Vous êtes sur la page 1sur 789

4 _

,

1!
'

;';LL,,,!;°-,'".
'S I ;;",,..1.,,;.:,:,,:liii.r::-'01..(,:ii,:.,::.'!...1"..."?,,,.1:,
,,,
r.
; Iry 1 =0 4 ',,. (1.. 4.
,
., :'
"1.1%. 4,"'" 117%514, '01 67 ) "t1' :
'.. ,,,,,;..0 '''ii . ' iii ',..
,,

' 'ili;
...,',
',IAL:y,,,,
'; i't: ,..',. ill:: ..,,,,,,,,,,::, J.:..,::.1:1, ::::.'.:

,,,..,09.q.,..i. .. if
,,,,,,,,,

" ' ,,,/,',,. w".:;%%:,..,, Pk-4 ,
01-,,,'
.1r-, t

't..''.':'.'
' , ' ' ' ,
r'
'

ifeW

St

er!Pfr: L

' 4

,'
" ° 'Lem
3
.0'
A44.
,, ,,P,,
,' oir,,,^
'
S,. .i. , .

CL5 'Si ,` '

0". tfi

.'Pr
)1,

; 1
.11.! ' .4.1,' ' I»
,r
_
.4.,1
,I.:,, 1' ' '
. 'l, ,.'
Li.Y.
" fi
,*!1'
. .,,L, iL,-Nv,
t : p.:....I'l '',. '4',i,"; 1.:.'.:;,',4e:':
"l'u..
'.. 4:: :I' :t,::,eli,'
',
.4',1) il:':',' ' . ° PI,
, t. ,,,,, 11 i ... ,, i i., ir q
',OS, 14,1 h 14 ..1 1
l'.ii 'L i .'
H.I S.43,711(
'S:i.11:71, ,'
''. F':1".\:.*:....
,to: al::: ' o'::: ::12:
..,:ill.: ::

I ''
V..
, ..,
,..,,j.:k .,,r,, ,n, 9,, Lk, ,:::::,
,11 r s ., / 5
, 1;°.,,,', '''''''':i 41,':''. 4
0..4 '' r 'i ' ' '. ' ,"'.E'' ...ki .'1 " ..'
,. 5'; .01'Ll ., ,,,
c..w L
1

c i r.E+
,..1P ,,,.:, 4 M. ! ,V, e 1 S 7V , . ;,Il , ., 1
r. ,;., 97 . 0

,
.. , ' .. ' ' &-
ti, ,n,.. ,y,.,,,, o ,..;lit , "'
y
w,... ,. ; .

i aqY v., :..',,O.A' ',:.::,: ',,,,, ..0? .,:.,',::!'',L,,,, " ',:,','':r, .
' Vc 1 I 1.sss.:
.;:-..N ,..,, ., r , ' 'Lro.., .:r.
. ''' .t'
' 1
,:,,U/ 1,, f',--' 't

',0,,..; .
,, '

lY
t:1::'.,_ :2,',,,k.:
,.rilit, .L ,¡,...,
, 'N.."
,. 1 L , ,. , ..,,,,...1,,, .Ii
, gP, i -.. 1 t
, ,,,,

,,,'LL.,,,,, ,',..6 Lue* ttl ,',I i. Ji:.:1... 'r,it

,,,[1.
.,
'11,A1 ,,:',X ,,, lip -,,,
.!, 1.1.4/1
.'i: -,,

,,if...:"¡::-
,i. v IpP:, ' i h ., ,,, 1.,,,`,,,y1.. . ,,11, '4;a,... .`,1.,Y
,,%:,,,.. ..°: , ,,.,;.
I' 1e

62. 1 rk,
..i

' ['i L. ,,
r ill k ....'.L-.'In.',,'
'1?'' e,';',,
' "
. ,,V,.°,,,,; k':
,..,'S I, p, ,O, ,,,
....,,,,riii,,;'It't :;.,I. ''''
'
''`Ii.i.L;V: . L. ,
i'lli N , IL Y..
,
!'l , s l!LS ;''':::::::::r Li' ite a,:,41,
,
,::,,.:::.L,.:;6'..,.:,,,,:!:'.t:,,11.:.:1''
:'''''''''''',11'' ' °''''''' ''
0 a ,e, ..
'

,,. ,

'' "i.'1.T13'. 0 :::'''' ;
':..':-..
,'00'..i' ' '
' ''''''

:
L3.

' 0' . ''''T1:';'"?'''
t.
/!,1 '
1 t'
' '°.:°''''' '':;i'''''
' 4 '$. '' ''' 'I ', ' 4
"t. ' i 't3.
%
'' '..1 ::
6Sti,t SSr

www.dacoromanica.ro
',..4,".1'L
,

°:7',, ,11

To o Lfikli'sr I'S. '''''''';') '4
''' pyS "
MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROM INIEI

61275. Novels Diclionar Geogralle. Vol. Ir. 1

www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMMA
FUNDATA LA 15 ILJNIE 1875
RECUNOSCUTA. DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN ao FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE 10AN LAHOVARI
PREgDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWDINTE AL SOCIETATII PENTRU INVATATURA POPORULUI ROMIN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMiNE

§I

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU
SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,
DIRECTOR PROFESOR UNIVERSITAR,
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHIT41

VOLUMUL IV.

BUCURE§TI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1901

www.dacoromanica.ro
MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMNIEI

I
Iablanita, com. rur. li sat, in com. sunt: Balaurul, Iepurele, Iacob-Mog, movild, jud. Tul-
jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, Vulturul, Batovul, Sculele si cea, situata in partea centrala
la 35 kil. de orasul T.-Severin, Geanta. a plaser Tulcea, si cea de S.
situatä pe dota dealuri si o Dealuri mar insemnate sunt : a com. rur. Malcoci ; asezata
vale si marginindu - se la E. Cuca-lur-Rador, Dealul - Malinu- pe muchea Dealulur-Mare, are
cu com. Podul-Grosuluya S.; lur, Boca si Sculele. o t'Intime de 148 m., domi-
cu com. Padina-Mare si Padina- VE: lablanita si Boca, pe care nind asupra vailor Sari-Ghiol si
Mica ;la V., cu com. Paroina- curge pirtul Iablanita si care Valea-Mare, asupra satului Mal-
Mare si la N., cu comuna Stig- se uneste cu apa Podul- Gro- coci si drumului comunal Mal-
nita. sulur, la locul numit Podul- coci-Agi-Ghiol; este naturala si
Satul formeaza comuna cu Iablaniter. La V. com., la o de- acoperita cu verdeata.
mahalalele : Dosesti si Tata, a- pastare de 1 kil., se afla fin-
vind 1600 locuitorr, locuind in tina numita Posta, pe unde se Iacob (Piscul-lul-),pisc, in com.
300 case. cunoaste olacul vechiii. rur. Govodarva, pl. Motrul-d.-s.,
Locuitorir posea. : 70 pluguri, jud. Mehedinti. Aci se afta ur-
165 care cu bol, 26 carute cu Iacob (Dealul-luï-), deal, In jud. mele unel vechi cetati romane.
cal ; 70 stupi cu albine. Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul Se afta. pe partea dreapta a pt-
Are : o osea comunalá care com. rur. Turcoaia; este deal rtulur Govodarva si In apropi-
o leaga de com. Orevita si Pa- fara legaturr cu vre-un alt deal, ere de osea.
roina-Mare ; o biserica, cu hra- asezat in partea de V. a pl. si
mul Sf. Gheorghe, deservita. de a com, care se intinde la poalele Iacob-Suhat, ella; in jud. Tul-
2 preoti si 3 cintareti ; o scoala, sale de V. ; e de natura, stincoasa, cea, in partea de N. a plaser
conclusa de un invatator, fre- acoperit pe alocurea cu fin ete ; are Tulcea si a com. rur. Mal-
cuentata de 26 elevr si 3 eleve. o t'Intime de 336 m., care poarta coci, si in partea de S.-V. a
Budgetul com. e de 3736 ler numele de Turcoaia, dominind plaser Sulina si a com. urb. Chi-
la veniturr si de 2936 lei la asupra satului Turcoaia, asupra lia-Veche ; se desface din lacul
chel tu ell. Dunarei si asupra drumulur ju- Costin ; curge spre E. d'alungul
Contribuabili sunt 246. detean Macin-Satul-Noti-Ostrov ; malului nordic al grindului Sti-
Vite : 690 vite marr cornute, are ca prelungirr dealurile : Igli- pocul; trece pe linga lacurile
330 bol', 6o cal, 700 or si 600 soara-Mare, Iglisoara-Mica, Ma- Costinciuc si Buciul, care se
rimatorr. note si Gorgova ; este acoperit scurge in el, si, dupa un curs
Cimpiile mai principale din Cu finete si pasunr. de 12 kil., se pierde in intin-

www.dacoromanica.ro
IAC013ENI 6 1AILA-DERE

sele stufArir de lingd lacul Pe- Iacovile, sat, fAcin d parte din com. iar populatia, compusd din Bul-
purnicul. rur. MAdulari, pl. Cerna-d.-j., garY si RominT, este de 57 fa-
>d. Vilcea. Are o populatie mili', saA 215 suflete. Prin el
Iacobeni, sat, in partea de E. de 202 10Cuitorr (102 bArbatl si trece drumul comunal Hasanlar-
a com. Sipotele, pl. Bahluiul, 1090 femeT). Orta-Chioi.
jud. Iasi, situat pe malul drept
al Ale, format din 2 cAtune : Iadul, vale, izvoreste de la E. Iaila-Bair, deal, in jud. Tulcea,
Iacobeni si Tomuletul, carT fac de com. Mioveni, pl. Rtul-Doam- pl. Babadag, pe teritoriul com.
un trup, avind o populatie de neT, jud. Muscel si se vars1 in urb. Babadag ; se desface din
87 familiT, saa 335 locuitorY. riul Argeselul, pe malul sting. dealul Asmilar-Bair ; se intinde
LocuitoriT din Tomuletul sunt spre E., avind o directiune ge-
statornicitT in anul 1880. Iaco- Iadului (Gura-), loc izolat, in nerald de la S.-E. spre N.-E.,
beni éste sat vechirA. jud. BuzAti, com. Nehoiasul, pe brAzdind partea de N. a plAseT
Are o bisericä ziditd de un mosia Jaristea, in poalele mun- si a com.; lasd spre S. dea-
preot, Andrer. tela Cumpenile, unde se allá lul Ghel-Tepe ; pe la poalele de
Vite sunt : 239 vite marT cor- o multime de izvoare cu ape E. merge drumul judetean Ba-
nute, 30 cal, 723 ol, 9 capre si minerale, exalind un miros sul- badag-Alibei-Chioi ; este de na-
75 rimAtorI. furos, ce T-a determinat numirea. turd stincoasA ; se ridicA la 138
m., dominind satul Satul-Noti,
Iacobeni, deal, lingd satul cu a- Iaga, loc, in jud. Badil, pl. Taz- balta Topra-Chiopru si drumul
celasi nume, com. Sipotele, pl. ldul-d.-s., com. Bucsesti, situat judetean ; este acoperit cu pd-
Bahluiul, jud. Iasi. la confluenta piriulur Cernul Cu durl si finete.
TazlAul-Mare.
Iacobeni-NoI, sat, in partea de Iaila-Dere, pida, in jud. Tulcea
N.-V. a com. Dingeni, pl. Jijia, Iaguda-Ceair, vale, in jud. Con- pl. MAcin. Izvoreste din poalele
jud. Botosani, pe coast5 de deal, stanta, pl. Silistra-Noud, pe te- de Vi ale dealului Ciubucluc-Bair
In dreapta JijieT. S'a infiintat la ritoriul com. rurale Almaliul ; se si Orta-Bair, si se indreaptd mal
1879 cu noir improprietAritl pe desface din poalele de E. ale intiid spre N.-V. si apoT spre V.,
mosia statuluT Iacobeni. Are o dealuluT Sari-Mesea-Bair ; se in- avind o directiune de la E.
suprafatA de 436 hect. ale lo- dreaptd spre E., in& o directiune spre V.; trece prin partea de
cuitorilor si o populatie de 70 generald de la S.-V. spre N.-E., N. a satuluT Iaila, de unde si-a
familiT, saa 264 suflete. mergind printre doud prelun- luat numele ; curge de la poa-
Numdrul vitelor e de 1240: girr ale dealulur Sari-Mesea-Bair, lele de N. ale dealuluT Ortabui-
422 bol si vacT, 81 cal; 702 or, 35 cal-1 poartA acelasT nume ; haz- rac si HasanlaruluT, si, dupd un
porci. deazd partea de N.-V. a plAseT curs de 12 km., se varsd in
In sat se allá: I circiuml, 2 si pe cea de S.-E. a com.; taie piriul Cerna, pe partea san-
comercianti si 2 meseriasr. drumul judetean si cel comunal gl, Ruga satul Satul-Noti, pe
ce duce de la Almaliul la Ese- care-1 udd prin mijloc. BrAz-
Iacobeni-VechI, sat, in centrul Chioi, si, dupd un mers de 6 deazd partea de S. a plAseT, si
com. Dingeni, pl. Jijia, jud. Bo- kil., se deschide in valea piriu- pe cea de N. a comunerSatul-
tosani, pe partea dreapa a Ji- luT Almaliul, numitä Beilic-Ceair, Noil. Basinul sAtá, cu o intindere
jieT, cu o suprafatd de 993 hect. ceva mal jos de locul numit Cis- de 2400 hect., coprinde cite o
si cu o populatie de 50 fami- meaua-Ostrovenilor ; malul sli1 parte din teritoriul comunelor
lit; satí 250 suflete. Mosia este sting este acoperit cu vil. Satul-Noa si Cirjelari, si este
proprietatea StatuluT. cuprins intre dealurile : Hasanlar,
Are o bisericA flcutá de lo- Iaila, sat, in jud. Tulcea, pl. MI- Dijcadael-Bair, Ciuciuc-Cara, Or-
cuitorl si deservitA de 2 cintdreti. cin, cdtunul com. Cirjelarl, a- ta-ChioT, de-oparte, Carapcea si
sezat in partea centrará a plAser Ac-Punar, de altA parte. Ca a-
Iacoboaia, pddure, In jud. Ba- si cea de N. a com., la 12 kil. fluentl are pe dreapta: Derea-
can, pl. Siretul-d.-j., com. TI- spre N. de resedintA, pe am- Ac-Punar, si pe stinga Domus-
ma0, Cu o intindere de 28 hec- bele malurT ale vdiT Iaila-Dere. Culac. Malurile sale sunt in ge-
tare. Intinderea sa este de 45 hect., neral ripoase, pAnd la conflu-

www.dacoromanica.ro
IALOJITA 7 IALOMITA (JUDET)

enta cu piriul Domus-Culac. despre N. de com. Jilavele, mer- marginesc acest cimp in partile
Pe valea lui merg drumurite co- ge spre E., trece prin valea piriu- de N.-S. si E., lar partea de
mu nale : taila-Satul-Noti, Ac-Pu- tul SArata si pe la N. satului Gir- V. formeaza o continuare a cim-
nar, Satul-Noti, Homurlar-laila. bovi, apoi satul Grindul, de piilor din pl. Cimpului si din ju-
mide se coboara spre N.-E., des- detut Ilfov. Coasta de N. poarta
Talonta, pirig, in jud. Suceava, partindu-se de judetul Braila pa- nuniirea de coasta IalomiteT, lar
com. arul-Dornei ; afluent al pi- na in dreptul satului Murgeanca, cele despre E. si S., numai sim-
riului Calimanelul. unde teritoriul comunei Cioara- pla numire de coasta.
Doicesti din judetul Braila, se Sunt in: judet, si cu deose-
IalonteT (Vlrful-), piscul mun- coboara spre S. pana in lacul bire pe cimput Baragan, multe
telul cu acestnume, intre com. Strachina, formind un cot in movile, artificiale. Modul cum
*arul-Dornei i Brosteni, jud. Su- judetul Ialomita in forma de sunt aranjate nu pare a fi ceva
ceava, avind 1616 m. altitudine. dreptunghiti, de unde iardsT ia intimplator ; asa, in partea de
directiunea spre E. pana in Du- E. a Baraganului, unde sunt mar
Ialomicioara, sat, jud. Dimbo- nare. bine conservate, se poate obser-
vita, plaiul Dimbovita-Ialomita, Limita judetuluT spre S. o va ca movilele sunt ast-fel dis-
cat. com. Motaeni. formeaza Dunarea, ce desparte puse, ca formeaza patrulatere,
judetul de Bulgaria din drep- dintr'un centra, format dintr'o
jud. Dimbo- tul satuluí VArasti, pl. Borcea, movila maT mare, se intind mal
vita, care izvoreste aproape de pana in dreptul pichetului Chi- multe raze in diferite directiunT.
muntele Leoata, i primeste in ciul, sati pana la un kil. spre Nu se cunoaste de uncle s'a luat
sine piraiele: Ialomicioara-Fru- E. de Silistra; de aci, Dunarea p5.mint pentru a se ridica aceste
moasa, Ialomicioara-VaeT sati desparte judetul Ialomita de ju- movile, cacT prin prejurul lor,
ValeaVacei, Silistea, Lili, Giur- detul Constanta, formind si li- nu se vad gropi. Sapindu-se
culetul, Chincioaca, Tantea si mita despre E., pana intrA in unele movile, nu s'ati gasit inteu-
altele, apoT trece prin raionul judetut Braila. nele nimic, lar intealtele numai
com. Runcul, i, aproape de com. Margin ea de E. este o linie cArbuni. Cele mal principale
Motaeni, se varsa in partea conventionala, care incepe din movile sunt : Movila-Voevodului,
dreapta a IalomiteT, sub numele limita judetuluT de N., desparte Movita-lui-David, Dragaica, Ca-
de Ialomicioara-Mare. Tot in acest judet de judetul Prahova, comeanca, Baurul, Ciunga, PA-
Ialomicioara se mal varsa mergind spre S. pana in riul una, Copuzul, Gemenile, a-Neac-
Valea-Tita, din sus de Motaeni. Ialomila si de aci merge spre suluT, etc.
S.-E., taind d'a curmezisul vaile .Ape. Dunarea curge spre S.,
Ialomicioara-Mick sati Rásä- Ileana, Ilie i Bulumezi i trecind apoi spre E., formind mai multe
riteanä, pirig, jud. Dimbovita, pe la Moara-Saraca, prin Valea- brate, din "cari cele mal mar!
ce izvoreste de sub muntele Pa- ArgoveT, prin lacul Mostistea, sunt: Borcea si Gura-Balii.
duchiosul, despre Prahova si se pana in Dunare, in dreptul sa- lomita strabate judetul despre
varsa in partea stinga a Ialomi- tului VarAsti. V. spre E., unde se varsa
teT, din sus de Moroeni, in drep- Suprafala judetutui, cu o in- Dunare. Sarata, 0.10, curge
tul GlaveY, care este o poeana tindere de 805529 hect., este din judetut Buzad, spre S.,
frumoasa. o cimpie vasta, taiata in dota si se varsa in riul halo mita. Ghi-
par de riul Ialomita, presarata ghiul, un mic pifia, vine din jud.
Ialomita, Jude;, numit ast-fel de o multime de movile i eres- Prahova si se vars5. in piriut
dupa riul Ialomita, ce-1 uda tata in partea de N. si de S. Sarata. LacurT principale sunt:
de la V. spre E. Este situat de mai multe val% Din tila /a. Boianul, Jegalia, Calarasi, Ca-
pe tarmul sting al DunareT, in spre S., in latime ca de bilul, Strachina, etc.
unghlul ce formeaza acest flu- 35 kil. si din Borcea, spre V., Dunarea, in curgerea sa, for-
viti in curgerea sa despre N., In lungime ca de 75 kil., se in- meaza mal multe insute, din
udind partea de V. a Dobrogel. tinde cimpul Baraganul, a carui cari cele mal marisunt: Balta, Tul-
Limite. Spre N., judetul se mar- suprafata prezinta niste ondu- chia-Mare, Strimbul, Hopa, Ba-
gineste cu judetele Buzati i Bra- latiunT tare, nesimtite in urcare laban, Aleo ate, Atirnati si Vaca.
ila. Linia despArtitoare incepe si coborire. Trei mar! coaste Clima. In timpul Terne!, clima

www.dacoromanica.ro
IALOMITA (JUDET) 8 IALOMITA (JUDET)

este aspra, din cauza vinturilor Culcati (Nucet), Culcati (Raz- Dintre pasaii se afla vulturul,
ce sufil despre N. si carI, ne- van), Fratilesti, Mottiva, Sforile, dropia, cocorul, lebada, pelica-
gasind nicI un obstacol produc Pisculesti, Pisculeasa, compusa nul, becata, gtsca i rata
viscole ce pun adesea in pri- din Cotul-1ui-Coco i Cotul-luI- batica, etc. Din cultivarea albi-
mejdie d'a se nameti turme in- Dragan, Bobul saü Corneanca, nelor se produc anual pang la
tree de vite. Primlverile sunt Surdeasca - Gloganeasca 20000 kilog. miere i 6800 ki-
adesea umede i red si din masesti. log. ceara.
cauza ploilor si a topirif zape- Eforia Spitalelor Civile din B u- Din Dunare, Borcea si de prin
zilor. Dunarea ese din albia sa curesti, poseda opt proprietatI, lacurI, se pescuesc: crap, somn,
inundeaza pasiunile i pAdu- anume: Calarasi-Lichiresti, Cir- morun, cega, salati, stiuca, etc.
rile de pe tä.rmurile sale. Verile nulisa, Crasani-d.-j., Dudesti, Lu- De si agricultura este spe-
sunt calduroase, ploile adesea ciul cu Giurgeni si Gura-IalomiteI, ciala ocupatiune a locuitorilor,
inceteaza, Dunarea scade i cu Popeni, Prersica-MIerlani i Stel- totusI si industria a luat avint ;
&ma, bratele i lacurile ce for- ciul. asa, in fabrica din satul Bros-
meaza mlastine. Producliunea. Pamintul jude- teni-NoI se fabrica mult alcool.
Toamna, cind nu cad ploI tulur, propritl zis pentru cultura, Mdcinatul cerealelor se face in
zapezile nu vin de timpuriti, formeaza un strat argilo-nisipos mal multe morI de Ant, de apa
este timpul cel mal frumos. amestecat cu substante orga- cu abur!, din cad cele mal
Proprietdp. Sunt treT seriT de nice si produce o mare canti- sistematice si carI dati zilnic o
proprietatT in acest judet : pri- tate de cereale, plante alimen- mal mare cantitate, sunt cele
ma serie incepe din Dunare pana tare. Cultura tutunuluI se face din Brosteni - Noi, Lehliul
In mijlocul BAraganuluI; a doua In pl. CimpuluI. CAlinesti. Fabricarea brinzeturi-
serie incepe din riul Ialomita Pe insulele ce Dunarea for- lor, a pastrameI, a pesteluI sarat,
spre S., pana in mijlocul BA- meazd in curgerea sa, se afia apo'f a caramideI, a obiectelor
raganuld ; a treia serie, din riul multe padurl cu lemne de salde de lemn si de fier, precum
Ialomita, spre N., pang. In jude- si plop, iar pe amindoul ma- tesaturile de Rua, de cinepa, de
tele Braila si Buzati. lurile riuluI Ialomita, se afla bumbac si de matase, etc., for-
Statul poseda 59 proprietatI padurf, earl', pe linga salcie si meaza una din principalele ocu-
anume : Carareni sati Hagieni, plop, maI contin si stejar, anin, patiunI ale locuitorilor.
Cunesti saü Bizeanca, Fundul- carpen, frasin, etc. Comerciul. In judet, comerciul
Crasani, Jegalia, Strachina, Bros- Suprafata judetuluI, fiind o In- se face cu cereale, animale, pia
teni-VechI, Rogozul, Buesti, Fe- tinsä producatoare, este nelucrate, lInA, alcoolurI, seti,
testi, Faurei, GAunosi, favorabilA crestereT animalelor. peste sarat i proaspat. Comer-
VIddeni, Blagodeasca, PIersica Vite in jud. Ialomita sunt : 49009 ciul cu cereale, care formeaza
sati Borduselele, Piscul-Carapa- cal, 92932 bol, 257737 or, 1960 primul izvor de bogatie al lo-
nuluI, Ciocanesti -Mihaiti-Voda, capre, 49578 porcI, 147 asinI. cuitorilor jud., se face in fe-care
Dichiseni, Trimseanca, Sapu- Este cunoscut ca numarul vi- com., dar me mult in porturile
nari sati Odaia - ProtopopuluI, telor era in secolele trecute Calarasi si Gura-Ialomiter. Co-
Berbeci - Popesti, Cocora, Mi- chiar pana pe la jumatatea a- merciul de vite si de manufac-
leasca, Slobozia, Ciocanesti-MAr- cestur secol maI mare si ca vi- tura se face in fe-care comuna
gineni, Bogata, Ceacul sati Valea- tele erati de o maI buna rasa; si Cu deosebire In bilciurile ce
PlopuluI, Iazul sati Lata-Sanata, asa ca guvernul turcesc cum- se tin peste an in urmatoarele
Lupsani, Ulmul, Copuzul sari Ora de aicI pentru armata localitatI: in Calarasi, de la i -10
Odaia-CalugaruluI, Gaita, Sdpu- si alte vite, din hergheliile i tun Septembrie si la 9 Martie; in Slo-
nari, Calarasi-VechI, Coslogeni, mele ce populati cimpiile jude- bozia, la 23 Aprilie, 24 Iunie
Bucul-Matusesti, Curesti, Cotul- tuluI Ialomita ; acum insä trans- si la InAltare ; in Urziceni, unde,
luI-Epure, Stelnica-Pirtani, Re- formarea suhatelor in locurf de In deosebT de tirgul saptaminal, e
viga, Cazanesti, Calarasi, Orasul cultura, a facut ca numarul vi- tirg la Duminica Fluriilor si la 14
sat" Piva-PetreT, Cotorca, Grin- telor sa se inputineze. Octombrie ; in Lehliti se face
dul-cu-Rogoazele, Cotorca-Mica, Dintre a.nimalele salbatice se tirg saptaminal ; in Giurgeni, la
Cunesti, Petroiul, Baraganul, gasesc: lupul, mistretul, vulpea, 14 si 26 Octombrie; in Ciochina,
Buciumeni cu Fratilesti, Bucsa, iepurele, vidra, viezurele, etc. la 8 Septembrie si Duminica-

www.dacoromanica.ro
IALOMITA (J UDET) 9 IALOMITA anal')

Floriilor ; in Jilavele, la 20 Iulie banT si pentru scoalele urbane Dota escadroane de calArasT
si la Pogorirea Sf. Duh; in 47394 leT, 6o banT. fac parte din regimentul 5 de
Brosteni NoT, la 25 Martie, 29 Pentru invat5.mintul secundar cAlArasT cu resedinta in Ploesti.
Iunie, 27 Iulie, Duminica To- se aflA un gimnazia real in o- In Slobozia se aflA un regiment
meT si 14 Octombrie; in Grin- rasul alArasi, cu 9 profesor!. de cavalerie perrnanent.
dul, la 9 Martie, 15 August, 26 In satul Armasesti este o Cultul. Se aflA 140 bisericT,
Octombrie si la Pogorirea Sf. scoall mixta de meseriT si agri- cu 181 preotT, divizate in patru
Duh. cultura practica, in care se af15. su bpro toi eriT : su bprotoieria Bor-
Cdi de comunica/le. Jud. Ialo- internatI 40 elevT si 40 eleve, cea coprinde 3 circomscriptiT ;
mita e strAbätut de cal' ferate, avind 14 profesorT, profesoare, subprotoieria CimpuluT coprinde
sosele si caT navigabile. CAile fe- maestri si maestre. 4 circomscriptii ; subprotoieria Ia-
rate strAbat judetul in lungul Personalul sanitar al judetu- lomiteT coprinde 5 circomscriptiT
si latul sAti, avind o lungime de luT se i:ompune dintr'un medic si subprotoieria BAltiT coprinde
167 kil., din carT linia Bucuresti- primar, patru mediei de plAsT, 5 circomscriptii. Peste aceste
Fetesti, Cu 77 kil., avind sta- un medic al orasulul CAlArasi, subprotoieriT este o protoierie cu
tiile : Lehliul, Dilga-Mare, Ghim- dor medicT la spitalele din CA- resedinta in CalArasi, si care
pati, Ciulnita, MArculesti, Elena lArasi si Urziceni, precum si un depinde de Eparhia Mitropo-
si Fetesti ; linia Slobozia-CA15.- medic la spitalul ArmAsesti. Se lieT din Bucuresti.
rasi-Port, Cu 47 kil., cu statia mal aflA patru vaccinatorT si Populafiunea. Dupl statistica
Silistea ; linia Fetesti-Faurei, cu patru moase. Un medic vete- oficiall din 1887, se aflä in ju-
43 kil., avtnd statiile Hagieni, rinar ingrijeste de starea sa- det 132936 locuitorT, cu 29134
Tindarei si Murgeanca. nitarl a vitelor in caz de epi- capT de familie, din carT 15092
osele acoperite cu preatrA zootiT. Su nt treT farmacil, din carT persoane stiA carte si 117844
sunt pe o intindere de 15 kil., doua in Calarasi si 1 in Urzi- nu Oil.
iar neimpIetrite sunt foarte nu- ceni, carl procura medicamente Dupl recensAmintul fAcut in
meroase pe o mare intindere. bolnavilor din spitale si particu- 1894, populatiunea judetulur con-
CAT navigabile sunt: Dunarea, larilor. sta din 146630 locuitorT, cu
cu bratele sale Borcea si Gura- Yustiga. Se aflA in judet un 33962 capT de familie, 5i112668
Bala. tribunal, care depinde de curtea membri de familie, sati 75679
Instrucliunea. I n st ructi u n ea de apel din Bucuresti ; o curte barbatT si 70951 femeT. Dupl
se preda in judet in 124 scolT cu juratT, care functioneazA la profesiunT se afla : 38487 agri-
primare rurale si 4 scolT pri- inceputut fie-cAruT trimestru, treT cultor!, 1185 meseriasT, 85 in-
mare urbane, din carT 22 de judecAtoriT de ocol cu resedintele dustrialf, 1273 comerciantr, 800
bAetT, 24 de fete si 82 mixte ; In alArasi, Slobozia si Urziceni cu profesiunT libere, 6o8o munci-
iar din acestea, 62 sunt intre- si in fie-care comuna cite o jude- torT si 323! servitorT.
tinute de stat si comuna, ¡o catorie comunalà. Budgetul pe 1898 99 : Ze-
de judet si comuna si 56 numaT Administralia. Se aflA o pre- cimI : veniturT, ler 540710, banT
de comund. Urmeaza cursurile fectura, treT subprefecturr si in 70; cheltuell, ler 537428, banT
in scoalele rurale 4000 elevI fie-care comuna. cite o primArie. 95. Drumurr si prestatil : veni-
si 800 eleve, lar in cele urbane Siguranta publica in orasul CA1A- turi, ler 283302, banT 19; chel-
600 elevI si .300 eleve. Per- rasi este pusl sub privigherea tuell le! 280313, banT 6o. Spi-
sonalul didactic se compune una politiT. Resedinta sub-pre- talul rural TindAreT, la veniturT
din 104 invAtAtorT, 8 institu- fecturilor este in : CalArasi, Slo- ca si la cheltuelT, le! 32189,
torT, 24 invatAtoare si 5 insti- bozia si Urziceni. banT 54.
tutoare, ceea ce formeaza un Armata. Este in judet un re- "'stork. Pe timpul domnieT luT
total de 141 membri aT invA- giment de infanterie, care poartä Alexandru Ipsilante ('778), jude-
tAmintulul primar. Cu intreti- denumirea de al 5-lea, Ialomita tul avea alta. forma si alta im-
nerea acestor scol1 s'aii chel- No. 23, si depinde de corpul III pArtire ; asa in partea de N. se
tuit de stat, judet si com., in- de armatl cu resedinta in Galati. limita cu raiaua BraileT si jude-
tr'un singur an suma de 200367 Regimentul are treT batalioane, tele : Slam-Rimnic, BuzAti, SA-
leT, ro banT, din care pentru din carT unul permanent si dota cueni si Prahova ; spre S. si E.,
scoalele rurale 152972 leT, 50 teritoriale, avind si 12 companif. cu DunArea si spre V., cu Ilfovul.
h,

61275. Marero Ilieflonar Geograllo. Vol. IV. 2

www.dacoromanica.ro
IALOMITA (JUDET) lo IALOMITA (PLASI)

Coprindea 127 sate impArtite in bAtu in anul 1398 pe Turcr; mar ales or si vite mati cor-
7 plAsT : Lichiresti, Stelnica, O- Nenisori, numit azr Armdsesti, nute.
rasul, Slobozia, Girbovi, Jilavele unde Mateid-Basarab bAtu in a- Pddurr su nt : 105000 arir la
si Dridul. Pläile: Girbovi, Jilavele nul 1639 pe Vasile-Lupu ; O- Bolovani, 5000 arir la Podul-
si Dridul coprindead sate, carT rasul-de-Flocr, unde Bärbierul, 5000 aril la Coral-
azr sunt in judetele : Buzdti, Pra- teazul bdtu la 1595 pe Turci. tel, 25000 ara la Frasinul-Pir-
hoya si Ilfov. Plasa Orasulur co- Urme de cetdtT sad intdrirr mi- lita, 5250 arir la Ghergani, 8o000
prindea sate din judetul Slam- litare, despre carT istoria nu arir la Mdrcesti, w000 arir la
Rimnic ; iar satele din V. p15.- spune nimic, mar sunt la Ceta- Mavrodinul, 57000 arir la Vi-
ser Borcea formad plasd sepa- tea-Feter, CrIsani, Iazul, Ulmul, zuresti-Pirlita, I [750 la Boanga,
ratd, numitd a Ciocdnestilor, ce etc. etc.
depindea de judetul Ilfov. Din In pl. Ialomita, afarl de riurT
punct de vedere militar, jude- Ialomita, plasei, in jud. Dimbo- si pirare, sunt I cite-va lacurr
tul era imparta in 7 apeteniT vita, care si-a luat numele de si helestae, precum : dota he-
militare : a- Scau n ulu T, a - Lichi- la riul Ialomita. Aceastd plasd lestae si un mare lac la BAleni,
restilor, a-Stelnicir, a-Orasulur, ocupd partea de S.-E. a jud. un helesteti la CornAtel, unul
a-SlobozieT, a - Grindulur -FAgl- Dimbovita, fiind situatd numaT la Ghergani, unul la Podul-Bdr-
rdseanuluT i a-Fundul-DanciuluT, pe loe ses si cimpir intinse, a- bierul, etc.
peste care era si o polcovnicie. vind numaT cite-va delulete in Ca industrie aceastd pl. are :
Schele principale erati : Orasul- raionul com. BAleni-Romtnr si o fabricd de spirt si o fabricd
de-FlocT, Berlesti, Plopi, Stel- cite-va vAlcele, precum si cite o de fdind la com. BAleni-RominT,
nica, Timburesti si aldrasi. Ca- movill artificiald fAcutd in tim- o fabricd de spirt la com. Ghe-
pitala judet 110 era Urziceni. pul rezbelelor vechr la Finta, boaia, o moard de apd la BA-
Aceastä impArtire a durat pd- Cornesti i Frasinul. AceastA leni-RominT, o moard cu aburr
nd in anul 1832, cind judetul plasA se invecineste : la E. si la si trer brutdril la Bilciuresti, o
a fost divizat in patru pldsr : N.-E. cu jud. Prahova, pl. Mg- moard de apd si o brutdrie la
Borcea, Balta, Ialomita i Cim- sorul, de care se desparte prin com. CAtunul, o moard de apd
pul, strAmutindu-se capitala ju- riul Cricovul-Dalce, afl tent al la Cornesti, o brutArie la Con,-
detuluT la aldrasi. Plä.sile Ialomitel ; la N.-E., ea pl. Dea- testi, o moard de abuti la Cor-
Balta s'ati unit in 1882, lul-DimboviteT, jud. Dimbovita ; ndtel, o moard de apd la Fra-
formind o singurä plasd cu nu- la V. si S.-V., cu pl. Bolintinul sinul, o moard de aburr la Gher-
mele Ialomita-Balta. si la S. si S.-E., cu jud. Ilfovul. gani, o moarä de apd si o pita
La 335, inainte de era cre- Clima acester pldsT este dulce la TAtdr5.1 si o moard de apl
stind, locuiad pe aicr si in res- si sAndtoasd, pAnfintul este fer- la Vizuresti.
tul %dril, Getir, cari aveati o til si este udat de riurile ur- Comerciul este activ si ca
cetate de lemn, in dreptul Si- mAtoare : Ialomita, cu alluentir centre de desfacere a diferite
listrel, la treT sferturl de ord ski Piscovul, Crivdtul si Crico- obiecte peste an sunt : CornA-
departe de Dunäre. Acea ce- vul, carT cite-trele se varsd In telul, un mare erg anual, care
tate a fost prä.datA si arsä de partea sti ig5. a Ialomiter; Co- se face toamna, la 8 Septembrie,
MacedonenT, carT trecuserd Du- lintina, Ilfovul si la partea de unde se adund lume si comer-
ndrea inteo noapte, sub co- V. riul Dimbovita, care servA ciantr din diferite pIrti ale td-
manda lur Alexandru-cel-Mare, de limitd intre pl. Ialomita si rer ; apoT BAleni, unde se face
regele Macedonier. pl. Bolintinul. PI. Ialomita ca si tirg la DrAgaica, adicA la 24
Pe la jumatatea secolulta al pl. Bolintinul si Cobia, fiind si- Iunie. Cu toate acestea, produc-
saselea, tara fu invadatd de tuatA pe cimpir intinse, este una tiunea acester pldsT se vinde si
Slavr si pärtile cele mar popu- din cele mar productive in ce- se exportd i in alte pArti de-
late de acel neam erati laturile reale, grid, porumb, orz, ovAz pártate: asa spirtul din BAleni
riulur Ialomita si cu deosebire meiti ; mar produce cinepd, s'a exportat anir trecutT tocmar
locurile de pe litiga gura riu- fineturT intinse, legume si in pe pietele Ispanier in Barcelona
luf Ialomita. cite-va locurr e acoperitd cu pd- si alte pArtf ; fdina, de asemenea,
Ca locurr istorice in judet sunt: durr. fiind de o prea bunä calitate,
Rovine, unde Mircea-cel-Mare Animale in aceastd pl., sunt se trimite in multe pArtr ale td-

www.dacoromanica.ro
IALOM1TA (PLASA) 11 IALOMITA (PLAlt)

re!; un depoa insemnat este si resti. Ad este si resedinta ju- florT i impodobite cu toate
In Tirgoviste. decatorid de ocol a plaseT. podoabele natureT. Pamintul a-
Pentru inlesnirea comunicatieT colT sunt in toate comunele cestor plaiurT este fertil si in
sunt r soseaua nationala acestei plasT. La cat. Cocosul sinul sáll contine multe metate
viste Fundata - Bucuresti, care din com. Cornatelul este un minerale de mare valoare.
trece prin comunele : Bildana, mare spital, intretinut de Efo- Muntir mal insemnatl, cari braz-
Podul-Barbierul, Ghergani, Con- ria Spitalelor Civile. deaza aceste plaiurT sunt Mun-
testi, Bolovani i intra in pl. La catunele Stanesti, Boanga ti! despre E. de partea dreapta
Dealul, mergind la Tirgoviste ; si Mavrodinul aú fost lupte in- a Ialomitd, cum mergT de la
soseau a j detean a Tirgoviste- B u- tre RominT i TurcT sub Mihaiti- Moroeni in sus : Plaiul-Domnesc,
timanul, care trece prin catunele Viteazul (1585-1599). Finta e- Priporul, Gilma-IalomiteT, Brin-
comunele : Butimanul, Finti- ste loc memorabil pentru lupta, dusi, Orzea, Marginea-Cirligulta,
acide, Bujoreanca, Catunul, O- dintre Mateiti-Basarab si Vasile- Surlele, Dichiul, Paduchiosul, O-
chiul-BouluT, apoi prin Cojasca, Lupu, la 1653. boarele, care se numeste si
Dobra, Baleni, dupa muntele Pietrosita, Nucetul, Bla-
care intra in pl. Dealul, mer- p/ezia, jud. Dimbovita, na, Lapticul, Cocora, Furnica
gind iarasi la Tirgoviste ; so- care sT-a luat numele de la riul si Obirsia. In virful ObirsieT
seaua vecino-comunala care trece Ialomita si care pana la 1883 este Piscul-Omul, linga Bucegi,
prin comunele : Bolovani, Cor- coprindea toata partea de N. MuntiT pe partea stinga a Ialo-
natelul, Dobra, Gheboaia, Finta a judetuluT, spre E. de riul miteT, de la Moroeni in sus
Frasinul ; soseana vecino-co- Ialomita ; cad spre V. de Ia- sunt: Gilgolul, Piscul-cu-Brazi,
munalA Ghergani-Colacul-Cojo- lomita era plaiul Dimbovita. Magurile, Raciul, Cufuritul, Rate-
sea. Peste riurile pe unde trec De la numita data, aceste dota iul, Lespezi, anoaga, Lucacila,
aceste sosele se allá: cloua Po plaiurT s'al-1 unit si asta-d este Deleanul, Plaiul-Mircer, TAtarul,
durT pe Ilfov i unul pe Co- unul cu numele Plaiul Ialomita- Padina, Colti, Batrina i Doam-
lintina in raionul com. Balteni, Dimbovita Cu resedinta in com. nele. MuntiT despre V. si apro-
un mare ped peste Dimbovita erbanesti-Podurile, unde se allá piatT de Muscel : Orlea, Vaca,
si dota peste Ilfov in raionul B5.ile-Pucioasa. Acest plaiù Ratuneiul, Marginea-Domneas-
com. Bolovani, un pod pe Ialomita unit este situat numaT pe muntT, el, Leaota, care este cel maT
unul pe Crivat la com. Ca- dealurT, val si valcele si co- inalt munte din Dimbovita dupa
tunul, &tia podurT pe r. Crivdtul prinde toata partea de N. a Omul, Mitdrcea, utila, Dudele-
la Cornesti, patru podurT la Con- judetuld. Se margineste la E. Mari i Dudele-MicT. MuntiT des-
testi peste riurile Ilfovul, Colin- cu Prahova, de care se des- pre E. de Moroeni : In vecina-
tina si Dimbovita, un pod la parte prin muntiT Furnica, P5.- tatea RunculuT : Podul-Frumos,
Gheboaia, pe riul Piscovul, unul duchiosul, Plesul, Plesuva, Gur. Tontea, Piscul-Vulturul u I, Piscul-
la .Marcesti. tot pe Piscov, guiatul, Secatura, Poiana-Lupu- LaculuT, Fata, Catinele, Gilma
unul in centrul com. Vizuresti, luT, Mägura, Sultanul i altiT; la si muntele Orlea zis maT sus ;
peste riul Colintina. V., cu jud. Muscel, de care se in vecinatatea Moroenilor
Pl. Ialomita se compune din desparte prin muntiT : Meterezul, Pietrositel : Suhatt11-Maliu, Pla-
19 com. rur. i anume : Bdleni- Muchia-LeoateT, Marginea-Dom- iul - Plopilor, Dealul - Porumbei,
RominT, Bäleni-SirbT, Balteni, Bo- neasca, Plaisorul, Valea-BrebuluT etc.; in vecinatatea BezdeaduluT:
lovani, Bilciureti, Cojasca, Ca- la N. cu Transilvania,
si altiT ; Vi rfu l-MaguriT-MorlI, Virful-Run-
tunul, Cornesti, Contesti, Cor- de care se desparte prin culmea culuT, Virful-GruiuluT, Virful-Ur-
natelul, Dobra, Frasinul, Finta, Carpatilor cu piscurile sale Omul, seiuluT, Virful-VoineT, i altii.
Gheboaia, Ghergani, Märasti, Caraimanul, Batrina i altele; iar Plaiul Ialomita-Dimbovita este
Podul-Barbierul, Tätarai Vizu- la S., cu plasa unja Dealul-Dim- udat de o multime de cursurT
resti, avind peste tot o populatie bovita. Clima acestor plaiurT u nite de apa, dintre cari mar insem-
de 26069 locuitorT Rominl si este foarte dulce si sanatoasa, de nate sunt : Ialomita ce izvo-
citT-va BulgarT in com. Baleni- aceea in toate verile multime reste din muntele Obirsia,
Sirbf. de vizitatorT din Bucuresti, curge spre S. printre plaiurile
Resedinta subprefectureT a- Ploesti, Tirgoviste, etc., unite si primeste in sine : in
cester plasi este in com. Bilciu- cutreera aceste locurT pline de partea de E.: Ialomicioara-Mica,

www.dacoromanica.ro
IALOMITA (PLAID) 12 IALOMITA (PLAID)

care izvoreste despre Prahova Preste 9680 hect., 50 aril plc:lure etc. ; o piva si o dirstA pentru
din muntele Paduchiosul si de sunt in muntii Blana, Piscul-Bra- fabricarea tesaturilor de Una in
sub virful Pietricica, si vine de zi, Magurile, Beindusile, Cocora, Moroeni, unde locuitoriT se o-
se varsa din sus de Moroeni ; Deleanul, Dichiul, Plaiul-Dom- cup. Cu tot felul de -tesaturi
pirful Rusetul, care se varsa tot in nesc, Ldpticul, Lucautul, Plaiul- si inpletituri de lina.; o piva
apropiere de Moroeni ; Valea- Mircei, Nucetul, Oboarele, Sur- In comuna Izvoarele, doted pive
Lupulta, care se varsa In Ialomita lea, Vinturisul si Zanoaga ; pe- In Pietrosita, cite-va in com.
intre Moroeni i Pietrosita ; Biz- ste 200000 aril la Valea-Lungl, Runcul, etc. ; apoi : 3 mori de
didelul, care primeste in sine 77000 aril la Glodeni, 25000 apa in Bezdeadul, i in Bela, I
Valea - Coporodului i Valea- aril pe mu ntil Mitarcea i Pietrele- In Barbulet, 3 in Branesti, 7
LeurdeT, si se varsa in Ialomita Albe, 29500 aril pe muntele Cor- in Gemenea, 5 in Izvoarele, I
in dreptul Branestilor, intre ca. nätelul, 175000 aril la Izvoare, in Cucateni, i in Colibasi,
tunul Podurile $1 Pudraria saa 35000 arii la Runcul, 75000 In Moroeni, 3 in Motaeni, 3
fabrica de praf de pusca. In aril la Vileana-d.j., 145000 aril in Pietrosita, 6 in Poduri, 3 in
partea de N., Ialomita primeste la Vilcana-d.-s., i prin alte lo- Riul-Alb, cite-va in Rune, 4 in
Ialomicioara- Mare, curl. Plaiul Ialomita-Dimbovita in Urseiul, 2 in Visinesti,
Vilcana, etc. mai produce porumb, cinepA, Tta' 4
iinValea-Lunga, i in Vilcana-
Mara de Ialomita si afluentii in, tot felul de poame si mal ales Pandeli si 2 in Voinesti. Mara
sal, plaiurile unite mai sunt u- prune multe,. din care se fabrica. de acestea, la com. Pietrari, Pie-
date : spre E., de 2.11.11 Crico- aproape prin toate comu- trosita i maT ales la com. Rail-
vul-Dulce, care curge prin ra- nele i catunele acestor plaiuri. Alb, se lucreaza costume natio-
ionul comunelor : Urseiul, Ca minerale terenul sat' con- nale cu fluturi i cu fir de aur,
nesti, Valea-Lunga. i Colibasi, si sine: sare, la Bezdeadul, Bra- argint, saa bronz, sad numaI
primeste in sine afluentii : Ur- nesti i Glodeni ; pucioasa, la cu linurI multicolor; de o fru-
Valea - Lacurilor, Valea- Bezdeadul, Glodeni, Pietrosita, musete rarA, precum : lie, camasT,
Traistei, Puturosul, Valea - lui- Virfurile, Visinesti, i mai cu fote saú catrinte, sorturT, bete,
Natul, Tinoasa, Strimbul, Valea- seama la bai la Pucioasa, com. stergare, etc., cari se vind in
Rea, Cordunul, Valea-Lunga si Serbanesti-Podurile ; 'Acura in diferite pArti ale Wei.
apoi intra in jud. Prahova. Spre exploatare, la Glodeni, Colibasi, Comerciul este foarte via in a-
V., plaiul Ialomita-Dimbovita mai Cucuteni, cat. Valcana-d.j., un- ceste plaiuri i ca centre de desfa-
este udat o mica parte de riul de sunt i baile iodo-salifere, cere a diferitelor productiuni
Dimbovita, in care se vat sa Riul- Visinesti; carbuni de pamint, sunt : Pietraril, unde se face
Alb aproape de comuna Izvoa- In exploatare : la Sotinga doua bilcia la 29 Iulie si la 17 Ianuarie ;
rele i primeste in sine afluentiT : mine, una a statului si una, a Voinesti la 8 Noembrie si la Flo-
Valea-Barbuletul, Valea-Runcul, proprietarului Dobrogeanu, in rii ; Branesti, la 20 Iulie ; Poduri-
altii. ne exploatare: la Glodeni, la Mo- le, la 27 Iulie si la 6 August. Pe
In plaiul Ialomita -Dimbovita reni, pe muntii si in padurile lingä acestea se exporta din a-
se afla tot felul de animale, muntilor Brindusile i Priporul ; ceste plaiuri in diferite part!
vegetale si minerale, cad pot pletre de moarä in exploatare, la ale Ord tot felul de productiuni
exista in Rominia. Ca animale Pietrari ; var, la Branesti, Izvoare, mai importante, precum : pral
sunt : bol, cal, vacT, si mai cu Runcul, Tì%a, Visinesti, Vilcana- de pusca, var, 'Acura i gaz,
seama porci si capre multe. Se Pandeli, etc. %Wed, scindurf, lemne de foc
cresc turme mad de porcI, pe Se aft: o mane fabrica de praf de cherestea, fructe, tesaturi de
earl altd-data le desfacea pe de pusca, singura din Tara-Ro mi- lind, etc. Cal de comunicatie prin
pietele Austro-Ungare : Brasov, neascd, in cat. Laculetele, com. pl. Ialomita-Dimbovita, sunt: so-
Pesta i altele. Asemenea Glodeni, pe malul sting al Ia- seaua nationall Tirgoviste-Tran-
turme marl de capre. Pasari lomiteT si pe soseaua Tirgoviste- silvania, care pleaca. din Tirgo-
inca se cresc in aceste plaiuri, Pucioasa ; un herestrda de talat viste spre N., trece prin Lacu-
precum : gaini, eurci, rase, giste, scinduri in com. Branesti, cinci lete, (Pudraria), Gura-Bezdede-
bibilici, rate lesesti, etc. Muffle herestrae in Moroeni, cite-va in lulta, Podurile, Motaeni,
contin pest( gustosr. Albina si Runcul, cite-va pe piraele Cu- Pietrosita, Moroeni i apt)/ spre
gindacul de matase se cultiva. furitul, Valea-RaciuluT si Brateiul, Sinaia, trecind pe linga mun-

www.dacoromanica.ro
IALOMITA (RIO) 13 IALOM1TA (R1CI)

tele Paduchiosul; soseaua jude- tre jud. Prahova si Ilfov. Spre Frumoasa, Valea-Vace, Sills-
teana Tirgoviste- ampul-Lung, N. de com. Butimanul, din pl. tea, Valea-Lile!, Giurculetul, Va-
care dupa. ce Tese din plasa Znagovul, intra in jud. Ilfov. De lea-Titer si alp ; piriul Valeana
Dealul- Dimbovita, apuca spre la cat Turbati, o la spre S., uda care izvoreste de sub dealurile
N.-V. si trece prin comunele un colt al jud. Prahova. Apoi de E. ale com. Pietrari si pri-
Izvoarele, Voinesti si Gemenea de la com. Micsunesti curge meste afluentiI Valea-CheiT, Val-
si apor intra in Muscel; sosea- spre E. si intrá in jud. lalo- canita, Valea-Sticlarid cu Va-
ua vecino-comunala Izvoarele- mita linga satul Pantoiul, com. lea-BaciuluT, Valea-Glodului cu
Pietrari-Barbuletul si altele. Pla- Moldoveni, unde primeste pe Valea-Popii si apol se varsa in
iul Ialomita-Dimbovita se com- partea stinga. riul Prahova. De riul Ialomita intre Vilcana-Pan-
pune din 23 comune rurale si aci are cursul sail spre E., deld si .$otinga. In stinga Ia-
anume : Bezdeadul, Bela, Bar- primind iarasT pe partea stinga lomiteT se varsa : Ialomicioara-
buietul, Branesti, Gemenea, Glo- piriul Sarata, linga satul Ale- Mica care vine despre N.-E. si
deni, Izvoarele, Cucuteni, Coli- xeni si dupa ce face mal multe se varsa din sus de Moroeni ;
basi, Moroeni, Motaeni, Pietro- coturI, din earl cele mal marT Valea-Lupuld, intre Moroeni si
sita,. Pietrari, Riul-Alb, Runcul, sunt la satul Malul, la Cazanesti Pietrosita ; Bezdedelul cu afluen-
erbanesti - Podurile, Tia, Ur- si la Bucul, se uneste cu Du- til sal Valea-Leurdel ; Valea-
seiul, Visinesti, Virfurile, Valea- narea la capatul de N. al satu- Coporodului se varsa. in Jalo-
LungA, Vileana-Pandelil si Voi- luI Piva-Petrel. mita intre Poduri si Laculete;
nesti, avind peste tot o popu- Unirea la acest punct cu Du- Razvedeanca ; Slanicul, care se
latiune de 34867 locuitori Ro- närea, dateaza de pe la anul varsa din jos de Sacueni ; Pis-
mini. Resedinta sub-prefecturd 186o, cind malul care despartea covul care vine din padurile si
acestor plaiuri unite este in com. cele doul ape, a fost rupt de vaile com. Adinca, trece pe
erbanesti-Podurile, unde este Dunare si ast-fel s'a format un lingl Bucsiani, Marcesti si se
si resedinta judecatorieI de ocol. noti punct pentru debarcare, 'varsa. in Ialomita linga Ghe-
La Pietrosita este o sucursala de humit, dui:4 vechea schela, tot boaia ; Crivatul, care vine tot
vaml. Gura-Ialomitel. din apropiere de Adinca, trece
coll sunt 22, adica prin De aci, apa Ialomitei ameste- printre Finta si Frasinul si se
toate comunele sus numite cite catd cu a Dullard, curge spre varsa in Ialomita din jos de com.
una, afara de Visinesti. In er- N., pe vechea albie a riuluI si Catunul. Cricovul-Dulce, care,
banesti este un local mare de la 6 kil. spre N. de Piva-Petrei dupa ce primeste afluentiT : Ur-
scoala facut din fondurile ju- se varsa in Dunare. seiul, Valea - Lacurilor, Valea-
detene, precum si la Pietrari. Riul Ialomita, incepind de la TraisteT, Puturosul, Valea-lui-
M'anästirI sunt treI : Bunea, N. spre S.-E., are pe malurile Natu, Tinoasa, Strimbul, Valea-
Fusea si Petera. sale comunele : Moroeni, Petro- Lunga si altele in jud. Dim-
sita, erbänesti-Podurile cu ba- bovita, in jud. Prahova piriul
Ialomita, rid, jud. Dimbovita, ile Pucioasa, Laculetele cu fa- Provita si un Iaz-de-MorI rupt
Prahova, Ilfov si Ialomita, izvo- brica de praf de pusca, Doi- din Prahova, se varsa in Ialo-
reste de sub coama muntilor cesti, Razvadul, Sacueni, Buc- mita in fata com. Tatarai din
Carpati, care desparte in jud. siani, Marcesti, Gheboaia, Finta, jud. Dimbovita si in apropiere
Dimbovita, Rominia de Tran. Cdtunul si cu cat. sail Ochiul- de com. Poenari-Burchif din jud.
silvánia, de sub muntele Obir- BouluT, Tita, Motleni, Branesti, Prahova. In Ialomita se maT
sia, din apropiere de manasti- Vilcana-Pandeli, otinga, Tir- varsa si alte riurT carl uda jud.
rea Petera-Obirsid care se nu- goviste, Comisani, Habeni, Ba- Prahova, precum: Prahova cu
meste si Izvorul-IalomiteT. Curge leni, Dobra, Bilciuresti, Cojasca, tre marl afluentl al sal, &flea:
in jud. Dimbovita spre S. pana 'Mari, Crivina, Slobozia, Tin- Doftana, care se arsa in Pra-
aproape de Tii goviste, la com. dal-el, etc. etc. hova din jos de Cimpina, Telea-
otinga ; de ad se indrepteaza In tot cursul WI, Ialomita are jenul, care se varsa la com. Pa-
spre S.-E., &dud diferite coturr, o multime de afluenti atit in lanca si Cricovul-Sarat la com.
maY co seama in apropiere de dreapta cit si In stinga. Ce! Adincata, dupa care apoi Pra
Finta si Bilciuresti; apoT, printre din dreapta sunt: Ialomicioara- hoya se varsa in lato mita la coin.
com. Catunul si Tatari, infra In. Mare cu afluentir saT Ialomicloara- Dridul. In jud. Ialomita, la A-

www.dacoromanica.ro
1ALOMITA-BALTA 14 1ALOMITA-BALTA

lexeni, Ialomita primete piriul mind o singura subprefectura VIda'eni, formata dintr'un
Sarata. cu resedinta in Slobozia. singur sat.
Malul drept al Aula Ialo- Se margineste la N. cu jud. Chioara, formata din sa-
mita este cind bah format de Buzati Braila ; la S., cu pl. tele : Bobul, Cojoaca, Sf. Vasile
coasta riuluT, cind jos, märginit Borcea ; la E., cu Dunärea $1 $1 Chioara.
de luncile caff sunt formate fil- la V., cu pl. CimpultiT. Limita Lo. Piva.-Petret, cu satele :
tre coasta i albia riuluT. Malul pla$iT despre N., de care se Brailita si Piva-PetreT.
sting este mal in toatd lungi- desparte de judetele Braila si Hagieni, cu satele : Ha-
mea riuluT o lunca supusa la Buzar', o formeaza capatul mo- gieni i Gura-JigalieT.
dese inundatiuni. $filor din ambele judete, care Frdfilefti, cu satele: Ghiz-
Cursul Ialomitei este lini$tit formeaza o linie neregulata. daresti si Fratilesti.
dar rtpede si din dreptul sa- Terenul piase este putin ac- Mdrculefti, cu sat ele: Mo-
tuluT Hagieni i pana se varsa cidentat i coprinde tre/ parti : rile, Cealic $i Marcule$ti.
In Dunare are aspectul uneT ape partea baltoasa formatä de lun- Sud:/i, cu satele : Sara-
statatoare. Latimea riuluT ajunge cile Dunlrif, BorciT $i a Aula Ia- gea, Masa% Caraman si Su-
la 60 metri. lomita; partea despre N. de rt diti.
Peste riul Ialomita sunt con- Ialomita $i brazdatä de valle S tra- °grada, cu satele O-
struite trei podurl cu picioa- china si Fleanca i in fine, par- grada $1 Dimieni.
rele de piatra i supra-structura tea despre S., de riul Ialomita, Tìnddrei, cu satele: Tin-
de fler, unul pe c. f. Bucure$ti- care coprinde cea maT mare arel, Cotul-EpureluT, Strachina,
Ploe$ti, ltngä statia Crivina, altul parte a cimpuluT Baragan. Nicole$ti, Clineasca i Valea-
ltngä satul Slobozia i altul lla- Prin aceasta plasd curge Du- Tronii.
ga Tindarei. parea, care o uda despre S. Murgeanca, cu satele: Du-
Ialomita a. purtat $i numirea spre N., din dreptul satului Du- mitre$ti, Pribegi i Murgeanca.
de Galbenul i Galbenita, din de$ti pana intra in jud. Braila; lazul, formata dintr'un
cauza apeT sale, care mar in Borcea, care curge aproape singur sat.
tot timpul este turbure galbi- paralel cu Dunarea riul Ialo- Zmirna, formata din sa-
nicioasa ; lar in timpurile maT mita, care uda plasa prin mijloc, tele: Grivita i Zmirna.
vechT s'a nurnit Naparis. curgind despre V. spre E. La- Giurgeni, formata din-
Dupa etimologia d-luT B. P. curl maT insemnate sunt : Cos- teun singur sat.
Hasdeti, numele de Ialognita ar covata, Strachina, Bucul, Amara 2 I. Gura- lalomilet, formata
veni de la termenul slav ialov, $iFundata. Aceste dota din dintr'un singur sat.
care inseamnä pustlii, de$ert, urma lacurr contin ape mine- Luciul, formata dintr'un
precum era $i este inca in parte rale. singur sat.
cimpia BaraganuluT. In plasa Ialomita-Balta sunt Slobozia, Cu satele : Slo-
48 comune, formate din 107 sate bozia, Amara $i Slobozia-Noud,
lalomita-Balta, p/asei, situatä sati catune : Bucul, cu satele: Gheor-
In partea de N.-E. a judetului t. Duclefti, formata diateun ghe-Lazar, Sarateni i Bucul.
Ialomita. si-a luat numirea dupa singur sat. Pribeg-i, cu satele: Lata
riul Ialomita, de care este udata Fetefti, formatä dintr'un Pribegi.
$i dupa multimea bältilor ce singur sat. Ferie/i, Cu satele: Perieti,
are. Stelnica, formata din sa- Bordea, Botarul, Bratescul
Pana la 1832, judetul Ialomita tele: Maltezi $i Stelnica. Lata.
fusese impartit in 7 pla$T Cegani, formata din sa- Andritsefti, cu satele :
aceasta plasa coprindea treT tele: Pirtani si Cegani. Andrase$ti si OrboeSi.
plasi: Stelnica, Orasul i Slo- Bordufani, formatä din Ciochina, formata dintr'un
bozia. De la acea data, judetul satele: Bordu$ani-Marr, Bordu- sin gur sat.
a fost divizat in patru pla$T $i sani-MicT i Lateni. Cds?inefti, formata din-
din cele treT pla$T, aratate maT FeTclierti, formata dintr'un tr'un sin gur sat.
sus, s'ab' format riumar singur sat. Sdrdleni, formata dintr'un
Ialomita $i Balta. In anul 1882 GiYila, forman. dintr'un singur sat.
aceste doua plä$T s'ati unit, for- singur sat. Fundul-Crdsani, cu sa-

www.dacoromanica.ro
IALOMITA-BALTA 15 YANCA

tele: Vadul-Pietros, Suditi i Fun- In mar! cantitatl: porumb, fa- Iazul saa Lata si Sarata, Co-
dul-Crasani. sole, orz, °yaz, uta, secará, puzul sail Odaia - Calugamlur,
Balaciul, cu satele: Bala- meia, etc. Prin insula Balta si Gaita, Bucul-Matasesti, Cotul-lur-
ciul-d.-s., Balaciul-d.-j. i Cran- pe amindoul tarmurile riuld Ia- Iepure, Stelnica si Partani, CA-
tosul. lomita sunt padurr de diferite zanesti si Reviga, Blagodeasca,
Crunfi, format dintr'un esente. Pasunile, care alta data Plua-Pietrer Sa5 Orasul, Buciu-
singur sat. eraa atit de intinse, acum sunt meni i Fratilesti, Bucea, Fra-
Reviga, cu satele : Re- reduse aproape cu totul din tilesti, Motilva, Sforile-Pisculea-
viga i Munteni-Buzaa. cauza intinderer ce se dà agri- sa, compusa din Cotul-lul-Coco-
Cocora, formata dintr'un culturir; totu$I in 1887 aa fost los si Cotul-lur-DrAgan i Bobul
sin gur sat. 266639 capete de vite i in a- saa Corneanca.
Colelia, formata dintr'un nul 1888 aa fost 275780.
singur sat. Ialomita-de-Jos, fosta p/aser,
Productiunea plaser fiind ce-
Miloseffi, cu satele: realele i vitele, comerciul con-a judetuld Ialomita, formata
Pastrama i Milosesti. sta esclusiv numar din aceste conf, lega organizarir admi-
Cosimbefli, cu satele: Gim- douà articole, care se desfac nistrative, votata de Corpurile
basani, Popesti si. Cosimbesti. in portul Gura-Ialomita, in sche- Legiuitoare, in 1892. Aceasta pla-
Bora, formata dintr' un lele de pe Borcea i in fie-care O. are resedinta in Slobozia si co-
sin gur sat. comuna. Micul comercia se face prinde comunele Poeana, Lar-
Ciulnija, cu satele : Ciul- Cu bauturr, manufacturr in fie- ga, Ciulnita, Bora, Cosimbesti,
nita si Liveciea. care comuna i cu deosebire in Marculesti, Suditi, FrAtilesti, ()-
Poiana, cu satele: Ghim- Slobozia, unde se fac trei tIr- grada, Bupul, Iazul, Smirna si
pati si Poiana. gurT : la 23 Aprilie, la Pribegir.
Larga, cu satele : Larga Inaltare si la 24 funie. Tirgurr
si Ivanesti. anuale se mar fac in Giurgeni, Ialomita-de- Sus, fosta plasd,
Albefti, cu satele : Bu- la 14 si 26 Octombrie i in a jud. Ialomita, formata. conf.
esti, Socoale, Batalul i Albesti. Ciochina, la Duminica Floriilor legd organizariT administrative
Marsileni, ca satele : Mar- si la 8 Septembrie. votata de Corpurile Legiuitoarer
sileni saa Dilga - Mare, Dilga- Linia Bucuresti-Fetesti, intra in 1892. Aceasta plasa are re-
Mica si Neamtu. In plasa in dreptul satuld Dor- sedinta in Ciochina i coprinde
Bordufelul, Cu satele : marunt si are statille Miga- comunele : Perieti, Andrasesti,
Borduselul, Orezul si Persica. Mare, Ghimpati, Ciulnita, Mar- Albesti, Crunti, Reviga, Milo-
Dormeirunt, cu satele : culesti, Elena si Fetesti; linia sesti,Cocora, Colelia, Cazanesti,
Dormarunt, Sibireanu, Pelinul Slobozia si linia Fe- Borduselul si Marsilieni.
Grindul-Pietrer. testi-Flurei cu statiile: Hagieni,
Raci, Cu satele : Rasi Tindarei si Murgeanca. Iamandinul, ditun, in jud. Te-
Cara.usi. Resedinta pldser e in Slo- leorman, com. Baneasa, pl. Cal-
Copusul, Cu satele : Cra- bozia. matuiul, format din insurateir im-
san' i Copuzlil. Are: 75 scolr primare rurale, proprietaritr in anul 1880 pe
Dupa recensamintul din 1894, frecuentate de 2174 eled si 711 mosia Statuld ipoteleBadu-
populatiunea consta din 15020 eleve, conduse de 8o inva.tatorr leasa.
familir, saa 69196 suflete : 36000 invatatoare, din carr 28 re- Pe locul unde se gaseste
barbatr si 33196 femer; 18036 tribuitr de stat i 45 de comune acest catun a fost de j i orr
agricultorf, 502 meseriasr, 9 in- si judet; 67 bisericr, cu 202 de- sat ; dar locuitorir eraa siliT a'l
dustria, 490 comerciantr, 298 serventr. párasi de frica si de jafurile
ca profesiunr libere, 4347 mun- Statul posedá in aceasta pl. Turcilor. Silistea satuld yechia
citorr si 1581 servitorr. urmatoarele proprietatr: Cara- se vede si astazr.
titi carte 11749 persoane. reni san Hagieni, Fundul-Cra-
Pamintul pläiT, propria zis sani, Strachina, Buesti, Fetesti, Ianca, p/a.rd, jud. Braila, situata
pentru cultura, este format ca Vladeni, Persica cu Piscul-Ca- In partea de S. V. a judetuld. Se
si al intreguld judet, de un strat rapanulur, Berlesti i Popesti, margineste la N. cu pl. Vade ni,
negru argilo-nisipos si produce Cocora i Mileasca, Slobozia, la S. cu pl. Calmatuiulur, la E.

www.dacoromanica.ro
IANCA 16 IANCA

Cu pl. Balta si la V. cu judetul V., de muchea numita Baldovi- cu pAsunl si fineturi intinse pen-
Buzati si Rimnicul - Sarat, de nesti, ce vine prin pl. Vadeni, tru cresterea vitelor.
carl se desparte prin rIul Bu- intra In aceasta pl. pe fa N. Pamintul produce tot felul
zaul. satuluI Nazirul, de ande la direc- de cereale.
Aceasta plasa poarta numele tiunea spre S.-V., pana la com. Populatiunea totala a acestei
comunei de resedintä,Ianca, si tu- Romanul u nde se pierde ; aparind plasi este de 3550 fama*, sati
ata aproape In centrul plasei si din noti pe teritoriul com. Gur- 14340 sufl. din cari 2590 contrib.
In apropierea laculd ca acelasi gueti, dupa care se intrerupe si Stiti carte 1750 persoane.
nume. apare pe teritoriul com. Scortarul- Locuitori improprietariti In a-
Coprinde 13 com. rur. si Noti, de unde trece pe teritoriul ceasta plasa, dupa legea din
47 de sate si anume : com. Domnita, din jud. Rimnicul- 1864 sunt 1720; chipa cea din
r. Batogul, Cu satele:Batogul, Saratsi pe urma prin com. Sutesti 1878, sunt 203; nermproprietá-
Mocani, Cotica, Ghionesti si urmind tarmul drept al fiu- ritr sunt 500.
Mangiuresti, luI Buza.11, pana la Piscul-Negru Prin comande de plasa sunt
Dedulef ti, Cu satele : De din com. Dedulesti, de unde se 125 licente de bauturI spirtoase
dulesti, Bagdat, Visineni, Gher- tine de tärmul Buzdulul-Sec, si 50 debite de tutun.
ghisani si VlAdulesti. trece in pl. Calmatuiul pe la Are : 12 bisericI, Cu 20 pre-
Filipefti, Cu satul Filipesti. satul Vizireni si apoi se conti- otI, 18 paracliseff si 17 cinta-
Zanca, ca satele Ianca si nua in jud. Buzar!. Acest pla reti ; 18 scoale, din carT 7 scoale
Niculesti. toa este intrerupt prin mijloc de baetl, cu 380 de elevi; 6
lonefti-Berlefti, cu satul de Valea-Ianca, care strabate scoale de fete, cu 175 eleve si
Ionesti-Berlesti. com. Scortarul-Vechiü si Urleas- 5 scoale mixte, cu 190 de elevI
MOvila-Miresel, Cu satul ca; de -dealurile sarate: lanca, si eleve.
Movila-Miresei. Coada-Encer, Iazul, Lutul-Alb, Sunt 17570 vite cornute (din
Periforul, ca satele : Periso- Plopul, Ezna, Seaca si Bratesul. carI 9862 boT, 5986 vacI, 265
rul, Plopul, Oprisanesti si Jipesti. Buzaul curge pe hotarul de tauri, 2340 viteI, 58 bivoli), 6520
Slobozia-Cireful, Cu satele: V. al pläser, de la V. spre N. cal, II mágarr, 35560 or, 3890
Slobozia-Ciresul si Cirjani. si se varsa in Siret pe teritoriul rimatorl si 30 capre.
Strimbul, cu satul Strim- com. Cotul-Lung. Este fabrica de spirt in sa-
bul. Comunicatia In plasa se face tul Ianca ; 3 morI de aburi si
ro. Surdila-Gcliseanca, cu sa- pe calea ferata Baila-Buzar' ce 13 morl de vint.
tele :Surdila-GAiseanca,Bratesul, trece prin S. piase*, intrind pe
Mares, Stravolca, Mortul si Das- teritoriul comuneI Tudor-Vladi- Ianca, com. rur., in jud. BrAila,
calesti. mirescu si trecind pe litiga sa- resedinta pase/ cu acelasI nu me,
i I. Surdila-Greci, cu satele : tele: Traian, Ianca, Perisorul asezatá pe ses, la V. de lacul
Surdila-Greci, Vizireni, Faurei, si Faurei, apoI in judetul Bu- Cu acelasI nume si la 1 '/2 kil.
si Gura-FAurei. zar,; pe soseaua judeteand Bra- depArtare. Se invecineste la E.
Sutefti, cu satele : Sutesti ila-RItnnicul - Sarat, ce pleaca Cu com. Perisorul, la V. ca De-
Constantinesti, Oncea, Sasul, din orasul BrAila, continua spre dulesti, la N. ca Sutesti si la
Gagulesti, Grigoresti si Irimesti. S.-V. prin satul Cazasul, jara S. ca Urleasca. Suprafata com.
Urleasca, cu satele : Ur- pe teritoriul plaser Ianca pe la este de 6250 hect. Populatiu-
leasca, Calddrusa, Eznea, Bur- N. com. Tudor-Vladimirescu si nea este de 320 familii, san 1483
dusani, Ciscanesti, Burta-Tencei Scortarul-Vechiti, pe la S. com. suflete, 730 barbatI si 753 fe-
si Baldnesti. Movila - MireseI pana la satul meI. Stiii carte 347 persoane.
Suprafata pl. este de 65400 Sutesti si de ad peste podul Sunt 231 contribuabilf.
hect., din cae* 56400 hect, ara- de la Gradistea intra in jud. Venitul com. e de 16080 leT,
bile si 9000 islaz. Calitatea pa- R.-Sarat. lar cheltuelile sunt in suma 15958
mintuluI esce maI burla in aceas- PadurI in aceasta plasa nu leT anual.
ta plasa de cit in pl. Balta si sunt de cit prin coturile riuluT Sunt 12 debite 5i 20 circiumI.
CAlmatuiul. Buzar' si sunt numai de salde, Vite sunt : 673 bol, 457 vaci,
Aceasta pl. este strAbatuta rAchita si plop. Tarmurile si 2 taurI, 216 viteI, 28 bivoli,
prin mijlocul el de la E. spre luncile BuzauluI sunt acoperite 5 ro cal, 1498 or, 202 rimátorr.

www.dacoromanica.ro
IANCA 17 IANCA

Loc. posea. 20 stupr cu albine. din Ianca-Noua (950 locuitorT), batr i 690 femer; 547 casato-
Suhatul vitelor e de 750 hect. situara. pe o apa. mica, care se ritT, 800 necasatoritr. Stin carte
Are: 2 bisericr, una cu varsa in apropiere in balta Po- 347 persoane.
mul Sf. Treime, zidita, la 1834, telul. Se inveeineste cu com. Sunt 1200 vire marT cornute,
de C. Draganescu, cu i preot DAbuleni i Potelul, la 25 kil. 46Q cal, 1400 or, 170 rimatorr,
cintarety si 2 paracliseri ; a de Corabia, iar de Caracal de §i 2 capre. Sunt 15 stupT cu
doua, cu hramul Sf. Ion Bote- 37 kil. Altitudinea terenulur d'a- albine.
zatorul, zidita la 1885 de locui- supra nivelulur marir este de In timpul verer se face tirg
torr, cu I preot, 2 cintaretr si 62m. in fie-care Dumineca.
3 paracliserr ; 2 §colf, una de Are o populatie de 516 fam., Are o scoala de baetr, infiin-
baetr infiintata la 1863 si fre- sati 2214 suflete : 112F barbatr tata la 1863, Cu 69 elevr, si o
cuentara de 69 elevT, a doua 1093 femeT ; 947 cAsatoritT secan de fete, infiintata la 1877,
de fete, infiintata la 1877, fre- si 1266 necasatoritr. Cu 46 eleve, intretinuta de com.
cuentara. de 42 eleve. titi carte 76 persoane. Sunt Ambele scolr aa uti bun local
In com, se afla : i fabricá 379 contribuabilr. de zid. Scoala are o ¡nansa si
de spirt, infiintata la 1878; Budgetul com. de 535$ ler frumoasa gradina.
=ara de abur!; 12 morT de si de 5167 ler la
la veniturr Sunt 2 bisericr, una edita de
vint. cheltuelr. locuitorr, la 1834 si a doua, la
Drumurr: la gara Ianca spre Sunt 2449 vire marT) 7543 1872, cu 2 preotr, 2 cintaretr
N.-E., pe Ruga. lacul Ianca (2 vire miel si 200 porcr. 2 paracliseri.
kil.); la Braila, spre N.-E., (40 Are : o secalá primará mixta
kil.) ; la Movila-Mireser, spre N.- gradul II, cu I invatator, fre- Ianca, sta /je de dr.-d.f., jud.
E., prin eat. Golasei, (i4 kil.) cuentara de 41 baetr; 2 bise- Braila, pl. Vadeni, com. Periso-
la Sutesti, spre N.-V., (9 kil.); Sf. loan (1842) i Sf. Ni- rul, pe huía Faurei-Braila, pusl
la Dedulesti, spre V., (7 kil.) ; colae (1843), Cu 2 preotr si 4 In circulatie la 13 Sept. 1872. Se
la Filipeti, spre S.-V., prin cat. cintaretr. afla intre statiile Dedulesti (10.2
Bagdatul, (I i kil.) ; la Surdila- La aceasta comuna, situata pe kil.), si Urleasca Inal-
Greci, prin Filipesti, spre S., o coasta de deal, se observa. in timea d'asupra nivelulur marir:
(20 kil.) ; la Ionesti-Berlesti, spre partea de N. niste gropr in pa- 26 m. 69. Venitul acester statir
S., traversind c. f. Braila-Bu- mint, unde se zice ca a fost pe anul 1896 a fost de 155755
curesti, pe la Cantonul 117 (17 elite pe vremea Tatarilor. Se leT, 57 banT.
kil.) ; la Perisorul, spre 4S., talud mar vad un sir de magurT carT
c. f. Braila-Bucuresti, (5 kil.) ; trec peste toate mosiele din Ianca, lac sarat, jud. Bráila, avind
la Urleasca, spre E., prin apropiere; intre aceste magurr Aproape aceeasT compozitie ca la-
lele Oprisenesti si Jipesti, (14 este si Jidova. cul-Sarat de Ruga Baila. La N'.-
kil.) ; i la Silistrarul prin Ur- V. garer Ianca, prin mijlocul lur
leasca, spre E. Ianca, sat, infiintat la 1834, in trece hotarul intre com. Ianca
In com. e a singura strada jud. Braila, la S, E. com, cu Perisorul. Rare-orr seaca in
dreapta, lata de 50 metri si i- acelasr nume, pe malul de V. al timpul vera'. Are dota insule
luminara si 12 strade mar miel. laculur Ianca, linga drumul de fer : una in partea de N. si a
Aci se face erg in toate Du- Braila-Buzan, ca la 40 kil. spre doua in partea de S. In mar-
minicile. In partea de N.-V. a V. de orasul Braila. Numit ast- ginea de V. a laculur se afla
com. era statia poster vechr fel dupa numele !acula ün izvor, care curge in lac.
BrAila-Bucuresti. Suprafata satulur este de 400
Com. s'a infiintat la 1834 si hect., avind 820 case ; 20 pra- [anca, mofle particulara, in jud.
si-a luat numele de la lacul valii cu diferite manufacturr Braila, pendinte de com. cu
Ianca, situar in apropiere. bauturr spirtoase ; 8 mor! de acelas1 nume, In suprafata. de
vint ; 2 mor! de aburr ; o fabrica 6000 hect., dind un venir de
Ianca, com. rur., la S. plaser mare de spirt; bacanir i ma- 52000 le!.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati, nufacturl.
formara. din Ianca-Vechre (1264 Are o populatie de 328 fa- Ianca, vale, jud. Braila, care
locuit.) unde se afla primaria milir, sati 1347 suflete : 658 bar- pleaca de la S. com. Roman si

61275. Mara, Dictionar Mogrollo. Tol. Ir.

www.dacoromanica.ro
IANCA-DIN-DEÀL 18 IAPA

Gurgueti, pe o 161-gime de 21/2 a dealului Chizil- S uhat, lapa, movild, in jud. Ialomita,
kil., merge spre S., strlmtorin- digul Chizil - Cum. pl. Borcea, lîngä satul
du-se si trecind pe linga satul Viteazul. In ce privete aceasta
Comaneasca, peste c. f. Braila- Iancu- Caramel, vechig pichet, movila este o legenda poporand :
Buzaci, pe litiga satele Traian cu No. 29, in jud. R.-Sarat, pl. ar fi avut o prin-
si Burdujeni, Coada-Iencei si Orasului, com. Virtescoi, la ho- soare cu proprietarul moiel, ca
BAlanesti ; de ad i se ingusteaza tarul spre Moldova ; azi e loc mosia sa fie a lui Mihaiü, daca
mar mult, trece pe linga satele izolat. in timpul cit va oficia preotul
Morotesti, \lame i Burta-Ien- leturghia in biserica, va putea
cei, de unde ja directia spre lane, bral (prival), in insula Mihaiti sa ocoleasca cu lapa lui
N. si continuä pana in dreptul Balta, teritoriul comunei Cocar- mosia, iar de nu va putea, lapa
satului Calddrusa unde se pierde. gea, pl. Borcea, jud. Ialomita. sa fie a proprietarului.
In cdpatiiul de N. al vaeT este primi prinsoarea, dar maT ina-
lacul Coada-Iencei, care nu seacà Ianoli, deal cu peIdure, jud. Ba- tnte de ajunge la locul de unde
maT nici o data, lar primavara, in cati, pl. Tazlaul-d.-s., com. Slo- plecase, lapa a cazut si a murit,
toata intinderea acesteT val, se bozia-Luncani, situat pe limita iar Mihaiü alergd pe jos si cis-
formeaza multe lacuri cari scad satelor Dubasul i Arpeni. tigl mosia.
vara. In locul unde a cazut lapa,
lapa. Vez! Calul-Iapa, com. rur., s'a ridicat aceasta movila.
Ianca- din- Deal (Ianca - Ve- In pl. Piatra-Muntele, judetul
chle), sat, in pl. Balta-Oltul-d.-j., Neamtu. lapa, ostrov, jud. Braila, coprins
jud. Romanati, in care se afld tare: la E.; Coitaneasa,
primaria com. ¡anca, la 25 kil. Lapa, sat, in jud. Nearntu, plasa viroaga, la N.; Cremenea i MA-
de Corabia. Se invecineste cu Piatra-Muntele, com. Calul-Iapa, nusoaia, la V. Este situat la S.
com. Dabuleni si Potelul. Are situat pe valea piriului cu ace- de ostrovul Popa.
1264 loCultorT. lasi nume, la 21 kil, de orasul
Piatra. lapa, ostrov, filtre Dunarea-Ve-
Ianca-Noua, clitun, al comunei Are o populatie de 495 su - chie i Vilciul, pe teritoriul co-
Ianca, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. flete : 251 barbati si 244 femer, mun elor Bertesti-d.-s., i Luciul,
Romanati, situat spre N. de carr se indeletnicesc cu indus- din Ialomita, jud. Braila.
Ianca-de-Deal. Se invecineste la tria, agricultura, exploatarea te-
N.-V. cu mosia domeniala Sa- renurilor si a padurilor. Tapa, pichet de frontierd, pe Du-
dova si cu alte cimpii intinse. Are : I biserica, cu I preot nare, in pl. Borcea, j u d. Ialomita.
Are 950 locuitori. si 2 dascali ; 18 pive pentru fa-
cutul sucmanelor ; 9 mori de lapa, piidure, situata in judetul
Ianchi-Bair, deal, in jud. Tul- apa ; 2 cariere de pieatra va- Neamtu, pl. Piatra-Muntele, co-
cea, pl. Babadag, com. urbana rare; depozitul une! fabrici de muna Calul-Iapa, cu o intin-
Babadag; se desface din dea- cherestea. dere de 2946 pog. (socotindu-se
lul Talla-Bair ;se intinde spre acele de pe mosia Calul).
S. in o directie de la N. la S., lapa, sertz;sor, jud. Baca, pl. Si-
brazdind partea de N. a plasei retul-d.-j., com. Botesti, situat lapa, izvor cii afta' minerald, in
si a comuneI; pe clina merge la 2400 tu. de satul Botesti. jad. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
drumul judetean Babadag-Ali- Are 8 familii, sati 34 suflete. com. Calul-lapa, situat pe Va-
bei-Chioi ; din el izvoreste valea lea-lepe!, la 3 ore departare
Doruchi-Dere ; are 112 m., do- lapa, aria'. Vez! Gulieni i Nesi- de orasul Piatra, in apropiere
minind asupra orasului; este a- purile, din com. Cioara-Doicesti, de gara Roznov ; apa ferugi-
coperit cu paduri i pasuni. jud. Braila. noasa-sulfuroasa.

lancina, cap, in iezerul Razelm, "Iapa, tire, situate pe partea lapa, inofie. Vez! Calul, mosie,
situat in partea de E. a piase stinga. a Vilciului, in Bala, pen- jud. Neamtu.
Babadag si a judetului Tulcea ; dinte de com. Bertesti-d.-j., jud.
se aflA pe ultima prelungire E. BrAila; ail 20 case. lapa, jafise, jud. Braila, incepe

www.dacoromanica.ro
IAPA 19 IAItiM-MWLIC

de la coada privalului luT Mos- In partea de N. V. a plasa si Iarlm-Ba§a, yid' de deal, in
Stanciu si da in partea stingl cea de V. a comuneT; se des- jud. Constanta, plasa Silistra-
a VilciuluT, la N. de cat. lapa. face din dealul Ieral-Ceea-Bair, Noua, comuna Hairan-Chioi, ca-
se intinde spre E., avind o di- tunul Sevendic, pe muchea dea-
lapa, priva/, care uneste Iezerul rectie generala de la N.-V. spre lulu! Ghiol-Punar ; are 196 m.
lapa cu privalul Baicul, judetul S.-E., printre fluviul Dunarea si inaltime ; prin el trece hotarul
Braila. valea Trincovita, afluent al pi- DobrogeT in spre Bulgaria.
riuluT Almaliul; ha. spre E,
lapa, pirig, jud. Neamtu, ce iz- ca prelungirr, dealul Bugeacul, IarIm-Culac, vale, in jud. Con-
voreste dintre ramurile Tarclul iar spre S., Dealul-CaramizeI ; stanta, plasa Silistra-Noua, com.
si Doselul, curge in directiune este acoperit cu semanaturI, Hairan-Chia, catunul Sevendic,
V.-S.-E., pe teritoriul comunei putine pasunI, iar la poalele de jud. Constanta; pleaca din dea-
Calul-lapa, strins in ingusta vale N. si N.-V. se gasesc asezate lul Iarim-Basa si se coboara In
numita aIeper, formata de muntii viile orasuluI Ostrovul ; Insu-s1 valea Sevendic ; malurile sale
Doselul si IepeI (in partea stingd orasul este situat la poalele sale sunt acoperite cu padurT.
a piriuld) si culmile Tarcdul, nordice ; inaltimea cea mal mare
Porfirul, Nechitul, Alunisul si o atinge in virful Ostrovul (102 Iarlm-Iuc, deal, in jud. Tulcea,
Negulesti (in partea .dreaptá a m.), fost punct trigonometric plasa IstruluI, pe teritoriul co-
piriultd), varsindu-se pe dreapta de rangul 1 -la ; din cauza cd muner Cogelac, si anume pe
riulul Bistrita in fata satuluT el se termina brusc Bugg Du- acela al catunuluT OA Inan Ces-
Roznovul, dupa un curs apro- pare, malurile flaviului sunt in- me ; se desface din dealul Rim-
ximativ de 12 kil. nalte si ripoase ; este taiat de o nic-Bair, se intinde spre N.,
Afluentii din stinga sunt : pi- multime de drumurf: spre Silis- intl.' o directie generala de la S.-V.
riul Catargul, Chiliile, Tochilele tra, spre Cuzgun, si apol de spre N.-E., brazdind partea cen-
(care se varsa la marginea sa- drumurf comunale spre satele trala a plaseI si de N. a co-
tuluI lapa). Almaliul, Bugeacul, etc., si care munef ; are o inaltime de 206
Afluentif din dreapta sunt : se intretaie In diferite senzurT. m., punct trigonometric de ran-
piriul Minza, care izvoreste din gul al 3-lea, dominind satul
ramura Tarcaul, piraiele Pecela, IarbA-Dulce, tirld, jud. Braila, Inan Cesme ; acoperit cu finete.
Jabolanul, Malina, cad Tes din pe teritorul com. Filiul, la 9'/2
ramura Porfirul, pl. Negulesti, kil. spre N. de satul Filiul sat' Iarlm-Iuc, movild, in jud. si pl.
din ramura cu acelasi nume. Budisteanca, pe drumul de la Constanta, com. Techir-Ghiol,
Filiul la Perisor. Are o Intindere catunul Hazi-Diuliuc ; situata pe
lapa, vale, situatä de-a lungul pi- de 13 hectare, cu o populatie muchea dealuluT Hazi.Diuliuc ;
riuluT lapa, com. Calul-lapa, pl. de 24 familiI, sail 97 suflete. are o inaltime de 44 m., domi-
Piatra - Muntele, jud. Neamtu, Vite sunt: cal, 230 vite
65 nind satul Hazi-Diuliuc.
cunoscuta pentru multele pive, cornute, 300 Or 0 25 pora.
morI, cariere de piatra, varAriI, Iarlm-Iuc, movild, in jud. Con-
depozite si fabrice de cheres- Iarba-Ro§ie, lac, in insula Balta, stanta, plasa Silistra-Noud, co-
tea. Dealungul piriuluI lapa se pe teritoriul comunei Bordusani, muna Hazarlic, cdtunul Ghiol-
intinde un canal foarte lung, pl. Ialoinita-Balta, jud. Ialomita. Punar ; are 105 m. inaltime
care serveste pentru transpor- este acoperita cu verdeata, iar
tarea dulapilor (lemnelor) de la larca, cot pronuntat, al CalmAtu- la poale sunt padurf.
fabricI la depozite prin ajutorul iuluT, la N. de satul Insuratei,
apei. jud. Braila, unde a fost podul Iarlm-Iuiuc, movill, in jud. i
peste almatuiti, pe vechiul plasa Constanta, comuna Cara-
Iapa-A1136, deal, jud. Muscel, pl. drum al Braila Harman, catunul Peletlia ; are
Podgoria, com. Valeni. 73 m. inaltime; e acoperita cu
larca, movild, jud. Braila, in mar- verdeatd; este asezata pe dealul
Iapce-Bair, jud.
culme de deal, ginea de V. a satuld Vizirul. Peletlia.
Constanta, pl. Silistra-Noud, pe Aci se intilnesc mosiile : Gro-
teritoriul com. urb. Ostrovul, zesti, Vizirul si Domeniul Braila. Iarlm-Me§elic,p/atoa, pe dealul

www.dacoromanica.ro
JARiM-TABIA, 20 IA1 (JUDET)

Rimnic-Bair, jud. Tulcea, plasa pl. Prutul-de-jos, jud. Doroholti, S. a pl. arliga.tura, prin punc-
IstruluT, pe teritoriul comunelor pe care se afla vechea seliste, tele: Buznea, Gdnesti i Bra-
rurale Beidant i Cogelac, situat Iasanca, unde se spune ca odi- nesti. La S. se magineste cu jud.
In partea centrall a plasif nioara a locuit o colonie venita Roman, unja hotaruluT conti-
de N. a comunelor ; este aco- de la Iasi. nuind pe marginea de S. a co-
perit jumatate cu tufarisurT, ju- munelor : Goesti, Sinesti, Po-
matate cu finete. Ia§anul, deal, pe mosia Putu- pesti i Pausesti, iar de la satul
reni, com.. Cotusca, pl. Prutul- Bojila, lastndu-se pe marginea
Iarim-Tabia, nume, dat de TurcI, de-Jos,, jud. Dorohoia. pl. Stavnicul pana in soseaua ju-
ruinelor unta mic castru-roman, deteana ; mal in jos incepe li-
jud. Constanta afiator litiga va- la§i, judel, numit ast-fel de la mita cu jud. Vasluia, prin punc-
lul roman de pamint, lingà mo- capitala sa. Formeaza o parte tele : Tibana i Mironeasa, si
vila Avreliuc, la 3 kil. spre N. din hotarul Tare la E. spre din soseaua judeteana de pe dea-
de orasul Constanta. Rusia, in partea de sus a Mol- lul BordeT, de la satul Sperieti
dova E asezat pe valea i po- pe marginea pl. Codrul, mer-
Iarmac, in bratul disul dintre riurile Prutul gind hotarul prin punctelePo-
jud. Tulcea, coprinsa intre bra- Jijia, incepind din hotarul de iana-cu- Cetatea, Slobozia -Do.
tul principal si cele secundare, S. al jUd. Botosani ; pe valea brovatuluT, Tirgusorul - PoeneT
Solomonof i Vilcov, pe teri- podisele dintre riurile Rija. si de la satul Comarna, tre-
toriul comuneT urbane Vilcov, Bahluiul ; pe valea 13ahluiuluT ciad pe marginea pl. Branis-
din Basarabia-Ruseasca ; are o si pe sirul de dealurT, care se tea. Din soseaua judeteana, din
lungime de 8 kil. si o intindere prelungese de la N.-V., de-a jos de Costuleni, incepe mar-
de 480 hect. este neproductiva, dreapta riuluf Bahluiul, din mar- ginea jud. Falda, avind hotar
fiind acoperita cu stuf. ginea de S. a jud. Botosani si apa JijieT, pana. din jos de sa-
Suceava, lastndu-se spre S.-E., tul Macaresti, la satul Coltul-
Iarul, pirta, pl. Siretul-de-Sus, pana in marginea de N. a jud. CorneT (jud. Falcill). La E. se
com. Berbenceni, j ud. Bacan, care Vasluiti si D'Alela. margineste cu Basarabia, de
curge prin satele Chiticeni Limitele. Se margineste la care se desparte prin nIul Prut,
Berbenceni, in directie S,-N. N. cu jud. Botosani, linia de hotand incepind de la satul A-
apoT infra in judetul Roman, hotar incepind din malul drept cial-E (com. Bivolari), din mar-
prin com. Poiana-Iurascu, spre al riuluT Prutul, de la satul Bada- ginea de S. a jud. Botosani
a se scurge In Siret, d'a stinga, rdi (com. Bivolari, pl. Turia) si mergind pana din jos de satul
dimpreung cu Piriul-OdobuluT. inclinindu-se spre S.-V., pe mar- Macaresti, In marginea satuluT
ginea pl. Turia, pana in ma- Coltul-CorneT, din jud. Falciil,
Ia§anca, deal, pe mosia Dara- lul sting al riuluT jijia, din sus udind de-a lungul marginele
bani, com. cu .aceeasT numire, de satul Andrieseni, (com. Epu- spre E. ale plasilor Turia i Bra-
pl. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti, reni, pl. Turia) ; de ad i se in- nistea.
In hotar cu satul Grivita, din dreapta pe marginea pl. Bahluiul, Forma. Forma teritoriuluT
com. Paltinisul. prin punctele : Onesti (com. i- judetuluT este aceea a unuT romb
potele), Luparia (com. Badeni), neregulat. Aspectul salí topo-
Ia§anca, pîrîi, izvoreste dintr'o Hirläul (jud. Botosani) si Zaga- grafic ni se infatiseaza prin treT
fintina, de sub dealul Bulean- via, pana in dreptul satuluT Sti- sirurT de dealurT longitudinale,
dra, com. Darabani, plasa Pru- claria (com. Badeni). La V. se cu diferite ramificarT, ridicindu-
tul-de-Jos, jud. Dorohoiti, cur- margineste cu jud. Suceava, din se de la N.-V. si inclinind spre
ge spre S., si dupa ce formeaza dreptul satuluT Sticlaria, prin S.-E., cu tref vAl marT, prin
iazurile : Iasanca, Ieparia si al- punctele : Viriti (com. Ceple- care curg treT riurT. In dota
Turculuf, se varsd in piriul Po- nita), ZbIereni (com. Cotnari), puncte, la intrarea riurilor: Jijia
driga. Valea-RaculuT, Cirjoaia, Baiceni, Bahluiul in sesul PrutuluT, se
Cucuteni, Secaresti i Dadesti termina. dota din aceste sirurT,
Ia§anca (Valea-), vale, formata (com. Baiceni), pana. in margi- iar al treilea, care incinge jude-
lingd dealul cu acelasi nume, pe nea TirguluT-Frumos; de acolo tul pe toata partea de S.-V. In
mosia Darabani, com. Darabani, cu jud. Roman, pe marginea de forma de semicerc, se lasa prin

www.dacoromanica.ro
IA51 (JUDET) 21 IAI auDED

diferite ramificar! in jud. Vas- sa pe teritoriul judetuld, ja nu- noasa, com. Birlesti, la conflu-
luiA si Fakir'. mele de Podisul-Turief, care enta piriulul cu riul Bahluiul.
Regiuni. Teritoriul judetu- formeaza pe dreapta culmea Ramura din dreapta riuluI
la este mal tot deluros, si face despre V. a sesuluT JijieI, iar Bahluiul incinge toatA partea de
parte din sistemul dealurilor cu- pe stinga culmea despre E. a V. si de S. a jud., fiind cea
prinse intre Siret si Prut, for- sesuluT PrutuluT. Din acest podis mar ridicata si acoperita cu pa-
mind doua regiunI : una se In- (pe intinderea canija se aflA un durl, din care o culme, cu di-
tinde de-a dreapta Bahluiulta, drum vechiA, numit al Furilor), ferite ramifican, se intinde in-
ale caruI dealurI mar!, formate se desfac alte ramurT, formind tre riul Bahluiul si &tul Bah-
din straturI de piatra, sunt a- diferite va culmI si dimburI, luetul, incepind din satul Zaga-
coperite cu padurI, vil' si livezI; carT se sfirsesc in marile vaI via (com. Badeni). Aceasta cul-
lar alta de-a stinga riulul Bah- aflate la dreapta si stinga luI. me se intinde prin comunele :
luiul, numita zona cimpeana, Tot din lantul cel mare de Cotnari, Baiceni, Tirgul-Frumos
formata din dealurT mal miel, dealurl din linia SiretuluT, se si se termina in tirgusorul Po-
podisurI si sesurI, acoperite cu desfac alte dota ramurf, din sus dill-Iload, la confluenta piriuluT
finete, imase si semanaturI. de satul Deleni, din jud. Boto- Bahluetul cu riul Bahluiul. Alta
Intinderea. Suprafata teri- sani, aproape de Hirlati ; una ramura incepe din com. Buz-
toriulul este de 291137 hect., pleaca pe dreapta si alta pe nea, din capatul de V. al pia-
sati de 2911 kil. p., dulä ca- stinga riuluT Bahluiul. se! Cirligatura, desfacindu-se din
dastrul publicat de catre Di- Ratnura care intra in judet, ramura cea mare de dealurI din
rectia Statisticel din Moldova, printre rtul Jijia si stinga riuluI jud. Roman si anume de la satul
la anul 1860, calculata. Bahluiul, ocupa cea mal mare par- Poenele-Oancer; aceasta culme
Clima. Clima in general te a terenuluI pl. Bahluiul, pre- cu variatele sale ramificArT, se
este sanatoasa si dulce; partea QUM O tot terenul pl. Copoul, ter- intinde sub numele de Dealul-
PrutuluT este maT umeda prima- minindu-se in sesul Prutulul, Mare, de alungul piase! Cirliga-
vara si toamna, partea padurilor pe toata intinderea de la intra- tura, intre piraele Bahluetul pe
maT racoroasa in timpil vereI. rea in acest ses a riurilor Ji- stinga, pana la Podul-IloaeI, lar
Calitatea soluluT in genere e jia si Bahluiul. de acolo intre riul Bahluiul si pe
buna sis productiva. Aceasta ramura, fiind intre- dreapta piriulur acovatul, de la
Pentru inaltimea terenuluT de täiata, in diferite directiunT, de padurea Boghicea (jud. Roman),
la nivelul mariT, se poate lua ca un numar de vAT, formate de ce face mal in jos hotarul jud.
punct de plecare orasul Iasi, plraie, prezinta mal multe culmI. Vasluiu ; apoT din com. Pausesti
care este la o inaltime de 318 Ast-fel este culmea dintre riul trece In pl. Stavnicul, prin dota
metri ; cu cit insa ne vom sui Jijia si piriul Miletinul, care se culmI, din care una pleaca prin-
spre N., nivelul va fi mal* ri- prelungeste din jud. Botosani, tre piraTele Stavnicul si saco-
dicat. com. ipotele, pana din jos de vatul, trecind prin com. Miro-
Orografia. Dealurile carT satul Vladeni, unde Miletinul, neasa, in jud. Vasluiii, lar par-
se prelungesc de la N.-V. la se varsa in Jijia. Alta culme tea din stinga StavniculuT, se
S.-E. a judetuluI, nu sunt de se intinde printre piraiele : Mi- prelungeste intre riul Bahluiul,
cit ramificarT din lantul nepre- letinul si Jijioara, care cuprinde para la varsarea lul in Jijia,
curmat al dealurilor cae se in- o parte a pl. Copoul, trece si de acolo pe Ruga riul Jijia,
tind din Carpati, 'filtre Siret g prin com. Gropnita, terminin- pana in dreptul satuluT Maca-
Prut, pe toata linia Siretultif. du-se in marginea de S. a com. resti, din marginea jud., de unde
Din acest lant se desface o ra- Movileni, unde piriul se varsa trece in jud. FalciA.
mura, care pleaca printre riurile In Jijia. O culme pleaca Intre ldrografia. Apele ce curg
Prutul si Jijia, din sus de Do- piraiele : Jijioara si Hucul si pe teritoriul jud. In directiune
rohoiri, trece prin jud. Botosani continua pana in sesul Prutu- de la N.-V. la S.-E. sunt :
si apol intra in acest judet, ter- luI, intretaiata de alte miel val Riul Prut, care uda toatA par-
minindu-se in 'sesul PrutuluI, la si piraie, lar alta culme se in- tea de E., de la satul Badarai,
satul Carniceni, pl. Turia, unde tinde filtre 0.1111 Hucul si Ba- pe marginile plasilor Turia si
si rtul jijig intrA in acest ses. hluiul, trece prin com. Bel- Branistea, pana la satul Maca-
Partea acestuT deal, de la intrarea cesti si se sfirseste la satul Spi- resti, facind hotarul cu Basa-

www.dacoromanica.ro
IA§I (JUDET) 22 1A§I (JUDET)

rabia. Este cel mal mare rid Jijioara, Hucul, Sirca, Buhalnita, Cultura livezilor produce foar-
si cel mal folositor pentru jud. ; Cirjoaia, Miletinul, etc. te multe fructe alese si frumoase,
cad, pe toata intinderea so, a- Producliunea. Din 291137 carI pe lingA cA se consumä in
limenteazA Cu apa necesara, atit hect., intinderea teritoriuluI jud., tara, se exporta. si in straina-
satele, eft si intinsul ses, pe 73354 hect. se cultiva pentru tate.
care se prelungeste, facindu-1 cereale, legume, tubercule si Cultura albinelor, este maI pu-
fertil in productiunea erber. Prin plante oleioase ; 4151 hect. este in intins5. ; din 12400 stupI, se
debordarile sale intretine apele pamint, pe care se afla vil; 44834 scoate : 30000 kilogr. miere si
girlelor si ale baltilor, ce pro- hect., pdmint acoperit cu pa- moo kilogr. ceara.
duc stuharii, papura, pestI si dud, din car/ : 31426 hect. sunt Cultura vlermilor de mama
racT, servind tot odatd si pen- particulare si 13408 a Statului ; se face numg in cite-va sate.
tru adApatul vitelor, cad se cresc iar 178798 hect. se afla ocu- Padurile, sun t intinse si satis-
pe intinsele imase aflate pe se- pate de orase si sate si acope- fac trebuintelor locuitorilor din
_
sul luI. rite de ape, imase, lived si ripI. judet ; din ele se scot tot felul
Jijia curge de la N. spre Cultura cerealelor e foarte in- de lemne pentru constructiunI
S.-E. printre plasile : Bahluiul, tinsa. Aproximativ cultura po- si foc, lemne care se transporta
Copoul si Turia (hotar natural rumbului se face pe o intindere ,si afara din judet.
intre ele), formind intinsul ses de 41 108 hect. a griuluI pe 24931 In pOdurI se gAsesc urmatoa-
al JijieI, bogat in finete si imase, hect., a orzuluI pe 5181 hect., rele animale albatice: capri-
car/ inlesnesc cresterea vitelor. a ovazulur pe 1799 hect., a se- oare, pord, lupi, vulpl, jderr,
Acest riA, de la trecerea sa in care! pe 229 hect., a hristeI pe epurI, etc.
sesul Prutului, din pl. Branistea, 70 hect. Din dealuri si pirafe se scoate:
pe care-I uda in toata lungimea, Dintre legume : fasolea pe 416 pIeatra väroasà, pleatra pentru
pe dreapta, devine mar mult pa- hect., mazArea, pe 44 hect., lin- zidirT si sosele, nasip si prundis.
gubitor, atit pentru agricultura, tea pe 27 hect. Apele ce se intind pe teri-
eft si pentru climA, cdcI prin Tubercule : caitofele pe 482 toriul judetuluI, pe Enga ca ali-
multa sa apropiere cu riul Prut, hect. menteaza satele, sesurile si dim-
curgind paralel pe acelas1 yes, Plante oleioase : rapita pe I I I piile cu apa necesara, Inlesnind
mareste indoit volumul apelor hect., cinepa pe 134 hect. si vegetatiunea plantelor si creste-
In timpurile zlotoase, cad esind inul pe 3 hect. rea vitelor, contin si pestI, racI si
din matca lor, acopar in cea Productiunea cerealelorinteun scoicI pentru hrand ;- stuh pen-
mal mare parte sesul, producind an bun se poate socoti in ter- tru foc, acoperitul caselor si a
inundatiuni foarte marl, cad cite- men mijlociti urmatoarea: 463000 ocoalelor ; papura, din care se
o-data ineacá iarba si semAna- hectolitri porumb, 252000 hec- fac rogojini, etc.
turile. tolitri grid, 65000 hectolitri orz, Industria. Sunt in judetul
Bahluiul curge de la N. spre 26000 hectolitri ovaz, I 900 hecto- Iasi (afard de orasul Iasi), 3 vel-
S.-E., prin mijlocul pldser Bah- litri secara, 500 hectolitri hrisca. nite, in care se fabrica rachiti, 38
luiul, printre plasile : Cirligatura, Productiunea cartofelor este morT de aburI pentru macinat
Stavnicul, Codrul, Copoul si aproximativ de 2500000 kilogr. fling, 88 morI de apd, 8 de Ant
Branistea, (hotar natural in unele Productia plantelor oleioase: si 3 cu animale, 1 fabrica de te-
partI) ; formeaza o vale intinsA., rapita woo hectolitri, cinepa racota in satul Scobilteni, 2 de
bogata in imase si finate ; ali- 1200 hectolitri. luminar!, una de scrobeala, In
menteazd cu apa necesard toate Viile produc in termen mij- com. Buciumi, si una de dubl-
satele de pe ambele malurl, pre- lociA 100000 hectolitri vin. lArie, in com. Galata.
cum si tirgurile : Podul-lloaeI si Pe lingA agricultura, cultura Ca tabricatiunI primitive sunt:
orasul Iasi. vitelor face bogatia jud. Numa- oldria in com. Poeni, rotAria
Marl de aceste trer riuri, rul capetelor de vite ce se eresc In com. Voinesti, butnaria in
sunt un numar mare de piraie pe intinsele imase si finate este com. Buciumi (scoala de meseril).
si piriiase, care curg in diferite de 240000, din car!: 84424 vite Industria manuall: impletirea
directiunI, varsindu-se unele la mad cornute, 120457 cif, 1177 de palAriI de paie si impletirea lo-
dreapta si altele la stinga aces- capre, 48 bivolf, 10207 cal si ziilor, din earl* se fac : panere,
tor riurI, ast-fel sunt : Bahluetul, 24023 rimItorI. cosurI, scaune, a inceput prin

www.dacoromanica.ro
IAI GUDET) 23 fAI (JUDET)

$coalele rurale acum de cit-T-va teni, Podul-Iloael si Tirgul-Fru- mijlocul pl. Codrul pi prin mar-
ani. mos, prin cari se face comu- ginea de N. a pl. Stavnic, le-
RogojinT $i co$ciuge, imple- nicatie pi transportul producte- gindu-se cu jud. Vaslui0 dea-
tite din papurd, precum $i md- lor de prin judet. Alta ramura. supra dealului Bordea, la satul
turi se fac prin satele: Bosia, pleaca de la Ia$i, spre Ungheni, Grajduri ; e pietruita li are o
Prisacani, Vorovesti si Uricani. prin Cristesti; aceasta cale co- lungime de 18 kil.
Industria casnica se inseamnd munica cu Rusia, legindu-se cu De la tirgu$orul Nicolina,
prin lucrul bumbaculuT, cinepeT, reteaua ferata ruseasca prin un din marginea de S. a ora$uluT
inuluT $i a lineT, din cari se pod mare de fier construit peste Ia$i si din dreapta $oseler
fac : pinze, toale, sumani. riul Prut. Comunicatia pi tran- Ia$1-Vasluitl, pleaca alta ramura
In raport cu industria rurala, sportul grinelor se fac pe acea- spre S.-V., pe partea de N. a
cea urbana a luat insa o des- ta linie prin statiile: Cristesti $i pla$ei Codrul, prin tirguporul $i
voltare mal' intinsa. In ora$ul Ungheni. O a treia linie ferata podgoria Galata, apor trece prin
Ia$i, mai cu seamd, pe tina d:- duce le Vasluiti $i de acolo la mijlocul pl. Stavnicul, trece
feritele meseril ce se exerciteaza, Birlad $i Mar5.$epti unde se de-a curmezi$ul Dealului-Mare,
pentru trebuintele orasenilor $i leaga cu intinsa retea care stra- prin localitatile : Sacaturile, Boji-
chiar ale locuitorilor din judet, bate centrul Moldovei. Aceasta la, Lingurari si Ghideni, la margi
se mal' inseamna : cite-va pcoli linie are in jud. 14 statiile la nea de N. a jud. Roman, pe o
. de meserie, ateliere de stolerie, Ia5i, Ciurea $1 Birnova. lungime in total de 50 kil.
fferarie, tinichigerie, fabrica de Calea-Nationald. Ramura de Din $oseaua nationala Ia.$1-
cartonaj, cortele, fabrici de bere, $osea pietruita ce se prelun- Tutora, de la satul Tomepti,
soda, etc. ge$te de-a lungul tare! dela S. pleaca pe dreapta o alta ramu-
Comerciul. Se face in aces: la N., trece prin jud. Roman t'A de $osea, pe partea de N. a
judet un intins comercia', cu to' In jud. Iapi, pe la Tirgul-Fru- plasei Codrul, 5i, din jos de sa-
soiul de cereale, dar mar cu mos, vine spre E., paralel cu tul Comarna, trece pe partea
seama cu gria, porumb, seca- calea ferata prin ttrgu$orul Po- de S. a plhei Brani$tea, pana
ra, orz $i °yaz ; cu vite : boT, dul-Iload, pana in ora$ul Ia$i, dincolo de satul Costuleni, de
yac!, oT si rimatori ; cu piel', de unde se ramifica, o parte unde se leaga cu jud. Vasluiu.
Una $i brinzd ; cu lemnarii de spre Vasluiti, iar alta pana in Cdi laterale. Drumul numit
tot felul, afara de brad ; cu vi- marginea Prutului, la satul Tu- al Brani$teT, format din cal co-
nuri de cele maT bune calitati, tora. munale, pleaca de la N. din
din podgoriile: Cotnari si Ia$i, Calea-Mixtd. Dela Tirgul-Fru- poseaua judeteana Ia$1- Botopani,
precum si cu fructe. mos, din poseaua nationala, plea- anume de la satul Trifepti, com.
Desfacerea acestor producte ca o ramura de posea pietruita Hermeziul, pl. Turia $i se pre-
pentru strainatate se face mar spre N.-V., prin mijlocul pl. lunge$te pe $esul PrutuluT, de-
ales in pieata ora3ului Ia$1. Bahluiul, pana in marginea t'ir- a lungul pla$ei Brani$tea spre
Pentru comerciul intern sunt gului Hirlail, din jud. Boto$ani, S., pana in marginea satului
tirgurile : Podul-Iload $i Tirgul- pe o intindere de 33 kil. Mdcare$ti, com. Costuleni, unde
Frumos, precum pi 12 iarma- Cdt judelene. Din ora$ul Ia$1, se leaga cu jud. Falciti.
roace anual in ora$ul Ia$1, pe pleaca trei ramuri de posele : Drumul ce pleaca de la t'ir-
$esul Frumoasel; patru iarma- una spre N. prin pl. Copoul $i guporul Podul-Iload, spre N.-V.,
roace la Podul - Iloaei $i unul Turia, pana in marginea jud. prin pl. Bahluiul, prin Belcesti,
mare la Tirgul-Frumos. Boto$ani, la Badarli din com. Hodura, Ceplenita, dincolo de
Calea-Feratd. O t'amura plea- Bivolari ; aceasta osea este pie- B Adeni se leaga cu $oseaua
el din ora$ul Iasi spre V. $i tre- truja, avind o lungime de 53 mixta, aproape de Hirlail.
ce prin tirgurile: Podul-Iloaei kil.A doua pe o lungime de 65 kil. impdriirea administrativa.
$i Tirgul-Frumos, de unde e$ind pleacA de la Iapi, spre N.-V., dea- Judetul Iapi se imparte in 7 pl.
din judet pleaca spre Pa$cani lungul plApilor Copoul pi Bah- pi anume:
(Suceava), legind judetul cu toa- luiul, pi, dincolo de satul Onepti, Bahluiul, cu 8 com., 1

te orapele $1 localitätile ce ati com. Sipotele, se leagA cu ju- tirgu$. pi 57 sate.
retele ferate. Pe aceasta cale detul Botopani. O a treia pleacl Brantftea, ca 8 com., 1
sunt patru garT : Ia$i, Cucu- spre S., de la orapul Iapi, prin tirgu$. li 38 sate.

www.dacoromanica.ro
IA51 GUDET) 24 tikg (JuDET)

Cirligittura, Cu 7 com. I Podul-IloaeI, Bivolari $i Voine$ti. din Procurorul- General $i dol
tirg. urb. ai 4o sate. Medicamentele pentru popula- procurorI de sectiI, care exer-
Codrul, Cu 5 COM. 3 t'ir- tiunea rurala se dati gratuit de cita puterea judiciara asupra
gu$oare $i 23 sate. catre judet $1 comune. Pe Ruga intrege jurisdictiI a CurteT de
Copa, Cu 6 com., 2 tirgurf micile farmacri din fie-care spi- Apel.
si 30 sate. tal, se mal afla una in Tirgul- Tata statistica judeciara din
Stavnicul, Cu 5 com., I t'ir- Frumos $1 alta in Podul-Iload. 1892: 41 individ prevenitI la
gu$or $1 36 sate. Pentru cautarea vitelor bol- curtea cu juratT ; 1423 la coree-
Turia, cu 5 com., 3 t'ir- nave sunt doI veterinad: unul tional ; 3200 cartI de jud. por-
gu$. $1 37 sate. de judet $1 altul pentru ora$1.11 nite ; 259 procese civile termi-
Sunt in total 44 com., io tir Ia$i. nate; 242 procese com.; 74
gupare 2 orase si 261 sate. Mara de medicul de judet, electorale.
Populapa.Sunt in jud. Ia$1 se afla un Medic-Primar al ora- Cultul. Locuitorifi judetu-
32975 familiT, san 172935 sufle- $uluT Ia$1, 5 medid $1 5 moa$e 14 sunt mal totI de religia
te, din mil: 27520 familiI saa ale despartirilor, pu$T la servi- ortodoxa, avind bisericile lor
105400 suflete, trAiesc in sate ciul populatieT sarace ; osebit de prin sate $i tirgurI, in numar
si tirgusoare, iar restul in ora- ace$tia mal sunt medidi spita de i88, afara de 9 capele (pa-
$ele : Ia$i $i Tirgul-Frumos. lelor din ora$, precum $1 aceI raclise), cu 593 deserventi $i a-
Sunt: 70435 asatoritT, restul particularI. nume : 223 preotI, 24 diaconIf
necasatoriti, vaduvI $i divor- Sunt dou5. consiliI de higiena : 231 cintaret1 $i 115 eclesiarcI.
tatI; 119532 ortodoxI, 36425 unul al judetuluI $i alt.11 pentru Afara de acestea mal sunt:
evreI, 4524 catolicI, 399 protes- ora$. patru bisericI catolice; una lu-
tanp, 232 gregorienI, 520 lipo- yustilia. In judetul Ia$1 terana, una armeana $i douà li-
ved, etc., etc. se af15. 6 judecatoriI de ocol: povene. EvreiI, carI dintre strainI
Cu $tiinta de carte sunt 45290 una in Tirgul-Frumos, pentru sunt maI numero$I in judet, ati
loc. pla$ile Bahluiul $i Cirligatura ; mal multe sinagoge.
Admizzistrajia. Puterea ese- una in tirgu$orul TigänaM, pen. Bisericile ortodoxe, cu deser-
cutivä a jud. este incredintata tru p15$ile Copoul $1 Turia; una ventir tin de Mitropolia Mol-
unul Prefect, care are in ajutor In tirgusorul Socola, pentru pla- dovd $1 a Suceavel. Pentru ju-
la administrarea plä.$ilor, 5 sub- sile Stavnic, Codrul $i parte decarea cleruluI $1 administrarea
prefectt $1 44 primad Cu aju- din BraniSea, iar 3 in orawl bisericilor se afla un conzistoria
toarele lor, pentru administrarea Ia$1. In orapl Ia.$1 este un tri- la Mitropolia de Ia$i, doI pro-
comunelor; politia ora$uluI Ia$i bunal divizat in patru sectiunI, toerel, unul pentru judet, altul
este incredintata unuI Prefect, cu patru pre$edintI, din carf pentru ora$, $i 2 sub-protoerd.
ajutat de 6 comisad, me multI unul prim-pre$edinte, opt jude- Bisericile se intretin : parte
sub-comisad $1 epistaff. catorI, patru supleanti. de Stat, numite manastirl ; cele
Bua'getul judetuluI in ce pri- Pe Ruga acest tribunal, se maT multe de comune $1 foarte
ve$te fondul zecimilor este de afla politla judiciara, formatá putine de epitropli ai particular'''.
620670 leI, 95 banI la venitud din Primul-Procuror $i patru pro- Manastirile din judet sunt :
$i de 261437 leI, 73 banI la curod de sectiI, doI dintre ju- Galata, Hlincea, Cetatuia, So-
cheltuelI, lar in ce prive$te fon- decatorif tribunaluluI fiind in- cola, Birnova, Hadimbul $1 Aro-
dul pentru drumurl, este de sarcinatI $1 cu instructia crime- neanul.
202109 Id, 7 banI, la venituff lor $1 delictelor. Instrucliunea.Sunt in judet
$i 196791 leI, 20 banY, la chel- Se af15. o Curte de Apel, 144 de $coale, afara de acele
tuelI. cu doua sectiunI, cu un prim- private, care sunt In numar de
Serviciul sanitar.Acest ser- pre$edinte, un pre$edinte, opt peste zo.
vida se face in judet de catre membri $i doI supleantI, $1 avind Dintre $coalele publice pri-
un medic primar, ajutat de 5 sub jurisdictia sa tribunalele din mare, 87 sunt rurale, cu go in-
medid de plA$T $i unul de ora$ judetele: Dorohoiti, Boto$ani, vA0.torT, 6 invAtatoare si cu o
in Tirgul-Frumos $i de 42 moa$e Suceava, Neamtu, Roman, Ba- populatie $colara. de 3105 baetr,
comunale, avind sub ingrijirea cati, Vasluiti $i Falda. 724 fete.
lor 4 spitale In: Tirgul-Frumos, Parchetul CurteI este compus Posta' fi Tele:re. In jud.

www.dacoromanica.ro
IA§I (ORA) 26 1A§I (ORA§)

Iasi sunt oficir telegrafo-telefono- familif, sail 59427 suflete 26698 Industria manuala ce se prac-
postale in urmatoarele localitatf: barbati si 32729 femeT; 21203 tica in oras este: croitoria, ciz-
orasul Iasi, 3 oficiT, Cu un ve- casatoritT, 31814 necasatoritt, maria, zidaria, lemnaria siferaria.
nit de peste 350 miT leT; Po- 6r7o vaduvl si 240 divortati; Industria mare e reprezentata
dul-IloaeT, Cu venit r0000 leT ; 24087 ortodoxI, 33141 mozaid, prin cite-va fabricT, precum : o
Tirgul-Frumos, cu un venit de 1709 cato lid, I I 3 grigorienr, fabricä de cortele, una de car-
15000 leT si Bivolari (pl. Turia), 350 protestantI, 18 lipovenT tonaj, dota de soda, una de
cu un venit de peste 4000 leT 9 de deosebite religiunT ; 24780 scaune; mal multe fabricT de
anual. RominT, 31829 IzraelitT, 188 luminati si sapun, o fabrica de
PolonT, 728 Rus!, 1533 Ger- bere; doul mort mart de aburf
Ia§i, orar, capitala judetuluT Iasi manT, ii i GrecT, 33 Lipovenl, pentru fain& si maT multe morT
resedinta Inalt -Prea- Sfinti- 77 Francezi, i Belgian, 8 Olan- de cal.
tuluT Mitropolit al MoldoveT dezT, 9 BulgarT, 50 UngurT, 6 Acest oras este legat, cu ju-
al SuceveT i vechia capitala AmericanT, ro TurcT si I Spa- detele limitrofe, prin Huii
a MoldoveT. Se afla situat pe n iol. de cale-ferata : Pascani-Iasi, Un-
capetele de S. ale dealurilor : Stia carte 16276 persoane. gheni (cu Rusia) si
Copoul si Sorogari; pe valea 0 parte din acestI locuitorT luia ; prin calea nationall, cu
dintre aceste cloua dealurT, prin se ocupa Cu agricultura, iar a- Romanul si Vasluia ; prin so-
care trece piriul Cacaina si pe proape treT partI cu comerciul sele judetene cu Botosani, FAI-
ses ilBahluiul, pe care trece si industria. cia, Vaslula, Roman.
riul Bahluiul, o parte se pre- Comerciul constä în cumOra- Are o statiune mare de cale
lungeste peste piriul Nicolina, re de producte si vite ; in vinde- ferata.
pe podisul sudic al comuner rea lor in partI micT prin localitatT Se afla in oras sucursala Ban-
Galata. Se afiä intre plasile : sI 'in can titAtI marl in strainatate ; ceT-Nationale si a CredituluY-A-
Copoul la N., Branistea la E., in cumparare de marfurT strain e : gricol, institutiunT publice si mar
Codrul la S. si Stavnicul, cu o lipscaniT, Mann' i fferariT, care multe case de economir pri-
parte din Copoul, la V. se desfac pentru trebuintele o- vate.
Pozitiunea acestul oras este rasenilor si a locuitorilor din In privinta administrativa o-
frumoasa, fiind inconjuratá mal judet, lar in cantitatT marl, ora- rasul este divizat in 5
din toate partite de dealurl a- selor din judetele vecine. Pentru paza si mentinerea
despartir!.
coperite cu vil i livezT. Sunt treT piete : una numita ordineT publice se afla : un Pre-
Inaltimea orasuluT de la nive- medeanul Sf. Spiridon, in par- fect de Politie cu 6 comisar!,
lul mareT e de 318 m. tea de sus a orasuluT, alta la mal multi sub-comisarT, epistatT,
Partile cele mai prIncipale centru, unde este o hala mare un capitan de sergentI si ser-
din earl e format Iasi sunt: frumoasa, si a treia, medenasul gentl de oras.
Tatarasi, partea de pe dealul din Tirgusor. Pentru paza de foc sunt pa-
Sorogari ; Copoul, Ticaul (Sara: Pentru lemne de foc sunt de- tru pompierit pendinte de co-
ria) si Pacurari, partea asezata pozite pe ulita Orel, iar pentru mandamentul corpulul IV de
pe dealul Copoul ; Podul-Lung, lemne de constructif, doul me- armata din Iasi.
Frumoasa si Broscaria, partea deanurT, unul la batiera Särä- Comuna se administreaza de
asezata pe Bahluiul; Tirgu- riel altul Raga Bahluia, la catre un Primar cu trer ajutoare
sorul Nicolina, partea de pe Podul-Ipsilante. Consiliul Comunal.
platoul Gal/tel. Pentru inlesnirea negotuluT Venitul com. e de 2086963
Osebit mal sunt un numar de vite, sunt statornidte 12 iar- leT, 19 banT ; lar cheltuelile, de
mare de alte numirT de maha- maroace anuale, cad ati loc pe 1846034 leT, 76 banT.
lale i strade. qesul FrumoaseT, (situat in par. Serviciul sanitar al orasuluT
Intinderea orasuluI este de tea dreaptá a riuluT Bahluiul si se face de catre un medic-pri-
16235740 metri patratT--=.1 r 82 de a stinga piriuluf Nicotina); mar, 5 medier de despartirl, 5
falcl, 27 prajinT si 13 stInjenT osebit in toate Joile, la locul moase, r medic-veterinar i I
Strati saa 1623 hectare 0 5740 numit: Movila-luf-Cuza, in par- vaccinator.
metri patratT. tea ora-suluT ce poarta numele In Iasi sunt 45 biserici ortodo-
Are o populatie de 11049 Tatarasi. xe i 8 capele, cu 8 t preotT, 18

61275. Nara* Diefintior Geared& VoZ. rr: 4

www.dacoromanica.ro
IAI (ORA) 26 IAI (ORAq)

diaconr, 96 cintaretr $i 51 pa- Intre zidirile publice se in- nat la Alba-Julia, in Transilvania.
racliserr. seamna : Palatul-A.dministrativ Un val numit al - la Traian,
Se mar afla 1 biserica cato- sati Curtea-Domneasca, in care care trece din jud. Botosani in
bel, I luterana, I armeana, I se af15. instalate : Prefectura ju- acest judet, vine pi-in apropie-
lipovana. detulur, Comitetul - Permanent, re de Ia$i, pe sub dealul Po-
Numarul $coalelor publice pri- Tribunalul cu 4 sectiunr, Par- canilor, pe $esul Prutului, tre-
mare de bletr e de ro, Cu 30 chetul tribunalulur, dor judeca- cind riul pe la satul S endreni
institutor! $1 Cu o populatiune torr de Instructie, Curtea de $i merge pana la Nistru. Daca
$ colara de 1400 elevr ; 8 $colr pri- Apel cu 2 sectiunI, Parchetul ar trebui O. clara crezamint una
mare de fete, cu 30 institutoare Curte!, Camera Depunerer $i de cronice slavone, apor pe la in-
$1. 883 eleve ; 2 gimnazir, 2 Acuzatie, Curtea cu Juratr, Cor- ceputul secolulur al XIV exista
licee, I universitate, Cu 4 fa- pul Portareilor, Perceptia Statu- un principat al Ia$ilor, care
cultatI, avind un cabinet de fi- lur, Medicul-Primar al judetulur, traia in legaturI de priete$ug
zica si chimie $1 o biblioteca; Se- AvocatiI-StatuluI, Casieria, Te- Cu domnul T161 Romtne$tr (To-
minarul Veniamin, Scoala Nor- legraful $i Po$ta, Arhiva Statu- cilescu, Istoria Romind, 1886,
mala Superioarä, Scoala Norma- /ur. p. 12o).
rá. Vasile-Lupul, pentru invata- In fata palatuluI se aflä sta- Dela formarea Principatului
torT, Scoala Comerciald, Scoala tuia lur S tefan-cel-Mare, Dom- Moldover, qi mar cu seama de
Tehnica, Scoala Fiilor - de - Mili- nul Moldover. In centrul ora$ulur cind Ia$i deveni capitala prin
tad, cu un cabinet de fizica $i se ridica Mareata Catedrala a stramutarea scaunultif Domnier
chimie, Scoala Copiilor-de-Tru- Mitropolier $1 biserica Trer-Ie- de la Suceava, de catre Ale-
pa, S coala Normall de Fete, Ex- rarlif, apor biserica SE Spiridon, xandru -Voda Lupu$neanu in
ternatul Secundar de fete, Scoala Cu mareata zidire a spitaluluI. 1565, el are o importantd isto-
Profesionala de fete, Scoala de Palatul UniversitateI, palatul rica foarte mare.
Meserir. a comuna, Scoala de Scoaler militare, Liceele, Banca Inainte de a fi capitall a fost
Mesen! a Reuniuner - Femeilor, Nationald, Primaria $1 Gara dru- ars de Betgherer, fiul Hanulur
Conservatorul, Scoala de Pictu- mulul de fer. Cazarmele de pe Tataresc, ciad a pradat li ti-
ra, 2 colT Fröbeliane, (una a So- platoul Copoului unde se afla $i nutul Cirligaturer, la 1513.
cietater pentru Invatatura Popo- cimitirul militar. La 160o, suferi jafurl din
rulul Romin) $i un Muzeil pen- Printre casete particulare se ga- cauza razboiulur dintre Simeon-
tru Stiintele-Naturale. sesc zidiri marl $i frumoase. Movill cu fruti! Buze$tr.
Scolr private mar de seama GradinI publice sunt : Copoul, La 1621, Libozmischi, Hatma-
sunt: Liceul-Institutele-Unite, si, Ghica-Voda, In marginea de N. nul, cu 4000 Le$T, a jefuit $i
pentru domni$oare, Liceul Nor- a ora$ulul. Cimitire sunt doua, l'a ars in timpul lur Alexan-
mal Humpel. Osebit inca se mar unul Eternitatea in partea de dru-Voda, fiul luI Ilie$.
afil un numar de institute cu E. a ora$ulur, $i altul afara de La 1624, a ars palatal Dom-
elevr internI $1 externI de am- raza ora$ulid, in com. Ga/ata. nesc qi Radu-Mihnea a stra-
bele sexe. Intrarea $i e$irea din oras se mutat re$edinta la Hirlati.
Pentru procurarea si tipAritul face prin $apte barierr $i anume: La 165o, Hmil-Hatmanul, Cu
cartilor sunt: Io librara, io tipo- -Copoul, Sararia, Hotinul, Moara- T'Atara', a ars ora$ul cu curtea
grafii $i 2 litografiL de-Vint, Sahana, Tutora, Socola, Domneasca $i biserica Trer-Ie-
Institute de bine-facere sunt: Nicolina, Trer-Calid $1 Pacurari. rarhr, in timpul lur Vasile-Lupu.
spitalul Sfintul Spiridon, cel mar No/luid istorice. Nu mirea o- La 1672, Sultanul Mehmet,
mare si mar avut din tara; ad- ra$ulur se crede de unir, irisa fara In timpul trecerer sale la ceta-
ministrat de catre o Epitropie ; nicI-un temeiti, ca ar fi fost din ve- tea Cameniter, s'a preumblat
Spitalul Pa$canul, Spitalul-Mili- chime e Municipium Iassiorum» prin ora$ul Ia$i $i pe dealul
tar, Spitalul-Evreesc, Institutul- qi ea pe atuncI stationa in el Cetatuia, dupa care a mazilit
Gregorian, pentru cre$terea co- Legiunea a XIII Romana. Un pe Duca-Voda, punindu-1 in
piilor gasitr, $i. Institutul pentru atare municipia n'a existat, de fiare.
femer nebune. cit numar in fantazia interpre- La 1687, armatele lur So-
Sunt 17 farmacir, $i mar multe tatorulur uner inscriptiunr, lar bieschi, Craiul Le$esc, care in-
droguen!. legiunea XIII gemina a statio- trase in Tara, a ars manastirea

www.dacoromanica.ro
I2W (ORO) 27 lAg

Trisfetitele, Mitropolia vechTe, La 1878, in r5zboiul cu TurciT, Manastirea Barnovschi, zidita
Golia pi Feredeul-Turcesc. Tarul, ImpAratul Rusia, a tre- la anul 1627, de Miron-Bar-
Tot atuncT, Dosoteiti, Mitro- cut prin Iapi cu Mari! DucT. novschi-Voevod.
politul, a dat moaptele Sf. loan In Iapi se mal aflä un numAr Biserica Sf. loan BotezItorul
Novi, pe care Alexandru-Voda de monumente religioase, de o s'a inceput a se zidi de Miron-
le cumpArase de Ja pAginT la importantä mare istoricA, pre- Barnovschi-Voevod, pi s'a ispra-
1415 pi care ail stat in Tara cum : vit de Vasile-Vod5. la 1635.
300 de anT. AtuncT s'a dus pi Sfintul Nicolae saa biserica Manastirea Sfintilor TreT-Ie-
Mitropolitul in Tara Lepeascl DomneascA, ziditA de Domnul rarhI, ziditA la 1639 de Vasile-
Cu toate odoarele scumpe ale Stefan cel-Mare, la anul 1491- Vod5.-Lupul, Cu turnul de la poar-
Mitropoliei pi ale Sfintulur, in ¡493. La 1676, a fost reparatä tA, zidit in 1638, care turn fiind
timpul luT Cantemir-Voda. pi reformad. de Antonie-Ruset- darAmat s'a refacut 'in 1804
La 171 I, Petru-cel-Mare, care Voevod. Dupa stramutarea ca- 1806.
a venit Cu oastea 'in Tara, a vi- pitaleT de la Suceava, aceastA M5.nAstirea s'a restaurat de
zitat Iapul Cu ImpArateasA, inchi- bisericl a servit de Mitropolie, cAtre Stat, fiind una din cele
nindu-se pe la toate bisericile. pana in timpul luT Duca-Voda, mal frumoase monumente din
La 1723, ají ars Curtile Dom- ctnd Doamna sa Anastasia, a tara. In ea se ala moaptele Sfin-
neptT, Cu mal multe case pi bi- zidit Mitropolia vechTe, pe a tei Mucenice Paraschiva.
serica Sf. Dimitrie, in Domnia careia ruine, s'a ridicat mareata ManAstirea Sf. loan Gura-de-
luT Mihail Racovita. Catedrala a Mitropolief, ?rice- Aur (Beilic), zidit5. de Duca-
La 1733, a ars Tirgul-de-Sus, putä a se zidi prin stAruinta Mi- Vod5. la 1683, pe locul une!
SArAria pi mAnAstirea Golia, in tropolituluT Veniamin-Costache, bisericT de lemn, ce a existat
ti mpul lul Constantin - Mavro- restauratA pi terminatA in anul din timpul luf Toma-Voevod.
cordat. 1887, sub Domnia RegeluT Ca- Aceasta biserica a fost 'llichi-
La 1740, ocupara Rupii Tara rol I. nata mAnastirel Cetatuia din
sub Generalul Minih, pi in ura pe MAnAstirea Dancul, ziditA de com. Galata.
care o avea pentru Ghica-VodA, Jurie-Dancul, in anul 1541, pe M5.nAstirea Golia, ziditl la
stricara Curtile Domnepti de la timpul lui Petru-Rarep ; a fost 1640 de Vasile-Lupul-VodA. In
Frumoasa. inchinatä la o m5.n5.stire din (agrada se aflä institutul de ne-
La 1753, ai1 ars, impreund cu Rumelia, de catre Duca-VodA, bunT ; la poartA este un turn,
Curtea-Domneascd, biserica ca- in a doua Domnie. lingä care se aflA pi casa apelor
tolica pi cea luterana. Manastirea BArboiul s'a zidit de unde apa se imparte in tot
La 1769, RupiT aii ocupat iar pe la inceputul secoluluT al XVII orapul.
cit-va timp orapul. de Marele-Vornic Barboiul, pi a M5.nastirea Sf. Spiri don, foarte
La 1821, Domnitorul i.itti, fost inchinat5. MInAstireT Vato- vechle pi cea maT bogatA, din
in unire cu Ipsilante, instrumen- pedul, in timpul DomnieT luT a cAreia avere se intretin spi-
tul RusieT, ali ucis pe totT Turcil Duca-Voevod. La 1837, cAlugariT talele pi ospiciile din Moldova.
din oras. grecT ail darAmat-o, pi pe urmele In curtea bisericeT se afla zidi-
La 1828, ail ocupat RupiT eT, aq zidit actuala manAstire, rea mareata a Spitalulul Central,
orapul in rAzboiul cu TurciT. foarte frumoasI, in stil Byzan- unde este li repedinta Admini-
La 1848, RupiT din noti el tin. stratier Epitropier.
ocupat Iapil in rAzboiul ce ali MAnIstirea Sf. Saya, ziditA MAnastirea Frumoasa, zidita
avut Cu UnguriT. in india jumatate a secoluluT de Grigore-Ghica-Voda, unde a
La 1849, fu ocupat de TurcT. XVII, s'a reinoit de boerul Jora fost un palat Domnesc pi o
La 1853 1855, fu ocupat Postelnicul la anul 1625. In a gr5.dina foarte frumoasA.
de AustriacT. doua Domnie a luT Nicolae-
La 1859, s'a flcut Unirea- Mavrocordat s'a infiintat aci o la9i, com. rur., in partea stinga
Principatelor. pcoall pi o tipografie, sub epi- a JiuluT pi la S. com. Romanepti,
La 1862, s'a strAmutat de tropia PatriarchuluT de Ieru- pl. Ocolul, jud. Gorj. Se com-
aicT capitala tarer in Bucurepti, salim ('714). AceastA manls- pune din cAtunele Iapi si Dra.
rAmanind orapul Iapi numaT capi- tire a fost inchinatl Sft. Mor- gutepti.
tall a judetuluT. mint. Situad pe pes, are o supra-

www.dacoromanica.ro
IAI 28 IAZUL

fatA de 2910 hect., din cae de 36'.89, Venitul acester sta- dominä prin indltimea sa dru-
1700 hect. arabile, 810 hect. tir peanul 1896 a fost de 1368279 munie - Gherengic
pAdure, 400 hect. finete, izlaz leT, 65 banT. Cara-Chioi-Cop u cci.
si lived cu prunr.
Are o populatie de 200 fa- Ia§i, trup de moysie, nelocuit, din Iazi- Orman, deal, in judetul
mili!, sati 725 suflete, din carT jos de valea alnistea, pendinte Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
171 con tribuabilf. de com. Strimba-Mare, pl. Cal- riul com. rur. Atmagea i Bas-
Locuitorirposedd : 90 plugurf, nistea, jud. Vlasca, proprieta- Chioi, Wat fiind de hotarul lor ;
120 care cu bol, 4 cdrute Cu tea d-lur Em. GrAdisteanu, in se desface din dealul Canara-
cal; 820 vite mar! cornute, 120 suprafatd. de 2025 hect. Ceiu; se indreaptd spre E., in-
or, 44 ca! 0. 120 pord. teo directie generald de la V.
Venitul com, e de 1225 leI, Ia§i, .ftddure de stejar, situatA pe la E., brAzdind partea central
iar cheltuelile de 1016 ler. arnbele coaste ale vdir Iasi, pe a pase i cea vesticä a comu-
Apele ce udá aceastä com. proprietatea Strimba-d.-j., pl. ner Bas-Chioi, si cea nord-esticd
sunt : Jiul, Amaradia, ce izvo- CAlnistea, jud. Vlasca ; are o a comune Atmagea ; se pre-
reste din plaiul Novaci i Slas- suprafatd de 150 hect. lungeste cu dealul Echili-Orman ;
tiul. are 276 m., dominind valea Mu-
Comunicatia in aceastd com. Ia§i, vale, in jud. Vlasca, pro- safir-Culac i drumul Atmagea-
se face prin soseaua nationald prietatea Strimba-d.-s., ce ese Bas-Chioi ; e acoperit cu pd-
Filiasi-Pietrosani i prin soseaua din cimpul Iasi si se scurge in durl.
comunald care o pune in comu- CAlnistea in jos de satul Stoe-
nicatie cu Urechesti la S.-E. nesti. Iazi-Orman,padure, in jud. Con-
Are : i coald, frecuentatd de stanta, pl. Silistra-Noul, com.
35 elevi, si 5 eleve ; 3 bisericT, Iazil-Iuiuc, movilii, in jud. Con- Garvan, cdt. Veli-Chioi, asezatä
acute in anir 1839, 1842 si stanta, pl. Mangana, pe terito- pe ramificatiile estice ale dea-
1868, de locuitorT, deservite de riul com. rur. Hazaplar si a- lulur Ciriagi-Orman ; formeazd,
I preot i I cmntäreÇ i moard nume pe acela al cAtunulur Cara- Cu pAdurea Cara-Ali-Corusu, pd-
pe apapuluI ; 4 puturl, 26 fin- Chioi ; e asezatA la sudul aces- durea numitd Veli-Chioi ; are o
tinr; I circiumd. tu! cAtun, la 11/2 kil. ; face parte intindere de 8o hect. ; esente
din dealul Cara-Chioi, pe a el- principale: fag si mesteacAn ; e
Ia§l, cdtun de resedintd al com. rur culme se aflA si este punc- talad de drumul Veli-Chioi-Cra-
cu acelasT nume, pl. Ocolul, jud. tul culminant al acestur deal ; nova.
Gorj. Situat pe partea stingl are o inAltime de 117 metri,
a Jiulur, are o suprafatd de 1460 dominind prin indltimea sa sa- Iazi-Orman,peldure, in jud. Con-
hect., din cari 900 hect. arabile, tul Cara-Chioi in intregime, par- stanta, pl. Medjidia, com. Enige,
360 hect. pAdure, 200 hect, fi- tea de N. a cdtunulur Hazaplar cdt. Polucci ; asezata pe ramifi-
nete si lived cu pruni. si Ardite Arta, Burunul si Dere- catiile i poalele orientale ale
Are o populatie de 150 fa- Alceac ; este situatd in partea dealulur Uzun-Culac-Bair, lingd
mili!, sad 525 suflete, din cae centrald a pase si a com. satul Polucci, la E. de el ; are
132 contribuabill. o intindere cam de 110 pog.,
Locuitorir posea : 6o plu- Iazil-Iuiuc, movikf, in jud. Con- esente principale: stejar si fag.
gurf, 8o care cu bol, 3 cdrute stanta, pl. Mangalia, pe terito-
Cu ; 600 vite mar! cornute, riul com. rur. Gherengic, la ho- Jazo§ti, vale, in com. rur.
8o oT, 30 cal si 70 pore. tarul acestei com. cu com. Ha- sesti, plaiul Cerna, jud. Mehe-
zaplar ; este asezatd pe culmea dinti.
Ia§i, stalie de dr.-de.1., in jud. dealulur Cogea-Sirt-Bair ; are o
Iasi, pl. Iasi (despArtirea I), com. indltime de 102 m, i este punc- ¡azul, com. rur. in jud. Ialomita,
Iasi, pe unja Pascani-Iasi, pusd tul cel maT inalt al acestur deal; pl. Ialomita-Balta, situatä in par-
in circulatie la i Iunie 1870. este situatA in partea centrald tea de N. a pl., la hotarul spre
Se afld 'filtre stapile Ciurea 8.6 si putin esticA a plAse si in par- jud. BrAila.
kil.) i Cucuteni (14.2 kil.). Indl- tea de V. a plAser ; este artifi- Teritoriul com. are o suprafatd
timea d'asupra nivelulur mdrir ciald i acoperitd cu verdeatA de 11500 hect. si se intinde

www.dacoromanica.ro
IAZUL 29 IAZUL-FETEI

intre comunele : Murgeanca, Mi- Contribuabili sunt 135. nume, pl. Cosula, jud. Dorohoid,
losesti, Slobozia si Cioara, din Vite: 470 cal, 776 bol, 843 din care a ramas numal vatra
judetul BrAila. Mosia este pro- oi, 5 bivoli si 300 rimatorT. si Tezetura ce se hiende in cur-
prietate a statuluT, cunoscutä Venitul comunei e de 4193 mezisul sesuld Jipe', din dealul
sub numele de Iazul si Lata- le! si cheltuelile, de 5444 le!. Dimachenilor in dealul Corla-
Sarata. inainte de seculariza- tenilor. Are o singura deschi-
rea manastirilor inchinate apar- Iazul, sat, jud. Bacaa, pl. Bis- dere pe unde curge riul Jijia.
tinea manastireT Slobozia din trita-d.-j , com. Dealul-Noa, si- Traditia spune ca acest iaz ar fi
acest judet si a fost arendata tuat linga Petricica si in valea fost facut din ordinul lui te-
pe aniT 1885-95 cu 127700 lei. piriuluT Rachitisul. Are o po- fan-Voda-cel-Mare, pe cind mo-
Pe aceasta mosie, deosebit de pulatie de 64 familii, saa 259 la era Domneascl. Mosia maT
com. Iazul, se maT alía si com. suflete. tirzia devenind in proprietatea
Smirna. Vite sunt : 4 caT, 122 vite boeruluT Hatmanul Balica, el ar
Dupl legea rur. din 1864, cornute si 46 porci. fi reparat iezetura ce se stricase.
s'aa improprietarit pe mosie Silistea satuluT se afla la Ra-
229 locuitorT, iar dupa legea diul-Iazului. Iazul-Domnesc, las, numit si
din 1878 s'aa mal improprleta- Cebalaul, pe mosia VAculesti,
rit 113 ; neimproprietaritT se Iazul, nunsire dad pella din com. cu acelasT nume, pl. Co-
mal' &ese 201 locuitori. Acest lacul Bilhacul, ce strabate com. sula, jud. Dorohoiu. Este foarte
numar de locuitorT improprieta- Cilibia, jud. Buzla. vechia si a fost renumit odinioara..
ritT se gasesc pe intreaga mo- A fost clAruit manastirei Molda-
sie Lata-SArata, adica in doul Iazul, lac, jud. Baila, situat la vita din Bucovina, de catre Bog-
comune, iar in com. Iazul se V. de lacul Coada-Encei si la dan tefan-Voda, prin uricul
aflA improprietariti 141 locuitorT N.-V. de Lutul-Alb. Are o su- din 20 Maia 1570. Manastirea
si neimproprietariti 114. prafata de 45 hect. Apa sa l'a stapinit pana la 1785, cind
Teritoriul com. este brazdat contine substante minerale. se vindu mosia.
de valea Strachina, numita. si
Lata-Sárata, pe care se afta la- Iazul, os/roo, jud. Braila, coprins Iazul -DraculuI (Lingurari),
curile : Feroiul, Usurelul, Lacul- la S. intre Vilciul si Brezoiasa, sat, jud.,Vasluia, com. Poenesti,
Tataruld si Mate-Arse. la E. si V. intre privalul Ulmul pl. Racova, pe valea piriului
Se compune dintr'un singur si Gingarasoaia si la N. intre Racova.
sat, situat pe partea de N. a iezerele erban si Lunguletul. Se zice ca si'a luat aceasta
coastei vad Lata-Sarata. numire de la un iaz, unde in
Are: o scoall de baetl, cu 30 'azul, girlli, abatuta din riul Te- fie-care an se inecaa cite un
elevi, conclusä de un invatator leajenul, trece prin mijlocul co- numar oare-care de oamenT, si
salariat de stat si comuna ; o mune! Bucovul, pl. Cricovul, pentru aceea l'aa botezat Tazul-
scoalä de fete, cu 14 eleve, o jud. Prahova, si se varsa iarasT Dracului.
invAtatoare salariatä de com. In Teleajenul. Are o populatle de 20 fami-
Localul scoalel este cladit de liT, saa 100 suflete, locuitorl ti-
comuna. Iazul, pitill, jud. Tecucia, format gani lingurarT neimproprietAriti,
Este o biserica, deservita de din izvoare, curge printre sa- locuind pe mosia numita Slobo-
2 preotT si 2 dascalT. tele Barna si Poiana, comuna zia-Strajescu.
Populatia com. este de 243 Godinesti. Contine peste si con- LocuitoriT posea: lo or, 3
familiT, saa 1046 suflete : 564 duce o moara. capre si I cal.
barbatT si 482 femeT ; 1035 Ro-
minT, 2 Greci si 9 de alte natio- Iazul-de-la-Redit, iaz, pe mo- Iazul-Fetei, girld,jud. Prahova,
nalitatT ; 1037 crestinT ortodoxf sia Hapif, com. Virful-Cimpu- ro ja inceputul din riul Teleaje-
si 9 mozaicT ; 258 agricultor! ; luT, pl. Berhometele, jud. Do- nul, mar jos de satul Plopeni,
6 meseriasT, 6 comerciantr; 5 rohoia, in suprafata de so hect. face mar multe zigzagurE, stra-
profesiunT libere ; 50 muncitori bate comunele : Boldesti, Sea-
si 16 servitorf. , tiil carte 169 Iazul-Domnesc, las, pe mosia eni, Pleasa si Bucovelul, din
persoane. Dimacheni, comuna cu acelasT josul carea se varsa iarAsT in

www.dacoromanica.ro
1AZUL-MARE 30 LBANE§TI

Teleajenul. Pe acest tia, in ra- pl. Baseul, jud. Dorohoia, infi- In raionul comuner e o moara
ionul com. Scdeni, sunt insta- intat Cu vre-o 30 an1 in urma cu aburr a D-lur I. Dulujan din
late.: 2 pive; 3 morT ; I fabrica de proprietarul Vasile Drosu. Slatina.
de faing si o fabrica de hirtie. Are o suprafata cam de 1072 Toatg, comuna se intinde pe o
La doua morT se macina si hect. si o populatie de 22 fa- suprafata de 412 hect.
coaje de copad pentru tablea- milir, saa 92 suflete. Se fabrica in termen mijlocia
rie. 2000 decal, vin si 80o decal.
Ibäneasa, pida, izvoreste din tutea din drojdir si tescovina.
Iazul Mare, pisc de deal, pe padurea de pe Ibanesti, mar Comerciul se exercita de 3
mosia Broscauti, com. cu ace- din sus de sat, com. Ibanesti, persoane.
lasT nume, pl. Cosula, jud. Do- pl. Prutul-de-Sus, jud. Dorohoiti; Veniturile si cheltlelile com.
rohoiti. curge in jos pe la Leveni, Cor- se urca la 18201e!, 14 banT, anual.
dareni si Vorniceni, si se varsa Soseaua judeteana atinge co-
Iazul-Mare, iaz, in jud. Boto- In riul Jijia, la Iepureni, jud. muna pe la capul de N., inles-
sani, com. Dobirceni, pl. Jijia. Botosani. nind comunicatia intre Ibanesti
Cu Urlulasca, si Ibanesti cu R5.-
Iazul-Mare, iaz, jud. Botosani, Ibänesti, com. rur., pl. Oltul-d.-j., desti si Oporelul, la S.-E.
format de piriul Corogea, in jud. Olt. Este situata pe valea E brazdata de dealurile: Vier
partea de V. a com. Bodulesti. riultif Cungrea-Mica, la 25 kil. si Ursulur si udata de gira
de capitala judetulur si la 20 Cungrea-Mica si vilcelele : Micul,
Iazul-Mare, iaz, la intilnirea kil, de a plaser. Mirioara, Nanul si Ursul, carr
vailor Blagesti<SI Gugesti, pe Comuna de la inceput a fost se varsg. in Cungrea-Mica, in ra-
teritoriul com. Gugesti, plasa asezata tot pe aceasta vale, irisa. lonul comund Ibanesti.
Crasna, jud. Falda. nu in linie dreapta, ci cu locuin- Se margineste cu comunele :
tele raspindite pe coastele vAer, Urluiasca, la N.; Cucueti, la S.;
Iazul-MoriI, lizo, format din pi- pana la alinierea satelor, cind Radesti, la E.; si mosia Iba-
riul Hliboci si piriul Brosca- s'ali adunat totr, facindu-sT lo- nesti, la V.
ria si Selistea, litiga moara de cuinte unir ring& altil.
aburr din Rala, pe teritoriul sa- Are o populatiune de 8o Ibänesti, com. rur., in jud. Do-
tultif Oraseni, com. Curtesti, jud. familir, saa 383 suflete, din cari rohoia, pl. Prutul-d.-s., forman.
Botosani. 74 contribuabilf; locuesc in 105 din satele: Cristinesti, Danileni
case. si Ibanesti, cu resedinta prima-
Iazul-Morilor, iaz, pe albia Si- Are: o biserica, fondata la riel in Ibanesti. Are: 1690 fa-
retulur, mosia Virful-Cimpulur, anul 1786 de locuitorul Ion milif, saa 4117 suflete; 5 bise-
comuna cu acelasr nume, pl. Negreanu, din comuna Val-de- riel, cu 4 preot1, 8 cintaret1 si
Berhometele, jud. Dorohoia, in Er, zugravita al doilea la 1833, 4 palamarl ; 2 §colT, conduse
suprafan de 15 hectare. dind s'a reparat din noti, si acum de 2 invatatorr si frecuentate
deservita de un preot ; o scoala, de 140 elevr; 3134 hect. 36 ar.
Iazul-Noil (§ipoteIe-de-Sus), cu totretinerea carda statul chel- pamint satesc; 7779 hect. 69
sat, in centrul com. Sipotele, tueste anual 1242 ler, si care fre- ar. cimp si 1900 hect. 96 padure,
pl. Bahluiul, jud. Iasi, pe un po cuentan. de 29 copir (26 baetr, 3 ale proprietarilor; 8 iazurr si
dis, intre piraiele : Meletinul la fete), din numarul de 57 copil 812 pogoane de vie.
dreapta si Sterileuca la stinga; in virsta de scoald. Stia carte Budgetul comuner e de le!
infiintat in 1879, cu nor impro- 39 persoane. 10283, banT 86, la veniturr, si
prietaritr. Locuitorir in maioritate sunt de leT 9651, banT 20, la cheltuelT.
mosnenT ; numar 11 s'aa im- Vite mari cornute 1445, or
Ibana, sat, in jud. Tutova, pl. proprietarit la 1864, pe mosia 5800, capre 16, cal 320, porcr
Simila, com. Minzati, spre N. statulur «Secutaa, azr prin vin- 715; stupT cu albine no.
de satul Minzati-Razasi. zare a D-lur D. Birsescu, din-
du-li-se 50 hect. Vite sunt: 20 Ibänesti, sat, pe mosia Cu ace-
Ibäneasa, sat, pe mosia cu a- cal si iepe, 140 bor, 32 yac!, lasr nume, com. Ibanesti, pl.
celasr nume, comuna Stiubeeni, 530 or si 64 pord. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti ; are

www.dacoromanica.ro
IIIÄ.NETI 31 1allMEN1

800 familiT, salí 2019 suflete. Pleatra calcarica pi grasa se Brincoveni, care, pe periodul
A.pezArile satenilor in mare parte &este in multa cantitate, pi 1886-96, s'a arendat Cu 570
sunt bune, cu livezi pi gradinT. se estrage de sgtenT de pe lo- le! anual.
Proprietatea mopielor Ibanepti curile lor cind este cautata de
pi Cristinepti, acum unite, in tirgovetiT de Dorohoiii. Ibäne§ti - de -Seaca, peldure, a
vechime era a Manastirei Su- Drumurile principale : acel de statuluT, in intindere de 150
cevita din Bucovina, panä cind la Herta la Dorohoiu pi acel de hect., pendinte de com. Ibane-
s'ad vindut la 1785; lar acuma la Herta la Sáveni. pti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
este a D-neT Ema de Bouillot, Hotarele mopid sunt cu : Po-
nascuta N. R. Roznovanu. mirla, Tirnauca, Hetta, Dami- Ibra, insuld, in Minare, compusa
Sunt in sat 3 biserid, cu 2 leni, Liveni pi Trestiana. din 2 trupuri. Are loo pog. pa-
preotif 4 cintaretT pi 2 palamarT, LocalitatI insemnate : Mor- dure pi depinde de com. Ianca,
din cati : una mare de zid, cu mintul-UriepuluT, Magura, Mo- se afla in dreptul pichetuluT A-
hramul SI. Mihail pi Gavriil, fa- vila - Mare, Seliptea - Vechie, pi mgrAsti si com. Potelul, in fata sa-
cuta la 1860, cu cheltuiala repos. S traja. tului Ostrov din Bulgaria, in
Marele Visternic N. Rosetti-Roz- Ca fapt istoric este : Retra- jud. Romanati.
novanu ; a duua cu hramul Sf. gerea de la satul Tatarapani
Nicolae, este mica, de lemn, fa- aicea, a luT stefan Petriceico- Ibrianul, sal, jud. Dimbovita, pl.
cuta din vechime de nipte ca- Voda, Cu oastea ce avea, pen- lalomita, cat. com. Frasinul.
lugar!; a treia, tot de lemn, tru a maT aduna din noil optI
mica, cu hramul Inaltarea Dom- pi proviziT, apteptind pe PolonT Ibrianul, sat, jud. Dimbovita, pl.
nuluT, facuta la 1789, de catre ca O. viril. Aceasta a urmat Ialomita, cat. com. Finta.
satenT. Are o pcoala primara, con- dupg. rtizboiul din 1673 Cu Tur-
clusä de un inväntor pi frecuen- en', carT fusese batuti la cetatea Ibrianul, mafie particulara, Cu 2
tan' de 8o elevt. Hotinului. Boerii in frunte cu trupurT, unul de 429 hect. pi
SäteniT improprietariti aii : Miron Costin, cara insotiati pe altul de 250, in com. Tulucepti,
2003 hect. 64 arif pamtnt, iar Petriceico, s'ail desbinat de el pl. Siretul, jud. Covurluig.
proprietarul niopieT are : 6261 pi s'aa retras in jos la satul Ci-
hect. 55 arli clinp $l 1421 hect. cleni, astazT numit Dimacheni. Ibri§orul, a'eal, in jud. Tulcea,
20 aril padure, cu diferite esente pl. Babadag, pe teritoriul com.
de arbori. Ingrijirea pi esploa- Ibäne§ti, com. rur. si sat, in jud. Slava-Rusa ; se desface din dea-
tarea padurd se face dupa re- Tutova, pl. Simila, pe pirlul lul Ciucurova ; se blande spre
gulele silvice. Aceasta este una Minzati, spre N. de Birlad. Are N., printre pi-alele Slava-Ru-
din padurele insemnate din plasa, 614 locuitorT pi 158 case. Satul seascA pi cea Cerchezeasca, in tr ' o
limitrofa cu padurele : Pomirla, formeaza o com. (com. Ibanesti) directie generall de la N. la S.,
Tirnauca, Herta, Damileni pi Cu catunele : Putul-OlaruluT, Cor- brazdind partea centrall a pl.
Orofteana. neiul pi Ghicani. In toata com. pi a com.; pe muchea lid mer-
Pe mopie sunt : un ratep, co- sunt : 900 loc., din carT 128 ge hotarul dintre catunele Sla-
pere pi hambare de strins pi ola carte ; 775 contribuabili ; va-Rusa pi Bas.Punar ; la poa-
pastrat productele ; magaziT de 231 case. Se cultiva. viermil de lele de S. se af1á frumoasa ma-
pastrat uneltele plugarid ; vel- matase. Are 52 hect. vil, din nAstire Uspinia ; are 241 m. ;
nita Cu toate dependentele eT cari 2,25 nelucratoare pi 1 4 hect. este acoperit cu paduri, tuflri-
pi grajdurl de ernat vitele. livezT cu pruni. surf si plsuni.
Sunt 6 iazuri, din carl mal Comerciul se face de 16 per-
marl sunt : Dragulea, de 21 hect. soane. Ichim, pddure, pe mosia Cuco-
48 ariT ; al-MoraruluT, de 8 hect. Are o pcoala primara de bleti; reni, com. Cucoreni, pl. Tirgul,
60 ariT pi Cristescu, de 6 hect. ; 2 biserid. jud. Botopani ; are o intindere
toate produc peste pi rad. Veniturile com. sunt de 5375 de 386 hect., populate mal mult
Este o vie in suprafan de le!, 14 bani. Cu stejar.
61/2 pogoane.
PiraTele principale sunt : Iba- Ibine§ti, mofie, a statului, jud. Ichimeni,sat, in jud. Dorohoid,
neasa, Hlibocul qi Pietrosul. Olt, fosa pendinte de schitul pl. Baseul, com. Driguseni, for.

www.dacoromanica.ro
ICHIMENE-PISOSCH1 32 ICOANA

mat din doul alune : Ichimeni- retezindu-se de Amara- 6o viter i minzatI, 30 cal', 1200
Pisoschi $i Ichimeni-Softa, cu 81 dia. oI, loo porcI.
familil, sali 344 suflete. Tot teritoriul comund ocupa
Proprietatea mosieI este parte Icleanul, a'eal, jud. Dolj, pl. o suprafat5. de 1698 hect.
a D-luT Todirel Pisoschi, lar par- Jiul-d.-j., com. Poiana-Flores ti, Are o bisericA, deservitA de
te a erezilor defunctuld Softa. ramificatiune a dealuluI Chicioa- un preot si un cintAret, platitI
SAteniI inproprietAritI ail 185 reI (Gorj). Are o inAltinie de a- din budgetul comuna
hect. 6o ariI pAmint ; iar pro. proape 400 m. si prezintA pis- coala s'a renfiintat la i Sep-
prietarlI mosid partea Softa, curile : Bobicinultif si Cocosa- tembrie 1896. Este frecuentatA
1466 hect. 56 ariI i partea tuld. Este acoperit Cu pAdurT de 29 bletI. Statul cheltueste
Pisoschi, 1373 hect. 91 aril. putine viI. Cu ea 756 la
Are o bisericA, cu hramul Comerciul se esercitA de 2
Sf. Vasile, micA, de lemn, Pácu- Icoana, com. rur., in jud. Olt, persoane.
t1 de sAtenI. pl. Mijlocul, situatA in luna, pe Budgetul comuneI e la veni-
Sunt 4 iazurI pe mosie, din malul drept al riuluI Vedea, la tur1 si cheltuell de 2260 lei, 19
carT cel maT mare este acel numit 30 kil, de capitala judetuluI $1 banI.
al-VolovItulut la 5 kil, de resedinta plAseI. Se leagA printr' o sosea vecinalA
PiraIe sunt : VolovAtul, ce tre- Se compune din 2 cAtune : la N. cu com. Buzesti; la S. cu
ce pe hotarul despre AdAsani, Icoana i CAlugAreasca, cu o com. Florul ; la N.-V. cu com.
Bodeasa peste mosie. populatiune de 140 familiI, sali Ursoala.
Drumurile principale: acel de 702 suflete (395 bArbatI si 312 Teritoriul com u neT se limiteazA
la Darabani ce duce la tefá- feme), din carI 135 contribuabilI; la E. Cu riul Vedea, la V. cu
nesti i acel de la Cotusca la locuesc in 120 case si 21 bor- com. Timpeni, la Cu com.
SAveni. dele. Ursoaia si la N.-E. cu com.
Hotarele mosieI sunt cu: A- Se zice cI in aceste locurT Buzesti. Paralel cu riul Vedea
vrImeni, DrIguslni, AdAsani, ali fost pAdurI marT, seculare, se intinde, de la N. la S. Dealul-
Nichiteni i Bodron. in care oameniI bAjenitI gAseail Vedd, care are o inAltime de
locurl de ascuns. Ad atara eI vre-o sutA metri, acoperit cu
Ichimeni-Pisoschi. Ved Ichi- un copac mare si foarte bAtrin verde* $i pldurT.
meni, sat. In care se afla o sfintA icoanA
aproape acoperia de coaja luI, Icoana (Palanga-Obedeanu-
Ichimeni-Softa. VezI Ichimeni, care crescuse peste dinsa. 0a- luf), sat, face parte din com.
sat. meniI adApostiti aci formará cu rur. Stoenesti-Palanga, pl. Sa-
timpul un sat, numit Icoana. barul, jud. Ilfov. Cade spre E.
Ichimesti (Minzälesti), cdtun, Mult timp s'a numit i Dum- de Stoenesti. Are locurI smir-
de resedint5., al com. MinzAlesti, brAvioara, sati DumbrIvita. coase; iar la N. de aceste lo-
jud. BuzIli, cu 220 locuitorI CAtunul CAlugAreasca s'a in- culi se intinde o culme de deal
40 case. E locuit din vechime fiintat cu mult mal tirziti. care se termina ling5. riul Cio-
de familia Minzall, care a dat Dintre locuitoff, sunt 2 cro- roerla, spre E. de Bolintinul-
numele nu numaI acestur cAtun, Roe, 2 fierarI, 2 vioristI $i un din-Deal.
dar chiar intregeI comune. dulgher. Mosia e proprietate Se intinde pe o suprafatA de
particularl. Proprietarli ceI mal 196 hect., pe carI le cultivA lo-
Icleanul, deal, apartine comund insemnatI sunt mostenitoriI lur cuitoriI, afarà de 61 hect. carI
Viersani, jud. Gorj. Are o direc- C. Plopeanu, caff posea 1290 rAmin sterpe. Populatia satuluI
tie N.-S. E o prelungire a dealu- hect. arabile si 150 hect. p5.- e de 294 suflete.
rilor ce vin pe la LicuricI, in- dure. LocuitoriI improprietAritI Are o bisericA, cu hramul
fra' in hotarul Musculesti, intre dupA legea rura15. din 1864 Sf. Nicolae, deservitA de un
VAlceaua-Desului la V. si Hu- sunt: 55, in Icoana, cu 280 po- preot si un cintAret.
rezani-d.-s. la V. $1 se termina goane sail 140 hect. $i 35 in Comerciul se face de i dr-
In valeafialuI, intinzindu-se spre CAlugAreasca, cu 340 pogoane ciumar.
S. pana la Isalnita din Dolj, san 170 hect. NumArul vitelor marI e de
sub numire de Dealul-Chiciora- Vite sunt; 8o bol, 30 vacI, 287 $i al celor raid de 302.

www.dacoromanica.ro
ICOANA 33 1DRIS-CUILTS

Icoana, sat, face parte din cbm. partea de S. a tomuneT Poeana- Teritoriul comunel e udat de
rur. cu acelapT nume, pl. Mijlocul, Lunga, pl. Siretul, jud. Botopani, piriul Idriclul.
jud. Olt, situat pe luna i inalul cu o suprafata de 760 hect. pi B zdgetul com, e de le/ 390o,
drept al Vedei. Are o popula- o populatiune de 50 familii saa bant 40, la veniturT pi de lei
tiune de 304 locuitorl, din carT 315 suflete, din carT III contri- 3570, bard 75, la cheltueli.
35 sunt improprietaritT dupa buabili. Vite marT cornute 500, oT
legea ruralk, cu 140 hect. Are Sunt 3 iazurT $i 2 morT de apl. 200, caT 130 $i porcT 150.
o biserica, deservita de i preot Numarul vitelor e de 442 bol.
pi I tintaret. i6o vacT, 52 cal, 195 of i 35 Idriciul, sat, in centrul com. I-
porcI. Sunt 20 stupT cu albine. driciul, pl. Crasna, jud. Falda,
Icoanaf numirea unza sat vechig, spre partea de S.-V., apezat in
pe valea NanovuluT, ceva maT Icuseni,satjud. Iapi, pl. Braniptea, partea dreaptä a piriuluT Idri-
sus de com. Nanovul, jud. Te- com. Sanca, pe malul sting al chi!, pe o suprafata de 858 hect.
leorman. Acest sat era locuit JijieT, mal in jos de satul Lu- pi cu o populatie de 8o familiT,
numal de Bulgarf pi a fost ceni, cu o populatie de 46 fa- saa 300 suflete. LocuitoriT sunt
stramutat pe Valea-Védel, la 4 san 202 locuitorr. razepT.
Satul a pastrat numele tot Are o biserica; o pcoala., in - AicT este repedinta com. Are
de Icoana, pana acum vre-o 20 fiintata la 1865, frecuentata de o pcoala infiintata. in 1869, fre-
de anT, cind i s'a redat numirea 29 elevT, cu local propria, facut cuentata de 40 elevT ; o bise-
de Nanovul-d.-j. Locuitoril irisa de Stat. rica, facuta de locuitorr in i 86o,
IT pgstreaza i asaz/ numirea cea Vite: 237 vite mar/ cornute, ca I preot i I dascal.
vechTe de Icoana. 92 of, 30 cal $i 136 rimatori. Spre S. de sat, este o mo-
vila innalta, pe care se zice ca
Icoana, mofie particular, pe Idegla, baltâ, jud. Dolj, pl. Cim- a fost din vechime un schit.
case la 1864 s'aa improprietaxit pul, com. Ciuperceni, spre S
83 locuitorf din com. Salda, de comuna, cu o intindere aproxi- Idriciul, pîrlu, izvorepte din Re-
pl. Podgoria, jud. Prahova. mativa de 8o hect. Contine pepte. diul-Vladnic, com. Corni, pl.
Se scurge in Dunare prin Riio- Crasna, jud. Fälciü, curge in
Icoana, munte, in partea de N. sul. De Idegla tin: Topilele-Mari lungul comunelor : Idriciul pi
a com. Star-C.biojdul, plaiul Te- Topilele-MicT. Ropepti ; uda satele Tilharepti
leajenul, jud. Prahova, acoperit Idriciul, unde primWe pi-
Cu padure i izlaz. Idriciul, com. rur., in partea de raele : Raroaea i Girnetoaea
S.-E. a pl. Crasna, jud. Falcia, apoT trece prin satele : Ropiepti,
Icoanei(Piciortil-.),munte. Veif apezata pe valle i dealurile Dol- Bogheni, pi de la Gura-Idriciul,
Piciorul-IcoaneT, jud. Neamtu. heni i Albepti, marginita: la N., se lasa spre V. pi se varsa in
Cu satul Vladnicul ; la S., Cu co- stinga dula Birladul.
Icoanel (VIrful-), munte, in com. muna Ropepti; la E., cu comuna
Panataul, jud. Buzaii; are padure, Vutcani i la V.,.cu comuna Al- Idriciul, fes, dupa numele piriu-
fineata pi mult pietrip. bepti. Este formata din satele: lur Idriciul, se intinde pe o su-
Dolheni, Idriciul, Radiul pi Til- prafata de 2 kil., in partea de
IconiteI (Virful-), deal, in partea harepti, pe o SuprafaVI cam de S. a com. cu acelapT nume, pl.
de N. a com. Bordeni, pl. Pra- 1702 hect. pi cu o populatie de Crasna, jud. Fälciü, infundin-
hoya, jud. Prahova, acoperit cu 300 familiT, saa 750 suflete, din du-se sub Dealul-Ropieptilor.
padure. S'a numit ast-fel de la carl 200 contribuabilr.
o icoanl, ce se afld i azI inteun Locuitorir parte sunt razepT, Idris-Cuius, sat, in jud. Con-
copada batrin. rara parte clacapi, inproprietaritT stanta, pl. Medjidia, cat. com.
priti legea din 1864. UniT sunt Mamut-Cuius ; situat in partea
nume, ce purta in vechi- coboritl din partea munteluT, ca: centrala a plapeT i cea vestica
me satul Dragoaia, jud. Dolj, pl. MunteniT, FocpaneniT, Balaur, a com., la 2 kil., spre N.-V. de
Dumbrava-d.-j., com. Tincanaul. etc., altif din Muntenia pi de repedinta, pe valea cu acelapT
peste Dunarea, ca : ValeniT, nume ; are o intindere de 1829
Icuseni, sat, situat pe deal, in erban, Muruz, Dragoslav, etc. hect., din car! 13 hect. ocupate

61275. Morsle Diejtonar Geogralle. Toi. ¡v. 5

www.dacoromanica.ro
1DRITA 34 IEPET (VALEA-)

de vatra, satuluT, cu 64 case ; nati. Se compune din satele Ie- in aceastg Tablg, cetatea romand
populatia sa, in maioritate Turd nusesti (300 locuit.), Criva (200 .Acia'ava.
si BulgarT, este de 69 familir, locult.), Gabera (182 locuit.)
saA 291 suflete, ocupindu-se cu si Spurcati (20o locuit.). E ase- Iepäria, deal, in jud. Iasi, pl.
pAstoritul si agricultura. zatA pe malul drept al OltuluT, Turia, com. Bivolari, pe care se
pe dealul la poalele cgruia in- aflA o pgdure de stejarT, plopI
Idrita, movild, In jud. Constanta, cepe valea acestuT riti, la N. si ulmT.
pl. Medjidia, la hotarul dintre de com. Piatra si mar jos de
comunele rur. Mamut-Cuius si Slatina, pe tArmurile riuld Cor- Iepäria, iaz, pe teritoriul satuld
Cocargea, pe culmea dealuluT nesul. Ocupa portiunea de teren Onesti, com. ipotele, pl. Bah-
Cara-Iuiuc; are o ingltime de coprinsá intre soseaua, linia luiul, jud. Iasi, numit ast-fel de
147 metri si este acoperit Cu feratg Corabia-R.-Vilcea si linia la hergheliile de lepe ce se cres-
verdeatg ; fost punct trigono- feratd Slatina - Craiova si riul teag prin imprejurimile acestuT
metric de observatiune de ran- Cornesul. Se aflA la 14 kil. de iaz.
gul al II-lea; este situatg In par- Bals si la 28 kil. de Caracal.
tea esticg a plAseI si a com. Co- Altitudineaterenuld d'asupra ni- Iepei (bealul-), mofie, in jud.
cargea si cea vesticg a com. veluluImgri/ este de 145 m. Buzlii, com. MinzAlesti .; cg.t.
Mamut-Cuius, la 2 kil. spre S. Are o populatie de 242 fa- Gura-BAdiculd, are roo hect.,
de cgt. Idris-Cuius ; doming prin miliT, sati 882 suflete, din carl din care 5 hect. pAdure, restul
ingltimea sa satele Idris-Cuius, 190 de contrib. curgturl si fineatg.
Mamut-Cuius, precum si ruinele Budgetul com. e de 2808 leI
satuluI Spapinar. la venituri si de 2765 leI la chel- repeI (Muntif - ), t'amura' de
tuelT. munii, situatg in prelungirea ra-
Ieniceri, deal, in jud. Tulcea, pl. SAtenif se ocupg cu agricul- murd Doselul, com. Calul-lapa,
Babadag, com. Ceamurli-d.-j., tura si cresterea vitelor. Vite pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
cg.t. Caugag-i ; este o ramificatie marT cornute 675, vite mid r300. Se intinde in directia V.-E.,
orientalá a dealuluI Chiuciuc- Are: 7 stabilimente comerciale; pAng la izvorul pirliasuld Sta-
Chi oi-Bair ; se indreaptd spre E., o scoalg, condusä de un invg- hie, iar de acolo, spreE.-N., cgtre
a.vind o directiune generan de tgtor si frecuentatg de 40 elevI, satul Calul, apoT spre S.-E. pgra
la N.-V. spre S.-E., brAzdind din 71 copiI in virstg de scoalg. In drumul care uneste satul Calul
partea sudicg a plAsef si vesticg Are 3 biserid : Sf. Ilie (1819) Cu drumul ce duce la satul
a com.; lasg spre S.-E. dealul In Enesti, Sf. Nicolae (1840) lapa, formlnd ast-fel aproape
Cara-B u ru n ; ramificati i le sale si SI. Nicolae (1875) in Criva, doug unghiud drepte, cel in-
estice se termina pe malul pi- Cu 2 preotT si 4 cintgretl. In tin deschis spre N., lar cel de-
riuluI Slava, si pe sub poalele central com, se aflg un zid gros al doilea, spre S.
lor trece soseaua nationalg Ba- de 3 palme, care inchide un
badag-Constanta, iar cele ves- spatiA de roo m. pAtrati, si in Iepel (Valea-), (Cozieni), atun,
tice se terming in malul sting coasta dealulul pe unde trece al comunel BAIgnesti, judetul
al piriuluI Valea-Satulur; pe sub calea feratg s'a dat de zidurT Buzgil, ca 180 locuitorT si 50
poale merge drumul comunal de piatrg micg si cgrAmidd mare case.
Ciamurli-d.-s. ; si soseaua natio- ceea-ce probeazg un asezAmint
nalg. Tulcea - Constanta; are roman ; in adevAr in coasta dea- Iepei (Valea-), vale, pe terito-
147 m., dominind asupra satelor luluT tgiat s'a destginuit lucrg- riul com. Cudalbi, pl. Zimbrul,
Ciamurli-d.-s., Hamamgi, vgilor torilor si az/ e vizibin o sec- jud. Covurluig, in partea despre
Slava si Satuld ; punct trigo- tiune a al/ romane, construitg E. a com.; incepe de la hota-
nometric de observatie de rangul ca pietris si Cu intdriturr si par- rul mosiei Mgciseni si se terming.
al 3-lea; este acoperit cu finete dosealä de cArdmie late, care in Valea-GeruluT, pe mosia Ciu-
si semgnAturT. este acea insemnatg pe Tabla bucciul.
luI Peutinger cu directia de la
Ieno§e§ti sail Ienu§e§ti, com. Romula la Apulum. La Ieno- lepe' (Valea-), izvor, in jud.
rur., in partea de E. a pase/ sesti, d. profesor Tocilescu a- Buzgg, com. 135.1dne0; incepe
Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma- seazg pe baza distante/ indicate parte din muntele Virful-Jun.

www.dacoromanica.ro
IEPET (VALEA-) 35 IEPURENI

culuT, parte din Virful-Predea- lepureasca, plIdure, in jd. Ia- Apele ce udl teritoriul co-
luluT, amindouà ramurile se im- lon3ita, pl. CimpuluT, pe lunca mune! sunt : rIul Prutul, gira
preunA in cAtunul Valea-Iepei ; riuluT Ialomita si pe teritoriul Prutetulta i piraTele Lohanul
se scurge in riul SArA4elul-BA- com. Condeesti. Valea-GreculuT.
11nestilor. Sunt : 2 bisericT, din carl una
Iepureasca, vale, in jud Tele- catolicA; o scoall.
Iepei (Valea-.), peldure, in jud. orman, t'acepe din cimpia mosieT Budgetul comuneT e de le!
BuzAti, com. BAlAneati, cAt. Ber- orasuluf Rosiori, despre N.-V., 5733, banT 27, la veniturr si de
cesti ; face un corp cu Teisul se coboarA la vale tAind Dru- 3551, banT 93, la cheltueli.
Tisa, a mosnenilor BAldnesti. mul-luT-Traian i oseaua jude- Vite mar! cornute 1587, of
teanA Turnul-Rosiori, in apro- 2195, caT 158 i pord 296.
IepeI (Virful-) munte, in jud. piere de acest din urmA oras.
BuzAtl, com. BA1Anesti, cAtunele Gura acestei v5.1 este in Valea- Iepureni, com. rur., in partea de
Bercesti i Valea-IepeT, acoperit UrluiuluT, aproape de comuna N. a pl. Turia, jud. Iai, for-
cu pAdurT i izlaz. Belitori. mind si limita despre jud. Bo-
tosan'. Se prelungeste de la N.
lepe' (Virful-), culnzinalie a mun- Iepurele (Iezerul-), lac, In jud. la S., pe partea stingl a fiu-
teluT Blidiselul, In jud. BuzAti, Ialomita, pl. Ialomita-Balta, in luT Jijia. Teritoriul sla e acci-
com. Colti, cAt. Muscelul-CArAi- insula Balta, pe teritoriul comu- dentat si face parte din podi-
mAnesc. ner Stelnica. sul dealulur Turia. Este acoperit
de finate, iznase i locurT de cul-
Iepura§ul, movild, in jud. Con- Iepurele, vale, izvoreste din mun- turA ; are putine rldiurf i vi!.
stanta pl. Silistra-NouA, pe terito- tele ClAbucet si se varsä in Se compune din satele : Iepu-
riul com. rur. Oltina, i anume riul Teleajen, pe malul sting, reni, GlAvAnesti, Brosteni, Stol-
pe acela al cAtunuluT sAti Cisla ; In raionul com. MAneciul-Ungu- niceni, Viisoara, Andrieseni, Fin-
este situatl in partea de N. a reni, plaiul Teleajen, jud. Pra- tInelele saa Spineni-NoT i Spi-
plAseT i cea centalA a comuneT, hoya. neni-VechT. Are o suprafatA
pe una din ramificatiile de S. cam de 8336 hect., cu o popu-
ale dealuluT de la Merchez, Iepureni, com. rur., in capAtul latie de 636 familif, saa 2503
la un kil. spre E. de balta 01- de N. al plAselPrutul, jud. Fdlcia. suflete.
tina ; are o inAltime de 143 m., Se Intinde din apa PrutuluT spre Are : 4 bisericT, ca 4 preotT,
fost punct trigonometric de ob- V.-S., pAnA in hotarul pl. Crasna, 6 cintAretT si 2 eclesiarcT ; 2
servatie rangul 3-lea, dominInd partea de E. asezatA pe ses, lar conduse de 2 invItAtorl
iezerul Oltina i drumul comu- cea de V. pe dealurT. MArginitl frecuentate de 70 bletT si 4
nal ce duce dela Ghiuvegea la N. cu pl. Podoleni, la S. ca fete. Sunt 2 morT de apl.
la Oltina si un altul ce duce orasul Hui si com. StAnilesti; Budgetul com. e de 19480
de la Cisla la Caranlic ; este la E., cu apa PrutuluT si la V. le!, 64 banT, la veniturT si de
naturall i acoperitA cu verdeatI. cu pl. Crasna. Este formatl din 19436 leT, 63 banT, la cheltueli.
satele: Bobesti, Corni-Unguri, Vite : 6928, din carr: 2219
repura§ul, riu,,c0r, care impreunl Iepureni i Voloseni. Se intinde vite marT cornute, 3785 or, 343
cu piriul Stanca se varsA In riul pe o suprafatA cam de 14,325 cal si 581 rimAtorr.
Teleajenul, jud. Prahova, la poa- hect. si cu o populatie de: 594
lele mAnAstirer saa 2095 suflete, din carT Iepureni, sat, situat pe dreapta
584 contribuabilT. Locuitoril su nt JijieT, in partea de S. a com.
Iepureasca, mo,vie nelocuitA, In parte RominT, parte UngurT. Ungureni, pl. Jijia, jud. Botosani,
jud. Ialomita, pl. CimpuluT, pe In comunA sunt dota marT cu o suprafata de 1716 hect.
teritoriul com. Condeesti. proprietAtT: una a StatuluT, nu- si o populatie de 122 familiT,
mitl mosia Episcopier de Hui, sati 436 suflete, din carT 92
Iepureasca, situatA la N. pe care se aflA satele : Bobesti, contribualgIT.
de satul Matca, pl. Nicoresti, Corni-Ungurl i Voloseni ; iar Are: i bisericA flcutA de lo-
jud. Tecucia, pe partea stingl a doua a D-Ita Colonel Iamandi cuitorT, cu i dascAl; 2 ctrciumr ;
a 131z-tullir Corozelul. pe care se aflA satu/ tepureni. Z moarA de abur!.

www.dacoromanica.ro
IEPURENI 36 IEPURETI-StR131

Vite : 298 vite mati cornute. Copoul, jud. Ia$i, situat pe coasta Are o populatie de 325 fa-
112 cal, 1420 oT, 6 capre, 2 bi- dealuluT cu acela$T nume, pe o tailiT, saa 1674 suflete, din carl
vol:1, 32 mascurT. LocuitoriT po- intindere de 2897 hect. $i o 290 contribuabill.
sedd 26 stupT cu albine. populatie de 152 familiT, sati Budgetul com. e de 65301e1
692 suflete. Are o bisericA, zi- la veniturr $1 de 3809 leT la
Iepureni, sat, in centrul com. . ditá. la 1802, Cu I preot, I cin- cheltuelT.
Iepureni, pl. Prutul, jud. tAret $i un eclesiarc ; o $coa1á Vite sunt : bivolT $1 bol 640,
la 4 kil, de orasul Hui, asezat intretinut1 de comuna, infiintatl vacT 45, oT 1700, rimAtorT 30,
pe valea ptriuluT Cirta. Suprafata la 1880, frecuentatA. de 36 elevT. asinI 3 $i capre io.
vetreT satuluf e de 18 hect., 64 Vite marl cornute 604, of Are o $coalA mixta, cu 4 clase,
ariT, lar a mo$ieT, de 3625 hect. 407, cal 49 $i rimdtorT 112. in bunA stare, fAcutl de Chris-
Are o populatie de 256 familiT, todor Stravolca, condusA de
saa 940 suflete, din carT 256 Iepureni, COM. l'Ur. i. sat, in jud. invátátor i frecuentatA de 57
contribuabilL Tutova, pl. Tirgul, spre E. de copil.
Este re$edinta com. Are o Birlad. Are 707 locuitorl, din Constitue parohia Iepure$ti,
$coalA, infiintatA in anul 1868, cal' 134 $tia carte ; locuesc in avind o bisericA in cAtunul Iepu-
frecuentatl de 45 copiT ; o bi- 109 case. Satul formeazA o co- re$ti-Sirbl, ziditA la 1866, cu
seria, fácutA de proprietar in mima, com. Iepureni, cu cAtu- hramul SE Nicolae, cu 3 preotT
1830, deservitA de I preot nele: BArlAle$ti, Bursuci i Hor- 2 cintáretT,
2 dascAlf. ga. In toatá com. sunt 1853 Sunt circiumT. Case sio pa-
Spre S. de sat sunt 2 iazurT locuitorT, din carT 69 stia carte ; tule bune pentra arendasT.
spre E. e locul numit Benta, 318 contribua.bM; 394 case. Mar toate casele locuitorilor
unde se zice el a fost erg se- Se cultiva via pe o suprafatl sunt invelite Cu tinichea.
cuesc, lar alAturea un pise de de 88 hect., 50 ariT. Comunele cu toate cAtunele
deal, numit Piscul-luI-Vodl. Comerciul se face de 15 per- eT constitue proprietatea Iepu-
AicT a avut loc una din lup- soane. Are o $coall primará de re$ti-Curutesti i Fintina-Popil,
tele rAsculatilor, carl aveaa in bletT; 4 bisericT ; o fabrica de ce apartine statulur. Aceastl
cap pe Hince$tiT, ce se rAsvrà- spirt. Prin acest sat trece $oseaua mo$ie depindea, inainte de se-
tise asupra luT loan Duca-Vodä judeteaná. Birlad-FAlcia. Venitul cularizare, de Mitropolie. Are nda
a grecilor luT, carl-1 conduceaa com. e de 13903 leT, 51 banT. anualI este de le! 31000.
in administratia P.rel. Duca- Pe aceastA propri.etate este o
VodA, pentru ca sl inlAture Iepureni,peIdure, in jud. Tutova, pAdure de stejar de 228 hect.
rAscoala ce izbucnise de la com. cu acela$1 mime. dependinte de ocolul silvic Ghim-
Orhe i LApu$na, a adus in pati.
Tara TAtariT, carT, trecind prin Iepureqti, com. rut".,jud. Vla$ca, Aci este $1. o moarl de apA
Hu$i in sus, s'aa inclerat la pl. Cilni$tea, compusA din cA- pe riul Neajlovul Cu 2 pIetre ;
Iepureni cu insurgentir. tunel e : Iepuresti-SirbT, Iepure$ti- douà podurl.
Rominf i Mate!-Basarab, ce-T Pe aceastA proprietate sunt
Iepureni, sat, din com. Iepureni, zice $i Walter-MArAcineanu. Este vAile BAlAria i BAllria-Seacl.
pl. Turia, jud. Ia$1, situat pe situatl pe coasta dreaptA a Neaj-
$esul i malul sting al riuluT lovuluf, la 58 kil. de Giurgiu, Iepure§ti-RomInl, atun, Cu 120
JijieT, pe o suprafatA de 1716 la O kil., de Ghimpati, re$e- contribuabilT, pendinte de com.
hect. $i cu o populatie de 68 dinta plA$eT, $1 la 30 ldl., de Bu- Iepure$ti, pl. Cilni$tea, jud. Vla-
familiT, saa 268 suflete, rominT cure$ti, la N.-E, judetuluT, de- $ca. Se nume$te ast-fel pentru
rAze$I. Are o bisericl de lemn, parte de limita judetuluT despre ca sa-se deosebeascA de cAtunul
fAcutá. la 1837, deservitA de llfov la CopAceni, de 9 kil. vecin Iepuresti-SirbT ce tine tot
preot i I cintAret. Are osea comunalA ce duce de aceeasT comunA. Ambele
Vite : 310 vite marl cornute, la Bucure$ti prin satul Stilpul. tune sunt. apropiate 'filtre ele si
42 oT, 35 cal $i 63 rimAtorT. La 1864, conform legeT ru- se pot considera ca mahalale,
rale, statul a dat la 212 locuitorT despAtite de apa NeajlovuluT.
Iepureni, sat, in partea de V. 1884 hect., iar la 1882 s'a dat,
a com. RAdiul-MitropolieT, pl. Ja 50 insurAteT, 250 hect. Iepure§ti-StrbI, cdtun, saa ma

www.dacoromanica.ro
IERAL-CEA-BAIR 87 IERUGA

hala, cu i io contribuabilI, com. iar parte pe ses. SI-a luat com. Ohaba, JiuluT, jud. Gorj,
Iepuresti, pl. alnistea, jud. Vla- numirea dela abundenta erbeI, formind in acea parte Valea-
sca; s'a numit asa dupa nationa- ce se afla pe sesul OhabeT, pe coasta despre com.;
litatea locuitorilor SirbT, ce-sT pe timpul infiintarel satuluI, cu e acoperit Cu prunl i viI, lar
pastreazd incä portul i obice- vr'o 120 anI in urma, cind un pe creasta cu 1:Mute ; vine din
iurile. E situat ca i Iepuresti- numar de locuitorT se avezase spre V., din jud. Mehedinti, de
Romini pe proprietatea statu- acolo, venitl din partile de jos la com. Costeni, la extremitatea
lur Iepuresti-Curutesti si Fina- ale Moldover, pribegitI din cauza com. Ohaba ; In partea despre
na-PopiT. invaziunilor turcesti. Teritoriul Jiltul-Mare se restringe spre S.
acestuI sat are o intindere cam urmeaza spre com. Borascu,
Ieral-Cea-Bair, culme de dea- de 4000 hect., din carI 800 unindu-se cu dealul Carpenul
lurr, situata in jud. Constanta, sunt ale locuitorilor, iar restul al acesta com.
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul proprietatea DoamneT Lucia
com. rur. Almaliul si al cela Cantacuzino. Are o populatie Iermolia, ?fria, u kil., afluent
urbane Ostrov, jud. Constanta, de 231 familir, saa 1098 suflete al SiretuluT, in jud. Suceava.
in partea de N.-V. a plaseI rominI si cite-va familil tiganI, com. Pasean' ; invirteste tra mor!.
cea de S. a comunelor. Se des- dintre fostii robr, carr se ocupa
face din dealurile SilistreI, de Cu lucrarea pamintuluI. Viticul- Iernatica, sat, In jud. R.-Sarat,
pe teritoriul bulgaresc al Do- tura e foarte raspindita.. Se pl. Rimnicul-d.-s., cat. de rese-
brogeT. Infra in jud. Constanta, face mare comercia de vin, in dinta al com. Pardosi, asezat
pe la locul numit tara i chiar in atara. Boil cei in partea de mijloc a com., la
se intinde spre E., avind o di- maT frumosI i oile cele maI de poalele dealuld Iernatica, pe
rectiune generala de la S.-V. rasa sunt productiunile acesteI piriul Iernatica ; are o intindere
spre N.-E. si ultimele sale on- de 32 hect., cu o populatie de
dulatiuni de N. se sfirsesc pe AicI este resedinta comuna. 70 familiI, saa 340 suflete, din
malurile fluviulul Dunarea, fa- Are o scoala infiintata la anul carI 62 contribuabilI. $tia carte
inalte i ripoase. Din 1865, frecuentata de 59 elevI. In 21 persoane. Are o scoala si o
el se desfac spre E. dealu- partea de N. a satului; pe o ridi- biserica.
rile Iapce-Bair i Trincovita. Din caturä de deal, sunt situate ca-
poalele sale de E. pleaca. valea sele proprietateI, zidire mare lernatica, deal, in jud. R.-SArat,
Almatiul i adiacenta sa valea si frumoasd, proprietatea pl. Rimnicul-d.-s., com. Pardosi,
Trincovita, iar din spre V. valea Pascanu ; in curte este o bise- pe care o strabate prin mijlocul
Rege-Deresi-Ceair i alte doua rica zidita la 1848, iar pe poa- eT, pe litiga cat. Iernatica ; e a-
putin insemnate. Are o inaltime lele dealuld se intinde un pare coperit cu finete i pasunI ; pro-
Cu 135 m. la virful $ilistra. de arborI i pomI roditori, pe o prietate a com.
Este acoperit cu izlazurT, sema- suprafata de 69 hect., care face
naturl si pe clinele de N. se podoaba satului. Iernatica, pînîü, In jud. R.,-Sarat,
gasesc o parte din viile ora- Vite : 1343 vite mar! cornute, pl. Rimnicul-d.-s. Izvoreste din
sulur Ostrov. A jucat un rol in- 118 cal; 5262 o! si 279 rima- dealul Iernatica, trece prin mij
semnat In razboaele Rusilor cu torT. locul com. Pardosi, uda cat.
TurciI, pe muchia sa se gA- Tot ala se afla o moara de apa. Iernatica, i, dupa un mic curs,
sesc i azi ruinele intarituri- se varsa pe partea stinga a riului
lor turcesti, ca Arab-Tabia, A- Ierburoaia, vale, in jud. Ciln Aul.
media-Tabia, etc., si vre-o cite- in suprafata de 215 hect. Se
va pichete militare. Este Wat intinde la N. de Valea-Mana, Ieroslove§ti, trup de moysie, fa-
de drumurile Silistra-Ostrov in ramificarea dealului Birladul, and parte din mosia TIrnava-
Silistra-Almalia. pe partea de E., spre valea d.-s., pl. Cilnistea, jud. Vlasca.
Crasna, com. Tirzil, pl. Crasna.
Ierbiceni, sat, cam in centrul com. Ala se gasesc urme de sat si Ieruga, gIrld, in jud. Dolj, pl.
Birlesti, pl. Bahluiul, jud. Iasi, de biserica. Dumbrava-d.-j., com. Caraula si
pe malul sting al riuluT Bahluiul, pl. Bailesti, com. Galicea-Mare.
situat parte pe coasta unui po- Iericiul, .deal, in partea de S. a Izvoreste In com. Caraula, curge

www.dacoromanica.ro
IESLELE 38 1EZERUL SAt LACUL-DOROHOIÙ

de la V.-E.si dupa ce iese din sat Iezäreni, mofie, in jud. Iasi, pl. o populatie de 25 familiT, saa
se impreunä Cu micul piria Cio- Stavnicul, com. Miroslava, pe 107 suflete, ligara.
canari. Patrunde in com. Rudari care se afla. satele : Iezareni, Vite mar-1 cornute 18, cal 8
si de aci in pl. Blilesti, com. Gaureni, Dancas, Balciul si Va- O rimatorT 8.
Galicea-Mare, curgind pe la poa- lea-LupuluT ; fostá pendinte de
lele dealuluT Smirclacetiul. Se manastirea Socola, apoT deve- Iezerul, sat, in partea de N.
pierde pe mosia Galicea-Mare, nita proprietatea statuluT, iar a com. Bol-4U, pl. Funduri, jud.
aproape de Fintana-Nita. Are acum a corn. urbeT Jai, cedata Vasluia, asezat pe dealul Iezerul
un pod pe dinsul in corn. Ca- de Stat pentru plata datorieT si udat de piraiele Panoasa si
raula. de zece milioane. Saul.
Are o suprafata de 275 hect.
Ieslele, localitate, pe piriul Suha- lezeni, sat, face parte din com. si o populatie de i i familiT, saa
Mare, jud. Suceava, aproape de rur. Dirmanesti, pl. Filipesti, 36 suflete.
poalele muntelui Stinisoara. Are jud. Prahova.
citi-va locuitorT (6. 7 case). Pe Iezerul, ciftun (tirla.), in jud.
ad trece soseaua Falticeni-Bros- Iezercanul, lac, In jud. Ialomita, Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-
teni - Dorna. Ad se afla o fa- pl. Ialomita-Balta, In insula Balta, dinte de com. Bucul.
brica sistematica de scindurT, teritoriul com. Borduseani.
una dintre frumoasele instala- Iezerul, schit, sine de com. Cheia,
tiunT ale DomeniuluT CoroaneT, Iezercanul, lac, in jud. Ialomita, plaiul Cozia, jud. Vilcea, litiga
avind 3 jugurT cu maT multe pl. Ialomita-Balta, in insula Bal- riul Chela, la 6 kil. de vatra satu-
pinze (15-20), un circular si ta, teritoriul comuneT Chioara. luT, in mijlocul padureT.
un alt herastrai pentru retezat Dupa cum se constatá din
capatiele butucilor. E luminatä Iezerelul, sat, jud. Vasluia, pl. urmatoarea inscriptie, s'a zidit
Cu lumina electrica. Racova, com. Cosesti, asezat de Mircea-Vocla Ciobanul si
pe o curba, formata de dealul sotia sa Chiajna, la anul 7061.
Ie§iti-din-Orofteana. VezT O- Buscata.
i mänästire,
Aceastä sIntit biseric
rofteana-Frunzete, sat, jud. Do- Are o suprafata de 50 hect., unde se priznuqte hramul IntareI In
rohoia. din care 28 hect. padure, si o bisericii sail Ovedenia, fäcutu-ssati dintru
populatie de 20 familiT, saa mi Intliti de riiposatul Mircea Voeved Cu
le§ul, munte, in jud. Gorj, plaiul suflete. Doamna sa Chiajna, la leatul 7061 yi
Novaci ; face parte din com. A- Vite : 43 vite marT cornute prin trecerea timpurilor, din neautare
s'ají surpat, lar mal pe urmä s'a prefi-
ninisul ; este situat intre muntiT : roo oT, 3 caT si 15 rimatorT. cut de iubitorul de D-zeti Kir Ilarion
Coasta - Pietroasa., Setea-Mica, Locuitorii pose& : 5 pluguri Episcopul RImniculuI: biserica, clopotnia
Picleasa si Rosiile, ale Austro- si 'o care cu bol. chiliile lmprejur s'i zidul, lar mal In
U n gari eT. urmil In zilele EpiscopuluY Damaschin
al RImniculul s'a zugrävit §i s'a Infru-
Iezerul, sat, spre .: S.-V. com.
musetat pe din läuntru, ch 7228 (1720).
Iezäreni, sat, in jud. Iasi, pl. Dumesti, pl. Funduri, jud. Vas-
Stavnicul, com. Miroslava, si- luia. Si-a luat numele de la lacul Petre Schlopul darui, la anul
tuat pe dealul lezdreni, cu o Iezerul. E situat intre dealul 1562, mal' multe mosii Episco-
populatie de 12 familir, sat 51 Chetrosul si Malinesti, pe o piel de RImnic, pentru a intre-
suflete. Are o biserica. suprafata de 157 hect. Are o sine acest schit ce servea ca
Vite sunt : 36 vite marT cor- populatie de 28 familiT, saa 159 loc de sihastrie.
nute, 8 caT si 9 fimItorT. suflete. Asta-e se intretine de stat,
In acest sat, pe deal, in par- Vite marT cornute 106, oT care inscrie anual in bugetul
tea despre E., pe unde trece 100. sla 1070 leT.
drumul dela Vasluia spre Iasi,
al-1 esit boeriT intru intimpina- Iezerul, sat, la S.-V. de satul Iezerul, san Lacul-Dorolibiti,
rea lui Antioh-Vociä, fiul luT Huseni, corn. Ivanesti, pl. Ra- lac, cel mal intins din judetul
Cantemir-Vodd, in anul 7213, coya, jud. Vasluia, situat la Dorohoia si al doilea in Mol-
luna Mala 21, pornind cu mare S. de padurea IezeruluT, pe o dova dupa lacul Brates de lingl
alga spre Iasi. intindere de 429 hect., avind Galati. Dupa traditie el este

www.dacoromanica.ro
IEZERUL 39 IEZER1JL

format prin iezarirea pamintuld, marl minca.turI in laturl i in Infioritor s'aude din adtncime ; privitorit
in locul caruia s'a ivit aceasta adincimea canaluld sari. adunatI pe tirmuri, fug speriati de a-
cestea, Yard Condea stit nemirat, tudem-
balta mare. Propietatea laculuI ce din ve- rand 1i priveghind pe pescadi sill de a
Se afla la mica distanta de chime era a M-reI Sucevita, a lupta cu greutatea 0 a nu se lasa. In
tirgul Dorohoití, in partea de fost luata in schimb de la M-rea fine iatrt cit o fecioarrt ttnitri Ii frumoasit, cu
N.-V. Moldovita, ambele din Bucovina, pitrul negru i umed, cu fata searbidi dar
Suprafata apeI are o intinde- dupa cum rezultä din hrisovul seninit, se ivi pe lucid vet; Ii cu ()chit
la Condea, IT zice : (maro noroc avut-al
re de 430 hect., iar adincimea luI Radu-cel-Mare-Voda, din 15 Conde, de nu te-a tnghitit iezerul, ca pe
la mijloc este de 12-14 m. Ianuarie, 1617, prin care res- toff ceT ce s'a ispitit a-i afla taina. No-
Incepind de la mal treptat, se pingind pretentiile facute de rocul ail vine pentru cit al invocat
tot sporeste inaintind in luciul Grigore Curlic i loan Meschi- ajutorul D-zed, tncepInd aceasti cer-
apel, pana ce deodata se da de nescu cu Mihalcea, mentine sta- cetare, l pentru cA In trupul tdu curge
stnge de al strrtmotilor ncfri. Acuma
cea mal mare adincime. pinirea M-reI Moldavita. Acum dar ascultd povestea lacului, dupit care
Apa este limpede i fára vre partea de lingl malurI este a pro- umblind, ti-al pus cu viata In primej-
un gust deosebit; dupl observa- prietatilor limitrofe : Sendriceni, die. Iat-o 'Pe locul unde se afla
tiile chimice, s'a gasit el contine Buhaiul, Hiliául, Pomtrla, Tre- acum iezerul, era tu vechime un schit
elemente de : pucioasa, ffer stiana i tirgul Dorohoiti ; iar de cilugitrite, fondat de fiica unui mare
ii puternic Domnitor, care pärasind fa-
iod. Despre acestea se spune luciul din centru, a erezilor de- milia i lumea, cu toate derrtiiciunile el%
partile sulfuroase in mare fu nc tuluI magistru de farm aci e aduntnd l maI multe fecioare, se arzli
parte provin de la descompu- din Botosani, ramas luI de la pa- la schit i cu toate jurarit de a nu-I prt-
nerea plantelor acuatice; feru- rintele saki Panaite Duca, cum- fist vre-o datit. Imprejurul schitului °rail
ginoasele provin de la izvoa. parat de la administratia fon- phduff intinse 0 dese, pe undo picior
de birbat nu cillcase. Intr'o dimineatit ne
rele ce sunt la poalele dea- duluI religional romin din Bu-
pomenirrtm cu ctte-va feto tremurtnd de
lurilor de lingl malurI, unde covina la 1875, cind vindut grout'', citutindulf adiipost In schitul
se vad mad depozite de oxid- toate mosiile manastirilor Buco- nostru ; ele ne spunead cd In tarit all
feruginos, iar iodoratele provin vinene ce era0 in Moldova, niivillit durianil ; cli prefac orarle
de la izvoarele si vitele de apa cum rezulta din jurnalul tribu- salde In cenuVii : oameniT, parte art scd-
pat la munti, iar parte all devenit robt
din fundul laculuI, ca proveni- naluluI de Dorohoiti No. 3023 Auzind nol acestea Ingrijat, tndatd cu
ente marine, caff probeaza. de la 28 Oct. 1843; din ispi- toatele ne-am strIns la rugiciune; abia
lacul este format prin iezarire. socul luI Alexandru-Ilias-Vocla bine Incepusem ruga noastrd, cA lata
Apa acestur lac provine nu de la 12 Mali"' 1632 (7140) auzim tropote de coi l sunete de arme,
numaI din propriele izvoare, ploi din ispisocul luI Moise Movill lndreptindu-se spre schit Ne am tnspli-
mtntat dar ne-am pus toad nildej-
omete, dar si din curentele Barnovschi-Voda, de la 23 dea In D-zeil, urmlndu-no cu rugilciu-
pîriulul Buhaiul si al riuluI Jijia. Aug., 1739 (7138). nea. Ce 0 cum, salí intimplat nu tim,
Cel tail in iezer la par- Legenda populard spune : destul crt a doua zi de dimineatä ra-
tea S.-E., de la un timp de cind cPe timpurile senine 0 line, pe la zele soareha luminat fats', dar
ochiY nostri In loc de pitmtnt vedead
vechia lur matca fu parasita ; miezul noptiI, s'aud une-ori din adtncul
lacului e0nd resunetul de glasuri fe- numal api In toate pärtile. VII suntem
cel de al doilea intra prin no! de &hind vii ne pristreazi D-zed,
mee01 si o cruce se poate zitri, dud apa
partea N.-V. Buhaiul prin mi- este bine scizutil. Multi vreme nu s'a prtnii la Invierea de apoY. Ceca co auzitT
lul ce neincetat aduce, dimi- tiut de la ce provine aceasta, plod voi in noptile seniue 0 lino sunt rugd-
nuaza treptat adincimea basinu- and tndriiznetul boer Condea, s'a pus ciunile noastre, ce le facem la razele
luI; Jijia trece prin lac si cu hotddre, sit pitrundri ascunsa tainii. duioase ale tunas. Acestea zictnd, se
Porunci oamenilor GU a gild nitvoade afundd In undo lar apa bolborosi, l spu-
isI urmeaza curgerea in jos sub megit In urma eta.
mar! 0 tari ; spot trite() dimities tit, dupit
propria sa numire. Curentul Ji- ce mal Intil a dat sitrindare pe la multe
Pei se observa pe luciul baltiI, biserici, 0 a pus preotii sii facit sfintirea
cind este lin, avind un alt color. lezerul,munte, in jud. Gorj, plaiul
vet; a liisat sit' se bage ravoadele tn
Buhaiul prin sporirea depozite- Oamenii, puternici 1i zdra- Novaci, la N. com. Novaci. E
lor de mil, micsurind adincimea, vent, erad la trasul nrivoadelor, end situat intre muntil : Mohorul,
sporeste reducerea laculuI, simtird. f i greutate, de abia puturrt a Carbunele si CAlcescu. Face
le mai urni, prirtndu-le cii ce-va gred s'a parte din com. Pociovalistea.
Jijia prin scurgerea sa, neavind prins ; cu multe ostenele i opintele,
vr'o stavild, s6-I domoale furia, ruind a scoate plasele, vdd cit fata apel
in timpurile de suvoaie, face tncepe a fierbe Vs' bolborosi ; un muget lezerul, tnofie, a statuluT, fosta

www.dacoromanica.ro
LEZERUL 40 IGLICIOARA-MARE

pendinte de Episcopia Rimnicul, se g5seste in el, se prinde cu mire vechiel ce purta parte din
situatA in com. Chela, plaiul anevoia din cauza stuharieT. mo,ria TigAne§ti Calomfiresti,
Cozia, jud. Vilcea, care s'a a- jud. Teleorman.
rendat, afara de partile vindute Iezerul-Mare, munte, in jud.
de vecT, cu 2000 leT anual. Muscel, plaiul Nucsoara, cu Ifute§ti, fosta numire a satuluX
2470,6 m. d'asupra niveluluI MA- Chiriac, jud. Vlasca, pl. Mar-
Iezerul, peldure, in marginea ca- ril Negre. In acest munte, la o ginea. Numele de Chiriac l'a
reja e situat satul Iezerul din inaltime de 2129,2 m. d'asupra luat in urma, dupa numele ve-
com. Ivanesti, pl. Racova, jud. nivelulur mariT este un lac, nu- chiuluf proprietar Basa Chiriac.
Vasluid. Se intinde pe dealurile mit Lacul-Iezerulul.
Mangaläxia i Butucaria. Masivul este compus din sis- ciitun, in jud. Putna, pl.
turne cristaline metamorfice, care 1.isita, com. BAtinesti. Este si-
Iezerul, pîrî, in jud. si pl. Tu- formeaza cea mal veche grupa tuat in cimpia ce purcede din
tova; izvoreste de pe teritoriul geologica. vale de la Tifesti si merge pana
com. Obirseni, nastere in Siret.
din 6 izvoare, carl curg mal Iezerul-Mic, munte, in jud. Mus- Are o populatiune de 148
india separat cit-va loc, pe urmä cel, plaiul Nucsoara, Are 2393,3 suflete, cari locuesc in 37 case.
se reunesc toate pe teritoriul com. m. d'asupra nivelului MariI-Ne- Copiii urmeazA la scoala din BA-
Obirseni, luindu-sT numele de gre. tinesti.
Iezerul. Curge de la N. spre S., De ad i se trag ramure din
uda teritoriile com. Obirseni, Voi- Iezerul si Bradul, päclurt, ale familiilerazasestI Catargi
nesti, Lalesti si Puiesi si se statuluT, in intindere de 2000 Sturdza.
varsa in pirtul Tutova, de-a stin- hect., pendintl de com. Olane-
ga, in dreptul satuluT Gura-Ieze- sti, pl. -Cozia, jud. Vilcea. Igesti, sat, in jud. Tutova, pl.
ruluT. Tirgul, com. Blagesti, spre N.
Iezeruldf (Lacul-), lac, in jud. de satul Blagesti. Are 5 To lo-
Iezerul, izvoreste din dea- Muscel, plaiul Nucsoara, pe cuitorl si 117 case.
lul Mälinesti, com. Dumesti, pl. muntele Iezerul-Mare, la o indi-
Funduri, jud. Vasluid, udä te- time de 2129,2 m. d'asupra MA- Igiroasa, com. rur. i sat, in jud.
ritoriul acesteT comune, curgind riI-Negre. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 33
de la S. spre N. si se varsa Suprafata acestur lac e de 4 kil, de orasul Turnul-Severin,
In riul Birladul, la locul numit pog. p. situatI mal mult pe deal. For-
Moara-GinduleseT, in apropiere meazI com. cu sateIe ArvA-
de piriul Pietrosul. Iezureni, cdtun, al com. Curti- testi i BAltanele, avind o po-
para, pl. Ocolul, jud. Gorj, si- pulatie de 1216 suflete, din carl
Iezerul-Grecilor. Vezl Greaca, tuat in partea de V. a catunuluT 194 contribuabili ; locuesc in
lac, jud. Ilfov. Curtisoara, pe loc ves. 250 case.
Are o suprafatA de 300 hect., LocuitoriT posedA : 41 plugurT,
Iezerul-Mare, lac, pe teritoriul din care ioo hect. arabile, 130 84 care cu bol,5 carute cu cal;
satului Hodora, com. Cotnari, hect. finete, 50 hect. izlaz, 13 112 stupT.
pl. Bahluiul, jud. Iasi, in partea hect. padure si 7 hect. vatra Este in apropiere de soseaua
de V. a dealuluT Breazul ; ala- satuluT. nationala Virciorova-Bucuresti,
turea cu acest Iezer e un altul, Are o populatie de 32 familiY, de care este legata prin o osea
numit Iezerul-Mic ; se despart sad 137 Suflete, din carI 25 con- comunala. Are 2 biseria cu
unul de altul prin un delusor. tribuabilr. preot si 2 ctntaretl.
Apa din aceste doua iezere e- Locuitorii posea : ro plu- Budgetul com. e de 1802 leT
ste acoperita cu stuh, arara de gurT, 18 care cu bol; 150 vite la veniturT, lar la cheltuell, de
centrul IezeruluT-Mare, unde in mati cornute, io cal, 130 or, 1574 ier.
forma uneT circonferinte se vede 40 capre, 62 rimatorl; LO stupT. Sunt 670 vite marT cornute, 13
apa limpede i curata, numit Are I pu t 4 fintinT. cal, 700 oT si 500 rimAtorl.
Ochiul-IezeruluT si care se zice
ca este foarte adinc. Pestele ce Ifimesti, sad Ifimeasca, nu- Iglicioara-Mare, deal, in jud.

www.dacoromanica.ro
IGLICIOARA-M Ea 41 IGONI

Tulcea, pl. Macinul, pe terito- BrAila, com. Chiscani, lung ca situata in jud. Braila, pl. lacren'.
riul com. rur. Turcoaia ; se des- de 5 kit. si lat ca de 500 m. Se margineste la E. cu Dunarea-
face din dealul izolat Iacob ; se Acest ostrov este format de Macinulur, la V. cu cimpul balter.
intinde spre S., avind o directie un munte de piatra. Ad i sunt
generalá de la N. la S., braz- cariere insemnate de preatra Ignat, 'Mg, izvoreste de la E.
&lid partea vestica a plaser si bruta pentru pavagie, sosele si com. Mereni, pl. Vedea-de-Sus,
a com.; se intincie de-alungul constructiu nr. jud. Olt, si se varsa in gira
iezerulur Turcoaia ; lasa spre Eiul, pe tarmul sting, tot in
E. prelungirea numita Dealul- Iglita, lac, in jud. Tulcea, pl. raionul com. Mereni.
Iglicioara-Mica si sta in lega- Macin, pe teritoriul com. rur.
tura cu dealul Manole ; natura Turcoaia i anume pe acel al Ignat, pirid, in jud. R.-Sarat, pl.
lur e stincoasA pe alocurea ; la catunelor Turcoaia si Iglita. Are Rimnicul-d.-s., format pe terlto-
poalele nordice sunt pi cite-va forma a dota dreptunghiurr unite riul com. Racoviteni, pe care o
vil; lar pe la poalele estice la capetele lor; este format de o udd prin mijloc ; se varsa in
merge drumul comunal Turcoaia- revarsare anterioara a Dunarer; rful alnaul, pe partea dreapta
Picineaga ; este acoperit in cea are o intindere de 250 hect., a lur, mar sus de catunul Nisipeni.
mal mare parte cu fin* si apartinind ambelor catune ; intre
pasunr. ea si Danare se intinde mlas- Ignat-Carni, punct trigonometric
tine, iar pe malul E. sunt cite- de rangul al 3-lea, in jud. Tulcea,
Iglicioara-Micä, deal, in jud. va vil ; i'n partea S. se afla asezat pl. Sulina, pe teritoriul com.
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul satul Iglita ; iar in cea N., pe rur. Sf. Gheorghe, in partea
com. rurale Turcoaia; este o malul drept al privalulur Car- S. a pl. si V. a com. pe malul
prelungire S.-V. a dealulur Igli- caliul, prin care balta Iglita se Mari!, dominind grindul Cra-
cioara-Mare ; are o directie gene- varsa in Dundre, se afta asezata sowski pe o mare intindere.
ran. de la V. la E., brazdind comuna Carcaliul; pe malul E.
partea V. a plaser si cea centran se termina ultimele ondulatiunr Igoiul, sat, face parte din com.
a comunel, sta in legatura cu ale dealulur Carcaliul, si drumul rur. Alunul, pl. Oltetul d.-s.,
dealurile: Manole si Gorgova ; judetean Macin-Satul-Noil. Pro- jud. Vlasca. Are o populatie de
pe la poalele-T E. trece dru- duce peste abundent ce se con- 532 locuitorT: 269 barbatr si
mul vecinal Turcoaia-Iglita si suma in comunele : MAcin, Car- 263 femer.
cel comunal Turcoaia-Picineaga; cantil si Turcoaia. Are 2 bisericr: una numita
este acoperit cu finete. In-Vale, cu hramul Cuvioasa Pa-
Iglita , punct trigonometric de raschiva, fondata la 1813 de
Iglita, sat, in jud. Tulcea, pl. observatiune, de rangul I-iti, in enoriasT si a doua a Igoiulur-din-
Macin, cat. com. Turcoaia, situat jud. Tulcea, pl. Macin, pe teri- Deal, cu hramul Sf. Dumitru,
In partea V. a pl. si cea N.-V. toriul com. rur. Turcoaia (si fondata la 1838 de I. Buse si
a com., pe malul drept al bra- anume al catunulur Iglita), situat altir.
tuluT MAcin sail Dunarea-Vechie. nu departe de ruinele vechir ce- Catunul Igoiul forma in ve-
E format din vre-o 25 case. tatr romane Troesmis; are 36 m. chime o singura com., apor s'a
Are o intindere de 40 hect. si pi domina satul Iglita, Dunarea, unit cu catunele Alunul si Bo-
o populatie de 32 familir san drumul judetean MAcin - Satul- desti si asta-zi formeaza comuna
115 suflete, carr se ocupa cu Noti, si pe cele comunale Iglita- cu Alunul. Ad i sunt mar multe
agricultura si cu pescarla. Acest Carcaliul si Iglita-Turcoaia. carierr de preatra.
sat este asezat pe o parte din
ruinele vechiT cetatT romane Tro- Iglita, pddure de salde, in supra- Igoiul, mo,cie, cu pddure, a sta-
esmis, cu ale carel sarimaturl fata de 75 hect., jud. Braila, pl. tulur, pendinte de manastirea
locuitorir sr-ail facut casele. Aci Balta. Se margineste la N. si Horezul, situata in com. Alunul,
s'ail gAsit o multime de inscrip- E. cu Dunarea-MAcinuluT, la S. cat. Igoiul, pl. Oltetul-d..s., jud.
tiunT vechr romane. si V. cu venga Igliter. Vilcea.

Iglita, ostrov, format de Duna- Iglita O Catargeaua, pddure, Igoni, ynunte, In jud. Gorj, plaiul
rea-Vechie si canalul Igliter, jud. de sale je, in suprafata de 8 hect., Novaci, in sus de com. Baia-

81275. Marels Dielionar Geogrago. Vol. IV. 6

www.dacoromanica.ro
IJD1LENI 42 ILEANA-PAPADOPOLU

de-Ffer, in directiunea N., litiga directie generala de la N.-V. hect. si locuitoriT 45 hect. Pro-
muntele Balescul. spre S.-E. printre valle Mamut- prietarul cultiva 75 hect.; 5 sunt
Lusta i Ilanitc, brazdeaza partea sterpe, io izlaz, I vie si 466
Ijdileni, sat, in jud. Covurluiti, S. a pl. si cea S.-E. a com., padure. Locuitoril cultiva tot
pl. Pru tul, com. FrumuOta, cu trece prin satul Ilanlic i ondu- terenul.
77 familii, saü 351 suflete; are latiunile sale se sfirsesc pe ma- Numarul vitelor marT e de
viT frumoase cu pomi fructiferf, lul Mara; are 66 m. tnaltime; 63 si al celor miel de 23.
in speciall nucT ; prin sat trece este presarat cu vre-o 14 movile
soseaua judeteand. e taiat de drumul comunal Acan- Ileana-Ghermani,sat, face parte
gi-Mangalia ; acoperit cu sema- din com. rur. Ileana-Suliman,
Ijdileni, mofie particulara, de naturT i finete. pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este
vr'o 3000 hect., in com. Fru- situat la E. de Bucuresti, la
mu§ita, jud. Covurluiti. Ilcovätul, deal, la V. de satul extremitatea judetuluf despre
Falcoianca, pl. Sabarul, jud. Ilfov, jud. 1alomita. Ad este resedinta
ljdilenilor (Valea i Dealul-), 2 kil, departe de el. Este lung primaria
vale i deal, in jud. Covurluiti, cam de 6o kil. Incepe dela Se intinde pe o suprafata de
pl. Prutul, com. Frumusita. Crevedia-Mare, j u d. Vlwa, trece 2324 hect. cu o populatie de
pe la catunul Podisorul, face o 243 locuitorT.
Ilaciul, sat, face parte din com. curba mare spre E., trece pe D -niT frati Gherman i aü 2157
rur. Coltesti, pl. Oltetul-d.-s., la cat. Hobaia, pe la V. de hect. i locui toril 167 hect. Pro-
jud. Vilcea. Are : o populatie satul Falcoieni, intra iarasi in prietarif cultiva 1452 hect. (75
de 390 suflete: 200 bárbatr §i jud. Vlasca, raspunde in riul sterpe, 130 izlaz, 500 padure).
190 femei ; o biserica, fondata Neajlovul si se uneste cu Dealul- Locuitorif cultiva tot terenul.
la 1791 i reparatA la anul 1851. BulbucateT. Are o biserica, cu hramul
CtitorT sunt locuitoriT satuluT. Pe coasta acestuT deal se cul- Adormirea, deservita de i preot
tiva grîü, porumb i tutun. si I eintAret; i moara cu aburf;
llaulle, sat, in jud. Constanta, masina de treerat ; I hele§te0;
pl. Mangalia, cat. com. Sari- jud. Ilfov, spre I pod; iscoall mixta, frecuen-
Ghiol, asezat In partea S. a pl. V. de satul Falcoianca si la 2 tata de 21 elevf si 3 eleve, éu
si cea V. a com., la 12 kil. kil. Are o lungime de 6 kil. intretinerea careia statul si co-
spre S.-E. de cat. Sari-Ghiol, Pe valea acestui 011 nu sunt muna cheltueste anual 2100 leT.
resedinta com., pe malul A/141-11, de cit salciT, trestie i rogoz. Comerciul se face de i hangiti.
la 6 kil. spre S. de orasul Man- Se varsa in riul Neajlovul. Curge Numarul vitelor marT e de
galia; este inchis la V. de dea- incet. 356 si al celor miel de 1220.
lurile llaulle si Acangi; valea
Ilanlic trece prin el ; este punct Ileana, vale, in jud. Ialomita, pl. Ileana-Ghermani, piidure, de
important, pentru-ca la 6 kil. CimpuluT, pe teritoriul com. Fru- 500 hect., pl. Most4tea, jud.
spre S., in virful Ilanlic-Tepe, se musica; are directia spre S.-V. Ilfov, proprietatea fratilor Gher-
termina hotarul DobrogeT spre si se intinde in jud. Ilfov. Acea- mani.
Bulgaria. Intinderea lui este de sta vale contine in unele partT
1470 hect., din carT 45 hect. al:4 i stuf. Ileana-Papadopolu, sat, face
ocupate de vatra i gradinile parte din com. rur. Ileana-Su-
satuluT. Populatiunea totall e de Ileana (Brobojiti), sat, face liman, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
familif, sati 124 suflete, care parte din com. rur. Popesti- Se intinde pe o suprafata de
se ocupa cu pescuitul. Bicu, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este 844 hect., cu o populatie de
situat la S.-E. de Joita, pe malul 270 locuitori.
llaulle, deal, ce face parte din drept al riuluT Dimbovita. Locul D-1 I. C. Papadopolu are 710
culmea IlanliculuT, in jud. Con- in partea de E. e smircos. hect. si locuitorif 134 hect. Pro-
stanta, pl. Mangalia, com. Sari- Se intinde pe o suprafata de prietarul cultiva 510 hect. (125
Ghiol, catunul Ilanlic ; se desface 602 hect., cu o populatie de 92 izlaz, 75 padure). LocuitoriT cul-
din culmea de la virful Taslr- locuitorT. tiva tot terenul.
Iuc; se indreaptg spre E., avind D-1 D. I. Apostolescu are 557 Are o biserica, Cu hramul Sf.

www.dacoromanica.ro
ILEANA-SULIMAN 43 ILFOVUL (JUDET)

Nicolae, deservita de i preot IlfovAtul saa Coteni, vale, pe linie de demarcatie, care imparte
si i cintaret; i helestea; i pod proprietatea Gistesti ; da in Va- Dunarea in lung si care trece
statator. lea-Gistei, pl. Neajlovul, jud. pe la S. de insulele: Albina,
Comerciul se face de i cit.- Vlasca. Ostrovul-Mare, Ostrovul Frumos
ciumar i t hangia. insula Lunga.
Numarul vitelor marl e de Ilfovul, judej, de cimp, cam in De la V. insuleT Lunga si pana
318 si al celor raid de 630. centrul RominieT Muntene. la riul Arges, de unde am ple-
luat numele de la apa Ilfovu- cat, se margineste cu jud. Vlasca,
Ileana-Suliman, com. rur., jud. lui, care se varsa in riul Dim com. Prundul, Colibasi, Copa-
Ilfov, pl. Mostistea, situata la bovita. ceni, Darasti, Cornetul, Bala-
E. de Bucuresti, la 46 kil. Pamintul saa se inclina ince- soieni, Malul-Spart, servind de
Se compune din satele: Bor- pind de la N. si N.-V. pana in limita.
deele, Ileana-Ghermani, Ileana- Dunare, unde se preface intrio Latura de E. a judetului, a
Papadopolu, Odaile-PodarT $i cimpie orizontala numita terasa dica linia de demarcatie filtre
Sulimanul, cu o populatie de dunareana. jud. Ilfov si Ialomita, este para-
suflete, cari locuesc in Forma fi limitele judefulut. lela cu cea de V., adica cu linia
253 case. Forma judetuluT Ilfov e a uneT de demarcatie intre jud. Ilfov
Sunt 259 contribuabilf. patru-later drept-unghiular, a- si Vla$ca.
Se intinde pe o suprafata de plecat spre stinga. Linia pe care o face fluviul
6353 hect. D-niT I. C. Papado- Se margineste la N. cu jud. Dunarea, cu linia de demarcare
polu, D-nii frati Ghermani i mo$- Dimbovita $i Prahova, la E. ca intre jud. Dimbovita i jud.
tenitoril luT C. Blaremberg, aa jud. Ialoxni%a, la S. cu fluviul Prahova, par asemenea para-
565o hect. $i locuitorir 703 hect. Dunarea, la V. cu jud. Vlaqca lele.
Proprietarif cultiva 3995 hect. Dimbovita. Intinclere. Suprafata totala a
(150 sterpe, 930 izlaz, 575 pa- Latura de N.-V. are forma soluluT e de 446609 hect., din
dure). Locuitorir cultiva tot te- unuT arc si se intinde filtre cari s'a cultivat in anul agricol
renul. judetele Dimbovita i Prahova. 1899, o intindere de 263506;
Budgetul com. e de 4270 De la d'II Arges (V.) si pana restul raminind necultivatt, o.
leT la venituri si de 4228 leT la 1111 Ialomita (N.), adica dela cupate de paduri, izlazuri, baltT,
la cheltuelf. com. Stoenesti i pana la satul etc.
Are : 3 bisericT, la Ileana- Valeni (com. Cociocul) se mar- Orografie. Teritoriul j u detu lui
Papadopolu i Odaile-PodarT ; gineste cu jud. Dinibovita, com. prezinta aproape un ses intins,
$coala mixta.; 2 morT cu aburT; Floresti, Brezoaia i Butimanul, intrerupt numar de valle apelor,
2 masinT de treerat cu aburr ; servind de limita. afara de partea de S. si E. unde
6 helesteie; 6 poduri statatoare. De la riul Ialomita (N.) si pana pamintul este maT accidentat.
Numarul vitelor marT e de la riul Prahova (N.), adica dela Partea coprinsa intre tArmul
1638 (558 cal i epe, 3 arma- cat. Valeni (com. Cociocul) drept al riulur Argesul pi lacul
sarT, 411 boT, 628 yací i vitel, pana la Maia, se margineste cu Greaca are un aspect frumos si
16 taurT, 22 bivoll i bivolite) jud. Prahova, (satele Herasca, e tinta inconjurata de dealuri.
si al celor raid de 3644 (9 capre, Piscurile, Turbati, Gruiul, Lipia- Principala calme vine dela S.,
297 porcT, 3338 oT). Bojdani, Radulesti si Maia, ser- din jud. Vlasca, intra, in jud.
LocuitoriT posea.: 83 plugurT vind de limita). Ilfov pe la cat. Coeni, trece pe
cu bol si 90 cu caT; 212 care De la riul Prahova (N.) si pana la S. de Ciumati, Ciurari, Iz
carute: 91 cu boi si 121 Cu in Dallare (S.), adica de la com. voarele, Fatoaia, Herasti, Criva
cal. Dridul si pana la com. Mana- tul i Radovanul, trece pe la
Locuitorl improprietaritT sunt stirea, se margineste cu jud. V. de cat. Coadele, Clatesti,
106 si neimproprietaritT, 189. Ialomita, com. Rosiori, Dra- Stupin ele si Chirnogi, coteste
Comerciul se face de 6 dr- goesti, Ileana, Obilesti si Mana- spre V., pe la N. baltiT Greaca,
ciumarr si 2 hangiT. stirea, servind de limita. dupl ce atinge in partea de
De la S. com. Manastirea si S. satele : Cascioarele, Greaca
Ilfovätul saü Coteni, cdtun, pe pana la V. de ínsula Lunga, si Flaminda, infra lar In jud.
proprietatea Gistesti, jud.Vlasca. se limiteaza cu Bulgaria printr'o Vlasca, pe la S. de com. Prundul

www.dacoromanica.ro
ILFOVUL (JUDET) 44 ILFOVUL (JUDET)

Aceasta culme este mult pro- Acea care vine din jud. Budesti i Negoesti (din pl.
ductiva in vin i formeaza mal Dimbovita, taie pl. Dimbovita, Negoesti); Curcani, Mitreni, 01-
multe val, intre carT valea Burazi de la N.-V, spre S.-E. si trece tenita-Rurala i Oltenita-Urbana
Valea-ZboieT sunt cele mal pe linga satele Ciocanesti, (din pl. Oltenita.)
principale. Bucoveni, Buciumeni, Mogosoaia Pe tarmul drept al flului Ar-
O alta culme de deal se in- Colintina, Pantelimon, Cernica gesul sunt asezate urmatoarele
tinde de la N. Oltenitei si se si Frunzinesti. sate :
desparte in dota: o parte prin- 0 culme paralela cu cea Malul-Spart, Ogrezeni,
cipala apuca spre V., pe litiga de sus, care intra in judet pe la Hobaia, Ciocanul, Gradi-
Ulmeni, Spantov, Surlari, Chi- com. Brezoaia, trece pe linga nari, Falcoianca, Plopi, Prisi-
selet, Manastirea, Cocani, merge satele : Cosoba, Arcuda, Drago- ceni, Buturugeni, Draganesti (din
spre N. pe la Curatesti, Tariceni, miresti, Chiajna, Rosul, Cotro- pl. Sabarul) ; Coeni, Ciumati,
Ciofliceni, Gurbanesti, Preasna- ceni, intra in Bucuresti, formind Ciurari, Izvoarele, Hotarele, Cri-
Nota, Pirlita, Dirvari, DrAgoesti Dealul-Spirei, al-MitropolieT, Ra- vetile, Radovanul, Coadele, CIA-
si se pierde in jud. Ialomita; du-Voda i Vacaresti si ese afara testi, Chirnogi (din plasa Olte-
lar a doua culme principala apuca pe la Vitan, i dupa ce atinge nita).
spre N. de Oltenita i dupa ce comunele : Leurdeni i Bobesti, Idul Dimbovita, izvoreste
trece pe Ruga satele: Mitreni, se pierde spre Plataresti. din muntele Oticul, jud. Muscel,
Budesti, Vasilai, LA'motesti, Idrografie. Teritoriul judetului uda pl. Znagovul, trece prin
Frunzinesti, Branesti, .Pasarea, Ilfov este udat de mal multe Bucuresti, strabate parea din
Afumati, Stefanesti, se pierde riurl marl si raid, cari-1 strabat pl. Dimbovita i Oltenita, si se
in pl. Dimbovita, jud. Ilfov. mai in toate directiunile. varsa in riul Argesul linga satul
Prima culme principala, la V. El este coprins intre basinul Budesti. In el se vara. piraiele
de Gurbanesti, se ramifica si se riurilor Argesul i Ialomita. Ilfovul, Pasarea i Colintina.
pierde in pl. Mostistea, dupa ce La S. fluviul Dunarea uda Riul lalomija izvoreste de
trece pe Miga satele : Codreni, judetul Ilfov, dela insula Lunga sub coama muntilor Carpati, jud.
Sulacul, Manciul i Plataresti. pana la com. Manastirea. Dimbovita, intra in jud. Ilfovul,
Toata aceasta culme, de la Intre Severin i Marea-Neagra, uda pl. Znagovul, o parte din
Dirvari, se ramifica si se pierde Dunarea curge de la inaltime jud. Prahova i in apropiere de
in pl. Dimbovita, dupa ce atinge de 38 m. pe o distanta de 780 com. Dridul primeste riul Pra-
satele : Mariuta, Piscurile, Cratu- kil. hoya i Pociovalistea, la E. de
nesti, Stoenesti, Surlari, Creata, Cursuri de ape principale in Fierbinti.
Gagul i Dascalul. jud. Ilfovul sunt: Idul Prahova, care vine
A doua culme principalä. se 1. Ru1 Arge,s, care izvoreste din jud. Prahova, uda partea
pierde spre S.-E. de Bucuresti, din Muntele Negoiul, jud. Arges, de N. a judetului Ilfov, trece
dupa ce trece pe linga satele : infra in jud. Ilfovul pe la satul pe Ruga satele : Radulesti
Buciumeni, Frumusani, Orasti Stoenesti, uda pl. Sabarul, ser- Mala i in apropiere de com.
Popesti. veste de limita intre pl. 01- Dridul se varsa in riul Ialomita.
Ca culraT secundare avem: tenita si pl. Negoesti, apuca Risul Sabarul format din
Acea de la N. judetulur, spre S. de satul Budesti si se piraiele: Ciorogirla i Rastoaca,
care vine din jud. Dimbovita vana in fluviul DunAxea la V. se varsa in riul Argesul, in-
si trece pe litiga satele Poenari, de Oltenita. tre cat. Ghimpati i Izvoarele,
Butimanul, Tincabesti, Izvorani El primeste pe stinga, in dupa ce uda satele : Sintesti,
Ciofliceni (pl. Dimbovita) jud. Ilfov, riul Dimbovita i Sa- C retesti, Vidra, Straini-DobrenT,
se termina in balta Znagovului, barul. Varasti si Obedeni.
la satul Ghermanesti. Pe tarmul sting al riului Ar- Pirtul Rästoaca isi la nas-
Acea care se intinde in gesul sunt asezate urmatoarele tere din -dealurile com. Bogati,
jurul vaei Pociovalistea si trece sate : Crivina, Teghepil, Ordo- pl. si jud. Dimbovita, unde
pe linga satele: Corbeanca, reni, Buda, Cornetul, DA'rasti, poarta numele de Valea-Seaa.
Radulesti, Caldarusani, Copaceni-Carada, Copaceni-Mo- La com. Virtejul, jud. Ilfov, se
Maxineni, Fierbinti, SArindarul gosesti, Colibasi, Gostinari (din impreunA cu piriul Ciorogirla
si se pierde in jud. Ialomita. pl. Sabarul); Ghimpati, Herasti, formeaza riul Sabarul.

www.dacoromanica.ro
ILFOVUL (JUDET) 46 1LFOVUL (UDED

Piriul Ciorogirla in trecut productiv, mal ales pe luncile sAminta; 560 mosoroitoare de
era o mica viroagA care sl-a luat SabaruluT, DimboviteT i Arge- fiersi de lemn (rarite) siste-
nastere de lingd. com. Lungu- suluT, carT produc 4-5 chile po- matice si peste 5000 in stare
letul, jud. Dimbovita. Dela cana- rumb de pogon. primitivd.
lizare a devenit un brat al riuluf Pdmintul se imparte in arabil, 30 mor! cu abur!, 70 cu apA,
Dimbovita, si-sf impreund apele de finete, bdltos i pdcluros. I de vint i 16 diferite fabrid (3
cu piriul Rdstoaca, la com. Cimpiile de pe lingd Dundre dad de spirt, ide otet, 1 de drojdir de
Virtejul, dind nastere riului cea maT bund pdsune pentru bere, 3 de brinzeturi, i de rahat
Sabarul. vite. Viile, mg ales cele de lingd halva, i de lumindri de ceard,
Piriul Ilfovul, izvoreste de Bucuresti si balta Greaca, dad de sdpun, 4 sistematice de
lingd Tirgoviste, curge pd.na in struguri buni i gustosT. Vinul cArdmidd si mar multe in stare
apropiere de com. Bolovani, este bun, dar nu tine mult. primitiva).
jud. Dimbovita, de unde se BAltile, mar cu seamd cele de Populatia. Populatia judetulul
desparte in doud pdrtT : o parte lingA Dundre, dad mult peste. Ilfov e de 545.766 locuitorT. In
curge la vale sub numele de Din Dundre se pescuesc: morun, 1859 era de 277407 loc.; in 1884,
Colintina i infra in jud. Ilfov, nisetru i cegd. Tot din bAlti de 357571 loc.; in 1894, de
prin plasa Znagov, formeazd la- se mal scoate trestie i papurd. 477598 loc.
cul CiocInesti i Colintina si se Pe litiga Durare si pe litiga Ocupa fia locuitorilor. Ocupatia
vara in balta Cernica i d'aci cele-l'alteriuri stint locuri intinse de cApetenie a locuitorilor este
in riul Dimbovita. de richitd, care servd mult in agricultura si cresterea vitelor.
Cea-l'altd apuca partea dreap- industrie. O bunA parte din populatie se
td, sub numele de Ilfovdtul, in Pddurile, in intindere de peste ocupd Cu pescuitul si cultura
jud. Ilfov silingd com. Dragomi- 60000 hect., dad tot felul de vitef.
resti-din-Vale se varsd in riul lemne de foc si de constructii. Dintre locuitorf, 45713 sunt
Dimbovita. Insulele DundriT sunt acoperite plugarT, 1210 circiumarT si han-
Piriul Colintina. Vezi pi- cu pAdurl de plutd si salde. In gil, 843 industriasi proprid zis
riul Ilfovul. judetul Ilfov, statul are 47 mosiT, (rotar!, dogarT, olarT, rogojinarT,
lo. Paserrea, pins, izvoreste carr II aduc un venit anual de dulgheri, zidarT, etc.) ad', de alt-
din pk Znagovul si se varsd in 1204522 lef. fel, mal fie-care locuitor pentru
riuI Dimbovita lingd satul Piti- In anul agricol 1898-99 s'ad trebuinta lui casnicd, lucreazd
gala, pl. Dimbovita. semdnat in tot judetul 263506 lemndria, ziddria, etc si 5960
1. Mostiftea, Orla, izvoreste hect., din carT 111496 hect. grill, ad diferite profesiuni (pescar!,
de lingá satul VArd$ti, pl. Dim- 166 hect. secard, 94034 hect. morad, servitorl, ingrijitorl pe
bovita, comunica cu Valea-Pa- porumb, 7945 hect. orz, 13110 la diferite autoritAtT, etc.).
sdrea si se varsd in balta Mog- hect. ovdz, 12 186 hect.meid, 4643 Astructiuttea pub /jai. Func-
tistea, lingd com. Tdriceni, pl. hect. rapitd, 746 hect. dnepd, tioneazd in jud. Ilfov 173 scoale
Oltenita. 549 hect. in, 1851 hect. tutun, rurale : 110 plAtite de stat (7
12. Pociovaktea, girlitd, for- 14030 hect. cartoff, fasole, linte, de bletT, 7 de fete, 96 mixte),
meazd balta CAldásusani si se si mazare, 2750 hect. livezi arti- si 63 plAtite de judet si de co-
scurge in riul Ialomita, la E. de ficiale (lucera., trifold, etc.). mune (2 de bdeti, 2 de fete si
com. Fferbinti. Mafini agricole. Pentru diver- 59 mixte).
Atarä de acestea mal sunt sele trebuiate ale agricultorilor Numdrul elevilor carT urmeazd
multime de vdT i vilcele (tre- gAsim in judet urmAtoarele ma- scoalele rurale din judet se ri-
cute la literile respective), lipsite sinT agricole : 35 de semAnat ; dicA la aproape 6000 bletT si
In cea maT mare parte de timp 40 de secerat ; 140 de treerat 2000 fete.
de apd si carT ad apd pe ele cu aburi ; 140 de vinturat ; 69 Acest numdr represintd 590 o
numar in timpuri ploioase, sad de bAtut porumbul, cu abur!; 70 bdeti si 7° o fete din numdrul
In timpul topireT zdpezei i cArora de bdtut porumb cu manivela; total al copiilor in virstd de
cu drept cuvint le putem zice 19712 pluguri; 426 grape de scoald.
periodice. fier ; 38 tAvAluguri ; II grape Cu instructiunea publica ru-
Procluetiunea. Pdmintul jude- de strins finul, miscate cu vite ; raid din judet statul cheltueste
tuluT Ilfov este cit se poate de 140 trioare sau masinT de ales 112592 leT, judetul 37000 le1

www.dacoromanica.ro
ILFOVUL (JUDET) 46 ILFOVUL (JUDET)

comunele 99312 leT, ceea ce pune din : medicul primar al pe la satul LupAria (Prahova).
insearnnA cá instructia din judet, judetuluT, mediciT de spitale, AceastA cale strAbate la S. pl.
afarl de Bucuresti i Oltenita, mediciT de arondismente, carT Dimbovita si la N. pl. Znagovul.
a costat anual 248904 leT. ail resedintele la puciumeni, Calea nationalA Bucuresti-
Daa la aceastA sumA mar Domnesti, Budesti, Oltenita si Pitesti, care apucA spre N.-V.
adAugAm banif datT de judet Pantelimon, din 7 vaccinatorT de Bucuresti, trece pe Ruga
comunele pentru construirea de si 13 moase, insArcinate a asista com. Chitila, Hanul-de-lAmint,
localurT, repararea scoalelor, pla- la faced prin comunele rurale. TartAsesti, Bujoreanca, Pajera
ta de chirif, mobilier, ajutor la Coi de comunicatie. Terito- si pe la cAt. BAleanu intrA in
clAdirT din nod, cumpdrare de riul judetuluT Ilfov este strA- jud. Dimbovita, pe unde ?si
cArtf si alte obiecte pentru pre- bAtut de cAI ferate in patru di- continuA drumul pAnA la Pitesti.
mil, burse, etc., vedem cA cu ferite directiunT. Aceste AceastA cale strAbate pl. Zna-
instructia publica primará in ju- pleacA din Bucuresti i au mal govul dela N.-V. spre S.-E.
detul Ilfov (afarA de capitalA multe statiunT unde se incara Calea nationall Bucuresti-
com. urb. Oltenita) se cheltu- si se descara tot felul de mAr- Giurgiù, care apua spre S. de
este anual peste 260000 leT. furT si se transporta cAlAtoriT. Bucuresti, trece pi-in comjilava,
In anul 186o personalul di- O linie feratA pleacl din Bu peste &la Sabarul, i prin com.
dactic rural in judet era com- curesti (gara Filaret) la Giurgia, CopAceni-Carada. Corpurile Le-
pus din 16o invAtAtorT, Cu 3502 spre S., si se apreste in gArile giuitoare aü votat in anul 1890,
elevI si 41 eleve. Jilava i Vidra. leT 870,000 pentru constructia
In ce priveste instructia in A doua linie pleacl din Bu- unuI pod peste dul Arges, in-
Bucuresti, ved Bucuresti. curesti (gara de Nord) la Pitesti, tre CopAceni-Carada i Adunati-
Serviciul medical. In judetul Slatina, Craiova, etc., si se o- CopAceni (Vlasca). AceastA cale
Ilfov, afarit de spitalele din Bu- preste in jud. Ilfov la Chitila strAbate pl. Sabarul de la N.
curesti si de cel de la Colintina, CiocAnesti. spre S.
Pantelimon si Ospiciul de la De la Chitila o altA linie a- Calea mixt5. Bucuresti-A-
MArcuta, mal sunt 4 spitale pucA spre N. prin gArile Buftea lexandria care apucá spre S.-V.
rurale : Perisul, la Ploesti, BuzAti, etc. de Bucuresti si trece prin com.
t. Cel din Oltenita, cu 18 A patra linie, plecind tot din Bragadiru si Cornetul.
paturT, nu mit «Regin a El i sabetaz , Bucuresti (gara de Nord), trece Corpurile Legiuitoare ati votat
intretinut de judet, cu care chel- pe la N. de oras, apua spre E., 1680000 ler in anul 1890 pen-
tueste anual 22132 lei. Acest la CAlArasi, si se ()preste la Mo- tru constructia acestei sosele ;
spital s'a construit in anul trecut gosoaia, Pantelimon, Baneasa, lar pentru constructia poduluT
si se aflA in bune conditiunT BrAnesti, Fundulea. peste riul Arges intre Cornetul
higienice ; Bucuresti de jur imprejur este si Mihailesti (Vlasca) ati alocat
Spitalul de la Fierbinti cu inconjurat de cale feratl. in budget 870000 leT.
paturT i ina 4 de rezervA, Transporturile se mal fac si AceastA cale strAbate pl. Sa-
pentru boalel e contagioase, intre- prin cAT nationale, judetene barul de la N. spre S.-V.
tinut de judet cu care cheltueste vecinale. CAile carl leagA orasul Calea j u detean Bucuresti-
anual 31241 lei. Acest spital Bucuresti cu capitalele judetelor Tirgoviste apucl spre N.-V., tre-
s'a inaugurat la 2 Septembrie sun : ce pe ling5. satele : Mogosoaia-
1890; . Calea nationalI Bucuresti- Buftea, Atirnati, Rebegesti, Cre-
Spitalul de la Badesti, cu Ploesti, care apua spre N. de vedia-d.-j., Crevedia-d.-s., Bär-
14 paturr i inc5. 4 de rezervä Bucuresti, trece peste girla Co- bAteasca, Luceanca, Butimanul
pentru boalele contagioase, care lintina, pe ring BAneasa, O- si apoi intrA in jud. Dimbovita.
s'a ina,igurat in Octombre 1890, topeni si SAftica, spre V. de Lungimea acesteI sosele este
cu intreinerea aruia judetul Tinabesti, dup. ce l'Are SAf- de 28 kil. i costa anual pe
cheltueste anual 31,241 lci ; tica i Tinabesti taie girla Po- jud. (personal si material) 36000
Spitalul de la Cocioc, pen- ciovalistea i valea ZnagovuluT, leT.
tru care statul dA o subventi- trece pe la E. de com. Ciol- Calea judeteanA Bucuresti-
une anuall de 30000 leT. panul, pe lingA mánAstirea Ti- Oltenita apucA spre S.-E., trece
Personalul medical se com- gAnesti i intrA in jud. Prahova pe lingA satele : VAcAresti, Po-

www.dacoromanica.ro
ILFOVUL (JUDET) 47 1LFOVUL (JUDET)

pesti-Conduratul, Orasti, Gruiul, In afacerile bisericestT, jud. bovila-Mostiftea saa mal obicT
Budesti, Negoesti, Curcani, 01- Ilfov este administrat de un nuit pl. Dimbovita-Mostistea.
tenita-Rurala si Oltenita-UrbanA. protoerea cu resedinta in Bu- Cele 5 plAsT sunt :
Lungimea acestef $osele e de curesti, ajutat de mal mult1 pro- 1. Plasa Dimbovila-Mostiftea
58 kil. si costa anual pe jud. estosT de plasT coprinde 153 sate, carf formeaza
(personal si material) 61600 leT. Bisericile sunt lasate in sar- 37 com. rur. si una urb., Bu
Calea judeteana Bucu- cina comunelor. Statul intretine curefti. (Plasa Dimbovita are 83
resti-Braila apuca spre E. de numar urmAtoarele bisericr : (ex- sate si Mostistea 70) ;
Bucuresti, trece prin satele : Pan- ceptind pe cele din Bucuresti) 2. Piases. Negoefti, coprinde
telimon, Tamadaul, CAlareti si Vácaresti, Marcuta - Balamuci, 53 sate, care formeaza 16 com.
Ileana. Znagovul, Codreni, Plumbuita, rur. ;
Lungimea soseleT e de 21 kil. Plataresti si Sinesti, cu carT chel- 3. Plasa Oltenila, coprinde
si costa anual pe jud. (materia/ tueste anual 21024 lei. 34 sate, care formeaza 17 com.
si personal) 45000 leT. Manastirile din jud. sunt : Cal- rur. si una urb., Oltenita.
Calea judeteana Bucu- darusani, Cernica, Pasarea, Sa- 4. Plasa Sabarul, coprinde
resti-Pitesti apucl spre V. de murcAsesti si TigAnesti, cu carl 98 sate, care formeaza 32 com
Bucuresti, trece pe Ruga satele: statul cheltueste anual 142908 rur. ; si
Cotroceni, Militari, Ciorogirla leT, avind 594 calugari si calu 5. Plasa Znagov, coprinde
Bolintinul-din-Deal, Bolintinul- gArite. 99 sate, care formeazA 20 co
din-Vale, Drugänesti. Pofta fi telegraful. Posta da. mune rurale. In total judetul
Lungimea seselel este de 33 teaza de la Alex. Ipsilante. In Ilfov are 437 sate, carl formeaza
kil. si costa anual pe jud. (ma- jud. Ilfov sunt 4 biurourT tele- 122 comune rurale si 2 urbane.
terial si personal) 36000 leT. grafice: la FIerbinti, Domnesti Puterea administrativa a jude-
Calea judeteand Bucu- si Budesti platite de jud. si la tuluT este incredintata unuT pre-
resti - Craiova, care trece prin Oltenita platite de stat. Acestea fect, ajutat de 5 subprefectI si
satul Clinceni si Prisiceni si in- fac si serviciul posteT rurale. Pe T22 primar!.
trA in jud. Vlasca. linga gara Buftea pi gara Pan- Consiliul judetean, ales de
Comunele rurale sunt legate telimon sunt biurourl postale locuitoriT judetuluT, reprezintat
intre ele prin caí vecinale, parte rurale platite de jud. Ilfov. prin comitetul permanent, ingri-
bine soseluite, parte netermi- Mara de acestea, la fie-care jeste de starea judetuluT.
nate, parte numaT in proectie. garl sunt biurourT telegrafice ale Dupl noua lege pentru fi-
Cultul. LocuitoriT judetuluT cAllor ferate : la Chitila, Cica- xarea circumscriptiilor admini-
sunt aproape totT cre§tinlorto- nesti, Buftea, Perisul, Mogosoaia, strative promulgata si pusa in
doxT, avind bisericile lor prin Pantelimon, Luceanca, Futid ulea, aplicare la 1 Noembrie 1892,
sate si tirgurI in numar de Sarulesti, pava si Vidra. judetul Ilfov s'a impartit in IO
294, dintre carT functioneaza Vitele de muncd. Este de plAsT:
numal 282; lar cele-l'alte sunt observat ca In jud. Ilfov vitele Plasa Afumati, cu resedinta
parte in constructie, parte rui- sunt cu mult mar marT, mal plaseT in com. Belciugatele ; pl.
nate. puternice si maT bine 1ngrijite Argesul, cu resedinta plaseT in
La aceste bisericr deservesc 313 ca in multe alte judete ale tare!. com. Bolintinul- din-Vale; pl.
preotT, din carT 2 sunt diaconl. Vitele marT ating nurnArul Dimbovita, cu resedinta plAsef
Cit pentru bisericile carT n'aa de 337266; cele miel (capre si In com. T1nganul ; pl. Ilfovul
preotT din cauza micultd numar OT) 264817 §i porci 35645. cu resedinta plaseT in com. Bu-
de locuitorT, ele s'aa atasat la Impdrlire administrativd. Bu- coveni ; pl. Mostistea, cu rese-
bisericile vecine, carT sunt mal getul judejulur. Judetul Ilfov dinta piase in com. Fterbinti ;
In apropiere, obligindu-se preotiT pana la I Aprilie 1882 se im- pl. Negoesti, cu resedinta plasef
respectivr cu ingrijirea lor. partea in sase plasT. De la acea- In com. Budesti; pl. Obilesti, cu
Judetul Ilfov face parte din sta data s'a alipit pl. Mostistea resedinta piase! in com. Obilesti-
eparhia MitropolieT cu resedinta la pl. Dimbovita si se adminis. NoT; pl. Oltenita, cu resedinta
scaunuluT in Bucuresti, capitala treaza de sub-prefectul acesteT piase in com. Oltenita; pl. Sa-
Regatului, si are de cap pe Mi- plasT; lar circumscriptia poarta barul, cu resedinta plasef In
tropolitul Primat al RominieT. numirea de plasile-unite Dion- com. Jilava; pl. Znagovul, Cu

www.dacoromanica.ro
1LFOVUL (juDET) 48 ILFOVUL (JUDET)

resedinta plA$ef in com. Co- nele : BAlApeni, Bolovani Bobesti, Gima Gherman, Glina-
cioc. Hobaia. Macri, Manolache, Potoceanca
Fie-care din aceste plA$I co- Com. Buturugeni-Prisiceni, SerbAnica.
prinde urmAtoarele comune: cu cAtuneie: Buturugeni, Plopi, Com. BrAnesti, cu cAtunele :
I. Plasa Afumafi, cu re$edinta Prisiceni i Sacsoni. BrAne$ti i Vadul-AniT.
plA$el in comuna Belciugatele, Com. Ciorogiria-Dirvari, cu Com. Bucure$ti (comunA
cAtunui Beiciugatui-de-Jos. cAtunele : Catichea, Ciorogiria, urbanA).
Com. Afumati, cu cAtunele : Dirvari i MAnAstirea - CiOro- Com. Cernica-CA1dArarul
Afumati i Bolta$i. giria. cu cAtunele: CAidArarui, Cernica
Com. BelciugatelesCoje$ti, Com. Domne4ti-de-Sus, cu $i MAnAstirea Cernica.
cu enuncie: Beiciugatul-de-Jos, cAtunele:Domne$ti-de-Sus i Te- Com. Colintina-Fundeni,
Beiciugatui-de-Sus, CAndeasca ghe$iul. cu cAtunele : Colintina, CAtunui-
Coje$ti. Com. Domne$ti-CAltuna, cu Noti, Fundeni, Plumbulta, Teiul
Com. CAllreti- einoiul, cu cAtunele: Ciutati, Domne$ti-CAl- $i Viiie-Colintina.
cAtunele: BrAtA$ani, Cdldreti, Pi- tuna, Domne$ti-de- Jos, Dom- Com. Cucueti-PiltAre$ti
t4teanca-Polce ti ne$ti-Sirbi, Olteni i Vatra-MA- cu cAtunele: Cucueti-Moara, Cu-
Com. Cringul-Funduiele,cu nAstireT-Cotroceni. cueti-Suditi, PlAtAre$ti, Podul-
cAtunele : Cringui, Fundulele Com. Flore$ti, cu cAtunele : Pitaru uT, Pro gresul $i Rena$terea.
Gostileie. Flore$ti-de-Josli Flore$ti-de-Sus. Com. Dude$ti-Cioplea, cu
Com. Hagieti-Mariuta, cu Com. GrAdinari-Flicoianca, cAtunele: BArze$ti, CAtelui, Cio-
cAtunele: Boteni, Hagle$ti, Mari- cu cdtunele: Ciocanul, Flicoian- plea, Dude$ti, Progresul, VAc4-
uta i Mataraua. ca $i GrAdinari. re$ti i Vitanul.
Com. Ileana-Sulimanui, cu ¡o. Com. Ogrezeni, cu cAtu.- Com. Fru nzine$ti, cu cAtune-
cAtunele: Bordeele, Ileana-Gher- nui Ogrezeni. le Frunzinesti, Lilieci i Orasca.
man, Ileana-Papadopolu, Odälle- 1. Com. Poenari, cu cAtunele: m. Com. Otopeni, cu cAtu-
Podan i Sulimanui. Bolintinui-Spiridon, Poenari- E- nele : Otopeni-de-Jos i Otopeni-
Com. Moara-DomneascA, nutA, Poenari-Florescul, Poenari- de-Sus.
cu cAtunele : GAneasa, Moara- Mo$teni i Ulmi-Orne$ti. t. Com. Popesti-Dragomi-
Domneasc5. $i Com. Pope$ti-Bicul, cu cA- resti, cu catunele : Dragomire$ti-
Com. Piteasca-PasArea, cu tunele : Arcuda, Gheonea,Ileana, din-Deal, Dragomire$ti-din-Vale,
cAtunele: Cozieni, MAnAstirea Pope$ti-Bicul i Zoita. Guija, Pope$ti-Manuc, Pope$ti-
Pasárea, PasArea i Piteasca. Com. Slobozia-Clinceni, cu MAnAstirea, SAbAreni $i Zurbaua.
Com. tefáne$ti-LipovAtul, enuncie : Clinceni, Olteni, Ordo- ¡2. Com. Ro$iul, cu cAtunele :
cu cAtunele : Boldul, Cretuleasca- reanui i Siobozia. Bojea, Catanele, Cringa$i, Fun-
LipovAtul, tef5.ne$ti-de-Jos, te- Com. Stoene$ti-Palanga, dul-Cringa$i, Giule$ti-TigAnia
Pane$ti-PasArea i$tePáne$ti-de- cu cAtunele: Deleni, DrugAne$ti, Ro$iul.
Sus. Gogora, Icoana, Paianga, PA1An- Com. TArtAse$ti, cu
lo. Com. TAmAdAul-Dirvari, guta i Stoene$ti. tu nele : Bujoreanca, CalugArui,
cu cAtunele : Dirvari, TAmAdlui- 15.Corn.Tîntava, cu cAtunele Hanui-de-PAmInt i Pajerea.
dejos $i TAmAdaul-de-Sus. Tintava-Banulu i Tintava-BA1A- Com. Tunari-Dimieni, eu
U. Plasa Argeful, re$edinta $oaia. cAtunele : Dimieni i Tunari.
pil$er: comuna Bolintinul-din- t6. Com. Tigania-Crivina, cu IV. Plasa Mostiftea, re$edinta
Vale, cAtunui Bolintinui - Mo$- cAtunele: Crivina $i Tiglnia. p15.$eI : comuna Flerbinti, cAt.
teni : III. Plasa Dimbovila, re$e- Fferbinti-Tirgu :
Com, Bolintinui-din-Deal cu dinta pi4eI : comuna Tinganui, Com. CAtrune$ti-MAineasca,
cAtunele: Berceni $i Bolintinui- cAtunui Tinganui : cu enunele : CAtrune$ti, Clo$ca,
BAleanu. Com. BAneasa-Her5strAul, Lilieci, MAineasca, Sine$11-Nol
Com. Bolintinul-din-Vale, cu cAtunele : BAneasa, DAml- Sine$ti-Vechi.
cu cAtunele: Bolintirmi-DrugA- roaia, Floreasca, Grefoaicele, He- Com. Creata-Le$ilor, cu
neasca, Bolintinui-Mo$teni, Bo- rAstrAul i Pipera. cAtunele : Creata -PAtrAchioaia,
lintinui-BAleanu $i Malui-Spart. Com. Bobe$ti-BAlAceanca, Gagul, Leile, Meri$easca, Stol-
Com. BAII$oeni, cu cAtu- cu cAtunele : BliAceanca, Berceni, noaia, Suriari i VinAtori.

www.dacoromanica.ro
1LFOVUL (JUDET) 49 ILFOVUL (jUDET)

Com. DrAgoesti-Bitinile, cu Com. Bucoveni, el cAtu- Com. Limotesti-Glibinasi,
eltunele : Bitina-Pdminteni, Bi- nele : Attrnati, Buciumeni, Bufta, cu cAtunele: Glibinasi, LAmo-
tina-Ungureni, Chiroiul-Pdmin- Chitila, FlAminzeni, Mogosoaia testi, Moara-Noud, tefAneasca.
tenit Chiroiul-Ungareni, DrAgo- si OdAile. Com. Nana, cu cAtunul
esti-de-Jos, Drágoesti-Znagov si Com. Chiajna, cu cAtunele: Nana.
DrAgoesti-de-Sus. Chiajna, Dudul, GiulestiStrbi Com. Sohatul, cu cAtunele
Com. Drid ul-Sdrindarele, si Rudeni. Dona, MAcelarul si Sohatul.
cu enuncie: Dridul-Movila, Dri- Com. CiocAnesti, cu cAtu- io. Com. Vasilati Popesti, cu
dul-Znagov, Movilita, SArindarul- flete : Alesi CiocAnesti, Ciocd- cAtunele : Pirlita., Popesti, Sta
dejos, SArindarul-de-Sus. nesti, Cretul si Urziceanca. nesti, Tesgheaua si Vasilati.
Com. Fferbinti-Stroesti, Cu Com. Corbeanca, cu cAtu- II. Com. Valea DraguluT, cu
cdtunele : Fferbinti-de-Jos, Ffer- nele : Corbeanca, Mecheaua, Os- cdtunele : Ciocoveni, Ghimpati
binti-de-Sus, FTerbinti-Tirgui si tratul, Oracul, Sarinddreanca, si Valea-Dragulur.
Stroesti. TAmasi si TAmasi-Ordscul. VII. Plasa Obilefti, resedinta
Com. Greci-Grddistea, cu Com. Cosoba-Trestieni, cu plAseT : comuna Obilesti-NoT, cl
cAtunele : GrAdistea, Greci-de- cAtunele : Cosoba-Golescul, Co- tunul Obilesti-NoY :
Sus si MAxineni. soba-Hristi si Trestieni. Com. Chiseletul, Cu ata-
Com. Mala, cu cAtunui Com. Cretulesti, cu cdtu- nele : Chiseletul, si Surlari.
Maia. nele : Cretulesti-Dirzea, Cretu- Com. FrAbinetul, cu cAtu-
Com. Meri-Petchi-Netezesti, lesti- Fdlcoianul, Cretulesti - MA- nele: Ciorusel, FrAsinetul, Ma-
cu cdtunele: Merl-Petchi, Nete- n Astirea si Cretulesti-Samurcasi. vrodinoala si Noua-Vdcareascd.
zesti, Nuci si Suditi. Com. Crevedia, cu cAtu- Com. Gurbdnesti-Cotofan-
Com. Micsunesti-Greci, cu nele: Cocani, Crevedia-de-Jos, ca, cu cAtunele : BAlanul, Bel-
enuncie: Balamuci, Balta-Nea- Crevedia-de-Sus si Dirzea. ciugul, Cotofanca, GurbAnesti,
grd, Fundul-DanciuluT, Greci- Com. Militari, cu cdtunele: Paicul, Preasna-Vechre, Silives-
dejos, Greci-de-Mijloc, Micsu- Caracas, Ciurelul, Grivita si trul si Valea Presner.
nesti-Mari, Micsunesti-Moara. Militari. Com. MAndstirea, cu cd-
io. Com. Fundeni-Gherasi, cu lo. Com. RAdulesti-Resimni- tunde : Coconi si MAndstirea.
enuncie BAduleasa, Fundeni, cea, cu cdtunele : Cdlddrusani, Com. Obilesti VechT, cu
Perisorul si Zoicarul. Movileanca, RAdulesti-Cliddru- cAtunul Obilesti VechT.
1 1. Com. Leurdeni, cu cAtu- sani, RAdulesti-Filitis, Resim- Com. Obilesti-NoT, cu cl-
tunul: Leurdeni. nicea. tunde: Buzoeni, Obilesti - NoT,
Com. Pantelimonul-Do- 1 1. Com. Rosiori, cu cAtunul Orlsani si Pirliteni.
broesti, cu cAtunele : Alesi-Pa- Rosiori. Com. Pirlita-Slrulesti, cu
VI. Plasa Negoefti, resedinta cdtunele : Albeanul MAnciulesti,
sArea, Dobroesti, MArcuta si
Pantelimonul. plAseT comuna Budesti, cAtunul Chircuta, Gologanul, Manciul,
Com. Popesti-Conduratul, Budesti: Pirlita, Sdrulesti si Solacolul.
cu cAtunele: Popesti-Pavlicheni Com. Aprozi-Negoesti, cu Com. Preasna Noul, Cu
(Catolici) si Popesti-Romini. cdtunele: Aprozi, Frecati, Lacul- enunele : Codreni si Preasna -
Com. *tiubeiul-OrAsti, cu CocoruluT si Negoesti. Noud.
cAtunele: Canela, Filastache, O- Com. Budesti, cu cdtunele Com. Tdriceni, cu cdtunele:
rIsti, Orasca, Piroaia, Pitigaia, Budesti si Negoesti-Posta. CurAtesti, LuptAtori, Odaia Vid-
Postovari si Posta. Com. Curcani, cu cAtunul dicha, TAriceni si Valea-Cdpi-
Com. Tinganul, cu cAtu- Curcani. tanuluT.
nele: Tinganul si Tinganul- Com. Frumusani-Custureni, VIII. Plasa Oltenita, rese-
cu cAtunele : Custureni, Frumu- dinta plAser; com. urb. Oltenita :
Moara.
V. Plasa lilao, resedinta pa- sani, PasArea si PetrAchioaia. I. Com. CAscioarele, cu cl
Com. HerAsti-Buciumeni, cu tunde; CA.scioarele si Talaba.
se!: comuna Bucoveni, cdtu-
cAtunele : Buciumeni, Gruiul si 2. Com. Chirnogi, cu cdtunul
nul Buftea:
I. Com. Brezoaia, cu cAtu- HerAsti. Chirnogi.
as- Com. Luica, cu cAtunul . Com. Greaca, cu cAtunul
nele: Arezoaia,,CAmArasiul,
cioarele si DrAgdneasca. Luica. 6reaca.

7
61275. Nardo Diclionar Geografic. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro
ILFOVUR (JUDET) 50 1LFOVUL (PiRith

Com. Crivatul, cu catunul cu enuncie : Cimpurelui $i Do- be$ti - Filitis, Tincabe$ti - Mitro-
Crivatul. breni. polla.
Com. Hotarul, cu catunele: 1 T. Com. Gostinari, cu catu- Com. TigAnqti, cu can-
Hotarul li Zboiul. nele : Gostinari-Belu li Gosti- nele Ciolpani, Lupária-Saraci-
Com. Izvoarele, cu catu- nari-VAcare$ti. neasca, Manastirea TigAne§ti $i
pele : Ciumati, Ciurari, Coeli Com. Jilava-Merlari, cu cl- Tigäne0i.
$1 Izvoarele. tunele: Jilava si Oddile Meran. In 1893 s'a revenit la 'fin-
Com. Mitreni-C1Ate$6, cu Com. MAgurelele, cu cd- partire de 5 pldsT.
catunele: Ciate$ti, Jaianul, Luica, tunele : Dumitrana, Filipescu, Budgetuljud. Ilfov (1898-99)
Mitreni $i Valea-Ro$ie. Ghermani si Otetelesanul. prezintä la veniturI suma de
Com. Oltenita (comuna Com. Straini-Dobreni, cu ler 1934472 banI 17 $1 la chel-
urbana), cu Oltenita Tirgul. catunele : Bragadirul li Vidra tuell suma de ler 1713102 b. 45.
Com. Oltenita-Rurala, cu (Straini-Dobreni). Marca judepluf. Marca ju-
catunele : Atirnati li Oltenita- Com. Vara$ti-Obedeni, cu detulut e o biserica. Cu Sfintli
Rurala. enuncie : Obedeni $i Varhti. Imparaff Constantin $i Elena,
Io. Com. Prundul, cu catu- Com. Virtejiul-Nefliul, cu semn ca in capitala judetuluI
nui Prundul. catunele : Chirca, Nefliul, Pruni se afla Mitropolia aI carda pa-
1 1. Com. Radovanui, Cu el- $i Virtejiul. tronI sunt Sfintir ImparatI.
tunul Radovanui. X. Plasa Znagov, re$edinta Pe la anul 1602 acestuI jud.
Com. Spantovul, cu cd- pla$er : comuna Cociocul, cat. i se zicea : judetui IlhovuluI, lar
tunele : Clinciul, Spantovul, Ta- Bratule$ti : la aniI 1654 li. 1694 gäsim : ju-
tina li Valea-luI-Soare. I. Com. Balote$8, cu catu- detul ElhovuluI. (Papiri, vol. I).
Com. Ulmeni, cu enu- n ele: Balote$ti, Cacaieti, Petre$ti,
ncie: Tau$anca, Ulmeni-Pamin- Preote$ti $i Sältica. Ilfovul, pirtg, izvore$te spre N.-
teni si Ulmeni-Ungureni. Com. Butimanul-Lucianca, V. de Tirgovi$te, jud. Dimbo-
IX. Plasa Sabarul, re$edinta cu catunele : Butimanul, Linia- vita, din dealurile $i padurile
pla$eI : comuna Jilava, catunul Lucianca, Lucianca, Pd$canean- catunuluI Tei$ul ce face parte
Jilava ca, Sterianul-de- Jos, Sterianul- din com. ofinga, curge pe linga
Com. Berceni-Dobreni, cu de-Mijloc 0. Sterianul-de-Sus. Tirgovi$te in partea de V., la
catunul Berceni-Dobreni. Com. Caciulati, cu catunele : o mica distanta de bariera am-
Com. Bragadirul Bulgarui, Caciulati, Canela, Moara-Saraca, pul-Lung $1. de bariera Ciocir-
Cu catunele : Bragadirul, Bul- Pirlita $i Pa$cani. lanui, trece pe liega catunele
garul $i Cornetul-Glogoveanui. Com. Cociocul, cu cAtu- Priseaca $1 Dumbrava, prin com.
Com. Buda -Prisiceni, Cu nele : Bálteni, Bratule$ti, Co- Colanul, pe litiga com. VAcare$ti
enuncie : Buda, Dragane$ti $i ciocul, Peri$ul, Piscul, Piscul-He- prin enuncie Bungetul $1. Bra-
Po$ta. reasca $i Valeni-Buria$i. te$ti-d.-s., pe linga com. Cazaci
Com. Coliba$i, cu catunul Com. Dascalul-Creata, cu $i merge inainte spre S.-E. pana
Coliba$i. catunele : Creata, Dascalul, Run- la com. Bolovani. Ad se des-
Com. Copaceni-deus, cu cul, Vara$ti.- de - Jos, Vara$ti - parte in doua: un brat apuca
catunul Copaceni-de-Sus. de-Sus. prin catunele Calugareni, Sta-
Com. Copaceni-Mogo$e$ti, Com. Lipia-Bojdani, cu ca- ne$ti, Colacul $i prin com. Vi-
cu catunele : Copaceni- de-Jos, tunde: Bira, Bojdani, Coadele, zure$ti $i purtind numele de
Mogo$e$ti, Manastirea $i Var- Dobro$e$ti, Fundul, Ghermä- Colintina, infra in jud. Ilfovul,
lam. ne$ti, Gruiul, Lipia, Manastirea pe la N. de satul Cretul, pl.
Com. Cornetul-din-Vale, cu Caldnu$ani, antul - Florescu, Znagovul, formeaza lacul Cio-
cdtunul Cornetui-din-Vale. Turbati, Vlasia. ca.ne$ti, merge spre S. de Buf-
Com. Crete$ti-Sinte$ti cu Com. Poenari-Vulpesti, cu tea $i Buciumeni, trece pe la
eatunele: Copaceni-Sf. loan, Cre- cdtunele.: Ciocduari, Movila, Poe- N. de Bucure$ti, formeaza lacul
te$ti li Sinte$ti. nari-Niculescu, Poenari-Polizu si Colintina $i se varsa in balta.
Com. Dära$ti, eu catunele: ppe n ari-Vulp q ti. Cernica $i de ad in riul Dim-
Asan, Filipe$ti li Mitropolia. Com. Tincane$ti, cu catu- bovita. Alt brat sub numele de
1 o. Com. Dobreni-ampurelui, nele: Ciofliccui, Izvorani, Tinca- Ilfovelul saa Ilfovatui trece prin

www.dacoromanica.ro
ILIE 51 ILMICIORUL

Conteoti, pe lingd. BAlteni, prin- parte e a statuluT oi parte a nute si 24 porci. Distanta la
tre com. Slobozia-Moara oi Po- locuitorilor. reoedinta cu ocoala este de 7
dul-BArbieruluT sub numele de Are o populatie de 130 fam., kil.
Ilfovul, pe lingd. Bdldana oi a- saii 586 sufl., din carT 106 contrib.
poT intrd in jud. Ilfov, cdruia LocuitoriT posea: 19 plu- mofie, jud. BacAO, pl.
if dA numele sAt, vArsindu-se gurT, 30 care cu bol, 2 cdrute Bistrita-d.-s., pe teritoriul com.
apor in rful Dimbovita filtre com. cu caT, 292 vite marY cornute, Ciumaoi.
Dragomireoti-din-Vale i Ileana. 17 caT, 505 oT, 19 capre oi 92
rimAtori; 'o° stupT cu albine. jud. BacAd, pl. Bis-
Ilie, pa-dure, la Lacul-hui-Ilie, si- Comunicatiunea in acest cd- trita-d.-s., com. Racova, ce tra-
tuat pe proprietatea Blejeoti a tun se face prin ooseaua co- verseaza satul Gura-Val! oi se
fratilor C. oi Gr. Oldnescu, pl. munald care trece prin partea scurge d'a stinga BistriteT.
Glavaciocul, jud. Vlaoca, in su- de E. oi care-I pune in lega-
prafatd. de 50 hect. turl la N. ca comuna sa, lar sat, in partea de N. a
la S. cu com. Ioneoti. com. Ringhileoti, pl. StefAneoti,
lije, jud. Ilfov, spre E.; In cAtun sunt 4 puturT oi 2 jud. Botooani, situat pe coasta
izvoreote din jud. Ialomita, de la atta de S.-E. a dealuluT dintre Co-
V. de com. Satul-Noti, trece pe Are t bisericA de zid, facutA rogea oi Prut, lingd iazul Ilioeni,
lingl Movila-IleneT, pl. Nego- de locuitorT pe la anul 1870, pe mooia Ringhileoti; are o
eoti, oi se varsä. in Pfriul-VfnAt. cu i preot i I cintAret. suprafatd. de 33 hect. ale locu-
La unirea cu acest pirki for- itorilor oi o populatiune de 35
meazä o miel baltd cu tan! Iliegti, mahala, tine de com. rur. familiT, sad 164 suflete, din carT
mocirlooT. Grozeoti, jud. Mehedinti, pl. 41 contribuabilT.
Motrul-d.-j. Vite : 50 boT oi vacT, 14 caT,
Ilie, vale, jud. Muscel, izvoreote 172 oT oi 30 pord ; 38 stupT
dup A proprietatea satuluT n u mitl Iliegti, movilli, jud. BacAti, pl. cu albine.
Deal, curge prin com. Dom- Tazldul-d.-s., com. Ardeoani, si-
neoti, plaiul Nucooara, dela V. tuatl pe dealul Hemeieni, care Vez! satul StirbAtul, jud.
spre E. oi fiind furioasA in timpiT movill se zice a fi ridicatA de Suceava.
plolooT, face marT stricAciunT. Stefan-cel-Mare, spre a tine mal
cu uourintd piept Maghiarilor. Iligeni, jeto, flngä satul Iliseni,
sat, jud. Bacdg, pl. Taz- Acum vre-o 40-50 anT, s'afi jud. Botosani, are o suprafata
Idul-d.-s., com. Ardeoani, situat gdsit aicT o multime de arme de 5 hect., e bogat in peote ;
In valea. TazlduluT-SArat, la 02 vechT, sAgetT, lancT, sAbil. Pe are i moarä de apà oi i de aburT.
kil, de satul Ardeoani. Are o unele din ele se vede urmAtoa-
bisericA, clAditA de Gr. Busuioc rea inscriptie : Stefan - Vodd. - Muta, peldure, jud. BacAO, pl.
pe la 1840, cu I eintAret; Mare, Moldova. Cuvintul Mol- Trotuo, com. Hirja, de pe mun-
circiumd. Are 91 familiT, salí dova era scris cu litere mal marT, tele cu acelaoT nume.
257 suflete.
Vite : 31 caT, 185 vite cornute foioasa, jud. Bacla, Muta, vid' de munte, jud. Bac10,
ol 30 porcT. pl. Tazlaul-d.-s., com. Ardeoani ; pl. Trotuo, de pe teritoriul com.
are o intindere de 85 hect. oi Hirja, situat HITA muntele PA1-
Ilie§ti, atun, al com. Turceni-d.- este supusA regimuluT silvic. tinioul.
j., pl. puluT, jud. Gorj, situat
in partea de S. a com. oi la Muta, trup de peIdure, al statuluT,
poalele culmeI JiuluT din dreapta pl. Bistrita-d.-s., com. Ciumaoi, in intindere de 40 hect., care,
oi cam pe coasta dealuluT numit situat d'a stinga BistriteT, cu impreJnd ca trupul Busducul,
Dealul-Rosiul. case dese oi cu o bisericl, zi- 13 hect., formeazA pAdurea Cer-
Are o suprafatd de 1250 hect., ditA la 1891 oi deservitA de nelele, situatA in com. Surpatele,
din care 600 hect. pAdure, 593 preotul din com. vecind, Racova. pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
hect. arabile, finete i pdoune, Are 39 familiT, sail 156 sufletc,
27 hect. vil si 30 hect. prunI, Vite : 2 ce, 76 vite marT ce4.- 11;n1cioru1, pichet oi patea de

www.dacoromanica.ro
ILOVATUL 62 IMAIL-IUC

trecere in Transilvania, care suster, pe o pozitiune ridicatI, Gruba, care osea trece la lo-
merge pe lingl munir Surlele sunt niste rAmAsite de ziddrie cul numit Berindeiul, de ad la
si Cirligatul, jud. Dimbovita. vechre ce se presupune a fi ale CrAguesti si se spune cl a mers
uner mAnAstirr, cAcT ogasul dim- la Cerneti, caer la Putinei, cd-
Ilovitul, com. rur., ju d. Mehedinti, prejur poartA numele de Ogasul- tunul de MalovAt, se vede peatrA
In plaiul Cerna, la distantO de MAnAstiref si bAtrinir afirmA c5. si zidArir si de aci trecind riul
27 kil, de orasul Turnul-Severin. dateazA din timpul lur Nicodim. Plesova, se indreaptO spre Prea-
Are o pozitie deluroasd, fiind La o departare cam de 300 tra-AlbA.
situatA pe vale. Se mArgineste : de m. de ruinele acestea, se
spre E. cu com. ovarna-d.-s. vAd niste mortninte inconjurate Ilov &tul, deal, in jud. Mehedinti,
si ovarna-d.-j.; la S. cu com. de jur imprejur Cu lespezr de plaiul Cerna, com. rur. IlovAtul.
Sisesti si- CrAguesti ; la V. cu piatrA si la capAtul despre V.
com. BAse$ti si spre N. cu com. de fie-care mormint este cite un 'levita, sat, in jud. Mehedinti,
Balta, de care se desparte prin boloval mare. Asernenea la tipa pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Vir-
mtmtir NAvAtul. inaltá. se gAsesc oseminte ome- ciorova.
FormeazA comunA cu satele : nestr despre care se spune cA
BorcAnesti, Firizul si Racova, ar fi din timpul Dacilor. Aci se 'levita, trecittoare in Banatul-Te-
avind resedinta in satul IlovAtul. vAd si urmele unur vechili drum. misoarer, jucl. Mehedinti, prac-
Are 3000 suflete, din carT 466 Dealurile mar principale din ticabill pentru trAsurr.
contribuabilI ; locuesc in 570 aceastA comuna sunt : Dealul-
case. PogAri, BorcAnesti, Vinogradul, 'levita, pilla, in jud. Mehedinti,
Locuitorir posea : 124 plu- unde Tudor Vladimirescu a ucis, pl. Ocolul-d.-s.; curge prin satul
gurT, 269 care Cu bol, 1 1 cA- la 1821, pe un Trocan, a cArur Cu acelasT nume.
rute cu caT ; 3 stupT. cruce se vede, lar locul a luat
Prin aceastO com. trece so- numele de Crucea-lur-Trocan, 11ovul, sat, in jud. Mehedinti, pl.
seaua vecinalA Craguesti - Ilo- dealul Nicoglava,Racova $i dea- Motrul-d.-s., com. rur. Ciovir-
vAtul-Rudina. Are 2 bisericr cu lul Buliga. nAsani.
2 preotT si 4 cintáretr; o scoalä. VOY principale sunt : Valea-
cu 1 invAtAtor, frecuentatA de Babelor, Valea-Creietilor, Nico- Ilovul, vale, in jud. Mehedinti,
70 elevr si 2 eleve ; 3 circiumr. glava, CAieriul, Gruber, Bradulur pl. Motrul-d.-s., com. rur. CA-
Budgetul com. e la veniturr si TopolovAtul. zOnesti.
de 3560, lar la cheltuell de 3000 eimpir sunt: Racovita, Cu.
leT. matra, UlmAtul, Mohorna si S'A- Iluta, ras, format de piriul Te.
Vite : 1 160 vite marl cornute, tininul. basa, pe pAmintul locuitorilor,
1200 or, 31 cal*, 700 capre, 3 Muntir principal! sunt: Nevd- din satul PAltinisul, com. cu a-
bivoll si 780 rimAtorT. tul, Oplesata, Cioara, Obleagul, celasT nume, pl. Prutul-d.-j., jud.
Se zice al com. '1°0411 este Cracul-Scurt, Plostinuta si Tut- Dorohoili.
foarte vechTe, si ea proprietatea mAnul cu pAdurr seculare.
acester com. a fost a uner mA.- Ape mar principale sunt : Co- Imail-Iuc, movilli, in jud. Con-
nAstirT cu cAlugArT. Pe urmA sustea, Piriul-Schitulur si Piriul- stanta, pl. Silistra-NouA, pe te-
a trecut in posesiunea unur Brá.- Racover ; lar platourr cu pozitie ritoriul com. urb. Cuzgun, si a-
descu care a vindut-o proprie- frumoasA sunt : Poiana-Popir, Pa- nume pe acela al cAtunului sAt1
tarulur Glogoveanu. Acesta a lana - luI - Mircea, Palana - Nico- Cherim-Cuius, situatA pe una
dat-o zestre uner fiice a sa, glaver si Poiana-Crucer. In par. din ramificatiile nord-vestice ale
cAsAtoritA cu Filisanul, al cArur tea de N. a com. filtre hota- dealulur Mulver-Acceuci, in par-
mostenitorr o stAptnesc astA-zr. rele comunelor IlovAtul, Balta tea esticA a plOser si a com., la
In com. Ilovdtul se aflá o si BAsesti, se aflà o cruce pe 2 kil. spre V. de satul Cherim-
localitate ce poartA numele de locul unde a fost circiuma lur Cuius ; arco inAltime de 184 m.,
Schitul, povestindu-se de bAtrinT Tudor Vladimirescu dominind prin aceast5. inAltime
cä aci a fost o bisericA cu cAlu- La E. de comuna Ilovätul, satul Cherim-Cuius, vAile Cuciuc-
gArT. In Dealul-Cájmer, se vAd urmele Culac si Diudiutliuc-Cucucluc-Al-
In aluna Firizul pe apa Co. uner sosele ca si la locul numit ceac si drumurile comunale Ca-

www.dacoromanica.ro
IMALACUL 53 »MASA

ra-Amat-Cherim-Cuius si Cara- Hoinari, jud. Braila, inGintata Vite : 360 vite marl cornute,
Amat-Ghiol-Punar ; este acope- la 1854, pe lacul unde a fost 20 caT, 416 o! si 450 rimatorT.
rita cu verdeata. vechia circiuma Imina de pe Sunt 40 stupT cu albine.
timpul Turcilor. Dealurile mal principale din
Imalacul, deal, in jud. si pl. Tul- Vatra satuluT este de 18 hect. aceasta com. sunt: dealul Vin-
cea, pe teritoriul com. rur. Ag-i- avind 23 case si o circiuma. turisul; dealul Poenita ; dealul
Ghiol ; se desface din Dealul- Populatia este de 36 familiT, cu poiana Parincis ; Dealul-Sama
Mare, se intinde spre S. inteo sad 16o suflete : 78 barbati si rinestilor, ce are ridicaturile :
directiune generala de la N.-V. 82 femer, 93 casAtoritl si 67 Coasta-Boereasca si Glameia,
spre S.-E. printre %dile Tulcea necasatoritT. care se termina la Teiul Pucios,
si Sari-Ghiol, brazdind partea Vite : 104 caT, 250 vite marl unde formeazg Dealul - Batrin ;
centrall a plasel si cea nordica cornute, 560 ol si 8o rimatori. dealul VaieT-Albe, unde se afla
a com. Se prelungeste spre S - o cimpie numita Poiana-SolzeT,
E. cu dealul Ciatal-Tepe ; are Iminogul, girld, se formeaza pe pe care sunt ridicaturile Como-
118 m. inaltime, dominind cele teritoriul com. BAlteni, pl. Siul- rAstia si Dealul CeruluT.
dota ve si drumurile comunale d.-s., jud. Olt, in partea de N. Vat mal principale su nt : Valea
Tulcea-Sari-Ghiol si Macoci-Agi- ApoT marindu-sT din ce in ce CorbuluT, Valea Case!, Valea luT-
Ghiol, care se intretaie la poa- matca, cu alte vilcele, strObate Neagoe, pe care se afla satul
lele sale ; este acoperit cu li- teritoriul comunelor : Balteni, Birzesti, Valea -LazuluT, valea
vezT. Perieti, Mierlesti, Izvoarele, A- satuluf Imoasa si Valea-AlbeT ;
limAnesti si Viisoara, unde da iar piraie maT principale sunt:
Imbinatä (Movila-), movild, in in Olt. Cursul sad e periodic. Matca-Corbulur cu Izvorul-din-
jud. si pl. Constanta, pe teri- Parcurge o distanta de aproape SacT, Izvorul-luT-Neagoe, Izvorul-
toriul com. .1-un Cicricci si a- 45 kil. LaculuT si Izvorul-de la-Fintina-
nume pe acela al catunultd sad Toate comunele din pl. Siul- BenghiT ; piriul numit Matca-
Cogea-Ali, situata pe culmea d.-s., afara de Coteana, sunt si- \TM! Caselor, care primeste in-
dealultd Tepe-Bair, aproape de tuate pe valea sail pe fingl dea- trinsul izvorul Fintiner din AninT,
extremitatea sa de N., in par- lurile vecine ale acester girle. izvorul Fintinel-PopiT si izvorul
tea centrall si putin sudica a FinttneT.eu-Rugina; piriul Valea-
piase si cea sud-vestica a com., Imoasa, com. rur., in jud. Mehe- lut Neagoe, ce se varsa in Motru
la 2 '/2 kil. spre N.-V. satuluT d'uf', pl. Motrul-d.-s., la 45 kil. la locul numit Selistea, care
Cogea-Ali ; are o inaltime de de orasul Turnul-Severin. Este primeste inteinsul ptriul Finti
83 m. si domina pi-in aceastO situata pe vaT, nu departe de nele MarT, in care ad fost ascunsT
inaltime satul Cogea-Ali si so- valea Motruld. Se margineste: ce! 2 tinerT din legenda ; Piriul-
selele judetene Canara-Cara-Mu- la E. cu com. Vagiulesti, de Rosu ce uda Valea LazuluT si
rat si Canara-Cogea-Ali-Cicricci; care se desparte pi-in riul Motrul ; Valea-Rosie, vIrsindu se in Mo-
este artificiala si acoperita cu la S. cu com. Corcova; spre tru la locul numit Biltanul ; pi-
pasunT. V. Cu com. Girbovatul; spre riul Matca-ImoaseT ce primeste
N. Cu com. Samarinesti si com. izvoarele din Saardan si pirtul
Imbra, insuld, in Dunare, com- Lupa. Formeaza comuna Cu VaiT-Albe.
pusa din 3 bucatT, mal sus de satul Berzesti, avind 650 locui- In aceasta COM. se ailA un
com. Celeiul, pl. Balta-Oltul-d.-j., torT, din carT 112 contribuabilt ; lac numit Dosul-LaculuT, avind
jud. Romanati. locuesc in 156 case. o suprafata de peste 2 ariT, care
LocuitoriT poseda : 20 plugurT, nu seaca nicT odatà 51 23 izvoare
ImbruluI (Valea-), vale, in par- 59 care cu bol', 3 clirute cu cal. din care 2 cu va feruginoasa :
tea nord-vestica a com. Pechea, Pi-in hotarul acesteT comune cel de la Fintina cu Rugina si
pl. Siretul, jud. Covurluiti ; pe trece soseaua Strehaia Imoasa- Fintina Popil Comuna Imoasa,
aceastä vale sunt vil numeroase. Brosteni-Baia-de-Araml. Are o acum 300 anT, punta numele de
biserick cu I preot si 2 cinta- Salistiuta si era situata in valea
Imina, tirld, in hotarul de S. al retl; o scoala, conclusa de 1 MotruluT, pe locul ce si asta zl
com. Osman, la 7 kil. spre S.- invatator, frecuentata de 34 se numeste Salistiuta.
V. de satul Osman, pe mosia elevi si 2 eleve ; o circiuma. Urmatoarea intimplare lusa

www.dacoromanica.ro
1NAN-BAIR 54 1NDEPENDENTA

irschimba numele din Salistiuta elementul predominator, ocuptn- an, in numar de 261, precum
in Imoasa : du-se ca gradindritul; I O Romin din fosa clacasr (135) al vechilor
Se spune ca in 1700, in ziva ¡o T'Atad. Are o scoala ; bise- sate Maxineni i Penal, desfiin-
de Sf. Pastr, ciad locuitorir se rica. E legat prin o multime tate din cauza inundatiilor Si-
aflad esitl la petrecere, a nava- de drumurl vecinale cu comu- retuluT, in apropierea caruia se
lit o ceata de Turcr, taindu-i nele i catunele din apropiere. gasead.
pe totr i dmnd foc satulur. Din E formata din trer catune:
intimplare scapa un tifiar si cu Inan-Dere, vale, in jud. Tulcea, Independenta (resedinta), Va-
o tinara, care de frica s'ad as- pl. Istrulur, pe teritoriul com. sile Alexandri (formata tot din
cuns in o fintina mare, de unde Cogelac, cat. Inan-Cesme, se des- insurater la 1879) i Braina (sat
n'ad esit de cit dupa 3 zile, plinT face din poalele de E. ale dea- mal vechiti). Are o populatie
de noror (imosT) si s'ad asezat luluT Sarim-Iuc ; se intinde pe la de 534 familiT, san 2124 suflete:
in local unde asta zr este com. poalele dealulur Inan-Bair ; trece 1089 bOrbatr, 1037 femeT, 1170
Imoasa. Locuitorir acum vazin- prin Inan-Cesme, de unde la nu- necasatoritT, 870 casatoritr, 83
du-i imosr, le zicea in gluma : mele de piriul Duimgi ; sub in- vaduvr, i divortat. Sunt 323
HaT pe la imosT, si de aci ar fi tiiul nume brazdeaza partea cen- contribuabilr. titi carte 255 per-
ramas numele satulur Imosi sati tran a plaser si de N. a co- soane.
Imoasa de asta-zr. muner. Suprafata teritoriulur com. e de
Local unde esiserá la petre- 6844 hect., din carr : 3576 hect.
cere se numeste Magura, unde Inäte§ti, ditun, jud. Vilcea, tine 8 arir arabile, 2391 hect. 26
se gasesc i asta-zi multe ose- de orasul Rimnicul-Vilcea. arir imas, 720 hect. 45 arir
min te de oamenr. nete, 69 hect. padurr, 24 hect.
InAte§ti, schit, jud. Vilcea, in mar- 34 arir vir, 12 hect. 88 arir
Inan-Bair, deal, in jud. Tulcea, ginea orasulur Rimnic, pe malul dial de zarzavaturT, osebit de
pl. Istrulur, pe teritoriul com. drept al riulur morilor. Tine de vetrele satelor. Statul poseda
rur. Cogelac, i anume pe acela manastirea Cozia. Proprietatea mosiile Viorica i Maxineni.
al catunulur sati Inan-Cesme, de s'a vindut de stat, si schitul, Vite sunt 2851 capete.
la care si-a luat i numele; se biserica de mir, a devenit pro- In com. sunt : 13 circiume
desface din dealul Rimnicul- prietate particulara, la care ofi- o moará de aburr. In 1889 s'a
Bair, se intinde spre E. tuteo ciaza un preot platit din fon- infiintat un iarmaroc (bilcid) a-
directie de la N.-V. spre S.-E. durile proprietarulul. nual, care Vine de la 8 Septembrie
brazdind partea centran a pl. Chiliile schitulur ad servit multa (Sf. M'Orla Mica) pana la 14 a
si V. a com.; are o inaltime de vreme de arest preventiv. aceleasT lunr (Ziva Crucer). Pe
184 m., dominind satul Inan- Imprejurul schitulur a fost o linga resedinta comuner trece
Cesme, asezat la poalele E. ale padure de vre-o 40 hect. drumul de fier, ce merge in su-
lur; e acoperit ca sernanäturr sul Moldover, fiind linga sat gara
finete. Independenta, com. rur., in pl. Independenta.
Siretul, jud. Covurluiti, la 24 kil. Budgetul comuna e la veni-
Inan-Ce§me, sat, in jud. Tulcea, pe soseaua nationala ce merge turr de 7470 ler, si la cheltuell
partea de S. a plaser Istrul de la Galati in susul Moldover ; de 7258 leT 90 banr.
In cea de N. a com. rur. Co- se margineste la N. ca com. S1.- Biserici sunt 3: Sf. Imparatr
gelac, pe ambele maluri ale Conachi i cat. com. Negri, la in lndependenta (zidita de la
piriulur Duimgi, zis pe aci si E. Branistea si la S.-V. riul 24 Ianuarie 1886 i sfintita la
Inan-Dere, la poalele de S. ale Siret. Mara de Siret, udä aceasta 17 Septembrie 1889), Pr. Cuy.
dealuluT Haidin. Are o intin- comuna si piraiele Gerul si Su- Paraschiva in Braina (vechia)
dere de 4626 hect. din carT ¡LO haiul. Sf. Trei me in V. Alexandri ; bise-
hect. ocupate de vatra satulur, Independenta este infiintata rica din Independenta are 17
688 hect. izlaz, 3086 hect. pa- In anul 1879, pe mosia statu- falcr pamint, cea din Braina
mint parcelat, 650 hect. tapir, luf Maxineni, in amintirea raz- 81/2; intreaga comuna consti-
101 hect. plantatir ; populatiunea boiulur pentru independenta tue o parohie, cu catedrala SE
a mestecata, este de 138 familir (1877/78) si e formata din in- Voevozr, un preot paroh, un
sad 739 suflete : 719 Bulgati, sur-4er improprietaritl in acel preot ajutor i 5 cintaretr.

www.dacoromanica.ro
INDEPENDENTA 65 INUq0RUL

Sunt 2 scolT: una de blietT Ghium - Ghirmes; se indreaptA testi. Sosele vecinale o leagA
si alta de fete ; cea de bletT e spre S., inteo directie generala cu comunele : Ceptura, Rotar,
frecuentatA de 66 elevT, cea de de la N. spre S., brAzdind par- CAtunui, Colceagul, Degerati si
fete e frecuentatO de 27 eleve ; tea de V. a pl, si cea N.-V. a Parepa.
scoala de bletT are 6 Miel p5.- comunei ; merge pe la poalele E strAbAtutA d'a curmezisul
mint. dealuluT Baba-Bair, O dupl 5 de Izvorul-Inotestilor, ce izvo-
kil. prin pAdurT se deschide in reste de la N. com. si trece pe
Independenta, sat i resedinta valea piriuluT Coium-Punar pe teritoriul com. Colceagul.
comund cu acelasT nurne, pl. dreapta, pe limita celor doul
Siretul, jud. Covurluiti, are 451 judete. Inotesti, stafie de dr..d.f., jud.
familiT, se:1 1787 suflete ; e for- Prahova, pl. Cricovul, com. Ino-
mat in 1879 pe un plan fru- Inivelul, vlicea, jud. Olt, se for- testi, pe linia Ploesti-BuzAd, pusl
mos, cu strade largT si drepte, meazA pe teritoriul com. BAlteni, in circulatie la 13 Sept. 1872.
case aliniate si sistematic con- pe care II strAbate de la N. cA- Se aflA intre statiile Albesti
struite ; are o bisericA si o scoall. tre S., pe aceeasT vale, curgind (9,2 kil.) si Mizil (7,4 kil.). InAl-
Suprafata teritoriuluT e de 4826 paralel cu Iminogul, in stinga timea d'asupra niveluluT mArii
hect. 92 axil. lur. Strábate com. Perieti si apor de 123 m. 60. Venitul acester
se varsA in Iminogul. statif pe anul 1896 a fost de
Independenta, sat, face parte 28905 le! si 30 b.
din com. rur. Gherghita, pl. Inotesti, com. rur., in jud. Pra-
Cimpul, jud. Prahova. Are o hoya, pl. Cricovul. Se zice cl Insula-NouA, insuld, pe DunAre,
populatie de 68 locuitorT (32 s'a infiintat pe la anul 1684. in dreptul orasuld CAlArasi, spre
bArbati si 36 femei). Acest sat s'a Este situata la 26 kil, de ca- N. si lingl Insula-VechTe.
infiintat la anul 1877, cu oca- pitala jud. si la 1 o kil, de a
ziunea improprietArirer locuito- plAseT. Insula-Vechle, insuld, pe Duna.
rilor si se maT numeste si Bo- Are o populatie de 236 fa. re, iri dreptul orasuluT CAllrasi ;
rusul dela numele local& pe care mili!, sati i000 suflete, din carT se mal numeste si Tulchea-Ve-
s'a format cAtunul. 4 familii de Tiganr. Locuesc in chTe si are o lungime de 4 kil.
267 case. Sunt 187 contribua-
Independenta, stalie de clr.-d.I., bilT. Sur' carte 58 persoane. Inului (Dealul-), deal, la S. de
jud. Covurluiti, pl. Siretul, com. Are o bisericA fondatA la 1818, com. Birzesti, pl. Argesclul, jud.
Independenta, .pe finja Tecucia- deservitA de un preot ; o scoall, Muscel. Pe acest deal se cultiva
Barbosi, pusA in circulatie la frecuentat5. de 64 copiT. o dati. mult in, de unde 'T al-A-
13 Septembrie 1872. Se afil LocuitoriT in numAr de 135, mas si numele.
intre statiile Serbesti (7,5 kil.) s'ati improprietArit la 1864, pe
si Vames (,7 kil.). InAltimea mosia Inotesti, dindu-li-se 548 Inului (Dealul-), vilcea, izvore-
d'asupra niveluld mAriT e de hectare din mosia D-luT Nae ste din raionul com. Birzesti, pl.
24.50 m. Venitul acester statiI pe Burchi. Argeselul, jud. Muscel, udA coa-
anul 1896 a fost de 27155 Vite sunt : 68 caT si lepe, stele de E. ale dealuluI cu ace-
leT 15 banr. 156 yac!, 439 boT, 1033 o! si las! nume si trece in com. Vo-
148 pord. roveni.
Independenta, pichet, pe Du- Com, se intinde pe o supra-
nAre, No. 9,1a N. de Ostrovul- fatA de 980 hect. Inuri (La-), muncel, in jud. Bu.
Mare, jud. Ilfov. Comerciul se exercitA in com. eta, com. Sibiciul-d.s., acope-
de 3 circiumarr. rit de pAdure ; face hotar de-
Ingtresti, sat. Vez! Sileni, jud. Budgetul com, e la veniturT de spre com. PAnAtAul.
Olt. lei 5013,63 si la cheltuelT de
3357,36 lei. Inurile, sat, face parte din com.
Ingi-Dere, vale, In jud. Tulcea, La 2 kil. departe de com. rur. Topoloveni, pl. Podgoria,
pl. MAcin, pe teritoriul com. trece soseaua nationall Ploesti- jud. Muscel.
rur. Coium-Punar ; se desface Mizil si la 1 kil. linia C. F. R.
din poalele de S. ale dealuluT Ploesti-Mizil, avind statia Ino- Inusorul, cdtun, al com. Ungu-

www.dacoromanica.ro
IOAN (SF.-) 56 IONASCU

reni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. S., avind o directie generala de In dreptul movila CherneI mer-
Romanati, situat la N. de satul la N.-E. spre S.-V. ; curge pe gind paralel cu dealul Siri-Iuc-
Ungureni, pe valea Baleasa. Al- la poalele dealuluI Uzum-Bair, Bair, care este la N. sati; are
titudinea terenuld d'asupra ni- si dupä un curs de 4 kil., merge o directie de la E. catre V.
veluld marii este de 185 m. prin pacluri de se varsä in va- Este situata in partea S. a pl.
Are 98 de locuitorI. lea Slava-Cerchezeasca, intre si in partea E. a com. Chioseler
cele dota Slave: Slava rusa cea V. a com. Carabaci; este
loan (SE-), schit, in jud. Putna, cercheza. tliata de drumurile comunale
pe teritoriul com. Panda, la ct- Chioseier-Ciflicul-Ali-Bei, Chio-
te-va minute din sus de schitul ¡oigan, sat, in jud. si pl. Tulcea, seler-Copadin si multe altele.
Brazi, care e situat pe coasta catunul com. Malcoci, situat in
dreapta a lipa Haulita. Acest partea N. a plasiI si a com., Ion (Poiana SE-), vechig pichet
schit, pus sub ingrijirea a el- la ro kil. spre N.-E. de catunul spre granita Moldover, cu No.
tor-va maid batrine, este infiin- de resedinta, Malcoci, pe malul 32, in pl. Orasul, com. Virtes-
tat de un cdlugar, numit Durni- sting al bratuld Sulina, coiii, jud.R.-Sarat, azI loc izolat.
tru, in 1812. Acest schit este mila No. 41, si In apropiere de
inzestrat cu cite-va pogoane de punctul trigonometric Papadia Ion (Terche§ti-Sfintului-),
vil. (3 m. 6). Este un mic sat de dure a Statuld, In jud.
pescad, a caruI intindere este rat, pl. Marginea-d.-s.
IoaneI (PIrIul-), pirig, in jud. cuprinsä in aceea a catunuld
Botosani, izvoreste din padurea Prislava ; este format din 14 Ion (Barbu), vdlcea, ese din dea-
Stincesti, trece prin satul San- farailiI, sati 59 suflete, rasI. Pes- lul despre E. al com. Mierlesti,
cesti, com. Curtesti si se varsa tele abundent ce-1 scot din Du- pl. Siul-d.-s, jud. Olt, in partea
in piriul Dresleuca. nare si din lacurile apropiate se de N.-E. a catunuluI Magura,
transporta la Tulcea. pe care'l traverseaza prin mijloc,
Ioaneqti (Iväne§ti), cdtun, al apor da in Iminog, pe tar-
com. Gura-Teghii, jud. Buzar', Iolganul, ostrov din Delta, jud. mul sting.
cu Ioo locuitori si 15 case. Tulcea, fäcind parte din ostrovul
mal* mare Ciatal, cuprins intre Ion-Pircälabul, brat (prival), al
Ioane§ti, pgdure, in jud. Buzar', bratul Sulina la S. si Girla-Cio- Dunarer, in dreptul satulul Giur-
com. Gura-Teghii, cat. Ioanesti, banuld la N., inchizInd intre geni, pl. Ialomita-Balta, jud.
are 90 hect., proprietate mos- ele ostrovul Iolganul. Este situat Ialomita
neneasca. In partea N. a pl. Tulcea si a
com. rur. Malcoci ; are o forma loc cu izvoare, jud.
Iocoge§ti. Ved Iucsesti-d.-j., sat lunguiata, 700 hect. intindere, Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., com.
in pl. Fundul, jud. Roman. si e acoperit cu verdeata. Sanduleni, de unde obirseste
piriul Tisa.
Iocuj-Bair, deal, in jud. Con- Iolganul,grind, d'asupra stufuluI
stanta, pl. Medjidia, com. Ra- inconjurator, jud. Tulcea, situat Ionat, pîrtü, jud. Bacan, pl. Trotus,
soya, cu 140 m. inaltime, de pe malul sting al bratuld Sulina, com. Tirgul-Trotus, care izvo-
natura stincoasa ; e acoperit Cu in partea N. a pl. Tulcea si a reste din muntele Secatura si
finete i izlaz. com. rur. Malcoci, luat nu- se varsa in Slanic, d'a stinga,
mele de la satul Iolganul, asezat mal jos de piriul Martin.
Iol-Cari-Dere, in jud. Tul- spre V.; este acoperit cu pasuni
cea, pl. Babadag, pe teritoriul putine locurl arabile. Iona§, vulcea, incepe din hotarul
com. rur. Slava-Ruseasca (si a- mosia Preotesti, com. Oporelul,
nume pe acela al catunuluí sati Iomer-Bei-Iutluc, vale, In jud. pl. Oltul-d.-j., jud. Olt, merge
Slava-Cercheza) ; brazdeaa par- Constanta, pl. Medjidia, pe te- spre S. si se varsa in valea
tea vestica a plasa si pe cea ritoriul comunelor rurale Chio- Oporelul.
sud-estica a com.; izvoreste din seler i Carabagi, se intinde
o prelungire nordica a dealuld de la vtrful Copadin pana Iona4cu, alstatuld, com.
Carada-Bair ; se indreapta spre la valea Buiuceral-Ceair drept Chela, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

www.dacoromanica.ro
IONACULUT (DEALUL-) 57 I0N4WI-DE-PE-DEAL

Iona§cului (Dealul-), deal, in SateniT improprietaritl ad 264 ET mal ad : 13 plugurT de
partea de E. a satuluT Boro- hect. 61 ariT pamint; iar pro- fier, 35 plugurl de lemn ; 5
sAsti, com. Bodesti, pl. Mijlocul, prietariT razesT: 1362 hect. 02 cazane de preparat rachid. Tot
jud. Vasluiti. arir cimp §i 219 hect., 13 arif ad i se afla o mica fabrica de
padure. coniac, proprietatea d-luT Ne-
Ion'a§eni, sat, in partea de S.-E. Se afla maT multe livezT si groponte, care stApincste 592
a com. olda.nesti, pl. Miletin, 6 pogoane de vie. hect. pamint arabil.
jud. Botosani, asezat pe un po- Siretul trece pe mo0e. Veniturile si cheltuelile co-
dis inalt .si paduros, in dreapta Drum principal este calea mune! sunt de 16°6 le! anual.
JijieT, cu o suprafata de 4290 nationala Mihaileni-Botosani. Prin com. trece soseaua na-
hect., din carT I 140 hect. padure, Hotarele mosie sunt cu : Virful- tionala Tecucid-Marasesti pe un
care se exploateaza regulat si ampuluT, Bucecea si cu BrAesti. pod de lemn. Inainte aicT era
cu o populatie de 164 fam., sad InsemnatA aicT este localitatea un pod mare de ffer, care a fost
744 sufl., din carT 210 contrib. Locul-RAzboiuluT. stricat de revarsarea SiretuluT.
Are 3 bisericT, deservite de Are si o sosea comunala Io-
I preot si 2 cintaretl; I scoalA lonä§eni, piklure, in partea de nasesti-Coasta-LupeT, com. Ni-
mixta, conclusa. de 1 invatator. S.-V. a com. oldanesti, pl. coresti, spre E.
pila de stat si frecuentata de Miletin, jud. Botosani, cu o Locuitorii acesteT com. pana.
6o elev1; 1 moo.ra de abur!. suprafata de 1140 hect. la 1864 erad pautas! la d. Co-
Vite sunt: 438 boT si yac!, stin Catargid. La 1864 s'ad im-
168 caT, 2682 oT si 202 porcr. Ion4esti, com. rur., jud. Tecuciu, proprietarit.
Loc. ad 70 stupT Cu albine. pl. Nicoresti. Se afta impartid. Se margineste la N. cu cat.
Sunt 5 circiuml ; 3 comer- de Siret in 3: Ionasesti din-Deal, Piscul-CorbuluT (com. Nicoresti),
ciantl ; io meseriasT. Ionasesti-de-pe-Vale, Ionasesti- la E. cu com. Nicoresti, la S.
dincolo-de-Siret. cu com. Cozmesti si la V. cu
Ionä§eni, sat, pe mosia cu a- Este situata pe malul sting al 1.1111 Siret, care desparte intreaga
celasT nume, cona. Virful-Cimpu- SiretuluT, la 15 kil, de capitala cona. de jud. Putna.
luT, pl. Berhometele, jud. Doro- jud., spre V. si 6 kil. de a
hola, format din catunele : Bertea, plAseT. Iona§e§ti, suburbie, in Focsani,
Bohoghina si Bogzáni ; cu o Are o populatie de r30 fa- despartirea III-a, jud. Putna.
populatie de 184 familiT, sati mili!, sad 469 suflete, din mal'
695 suflete. 128 contrib.; locuesc in 130 case. Ionä§e§ti, deal, jud. Tecucid, are
Proprietatea mosiel este : a Are o biserica, cu hramul S-ti! forma unuT platod, spre E. Pe
Princesa Elena D. Moruzzi, a VoevozT, care s'a zidit la 1870 acest deal este situat satul cu
D-luT Teodor Bals, Lascar Ia- de locuitori, de carl se si ingri- acelasT nume, lar o parte este
mandi, a fratilor Saint-Georges, jeste, avind si 1 1 hect. si 44 acoperit cu viT, padure de ste-
Colonel C. TintilA, ereziT def. ma- ariT pa.mint cultivabil ; o scoala, jar si parte cu semanaturT ; are
ior Boureanu, D-1 Florescu, si care dateazA de la 1865, frecu- o inaltime de 6o m.
alti razesT maT miel. entata de 51 copiT (38 1)10 si
BisericT sunt 3, Cu I preot, 13 fete), din numarul de 6o (42 Ionä§e§ti-de-pe-Vale, sat, jud.
2 cintaretT si I palamar ; una pe baetT si 18 fete), in virsta de Tecucid, situat in marginea Si-
partea de mosie a d-luT Iamandi, scoala. retula. Are o populatie de 23
este mica, facuta de zid, in 1859, Suprafata intregeT com, este familiT, sou 74 suflete ; locuesc
de Gh. Bogza Caraiman ; a de 17970 hect., 121 hect. viT In 21 case.
doua, pe partea mosieT d-luI A. si pomI, 91 hect. sunt acope- Aci a fost satul vechitl, dar
Saint-Georges, cu hramul Sf. Ni- rite cu padurT de stejarT, lar din cauza inundatiilor SiretuluT,
cola!, facuta in 1864, de G. restul este ocupat de vatra satul a inceput sa se despopu-
Saint-Georges si a treia, pe par. satuluT, raminind si cite-va locurl leze, asezindu-se pe deal.
tea mosia ala G. Saint-Geor- mlastinoase.
ges, este de lemn, facutA in a- Vite : 283, din carT: 162 bol, Ionä§e§ti-de-pe-Deal, sat, jud.
nul 1853, de Iordache Nacu, cu 105 vacT, II cal, 5 Tepe si iti Tecucid. Aci se afta resedinta
hramul Sf. Gheorghe. °I. Loc. posea, 85 stupi. cona. Are o populatie de 99 fa-

61273. Nardo Dierknor Geogralk. Vol. IV. 8

www.dacoromanica.ro
I0N4EFTI-DINC0L0-DE-S1RET t8 IONETI

milir, sati 369 suflete ; o scoala. Sf. Nicolae, clddita din lemn, Are: douà biserici, una in Io-
Acest sat s'a format din loc. de un fost proprietar, Iordache nesti-din-Deal si a doua in lo-
stramutatI din satul de la vale, Cristea, in 1805, improprieta- nesti-din-Vale, avind fie-care bi
din cauza revarsarilor SiretuluI. rita cu 8 fald, 40 prajinl si de- serica cite un preot, un cintaret
servitl de preotul din Negotesti si un paracliser ; o scoall pri-
IonA§e§ti - dincolo - de - Siret, si 2 cintaretr. Scoala din Ne- mara rurala.
sal, jud. Tecucia, situat tuteo gotesti serveste si acesta sat. Budgetul com. e de 2695 Id,
insula, inconjuratä de toate par- Drumuri principale sunt : la 22 banI, la veniturI si de 2621
tile de Siret. Are o populatie Ciumulesti (2 kil.) si la Nego- lei la cheltuell.
de 8 familir, sal 25 suflete; lo- testi (1 kil.). Sunt 140 contribuabilI.
cuesc in 7 case. In 1803, Ioneasa, a paharni- Vite sunt : 586 (540 bol si
Partea aceasta de sat a fost cului loan Cristea, avea 28 liug, vacI, 46 cal) si 2623 vite md-
unita cu cea de pe vale. Siretul platind 500 leI bir anual. runte (2500 or, 33 capre si 90
trisa abatindu-s1 cursul a separat rimatori).
satul de comuna. Ioneasa (Dealul-), deal, pe coa-
Locuitorii ca: sa vina la rese- sta canija sta parte din satul Ionelti, com. rur., in jud. Dim-
dinta com. trebue sä, faca o di- cu acest nume, jud. Suceava. bovita, pl. Cobia, situata in d'al-
stanta de 1 kil., trecind mal pie, pe malul drept al Argesu-
Ioneasca, trup de mo,sie, care
inttiii Siretul cu barca ; in caz luI, la citi-va kil. spre S. de
de revarsare a aper, el se duc este incorporat Cu alugareni, Gaesti. Aceasta com. se com-
pe la podul de la Cosmesti, fal- proprietate a fratilor Wartiadi, pune din treI alune : Ionesti,
cind o distanta de i6 kit. pana situata in com. Uzunul, pl. Cal- Palade si Gherghesti, cu o po-
la res edinta comuneT. nistea, jud. Vlasca. pulatie de 720 suflete.
Locuitorir de alei se inde- Are o biserica. Se invecine-
letnicesc mult cu pescuitul. Ionelele, sat, in jud. Dolj, pl. ste : la E. cu com. Greci, la V.
In vechime, pe tunca Siretu- Bailesti, com. Urzicuta, asezat cu Patroaia, la N. cu Gdesti si
lul, unde se afla astad satul lona- spre S.-E. de Urzicuta, satul de la S. cu Morteni. De Gaesti se
sesti-din-Vale, ai'l fost 2 catune : resedintd, la 850 m. Are 236 desparte prin Arges ; de Greci,
Sclipotesti la N. $i Tomuleasca suflete, 125 barbatI si II 1 femel. si Patroaia prin cimpiI ; de
la S. Din cauza deselor revar- Locuesc in 34 case li 20 bor- Morteni, prin padure. Cu Ga-
sarI ale Siretuld, s'aii distrus, dee. Copill din sat, in numár de esti se leaga prin soseaua ju-
forrnindu-se in urmA tot in a- io, urmeaza la scoala mixta din deteana, iar cu cele-l'alte prin
ceasta lunca, mal spre E. satul Urzicuta, ce este la 890 sosele comunale.
m. departare.
Ioneasa, sat, numit 'in vechime titi carte 34 bärbati si 8 fe- Ione§ti, com. rur., in jud. Gorj,
si Ionesti, pe mosia cu acelasI mei. pl. Pulid, in partea de S. a com.
nume, com. Ciumulesti, jud. Su- Turceni-d.-j., situata tina lantul
ceava. Asezat pe coasta dea- Ionelele, baltä, in jud. Dolj, pl. de inaltimI din dreapta jiulul.
lurilor Gavan si Ioneasa. Are 8o Bailesti, com. Urzicuta, in intin- Se compune din catunele
familir, sati 338 suflete : 171 bar- dere de aproape 18 pogoane Ionesti si usita.
batI si 167 femer. Sunt 102 con- si cu o adincime de 1,50 m. Are o suprafata de 2486 hect.,
tribuabili. Vatra satului ocupa din care 1000 hect. padure mare
aproape 8 t'ala Ioneq-ti, com. rur., in jud. Arges, si 350 hect. loc de cultura, fi-
Mosia e proprietatea D-lui G. pl. Cotmeana, la 22 kil, de com. nete si pasune, proprietatea sta-
Softa si are o intindere de 193 rur. Costesti, resedinta subpre- tul& ; iar 1034 hect. ale locui-
falcI, din cari 126 cultivabill, fecturer, si la 27 kil. de Pitesti. torilor, cu 62 hect. va si 40
26 padure si 41 finat. Se compune din Ionesti-din-Deal, hect. prunr.
ImproprietaritI in 1864 sunt Ionesti-din-Vale si Tomsanca, Are o po.pulatie de 357 fa-
15 fruntasi, 33 palmar si 49 avind peste tot 150 familiT, sal:1 mita, sail 1554 suflete, din cae
codal, carona li s'a dat 150 765 suflete. Este traversata de 340 contribuabili.
Miel si 13 prOjinI. riul Teleorman, care desparte LocuitoriI posea.: 62 plugurl,
Are o biserica, cu hramul cele dota sate Ionesti. 146 care cu bol, 8 carute Cu

www.dacoromanica.ro
IONEM 59 I0NEg1-DIN-DEAL

cal; 35 stupT ; 892 vite marr cor- 107 care cu bol, 8 cArute Cu ves. Se mArgineste : la S.-E.
nute, 53 cal, 1223 or., 31 capre cal ; 672 vite marT cornute, 40 Cu com. Filiul, la S. cu Slujitori-
5i 428 rimAtorl. cal, 918 or, 13 capre, 3 2 I ri- Albotesti si Dudescul; la V., cu
Venitul com, e de 2996 leT, mAtorT. com. Batogul ; la N., cu Perisorul
banT 28 si cheltuelile de 2965, Sunt 30 stupf cu albine. si la N.-E., cu com Bordeiul
banT 20. Are: 1 scoalA, infiintatA la Verde. Suprafata comuneT este
Com. este udatA in partea anul 1838 $1 frecuentat5. de 48 de 1570 hect. Are o populatie
de E. de riul Jiul. elevr si 6 fete ; 1 bisericA de de 144 familif, saa 242 suflete,
Comunicatia se face prin so- zid, fAcutA de locuitorT, la anul din carr 104 contribuabilT. tia
seaua comunalà, care o leagA la 1827, deservitl de 2 preotT si carte 53 persoane.
N. cu com. Turceni-d.-j. si la I cântkret. LocuitorT improprietArit, Id up A
S. cu cAt. Piscul al com. Tin- In cAtun se gAsesc : 2 pu- legea din 1864, sunt 63 ; nelm-
tAreni din jud. Dolj. turr, 2 finenl si o circiumA. proprietAritT 40.
Are o scoalA in cAt. Ionesti ; Vite sunt : 981 bor si vacT,
o bisericA, Cu 2 preotT si I din_ Ione§ti, ciitun (tirlA), in jud. Ia- 1440 or, 207 rimAtorT.
tAret. lomita, pl. Ialomita.Balta, pen- Are o scoall mixtl, infiintatl
In com. se mar gAsesc : 2 dinte de com. Bucul. la 1862, frecuentatA de 14 elevr
puturr, 2 finenT si o circiumA. si 2 eleve. Veniturile si cheltuelile
Ione§ti, numire ce se mar dA unei com. sunt de 2677 ler, 85 banl.
Ione§ti, sat, in jud. Arges, pl. 'd'ir din com. Dumitresti, pl. In com. este I debit si 3
Topologul, pendinte de com. Oltul-d.-j. circiumr.
rur. AlimAnesti-Poenari. Are 298 Drumurile din com. sunt : la
familii si o bisericl vechre, cu Ione§ti, stalie de dr.-d.-f, jud. Vil- Bordeiul-Verde spre E., prin
hramul Sf. Nicolae, cu un preot cea, pl. OtAslul, com. Mincul, hotarul proprietAtir locuitorilor,
si un cintAret. In acest sat este pe finta DrAgAsa ni-R.-Vilcer, pudA IO kil. La gara Ianca, spre N.,
reedinta PrimArier si o scoall in circulatie la 20 Iunie 1887. pe lingA movila Edul, la Perisorul
primará ruralA. Se afl5. intre statiile °riese (8.4 si d'aci la garl. La Sutesti, spre
kil.) si SlAvitesti (6.4 kil.) Ing- N. pe 1410. movila Edul la Ianca
Ione§ti, sat, in jud. BrAila, in timea d'asupra nivelulur mArif si apor la Sutesti, 26 kil. La Ba-
partea de S. a com. Ionesti- de 178 m. Venitul acester statir togul direct spre V., 3 kit.; la
Berlesti, pe vAlceaua de pe lunca pe anul 1896 a fost de 32553 Filiul drept spre E., 3 kil. ; la
CAlmAtuiuluT, la I O kil. spre S. leT. Vizirul spre E., trecind prin cAt.
de satul Berlesti. Numit ast-fel Liscoteanca si d'aci la Vizirul, 17
dupA numele proprietaruluT mo- IOne§ti, mahala, in com. rur. kil. ; distanta din com. la BrAila
sier. Vatra satulur e de 15 hect. AlmAjelul, pl. Cimpul, jud, M e- 50 kil.
Cu 40 case, 2 circiume si o moarl hedinti. Resedinta comuner pe la 1840
de vint. Populatia e de 59 fa- era in Ionesti. La 1879, priml-
miliT, sati 193 suflete, din carT Ione§ti, mofie, a statulur, fosa ria 51 a mutat resedinta din com.
59 cAsAtoritT si 134 necAsAtoritT, pendinte de mAnAstirea Govora, Ionesti in Berlesti.
25 stiind carte si 169 ne stiind. situatA in com. Ionesti-Marcea,
Vite : Izo cal, 290 vite cor- pl. Ocolul-OtAsla, jud. Vilcea ; Ione§ti-Däne§ti, molde, jud. Brl-
nute, 300 or si 70 rimAtorT. s'a arendatpe periodul 1888-93 ila, pendinte de com. Ionesti-
Cu 2810 ler anual. Berlesti, proprietatea mostenito-
Ione§ti, cdtun de resedintA, al rilor G. T. Petcu. Are o supra-
com. Ionesti, pl. Jiul, jud. Gorj. Ione§ti, pisc de deal, jud. Vlasca, fat5. de 520 hect., Cu un venit
Are o suprafatA de 1952 hect., pe proprietatea Cringurile, pen- de 12000 lei.
din care parte e proprietate a dinte de com. Strimba, in coasta
statulur, parte a locuitorilor. vler Neajlovulur, din sus de Ione§ti-din-Deal, sat, face parte
Are o populatie de 286 fa- moara indrilita. din com. rur. Ionesti, pl. Cotmea-
miliT, san 1166 suflete, din carT na, jud. Arges, pe malul sting
280 contribuabill. Ione§ti-Berle§ti, com. rur., pl. al riulur Teleorman, cu 60 familiT,
Locuitorir posedA : 49 plugurr, Ianca, jud. BrAila, situat1 pe san 350 suflete. Are o bisericl, cu

www.dacoromanica.ro
IONETTI-DIN-VALE 60 IORDA.CH1ANUL

hramul Cuvioasa Paraschiva, cu si Udrea Paharnicul In timpul inalt, in com. Bajesti, pl. Rin-
preot, i cintaret si I paracliser. dom niel lul Ion Mihail Canta- rile, jul. Muscel.
cuzino Voevod; o scoala, fondata
Ione§ti-din-Vale, sat, face parte la 1857, frecuentata de 54 copiI. Iordana, jud. Bacaa, pl.
din com. rur. Ionesti, pl. Cot- Cu intretinerea scoaleI statul Muntelul, com. Moinesti, care
meana, jud. Arges, pe malul cheltueste anual ii88 leT. se varsa in Urminisul-Mare.
drept al riuluI Teleorman, cu Mal totl locuitoriI sunt dul-
50 familir, san 250 suflete. Are gherr si parte dogarl. CeI mal Iordanul, pirtiaf, ce curge prin
o biserica, cuhramul Adormirea, multI sunt mosneni. Vr'o 80 orasul Piatra, jud. Neamtu, se
deservita de I preot, I cintaret s'aa improprietarit la anul 1864 varsa pe stinga riuluI Bistrita.
si I paracliser. pe mosiile: Bucsenescu, Roma-
nescu, Vladimirescu, Tranca, Iordächianul, com. rur., pl. Cri-
Ione§ti-Govorei, sat, face parte etc., carora Ii s'aa dat 16o hect. covul, jud. Prahova. Este situ-
din com. rur. Marcea, pl. Oltul- pamtnt. ata Ruga riul Cricovul-Sarat
d.-s., jud. Vilcea. Pana la anul Vite sunt : 16 cal, 430 bol' pe dealul despre V. de vatra
1885 com. Marcea purta numele si yac!, 45 capre i 416 or. schituluI Iordachianul, la 30 kil.
de Ionesti-Govorel. Veniturile com. e de 2500 leI. de capitala judetuld si la 4
Are o populatie de 459 su- Legenda spune el intinsele kil, de resedinta plaseI.
flete : 232 barbatI si 227 femeI; paduri ce existan ad i serveaa Se compune din 3 catune:
o scoall, frecuentata de 35 copiI. de adapost pandurilor luI Tudor Iordachianul, Plavia i Mocesti,
Are o biserica, fondatä de lo- Vladimirescu. avind o populatie de 290 fa-
cuitorl, la anul 1836. Prin com. trece calea ferata mili!, saa 1141 suflete, din carl
Ad i a fost cetatea Rusidava, Piatra - ; sos. nationala 223 contribuabill. Locuesc In
fondata de Romard. Corabia-Rimnic-Riul-VaduluI 287 case. titi carte 64 persoane.
soseaua com. Ionesti-Scundul. Sunt 3 biserici, in fie-care
Ione§ti-GovoreLpadure, a statu- E brazdatä de dealurile Fo- catun cite una. Cea din 'ora-
luI in intindere *de 1195 hect., testi i Oltuld i udata de valle: chianul s'a fondat la 1858; cea
pendinte de com. Ionesti-Govo- DraculuI, Miclisoaia, Guguianca din Plavia la 1814 i cea din
reI, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. si arstea. Mocesti la 1694. Sunt deservite
de 3 preotI.
Ione§ti-MinculuI, com. rur.,jud. Ione§ti-Minculul, deal, in ra- Parte din locuitorI sunt mos-
Vilcea, pl. Oltul-d.-s., compusa ionul comuneI cu acelasl nume, nenI, 136 locuitorl impro-
din 4 catune: Obeni, Bocsani, pl. Oltul-d.-s.,jud. Vilcea, pe care prietarit la 1864, pe mosiile
Fotesti i Guguiasca. Este situata se cultiva 23 hect. si 50 arii vie. D-lor Mihulet, Iordache Ruse-
pe malul drept al riuluI Oltul, scu, I. Urlateanu i altiI, cind
la 29 kil, de resedinta judetulul Ione§ti-Tom§anca, com. rur. li dat 220 hect. pamint.
si la 23 kil. de Ocnele-Mari, Vez! Ionesti, jud. Arges. Vite: 7 cal, 2 lepe, 46 yací, .23
resedinta piase. capre, 422 ol si 175 porcr.
Suprafata com. e de 675 hect. Ione§ti, numire ce se maI da Copal in virsta de scoala ur-
Se margineste la E. cu riul ceitunului Cungrea, com. Simbu- meaza la scoala din com. Urlati,
Oltul, la V. cu com. Scundul, resti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. si cat. Valea-Boulul din com.
la N. Cu mosia statuld Ionesti- Cornetul-Cricov.
Govord si la S. cu Fiscalia. Iorcani, fost sat, pe teritoriul co- Toatä comuna are o suprafata
Are o populatie de 216 fa- mune! Tatärusi, jud. Suceava. de 510 hect.
mili!, saii 778 suflete, din carI Aci se afla si o statie de posta, Comerciul se exercita in co-
17 familiI de sigan!. Sunt 192 pe ctnd exista acest servicia. muna de 2 cIrciumarI.
contribuabilr. Locuesc in 206 Budgetul comuna e la veni-
case. titi carte 27 persoane. Iorcanilor (Dealul-), a'eal, pe turi de 3546 leI si la cheltuell
Are: 2 bisericI, una la Obeni, care se afla asezat desfiintatul sat de. 3208 leI, 80 banf.
zidita la anul 1842, de Dutu Cu acelasf nume, jud. Suceava. Prin comuna trece o osea,
Comanoiu si a doua in Bocsani, inlesnind comunicatia spre co-
zidita la anul 1743, de Mincu Iordache (Piscul -1W -), pisc munele Apostolache i UrlatY/

www.dacoromanica.ro
lORDXCHIANUL 61. 10SUPENI

brazdata de dealurile: Ca- Iorga, lac, in insula Balta, teri- ta, pl. Silistra Nota, pe terito-
limanul, Teiul-Mare, Maicile toriul com. Bordusani, jud. Ia- riul com. rur. Ghiuvegea, situati
Merezul, carI servesc de pasune lomita, pl. Ialomita-Balta. In partea centrala. a piase si
pentru vite. cea N.-V. a comuneT; este mal
strabatuta de maT multe Iorgovan, drum roman, cunoscut mult o prelungire a insurnatu-
val i valcele si de riul Cri- sub acest nume in judetul Me- lui Tezer Oltina ; are o lungime
covul.Sarat. hedinti, in plaiul Closani si pla- de 1300 in., o latime de 800
Se margineste cu comunele : sa Dumbrava. m. si o intindere generala de
Cornetul-Cricov (N.) ; Urlati (S.); ii5 hect.; e acoperita in cea may
com. Ceptura (E.) si HIrsa (V.) Iorguleasa, tezer, jud. mare parte cu stuf, care nu se
intre Dunarea-Vapoarelor i ca- poate distruge de cit Cu foarte
Iordachianul, sat, face parte nalulVilciul, prin care trece hota- mare greutate ; pe linga dinsa
din com. rur. cu acelasT nume, rul din tre com. Ciactrul si Vizirul. merge drumul judetean Ostrov-
pl. Cricovul, jud. Prahova. Cuzgun ; la E. se afla padurea
resedinta comuneT. Are o Iorguleasca, numire vechre, a Duan-Chioi-Orman ; sta. in lega-
biserica fondata la 1858. moyiei Banceasca si a comuna tura Cu rezerul Oltina prin gira
Simileasca, jud. Buzat. Ciamurlia ; contine peste ce se
Iordächianul,pddure, a statuluT, consuma in localitate.
In intindere de 175 hect., pen- Iorgule§ti, cdtun al com. Calvini
dinte de com. Iordachianul, pl. jud. Buzari, cu go locuitori Iort-Mac, movild, in jud, Con-
Cricovul, jud. Prahova. 18 case; e alipit de cat. Bi- stanta, pl. Silistra-Noua, com.
sceni-d.-S. Oltina, catunul Clla. E asezata
Iordächita,cdtun, in j ud. Ialom ita, pe muchia dealulta de deasupra
pl. CimpuluT, pendinte de com. lort-Culac, vale, in jud. Con- CisleT, in partea N. a plaseT si
Grindul. Este situat spre S.-E. stanta, pl. Silistra-Nota, com. cea de S. a comuneT, la i kil.
si In apropiere de satul Grindasi. Enisenlia, catunul Cara-Amat ; de balta Iort-Mac ; este tuco n-
se desface din dealul Buiuc jurata numaT de padurr; are o
Iordächita, mofie, In jud. Ialo- se intinde spre N., tuteo directie inaltime de 140 m.; fost punct
mita, pl. Ialomita-Balta, pe te- de la S. spre N.-V., brazdInd trigonometric de observatie, ran-
ritoriul com. Fundul-Crasani; are partea E. a plaseT i cea N. a gul al 3-lea, dominind prin in-
suprafata de 1250 hect. com.; trece pe Ruga satul Cara- naltimea sa balta Iort Mac, satul
Amat, i, dupa un drum de 2'/a Cisla, asezat la i kil. spre N.-V.
.iordocatul, localitate, jud. Bacati, kil., &cut parte prin padurT, se de ea, satul Curu-Orman, asezat
pl. Trotusul, com. Grozesti, unde deschide in valea Ceair-Orman, la 2 kil. spre S.-E. de ea, si dru-
s'a instalat o fabrica de var pe dreapta, maT jos de satul mul comunal Ghiuvegea Oltina,
hidraulic, fondata de O. Negro. Cara-Amat. ce trece pe la E. de ea, decr
ponte, proprietar, la 1887. e punct strategic insemnat.
Proprietarul a facut proiectul Iort-Mac,baltei,tn jud. Constanta,
de a stabiii o cale ferata, de adi pl. Silistra-Noug, pe teritoriul Iosef (Petera-lur-), stincd, jud.
la Onesti. com. si cat. Lipnita, este pre- BuzIO, ramificata. din muntele
lungirea balteT Ciamurlia, care Crucea-SpataruluT ; are in virful
Iordocatul, munte, jud. Bacan, la rindul e! nu este de cit saii o grota, unde se zice ca a
pl. Trotusul, com. Grozesti, de prelungirea Tezeruluf Oltin a ; locuit un pusnic, Iosef ; e situata
unde izvoreste piruiauI cu acelasi este inconjurata la E. de pa- In apropiere de Pestera luT Dio-
nume. durea Duanchioi-Orman ; in a- nisie-Torcatorul si de schitul
ceasta balta se deschid valle SE Gheorghe, In com. Boziorul.
Iordocatul, pirii, jud. Ghiuvenli-Ceair siDermen-Ceair;
pl. Trotusul, com. Grozesti, care este acoperitä cu stuf i con. Iosupeni, sat, com. Cotnari, pl.
izvoreste in muntele Muncel tine peste; are o intindere de Bahluiul, jud. Iasl, situat pe o
se varsa d'a stinga OituzuluT, aproape mo hect. mica. inaltatura de pamint, in
maT in jos de confluenta piriulur l'ata sesuluT BahluiuluT, si al caruia
Chive! cu Oituzul. Iort-Mac, baltd, in jud. Constan- locuitorl in nunar de 16 farniliT,

www.dacoromanica.ro
IOTE7r1 62 1POTETI

sat 46 suflete sunt rAze$T, avind tind numele de Mijloace, dupl care se glsesc arborT de o gro-
pArtile lor de pAminturr cApAtate, pozitiunea ce ocupg, fiind asezat sime insemnatA.
dupA cum spun badal!, din filtre cele 2 ramificArl; partea Vite 300 vite marT cornute,
timpul luí tefan-Voda-cel-Mare; despre N. a dealulur are iarl$r 200 or, 35 car i 90 rimatorr.
sunt de originA Ungurr $i de dota numirr: Ripa-GalbenA
religiune catolicA mergind la numirr luate de la in- Ipatele, ptrifi, izvore$te de sub
biserica catolicl din Cotnari. su$T calitatea pAmintulur din dealul numit Poiana, trece cam
Vite : 77 vite marT cornute, aceste douA ramurr, cAcr una prin mijlocul com. $i satul Ipa-
17 cal', 95 oT $i 31 rimAtorr. contine pAmint galben $i alta tele, pl. Funduri, jud.
pAmint humos. curge de la N. spre S. i, in
Iote§ti, sat, jud. $i pl. Argesu- Are: 2 bisericr, cu 2 preotr dreptul satulur Halita, se vars1
lur, pendinte de com. rur. ZAr- 4 cintAretr; o $coalA; lo cir- in pirlul Gelna.
ne$ti-Cacaleti; are 17 familir. ciumr.
Vite : 730 vite marr cornute, Ipote§ti, .sat, in partea de S.-V.
Iovul, pildure, jud. BacAti, pl. 580 or, 5 capre, 96 cal i 92 a comuner Cucoreni, pl. TIrgul,
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul com. rtmAtorr. jud. Boto$ani ; are o populatie
Bere$ti. Budgetul com. e de: 3049 de 75 familiT, sati 300 suflete ;
54 b. la veniturr $i de 3014 mo$ia e impArtia in trer pArtI:
Ipatele, com. rur., in partea de leí 77 b. la cheltuelr. Ipote$ti Statulur, cu 64 hect ;
N.-E. a pl. Fundurile, jud. Vas- Locuitorir posedA : 132 plugurr Ipotesti fratir IscAcestr, cu 64
luit, la 36 kil, de ora$ul Vasluiti $i 150 care cu bol; 21 plugurr hect. si Ipotesti Marinovicr, cu
$1 la 8 kil. de Negre$ti, re$edinta si 23 cArute cu cal; 120 stupT 458 hect.
plAser, situatlintre pirarele Stav- cu albine. Are i bisericA, cu i preot
nicul i Gelna i intre comunele: 2 cintAreti.
DrAguseni, BorA$ti, Tin- Ipatele, sat, in centrul com. Ipa- Vite: 130 bol si yací, 21 cal,
gujer $i Parpanita. Este formatA tele, pl. Funduri, jud. 795 ot i 56 pord.
din satele: Ipatele, Bicul (en- situat futre dealurile: Mijloace
dreni), Slobozia, Cioca-Boca $i la V. i Dealul-Mare la E., carT, Ipote§ti,cdtun, pendinte de com.
Halita, pe o suprafatA de 2814 impreunlndu-se in partea de Coteana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt,
hect., din care 2074 hect. pAdure N., formeazA un podi$ numit situat pe valea Oltulur, unde se
$1 28 hect., vie $1 cu o populatie Poiana, pe care sunt cite-va varsA vficeaua Oboga ; la 5 kil.
de 327 familiT, sat 7463 suflete. case din acest sat. de re$edinta com. spre V. Are
Teritoriulacester comune este Se intinde pe o suprafatA de o populatie de 646 locuitori,
strAbAtut de un deal mare, aco- 429 hect., din care 19 hect. p5.- din carT 121 sunt improprietAritr
perit cu pAdure, afarA de partea dure si 18 hect. vil i livezr; cu dupg legea ruralA, Cu 409 hect.
S.-E., care are loc ses. Dealul o populatie de 150 familir, sati din mosia Printulur Brincoveanu.
se intinde de la N. spre S., soo suflete, locuitorT rAzesr. Are o bisericl, cu hramul Sf.
formind, in partea de N.-E., un Este resedinta com. Are; o Nicolae, ziditl din not la anul
podi$ intins numit Poeana, nume scoa16, infiintata in anul 1870, 1882, de preotul Grigore Co-
luat dupl poiana ce este in frecuentatA de 31 copiT; o bi- teanu $i cu ajutorul celor-l'altr
pAdurea de pe el. sericA delemn, fAcutl de rAze$1 locuitorr din cAtunul Ipotesti.
In partea despre S., dealul la 7804 $i reparatA la 1882, Cu Vite sunt: 64 bol, 200 yací,
se desparte in mal multe rami- I preot i 2 cintlretr ; 3 circiumr. 22 bivolf, 35 cal, 486 or i 238
ficArT, purtind nume deosebite, Spun bAtrinir cA, mal inainte porcl.
a$a, partea ce se intinde spre de formarea satulur, pe aceste CAtunul e legat cu satul de
E., are 2 numirl: una se nu- locurT erati pldurr marT, dar In- resedintA printeo osea comu-
meste Dealul-Mare, dupl multindu-se locuitorit, satul s'a nalA. Locuitorir mar totT sunt
mea ce prezintA $i alta Holciul. intins i pAdurile s'ati tAiat, re- Rominr.
Ramificarea despre V. a dealu- minind numal pe icT-colea, cite
luí poartA numele de Osolul; un arbore mare. Ipote§ti, pida, jud. Tecucit, ceir
o altA ramificare a dealulul vine In partea de N. a satulur la nastere din cite-va izvoare
'filtre Dealul-Mare i Osoiul, par- inca este o pAdure mare in de pe valea cu acela$r mune;

www.dacoromanica.ro
1.13SILANTg 63

curge spre E. de com. Tepul tinuare a dealuluI Gohorul; pe In comuna sunt 12 circiu-
si se varsá in dreapta Berheciu- dinsul se afla asezat satul cu marr, 20 fabricantI de rachid ;
luI, in fata satuluir Tepul. acelasT nume. 2 bacanT ; i brinzar ; to fabri-
cantl de oale ; i cizmar.
Ipsilante, vechie numire a mo- Iresti, com. rur., in jud. Putna,
,riel Cotorca, com. Cotorca, jud. pl. Girlele. Se compune din ur- cdtun, in com. cu acelasI
Buzar'. matoarele Cucueti, Iresti nume, pl. Girlele, jud. Putna.
(unde e si primaria comuneT) Este asezat pe podisul dintre
Irasli-Bair, deal, in jud. Con- erbanesti. Satul Iresti este malul PutneT i Dealul-Mare.
stanta, pl. Silistra-Noul, pe te- asezat pe podisul dintre malul
ritoriul comuna Dobromir, Putnef i Dealul-Mare, lar sa- paro/he, in com. cu acelasT
anume pe acela al catunuluI Do- tele erbesti i Cucueti sunt chiar nume, pl. Girlele, jud. Putna.
bro mirul-di n - D eal ; este co nti- pe malul Putnel. Satul Iresti se
nuarea dealuluf Teche- Chioi- afla la 19 kil, de sub-prefectura Iresti (RäzasII-), pddure, jud.
Bair ; se indrepteaza spre S., plaseT, si la 25 kil, de capitala Putna, pe teritoriul com. Iresti,
avind o directiune de la N. ca- judetuluT. In intindere de 305 hect., pro-
tre S.; nierge printre valea Med- Afara de /1111 Putna mal este prietatea razasilor din Iresti.
medi-Culac, care este la E. si udata si de piriiasele: Saca si
printre dealul Dermen-Sirti, care Zlota. Irimasulul (Gira-), gtrlt, jud.
este la V., si trece in Bulgaria; Are o populatie de 437 fa- Dolj, pl. Balta, com. Macesul-
are o inaltime maxima de 196 miliT sail 1543 suflete (770 bar. d.-s., prin care bAltile DrAcoalca,
m. si este acoperit numai cu stu- bai, 773 feme1): 740 neinsurati Oaier, Sacia, Terpezita, Putu-
fisuri ; este situat in partea de (368 barbatT, 372 t'eme)), 746 roasa-Mare i Puturoasa-Mica,
S. a plaseT si cea de S.-E. a co- insuratI, 55 vaduvi (27 barbatl, comunica cu Dunarea. Are un
muneT, la i kil. spre E. de ca- 28 femel, 2 divortatT (barban ; pod pe clima.
tunul Dobromirul-din-Deal; pa- 1537 RominT, i Grec i 5 de
ralel cu acest deal merge dru- diferite nationalitatT ; 1538 or- trup de pddure, al sta-
mul comunal de la Dobromirul- todoxT i 5 IzraelitT; 222 agri- tuluT, in intindere de 260 hect.,
din-Deal in Bulgaria. cultori, 10 meseriasT, 100 indus- pendinte de com. Prahovita,
trial, 22 comerciantl, 36 avind plaiul Prahova, jud. Prahova,
Ireasca, sat, facind parte din com. profesiunT liberale, 150 munci- care, Impreuna cu trupurile: Ma-
Gohorul, pl. Zeletinul, jud. Te- torl si 50 servitorT. gura (35 hect.) si Getele-Griu-
cuciil. Situat pe Valea-LupuluT, Locuesc in 400 case. luT (175 hect.), formeaza pa-
in partea de E., la 2 kil. 200 Sunt 364 contribuabili. durea Valea-Pfetrer.
m. de resedinta comune1 care titi carte 113 persoane.
e in Gohorul. Are 2 bisericT parohiale, una Irimia, deal cu pddure, jud. Ba-
Are o populatie de 384 su- Cu hramul Adormirea si a doua cail, pl. Siretul-d.-j., com. Bo-
flete: 90 barbati si 85 femeT ; ca hramul Sf. Voevozi, ambele testi, situat d'a dreapta piri-
locuesc in 84 case. Teritoriul In catunul Iresti; o scoala mixta, ului Turbata.
satuluT e de 438 hect. si 79 a. construita de particularT i fre-
E udat in partea de E. de riul cuentata de 24 copir. Comuna Irinesti, sat, jud. Brälla, la 6 kil.
Birlad care laträ in jud. Te- vine in ajutorul scoalei Cu 314 spre S.-E. de satul Sutesti si la
cuela in raionul acestui sat, la leI anual. hotarul de E. al com. Sutesti.
punctul numit Gura-Ireascal. Budgetul com, e de 4370,96 Vatra satuluT e de 5 hect. cu
Are o biserica, cu hramul Sf. leT la veniturT si de 4252,05 lei 20 case.
Niculae. la cheltueli. Are o populatie de 12 fa-
Comerciul se face de i cir- LocuitorT pose& : 29 plugurT mili!, sail 77 suflete: 37 bar-
clumar. de lemn, 18 de fier ; 2 mori de batí si 40 femer.
Locuitoril sunt improprieta- apa. Vite : 114 vite mar! cornute,
ritT la anul 1864. Vite sunt: 392 bol, 230 yací, 40 cal; 440 ol si 30 rimatort
76 cal, 543 of, 48 capre i 215 Acest sat se mal numeste
Ireasca, deal, jud. Tecuciil, con- por& Friguroasa, dup5 numele mosier.

www.dacoromanica.ro
IR1STEA 64 ISACCEA

Iri§tea, maña/a, fAcind parte din cAtre E., si descriind o linie pa- milif, sati 15000 suflete, din carT:
com. rur. Turcesti, pl. Oltetul- ralelA cu dealul l'Aun, se M'ir- 10000 RominT, 1800 BulgarT,
d.-s., jud. Vilcea. Cade la E. seste lingA piriul Chicerea, for- 2240 Rug i LipovenT, 1500
com. si este udatA de piriul mind Valea-luasac ; coastele luI TurcI si TAtarl, iar restul de alte
Lespedea. sunt acoperite cu vil si livezT. nationalitAtT.
Comunele carI compun a-
Irmul, loc, jud, Baca, pl. Taz- Isac (Muchea-lui-), colind, in ceastA plas5. sunt : Isaccea, o-
lAul-d.-j., situat in partea de E. jud. BuzAti, com. CArpinistea ; ras, la N., resedintd si port la
a com. Beresti, pe coasta de face hotar despre mosia Clociti. DunAre ; Alibei-Chioi, la S. pe
peste riul TazlAul, in intindere riul Taita cu cAtunele Alibei-
de 2 fálcT, si unde se vdd urme Isaccea, plaseI, in jud. Tulcea, Chioi si Acadin ; Balabancea,
de morminte foarte vechT. In asezatA in partea nordicA a luI. la S.-V., pe riul Taita si Ti-
timpurile din urmA locuitorif Se mArgineste la N. cu Du- ganca ; FrecAtei, la E., pe riul
atí gAsit in acest loc hirburT de nálrea, care o desparte de Basa- Telita ; Luncavita, la N.-V., pe
oale, pietre, arme, ce ail fost rabia ; la E. cu pl. Tulcea ; la ritil Luncavita cu cAtunele : Lun-
puse la capetele mortilor. S. cu pl. Babadagulul si la V. cavita, Tichilesti si Rachel ; Mei-
cu pl. MAcinuluT. dan-Chioi, la mijloc, pe piriul
Iroftie (Valea-ltif-), vale, jud. Relieful sAti coprinde doul Acadin ; Nicolitel, la mijloc, la
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe regiunT : sestil de la N., lingA Du- poalele dealulul Nicolitel, cu cl-
teritoriul com. rur. Satul-Noil ; nAre, 1/2 din intinderea plAseT, tunde: Nicolitel si MAnAstirea-
se desface din poalele estice semAnat cu bältI, girle si stu- Saon ; Parches, la N. !higa
ale dealuluI Coslugea; se in- furT ; dealurile ocupind partea de gira Somova ; Somova, la N.-
dreapa spre E., pe la poalele S., intre care distingem culinea E., tot pe &la Somova ; Telita,
meridionale ale dealuluI Ciatal- Isaccea (340 ni.), continuatA cu la E., cu cAtunele : Taita, Posta
Orman, avind o directiune ge- culmea Nicolitelul si alte dea- si MAnAstirea-Ciliculul, pe 0.11
nerald de la N.-V. spre S.-E., lurT acoperite in cea mal' mare Telita ; in total aceastA plasI
brAzdind partea de N. a plAseI parte cu pAdurT. are 1 com. urb. si io com. rur.,
si pe cea de S, a com. Satul- E udatl de Dungre, pe o in- care coprind 20 sate.
Noti, fAcindu-I putin chiar ho- tindere de 55 kil., udindu-I si CAile de comunicatie sunt :
tarul cdtre com. Lipnita ; se -u- resedinta. Riul Taita o ud6. la soseaua nationall Tulcea-Isac-
neste cu valle Micul-Orman si S. cu afluentul sAti Acadirt; cea-MAcin, si multe drumuri co-
Tana-Sala pentru a forma im- riul. Telita o udA la E.; riurile: munale ce unesc comunele la-
preunA valea Coslugea; are o Ciulinetul si Luncavita, la N. tre ele.
lungime de 2 '/2 kil. ; malurile-I BAltI sunt numeroase, si ase- AceastA plas1 s'a format in
sunt joase ; printeinsa merge zate lingA DunAre. Principalele anul 1892 din 3 comune luate
drumul com. Pirjoaea-Coslugea. sunt : Crapina, Popina, Capacha, de la plasa MAcin, 5 de la plasa
Rotunda, Piatra-CAcatl si So- Tueca si 3 din plasa Babadag.
Ironi, deal, jud. Gorj, situat la moya ; ele contin peste si stuf.
N.-V. com. Topesti, plaiul Vul- Clima este in general sAnA- Isaccea, com. urb., in plasa Isac-
can, si spre V. de dealul Ve- toasA, mal cu seaml in regiu- cea, jtidetul Tulcea, situatA in
ciniT-PIetrenT, in fata mAnAstireT nea dealurilor, unde sunt multe partea nordicA a judetuluT, la
Tisman a. pAduri. 35 kil. spre N.-V. de orasul
Are o suprafatl de 170 hect., Intinderea plAseT este aproape Tulcea, capitala districtuluT, si
proprietatea statuluI. de w0000 hect., cea mar miel in partea de N. a plAseT, a cA-
Pe acest deal se afll pAdure din cele 6 plAsT ale judetuluT; rel resedintA este.
de fagl si castanI, precum si lo- din acestea, 3000 hect. sunt o- La inceput purta numele de
curI cultivabile. cupate de vetrele satelor, 57000 Oblucita, ceca ce aratl c5. a
hect. ocupate de pAmint produc- fost fundatA de Rominl unitT
Isac (Dealul-luI-), deal, in jud. tiv si restul de 40000 hect. ocu- cu SlavT. Numele sAti este tur-
Iasi, pl. Codrul, com. Tomest4 pate de báltT, stuf si loc nepro- cesc, de la Isac-Chioi : satul luT
o ramificare a dealuluI ['Aun; ductiv. Isac, adicl al luT Isac-Pasa, din
se intinde de la S. spre N., apor Are o populatie de 4200 fa- secolul al XVI-lea.

www.dacoromanica.ro
1SACCEA 65 ISACCEA

Hotarul teritoriulut, plecind Cale, renumite prin tuinele lor, medant, 6o MozaicT, 40 de alte
dupa. malul (kept al DunareT, de la lagare 0 zidurt vecht ro- religiunT.
din dreptul pietreT miliare cu No. mane. Sunt dota §coli primare : una
71, de la gura girletCiulinetul, se Apele, cart brazdeaza teri- de baetT, cu 3 institutor! 1 a
indreapta spre S. prin stuf, taie toriul sad sunt : Dunarea la N., doua de fete, cu 2 institutoare,
lacul Piatra-Cacata, intra in pa- pe o distanta de 6 mile (1 1 ambele fundate in anul 1881 i
mintul ferm pe linga Valea-Rece, kil.), formind bratul Isaccea i frecuentate de 18o copit. Turcit
0 pe la poalele dealulut Gil- coprinzind intre ele insula Isac- ad o coa1ä alipita de geamia
mele-In0rate, se urea pe Dealul- cea acoperita cu salcit. In Du- lor. Sunt 2 bisericT, una cu lira-
CadiuluI; de aci, pe muchea luT rare se varsa girlele : Girla-Nota mul Sf. Gheorghe 0 a doua cu
prin PAdurea-Mare, se indreapta (scurgere a laculut Piatra-CA- hramul Sf. Voevozt, Cu 2 preott
spre E., urea 0 coboara Dealul- cata in Durare), Girla-Cazacu- 0 3 cintarett. Pe linga hcestea
Breazulut, pe lingt mAngstirea luT, o legatura intre lacul Piatra- mat este 0 manastirea Coco0.11
Coco§ul, pana intre dealurile Cacata 0 lacul Iapsia-Rahova, Cu calugart romint. Turcit ad o
Tugulea §i Piatra-Ro0e ; de adi care se vars1 prin Girla-Hamba- geamie, cu 1 hoge.
o la spre N.-E., pe linga viile rulut in Durare, udind-o la N.- Intinderea comuneT e de zo86
Badila, pe valea Capacha, Ora E.; Valea-Rece, la V.; valea Acic- hect.: 300 hect. acoperite cu
da de balta Capacha; urmeaza Tepe, unita cu valea Capacha, pasiunt 0 livezt, 120 hect. aco-
putin malul acesteia §i apot IL prin mijloc 0 E., varsindu-se perite cu stuf, lar restul aco-
parasqte trecind pe linga la- In balta Capaclia. Baltile de pe perit cu intinse padurt, in care
cul Rotunda, 0 se oprWe in teritoriul et sunt: Piatra-Cacata, predomnqte teiul.
Dunare, in drep tul mile! No. 65; la N.-V. (180 hect.), din care Locuitoril posecia 450 plu-
de aci, o ha spre N.-V.-V. pe jumatate apartine comunet; Iap- gurt. Comerciul se exercita de
linga Isaccea, i se oprqte la sia-Rahova la N., balta Capa- 6 persoane. M4carea navilor In
gura CiulinetuluT, de unde am cija la S.; contin pqte 0 stuf. 1894 a fost : 894 vase intrate
plecat. Forma lut este aceea a Clima este slnatoasa, din cau qi e0te Cu 32928 tone (din a-
until trapez neregulat, lungimea za vecinatatet muntilor i a p5.- cestea : 429 nomine, 2 italiene,
perimetrului fiind de 70 kil., lar durilor. 2 engleze, 87 austriace, 146
intinderea totala a teritoriuluT Orawl este wzat lute° po- turce, II ruseSI, 135 eline,
cuprins in el fiind de 12000 hec- zitiune placuta, la poalele unor 75 bulgarqt1). Comerciul consta
tare. dealurT i pe malul unlit brat al in export de cereale, lira, vin,
Se invecine§te la N. cu Basa- DunareT, numit Isaccea. Are mat tutun 0 in import de coloniale,
rabia, de care se desparte prin mult aparenta unur sat mare, de zahar, tesaturt, etc.
fluviul Dutarea; la S., cu com. cat aceea a unlit ora. . Ate viitor Budgetul comuner e la veni-
Balabancea, despartit prin cul- comercial, mal cu seama fiind sin- tug de 23884 let i la cheltuell
mea Isaccet ; la V., cu comuna gurul deb4eti pentru exportul de 23467 le!.
Luncavita 0 la E. cu comuna lemnelor din intinsele padurt ale Cade de comunicatie sunt :
Nicolitel. pl4eT 0 al vinulut renumit din Soseaua judeteana Tulcea-MA-
Relieful sati apartine mat Sarica. Manastirea Coco011, care cin, care trece prin Isaccea, apor
mult regiunet dealurilor, afara depinde de aceastA com., i este a- drumurT comunale ce duc la :
de partea nord-estica, care apar- ezata mai la S., are o pozitie manastirea Coco§ul, Taita, Te-
tine esuluT, acoperita cu stuf minunata, tnconjurata cu porn! lita, Nicolitel, viile Sarica, Ba-
0 baltt. Dealurile earl o braz- roditorr. labancea.
deaza sunt : Muntele-lut-Hasan, Populatiunea ora§uluT este a- Este a§ezata pe ruinele ye-
cu virful Isaccea (197 m.) i mestecata, elementul predomi- chiuluT oras roman Noviodunem,
Acic-Tepe (201 m.) la V.; Dea- nant fiind Rominit. ale caruT ruine se afla 0 azi la
lul-Cocopl la .S.-V.; Dealul-Brea- Are 620 fam. saa 3094 suflete E. Pe la 513 a. C. a trecut pe
zulul la S., la ale caruT poale din carT: 1020 RominT, 248 Bul- ad i Dariu contra Scytilor pe un
se afla viile Badila; dealul Tugu- gall, moo Turd, 40 Thad, 575 pod de vase. In secolul al XV-
lea la S.-E. (242 m.); toate sunt Ru§I, 130 Grecr, 40 German!, 6o lea fu fundatA de Romlnr, carel
acoperite cu padurt; la E. sunt Evret; 2000 Ortodoxr, 30 Ar- aa dat numele de Oblucita, dar,
dealurilor Vizir- Tepe 0 Eschi- men!, 7 Lipovent, 1040 Maho- dupA ce Turcif In secolul al XVI-

81275. Maras Diefiestar Geogresto. rol. IV. 9

www.dacoromanica.ro
ISACCEA 66 ISNOVÄTUL

lea s'aii stabilit definitiv in Do- Sulina, pe teritoriul com. rur. in., se pierde pe sesul Sire-
brogea, T-ati dat numele de Isac- Cara-Orman, situat in partea de tuluï.
Chioi, dupA numele unta pa$A. S.-V. a plAsef $i a co mun el $i for-
mat de o revArsare anterloará a Isaia, faz, in partea de S.-E. a
Isaccea, ostrov, In jud. Tulcea, bratuld St Gheorghe, de care com. Isaia, pl. Podoleni, jud.
pl. Isaceea, pe teritoriul com. acum e independent; se scurge FOlciti, format din piriul Bo-
urbane Isaccea, in partea de N. a prin dou5. girlite in gira Litcov; hotinul ; are o moard Cu 2 pfetre.
pl4eI $i a comund, situatd in are 7 insule miel; o intindere
DunAre 'filtre bratul Isaceea $i de 300 hect.; contine peste in Isärä§ti, sat, face parte din com.
cel-l'alt brat principal ; are o mare cantitate; venitul e al sta- rur. Tätärei, pl. Vedea d.-j., jud.
lungime de 2 kil., o lärgime de tuluI. Olt.
400 m., o forma' triunghiularl,
cu coltul spre Isaccea ; o in- Isaia, com. rur., în partea Isbasa,Isbasul, Isbäsesti, Isbi-
tindere de wo hect.; malurile N. a pl. Podoleni, jud. ceni. Vez! Izba$a, Izba$ul, etc.
sunt presArate Cu sAlcil i rd- intinzindu-se : spre N.-V. pAnd
chite, lar in interior sunt lo- in hotarul comunef Bohotinul; Isgonul, uzo* particulard, de
culi de pAsune. spre S.-E., pAnA in hotarul co- Goo hect., in com. Branistea,
mune! Gura-Bohotinul ; lar spre pl. Siretul, jud. Covurluiti, re-
Isaccea, vive de a'eal, in jud. E., pana in apa riuluI Jijia, ce nurnitä prin finul ce produce.
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul o desparte de comuna Zberoaia.
com. urbane Isaccea, situat in Suprafata teritoriuld com. e Islazul. Pentru cuvintele cu acest
partea de N. a plAsel i cea de de 853 hect., cu o popula- nume $lcompusele luf, vezT Lila-
V. a com.; este unul din virfuri le tie de 109 familif, san 301 su. vil, etc.
(197 m.), punct flete, din carf 6E contribuabilf.
trigonometric de rangul do- Este formatO numaI din satul Isniange. Vez! Tirgul-NeamtuluI,
minind asupra drumulur judetean Isaia, situat parte pe coasta dea- tirg, jud. Neanitu.
Mdcin-Isaccea; acoperit cu pa- luluI, parte pe valea
dad. Bohotinul. Vatra satuluI e de IsnovAtul, sat, pe mosia cu a-
26 hect. celasi nume, com. RAdduti, pl.
.Isaccea (Bratul-), bral al Du- Are dou5. bisericI, una vechle Prutui-d.-j jud. Dorohohl, cu
näreI, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, de birne, ruinatA si una noud, 221 familil, sail 1012 suflete.
pe teritoriul comuneI urb. Isac- cu I preot si 2 daseAlI. Are o bisericd, Cu hramul SE
cea, in partea de N. a pibe $i a Vite mati cornute 200, or Gheorghe, cu I preot, 2 cintaretI
comunel; se desface din dreptul 120, cal' 15 si porcT 40. $i I pAlAmar; este de zid,spatioasa
m'id 68 si se terminA in drep- $i frumoasä, fä.cutá. in 1857, dupà
tul milel 66; este cuprins in- Isaia, sat. Vez! Isaia, comunà, dispozitiunile testamentare ale
tre ostrovul Isaccea $1 malul pl. Podoleni, jud. FOlciO. defunctului Hatman, Iordache
drept al Dunärer ; este destul LAtescu-Boldur, fost proprietar.
de adinc, pentru ca vapoarele Isaia, sida', ce-$1 ja nastere SAtenif improprietdrit1 afi 667
sl poatA trece prin el; in el se din riul Prutul, de pe teritoriul hect. 30. am. pgilfint; iar pro-
deschid douA girlite: Glrla-Ham- com. Risesti, pl. Podoleni, jud. prietatea moOei, 1088 hect., 47
baruluI si Girla-Noua. FAlciii, la N. de com. Pogäne$ti; ar., cimp, si 17 hect., 19 ariT,
udä marginea satului Cu acelas1 pAdure.
Isaci, sat, face parte din com. nume si se varsä in bältile nu- Pe teritoriul satuluI se aflà un
rur. FAgetelul, pl. Vedea-d.-s., mite Grosul-Mare çi Grosul-Mic, iaz m'e douA bAltI ; o micA
jud. Olt. Are o populatiune de care sunt situate in partea de d'A cu poml fructiferI ç16 pog. vie.
60 locuitorI. Cade in centrul S.-E. a comuna' PogAne$ti. Piriul maI mare ce curge
comuneI $i este situat pe dealul pe mosie este IsnovAtul, iar pe
Boba. Are o biserica ridicatA Isaia, pirta, jud. Suceava, numit hotar trece rinl Prutul.
din temelie la anul 1852. la obir$ie $i Pietrosul; izvoreste Drumur1 principale sunt: calea
din pAdurea Ar$ita, com. Dol- judeteanA RAdAuti-Darabani
Isacovul, lac, in jud. Tulcea, pl. hasca si, dupà un curs de 3600 acel ducAtor la Bivolul.

www.dacoromanica.ro
ISNONTXTUL 67 1STRUL

Hotarele mosier sunt cu : Pru- Istrate, phi:7, pe mosia Mitocul, cuns Atanaric pretiosul tezaur
tul, Radauti, Bivolul si Crdini- com. Mitocul, pl. Prutul-d.-j., de la Pretroasa : Closca cu-Pu!.
eeni. jud. Dorohoiu, In poalele sgle se vAd inca rui-
Numirea sat ilur si a mosier nele vecher cetatr dacice Co-
vine de la piriul Isnovatul ce Isträteni. Vez! Bisceni, sat, com. midava, utilizata apor de Ro-
trece prin sat. De unir se mar Ostopceni, jud. Botosani. man! si Gotr. Masivul sad e o
numeste si Radiul, pentru ca 'mensa cariera de pratra de con-
la departare de 1/i, ora spre S. Isträteni, fria, in jud. Neamtu, structiunr, care se intrebuin
de sat se afla un radiu, mide, pl. Piatra-Muntele, com. Calul teaza nu numal in judet, dar
pana la 1796, era un sat cu lapa; izvoreste dintre ramurile si in tara, iar piscul e acoperit
aceasta numire, de la care data muntelur Malaesti si MurgocTul, cu pasunr, unde se stabileste
proprietarul mosier de atund varsindu-se pe stinga pirlulur vara cite o stina. Urcarea pe
l'a stramutat in localitatea unde Calul. ama, plecind din comuna Pie-
se afil acum 0.1111 Isnovatul. troasa-d.-j , se face in 1 5 ora,
Loc insemnat este Trecatoa- Isträte§ti, fost sat, jud. Dolj, pl. lar urcarea prin com. Breaza
rea- O stilor. Jiul-d.-s., com. Floresti. e indelungata, de si mar faena.

Isnovätul, pirig, incepe din Fi- Isträtesti, mahala, com. rur. Pie Istrita-cu-Viea, mofie, a statulur,
natul-lur-Mateiti, de pe mosia soiul, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. pendinte de Episcopie, jud. Bu-
Paltinisul, com. Paltinisul, pl. zad, com. Vispesti.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoh1 ; trece Istrate§ti, mahala, com. rur. Pii-
pe mosiele : Horodistea, Crai- ralsani, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Istrita-de-Jos, vechie numire a
niceni, Rddiul, RAMO si se cdtunulut Greceanca, jud. Bu-
varsd in 1-11.31 Prutul, formind Istrita, mente, in jud. Buzad, com. zad, com. Breaza.
In cursul sad pe mosia Ivan- Pietroasa-d.-j., cu o inaltime de
cauti iazurile : Poper si Vasilid. 744 m. Ramificatiile sale se in- Istrita-de.Jos (SE Gheorghe-
tind in comunele : Pietroasa-d.- Noil), mofie, a statulur, pen-
Istäul, vechie numire a cdtunu- s., Breaza si Vispesti. Culmi- dinte de Sf. Gheorghe-Nod, jud.
lut Baba-Ana-d.-j., jud. Buzad. neaza in trer piscurr : Surla-Nem- Buz6.6, com. Breaza ; are 3000
tilor (pu nct trigonometric), Cur- hect., din carT 1250 arabile,
Istäul, mofie, in jud. Buzad, com. matura-Calulur si Crucea-Proto- 1150 padure, 350 izlaz, 240 fi-
Mizil; are 1000 hect. mal' toate populur. In partea com. Breaza, neata si restul vi! cu embatic ;
arabile. termina printr'un precipititi, din 758 hect. dinteinsa s'ad dat im-
care se ridica o gilmd, Movila proprietaritilor din 1864.
Istaul, piriii, in jud. Buzad, com. Calulur. Istrita, fiind muntele
Mizil, format din Valea-Schei- cel mar inaintat in cimpie, per Istrita - de- Sus (Miguleasa),
lor si Valearfohaneanca, cu a- mite ochilor a vedea, din Vir- mofie, a statulur, jud. Buzad,
fluentir ion, carr, dupa ce se ful sad, cea mar frumoasa pri- com. Argesanul.
unesc d'asupra catunulur Fefelei, veliste : la N., toate piscurile
iad numele de Istaul. Curgc muntilor din judetele : Prahova, Istropolis, ruine. Vez! partea is-
spre S., udind partea de E. a Buzad, Rimnicul-Sarat si Putna; torica a jud. Constanta.
com. Mizil ; de aci inainte, cur- la S. Balcani, Dunarea, Braila,
sul sad devine incet, luind for- Galati si Bucuresti. Mar impon Istrul, plasd, in jud. Tulcea, a
ma de viroage $i se ramifica, tanta irisa e % ederea pirurilor de sezata in partea de S. a lur;
parte prin jud. Prahova (mosia movile, carT, plecind din poalele Sr-a luat numele de la ruinele
Fulga), parte prin teritoriul com. sale, ca niste raze, merg de- vecher cetat! Istropolis.
Baba-Ana, sub numele de Cal- parte spre cimp, trec Dunarea Se margineste la N. cu pl.
matuiul-Nod. Mar in jos se u- pe la Hirsova si dau in Marea- Baba dagul, la E. cu aceeasT plasa
neste cu alta viroaga, Calma- Neagra. Se poate dar deduce si Marea ; la S. # V. cu jud.
tuiul-Vechiü. Toate aceste rami- ca pe ad a fost drumul vechi- Constanta.
ficatir vin apor de se varsa In lor popoare : ScitT, Getr, Dad Relleful sgti are doug regiuni :
lacul Boldesti. si Gotr. In coastele sale a as- sesul, la E., a +a parte din in

www.dacoromanica.ro
1SVARNA 68 1SVERNEA

tinderea el, compus in mare malul laculuT Sinoe, cu cat. Ca- Numele de Isvarna. se zice
parte din baltl i putin loc ara- sap-Chioi i Sari-Iurt; Casimcea, cá si l'a luat de la multele iz-
bil. Dealurile in general micT, la S.-V., pe piriul Casimcea, voare ce nasc de sub dealul
netrecind inaltimea de 250 m. cu cat. Casimcea, Alifac, Ciaus- Piatra-Cirsana.
cea medie de 8o m. Princi- Chioi, CiuciucChioi, Caciamac; Apa care uda acest cdtun
palele sunt : Haidinul, Ciamurli, Ciamurli-d.-s., cu cat. Ciamurli- este piriul Isvarna.
Rimnicul, Capcalac-Bair, luan- d.-s., Camelia, Eschi-Baba, Hagi- Comunicatia se face pi-in so-
Bair, Topologul í Bas-Punar; ele Omer i Testemel, pe ptriul seaua comunall ce vine de la
sunt acoperite cu putine padurT, Ciamurli, la N.; Potur, cu en. S.-V. din com. Costeni si se
dar livezile abunda. Potur si Hamamgi, la E., pe leagd cu soseaua comunall a
Riul Slava o udd putin la E. pirtul Beidant sati Potur ; Tos- carunuluI vecin Pocruia si trece
cu afluentul san piriul Camena; cof, cu cat. Toscof, Chirislic, riuletul Pocruia, care curge de
riul Beidant, cu afluentiT Cia- Rimnicul-d.-j. si Rimnicul-d.-s., la N.-V. spre S., pe pod de lemn.
murli i Hagiavat, prin mijloc ; la S., pe piriul Casimcea ; in In catun se gasesc 2 puturT
riul Casimcea sati Tasaul, cu total 8 com. rur., carT cuprind si i tintina..
afluentul sati plriul RImnicul, la 25 sate.
V.; piriul Duimgi la S. Comerciul consta in import de Isvarna, pIrlu, in jud. Gorj, iz-
BaltI sunt : lacul Golovita, coloniale, vin si manufacture, si in voreste de sub coasta dealulul
iezerul Golovita, balta Sinoe export de sare, cereale, vite Piatra-Cirsana i curge de la
la.cul Duimgi la E. si S.; contin lina i se face cu orapeIe Ba- N.-V. spre S.; se varsa. In Or-
sare i peste de buril calitate. badag i Constanta. lea, in dreptul CeleiuluT.
Clima sa este sanatoasa; bal- CaT de comunicatiune sunt:
tile continind sare, materiile or- soseaua nationala Tulcea-Baba- Isvernea, com. rur. i sat, in
ganice nu cad in putrefactie, spre dag-Constanta i alte drumurl jud. Mehedinti, plaiul Cerna, la
a vatama aerul. comunale, ce unesc comunele 53 kil, de orasul Turnu-Severin,
Intinderea acesteT plasI este intre ele. situata la poalele munteluI, nu-
de 12000 hect., din care 2500 Aceasta plasa s'a format in mit Piatra - lul - Stan, pe albia
hect. ocupate de vetrele sate- anul 1892, din 8 comune lu- rfuluT Copustea, ce se formeaza
lor, 45000 hect. ocupate de ate din pl. Babadag, care era de a.ci, sí din piriul ce vine de
balti i locurl neproductive; res- prea intinsa. ; cuprinde partea la muntele Secul, din hotarul
tul de 73000, ocupate de pa- de S. a vechiuluT mutesariflic Prejna prin Canicea in Izvoarele.
mint arabil, livezI i fin*. de Babadag. Se margineste: la E. cu com. Si-
Populatiunea, amestecata, insä listea ; la N. cu com. Gorno-
mal putin ca in cele-l'alte plasT, Isvarna, cdtun, al com. Pocruia, vita ; la V. cu com. Preja
se compune din : BulgarT in ma- pl. Vulcanul, jud. Gorj. la S. cu apa Cerna. Satul for-
ioritate, RominT i TurcT-TatarT. E situat in partea de V. a meaza comuna cu satul Canicea,
Sunt 4500 familii saü 17000 com. si sub dealul cu acelapi avind peste tot 1500 suflete,
suflete, din carT : i I000 BulgarT, nume. Are o suprafata. de 643 din carT 172 contribuabilr; lo-
3000 RominT, 2500 Turel-TA- hect., din carl : 250 hect. pa- cuesc in 283 case.
tarr; restul de alte nationalitatT: dure, 18o hect. arabile, 140 hect. Locuitoril poseda : 36 plu-
GrecT, ArmenT i EvreT. finete, 6o hect. izlaz, 5 hect. gurl, 88 care cu boT, 5 cárute
Comunele, carT compun plasa, viT si 8 hect. livezT de prunT. Cu cal; 200 stupT.
sunt 8, si anume : Cogelae, re- Are o populatie de 77 fam., Este legata prin posea cornu-
sedinta, la S., pe piriul cu ace- saii 384 sufl., din carl 6o contrib. nalá soseaua Turnul-Seve-
lasT nume, eu catunele Cogelac, LocuitoriT sunt mosnenl. ET rin-Balta-Baia de-Arama.
Tari-Verdi i Inan-Cesure ; Bei- posea.: 15 plugurT, 25 care cu Are 2 bisericT, ca 2 preotT
dant, cu catunele Beidant, Cail- bol; 225 vite mari cornute, 40 4 dintaretT ; o pcoall, Cu i in-
Dere si Sari-Ghiol, in mijloc, cal, 197 oT, 6o capre i 110 ri- vatator, frecuentata de 40 elevl;
pe piriul cu acelasT nume ; Ca- mAtorT. o circiuma.
ra-Nasuf, cu catunul Cara-Nasuf Are o biserica de lemn, cu Budgetul comuneT e la veniturT
Duimgi, la S.-E., linga balta un cintaret si deservitä de preo- de 1047 lel si la cheltuell, de
Sinoe ; Casap-Chioi, la E., pe tul de la com. Pocruia. 1045 le!.

www.dacoromanica.ro
ISVERNEA 69 ISALNITA

Vite : 700 vite mad cornute, Satul de resedinta Isalnita se ciUL carte Too persoane din
54 car, 790 or, 482 rimatorr si invecineste : la E. cu satul Ro- Isalnita i io din Rominesti.
1206 capre. cu care impreuna for- Sunt 410 contribuabilT.
In comuna se afla o petera meaza com. Isalnita si de care se Case sunt 454 i bordee 58.
frumoasa. desparte prin riul Amaradia ; la Suprafata comund este de
In apropierea munteluT Piatra- V., cu com. Almajul; la N., cu sa- 5886 pog., din cari : 3003 pog.
lur-Stan i linga trecatoarea ce tul itoala si la S., cu com. Cerne- arabile, si 500 pog. faneata, 350
scoboara in apa Cerna, se afla lile. Satul Ro minesti se invecines- pog. izlaz si 50 pog. loc sterp.
un meterez vechiti in forma de te :la V. ca satul Isalnita, de care Mosii se gasesc in amindoua
zigzag, formind trer unghiurT se desparte prin riul Amaradia; satele. Mosia Isalnita apartine
si se af1á situat pe marginea la E., ca com. imnicul ; la N., d-neT Euf. Opran i mosia Ro-
poend Beletinul, despre apa cu com. Izvorul si la S., cu sa mîneti satenilor.
Cerna. tul Dudurice0, com. imnicul. Se gasesc cite-va zavoaie pe
Tot in Cerna coboara in a- Terenul com, este aproape marginea Jiulur compuse din sal-
propiere de aceasta i treca- ses i batos. de, care predomina, apor din
toarea Arseasca, care este cea Este udata in partea de V. plopT, aninT.
mal mare trecatoare prin muntl ; de riul Pul, ce curge cu directia Vii sunt in intindere aproape
apartine hotarelor Salistea, pe de la N.-V.-S.-E. si in partea de 243 pog., apartinind locuito
al careT pirttt merge si hotarul de E. si de centru este udata rilor.
com. Obtrsia, din plaiul Closani. de riul Amaradia, pe care este Pe mosia Isainita este o !mara
pod statator de lema pe so- de aburr, ca doua pietre de
Isvernea, pîrîz2, in jud. Mehe seaua nationall Bucuresti-Cra ra oara.
dinti, plaiul Cerna, izvoreste din lova-T.-Severin. Intre com. Isal- Circiumr sunt io, din carT :
pestera Isvernea i contribue nita si Mihaita este un pod um- 8 in satul Isalnita si 2 in Ro-
la formarea rIulat Coustea. blator pe 1.11.11 Jiul. minesti.
La V. comuner este balta, nu- Prin comuna trece calea fe-
Isvernea, pichet de granip, la mita. Garvanita, cu o suprafata rata Bucuresti - Craiova
munte, in jud. Mehedinti, plaiul de 5 pog. i o adincime de r Ad este statia Isalnita, la 500
Cerna. m.; la S.-V com. este balta Una- m. de comuna. oseaua natio-
riel cu o suprafata de 8 pog. nala Craiova - Filiasi strabate
Isvemea, treatoare, in Austria, si o adincime de 3 '/2 m. comuna pe o lungime de 8 kil.;
pe la muntele Nanos, jud. Me- Are : 2 bisericr, una in satul lar soseaua comunala vecinall
hedinti. Isalnita, facutá din zid la 1713 de Isalnita-Almajul, pe o lungime
defunctul Obedeanu si reparat5. de 3 kil.
Isvoarele, Isvorul. A se cauta la 1885 de defunctul Opran, cu Veniturile comuner sunt de
cuvintele Cu aceste numirr hramul Adormirea-Maicer Dom 5878,98 si cheltuelile, de 5690,43
derivatele Mr, la silaba nulur, si a doua in satul Romi- ler.
nesti fondata la 1800 de Dincu
I§alnita, com. rur., jud. Dolj, pl. Mica i reparata de Opran la I§alnita, sat, jud. Dolj, pl. Oco-
Ocolul, la Io kil. de Craiova. 1856, cu hramul Nasterea-Mai- lul, com. Isalnita, Cu 2201 su-
Situata pe malui sting al riu- cer-DomnuluT; sunt deservite de flete: 1113 barbatr si 1088 fe-
rilor Amaradia i Jiul. preot si 2 cintaretr. Sunt 2 znef. Locuesc in 417 case si
Se invecineste la N. cu com. colJ primare, una de baetT si 55 bordee. Este rqedinta pri-
Almajul, pl. Jiul-d.-s.; la S. cu alta de fete. coala de bletr a maria.
com. Cernelile ; la E. cu com. functionat ca mixta de la 1830,
linnicul si la V. Cu com. Mi- lar de la anul 1893, s'el des- I§alnita, stafie de dr.d.f., ju-
haita, pl. Jiul-d.-s., de care se parti t si s'a facut o scoala se- detul Dolj, plasa Ocolul, co-
desparte prin riul Jiul. parata de fete, conclusa de o in- muna Isalnita, pe linia Craiova-
Este compusa din 2 sate : vatatoare. coala de bleti are T.- Severin, pusi in circulatie
Cu resedinta primarier invOtator. Au frecuentat scoala, la 5 Ianuarie 1875. Se afla t'Are
Rominesti, despartita futre In 1896, 81 baetr si 57 fete, Craiova (10.4 kil.) si Cotofeni
dinsele prin riul Jith totr din Ipinita. (7.5 kil.). Inaltimea d'asupra ni

www.dacoromanica.ro
4ALNITA 70 IUCSE§TI-DE-JOS

veluluT marit de 89.14 m. Ve- Itcani, sat, In jud. si pl. Tutova, partea S. a plasel si cea de N.-
nitul acesteT sta4IT pe anul 1896 com. Plopana, pe piriul Tutova, V. a com.; se blande printre
a fost de 30005 1. 54 banT. spre S.-E. de tirgusorul Plopana. valle Dichili-Tas-Alciac i plrlul
Are 318 locuitorif si 83 case. Rimnic ; Wat de drumul comu-
I§alnita, mofie particulara, jud. nal Casimcea-Rimnicul-d.-s.; are
Dolj, pl. Ocolul, com. Isalnqa, Iuc, virf de deal, situat In jud. o inaltime de 185 m.; punct tri-
apartinind d-neI Euf. Opran. Tulcea, pl. Babadag, pe teri- gonometric de rangul al 3-lea,
toriul comuneT rurale Enisala, dominind asupra riuluT si sa-
jud. Dorohoia, la na3- In partea de E. a plaseT si a tuld Rtmnicul; este acoperitcu
tere din iazul Cernaloasa, trece comuneT ; este unul din virfurile semanaturl i finete.
prin satul Molni%a, com. Pili- sudice ale pietrosuluT deal Tas-
pau0 si se varsä in riul Prut,11. Burun ; este punct trigonome- Iucsa, sat, In jud. Roman, plasa
tric de rangul al 3-lea; se ri- Fundul, com. Bozieni, spre N.-
Itesti, sat, jud. Bacla, pl. Bis- dica pana. la o inalVime de 84 V. de satul Bozieni. Are o po-
tr4a-d.-s., com. Ciumasi, rese- m., dominind asupra satuluï pulatie de 6o familit sart 256
dinta comunel, situat pe deal. Caraman-Chioi i asupra drumu- suflete, din carT 61 contribua-
Are o popula0e de 134 familit luT Enisala-Caraman Chioi, ce bill. Locuesc in 62 case. Se lu-
saa 542 suflete ; o scoald ; o bi- trece, impreunä cu valea Cestne. creaza ad olaria.
serica, zidita la 1875 de locui- Culac, pe la poalele vestice ale Sunt 55 vite marl cornute.
torT i deservita de i preot luT ; acoperit cu pasunT i tufa-
2 dascaii ; 2 circiumr. risurT. Iuc§esti, com. rur., In jud. Ro-
Vite sunt : 17 caT, 228 vite man, pl. Fundul, spre S. de
mari cornute si 122 pora Iuc-Mezarli, virf de deal, In orasul Roman, la 19 kil. de el
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, si la 12 kil, de resedinta pi., pe
Itrime§ti, mahala, com. rur. Ri- pe teritoriul comuna rurale Gar- malul sting a riuluT Siretul. E for-
mesti, plaiul Horezul, judetul van, situat in partea de S. a mata din satele: Cotul-luI-Ba-
Vilcea. plasel i cea sud-vestica a comu- lan, Iucsesti-d.-j., Iucsesti-d.-s.,
neT ; este punctul culminant al Muncelul-DureT i Recea, cu re-
Itrime§ti, sat, in jud. Neamtu, pl. dealuluT Cara-Burun -Bair ; are sedinta comuneT In satul Iuc-
de Sus-Mijlocul, com. Margineni, 168 m. inalpme; fost punct tri- sesti-d.-j. Are 190 familiT, saa
situat pe valea dealurilor Mar- gonometric de observatie rangul 747 suflete, din carT 218 con-
gineni, aproape de pirtiasul Ta- al 3-lea, dominind prin Inalti - tribuabili ; locuesc in 209 case.
tomiresti. mea sa satul Garvanul-Mic, ase- Are 2 bisericT, una de lemn
Are o Intindere cam de 572 zat la poaiele sale estice, valea si alta de valatucT.
hect., cu o popula%ie de 64 fa- Garvan la. E., valea Demecican- Veniturile 4 cheltuelile com.
mili!, sati 310 suflete, din carT Cula-Ceair la S.-V., si dota dru- sunt de 2987 leT.
64 contribuabilf. murT comunale ce duc la Chiu-
Are i biserica, cu i preot si ciuc-Cainargi si la Garvan; e un Iucse§ti, îrîia,c, ce curge prin
dascal. punct strategic important la ho- pl. Fundul, judetul Roman, pe
Vite : 76 bol, 58 vacT, 160 tarul spre Bulgaria, fiind la un linga satul Iucsesti-ds., si se
or, 8 cal, 6o rimatorl si 82 juncT. kil, departe de el ; este acope- varsa In riul Siretul de a stinga.
rit numai cu padurT.
ltul, mofie, in jud. Buzail, com. Iuc§e§ti-de-Jos, sat, in jud. Ro-
Vintileanca, cat. Sdhateni-d.-s.; Iuci-Tepe-Bair, deal, in judetul man, pl. Fundul, com. Iucsesti,
are 300 hect., din care 17 ara- Tulcea, pl. Istrulut pe terito- spre S. de orasul Roman, la 19
bile, 260 finega, 30 stuf iso- 611 comuneT rurale Tocsof, kil, de el si de 12 kil. de re-
var si 3 vie. anume pe acela al catunuluT sedinta plaseT, pe malul sting
Rimnicul d.- s.; se desface din al riuluT Siretul. Este resedinta
Itul, in jud. Buzaa, com. dealul Chiucluc.Chioi-Bair, de la com. Iucsesti. Are 106 familiT,
Vintileanca, cat. Sahateni-d.-s.; virful Apti-Iuc ; se intinde spre sail 387 suflete, din carT 120
are 400 hect., din care 250 a- N., l'ateo direcOe generala de contribuabilT. Locuesc In 115
rabile i 150 fineata. la S.-V. spre N.-E., brlzdind case.

www.dacoromanica.ro
TUCSEVTI-DE-SUS 71 1UPCA

Are o biserica de valatuci. Aceasta mosie pana la 1856 sat, in jud. Roman, pl. Mol-
Se mal numea inainte si Ico- apartinea familia Lapati; de a- dova, com. Mircesti.
sesti si Iucsesti-d.-j., a Pahar- tund a intrat in posesia pro-
niculd Flirtescu. prietaruld mosid Pietrosani, Iug a ni - din -Vale. Vezi Ursa-
care a incorporat-o ca acea resti, sat, in jud. Roman, pl.
Iuc§e§ti-de-Sus, sat, compus nu- mosie. Moldova, com. Rachiteni.
mal din cite-va case, in jud. Ro-
man, pl. Fundul, com. Iucsesti, Iuga, vechie numire a cdtunului Iuiuc-Bair, deal, in jud. Cons-
spre N. de satul lucsesti-d.-j., Piatra-Alba, com. Odaile, jul. taita, pl. Mangalia, pe terito-
la 1 kil. 500 m. de el. Este situat Buza5. riul com. rur. Cara Omer si a-
pe dealul lucsestilor, pe malul nume pe acela al cat. Dere-
sting al rtuld Siretul. Se mal Iuga, rityl de deal, pl. Tazlaul- Chioi ; se intinde de la dealul
numeste si Goroveiul. d.-s., com. Schitul-Frumoasa, jud. Cara-Omer si pana la dealul
Bacd5, situat de-a dreapta Co- Dere-Chioi, avind o directie de
luda, pise, jud. Muscel, plaiul manului, facind parte din sira la S.-E. catre N.-V.; este situat
Dimbovita, com. Dragoslavele. Holmul-Geam an a. in partea de S.-V. a pl. si a
com. si la E. de satul Dere
luda, deal, la E. de com. Boteni, Iugani, sat, in jud. Roman, pl. Chioi, la 3 kil. ; in partea sa de
pl. Argeselul, jud. Muscel, din Moldova, com. Mircesti, situat N. se intinde valea Dere-Chioi si
care izvoreste piriul cu acelasI spre S.-V. de satul Mircesti, pe de-alungul sati, tot pe la N., tre-
nume. platoul care separa basinul Mol- ce drumul comunal Dere-Chioi-
doveT de al Siretuld. Are 144 Cara-Omer, iar pe la S.-E. trece
ruda, mo,rie, a statuld, jud. Mus- familir, saii 582 suflete, din carY drumul Cara-Omer-Bulgaria ; are
cel, vindutä de ved. (VezI Pri 400 suflete UngurI ; locuesc in o tnaltime de 1 6o m.; este a
boaia). 138 case. Sunt 109 contribua- coperit cu pasune, fineturI si
bill. prea putine semanaturr.
luda, pädure, jud. Dimbovita, Se face ad i iarmaroc la 14
com. Habeni, pe mosia Raco- Septembrie Iupca, do in. rur. si sat, in pl. Clo-
vita ; are peste 50000 ariY. Are o biserica catolica. Un- sani, jud. Mehedinti, la 46 kil. de
guriI din acest sat tin de pa- Turnul-Severin ; este situata pe
luda, piria, izvoreste din dealul rohia catolica Ghirdesti. valea riuld Iupca, care este
Cu acelasi nume si se varsa in Este legat cu orasul Roman destul de fertila. Satul formeaza
riul Argeselul, in raionul com. prin sosea. comuna cu satele : Cimpul Mare,
Boteni, pl. Argeselul, judetul Acest sat s'a numit in ve- Chitimif, Sardanesti si cat. An-
Muscel. chime Cosmesti, sub care nume ghelesti. Are 700 suflete, din
se gaseste trecut in unce, si carI 1 Lo contribuabilT ; locuesc
luda-Mica, vale, izvoreste din me in urma Iugani-din-Deal, in 16o case.
padurea Iuda-Mica, com. Pra- spre deosebire de un alt sat, Locuitorif posea : 26 plugurI,
hovita-d.-j., pl. Prahova, jud. care purta numele de Iugani- 45 care cu boY, 6 carute cu cal ;
Prahova, si se varsä in piriul din-Vale si care asta-zI se nu- 60 stupt.
Prahovita, tot in raionul com. meste Ursaresti. Prin com. trece soseaua Bre
Prahovita-d.-j. binari-Baia-de-arama. Are si o
Iugani, sat, in jud. Tutova, pl. sosea comunala care duce la
luda-Mica, plaiti, spre V. de Pereschivul, com. Prisacani, spre Baia-d.-j. Sunt 2 bisericr, deser-
com. Prahovita-d.-j., pl. Prahova, V. de satul Prisacani, la mar- vite de 1 preot si 2 cintaretl.
jud. Prahova, acoperit cu pa- ginea de V. a judetuld. Are Budgetul com. e de 651 le!
dure mare. 298 suflete; locuesc in 73 case. la veniturr si de 427 le! la chel-
tuelI.
Iudeca, trup de mo,rie, nelocuit, Iugani. Ved Deleni, sat, com. Vite : 340 vite marT cornute,
care este incorporat cu Pietro- Deleni, jud. Botosani. 15 ca!, 300 oY si 350 enlatad.
sani a Principeld Dem. B. tir-
beiti, pl. Marginea, jud. Vlasca. Iugani-din-Deal. Ved Iugani, Iupca, pida, In jud. Mehedinti,

www.dacoromanica.ro
TURCA 72 IUURIJC-DERE

plaiul Closani; se formeaza din S. ale dealulul Sari-Ghiol, de intindere de 959 hect., din carT
piriul Comanestilor, ucla com. ling5. satul Sari-Ghiol;seindreap- 12 hect. ocupate de vatra satuluT
rur. Crainici, de aci se indrep- tA spre E. printre dealurile cu 15 case; populatia sa este
teaza spre coni. Iupca, unde Peche si Hagi-Avat-Bair, avind de 26 fatal'', sati 102 suflete,
se ImpreunA cu piriul ce vine o directie generala de la N.-V. In maioritate Bulgari.
de la Bala-d.-s. si Bala-d4.; curge spre S.-E., brazdind partea cen-
sub numele de Iupca, formind tra1ä a plaseT si S. a comunel; Iusufunar-Bair, deal, in jud.
frumoasa i fertila luna. a Iup- tale drumul comunal Beidaut- Constanta, pl. Medjidiai pe te-
ceT; la com. rur. atunele se Rimnic, si, sub numele de pIriul ritoriul com. rur. Enige, i anume
vars5. In Motru. Hagi-Avat, se deschide In valea pe acela al atunuluT sal:1 Iusu-
pIrluluT Beidaut, pe dreapta. funar; se intinde de la V. spre
lurca, t'amura' de munft, in jud. E., avind o directiune generala
Neamtu, pl. Piatra-Mun tele, com. Iurtlic-Bair, deal, in jud. Tulcea de la S.-V. spre N.-E.., brazdind
Hangul ; face parte din grupa pl. IstruluT, pe teritoriul com. partea V. a plaseT si pe cea
muntilor Hangul si al BistriteT- rur. Ciamurli-d.-s., i anume pe N. a comuneT; are o inaltime
MoldoveT; se intinde filtre piriul acela al catunuluTsati Eschi-Baba; de 156 ni., dominInd valle Iusu-
Hangul, Audea, Bradetul si se intinde spre S., avInd o di- funar-Ceair. Baldionac-Ceair, sa-
Schitul-BuhalniteT, facind rectiune generala de la N.-V. tele Tala,man i Iusufu lar, dru-
tura cu MuntiT-DoamneT. spre S., brazdind partea N. a mul comunal ce le unesc si
plaseT si V. a comuna ; printre drumul judetean Ostrov-Cuzgun;
Iurcani, sat. VezT Polobocul, sat, valle Cavaclac-Cairac si Dolo- este acoperit in mare parte cu
jud. Neamtu. jan; se lidicä pana la o inaltime finete s't cite-va paclurT.
de 274 m., dominind asupra
Iurcani, t'amura de dealurt, jud. satului Testemel; las5. spre S. Iusufunar-Ceair," vale, in jud.
Neamtu, ce se detaseaza din prelungirile Dolojan, Dalicla ; Constanta, pl. Medjidia, pe teri-
ramura Dragva, spre E., printre este acoperit cu tufdrisurT si toriul com. rur. Enige, si anume
satele Polobocul, Mirauteni, din fin*. pe acela al catunuluT sati Iusu-
com.12.5.diul, pl. Bistrita, i 01- funar; se desface din dealul Iusu-
iasul Dragva, formind hotarul, in Iuslina-Mare, lac, in jud. Tulcea, funar-Bair ; se indreapta spre S.,
parte, al com. Radiul de com. pl. Sulina, pe teritoriul com. In o directiune generala de la
Socea. rur. Cara-Orman, i anume pe S.-E. spre N.-V. ; trece prin satul
acela al cAtunuluT säü Uzlina, Iusufunar, si dupa ce a brazdat
Iurcani, mofie, jud. Neamtu. VezI format prin o revarsare anteri- partea V. a plaseT i cea N.-V.
Polobocul, salí Giurcani, mosie. °ara a bratuluT Sf. Gheorghe, a comuneT se deschide in valea
de care e alimentat prin o &- Urluia, pe dreapta, pe unde trece
Iure§ti, sat, jud. Botosani, in par- lita; comunica cu lacul Isacov ; drumul judetean Ostrov-Cuzgun,
tea de S.-E. a com. Zlatunoaia, are o intindere de 180 hect. ; e dupa un drum de 3 hil.
pe valea pIrlulul Enoaia. Are inconjurat cu stuf i contin e peste.
o intindere de 1508 hect., din Iuuruc-Dere, vale, in jud. Con-
carT : 1251 hect. proprietatea Iuslina-Mica, lac, jud. Tulcea, stanta, pl. Medjidia, pe teritoriur
mare si 257 hect. ale satenilor. mal mic de 61 cel precedent si com. rur. Ivranes ; se desface
Populatiunea este de 90 binan', format tot de el, in partea V. din dealul Perdea-Bair, merge
sati 347 suflete. Pe mosie se a plaseT si S.-V. a comu neT, chiar printre dealul Perdea-Culac-Bair
afta si 45 hect. padure. linga satul Uslina ; are 105 hect.; Ghenis-Bair:spre N. si Perdea-
Are i biserica ; o circiuma. comunica cu Dunarea. Bair i Petera-Bair spre S. si,
Vite : 340 bol si vacT, 36 cal, dupa ce a primit pe valea Ca-
1000 of, 6o pord. Sunt30 stupI Iusufunar, sal:1 Iusufanar, sat, zalgic-Dere, din spre S., se des-
ca albine. in jud. Constanta, pl. Medjidia, chide in valea Petera-Ceair;
catunul comund Enige, situat dealungul acestel vaT merge so-
lurtla, vate, in jud. Tulcea, pl. in partea S. a pl. i cea V. a seaua judeteana Malciov-Med-
Istrulur, pe teritoriul com. rur. com., pe valea Urluia, la 6 kil. jidia ; este situata la V. plaseT
Beidaut; se desface din poalele spre N.-V. de resedinta ; are o si la S.-E. comuneT.

www.dacoromanica.ro
IVAN-BAIR 73 1VANE$TI

Ivan-Bair, deal, in jud. Tulcea, Cara-Orman-Sulina ; are i m. 4 ariT cimp si 68 hect. 74 ariT
pl. Babadag, pe teritoriul com. pAdure.
rur. Caraman-Chioi; se desface l'Hui principal ce trece pe
din dealul Caraman-Chioi ; se in- Ivano§, munte, jud. Neamtu, pe mosie este IsnovAtul.
tinde spre S. inteo directie ge- hotarul despre Transilvania, si- PiatrA gres 1 si gipsoas1 se
neralä de la N.-V. spre S.-E., tuat intre sorgintea piriiasuluT aflA multA, dar se estrage pu-
brAzdind partea deE. a plAsei Ticos (Tikos-Patak), si muntele tina.
cea de S. a comuneT ; se intinde Floarea. DrumurT principale sunt : ca-
de-alungul maluluT V. al ieze- lea judeteanA RAdAuti Darabani
rului Razelm; se prelungeste Ivanul, munte, in jud. Mehedinti, drumul ce duce la Bivolul.
spre S.-E. cu dealurile Suhat si plaiul Closani. Loc insemnat este PietrAria.
Dolojan; la poalele S.-V. este
asezat satul Jurilofca, care e Ivanul, pîtia, in jud. Mehedinti, Ivince§ti, cdtun, in jud. Putna,
dominat de virful sAti inalt de plaiul Closani ; izvoreste din pl. Girlele, com. Bolotesti,
67 m.; este tliat de drumul co- muntele Ivanul si se varsa in sezat pe malul PutneT, intre MI-
munal Caraman-Chioi-Jurilofca; apa Cerna. gura si Putna.
este acoperit cu livezT si seml- Are o populatie de 168 su-
nAturl. Iva§cu, vale, in com. rur. Obir- flete, carT locuesc in 50 case ;
sia, pl. ampul, judetul Mehe- o bisericl filialA., cu hramul Sf.
Ivancea,grind, in partea de S. a dinti. Gheorghe.
plAser Sulina si a com. rur.
Cara-Orman i cea N. a com. Iväche§ti, sat, jud. Dolj, plasa Iviineasca, pddure, in jud. Ia-
rur. Sf. Gheorghe, jud. Tulcea; Dumbrava-d.-s., com. aciulatul, !omita, pl. Ialomita-Balta, com
pleacI de pe malul sting al bra- are o populatie de 153 suflete: Larga, cu o suprafatA de 100
tuluT Sf. Gheorghe; se intinde 93 bArbatT si 6o femeT. Locuesc hect. cu urmAtoarele esente :
spre E. cu o directie generalA In 65 case. CopiiT din sat ur- stejar, salcie gi plop.
de la S.-V. spre N.-E.; e format meazA la scoala mixta din sa-
din 2 trupurT, din carT unul tul CAciulatul, ce este la 500 m. Iväneasca, pirtil, izvoreste din
ajunge la malul MAriT la mila pAdurea TibAnestilor, trece prin-
No. 8; este strAbAtut de un Inväncautana, pdclure, pe mo- tre satele: TibAnesti i JigorAni,
drum comunal Cara-Orman-Su- sia InvAncAuti, comuna PAlti- din com. Tibanesti, pl. Funduri,
lina ; in partea de S. se gAseste nisul, pl. Prutul-de-Jos, judetul jud. Vasluiu, si se vars1 in Sa-
pesarla Ivancea; are o lungime Dorohoiti. covAtul, aproape de satul Coti-
de 18 kil. si o intindere de cul, din com. Todiresti.
I 15 hect.; e neproductiv. Ivancaliti, sat, pe mosia cu ace-
lasI nume, com. PAltinisul, pl. Iväneasca, vale, se formeazA pe
Ivancea I, punct trigonometric, Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti, teritoriul comuneT Ursoaia, pl.
de rangul I, jud. Tulcea, pe cu o populatie de 194 familiT, Mijlocul, judetul Olt; strAbate
grindul cu acelasT nume, in par- saa 756 suflete. de la N. la S. teritoriul com.
tea de S. a plAsei Sulina si cea Proprietatea mosieT este a e- Timpeni, spre E., paralel cu Do-
de N. a com. rur. Sf. Gheorghe, rezilor def. N. V. Pilat, cum- rofeiul, si, dupA ce trece pe te-
dominind prin indltimea sa de pAratA de la stat, i fostA mal ritoriul com. SerbAnesti d.-s., se
2 m. 5, drumul comunal Cara- inainte a Mitropolier. vars1 in Dorofeid.
Orman-Sulina i lacul Solonita. Are o bisericl, cu hramul A-
dormirea-MaiceT-DomnuluT, cu Ivine§ti, com. rur., in centrul
Ivancea II, punct trigonometric, preot, 2 cintAretT pi i pAlAmar; pl. Prutul, jud. FA.Icia, filtre co-
judetul Tulcea, maT sus de cel este miel, de lemn i tencuitA, munele: Rusca, la N.; Berezeni
d'intiiti si mal' putin insemnat, fácutl in anul 1803, de mona- Lunca, la S.; StAnilesti
tot in partea sudicd a plAseT hul Isaiea. parte din Lunca, la E. si com.
Sulina i cea nordicA a comu- SAteniT improprietAritT aa 544 Huduji, la V. Este formatA din
na Sf. Gheorghe, pe grindul hect., 23 axil pamint; lar pro- satul IvAnesti, divizat in Arghi-
Ivancea si pe drumul comunal prietatea mosieT: 873 hect., 64 reni i VlAdiceni si satele

61275. Nardo Diclionar Geogra4a. Vol. IV. 10

www.dacoromanica.ro
IVA NETII 74 1V/NET1.11.,-MIC

potesti si Todireni, pe o supra- tea satuluI din dreapta piriuluI Iväne§ti, vechia numire a cdtu-
fata cam de 3035 hect. si cu se numeste Arghiroaia, formind nulut Ioanesti, com. Gura-Teghir,
o populatie de 253 familii, sati un trup de mosie a parte, fosa jud. Buzar".
595 suflete, din car/ 169 con- °data proprietatea une! Doamne
tribuabill. Are o scoala si o bi- numita. Arghiroaia, de la care Ivane§ti. (Vez! Huseni, sat, jul.
serica. a ramas i numirea mosieI cu Vasluiti).
Prin centrul comuneT trece jumatate din satul Ivanesti ; jara
soseaua de la Hui la Falda. partea satuluI din stinga pirl- Iväne§ti, deal, situat la V. pe
Este udata de piriul Chetro- uluI se numeste Vladiceni, for- teritoriul com. erbanesti-d.-j.,
sul, ce formeazd un iaz. mind un alt trup de mosie, pl. erbanesti, jud. Olt. Are
Viea se cultiva pe intindere fosta a EpiscopieI de Hui, ce o directiunea N.-V. catre S. -E.
de 40 hect. capdtase prin daniele facute Se naste din Boianul, sub nu-
Budgetul comuneI e de 4184 manastird de catre uniI crestinr, mele de Dealul-Cojocarilor,
leI la veniturt si de 3468 leI la piosI razesl, i prin cumparatu- la extremitatea sa de E., linga
cheltueli. rele facute de Episcopie de pe Dorofeiul, in centrul comuneY,
Vite marI cornute 447, oi la locuitoril räzesi cal-1 ati volt la numele de Ivanesti, dupa nu-
485, cal 26 si pord 106. sa ;rinda partile lor de pamin- mele mahalaleI situata pe cul-
turI. Aceasta parte a satuld mea luI.
Iväne§ti (Hu§eni), com. rur., este infiintata de Inocentie E-
In partea de S. a plaseI Ra- piscopul de Huí cu straini a- Iväne§tilor (Dealul-) satiDum-
coya, jud. Vasluiu, la 24 kil. dusT din alte partl intre aniI brava, deal, care se intinde
de orasul Vasluill si la ii kil. 1752-1782. spre S. - V. de satul Huseni,
de Pungesti, resedinta Suprafata teritoriuluI satuluI com. IvAnesti, pl. Racova, jud.
E formata din satele: Iva- este cam de 1832 hect., cu o
nesti (Huseni), Golgofta, Valea- populatie de 162 familiI,
Linepef, Valea-Mare, Brosteni, 369 suflete, din carI 102 con- Ivfinetul, catun de resedintä al
Buscata, Iezerul i China, pe o tribuabilI. AicI este resedinta com. Goidesti are 380 loc. si
suprafata de 2832 hect. si cu comuneI. Are o scoald, Infiin- 78 case.
o populatie de 248 familii, salí tata In 1883, frecuentata de 43
1252 suflete, din carI 31 straini. elevI; o biserica, %mita in 1862, Ivinetul, isvor, In judetul Buzati,
Sunt 271 contribuabilI. cu i preot i i dascal ; un iaz, ese din muntele Virful-Seciultd
Are o scoala ; 3 biserici, cu format de piriul Chetrosul. com. Goidesti, cat. Fundata ; se
2 preoti i 2 eclesiarci ; I moa- Prin mijlocul satuluI, de a scurge in piriul Fundata, pe teri-
ra. i iaz ; 8 circiUme. dreapta piriuluI Chetrosul toriul cat. Budesti, com. Tresti-
Comerciul se face de 20 per- paralel cu el, trece soseaua ju- oara.
soane. deteana
Vite : 911 vite mar! cornute, Ivänetul-Mare, munte, in jud.
2 bivoll, 780 oI, 20 capre, 99 Iväne§ti, sat, jud. Ialomita, pl. Buzatl, com. Goidesti, cat.
cal si 162 rimatorI. Ialomita-Balta, pendinte de com. ; are 1176 m. Inaltime ;
Budgetul comund e de: 4410 Larga. Este situat pe partea pasunI i padure de brad.
le' la veniturf $i de 4360 leI dreapta a riuluI Ialomita, spre
24 batir la cheltuell. V., la 2 kil. de satul de resedinta. Ivänetul-Mare, mofie, Lin jud.
Locuitorii poseda : 69 plugurI O parte a satuluI este pe o Buzar', com. Goidesti, facind im-
si 112 care cu bol*, II plugurt mica tunca, sub coasta Baza- preunä cu muntele Razboiul un
cu cal"; 307 stupi. ganuluI si o parte deasupra corp ca de 7000 hect., din care:
coasteI, pe cimpul Baraganul. 4500 paclurI seculare de brad
Ivänelti, sat, numit din vechime Are o populatie de 89 fa- fag ; restul izlaz, fineata, cu-
Buburuzul, in central coma- mili! ; o biserica zidita. la 1844, raturl i sterp. Poarta In genere
nel Ivanesti, pl. Prutul, judetul deservita de un preot ; o scoala numirea de Goidesti-Carp.
asezat pe valea piriuluI mixta, conclusa de un invatator.
Chetrosul, ce curge de la N. Vite : 300 cal, 750 boT, 15 Ivänetul-Mic, munte, in jud. Bu-
la S., prin mijlocul satuld. Par- bivolI, 200 ol i 120 porcl. zar', com. Goidesti, unit cu Iva-

www.dacoromanica.ro
INTANETUL-MIC 76 IVETI

netul - Mare printr'un frumos coala de bAetI e frecuentatA aceastl denumire a pdstratio
plaid ce se intinde spre N.; de I t6 copii, iar cea de fete e para la anul 1875.
are izlaz $i pAdure. frecuentatA de 81 fete. Se mArgine$te la N. Cu com.
Veniturile $i cheltuelile com. Torce$ti ; la S. cu com. Buce ti,
Ivänetul-Mio, munte, In jud. Bu- sunt de 16470 le'. de care se desparte prin un
zlii, com. Goidesti, avInd ca r000 Locuitorir posedA: 25 plugurI drum ; la E. cu com. Torce$ti
hect. din carI 20 hect. arabile, de fer ; 6o cal, 85 boT, 114 vacI, (cAt. BlAjeri d.-s.) si la V. cu
50 hect. fineatá, restul pAsune 2 taud, 18 capre $i 105 porcI. riul Birladul.
$i pldurI seculare de brad $1 Afarl de bilciurI din fie-care Proprietarul erguid $1 a mo
foarte mult fag. Face parte din DuminicA, se mal fac si 4 iar- $id este familia Bals.
mo$ia Penteleul. maroace (bilciurY) anuale : la 23 Familia BAI$e$tilor e una din
Aprilie (Sf. Gheorghe), la 20 cele mal vechr care ad avut un
Ive§ti, com. rur., pl. BtrladuluI, jud. Iulie (Sf. Ilie), la 15 August rol istoric in Moldova. D I B.
Tecuciti, situat intre riul Birladul ."- (SE Maria) $i la 14 Septembrie P. Hasded in Magnum Etimo
spre V. $i catea feratA la E.; (InAltarea Sf. Cruel). logicum» ne dA o frumoasà
la 19 kil. in partea de S. de ca- Ive$ti este un punct remar- descriere genealogicA a aces
pitala judetuluT. cabil pentru comert, pozitiunea teT familiI, genealogie bazatA
Are o populatie de 360 fa- sa frumoasA, situatia sa avind pe documente si acte auten-
milif sad 1498 suflete, din carl calea feratá. Tecucid-Galati, la tice.
168 familiI sunt EvreT $1 de alte E., $oseaua nationalA care trece Tot ast-fel$i principele Gh. Bi
nationali tAtI. prin mijlocul tirguluI, toate a- bescu, in opera sa intitulata
LocuitoriT plAtesc bezm An pro- cestea contribue la ridicarea $1 4Domnia luI Bibescu , la pag.
prietaruluI. infrumusetarea Id. In partea de 715, vol. II, are o tabell arAtind
Are o bisericl, cu hramul Sf N. se aflA $i spitalul judetean. genealogia familid Balsilor.
Gheorghe, deservia de 2 preotI Aid se aflA re$edinta sub-
$i 2 cintAretl. Biserica a purtat prefectureI plA$eT Birlad, rese- Ive§ti, com. rur. 5i sat, in jud.
$i poartd $i ast5.-zI numele de dinta primArid, in localurile Tu tova, pl. Pereschivul, spre V.
Biserica Floard, dupl numele lor propriT ; o cazarmA a com- de oras, pe piriul Tutova.
primuluI locuitor care s'a ase- panieI Lia, reg. 6, No. 24, Te- Are 826 locuitorT, din carT
zat aci. cucid ; oficiul telegrafo-po$tal, o 209 contribuabili ; locuesc in
Pe la 1700, Florea face o bi- farmacie, iar spre N., pe un fru- 227 case. tid carte 53 per
seria de gard mal spre N. de mos platos, se afll gara I- soane. Are o scoall primarA de
actuala, cdreia i se cunoa$te ve$ti. bletT ; o biserica.
si astA-zI locul, insl aceasta la Se mar aflA aci 2 sinagoge; Comerciul se exercia de 9
1812 s'a ruinat. La 1812 s'a o $coall ; 2 cimitire: unul or- persoane. Are i i hect. vil. Aci,
fácut alta, care a fost In locul todox $i altul ebraic. pe un platoti, in marginea pi-
celeI de asa-e, aceasta n'a durat Tirgul Ive$ti este infiintat la riuld Tutova, In vara anuluT
decit pana la 1828 cind TurciT in 1855-56 de proprietarul mosid, 1885, s'ad gAsit resturT de ani-
trecerea lor peaicI i-ati dat foc. Panait Bal$, tata d-lui Mihail male anti-deluviane.
Cu mult mal pe urmA s'a fácut Bal$ ; aceastá infiintare este In- Prin aceastA com. trece dru
actuala, cu sprijinul d-luI Panaite Orla prin hrisovul Domnesc mul care vine din $oseaua Bir
CiucA. ce se aflA depus la primArie $1 lad-BacAd si urmeazA Valea Tu
S'a reparat de locuitorl in publicat, in anul 1856, in «Bu- toveT, ducind spre S. In pl. Co-
1883 $i se ingrije$te de ob$tia letinul Moldovei», No. 52. rodul.
tirguluI, ajutindu-se $i de pro- Ive$ti mar inainte nu avea Mal inainte se numea Már-
prietarul mo$1d, D-1 M. Bals. de ctt cite-va case situate pe giucani.
Sunt 2 $coll: una de bAetI coasta BIrladuluI, $i carT tinead
$1 alta de fete ; cea dintif da- de BlAjeri-d.-j. ; tot de acest Ive§ti, stalie de dr.-d.f., jud. Te
teazä de la 1865, cea de a sat tinca $i biserica fácutA de cuela, pl. BirladuluI, com. Tor-
doua de la 1870. De curind s'a Florea, iar locul acesta se numea ce$ti, pe Unja Barbosi-Tecuciti,
;iclit o scoall frumoasá. cu 4 tirgul Fiord. LocuitoriI $1 astld pusl in circulatie la 13 Sept.
sal. iI zic cTirgul-Biserica-Floarera si 1872. Se afll intre statiile 1-la

www.dacoromanica.ro
IVRINEZ 76 IZETI-SURANI

nul-Conachi (13.6 kil.) i Bare- care Vladu Povarnagiul, cu hra- Pleasovul si Saelele. Este pro-
ca (9.5 kil.). InAltimea d'asu- mul SfintiT VoevozT, deservitA de prietatea d-luT M. Rioseanu.
pra niveluluT mOriT de 31'.61. un preot si un cintlret.
Ven itul acester statiT pe anul Izbramul, numire ce dad locu-
1896 a fost de 326211 leT Izbiceni, com. rur., la E. plAseT itoriT uneT insule din dreptul
30 batir. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati, comuneT Cioara, jud. Teleorrnan,
formatO din satele Izbiceni (1500 proprietatea statuluT, pe care
Ivrinez sati Ivranez, sat, in jud. locuitorT) i Donca (1058 locu- este un zAvoiri, care se cld pe-
Constanta, pl. Medjidia, cau- itorT) i situatd lingd Olt, pe so- riodic in exploatare.
nul com. Cochirleni, situat in seaua Izlazul-Stoienesti, la 38
partea de V. a pl. si cea de E. kil. de Caracal si la 14 kil. de Ize§ti, sat, face parte din com.
a corn., pe dealul Ivrinez, lingA Corabia. rur. Podeni-VechT, pl. Podgoria,
un stuf al bälteT Cochirlenl, la Are o populatiune de 2558 jud. Prahova. Are o bisericl,
5 kil. spre E. de resedintd. Ina- locuitorT, din carT 1298 bArbatI constructie vechie, ziditd de loc.
inte era asezat ceva maT spre si 1260 femeT ; 1182 cAsAtoritT
V., unde se vAd i ruinele ve- si 1376 necOsAtoritT; 79 stiind numire ce se mal dA co-
chiuluT sat distrus de marT in- carte ; 478 contrib. munel PAcureti, pl. Podgoria,
cendiT provocate in timpul rAz- Budgetul com, este de 6484 jud. Prahova.
boiuluT din 1877-78. Intinderea lel la veniturT si de 6368 leT
sa totalä este de 2743 hect., din la cheltuell. LocultoriT se ocupa Ize§ti, molie a statuluT, fostd pen-
carT 14 hect. ocupate de vatra cu agricultura, industria domes- dinte de Episcopia BuzluluT,
satuluT Cu 231 case. Populatiu- ticA si cresterea vitelor. Vite jud. Prahova.
nea sa, in maioritate RominT, marT 1917, vite miel 6219 si ri- Un hrisov al luT Mihail Con-
este de 85 familif, sati 428 su- mAtorì 300. Are vre-o 1000 duzT stantin Sutu Voevod, din i De-
flete. cu carT cultivindu-se &dad de cembrie 1784, porunceste ca
matase, se obtine anual cam 45 mosneni Izesti sA rAspundA obis-
Izba§a, p2rîü, in jud. R.-SArat, oca gogosT, 4 borangic i 1/2 nuita dijmO a pOcureT cAtre
pl. Marginea-d.-s., com. Slobo- oca sdmintd. sflata mdnIstire Sinala, din Pra-
zia ; izvoreste din dealul Jinurul ; In com. sunt 7 circiumf hoya, pAnd ce se va hotArnici
udd comuna in partea de V., se fac 3 bilciurr pe an : r. mosia. Si fiind-cd nu se stia
trece pe d'asupra cAt. Coroteni la Dumineca Floriilor, tinind 5 cuT vor rämine acele puturT cu
si se vara in plrful Coroteni, zile ;2. la 24 UNA, tinind 3 plcurA, s'a hotOrtt ca pleura
maT jos de cAt. Coroteni. zile si 3. la I i Octombrie, ti- sl se stringA de mosneni Izesti
nind 3 zile, sunt infiintate la si vinzind-o sä ducl baniI sA-T
Izba§ul sail Crucea-luI-Izbaq, 1832. Comert se face cu vite dea intru pAstrarea Ispravnicilor
picket de g-raniteY, pe marginea =1 si miel, cu stImburT, arti- pArd. la Sf. Gheorghe, cind se
DunAreT, jud. Mehedinti. cule de brasovenie si producte pusese soroc ca hotArnicia sA
ale industrieT domestice. ia sfirsit, i atuncl la orT-ce
Izbä§e§ti, sat, cu 86 familiT, in Are : o scoalA primará mixtA parte se va cuveni se vor da
jud. Argesul, pl. Topologul, PO- de gradul II, conclusA de un aceT banT.
cind parte din com. rur.Milcoiul- invAltor, frecuentatA de 62
IzbAsesti. Aci este resedinta pri- elevI; 2 bisericT Sf. Nicolae trup de pOdure a statuluT,
mArier. Are 2 bisericl: una ve- (1846), clAdita de proprietarul in intindere de 25 hect., pen-
chie, cu hrarnul Adormirea Rioseanu in Izbiceni si a doua dinte de com. Podeni-VechT, pl.
a doua, cu hramul Sf. loan, Sf. Nicolae In Donca, deservite Podgoria, jud. Prahova, care,
deservite de cite un preot si de 2 preotT si 4 cintAretf. impreunl cu trupul Surani (415
un cintAret. hect.), formeazA pOdurea Podeni-
Izbiceni, trup de mo,sie,jud. Te- Vechl.
Izbä§e§ti, sat, in jud. Arges, pl. leorman, al are corp principal
Cotmeana, fAcind parte din corn. este in jud. Romanati si care Ize§ti-Surani, mofie a statuluT,
rur. Stolnici-IzbOsesti. Are o bi- trece peste riul OltuluT, in luncl, com. Podeni-VechT, pl. Podgoria,
sericA vechrefAcutá de un oare- in dreptul comunelor Riioasa, jud. Pra,hova,.

www.dacoromanica.ro
IZI.1qA 77 1ZLAZUL

Izim§a, com. rur., in jud. Mehe- Budgetul com, e de 16828 Izlazul este un erg insemnat ;
dinti, pl. ampul, la 62 kil, de leT la veniturl 11 de 12380 leI mar inainte a fost port ; este rese-
orasul Turnul-Severin, situatA la cheltuell. dinta subprefecturd plAser Oltul-
la poalele dealuluI $1 pe matca DrumurT: la Lacul-SArat, spre d.-j., $1 are un biuroa telegrafo-
apeI Drincea. Are o populatie S., 5 kil.; la Traian, paralel cu postal.
de 1109 loc., din carl 178 con- C. F. BrAila-Buzla, spre S., 8 Importanta ce are Izlazul in
tribuabilf; locuesc in 200 case. kil. ;la Tudor Vladimirescu, istorie se explicl prin pozitlu-
Este cuprinsl intre comunele pe lingl Lacul Dulce, 1 t kil.; nea si mArimea el comparatA cu
Cujmirul, DArvari, Obtr$ia. $i la Cazasul, spre V., 5 kil. ; la a satelor din prejur. IzIazul a
Salcea, si udatA de apa Drincea. Cimpulung, spre N.-V., 17 kil., jucat rol in epoca romanA, in
LocuitoriT posea.: 73 plugurI, la VIdeni, spre N., prin Satul- faptele desfA$urate la 1848 si
120 care cu bol, 16 cArute cu cal. Nemtesc, 40 kil. ; la BrAila, spre in ultimul rizboia din 1877.
Prin aceastA comund trece E., 1 kil. C. Boleac trece Izlazul intre
$oseaua Recia-Cujmir-Izim$a-Ca- Comuna sf-a luat numele de statiunile din epoca prehistoricA,
lafat. la mosie. La 1828, Ru$il luind saa cel putin dacd, §i spune cl
Are: o bisericA, cu I preot BrAila aa dAruit partea din ra- a gAsit 3 obiecte, carl india
si 2 cintAretr; o qcoalà, con- iaua sa bisericd Sf. Mihail $1 Mo- civilizatia dacA : o oall de lut
clusa de un invAtAtor, frecuentatA numentuluT pentru intretinerea negru, marginea untll vas de
de 20 elevf si 3 eleve; 4 dr- lor. Secularizind.i-se venitul mg.- -- bronz si 3 pArtf a unef trimbite
ciumI. nAstirilor la 1864, Izlazul a de- de argint. Incontestabil, ad a fost
Budgetul com, e de 6420 Id venit propr. StatuluT. PAnA la o cetate cu o deosebitA insem-
la veniturI, lar la cheltuelI, de 1865 fAcea parte din orasul nAtate In epoca romanA, fiind
2519 leT. BrAila, mahalaua Belvedere. capuI une! cal. In cuprinsul com.
Vite: 840 vite marl cornute, se afll 2 cetAtI de pAmint, una
46 caT, 68o oT $1 600 rImAtorl. Izlazul, com. rur., In partea de In mahalaua Racovita si alta in
S.-E. a plAseI Oltul-d.-j.-Balta, mahalaua Verde, imprejmuite
Izlazul, com. rur., jud. BrAila, jud. Romanati, situatl lingA Du- c 1 un sant intreit. Drumul care
pl. VAdeni, situatA pe ves. Se nAre, pe malul drept al OltuluI in epoca romaná unea Izlazul
mArgineste la E. cu com. urb. si foarte aproape de vArsarea cu Romula nu figureazA in ta-
BrAila, la N. cu VAdeni ; la V. cu sa in DunAre, pe soseaua ce bla lul Peutinger. Judecind, In
Cazasul; la S. cu Chiscani si La- merge din Corabia spre T.-MA- fine, dupl faptul el este capul
cul-SArat.Suprafata comuneT este gurele, la 2r kil. de Corabia $i uneI ar, care unea Dacia cu
de 3000 hect., cu o populatie de la 52 kil. de Caracal. Altitudinea Moesia, dupa santurile ce se
1322 familif, saa 5162 suflete, din terenutuf d'asupra niveluluf Ma- vAd, dupl ruinele dupl tArmul
carl 792 contribuabill. $titi carte ri! pe mAgura Strimba, spre V. drept al DunAreT, dupl Diste
624 persoane. de comung, este de 58 m. In sarcofage descoperite si dupg
Are o scoal1 de bAletl, In- ala satuld se aflA In Dunlre monedele romane miel a impl-
fiintatA in 1840, frecuentatA de o insull mare si un pichet de ratilor de la Adrian pAnA la Ca-
62 elevT si una de fete,infiintat5. granitA cu acelasT nume. racala ce s'a gAsit ad, putem
la 188o, frecuentatA de 46 eleve. Are o populatie de 1132 fa- crede el ad a fost o cetate im-
Sunt 17 circiumi. mili!, saa 4588 suflete, din carT portantA a primelor colonil ro-
Sunt 2324 vite marI cornute, 741 contribuabilf. mane, care a comunicat cu Mo-
852 caT, 613 oT, 641 rimAtori, 7 Are o scoalA primará de esia prin un pod de care nu
capre. Pe teritoriul com. se allá: bIetl si una de fete cu 3 invA- stim nimic.
gara BrAila, r fabricA de ciment tAtorl, frecuentate de 70 bAetT In istoria Tare!, Izlazul e mal
a D-luf Cantacuzino ; 1 fabrica si 17 fete; 2 bisericl: Sf. Trd bine cunoscut prin revolutia de
de spirt si cherestea; 1 fabric1 Ierarchr (1852) si SI. Nicolae la 1848 si prin cele petrecute
de sobe de portelan ; r fabrica cu 3 preott si 4 cintAretI ; 19 aci la inceputul campanieT din
de cue de cizmArie ; 4 cimitire, stabilimen te comerciale. 1877-78.
oborul de producte; 2 grAdin/ Budgetql comund e la ved- La 9 Iunie 1848, se strinserl
de zarzavat, mal multe 'ara- turT de 10739 lel si la cheltuell ad : Heliade, Popa apcl, Go-
liidAriI si abatoriul, de 10297 le!, lescu, Tell, Plesoeanu, Magheru,

www.dacoromanica.ro
IZLAZUL 78 IZLAZUL

Serurie, etc., si in cimpla Izla- Se ceti apoI -proclamatia Izlazul, sat, jud. Braila, care se
zului, numita a la Traian sari a Heliade explica mal multe pa- intinde in forma de semi-cerc
regeneratiund, ridicara drapelul ragrafe din Constitutie. Ea in- pe linga santul orasula Braila.
renasterd si se citi proclamarea cepea asa: oFratI RominI, timpul Casele sunt neregulat asezate $1
guvernula provizoriti. El pro- mintuirel a sosit. Poporul nos- se intind de la ciruitirul SI.
clamara constitutia de la 1848, tru se desteaptä la sunetul trom- Constantin pe ambele partT ale
ale carel marI principir trebuia peter ingeruld mintuireI si recu- drumuld de fer, panä. aproa-
sa mal ridice Rominia inge- noaste dreptul satI de suveran. pe de bariera Galati. Acest sat
nunchiatä. strainilor. Aceasta e Poporul romin se ridica a-sl a- 'Dina'. la 1864 facea parte din
unul din cele mal memorabile para drepturile sale. La arme, orasul Braila si tinea de maha-
fapte ale vietd noastre politice, Rominl I la armele mintuird». laua Belvedere; de atuna insä.
prognosticul independente/ TotI jurara pe constitutie, pe E- a ramas comund independentä.
formareI regatuluI Romin. He- vangelie i steaglid, si in entu- In acest sat se afla. gara Brai-
liade zice : «Plata satula Izlazul ziasm mil de glasud repetara la a C. F. BuzAO-Barbosi. Intre
era plina de taranT, o companie 4( T rajas c Rominia ! traiascd gara si bariera Sf. Gheorghe
de soldatI, dorobanti", o multi- Constitutia, traiasca poporul ID se aflä. cazarma regim. III d'ar-
me de negustod, arendasI, etc. Din cimpul luI Traian, poporul tilerie, o cladire mare. lar in
Se ridica o masä, in forma de inarmat porni spre Caracal si partea de S. linga bariera Bu-
altar si pe ea stralucea evarr- de ad spre Craiova avind de curesti se aflä piata numita
gelia, crucea 0 20 luminad a- cap pe Magheru ; apol dupa ce oborul. Suprafata satulur e de
prinse, i preotul apcä Cu toatd Oltenia fu ridicata, capiI to8o hect., cu o populatie de
preotl, savirsind serviciul divin, revolutiund se indrurnara spre 4034 suflete. tiü carte 639 per-
tot poporul ingenunchia. Atund Bucuresti, unde s'a si prezentat soane. Locuesc in 910 case.
pr. Radu apca, inspirin du-se din lui Bibescu constitutia cea noua. Pe teritoriul satului sunt : 8
un paragraf al Resurectiund La 1877, abia sosesc la Izlaz circiumI ; o moara de vint si
Ezechiel, ridica ochir la cer si I-iul bat. din reg. 7 de linie, una de aburi ; o fabrica de por-
pronuntä o rugaciune catre A- escadronul de Teleorman si ba- telan ; unde se fabricä sobe, or-
tot-puternicul pentru a-I sprijini teria 4-a din reg. II de arti- namente si obiecte de artä. ; o
in calea dreptatd. Intre altele lerie, si Turcil cad erati 1000 fabrica de säpun ; 3 cazane de
«Ridica i reinviazd, Doamne, a- In Nicopole, cu 2 vase cuirasate rachiù ; o cherestea; un depozit
cest popor care se omoara pen- Scadra si Podgorita, if saluta cu de lemne pentru foc ; 5 depozite
tru a face sa traiasca opresorif obuze. La 4 Maiti 1877, moni- de gaz ; 6 depozite de vinud si
Scuteste-1 de abuzuri, de torul turcesc deschide foc asu- de spirt.
daca si iobagia necunoscuta pa- pra Izlazului si bateriilor nomine Are o scoalä de baetl si una
rintilor nostri, de roboate, de asezate pe inAltimile maluluI de fete, intretinute de stat, fre-
aste lucrad ale faraonilor, de sting al DuriareI. Comandantul cuentate de 105 elevi si 65
persecutie, de toata jefuirea artileriel noastre scoate tunurile eleve. Ambele scolI ati un bun
nedreptatea . din ambrasurl in &imp deschis local propritl.
Inspirarea de care era insu- spre a putea urmari miscarile Vite sunt : 850 caí, 2324
flat preotul, razele de dimineata vaporulul turcesc si raspunde vite mad cornute, 600 oI si 630
ale soareld ce-I inunda fruntea provocareI. Bombardarea tine rimatod.
sa apostolica '1 facea divin si 3 ore si vaporul turc avu ca-
vocea la vibra puternic in ini- tarcul rupt si cowl sfarimat. Iziazul (Renea), insuld, in Du-
ma auditorilor. Totl se ridicara Obuzurile turcestI ati ranit insa nare in dreptul com. Izlazul, din
intonara imnul : «Doamne min- posturile de infanterie din piq. jud. Romanati.
tueste poporul MO) .Tunurile bas- No. to. Bombardarea continua
timentelor respunsera prin salve in 5, 8 si 14 Malt. Pe la Izlaz Izlazul, baltd, jud. Dolj, pl. 0-
repetate. ApoI cele 2 stindarde trecu Dunarea divizia a IV-a in colul, com. Seicuiul.
fura botezate cu apa sfin tin; unul noaptea lul 25 Tulle, si reg. 5
fu luat -de Eliade care-I incre- de linie fu prima trupa romina Izlazul, baltd, in pl. Balta-Oltul-
dinta poporulur i altul de Tell ce ocupd Nicopolea, spre a for- c1.-j., jud. Roman ati, lingl com.
care vorbi si'l incredinta ostird. ma garnizona cetatd, Cu acelasI nume.

www.dacoromanica.ro
IZLAZUL 79 IZVOARELE

Izlazul, mofie, pendinte de com. IzIazul, perdure, jud. Muscel, co- Izlazurile-din- Glod, izlasurr,
Cu acelasI nume, proprietatea muna Leresti, plaiul Dimbovita, jud. Dolj, pl. pul-d.-j., com.
com. Braila, jud. Braila; are o in intindere de ioo hect. Se Rozistea, pe hotarul mosier d-ner
suprafata de 2000 hect., aducind margineste la N. cu Strimtul: Maria N. Paianu, despre mosia
un venit de 79000 ler. la S., cu Izlazul-Balota; la E., bisericer Maica-Domnulur Dudu.
Cu Namaesti si la V., cu Leresti.
IzIazul, perdure, supusa regimulul E supusa regimulur silvic; Izvoare (§apte-), loc izolat,
silvic, pe mosia Polana-FeteT, are o vegetatiune destul de ac- in jud. Buza9, com. Goidesti,
com. Leresti, .plaiul Dimbovita, tiva. Esente : fag, anin si mes- numit ast-fel dup. cele 7 izvoare,
jud. Muscel, in intindere apro- teacan. ce les din coastele de E. ale mun-
ximativa de 70 hect., populate telur Penteleul, carr reunindu-se,
cu fag, mesteacan si anin. Izlazul, perdure, supusa regimu- merg de se varsa in riul Bisca-
Se margineste la N. cu Izla- lur silvic, pe mosia Voinesti, Mica. Pe ad i e o deschidere fa-
zul-Balota ; la S., cu IzIazul-Le- plaiul Dimbovita, jud. Muscel, cal din virful Penteleulur, pen-
resti ; la E., cu comuna Mula: in intindere de 150 hect. cu tru cer ce voesc a merge la Lo-
esti si la V., cu com. Leresti. un masiv rar si compus din fag patari. Pozitia e frumoasa.
si mesteacan.
Izlazul, perdure, pe mosia Plaiul- Se invecineste la N. cu Iz- Izvoarele, com. rur.,jud. ambo-
Marichir, com. Leresti, plaiul 'azul-Mi-41er; la S., cu comuna vita, plaiul Dimbovita-Ialomita la
Dimbovita, in intindere apro- Voinesti; la E., cu comuna Na- 24 kil. spre N.-V. de Tirgoviste, pe
ximativa de 50 hect., populate maesti si la V., cu Riul-Tir- soseaua Tirgoviste-ampulung,
cu : fag, mesteacan si anin. gulur. pe cimpie, dealurr si val si in a-
Se invecineste la N. cu Iz- propiere de malul sttng al riulur
lazul-Negulicr ; la S., cu IzIazul- Iziazul, perdure, a statulur, in in- Dimbovita. Dealurile din raionul
Leresti : la E., cu com. Namaesti tindere de 82 hect. ; tine de acester comune sunt: Minjina,
si la V. cu com. Leresti. comuna Golesti-Badir, pl. Pod- Lapodosti, Baltaci-Izvoarele ll
goria, jud. Muscel. Rtpa. Prin raionul com. curg
Izlazul, perdure, supusa regimulur piraele urmatoare care sunt a-
silvic, pe mosia Bughea, com. Izlazul, pod, jud. Romanati, in fluentr al Dimboviter: Minjina,
Leresti, plaiul Dimbovita, jud. dreptul comuner Izlazul, pe so- Izvoarele si Riul-Alb. In apro-
Muscel, in intindere aproxima- seaua Corabia-T.-Magurele. Adi piere este un izvor cu apa. sa-
tiva de 600 hect. Oltul are 145 m. largime a al- rata.
Masivul e intrerupt de mul- bier, si 1 m. 80 adincime si Comuna se compune din dota
tele taerr ce s'ail urmat ara nicI 2 m. iutealä de curent pe se- sate : Suduleni si Izvoarele cu 0
o regula. Esente : fag, mesteacan, cunda. Podul e construit pe 23' populatie de 1063 locultorT.
plop si anin. de luntre. Are: doul bisericT ; o mala;
Se invecineste la N. cu Lalu ; 5 morT de al:1 ; o pita. Produce
la S., cu Bojorita ; la E., cu com. IzIazul-Cfrciumei, izlaz, traver- prune multe, din care se fabrica
Leresti si la V., cu apa Bu- sat de calea ferata Golesti-Cim- tuja. Are padure de peste 1750
ghea. pulung, situat in com. Schitli- hect.
Golesti, pl. Riurile, jud. Mus- Se invecineste: laE. cu com.
Izlazul, perdure, supusa regimu- cel, fost pendinte de manastirea Cucuteni si Vilcana-Pandeli ; la
lur silvic, pe imosia Iziazul-Bd- Cimpulungulur. Acest izlaz s'a re- V., cu Pribotul ; la N., cu Pietrarl
ratiel, com. Leresti, plaiul Dim- zervat de stat in delimitarea de si Voinesti si la S., cu Manesti.
bovita, jud. Muscel, in intindere la 1864. De com. Cucuteni si Vilcana-
de Ioo hect. avind o vegetatiune Pandeli se desparte prin dealurr
destul de activa. Izl azul- Comunei, pddure, pe acoperite cu padurr, de Priboiul,
Se invecineste la N. cu Iz- proprietatea Izlazul-Rucarul, co- prin 11111 Dimbovita, lar de cele-
lazul comuneT Leresti; la S., cu muna Rucarul, jud. Muscel, su- l'alte, prin val', dealurr si loc
Izlazul comunel Vionesti; la E., pusa regimulur silvic, in intindere ves. Se leaga cu Voinestl, Ma-
cu Namlesti si la V., cu co- de 500 hect., avind esenta do- nesti si Pietrari prin sosele ju-
muna Leresti. minanta fag. detene si comunale, lar cu cele-

www.dacoromanica.ro
IZVOARELE 80 1ZVOARELE

l'alte prin poted i drumuri ne- Sunt 442 contribuabill. Locuitorii posea : 30 plu-
soseluite. Se intinde pe o suprafatd. de guri, 50 care cu bol', 6 cArute
5681 hect. Statul, D-na Elena Cu cal; 40 stupi.
Izvoarele, com. rur., jud. Gorj, tefänescu, D. H. Vasile si A. Comuna are o osea care o
pl. jiu', situat pe loc ses, in Stolojan, aü 4196 hect. si lo- leagd de soseaua Turnul-Severin-
partea de N. a comund Bros- cuitorii 1485 hect. Proprietarii Hinova-ScAplul-FlAminda-Gruia.
ten)* i lingd tanta de indltimi cultivä 2730 hect. (404 sterpe, Are o bisericd, cu i preot
din stinga 773 izlaz, 250 pd.dure si 39 vie). si 2 cintdretT ; 2 circiumi.
Are o suprafatd de 976 hect., LocuitoriT cultivd 1290 hect. Budgetul comunei e la venituri
din carl 62 hect. pddure, 50 (90 sterpe, 25 izlaz, So vie). de 2134 leT, lar la cheltuelT, de
hect. loc de culturd si pdsune, Budgetul com. e de 6080 leT la 1098 la
proprietate a statuluT, ioo hect. veniturl si de 5621 lei la cheltuell. Vite: 500 vite marT cornute,
pdclure rndruntd a proprietarilor Are : 2 biserici (la Izvoarele 23 cal, 600 ol i 44o rimAtori.
648 hect. loc de culturl ale Coeni); 2 scoale; 2 helestaie ; Ca loc istoric in aceastA co-
proprietarilor i locuitorilor, cu pod stAtAtor. mund este de notat : eimpia-De-
14 hect. vil si 102 hect. prunT. NumArul vitelor marT e de ciului, in care se vdd urmele
Are o populatie de 8o fami- 1243 (444 cal si epe, 438 bol, une tabere dace. In acest loe
Iii, sati 876 suflete, din cari II 288 vaci i viter, 8 tauri, 41 s'a gdsit o piatrA in forma de
familii Tiganf. bivoli, 14 bivolite) si al celor gresA, pe capAtul cAreia existd
Sunt 170 contribuabilf. raid de 1234 (238 capre, 324 o inscriptiune romand.
Locuitorirposedd: 33 pluguri, pord si 672 01).
97 care cu bol, 6 CM-14e cu cal"; Dintre locuitorT, 755 sunt plu- Izvoarele, com. rur., in jud. 01-
19 stupi ; 396 vite mar' cornute, garT, 8 ari diferite profesiuni. tul, pl Siul-d.-s., situatA pe va-
13 cal, 68o ol, 51 capre si 113 Locuitorl posea.: 210 plu- lea si amindoud malurile Imi-
rimAtorr. guri :103 cu boT, 107 cu cal; nogului, la 24 kil. de Slatina,
Venitul com. este de ler 820, 211 care si arate : 103 cu bol, capitala judetuluT, si la 3 kil.
banT lo, iar cheltuelile de leT io8 cu cal. de Bdrcdnesti, resedinta plAser.
802, bani 15. Locuitori improprietAritT 352 Se compune din 3 cdtune :
Se compune din 2 cAtune: si neimproprietAriti 424. Izvoarele, Gugusa si Zidari, cu
Izvoarele i VAleni. Comerciul se face de 13 cir- o populatie de 290 familii, salí
Este udatd de apa Pula ciumarT. 1700 suflete, din cari 321 con-
Comunicatia se face prin ca- In parcea de S. a com, se tribuabill. Locuesc in 60 case
lea nationald Filiasi-Pietrosani, afll un mare deal, ce se intinde si 240 bordee.
care o pune in legdturd la N. in directia E. pe o lungime de Comuna e vechle. Primii sdi
cu comuna Plopsorul prin Pis- 9 kil., dt coprinde comuna Iz- locuitori, sunt unir veniti din
curile ; lar la S. cu comuna voarele. Pe el se cultivd: po- munte, iar alta bdjeniti de la
Brosteni. rumb, gria, orz, °yaz, mei, etc., alte comune distruse in timpul
Are : I bisericA de lemn, in iar pe coastele sale vil si pomi rdzmiritelor si cArora boerii Iz-
cdtunul Izvoarele, Cu I preot si roditorT. Tot spre S. este Va- vorani le-ati dat adApost si locuri
2 cintAretI; i pus; lo fintinT; lea-Seacd, coprinsd intre cloud de hrand. Se zice cd luat
2 circiumi. dealurI si ale cdror coaste sunt numele de la multele izvoare,
sddite Cu vil sati cultivate cu carl curgeati pe ad, in vechime,
Tzvoarele, com. rur., jud. Ilfov, cereale. inaintea cutremuruluT celui mare.
pl. Oltenita, situatA la 42 kil., In com. sunt : 3 cojocarT, 4
S.-E. de Bucuresti, pe malul Izvoarele, com. rur., in judetul cizmarT, 3 fierarT, 4 dulgherrsi
drept al riului Arges. Std. in Mehedinti, plasa Blahnita, si- zi d.ari.
legAturd cu com. Hotarele prin tuatA pe cimpia Deciului, in a- Mosia e proprietatea fratilor
o osea vecinald. propiere de Dundre, la 47 kil. Teodor i Mihaill Izvoranu ; are o
Se compune din satele : Ciu- de orasul Turnul-Severiin. Are intindere de aproape 2000 hect.,
rari, Ciumati, Coeni si Izvoarele, o populatie de 980 suflete, din din cari roo hect. pAdure, a-
cu o populatie de 2134 suflete ; carl 150 contribuabili ; locuesc fard de delimitare, pe care sunt
locuesc in 492 case si lo bordee. in 200 case. improprietAriti 216 locuitorl, cu

www.dacoromanica.ro
lzvoARELE 81 IZVOARELE

625 hect. Viile sunt situate pe Un singur pirtd, Iminogul, Parte din locuitorl sunt mos-
Dealul-Izvoarelor, la N.-V. de uda comuna, pe care o tra- nenT. 70 s'ad improprietarit la
com., pe o suprafata de 75 versead de-alungul de la N.- 1864, ciad li s'ad dat 125
hect. E. catre V. De-alungul %raer hect. Vite sunt: 69 cal si Tepe,
Are : douà bisericI, din carl IminoguluT sunt mal multe pu- 208 vacT, 210 capre, 564 cd §1
una s'a recladit din nod in turl sad flntinf : Molnoveanu, 433 porcT.
anul 1872, de fratiT Izvoranu Dinu-Vierul, Radutei, Izvorani, Sunt loo stupT cu albine.
O cn alte micf ajutoare, din- Gugusani si Radia. In raionul comuner sunt 6
du-r pe litigä vechiul hram al Se mArgineste la N.-V. cu morl si 2 pive : 5 morT si o
Sf. Troite si acel al Sf. Voe- Coteana ; la N., cu Barcanesti ; piva pe gira Crasna, i moad
vozT ; o scoala, frecuentad. de la E., cu Boianul si Alimanesti ; si 1 piva pe riul Teleajenul.
15 copiT, intr'un local in bune la S., Cu Comani si Maruntei; coala functioneaza de la 1875;
conditiunT, proprietatea comu- la V. cu Balánesti. si e frecuentad de 68 bletT sl
neT. I° fete.
*Ud carte 113 barbatI si 12 Izvoarele, com. rur., j ud. Prahova, tiod carte 150 barbatT si 50
t'eme/. plaiul Teleajenul. Se presupune femeT.
Vite :r 60 cal, wo epe, 500 a fi infiintata cam de 200 anT. Comuna, cu izlaz, pamtnt de
bol, 125 vacT, 3000 o/ si 600 Este situad in tre &la Cras- muna si padurT, are 1500 hect.
porcI. na la S. si Valea-Mare la N., Budgetul com, e la veniturT
Comerciul se exercita de 5 la 39 kil, de capitala judetulur de 5685,15 leT si la cheltuelT
circiumarr. si la 12 kil. de resedinta plaiuluT. de 4647,40 leT anual.
Veniturile si cheltuelile com. Se compune din dona catune: Comerclul se exercita in co-
sunt de 4269 leT 8o banT a- Izvoarele si Costeni cu o popu- muna de 9 circiumarl.
nual. latiune de 320 familii, saii 1475 Soseaua judeteana Ploesti-
Comuna e strabatuta de maT suflete, din cae 250 contribu- Bratocea, ce trece prin aceasta
multe retele de sosele comu- abilf. Locuesc in 319 case. comuna, dela S. la N., tules-
nale si anume: 1. Barcanesti- Are dota biserici si o mana- neste comunicatia intre comu-
Balanesti, care o strabate prin stire. Manastirea s'a fondat la nele Homoriclul la S. si Mine-
centru, de la N.-E. catre V.; anul 1812. ciurile la N.
2. t'el liniT laterale, carI dad in Biserica din catunul Izvoa- E brazdata de dealurile : In-
cea principala : una catre E., rele are urmatoarea inscriptie: carcatoarea, Caseria siVirful-Te-
la cat. Zidari, a doua tot spre isuluT, toate cu directia dela V.
Cu ajutorul lui Dumnezefi, tata, fiul spre E. sí carT serva. pentru pasu-
E. la com. Alimanesti ; a treia §i sfintul Duh, s'a ridicat aceastil Ana
catre N.-V., spre com. Coteana. bisericli, a doua oará, In zilele li cu
natul vitelor.
Dealurile, carT brazdeaza te- blagoslovenia Prea Sf. Episcop Pärintele PoenT sunt: Poeana-MarichiT,
ritoriul com. sunt : Dealul-Iz- Filofteifi al BuzfiuluT, prin oslrdia li chel- Poeana Burchi, Poeana-Mare
voarelor, la N.-V. pe dreapta tuiala ctitorilor poporenT si locuitorl si Poiana-StineT; lar in partea
IminoguluT ; Parvaneasca la S., din acest sat, cit O a altora de afaril de V. a comuneT este surpatura
coa' ad bine-voit de a ajuta pe acest
pe stinga IminoguluT si se con- sfint licaf, la anul 1854, preql fiind Rupturile.
tinua catre N.-E. sub numele Preotul Nicolae vi Preotul tefs.n. E udata de girlele : Crasna,
Dealul-Alimanestilor si BadieT, Valea-Mare si Teleajenul 01 de
dincolo de care incepe ampia- Inscriptia dela usa bisericel vilcelul Purceaua.
BoianuluT. In aceste dealurT sunt Costeni este urmatoarea: Piscul Gogosarul, care cade
urmatoarele surpaturt Cesmeaua cam in centrul comuneT, s'a
Cu ajutorul lu'i Dunmezeii, al fiului
g Iordache, in Dealul-Izvoare- vi al sfintulul Duh, s'a ridicat aceastl
numit ast-fel de la forma sa, ce
lor ; Zidari, in dealul Badia. bisericil In zilele bine-credinclosulul Bar- se aseaminä cu a uneT gogosT
In Dealul-Izvoarelor, la V., se bu Dimitrie tirbeY Voevod, cu bine- de matase.
afla si piscul Comoara-PelciT. Pe euvintarea Prea sfintituluI iubitor de
Christos fi Episcop al sfintel EpiscoplI Izvoarele, sat, jud. Bacad, pl.
toate aceste dealurl sunt vil, Dula D. D. Filofteiii si ostrdia popo-
locurT arabile, livezT si padurT, renilor citunulnl Costeni f i a altor fX-
Bistrita-d.-j., com. Rusi, situat
ca Badia, de pe dealul cu ace- altor! de bine. Acest sfint Mea." s'a pe malul drept al BistriteT, in
lasT nume. xidicat la anul 1856, Maifi ¡s. vale, sl putin maT in jos de

81273. liare* Dicii /14r Geograge Vol. Ir. 11

www.dacoromanica.ro
IZVOARELE 82 IZvOARELE

satul Domnita-Maria, la 12 kil. voarele-d.-j. Ad i este rqedinta Izvoarele, al/cl numire a miinds-
de satul RuO. Are o popu- primaria. arel' Crasna, jud. Prahova.
latie de 56 familiI, sai1 187 SU- Are o bisericd, cu hramul Sf.
flete; 2 bisericI, una ortodoxa', VoevozI, deservita de 2 preotI Izvoarele: a'eal, in partea de N.-
clädita la 1802 de Pavel Christea, §i 2 cintäretI ; o coal'a' V. a comund cu acela§I nume,
la care sluje§te un preot din frecuentata de 31 elevr §i 5 e- pl. jud. Olt, situat in
Bacati, lar a doua catolicá, cla- leve, cu Intretinerea careia sta- dreapta IminoguluI, pe care se
ditá in 1886 de locuitorI; tul i comuna cheltuesc anual cultiva 62 hect. 50 arif vie.
dirciumd. 2184 leI. Localul s'a construit
Vite : 13 cal, 178 vite marI de judet In anul 1883. Izvoarele, mofie, in jud. Neamtu,
cornute §i 25 porcI. Se intinde pe o suprafata de pl. Piatra-Muntele, com. Vina-
1925 hect., cu o populatie de tori - Dumbrava-Ro§ie, proprie-
Izvoarele, cittun de resedintal 806 I ocuitorr. tatea d-luI A. Blancfort.
al comuneI Izvoarele, plaiul Jiul, Statul §i d. A, Stolojan
jud. Gorj. 1267 hect. i locuitoriI 658 hect. Izvoarele, trup de mofie, in jud,
Are o suprafata de aproape Proprietarul cultiva'. 797 hect. Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
996 hect., din carI : 62 hect. (44 sterpe, 426 izlaz). Locui- com. D oamn a.
padure, 8 hect. vil', 78 hect. li- toril cultiva 578 hect. (50 sterpe,
vezI de prunï, lar restul loc de 30 vie). Izvoarele, cl dure a statuld in
cultura, fin* §i p4une, pro- Are i pod ; i heleg.eil. intindere de 950 hect., pendinte
prietate parte a statuluI, parte Comerciul se face de 7 eh-- de com. Izvoarele, plaiul Te-
a D-luI C. Pirleanu i a locuito- ciumarI. leajenul, jud. Prahova, formatá
rilor. Numarul vitelor marI e de din trupurile : Ursoaia (15o
Are o populatie de 140 fa- 560 i al celor miel de 325.. hect.), Plaetul sati Teleajenul
milif, salí 716 suflete, din carl .(750 hect.) i Vatra-MändstireI-
135 contribuabilf. Izvoarele, sat, face parte din Crasna (50 hect.)
LocuitoriI posedä: 21 plugurI, com. rur. cu acela§r nume, pl.
72 care cu bol, 4 cärute cu cal; Siul-d.-s., jud. Olt, i e situat in Izvoarele, päa'ure particulara, su-
I I stupI; 209 vite mari cornute, partea de V. a comund. Are o pusd regimuluI silvic, pe mo0a
13 cal', 397 oI, 15 capre §i 64 populatiune de 842 locuitorT. Izvoarele, com. Grad4tea, pl.
rimatori. E re§edinta comuna Are o Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Are i biserica' de lemn, facuta coalä.; o bisericd, cladita de
de locuitori pe la anul 180o, d-niI proprietarr fratil Teodor Izvoarele, pichel de granO, pe
ca I preot i 2 cinfaretI; 4 fin- §i Mihail Izvoranu, in stil mo- marginea Dunärel, pl. Blahnita,
tinI ; i cIrciuma. dern. jud. Mehedinti.
Izvoarele, sat, jud. Ia0, pl. Co- Izvoarele, sat, face parte din co- Izvoarele, pirîü, jud. Boto§ani ;
poul, com. Radiul-Mitropolid, muna rur. Izvoarele, plaiul Te- izvorqte din Ora". eni, curge pe
spre S. de satul Iepureni, situat leajenul, jud. Prahova. teritoriul satuluI Balceni, com.
pe un podi§. In vechime se nu- Curte0i, se unqte cu piriul Tur-
mea Cior4ti. E format din cite- Izvoarele, loc, jud. Bacati, plasa cani §i se varsa. in Hliboci.
va case. Trotu§ul, com. Grozqti, situat
nu departe de Bogdanqti, ande lzvoarele, izvore§te de la
Izvoarele, sat, face parte din se vad urmele unor zidurl marI lacul numit Izvoarele, de pe te-
com. rur. cu acelag nume, pl. numite Zidurile- de -la -Izvoare, ritoriul mo0e1 Izvoarele, com.
Oltenita, jud. Ilfov. Este situat care, se zice, ar fi ingrádit o Raidiul-MitropolieI, pl. Copoul,
la S.-E. de Bucureti, 'filtre Va- vechie mänastire, unde se In- jud. curge de la N. spre
lea-Seacd i malul drept al fiu- chideati locuitorif de frica TI- S., trece prin satul Zahorna,
luI Argqul. Ad i riul Sabarul tarilor. Altii spun, cá, ar fi com. Tdute§ti §i, la Capul-Dea-
se varsa in riul Argewl. Se im- fost acolo biserica catolica, luluI, se une0e cu plraiele : Ro-
parte In 2 trupurI purtind nu- ca la 1821, atit satul cit i bi- tundul i Moime§ti, §i apol se
mirea de Izvoarele-d.-s. i Iz- serica ati fost arse de TurcI. varsa in iazul Cirligul din com.

www.dacoromanica.ro
IZVOARELE 83 IZVORKLUL

Copoul, pl. Copoul, lar de a- rur. Tincabesti. Este situat la Izvorani, mofie a statuluT, jud.
colo, curge sub nutnirea de pi- N.-E. de Tincabesti, la intilni- Muscel, pl. Riul-Doamnet, com.
riul Cacaina, si trecind prin o- rea VaeT-luT-Baron cu balta Zna- Valea-Mare, pendinte de Mitro
rasul Iasi, se varsa in stinga govu/. Are o biserica lipove- polie; arendata Cu 240 lei anual.
riulur Bahluiul. neasca.
Se intinde pe o suprafata de Izvorani, proprietate a statuluT,
Izvoarele. VezT Corblia, pir1/2, 1020 hect., coprinzind si o balta jud. Muscel, pendinte de Mi
com. Brdesti, plasa Cirligatura, si are o populatie de 251 loc. tropolia din Bucuresti; produce
jud. Iasi. Statul are 865 hect. si cul- anual vr'o 240 leT.
tiva. prin arendasiT sal 265 hect,
Izvoarele, pirliaf, jud. Neamtu, (lo finete, 590 padure). Locui- Izvorani, pida, izvoreste din
izvoreste din dealurile Ciritei, toril cultiva tot terenul. Dealut-Florestilor, in jud. Te-
teritoriul com. Gircina, curge Comerciul se exercita de 2 cucid, com. Condrachesti, se
spre S.-E., unindu-se pe dreapta circiumarT. uneste cu Iartaganul la Capul
cu pirliasul Frasinelul ; intra pe Numarut vitelor marT e de PisculuT, aviad un pode, si ast-
teritoriul com. Vinatori-Dum- 130 si al celor miel de 193. fel trec in com. Huruesti si se
brava-Rosie, traversind, aproape varsa in Polocin, in partea stinga.
de varsarea tu!, pe partea dreap- Izvorani, sat, renumit pentru vi-
tä. a piriuluT Cracaul, soseaua nurile sale cele bune. Face parte Izvoranul (Predeleanul), ed-
judeteana Dobreni-Roznovul, in- din com. rur. tefOnesti, pl. tun al com. Grajdana, jud. Bu
tre kil. 18-19. Riul-DoamneT, jud. Muscel. zau, cu 240 locuitorT si 56 case.
Este situat pe Valea-Izvora-
Izvoarele, vale cu pilla, jud. nilor, care strabate catunul de Izvoranul, schit, in jud. Buzad,
Tecuciti ; trece prin satul Ger- la N. spre E. si care se vars5, com. Grajdana, cat. Izvoranul ;
dana si se scurge in Valea-Po- In riul Argesul. a tinut de manastirea Mihaid-
locinuluï. Are o populatie de 432 lo- Voda si impreuna cu aceasta
cuitorT; o biserica, deservita de de manastirea Simonoptera; as-
IzvoareIe, vale cu piria, jud. 1 preot si 1 dascal. azi e biserica de mir.
Tecucid ; vine din Valea-Malu- Se desparte de cat. Stefa-
renilor si se varsa in Birlad. nesti printr'un cleal mare, pe Izvoranul (Predeleni), mofie,
care sunt plantate numaT viT si a mosnenilor Predeleni, jud.
Izvoarele, trecdtoare, in Transil- diferitT arborT fructiferT. Buzad, de la care s'a rapit de
vania, pe la N. de manastirea O osea, care pleaca din catea calugariT grecT carT au alipit-o de
Crasna, jud. Prahova. natio nata. Bucuresti-Pitesti, stra- schitul Izvoranul. Asazl e pro-
bate satul in tot lungul luT. prietatea statului in com. Graj-
Izvoarelor (Dealul-), deal, in O parte din satul Izvorani dana, pe care s'ad improprie-
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te- a fost cumparat de Mateid Ba- tarit locuitorif in anul 1864; a
ritoriul com. rur. Niculitelul si sarab impreuna cu viile, cu piv- mal ramas tuba vre-o 22 hect.
Meidan-Chioi ; se desface din nita, cu helesteul si cu casete finete, M'ara de padurca Izvo-
dealul indita ; se intinde spre tul Musat Vistierul si daruite de ranul.
S., inteo directie generala de el manastire/ din Cimpulung.
la N.-V. spre S.-E., brazdind Izvoranul,pddure a statuluT, pen-
partea de V. a comunelor si lzvorani, deal, in raionul com. dinte de manastirea Mihaid
cea centrald a plaseT ; se intinde $tefanesti, pl. Riul-DoamneT, jud. Vocia, jud. Buzau, com. Graj-
printre piriul Boclogea si Te- Muscel, pe care se cultiva vie. dana, cat. Izvoranul ; are 964
lita ; e taiat de drumul comunal hect.; mare parte seculara.
Hancearca-Niculitel; este aco- Izvorani, girld, ce-sl ja nastere
perit pe toata intinderea cu pa- din mal multe izvoare si dupa Izvonilul, com. rur, si sat, in jud.
durT de stejar. ce uta com. tefanesti, pl. Riul- Mehedinti, plasa Ccolul d. j-, la
Doamner, jud. Musce/, de-alun- 30 kil, de orasul T.-Severin, si
Izvorani, sat, in jud. Ilfov, pl. gul sati, de la N. la S., se varsa tuata pe dealul si pe valea care
Znagovul, facind parte din com. in riut Argesul. duce la apa Pesceana.

www.dacoromanica.ro
IZVORUL 84 IZVORUL

Satul formeaza comuna cu sa- Cioroia§ul e la mijloc, Izvo- comunal e de 1371 hect., din
tele Boceni §i. Manul, avind peste rul la S. li Cornetul la N. care : loa pamint arabil, 38
tot 2000 suflete, din carr 320 Are 2 bisericr li o capeld la fineata li 25 izlaz.
contribuabilr. Locuesc in 450 cimitir. Una in Izvorul, s'a fon- Mo§iT sunt 6 §i apartin parti-
case. dat la 1820 de Cucoana Catinca cularilor. Intinderea lor e 1240
Locuitoril posedg.: 52 plugurT,' Crasnareasa, a doua in Corne- pog. arabile, dind un venit de
129 care cu bor, 14 carute ca tul s'a fondat in 1869 de catre 14600 leT.
caT ; Io5 stupT cu albine. Constantin Dosa iar capela de PadurI sunt : Izvorul, Cioroiul
Are 2 bisericI, deservite de la cimitir din 1891 e datorita li Cornetul cu o Intindere de
1 preot §i 3 cintlreV; 2 cir- preotuluT Ion Preda. 400 pog. ; esente : cornT, alunT,
ciumr. La fie-care biserica se afla frasinT, emite §i cer.
Budgetul com. e de 2782 leT cite un preot §i un cintaret. In comuna sunt 5 circiumT ;
la veniturI §1 de 1400 leT la Ambele bisericT ad cite 17 pog. 1 moara cu aburl.
cheltuelT. date dupa legea rurald. CM comunale pe o lungime de
Vite : 900 vite marT cornute, Este o §coala mixta care func- 6 kil. unesc comuna cu veci-
46 cal, 950 oT §i 800 rimatorI. tioneaza din anul 1834. Localul nele sale. Un drum vechid, nu-
Prin comuna trece §oseaua este zidit de stat §i intretinut mit Drumul-MuereT, incepe din
judeteana T.-S everin-D u mbrava- de comuna. E frecuentata de orgul Craiova, se termina in
Dolj. 6o §colarl : 16 din Izvorul, 20 cre§tetul Carpatilor, trecind prin
din Cioroiul §i 24 din Cornetul. aceastg. comuna.
Izvorul, com. rur., jud. Dolj. pl. Inpamintenill dupa legea ru- Budgetul com. e de 3546 leT
Ocolul. Situatg. pe malul sting rala din 1864 sunt 286 loc. la veniturl li de 3297 leT 12
al riuluI Amaradia, la 1 1 Idl. Este situata pe un deal cu banT la cheltuelI.
de Craiova. Se invecine§te la fata expusa la V., strabatuta
N. Cu com. Mälle§ti ; la E., ca de mal multe vilcele cu direc- Izvorul, com. rur., jud. Olt, pl.
com. Vulpeni §i Motoci ; la S. tiunea de la E. la V. Pamintul Vedea-d.-s., compusa din 4 ca-
cu com. §imnicul §i laV., cu com. este compus de terenuri nisipo- tune : Izvorul-d.-s., Izvorul-d.-j.,
Almajul. Se desparte de aceste agiloase. Este strabatut de dealul Blejani §i Ratoi. Este situata
comune prin semne conventio- Amaradia, ce se tntinde pe am- pe Dealul-IzvorapluI §i Blejani,
nale. Linia de N. merge de bele malurT ale riuluT cu ace- la 65 kil. de capitala judetulul
la com. Almajul panä la com. 'ni nume, de dealul Tesluiul §i la 4 kil. de a plg.§eT.
Vulpeni, strabatind riurile Ama. din dreapta TesluiuluT li din In vechime catunele Izvorul-
radia §i Tesluiul pe ambele lor Dealul-MuereT din stinga luT. d.-s., *oldea §i Pir§ogi, formad
malurT. Linia de S. merge de Val sunt 3 : Valea-VieT, Valea- o comuna sub numele de Izvorul-
la com. Motoci §1 pana la Al- Pope§tilor §i Valea-UnghiuluT. d..s. Catunele: Izvorul-d.-j., Ble-
majul, spre V., strabatind riul Dealurile sunt acoperite cu jani §i Ratoi formad. o alta co-
Amaradia. vil. muna, sub numele de lzvorul-
La E., limita incepe din com. Esta udata de riul Amara- d.-j. Dela 1864 s'ad unit aceste
Vulpeni (R.omanati), cu direc- dia, care izvore§te din Gorj li comune cu comuna Fata, §i
tlunea spre V., trece prin riul care se varsa in Jid la catunul ad format impredng .comuna
Tesluiul §i se terming. la com. Troaca, din com. Cernelele. Tes- Fata, §.1 ast-fel unite ad durat
imnicul.Linia de V. incepe luiul izvore§te din dealul Cru- pana la 1884, Aprilie, cind des-
de la com. Almajul §i merge cile, com. Balota, li strabate o lipindu-se de comuna Fata, ad
drept spre N. pang. la com. parte din aceasta com. la E. format o comuna noul, sub nu-
Malle§ti. §i are direcfta de la N. la S. mele de Izvorul.
Are o populatie de 1566 su- Pe Amaradia se aflä un pod. Are .o populatiune de 270
flete, din carl 293 contribuabill. Spre V. in catunul Cornetul familiT, sad 973 suflete, din carl
Locuesc in 390 case. tiii carte se afla 2 b5,41 cu peste, ambele 308 contribuabilf. Locuesc in
243 persoane. pe mo§iile particularilor. Fie- 212 case.
Se compune din 3 catune : care are o suprafatá de 3/4 de *titi carte 159 persoane.
Izvorul, Cioroiul §i Cornetul. hect. Sunt : 3 bisericl, deservite de
Izvorul e catunul de re§edinta. Suprafata intregulul teritorid 3 preotl; o §coala, cate dateazg

www.dacoromanica.ro
IZVORUL 85 IZVORUL

de la 1880. Cladirea e 13110., Vatra satulut, cu vi! §i izlaz, Izvorul, sat, in jud. Roznan, pl.
proprietatea comunet, prin do- are 135 hect. Fundul, com. Brate§ti, spre E.
natie facuta de d. C. Pir§oaga Soseaua comunala inlesnqte de satul Brate§ti, la 3 kilom.
in anul 1885. E frecuentan. de comunicatia comunel Izvorul Cu de el. Este a§ezat pe o mica
16 copit. comunele: Glavile la N. li Cre- patita, ce prive§te spre S.-V.
Locuitorit sunt mopent. ET tuni la S. Are 64 familit, sad 284 suflete,
posea : 24 caí §i Tepe, 188 bol, Veniturile li cheltuelile co- din cart 68 contribuabilt. Lo-
250 ol i 230 porcI. mune! se urca la 800 let a- cuesc in 73 case.
Comuna se intinde pe o supra- nual. Se lucreaza mult oldria, a§a
fata de "75 hect. E Ludata de valle Pesceana ca este in aceastA privinta in-
Comerciul se face de 3 eh-- li Navrapita, li strinsa intre dea- tliul sat din judet.
ciumarr. lurile Verdea li Dealul-Dosulut. Are o biserica de lemn.
Veniturile comunet se urca Sunt 480 vite mar! cornute.
la suma de 1947 let O cheltu- Izvorul, cdtun, al com. Trestia, Este legat cu ora§ul Roman
elile, la 1813 le!. jud. Buzad, Cu 190 loc. §i. 35 prin osea.
osea une§te comuna la case.
N. cu com. Cucu-Popeqti ; la S. Izvorul, cdtun, al com. Drano-
cu com. Gura-Boulut. O alta Izvorul, sat, jud. Dimbovita, pl. vatul, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
§osea o une§te cu com. Cru- Cobia, cat. com. Greci. Romanati, situat la V. de tra-
ciwara, la E. O alta, cu com. seul Huid ferate gi al §oseleT
Fata, la V. Izvorul, sat, jud. Dolj, pl. Oco- Corabia-R.-Vilcea, 2 kil. spre
brazdatd de dealurile : 5ol- lul, com Izvorul, cu re§edinta S.-V. de Dranovatul. Altitudinea
dea, Izvorul, Dirmanoaia, Ble- primarier. Are 418 suflete : 217 terenulut d'asupra nivelulut ma-
jani O de piscurile: Caciorul, barbatI qi 201 femet. Locuesc riT este de 190 m.
Malaia, Zgheboasa §i Raicul. in MI case. Are 225 locuitort ; o biserica,
Pe toate se cultiva vil, prunt, 5tid carte 62 persoane. cu hramul Sf. Grigore, cu un
sunt locurt arabile, paqunr de CopiiI din sat urmeaza la qcoa- preot i 2 cintarett.
vite §i padure. la mixta din satul Cioroiul, ce
udata. la E. de gira Mat- este la 280 m. Are o biserica Izvorul, sat, face parte din com.
caveta §i la V. de Girla-Boulul, de zid, fondata la 1820 de co- rur. cu acela0 nume, pl. Oltul-
M'ara de valle care poarta numele coana Catinca Crasnareasa, cu d.-j., jud. Vilcea.
dealurilor i piscurilor numite hramul Adormirea Maicet Dom-
mar sus. nulut O acum, deservita de 1 Izvorul, vechie numire a satulut
Se marginqte la N. O E. cu preot §i 1 cintaret. Are 17 pogoa- Simioneqti, jud. Roman, plasa
jud. Argq ; la S., cu com. Gura- ne proprietate. Circiumt sunt 2. Moldova, com. Cordunul.
Boulut 4 la V., cu riul Vedea.
Izvorul, ce)tun, in jud. Mehedinti, Izvorul, mahala, in com. rur.
Izvorul, com. rur., jud. Vilcea, pl. Vailor ; tine de com. rur. Lupa, pl. Motrul d.-s., judetul
pl. Oltul-d.-j., compusa din 2 DragotWi. Mehedinti.
catune : Izvorul §i Popeqti.
Este situata pe valea Pes- Izvorul, sat, face parte din com. Izvorul, mahala, in com. rur.
ceana, la 51 kil, de capitala rur. Sinaia, pl. Pele§ul, jud. Pra- Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Me-
judetulut §i la 8 kil. de a pl4eT. hoya. Are o populatie de 370 hedinti.
Are o populatie de 82 fa- suflete.
mili!, sati 506 suflete. Locuitorit acestut catun s'ail Izvorul, mote cu.pddure particu-
Locuesc in 97 case. improprietarit la 1864, parte Jara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com.
tia carte 32 persoane. pe mo0a D-net Zoe Brinco- Izvorul. Padurea se compune
Sunt 2 biserict, una la Popeqti veanu, parte pe poalele munte- din cer, emita, corn, alun O ste-
§i. a doua la Izvorul. lut ColtiT-lut-Babe, proprietate jar, care predomina. Pe mo§ie
Locuitorit sunt mopenT. ET a Eforiel Spitalelor Civile din se afla o moara de abur!.
posea : 73 bol, 38 yac!, 6 cal Bucure§ti, §i. o mica parte pe
0. 208 of. mo§ia manastiret Sinaia. Izvorul, lac, jud. Dolj, pl. Jiul

www.dacoromanica.ro
IZVORUL 86 IZVORUL-BIRSE1

d.-s., com. Filiai, la S. comu- pl. Piatra-Muntele, com. Buhal- Are : 3 bisericl Cu 2 preotT
nei se scurge In lacul Vladul. nita, situat la 37 kil, de orasul si 5 cintaretl ; o scoala, con-
Are o intindere de 'fa hectar si Piatra, pe malul drept al riulul clusa de I invAtAtor, frecuentaa
contine peste. Inteinsul se scurg: Bistrita si pe cel sting al piri- de 30 elevl ; 3 circiumi.
Fintina-Mare i Fintinile-de-la- iasulur cu acelasr nume. Budgetul com. e la venituri
Capell Are o populatie de 148 fa- de 1708 lei, lar la cheltuelT, de
miliT, san 202 suflete : 104 bAr- 1034 lei.
Izvorul,firtu, jud. Botosani, iz- batl si 98 femeT. Vite : 640 vite marT cornute,
voreste dintr'un mal din tirgul Stili carte 20 persoane. 19 cal, 870 ()I i 749 rimAtorl.
Bucecea ; trece prin satul Bu- Locuitorii se ocupa cu agri- Prin comunl trece soseaua
cecea; curge spre N., se uneste cultura si plutaria. Turnul-Severin - Bistrifa- Izvorul-
cu piriul Vasilincea i apoi trece Anestilor-Broscari.
In com. Costinesti si se varsá. Izvorul-Alb, sat, in jud. Neamtu, Se mArgineste: la E. cu com.
in Siena. pl. Piatra-Muntele, com. Hangul. Broscari ; la S. cu com. Hinova ;
Are o populatie de 57 familii, la V. cu com. Bistrita si la N.
Izvorul, îrîü, la nastere din ia- saa 243 snflete. cu Fintina-Domneasca. Dealurr
zul Costanul, de pe Invancäuti, sunt BAsescul, Plugarul, al-Gar-
com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j., Izvorul-Alb, trup de mofie, in duluT, al-CacamuluT,Dragoteasa,
jud. Dorohoit1, si se varsg in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, Suvernitul, MiclAul, Dutescul,
riul Prutul. com. Buhalnita. Peretul, Budasca i TAbgnesti,
parte acoperite cu vil si semana-
Izvorul, pirtz7, jud. Falcili, izvo- Izvorul-Alb, ramurcl de munit, turI si parte cu pAclure.
reste de sub Dealul-Circiumei- ce se detaseazä din masivul Ceah- Val mal principale sunt : va-
BArbosi, trece prin sesul si com. 16.ului, intre piriul cu acelasT nume lea Izvorul-Anestilor, pe care
Barbosi si se vars1 in balta Piriul-Secului, jud. Neamtu, este asezata comuna ce incepe
Posta-Elanul. pl. Piatra-Muntele. din plaiul Bistrita si se terminA
inteo frumoasa cimpie la Ro-
Izvorul,ptrîz, izvoreste din cät. Izvorul-Alb, pirtiaf, in judetul gova. Mai e si cimpia Boenisca
Turculesti, com. alinesti, pl. Neamtu, plasa Piatra-Muntele, la E.
Podgoria, jud. Muscel, curge com. Buhalnita ; izvoreste din Ca loc istoric in aceastA co-
spre E. si se varsã in eta Ar- stinca DochieT si se varsa pe muna sunt de notat urmele
gesul, la com. Golesti-Badir, pl. partea dreapta a riului Bistrita, unui vechifi drum Roman, ce
Podgoria. filtre kil. 94-95 al soseleT mixte s'a descoperit pe lingI casa
Piatra-PrisAcani. preotului Gheorghe LAzano
Izvorul, pîth, izvoreste de la care era asternut cu arAmicla
limita jud. Gorj si se varsa in riul Izvorul-Anestilor, com. rur., si platrl.
Tiriia, in raionul com. Milostea, sat, In jud. Mehedinti, plasa Oco- Tot In aceasta comuna, in
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. lul-d.-j. la 20 kil, de orasul Tur- cgtunul Pletrisul, se afll lignite.
nul-Severin ; s'a numit i Izvo-
Izvorul, izvor de apd minerala, rul-Alcestilor. Izvorul-BirseI, com. rur. §i sat, in
jud. Prahova, com. Sinaia, pla- Este situatä pe valea ce duce jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.,
iul Pelesul, continind pucioasl la Broscari, coprinsa l'are dea- la io kil, de orasul T.-Severin.
iod, pe proprietatea statului lurile Poroina i Stirmina, care Este situata pe Valea-TopolniteT,
si a casel Brincovenesti, situat incepe din locul numit Plaiul- märginindu-se : la E. cu com.
pe regiunea muntilor, in apro- Bistrita... Satul formeaza comuna Molovatul ; la S. cu com. Bres-
piere de gara Sinaia. cu satele: Petrisul si Valea-Ho- nita ; la V. cu com. Balotesti,
tului, avind peste tot 1821 su- care o desparte de Schitul To-
Izvorul-cu-Trestie, vechie nu- flete, din carT 285 contribuabili. polnita.
mire a cittunulut Trestia, cora. Locuesc in 300 case. Satul formeaza com. cu cAtu-
Trestia, jud. BuzAti. LocuitoriT posedA: 51 pluguri, nele : Halinga, Rascolesti, Schin-
118 care CU bol, 19 ; 870 teesti, Schitul, Topolnita, Cu-
Izvorul-Alb, sat, in jud. Neamtu, ; 102 stupi. recea si Petolesti, avind peste

www.dacoromanica.ro
IZVORUL-CEL-MARE 87 IZVORUL-FRUMOS

tot 1911 suflete, din carT 350 polniteT, spre E., la o mica dis- Izvorul-de-Sus, com. rur. 11 sat,
contribuabill. Locuesc in 350 tanta., se glsesc locurr adincite, in apropiere de riul Teleormanu-
case. unde, se zice, a fost un cimi- luT, jud. Argepul, pl. GAIApepti,
LocuitoriT posea : 70 plu- tir roman al satului Martalogi. la 13 kil, de com. rur. Costepti
gurT, 194 care CU bol, 12 CA- Bisericuta ar fi fost a satuluT (repedinta subprefectureT) pi la
ruVe cu cal; 369 stupT. Martalogi care a fost stricat 58 kil. de Pitepti. Are o popu-
Prin comuna trece poseaua de nipte Tatarl ce ad navalit latie de 972 suflete, din carT
Turnul-S everin-Balta-Bai a-de- A- asupra locuitorilor. Locul pe 198 contribuabill; o biserici
rara., pe malul sting al riuluT unde ad trecut Mari! apa To- vechle, cu hramul SE Nicolae,
Topolnita ; iar pe malul drept polnita se numepte pi azT Vadul- fondata in anul 1701 de pro-
o posea duce de la Halinga Tatarulur. Vechimea acestuf sat prietarul de pe acele vremurT,
la Schinteepti. se da a fi cam pe la 1200 dupa Paharnicul Iordache Colfescu pi
Are 4 bisericf, CU 3 preot1 Chr. Morminte aflate ad poar- restaurad. maT in urma de pro-
pi 7 cintAretf ; o pcoall., con- LA numele de mormintele Uria- prietarir, familia Perticari ; bi-
clusa de i invadtor, frecuentata pilor sati Jidovilor de la Marta- serica se intretine de proprietar
de 30 elevT ; 3 circiumT. logi. (V. Schitul Topoluita pi e deservid de un preot, un
Budgetul com. e la veniturT Schinteepti). ctntäre i un paracliser. Se vád
de 5578 lei, lar la cheltuelf, de ruinele caselor boereptT zi-
2283 leT. Izvorul - cel - Mare, pula, jud. dite tot in anul 1701 de Pa-
Vite: 783 vite marT cornute, Vasluid, com. Scheia ; izvorepte harnicul I. Colfescu.
27 caT, 706 capre, 890 oT de sub nipte stincT de piatra, Scoala primara din com. da-
goo litUAtorr. in partea de S. a dealuluT Mun- teaza de la 1849.
Dealurr maT principale in celul; curge pe marginea de Budgetul com, e de 3340
comuna sunt : Dealul Curecea, E. a satuluT Capotepti; primepte lel la veniturf pi de 3473 lel la
acoperit cu vil, Zmeural Bobo- in dreapta sa pirliapul Ignat, pi cheltu elf.
cepti, Dealul-FeteT pi Dealul-Bra- care trecind pe teritoriul com. Vite: 68o bol pi yac!, 142
detulul, cu o pozitiune frumoasa, Dragupeni se varsa in Stavni- car, 9 bivolT, 12 asinT, 1900 or,
acoperit Cu paclurT seculare. cul-Sec. 18 capre I 825 rimatorr.
CimpiT sunt : Cimpia-CureceT,
TarovatuluT, PerutuluT i Crapca. Izvorul-de-Jos, com. rur. pi sat, Izvorul-de-Sus, sat, fácind parte
VII principale sunt : Valea- in jud. Argep, pl. Gálapepti, pe din com. rur. Izvorul, pl. Ve-
BirzeT, care este foarte pra- apa Teleormanuluf, la 16 kil. dea-d.-s., jud. Olt. Are o popula-
pástioasá, valea Curecea, Taro- de com. rur. Costepti (repedinta tiune de 469 locuitorT. Se mal nu-
vátul, Crasna i valea Topol- subprefecturef), pi la 61 kil. de mepte de locuitorl Soldea pi Pir.
nita. lar ape sunt : Topolnita, Pitepti. Are o populatie de Ioo pogi. E situat in partea de N. a
ce ucla prin inijloc, Piriul - Finta- familiT, sad 600 suflete, din cal-1 comuna Ad e repedinta com.
nelor, Clevacetul ce izvorepte fo contribuabill ; o biserica Are 2 bisericT, una fondatá
din padurea statuluT, Supadina cu hramul Adormirea, deser- pe la anul 18ox, de un oare-
Piriul-Copurilor. vid. de x preot i i cintaret ; care Radu; s'a reparat 1837
In partea de V. a acestel co- o pcoala primara rurala. pi la 7881, surpindu-se, s'a fácut
mune, in vecinatatea satuluT Ba- Budgetul com, e de 1916 leT din temelie de Costache Pir-
lotepti, se cunosc urmele unel la venit. pi de 1968 leT la chelt. paga ; a doua s'a zidit din te-
bisericute, in stincile de sub Vite: 350 bol i yac!, 75 cal, melle de loan Pirpoagl, la anul
Dealul-Sfirleaculuf in apropiere 4 asinr, 1151 o!, 2 capre qi 115 1827, dar surpindu-se s'a rezi-
de malul drept al riuluT To- rimatorT. dit de C. Pirpoaga.
polnita. Asemenea se poate ve-
dea pi o mica schela de piatra Izvorul-de-Jos, sat, face parte Izvorul-Dulce, trup de melle,
care cotepte in linie curba din com. rur. Izvorul, pl. Ve- situad. in preajma manastireT
care da a se intelege cA aci era dea-d.-s., jud. Olt. Are o po- Secul, com. Vinatori-Neamtul,
sf. Proscomidie, unde preotiT pulatiune de 266 locuitorl. E pl. de-Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
savirpead serviciul divin. De ad, situat in partea de S. a co-
mergind pe malul drept al To- muna Izvorul-Frumos, sat, al com.

www.dacoromanica.ro
IZVORUL-LULDRAGOM IR 88 IZVORULUT (VALEA-)

rur. Burila-Mare, pl. Blahnita, TaslAul, pl. Bistrita, situate pe dreapta Izvorasul, isT schimbg
jud. Mehedinti. dreapta piriuld Taslgul, in pg- directia spre S.-E. si se varsg
dure, spre V. satuld Taslgul ; In riul Vedita, intre cgtunele
Izvorul-lui-Dragomir, munte, contin in disolutiune mult sul- Vlaici .si Cristesti, pl. Vedea-d.-j.
In jud. Mehedinti, plaiul Clo- fure.
sani. Izvorului (Gura.), mofie, in jud.
Izvorul-Rece, paig, in jud. Pra- Buzan, com. Gura-NiscovuluT;
Izvorul-Muntelui, sat, in jud. hoya, pl. Podgoria, com. Salda, are 202 hect. arlturT, vil cu
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. acoperit cu pgdure. embatic, livezT O 2 mor!.
Blahnita.
Are o populatie de 20 fa- Izvorul-Rece, Alias, vine din IzvoruluI (Valea-), ?d'Are par-
miliT, salí 84 suflete : 39 bdrbatT plaiul Buzgul, jud. BuzAti, udg ticularg, supusg regimuluT sil-
si 45 femeT. partea de S. a com. Salda, pl. vic incli din anul 1883, pe mosia
Podgoria, jud. Prahova, si se Comarnicul, com. Comarnicul,
Izvorul-MunteluT, trup de sat, varsg. in Orla Salcia, la S. de pl. Pelesul, jud. Prahova.
in jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun- com. Salcia.
tele, com. Bicazul. IzvoruluI (Valea-), prig, in
Izvorul-R Ail, pirig, afluent al jud. Tulcea, pl. Babadag, pe
Izvorul-Munteldf, padure, in Bistriter, in jud. Suceava, com. teritoriulcomund rurale Congaz,
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, Brosteni. acind limita intre cgtunele Con-
com. Buhalnita; are o intindere gaz si Hagilar ; 41 la nastere
de 1050 pog. Izvorului (Dealul-), deal, in dintr'un mic lac, la 0/2 kil.
jud. Vasluiù, pl. Crasna, com. spre N.-E. de satul Hagilar; se
Izvorul-MunteluT, pirllaf, ce iz- Solesti. Se intinde de la N. spre indreaptg spre S., avind o di-
voreste din masivul CeahlguluT, S., pre Miga soseaua nationalä rectie generala de la N. la S.,
curge pe teritoriul com. Bu- Vasluiti-Iasi. Se numeste ast-fel taie soseaua nationalg Tulcea-
halnita, pl. Piatra-Muntele, jud. pentru cl din coasta sa despre Babadag-Constanta, pe la kil.
Neamtu, vArsindu-se pe partea V. Tese un izvor mare. 23, unde primeste pe dreapta
dreaptg a riuluT Bistrita, dupg valea Hagilar, si, dupg ce a brAz-
ce, aproape de vgrsarea sa, tra- Izvorului (Gira-), girld, iz- dat partea N. a plgseT si cea
verseazg soseaua mixtg Piatra- vorqte din dreptul com. Mir- centralg a comuneT, dupg 1 1
Prisgcani, intre kil. 84-85. cesti, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt, kil, de curs, se aruncä in piriul
curge spre S. paralel cu com. Telita, pe dreapta, aproape de
Izvorul-Puturos, izvoare mine- Vlaici, 'Axiä la locul numit Cra- vgrsarea acesteia, in Coada-BIltiT
rale, in jud. Neamtu, com. cul-PutuluT; acolo primeste pe (lacul Babadag).

www.dacoromanica.ro
Î
impäratului (Magura-), saa han situat la rAscrucirea maY incircitoarea, deal, jud. Pra-
Mfigura-de-la-Groapa-Viei, multor drumurf. hoya, com. Izvoarele, plaiul Te-
nagurd, situatA d'asupra com. leajenul. ServA pentru plouna-
MAgurele, din pl. CAlmAtuiul, jud. fmputita, pifia, izvoreote din tul vitelor.
Teleorman. I s'a dat aceastA dealul cu acelaoT nume, com.
numire de la anul ¡877, cind Dumeoti, pl. Funduri, jud. Vas- incäul,pddure, de stejar, in intin-
impAratul Rusief Alexandru II luia, oi, dupA ce se uneote cu dere de 85 hect., pe mooia Din-
s'a urcat In mal' multe rin durT pe pirful Valea-Mare, la locul nu- geni, jud. Botooani.
dinsa pentru a observa bombar- mit Gura-VAief, curge de la S.
darea Nicopoler oi mersul opera- spre N. oi se vars1 In Birlad, In-ChimnitI, pisc sl Mata, in
tiunilor de rAzbola, spre E. de satul Dumeoti. partea de V. a com. Ceraoul,
pl. Teleajenul, jud. Prahova,
impäratulul (Valea-), vale, pe linputiti (Gira-), girld, jud. unde, in timpurile vechf, sAtenif,
teritoriul comunel Cocargea, pl. Tulcea, in partea E. a piloei Su- cari merea eraa supAratT de in-
Borcea, jud. Ialomita. lina, oi cea N. a comuneT rurale vaziile streine, lor flcuserl gropf,
Sf. Gheorghe, servind de hotar In carT-ol ascundeati avutul.
impfirateasa, localitate, in par- futre ea oi comuna urbanA Su-
tea de N.-E. a com. StAnileoti, lina ; se formeazA in stuf; se inconjuritoarea, mofie, propri-
pl. Prutul, jud. FAlcia, pe oesul indreaptA spre S., tuteo direc- etatea statului, in jud. Tecucia,
dintre apa PrutetuluT oi riul tiune generall de la N.-V. spre com. RAchitoasa. Se maf nu-
Prut, pe mooia statului dintre S.-E. ; primeote apele lacurilor : meote InconjurAtoarea - MAnAs-
satele StAnileoti si V oinescu. Se PorculuT, Rooul oi Roouletul, tire!. Parte din aceastA mole
zice el pe acest loc a stat in cort gira Bivolul, oi dupl 1 1 kil. de este acoperitA cu pAdurf.
ImpArAteasa Ecaterina, in timpul drum se sfiroeote in mare, intre
rAzboiulul dintre Ruor oi Turcf muele marine No. 7 oi 8. inconjurittoarea - Mfinistirel-
la 1711, pentru care aceastl Berzuntul, mofie a statuluT,
localitate s'a numit ImpArAteasa. Mala (Muchea - ), colina si jud. Bacla, plasa TazlAul-d.j.,
punct de hotar, al com. CAneoti, COM. Berzuntul, in intindere de
hnpistritul, munte, in jud. Buzai, despre com. Grabicina, judetul 4000 hectare oi arendatA cu
com. Neholaoul, cu m81 m. inAl- Buzla ; e ramificatie din mun- 11000 leT.
rime oi acoperit de pAdurl oi izlaz. tele Bocul.
inconjuritoarea - Manistirei-
impu§catà (Crucea-), movild, inalfa' (Muchea-), munte, punct Bistrita, trup de malle, situat
in jud. R.-SArat, pl. Marginea- trigonometric, In com. Ruoia- In com. Doamna, plasa Piatra-
d.-j., com. Gulianca, in partea vAtul, cAtunul Muscelul-Tiganul, Muntele, jud. Neamtu, arendatA
de E., lingl riul BuzAul; are un jud. BuzAti. anual cu 62661eT, afarl de trupul

61878. Mando Dioftemar Morolo. Vol. IV. 12

www.dacoromanica.ro
INCONJURXTOAREA-MXNXST1RET-BIRNOVA 90 ilT§IRATELE

vindut dinteinsa, numit Izvoa- neasca-Mare i Domneasca-MicA; improprietArirea insurAteilor din
rele. are o directiune de la E. spre 1878. MaT nainte se afla aci
V. i o inAltime medie de 90 cAt. PirlAdeni.
hiconjurätoarea- MänastireI- m., incepind de la 102 m. $1
Blrnova, mofie, jud. 'ni, pe scAzind cu cit se apropie de insuratei, sat, jud. BrAila, pe
care se aflA nota sate i anume Durare; este situat in partea muchia platouluT in marginea
Ciurbqti din com. Miroslava, nord-vesticA a p14eT i cea cen- de E. a com. cu acela0 nume,
Lunca-BirnoveT, Ciurea, Cercul, tran. a comuneT ; este acoperit la 47 kil. spre S. de ora§ul
Todirel, Piciorul-LupuluT i Cu- cu verdeatA. BrAila. Pe la 1854 cite-va fa-
rAturile, din com. Ciurea ; mili! din Lacul-Rezil s'ad sta-
nova i PIetrAria din com. Bu- in-Poianä, d'hin, al com. Colti, bilit pe mo§ia statului Mue-
ciumi. A apartinut mArastireT jud. Buzäü, Cll 120 locuitorT teanca, intemeind aci cAtunul
Birnova, lar du0 secularizare 35 case. numit PirlAdeni, pendinte de
a devenit proprietatea statuluT. comuna Lacul - ReziT; pAnA la
insurätei ( Pirlädeni ), com. 1879 s'ati improprietArit 508 lo-
hiconjurätoarea -MAnästireI- rur., jud. BrAila, pl. Balta, ase- cuitorI i la 1882 s'a format
Bogdana, mofie a statuluT, zatA pe muchia dreaptA a piriuluT satul i com. InsurAtel. Locu-
jud. Baca, pl. Trotuul, com. CAlmAtuiul, ce curge spre N. itoriT cunosc inca acest sat sub
Bogdana, care iT aduce un ve- E. com., la 4 kil, de viroaga numele de PirlAdeni. Are o
nit de 5000 le! anual. Puturosul, peste ale carel' ape se coalA de bIetT, infiintatA la 1880,
aflA un pod. Se mArgineste la lb treti nutà de stat, frecuentatA
kconjuratoarea -Mänästirei- E. cu Lacul-ReziT; la V., cu Slu- de 87 bAetT; o coalä de fete,
Ca§inul, mofie, jud. BacIti, pl. jitori-Albote0 ; la N., cu Vi- intretinutA de comuna, infiintat5.
Trotuwl, com. M1nAstirea-Ca- zirul i la S., cu Cioara-Doicqd. la 1888, frecu entatA de 34 eleve,
Onul, fostA proprietate a ml- Suprafata com. e de 6910 hect. Suprafata satuluT e de 262
nAstireT, (cit-va timp inchinatA §i are o forma dreptunghiularA. hect., cu o populatie de 340 fa-
sfintelor locuri). AstA-zI este pro- Are o populatie de 427 fa- milif, sai1 1526 suflete; 367 case;
prietatea statului. Are o intin- mili!, salí 1822 suflete, din carI 9 dirciuml; i moarl de abur!.
dere de 5561 hect. §i este a- 283 contribuabilT. Vite sunt: 820 cal, 5 asinT,
rendata cu 23200 leT anual. Are ï coalA de bletT, infi- 1600 oI, 6 capre i 1130 tina-
intatA la 188o, frecuentatA de torT.
inconjurAtoarea- MänfistireI- 90 elevI; i coa1ä de fete, in- Sunt 5o stupT cu albine.
NeamtuluI,mofie. (Vez! Neam- fiintatA la 1888, frecuentatl de
tul, mo0e). 28 fete; o moarA de vapor!. insurätei, mahala, in com. rur.
DrumurI : La BrAila, spre N.- Pristolul, pl. Cimpul, jud. Me-
hiconjuritoarea-ManästireI- E., pe oseaua judeteara BrAila- hedinti.
Tasläul, mofie, pendinte de CAlAra0, 47 kil. ; la Lacul-ReziI
mAnAstirea TazlAul, ju d. Neamtu, drept spre E., 6 kil ; la cAt. insurätei-NoT, mahala, in com.
pl. Bistrita, com. TaslAul, aren- Padina, spre S.-E., prin propri- rur. Stingdcema, pl. Motrul-d.-j.,
datA anual cu suma de 16000 etatea locuitorilor ; la Cioara- jud. Mehedinti.
leT. Doicqti, spre S., pe oseaua
judeteand BrAila-CAlAra0, I 4 kil. ; frnelata, cätun, al com. Neho-
hi-IzIaz, deal, jud. Constanta, la TAtarul, pe lingl Movila-PA- iaffl.11, jud. BuzAti, Cu 40 locuitorT
pl. Medjidia, pe teritoriul com. duchiosuluT, spre S.-V., 16 kil. ; IO case.
rur. Seimeni i anume pe acela la Slujitori-Albote0, spre V.,
al cAtunulul Seimeni-MicT ; este prin cAt. Caragica i Cocotati, hnelitif (Piatra-), munte stin-
continuarea dealulur Carapat- ii kil. cos, in jud. BuzAtl, com. Neho-
Daga i se intinde de la acest In comunA sunt 3 piete cAtunul Prundul.
deal lata la Durare, trectnd 17 strAzI aliniate. Prin comunA
prin satul Seimeni-MicT i mer- trece oseaua judeteara BrAila- hniratele, deal, in jud. Con-
gind printre vAile Tibrinul CAlAra0. stanta, pl. Hirwva i Constanta;
I14tea i pe la S. lacurilor Dom- S'a infiintat la 1882, prin ramificatiunile sale se intind

www.dacoromanica.ro
flIRATELE 91. iNTORSURA

printre afluentil de pe stinga de biserica, unde se gaseqte Bucure0, fosa a mAnitstireT
al plriuluT Sarai, qi ce! de pe asta-z!. Fedeleplul; Radovanul, in ca-
dreapta al piriuluT Casimcea; Se compune din dou5. cat.: tunul qi pe moqia cu acelag
se ridica pana la 305 in.; este Intorsura, catun de reedintA, nume, in intindere de 550 hect.,
acoperit cu finete O semanaturT. pe dreapta riuluT Dasnatuiul, i apartine statuld. Lemnul care
Radovanul spre N.-E., pe stinga predomina este stejarul §I gir-
In9irate1e, trei movile, situate riului Dasnatuiul, cu o popula- nita; se gaseqte qi cer.
in apropiere una de alta, spre tiune de 1928 suflete ; locuesc Ville de pe moqia Intorsura
N. de satul Tindarei, pl. ralo- In 130 case li 275 bordee. Sunt apartin locuitorilor, lar cele de
mita-Balta, jud. Ialomita. 340 contribuabill. pe m4a Radovanul apartin
Are dona bisericr: una in statului, fiind in intindere de
intorsura, com. rur., pl. Jiul-d.- Intorsura, fondata la 1780 de 224 pog., $i producind vin bun.
mj., jud. Dolj. Rqedionta la Se- Constantin Sari Ene i termi- Pe mo0a Radovanul se alía ca-
gircea. Aqezata pe coasta dea- nad la 1783, lucrad de zid li riere de plata.
luluT Intorsura qi aproape de avind hramul Sf. ImparatT Con- Se fabrica rachid in cantl-
malul drept al riuluT Dasnatuiul. stantin i Elena; a doua este tate de 1500 vedre anual. Este
Se invecinqte la E. cu com. in cat Radovanul, cu hramul In- o moad cu abur! pe mo*ia In-
Lipovul ; la V. cu comunele Si- trarea in Biserica a 1VlaiceT- tonsura.
li§tea-CruceT i Cioroia.5u1; la DomnuluT, zidita de locuitorl la Pe mo0a Intorsura sunt stine,
S., cu com. Urzicuta O la N., cu anul 1867 li terminad la 1870; unde se face brinza.
com. Virvorul-Fintinelele. sunt deservite de 2 preotl $1 3 Transportul se face cu carde
Limita linieT de N. incepe de cintaretl. Are dota colT mixte, qi. carutele pe calea judeteana
la dealul Caprioarele, trece peste una in Intorsura li a doua in spre Craiova, care strabate co-
riul Banagiul i Valea - Slodo- Radovanul; cea din intorsura muna pe o lungime de 6 kil.
nula Linia limita de S. in- functioneaza din 1880 §i cea din O pe alta comunala-vicinall in in-
cepe de la Mägurelele-cele-Doua Radovanul din 1889. Amindoul tindere de 5 kil.
O apol trece peste Dealul-Vii- sunt intretinute de comuna qi Circiumi sunt 7 in Radova-
lor. Limita linid de E. incepe frecuentate de 6[ coplI. nui O 4 in Intorsura.
de la Bran4tea-ReoduluT i trece $till carte 31 persoane.
pe la dealul Intorsura. Limita Dupa legea rurall din 1864 intorsura, sat, jud. Dolj, pl.
unid de V. Incepe de la Ma- s'ati improprietarit 228 locuitorT Jiul-de-Mijloc, com. Intorsura,
gura-cu-Sipica O trece Piriul- *i insuratd, lar dupa cea din reedinta primarid. Are o po-
JivanuluT. 1875 s'ad improprietarit 25 lo- pulatie de 1478 suflete ; locuesc
Terenul com, este acciden- cuitorT. In ioo case §i 1 tio de bor-
tat in partea de V. de dealul Teritoriul com. este de 12078 dee.
Radovanul, inalt de aproape pog., dintre cae : 9280 pamint
300 m., acoperit cu vil i pa- arabil, 100 pog. finete, 600 pog. Intorsura, deal, jud. Dolj, pl.
durI, §i care este §erpuit de izlaz qi 2098 pog. padure. Jiul-de-Mijloc, com. intorsura,
Valea.Rea O Dasnatuiul. Al MoOile se numesc Intorsura pe care este asezata comuna
doilea deal este Dealul-Viilor, li. Radovanul. Cea d'india, in In- qi prin care trece limita de E.
care are directiunea de la N. tindere de 6645 pog. pamint catre com. Lipovul.
la S. O este inalt cam de 150 m. arabil, cu venit de 90000 leT,
Este udata de riul Dasna- apartine Eforier Spitalelor Ci- intorsura, mafie, jud. Dolj, pl.
tuiul ca afluentiT sAT, pe dreapta vile din BucurWi, fosa a ma- Jiul- de -Mijloc, com. Intorsura,
jivanul O pe stinga Banagiul nastireT Fedelepiul ; a doua In intindere de 6645 pog., cu
i Valea-Rea, carT se varsa in este a statuluT, in intindere de venit anual de 90000 le!. Apar-
Dasnatuiul, in dreptul cat. Ra- 300 pog., cu venit de tomo tine EforieT Spitalelor Civile din
dovanul. le!, fiind data in IoturT. Bucuresti.
Inainte, comuna era situad Padurile: Intorsura, in catu-
pe locul unde este azT bise- nul pi pe mo0a Cu acelaql nume, Intorsura, ftddure, judetul Dolj,
rica, irisa din cauza invaziunilor In intindere de 300 hect., apar- pl. Jiul-de-Mijloc, com. intor.
turcq0, s'a mutat spre S.-E. tine EforieT Spitalelor Civile din sura, pe mosia intorsura.

www.dacoromanica.ro
ilsTTREZORCE 92 IN-VIRF-LA-PIETRICICA

intre- Borce, munte, jud. Su- O data Cu deschiderea Ord fluenta lor, situat la apus de
ceava, ce ocupa al doilea loc s'a dat acesteT localitatT numi- catunul de rqedinta, Jitia.
In inaltime din judet, avInd rea de Azuga, dupa valea ce
1834.6 m. altitudine ; aflator in din timpurl indepartate poarta intre-Sibicee, cd tun, al comuneT
com. Borcea. acest nume. Mlajetul, jud. Buzati, cu go lo-
cuitori 0 20 case, situat pe Va-
Intre-Dealuri, munte, in com. intre-Raze§I-V-Podurl, pdclure lea SibiciuluT.
Malini, jud. Suceava. foioasa, jud. Bacati, pl. Munte-
luT, com. Podurile; are o intin- intunecitei, pisc, in com. Go-
Inire-Podurl, pda'ure a statuluT dere de 600 hect. 0 este su- lqti, pl. Riurile, jud. Muscel.
in intindere de 770 hect., ju- pusa regimuluT silvic.
detul Ilfov. Vez! Caldaru§ani, pa.- inväluitele, lac, in jud. Ialomita,
dure. intre - Rtmnice, numire vechie ínsula Balta, teritoriul comuneT
a comuner i cdtunulur Jitia, Dichiseni, pl. Borcea.
inire-Prahove, vechie numire, plaiul Rimnicul, de la situatia
pana la anul 1881, a satulur sa la confluenta Auld Rimni- in-virf-la-PIetricica, numire ce
Azuga de azT, saa a localitatei celul, socotit ca un izvor al riu- se maT da virfulur Surdqti din
unde apele Azuga i Prahovita lui Rimnicul §i Rimnicul-Sarat; com. Breaza-d.-s., plaiul Pra-
se intilnesc spre a forma valea asta-z1 se da aceasta numire hova, jud. Prahova.
PrahoveT, jud. Prahova. unuT catuna§, ce se afla la con.

www.dacoromanica.ro
Jacota, sat, pe mo$ia cu acela$I servesc i acestur sat. Un drum jiner, la 4 kil. spre S.-V. de
nume, jud. Suceava, com. Ple- principal duce la BogdAne$ti resedinta comuner. Are o po-
$e$ti. A$ezat pe un podi$ co- (2 kit.). pulatiune de 120 locultorr, din
prins intre Dealul-Cioatelor $i cart 20 improprietaritr dupa le-
Dealul-Mare. Are o populatie Jahalea, padure, de diverse e- gea rurall, pe proprietatea d-lur
de 38 familir, sal 158 suflete, sente, jud. Suceava, com. Bog- H. Caracostea.
din carr 78 contribuabilr. Lo- dane$ti.
cuesc in 45 case. Jarcaleti sa0 Meletia, celtun,
Vatra satulur ocupa 4 Miel Jale§ul, rEü, izvore$te de sub poa- pendinte de com. Pretrele, pl.
yi 5 prajinr. Mo$ia e proprieta- lele muntilor com. Runcul, pla- Marginea, jud. Vla$ca.
tea d-lur Iordache Iura$cu, iul Vulcan, jud. Gorj ; apele-1
are 630 fákr, din cut': izo fAlcI sunt formate dintr'un singur iz- Jarcaleti,, nuntire ce ruar poarta
cultivabile, 200 t'ala' padure, vor ; ja directia de la N. spre cdtunul tefIne§ti, jud. Teleor-
130 fAlci finat, restul mla$tine S., la com. BAlace$ti se impre- man, pl. Tirgulur, com. Auto-
$1 locurr prea putin productive. una cu riul Bistrita ; se varsa in n e$ti.
Improprietdritr in 1864 sunt : Tismana, in dreptul cat Rogo-
9 frunta$1, 7 palmag i 10 co- Jari§tea, com. rur,,in jud. Putna,
jelul ; comunicatia pe acest tia
da$I, stapinind 57 falcr, 45 prj. se face pe 2 podurr de lemn, pl. Girlele, situad, mar la vale
Are o bisericä de lemn, a- unul a$ezat in dreptul malulur de Padureni, de care este des-
dusa din Leucu$e$ti de fratit Grosul, com. Balace$ti, lar cel- partita prin piriul Varsatura-
Hermeziu, cu hramul Sf. Maria l'alt in dreptul cat Vartul, pen- Mare, la 5 kil. de re$edinta sub-
Mare. dinte tot de BAlace$ti. prefectura' qi la 17 kil, de ca-
coala din Ple$e$ti serva si pitala judetulur.
acestur sat. Jap§a-Infundatä, viraagd, jud. Este udata., afara de ptriia$ul
Braila, pe teritoriul com. VA- Varsatura-Mare, si de Cacaina
Jahalea, sat, jud. Suceava, com. den!; incepe din dreptul hal- (canalul tras din Putna).
Bogdane$ti, pe mo$1a Baia, a- ter VAdeni ; curge spre S.-E. $i Are o populatiune de 466 fa-
$ezat pe ptriul cu acelag nume. se impreuna cu viroaga Zagna, mili!, saa 1880 suflete, din carr
Are o populatie de 49 familiI, la 800 in. de satul Vadeni, 395 contribuabilr. Locuesc in
Ball 191 suflete, din carr 33 con- 491 case.
tribuabilI. Jap§ea, vale, jud. Buzad, com. tii) carte 501 persoane.
Vatra satulur ocupa 22 ala Gavane$ti ; serva ca suhat Are : doua bisericr parohiale,
ImproprietaritI in ¡864 sunt : una cu hramul Adormirea $1 a
14 palma$I $1 12 coda$T, stapi- Jarcaleti, cdtun, pendinte de com. doua cu hramul Duminica Tu-
nind 30 l'acr. Florul, pl. Mijlocul, jud. Olt, tulor-Sfintilor ; doul $coale, una
Biserica i coala din Rica situat pe dealul $1 valea Rogo- de bletr, construita de comuna

www.dacoromanica.ro
JARIMA 94 AVRENI

O frecuentata de 76 elevI i a Jaristea, numele a doud paro hit, sPre S.-E, pana pe mo0a Izlazul,
doua de fete, frecuentata de 26 in jud. Putna, pl. Girlele, com. pe o distanta de 41/2 kil.
eleve. Jari§tea, avind doua bisericI pa-
Budgetul com. e de 14904,05 rohiale, una cu hramul Ador- Javreni, com. rur., jud. Bacaa,
leI la veniturl O de 14681,83 mirea si a doua cu hramul Du- pl. TrotuFil, situata pe malul
leI la cheltueli. mineca-Tutulor-Sfintilor, ambele sting al Trotu§ulta, la limita
Locuitorif poseda : 6o plugurI in Jar4tea. judetuluI Putna. Este alcatuita
de lemn §i 42 de fier, i ma- din 6 catune : javreni, rqedinta,
Ora de batut porumb (cu ma- Jarostea, sat, facind parte din pe pirtiwl Chilia, d'a stinga
nivela), 3 grape de fier. com. rur. Zavoeni, pl. Cerna- TrotuuluI; Floce0, mg spre
Vite sunt : 338 bol', ti i vaa d.-j., jud. Vilcea, situat la N. N.-E.; Heltiul, mal' la S., (intre
56 ea! O 77 porcI. com., la 3 kil, de satul Zavoeni, acesta i Javreni se af15. satele
Comerciul se exercitA in com. unde este re§edinta comuna Corbul §i Vrinceni ale comuneI
de 8 persoane. Are o populatie de 137 suflete; Bogdana), Bo4tea - BoiereascA,
o biserica, fondata la 1885. Boi§tea-Razqasca O Boi§tea- Ga-
Jaristea, deal, in raionul com. lin, pe valea TrotquluI.
Singerul, pl. Podgoria, jud. Pra- Jarostea-Fagilor, padure par- Are o populatie de 297 a-
hoya, pe care se cultiva vie §i ticulara, supusa regimuluI silvic, tolla, saa 1007 suflete : 461
sunt livezr de prunI. in raionul com. Recea, pl. Ho- barbatI i 546 femeI; 984 Ro-
rezul, jud. Vilcea. minI, 14 UngurI, 4 Franced O
Jaristea, deal, Cu directia de la 5 Izraeliti; 989 de protectiune
N. la S., jud. Prahova, plaiul Jagara, Yezer, jud. Braila, situat romina, 14 ungara O 4 franceza,
Teleajenul, com. Star-Chiojdul; in ostrovul lapa, la S.V. de 8 ro agricultor!, 2 meseriag, 5
cade in partea de N. a com. Iezerul Mala ; se impreuna cu industrial, 4 comerciantl, 4 pro-
Dobrele; in el da jap§a Larga. fesiunI libere, 25 muncitorl i
Jaristea, munte, in jud. Buzar', 7 servitorI. Locuesc in 583 case.
com. Nehoiul, intre Impistritul, jäghioara, canal, jud. Braga, in. Sunt 246 contribuabill.
Cumpenile §i riul Buzaul. Serva cepe din Jaghia ; se indreapta. Are 4 bisericI: doul in JA-
ca izlaz. catre S.-E., dupl ce ocolqte vreni, a treia in Heltiul i a
L4itarul; spre S. da. in Otmocul. patra in Bo4tea-Boiereasca, de-
Jaristea, mofie, in jud. Buzaa, servite de 2 preotI O 5 cinta-
com. Nehoia§ul, catunele : Broas- Jälfiboiul, suburbie, in Foqani, retI; 5 circiumf ; 3 mor! de apa.
ca, Bontul i Gura-SiriuluI, care despartirea I, jud. Putna. Dupa legea rurala din 1864,
se intinde intre piriul Nehoiul, s'aa dat, la 47 locuitorI, 156
rail Buzaul, pir. Siriul O mun- JänOsti, sat, facind parte din ale( O 40 prajira parnint in
tele Monteorul, format din tru- com. rur. Fagetelul, pl. Vedea- improprietarire.
purile : Bontul, Malul - CapriI, d.-s., jud. Olt. Cade la V. de Teritoriul comuneI are o in-
Sped4u1- Nehoiultif, Impistrita, comuna., intre girlele : Faurul §i tindere de peste 3500 hect.
Gherghelaul, Virful- Jari0eI §i Plapcica. Are o populatie de 6o Padurile ocupa maT mult de
parte din muntele Monteorul. locuitorI. 2000 hect, din care a statuld,
Are 3200 hect., din mil: 52 Heltiul, este de 1424 hect., iar
hect. curaturI, 270 fineata, 3 Järläul, viroagig, jud. Braila, plea- a d-luT A. Jurwu, de 37ohect.
hect. livezI, 140 hect. izlaz i ca din viroaga Zagna, aproape ProprietarI marT sont: Statul,
restul padure. Pe aceasta mo0.e de hotarul despartitor intre Do- Cu moia Heltiul §i d. Al. Ju-
se afla apele minerale Gura-la- meniul BrAilef O mo§ia Cimpi- rwu, Cu moia Floceti.
dula O alte sorginti mar miel. neanca. Se afta pe teritoriul com. Viile a caror cultura este in-
Cazasul, la 2 kil. spre S.-E. de semnata, aa o intindere de
Jaristea, padure, in jud. Buzar', sattil Vadeni. Parcurge o dis- 91.53 hect.
com. atina, cat. Piatra-Corbu- tanta de i kil. de unde se bi- Vite sunt : 48 cal, 581 vite
luI ; face un corp cu padurea furca: o parte mergind spre V. marI cornute, 168 pora 49 ca-
Virful-CorbuluI de pe mo0a Cor- pe moia Cimpineanca, unde pre §i 1298 Or.
bul (Floreasca); are 230 hect. se pierde, iar alta parte inergind Budgetul comunel e la ve-

www.dacoromanica.ro
JXVRENI 96 JEPI-MART

niturT de leT 7092, banT 29 pi din Dunare, spre N., pe cimpia frecuentata de 90 elev1; o bi-
la cheltuell de ler 2460, banT 55. Baraganul, in apropiere de calea seria, zidita la 1840, deservita
Comuna este strabatuta de ferata Bucurepti-Fetepti. Mosia e de i preot pi 2 dascalf.
cAT vecinale-comunale,care o proprietatea statulul, numita Je- Linga sat, peste lacul Jega-
leaga cu Ripile l cu cele-l'alte galia i Deleanca, lar inainte lia, este un pod de lemn, ce
comune invecinate. Brinzeni pi are o suprafata de pune in comunicatie satul Bel-
Distantele : la Bacati, capitala 23000 hect., din carT : 7000 hect. licul cu Jegalia.
districtuluT, 6o kil. ; la Tirgul- baltip, too hect. izlaz i 15000
Ocna, repedinta papel, 23 kil. ; hect. pamint de cultura. Mopia Jegälia, lac, in jud. Ialomita, pl.
la com. Bogdana 7 kil. ; la tinea inainte de secularizare de Borcea, pe tarmul sting al bra-
Cdiutul, unde este statiune de Manastirea Dealulur. Pe terito- Borcea pi la sudul vairje-
drum de fer, distanta este de riul com. eT se mar afla, afara gana; are forma unul seml-cerc
7 kil. de com. Jegalia pi com. oca- deschis spre E. in care se afla
riciul pi Gildaul. satul tot cu acelapT nume. A-
Jävreni, sat, jud. Bacari, pl. Tro- Se arendeaza cu 148000 leT cest lac comunica cu Borcea
tup pi repedinta comuneT cu anual. prin trer brate. Bratul (privalul)-
acelapT nume, situat pe Dealul- Are o populatiune de 378 cel-Mic, Bratul-cel-Mare i Bra-
Javrenilor pi pe pesul Trotu- familii, saS 1713 suflete ; o peca- tul-Gildaulur.
pulur, d'a stInga. Are o popu- la mixta, frecuentata de 90 elevI,
latie de to8 familiT, salí 401 cu local propria cladit de co- Jegälia, vale, in jud. Ialomita, pl.
suflete ; 2 bisericT, cladite de muna ; douà bisericT, deservite Borcea, ce se intinde de Ruga
locuitorT, din carT una vechTe 2 preotI i 4 dascIII. satul Jegalia spre N., brazdind
de peste 150 de anT pi ambele Dupa legea rurala din 1864, cimpia BaraganuluT. Este singura
deservite de i preot pi 2 cintlretl; s'ari improprietarit 328 locuitorT; vale care intrerupe suprafata
2 circiumr. in anul 1878, s'ají mal impro- plana a BaraganuluT. Aceasta
Vite : 15 caT, 167 vite mar! proprietarit 9 locuitorf ; se maT vale, care are o intindere de 35
cornute, 99 porcT pi 37 capre. gasesc neimproprietaritT 6o. kil. pi o adincime de aproape to
Teritoriul comunel este udat m., a fost albia unuT ria, ce ipi lua
Javreni, sectie, jud. Baca, pl. de Dunare, Borcea pi de lacu- naptere din partea de N. a Ba-
Trotupul, satul Hirja, com. cu rile : Jegalia, Pucioasa, Vlas- raganuluT pi se varsa in Borcea.
acelapT nume. ceana, Matasea, Stinghea, Cur- In partea de S. a vair este la-
tinescu, Strimba pi Mistreata. cul cu acelapT nume.
jfivreni, deal, jud. Baca, pl. Tro- Brate, carT pun in comunicatie Pe malurile vlif, Ruga satul
tupul; com. Javreni, pe care se Dunarea pi Borcea cu lacurile, Jegalia, se afta mal multe al-
afla situat satul Javreni. sunt: Nestea, Beilicul, Caltunul, paturT, ce at1 servit pe timpul
Nemoptiul pi Posmocul. Valle, razboaelor intre RupT I TurcT,
Jävreni, plidure foioasa, jud. Ba- ce brazdeaza teritoriul comuneI a apara intrarea pe bratul Gura-
cla, pl. Trotupul, com. cu ace- sunt : Jegalia, Rusul, Putul-luT- BaliT.
lapT nume ; are o intindere de erban, Sacaua, Cangea i Putul-
715 hect. pi e supusa regimuluT CAlugáruluT. Jepi, r2a, izvorepte de sub pis
silvic. Veniturile cheltuelile sunt
i cul cu acelasT nume, com. Pre-
de peste 6000 le!. dealul, plaiul Pelepul, jud. Pra-
Jdera, brat, (prival), in insula hoya. Curge de la V. spre E.
Balta, teritoriul com. Cocargea, Jegälia, sat, in jud. Ialomita, pl. pi se varsa in riul Prahova, pe
pl. Borcea, jud. Ialomita. Borcea, pendinte de com. cu tarmul drept, la S. de en. Bup-
acelapT nume, situat pe malul teni. Valea pe care curge acest
Jegilia, com. rur., in jud. lato- de E. al laculuT Jegalia pi pe riii se numepte de lowitorT Va-
mita, pl. Borcea, situata intre tarmul sting al Borci.I. lea-JepiT.
com. *ocariciul I Gildaul. Aicr este repedinta primariel
Se compune din satele Jegalia pi a judecatorieT comunale. Jepi-Marl, pisc, jud. Prahova,
Beilicul. Are o populatie de 1042 su- inalt de 2195 111. d'asupra ni-
Teritoriul comuneT se intinde flete ; o pcoall primara mixta, velulul Marir-Negre, alaturT cu

www.dacoromanica.ro
xpi-micf 96 JIBLEA

Piatra-ArsA, jud. Prallova. A- Jerdául, deal, in jud. Gorj, com. 48 caT, I000 o! o 700 rima-
cest pisc e coltat i prapastios. Aninisul, plaiul Novaci. Se in- tori.
Despre riul Ialomita clima e tinde de d'asupra satuluT Ani-
dulce si pe ea cresc o multime nisiul-din-Deal, spre N., termi- Jiana-Mare, baltd, in jud. Me-
de jnepT saa jepr, de unde nindu-se in Plaiul-Mare al cat. hedinti, pl. Blahnita, com. rur.
s'a i dat numele. Herisesti, com. Novaci. Jiana-Mare.
Intre JepT i Piatra-ArsA sunt
niste mlastinT, carl poartA nu- Jereapänului (Piciorul-), mun- Jiana-Vechle, sat, in jud. Mehe-
mele de Lacul.Rosu. te, in com. Brosteni, jud. Su- dinti, pl. Blahnita, com. rur.
Acest munte, impreuna cu ceava. Jiana-Mare.
Jepi-MicT, cu Risnova, Sorica,
Dutca i Cumpdtul, se stApineste Jetul, adtun al com. Nehoiasul, Jianca, lac, jud. Vlasca, din
de la 15 August 1882 de M. jud. Buzari, Cu 220 IOCUitUrr josul satuluT Malul, pe propri-
S. Regele Carol I, prin cum- 40 case. etatea Paraipani, in valea Du-
paratoare facutA de la d-1 N. nareT.
Cretulescu. Jghiabul, pirliaf, jud. Baca& pl.
Tazlaul-d.-s., com. Basasti, ca re Jianca, sati Jianul, proprietate
Jepi-MicI, pisc, jud. Prahova, in izvoreste din Stinca-CrApatureT nelocuitA, ce apartine d-lui Dr.
masivul Bucegilor, alAturT cu si se varsA in Lundas. I. Niculescu, pendinte de com.
Piatra-ArsA. Bulbucata, jud. Vlasca ; are o
La anul 1846, ambiT JepT ati Jghiabul, virf de deal, jud. Ra- suprafata de too hect.
fost mAsurati de Inginerul Geor- en, pl. Tazlaul-d.-s., situat la
ge Fischtum, trimis de marele E. comuneT Basasti, si imbrAcat Jianca, pddure, supusa regimuluf
Postelnic loan Al. Filipescu. Cu padurT. Face parte din lira silvic, com. Balilestl, pl. Riurile,
dealurilor ce despart TazlAul- jud. Muscel, in. intindere de
Jeravátul, Ala, ce curge prin Mare de Bistrita. 290 hect., avind ca esente : stejar,
pl. Tirgul si Corodul, jud.. Tu- fag, carpen, jugastru i paltin.
tova. Izvoreste din com. Obir- Jghiaburile, deal, in jud.Neamtu,
seni, curge de la E. spre V. si pl. Piatra-Muntele, com. Calul- Jianul, cdtun, jud. Arges, pl. Pi-
si se varsa in stinga riului lapa, situat lingA satul Calul. testi ; face parte din com. rur.
ladul, dupl ce formeaza putin GAvanul-Valea-Rea,
marginea despartitoare intre pl. Jiana-Mare, com. rur., i sat in
Tirgul i plasa Corodul. Pri- jud. Mehedinti, pl . Blahnita, la 37 Jianul, petic de padure, de ste-
meste pe dreapta piraiele : Ri- kil, de orasul Turnul-Severin ; jar, in supratata de 72 hect.,
pa - earpeluT, BalAnesti, este situata pe loc polejnic. Sa- 72 situat pe proprietatea
nele i Docani si pe stinga pi- tul formeazA comuna cu satul statuluT Gistesti, jud. Vlasca,
raiele : Vinderei, Miroasa, Birzo- Jiana-VechTe, avind 1200 locui- pl. Neajlovul, com. GistestI-Ro-
esti, Lungesti i Balabanesti. roriT ; 189 contribuabill ; locuesc minT, situat la coltul mosid lingA
in 250 case. cAtunul Coteni sati IlfovAtul.
Jercilfii, cdtun, fAcind parte din LocuitoriT posea.: 60 plugurT,
com. urb. Urlati, pl. Cricovul, lo care cu boT, 14 carute cu pddure a statuluT in in-
jud. Prahova. cal; 116 stupT. tindere de 75 hect., pendinte de
Are o biserica, fondatA la Prin com. trece soseaua com. Fundeni-Mitreni, pl. Olte-
1804, Cu urmAtoarea inscriptie : minda-Jiana-Mare-Balta-Verde. nita, jud. Ilfov.
Are 2 bisericT, deservite de
In numele DomnuluI nostru Iisus
Christos, biserica ridicatl de robul luI 2 preotT si 4 cintAretT ; o scoala Jianul, vale, la N., de com. Ursi,
Dumnezeii Gheorghiti Urlà'teanu, la anul conclusa de i invatator, frecu- pl. Oltul-d.-s., jud, Olt. Se varsa
5804, Iulie io. S'a reparat la anul 1840. entata de 30 elevT. In girla Cungrisoara, tot in
Budgetul comuneT e: la ve- raionul com. Ursi.
Jercovátul, deat cu va, in com. niturT de 3936 la lar la chel-
rur. Bresnita, pl. Ocolul-d.-s., tuelf, de 1523 leT. Jiblea, com. rur., pe malul sting
jud. Mehedinti. Vite: 760 vite mar! cornute, al OltuluT, jud. Arges, pl. Lo-

www.dacoromanica.ro
JIBLEA 97 JIDAVA

vivtea, la 17 kil, de corn. rur. Jidanul, jas, lingl satul Podul- monede, unelte casnice, precum
revedinta subprefectureT, JijieT, com. Goldevti, pl. Branivtea cArAmizT cu inscriptiuni la-
vi la 59 kil. de Pitevti. Se com- jud. Iavi; se scurge in apa tine.
pune din 2 sate: Jiblea vi PA- DobavAtul. Pe una din cdrAmizi, d. Gr.
uva, avind peste tot 911 locui- G. Tocilescu a citit urmAtoarele
tori, din carl 165 contribuabili. Jidanul, las, format din piriul nume de soldati : Georgius, Ci-
Are g bisetici; 2 - colf primare Hucul, in fata hanului de la nedus, Candidus ; apor indica-
rurale, una de bdeti vi alta de Petrovita, com. BAdeni, pl. Bah- tia : Castr(is) N(umerum) XVI.
fete. luiul, jud. Iavi.
Cu o mici cheltuiali s'ar putea ex-
Budgetul com. e de 2230 leT plora tot laglirul l regisi alce d. To-
la venituri vi de 1488 leT la Jidanului (Gira-), girlipt, in cilescu inscriptiunI do la poaria Ca.1-
cheltueli. jud. Tulcea, pl. Sulina, pe te- trulut al clrut nume ponte set ascuns
Vite sunt : 467 boT i vaci, ritoriul comuneT urbane Chilia- acolo sub grOmezile de pietre 1 motos,
39 cd, 622 o!, 36 capre vi 197 Vechie, in partea N. a plIvei apoi adeogi Aflarea ampulunguluI
In preajma chiar a lagaruluI roman, ne
rimAtorT. ci centralA a comuneT; are o faco a bitnui exibtenta una municipiO
Pe teritoriul acester com., pe directiune generala de la N.-V. salí colonie, din caro s'a nIscut Ti pre-
marginea OltuluT, se maT recu- spre S.-E. ; pune in comunicatie filcut ora,u1 de ast.1-0.
nosc amAvitele uneT cetAti grindul ChilieI cu balta Saon
mal multe movile, probabil in- san Babina ; este inconjuratA cu Ruinele Jidavel, avezate in
arituri din timpul rázboaelor stuf; 2112 kil. lungime. marginea drumuluT, formeazA un
cu TurciT de la sfirvitul veacu- drept-unghid, avind latura de
frecut. Jidanului (Pidul-),pirtg, in jud. N. ae aproape 120 pa!; lar cea
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. despre E. cam de 160 pavi.
Jiblea, sat, pe malul sting al 01- Bistricioara; izvorevte din partea Zidul Jidavei este de acelavi
tuluT, jud. Argev, pl. Lovivtea, N., a ramurei muntilor MAgura- ciment ca al ceatilor de pe
cam in dreptul bAilor CAliml- Heghevul, din grupa CeahlAului ; HITA DunAre vi din Oltenia.
nevti din jud. Vilcea. Are 1825 se varsA pe partea dreapa a In centrul citadeleT se vAd
locuitorT; o bisericA, cu hramul riului Bistricioara, aproape de ruine carT arata maT multe des.
Adormirea, cu z preoti vi I gura ptrilavului Grintievul-Mare. pArtirT de camere: ad, cum se
d'u aret ; o vcoalA primarä ru- vede, locuiati apArAtoriT muni-
rala de bleti vi de fete, Aici Jidava. La o jumAtate orl de- cipiului. Locul unta put mare
este revedinta com. rur. cu a- parte de ampulung, jud. Mus- se vede allturea cu aceste ru-
celavf n u Me. cel, spre S., pe o cimpie intinsl ine : rezervor de apl In timpul
frumoasA, inchisA intre dealurT, blocArei fortAretei. Traditia zice
Jiblea, stalie de drum-de-fer, jud. se afLA ruinele lagArului roman ca erad dota in carT Dacii ad
Argev, 16 kil, departe de Rim- de la Jidava, cunoscute de popor aruncat avente lor. Sub aceste
nicul-Vilcel, pe Unja sub numele de Jidova, Gradivtea, ruine se crede a fi apeduce
granita spre Tran- Uriava, pe IIIC0a. Gradivtea. suterane, zice Bolliac, in gItine-
silvania. Servevte de statie Pen- rariul» sA ti.
Este interesang aceastil statinne ro-
tru läile CAlimlnevti, care stint Fortgreata era inconjuratA cu
mata scrie d. Gr. G. Tocilescu In-
peste Olt, in Vildea. teo regiune unde nu se binuia a fi pii- vanturi foarte adincl. Aceste
truns l stIpinit RomaniT T1 care ne re- vanturl formad in jurul el un
jiblea, mofie a statuluT, cu intin- verá In acela0 timp existero unui drum semi-cene ale ami capete da.
roman, care ponme de la Duniíre (Ilngi dead in albia Aula.
dere de 10250 pog., din carT Flitmlnda) jud. Teleorman, trecea. pe
8000 pog. pAdure, jud. Arges, 11:10 Pitefti, Cimpulung,
Din constructia vantulul ur.
pl. LoviCtea, arendaa anual cu Inainta pe la Cetatea-14-Negru-Vocil, do meazA cá cApItiTele luf ad avut
19o5o lei. Po movie sunt: 8 pe Dimbovita In sus, pänä In Transil- dota marT cavilare pe unde se
morT si pive ; case de arendav ; vania. umplea vi se deverta vantul for-
magazii; povarnA, _etc. In urina sApAturilor f'Acute tAreter la nevole.
acum anT, d. Butculescu a De la Jklava, spre E., merge
Jicnita, sat, jud. Mehedinti, pl. gAsit in interiorul lagArului maT cine-va la TIrgovivte ; lar spre
Motrul-d.-s., com. rur. CA,aneti. multe obiecte romane.: arme, V. la Curtea-de-Argev. Pe aci,

81275. nardo Diclionar Geogrivla YO. 13

www.dacoromanica.ro
JIDENI 98 JIDENI

zice C. D. Aricescu, de la lar Negra se opreste en calul sill sa, altI toroipanul, alçii chiar ancle
care imprumutam acestea, sub drept pe locul pe care stil astizI sfintul ginilor, care se treziril, und in singele
Altar al ministirei din Cimpulung, (ad lor, altiY in urletul clopotelor i alçii in
ducil RominT i DomniT Ba-
era poiani lude) 1 cere o lancie de la tipetele ucisilor i ucigitorilor. Pfiginff
sarabT, a existat un drum mare un otean, i, de &Aare, o infige In pi- plerduri minçile, 'amerintaril si-Incepurä
frumos, care unea resedinta mint, In eft a intrat d'o palmä dom- a se =or/ el lute ei.
luí Negru cu a luT Mircea, Cur- neasert. Retevehl de feiii,striga osteanul de
tea-de-Arges ca Tirgovistea. A poi descilicil Negra si toati oastea cite off ridica Acura, off parul, od Ian-
sa si inghenuchie Negra line lancea cea, ca sit dea.
C. D. Aricescu sustine ca infipti In piimint, scoate cliciula Miriste de meiii,rispundea Rominul,
Jidava este cetate daca si isi turciineaseä i toatä oastea face ce face oprind lovirea i trecind In parten Ro-
bazeazd aceasta credinta pe mul- el. §i se rugi Negra i zice : Maica mtnilor
tele monede dace ce s'ati aflat Domnulul, tu care al niscut pe mintui- §i nu tinu mult lupta, cd Rominii
In ruinele JidaveT (ale Citade- torul lumeI, ce portile Iadulul le-aI sfd- bilturi pe Titarl si aceI earl scalpard aler-
rimat si pe Adam cel cizut Val ridicat garä sd dca de stire celor d'o lege si
leT) apor se intreabl : Ce
i
din groapi, roag1-1 fierbinte, cum te d'un singe ea eY, la Curtea-de-Arges ;
cauta aceste monede dace ad, roagd acum toati oastea mea si toati pe Bughea, pe Bratia, pe flul Doamna
dad., inainte de Traian, n'a fost rominimea, prin mine, roagi-1 sii-mi a- Vilsanul. MaI marele Mires; spiimin-
o cetate daca, sail macar lo- jute ca sil curit de spurciiciuni Mosia tat, si plin de jafurli se ridici iute
cuinte de Dad ? Pentru cruce mä lupt cil i se trase la vale, spre Dunäre, ca
'tY void face tie locuinti sfinti In mi- lul. §i intelegind i Romind de
Luptele de sub zidurile Yida-
racle fa. peste Olt cele ce se tntimplaseri, le esi
wa. Negru-Voda, dupa. ce-sl ca- §i si-a ilcut semnul crucel de trel inaintea i mult omor ficuri
pátui oastea trebuincioasa, se off si toatä oastea asemenea. §i Rominil curgead din toate pirtile,
puse in fruntea eT i pleca, zice §i a rupt Negra lances din fata pii- adunindu-se ca puil de gfiirdi sub ari-
traditia. In oastea luí erati tot mintuluY ca sit se stie locul uncle era pile closed si s'ad fäcut cete marl de
sit' se Inalte biserica Näscitoarel de Dum- RominI, i litsindu-se ca siroaele munti-
felul de oamenT : Sag, UngurT,
nezeii. lor din virful plarurilor In jos, pe adds
Nemti i RominT ; insa Rominii §i a zis Ncgru ortsteT sä imbuce ceva gidelor, luari la goanä neamul tätäresc,
trel parti i Papistii o parte. si si aromeze putin, päni la cintatul si pe cel 1mbuibatl prin sate si cetiff
orI pe /rude trecea Negru-Vocli, cocosulut 11 scoaseri la amp lucid, ca biltiiasil pe
Rominil 11 intimpinad Cu rilmuff verzI, §i iacii cd anti cocosul pentru India lup $i pe urs la poiani
si in nrärl de bucurie 11 insoteail multi oarä i Negru-Vuevod detc semnalul de §i asa, ca sà incheiii, zice riposatal
cale, strigind Osana celui ce vine Intru plecare ; i totl Incilicarii, lar pedestrd Aninosanu, dud räsärea soarele dupd
numele Domnului, cu Libertatea i Bu- apucard lnainte, cácI sunt trupul oastel, muscele, steagul ronduese Ma pe
curia. iar cilliretil, aripele. creasta JidaveI si pe ferestrele biseri-
Ast-fel veni Negru pänä. la Zirnesti, §i la Apa-Sárati, dupl ce urcará d'a- cilor,
uncle se poni ca toati curtea i ostasiI, supra, incepuri totil buciumil marl si
trimise pe Dan, fiul sui cel maI mare, mid (eel marl de admit i cel mid de Jideni, com. rur., in jud. R.-Sdrat,
cu altil, din familia lid, si ca citY-va lemn), incepurä a trimbita de te lua fiorY
pl. Rimnicul-d.-s., pe malul sting
pini la Coif( i pinä la Oita, din crestet pini in tilpi, par'cii ar fi
ca s opreasci In loe pe totl cilitord, fost trimbitele Arhangelilor -la a douä al riultif Rimnicul-Sarat.
earl' se urcaii din tail, off coborad din Itnviere. Este asezata la V. judetulur,
munte, o si-T la eu dinsil, asä nu §i. la sungtul buclumilor respunserä la 5 kil. spre N.-V. de orasul
dea de stire Tfitarilor, vrind si-I apuce väile i deahirile cele giunoase si au- Rimnicul-Sarat, si in partea de
fa'rä veste (Titaril ocupaseri cetatea Ji- ziri ed. din Romula i inteleseri a se
apropie Mesia-Negrn.
E. a plaseT, la 6 kil. spre N. de
dova).
§i iati c l toate satele de sub mun- esirii bitrinil i muerile i copil Zgirciti, resedinta plaseT.
tii nostri luaseri de stire, i esead de prin ca luminl de sed si de mesteaciin pen- Se margineste la N. cu Slo-
tod.te gäurile plaiurilor sä vie tntru in- tra tntimpinarea Domnuhd, bucurindu-se bozia ; la S.-E., cu Mosia-Dom-
tinipinarea vechiulul lor stipin i pärinte strigind: Osana celul co vine tntrn neasca (a orasului RimnicuI-SA-
dea mini de 'ajutor Mintuitorului numele DomnuluI. Bine-cuvintat fie 1211-
m osid striimosesd. mele luí Negra ce vine cu paces. i bu-
rat); la V., cu Babeni i Zgir-
Negru Impänd toate potecile plaiuri- curia. citi, despartita prin riul Rimnioul.
lor $i ale muscelelor cu fill codrilor ea §i a zis Radu-Negru si tread/ mue- Este o comuna din regiunea
sii privigheze toate miscärile Titarilor rde en bltrinil i ca copiil pe dealul de dealurilor, fiind brazdata prin
sii le taie drumurile. d'asupra bisericeY de la Ain-Sire:A, (uncle mijloc de Dealul-Cotatculd
§i dupä ce se me opri putin la Nii- a fost ocna de sane) ca si fie la adiipost
miesti ca sd räsufle caiI, i sä
la E. de Dealul-Jintrul.
naid asigurare In timpul luptel.
ascutä snide si Bindle i securile, apoI, Rominil la vuetul malurilor ce Riul Rimnicul-Sarat o uda la
dud era soarele la chindie : eCu Dum- tisane/ de sunetul buciumilor si al stri- V.3 Iazul - Morilor si Cotatiml,
nezed inainte la strigi Negru. gitelor, apucarä', tudI sicurea, alçiï éoa- la E.

www.dacoromanica.ro
JIDENI 99 JIDO$T1TA

Catunele -carT o compun siint : sad 374 suflete, din carr 106 ne! Slava-Rusa si pe cea E. a
Oratia, resedinta, la mijloc, Ti- contribuabil1; o biserica. comund Ciucurova, se varsa in
golul i Cotatcui la N., Jideni tiü carte 54 persoane. piriul Slava-Cercheza, pe stinga
Flaminda la S. In dreptuksatuluiSlava Cercheza.
Suprafata sa e de 2500 hect., Jide§ti. Vea Zidesti, no le, jucl.
din cari 62 hect. vatra com., Neamtu. Jidinil (Valea-), pirlit, in jud.
636 hect. ale locuitorilor, 18o2 Tulcea, pl. Babadag, pe teri-
hect. ale proprietatei private. Jide§ti. Vezi Zidesti, sat, jud. toriul comunelor rurale Ciucu-
Are o populatie de 575 fa- Neamtu. roya l Bas-Chioi, izvoreste din
sari 2251 suflete, din carT poalele S.-E. ale dealului Jidinl
580 contribuabill; 4 biserici : Jidini, deal, in jud. Tulcea, pl. mal sus de satul Ciucurova ; se
una in catunul Oratia, cu hra_ Babadag, pe teritoriul comunel indreapta spre N., avind o di-
mul Sfintli Voevod, zidita in rurale Ciucurova, situat in partea rectiune generala de la S.-V.
1859; a doua in catunul Jideni, V. a plasel i centrala-N. a spre N.-E. ; curge printre dea-
cu hramul Adormirea - Maicer- comuner; are o directiune ge- lurile Jidini, Bac-Ciaus, I, dupa
DomnuluT, zidita In 1817; a nerala de la S.-V. spre N.-E.; ce brazdeaza partea V. a pia-
treia in Cotatcul, ca hramul SI. se tritinde printre piraiele: Valea- se!, pe cea V. a comuneT
Voevozi, zidita in 1843 ; Tigoiul, Jidini, afluent al val! Bas-Chioi curova, si pe cea S.-V. a co-
cu hramul Sf, Constantin si E- pirlul Slava-Cercheza cu a- mu nel Bas-Chioi, se uneste la
lena zidita in ¡857; fundatorif fluentiT sai Valea-Calugarului poalele dealuluT Sivri-Tepe cu
sunt locuitorir ; sunt deservite Jidini; Jasa spre N. prelun- ptriul Bac-Ciaus, spre a forma
de cite i preot si de i chita- girea numita Dealul-Pelitul ; sa- impreu n piriul Bas-Chiol, ce este
re% (in Oratia sunt 2 cintaretT). tul Ciucurova, este asezat la un afluent al piriului Taita; are
Are o scoala mixta, fundata. in poalele sale S.; din poalele sale o lungime de 4 kll. ; cursul
1863 de stat, conclusa de i tuya.- S.-E. ti iafi nastere piraiele este repede ; maiurile sale sunt
tator si frecuentata de 69 elevr. Valea-Jidini1 i Valea-Calugaru- frumoase pe ele trece drumul
Cali tatea pamin tulur este bu n ; luT, din cele V., 0.1111 Jidini ; comunal Ciucurova-Bas-Chiol.
sunf 1452 hect. arabile, 308 hect. are 4 vtrfurl, care trec peste
paclure, 627 hect. vil; 51 hect. 300 m. : unul de 35o m. al 2-lea Jidinii (Virful-),virf de deal, In
neproductive. de 341 m., al 3-lea de 311 m. jud. Tulcea, pl. Babadag, pe
LocuitoriT posea.: 101 plu- si al 4-lea de 301 m., toate teritoriul comunef Ciucurova ;
gurr ; 7 mori pe apa ; o masina puncte trigonometrice de obser- este punctul culminant al dea-
de secerat i i de treerat : 536 vatie de rangul si al 3-lea; lului Jidini ; are 341 m. inaltime,
boT, 22 vacT, 103 caT, 21 Tepe, pe la poalele lul trec drumurile punct trigonometric de obser-
714 of, 70 capre si 181 rima- comunale Ciucurova-Bas-Chioi si vatie de rangui dominind
torT. Ciucurova-Armutli; este acope- asupra satelor Ci ucurova si Slava-
Comerciul se exercita in com. rit paduri in cea mal mare CerchezA ; este acoperit cu pa-
de 25 persoane. parte. duri intinse i bogate ; pe la
Cal de comunicatie sunt : so- poalele lui trece drumul co-
seaua judeteana de la Rimnicul Jidini pIrla, in jud. Tulcea, pl. munal Clucurova-Armutil ; este
la Jitia, ce trece prin com.; Babadag, pe teritoriul comu- punct strategic important.
spre Slobozia ; spre Zgirciti-Gre- nelor Ciucurova i Bas-Chioi;
banul. izvoreste din poalele de V. Jido§tita, com. rur.si sat, injud.
Budgetul com. e la venituri ale dealului Jidini ; ucla pi- Mehedinti, pl. Ocolui-d..s. la 13
de 7077 leT, lar la cheltuelT, de cioarele Adulta sencos Jidini ; kil. de orasul Turnul-Severin ;
5136 lei. se indreapta spre E., avind o teritoriul sad apartinea odinloara
directiune generala de la N.- manastirei Vodita si se mArgi-
Jideni, sat, In jud. R.-Sarat, pl. V. spre S.-E., avind un curs neste: la E. cu hotarul comuneT
Rimnicul-d.-s. catunul comuna paralel cu Valea-Calugarulta, Izvorul-Birzel, catunul S chinte$ti ;
Jideni, asezat spre S., pe &la dupl un curs de 5 kil. numai la V. Cu proprietatea satului
Iazul-Morilor. Are: 927 hect., cu prin padurT, dupa ce a brazdat Bresnita, peste care sunt comu-
o populatiune de 107 &mili!, partea V. a piase! si a comu- nele : Marga, Virciorova catu-

www.dacoromanica.ro
JIDOTITA 100 JIDOVILOR (MOVILA.-)

nul Bahna ; la N., cu Schitul- Jidova, vechie numire data 7,h-- localizate, le gasim in diferite
Topolnita precum si cu comuna tuba Cetatuia, jud. Buzali, com. puncte ale tare!. Rittnine Inca
Balotesti, i spre S., cu comu- Tisaul, unde se vad si resturr a se lamuri relatiunea dintre
na rurall Bresnita i eatunul de oare-care fortificatiI. jidov i tatar ; sail sit vedem a
GuraVaiI de Schela-Cladover. fost in trecut un popor despre
Satul formeaza comuna cu Jidovi, sat' i Ripa-§oimului, care S5. se poatä sustine cu si-
satulusita, avind peste tot 1200 deal, In com, rur. Dragotesti, gurantä ca. a fost tatar l jidov
locuitorI, din carI 185 contri- pl. Vailor, jud. Mehedinti. in acelasI timp ? Un asemenea
buabilI; locuesc in 208 case. popor a existat si este cunoscut
Locuitorif posecia: 23 plugurl, Jidovile, deal, jud. Gorj, cat. In istorie sub numele de Cazar!.
51 care cu bol, 2 carute Cu Vacarea, com. Danesti, spre S. Cazan!, neam de origina fino-
cal ; 312 Stupr. de catun. tatara (ea HuniI i Avarip carI
'Are : 2 bisericI, cu i preot ocupa ma! toata Rusia merldio-
si 4 cintaretl; o scoala., condusa Jidovilor (Movila - ), nala, adoptara judaizmul in se-
de i invdtator, frecuentata de spre N.-E. de com. Ianca, pl. colul VIII-lea si subsistara ca
26 elevI si 2 eleve. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati, stat judaic peste 3 secole (1016).
Budgetul comund e la veni- cu 4 stinjenI inaltime, si un In secolul al VII-lea imperiul
turl de 1446 leI, iar la cheltuelf, diametru de 4 stinjenI. Se ter- lor se intindea de la Don pana.
de 719 leI. mina cu un con trunchiat. Linga in Panonia. Bulgaril i alte po-
Vite: 690 vite marl cornute, ea se afla niste gropI. Face pulatiunI slave, chiar Ungurii ali
16 cal, 650 oT, 729 capre parte din un sir de magure ce stat sub stapinirea lor, iar im-
66o rimatorI. trec peste toate mosiile dim- peratorif BizantinI le plateali
Comuna este asezata parte pe prejur. tribut.
deal, parte pe vale, si are maI Este invederat ca cjidov» in in- Cu stingerea puterd lor si
multe dealuff, dintre carI maI teles de curiap nu are nimic co- contopirea In alte neamurI ta-
principale sunt : Petrisul-Cracul- mu n Cu omonimul sag, care insem- tare, el nu disparura din me-
Tabartoanel, Cioaca-Floresculd, neazà ebreti; constatam in acelasi moria oamenilor. Amintirea po-
Bucina-Varvaria, timp ca in unele limbi slavice ace- porulul devenea din ce in ce
Ciocile- Goale, Fintina-luI-Fum lasI cuvint desemna pe Evreil mat vaga despre niste Thad
si Clulpani. VA! sunt: Valea- pe urias. Prin reminiscente bibli- fostT odinioara jidovI, cad ade-
Mare, Valea-JidostiteI, Valea- ce cu greil s'ar putea explica a- sea ati insuflat spaima locuito-
Mihutesculta, Cascalacul i Oga- ceasta asociatiune logica in gra- rilor, prin marimea sail puterea
sul-cu-PerI. amp este ampul- iul poporuluT ; Cu greti adica am lor neobisnuitä i prin nesabui-
Mare, cu o intindere aproape admite ca. se atribue cladirile tele lor ispravl. 0 parte din
de 200 pogoane cultivabile. uriase, jidovilor, pentru ca eT acestT CazarI vor fi cautat de
Prin comunä. trece soseaua dup5. traditia biblica ati fost in timpuriti un adapost in judetul
Turnul- Severin- Magheru - Bres- stare sa tortureze chiar pe Christ Romanati i Muscel, unde pare
nita-Jidostita-Marga-Ciresul. si el asa sunt privitI ca piste a se fi concentrat amintirile tra-
Ape ma! principale In comuna fiinte extraordinare ce lupta Cu ditionale relative la clinsir. Aci
sunt: pirtul Jidostita, care se insasl divinitatea ca i titanir. eI vor fi savirsit acea cladire
formeaza din izvoarele acesteI Firul intermediar si tot de- cu aspect ciclopic, Jidova, des-
comune, trece pe linga small °datá nodul cestiuneI este «ta- pre care singur numaT numele
si se varsa in Dunare, tar», al treilea termen al aso- maI povatueste de acele timpurl
satul Gura-Vaii, Susita, care se ciatiund, care singur poate ex- departate. Asezamintele i lo-
formeazá din izvoarele satulta plica inteun mod satisfacator cuintele lor au lasat urme in-
Susita, ucla catunul Susita si se tranzitiunea dintre ceI-l'altI 2 semnate, cad luara in inchipui-
varsa in riul Topolnita, spre termenI: vidov» si «uria,s1». rea poporuluI proportiunI colo-
N. de catunul Scinteesti. Tatarul prin statura-I ercu- sale. OamenI de-o marime- -su-
leana i Infigisarea-I spaiminta- pra-naturala vor fi trait dupa
Jido§tita, pirig §1 vale, in jud. toare, putea usor lasa in amin- gura veacultg, inteo vreme stra-
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com. tirea poporuluI, impresiunea de veche, despre care cel niaI ba-
rur. Jidostita. colos sati novae, ale carel urme trini abia 41' aduc aminte,

www.dacoromanica.ro
JIDOVILOR (MOVILA-) 101 JIGALE

si acel oamenT uriasT poporul II Jitia, in partea de N.; acoperit jletul, piriii, in jud. DOG, pl.
numeste Jidovr saa Tátari. DecT cu pAdurl si putine pAsunT. com. CAciulAtesd, curgind
jidov in sens de urjas e un re- pe lunca Jiulur, cu directiunea
flex vag de la primele invazinni Jidovului (Välceaua-), väkea, de la N. la S. Se ¡nearca pe
atare in aceste tArT. In jud. Teleorman, pl. Teleor- stinga cu piraiele SAstAlui si Pie-
El concentreazA in sine amin- man, pe mosia Doagele. Se im- trisul si dupA confluenta aces-
tirea unuT popor tiranic judal- preunA cu Valea-Vircanului, a tor ape se varsá in balta Pie-
zat, dispArut mal tirzia ca na- carel gura este in Valea-Tecu- trisul, din pAdurea Sadova.
pune ca desAvirsire, care s'a ciuluT.
strecurat asemenea prin valea Jigalia, com. rwr., in partea de
DunireT, i dintre carT o parte Jidul, cleal, care se formeazA pe S. a pl. Mijlocul, jud. FAlcia,
va fi stlruit in aceste locurT, toritoriul com. BAlteni, jud. Olt; mArginitA la N. cu com. Tiful,
unde gAsim numaT urme, carT brAzdeazA partea de N.-E. a la E. cu Urdesti si la V. cu
sA mal povesteascA viitorimeT com. Coteana, pl. Siul-d.-s., fu- jud. Tutova.
de fiinta sa in aceste locurT. tre valea DirjovuluT, vilceaua Este formatA din satele: Ji-
cu acelasT nume i Valea-Bre- gala i Riscani, cu o populatie
Jidovilor (Movila-), movild, la beneluluT, care se uneste cu a de 210 familif, saa 697 suflete,
S. de com. Cacaleti, pl. Ocolul, DirjovuluT la S. de cAt. Bre- din carT 145 contribuabili.
jud. Romanati, InaltA de 5 stin- beni-Romini ; se intinde pe o Locultorii supt rAzes1 si se
jenT si lungá., adicl cu un ocol distantA de 3 kil. ocupA pe lingA agricultura si
la poale de 27 stinjenr. Virful cu cultura villar si a livezilor.
fi este trunchiat, si cind dar' Jieni, makala, in com. rur. Sa- Are o bisericä si o scoalA.
ploT se vAd oase uriase si o- marinesti, pl. Motrul-c1.-s., jud. Este udatA de piraTele Jiga-
lane de lut pe care curge apa. Mehedinti. lia, Dodesti si Sipotul.
Poporul, fie prin reminiscente Vite: 2189 vite marT cornute,
biblice, fie prin impresia ingro- JieniI (Cotul-), com. rur., in N.- 2175 oT, 50 caT pi 167 porcT.
zitoare produsl asuprA-1 de po- E. plAseT Balta-Oltul-d.-j., jud.
porul jidovit (religios) al Caza- Romanati, lingá. Olt, pe soseaua Jigalia, sat, In partea de S. a
rilor atribue aceste inAltimT cu- Izlazul-Stoienesti, /a 26 kil. de com. Jigalia, pl. Mijlocul, jud.
rioase, jidovilor. Probabil, la Caracal si la 20 kil. de Cora- Falda, asezatl pe ses si parte
Cacaleti, sunt din epoca roman1 bia, formatA din satele Jieni pe coasta dealultd despre V.,
a DacieT, cAcI pe ad ar trece, PlAviceanca. Altitudinea te- prin care trece piriul Jigalia.
dupl restituirle ultime (Goos) renuluT d'asupra niveluluT mAriT Are o populatiune de 89 fa-
calea romana de la Drubetis la e de 87 m. mili!, sal 423 suflete, din carT
Romula i in ruinele ce se gl- Are o populatiune de 164 fa- 89 contribuabill. LocuitoriT sunt
sesc aci trebue a se aseza Cas- miliT, sati 750 suflete, din carT rAzesT si se ocupa cu cultura
tra-Noul, statiune la acea cale. 133 contribuabilY; o bisericA, villor si a livezilor.
La N. de Cacaleti mal sunt hramul Sf. loan (1854), deser- Are : o scoalA, infiintatA in
vre-o Io mAgurl: unele ar fi ser- vite de I preot si 2 cintAretT ; 1886, frecuentatA de 12 elevi;
vit de morminte, altele de puncte o scoall primará de gradul II; o bisericA vechie, Cu un preot.
de .observatie. 5 stabilimente cornerciale.
Vite marT sunt 845; vite raid, Jigalia, pIrtu, izvoreste din com.
Jidovina, nume ce poartA douit 1332 porcl, 330. cu acelasT nume, pl. Mijlocul,
dealurr, in jud. Mehedinti, pl. Budgetul com. e de 2663 Id jud. Elida, trece pe teritoriul
Cerna, com. rur. Dilma. la veniturT si de 2649 lei la com. GAgesti, unde spre S. de sa-
cheltuelT. tul Jurcani si se varsa in dreapta
Jidovina, vale, formatA de dea- Elanultd.
lul cu acelasT nume, com. Ar- Jietul, baltd, in jud. Dolj, pl.
mAseni, pl. Crasna, jud. Jiul-d.-j., com. Rozistea, asezatA Jigine, parare particularl, su-
pe mosia bisericei Madona-Dudu. pusl regimuluT silvic, in jud.
Jidovului (Piatra-), munte, in Se scurge in balta Ochiul. Este Vilcea, pl. Oltetul-des., com.
jud. R.-SArat, pl. Rimnicul, com. formatA din revArsfixile riuluTpul. SlAvesti.

www.dacoromanica.ro
JIGORANCE! (PIRIUL-) 102 J'UTA (MASA)

Jigorancei VezI Dingeni, cu satele Blvo- cesteI plasI: Ungureni, Dingeni,
GaurenceT (Piriul-), piriO, com. lari, Buhaceni, Buneni - Florir, Trusesti, Buimaceni, Todireni, si
Dumesti, pl. Funduri, jud. Vas- Buneni - Stihif, Dingeni, Iaco- Comindaresti.
beni-VechT, Iacobeni-Nd si Stra- Prim este in dreapta : Piriul-
hotinul, in partea de N. a piase. Ciobanuld, in com. Dingeni ;
Jigoreni, sat, in -partea de V. a Todireni, cu satele : Cobi- Drislea, in com. Trusesti ; Piriul-
com. Tibanesti, pl. Funduri, jud. ceni, Hlipiceni si Todireni, la N. Cociugenilor, in com. BuimA-
Vasluiii, situat pe coasta dea- de Comindaresti. ceni ; Siena, la Todireni i Pi-
lulul format din des- Trupyti, Cu satele : MA- riul-Livezilor, in com. Comin-
fiintatul sat Glodeni, mal la S. scAteni, Hulubul-Vechiti, Hulu- daresti.
de Jigorani. Are o suprafatá de bul-Noi1 i Trusesti, la N. de In stinga : Piriul-BanuluI,
21 hect. si o populatie de 55 Buimaceni, in centrul plaseI. HritculuI i Moroaica, in com.
fam. sati 266 suflete. Ungureni, cu satele : Dur- Dingeni ; piriul Albesti, in com.
Are o bisericA de lemn, re- neti, Iepureni, Sapiveni, Ungu- Buimaceni; al-Rusilor, Duraucul
construita de loan Carp la 1813. reni-Jianul i Vicoleni, la N.-V. Hulturul, in com. Comindaresti.
Catapetezma bisericeI dateaza de Dingeni. Sunt 40 lazurl.
de la 1695, zugrAvitä de un PAmintul este de calitatebuna, Suprafata piase! e de 39950
pictor Mihail Zugravul, scris prielnic pentru agricultura. hect.
cu litere elin e : ciituatl Zcoyea%og Dealurf. De ambele 041 ale Producliunt. Cerealele, fine.
1695». JijieI se intind coline i dealurI tele si imasele, ocupa cea mal
Vite: 220 vite marI cornute, intretaiate de vaI i ptriiase; mare parte din teritoriul plAseI ;
37 cal', 326 oI, 7 capre i 102 ele ají directia de la N. la S. padurI i vii sunt putine. Din
rimatorI. maT cu seama cele din sano.. 39950 hect. intinderea plaser,
si se termina in apropiere de 20000 hect. o ocupa semana-
Jigorenilor (Dealul-), ramifi- Jijia. turile, 1948 hect. padurile, din
care din sirul de dealud ce In dreapta Jijid avem urma- carl 409 hect. ale Statuld, lar
vin de la N. spre S. din jud. toarele dealurI : Dealul - de-la- restul de 17593 hect. Il ocupa
Iasi si se intind si in com. Ti- Lutarie, Dealul-de - la - Steag finetele, imasele i locurile sa-
banesti, jud. Vasluiti ; pe coasta Dealul-de-la-Vie, in com. Ungu- telor.
acestd deal e asezat satul Ji reni ; Dealul - Strahotinuld, in Sunt fo86 stupI cu albine.
gorani, iar pe culme are padure. com. Dingeni-, Dealul-FrAsinei- Padurile se exploateaza
lor, al-Hulubuld, al -MoriI, al- produc lemne pentru construc-
Jipa, plasd, in jud. Botosani, asta -zI PriseciI saü Coltusoruld, al-Ra- tie i pentru foc.
unita cu plasa tefanesti, nu- diuluI si al-Vid, in com. Tru- Sunt 7 morl de apa si 8 de
mita dupa riul Jijia care o strA- sesti ; al-Rausenilor, al-Vid, al- aburI.
bate de alungul. Se intinde la Comindarestilor, Topala si Pun- Comerciul se face cu cereale,
V. de pl. S teflnesti, pe valea geni, in com. Comindaresti. vite, bluturI si lemne ; pietele
Jijia si dealurile ce o marginesc In stinga sunt : de desfacere sunt : Botosani, Su-
de ambele partí. Se mArgineste Holmul- de - la - Vie, in com. lita si Stefanesti.
la N. cu jud. Dorohola ; la E., Dingeni ; Cotoaca, Guranda, in Drumurt. Are -cite-va sosele
cu plasa tefanesti ; la S., cu com. Trusesti ; Holmul, Hin- care o intretae de-a curmezisul,
jud. Iai, i la V., cu pl. Tirgul giraul si al-Bucelor in com. Bui- precum soseaua BotosAni-Ste-
Miletinul. maceni ; Misir, Geamalaul, in Pánesti care trece prin Trusesti,
Se compune din 6 comune : com. Todireni ; Ciurgaul, apol Botosani-Saveni prin Din-
Cominddrefti, cu satele : lasa, al-Pogorestilor, Cracalia, in geni. Calea ferata Dorohoi-Iasi
Comindaresti, Pogoresti, Radeni, com. Comindaresti. trece prin Jijia.
Rauseni, in partea de S. a Vdi le. Cea me mare vale este Populaliunea. Numarul fami-
plaseI. a Jijid, care strAbate plasa in Mor e de 2525. Sunt 10035 su-
Buimdceni, cu satele : Al- tot lungul säü, apoI Valea-Dri- flete, din cae 2268 contribua-
besti, Buimaceni, Capul-PAdurd, sleT, Siena, etc. ba
Craciuneni, Petresti iSatrareni, Riurt. Jijia e cel mal insem- Administra/jet. Plasa Jijia e
in centrul plasel. nat ; uda toate comunele a- unja in administratie cu plasa

www.dacoromanica.ro
JIJIA 103 JIJ1A (Rit)

Steanesti. Are 6 comune cu 6 satele Corlateni,. Vladeni (Fan- in apropierea satelor Movileni,
primart i ajutoarele lor. dolica), Tautesti (Podul-lui-Sta- Larga, Epureni, Tipilesti, Radiul
In privinta sanitara i judi- mate), Barzesti ì Plopeni-Mict Mitropoliet, pe maluldrept. De
ciara, e reunita tot cu plasa Ste- situate pe malul drept al riuluT, aci riul Jijia continua a serpul
fanesti. satele: Dimachent, Mateen', in sesul Prutului pe sub malul
Are: 19 bisericf, Cu 12 preoti Mindresti, situate pe malul drept, formind maT multe cotiturT
si 27 cintaretT ; 7 scoale mixte, drept. Strabat e catunele sa- printre satele :
conduse de 6 InvatatorT i fre- tului Plopeni-Marf, apea, eonti- Cotul-lui Ivan, Chi-
cuentate de 285 baeti si ro fete. nuind a curgç in directiunea sarai, Medeleni, Lazareni, Gola-
S.-E., uda satele Vicoleni-Mici, esti, podul JijieT, Bosia, de la Min-
Jijia, ria, izvoreste din tintina Vicoleni-Mart, Dingeni, de nade zatesti, malul Prutulut, Coada-
Balaneasa, din padurea de pe mo- schimba directiunea çam spre Stincel, Ungheni, Cristesti, Tu-
sia Hiliseul-Curt, com. Hiliseul, S., Guhaceni i Cruce.$ti situate tora si Chipuresti, la N.-V. ca-
pl. Cosula, jud. Dorohoiii. Acest pe malul sting si satele Sapt- ruia se intruneste cu riul Bahlu iul.
riu pleaca in forma de mic reni, Jepureni, Iacobeni, Stra- Continua a curge, ciad prin mij lo-
011as, a carui volum de apa hotin i Hulubul situate pe ma- cul s esulu!ctnd pe sub mal u/ drept
se tot mareste treptat in cursul tul drept. La satul Iacobeni printre satele : Osoiul, Moren',
sall prin alte pirtiase ce pri- Jipa trece in jud. Botosani, apor Prisecani, Costuleni si MdcAresti,
meste pe dreapta i stinga de la satul Trusesti, continua de unde trece in judetul
sa; aceasta forma mica o Os- cam spre S.-E., trece aproape De la E. satului Costuleni si
treaza pana la intrarea sa in de satul Mascateni (malul drept) pana in dreptul satulut Ma-
IezersailLacul-Dorohoiuluf, prin Albesti si Buiralceni, malul sting caresti, riul Jijia formeaza hotar
care trece de alungul i prin Setrarent, CraciuDeni, Jumatateni intre judetul Iasi i FalciO, apoi
toijlocul luf, formind un curent Todireni (malul drept). La continuind in directia spre S.-E.
ce se poate observa destul de Todireni primeste pe malul drept formeaza mal multe coturt in
bine cind timpul e lini.$tit $1. riul Siena. Continua in aceeasT sesul Prutulut, lasind In stinga
apa Iezerului e tina. La esirea directie (S.-E.), udind satele Hi- la o departare de la i pana la
diii Iezer, volumul apel fiind maT pliceni, Cobiceni, Rauseni, Co- 2 kil. satele: Coltul-Cernef, Sa-
matit, incepe a se insemna mal mindaresti , Radeni ha - Buzill, lagen Cotul-Bucuresti, Grozesti,
mult in forma de riusor. Pentru Ghitesti, Buhaeni, Soldant si Copaceni, Zberoaia si Scoposeni,
aceasta unif geograff, Ii dail Vlddeni (malul drept) si satele situate pe malul drept al Prutu,
obirsia de la Lacul-Doroholuluf. Pogoresti, Stolniceni, Glavanesti, luT ; lar pe dreapta !asa la
Esind din lac, trece pe alaturea Andreeseni, Spineni, Epureni kil, satul Bohotin, in dreptul
cu orasul Dorohoiul, prin partea Iacobeni (malul sting.) La S. canta primeste riul Bohotinul ;
de E. si se tasa in jos spre satului Vladeni primeste riul apor se vana in riul Prut, la
S., prin mijlocul judetului udind Miletinul. De la Comindaresti N.-E. de ptchetul No. 8 futre
satul : atinge in pana la Andreeseni riul Jjjia coturite Popina I Paisa.
Valea-Tiganulta o mica parte a formeaza hotar intre judetul In cursul Aú Jifia primeste
satului Gafencu i partea I3otosant i Iast, lar de la Andre- roa! multe pirate, dintre care
S. a satulul Hiliseul-Virnav, de eseni spre S. curge in jadetul cele wat principale le primeste
-unde indreptindu-se mal spre Iast. in jud. Iasi, i anurne: Miletinul,
S. traverseazalacul Dorohoiul De la Comindaresti-Stolniceni Jijioara, Larga, Puturoasa, RA-
partea de N.-.E a orasului Do- pana Ja Vadeni-Gura-Miletinu- chita? Reldiul, 'Marca, Moora,
rohoiul ; distanta de la °bit-0a Ji- luT, largimea vaer variaza intre Covasna $i r. Bahluiul In dreapta
jieT pana la orasulDorohotul este 1 kit. si 2 kil. l jumatate, con- sa; iarA In stinga Ciocanul,
aproximativ de 20 kil. De ski tinuind aceasta largime pAna in Puturosul, Capul-DealuluT, Cara-
indreptindu-se cani spre E. tra- dreptul satelor TigAnqti,,malul Gheorghe, Suricea, Tureul, Bo-
verseaza partea de N. a satului sting i Radiul-Mitropolier malul seni, Puturosul, Uluci, Sipotile
Broscauti i partea de V. a sa- drept, unde se uneste cu pesul Fundoaea.
telor Carasa i Miclauseni, de Prutului. De la gura Miletinulul Apa JijeT e mal mult de o
nade bufad directiunea spre E. pina in $esul Prutului udä satul coloare galbuie turbure, din
udá, pe o distanta de 20 kil. Tiganasi, pç rnalul sting si trece cauza straturilor de pamint hie.

www.dacoromanica.ro
JIJIA (Rttl) 104 JUILA

los ce-1 formeaza albia ; in unele a lociaitorilor ce traesc prin PricopanuluT, ca virful Sulucul
partT se gasesc i straturT ni- satele de pe valea JijieT. Mal (364. m.), la S.-E. ; dealul Pis-
sipoase; are multa compozitie produce prin unele localitatT pa- cul-Inalt-si-Tutuiat, la E., pre-
vegetala din cauza arborilor durr intregr de stuh, care se cum l Pietrosul, cu Virful-Chi-
a plantelor acuatice ce cresc in trebuinteaza p e n tru acoperitul tlis (97 m.) ; Sevastin, Dealul-
pe marginele apeT i prin mla- caselor si la diferite trebuintI Milcovulut, Dealul-Cardrilor, la
tin ele permanente fonriate prin de ale gospoddrid rustice. N.; Dealul - Stubeiulur, Piscul-
varsdrile luT ; ceea-ce da apeT Valea intinsä i frumoasa prin Dasaluluï, prin interior, spre
coloarea cam verzie in timpul care curge 11111 Jijia, este lo- S -E.; Ortiga (110 m.), Aga-
secetos. cuita ; pe intinsele sale sesurT nim, Baranga (20 in.), la S.-V.
Apa acestui ria e foarte sca- se afla : sate, locurT de cultura Movilele sunt naturale ca Mo-
zuta in vremurT de seceta, lar intinsa, finate i imasurT pe vila-luT-Mos-Staicu (30 m.), La-
In timp zlotos are asa abon- carT se cresc cu multa inlesnire zdr Nadoleanu, (45 in.), la V.
denta de apa in cit l'ese din cirdurT de vite marl cornute, oi Apele care o udA sunt: va-
malea si acopere sesurile din cal. lea hila, prin mijloc, trecind
valea sa, avind aspectul unuT Latimea vaeT in toata intinde- si prin sat; afluentif saT sunt :
fluvia i producind in acel timp rea el variaza intre 5 si io kil., Valea-PopeT, Valea-Larga, Va-
mart pagube recoltd samána- lar a riuluT de la 2 la 4 si chiar silica, Valea - Bostanelor, Va-
turilor si finatelor. Aceasta pro-
8 m. spre gura eT. lea - Grecilor, la S.; Valea-luT-
vine din cauza ca pe toata 13ran i Valea-Nucarilor, la N.;
lungimea vaeT pe unde curge Jijia, vale. Vez! Jijia, ria. Girlita-CuticeruluT la S.-V.; Pri-
1.1111, atit pe dreapta cit si pe valul-CoticeruluT, la V., care stra-
stinga se afla nenumarate vAI Jijila, com. rur., in jud. Tulcea, bate grindul Zgamira-Mare
piriiase cari duc apele lor plasa Mdcin, situata in partea al-CoticeruluT. BAltT sunt : Balta-
ce curg de pe dealurr prin vestica a judetuluT, la 90 kil. Ilenilor, Somora, Rotunda, Ti-
topirea omatuluT i prin caderea spre V de orasul Tulcea, ca- nosul, Baghia, Spinaul, Zme-
ploilor, In valea riulur. Aceasta pitala judetuld, si in partea N. oaica, Opinca, toate la V., avind
vale fiind mult mal plana n'are a plaseT, la 6 kil. spre N. de o intindere de 500 hect.; balta
scurgerea repede, in cit apele. orasul Macin, resedinta plaseT. Jijila, de peste 6o0 kil., la N.;
se string in volum mare si de Are o populatie de 310 fa- contine peste, al caruf venit e
alce revarsaturile se produc ade- miliT, saa 1005 suflete; o scoala al statuluT.
mixta, fondata in 188o de lo- Suprafata comuneT e de 1854
In general malurile rluluT sunt cuitorl, frecuentata de 95 elevI ; hect., din carT II0 hect. ocu-
micT, fiindca cea mal mare o biserica, cu hramul Sf. Gheor- pate de vatra satuluT, restul al
parte a cursuld saa este pe ghe i Sf. Dumitru, ziditá, la locuitorilor ; numai baltile sunt
loc ves; unde curentul apeT este 1859 de Malestrul Alexie cu ale statuluT.
mar repede, i pauta sesuluT parintele Mihaf si cu locultoriT, LocuitdriT posea : 112 plu-
mal ridicata, malurile sunt la Cu un preot si un cintlret. gur1; 898 bol i yac!, 296 cal,
inaltime de 2-3 m., formate Calitatea pamintuluT e buna. 1711 oT, 41 capte, 291 rimatorf.
prin mincaturile de apd ; In unele Se InArgineSe la N. cu com. In com. sunt 6 comerciantl.
locurT pe unde terenul este mal Vacareni ; la S. si S.-V., cu o- Veniturile i cheltuelile com.
ridicat, pe acolo Inaltimea ma- rasul MAcin, despartindu-se prin sunt de 3000 IeT anual.
lurilor se ridica de la 4-6 m. dealu ri le Chela si al-Pritopanu la; C61 de comunicatie : Soseaua
Jijia este de mare folos po- la S.-t., cu com. Greci ; la E., nationala Tulcea-Isaccea-Macin,
pulatiuneT, cad procura apá ani- cu comuna Balabancea, de care ce trece prin sat, drumur1 no-
malelor domestice, pune in mis- se desparte prin dealul Piscul- munale laVacAreni, Madn, Greci
care morI pentru macinat Inalt-si-Tutuiat si cu com. Lun- si Luncavita.
produce peSte pentru hrana. cavita, despartindu-se prin dea- Se zice cd. acest sat a fost
Pro du ctiunele acestuT ria sunt : lul Pietrosul. fondat de T'Atar!, acum vre-o
pestI, rad ì chiscarr; scoicT Dealurile earT brAzdeaza co- 200 de anT, cind aa fost gonit1
sunt atit de ráulte, In cit se muna sunt cu virful SA- de RusT din Crimeea. Rominif,
poate zice ca este hrana zilnica rAria (109 m.), la S.; Culmea- carr aa venit ad, se numeaa

www.dacoromanica.ro
J1J1LA 105 J1LAVA

Dicieni din Dicia saa Dacia, mare cantitate, care se exporta ginea de S. a jud. Botosani,
dupa cum aratA si un dicton prin comunele VA.careni, Jijila, trece in jud. Iasi prin par-
al lor: Dician cu coporan (suc- in Macin, Braila si Galati; pe tea N. a plasei Bahluiul, prin-
man), .zcoporan cu malul saa de E., merge drumul tre riul Bahluiul i &id Mile-
Rusif in rIzboaiele lor cu Turcii, comunal Macin-Jijila-Azacliul. tinul ; uda o parte din teritoriul
luaa pe Romtni si-T duceaa in comunelor Ceplenita i ipo-
Basarabia ; insa pe la 1817 ne Ana, pirig, in jud. Tulcea, pl. tele; trece in plasa Copoul si
maI putind suferi dominatiunea Macin, pe teritoriul comunelor formeaza iazuri in com. Grop-
lor, ei fugirA unul cite unul, rurale Vacareni i jijila ; iT la na- nita ; se varsl apoi in riul Jijia
venira in Dobrogea, fundara sate stere din poalele de N.-V. ale Rugg Movileni, aproape de sa-
intre care si Jijila, de unde ati dealului Piscul Inalt-si-Tutuiat; tul Larga, dupa ce primeste
facut pe TatarT sa piece in alta se indreapta spre N., avind o mal multi afluenti.
parte. directie generall de la S.-E.
spre N.-V., i, dupa un curs Jijioara, iaz, format de piriul Ji-
Jijila, baltd, in jud. Tulcea, pl. de 12 kil., se varsa in balta jioara, pe teritoriul satului Po-
Macin, pe teritoriul comuneIor Jijila, in partea despre E., tingeni, com. Movileni, pl. Co-
rurale VAcareni i Jijila (acesteia linga satul Nita, pe care II pout, jud. Iasi ; e bogat In stuh
apartinindu-T putin); maf poarta uda spre N.; cursul saa este re- papura.
numele de balta Garvan, de pede ctt-va timp i apoi se in-
la satul Garvan, care este ase- cetineste ; o mica distanta de Jilava, sat, face parte din com.
zat nu departe de dinsa ; este la izvorul sad carge prin pa- Jilava-Merlari, pl. Sabarul, jud.
sittiata in partea N.-V. a plAsel, durT, si apoi printre nurneroa- Ilfov. Este situat pe un deal la
in cea vestica a comuner VA- se dealurT, ca: Pietrosul, Piscul- S. de Bucuresti, intre Filare-
careni i cea nordica a comunei Rosu, Milcovul, Sevastinul, Pis- tul i eul Sabarul. Prin mij-
Jijila; este formata de o mare cul - Dascalului, Stubeiul, etc.; locul satului trece soseaua na-
varsare anterioara a DunareT, brazdeaza partea N.-V. a plaseT, tionala Bucuresti-Giurgia. Adi
cu care comunicA direct prin pe cea S.-V. a comunel Vaca- este resedinta prim Adel.
Girla-lui- Coca i a-Combrei si reni si pe cea N. a comund Se tntinde pe o suprafata de
indirect prin alte mal multe Jijila; basinul acestuT piria este 2268 hect., Cu o populatie de
brate; in partea nordica se des- destul de insemnat, avind o in- 1195 locuitori.
face Balta-LatimeT, care devine tindere 14 kil. patrati (sail 1400 D-1 Petrovici-Armis are x596
apoi Girla-LatimeT; se ridica hect ), coprinzind cite o insem- hect. si locuitorit 672 hectare
spre N. si apor se incovoae ca nata. parte din teritoriul comu- Proprietarul cultiva. 1096 hect.
o potcoavA, spre a se devarsa nelor Jijila si VacAreni ; acest (500 hect. padure). Locuitorif
in Girla-Mare, i prin aceasta basin este cuprins intre dealu- cultiva 495 hect. (26 sterpe, 151
In gira Luncavita; prin Girla- rile PricopanuluT, Checa, Sara- izlaz).
LAtimeT, primeste apele baltilor ria, Aganim si Orliga la S., si Aci se fac anual 2 &gild: until
Stanimirul, Mocanul, Combra .si intre dealurile Cararilor, Milco- la Dumineca 1Vrare 5i altul la
Plosca; in partea de E., Dea- vuluT, Sevastin, Pietrosul si Chi- 21 Iulie.
lul-cu-Monumentul, Bugeacul tlis la N; afluentiT sai cer mal Are : o biserica, cu hramul
al-Cararilor, ig trimet ultimele insemnati sunt Valea-luf-Bran, Sf. Imparatf, deservita de 2
lor ondulatiuni ; tot pe malul pe dreapta si Valea-Popei, Va- preOtT si 2 cintareti; icoabá de
estic, care este uscat pe end lea-Larga, Vasilica, al-Bostanelor bleti si de fete, frecuentate de
cel vestic este marginit de stuf al-Grecilor pe stinga ; dealun- 23 elevI si eleve si cu intreti-
baltos, se afla ruinele cetAtuel gal riuluT Jijila merge drumul nerea carora statul si comuna
Gherma, satul Jijila; in Jijila se comunal Jijila-Greci; este Mat cheltuesc anual 2113 lei. Loca-
varsa piriul jijila; are o for- de drumul judetean 1Viacin-Isac- lul scoalei s'a construit de ju-
ma dreptunghlulara, cu o intin- cea, si de drumurile comunale det.
dere de aproape IO kil. patrati, Jijila -VIcareni, Jijila - Mein si Mal are x moara Cu apa si
(sari moo hect.), din .carT 150 Jijila-Luncavita. pod statator.
hect. numaT apartin comunei Comerciul se face de 5 cir-
jijila; centine peste bun si in Jijioara, pÊrlu, izvoreste din mar- &marl 2 hangif.

64975. Marolo Diolionar Geogralo. Vol. In 14

www.dacoromanica.ro
JILAVA 106 FLAVELp

Numarul vitelor marT e de de movila DuclAul. Aceasta vil- 29 bivolT, 53 bivolite) si al ce-
755 si al celor miel de 759. cea trece pe litiga satul Roma- lor miel*, de 2137 (193 pord si
LocuitoriT in mare parte sunt nul prin partea de V. Are o 1944 ol).
SirbI si se ocupa in special ramificatie care trece spre V. Locuitorif posea; 247 plu-
cu cultura legumelor. de com. Gurgueti, pe linga tirla gurT, 194 care cu bol, 53 cl-
Jilava din acea comuna. rute cu cal; 263 care si drute.
Jilava, satuc, jud. Braila, la 8 LocuitorT improprietaritT 149;
kil, de satul Nazlrul, aproape de Playa, stalie de arr.-d.j., j id. Il- neimproprietaritT 287.
hotarul despre com. Tudor-V1a- fov, pl. Sabarul, com. Jilava, Comerciul se exercita de 8
dimirescu. Vatra satuluT este de pe linia BucureW-Giurgiti, pusa circiumarr si 2 hangil.
9 hect., cu 20 case. Populatia in circulatie la 1 Noembrie 1869.
este de 18 fam. sati 120 sufl. Se afla intre statiile Filaret Jilavele, com. rur., in juda Ialo-
dintre carT 61 barbatT si50 femeT. (8.6 kil.) si Sintesti (4.1 kil.). mita, pl. CimpuluT, situati in
Vite sunt: 40 caí, 140 vite Inaltimea d'asupra niveluluI ma- partea despre N.-V. a piase!.
marT cornute, 6 oi si 42 rimAtorl. r% de 67'1.31. Venitul acesteT Teritoriul acestel comune se
statiT pe anul 1896 a fost de intinde, din riul Ialomita, spre
Playa, seltuc, la S.-E. de com. 57389 leT si 8o banI. N., intre comunele : Armloesti,
Hurgueti, pe mosia Ciorani, jud. Barbulesti si com. Salciile, din
Braila, la 8 kil. spre E. de sa- Playa, fort, in jurul Bucurestilor. jud. Prahova, pe o suprafata
tul Gurgueti, pe ramificatia vil- Vez! cuvintul Bucuresti, § For- de 5640 hect., din carT 400
cele! Jilava din com. Romanul. tificatiile. hect. padure si 750 hect. loc
Vatra satuluT este de 1 hect., baltos. Se compune din 2 t'O-
Cu 3 case si 18 suflete. Jilava-Merlari, com. rur., jud. va : Jilavele, cu 4990 hect.4 pe
Vite sunt: 30 vite marT cor- Ilfov, pl. Sabarul, situata la N. care se aflä si satul Moldoverii,
nute, io cal si 4 rimatorI. de Bucuresti, 'filtre Viile-Filare- si mosia Slatioarele, ambele pro-
tuluT si 111.11 Sabarul, la to kil. prietAV particulare.
Jilava, dm.pie, jud. Vilcea, pl. de Bucuresti. Sta in legatura cu Dupa legea rurala din 1864,
Ocolul, com. Pietrari-d.-j., pe cat. Cretesti si Virtejul prin so- s'ati improprietarit 442 loclil-
care se face bilcia. sele vecinale. torT; neimproprietaritT sunt 84,
Se compune din satele : Ji- Teritoriul com. este udat de
playa, mofie, In jud. Brdila, pen- lava, Merlari si °dalle, cu o riul Ialomita si de &alele Sarata
dinte de com. Gurgueti. Are populatie de 1807 suflete, din s'i Ghighiul si are lacurile : ji-
o suprafatA de 180o hect., dind carT 354 contribuabilf ; locuesc lavele, Slatioarele, Ochiul-Bod-
un venit de 20000 leI. In 457 case. luT, Rodeanul, Ratca, Cricovelul,
Se intinde pe o suprafata de Tiganca si Brot5.cei.
Playa, pcidure, in jud. Ilfov, pl. 3178 hect. D-nul PetrovicT-Ar- Se compune din satele : Jila-
Sabarul, in intindere de 500 mis si d. G. Diamandi aa 2096 vele, SlAtioarele, cu resedinta
hect., proprietatea d-nuluT Petro- hect. si locuitoril 1082 hect. primarieT si a judecatorieT co-
vici-Armis. ProprietariT cultiva 1371 hect. munale in Jilavele.
(75 izlaz, 650 padure). Locui- Are o populatiune de 770
Jilava, vale Cu pirifi in jud, Te- toril cultiv5. 790 hect. (42 sterpe, familiT, sati 2694 suflete : 1345
cuciti, pl. Nicoresti, com. Tepul, 250 izlaz). barbatT si 1349 femeT; 2670 Ro-
continuare a vAel Matuluiul ; Budgetul com. e de 75121e! miar, 3 GrecT, tz BulgarT, 6
curge spre S.-E., si se varsa la veniturI si de 7445 leT la GermanT si 3 Turcl ; 2685 crq-
in BerhedA, tia partea de S.-E. cheltuelf. tinT ortodoxI, 6 catolicl si 3 ma-
a comuneT. Are : 2 bisericT (la Jilava si homedanI ; 793 agricultoff, 6
Merlari) ; 2 §coale, 1 de bletT meserlasI, 18 comerciantT, 8 cu
Jilava, vlicea ingustd, jud. Braila, Il 1 de fete; 1 moara de apa ; profesiunT libere, 45 muncitorT si
strabate com. Romanul, de la 1 pod stAtator. 28 servitorT. Suri carte 242 per-
N. spre S., adincindu-se si a- Numarul vitelor marT e de soane.
linda-se spre S., mal cu seama 947 (270 caí si Tepe, 2 armA- Are : 2 coll, una de bAetT,
unde da in Valea-Ianca, la V. sarT, 443 bol, 150 vacT si viter, conclusa de un invAtAtor retri-

www.dacoromanica.ro
JILAVELE 107 JIROVUL
Jr

buit de stat si comung si una pl. Jiul, curge despre N. din sus saa 62 suflete ; vite: 33 ca!,
de fete, conclusI de o invAd- de com. BAlbosi, de la N.-V. 159 vite marl cornute, 200 of
toare, si ambele frecuentate de 63 la S.-E., trece pe marginea des- si 54 rimAtort
elevI si eleve; 2 bisericl, deser- pre E. a comund Oha.ba, ur-
vite de 2 preoti si 4 dascAlt meazA cursul in jos, spre com. Jiriul-de-la-Olt, insulel, in Olt,
Vite: 372 caT, 2383 boT, 3949 CalapArul-d.-j., si se varsO in jud. Romanati, cu o pldure de
oT, 7 capre, x7 bivolT si 392 porcT. Jiti la com Brosteni. 30 hect., apartinind com. Izlazul.
Budgetul com. e de 8630 le!,
la veniturT si de 8920 leT, la Jiltul-Mic, firiia,r, curgind des- Jirläul, braf, In jud. Ialomita, pl.
cheltuelT. pre N. de com. Ursoala din jud. Borcea, in insula Balta, pe terlto-
Mehedinti intrA in Gorj prin riul comuna Tonea.
Jilavele, sat, in judetul Ialomita, dreptul cAt. Artanul al com. Raci;
pl. CimpuluT, pendinte de com. trece pe marginea despre E. a Jirraul, bral saa canal, in jud.
cu acelasT nume, situat in par- acestuT catun ; strObate comu- Ialomita, pl. Borcea, situat spre
tea de N.-V. a plOsei si d'alun- na Raci, spre S.; trece pe mar- S. si Ruga orasul CAlArasi. Se
gul malului de V. al laculuT ginea despre V. a cAtunuluT mal numeste si Gitul-IezeruluT.
Ji lavelor. Baniul-oi se uneste, din sus de Prin acest brat lacul CAlArasi
Este format din dota sate: com. Borlscu, cu Jiltul-Mare. comunicA cu Borcea. Cind a-
Jilavele-d.-s. si Jilavele-d.-j., carT Acest piriias curge in tot tim- pele BorceT cresc, curg in lacul
s'aii unit prin inmultirea num1- pul anuluT. CAlArasi si cind descresc, apa
ruluT locuitorilor. se reintoarce in Borcea.
Aci este resedinta primAriel Jingulesti, lac, in jud. R.-SArat, Peste acest brat este un pod
si a judecatorieT comunale. plaiul Rimnicul, com. Buda, in stAtAtor.
Are o scoalà primará de ba- spre V., pe o frumoasA polanl;
etT, cu un invAtAtor si o scoalA contine caracuclA mArund, ce se Jirnovul, pirta, ce vine de aproa-
de fete, cu o invAtAtoare ; o bi- oonsumá de locuitorr. pe de Glavacioc, jud. Vlasca,
sericA, deservid de 2 preotT si si cli. in Drimbovnicul aproape
2 dascAlT. Jinurul, munte, in jud. R.-SArat, de comuna Gratia; trece prin
Vite :- 316 Car, i800 bol, 3093 pl. OrasuluT, com. Andreasi ; se satul Sirbeni.
or, 3 capre, io bivolT si 285 desface din Virful-AlunuluT, in
porcT. partea de S.; e acoperit cu pA- Jirovul, com. no'. gi sat, in jud.
In acest sat se fac douà tir- durT. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 40
gurT anuale, unul la Sf. Ilie kil. de orasnl Turnul-Severin. Sa-
(20 Iulie) si altul la Pogorirea Jinurul, deal, in jud. R.-SArat, tul formeazA comunA cu cAtune-
Sf. Duh. pl. Marginea-d.-s.; se desface le: Croicea, MArul-Rosu, Puscasul
din dealul MAgura - CApAtiniT ; si Valea-luT-Udristea, aviad peste
Jilavelor (Heleiteul-), lac, in brAzdeazA partea de V. a co- tot i 500 locuitort din cart 221
jud.Ialomita, pl. ampuluT, pe te- mune! Slobozia, intinzindu-se contribuabilT; locuesc in 300 case.
ritoriul comuneT Jilavele, situat printre piraele Cotatcul si Va- LocultoriT posea : 60 plugurT,
in partea de E. a satuluT cu lea-CiresuluT ; e acoperit cu pl- 114 care Cu bol, 6 cArute cu
acelasT nume. sunT si plcluri. cal'; 120 stupT.
Are: 2 bisericT, cu i preot
Jilivi, vechie plasd a judetuluT Jipa, :VA jud. BrAila, la S. sa- si 2 cintáretT; o scoala, conclusa
Ialomita, tare avea I I sate. tuluT Naztrul, care unid cu tirla de i invAdtor, frecuentatA de
Alexe formeazA Orla POtrana. 22 elevT.
jiltul, vale, In jud. Gorj, pl. Jiul, Budgetul comund e la ved-
cAt. Orzul, com. Urdari-d.-s.; Jipe§ti, sat, jud. BrAila, lingl turl de 1265 le!, lar la cheltu-
In aceastA vale curge piriul Jil- hotarul de E. al com. Perisorul elT, de 980 le!.
tul, al cAruT d.rm sting este despre comuna Urleasca, la 7 Vite: 800 vite mar! cornute,
format de Dealul-Caselor. kil. spre N.E.'. de satul Periso- 21 caT, 760 oT sl 650 rimAtorl.
rul; infiintat la 1850 de familia Este situad pe vAT si in a-
Jiltul-Mare, pifia, in jud. Gorj, Jipa ; are to case, cu 12 l'aman; propiere de apa MotruluT, pAnA

www.dacoromanica.ro
JIROVUL 108 JITIA NUL

2n care hotarul el se intinde. jicul, Pucioasele, Pacurele, la Calle de comunicatie sunt :
Prin comuna trece soseaua Stre- N.; Saratul, Pardosul, Sarätelul, calea judeteana Rimnicul - Ba-
haia-Brosteni-Baia.de-Araml. la S. LacurT: Lacul-din-PlaM, beni - Dumitresti - Jitia ; drumul
Lacul-din-Dealul-Sdrel, Busuio- spre Bisoca ; spre Andreasi, pe
Jirovul. Vez l Girovul, sat, jud. cul i Litoiul. culmT ; spre Valea - S4lcieT si
Neamtu. Catunde carf compun comuna Buda.
sunt : Jitia-din-Deal, resedinta, Budgetul com. e de 2682 leT,
JiruluI (Dealul-), vale, incepe in mijlocul com.; Jitia-din-Vale, 43 banT, la veniturI si de 2602
de la GolliseT, com. Bujorul, jud. la E.; Dealul-SareT, la V.; Magura, ler, 55 banT, la cheltueli.
Covurluitl, pl. Prutul, trece prin Vintileasca i Neculele, la N.
com. Baneasa si se fineste la Suprafata com, este de 13230 Jitia, MOf je, in jud. R.-Sarat pla-
Cruceanca, in jed. Tutova. pog., din cae 2030 hect. ale iul Rimnicl com. Jitia, pe care
locuitorilor (800 hect. vatra sa- se afla intinsa padurea Jitia-Po-
Jitäriei (Dealul-), deal, jud. Su- telor) si 11200 hect. ale parti- iana-MaruluI.
ceava, pe care sta parte din cularilor,
satul Topile. Are o populatie de 420 fa- Jitia-din-Deal, sat, in jud. R.-Sa-
miliT, saq 1869 suflete, din carT rat, plaiul Rimnicul, catunul de
Jitia, com. rur., in jud. R.-Sarat, 476 contribuabilI ; 2 bisericT, resedinta al com. Jitia, asezat
pl. Rtmnicul, pe malul sting al una, in com. Jitia, cu hramul spre E., pe malul drept al riultd
riulur R.-Sdrat. SI. Dumitru, zidita in 1783 de Rimnicul-Sarat ; are o intindere
E situata in partea de V. a locuitorT i deservita de i preot, de 120 hect., cu o populatie de
judetuld, la 43 kil. spre N.-V. cmntäre i i paracliser; a 82 familiI, sati 375 suflete, din
de orasul R.-Sarat, si in partea doua, in cát. Neculele, cu hra- carT 71 contribuabill; are o bi-
de raijloc a plaiuluT, la 16 kil. mul Sf. VoevozI, zidita in 1863, seria. si o scoall.
spre S.-V. de com. Dumitresti, se zice, de arhiereul Filofteia,
resedinta pl. Comune invecinate deservita de i preot, r cinta- Jitia-din-Vale, sat, in jud. R.-
sunt: Bisoca, la 9 kil.; Chioj- re si i paracliser ; 2 colT, una Sarat, plaiul Rimnicul, catunul
deni, la 12 kil. i Danulesti, la In catunul de resedinta, fondata com. Jitia, asezat pe malul drept
22 kil. In 1878 de comuna; a doua in al riuluT Rimnicul-Sarat, la 300
Se margineste la N. cu com. cat. Neculele, cedata comund m. spre E. de catunul de rese-
Nerejul, din jud. Putna, de care de proprietarul Menelas Ger- dinta ; are 100 hect. intindere,
se desparte prin muntiI Orul $i mani, ambele conduse de 2 l'uva- Cu o populatie de 77 familif,
Stejicul ; la S., cu Chiojdeni; la tatorI i frecuentate de 61 elevI. sati 320 suflete.
V., cu Bisoca, de care se des- Comuna are : 550 hect. ara-
parte prin Dealul-MagureT. bile, 450 hect. imas, 6000 hect. Jitia-Poiana-MäruluI, tddure,
E brazdata la E. de muntil: D ea- padure, 500 hect. finete 5i 200 in jud. R.-Sarat, plaiul
lul-Chiojdenilor, eláriile, Sco- hect. neproductive. com. Jitia ; tine de circumscrip-
rusul, Magadanul, Budaia si Pia- LocuitoriT posea : 48 plugurI; tia VII silvica, ocolul Babeni;
tra-JidovuluT ; la N., de Magura, 4 morl de apa ; 284 bol, 395 are o intindere de 7000 hect.,
Virful-MagureI, Furul-Mare, Fu- vacT, 20 cal, I ro Tepe, 5 mg- din carl 3000 hect. ale Statulul,
rul-Mic, tejicul, Monteorul, Ne- garT, 3800 oT, 2600 capre si 89 4000 ale particularilor; esente:
cuide, Pietrile-FeteT ; la V. de rimatorT. 4500 hect. ale StatuluI si 13000
Dealul-Rosu, Purcelul, Topora- Sunt in comuna: i cojocar, brad, molift, fag, paltin, ulm
sul, Omul, Schitul, Piatra-MiteT, L potcovar, 9 .cherestegiT, 8 frasin.
Crucea-HotuluT, Pucioasele-Marl, herastrae.
Pucloa,sele-MicT, Feticiul ; la S., Comerciul e activ i consta Jitiana, nume ce purta mal nainte
de Ulm.usorul, Sarile i Dinul. in- irnportul colonialelor, spir- . banatul CraioveT, (Oltenia).
Riurile principale sunt : R.- toaselor, instrumentelor agri:
Sarat, curgind de la-V. la E., si cole, si in exportul vitelor si al Jitianul, por' de fier, jud: Dolj,
afluentil sAT Ruinnicelul Ccu-bul, lemnelor. Transportui se face pl. Ocolul, cora. Balta-Verde,
Saritoarea, Tocitoarea, prin gara Sihlea, la 24 kil. spre peste riul Jiul, in dreptul satuluI
Furul, Purcerul, Apa-Rosie, E. Sunt x5 comerciantI. Branistea, linga Craiova.

www.dacoromanica.ro
JIUL (PLASÀ) 109 pet (RitT)

jiul, ftlas, situata In partea S.- Valea.cu-Apa, FarcA.sesti, Tot la E., in sapaturile so-
V. a judetuluT Gorj. ST-a luat ZAtreni, Zatreni-BirnicT, Rosia, selei oe are directlunea spre com.
numirea de la rtul Jiul care o strA- de unde, mal la N., intra putin -Girbovul, s'aa gAsit 30 monede
bate in Wall lungimea sa. Se in plasa Qcolul. Soseaua veci- de- argint, avind tn relief efigiile
margineste: la N. cu pl. Oco- nail care pleaca din com. Pes- inscriptlile, unele ale Impera-
lul; la V. cu judetul Mehedinti, teana - cl, - s., trece prin: RI- toruluT Optim Traian, iar altele
Ja S. cu jud. Do/j; la E. cu pl. sina, Ticleni, Tunsi, apoT merge pe ale luI : Romulus, Remus si
Gilortul cu care se atinge prin catre N.-E. si inträ in plasa Faustina- Augusta.
comunele: Valea-lut-Cline, Gro- Amaradia. Tot pe locul unde s'aa gasit
serea, Bibesti, Saulesti si Pe- Sosele comunale sunt: so- monedele, se vedeaa carbunT
tresti-d.-j. seaua con), care pleaca din co- pamint ars, care atesta urme
Solul plaser, destu/ de pro- muna Temisani, trece prin Ro- de foc, lar alaturt s'a descope-
ductiv, este mal mult ?es, inning sia si se termina la Rovinari ; rit doul schelete omenestf, nu-
la V. si E. de niste lanturr de soseaua comunala care pleaca maT atinse se prefaceaa in pul-
dealurt, dintre cart, cel din din com. Borascu si trece prin bere.
stinga Jiulul este ramura din Domnesti, unde se desparte in Asemenea monede, s'aa mal
Dealul-lur- Bran, lar cele din clod.: o Tamura merge la Raci, gAsit i prin brazdele plugarilor
dreapta sunt ramificatil ale dea- alta trece prin Ohaba si se ter- in diferite locurr, insa risipite.
lulut Bujorascu. mina la Bolbosi ; soseaua comu- Asemenea locurT istorice mal
In plasa _Pula sunt 20083 nala eare pleaca din com. Plop- sunt in comunele Strimba, Ur-
hect. padure. sorul si trece prin piscurile dari-d.-s. i Valea cu-Apa.
Este udata de La N. la S. de Data, Costesti si, la Groserea, Aceasta plasa are 32 comune
rtul Jiul, care o desparte in dota intra in pl. Gilortul ; soseaua co- anume: Rovinari, Mol, Via-
partt, cu 13 comune in stinga munall care pleaci din comuna duleni, BAlteni, Pesteana-d.-s.,
0. 19 comune in dreapta. Branesti, ¡otra in plasa Gilortul RAsina, Plopsorul, Ticleni, Pis-
Mara de rtul Jiul, teritoriul mergind spre Valea-lur-Ctine. curile, Izvoarele, Costesti, Bros-
acestet plasT mat este udat de In plasa este o judecatorie teni, BrAnesti, toate pe partea
urmatoarele rturT : de ocol cu resedinta in corn. stinga a jiulut ; lar: Rosia,
Tismana, Jiltul-Mare, Susita, Pesteana-d.-s. Farcasesti, Valea cu-
Dimbova, Cioiana si Gilortul, Spre E. de com. Borascu in Apa, Urdari-d.-s., Urdari-d.-j.,
In partea cea mal de jos a pia- valea zisa a Silistet, se vac/ la Strtmba, Gtrbovul, Murgesti,
set si pe intinderea care for- suprafata pamintuluT ruine, te- Turceni-d.-s., Turceni-d.-j.,
meaza limita intre Gorj i Dolj. meliele une! cladirt (zid de ca- Raci, Bolbosi, Ohaba, Bo-
Sosele: Soseaua nationalA Fi- ramida). Se zice ca a fost adi rascu, Calaparul-d..s., Calapa-
liasi - Petrosani, intra in acea- beciul luT Dosofteiti, maT spre rul-d.-j. si Stolojani, toate pe
sta plas1 mal la S. de comuna E. locul villor sale si putin spre partea dreapta a rtuluT Jiul.
Branesti, trece prin comunele : S. se vad adincAturi in pamint, Este populata de 7154 familir,
BrAnesti, Izvoarele, Plopsorul, unde a avut helestae. Pe o alta sari 29031 suflete, din carT 6536
Pesteanad.-s., Rovinari si Po- vale numita a Domnestilor, e- contribuabili.
iana, de unde intra in pima xista urmele unet alte cladirT Are 24 scoale, frecuentate de
Ocolul. mal mica, de piatra, despre care 847 copit.
Soseaua vecinala care pleada se zice ca ar fi fost locuita de
din kid. Dolj, intra in aceasta pl. o DoamnA (de ad i numele lo- Jiul, riü, jud, Gorj i Dolj. &-
la cat. Gura-Susita si trece prin calitater de Domnesti) fugita Mod acestur rIA coprinde ba-
urmatoarele localitatT : Ionesti, din cauza razboaelor. sinurile Motrulur, Gilortulur
Ulmeni, Baniul, Turburea-d.-j. La gura acesteT vat, putin Amaradiet, adica tot teritoriul
de Mijloc, Murgesti, Gtrbovul, mal spre N., unde este acum coprins intre: Dunare, Muntil-
de unde se desparte in don& ra- cat, Baniul (ce apartine cornu- Vulcanilor Ora ParinguluT,
murA. -apuctnd spre Borascu, lar ner se zice ca cacT toate izvoarele aceistor muntt
Alta continutud a merge catre N. a locuit Banul acester Doa,mne, intrunindu-se In pirae gtrle,
trecind prin: Stitmba, Stejarul, de la care ax fi ramas i nupl- se yard in Jitt, pe ambele
Urdari-d,. si de Sus, Pesteana- rea localitateT de Baniul. Izvoreste prin doul ramurT

www.dacoromanica.ro
JIUL (Rit) 110 JEUL (121rI)

muntii TransilvanieT. Una din ra- gesti, Turceni-d.-j.; pe stinga Pana la anul 1879, Jiul, din
muri iese din muntele Oslea si Bumbesti-de-Jir, aineni, Vadeni, dreptul com. Comosteni se in-
din muntele Sturul (piscurl ale Tirgul-Jiul, Romanesti, Iasi, Po- drepta spre S.-E., trecind prin
muntilor Mehedintilor). Alta ra- iana, Rovinari, Moi, Balteni, comuna Bechet in ata careia
mura, numita Jiul curge in di- Pesteana-d.-s., Plopsorul, Izvoa- se si varsa. Aceasta schimbare
rectie contrarie cu cea rele, Brosteni i Branesti, unde a cursulur JiuluT a provenit din
ra.mura. Patrunde in Rominia paraseste judetul Gorj, spre a cauza nisipurilor tirite de dinsul
pe la pasul Lainici, printre mun- intra in judetul Dolj. precum si de vinturile cele marl
tiT Cerdetul i Ardicul, formind Mijloacele de trecere in jud. cati determinar' stabilirea du-
prea frumosul defilea al Laini- Gorj sunt ; nelor. In dreptul com. Zavalul,
cilor, lung de 29 kil. In regiunea muntilor : 2 po- formeazä o cascada. inalta. de
Curge mal l'atila catre S., duri de lemn, unul in jos de 2 in. La varsarea sa in 1:tunal-e
trece pe la schitul Lainici, apoi manastirea Lainici, lung de vre-o se afla o mica delta in forma-
ja directiune S.-V. de la Bum- 40 de m., intre kil. 98-99, cel- tiune. Toata aceasta regiune
besti-de-JiI pana la confluenta l'alt in sus de manastire, intre este presarata de dune, carl nu
sa cu Tismana, unde schimbind kil. roo un, lung de vre-o aa putut fi stabilite de cit prin
brusc directia, se indreapta 55m. plantatiune de dafinr i salcimT.
tre S.-E., pana la varsarea sa In regiunea dealurilor gasitn Afluentl pe dreapta primeste
In Dunare. poduri de lemn in urmatoarele lo- din pl. Pul-d.-s.: dul Motrul,
De la frontiera pana la Bum- calitAti Turcinesti-Vadeni, Tir- &tul Racovita i Almajelul ; din
besti, curge in regiun ea muntilor. gul-Jiul-Slobozia, Iasi-Ciaurul, Po- com. Filiasi: Piriul-BerbesuluT ;
La origina, albia sa variazA intre iana-Rosia, Rovinari-Rosia si Pi- din com. Argetoaia, piraele Fra-
35 si 70 in. Pe alocurea numaT noasa, Balteni si Poenele ; un tostita i Salcia. In plasa Dum-
trece peste aceste marimI, albia pod umblator in dreptul catu- brava-d.-s., in fata com. Breasta,
este stincoasa, lar repeziciunea nului Cocoreni, pendinte de primeste pe malul drept riul O-
curentului, in unele localitatl Pesteana-d.-s. ; la Girbovul-VA- bedeanca.
din munti, atinge chiar 5 m. leni, pod de lemn, la Turceni- Apoi filtra in plasa Jiul-de-
pe secunda. d.-j.-Brosteni, pod umblator, la Mijloc, de unde se ?nearca pe
De la Bumbesti inträ in re- Ionesti-Branesti, pod de lemn. dreapta cu piraele Valea-Hotu-
giunea dealurilor, albia i-se lar- AfluentiT Pula in jud. Gorj luT i Prodila, ce-T vin din com.
geste ast-fel ca, pana. la esirea sunt pe stinga Gioiana, Ama- Podad. MAUI Dranicul ir vine
din judet, largimea albiei se radia si Sadul ; iar pe dreapta : din com. Dranictil.
mentine intre 3 si 8 kil.; de Jiltul-Mare, Susita, Cartiul, Sitn- Patrunde in pl. Balta, pe care
la Vadeni la 4 kil. La N. de botinul i Porceni. o uda prin partea de E. Are in
Tirgul-JiuluT, spre comuna Ro- Jiul inträ in judetulDolj pe la fata comuneT Gingiova un vad
manesti, aceasta largime are TintAreni (in pl. Jiul-d.-s.). For- de trecere pentru luntre. In com.
aproape ro kil. Albia este pie- meaza putin limita de E. a pl. Comosteni are peste dinsul un
troasä i ramine astfel pana a- Dumbrava-d.-s.,* si pl. Ocolul. In- pod statator.
proape de esirea din judet. Pe tia In pl. Jiul-de-Mijloc curgind In pl. Jiul-d.-s. primeste la
la Pesteana i Brosteni, fundul pe limita despartitoare de E. a a- com. Tintareni riul Gilortul. Din
incepe a deveni nisipos. Lar- cestei plAsT din spre pl. Ocolul com. Tatomiresti se ?nearcä pe
gimea medie a riuluT in aceastà pana in dreptul com. Secuiul. stinga cu Valea-Birlogului, cu
regiune atinge roo m, adincimea De aci se indrepteaza direct Plriul-Birlogului format din iz-
m., 50-2 ; iar vitesa pana spre S. formind limita despar- voare i cu Valea-Rea ce se
la r m. pe secunda.. titoare in partea de E. a piase! varsa inteinsul la comuna Bra-
Comunele i catunele ce uda Jiul-de-Mijloc cu plasa Jiul-d.-j., desti. Din comuna BrAdesti pri-
In regiunea dealurilor, dupa esi- pana In apropie re de com. Murta. meste piriul Almajelul. In a-
rea sa din defileul de la Bum- De la aceasta com. formeaza ' ceasta comuna este un pod
besti-de-Jir, sunt pe dreapta: Por- limita de E. a plasei Balta cu umblAtor peste riul Pul. Din
ceni, Simbotinul, Turcinesti, Ro- plasa Jiul-d.-j. Se varsa pe ma- com. Almajul primeste pidul
sia, Ciaurul, Birnici, Pesteana- lul sting al fluviuluT Dunarea In Almajul.
dej., Docoreni, Girbovul, Mur- fata insuleT Copanita. La esirea din, plasa Jiui-d.-s.

www.dacoromanica.ro
J1UL-BÄTRIN 111 JIUL-DE-JOS

pItrunde in plasa Ocolul, de seaua judeteani este insotitA de plAsile, se gAsesc numeroase mo-
unde se incarcl, in comuna Cer- o portiune din calea feratl Cra- vile, ridicate de oamenT, din tim-
nelele (satul Troaca), cu riul iova-Severin, care are un pod purile vechr 1 moderne.
Amaradia. de fier peste acest rîü intre AceastA pl. este udatA de
Din com. Balta-Verde pri- statiile Filiasi i Butoesti. DunAre la S. si de Jiul pe li-
meste lacul Bizdina, ce-T aduce La com. Balta-Verde, putin mita de V. Inainte, Jiul se vArsa
apele ptriiaselor Circea, unit cu maT la S. de Craiova, este un la Bechet, lar acum se vars5
FAcAlle. Balta Jitia se scurge pod de ffer peste Jiu, in drep- intre pl. Pul-dejos si Balta, in
in Jiul, aducindu-T apele piriu- tul satuluT Branistea, al soseleT dreptul insuleT Copanita.
luT erca. Balta-PopeI se scurge nationale si al linieT ferate Cra- In aceasta pl. se gAsesc nu-
in '1111 Jiul, pe la V. satuluT iova-Calafat. Tot in aceiasT com. meroase baitr, intre carf se nu-
Popoveni. Piriul-Popovenilor se se aflA podul linieT ferate nu. mArA : Giormanele, legate filtre
scurge in riul Pul, trecind prin mit Bucovdtul, in marginea cl- ele printr'un mic pirid i comu-
V. satulul Popoveni. tunuluT Mofleni. nicind cu Jiul ; Balta-LuminoasA,
UdA com. Preajba si comuna Valea pul este foarte formatA prin revirsArile PuluT;
Malul-Mare, de unde se incarcA productivA i populatI. Ea este lacul RAdanul, format din revAr-
cu piriul Lamusul si cu apele coprins5. ?nitre doul malurl limite sArile DunAreT ; lacurile Mir-
bAltilor : Giltaele, Balta-BisericeT din care cel maT inalt este tar- solea si Steglroaia, Lacul-Lung,
si Balta-Nicola ce-T aduce apele mul sting. Predutul, Lacul-GalesuluT, Balta-
piriuluT BAnesele. Bretenilor, Logofltul i Trestina.
IntrA prin partea de V. a Jiul-BatrIn, balM, jud. Dolj, pl. Plasa e formatá din 13 co-
com. Ghindeni i Secuiul, de Jiul-de Jos, com. Grindeni. mune si anume : Adunati-de-
unde se incarcl cu piriul Giormane, Bechetul,CAciulAtesti,
La esirea din com. Secuiul Jiul-de-Jos, plasJ, situatA in S.-E. CA15.rasul, Damian, Giorocul-
p5.trunde pe teritoriul plAseT Pul- jud. Dolj, pe malul sting al Mare, Grindeni-Locusteni, Mir-
d.-j., pe care o udA cu directia DunAreT i de-alungul maluluT sani, Murta, Piscul, Rozistea si
de la N.-S. prin partea de V. sting al JiuluT. Sadova.
IntrA in comuna Adunati-de- Forma sa se poate asemAna Resedinta plAseT este in com.
Giormane, din care se incarcl cu un dreptunghifi foarte alun- CAciulgesti, cAt. Dobresti.
cu Piriul-GioroculuT. Piriul Jietul git de la N. la S. Populatiunea plAser e de 5236
se vars1 in Jiul, tot pe terito- Se mArgineste la N. cu o familir, saa 22339 suflete: 11870
riul acestel comune. parte din jud. Romanati i cu bArbatT si 10469 femeT; locuesc
UdI comuna Rozistea, de pl. Ocolul, incepind din drep- In 5462 case si bordee.
unde primeste apele bAlteT O- tul com. Leul (Romanati), pAnA Intinderea totalA a plAser este
chiul,incArcatA cu apele bAltilor: in dreptul com. Giormanele. La de 78435 hectare.
Strimba, Metita-Lungl, Trestina, S., se mArgineste cu DunArea Are: 33 bisericr, deservite
Jietul i Ochiul. Ud5. com. Murta, de la jud. Romanati pAnA in de 27 preotr; 16 scoale, din
de unde se ?nearca cu balta Jiul. La E. se mArgineste cu cae: io mixte, 3 de bAetT si
Brebenilor. jud. Romanati, din com. Leul, 3 de fete, conduse de 12 invA-
UdA com. CAciulAtesti, de pAnA in DunAre, lar la V. cu tAtorl si 5 invAtatoare si frecuen-
u nde se incarcA cu &tul Predesti. pl. Jiul-d.-mj., de la com. Adu- tate de 545 bAetr si 144 fete.
UdA com. Sadova, de unde nati-de-Giormane, pAnA in drep- LocurT insemnate in pl. sunt:
primeste 01111 Sadova. tul com. Padea, iar de ad cu Bechetul, tirgusor, resedinta sub-
Trece prin com. Grindeni, de pl. Balta pAn5. in DunAre, des- prefecturer pl. Jiul-de-Jos. Este
unde se incarcä cu apele lacu- pArtindu-se prin riul Jiul. port comercial; aci se luptarl
rilor : SAratele, RAscruciul siLun- Terenul acester plAsI este ac- Turcir cu Rusil la 1828. Lingl
gile. cidentat de prelungirile dea- com. CAciulatesti, de-a sttnga
De la Craiova i pAnA la Lai- luluT Prisaca, din pl. Ocolul. Pe Jiulur, se ara Casa-Albl, loe In-
niel, o osea judeteanä si o malul drept al Puluf se gAsesc semnat prin multe u:1pr! si
alta comunalA, urmeazA fie-care in aceastA pl. ctte-va ondula- risipiturr de cetate. Sadova, ml-
mal al riului. tiunT, prelungirI ale dealuluT Ra- Sadova, s4t, unde s'a
nAstire ;
Intre Craiova i Filiasi so- dovan. A,
ci ca in mal toate dat o lupti, insemnata intra

www.dacoromanica.ro
FUL-DE-MIJLOC 112 J1UL-DE-SUS

Turcr pi Austriacr, la anul 1784; de 69542 hect, cu o populatie Se invecinepte la E. Cu pl.
se vad ad ruine antice. La de 5762 fama:, sail 123045 su- Amaradia, incepind din dreptul
confluenta Jiulta cu Dunarea se flete : I1870 barbati pi 11175 com. Capreni pi pana in drep-
vede vechea cetate Acridava. femer; locuesc in 6104 case pi tul com. Mallepti, din pl. Ocolul ;
bordee. iar de la com. Malaepti pi pana
Jiul-de-Mijloc, p/asä, situata in Are : 21 bisericr, deservite de In dreptul com. Izvorul, limita
centrul judetulur Dolj, pe malul 21 preotT ; 17 scoale, din carT catre aceasta plasa este formata
drept al pulla. 15 mixte, I de baetr pi I de de riul Ama radia.
Se marginepte la N.-V. cu pl. fete, conduse de 15 invatatorr Din dreptul com. Izvorul pi
Dumbrava-d.-s., de la comuna pi 2 invatatoare. .pana in dreptul com. Ipalnita,
Breasta pana la Ciutura ; la S., Locurr insemnate in aceasta hotarul catre pl. Ocolul este
cu plasa Balta, de la comuna plasa sunt : Segarcea, in care se format de o linie conventionala.
Ceratul pana la comuna Padea ; afla repedinta sub-prefecturerflul- Limita de N,-V. este formata
la V., cu plasa Dumbrava-d.-j., de-Mijloc. In aceasta comuna a de o linie conventionall, care
de la comuna Ciutura pana la avut loe o lupta intre RominT incepind din dreptul com. CA-
com. Periporul, lar de la aceasta pi T'Atad, pe Dealul-Robulur. preni pi pana la com. Poiana,
com. pana la com. Ceratul, se Cetatea, urma de cetate de desparte aceasta plasa de jud.
marginepte cu plasa Bailepti plmint, facuta de Romanr l in- Gorj. De la com. Poiana i pana
spre S.-V. ; la E. se marginepte conjurata de panturr. La Lipovul la com. Tintareni, hotarul catre
cu plasa Ocolu/, de la comuna se Arad urmele uner cetatl de jud. Gorj este format de riul
Breasta pana la com. Secul, lar pamint, precum pi a unta' drum Gilortul. De la com. Tintareni
de ad i cu plasa Jiul.d.-j. vechiti ce duce de ad la Ceta- pana la com. 'pul, limita de
Cam prin centrul säü, aceasta tuia din com. Ceratul. V. catre jud. Mehedinti este
piad, este accidentata de dea- Bucovatul, sat pe malul drept formata de o linie conventionala.
lul Radovan, cu prelungirile al Jiulur, are o manastire fon- Limita de S. catre pl. Dum-
sale : Dealul-Gabrulur, Rupturi, data de Pirvul Clucerul din Cra- brava-d.-s., este formata de o
Palilula, Virvorul, Scumpepti, iova ; in casele manastirer este hule conventionall cu directiu-
Lipovul, Dealul-Robulur, etc. o inchisoare publica pi un sta- nea de la V. spre E. pana la
Este udata de lid Jiul, ce biliment de tabacarie al statulur, com. Raznicul, lar de ad se lasa
face limita de E. de la com. unde lucreaza condamnatir spre S.-E. pana la com. Pre-
Padea pana la com. Breasta (s.- lucratorT angajati. depti, unde la directia spre N.-E.
V.), trece pe litiga comunele: Bu- L'higa Leamna, com. Buco- pana la com. Ipalnita.
covatul, Podari, Livezile, Glodul,. vatul, pe marginea rtulur, se gd- In privinta reliefuluT, terenul
Foiporul, Dranicul Padea pi pri- sesc trer izvoare cu ape mine- pl. se poate imparti in 2 re-
mepte pe teritoriul plaper pi- rale, numite La-Trer-Fintinl. giunT : regiunea Vder-Jiulur, in
riul Leamna (dreapta) ce trece Calle de comunicatie in acea- partea de V. pi regiunea dea-
prin satul Leamna. Mar este u- sta plasa sunt : calea ferata Cra- lurilor, in partea de E., intin-
data de rtul Dasnatuiul, cu a- iova-Calafat ; poseaua judeteana zindu-se cu directiunea de la
flientele Oil din stinga, Das- Craiova - Podar! - Radovan - Ca- N.-V. spre S.-E. In regiunea de
natulul-Mic. Dasnatuiul curge de lafat ; poseaua judeteana Craio- E., dealul cel mar insemnat este
la N. spre S., facind limita cdtre va-PodarT-Segarcea-Bistret. Icleanul, care merge pe limita
plasa Bailepti, de la com. Tutor- despartitoare futre aceasta plasa
sura pana la com. Ceratul. Jiul-de-Sus, p/asä, jud. Dolj, nu- pi pl. Amaradia pi care se con-
Este formata din 14 comune mita ast-fel de la curs11 su- tinua prin Dealul - Chicioarer,
anume : Bucovatul, Caloparul, perior din acest judet al riulul care desparte afluentil din dreap-
Ceratul, Ciutura, Dranicul, Foi- pul, care uda aceasta plasa. ta riuld Amaradia de ce! din
poruI, Glodul, Intorsura, Lipo- Forma acester plapr se poate dreapta riulur Jiul. Apta, de-a
vul, Livezile, Padea, Podan, Se- asemana cu un trapez, ale ca- dreapta pi de-a stinga riulur
garcea 11 Vitvorul. rur laturr paralele sunt indrep- Jiul, sunt o multime de dealurr,
Repedinta plaper este in com. tate de la N.-E. spre S.-V. pi precum: Almajelul, Bradepti, Ar-
Segarcea. ale carur laturr neparalele sunt getoala, Teascul, Racovita, Ma-
Intinderea totala a plaper e indreptate de la ÑV. spre S.-E. crea pi alte dealurT mal miel.

www.dacoromanica.ro
JIULVI (VALEA-) 113 JIRLXITL

Plasa este udata de riul Jiul art trlit in timpuri foarte intu- 28 kil. spre S.-E. de orasul
si de afluentul san de pe stinga, necatepentru istorie, Rimnicul-SArat, si in partea de
Gilortul. adapost in insule inconjurate S. a plasei, la i i kil. spre S.-E.
Inainte de toamna anuluT1892, cu apA mocirloasa. Putinele date de com. Balaceanu, resedinta
cind s'a facut noua impArtire ce avena de aceste populatiunf plasel:Comunele invecinatesunt :
administrativa, pl. Jiul-d.-s. era ni le ofera uneltele dame de Sloboz.ia-Galbenul, la 4 kil. ; Vi-
unid- cu pl. Dumbrava-d.-s. si la ele, carT sunt azi in Muzeul sani, Nisipuri, Galbenul, la 7
coprindea 33 comune. Natio n al. kil. ; Drogul, la 6 kil. ; Ciineni,
Asta-zi e despartita de aceasta la ri kil.
plasa i coprinde singura 16 Jivanului pirig, in jud. Se margineste la N. Cu Dro-
com.: Almajul, Argetoaia, BrA- Dolj, pl.flul-de-Mijloc, com. In- gul t Galbenul, despartit prin
desti, Bralostita, Fratostita, Mi- torsura, ce se varsa pe malul lacul JirlAul ; la E. cu Visani;
Poiana, Racari, Salcea, drept al riului Jiul si peste care la S., cu Nisipuri.; la V., cu
Sclesti, Tatomiresti i Tinta- trece limita de E. catre com. Pirliti (jud. Buzan).
reni. Lipovul. N'are dealuri, ci numaT
Resedinta plAseT este In com. colea cite-va movile.
Filiasi. Jivului (Valea-), vale, in jud. Are 89 puturi. La E. e u-
Calle de comunicatie ale a- Vilcea, pl. Oltetul-d.-j., com. Be- data de riul Buzaut.
cestei plAsT sunt : calea ferata nesti, spre N.-V. com., la 700 Piriul Galbenul, o parte din
Severin-Filiasi-Craiova ; calea fe- m. Se varsa in riul Pesteana pe pirlul Valea-BouluT, o uda. la N.,
rata ; soseaua na- teritoriul com. Stirbesti. varsindu-se In intinsul lac j'ir-
tionala. Craiova-Severin ; soseaua lAul, care ocupa N. comunef.
comunall Filiasi-Bodaesti i alte Jame (Piscul-), pise, de-asupra Suprafata com. e de 3000
sosele comunale cari leaga co- dealului cu acelasT nume, pe hect., din cari 105 hect. vatra
munele filtre ele. mosia Zamostia, com. Zamos- com., 2476 hect. ale locuitorilor
Intinderea totala a plasei e tia, pl. Berhometele, jud. Do- si 275 hect, ale particularilor.
de 67423 hect., cu o populatie rohoiti. Populatia com, e de 393 fa-
de 5893 familiT, san 24580 su- san 1452 suflete : 752 bar.
flete; locuesc in 6i Ii case si Jidovina, deal, pe mosia Cris- bai si 700 femeT ; 590 casato-
bordee. tinesti, com. Ibanesti, pl. Prutul- ritf, 788 necasatoritT, 74 vaduvi.
Are : 31 biserici, deservite d.-s., jud. Dorohoin. Sunt 467 contribuabili. Stin
de 22 preotl ; 19 scoli, din carT carte 156 persoane.
13 mixte, 3 de baeti, 3 de fete, Jidovina, trup de peidure, in jud. Are : o biserica, cu hramul
con duse de 15 invadtori si 5 Neamtu, pl. Piatra Muntele, com. Sf. Ierarch Nicolae si Intrarea
inva.tatoare i frecuentate de Vinatori-Dumbrava-Rosie, situ- in biserica, zidita. in 1864 de
935 copil (794 bleti si 141 fete). atalnparteapadurel Savinesti, pe obstea locuitorilor, deservid de
Vite sunt : 15751 vite marr proprietatea statului, si in le- 2 preotr i 2 cintAretr ; o coala
comute, 1366 caT, 3 magarT, gatura Cu trupul numit Lutaria. mixta, fondata in 1874 de Stat
27836 ol, 1665 capre i 1518 condusa de i invatator si fre-
porcT. Jidovinei (Plrful-),piria, izvore- cuentad de 120 elevr.
ste de pe dealul cu acelasi nume, Are o suprafata de 3000 hect.,
JiuluI (VaIea-.), vale, trece pe de pe mosia Suharaul, com. din carT : 2000 hect. arabile,
la S. de com. Obirsia, pl. 01- cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s., 400 hect. imas, 200 hect. pa-
jud. Romanati, cu jud. Dorohoin. dure, 400 hect. neproductiv
directia paralela cu Dunarea. (balta).
Vine din spre PO, co n Onind o mica Jtmbe§ti. Ved Zembresti, sat, Locuitorii posea.: 295 plu-
apl, pe care, la Obirsia, se allá jud. Neamtu. gurT, 4 masinT de semanat,
o moad, lar la Vadastra, insula de treerat ; 539 boT, 253 vaci,
explorad de Bolliac, i recu- jirläul, com. rur., in jud. R.-Sa- 334 caT, 204 Tepe, 847 oT, 163
noscud ca locuind a oamenilor rat, pl. Rimnicul-d.-j., pe lacul rimatorl.
din epoca de pieatra, carT ca cu acelasT nume. Este asezata Comerciul se face de 20 per-
semintille lacustre ale Elvetier. in partea de S. a judetuluT, la soane.

6976. Mareta »talionr Geogrinlo. Vol. IV 15

www.dacoromanica.ro
JtRauL 114 JORA

aile de comunicatie sunt : 1950 hect., cu o populatie de gr. 040 materiI solide in litru.
drumul Rimnicul-Särat-Faurei, 826 locuitorI. Materiile solide se compun din
trecind prin Macean u- Galben ul- D-1 Gr. Cerchez are 1275 clorure, iodure si carbonate.
Jirlaul-Nisipuri ; spre Visani-Cii- hect. si locuitorii 675 hect. Pro- Substanta dominanta este do-
neni ; spre Drogul ; spre Piala prietarul cultiva 830 hect. (i8 rara de sodia, lar cea caracte-
(jud. Buzati). sterpe, 77 izlaz, 350 padure). ristica iodura de sodia. Skurile
Budgetul com. e la veniturI LocuitoriI cultiva tot terenul, magneziane sunt in mal mare
de 6240 leY, lar la cheltuell, de afara de 8 hect. carl sunt re- cantitate de cit cele calcare.
6234 leY, 40 bani. zervate pentru izlaz. fost analizate la anul 1871.
Are : o scoall mixta, frecuen-
lac, in jud. R.-Sarat, pl. tata de 13 elevl i 7 eleve ; o Jolde§ti, sat, in partea de E. a
Rimnicul-d.-j , com. Jirläul, in- biserica, cu hramul Sf. Nicolae, comund Fintinele, pl. Siretul,
tinzindu-se si in com. Galbenul deservita de j preot si 2 cin- jud. Botosani, pe sesul din stinga
si Drog; are o intindere de 750 tarea ; I moara cu apa ; 3 po- SiretuluI, udat de pirlul Varo-
hect., ale statului ; convine peste duri statatoare. na - Mare, care formeaza iazul
ce se vinde in Rimnicul-Sarat Comerciul se face de 7 cir- Joldesti, in sat. Mosia are o su-
si in Buzad. ciumarI i i hangiti. prafata de 899 hect. Satul este
Numarul vitelor marI e de locuit de i8o familir, sati 822 su-
Jirliul, pa-dure, jud. R.-Sarat. 658 si al celor mici de 448. flete.
VezT Bradeanca. Are : i biserica, Cu i preot
Joita, virf de munte, din Culinea- si 2 cintaretI; o scoala, con-
Jlenilor (Balta-), lac, in jud. JoiteI, plaiul Lovistea, jud. Ar- clusa de i invatätor i frecuen-
Tulcea, plasa Macin, pe terito- ges ; are o inältime de 1960 m. tata. de 55 scolarI.
riul comunelor urbane Macin si d'asupra niveluluI Marir-Negre. Prin acest sat trece soseaua
Julia, situat In partea N.-V. a ce vine pe stinga Siretului si
Joita, mine de aramd, numite
judetuluI, a piase! si a orasuluI se uneste cu soseaua judeteana
Mäcin si cea V. a comund Ji- Ocnele, jud. Mehedinti. (VezI Botosani-Falticeni.
jila ; printr'o girlita comunica Bala de-Arama, mina). Vite: 197 vite maff cornute,
cu Dunarea, lar prin alta cu balta 37 cal, 190 oi si 44 pon/. Sunt
Jijila: are o intindere de 120 Joita, vale, izvoreste din muntii 241 stupI cu albine.
hect.; este inconjurata cu stuf de de sub Cetatuie, com. Predealul, In satul Joldesti, att fost raz-
toate partile ; contine peste. pl. Pelesul, jud. Prahova si se bola filtre stefan - ce! - Mare si
varsa in riul Prahovita, pe malul Petru-Aron pentru domnia Mol-
Jlenucul, lac, in jud. Tulcea, pl. sting. doveT, in ziva de Joia-Mare, la
Sulina, pe teritoriul comunei 12 Aprilie 1457, invingind
urbane Chilia-VechTe, asezat in Joita, vâlcea, intre comunele CA- fan pe Aron.
partea N.-V. a piase si in cea linesti i Mavrodinul, pl. Tir-
V. a comuner; are 20 hect. in- gula, jud. Teleorman ; prin a- Jolde§ti, ias, in jud. Botosani,
tindere, si este inconjurat de ceasta vale trece soseaua veci- satul Joldesti, com. Fintinele,
toate partile cu stuf; este for- nal5. Mavrodinul-Crdinesti. pl. Siretul, format din piriul Vo-
mat de &la Pardin, cu care rona-Mare, ce vine din Poiana-
comunica prin o &lita. Joita (Valea-), izvor de opa Lunga; are moara de apa.
mineralii, in cat. Predealul, com.
Joita, sat, face parte din com. Predealul, pl. Predealul, jud. Jora, sat, in partea de N.-V.
rur. Popesti-Bicul, pl. Sabarul, Prahova, in apropiere de gara a com. Buznea, pl. Cirligatura,
jud. Ilfov. Este situat la V. de Predealul, pe proprietatea M. S. jud. Iasi, situat futre dealurile :
Bucures ti, intre riurile Dirnbovita Regelul si a EforieI Spitalelor Gavanul i Dealul-VieI, in mar-
Ciorogirla. Sta in legatura cu Civile din Bucuresti. ginea piriulul Bahluetul, BITA
cat. Cosoba prin o osea veci- Aceasta apa este clara, sa- Tirgul-Frumos.
nall. Ad e resedinta rata la gust si degaja acid carbo- Are o populatie de 31 fa-
nic. Ea are o densitate de 1,0298 sail 178 suflete ; doua morI
Se intinde pe o suprafata de la 200 Celsius si coprinde 45 de apa.

www.dacoromanica.ro
JORATI 115 JOROVLEA

Vite : 57 vite marT cornute, LocuitoriT posea 5059 ca- pia ce se intinde de la Focsani,
15 caT, 212 OT O 22 rimAtorT. pete de vite. spre E.
Budgetul com. e de 50401eT Are : 1 bisericA parohiall, Cu
Jorfi§ti, com. rur., in jud. Covur- la veniturT, iar la cheltuelf, de hramul SE Nicolae; o scoall
luitl, pl. Prutul, la 65 kil. de 4878 la mixta, frecuentatl de 29 copir.
Galati, pe valea Covurluiultd-
cu-ApI sail a Jorlstilor si pe Jorä§ti, com. rur., in jud. Putna, Jorä§ti, paro/he, In jud. Putna,
dealurT. Se limiteaz5. la N. cu pl. Biliesti. pl. Biliesti, comuna cu acelasT
jud. Tutova ; la E. cu Bllintesti Este situatä. pe malul PutneT, nume, formatA din cAtunele: Jo-
si BAneasa; la S.-E. cu Bujor In cimpia Focsanilor, spre E. rlsti, VinAtori si Mindresti.
si la V. cu Virlezi si Crlesti. si la 5 kil, de acest tirg, si la
Apa ce o udl. e Covurluiul-cu- 6 kil, de resedinta sub-prefec- Jora§tilor (Valea-), vale, pe
Apl. E formatá din treT cltune: tureT. teritoriul com. cu acelasf nume,
Lunca, JorAsti si Zirnesti, cu Se compune din treT cdtune: pl. Prutul, jud. Covurluia ; incepe
o populatie de 451 familiT, saa JorAsti, unde e primaria comu- de aproape de Bujor si e strl-
1769 suflete, din carT 325 con- na Mindresti si Rldulesti, cu bltutA de piriul Covurluiul-cu-
tribuabill. titi carte 214 per- o populatie de 264 familiT, saa Apl..
soane. 980 suflete, din carT 191 con-
SAtenti din Jorlsti sunt rAzasT, tribuabili ; locuesc in 210 case. Jori§tea, piria, in jud. R -Slrat,
lar ceT din cele-l'alte cAtune, fostI titi carte 137 persoane. plaiul Rimnicul, com. Valea-
clAcasT improprietdritT. Are : 3 bisericT, una paro- SälcieT; izvoreste din culmea am-
Plmintul e nisipos. Pe Valea- hialA, cu hramul SE Nicolae in pulungeanca, din Virful-Cume-
JorAstilor sunt si 135.10 cu sAl- JorAsti ; a doua filialA, cu hra- treT; udA V. comuneT, si se varsl,
ciT numeroase. Suprafata totall mul S-ti! VoevozT, in VinAtori dupl. un curs repede de 4 kil.,
a teritoriuluT este de 6274 hect., si a treia, cu hramul S-til Im- pe partea dreaptä a riuluT Cil-
din carT: 4389 arabile, 264 sterpe pArati, in Mindresti ; o scoalä nlul.
ripoase, 138112 viT, 46 finete, mixtl., frecuentatA de 47 copil.
394 imas, 962 plduri si restul Vite : 426 bol', 384 yací, 96 Jorovlea, poiand, in pldurea Jo-
vetrele satelor. cal, 2 capre si 206 porcT. rovlea, com. CopAlAul, jud. Bo-
ProprietAtI marT sunt: Lunca, Budgetul comuneT e la ve- tosani.
Hulesti si Rosia. Statul posea niturT de 5452 leT, 55 banT si la In aceastl poianä a existat
mosiile: Zirnesti, Periseni si cheltuelT, de 5413 leT, 52 ball!. pinl la anul 1870 satul Joro-
Chi steala. Locuitoril posedA : 91 plugurT vlea, al clreia locuitorT se ocu-
Are 3 bisericl : una in JorAsti, de lema si o moarA de apl. pan mult cu cultura viilor si
cu hramul SfintiT ImpAratT, zi- In comuna sunt: 5 circiumarT ; pomT roditorT. Arendasul mo-
ditA in 1840-41 de obstea sa- I bacan. sieT de pe atuncT, reusi sA a-
tulur; a doua, cu hramul Sf-tiT Mosia pe care sl. afll satul a lunge de aid pe locuitorT, sub
TreT-IerarhT, tot in JorAsti, con- fost data zestre impreunA cu cuvint cl fiind in mijlocul pl-
struitl. in 1816 prin stAruinta altele din tinutul PutneT, hatma- durif ar strica pAdurea; le lul
cAminaruluT V. Cernat ; a treia nula Alexan dru - Mavrocordat, locurile cari eraa date la 1864
cu hramul SE Nicolae, in Lunca, de catre socrul sAti, Domnul si le dete altele in satul CopAllul.
ziditl. in 1881 de proprietarul Alexandru Moruzzi al Moldo- La anul 1873, risipi si bise-
loan Plesnill. fntreaga comuna va rica Cu invoirea proprietaruluT,
formeazä o parohie, cu catedrala Principele Gr. M. Sturdza, si_o
SE implratT, 1 preot paroh, un Jorä§ti, sal, resedinta com. cu vindu locuitorilor din Cernesti,
preot-ajutor si 4 cintlretT. Bi- acelasT nume, jud. CovurluTa, com. ZlAtunoaia. Se zice cl a-
sericile din Jorlsti se bucurA pl. Prutul. Are : 308 familiT, saa ceastA bisericl ar fi fost schit
de plmintul rural din Zirnesti, 1431 suflete; 2 bisericT; o scoall. de cAlugIrT in vechime.
unde aa fost douá. mAnAstirT,
azT desfintate. Jorä§ti, sat, in jud. Putna, com. Jorovlea, deal cu pda'ure, in par-
Este o scoall mixta, frecuen- cu acelasT nume, pl. Biliesti. Este tea de S.-V. a comuneT Copa-
tatA de 37 elevI. situat pe rnalul PutneT, in cim- llul, pl. Siretul, jud. Botosani.

www.dacoromanica.ro
JOSENI 116 JUGUREANUL

Joseni, sat vechia, desfiintat, pe Judge, välcea, jud. Olt, pe care la 1828 de enoriasT, cu indem-
valea piriulur Joseni, com. De- curge pirlul cu acelasT nume ; nul DiaconuluTAnghel Zugravtil.
leni, pl. Cosilla, jud. Botosani. Tese din dealul Vede!, curge
cAtre E., taie cAt. Jugarul si Jugureanul, com. rur., pl. Cal-
Joseni, cittun al comuneT Piclele, da in Vedea, pe dreapta eT. matuiuluT, jud. BrAila, asezatg
jud. Buzgii, cu 680 locuitorl si pe malul drept al CAlmAtuiuluT,
161 case. Jugarul, cittun, pendinte de co- la o depArtare de 68 kil. de ca-
muna Optasi, pl. Mijlocul, jud. pitala judetulur. Se mArgineste
Joseni, sat, in jud. Neamtu, pl. Olt, situat pe riul Vedea, in la E. cu com. Ulmul ; la V.,
de Sus-Mijlocul, situat pe va- centrul comuneT. Are o popu- cu com. Rusetul ; la N., cu
lea piriuluT Topolita. latiune de 500 locuitorT ; o bi- Surdila-Ggiseanca si la S., cu
Are o intindere de 400 hect., sericg, ziditg la 1832, Cu hra- com. Ciocile. Suprafata com. e
cu o populatiune de 6o familiT, mul TotT-SfintiT. Aci se aflä lo- de 2700 hect., cu o populatie
satí 246 suflete, din carT 41 con- calul de primgrie si scoala. de 164 familir, satí 745 suflete;
tribuabilT. din carT 103 contribuabili.
Vite: 30 boT, 26 yac!, 39 Jugastrul, sat, in jud. Mehedinti, Are o bisericä in bung stare,
juncT, 200 o!, 8 car si 20 ritng- pl. Motrul-d.-j., com. rur. Gura- ziditg la 1843 de reposatiT fraliT
torT. MotruluT. Chirlacescu ; 1 scoalg mixta fre-
cuentan. de 24 bgetT si o fatA,
Joseni (Gioseni), fost schit de JugastruluI(Dealul-), deal, jud. infiintan la 1865.
cAluggrI, in jud. Tecuciii, satul Dolj, pl. Doljul-d.-j., com. Vir- S AtenT improprietgritT din 1864
Corni-d.-j., com. Corni. topul, inalt de aproape Ioo m., sunt 83 si neimproprienritT 6o.
i acoperit cu finete.
_
Sunt 2 debite ; 3 circiumT ; o
Joseni, mofie, in judetul Buzga, moard.
com. Piclele, cAt. Joseni, pro- Jugalia, deal, situat pe teritoriul LocuitoriT posedd 995 vite
prietate mosneneascg Cu 150 com. Comani, pl. Siul-d.-j., jud. marT cornute, 439 bol, 373 yac!,
hect., din care : 50 arabile, 50 Olt. Are directiunea N.-S. si 42 taurT, 134 vitd, 7 bivolT si
pAdure, 30 izlaz si 20 viT si li- o lungime de 1 kil. Pe el se cul- bivolite, 324 caT, 1396 o! si 378
vezT. tiva cereale. rimAtorf.
Drumurile carT pornesc din
Joseni, mofie, in judetul Buzar', Jugalia, vale, jud. Romanati, spre com. sunt : la Vizirul, spre E.,
com. Piclele, cgt. Joseni, numin E. de Dealul-SavuluT; trece pe trecind prin com. Ulmul si Fleas-
si Joseni-Monteorul; are afarg la S. de com. Enosesti si Piatra ca (34 kil.); la Ciocile, spre S.
de pAmintul dat improprietgri- si se terming in Olt. oselele si (14 kil.); la Rusetul, spre V.,
Olor, 800 hect. anturT, vi!, li- linille ferate Mí 4 podurT peste pe la CgrAmizi (5 kil.); spre
ved, izlaz si pAdurea Florica. dinsa. gara FlureT, la N.; la BrAila, spre
N.-E.
Joseni, numire ce se mar (16 pt- Jugälloara, vale, jud. Romanati,
riulut Sgratelul-BerciT, sat1 SA- spre E. de Dealul-SaruluT. Cur- Jugureanul, sat, jud. Brgila, pc
rAtelul-Joseni, jud. BuzAti. ge in directie paralela cu valea muchea platoului de S. a jud.,
Jugglia si se terming. in valea la 68 kil. spre S.-V. de orasul
Joseni, filio, format din Piriul- OltuluT. In aceastä vale sunt 2 BrAila.
DoamneT si Piriul-Curtel, jud. podurT : al linieT ferate si al so- Suprafata satuluT e de 45 hect.,
Botosani, pl. Cosula, com. De- seleT Corabia-Piatra (010. cu o populatie de 164 familiT ;
leni ; uclA partea de E. a satu- sati 745 suflete ; locuesc in 183
luT Deleni, trece prin Valea-Tul- Jugravi, sat, face parte din co- case.
bureT si se varsd in iazul Gur- muna ruralg Dozesti, pl. Cerna- Ved Jugureanul, com. rur.
gueta. d.-j., jud. Vilcea.
Are o populatiune de 26910- Jugureanul, mofie, pendinte de
Joseni,vd lcea, in jud. Tecuciti, sa- cuitorT. Cade cam in centrul com. Jugureanul, jud. Brgila ;
tul Corni-d.-j., unde a fost odini- comuneT, litiga riul GeamAna. are o suprafatg de 2700 hect.,
oarg mAngstirea cu acelasT mime. Are o bisericA de zid, fundan dind un venit de 34600 le!.

www.dacoromanica.ro
JUGUREN1 117 JUGURUL

Jugureni, com. rur., in jud. Bu- Sunt 5 circiumi. Jugurul, com. rur., jud. Muscel,
zAti, pl. Tohani, intre riul Vite sunt: 324 bol, 52 vacT, pl. Argeselul, la S. de Cimpu-
covul i valea Finteasca, la 25 viteT, 22 caT, 14 Tepe, 38 lung, la to kil, de acest oras,
47540 m. de orasul Mizi1.4 Li- rainy, 320 of, 20 capre i 149 situata pe valea Jugurul.
mitele sale sunt : la N. incepind porcT. Se compune din 3 catune :
de la cat. Glodul, com. Tisaul, Jugurul, Valea-din-Darat i Va-
merge pe albia riului Niscovul, Jugureni, cdtun de resedinta al lea-hula Se t;nargineste la N.
pana la catunul Valea-UnghiuluT, com. Jugureni, jud. Buzäü, cu Cu com. Mataul; la S., Cu com.
de unde urea in piscul Pietrosul 730 loc. si 189 case. Draghiciul; la E., cu com. Bo-
pe hotarul judetuluT Prahova ; teni i la V., cu com. Schitul-
la V., se lasa pe hotarul Pra- Jugureni, sat, jud. Dimbovita, Golesti i Poenari.
hovel pe Valea-KasniteT Ora la pl. Cobia, cat. si com. Uliesti. Are o populatie de 210 fam.,
biserica Zidulul ; la S., din Valea- sad 885 suflete, din carT 175
RdsniteT o ja pe drumul ce des- Jugureni, mofie, in jud. BuzatI, contribuabilT. Locuesc in 175
parte mosia Datcoiul-Marghilo- com. Laposul, cat. Valea-Un ghiu- case.
man de Datcoiul-Baligel, apoi pe luT, proprietatea mosnenilor Jugu- In comuna sunt livezI intinse
valea Boboci urea putin in sus reni ; are 200 hect., din care 150 de prunT i paclurT de fag si
apuca pe valea Basinesti pAna hect., padurea Podiacul, lar 48 stejar.
In muntele Zavoiul; la E., incepe hect., livezT, curaturi i fineata. LocuitoriT sunt parte mosnenT,
din muntele Zavolul, urca in pa- iar parte s'ati improprietarit dupa
durea Arhimandrita si pe Valea- Jugureni, mofie a mosnenilor, in legea din 1864, pe mosia d-lor
Sarif da in riul Niscovul in drep- jud. BuzAti, com. Jugureni; are C. Morait si N. Fotino. Pro-
tul catunuluT Glodul. Suprafata 66o hect., din care 370 hect., prietarT in comuna sunt : Ma-
sa e de 1850 hect., din care 340 pAdure, iar 290 hect., araturi, nastirea Catolica, Al. Mano-
arabile, 760 padure, 140 fineata, vi!, fineata i izlaz. lescu, M. Ferechidi, N. Fotino
75 izlaz, 76 livezT, 210 vie 0 fratil tefanescu.
249 sterp. ProprietätT maT in- Jugureni (Dealul- ), deal, in Comuna se intinde pe o su-
semnate sunt : Archimandrita, jud. Buzail, com. Juguteni, aco- prafatä cam de 2100 hect.
Cirnul, Lunceni (statuluT) i Ju- perit cu viile mosnenilor, ince- Are doul biserici: una vechie,
gureni a mosnenilor Jugureni, pind din Dealul-Dragaicef ruinata, si alta de zid, invelita
impartiti in sapte cete : Butoiul, continuind pana in muchea MA- cu sita, fondata de locuitoriT
Clocirdie, CiupeloT, GavriloT, Ju- linul. comuneT i deservita de 2 preoti
grureni, Luscanesti i Pietrari. si i dascal ; o §coala, frecuentata
Terenul este accidentat, avind Jugureni-Clineasca, mofie, in de 44 elevi.
mal multe dealuti acoperite cu jud. Buzati, com. Jugureni, fosta Budgetul com. e la veniturl
vil i padurT. Din minerale are proprietate a statuluT, pendinte de 1687 leT si la cheltuelT, de
sare i fier. de Sfintii-Apostoli ; are 46 hect. 1616 leT.
CAT de comunicatie are : Ju- aratura, vii si livezI. sosea vecinall leaga co-
gureni-Tohani-Mizil, soseaua Ju- muna de com. Ma.taul i Boteni.
gureni-Fintesti i vechiul drum Jugureni-Cirnul, mofie, in jud. LocuitoriT se ocupa mutt Cu
al BucovuluT, care lega plaiul Buzatl, com. Jugureni, proprie- fabricarea varuluT.
BuzAti cu capitala jud. Sacueni ; tate a statultif, pendinte de schi- In Jugurul se afta in dealurl
Jugureni-Cislaul prin Lapos. tul Cirnul; are 34 hect. fineata, carbunT de pamint si un izvor
Comuna e formata din 2 cat.: vil si padurea Cirnul, de 23 hec- de apa feruginoasa.
Jugureni i Marginea - PaduriT tare.
(Nuci-GhidieT) cu o populatie de Jugurul, sat, face parte din com.
Ii6o sufl., din carT 228 contrib. Jugureni si CAlciäru§a, molie rur. cu acelasT nume, jud. Mus-
Are o scoall, frecuentata de a statuluT, jud. Buzati, pendinte cel. Are o populatie de 135
52 elevT si io eleve; 2 bisericT, de S-tiT Apostoli, constind din familiT, sad 745 suflete ; 418
cu 2 preotT, 2 cintaretT si doul trupurT : Jugureni-Ciineas- barbatl si 327 femeT.
paracliser. Catedrala e cea cu ca, din comuna Jugureni i Cal- Aci sunt : resedinta comunel,
hramul Sf. Niculae. darusa, din com. Cilibia. scoala i biserica.

www.dacoromanica.ro
JUGURUL 118 JUI1NEM

Jugurul, plidure, jud. Muscel, Juncului (Virful-), numire data Comunicatia in aceasta com.
com. Jugurul, pl. Argeselul, in uneT parti din aurea statului se face prin soseaua judeteanä
intindere aproximativa de 1500 Ulmetul, jud. Buzar', com. Bo- care trece in partea el de V.
hect. Se invecineste la N. co ziorul, avind ca 210 hect. si si- printre apa Gilortul si Dealul.-
Valea-luT-Bad; la S., cu comuna tuata pe Virful-JunculuT. Bola si prin alta comunall, care
DrIghiciul; la V., cu comuna o pune in comunicatie cu catunul
Poenari si la E., cu livezile din Jungheti, trup, din mosiile mos- sad Pirlul-Bola, lar la S. cu co-
valea Jugurul. nenilor, jud. Teleorman, com. muna Viersani.
Malul, pl. TeleormanuluT, lipit In comuna sunt: 9 puturl si
Jugurul, vale, pe care se afld cu un alt trup, numit Girtama- 3 fintini.
situata comuna Jugurul, pl. Ar- nesti. Are : 1 scoall de bletT, in-
geselul, jud. Muscel. Izvoreste fiintata la 1842 si frecuentata
din coastele dealuluT Picora, Jupineasa, mUnte, jud. Muscel, de 36 elevT si 3 eleve ; 2 bise-
comuna Mataul ; uda, comunele proprietate a mosnenilor Sld- riel de lemn, una facuta de locui-
Jugurul si Draghiciul si se varsa niceni. In acest munte este o torl la 1796, iar a doua la 18'8;
in Riul-TirguluT la comuna Mi- stina unde se fabrica brinza. ambele sunt deservite de i preot
haesti. Aceasta vale in timpul Numele ski vine, se zice, de la $3. 2 entgretr.
vereT, maT ales cind este lipsa o jupineasa din comuna Jupi-
de ploaie, seaca. nesti (Musca), caer in vechime Jupine§ti, com. mur., pl. Riul-
ayear' si mosneniTJupinesti parte Doamner, jud. Muscel, la S.-V.
Jule§ti-din-Deal. VezT Giulesti- in acest munte. de Cimpulung, la 32 kil, de
din-Deal sat, jud. Roman. acest oras. Este situata pe
Juptneasa, vale, la Vestul com. tarmul drept al riuluT Doamna.
Jule§ti-din-Vale. Vez1 Giulesti- Poiana-Seciurile, pl. Amaradia, Se compune din 2 catune:
din-Vale, sat, jud. Roman. jud. Gorj. Jupinesti si Mesteceni. Se mar-
gineste la N. cu com. Lei-
Julfeni, trnp de sat, in judetul Jupine§ti, com. rur., jud. Gorj, cesti ; la S., cu com. Dirmo-
Neamtu, com. Petricani (vechea pl. Gilortul, la N. com. Viersani, nesti; la E., cu com. Cosesti,
comuna Petricani-d.-j.), pl. de E situata pe ses, coasta si val- de care se desparte prin 1.1111
Sus-Mijlocul ; se mal numeste cele, pe malul sting al riului Doamna si la V., co jud. Ar-
si Liesti. Gilortul, sub dealul Culmea-Gi- ges, de care se desparte prin
lortuluT in partea despre V. Se Valea - Tinca si Muchea -Pau-
Jumatatea,pichet vechig de fron- compune din 2 catune : Cula leste].
tierd, pe Dunare, in pl. Borcea si Jupinesti. Are o populatie de 197 fa-
jud. Ialomita. Are o suprafata de 1456 hect., miliT, sail 882 suflete : 457 bar-
din carT, 456 hect. padure, 400 batf si 426 femeT, din carT 190
Jumätáteni, sat, in partea de S. hect. arabile, 450 hect. finete, contrib. Locuesc In 192 case.
a com. Buimaceni, pl. Jijia, jud. 20 hect. vie, 21 hect. livezT de Vite sunt: 30 cal', 400 yací.
Botosani, pe tarmul drept al Ji- pruni si 9 hect. izlaz ; o po- loo oT, 60o capre si 800 poni'.
jieT, cu o suprafata de 350 hect. pulatie de 158 familiT, san 1085 In jurul vetrel comuneT, atit
si o populatie de 25 familii, sati suflete, din carr 130 contribua- spre N. cit si spre S. sunt o-
112 suflete, din carr 20 contri- bilT. grAzI cu pruni. In partea de-
buabili. Locuitoril sunt parte mosnenT spre V. sunt dealuri si v5.1 ca
Vite sunt: 16 bol si vaci, 1 o si parte improprietariti dupa. livezT s"1 cu padurT de stejarT,
caT, 28 oT, 8 pord. Locuitoi iT legea rurala. ET posea: 21 de fagT, plopT si tufarisurT de alunT.
poseda lo stupT cu albine. plugurT, 4 carute Cu cal, 95 care In jurul si prin centrul com.
cu bol; 320 vite mar' cornute, sunt urmatoarele dealurT : Bo-
Juncuhff (Virful-), munte inalt, 8 cal, 376 oT, 18 capre, 58 rima- boci, Zapodiele, Dealul-Crucer,
jud. Buzati, facind hotar intre torT ; 32 stupT. Dealul- cu-Livezile, Bustenetul,
com. Balanesti, Boziorul, Colti Budgetul com, e de 1416 leT Ripa-HotuluT, Tramiselul, Flap
si Sibiciul-d.-s.; are padure si la veniturT, lar la cheltuelT, de lef moaia, Tufele, Dadul, TeapInul
fin eata. 1394- si altele.

www.dacoromanica.ro
JUPÌNETI 119 JUR1LOVCA

Rlul Doamna uda parta de Ceau$ul, dupa cum se vede scris se varsa in iazul ce-1 formea-
E. a com. Jupinesti, pe toga pe pisa,nie ; sunt deservite de 2 za riul Doamna pe tarmul drept.
laturea $i in el se vars5. vil- preotr si 2 dascalf. Scoala exista Ad sunt: re$edinta comuneT,
celele Tirgulur, Fintiner, Tur- ad din vechime $.1 chiar in tim- $coala ì dou5. bisericr.
buri, Bisericer, Birzoter, Nanul, pul fanariotilor se invata cu plata Este legat de cel-l'alt catun,
CAlugarul $1. Dadul. inteun bordeia. Mal totT locui- Mesteceni, prin o sosea.
In partea de V., o uda Valea- toril batrini $tia carte veche.
Aninoasa, in care se vars5. valle : In timpul lur Alexandru Ghica Jureani (Eh-Ajoten', saa Gro-
Meri$ulur, Capanulur i Epu- s'a construit local de scoall de ze§ti), sat, in partea de S. a com.
relur, Valea-Purcareata i Valea- gard, care a servit pinA la anul Gagesti, pl. Mijlocul, jud. Falda,
Tincer, care desparte com. Jupi- x873, cind s'a construit localul a$ezat pe $es, in dreapta pi-
nesti de jud. Arges. Toate aceste actual de zid de catre Iocuitorr riulur Elanul, pe o suprafata
väl izvoresc din raionul comuner prin contributie. Este conclusa de 2752 hect., din carT 584
$i apa pe ele de cit de un invatator $i o invatatoare hect. proprietatea locuitorilor.
vara $1. in timpurr ploioase. In si frecuentad de 40 elevr $i 22 Are o populatie de 94 fatni-
centrul comuner sunt lacurile: eleve. liT, saa 439 suflete, din carT 94
Lacul-fara-Fund $i Dascalul. contribuabili ; o biserica, zidita
Pe riul Doamna sunt 2 morT Jupine§ti, alun de reseclinta al in anul 1823, deservid de
si 3 herastrae. Intre comunele com. cu acela$1 nume, pl. Gi- preot $i 2 dascalr ; o manastire,
Jupinesti i Cose$ti este un pod lortul, jud. Gorj. construid din nou de catre d na
de lemn, peste riul Doamna, Are o suprafata de 1336 hect., Zoe M. Botez, proprietara uner
construit in anul 1890. din carT 411 hect. padure, 465 partr din mosie. Parte din lo-
Locuitorir sunt mosnenT, d'ara hect. arabile, 420 hect. finete, cuitorr §unt raze$T.
de cer din cat. Mesteceni, cari r5 hect. vie, 16 hect. /ivezr de
sunt numaT camina$T pe mosille prunT si 2 hect. izlaz. Are o po- Juman/. Vez! Iurcani, mo$ie, jud.
mosnenilor. Intreaga comuná pulatie de 136 familir, saa 956 Neamtu.
are cam vr'o 325 hect. arabile, suflete, din carT 112 contribua-
250 hect. livezr pe dealurT $1 bilT. Jurilovca, cotn. rur., jud. Tulcea,
vAl, veo 1600 hect. padure, tu- Locuitorir poseda: 16 plugurr, in partea de S.-E. a jud. g pl.
fi$urr, fijar i locurr neprodue- 64 care cu bol, 4 cal.* cu cal, Babadag, pe malul vestic al la-
tive $i cam vr'o 130 hect. 21- 265 vite marI cornute, 8 cal, culur Razelm.
voaie i prundurr pe litiga riul 376 br, i8 capre i 58 rimatorT; Se margineste la N. cu com.
Doamna. 32 stupT. EnisaIa, Caraman-Chioi si lacul
Are 2 posele : una comunal, In catun se &ese 9 puturr. Razelm ; la V., cu com. Calni-
care trece prin éentrul comuner Are: i coala de bletr infiin- Bugeac ; la S., cu iezerul Golo-
de la N. /a S. i se leaga spre tata la 1842 i frecuentad de vita $1 la E., cu Marea-Neagra.
N. cu com. Leicesti si la S. cu 39 elevr ; 2 bisericr, una fondata Solul este $es ; cea mar mare
cat. Valea-Nandrer (com. D'ir- la 1796, $1. a doua la 1818. parte e acoperita de bald $1
monesti) $1. alta vecinal ce stuf. In partea de N. sunt dea-
merge din centrul comuner la Jupineqti, sat, in jud. Mehedinti, lurile : Buiuc, Orman-Bair si
pod $1 se leaga la E. cu com. plaiul Cerna, com. rur. Cire$ul; Caraman-Chioi-Bair, al carta vid,
Cosesti. are 32 case. Jurilovca, are 84 m. ; sunt aco-
In partea despre V. a co- perite cu padurr, parte cu li-
muner este un troian de plata Jupine§ti, sat, facind parte din vez! $i pa$unr.
cam neagra zgurita ce se nu- com, rur cu acela$I nume, jud. Sunt numeroase movile artifi-
me$te Pietrile-de-JidovI. Muscel. Are o populatie de ciale, intre 8-10 in., carT ati
Are : 2 bisericr, una de zid, 177 familiT, saa 178 suflete: 402 servit ca puncte de orientare.
fondata la annl 1844 de Postelni- 135rball $i 382 femer. E brazdata la V. de valea
cul bonita Barbuceanu i cu aju- Este asezat pe malul drept Milcel-Alceac.
torul comuner, i doua, vechre, al Aula Doamna. Prin sat trec Baltr sunt : lacul Razelm, la
de lemn, fondata la 1742 de ju- torentir : Finan er, Turburer, Bi- E., cu malurile inalte i stin-
pin Nicolae Grecul i Nicolae serie& i Birzoter, carT toate coase ; Golovita, la S., cu ma-

www.dacoromanica.ro
JURILOVCA 120 JUVITUL

lurile joase. Venitul lor apar- Locuitoril posedA: 39 plugurT; Chioi-Bair, situat in partea E.
sine Statulul. 53 cal pi Tepe, 14 boT, 186 yac!. a plApeT pi N. a comuneT, la 3
Este formatl dintr'un singur Comerciul e activ pi constA kil. spre N. de Jurilovca pi la
sat, Jurilovca, apezat pe malul in export de pepte pi in import 21/2 kil. spre N.-V. de Cara-
de N. al laculuT Golovita. de coloniale, mar cu seaml 131- man-Chioi, trecind pe culmea
Intinderea com. M'ara de bAltf, uturT spirtoase pentru lipovenT; luT si hotarul lor ; are 84 m.
e de 1300 hect., din carT 150 sunt 1 1 bAcanT, 3 circiumarT, inAltime, punct trigonometric de
hect. vatra satulur; restul e al 12 pescan!. observatie 'de rangul Liti, do-
locuitotilor. Statul are numaT Budgetul com. e la veniturl minind asupra satelor Caraman,
bAltile. Populatia, formatä de de 4750 le!, lar la cheltuelf, de Chioi pi Jurilovca, precum pi a-
lipovenT pi evreT, este de 476 4624 la supra drumurilor ce le unepte;
familir, saa 2372 suflete, din Sunt drumurT comunale la este acoperit numaT cu verdeatä
carf 438 contribuabilT. Caraman-Chioi pi la Papa-Cisla pi finete.
Are: o bisericA, zidità in 188 i, spre Canli Bugeac, pi o posea
de comunitatea lipoveneascA, judeteand : Babadag-Jurilovca. Jurube§ti, Mitin, al com. LopA-
care apartine secteT, cu 2 preotT, tari, jud. Buzati, cu 290 locui-
1 diacon li 2 cintAretT; treT Jurilovca, virf de deal, in jude- torT pi 68 case.
pcolT, una fondatA de stat in tul Tulcea, plasa Babadag, pe
1890, condusl de i invAtAtor, teritoriul comunerjurilovca; este Juvitul, iaz, in partea de E. a
frecuentatA de 62 elevi; lipovenif un punct culminant pi inaintat satuluT Schinetea, com. Dumepti,
ail 2 pcolT ale lor. spre S. al dealuluT Caraman- pl. Funduri, jud. Vasluiti.

www.dacoromanica.ro
K
A se cAuta toate cuvintele incepind cu aceastä: literk la lit. C (Ch).

812711. Yard. Digionar Geograle. Vol IV. 16

www.dacoromanica.ro
La-Cetate, ruine, dintr'o vechTe ca insele oame ni! ti asiguraa La-Morminte, pise inalt, in ju-
cetate, in ocolul comund Gra- productele pentru hrana., fiind detul Prahova, in partea de E.
distea, pl. Oltetul-d.-s., judetul pe atuncT codriT marT in aceasta a comuneT Cerasul, plasa Telea-
Vilcea, unde, se zice, ar fi fost localitate. jenul.
o cetate Daca.
La-Gropl, pddure foloasà, jud. La-Nurnärätoare, platoi, ridi-
La-Cruce, pisc, pe culmea de Baca-1, pl.Bistrita-d.-j., com. cat in spre S.-V. de com. Ho-
deal ce se 'asa din creasta Car- Racaciuni, proprietatea mosteni- rezul, jud. Vilcea, parte loc de
patilor, printre girlele Drajna torilor coloneluluT Pisoski, cu o pasune si parte acoperit cu pa-
Teleajenul, com. Drajna.d.-s., intindere de aproape 140 hect. duri de diferite esente.
pl. Teleajenul, jud. Prahova. supusa regimului silvic. Acest platal face parte din
mosia Romani.
La-Fintini, izvor de apd feru- localitate, in jud. Pra-
ginoasd, indestul de concen- hoya, pl. Teleajenul, comuna La - Lacurl, pddure, in judetul
trata, pe valea TeleajenuluT, jud. Drajna-d.-j., ceva mal la vale Buzar], com. Mlajetul, cat. Va-
Prahova, la poalele manastirel de Valea-Stanestilor, unde se lea-LupuluT; are 140 hect, ale
Suzana. Osen sena' de sare, acoperite mosnenilor d'avalmasT; face un
Cu un mic strat de pamint. corp cu padurea Mardale.
La-Glod, izvor de apd minerald,
situat pe deal, Ruga gara Cim- La-Livadä, pddure foioasa, jud. La-Martin, pirlia,s, ce izvoreste
pina, com. Poiana, plaiul Pra- Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com. din muntele Ceahlaul, judetul
hoya, judetul Prahova. Aga-T Nadisa, cu o intindere de 623 Neamtu ; este situat in drumul
este sarata. Se viziteaza de bol- hect. si supusa regimului sil- pe unde calltoriT se urca pe
navr. vic. munte, spre S.-V. de locul nu-
mit Fundul-SchituluT ; primes-
La-Gropl, deal, in jud. Vasluia, La-Mori, izvor de apd sltraM te ca afluent pIrtiasul Serafim,
pl. Crasna, com. Miclesti, numit iod, situatä in com. Cornul, drept in locul unde drumul ce
astfel pentru-ca acolo se afla pl. Prahova, jud. Prahova, pe vine de la schitul Duraul, ur-
dota gropT artificiale, una mal proprietatea principeluT N. G. mind curgerea piriiasuluT La-
mare, avind un diametru cam Bibescu. Acest izvor este pe Martin in sus, paraseste valea
de 8 m., iar alta mal mica ca munte, in centrul comunei, a- acestui Orla pentru a se in-
de 4 m. cu o adincime de 5-6 proape de calea ferata. drepta spre stinga, unde sunt
metri. Tot in com. Cornul, pe lo- stincele Gardurile.
Despre aceste gropT, se zice cul mosnenilor, pe munte,
ca sunt facute de pe timpul na- este si un izvor de apa sulfu- La-Piatra, carierd de piatrii re-
valirilor Turcilor i TAtarilor, roasa, care a fost analizata. numita, com. Poiana, pl. Pra-

www.dacoromanica.ro
LA-PREDA 124 LACUL

hoya, jud. Prahova. Piatra din La- Strinitoare, localitate, pe copii; o biserica de zid, in tinda
aceasta cariera a servit la ca- 1-11.11 Telejendul, com. Maneciul- cAreia se &este urmatoarea
nalizarea riuluI Dimbovita In Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. inscriptiune:
Bucuresti. Prahova, unde se gaseste car- Aceastit Ana' bisericit a fost ridicati
bunT de pamint. de o4tea locuitorilor li marele Paharnic,
La-Preda, izvor Cu apelLorineralä proprietarnl mcqiel Lacta, Nic=lae 0-
tetelewanu, la anul 1848, Mal(' i7.
(pucioasd), com. Muereasca-d.-j., Laba, paure, numita si Padurea-
plaiul Cozia, jud. Vilcea. LabeT, in com. rur. Secul, pl. Are hramul Sf. Nicolae, si e
Dumbrava, jud. Mehedinti. deservita de un preot si un cin-
La-RIpà, loc, pe lunca Cricovu- taret.
lul, unde a fost cat. Branistea, Labu§tea, deal, pe mosia Ca- In sat sunt : 3 cizmarl; 2
din com. Haimanalele, pl. Fili- linesti, com. Lozna, pl. Berho- dulgherT ; 2 ti n i chigli ; 3 cir-
pesti, jud. Prahova. Ad piriul metele, jud. Doroholii. ciumi.
Neagra se varsa in riul Crico-
vul-Dulce. Labu§teana, vale, pe mosia CA"- Lacrita - Micä, sat imprastiat,
linesti, com. Lozna, pl. Berho- jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Pie-
La-Särata, localitate, in jud. Vil- metele, jud. Dorohoiil. lesti, cu 386 suflete : 199 bar-
cea, pl. Horezul, com. Otesani, ba;! si 187 femeT, Locuesc in
unde sunt mine de sare, ne- Laceni sati Märäcineni, sat, 29 case si 36 bordee. Copiii din
exploatate, recunoscute de stat Cu 40 familiT, sail 240 suflete, sat urmeaza la scoala mixta.
si puse sub paza. jud. Arges, pl. Cotmeana ; face din satul Lacrita-Mare, ce este
parte din com. rur. Brosteni- la 21/2 kil.
La-Siräturä, loc, in centrul com. Rosani. Are o biserica cu hra-
Aricesti, pl. Podgoria, jud. Pra- mul Cuvioasa-Paraschiva, avind Lacul, sat, jud. Arges, pl. GA-
hoya, litiga primarie, unde se un preot si un cintAret. lasesti, face parte din com. rur.
presupune a fi sare, si pe care loc Stanislavesti.
nu creste nid un fel de planta. Lacoviqtea, lac, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, linga. satul Lacul, cdtun,a1 com. Odaile, jud.
La-Säräturf, localitate, in jud. Slobozia. Buzail, Cu 170 loc. si 34 case.
Prahova, pl. Podgoria, com. A-
postolache, unde sunt mine de Lacrita-de-Jos, fost sat, jud. Lacul, sat, in jud. Mehedinti, pl.
sare inca neesploatate si pazite Dolj, pl. Ocolul, comuna Pie- Motrul-d.-j., com. rur. Voloiac ;
de oamenT pus! inadins de gu- lesti. are 99 case.
vern. In timpul vera oamenif
intrebuinteaza apa la facerea Lacrita-de-Sus, fost sat, jud. Lacul, numire vechie a comuna'
bailor. Dolj, pl. Ocolul, com. Pielesti. fi ciitunulut Margaritesti, jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.
La-Schit, pefterä, jud. Vilcea, Lacrita-Mare, sat, jud. Dolj, pl.
com. Cheia, plaiul Cozia. Ocolul, com. Pielesti, cu o po- Lacul, bala, pe teritoriul com.
pulatie de 529 suflete : 237 bar- Vladesti, pl. Riurile, jud. Mus-
La-Schit, locuinfil izolatä, jud. bas! si 292 femei. Locuesc in cel, din care izvoreste Valea-
Vilcea, la 1 kil, maT sus de Cozia, 56 case de zid si 58 bordee. LaculuT, care strabate catunul
unde se vad ruinele uneT bise- Este situat spre S.-E. de satul VlAdesti-d.-s. si se varsä in riul
rid, zidita se zice, de Radu- Pielesti si se invecineste la E. Bratia.
Negru. Ad, se crede, a ft fost cu com. Golfinul (Romanati);
un schit de calugarite. la V. cu urbea Craiova ; la N. Lacul, baltä, pe teritoriul com.
Cu com. Robanesti si la S. cu Nanesti, jud. Putna, in intindere
La-Sttnä, pisc, pe muntele cu Cosoveni-d.-s. de 30 hect. ; contine peste mult.
acelasi nume, com. Filipesti-de- tiii carte 52 persoane.
Padure, pl. Filipesti, jud. Pra- Are o scoala mixta, ce func- Lacul, deal, in partea de N. a
hoya, la poalele caruia e padu- tioneaza din 1888, intretinutä com. Miclesti, pl. Crasna, jud.
rea proprietaruluT. de comuna si frecuentata. de 38 Vasluiti.

www.dacoromanica.ro
LACIJL 125 LACUL-LIJI-BÀBAN

Pe podisul lul se afla un lac intinde pe o suprafata de 750 biserica ce s'ar fi scufundat in
format din apa omatuluT si a hect., proprietatea D-neT Elena pamint.
ploilor. C. Cornescu, cu o populatie de
45 locuitorT. Lacul-Dulce, lac, la S.-V. de
pirtfi, jud. Bacn, pl. Taz.. Numarul vitelor marl e de com., situat pe stinga soseleT
läul-d.-s., com. Solontul, care 5 7 §i al celar miel de 470. Braila-Rimnicul, jud. Braila. E
iese din balta cu acelasT nume format din apele carT se scurg
si se varsa in plrlul SolontuluI. Lacul-cu-Butudi (Meledicul), din orasul Braila. Pe tarmul la-
lac, jud. Buzati, com. Minzalesti, culul se afta abatorul orasuluf.
Laoul, plruz, jud. Bacan, pl. Tro- cat. Bisceni, pe mosia Mele-
tus, com. Grozesti, care se varsa dicul. Lacul-färä-Pund, lac, In mij-
In Plriul-Sarat. locul com. rur. Busesti, pl.
Lacul-cu-Peperig, lac, jud. Me- Cerna, jud. Mehedinti.
Lacul, pîrîü, izvoreste de sub hedinti, pl. Closani, com. Po-
Dealul-Mare, din padurea Goe$- noarele ; in hrisoave e ca punct Lacul-Hotilor, lac, la N.-N.-V.
tilor, com. Sirca, pl. arligatura, futre hotarele: Baraiacul, Po- de mosia Rateasca, jud. Tele-
j ud. Iasi, curge dealungul satuluI noarele si Maräsesti. orman ; formeaza hotarul des-
Goesti, si, dupa ce primeste in pa,rtitor al proprietatilor rurale
dreapta afluentiT: Captarilor, Ra- Lacul-cu-Pe§te, fost lac, jud. ale locuitorilor in directiunea
diul, Brezila, Gorganul, epte- Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. dintre mosiile Sfintesti si Dra-
Cenit, Vatroaea i Ulucilor, iar rur. Strehaia, situat pe virful ganesti.
pe stinga Sneamanul, Imasul, unta deal.
Budancea, Lupul, Peri, Bosta- Lactil-luI-Baban, com. rur., in
nul i ipotele, carl toate iz- Lacul-de-la-Poiana-din-Deal, pl. Marginea-d.-s., jud. R.-Sarat,
voresc de pe Valea-Goestilor, lac, in jud. R.-Särat, pl. M'u- pe rful Rimna.
com. Sirca, se vara, In iazul nicul, com. Bisoca, cat. Dealul- Este asezata in partea de N.
Lunganilor, pe care-I si formeazä. SareT ; are apa limpede si cu- si V. a judetulur, la 35 kil. spre
rata ; contine multf ii5stravT. N.-V. de orasul Rimnicul-Sarat,
Lacul, pIrlil, in jud. R.-Sarat, si in partea de V. a plaseT Mar-
pl. OrasuluI, com. Andreasi ; Lacul-din-Poianä, lac, in jud. ginea-d.-s., la 15 kil. spre N.-
izvoreste din culmea LaculuT; Buzar!, com. Minzalesti, cat. Bis- V. de corn. Pläinesti, resedinta
udà com. in partea de S. ; se ceni, d'asupra lacului Meledicul, plasel. Comunele cele maT apro-
varsa dupa un curs repede si despärtite prin drumul de la piate de dinsa sunt: Dealul-
spumos in Valea-Neagra, mal catunul Trestioara la catunul Lung, la 3 kil.; Odobasca, la
jos de catunul Rimna, al com. Grunjul. 7 kil.; Bordesti, la 8 kil.; Du-
.Andrea$i. mitresti, la io kil.; Popesti, la
Lacul-din-Poianä, lac, in jud. ir kil.; Dragosloveni, la 12 kil.;
Lacul, vale, uda partea de S. a Buzati, com. Mlnzalesti, cat. Bis- Cotesti, la 12 kil., i Urechesti,
com. Simburesti, pl. Oltul-d.-s., ceni, intre Balta-Trestioarel si la 13 kil.
jud. Olt, si se varsa In piriul Lacul-din-Poianä; dinteinsul se Se margineste la N. cu co-
Branila. formeaza izvorul Säratul, care munele : Dealul-Lung si Ocio-
se scurge in pirlul Sturdza, in basca, de carl se desparte prin
Lacul-Butilor, lac, in jud. Ilfov, fata dealuluT Corbul. Dealul-Plopulul si piriul Peleti-
padurea Vlasiei. P'aci era In cul ; la E. cu comunele : Ure-
vechime drumul pe care se Lacul-Doamnei, lac, in jud. chesti i Dragosloveni, de care
transporta vinul dela Dealul- Vileea, situat in Dealul-OcneT, se desparte prin Dealul-Magura;
Mare ($ud. Prahova) la Bucu- spre S. la S. cu com. Bordesti, de care
re$ti. In lac se afta un fel de pa- sé desparte prin dealul Cos-
mint moale, care se crede a fi tandoiul.
Lacul - Cocorului (Ratoiul), provenit de la un vulcan. De Este o comuna din regiunea
sat, face parte din com. rur. jur imprejur e inconjurat cu dea- dealurilor $i vecina cu aceea a
Aprozi-Negoesti, jud. Ilfov. Se lurl. Se zice cA ar fi fost aci o muntilor. Este brazdata de ur-

www.dacoromanica.ro
LACUL-LU1-BABAN 126 LACUL-REZ1I

matoarele culnif : Dealul-Magura, mili!, sal:11617 suflete : 801 bar- In timpul Domnitorului Vintila-
In partea despre E.; Dealul- bati si 816 femer; 654 casato- Voevod, printr'o scufunclatura;
Stincil, care se intinde prin mij- riti, 859 necasatoritl, 104 va- pe lac se afta muschT cu brazi, carl
locul comuneI ; Dealul-Constan- duvr. plutesc ; are o intindere de 2
doiul, in partea despre S.; Dea- Sunt 437 contribuabili. hect.; contine stiuca, care se
lul Calita, ce se desface din Are : 3 bisericr, întîia, cu hra- consumá in com.
Dealul-Constandoiul, spre E. mul SE Nicolae, a doua, cu hra-
\radie principale, cari strabat mul SE Archangeli Mihail si Lacul-lul-Vintilä-Vodkpidure,
comuna sunt: Valea-Rimna, ce Gavriil, si a treia, c.i hramul A- in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul,
se intinde de la V. la E.; Va- dormirea-Maicei-DomnuluT, de- com. Bisoca ; tine de circum-
lea-Peleticul, la V.; Valea-Cali- servite de 2 preotT si 3 cinta- scriptia Babeni, a ocolului sil-
tei, la S. retT ; o scoala mixta, conclusa vic Babeni ; esente principale
Principalele riurl sunt: riul de z invatätor i frecuentata de stejar si brad.
Rimna, care o uda prin mijloc 150 elevl.
de la N.-V. la S.-E.; Calita, care o Locuitorii posea.' : 69 plu- Lacul-Lung, baila, formata din
uda in partea de S. si se var- gurT ; r8o boT, 235 vacT, 20 cal, revarsarile PrutuluT, jud. Co-
sa in Rimna; Peleticul, careo ucla 20 Tepe, 1722 of, 25 capre si vurluiti, pl. Prutul, com. Fol-
In partea de N.; Stoichita. , for- 300 rimatorT. testi.
mat din ploT, care o ucla prin mij- Comerciul se face de 18 per-
loc ; Balanesti, in partea de V., soane. Lacul-Mare (Valea-PorculuI),
Petre, in spre S.; Constandoiul, Clile de comunicatie sunt lac, in jud. Buzati, com. si cat.
la E.; Groapa-Tufii, la E.; Chi- niste simple drumuri: spre O- Paltineni ; incepe de sub virful
vul, la N.; Petroasa, la N. In dobasca i Dealul-Lung; spre muntelui Catiasul si se scurge
com. sunt $i 38 puturi. Dragosloveni-Plainesti-Rimnicu- in piriul Nehoiul.
Se compune din urmatoarele S drat ; spre B ordesti-D u mitresti ;
catune : Lacul-lui-Baban, catu- spre Cotesti i spre Urechesti. Lacul-Mare, ias, pe Valea-Co-
nul de resedinta, numit si Con- Budgetul com. e de 63151e!, vurluiului-Sec, intre com. Vir-
standoiul, asezat in partea de 91 banT la veniturT iar la chel- lezi si Bujorul, jud. Covurluiti,
N. a comuneT, pe 14111 Rimna ; tuell, de 6235 leT, 21 banT. servind de hotar al ambelor
Gura-CalitiI, in partea de E. a coro une.
comuneT, la 5 kil. 240 ni., la Lacul-luI-Biban, sat, in jud.
confluenta piriului Carita cu riul R.-Slrat, pl. Marginea-d.-s., ca- Lacul-Mare, lac, in jud. R.-Sa-
Rimna; Groapa-TufiT, spre N., tunul de resedinta al com. La- rat, pl. Orasul, com. Odobasca,
la 2 kil. si 860 m., la poalele cul-lur-Baban. cät. Podul-Lacului, numit i Ure-
dealului Constandoiul ; Poenele, chesti-d.-s.; are o intindere de
in partea de N. a comunei, la Lacul-lul-Baban, lac, in jud. 11/2 hect.; contine crap, stiuca
2480 in. spre N. de catunul R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., com. si caracucla, care se vinde si se
de resedinta. ; Balanesti, in par. Lacul - lui - Baban, cat. Costan- consuma. in com. si in localita-
tea de V. a comunei, la 1280 dolul. tile vecine ; este situat pe un
m. spre V. de clt. de resedintd, Contine peste care se vinde platal sati podis.
pe piriul Balanesti; Cocosari, in si se consuma in localitate.
partea de S. i V., la 200 m. Lacul - PopiT, numire a unel
spre V. de cat. de resedinta, La cul-lui-Dragne,semn de hotar, pitrli din comuna Maracineni,
pe piriul Balanesti. pe mosia Neaga, com. Socetul, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.
Suprafata comuneT este cam jud. Teleorman, in partea de
de 6026 hect., din cari 130 S.-E., spre riul Vedea; des- Lacul-Ratei, peidure, situata in
hect. ocupate de vatra comu- parte aceasta mosie de Vatra- raionul com. Boghesti, pl. Ze-
neT, 939 hect, ale locuitorilor, SchituluT-Dodesti. letinul, jud. Tecucid.
2750 ale proprietater particulare
restul, de 2207 hect., ale sta- Lacul-luI-Vintilä-Votiä, lac, in Lacul-Rezif, com. rur., situaa
tuluT (paclurT). jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, co- in pl. Balta, jud. Baila, pe ma-
Are o populatie de 437 fa- muna Bisoca; s'a format, se zice, lul drept al luncei Calmatuiulul,

www.dacoromanica.ro
LACUL-REZII 127 LACUL-SXRAT

la o inaltime de '5-18 m.si la Cu uni bun local propria de zid , hoya, carT, dupa cum spun do-
S. de Lacul-R.eziI. Se invecineste o biserica, cu un preot, un cin- cumentele, se vor imparti fra-
la N.-E. cu Pirlita ; la V., cu taret si un paracliser. teste cu copiiI fratelul sad, Stol-
Insuratei; la N., cu Vizirul ; la Vite sunt : 150 car, 3 asinr, nicul Raducanu Filipescu.
S., cu Bertesti-d.-j. i Mihaiti- 280 vite cornute, 100 oT, to
Bravul ; la S.-V., cu Cioara-Doi- capre i i io rimatoff. Lacul-Ro§u, vtrf de deal, jud.
cesti. Suprafata com. este de Prahova, pl. Prahova, com. Va-
5900 hect si are forma unuT Lacul-ReziI, lac, jud. Braila, si- lea-Lunga.
trapez regulat. Are o populatie tuat la N. de com. cu acelasT
de 222 familif, sari 886 suflete, nume, in Valea-Calmatuiulur, la Lacul-Ro§u, mläftinf, intre pis-
din carl 176 contribuabili. S. de viroaga Puturosul. curile Jepi si Piatra-Arsa, jud.
Are: 2 bisericT, construite de Prahova. Alaturl Cu acest lac
locuitorT la 1740, Cu 2 preotl, La cul - Rezii, mofie particulara, se afla citf-va bolovanT simetric
2 cintaretT si 2 paraclised ; jud. Braila, pendinte de com. dispusT avind sapat pe el: crucT,
scoala de baetT, infiintata la cu acelasT nume; are o supra- cifre i diferite semne. Se zice
1859, frecuentata de 60 elevi ; fata de 7800 hect., aid un ve- ca acolo, in vremurile de de-
scoala de fete, infiintatI la nit de 44000 leT. mult, isT ascundeati haiduciT co-
1877, frecuentata de 5 fete ; morile.
moara de aburi. Lacul-Ro§u, lac, in com. rur.
Vite: 472 130i, 455 vacf, 20 Balacita, pl. Dumbrava, jud. Lacul-Ro9u (Muntele),ftiidure,
taud, 188 vitei, 705 cal, ii ma- Mehedinti. particulara supusa regimului sil-
gari, 4455 oT, 281 rimAtorT vic fnca din anul 1883, pe mo-
45 capre. Lacul-Ro§u, lac, intre muntiT sia Lacul-Rosu, pendinte de com.
DrumurT : la Pirlita, spre N.-E., Retivoiul i Turcul, com. Pre- Sinaia, plaiu/ Pelesul, jud. Pra-
pe sub deal si peste viroaga si dealul, plasa Pelesul, jud. Pra- hova.
piria, (5 kil.); la Bertesti-d.-j., hova.
spre S.-E., pe deal, pe linga Lacul-nrat, sat, pe malul de
Movila-Lunga (9 kil.); la Mi- Lacul-Ro§u, muntela E. de com. S.-V. al LaculuT-Sarat, comuna
haiti-Bravul, spre S.-E., pe linga Predealul, pl. Pelesul, jud. Pra- Chiscani, jud. Braila, la 3 kil. spre
punctul Capraria (13 kil.) ; la hova. Acest munte, impreuna N.-V. de Chiscani, infiintat la
Cioara-Doicesti, spre S.-V. pe cu muntif Susaiul, Retivoiul, 1879 cu 'o cazia ,improprietarireT.
la cat. Padina si Corcanul (17 Costila, Unghia-Mica, Jumatate Suprafata satuluI e de 65 hect.,
kil.); la InsurAteI, spre V., dru- din Lacul-Rosu, Fata.-GavaneT, cu o populatie de 61 familif,
mul drept (6 kil.); la Vizirul, Virful-luT-Dragan, apartinea din saü 300 suflete ; locuesc in 59
spre N., pe linga punctul Rubla timpurile cele mar vechT fami- case.
apol pe osea, in care drum lieT Dudescu. titi carte 84 persoane.
se afla un pod judetean, (13 AstAzI se stapineste de M. Are o scoala mixta, infiintata
kil.); la Braila, spre N.-V. (49 S. Regele Carol I, si a fost la 1882 de com. si frecuentata
kil.) cumparat impreuna cu totT mun- de 18 elevr si 8 eleve.
til de mal sus, in Maiti 1892, Vite : 32 vite marl cornute,
Lacul-Rezil, sat, pe muchea pIa- de la Manuk-Bey. 150 cal, 530 of si io rimatorT.
touluT, in partea de N. a com. Jumatate - din -Lacul-Rosu a-
cu acelasT nume, jud. Braila, pe partine d-lul G. G. Cantacu- Lacul-nrat, staliune balnearlf,
hotarul de E. al com., la 49 kil. zino. jud. Braila, la 5 kil. la S.-V.
spre S. de orasul Braila. La 1794, Medelnicerul Con- de orasul Braila si la 5 kil. la
Suprafata vetrer satulur e de stantin Filipescu, vinde varulul N. de Dunare. Localitatea tine
38 hect., cu o populatie de I I I sàú Dinu Cantacuzino Paharni- de com. Chiscani si e legata
familii, sari 395 suflete; locuesc cul, treI muntl adica partea luí de orasul Braila prin o osea
In 75 case. de mostenire de la 6 muntT bung. Vara, in timpul sezonului,
Are : o scoall mixta, infiin- Jepi-d.-s., Jepi-d.-j., Petricica, Pi- transportul vizitatorilor se face
tata la 1876, intretinuta de stat, raele, Sorica, Virful-luT-Gavan, cu tramvaiul electric sail Cu
frecuentata de 26 elevr i eleve, Lacul-Rosu i Luncile din Pra- trasurT.

www.dacoromanica.ro
LACUL-SXRAT 128 LACUL-SARAT

Longitudine E. Gr. de 27°,58'. sa avizeze asupra moduluT de ati fost eel mal caldurosT; Tem-
Latitudine N., de 45°,16'. Al- organizare a uner statiunT bal- peratura mijlocie in timpul ve-
titudinea e de 25 m. neare in acea localitate. rel e de 220. Vara este a-
Localitatea prezinta un ses In urma studiilor acute si a notimpul cel maT putin variabil.
lin tntre dota dealurT si de rapoartelor depuse, de doctorT Temperaturile mijlocii extreme
anI s'aö facut frumoase si inginerT, MinisteruIDome- in timpul verer ati fost 210 in
plantatiunT. niilor apreciind insemnatatea 1893 l 2303 In 1890.
Lacul-Sdrat e format din 2 LaculuT-Sarat, construeste In Sunt in mijlociti 98 zile de
basinurT, din care unul 1886 un stabiliment pentru vara; prima zi e la I I Maiti, iar
mare, cu o forma aproape bAT, si un cazino; ambele con- ultima la 7 Octombre.
trata, legat printr'un git cu unul structiT se fac in lemn. Stabi- Umezeala relativa a aerulul
maT mic oval. Intinderea totala limentul are 32 cabine pentru anuala e de 720/0, lar vara este
a laculuT e de 2 kil. Ca adincime, bar calde, iar cazinul are un de 63°/3.
apa laculuT atinge in aniT plolos1 salon mare si e compus din 2 Mijlocia in tot timpul vereT a
I,20m., lar in aniT secetosInumaT etaje. Toate a.ceste constructiT zilelor de ploaie e de 16 zile.
20-50 C. m. adincime. atí necesitatea de a fi refacute. Mijlocia anuala a presiuneI
Istoricul.La r 86 r, Ministe- In 1888 se construeste un pa- atmosferice : 759, mm; iar mij-
rul de finante insarcineazd pe vilion pentru muzica. Pentru a locia In tot timpul vereT e de
Inginerul G. Budeanu ca sa incheia cu descrierea acestuT 7578 min-
faca un studiti asupra acesteT lac, vom adauga ca s'a intim- Directiunile dominante ale yin-
statiunI, unde se duceati oame- plat in 1872 si in 1887, ca din tulta sunt N.-E. si S.-E., cu o
niT i faceati bAT, fara niel o cauza seceteT marl, sä. sece. Dar frecuenta mijlocie In timpul verer
indicatie sari ordonanta. secarea bu a fost totala, i niel pentru directiunea S.-E., de 18.
Primele 135.1 date de medicT nu poate fi vr'o data temere Vintul predominant e ce! de
incep a se face prin 1870 si de asa ceva. D-1 Gr. Stefanescu, NN.-E., care e crivatul.
urmara pana in 1872 cind, zice- directorul BiurouluI Geologic, Repartitia vinturilor, in tim-
se, lacul a secat. insarcinat în acel an de Mini- pul veref in mijlociü N= ir,
In 1878, Lacul-Sarat la loc sterul Domeniilor, face un mi- NE--= 10, E= 8, SE= r8, S
printre statiunile balneare nutios studiti asupra acestel = 12, SW =-- io,W 6,NW
incepe a fi vizitat de numeros1 cestiunT i conchide ca, gratie 12 i Cairn = 3.
bolnavl, care se gramddesc vara multimeT i situatieT izvoarelor Cerul este in mare parte se-
cu Loatä lipsa de localurT, si din malurile si matca LaculuT- ni. Nebulozitatea mijlocie In
stati ceT mal multi in Braila, Sarat, acesta nu poate seca nicT timpul vere1 e de 3.9; in timpul
de unde vin sä faca cura. odata definitiv. verel, In termen mijlociú, avem
Lacul-Sarat, trecut sub Mi- Clima. Observatiunile s'ati 48 zile senine, 32 zile noroase
nisterul Domeniilor, In 1879, co- inceput a se face de d-1 St. C. si 12 zile acoperite.
mitetul permanent al judetuluT, Hepites Inca de la 1879, iar Geologia.Fleind parte din
cere autorizatie de la acest Mi- de la 1881 se fac de dirigintele basenul Dun Arel, regiunea La-
nister ca sä invoiasca constru- StatiuneT meteorologice de la culuT-Sarat e formata din alu-
irea locuintelor pentru bolnavT, Braila. viunT moderne, constituind un
de catre particular!, insarclnind In Februarie 1900, d-1 St. C. platoti Intins, pe o depresiune
in acelasT timp pe d-1 dr. Bernard Hepites a dat la lumina o lu- a soluluT quaternar, format el
cu facerea une complecte ana- crare foarte complecta si de insusT dinlöess, argil galben,
lize. valoare, asupra ClimeT BrAileT. mult sati mal putin nisipos, cu
Numele LaculuT-Sarat insa Aceasta lucrare e rezultatul tu- sail fArä concretiunT. La son-
pindindu-se ca fiind eficace pen- tulor observatiunilor meteoro- dagiile facute s'a vazut ca te-
tru mal multe boll, Ministerul logice de la 1879 pana la 1898. renul e compus din straturT de
Domeniilor insarcina in 1883 ObservatiunT regulate s'ati &cut nisip alternindu-se cu argile,
pe d-rul Sergit1 si pe d-niT d-r1 numaT de la 1879-1881 si de ceea-ce explica i faptul el in
Felix si Bernard, O. faca ana- la 1888-1898. 1878, vara, fiind plor multe,
liza apeT i namoluluT, ceea ce Temperatura anuall mijlocie In casele locuitorilor chiar, din
se si facu, eft i sa studieze e de 1006. AniT 1897 i 1898 comunele Slujitori-Albotesti si

www.dacoromanica.ro
LACUL-SÄRAT 129 LACUL-SARAT

Filiul, din apropiere, izvora apa siropoasa, lar in aria ploiosi 20-40 C. m. i asezat pe un
dulce si Lacul-Sarat crescuse este mai diluata de cit pana la strat de nisip fin, sub care se
foarte mult. saturatie ; aceasta denota mi- aflá un alt strat de argila.
Dupa d-ni! Gr. Stefanescu neralizatiunea mare a acestel Coloarea namolului e neagra
inginerul Bochet, apele Lacului ape; pusa pe piele, apa pro- si e format din argila ameste-
vin din regiunea muntoasa sa- duce o iritatie care merge pana cata cu nisip, precum si din
Mera., din spre N., prin diferite la usturime si inflamatie. At- plantele aquatice si insectele ce
crapaturi ale rocelor acestor mosfera e incarcata cu gazuri vietuiesc, dupa cum am vazut,
regiuni, cum si din apele ploi- saruri, iar apa degajeaza un In apa lacului i imprejurul lui
lor saii zapezei care nu con- miros de ouà clocite, care e al si care se descompun.
tribesc in a altera citusi de putin hidrogenului sulfurat. Namolul analizat contine 410/o
calitatea apei, ci din potriva Temperatura apei variaza, lar principii minerale, i 39°/0
Inca, diluaza prea marea con- acea a namolului este mai sea.- organice ; este unsuros la pipait.
centrare a mineralelor. Ca proba. zuta ca a apei. Cataplasmele ca namol puse
cá apele vin din spre N. e fap- Densitatea este mare. D-1 dr. pe patine bolnave in timpul
tul ca toate puturile sal:Jale la Apostoleanu observa cu drept zilei i noptei, dupa ce bolnavul
S. aU o apa dulce, buna chiar cuvint ca densitatea apei joaca a facut baia, activeaza foarte
de bata, lar cele sal:ate la N. un rol foarte important, de oare- mult efectele terapeutice.
ati apa amará si sarata. Apele ce in diferitele luni din sezon D-1 dr. Bernard analizind na-
'acuita' nu vin in pinza, ci vin variaza, asa in anal i888, in molul a gasit:
In fasii mal mult san mal pu- Maiii, densitatea a fost de 3 °-5 ° Acid formilic, Acid glutanic,
tin late, si la diferite nivele. B, in Iunie de ° 8° B, In Acid oleic, Acid geinic, Cloro-
Fauna. Fauna Laculul-Sa- Iulie de 80roo B. si in August fila, Resorcina, Pirocatechina,
rat se compune din niste insecte de 70_110 B. Cerina, Acid butiric, Acid pro-
miel, foarte numeroase, care la Analiza himicel. lata rezul- pille, Acid apocrenic, Sulfat de
anumite epoce se observa in tatul analizei facuta de d-1 dr. sodiu, Sulfat de potasiu, Sulfat
numar de milioane, gin- Bernard in 1885 de protoxid de fier, Fosfor de
carr apar si dispar, in- Clorura de sodiu, Iodura de Fosfat de calciu, Sul-
multindu-se cu multa usurinta sodiu, Sulfat de sodiu, Hipo- fur de potasiu, Sulfur de sodiu,
cari probabil sunt crustacef. sulfit de sodiu, Carbonat de Bisulfur de fier, Clorur de sodiu,
Flora din prejurul lacului sodiu, Iodura de magneziu, Cl- Hiposulfit de sodiu, Hidrogen sul-
s'a studiat de Prof. dr. Brindza ruta. de calciu, Clorura de ma- furat, Hidrocarbo-sulfurat, Fos-
si de Prof. dr. Grecescu, cari gneziu, Sulfat de calce, Fosfat fat de sodiu, Carbonat de sodiu,
a0 determinat mal* multe specii, de calce, Fosfat de soda, Fos- Carbonat de calciu, Sulfat de
precum : Salicornia, Herbacea fat de alumina, Azotate alcaline, Magneziu, Sulf inca necombinat,
L. Chenopodium Glaucum, L. Crenat de fier, Apocrenate, For- Azotite, Amoniacale, Acetat de
Lepigonum Marginatum Koch. miate, Acetone, Malate de sodiu. sodiu.
Constituirea namolului ar fi da- In 1888, d-1 Carnot, directorul Acest ramo' se prezinta in-
torita putrefactiunei acestor a- Laboratorului de himie al S coalei comparabil superior ca consti-
nimale si plante, dupa cum vom de Mine din Paris, a gasa : tutiune i ca aplicatiune, sub
vedea la descrierea namolului. Clorur de sodiu . 26,600 punctul de vedere terapeutic, in
Plantele propriii zise ale La- » de calciu . 0,317 fata namolurilor asa zise mine-
cului-Sarat sunt plante aquatice Sulfat de sodiu . . 24,404 ralice, atit feruginoase cit i fos-
produc namolul. D-1 dr. Ber- Sulfat de magneziu 6,225 fatice, sa5 partial organice si
nard le-a determinat ast-fel : Ru- Bicarbonat de calciu 0,461 mineralice, precum si superior
pia rostelata, Spirogra elonga- Peroxid de fier. 0,010 namolurilor de pe continent, ex-
tum, Furfula Latifolia. Silice 0,020 ploatate prin multe statiuni prin
Proprietätt fizice. Apa La- Total . . 58,037 ajutorul terenurilor de turba fer-
cului-Sarat este limpede, cu un Ndmol.Namolul de la La- mentate artificial, in prezenta
gust amar, gretos si foarte sarat. cul-Sarat e bogat In substante apelor minerale de diferite com-
Concentratiunea variaza, cinc' minerale si in principii orga- pozitiuni.
e scazuta; are o consistenta nice diferite, avind o grosime de Phytoplasma Lacului Sarat

6127S. nardo Diclionar Geogreute. IT 17

www.dacoromanica.ro
LACUL-SARAT 130 LACUL-TIGANULLA

(namolul) de consistenta untu- pulmonara, cardiopatiT, diabet, naviT säracT, format din 2 barace,
lui, este compusä din proteina nefrite, guta propriii zisa, gua intretinute de caritatea publica.
si proteide dedublate pana la esoftalinicä si nevrose. Minist. Domeniilor arendeaza
formarea hydrogenului sulfurat, Boale de piele cu dispozitiuni statiunea cu 57000 leT anual.
carbo-oxy-sulfidului si a tio ami- la inflatnatiunr.
n elor, pe litiga altr compusT zymo- Modul intrebuinpiret apel fi Lacul-Sgrat, lac, la i kil. spre
genatici formati, cari impreunä nh'molulut. 1. In bar red N. de Batogul, jud. Braila, pe o
caracterizeaza destul de vadit luate in lac, insotite de ungeni vale lunga de aproape 3 kil., ce se
aceasta aflare sui-generis, dupa Cu namol i uscare la soare. intinde de la E. spre V. Lacul
curn ne demonstreaza studiul In bai calde, luate in cazi este situat in partea de E. a
asupra phytoplasmer lacurilor simple, cu apa., sati amestecate vleT, avind o lungime ca de 2
din regi u n ea Va1ea-Dnáre1. cu nämol in diferite proportii. kil. si o latime de 500 m. Apa
'ata care sunt similarele La- In dusuri red sati de apa din el si namolul ad cam aceeasi
culur-S arat : Nauheim, Fran ze n s- calda minerala. compozitie ca a Laculur-Sarat de
bad, Saint-Aman, Pystian, Dax, In aplicatiuni topice de lingà Braila. Multi sriteni bolnavi,
Acqui, Limanul de la Odessa, namol pe partile bolnave. carT nu ad mijloace a se duce
Treuczin, Teplitz, Lippick, s. a. In al:A mineralaluata. intern. la Lacul-Sarat de litiga
Comparind limanul Odesei Temperatura bailor calde va- fac bAT red aci si se vindeca.
cu Lacul-Sarat avem : riaza foarte mult, asa e intre
Sarart totale S)rurt solubile 200_3-o,z dupa diferitele afee- Lacul-Särat, lac, jud. Braila,
Hatijibey Liman 42°/0 2,856, din care tiuni si constitutia bolnavului. pendinte de com. Movila-Mire-
2,492 cl. de s. seT, situat spre E. de coin.; are o
Durata 1:del asemenea varia-
Koujalnik Liman 50(70 3,584, din care
2,980 cl. sodia za. foarte mult dupl etatea suprafata de 50 hect. si contine in
Lacul-Sirat 420/0, din care 26,600 natura boaler ; in genere, cu cit disolutiune substante minerale.
cl. de sndiu. se sta mal putin in baie, cu
Aplicaliuntterapeutice.Apa atit ea e mar eficace. - Lacul-Sec, vi'," de munte, jud.
si namolul se pot aplica la ur- Durata tratamentulur : 25-30 BacaO, pl. MunteluT, com. A-
matoarele afectiunr: bar, dupa indicatiile medicale. g4u1, din slra kuncul-Stinelor,
Scrofuloza cu toate varia- Escursiunt. In apropiere se situat lingá satul Goioasa si d'a
tele ei forme, manifestatiuni si aflá o imensa si frumoasa dreapta Asaului.
complicatiuni, cum e: numita la Monument»,
a) Limfatismul ; b) StAn scro- unde se fac plimbari; de ase- Lacul-Trestiatul, trup de pa-
fuloase; c) Stari scrofuloase menea, malul Dundrei si orasul dure, a statuluT, Iii intindere de
grave; d) Morbul lur Pott ; e) Braila atrag zilnic pe vizitatori. 35 hect., pendinte de com. A-
TumorT albe. Sezonul incepe la i Mala si postolaehe, pl. Podgoria, jud.
Tuberculoasele osoase se vin- sine pana la i Septembrie. Prahova, care, impreuna cu tru-
deca radical. Statistica de mifcarea boina- purile : Ursoaia (41 hect.), Vir-
Reumatiztn. Dupd scrofula, vilor : rul-PietreT (i 2 hect.), Valea-Pa-
contingentul cel mal mare 11 dad In 1885 ad fost 688 vizitatori. cura' (i50 hect.) si Racorelele
reumatizmele, asa : a) Reuma- * 1886 » » 627 » (17 hect.), formeaza padurea A-
tismul nodos cu forme foarte » 1887 » 855 » postolache.
grave ; b) Reumatizmul muscu- * 1888 » 957, plus 150
lar in toate regiunile ; c) Reu- ce veneaii din Braila pentru a Lacul-TurculuT, sat, facind parte
matizmul poli-articular chronic. face bar, plus 119 soldati trimisi din com. rur. Balta-Doamnei,
Sifilisul. de Ministeriul Domeniilor si 51 pl. Cimpul, jud. Prahova. Are
Boalele sistemului nervos. eleve din Azilul «Elena Doam- o biserica, cu hramul Sf. Ni-
Boalele uteruld, anexelor na», in total 1277 vizitatorT. colae si Sf. Filofteia, facuta de
si tumorT intra-abdominale. In 1895 ad fost 2699 vizitatori. locuitori la anul 1871.
Boalele de piele. 1896 » » 1586 »
Contra - indicaliunt. Stdri » 1897 » » 2082 vizitatorI. Lacul-Tiganuluï, lac, in jud.
febrile, procesele inflamatoriT * 1898 » » 3703 » Mehedinti, plaiul Closanb satul
acute si sub-acute, tuberculoza Se afla aci un Azilpentru bol- Padesul; Vine de com. rur. Ne-

www.dacoromanica.ro
LACUL-VERDE 131 LACURILE

goesti; este situat intre hotarul Brosteni, dind nastere unur ptritl, inscriptia sapata in piatra dea-
jud. Mehedinti despre Gorj. nurnit Caluisul. supra user pridvorulur :
e Aceastä sf/ntä bisericä ad flicut-o
Lacul - Verde, pridure foloasa, LaculuI (PIrlul - ), pirill, jud. yi infrumusetat-o lordache Cantacuzino
jud. Bacaii, pl. Tazlaul-d.-s., Vilcea, com. Alunul, pl. Oltetul- vel Visternic Intr'o slavä cu hmmul din-
com. Bucsesti ; are o intindere d.-s. Dupl ce udä centrul co- tulul li de minunt fäcätorul Neculal, la
de 600 hect. si este supusa re- muner, avind directia de la V. anul 7232 (1724) de la Adam, Iunie 29s.
gimulur silvic. spre E., se varsä in ritil Oltetul, Calugarii acestur schit se zice
putin mar sus de scoala. ca aveail stapinire peste o parte
Lacul-Verde,pdclure foioasa ,j u d. de loc numita asta-zi Valea-Mi-
Bacaa, pl. Muntelur, com. Podu- Laculul (Podul-), sat, in jud. toculur si Gainaria, precum si pe
rile ; are o intindere de 320 hect. R.-Sarat, pl. Orasul, cat. com. o parte de padure pe Ruga Bah-
si este supusa regimuluf silvic. Odobasca. Este asezat in partea luid unde aveaa si o moara de
de E. a comuner, pe malul drept apa pe Bahluiii, careia i-a ramas
Lacul-Verde, pddure, in judetul al riulur Oreavul, la 587 m. spre numele si asta-zr de Moara-Ca-
Mehedinti, pl. Closani, com. rur. E. de cat, de resedintd, Odo- lugarulur.
Iupca. basca. Are o intindere de peste In urma li s'aa luat locurile de
200 hect., cu o popula.tie de 45 proprietarr si el' ad parasit schitul.
Lacul - Virful - Mantel, Thc, in fam., sati 207 sufl. ; o biserica..
jud. Buz5.11, com. atina, cat. Le- Lacurile, sat, jud. Arges, pl. To-
ra, situat in virful muntelur Man- LaculuI(Podul-), lac, jud. R.-Sa- pologul, pendinte de com. rur.
ta; are o frumoasa pozitiune. rat, pl. Orasul, com. Odobasca. Alimanesti-Ciofringeni. Are 215
familir; o biserica cu hramul
Lacului (Culmea-), fir de munp, LaculuI (Valea-), vale, in jud. Sf. Dumitru, Cu un preot si un
in jud. R.-Sarat, pl. Orasulur, Buzad, com. Cernatesti, formind cintaret; o scoall prim. rur.
com. Andreasi, pe care o bräz- un mic basin al izvoarelor: ar-
deaza in partea de mijloc ; se stianul, Ionica si Nucul, care, Lacurile. Vezr Deleni, sat, com.
intinde printre afluentir riurilor dupa ce se reunesc aci, merg sl Deleni, pl. Cosula, jud.Botosani.
Milcovul si Rimna ; virful prin- se scurga in Valea-Moroianulur,
cipal este Piscul-Laculur, inalt sub numele de Valea-Laculur. Lacurile, =mire vechle a com.
de 820 m. si acoperit cu padurr. fi catunulut Gologanul, pl. Mar-
Lacului (Valea-), vale, in jud. ginea d.-j., jud. R.-Sarat.
Lacului (Groapa-), deal, in jud. Buzad, com. Vintila-Vodä, cat.
R.-Sarat, pl. Orasul, com. An- Sirbesti, acoperita de padure. Lacurile, tnunte, in jud. Neamtu,
dreasi; brazdeazä comuna in par- com. Dobreni, pl. Piatra-Mun-
tea de S. si desfacindu-se din Cul- Laculul (Valea-), vale, izvoreste tele, situat intre mosia Almasul
mea-Laculur, se intinde printre din lacul cu acelasT mime, com. si manastirea Horaita.
piriul Valea-Neagra si afluentul Vladesti, jud. Muscel si se varsà
saa piriul Lacul ; este acoperit in riul Bratia, Rugà moara d-lur Lacurile, munte, in partea de V.
cu Jinete si padurY. I. Arsenescu. a com. Tesila, plaiul Pelesul,
jud. Prahova, ce serveste de
Lacului (Pirlul-), pitliaf, in Lacului (Valea-), sail Lacul- pasune vitelor.
com. erbesti, pl. Piatra-Mun- Draculul, vale, jud. Vilcea,
tele, jud. Neamtu ; izvoreste din unde sunt multime de baltr, si- Lacurile, pisc, in partea de N.
culmile despre E. a dealurilor tuate intr'un cring des si stufos. a com. Star-Chiojdul, pl. Telea-
Stinca si erbesti; curge spre S.- jenul, jud. Prahova.
E., traversind soseaua j udetean a Lacurile, schit, ruinat, pe loc plan, Se intinde dela N. la E. si
Piatra-Bozieni filtre kil. 15-16; in partea de N.-V., in CodriI-D e- serveste pentru cultura.
apor se indreapta mal mult catre lenilor, com. Deleni, I. Botosani.
E., trecind pe la locurile izo- Este infiintat de Iordache Lacurile, munte, in jud. R.-Sarat,
late Elesesti, in josul carora se Cantacu zin o, vel Visternic, la anul plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
uneste pe dreapta cu pirtul 1724, dupa cum se constata din in partea de V. a com., Vid al

www.dacoromanica.ro
LACURILE 132 LAINICILOR (DEFILEUL-)

culmei Razboiuld ; are o inal- Vite sunt: 1229 oI, 98 cal, Laia, p ()dure, pe mosia Dracsani,
titile cam de 892 m.; este inalt 476 vite mar! cornute, 181 porcI a decedatului maior I. Vladoianu,
ascutit, ca o piramida, aviad si 36 capre. jud. Teleorman, donata Eforier
o poiana intinsa pe care se afla. Drumurile de comunicatiune Spitalelor Civile din Bucuresti.
3 raid lacurI; e gol. sunt : soseaua mixtA Laceni-
Tataresti ; la E., soseaua ve- schit, j ud. Gorj, pl. No-
Lacurile, vale, in jud. Buzar', cinald la catunul Scurtul-Mare yac!, la 14 kil. de Bumbesti,
cat. Beceni ; incepe din mosia din judetul Vlasca; la V., so- Defileul-Lainicilor, in mijlocul
Dracseneasa si se scurge in seaua vecinald la Ciolänesti- une! frumoase poenI. A fost zi-
piriul Ocea. din-Vale. Pe aci era vechiul dit de Cocoana Paianca din ca-
drum numit al-OlaculuI, care tunul Porceni. Are I starit, 7
Lacurile-cu-Rusul, trup de pd- prin unele locurI a disparut fiind calugati, diacon para-
dure, a statultif, pendinte de cotropit de araturI. cliser. Statul inscrie in budgeti
com. Tesila, plaiul Pelesul, jud. Comuna Lada este una din pentru intretinerea aces-tu! schit,
Prahova, care impreuna cu tru- cele mal vechT din tara. Din 1325 le! anual.
purile : Gilma, Carabanul - cu- hrisoave si alte acte se poate
Boia, Rusul-d.-j., Prislopul, Po- vedea ca are o vechime de a- Lainici,pichet cu No. 8, jud. Gorj,
durile i Virful-Negrasului, for- proape 400 de anI. situat pe malul sting al Pula
meazd padurea Tesila, care are In secolul trecut facea parte
o intindere de 5000 hect. din pl. CilnisteI, jud. Vlasca. Lainicilor (Defileul-), trecd-
loare, in muntiI Carpatl, judetul
Lada, com. rur., in jud. Teleor- Lada, mofie, in jud. Teleorman, Gorj, prin care riul Jiul deschide
man, pl. Teleormanuld, situata pl. Teleorman, apartinind o linie de comunicatie Cu cen-
la E. plaser, pe partea stinga multor proprietarl, precum si tral Olteniei. La ciff-va kil. la
a riuld Teleormanul. Se inveci- mostenilor din comuna. Are V., vechiul drum al pasuluI Val-
neste la N. cu mosiile din com. mg multe trupurT, dintre carl can uneste, peste plaia (1628 in.),
Deparati-Hirlesti; la V., cu ho- Brumesti-d.-j. i Brumesti-d.-s., Transilvania Cu Oltenia. Defileul-
tarul mosid StatuluI Capul-Lun- sunt cele mal principale. Lainicilor infatiseaza poate cra-
cil si la E., cu hotarul Catalina, patura cea maI strima Lcea
din jud. Vlasca. Lacci, virf de munte, al Vran- mar salbateca din cite posea
Are un catun, numit Obirtul, ceI, jud. Putna. muntif nostri. Fractura prin care
situat In partea de V. a riuluT riul 's'f duce apele prezinta o
Teleormanul, despartit numal Lagärul (Ciupa-), sat, cu 158 variata succesiune de sinuozi-
printr'un mic sant, la o distanta. suflete, jud. Arges, pl. Galasesti, tatr care '1 turmenteaza cursul
de I00 metri si care nu figureaza com. rur. Teiul. schimbl, la fie care pas, ta-
In niel o nomenclatura. bloul oferit ochiului. Acest fe-
Intinderea comuna, cu mo- Lagärul, loc, jud. Bacaa, pl. Taz- nomen se produce neincetat in
siile situate pe clima, este cam laul-d.-j., com. Barsanesti, situat tot drumul de 29 kil. dintre
de 789 hect. 145 hect. pamint la gura piriuluI Caraclaul, unde Fruntarie i Bumbesti, cit tine
12 hect. padure apartin mos- se zice ca ar fi esistat un sat defileul. Cei dor paretI, care
nenilor din aceasta. comuna; 31 numit Mogosesti, ale caruI urme inchid lateral valea, sunt atit
locuitorl se gasesc improprie- d'abea se mal vad. de incatusatl, in cit, rare-ori, se
taritI dupl legea rurala pe o gaseste spatiul suficient intre
intindere de 120 hect. Lagul, deal, in com. rur. Basesti, picioarele lor, pentru cursul riu-
Populatiunea comunei este de plaiul Cerna, jud. Mehedinti, luI si largimea soselei, asa a
137 familiI, sail 324 suflete, din numit i Dealul-Lagula aceasta largime a trebuit O. se
cari 142 contribuabili. cucereascl mecaniceste asupra
Terenul com, este parte yes, Lahani, moFle, particulara, in stincilor. Coastele defileului sunt
parte mlastinos. com. Zmulti, pl. Zimbrul, jud. Co- In general pietroase ca colti
Are o scoala, frecuentata de vurluiti. Din partea de N. a aces- stincosI; ici-colo, formele se ro-
elevI; o biserica vechIe, ca teI mosiT, izvoreste piriul Suhu- tunjesc si se acopar Cu pasune
preot, i cintaret i i eclesiarh. luiul-S ec. si padure. In 'dota locurI : la

www.dacoromanica.ro
LAINICUL 133 LAMBA

Lainici si la Meri, stincele dispar repti i Mologepti. SI-a luat nu- com. rur. cu acelapl nume, pl.
valea se deschide. Soseaua mele de la piriul Lalopul ce Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Are o
trece de dota oil Pul pe pod curge prin ea. S'a Infintat pe populatiune de 678 locuitorl;
In susul pi In josul Lainicilor. la 1848 de proprietarul mopieT, pcoala, frecuentata de 6 elevr;
marele clucer St. Ganescu. biserica, zidita la 1858. E si-
Lainicul, pîrîü i vale, jud. Dolj, Este situata pe valea Olte- tuat in centrul com. pi este udat
plasa Pul-d.-s., comuna Poiana ; tuluT pi pe vilceaua Lalopul, la la V. de riul Oltetul. Aci e re-
se varsá pe dreapta riuluT Co- 70 kil. de Rimnic pi la 20 kil. pedinta com.
corova. de repedinta plapeT.
Are o populatie de 434 fa- talowl, deal, la S. de com. FU-
Laita, pddure de stejar, pe mopia m'ID', san 1800 su flete, din carl repti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Stroepti, jud. Suceava. 317 contrib.; locuesc in 412 case.
Are 2 bisericT, una in cat. Lalowl, deal, in raionul com.
Laiul, san Miceni-de-Sus, sat, Lalopul, facuta de proprietar Lalopul, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Suceava, apezat pe tärmu- in unire cu preotul Patru Io- Viicea, pe care se cultiva. 33
rile ptriuluT Recea. nitescu, la 1858 pi a doua In hect., 50 ariT vie.
Vatra satuluf ocupa 60 falcT, cat. Mologepti, fatua de Pro-.
Cu o populatie de 105 familiT, topopul Stefan, la anul 1828. Laloqul, pîriü, jud. Vilcea, izvo-
san 275 suflete, din carT 107 Scoala dateaza in com. dela repte din dealul Comarnicele, ucla
contribuabilT. Mosia e proprie- 1868. Clädirea e burla, proprie- com. Lalopul la N., si la cat.
tatea obpteT locuitorilor din Stro- tatea dorarme' Ecaterina Gri- Dobriceni se varsa in riul Oltetul.
Wi §i Laiul, arara a fost gorie Lahovari. E frecuentata
satä danie prin testament de de 8 copiT (6 1:10, z fete). Lalo§ul, Gonita, Portäre§ti-
defuncta proprietara Smaranda In com. sunt : 2 olarT, 5 dul- D o b riceni, pddurt particulare,
Costin, gherl pi 2 rotar. supuse regimuluT silvic, pendin-
Padurile apartin qcoalelor din Vite sunt : 27 cal, 297 bol, te de com. Lalopul, jud. Vilcea.
Tirgul-Frumos (160 fdlci); iar 73 yací, 1217 oT pi 213 capre.
40 flcT cultivabile, 2 cardume LocuitoriI, in numar de 197, Lalu (Valea-lui-), sat, in jud.
pi 14 pogoane vie, sunt ale pcoa- s'ají improprietarit la 1864, pe R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., ca-
leI i bisericeT din Stroepti. In- moiile D-lor Stefan Gánescu, tunul com. Pardopi, in partea
tinderea mopieT, afara de padure, C. I. Dobriceanu, C. G. Babean'', de N. a com., pe ambele ma-
locurile bisericeI i coaler, e de Petre Obogeanu pi Principelur G. lurT ale piriulur Valea-luT-Lalu,
300 hect., din cae loo cultiva- B. Stirbein, dindu-li se 623 hect. la i kil. spre N.-V, de cat. Er-
I00 finat i restul imap In com. e o moara cu aburl. natica, repedinta com., pi la
teren neproductiv. Scoala i bi- Comuna se intinde pe o su- poalele dealuluT Ernatica. Are
serica din Stroepti servesc pi prafata de 350 hect. intindere de 27 hect., ca o
acestuT sat. Drumurile princi- Are o singura posea care tre- populatiune de 41 familiT, san
pale sunt : la Hramanepti (8 kil.), ce de la N. spre S. pi intra In 174 suflete, din cal< 34 con-
la Todirepti (3 kil.), pi la Cucu- jud. Romanati, inlesnind comu- tribuabill ; o biserica, cu i preot,
teni (6 kil.). nicatia cu com. Faurepti spre N. cmntäre i i diacon.
Stirbeiul de Romanati, spre S.
Lala, mahala, in pl. Motrul-d.-s., Veniturile pi cheltuelile com. Lalu (Virful ), munte, in
com. rur. Bropteni, jud. Mehe- se urca la suma de 1900 lel anual. jud. Buzan, ct.111 N ../1 japul, cat.
dinti. E brazdata de Dealul luI-Bu- Bddirlegiul, rami ficati e din mun-
cica udata de Valea-Plopeasa, tele Sarilla.
Lalo§elul, pilla, care se varsá Mopia e proprietatea D-neT E-
In riul Lalopul, la E. com. Fati- caterina Gr. Lahovari, nascuta Lalul, munte, jud. Muscel, la N.
repti, pl. Oltetul-d.-j., jud: Vilcea. Vacarescu. Locurile din jurul de ampulung, intre muntif Po-
comuneT sunt : Dobriceni, Stir- jorita i Drago, aproape de sor-
Lalowl, com. rur., jud. Vilcea, beiul, Faurepti i Rimnepti. gintea riuluT Bughea.
pl. Oltetul-d.-j., compusa din 4
cat. : Lalopul, Dobriceni, Porta- Laloqul, sat, facind parte din Lamba, deal, cu directia de S.-E.,

www.dacoromanica.ro
LAMBA 134 LAPOWL

jud. Prahova, pl. Filipepti, com. Langa, moie, in jud. Dolj, pl. Lapopul, Jugurent- Mopnenilor,
Ditepti. Pe el sunt plantate vil, Ocolul, com. Pielepti. Jugureni, un codru infundat al
prunT, nucl pi meri. Parte serva mo p n enilor Fintepti pi Va tra-S chi-
de papune pentru vitele loc. Langa, pIrlu, izvorepte de pe tultd-Pietrici ca.
mopia Concepti, com. Hudepti, Terenul este accidentat, com.
Lamba, pddure, pe mopia Cerve- pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia, fiind apezata tuteo pozitiune
nia, pl. Marginea, jud. Teleor- pi se varsä in piriul Conceasca, frumoasa.
man. pe mopia Concepti. Comuna e formata din cat.
Pietricica, Lapopul, Lapopelul pi
Lambe§ti, sat, in jud. Argep, pl. Langa, vale, in jud. Buzda, com. V alea-UnghluluT, cu o populatie
Oltul, facind parte din com. Vintila-Vodd, en. Bodinepti ; in- de 1210 locuitorT, locuind in
rur. Stoiceni-Plepoiul. cepe din Dealul-Cocii pi da in 284 case. Sunt 227 contribuabili.
eta Slanicul, servind cit-va pi ca Meseriapi sunt : 3 lemnari, 3
Lamburlu-Culac, vale, in jud. limita a mopier Vintila-Voda. rotar, 6 butnarT, i cizmar, 2
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe fierati i i pietrar.
teritoriul com. rur. Girlita ; se Lapowl, com. rur., in jud. Bu- Are o pcoala in cat. Lapopul,
desface din poalele de S.-E. ale zaa, plaiul Buzaa, situata intre frecuentata. de 37 copii ; 3 bi-
dealului Girlita ; se indreapta muntele Fintina - Hotilor, riul serici, cu 3 preoti, 3 cintaretl
spre N., avind o directiune ge- Cricovul i riuI Nipcovul, la 38 paracliser. Catedrala e cea cu
nerall de la S. spre N., mer- kil. de capitala ju d. Limite : la N., hramul Sf. Gheorghe. Comerciul
gind pe la poalele orientale ale incepind din muntele Fintina-Ho- se face in com. de 19 persoane.
dealului Girlita I brazdind par- tilor, hotarul trece prin padurea Vite : 390 bol, 207 vacr, 62
tea de V. a pl. pi cea centrala Piscupeasca, pe culmea muntelui viteT, 3 bivolite, 9 cal, 27 Tepe,
a com.; taie drumul comunal Stina - Batrina pi, prin padurea II minji, 580 oi, 130 capre pi
Girlita - Cuiugiuc, i, dupa un Butuceanca (din com. Singerul, 450 porcI. Sunt roo stupi.
drum de 2112 kil., se deschide jud. Prahova) ajunge la izvorul Cal de comunicatie are : ve-
in valea Cuiu-Iuc, pe stinga sa, Calugarul; la V., se lasa pe va- chiul drum al plaiului Buzati :
ceva mal sus de deschiderea a- lea Calugarul pana la circiuma Cizlaul - Buda - Lapopelul - Jugu-
cesteia in Tezerul Gtrlita; malu- Sofronia, unde da in nul Cri- reni ; Lapopul-Cizlaul peste mun-
rile sale sunt in general acope- covul, merge putin pe Cricovul tele Stina-Batrina i Plaiul-Un-
rite cu tuarip, lar pe malul sting la vale, pana in hotarul Mirepti, gurului i drumul Tisaul-Lapo-
se gäsepte pi o mica padurice. In Drumul-Plaiului; la S., din pul pe valea riului Nipcovul,
Drumul-PlaiuluT, se indrepteaza peste muntele Glodul.
Langa, sat, in jud. Dolj, pl. O- spre Podul- tefuluT, trece prin Comuna Lapopul prezinta un
colul, com. Pielepti, Cu 245 lo- Marginea-Padurei (mopia Run- deosebit interes prin diferitele
cuitorl pi 42 case, construite ceni), ajunge in virful dealului legende ce se pastreaza aci,
mal* toate din zid $i avind fie- din padurea mopnenilor Jugu- relative la Doamna Neaga
care gradina el. Copiii din sat reni pi de aci in padurea Ar- prin multimea localitatilor care
urmeaza la pcoala mixta din sa- himandrita; la E., din pädurea poarta numele el. Acestea sunt :
tul Pielepti, care este la 3 kil. Arhimandrita, trece riul Nipco- Biserica Doamnei Neaga, cazuta
Are o biserica de zid, in ruina, vul pe la Glodul, apoI prin In ruine ; Putul Doamnel Neaga,
cu hramul Sf. Dumitru, in tinda muntele Virful-Glodului merge acum pArAsit, pastrindu-se incA
carda se gAsete inscriptia ce pe lingl partea de E. a com. colacul; Aleea DoamneT Neaga,
ama ca a fost fondata la 1844 Pietricica, de ad i in Dealul-Chi- pe care se plimba de la Cetatea
de proprietarul satuluT, Dumi- riaculuT, la Mesteceni, apoi con- de la Buda pana pe dealul Chirla-
tru Geanoglu. tinuä drept spre N. pe piala pi vazindu-se insa oare-care ur-
Satul este apezat pe Valea- urca. in muntele Fintina-Hotilor. me de nivel pi poseluire ; Poiana
Lungl, de unde pi numele luT. Suprafata comunei e de 1380 Doamnei Neaga cu frumoasa sa
Se invecinepte la E. cu cora. Cim- hect., din care 300 arabile, 620 poz4le ; Teiul - CiobanuluT, etc.
peni ; la V., cu com. Ungureni ; pa.dure, 152 fineatd, 75 izlaz, Mara de acestea mal e de va--
Ja N., cu com. Boleasa, din jud. 141 livezi, I vie pi 91 sterp. zut schitul Pietricica. Comuna e
Romanati pi la S. cu Proprietati mal insemnate sunt : vechie ; inainte de anul 156o

www.dacoromanica.ro
LAPOWL SAtT PORCARETUL 135 LARGA

-
se gasesc hrisoave, care o men- AgasuI, Comänesti si DarmA- com. DArmanesti, care curge
tioneaza. CAtunul LAposelul se nesti, care incepe in Carpatir pe teritoriul satulur cu acelasT
spune ca s'a fondat pe la 1750 MoldovenT la piciorul de munte nume. lo are obirsia In mun
de unul Desliu, proprietarul a- al Obrejesculur, ramifiendu-se tele Laposul si se varsa In
cester mosir, cu colonir aduse. in trer plaiurr,. dintre care unul Trotusul d'a dreapta.
Cat, Bradeanul e fondat de trer merge spre satul Laposul, al
familir din Laposi, insdrcinate doilea spre DarmAnesti si al Lapowl, piria, ce curge pe teri-
cu paza pOdurer, carr mar in treilea spre Leloaia. Plalurile toriul com. Nerejul, jud. Putna ;
urmA s'al."' stabilit ad ; lar cAt. ají directia de E. si bräzdeaza izvoresce din muntele cu acest
Valea-Unghiulur de citi-va mos- tArimul dintre CiobAnusul si nume, curge de la N.-V. si se
nent din com. Jugureni, carr s'ati Uzul, prezintlnd virfurile : Chi- varsl in abala, formInd ho-
mutat pe partea de mosie ce nul, Laposul, Leloita, Chiricelul, tarul despArtitor intre muntele
li s'ati cuvenit si s'a alipit in Bocna-Mare, Bocna-MicA, Goan- NArujenilor si com. Nerejul.
urml de com. Laposul. la si Tasbuga.
Lapowl-de-Jos, munte, aparti-
Lapoqul, saii Porciretul, sat, Lapo§ul, vid- de munte,jud. Ba- nind de la 1814 incoace sa-
jud. BacAti, pl. Muntelur, com. cAII, pl. Muntelur, com. DArmA- telor : Nerejul, Spulberul si Pal-
DArmänesti, situat nu departe nesti, din s ira cu acelasI n u me, im- tinul, jud. Putna. -
de malul drept al rlulur Tro- brAcatcu pOdurr de fagr si brazr.
tusul, la o departare de 3 kil. Lapowl-de-Sus, munte, al sa-
de satul DArmlnesti. Are o Lapo§ul, ramificalie de munA telor Naruja si Nistoresti, jud.
populatie de 80 familir, salí in com. Nerejul, jud. Putna, Putna.
305 suflete; o bisericA, clAdit5. fácind parte din muntir propriù
la 1821 de locuitorl, cu 2 an- zis VrAncen1 si continind sare la Lapo§ul-Mare, pisc., pe mun..
taretr. Tot ad se aflA ruineie poale. Pe acest munte se af1.1 tele Laposul, jud. Putna.
schitului Laposul.. pOdurea loc. din com. Nerejul,
Vite: 29 cal, 355 vite cor- In intindere de 500 de hectare. Lapowl-Mic, pisc, pe muntele
nute, 16 capre si wo porcr. Laposul, jud. Putna.
Lapo§ul, mofe, a statulur, jud.
Lapo§ul, cätun de refedinp, al Bula, pl. Muntelur, com. Dar- Larga, com. rur., in jud. ralo-
com. Laposul, jud. BuzAii, cu mAnesti. Tinea mar inainte de mita, pl. Ialomita-Balta, situatä
630 loc. si 150 case. E despAr- Episcopia din Roman. Este si- pe partea dreaptA a riulur Ialo-
tit in dota prin lzvorul-SArat, tuatl futre mosiile Comanesti mita, intre comunele Ciulnita si
avind sub-diviziunea Brädeanul. si DArmInesti, pe ambele malurI Poiana, intinzindu-se din riul
ale Trotusulur. Ialomita spre S., pe dmpul BA-
Lapo§ul, schit, jud. BacAti, pl. raganulur.
Muntelur, com. Darmlnesti, pe Lapowl, mo,sie, in jud. BuzAti, Teritoriul com., cu o suprafata
teritoriul satulur Laposul. Schitul com. Laposul, in intindere de de 8975 hect., din carr 92 hect.
era de calogarr si biserica de 1260 hect., din care 360 hect. pldure pe lunca rIulur Ialomita,
lemn. Mar erziti, pe la 1823, a s'ad dat locuitorilor improprie- coprinde patru mosir: Cruteasca-
fost clIdita, In locul celer de tOritr din com. Laposul si Lapo- d.-s., de 745 hect., proprietate
lemn, o bisericA de zid ce servea selul; restul de 900 consta din a mar multor locuitorr mosnenr ;
ca biseria de mir, care in urma arAturi, (230 hect.), padure (500), Cruteasca-d.-j., de I II() hect.,
unur incendiii a rOmas in ruina. apor livezr, izlaz si fineatl. proprietate tot a mar multor lo-
cuitorI mosnenr ; Ivanesti, de 1120
Lapowl, p/aig, in muntir Vran- Lapowl, nutnire, data unei peirit hect. si Larga de 6000 hect., am-
mi', jud. Putna, intinzindu-se din din peidurea statulur Bradul-cu- bele proprietAtT particulare.
Sboina panA la Musa. Sforile, ce se intinde in teri- Dupg legea rurall din 1864,
toriul com. Laposul, jud. BuzAti. sunt improprietAritI pe mosie
Lapo§ul, sati Läpu§ul, fird de 82 locuitorr ; nelmproprietAritI
munA jud. BacAti, pl. Muntelur, Lapowl, sal Därmaneasca, se mar gAsesc 43.
de prin comunele: Brusturoasa, pitifi, jud. BacAti, pl. Muntelur, Se compune din satele : Larga

www.dacoromanica.ro
LARGA 136 LARGA

Ivanesti $i din catunele Larga, atun, al com. Mu$ete0i, pl. Vailor, com. rur. Strimtul,
lele): Putul-din-Grind, Saclele, plaiul Novaci, jud. Gorj, situat Cu 50 case.
Arpagiul, Capul-Mo$ieT (mo$ia la N. Mu$ete$tilor, pe o culme
Ivane$ti), Drumul-OlaculuT, Pir- de deal, numita Culmea-LargeT. Larga, stalie jud.
loagele, Tentul, Dropiolul, Bir- Are o intindere de 350 hect., Ia$1, pl. Copoul, com. Movileni,
javoaia, Putul-Noti, Taraboanca din carT : 40 hect. arabile, 70 pe finja Ia$1-Dorohohl, pusa in
11 Capul-Mo$Tel (mo$ia Larga). hect. finete, 2 hect. vie, 3 hect. circulatie la Iunie 1896.
Re$edinta primarieT $i a jude- pomet, 228 hect., izlaz $i pa Se afta intre statille Movileni
catorieT com. estela satul Larga. dure $i 7 hect. vatra satuluT, (8.6 kit.) i Vadeni (10.6 kil.).
Populatiunea com. este de Cu o populatie de 50 familif sati InAltimea d'asupra nivelulaT
217 familiT, saii 988 suflete, din 150 sufl., dintre carl 39 contrib. riT, de 39 m. 24. Venitul acesteT
cari : 232 agricultor!, 5 mese- Are i biserica cu i cintaret statiT pe anul 1896 a fost de
ria$T, 6 comerciantí, 6 profesiunT $1 slujita de preotul de la Mu- 16592 leT, 41 banT.
libere, 176 muncitorT $i 5 ser- $ete$ti.
vitorT. tiü carte 293 persoane. LocuitoriT posea.: 10 plu- Larga, s'as', jud. 14, com. Mo-
Are: doua coli primare rurale gurT, 25 care cu bol; I00 vite vileni, pl. Copoul; are o intin-
mixte, conduse de 2 invatatorr, marT cornute, I0 caT, 500 oT, dere mare $i e bogat in pe$te.
frecuentate de 58 elevr $i 14 113 capre $1 6o rimatorT.
eleve ; doua bisericT, una in sa- Catunul e udat in partea de Larga, deal, jud. Bacati, pl. Taz-
tul Ivane$ti, cu un preot i doT V. de piriul Amaradia. laul-d.-j., de pe teritoriul com.
dascalT, $i a doua in Larga. Comunicatia cu 01 de re$edin- Sanduleni.
Vite 500 caT, 1500 boi, 45 ta se face prin drumurT ordinare.
bivolT, 700 oT $1 248 porcT. Larga, deal, in partea de V. a
In partea de S. a teritoriuluT Larga, sat, in jud. Ialomita, pl. com. Stanile$ti, pl. Prutul, jud.
com, trece calea ferata Bucu- Ialomita-Balta, pendinte de co- Falciti, situat intre dealurile Mi-
re$ti-Fete$ti. muna cu acelag nume, situat pe clea 1 Redul.
tarmul drept al riuluT Ialomita
Larga, sat, in jud. Bacati, pl. $1 pe muchea coasteT de N. a Larga, nunte, in judetul Gorj,
Trotu$ul, com. Dofteana, situat cimpuluT Baraganul. plaiul Novaci, situat in directie
pe un $es larg, ce se intinde AicT este re$edinta primarieT N. de la com. Novaci, futre
d'a stinga TrotupluT $i pe pi- $1 a judecatorieT comunale. muntiT : Trnpele, Salanele
riul Cu acela$T nume, la 3 kil. Populatiunea satuluT este de piriul Frumusei de la frontiera.
de satul Dofteana. Are o po- io8 familii. Are o $coala mixta;
pulatie de 115 familii, saa 502 o biserica. Larga, deal, in judetul R.-Sarat,
suflete ; o casa boiereasca ; o Vite : 200 cal, 810 bol, 30 plaiul Rimnicul, com. Buda; se
biserica, cladita in 1790 de Cos- bivolT, 500 oT si 128 porcT. desface din dealul Poiana-Páru-
tache i Maria Ghica, in unire luT ; brazdeaza partea de V. a
cu preotul Bartolomeiti, deser- Larga, sat, jud. Ia$1, com. Mo- comuneT, intinzindu -se printre
vita de I preot i 2 cint5.retT ; vileni, pl. Copoul. Are o intin- pir. Valea-Larga $1 afluentul sati
3 circiumT. dere de 2148 hect., cu o po- pir. Buda; este acoperit cu finete.
Vite : 8 caT, 312 vite cornute pulatie de 102 familiT, sa4 468
49 porcT i 48 capre, suflete; o bigerica, zidita la 186i, Larga, japse, jud. Braila situata
Pe teritoriul catunuluT se ga- cu un preot $1 un cintaret, In in ostrovul Tapa; incepe din le-
sesc 3 herestrae de opa. vechime a fost o alta bisericuta zerul Begul i da in Tezerul Iagara.
de lema in partea de N. a sa-
Larga. VezT Sanduleni, sat, jud. tuluT, unde s1 pana ast.1-zI se Larga, tnofie, jud. Bacati, plasa
&ad. vede o movilita, inaltata pe lo- Trotu$uluT, com. Doftana, pro-
cul unde a existat Sfinta-Masa. prietatea luT G, Ghica - Comana$-
Larga, satuc, jud. BacAtT, pl. Si- Vite : 925 vite marT cornute, teanul ; facea trup din mo$ia
retul-d.-j., com. Mile$ti, situat la 353 or, 43 cal* $1 48 rimatorT. Comane$ti.
3 kil, de satul Mile$ti-d.-s. Are
9 familif, sati 38 suflete. Larga, sat, in jud. Mehedinti, Larga, padure, jud. Bacaii, pl.

www.dacoromanica.ro
LARGA 137 LARGf (VIRFUL-VAEL)

Trotwultd, com. Doftana, pro- cit merge spre N. se ingusteaza Larga (Valea-), pIrla, in jud.
prietatea d-lur G. Ghica. Are o mar mult, numindu-se Lärguta. R.-Sarat, pl. OrapiluI, comuna
intindere de aproapc 7500 hect. Bro?teni ; izvoreSe din culmea-
Inteinsa domina. bradul. Este Larga (Valea-), cdtun, al com. ScorupluI, dealul Poarta-Sco-
supusä regimului silvic. Vre-o SarulW1, jud. Buzar!, Cu 250 rinulul; curge de la S.-V. la
so hect. din aceasta padure sunt locuitori i 6o case, sub -divi- N.-E.; uda com. in partea de
proprietatea claca5i1or. zat in dota: Valea-Larga-d.-j. V.; primqte pe stinga piriul
qi Valea-Larga-d.-s. Ciocanelul, iar pe dreapta, pi-
Larga, pirisfi, jud. Bacati, plasa riul Grozoaia ; trece prin cat.
Trotupll, com. Doftana, care Larga (Valea-),. sub-divizie a Valea-Larga, i se varsa in riul
curge din muntele Ursoaia, !Ida catunulur Vipere§ti, din com. Milcovul, ceva mal sus de cat.
satul Larga i se vara in Tro- Vipere§ti, jud. Buzar!. Priveghiul, i in fata catunului
ttw.11, d'a sano. Manastirea-Mira (jud. Putna).
Larga (Valea-), sat, la judetul
Larga, pirlia,s, jud. Bacati, pl. R.-Sarat, pl. Ora*11, cat. com. Larga (Valea-), pîrîü, In jud.
Tazlaul- d.- j., com. Sänduleni, Bro§teni, wzat in mijlocul co- Tulcea, pl. Mach!, pe teritoriul
care curge prin valea cu ace- mune, pe pirlul Valea-Larga, la comund rurale Jijila ; izvore§te
lag mime. 4I are oblria la lo- kil. spre V. de cat. de rese- din poalele nordice ale dealu-
calitatea numita a-Fundului dinta, Broqteni. lui Checa; se indreapta spre
se varsa in pirlul Turluiul. N., avind o directiune general
Larga (Valea-), lac, jud. Bu- de la S. spre N., brazdind par-
Larga, pi« izvore$te de sub zar!, comuna Viperqti, padurea tea nordica a pla§eI si pe cea
dealul Larga, de pe mo0a Iepu- Valea-Larga. vestica a comunei ; curge pe
reni, com. Radiul-MitropolieI, pl. la poalele dealuluI ararla., 11,
Copoul, jud. Ia0; curge de la Larga (Valea-), sfoard de ;no- dupa un curs de 2 kil., se des-
V. spre E.; intra pe mo0a Larga, fie, a mopenilor Colteni, pe chide in valea pirlulta Jijila, in
com. Movileni, din aceasta plasa, izvorul Valea-Larga, jud. Bu- fata dealului Milcovul, nu de-
dupa ce se unWe cu Piriul- zar!, avind cam 12 hect. fineata parte de satul Jijila ; malurile sale
Plochilor i PIrtul-Bahne, for- padure. Pe ad i e poeticul sunt joase §i acoperite cu flori.
meazA iazul din vatra satuld drum de la Bisca, peste muntele
Larga, de unde apoi trece in §e- Hinsarul, la Sf. Gheorghe. Larga (Valea-), vale, in jud.
sul JijieI, varsindu-se in piriul Ji- Buzar!, comuna Vipere§ti, cat.
jloara, la locul numit Santul-Mic. Larga (Valea-), padure, In pul, Ghiocul ; izvore§te din Piatra-
Buzar!, com. Vipere$ti, proprie- Cizlauluf i se scurge In riul
Larga, 'fria, care uda teritoriul tate a statultd, pendinte de E- Buzaul, in fata munteluI Sarea-
com. Tacuta, pl. Mijlocul, jud. piscopie; are 1050 hect. din luI-Buzati.
Vasluit1 ; izvorq te din funduI care 1002 padure mare; incepe
dureI Focp.sca, curge de la V. din hotarul Ciutei i merge pana Larga (Valea-), vale, in jud.
spre S.0 se varsa in iazul Sturdza. In Tisati. Buzar!, com. Maracineni, cat.
Capgirre§ti"; l'acepe din Mo0a-
Larga, vale, intre dealurile Dum- Larga (Valea-), pIrla, In jud. Calugareasca i da in riul Buzaul.
nezeul i Dealul-Cailor, com. Mo- R.-Sarat, plaiul Rtmnicul, com.
vileni, pl. Copoul, jud.Ia§i; este Buda ; izvorqte din culmea Larga (Valea-), vale, jud. Pra-
intinsa i bogata in papa nauluT, piscul Spidele ; are o di- hoya ; ízvoreste de la N.-V. de
rectie de la V. la E.; uda com. com. Comarnicul, pl. Pelesul,
Larga, vale, jud. Tecuoia, In- In partea de mijloc ; primWe curge de la V. spre S. Serveste
cepe din satul Hutul, merge pe stinga plriul Spidele, iar pe In parte de limita intre com.
spre N., aviad de o parte dreapta piraiele Titila i Buda; Comarnicul qi Sinaia 5i se varsa
de alta o padure seculara, pro- trece prin catunul de re$edinta In riul Prahova, pe malul drept,
prietatea d-luI Dimitrie Sturdza. §i se varsa in lita Rimnicul- tot in raionul com. Comarnicul.
Pe &risa se afla drumul ce SArat, in sus de com. Dedu-
duce din Hutul la Ghilavqti. Cu ; are pe ama 4 morI. Largi (VIrful-Viei-), munte,in
18
61275. Mareta Dtaionar Geografic. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro
LARGUL 138 LATA

jud. Buzati, com. at. Colti, pie- Largul, cdtun de repedinta al Larguldf (PirIul-), pida, In jud.
trip pi sterp. com. Largul, jud. Buzail, cu Neamtu, format catre obirpia
710 locuitorT pi 140 case. sa din piriiapele Bulatan, Bar-
Largul, com. rur., in jud. Buzdti, gilele pi Coroi. Curge in spre
pl. Cimpulur, situatA pe ambele L argul, mofie, in jud. Buzda, S. prin o vale frumoasa, pe cu-
malurT ale riulur Calmatuiul, la com. Largul, avind 580 hect. prinsul com. Calugareni, pl. Pia-
41,5 kil. de Buzar'. Limitele sale Posesorul el a daruit jumatate tra-Muntele, udind satele : Co-
sunt : la N., apa Strimba, care manastirer Banul pi jumatate roi, Galbazeni, BrInzeni pi val.-
o desparte de mopia Ciorani ; manastire1 Margineanul, de unde sindu-se pe stinga riulur Bistrita,
la V., hotarul moler Margi- s'aa ascut dota mopir: Lar- intre satul Poiana-Larguld pi
neanca ; la S., hotarul mopiei gul-Banulur pi Largul-Marginea- Gura-Largulur. In tot cursul saa
Macoveiul pi la E., hotarele nulur saa Margineanca. parcurge nipte terenurT vrednice
mopielor Rupetul pi Vizireanul, de studiat, pentru a din ma-
din jud. BrAila. Suprafata sa Largul, molie, in jud. Buzati, lurile sale, pe alocurea inalte,
este de 4250 hect., din care com. Largul, proprietate a sta- se scot lespezT de platra, in a
3127 arabile, 673 flnete, roo tuluT, pendinte de manastirea carora straturi se afla tabla, ce
izlaz pi 350 loc sterp. Banul ; are 300 hect., din care sd intrebuinteaza la scris pi la
Comuna e formata din cat. 250 arabile pi 50 hect. loc acoperi tul caselor.
Largul, Satuceni pi Scarlatepti, sterp, nisip, baltip, etc. Afluentir ce primepte acest
cu4 o populatie de 810 locuitorr, plria, sunt : Piriul-Dritulur, Mo-
locuind in 162 case. Largul, mofie, in jud. Buzaa, com. gorogea, Arpita, Tane.
Proprietätr mar insemnate are: Largul, proprietate a statulur, Se mar numepte pi G ira-Lar-
Barbuleasca, Largul - Banulur, pendinte de mandstirea Margi- gulur.
LArgeanca, Largul, Rupetul pi neanu ; are 280 hect.; se aren-
Satuceanca. Terenul e pes, a- deaza impreuna cu mopia Ru- Lasca, pirlia,c, ce izvorepte din
viad oare-care ondulatiunT facute petul din jud. Braila, cu care for- mu n tele Ceahlaul, ju d. Neamtu.
de malurile rtuld Calmatuiul, de meazA un corp de 1370 hect. Se afta situat, In trecerea de la
cite-va movile, presarate pe su- Poiana-sub-Ponoara, spre S., la
prafata sa pi de alveolele vi- Largului (Gura-), sat, in jud. 40 minute pe jos de schitul Ceri-
roagelor, ce stagneazd in partea Neamtu, pl. Piatra-Mu n tele, com. buc, inteo afundaturA de codru
de N. Fertilitatea sa e mijlocie, Calugareni, situat pe stinga 'A- intunecos, ce n'are alta arare
avind multe zraircuri pi pAmint fluid Cu acelapr nume. de cit hatiapul turmelor, printre
nisipos, mar ales 'filtre padurea Are o populatie de 132 fa- colnice pi stincr poncie.
Macoveiul pi rlul Calmatuid. milii, saa 420 suflete.
Cultura principala e porumbul Comis. Mihalic de Hodocia Lata, sat, in jud. Ialomita, pl.
pi orzul. Are o cdperie pi 2 sane. zice ca in apropierea acestur Ialomita-Balta, pendinte de com.
Comertul consta' in desfacerea sat pi a rlulur Bistrita, din sus de Pribegi, situat la 15 kil. de
cerealelor, pe care le transporta Plriul-Virlanulur, pe mopia Han- satul de repedinta, la capul de
la gara Cilibia, pe drumul Lar- gul, se gasepte arbune de pa- N. al mopieT Pribegi.
gul-Caragele-Cilibia. Mar are pi mint ripinos, de formatia cea Numirea vechre a satulur a
un alt drum ce o pune in co- mar vechre (Houille Coal, Fasrig fost Sarata pi apor Dimbovi-
municatie cu com. Padina, pe Harzige-Steinkohle), de o cali- ceanul.
Ruga padurea Macoveiul. tate mult mar buna de clt acea Vite sunt : roo bol, 400 oT
Bud. COM, e de 3432 ler, 80 b. ce se &este la Comanepti, Baia, pi 50 cal'.
Are o pcoala in al. Largul, Casca pi Joldanepti.
frecuentata de 27 elevr; o bi- Lata, canal, in jud. Braila, care
seria, S-tir Voevozi, deservitA Largului (Pirful sal:1 Gura-), se desparte din Dunarea-Va-
de I preot pi 2 cintaretr. sat, in jud. Neamtu, pl. Platra- poarelor, din dreptul satulur Gro-
Vite sunt: 480 boT, 415 vaci, Muntele, com. Calugareni, si- peni, curge in jos pe linga satul
244 viteT, 2 bivoll, 152 caT, 164 tuat la gura piriulur cu acelapT Tichilesti, printre canalul Mi-
tepe, 71 minjr, 2820 or, 7 asid nume; are o populatiune de 78 noaie pi Dunarea-Vapoarelor, cu
pi 197 porcr. familiT, saa 308 sUflete. care se unepte la Piscul-Lupulur,

www.dacoromanica.ro
LATA-SXRATX 139 LAZA

de unde se desparte de Duna- teana Braila-Focsani, in lungime ea acelasT nume, pl. Vadeni,
rea-Vapoarelor, curge pe linga de 5 kil. Peste apa BuzauluT, jud. BrAila, situata pe malul
satul Chiscani si, mal jos de di- in dreptul satuluT, e un pod con- sting al BuzAuluT ; are o intin-
tunul Varsatura, se uneste iardsr scruit de jud. Braila si R.-SArat. dere de 15 hect. ; esenta : salde.
Cu Dunarea-Vapoarelor. Drumurr : la Cotul-Lung, tra-
versind soseaua Braila-Focsani Latoca, insuld, in bratul Sf.
Lata-SAratä, vale, care se in- spre N.-E. (lo kil.) ; la Nazirul, Gheorghe, jud. si pl. Tulcea,
tinde din jud. Buzar! spre S., pe soseaua Braila-Focsani, spre pe teritoriul com. Bes-Tepe, si-
pana la satuI Milosesti, jud. Ia- E. (14. kil.) ; la Roman, spre S. tuata in partea centraba a pl.
lomita, pl. Ialomita-Balta, apoT (12 kil.) ; la Gurgueti, spre S. si nordica a comunel ; este for-
se curbeaza spre E. si din drep tul (4 kil.) ; la Braila, spre E. (26 matA de bratul Sf. Gheorghe si
satuluT Murgeanca, merge iarasI kil.). Com, e impartita in dota: de un alt brat maI mic, numit
spre S. pana in riul Ialomita. Latinul-Vechici, infiintat la 1836, Dirnoiul ; are o lungime de 21/8
Lungimea acester vAT este de al cArtiT locuitorr din cauza revar- kil. si o latime medie de kil.;
30 kil. i adincimea de 7 metri. sarii BuzauluT s'ati mutat mar intinderea totala e de 300 hect.;
Aceasta vale a fost albia unuI spre E., formind com. Latinul- este acoperita numaT cu stuf,
afluente al riuluT Ialomita, care Noti la 1861 i Latinul-Noti. care serva locuitorilor pentru
a disparut. invelitul caselor.
Pe aceasta vale este lacul Latinui, sat, In jud. BrAila, com-
Strachina, dupa numirea canija pus din 2 sate, ambele in par- Latorita set Lotrita, riz, in
se mal numeste i valea. tea de N.-V. a com. Latinul, jud. Vilcea. Izvoreste dintre mun-
pe malul drept al riuluT Buzar'. tif Paringul si Bora, de la lo-
Lata (Piatra-.), pise, al munteluI Latinul-Vechig, este asezat de- cul numit Benga, vecin cu jud.
Istrita, com. Pletroasa-d.-s., jud. alungul tarmulur drept al riuluT Gorj. Curge printr'o vale In-
Buzatl. Buzaul, lar Latinul-Noti, la 3 gusta si adinca, de la V. la E.
kil, spre S. de Latinui-Vechiii. si se varsa in Olt, mal sus de
Latinislav, japse, in jud. Este asezat pe soseaua Braila- Malaia. LArgimea medie a al-
situatA in Ostrovul-Pope!, la S. Focsani, unde se afla un pod, bid sale este de 10 m., lar a
de Toporasul ; incepe din partea peste riul Buzaul, la 26 kil. aper, de 3 m. Fundul confine
stinga a Vilciulur. spre V. de orasul Braila. Are bolovanT. Are ca afluentl : va-
o biserica., construita la 1865, lea Ruddreasa, pe stinga si va-
Latinul, com. rur., in jud. Braila, deservita de I preot, i cintaret lea Repedea, pe dreapta.
pl. Vadeni, situata pe malul si 2 paracliserI ; o scoala mixta,
drept al dula Buzaul. Se mar- infiintata la 1865, intretinutl de Latorita, îrîü, in jud. Gorj, pl.
gineste la V. cu Buzaul ; la S., stat, frecuentatA de 26 elevT. Novaci. Curge din partea de
Cu Gurgueti ; la N., cu Maxineni Suprafata satulut vechia este E. a munteluI Urda si se varsa
(R.-Sarat) si la E., cu Cotul- de 30 hect., iar a celui noù de In Lotru, la Malaia ; primeste
Lung. Suprafata sa este de 3800 68 hect. Populatia ambelor sate pe dreapta izvoarele : Cioara,
hect., cu o populatie de 157 fam., este de 157 familiT, salí 6o1 su- Balescul, Galbenul, Sgoiul
sati 601 sufl., din carl 97 contrib. flete ; 315 barbatr si 286 femer. CurmAtura; lar pe stinga iz-
S'atioimproprietarit 74 loc. Vite sunt 120 cal, 530 vite voarele : Coasta-Benghel,, Zene-
in 1864 si lo° in 1878; 46 cornute, 1430 o! i 17 rimatorT. gata, Purul si Pietrimanul.
sunt neimproprietaritt
Are i biserica zidita la 1865, Latinul, proprietate a sta- Laza, com. rur., in partea de
deseiVita de t preot i t cln- tulur, jud. Braila, pendinte de S. a plAseT Racova, jud. Vas-
taret ; I cimitir in centruI com.; com. cu acelasf nume, pe care luia, la 12 kii, de orasul Vas-
scoall mixta, in cimp, la I kil. se afla com. Romanul si numaT luiti si la 21 kil. de Pungesti,
de sat, frecuentata de 26 elevl. partea de S. a com. Latinul ; resedinta plaseT ; situat pe valea
Budgetul com. e de 2980 ler, are o intindere de 2500 hect., RacoveT, si pe dealurile din dreap-
40 banl i cheltuelile de 2935 dind un venit de 40000 ta i din stinga piriuluI Racova.
leT, 75 banI. Este formata din satele : Laza,
Prin com. trece soseaua jude- Latinul, pddure, pendinte de com. Sauca, Oprisita, Polincu, Lin-

www.dacoromanica.ro
LAZA 140 LAZUL

gurari, Poeana-Risnita si Beje- Laza, pirifi, jud. Vasluiù, izvo- de la S.-V. catre N.-E. Are o
nesti, pe o suprafata de 6481 reste din dealul Fundul-LazeT, inaltime medie de 50 m. si este
hect., din care : 4498 hect. ale curge de la N. spre S., trece situat In partea de N. a pl. si
Statulur, Cu 1114 hect. padure, prin satul Laza si se varsa in cea de S. a com. Este aco-
lar 1983 hect. ale locuitorilor, sango. piriului Racova. perit cu pasunr.
carT poseda 148 hect. vie. Are
o populatie de 830 familir, sati Lazana, batid, pe mosia Ghi- Lazul, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
2397 suflete. reni-Tautul, com. Cotusca, pl,-- brava-de-Sus, com. Terpezita,
Prin mijlocul comuner trece Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti ; con- cu 472 locuitorT, 90 case si 36
piriul Racova si calea judeteana tine peste. bordee. Copiar din sat urmeaza
Vasluiti-Pungesti. la scoala mixta din satul Ter-
Are: 3 bisericT Cu 4 preotl Lazaroi, pichet,jud. Neamtu, pe pezita, ce este la 3 kil.
si 6 eclesiarcr; o scoald; o moara granito. Transilvanier, situat pe
cu vaporr; 4 circiumr. pir. Bolohanis, futre pichetele Lazul, sat, In jud. Mehedinti, pl.
Comerciul se face de 7 per- Brates la N.-V., si Bolohanis la Ocohil, com. rur. Valea-Boe-
soane. S.-E. reasca. Are 95 case ; o scoala,
Vite: 1501 vite marT cornute, daruita de D-na Sevastita Garda-
1114 bol, 50 capre, 97 cal si Lazär, pisc, jud. Vilcea, com. reanu si care poarta numele ta-
609 rimatorr. Mitrofani, din pl. Oltul-de-Jos. talur d-sale, Pantele Colibas ean u.
Budgetul comuner e de 3588
ler la veniturr si de 3367 lel la Lazmahale, sat, jud. si pl. Con- Lazul, numire, ce se mar da sa-
cheltue11. stanta, cat. com. rur. Techir- tulur Oncesti-Nor, comuna On-
LocuitoriI posea : 64 plugurr Ghiol. Este situat in partea de S. cesti, pl. Sanisesti, jud. Tecucia.
120 care cu bol, lo pluguri a pl. si cea de N. a com., la
si 12 cdrute cu cal. 5 kil. spre N.-V. de cat. de Lazul, munte, in jud. Buzati, com.
Sunt 340 stupI cu albine. resedinta, Techir-Ghiol, in valea Balanesti, cat. Cocirceni si Va-
Carsi-dere sati Hazi-diuliuc. Este lea-lepe!, ramificatie din Mun-
Laza, sat, in centrul com. Laza, inchis la N.-V. de dealul Laz- tele Panataul, parte arabil, parte
pl. Racova, jud. Vasluiti, situat mahale co movila Cemenli-Iiul fin eata.
intre dealurile : Hirsova spre V. si (53 m.), la S.-V. de dealul
Mijlocul, spre E., pe o suprafata Orta-Burum-Bair si la E. de Lazul, munte, in jud. Buzatí,
de 2749 hect., din care 656 hect. dealul Denis-Islasi-Bair, cu mo- com. si cat. Nehoiasul, avind
sunt ale locuitorilor, cu I 14 hect. Alele Sara-luc (49 m.) si I,azma- ramificatia Dealul-Lazulur.
padure, lar restul e proprietatea hale (41 m). Suprafata sa este
Statulur, caruia apartine mosia. de 2693 hect., din carl 61 hect. Lazul, colina, In jud. BuzIti, com.
Are o populatie de 209 fam., sati ocupate de vatra satuluT i gil.- Blajani, avind culminatia Vir-
840 sufl. o scoa15., infiintata in dinT. Populatia este de 48 fa- ful-Lazulur, cu o inAltime de
anul 1868, frecuentata de 50 miliT, sati 168 suflete. Prin sat 498 metri. Face hotar despre
elevr; o biserica, fácuta de lo- trec drumurile : ce! judetean com. Vadul-Sorestilor. Are ve-
cuitorT la 1760, cu 1 preot si Constanta-Mangalia, pe la i kil. den r intinse, frumoase si va-
2 eclesiarcr. spre E. de sat precum si altele riate.
Vite : 256 vite marr cornute, mai micr spre Anadol- Chioi,
500 oT, 12 capre, 57 cal si 190 Hagidiuliuc si Agigea. Lazul, deal, jud. Gorj, pl. Gilor-
rimatorT. tulur, In partea de V. a com.
Locuitorir posea : 26 plugurr Lazmahale, deal, in jud. si pl. Pegeni. Are directia N.-S. din
si 56 care cu bol, 5 plugurr Constanta, pe teritoriul com. dreptul com. Horezani d.-s. ; se
4 clrute cu cal; 80 stupT. rur. Techir-Ghiol i anume pe terminà la com. Capreni-de,Dolj
Statul a infiintat aci o ferina. acela al cat. sati Lazmahale. Se printr'o poiana ce se numeste
model. intinde de la virful Cioinac-Iuc Buda. Este acoperit de padure
pana la Valurile-lur-Traian mare i mica.
Laza, deal, spre E. de com. calea ferata Constanta Cerna- Din acest deal se desparte
Laza, pl. Racova, jud. Vasluiti. voda, cu o directiune generala un crac In partea dreapta a pi-

www.dacoromanica.ro
LAZUL 141 LNCEANCA

dula Lazul, care este acoperit Lazul-Mic, deal, in com. rur. tuata pe cimple, la 8 kil. spre
de vie, lived de prunI si padure. Sovarna-d.-j., plaiul Closani, jud. S -E. de Tirgoviste, pe soseaua
Intre aceste doua dealurr, Mehedinti. judeteana Tirgoviste-Bilciuresti-
curge piriul Lazul, care se varsa Butimanu. In raionul acester co-
in Orín' Plopul, in com. CA- Lazul i Cri§ani, mofie a statulul, mune sunt cincI movile istorice
preni-de-Dolj, luindu-0 nastere pl. Dumbrava-d.-s., com. Ter- din timpul vechilor razboaie. Are
dintr'o micä intindere de loc ses pezita, jud. Dolj, arendata a- o populatie de 740 locuitorr;
ce se numeste Poenile-lui-Dobre. nual cu 6200 le. o biserica; o scoala. Spre V.
si S. de Lazuri se intinde pa-
Lazul, deal, in jud. Gorj, pl. Lazului (Dealul-), deal, jud. durea Vacareasca.
Jiului, com. Urdari-d.-s., spre S. Buzati, ce incepe de la catunul
de comuna ; incepe din Valea- Benga, com. Maruntisul si se in- Lazurile, deal, in jud. Gorj, pla-
lui-Dan, merge paralel cu vatra tinde pana in \ralea-Vid, com. iul Vulcan, jud. Gorj, situat la
satului, in directiune S.-V. pana Patarlagi, pe malul drept al E. si in marginea comuneI Go-
in catunul Artanul. riuluI Buzaul. dinesti ; se prelungeste de la E.
la V., pe o intindere aproxi-
Lazul, munte, jud. Prahova, pl. Lazului (Dealul-), deal, in jud. mativa de 2 l/2 kil.; este acope-
Prahova, com. Breaza-d.-s., din Buzati, com. Maruntisul, cdt. rit cu vil si prunI; e proprie-
care jai:" nastere valle: Lazului, Zaharesti, pe malul sting al tatea locuitorilor.
CarunteI si Racherita. Cade in riuluI Buzan'.
partea de N. a cat. Breaza-d.-s. Lazurile, pdure, supusa regi-
Lazului (Muchia-), colind, in muluI silvic, pendinte de com.
Lazul, »10, izvoreste din par- jud. BuzIti, com. Panataul, cat. Rucarul, plaiul Dimbovita, jud.
tea de V. a satuluI Pihnesti, Plaisorul, culminatie a dealului Muscel; are o intindere de pm
pl. Podoleni, jud. Falcitt, trece Lazul ; serva ca hotar. hectare.
prin sat si, in partea de S, se
varsa in &tul Fundatura. Lazului (Valea-), vale, in jud. Lazurile, deal, jud. Muscel, co-
Buzati, coin. Calvini, cat. Bis- muna Dragoslavele, plaiul Dim-
Lazul, 'fria, in com. rur. Sma- ceni-d.-j. ; incepe din muntele bovita.
dovita, pl. Dumbrava, jud. Me- Lazul si da in riuI Bisca-Chioj-
hedinti. dula Lazurile, pisc, pe creasta siru-
l'II de dealuri ce brazdeaza in
Lazul, vale, in jud. Gorj, pl. O. Lazului (Valea-), vale, izvo- lung si lat com. Costesti, pl.
colul, com. Urechesti, spreN.-E. reste din muntele Lazul, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Acest sir
de catunul Tilvesti, al com. ar- Breaza, comuna Breaza- d.- s., de dealurI se prelungeste pe
besti ; incepe din dealul Villor- plaiul Prahova, jud. Prahova, toata partea de E. a comund,
VechI (Dealul Bran) ; se intinde curge de la V. spre E. si se in stinga 1.11110 Costqti.
d'alungul satului i se termina varsa in riul Prahova, tot in ra-
la extremitatea satuluf spre N. In ionul com. Breaza-d.-s. Lacatu§ul, pirin, ce izvoreste
Valea-Amaradid; este formata din ramurile muntilor Halauca,
de dealurile Stefan si al-Sulitei. Lazului (Virful-), munte, in jud. com. Pipirigul, pl. de Sus-Mun-
Buzati, com. Paltineni, ramificati e tele, jud. Neamta ; se varsä pe
Lazul -Cheei- dintre-Izvoare, din muntele Catiawl, in catunele stinga piriuluI Pipirigul, putin
mofie, in jud. Buzan, com. Va- Curmatura, Nehoiul si Paltineni ; catre V. satuluI Pipirigul.
lea-MusceluluI ; are 50 hect., din are 'Adufe si finete.
care 14 arabile, restul padure; LacAtu§ului (Izvorul-), izvor,
e proprietatea mosnenilor Sibi- Lazului (Virful-), munte, in jud. in jad. Buzad, com. Rusiavatul;
cenr. Buzar', com. Calvini, cat. Bis- incepe din Muscelul-Tigan si da
ceni,d.-j. natere vad Rusiavatul.
Lazul-Mare, deal, in com. rur.
ovarna-01.-j., plaiul Closani, jud. Lazurile, com. rur., plasa Dea- Lficeanca, mofie, In jud. Teleor-
Mehedinti. lul-Dimbovi ta, j ud. Dimbovita, si- man, pl. TirguluI, proprietatea

www.dacoromanica.ro
LACENT 142 LÀCULETE

mWenitorilor D. qtefanopolu; §i tiperig, i care se largqte Fabricarea pulbereI de catre
are o intindere de 2852 hect. mult spre S.-E. concesionarl se lima l'Ara in-
Aproape de capatul el des- trerupere pana la 15 Noembrie
Liceni, com. rur., la extremitatea pre V. se afla un plop foarte 1886, data ultime! §i celeT maT
de E. a pla§eT TirguluI, jud. Te- gros §i batrin, pe care cite-va grave exploziunT din cele noua
leorman, situata pe valea Te- generatii de oameni a§a rail po- ce s'ai1 intimplat in 3 anT de
leormanuluI. menit. Locul dinprejurul salí, exploatare. In urma acesteI ex-
Suprafata eI, dimpreuna cu un mic platoti frumos, se nu- ploziI, fabricarea pulberel fiind
mo§ia de pe clima, este de 3400 me§te Locul-de-la-Plop. intrerupta, statul rascumpara
hect. LocuitorI improprietaritI fabrica care incepu sa functio-
sunt in numar de 132, pe o Laoulete (Loculete), sat, jud. neze la 21 Maiti 1888 sub ad-
intindere de 496 hect. Dimbovita, pl. Ialomita, com. ministratia Ministeruluf de Raz-
Terenul este mal mult §es §i Glodeni. In raionul acestuI sat, bolti. Aceasta rescumparare cos-
solul de bulla calitate. Are i pe malul sting al IalomiteI, la ta pe stat suma de 2083301
52 hect. viI. io kil. spre N. de Tirgovi§te, le, 57 banr.
Populatiunea comuna' este de pe oseaua nationala Tirgov4te- Veniturile acesteI fabricI, de
275 familiI, sati 1021 suflete, Pucioasa, se afla instalatd Pu- la 1888 pana in prezent (1900),
dintre carI 203 contribuabill. d'Ida statulul cu acela0 nume. ail fost in total de 8242411
Vite: 591 vite marI cornute, In virtutea une! legI din Aprilie lef, 8o banT, din care scazindu-se
219 cal*, 7 magarT, 2076 or, 19 1880, statul Romin a concedat chelt., in suma de 5191470 ler,
capre li 322 porcI. la 7 Ianuarie 1881 societateT banT 98, precum si amortizarea
Budgetul com. e de leI 2861 cDallemagne et Militen> drep- In acestr 12 anI a capitalulur de
la veniturI i de leI 2834, banI tul exclusiv al fabricatiuneI pul- rescumparare : 1499977 leI, 13
32 la cheltuelf. bereI in tot regatul. Durata con- banI, rdmine pentru acestI 12
Are o coala, conclusa de un cesiel era fixata la maximum axil un beneficia de 1550963
invatator li frecuentata de 49 15 anI, in care timp nicl o alta lef, 69 banI, ceea ce da anual
elevr; o biserica cu doI preotI fabrica, fie privata fie publica, un beneficiù net de 129246
li doI cintaretl. nu putea functiona in tara. leI, 95 banT.
Pe apa TeleormanuluT sunt C o n cesionarir erati indatoratI Accidente. In ceI trei anI de
doul morY de macinat. a produce in timpurI normale exploatare de catre concesio-
Calle de comunicatlune sunt : o cantitate anuald de 150000 narT, de la 1883-1886, s'a('
§oseaua mixta spre com. Tata- de kilogr. de diferite pulbere, intimplat noua. exploziT care ati
re§ti li spre Alexandria ; osea iar in timp de razboiti s00000 cauzat moartea a 14 lucratorI
vecinall spre com. Magura, din de kilograme. si ranirea a 6 lucratorT. lar in ceI
jud. Vla§ca. Statul pentru trebuintele ar- 12 anI de exploatatie de catre
Pe teritoriul acesteI comune, mata se obliga a cumpara stat, de la 1886-1898, nu s'ati
in partea despre S., se varsa 100000 kilogr. pe fie-care an, in intimplat de cit 5 explozif care
piriul Canita in riul Teleorman. conditiunile fixate printr'un caet ail omorit un luciltor O al" ra-
Aci, la impreunarea acestor cur- de sarcinI. nit doI.
surl de apa, s'a format o in- Pentru instalarea fabriceI, sta- Actualmente pudraria de La-
tinsurg. de lacurl §i de mla§tinI. tul ceda gratuit un teren de culete nu mal produce de eh
Asupra origineI acestei co- 300000 m. p., lar me tirziti con- pulbere de vinat §i de mine, de
mune se gäsesc documente din cesionarif cumparara un alt te- oare-ce statul a instalat o nota
care rezulta ea aci a fost sat ren alatuff de aceeal intindere. fabrica de pulbere fard fum la
locuit prin secolul al XVI-lea. Fabrica incepu a functiona in Dudqti HITA Bucure0i.
In secolul trecut facea parte din luna luI Maiti, 1883 sub directia
judetul Vla§ca, pl. Ciln4tiI. mal intiiti a d-luI Mtiller i in Lfioulete, sic-10 de dr.-d.f.,jud.
urma a d-luI Arendt, capitan in Dimbovita, com. Doice§ti, ea.
Lacovi§tea, vItIcea zmircoasa, re- retragere al armateI belgiane, Dolani, pe linia Tirgovite-Pu-
zervata ca loc de finete, jud. care a functionat pana la res- cioasa, pusa in circulatie la 1
Prahova, pl. Cricovul, com. Pu- cumpararea fabriceI de catre Ianuarie 1890. Se afla intre sta-
cheni-MarI, unde cre§te papura stat in anul 1888. tiile : Doice§ti (3.5 kil.) ,5i Pu-

www.dacoromanica.ro
LAD 143 LAM4ENI

cioasa (7 kil.). InAltimea d'asu- LocuitoriI pe litiga agricul- nita Filipescu, Izblqescu, NitA
pra niveluld mAriI e de 338111,67. tul-A, se mal ocupa cd facerea I. Popa, Petre Nicolae $i Ion I.
Venitui acesteT statii pe anul scindurilor i transportul lor In B drtea.
1896 a fost de 31389 Id. 1ar5. pe la bilciurile anuale $i Com, se intinde pe o supra-
slptaminale. fat5. de 1150 hect.
L'acie§ti, sat, Melad parte din com. Are : 2 bisericr, la LAicAi $i Prin com. trece $oseaua ju-
rur. MaidAre$ti, pl. Cerna-d.-s., Runceasa, deservite de 2 preotI deteanA care leag5. orasul Tir-
jud. Viicea. Are o populatie de 2 dascali ; o $coall, inteun govi$tea cu ora$ul ampulung ;
307 locuitorl. local spatios, construit in 1867 $oseaua vecinalA care leagl com.
de D-1 Didita IzbA$escu si lo- LlicIi cu com. CetAteni-din- Vale,
Läganului (Paclurea-),pädure, cultor!. alte multe drumurI nepIetrite.
fAcind parte din pAdurile de pe In com, nu sunt carierI de Legenda zice cä aci, pe Dealui-
mo$ia Belitori, jud. Teleorman, piatrA, dar prin coaste $i ripT OlaruluT, la locul numit Piscul,s'ar
proprietatea d-lor M. Sutzu, Gr. se gAse$te piatrA foarte bunA fi bata Radu-Negru cu
Lahovari $i L. Paciurea. de constructie. In urma trAddrer, Tudor Vla-
Vite : 550 bol' $i yac!, 540 dimirescu, in drumul sAil de la
Läicäi sati Cremenea, sat, fa- oi, 210 capre, 52 cal $i 450 pord. Cimpulung la Tirgovi$te, pornit
cind parte din com. rur. LAi- B ddgetui com, e la veniturT fiind sub escora numeroasá
cli-Runceasa, pl. Arge$elui, jud. de leI 1972,59 $i la cheltuelf, de peste musceie, a conAcit la Cir-
Muscel. leI 1162,50. ci u ma-de-PiatrA.
Este situat pe ambele malurI Riul Dimbovita trece prin
ale riuluI Dimbovita $i are o mijlocul com. $1 apoI intrA in Läle§ti, com. rur. i sat, in jud.
populatie de 113 fam., sati 6o5 jud. Dimbovita pe la hotarul Tutova, pl. Tutova, spre N.-V.
suflete. Ad este re$edinta com. com. cu Miclo$ani $i Gemenea, de Birlad, pe pfriul Tutova. Se
Locuitorif acestuI cAt. din Dimbovita. imparte in 2 pArtI, in LAle$ti-
improprietArit la anul 1864. Pe 14'11 Dimbovita, in raionui Boere$ti $i LAle$ti-RAzA$i. Are
Are o bisericá de zid, c15.- com., sunt pita, 2 morl $i o populatie de 1514 suflete ; $titi
ditA la anul 1790, de Popa Ivan herástrAil. carte 126 persoane ; locuesc in
Nitu MAtAsaru, deservirá de In riul Dimbovita, in cer- 165 case. FormeazA o comunl
un preot $1 un dascAl; o $coalá, cul cond., se varsA urmAtoarele (com. LAle$ ti Cu cAtunele: One$ti,
frecuentatA de 44 copii. Ole, pe dreapta : Vaiea-Podu- Fulgul, CAlimAne$ti, Fintinele,
In partea de V. a clt. LAicAi tul, Valea Ghermaner, VAlean- Simzine$ti, Criste$ti $1. Tupilati).
este o mica mia$tinA cu apA ca, RAscleasca $iValea-TunuluI, Are 82 hect. vi!, din cal-137
sAratA. iar pe maiul sting Valea-MitoT, nelucrAtoare $i 7,75 hect. livezI
Valea-UrsuluI i Valea-Minciu- Cu prunl.
Läicäi-Runceasa (Circiuma- ne$tilor. Are o $coall primará de bAetI.
de-Piatra), com. rur., in jud. In com. sunt: multe liveg cu In toatá com. sunt 3 biserict
Muscel, pl. Arge$elui, la S.-E. prunI; dealurile : Olaruld, O- Comerciul se face de I I per-
de ampulung, la 22 kil, de a- gorulul $i Muchea:Miclo$anilor ; soane. oseaua jud. Birlad-Ba-
cest oras. Este a$ezatl pe am- pAdurI marI compuse din fag c5A, trece prin aceasta com.
bele malurI ale rtuluI Dimbovita putin carpen $i, maT in de- (prin Financie).
$1 a altor piraie $i v5.I. pártare, muntl, intre carI citäm
Se compune din dota cAt. : Marginea-DomneascA, unde se Lälä§ti, trup de mofie, in jud.
LlicAi i Runceasa $i se mar- zice cAsedeati uniI DomnI vara Neamtu,p1. Piatra-Muntele, com.
gine$te la N. cu com. CetAteni- cite-va zile. Girovul, situat pe lingl mo$iiie
din-Vale, la S. cu com. Gemenea Locuitorif din cAt. Runceasa Avere$6, Girovul, Bote$ti.
(jud. Dimbovita), la E. cu com. sunt mosnenI; ceI din cAt. Lli- Se mal nume$te si Lele$ti.
Miclo$ani $i la V. cu com. VAleni. cIi, in numAr de 103, s'ati im-
Are o populatie de 190 proprietArit, dupA legea ruralA Limä§eni, sat, pe mo$ia cu a-
san 989 suflete, din carI din 1864, pe mo$1a Domnite cela$I nume, jud. Suceava, com.
183 contribuabilI; locuesc in 244 Elisa Filipescu (Vulpe). Proprie- RAdA$eni, la 8800 m. de F5.1-
case. tiü carte 129 persoane. tariI marI in com. sunt Dom- ticeni. Partea E. a satulur, fiind

www.dacoromanica.ro
LAMX§ENI 144 LANGEM

pe mopia fostuluT proprietar Ci- iud. S iceava. Prin aceasta pa- la S.-E. de Bucurepti, l'higa riul
chirdic, poarta numele de La- durice trecea drumul ce lega Dimbovita, la 29 kil. de Bucu-
mapeni-Cichirdic ; lar cea de V., Suceava cu Baia. Se zice ca pe repti. Sta in legatura Cu com.
se numepte Lamapeni - Secará, aci pi-a fäcut trecerea oastea luT Frumupani pi Vasilati prin po-
pentru acelapT cuvint. Stefan-Voda pi a altor DomnI. sele vecinale.
E apezat pe valle pi dealurile Se compune din satele: Gal-
Copacelul, Prodana pi al Izvo- Lim'ä§eni-Cichirdic. VezI satul binapi, Lamotepti, Moara-Noua
ruluT. Are 179 case, populate cu Lamapeni, jud. Suceava. pi S tefäneasca, cu o populatie
219 familiT, sati 814 suflete, din de 1434 suflete, din carT 275
carT 200 contribuabilT. Vatra sa- Lärna§eni-Sacarä. VezT satul contribuabili ; locuesc in 258
tuluT ocupa 84 raid, 51 prajinr. Lamapeni, jud. Suceava. case pi 14 bordee.
Mopia e proprietatea d-lor G. Se intinde pe o suprafata de
Ciudin pi G. Väsescu pi are 522 Lamote§ti, sat, Plcind parte din 2194 hect.
fälcT, 16 prajinT. ImproprietaritT com. rur. LamoteptiGalbinapi Mopt. d nel S. Rasti, biserica
de la 1864 sunt 19 palmapT pi pl. Negoepti, jud. Ilfov. Este Sf. Vinerr din Bucurepti, Sta-
749 codal, stapinind 287 aid pi situat la N. de Galbinapi, pe tul pi mopt. I. Alexiu, ati 1575
56 präjinT. Are doul bisericT, tärmul sting al riuluT Dimbo- hect. pi locuitoriT 619 hect. Pro-
una in Lamapeni-Cichirdic, cu visa. In mare parte locuitoriT prietariT cultiva 1395 hect. (67
hramul sf. Constantin pi Elena, acestuT sat sunt tiganT. izlaz, 112 pädure). Locuitorii
zidita de Anastasia Cichirdiceasa Se Intinde pe o suprafata de cultiva 600 hect., iar 19 le re-
in 1850, deservita de un preot 559 hect., cu o populatie de zervä pentru izlaz.
pi 2 cintaretT pi a doua, cu hra- 943 locuitorl. Budgetul comuneT e de 3562
mul Sf. Nicolae, de lemn, de- Bisericel Sf. Vinerf din Bu- leí la veniturr pi de 3177 ler
servia de un preot pi doI cinta- curepti apartin 250 hect. pi lo- la cheltuelT.
retT; o pcoala rurall mixta, cu cuitorilor 309 hect. Are 2 bisericT (la Galbinapi
un invatator platit de stat, in- Epitropia bisericeT cultiva prin pi Lamotepti); 1 pcoall mixta ;
fiintata in 1864, frecuentat1 arendapil s'al 233 hect.; restul este 1 helepteti ; 1 moara cu apa ;
numar de 19 elevr din 41 baet1 izlaz. LocuitoriT cultiva 297 hect., 2 mapinT de treerat.
pi 34 fete cu etatea de pcoala. rezervind 12 hect. pentru izlaz. Aci se face in Septembrie,
Drumurile principale sunt: la Are o biserica, cu hramul fie-care an, erg de vite pi alte.
Radapeni (I kil.); la Sasca (6 Sf. Imparatl, cu 1 preot pi 1 Vite: 283 ea! pi Tepe, 2 arma-
kil.) pi la Rotopanepti (3 kil.). cintäret. Comerciul se face de sarl, 282 bol, 288 vacT pi viter,
Intio marturie data de locui- 7 persoane. 47 taurT, 27 bivolI, 38 bivolite,
toril* din Bosancea pi Lamapeni Numdrul vitelor marT e de 16 capre, 1105 oT pi 453 por&
egumenuluT M-reT Slatina in 7231 491 pi al celor miel, de 457. Locuitorif posea: 126 plu-
(1723), Iunie 20, se arata ca gurf: 69 cu boT, 57 cu cal, 185
cel ce intemelati livezT de pomT Limote§ti, sat, in jud. R.-Sárat, care pi carute : 100 cu bol, 57
pe mopie aveati dreptul sa. le plasa Orapul, catunul comuneT Cu cal.
treaca moptenire copiilor, nepo- Mindrepti, apezat in partea de Comerciul se face de 72 per-
%flor pi stranepotilor, numaT cit S. a comuna, la 2 kil. spre soane.
timp aceptia locuiati in sat. Fe- S. de catunul de repedinta, LocuitorT impreprietaritT sunt
tele maritate in aite sate n'aveati Mindrepti-VechT, pe malul sting 113 pi neimproprietaritT, 261.
dreptul a mopteni livezile pa- al riuluT Milcovul. Are o intin-
rinteptl. dere de 38 hect., cu o popu- Lanärici, bala, jud. Dolj, pl.
In 7803, Lamapeni-RazapeptT latie de 102 familiT, sal', 419 Ocolul, com. Ipalnita, in S.-V.
se ocupa(' cu lucrul pamintuluT, suflete, din carT 98 contribu- comuneT. Are o suprafata de 8
poame pi aveart loc de mijloc ; abill. Stiti carte 28 persoane. pogoane pi o adincime de 3112 m.
numaraii loo liuzT, platind bir Are o biserica, cu 1 preot pi
7490 leT anual. 7 cintaret; o pcoala. Länge§ti, sat, cu 80 familiT, jud.
Argep, pl. Cotmeana, facind parte
Läma§eni, pa'durice, de diferite Lämote§ti-GAlbina§i, com. rur., din com. rur. Bumbueni ; are
esente, pe mopia cu acelapInume. pl. Negoepti, jud. Ilfov, situata o biserica, cu hramul ,Adormi-

www.dacoromanica.ro
111,0$ELUL 145 LARGXSENI

rea, deservita de un preot, un durea Corbul-Paduret; la V., cu ciresT, 705 gutuT ; iar Iivezile dag
cintaret si un paracliser. Stroesti si la E., cu cam 12000 care fin.
Budgetul comunel e de 6584
LApo§elul, ceitun, al com. La- Id la veniturl si de 4703 leT
posul, jud. Buzati cu 230 locui- Läpu§ata, com. rur., pl. Cerna- la cheltuell.
tori i 54 case. d.-s., jud. Vilcea, compusa din Prin Lapusata trece soseaua
4 catune Zarnesti, Sarulesti, j.ideteana, care o pune in comu-
Lapticul, munte, jud. Dimbovita, Beresti i Mijali. S'a infiintat nicatie cu Tirgul-Horezul si de
de la Moroeni In sus, in dreapta cam de vr'o 200 anl. aci spre V., prin Fometesti cu
IalomiteT. Spre E. de Lapticul Este situata pe dealurile Zar- Tirgul-Jiul. Mar e o soseavecinala
este muntele Furnica, ce serva nesti, Sarulesti si Beresti si pe care pu n e in coro u nicatiune co-
de limita futre ¡ud. Dimbovita valle: Tiganilor, Pop easa, Gea- muna Lapusata cu Romanesti
si Prahova. mana, la 5 5 kil, de resedinta ju- si mar departe se uneste cu
detuluT si la 32 kil. de a plaseT. soseaua dupa riul Oltetul.
Laptoacele, ramurii de dealurt, Pe ambele maluri ale riuld Cer- Se margineste la E. cu com.
jud. Neamtu, ce se detaseaza na, e o intinsa luncá care e Roesti si Modoia; la V., cu co-
aproape perpendicular spre V. cel mal productiv pamint al muna Rosiile i Romanesti ; la
din culmea Tarcauld, pana in comuna. N., cu com. Brosteni i la S.,
piriul Tarcaul, 'filtre ptriiasui Intinderea totala a comuneT ca com Maldaresti.
MA1Aestea la N. si Laptoacele e de 328 hect. E brazdatá de dealurile : Cío-
la S. Are o populatie de 1428 fa- cilteilor, Rosiilor, Balanul, Be-
miliT, salí 1853 suflete, din carT resti, Sdrulesti, Lapusoiul, Zar-
Laptoacele, piiiitzf, ce izvoreste 523 contribuabili; locuesc in nesti i udata de riul Cerna
din culmea TarcauluI, comuna 490 case si 2 bordee. de valle: Ruginoasa, Popeasa
Pingarati, pl. Pi atra-M u ntele, ju d. Are 4 bisericl: una In Zar- si Valea-Tiganilor.
Neamtu si se varsa pe dreapta nesti, zidita la 1868; a doua In
piriuluT Taran!, intre Dealul- Sarulesti, zidita la 1841; a trela Lapuata, deal, in raionul com.
Butucilor i Dealul-Laptoacele. in Beresti , zidita la 1885 a Lapusata, pl. Cerna-d.-s., jud.
patra la Mijati, ziditä la 1842. Vilcea, pe care se cultiva 21
LAptutoaea, vechte numire a sa- Scoala dateaza in comuna de hect. vie.
tulul Bratia, com. Frumusica, 30 ani. E frecuentata de 30
pl. Cimpul, jud. Ialomita. copii. Läpupiul, deal, judetul Vilcea.
Stiti carte 215 persoane. Ved Balanul.
Läpuqani, sat, fácind parte din Mestesugarl sunt: 20 dul-
com. rur. Leicesti, plaiul Nuc- gheri, 15 rotar, 2 cizmarT, 30 Lärgä§eni, sat, facind parte din
soara, jud. Muscel. Cade intre croltorT si. 5 cojocarl. comuna Negulesti, pl. Berheciul,
muchea dealului Stroisorul Vite sunt: 74 caT, 364 bol, jud. Tecuciii. E situat la S. co-
malul sting al riuluT Doamna. 292 vacT, 8 bivoli, 128 capre, muner, la 8112 kit. de Negulesti.
Populatia luT e de 131 locui- 456 oT si 497 porcT, Are o populatiune de 45 fa-
torT. LocuitoriT acestuT catun Pe riul Cerna, in raionul co- sati 129 suflete; locuesc
s'aa improprietarit pe mosia muna, sunt 4 mor. In 44 case.
d-lui C. Crasan. LocuitoriT sunt mosnenf, a- Are o biserica, cu htamul
Are o biserica, deservita de t'ara de 25, cari s'ati improprie- Adormirea-MaiceT-DomnuluT, fa-
preot si t dascal. tarit la 1864, pe mosia d-luT cuta de vornicul Costache Co-
Lascu, carora li s'ati dat 29 hec- nache la 1785, dupa cum se
Läpu§ani, peidure, supusa regi- tare. vede dintr'un pomelnic. In do-
muluT slivic, jud. Muscel, in in- In com. se afla. Magura-lui- potnita se afta o piatra frumoasa,
tindere aproximativa de 500 Mircea-Voda. pe mormintul lui Gavril Conache
hect., cu un masiv des si com- Gindacl de matase se cultiva.. si a familieT sale.
pus din fag, stejar i mesteacan. StupI cu albine sunt 134. Pe clopot se afla inscriptia
Se invecineste la N. cu pa- In toatg. comuna sunt 10320 Anzi Doamne glasul robilor t1 Ga-
durea Retevoesti; la S., cu pa- merf, 7539 pea, 6564 nucT, 9672 vriil i soVeI sale Merla.

61275, Nardo Gcografic. VoL ZV 19

www.dacoromanica.ro
LXRGEANCA i46' LATXI

Lärgeanca (Marincea), vzo- formeazg eu pAclureaPribegeanca izvoreste din dealul Lgstuni,
fie, In jud. BuzAti, com. Largul ; un trup de 300 hect., avind ca udA partea de N. a com., trece
are 1150 hect., arAturT, stufi esente : stejar, ulm, salde, plop, prin cgt. LAstuni, §i se varsd
O nisipuff. anin si jugastru. in pirita Tinoasa, mal' sus de
cAt. Tinoasa.
Lärgeanca, mofie, in jud. Bu- Lästarul, trup de perdure, a sta-
zgii, com. Largul, Cu 600 hect., tului (4 hect.), care impreung Lästunilor (Stinca-), sana., in
mal toate arabile; mal balate cu trupul Durducul-Mare, Dur- jud. Baca, pl. Trotusul, com.
forma un singur corp cu LAr- ducul-1VIic si Palanga, formeazA T.-Ocna ; face parte din mun-
geanca-Marincea. pgdurea Aricesti, com. Arice0i, tele CArbunari, de la poalele cg-
pl. Filipesti, jud. Prahova. ruia incepe Podul - LAstunilor
Lärguta, sat, jud. BacAti, pl. Taz- peste Trotu, pe unde se merge
lAul-d.-j., com. SAnduleni, situat Lästarul (Muntil-Barbul), per- la Moinqti si Palanca.
pe piriul Cu acelasi nume. Are dure, a statului, j'id. Buz511,
o populatie de 29 familii, san pendinte de mdngstirea Vga- Lästunul, cofia, intre cfamunele
114 suflete, Unguri; o biseric5 resti, pe mosia Bdcleni-Miluiti ; Breaza i Vispesti, jud. Bina'',
catolicA, clAditg de locultorI In are 752 hect. ramificatie in partea de N. a
1889. munteld /strita ; pe coastele
Vite sunt : 3 cal, 84 vite cor- Lästoaia, deal, in jud. Baca, pl. sale ati inceput a se stabili citi-
nute si 19 porci. Bistrita-d4., pe teritoriul com. va locuitori.
Faraoani.
Lärguta, phi/7, jud. Patna, for- Lätäi, com. rur., in partea de E.
mat pe teritoriul comund Cim- Lästuni, sat, in jud. R.-SArat, a pl. Copla, jud. Botosani. Se
purile si care, dupg ce udg a- pl. Rimnicul, cAtunul com. Du- intinde pe Valea-Miletinului si
ceastA comung, se vars1 in pi- mitresti ; este resedinta pl. ; si- dealurile cari mArginesc acest
ritil Creminetul. tuat in partea de N. a com., Orla de ambele pArti. E for-
la poalele dealuluI LAstuni, pe man* din satele LAtAi si PrA-
Lfirguta, vale, continuare a Va piriul Lgstuni, la 5 kil. spre N. jeni. Are o intindere de 3789
Larga, in raionul com. Ggicean a, de cgt. de rz$edintg, Dumitresti- hect., din cal< 3575 hect. pro -
jud. Tecuciù. Continug. spre N. d -j. ; are o Intindere de 800 prietate mare i 215 hect. ale
pAng in satul Ghilovqti ; aid hect., cu o populatie de 72 fa- locuitorilor ; o populatie de 16o
se desparte in doug: Valea-Ari- mili]; san 311 suflete, din cari familii, sati 640 suflete, din caff
noasa, spre N.-V. si Valea-Ghi- 53 contribuabili; are o bisericl; 120 contribuabill; locuesc in 150
lovestilor spre N., continulnd In este situat Inteuna din cele mar case. E udatA de plrlul Mileti-
jud. Bacan, pl. Trotupl, com. frumoase pozitiuni din tot plaiul nul si PrAjanul si are si 3 iazuri.
CaOnul. Rimnicul. Are 2 biserici, cu I preot si
I cintgret; o §coall mixtg, con-
Lärguta i Dälmaciul, perdure, Lästuni, deal, in jud. R.-Sgrat, dusg. de 1 invAtAtor si frecuen-
pe teritoriul comunei Gura-V.1i]; pl. Rimnicul, com. Dumitresti, tatA de 40 elevi.
com. ampurile, jud. Putna, in se desface din culrnea dealului Vite : 735 bol si vaci, 54 coi,
intindere de 800 filler, aparti- Lupanul, merge printre piraiele 6000 or si 160 porci. Sunt 8o
nind locuitorilor rAzag din co- LAstuni si Tinoasa, brAzdind stupi cu albine.
muna ampurile. partea de N. a com.; este aco- Budgetul com. e de 3140 lei
perit cu pgduri intinse. la veniturl si de 3140 lei la
Läscoi, mofie nelocuitg, jud. Ia- cheltu eh%
lomita, pl. Ialomita-Balta, com. Lästuni, mofie, a statului, in jud.
Perieti, proprietate a locuitori- R.-SArat, pl. Rimnicul, com. Du- Lätäi, sat, in centrul com. LAt5i,
lor mopenI; are 200 hect., din mitrqti, acoperitg cu pgclurf in- jud. Botopni, asezat pe loe po-
carl 8 hect. pAdure. tinse. di, Cu o suprafatA de 967 hect.
si o populatie de 70 familii, san
Läscoi, perdure, in jud. Ialomita, Lästuni, pilla, In jud. R.-Sgrat, 280 suflete.
pl. Ialomita-Balta, com. Pribegi ; pl. Rimnicul, com. Dumitresti ; Aci este resedinta com. LA.

www.dacoromanica.ro
LÄTENI 147 LÄUNELUI (DEALUL-)

tal. Are o biserica, zidita. de pe malul sting al girleI Latimea, hovari si a doua mal nota, zi-
Vasile Crupenschi, care se zice de unde se desface Girla-Mare; dita. de Grigore Furduescu ; o
ca ar fi si intemeietorul satulul are o forma neregulatä, Cu o scoala primara. rurala.
Lätai ; biserica e deservita de intindere de zoo hect., acoperitä Budgetul com. e de 2892 leI
I preot si I cintaret. numal Cu nisip ; de-alungul si la veniturI si de 3519 lei la chel-
Vite : 288 vite marI cornute, prin mijlocul lui merge drumul tu el.I.
24 cal', 330 °I si 85 mascuri. comunal Garvan-Azacliul. Vite : 600 bol si vacl, 24
Sunt 120 stupi cu albine. caI, 1200 or, 70 capre si 100
Lätimea, &id, in jud. Tulcea, rimatori.
Läteni, sat, in jud. Ialomita, pl. pl. Macin, pe teritoriul com.
Ialomita-Balta, pendinte de com. Vacareni, si anume pe acela al LAunele-de-Jos, sat,cu Ioo fam.,
Borduseani, situat pe malul sting catunului Garvan ; se desface din jud. Arges, pl. Oltul, pendinte
al BorceI, la 5 kil. spre N. de balta Jijila, din partea N.; se de com. rur. cu acelasi nume.
satul de resedinta, de care se indreapta mal india spre N., se Are o biserica si case marI
desparte prin satul Borduseani- Indoaie apoi in forma de pot- boerestr, zidite la 1830 de pro-
MicI. coava si se indreapta spre S. prietarul Mihalache Lahovari.
Numirea vechie a acestuT sat a pana ling5. satul Garvan pe care-1 Biserica, cu hramul S-tii Voe-
fost Bozeni. Are o scoala mixta. udd, si unde se varsa dupa 7 vozT, are un preot si un cintaret.
Populatiunea satului este de kil, de curs in Gira - Mare,
30 familiI. pe dreapta; in ea se vara si Läunele-de-Sus, com. rur., pe
Vite sunt : 120 bol, 50 cal, balta Latimea ; filtre doua ra- apa Congrea, jud. Arges, pl.
200 or, 25 bivoli, 5 asini si zoo muri ale sale se afla si ruinele Oltul, la 27 kil, de com. rur.
porci. cetatel Bisericuta ; in indoitura Tigveni, resedinta subprefectu-
sa se intinda. dealul Bugeacul, la reí, si la 17 kil. de Pitesti. Se
Läturoasa, sat, in jud. Mehe- picioarele caruia se afla un mo- compune din satele: Barbaleni,
dinti, pl. Closani, com. rur. nument comemorativ al debar- Launele-d.-s., Linia-Dobresti si
Bala-d.-s.; are 71 case. cara trupelor ruse in Dobrogea, Coteni, avind peste tot 160
in razboiul de la 1877-78. familir, sati 870 suflete, din cae
LAturoasa, deal, in com. rur. 181 contribuabili. Ate : 1 bise-
Bala-d.-s, pl. Closani, jud. Me- Läunele, sat, face parte din com. riel, in Barbaleni si in Lau-
hedinti. rur. Simburesti, pl. Oltul-d.-s., nele-d.-s. ; o scoald primara. ru-
jud. Olt. Are o populatiune de rala..
Uateqti, sat, in jud. Tutova, pl. 140 locuitorI. Budgetul com. e de 1872 leI
Tirgul, com. Schineni, pe Pi- la veniturr si de 2391 le! la
riul - Sarat,. spre S. de satul Läunele, &la, izvoreste din jud. cheltuelr.
Schineni. Are 388 locuitorI si Arges, strabate com. Cioma- Vite sunt : 400 bol si vaci,
114 case. gesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt, 18 caT, 310 oT, 30 capre si 300
infra in com. Simburesti si se rimatorl.
Lätimea, grind san loc ridicat varsa in Cungrea-Mare.
de asupra stufisuluI inconju- LAunele-de-Sus, sat, cu 100 fa-
rator, in jud. Tulcea, pl. Macin, Läunele-de-Jos, com. rur., jud. milif, jud. Arges, pl. Oltul, pen-
pe teritoriul comund Pisica si Arges, pl. Oltul, la 34 kil. de dinte de com. rur. cu acelasi
anume pe acela al catunuluI com. rur. Tigreni, resedinta nume ; are o biserica, cu lira-
Azacliul, situat in partea N. a subprefecturei, si la 20 kil. de mul Intrarea in Biserica, deser-
plaseI si V. a comuneI; pleaca Pitesti. Se compune din 6 sate: vita de doI preotT si doI chi-
de pe malul DundreI, unde e Albenesti, Dealul - ScorusuluI, taretl.
asezat satul Azacliul ; se intinde Gura-Momaia, Launele-d.-j., Ra-
spre E. fiind o continuatiune deni si Surdeni, avind peste tot Läunelul (Dealul-), deal, la V.
E. a grindurilor Zatoaca si Vil- 198 aman', sari 889 suflete. Are: de com. Ciomagesti, pl. Oltul-
canul ; comunica. Cu GrinduI-0a- 2 bisericI in Launele-d. j. si Ra- d.-s., jud. Olt. Directia lui e de
lelor, trece pe tina. baltile BS.- deni, din care una zidita la 1830 la N. spre S. si are o lungime
lasesti si Plosca, si se termina de proprietarul Mihalache La- de 5 kil.

www.dacoromanica.ro
LXZXREASCA 148 LEAOTA

Serveste parte pentru cultur5, In cAtun se gasesc: 2 puturT tul Buda; se varsA in riul Si-
parte pentru pAsunarea vitelor. si 3 fintinT. retul.

Läzireasca, sub-divizie a com. Läzäre§ti, sat, fIcind parte din Leamna salí Cerul, mofe a
rur. Balta, plaiul Cerna, jud. com. rur. Schitul - Golesti, pl. statului, jud. Dolj, pl. Jiul-de-
Mehedinti. Riurile, jud. Muscel. Ad i este Mijloc, com. Bucovdtul, arendatA
resedinta comuneT. Are o popu- Cu 3700 leI anual.
Läzärescu, iaz, pe mosia Zaho- latie de 144 familiT, sati 605
reni, com. AvrAmeni, pl. Baseul, suflete ; o bisericA. Calea feratà Leamna, l'hl, jud. Dolj, pl. Dum-
jud. Dorohoiti. Golesti - Cimpulung trece prin brava-d.-s. Izvoreste din dealul
mijlocul satuluT. Pe la V., trece Guardinita-Radovan, trece pe la
Lizäreni (Cilibiu1), sat, jud. apa Bughea, care se varsA in BucovAt si se vars1 pe dreapta
Iad, pl. Branistea, com. Gollesti, riul Tirgul la S. de acest cAt. rluluT Jiul, pl. Jiul-de-Mijloc, in
situat pe malul drept al Miel Se desparte de cdtunul Bur- fata orasuluT Craiova.
si ¡Je coasta dealuluT Goldesti. nesti, prin kiul-TirguluT.
Are o populatie de 53 fam., sail Leamna-de-Jos, sat, jud.Dolj, pl.
267 suflete ; o bisericA, facutá Läzäre§ti, sat, acind parte din Jiul de-Mijloc, com. BucovAtul,
de boerul Cilibiu, cam pe la com. rur. BArAsti-deCeptnef, pl. Cu 341 suflete : 158 bArbatT si
1700, cind s'a infiintat si satul, Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat 183 t'eme. Locuesc in 90 case
Cu un preot si un cintdret ; ca- pe dealul Ceptura. Are o bise- si 2 bordee. Copiii din sat ur-
sele proprietAteT; o moarI pe riel fondatA la anul 1743, de meazA la scoala mixta din satul
apa Miel. un oare-care Andreiti Ionescu. BucovAtul, ce este la 2 kil. de-
Vite : 248 vite mal-1 cornute, partare.
160 oT, 47 cal li 44 rimg-- LfizeI (Dealul-),a'eal,jud. Baca,
torl. pl. Trottisul, de pe teritoriul com. Leamna-de-Jos, paa'ure a sta-
BogdAnesti, care formeazA va- tului, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc,
Läzäre§ti, sat, jud. Arges, pl. lea Varnita. com. BucovAtul. Impreu nA cu Bu-
Pitesti, fAcind parte din com. covAtul si Leamna-d.-s., are 7000
rur. Mosoaia. LAzure§ti, sub-divizie a satulur hect. Este amenajatI. Esente :
Poiana, com. cu acelad nume, cerT, stejari si emite.
Läzäre§ti, cdtun, jud. Gorj, plainl pl. Nicoresti, jud. Tecuciti.
Novaci, com. Tetila, situat la Leamna-de-Sus, sat, jud. Dolj,
E. comuneT de resedintl. Leadova, pirig, ce ud5. com. pl. Jiul-de- Mijloc, com. Buco-
Are o intindere de 269 hect. Spinesti, plasa Vrancea, jud. vAtul.
din cae: 100 hect. arabile, 90 Putna, si se varsA in ZAbala, de
hect. finete, 75 hect. pomet, 4 a stinga el. Leamna-de-Sus, p.lclure a sta.
hect. vie, 90 hect. pAdure si 8 tuluT, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc,
hect. vatra satuluT. Leahul, lac, format din piriul com. BucovAtul. Impreu n5. cu cea
Are o populatie de 58 fam., Neaunul si din izvoarele NI pro- din Leamna-d.-j., si cea din Bu-
sati 116 sufl., din carT 40 contri- priT, jud. Botosani, situat in par- covät, are o intindere de 7000
buabilT. tea de E. a com. Feredieni, pl. hect. Este amenajatA. Esente :
Are 1 bisericA, deservitA de Cosula. Are o suprafatO de 74 ceri, stejarT si girnite.
preotul si cintAretul cAtunuluT hect. Comunica cu iazul Nacul
de resedint5.. prin 01.'11 Nacul, si se scurge Leani-Patac, A-11g, jud. Ba-
LocuitoriT posed5. : 15 plu- in Miletin, prin piriul Leahul. cAO, pl. Trotusul, com. MAnds-
gurT, 30 care cu boT; 239 vite E bogat in peste si stuh. tirea-Casinul, de pe granitA, care
marl cornute, 115 oT, 20 cal, se scurge d'a stinga CasinuluT.
34 capre si 250 rimAtorT. Leahul, pirig , incepdtor de pe
Comunicatia cAtunuluI cu co- mosia Zvoristea, comuna Zvo- Leaota, munte, futre jud. Dial-
muna sa de resedintd si Cu ce- ristea, plasa Berhometele, ju- bovita si judetul Muscel. Acest
le-l'alte cAtune, se face prin dru- detul Dorohoiti, de la lipa Pir- munte inclinA spre RucArul, din
murl ordinare. litura, din pAdurea de lingA sa- jud. Muscel si spre riul Talo mita,

www.dacoromanica.ro
LEAOTUL 149 LEFE*TI

din jud. Dimbovita. Predominä cAt. Podul-Pitarulur pi Cucueti, cArora li s'aa dat i 40 prAjinT
mal pe totT muntiT din apropiere. pl. Dimbovita, jud. Ilfov ; con- pAmint in tarinA.
tine mult pepte. Budgetul comuneT e la venituri
Leaotul saa Iazul-Moruzzi, de ler 3316, banf 50 pi la chel-
canal, jud. Prahova, ce se des- Leca, corn. rur., pl. Siretul-d.-j., tuell de leT 1911, bani 84.
parte de riul Prahova, dela com. jud. Bacàü, situat5. in valea pi- Intinderea totalA a teritoriului
Nedelea, pl. Filipepti ; intrA in riuluf RacAtAul. Este akAtuitA comuneT este de 3873 hect.
pl. Tirgporul, pe la cdt. din 7 catune : Ungureni saa Proprietar mare este Ion G.
nia, trece prin centrul acestuT Leca, repedinta, Bibirepti, To- Leca, Cu o mopie de 2857 hect.,
cAtun, la V. de penitenciarul ciloasa, Slobozia, ZIdtari, Vai- dind un venit anual de 40000
Tirgporul pi de mandstirea Tirg- nita 51 Bota. leT. Restul pA.mintului este im-
porul; face mar multe zigzagurila In vremurT, Ziltari-RAzepi de pArtit intre vechiT rAzepT i foptir
V. pi E., hita pe teritoriul com. ad i fAceati parte din jud. Te- clácapr. PAdurile ocupA 800 hect.
Tirgporul - Vechia ; tresce spre cuela, ocolul Polocinului. In comunA sunt 2 morT.
E. de aceastO comuna, la V. de CAtunul Tociloasa se chiema Vite sunt: 118 cal, 1007 vite
Negoepti i Popepti ; intrA in mal inainte Doropanul; iar clt. mal-1 cornute, 313 pera', 12 ca-
pl. Crivina, trece pe la com. Varnita este de curind alipit. pre i 438 o!. Stupl cu albine
Brazi, BAtepti, Pucheni-Mari AceastO' comunA a purtat nu- sunt 87.
Petropani, i, intrind in plasa mele de Bibirepti pán5. la 1887 Comuna este strábAtutä pe de
Cimpul, se varsA iaräpT in riul cind, dupA moartea luT G. Leca, o parte de calea vecinalá. Leca-
Prahova, intre comunele Buda- pi-a schimbat numele In Leca. PArincea-NOnepti-Pincepti ; lar pe
Palanca pi Olari. Teritoriul comuneT se indrgi- de alta de calea judeteana Va-
nepte la E. cu comunele Obirpia lea-RAcAtOul-Botepti, care trece
Lebäda, deal, de naturA pie- pL MgrApti (pl. Bistrita-d.-s.), la prin satal Bibirepti.
troasA, in partea de E. a com. V. pi N. cu com. Botepti pi la Distantele : la BacOa, capitala
Slobozia - SecAtura, pl. Copula, S. cu comunele Milepli pi PA- districtuluT, 22 kil.; la com. PA-
jud. Botopani. rincea. O scaldl piriul ROcAtOul, rincea, repedinta plApef, 5 kil. ;
care, pe la V. comuneT, se in- la com. Botepti, 7 kil.; la com.
Lebadoiul, lac, la E. com. StAn- carcA cu pirliapele Recea i Var- Milepti, 8 kil. ; la com. Obirpia,
cuta, jud. BrAila, aproape de nita pe dreapta pi cu 20 kil. ; la com. MArApti, 16 kil.
DunArea-VechTe. Comunicä. la S. Ungureni, marit de Balapul, pe
cu lacul Zatna i la N. cu TOr- sango.. Leca. Vezr Ungureni, sat, jud.
murolul, prin privalul Vidroiul. Are O populatiune de 432 Baca.
familiT, saa 1823 suflete : 1761
Lebidul, lac, in pAdurea satulur Rominl, 27 Izraelitt, 31 Un- Lecani, mahala. Vez! FAlciul,
Cirjoaia, com. Bálceni, pl. Bah- guri, 3 ItalienT pi i Bulgar ; comunl, jud. FAlciulur.
luiul, jud. Iapi. 1489 agricultorT, 5 meseriag, 2
industriapi, 7 comerciantr, 8 pro- Leceni, sat, in jud. Mehedinti,
Lebedea, atun, situat filtre sa- fesiuni libere, 30 muncitorT pl. Dumbrava, com. rur. B11-
tele Oglinzi i Brusturi, din jud. 40 servitori. .Stia carte 139 bAr- tati-d.-j.; actualminte poartA nu-
Suceava pi com. ROucepti, pl. de batí pi 29 femer. Contribuabilf mele de Ursoaia.
Sus-Mijl