatea EHi reuseste sa se sustraga aceslei le~'i" Slab. reali zeze rnlscarsa grada ta I variata ~i modulate prln eontr actia asincrona, pe etape, a diferitelor sale unitatl motorii. Impulsurfle apar 13 perioade diferi te, ell Irecvente diferlte, in unltatile motorii ale unui
1[:. , '..

IID.I

"':'iI' 'lJLr!!l..U.1""

if..iIL

I.

_I IU'~'II

lib.
i

..

IlL!

,:],

_'

..

'n

_''11....,.

~'

iii

~I

'.

I~

]TI 11~C:hi.

Vi teza de condueere in fibra musculara este relativ redusa, ~i anume de 5, rn/s .. Aceasta Inseamna c.a intr .... fibra, musculara de 10 em irnpulo sul ui i,[ rebuie, ea sa aj unga din cen trul s,a.u. la capa tul fibrei, 0 ms, ceea t ce repr'ezin tao un ti mPi cons id er abfl din tim pul contrac tie i in sfi.~i. care ~
este de :10 ms,

ca minim perrtru 0 sumatie eflcienta, Fenornenul intim d.e transmitere neuro .... musculara este un Ienornen neurochrmic. Depolarizerea terrninatiei denudate provnaca punerea i.n. Iibertate a. unei cantltati mlci de aeetilcollna: aceasta este eliberata die lin m~re nurnar de mici zone, numarul Ior crescind direct proportional ell concentratia de calclu si invers proportlonal ell concentratia de mag"' nezru. i'n placa terrnlnala, acetilcollna intra in cornbinatie cu un receptor pentru a provoca depolarlzarea rnernbranet musculare. Tot in placa terrninala se ,afla si enzlma acetilcollnesteraza, care dlstruge rapid In citeva n15 complexul acetilco lina-recept or. Datorita acestei distruger! rapide, actiunea acetilcollne] poate deven] repetitiva, raspunzind noilor stimuli nervosi, Perloada refractara, in. care muschiul nu r,8Jsptlnde Impulsulu] nerves, nu este de fapt alteeva decit perioada in care complexu] acetilccllna-reoaptor nu a. fast inecJ distrus de enzlma acetilcoltnesterasa .. Cornplexul aceti leo] ina ~rece·p·.tor are 0 a eti un ,e de crest ere a perrne a bil it.·~ t. i 1 membranei fata de unii ioni (fig~, 17J. Aceasta functle neurcchimlea este modificata de numerosl factor! 'izici sl chnniel, Ci tam dintre acestia: blocarea receptorllor prin curara .i in'}u·ba.reacap,acitiiti:i acetilcelinesterazej de a hi droliza aeetlleohna prin. ntlacetilcollnesteraae (prostlgmtna, diiz'oplropilflunrof'o~fat) (t~rJ~ 18 J.
1
~ !I • 'I

Pentru 0 asemenea viteza de conducere, ritrnul de descarcare a impulsurilor este de 5-,25/s pentru contractla posturala reflexa, considerat

_.,
I~

i
Fig, 17 fibr5 muse
1 ~ axon ; 2 - mitocond sarcolema ; 6 - palisade;
ie :

G
..

D'i(J.g.f'a.1~1Q regil'f-uii -

tl,~cn

ieri.cinale,

v ezicule u acetl'tcnHn _ ; 4. S 7 iaJ..Ll.a sinuptica : 8 - nucl ell: 9 ·l.;:..l:'& (cIu-):! Statn~i.'luin, _ :,~dlt.ll 9i'~a~iic5cu)..

Ftg. 1-

18' -

Diagrama

'epre::Cf;'Jlll~ul boUle HrJ

~ta!i i

.:'Crn It

de

lezi tuti
.

( Ctifrt:, romane ]

in

~l oiori]

rnsea {polio1njelita acuta a:nte:f"j~ ara sau lent:i (atrofia musculara progresiva) a neurnanlui lDutUT; j 1 distrugerea lITllSC:1. a axonului (leziun.ile traumettee periferice} : 1 J r - clereglasea sinnpsei euro-musculare ( dastenia gravis); !~ - leziun a mernbrunei ... fibrelor mnseulere (miotonia~; F' - bcllle mecartis.nmhri contractil (nliopatil) (upv; odbu:r.r i Ruch .

di strugerea

~ECANICA

MuseU.LARA

osoase .. Efectul acestel contract]! sle traduce printr-un lucru meeanlc, rna.,_. . In kg/s. ]ra G.radul de eontractie a, muschiulul Ia un moment dat este dependent _e: it) lungimea muschiului ~ b) grostmea muschiului; c) sarcina de exeCL tat. Din punct de vedere a1 raportului dintre lungime ~i tensiune, se rec nose: 0 lunglrne Ide echillbru ~i una de repaus, Lunglmea de echilibru este reprezcntata de lunglmea muschi Iui relaxat, nefixat, la care tensiuriea de repaus e.s e zero, Este, blneinteles, ror Da de 0 valoare relativa, muschiul gaslndt -se in permanerr a tens" ne. E te cunoscut aptul ca sectionarea t endoriului produce scurtaraa musch i ilui respecti eli circa. 20Uf'o). Lungimea de :rep 1.13 este acea Iungirne a rnuschiului Ia care se dez-alta tensiunea de contractie maxima .. Asupra lungirnii Ide repaus a muschiului n exista un acord unanim, Dupa unii, aceasta lungirne ar fl egala leu vs 10 are 3. extenslei rnaxlrne Ralston crede ca Iunglmea Ide repaus este rnai mica declt extensia maxima. Kenny arata en lungimea de repaus este dlferi t~ pentru Iiecare muschi in p art ea fiind legata de fun cti a sa. .A supra acestei teorli vorn reveni in detal iu, in eadrul capttolului care se refera la metoda respecn

Efectul uttim 31 ccntractiel musculare este aceta dfe a reallza mlscarea prfn aproplerea sau departarea pirghlllor osoase a e segmentelor co pulul, care se deplaseaza in jurul axulul articu a.tie~ dintre extremitati eo

\ cL

Tensiunea de contractie creste mai mul t san. mai p itin Ilniar ell :rest rea Iunaimil initiale, pin,a. Ia maxim, du a care se dezvolta 0 COTI, ,. r'-ctle mal mica. In Iinii 'marl, aceasta Iungi ie optlca corespunde lun. . '.~d e repaus. mmn Relati a dintre tensiune ~i grosirneamu~c iiului face posibil calculnl upa care forta musculara absolu a este egalcl. ell tsnslunea exprlrnata .n kllograme supra eentimetrul patrat de sectiune transversala functlc-

-ala.

'} sarcina ega.la eli zero si scade In vlteza, pina la anularea mh;:caril! ~n at a unor sarcini foai te marl eind rnuschiul se contracta izometric. ~ Apllcatla binecunoseute or Iegi ale pirghillor din mecanica Ia funetla musculara este de data ve he. Punctul Ide insertle a muschlului este unctul de aplicare a fortei, care dupa asezarea sa fa a de rezrstenta si unctul de sprljln --=- respeetiv axul articular ~ Iormeaza 0 pirghle ue ~ adele I" II sau III~ In segrnentele membrelor, majoritatea pirghlilor si t g adul III; in corpul omenesc se cunoaste 0 singura pirghie de gradul I: piclorul in sprljin pe virfurl (fi,g,. 19J~ Aplicarea Ieglln plrghiilor La rnecanica musculara are 0 mare im= ortanta; pie de 0 parte, datorita acestor logl, prin cunoasterea rezis en£'.1 ~i a Iungimlt bratului pirghie], se poate determina forta musculara. , pe die alta parte prln varierea aeelor a~i date - Iungimea ' Irghiel ~i rezistenta - se poate educa ~i reeduca furta musculara, usurind sau in: .... ind munca pe care muschiul 0 are de indeplinit. c

1- sfirsit, in raport ell sarcina. de ex eeutat, contraetia

este raplda la

&

,-

Ree eh] C:.a.re a neura ·lJ!loto:rie

-4

Fig.

-t -

lliohle tie pirghii 'n bjOllleca,n· ~,a i'lna~{}a. T. ': B - gr'~ II; C - gr'. I:1I (dupa Al R~,c1!.descu !?i C, ~ Baciu). 19 -

Contraetla rnusculara propriu-zisa se clasiftca in raport ell C' lit a tea Iucrului Indeplmit, Una din proprietatile fundamen ale ale musehiulul ... ....... t t · .... " ~'. 1 am vaZU'1.ca es e aeeea d a. exercr ,. a 0 tensrune intre msertu ~e sa I,e ----ne .zornet rie -- spr deosehire de' con ractla ell eurtare ~ Izotonie. S' rleosebeste s.i un al treilea mod Ide eontraetle, ~i anume aeela In care fortu care se opune, flind mal mare deeit aceea u muschiului, reuseste sa-l lntinda in timp ce el se contr eta ac iv, Este cazul Iucrului in e ort 811 muschilor antagonlsts sau al momen tului de cedare H muschiulul lncordat in fata greul't,atii pres mar" sau ,8 for 'elor gravitatlonale, I' a tn tabel a ormelor de contraetie musculara, dupa Fenn [tubel III } ,I.') .
I

Tabtl~l 11 ,'cna -:Mit.}. ~ui cere se op« te

1

l"uHcfia •

Htf,Chiuht,i

.Lucr_ l mecen. 'r: ext rn

?it~1 uZ
J'li zare

de

a en rgi~i.

11'ft'r-

,_ ,~cc,cler ,. F" rare

'~Ull

il ..

1a i nti.,c·l

Egali
) ai mare:

.ir"

lnt"et in hoe

,., ~. , lzr 1" )liei un fel X'ecr, tiv

Cr ~' e

Contractla Izometrica rea izeaza totusi, 0 seurtare a muschiului, prin Inti d rea, p' care 0 exerclts asupra formatiunllor fibro-el .stice ale Insertie] sale, Aceas a scurtare este In rnedie d,e 10,~ din lungimea sa, I ae st caz, energia netransforrnata in Iucru mecanie se de ,ajla sub f'ornu .... ~I;, ' dUri.~L

Con ractla prin set r' BI'"e se mal nurnes .e rCollcentricet, ,e produce eu alungtre - excentricCl..

iar eea care

"CTIA ..

ICULARA

~"Art-~ eulatia este un orga 1 complex, a carui functle este aceea de 2, mite deplasarea a doua oase, unul atii de eelalalt I astfel i"'ncit ,sla S2" Iizeze miscarea unui segment a corpului nostru (120). d ,Ilona' t'" d.e f uncua pe care c fr'"' F orrna di rverse 1 ar ticul atn~ es't Ie conm tl or .' +-'" a,:' Ele nu pot fit privite ea fori atluni ell caraeter fix, ei ca organe care u adaptat fflogenetic la di erse functii de ansamblu ale aparatului ]0=motor, capatind trep at modificarile ontogenetlce ~i ajungind la func ··:i ce ....ce mar.,per. f ede In te,
II'

RUCTURA A·RT.lCUL·f

Extremitatile osoase sf It modelate dupa mlscarlle artlcu atiel res_tiv,elO Faetori compleesl lntervin In deterrnlnarea formei: intre acestia, rol important il [oaca locul i.nser~lilor museulare, Arhltectura trabetiel osoase este :~,i ,e,a Influentata de forte lie gravrtationale ~i de sen·~
miQcArliE

-, care Imbraea ernitatile osoase, este un cartilaj hialln. El este annat de 10 retea de e de colagen, care sin - arhi' eetural dispuse in asa fel inclt sa supo e e.I~"1 uneori foarte marl eel ae exereita asupra Iui, Gros.ime'a eartflai este variabila, fiind mal mare in zonele de preshme mal rrdica aa ilajul este mai gros Ia 'copii !?i se subtiaza. pe mas'ura ce osul eres eo ifiza respective se OIS'· fica ,. Cartilajul dtar rodlal este un tesu bradttroftc, eu metabolism foa e '"-t nu are' 0 vascularfzatle proprie, hranindu-se prln Imbibitie dir ]_ 1 subcondral f$i din llchidul sinovial: troflcltatea ~I· cres erea sa s . rc sub dependente hormonale, Cartilajul prezlnta d ua car" ctere esen iale en ru unctia sa: es e reslbil ~i elastie, [ucind rolul unui amortizor. Capsula aTticu.lar~ unest o cxtrerni atile osoase, izollnd continu ul a.r.i ill Ea nu este al ceva deeit co inuarea perfostr ul celor do 1ft mitati osoase, prezentinduse ca un manson, a carui insertie se face-_ 1 epiftze lor articulare, ]a ,.rti c ilat .lle ell r ~car~ limitate sa a
t

CBrtil,ujul aTtica er ----.. iartrodial d

sau die Incrustare

ivelul meta Hzei, lQ1 artlculatlile cu miscari ample, Capsula a tlculara se .ornpune din doua s ~atu['i cores ... unza roare celor doua s rnturi erios ic : a) Stratu! eztern, f~bros, este Intartt de forrnatiunl mal dense: ligarn ente le extraarticulare. b) Stratul intern: al capsuleiste format din membran sinoviala, Aceas a herniaza sub capsula fibroasa si Imbraca formatlunile vecine ariculatlcl: tendoanele muschllor periarticulari, in tre care formeaza funur i de sac ( iunglle slnovlale) ell ro mecanic important. Lichidui Sl110vial este un transsudat al membranes sinoviale, Ia care e ac auga produsul de descuarnare al st aturilor superficiale ale sinor] alei sl cartlla] elor articulare, Din punct de vedere anatomic, ftbrele capsulare prezinta 0 structura alec oriala, dete mina ... de tractlunile carl€!' se eo erclta asup a Ior, Se dcscri U as t .el, Iibr long." tudlnale, obli ce ~i circulate. Din punct de vedere functional" llgamen ele articulare se grupeaza in hgamente ajutaoar e" care consolideaza leaatu a dintre oase, sl Iigarnente frenatoare (Iuniculare), care frineaaa miscarlle dincolo de amplitudinea lor flz1010~ lea. Exista ~1 Iigamcnto intraarticulars care contr Ibule ~'l ele 1.. rezlstenta articulatlei fata de sclicitartle neffziclogice: lm.eamentu rotund al artlcul ati el cox o-fern ura e, Ilgarnen tel· incrucisa te ale genunchi 11ui etc. J n mod normal! Ilchldul sinovial 5 e gase~te In cantltate Ioarte redusCt.. lnterpunlnd U-Sre In 1"£1' supraf'etele alunecoase ale articulatiel ~i rnarind eziunea dlntre acestea, Pe linga rolul SHU nutrltiv pentru ca tilajnl articular, poseda &i pe acela de lubrefiant, indisperisahll miscarti a1""tlculare. El micsorcaza f'recarea, deoarece alunecarea se face In groslmea acestui strat de Itchid, prin rostogolirea rm cromoleeu elor lui transferrn: nd c stfel alunecarea prin frecare Intr-una prm rostogolire cornparabila cu. acee .. care se Iace pe T ilmenti. Pentru a lntelege aces ]UCTI], este ~uficien t sa comparam miscarea no rrnala cu aceea care se produce in .slnovi a cronl ea flbroasit posttraumatica, in care sclerozarea membranel S'"ll 0'\ ia] duce Ia dlrnlnuarea apreclablla a transsudatlei de Iichid sinovial. lnerotiti« articulars este Ioarte bogata (Kelgren, 19:J'O)~ Bogatla de reeep .ori explica durerrle violen e - care pot duce la since .ij - in cazul traumatisrnelor ar iculare sl obliga Ia nurner case precautli in trutamentul . de reeducare al art lcul atH10r bolnave. ell aceasta ·bo~atie' de Inorvatl e "c r lculatla a oare C'l un ver ..·· bil or an senzorial peri Ieric, Inre . is r in d a modif'lcartle c=Ie mal variate: gravi tationale, lTIeCHH ice" terrnlce, chi 1111C(' osrnotlce etc. Fe linga oruanul vederll si canalele semicirculare, fusur ilc . uscularc ~i corpusculf Golgi, exteroceptoril cutanatl, propriocep orr articular: aduc 0 Indispensabila con.trib'lltie in orientarea modificdrilor de pozitle ~,i de tonus, nee sare mentine ii echilfbrulul si realizar+i miscfirllor. ; perirnental, Rauber a reusit, inc[ din 1867~ sa aca 0 ablati e d propri oceptorl periarticular], realizind astfel, pentru a pertoada de tirnp "0 ataxi e senzoriala. 1, uscuuirizaiia artlculatiilor este caractertzata prlntr-o ab mdenta d . as ornoze arterio-vencase de tipul sunturilor. In 1946~ Muratori a. deseris acest "Iel de' anasto , 02;-1 la nivelul acetabul ulr I. Se pare eli aces arias nrnoze joaca un rol deosebit ]:n asl rurarea unei clrculatll mal inI

II

11

c;I

,T

tense Ir tirnpul fUl1C .ionarl]. Fa ul eEl aceste anasto 110ze nu se lntilnesc Ia no .i-nascut sl sint deosebit de abundente la adult constituie a dovada 111 pl S C-~lprezenta lor este legata in prirnu rind, de funetie. Dar tot ~.~ untn.rlle sint cele care in conditii pa ologice, genereaza staza si .gelui J1 eox ~ gena _, ducind Ia artroza (resorb me osoasa, cu osteofi toza Ia perlferia car i. aju ui hialin), jar alteori la osteoporoza,

R }\ :, RTIC -LARA

lor:

Clasiftcarea a

artteulatiilor

tine seams

in prirnu

rid,

de miscare:

Articulaiii plane, care pern1 t un grad fear e redus de rn i~C~,i" cum ar Ii articulatiile intercraniene sau articulatia calcaneo-cuboidi ana. b) _,.\ t·ti:c'lllatii ciliruiroide, care permit 0< mlscare rotatorie. cum ar .~ articul .tia radto-cubltala superioara. c) .rttculatii elipsoide, cu doua grade de liber'tate. cum este arricul-ltia sen . nchiulul. • d) AJ'"ticulatii sieroidole (enartrozele) ell trei grade de libertate cum estc j' Ieulatia urnarului. • Ilscarllo articul are sint lin .itate de forma extrernitatilor o: oasc, de elementele ibro-capsulare de contentle si de Intinderea formatiunilor muscular-e. In cazul in care un muschi sau un grllp muscular este paralizat, se observa cresterea amplltudinil ]ni~car:ii opuse functiet muschiulul respecth ~ iscarile articulare se Impart in patru grupuri principale: " Lisciiri de (llunecare. Sint miscarlle articulafiilor plane" ale diar ..... trozel or adesea im ercepttblle. 0 miscare par e Ide alunecare este miscarea de Hutatie a articulatiel sacro-Iliace. . , ~ l liscari de rotaiie. Aeestea sint de doua felurl: a) simple, cind mlscare: se . ace in axul e: trernl t§;ti i art ~ are, ca la urnar: b) cu deplacu sa .ea osului, cind osul se invirteste In [urul altui os, asa cum radiusu 1 se rote zii ,fa~a de cubi us. Jj'~carea de ro: atie ,eg,e' interrui sl external dupii cum extremitatea articulara 18l. OS11~11i respeetiv se roteaza inau'ntru sau in lifU":'i_
de opozltle. unul dintre segrnentele 080 se sle misca fa(a de eel cu. care forrneaza 0 articulatie in mud al~ ternativ intr-un sens si in sensul OplLS. Aeeste miscari se clasifica i r aport C L1 planul in care' a u lee, Ce ~ care se petree paralel ell planul sagital al corpului se numese 1H.. i$cari de' Jlene ~i de e.rt!ensz',eil' Miscarile de ftexie sint mlscarlle de Indoi re -at;) de pozitia ortostutlca, miscarile care in llnle reflexa apartln re lcxului nociceptlv die flexle. Mlsearile de extensie sint miscarile care au loc In sensul indreptartt pozltiei ortostatice ~i chiar al exagerarii lui'. ~ iscarile eire se produc perpendicular pe planul sagital se numesc rnisci: "i de abtiuciie (fin. 20 I sl de. addue(ie, dupa cum rmscarea se face III sens i Indepartarii salt al ap opteril de planul sagital.

'~~~'lJi$cari die opozi*ie. In miscarea

53

4"

r •

\
I
JI

(
Af)~~,c~i(l deceieloT
n·a .

tara a plciorului. Pentru a desemna rniscarea de adductle a piciorului combinata eu rotarea sa in erna se foloseste termenul de antever,s'ia pieiorului S,311 prin analogie en mina, supinatia pieloruhil. Invers, miscarea de abductie Cl piciorulul combi I,atii ell rotarea sa externa poarta denurnirea de reeroversia .picio.rului, sau pronatla piciorului, Pentru trunchi se foloseste notiunea de flexie Iaterala, pentru jndoirea de 0 parte s.i de alta a .runchiului. Acelasi terrnen este intrebumTat sl pen ru miscarlle capulut. In cele ce priveste mina miscarea de abduetie ~i, cea de adductie a degetelor sint socotite aia de axul milnii, care trece prin mijlocul dege.ului mijlociu, ~i nu fa a de planul sagital al corp lui .. Astfel, desfacerea
1

anteduct",e si retToducti'e" La pieior, flexla gl znei re loe in plan anterior, prln inchtde en unghiului anterior a] gambei eu plcioru] ... timp ce flexia piciornlui - din n artieulatla medio-t arsi an ,a. ~ are lac plantar. Pentru a deosebi aeeste no'-:i- .ni unii folosese termenll de flexie dorsala a piclorul li. sl f €xie plan ...
Ji" -II

ti pentru miscarea de' extensie), dar niei acest termen n este dln cei mal proprtl data fii'nd eonfuzla ee se poate face ell misearea de acest lel proprie rnaxilarului mferior. Credern ca mai coree .'.,al" fit terrnenii d-e
-:1

descrie in, spatlu lin con, cu baz mai mare sau mal mica, al carui vl ,/J? afla in axul articulatlei (la urnar SClU la sold), Cind vorblm despre miscarile ·seg·mentelor osoase sau ale rnembrelor Irr fctalitate, notiunlle se eomplica intrucitva. .M:].• carea de rotatle s ell deplasarea osu, lui ~ H~, cum se petrece la antebra capata nume e de mi~care de pronutie (miscarea de rotati e intern ti) si m iscare de s1.1 , ,." pinatie (miscarea de rotatle ex tsrna). La umar, rnlscarea Ide flexie, de rtdica e bratului prin Inainte, nu este propriu-zis 0 mlseare die flexle, Termenul este aeceptat pentru simpllfiea em 'Unii prefera termenul de ,anteproieqie. (~i respectlv .-.e retroproieccular
I ~

carea

de circ"umd'uC'tie este rnisIde fron,d,a AO care "L1.n segment artil\Ji§carea

_I

dege lor devh e abductie, i apropl rea lor, a .duetie. at Ia nivelu mtinil, pentru miscarea de semlcircumductie a policelui, gratle careia de~e III rna e este plirnba prin fata celorlalte degete, se fuloseste termenu ... de opozitie a policelui. Opozl ,'"a este, de Iapt, rotarea metacarpianul · din

ab uctie m xirna, Actul prehensiunti propriu-zise se face in ac st p in exla policelui din opozitie.
1

C"

0 1 tirna categorle de miscarl 0 reprezinta cele de rldicare ~i de coborire. iscarile acestea au lac Ia nivel 1 maxilarulul inferior ~i Ia ni, ve _11 urns ilui: intr-o masura mal ap 0 Imati all termenul poate fi foosit pen ru ridica ea de 0 parte a bazinulul,
I

Exist::1 {)I categorie de miscari care pot fj definite ~:i prin diformitatea ortopedica asemanatoare, Astfel, miclle mlscari de Iateralitate ale cotulul si ale genunchlulul ~ rnlscart mal ales pasive '~, care sint de fapt rniscari de adductie si abductie, . slnt denumite uneori miscari ,in. ~ ~ ~ Va-TIlS sau val'gus~ De asemenea, pentru mtscarea de extensle a plcioru .... lui se· foloseste notiunea de m'i9,cQl""e in echin s.a.m.d .. Amplltudlnea m'i~carilo:r se mascara ell gonlometrul, Asezind unul din bratele gonjornetrului in axul osului unula dintre segmsnte, iar bra ..... ¢ul eelalalt ill axul longitudinal al celullalt segment citim pe raportor gradel,e de rnlscare posfhila - aetlva ,~i pasiva -, Itmita Ia care rniscarea se opreste activ ~i pasiv, Procesul de reeducare cere 01 cunoastere precise a biomecanieii f.~ecarel arttculatii In parte, a gradului de rnlscarl poslbtle, a Ilrnitelor lor si axulul in care ele S~ petrec; uceasta este 0 c,e'l'"'in·ta, elernentara pentru ca procesul terapeutic sa se desfa.~oare' In stricte condltii fiziolliogic'e sl, in prlmul rind" conform preceptului hipocratlc, 'P1"':i111um nO'71 n ocere,

".

c"

..

DEZVOLTAREA MISCARll •

Dupa ('11m se stie, rniscarlle omului parcurg a lunga ~i complicat r cale de dezvolt are, In aceasta dezvoltare, un rol primordial revine scoar'tel. cerebrale si evolutiei sale filogenetice. Aceasta evolutie consta in form area celor sase stra turi c aracterlstice omulul adul t si diferen tierea ~ • 'r' celulelor nervcase tlpice pentru fiecare strat cortical, Scoarta cerebral» ,3 nou-nascutului difera d.e scoarta adultului nu prin numarul de celule .. care nu se mareste odata C"LI cresterea. cl prin caracterul sl marirnea celulelor nervoase Indicele eel mai important de maturare a structurii histclogice a encefalului 11 constituie rnielinizarea axonllor eelulelor n ervoase, mielirrizare care se produce :p,e regiuni, In ordinea aparttlei lor fllogenetice .. Astf'el, In cea mat mare parte a seoartei, acest proces incepe in prima Iuna v~ata extrauterina; in clrcurnvolutla preeentrala el incepe in luna a patra, Iar in. regiunea temporala -_ In lun a a sasea, Conccrnitent are lac si perfectionarea functlllor corticale, .. 10 teorie putsrnle afirrn ..ata este cea conform carela dezvoltarea ]110torie a. omului urmeaza caile de dezvol tare ontogenetlce, Aeeasta tei:~ este sustinuta In. general de a utorii americani, desi tot un. autor arnerjcan (Ausu bel) este eel care' recunoaste cA: ~.i·ndivid'jI poate sa treaca de .II.aun stadiu Ide dezvolt.are motorie Ia altul n1.U11ai De baza maturarli nervoase, fara sa Ii experimsntat fizic aspeciele stadiului anterior", Pentru alti autori, gradul complex de dezvoltare psihica a omulul face ca dezvoltarea sa rnotori e sa fie cornplet dlf'erita de cea a anlmalelor. Intr-adevar, spre deosebire de ern, la unel e animals comportarea motorie de tip ad ul t se dezvol tao f oarte pre race; us tf el, puiul de girafa se rldiea :npicloare sl poate 'alerga in cea de-a sasea zl de vL.:~tta.~, pulul de cojar bai se comporta en adultul dupa 0 zt. Faptele care caraeterlzeaza procssul de dezvcltare a miscarrlor 18. 2ni IT"L ale sl copi i ne perm it SH. adopta m urrna toarea co nell] zie ell untata de Scelvanov: "C·u CIt rolul pe care 11 [oaca scoarta cerebrala in dezvol.~ area mlscarilor este mal mare, ell atit mui neoruanlvate sint miscati e nou-nascutulul, cu atlt mai prel Un:flitR este perioada de dezvoltare a lor si cu atit mai lrn portant este rezultatul Iinul, adlca cornplexitatea ~t di~ versrtatea miscarilor adult if.or".
• 'Il::l •
" II)

I'

de
ru

iii

'

Ton, NewYor

*" ..4. u ~":Hbe! n,.

Theor-y and p ro bl ems of chi Id d eve] cprnen t, Gru ne and Stratk, 1~)5H.
P. -

Raportul in timp Intre dezvoltarea organelor de sirn] ~j mise: re este I 1:':'\ cornplet diferlt Ja om ~i animale, La mal toate anlrnalele rniscarfle ~-: t organizate in, mornen tul nastertl sau, in orice caz, se Icrmeaza inaI i e ca organe e de sirnt s.a inceapa sa, functioneze depl'in, Asa cum afirma 1 nil au 0 -1 rniscarile p_ eceda formarea reflexelor conditiona e Cli punct de plecare supertor. LH DIn, insa, analizatoril supericrt '~, optic si aC1JSt - s,e dezvolta inalnte ea miscarea sa se organizeze-, 0 vada raptul c; se pot forma reflexe condltlonate ell punct d,e plecare la nivelul lor Jnc~ de a sfirsitul primel luni de via~~ moi lent III car mlscarile slnt ~C~ total neccordonate, incomplete ~i fara Ilnalitate, Dupa aceeasl autori, ord nea dezvoltaril miscarllor ar fi de asemeriea, dlferita. Daca Ia puli de animale apare in prlrnul rind Ioccmotla, Ia copil apar mai in tii miscar il capului, apoi mlscarile rnembrelor uperloare - prehensiunea - si nu, ai ulterior se dezvolta mtscarile g' nerale pen" ru rnentinerea corpului ~~ deplasarea acestuia: intoarcerea p , spate si pe burta tirirea, sede '"eat ridlcai ea In picioare ~i, in cele din urma, mersul, - icl ace te p2l.reri TIll pot fi j' n tru otul accepta i.e~ stl ut Iii 11d ca de.z ~ '\ oltarea miscartlor co oilulr i se face rnai ales prln repetarea acestor misc~:rL Ceva mal mult, se pcate spune ca, lnsasi dezvoltarea scoartel cerebrale es e dependents de e perienta motorie, care organizeaza scoarta cerebrala mareste ~iteza conexiunilor temporare, faclliteaza un raspun precis ~i complex. In mod auxlliar, tot rniscarea I ste aceea cane perrnlte 11 bogatirea senzorlala a celorlal i anallzatori. Irnaginea flacarrlor nu re prezlnta mare Iucru pentru inteligenta copllului, daea lor Ill! Ii se asociaza senzatia terrnlca si eventual cea dureroasa, senzatia intensitatii or i raport cu distanta. Trebuie sa reeunoastem cI:1trecerea de Ia 1Jn stadiu motor 13 un altul superior, chiar daca nu necesita 0 anumlts experlenta motcrie intermedlara neccsita obllgatoriu 0 acumulare de noi elate sen ..... zoriale. Este astazt un fapt blne stabilit ca deflcientul mo or este uneor i un debil mintal nu nurnai prin Ieziunea organica, ci ~Iiprln llpsa cun asterii pe care 0 furnizeaza miscarea, A, diseuta, in evolutia misearii, primordialitatea dezvoltarii scoartei eerebrale ptn,H la gradul de ,a elabora reflexe co dltionate sau aceea a a . ului reflex necondlti onat es te de ordinea log icl i sofls tlce. Aces te acte se influenteaza unul pe altul ~i contribuje ,1n mod reciproc, Ia irnbcgatP-rea experientei senzorlale, pe de 0 parte Ia dezvoltarea morfo-funetionala a corticalttatti~ st subcortlcalitntii sl la Iormarea dep rinderilor rno¥ to ii, pe de alta parte, Parerea mal s-us enuntata mai suporta si 0 alta critlca: riu se poate spune ca Ia anlmale miscarile posturale ale capului nu preceda Iocornot'ia; doar experientele ~i observatiile asupra c eflexelor posturale au Iost • f'l~llte mai Intli pe animalel Faptul ca la copll apar rniscdri mai CQm~ plexe ale membrelor superioare inaintea ac ului slrnplu de rostogolire es ~e un argument slat impo rtva teoriei ontccenetl ce a dezvoltari 1 11 isc·~~"ilor.Prehenstunea sl actele motorti legate de en sint atvibtrte Clle pr imatelor si nu estc logic sa e cautam Ia anirnale infer ioare lor Fapt il eli aceste miscari apar Inaintea actelor de Iocomotie nu constitule 0 dov.nrJa ca ·elela]te' mi~ea,ri nu urmeaza ordlnea dezvoltarti ontogenetice. Studiul dezvol tari! psih o-rnotorll a copllulul este in plin proares sl rezultatele sale ne vor Imbogatl crr noi poslbili ta,ti de educatie ~i reedu;II •

dar cum in Iucrarea de fa~f~ dor im S~l ne Iimi t··m Iaaspecte CIt mai practice, VOIn rezums intreg procesul de dezvoltare rnotorie la citeva date, cafre Sa ajute intelegerea luf sl sa ne permitu stabiIlre. . cit mat correct cu putlnta, a ~radului de dezvoltare motorie a unui eopil - norrnal sau patologic. Cunoas:, el ea amanuntita neuro-motorll a . 0 ailului . a dezvoltarij normal are 0 deosebita Importanta practica: a) Pe de 0 parte" ea constituie uneori singurul elemen de diannestle la un copil, in primul an de viata, cind sernnele cltnice - 1 t ne eventuale lezi uni cerebrate sint de oblcel slab exprin ate. b) Pe de alta parte tra amentul kinetic trebute sa. tlna searna nu de vfrsta cronologica a, copilului, cit de virsta sa blologica deci de s adiul ·-li de dezvoltare pslho-rnotorle. DU1J[i cum vom vedea, urm: rrrea in tratament a secven elor no, ·male de dezvoltare neuro-motorie constltuie unul din principitle de baza ale reeducar ii neuro-motoril. Datele de mal jos reprezinta 0 irnbinare a cerce iirilor mal mull or au torl, celebri pri.n lucrarile lor in acest dorneniu (1 ~ 17, 24~ ,1 38 :lB, [;1 60, 84, 13'9. 15,4)" precum ~i parerea experientel noastre.
care a copllulul.
1 ~ ~

Stadiu! misciirilor neoroonizate ~ St .uliu! prin: ~ui mmie! de flexie {Vojta;~ La nou-nascut, miscarile sint f(; r[ c P ~i ,ara un efect anumit, fiind subordonate I~U ernie reflexelor tcnice primi tive de postura, Copilul prezinta 0 posture sirnetrica, predominind '0nusul flexorilor: nu poate sa-~[I Intinda cornplet mernbrele, pumnii s'in! strinsi. dar poate sa fac,a ml ~cari altei ne ell membrele lnferioare .. tn. c'ccubit ventral se pastreaza modelul, de flexie; poate sa rntoarcu ins caput ntr-o parte.
·ta'

~ul

(0-'3 1-ml),

La 1 lutui urmareste un '. blect cu privi rea dlntr-o parte a 1 ozitiei mediane, Reactioneaza la sunetul clopoteluh, i. Din dccubit dorsal s i _toarce partial pe 0 par e, mernbrele salle luind pozitii conforme ell aciunea reflexelor to-nice cervicale In nne ie de po tura capului, n ecublt ventral, ridica pentru citeva moments capul ~i ponte sa-l m oar .~·iL Gambele Incearea sa Iaca rnlscari de tlrire. In general, membrele in 'erioare se extlnd 1 nai bine. Daca este sustinut in 0 tostatjsm, a oare .'~jle .. xul tie ,~pli'$ir'e" (vez· p. 94); daca In aceasta pozitie este inclina Intr-o parte, membrul inferior de partea SPI'I care se lnclina se extinde (react] e pozitiva d sprljm), incerclnd sa. se sprijine pe virful plciorulu I, in echl n. La 0 vlrsta mat mare (peste 4~5 Iuni), acesta este un semn des ris de Vojta pen ru diagnostieul Iezhmi] ps 'arnidale. Controlt 1 capt 1 i absent, Apare rejlexul de "prindere(( (stringe degetul care se in rod ce in palm sa). F'ixeaza chipul adultului. Ineeteaza "Sa plinga cind i se vorr

este . • La 2' luni urmareste un obiectiv In directie orlzontala .. ,de . a un ca. . .. pil' a altul, Distlnge sunete calttativ dife:rit: (clopotel de sonerle): d'i~inse inconstant doua mirosuri: distinge apa simpla de apa Indulcita (Kasa kin), Suride, Extensi a. membrelor inferloare este rnai buna, da 1111 3-e oa sprljini pe rnembre e S· .pericare, care in decubit ventral ranl! flee' a e. R.T.C~ joaca inea un 1'01 irnpor arr ~ Contrclul capulul es e imbuna tiiti·.~ ,
58

La J l u rtl senzorial apare un alt impor t n t, dist~n ze deus ell .orl (de obicei rosu si verde), a octava, gustul sarat de eel d uce sau acru. Stin decubit ventral cu bazinut pe planul de sprijin, se sustine pe an br ate si coate - pos'tlt'ta updpu~ii" (fig~ 21) {chta daca pt mnil nu se 1 .... ~ d t_ j n cesc hi]1d) si l~l men t~ capu 1 rr .. lea,.. S us ti_n1..1- ~ prcinare, poa e sa-~l 1a ':' me eutatea pe un rnembr inferior, ar·'" sa mal calce pe vii f Prine e obiecte mari (blberonul). trage cearc af'ul spre el se [oaca ell milnile ercetindu-Ie. Glngureste. In decursul acestui stadiu se obse -,\r~ dezvnltarea treptats a tonusului de extensle, copilul invingtnd treptat Iorta gravltatiei, Extensia inceps cu capul, cuprlnde coloana, apoi sold uri e. e rnasura ee se dezvolta tonusul extensorilor, in luenta reflexelor tonice rvicale scade. Disp ritia ]0- face posibila rostogo irea,
I
t
I, ,.,.

I.

Ium), Statiiui misciirilor ne-coordOL-llte (Den h.off J~ Statiiu! 1 de extensie (Vojta)~ La 4 llLni distinge doua sunete care se deosebese ca. inaltime ell 5.,5~4· tonuri, se intoerce I)· n ru 3=1 privl P eel care Il striga, deosebeste solutla de Na.Cl 0 4n/n de solutia 2 Vu, 50l,.ia de zahar 10/0 de cea de 2010 ~( solutla care contine 20 de picaturl de 15miie In 100 ml apa de solutia care confine numai 16 pica. uri. Se intoarce jumatate pie burta, tine capul ridicat si-] Intoarce m ambele sensuri. Incepe sa deschida mina (in postura npaptl~{i se sprijina pe palme), Cl1 opozltia completa a pollcelui. Retine eu mina obiecte, se agdta de p -1"111 ~i_ hai ell' persoanelor care se apleaca asupra sa. Ride. La .5 luni culcat pe sp· .te, face miscari dirlja e pentru (:1 se deoara a do un prosop p'U.S pe fata. Pedaleaza, Isi prirido coapsa, eventual picicrt L Ineepe sa poata fi sprljinit in sezind, Con tr olul capului es e f oarte bi n. Cresterea tonusulul extensor dete mlna aparitia reilexului Landa(vezi p. 63). Inhibarea R ~C... duce la dezvolta.rea miscarfl or sirne trice A. ceil' rolaterale. Reilexul Moro (vezi p. 6'4) descreste in intcnsitate, La

Stadlul al H-Iea (4~'

Fig,

21

J:~rJSI1(ra

pH~if

I,

59

sfirsitul acestel pcrioade apar eulcat IJe burta si pe spate ..

prlrnele

reactii

de ec .iilibru

in

.iozi ille
I

La 6 luni se rostogoles e pe burta si ),e spate. Asezat pe spat ~ aduce un genunchi flectat li:nga trunchl, gle, irc1~te In toate sensurll ~. toate modu Ile, Poate fi asezat in sezind si in aceasta pozitie isi tine capul ridJ eat ~i 11 roteaza, Extinde cotul !?] se pcate sprijlni in decubit vent ~al ,pe bratele 'intinse. Prinde obiectele fn mod precar crt griia palmara cubitala ~i opozitie partiai5- a policelui. I~i recunoaste mama distingc c I: u ~ile
I
,. •• T-

11")1

Iarnillale de c1elestraine,

Stadiul al H-Iea ('i-l0 Iuni Stadiul de debut ol coortioniirii (lJenIzoff). Staiiiut at II-lea de' fZexie (~loj a: 6-D luni}. La 7 lltn~"i pan e S·'"1 se rrdlce in pozitie sezind din decubit dorsal, Sade f[Ira, sprijin sau cu U~O[" sp Ijin lornbar si l~i Ioloseste milnile pen .u a se juca sau pentru mentinerea echilibrului, indlferent de pozitla capulul. Tine cite un cub in . tecare rnlna, poate prinde 0 pastila (cu pensa totala), rlcii'ca de toar la 0ceasca rasturnata .. Zguduie patul si rnasa, zgir" e, ee [oaca eli IJi ! oarele. E,,. amineaza ell Interes 0 [uearle. Vocaltzeaza citeva silabe.
I"

La ,9 luni, datcrita dezvoltarfi reflexul ui de "pregatire pen r sa itUI~a~''8 se poate ridica ~1in patru Iabe", Ridlcarea in picioare (in tre s: 10 111ni) se face in doua moduri.: =~,~Din patru Iabe" i~i. rid.ilea. trunchiul sl se aga~a de un SUIJO ci rniinrle: apoi aduce un picior lnainte - in Iandat _, (postura rului 'J si se ridica prm sprijin pe acest mernbru inferior. - Se ?idica sprtjinindu-se (catarin.du-se) ell miirrile pe propriile s: mernbre infericare. Miinile 11 ajuta in acest caz sa extinda genu - chii, pina cind --- i.n pieloare _.,: poate prinde cu miinile lin suport, Peate sa prinda obiecte miei intra police ~.. fata externa a Indexului apoi Cl virful celor doua degete. La 10 lHn,1 sade singur eu buna coordonare, prinde $" se poate ro . iara sa-~i pi arda echflibrul. 'I'rece in pozitie ventrala, se Ira~te! apoi se aseaza din nou, Echilibrul lateral in sezind este independen de pozlti: .. n ernbrelor inferioare. ] eJ'ge In patru labe" ell Inerucisare homoL. ..tet rala, de obi eei, Desi poate sa se ridice in plcioare, si sa file chiar sustirn 1 de a singllra mina, nu paseste ~i nu are reactii de echilibru in ortostn:: ism. Primele trei degete ale milnii cap'at~ 0 lmportanta at rnai 1d '. S~ joaca. Arunca bile lntr-llU pahar. Se deplaseaza dupd jr Carll. It turf : rn.ina In serrm de bun ramas, sllna clopotelul. bate din palme, eulege 8"'1
L~

ajutor. Se rostogoleste ell ternarea coordonata a flexiei ~i extensiei bratelor ~i gambelor. Se r idica eventual in plclcare, dar uneori, Incercind sa-l punern In picioare Isi flecteaza membrele Inferioare ,_, d,e. astazie. Aceasta faza. este de obicei mai marcata catre 6 lunl, ea stergindu-se in luna a 8,-8- sl nu e· te b ig::.torte. La copiii ell ataxie, aceasta aza se mentine ~i clupa ]. an ~j ce 8. Prohenslunea se face ell grua palmara si radlala, eli opozitia police-lui eatre sfirs!tul acestei luni spare reil exui de ~,pregfrtire pe n tru S..l. ~: 1f. r 1" (\1 ezi p. G 3') ~ Se j 0 aca de .... uCucu - ba 11 'r eau ~ 0 Iinguri til care a cazut. a ~ a

La 8 luni se ridica in sezind

fara

toza

btl .l,

Stadiul 31 "-.Iea (10--24 luni), Studiul coortiotuirii purtiale (Denhofi~ Stadilll ol Il-lea de e,:rtensie (\Iojta: 8 luni). La 11 Lnui merge .Jn pa 1 labe". in picioare, sprijinit, face pasi. Stft singur citeva secunde.

La. 12 luni rut are inca reactli de echllibru in mers, Merge Lateral, ~i~ .iindu-se de moblla sau tinut de 0 slngurti mina, cu baza larga de s ')ri~ [in. Prehensiunca este, la aceasta virsta, mai apropiata de cea a adul LIt I, de~i mai intimpina dificultati la prinderea obiec .elor rnici. P "ezlnttl pensa digitala - cu opozitie fata de degete c II~ I I ~'j[ uneori IV. Peate . runca mingea dupa CUl11 ~ se arata. Coopereaza 1· imbracare, tr aue piciorul din incaltarninte scoate bratele din vesta, i~i pune pieptenele "'n par, duce batista 1a nas. lture 12 si 18 lun i dispare reactla L and a u. Copilul capara 0 rn: .i ma re obilltate in rners: se Intoaree Intr-o parte sau inapoi, cu tot corpul dintr-o bucata' ,ca .lupul"). La 13 luni merae in miini si ell membrele inferloare extinse ('11e s, o ' ul .elefan tulul"). La 1S' Zuni merge smgur, pornind sl oprindu-se 'fara sa cada. 'Con~ truieste un turn, asezind 2~·3 cuburi unul peste celalalt, Introduce mar( E' e (perle) intr-o sticla. aiuta ta Intorsul paginilor unei c.a:rti. La. 18 runi sta ~.i merge singur, Ierge lateral (la. 16 1/2 lunl.' in medie)" trage [ucari! dupa e I mergind ell Spatele. U rca scartle tinindu-se de balustrada, Peate merge cu papusa n brate rfig .. 22}. Cind alearga, are endinta sa tin,a genunchii tepeni ~i eorl alearga pe virfi rio Se alirneneaza slngur dar nu fara sa se rnur.... areasca, La. 20 de In.ni sta pe un sing; r lclor en asistenta, • LCl 21 de ..'LUtl rno ctoleste 11IT la upa demonstratie. Construieste , . rrmrl suprapunind 5-fi cubu i. La 24 de 1~tlti copllul alea Inc fara. sa cada, de . apt alearua ai degraba decit merge. U rca ~i oboara singur scarile. dar daca sint eva mai inalte aduce amindoua .c.. arele JI€ aceeas i treapta, suind o u cobor ind crt acelasi piclor. Hiica oblectele de pe PO,dCCl fa bt sa da, Merge rullnd piclorul .calcileaete~. Incepe sa-~i intoarca Iln.tra in gura pentru en 0 curata d.e Fig. 2:2 - 1,:: lR luni co/>ilal nerge cu if:Jiilceata. l'ille creionul cu degetele It'. ~ Pu.st ~J~ bra ~
1
.~r~~

~";:;, 3 1

TUHU HI

Id

..nhin i.
L1
11

La '2 au l
ri
C'LL .. -

copi In 1

tc con stru i C'LIlH:!! i.

acum), Peate desena un unghl, un cere, Iml ind Iesenul ~acut de un altul (nu tocmai regula.t)~ Construies e turnuri ell -'"-7 euburl (fig~ 23).. Intoarce singur paginile unei ear ~,'". La 30 de luni merge pe vii '11 degetelor dupa demons ra Ie Sare de Ia 0 lnaltirne de 20~,30 C 1 C1J pieloarele lh I: e,. Ar; lea mingea (f5rd irectie) rnentlni: _du-~~ echtlibrul. Construieste un t urn c 1 8 cuburi. al ;; Suuii: l coutrolului total G 1 COr~Jlll1li (Den hoff )~'l a J6 de luni copllul normal urea scara ell alternarea picloa elor dar co.... boara inca ot ell arnindoua picioarele pe 0 treapta, Ierge urmarind ell aprcximatie 0 Iinie dreapta facind 1~3' greseli in 3'0 m. Sare de pe llima treap a a searil [sub 25 em) cu arnindoua picioarele, !~~ me slngur ,P rhete1e~ d r de obicei 11e dos {gheata stingii Ia piclorul dr pt). Constru ....
Sta Iiu

r.u in p lma ca ptna

..este turrutri cu 9 cuburi .. Aruncs 10 margela In ]"--0 sticla In 30 s Deselceaza un patrat ell doua greseli Llfl rornb ell pa 1 esell. Coplaza 0 ruce, La 42 de luni sta pe vlr uri si pe 1Jn singur pic" rn (eel putin 2 s). , erge singllf" cu t icicleta. Se spala singur pe rniini sl pe fata" da nu prea bine, La 48 de ll~11i coboara scara ell alterna ea plcioarelor, sare de 2~3 r i pe un pi cior, pa curgirid circa 2 m. Sta, cu. echlli bru, pe un sinsur Pl"ior de Ia 4 Ia R s. Sare in lungime cu arnbele picioa e Ilplte intre 60 ".i B,) ern. rtmca 10 rnargele in r-o .' ticla (de lapte) In n ai p rtin de 25 s, Desene, zii un rornb ell trei grese i, La 5 ani cop~lul poate st a , e LIn singur membru inferior minimum s. {lerge pe virfuri distante lungl. Arunca cele 0 rnargele intr-o stia jn nurnai 20 s. Deseneaza 0 c ~uce filra greseala, un cere (nu prea rek.l1.£ In patrat, ,) C'U doua greseli. La 5 ani eopllul es e gata sa-si foloseasca ~i sa-s .. dezvolte aptitudti .le rno or ii pen ru aetiur i mal eompllea e: sa scrle, sa deseneze, sa cease ~-cln .e Ia un lr strurnen S;. da seze,
I)

I""

inal . S,a ne amintirn de performantele lui Mozart, Enescu Rober' 0 Benzi, hirley Temple s.a .. Dezvoltarea eailor euro-motorii nu se opres e 'bine...: inteles aici, automatizarea aetelor obisnt Ite, cresterea vltezei de' reactie IV " a preclalei mail neceslta tirnp, I e' ac .ele imple: mers, hranire, Irnntr bracare etc. ~l dezvoltarea mlscarilor necesare In rnunca, arta, sport tc, este 0 cale lunga sl grea in care fiecare act se pe 'fectioneaza p.ina a de-. "av~~ire ell pretul unui e' ort, al unei munci dirija e sl sustinute.
I I!

La aeea ... bl vi sta, dezvoltarea t

motorle a copllulut

a. ajuns la un rnve

¥,

lata acurn, in continuare, 0 ,alta, serie de ~eactii pri111.[O",€, eeesare n cunoasteri i dezvol tari" juste stablliri a virstel biolcgice a sugarului, in cadrul reflexelor labirlntlce, Scha tenbrand a mal clasiflcat 0 rupa de re lexe care' apare intr-un anuml: stadiu de dezvoltare ~i des~ Jre carle noi am vorbit rna." sus, Reflexul de Ipregi.tir pen ru sarltura" - I,ready to. ju,fflP" ~ (fig ,24), Teuctia "para$uta ,( a. lui Paine &i Oppe sau -)e'xtensia protectoare a bratelof' a lui Brock si Wechsler, reprezinta un reflex de aparar co stind In extensia bratelor, proiectaea lor mamte, extensia rntlnilor si a degetelor, Ct."! desf'acerea lor in rnomentul in care corpul este pe punc[1 de a cadea mainte. Pentru punerea l' evidenta, se apleaca bruse
li

brate in decublt ventral, acesta este eganat inainte ca .un avion In IJ.lanare' spre planul mesel sau a] patului, Aceasta reac ie perststa to~tt iata, fiind un reflex de aparare, ea raspunzind de unele Ieziuni ipic _ care se produc in eadere: fractura , xtrern "tiitii inferfoare a radiusului ~ , ractur-a de cap radi al etc. Reactia se produce nu numai la proi ctarea inainte, ci ~i Ia prolectarea laterala sau IJe spate (in sezind). Reflexul Landau es e 0 combina:.ie de reflexe de redresare si de eflexe to ice ce vicale, Daca copilul este rldicat din pozitia in pronatie ell 0 mina sub .orace sal abdomen, el i~i va extin1-ri#. 2.1' f(_e_rlpx~:l de .• pn'gllU} ~ tn~7,tJ'u . ~ de coloana ~. Isi .' a r'idica extre i- saruur« .. d Y to JU' up "' )', -\ p~-Ie 1upn a ea cefalica. Concomitent, se pro- y.irst.a de H Iuni, La mernhrul su I ~(ior sting. ext u-ia nu este C lupletli., 'Lit l'"' ee duce extenaia membrelor inferioare. ue face s , crerlem 'ca, estc vnrba tl-~~p;Le hemiplegic (sernn descrb.. de entre au.':«r], Daca din aceas a pozitle se apasa
'
.. '.j ~!

copilul

tinut in picioare

sau Iuat 1::1

·T'[~ .

It

a)

Irinru

t imp -

Fi;:, 25 - l?efle xul Landcul ~ Iezv .. area t oriusu ui de ~'nt:nsic ; b) t

tuu- ul a1. II-lea.

fe cap In jos (in flcxie), tonusul de extensie dispare ::. inmcai e c· 0 )apLl~:i de cirpa (fi[J. 25 a ,$l b .
I

Imediat

~i copilul

Intre anli 19.~2 st 1963 Andre Tho111aS ~i Sain- Anne Dargassies ( ) ." 1 desert S 0 serle de veaciii pvi l1wre care sin t prezente la nou-nascu t sl ispar ell re lunile a doua si a patra. a) Reac~ja de nrtostatlsm. Daca nou-nascutul este tinut de torace sau de sub axile jnpozi;re ortostatlca, se produce 0 extensle progresiva a segrnentelor membrelor i_ Ierioare. Urieori, pentr 1 producerea aeestul eflex este necesara extensia pasi va a ca pulu j ~ S-a:r pu tea. ca aceast a ~ actie sa nu fie alteeva decit e reactie Iocala de prijin, Asa eum sp ineam, catre Iurrile a. 6-a - a 7-'3 aceasta reactie poate i i locuita de 0 faza de astazie in care copilul refr za sa se aprijine pe picioare: dimpotrl vlt, Ie Ilecteaza din toate inchei e turtle, IJ) ersul aut om at .. Nou-nascutul, sustinu in ortcstatlsm, eu picloarele pe sol, daca este propulsat va Iace pasi, ell ritm regula t sl cu un bun 11_11aj' al piciorulul. Me Keith a cans atat ca mers 11 an ornat pOdi e sa fie reprovocat prin extensia capului chiar dupa ce reactia a disparut (fig. 26). (")1 ef xul de upa~ire pest obstacol", Daca sugarul rnic este ps i 19~ marginea mesei in ortostatism si f'ata dorsals a unui pici or intil- e~te obstacolul rnarginli mesei, el va fleets segrnentele membr'ului incrior respectiv si vi sui piciorul pe masa: urrneaza extensla acestor segTI ente de mernbru ell sprijin pe planta, reactia de ortostatisrn ~~ apoi _ -actia mersului automat. Aces ref ex este prezent din a lO-a z! (fiq. 2- ). ic~ (l ce asta react] e n II este sufi cl en t explicat Et pin a In p rezen t. d] . ef exul . -10 . o~ cesta este 0 .reactie caraeteris ica a nou-nascului ~ provocata de miscarea suprafetei de sustlnere, tapotarea abdome-- 11 i ~.ialte brand), suflarea asupra fete-it ~1 mai ales de Iasarea rrusca
f)._

1·~- _"l6 aU/(1 Hat nnarc l a copilu] nor mal d.e de \1:"1 :-:J ... ,tL~nlliIl.i. Pcrsi: trnta sa ill figi a est YO 11!!. rlC' un copil ct P.S.C. de ::!O r Ie Iun i ~.st(: 11 n S ern ~e intirziere in dez-

1~~·. 27 -

Re.. ff

.1~l

de •. {·5ire sta. .o!' .

. ire ~ nll at ~ 11imic couu n eli ruers'ul nrirIll.1~· u tre iu ic in ici n caz li ·on. itui -~1 tnrl:i de Lr.rta ~ -1 r: , ~ilul din ,,·oL '_r~tfic. It
I

. :LC

:tici

t'~t::l.r con tr iu

cs P

u.i i,

in j 0 s a palrne lor care 8118 tin co 11 111 decu bi dors ~L R ea ct~. CO ns ttL 1.... ul a bd u ctia -$1 ex tens ia rnem bre lor superioa re, C l t desc h lderea palrnel 0 r $i e c clor, 1 "1 aL~ de (al. doilea tirnp) flexia J lel br elor su] ... erioare la i .tel stri: g2 'lea punmilor, ernbrele Inferioare ur 1"2L1Z8a _11~f.CHre i n -ersa (fl e ~ie in Pl'11TI III t! 1}) ex C?1 sie ill eel de-al do -[~a) (firJ. :!~ LL ~~; h) Reflexele posturale 111_ intregul lor, reprczin :~ sl ac ii c ..en".i·~le Indez roltarea motorie a copiluh i. Intirzier a. in apur ltia ~i dezvol t ar'ca refie .. elor de redresa e ste direct P .oportionala cu prezentn 111 11 tonus rm iscular exagerat ~i cu Intirzierea procesului de lnhl are ~.J.. r e Il exel or tonice primitive. Prezenta reflexelor tonice pi irnitl ve sau ~ rcactiilor prl are dincolo de 0 anumita vlrsta blologica ca ~i Intirzlerea in aparl tia reflexelor de ree resare constltuie sernne esentiale de diagnostic .pre~ core in sechelale leziunilor cerebrale, Reactiile de eehtlibrare. Dupa unii autorl, se pare Cft aceste reactil nu sint altceva dec ..t reflexe de redresare ~i reactii de aparare ir te·g·r· te rntr-un, complex de stereotlpie dinamica superioara, 65

terioara in evolutie,
I

Exista. un raport foarte strins intre capacitatea copllului de a inde1; '"' .. t t ~ ~t" (' ~ rn anurnrte acte mo tortiv inn e ac h-rziua rerrna~ a unor posrurr ~] reac orn, I ~ii Ie de echilibrare corespunzatoare aeestor posturl, Este de observat fapIl..... h 'I'" . ....t tU.I ea reac t"' !OJ e d e c.' r '1b rare SIn.' u It-erroare ach'"' • +'" " unei~ pas t!OJ .n • lZ1uei uri d .._ gr d superior Es e de Ia sine inteles cit aceste reactll apar mai gre " i conditi ile unm fond de hipertonie ~i ale prezentei reflexelo primitive Din punet de vedere terapeutic, aceasta Inseamna - eeea ee soti loba h 311 S]JUS dernult ~ eli: nu trebuie sa. lnsistam sa perfectionam activlta e inair te de a fi aparut reactlile de echillbru din activl atea
.1('
OJ

II

, •

II

66

Datele schernatlce din tabelul III trebuie privite in mod rela iv, De . a 11n caz la altul exista mul e diferente si deosebir+le de 0 luna sau doua nu sint motive de alarmare, Unil eopli se ridica In picioare Ia B lunl, altii Ja 18 luni, unii copll l"111 merg nici odata , In patru labe .
.II

!!!

Trlbeltd

III

Luni

.,

4·

::!1

10 11 12 15 18

24

+ -+1 - - ~ - _ .- - - - - _ -. ~ +. + + -~=-==----------=--~---~ - - - - - - ~ - ~ - - ~ - - ~
--~-~_____'-~-~---'__I~
Bobath
I

Rcaeua ds ,

o".~o&,tatism

-''I ~
~

R(f.rf."Tl~l de '!lPa~ir6 peste ob.stacol

l ~

Bobath

_L

r ........... T

+
'

obdnescu Mtr.sul auio}J&at Bobath

........'~-"'=a~s:!;_e_U_a_.~......."..._~ ~_

+ + -. ±
II·'

Robanescu Rejle ~tu de SH ge re l Boba:tb Vassell a .Rtfl e~ U t de praJurnsiune Bubath Vassella

+ ~ ~ ~ ~ _ ~ ~ _ ~ __ +

~ __

++
+
_L

+±
I

I'

.:r::

R,T~C.. . A
Bobath

-- .......... --~==---------~ -Sohal'tenhrand

-' I

.+ +
+
....,...~

- __ '- _ ~-- - __ ~ .
._1

'_'I-

+ -'
~
._1
I

-1..

+
~

unecrl
~-=--~ -. ._...~ ~ ----

---~-~-~~---=""""""""-I_.
-

.l-

Vassella

+ -: + -.

1ftfIt: xul Bloro

Bobath

Sehaltenbrand
•

~~~~----~I~i~l~l
I
I

I. slab
_

v'tSs.:n·

-:

II~I~I~I~I
~

LI n:i

I!J

:1

18

I 10

11

I:!

t IS 18

24

R~f'n:t.l c;. 1"11 i

Vassella Bobath
Refl~.y,Ml
,

((l,l

de ,~d r,sa.r,
....L ~
T

Sehal'tenbranrl
~

+
T

---- --- +++

~

induiel de prexen.t HI eiteva eazur! : 11 din 90 tntr'e 2-:1. 8ld

~-

Laa~a Seh alten brand

+
-

...L ~

I'

_ + ± 4~ -J
......_

~.

"=-'

I.

-~ ~

±
..L

'I

-- ~

-.-

- -- .
-

-fr
~

, ,

........._

.~

-I

.-

E,obath assella
1\.

Robane en
J

R flexul de ,p"egiUire pent:vlt

-~ ~ t.~ -~ +++ + .+ ,+ -- -- -~ ~ - - -- - - --- - + + ~ + ~ .+ ~ _ + - ~ + ~ 1-. - - -- - - - - + + + + ± + .+ ± ~ _, - - -. ~ ~ - - _. -- - 1

-L

-_

p[leZ,en - la 12 dIU l~~ copii

==---L.
I
"

+1

~.

...L

.....L I

-L
I

_L
j

--=--

1-

~.

$a '''it'U:ya
Bobat.h

3I

Schaltenbran '

'~a5seUa

- --~ -

---

N. Robanescu
S
:f~1.Jf) 1.~rl {

assella

pe

burla

----~
~

._

_
~ -

,_ + +. +. --- - - - - ._ ---- -1- ± + + ++++ -- - - - -- - + + + + + + +1 + -~ - - ----++++ ++ l~ --I

__L
j

.i,

_
~

_L

..L
I

,__",.

..L
I

-=-1

Dob th (eLLrea.c\ii de echilibrn] N' Robdnescu

I"

~5adiJ fa~,(t spfiiin Vassella :Bobath

I-

N. R_,o,hlnesou
F,aza;

-~ -

V,

d! ,rutazi,

I--=_I

+ + + + + ._ + ----r ._ + + _. + + + - -, ,.. .-- + + + + .+ + + + + -- - _. - ---- - --..,- .+ + + + + + ------ - + ,- + + + + + -f - - --• - _. ± + ++ _. + +

-

-I

..L
I

...L

-.

_I

_.

L
I

~.

.~

........._.

'-=-'

-=-

........_

....L
I

elL

S" ,.j'ldi,j f"l .l'i c$ Hrt'8

'Ie ve
Cl,

cu

$prijin

-~ --

(JiH/or
.

Merge fdn:i 9.jutlOI'

--_I - ~. -I_"_.,.,,.

-++

-=-

-~
1

- ------~ -

--

-- - - .-•++ ~ ~~

--+ 'j

,-

"I

,~ ~

~
-=

___.__ _L

-_

+ +

....L
_,....

----=

._

.~

-b

"1

coutinuore Lu» i
Sf! fiit?:cd iH pic~oa
...
'C

tauetu; I II

1. .fiilfc:l (ljHior
-

2 -...

:3

-4

.j,

6
,

7
~ ~ ~

9-,
~

iO IJ

]2 15 1.8 24
~

.
-

,/.he e c.h~'1ibru nt pici"onre

Eoba'tll,

1I
~

~ ~

.-

- ,_
~
-I"

----

++
~

I -~

++

...L ~

entru brand
p

runi comptet3 cdl "j care d,ateh: sint ci ate dupa runi multi autori : Sehalt.enBobafh , Vassella, preC13nl "t i d.in [ x:pcdcuta noastra.
0
I
01 ,i I

~ blini ~ .... ... .... S a mal SU •..miern si f ap tu 'l ca dtesavrrsrrea d ezvo It.... ~~ rnotoru ,., se Iflr arn tirnpla rareori Ia 5 ani. Copllul 'normal prezinta, inca [a 6-7' ani, in aproape 6'0010 din eazurl, deficient ~ de coordonare sinekll, lip: a cons, cu tlva de control a posturii (12).
,1

69

11l]SCAR'EA.A U'TOMA,TA
,I'

In ca pi t olel e ant erioa re au fos t descrlse elementele care con tribul e Ia executarea miscarlt. Din aceste date se poate intelege modul de actiune a factorilor prlncipali, modul In care carpal lsi mentine postura ~i f'elul cum mdeplineste el actul motor. Este insa de presupus c,a exista inca fapte care ne scapa sl Cat probabil, mecanisme nehanuite se adauga

cornplexitatii de Ienomene cunoscute, In acest sens, este suficient sa ammtim eli nu se cunoaste i'nca modul de inhibitie pe care il exercita corticalttatea asupra reflectivitatii prlmare, inhibitle eu rol esential, fara de care miscarea normala este de neconceput .. Miscarea este pi,na Ia urma 0 reactie reflexa, pe care 0 elaboraaza corticalitatea. Mlsearea nu poate fj Inteleasa insci ea un simplu act al con tractiei unui grup de fibre' sau chiar al unui muschi In Intreglme: ea este 'LU1 act complex, care s-a adaptat '~ intr-un segment mai mic sua mal mare _, 'In vederea unul scapi, Citam din Teodorescu Exarcu (dupa Garcin) (159)1.: ,Executarea. unei mlscar! voluntare implica, Imediat dupa deliberarea constlentri, urma .... toarele etape:
_ n'n" ;"'II QnP'T""A::::'W 6~.i.~'i.",. -.:l ... . ~.l. ..",~.
,j!"'!iJ,Rr+-ill n,~
"'--UJ. 1i,..III. ..... Ll

1 ,,':j;~ ....

..... O"'!j i IL~, L .........~ '1,.; ...

;f'"'i!4-'~

In ~ q..L ..... l .., ~p rv~.1

LL

o:r. ~ 1" 1~, .~,..,...-..::: ~ ~ .\..Il.ll..1.LlJ.u...l, h!

ca ,j·12"'"';(

,..j ~ •

1.1 I

~, culegerea de Informatll prln receptori (in special vi zuall) asupra dlstantei, naturil efortlIlui ce trebuie depus, ca '~i asupra secventelor miscarll: - lntrarea in functiune a sistemului motor executlv (tractul pira ..... midal ~i caile extraplrarnl dale) , pentru a transmite Impulsurilc motorii spre rnotone uron Il alfa din, eoarnele an terioare: ~ culegerea Informatiil or senatttvo-senzori ale asupra pozitlel reeep"tori']or articularl (sensibilltatea proprioceptjvd) - ca si a. Iunglmli fusurrlor museulare, am adauga nol ~ ~i transrnl terea lor spr·e cerebel: ~, Jntrarea In actiun,e a sistemului de control (constituit in prlncipal de cerebel), care actioneaza asupra irnpulsurllor eferente, alit asupra motoneurcnulul a c~it sl, in conjugate cu alte strue tur] (cum ar iT forma ti u,_ nea retlculara), asu pr a motoneuronul u,i 't!\fi~c5lf"i~e sle deprind prin experienta sl forrueaza scheme de rnlscare, jre baza earora. ernul executa varlatele acte rnotor ll ale vletll Ide toate zllele ~i ale' profeslunii sale. Aceste schema de miscare reprezlnta fondul d e au t.orna t'~ a] rrusearuor. ll 15m ~
f ....

Miscarea automata eSI e misearea "..involu,ntara" preconlza ~ade fiziologia ldealista miscare care se execut a far,a pa ticiparea constiintei ~ In executarea miscarflo oblsnui ~e, noi nu sintem constienti de funetionarea individuala a muschilor Implicatl 81 ntci nu putem urmarl in mod direct voluntar, fiecare miscare sa, Iiecare parte a et Limits dlmre miscarea asa-zlsa voluntara ~i miscarea au' ornata este imposfbil de stabilit, is... carea automata, les e a miscare perfectionata _, atit ca executie cit ~i ca economie functionala dar ea poate deveni orjcind, in arrumitr C011~ d·'~ii.J 0 miscare coordonata direct de constiinta, in intregul ei s u in aspectele particulars. Putem vorbi stfel in mod corect, nurnai despre miscari mai mult sau mal putin automate. Chiar miscarea voluntara este in mare parte automata si se aplica ln special ajustarii posturale a dif'erltelor partl ale corpulul, ajustari care fac P' rte intrinssca din miscarea
• '" II

espect ~va," Ideea vulgarizatoare a mlscarli automate fara partlciparea cortica]"tatii a miscarlt care se elibereaza trepta de controlul cortical, trebuie de asernenea respmsa: ea este nu nurnai gresita, dar sl dallnii'_oa e. Co' '_ icalltatea inte 'vine in mod permanent in aeeste mlscari, macar ca elern en t de tnhlbitls ,8 reflecti,ritatii prim are, Automatlzarea miacarllor este plna la urma un act de memorie; or, ceasta este prin exc lenta 0 f nctie a cor icalitatii. rocesul de tieprituiere a Tti~carii, sa mai bine zis formarea dep Iriderii motorii t rece prin trei stadii ~nil la gradul de deprindere auornata: a) Eiapa de in atare (determinarea rniscazii) consta in generellzarea reactlilor. asptlnslI re Ie - Ia divers! stimuli are loc pe baza actelo ~ motcrii deprinse anterior. Miscarea este Ia Inc p It r oaie ell participarea multor muschi, 'I'reptat, prin ana iza rezi ltatelor obtmute de miscare, Be dezvolta procesul de in tibltie diferen . iat~, excitatia ~e ccncentreaza. Sc rece astfel Ia etapa a doua, b) Etupa: analizei $i siniezei. Scoa ta analizeaza din ce 111 ce mai fill miscarea, deosebeste ele ne -tele, particular! a. ile ei qi totodata le S111te-" izeaza. Apare si se contureaza tot mal mult slsternul c e concxiuni len.1oorale care corespund excitantilor ex erni respectivi. Iegati die execu L res unei anumite deprinderl. c) Etapa str1l,cturor-i:i corespunde organizarl] acestor conexiunl. ts.. carea se structureaza, ell alte cuvinte, se Iormeaza un stereotlp dinamlc. Aeesta cuprinde calitatlle miscarb ~ Ilnetsa, forta gradarea rttm 11, v~teza etc. La formarea lui par icipa atlt stimulit extero- si proprioceptivi. cit ~i Ice] interoceptivi, t.Aparle acea actlvltatea strict eoordonata a ' uturor slsternelor fiziclogice carle este deoseblt de caracterlstica pentru oa menli ell antrenamen superior, Ide exernplu sportivii' (Kabanov) (78), Din punet de vedere biomecanic, miscarea se clasifiea in ,: a) rectillnile' sau tranzitorie: b) angulara sat! ro tatorle c) eurbl-liniara. Actele sin mult prea bine eunoscute ea sa mall. dam exernple. Participarea musculara, in' r-o miseare include minimum urrnatoaele elements: a) Motor1~l prirnar il constltule muschiul sau grUPlLll muscular care efectueaza miscarea respectlva. Conform leg"i:' "forta, totala minima, numarul rru schilor ac lonlnd 18. fie-care, articulaf -- static sau dlnarnic .J

este numarul minim necesar sarcini] de Indepl init, Astfel, pronatia antebratului este in mod normal efectuata de Iungul supinator si patratul pronator, In cazul in care es te ceruta Or forta mai mare, lntervin si pronatorul rotund si bicepsul, b) Antagon.istul., Cant -ae ia laba a antagonistului permite efectuarea unel mlscari precise, Iipsita die bruschete, Contractia sa are lac conform legi or enuntats de Sherrington despre care am amintit, c) 1\1u§chii de [ixore sustin segrnentul de mernbru in pozltle functioriala ~., aju _8. ca miscarea sa se faca ell putere. Astfel, daea pronatia arc lee ell cotul Inti s, stabi lzarea trebuie ,'ixatci in urnar de rotatorii un arului: daca miscarea se face cu cotul fleetat, bicepsul ~ibrahialu, vo Iixa aceasta pozitie, d) 1Vl U~Cl1ii neutrolizatori slnt antagonis i· care suprima rnlscarea secundara a motorului principal. Astf'el, pentru prcnatla antebratului cu co ul extins, functia de flexor al co ului a pronatorulul rotund este anihila a de contraetla trlcepsului, Bineinteles cal In Iiecare miscare partlciparea musehilor ascclati rn s orului principal este deosebita, in 'unctie de Iorta, amplltudinea, }10zi ~.d etc. in care se execu ta I:: ceas t;-. miscare, Dupa grad 1 acestei particlpari, \\, I), Bowen (31) clasifica miscarile in: oj mlscari de tensiune slaba (scrisul,li~cdri de 111de -1 nare) ; b) mlscari de tensiune rapi da: c) m iscari balls ~ce (minuirea be rosulu i, aruncarea unel mlngl); d) n iscarl de oscllatie (penduiarea unu i Ielina ~). C al j. clasi Iicare se condu -e C 111) ~ actl unea motorului prh a si Im,~ parte nl~carne in rniscari de: vi ez~~" detenta, adresa, ~ezistenta'l forttL Cla= fi car+le rna i Dot [. lncti lr..n l~i e din I Iurite puncte de vedere, Imr IJOrt·: ...e i se par in.sA 111] aceste ca egorii scolastice, ci I eleg. rea ariat Iizoi miscarilor, Ilo ele simple sau complcxe, Cu ajutcrul cunostintclor de rizialo ie pc care le-arn explls, vom reusi sa analizam eorect rnisca ~'ea nort ala ~ ele entele patologice care 0 viciaza, vorn sti ~H. dirijam educarea si 1 ecducarea rniscar ll. In' aliza b]omecanica a unei miscari trebuio 11at0 '·1 C I slderatie: . . 1. Ecniiibru! corpului in rniscarea In speta, Cunosci d modul de sprij in si greu atea corpului respec tiv echllibrul se ca cu eaza pe baza lJC1 d elo: ramului Iortelor. Furta necess H rezultata se repartb ... cazfi rnuscula ur'il de mentinere a posturii conform cu importanta, directia ~i Iui c ia acesto muschi, . _ L t.cr ..l mecunic efect R t de rnotorul princl cal se calc 1 eaza pe bazn analizel lezii pirghiilor, C1JnOSC.ll1 lungimea bratelnr pirghlilor res]JCC tive sl rezls enta, :j. A ctiun ile motrice aierenie. , 4. T/itezQ misciirii. ~ Accasta analiza mecanica (spatiul nll 11e permi te S8 dezvoltarn datele m, ternatice) este Iipslta de valoare dace! nu se ian in ccnsideratle ~] facto ~~ osih ologi ci; rn iscarea trebuie ap .eclata In Iunctle de: seep, reusita 1 el, -rcc·zie progresul realizat, ef'ortul cant? 1 cnt, cons mul de energle, ~dapl area Iunctionald a ee orl alte crgane sl aparate, I a i .rte de a incheia acest capitol, este poate necesa ~ sa ne oprlm asupra a doua forme de miscur deosebit de irnportante: 111,ers1tl ~i pre: 1-1e7'lSl LtJI ea ~ Di n analiza lor; ci titorll vor in teleg e 1110d l11 de in terpre tare a
i I.

72

rnastleatia etc, Mersul este '0 miscare autornatlzata prin deprindere. 1 af'ara de resoiratie nici a a] tii miscare anirnala nu este coordonata mtr .... atit die o 1 , mare masura ca mersul, Am vazut in capitolul anterior felul in carle aeeasta miscare se dez .... vol til la copii; curind ea devine 0 activltate automata, ca ortce rnlscare de aces fel sl, poate rnai illl1.1td.eci_ oricare alta, rnersul este un act 11.esupus constitntei. Am aratat rel ativitatea cu care trebu le inteleasa aceasta afirmatie. 10 miscare Iipslt.i complet de controlul cnrticalltfitil este de ne~ conceput: elements de mica importanta impreviziblle fac necesar in fiecare moment acest control. Cind mergern inglndurati pe strada san hoinarim pe cimpi e, Incintati de un apus de soare, miscarile nnastre sint automate, Caile motor ii sint batatorite pentru aceste gesturi, alte arcurl reIexe nu sint solicitate. fa 'LIn moment dat, illsa, piciorul loveste 0 pia"-a san anallzatorul all ditiv este solicitat de clritecul urie l pasar]. Irnediat co -·ticalitatea trebule s~ intervina ~i sa stapAneC}sc~ ell 0 bogatie J 1.a" mare d.e lnf'ormati] intregul ]ant catenar de reflex e, 803-1 dirljeze eventual 58.-1 modi Ice. Si aici in ler re tia t ebui e inteleasa eclecti c. in functie d,e bru.alitatea Iaptulni lmprevizlbil de intensltatea acestui stimul, de nouta.LeJ. lui" dar sl de solicit-area scoa ""tei de cat e alte e ~ .nente extero- sau ~~f=roCP1)tiv'e de stadiul de oboscala nervoasa in care se g5se~te iridrviI I!

unel miscari si, prin analoaie eu baza de cunostinte morfo-Iunctionale corespunzatoare .. vor putea extinde aceste date asupra altar miscarl obisnuite: alergarea, aruncarea unei greutati, saritura rldicarea Ide pe scaun,

r."

:II

du .

deosc itc: rn ersul pc poei san cind nu vrern SfL facern zgomot uri pe un teren accidentat riecu,"1 sc It este In .iers puterrric controla de f mctiile .ncofalice. "ieca e con tra cti e a agonis til or *i (In a~onj ~t ilor es te grd d a til, cin ti r it ')'1 cor ecta ttl. ersul ste 0 T niscar ~ r ectilinie, CLl mar vari a~' i ] rdlviduale, In Iuncti c de: ereditate depriridere, greutatea de super tat felul incHltAn1inte~ ~l I)' rticularrta ~j morfologice (bataturi .• un rnem bru le in erior rna i scurt etc .. . ) 111 deplasnrea SLI, ccrpul omeriesc trebuie sf! 111 vingtl Iorta gravitat~ei rezul ata din greutatea corpului sau, plus presiunca atnl0sIerlcil p2 care 0 suporta si rezistenta aerului, care i se opurie in fClta" Ilscarea incepe ell. proi ecta rea ~ ai n te a corp ilu ~ (c es te I ea ton usuJ ltd extensor de postnra). Unul din mern .rele inferloare este dus inainte pr in flexi: ccapsel sl a genunchi ului, Aceas a este perioada de sprijln milateral (0 cincirne din tirnpul un il pas), In care .nernbrul de sprijin se blocheaza in extensie (pt in. contractia cvadricepsulul). Calciiul plciort lui prolecta anterior a Ince solul (contructia gc ribletulul anterior ~:i a cxtensorului propriu al degetulul mare), urrnind apoi perioada de spri.i In hi ateral - vl ul plclcrului din spa Le ~i calciiul piclorulul din fata. Pentru a permite pendularea mernbrului ;inferior din spate ell minimum de f] exie decl d - efort, extensia se prod-uce sl in tricepsul sural. Pe na~ surfl ce contractia s,e transfera djn grupul flexor in grupul extensor (inclusrv fesieri) rnem brul in,jer or din spate p~r,c'ise~te snlul si penduleaza Ii'nga eel alaI t.
La.LO
1-

atisrn u 1 Ince

~zn

'''0 11plc

~ conditil T1

7'3

Planta piciorulul de sprijin ataca solul de oblcei cu marginea Sa exier~l~~apoi greutatea trece pe bolta sa interns. In. aeest moment, un 1"01 important in propulsie revlne nS],s.tem'lllu.'" degetulul mare", respectiv flexorului propriu al degetuhri mare, care prezlnta, in acest caz, 0 tipica contractie excentrica Ia inceput, apol concentrica. Bineinteles. 0 asemenea miscare eomplexa 8!e face ell participarea 1'1nOr~gru~Je mult mat larg] de muschi, Musculatura trunehiulut asigura lJC) 1ansttl necesar ~,i mentlne echili brul: m usculatur a mernbr elor su peri ~ oare Lon trtbuie, de asernenea, 1.0. mentlnerea echi~ib:ru~,ui (pendulare reelproca) sm a]~llt';[ rttrnul de Inaintare. U nii meru ell ('(.1'I:)u1 inainte. al ti i ls~' leag.fl n ~l u rneri i sa II roteazb]. soldurile. Rota rea transversals a pelvis ul u ~ ~'i a. torucelui devine mal mica, pe masura ee indjvidul lnain'te'uza "in virstu, ~j aceste actluni secundare, dcbindlte prin obisnuinta, se meadreaza in aetul automat al mersului, fiind In. aceeasi rnasura, ~i poate mai mult, eliberate de controlul eonsti Intel. Prchensiunea este un act de a mai mare f~'n[ete sl cornplexitate decit mersul, un act motor achiaitlonat mal recent in ontoaenle st, blnelnteles, lT1 ai lega t de dezvoltarea arlel motor ii ~i a encefalului, in general, Le~n.'ura str insa anatcmo-Iunctionala a centr ilor motori al mtinli ell centrtl . evoluatl aID scoartei ai cuvintulul. al voruirfi ~ centrll superlorl al activltatii nervoase superioare ._ este demonstrata de particlparea pe care a are rnina in aetul vorbirfi, al expreslei. al mimlcii. Reprezinta in,sa 0 ~re~e,~la Iaptul de' a constdera prehensiunea ca 0 miscare exclusiva a prl natelor. E:x.is'ta numeroase animale ~ rozatoare mal ales -, dar ~i. plarrtlgrade (OD1Ul) care 15}oiapuca hrana cu mernbrele unterioare, sprljlnlndu-ss vnumai I.Je' mernbrele posterloare: acesta este un act de prehenslune, deosebtt de rnlscari'le de implngere, ag'atare~ str'ivire, pe care Ie pot executa sl alte animale. La 'primate, prohenslunea ca1)5ta 0 varietats ~i 0 forta mal mari. La om, opozltia pollcelul face din mina 0 unealta de lucru de mare abilltate, intreaga noastra ctvlllzatle f'iind legata de acest organ, atit de perfect, Este lmposlbll de schematizat biomecanica prehenslunll, in ,general ultfel decit prm actiunea sl momentul interventiel muschilor miinii, penTt1J simplul mo iv eEl. 'l:'X:1:S" a numeroase Jelur! de prehenslune f.fiQ" 2'9). Mlscarile miin ii, prehensiunea, sint Ide- neconceput ~ara actiunea stabilizutoare, neutraltzatoare si ajutatoare a musculaturll in tregulul mernbru SUIJe,rioI' .. F'iecaru.i mod de prehensiune, in vederea indeplinirl] unul anume act ]1110tOl'\ Ii corespunde 0 pezltle anumtta a Intregul u.i mernbru superior .. fixata de grltpe intlnse $.[ var+ate de rnuschi. Sa 11e Ql'ndinl let rasucirea unel chei in, broasca, Prinderea ehell lntre pollee si fata laterala a indexului lndoit este un simplu moment, Purnnul trebuie stabilizat de rnuschit cubital si palrnari. suplnatoril vor executa supinatia, flexoril antebratului flXeaz.a, cotul indolt, in timp ce adductorti umarului apropi e bratul de trunchi pentru a Iacilita supinatia trunchiul se Incllna
... III

'I

II

drea pta s, a.rn.d. $i in cazul prehensiun HI' 0 mare parte dlntre actlvitatl eel putln cele de rutlna, sint miscari automate: muncl torul Intoarce automat manetele masini] 13 care lucreaza de multa vrerne; descheiern automat nastUl~i; camasi]: ducern automat lingl1:ra la gUl'"'a: scriem automat [actul motor, nil eel ideo-motor} etc .. Aici, insll~, eontrolul superior al scoartel intervine
11

sor

].a.

74

".
,.

0'

,:1

Dl._ft.'T:te 1110dur· de p ", ensiune. n n) p. , hensi a eubi all (ca,t:re 6 ].u:n:i); b) gIn,a pa}1t1l8Ia (far'a participarea policeului}: G) prehensnmea intre police ~i. fa'ta late .aUi a indexului (7 ~uui); d) opoai ia poheeh i {8 lu][1i) : t) pe a po iee-index-uiedius ; . ) pen:-.;o'.polic ·~ind x (minimum
Fi . ~g 14 hrni],

d., b mar ues ~,l rna].' va ra b~'''':' msurunarea unu Ii. CUI estte In actt automa t pen~ J ~ d~ _ d dtf ·t.... .. "ru un 1f!.... 1...;:J oar nu pemru un morv lid,_.,e o pro fesl umpiar, esnrne 'I .en _B; scri,"'"' -t· t t ·uI es t e un Be'. au'tomatt pentru unn ( . ·lit (scrntorr ziansn e t C•.) ~l un act rnal mal putln automa pentru aliii. Gradul contrclului superior depinde de deprinderea motorie a aetului respectiv ..
Ii

ill

Ii

It

,.

,I

ill

In examinarea de lelentului neuro-motor si, mai ales, in aprecierea rezultatelor recuperatorl.i Iunctionale sint necesare rnljloace obiectlve de apreciere a valorn unei miscari, uneori a 1.1nli singur muschl,

Evaluarea miscarl! in, acest caz se face I rin stabilirea culare, a fortei ~i ramplliitl1din.i:i mlscarit.

va cr ii rnus-

. aloarea musculara .. Lucrarea lui Lucille Daniels, \V. arian si Cathertne Worthlngam. -(42) ne .permite sa roproducern tabelul metodslor de grada.ti.e a. valoril. musculare, In ordine cronologica, de Ia Love" pina Ia metoda Fundatiei '. ationale Arnericane pentru Paralizia 1- :,antiia, care constitute astaz! metoda internationala g'e'neral acceptata (tabelul IV1 (fig,. 30·, fig" 31; .fig" 32; fig'~ 83'·' fig. 34: fig .. .3 5:' trig. 36'; fig" 37
'" I... ... .. ..

Tt7l.belul

TV

.11, tod« rch.i 'n] j' 'lei form tdrl./t1 de Lovei c ( H) j 21. tHrill leota ~de "ri Jd

I::xu sueiu, 1 in usculatnrii d, J ahT _American ~ pe.utnt

p{~

Fu ul.a/ia _v,~ l ;(}Paralicie 11I1-Hfilft

(u?ui;;uit.a in nusr! ie 19.:/6'

1nO'~'J·-5-.i.\T- iars«, l: a mpli tuel.ine co mpl t"Ui a !n i~l'r~'[ en nt r a gr avIt a~ ei U i e U re:;;d sten ~n toI

lnull} ':

JI

sch iul

)'Lt~

in,~ill~~

J;.'r. \

i-

latin

~1

fnl-~Ll,e. "It':tlltl ~ ~. t"

t:11ti

~np.: ::UU~l"'lilt
cr-ravita ti:l

hn·in.g~

0111H '-Ii

]',Jf.;, - J -LJ-bin

( dlo -rn : . iil e de

)Ill.,

cltl ul ponte
I

It,

. tu at

a,i sus

n umni

in ving-l ~n{il ciui i est e

r i i eoutr» :In'] ~-J-l~·-pa,s'[lhil': ampli'tudine ernnplet a a. m is·rirli cc ntr: g:ra'\ itJl.tiei ~jH o-~-J'l-H edio, or t : a rrrp itudine complet.t a l\ rDi~cr..l'H, gra vltati a fiin~l exclusri 1()i1 u -1- T -Iruc. f urmel ~ evidell~a contractu Tit,
I ;

e : a 1lp ltudinc compl cbl a Ini.~ca-. aravitatiei cu re~d-teut~ par Liult"t

;i ~ 1'1 J

Xu

c pro Iuce ruiscare

·n.H~l.

:in ar Ieuls ie de contractu e1.

on ~l-O-W~'IJ:
S~;;~U

u eyiden:tl

SS:

pas1u . au spasm 'imprrrtan

J·~iL~· .In II,

IJl't"r

n:tin area

cr(uli·ir~psltlui"

uscuiar« Se sirute eontractta flbria{orii

rn

lnr:l ~i a1unecar eu rutulei: vuloare _- I. :\li¥~I' .ft.;;:.a sc f ace ell! eliminarea hravU~l.tiej: val ~':J.re .~~. (11up a ..L!\ L H..a~ es ~U !;i- i. CL Iul Ba{:in) .

J I -- D£ If,rn~inarea tsalarii mu ."_ culure a c"'adricfp~~ului. ~e exccutn

,:ig.

miscareu

1uare

gt'[h"itaticj: \.~_ = 3 (dupa 1\1. H"rtduJe~cL] .~i Cl. B aci IIL

impotrrva

Determinarea ualorii utscu l aJ'e ( ev u driee P r;;ulu i. Mi..§car e a 51\: ponte executa irupotriva hra, itatie'm~ 'lnpotri\~a uuei usnare Tezisten te : \'aloax~ = 4- (dllpa ~ \,1. R ~dule~t'I:L
~l

Fig~ 3.1 -

C 1. U a ci u ) .

I
1, ig.

Deterrn uiarea tro lorii n uscula re a (_"ulrs u r:epsulu i . "".fi~carea c1 e urnplitudiue nr ir m al~l .·:w l,::X~en tr1 SlJ b rezi~t(·nlj 1nare : vuloare =- .=i (uup:1 .-\1. l-t.'"'~ lule: cu ~j C I, B aclu) .
.j..J -

...

77

I,

~i-c.

ji

D'etfYmiff area

IJal[(j7'U ~.,

lu,},fl/re a

isehiQ-gambilff" '1r:w~ Be si..mt-e

Fig,. 3- 5
CJf-la¥~
l(j

--

conlracFa

Iibrila:rl: (du i A1. Rldulescu

valoare == I ~i e1. Bac i'l~) .

De:fffm i'fUl!I'61l· fj'ciJC1ri i ,sdJW-CQ)'nh~if(W~ Se

.it t_ e .... &

cutl D.rl~£Urea a.ctiri impottiva gr ... vi tol!ei: "",a!OUf: = [3 (dlupl RAtl'U~e&Ca ~ '. t Baciu] .

"

...

c.

, i . 35 - Determinare« ualor'·· n.w(...ul'~ e a isoh "f.t- ga'Mllbieri 1(} ~ 1i1f.i~a.:[lc a se poa ~ ex CDt a ~'IJ b 0 'rezi stentIl 'u_'oara: valOafe =4 (dupa i\:.1. Radulesci ')i CL Baciu],

F·g. 37 -

gQ,~'bi rik», Bolnavu] ]!poate- s~ se m€ntInl cu ba.z.inul lidica.t die Ia p],e..lluJnresei : valoare =-- 5 (a":i A1. lid ul escu ~.i Cl. Baeru] ~
I

Det

'fWi"narefJ

'ua/orii.

M1UC-ufat'6

a '"L~ '.0-

78

rnuseulare poate fi testata CU, ajutorul dinamemetrlel. Cum reeduearea neuro-motorle nu cuprinde In sfera ei Ide preoeupare ~Idezvoltareat" for1ei. musehiulul normal - obiect al antrenamentului sportlv ~i eel mult 081 girnnastlclj medtcale noi nu vom aborda .clCQst domeniu, Die altfel, dtnamometriei i. se pot aduce citeva crlticl: nu SIC poate face decit pe grupuri man musculare, pretinde pentru fiecare ~ru,p,a musculara un aparat special: este inexacta; in functie de taria schlrnbritoare a arcului, este apr:roape Imposlbll de apllcat Ia copili mici.
~'II

Dlnamometria. ~estu.l de apreciere a valortl rnusculare este apllcabil numai muschllor paralizatl sau pareticl, Pentru musehii ncrmall, care s,e incadreaza In valorlle 5 ale taibelu ui cercetarea necesita Interventia unor masuratorl striete, matematice. Cell, rna," mare parte a grupurllor

electric, Exarnenul electric eS'1 e de un real Iolos in diag11 osti e ul deficitul ui motor peri Ieric, Exarninarea cu prj ndee.]f!ctro'ln,iogra= Iia, exarnenul electric ell pantostatul ~i eronaximetria. E l e C' t 1" 0 m i 0 9' T a fin, este dintre acestea, ,ara indotale cea rnai .LJ['e'~ioasa ~i nu se pcate vorbi despre un examen eomplet sau 0 j usta ll:rrnarire ,a, tratamentulu] in Iipsa et, Pentru datele foarte vaste ale eleetromiografiei, spatiul ne obliga, sa rugam eititorul sa recurga Ia ll.teratura de spee ali tate (4, 15" 145, 159)1. NoJ. n11 avern a. u t orita te' in materle, lasind Ia .Q parts ~i Ideea preconceputa ca electromiografia la copilul mic este gre"u de facut ~i de in-, terpretat, Totul este adevarat, dar rnai adevarat este faptul eJ_ am invatel! sa, ne f01081111 de electrornlograf si sa-l socotirn un mijloc Indlspensarn.

Examenul

bi!..,

a) El este in prlmul rind uri l1Lijloe: de diagnostic. NLl leste de Iconceput dtagnostscul distrcfiei musculare progresive ara examenul E.'M,.G'., El cste eu atlt mal uti] eind este efectuat precoee pentru a ne diferentla di agnosticul d.. hipotonle atvmx~:c~ e sau de alLl natura. b) Ne pune in evldenta Iezlunea neuronulul motor dln coarnele an'terloare : pr~]1. tr aseul ear actr r ls tic miopa ti ilo r n euroqene; - prln prezenta cscilatill or unice gigante. care ne arata 0 lezlune de pericarton fJi[J" 38)~

E ..ll.(L 6) f ibTU a ~h": ~l tr a s eu i UJ. c r I c" -, J t .ren 1:i ul t-i P 'li ist n rf ie rn u sc ul: 'f~] p:rogresiv.r1t ; C) Iruscu lnl boulu _ ,,"r{:rd]:.ra.ig-IlofflL]],"~ntli.: "scHa til U.Il i-,
38 trase« eel

Fig.

J )if~rit(J

/.. .

lj'

gigante,

relut iv rit~nh::t""'
r ;1':

{C "

"

oarecare experienta se poa e a,"unge' -- coroborind aspectul f'=!seului cu datele clinice - sa deosebim Ieziunea neuronu ui motor de 0 .. cziune radicu Bra- de exernplu, H. Radu spu .. ne: • in opinla curenta, Iasciculatia reprezirrta expresia 1 ziunii p ricarionale ~:i rareori apare In Iez!unllc r ~d icul are" (lIB). eziunea p,iacii motoril din rniastenie are, de asernenea, un caracter pa ognornornc. c)' e evidentlaza components spastics a l]ne'i anumi e contracturt, nrln el ectr omiografie in tegr:=rla , efectu ata concomiten t, polifaz] c. Astfel, d exemplu, putem sa punem in, evident/a contractu a psoasului iltac, mal puternlca decit aeeea ,a flexori or soldului In determinar a unui sold f lecat, sau participarea galn,bierului posterior In componenta unui piclor L~aTu.S echin (fig. 39J ~ d) Reperam, inaintea exarnenului c Inic si cu .. a' rnulta precizie tra seele de reinervare, norrnalizurea aspectului potenti alelor elec rice. disparitla cscilatiilor unice, Aces La este un unijl oc 0 iectiv de urmfi ire L efectelo unei anumite terapeutici. e) Electrorniogr-afia cazurilor de paralizic spas ica cerebrala la adoIescenti si adulti, ar tr bui sa cupririda $i exa l1enul -eflex lui H. 1"costa reprezinta efec I electroflziologic sub forma de poten ,ifll muse ilar (;~1 .venit imediat dupa stimularea nervului adiace printr-un curen de iricnsitate su iliminala m lib ele mo orl! depende ~:(~ neuronul ]'"._.c oectlv de e-cr~s de Hoffman in 191B~·1 a capata' asta .. j ill H a11z13 spastics cere )ralfi ve .are dj~ crnost~ cA de control 81 e '011 tiei si d0 propnostic al teraI,
ICU
II

... ll1..1C 1 (+. e J ,lq'l ..10) (') ~' "1.

.i•~

J"..

Este in,; adevarat imp experlenta, elemen

ca

aceasta exarninare neceslta mul ta r abdare e tot mai greu de ~asit In rf'~ -..;sele noastre.

8-0

3 -,
...,

~/~_A,T
""j

!.J
~

..
~,

....

Fig. 40-EJd.G.~

R;jle.,:u:ll1. Cresterea 'intensita~ii curerrtuhri e st.imular e dcterrnina cure ·f. i de aetiune In sens tle ctndent c:e:ntrif1Jl g jm tor, care gellereaza unt1a J/. :;j 'un s n aseendent een tri pet senzi tivo -!II nt OT ,g If' 11e rim 1 Lpari i a. n11(1ei H ~
C I'

~7

.~

'"

1.,:/'
,

!.r

Jv
il

Pe DU::L!:iiura ce Intensi

nt ea curentului

'e mareste a mplrtudinca undei reflexului

d st irrrula re creste, un -ei ~ 1 ,i sea e n mpl i'tu ill-~ H ~dupf\ H. A ,g:iaj1).

1~ , ,_

.J

w
/1..'
lIl.rl

r
•

\I

II
~

71
r

la indernlna, in mod mal elegant ~i mai precis decit t hnicile clasice ~ despre care va Ii Yorba mal JOB ~ sl viteza de conducere nervoasa, timpul de latenta, cronaxla, c) :r Ttl] n 111tim ul rind tre bu ie su bl irii at rolul elect _ omiograflei j stabillrea diagnosticului de tetanie paratireoprlva, destul de frecventa la ad olescen te.
E x a 171 e n ?J 1 c lee t ric C 1t 1) (1 n t f) 3 tat It l se face cu. cure .i faradic ~i galvanic folosind tin Icctrod mare (60/10 em), imbi at ..n ser Ii z; olog ic ~ care se aseaza - e piept 11 bolnavul ul - e Iectrod ul 1 d i-

f) Elec romlograiia

n e pune

- s! un alt e ectrod rnic - de cxcltatie ~ care se aplica pe muschiul sal nervu. pe care ·e·m sa- explora (pe piele). Stirnulul faradic este J carte scurt (0.001 s), in timp ce stimulul gal.anic nrodus de 0 baterre anodica ..au de curentul de la priza redresat, are 0 durata II t rna] lunba: viteze ell care examinatorul inchide si (1 schide curentul, adlca minimum 1/10 s. Elect odiag osticul tine seama de u rrnatoarele iapte: 3) m uschil sl nerv ii ncrmali r{ spurid ell aceeasi Intensitate la stimuli f ara die si gal vani c~ b) nervul degenerat nu raspunde TEl n~ci un stirnul: c) 111uschi l1I ai carul nervi sin t d egenera tl este mal sensl billa st im iu · mal lungi: d) legea polara: ccntracti a catodicd de inchidere este mai rare declt contractia anodlea de tnchtdere, care este mai mare deeit eontractia ano, di'c~ de deschidere care, la rindul ei este mal mare' decit co tractia catodica de deschldere. Reociu: de Idegenerescel1tii part-i'aJa se traduce prin: ....,., "1 t: t"' . ~ 1 , . 'lnal'lrea praguruor d e exc it a.le f ara dil! $1. ga'1 Ie • vamc pe nerv: 2m h ipo ex cl tabilitate Iaradicn ~ihiperexr:itabilitate galvanlca pe rnuschi. _neort Iegea polara sufera derogari, in sensul eel pragul e- te rnai mle pentru ccntractille Ia anod, decit penti u cele de inchidere la catod, Ierent

,7

I,

81.

2'.. lnexeitabilitate faradica ~i hlpoexeitabilitate galvanic.a, ell mare J'n Irziere a eontractiei pentru m'UE}hi, c Ex,arne'nul eleetrle foloseste sl el 0 scars valoriea de la 0 121. : 5
0
]:
'JI

de d,eUlettere's,centu tota.l&t se tr aduee prln ,: 1. excttabilitate nula pe nerv:

ReaCfia

degenerescenta
tilltate:

totala:

nu

mal exista rricl

slaba;

urrna de contrae-

degenerescen ,8.. pa-rUaIa.;

'"

4
5

de.generescen.ta., partiala, ell oontraetlllta te favor a bila .; mu~chi normal,

dege:ne·f',e·scen·ti parliulu cu centraotilitate

contractilrtatea eorespunde unu i muschi praetlc n ormal:

Examenul electric prezmta citeva neajunsurl care ·pri. esc de altfel ~i electromiografta ~ .~ Examenul electric nu deceleaza insuftcienta rnusculara i·n.paraliziile spastice, in acest domeniu avind Q valoare eu totul relativa, ~ Leziunile, fiind mai totdeauna partials, lasa citeva ffbre Intacte sau cu. functlonalitate maw buna .. Daca, Intimplator, electrodul va fi asszat in zona unor astfel de' fibre" examenul eleetrlc ne va da 0 imagine mult mai buna declt in realltate despre postbilitatlle functlonale ale muschlulu 1. Sltuatia poate fi si inversa .. - f n perioada de regresle a paraliziilor vindecerea clinica precede vindecarea electrlca, incit ·ilia. examenul electrle musehiul poate prezenta, in continuare, 0 reactie ,die degenerescenta totala, pe rind la exarnenul clin ic pea te sa schsteze miscarea care ii teste earacterts tj eel. Examenul electric are, decl, nevoie de eel clinlc pentru 0 buna interpretare, ceea .ce a si determinat pe .Iord,aneSCtl~.i Baclu sa imegtneze 0 seara mlxta, clinica ~i electrica de determinat-e a eapacitatilor funetlonale museulare .. C r o n.a oX i 7'11. e t ria m a.$oara exct tatia in funetle de vlteza curentull'ld. Cronaxla este tlmpul de treeere a curentului necesar pentru a obtine pragul con traetiel cu ,0 in tensitate ,a euren tul ui egala ell dublul reo'bazei (reobaza fiind Intensitatea necesara pentru a obtlne pragul de Icontraetie Ia 0 lnchldere prelungita a curentului galvanic). Astazi~ aceste ex am inari se fae mal ales electromiograflc sau eli 0 aparatura perfectionata, de tip T IT..R.~ lin care panta de intrare sau Iesire 'poate f~ rnodulata dupa dorinta noastra.
_ rp •

e.

EVALUA.R

._~ :IIAND;ICAP'ULUI

1\ O'T'OR

- I'FIRI\'TI

. TEA MO ·OBIt::

·C~R·EHR. L.t

liIetodeJe de determinare a capacltatll functlonale expuse pinS. alci metode analitice ......_. capata 'l'JJ1 caracter ell totul relativ atunci eind Inftrrnitatea motorie are 0 origine centrala, Aceste metode nu iau ~i nu pot lua In conslderatie coordonarea musculara, d.tlpa. cum nu tin seama de Iaptul ea in cazul lezlun "'~OI" centrale, contractia museula .~,a este foarte variabtla, in functie de carte multe date: stare de oboseala, emotie, fri.c~l pozitla capulul $1 a celorlal te segmente ale corpulul etc, In asemenea condltli, evaluarea handicapulul motor trebule s.a tina seama die en totul alti factor! decit £'0[",3 de executare a unel miscarl. Un test COllect ar trej

ia in cons ~ deratie in aceea ~i masur [J." tul burarlle se nzoriale, gr aJ1 si calitatea miscarli utili atea em funetionala. comportamentul .inteDC ual si social al copilul ui ~
i • "'f,
i ,. .

sa

P'h e 1 p s face 10 testare a muschilor, claslflcindu-I In: spastici - asci, rlgizi sau norrnali. Metoda sa ,--- metoda analitica, dupa CUITI V01.TI -edea ~ urrnareste Imbunatatirlle -obtinute in urrna tratamentului prin reclerea valorii Iunctionale pentru flecare muschi in parte, dUIJa scara
-=-.

. Iorica 0-5,~ o alta modalitate de apreciere este aceea care consemneaza Iocomo.a, Bineinteles ca aeest t.. st este fara aplica ie pen ru paraliziile care fecteaza ~,~membr Ie superioare, Astf'el pent -u expertiza medico-so_-a a~1 un comitet american a pcopus urrnatoarea scara de locornotie: o
1 _ poa

nu poate ied ea

2
4: 5
I'

liza si.nguI":

sfu"ij in: . .!;ed,eaneajutii' pe scuunul

ar.a

cu rotilE!

dar nu se pea e moui8

se poate misca in' ependent (fara ajutorul un ei alte perscane) n . caunul eu rutile: poate merge. asistat de cineva: poate merge ell ,a.jutnrul a 'is~en\.e.] mecanice: poa e m,'eTg-e cu baston san cir'je; poate meTfe singur. fara nici un ajutor: poate merge singur .. fara ajutor, parcurgmd 50 de picloare (15 24 n ) in 45 s.

dezvoltarea sa motorte se desavirseste, ~, 'T .' Amplitudjnea sl eahtatea nli~'a'rii slnt notate u a cum urrneaza:

Dupa cum se vede, ceasta ~ca.ra de Iocomotie este aplicablla si altar " inn.itfiliJ pur' ortopedice .. -- Bob a t I cauta sa s abileasca ,posibil"ta·t'ile functionale ~i. calitaa lor pe baza cunostintelor despre dezvoltarea motorie normala a eoplu l, El s abileste, astfel, lin nurna:r de posturl care se eapata trep tat in olutia Illogene jc,13si pe care copflul trebuie sa Ie poata Iua pe masura
ell

valorl de Ia 0 la 6,

..

o
1

3
,4

po tura respective nu poate fi ob~inuta nici pasiv mel activ spasticltatea Undl pres puternica chiar pentru a. aseza copilul in pozi\ia do:r.ita: copilul _oate f'i a~~'it pasiv in po.zj~i3. doriti. dar nu poate sa-~i " entina singur ac ,.sta pezltie; copjlul poate sa,-~i menlina fira suport postura-test, dupa. ce [r fast ct!?ezat in mod pa, Iv in ea. Spasticitatea sau spasmele inteI"eurente sint JI1a1 putin puternice ~i po ". Ii controlate tntr-o carecare masura de catre copil, desi nil este suficient perrtru n putea io, inge rezis nta spasm ului Inl tiaJ activ ~ copilul poate sa e mi~te .fara ,a.jutor in pczitla-test dar 0 face .intr-un mod ano mal (' e noteaza C'ee',1J ce este vicios dn mlscare): copilul poat sa-~i i ~inifZ'Ltr postura-tes t ca in mod normal, dar misearea este imperfecta lntr-un detallu minor (care va f~ notat) .. mi.scar'e acti \',a. normala.
j,

Autori" atrag atentia ci hart- aceasta trebuie 'tldeeat5. In functie de ~r .a pacientulul, Valor ile 0 pentru unele posturi pot corespunde unui opil normal la 0 anurnita virsta, vu se poate cere unul copil de 7 lUI1i .e exemplu, sa indeplin aS~3 posturile-tes din grupurile VII sl VIII .. .u.. rii conslderf _ "seari]e in cad ul acestor nostnri ca absolu necesare •
1

83

I) nt.ru indeplinirea

ulterioara ,3 ac elor mai cornplexe: sedere, statlune, ]11 rs etc. U neori, harta la un caracter particular. unele posturi fiind imposibile, in tlrnp ce allele sint perfect normale,

Proeesul de reedueare, asa cum vom vedea, incepe in cadrul acestor posturl: , La coplii spastlet este u 'or de redus spasticitatea, astfel lncit el sa-~"i mentina posturfle-test in carle au ost asesatl. Pentru a dep a~~ '-1 acest stadlu, trebuie sa indrumam copilul s.a treaca din.tr.... postura in o cealalta, fara. ajutor, adlca sa obtinern mlscari apropiate de normal'"'. ~ n conttnuare- vom prezsnta ~i modul de evaluare a mi~carii dupf 'I'ardleu (tabelul V).. SW notam de pie acurn carac: erul utilitar al metod.ei.
I I! I ~

fOtuI·

1 ~,~saptam.~i
~t s ..pL.l111Lni l

'Po 0.t e f

tras in ~ezlnd.
cupu] sta'Uil

!Inline
,I:) ~

Prind e cu mina drea pr~ ~i ttlIn.a 5 tin ga

Tine
)[uta

~. sap n nnm
T

t~

..

te1"m juca.ria. cu bul tJ intr -t in al n

I uce obiecte lao gut'

mma

Se :r'o~h)g'ole~te' pe bu rtii
~i. pe spate S~de
o

H:~.
l

u) (' U

tile: ,In

ir .Q h .nr l xt ins e t(~ in gen II n ·hi -:'tl

.s

br e eI'? 1.
t11

~IaD.ilCa
hiscuit

singur

I-n

Ii-

nne

fH':-

U II

scuu n 1:1

I ~lunl

s(~1. j :r:1s1e,
I
L

gil1Crl ~1~scl. ~f' rhli·a_ in picio 1 e en ~pr~jin. :\h:::r~1l cu . ju t (lrT III uuur scatm 11 luni
~l"t'f=ce din culcat, in

~~HtL •

1H'tI-

Prine ' ~i a rune a c uburi . Prirulc r~a,:.;.1reaplt'l apo1 en sti L1 ga

L

lil5. eu In mn

ziud.
doue
1 _. urii

1.ierge miinl

tiun

.~elle

!\Iercr - thurt san spr'ijinit de 0 lnina,. l\[r~!g~ in. patru 1a he' ·

II

1
131W11

,4,

in pieieare eiteva s eeunde fa:r~ spri] in.

St'a

~\'tlngetotul

] 5 lunl.

Face
sprijin

c''I'\hra

'pa~i

fAr ~

c.Qnstru..ie~te' un turn C'Il1 2: euburi

tntiud.e. miluile peutru a ajuta la ~nt-

br5Lcat

I61uni

., i.... .r:L.~,e loa 0 n

tI~O

pas "" .],;,:, Il'l "r~;

.~ In-

stiela. I a 0 mun,.c-d[ de 1. U ] ,e,], itl Tllina clreapt5 apul in cl,tlug~

t

18 In:ni

Cad e ;I ra reor i. Pos.te face dol p~~l in.apoi, Se 0preste Itt ("t}}tlHudtl. -S-e rid[c~ siuguI" de pe pndea _ Al e 3I"ga,. U,rcil Sea ra 'p'!L'] U t fie u m ina '. Se c=:\rtnr:L Se suic ~1i errboaru din pat
1Ilergc-

intuarce

2~- :~, pagin.i,

eu

FaCE:' lUI tn r'n ,t '&.: u bu ri

:l,-

a" lJeschide Ierrnourul. Ti.:nt! ce~~ca i.n fioud luii.UL

l~iscoat e bo net

!\Uini.u.cfi $1],P,a"~i piine, 1111U rd i'iri ndu -se

'<)]

...... "IW'll

]-

bo ar a scar a 'tinut de ~ J m w~. Suie '~in1ndu-se rl e ])31 us.t.r au a

u

, .'in slalo 111 ' '.. Co-

ie*te un turn e u .5 - () cu bu rl
~on:;tru
1-

.. \l t: a r g n Sui e ~i cobu ara J

e-

Constn.Iieste
en l~ -,

s-i!lg'ur,. ~tj e t:ii eachi eo-

rect p~ spate

-c ubur i. :b.l,~ ;:;in1 'pC'].'" 1e HI ari. t uto nrce pa gini 1e e it.e una, r' nrp'l c reeipicrrtc. 1; r:::bniuti'i 0 pa.st;l
1'\l("t: tru

uu turn

pa ntofii rninu di,n miueca. 18e earc fil Sa se spel e p~ mitni ~'i Sa lo u suce. Tine 0 cratici _t3!a leu
I'

i*i scoate

tioti a
s

'1'1111 ini

2 -, , .uri

C,O LO~1 trot u arul, Sarc r~'i . ell pici0'3rel~ Iiprte

cuburi.
... za
0

1. urn cu 8 'I'r age Hnii

ortzrnrtale.
cr'uce

Deseuea-

dezbr aca. Pll,1] e (:10r,3 pii, C'~una,~a_, )rntdn~a bin.e !:lUl]3 ~i pi reul . 'fine IurcuUta
I

s-

r~i

,J

.,

urn

'

D'if;l;1.cllille :?1 iuchicle ll~a. "{;n,,:~lscare al ternativ. ~[ef.~e r= t:rk]ch~'Ht

F~_u~e un

cu '!J 11 rt,
cearc.:l,

Ioarfeea

9 C~)as.e. In,. Sa tatel:'u

tutu

cu

] ne epe 5~'i se :t U1 bra ce ~

]iE,\st:heiC'

nas'tur.ii rni]-

lue.ii. Be luan~·te
gUI'

sinmarl

,:::; ui H

()~lore B z ti en pensul a.
j,[orle'l eaJ',.1,

Y-nc'heie nasturi

In plnstilinn

J)e cuelru , Isl desface

si'rctu.r'ile. :I.Jn.l)nl,cfi pa:pusa. I'~i. scoate gllJ.e~ t c1e ortopedic e

1 '" ... "}- anI

"

;.

Incheie ~ir.eb.ii.l pe un pantof de: Iemn , In-,

cheie nastuzi
i= cadru ~nijh;H:~ii

:3

4 ani

Sprij in unipe d, ci t ev a. s e-

cunde

Des etilLf=,aJ,Z a un p a:tr'a t, Mo de:~e.azh in pI astiltna, In:trod:nce lOp astil e Intr-o st-ie-tEL in 25 s ,. Tai'e '~ll f oa rf eca o Hni e dIe~ ptil

,cadrll., i~i pllIie parrtofn'F S e· imbr,~,c i a p1'oa}'1 e s i :ngu ['~ 5e: sp ala pc: ~l] ti~ Pr E: fer a f ureu n Iita.. Se serveste sintr-o stielii. de
~ u.:r . 'V"a.IS a a pad
l,lo!J

j'filche[e nasturi mIC~ pe

itr-

---------------II~~~~--~=--------.-~~~~~~~~~b~~~~~~~~~~·
I

,~~~e-azi aburi san ff.-· e

guri mt::r~o eutte

t·n.~h.ei.e ¥retu.r~ ,. Tra-

ge c:izm.ele ~ ..r\ spir i. prin pal, Tine 0 era-

·, .'>:! ... ~ tlCl0aIi::t nnt r-o mina

5
'8W

W'

..

'tiD. frecventati.

Tra;v,e:fses'z! 0 stradi pu-

n·.un

Sar,e

. De!1etl,f',aZB nn

trlUD.gbJ.

~D.=

p~lcior' 'FolII)5~te

Incheie naeturi mij10cl1, pe el, Taie jamboa Face

I

ani

Se su:ie sing1ll' iD a:ll:to ibuz

eanal

fierAstr!ul. B.ate 'un cui cu cio .. ·

I

Incep'e sa se pieptene.
el.

noctnri sim.p]e~

,I~i.~:uf]ij rrasu], t"i toaruii eli ntr -0 st icUi de. 1 l 'fa ie carm

pe

lnchei,t';

nasturi mici

nea
1'7
'#

8W

•.

tabu

CoboarA singul' din

au-

'raie cu. "iierAstr:,B.u'l .10 Hn.hjl' dreapt n. Desen.eazii Unf'Oln'O

F ace u II u~d eu bud.a,

dubla

_.

Nivelul de evolutle trebuie corelat "CU testele de abilitata ~i de aetivitat~ zllnlce, Cotarea este mult mal nuantata decit in alte metode, Pentru ffu~ade evolutie rnctorie proprlu-zlsa, eotarea se Iace de la 0 la IV dupa Hansen.
II•..

II'

o
1 II
lIT -

nu exista riici 0 tulburare deeelabfla: lui bura re u ~oara. pe care n U rnai un s pecialist '0 P (late dec£lI;rft tulburarea poate Ii observata f.ara sa, fie jenan.tA pentru purtatu:r~ ~

IV

tulburarea je.neaza purtatorul in functionalitatea sa; tulburarea este atit de grava incit impiedica speranta reeducsrh.

Dupa acest autor, testarea miscaril vo tun ta.re tre bu.Ie s,a cuprj nda apreci erea ortei, a vitezel ~i regularttatl] (preclziei). Porta mru$car]I se testeaza dupa tabelul valoril musculare de' Ia 0 la 5~ Vlteza miscari! ~ne searna de acceleratla ei fata, de valoarea de Iorta Ia care se produce. Este cunoscut Iaptul ca~ atunci cind un spastic ar
86

de f{~cut 0 miscare care cere mal m,ulta £,ort8." miscarea se face mai lneet, CU, mal multa difieultate. Se poate stabili ehlar un raport care este Invers Prop,.ortlonal, Tar1di1ell noteaza eu 1 miscarea usor 1inI:etinita si eu I.J mls-

carea Ioarte in,cetinit(j,. He ularttatea miscarii

.,

IB'

III

este un al treilea element care trebuie luat in consideratie in aprecierea executlei el Ia un Individ ell Ieziune a, rieuronulul motor central, Dupa cum mlscarea se face elm sacade mari sau miei, miscarea este notata cu S sau s, Spasmul antagonlstllor, care se opune mlscaril cercetate ~i face uneori Sa apara chiar mtscarea contrarle, se noteaza cu OP' (spasm opozltio.
I

nist).

1n s fi r~_i,~ m lscare a ex e ell ta ta, de gr u pul m uscul ar r especti v se rnat soara in grad e (amplitudl ne articulara a miscarii respective). Testarea se face prln miseart simple, obisnuite copllulul respecti v, repetate de mal multe orl inalnte. Se cere astf'el copflulul sa apuee un obiect mai user Sal} rnai greu, sa-l duea la gura, s,a, se aplece, sa se aseze
till

pe

Notarea se face astf'el: 4 1 S 90~ ceea ce Inseamna ea miscarea respectiva se face cu 0 fort5. musculara de valoarea '4, este usor Incetinl ta prezln a saeade mari in executarea ei si reuseste s~, descrie aetlv 0 amplitudlne articulara de' 90 Daea eerem eopilulul sa, execute aceeasl miscare en 0 amplttudl ns 111am mare, vom observa C~l ea se executa. in aeest caz ell 0 folia mai mica ~i es e mal Incetinlta. Ea se va nota: 3 L S 130. Tabelul de valoare a rniscarlt este completat de autor prin: Ill)1 exa= · ~ "·'1 .,' ki ·'·m .. v ,~~, mmarea smergruor si smx nezruor ~1 "k)·exammarea pas turn, Pen tru me mbr U], inferi or, in special , se C,E!.'Te rnentinerea unei anumite pOZ'1'tU, si se masoara un.g11i111 in care se poate sustine aceasta pozi , IIe iarii osci tat] i Pen ru copilul Ioarte mic (sugar), in afara cotatiei A'P'GAR care se face chiar Ia nastere, vom rnai aminti testul ]\4". S~ Dubowitz si V~ Dubo'V'l' tz (~])! C~ s i pe ace la al lui Knobloch, P asamani ek I~iSherard (B2)~ La copilul mai mare este necesar un exarncn neurologic mal corn'I'

scau n el etc.

plex.

~tn1.cn·irJne'td",r este greu de reprodus de catre copilul mlc, adesea nereustta. Se cere atunei rntarea pe axul vertical a ciocanului de reflexe. Aceasta mlscare ests tonic-kinetica pina Ia 5 ani, tonica Ia 7 ani ~i normala Ia virsta de
lVIl~rare.(~ de
R-,] 0 ani.

i~rnk,iDe'zi'i,:le se p'un in evidenta astf'el: ,&1) S i n k: i 'n, e z i i led e j 1'l1 i t (J t l e.

executarea probei umaJ.'"'Lonet1e,lor',! copilul st5., in plcioare sau sezind, ell arnbele membra superioare user departate de corp ~i ell antebratele paralele C1J axa corpului, cu deuetele mlintlor relaxate &1. user departate lntre ele. Se vor executa 10-2.0 de miscari rapide sl rltmlce de pronatle-supi na tie. Miscarea se considera necoordonata cind se face cu particlparea mlscarii de rotare a bratului, Lent, nesimetric ('ad,iadocokinez·~e) sau cind nu se poa te executa, antrenlnd miscarlle ['nrtrf~gu trunch i.., lui Pianota.jttl' inJerdigital ,OzeTletzk.i. Membrele superi Dare se tin usor departate de corp ~i se cere copllului. dupf demonstratie, s~ .a,tin.ga vir-

Pentri

ill po icelul, i.n mod suceesl , de vi ful celo lalte degete, de la Index ' ,me .ar ~1 inapoi (tig~ 41), b) Sin kin e z i i l e a x i a lie. Se comanda deschlderea mare a gurti. Sinkinezhle se traduc prin des chiderea milnilor, el.l extensia degetelor .. La 0 desehidere rnai mica, f'enomenul este mai nuantat, debutin unilateral (de par ,ea dominanta), Sinl.on,e~i'a axiala dlspare Ia 5 ani 1U ,400/1) din cazuri, Iar a 161 an" in 800/0 din cazurr, .Persistenta sinkinezi I la coptl - spune J. Berges - nu are valoa e Iezionala, ci de maturare: ea poate fi conslderata ca un martor al persistentei exagerarii Jondulu tonic' (12) (Jig. 42). Ie) S i n kin e z i i led e coo r don are se cauta in decubit Jorsal IJrOVDCind Einineziile de imitatie ~i observlnd: Hexia sal rotarea ptciorulul homolatera sau tH~:erclateral. rue sint rare ~i au mal ales a valcare cantitutiva. 'rohele de ec ." rare si eoordonare ..Alci sint Incluse: a) Proba deget-nas este executata Irnprecis ~f t.re:murat in ,60(l/o di cazuri ! l'na la 3 ani ~.. [umata e. La 4 ani este nurnal Imprecisa !?" adesea tremurata co partea dorninanta in 46Q/(I din cazuri, iar la 4 ani ~i jl TIl:ate este numai imprecisa de partea minora. in 5.00/0 din cazuri [Berges}, Im PI' E'Ci7 ia pea e fi d ·s1H..eir feu sa u h ipermei icii (fig ~43 tl si b). b) Probe reuerscrii mlini'i este reusi t'i, pentru urnbele parti, in 700/0 din cazuri de-able la 6 ani si jt rnatate, Pe ItTlt eXaminrll"ea coordonaTil 1ni9carli membrelor interioa ~e, copilul trebuie sa se men .ina ·10 s 'pe virful picioarelor, eli oc ii dcschiai, b a ele llpite de-a Iungul COT il ul, gan1b eo ~i ptcioarele 3p 0_ ia ~i S·'I
:l

Fig. 1/ I -

Pianotaju,l

i1/J,tcrdlgital

(Ozeretzky}.

Fi.~, 4_ - Sinkinesic mirni le concom.iutent

axiahL Cupil rleschide cu dcsehiderea "luii 131

coinanda.

·,sai~a intr-un ·4 min.)

picior, pe rind

C1:1

ambele picioarc.

(La

[3

am,

min imum

Examerml :ini.!:i.atilrei observa ~ aJ' conservarea at itu dinilor ; b) porseverarea miscarii ~i CJ' anticlparea miscarll. Ex]sta 0 perturbare H irnita,.iei, data doua din aceste probe smt pozltlve. In acest eaa, se presupurie ca maturarea Iunctiel motoril nu este suflcienta pentru a, permite depaslrea stadtilor primitive die achizttle a mi~carii sau a posturii prin irnitatie f1i a paslvltattt in general Aceste ex am inari sint practic evaluate in caloularea nlvelurilor functionale prin citeva probe devenite azi 110te de referin'ta: in~j'rcrrea rnargelelor pe 0 sirma, aruncarea unui anumit nurnar de pastile intr-un anumlt interval de timp intr-o stlcla de Iapte sau construirea unui urn din cuburi. Dupa 'I'ardieu (154) preferarn ~i nol turnul de cuburi. Se pot rernurca deflclenta Ide prindere, dlskinezla, hip'ernletria, mlscarile sacadate, trernorul- sau contractia, , 1n materie de testare a rnotrlcitati i Ia copilul infirm 1110tOt' cen ral orice sistern de riotare s ar folosi, e] rarnine totusi 0 imagine palida a 1eali tBtil, Examen ul clinic, testele l)cn till a uz, vedero !:?i dozvol tare 1ntelectuala trebuie adaugatc acestel notatil. Se recom~ndH, urmarirea CO~ pilul ui in acti vita tile sale farniliale ~i scolare si este bi ne ca parin ti 1 sfL tina un caiet in care sa noteze data ~Iimodul ci~tigarii fiecarei no· activitati, , Examenul senzorial ,incepe prin dellrnitarea znnelor eventual fara senslbflltate, existents sensibilltatti profunda, diseriminarea a dou ~ puncte sau a doua intensitati diferite, deoseblrea rece-cald, discriminarea gnozi ei faciale etc .. Din punct de vedere al evaluarii gnoaiilor, se vor cere recunoaster ea citorva modalitatl: neted, rugos, ascutit, rnoale etc., ca :f?i recunoasterea (fara vedere) a eitorva forme simple (moser, creion, CLKb; bila etc.). Du.pa Tardleu, Ia 6 ani copilul trebuie s[i recunoasea 8-9 forme ..
.

Examinarea Q III apeleaza Ia etapele de dezvoltare descrlse d.e Gesse pentru eopii mlcl sau la teste psiholcglce ,: Porshe, Binet-Simon. BlncJ... -lss c~ examin area psihologica . nte este. . preferabil sa..... fle f·tnl"ilta~' de n'i.rd l ,;JI . un specialist, folosind teste apropiate virstei J"espectivem Concluzille unut asernenea examen pot fi deosebit de importante pentru recuperarea 'unctionala, Limbajul, bogatia vocabularulul ~i folosirea eorecta ,a Iu] repreziri·t ,~ .~ ... til t.... d e asemenea, un cnrerru, d ar nu esen ti a "1; In 1"ipsa unui "f Bet 01' spa.la~ a sau de glndire notionala suficient, el se poate dovedi mai tirziu I"un vcrbaret 'jnelicace" (Tardieu,) (1,54)" Pentru servlelul nostru - Seetia de Reeuperare functlonala a Spitalului Cllnie Titan ~~ am. aleatutt Or ,i~a de testare function ala, combi.Ind flsa Bobath. cea a, Institutulul de Reabilitare de' la Bellevue Cerrtel'~' ew York (Deaver) (4.4) ~i flsele unor autori franeezl (Tardieu) (Cahuzac ~i eolab.) (38); un numar de actlvitati ~ de la rnentine rea. capu.ul in deeubit dorsal, pi'na.]a scrierea cu masina d.e scris - sint not-at leu 1-6 punete, astfel ca nivelul norm .al 'ma 7 anl sa fj e egal cu. 101() pentru membrele Inferloare ~i 100 pentru membrele superlcare La bilantui
'I'

"

.'C: ~,

t:;JI..

_"

.'

Q,

"

. '.'

Coil.'

I.

Ii;;:

J.

.d. .

.t.Ji ~

!j_lJ.

....

"-"

J.-r ...... i. C

'I'

....

90

global se adauga coefi ci en te pentru vorbire auz, vedere si in te·]i:~entii. In aeest fell' se poate face a apreciere obiectiva a rndulu! de dezvoltare ~ir comparativ, a Imbunatatirti reallzate (tabelul VI.;, tabelul '\ II).
Ta· ehd VI

-mMIJRUL INFERIOR

Data
C tegoria 0 (3-10 luni] -= t pet ..

;bo

Postura

,papu~ii'J

3. S e into arc e

pc:: 'burt1

4. Se intoarce pe spate

:;~eade pe .masa (minimum 6. ~~d.e pc marginea mesei

3 s)

] £).

Sc rid ie B. in ~~,e2l ncll

1 (10
~.:2 luni) = 1 pet.

Categoria

1.1 .t\l"e eehilibm ~

in sezind

1~..

decubit ventral, se spr1ijinit pe antebra ele intinse

11

.., ....n pa;tru labc". sc poate sprijint nuruai I pe bra nl drept

J 7. St it in g enunch i :spr iijirrlt

20., Idem! stingul

Data

.21 ~ Se

tira~te

22~ Sta in picioare cu sprijin 23 . . d. -ill fa ra s._ptjin i

1

ei eva secu nde

26. ~ erge intre paralele

sa.u tim indu-se de mobdle

28 .. tn piei oarc, cu npriza/" indre a. pt 5 tru u,clll nl

pe genut1.chi.

i~i

CategoYia a s-« (18-36 Ium) = 6 pet.

o.. ~ ta.

pe" 11ci ie p.. sol ~ are eehilibru

4. Coboara scara fara ajutot 35..

t[,f~'buie fa"c£dli ell ambele picioare)

s.tQ

pe

UIt

p!clor minb urn 8 s (preba

Cat~gfJria a ·4 -s ,~- 7 Bui) = 4· pet,

37 ~ Bare en picioa:tele Iipite de pe d IS-20 'CUI

treaptl

.fa pe un picior ~ pe eelalalt

pestle 8 s.,

earn n1ternativ

I'

f:iT~ aju·tuI

1. tntind.le- mina,

atinge uu obiect
0

2. Priude activ

juc.lrie:
~,

:l~, rinde ac t" 'iI tlu~e 19. P rv si

;j"ii'\CU3.

4 .. Se agaia de 'hara patu11l.i

7~ Prio.de eu pensit police-index 1ateral "mOD,edi~, hirti e)

B. R~dj.c~

un

0 hi e ct

d e ];05

l 0 . Prinde

opozrtie a policelui

un cub en pensa norma 1A ~.i.

C at~f!0ri(i, 1 (15 - 24 luni) -= 2 pet,

11'. Constru i.este un turn
Cl.:11

3 cu.burt

·ri.
i9
1 •

-He,a slngur dintr-o cea~ci

Const ruieste

un

tUIU

e1J. '7

ell bur

'22.

t~i].June

singur cincapH

2 S,. •. Se s ervest

singur Ia \V. C·

Data

~7. Se piaptana,
.....,

Se Sip:llla singur pe mimi

Ii

incheie lEI. pantofi de toalLtr~ n cand pUn.a en ap:, s f~ 0 verse

.. .:!~ fine 3
f {L'I"a

~il'"el Iunctio al

puncte

E1.'ecU' area ac1.il!lnilor se noteaza, astfel : neexecutarea _' se lasi"i, Ub'6r; execntare JHi.!';~ ~~ lresa san en aju or - albastru ; execut.are 11.0rInaHi - ros« ... Ij_ctiunile care se executa ell .ljl tor ul aparn utui protetic .::le notcaz5. cu 'un cen.:. La membru] supe iOT SIC noteazli astf'el :
.cIt I"

Naie

orizf)}tfaht

bcle notate

eu'

ruembrul superior drept ; cu linie 'iN;rt:icald - menibrul superior sting. sint ccusiderutedntregi (cruce} cbia'r da{~a se executa en 0 singura
I

lliu.:"L

Ta.oelul VI I
- ,hrelul fE,~nhal d1~ dez\!oHule, Copr ul nermal In [7 31li trebu el ,'" imegl trezo I'D _, fJtll1 ste (diD ltUliu d 0 b er\'a!ie Se~J.j I d Be'U,erare lUQef ,00«1.0 neure-mo orl8 din S 11010 ~:,inh~ ~]'Ua,b)1
r

) .1.,=

Nivel fUjl,cl· X 200

'J: Of]

20
30 U) S S

':.\1.

..

....

-,

'NiveI fune], X 30
100

\'0 bire ..:-1uz " e_·lc:re

~I.I~

.
I

2Q 10
100

Psf .'e T
_" II

Cind este posibil~ este de mare Joles documentul aies ctnematcgratlc,

l

otografle ~i, rnai

iConla.I...Th ca. ,;j,,' ... .... .

Aces capitol este inchinat unei privi .l -:0 [_1~ar'..1'=' _ netcd or .j'9- care astazl le numim clasice, ~\- todele sint ~'er'~-n_e din r"'~J.·~cl~·HIe §,elierale de ~iml1asticd ale lui Ling, mo _iv pen ru C:3.l' acest fel de gjI111la~~' lea s-a numit 111lI1t~~ vrerne ,gilnnastica su~.2E!Z'~ II'. Pehr TIering Ling (1 r~76~183g.) este socotit parlnte e gimn asticii nedicale, blnelacerfle careia le-a experimen at pe propria sa nersosna. .A ces t of iter suedez fiind grav ranit Ia lin ~J.L~a', i~a recapatr t f1:11["ia ~ pierduta prin girnnastica medlcala .. Entuziasmul san a 08t atit c e mars '-11~:t st-a derlicat intreaga via Iii. rasplridir'ii rnctodei n tara S", introducer ii ci ill rnase, socotind C(_1 in acest fel vn contribui Eli Ia reducerea relela!" soeial s-' -- alcoolismul, mizeria de care su e . a atunci Suedia - infiinteaza Instl tutul Regal din Stockholm ~' in u imul a al vletii, r bll c[i 1 Upsala cartes sa despr e princl xille gcr erale ale girnnas ticii, . rnnas tic a suedeza c fast apoi desavirs] ta Cat metoda de ea tre fi ul sau, i H .al rna r 'Ling sl de colabo ra orti sai, Tre buie, de asemen ea, ci tat n l~m cle -U 1 Don. Amoros, marchiz de Sotelo. a.utorul unei n eta de cu H dt te ten _. i 1tc milltare, care- in clasificarea sa, faeea lac gimnasticii medlcaie alaturi de cele ~ a) clvila ~ Industriala: b) milltasa ~ teres tr l si man tim a ,; c) sceniea sau funarnbullca. In conceptia acestui Inaintas (1817 ~ t=!inln~~stica medlcala are 0 baza anatomo-Itziologtca, 3'\ Anc componente e: 1) igienlca: 2)1 terapeutica; 3) analeptica sau d convalescenta; 4,) orto....
1
I'

trecut, gimnastica medlcala reprezin ~ '11 mljloc eurent in terapeutica, in special in t5r'le Indust iallzate ale .urepei: Germanla, Franta, Aus ria." Italia, Pemru 0 pr ivir - de ansam "", blu, merita de rasfoit cere - volume din Le'hrbuc 1. de'f" J"'ran ;:en(Jlj111il" .. c; ~ ~, ptlblicate in 1 959 sub prestlgtnasa redaetie a Iostulul orofesor de o~~~opled'ie, Lindemann (Heidelberg) (91) ca. si mult rnai recentul tr-atat 1(. an crican editat de Catherine Trombly (178)~ La noi in tara s.-a oficlalizat ~i S-·3 Ineetatenit ermenul de cultura fizi~ii medicala. Term.entll apartins epocii proletcultiste s! chiar "irr &1 .... sl f.. s-n renuntat la aceasta notlune. In. Iceea ee prlveste reeducarea neurc-rnotorje, jnsH~ termenul n.-i se nare prea general.. De a aceste form, de ginln.astic.a, in C3"e scopul medica ora 0 apltcst!e n~ recare a rnetodel, plna Ia metodQl- moderne ~. a ffictlit un drum Iunc, i -, care rnljloacet _ s-au. i'mlioga ~it atit de mul ~ ineit ins,a.$i s era notiunli de .~imnastic.tl este

Inca de Ia s 'irsitul secolulul

de mult depasi tao Termenii de gl.111nastic~ medicala, cul tura [~3i(:~l D12d icala sint nesatisfaca tort! metodele de re eo u rare" eel pu tin j _ ce eu ce prlveste miscarea, fiind tot mai departe de cornplexele de exercitii e-ire stateau la baza gimnasticli suedeze din care all derivat, Bazel a f1z1010gi ce ale reeducarii actuale n u mai £111 t ac eleasi cu cele ale g i mnast ici i proprlu-zlse ~,i nu credern ca mai trebuie perpetuate Ideea conform c(rera glmnastlca medicala este nurnai 0 rarntrra die ldIJlfeape spceiala a . . '"ti" -izrce unor exercim fi · oarecare~ La no] exists ~i a alta anornauc, 11.eSUS~ntltH de nicl till argument stl inti ric: eultura fizica rnedicala este lcgata, en specialitate, de medicin; cul turli fizce. In reali tate, medic ul S11 ort iv - care ingr.ij este C ameni 8;1natos] ~i face medicina preventiva studiind ef'ortul ~i capacitatea la eIor ~ poate fi Incidental si medic de medicina curativa .. ceea ce nu presupune ca trebule sa cunoasca efectele terapeutice ale miscarli, in tlmp ce rnedicul de' culture fizic~l rnedlcala ingrljcste bolnavl prln mijlocul fizie al rnlscarl i, fara ,sa fie un specialist al efortului ~.i al capaci u1tii la efort, Preocuparile acestor []i01J8 categorli de 'medici sint eornplet densebite, Cultura flzica rnedieala este 0 ramura a medlcinei fizice. a fL~i OLCrapiel ~i, deci, se mcadreeza. Ia noi in tara, in specialitatea mare a balneofizi oteraplel fJi medicinel fizice. Acestea sint clteva dintre argumentele pentru care se pr,e,fera. terrnenul de kinetoteraple celui Ide gimnasd~ uca met ieaia. Nu putem Inehela aceasta SC1Jrta trecere in. revista fara a pcmeni numale celor carle' au intrcdus gimnastica medicala in tara nnastra ~1 care l-au dat Ia not. prestigiul de care se bucura astazi: prof. Adrian I011esC'u qi Ana Strugurescu-Kisch. 'I'rebuie sa subliniem faptul ca. din acest punct de vedere, tara noastra s-a sltuat pe planul celor mal nci cucerlr! ale stilntei rnedicale mondiale. Cu echlpe de gimnastiea situate in. virful Ierarhiei mondiale, Cl1 0 ~coala de inal ta clasd, deci, era pacat ca aceste ~f)lori sa nu fie pH.se si in slujba sHnlit5.tii omului, a recuj rarri. Prof" fl... drian Ionescu definea astfel rnetcdele de gimnastlli'ca medicala: ~,com.plexe de exercitil :$i procedee practieate dupa anumite reguh ~i principii comune, in vederea unui seep flnal, bine .p'recizat~'. Gimnas+iCC1 rnedicala este insa un capitol vast, din care noi ne vorn oeupa numai de aeea parte care priveste reeducarea neur o... mctorle. Intregul proroes de reedueare, prin glmnastlea medlcala, PJe care i1 numim claslc, se baseaza pe patru principii: 1. Obtinerea unel aX:~~l'p,ta:rimaximo 18 0 schema d.at5 in eaz de leziunl ~i diformitati. Adaptarea maxima urmareste 'recapa.ta.rea cit 'rna urgenta a functlflor Indispensabile ~ prehenslunea ~. Iocomotia, in special -, eu pretul elu·d.arii aspectslor particulare ale· executarfi lor" 8\1plinirea musehltor afeetati, prin Iunctfi asemenatoare ale altar rnusehi, este ineurajata si ehlar edueata. 'Se prefera deei, 0 metoda de reeduca.•e g1ob,ala. 2., Prepcnderenta miseari! active. ,3. Gradarea tratamentului, urrnind eurba clasica a efortulu i in eursul unei . edinte .$] in tirnp, Gradarea 'I ecti. eil de, gimnastlea urmeaza ·~da l'el8 claslce ale rizio~Q"gie'i" dupa princlplll e stablllte de Ling' sl reluat .
I'

"L".

...

"11 ...

.....

III ~

ccrecte, d) Exercltil fundamentals. Ie) Exercitii de relaxare (calrnarea). f) Exercitii de ordlne (mise e'n place). In ceea ce priveste gradarea efortului in timp se respecta legUe antrenamentului sportlv in general, tinind seama de modul in care organismul se adapteaza la efort _~i die fel,ul in care se deprinde miscarea automata. lata, dupa Nikitin sl Pribilov (9'9 cele ~apte principH enuritate: a) de Ia usor Ia greu; b) de Ia simplu Ia complex: c) de Ia cunoscut Ia necunoscut: d} de Ia un Iucru deprins Ia 11.ItuJ nedeprlns; e) de 18 obisnuit la neobisnuit: fJ de la 'Sporadic 1a sistematlc: gJ succeslurrea (respectarea stri.cta ~ri in ordlne a princlpiilor de mal iriai rrte) . . espeetarea gradarli efortului .in timp se face nu atit pentru neceR rt t ....~ apar ate 1 eircut1a t or, respira t· ~l a museu 1attu ru ... ~ t' . or ~ · or .~ in SIt a ea an. renarn sa~i~ cit mal ales pentru faptul ca slstemul ne.LVOS trebuie 8a Invete mjscarea, 'sa 0 deprinda si sa 0 automatizeze intr-un mod. cit mal corect, 4·. Evltarea oboselii. Conceptiile gene'rale asupra glmnastlcii medicate, pe care no! le-arn schernatizat sub forma celor patru principii de mai sus, toemai pentru a lei deosebi oarecum de alte rnetnde care vor Ii expuse in aeeasta carte, slrrt hazate pe observatii fiziologrce fiiellte asupra omului sanatos, asuIJra antrenamentului sportlv, Spatlul n.ll.. ne perrnite sa ne oprirn asupra aeestor date! de altfel clasice pe care cltltorul Ie va gasi amplu ~i com .... petent dezvottate in tratatele de speeialltate. In evolutla aa, reeducarea neuro-museulara aduce numeroase crltici acestor principii generale ale metodelor elasiee. Klnetoterapia moderna nu se mal multnmeste ell 0 adaptare funeti on ala., fie ea ~l maxim. a., in. eazul nnei Iezluni socotite in general definitiva ~i nelnfluentabila. Ea cauta sa o;btina restitutia miscarri la normal sau cit mat aproape de normal. Se cauta Ineurajarea formarti unor nol Ianturi catenare, dezvoltarea unor noi ·ciii reflexe, specularea unor stimuli die ordin varlat ~i care, even tua 1, fill au fost Jnfluentatl de Ieziu .... nea respectiva. In aceste conditli, miscarea actlva nu mal este prepon ..... derenta, ea fltnd uneori eomplet j:nte'.I."zilsa. Reedncarea se face pasiv, prin miseare aslstata. iar miscarea libe'ra, a.~tiva, nu este permisa decit atunci cind s-au refaeut modalitatlls motorfi Intrevazute de 'metoda 'respectlva, o 181ta serle de cri tiel se adue pri nctpiului gradarl] efortul ui. .Sa ~,rle'..... C]~aln. eEl este verba de crradarea efortului in cursul une] sedinte .. sl nu de eel in tirnp, asupra caru!a legil@1fizj.olog~~j gl'lVern-eaza. suveran. C,eT · .... ·cetarile aetuale par sa arate f:3,: eurba afortullli, despre care vorbearn,
1 ),

2}:oi de Derneny. Lectia de gimnastiea medicala trebuie sa fie i.mpar~ita in: a pa.rte mtroductlva, 0 parte pregatttoare to parte fundamentala si o parte de incheiere, Jacques Lesur (90) ne propune urmatoarea desfasurare: a) Luarea de contact [prise ell. fl1nin)~ pie care 0 imparte 111:: exercitU_ de ordine statiee [mise erl, place) si luarea de contact psihic (nti's£ ,en CO~ldition psucnique]. b) Exercitii de' lncalzire [mise er~ tr{lin;~ c) Studierea poziti ilor fundam en tale 9i constien tiza rea a ti tud inilo r-

~J.,

1'1

II

'.,

II

..

convine adap ~arii or anlsmulul, de antrenament neuro-rauscalar.

lul aspect,

dar

nu consti tule eel mai S,a ne oprirn 11n moment

nu , mlj roe ft',;:':,'fJra, ace '_

oboseala, c nstata ca antrenarnentul face S~l dispara, trept: 1, crester a cronaxlei, desi cantitatea ef'ortului se dubleaza tripleaza ~.i cv ~..1;" 1plt~: za
I

Se cunose eLect J generate ale e ortului asupra diferite , ~ apar. e :f?i sis te111e, se eunosc Ipar~i.al aceste efecte ] n stari le de antrenament, de , ,")osea.l.ft ~i de S Ipraan enament, Se stie ell 'prllfl an renament pe c re l-am, definl ca repetarea slsternatlca a acelorasi mlscarl (in II ..lnc'cl, sau sport) se dezv olta J;1l1 numai capacltat a respirntnrie si cardio asculara, du,~ au IDe si schimbari ill ceea ce pri veste eel ulele nervoase: Sf: produce 00 activare H sinapselor chimbart metubclice in PI .eclal In C "a ee If''~~ veste metabalis m 1.11pro' em elor ~i al acl zi 1or 11ucl e] cl (ul tim i' fiind i 1po 'tanti prin Iunc ia lor de a codlflca si Imp: trna experientele repel ~ te). Cox aciu Ulmeanu (41) s udiind eresterer cronaximetrica pr ocala de
I

tn a. l7-,a zi de antren

ment,

In ceea ce priveste muse iul exlsta 111 Iiteratura 01 'V eh: eon .10v ~sa: autorti mal vechi susttneau ,ea prin antrenarnent S2 pr d'_lce- llmai 0 dezvoltare a fib" lle or existents: MorJY_I ·P/l ara at pe sectiunl " icroscoplce, ca eirea 770./0 din cresterea In. velum a muschllor este datarata hlpertrotierf ffbrelor acestora, Pentru alti all orl, cresterea volu'1 ulul muscular s-ar data a cresterli arboriza ,"ei eapllare. Van, Linge ~i Denny-Brown ,arata, eEl cresterea valorn luncttonale a muse tiulul prin antrenament este ef~ ul formaril unor noi Jibrtle musculare. IVIc1rlri· de volurn a muschiului ji corespund mcdlficari cantitatlve bioehimtce: c esterea azotului mlo. ibr'ila - (Helander), mloglcbinei
A

(Verbolovicl), gIicogen'nlui (Jakovlev ~i Jampolskaya) ~,i a altar metabolifi, in special a celor neceaari resintezei rapide a ATP~ Fdl3 nd 0 parantesa trebuie sa aratam ca, limita efortului muscular, a performantei, este leg(">L,ta de prezent in rcan'tita~i suflciente a materlalulul ene ge tic. Cr esterea arbcrizatiei capila '"e' este Ieza a. si ea del posiblllta )ie de a spori aport ul acestui rna teria]. Este un fapt de observatie eurenti.. acela ca musculature se dezvo ~ ta mult mai repede sl mai bine' prin lucru intens, Siebert arata, i 1.ca in deeen ~'ul ai treilea al seeelului nostru, ca antrenamentul duce la 'ilpertrofie musculara nu prin cresterea cantltati! absolute de l'UCf1.1 efectu t, cl prin cantitatea rela ·1V.], efectuata in T-un tirnp Iimltat: astfel, .iipertrofla ar fi ee, rna: favorabil influentata -de creste ·ea ritmului miscartlor. La acest princiPl_\l s-a adaugat ~i acela a1 inearcaril efortulul, Antrenamentela 'sportivil()r americanl .a' demcnstrai acest lucru, metodele lor filnd reluate de sportlvll din toat~" Iumea, lata de ce sprinterf se ntreneaza asta£i cu papuci incarcatl ell plumb sarito -it In ]n~ltime ridica haltere, btcicllstti pedaleaza pe bielelete ergornetrlce C11 rotile blocate de .greu,tat! apreelabl e ete, Cercetarfle experimentale ale' lui van Llnge arata ca un muschi i~i ocate dubla greutatea ~i tripla forta, 'El, mai dove' este, in aceste exp iei lEt" C~l nlcl eel mal lntens tratament prj mlscare nu este capabll s·~ Fre\:loacE' 'l'a.tfrmwr.m definitlve rnusehiulul. Aceasta eoncluzle corespunde '~n_ll zlilor ID,I v[en"' ale lui Goldberg, Lepskaja ~i Halperin, care fJill-

1100