Vous êtes sur la page 1sur 804

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI

64P45. Mange Dialonar Gwyn',le. Voi. P

www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMMA
FUNDATA LA is IUME, 1875
RECUNOSCUTA ,DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN zo FEBRUARIE, 1897
MEDALIA DE AUR LA EXPOZIIIA UNIVERSALA DIN PARIS, 1900

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCATUIT I PRELUCRAT DUPA. DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE IOAN LAHOVARI
PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRE§EDINTE AL SOCIETATII PENTRU iNVATATURA POPORULUI ROAN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMINE,
MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEf ROMINE

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU
SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEMIEI ROMYNE,
DIRECTOR AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI, PROFESOR UN1VERSITAR,
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMINE DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHILITI

VOLUMUL V.

BUCURESTI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1902
www.dacoromanica.ro
MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMINIEI

(URMA RE)

Podul-peste-Dunfire, e Regele navoda, care complecta lega- cu suprastructurT fixe, asezate
Carol I». tura, a ramas O. se execute de la o inaltime de 30 m. d'asu-
istoricul. Stabilirea uneT le- °data cu podurile peste Borcea pra apelor mar!, in scop de a
gaturT directe 'hare cage ferate Dunare i pentru care s'a permite trecerea pe sub pod a
romine cu Dobrogea i Marea- decis a se tine un concurs in- vaselor celor mal mar!, saa po-
Neagra, a preocupat Guvernul ternational de proiecte. durTjoase-inturnatoare, cu o inal-
romtn indata dupa alipirea a- In anul 1882, s'a publicat con- time libera de Ir m.
cesteT provinciT, in urma razbo- cursul, dimpreuna cu progra- Pentru constructia suprastruc-
iuluT IndependenteT. mu1 care stabilea dispozitiunile tureT se admitea toate sistemele
In afara de interesele de or- principale de observat la dre- de gring, excluzindu-se grin-
din politic si strategic care re- sarea proiectelor, insotit de un zile suspendate, iar ca material
clamaa acea legäturá, maT in- plan idrografic al Dunare, fl- fierul sat otelul.
tervenea i chesdunea de ordin out de d-I inginer Ch. Hartley Adincimea fundadilor nu se
economic, anume : de a se a- si de traseul intre Fetesti $i prescria. Constructorul era obli-
duce o imbunatatire conditiuni- Cernavoda. Tot °data se fixa gat sa o determine singur, ast-
lor generale a exportuluT nostru trer premiT in valoare to tala de fel ca soliditatea pilelor sa nu
maritim, care se Ikea numaT pe 150000 leT, pemiul mntuiü atra- fie amenintatä prin mtncarT de
Dunare si era intrerupt in fie- end si concedarea constructiu- apa si tot odata sa justifice cu
care lama, pe timpul cit ghe- neT podurilor. sondaje, facute la fata
turile impTedecaa navigatia pe In rezumat prin program se terenul de fundatie este sanatos.
acest fluvia. cerea : proiectele pentru podu- La r Septembrie 1883, ter-
Cum linia Cernavoda - Con- rile peste Borcea si Dunare. menul fixat pentru concurs, opt
stanta era deja construita, inca Pentru amplasamentul podu- case constructoare ad prezentat
din timpul dominatiuneT TurcieT rilor, constructorif ere"' liberl proiecte, care manifestaa o mare
in Dobrogea, era natural, in a- sa propuna traseul ce vor gasi varietate de solutiunT, precum
fará de alte consideratiunT, ex- maT preferabil, acel al progra- era, de altmintrelea, de prevazut.
puse mar departe, ca trecerea muluT nefiind obligatoria. Din punctul de vedere a su-
Dullard sa se faca la Cerna- Lungimea aproximativa a po- prastructureT, proiectele se di-
voda. Ast-fel in anul 188o s'a durilor peste Dunare se fixa la vizaa in trei grupurT
decís construirea imediatä a li- 80o m.; aceea a poduluT peste . Proiectele SocietateT Bat-
nillor Bucuresti-Fetesti i Fau- Borcea, la 260-270 m. tignolles (Paris) si Klein, Schmoll
rei-Fetesti, iar linia Fetesti-Cer- Podurile puteaa sa fie ?crake, si GärtnerXViena), in asociatiune

www.dacoromanica.ro
PODUL-PESTE-DUNARE PODUL-PESTE-DUNARE

cu Gutehoffnungshatte din Ober- formulat dispozitiunile princi- case constructoare din straina-
hausen, prevedeat grind semi- pale pe care le recomanda spre tate, cunoscute ca capabile de
parabolice independente. observare la dresarea proiecte- a executa lucrArT de natura ce-
Proiectele Companiel Fi- lor definitive. lor prevazute, Cu invitare sA in-
ves-Lille (Paris), Eiffel (Paris) si Aceste dispozitiuni erat : tocmeasca proiecte in conformi-
Braine-le-Comte (Belgia), preve- Pentru amplasamentul po- tate cu prescriptiunile progra-
dear' grinzI continue drepte. duluT sa se.adopteze traseul pro- muldi si sl le inainteze insotite
Proiectele Holz man n (Frank- pus de Societatea Battignoles. de oferte pentru intreprinderea
furt p'M), In asociatie cu uzinele Podurile sA se construeaseA lucrArilor..
din Dortmund si fabrica de ma- cu travee fixe asmate la 30 m. La aceasta invitare a raspuns
sinT Esslingen, Cail (Paris), Röth- de-asupra apelor mad 0 sa se cincT case constructoare i dupA
lisberger si Simon (Elvetia), pre- intocraeascl pentru doua cA.T. examinarea proiectuluI si a o-
vedeat grind in arc, cu trer, Fundatiele sl se scoboare fertelor prezentate, cum nicI u-
cu doul i fära niel o articulatie. pana la adincimea de 31 m. sub nul din ofertantl nu indeplinea
Numarul deschiderilor varia apele miel. conditiile proiectuluT-caet de sar-
intre 3 si 7, lar mArimea lor Pilele sa fie coustruite cu cinI, parte fiind ca introdusese
hare Ioo i 206 m. totul in zidArie i sä fie prevA- modificArT esentiale in dispozi-
Adincimea de fundatie, so- zute cu spartgheturl. tine programuluT, parte fiind-ca
cotitA de la nivelul apelor Presiunile pe fata de fun- calculele pe care se bazati ofer-
varia intre 15.7 m. i 25.5 m. datie s5. nu intreaca 10 kgr. pe tele eraui eronate, parte in fine
Pilele se proiectase de uniI centimetru patrat. fiind-ca ofertele erat incom-
din concurentt cu totul din zid5.- Deschiderile minimale sA plecte, lipsindu-le mAsurAtorr,
; altif prevAzusera o combi- fie de 165 m. seriT de pretud, estimatiunT, etc.,
natiune din pile de zidärie si Grinzile sä. fie independente. comisia examinatoare a proiec-
pile metalice. Ca material pentru supra- telor a hotarit respingerea tu-
Ca material pentru suprastruc- structud s5. se intrebuinteze de tulor ofertelor, recomandind Mi-
tura, unele case propuneau fie- preferintA fierul. nisteruldi de LucrArI Publice a
rul, altele otelul. z) Presiunea vintuluT care se nu adjudeca lucrA rile asupra
Juriul insarcinat cu examina- va admite in calcule s5. fie de uneia din casele ofertante.
rea proiectelor, compus din d-niT 8o kgr. pe metrul patrat, in Neobtinindu-se un rezultat sa-
E. Collignon, inspector general cazul chid podul va fi incarcat tisfAcAtor nicT cu acest al doi-
de podurl i osele din corpul si de 270 kgr., in cazul end lea concurs, Ministerul LucrA-
technic al statuluI francez si pro- podul va fi liber. rilor Publice, in urma stAruin-
fesor la scoala de podurT si so- Ca suprafata actionatA de Vint telor d-luT G. Cantacuzino, di-
sele din Paris, dr. E. Wingler, sa se adopte I 1/2 din suprafata rectorul general al cAilor ferate
profesor la scoala politechnicA realA vizibila a uner grind. de atuncT si dorintel d-luT I. C.
din Berlin, D. Frunza, C. 01A- In anul 1885, Ministerul Lu- Bratianu, PresedinteIe Consiliu-
nescu, Iorceanu si A. Saligny crArilor Publice a instituit o co- Lill de Ministri, a decis, la fi-
ca secretar, a inceput prin exa- misiune compusä din d-niI : G. nele anuluT 1887, crearea until
minarea separata a proiectelor, Duca, C. Mironescu, C. Popescu, servicit special, dependinte de
din partea fie-cdruT membru. A. Saligny si Sp. Iorceanu, cu Directiunea Generala a clilor fe-
Discutiunile asupra merituluT insArcinarea ca sa intocmeasca, rate, pentru dresarea proiectelor
proiectelor at urmat numaT dupA in sensul dispozitiunilor reco- definitive si executarealucrArilor.
ce juriul a luat cunostinta de mandate de juriul din 1883 si D-1 A. Saligny, atundi ing-i-
opiniuni/e i aprecierile comu- expuse mal sus, un not pro- ner-sef, a fost insarcinat du con-
nicate de fie-care membru gram-caet de sarcinT care sA ducerea acestuT servichl.
concluziunea la care s'a ajuns a serveasca pentru dresarea defi- Proiectele intocmite de acest
fost, cä nicT unul din proiectele nitivA a proiectelor i adjude- servicit at fost terminate in a-
prezintate nu indeplinese con- carea lucrdrilor. nul 1888 i prezintate, spre exa-
ditiunile necesare, spre a fi re- Programul-caet de sarcini, in- minare, uneI comisiuni instituit5.
comandat spre exekutare. tocmit de aceasta comisiune, a de Ministertil Lucrarilor Publice
Cu aceastA ocaziune juriul a fost pus in vederea mal multor compusA din d-niI: C. MA-

www.dacoromanica.ro
PODUL-PESTE-DUNXRE 7 PODUL-PESTE-DUNXRE

nescu, E. Miclescu, E. Radu se evita aceste inconveniente, tiunile care se facuse, cu oca-
M. Rimniceanu, sub presidentia totusT nu s'ar fi obtinut vre-un ziunea intocmireT programuluT
d-ltif Sp. Iorceanu. avantagitl, can, in amonte de de catre comisiunea internatio-
In urma admitereT proiectelor, Cernavoda, cele doul brate ne- nala, in anul 1883, cum ca. acel
diferitele lucrarl care compun unindu-se de &it in apropiere program nu ar fi de cit de
trecerea DunareT, at fost scoase de orasul Silistra, ambele ma- scriptia proiectuluT care obti-
treptat in licitatie, conform u- lurT nu maT apartin RominieT ; nuse premiul al doilea.
nuT program intocmit de maT In aval de Cernavoda s'ar fi in- Descrierea proiectuluT, intoc-
inainte i cu scop de a se re- timpinat dificultatT i necesitat mit de Serviciul MinisteruluT de
duce cit maT mult procentele cheltuelT cu mult mal marT, din Lucrarl Publice, se va impart'
capitaluluT intrebuintat la con- cauza configuratiund terenuluT in : r. Descrierea suprastructu-
structia lar. din Dobrogea. reT si 2. Descrierea infrastruc-
Podul peste Dunare a caruT Bratul principal al fluviuluT pe tureT.
executare necesitat-a mal mult care-I trece podul «Regele Ca- i. Suprastructura. Cum s'a
timp de cit cele-l'alte lucrarl, a rol I» prezinta in timpul apelor spus mal sus, sistemul de grind
fost scos in licitatie cel d'in dig ordinare o largime de 620 m. admis este acela de grinzi con-
si adjudecat, in anul 1889, com- si o adincime mijlocie de 7 m. sole, salí grind continue arti-
panief Fives-Lille, care l'a exe- Apele mad se urea cu 7 m. culate si care, din studiele com-
cutat in conformitate cu planu- peste etiagiii si inundeazd toata parative, reprezinta sistemul cel
rile intoemite, pana in cele mal insula pana la Borcea. Vitesa mal favorabil din punct de ve-
micl detaliT, de catre serviciul curentuluT atinge 2 in. pe se- dere al minimulul de cheltuelT.
Ministerulul de LucrarT Publice. cundä, iar volumul se poate e- Dispozitiunile generale sunt
Situaliapoa'ulut.Podul «Re- valua la 18000 m. cub)" pentru urma toarele :
gele Carol I», din punctul de ve- bratul principal si la 26000 m. Inaltimea libera de-asupra a-
dere al märirneT deschiderilor, cubT in total. pelor marT1 admisa in vederea
era, atuncT, chid s'a construit, cel Descriplia ci a'isposiliunde ge- importantel navigatiuneT si in
mal important pod de pe con- nerale ale proiectulut. Proiec- conformitate cu programul
tinent si este *Mel unicul pod tele poduluT «Regele Carol Iv, misiund din 1885, este de 30 m.
fix peste Dunare in aval de intocmit de Serviciul Ministeru- Aceasta inaltime a fost pastrata
Neusatz. El se AA in fata o- lur Lucrarilor Publice, se deo- pe toata largimea fluviuluT din
rasuluT Cernavoda si la 280 kil. sebeste cu totul de proiectele cauza lesnel schimbari a linier
departe de gurile DundreT. Si- anterioare, prezintate la cele de navigatie (le chenal). Aceeasi
tuatia luT era impusa prin aceea cloud concursurl. consideratiune precum, i adin-
a tinier Cernavoda-Constanta, cu Sistemul de grinzT adoptat a cimea enorma a fundatiunelor,
toate ca in acea iocalitate con- fost acel de grinzi console, nu- aú obligat a se admite deschi-
structia luT era cu deosebire de- mite grinzT continue articulate ded marl, anume : patru late-
favorabila, din cauza ca. acolo si care nu fusese prevazut in rale de 140 m. si una centrala
Dunarea se imparte in doul nicT unul din proiectele ante- de 190 m. Lungimea totall a
brate : Dunarea proprie zisa rioare. podulur este de 750 in.
Borcea, separate prin o insula Pilele, cu totul de zidarie, Accesul podu luT pe malu I sting
submersibila de 13 kil. largime. dui:a formele lor amintesc, in al fluviuluT se obtine prin inter
In aceste condicluni se impunea ceca-ce priveste spartgheturile, mediarul unuT viaduc metalic de
construirea unuT pod peste bra- pe acele executate deja in Ca- 912.75 m. lungime, Constructi
tul principal, un altul peste Bor- nada si in Rusia, de la care se unea acestuT viaduc a fost mo
cea, executarea uneT cal care inspirase, probabil, i unit' din tivata, parte din consideratiunT
leaga aceste doul podurr, con- concurentf. financiare, de care ce, pentru
struita pe rambleurT inalte, pe- Aceste dispoziclunT ale pro- inaltimI de 30 m. de-asupra te-
reate, intrerupte la partea cen- iectuluT, pe linga alte foloase renulur, la care se gaseste ca-
trail si la extremitatT prin via- ce prezinta, faÇä Cu proiectele lea in apropierea poduluT, con-
duce de descarcare si care ati prezintate la concursurile din structia mad viaduc este mar
o lungime totala de 3 ldl. aniT 1883 si 1886, mal are si avantagioasg de &it executarea
Daca chiar s'ar fi cautat a pe acela de a inlatura reclama- unuT rambleu, parte in scop de

www.dacoromanica.ro
PODUL-PESTE-DUNXRE 8 PODUL-PESTE-DUNX RE

a se facilita scurgerea apelor console, iar distanta intre grin- extremitatl i prin ajutorul unuI
marl, care, dupa cum s'a zis, se zile transversale este de 7,5 m. mobil la ceal-alta extremitate.
revarsa pe toata insula de 13 Pentru terminarea eforturilor Toata suprastructura este con-
kil. largime. maxime s'a considerat un tren struita din otel moale Siemens-
Suprastructura podul LIT se com- compus din treI locomotive cu Martin basic. Alegerea otelului
pune din doul grind console tended, de tipul cel mai grei a fost dictata de motivul de a
de cite 240 m. lungime, fie- (locomotive cu 4 osir, fie-care reduce cit mal mult cantitatile
care rezemata pe cite cloud pile, purtind cáte 13 tone, si tende- de material, ceea ce este avan-
si din trel grinzi semi-parabo- rul cu cloud osii purtind fie-care tagios atit din punctul de ve-
lice, de cite go in. lungime, care cite 8 tone) si de un numar ne- dere financiar eit si din acel a
se sprijina pe extremitatile con- determinat de vagoane, compus facilitate de montagia, care pen-
solelor, lungl de 50 in., a grin- situat ast-fel ca fie-care bad. tru podurl de importanta celui
zilor precedente. Aceastä forma sa fie actionata de efortul ma- de peste Dunare, sta. in raport
prezinta avantaje insemnate a- xim. invers cu greutatea suprastruc-
tit in privinta greutater meta- Presiunea vintului admisa a tureI.
luluT ce o necesita cit i pentru fost 270 kgr. pe in. p., pentru Juriul international din anul
montarea grinzilor. cazul podului liber si de 18o 1883 recomandase a se intre-
Grinzile console aa membrura kgr. pentru cazul podulul in- bninta de preferintä fierul ca
inferioara dreapta, lar cea su- carcat. material pentru suprastructura
perioara este in parte dreapta., Eforturile cele mai defavora- poduluT peste Dunare. La acea
in parte curba. Profilele membru- bile provenite din actiunea yin- epoca, modu/ defabricatie in u-
relor sunt acele a until dublu T. tului ail fost acele pentru cazul zing., a otelului precum i aceea
Inaltimelegrinzilor, aproape pro- podulur incarcat l cu toate ca a lucrareT MI la Atelier, nu eraa
portionale cu momentele, sunt considerabile, ele nu aa recla- cunoscute in de ajuns de bine si
de 32 m. de-asupra pilelor, de mat un supliment de sectiune de majoritatea constructorilor erati
17 m. la tnijloc si de 9 in. la et: pentru membrura inferioara. sub impresiunea rezultatelor de-
extremitatI. Sistemul de zebrele Podul este prevazut cu o sin- favorabile a unor incercarl a-
este triangular dublu, cu diago- gura contraventuire orizontall, cute cu piese de otel, in anif
nale intinse i comprimate, lar asezata la partea inferioara a 1878 Ì 1879 din uzinele din
montantl nu sunt prevazutl de grinzilor i compusa din diago- Duisburg, din ordinul Guvernu-
cit de-asupra pilelor si la extre- nale care lucreaza numai la ten- luI Olandez.
mitatT. siune. 0 telul intrebuintat in construe-
Grinzile principale sunt divi- Contraventuirea transversala tia suprastructure podului are o
zate de acele transversale In se afla in planul diagonalelor rezistenta de 42-48 kgr. pe mm.
23 OAT, din care 9 de 10,2 In. comprimate a zabrelelor si nu p., cu o limita de elasticitate de
lungime lar z4, Cu o lungime este deer verticala de cit in drep- 24 kgr. pe mm. p. si o lungime
care variaza intre 7,5 in. i 13,0 tul montantilor pe pile si la extre- minimall de 2 I °Jo , masurata pe
mitatile grinzi/or. o distanta de 200 milimetri.
In planul vertical, peretil grin- Calea este asezata pe traverse Incercarile metalului in nu-
zior inclinatI cu I/I0 pe de lemn, ingropate in beton de mar de mar multe mil', aú fost
verticall. asfalt turnat intre traverse de facute cu epruvete de 20 cm.
Largimea tablierului propria metal. Aceste din urma formeazä lungime, masurata intre repere.
zis, socotita intre axele neutre tablier-propria-zis continua care Travaliul metalului admis in
a membrurelor inferioare, este se reazima pe grinzile longitu- calcule a fost to kgr. pe m. p.
de 9,0 m. pe pile si de 6,5 m. dinale. pentru sectiunile barelor in care
la extremitatile consolelor, pre- Aparatele de reazam sunt cu nu intervine actiunea vintultd,
cum si toata lungimea grinzilor balanciere fixe pe pilele cen- si de 12 kgr. pe in. p. pentru
semi-parabolice. trale i cu balanciere cu ru- cele alte sectiuni. Pentru grin-
Aceste din urma gring aa loud pe pilele laterale. Grinzile zile transversale i pentru lon-
13,0 in. inaltime la mijloc si 9,0 semi-parabolice se reazima pe geroane s'a admis un travail('
m. la extremitatl. Sistemul de za- capetele consolelor prin ajutorul maxim de 8 kgr. pe mm. p.
brele este acelasi ca i la grinzile unta balancier fix la una din 2. Infrastructura. Dupa cum

www.dacoromanica.ro
PODIJIAPESTE-DUNARE 9 PODUL-PESTE-DINXRg

se vede mal departe, cheltue- pilelor, la bazd, o largime de s'a ajuns la inaltimea definitiva.
file .datorite infrastructurd, con- io m. pana la Ii m. si o lun- Grindele semi-parabolice, mal
stitue partea cea mal importan- gime de 29,7 m., iar culed de usoare de eh cele precedente
ta din costul total al podului pe malul sting, o largime de 7,5 si montagiul lor putindu-se face
peste Dunare. m. si o lungime de 17,5 m. Di- mult mal repede, aa fost mon-
Aceste cheltuelI sunt justifi- mensiunile sub reazem sunt: tate pe schele, la inaltimea lor
cate pe de o parte, prin adin- 15,5 m. pe 4,5 in. pentru pile definitiva.
cimea. mare la care a trebuit 20,5 m. pe 5,77 in. pentru Cantitdfile lucrdrilor execu-
0, se scoboare fundatiunile, pe culee. tate costul lor. Cantitatile
de alta parte, prin inaltimea li- Fundatiele s'aa executat prin lucrarilor executate pentru po-
bera intre nivelul apelor celor aer comprimat, intrebuintindu- dul cRegele Carol I», sunt urma-
mar mad si suprastruttura. se chesoane de fier a cdror ca- toarele :
In privinta adincimeI de fun- mere de lucru aveati o inaltime Infrastructura. Sapaturl
Juriul. international din de 2,20 in. i erail prev5.zute la aer comprimat, 42743 m. c. ;
1885 recomandase ca fundatiile cu treI cosurI. chesoane in fundatie, 1136 tone ;
sa se toboare pana la 31 m. Chesoanele aa fost montate zidariI, 47340 in. C.
sub nivelul apelor mid. Proiectul complect pe mal si in urma re- Suprastructura. Greuta-
executat a derogat de la acea- morcate cu vaporul la locul in- tea oteluluI suprastructureI, 5066
stà recomandatie, scoborind fun- trebuintareï. tone; greutatea oteluluI apara-
datiile pana. la 28,5 m. sub e- Montagiul. De ordinar, Du- telor de reazem, 148 tone.
tiagia saa pana la 31,5 m. sub 11AI-ea inghetata in luna Decem- Costul acesteI lucrad a fost:
apele ordinare. Pilele sunt brie si in primavara, la epoca Infrastructura, 5254429 leI;
plintate in sol pe o adincime rupereI gheturilor, transporta suprastructura, 3902183 leI;
de 18,5o m. pana la 22,0 m. mase enorme de sloiud, ce ad, parabole, 772226 le!; total
Culea din stinga are o adincime cite odatd, io in. de inaltime, 9928838 la
de 25 m. sub etiagia, Far cea periclitind orl-ce constructie cu Lucrdri care complecteazd tre-
din dreapt repauzeaza direct un caracter provizoria, cum sunt cerea Duncirei bare Fetefti
pe stinca, care apare la supra- schelele. Pe linga cheltuelile mad Cernavoda. In afara de po-
fa4a soluluI, pe malul de la Cer- ce ar fi ocazionat construirea dul Regele Carol I», trecerea de
navoda. de schele de 30 in. inaltime, la Fetesti la Cernavoda a maI
Inaltimea totall a pilelor, so- de-asupra niveluluI apelor mal, necesitat urmatoarele lucrad
cotind partea libera, acea din ar fi lipsit i timpul trebuitor i. Podul peste Borcea, de 420
apa i partea ingropata in sol, pentru ca O. se execute ast- M. lungime, compus din treI des-
este de 63,0 m., construita Cu fel de schele si tot odata sa se chiderI de cite 140 in. fie-care.
totul in zidarie. Forma lor ge- termine montarea grindelor cu Viaducul de racordare la
nerala este aceea a pilelor exe- console pana in momentul ru- podul Borcea, de 500 m. lun-
cutate pe fluviul Volga si pe pereI gheturilor, epoca la care gime.
alte fluviI din Canada, pile care grindele trebuiaa sa se reazame, Viaducul din Balta, de
sunt prevazute cu spartgheturl. neaparat, pe pile pentru a nu 1455,2 m. lungime.
Sectiunea pilelor, ca tip ge- fi expuse. Viaducul de racordare la
neral, ,este aceea a unui drept- Din aceste consideratiunI, grin- podul cRegele Carol I», de
unghia terminat prin doua se- dele console aa fost montate 912,75 m. lungime.
micertud. La baza, semicercul pe schele a cdror inaltime era Terasamente in lungime de
din aval este inlocuit prin o ju- aceea a apelor marl (20 m. mal 21 kil.
rnatate de elipsa ; la inaltimea jos de cit inaltimea definitiva), Cantitatile de lucrarI execu-
spartgheturilor, semicercul din la care se oprise i zidariele pi- tate aa fost :
amonte este inlocuit printr'un lelor, si pe care se rezemaa 1. Podul peste Borcea.
trianghia. Presiunile admise aa grindele odata ce montarea a Infrastructud. Sapaturi
fost: Io kgr. pe centimetru pa- fost terminata. In urma, cu a- la aer comprimat, 19043 m. c. ;
trat pentru solul de fundatie jutorul de prese hidraulice, s'aa chesoane de fundatie, 610 tone ;
12 kgr. pe centimetru patrat inaltat grindele, executindu-se, zidarii, 19772 in. c.
pentru zidarie. Ast-fel, s'a dat treptat, zidaria sub dinsele, pang SuprastructurI. Greuta-

6470. Melnik Magma? Geogra¡ta Vol. 2

www.dacoromanica.ro
PODUL-PESTE-DIJNARE lo PODUL-PESTE-DUARE

tea otduluf suprastructurd, 2716 de la Fetqti la Cernavoda s'a Pretuind asa valoarea poduluY peste
inceput in anul 1890 prin aceea Dundre la Cernavoda, hotiirtt'anz sit se
tone ; greutatea otelului apara-
aseze in prezenta Mea, A PrincipeluY Fert
telor de reazem, 77 tone. a poduluT cRegele Carol I». dinand, Mostenitorul presumtiv al Co.
Costul acestor lucrArT ati fost: In ziva de 9 Octombrie 1890, rozne!, á Ministrilor care Se afld la arma
Costulinfrastructurd, 2266958 a avut loc solemnitatea punerei Tare!, piatra fundamentalii in zidkria, care
leí ; al suprastructuref, 1567259 pietrei fundamentale de care formeazd cel d'inda( picior al poduluT
leT ; total, 3843217 leT. M. S. Regele Carol, fatA fiind pe tiirmul sttng al DundreT.
Acest document comemorativ s'a sem-
H. Viaducele. A. S. R. Principele Ferdinand. nat dé No! in dota ekemplare, carY s'att
CantitAtile de lucrArT exe- In pila culeeT de pe malul investit cu sigiliul StatuluY.
cutate ati fost : sting, cu care se incepuse exe- Un exemplar, Insotit de monettle
InfrastructurT. ZidAriT, cutarea, i intr'o piatrA, aparti- rente, se va ingropa de NoT in piatra
35885 m. c. ; numArul pilotilor nind unuT rind care trebuia fundamentald in ziva a noua a luna Oc-
tombrie 1890 de la nasterea MlgtuitoruluT,
de fundatie, 9259; lungimea to- se scoboare inca. cu 2,20 m. In al 23-lea an al DomnieY Noastre
tall a pilotilor intratT in fun- sub etagiti, a fost pus, inchis al o-lea de la tnfiiritarea RegatuluY Ro-
datie, 98688 m. inte un tub de sticlA, dimpreunA mtnieT ; cel de al. doilea exemplar se va
SuprastructurT. Greuta- cu toate monetele romine din Ostra In Arhivele StatuluY.
tea oteluluT din suprastructurf, timpul acela, documentul al cA-
6621 tone; greutatea oteluluT rui cuprins este: La banchetul ce a urmat sor-
din aparatele de reazem, 233 barca, D-1 Al. Marghiloman, Mi-
tone; greutatea oteluluT din a- NOI CAROL I, nistrul LucrArilor Publice de t-
paratele de intretinere, 216 tone; Prin gratia luY Dumnezed i vointa tuncT, rosti cavintarea urnal-
total, 7070 tone. nationalit, Rege al Romtnier. toare :
2. Costul lucrArilor a fost: Aducem la stiinta tuturora cele ce
urmeazd SIRE,
Valoarea infrastructureT celor
Rkzboiul, purtat tn aniY de la 1877 Spintednd muntil si tnliiturind valu-
treT viaduce, 2794145 leT ; va- pana la 1878 de vitejiT Romtnier pe rile, Traían ty'f deschtse o cale, asa se
loarea suprastructurd, 2811607 clmpdle I3ulgartet, intins'a hotarele th- rosteste o inscriptiune bdtrinit de aproape
le; total, 5605752 leT. reT noastre peste tdrmul drept al Duna- opt-spre-zece secole.
II. Terasamente, pelele, pe- reT i facut'a Regatul RomtnieT stkpin Pe acea cale, Marele Impgrat duse ci-
la Marea-Neagrd, Intrupindu-T Dobrogea. vilizatiunea romand de la Istru la 'risa,
reurt.
De atund necontenit pironitd ne-a la Nistru, iar opera luY de colbnizaie fu asa
I. CantitAtile lucrArilor exe- fost eindirea la aceastd provincie, insh de virtoasii, cl nicY veacurde, nict fureunile.-
cutate: mdretul Danubtd Ne-a oprit i Ne o- nu ad putut smulge neanyil romtnesa din
Pentru 21 kil. terasamente, preste si crim Mard-Negre lanurile fundate de bktrinul dirige roman.
2950000 m. c.; pereurI zidite: porturilor lui viata si desvoltarea tre- Lucrares materialit ere in proportiune
buincioasd pentru prosperitatea economica cu mdrimea tinte! s't mestigiele eT.,
suprafete, 200120 m. p., cub a tdreT. vizibile la Severin, atestd genial celbr
de zidArie, 66000 m. c.; podete, NumaY constructiunea unte( pod peste cart ad executat-o.
7210 m. C. Dundre tnIltureaza aceste piedicY. Dupii asa indelungY timpurY, retncepem,
2. Costul lucrArilor a fost: Corpurile noastre legiuitoare, Sire, opera strdbunii, i dupd cum prin
Valoarea terasamentelor, a de focul nestins al iubireY de tara, au podul ImparatuluT Roman a trecut Lamina
hotdrtt in inul 1883 clddirea acestuT pod chncoace de Duniire, prin podul Regehif
pereurilor i podetelor, 5876410
noT am sanctionat in acelasY an pa Romln se va impfinta cultura o tnfrdti-
leT.
triotiça lor hotitrtre. rea dincolo de Dundre.
Recapitulatia cantitAtilor de AzY inginertY ronda clddesc podul. Podul Romanilor a fost mkY mket de
lucrArl care a necesitat trecerea Nu vor trece de .clt cltY-va anY i sit- clt piramidele i Coliseul ; pOdul Romt-
Dungrei de la Fetqti pinA la virsitd va fi grandioasa lucrare, un rno nilor va fi cel matnnare de pe tontinent ;
Cernavoda este urmAtoarea : nument care va transmite urmasilor nostri zidlriile lut ar ajunge pentru a tficinge
generatiunilor viitoare dovadd de pu. de douii off capitula TkleY cu fin val bah
ZiddriT totale executate, I 10207 terca de viatd, patriotismul i hdrnicia de treT metri i fferdria lut ar tine In
m. c.; greutatea totalA a me- Romlnief actuale. cumplind greutatea une! oaste de 60000
talului, 16823 tone; terasamente, Fie ca aceastii mdreatil. lucrare sd spo oamenT.
2950000 m. c. ; pereurT zidite, reascd prosperitatea si gloria scumpeY noa- Ne putem fIli cu aceastd graftdioasit
66000 m. c. stre tarT, fie ca prin ea sit se stringd le intreprindere, ciLd inginerlY rodinY at con-
glturile care unesc Dobrogea de patria. ceput-o, ingineriY romlnY o conduc astkzY,
Costal total al acestor lucrArT mumii, fie ca porturile eY sI ajungii la o pe clnd, sunt abia 30 anY, striiiiiiT ne Pd-
a fost de 35000000 leT. splendoare vrednicd de solicitudinea ce ceati nelnsemnatele lucriirt de ffer ce a-
Executarea lucrArilor treceref le poartd Tara. veam.

www.dacoromanica.ro
PODUL-PESTE-DUNARE PODUL-PESTE-DUNARE

In aceastK scurtit amintire pare a este Solemnitatea inaugurdrei lu- cipesa eredittrit de Saxa Meiningen,
scrisl toati istoria noastrit contimporanK. tul der, ministrif MeY, presedintiY $i mem-
Si mima Voastr5, Sire, de sigul bate
crdrilor a avut loe in ziva de
brit biurourilor Corpurilor legiuitoare, tri
indoit de cald, cind evenimentele conduc 14 Septembrie 1895, fatd fiind misit puterilor stritine acrechratY pe lingK
pasi't MajestIteY Voastre pe aceste tKr- M. M. L. L. Regele $i Regina Mine, inaltiT demnitart al Statultd, frun
murY. De pe ele, la glasul Vostru, s'a insotiti de A. A. L. L. R. R. Prin- tasit ostireY Mele si corpul technic.
redesteptat voinicia strKbunK, pe ele, de cipele $i Principesa RominieT, de De air inainte nimic nu maY desparte
pe inclemnul Vostru, se afirmit din nod Romlnia din stinga DunireY de Dobro
A. S. R. Principele Leopold de
hKrnicia strabunK. gea, pe care, prin vitejia ostasilor nostri,
Mindrit' de victoriile pldtite cu singe, Hohenzollern, A. S. Principele din ritzboiul de la 1877, am impreunat-o
serbhm veselY si victoriile, tot atit de Wilhelm de Hohenzollern, A. S. din noil cu patria mumK. Ast-fel Vom
glorioase, plgtite Cu muncK si sirguintA. Principele Bernard, A. S. Prin- putea da acesteY provincit i porturilor
tmele i cele-ralte, VouK se Maria, cipesa Charlota de Saxa-Meinin- el de pe titrmul MKriY, toga Ingrijirea
Sire. Noastrit, spre a lor desvoltare i propisire.
gen, A. S. Principesa Feodora,
untIle i cele-l'alte in otel sunt tur- Mlndri, impreunl ca Tara intreag3, cit
nate, pentru cK in inima Rominilor sunt Corpul Diplomatic, Mini$triT,
am ridicat un monument, care face fall(
adinc sKpate. fo$til Mini$tri de Lucrdri Pu- neamulut rominesc si care va fi purivea
SK trilestY, Sire. blice, biurourile Corpurilor Le- indemn puternic pentru urmagY nostri,
SS trliascK M. S. Regina. giuitoare, marii demnitari ai Sta- spre a purcede tot maY departe pe calen
SK trliascK A. S. R. Principele Fer- munceY, a civilizatieY 0 a mKrireY, Am
tuluT, reprezentantiT caselor marl
dinand. semnat acest document de vecinicit a-
cari ad executat lucrdrile liniei mintire.
Apoi M. S. Regele; luind cu- Fete$ti-Cernavoda $i de un nu- Am chibzult, dar, ca, dupK sfintenia
vintul, rosti : meros public, care venise O. a- poduluY, fdcutit de I. P. S. S. Archie.
Sunt foarte miscat de cuvintele asa de siste la acea serbare. piscopul $i Mitropolitul Primat, un exem-
plar sK fie asezat in zidlria de pe rnalul
adinc simtite ce'MY exprimatY cu atita Dupd ce M. S. Regele a bd.-
drept al DunKreY, impreuna Cu copia do-
cldur j V multumesc din slit/et. tut cel din urind nit al podului
Serbarea de astl-zY este o adevNratI cumentuluY, ce a fost pus in ziddria pi-
$i dupd ce s'a terminat servi- ciorultft de pe tKrmul sting, iar cel de
satisfactie pentru Mine, cKcY este tome
un an, de clad cu ocazia cKiKtgrieY Melg ciuf religios oficiat de I. P. S. al doilea sit se ptstreze In Arhivele Sta
In Dobrogea, am ftIcluit si apot am S. Mitropolitul Primat, s'a pro- tuluY.

stKrutt ca podul peste Dunlre s fit in- cedat la inchiderea In zidul cu-
ceput. Ast&if fIgKduiala Mea este un
Dupd aceastA ceremonie, a a-
leeT de pe raalul drept, al do- %tut loe incercarea podului cu
fapt itnplinit i sunt fericit a am putut cumentului comemorativ al cd-
incununa Intliul stilp al poduluY, in fata un tren compus din 15 locomo-
uneY IntrunirY asa de impungtoare si a ruT ltuprins este :
tive, dintre cele mal grele, toate
pupulatieY din Dobrogea care a alergat sub presiune $i care a trecut
din toate pgrtile, spre a fi martorK la NOI CAROL I,
aceastit opera, care va lega de-a pururea
podul cu o vitesd de 8o kil.,
Prin gratia luX Dumnezett i vointa
aceste doul tKrmuff ale DunKreY, infra- nationalK
iar la e$irea de. pe pod, trenul
tind interesele i cimentind unirea intre avea o vitesd de 96 kil.
REGE AL ROMANIEI
aceste deuK tranchiurY ale Statulut Ro- Maiestdtile lor $1 Altetele Re-
Min in chip trainic si treperitor. In anal mintuireY 1890 am pus piatra gale cu Augu$tii oaspeti s'ad
Mdreatit este lucrarea conceputd. fundamentalK a podgluY, ,menit sti impre-
condusit de ingineriY nostri i mindru uneze cele douK mole( ale DunKreY In-
urcat in urtn5, lii trenul regal,
Suntem de o intreprindere a$EL de.insem- tre Fetesti j Cernavoda. trecind Dundrea $i ast-fel s'a
natK, care va fi izvor de bogittie pentru DupK cincY anY de muna statornicK, declarat punerea in circulatie a
TarK si care va gitsi un rKsunet pulernic Dumnezeti hKrKzind TilreT liniste i in- podului .:(Regele Carol I».
In toatK Zuropa. destulare, astit-zY, in a 14-a zi a luneY La banchetul care a avut loe,
Trebue s punem acum toate silintele Septembrie, din anul mintuiref 1893, si
al 30-lea al DomnieY Mele, multumitK
d-101An escu, MinistrulLucrArilor
spre a ispritvi cit maY curind podul peste
J3orcea si peste DunKrea mare si portul de evnef si mKestrietinginerilor romtnY, am Publice, a pronuntat urmAtorul
la Constants, fiind-cK atuncY calea cea maY trecut pe deasupra valurilor celor douK discurs :
scurtK intre Marea de Nord O. Mares- brate ale DunAreT n% rete si am bKtut
SIRE,
NeagrK va fi deschisK si Rominia va stI- cel din urmit cuifi, care a lncheiat si sfirsit
pini o mare parte a comerciulut din Orient. aceste falnice lucrKrY, fat/ Sind M. S. Se apropie 18 veacurY de chid va-
Convins cit aceste prevederr se vor Regina, AlteteleLor Regale Principele lurile mKreteT DunKre ail fost subjugate
reatiza, bichin acest pahar iubituld MeS Principesa RominieY, iubitul Melt frate, pentru Intlia oarK.
popor, care n'a crutat nict un saorificiii, Principele Leopold ae Hohenzollern, ne- Atand, un mare Domn din apus a
spre a IntKri mosia sa strhmoseascii si a potul Melt, A. S. Principele ereditar de ridit podul sKil de piafrit ca sit zilmis-
asigura wiitorul slitt. Hohenzollern, Alteta Sa Principele eredi- leascK neamul rod/ileac $i sitlY scrie
tritiascit Romlnia. tar de Meiningen Alteta Sa RegalK Prin- numele in cartea nemuriret

www.dacoromanica.ro
PODUL-PESTE-DUNARE 12 PODUL-PESTE-DíJNXIIE

Asta-zY, Maiestatea Ta, venit tot din general al CAilor ferate, in ñu- rieY, pe care poetil nu le slavesc, noT
apus, InfrIngY pentru a doua °ara, cu mtle inginerilor, a roptit urmg- cel putin le datoram o duioasa amintire,
p!atr i cu fer, falnicul fluviii, ca sit a-
sigurr pentru tot-d'auna pasnica propasire
torul toast : SIRE,
a RegatuluY, pe care cu vitejie si cu In- SIRE, A tY trecut Minares ca sit ducetY op-
telepciune l'aY 1ntemeist In acea vale pe IngineriY Vif multumesc ca atY bine- tirea la victorie, asta-zr trecetY iar Du-
care a smuls-o barbarieY Imparatul Tra- voit prin prezenta Voastra si a Augustel narea ca sit sarbatoritY 9 alta victorie
jan.
Voastre FamiliY, sit iticeti si maY strh- aceea a munceY in potriva eletnentelor,
Ast-fel se leaga. firul intrerupt al is- lucith serbarea de azt Iii adevar, cite greutatY erad de invins
torieY si se amesteca, in admiratia si re- Inaugurarea Enid letesti-Cernavoda, o theturit de 300000 m, cubY, z000
cunostinta noastra, chipul mY Traian, in. de podurT $i de viaducte peste Bor
menita sit prelungeasca caile noastre de
temeietorul, cu al hl' Carol, retnvietorul. comunicatie pana la Mare, este o ser- . cea, 2000000 m. cubY de rambleurT epa-
§i unul si altud vitejY si biruitorY in raz- bare a natiuneY; ea va tnsemna una din ratY in contra apelor prin 200000 M.
boaie, i unul si alta! marT i spornicY
marile date In istoria propasireY econo- tratY de pereurY zidite, un viatluct de 11/2
ziditorY de monumente, fala vremurilor mice a Tard, dar ea este in acelag timp kil. in mijlocul balteY, altul de goo m.
lor. si consfintirea unef opere mar*, savir$ite $i toste aceste lucrazi pentru a ajunge
Gloria ImparatuluY roman, stramosia de ingineria ronanY. la ultimul si cel maY mare obstacol, Du-
nostri ati nemurit-o In coloana de piatift and, tu 1890, Maiestatea Voastrá a nafta.
In Roma, si In tropeul pe care tot aicY, pus inttia piaträ a poduluY peste Dunhre, In zadar batrinul fluvitt a crutat sit
tot pe acest pamint al Dobroget l'att care, cu drept cuvint, numarit tntre lu- apere cu furie linistea sa secularil, tur-
aseda, dovada a adinclY lor cumintit crarile cele maY de capetenie datorite ar- Iturata cu atitaindrazneala,deslantuindu-
care ail tnteles importante TgriY cuceritit teY inginerulta, Ea a voit sit dea o nouit sT valurile si inecind 1ntreaga cimple, de
de Traian pentru Imparatia romana, si domada de solicitudinea Sa pentru lucra- la malta DunareY pana la malul floree%
a malulta drept al Dunaref pentru noua rile folositoare Tarea, si sa. imbarbateze lupia a, fost crtncenit, das el a fost tnvins.
provincie. pe aceia carY, timp de 5 anY, avead sit Fundstiunile poduluT ,sunt cobortte la
Slava MaiestateY Tale se va nemuri consacreze toatit inteligenta, toatit munca 30 m. sub nivelai apelor micY ; pare ca
de urmasiT nostri pe tot pilmintul Romt- lor, la- savtrstrea acestet opere uriase. el a tufipt cu dragoste radacinY salud
niet cum stit tiparite in toate inimile Asta-zY, clnd izbinda a 1ncununat si- in fundul ctuluY, ca nicY valurile, niel
noastre dragostea de Maiestatea Ta. Ni- lintele lor neobosite, sa-rnY fie Ingncluit sloiurile, niel furtunile sI nu-1 zdruncine,
ciferY, tnA, maY mult de ctt in aceasta a aduce un meritat tribut de laude dom- stapin sit ramita pe tarmurile Minare,
parte a regatuluY, pe care dura patru nuluY Saligny, autorul proectelor vi di- precum poporul romtn, cu toste duma-
sute de anY de despartire de la trupul rectorul luerarilor, inginerilor cara ad fost n'ele, staptn a ramas pe pamtntul strit-
patrieY, a fost dat MaiestateY Tale O. o colaboratoriT saY devotatY, marilor Socie- mosesc.
lipeascit iarlfsY 5i pentru tot-d'auna la co- tatY Fives-Lille, Cocketill, Gärtner-Creu- El se ?imita la 30 rn. d'asupra apek...
roana acelor voevozY, carY, cu mtndrie zot, si tutulor Intreprinzatorilor, carY n'ad mart pare ca ar vrea sit cuprincla
puneali in titlurile lor si pe acela de crutat nimic pentru, aduce la un bIln ochire cit maY mult din scumpa Tara, sh
StapinitorY aY DobrogeY. sftrsit o opera Orla de greutatt arate cit de sto ea a ajuns, adicif vrea
Nimic n'a lipsit, Sire, Domnief Maies- Sire, Tara se poate fati cu acéste lu- zica fie-caruia, gtnditi-va ce a fost
ta(eY Tale. AY cucerit neatirnarea i aY crarY, carY dovedesc progresele facute Muntenia, ce a fost Moldova, privitY ce
infiintat Regatul al inzestrat Romlnia corpul inginerilor In, aniY bine cuvIntatY sus este acum Regatut RominieT.
Cu drumurile de fer, $i asta-zY tY deschizY aY DomnieY MaiestateY Voastre. Liniile Imense deschiderY de 190 m. despart
drumul la Mare, t'ara de care nicY noastre ferate, marile caY nationale, carY pude, lastnd trecereY o cale larga, pre-
neam pana acum n'a putut tntemeia pu- duela granitele TdreT, lucrarile hidraulice, cum larga a fost tot-d'auna calea ce Ro-
(ere trainica. docurile de la Braila si de la Galati, minia a deschis progresulut
Fericit i biruitor aY fost in razboaie, sunt atitea dovezT de manca roditoare a §i pe de asupra stalt asezate500000t:.
Sire, fericit si biruitor estY In timp de acestuY corp. §i daca tinem In seama clt kit. de metal, znasl eporml care a tre-
pace. Fericit si biruitor pentru cli in tot- doua treimY din ingineriY, cal-Y ad luat buit sa fie ridicatit la 30 m. Inaltimt
d'auna aY avut o nemarginita Incredere parte la executarea lucrarilor, al caror De otel este coroana pe care Rolla/.
in supusiY MaiestatiY Tale. sfIrsit 11 serbam asta-zY, sunt Off din nia v'a pus-o pe cap, Sire ;, de otel este
Cu ostasiT preY a/ tnvins in cimpiile scoala noastra de podurY si sosele, o le- bratul pe care Rominia l intinde Do-
BulgarieY ; cu mesteriT Tarea al tngenun- gitima nandrie trebue sit simtim. troget ca un simbol de vecinica unire
chiat Dunitrea. In 1866, abia 21 ingineff rtuntnY eraii si de puternic
De aceea, Sire, tncredereY nestramu- In serviciuI statuba ; azY el sunt legiune rata podul Regele Carol I', el poarta
tate a MaiestateY Tale raspunde credinta si alcatuesc o a kloua armata, tot atit nurnele vostru, Sire, cacY prin nestramu-
netarmuritit a natinneY, $i din Carpati de nemarginft devotata Maiestatef Voas- tata Voastra Incredere, In foloaaele ce
pana la Mare, din tot locul, rasuna tre si l'Are, ca i aceea In capta careia Tara va trage din aceasta lucrare, visul
singur strigat : ati cucerit, Sine, neattrnarea RominieY. Maiestatef Voastre, de actos un sfert de
SI traestY Sire. Aceasta armatit a progresuluY, care la veac, este ea 1ndeplinit.
Sit talase{ Maiestatea Sa Regina. vreme d nevoe va fi alaturY ca cea-l'altit
Sit tritiasca Dirastia noastra. pentru apararea tronuluY si a patrieY, are SIRE,
si clima, in luptele sale pacinice, mortiY Spre izvoarele Dunargl strampsa Vos
Domnul G. Duca, Directorul si ranitiT sal; acestor victime ale !dato- tri att cladit tn mIndru:eastel, leaganul

www.dacoromanica.ro
PODUL-CHEIA 13 PODUL-DE-P1ATRX

uneY ilustre dinasta ; spre gurile Dunh- care va spori Intr'un mod neasteptat re- Podul-Corbulur,sat, acind parte
reY atT clIdit un alt falnic monument latiunile noastre comerciale si va asi- din com. rur. Comarnicul, plaiul
Urmasa MaiestItef Voastre 41 vor privi gura dessfoltarea noastr/
ca pe o pildii de ¡apto mar; sIvtr;ite Steagul Rodlniet care este deja cu-
Pelesul, jud. Prahova. Are o
sub Domnia-VoastrI; iar genera¢iile noscut In porturile din Europa, In curtnd populatie de 164 locuitorT. E
toare, vzInd cu uimire podul cRegele va Mili si in toate Virile cele maT de- situkt intre vdile Prahovei, Bra-
Carol ID vor zice pIrtate ale UniversuluY, ducind cu din- dului si CorbuluT, intrio poziti-
Carol viteaz a fost In timp de lupth, sul renumele scumpeY noastre patriY. Cu une foarte frumoasa.
mare si Intelept Regesb ;My de pace. Mima plinl de bucurie, exprim amasa
lar noY toa, Sire, cu mima plirdi de convingere, In fata acesteY impunItoare
cea maY nemIrgInitI dragoste spunem ; adunan, In fata uriasuluY nostru pod, pq, Podul-cu-Fagi, vale, isvoreste
SI triiitY, Sire. care '1 privesc ca cheia de aur a unuT din raionul com. Valea-Lungl,
Trliascii. M. S. Regina. viitor strdlucit, multumind clilduros tutu- jud. si pl. Prahova, si se varsA
TrNiascl Dinastia. lor acelom carT ati contribuit la marea in Valea-lui-Dan, tot in raionul
izbindl ce se serbItoreste asta-zY de noT
com. Valea-Lungl..
M. S. Regele a luat cuvintul, cu atlt de adincl satisfactie. Multumesc
zicind de asemenea pentru cuvitntlirile asa de
bine simtite 5f at41 de mIgulitoare pen- Podul - Cu - Florile, p/atott, pe
Intrunia aci pe *mude DoltogeY, tru Mine ; multumesc corpuluY technic virful muntelui anoaga, jud.
de a pururea unitI prin Ongele vitejilor pentru rivna si hiirnicia _de d desMu- Dimbovita. In acest platon este
nostri si din noli Muda printeun lant rat In numeroaselb lucran T publice,
si un lae totcu numele de Podul-
de fer cu Ronftnia, serbIm un eveniment, in cursul celor din urml anY, si
care g/sesc cea maY frumoasI a lbr in. cu-Florile, san Cimpul-cu-Florile.
asteptat cu nerIbclare de Tara IntreagN,
care va glisl un r,I.sunet mere, departe coronare In podul de peste DunIrp. Acest platon este plin de florT
peste hotarele sale. SIVIrsirea poduluY Fericit Sunt ca Mala oaspea si D-v. vara si are o priveliste incin-
peste Dun/re, dorit de un sfert de veac toa sunteff martorY la Sceastli memoro:, tatoare. E inconjurat de jur-
de Mine, este asta-ni un fapt Implinit, bila zi, care Inseamnli o nouN epoca lp
imprejur cu colti de piatrd foarte
uriasI se ridicii Maintea noastrli a- trista noastrii economicli, i sunt sigur
ca va vetY ant cu Mine In strigarea de : inaltT si ascutiti.
ceastit falnicl opera., ca o mIrturie
diati a tdriel Regatulut sli trEascli iubita NoastrI Rominie, al
Geniul omenesc, 4n care se resfring cliruY avtnt nimera nu'l poate opri In Podul-de-FIer, sat, jud. Bacn,
progresul si avitntn1 puternic al Ronill- drumul márireY pi al prcipIsireY. Bistrita-de-sus, com. Snu-
niel, a Invins toste greutatile, a halgtu- cesti, situat pe malul BistriteT,
rat toate piedicele spre a executa aceastI. (Artidol redactat de D. A. Sa- la 5112 kil. de SAucesti (scoaln).
ludrare trainicr sa. neperitoare, care tre- iigny).
bue sii arate luineY c vrednic este po-
4kre o populatie de 15 familii,
porul comm'n de frumoasa sa chemsre la sati 6o suflete; 6 circiume.
gurile DunIreY si pe pragul OrientuluY. Podul-Chela, sat, Mcind parte Locuitoril posea: 30 vite
Monumentele sunt istoria vie a po- din com. rur. Brebul, jud, si pl. marT cornute, 6o oi, .2 caT si
poarelor ; pnt astli-zY urmele ha Traian Prahova. Are o populatie de 9 porci.
nu s'ati sters. Cine nu vorbeste de po- To locuitml
dul slai de la Severin ? SI dea Dumne-
Se afiä situat lingl podul de
zeti ca al doilea pod, stabilit dupli mil
Vilceaua Valea-Rea desparte fier de pe Bistrita, al cnii ferate
de anY pe Duniirea-de-Jos, s trIiascI acest cAtun de Brebul-Megiesc. Bacnu-Roman.
veacurY spre d' povesti generatiunilor vii- .5T-a /uat numele de /a o strim-
toare, din neam In neam, ca, numal prin toare foarte ingusa îq. formA Podul-de-la-Celeifi. Vea Podul-
jerife, lupte si o muncl stat ornica sta- de cheiei pe unde trece riul
tul romin a putut fi intemeiat
Antic-de-la-Celein.
MIndru pot fi dar, c. sub Domnia Doftana.
Mea s'a conceput i isprIvit, de ingineriY Podul - de - la - Ru§I, pod, peste
nostri, acest mIret pod, care va atrage Podul-Cheief, proprietate a Efo- rinl Bistrita, jud. Neamtu, situat
o Insemnatti parte a .comerciuha euro- riel Civile din Bucu- la marglnea despre S. a orasu-
nean pe elide noastre ferate, 5ind-ca asta-
zY stliptnim linia cea maY scurdi Mire
restl, fosa pendinte de schitul lui Piatra ; uneste trupul MArà-
mNrile nordice j atrae din Orient. Brebul, com. Brebul, jud. si pl. tei cu Petro-Dava si cariera de
AruncIm acum o prive maY departe Praholia, care se arendeaza cu pratra de peste riul Bistrita.
pe mare, pe amasa nemiirginitii cale de 520 la anual.
RO, unde se IncrueiseazI nenumliratele
drumurY ale miseireY tntregeT lunir, care
Podul-de-Piatra, pichet vedija
rIspindesc boglitiele asupm natiunelor. Podul - Corbeanca, cdt,un, pe de frontierd,. pe Dun are, in jud.
Prin portul de la Constanta podul peste proprietatea CorbiT - Mari, pl. Ialomita, pl. Ialom4a-Balta, in
DunIre ne-deschide timad. cale ,largli, Neajloy.ul, jud. Vlasca, dreptul satului Bordusani-Mari,

www.dacoromanica.ro
PODUL-DOA MNET 14 PODUL-ILOAFA

Podul-Doamner,pod, jud. Vlas- Petrel, o sanca imita despre sunt Etvl, ocupilldur cu co-
ca, peste apa Gisca saü Moya.- tare legenda spune cä ar fi adusa merciul, RotniniT, indeletnicindu-
tul, pe proprietatea cu acelast aci de catre, o ata de jidov se cu agricultura sí cmsterea ví-
nume ce constitue mosia Ba- (aulas). telor.
bele. Aci, la 1775, ne spurn Fra- Ape sunt : plraiele Drincea, Se aflä situat la jumatatea
tit Tunusli, a fost un metoh Stignita i Iablanita. cala dintre /asi si Tirgul-Fru-
de calugdrite. n'os, la 22 kil, de fie-care din-
Podul-IloateI, tirgufor i com. tre ateste' lbcalitatt. Prin mijlo-
Podul-Drà'gan, vechie numire a rur., fh -partea de S. a pl. Bah- cul lul trece soseaua nationald,
satului Malul. luiul, jud. Iasi, asez'at la taba- lar pe marginea despre S., ca-
tul pgclisulut, ce se intinde de lea ferata, avind si o statie.
Podul-FrInculul, loc izolat in la N. spre S. intre plriul Bah- in centrul tirgusorulut se aflá
jud. Prahova, com. Gornetul- lubtul i rlul Bahluiul, cart fac o zidire mare i frumoasa, pro-
Cuib, pl. Podgoria, unde Valea- canfluenta in centrul tirgulut, prietatea comunet, in care este
Benet se varsa. In pirlul Nuce- de unde se deschide intinsui cancelarla i preceptia comunet,
teanca. ses al BahluiuluT. precum si cancelaría sub - pre-
La a io, mal multt Evret fecturet pase Bahluiul. Alaturea
Podul-Grosului, som.-rur. i sat, ,cerut- de la proprietarul mosiet este $coala mixta, cu localul
In jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, Totoesti, de a le da vote, sa se propriO, conclusa de 2 invata-
La 43 kil, de orasul Turnul-Se- altze in AceastA lotalitate, ca torl si 2 'binvAlltoare $i care a
verin. E situata pe vale. Satul for- deschiza erg si la 18'18, dupa. fost frecuentata. in 1899-900
meaza comuna cu catunele Pe- hrisovul Calimah - Voevod, de 154 cosit. Scoala de baett
trea si Podeni, avind o popula- s'a intemeiat ergul la pod, luind se afla aci de la 1862, cea de
tie de 1500 suflete, locuind in numire de Podul-Iloaer. De oare fete, de la 1867.
250 case; 2 blserict, deservite ce 'in aceasta localitate se intru- In tirgulet mat sunt : o bise-
de 2 preott $1 4 cintaretl. nesc slintenn punct mal multe rica de zid nod, deservita de I
Se margineste spze N. tu tapete de- mosiT, fie-care pro- preot, I cintargt $1 un eclesiarh;
com. Adunati-Telulut; spre E., prietar a dat voe, ca pe pArtile o farmacie; un spital pentru bol-
cu com. BicIesul si com. Corzul ; lor; sa se aseze aceasta navr, intretinut de judet; o ca-
la S. cu comunele:Paclina-Mare se vede din mal multe hrisoave zarma pentru o cgmpanie de do-
si S'asoma; lar spre V, cu ce ati fost recunoscute catre robantt si tiabiuroü telegrafo-
comunele : Plopi, Stignita si Doma In anii 1823 1839.
j postal ; o moara tu vaport, pen-
Iablanita. Pana la anul 1864, acest tir- tru macinat Mina, cu mastra per-
Locuitorli posea : 6o plu- gusor era. admínistrat de un co- fectionate si luminata cu luming
gurl, 104 care cu bol, 12 ca- misar al guvernulut, lar de a- electrica.
rute cu cat ; o stupt cu albine. tuncl e clasat intre comanele Budgelul comuna este de
Prin comuna trece soseaua rurale. 30211 let, 20 bant, la veniturt
ce vine de la Stignita $1 merge Sunt statornicite zlle de tirg $1 de 30157 let, 50 bant, la, chel-
la Eiclesul, trecind prin Podul- numal Duminicele, ar iarma- tuelt.
Grosulut. roace anuale patru : dela 1-8 Vitec- 917 vite mar! Cornute,
Budgetul comuna, e la veni- tulle, dela 10-18 Octombrie, Ii86 OT, .208 cal i 220 ematort.
turt de 1258 Id ; lar la chel- dela 12-20 DeceMbrie si In
tuelt de 1068 let. Saptamina-Alba. La aceste lar- Podul-Iloaei, stafie de dr.-d.f.,
Vite: 670 vite marl cornute, maroace se face tomerclii intins jud. Iasi, pl.Ctrligatur4-Bahlulul,
32 cal, 760 ot i 540 rimatort. de : cereale, vite de tot soiul, com. Podul-Iload, pe linia Iasi-
Dealurt mal priricipale sunt : brfitza, piel, lind i lemndrit, fiind Pascani, Nsä in circulatie la
Dirdoaia, Petra si Dealur-Tu- in sfinga n'asid part de dinp, I hule i870. Se afta futre sta-
dosieT. lar in dreapta mosit Cu padurl. tele Cucuteni (8.7 kit.) j Sirta
Locurl mol insemnate sunt : Teritoriul tirgnorulut are o (I r.r kil.). Indltimea d'asupra
Morminti, la confluerrta Rirlulut intindere carn 4e 164 hect., eu nivelulut MATiY, de 41 m., 95.
Stignita cu piriul Di-tutea (Podul- populafie de ¡30 familit salí 2736 Venitul acestel stalit pe 1896
Grosultd); la Petra, in Dealul- locuitorT, din cart cloua partr a fost de 197.415 ler, 66 banr,

www.dacoromanica.ro
toDuLlinEr i5 PODUL-NEAGULUI

Podul-Jijiei, sat, jud. 14, pl. Dealul, in mare parte din ra- Podul-lui-Zisu, rig, in jud. Il-
Bran4tea, com. Go1le0i, situat mificArile 14 e acoperit de p5.- fov, pl. Oltenita, com. Prundul,
intre riul jijia i gira ThbruvA- durr cu arborr ce da(' lemne avind o lungime de aproape 2
tul ; i avind o populatie de 44 pentrufoci co nstructi u nr : brazr, kil, §i curgind prin moiile Pueni
familir, sati 201 suflete. aninT i mesteacknr; parte e Prundul.
Are o moarA pe apa Arel. acoperit cu finat, parte cu su-
LocuitoriI posea : i vitg hat §i parte cu vil'. Podul-Lung, sat, fácind parte
marl cornute, 410 or, 44 car§i din corn. rur. Comarnicul, pl.
32 rtmgtorr. Podul-luI-Petraehe, sat, in jud. jud. Prahova. Are o
Dimbovita, pl. Ialomita., cAtunul populatie de 284 locuitorr. E
Podul-LaculuI, sat, in jud. R.- com. Bolovani. In cktun este situat la S. comuner, intre vAile:
Sdrat, pl. OraRlurt cAt. cona,. up pod peste Dimbovita, pe Prahover, Corbulur i Sarulur.
Odobasca, numit §i Ureche§ti- oseaua ce merge la gara Titu
d.-j., pentru-cA mar inainte tinea prin Tirgov4te. Podul-LupeI, vale, in jud. Ia-
de com. Urecheqti. Vezr Lacu- lomita, pl. Borcea, pe teritoriul
lur tPodul-). Podul-lul-Täutu, pod de piatrd, com. CiocAne§ti-Sirbi. Pe aci
pe Piriul-Mare, de pe mo0a trece drumul care duce de la
Podul-Lat, deal, ce se intinde Rudqti, jud. Dorohoiri, pl. Ber- alAra§i la Bucurqti.
mar in tot lungul säti in partea hometele, comuna Grdme.$ti. A
de E. a com. Cornul, jud. i pl. fost construit de cAtre Ma- Podul-MotruluI, mahala, jud.
Prahova. S ervd de p54une vitelor. rele Logora't loan TAutu, dupa Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
traditiunea ce se phstreazä. StingAceaua.
Podul-Lat, Giantäul, Cioata
Poiana-HumeI, deal intins, Podul-lui-Traian, de la Seve- Podul-Neagului, vedija numire
ce poartA aceste ripmirr si in- rin, Jost yod peste Dundre, in a comund Predealul, pl. Pele-
conjoarA com. Lip-ova, pl. Ra- partea de S.-E. a °rasilla T.- jud. Prahova. Se intindea
coya, jud. Vasluiü, in formA de Severin, construit de archit66- mar inainte de la Predeal pana
semicerc, incepind de ra N.-V. tul Apolodor de la Damasc, din la Posada, cuprinzind toate cA-
spre S. be la V. spre E. poavtA ordinul Impdratulur Traian, In tunele carr formeazA actualmente
numele de Chiliile, Lip oya-Strim- anul 104, cu ocazipnea rAzboiu- comuna Predeal, apor teritoriul
ha, Rdgoazele, Scaunul-Doam- lur a1 doilea dacio. com. Sinaia cu cdt. Izvorul, pre-
ner, Potopoaim DrAcoaia, Mo- Podul era 4ternutpe 20 stilpr cum i Posada §i Podul-Neagulur.
canul, Plopani i Voiosul. Tre- di piatrA impreunatr prin bolte Rwdinta com. era la BuSeni.
cind in com. Doagele, se pre- de lemn, iar pe d'asupra se La 1864, cAtunele Posada
lungqte inainte pAnA ja com. intindea podeala cu amindota Podul -Neagulur s'ají alipit la
Dragomimti, pf. j jud. Tutova, parmaclicurile sale impodobite Comarnicul i la 1874, dupA do-
formin& acolo o limbA ole pA- in rAscrucI. rinta exprimatA de M. S. Carol
mint, unde se unqte valea Din causa vremer i a bar- I, com. Podul-Neagului a luat
piriul Lipova, cp valea i pi- barilor nAvAlitorr, boltile i po- numirea de Sinaia, lar primaria
riul Tutova. deala s'ati stricat, rdmirend nu- s'a mutat de la Bu§teni in a-
Culmea acestar deal, in toatd mar stilpir de zidArie, carf stati ceastA din urmA. localitate.
prelungirea sa, servA de hotar pAnA. astAzT in iiintA ascuNT sub Prin legea din 188o, Sinaia
aespArtitor, de la iantdul im- apd. Dar cele dota cApAtiie a fost declaratA comunA urbanA.
prejlfr i2And la RAgoazele cate ale podulur 'se vdd incä in
tre acest judet i ;ud. Ro- picioare pe apiindouA malurge Podul-NeaguluI, sat, fácind par-
mah ; iar de la RAgoazele pana opuse. GApdtilul de pe malul te din com. rur. Comarnicul, pl.
la Voitosul, unde se terminA a- sting a fost desgropat de d. Gr. jud. Prahova. Are o
ceastA com., desparte j'udgtul Tocilescu impreund cu oastelul -populatie de 142 locuitorr. E
de jud. Tutova. de ring dinsul, care apAra podul. situat pe malul drept al riului
Tot acest deal, in partea de (Vezr Gr. G. Tocilesco, Fouilles Prahova, la poalele muntelur Ple-
S.-V., desparte acest judet de et .recherches archéologiques uva-Mare i cuprins intre vAile
jud. Bacdti. Roumanie, p. 140 141). O biela' (N.) i MesteacInulur (S.).

www.dacoromanica.ro
PODUL-NEGRI 16 PODUL-TURCULUI

La N. de acest cätun, in lo- Dimbovita, ;j'ud. Ilfov, in intin- de 4a Itadauti i Darabani, mer-
calitatea numita Lespezile, este dere de :)5 hectare. gind la Bbtosani, i acel de la
o biserica fondata la 1661 de Borzesti i Plopenijianul, mer-
Jupin Pirvu Cantacuzino, vel Lo- Podul-PiulniteI, numire ce se da gind la Dorohoiti.
gofa, cu tata' sáü Draghiciti vel comuna Ciulnita, jud. Muscel. Mosia se hotareste cu : Va-
S'Atar. deni, Vorniceni, Tautesti $1 CA-
Pe la sfirsitul veaculuT XVII Podul-Popa-Nae, ceitun, Irr jud. lugareni, din jud. Botosani.
nu exista niel un sat ad i sus Vlasca, pendinte de com. Cas-
la munte; case taranestr intil- cioarele, situat pe partea sting4 Podul-Stoica, atten, in judepl
near pe valea Prahovel abia la a aper ArgesuluT, la capul po- Putna, com. Naruja, pl. Vrancea.
Comarnicul, in cat. Podul-Nea- duluT Popa-Nae.. Se arendeaza Are o populatiune de 114 In-
guluT, ceea ce ar dovedi ca. acest °datä cu mosia Vatra-Manastirel- cuitorT si 21 case.
catun este cel mal* vechiti .de Cascioarele, de care nu se des-
pe valea PrahoveT (VezT Podul- parteste, fiind o singura. pro- Podul-TurculuI, com. rur., jud.
NeaguluT, vechia numire a com. prietate. S'a infiintat la 1854. Tecuciii, pl. Zeletinul, formata
Predealul). Ad i s'a improprietarit in 1864 did 2 tatune: Tirgul-Podul-Tur-
un numar de 4o de locuitorT, culuT i Damacusa. E situat pe
Podul-Negri, pod, in jud. Bacati, carT aú luat 120 hectare, yes, la 43 kil, de resedinta ca-
pl. Trotusul, com. Tirgu-Ocna, Are o circiumd. pitaleT.
de peste 148 m., aruncat pe Are o T'orilla drept - unghiu-
riul Trotusul si pe care trebue Podul-Rizi, sat, in jud. Jara, de la N. la S., avind in
sa treaca cel care vor sa mear- visa, pl. Bolintinul, com. Bra- partea de E. a tirguld o colina
ga la baile Slanicul sati la Gro- niStea. de dealurT Cu privirT frumoase,
zesti si Bogdanesti. El leaga formind V limita judetulul.
tot odata orasul Tirgu-Ocna cu Podul-RIuluI, unul din cele 6 Are o populatie de 1973 lo-
sectia Tisesti. pichete ale judetuluT Muscel pen- cuitorT, din carl 1525 contri-
tru paza fruntarieT, la 35. ldl. locuind in 940 case.
Podul-Pitarulul, sat, in jud. Il- de pichetul Gropile si la 20 kil. Bistrica, cu hramul Sf. Ilie, s'a
fov, pl. Dimbovita, facind parte de pichetul Ciocanul. zidit la 1830 de vechiul proprie-
din com. rur. Cucueti-Platäresti. tar al tirgulur,"MihaT Emandi. Pe
E situat la S. de Platäresti, pe Podul-SE-MitrieI, deal, in par- clopot se afla data de 1813.
malul sting al riuluT Dimbovita. tea de S. a satulul Dupa profesiune, locuitoriT se
Ad i este resedinta primarieT. jud. Vasluiti, pl. Stemnicul. In a- impart ast-fel : roo agricultorT,
Se intinde pe o suprafata de cest loc se afla o 1-10 foarte mare, 100 meseriasr, 250 comerciantf,
558 hect., cu o populatiune de a careT trecere e foarte anc- 48 Cu profesiunT libere, zo mun-
345 locuitorT. voioasA. citorT, 142 servitor!.
Statul are 380 hect. o locui- Are o scoald, care dateaza de
toril, 178 hect. Statul cultiva. prin Podul-Stamatei, sat, pe mosia la 1868 si care in 1899-900
arendasii saf tot terenul, afard Cu acelasT nume, com. Borzesti, a fust frecuentata de 103 copiT,
de 175 hect. care sunt ocupate pl. BaseO, jud. Dorohoiti. Are o LocuitoriT pose& : i ro bol,
de pilare. populatie de 180 suflete. 6 bivolf, 215 vacT, 23 Tepe, 90
Are o biserica, cu hramul SI. In trecut, &ceo parte din Tau- cal, 374 oT, 125 porcT, 43 capre;
Vasile, deservita de i preot testi ; acum se afla alipit la mosia 150 sttipT cu albine.
2 cintäret1 ; i helesteù si I pod Vorniceni, e unde se si admi- Veniturile i cheltuelite com.
stdtator. nistreaza. se urca la 21132 leT.
Comerciul se face de t cir- Satul s'a infiintat Ig 1848. SI GindaciT de matase se cul-
ciumar i i hangiti. tenii improprietaritTati mi hect., tiva pe o scara intinsd.
Numarul vitelor marT e de 69 arii, iarproprieta tea, 895 hect., Comuna are o lungime de
318, si al celor miel' de 600. 32 arif cimp. 21/2 kil. si o latime de 11/2 kil.
Riul Jijia trece pe hotarul mo- Este strabatuta de soseaua
Podul-PitaruluI, pcidure, a sta- sieT, prin partea de V. judeteana care o leaga de cora.
tuluT, pendinte de Plataresti, pl. DrumurT principale sunt : acel Giurgioana la S. si de com. Mun.

www.dacoromanica.ro
PODUL-TURCULIA 17 PODURILg

cel la N. In partea de V. curge Prahova, jud. Prahova. Are o 0g,retinul, pl. Teleajenul, jud.
Orin' Zeletinul, care formeaza populatie de 966 locuitorl ; o Prahova, se impreuna cu Valea-
limita com. in partea de V. biserica, fondatd la 1818, cu hra- Dragomird si se varsä in girla
E brazdata la E. de dealul Bi- mul Nasterea SE loan. Ogretinul, tot in raionul com.
chesti. In acest catun a fost pänä la Ogretinul.
Comuna s'a infiintat la 1840. 1834 un stabiliment de bar.
Pe la 1827 si 1838 pe acest loc Podurile, com. rur., in jud. Ba-
ere! 3 circiumI cu numele de Podul-VaduluI, Mt, cunoscute caO, pl. Munteld, situata in vale
ratee. Apd a fost iarmaroc, un- pe la 1834, situate pe loc ves, si pe deal, fie o lungime de
de locuitoriT satelor vecine ve- aproape de soseaua nationala, peste 20 ,kil., ce se desfasura de
marl de schimbari intre ei vitele In centrul com. Breaza-d.-j., pl. la N. la S.-E, si compusa din 5
obiectele casnice. Prahova, jud. Prahova, apartinind catune Podurile, primarie, cu
La 1840, ati venit din satele obster locuitorilor. Apa contine sectia BrOnesti, apoI Prohogesti,
vecine mal multl locuitorI, iod i pucloasa. Valea-Soase! saü Bunesti, Rusa-
un numar de Evrel, i ati in- esti i Schitul-Savu.
fiintat tirgul Podul - Turculd, Podul-Väleni, sat, facind parte In condica Liuzilor (1803), ga-
pldtind bezmin (embatic) proprie- din com. rur. Poenari-Burchi, sim Pbdurile i Prohogesti,
tarului de atund, M. Iamandi, pl. Crivina, jud. Pra.hova. Lo- ìI apartinind razesilor ; iar in
si celd de astazI, I. Gheorghiade. cuitorif Improprietarit la a. Statistica din 1873, gasim com.
Se margineste la N. cu com. 1864 pe mosiile Podul-Vdleni alcatuita din 8 catune : Brads-
Muncelul, la S. cu com. Giurgi- Cojocareanca. Are o biserica. tea (azi Branesti), Osebiti-Pro-
oana, la E. cu jud. Tutova, la hogesti, Petri-Moinesti, Podurile;
V. Cu com. Giurgioana. Podul-Välenilor, deal, situat la Prohogesti-Rusaesti, Schitul-Sa-
E. de com. Bughiile, pl. Telea- va i Suseni, din care parte sunt
Podul-TurculuI, tirg, resedinta jenul, jud. Prahova. ramase siliste.
comuneI cu acelas1 nume, jud. Pe dealurile com, se cultiva Se margineste la N. cu co-
Tecuciii. Aid se afla resedinta ovaz, sunt vil i pomI roditorI. munele Magiresti i Leontipesti ;
tuturor autoritatilor plasel Ze- Pe unele se aflá izlaz i padure. la .E., cu comunele l¡ucsesti
letinul si a judecatorid de ocol. Berzuntut; la S., cu com. Dar-
In tirg se afla un spital fäcut Podul-Virtos, sat, facind parte manesti si la V., cu comunele
de d. Vasile Teodor si care se din com. rur. Comarnicul, plaiul Moinesti *Si Valea-Arinilor.
intretine de judet. Pelesul, jud. Prahova. Are o po- Teritoriul com. e udat de pi-
Are o bis erica ; o scoala mix- pulatie de 243 locuitorr. E si- rifasele Branesti Valra-SoaseT
ta; un oficiä telegrafo-postal. tuat la poalele munteld Gilmeia brazdat de muntil Tarnita,
Este resedinta und companil a si e coprins intre vaile Praho- Savul, Fundatura i Schitul-Ve-
reg. 24 de infanterie. vel, Cernica i Batrioara. chiú, de dealurile Mazana-
In fie-care Lud se face aci estilor, Dealtil-id-Tanase, Pri-
bilciti (iarmaroc). PoduluI (Valea-), vale, uda par- porul i Cremenisul.
Tirgul este situat pe vale, a- tea de N. a com. Laical-Run- Are o populatie de 520 fa-
vind la E. si la V. dealurI. In ceasa, pl. Argesuld, jud. Mus- mili!, sari 2416 suflete, din care
centru se aflä ocolul de cereale. cel, si se varsa in rid Dimbo- 394 agricultor!, 6 meseriaff, 12
vita, pe malul drept, in raionul comerciantr, 24 Cu profesiuni li-
Podul-UrsuluI, sat, facind par- comuner. bere, 125 muncitorI si 23 ser-
te din com. rur. Cosminele, pla- vitod; d coald miXtl, care func-
iul Varbilgul, jud. Prahova. Podului (Valea-), vale, izvo- tioneaza din 1866 in sattil Po-
reste din padurea Priboaiä, durile, frecuentatä. de 31 copil.;
Podul-UrsuluI, sat, facind parte Muscel, pl. Riurile, com. Golesti, 7 bisericI: 2 in satul Prohogesti,
din com. rur. Livadia, plaiul Var- 0 se varsa in riul Bratia, pe teni in Ruslesti, 2 in Podurile
jud. Prahova. toriul cat. Priboaia, com. Golesti. 2 in Valea-Soase! (Suseni), de-
servite de 4 prpotl si 8 cinta-
Podul-Vadului, sat, facind parte PoduluI (Valea-), vale, izvoreste retl.
din com. rur. Breaza-d.-j., plasa din locurile de aratura ale com Dupä legea rurala din 1864

64746. Morels Dlcilenar Geogrally. Vol. V. 3

www.dacoromanica.ro
PODURILE 18 PODURIIS

s'al improprietArit 26 locuitorT In com. sunt renumitele bAl, cu Cucuteni prin drumurl prac-
cu 77 fálcT pAmint. numite Pucioasa, ci izvoarele tice, cu erbAnesti prin osea co-
Teritoriul com. are o intin- lor de fler si pucioasl. (VezI Pu- munalA, iar cu BrAnesti prin so-
dere de 3825 hect. PAdurile o- cioasa). sea nationall (VezT erbAnesti).
cupa o suprafatá. de 2030 hect. Se compune din patru cAtune:
ProprietarT mal sunt Eufrosina Podurile-d.-s., Podurile-de-j., Ma- Podurile, sat si rqedinta comu-
Crupenschi, cu O tilo* de 523 burile ì Pucioasa, avind o popu- na cu acelasl nume, jud. Baca,
hect., din care 233,30 hect. pl- latie de 2300 locuitorT. pl. MunteluT, situat lingA tirgu-
mint productiv ; Alecu Benea, In com. sunt 9 ulite ; 2 bise- sorul Moinesti, inteo vale im-
cu o mosie de 50D hect. ; C. riel; 6 morT de apl. Aci este prejmuitA de dealurT.
Ghindaru, cu o mosie de 25o resedinta judecatorief de ocol Are o scoalA mixtá, frecuen-
hect., Agripina V Botezatu, a plaiurilor unite Ialomita-Dim- tatl de 72 blietT; 2 bisericT,
Maria V. Botezatu si D. Popo- bovita. una cu hramul «Sf. Niculae»,
vicT, Cu cite 50 hect. ; Herman In Podurile'sunt: bol, vacl, cal, clAditA la 1840 de preotul G.
Leonti, cu 120 hect. si Episcopul si capre ; vegetale : porumb, Iscu i cea-l'altA cu hramul (Sf.
de Buzgi, D. Climescu, cu o pldure si fructe, mal cu seaml Ion», clAditA pe la 1770, tu sec-
mosie, ce-I dä. un venit de 5000 prune din care se face tuja ; tia BrAnesti, de preotul Lupan
leT anual. minerale: pucloasd, fier i gips si ambele deservite de i preot
Totalul pdminturilor de cul- in cantitdti marT. si 2 cintAreti; 7 circiuml.
turl este de 1083 hect. Mal totT locuitoril comunei Satul Podurile, impreunl cu
LocuitoriT posea : 84 cal, se ocupl. in lunele Iunie si Au- sectia BrAnesti, are 185 familiT,
1511 vite mal-1 cornute, 78 ca- gust cu facerea bAilor la cu- sati 917 suflete.
pre, 87 -ni si 208 porcf. rantiT ce viziteazA bAile Pu- LocuitoriT posea: 49 cal,
Budgetul. com. e la veniturT cioasa. In timpul sezonuluT 841 vite cornute, 146 porcr qi
de 10300 lel, 76 banf si la chel- bAilor este multa animatie. Adi 78 capre.
tuell de 9601 ler, 30 banT. sunt dou5. pavilioane, din care
Teritoriul com, este strabdtut unul noú, mal multe hotele, Podurile, sat, fácind parte din
de calea vecinala cate pleacl de birturT, cazinurT, brutdril si al- com. rur. StAnesti, plaiul Nuc-
la Moiftesti la Bucsesti, Tetcani tele. Se fac doul tirgurl mar] soara, jud. Muscel, situat pe ma-
si Nadisa. anuale, tot in ti mpul blilor: la lul drept al riulur Doamna si
Distantele: la .Batati, capitala 27 Iulie si la 7 August. intre valle Boretul si Toaca. La
districtuluT, ; la com. Moi- In raionul comuna este o V. este dealul acoperit cu pA-
nesti, resedinta plAsel, 5 kil. ; pAdure cam de 25000 arli. durea numitI Toaca. Un pod de
la com. Bucsesti, 4 kil. ; la com. Comuna Podurile, Oriol la Mar- lemn peste riul Doamna uneste
Berzuntul, z z kil. ; la com. Va- tie i886, forma o singurA com.; satul Podurile cu Stlnesti.
Iea-Arinilor, 5 kil. ; la com. MA- de atunel s'a unit cu com.. erlDA- Este asezat pe un plato0 inalt.
giresti, (7 kil.). nesti i amindouà formeazA o sin-
gura comunl sub numele de Podurile, sat, fAcind parte din
Podurile, com. rur., jud. Dimbo- com. eriAnesti-Podurile cu re- com. rur. Drajna-d.-j., pl. Te-
vita, plaiul Ialomita-Dimbovita, sedinta in Poduri, avind o popu- leajenul, jud. Prahova. Are o Po-
situatl spre N., la 20 kil. de latie de 4300 locuitorl rominT pulatie de 70 suflete. Locui-
Tirgoviste, pe malul sting al rt- 4 scoale mixte. Com. Podurile toril ati tinut mal inainte de
-ulul lalomita si pe soseaua na- propriti-zisá se invecineste: la E. Drajna-d.-s., .in raza cAreia ajá
tionalA Tirgoviste-Transilvania. cu Valea-Lungl, la V. cu Cucu- fost improprietAritl in 1864. Este
E asezatA parte intre vAl teni, la N. cu eripinesti si la S. cu foarte aproape de Drajna-d.-s.
parte pe munti I dealud. In l3rInesti. De com. Valea-Lungl in cit formeazä o singurl grupg
raionul com. sunt: Virful-Pu- Cucuteni, se desparte prin de locuinte, pe cind de Drajna
cloaseT,Virful-P4trani, Virful- dealud si pldurr, de BrAnesti, d.-j. e separat prin distante de
Davuli i PiscuI-Malurilor. prin Ial omita, iar de erbAnesti, e 3-8 kil. Tine de sectiunea scoale
Mara de Ialomita, pk-in nedespArtitA. Cu Valea-LungA se din Drajna-d.-s., i locuitorif lu
com. curge, in partearalonul
de leagl prin soseaua vecinall er- sunt enoriasi al bisericel de
E., piriul Bezdedelul. bAnesti -Virfurile -Valea - ad.

www.dacoromanica.ro
PODURILE 19 POENARI

odurile, alta numire a cdtunulul cuentatA de 30 copa; 3 bisericT, nutA i Ulmi-Ornesti) ; z coatg ;
Cornul-d.-s., com. Cornul, pl. deservite de 2 preotl si 2 da- zalhana ; 1 pod.
Prahova, jud. Prahova. tAretl. NumArul vitelor marl e de
LocuitoriI sunt mosnenT, afarA 833 (45 cal $1 Tepe, 295 boT,
Podurile, ceitun, In jud. Putna, de 4, carl sunt improprietAritt 351 vacT $1 viteT, 27 taurT, 15
com. Colacul, pl. Vrancea, si- El posedl: 70 plugud, 140 care bivolT si bivolite) si al celor mict
tuat pe malul drept al PutneT, cu boT, 4 cArute cu caí; 813 de 1206 (149 porci, 1057 01).
pe un podis format de acest vite marT cornute, 74 caT, 983 Dintre locultorl, 248 sunt plu-
mal. °I, 120 rimAtorT, 228 capre; 48 garT, 8 ati diferite profesiT.
Are o populatiune de 430 lo- stupT. LocuitoriT posedA : 101 plu-
cuitorl; 19 case; i biseria filialà, Veniturile $i cheltuelile com. gurl: 67 Cu boT, 34 cu cal; 194
Cu hramul Buna-Vestire. sunt de 2300 leT anual. care si cArute : 132 cu bol, 62
Comunicatia în comunA se Cu cal.
Podurile, peidure, In jud. Buzla, face prin soseaua judeteand T.- ImproprietAritl sunt 190 10C11-
com. GrAjdana, de 420 hect., Jiti-Vilcea, care o pune in co- it011 §i neimproprietAritl mal
Imp Artite la mal multT proprietarl. municatie la V. cu Bumbesti- sunt 71.
Peticu, iar la S.-E., Cu c5.t. Sir. Comerciul se face de 5 cir-
Podurile, trup de peldure, al sta- beti, printrio osea comunalA. ciumarf.
pendinte de com. Tesila, In com. se gAsesc : 8 morT
plaiul Pelesul, j ud. Prahova, care, pe apl, 3 joagAre, 14 pive, 3 Poenari, com. rur., jud. Muscel,
impreunl cu trupurile: Gilma, circiumT $i 32 fintinI. pl. Argeselul, situata la S. de
Carabanul cu Bola, Lacurile cu Pe la N.-V. com. trece 1.1111 Cimpulung, la 6 kil.
Rusul, Rusul-d.-j., Prislopul Galbenul (Bata-de-Fier) pirtul Se compune din 5 cAtune:
Virful-NegrasuluT, formeazA pA- Neagra; la S. curge plriul Cil- Brebenesti, Grosani, Poenari,
durea Tesila, care are o intin- nicul, iar limita despre E. a com., erbOnesti si Valea-din-DArat.
dere de 5000 hectare. riul Oltetul. Are o populatie de 952 lo-
cuitorl, care se ocupg. cu fabri-
Podurile, pirta, in com. $i cAt. Poenari, com. rur., jud. Ilfov, carea varuluI si a tuicel.
BAllnesti. Incepe de la Poduri si pl. Sabarul, situatá. la V. de Bu- Budgetul com. e la venitud
se sctirge in SOrAtelu1-BA1Anesti. curesti, lingl riul RAstoaca, la de 1266 lei si la cheltuelT, de
Convine substanteminerale i mal kil. de Bucuresti. StA In le- 1251 lel.
Cu seamA pucioasA. glturl cu Bolintinul-din-Deal Are 2 bisericT, deservite de
cu Stoenesti si Flore$ti-d.-s., prin 3 preotT si 2 eintAretY ; o scoalA,
Poeana. A se cAuta cuvintele cu sosele vecinale. frecuentatA de 45 copir.
aceastO numire si compusele el, Se compune din satele : Bo- Comunicatia cu orasul de re-
la Poiana. lintinul-Spiridon, Poenari-EnutA, sedintA se face printr'o osea
Poenari-Florescu, Poenari -Mos- care dA. in calea nationall Pi-
Poenari, com. rur., jud. Gorj, teni $i Ulmi-Ornesti, cu o po- testi-Cimpulung, la kif. No. 4.
plaiul Novaci, la E. com. Bum- pulatie de 1273 suflete, locuind O parte din aceastA. comunA,
besti-Piticu, formatA din 4 cAt.: in 276 case. $i anume satul Grosani, a fost
Poenari, Ciuperceni, Riul $i Po- Se intinde pe o suprafatl de dArultA de Nicolae I. Basarab
noarele. 1192 hect. D-niT N. Butculescu, la 6883 (1365) bisericeT de mir
Are o suprafatA de 6162 hect., T. Anastasescu, PoenArescu, G. a lul Negru, ca ctitor al aces-
din care: 3400 hect. al mosne- Florescu, i mosnenir aii 722 tel bisericT. (Ved Grosani).
nilor, lar restul al proprietarllor ; hect. si locuitodi, 470 hect. Pro- CAtunul SerbAnesti In timpul
din acestea, woo hect. sunt pà- prietaril cultivA 620 hect. (49 lui Constantin Brincoveanu apar-
durl, 30 hect. sunt lived de izlaz, 53 pAdure). Locuitoril cul- tinea mAnIstirel Cimpulung.
prunT, 30 hect. restul arA- tivg. 446 hect. (24 ízlaz).
turT i flnete. Budgetul com, e de 3717 leT Poenari, com. rur., jud. Vilcea,
Are o populatie de 135 fa- la veniturl si de 3627 ler, la chel- pl. Oltetul-d.-j., situatA pe dtil
miliT, saii 578 suflete, din care tuell. Pesteana, la 85 kil. de resedinta
130 contribuabill; i coalA, fre- Are 2 bisericl (la Poenari-E- judetuluT si la 40 kil, de a p10.se1.

www.dacoromanica.ro
POENARI 20 POENARI

Are o populatie de 620 lo- Poenari, sat, jud. Dimbovita, pl. Aprilie 16 si, 1591, Tulle 30, in-
cuitorT; 161 case; o scoala mixtä Ialomita, cat. com. Tatarai. tarite de Petru Schiopul, Dom-
frecuentata in 1899-900 de 41 nul MoldoveT, prin care ispisoa-
copil; o biserica, fondata, dupa Poenari, ciitun de resedinta, al ce se face cunoscut, ca un mo-
cum se vede in dosul u neT icoane, comund cu acelasT nume, jud. nah Tudor Preda da EpiscopieT
la 156o. Cea veche a fost de Gorj. de Roman danie partea sa de
lemn i actuala s'a zidit din te- Are o suprafata de 2560 hect. razasie din satul Poenari. Acest
melle, sub Episcopul Neofit si Cu o populatie de 50 familiT, sat forma inainte de 1886 o
Alexandru Ghica-Voda. san zoo suflete, din care 53 con- comuna.
LocuitoriT sunt mosnenT. El tribuabili.
posea.: 5 cal, 52 bol, 43 vacT, Locuitorii posea.: 29 plugurT, Poenari, subdivisie a cdtunului
71 capre i 112 oi. 81 care cu bol ; 282 vite marl Halesul, jud. Buzan, com. Tisaul.
Cind timpul e favorabil se cornute, 53 cal, 345 oT, 43 ri-
fabrica catn 500 decal. Mea. matorl; 24 stupi cu albine. Poenari, cdtuna1, in jud. Mehe-
Vatra satuluT cu izlaz cu tot In catun sunt 7 mori pe apa., dinti, pl. Motrul-d.-s., al com.
are I000 hect. 2 joagare si 18 fintinT. rur. Iupca.
Veniturile i cheltuelile co- Are i biserica, servita. de
munel se tima la 980 leT. preot i i cintaret. Poenari, vechie numire a satului
O osea pune in comunicatie Homocea, jud. Tecucin.
com. Poenari cu Ghioroiul spre S. Poenari, sat, faclnd parte din
E brazdata de dealurile: Vii- com. rur. cu acelasT nume, pl. Poenari, munte, in jud. Buzan,
lor, Mire!, Firfoloala, MiculuT, Argeselul, jud. Muscel. com. Calvini, cat. Bisceni-d.-j.
Strimba, si udata de valle: E numaT pietris si gol. Culmi-
Mirea, Firfoloala, MiculuT si Poenari, scituc, In jud. Neamtu, neaza In Virful-Poenarilor.
Strimba. pl. Piatra-Muntele, com. Buhal-
Se margineste cu comunele : nita, situat pe malul sting al Poenari, deat, in jud. Muscel,
Zatreni, Ganesti, Ciortesti riuluT Bistrita si avind o popu- pl. Argeselul, com. Poenari, pe
Ghioroiul. latie de 118 suflete. care se afla. vr'o 25 hect. pa-
LocuitoriT posea 147 capete dure, care se maT numeste si
Poenari, sat, cu 232 locuitorl, de vite. Coasta-Ruginoasa.
jud. Arges, pl. Lovistea, facind
parte din com. rur. Corbeni. Poenari, sat, facInd parte din Poenari, deal, in raionui comu-
AicT sunt ruinele palatuluT Dom- com. rur. Poenari-Apostoli, jud. neT Poenari, pl. Oltetul-d.-j., jud.
nesc, zidit de Tepes-Voda, dupa Prahova, pl. Crivina. Vilcea, pe care se cultiva. 16
ce zidise cetatuia de la Cal:A- hect. 50 ariT vie.
tinen'. Poenari, sat, in jud. Roman, pl.
Are o biserica, cu hramul Siretul-d.-s., com.. Pincesti, spre Poenari, proprietate a statuluT,
Sf. loan cu un preot si un cm- S.-V. de satul Pincesti si la 3 pendinte de manastirea Rinca-
tare. kil, de el, pe ptriul Fodor si ciovul, avind 69 hect. 1912 m.
Este strabatut de riul Arges. aproape de vArsarea luT In pi- p. loc de cultura. Tine de com.
riul Chisalita. Are o populatie Poenari, pl. Argeselul, judetul
Poenari, sati Moa ra -din - Si- de 153 familiT, san 692 suflete Muscel.
li§te, sat, jud. Arges, pl. To- locuind in i8o case ; o biserica
pologul, pendinte de com. rur. de lemn si o scoald prim, mixta, Poenari, fostä mo,de a statuluT,
Alimanesti-Poenari. Are 418 lo- frecuentata de 33 elevr. jud. Roman, plasa Siretul-d.-s.,
cuitorl si o biserica vechTe, cu LocuitoriT posea 2492 vite com. Pincesti.
hramul Adormirea, deservita de marl cornute.
preot i I cintaret. Este legat cu orasul Roman Poenari, adure, supusa regimu-
prin osea. In jurul acestuT sat luT silvic, jud. Muscel, pl. Ar-
Poenari, vechte numire a cdtuna- sunt padurT foarte intinse. geselul, com. Poenari, in
lut Clinciul, jud. Buzan, com. De vechimea acestuT sat a- dere aproximativa de 300 hect.
Vernesti. mintesc ispisoacele de la 1589, Serninvecineste la N. cu lo-

www.dacoromanica.ro
POENARI 21 POENAR1-MOTENI

cuitoriT si statul ; la S., cu pro- Poenari-Burchi, com. rur., in Poenari-Grosul, saa Schitul-
prietatile statului ; la E., cu jud. Prahova, pl. Crivina, situad Grosul, cdtun, pendinte de com.
com. Jugurul si la V., cu locu- pe loc yes, lingA riul Ialomita, Grosul, plasa Marginea, judetul
rile locuitorilor. la 20 kil, de capitala jud. si la Vlasca.
15 kil. de resedinta plaseT.
Poenari, pddure a statuluT, in Se intinde pe o suprafata de PoenarI-Grosul, trup de mofie
jud. Roman, pl, Siretul-d.-s., 1500 hect. nelocuit, proprietate a d-luT V.
com. Pincesti, in intindere de Se compune din doul catune : Christopolu, situat in com. Ra-
1641 hect. Este cea maT intinsä Poenari-Burchi si Podul-Valeni, suceni, pl. Marginea, jud. Vlasca.
dintre toate padurile statuluT avind o populatie de 1359 lo-
din jud. Roman. cuitorT, din care 234 contribua- Poenari-Ienutà, sat, facind parte
bilT. din com. rur. Poenari, pl. Sa-
Poenari-Apostoli, com. rur.,jud. Are : doua biserid, una in barul, jud. Ilfov.
Prahova, pl. Crivina. Dateaza Poenari-Burchi, cu hramul Ador- Se intinde pe o suprafata de
de vr'o 250 anT. mirea, fondata la 1888 de preo- 465 hect., cu o populatie de 252
E situad pe malul riulur Cri- tul Barbu Manea si a doua in locuitorT.
covul-Sec, la 23 kil. de capitala cat. Podeni-Vdleni ; o scoala, in- D-1 D. Poenarescu are 400
judetuluT si la 8 kil, de rese- fiintata in 1870 si frecuentad hect. si locuitoriT, 65 hect. Pro-
dinta plaseT. de 45 copiT. prietarul cultiva 325 hect. (25
Se compune din 3 catune : LocuitoriT, in numar de 180, hect. izlaz si 5o hect. padure).
Poenari - Apostoli, Poenari si s'al improprietarit la 1864, pe Locuitorii rezerva. 5 hect. pentru
Gorgani, avind o populatiune mosiile Poenari - Burchi, Podul- izlaz.
de 849 locuitorT Cu 170 case. Valeni si Cojocareanca. El po- Are o biserica, cu hramul Sf.
Are 1 scoala mixta; 2 bise- seda : 155 caT, 275 bol, 187 Petre si Pavel, deservid, de 2
riel, una in Poenari-Apostoli, cu vacT, 74 taurT, 590 capre si oT preotI si 2 cindretT ; o scoala
hramul Adormirea MaiceT Dom- si 166 porcT. mixta, frecuentad de 27 elevI
nuluT, fondata la anul 1820, si a Comerciul se exercita in com. si 3 eleve ;
1 zalhana.

doua, cu hramul Sf. Nicolae, fon- de 7 circiumarT. Numarul vitelor marT e de 142
data la anul 7252 (1744) si re- Veniturile si cheltuelile com. si al celor miel, de 237.
parata la anul 1852 de duce- sunt de 3700 leT.
rul Raducanu Clinceanu; ambele Prin Poenari-Burchi trece o Poenari - Mo§teni, sat, facind
sunt deservite de 1 preot. singura osea ce incepe de la parte din com. rur. Poenari, pl.
LocuitoriT se ocupa parte cu limita jud. Prahova si merge la Sabarul, jud. Ilfov, situat la V.
agricultura, parte cu chirigeria, gara Crivina. de Bucuresti, pe tarmul sting
parte cu rotaria. al riuluT Sabarul, peste care e
Parte din locuitorT s'el im- Poenari-Burchi, sat, facind par- aci un pod statator. Aci este
proprietarit la 1864 ;i parte la te din com. rur. Cu acelasT nume, resedinta primgrief.
1889, pe mosia statuluT Gor- pl. Crivina, jud. Prahova. MosneniT aa capatat pamint
gota. in urma faptelor vitejestI contra
El poseda : 158 cal, 20 Tepe, Poenari-Florescu (Trestieni), vrajmasilor l'areT, si cu deose-
183 bol, 83 vacT, 2 capre, 605 sat, facind parte din com. rur. bire in contra Turcilor. Mosiile
cd, 48 porcI. Poenari, pl. Sabarul, jud. Ilfov. li s'ati dgruit de DomniT pamin-
Toad comuna, cu izlaz si pa- Se intinde pe o suprafata de 112 tenT de pe acele timpurT. Acest
mint de munca, are 5o8 hect. hect., cu o populatie de 221 lo- catun se crede el ar exista de
Comer.ciul se exercita in co- cuitorI. mal mult de 400 anT.
muna de 3 circiumarT. D-1 G. Florescu are 35 hect. Se intinde pe o suprafata de
Budgetul comuneT e la veni- si locuitoriT, 76 hect. Proprieta- 130 hect., cu o populatie de 246
turT de 4890,60 leT, lar la chel- rul cultiva 24 hect. (8 hect. iz- lo cuitorT.
tuelT, de 2890,24 ler. laz, 3 hect. padure). LocuitoriT Comerciul se face de 2 cir-
Un singur drum e in com. cultiva 73 hect. (3 izlaz). ciumarT.
care merge spre gara Crivina Numarul vitelor marT e de 126 Numarul vitelor mal-1 e de 137
si comunele : Crivina si Gorgota. si al celor raid, de 254. si al celor miel de 212.

www.dacoromanica.ro
POENARI-PLETAR1 22 POENARU-BORDEA

Poenari-Pletari, cdtun, al com. Comerciul se exercita ad de Numarul vitelor marl e de
Canesti, jud. Buzati, Cu 50 lo- 5 han giT. 881 (roo cal si lepe, to arma-
cuitorl si I I case. Budgetul com. e la venituti sarI, 446 bol, 293 vac! si vitel,
de 3222 lel, 6r banT si la chel- 12 taurI, 20 bivolT si bivolite)
Poenari-Polizu, sat, facind par- tuell de 2702 leT, 24 banr. si al celor mid, de 612 (107
te din com. rur. Poenari-Vul- Sosele comunale o pun In co- capre, 168 porcI, 337 ol).
pesti, pl. Znagovul, jud. Ilfov. municatie: spre V. cu com. Poe- LocuitoriT poseda: 89 plugurT:
Spre E. trece calea ferata Bu- nari-Burchi ; la E., cu com. Ti- 83 cu bor si 6 cu cal; 210 care
curesti-Ploesti. ganWi ; la N., cu com. Poenari- si carute: 169 cu bol si 41 cu
Se intinde pe o suprafata de Apostoli si la S., cu com. BM- cal.
617 hect., cu o populatie de 186 teni. Locuitorii improprietaritl sunt
locuitorl. D-1 C. Brezoianu are In tot lungul sad, de la V. 153 §i neimproprietaritI maT sunt
473 hect. si locultorif, 144 hect. spre E., e udata de riul Ialo- 206.
Proprietarul cultiva 125 hect. (5 mita, care face mar multe zig- Comerciul se face de 13 cir-
hect. sterpe, 143 hect. izlaz, 200 zagurT si de Valea-Manasid. ciumarl qi 2 hangiT.
hect. plc:lure). LocuitoriI cultiva
tot terenul, afará de vr'o 7 hect., Po enari - RIncaciovul, mofie a Poenari-Vulpe§ti (Vulpache),
carY ramin sterpt. statuluI, jud. MusceI, impartita sat, facind parte din com. rur.
Comercia se face de 2 cir- In 13 loturT si scoasa in An- cu acelasl nume, pl. ZnagovuluT,
ciumarf si I hangia. zare, conform legel pentru in- jud. Ilfov, situat la N. de Bu-
Numärul vitelor marl e de 109 sträinareabunurilor statulur, inca curesti, linga /acul Zorila, la ex-
si al celof miel, de 189. din Ianuarie 1890. tremitatea judetuluT spre jud.
Dimbovita. La E. trece calea
Ppenari-Ran, sati Girliciul, com. Poenari - Vulpe§ti, com. rur., ferata Bucuresti-Ploesti. Ad este
rur., In jud. Prahova, pl. Crivi- jud. Ilfov, pl. Znagovulul, situata resedinta primariel.
na. S'a format cam pe la 1808 la N. de Bucuresti, Bugg. padu- Se hatinde pe o suprafata de
cre Ralea Poenarul, fostul pro- rea Radu-Voda, la 35 kil. de 85o hect., cu o populatie de
prietar al acestel mosiI. Bucuresti. 561 locuitorr.
E situata pe. malul sting al Se compune din satele : Cio- D-I G. Bedros are 610 hect.
riuluT Ialomita, la 22 kil, de ca- canari, Movila, Poenari - Nicu- si locuitorlY, 240 hect. Proprie-
pitala jud, si la 12 kil, de re- lescu, Poenari-Polizu si Poenari- tarul cultiva 2 to hect. (24 sterpe,
sedinta plaseT. Vulpesti, cu o populatie de 1454 74 izlaz, 2 vie, 300 padure).
Are o populatie de 774 lo- suflete, locuind in 323 case si Locuitoril cultiva tot terenul,
cuitorl, din care 150 contribua; ID bordeie. Mare parte din lo- afara de 24 hect. sterpe.
bill, locuind in 160 case ; o bi- cuitoriT acestei comune sunt Ti- Are i moara Cu apa ; i he-
serica, fondata la 1865 de Iancu ganT lingurarl. lestea ; I pod ; i scoall mixta.
si Gheorghe Andreescu, deser- Se intinde pe o suprafata de Comerciul se face de 2 cit.-
vita de un preot; o small mixtä, 4477 hect. ciumarr si i hangia.
infiintata in 1886 si frecuentata D-ni! G. Bedros, C. Brezoianu Numarul vitelor marl e de
de 54 baetI si 15 fete. si mostenitoril D. H. Vasile aa 301 si al celor raid, de 128.
Pe linga agricultura, locuitoril 3753 hect. si locuitoriT, 724 hect.
se maT ocupa cu facerea funiilor ProprietariT cultiva 552 hect. Poenarilor (Valea-), vale, iz-
de tela topit. (54 sterpe, 318 izlaz, 4 vie si voreste de la E. de cat. Gra-
LocuitoriT s''ati improprietarit 2825 pax:lure). Locuitoril cultiva diste, jud. Muscel, si se varsa
la 1864, chid li s'ati dat 368 tot terenul. in Riul-TirguluT, pe pialul sting,
hect, din mosia D-luT Gheorghe Budgetul comuneT e la veni- dupa ce uda com. Schitul-Go-
Andreescu. El poseda : 16o cal, turr de 5292 leI, iar la cheltuell, lesti, plasa Riurile.
12 Tepe, 47 vac!, 7 bivolI, to de 5257 leI.
capre, 368 oT si 145 porcr; 78 Are 2 biserid (la Movila pi Poenaru-Bordea, sat, in jud.
stupI Cu albine. Poenari - Niculescu) ; I scoala Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-
In raionul com, e o moara mixta; I moara cu apa ; I he- dinte de com. Perieti, situat pe
Cu aburI. lestea ; .i pod. tarmul sting al riulul Ialomita,

www.dacoromanica.ro
136ENARU.NICULESCU 23 POENETI-MANASTIRE/

spre E. pi alAturat de satul Pe- Prunele daù pana la 2500 la 21 kil, de orapul Vasluiu pi
rieti. decal. de tuicä pe an. la 19 kil. de Pungepti, repedinta
Proprietarul mopieT a construit LocuitoriT posea: 146 vacl, plaper, situatA pe valea piriu luT
ad un solid local de pcoala, cu 86 bol, 75 cal, 123 porcI, 653 ol. Racova.
care a cheltuit suma de w000 De jur imprejurul comuneT E formata din satele Poe-
leT. Casa proprietarulul mopiei sunt livezT, dealurT, maT cu sea- nepti.ManastireT, Poenepti-Razepi
este o frumoasa constructiune, ma. la S. pi S.-V., pi o padure numit i Valea-Caselor sau Poe-
In stil elvetian, inconjurata de compusa din fagT, mesteacanl, nepti-luT- Ghiga, Poenepti - Stra-
frumoasa, gradinA. putin stejar. Atit prin sat jescu, Poenepti - Slobozia - StrA-
eh pi prin apropiere sunt ogrAzI jesculuT (Hirpoveni) pi Iazul-Dra-
Poenaru-Niculescu, sat, facind de prunT, merT, nucT, cirepT, etc. culta, pe o suprafata de 3446
parte din com. rur. Poenari-Vul- Budgetul comuneT e la ver:A- hect., din care 543 hect. pAdure
pepti, pl. Znagovul, jud. ún-1 pi la cheltuelT de 598,50 le. 2102 hect. loc de cultura,
E situat la S. de Vulpepti, pe Riul Doamna uda com. la finat, imap ale proprietAteI lar
Valea Nedel. Spre E. trece ca- E., lar de la V. spre E. o stra.- 8 io hect., ale locuitorilor, cu
lca feratA Bucurepti-Ploepti. bate vaile: MoareT, CirsteT, Sise- 28 hect. vie.
Se hiende pe o suprafatA de riceI $i DraculuT, care se vartA Are o populatie de 359 fa-
ii5 hect., proprietatea locuito- in riul Doamna. Pe acest mili!, sail 1273 suflete; 2 bise-
rilor, cu o populatie de 178 loc. sunt in raionul comuneI, I piul, rici, deservite de 2 preotI pi 3
Are o biserica, cu hramul moara pi 4 hera.strae, care cintareti ; o pcoala ; o moara cu
Adormirea, deservitA de i preot tale buptent. vapor! pi 4 circiumr.
2 cinareti. Un pod de lemn, peste riel Vite : 315 vite marl cornute,
Comerciul se face de i cir- Doamna, leaga comuna ,Poenl- 841 of, 3 capre, Io! cal pi 157
ciumar. rel cu Corbpori. Mopia e a lo- rimatorr.
Numarul vitelor marT e de cuitorilor mopnenT, afarl de 22 Budgetul com. e de 3127 leT
130 i al celor miel', de 118. carI s'ati improprietarit pe mo- la veniturr pi de 3041 ler, 91
pia d-lul Mihalache Rucareanu. banT, la cheltuelT.
Poenärei, com. rur., jud. ProprietarT marl in comuta sunt: LocuitoriT posea: 63 plugurl,
plaiul Nucpoara, la 30 kil. d-na Alexandrina Plepoianu 89 care cu bol pi 7 caxute cu caT.
spre V. de ampulung. Drumul d-1 Gr. Poendreanu. Prin marginea de E. a comu-
poseluit pi trece prin comu- Pe teritoriul comuneT sunt po- neT, trece piriul Racova. Pe te-
nele Corbpori, Stanepti, Slánicul, sele comunale pi la E., pe tAr- ritoriul el sunt trei movile for-
Berevoepti-Ungureni. mul drept al riuluT Doamna, este mate din timpurl vechT pi une
E situatA pe malul drept al poseaua judeteanä care vine de de panturT.
riuluI Doamna pi pe Dealul-Poe- la Pitepti spre Nucpoara.
nAreilor, in partea de V. a riu- Poenesti-GhigaI. VezT Poenepti-
luI Doamna pi la i ki/. de mal. Poenäreilor (Dealul-), deal, la Razepi.
Se marginepte la N. cu com. kil. de riul Doamna, pe care
Corbi ; la S., cu com. Stanepti; este situata com. PoenArei, pla Poenesti - Mänästirei, sat, in
la E., cu Com. Corbpori pi la iul Nucpora, jud. Muscel. partea de S. a com. Poenepti,
V., cu jud. Argep. pl. Racova, jud. Vasluiu; situat
Are o populatie de 336 su- Poenel (Dealul-). V. PoTeneT pe culmea dealulur cu acelapi
flete, locuind in 65 case ; o bi- (Dealul-). nume, pe o suprafatA de 1215
sericA, deservitä de i preot pi hect., din care 343 hect. padu-
dascal ; o ,pcoall mixta, fre- Poenei (Fundul-). V. Porend re, 372 hect. loc de cultura, finat,
cuentatI de 40 elevT. (Fundul-). imap ale statulur, iar 500 hect. ale
Locuitoril se ocupa cu agri- locuitorilor. Are o populatie de
cultura, crepterea vitelor, adu- Poenele. A se canta acest nume 128 familiT, sari 659 suflete.
cerea bilelor i buptenilor din pi compusele luT la Poienele. Acest sat a fost pendinte de
muntI pi pe carl 'I prefaçe in scin- manastirea Floresti, din jud.
duri pi pita pi pe carT le vind Poenesti, com.rur., in partea de Tutova, de unde i numele luT,
In orapele Pitepti, Craiova, etc. S. a pl. Racova, jud. Vasluia, de Poenepti-MAnastireT.

www.dacoromanica.ro
POENE$TI-M&NASTIREI 24 POGLETUL

Are o biserica, deservita de Poene§ti-Sträjesculuf, sat, in de S. a pl. Podoleni $1 in par-
I preot $i. I eclesiarh ; o $coala, partea de N.-V. a com. Poene$ti, tea de E. a jud. Falda. Se
infiintata in i88I, frecuentan pl. Racova, jud. Vasluiti, cu o margine$te spre rasarit cu riul
de 35 elevi; I circiuml. suprafata de 715 hect., din care Prutul.
Vite : 450 ol, 50 cal $1 61 14. hect. padure $i 529 hect. loc E forman numal din satul
rimatori. de cultura, final $i ima$ ale pro- Pogane$ti, ce se intinde pe o
Locuitoril poseda: 30 plugurl, prietateI, iar 172 hect. ale lo- suprafata de 34112 hect. $i care
66 care cu bol, 4 carute cu cal; cuitorilor. se afla situat pe coasta de E. a
72 stupI. Are o populatie de 54 fami- dealuluI Movila-PescaruluI. Poala
liI, sati 206 suflete ; o biserica; satulni, e udata de piriul hala $i
Poene§ti-MänästireI, deal, pe o &duma. formeaza un singur trup de
care e situat satul cu acela$I Locuitoril poseda: io plugurI, mo$ie.
nume, com. Poene$ti, pl. Raco- 15 care cu bol, 1 canta cu cal; Are o populatie de 160 fa-
va, jud. Vasluiti. 200 vite marl cornute, 233 01; miliI, saii 602 suflete, din care
53 rimatori $i 20 cal. 1 IO contribuabill; 2 bisericI,
Poene§ti - Rfize§i (Poene§ti- din care una facuta. la 1812 $i
Ghigäl sati Vaiea-Caselor), Poeni. V. Poieni. a doua in 1890, deservite de
sat, jud. Vasluiti, pl. Racova, 2 preotl l 2 cintaretI.
com. Poene$ti, intre satele: Poe- Poenita, Poenitele. Vez! Poie- Locuitorfi posea 3461/2 hect.
ne$ti-Mánastirer $i Poene$ti-Stra- ata, Poienitele. pamint, dapa legea de impro-
jesculuI, de-a dreapta piriuluI prietarire din 1864 ; lar proprie-
Racova. Se intinde pe o supra- Pogana, sat, in jud. $i pl. Tu- tarul mo$ieI, 1430 hect. cimp $i
fan. de 743 hect. din carl 143 tova, com. Boge$ti, spre S. de 57 'Al hect. paclure de plop $i
hect. pAdure, 572 hect. loc de satul Boge$ti $i in apropiere de rachita. Proprietatea mo$ie1 e
cultura, fina, ima$ ale proprie- Birlad. a d-luI Dimitrie Castroian.
tatir, lar 28 hect, ale locuitorilor. Are o populatie de 345 lo- Veniturile $1. cheltuelile com.
Are o populatie de 16 familil, cuitorl $1 93 case. sunt de 2500 la
sati 77 suflete. PrIn sat trece $oseaua jude- Vite: 1160 vite marl cornute,
Este re$edinta comuneI. Are teana Birlad-Bacati, legindu-se 1500 vi', 65 cal $i 90 por&
o =ara cu vapor!. In acest punct cu $oseaua veci-
Vite : 85 vite marI cornute, nala Tutova, care vine din pl. Pogletul, sat, facind parte din
6o oI, 6 cal $1 18 rimatorI. Corodul $i Pereschivul. com. Corbasca, jud. Tecucia,
LocuitorlI posea: 7 plugurl situat pe deal, in partea de
$i 8 care cu bol. Poganul, sat, facind parte din N. a com., la 4 kil. 730 m. de
com. zur. Dumitre$ti, pl. Oltul re$edinta com.
Poene§ti-Slobozia-Sträj es cu- d.-j., jud. Olt Are o popula- Are o populatie de 17 fa-
lui (Iiir§oveni), sat, in partea tiune de i000 locuitorl $i 2 bi- mili!, sati. 69 suflete, locuind in
de N.-V. a comund Poene$ti, serie! de lemn, din care una 15 case.
pl. Racova, jud. Vasluiti, situat ruinata. Satul e inconjurat din toate
pe malul sting al piriuluI Raco- partile de paclurI $i dealurl. La
va, pe o suprafata de 772 hect., Poganul, deal inalt, in jud. Ro- N. de sat, pe litiga biserica, e
din care 42 hect. padure qi 630 man, pL Siretul-d.-s., com. Gin- hotarul jud. Bacati.
hect, loe de cultura, fina, ima$ diti, spre S.-E. de satul Gin- Locuitorli sunt vechl raze$I.
ale proprientei, lar 1 oo hect. diti. Este acoperit cu paclue. Parte din eI ati fost al schitu-
ale locuitorilor. luI din acest sat.
Are o populatie de 25 fanal, PogAceni, sat, in partea de N.
sati 231 suflete ; 2 circiuml. a ccrm. Urde$ti, pl. Mijlocul, Pogletul, fost schit de ceilugdri,
Locuitorir posea : 16 plugurl, iud. Falda, a$ezat pe valea cu in satul cu acelag nume, jud.
6 care cu bol, 2 cArute Cu cal; acela$T nume, cu o populatie Tecucia, astazI biserica de mir.
120 vite mari cornute, 88 oI, de 35. suflete. Biserica, situan pe deal, este
24 cal, 24 rimatorl; 90 stupr de lemn, frumos facuta $i bine
cu albine. Pogäne§ti, com, rur., in partea conservan.. Dupa o inscriptie ce

www.dacoromanica.ro
POoLtTut, 2ti POTANA

se aftä in altar, pe o icoana, se munall Pogoanele-Padina prin Comerciuf se face de 9 per-
vede anul 1774. Se zice ca e fa- Caldaresti, afara de alte dru- soane.
cuta de Constantin Bals, care murT maturate, dintre care mal Budgetul anut al com. e de
a fost rata timp proprietarql insemnatesteAlbesti-Pogoanele. 7475 leT, 26 basa.
mosieT. Vite: 1674 bol, 1120 vacT,
La 1880, ea me reparat pu- 668 viteT, 6 bivolT, 1214 cal, Pogone§ti-Mari, pddure partí-
tin, cu spesele locuitorilor. 538 Tepe, 152 minjT, 5200 OT, cularl, in jud. Covurluia, com.
15 capre, 7 asinT si 1105 porcI. Rogojeni, pl. Horincea.
Pogletul, trup de mofie, al sta- MeseriasT sunt : 4 lemnarT, 5
tuluT, com. Corbasca, jud. - Te- rotar, 7 croitorT, io cismarT, 8 Pogone§ti-Miol, pddure parti-
cuela. fieraff, 2 cojocari, 3 boiangiT, cutara, in jud. Covurluia, com.
6 brutarT si 2 zida.ri. Rogojeni, pl. Horincea.
Pogletul, pida, curgind in parte Budgetul comuneT este de
pe limita jud. Bacaa spre Te- 14650 leT. Pogore§ti, sat, pe coasta dea-
cuciti, despartind mosiile statu- Comuna s'a fondat la 1853 luluT Pogoresti si pe sesul si
tul Pancesti si Corbasca (jud. in urmätoarele imprejurarT: Cos- tarmul stIng al JijieT, In partea
Tecucia). Se scurge pe stinga tea Musceleanul, proprietarul in- de N.-E. a com. Cotnindaresti,
SiretuluT, maT jos de Galasesti tinselor mosil Caragelele saa pl. Jijia, jud. Botosani, Cu o su-
(jud. Bacaa). Tuguiatul, a inceput sa t Inda prafata de 896 hect. pamint al
la clacasiT .cu mijloace cite 5 locuitorilor razesT. Mosia Se in-
Pog-oanele (Tug-ulatul-Pknin- pog. loc, pe cdre sd constru- tinde, dirr Jijia spre Prut, peste
teni), com. rur., in jud. Buhati, iascä si case de locuinta si in mal multe dealurT si val, pana
cana in centrul pl. Cimpulula curind se stabilesc ad i 370 fa- in Drumul-Furilor.
la 40 kil, de orasul Buzati. Li- miliT, carT pun inceputul satu- Are o populatie de 30 familil,
mitele sale sunt : la N., V. si lUT Pogonari si apol Pogoanele. saa 130 suflete, din carT 28 con-
S., hotarul mosiel Caragetelei Legea din 1864, gasindu-I im- tribuabilT, locuind in 34 case;
iar la E., hotarlil mosiel Calda- proprietaritT, nu le tia nimic ; i biserica, reparata la 1848 de
resti, indicat prin santurT, mo- insd cele 5 pogoane prime, prin locuitorT razesI, deservite de i
soroaie si drumurT. diviziunT 'si t ubdivizinni la fii si eclesiarh,
E formata din cat. Pogoanele, nepotT, sunt ocupate maT mult Vite : 77 bol si vaci, 22 cal%
avind o populatie de 4200 lo- Cu locurile de case, avind pu- 1002 sOT i 30 porcI. LocuitoriT
cuitorT. tin teren agricol. LocuitoriT, prin poseda si 6o stupI cu albine.
Are o scoala mixta., frecuen- harnicia lor, aa ajuns a fi prin- In sat, pe ses, aproape de riul
tata de 260 elevI, conclusa. de tre ceT mal avutl sateni BuzoenT, Jijia se afid instalata de la 1886
4 invgatorl (1899-1900); 2 bi- o staliune meteorologica de al
serie!, deservite de 5 preotT, 2 Pogoanele-Mict, cdt., al com. 2-lea ordin.
cintaretT si 2 paracliserl. Cate- Tintesti, jud. Buzaa, Cu 450 lo-
drala e cea cu hramul Ador- cuitorl s'i 90 case. Pogorul, pitclure, in jud. Neamtu,
mirea-MaiceI-D omnuluI. com. Cracaoani, pl. Piatra-Mun-
In com. sunt 39 circiuml si Pogone§tt, com. rur. si sat, in tele, situata po cuprinderea §a-
2 morT cu aburT. jud. Tutova, pl. Pereschivul, tuluT Ginclaoani.
Suprafata com. e de 930 hect., spre S.-V. de Birlad si in apro-
ocupate de locuinte, cu loc de piere de dinsul, pe piriul Tutova Poiana, con.. rur., jud. Dolj, pl.
aratura imprejur, avind si vie (pe maltfl sting). Jiul-d.-s., la 48,. ki/. de Craiova
cam 2 hect. Terenul e F;es si Satul formeaza comuna. cu ca- si la 13 kil. de Filiasi, resedinta
fertil. tunele: Belcesti, Polocinul-d.-s. subprefectura
Are 6 tirgurl anuale: 9 Mar- si Polocinut-d.-j., avind o popu- Se computie din patru alune:
tie, 23 Aprilie, 21- Mala, 20 Iu- latie de 612 locultorl, din carl Poiana-d.-j., situata pe locul yes,
lie, 15 August si 26 OctoTmbrie. i5o cohtribuabilI, locuind in 175 numit Valea-GilortmluT; Poiana-
Ce de comunicatie sunt: so- case. d.-s., situata pe costisa dealu-
seaua vecinala Meteleul-Cilibia Are 2 bisericl; o $coalal o luT, numit Cimpul-Mare; catu-
prin Pogoanele si soseaua co- moara cu aburl. nul Cocorova situat pe &la
64746. Maree Dlotionar Geograjlo. Vol. V
4

www.dacoromanica.ro
POIANA 26. POIANA

Cocorova; catunul Bulbuceni, Gilortul, ce se varsd in Jiti la. in dealul M.iläÇeluluT i in dea-
situat pe valea Bulbuceni. com. Tintareni, la S. de com. lul Bulbuceni.
Se invecineste la N cu com. Poiana. Primeste in sena. riul Se ,maT &ese in com. 3 morT.
ipotul, din jud. Gorj, la S. cu Cocorova, ce izvoreste din valea Prin com. trece o cale feratä
com. Floresti, la V. cia com. Mailatelul si care se vana in Gi- ce se °preste la Gilort, la 1/2
Branesti (Gorj), la E. cu com. loft in dreptul catunuluT Poiana- kil, de comuna.
Stoina, dih pl. Amaradia, de d.-s. Riul Cocorova, la rindul Calea judeteana strabate cdt.
care se desparte prin dealul se incarca pe dreapta cu pira- Poiana-d.-j. si o parte din Po-
Icleanul. iele Lainicul i Bulbuceni. iana-d.-s., pe o lungime de 4
Limita linieT de N. pleacà din Cursul Gilortulul strabate com. cu indreptarea S.-N.
virful dealulul Chera, despre V. prin partea easa dq la V., pe O cale comunala leaga Coco-
si merge in directiunea N.-E., linga poalele dealulul Chera, cu roya i Bulbuceni eu Poiana-d.-j.,
treend riul Gilortul i terminin- directia N.-S. Are un vad in spre E.-V., cu o lungime in com.
du-se in dealul Icleanul. dreptul moa'rei. Girla Cocorova de 7 kit, si o alta cale leagd
Limita rmiel de E. este for- curge pe valea Bulbuceni, india com. cu statia Gilortul si e lunga
mata de dbalul Icleanul, care in- spre E., apoi spre V., pe ling5. de x/2 kit
cepe de la hotar (Gorj) si se catunul Cocorova si printre catu- Catunele Bulbuceni i Cocoro-
intinde 'filtre com. Capreni, Sto- nele Poiana-d.-s. si d.-j. va sunt unite prin drumurT cb-
ina, ipotul i Poia.na. Are o populalit de 1708 su- munale cu cat. de resediata Po-
Limita liniel de V. qste for- flete, locuind in i5 case ; 5 iana-d.-s.
ma,ta de dealul Cheta, ce pleaca biserici in Poiana-d.-s., facutä
de la hotarul coma Valea-Ciine- din caramida ; I in Poiana-d.j., Poiana, com. rur. si sat, jud.
luT, merge mal intiiii pe culmea tot de caramidd, insa ruinata ; Dolj, pl. Cimpul, situata pe loe
dealuluT, apoi pe costisa lul, In Cocorova, fácutä de birne ses, numit Poiana, la 86 kil. spre
trind in tot lungul säti directia si 2 In Bulbuceni, de lemn, de- S.-V. de Craiova.
N.-S. servite de 2 preotI si 5 cinta- Ser invecineste la E. cu com.
Ttrenul comunel este acci- retI ; o eoalä mixta in cáf. Po- Tunari ; la V, cu com. Calafat ;
dentat, avind dealurT, VE, pe- iana-d.-j., deschisa de decedatul la N., cu com. Maglavitul si la
lise i movile. Dealurile sunt ; Poenarui, frecueptatä. de 68 co- S. ca com. Desa. Are forma
Icleanul si o rat;nura acestuia pii ; 7 circiumi. unui dreptunghiti prelungit de
ce vine prin catunul Bulbuceni, In comupa se gäsesc niste la N. fa S. Limitele sunt toate
prin Poiana-d.-s., parid in faVa. ziduri vechT, carf se cred a fi liniI ara ondulatiuni.
cat. Cocorova, iormind ast-fel ruinele palatulur mareluI pro- Pe teritoriul com. se gasesc
valea Bulbuceni. prietar Banul Barbu Craiovescu, multe balt1 cae contin apa fni-
La V. este dealul Chera, cu unde e si o tintina numita nerala, mult cautata. Printre a-
o inalVme de 500 metri, i in vil-- tina-Rece. cestea sunt: Balta-Chiriac, Balta-
ful caruia se aea o movila nu- Vite : 484 vite marT cornute, Floricel, Balta-Dolana ; spre S.,
: Cula-Nemtilor, se:1 Strea- 49 caT si '216 oT. se afla Balta-Barba-Alba i Balta-
ja-Inaltä, ce se zice cd era punct Budgetul com, e la venituri Sirbulur.
de supraveghiare intre valea Gi- de 303 ler; si la cheltuelT, de in jurul satuldf se vad ruine
lortuluI si valea PuluT. 2969 ler veca
Se gaseste in comuna o sin- Dupa legea ruralä. din 1864 Populatia com., in maioritate
gura colina, numita Cimpul-Mare. sunt 264 improprietaritY. BulgarT i Sirbi, e de 7734 su-
Dealurile, prelungirT ale dea; Suprafata teritoriului comunal flete, locuina 'in 1900 case.
lurilor din Gorj, sunt acoperite este de 10320 pogoane, din Are: doua bisericl : una vech le
cu padurT, vil, pruni, locuri de cal-1 3000 iaogoane arabile, 367 facuta de locuitori ; a doua, cu
munca i tufiurI ce pgrvesc de fineta, 2500 izlaz si 4 r35 padure. hramul Sf. Voevozl, fondata de
izlazurl. Viile In intindere de 851/2 catre prin cip ele Milos ObrenovicT,
vdr sunt. Bulbuceni, Lainicut hect., apartin mosnenilor. deservite de preot si un cin-
Valea-Gardului, Ro- Livezi de pruni sunt in intin- taret ; o scoalá. mixta.
goaza rTiganca. dere de 735 kect. Vite 95o. vite marr cornute,
Comuna este udata de 611 Se gasesc cariere de piatrá 186 oI si 41 timatorr.

www.dacoromanica.ro
POIANA 27 P0IA4NA

Dupg legea rumia din 1864 pe paxtea dreapta. a 'luid lato- Pavel P. BrAtasanu, 76.1ocuitori,
sunt 96o impAmintenitl. mita, intre com. Larga si Al- Cu 300 hect. In at,
S uprafatarteritoriuld comunal besti. mare pwrietar statul, care
este de 7000 hect., din carl : Teritoriul com., in suprafata posedá mosia numita Gilmeele,
pamint arabil 5000 hect., lacurt de lomo hect., din cart 340 pecare sunt improprietaritt dupg
sL loc sterp 500 hect., VII 400 hect. padure, se intinde din Jiu' legea din..1864, 66 locuitort, cu
hect. spre S., pe cimpul BA- 231 hect. si dopa cea din 1889
In com. se afla o mosie nu- rAgan, coprinzind sase sfort de 173 insurAter, cti 865 hect. Sta-
mita Poiana, cu ô suprarata de mosit, propfietatt particulare. tul mal posea. aci inca. 750 hect.
2500 bect. arabile i cu un ve- Dupa legea rurala. din 1864, aribile si o Adore numita Bra-
nit de t00000 lel. tunt improprietaritt pe mosil 45 nistea..
Viile, in intind ere de 400 hect., locuitort ; neimproprietaritt se Teritoriul intreg al com. o-
se gasesc pe proprietatea locui- mal aflA. 204 locuitort. cupa o *suprafatä de aproape
torilor, arora apartin. Se compune din satele : Po- 3000 hect.. Viile ocupa 15,75
Pe proprietatea locuitorilor se iana si Ghimpati, de care mal hectare.
afla i dou. A morT cu gburt. tia si edt. (tirlele) : Buciumeni, PAtnintul de cuhurg. e mal
Locuitorit lucreaza rogojint Capul-Gradinet, Buzoeni, FrunzA- mult ses, negru si. de bulla. ca-
arute. Verde, Ulmuletul i Postelnieul, litate.
Meseriast sunt 20: fierart, po- cu -o populatie de 1722 locuitorl. Locuitoril posea : 54 cal, 50
jocaff, cizmarl, timplart, lemnart Resedinta primAriet, si a ju- lepe, 354. hoi, IDO vaa, 8.o bi-
zidart. deatorieT comunale, este in sa- volt, 1500 01, 40 capre si 300
IA com. sunt 41 circiumt. tul. Poiana. porcT.
Cdmuna are zi de erg Vi- Are douN roale mixte, in sa- Sunt: doug. biserict, in fie care
nerea si 3 lilciurt anual. tul Poiana, conclusa de doT inva- cat. cite uno., deservite de doi
Contribuabilt 1800. tatorT i doug. invAtatoare si preott si un eintaret; o scoala
Budgetul com. e la veniturf in satul Ghimpati, conclusa de mixta. in cat. alinestr, care a
de 14846,14 leT si la cheltuell, un invatator; 3 biserict, deser- fost frecuentata anul 1899
de 13793,67 vite de 3 preott si 4 dascalf. 900 de 53 nopV.
In timpul rdzbolulut romino- Locuttatit posea. 10301 ca- Comerciul se exercita de 4
ruso-turc, in lunile runie, Iulie pete de vite. circiumarr.
1877, se aflati stabilite aoi opt Budgetul com, e la veniturt Budgetal com., e la veniturt
companir, si mal tirzill se sta- de 6404 ler si la cheltuelf, de de 5097 Id, 90 bant lar la chel-
bili ad i comandamentul suprem 6.514 leí. tuell de 4337 lel, 5y banT.
cu cuartierul general al arma- Pe partea de S. a teritoriulut O sesea veainala leaga com.
tel romine, zece escadroane de com. trece calea ferata Buou- la N. cu Craciunei-d.-j. si o alta
cavalerie, adía escadcoane/e de resti-Fetesti, avind statia Ghim- sosea o leaga spre S.-V. ea.
jandarmt de Iasi si de Bucuresti pati. com. Frunzatul.
regimentele si 2-lea de De o parte .0. de alta a
rosiort. Poiana, cotn. rur., jud. Olt, pl. com. (la E. §i V.) SQnidicä
In 17 Iulie 1877, in preziva Siul-d.-j., situata pe valea dealurt,
mergeret pe cimpul de onoare dealul Calmatuiulut, la 47 kil. xlin cate se. continua. se-
Domnitorul Rominilor.inmina adi de Slatiea, capitala judetulut, sud intinse acoperite cu tarinete
comandantilor drapelele noilor si la 15 kil. Je Dragantfti, re- locuitorilor.
reg-imente de dorobantl i ar- sedinta plaset. De la 'N. la S., com. e stra-
tilerie. Se compone din 2 cgi: Poiana batata de 014111 almátuiul, In
Comunicatla se face pria Calinestit cu o populatiune care se varsa mal multe vglcele.
comunate, cart pun comuna de 1447 locuitort, din care 251
in legatura : la S.-E. cu contribuabilt. Poiana, (Poiana-Saratä), com.
iat la N.-V. cu Poiana. Mosia e proprietate parttcu- rur., jud. si plalul Prahova. Pana.
'ara. in cat. Poiana, undesunt im- la anul 1680, spune legenda,
Poiana, com. rur., in jud. Ialo- proprietAritt dupa legea ruralg. in aceasta localitate erati pa
mita, pl. Ialpmita-Balta, situata din 18154, pe proprietatea d-Iul durt seculare. Spatarut Toma

www.dacoromanica.ro
POIANA 28 POIANA
Y

Cantanzino, refugiat aci, din din locuitorI se. mal ocupä Cu Poiana, com..rur., jud. Prahova.
nu se tie ce imprejurarI, Mal- fabricarea varuluT alb i negru, Vez! Poiana-de-Varbiläti.
tat de pozitiunea acestor locurI, Cu dulgheria, timplaria, zidaria,
a zidit schitul Poiana intru ma- rotaria, chirigeria i fabricarea Poiana, com. rur., in jud. Putna,
rirea luT Dumnezeti i ca ajutor tuicel. pl. Vrancea, situatà pe malul
pentru armata ron:tipa-rusa con- 107 locuitorI s'aa improprie- drept al PutneI, din, sus de Pri-
tra Ungurilor, inzestrind-o cu tarit la 1864 pe moOile: Poiana, saca, la i kil. de Valea-SariT,
cinci moOT, asta-zI proprietatI ale Slobozia i Bobolia, din care li la 12 kil, de sub-prefectura
EforieT Spitalelor din Bucure0. s'ati dat 42g hect. EI posedä : p14eI, i la 49 kil, de capitala ju-
De atuncT s'a infiintat com., 27 cal, J3 Tepe* l'36 yac!, 45 detultfl.
luind numele de Poiana, de la capre, 173 oT, 117 porcT, afara E udata de riul Putna, de
numele schituluI fondat in anul de vitele trebuincioase munceT. pirlulVasluiulli de piriiaele Hu-
1688. Comuna se intinde pe o In raionul com.., pe fiul Pra- zunul 0. Alghianul.
suprafata. de 2450 hectare. hoya, sunt 5 mor)* 1 O piva i Are o populatie de 115 fa-
Este situata pe tärmul drept pe riul Doftana este o moara. mili!, sati 496 suflete, locuind in
al riuluI Prahova,. la 36 kil, de Are o coalä ruiNta, frecuen- 146 case; 1 biserica parohiald,
capitala jud. i la 5 kil, de re- tata de 44 baetT i 24 fete. cu hramul Adormirea ; 2 eh--
edinta plaiuluT. In raionul com. sunt izvoare ciuml ; 4 morT de apa.
La inceput, com. a fost situ- de apa sárata, provenite din lo- Budgetul com. e la veniturI
at4 cm pe locul unde azI e calitatT unde se aflä sare in mare de 808,24 leT i la cheltuelT, de
gara Cimpina i pe poiana cea cantitate. (Vezi Poiana, ape mi- 803,18 leT.
verde i intinsa, unde azI sunt nerale). LocuitoriT posedä : Io plugurT
tarinile locuitorilor. LocuitoriI Tuja se fabrica in com. cam de lenm; .8o bol, r2o yac!, 84
s'a(' fetras pe dealurile de azI, 1820 decal. anual. ca!, 1600 01, 40 capre, too porcI;
din cauza inundatiflor riuluT Pra- Are renumite carien T de piatra. 436 stupi cu albine.
hoya. Piatra din aceasta comuna. s'a
Se compune din 5 catune: Bo- intrebuintat la canalizarea riuluT Pelma, com. rur., in jud. Te-
bolia, Piatra-d.-s., Poiana, Slo- Dimbovita, in Bucure0. cucin,. pl. Ntcoreti, situata pe
bozia i Vrajitoarea, cu o po- In localitatile numite «La Pia- malul SiretuluI, la 28 kil. de ca-
pula4ie de 1317 locultorI. tra» O «..Pe livezI» surit mine de pitala jud. i la 14 kil. de a
Are 3 bisvricT : schitul Poiana, sane. pla,seT. E formata din satele :
fondat la anul 1688 de spa- ComerciuL se exercita in com. Diaconi, Hule0i i Poiana.
tarul Toma Cantacuzino, repa- de 6 circiumart. Are- o populatie de 442 fa-
rat in 1893, 41 purtind urma- Budgetul com. e la veniturT mili!, sati 1584 sufiete, din care
toarea inscriptie : de 5800 lel i la cheltuelT, de 416 contribuabilT, locuind in
5680 le!. 438 catse ; 3 liisericT, in Dia-
Intru märirea lul Dumnezeil si Min-
tuitorulul Isus Christos si intru cinstea
Diferite drumurrinlesnesc co- coni, in Poiana propriti zisa.
prea sfinte:i Na'sc'itoare de Dumnezeli s'ail municatia cu com. Provita-d.-s., In 4nahalaua Ticaul, deservite
ridicat si Infrumusetat aceasa sana bi- CocordO-CapliT, Breaza, etc. de 2 preotT; o scoalà, infiintata
seria, din temalig, In zilele domnuluT Ale- E brazdata de dealurile Rae- la 1862, frecuentata de 46 copiT.
xandru Vodfi si ale Mitropolitulul 'j'Arel' manul, Slobozia i Magura, spre LocuitoriT _posea : 561 bol,
Neofit, leat 1841, de ch.tre Egumenul Ar-
himandrit Ghenadie.
V., toate acoperite cu cring, 208 vacT, 7 tau" 49 cal, 48
izlaz, padure fi locurT, servind iepe, 7 armasarT, 634 o! i III
A doua bisericá e in cat. Bo- de paune vitelor locuitoritor. capre ; ,04 stupr.
bolla, tondata. de staretul Pre- In partea de E. e strabatutd E strabatutä de valle: Valea-
dealuluT, la 1838, i a treia, in de riul Prahova, in care se varsa. Ro0e, Puturile, ce desparte Dia-
ca.t. Slobozia, fondata de Mihaiti valle: Turburea,13rAgarea, Valea- coni de Poiana li Valea-LupeT.
Cantacuzino, ca metoh al ma- Rea O Tisa. Ptin com. trece §oseaua care
nastireI Sinaia. Se marginqte ou comunele : vine de la Nicorqt,i, de la S.
Aceste bisericT sunt deservite Breaza-d.-j., Cimpina, Banqti, la N. in lungime de 2 kil., 224
de doi preotT, platitI de Eforie. Magureni, Prahovita-d.-j. i Pra- m. in com.; drumul spre Plos-
Mara de agricultura, parte hovita-d.-s. cuteni ; drumul la Buciumeni,

www.dacoromanica.ro
PO LANA 29 POIANA

trecind prin Poiana, in lungime tosani, lingà pgdure, asezat pe Gorj, situat pe riul Amaradia.
de 3 kil. si 430 in. si drumul mosia Feredieni, cu o populatie Are o suprafatg de 1486 hect.,
de la Coasta-Lupd, ce merge de 72 familif, sati 212 suflete. Cu o populatie de 185 familif,
prin Hulesti, in lungime de I Vite sunt : III bol si yací, sati 480 suflete, din care 71 con-
kil. si 543 m. 30 cal', 65 of si 22 porci. tribuabili.
Mosiile de pe lingg com, se In sat sunt 15 meseriasi si 1 Locuitorif sunt mosnenf. Er
numesc : Batca, Bulboaca, Pie- circiumg. posedd : 14 plugurf, 42 care cu
tea si Sbiera. bol, I cgrutä cu cal; 327 vite
In partea de V. a com., lin- Poiana, sat, in jud. Botosani, com. marI cornute, 22 cal, 169 or,
gg. mahalaua Ticdul, se aflg o Fldminzi, asezat lingg piraiele 67 capre, 110 rlingtori; 15 stupf
ridicaturà de pgmint, numitg Ce- Turburea si Stahna, pe coasta Cu albine.
tgtuia. dealuluI numit Coasta-Velnitef Are o scoald mixtg., frecuen-
Hotarele com. sunt : la N.-E., o. sub pgdurea mosief Fläminzi. tatg. de 16 elevi; o bisericg, de
com. Buciumeni ; la S., com. Ni- Are o populatie de 103 fa- servità de 1 preot.
coresti ; la V., riul Siretul. milii, sati 603 suflete, din care In cgtun se ggsesc 15 fintinf.
185 contribuabilf.
Poiana, sat, cu 103 locuitori, jud. Locuitora posea : 153 bol ,.1 Poiana, ctitun, al com. Rovinari,
Arges, pl. Lovistea, fAcind parte yací, 70 caí, 131 of, 2 capre si pl. Dulul, jud. Gorj, la N. co-
din com. rur. Perisani. 75 porcI ; 109 stupf cu albine. munel, situat pe loc ses, pe
stinga riuluI Jiul si d'alungul
Poiana, satiPoiana-Bisericani, Poiana. Ved Unsa, sat si mg- soselef nationale Filiasi-Pietro-
sat, in jud. BacIti, pl. Tazlgul- ngstire, com. Feredieni, jud. Bo- sani.
d.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, si- tosan'. Are o suprafatg de 435 hect.,
tuat pe dreapta Tazlgulur-Mare, din carf: ioo hect. pgdure, 6o
/a 3 kil. de Tirgul-Valea-Rea Poiana, atun, al com. Valea- hect. izlaz si vatra satuluf, io
(scoala"). Muscelului, jud. Buzgti, Cu 120 hect. finete si 265 hect. arabile,
Are o populatie de 508 su- locuitorI si 33 case. Cu o populatie de 53 familiI,
flete ; o bisericg, deservitg de sati 236 suflete, din care 43
1 preot si 2 cintAretl, cläditä Poiana, sat, in jud. Dolj, pl. contribuabili.
de locuitorI rgzesl la 1811 ; 2 Cimpul, com. Poiana, resedinta Locuitorif posea : 12 pluguri,
circiumf. primgrief. 32 care cu bol, 5 cgrute Cu
Vite : 16 caf, 285 vite marf caL, 112 vite marl cornute, io
cornute, n capre si 45 porcI. Poiana, sat, jud. Dorohoiti, com. cal, 34 pord si 58 of si capre.
Brdesti. Vezi Poienita. Comunicatia In cgt. se face
Poiana,sari Poiana-Uzului, sat, prin soseaua nationalg Fillasi-
In jud. Bacati, pl. MunteluI, com. Poiana, sat, pe mosia Herta, Pietrosani, care il pune in co-
Därmgnesti, situatg pe ambele com. Movila, pl. Herta, jud. municatie la N. cu com. Iasi,
malurI ale piriului Uzul, aproape Dorohoin, cu 50 familit, sail iar la S. cu com. Moi.
de trecgtoarea luf din Ardeal 250 suflete. Are o bisericg de lemn, fon-
si la poalele munteluf Farcul- Proprietatea mosief este a data de iocuitori in 1790, de-
Maxe, la 12 kil, de satul DArml- familiei P. Cazimir. servia de I preot si 1 cintgret.
nesti. Sgtenif improprietAriti ail 55
Are o populatie de 127 su. hect. 85 ara plmint, lar pro- Poiana, sat, in jud. Ialomita,
flete, aproape toril Slcuf (Un- prietatea : 524 hect. i8 arif clinp pl. Ialomita-Balta, pendinte de
gurí.) ; o bisericg catolicg, clgditg si 114 hect. 58 arif pldure. com. cu acelasf nume, situat
la 1851 de locuitori, deservitg Hotarele mosid sunt cu : Iba- pe malul drept al riului Ialomita,
de 2 cintgretI. neti, Cristinesti, Pomirla si pe o ingustA luncg dintre coasta
Hreatca. Bargganuluf si l'hit Ialomita.
Poiana, sat, pe coasta de V. a Aid este resedinta primgriel
dealuluf Cerbg.toarea sail GiIggi- Poiana, cilt. de resedintg al com. si a judecgtorier comunale.
toarea si in partea de V. a com. Poiana-Seciurile, la N. com. Po- Are o populatie de 1075 lo-
Feredieni, pl. Cosula, jud. Bo- jarul-d.-s., pl. An3aradia, jud. cuitori; o coalä mixtg, con-

www.dacoromanica.ro
POIANA 30 POIANA

dusa de 2 invatatorT i fre- Este in apropriere de gara pe costisa de-a dreapta riuluT
cuentata de eIevf, (I 899 ampina. Birladul, /a E. de satul Valea-
goo); douà biserici, deservite Mare, pe o intindere de 618
de 2 preotI si 2 cintaretT. Poiana, sat, fácind parte din com. hect., cu o populatie de 33 fa-
rur. Comarnicul, pl. Pelesul, jud. sati 18o suflete.
Poiana, sal, in jud. Mehedinti, Prahova. Are o populatie de Are o biserica de piatra.,
pl. Motrul-d .-s., com. rur. Ercia ; 1122 locuitorT. E situat intr'o cuta la 1873, de Nicolae oro-
are 59 case pozitie frumoasa, intre muntir neanu.
ComarniculuT i valle: PrahoveT, Actualminte, mosia e proprie-
Poiana, sat, in jud. Neamtu, com. Sarului i Comarnicul. tatea spitaluluT DraghicI din Vas-
Bistricioara, pl. Piatra-Muntele,
situat in apropierea muntilor Poiana, sat. Vez! Plesesti-Sineas- Vite : 144 vite marT cornute,
Hurduga, Magura, Ciumarca af, jud. Suceava. io ca!, 160 ol si 40 rimatorY.
Pintecu, pe %ralea piriuluT Bis-
tricioara, spre hotarul judetului Poiana, sat, facind parte din com. Poiana, stafie de dr.-d.-f., in jud.
despre Transilvania. cu acelasT nume, jud. Tecuciti, Prahova, pl. Teleajenul, cat. Po-
Are o populatie de 487 su- si situat pe ses, in centrul com. iana-de-Varbilaii, pe linia Buda-
flete; o biserica de lemn, de- Ad i se afla resedinta comuneT. Slanicul, pusa in circulatie la
servita de I preot si 2 dascali. Are o populatie de 233 fa- io Decembrie 1883. Se aflä in-
Vite sunt : 157 boT, 270 vacI, saii 1006 suflete, carT lo- tre statiile Plopeni (r 1,9 kil.) si
1228 oT, 30 caí, 100 porci, 146 cuesc in 228 case ; o scoall Sldnic (10,3 kil.). Inaltimea d'a-
juncl. mixta, frecuentata de 46 copii ; supra niveluluT Marif, de 298m,66.
Satul se mar numeste si Po- 2 bisericI, una cu hramul Sf. Venitul acesteT statir pe anul
iana-Grintiesuld. Nicolae, in mahalaua Ticaul si 1896 a fost de 56596 leT, 75
a doua in Poiana propriti zisa, banT.
Poiana, sat. VezT Poiana-Alma- Cu hramul Adormir ea - MaiciT -
suluT, sat, jud. Neamtu. DomnuluT, facuta de locuitorl Poiana, aje minerale, in jud.
in 1853 si reparata de 2 orT. Prahova, com. Poiana, la 5 kil.
Poiana, sat, i resedinta com. Vite : 324 bol, 117 vacT, 6 de Cimpina. Long. E. 25°.38'.
cu acelasT nume, pl. Siul-d.-j., jud. taurT, 26 caT, 23 Tepe, 4 arma- Lat. 47°.8'. Alt. 440m. Statie de
Olt, situat pe valea piriuluT Cal- sarT, 322 oi si 64 capre. Lo- cale ferata (Cimpina). Sunt mal
mätuiul. cultora mal posea 30 stupT, multe izvoare cu apa minerall,
Are o populatie de goo lo- 144 plugurI i 5 cazane de fa- care e intrebuintata pentru ba.T
cuitorT, din care 76 sunt impro- cut rachia. contra durerilor de picioare si
prietaritt dupa legea rurala din de oase. Sunt frecuentate de
1864. Poiana, sat, facind parte din com. multI bolnavT, de si nu exista
Biserica, cladita la 1870e de- Colonesti, jud. Tecuclii, situat un stabiliment.
servita de i preot i I cintaret. pe piriul cu acelasT nume, la 12
Locuitorii poseda : 30 cal, 27 de resedinta com., spre N. Poiana, fost sat, sub poalele pa-
Tepe, 200 bol, 59 vacI, 6o bi- Are o populatie de 54 fa- dure! Fagatelul, jud. Suceava,
voli, 800 o!, 30 capre si 180 miliT,sari 195 suflete, cari lo- com. Stolniceni.
porcI. cuesc in 52 case.
LocuitoriT sunt improprietaritT. Poiana, mändstire, asezata pe un
Poiana, sat, resedinta com. rur. deal frumos in tata orasuIuT Cim-
Poiana, jud. si plaiul Prahova. Poiana, sat, in jud. Tutova, pl. pina, jud. Prahova. Se intretine
Are o populatie de 592 locui- Pereschivul, com. Stänuesti, spre de Eforia Spitalelor Civile din
tori. Ad i e schitul Poiana. Lo- N.-V. de satul Stanuesti, in mar- Bucuresti si se administreazä
cuitoriI s'aii improprietarit /a ginea de V. a judetului. Are de un ingrijitor.
1864 pe mosia Poiana a EforieT. 205 locuitorT §i 44 case. Aceastä manastire, care acum
Vara, acest sat e vizitat de a ramas ca biserica de mir, s'a
multf patimag, pentru bar sa- Poiana, sat, in jud. Vasluiti, pl. fondat la anul 1688 de catre
rate. Fundurile, com. Negresti, situat Spatarul Toma Cantacuzino, fra-

www.dacoromanica.ro
POIANA 31 POIANA-CiRNULUT

tele luT erban-Voda Cantacu- Poiana, phig, izvorepte din po- rur. Patulele, pl. Blahnita, jud.
zino. lenile com. Prahovita-d.-s., plaiul Mehedinti.
Biserica actuala s'a recladit in jud. Prahova, pi se varsa pe
anul 1840 de Eforia Spitalelor partea dreapta in 14111 Prahovita, Poiana-CirnuluI, com. rur., in
Civile din Bucurepti. tot in com. Prahovita-de-sus. partea de N. a pl. Crasna, jud.
Vasluiti, in marginea de S. a
Poiana, parohie, in com. cu a- Poiana, pida, jud. Tecucia, izvo- jud. Iasi, pi la 22 kil. de Co-
celapf nume, pl. Vrancea, jud. repte din zarca DobrotforuluT, daesti, repedinta pl., apezatá pe
Putna, avind o biserica parohiala, uda satul cu acelasT nume pi se dealud l val acoperite in mare
cu hramul Adormirea. varsä pe partea dreapta a Ze- parte cu padurT, intre tirgupoa-
letinuluT, intre satele Analogul rele Poieni, din judetul Iasi si
Poiana, deal, ramificare a dealu- Poiana, din com. Colonepti. Codlesti, din jud. Vasluia.
luT Humaria-Bahnoaia, in partea E formata din satele : Poiana,
de N. a com. Poiana-Lunga, jud. Poiana, ,ces, jud. Dolj, pl. Cim- Hilita, Trestiana, Pocreaca. Slo-
Botopani ; are directiunea spre puf, pe care este wzat5. com. bozia MiluluT, Dumitrepti - Gala-
S.-V. pi se intinde pana la ho- Poiana. tei (Cirpiti), Schiletul-DucaT, Du-
tarul satuluT Serafinepti, com. mitrepti i Blaga, pe o supra-
Corni. Poiana-Alma§ulul, sat, in jud. fata..de 6994 hect., din care 2393
Neamtu, com. D obreni, pl. Piatra- hect. padure pi 2746 hect. loc
Poiana, Yac, in jud. Ialomita, in- Muntele, situat in curbatura mun- de cultura, fina, imap, sunt ale
sula Balta, pl. Borcea, com. Co- tilor Muncelul-Negrepti, pe %ralea proprietateT, iar 1834 hect., ale
garcea. pîrlulul Negresti. locuitorilor.
Are o populatie de 199 su- Are o populatie de 912 fa-
Poiana,sariPoiana-Bisericani, flete, locuind in 55 case; o bi- mili!, sati 2439 suflete, locuind
jud. Baca, pl. Tazlaul- seria, deservita de i preot In 6o8 case ; 4 bisericl, deser-
d.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, de I dascal; o vararle; j fierarie. vite de 4 preotT pi 4 cintäretT ;
peste 703 hect., cu padure cu Vite : 90 vite mar1 cornute, o pcoala; 4 morT pi 6 circiumT.
tot. E pr.oprietatea statuluT de 45 oT, io cal, 30 rimatorI. Comerciul se face de ii per-
la secularizare. soane.
Poiana-Arsä, virf de munte,jud. Vite : i6oi vite marT cornute,
Poiana, mof ie ?articulara, jud. Bacati, pl. MunteluT, com. Brus- 1038 oT, 66 capre, 375 caT, 2
Dolj, pl. Cimpul, com. Poiana, turoasa, din muntiT Popoi, inalt bivolf pi 415 rimatorT.
in intindere aproximativa de de 1272 m. i situat pe gra- Budgetul com. e la veniturT
2500 hect., aducind un venit nita. de 5853 leT, 50 banT, lar la chel-
anual de w0000 leT. Se &ese tuelT, de 5783 leT.
pe &usa 2 morI de aburT. Poiana-Bisericani. VezT Poiana, LocuitoriT posea.: 154 plu-
sat pi mopie, jud. guri pi 262 care CU bol, 31 plu-
Poiana, pätiure foloasa, jud. Ba- gurT pi 63 carute cu cal; 437
cati, pl. TazlAul-d.-j., com. T'ir- Poiana-BorceI, parte din satul stupT cu albine.
gul-Valea-Rea, de 433 hect. Este Borca, jud. Suceava. Prin mijlocul com. trece de
amenajata i apartine statuluT. la N. la S. poseaua nationala
Inainte de secularizare linea de Poiana-Bouldf, sätuc, jud. Ba- Vasluiti-Iapi i piriul Vasluetul.
mandstirea Bisericani, din jud. chti, pl. Tazlaul-d.-s., care face
Neamtu. trup cu satul Scorteni, din com. Poiana-Cirnuluï, sat, rqedinta
cu acelapT nume. com. Poiana-CirnuluT, pl. Cras-
Poiana, pädztre a statuluT. VezT na, jud. Vasluiü, asezat pe valea
Ursul pi Poiana, jud. Olt. Poiana-Chioark trup de mofie piriuluT Vasluetul, de o parte
din proprietatea statului Cor- pi alta a poseleT nationale Vas
Poiana, phig, izvorepte din pa- basca, com. Corbasca, pl. Ber- la 23 kil. de orasul
durea Serafinepti pi se varsa in heciul, jud. Tecucia. Iapi pi la 42 la de Vasluiti.
lacul Poiana, com. Poiana-Lungl, Se intinde pe o suprafata de
jud. Botopani. Poiana-Cioarei, ceitun, in com. 2866 hect., din care 1430 hect.

www.dacoromanica.ro
POIANA-COPAC1ULUI 32 POIANA-DE-VÀRBILMI

pAdure si 1287 hect, loe de cul- torl si 3 case. E situat pe malul in 88 case. CopiiI din sat ur-
turA, finat, imas ale proprietAteI, drept al piriuluI Bisca - Mare, meazA la scoala mixt5. din satul
iar 149 hect., ale locuitorilor. sub muntele Cursele i in apro- Poiana-d.-j., ce este la 240 m.
Are o populatle de 27 fami- piere de Ghenunea-Draculd. E
sail 153 suflete ; o bisericA cel mai nordic cAtun al jude- Poiana-de-Sus, sat, in partea
catolicA ruinatA ; caseIe proprie- tuld. de E. a com. Girbesti, pl. Fun-
tAtiI ; i moarA cu aburl si una durile, jud. Vasluiü, asezat pe
de vint ; 3 circiumI. Poiana-Cuibuluf, satt Poiana- coasta de V. a dealuld Voinesti,
LocuitoriT posedA: 20 plugue Mare, loc de finge, in partea pe o suprafatA de 66o hect.
si 20 care cu bol, 2 plugurl si de V. a cAt. Cuibul, intre dea- Are o populatie de 66 fami-
2 clrute cu cal ; 1015 vite marI lul Berivoe piriul SArAtelul, liT, saü 138 suflete.
cornute, 2 bivolI, 2 capre, 18 com. Gornetul-Cuib, pl. Podgo- Teritoriul satuluI e udat de
cal si 30 rimAtorT. ria, jud, Prahova. piralele : SacovAtul i Tibana.
LocuitoriI posea.: 17 plugurl
Poiana-Copaciului, sat, fAcind Poiana-de-Jos, sat, jud. Dolj, Cu bol; 163 vite marT cornute,
parte din com. rur. OpAriti, pl. pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, cti o 70 oT, 8o capre, 33 cal si 90
Teleajenul, jud. Prahova. populatie de 444 suflete, locuind rimAtorl ; 30 stupl de albine.
Are o populatie de 307 lo- In 120 case.
cuitorT. Cade in partea de V. Are o scoalA mixtA, fondatA Poiana-de-Sus, mofie particu-
a comuna Locuitorii mal nu- de rAposatul P. Poenaru, frecuen- larA, jud. Dolj, pl. Jitti-d.-s., com.
mesc acest cAtun i CopAceni. tatA de 69 copii ; o bisericl ; Poiana, in intindere de 500 pog.,
S'a format pe la 1783. De aci 3 circiumI. cu venit anual de I 1340 leT. Este
se exploateaa. pleura. Se zice O. mal inainte satul era arendatA. Are pe ea o pädure
asezat pe locul unde azT se vAd de 350 pog., compusA din ulmT,
Poiana-Copaciului, numire ve- urme de zidurI, fintmnl, cruel, etc. fagI, frasid, jugastri i mal cu
chid a comuna OpAriti, plaiul seam1 stejart
Teleajenul, jud. Prahova. Poiana-de-Jos,mofieparticularl,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Po. Poiana-de-VArbiail, com. rur.,
Poiana-Cottrga§ului, sdtuc, Cu lana. Are o intindere de 320 plaiul VArbilAul, jud. Prahova,
15 case, fAcind parte din satul pog., dind un venit anual de situatA pe ambele malurI ale
Cotirgasi, com. Brosteni, jud. 32971er. Pe mosie ati earte girld VArbilAul, la 23 kil, de
Suceava. cuitorif clIcasI i mosnenr. capitala judetuld si la io kil.
de resedinta plaiulul.
Poiana - Cu - Cetatea, sat, jud. Poiana-de-Jos, padurr particu- Are o populatie de 638 su.
Iasi, pl. Codrul, com. Ciurea, lare, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. flete, locuind in 150 case ; o bise-
situat dincolo de pAdurea Poiana, una in intindere de 120 ricA, fon datA la -1864 de locuitorl,
novel, spre S. de satul Ciurea, pog., apartinind d-neI Ecat. Cio- deservitA de un preot ; o scoalA
pe podisul dealuld Bordea, lin- cazan, alta de 65 pog., aparti- mixtA, frecuentatA de 30 bAetl
gA codrulBorosesti, din jud. Vas- nind d-neI Ecat. C. Poenaru, si 6 fete (1899-900).
luir', la 24 kil. de orasul Iasi. alta de ioo pog., apartinind d-lul Parte din locuitoriI com. sunt
Face parte din trupul mosiel Marin Popescu._Sunt amenajate. mosned. 71 s'ail improprietArit
Borosesti, proprietatea caser spi- Se compun mar cu seamA din la 1864, cind li s'atí dat 184
taluld Sf. Spiridon. Are o po- stejarl, apor din uhrd i fagl. hect. El posea : 9, cal si Tepe,
pulatie de 6 familif, sati 37 su- 70 vacI, 26 capre, 107 or si 57
flete. Poiana-de-Sus, vechie numire porcl.
LocuitoriI posedI : 42 vite a com. Poiana, pl. pul-d.-s., com. In raionul com., pe riul VAr-
marl cornute, 18 01, 8 cal si 4 Poiana, jud. Dolj. bilAul, este n moarA.
rimAtorl. TeritoriuI com, e de 450 hec-
Poiana-de-Sus, sat, jud. Dolj, tare.
Poiana - cu - Rugi, cdtunaf, al pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, Cu Comerciul se exercitA in co-
com. Goidesti, jud. BuzAti, alipit resedinta primArieT. Are o popu- munA de 3 circiumarI.
de com. Virlam i aviad ii locui- latie de 342 suflete, carT locuesc Budgetul com. e la veniturT

www.dacoromanica.ro
POIANA-DIN-CALE 33 POIANA-LULII.JRACU

de le) 3066,34, lar la cheltuell, Poiana-Gl§teI, munte, in jud. Budgetul com. e de 2323 leT
de 2526,11 tel. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. la veniturT i de 1514 lef la
In comuna sunt 2 osele ve- Calugareni, situat linga Piatra- cheltuelt.
cinale : una o leagá cu com. MI- Teiuluf. Vite : 384 bol i vacf, 54
laqti la S. i Varbilaul la N., caf, 2 bivolT, 996 of, 64 capre
O. a doua, cu com. rur. Valeni- Poiana-Golenti, statie de dr.- §i 404 rimatort.
de- M unte. jud. Dolj, pl. Cimpul, com.
E udata de la N. la S. de Maglavitul, pe Unía Craiova-Ca- Poiana-Laculur, sat, ca 241 lo-
apa Varbilaul i de Valea-Bise- lafat, pusa In circulatie la i De- cuitorl, jud. Arge, pl. Pite0i,
rice, ce se varsa in Varbilaul, cembrie 1895. Se afta intre sta- facind parte din com. rur. cu
tot in raionul acesteT comune. tule (12,6 kit.) i Calafat acela0 nume. Are 2 bisericj, cu
Se margineste la N. cu com. (9,9 kil.). Inaltimea d'asupra ni- hramurile Cuvioasa Paraschiva
Varbilaul, la S. cu com. Mala- veluluf MIS, de 53,15 m. Ve- Sf. loan, deservite de 2 preotT,
e0, la E. cu com. Bughiile nitul acesteT statif pe anul 1896 2 cintarett i 2 paracliserT.
la V. cu com. Trestioara. a fost de 5633 leT, 70 bant.
Poiana-LaculuI, trup de
Poiana-din-Cale, Poiana-cu- Poiana-Hotarele, sa5 Butea, dure al statuluf, in intindere de
Pietrelesa5 Bolovanul-Hur- teren Cu tufri i arbort izolatT 13 hect., pendinte de com. Va-
duculuI, munte insemnat, pe de diferite esente, pe m4a leni, plaiul Teleajenul, jud. Pra-
frontiera, in jud. Buzatl, com. com. Calimane§ti, pl. Cozia, jud. hoya, care, impreuna cu trupu-
Nehoiaul. Are p5.durT intinse Vilcea, In intindere de 18 hect. rile : Valea-GarduluT (62 hect.),
p4unT, care nutresc pana la Cotul-cu-PlopT, Obratele - dup.-
3000 de or anual. Poiana-Hotilor, "Zata intins, Sfoara-Predealul (25 hect.), Bu-
la N. de muntele ClAbucetul- ghea-d.-s. (45 hect.) i Runcul
Poiana-din-Cale, pichetde vara, TauruluT, intre piraiele Prahovita (40 hect.), formeaza padurea
pe frontiera, jud. Buzar', intre qi Limb4elul, jud. Prahova, Valeni.
muntele Poiana-din-Cale i iz- com. Predeal, plaiul PelepluT.
vorul Surducul. Poiana-LarguluI. Ved Largul,
Poiana-Humei, sat, in judetul sat, jud. Neamtu.
Poiana - dintre - Paduri. Vezt Roman, pl. Fundul, com. Ciu-
Báltaretul i Dracinul, mofie a turqti, wzat pe deal, la extre- Poiana-luI-Bor§. VezT Protopo-
statuluT, jud. Dolj, pl. Dumbra- mitatea de S.-E. a judetuluf, la peni, sat, com. Poiana-Lunga,
va-d.-s., com. Tiul. hotarul despre jud. Tutova, cu jud. Botopni.
o populatie (dimpreund cu aceea
Poiana - DrInguluI, munte, in a satului Misal-15.11qt» de 186 Poiana-luI-Iura§cu, com, rur.,
ramura Coztel, jud. Neamtu, pl. locuitorT, locuind in 45 case. in jud. Roman, pl. Fundul, spre
Piatra-Muntele, com. Gircina; se Locuitorif posea ¡83 vite S. de orapl Roman, la 31 kil.
afla in prelungirea dealutut Rup- marT cornute. de el i la 6 kit, de rqedinta
tura. p14ef. E formata din satele :
Poiana-LaculuI, com. rur., pe Ca.Meni-luT-Burchi, Cauti$eni-
.Poiana - F aguluI, alta' numire apa Cotmeana, jud. Argq, pl. luI - Iuracu, Caut4eni - Raza0,
datä satulut Piriul-Fagului, jud. Pitqti, la 13 kil, de com. rur. Neggeni i Poiana-lut-Iurawu,
Neamtu, plasa Piatra-Muntele, Biscovul-Fle$tif, reedinta sub- Cu reedinta comunei in satul
com. Galut. prefectureT, i la 15 kil. de Piteti. Poiana-lut-Iurawu.
Se compune din 8 sate : Ducu- Are o populatie de 238 fa-
Poiana-FeteI, poiana, spre N. le0i, Gäleti, GalAteanu-Nego- milif, sal:1 924 suflete, din care
de Fata-luT-Cralil, jud. Prahova, qti, Neagra, Poiana - LaculuT, 432 locuitort Ungurt, locuind
comuna Cera§iul, plaiul Telea- Popqti i Tehqul, cu o popu- in 322 case ; o coall mixta ; 3
jenul. latie de 867 locuitorf. biserict de lemn, din care una
Pe ad era comunicatia cu Are 2 bisericT, deservite de catolica. Ungurif %in de parohia
Austro-Ungaria, pana la facerea 2 preotf, 2 cintarep i 2 para- catolica Prajesti (Bacati).
calef-ferate Ploqti-Predeal. cliserf ; o coa15. mixta. Budgetul com. e la veniturt
64746. Mareta Dicifonar Geogroutc. Vol. V.
5

www.dacoromanica.ro
P0IANA-LUT-1URACU 34 POlkNA-MARE

de 2071 le, 85 banf si la chel- Polana-LUngä, com. h-ur., in par- \rae : 220 bol -$11 vacT, 80 cal,
tuelf, de 1807 lef. tea de S.-E. a pasa Siretul, 285 of si 45 porcf.
jud. Botosani. Se Intinde pe un Sunt go stupf cu
Poiana-lui-Iurascu, sat, in jud. teritoriii deluros si acoperit cu
Roman, pl. Fundul, com. Po- pAdurl. Poiana-Lung5, tnunte, in jud.
iana-luf-Iurascu, spre S. de ora- E compusA din satele : Ohis- Suceava, com. MAlini, sub Ha-
sul Roman, la .31 kil, de el si covata, Icuseni, Poiana-Lungd, 'Auca, avind 1340,1 m. altitu-
la 6 kil, de resedinta plAsef, pe Protopopeni, Vorona - Carate, dine.
malul sting a piriuluT Sasa. Vorona-Theodor si Satul-Noti.
Populatiunea, in maioritate Are o intindere de 5622 hect., Poiana - Lungl i Ferigele,
Ungurf, e de 360 suflete, care, din care 1600 hect. ale proprie- munir, proprietAtT ale statuluf,
impreund cu loc. din satele : tarilor marf, 2106 ale locuitori- pendinti de Episcopia ArgesuluT,
CAlugäreni, lor si 2267 hect. pädure, si o jud. Muscel.
Recea, Rosiori i Rusi, tin de populatie de 491 fanal, sati
parohia catolicA PrAjesti (Baclii). 241 I suflete, din care 450 con- Poiana - Longi - de - Jos, com.
Are o biserica de letnn si o tribuabilf. rur., in jud. Dimbovita, p/. Bo-
scoalä primará mixta. Se numea Are : 5 bisericf, deservite de lintinul, situatA pe cumple, la S.
maiinainte si Poiana-Sasuluf. 2 preotf, 3 cintAretf vi 3 para- de Tirgoviste, Ruga marginea
cliserf ; mAnAstirea Vorona, de jud. si la 15 kil. spre S.-E. de
Poiana-lul-Mihaï, inmute, al co- cálugAff, si schitul Selastria, in gara Titu.
muna Schela, plaiul Vulcan, pAdure ; 2 coale, conduse de Prin raionul com. curge Cio-
jud. Gorj, spre N.-E. de com. 2 invAtAtorT i frecuentate de rogirla, peste care este un pod.
E populat cu pAdure de fag. 155 bletT i 18 fete. Are o populatie de 1070 lo-
Pe el este poteca ce merge Locuitorif posea: 858 bol cuitorr; o biseria si o scoalä.
la vama Buliga si la pichetele : vacf, 231 cal, foo6 of, 231 Se invecineste la E. Cu com.
No. 7, numit Buliga si No. 8, porcf ; 500 stupf cu albine. Brezaele ; la V., cu com. Gdi-
numit ScArisoara. Pe lingA a- In comuna sunt 6 lazurf seni ; la N., cu Poiana-d.-s. si
ceste pichete e si trec1toarea, 5 morT de apl. la S., cu com. Floresti, din jud.
prin Vulcan, in Austro-Ungaria. Budgetul comuna e la veni- Ilfov. De Gáiseni se desparte
Acest munte se zice cá turf si la cheltuelf de 11202 leT. prin -pldurea ''Silistioara, lar de
are numirea de la Domnul Comuna e strAbAtutA de ca- cele-l'alte prin cimpif arabile, u-
reir, Mihaf-Viteazul, care ar fi O.- lea judetean1 Botosani-FAlticeni. nindu-se prin sosele i drumurT.
bárit cu oastea pe virful si la O cale comunall incepe din ca-
poalele luf. lea judeteanA, trece pe UngA POiana - LungA - de - Sus, com.
lacul mare al Voronef, prin sa- rur., in jud. Dimbavita, pl. 13o-
Poiana-lui-Stan, sat, fdcind par- tul Poiana si in com. Corni ; altA lintinul, situatä. ca vi cea de jos,
te din com. Muncelul, jud. Te- cale comunalá merge in satul pe cimpie vi vecine una cu alta.
cucia, situat la N. comunef, la Chiscovata. Prin raionul com., afarA de
3 kil. 200 m. Dimbovita i Ciorogirla, carf sunt
Are o populatie de 74 familif, Poiana-LungA, sat, in partea de in apropiere, mal curge pida'
sau 345 suflete, care locuesc in N. a com. Poiana-Lung5., pl. Si- Baiul, peste care este un podet.
6o case. retul, jud. Botosani, situat pe Se compune din 3 cAtune :
Locuitorif sunt improprietd- valea Poiana i pe mosia statu- Poiana-d.-s., Buroianul si Seca-
riti de la 1864. luf Vorona. turne, cu o populatie de 1208
Are o populatie de 145 fa- locuitori.
Poiana-luI-Stinoä, cütun, locuit milif, sati 758 suflete, din care Are o bisericA si o scoall.
de TigatiI, pendinte de com. I fo contribuabilT; o bisericl, zi- Se invecirieste cu comunele :
Vinátori-Micf, pl. Neajlovul, j ud. ditA la 1838, deservitA de Poiana-d4 spre E., Rdminesti
Vlasca, situat in mijlocul pAdu- preot i 2 cintAretT ; o scoall spre V., Lunguleti la N. vi Gäi-
ref CAscioarele, in apropiere de mixtA, condusl de i invAtAtor, seni la S.
CorbiT-Ciungf, la 4 kil, de satul frecuentatá. de 6o bletf si 6
Popa-Nae. fete. Poidna-Mare, sat, iweind parte

www.dacoromanica.ro
POIANA-MARE 35 POIANA-PLENITA

dio com. rur. Batani, plaiul Te- Poiana - Negustorului, sat, in din com. Plenita. La anul 1879
kajenul, jud. Prahova. Cade in jud. Bacaii, pl. Bistrita-d.-s., com. s'a despartit, devenind com. deo-
partea de N. a comuna Valea-lur-Ion, situat pe coasta sebita cu un singur catun, numit
dealulur Corlatele, la 3 kil, de Poiana-Plenita.
Poiana-Mare, catun al eorn. Mo- resedinta com. Are o populatie de 1247 su-
runglaVul, pl. O1tetul-Oltu14.-s., Are o populatie de 72 suflete. flete. Biserica, de zid, fondata,
jud. Romanati, pe valea Locuitorir poseda 15 vite in anul 1858, de obstea locui-
Burluiul. Altitudinea terenulur marI cornute si 50 capre. torilor, are in altar o inscriptie
d'asupra nivelulur Mari! este de cu numele ctitorilor si data fon-
210 m. Poiana-PetreI, sat, in jud. si pl. darer.
Are o populatie de 288 lo- Tutova, com. Dragomiresti, spre Scoala, infiintata la 1879, e
cuitori si o biserica, cu hramul N. de satul Dragomiresti, la mar- frecuentata de 59 copir.
Cuvioasa Paraschiva (1837), de- ginea jud. despre Vasluitt. Are In comuna se va.d urmele a
servia de i preot si 2 cintaretI. 131 locuitort si 37 case. 4 redute ce se zice cá dateaza
de pe timpurr foarte indepartate.
Poiana-MänästireI, sat, In par- Poiana-Plenita, com. rus-., jud. Dupa legea rural-a din 1864
tea de N. a com. Tingujei, pl. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., la 15 sunt 168 locuitorT impaminte-
Funduri, jad. Vas/uiri, situat pe kil. de V/rtopui, resedinta pla- nitr, lar dupl cea din 1879 sunt
Dealul-Manastire, intre sat ele seT, si la 62 kil. de Craiova. 70 insurateT.
Panoasa si Moara-lui- Ciorneiti. Situata pe locul ses numit Teritoriul comuna are o su-
Are o suprafata de 15 hect. si Poiana-Plenita. prafata de 3877 hect., din carT
o populatie de 40 familir, Se invecineste la N. cu com. 2360 hect. pamint araba, 1250
121 suflete. Verbita; la S., cu com. Risipiti ; hect. padure, 2 hect. teren sterp,
la E., cu cornunele Cornul 197 hect. vi!, iar restul fineata
Poiana-Märinei, vechiul nume Caraula si la V., cu com. Ge- izlaz.
al satulut Scaesti, jud. Dolj. meni, din jud. Mehedinti. Mosia se numeste Poia-na-Ple-
Limita linier de N. incepe din nita, dind un venit de 94400
Poiana-MierleI, sea, facind parte Drumurile-Mari, spre E. si duce le!. Parte apartine Statulur, parte
din com. rur. Catunul, pl. Te- pana la hotarul Pleniter. locuitorilor.
leajenul, jud. Prahova. Limita linier de E. incepe din Padurea, de pe mosia sta-
hotarul Verbita, merge de la N. tulur, se compune din cer si
Poiana-MuIerei, munte, in jud. la S., trece prin valea Padina- girnita.
Gorj, plaiul Novaci, apartinind Mare, valea Padina-Mica, si Viile, in intindere de r97 po-
com. Ciocadia, situat intre mun- Ceringul. goane, apartin statuluI si locui-
tir : Prava.tul, Salanele i Cotul- Limita huid de S. incepe din torilor. Produc vin negru.
luI-Urs, la frontiera ; ad i se afla Drumurile-Marr, avind directi- In com. sunt 4 circiumr; 4
pichetul No. 14, numit Sala- unea V.-E. velnite pentru fabricarea rachiu-
pele. Limita liniei de V. incepe din lur din tescovina, producind
hotarul com. Verbita, merge de pana la 500 decalitri anual.
Poiana-MuIereI, pichel cu No. la N. la S. prin valea Ceringul, O moara de abur! si una cu
13, situat pe panta N.-E. a mun- pana in hotarul com. Risipiti. vite se &ese pe mosia statulur,
telar cu acelasr n um e, jud. Gorj. Terenul comuner este acciden- precum si o stina unde se face
Poteca ce merge la acest pichet tat de valle: Padina-Mare, Pa- brinzá de putind.
este tot aceea care d'uce la pi- dina-Mica i Ceringul. Transportul se face pe calea
chetul Timpa pana la muntele In comuna se gasesc 4 mo- vecinala pana la Risipiti, upde
Mereutul; de acolo coboara la vile. da in calca comunall Craiova-
stinga in Valea-Lotrulur, sue pe Finenr sunt 7, din carT mar Cetatea. Poiana Plenita este u-
acest riti si pe muntele PrAvatul insemnate Fintina-Cocorasca nita prin cAl comunale cu Oro-
si de aCi. In Poiana-MuTereT. Fintina-Oilor. delul, cu Caraula, si cu Risipiti.
Comuna a fost infiintata la Un drum vechiti, numit Drumul-
Poiana-Mujei, fost sat, in jud. anul 1864.. De la infiintare pana Mare, trece prin centrul comuner.
Dolj, pl. jiul-d.-j., com. Piscul. la 1879 a facut parte ca catun Budgetul com, e la veniturr

www.dacoromanica.ro
POIANA-PLENITA 36 POIANA-SECIURILE

de 2753,04 leT si la cheltuelT, trie Ungureanu si e deservita de Poiana-Rotatä, pichet de gra-
de 1752,95 leT. cintaret si I 'Alamar. nifei, In jud. Mehedinti, pl. 0-
Vite cornute 440, o/ 179, colul-de-sus.
cal 28. Poiana - Rächiti, sat, in jud.
Neamtu, com. Galul, pl. Piatra- Poiana-Sasului, numire vechte a
Poiana-Plenita, sat, jud. Dolj, Muntele, situat in stinga riuluT satuluT Poiana-luurascu, jud.
pl. Dumbrava-d.-j., com Poiana- Bistrita. Roman. De vechimea acestut
Plenita, cu resedinta primarieT. Are o populatiune de 245 su- sat aminteste un document dat
(Vez! com. Poiana-Plenita). flete, din care 57 contribuaba de Alex. Lapusneanu in Husi
LocuitoriT se ocupa cu plu- la 1552, Apr. 4.
Poiana-Plenita, mofie particu- tafia si agricultura.
lara, jud. Dolj, pl. Dumbrava- In sat se afla i moara de apa Poiana-Schitului, mulate, jud.
d.-j., com. Poiana-Plenita, apar- si i fferarie. Bacan, pl. Trotusul, com. Dof-
tinind locuitorilor. Vite sunt : 20 bol, 36 yac!, tana, pe stinga Trotusului, inalt
203 oT, 9 caT, 8o porcI si 20 de 700 metri.
Poiana-Plenita, mofie a statuluT, junci.
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j , Poiana-Seciul, teren de finate
com. Poiana-Plenita. Are pe Poiana-RaftivanuluI, sat, pe cu padure, situat In com. Bog-
dinsa padure de cer i gir- mosia cu acelasT nume, jud. Su- danesti, plaiul Cozia, jud. Vil-
nita. ceava, com. Dolhesti, asezat pe cea, in intindere de 7 hect., din
o coasta ce tärmureste sesul care 6 hect. teren de finete si
Poiana-PrisaciI, sat, pe mosia drept al SiretuluI. Are o popu- hect. teren ca padure. A fost
si in com. Draganesti, jud. Su- latie de 68 familiT, saü 302 su- pendinte de Episcopia Rimnicul.
ceava, la V. si la 3 kil, de sa- flete, din care 70 contribuabili,
tul de resedinn, asezat pe am- locuind in 82 case. Poiana-Seciurile, com. rur., jud.
bere tarmurl ale pirltiluT Culesa, Vatra satulul ocupa 5 fAlcI. Gorj, pl. Amaradia, situata la
Cu o populatie de 430 suflete, Mosia, proprietatea mosteni- N. com. Pojarul-d.-s., pe Dealul-
carT locuesc in 99 case. torilor familiel Raftivanu, e de Mujeril si forman din 2 cat.: Se-
Vatra satuluT ocupa 15 falcI, 373 falcI, din care 274 cultiva- ciurile i Poiana.
25 prajinT. bile si 99 padure. Are o suprafata cam de 4200
Are o biserica de lemn, de- ImproprietaritT in 1864 sunt: hect., din care o patrime e pro-
servia de i preot si 2 cintarett. 8 fruntasT i 17 palmasT, stapi- prietareasca ; 2 partI din aceasta
*coala din Brusturi serva nind 74 falcI. intindere e acoperin de padure,
acestuT sat. Are o biserica frumoasa, cu roo hect. cu vie, 300 hect. cu
MaT inainte de a se fi infiintat hramul Nasterea MaiceT Dom- aratura, iar restul e finete
satul, pe acest loc se afla pri- nuluI, zidita in 1848 de Lupu padure.
saca manastireT Neamtu, palana Raftivanul, menind-o sa devie Are o populatie de 256 fa-
fiind frumoasa i inconjurata de manastire; e deservita de i pre- mili!, sari 765 suflete, din care
codri nestrabatutl. ot ii cintaret. coala din Corni 94 contribuabilT ; i ama mixta,
serva si acestuT sat. frecuentan. de 16 elevI ; 3 bi-
Poiana-Pustaiul, sat, pe mosia serie! deservite de i preot si
Zvoristea, com. cu acelasT nume, Poiana-Räsnita, sat, in partea 2 clntaretr.
pl. Berhometele, jud. Dorohoia, de N. a com. Laza, pl. Racova, LocuitoriT posea : 24 pluguri,
cu o populatie de 176 familiT, jud. Vasluiti, asezat pe dealul 63 care cu bol, i carga cu ca!;
sari 704 suflete. cu acelasT nume, pe o supra 585 vite marI cornute, 299 oT,
In vechime fiind mosie a parte fan. de 163 hect., din care 12 40 caT, 207 rimatorT si z z o capre.
era proprietatea manastirei Putna hect. vie. Budgetul com, e la veniturT
din Bucovina, care a stapinit-o LocuitoriT poseda : 6 pluguri de le! 922, banT 87, lar la chel-
pana la 1785. si 8 care cu bol, I plug si I tueli, de leT 866, banT 50.
Biserica, ca hramul Sf. Mi- carun cu caT, 50 vite marT cor- E udata de riul Amaradia,
hail i Gavril, este de lemn, fa- nute, roo ol, ro ca!, 30 rimatorr care izvoreste din Dealul-Muierii,
cuta In 1774, de preotul Dimi- si ro stupT. din dreptul cat. Seciurile, pri-

www.dacoromanica.ro
POIANA-SOCIf 37 POIENELE

mete pirIul Borna si Totoioasa pe calea Ploesti-FrontierA, intre 1 Poiana-Verde, poiand Intinsl,
pe dreapta si Sonul pe stinga. Sinaia 0. Busteni, gratie pozitiu- pe care mg 'nainte era asezatA
Cotnunicatia in cAt. se face nel sale IncIntAtoare si aerului säll com. Poiana, din jud. si pl. Pra
prin soseaua vecinall, careo leagA de munte, a devenit o statiune hoya, si de unde locuitoriT s'ati re
de Pojarul-d.-s. si de Negoesti de vilegiaturA in timpu/ verei tras spre deal, din cauza inun-
si printr'o osea comunalA, care PALIA la 7 Maiu 1885, acest datiilor rIului Prahova. Azi, aci
o leaga. cu Rosia-de-jos. cAtun, impreung cu Predealul, sunt tarinele locuitorilor.
In corn. sunt 25 de fintIni. Azuga si Busteni, cari azi for
meazd comuna Predealul, apar Poiana-Vinulul, localitate 11.0
Poiana-Socii, parte din satul tinea de comuna Sinaia. latd, pe Neagra, jud. Suceava,
Borca, jud. Suceava.
_
com. Brosteni, /O kil. de -rese-
Poiana-TigänceI,poian a fru mo a - dinta com.
Poiana-Stejarulul, peidure, In sd, in ramura muntilor Ciungi, Un agent vamal stA ad, fiind
jud. Neamtu, com. BirgAoani, jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, insArcinat Cu privegherea, ca sl
pl. de Sus-Mijlocul, situatA tingA com. Filioara, putin mal sus de nu se introducA in Tara, pe Nea
satul HIrtopul. mAnAstirea Vdraticul. gra, in mod fraudulos, plute.
MaT multi vizitatori al ml-
Poiana-sub - Ponoark poiand, nAstirei VAraticul, ati gAsit aci iz- Pialan& (In-), cdtttn, al corp. Colti,
in grupa CeahlAuluT, in drumul voare minerale feruginoase con jud. Buzar'. Vez i In-PoianA.
ce merge spre stInga DochieI, centrate.
asezatä. tare Palde Cisonul si Poiand (In-), partea de N.-V. a
Räpciunele, com. Hangul, pl. Poiana-Ursulusi, peldure parti- satulut Negotesti, jadetul Su-
Piatra-Muntele, jud. Neamtu. cularA, jud. BacAti, pl. TazlAul ceava.
Odinioarä ad a fost schit de d.-j., com. Gropile. E populata
cAlugdrite. Cu ulmi, fagl si carpeni. Are o Poienei (Dealul-), deal, in jud.
intindere de 143 hect. si este Suceava, com. Dolhesti, parte
Poiana - Teiului, sat, in jud. supusä regimului silvic. cultivabil, parte acoperit co pa.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. dure de rag. Adese ori, ael, In ur-
CAlugAreni, situat In dreapta Poiana-Ursului. Vezi Poiana, ma arAturei, se gAsesc cArAmizt si
riului Bistrita, fatä in fa ta cu sat, jud. BacAtt. alte obiecte ale gospodArieT, ceea
satul Poiana-Largului. ce dovedeste el odatä a fost
Are o populatie de 226 su- Poiana-UrsuluI, trecdtoare, jud. locuit.
flete, si o scoa1ä mixtA, frecuen- BacAil, pl. Muntelui, com. DAr-
tatä de 52 elevT. rranesti, de la intrarea Uzului Poienei (Fundul-). Vezi Fun-
Locuitorii se ocupä cu agri- In Tara, situat la V. de satul cu, dul-PoieneT, sat, In jud. Roman,
cultura si Cu plutAria. acelasT nume. La acest pas mer- pl. Siretul-d.-s., com. StAnita.
ge o cale vecinall, care vine de
Poiana-Trestiel, sat, fAcind par- la DArmAnesti, pe Valea - Uzu- Poienele, cdtun, al com. MArun-
te din com. rur. Cozminele, pl. luT, In susul apela tisul, jud. Buzar', Cu 200 locui-
VArbilAul, jud. Prahova. torT si 45 case. Se Ud/vide
Poiana-Värbildul, fostd mo,sie in Poienele-d.-j. si Poienele-d.-s.
Polana - Turcilor, pa-dure, pe a statuluT, jud. Prahova, plaiul De dinsele se alipeste si cAtuna-
mosia Hudesti, com. cu acelasT VArbilAul, com. VArbilAul, pen- sul Toca.
nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Do- dinte de mAnAstirea MArgineni.
rohoiti. Polenele, vechfe nunrire a cdtu-
Poiana-Varbiläul (Tei§u1), pel- nulut Poenari-Pletari, jud. Bu-
Poiana-Tapuluf, sat, facind par- dure particularA, supusä regi- zar', COM. CAno.lti.
te din com. rur. Predealul, p/. mulul silvic Inc5 din 1883. pe
Pelesul, jud. Prahova. S'a for- mosia Poiana-VArbilAul, pendin- Poienele, clitun, in jud. Neamtu,
mat in: urma cAtunulul Busteni, te de com. Poiana - VArbilKul, pl. de Sus-Mijlocul, cdm. Uscati,
pe la 1830. plaiul VArbilAul, judetul Pra- situat pe valea pIrlului Valea-
Poiana-Tapulul, care se aflA hoya. Alba.

www.dacoromanica.ro
POIENELE 38 POIENI

Poienele, sat, in jud. R.-Sarat, dureni (com. Damienesti), se de satul Poienele-Oancel si pe
pl. Marginea - d. - s., com. La- varsa in piriul Cretoala, pe stin- la N. de satul Balomiresti si,
cul-lui-Baban, asezat la N. co- ga. In tot cursul sail a sapat o me spre V. de acest sat, se varsa
mund, la 3 kil. de catunul de albie foarte adinca. in piriul Albuia, pe stinga. Pri-
resedintg, Costandoiul. meste piriul Pricopul, incarcat
Are o suprafata de 12 hect., Poienele, pfrig, jud. Tecucira, ce cu piriul Stanita.
Cu o populatie de 236 suflete, si trece prin satul cu acelasI nume,
o biserica, deservita (te 1 preot com. Godinesti, si se varsa in Poienele-OanceI, sat, in jud.
si t cintaret. .piriul Reprivatul. Roman, pl. Siretul-d.-s., com.
Stanita, spre N. de satul Sta-
Poienele, sat, facind parte din Poienele-BouluI, pdolure parti- nita si la I1/2 kil, de el.
com. todirieti, jud. Tecucitl, si- culara, supusA regimulur silvic Are o populatie de 368 lo-
tuat la 9 kil. spre N. de comuna. inca din anul 1883, pe mosia cuitori ; 96 case ; o biserica
Are o populatiune de 70 su- Comarnicul, pendinte de com. de lemn.
flete ; o biserica, cu hramul A- Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. Ala se gasesc pasunI in a-
dormirea Maicei DomnuluI, de- Prahova. bondenta.
servita de I preot si 1 cintaret, Sunt 157 vite mar! cornute.
construita. la 1850 de Costache Poienele-de-Jos, com, rur., in Se numea maI inainte si te-
Craescu si refacuta de zid la jud. Roman, pl. Fundul, sprc fanesti.
1872 de Emanuel Cräescu. S.-E. de orasul Roman, la 29
kil, de el si la 75 kil, de re- Poienele-Säref, virf de munte,
Polenele, deal, in jud. R.-Slrat, sedinta pläseI, pe piriul Poie- al Laposului, pl. Vrancea, jud.
pl. OrasuluI, com Odobasca. Se nele. E formata din satul Poe- Putna.
desfdce din dealul Malura; braz- nele-d.-j., cu o populatie de 730
deazd partea de E'. a com. si intrg locuitorI. Poienestilor (Dealul - ), deal,
putin, si in plasa Marginea-d.-s. Are o biserica de lemn ; o se intinde la E. de satul Bros-
E acoperit cu päsunI intinse si scoald mixta, frecuentata de 46 teni, jud. Vasluia, pl. Racova.
semSnaturI. elevi (1890-900); o fabrica de com. Ivanesti, formind limita
spirt. acesteI comune catre com. Poie-
Poienele (Gura-BisciI), mo,rie, Budgetul com, e la venituff nesti.
In jud. Bu,zail, com. Märuntisul, de 1465 leI si la cheltueli, de
cat. Poienele. Are 830 hect.: lo- 1[393 lel. Poieni, com. rur., in partea de
curI arabile, izlaz, lived si pu- S.-E. a piase! Codrul, jud. Ia0,
tina padure, proprietate a mos- Poienele-de-Jos, sat, in jud. Ro- in marginea despre jud. Vasluin,
nenilor : BoenatI, SibiestI, im man, pl. Fundul, formind com. formata din satele : Poieni (tir-
proprietaritilcr si d-lui N. Rusia- Poienele-d.-j. (V. a. n.). Parte gusor), Comarna d.-j. si Comar-
vetianu. din mosia inconjuratoare a aces- na-d.-s.
tul sat, apartinea mal inainte Terenul san este foarte acci-
Poienele, vio§ie, in jude Buzäil, EpiscopieI de Roman. dentat, prezintind mal multe
com. Mlajetul, cdt Valea-Lupu- sirurl de dealurI, acoperite cu
10, fäcind parte din hotarul Le- Poienele-MAcrisuluI, munte, al paduri.
reasca. Are cam 30 hect. pro- com. Runcul, plai ul Vulcan, jud. Are o populatie de 514 fa-
prietate deosebitá de a mosne- Gorj, spre N.-V. comund, acope- mili!, sati 2891 suflete ; doul
nilor. Ved Lereasca. rit cu 50 hect. padure de brad bisericT, deservite de 2 preotI si
si 340 hect. padure de fag. 4 cintareti ; douà scoale, con-
Poienele, Alié, ce curge prin Pe acest munte este o sana. duse de 2 invatatorr si frecuen-
jud. Roman, pl. Fundul, com. tate (in 1899-900) de 65 elevI.
Poienele-d.-j. si DAMien6sti. Iz- Potenele-Oancef, phia, ce cur- Prin mijlocul comund trece
~este de la N.-E. de satul ge prin pl. Siretul-d.-s., com. soseaua nationall Iasi-Vasiuiti.
P.oienete-d.-j.; curge de la S.-E. Stanita, jud. Roman. Izvoreste Vite : 1009 vite marI cornute,
spre N.-V.; trece pe la E. de la V. de satul Ghedeonul, curge 184 oI, io capre, 162 cal si
satul Poienele-d.-j. si la satul Pa- de la E. la V., trece pe la S. 323 rimätorI.

www.dacoromanica.ro
POIENI 39 POJARUL-DE-JOS

Poieni, sat (tirgusor), in judetul Poieni, virf de deal, in jud. Ba- kil, de el. Are 259 locuitorl ;
Iasi, pl. Codrul, cotn. Poieni, cAti, pl. Siretul-d.-s., com. Fili- 61 case si o bisericd de vAld-
asezat pe culmea dealuluI cu peni, fAciad parte din sirul dea- tucI.
acelasI nume, la 450 m. d'asu- lurilor care despart basinul Ber- Este inconjurat de jur-impre-
pra niveluluI MArif, inconjurat heciuluI de al RAcAtAulur. jur cu pAdure.
de toate partile Cu alte dealurr
acoperite de padurI, amenajate Poieni, pirlia,s, in jud. Neamtu, Poienita, izvor cu apti minerald,
dupa cerintele stiintel si stra- pl. Piatra-Muntele, com. Gircina; situat pe deal, in apropriere de
batute de o retea de drumuti izvoreste din muntele Poiana gara Cimpina, com. Poiana, jud.
sistematice. MaI inainte de in- (ramura Cozlel) si se varsa pe si pl. Prahova. Apa sa contine
fiintarea satuluI, un numar de dreapta piriuluI Cuejdiul, in fata pucioasa.
locuitorI traiad izolatI prin pa- satulut Cuejdiul.
durl, avind bordeie in cite-va Poienita-Blidare, minare veckie
poienI; proprietarul de pe atuncI Poienita, sat, cu 49 familii, jud. a ciiiunulut Dumitresti-d.-s., jud.
i-ati silit a'sI parAsi locuintele Arges, plasa Topologul, facind R.-Sdrat, com. Dumitresti.
acele izolate si i-ail asezat pe parte din com. rur. Golesti. Are
totI in locul unde este asta-zI o biserica, cu hramul Cuvioasa Poienitele-de-Jos, cdtun, al com.
satul, dindu-le locurI de hranä Paraschiva, deservitd de i preot Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau,
si lemne pentru case ; mal tirziti si I cintAret. Cu 240 locuitorI si 46 case.
s'a infiintat si tirgusorul, in mij-
locul satuluT, de fostul proprie- Poienita, sati Poiana, sat, pe Poienitele-de-Sus, clitun,a1 com.
tar Alexandru Bals. De la 1868, mot;ia Brdesti, jud. Dorohoiu, pl. Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau,
mosia a devenit proprietatea Cosula, com. Brdesti, cu 63 fa- cu 200 locuitori si 40 case.
MaiestateI Sale RegeluI. miliI, sad 304 suflae.
Are o populatie de 178 fa- Proprietatea mosid e a d hit' Poiteasca, vechie numire a mo-
miliT, sad 729 suflete ; o bise- Al. Curt. fiel' Cirlovoaia, jud. Buzad, com.
rica, ziditä din piatrA, deservitl Satenif improprietaritI ad 157 MArAcineni.
de 1 preot si 2 cintareff si o hect. si 54 arif pdmint.
scoala, infiintatd in 1868, frecu- Pojaretul, lac, in jud. Tulcea,
entata. de 47 elevT, avind loca- Poienita, sat, fletad parte din pl. Sulina, pe teritoriul com.
lul eI, construit cu spesele Ma- com. rur. Golesti, pl. Riurile, urb. Chilia-Vechie, situat in par-
iestateI Sale Regelui. jud. Muscel, situat pe malul drept tea N.-V. a plAsij si cea de V. a
Tirgusorul Poieni se aflä la al riulur Bratia si udat de la V. com., lingl lacul Tatanir, de
o depastare de 14 kil, de ora- spre E. de girlele : Poienita, FA- care e format si cu care comu-
sul Jai. geanca si Pesteleasa, iar la N. nica. prin o edita. Are o forrad
Vite : 307 vite marl cornute, de Ola Valea-UrsuluI. aproape rotunda. si e inconjurat
IO capre, 57 cal si 100 rimatorr. Ad i e resedinta comunef. numaI cu stuf. Are o intindere
Are o populatie de 66 familiI, de 100 hect. si contine peste.
Poieni, sat, in jud. Neamtu, pl. sad 298 suflete ; o scoald, fre-
Piatra-Muntele, com VinAtori- cuentatA de 53 elevI (1899 Pojarul. VezI Lunca, sat, com. Va-
Dumbrava-Rosie, situat pe un 90o) ; un herastrAti cu aburI. leni, pl. Argeselul, jud. Musca.
podis, la Sudul ramureI muntilor
Cernegura, inteo pozitiune pi- Poienita, cdtun, in jud. Putna, Pojarul, deal, jud. Gorj, apar
toreasca.. pl. Vrancea, com. NAruja, asezat tinind comunelor Birzeiul de-
Are o populatie de 73 suflete. litiga cat. Lunca, pe local unde Padure si Pojarele. Are directia
Locuitorii se ocupa cu agri- se vars5. Naruja in Zabala. N.-S. si e coprins intre Valea-
cultura §i plutaria. Are o populatie de 142 su- Amaradiel la E. si Valea-Scra-
flete, eari locuesc in 30 case. del la V.; se prelungeste cu
Poieni, fir de munir, in jud. Ba- dealurile de la Scrada si se ter-
ad, pl. Trotusul, com. Dofteana, Poienita, sat, in jud. Roman, pl. mina in Valea-Amaradia
pe marginea satuluI Togata si Siretul-d.-s., com. Gidinti, spre
pe dreapta TrotusuluI. S.-E. de satul Gidinti si la 10 Pojarul-de-Jos, conz. rur., in

www.dacoromanica.ro
POJARUL-DE-jOS 40 POJOGENI

partea de S. a com. Pojarul- sat 434 suflete, din care 100 compune din 3 cAt.: Pojogeni,
d.-s., pl. Amaradia, jud. Gorj. contribuabilT. ComAnesti i Colibasul, situate
Se compune din 2 cAtune: Po- LocultoriT posea : 25 plugurT, parte pe yes, parte pe colina
jarul.d.-j. i StrImba, situate pe 6o care cu bol, o cArut5. cu cal, de V. a vaeI Blahnita, care se
ambele tArmurI ale fiuluT Ama. 316 vite marT cornute, 164 ol, imbinA aci cu a vAeY GilortuluT.
radia si ale StrimbeT, pe o su- 22 capre, 164 rimAtori i 35 cal. Se constatA din acte vechT
prafatA cam de 1800 hect, din In cAtun se gAsesc: 3 puturT cA acum 400-500 anT, comuna
care 260 hect. arabile, 47 hect. si 6 izvoare acoperite. exista si purta acelasI nume.
vie, 42 hect. prunet, restul izlaz, Are o suprafat4 cam de r300
flnate i tufäris. Pojarul-de-Sus, coin, rur., in hect., din care 700 hect. arabile,
Are o populatie de 196 fa- partea de V. a com. Blrzeiul- 25 hect. vie, io hect. prunet,
miliT, sati 796 suflete, din care de-Padure, pl. Amaradia, jud. cu o populatie de 300
466 contribuabill; 2 bisericT, Gorj, situatA pe ambele maluri set i ioo suflete, din care 216 con-
deservite de j preot si 2 chi- ale riului Amaradia, pe o supra- tribuabilI; o scoalA, infiintatA la
tAretI. fatd cam de 800 hect., din care 1857 si frecuentatA de 84 copiT
Locuitorii posedA : 40 plugurT, 170 hect. arabile, 40 hect. pru- (1899-900), 6 bisericI, din carr
to8 care ca cal, 4 cArute cu net, 25 hect. vie, lar restul izlaz, una de zid, construitA la 1837,
cal, 536 vite marT cornute, 472 finge si padure. deservite de 2 preotI§i 3 cintäretl.
oT, 24 capre, 190 rinatorl, 42 Are o populatie de 29t fami- LocuitoriT sunt mosneni din
cal; 65 stupi. sati 976 sqflete, din care vechime, afarl de o micá parte,
Budgetul com. e la veniturl 220 contribuabill, o scoail, fre- care sunt improprietAriV dupd
de 1377 leT, 75 banl, iar la cuentatA de 35 ; 3 bise- legea ruralA.
cheltuelf de 1094 leT, 57 banT. ricT, una ziditä la 1780 de Ioan Veniturile i cheltuelile com.
Comunicatia in comura se Ti'van, a doua la 1782 si a sunt de lel 1152, banT 62.
face prin soseaua comunalA, ce, treia ziditA de locuitorl, deser- Comunicatia In com. se face:
vine de la S., din com. Logresti- vire de un preot si 3 cintAretT. prin soseaua judeteanA T.-jiul-
Mosneni si o leagA. la N. cu Locuitorii posea.: 45 plugurr, Spahii (Dolj), ce o leagl spre
Pojarul-d.-s., la V. cu Licuriciul 84 care ca bol, I cArull cu cal, N.-V. cu com. Scoarta, lar spre
printeun drum de care, si la 762 vite marl cornute, 240 S.-E. cu Petresti-d.-s. prin dru-
E. ca Seaca, tot prin 'drum de oi, 150 capre, 200 rimgtorI §i murr ordinare, si prin unja fe-
care. 13 cal. ratl T.-Jiul-Filiasi, avind ca sta-
Apele ce udá comuna sunt: Budgetul com. e la venituri tie mal apropiatA, statia CAr-
eful Amaradia ce o strAbate de de 1206 Id, 95 batir, iar la bunesti.
la N. la S. si pirlul Curva, ce cheltuelf de 1141 leI, 66 bant Locuitoril posea : 728 vite
curge de la N. spre S.-V., dind E udatA prin centru de riul marl cornute, 510 cbi, 309 capre,
in Amaradia, avInd aja nurnai Amaradia. 290 rimätort, 31 caT, i io plu-
In timpurI ploioase. Soseaua Comunicatia in comunl se gurT, 6 clrute ca cal, 193 care
comunalA trecInd peste acest face prin soseaua comunalA ce cu bol si 47 stupT.
din urna pifia, are peste dinsul vine de la S., din Pojarul-d.-j., In com. se gAsesc 2 mori
un pod de lemn. si o leagl la N. ca Poiana-Se- pe apa Blahnita, t cismea de
In comuna se gasesc: 5 pu- clurile si la V. cu Birzeiul-de- zid, Io puturl si 7 izvoare a-
turi si to izvoare acoperite. PAdure printeun drum. coperite.
In comuna se gdsesc: i pu% PinIul Blahnita curge de Ia
Pojarul-de-Jos, cätun de rese- si 40 izvoare acoperite. N. la S., pe la E. comuneI.
dintá al comunei Pojarul-d.-j., Deal mal principal este Dea- Dealurf mal Insemnate In com.
din pl. Amaradia, jud. Gorj, lul-Muierii, In partea de E. des- sunt : Gruiul, Ocea i Dealul-
situat in Valea-Amaradief. pArtind-o de jud. Vilcea, mal Viilor. VW sunt valea Blah-
Are o suprafatä cam de t000 e Valea-Amaradiei. nita si a TereteluluT, cu luncf
hect., din care: 157 hect. arabile, roditoare.
25 hect. prunet, 27 hect. vie, Pojogeni, coin. rur., jud. Gorj,
iar restul izlaz, finete i 'Aclare pl. Amaradia, situatA In partea Pojogeni, certun de resedintA al
Cu o populatie de 108 familiT, de N. a com. Petresti-d.-s. Se com. ca acelasT nume, jud. Gorj,

www.dacoromanica.ro
POJOGI 41 POLEI,TUL

pl. Amaradia, situat parte pe luT-Ilie udata de valle: Cer- Formeazd limita intre CrAesti
ses, parte pe colina. nisoara, Cerna, Valea-Cerbului RAchitoasa. Din el izvoreste pi.
Are o suprafatä cam de 450 Mutilor. acelasT nume.
Cunîtil

hect., din care : 250 hect. ara-
bile, 8 hect. vie, 4 hect. prunet, Pojoräni, sat,in centrul com. Pojorita, îrui, jud. Tecuciu, iz-
iar restul izlaz, padure si tufä- Lunca-BanuluI, pl. Prutul, jud. voreste din dealul cu acelasT
ris, Cu o populatie de 120 fa- situat pe coasta dealu- nume, la N. satului Craesti. Are
miliT, sati 400 suflete, din care lul Prutul, la lo m. de la nive- o adincime de 5 m. si o latime
83 contribuabili. lul riuluT Pru tul. Se intinde pe de 3 m. Trece prin mijlocul sa-
Locuitorif posea : 40 plugurI, o suprafata de 1400 hect., Cu o tului Crdesti, pe care Il uda in
70 care Cu boT, 2 cdrute Cu populatie de 25 fam., sal 90 sufl. toatá intregimea, cutge spre
292 vite mari cornute, 281 of, S., iar IX gura Crdestilor, se
162 capre, 123 rimAtori, 16 cal Pojora§ti, iat, pe Valea-Pojora- uneste Cu Dobrotforul, varsin-
si 17 stupI. seI, format din piriul Pojorasti, du-se in parta dreaptä. a Ze-
Este udat de apa Blahnita si la E. de satul Cduesti, comuna letinuluT.
de 1311-alele Cdlugdreasa si Td- Scheia, pl. Funduri, jud. Vas-
rgelul, care curg numar in tim- avind o intindere de 170 Pojoritei (Virful-), piscul mun-
puff ploioase si se varsa in Blah- arri; din acesta se formeaza altul telur cu acelasI n'ave, jud. Su-
nita mar jos de Comanesti. mai mic ; ambele contin peste. ceava., avind 975 m. altitudine.
In com, se aflä scoala ; 3
biserici; i moarä pe apä, o cis- Pojorä§ti, "fria , jud. Vasluiu, Pojoritele, ntofie, in jud.
mea, 4 piturT si 3 izvoare aco- pl. Funduri, com. Scheia, izvo- ormant pl. Tirgulur, situatä. in-
perite. reste din fundul vaeT cu acelasi tre mosiile Butculesti i Sfintesti.
nume, curge spre E., si, dupa Are o intindere cam de 600
Pojogi, com. rur., jud. Vilcea, pl. ce formeazá dou5. lazurT, trece hectarq.
Cerna-d.-s., situatä pe valea pe teritoriul com. Draguseni si
urilor Cerna si Cernisoara, la 70 se varsa in piriul Rebricea. Polata, atto!, al coniunel Slo-
kil, de capitala jud. si la 20 kil. bozia, pl. 'Ocolul, jud. Gorj, spre
de a plaiului. Pojora§ti, vale, se intinde prin- N. comuna,- situat pe deal.
Are o populatiune de 6io lo- tre dealurile Filosofului si Fa- Arc y suprafata de 269 hect.,
cuitorI, din carl 130 contrib.i- gului, incepirid din partea de din care 97 hect. pAdure, 105
abili, locuind in 200 case ; 2 bi- S.-E. a satuluI Cduesti, com. hect. arabile, -63 hect. finete si
seria, una ziditA la 1819 si cea- Scheia, jud. Vasluiti ; pastrind livezi de prunT e. 4 hect. vie,
l-alta de lemn. aceeasi directiune se termina a- cu o populatie de 30 tamilif,
LocultoriT s'ati improprietarit proape de gira Rebricea. sau 107 suilete.
la 1864, dindu-li-se 597 hect. pe Locuitoril poseda : 33 plu-
mosia dita Panait Sordoni. Er Pojorita, vtahala, la N. satului .gurT, 32 care cu bol, i carut3.
posedä 15 cal, 160 bol, 200 Craesti, jud. Tecuciti. Aci a fost cu ce; 174 vite marT cornute,
yac!, 200 o! si 180 porcT. satul care In vechime purta a- 87 ol, ro car, 67 rimItorr; 12
Pe riul Cerna, in raionul com., cest nume. stupi.
e o moará pentru mAcinat. Comunicatia se face prin dru-
Vatra satuluT are 51 hectare Pojorita, mutile, la V. comund murT de care.
pämint ; lar cu izlaz Cu tot, 223 Leresti, plaiul Dimbovita, jud. In catun se gäsesc 5 l'inda
hectare. Muscel. In partea de E. curge
O osea comunala inlesneste Riul-TirguluI, unit cu Cuca si Poleitul, deal, cel mai insemnat si
comunicatia cu com. Ciresul Riusorul. mai intins din jud.. Covurluiu. In-
Balteni. cepe din jud. Tutova (Radesti),
Budgetul com. e la venituri Pojorita, munte, in com. Malini, strabate, in ¡ud. CovurluiuluI, pl.
de 1187 le si la cheltuelT, de jud. Suceava. Zimbrul si Prutul, printre &alele
1152 1 eT. Suhuluiul i Covurluiul ;. trece
E brazdata de dealurile : Giula, Pojorita, deal, jud. Tecuciu, in prin partea E. a Bursucanilor, d5.
Seciul, Piscul-Cheilor i Piscul- partea de E. a satulul Crdesti. peste Crdesti, ap9T se indreapta.

64746. Afarolo Dicilonar Geograllc. Vol. Y. 6

www.dacoromanica.ro
POLICIORI 42 POLIZETTI

spre V. de Virlezi si, la Baleni, d.-s., Policiori, Scortoasa s't Va- sat, in partea de S.-E. a com.
se bifurca in doua ramurr, din lea-Dragomirulur, avind o po- Laza, pl. Racova, jud. Vasluia,
care una trece spre V. pe la pulatie de 1710 locuitorl, lo- situat pe platoul dealulur Alexa.
Oasele si santinde paralel Cu S4- cuind in 411 case. E udat de piriul Gilcarul. Are
huluiul, iar a doua ramura, cea Are o scoalä in cat. Policiori, o suprafata de 225 hect., din
mar principal, de la Baleni tre- frecuentata de 45 elevr; 6 bi- care 18 hect. vie, cu o popu-
ce spre E. de Cuca si continua sericT, deservite de 3 preoti, 4 latie de 50 familir, saii 218 s --
Rdn5. la Galati. Formeazä spi- cintaretr si 4 paracliserI, si din flete.
narea si ridicatura intregulur care catedrala e cea Cu hramul Biserica, deservitä. de 1 preot
judet, silind toate piraiele .si pi- Sf. loan Botezatorul ; 5 circiumr. si 1 eclesiarc, e facutä de lo
riiasele O. apuce unele la dreapta, Vite: 350 bol-, 400 vacT, 64 cuitorr la 1846.
iar altele la stiuga. viteI, 8 cal, 18 epe, 1 1 minjI, Locuitorir posed5.: 3 plugurI
De la Baleni la Cuca trece 3800 ol, 140 capre, 8 asinT si si 8 care cu bol, I plug si I
prin pädurea Erintulur Canta- 220 porcl. caruta Cu cal ; 83 vite mal-1 cor-
cuzino si prin Radacini. De la Sunt 250 stupr cu albine. nute, 30 or, 12 cal si 38 rima
Cuca, strabate urmaroarele punc- Meseriasi : 3 lemnarr, I rotar, tori ; 15o stupr cu albine.
te : Mogosul, Ghilanul, Mos-Du- i cizmar, 1 fierar, I masinist,
mitru, T'Atarea, Bacal-nasa si 2 cojocarr, 3 pietrari si IO olarT. Polini, numire vechie a satuluì
Galati. Cal' de comunicatie: Valea- Bältesti, jud. Prahova, pl. Pod-
Säratelulur, apor soselele comu- goria, com. Podoleni-Vechr.
Policibri, com. rur., in jud. Bu- nale Policiori-Canesti si Policiori-
zaii, plaiul Pirscovul, situatä pe Grabicina, prin com. Beciul. Politaischi, baltd, in jud. Tul
ambele malurr ale piriuluI S'Ara- cea, pl. Sulina, pe teritoriul com.
celul-Bercir, la 30 kil. de Buzail. Policiori, catun de resedinta al rur. Sf. Gheorghe, in partea de
Are o suprafata de 3475 hect., com. Policiori, jud. Buzaa, cu S. a plaser si cea de S..V. a
din care 1240 hect. arabile, 683 350 locuitorr si 83 case ; are com., pe linga grindul Dranova.
hect. pa4ure, 187 hect. finete, sub-divizia Dama. Are o lungime de 2 kil. si o
670 hect. izlaz, 89 hect. livede, intindere de 25 hect., si e incon-
71 hect, vie si 535 hect. sterp. Policiori, mofie, in coco. §i cat. jurata de toate partile cu stuf.
ProprietatI insemnate sunt : Policiori, jud. Buzau ; are, im-
Policiori, cu Sforile-Banulur si preuna cu Floricica, 740 hect., Politeni, sat, in jud. si pl. Tu-
Florica, Scortoasa, Gura-VleT, din care : 340 hect. arabile, 92 tova, com. Halaresti, spre S.-E.
Val ea-lur-Dragomir (particulare), hect. sforile de padure Floricica de satul Haläresti. Are 306 lo-
Frasinul si Pldpeasa ale cetelor si Valea-Beciulur, 1 oo hect. iz- cuitorT si 84 case. Pe aicr trece
de mosnenT: Plopesani, deseen- laz, 45 hect. livede, etc. soseaua judeteana Birlad-Baclu.
dintr din vechile cete : Mitanestr,
StoenestI, CraciunestI $i Diaco- Policratul,grind, in jud. Tulcea, Polizesti, ciitun, pendinte de com.
nestI, in devälmasie intru cit-va pl. Sulina, pe teritoriul com. Bertesti-d.-j., plasa Balta, jud.
si Cu mosnenil Negosinenr. Sf. Gheorghe, situat in partea Braila, situat spre E, la 4 kil.
Terenal este accidentat de de S. a plaser s.i cea de V. a departare de resedinta comuna
multe coline si -vaI, irisa priin- com.; se desface din Grindul- Se numea mar nainte Vadul-
cios atit cerealelor cit si livezi- luI-Tänase ; se intinde in spre Seicir. Vatra satulur e de 6
lor. Pe malul piriulur Saratelul S.-V. in forma uner panglicr; hect., cu o populatie de 40 fa-
are multa vita salbaticä. Din are o lungime de 8 kil. si o in- milil, san 229 suflete.
punct de vedere geologic este tindere de 70 hect. ; e inconju- Vite sunt : 38 bol, 47 vacr,
bogat in fosile, mal cu seamä pe rat cu stuf de toate partile. 20 viter, 676 or si 3 rimatorr.
Valea - Dragomirului, unde se
poate gäsi diferite specir de Polieni, sat. Vezr Ulmir-Vechl, sat, Polizesti,mofie, pendinte de com.
psilodonr; tot pe aceasta vale com. Belcesti, pl. Bahluiul, jud. Bertesti-d.-j., pl. Balta, jud. Brai-
se gaseste sare si lignita. Iasi. la. Are o suprafata de 6000
E formata din catunele: Gura- hect., cu un venit de 27363 ler,
Vaer, Plopeasa-d.-j., Plopeasa- Polincul,satiPoiana-luI-Alexa, apartinind d-lur G. San-Marin.

www.dacoromanica.ro
POLOBOCUL 43 POLUCCI

Polobocul, sat, in jud. Neamtu, mur., jud. Gorj, plaiul Novaci, Polovragi, meineWire, jud. Gorj,
pl. Bistrita, com. Radiul, situat situatl la E. com. Baia-de-Ffer, pl. Novaci, com. rur. Polovragi,
pe valea formatd de dealurile pe malul sting al Oltetulni. Se locuita de 7 cAlugArf si i egu-
Cdtinul (spre N.) si Jurcanilor compune din 2 cátunt : Polo- men. E asezatA pe malul sting
(spre S.-V.), Inconjurat cu pA- vragi si Obrejeni. al Oltetuluf, pe o cirnpie
durr, si udat prin mijloc de pi- Arco suprafatA de f0000 hect., intte 2 sena E fondatd
raiele RAdiul i Jurcani/or (Pi- din care 1200 hect. arabile, 6000 la 1640, de jupin Doncia
riul-Satulul). hect. pAdure, 2800 hect, izlaz, ianu si Stan, marele Postelnic.
Are o intindere de 342 hect.; finete si livezY, cu o populatie In biserica. se aflA un sarco-
o populatie de 315 familif, saa de 322 familiY, san 1063 suflete, fag pe al cArul capac e sApat
396 suflete ; o bisericA de lemn, din care 273 contribuabilf. un scut, lar inteinsul este un
deservità de i preot si 2 ecle- Are o scoalA, frecuentatA de senestru ce fine o sabie si sub
siarcI. 59 copi1; o bisericA, ziditA la scut are inscriptia : «Andre
Locuitorii sunt in mare parte 1806, de jupin Petre Diaconescu, ScoreI, fost cApitan», iar totul
rdzes/. cu ajutorul cApitanuluI Serban este sustinut de o ghirlandA
Er posea': 68 bol, 56 vacf, Magheru si sotia sa, cApitAneasa de stejar.
15 gonitoare, 25 minzatf, 4 cal', Ioana. Acest ScoreI, se zinc cl a fost
280 of si 29 porcl. Locuitorif posedA 40 plu- un cioban si intend ca volun-
E pus in comunicatie cu ce- gurY, 69 care cu boT, 30 cA- tar in armata ,rominA pe timpul
le-l-alte sate vecinase prin tr'un rute cu cal; 704 vite marI cor- luI Serban-VodA, prin curagiul
singur drum, care dA in drumul nute, 5065 oI, 300 capre, 300 si silinta sa, a ajuns in curind
comunal RAdiul-Ruseni (comuna rimAtoff ; 109 stupI cu albine. cApitan.
Borlesti). Budgetul com. e la venitun RAmAsite din neamul slu se
de 2880 Id si la cheltuelf, de gAsesc i astAzI in comunele de
Polobocul,mofie, in jud. Neamtu, 2732 leI. pe lingä poalele muntilor No-
pl. Bistrita, com. R Adiul, aducind E udatA la E. de pleul V- vaci.
un venit anual de 13200 eja, care izvoreste de la N. co- De la mdrastire, la 12 kil.
muneI i sd varsd in Oltet, a- spre N., se aflA o pester1 cu
Polocinul, pida, izvoreste din proape de com. Sirbesti. stalactite si stalagmite, la care
dealul MAtcani, pAdurea Con- In com. se ah : 14 morI, 33 vizitatoriI merg printr'o potecà
drAchesti, jud. Tecucia ; udA. co- pive, 47 fintinl si 7 circiumT. ingustA, la 200 m. d'asupra al-
munele CondrAchesti i Huruesti In com. se fac douA bieI OltetuluI, potecA foarte sal-
la V., purend numele satelor la 23 Aprilie si la 20 lulie baticA, ceca ce face pe multi
pe unde trece ; strdbate satele fie-cdrui an, pe proprietatea sta- renunte de a vizita petera.
Lespezi i Homocea, si se varsd tului. Aproape de mAnAstire, la lo-
In balta Orghidan, care si ea Comunicatia se face prin so- calitatea numitA Baia de-Frer, a
se vars5. in Siret, la satul Ho- seaua vecinalá Novaci-Polovrag-i fost o mira de ffer, care astAzI
mocea. prin alte drutnuri de care. nu se mal exploateazA. Acest
detalia Il gAsim in Raportul,
Polocinul-de-Jos, sat, in jud. Polovragi, ceitun de resedintà al fa'cut intre anif 1718 I730, des-
Tutova, pl. Pereschivul, cpm. com. Polovragi. Are o supra pre RominI In genere si despre
Pogonesti, pe malul drept al fatA de 9500 hect., cu o popu- Oltenia in deosebl, de un ofi-
piriuluI Tutova. Are 96 locui- latie de 256 familif, saa Ion ter al armater austeace (Eu-
torY i 27 case. suflete, din care 302 contribua- doxii1 Hurmuzaki, Documente
bill. privitoare la Istoria kominilor,
Polocinul-de-Sus, sat, In jud. Locuitoril posedA : 85 plu- vol. IX, partea I).
Tutova, pl. Pereschivul, com. gurr, 52 care cu bol, 28 cArute
Pogonesti, spre V. de satul cu cu cal.; 652 vite mari cornute, Polucci, sat, in jud. Constanta,
acelasI mame. Ave I fo locuitoe 5000 ot, 274 capre, 260 riml- pl. Medjidia, al com. Enige,
si 26 case. tbe ; io8 stupf Cu albine. (A se situat intr'una din cele mal fru-
vedea pentru alte deslusie, Po- moase pozitiunf Ale plAsef, In
Polovragi, sad Polovraci, com, lovragi, comun1). partea S.-V. a el' si cea N.-V.

www.dacoromanica.ro
POLUCCr 44 PoMIRLA

a comuneT, pe valea Polucci, Pometelti, sal, pendinte de com. dealuluT Orta-Bair ; se intinde
Ruga balta Vederoasa, la 25 kil. rur. Adincata, pl. Amaradia, jud. spre S. inteo directie generala
spre N.-V. de resedintd. Are o Dolj, situat pe dreapta Amara de la N. spre S., brazdind par.
intindere de 371 hect., din care dieT, la 11/2 kif. spre N. de Tan- tea centrala a plasir, pe cea S.-
14 hect. ocupate de vatra sa- aya, resedinta comuneT. V. a comund Agi-Ghiol (catu-
tuluT, cu o populape de 97 su- Are o populatie, de 94 fa- nul saa Sabangia, este asezat
flete si 21 case. sati 368 suflete ; o bise- la poalele-T E.), si cea de N. a
rica de zid, cu hramul S-tiT Ni- com. Sari-Chioi, asezata la poa
Polucci, deal, In jud. Constanta, colae si Dumitru, deservita de lele sale de S.; pe la poalele sale
pl. Silistra-Nouä i Medjidia, preotul bisericeT parohiale A. de V. se intinde valea Cazangia ;
comtbAliman din pl. Silistra-Noul dincata-d.-j., si de i cIntaret ; o este intretaiat de o multime de
Enige din pl. Medjidia. Se scoald mixta, infiintatd la 1834, drumurT, intre carI este si Dru-
intinde de la N. spre S., pre- frecuentata de 23 copir. mul-PadureT, acoperit cu livezT
lungit prin dealul Uzun-Culac- E legat prin sosele vecinale de pomT.
Bair ; se intinde prin vaile Tiu- comunale : la S., cu Actincata-
tiuiuc-Ceair i Polucci-Ceair si d.-s. ; la N., cu Negoesti l cu PomiI RobuluI, localitate, in j ud.
balta Sarpu (a bäIii Vederoasa) ; soseaua judeteana Craio va-CA- Suceava, satul RIsca. Traditia
ag 115 m., dominind valle .51 preni, care trece pe ad, iar la spune ca pe locul unde se allá
balta de. mal sus precum si un E., cu Muereni, peste riul A- satul era o padure mare. Dintre
dbrum comunal ce merge de la maradia, pe un podet. primiT descalicatorr al satuld
Aliman la Polucci ; este acope- 12.1sca carT ati fost robitT de T'a-
rit cu pasune, finete si la S.-E. Pomete§ti, mofie particulara,jud. tarT nu s'ají intors zice legen-
cu cite-va padurT. Dolj, pl. Amaradia, com. Adin- da de cit doT, i ati pus te-
cata, pe care sunt cete de mos- melia satuluT.
Polucci-Ceair, vale, in jud. Con- nenT, carora apartin mosia.
stanta, pl. Medjidia, com. E- Pomfria, com. rur., In partea de
nige, cat. Polucci, un alt nume Pomete§ti, piidure particulara, V. a pl. Prutul-d.-s., jud Doro-
al vleT Urluia, ce-1 are de la jud. Dojj, pl. Amaradia, com. hoiti, forman'. din satele : Cor-
satul Polucci pana la varsarea AdIncata, in intindere de 1621/2 jduti, Hiliseul-Virnav, Hliboca,
sa 1h balta Sarpu sal Vede- hect. E populata cu girnita, PomIrla si Popeni-Basota, cu re-
roasa ; este cuprinsa Intre dea- care predoming, cer si alun. sedinta primarieT in satul Po-
lurile Polucci i Talasman. Ma- mirla. Are o populatie de 630
lurile-T sunt pe alocurea inalte Pomete§ti, peidure particulara, familiI, sati 3111 suflete ; 3 bi-
si pietroase. Este taiatà de un jud. Dolj, pl. Amaradia, com. sericT, deservite de 4 preotf, 5
drum comunal ce merge de la AdIncata, In intindere de 80 cintaretr si 4 pálAmarY; 2 §coale,
Aliman la Arabagi. hect. conclusa de 2 inv54AtorT invä-
%Atoare i frecuentate in (1899
Pomana-Ceair, vale, In jud. Con- Pomete§ti-de-Jos, sail Gura- 900) de 215 elevT; 1848 hect.
stanta, pl. Medjidia, pe terito- BärcaciuluI, fost sat, catre 79 arir patnint satesc, 4400 hect.
riul com rur. tas-Punar ; este 1873 si azT mahala in atul Po- 42 ariT cimp, 3468 hect. 25 ariT
continuareavdel Hagi-Virt-D ere; metesti, jud. Dolj, pl. Amaradia, padure, -ale proprietarilor i 5
se indrepteazd spre S., avind o com. Adincata. iazurT.
directiune generala de la N.-E. Budgetul com, a fost In anul
cAtre S,-V.; trece prin satul Tas- Pomete§ti-de-Sus, fost sal cAtre 1889-90, de leT 7009, banT 16
Punar si apoT se continua cu 1873, i azT mahala in satul Po- la veniturT si le,T 6959 la cheltua,
valea Surec-Ceair ; malul metesti, jud. Dolj, pl. Amara- bar In 1890-91 de leT 5716 ve-
N.-V. este format de dealul Pa- dia, com. Adincata. niturl i leT 4694 la cheltuelf.
nar-Bair ; este situata In partea LocuitoriT posedd : 2296 vite
nordica identrall a plaseT i cea Poni' (Dealul-cu-), deal, in jud. marT albe cornute, 2145 oT, 174
sudica a com. i e strabatutà si pl. Tulcea, pe teritoriul com. cal si 665 poreT.
de drumurile Tas-Punar-Chior- rur. Agi-Ghiol si Sari-Chioi ; se (VezT descriptia jud. Doro-
Cestne si Tas-Puttar-Baltagesti. desface din ratnurile de S. ale hola, in ce priveste scoala fon-

www.dacoromanica.ro
POMIRLA 45 PONORULLA (PfRIUL-)

data, la Potnirla de Anastasie Ba- Boghileni, Comori, Co$oca, sericuta de lemn ce se crede
sota, in 1838). Chiriceni, Loza Neagra, Lunca, a fr facuta. de 600 de anT.
Tinca, Tirfichi, Bildnesti si Bi-
Pornirla, sat, pe mosia Pomirla, volar!. Ponoarele, cutun, facind parte
In centrul comune1 Pomirla, pl. Este una din cele maT intinse din com. Poenari, jud. Gorj, a
Prutul-d.-s., jud. Dorohoia. din pl., si una din cele mar ves- sezat pe Dealul-Muierer, pe par-
Are o populatie de 291 fa- tite din judet, prin vechimea, tea dreapta a Oltetulur si la S.
miliT, 1899 suflete ; o biserica. märimea i calitatea copacilor soseler judetene
hramul Duminica-Tuturor-Sfinti- pentru constructir. Esentele de
lor, deservita de 2 preotI, 2 ein- arborT ce domina aicr sunt: fa- Are o suprafata de 1832 hect.,
täretr si 2 palamarr, facuta. In gul, carpenul, frasinul i stejarul. Cu o populatie de 50 fatal', sau
1805, de boerul Ionita Basotà E pusa in exploatare de la anul 194 snflete, din care 52 contri
inzestrata. cu 286 hect. 44 1870. buabilT.
ariT pamint pentru intretinerea Are o biserica si 6 fintini.
eT in burla stare ; o scoala, con- Ponoarele, com. rur. fi sat, in jud. Locuitorir poseda: 23 plugurr,
clusa. de 2 invatatorr si i invata- Mehedinti, pl. Closani, la 6o kil. 42 care cu boT; 337 vite mari
toare si frecuentata in 1899-900 de orasul Turnul-Severin, situ- cornute, 9 cal', 390 01, 106 ca-
de 42 elevr. ata pe dealurr si val. Satul for- pre, 49 rimatorT, 8 stupT.
Proprietatea mosiei este par- meazd com. cu satele Batuta, Bi- Comunicatia se face prin so
te a erezilor defunctulur Anas- rliacul, Brinzeni, Buicani, Cra- seaua judeteana T.-Jiul-Ciuper-
tasie Basota, Mare-Logoat, Tar cul-Muntelur, Girclaneasa, Gher- ceni-R.-Vileea si prin drumurr
parte a Institutulur Basota. ghesti, Proi testi, Me ni, Raicule s ti, ordi n are.
In sat se af1 i Institutul Ba- ipotul i Valea-Ursule. Are o
sota. (Vez! in ce priveste scoala populatie de 1500 locuitorr, lo- Ponoarele, pd lure, pe Ionasani,
infiintata de Basota in 1838, cuind in 350 case ; 4 bisericr, de- corn. Virful-Cimpular, pl. Ber-
descriptia jud. Dorohoia). servite de 2 preotT si 4 cintaretT hometele, jud. Dorohoia, si care,
Sätenir improprietaiitT ati 777 o scoald, conclusa de un invata- impreuna cu padurile Vasi
hect. 69 aril pamint; Tar pro- tor si care a fost frecuentata leanca, La-Vie si Virnavoaia, are
prietatea mosier are: 3036 hect. In 1899-900 de 65 elevi ; o o suprafata de 150 hectare.
25 arir padure si 3641 hect. 36 circiuma..
arir cimp. Iazuri sunt 3, intre Locuitorir posea : 29 plugurT, Ponorälul, mahala, in jud. Me
can mar mare e acel numit al 38 care cu bol, IO cärute cu hedinti, plaiul Cerna, com. rur.
Chetrosulur, apor Balta-Orbejel, cal, 960 vite marr cornute, 70 Balta.
In suprafata de 14 hect. 32 arii. ea!, ro6o or, 800 capre, 700 ri-
Apele ce trec pe mosie sunt matorr, 890 stupr. Ponoratura, vale, pe teritoriul
piriul Chetrosul si riul Jijia. Prin com. trece soseauaTurnul satulur Chiscareni, jud. Iasi, pl.
Drumurile principale sunt : Severin-Balta-Baia-de-Arama. Bahluiul, com. ipotele.
acel ce duce la Dorohoiti, si Budgetul com, e la venituri
acel ce duce de la Dorohoia de 1603 leT, iar la cheltuelr, de Ponorul-Apelor, paliar, pe mo-
in sus spre Herta. 1135 be!. sia Darabani, com. cu acelasT
Mosia se hotareste cu: Hi- Se margineste la E. cu com. nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Do-
liseul, Dersca, Tureatca, Tir- Comanesti, spre S. cu Bala- rohoiú, spre E. de curtea boe-
Ibanesti i Galatul. d.-s., spre V. cu com. Busesti reasca, la poalele dealulur din
Localitatr insemnate sunt si Selistea ; si spre N. cu corn. laturea dreapta a pleiulur Po-
Ochiul, Trer-Movile i Dealul- Baia-de-Arama si Mardsesti. driga. Are mar multe izvoare
Comorilor. Locurr mar insemnate sunt : de apa.
Valea - Homulur, Valea -Vulper,
Fornida, pliolure, pe mosia Po- Valea - Rastaveiulur, Dealul-Im- PonoruluI (Pirtul-), pfrifi, ce
mirla, com. cu acelasT nume, pl. partitoarer si Sghebin ele. izvoreste din muntele Huhure-
Prutul-d.-s,, jud. Dorohoia, in Loe istoric in com. se afla zulur, com. Dobreni, mosia Al-
suprafata. de 3036 hect. 25 ariT, ruinele uner vechl clac:1H peste masulur, pl. Piatra-Muntele, j Jcl.
si care poarta urmatoarele nu- care acum se aflä zidita o bi- Neamtu ; trece pe dupa Pono-

www.dacoromanica.ro
PONS-ALUTI 46 POPEASA

curgind in di- de la bnerul Rucareanu pana la circiuml; 9 comerciantl si 4 me.
rectiune mal intiii1 de la 14. spre boerul Urianu. serial.
V., pe urmá de la V. spre E., Prin com. trec calle judetene
varsindu -se In piriul AlmasuluI, Popa-Vasile. VezT Bordea, deal, Botosani-Saveni i Botosani-Ra-
in fata Sipotelor. jud. dauti.

Pons-Aluti, stalizine romana, con- Poparnicul, lac, in jud. si pl. PopAuti, nzdndstire, cu hramul
statata de d. Tocilescu pe ma- Tulcea, pe teritoriul com. urb. Schimbarea-la-Fata, jud. Boto-
lul drept al OltuluT, in localita- Mahmudia, situat in partea de sani, in satul Popauti, com.
tea de azT Ionesti-GovoriT, jud. N. a plaseT si a com., nu de- Botosani, facuta de stefan cel-
Vilcea ; ea figureaza in Tabla parte de bratuI Sulina. Este mal' Mare.
Pentingeriana si in alte itinerarli mult o prelungire de V. a la- lata ce zice Letopisetul : «Era
antice. culta* Cutinetul-Mare, format de o biserica de piatra in Popauti la
lacul Gorgova. Are o intindere Botosani facuta de S tefan-Voe-
Pons - Vetus, staliune romana', de 30 hect. si contine peste. vodul-cel-Batrtn ; i-aa dat mosiile
constatata. de d. Tocilescu in tata-le-sea luT Mihaia-Vodd, i aa
com. Caineni, pl. Cozia, jud. Popa§licul, lac, la insula Balta, facut'o manastire co Egumen
Vilcea, unde se vad ruine ro- jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, Cu sobor, inchinind'o la pa-
mane. Ad i trece calea romana com. Fetesti. triarhia AntiohieL unde este
de pe malul sting pe cel drept hramul Sf. Nicolae («Letopise-
al OltuluT. Popät4i, com. rur., in centrul pla- tul», tom. III, pag. 186.)
sef Tirgul, jud. Botosani, in ve- Biserica s'a zidit la 1496.
Popa, tirld, in jud. Braila, pe ma- cinatate si in partea de N.-E. Aceasta data este cunoscuta
lul drept al viroageT Siretelul, a orasuluT Botosani. Se compune dupa o inscriptie de piatra de
Ja '2 kil. spre S.-V. de satul din satele : Cismeaua, Luizoaia, la usa vechie a bisericeT. Con-
Vadeni. Rachiti, Rosiori i Teascul, co stantin Racovitd, pe la jumata-
o suprafata de 3392 hect. si o tea veaculuT trecut, a facut da-
Popa, ostrov, in jud. Braila, si- populatie de 463 familiT, saa nie acestei manastirT cite-va mo-
tuat intre Dundre, Vilciul si Coi- 1451 suflete, din care 360 con- sir si in urind, c u acele mosil,
taneasa, la S. de ostrovul Calla tribuabilT, locuind In 260 case. a inchinato patriarhieT din An-
si la N. de ostrovul Tapa. Teritoriul com. e deluros a- tiochia. A fost reparata pe la
vind solul mai mult lutos, variind 1843.
Popa, munte, in jud. Suceava, in negru si galben, si se imparte
com. Brosteni. ast-fel : aratura. 2239 hect., fi- Popäuti, sat, jud. Botosani, in
nete 479 hect., imas 6io hect. partea de N. a orasuluT Botosani,
Popa-Florea, pirid, care izvo- si pädure ro hect. catre care este alipit si co care
reste la E. teritoriului com. Are 3 bisericY, deservite de formeaza com. Botosani. Mosia
Mierlcsti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, 2 preotT si 2 cintaretr ; 2 scolf tine de com. rur. Popauti si
taie dealul, apor se intoarce ca- mixte, conduse de 2 invatatorf este a statuluT, avind o supra-
tre S. si dupa, ce curge paralel $i frecuentata de 69 copii. fata de 915 hect. Pe mosie sunt
Cu Iminogul, se impreunä Cu Budgetul com. e la venituff 2 morT de apl.
valceaua Manolache, apoT se si la cheltuelT de 7688 leT, 50
varsd in Iminogul, pe stinga luT. banT. Popeasa, sat, jud. Dolj, pl. Ama-
Locuitoril posea': 544 bol radia, com. Adincata, cu 230
Popa-Petrur,pise, in jud. Vilcea, si yac!, 110 cal, 872 of si lo8 suflete si 52 case. Copal din
pl. Oltetul-d.-s., com. Turcesti. pord ; 43 stupT cu albine. sat urmeaza la scoala mixta. din
Pe poalele luT se gaseste cetina In com. sunt 6 iazuff si 4 satul Pomenesti, ce este la
brazT. morT de apa la iazuff si pe pleiul 500 m.
Siena; o fabrica de bere in sa-
Popa-Savu, vedad suburbie a tul Cismeaua, si o fabrica de Popeasa, znofie particulara, jud.
oraf u la Cirnpulung (1831), jud. spodium (de ars si macinat cio- Dolj, pl. Amaradia, com. Adin-
Muscel. Coprindea toata partea lane) lingl satul Luizoaia ; 7 cata.

www.dacoromanica.ro
POPEASCA 47 POPENI-VIRNAV

Popeasca, sat, cu 12 familir, nelucratoare) i livezile cu prunl tra$c Zosin Ba$ota-Vel-Stolnic
jud. $i pl. Arge$uluT, pendinte pe o suprafata, de 4 hect.; ase- ( Let.', t. 2, pag. 269.)
de com. rur. Zarne$ti-Cacaleti. menea se cultivA. putin $i gin- La 1709 (7217), idie 20, se
dad de matasa. gasea intre consilerii Domn6ST
Popeasca,mqie nelocuita, In jud. Prin sat trece $oseaua jud. a lur Racovita-Voda, $i Vel-
Ialomita, pl. Cimpulul, com. Bo- Birlad Falciti. Visternicul N. Ba$ota («Cron.
rAne$ti, jud. Ialomita, de 540 Este divizat In doua. partr: Hus.», Melh., pag. 175.)
hect. Popeni-d.-j. i Popeni-d.-s. La 1756 (7264), lulie 17, Mi
Veniturile i cheltuelile sunt hail Racovita-Vodd, a trimes
Popeasca, pdarure, In jud. Jalo- de 5819 ler, 61 batir. cu hrisov, pe Paharnicul V.
mita, pl. Ialoinita-Balta, com. Ba$otA, co alti boerT, sa faca
Cosimbe$ti, cu o suprafata de Popeni, mofie, a Eforier Spita- hotArnicia mosiilor Beihese$ti
50 hect. $i cu esentele urma- lelor Civile din Bucure$ti, In siBucure$ti. ( Fond. Relig.»,
toare: salde, plop $i ulm. pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, Pumn., pag. 51).
com. Suditi ; are o suprafatA de
Popeni, sal"' Posorcani, sat, 1200 hect. $i se arendeaza. cu Popeni-Negreni, mahala, jud.
jud. Bacan, pl. Trotu$ul, com. 12200 ler. Vilcea, plaiul Horezul, com. Fo-
situat pe stinga metesti. Are o bisericd, fondata
Caiutul-Mare, la 3 kil. 200 Popeni-Basotd, sat, pe minia la 1870.
m. de satul Caiutul. cu acela$T nume, pl. Prutul-d.-s.,
E format din locuitoril vechiu- jud. DorohoiA, co 45 familir, Popeni-Virnav, sat, pe mo$ia
lur sat Po$orcani. salí 161 suflete. ca acela$T nume, jud. Dorohoitl,
Are o populatie de 561 suflete; Tine de mo$ia Pomirla. Sale- pl. Co$ula, coin. Brde$ti, Cu 48
o biserica, cladita de unul anume nir improprietäritr aú 70 hect., arana, sati 191 suflete.
Grigore FacdoritI la 1796, de- 18 arif pamInt, lar mo$ia este Proprietatea mo$ier este a
servita de 2 cintaretr; 2 circiumr. de 759 hect., 6 arir cimp. monahier Agafia Virnav, $i a fa-
Vite : 34 car, 304 vite mad Piriul Ibaneasa trece pe la- miliilor Anton Podhaischi, Iorgu
cornute, 61 porcr $i 73 capre. turea mo$ief i formeazd iazul I. Dimitriu $i V. Calmuschi.
numit al-Virnavulur, in supra- Biserica, co hramul Adormi-
Popeni, sat, In jud. Falcifi, com. fata de 1512 hect. rea Maicir Doinnulur, Cu un 'A-
Urde$ti, pl. Mijlocul, spre E. Drum principal e acel de la lamar, este de lemn, facuta la
de satul Urdeqti, situat pe Pomirla la CodAreni. r872, de monahia Virnav.
valea Elanulur, pe o suprafata Hotarele mo$ier sunt cu : Su- Locuitorir improprietaritr ati
cam de 86o hect., cu o popu- hardul, Cracalia, Trestiana, Iba- 78 hect., 77 arir pamint, lar pro-
latie de 6 familiT, sati 23 suflete. ne$ti $i Liveni-Virnavul. prietariT, 413 hect. cimp.
Prin sat trece plriul Elanul. Aci e leaganul familieT Ba$ota, Piraiele ce trec pe mo$ie sunt
Proprietatea mo$ier este a d-lur una din vechile familir ale Mol- Sihna i BrAeasca.
Nicu DjuvarA. Dotia culmr de dover. Mo$ia se hotare$te cu : Bra-
deal se intind pe aceasta mo$ie: La 1630 (7138), Logofatul e$ti, Cotirga$i $i Dolina.
Dealul-Popenilor i dealul Hu- Ba$ota era filtre boerir carr Proprietatea mo$ier in ve-
luba$ul, litiga care se afla iazul s'ati dus sa stdrue la Poarta chime era toata a Banulur
Cu acela$T nume. pentru a impredica venirea la sile Virnav. Acest boer proprie-
Domnia l'arel' a lur Alex. Radu tar avea a$ezarea sa aicr, retras
Popeni, sat §i com. rur., in jud. Voda. («Let.», tom. 1, pag. 292) In linistea cimpeneasca, unde se
Tutova, pl. Tirgul, spre E. de La 1684 (7192), Detnetrie ocupa cu scrierT literare, isto-
ora, pe piriul Trau$ul. Are o Cantacuzin-Voda, puse Mare rice $i stiintifice. Era un bar-
populatie de 1084 locuitod, din Hatman pe Zosin Ba$ota..(cLet. bat instruit i cunoscator al lim-
carr 153 contribuabilT; o $coall tom. 2, pag. 225.) belor elena, franceza $i latina.
mixta; o bisericd; o moara cu La 1701 (7207), venind Con- Era contimporan Cu scriitoril
vapod, 9 circiumr. stantin Duca-Vodd a doua ciará A. Beldiman $i I. Tautu, cu care
Se cultiva viea pe o supra- la Domnie, a pus in slujba dimpreuna ají facut mar multe
fata de 33,75 hect. (din carr 4 intre alti velitT boed, i pe Pa- scried originale $1. traducen din

www.dacoromanica.ro
POPESCU 48 POPETI

autorif clasicT. Multe din serie- Popesti, com. rur., jud. Prahova, hect., din care 40 hect. vatra
rile acestor bArbatl fost pl. Tirg$orul. Dateazg de vr'o com. $1 restul ale locuitorilor, cu
date la lumia.. Se zice a parte 300 de anT. E situatA pe loc o populatie de 550 familiI, sati
din scrierile luI V. Virnav ar fi $es, la 7 kil. de Ploe$ti $i la 6 2460 suflete.
in posesiunea luT N. Virnav ; kil, de re$edinta p15.$eI. Are z bisericI, una cu hra-
ale luI Beldiman, la erezil fami- Are o populatie de 448 lo- mul Adormirea MaiciT Domnu-
lieT; iar ale lur TAutu, ar fi a- cuitorr ; o bisericA, fondatA de luí, zidità in timpul lur Caragea
juns In u:alude def. N. Istrati, d-na Olimpia Lahovari, deser- 51 a lul Kir Costandie, episcop
dupg ce TAutu a dispgrut in vitA de un preot. de BuzAti, de care jupin NAs-
Constantinopol, dus acolo in a- Locuitoril s'ad improprietArit tase Caraiman cu sotia sa Zoita,
faceri politice. (cCron. Romo>, t. la 1864, pe mo$ia Pope$ti, din pitarul MArgAritescu de pe Bu-
II, p. 208). care li s'at1 dat 400 hect. pA- zar' $i protopopul Rada, la r 8 6,
mInt. El' posedA : 97 caT, 122 deservità de 2 preotT 5i I cin-
Popescu, critun (tirIA), in jud. Ia- bol, 63 vacl $i 16o porcI. tAret ; cea-l'altl, cu hramul Sf.
lomita, pl. Ialomita-Balta, pen- Teritoriul com, e de 600 hect. VoevozI, ziditg la 1848 de lo-
dinte de com. Balaciul. Comerciul se exercitä de un cuitorI, deservitA de i preot si
circiu mar. cintAret ; i coalA mixtA, fre-
Popescu, baltii, formatA din vAr- Veniturile $i cheltuelile com. cuentatA in 1899-900 de 117
sarea PrutuluT $i a Miel, la S.- sunt de 5623.59 ler. copiT. coala de bletT este in-
V. de satul MAcAre$ti, com. Cos- E udatä de apa Leaotul, peste fiintatá de la 1859; $coala de
tuleni, pl. Brani$tea, jud. care e o moará de mAcinat. fete, de la 1878.
Locuitorif posea.: 126 plu-
Popescu, pildure a statuluT, pe Popesti, con. rur., in jud. R.-S5.- gurI ; 338 boT, 110 yac!, 234
malul PrutuluT, jud. Ia$i, pl. Bra- rat, pl. Marginea-d.-s., pe pi- cal, 6 Tepe $i 165 rimAtorT.
ni$tea, com. Costuleni. riul Oreavul, a$ezatá in partea In com. sunt 55 poverne. Co-
de N. a jud., la 25 kil, de o- merciul este activ $i constA In
Popesti, com. rur., in partea de ra$ul R.-SArat, $i in partea nor- importul de cereale, coloniale,
S. a plAseI CirligAtura, jud. Ia$i, dicá a plA$eI, la 7 kil. spre N. haine, instrumente pentru fa-
situatä pe dealurI $i vAI, In par- de com. PlAine$ti, re$edinta p15.- bricarea vinuluI $1 In exportul
tea dreaptä a pirluluT Bahluetul. 5ef. vinurilor.
E formatA din satele : Pope$ti, Se invecine$te cu comunele : Transportul se face prin gara
RAdeni, O brijeni , Doro$cani, Timboe$ti, la 6 kil. ; Sihlea, Bor- Gugesti, la 7 kil. spre S.-E.
HArpg$e$ti, MAdirjac, Grumu$e- de$ti, Costesti, la 7 kil. ; Bu Budgetul com. e la veniturT
lele si Bojila, pe o suprafatA cam de$ti, la 5 kil. ; Ureche$0, Bli de '1605 leT, 70 banT si la chel-
de 10181 hect., $i Cu o populatie dare, la 9 kil. tuelf, de 11599 Id, 55 banT.
de 618 familiT, sati 2736 su- Se mArgine$te la N. cu com. CAI de comunicatie sunt cAile
flete. Ureche$6, despArtitA prin piriul vecinale : Gole$ti-Foc$ani, Bu-
Are 3 scolT, conduse de 3 Oreavul; la V., cu Lacul-lur- de$ti-Cotesti-Blidare, Ureche.5ti-
invAtatorI i frecuentate de 98 Baban, despArtia prin dealul Lacul-luI-Baban , Slobozia-Cio-
elevI (1899 900) ; 7 bisericI, Mggura ; la S., cu Dragosloveni, rAe$ti-Gologan $i PlAine$ti-Rim-
deservite de 4 preoti, 3 dintAret1 $i la E. cu com. Slobozia-Cio- nicul-SArat.
5i 3 eclesiarhI; r moarà de apA rA$ti, despArtitg. prin $oseaua
$ii moarl cu aburr. nationalä. Popesti, com. rur., jud. Vilcea,
Vite 1938 vite mari cornute, E brAzdat5. la V. de dealu- pl. Cerna-d.-s., compusg din 3
227 cal, 2706 oT, 314 capre $i rile : MAgura, Runcul $i Palanca. cAtune : Meeni, Pope$ti $i Fi-
8o6 rimätorT. Rlul Oreavul o udg la N., de rijba. E situat5. pe valea riuluI
Budgetul com. e la veniturT $i la V. la E. Mal sunt in com. Luncavgtul, la 30 kil, de capi-
cheltuelI de 1109k leT, 29 banI. 22 puturr. tala judetuluT 5i la 24 kil. de
Se compune din cAtunele : a p15.$eI.
Pope§ti, numire vechie a camu- Popesti, re$edinta, la N. $i Run- Are o populatie de 1197 lo-
net Poborul, pl. Vedea-d.-j., jud. cul, la S.-V. cuitori ; o $coalA, frecuentatA
Olt. Suprafata cotn, e de 1282 de 41 copiI (1899-900) ; 3b1-

www.dacoromanica.ro
i'oPETI 49 POPEVTI

serie!, una in cat. Meeni §i. 2 li la 18 kil. de Ghimpati, rqe- Popesti, ceitunaf, al com. Vin-
In cat. Popeti. Biserica din cat. dinta pl4e1. tila-Voda, jud. Buzau, alipit de
Meeni s'a zidit la 1835. Are o populatie de 796 lo- cat. Scheiu/.
Locuitorli se ocupa cu agri- cuitorT ; o biserica, cu hramul
cultura, dulgheria, rotaria, bo- Sf. Treime, deservita de 1 preot Popesti, vechte numire a catu-
langeria, n.egotul de vite §i mal i 1 dascal ; o coa1ä mixta, fre- nului Mala, jud. Buzau, com.
cu seama de porcl lí fabricarea cuentata de 26 copiT ; 4 cir- Gherdseni.
tuicet ciu mT.
Sunt mogienr i posedd : 15 Se cultiva viea pe o intindere Pope§ti, vechie numire a ceitu-
caT, 260 bol, 340 vacT, 300 de 23 hect. nulut Gropni, jud. Buzau, com.
capre, 80 oT, 1200 pord ; 35 Budgetul com. e la venituri Costqti.
stup. de 7060 leI i la cheltueli, de
Pe riul Luncavatul, in raionul 7036 leT. Popesti, sub-divzzie a cd tunulul
comunef, sunt 5 morl. Badeni, jud. Buzau, com. Breaza.
Budgetul com. e la veniturl Popesti, sat, Cu 69 locuitorT, jud.
de 1510 leI li la cheltueli, de Arge§, pl. Gal4e§ti, facind parte Popesti, sat, in jud. Ialomita, pl.
1490 leT. din com. rur. Cateasca-Popqti. Ialomita-Balta, pendinte de com.
Se marginete la E. cu com. Cosimbqti. E situat pe malul
Frince§ti ; la V., cu com. Mo- Popesti, sat, facind parte din com. drept al riultd Ialomita, sub
doaia ; la N., cu com. Ur§i §i la rur. Cocul-Popqti, jud. Argq, coasta BaraganuluT, spre V. i
S., cu com. Daqti. pl. Pitqti. Are o populatie de aproape de satul Cosimbeqti.
E brazdata de dealurile : Cu- zoo locuitori, i o biserica, Cu Are o populatie de 48 familli ;
raturile, Deluelul, Modoaia, Ma- hramul Cuvioasa Paraschiva, de- o biserica ; o moara cu aburi.
ndilqti, Urpni, Dealul - Inalt, servitá de 1 preot, 1 cintaret LocuitoriT poseda : 115 caT,
Dealul-Mare, De-la-TeT, i udata 1T I paracliser. 280 boT, atoo oT i 50 rimatori.
de riul Luncavatul, de girla Fi-
rijba §i de valle: UrsuluT, Bar- Popesti, sat, cu 59 familii; fl- Popesti, sat, jud. Ia0, pl. Cirli-
buluI, Runculur, Urzicel, Popii, cind parte din com. rur. Gala- gatuna, com. Popqti, situat pe
Leurder i Valea-Mare. §eti, jud. Argq, pl. Pitqti. un pod4 intins. E format din
Pe teritoriul el* sunt surpátu- doua catune : Popeti i Radeni,
rile : Trandafirul, malta, Stilpu- Popesti, sat, facind parte din facind un singur trup, cu o po-
lui, Bájenla, li piscurile : Cu- com. rur. Corbi-Mangureni, jud. pulatie de 196 familii, saii 676
Piaträ, Seiului §i BolovanuluT. Argq, pl. Pitqti. suflete.
In apropiere de comuna e Este rqedinta comuneT. Are
Dealul-CaramideT, unde, se zice, Popesti, sat, Cu 20 locuitorT, jud. doua biserici, una de lemn foarte
a fost o cetate Daca. Se vad Argq, pl. Pitqti, facind parte vechie, §i cea-l'alta de zid, fa-
chiar li azi caramizi pe aci. din com. rur. Poiana-LaculuI. cial. la 1814, deservite de 1
Soseaua Horezulid, pe Va- preot, 1 cintaret i 1 eclesiarh ;
lea-Luncavatultd, incepind din Popesti, sat, re§edinta com. rur. o §coala, infiintata in 1865, fre-
Calea-lui-Traian, de pe malui Sapata-d.-s., jud. Argq, pl. Pi- cuentata de 42 elevi ; o moara
Oltulul, inlesne§te comunicatia tqti. Are 190 locuitorT. de apa i casete proprietatii, zi-
intre com. Popeti i comunele: dire mare *i frumoasa in stil
Sirineasa, UrO, Cirstanqti, Ote- Popesti, sat, CU 200 locuitorT, vechitl.
pni §i Tirgul-Horezului. pendinte de com. rur. Samara, Vite : 559 vite marT cornute,
jud. Argq, pl. Pite0. 91 cal, woo of i 394 rimatori.
Popesti, com. rur., jud. Vlwa,
pl. Cilni§tea, pe partea dreapta Popesti, sat, fácind parte din Popesti, sat, facind parte din
a Argqului, din jos de Milla- com. rur. Bleici, jud. Argm pl. com. rur. Vasilati-Popeti, pl.
le§ti, la extremitatea pl4ei Cil- Pite§ti. Are o populatie de 84 Negoe0i, jud. Ilfov, situat la
ni§tea li la N.-E.-E. judetului familii ; o biserica, cu hramul N.-V. de Vasilati, pe malul drept
despre Ilfov, la i8 kil. de Bu- Cuvioasa Paraschiva, deservita al riulul Dimbovita, inconjurat
cure§ti, la 45 kil. de Giurgia de un preot 11 un cintAret. la S. de o frumoasa pldure.
64745, Mareta DiClionar Goograflo. Vol. Y 7

www.dacoromanica.ro
POPETI'I 50 POPEM

Se intinde pe o supratata de com. rur. Val-de-El, pl. Oltul- s'a recrädit alta de zid, sub epitropia
1095 hect., cu o populatie de d.-s., jud. Olt. Are o populatie d-lor Diághicl laciuceanu, Marin Mi.
coa, Protesariii, etc.
448 locuitorT. de 300 locuitorT si o biserica
D-I St. D. Greceanu are 850 foarte vechie, reparan la anul
hect. si locuitorif, 245 hect. Pro- 1859. Pope§ti, sat, facind parte din
prietarul cultiva. 600 hect. (ioo com. rur. Cu acelasT nume, pl.
hect. sterpe si 150 padure). Lo- Pope§ti, edtun. Vez! Osica, jud. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o
cuitorii cultiva tot pamintul. Olt. populatie de 233 locuitorT si o
Are o biserica, cu hramul SE bisericl, fondata de locuitorT la
ImparatT, deservita de 1 preot Pope§ti, sat, facind parte din 1872. .

si 1 cintaret ; 1 masina de treerat com. rur. Podoleni-No!, pl. Pod-
cu abur!; 1 pod statator. goria, jud. Prahova. Are o bi- Pope§ti, sat, facind parte din
Numarul vitelor marT e de seria., zidita de proprietarli mos- com. rur. cu acelasT nume, pl.
421 si al celor miel, de 572. nenT, si refacuta la 1857, de N. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, situat
Comercial se face de 2 cir- Steriade. la N. comuneT, intre dealurile
ciumarT. Manailesti si Modoaia si udat de
Pope§ti, sat, i resedinta com. riul Luncavatul si de Valea-Ur-
Pope§ti, parte din com. rur. Ca- Cu acelasT nume, jud. R.-Sarat, ziceT.
pul-PisculuT, jud. Muscel. pl. Marginea-d.-j., asezat in par- Are o populatie de 573 lo-
tea de N. a comuna', pe malul cuitorT; 2 bisericT, una numita
Pope§ti, sat, in jud. Neamtu, drept al pirluluT Oreavul. Are Silistea-VechTe, fondata la 1820
pl. Piatra-Muntele, com. aoja- o intindere de 28 hect., ca o si cea-l'alta, numita Biserica-din-
lesti, asezat pe podisele ce se populatie de 418 familiT, sal-1 Valea-Mare, cu o inscriptie foarte
scoboara spre E. de dealul Ba- 1861 suflete, din care 380 con- vechie si reparan la 1849.
laurul, la egald departare intre tribuabilf ; 2 biseria si 2 coale.
satele Mastcatesti si C5.ciulesti. Pope§t1, sat, facind parte din
Are o supratata. de 268 hect., Pope§ti, sat. Vez! Crapäturile, com. rur. Izvorul, pl. Oltetul-
cu o populatie de 117 suflete; jud. Suceava. d.-j., jud. Vilcea, cu o popu-
o bisericä, deservin de I preot latie de 165 locuitorT.
si I dascal. Pope§ti, sat, facind parte din
Vite : 8o vite marl cornute, com. rur. Gaiceana, jud. Te- Pope§ti, sat, Cu 265 locuitorT,
5 caT, 200 oT si ro porcT. cuciii, situat la N. comuneT, pe facind parte din com. rur. Go-
coasta dealului cu acelasi nume. runesti, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Pope§ti, ceitun, pendinte de com. Are o intindere de 507 hect., Vilcea.
Valea-Merilor, pl. Mijlocul, jud. cu o populatie de 125 locuitorT.
Olt, situat pe muchia dealuluT Satul dateaza de 200 de anT. Pope§ti, sat, facind parte din
sting al girleT Plapcea, cam in com. rur. Zgubea, pl. Oltetul-
centru, linga catunul Baboesti. Pope§ti, sat, in jud. si pl. Tu- d.-s., jud. Vilcea.
Are o populatie de 155 local- tova, com. Tulesti. Are 230 lo-
torT, mg totT mosnenT ; o bise- cuitorT si 67 case. Pope§ti, sat, facind parte din
rica, ziolita la 1888, in local al- com. rur. Crapaturile, pl. Cerna-
tela vechT. Pope§ti, sat, facind parte din d.-j., jud. Vilcea. Are o bise-
com. rur. Maciuca, pl. Cerna- rica, care serva si locuitorilor
Pope§ti, cdtun, pendinte de com. d.-j., jud. Vilcea. E situat la din cat. Tepesti.
Valen!, pl. erbanesti, jud. Olt, 0/2 kil, de catunul Oveselul, La N. e udat de riul asa ;
situat la S. de Valeni, pe malul ande este resedinta comuna si lar la S. e inconjurat de dea-
drept al Vede!. Are o popa- scoala. lurT acoperite cu vil si pome-
latie de 253 locuitori si o bi- Are o populatie de 545 lo- turT.
serica, zidita la 1824 si repa- cuitorT si o biserica cu urma-
ran la 1885. toarea inscriptie : Pope§ti, sat, in partea de S. a
Aceasti biserici a fost de lemn, yi com. Miclesti, pl. Crasna, jud.
Pope§ti, sat, facind parte din In anul 1889 s'a arimat i In locul el Vasluiti. E forman din satele :

www.dacoromanica.ro
POPEM 51 P0PET1-13ÌCUL

Pppesti-RazesT i Popesti-Boe- Pope§ti, maña/a, in com. rur. Roman, pl. Siretul-d.-j., in apro-
restf, cel situat pe S'asoma, pl. Dumbrava, jud. piere de satul Cirligi.
coasta dealuluT Piscul-CorbuluT, Mehedinti.
iar cel de al doilea sub poala Pope§ti, jud. VasluM, pl.
sudica a deal uluT Ursoaia. Se in- Pope§ti, mahala, in com. rur. Crasna, com. Tanacul, proprie-
tinde pe o suprafata de 1083 Dragotesti, pl. Viilor, jud. Me- tatea razesilor din Tanacul ; se
hect., din care 163 hect. p5.- hedinti. afla intre moiìle Topul, Valea-
dure, 745 hect. loc de cultura', Seaca i Folesti.
fina, imas, ale proprietateT, iar Popeqti, maña/a, in com. rur.
175 hect, ale locuitorilor. Negomirul, pl. Viilor, jud. Me- Pope§ti, pîrFz, jud. Iasi, pl. Cir-
Are o populatie de 72 familiT, hedinti. ligatura, com. Popesti. Se for-
sati 333 suflete ; o biserica de meaza din satul Popesti si se
lemn, in satul Popesti-Boerestr, Pope§ti, mahala, in com. rur. varsa in iazul Dudaul.
facuta de loan Miclescu, vechiul Sinesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Me-
proprietar i deservita de 2 ecle- hedinti. Are o biserica, repa- Pope§ti-Bicul, com. rur., jud.
siarhT ; 3 iazurT si o circiumd. rata la 1850. Ilfov, pl. Sabarul, situata futre
LocuitoriT posed5.: 30 plugurl riurile Ilfovatul, Ciorogirla si
si 16 care cu boT, 4 plugurT si Pope§ti, fort, in jurul Bucures- Dimbovita, la 22 kil. de Bucu-
2 carute cu cal; 160 vite mar1 tilor, jud. Ilfov, com. Vasilati- resti, compusa din satele Ar-
cornute, 3 bivoll, 30 car, 444 Popesti. cada, Ghionoaia, Ileana, Jolla
ol, 7 capre, so rimaorT; 16 si Popesti-Bicul, cu o populatie
stupT cu albine. Pope§ti, deal, in partea de E. de 1400 suflete, locuind in 318
a com. Tanacul, pl. Crasna, jud. case si 9 bordeie.
Pope§ti, cdtun, tinind de satul Li- Vasluiti. Are directia de la N. Se intinde pe o suprafata de
pova-RazesT, pl. Racova, jud. spre S., din dreptul satulul Ta- 3904 hect. D-ni!: H. Funda-
nacul, pana in valea Pirtanosi. teanu, Gr. Cerchez, D. I. Aposto-
In partea de S. poarta numele lescu si. V. I. Dan, ati 2928 hect.
Pope§±i, sati Trestenicul-Po- de Piscul-Ulucilor. locuitoriT, 976 hect. Proprie-
pe§ti, cdtun, pendinte de com. tara' cultiva. 1842 hect. (175 hect.
Trestenicul, pl. Marginea, jud. Pope§ti, mofie, in jud. Buzag, sterpe, 145 hect. izlaz, 5 hect.
Vlasca. Are o biserica, deser- com. Breaza, cat. B5deni. Are vie, 861 hect. padure). Locui-
vita de i preot si z dascalT. 280 hect., din care roo hect. toril' cultiva 940 hect. (28 hect.
padure, restul araturl i vie, sterpe si 8 hect. izlaz).
Pope§ti, aluna", In com. rur. proprietatea mosnenilor Popesti. Are 2 bisericT (la Joita si la
Baläcita, pl. Dumbrava, jud. Me- Popesti-Bicul) ; 2 scoale mixte;
hedinti. Pope§ti, sfoard de mofie, In jud. z morT cu aborT ; i povarna ;
Buzai, com. Vintilä-Vodg, cat. 2 masinT de treerat ; i helesteti ;
Pope§ti, cdtun, in com. rur. Je- Scheiul. Posedà lignita de o ca- 6 podurT.
gujani, pl. Motrul-d.-s., jud. Me- litate superioara. Are cam 75 Vite : 129 cal si Tepe, i I ar-
hedinti. hect. mAsarT, 478 boT, 391 vacT si vi-
le!, 22 taurT, 6 bivolf i bivo-
Pope§ti, cdtuna,r, in com. rur. Popeqti, ',filie, in jud. Iasi, pl. lite, 812 o!, 19 capre i 132
Baltanele, pl. Motrul-d.-s., jud. arligatura, com. Popesti, pecare porcT. Loc. posea : 129 plu-
Mehedinti. se afla satele : Popesti, Doros- gua : 122 cu bol i 7 ca ca!,
cani, Madirjac i Frumuselele. 262 care si clrute : 222 cu bol
Pope§ti, nzic cdtun, In com. rur. Are o suprafata de 6814 hect., si 40 cu cal.
Menti-din-Fata, pl. Motrul-d.-j., din care 1204 hect. proprietatea Budgetul com, e la venituri
jud. Mehedinti. locuitorilor, lar restul, pe care se de 6586 le! si la cheltuell, de
afla 2617 hect. padure, proprie- 6488 le!.
Pope§ti, maña/a, in com. rur. tatea d-lur Alex. Mavrocordat. In satul Arcuda, la 18 kit.
Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Me- de Bucuresti, se afla instalatiu-
hedinti, Pope§ti, mofie nelocuita, in jud. nile pentru captarea si filtrarea

www.dacoromanica.ro
POPE$TI-B1CUL 52 POPWI-MANXSTIREI

apeT DimboviteT, care serve$te Se intinde pe o suprafata de moard cu apa ; r masina de
la alimentarea ora$uluT. 2179 hect., cu o populatie de treerat cu aburl $i 2 podurT.
Comerciul se face de 14 cir- 810 suflete, locuind in 154 case. LocuitoriT posea : 243 plu-
ciumarT si 3 hangil. D-niT: G. N. Alexandrescu, guri : 2x6 cu bol si 27 cu cal;
G. Petre i O. Sutzu, aa 18w 410 care si carute : '327 cu bol
Pope§ti- Bicul (Pope§ti - - hect. $i locuitorir, 378 hect. Pro- si 82 cu cal; 297 cal si Tepe,
Faca), sat, facind parte din com. prietarif cultiva 1650 hect. (95 872 bol, 560 VacT si vitef, 6
rur. cu acelasr nume, pl. Saba- hect. sterpe, 49 hect, izlaz si taurl, 15 bivoll, 107 bivolite,
rul, jud. Ilfov. E format din 2 7 hect. vie). LocuitoriT cultiva 5364 01, 125 capre si 348 ri-
trupurl: Popesti, la N. de Joita, 332 hect. (2 hect. sterpe, 4 hect. matorr.
ltngáriul Ilfovatul, si Bicul, la izlaz si 40 hect. vie). Improprietariti sunt 371 lo-
S.-E. de Joita, filtre riul Dim- Are 2 bisericY ; iscoala. mixta; cuitorl si neimproprietaritT mal
bovita si Ciorogirla. pod. sunt 447.
Se Intinde pe o suprafata de Vite : 57 cal si Tepe, 2o6 bol, Comerciul se face de 15 ctr-
1020 hect., cu o populatie de 15 vacT si viteT, 7 bivolite, 1200 ciumarl.
285 locultorl. 01, 20 ea' pre si 104 porcI.
D-1 V. L Dan are 891 hect. Locuitorir posea : 85 plugurl Pope§ti-luI-Faca. VezT Popesti-
si locuitoril, 129 hect. Proprie- 78 cu bol si 7 Cu cal; 85 care Bicul, sat, jud. Ilfow
tarul cultiva 870 hect. (32 hect. $i carute : 78 cu bol si 7 cu cal.
sterpe, 40 hect. izlaz, 4 hect. Budgetul com. e la veniturT Pope§ti-Manuc, sat, facind parte
vie $i. 45 hect. padure). Locui- de 3117 leT si la cheltuelY, de din com. rur. Popesti-Dragomi-
toril cultiva tot terenul. 3109 le. resti, pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Are o biserica, cu hramul Comerciul se exercita de 2 Se intinde pe o suprafata de
Adormirea, deservita de I preot circiumarl si i hangig. 868 hect., cu o populatie de
si i cintaret ; o scoalä mixta, ImproprietaritY sunt 96 locui- 957 locuitorT.
frecuentata de io copiT. Loca- torl si netmproprietaritl mal D-1 A. FAnuta are 733 hect.
lul s'a construit de d. V. L Dan. sunt 93. si locuitoriT, 135 hect. Proprie-
In raionul satulul mal sunt : tarul cultiva 404 hect. (20 hect.
2 podurT, I moara cu apa ; I Pope§ti - Drago mirelti, conz. sterpe, 8 hect. izlaz, i hect. vie
povarna. ; i helesteti. rur., jud. Ilfov, pl. Znagovul, $i 300 hect. padure). Locuitoril
Comerciul se face de z cir- situata. la V. de Bucuresti, intre cultiva tot terenul, afara de 12
ciumarl si r hangia. riul Wovatul si padurea Riioasa, hect. carl rAmin sterpe.
Numarul vitelor marT e de la 20 kil. de Bucuresti. Are o biserica, cu hramul Sf.
181 $1 al celor mid, de 188. Se compune din satele Dra- Nicolae, deservita de i preot
gomiresti - din - Deal, Dragomi- $i I cintaret.
Pope§ti-Ciupagea, cdtun, pen- resti- din-Vale, Guija, Popesti- Comerciul se face de i dr-
dinte de com. Uesti-Golesti, jud. ManastireT, Sabareni, Popesti- ciumar.
Vlasca, p/. Neajlovul, situat pe Manuc e Zurbaua. Numarul vitelor marl e de
Valea-DrimbovniculuT. Se intinde pe o suprafata de 177 i al celor miel, de 792.
5008 hect., cu o populatie de
Pope§ti-Conduratu, com. rur., 2844 suflete, din care 586 con- Pope§ti-MärastireI, sat, facind
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situata. tribuabilT, locuind in 551 case. parte din com. rur Popesti-Dra-
spre S.-E. de Bucureti, la 10 ID-ni/ G. Dragomirescu, Br. omiresti, pl. Znagovul, jud. Il-
kil, de capitall. Ad se allá. ni$te Davril, Statul, A. Fanutä si d-na fov, situat la S. de Sabareni,
ruine vechT. La V. trece soseaua Ecaterina Odobescu ati 3398 pe malul sting al riuluT Ilfovatul.
judeteana Bucuresti-Oltenita. Sta hect. si locnitoril, 16ro hect. Are, impreuna cu Sabareni,
In legatura cu com. Leurdeni ProprietariT cultiva 1735 hect. 1144 hect. si o populatie de
prin o osea vecinala. (210 hect. sterpe, 542 hect. izlaz, 832 10 CII itorT.
Se compune din 2 catune hect. vie si 910 hect. padure). StatuluT apartin 694 hect. $i
Popestilt ominl 1 Popesti-Pavli- LocuitoriT cultiva. tot terenul (98 locuitorilor, 450 hect. Statu/ cul-
chenT, locuite numai de Sirbi- hect. ramin sterpe). tiva prin arendasiT sal 250 hect.
Catoli Are 4 biserid ; 2 coale mixte; (248 hect. izlaz si 196 hect. pa-

www.dacoromanica.ro
POPESTI-MELINEM 53 P0PE5T1-R0BE$TI

dure). LocuitoriT cultivA tot te- Com. Popesti-Palanga e si- parte din com. rur. Popesti Con-
renul, afarl de 40 hect. carT tuatA la 43 kil. de Rosiori, la duratu, pl. Dimbovita, jud. Il-
rAmin sterpe. 6z ki/. de Alexandria si la 92 fov.
Are o masinA de treerat. kil. de resedinta judetuluT. Se intinde pe o suprafatA de
Comerciul se face de 2 cir- CAtunul Popesti e asezat pe 906 hect., Cu o populatie de
ciumarT. valea TeleormanuluT, pe partea 714 locuitorl.
stingl a riuluT cu acelasT nume; D-1 G. N. Alexandrescu are
Pope§ti-Meline§ti, sat, pendinte catunul PurcAresti, pe partea 601 hect. si locuitoriT, 305 hect.
de com. rur. Melinesti, pl. A- stingA a vdeT Bucovului, iar cA- Proprietarul cultivA 550 hect.
maradia, jud. Dolj, situat la 29 tunul Palanga, pe coasta dealu- (46 hect. sterpe, 4 hect. izlaz
kil. N.-V. de Craiova si la 4 luT din partea dreaptA a riuluT si i hect. vie). LocuitoriT cul-
kil. N.-V. de Godeni. E format Teleorman. tivA. 261 hect. (4 hect. izlaz si
din satele unite Popesti si Me- CAtunul PurcAresti se aflA la 40 hect. vie).
linesti. 4 kil, de cAtunul de resedintA Aci e resedinta primArier.
:Are o populatie de 53 fa- si Palanga, la 21/2 kil. Are 2 biserid, una cu hramul
miliT, sart 269 suflete ; o scoall Pe teritoriul Popestilor sunt Adormirea, deservia de i preot
mixtk frecuentatA de 26 copiT ; lacurile : Lacul-PopiT, Lacul-de- si cintAret si cea-l'alt1 catolicA ;
un biuroti postal rural. la-PalangA i Lacul-de-sub-Coas- o scoall mixtá, frecuentatA de
Ad e resedinta judecAtorier tA, care vara adese-orl seack 39 copiT.
de ocol a pl. Amaradia si a und Vijiitoarea sal:1 UrlA toarea, este NumArul vite/or marr e de
companiT din regimentul Dolj. un pirlias care trece printr'o 157 si al celor miel, de 800.
Prin cAtun trece soseaua ju- vAlcea, la N. cAt. Popesti. Comerciul se face de 2 cir-
deteank care leagl Craiova cu Are o populatie de 1318 su- ciumarV si i hangid.
Nordul judetuluT (CApreni). Alte flete ; o scoalA mixtA, condusá
sosele vecinale si comunale de un invAtAtor i frecuentatA Pope§ti - Petre§ti, sat, fAcind
leagA cu Godeni, BodAesti si de 17 elevi; dota bisericf, una parte din com. rur. Balotesti,
Odoleni. in cAt. Popesti, deservitA de pl. Znagovul, jud. Ilfov. E for-
Mosia din Popesti fusese dA- preot si I cintAret, si cea-l'altA mat din 2 trupurl Popesti
ruitA mAnAstireT Horezul de cAtre in cAt. Palanga, deservità. de I Petresti, situate spre S.-V. de
pArintele egumen loan de la preot si 2 cintAretT. Preotesti, pe malul drept al VAeT-
Horezul, dupl cum se vede din Vite : 542 vite marT cornute, CAlugArului. Are lacurT zmir-
hrisovul luT Constantin Brinco- 157 caT, 1528 oT, 12 capre si coase. Pe allturT trece calea na-
veanu, din anul 7219 (1711). 85 porcT. tionalA Bucuresti-Ploesti.
Budgetul com. e la veniturT Se intinde pe o suprafatA de
Pope§ti-Palanga, com. rur., in de 2663 leT, 18 /Dad' si la chel- 620 hect., cu o populatie de
jud. Teleorman, pl. Teleorma- tuelT, de 2653 leT, 44 banT. 165 locuitorT.
nuluT, pe partea stingA a riului Drumurl : la N., calea ju- D. Eugeniti StAtescu are 528
Teleorman. E formatA din 3 cA- deteanA Alexandria-Pitesti, care hect. si locuitorii, 92 hect. Pro-
tune : Popesti (resedinta), Pa- o uneste cu com. Izvorul-d.-j. prietarul cultivl 300 hect. (25
langa si PurcAresti. din jud. Arges ; la S.-E., so- hect. izlaz si 200 hect. pAdure).
Limitele comuneT sunt : la E., seaua judeteank care o uneste Are o biserick cu hramul Sf.
Slobozia-TrAsnitul ; la V., comu- Cu com. Slobozia-TrAsnitul, lar Nicolae, deservitA de I preot
nele Bucovul si Rica ; la N., co- la V., soseaua vecinalA, care o si i cintAret ; j masinA de treerat
muna Izvorul-d.-j., din judetul uneste Cu com. Rica si Buco- cu aburT ; i helesteti.
Arges si la S., com. Tata- vul-Adunati. NumArul vitelor marf e de
rästi-d.-s. Satul Popesti este format mal 138 si al celor micT, de 431.
Populatia cAtunelor este res- de curind, lar Palanga se vede Comerciul se face de 2 cit.-
firatI pe coastele vAel. Teleor- mentionatI ata pe. la jumAtatea ciumarT.
manuluT si ale %T'Ad BucovuluT, secoluluT al XVIII-lea, cit si in
formind diferite grupe carl mi «Istoria, luT Dionisie Fotino. Pope§ti-Robe§ti, fost sat, jud.
numirl osebite, cum este Catri- Dolj, pl. Amaradia, com. ZAi
nesti, Briosti i altele. Pope§ti-Pavlichenil sat, fAcind coiu,

www.dacoromanica.ro
POPETTI-ROMiNÌ 54 POPINA

Popesti-RornInI, sat, fAcind par- PopiI (Muchia-), virf de munte, Vilcea, pl. Horezul., com. Re-
te din coro. rur. Pope$ti-Condu- in jud. $i pl. Prahova, com. cea. Izvore$te dintre Poiana-Pal-
ratu, pl. Dimbovita, jud. Ilfov. Breaza-d.-s., cdt. Gura-BeliI, In tinuluI $i Plopi$ul si curge spre
Se intinde pe o suprafatà de partea de V. a $oseleI natio- S., cdtre rtul Cerna.
1272 hect., cu o populatie de nale Ploe$ti-FrontierA.
96 locuitorl. D-niI G. Petre $1 Popina, insuld, in iezerul Razelm,
O. Sutzu ají 1200 hect. Pro- PopiI (Piscul-), virf de deal, jud. Tulcea, situatA in partea
prietarif cultivA '100 hect. (49 jud. BacAti, pl. Siretul-d.-s., com. S.-E. a p15.$el Tulcea si cea de
hect. sterpe, 45 hect. izlaz $i Filipeni, care face parte din lan- V. a com. Sari-Ghiol, la I1/2
6 hect. vie). Locuitorif cultivA tul de ridicAturl ce desparte ba- kil, departe de tArm ; are o cir-
tot terenul. sinul BerheciuluI de al RAcA- cumferintA de 3% kil. li o in-
Are o bisericA, reparatA la tAuluI. tindere de 140 hect.; partea a-
1890, deservitA de preotir din pusanà e mlA$tinoasA, cea rA-
com. Dude$ti. Popif (Plriul-), fitrig, jud. Bo- sAriteanA e stIncoasA ; un virf
NumArul vitelor marI e de 49 tosani, com. Brehue$6. Izvore$te al eI, de 48 m., gol $1 pietros,
li al celor miel', de 524. de la FintIna-luI-Axinte $i se dominl ínsula $i o mare intin-
Comerciul se face de 20 cir- varsA 'in iazul VIAdeni, mo$1a dere dimprejur.
ciumarl. cu acela$1 nume.
Popina, doud insule, jud. Tulcea,
Popesti-Sf.-Ecaterina, M'Are Popii (Valea-), vechie numire in bratul Chilia, la vArsarea luI in
a statuluT, pendinte de com. Po- a ca'tunulla Vifork-a, -com. Gura- mare, coprinse intre bratele se-
pesti, pl. Znagovul, jud. Ilfov, AninoaseT, jud. BuzAti. cundare Stari-Stambul li Zalivi-
In intindere de 298 hect. Baba-Hasan, in partea esticA a
Popii (Valea-), vale, jud. Pra- plAsei. Sulina $i a com. rur. Sfis-
Popestilor (PIrlul-), fitrid, iz- hoya, plaiul Teleajenul, com. tofca. Sunt despArtite printr'un
vore$te din satul Popesti, com. MAneciul-Ungureni; izvore$te de brat mal mic. Ail o intindere
Micle$ti, jud. Ilfov ; strAbate $e- sub virful Nebunilor-Marl ; cur- de 450 hect., acoperite cu stuf
sul Brindu$eni $i se varsA in ge de la V. spre E. $i se varsA in si presArate cu sAlciI $i rAchiti
Iazul-RaculuT. rlul Teleajenul, pe malul drept. (120 hect.).

PopestilOr (Pirlul-),ftbig, cur- PopiI (Valea-), vale, in jud. Tu/- Popina, lac, in jud. Ialomita, pl.
ge de la S. spre N., pe terito- cea, pl. MIcin, pe teritoriul com. Ialomita-Balta, teritoriul com.
riul com. Lipova, pl. Racova, rur. jijila. Se desface din poa- Bordu$ani, situat spre E. $i in
jud. Vasluiti. Se varsA in piriul lele N.-E. ale dealultd Aganim ; apropiere de movila Popina.
Lipova. se intinde spre N., avind o di-
rectiune de la S. spre N; trece Popina, baltä, jud. Tulcea, in
Popi-DiI. VezT Pochi-DiT. pe lIngA movilele Nadoleanul $i partea de N. a plA$eI MAcin $i
Mo$-Staicu, brAzdind partea de cea de E. a com. rur. Pisica.
Popil (Movila-), movild, ?njud. N. a plA$eI $1 pe cea de S. a E forman. de DunAre $i comu-
Constanta, pl. Hirsova, pe te- comuneI, $i, dupA 3 kil., se des- nicä cu balta cea mare Crapia.
ritoriul com. rur. Ostrovul, pe chide in lacul hila, in par- E inconjuratA cu stuf. Are o
ultimele ramificatiunT vestice ale tea de S. a 14 lingA satul Ji- intindere de 220 hect. Contine
dealuluI Ro$t, cu o inAltime jila. pe$te in abundentä si al cAruT
de 68 m., dominind prin inAlti- venit apartine statuluI.
mea sa : DunArea, la marginea Popii (Valea-), vale, jud. Vil-
cAreia se aflä., Valea-MosuluI, va- cea, pl. Cerna-d.-s., com. Po. Popina, movilä, in insula Balta,
lea Dereana-Ro$t precum li $o- epe$ti. Izvore$te din dealul Mo- pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
seaua judeteanA Ostrov-DAeni. doaia, trece pe 11110 $coala co- pe teritoriul com. Bordu$ani.
E situatI In partea N.-V. a p1A- muneI $i se vars1 in riul Lun- Are o inAltime de 20 m. Se
$eI $i cea S.-E. a comuna, la cavAtul. gAse$te inteinsa, $i risipite im-
2'/2 kil, mal spre S. de cAt. prejurui ef, bucAtI groase de
Ostrovul. Popilor (PIrlul-), pilla, in jud. vase, nearse in foc,

www.dacoromanica.ro
POPINA-ASCUNSA. 55 POPRICANI

Popina-Ascunsfi, movild, jud. satul Cu acelasT nume, jud. Ro- tuata la S. dealuluT cu acelasT
Tulcea, in mijlocul stufuluT, la manati. nume, cu care merge paralel,
S. de balta Crapia, in partea pana ce se varsa in Dorofeiu,
N.-V. a plaseT Isaccea si a co- Popinzale§ti (Vatra - Schitu- pe dreapta luT.
muneT Luncavita, la hotarul pla- lui-), mofie a statuNi, Cu o p5.-
silor Isaccea i Macin. E stin- dure de 396 pog., l'higa com. Popouti, jud. Botosani. VezT Po-
coasa. Are 6 m., domintnd gira Popinzdlesti, pl. Oltetul-Oltul- pauti.
Ciulinetul i drumul comunal d.-s., jud. Romanati.
Luncavita Popoveni, sat, jud. Dolj, pl. O-
Popinzale§ti-de-Jos, sub-divizie colul, com. Balta-Verde. Are o
Popina-Mare, insuld stincoasa, a cdtunulul PopinzAlesti, pl. 01- populatie de 403 suflete ; o bi-
in jud. Tulcea, balta Popina, tetul-Oltul-d.-s., jud. Roman4. serica, fondata in 1854 de lo-
in partea de N. a plAser Macin Are o padure de 150 pog. Pe cuitorr, si reedificatA in 1892, de
cea de E. a com. Pisica. Are aci se observd urme din Brazda- comuna.
malurT ripoase, o circumferinta luT-Novac.
de 900 m. si o intindere de 20 Popoveni, deal, jud. Dolj, pl.
hect., cu un vid inalt de 26 m. Popinzäle§ti-de-Sus, despdriire Ocolul, com. Balta-Verde, prin
a satului Popinzalesti, jud. Ro- care trece limita de N. catre
Popina-Mick movild, jud. Tul- manati. orasul Craiova.
cea, in partea de N. a piase!
Macin i cea de S. a com. Pi- Popoaia, vale fi pirifi, jud. Bo- Popoveni, mofe particularA, jud.
sica, pe grindul Pisica, linga tosani ; curge prin valea Popoaia, Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-
balta Popina. E stincoasa. Are com. Movila-RuptS, si se varsa Verde, apartinind cetelor de mos-
6 m. inaltime, dominind satul pe stinga Baseulur. Are B.O nu- nenT ce se gAsesc pe dinsa.
Pisica, girla Ciulinetul si drumul mal in timpurT ploioase.
comunal PisicaLuncavita. Popoveni, pcidure a statuluT, jud.
Popoi,sail Aria-Popoi, Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-
Popinei (Pädurea-), A/dure (60 jud. Bacati, pl. MunteluT, com. Verde. E populata cu stejarT, ar-
hect.), de salde i richita, jud. Brusturoasa, cu virful Poiana- tarT, frasinT i cerT ; stejarul pre-
Tulcea, in partea de N. a piase Arsa. Este punctul cel mal de domina.
Macin i cea S.-E. a com. Pi- V. al judetuluT.
sida, lingd balta Popina. E in- Popoveni, îrî, jud. Dolj, pl.
conjurata cu stuf. Poponeti (Balaurul), cdtun al Ocolul, com. Balta-Verde ; iese
com. Bdesti, jud. Buzati, Cu 200 din Balta-PopiT ; trece prin V.
Popinzäle§ti, com. rur., in S.-V. locuitorT si 45 case. satuluT Popoveni si se varsa pe
plaseT Oltetul-Oltul-d.-s., jud. stinga riuluT Jiul. Are i pod
Romanati. E formata din catu- Poponeti (Balaurul), mofie, in peste dinsul.
nele PopinzAlesti, Loloeti, (Bd- jud. Buzati, com. Baesti, cat.
beni), Buzducul i Ciupuria, cu Poponeti. Are 230 hect., divi- Popricani, sat, in partea de S.-
o populatie de 1162 locuitori. zate intre maT multI proprietarT. E. a com. Radiul-MitropolieT,
E situata pe riul Tesluiul, la pl. Copoul, jud. Iasi, situat pe
18 kil. spre S. de Bals, si la Poporita, deal, situat la V. com. podisul i valea dealuluT Popri-
27 kil. spre N.-V. de Caracal. eripAnesti-d.-j., pl. erbanesti, cani, in partea dreaptA a riuluT
Altitudinea niveluluT d'asupra jud. Olt, intre valcelele Tomoa- Jijia.
MAriT e de 180 m. ceT si PojoriteT. Capatul de E. Este resedinta comunel. Are
Are 3 bisericT, in fie-care ca- se termina linga Dorofeiu, In cen- o populatie de 103 familiT, sau
tun cite una, avind hramul Sf. trul comuneT, si se numeste Ba- 498 suflete ; o bisericA, deser-
Nicolae ; o scoalä mixta, fre- boesti, dupA numele mahalaleT. vita de i preot i i cintAret.
cuentatA de 50 copir ; 3 cir- Pe el e situata biserica comuneI. Vite : 616 vite marT cornute,
ciumf. 57 ca!, 439 oz l 114 rimAtod.
Poporita, vale, jud. Olt, pl. er- Prin mijlocul satuluT trece so-
PopInzale§ti, mcindstire, Ruga banesti, com. erbanestid.-j., si- seaua judeteana Iasi-Botosani,

www.dacoromanica.ro
POPRICAM PORCET1

si, de la V. spre E., Valul-luI- Popucci, alt nume al vdel Che- D-umbrava-d.-s., com. Carpenul ;
Traian. ragi, jud. Constanta. Vezi Che- curge prin satul Geblesti, com.
ragi. Carpenul, si se varsa pe malul
Popricani, deal, pe podisul ca- sting al riuluI Dasnatuiul.
ruja e situat satul Cu acelasI Popusoc, cdtun, In satul Lipova-
nume, jud. Iasi. Se Intinde de Razesi, pl. Racova, jud. Porceana, vale, in partea de E.
la N., din satul Coarba, spre S., a com. Hurduji, pl. Mijlocul,
pana in sesul Prutuld, formind Porcäretul. Ved Laposul, sat, jud. Fälciü, prin care curge pi-
culmea sesuld JijieI, pe partea jud. Bacaii. riul cu acelasI nume, care, cur-
dreapta a Aula gInd alaturea cu dealul Berea,
Pe platoul acestuI deal avea Porcàretul, sat, facind parte din se varsa In piriul Guzari.
aseza.ta oastea tefan-VodaTom. com. Corbasca, jud. Tecucia.
sa, in razboiul cu Constantin- E asezat pe coasta dealuluIFra- Porceasca, mahala, in com. rur.
Voda, fiul luI Irimia-Movila, la sinelul, la 3 kil. spre S. de re- Plostina, pl. Motrul-d.-s., jud.
7120 (1612). (cLetop.», p. 262, sedinta comunel. Mehedinti.
t. I.). Batalla s'a dat la Cor- Are o populatie de 207 su-
nul-luI-Sas. flete, TiganT (lingurarI), carI se Porceni, cdtun i resedinta com.
Dup6. anul 7157, a fost o lo- ocupa cu facerea lingurilor, co- Cartiul, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
vire tot aid, intre cazaciI luI vetilor, etc. spre N., situat pe loc ves, pe
Timu i darabaniI lul Stefan- In partea de V. a satuluI, din o suprafata de 376 hect., din
Vodl, care domnea in locul luI locul numit Tabara, izvoreste care 113 hect. arabile, 253 hect.
Vasile-Voda."-Lupu, socrul luI Ti- piriul Porcaretul, sub numele de padure, IO hect. vie si livezI cu
mus. DarabaniI ati fost Neagota, lar In partea de E., se prunI.
si putid aü scapat pana in pa- afla un punct strategic, numit Are o populatie de 181 fa-
durea din satul Ràdiul, aproape Cetatuia. sau 798 suflete, din care
de Popricani. (cLetop.v, p. 330, 148 contribuabili ; o biserica de-
t. I.). Ved Radiul-MitropolieI, Porcäretul, sat, in partea de E. servita de i preot i I cintäret.
deal. a com. Doagele, pl. Racova, Locuitorir posea: 16 plu-
jud. Vasluiii, situat in fundul gurI, 35 care cu bol, 2 carute
Popricani, plrîü, in jud. Iasi, pl. vad cu acelasi nume i incon- cu cal; 275 vite mal-1 cornute,
Copoul, com. Radiul-Mitropolid. jurat de 3 pArtI cu dealurl. 15 cal, 433 °I, 165 capre, 366
Izvoreste de sub dealul Popri- Se intinde pe o suprafata de rimatori ; 20 stupI cu albine.
cani, curge spre N. si se varsa 210 hect., din care 143 hect. In Poeni sunt 4 puturl, 31
in riul Jijia. padure si 24 hect. cultivabile fintinI si I cismea.
ale proprietatd, iar 43 hect. Lingd catun se afll o ruina,
Popucci, riinukitele unid vechid ale locuitorilor. numita Cetatea.
sat, jud. Constanta, situat in par- Are o populatie de 205 su-
tea meridionala apl. Mangalia flete ; o biserica, deservita de Porceni, numire ved/lié a satu-
cea vestica a com. Cheragi, la preot; un schit, facut cam pe lui Chioara, pl. Ialomita-Balta,
6 kil. spre S. de cat, de rese- la 1851, de Ieromonahul Nata- jud. Ialomita.
dinta Cheragi. E asezat pe va- nail Popescu, care dupg secu-
lea Popucci si e dominat de vir- larizare a ramas ca biserica de Porce§ti, com. rur., jud. Ro-
furile Murzac-Tepe, la E. si Si- mir. man, pl. Siretul-d.-j., spre S.-
nir-Tepe (102 m.), la N. Pe sesul satuld sunt doud V. de orasul Roman, la 16 kil.
Are o suprafata de 183 hect., movile marI, facute din timpurI de el si la 15 kil. de resedinta
din care I hect. ocupat de ac- plIseI, pe piriul Poarca, asezata
tuala vatra a satuld si de gra.- parte pe deal si parte pe vale.
dinI, cu o populatie de 14 su- Porcäretul, munte, in jud. Me- Are o populatie de 438 fa-
flete. hedinti, plaiul Closani, acoperit san 1545 suflete, locuind
Drumul comunal Cadi-Chioi- Cu intinse pädurI de brad. In 347 case ; 2 bisericI; o scoalä
Hagilar trece prin partea de N. mixta, frecuentaa in 1899-900
a satuluI. PorcAretul, pîrui, jud. Dolj, pl. de 131 copiI.

www.dacoromanica.ro
PORCEM 57 PORCUL

Sunt 900 vite marl cornute. natul vitelor, cu livea de fin, spre S., sunt : Albina, Piciorul-
Se cultiva viea. Se face co- ograzI de prunT si locurr arabile. Calulur, Plaetul, Curaturile, Se-
mercirt cu vite, la tirgurile a- Vaile si valcelele sunt : club, Muchia-Feter-Nuculur, Plo-
nuale de la 23 Aprilie si 26 Valea-Bisericer, in cat. Petre- pisul, Virful-Inalt, Tunda, Re-
Octombrie, precum si la cele ni, com. Costesti, care izvoreste curelele, Magura, Virful-Cheir,
s5,ptaminale, care se fac in fie- din poalele muntilor, din locul Virful-cu-Ograzile, Slemi, Lazuri,
care Lunr. numit Piciorul-Schitulur, curge Voiculta, Corn5.telul, Virful-Ra-
Budgetul com. e la veniturr spre S.-V. si se varsä in riul dulur, Piscul-cu-Bordeele si Do-
de 3700 lei si la cheltuelr, de Costesti ; Volea-Siga, izvorind sul.
3651 ler. din locul numit Scarisoara-Bar- Cimpiile de la poalele dealu-
E legata cu orasul Roman batestilor si varsindu-se pe sango. la sunt : Seciul, Girlici, Sub-
prin osea. riulur Costesti ; Valea-Grämesti- Dos, Malurelul, Padesul, Alu-
lor, care izvoreste din Dealul-Bra- nisul, Ograzile, Ponorul, Sub-
Porce§ti, sat, li resedinta com. ianul, curge spre V. si se varsa Mdgurr, Fleanca, Ocolul, Bog-
cu acelasr nume, jud. Roman, pe stinga riulur Costesti ; Val- dan, Glavoci, Fata-Mare, Z5.to-
pl. Siretul-d.-j., com. Porcesti. ceaua-Turder, care izvoreste tot nul, La-Lunca, Sudosulur, Sub-
Se compune din trel partI : Por- din Dealul-Braianul, si se varsä Lac si Livedea-Lungl.
cesti-Razesi, la N.-V. ; Porcesti- pe stinga riulur Costesti ; Va-
Catargiului, salí Rusi, la E.; lea-Seacd, numita si Valea-Brdia- Porci§eni-Raze§1, sat, in partea
si Porcesti-Ungureni, la S. Vezr nula, care izvoreste din Dealul- de N. a com. Botesti, pl. Cras-
Porcesti, com. rur. Braianulur, curge spre V. si se na, jud. Falciti, in hotarul de
varsa pe stinga Aula Costesti; S.-E. al jud. Vasluiti, situat pe
Porce§ti, mahala, in jud. Me- valceaua Secáturile, care iz- coasta de E. a dealulur Draga-
hedinti, pl. Ocolul-d.-j., com. voreste dintre Dealul-Braianu- linul si cea de V. a Dealulur-
rur. Gu tul. la la N., si Dealul-Lazarulur Gugului, pe o suprafata de 550
la S., si se varsa pe sango. hect.
Porcilor (Balta-), lac, in jud. Aula Costesti ; valcelele Ful- Are o populatie de 73 familir,
Tulcea, pl. Mäcin, pe teritoriul gesti, Popesti si Valea-cu-Fagr, saa 320 suflete, si o biserica.
com. urb. Macin, si pe al ca- toate izvorind din Dealul-Laza- Locuitorir sunt vechr razesi.
tunulur sad Ghecetul ; e fo,t-mat rulur si vdrsindu-se tot pe stinga El mai posea o parte de mosie
de o Orla ce pleaca din Du- riulur Costesti ; Valea-Jidover, pe o intindere de 375 hect.,
nare si se termina in balta Ji- care primeste in partea dreaptá numita Mindresti, si care la un
jiei si e inconjurat de toate par- välcelele : Strimta, Valea-cu-Fin- loc cu mosia Porceni, formeaza
tile cu stuf ; are o intindere de tinele, Valceaua-cu-Ripile, lar pe o suprafata. de 580 hect.
90 hect. si convine peste. stinga Valceaua-cu-Maracinr si
a-Dosulur, si care izvoreste din Porci§enilor (Dealul-). Vezr
Porcilor (Dealul-), deal, con- dealul Jidova, curge spre V., si Schitul, deal, com. Botesti, pl.
tinuare a muntilor Arnota si se varsa pe stinga riulur Costesti ; Crasna, jud. Falda.
Bulla, prelungindu-se pe toata Valea-Blezeni, unja cu V5.1ceaua-
partea de E. a com. Costesti, Boulur, care ia nastere din Pis- Porcul, deal, in jud. Gorj, plaiul
plaiul Horezul, jud. Vilcea, pe cul-Zaton si se varsà tot pe Novaci, com. Polovragi, situat
sango. riulur Costesti, sub dife- sango. riulur Costesti ; Valea- in partea sting5; a riulur 01-
rite numirl : Dealul-Braianulur, Dealulur, a-Nisipulur si a-Sudo- tetul.
al-Lazarulur, al-Costestilor si Ma- suld, toate izvorind din Dealul-
gura, formind un singur lant, Costestilor si varsindu-se pe san- Porcul, lac, jud. Braila, situat in
ce se pierde in partea de S. a go. riulur Costesti. ostrovul Bregoloiul, la N. de
com. Costesti. Cele mal multe din aceste val iezerul Lunguletul.
Este semanat de o multime si valcele curg numal dupa to-
de piscurr si brazdat de mal pirea zapezer si in timpurr plo- Porcul, japfe, la E. de com. Ti-
multe val si válcele. Pe creasta ioase. chilesti, jud. Braila ; pleaca din
si pe poalele lur se afla multe Piscurile dupa creasta acestur japsa Frunza, curge spre V,,
cimpir cu izlazurr pentru pasu- sir de dealurr, plecind de la N. paralel cu privalul Dimuleasa,

64 745, Afarolo Inclonar Goograjle. Vol. V 8

www.dacoromanica.ro
PORCUL 58 PORFIRA

comunicind cu iezerele : Barga- mat de valea cu acela0' nume, pe §esul Suceve, *i se varsa
nul, Cociul i Zeciul. incepind de pe teritoriul com. printr'un canal in riul Suceava.
Berqti, jud. Covurluia, in drep- Are de tributar din stinga pe
Porcul, prival, jud. Braila, la E. tul T.-Bere§ti, i terminindu-se Pirlitura.
com. Stancuta, Ruga Dunarea- aproape de Balinte§ti, la punc-
Vechre; unete privalul Plamina tul Bran4tea. Porcului (Poiana - ), poiand,
cu iezerul Purceaua. jud. Bacaa, pl. Trotwil, com.
Porcului (Dealul-), ramificare Hirja, de la poalele munteluI
Porcul,pirig, jud. Olt, uda com. a dealulut Turia, in partea alaturea de poteca
Cireavovul de la N. la S., face despre E. a satulta Perieni, ce duce la Balile-Slanic.
mal multe zigzagurr, se impre- com. Carniceni, pl. Turia, jud.
una cu piraiele Cirea§ovul §i Ia0. Se intinde de la N. la S. Porcului (Valea-), ceitun, al
Barbul i se varsa in riul Oltul, pAnd in satul Probota, unde com. Minzale§ti, jud. Buzaa, cu
tot in raionul cora. Cireavivul. formeaza valea catre §esul 20 locuitorI i 5 case.

Porculoi, puna trigonometric, Porculul (Valea-), M'Are, in
de rangul situat in pl. Su- Porcului (Lacul-), lac, in jud. jud. Buzati, com. Minzale§ti,
lina, jud. Tulcea, com. Cara- Teleorman, situat in lunca Du- proprietate mo§neneasca pe mo-
Orman, in partea de E. a com. nareI i format din vassaturile §ia Minzale§ti.
§i de S.-E. a pla§er, linga lacul el, in dreptul com. Cioara, in
Porculoi. Are 2.6 m., dominind fata insuld cu acela§I nume. Porculul (Valea-), vale, in jud.
lacurile Porculoi, Porcul i Stu- Buzan, com. Paltineni, cat. Ne-
ful, pe o mare intindere. Porculul (Movila-), movild, in hoiul; incepe din Lacul-Por-
jud. Constanta, pl. Hiuova, pe culta §i, strabatind strate ferugi-
Porculoi, lac, in jud. Tulcea, teritoriu/ com. Ostrovul, situata noase, la o coloare alba, semA-
pl. Sulina, pe teritoriul com. In partea de N.-V. a pla§eI nind cu laptele. Apa el se in-
rur. Cara-Orman, situat in par- cea de N. a com., intre doua trebuinteaza., amestecata cu fol
tea de S.-E. a pla§eI §i cea de vE: Valea-Haga §i Valea-Ul- de diferite plante, pentru co-
E. a comuna; este format de milor i pe culmea dealulta Co- lorat.
Girla-lmputitä cu care comunica ium-Punar, avind 56 m. inal-
prin o gira; are o forma tri- time. Porcului (Valea-), vale, intre
unghiulara; inconjurat de toate comunele Bursucani §i Bere§ti,
partile cu stuf; contine putin PorculuI (Ostrovul-), insuld, jud. Covurluia.
pe§te ; are o intindere de 40 In Dunare, in dreptul com.
hectare. Cioara, jud. Teleorman. Are pe Porcului (Valea-), vale, in jud.
&lisa zavola de salcie i plop. Gorj, com. Polovragi, plaiul No-
Porcului (Balta-), lac, in par- vaci, formata de dealul Porcul.
tea de E. a comuna Cara-Or- Porcului (Piriul-), pirig, izvo-
man i in cea de S.-E. a pla$eI rqte din padurea Hinte0, jud. Porcului (VaIea-), vale, in jud.
Sulina, jud. Tulcea, ltngà lacul Dorohoia, despartind Gorj, com. Poiana-Seciurile
Porculoi, de care e format Hinteti i Fete§ti de mo§ia Gri- pl. Amaradia. Ia na.5tere din
cu care comunica. prin doua gore§ti, §i se varsa in piriul Fe- dealul Strimba.
girlite ; e inconjurat de toate te§ti, mo§ia Grigoreti, com. CA-
partile cu stuf; are 20 hect. line§ti, jud. Boto§ani. Porculul (Virful-), pisc, al mun-
contine putin pe§te. Olor Vrancei, in preajma com.
Porcului (PIrlul-), pida, jud. Paltinul, jud. Putna.
Porcului (Coltul-), munte, in Suceava, ce formeaza hotar in-
jud. R.-Sarat, pl. Ora§ulta, com. tre moii1e Liteni §1. Sili§tea; Porfira, ramurd de munit, ce
Andre4, spre N. de comuna; trece pe lingd satul Balta-Por- se detwaza. spre E., din grupa
este acoperit cu padurr. culul i ajungind in localitatea Tarcaul, pe teritoriul com. Mas-
Zeilicul, la numele de tacanul, pl. Bistrita, jud. Neam-
Porcului (Dealul-), deal, for- Zeilic, formeazd balta Ramd§ita, tu, dind §I ea ramurI scurte

www.dacoromanica.ro
POROINA 59 PORTARI-DE-JOS

spre N. O. S. Catre extremi- alte $osele comunale, care o cuitorT, din carl 246 contribua-
tatea despre E. se ramifica leaga cu comunele vecine. bilT ; o biserica, deservita. de 2
In: Cuhnea -NechiduluT, a-Alu- Dealurl mal principale in co- preotT $i r cintaret ; o $coala
nisulur, Negulesti, Codrul-Ne- mna. sunt : Dealul - PoroineT, mixta, conclusa de un invata-
guluT, a-DraganuluT. Este aco- Dealul- ipotea si DealuI - Zo- tor i frecuentata de 23 elevT.
perita cu padurl. rileT. Vite : 686 vite marT cornute,
Va! sunt : Valea - PoroineT, 327 caT, 7 1:llagad, 1295 oT $1
Poroina, sati Poroina - Micä, Valea - OstreseveT i Valea-Al- 117 p orcT.
sat, in jud. Mehedinti, pl. O- buluT. In Dealul Cioclovilor Budgetul cora. e Ia veniturT
colul-d.-s., com. rur. Dedovita. se afla o gran:Jada de pamint de 2333 lel si la cheltuelT, de
in inaltime ca de treT metri, 2294 ler.
Poroina, sat, in jud. Mehedinti, lar in circumferinta ca de 40 Calca judeteana Alexandria-
pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Bis- metri. Zimnicea, strabate prin centrul
trita. Pe dealurT, in partea despre comuneT si o pune in legatura
Izvoralul, se gasesc in pamInt directa. la N. cu Alexandria, si
Poroina satt Dealul-PoroineI, sagetT i cioburT de oale vechT la S. cu com. TigAneti, spre
deal, peste care trece soseaua romane. Zimnicea. Stradele din comuna
nationald i calea ferata sunt mal toate soseluite si im-
ciorova - Bucuresti, jud. Mehe- Poroina-MicA, sat, jud. Mehe- pietruite. Aci se gasesc mal
dinti, com. Poroina-Mare. dinti, com. rur. Dedovita. VezT multe stabilimente de comercia,
Poroina. boiangerii si circiumr.
Poroina-Mare, com.rur. si sat, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., Poroinita, sat, in jud. Mehe- Poroschia, moiie particulara, in
la 32 kil. de ora$ul Turnul-Se- dinti, pl. Blahnita, com. rur. jud. Teleorman, pl. Marginea.
verin, situata parte pe vale si Vinjul-Mare. Pe aci trece Va- Are pe &Asa si padure.
parte pe deal. Se margineste : lul-luT-Traian.
la E. cu com. Stignita si Ia- Portan, sat, in partea de V. a
blanita ; la S., Cu com. Finti- Poroschia, com. rur., in jud. Te- com. Valea-Rea, pl. Mijlocul,
nele - Negre; la V., cu com. leorman, pl. Marginea, pe Va- jud. Vasluia, situat pe coasta
Broscari si la N., cu comunele lea-VedeT, la 4 kil. de orasul dealuluT Olanesti, pe o supra-
Izvoralul si Cacotul. Alexandria, spre S.-E. fata de 71 hect., din care 45
Satul formeazä comuna cu Se invecineste la N.-V. cu hect. padure.
catunele ipotea, Fintina-Mare orasul Alexandria ; la E., cu Are o populatie de 109 su-
Novaci. calea j u detean a Al exandria-Giur- flete si o biserica, facuta de lo-
Are o populatie de 3000 lo- gin ; la V., cu Valea-VedeT $i cuitorT la 1847.
cuitorT, locuind in 436 case ; 4 bi- parte din Valea-NanovuluT ; la LocuitoriT posea : 5 plugurT
sericT, deservite de 2 preql si 7 S., cu com. Tiganesti. $i io care cu bol, i plug $1
cintaretT ; o scoald mixta, con- In partea de E. a com. curge carota Cu cal ; 41 vite marT cor-
clusä de i invatator si care a riul Vedea, iar mal spre N., nute, 50 oT, 8 cal $i 5 rimatorT.
fost frecuentata in 1899-9oo Valea-NanovuluT si cu Valea-
de 88 copiT. Doamner se unesc cu Valea- Portari-de-Jos, sat, In partea
LocuitoriT posea : 90 plu- VedeT i formeaza o singura vale. de S. a com. Zapodeni, pl. Mij-
gurT, lo carute Cu caT, 158 care Prin aceste vaT curge cite un locul, jud. Vasluia, situat pe
cu bol, i000 vite rnarT cornute, piriias care poarta numele coasta de E. a dealuluT Chi-
58 caT, 6 bivolT, 790 rimatorT, Suprafata com, este de 2030 cerca.
woo oT si 200 stupT de albine. hect., impreuna cu mosiile de Are o suprafata de 186 hect.,
Budgetul com. e la veniturl pe clima. Este $1 o 'Adore, nu- Cu o populatie de 211 locui-
de 5196 leT, lar la cheltuelT, de mita Paclurea-DoamneT, spre Va- torl.
3216 leT. lea-NanovuluT, in tntindere de Mo$ia se divide in dota partí;
Are o osea ce o pune in IO hect. Solul este negru-vege- cea mal mare este a razesilor
comunicatie cu $oseaua Bros- tal si fertil. $i cea-l'alta a succesorilor def.
caruluT spre Severin, precum Are o populatie de 1438 lo- Mih. Antoniu.

www.dacoromanica.ro
PORTARI-DE-MIJLOC 60 PORTILE-DE-FIER

Mara din sat, in partea de tunul de resedinta al comu- com. rur. Lalosul, pl. Oltetul
E., e situata biserica, facuta la neT. d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
1804, Mala 20, de locuitoriT ra- Are o populatie de 287 lo- latie de 312 locuitorT. Cade cam
zesT din Portari(Ciohodaresti) cuitorl si o biserica, fondata in In centrul comuneT uda riul
deservitA de I preot si 2 ecle- 1827 de Pitarul Matheiii Con- Oltetul la V. E situat la 2 kil.
siarhT. stantin Portarescu, si repasata de OS. Lalosul, unde e scoala.
LocuitoriT posea.: 95 vite la 185o de Spiridon Constantin
marl cornute, 5 cal, 150 oT Portarescu, avind urmatoarea Portdresti, mo)rieparticularl,jud.
50 rimAtorT. inscriptie : Dolj, pl. Balta, com. Giurgita.
In trupul razasiel Portarilor Are padure pe &usa.
Aceastä S-tä si Dumnezeiasei
s'a alipit si o portiune de pa- cu hramul S-01' Voevozl, care intiiil
mint, numità 015.nesti, in intin- ail prefilcut-o d-nul Pitar Matheiii Por- Portäresti, pddure particularà,
dere de 57 hect., care s'a cum- direscu, fäcind-o de lemn In paiente, de jud. Dolj, pl. Balta, com. Giur-
p5rat de locuitorT de la stat. clrämidä in 1827, In zilele DomnuluI gita, in intindere de 122 hect.
Grigore Ghica, de la care s'ají inceput E populata cu jugastri, ter,
(VezT OlAnesti). iarkI a fi In Principatele Romlne, printl
patrief, i In zilele iubitoru-
plopT si frasinT i maT cu seama
Portari-de-Mijloc, sat, In par- luY de Dumneheri, P. S. S. Pärintele s tej arT.
tea de E. a com. apodeni, pl. Neofit Roman i fiind in stare proastä,
Mijlocul, jud. Vasluiti, situat pe co ajutorul lui Dumnezeil s'a prefäcut fu Portäresti-Dobriceni, Lalbsul
annl x850, de D. D. Spiridon Portä- Gonita, pddurt particulare,
coasta de E. a dealuluT Chi- rescu, frate mal mi; care n'are moste-
cera, pe o suprafata de 272 nitorY i pänä. In nol ali stat neatnul, supuse regimuluT silvic, pendint1
hect., cu o populatie de 370 s'al mal acläogat hramul S-ta Troim, in de com. Lalosul, jud. Vilcea.
locuitorT. zilele Prea InälratuluI Nostru Domo Bar.
Vite : 195 vite marT cornute, bu D. Stirbeiti-Voevod si al IubitoruluI Portita, bral (prival), in insula
de Dumnezeil Episcopul nostru Calinic Balta, jud. Ialomita, pl.
io cal, 250 oT si 8o rimAtorl. Roman, sävtrsit In anul x851,
Talo-
Mairi 28.
mita-Balta, com. Fetesti.
Portäreasa, munte, in partea de
V. a com. Leresti, jud. Muscel. Pe ling5. sat trece linia fe- Portita, punct trigonometric, de
rat5. Craiova-Calafat. rangul al 2-lea, in jud. Tulcea,
Portäreasa (Chirul, Odaia- Comunicatia se face prin so- pl. Babadag, pe teritoriul com.
Chirului"), rno,ie, nelocuità, jud, seaua judeteana Craiova-Bistre- rur. Canli-Bugeac, asezat la 3
Ilfov, pl. DImbovita, com. Tu- tul, care pune satul in legatura kil. mal spre S. de Gura-Por-
nari-Dimieni, proprietatea d-luT la N. cu Ceratul si la S. cu titef, pe malul MariT, in partea
C. D. Vernescu. Are o intin- Giurgita-Cioromela. de E. a comuneT si a plaseT.
dere de 62 hect., din care 15
hect. sterpe. Portäresti, cdtun, in jud. Neamtu, Portitel (Gura-), deschizdturd,
pl. Bistrita, com. MastacAnul ; se jud. Tulcea, prin care marele
Portäreasa, pddure particularà, desparte de satul ovoaia pi-in basin lacustru-marin, format de
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Grin- ptriul MAstacanoasa. lacurile Razim, Zmeica, Golo-
deni. vita i Sinoe, comunica cu Ma-
Portäresti, statie de dr.-d.-f.,jud. rea. Aceasta limbA de pamint,
Por-täreasa, pddure a statuluT, Dolj, pl. Balta, cat. Ceratul, pe acoperita numaT cu 2,3 m. de
in intindere de 2500 hect., a- linia Craiova-Calafat, pusá in apa MariT, impiedica intrarea
partintnd de muntiT ManAstireT circulatie la i Decembrie 1895. corabillor de Mare in lacurile
ampulung, care fac parte din Se aflà intre statiile Segarcea de maT sus ; une-orT chiar o-
com. Corbsori si Berevoesti, (7,6 kil.) si Afumati (10,2 kil.). preste Cu totul comunicarea si
plaiul Nucsoara, jud. Muscel. Inaltim ea d'asupra niveluluT Mä- lacurile devin izolate.
riT e de 73'.26. Venitul aces-
Portäresti, sat, jud. Dolj, pl. Bal- teT statiT pe anul 1896 a fost Portile - de - Fier, defila, intre
ta, com. Giurgita, situat pe ma- de 2 2 I 2 f leT, 35 banY. muntif Carpati si Balcani, jud.
lul sting al DesnatuiuluT, la 2 Mehedinti, prin care Dunarea
kil. de Giurgita-Curmatura, ca- Portare§ti, sat, facind parte din croeste drumul la intrarea so

www.dacoromanica.ro
PORTILE-DE-FIER 61 POSADA

In Tara. De la Palanca-Noul, Tractatul de la Berlin, futre Carapelit si En i - Sarai - Rah-
ambele laturi ale fluviului sun t altele, a pus indatorire monar- man.
inalte, formind defileur! ce se hiel Austro - Un gare a curati
%in unul dupa altul pe o lun- albia Dunare! de periculoasele Porumbita, bisericd, in jtrd. Bu-
gime de peste 120 kil, si unde stincT de la Portile-de-Frer, care zad, com. Gura-SarateY, cat. Nen-
apele sale curg cu mare repe- mare parte a anuluT ingreunad ciulesti-Sarata, situata pe un fru-
ziciune printre multele obsta- atit de mult navigatia fluviulul. mos pisc acoperit de vi! si pa-
cole, ce se afla in albia sa. In 1890 s'a adjudecat intre- dure, despre care se mentio-
Aspectul acestor defileur! e in- prinderea, gratie initiativeT mi- neaza inca din secolul al XVII lea.
teadevar maret. Apele DunareT nistruluT de comercia din Buda- India a fost construita de lemn
patrunzind in ele se angajeaza pesta, d. Baross. In Sept. 1890 de Mateia al BulibasiT ; in anul
ma! india in trecatoarea pericu- prima stinca fu svirlita in aer, 1833, a fost reedificata de Clu-
loas5. a Grebenultd, numita si a In fata reprezentantilor oficial! cerul Dimitrie sin Constantin
Porfilor luid de Fier saa Por- a! AustrieT, Ungariei si Serbie!. (Juga-Urs) si sosia sa Margareta.
file superioare ale Dundrei. Di- Dupa o muncä de pase an!
ficultatil e n avigatiun e! provin dar si cu sacrifici! de zed de mi- Porumbul, deal, pe teritoriul sa-
din stincile numeroase de sub lioane (aproape 45 mil. le!), tulu! Ghermanesti, com. cu a-
%DA, sal"' apärmnd cu coltif ascu- aceastä gigantica intreprindere celas! nume, pl. Podoleni, jud.
Ut1 d'astipra apel, in cit a tre- a fost dusa la bun sfirsit, si Falciti, in partea de E.
buit lucrar! de rectificare con- ast-fel In Septembre 1896 s'a
stind in canalurT adincr de 4 m. inaugurat cu multa pompa des- Porumbul, deal, ramificare a
pentru a permite circulatia va- chiderea acestul canal, de catre dealuluT Lohanul, care se in-
poarelor ; trecind d'aci Dunarea Maiestatea Sa Imparatul Franz tinde pe teritoriul com. Iepu-
se largeste si formeaza. basinul Iosef, insotit fiind de M. S. Re- reni, pl. Prutul, jud. Falciù, in.
Milonovatz, unde ajunge a avea gele Carol I. partea de E. a satuluT Iepureni.
o latime de 1400 m. i aci, prin
o intorsatura brusca, Dunarea Portile-de-Fier (Portile-de-A- Porumbul, gÊrld, jud. Dolj, pl.
intra in gitul strimt al Caza- rama), doud nzovile, In jud. Bailesti, com. Negoiul, prin care
nulu!, care pare o uriasa tae- Buzar', com. Zilisteanca, situate balta Cotlova se scurge in balta
tura facuta in stincä i unde pe malul riulur Cilnaul, la ex- Renea.
apele sunt inghemuite intre doul tremitatea de E. a podulur de
inalte zidurf de serle! verticale. peste aceasta apl. Posada, sat, faclnd parte din
Aci, adincimea e! e foarte mare, com. rur. Comarnicul, pl. Pe-
asa ca in unele locur! ajunge pana Porumbarele, mo,cie, in jud. Bu- lesul, jud. Prahova, cu o popu-
la 50 m., cu un nivel de 20 metri zar', com. Mizil, in intindere cam latie de 207 locuitorl. E situat
maT jos ca acela al M.-Negre; de 200 hect., ma! toate arabile. la poalele muntelu! Ploriul si
curentul ape! are lusa o putere coprins intre valle Prahover (V.),
formidabill. Dupa esirea sa din Porumbeilor (Lacul-), lac, in Conciul (N.) si Floriul (S.).
acest defilet, Dunarea infra in jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com.
renumitul defilell cunoscut sub Cotesti. Contine caracuda, ce se Posada, trecdtoare, in Transil-
numele de Gherdapuri saa Por- consuma in comuna. vania, jud. Prahova.
lile mari de Fier. In acest defileti,
cu toate cä malurile sale sunt mal Porumbi§tea, sat, in jud. Con- Posada, loe izolat, la N. de
putin marete si abrupte ca acelea stanta, pl. Hirsoya, pe terito- com. Chela, plaiul Cozia, jud.
din stritntorile Cazanelor, totusT riul com. Eni-Sarai si Girlici. Aci, mal tnainte, era tre-
din cauza nenumaratelor stincr si Se margineste la E. cu dealul cere peste monte catre Austto-
vultorT, aceasta este cea maT Carapelit-Bair ; la N., cu dealul Ungaria.
periculoasa regiune a fluyiuld. Cisla-la-Tirca ; la V., cu Valea-
Inca de la 1830, sub impul- cu-Maracin! si Dealul-Cilibiuld Posada, munte, la E. de com.
sia contelu! Szechenyi, s'a facut si la S., cu Valea-Mezarlic si Batrini, plaiul Teleajenul, jud.
un plan complect pentru regu- Dealul-Balgiulul. E strabatuta Prahova. Pe timpul domnieT lu!
larea cursuluT Dunare!. de drumurile comunale Girlici- Alexandru- Ghica -Voda era a

www.dacoromanica.ro
l'OSADA 62 POSTA VARIA

doua controla vamall i re$e- hramul eSf. Voevod», a treia Soseaua judeteana VAleni-Po-
ditita capitanulul de plAe$T. in Bodesti, cu hramul Sf. Gheor- se$ti strabate comuna in lung,
Prin veacul al XVI-lea, p'aci ghe $i a patra In Valea-Plo- inlesnind transportul spre com.
era drumul (o poteca ingusta pulur, cu hramul SI. VoevozT, Tirlesti i Intreg plaiul BuzauluT,
abia cit putea merge omul ca- deservite de 4 preotr; o $coall al judetuluT BuzauluT.
lare) de la Timi$ la Comar- mixta, care a fost frecuentata. Piscurl sunt: Cremeni$ul, spre
nic. Pe ad i se transportar) mar- in 1899-900 de 112 copif ; N.-E. $1 Calineasca spre S., ce
furile din Bra$ov, pe caí, pana 2 morr de apa. Scoala exista desparte com. Pose$ti de com.
la Cimpina, de unde se fricar- ad de la 1836. Tirle$ti $i cat. Gogeasca. Pe
caa in chervane. LocuitoriT, pe litiga agricul- acestI munti$orI $i piscurl sunt
tura, se mal ocupa. cu : dogaria, paqunT de vite.
Posada, (leal, cu piatra calca- rotaria, timplaria, ziddria, dul-
roasa, la N. de Rucarul, jud. gheria si cizmaria. Pose§ti sal, facind parte din
Muscel, asezat pe $oseaua care Parte din locuitorT sunt mos- com. rur. Pose$ti, pl. Teleajenul,
merge la frontiera. De ad, riul nenI ; 178 s'ad improprietarit jud. Prahova. Ad e re$edinta
Dimbovita largeste albia,
1.$1 la 1864, pe mosia mosnenilor, comuneT.
strabkind basinul tertiar al din care li s'al" dat 284 hect. El
RucaruluT. Se sustine cA locul posea: 40 caY, 30 Tepe, 843 Poslar, lac, in partea de V. a
satuluT Rucar a fost la Inceput bol i vad, 200 viteT, 340 porcT, pl. Sulina i a com. u. rb. Chilia-
(inainte de 1600) pe lunca de 50 capre, 1500 oT ; 16z stupT. Vechie, jud. Tulcea, format de
sub Posada, unde se vad si azI Suprafata comund, cu izlaz, lacul Tihac; are 50 hect. intin-
niste ruine de case si de o bi- finete, locurT arabile i padure, dere $i contine pe$te.
sericuta, ce se numeste Biserica este de 2350 hect.
Jidoveasca, pe ruinele careia s'a In raionul comuneT sunt 2 Posrnocul, braf (priva°, In in-
ridicat biserica cretina. In rui- izvoare de apa. minerali. Unul, sula Balta, pl. Ialomita-Balta,
nele de sub Posada s'atí aflat ce curge in mare abondenta, pe teritoriul comunelor Soca-
sagetT $i alte antichitatT dace, izvorind din muntele Topilea, riciul i Jegalia, din jud. Talo-
romane i tatare. contine pucioasa ; cel-l'alt, care mita.
contine sane, izvore$te din mun-
Pose§ti, com. rur., jud. Prahova, tisorulVermanarea. Ambele sunt Posobeasca, in jud. Bu-
plaiul Teleajenul, situata pe am- In centrul comund. zatt, com. Boziorul, cal. Poso-
bele malurT ale girleT Zeletinul, Aci se fabrica anual pana la be$ti ; are 150 hect. $1 face un
Ja 43 kil. de capitala judetuluT 2500 decal. tuica. corp cu sforile Corneanul $i
la 15 kil, de re$edinta plaseT. Comerciul se exercita In com.
MaT inainte de venirea Tata- de 8 circiumarT.
rilor, com. Posesti se afla si- Veniturile si cheltuelile com. Posobeqti, clitun, al com. Bo-
tuata maT spre N., In mijlocul se ridica la 2785.98 leT. ziorul, jud. Buzatí, CU 120 lo-
cimpieT Zeletinul, cu numele de E brazdata prin centru de mun- cultorT $1. 30 case.
Sill$tea». Cu venirea Tatarilor, ti$oriT : Merdeala, Topilea $i
locuitoril imprastiat, apoT, ful-MTerleT, $1 spre N.-E., de Ver- Postavari, sat, jud. Ilfov. Ved
revenind, s'ati stabilit pe locul manarea, Cretneni$ul $1Priporul, Postovari.
linde e azI com. Pose$ti, adu- unde se afla ridicat un punct
cind ad i $1 biserica ce con- geodezic. In partea de N. a co- Postäväria, loc izolat, spre N.
struisera din lemn. muneT, in mijlocul PoTeneT-Zele- de apa Poclovali$tea, in catu-
Se compune din 3 alune : tinuluT, este o movila numita nul Corbeanca, pl. ZnagovuluT,
Pose$ti, Bode$ti $1 Valea-Plo- Piatra, facutd "spun batriniT jud. Ilfov. Acolo, spune legenda,
puluT. de Tatarl. a fost in vechime un tirg ;
Are o populatie de 2030 su. E udata de &Tele : Zele- pe la anul 1830 inca exista o
flete, din care 337 contribuabilT, tinul, StupineT, Valea-PlopuluT, casa ruinata rämasä din acel
locuind in 493 case ; 4 bisericT, Valea - Mane$tilor $1 BaracieT, ora$el, casa a$ezata pe coasta
doul in Pose$ti, una cu hramul care toate se varsa in girla Ze- dealuluT Pociovall$tea. Tot pe
Adormirea» $i cea-l'alta cu letinul. coasta dealuluT de la Postavarie

www.dacoromanica.ro
POSTELNICUL 63 PWA

exista pe la anul 1830 un Numarul vitelor marl e de com. rur. Buda-Prisiceni, pl. Sa-
cos mare ruinat, pe locul unde 317 si al celor mid, de 676. barul, jud. Ilfov. Ad este un
se crede ca in vechime se fa- pod pe vase peste riul Argesul.
brica postavul, de unde si nu- Po§irce§ti, atan, al com. Gura- lama, cand riul inghiata, comu-
mirea aceasta. NiscovuluI, jud. Buzau, Cu 130 nicatia se intrerupe si locui
Biserica din acel loc exista locuitori si 30 case. toril ocolesc spre a trece pe la
inca pana la 1830, irisa rui- Malul-Spart.
nata. Se crede ea la 182i, in Poqorcani, silige de sat, jud. Se intinde pe -o suprafata. de
timpul rdscoalel luI Tudor Vla- Bacan, pl. Trotusul, pe terito- 212 hect., Cu 0 populaVie de 99
dimirescu s'a ruinat de TurcI. riul com. Caiutul. locuitort.
Lingä casete proprietate din D l N. Turnescu, proprietar,
cat. Corbeanca exista chiar as- Po§ta, catun, al com. Pietroasa- are 200 hect., lar loctiltoril au
ta-zI ruine, unde in vechime a0 d.-s., jud. Buzati, cu 40 locui- 12 hect.
fost case, din dreptul cariara se torI si 8 case. Numarul vitelor marT e de
spune cd era o subterana, care 57 si al celor miel, de 134.
mergea la o distanta cam de Po§ta, cätun, al com. Zilisteanca,
8o metri pana la actuala bise- jud. Buzati, CU 520 locuitorI si Po§ta, sat, lacind parte din com.
rica, numita Capresti. Acea sub- . 94 case. Se alipeste de cat. rur. tiubelut-Ordsti, pl. Dim
terana servea ca loe de aparare Haiman alele. bovita, jud. Ilfov, situat la N.-
In timpul invaziunilor turcestr. E. de Orasti, pe tarmul drept
Polta, vechie numire a aitunulul al riuluI Dimbovita, aproape de
Postelnicul, ciftun (tira), in jud. Haimanalele, jud. Buzati, com. unde Valea-Pasarea se varsa
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen- Zilisteanca. in Dimbovita.
dinte de com. Poiana, situat Se intinde pe o suprafatl de
pe campul Baragan. Po§ta, vechie numire a atunuluf 433 hect., cu o populatie ae 65
Baltareti, jud. Buzall, com. Clon- locuitorI.
Postelnicuta, iaz, in jud. Boto- dirul. Academia Roming, mosteni-
sani, pl. . tefanesti, com. Bra- toarea Casel Otetelisanu, are
teni, in intindere de 5 hect., Po§ta (Cäldäru§a -Jugureni), 395 hect. si locuitorit, 38 hect.
in partea de E., pe mosia Ne- catun al com. Colibia, j'ud. Bu- Proprietara cultiva prin aren-
grescul. zar', cu 160 locuitorl si 31 case. dasil sal 275 hect. (75 sterpe,
Are subdivizia Caldarusa. 45 pa.dure). Locuitoril cultiva
Postovari (§tiubeiul - Cluce- tot terenul.
rului, Canela, Moara), sat, Po§ta, sat, in jud. Ialomita, pl. Numarul vitelor mar'. e de
facind parte din com. rur. tiu- CimpuluI, pendinte de com. Bar- 103 si al celor miel, de 76.
beiul-Orasti, pl. Dimbovita, jud. bulesti, situat pe lunca dintre
Ilfov, situat la N. de Ordsti. riul Ialomita i piriul Sarata, si Po§ta, sat, jud. Ilfov, pl. Negó-
Spre V. trece soseaua jude- la 3 kil. spre E. de satul Bar- e§ti. Ved Negoesti-Posta.
lean Bucuresti-Oltenita. bulesti.
Se intinde pe o suprafatä. de Numirea aceasta s'a dat sa- Po§ta, sat, in ¡ud. It.-S6.rat, pl.
1381 hect., cu o populatie de tuluI, pentru-ca aicI era statie catunul com. Zgir
303 locuitorI. de posta. citi. Aci mai inainte era o
D-na Elena Caramaliu are Are o populatiune de 45 fa- posa de cal, pe riul Oreavul,
1275 hect. si locuitorii, 106 hect. la 500 m. spre S. de catunul
Proprietarul cultivg. 1075 hect, Locuitora posea : 16 cal, de resedinta.
(75 sterpe, 125 padure). Locui- 148 bol, 4 bivolI, 2 asinI, 94. Are o intindere de 200 hect.,
toril cultiva. tot terenul. pord si 285 o!. cu o populatie de 35 famIliT,
Are o biserica, cu hramul Prin acest sat trece soseaua saa 209 suflete, din care 48
Sf. Gheorghet, deservita de judeteana Bucuresti-Urziceni. contribuabilT.
preot i i cintlret ; i helesteli.
Comerciul se face de 2 cir- Po§ta (Prisiceni - Turnes - Po0a, sat, cu 93 locuitort, Mcind
ciumarl. culuI), sat, facind parte din parte din com. Gohorul, jud. 're-

www.dacoromanica.ro
POTTA 64 POTCOAVA

cucia, situat pe soseaua ce duce 278 hect. pAdure, restul arl- Iasi, pl. Stavnicul, com. Mogo-
din Tecucia la Birlad. Adi qra turA si vil. sesti.
mar inainte o statiune a trA-
surilor de posa ce plecaa din Po§ta-Elanului, sat, in centrul Po§tei (Dealul-), deal, acoperit
Tecucia spre Birlad. com. MAllesti, pl. Mijlocul, jud. cu vil, jud. Vasluia, pl. Fun-
Falda, situat pe valea piriuluI duri, com. Valea-Satulur ; se in-
Po§ta, sat, cu 356 locuitorI, in Elanul si pe sesul ElanuluT, pe tinde pe la S. satuluI Grajdu-
jud. Tulcea, pl. Isaccea, com. o suprafatA de 2864 hect., si rile .
Telita, situat in partea de E. Cu o populatie de 8o locuitorI.
a plAseI si de S. - E. a co- Potingeni, sat, in partea de V.
mune, pe ambele malurl ale Po§ta-Spinoasä, loc isolat, HITA a com. Movileni, pl. Copoul,
piriulul Telita, la 7 kil. spre satul Spinoasa, com. Birlesti, jud. Iasi, situat pe podisul dea-
S.E. de resedintA. pl. Bahluiul, jud. Jai, unde in lultd cu acelasi nume, pe o su-
Are o intindere de 1200 hect., vechime a fost statie postall. prafatA cam de 1538 hect.
din care 12 hect. vatra satulul, Are o populatie de 391 lo-
186 hect. ale locuitorilor si res- Po§ta-Vechie, cdtun (tirlä), in cuitod ; o bisericA, ziditA din
tul al Statulta. jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, piatrd la 1759, de un fost pro-
face parte din com. Cosimbesti, prietar, Toma Cozma.
Po§ta, fost sat, jud. Tecucia, pe si este situat pe BArAganul, pe Vite : 308 vite marI cornute,
drumul ce merge din Tecucia mosia Popesti. 34 cal; 747 or si 43 rlinAtorT.
la Focsani. Aci era un conac
al drumetilor, inainte de a trece Po§ta-Vechie. Vezi Oracul, pl. Poi:triad, sat, in jud. Tutova, pl.
Siretul. Znagovul, jud. Ilfov. Simila, com. Sirbi.
Locuitorir acestui sat s'aa
mutat in satul Furceni. Po§ta-Vechie, loc.- izolat, jud. Potcoava, com. rur., jud. Olt,
Tecucia, intre Tecu chi si Ivesti, la pl. Mijlocul, situatA pe gira
Po§ta, suburbie, in partea de S. 2 kil. spre S. de satul Barcea. Plapcea, la 25 kil, de capitala
a orasuluI Buzad, jud. Buzan, Aid stationaa trIsurile care ple- judetuluI si la 8 kil, de rese-
pe locul unde era mal inainte caa din Tecucia spre Galati, dinta plAse.
statiunea poste BuzAa. inainte de construirea huid f e- Se compune din 6 cAtune :
rate Tecucia-Galati. Potcoava (FAlcoeni), Broscari,
Po§ta, Tosta stalie de pega, jud. Mijlocul, Cirstesti, Mescinesti si
Suceava, in dreptul satulul Ta- Po§ta-Vechie, suburbie, a ora- Trufinesti, Cu o populatie de
tdrusi. §ulur Birlad, jud. Birlad, situatA 2131 locuitorl.
In partea de S.-E. a orasulur. Teritoriul com, se intinde pe
Po§ta, loc de pdyune, in jud. lin- o suprafatA de 3035 hect., din
cea, com. Horezul, numit in ve- Po§tea. Vez! Posta. care too hect. pAdure.
chime TrAistari. Numele de posta Are 4 biserid, deservite de
il are pentru a ad stationati Po§tei (Dealul-), deal, jud. Iasi, 4 preotl ; o scoalA mixtl, fre-
call postel mal inainte. pl. Copoul, com. Movileni ; se cuentaa de 6o copa. *coala s'a
intinde la S.-V. de satul Romi- infiintat ad in 1867.
Po§ta, tnovild, situatA la N. de nesti. Coasta sa de V. se lasA Locuitorif in maioritate sunt
com. Mihaia-Bravul, pl. Balta, pAnA in apa riuluI Bahluiul. La mosnenr, si se ocupA cu plu-
jud. BrAila, la 6-700 m. de poalele luI, in drumul Iasi-Bo- garla si pAstoria. El posedl :
xesedinta comuna Ceva maI tosani, era in vechime statia 150 caI, 52 'Tepe, 540 boI, 150
la E. se afla mal' inainte a 5-a poste. vad, 1200 oi, 25 capre si 400
statie a vechiulul drum Baila- pord.
CAlArasi. Po§teI (Dealul-), ramificare a ImproprietAritI dupa legea ru-
dealulut Norocelul, jud. Iasi, pl. rail sunt 146 locuitorl, pe 503
Po§ta (Alexandre§ti), mofie, Bahluiul, com. Birlesti. hect., din proprietAtile d-lor Bis-
in jud. BuzAa, com. Pietroasa- coveanu, BAlsan, Tomescu, GA-
d.-s. ; are 530 hect., din care Po§tei (Dealul-), deal, in jud. bunea, Sorescu si Polihron.

www.dacoromanica.ro
POTCOAVA 65 POTIRNICHEASA

Comerciul se face de io cir- Plapcea, pl. Mijlocul, jud. Olt, fordttata. numar din satul cu a-
ciumari. format de malul drept al Oler celas! nume, situata pe soseaua
Budgetur com. e la veniturl Plapcea. Are directiunea V.-E. 13echet Corabia, unde se ob-
de 5754 ler si la cheltuelT, de si se intinde pe o distanta de serva coline de nisipurT aduse
4983 lei. aproape 4 kil. Pe culmea luT se din spre Sadova (Dolj), la 23
O osea vecina1á leaga com. afla. gara PoIcoava. kil. spre V. de Corabia i la 38
la N.-V. cu Baltati si la S.-E., kil. spre S. de Caracal. Altitu-
cu Valea-Merilor, O alta retea Potcoava, baltd, pe sesul Pru dinca terenulur d'asupra nive
pune in comunicatie la N. cu tulur, linga. satul Probota, com. luhn Mara e de 62 m.
Bird l, prin Negreni, cu calea Cirniceni, pl. Turia, jud. Iasi. Are o populatie de 872 lo-
nationala. Slatina-Virciorova, lar cuitorT ; o biserica, cu hramul
Ja S.-V., cu com. Perieti. Potcoava, lac, in jud. Tulcea, Adormirea Maicer Domnulur,
Pe teritoriul comuneT Pot- pl. Sulina, pe teritoriul com. deservita de i preot si 2 din-
coava, in partea de S., si pe rur. Cara-Orman, situat in par- taretT ; o scoala mixta, frecuen-
malul drept al girleT Plapcea, tea centra1á a plaser si cea es- tata de 41 coph ; 5 circiumr.
care formeaza aci un deal mare, tia a comuner si format de Lacta- Locuitorir posedd : 751 vite
situata gara Potcoava, prima Rosu, cu care comunica prin o marT, 2200 vite raid si 952 A-
statie a caer ferate curesti- ; e inconjurat cc stuf si matorr.
Virciorova, de la Slatina spre contine peste. Budgetul com. e la veniturT
Pitesti. Dou5. dealurr, de o parte de 4827 ler si la cheltueli, de
si de alta a Oler, paralel cu Potcoava, mofie a statulur, pen- 2306
matca, traverseaza teritoriul el, dinte de manästirea Negoesti,
in partea de S., pe o distantä jud. Ilfov, care, impreuna cu Potelul, bala intins5., formata
de aproape 4 kil. Ele sunt a- Luica-Mitreni a manästirer Mi- de varsarea Dunarer. Se intinde
coperite cu, semanaturr si /Mete. hala -Voda ,se arendeaza Cu 55200 la E. de com. Ianca pana la orase-
La E. se margineste cu riul ler anual. lul Corabia, ocupind coltul de
Vedea i la V. cu piriul Negri- S.-V. al pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.
soara, care o separa de com. Potcoava-Mare, baltd, pe sesul Romanati. Are mar multe insule.
135.1tati. La N., se limiteazd cu Jijier, jud. Falciii, pl. Podoleni, Contine foarte mult peste.
com. Birci. com. ¡sala, formata din varsa-
tura Jijier. Potelul, cu balta ¡anca i Ho -
Potcoava, stalie de dr.-d.-f., jud. tarul, mofa ale statulur, in jud.
Olt, pl. Mijlocul, cat. Potcoava, Potcoava-Mick baltd, pe sesul Romanati, cu o arena anuald
pe linia Pitesti-Slatina, pusa in jud. Fälciti, pl. Podoleni, de 189000
circulatie la 5 Ianuarie 1875. com. Isaia.
Se afla t'Are statiile Corbul (12,3 Potelul (Mänästirea Bistrita),
kil.)i Slatina (21,3 kil.). Inal- Potcoavele, lac, in insula Balta, pda'ure de 510 pog., pe pro-
timea d'asupra nivelulur Marir pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, prietatea Potelul, cu balta Ianca
de 196'.21. Venitul acester pe teritoriu/ comunelor Stelnica si Hotarul, linga com. ¡anca, pl.
statir pe anul /896 a fost de si Fetesti. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
120715 ler, 18 batir.
Potecul, fost schit de calugarT, Potigraful, sat, facind parte din
Potcoava (FAIcoeni), cdtun, in jud. Buzar', com. Niculesti, com. rur. Gorgota, pl. Crivina,
pendinte de com. Potcoava, pl. cat. Merei, pe colina Potecul. jud. Prahova.
Mijlocul, jud. Olt, situat pe ma- A fost statie de cal de posta
lul sting al Orle Plapcea. E re- Poteiul, insuld i pichel de gra- pe drumul Bucure.sti-Ploesti.
sedinta comuna Are o popu- nild pe Dunare, in dreptul sa-
latie de 369 locuitorr; o bise- tulur cu acelasT nume, jud. Ro- Potirnichea,cdtun facind
rica, fondata la 1875 de eno- manati. parte din com. rur. Tonea, jud.
riasi i deservita de un preot. Ialomita, pl. Borcea.
Potelul, com. rur., in S.-V. pl.
Potcoava, deal, pe teritoriul com Balta-Oltul-d.j., jud. Romanati, PotIrnicheasa, mofie, In jud.
'64 745, Mareta Dicfionar Geogrdfic Voi Y

www.dacoromanica.ro
POTIRNICHEgl 66 POTO CENT-DE-SUS

Buzáa, com. Zilisteanca? at. Potlogi, maña/a, jud. Dolj, Pl. In 76 case si io bordee. Are o
Haimanalele. Are 67 'hect. ara- Amaradia, com. AmAresti, satul bisericä si o circiumA.
bile. Face un corp cu Rincio- AmArIsti.
geasca, de 115 hect., proprie- PotmeItul, mofie particularl,
tate in devIlmAsie a mosnenilor Potlogi-Rurall, com. rur., jud. jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
PotirnichestI si RinclogI. Dimbovita, pl. Bolintinul, si- MihAita, apartinind d-nei Eufro-
tuatA pe eimpie, la 12 kil. spre sina Sulioti, Are pldure pe &usa.
PotIrniche§ti, sub-divizie a celt. S. de Titu. In raionul. comuna
Pirscovul, jud. Buzan, com. Pirs- este un helesteti ; spre E., piriul Potmeltul, peldure particularg.,
covul. RAstoaca, peste care este un jud. Dolj, pl. pul-d.-s., com.
pod si /a o ruja depArtare MihAita, in intindere de 179
Potlogea, mofie, in jud. BuzAti, spre V., riul Argesul. hect. Apartine d-nei Eufrosina
com. Beceni, cAt. Ocea, proprie- Se compune din dou5. atune : Sulioti si e populatA cu ceri,
tate a mosnenilor Potlogea san* VIAsteni si Potlogi-Rurali, cu o jugastri, frasini, ulmi si mal cu
Ghitor. Are 192 hect., din care populatie de 2482 locuitori. seamg. emite.
27 hect. padurea Ocea. Are douà bisericI, una in
VlIsteni si cea-l'altg. in Potlogi- Potoceanca, sat, fAcind parte
Potlogeni, sati Damuri, com. Rurall ; o scoalI mixtg. ; o moarg din com. rurall Bobesti-BAIA-
rur., formatA numaI din satul cu cu aburI. ceanca, pl. Dimbovita, jud. Il-
acelasi nume, la E. pl. Balta-01- Se invecineste la E. cu Ro- fov,situat la S.-E. de Glina-
tul-d.-j., jud. Romanati, situatg. minesti ; la V., cu Argesul ; la Gherman, pe maluI drept al
ling5. Olt, filtre comunele Ci- N., cu VAcAresti-de-RAstoaca ; riului Dâmbovita. Aproape de
Iieni si Da-Mare, la 15 kil., spre la N.-V., cu Crovul si la S., cu toate pArtile e inconjurat de
N.-E., de Corabia si la 32 kil., GAiseni. De Rominesti si Vgla- dealuri.
spre S.-E., de Caracal, pe so- resti-de-Rástoaca se desparte Se intinde pe o suprafatA de
seaua Izlaz-Stoenesti. Altitudi- prin piriul Rástoaca, iar de 538 hect., cu o populatie de
nea terenului d'asupra nivelu- cele-l'alte, pi-in cimpil si pAduri, 122 locuitorr.
lui Márii este de 65 m. unindu-se cu toate pi-in sosele D-1 I. Paplica, proprietar, are
Are o populatie de 118 fa- comunale. 478 hect. si locuitorif, 6o hect.
milii, salí 863 suflete ; o bise- Comerciul se face de 1 cir-
ria, cu hramul SI. Nicolae (1863), Potlogi-Urbani, com. urb., j ud. ciumar.
deservia de 1 preot si 2 cin- Dimbovita, pl. Bolintinul, si- NumArul vitelor mar! e de
M.O ; 2 circiumi. tuatA in mijlocul celei de sus, 116 si al celor miel, de 170.
Locuitorii posedg 756 vite pe cimpie si invecinindu-se mai
mal-Y cornute, 1940 vite mici si la toate punctele cardinale cu Potoceni-d.-j. (Greci-de-Bu-
374 porcr. cona. Potlogi -Rurali. Are 309 zail), cdtun, al com. MAracineni,
Budgetul com. e la venituri locuitorI, asezati pe trei strade: jud. BuzAil, Cu 260 locuitod si
de 2635 lei si la cheltueli, de Valea-Cojocarul, Visterescul si 46 case.
2570 Id. MAcelarul, ocupindu-se cu co-
Pe aci trecea vechiul drum merciul si industria. Potoceni-d.-j., moiie, in jud.
roman care, pe maluI Oltulta, In raionul comund se aflA Buzlá, com. MArAcineni, cAt..
mergea de la Izlaz la Romula. In ruine din vechile palaturl ale Potoceni-d.-j.; are 380 hect.,
spre V. de sat se vede o nalguea lui Constantin BrAncoveanu. Aci din care 340 hect. arabile, 22
mare, fAcutg din timpurI vechl. se presupune a fi ruine din tim- hect. grAdini de zarzavat si 18
purile Romanilor. Se crede de hect. criving.
Potlogeni- din - Deal, sat, jud. asemeni a pe malul sting al
Dinabovita, pl. Cobia, com. Pie- ArgesuluT, ar fi fost vestita ce- Potoceni -de-Sus (Putintei),
troaia. tate romand Amurgium. cdtun, al com. MArAcineni, jud.
BuzAti, cu 210 locuitca 0. 44
Potlogeni-din-Vale, sal, jud. Potmeltul, sat, jud. Dolj, pl. case.
Dimbovita, pl. Cobia, com. Píe- Jiul-d.-s., com. Milagita, cu o
troaia. populatie de 405 suflete, locuind Potoceni-de-Sus, mofie, in jud.

www.dacoromanica.ro
POTOCr 67 POTUR

Buzdth com. MArdcineni, cdt. sati 307 suflete; o bisericl, tulut Ostroveni, jud. Dolj, pl.
Pototeni- d.-s. ; are 240 hect., Cu hramul Sf. Grigorie (1867), Jiul-d.-j., com. Grindeni.
ardturr, grddinI de zarzavat, deservitd de i preot si 2 en-
crivind si izlaz. tAretT. Potrojani, vechie nutnire a ma-
fia Grindeni, jud. Dolj, plasa
Potoci, sal, in. jud. Neamtu, com. Potopinul, moysie a statulur, in Jiul-d.-j., com. Grindeni.
Buhalnita, pl. Piatra -Muntele, jud. Romanati, pl. Ocolul, lirr-
situat In stinga riului Bistrita. gd com. Dobrosloveni, Cu o Potrope§ti, sat, in partea de N.
Are o populatie de 265 su- arena anuald de 3580 lel; are E., a com. Tdcuta, pl. Mijlocul,
flete ; 4 morT de apà. o pAdure .de 598 pog., pendinte jud'. Vasluiu, asezat parte pe
Vite : 8 cal', 32 bol', 18 vad, de mAndstirea Bistrita. valea CujbeI, iar parte pe deal,
7 rimdtorf, 31 juncI si 862 oI. strdbatut de piriul Cutigna.
Locuitorif se ocupd mai mult Potopinul, vale, incepind spre Are o suprafatd de 240 hect.,
cu plutdria. N.-V. de satul Potopinul, pe care din care 74 hect. pddure i 89
fi strdbate si terminind u - se in Va- hect. loc de culturd, finet, imas,
Potoci, munte, situat filtre co- lea-OltuluI, jud. Romanati, com. proprietatea statuluI si 77 hect.,
munele Buhalnita si Pingarat), Bistrita. ale locuitorilor.
jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun- Are o populatie de 41 fam.,
tele ; formeazd o legAturd cu Potopul, ßiriü, jud. Dimbovita, sati 208 suflete ; o bisericd,
ramura Pingdrati i Botosul, izvoreste din dealnrile i pádu- cut5. la 1804 de Maiorul Duca.
cind parte din grupa muntilor rile andesti ; curge Satul si mosia sunt proprie-
BistriteI-MoldoveI. spre S., prin pl. Dimbovita, se tatea statuluI si a locuitorilor
intoarce spre S.-E., prin plasa improprietdritI dupd legea ru-
,Potoci, idure, in com. Buhal- Cobia ; trece in cursul sAti prin raid.
nita-Pingdrati, pl. Piatra -Mun- raionul atunelor Greci, al com. Locuitorif posea : io plugurr
tele, jud. Neamtu. Are o intin- Botesti, Scheiul si Telesti, ale si 24 care cu bol, 2 plugurI
dere de 1875 pog., coprinzip- com. Ludesti ; trece pe lingd cdrutä cu cal; 17 cal", Ioo
du-de i pddurea de pe mosia Ludeti, Hulubesti si Valea-Ca- vite marT cornute, 34 oI, 2 ca-
PingardcioruluT. selor ; apoT in pl. Cobia trece pre, 7 rimAtorI ; 16 stupl cu
pe lin ga comu n ele Val ea-Mare, albine.
Potoci-BistriteI, trup de pitdure, Gura-FoiI, Gäesti, Dragodana
in jud. Neamtu, com. Buhalnita, si, mal la vale 'de ¡Dragodana, Potsolul, pIriü, izvoreste de pe
pl. Piatra-Muntele, proprietatea cam lingd com. Cuparul se varsd teritoriul satulur Poiana - d. - s.,
statuluI, care o arendeaa. cu in &Tul Rästoaca. In cursul jud. Vasluiti, com. Girbesti, pl.
52L1 leI anual. primeste mal multI afluentl: Va- Funduri, i mal jos se varsd in
lea-ButoluluI, Valea-Cobia i altiI. stinga piriulul acovAtul.
Potopelul, pîrîü, In jud. Gorj,
plaiul Novaci ; izvoreste din Potoroiul, trup de tno,s.ie, In jud. Potur, com. mur., asezatd in
Fintina-luI-Costache, la E. de Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. partea de S. a judetuluI Tulcea
com. Prigoria si se varsd In Buhalnita, situat 11110 mosia cea de E. a pldseT Istrul, pe
Cilnicul. Buhalnita i Izvorul-Alb si Sec. piriul Beidant.
Se mArgineste la N. cu com.
Potopinul, atun, situat In par- Potre§ul, mahala, fácind parte Ciamurli-d.-s. i Ciamurli-d.-j. ;
tea de N. a com. Dobrosloveni, din com. rur. Satioara, plaiul la V., cu com. Beidant ; la S,
pl. Ocolul, jud. Romanati, pe Horezul, jud. Vilcea, situatd in Cu comunele Casap-Chioi si Co-
soseaua nationald Corabia-Riul- parte de V. a comuneI i udatd gelac si la E., cu lacul Golovita.
VaduluI, la 9 kil. de Caracal, de piriul Ciupa. Are o bisericd, Relieful soluluI tine de regi-
si in apropiere de gara Ro- numit5. a Cociobilor, fondatd la unea dealurilor, printre carI dis-
mula. Altitudinea terenulur d'a- anul 1802 de vAtaful I. Ursanu tingem : dealul Eniceri (147 m.),
supra niveluld Mdrif este de si Popa Radu. Cara-Burun, la N.; dealul Mo-
142 m. vila-Mare (116 m.), la S.; dealul
Are A populatie de 70 fa- Potrojani, vechte numire a sa- Maadem-Bair (104 m.), la E.,

www.dacoromanica.ro
POTUR 68 PRAHOVA (JUDET)

acoperite toate cu finete si se- centrará a plasei Istruld si a Predelusul, Musita, Cldbucetul,
manatud ; dealul Haidan, la S.- com. Potur, al carel catun de Predealul, Omul, Virful-cu-Dor,
V., acoperit cu padure. resed;ntä este, pe ambele ma- Caraimanul, Piatra-Arsa, Furnica
Movila mal insemnata e Ha- luti ale pirtuld Beidant sati Po- Paduchiosul.
mamgi (104 m.), la S.-V. tur. Are o intindere de 112 La V. se märgineste cu jucf.
Apele carl udä comuna sunt : hect. Dimbovita, de care se desparte
piriul Slava-Rusa la N.; pirlul Populatiunea e mal toata bul- prin sire de munti i dealurl
Beidant, numit pe ad i Potur gareasca. ale Carpatilor i riul Cricovul-
san* Hagi-Avat, prin mijloc, tre- Acest sat a suferit mult de Dulce, si la S., cu pldsile Zna-
cind prin cele doua catufie ale la basbuzuciI T'atad in timpul govul i Mostistea, din jud. Ilfov,
comuna'; valea Dealului-Mare, räzboiului de la 1877. de care se desparte prin riurile
la S. O parte din lacul cel mare Are o biserica si o scoala. Ialomita, Prahova i Cricovul-
Golovita se afla la E. comuna Pe la E. trece drumul national Särat.
Catunele cal-1 formeaza com. Tulcea-Constanta. La E. se margineste cu pla-
sunt : Potur, resedintd, la V., pe sile Tohani, Sdrata i plaiul
ambele malurl ale piriului Bei- Potur, pfrig, In jud. Tulcea, pl. Buzaului, din jud. Buzaul, prin-
dant; Hamamgi, la E., pe malul Istrului, pe teritoriul comunelor tr% linie ce pleaca de la S. spre
sting al piriului Potur sail Va- rurale Ciamurli-d.-s. i Potur. N.- V. si care merge pe la E.
lea-Ciamurli. Izvoreste sub numele de Valea: de com. Adincafa, Pulga, Col-
Intinderea comunei e de 6800 SatuluI, din poalele de S.-E. ale ceagul, Fintinelele, Vadul-Sapat,
hect., din mil 144 hect. vatra dealului Ciamurli; curge spre Calugareni, Tatarul, Chiojdean-
satului, 4100 hect. ale locuito- S., in o directie de la N.-V. spre ca, Salcia, Carbunesti,
rilor, 2556 hect, ale statului. S.-E., brdzdind partea de N. a Star-Chiojdul i pana la vaina
Populatiunea, compusä mal plaseI si a com. Potur si pe cea Buzelor.
mult din BulgarI, este de 244 de S. a com. Ciamurli ; trece Intinderea teritoriala a jude-
familii, sati 1246 suflete, din care prin acest sat, si, dupa 9 kil. tului Prahova este de 487813
260 bärbati si 238 fema de curs, se varsa in piriul Bei- hectare.
Calitatea pätnintului este fa- dant, pe stinga, haga satul Ha- Clima juarepelut, in partea
vorabill agricultura mamgi ; malurile sunt inalte muntoasa, este aspra in timpul
Locuitorif posea. 112 plu- ripoase. ierna lar vara e temperata ; in
guri ; 3800 capete de vite. partea deluroasa i cimpeana,
Budgetul com. e la venituri Povernei (Valea-), välcea, in lama nu e tocmaT aspra, desi e
de 8200 leI si la cheltueli, de jud. Musca, com. Contesti, pl. bintnita de vinturi violente, lar
7900 Argeselul ; se varsa in riul Ar- vara e calduroasa.
Drumurile care brazdeaza co- ges, la S. de moara d-lui St. Ata la munte, cit si la cimp,
muna sunt : calea nationallTul- Perieteanu-Buzati. aerul este curat i sal-latos, afara
cea-Constanta, pe la E., pe lingl de unele locuri din partea de
Hamamgi ; cal comunale la Sari- Pragul, colina, in jud. Buzar', S.-E., unde adesea bintue frigu-
Mit, Casap-Chioi, Cogelac, Bei- com. si cat. Monteorul, acope- rile, din cauza baltilor.
dant i Ciamurli. rita de padure. Pe sub dinsa Geologia judepelza. Masivul
Are 2 biserici : una in Potur, trec tuburife ce duc pacura de Bucegilor, cea mal insemnatl
cu hramul Sf. Apostoli i cea- la sorginte in fabrica de la gara catena de munti din judet, este
l'alta in cat. Hamamgi, cu hra- Monteorul. Pe culmea sa sunt alcatuita din 3 grupe : grupa
mul Acopera mintul-MaiciI-Dom- niste ruine numite Cetatea. secondara, grupa tediara
nului, ambele facute de locui- grupa quartenara.
tori in 1868 si 1872 i deservite Prahova, judel, care se margi- In descrierea Carpatilor s'a
de 2 preatI si 3 cintareti; 2 neste la N. cu Transilvania, de aratat diferitele culmi ce for-
scoale, cite una in fie-care catun, care se desparte prin culmile meaza malurile Prahovei, cul-
frecuentate de 122 elevi. muntilor Tatarul, Piatra-Lapte- mile dela Piatra-Arsd, Furnica
Zanoaga,
luI, 1VIAgura - SiriuluI, Virful-cu-Dor. Sistemul cre-
Potur, sat, asezat In partea de Curul-Rosu, Chela, Bratocea, Ba- taca-1 inferior ocupa culmea de
S. a judetului Tulcea si cea besul, Bobul-Mare, Bobul-Mic, rasarit a masivului dela Busteni

www.dacoromanica.ro
'PRAHOVA (JUDET) 69 PRAFIOVA (TUDET)

si Izvoarele. Diferite conglome- urma miscareT de ridicare ce Statul poseda in jud. Pra-
rate numuIitice se observa la s'a facut in Rominia si in toata hoya 108 padurr cu trupurile
culmea Babelor, Coltul ObirsieT Europa, Insula-Mare esind si mal lor, in intindere de 42521 hect.
si Seaua-OmuluI. Tot masivul mult din apele Madi', a tirit cu (85042 pog.). Cele mal marr
Omulur si Bucegi nu sunt de sine parte din depozitele ju- padurr sunt : Tesila, Varbila
cit o imensa ridicatura calcará, rasice, care, In urma, ne mal Pacaloaia, Moreni , Cocorasti ,
care se prezinta, ad in mase acoperindu.se ati ramas ca niste Mislea, Musita si Urjugoaia, Ari-
etajate si In scarI uriase, aci insule in sisturile lor cristaline: cesti, Carbunesti, Haimanalele,
In platourI inalte, margiaite prin Ast-fel de insule se gasesc si Curul-Rosu, Tintea, Izvoarele,
OTO verticalT. in jud. Prahova, in masivele de etc.
Sistemul jurasic este repre- pe valea PrahoveI, de la Les- Mo,siile statului. Statul po-
zintat fu jud. Prahova prin toate pezi pana la Sinaia si de la sea in jud. Prahova 46 mosiI,
etajele sale, dar rar sunt toate Bratocea la frontiera Transil- Impreuna cu trupurile ce le
reunite la un loc. Rocele din vanieI. La finele epocel creta- apartin si M'arä de cele vIndute
care se compun stratele sale cice s'a produs o noua. ridicare, de vecI la locuitorI.
sunt calcare, cind compacte, care a avut de efect scoaterea Masini si unelte agricole in j ud.
marmoreene albicioase sal:1' gal- stratelor cretatice de sub apele Prahova (1893) : 52 masinI de
U. MariI, atit in jud. Prahova, clt semanat ; 33 de secerat si co-
Cretacicul superior : Cnoma- si In alte judete din Rominia. sit ; 6o de treierat (cu aburT);
nianul, Turonianul si Senonia- In diferite puncte ale Tare); 4 de treierat cu manej ; 115 de
nul, sunt foarte bine reprezintate precum si la Pucheni, jud. Pra- vinturat ; 21 de batut porumb
In acest judet si se caracteri- hoya, s'el gasa silexurI cioplite, (cu abur° ; 44 de batut porumb
seaza. prin Orbitolina Concava, silexurT lustruite, cutite sati ra- (Cu manivela) ; 5034 plugurI de
Ptychodus latissimus, Inocero- zuitoare O alte obiecte de piatra lemn ; 4608 plugurT de fier ;
mus labiatus, Micraster, Coran- si de os, industrie a omuluT 4983 scarificatoare ; 50 grape
giunum, Micraster Cortestudi- quaternar. de fier ; 13 tavalugurI; 80 mo-
narium, Galerites albogalerus, Prin faptul ta la Bdicoiul, pl. soroitoare de fier ; 4288 de lemn ;
Belemnitella Mucronata si Os- Filipesti, exista fintinT arzatoar.e, 27 greble ; 84 masinT de ales
trea Vesicularis, fosile din cele numite de locuitorI fierbatori, sAminta ; 36 morí cu aburT; 51
mal caracteristice ale acesteT clocotisurl si focurl nestinse, cu al:A.; 2 cu vint.
serii cretacice. reiese el, in aceastá parte, sunt Vite, dupa. statistica din De-
Tipul de S. al EocenuluT, ce ingropate substante cornbusti- cembrie 1900:19901 cal, 108894
ocupa o larga banda, incepind bile, ca : huila, lignitul si petro- bol si bivolI, 191716 oT, 10982
din Ispania si trecind prin Franta, leul, din carr, prin distilare na- capre, 79902 pord.
Elveia, Italia, Austro-Ungaria, turala, se degaje idrogenul pro- Locuitorir posea si 13293
Turcia si Rominia de o parte, tocarbonat si l'ese in unele tim- stupI cu albine (190I).
Maroco, Algeria, Tunis, Tripoli, purT ale anulur cu apa, produ- Viticultura. Cu siguranta
etc., de alta parte, prezintá ace- cind la esire un fel de fierbere nu se poate sti epoca de cind
lasI caracter petrografic si pale- sail clocotire. a inceput plantarea viilor in
ontologic in toata intinderea sa. Plidurt. Din punctul de ve- jud. Prahova. Date precise lip-
El a luat parte la marele ridi- dere silvic, j. Prahova face parte sesc ; se ctede irisa ca plantarea
carI ale muntilor, formind in ju- din circumscriptia IX-a si s'a dealurilor co vita dateaza de
detul Prahova virfurile Carai- impartit in 4 ocoale : Valeni-de- i-400 ani.
manul si Omul. Munte, cu resedinta sefuluT de Situatiunea viilor in jud. Pra-
Miocenul este destul de bine ocol in Valeni ; Urlati, cu rese, hoya este in genere pe deal, o
reprezintat in acest judet si este dinta in Ploesti ; Ploesti, cu re- mica parte, fiind pe va! si alta
insemnat prin marea cantitate sedinta sefului de ocol in Plo- si mal mica pe sesurr.
de sare gema, lignite, petrol si esti, si Sinaia, cu resedinta in Vine, in cea mal mare parte
ozocherita, pe lingA care trebue 8inaia. a dealurilor, sunt expuse spre
sa mal adaogam existenta chih- Mare parte din teritoriul ju- E. si S., afara de viile care se in
libaruluT si a suffuluI. detuluI Prahova e acoperit cu tind pe Valea-Teleajenulul si care
La finele epocel jurasice, in padun. au expozitiunea spre V. In cite va

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (JUDET) 70 PRAHOVA (JUDET)

localitAtT sunt expuse in toate curesti), cele de la Slanic, Cim- De la Ploesti, spre E., este
directiunile. pina si Vilcanesti. calea ferata, ducind /a Buzad,
Solul in genere este argilos, imptirfirea administrativa. oprindu-se in jud. Prahova la
argilo-varos, disos si pietros, lnainte de 1865, jud. Prahova Odie Valea - Calugareasca si
gasindu-se i fosile pe inaltimI. se itnpartea in 7 circumscriptii, Albesti i avind o lungime in
Prasirea viteI se face prin adica : plasile Cimpul, Tirgso- Prahova de 27 kil.
vitá moarta, prin butasl, prin rul, Filipesti, Cricovul, Podgo- In total, teritoriul jud. Pra-
vita mustacita. ria i plaiurile Teleajenul hoya are 175 kil, de caI ferate.
Datul viteI depinde de cal- Prahova. De la Ploesti la Predeal dru-
durile prima-vera In regiunile La 1883, judetul a sufevit o mul de fier merge tot urcind.
expuse spre N. inflorirea se face nouà impartire, iar dupl legea Aceasta statie seafla la 940 tu.
mai firzitt. pentru fixarea circumscriptiilor d'asupra statieI Bucuresti, sati
StruguriI incep a se pirgui administrative, promulgata 870 m. d'asupra statief Ploesti.
pe la finele luneI luI Iulie. Ma- pusa In aplicare la i Noembrie In acest traect, catea scoboara
turitatea lor se considera pe la 1892, jud. Prahova s'a impar- putin la aropina în Valea-Pra-
25 Septembrie. tit in TO plasl : Cimpul, Crico- hoveI, trecind aeest riti pentru
Speciile de strugurI, ce se vul, Crivina, Filipesti, Tirgsorul, prima-oara, peste un pod lung de
cultiva In Prahova, sunt TI- Podgoria, Pelesul, Prahova, Te- 259 m., intre Blicoiul si Cim-
mlioasa, Timpuria, Gordinul, Ba- leajenul i VArbilaul (v. a. n.). *
sicata, Draguiasca, Coarna, Tig- AzI jud. Prahova este Impar- Intre Cimpina i Comarnioul
voasa, Seina, Coarna - Neagra, tit In 5 plasT Cimpul-Tirgsor, Fi- calea trece Inca Prahova de 4
Negru Virtos si Negru - Moale. lipesti, Prahova, Teleajenul orI pe niste podurI de 114 m.,
Ape minerale. Judetul Pra- Podgoria. 109 m., 96 m., 45 ni., afara de
hoVa e unul din cele maI bo- Capitala ludetuld este ora- podul de la Gura-Belif (22 in.).
gate ale l'arel din punctul de sul Ploesti. Intre Comarnicul si Sinaia
vedere al apelor minerale. Budgetul judetuluI pe anul sunt doud tunelurr.
NumaI pldsile Cricovul, Pele- 1900-901 este acesta : Zeciml : Catea mal traverseaza Pra-
Prahova si Teleajenul nu- veniturI, leI 550588, bani 71, hoya de 7 orl futre aceste doul
m5r5. peste 50 surse de ape mi- cheltueli, leI 534520, banI 77; statiI pe niste podurr mai mult
nerale, cea mal mare parte in- Drumuif veniturI, leI 141568, saü mal putin lungl, precum
trebuintate de suferine, de si cheltuell, lel 136462. podul de peste Ostrov.
nu la toate s'a fäcut analiza cídl de camunicalie. Jud. Intre Sinaia i Busteni, Pra-
apelor. Prahova este strabätut de la hoya mal este inca. o data tre-
Comunele : Apostolache, Gor- S. spre N.-V. in toata lungi- cuta de cale, care dup5. ce a stra-
netul-Cuib , Pacureti, Tatarul, mea luT, de calea ferata Bucu- batut tunelul dintre Busteni
Udresti, Brebul, Breaza-d.-j.,Tîr- resti-Predeal, care se opreste la Azuga, precum si &lita Azuga,
sa, Cornul, Poiana, Prahovita- Orne Crivina, halta Prahovei, ajunge la Predeal.
d.-j., Adunati, Ocina, Telega, Brazi, Ploesti, Buda, Bdicoiul, Pe Ruga catea feratd, tudetul
Predealul, Sinaia, Cimpina, S15.- Cimpina, Comarnicul, Va/ea-Lar- Prahova maI are urmatoarele
nicul, Vilcanesti, i altele, po- ga, Sinaia, Busteni, A zuga si cal, bine ingrijite :
seda bogate izvoare de apa mi- Predealul (frontiera). a) Calea nationald Ploesti-Bu-
neralä, continind : pucioasa, fier, Aceasta cale are in jud. Pra- curesti, care trece prin comu-
pacura, sare i iod, hoya, Incepind de la riul Jalo- nele Barcanesti, Brazi, Pucheni-
Mal la toate aceste izvoare, mita (S.) pana la Predeal (N.-V.), MarT, Poenari-RaleT si de ad i intra
circulatia se poate face cu In- o lun gime de II° kil. In jud. Ilfov, pl. Znagovul.
lesnire. S'ají analizat numaI a- O ramura secundara apuca Din aceasta cale, o ramur5.
pele de la Brebu (de rap. dr. de la Buda, spre E., la Slanic, pleaca din Ploeti, strAbate Va-
Davila),. cele de la Cornul (pro- oprindu-se la garile Plopeni siPo- lea-Prahover si la va= Predeal
prietatea prineipulul N. G. Bi- lana si avInd o lungime de 34 kil. se uneste cu soseaua austriaca
bescu), cele de la Predeal (pro- De la Cimpina spre E. este la Brasov. Aceasta cale merge
prietatea M. S. Regelui si a E- o cale feratd, care merge pana pe Valea-Prahovel si strabate
forid Spitalelor Civile din Bu- la ocnele de la Doftana. comunele : Blicoiul, Banesti, Clm-

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA OLTDED 71 PRAHOVA C1UDED

pina, Breaza, Comarnicul, Si- Expresiunile de un cal sala o terminat soseaua austriaca Ti-
naia i Predealul. jumatate de cal, ce mal intil- mi s-Predeal.
b) oseatia judeteana Ploesti- nim i asta.-zI in comerciul de De la bariera Brasovulia pana
Tirgovistea, care pleaca. dift Plo- brasovenie, ne reamintesc des- Ja Predeal, chervane incarcate
esti, strabate. S. - V. judetulta tul de vici acele timpurT. Cu tot felui de marfurT se ti-
Prahova, trece prin comunele : In ajunul razboiului turco- neaa lant.
Tirgsorul - Noa, Dirmonesti ruso-austriac, razboia incheiat Transportul de la Brasov pana
Margineni si infra. In jud. Dim- prin pacea de la 1730, Austria la Bucuresti dura de obiceia
bovita. trimise salahorT prin munti, pen- cite zo de zile, dintre carl 7 io
Soseaua judeteana. Ploesti- tru facerea drumurilor, ca sa trebuiaa pana sa scape chirigiT
Bratocea, care pleaca din Plo- poata trece ostile. i d'atund de vaina, atit de mare era aglo-
esti, pe barierea Valeni, i ia dateaza drumul cel vechia pen- meratia.
directia spre N., pe Valea-Te- tru carute. Transportul de persoan e, trans-
leajenuluT, legind mal toate co- La 1789, s'a reparat si in- portul mesageriilor i scrisorilor
munele de pe aceasta vale, a- dreptat oare-cum acest drum, se acea pe timpul acela prin
dica Bucovul, Scaeni, Magu- construindu-se peste prapastiT diligente. BirjariT de la Ploesti
relele, Valeni-de-Munte, Homo- vagaune, puntI si poduri de si de la Brasov eraa d'aseme-
riciurile, Izvoarele, Maneciul-Un- lemn, primitive ; cu toate aces- nea zilnic la drum pe valea
gureni si Paminteni, trece pe tea comunicatiunea pe soseaua Prahover.
linga manastirile Cheia si Su- aceasta, ce traverseazd munti De cind s'a deschis drumul
sana si ajunge la vaina Bra- stincT uriase, era grea i peri- de fier, soseaua nationald e mal
tocea. culoasa. putin umblata, dar In timpul
oseauajudeteanA Ploesti- Drumul cel vechia urca de vereT, filtre Sinaia i Predealul,
Calarasi, care pleacä din partea la Timis drept la Predeal si intilnestr la tot pasul multime
de S.-E. a orapilia Ploesti, ba- distanta ce se face asta-e cu de trasurT.
riera RifovuluT, trece pe litiga trgsura in 15-20 minute, se E locul sa mentionam aci des-
-manastirea Ghighiul i comu- facea p'atuncT in cite o juma- pre calea ferata ducind la Pre-
nele: Rifovul, Buda-Palanga, Ciu- tate de zi si de multe orl deal.
mati si la riul Ialomita intra in teo zi intreaga ; iar de la Pre- Pe la jumatate lunel luT Iulie
pl. Znagovul, jud. Ilfov. deal incoace, drumul tinea albia 1871, Maria Sa Carol I, Dom-
oseaua nationala spre Mi. PrahoveT, pe alocurea /Ana de nul Rominilor, si cu Elizabeta
zil, care strabate toata partea bolovanT, pe alocurea ingusta Doamna, vizitara Sinaia.
de E. a judetuluT Prahova, tre- si primejdioasa. Aceasta vizita domneasca a
cind pe la Bucov, Valea-Calu- Pi-in une/e /ocurT, la trecerea asigurat \raid Prahova un vii-
gareasca, Albesti, i prirt apro- peste ape, °amena construisera tor stralucit, pentru-ca frumu-
piere de Tomsani si Inotesti podurT de lemn i pentru tre- setea cu care natura a inzes-
apor l'Ara in pl. Tohani din cere incasaa de la chirigir taxe. trat aceste /ocurr pitoresti, de-
jud. Buzaa. oseaua actuala, una dintre cise pe SuveraniT nostri a face
Judetul Prahova, gratie pIe- cele mal frumoase si poate una din Sinaia resedinta domneasca
trisulur ce se gaseste pe toate dintre cele mal vechr din Tara, de vara.
valle sale, este bine soseluit, s'a construit la anul 1846, pe AcesteT imprejurarT fericite
In toate directiunile. timpul domniel luT George Bi- se datoreste in prima linie con-
Din istoria drumurilor jud. bescu. Lucrarile soseler structia caier ferate pe valea
Prakova. Cu mult inainte de nale, precum si facerea podu- PrahoveT, constructiune ce a in-
1739, de la Timis, peste Predealul rilor, aa fost conduse de ingi- ceput la anul 1876 de o so-
si pana la Comarnicul, peste nerul Ruset, asistat de inginerul cietate engleza , si a fost 6
OratiT si Posada, era o poteca Delejanu. vreme impledicata din cauza
ingusta abia cit putea merge Prin constructia acester so- razboiuluT. La 1878 s'ad reluat
omul calare. sele, relatiunile Tare cu Bra- lucrarile acestel linir, de asta
Transporturile de marfurT se sovul si Transilvania, luara mare data de societatea franceza Guil-
faceati pe cal, pana la Cimpina, avint si aceasta mal cu osebire loux, lar la 1879, linia s'a pus
unde se incarcati in chervane. de la 1854 incoace, de cind s'a In circulatie.

www.dacoromanica.ro
PRAFIOVA (jUDED 12 PRAIIOVA (JUIDET)

Primul tren de persoane in- inva.tatura, fie ea sunt ptea cupa. cn industria lemnelor de
tre Predeal si Sinaia a circu- trinT, fie ca aü mintea maT tim- constructie, a sindrIler, Acindu-
lat In ziva de -f o Iunie 1879. pita, sh-T depärteze cu totul din rilor, donitelor, doagelor, rogo-
Inveyelmintul rural. In pro- numärul candidatilor, lar pe ceT jinélor, fringhielor de clnepl,
iectul al 2-lea din regulamentul ce sunt mar slabI la Invgtatura olarieT, etc.
organic,, la art. 8 se prevedea sa-T maT opreasca la scoala nor- Loc. din plasile TIrgsor, Cri-
ca fie-care sat, pe litiga preot, mala spre deprindere, cita vreme vina, ampul, Cricovul, Podgoria
sa tina si un cintaret, cu plata vor socoti de trebuinta», Filipesfi, se ocupa in deosebT
de 2 kile de bucate pe fie-care Cu chipul acesta, dupa 4 anT, cu agricultura, viticultura, gil.-
an si cite doT leT de fi e-care gasim ca functionail in judetul dinaria, facerea de cärute, fa-
enorias catean, care sa Invete Prahova (1842) un numar de bricarea vaselor de pamInt, va-
carte pe copiiI satuld in cele 51 seca comunale, frec,lentate rul, rotaria, fabricarea carami-
Sase lunT de iarna, raminind de 72! copil, lar în 1845 nu- dei, fringhelaria, fabricarea ra-
cele de varä pentru munca clm- mArul lor atinge cifra de 180, chiutd, transportul lemnelor, tui-
pula frecuentate de- 2227 copii. In ceT si pacureT, fabricarea trais-
Marea vornicie din launtrul anul 1846, numarul scoalelor telor din par de cal si ploca-
chibzuind a pune in lucrare a- scade la 169, inca numarul co- delor de llna, lingurilor, co-
ceastä dispozitiune a regula- piilor creste la 2355. pailor, fuselor, etc.
mentuluT, a dat porunca catre Toate aceste scoale se intre- Ce din partea de N., lipsitl
Ocirmuirea din Ploesti ca sa tinead de stat si de comune. fiind de un teren proprill cul-
lea masurile cuviincioase pen- AzT (1899-900) sunt in jud. tura*, se ocupa in special cu
tru aceasta nota intocmire, In- Prahova 169 scoale primare ru- cresterea vitelort cu negotul de
datorindu-se proprietariT mo- rale mixte i 4 scoale de catun, lemnarie, cu fabricarea de brin-
siilor, ca sa gäseasca case pen- Cu 129 invatatori si 91 invata- zeturT, transportul sArei, fabri-
tr coale, sati a se clddi in- toare si frecuentate regulat de carea rachiului de cea maT bulla
capen inteadins. 8691 copiT, din 13801 InscrisT, calitate. Fiind in judet fabricT
Eforia, cu hirtia No. 125 din numarul total al copiilor in vil-- de var negru, fabricT de pes-
24 Ianuarie 1838, a invitat din sta de scoald fiind de 36906. tav, hirtie, carien l de platra
parte-T pe profesorul din Ploesti, (In ce priveste invatamIntul ur- alte instalatiud industriale si co-
ca sa ingrijeasca a cauta tinerl ban, vezi Ploesti-Sinaia). merciale, loc. gasesc ocupatiunl,
tarad, feciorl de popa i altiI, Cultul. Judetul Prahova ti n e care le aduc foloase, mal ales
carT sa primeasca a urma in de Eparhia Mitropolituld Pri- acelora care se indeletnicesc cu
acea scoala din Ploesti cita-va mat. Pentru conducerea trebi- chirigeria.
vreme ca O. se deprinda la in- lor bisericestT, este in judet un Mal In toate comunele din N.
vataturile incepatoare si apol protoereti, care reprezinta pe judetuluT, locuitoril sunt i dul-
sa fie datorr a Vine secará in eparhiotul respectiv, ajutat de 6 gherT. Ce/ care sl-aa format o
vre-un sat. sub-proto ereT. mecerle din dulgherie i tim-
Primele scoale rurale in ju- Judetul e itnpartit in 163 pa- plarie, lucreaza cu arta. diferite
detul Prahova, infiintat prin rohir, avind si 106 filiale, afara lucrarl trebuincioase la o casa.
1839 si cu candidatl esitT din de cele urbane. (Vez/. Ploesti). laca cite-va fabricl din jud.
scoala normala din Ploesti. Industria. Sunt anT Prahova, afara de cele din orasul
O luna. si jumatate a functio- de cind industria in judetul Pra- Ploesti, canora guvernul le-a a-
nat scoala normala din Ploesti hoya a luat un mare avint. Sunt cordat avantagiele legel pentru
si candidatiT, ceT mal multI abia fabrice de postav, sticlarie, ci- inctragiarea industriei nationale,
stiind sa citeasca i prea putini ment, cascaval, salam, var negru, toate clotate cu masinT si in-
sa scrie, aü fost trimisT pe la var hidraulic, cherestea i bete strumente perfectionate.
sate O. deschida ccoalele. de chibriturT, la Azuga ; fabrice Fabrica de hirtie de paTe, din
Eforia, pricepind nedestoinicia de birtie, var i carien l de pia- Scleni, a d-lur Ezra Penhas ; fa-
multora din candidatl, cu hIr- tra, la Busteni si Comarnic ; fa- brica de var hidraulic si ciment
tia No. 1120, serie profesoru- brice de cherestea, var i cuie a d-luT E. Erler, din Azuga
ld din Ploesti : «Pe candidatir de siria, la Sinara. Mare parte fabrica de var hidraulic i el-
pedestoinicl si neprimitorl de din locuitoriT judetuld se a- ment din Comarnic a d-luT B.

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA OUDED 73 PRAHOVA (JUDET)

Aldasaro ; fabrica de var hidrau- tuelile, la 67854 la vechl si 18 Urlati, coprinzind pl. Cricovul,
líe si ciment, din Breaza, a d-luT parale. ara comunele Cricovul si Ber-
Ernest Manod ; fabrica de ip- Populagunea jud. Prahova, ceni.
sos, din SlAnic, a fratilor Axerio; dupa ultima statisticl (Decem- DrAganesti, ca resedinta
fabrica de tesaturr de fina, din brie / 899) este de 304376 locui- in Draganesti, coprinzind toata
Azuga, a d-lor Rhein si Schee- torl : 152737 barbatT si 151639 pl. ampul.
ser ; fabrica de sticlarie, din A- femeI; 63992 cap! de familie ; Marca jud. Prahova este un
zuga, a d-luI S. Griinfeld; fabrica 295714 orto doxI, 569! catolicT tap si o coarda de vita. Tapul
de cherestea, din Sinaia, a d-lor si protestantl, 70 mahometanT, insemneaza ca. in acest jud., prin
Costinescu si Montesi ; fabrica 9 armenf, 499 mozaid, 35 de muntf, se gasea odata mult vi-
de var hidraulic, din Comarnic, alte religiunT. nat salbatic: lar coarda de vita,
a d-luT H. Schorsch; fabrica de In 1859, populatiunea jud. care inainte de desfiintareajud.
pastä de lemn, pe mosia Cheia, Prahova era de 199314 loe.; Saac (Sacueni) era marca aces-
a d-luT Ezra Penhas ; fabrica de in 1884, de 241 I 84 loe. ; in tul jud., inseamna ca producea
impachetat si mucava, din Bus- 1889, de 257101 loc. ; in 1894, vin mult si bun.
teni, a d-lor Schiel. (V. si Ploesti). de 278704 loc. -Cresterea po- Din trecutuljudejulul.Intre
Comerciul judetuluf Prahova pulatiunef in ultimif anf se da- anir 1360I372 armata arde-
este foarte intins si se face mal toreste si avintuluf luat de com. leneasa conclusa de Voevodul
ales cu Braila si Bucuresti. Sinaia si numeroaselor 'futre- Nicolae in contra luT Vladislav
Se face comercia cu vinuri, prinderf industriale instalate pe Basarab, Domnul TareT - Romi-
porumb, grill, fasole, finte, car- valea Prahova, care strabate nestl, intra in Tara pe la Pre-
toff, mazare, rachiti, gaz, pd- tot judetul de la N. la S. deal.
cura., spirt, lemnarie, var, olarie Puterea judeatoreasa. In Voevodul Transilvania tre-
si alte productiunr. Tirgurf a- ¡ud. Prahova sunt 8 judecatorif cind muntif, cu Sacuil, ajunse la
m'ale se fac : La-doua-CirciumI, de ocoale, afana de cele doua Ialomita.
la Cimpina, si la Drajna, erg din orasul Ploesti, casi mal co- Per, tru prima °ara atunci in-
mare de pieT de animale sal- prind pe tina cirdunscriptiaPlo- tilnim in Istorie numirea de Pre-
batice, maT ales de vulpT si jderT. esti si comunele : Bucovul si deal ; de aci incolo nu se maT
Din punctul de vedere sani- Berceni (pl. Cricovul), toatä pl. pomeneste multa vreme Mulle
tar, judetul Prahova se imparte nrgsorul, M'Ara de comunele de aceastA trecatoare; se face
in 5 circumscriptiunT, cu un me Manesti si Vladeni-Margineni si irisa de mal multe De mentiune
dic de fie-care, facind serviciul toata pl. Crivina. de Timis si mal cu seama pe
in doua plasT. Cele 8 judecatorif sunt : la inceputul secoluluT al XVI-lea.
Spitale sunt la Urlati, la VA- I. Sinaia, cu resedinta in Si- In acest mare interval, de
leni, la eimpina. (VezI si orasul naia, coprinzind plaiul Pelesul. bullä seama ca, in desde lor
Ploesti). Cimpina, cu resedinta in incursarT si vice-versa in Tran-
Viimile. Judetul Prahova are ampina, coprinzind plaiul Pra- silvania, Turcif si Tatarii, Ro-
3 vamT, doua in munte, la ho- ho va. minir si Unguril vor fi trecut
tarul despre Transilvania : Bra- Filipesti, cu resedinta in Cu armatele lor pe la Predeal
tccea si Predeal si vaina orasu- Filipesti, coprinzind pl. Filipesti si daca. nu putem pune inainte
luT Ploesti. si comunele Manesti si Vladeni- date concrete este ca, manua-
In secolul al XIX-lea, vaina Margineni, din pl. Tirgsorul. lele de istorie nu precizeaza, ci
Tara era la Cimpina si, pe vre- Slanicul, cu resedinta in se multumesc de obiceiä a spu-
mea domnief luY Alexandru Ghi- Slänic, coprinzind plaiul Val-- ne: trecind Carpati, intrind in
ca-Vocia, vama a fost mutad. bilaul. Tara.
de la Cimpina la Breaza si de Valeni-de-Munte, cu rece- In anul 1548, pe riul Pi-a-
ad, in anul 1852, la Predeal, dina in com. VAleni-de-Munte, hoya avu loc o mare batalle
unde e si astd-zi. coprinzind plaiul TeleajenuI. singeroasa intre Mircea III ti-
In 1860, veniturile tutulor va- Baltesti, ca resedinta in ranul, fiul lul. Mihnea-cel-Ratl,
milor, impreuna cu Predelus, com. Bältesti, coprinzind plasa si boerif rominf s'evoltatf.
se evaluail la suma de 771159 Podgoria. La 1596 1597, Mihaiti-Vitea-
la vechl si 3 parale si chel- Urlati, cu resedinta in con3. zul a repurtat o stralucita viq-
64745. Nardo Dictionar Geografic. Fol. I
10

www.dacoromanica.ro
PRAHGVA (JUDET) 74 PRAHOVA (JUDET)

torie In contra Tatarilor la Gher- plina de boeri, fugind cu fami- un corp de TurcT i Tatari, ina-
ghita. lile si avutul lor. inteaza spre Cimpina, spre a
La .1600, Mihaiil e invins de De la riucuresti pana la Bra- trece in Ardeal. Valea Prahovei
Poloni i MoldovenT In pAdurea sov, era ztua l noaptea un lant era ocupatd de ostiri austriace,
Bucovului si se retrage la Tirg- ara de sfirsit de fugan. Minia cu ordinul d'a apara strimto-
sorul. fanarlotuluT si iataganului tur- rile si d'a impiedica inaintarea
Dup.' moartea luT Mihaiti-Vi- cese bagase fiorul In oase, si Turcilor.
teazul, nascindu-se certuri marr fie-care se gindea cum id scape Un contimporan istoriseste
pentru domnia TareT-Rominestl, mai de graba.. Pribegif, numaT ast-fel evenimentele intimplate
boerif, impreund cu fratir Bu- dupd ce treceati Oratiile si Po- Cu aceastd ocaziune:
zestY, alesera Domn pe Radu sada, prin tinuturile PrahoveT, «Trecind dar ostile nemtesti
Serban Basarab. rasuflati tnai usor. In Valahia pg.na in apropiere
Simion MovilA, cu Mari, Po- UniT poposiatl la Sinaia, alta de orasul Ploesti sati Tirgsorul,
lonT i Moldoveni, navdleste in la Slonul-de-PiatrA, altii Intre- s'ati intimpinat cu ostile tur-
Tara. Batalla se dete in Gura- Prahove sal la Predeal. cesti.
TeleajenuluT, la satul Teisani UniT mergeati direct pe dru- cAustriaciT ati fost respinsI de
(16oz) i tinu trei zile. Ea fu mul Prahovei, alta de la Sinaia Turci si venind in fuga lor
hotArita prin lupta de fata a o luati peste munti pe la Bra- intrat in apa Prahovei, printre
luT Stroe Buzescu cu un l'Atar nul, altif apucati pe valea A- muntl pana. la Sinaia, si ldsind
veatit prin vitejia 10 si care era zuger i multrsf autati drumul Austriacii ca la 400 ostasT in
nepot al HanuluT tAtdresc (Gr. sà treacd la Brasov, pe Valea- mAnAstire, grosul ostireT s'a dus
G. Tocilescu). JoiteT. AceastA stare de lucrurT pana la granita numitd Predeal
La 1611, SasiT din Brasov, n'a tinut un an sati doi, ci pe si aü pus lagarul acolo. Insa.,
strimtorat1 de principele Tran- tot timpul domnieT Sanariotilor. spionul, care il aveati Turcil, cu-
silvaniei, Gavril Batory si ame- Masa de mild era intinsd ziva nostea potecile foarte bine prin
nintatI de pierzanie, cerurA aju- noaptea pentru sArmanii ca-- munti, pe apa Prahovel i ail
tor de la Domnul TdreT-Romi- latori, caff in tot ceasul nu lip- pornit noaptea cu ostirile tur-
nesti. seati, zice un martor ocular, vor- cestT in urma Nemtilor, de la
Radu Serban porneste din bind de mandstirea Sinaia. satul Comarnic in sus prin O-
Bucuresti fárd intirziere in ca- Era in ajunul razboiuluT filtre rati pana la apa numitd Izvo-
pul a m000 Rominl si 1300 Austria, Rusia si Turcia (1737), rul, i aflind cd In mAndstire
caldreti PolonI, si, trecind pe la rdzboiti incheiat prin pacea de sunt Nemti, ají intrat pe apa
Sinala, /ntre - Prahove, soseste la Belgrad (1739) si in Munte- pirluluT in sus si pe apa nu-
la Predeal in dimineata zileT de nia domnea Constantin Mavro- mita Zgarbora, care este de la
9 Iulie i prinzind iscoadele luT cordat. Dup. ce s'ají facut dru- vale de Sinaia, si mergind prin
Batory, dupa un mar s fortat, murl prin muntI, Ducele de Lo- padure ati inconjurat manAstirea
inca inainte de amia-zT, tAbari rena, comandantul armatelor ara veste de dimineata si ati
la Curmatura, in fata Braso- austriace, trimise un corp de intrat in intru, taind foarte !la
vula armatd din Brasov, peste Timis- pe ostasil nemtl, din cal-1 putinI
In lupta de la Biserica-lui- Predeal, cu ordinul de a ocupa scdpind cu fuga, al-1 dat de veste
Bartolomey (BrasovuI - Vechiti), Bucuresti, dar auzind cd Con- la lagar la Predeal. i merglnd
Domnul TareT-RominestI cistigd stantin-Vodd, in capul a 20000 TurciT in graba dupa el pdnd
o victorie stralucitA. Batory sca- ienicerl, inainteazd spre capi- la granitd, s'ajá facut razbolti
pa cu fuga ; 80o0 mortí rama- tala AustrieT, se retraserA spre värsare de singe mare, biruind
será pe cimpul de }Ataje. Pitesti. TurciI pe NemtT. Si inapoin-
La anul 1716, vine ca Domn Bucuresti furA ocupatT de du-se ostirile turcesti In Sinaia,
al l'Arel, Nicolae Mavrocordat, Turci, cari, dupa obiceiul lor, ati ingropat pe toti soldatii
primul Domn fanariot. prddard, robird si pustiira tot mol-ti, In dosul manastireT, de-
In aceste vremurT de perse- ce le esi in cale ; populatiunea spre munte. lar Pasa ce era cu
cutiunT cumplite, boeril TdreI speriatA se refugiase la munte ostile turcesti ati poruncit si
cAutaA sä scape cu fuga, si va- si la mandstirr. ati dat foc mandstirer si ati gau-
lea PrahoveT eja neintrerupt Dupd victoria de la Persinari, rit ziddria cetatuid prin dota

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (JUDET) 75 PRAHOVA GUDET)

locurT. Fost-ati poruncd sä o ri- vglind asupra vrAjmasulul, ca s5. ComisariT erau, pentru Aus
sipeasel de tot, dar prin mij- intre in plmintul lor, pe la Ti- tria : Lt.-Colonel Adam Ma-
locirea vdtafulul de plait' .atí mis, unde intimpinind pe vr5j- bovdt ; Petre Duca, inginer-ma-
mijlocit O. o lase, el in urmg masl i lovindu-T foarte ior ; Roditzky, cApitan in regi-
va fi el implinitorul porunceb. zdrobit sfArimat, luind mentul rominesc i Zizer, tit-
Scheletele ostasilor cAzutI in multime de robT soldatT viT si maciti impArgtesc pentru Ba-
aceastA luptA s'at.1 gäsit la anul roabe, cu steagurile lor dim- nat. Pentru A rdeal : Lt.-Colonel
1843, Cu ocaziunea facereT var- preung i cu tobele; lar capete Ionat Stanch'', Avram Callan,
nitelor pentru zidirea bisericel nenumgrate ale celor, omoritT, egpitan in regimentul rominesc
celeT marT de la Sinaia. din care multI viT si capete, am No. t, i Tolhofin, tîlinaciü im
Trecuserä deja maT mult1 anT, adus astAzi aicT la scaunul Dom- pArAtesc. Pentru malta Poartg
cind inteo zi se prezintä ac- niel Mele, i merg inainte ; pen- 0 to maniceascl: SlAvitul El Hadji
tualuluT starit, Nifon al SinaieT, tru care nu lipsim a vg. vesti Abdulah - Effendi, Sabika - Tes-
doi cAluggri cu un inscris, ema- si aceastA a noastrd biruintg». keregesi, El Hadji Ahmed si
nind de la staritul Partenie. Dupä victoria de la Cimpina, Kurala-Effendi, mal marele cava-
continea urmdtoarele : «In- Mavrogheni trece pe la Bucegi silor. Pentru Rominia : Baratov,
cepind rAzboiul intre Austria si in Transilvania; sapte sate ce Constantin Paharnicul si Stol-
Turcia si maT 'nainte prevAzin- intilnete in drumu-I se supun, nicul Dumitrache.
du-se primejdia ce era sg vie si ajungind si sub zidurile Braso- Lai Martie 1821, Ipsilante, ple-
asupra acesteT mAnAstirT, am vului, adreseazà, povAtuit poate cind din Iasi, se indreaptl spre
luat clopotele din clopotnitg si de un spirit de umanitate, po- Bucures.ti, trecind pe la Tirgul-
argintgriile din Bisericl i alte vAtuit poate si de a intimida, un Frumos si se opri la Roman.
odoare si cloud miT leT argint ultimatum orAsenilor, prin care De ad i trimise o adresg Diva-
turcesc si regulindu-le toate in il vesteste el de se vor supune nuluI din Bucuresti, cu data de
clopotul cel mare le-am ingro- de bung voe, nu le va face ni- 5 Martie, in care 'T fAcea cu-
pat in pgmint in apropiere de mic, va tine seamä de toate noscut scopul rdsculgreT sale.
mängstire, lIngà drumul Bravo- breslele, ostasilor le va da in- Porni apoT spre Foesani si
vuluT, despre apa PelesuluT, de treitä leak' ca acelora aT Dom- BuzAti.
la vale de fintinitg, ce este lingg nieT luT; cd dacd s'a väzut silit In trecerea luT pe lingl Plo-
drum, puindu-se o lespede de sd vie cu oaste nenumäratg pang esti fu intimpinat cu armele de
piatrA peste dinsele i dindu-se la el, aratd cd numaT impäratul cdtre PloestenT, neinggcluindu-1
curgerea apei pe d'asupra lor. lor e pricina, cAlcindu-I hotarele a intra in oras. Iordache, unul
Dar eti m'am dus in Transil- semAnind zizanie Aceste din cApitaniT luT Ipsilante, spre
vania la rudele mele». nurnaT '1 face de a porni la a evita un conflict nefolositor,
S'a cAutat de maT multe orT, bgtgliesä verse atita singe, ocoli capitala Prahovel, trecind
dar Did Ong azT nu s'a putut maT bine ar fi dar, ca locu- Tel eaj en ul.
descoperi aceastA comoarg.. itoriI BrasovuluT, luind pildä La 12 Martie, fu primit in
La anul 1788, Nicolae Ma- de la cele sapte sate sd se su- Ploesti, pentru cg exclusese din
vrogheni bate o armatä aus- pung.: tea mal nimerit este sg. armata ce avea pe vagabonzil,
triacl la Cimpina, o respinge se intoarcd de voe bunä lar la carT fAceati niarl neorinduelT.
päng la Sinaia, i d'aci hartu- vechiul principat de unde prin La Ploesti, Ipsilante fu intim-
ind-o mereti, o grgmddeste in sill s'a deslipity si cA dacg nu pinat de citT-va boeri din Bu-
sus pe Prahova, silind-o sä se o vor face aceasta, O. fie bine curesti, cgrora le tginui cugetul
retragg in Transilvania pe la stiut, ca jaf, foc si vgrsare de säti. Tot la Ploesti primi stirea,
pasul TimisuluT ; si incintat de singe o sä se intimple färg cru- prin EforiT din Iasi, despre des-
aceastA victorie o vesteste Se- tare, peste tot orasul, etc., etc. aprobarea miscAreT grecesti, de
raskieratuluT ast-fel : Pe vremea domnieT luT Mi- cAtre Alexandru al RusieT.
«Cinstitilor Dumnealor Seras- hail Constantint utu, 5 Tulle Dupg ce strinse toate armele
kierilor. De obste vg facem 1792, s'a instituit o comisiune cite putu gAsi in Ploesti, cu
Domnia mea cunoscutA cd osti- internationall pentru rectifica- promisiunea cl se vor plati, $1
rile ndastre de la Cimpina, lu- rea hotarelor TAreT RorninestI dupg ce mal inroll de aci clti-
id pe D-zeti inteajutor i nä- din-spre Ardeal. va GrecT si BulgarT, dupti mal

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (JUDET). 76 PRAHOVA GUDED

multe jafurr comise si aci de hover si muntir dimprejur Kirc-Serdarr cu armatA pentru
eteristr, Ipsitante porni spre Tir- fost martorr la o multime de paza drumurilor. El intreprin-
goviste. scene, proprir nu atit ra.zbolulur, .sera o goana energica contra
Intre masurile energice luate cit mal mult brigandagiulur. jefuitorilor, i ea cad art putut
de reactiune pentru nabusirea Dupa fuga lur Ipsilante, in sapa cu viata, ail fugit in
insurectiuna din 1821, guvernul, urma bland de la Drägasani, Transilvania.
spre a paraliza mirarea, intre cete marr de eteristr, ameste- In timpul revolutiuner de la
altele, a dat ordin care isprav- catI cu citr-va dintre pandurr, 1848, Principatele Ro mine
nicir din Prahova, Dimbovita, urmaritr de aproape de TurciI ocupate de armatele rusestr.
Arges, Muscel si Olt, cum si Sericoglulur si de arnautir lur Generalul Baron Puchner, co-
catre ispravnicul de strainr, ca Bimbasa Saya, se infundara pe mandantu/ Transi/vanier, in ur-
sa ingadue pe trimisir luI Saya valea Prahovel. ma nereusiter misiuner Epis-
al fratelui säü Panait, cum La sosirea TurciIor si a luI copulur Saguna, ceru pe la in-
si pe ar lur capitan Iordache, a Saya la Sinaia, eteristir, cautind ceputul anulur 1849 ajutor de la
stringe, dintre Bulgarir din par- sa scape cu fuga, se impartird Bucuresti, de la Feldrnaresalul
tea loculur, oamenr cu plata, de- In doul tabere. mar multr Liders, cotnandantul trupelor
prinsr cu arma si vitejl, pentru drumul Predealulur. Acolo, muscalestr, intru apararea ce-
infi-Ingerea razvratitorulur. intelegind ea' Timisul este o- tatilor Brasovulul i Sibiulur.
Ipsilante ocupase aceste ju- cupat de o armata austriaca si Generalul Engelhardt, Cu 2680
dete militareste, avind in fie- cd prin urmare nu vor putea oamenr infanterie, 430 ulanr,
care cite o companie de eteristr, trece in Transilvania, se re- rgo cazad r si 8 tunurf, fu trimis
sub comanda until capitan, pen- traserd in intasiturile de la Ce- inteajutor la Brasov.
tru inrolare de voluntarr, deo- tatuia, dar full batutr de Tura Primele detasamente sosira
sebit cite un ispravnic de in- risipitr in toate partite, lar la Sinaja In dimineata ziler de
credere pentru implinirea con- cer-l'altr trecura de la Sinaia 10/22 Ianuarie 1849, ocupind
tributiunilor de la locuitorr. peste muntr la Bran si In sa- rnänastirea, precum i schitul
Peste corpul de ostire din tele din Tara BirseI. Predeal i casele locuitorilor, lar
Ploesti, era comandant Duca. In urna victoria de la Pre- la frontiera instalara un corp
TurciI, intrind in Tara, luara deal, Bimbasa Saya, fiind che- de observa tie.
drumul spre Bucuresti. Ipsilante, mat de Chehaia-Bey, pleaca la Auzind ca Secuir amenintä
care se afla la Tirgoviste, dete Bucuresti insolit de Ghencea Brasovul, Rusir trecurd Predealul
ordin iur Duca sa vie cu os- lar Frangulea, unul din
altil, si in zilele de 2, 3 $i 4 Febru-
tirea sa la Tirgoviste si sà pre- capitanir sal, voind a profita arie sosira la Brasov, unde ga-
pare proviziunr pentru 1500 ca- de ocaziune si a se imbogati sira pe generalul austriac Schus-
laretr. prin jafurr, ramase la Predeal ter cu putlne trupe precum si un
Duca, in drumul saa tabari Asemenea, o suma de Tura corp de gardistr Rominr s't Sasr.
la Baicoiul, lasind streji la Plo- dezertorr, Sirbr, BulgarI, Greer In ziva de 20 Februarie, tru-
esti, Cimpina i Margineni. alt1 eteristr, se ascunsera prin pele lur Engelhardt aa ajuns
Pentru-ca In acel an era o muntr, de unde eseatt la ras- la poalele muntilor Predealulur
mare lipsa de griti si de orz, pintir, care cum putea, jefuind pe mare ninsoare i vifor.
Banul Barbu Vacarescu, marele pe bolerir pribegr, cad' trice- A doua zi Rusil trecura peste
Vistier, rindui bumbasirl la ju- pusera a se inapoia in Tara, Predeal. Austriacii ir urmara pe
detele Saac, Prahova, Dimbo- unir chematr sa Ia parte la la amiazr; lar brigada van der
vita, etc., pentru ridicarea po- afacerile publice, altir silitr sa Nüll ajunsa la carantina de Un-
rumbulur din magaziile arenda- paraseasca Brasovul, spre a nu gurr (vama ungard de asta-zI
sestr, boerestr i manastirestr si fi inrolatr in armata austriaca. de la Timis), avu sá sustina o
trimiterea lor la magazinele os- Pe la inceputul anulur 1822, luptd inversunata si fu silita a
tire!, platindu-se din Vistierie drumul Prahover nu malt era se retrage catre padre.
cite 18 ler chila de porumb, lar sigur de loc ; bajenarir nu mar Ungurir dadura foe Timisului
pentru caratul lor cite 6o pa- cutezaa sà intre In Tara. AtuncI si nu sldbira pe Austriacr panA
rale de chill. comandantul trupelor turcetT, Ja Predeal, unde lupta se in-
Pe vremea eterier, valea Pra- Chehaia-Bey, trimise mar multi cepu din noa.

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (RiO) 77 PRAHOVA (Rttr)

Hanul cel vechia de sub Ce- lui-major austriac aa ridicat pla- neintrerupt de-a lungul cursuluT
tatuie, cunoscut sub numele de nul topografic al intregel fron- pe ambele sale tarmurT.
Circiuma de la Ruja, a fost tierT romine din spre Ardeal. Asa, incepind de la formatia
prefäcut in cenuse. In vremea razboiuluT de la sa la Azuga, riul Prahova, dup.
Batalionul III (austriac) Tur- 1877-78, in Ploesti a fost cuar- o scurgere de 4 kil, la vale, uda
schy si 2 companiT de grena- tierul general al armater ru- partea estcá a satuluT Busteni ;
dirT, ati esit la Predeal prin sestI. Imparatul Alexandru al iar dupa i kil. de aci ajunge
padurea V1AdetuluT, pe locuri IIlea sosi aci la 25 Maia 1877. in dreptul satuluT Poiana-Tapu-
necunoscute, peste ometT si luT, pe care il lasa. in dreapta ;
gropT, unde s'ad scufundat si Prahova, ria, izvoreste in Car- si d'aci, 4 kil. mar la vale atinge
s'aa prapadit 6 caT cu provi pati prin dota ramuri, Prahovipz partea de N. a urbe! Sinaia, pe
ziunT cu tot. §i Amiga, cari se unesc in fata care asemenea o 'asa pe dreapta,
AustriaciT pIerdura in aceastä. muntelui Sorica, nu departe de udind-o pe o intindere de 3000
zi, 186 morti, ränitT si prizo- gara Azuga. Curge in lungul in. pana in dreptul spitalulur
nierT. Toata averea familiilor fu- judetuluT Prahova, udindu-i toata Sinaia; de aci curgind tot
gare, läsata in padurile Pre- intinderea vesticd i parte din spre S., la 7000 m. la vale lasä.
dealuluT, a fost data de Bem cea de S. pe o intindere ca la stinga localitatea numita Po-
in prada Secuilor. Chiar scrii- la 150 kil., pInA ce se varsii sada ; si maT la vale, dupa 2500
toril ungurf spun ca numarul in riul Ialomita, la satul Dri- m. de curgere, 'asa la dreapta
carelor jefuite a fost peste o dul-Znagov. . satul Podul - Neagulur, lar la
suta. In tot cazul averile 1-5, Cursul Prahovei, se intinde stinga Podul-Virtos, pendinte de
pite aa trebuit sä fie conside- in regiunea muntoasa pana in com. Comarnicul, pe care o 'asa
rabile, cadí fugaril luasera de satul Comarnicul ; apoi in regiu tot la stinga, iar in fata aces-
'puna seama cu eT sume marT nea de dealurT, pana in dreptul teia pe malul drept, satul Ghio-
de banT, scule de aur q.i argint satuluT Blicoiul ; si d'aci, in re- seci ; apoT ig continua mersul
si alte pretioase. giunea de ses, pana la val-sa- spre S.-E., lasind pe malul drept
Trecind RusiT si Austriacii tura sa in Ialomita. In acest satele Breaza-d.-s. si Breaza d.-j.;
in Tara V-aa stabilit cuartierul curs, Prahova este foarte ca- iar pe malul sting, satele Corni-
general in manästirea Sinaia, pritioasa, facind multe cotiturl si d.-s. si Corni-d.-j., cu catunele
lar la Predeal, l'Are Prahova si cite o data mari stricaciunT, cind, Podul-VaduluT si Cimpinita. De
la Poiana-Tapului ramasera miel. umflata toamna prin ploT si pri- aci Prahova isT continua cursul
detasamente, spre a observa mal/ara prin topirea zäpezef, de- tot mal spre S.-E., udind partea
miscdrile Ungurilor. vine cu totul torentiala si la Cu de E. a com. Poiana si partea
In ziva de 7 Iunie se incinse sine tot ce intilneste in cale. de V. a tirguluT Cimpina ; la
prima lupta intre Rusr si Un- Asa, in anif 1830, 1864 si 1884, 1500 m. la vale este cnnflu
gurT, mal india sus la Predeal in urma unor ploT torentiale, a enta sa cu Doftana, la satul
si apoT pe Coasta-Predealului srarimat podurile, a surpat ora- Bobolia, si apoT lasind la stinga
pana la carantina austriaca. %lile, a inundat cimpille. La com. Banesti, cu clt. Slobozia,
Aci cazu, omorit miseleste, 1,884, Prahova a luat cu sine lar in dreapta, cat. Bobolia,
comandantul reg. 1 de cazad' tot ce a intilnit; traseul cale! fe- se indreapta catre com. Co-
de Don, loc.-colonel Ion Costin, rate a fost spalat si podul de coresti, asezata pe malul drept,
Romin din Basarabia. peste Prahova, la gura tuneluluf com. Floresti, cu atunul Ca-
La 1853-54, Rominia a fost din dreptul VaieT-ConciuluT, a pul - Rosu, asezate pe malui
ocupatä de trupele austriace, fost rupt, si comunicatia pe sting, si mal la vale, pe malul
sub comanda gene! aluluT Coro- calea ferata intrerupta. Cu toate drept, cat. Poroasa, pendinte de
nini, lar detasamente de infan- aceste capricii accidentale ale com. Magureni si com. Cali-
terie din corpul de ocupatiune timpuluï, riul Prahova este prin- nesti, cu satul Catina. Dupa un
aa ramas pe valea Prahovef si cipalul motor de viata la o mul- parcurs de 3000 m. de ad i a-
comandantul acestor detasa- time de industriT, carT aa luat junge in dreptul com. Filipesti.
mente, generalul Hess, sT-a avut viata de la deschiderea calef Tirg, unde este resedinta de
cuartierul AA un timp In mAnAs- ferate 0 udA o multime de 10- cotnpanie si oficia teleg.-postal.
tirea Sinaia. AtuncT ofiteriT statu- calitatT populate, asezate aproape De aci, lasind pe malul drept

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (Rft) 78 PRAHOVA (Rig)

cat. Bratasanca, pendinte de Patru-Fratr; in hcest parcurs san pe mAsurl ce primeste aflu-
com. Därmanesti, se indreapta Prahova face o multime de co- entiI sa.T. Asa la Sinaia, prin o
spre soseaua judeteana titurT marl i udd satele urma- abatere din apa sa, s'a creat o
vistea-Ploesti, pe care la o depar- toare : pe malul drept Risimni- cadere capabila a da forta elec-
tare de 600 m. o tale, trecind-o cea, Filitis -Radulesti Caldaru- trica pentru toata. valea Praho-
sub un pod bine construit cu sani, din jud. Ilfov ; si pe malul vel ;i la Cimpina, tot prin o
picioare de piatra. Mal* la S. si sting, com. Adincata (Rdsani) abatere- a apel sale, s'a facut
ca la 850 m. departare, Prahova din jud. Prahova. caderi pentru perforagiul elec-
päraseste teritoriul com. Dar- De la punctul situat la 1200 tric de puturl petrolifere.
manesti si intrA pe teritoriul m. la N. de satul Patru-Frag, Adincimea cu rentuluT este
com. Tirgusorul-Noti, si dupa. Prahova, in cursul sal-1 pe o lun- foarte variabila, dupa cum tim-
un parcurs de 3600 m. infrá pe gime de 9800 in., pana la con- pul este plolos sati secetos. In
teritoriul TirgusoruluT- Vechia, fluenta sa cu Ialomita, la satul timpurl de plof torential i to-
lasind in acest parcurs si pe Dridu/-Znagov, formeazá hotar pirca zapezer in muntY, volumul
malul drept, cat. Zalhanaua, pen- intre judetele Ilfov i lalomita, apei creste ast-fel cA trecerea
dinte de com. Vladeni si loca- formind asemenea mal multe eT devine imposibill. Trecerea
litatea Catinca (Comanacul), pen- cotiturT, udind in acest parcurs PrahoveI in regiunea muntoasá
dinte de com. Manesti, formind satul Patru-FratT, din jud. Ialo- deluroasä se face pe podurT
pe o intindere de 5400 m. ho- mita, situat pe malul sting bine construite ; jara in regiu-
tar intre com. Banesti i Tir- satul Dridul-Znagov, de la im- nea sesurilor in general se face
gusorul-Vechia. De ad, Prahova bucatura Prahover cu Ialomita. prin vad afara de trecatorile de
schimbind directia putin mar Liérgimea vdit Prahova va- la com. Bratasanca, Pucheni-
spre E., trece pe teritoriul com. intre 200-600 ni. la ses Miroslovesti, Tinosul, Crivina
Negoesti, Popesti, Tinosul pana. p'un pat nisipos ; in regiunea de Darganesti (cu pod umblatbr)
in dreptul cat. Pisculesti, pen- dealurT i muntT, patul PrahoveI unde trecerea se face pe podurT
dinte de com. Tinosul ; apoT isI e ingust, de la 5-30 m., mult bine construite.
continua cursuI, formind hotar bolovanos si prezinta o serie Comunicalia. Valea riulta
mar intîii intre com. Tinosul variad de largiturr si gituri ; Prahova, deschide drumul cel
Pucheni-Mid, si la vale intre ast-fel la Azuga, Busteni, Izvoa- mal bun i cel maT scurt
com. Crivina la S. si intre Pu- rele, Comarnic i Cimpina, va- ce uneste Brasovul cu Ploesti;
cheni-MicT i Pucheni-Marl spre lea e ceva mal larga ; iara. in prin a ceasta vale trece soseaua
N.; iar mar la vale, intre com. spatiul cuprins intre aceste lo- nationala i calea ferata care
Gorgota si Miroslavesti, intre calitatT, se aflä o serie de de la Ploesti duce la fron-
aceasta si com. Buda-Palanga giturT, unde largimea vaiI e fiera. la pasu/ Predeal (T6-
la N. si com. Ciumati la S. pana foarte reclusa, formind niste de- mös). Calea ferata, in regiunea
la confluenta cu Teleajenul. In fileurl uriase cu altitudinT d'a- muntoasa i deluroasa, urineaza
jos, pe o intindere de 7600 m., supra apei de la 300-400 m. chiar albia riuluT; í are dota
limiteazá pamintul oamenilor din spre Azuga, 1200 in. catre Po- tunelurl in apropiere de defileul
com. Gherghita si satul Bel- iana-TapuluT, 1400 m. la .Bus- Orapor, intre Comarnicul i Iz-
ciugul ; apoT trece pe teritoriul teni, 1200 la Sinaia. De aceea voarele, si al treilea la N. de
com. Draganesti, formind hotar aspectul valer Prahova in aceastá Busteni ; are 5 podurl mar/ si
intre aceastá com. si com. Gher- regiune de munte este cu total peste 30 podete pe unde tra-
ghita, in tre Gherghita i HM- maret si incintator, dupa cum ati verseaza. Prahova. Soseaua na-
caraul, intre proprietatea Mala- pretuit-o Alesif Tare in 1875, tionala are aproape 40 podurI
muci la S. si Hätcaraul la N. stabilind la Sinala resedinta re- si podete de scurgere. Tot tir-
Din punctul situat cam la gala de vara. mind riul, traseul clIeT ferate fa,ce
400 In. la S. de cät. Tufani, pen- Debitul de apd al PrahoveT multe cotiturr; pornind de la
clinte de com. Hatcaraul, Prahova isf ja insemnatatea sa indus- Ploesti, urmeaza in de aproape
in cursul sla spre E. si pe o triala chiar de la Azuga, unde malul sting pana la N.. de Po
distanta de 24600 m. formeaza serva de motor si alimenteaza lana, unde traverseaza." Prahova
hotar intre jud. Ilfov si Prahova maT multe fabrice; aceastä in- pentru a trece pe malul drept
pana la r200 m. spre N. de satul semnätate sporeste cu cursul pana la satul Podul-CorbuluI;

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (RI(J) 79 PRAHOVA

aci traversina din noti Prahova De ad urmeaza o multime de trepte colosale, ale caror paretr
ti rela traseul pe malul sting, valcele ce se scurg din coastele cad brusc formind prabwirl colo-
pana in dreptul Vael - Gaguluf, de V. ale PrahoveT pana la e§i- sale cu desAvirOre impracticabilT.
unde traverseaza iara§T Prahova, rea sa din zona dealurilor. Asupra acestuT masiv, adesea
urmind malul drept pana la S. 44mM din stinga ai Pra- intilnim platourT maT mult sau
de Azuga unde iara.0 trece pe hoveT mai principal! sunt : va- mar putin mar!, carT §i ele la
taalul sting pana la Predeal ; lea Azuga, care '11 are impreu- findul lor se termina prin pa
ad i traverseaza pasul, apoi se narea sa cu Prahovita chiar in retT stinco0, cum de exemplu
scoboara in Valea-TimepluT. satul Azuga. Aceastà vale este sunt aceI al muntilor Furnica,
Afinen/ir din dreapta mal una din frumoasele val ale ba- Piatra-Arsa, Jepi-MarT, jepi-MicT,
principalT al PrahoveT sunt : Pra- sinuluT PrahoveT; pe dinsa se Costila §i Caraimanul, a caror
hovita ; Valea-Cerbulul, care e gasqte o linie feratä de ex- frunte 'O o inclina spre E. in
formata din dora pirare: Mo- ploatare pana la intilnirea cu valea PrahoveT.
raruluT §i Seaca, ce izvoräsc din piriul Limbhelul, de unde ur- Natura constructiund acestuT
mun tele Dihamul ;Valea-Alba, ce meazd aceasta vale pana la con- masiv, nu este aceea0 in toate
izvore§te. din muntele. Caraima- fluenta sa cu &tul Ca§drier ; de partile, cacT straturile din care
nul i se varsd in acela0 punct ad i linia urca coama de N. a mun- se compune de §i In general
cu Valea-CerbuluT; Valea-Jepilor, teluT Clabucetul-AzugeT, pentru a sunt calcaroase, ele frisa se pre-
confluente cu Prahova la satul se scobori iar4T in Valea-Azu- zinta sub colorT diferite : albe,
Bu§teni; Urlatoarea, formata de geT. ApoT vine Valea-FeteT, a galbene, verzuT, cenu§iT, etc.
sUrlatoarea-Mica i Urlatoarea- carel confluenta cu Prahova o inaltimile din stinga Pra-
Mare, renumita pentru cursul el are la S. de tunelul Buteni ; hover i carT sunt formate din
repede §i zgomotos, precum valea Zamura ce izvorqte din muntiT: Clabucetul-TauruluT, CIA-
pentru cascada eT de la locul muntele Zamura ; Valea-Rea ce bucetul-AzugeT, Zamura, Baiul,
numit Mesele-Regale, vizitata de '11 da intilnire cu Prahova in Rasoarele i Doamnele, se pre-
numerog escursion4tI, merge acela§T punct cu Pelqul i care zint sub un aspect cu totul
de se vara in Prahova la N. vale serva ca cimp de tragere contrarie inaltimilor din dreapta
de satul Poiana-TapuluT ; Valea- pentru batalionul stationar in riuluT.
Babel, ce trece prin Poiana-Ta- timpul verel pida de onoare TotT munti compun a-
puluT; pirlul Pelequl, de la care M. S. RegeluT ; Valea - CiineluT, proape una *i aceea0 coama,
"§T-a luat numele Castelul Pe- (GaguluT); valea Bogdan, valea a carel spinare descoperitd, nu
¡q, reedinta de vara a M. OratiT, valea Floreiul, la S. de prezintaprabu§irT niel stincT evite;
S. RegeluT Carol I, izvoreSe de Posada ; Valea-Batrioarei, la S. irisa pe fundul vailor ce 'T tra-
sub muntele Piatra-Arsa, §i dupa de satul Podul-Virtos ; Valea- verseazA se liad ripT adincr
ce trece pe la S. de Castelul ComarniculuT, al carta loe de in- a/ caror pareti in general sunt
Pelq, merge de se vars6. in tilnire cu Prahova este la 750 m. fugitivT, adica de o constitutie
Prahova in dreptul väiT numita la S. de gara Comarnicul ; apoT slaba. Spinarea lor lata este a-
Valea-Rea scoborind 1540 m. urmeaza spre S. valle: Sarul, coperita cu locurT de pa§une,
pe o lungime de 5000 m.; Va- Bradul, Cimpenita i Doftana, iar poalele lor, acoperite cu pa-
lea-IzvoruIur izvore§te din par- a cara confluenta cu Prahova durT ce coboara pana in valea
tea de N. a muntelui Padu- o are la satul Bobolia. De adi Prahovel.
chiosul i de sub muntele Vir- Prahova Tese cu totul din zona De la Comarnic, spre S., dea-
ful-cu-Dor i se varsa in Prahova dealurilor i urmeaza cursul li- lurile ce formeaza ambele partI
la S. de spitalul Sinaia deschi- ni§tit in zona esurilor. ale vaieT Prahova sunt deseo-
zind drumul de legatura in- Natura orografica a vara Pra- perite §i in general de o con-
tre Valea-PrahoveT i Valea-Ialo- hoya este mareata i mult avuta. structie slabl, formate din teren
miter prin o admirabill osea Aproape intreg masivul ce se ri- nisipos i Cu pietri, pTerzin-
de curind construitä i inzes- dica in partea muntoasa a ;raer duil succesiv aceasta a lor na-
trata cu podurT i diferite lu- Prahova §i al carta nod orografic tura pe masura ce inainteaza
crar tie arta ; Valea-Larga a este virful Omul §i virful Bucegi, spre zona §esurilor, unde tere-
carul confluenta cu Prahova o nu prezinta de cit o ridicatura nul devine bun pentru agri-
are Ruga gara cu acelag nume. urina intrerupta adesea de n4te cultura.

www.dacoromanica.ro
PRAFIO VA (Rii:J) 80 PRAHOVA (AM

Geologia acestel vaI este pe Tara, intru cit se considera. si tîiü prin ramura Buda-Slanic,
&it de variata pe atit de inte- Bdicoiul i Tintea ca aparti- lunga de 34 kil. si cea de a
resanta. In adevär ad avem a nindu-I. dona prin ramura Cimpina-Dof-
face aproape cu toate formati- Bogatia ce ea a adus in Tara tana, de 6 kil. lungime.
unile geologice ce incep cu Ju- prin exportul petrolulul in care Extractia anualain aceste doua
rasicul si sa terminä. cu Pleisto- abunda, este considerabild, dar saline in eel din urma 6 anI a dat
cenul (Quaternarul). ea n'a fost posibila de cit gratie
Shinicul, 1895-96 kilgr. 40.667.956
Dintre toate aceste formatiunI Hiller de drum de fier, care s'as- 1896-97R 4-703.718
Cretacicul inferior (Baremianul), terne d'a lungul acester VAT. 1897-98 a 51.276.178
reprezintat prin gresil i marne Ast-fel ca. dacd Cimpina repre- 1898-99 43.649.134
Intrebuintate la fabricarea ci- zinta azi hambarul TäriI-Romi- 1899 goo a 43.830.794
1900-901 43.570.705
mentuluI, ocupd intinderea cea nest( In petrol, e foarte proba Doftana, 1895-96 24.572.564
mal mare. El se intinde in bil ca. in viitor alte linif pe alte 1896-97 25.244.915
adevär de la Predeal i päna vaI ne vor da alte localitati de 1897-98 a 27.634.625
Ja Comarnic si e asezat pe importanta CimpineI. 1898-99 a 28.779.933
calcarele albe ale Yurasiculut AstazI exploatarea acestuf pe- 1899-900 a 28.399.338
1900-901 a 26.510,562
superior (Titonicul Beriasul), trol se face nu numaI indivi-
ca la Poiana - TapuluI, Sinaia, dual de cdtre proprietariI ro- Aceasta din urma salina a
etc. La Cornarnic el suporta ci si de care societatI fost declasata la i Aprilie t901,
puternicele depozite de nisipurI constituite cu capitaluri din cauza ca masivul unde s'a
si conglomerate cenomane (Cre- Actualmente ca societbitI de deschis salina este amestecat cu
tacicul superior), earl se prelun- exploatare sunt : ceea ce ocazioneaza adese-
gesc spre N. pana la frontierd Societ. «Steaua Romina», ori de al:4 ; si
formeazd culmile impozantuluI Societatea cOlandeza-Ro- cu seama din cauza ca. atit pen-
masiv al Muntilor Bucegi. min a», tru consumatia internä cit si
Pe depozitele cenomane se Societatea «Nederlandeza- pentru export, trebuintele nu
reazamä la rindul lor marnele Romina», intrec cu mult 100000 tone pe
rosii i albe ale Senonianulta. Societatea «Amsterdam», an, ceea ce se poate extrage
Ele cedeaza insâ in curind lo- Societatea «Telega Oil Co.» foarte wor numar din cele-l'alte
cul lor depozitelor tertiare, in- (fost PecicI & Blachowski), saline existinde in Tara. Slanicul
cepind cu Eocenul (Gura-Belie1) Societatea de petrol de fiind proprietate a EforieI Spita-
ce supoartà terenurile pctroli- Prahova (J. Tak). Statul care are monopolul
fere ale Helvelianulur (Breaza, In origind, cu mijloacele or- exploatareI sAni, plateste acesteI
Cimpina) i terminindu-se cu ni- dinare de exploatare, extragerea institutiunl de bine-facerr 185
sipurile si gresiile sarmatice (Po- pacureI nu Inainta de ordinar sub lef anual pentru sarea ce ex-
iana) si pan/ice foarte fosilifere. sol mar mult ca la 200 m. adin- ploateaza.
Putin trial jos de Cimpina, Pon- cime ; arare-ort aceastä exploa Platrd, granit si de var (var
tianul este acoperit de depozi- tare se adincea pana la 450 m.; negru i ciment) se gaseste in
tele ce apartin Pleistocenului, astazI cu perforatie electrica s'a marI cantitati si aproape In tot
formatiune care ocupa Intreaga mers cu sonda pana la 800 m. lungul PraboveI, in regiunea de
ample a Rominief. si ast-fel s'a dobIndit surse foarte dealurr si de munte ; numeroase
Avuliile miniere sunt variate abondente, aproape artesiane. fabrice de var si cariere de pia-
abondente, ceea ce face ca Extractia anualä a fost pe tra si nisip, functioneazd mal cu
valea Prahovel O. fie una dintre anul 1899,900, de 1554o vagoane, seama la Comarnic, Sinaia, A-
cele maI avute vai ale Romi- pe 1900/901, de 16480 vagoane. zuga si Predeal.
nieI. Asa: Sarea asemenea abunda in va- Actualmente, fabrici de var
Plicura, Cu abondente surse lea Prahovel si se gaseste la ciment sunt urmatoarele:
aproape artesiane, se extrage in Slanic la lo m. adincime si la La Comarnic, fab. Basilio Al-
tot cursul vaid de la Comarnic Doftana la 20 in. Ambele a- dasaro si Ernest Manoël.
pana aproape de Ploesti. Aceast a ceste localitatl sunt legate cu La Sinaia, fab. E. Costinescu.
vale reprezinta azI aproape 4/5 calea ferata Ploesti-Predeal prin La Azuga, fab. E. Elhet & Co.
din productia petroluluI din cäf ferate deosebite : cea d'în- tefan Blebea.

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (RttI) 81 PRAHOVA (PLAlt)

La Breaza, fab. Davidescu. fabrica de hirtie C. si S. Schiel Prahova, p/aig, in jud. Prahova.
Inainte vreme, rudarl extra- la Busteni ; de cue si skull, la Se margineste la E. cu plaiul
geati din apa PrahoveT mult aur Sinaia, a d-luT Emil Costinescu ; Varbilaul, de care se desparte
fdrimat, precum i chihlibar ; a- la Azuga, fabricT: de sticlarie, printr'o linie oblica spre stinga,
cum Prahova da numaï renumi- Societatea nomina de mobile, care trece pe la E. de comu-
tul peste, pastravul. fratil Hornung & Co. ; de con- nele Telega i Bordeni ; la S.,
lzvoare de ape minerale, iod, serve, E. Waller & Co. ; de cu pl. Filipesti, de care se des-
sare, pucioasa, etc. se gasesc in postav, Rhein, Scheeser & Co.; parte printr'o linie orizontall,
marl cantitatT in tot lungul re- si o fabrica. de bere. RafinariT de dusa din plaiul Varbilaul 'Ana
giuneT de =jute i dealurl ; petrol sunt la Cimpina i renumite In judetul Dimbovita si care
iar pe acolo unde ele sunt cu- poverne pentru in par- trece pe la S. de comunele Va
noscute i analizate, ca /a Pre- tea despre Cimpina-Baicoid. lea-Lunga si Banesti ; la N.-V.,
deal, Cimpina si Slanic, fac din Populafia. Existenta nu- cu jud. Dimbovita si pl. Pelesul.
aceste locaJitä1, statiunT cunos- meroaselor fabrice presarate a- Se compune din Cimpina,
cute nu numaT prin excelenta proape in tot lungul PrahoveT, comuna urbana i 13 comune
clima local, ci si prin bundtatea precum si a frumoaselor locali- rurale : Ban esti , Bordeni, Breaza -
apelor minerale unde sute de tap' climatologice, ca : Cimpina, d.-j , Breaza-d.-s., Brebul Cor-
suferind 41 gasesc tamaduirea Comarnic, Sinaia, Busteni, A- nul, Poiana, Prahovita - d. -j.,
lor in timpul vereT. Cea maT zu ga si Predeal, unde vara atrage Prahovita-d.-s., Scorteni,
mare parte InsA din aceste surse o numeroasa populatiune din Telega i Valea-Lungl.
minerale start ascunse si con- toate unghiurile priT, creaza Resedinta sub -prefectureT e in
damnate chiar a nu fi vizitate un mijloc sigur de existenta a com. Cimpina.
de nimenT, din cauza terenuluT locuitorilor bastinasT ai Oder Cele mal populate comune
inaccesibil. Prahova, earl, angajatT cu lucrul din plaiul Prahova sunt : Telega,
Fertilitatea agricold a vaieT la fabrice si la populatia flotanta, Brebul, Breaza-d.-s. si Breaza-
PrahoveT ilia este foarte avuta; 41 procura zilnic 2, 3, 4 si 5 d.-j., apoT yin : Scorteni, Praho-
in partea easa se cultiva a- lef. Mara de acestia, pe valea vita-d.-s. i Bordeni. In destul
proape toate produsele agricole Prahova, sunt si multT straini earl de populate sunt i cele-l'alte
ale Tare; in regiunea muntoasa se indeletnicesc la exploatarea comune din plaiti.
insa, numar porumbul. PadurT avutiilor patnintestI si la fabri- Terenul plaiuluT, care este
seculare, cu tot soiul de lemn cele manufacturiale. foarte muntos, prieste prunuluT,
brazT, fag, plopT, frasinT aco- Avutia soluluT, pitorescul re- maruluT si parului. Fineata este
pera mal cu seamá regiunea de giuneT, precum si placuta clima in abundenta, ceca ce face ca
dealuri.si de munte ; iar la poale locala, face ca valea Prahover sa in acest plaid sa se nutreasca
si in regiunea de ses se gasesc fie una din cele maT populate vara numeroase turme de or si
livezT intinse de copad T fructifierT : vaT ; de la deschiderea caleT vacT si O. se produca brinze-
prunI, merT, perT, ciresT. ferate, fiind dotata in tot lungul turT bune.
Afar& de aceste produse, va- er de cladirl frumoase, mal' cu Plaiul Prahova e in mare parte
lea Prahover este avuta in in- seama in regiunea de dealurr acoperit cu padurT seculare.
tinse pasunT, ceea ce inlesneste de munte, se aseamana cu cele LocuitoriT se ocupa cu nego-
mult cresterea numeroaselor ani- mal placute regiunT ale ElvetieT tul de Iemnarie. ET sunt bunr
male si ptabilirea pe ad a. nu- Tiroluluf. mestesugarT ; fac paturT, saricT,
meroase turme de oT pi cirezT Situafia politicii. Valea Pra- hirdae, donitT, roabe, sindrill,
de vacT, carora se datoreazá re- hoveT, in gará de partea de jos, porumbare, ett. Parte din el se
numitele brinzeturl de tot soiul unde riul Prahova formeaza li- ocupa cu scoaterea pietrel cu-
de la Azuga i Sinaia. mita intre judetele Prahova, Ilfov bici din preajma ComarniculuT,
Fabrice. In afara de fabri- si Ialomita, e cuprinsa in in tre- pe care o earl la Bucuresti,
cele de var citate, pe valea gul sati in jud. Prahova si con- iar parte se ocupa cu fabrica-
PrahoveT, in regiunea de munte stitue in sine un sir de comune rea varulur negru.
si de dealurY, se glsesc inca mal intocmite administrativ in doul Se cultiva. 1121/2 hect. vie.
multe joagare pentru lemne de plaiuri : plaiul Pelesul i plaiul E udat de duffle Prahova,
constructiT la Sinaia i Doftana ; Prahova. Prahovita i Doftana.

64745. Mara Dief4onar Goograuto. Voi. V 11

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (PLAIt) 82 PRALEA

Se imparte in 18 parohiT, a- tanul, Schiopota, Secaturile si tuat pe vale, de ambele partl
vind si 6 filiale : Fricoasa (Breaza-d.-j.). ale piriuluf Zabala, lingá val.-
Parohia Scorieni, cu bise- Paro/lía Telega, cu bise- sarea piriuluT Tin dura in Za-
rica parohiall Cuvioasa Paras- rica parohiala SE VoevozT. bala.
chiva, compusa din catunul Mis- Paro/ha Telega, ca bi- Are o populatie de 201 su.
lea, avind ca filiala biserica SE serica parohiala SE Nicolae, flete $i 67 case ; si o biserica fi-
Gheorghe. avind ca filiala biserica Buna- hala, ca hramul Adormirea.
Parohia Brebul-Mändstirer Vestire.
(com. Brebul), cu biserica pa- Parohia Buftenari (com. Praja, com. rur., §i sat, in jud.
rohiala S-tuT VoevozT, compusa Telega), cu biserica parohiala Tutova, pl. Pereschivul, spre V.
din cat. Brebul-Megiesti si Po- SE Stefan, compusa din cat. de Birlad, pe piriul Pereschivul.
dul-Cheei. Milicesti, avind ca filiall SE Are 445 locuitorT 5i 126 case.
Parohia Petriceaua (com. VoevozT. Satul formeazá comuna cu ca-
Brebul), cu biserica parohiala Parohia Valea - Lungd, tunde Fataciuni si Fundatura.
SE Treime. ca biserica parohiala SE Ni- Are o populatiune de 874
Paro/lía Breaza-de-jos, cu cola e, compusa din cat. Ghe- locuitori si 237 case ; 2 bi-
biserica parohiala. SE Gheorghe. boasa, Valea-luT-Dan, Bocesti si sericT, I scoala mixta.
Parohia Podul - Vadulur Visinesti. Teritoriul comuna' este foarte
(com. Breaza-d.-j.), cu biserica Paro/lía Bdnefti, cu bise- deluros. Are 70,50 hect, vie,
parohiall SE loan Botezatorul, rica parohiala. Adormirea, com- din care 8 hect. nelucratoare.
compusa din catunul Valea- pusa din cat. Urleta, avind ca Se lucreaza putin rotAria, do-
Lunga. filiala SE VoevozT. garla si butnaria.
Paro/ha Breaza-de-sus, cu Parohia .,Sotrile, ca bi- Comerciul se face de 5 per-
biserica parohiala Schimbarea- serica parohiala Sf. Nicolae. soane.
la-Fata, compusa din cat. Gu- Parohia Lunca - Mare
ra-BelieT si Podul-Cerbuld (Co- (corn. S otrile), cu biserica pa- Prajila, sat, facind parte din
marnicul). rohiala SE Pantelinion. com. rur. Govora, pl. Ocolul,
Paro/lía Nistoreyti (com. jud. Vilcea. Are o populatie
Breaza-d.-s.), cu biserica paro- Prahova, stalie de dr.-d.-1, jud. de 226 locuitorT. E situat la
hiala Sf. Nicolae, compusa din Prahova, pl. Cimpul-Tirgsorul, 4 kil, de cal. Gurisoara, unde
cat. Valea-TirseT (Breaza-d.-j.) cat. Tinosul, pe unja Bucuresti- e scoala.
si Frasinetul (Cornurile). Ploesti, pusa in circulatie la 13
Paro/lía Cornul-de-jos (com. Septembrie 1872. Se afla intre Pralea, sat, jud. Bacati, pl. Tro-
Cornurile), cu biserica parohiala statiile Crivina (,0 kil.) 4 Brazi tusul, com. Caiutul, situat pe
Cuvioasa Paraschiva, compusa (6,6 kil.). Inaltimea deasupra un podis al munteluT cu acelasT
din cat. Cornul-d.-s. si Cimpi- nivelulur Marir e de 1 r im.4 1 . nume, pe dreapta piriuluT CA-
nita, avind ca filiall biserica Inal- Venitul acesteT statiT pe anul iutul-Mare si la limita spre jud.
tarea-DomnuluT. 1896 a fost de 77809 leT, 60 Putna. Se allá la 12 kil, de sa-
Parohia Prahovila-de-jos, banT. tul Caiutul.
cu biserica parohiala SE Nico- Are o populatie de 246 su-
lae, compusa din cat. Draga- Prahova, pichet de gran:/a, pe flete ; o bisericA, cladita de pe
neasa, Piatra si Piatra-d.-s. (Po- marginea DunareT, jud. Mehe- timpul luT Stefan-cel-Mare, de
iana). dinti. egumenul Dosofteiti, care a-
io. Paro/lía Poiana, cu bise- cuse ad schit de calugarT ; o
rica parohiala Adormirea, com- Prahovila, com. rur., sat, mofie, biserica catolica cladita de lo-
pusa din catunele Vrajitoarea, etc. VezT Provita. cuitorT ; 1 circiuma.
Bobolia si Slobozia, avind ca . Vite sunt : 14 cal, 172 vite
filialA biserica SE VoevozT. Prahovita, pirlia,c. VezT pirliasul marT cornute si 40 pord.
1 1. Parohia Prahovila-d.-s., Predeal si riul Prahova.
cu biserica parohiall Adormirea, Pralea, pddure, jud. Bacatl, pl.
compusa din cat.Minzaul, Tapo- Prahuda, cdtun, in jud. Putna, Trotusul, com. Caiutul, proprie-
ristea, Moiseni, Valea-Bener, Sul- com. Paltinul, pl. Vrancea, si- tatea mostenitorilor luT Radu-

www.dacoromanica.ro
PRALEA 88 PRAJXTI

can u-Rosetti. E populata de brazr Dragoslavele si in intindere de toriul satulur Chiscareni, com.
si fagl. Are o intindere de 4000 150 hect. ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi,
hect. sí este supusa regimulur si se varsa in piriul Miletinul.
silvic. Pravila, deal, jud. Bacall, pl.
Tazlaa-d.-j., situat la S. com. Prkja§ti, com. rur., jud. Bacaa,
Pralea, pirig, jud. Bacla, pl. Beresti, acoperit mal inainte pl. Bistrita-d.-s., situata pe ma-
Trotusul, com. Cliutul, care cu codru mare. AzT numal in lul sting al Siretulur. Se com-
curge pe teritoriul catunulur cu virf se afla o padurice si vre-o pune din 3 catune: Prajasti-
acelasT nume ; io are obirsia in 20 gropT in care se zice ca se MoldovenT, Prájasti-Ungurr, re-
muntele Cu acelasr nume si se ascundeaa locuitorir de frica sedinta, si satul noa, Traian.'
varsä pe dreapta Cliutulur- Tatarilor. In partea de S. a comuner
Mare. se afla un sat cu biserica, azI si-
Pravila. (Vez! Bates% munte, liste. Pe malul Siretulur s'a ga-
Praporul, mofie §i M'Are, spre jud. Bacla). sit un mormint de uriasT si chiar
S.-E. de com. Amarasti-d.-j., parte dintr'un schelet ce era
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma- Pravila, mo)sie, jud. &cal'', pl. de o marime extraordinara. In
nati. Se invecineste la V. cu MunteluI, com. Coman esti, facind partea de E., se yací iarlsr ur-
domeniul Sadova (Dolj). trup cu mosia Comanestilor. mele unur sat si ale une! bi-
sericI. Pe acolo curge un mic
Pravätul, Orla, jud. Braila, pen- Praxia, sat, pe mosia Dumbr5.- piriias, numit Piriul -Bisericer.
dinte de com. Gropeni, pe malul vita, jud. Suceava, com. Fin- (Chestionarul Arheologic din
privalulul cu acelasT nume. tina-Mare. Are o populatiune de 1873 al Academier Romine).
102 suflete si 27 case. Pe teritoriul comuner se afla
PravAtul, pisc, jud. Muscel, cu Vatra satulur ocupa 6 ala o movila de pamtnt, artificiala,
o frumoasa vedere asupra Ru- Biserica din Dumbravita si si avind o inaltime de vr'o 25
carulur. (Vezr Tefeloaga, ma- scoala din Fintina-Mare servesc m., cu o suprafata de aproape
siv.) Impreuna cu muntir Dra- si acestur sat. 4 ale!.
xinul, Mara, Tefeloaga, Preajma, Se margineste la E. cu com.
Muntisorul, Capitanul, Altamu- Praxia, pida, izvoreste de la N.- Bogdanesti ; la S., cu com. Bu-
sul si Materasul, formeazá linia Estul com. Fumureni, pl. Oltul- hociul, de care se desparte prin
de despartire intre riul Dimbo- d.-j., jud. Vilcea, si se varsa in piriul Valea.Mare ; la V., cu com.
vita si riul Argeselul. riul Mamul, tot in cercul com. Sacueni si la N., cu com. Ca-
Se afla la 890,9 m. d'asupra Fumure ni. linesti, din jud. Roman.
Marir-Negre. Teritoriul comuner este udat
PrAdáia§ul, sat, facind parte din afara de 411 Siretul, de piriul
Pravätul, lezer, jud. Braila, si- com. Huruesti, pl. Berhecia, jud. Bogdanesti, care se varsa pe
tuat In partea de S.-V. a os- Tecucia, situat pe coasta de partea stingl a Siretulur.
trovulur Franta ; se uneste la V. a dealulur, cu acela.s nume in Are o populatie de 392 fa-
S.-V. Cu Armeneasa, priva', si la partea de S. a comuna mili!, saa 1747 suflete, locuind
N.-E. Cu rezerul Lunguletul. Are o populatie de 35 fam., In 524 case; o scoall mixta in
salí 186 sufl., locuind in 27 case. satul PrAjasti-Ungurr, frecuen t. de
Pravätul, piidure, jud. Muscel, 42 copii (1900-901); 2 biserici :
pl. Dimbovita, supusl regimulur Prijanca, alta numire a riului una ortodoxl in satui Prajesti-
silvic, proprietate a mosnenilor Silnicul, mar ales prin com. Moldoveni si cea-l'altl catolica
NatnIestr, pendinte de com. Varbilaul, plaiul Varbilaul, jud. In satul Prájesti -Ungureni, cu
Namaesti si in intindere de 150 Prahova. cite un preot. Sunt 524 case
hect. dese si 7 circiuml.
Präjani, numire data parla de In 1879, s'ad improprietarit
Pravätul, padure, jud. Muscel, S. a com. SlAnicul, pl. Val.- 112 insurAtei, cu 273 falci pa.-
pl. Dimbovita, supusa regimulur bilaul, jud. Prahova. mira.
silvic, proprietate a mosnenilor Teritoriul comuner este de
Dragoslovenr, pendinte de com. Präjanul, piria, ce curge pe teri- 6000 hect. Proprietatea mare

www.dacoromanica.ro
PRXJ4TI 84 PRASTEM

o are statul, Cu o mosie in in- Präjä§ti, trup de mofie, pe litiga sat, jud. Bacail, pl. Siretuf-d.-s.,
tindere aproximativ de i8o hect., mosia Blrgaoani, jud. Neamtu. si resedinta com. Piajasti, si-
dind un venit anual de 13000 Ion Neculcea (t 1743), in Dom- tuat in Valea-SiretuluT.
leT. Padurea StatuluT, numita Pra- nia a treia a lul Duca, Domnul Are o populatie de 1200 Su-
jasti, are o suprafata de 2371 MoldoveT (1679-1684), zice : flete; 1 bisericA catolica, de-
hect. aDupa aceea mers'ad in plimbare servita de 1 prebt si facuta de
Viile ocupa o suprafata de la un sat al luT, ce este in ti- locuitorl ; I scoala mixta si 3
38.56 hect. nutul NeamtuluT, anume Pra- circiuml.
Vite : 106 cal', 941 vite marT jesti, avind si curtl acolo, cu Vite : 87 caT, 825 vite marl
cornute, 696 pore, 5 capre si toata casa luT, si cu toata boe- cornute, 663 porci si 5 capre.
1038 oT. rimea si curtea luf ; si ati za-
Budg. com. in 1892-93 era bovit acolo vre-o doua, treT sala- Präjeni, sat, jud. Botosani, com.
la veniturl de leT 6304, banT 66 si taminT, umblind pe la vinaturT, Latai, pe coasta dealulur Neli-
la cheltuelT, de leT 2442, banT 98. si pre la alte sate ale luf. Che- pesti, in stinga MiletinuluT, pe
O cale comunala, ce vine de matu-l'aa in cinste si un boer mosia Latai. Are o suprafata
la Bogdanesti, strabate comuna Cu numele Constantin, Postel- de 1936 hect. si o populatie de
si da In calea judeteana - ce nicul Ciobanul la un sat al luI 90 familiT, san 360 suflete ; 1
merge la Bacaa. anume Saliste, de rail cinstit biserica, deservita de preotul
Totalul paminturilor de cul- doug zile, si asa iarasT s'a in- bisericer din Latai.
tura este de 1421.42 hect. tors la Iasi la scauno. Se zice ca satul Prajeni ar
Distantele : la Bacati, capitala Urme despre un asemenea fi intemeiat de Mitropolitul Mol-
districtuluT, 14 kil. ; la com. SA- sat nu sunt, dar localitatT cu doveT, Veniamin Costachi, a
cueni, resedinta plaseT, 12 kil.; numele de Prajesti se gAsesc : careia proprietate era mosia
la com. Buhociul, la
12 kil. ; 1. in jud. Bacan, pl. Bistrita- Prajeni.
com. Bogdanesti, 3 kil. ; la com. d.-s.; 2. tot in acel judet, pl. Vite : 940 bol si vacI, 32 cal,
Schineni, 5 kil. Tazlaul-d.-s., 3. In jud. Roman, 2630 oT, 116 porcT. Loc. po-
com. Birjoveni, pl. Siretul-d.-j. sea. 147 stupf cu albine.
Präjä§ti, sat, jud. Bacan, pl.
Muntelul, com. Magiresti, situat Peajfi§ti, p ti dure , jud. Bacati, pl. PrAje§ti, sat, mofie, etc. VezT
la V. de Stanesti si pe dealul Siretul-d.-s., care se intinde pe Prajasti.
cu acelasT nume, la 2 kil. Ioo m. limita comunelor Buhociul si
de satul Magiresti (scoala). Prajasti, populatá cu arborl fo- Präjoia sati Prejoaia, pirig, jud.
Are o populatie de 395 su- iosT (stejarT, fagi, carpenT, etc.). Baeld, pl. Bistrita-d.-s., comuna
flete ; o biserica, cladita de lo- E proprietatea statuluI si are o Buda, care curge de la V. spre
cuitorT si o circiuma. intindere de 2371 hect., care E., uda satul ipotele si se
Vite : 14 cal', 189 vite marT apartinea bisericilor Precista si scurge pe dreapta GirleI-Mo-
cornute $1 99 porcI. Raducanu din Tirgul-Ocna. rilor.

Pr5j46, sett, in jud. Roman, pl. Präjä§ti - Moldoveni, sat, jud. Präste§ti, sat, pe mosia cu a-
Siretul-d.-j., com. Birjoveni, spre Bacati, pl. Siretul-d.-s., comuna celasT nume, jud. Dorohoiti, com.
V. de satul Birjoveni si la 1 kil. Prajasti, situat alaturT de Pra- Braesti, pl. Cosula.
de el. Este asezat pe deal, la jasti-Unguri. Are o populatie de 127 lo-
extremitatea de V. a judetuluT. Are o populatie de 376 lo- cuitorr ; o biserica, cu hramul
Are o populatie de 201 lo- cuitorl ; o biserica, cu hramul Sf. Nicolae.
cuitorT ; o biserica de valatucT. Sf. Voevozl, deservita de un Proprietatea mosieT e a d-luT
Este legat cu orasul Roman preot si un dascal, facuta in Iancu T. Gherghel.
prin osea. 1847 de Dumitriu si reparata de SateniT improprietaritI ad 78
Iordache Miclescu. hect. 5 arir pdmint, lar pro-
Präjä§ti, mofie a statulur, jud. Vite : 19 caT, 116 vite mari prietarul, 93 hect., 9 axil cimp
Baca'', pl. Siretul-d.-s., com. Pra- cornute si 33 porcr. si 107 hect., 4 ara' padure. Se
jgsti, in intindere de 18o hect., mal afla pe mosie o livada si
cu venit anual de 13000 lef. Praji§ti-Ungurf sal Catolici, 3 pogoane vie.

www.dacoromanica.ro
PRXITXTETI 85 PREAJBA

Piriul ce trece pe moie se se compunea din trer alune : pi Piele0, or4enilor CraiovenT
numqte CostApl. Circea, Prisca §i Preajba. Intre §i locuitorilor din PopinzAlqti,
Hotarele sunt cu Dolina O anir 1874-76 a avut reedinta din jud. Romanati.
BrAe§ti. in Co§oveni-d.-s. Az1 se com- Meseria§r sunt : 5 rotarr, 6
De insemnat aicr sunt locali- pune din douà cAtune : Preajba- dulgherr, i dogar §i 3 fierarr, In
tAtile : Temeliele i RAdicAtura- LungA, riul Jiu ce-1 udä in par- arcea i 1 rotar, i dogar, 2
Mare. tea de V. la S.-V. O Circea, duIgherT i 1 fierar, in Preajba.
situat pe Piriul-Circea; aceste Prin com. Preajba trece : ca-
Privite§ti, vechie numire a cel- dota alune sunt despArtite lea feratA Craiova-Bucurqti, care
tunuluI Tega, jud. Buzlii, com. prin Valea-VArzArilor. pornind din marginea de N. a
RuOavAtul. Are o populatie de 2024 lo- ora§ulur Craiova intrA in co-
cuitorr; 2 bisericr, una in cAt. munA pe la Valea-Croitorulur i
Preajba, com. rur., jud. Dolj, arcea, fAcutä din zid, cu hra- ajunge in dreptul satulur Circea
pl. Ocolul, la 7 kit, de orapd mul Sf. Nicolae, fondatA de Du- la i kil. O roo m. de statia
Craiova, situat5. pe §esurile Preaj- mitrache Kintescu §i Preotu er- Circea, face o curb5. spre N.-V.
ba i anea. ban Kintescu i reparatä la a- i trece in com. Pielqti ; catea
Se mArginete la E. cu com. nul 1874, de preotul Ion Zam- judeteanl Craiova-Caracal, lun-
Copveni-d.-s.; la V., cu com. firescu §i locuitorir satulur, de- g5. in Preajba de 9 kil., care
Balta-Verde li o parte din ora- servitA de I preot O 2 cintA- merge de la V. la E. prin S. satu-
§ul Craiova ; la S., cti com. Ma- retr; cea-raltA, in cAt. Preajba, lur Circea ; calea judeteanA Cra
lul-Mare lí o parte din Live- cu hramul Sf. stefan 11 Sf. iova-Bechetul, lungA in comunl
zile yi la N., cu com. Pielqti. Gheorghe, fAcutA tot de zid, la de 8 kil., mergind de la N. la S.
Limita linier de N. incepe din anul 1778, de jupin Hagi Stan prin V. catunulur Preajba. Din
rAscrucirea ce o face la o de- Jianu Vel Paharnic, deservitA ambele cAtune pornesc cAT ve-
pArtare de 200 m. spre E., de de i preot §i i cintAret. cinale in toate directiunile.
bariera Crucea-de-PiatrA a ora- In tinda bisericer din Preajba Budgetul com. e la veniturr
§u1u1 Craiova. se af1ä urmAtoarea inscriptie : de 3970,47 id i la cheltueli,
Limita linier de S. incepe din de 3721,39 ler.
coltul S.-V. al teritoriulur co- Aceasti sfind bisericK a fost ziditi
din temelie, ./nfrumusetatli,cu toati po-
muner Balta-Verde. doaba, dupi cum se vede, cu:toati chel-
Preajba, com. rur jud. Vlawa,
Limita linier de E. incepe tuiala 11 osteneala D-10 JupInsHagi Stan pl. Glavaciocul, la extremitatea
din punctul numit Cotofirul. Jianu, Vel Paharnic, In zilele prea Ináll- N.-N.-E. a judetuluT, situatA pe
De la limita Hitler de E. li tatulul yi Luminatulul Domo Alexan- Valea - Glavacioculur, compusl
pAnA la V. de satul Circea, te- dru loan Ipsilante Voevod, cu blagos- din cAtunele : Bulaci, Hagie0,
lovenia P. S. S. Pkintelul Chiriac Che-
renul comuner este cu totul sarie, Episcopul RImnicultd, la anul de
Poeni, Preajba li VAta0.
plan. la Christos, 1778, luna Noembrie 25. Are o populatie de 1081 lo-
Smircurr se gAsesc pe valea cuitorr ; 2 bisericr, una in cAt.
Piriul-Circea. Sunt 2 §coale mixte, care ati Bulaci i cea-f alt5. in Preajba-
Este udatA de piriul arcea, fost frecuentate in 1899-900 VAtai, deservite de 2 preotr §i
care la na§tere din cignelele de 127 copir, i ro circiumr. 3 cintAretr ; o §coalA mixtl,
izvoarele ce se Osen pe va- Dupä legea rurall din 1864, frecuentatA de 32 copir; 6 ch.-
lea Sfenea, Valea - CAlugArulur. sunt improprietAritr in Circea ciumr. Este departe de Bucu
arcea curge pe valea Budu- 75 locuitorr O in Preajba, 93. reti de 66 kil., de Giurgiu, de
roaele, spre satul Preajba li trece Suprafata comuna este de 82 kil. i de Obedeni, rqedinta
in teritoriul com. Balta.Verde, 7330 pogoane, din care : 5984 pl4er Glavaciocul-Neajlovul, de
vársindu-se in Piriul-Morilor de pAmint arabil, 30 pog. fineatI, 28 kil.
la FAcAi. Piriul arcea are di- 90 pog. izlaz, 216 teren sterp, Prin comunA trece oseaua
rectiunea de la E. la V. Vadurr 6o vArzArie §i 950 vil. judeteanA ce duce la Glavacioc.
are mar pretutindenr 11 un pod, Viile, in intindere de 950 po- Mo0a Preajba, cu trupurile
la hanurile din valea Piriul - goan e, apartin proprietarilor Ru- Bulacii ViOca, a d-lur Sc.
Circea. sAnescu, DAbuleanu O Guran, Yarka, avind pAdure i finete
In anul 1873, com. Preajba locuitorilor din Circea, Preajba intinse i o intindere de 5350

www.dacoromanica.ro
PREAJBA 86 PREASNA-NOUX

de pog., aduce un venit apro- nula d'asupra nivelulur Mara Locuitorif pose& : 6 plugurT,
ximativ de 60000 leT anual. Este de 145 m. 12 care cu bol, 174 vite mari
strIbltutà de riurile Neajlovul, Are o populatie de 218 fa- cornute, 9 cal, 435 of i 46 ri-
Glavaciocul i Drimbovnicul. miliT, sal 802 suflete ; o §coall mItorT.
mixtl, frecuentatl de 42 copiT Comunicatia in cAtun se face
Preajba, atun, at'com. cu a- (1899-900); o bisericl (1783), prin oseaua judeteanl i na-
celaT nume, jud. VlaKa, *situat Cu hramul NWerea DomnuluT tionall din T.-Jil §i cu carI se
pe Valea-Glavacioculul. Isus Hristos, deservitl de gAsesc in apropiere.
preot §i 2 cintAretT; 2 circiumT. In atun se glsesc 3 fintinT
Preajba, sat, jud. Dolj, pl. Oco- Locuitoril posea : 74.2 vite cu apl.
lul, com. Preajba, re§edinta pri- marT, 1447 vite miel 246 porcT.
mAriel. Preajma, munte, jud. Mu§cel,
Are o populatie de 750 su- Preajba-Mare, cez'tun, al com. plaiul Dimbovita, formind linia
flete, locuind in 75 case ; o bi- VAdeni, pl. Ocolul, jud. Gorj, de despArtire intre riurile Dim-
sericä de zid, cu hramul Sf. partea de E. a cltunuluT de bovita §i Arge§elul, impreunl cu
Stefan §i Sf. Gheorghe, fondatà rqedintl. muntif Draxinul, MAra, Tefe-
in 1778, Noembrie 25, de Are o suprafatl. de 600 hect., leaga, Muntiorul, Clpitanul,
pin Hagi. Stan Jianu, Vel Pa- din care 6o hect. arabile, 200 PlAi§orul, PravAtul, AltAmu§ul
harnic, deservitl, de t preot hect. finete, wo hect. pAdure, Mateia§ul.
cintAret ; o §coall; 3 cir- 231 hect. izlaz §i 9 hect. vatra
ciumT. satuluT, cu o populatie de 67 Preasna-Nouk com, rar., jud.
familif, sal 242 suflete. Ilfov, pl. Negoesti, situad. la E.
Preajba, mahala, in com. rur. LocuitoriT sunt parte mopenT, de Bucure0, pe ambele malurT
Cleanovul, pl. Dumbrava, jud. parte improprietlritr dupl le- ale vAel Most4tea, la 47 H. de
Mehedinti. gea ruralk ocupindu-se mal in Bucure0i. Sta in legaturA cu
special cu pl.storia. ET posea : com. GurbAneti prin o osea
Preajba, mofe particularA, 18 plugurT, 30 care cu bol, 2 ve cin ala.
Dolj, pl. Ocolul, jud. Preajba. cArute cu caT, 400 vite marT Se compune din satele: Preas-
cornute, 120 cal, 4298 oT, 102 na-Noul i Codreni, ca o po-
Preajba, mofie a statului, nelo- rimdtorT, 89 capre, 15 asinl ; pulatie de 1133 suflete, care
cuita, in jud. Romanati, Haga 20 stupT cu albine. locuesc in 233 case i 18 bor-
com. Babiciul, pl. Ocolul, cu o Comunicatia in caun se face dee.
arena. de 14280 leI ; are o pà- prin drumurT ordinare, care de" Se intinde pe o suprafatl de
dure de 8o pog., fosa pendinte k oseaua nationall 5832 hect. Statul i d-na M. Bla-
de mlnAstirea TigAne0. §i in oseaua judeteanä remberg aü 5309 hect. §i lo-
T.-Jil-Ciuperceni-Vilcea. cuitoriT, 523 hect. ProprietariT
Preajba-de-C1mp, ciitun, com. In cAtun se gäsesc 4 puturT cultiva 4409 hect. (335 sterpe,
BIbiciul, spre S., pl. Ocolul, §i 3 fintinT. 375 izlaz, 190 pldure). Locui-
jud. Romanati, lingA Olt, la 18 toril cultiva 477 hect. (40 izlaz,
kil. de Caracal. VezT Blbiciul. Preajba-Micä, cdtun, al comuneT 6 vie).
Petre0i-de-VArsAturT, jud. Gorj, Are 2 bisericl, in fie-care clt.
Preajba-de-Padure, com. rur., la N. §oseleT judetene T.-Jil- cite una; t coalä mixtl, z ma-
In jud. Romanati, pl. Ocolul. Se Vilcea O- in apropiere de dinsa, $inà de treerat cu abur% 3 he-
compune din salde: Preajba- situatl pe loc lqteTe.
de-PAdure sal FrAsinetul-de-P1- Teritoriul luf are o intindere Vite : 603 cal 1 Tepe, 193 bol,
dure (602 locuitorT), Copreni de 500 hect., din care 170 hect. 245 vacT i viter, 2 taurif, 13 bi-
(Fulli) cu Boanta i Atirnati arabile, 245 hect. finete, 8o hect. volT, 49 bivolite, 50 capte, 124
(200 locultorp, situate 11114 apa plclure i 5 hect. vatra satuluT, pord 2730 oT.
Tesluiul, k stinga, pe §oseaua cu o populatie de 38 familiT, LocuitoriT pose& : 91 plu-
Caracal-V4oara, la 15 kil. spre sal 214 suflete. gurT : 26 Cu boT 65 cu cal;
i
N.-V. de Caracal 11 la S. de Are t biserica, deservitl de 114 care i clrute : 10 cu bol
Dealul-Muierel. Altitudinea tere- I preot i I cintAret. §i 104 Cu cal.

www.dacoromanica.ro
PREASNA-NOUÀ 87 PREDEALUL

Comerciul se face de 6 cit.- padure). Locuitorir cultiva 115 Podul-Neagulur s'aa alipit la Co-
ciumarr i i hangia. hect. (47 izlaz), Are i helestea'. marnic si la 1874, catunele Pre-
Locuitorir improprietaritr sunt Comerciul se face de 2 cir- dealul, Azuga, Busteni si Po-
132; neimproprietaritr mar sunt clamar! si i hangia. iana-Tapulur, s'aa deslipit de Si-
220. Numarul vitelor marr e de naia, formind com. Predealul,
Budgetul com. e la veniturr 1080 si al celor miel, de 2748. tu resedinta in cat. Predeal, si
de 2965 leT si la cheltuelT, de maT in urma in Azuga, unde e
2918 ler. Precistanul, atun, in jud. Putna, azr,
com. Faurei, pl. xisita, situat Orografia. Teritoriul comu-
Preasna-Nouä, sat, facind parte pe soseaua ce duce de la sat ner Predealul este cu desavir-
din com. rur. cu acelasr nume, la Siret si pe malul Putner. sire muntos. La V. se intinde,
pl. Negoesti, jud. Ilfov, situat Are o populatiune de 170 de la Sinaia si pana dincolo de
la E. de Bucuresti, pe ambele suflete, care locuesc in 62 case; Bran, maretul sir de muntr cu
malurl ale valer Mostistea. In biserica filiala, cu hramul Sf. noscut sub numele colectiv de
partea de N.-E. e inconjurat de Gheorghe. Bucegi, cu virful cel mar inalt,
dealurr frumoase. Omul.
Se intinde pe o suprafata. de Precistanul, mofie a statulur, Lipita Cu Omul se alía o cul-
4650 hect., cu o populatie de foastä pendinte de MAnastirea me de muntr, ceva mar mica,
873 locuitorr. Mera, situata pe teritoriul co- Morarul, d'asupra careia este
D-na M. Blaremberg are 4270 mune! Faurei, pl. Susita, jud. hotarul Tare!. Dup5. Morarul,
hect. si locuitorir, 380 hect. Putna, i arendata Cu 4000 ler urmeaza Costila, apor Caraima-
Proprietarul cultiva 3520 hect. anual. nul. In acelasT rind, mal departe,
(300 sterpe, 300 izlaz, 150 pa- sunt Jepi-Mar! si Jepi-Micr, pe
dure). LocuitoriT rezerva 25 hect. Precupoaele, sat, facind parte de o parte stincosT i golasr, pe
pentru izlaz. din com. rur. Orlesti, pl. 01- cea-l'alta parte bogas! in iarba
Ad este resedinta primaria tul-d.-s., jud. Vilcea, ca o po- de pasune, si mar in urma vine
Are o bisericA, cu hramul pulatie de 979 locuitorT. Pratra-Arsa, cu renumita e! pes-
Adormirea, deservita de i preot tera.
si 2 cintaret1 ; i coall mixta, Predealul, com. rur., plaiul Pe- La N., sunt muntir Predealulur,
frecuentata de 38 copir (1899 lesul, asezatä in creasta Carpa- Pretricica-de-TarA, pe unde trece
900); 2 helestere i i masina tilor, la 45°20 latitudine por- hotarul Tare!, i Susaiul, bogatT
de treerat. dita si la 43°15 longitudine In pasunr, livezi si padurr.
Numarul vitelor inarr e de estica (meridianul german), La E., sunt muntir: Fata-GA
922 si al celor niki, de 2904. mArginindu-se la N. cu Tran- vaner, Reteveiul , Lacul-Rosu,
Comertiul se face de trer cir- silvania, la S. cu comuna ur- Turcul, Cazacul, Neamtul, Un-
ciumarl i i hangia. bana. Sinaia, la E. cu comuna ghia-Mare si Unghia-Mica.
Tesila i cu muntir Doftaner, In partea de V., intilnim mun-
Preasna -Vechie (Ciofliceni), la V. cu hotarul Tare! i cu Cumpatul, iar prin mijlo-
sat, facind parte din com. rur. comuna Moroeni, din judetul cul comuner, muntir Rasnoava,
Gurbanesti - Cotofanca, pl. Ne- Dimbovita. Clabucetul-Taurulul, al-Baiulur,
goesti, jud. Ilfov, situat la E. In timpurile vechr, com. Pre- al-Azuger, Sorica, Dutca, Diha-
de Gurbanesti, pe malul sting dealul s'a numit Podul-Neagulur mul si Zahnura, totr renumitr
al valer Mostistea. Spre N.-E., si se intindea de la Predeal pentru padurile de fag, pentru
este inconjurat de dealurr. pana la Posada, coprinzind toate nenumaratele stine de or si pen-
Se intinde pe o suprafata de satele, care formeaza actualmente tru bogatele lor pasunT si lo-
3162 hect., cu o populatie de com. Predealul, apor teritoriul co- culi de finete.
527 locuitorr. muna Sinaia cu cat. Izvorul, Hidrografia. Din muntir
Eforia Spitalelor Civile din precum si Posada si Podul-Nea- mentionatT mar sus, izvoresc o
Bucuresti are 3000 hect. si lo- gulur. multime nenumarata de piriiase,
cultor% 162 hect. Pe atuncr resedinta comunef ca apa cristalina, ce se prerd
Eforia cultiva prin arendasir era la Busteni. sub straturi inverzite sad sub
sal i800 hect. (800 izlaz i 400 La 1864, catunele Posada si troienT de zapada si ies jaras!

www.dacoromanica.ro
PREDEALUL 88 PREDEALUL

la iveall, mal marT, formind in pueioasa i sare), inca neutili- treaga suprafata a comunel Pre-
cursul lor zburdalnic i repede, zate, si un izvor in gradina ma- deal, avind ca esenta dominanta
plrIie, valcele i vái, dintre carr nastirer Predea/u/, care coprinde fagul, apor vine bradul i mo-
unele nu putin insemnate. 5 gr., 260 materir solide in li- liftul, care a inceput a fi mar
In apropiere de gara Predeal, tru si are o densitate egall ras..
la 5-6 metri departe de fron- 1.0032. Coprinde clorure, iodure Pana
tiera, izvoreste un mic pirtas, si carbonate alcaline. Sulfate la anul 1865 in toata comuna
abia bagat in seama, numit Pre- azotate nu s'ají constatat. S'a Predeal niel vorba nu era de
dealul, care primeste in sine fru- dozat elorul, iodul, calcea scoall. La 1865 s'a infiintat
moasa vale a Joiter, Valea-lur- magnezia, si s'a gasit urmatoa- prima scoalg la Busteni, i dupa
Arsenie si Valea-Teasculur. rele valorl pentru un litru de citr-va ani, raposatul starit Pan-
In dreapta manastireT cu a- apa : telimon a infiintat la Predeal,
celasr nume, Predealul, impre- Clor I gr. 7750 inteuna din chiliile manastireT
unindu-se cu Valea-Risnoaver, Iod . o, 0031 o scoald particulara, care a func-
isT pierde numele si de aci Calce . . o, » 3876 tionat 5 anT.
incolo se numeste Provita. In- Magnezie . o, » 0320 In vara anulur 1873, Domnul
teinsul se varsd valle: Ola- Populaliunea. In timpurile Tare, vizitind Predealul, a dat
reasa, Valea - lur -Vlad, Valea- cele mar vechr, tinuturile com. ordin sa se construiasca In ata
Ursulur, toate de putina insem- Predeal eran acoperite cu pa- manastirer un local de scoala,
natate. durr seculare, necalcate de pi- care a ars la 1889, recladindu-
Tot de la hotarul Tare', in cior de om. Primir locultorT, in se in cursul anula 1890, de Ad-
partea de E. a comuner, din munir Prahovel, an fost scu- ministratia Domeniilor Coroaner.
muntele Fata-Gavaner, izvoreste telnicir, care eran insarcinatT cu Tot de Administratia Domeniilor
Valea-Azuger, ce se varsa In paza mgnastirer Sinaia; prin ur- Coroaner s'ají mar construit scoli
Prahovita, in fata muntelur So- mare prima populatie stabila isT la Azuga i Busteni.
rica, nu departe de gara Azuga. are inceputul odatg cu fonda- Cultul. Pe linga. schitul Pre-
Aceasta vale, in cursul san, pri- rea mangstirer Sinaia, la anul deal (v.1. r.), mar e in Busteni o
meste Valea - Turculur, Stever, 1695. biserica, numita Biserica-Dom-
Unghia-Mica, Orjogoaia, Ceau- Acestr primI locuitorT, s'an neasca, una dintre cele mar fru-
soaia, Cazacultd, Urechia i Lim- stabilit mar intlin la Izvor moase bisericr din Tara, con-
baselul. Sinaia, apor la Busteni i abia struita din fondurile M. S. Re-
De aci incepe riul Prahova, pe la inceputul sec. al XIX-lea gelur Carol I, si tirnosita la 8
format din valle Azuga i Pra- s'an intins pana intre Prahove Septembre 1889.
hovita, care primeste valle: Cer- si mar pe urma (1830) pana la Industria este bine reprezin-
bulur, vale prapastioasa si a- Predeal. tatä in comunà prin diferite fa-
dIncl, cu niste paretT dreptI Pe la 1852, Predealul devine fabricr. (Vea Busteni, Azuga
golasi apor Valea-A1135., Valea- un punct interesant prin faptul Predealul, catun).
Jepilor, Valea-Urlatoarer, Va- e5. vama Tare a fost mutatä
lea-Babel i &tul Peles, din de la Breaza in aceasta locali- Predealul, com. rur., pendinte de
dreapta ; lar din stinga : Valea- tate, adapostind vara sute de plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
Marulur, Valea - FeteT, Valea - vizitatorT. luat numeIe de la situatia er
Seaca, Valea-Zamurer, Valea- In jumatatea a doua a sec. pe dealurile pe care este asezata.
Jeper, a-Tufer i Valea-Rea. al XIX-lea, populatia com. Pre- Asuprainfiintarir el se stie foarte
Lacurt. Lacurr in com. Pre- deal a crescut meren si de la putin. Legenda spune ea ar fi da-
dealul sunt : Lacul-Rosu, intre 1879, dar mar cu deosebire de tind de vre-o 200 de anr. Pe-
Retevoiul i Turcul, i Lacul- la 1886 incoace, numarul locui- la anir 1814 si 1825 nu eran
Tiganesti, in muntele TigAnWi torilor a crescut considerabil. In aceasta com. de cit 20-60
din Bucegi. Dupg statistica primarier, po- case, asta-zr com. Predealul se
Ape minerale se gasesc in tre pulatia comuner, la i Octom- compune din 4 catune : Pre-
Azuga i Busteni (pucioasa), pe brie anul 1892, numara 3441 dealul, Turburea, Zimbroaia
Cumpatul (iod), pe Valea-Teas- locuitorl. Sarari.
culur (fier), pe Valea-Joiter (id, Padurile ocupa aproape In- Se margineste la N. cu com.

www.dacoromanica.ro
PREDEALUL 89 PREDEALUL

Drajna-de-jos, la S. cu com. perit cu paclurr i cea mar menid; lar dupl altir, aceastà
Surani-Opariti, la E. cu com. mare parte servind de pd$une numire o datoreste cuvintulur
Arice$ti $i la V. cu com. Va- vitelor. Acest deal, trecind in rominesc Pe-dealb, orT Pre-
led. cat. Sarari, la numirea de Dea- deal,.
Populajiunea este de 1308 lul-Sarari. Si aci este acoperit Situafiunea geograficd. CA
locuitorT, dintre care 669 bar- cu padurl, livezr de pruni $i fi- tunul Predeal e situat pe creasta
batr $i 639 temer, totr Rominl neata., mar cultivindu-se pe el Carpatilor pe mo$ia Predeal,
neao$T. putine porumburr. proprietate g M. S. Regelur Ca-
Capr de familie sunt 243 In partea de V. a comunei ro] I, la origina valer Prahova
contribuabill 305; case 263. este Dealul-Predeal. Incepe de in $eaua Cu acelasT nume, for-
Parte din locuitorT sunt mo$- la N. $i se prelunge$te catre mata de pirliasul Prahovita des-
nenT, 128 s'ati improprietarit S. Este acoperit cu paclurr, li- pre Rominia $i Time$ul despre
la 1864 pe mosir manastire$tr, vezr de prunr, vil si pa$uni. Transilvania, la 45°,20 latitudine
una pendinte de Mitropolie $i Putine petece de loc se sea- nordica, 43°,15 longitudine es-
alta de manastirea Cotroceni, mana cu porumb si oval. del (merid. german) $i la r000
eind li s'ati dat 394 hect. ET an Comuna e strabatuta de gin m. 6609 dmm, altitudine d'asu-
7 cal*, 152 vacT, 124 bol, ior6 lita Valea-Gardulur si de gir- pra nivelulur Marif Negre, $i
oT, 277 porcr si 2 capre. litele Apa-Dulce si Turburea, la 1000 m. 5935 dnun. altitu-
Economia. Mara de agricul- care, impreunindu-se din jos de dine d'asupra nivelului Mara-
tura, locuitoril se mar ocupd cu cat. Sarari, formeaza riul Ma- Adriatice; ceca ce adevere0e
pomicultura si mar ales cu cul- tita, afluent al Cricovulur. ca nu exista cum se credea
tura prunulur, care este una In cat. Sarari sunt multime In trecut o denivelatiune sim-
din principalele mijloace de de izvoare de apa sarata, cu- tibila intre cele doul Mari'
existenta a maioritatir locuito- noscute de locuitorl ca ama- Marea-Neagra 5i Marea-Adria-
rilor comunel. Me$te$tigarT sunt duitoare de unele boale. Aci se tica ci ca aceste Mari aa ri-
io dogarl i io dulgherr. presupune a fi $i pacura si pu- guros acela0 nivel.
Produsele munceT se desfac cioasa. Locuitorul Predeleanu Situaliunea locald. Aceasta
mar tot-d'auna pe loc si rar din cat. Predeal posedd un bul- localitate, inainte de anul 1695
locuitorir merg cu ele la Plo- Ore mare de chihlibar, pe care nu era locuita., ci acoperita Cu
esti $i Bucuresti. spune ca l'a gdsit pe valea pi- padurr seculare i nepatrunza-
In com, se fabrica anual 2500 riului Turburea. toare ; mar tirziti insa, dupl in-
.hectol. tuica $i roo hectol. vin. Comuna are o biserica, fiintarea manastirer Sinaia, scu-
StupT cu a/bine sunt 112. In cat. de resedinta, Pre- telnicir s'ad intins in susul vair
Pamintul com. este putin pro- deal. Prahova, stabilindu-se Cu locu-
ductiv. Numar porumbul i ova- Scoala, exista in catunul Pre- inta la Busteni si la Azuga, si
zul reusesc a da in timpuri dealul de la 1885 si e frecuentata mal apor la Predeal.
bune 6-7 hectol. pe hectar. Fa- de 48 copir (1899--9oo). Cea d'intiiu casa, se spune,
solea si dovlecir cresc asemenea. Sosea regulata e aceea de a fost construita de ciobanul
Dintre pomir roditorT sunt cam la cat. Predeal la Valeni prin Moise Zangura la 1830; mal di.-
2600 merr, 1800 perT, roo duzT, Valea-Gardulur ; s'a proectat zin s'a construit hanul lur Buja
3020 cire$T, 817 nucI, 105 per- una de la Valeni - de -Munte (linga cazarma de astazi); lar o
sicr, 205 gutur, 185 zarzarl. catre Aricesti $i Surani $i alta data cu constructia soseler na-
Cele 500 hect. livezr dan pana de la Drajna-d.-j. catre com. tionale Ploesti-Predeal, la 1846,
la 1000000 kgr. fin. Opariti. cu mutarea vamer de la Breaza
Comerciul se exercita in com. la Predeal, in 1852, sub guver-
de 2 circiumarl. Predealul, cdtun, pendinte de nul printulur Alexandru Ghica,
Veniturile comuner sunt de com. Predeal, pl. Pelesul, jud. prin initiativa arendasulur de pe
ler 1756,82 si cheltuelile, de ler Prahova. atuncr al vamilor, raposatul Lazar
1739,20. Numirea de Predeal, dupa Calenderu, s'a infiintat aci mar
Comuna Predeal e brazdata unir se datore$te cuvintulur lati- multe hanurr i barace ce ser-
de dealul Zimbroaia, cu piscul nesc ePrildi'al», care insemneazd vean de adapost chirigiiior si
Virful Zimbroaier, parte aco- mosie, facind parte dintr'un do- mArfurilor ce intran i e$iati din

64746. Masas Maffemar asura*. ra. 12

www.dacoromanica.ro
PREDEALUL 90 PREDEALUL

Tara prin acest punct ; dar cu clpale : Vila Ionel I. C. Bratianu, rea pacer, Staritul Ioninhie a ri-
stabilirea caler ferate, toate a- Generalul C. Barozzi, colonelul dicat din noil schitul i chiliile
ceste barace i colibe tardnestl G. Ionescu, Capitanul P. Mino- (1788), ajutat de Ion Buzatul
ale unur sat improvizat vid si multe altele ale altor de fel din Bacifalul Sacelelor
nind contrabandele cele mar in- particulari si ofiterr de la Insti- (tinutul Brasovulur).
draznete, aü disparut, una cite tutul Geografic, carora M. S. Dupd 30 de anT, schitul si
una, pentru a lasa locul la con- Regele a bine-voit a le ceda lo- chilioarele fiind de lemn, al-1 pu-
structiunT moderne, publice si culi in conditiunr special avan- trezit si la 1819, Ion Manole si
private, unele mar placuta de tagioase cu ocaziunea lucrarilor altir aù zidit o bisericuta de
cit altele. Intre aceste frumoase de ridicare geometrica a harte! piatra, iar biserica cea mare s'a
constructiunr gasim : cazarma Tare ce acestr ofiterr ail exe- zidit mar tirziii de Salta Cas-
truper de pazd a frontierir con- cutat pe aceste locurr in anir trisoaia. In 1844, schitul Pre-
struita cu cheltuiala M. S. Re- 1898-99 sub directiunea Ge- deal avea ca danie din partea
gelur ; vila Administratiilor Mo- neralulur C. BrAtianu, Directo- marelur Ban Alex. Filipescu,
sielor Regale, numita «Casa rul Institutulur Geografic al Ar- muntele Clabucetul-Taurulur; iar
Cimpineann, intru eternizarea mate!. din partea logofatulur Mate! Fi-
memoria raposatulur Ion Cim- Clima la Predeal e placuta. lipescu, mosia Bobolia, si carT
pineanu mult timp un sfetnic Curatenia aerulur, mirosul a- danil ati fost confirmate de
pretios al M. S. Regelur care romatic al florilor si erburi- George Bibescu-Vodä (Vezr Pre-
In timpil din urtna petrecea vara lor, daii vara sanatate si viata dealul, schit).
de predilectiune la Predeal ; casa Caldura verer variaza intre Invellebnintul public. Pana
Domeniilor Coroaner; scoala con- 15 si + 30° R., Gerul Temer se la anul 1865 in toata com. Pre-
struita tot cu cheltuiala M. S. urca pana la 280 R., iar tem- deal nicr vorba nu era de scoald.
Regelul ; sanatoriul scolar con- peratura anualá medie este de La 1865 s'a infiintat prima voala
struit de Ministerul instructiunei 4° R. la Busteni, si, dupa cit1 - va
publice ; fabrica de cherestea Iunie e de obiceiii ploios si anT, raposatul starit Pantelimon
infiintata de reposatul Skender; plin de vijelir, iar pe la finele a infiintat la Predeal inteuna
si in fine dependintele vaste ale lur Iulie caldura trece de + 25° din chiliile manastirer o scoald
personalului garef si o multime R.; Cu toate acestea serile sunt particulara, care a functionat 5
de vile particulare ce se intrec rdcoroase, dar placute. Pe la anr.
in frumusete i carr dati Pre- finele lur August incepe un timp In vara anula 1873, Domnul
dealulur, naclejdea unur frumos statornic i frumos. Daca zApacla Tare, vizitind Predealul, a dat
viitor, de rivala a Sinaer, ca sta- cade din Octombre, atuncr pe ordin sa se construiasca in fata
tiune climatologica de vara. Si la jumatatea lur Noembre se to- mandstirei un local de scoa15.,
aceastà speranta nu va trece peste si timpul frumos din a care a ars la 1889, recladin-
mult pana sa se realizeze, cad doua jumatate a luner Nombre du-se in cursul anula 1890 de
prin faptul initiativer fericite a se numeste de taranir din loca- Administratia Domeniilor Coroa-
M. S. Regelur de a se ceda in litate (Vara babelorp. ner. Tot de Administratia Dome-
loturr admirabilul amfiteatru de Cultul. Ca loe de intilnire al niilor Coroaner mar con-
V. al acester localitätT, traversat credinciosilor in trecut la Pre- struit scol! la Azuga si Bus-
de bine-cuvintata vale a Odia- deal a existat un schit (v. 1. r.), teni.
sulur Joita, bogata in ape mi- fondat de Eromonahul si Du- Date istorice. Intre anif
nerale de iod, pucioasa, sare, hovnicul Ionichie la 1774, pe 1360-1372 gasim pentru in-
etc., multi din adoratorir aces- proprietatea tul Crisoscoleg Bu- tliasr data faptul ca o armata
ter frumoase localitatr datatoare zoianu. Schitul era de lemn si sa treaca pe la Predeal ; aceasta
de viata, s'an grabit a construi de jur imprejur avea chilioare a fost armata ardeleana, con-
pe acele loturr vile modern e a ca- pentru calugarr. Pe timpul raz- clusa de Voevodul Nicolae in
ror frumoasa infatisare lasa spe- boiulur din 1788 condus de Dom- contra lur Vladislav Basarab
ranta ca nu suntem departe de a nul Tare! Mavrogheni contra Domnul Tare! Rominestr ; acest
inaugura aci o incintatoare com. Austriacilor ce voiaA a se razboi fapt are insemnatatea ca pentru
urb. Intre vuele construite pana cu Turcir, acest schit a fost pre- prima cara intilnim in istorie
astazT, putem cita ca mal prin- facut in cenusa, iar dupa inchee- numirea de Predeal.

www.dacoromanica.ro
PREDEALUL 91 PREDFALUL

De la 1372 si pana pe la in- deal se incinge lupta, cu care triacii prerdura 186 mortl, ranitT
ceputul secolulur al XVI-lea nu ocazie schitul a fost prefacut si prizonierl ; lar hanul cel mare
s'a mar pomenit nimic de Pre- In cenusa. (pomelnicul Zlatarnic pe atuncr, numit Circiuma-de-la-
deal, de si in acest interval a ser- al Schitulul Predeal), iar Aus- Ruja, fu prefacut in cenusa. De
vit de trecere: Turcilor, Tatarilor, triacir, fiind batutr, parasesc alt-fel aceasta a fost o zi me-
Rominilor, Ungurilor, totusr nu Cetguia (Cetatuia este dealu1 morabad, in care dup. cum se
putem precisa date pozitive, de In fata gareT care predomina exprima cronicari, Casa de Habs-
oare-ce istoria se tnultumeste tot Predealul), trecind hotarul. burg a prerdut marele Principat
numar a spune: cati trecut mun- Pe vremea Domniei lur Mi- al Transilvanier, afara de teri-
trecut Carpatir, ati in- hail Constantin titu, Predealul toriul muntilor de V., aparatT
trat in Tara». a fost vizitat de o comisiune voiniceste de Rominil luI Avram
In dimineata ziler de 9 Iulie internationala pentru rectificarea Iancu si Axente Severul.
1611, Radu erban in capul a frontierer (1792). In lupta de la 7 Iunie (1849)
10000 Rominr i 1300 caldretr Comisiunea se compunea : filtre Rusr i Ungurr, cazu orno-
PolonT soseste ad la Predeal, Pentru Austria : Lt. - Colonel rît Lt.-Col. loan Costin,
pentru a se duce in ajutorul Adam Mabovat, Petre Ducu, in- comandantul Regimentulur z de
Sasilor, contra lul Gavrila Ba- giner major, Roditzchi, capitan cazad (Romin din Basarabia),
thori, principele Transilvanier. In regimentul rominesc-iliresc lar corpul sa9 a fost immormin-
Pe timpul domnier lur Nico- signorul Zizer, tilmaciul im- tat cu mare pompa la Predeal ;
lae Mavrocordat, valea Prahover paratesc pentru Banat. lar pe mormintul lur Costin, s'a
era locul de refugid al Boerilor, Pentru Arden 1 : Lt.-Colonel ridicat de ofiterir austriacT un
carl fugeati cu familiile i avu- Sonat Stanchl, Avram Calian, monument de piatra, care se
tul lor (zice cronicarul contim- capitan in regimentul rominesc vede si asta-zi, dincolo de fron
poran Nicolae Mustea) i ca de No. i i signorul Tolhofin, tul- fiera, dar mormintul lur Costin
la Bucuresti la Brasov prin Pre- maciti imparatesc. nu se mal stie in ce loc va fi
deal era un lag nesfirsit de Pentru malta Poartd : S'a- fost, de oare-ce arendash care
fugan. vitul El Hadji Abdulach Ef- succedat la circiuma de la
In timpul razboiulur dintre fendi, Sablea -Teschereges, El frontiera, au mutat piatra dupa
Austria, Turcia si Rusia (1737), Hadji-Ahmed i Kurala-Effendi, plac, dintr'un loc intealtul.
Austriacil respinsT de Turd, mai marele cavasilor.
l'Ara in valea Prahovd, lasa Pentru Rominia: Baratov Con- Predealul, altun, pendinte de
400 ostasI la manastirea Sinaia, stantin Paharnicul i Stolnicul com. Predealul, pl. Teleajenul,
iar grosul armater inainteaza Dumitrache. jud. Prahova, Cu 530 loc. si r03
mal departe, pana la Predeal Pe vremea domnier lur Ipsi- case. Este situat pe coama dea-
unde stabileste lagaxul. lante, Predealul a fost martor lulur La-Peri, intre valea Turbu-
Pe timpul razbolulur 1787; la o multime de scene proprie rea la E. si Valea-Gardulul la
I2 batalioane infanterie si I I nu atit rezbelulur, cit mar mult V. Are o bisericä fondata de
divizir cavalerie austriace, sub brigandagiulur. locuitorT la 1837 si restaurata tot
comanda Generalulul Ball a in- Pe timpul revolutiuner (1848), de dinOT la 1865. Ad este si re-
trat in Tara pe la Predeal, ocu- Predealul cu Schitul i casele sedinta pnimäriel comuner Pre-
pind pozitiunile din jurul schi- locuitorilor fura ocupate de Ge- deal.
tulur Predeal i manastirea Si- neralul rus Engelhardt, cu mi- La 500 m. spre N. de acest
naia. siunea de a se duce in ajutorul catun, exista localitatea numita
In luna Februarie 1788, Ma- Generalului Baron Puchner, co- eDealul-la Chilir», unde se ba-
vrogheni infrunta aceasta ar- mandantul Transilvanid, ajutor nueste ca ar fi fost in timpurr
mata cu 8000 Rominr si 3000 pe care '1 ceru in urma nereu- chiliele unor pusnicl.
Ture, fortind pe Austriaca* a se siter misiunI a episcopulul a- Cat. Predealul se gaseste la
retrage cu tgr spre Predeal ; guna. 32 kil. de Ploesti, capitala jade-
bateriile austriace eraii asezate In ziva de 21 Februarie 1849, tulur, si la 2 kil. de Valeni-de-
pe muntele Sorica, pe locul Ungarif urragira pe Austriad Mu n te, resedinta plaiulul Telea-
unde asta-zr este turbina fa- pana la Predeal ; era ninsoare jenul. (Vezr Predealul, com. rur.,
brica de postav ; ad, in Pre- mare si un viscol sfislitor ; Aus- din pl. Teleajenul).

www.dacoromanica.ro
PREDEALUL 92 PREDEALIM

Predealul, numire ce se mar a'd bucetul-Taurulul, am väznt document cu intat la i Ianuarie 186o si are
leatul 1644, Iulie. 13, sub iscklitura d-luI sucursalele Bariera si Predelu-
satulur Edera-d.-j., com. Ede-
Banulul Filipescu, märturisit alit de P.
rile, pl. Filipesti, jud. Prahova. S. S. pärintele Neofit, Mitropolitul Tare,
sul.
clt si de P. S S. pärintele Chesarie,
Predealul, vechie numire a cdt. Episcopul EparhieI Buzliulul, i adeverit Predealul, stalie de dr.-d.f., jud.
Izvorani, com. Gr5jdana, jud. de acel departament In anul curetor, Prahova, pl. Prahova, com. Pre-
Buz5.5. Octombrie 9, sub No. 7, prin care dä- deal, pe linia Ploesti-Predeal,
ruieste catre sf. schit Predeal Muntele
Claucetul-Taurula, care din anaforaua pusg in circulatie la IO Iunie
Predealul, schit, in jud. Prahova, =0%51 departament din anul curgitor, 1879. Se af15. la 7,7 kil. de
pl. Pelesul, cdt. Predealul, fon- tulle 7, sub No. 4831, cu Intärirea noas- Azuga, statia cea maT apropiatg.
dat la a. 1774 de Ieromonahul trà se dovedeste dreapta avere a Dom- Indltimea d'asupra nivelului MA-
Duhbvnicul Ionichie, la poa- nia-lui Banul Filiposcu, cumpäratä prin riT, 1033m,5980 dmm. Venitul a-
mezat cu baniT DomnieI-seale.
lele muntelui Cldbucetul-Tauru- lar pentru momia Bobolia, documental cesteT statii pe anul 1896 a fost
la (V. Predealul, cAt., pl. Pelesul). cu leatul 1834, Aprilie 23, sub iscilitura de 1.288,589 leT, 56 bani.
La anul 1844, Marele Ban riiposatulul Logoratulul Mihaiìí Filipescu
Alexandru Filipescu, ddruieste in viatii afilada-se, impreunä cu sotia Predealul, pichel de g-ranitd, in
schitului Predeal muntele C1A- sa, dumneaeY Logofeteasa Elenca,
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
turisit atit de P. S. S. pirintele Grigorie,
bucetul-TauruluT, lar logoatul mitropolitul Tärel dupa acea vreme, at
Mihaiü Filipescu, mosia Bobolia. si de sf.-lor treI Episcopl, prin care dä- Predealul, ramificalie din mun-
Ambele aceste danif ati fost ruesc asemenea catre sf. schit Predeal, tele Stina-BAtring, com. Lapo-
confirmate de George Vodg-Bi. momia dumnealor Bobolia, din judetul sul, jud. Buzan; desparte atu-
bescu, cu urmdtorul hrisov : Prahova, care din cercetarea ce s'a fi- nul Laposul de Ldposelul.
cut, se dovedeste avere dreaptä a dum-
NoI George Dimitrie Bibesen-Vodä, nealor dk'ruitorilor. i fiind-cá departa-
cu ralla lul Dumnezeil, Domn stäpinitor mentul dreptäteI prin mal sus zisul ra- Predealul, deal, numit i Dealul-
a toatä Teara-Romineaseä. port di incredintarea ca pomenitele lu- Predeal, In com. OpAriti si com.
sa Cuviosul German, staritul schi- crurI, ca niste averl ale dumnealor Predeal din plaiul Teleajenul,
tulnI Predealul, prin jaiba aire no l sub ruitorilor nu sunt supuse la vre-o pra- jud. Prahova, situat la N.-V. sa-
No. 3479, a fäcut arätare cä de catre vilnieä Imprejurare privitoare la aceastä.
Insträinare si numitil boerl slobozI dupä tulla OpAriti. Virful principal al
dumnealor cinstitl i credinciosl boerI
al Domniei mele, Ban Alexandru Fili- pravila Tare! a face aceste dama acestui deal se aflA chiar la N.
pesca si räposatul Marele Logofät Mi- Noi, pe aceste temeiurI, recunoscind satului OpAriti (cota 471 m.
haiti Filipescu, In viati aflindu-se, im- ca desIvIrsire daniile maI sus arätate, d'asupra nivelului MdriT-Negre);
preunä en sotia domniel seale, dumneaeI Intärim stäpinirea sf. schit Predeal, asu- lar mal la vale sunt virfurile :
Elena Filipeseu, väzInd strimtoarea de pra nemiscaoarelor acareturl coprinse aci.
Pentru care am dat acest hrisov al Baltoci i Virful-CoasteT. (Vez!
lipsa celor trebuincioase, in care se afla
acel schit, spre tinerea cu toata orindu- nostru Intärit en a noasträ iseälituri mi Predealul, com. rur., pend. de
isla a sf. locas de acolo, cit i a obstei Mare-pecete la anul de la N. D. nostru pl. Teleajenul).
cllugärestY, st Indemnatl de bun cuget, Is. Chr. 5844, si al doilea an al Dem- Dealul este acoperit cu fi-
au därait spre vecinica dumnealor po- niel Noastre, luna Octombre. In capi- neatg, livezi de pomi, vil' si
menire, Insä: Domnul Banul Filipesen tala Bncuresti, scaunul Domniel mele.
foarte putine arAturi.
muntele Clälucetul-Taurului, pe care se (ss) Georgie Dimitrie Bibescu.
afia vatra acestul schit, iar de D. Lo-
gofät Mihail Filipeseu o mosioarä anume Schitul Predealul se aflà dar Predealul, deal, in com. Chioj-
Bobolia, amindouil aceste proprietät1 In in conditiuni materiale foarte dul, plaiul Buzgului,
judetul Prahova, pentru care danil, ob- bune, c5.ci pe lingg mosii, mai Se limiteazá. la N. ctr Piriul-PA-
stea calugäreasca din acest schit, durind avea turme de oi, hergstrae pen- cure!, piriul Bllbgitoarea i Mu-
a cistiga hrisovul domnesc, cu care sil tru scinduri si un han la poalele chia-Episcopului ; la S. si E., cu
se recunoasa cu desävtrsire intemeiata
coprinderea lor, ven-carel tnaprejurkI a- ClAbucetuluT, lingl Valea-Teas. valea SmAcinisul, la origina cAreia
menintätoare catre schit, ad fäcut rugä- cului. se afl5. satele: Poenitele-din-Vale
ciune de a li se slobozi hrisovul nostru. si Poenitele-din-Deal ; la V., cu
Nol, primind cererea cuviosulul starit, Predealul, Hura vamal, com. piriul Bisca-Chiojdului si satele
coprinsä mal sus, am poruncit departa-
rur. i cAtunul cu acelasT nume, Chiojdul i Piatra-BocseT.
mentulul dreptätli sa cerceteze i sä.' arate,
carele prin referatul säii ale curgItoareI jud. Prahova, pl. Pelesul, al a- Indltimea mijlocie a acestui
lunl cu No. 8588, face catre noI ara- mi' venit in 1896-97 a fost de deal este de 820 131. asupra ni-
tarea urmätoare: clt pentru muntele Clä- lei 1.816,478, bani 55. S'a infi. velului MAriT-Negre.

www.dacoromanica.ro
PREDEALUL 93 PREDEM

Dealul este arabil i acoperit de com. Predealul, pl. Teleajenul, fineata, 250 hect. izlaz,15oo hect.
in genere cu fineata. jud. Prahova. padure.
La poalele despre S. a acestuf Mosia Predesti da un venit
deal se afla un izvor de %A Predelu§ul, fostel vamd, judetul de 50000 leT. Apartine d-lor I.
sulfuroasá, dar neexploatat ; a- Prahova. In anul 186o s'a in- G. Mateescu i Aurel Geblescu.
cest loe se numeste La-Groapa- casat de la aceasta vaina 33608 Pe mosia Predesti se afla pa-
FintineT. lef i to parale. Acum e sucur- durea cu acelasT nume ce apartine
sala a vamei Predealui d-lor : Geblescu, pe o intindere
Predealul, deal, in jud. R.-Sarat, de 400 hect. si G. Mateescu,
plaiul Rimnicul, com. Dumitresti; Prede§ti, com. rur., jud. Dolj, pe una de too hect. Sunt popu-
se desface din dealul Lupan pl. Dumbrava-d.-s., la 17 kil. late cu ulm si stejar.
brazdeaza. partea de V. a co- de Craiova si la io kil. de re- Ville apartin locuitorilor, si
muna Este acoperit ca pa- sedinta pl., com. opotul. dad vin rosu. Livezile de pruni
durT si pastml. Situata pe un mic delulet aa o intindere de 150 hect.
pe malul drept al riuletultii Mere- Comuna este strabatutä de
Predealul, pcidure particulara, telul, se invecineste /a N. cu com. calea comunall Predesti-Plesoiul-
supusa regimulul silvic inca din Mihaita, din pl. Jiul-d.-s., la S. ctr Predesti-Belotul, pe o lungime
anul 1883, pe mosia Predealul, com. Terpezita, la E. cu com. de cite 4 kil.
pl. Pelesul, jud. Prahova. Breasta si la V. ca com. Ple- Budgetul com, e la veniturT
soiul. de 2610 lei si la cheltuelT, de
Predealul, pirtiaf, ce izvoreste Terenul com. este accidentat 20 I 1,89 ier I
din Carpati, la locul numit eaua- de dealurile : GoiciuluT, de 100 Locuitorif ail 21$ vite marT
Predealului, la 5-6 m. m. i Dealul-Viilo_r, de aproape cornute, 148 oT si 41 cal.
frontiera, in dreptul cantonultd 200 m.
caleI ferate No. 63; el primeste, Este udat de piriul Meretelul Prede§ti, sat, CU 248 suflete, jud.
pe dreapta, piriiasul Joita si la ce izvoreste din jud. Mehedinti, Arges, pl. Galasesti, facind parte
manastirea Predeal, piriiasul Raj- curge de la V. la E. si se varsa din com. rur. Cersanele. Are o
novuluT, pe stinga caruia si cam pe dreapta riuluT Obedeanca. biserica, cu hramul TotT-Sfintil,
la 500 m. de confluenta sa se Peste Meretelul se Mil un pod, deservita de I preot i I cintaret.
afla Sanatoriul colar ; d'aci, pi- ?n dreptul soselei ce strabate
riiasul Predeal pierde nu- comuna Predesti. Prede§ti (Tronari) , ccitun al
mirea de Predeal si se numeste Se gäsesc doua. mici balti : com. Viperesti, jud. Buzar', cu
Prahovita sail Provita; pe stinga una numita Rasnicul si cea-l-alta. 820 locuitorl si 209 case, avind
primeste piriiasul Teascul si la Meretelul; ambele sunt curga- sub-diviziunile: Tronari i Sben-
cantonul No. 41 al caleT ferate toare. ghea. Multl dintre locuitori sunt
primeste valea Ursoaia-Mare, ce E compusa din catunele: Pre- Tigani.
izvoreste din muntele Clabuce- desti, care e catunul de resedinta
tul-Taurulul. si Dala. Inainte coprindea nu- Prede§ti, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
mal catunul Predesti. brava-d.-s., resedinta com. Pre-
Predealul - Buzäului, ,ir de Are o populatie de 709 su- desti. Are o populatie de 424
munfl, din jud. Buzati, despart flete ; doua. bisericl, una in cal. suflete ; o scoall mixta, ce func-
valea BuzauluT de valea Nisco- Predesti, ziditä de pro topopul tioneaza din 1887, frecuentata de
vului, incepind din muntele Li- Anghel Belivaca i cea-l'alta In 33 bletl sí 3 fete; o biserica ve-
liacul (com. andesti), pana in cat. Dala, facutä de birne de lo- chie de zid, fondata, de protopo-
virful muntelul Bradul (com. Vi- cultorT, ambele deservite de pul Anghel Belivaca.
peresti). Are culminatiile : Cer- preot si 2 cintaretl; o scoala mix-
bul, Ciolanul, Cetatuia i Bradul. ta, ce functioneaza din 1887, fre- Prede§ti, sat, facind parte din
cuentata de 39 baetT si 3 fete ; com. rur. Tinosul, pl. Crivina,
Predeleni (Mo§neni-), pildure o moara cu aburT ; 4 circiumI. jud. Prahova. Are o biserica,
particu/ara, supusa regimuld sil- Suprafata teritoriuluT comunef fondata la 1828. Loctlitorii sunt
vic inca din anul 1883, pe mo- este de 7500 hect., din care 4750 mosnenI i poseda vil si livezr
sia Mosneni-Psedeleni, pendinte hect. pamint arabil, woo hect. cu pruni.

www.dacoromanica.ro
PREDWI 94 PRELUCA-L1A-RARE

Predeqti, mofie particulara, jud. E formata numal din atul s'ad impropriet5.rit la 1864, cu
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., .com. cu .acelasT nume. 25 hect. pamint, in mosia d-luT
Predesti, cu venit anual de 50000 Are o populatie de 840 lo- loan Pazu.
lef.Apartine d-luT Aurel Ge- cuitorl; 140 de case ; o scoala Vatra satuluT are 30 hect.
blescu. Are padure pe dinsa. mixta Cu 22 elevI (1899-900); o pamint; iar eu izlaz, padure,
biseria. In lunca PrejneT, care e etc., are 1550 hect.
Prede§ti,pcidure a statuluT, in jud. facuta cu spesele luT Tudor Via- Veniturile comunei se urca
Buzad, com. Viperesti, facind dimirescu (vezT Istoria Arheo- la 800 leT.
parte din Valea - Larga. VezT logia. i Filologica de Gr. To- O osea comunala o leaga cu
Larga (Valea-), padure. cilescu), in care se afla icoana com. Fratila i Bulzesti de Dolj.
bisericeT si al luT Tudor Vla- Se margineste la N. cu com.
Prede§ti,ftiidure particulara, jud. dimirescu, daruind aceasta bi- Fratila, la S. cu Bulzesti (Dolj),
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. sericä cu o livadl, care si as- la E. cu com. Balcesti si la V.
Predesti, pe mosia Predesti. Are tázT se stapineste de catre bi- cu o mosie particulara.
o intindere de aproximativ upo seria. si la arendare este cu- E brazdata de dealurile :
hect. si apartine d-luT G. Ma- noscuta sub numele de Livadea chiti, Prejoiul si Lupa si udatä
teescu. Este populata cu cerT, luT Tudor Vladimirescu Slugerul. de vaile cu aceste nume.
earnite, stejarT i ulmT. Se crede c5. satul e foarte ve-
chid, (jupa cum ar rezulta din Prejoiul, sat, facind parte din
Prede§ti,piidure particulara, jud. actele de posesiune ce ad locui- com. rur. Prejoiul, pl. Oltetul-
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. toril. Deasupra comuna, in apro- d.-j., jud. Vilcea.
Predesti, in intindere de 400 hect. piere de com. Izvernea, se afla
Apartine d-luT Aurel Geblescu. com. Beletinul, intarita cu re- Prelipca, sat, pe mosia cu ace-
dute, care se vad i azT. lasT nume, com. Vaculesti, pl.
Prede§ti-Tipeni, sat, Cu 620 lo- LocultoriT posea : 12 plu- Cosula, jud. Dorohoid, cu o po-
cuitorT, jud. Argesul, pl. Oltu- guri, 12 care cu bol, 4 carute pulatie de 105 familiT, sad 411
luT, facind parte din com. rur. cu cal, 450 stupi. suflete.
Stoiceni-Plesoiul. Prin comuna trece oseaua co- Are o biserica, cu hramul A-
munall ce vine de la Gornenti, dormirea-Maicer - Domnului, de
Predvalea, piezia, la S. de com. trece prin Prejna si se leaga cu birne, facutá in 1804, de Ba-
Tirlesti, plasa Teleajenul, jud. soseaua Turnul - Severin - Balta- n ul loan Ghitescu, fost proprie-
Prahova, pe care se afld padure Baia-de-Arama. tar al mosier.
locurT de pasune. SateniT improprietaritT aii :
Prejneni, sat, in jud. Mehedinti, 201 hect. 44 ariT pamint, iar
PredvaleI (Virful-), munte, in pl. Motrul-d.-s., com. rur. CrAg- proprietarif: 565 hect. 72 ariT
jud. Buzad, com. Panataul, cat. nesti. cimp si 702 hect. 49 arii pd-
Corcoianul, acoperit cu izlaz. dure.
Prejoiul, com, rur., jud. Vilcea, Sunt 3 iazurT, din cate cel
Prejna, com. ruri, in jud. Me- pl. Oltetul-d.-j., compusa din 2 ma.T. mare este al GhitesculuT.
hedinti, plaiul Cerna, la 43 kil. catune : Silistea si Prejoiul, si- Piriul principal ce_ trece pe
de orasul Turnul-Severin, situata tuata pe valceaua Prejoiul, la mosie e Tibulea, si drum, calea
la poalele munteluT Secul, pe 16o kil, de capitala judetuluT si judeteana Dorohoid-Leorda.
vale, la 2 kil, de frontiera aus- la 80 kil, de a plaser. Hotarele mosid stint cu :
triaca. Se margineste : la N.-E. Are o populatiune de 363 Saucenita, Brosclutir Horlaceni
si N.-V. cu niste inalte dealurT, locuitorT ; o biserica reparata la si Vaculesti.
care-i servesc de adapost contra 1886. Ocupa lio de capetenie a
vinturilor puternice ce sufla din locuitorilor e agricultura. Pro- Prelipcele, padure, pe mosia
partea despre Nord ; la miaza- dusul munceT se desface la ora- Prelipca, com. Vaculesti, pl.
zi Cu lunca PrejneT, care se 111 Craiova. Cosula, jud. Dorohoid, in su-
strimteaZa la intrarea in sat, Vite : 21 cal, 136 bol, 150 prafata de 572 hect.
formind un fel de citadela, in- vacT, 50 capre i 200 or.
tocmaT ca la Costesti. Locuitorii sunt mosneni; 9 Preluca-lui-Rareq, unul dintre

www.dacoromanica.ro
PRELUCI 95 PREOTWI

piseurile ntuntelul HAlciugosul, Se mArgineste la E. cu com. sunt: Schitul-Brana (AdAmoaia),
In jud. Suceava, com. Mldeiul, Dolhesti ; la V., cu com. cpl- CetAtui4 si La-Cetate.
peste care se zice cA a ralcit la S., cu com. Uidesti
dAnesti ;
Rares-VodA, in fuga I spre Ciceii. si Ciumulesti si la N., cu com. Preote§ti, sat, flcind parte din
Giurgesti si Valea-Glodului. com. 'rur. Balotesti, pl. Znago-
Preluci, seituel jud. BacAti, plasa Forma-i teritoriall este aceea vul, jud. llfov, situat spre N.
Muntelui, com. Agäsul, situat a unid romb, ale cArui unghiuri de Bucuresti, pe malul drept
pe sesul Trotusului, fAcind trup optuse sunt expuse spre S.-E. al vAei CálugArul si la N. pl-
Cu satul Sulta. si N.-V., inclinate de ambe pArtI dure! Preotestilor. Spre V. trece
spre albia omuzului-Mare ce'l catea nationall Bucuresti-Ploesti.
Prelunca, virf al muntele Fu- strAbate prin mijloc, de la V. Aci este resedinta primAriei.
rul, lantul Alunisului, pl. Vran- la E. Se intinde pe o suprafatA de
cea, jud. Putna. Se compune din satele : Preo- 1090 hect., cu o populatie de
testi, Arghira, Basaraba, Fun- 165 locuitori.
Prelungul, munte, in jud. R.-SA- doaia, Brana g Hui, cu rese- Casa lui V. Gugiu are 945
rat, plaiulRimnicului, com. Jitia ; dinta in satul Basaraba. hect. si locuitorii, 145 hect. Pro-
se desface din muntele Omul, Are o populatie de 575 fa- prietarul cultivá 250 hect. (75
se intinde printre piriul Rimni- mili!, sal 2324 suflete, din care sterpe, 20 izlaz, 600 pldure).
celul si afluentul sAti piriul Ne- 506 contribuabili ; 3 biserici de- Locuitorii cultivl tot terenul.
cule si brAzdeazA partea N. a servite de 3 preotl si 3 cintl.- Are o bisericl, cu hramul Sf.
comunei. E acoperit cu pAduri retl ; un schitisor, AdAmoaea Petre si 1 helesteu.
si plsunr. (Brana) cu cinc! cAlugAri; 2 Comerciul se face de 2 cir-
scoale rurale mixte, cu cite un ciumari.
Preoteasa, movild, in jud. R.-SA- invItAtor pila de stat ; 3 mori.
rat, pl. Rimnicul-d.-j., com. Ni- Budgetul com. e la venituri Preote§ti, sat, in jud. Neamtu,
sipeni, in partea de N. a com.; de 7141 lei si 51 bani si la chel- pl. de Sus-Mijlocul, situat pe
fost punct trigonometric de ob- tuelI de 6439 la si 75 bani. valea riului Mold ove!.
servatie. Vite : 104 cal, 594 bol, 302 Are o suprafatä de vr'o 420
yac!, 1498 oi si 518 porci. hect., cu o populatie de 561
Preotesele saa Preutesele, firil Altitudinea com. de la nive- suflete; o bisericA, deservitA de
de munte, jud. Baclii, pl. Mun- lul Máxii variaza intre 335 I preot si 2 eclesiarhi ; o scoall ;
telnI, ramificatA din culmea Pie- 350 M. 3 mor! de apl.
troasa. Prezintá virfurile: Preo- E udatA de omuzul - Mare Vite : 160 bol, 230 yac!, 809
tesele, Gemoiul, RAdvanul si (9500 m.), care in com. formeazA oi, 40 cal*, 200 porci 11 275
uerul, care strAbat comunele iazurile Basarabi li Arghira, pre- junci.
AgAsul si" Brusturoasa. cum si de mal multe piriiase.
Mosia e parte a statulur, parte Preoteqti, sat, flcind parte din
Preotesele, pe2dure a statului, in altor proprietari. com. rur. Oporelul, pl. Oltul-
intindere de 2000 hect., judetul Suprafata teritoriului comuna d.-j., jud. Olt. Are o populatie
Musca. Face parte din marea e de 3222 t'ad, din care 1927 de 116 locuitori.
pldure Corbi, plaiul Nucsoara, hect. cultivabile, 1046 hect. pl-
formatA din zo trupuri : PlAiso- dure si restul ¡azur!, mlastini Preote§ti, cillun, spre N. al com.
rul, Bindea, ZAnoaga, Paplul, si teren neproductiv. Dobriceni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
Rusul, Plática, Alunisul, Pldu- ImproprietAriti in 1864 sunt jud. Romanati, aproape de ho-
lile, Cringul si Preotesele, a- 2 fruntasI, 138 pllmasi si 164 tarul judetului, lingl. apa 01-
vind toatA o intindere de 17530 codasi, stlpinind 971 fälci. tetul, pe partea dreaptl, unde
hectare. Comuna Preotesti e strAbAtutl altitudinea terenulul este de 241
de soseaua judeteanl FlIticeni- m. d'asupra nivelulul MAril. Are
Preote§ti, com. rur., jud. Su- Dolhasca, pe o lungime de 9 30 fama', sal zoo suflete.
ceava, situatA cam in centrul kil., si de calea feratl avind si
plAsei omuzul si la 6 kil. de o garl, Basarabi. Preote§ti, saa Preoteqti-AcIA-
FlIticeni. Locurl mal Insemnate in com. moaeI, sat, pe mosia Cu ace-

www.dacoromanica.ro
PREOTETI 96 PRIBEGI

lasI nume, jud. Suceava. Asezat Sibiciul-d.-s., jud. Buzati, merge mita, pl. Ialoatita-Balta, situata
pe tarmul sting al Somuzului- d'alungul maluluI sting al apeI pe partea stingä a riuluT Ialo-
Mare si strabaut de piriul Brana. Valea-Sibiciuld si se termina. mita, intre comunele Slobozia si
Are o populatie de 385 su- la Malul-PreseceI, putin mar jos Perieti.
flete, din care 62 contribuabilI; de catunul Intre - Sibicee, din Se intinde din riul Ialomita,
o biserica, cladita din lemn, in com. MIAjetul. spre N., pe o suprafata de 5150
1830, de Const. si Elena Ada- hect., din care 530 hect. padure
mescu, cu hramul Intrarea in Preotesti, sat. Vez! Basarabi, ju- si coprinde patru mosiI particula-
Biserica, deservitä de un preot detul Suceava. re si mosia Motilva, proprietate
si un cintaret ; q scoall mixta, a statuluI, cu 1400 hect. din care
infiintata in 1859 si frecuentata Preotesti, schit, jud. Suceava. 130 hect. padure. Inainte de
de 40-45 elevI. Vez! Adamoaia si Brana. secularizare mosia tinea de mo-
Mosia, proprietatea statuluI, nastirea Slobozia.
are 532 falcI, din care 312 falcI Preotesti-de-Secark sfoarci de Se compune din catunele : Pri-
cultivabile, 200 padure si restul mofe, l'ara sat, in marime de begi si Lata, cu resedinta pri-
mlastinI si teren neproductiv. .80 ala jud. Suceava, comuna marieI si a judecatorieI comu-
ImproprietaritI in 1864 sunt Preotesti. nale in Pribegi.
28 palmasI si 29 codasI, stapi- Are o populatie de 895 su-
nind 192 falcI. Preutesti, com. rur., sate, jud, flete ; o scoala, mixta, frecuen-
DrumurI principale sunt : la Suceava, Neamtu, ved Preotesti. tata de 45 elevl si 12 eleve; o
Fälticeni (8 kil.) si la Basarabi biserica, deservita. de 2 preoti
(3 kil.). Pria, izvor, curge de la E. de si 2 cintaretf.
In 1803, Preotesti a Cluce- satul Rifovul, pl. Crivina, jud. Vite : 600 bol, 130 cal, 4400
reser Adamoaia numara I IO Prahova, trece pe linga cat. oI, 80 bivoli, 25 capre, 'o a-
liuzI platind 1496 leI bir anual. Antofiloaia si se varsa in piriul sinI si 100 rimatorI.
(cliricariul», de T. C., Vol. VII, Ghighiul, tot in raionul com. Dupa. legea rurala din 1864,
P. 253). Rifovul. sunt improprietdritl in comuna
28 locuitorI.
Preotesti, sat, facind parte din Prianul, fir di dealurt, jude- Pe teritoriul comuneI trece
com. rur. Fauresti, pl. Oltetui- tul Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com. calea judeteana Slobozia-Urzi-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- Ardeoani, care se intinde de la ceni.
latie de 310 locuitorl. E situat N. la S., pe hotarul comunelor
la 2 kil. de cat. Fauresti, unde Bahnaseni, Ardeoani si Berzun- Pribegi, sat, jud. Ia1omita, pl. Ialo-
e scoala. tul, formind podisul Bejenia. mita-Balta, facind parte din com.
Are o biserica de zid, rezi- Partea de S. este acoperita cu Murgeanca. Este situat pe malul
dita de d-1 M. Maldarescu, din padurea Márunta. de V. al laculuI Strachina, la
Dobriceni, in 1890. 1 kil, de satul de resedinta.

Priba, sat, cu 25 fam., jud. Ar- Are o populatie de 13 familii.
Preotestilor (Pfidurea -), pd- ges, pl. Pitesti, facind parte din Vite : ioo bol, 80 cal, 400
dure, 600 hect., la S. cat. Preo- com. rur. Merisani. oI si 6o pord.
testi, jud. Ilfov, pl. ZnagovuluI.
Priba, mahala, a orasuld Rim- Pribegi, sat, in jud. Ialomita,
Preotilor (Ceata-), mofie, in jud. nicul, jud. Vilcea. pl. Ialomita-Balta, facind parte
BuzatI, com. si cat. Beceni, pro- din com. cu acelasi nume. Este
prietate mosneneasca. Are 320 Pribegeanca, peidure, in jud. Ia- situat pe tarmul sting al riuluI
hect., din care 64 hect. arabile, lomita, pl. Ialomita-Balta, com. Ialomita, la 1 kil, de apa riuluI,
57 hect. padurea Ocea; restul Pribegi, care formeazä cu pl- de care se desparte prin pa-
flneata, livezr, izlaz si sterp. Se durea Lascoiul un trup de 300 dure. AicI este resedinta prima-
mal' numeste si Beceni. hect., populat cu stejarl, ulmi, riel si a judecatoriei com. Pribegi.
salcii, plopi, aninI si jugastri. Se compunea din Pribegi-d.-s.
Preseaca, catend de munir, ce si Pribegi-d.-j., mi, prin cres-
incepe de la cat. Gornetul, com. Pribegi, com. rur., in jud. Jalo- terca populatiuniI, s'ail unit.

www.dacoromanica.ro
PRIBESTI 97 PRIBOIUL

Are o scoalA mixta pi o bi- Golepti, pl. Riurile, jud. Mup- pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Hus-
serica, deservitA de 2 preoti si cel, pi se varsa in riul Bratia, nicioara ; are 49 case.
2 dascall. peinalul sting.
Vite : 500 bol', 3000 oT, 100 Priboianul-Tunse§ti, deal, jud.
cal, 25 capre, 80 bivolr, 10 a- Priboaia, &lila', ce izvorepte de Mupcel, com. Tiganepti, pl. Pod-
sid pi upo rimatori. la Sudul com. Schitul-Golepti, pl. goria, situat l'are Ola arel-
Riurile, jud. Mupcel ; serveste de novul pi apa CAlianuluI pi pe care
Pribe§ti, sat, jud. Vasluia, pl. limita filtre com. MihAepti pi se afla mar multe peteci cu lo-
Crasna, com. Ciortepti, spre V. Balilepti, curge aproape paralel curI de araturA, sadirl de vi!,
de satul Ciortepti, situat intre cu dealul VIAdeanul pi, la capul pruni pi pldure marunta.
dota dealurl, ce merg paralel, de Sud al acestui deal, se im-
de la S. spre N., pi la capul ca- preuna cu piriul MAnetul, ur- Priboina, teren, coprins intre
rora se intinde Dealul-Padurei, mindu-pi cursul pe teritoriul com. tarmul Mari! pi grindurile Pe-
care formeaza limita intre acest Stilpeni. riporul, Metava pi Cerbul, jud.
sat pi satul Porcoaia, din com. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
Poiana-arnuld. Priboeni, com. rur., jud. Mupcel, comuner rurale Sf. - Gheorghe,
Are o suprafatl de 2137 hect., pl. Podgoria, situatA la 57 kil. In partea de S.-V. a plapeI pi
din care 421 hect. sunt ale lo- spre S. de Cimpulung, pe am- a comuna Are o lungime cam
cuitorilor clAcapi, lar 1716 hect., bele maluri ale girlei Circinovul. de 2'/2 kil., o latime de 2 kil.
In care intra si o pAdure de E formata din satul cu ace- pi o intindere to tala de 400
429 hect., ale d-nd Eliza Balp. lapi nume, care se mArginepte hect. Este neproductiv, fiind
Populatiunea este de 107 familii, la N. cu com. Dobrepti, la S. acoperit la S. Cu nisip pi in cele-
saa 480 suflete. cu com. Tigdne0i, pi la E. cu l'alte partI cu stufkii intinse.
Spre S. de sat este o bise- jud. Dimbovita. .
rica, facuta. de Lupupor Balp, la Are 2 bisericI, deservite de 3 Priboiul, com. rur., jud. Dim-
1838, deservita de I preot pi preoti pi 4 cintareti ; o pcoall bovita, pl. Dealul-Dimbovita, si-
2 cintlretf. Sunt 2 circiumi. mixta, frecuentata de 180 copa tuad la 24 kil. spre N.-V. de
Vite : 271 vite mar! cornute, (1899-900). Tirgovipte, pe malul drept al
27 cal, 700 oi, 15 capre, 27 bi- Locuitorii, afarA de agricul- riuluI Dimbovita, pe vale pi pe
voli pi 50 rimAtorI. tura, se mal ocupa cu rotaria un mic deal pi coprinsa intre
Locuitorii posea : 25 pluguri pi ca fabricarea tuica iar fe- Dealul-Fluerului care e spre V.
pi 70 care ca bol', 10 carute cu meile, cu crepterea gindacilor de de comuna, pi riul Dimbovita,
ca!; 90 stupi. matase. spre E. Spre S. de Priboiul e
Parte din locuitorl sunt mop- Dealul-Inalt, lar spre N., cImpie
Priboaia, sat, fácind parte din nenlpiparte, improprietAritl dupa pi pAdure.
com. rur. Golepti, pl. Riurile, legea din 1864, pe mopiile Cim- Se compune din douA cl-
jud. Mupcel, situat pe malul puiungeanca pi Cotroceanca, am- tune : Priboiul pi Sturzeni, Cu o
sting al riultii Bratia. bele ale statului. populatie de 756 locuitorI.
In raionul satului e o moarl. Are dota biserici ; o pcoalA ;
Are o populatie de 186 lo- Priboeni, deal, in raionul co- o moara de apA.
cuitori. muna Cu acelapi nume, pl. Pod- In com. sunt 38000 aril pa-
goria, jud. Mupcel, pe care se dure.
Priboaia, mofie a statului, in cultiva 100,25 hect. vie. Se invecinepte la E. Cu com.
com. Golepti, pl. Riurile, jud. Izvoarele, de care se desparte
Mupcel. Priboeni, pcidure, supusA regimu- prin Dimbovita ; la V., cu cat.
luí silvic, com. Priboeni, plasa Greci, com. Botepti, de care se
Priboaia, piidure a statulur, in Podgoria, jud. Milpee, in in- desparte prin Dealul-Fluerulul,
intindere de 225 hect., in com. tindere de 960 hect., in care picu pAdurr mar! ; la N., cu
Priboaia, jud, Mupcel. predomina stejarul, fagul pi car- com. Cindepti, de care se des-
penul. parte prin Valea-Seaca pi chnpie ;
Priboaia, &Al, ce izvor-epte de la lar la S., cu com. TAtArani, de
S. de dealul VlAdeanul, com. Priboe§ti, sat, in jud. Mehedinti, care se desparte prin Dealul-
64 746. Xaras Diationar &osmio. Vol. Y
18

www.dacoromanica.ro
PkIB011.11, 9E1 PRItioDI#EA.

Inalt $i prin padure. Se leagd Oliga, de I IO m., Sararia, de CU bol, 20 plugurI, I caruta CU
cu Cinde$ti prin osea comunala. 109 m., etc., puncte trigonome- ea! ; 410 vite marT cornute, 49
trice. Pe la poalele sale de V. cal, 298 or, 164 rimatori ; 85
Priboiul, vale, izvore$te de la merge drumul judeteanMacinul- capre ; 32 stupT.
E. de com. Valea-Lunga, jud. Isaccea ; pe la cele de S., dru- Venitul comuner este de 580
pl. Prahova, din virfurile: Vir- mul judetean Macinul-Babadag. le!, lar cheltuelile, de 493 ler.
tejul $i Calul $1 se vars5. in Cri- Alte drumurr comunale 11 strabat Apele ce uda comuna sunt :
covul-Dulce, la S. de comuna, in toate directiuni/e. Pantele de piriul Cilnicul, care, in raionul
dupa ce prime$te ca afluentr N.-E. sunt acoperite cu cite-va comuner, prime$te piraiele : Pri-
valle: Ploscarier, Riiosul, Valea- padurr, iar restul e acoperit cu goria, Potopelul i Iacobul.
Ursulur i altele. Toate aceste pa$unr i finete. Pe la poalele Comunicatia in aceasta co-
var sunt acoperite cu padurr, de V., in spre Macin, se intind muna se face prin qoseaua co-
proprietatI ale d-lur G. Gr. Can- livezr. munala care o pune in comu-
tacuzino, avind pe dinsele livezT nicatie la S. cu Negoe$ti, iar la
payunT pentru vite. Prigoreni, sat, jud. Ia$i, pl. Cir- N. cu Zorle$ti.
ligatura, com. Brae$ti, la 5 kil. In Prigoria sunt 42 fintinr.
Priboiul, sail Secarul, mofie ne- de Tirgul- Frumos, situat pe Teritoriul comuner e brazdat
locuita, pendinte de com. ZA- coasta despre E. a dealulur RO.- de : Dealul- esuluT, in partea de
dariciul, jud. Vla$ca J avind o diul. In vechime a fost pe coasta N., dealul Bumbri$iul, dealul
suprafata de 250 hect. de S.-E. a dealuluT $i punta nu- Corbul $i de valle Cilnicul
mele de Podgoreni, pentru mul- Buc$ana.
Pricopanului (Dealurile-), cul- timea viilor ce se aflati acolo.
me de dealurr, in jud. Tulcea, Intinderea teritoriulur satulur Prigoria, cdtun, al comuner Pri-
pl. Macinul, pe teritoriul com. e de 2937 hect., cu o popu- goria, pl. Amaradia, jud. Gorj,
urbane Mdcinul $1 pe al comu- latie de 129 familiT, salí 525 su- pe apa Cilniculur.
nelor rurale Jijila i Greci. For- flete. Are o suprafata de 1235 hect.,
meazà un sistem aparte de dea- Are o biserica, construita din Cu o populatie de 70 familir,
lurl, avind o directiune gene- lemn, cu I preot, I cintaret san 340 suflete ; o $coala ; o
rala de N.-V. spre S.-E., la E. eclesiarc ; o $coala mixta, in- biserica, deservita de i preot
de ora$ul Macinul, mar purtind fiintatd la anul 1881, $i care a cintaret.
si numele de Dealurile-Macinu- fost frecuentatä in anul 1899- Locuitoril posea : 8 plugurl,
luT. La V. se prelunge$te prin 900 de 17 elevr, din 45 inscri$T. 19 care cu bol, t carutA Cu cal;
dealurile Cheea i Sal-Aria, pi Vite : 851 vite marT cornute, 201 vite marr cornute, 113 or,
aceasta la rindul e! cu dealurile 50 cal*, 88o or i 210 rimatorT. 18 cal, 27 capre si 84 rima-
Aganimul i Orliga. La N. lasa. torT ; 35 stupi,
prelungirile dealulur tubeiulur Prigoria, com. rur., jud. Gorj, In catun se gasesc 15 finen!.
$i dealulur Piscul-Dascalulur $i la pl. Amaradia, situata Intre co-
S.-E. se prelunge$te cu Dealul- munele Zorle$ti $i Rosia i for- Prigoria, pîrÊa, jud. Gorj, pl. A-
Grecilor. Culmea sa este san- mata din 2 catune : Prigoria maradia, ce izvore$te din izvoa-
coasa, goala $i dintata $i se la N. $i Buc$ana la E. E ase- rele Fintiner - lur-Petre $i Ion-
vede de la o mare departare. zata pe dealurr i vg, acope- Ghencea, situate la N. comuner
Din ea i$T iati o na$tere la N. rite in partea de N. $i S. cu Prigoria $1 se varsa in alnic,
valle: Valea-Pope!, Valea-Lar- padurr seculare. in comuna.
ga, valea Vasilica, Valea-Bosta- Are o suprafata de 3500 hect.,
nelor $1 Valea-Grecilor, care se din care 15 hect. vie, 300 hect. Prig-varea, vale, ce izvore$te din
varsà in piriul Jijila ; iar din poa- araturr, 1592 hect. padure, lar muchiile Prigvarer, $i se varsa
lele de S. izvoresc Valea-Val- restul izlaz $i finete ; o popula- in riul Teleajenul, pe malul sting,
canulur $i valea Sulucul, afluentI tie de 200 familiT, saü 1090 su- In raionul comuner Maneciul-
al Dunarer. Punctul culminant, flete ; o $coald mixta; 2 bise- Ungureni, pl. Teleajenul, jud.
virful Sulucul, are 364 m., punct riel, deservite de I preot $i 2 Prahova.
trigonometric de observatie de cintaretT ; 2 circiumr.
rangul I Alte virfurr sunt Locuitorir poseda : 58 care Prihodi§tea, pcIdure, in jud. Bu-

www.dacoromanica.ro
PRIHODUL-ZAHAICUL 99 PR1SACA

za, com. PAltineni, clt. Neho- Are o suprafata de 220 hect., sulfuric, calce, magnezie si pro-
iul, de 150 hect., proprietate cu o populatie de 34 suflete. toxid de fier.
mosneneascl. Clor . . . o, gr. 1136
Pripoarele, deal, vale si drum, Acid sulfuric 1, 0160
Prihodul-Zahaicul, pädure de pe partea de S. a dealuluT Bor- Calce. . . o, 3019
stejar, In intindere de 420 hect., dea, com. Ciurea, pl. Codrul, Magnezie . o, 1556
pe dealul Prihodul, com. DrIc- jud. Iasi, pe hotarul despre Prot. de fier o, 0136
sani, jud. Botosani. jud. Vasluiti. Materiile solide coprinse in
tr' un litru de apA din valea
Prilipca, sat, jud. Botosani, In Priponesti-de-jos, sat si com. Priporul, sunt I gr. 700. (A-
partea de S.-E. a comuneT Sa- rur., In jud. Tutova, pl. Pe- nuarul BiurouluT Geologic).
tul-Burdujeni, cu o populatie de reschivul, spre S.-V. de Birlad
120 familiT, sati 560 suflete. si la marginea judetulul. Priporul, munte, jud. Dimbovita,
Are 1 bisericA, deservitg de Are o populatie de 406 lo- de la Moroeni In sus, pe matca
I preot si 2 cintAretI; r scoalg cuitorI. Ialomitel, in dreapta. In acest
mixtà, frecuentatl de 18 elevT. Teritoriul comuneT este foarte munte si in muntele Brindusile
Vite : 146 bol si vacT, 30 cal, deluros. Se cultivA viea pe o se afll cArbuni de plmint.
291 oT si 50 porcI. suprafatA de 89,50 hect.
Priporul, munte, la N. de com.
Primejdesti, sat, jud. Dimbo- Priponesti-de-Sus, sat si com. CAlinesti, plaiul Cozia, jud. Vil-
vita, pl. Cobia, com. Valea- rur., in jud. Tutova, pl. Peres- cea, cu directia spre S.-E., la
Mare. chivul, in partea de S.-V. a 1 1 kil. de vatra satuld.

judetulul.
Priopcea, deal, in jud. Tulcea, Are o populatie de 790 lo- Priporul, deal, in jud. R. SArat,
pl. MAcin, pe teritoriul comunel 2 biserid si o scoalg.
cuitorT ; pl. Marginea - d.-s., com. Bor-
rurale Cerna, situat in partea Teritoriul comund este foarte desti ; se desface din Dealul-
E. a plAseI si In cea N.-V. a deluros. Se cultivA viea pe o TrAistenilor, brAzdeazA partea
comuneT; lasA spre N. dealul suprafatA de 328 hect., dind de V. a comunel ; e acoperit
Piatra-AscutitA si la S.-E. dea- vinul cel mal de sola din judet. cu pAsunl.
lul Curt-Bair; pe la poalele-T de Se cultivä asemenea mult si
S. trece soseaua judeteang. MA- gIndacif de matad.. Priporului (Lunca:), cdtun, de
cin-Greci-Babadag ; pe la cele Comerciul se exercitg de 6 resedintA, al com. Nehoiasul,
E. curge piriul Valea-Megina ; persoane. jud. BuzAti, cu 120 locuitori si
are o inAltime de 403 m. si 26 case, situat in fata punc-
este unul din cele mal inalte Priponul, munte, pe malul gfr- tulla unde riul Bisca-Roziler dA
virfurl din Dobrogea ; este aco- leT Zeletinul, com. Posesti, pl. In Buzar'. Ad, mg nainte, era
perit cu pAsunT. Teleajenul, jud. Prahova, unde un biuroil vamal, mutat acum
se afig ridicat un punct trigo- la Cheea.
Pripa, pirig, jud. Botosani, com. nometric de intiiul ordin.
Poiana-Lungl, izvoreste din po- Prisaca, saq Vidrascu, sat, jud.
norul Pripa si se vars1 in pi- Priporul, izvor cu ape minerale, BacIri, pl. Tazlgul-d.-j., com.
riul Toplita, si impreung in ia- jud. Prahova, care coprinde SAnduleni, numit si Versesti-
zul Clopotelul. clorure, sulfate si carbonate al- Sion. E situat pe stinga Taz-
caline. Apele sunt foarte alca- lAuluT-Mare, pe deal.
Pripoarele, sat, cu 20 locuitorT, SArurile calcare sunt in
line. Are o populatiune de 103
jud. Arges, pl. Lovistea, fAcind mal mare proportiune de cit suflete.
parte din com. rur. Perisani. cele magneziane. LocuitoriI posea : 4 cap 34
In aceastä apg s'a constatat vite marT cornute, 13 pord si
Pripoarele, sat, in partea de si fier sub forml de bicar- 8 capre.
N. a com. TAcuta, pl. Mijlocul, bonat.
jud. Vasluiù, situat pe dealul Apele coprind in litru urmg- Prisaca, Prisaca - Mía, sati
Pripoarele. toarele proportiunT de clor, acid Priseaca, sat, jud. Baclii, pl.

www.dacoromanica.ro
PRISACA 100 PRISACANI

Tazlaul-d.-j., com. Beresti, si- Prisaca - de - la - Dumbrava- numeste Munteni, pentru ca
tuat pe dreapta TazlauluT, la NeagrA, Moliere, In jud. Neam- locuitorif ar fi venitT din Mun-
3 kil. 200 m. de satul Beresti tu, com. Timesesti, din pl. de tenia, in timpul und foamete
(scoala). Sus-Mijlocul, arendata in folosul marT, ce ar fi bintuit in satele
Are o populatie de 297 lo- manastirel Neamtu. ce locuiati.
cuitorT ; o biserica, cladita de E situat pe sesul si malul
locuitorl la anul 1883; I di% Prisacani, com. rur., in partea drept al PrutuluT, pe o supra-
duma. de S. a pl. Branistea, jud. Iasi, fatä. de 2537 hect., din care 573
Vite : 1I caT, 151 vite marT situata pe sesul dintre 14111 Pru- padure ; si are o populatie de 267
cornute, 54 porcT si 14 capre. tul si filia si formata din satele : familiT, san 1100 suflete.
Prisacani si Moreni. Are o su- Satul Prisacani este cel mal
Prisaca, cdtun, in jud. Putna, prafata. de 3521 hect., din care mare si mal populat din pl.
com. Valea-SAreT, pl. Vrancea, 657 hect. padure si o popu- Branistea. Ad este resedinta
jud. Putna, situat pe malul latie de 390 familiT, sati 1603 comuna Are o biserica zidita
sting al PutneT, in sus de cat. suflete, care se ocupa cu agri- la 1797, de Mitropolitul Veni-
Valea-SareT, /a 5 ora depar- cultura, cresterea vitelor, pes- amin-Costache, deservita de 2
tare. caria, cultura viilor si a live- preotl, 2 cintaretr si 1 edesiarc ;
Are o populatie de 234 su- zilor. o scoala, infiintata in 1886, fre-
flete, care locuesc in 75 case ; Pe marginea com. despre Prut cuentata de 91 elevl (I 899-900).
1 biserica filiala, cu hramul Sf. sunt paclurT marT de stejarT, iar Mosia care a fost proprietatea
Nicolae. In partea despre Jipa, finete, Mitropoliel, e astazr a Statului.
itnase, locurT de arat si locurT AicT, in satul Prisacani, 41 avea
Prisam, cdtun, spre S. de com. mlastinoase. Prin mijlocul com. resedinta In timpul verd Mitro-
Bazgarei, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., trece de la N. la S., drumul mare politul Veniamin-Costache.
jud. Romanati, situat pe Dealul- al BranisteT. LocuitoriT posea : 1041 vite
MurgasuluT, litiga apa Geamar- Are 5 bisericT, deservite de marT cornute, 1838 oT, 133 cal
taluiul. Altitudinea terenuluY d'a- 3 preotT, 2 cintaretT o 2 ecle- si 369 rimatorT.
supra niveluluT MariT este de siarcT; o scoala si 2 morT de
190 m. Are 162 locuitorl. vint. Prisacani, com. rur.si sat, In jud.
Budgetul com. e de 6905 leT, Tutova, pl. Pereschivul, spre
Prisaca, fost sat, jud. Dolj, pl. 21 banT, la veniturT si de 68o5 S.-E. de Birlad, pe piriul Bolbo-
Ocolul, com. Preajba. leí', 66 banT, la cheltuelT. rosoaia (Bolbosoaia).
Vite : 1396 vite marl cornute, Are 375 locuitorT si 105 case.
Prisaca, deal, In suprafata de 2619 or, 223 cal si 568 rima.- Satul formeaza o comuna (com.
48 hect., la S. de Valea-Caso- torT. Prisacani) cu catunele Valea-cu-
tenilor, com. Tirzii, pl. Crasna, ApA, Jugani, Tabacesti si Ple-
jud. Falda. Prisacani, sat, asezat sub dealul sesti.
Prisacani, pe stinga MiletinuluT, Teritoriul comuneT este foarte
Prisaca, sati Priseaca, mofie in partea de E. a com. Flaminzi, deluros. Se cultiva viea pe o
particulara, jud. Baca'', pl. Taz- pl. Copula, jud. Botosani, cu o suprafata de 152 hect., din
laul-d.-j., com. Beresti, de 591 populatie de 8o familiT, sati 465 care 6 nelucratoare si livezile
hect., cu venit anual de 12000 suflete. cu pomI fructiferr, din carl pru-
leT. Are I biserica deservita de niT ocupa o suprafata de 27,25
I preot si r cintAret ; I cir- hect.
Prisaca, phia, izvoreste de sub duma. Comerciul se face de II per-
dealul Prisaca, com. Cozmesti, Locuitorif posea : 146 bol si soane.
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti, si se yac!, 31 cal, 334 oT, 41 porcT ; Are o scoall de baetT si 2
varsa In piriul Fistica. 61 stupf. bisericT.

Prisaca, vale, continuare a Arad Prisacani, sat, jud. Iasi, com. Prisacani, piidure, in partea de
Ursita, jud. Iasi, com. Miro- Prisacani, pl. Branistea. S. a com. Prisacani, pl. Bra-
neasa, pl. Stavnicul. Partea despre S. a satulur se nistea, jud. Iasi. Are o kintin-

www.dacoromanica.ro
PRISACANI 101 PRISEACA

dere cam de 573 hect. si poartA Priscul (Muntele-), idure par- BAcanul, BAnutA, Imasul, Putul-
mal multe numid : la intrare ticularA, supusA regimulut silvic luT-Ene, Pristoase si Gota. Parte
merglnd spre S. la dreapta, se lita din 1893 pe mosia Mun- din aceste dealurT servA de pl-
numeste Besetca, si la sango. teltd-Priscul, pendinte de com. sune, iar parte pentru cultura
Besetcuta ; apoT mai departe, Comarnicul, pl. Pelesului, jud. semAnAturilor.
RAdiul, Calestrul, Helbet si Prahova. O udA piraiele : SAltAneasa,
Mindra. Pirvulul, Clocoticiul i Mogosesti.
Priscuricea, coamd, in jud. Gorj, Dintr'un hrisov al ItlY Radu-
Prisacani, piria, ce izvoreste din plaiul Novaci, care la S. de Po- cel -Mare, cu data 7131, luna
muntiT Pletrele-RosiT, curge in ciovalistea formeazä malul drept Maid 2, scris pe piele de cApri
toatI intinderea sa pe hotarul al Gilortulur si mar spre S. se oarA, intArit cu sigiliul Dom,
dintre com. Bistricioara, pl. Pia- numeste MAgura. Se terminA la nese si care se allá in pose-
tra-Muntele, jud. Neamtu, pAnA BAlcesti. Are pe ea vi!, lived si siunea preotuluT $tefan Duhov
la vArsarea luT pe stinga piriu- arAturT. nicul din aceastd comunl, se do
luf Bistricioara, lingl localitatea vedeste cl comuna Priseaca este
TrecAtoarea (Prisacani). Priseaca, com. rur., jud. Olt, infiintatA cu mult inainte de Ra-
pl. Oltul-d.-j., compusA din 2 du - cel - Mare, Domnul Munte-
Prisacani, varnd, jud. Neamtu, la cAtune : Priseaca i SAltAnesti, niel.
granita judetuluf despre Transil- situatA pe malul sting al Oraje-
vania, situata in com. Bistri- lor Gota si SAltAneanca, care se Priseaca, sat, jud. Dimbovita,
cioara, pl. Piatra-Muntele. Se maT impreund la i kil. spre V. de cAt. pl. Ialomita, com. Vizuresti.
numeste si Trecatoarea. Veni- Priseaca, si ast-fel unite poartl
tul pe 1896-97: 18216 leT, 50 numele de Dirjovul. E la io Priseaca, sat, judt Dimbovita,
banT. Are sucursala Bicazul. S'a kil, de capitala judetuluT si la 5 pl. Dealul-Dimbovita, cotn. Co
infiintat la i Ianuarie 186o. kil, de a plAsiT. lanul, la 2 kil. spre V. de ba-
Intinderea com, e de 1300 riera Tirgovister, numitA ampul
Prisäceana. VezTPrisAceana, jud. hect. Lung sad Oborul-Vechid.
Mehedinti. Are o populatiune de 1202
locuitorT si 260 case ; 3 bisericT, Priseaca, sat, fAcind parte din
Prisicel (Dealul-), a'eal cu 2 in cAt. Priseaca i i in SA1- com. rur. Leicesti. plaiul Nuc-
dure, in raionul comuna TigA- anesti, deservite de 2 preotT ; soara, jud. Muscel, situat pe
nesti, jud. Tecuciit o scoalá., frecuentatà de 45 copiT. malul drept al riuluT Doamna.
LocuitoriT sunt parte mosnenT, Are o populatie de 6o lo-
PrisAcei (Dealul-), deal, ast-fel parte improprietAritl la 1864 pe cuitorT.
numit de la o prisacä ce a fost mosiile d-lor Toma Gigirtul, fra.- De la V. spre E. este udat
din vechime pe el : face hotarul tiT ViisorenT, Ionitá. Pirvulescu, de 2 vilcele, carT se vars1 in
intre com. Mironeasa i jud. din eare li s'a(' dat 265 hect. El riul .Doamna, pe malul drept.
Vasluiti, la punctul numit LiniT. aù 140 ca! si Tepe, 200 bol, 50 Locuitorii s'ea ImproprietArit
(Vez! Dealul-Mare, com. Miro- vacT, 30 capre, 2500 oT. pe. mosia statuluT Corbul PA -
neasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi). In raionul com., pe piriul Sal- duret.
teanca, este o moará cu abur!.
Prisace numit Comerciul se face de 4 cir- Priseaca, sat, PAcind parte din
al Hirtopulul ; izvoreste din Dea- ciumarT. com. rur. cu acelasT nume, pl.
lul-RAdiuluT, purtind, aproape de Veniturile si cheltuelile com. Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o po-
obirsie, numele de Pirlul-Ursu- se urcl la suma de 2455 la pulatiune de 1100 locuitorT ; 2
luT si se vars1 in omuzul-Mare, Are o osea care strAbate d'a- bisericr, una de birne, fondatl
dupa un curs de 5 kil. Are de lungul comunei de la N. la S. la 1323, si avind ca frontis-
tributarT din stinga piriul si care la S. se intilneste cu picitt sApat in lemn cu scoabA :
reni si Piriul-Arinilor. seaua national5 judeteanA am- anul 1323 si ctitorT : Stan, Ma
pul-Mare-Slatina. Radu si cea-l'altl, ziditA
Prisäcilor. (Vez! Bordea, deal, E brAzdatA de dealurile : Pis- inainte de 182I, de preotul Barbu
jud. Iasi). cul-PredoaneT, Viea DiaconuluT, purtind la usl inscriptiunea :

www.dacoromanica.ro
PRISEACA 102 PRISLAVA

La 1830 s'a invelit Cu indriII, Cid Prin aceastá com. trece so- curesti, linga riul Arges, la 27
rIni ad i era invelitl cu cocenl, insta-
lindli-i-se O &por. La 1864 s'a reedi-
seaua Oprisorul-Balacita. kil. de Bucuresti.
ficar din temelie. Budgetul com. e la veniturI Se compune din satele : Bu-
de 3289 leT, iar la cheltuelT, de turugeni, Prisiceni, Plopi si
Priseaca, munte, jud. Muscel, 2292 la Saxoni, cu o populatie de x139
plaiul Dimbovita, com. Badeni- Vite : 700 vite marl cornute, locuitorT si 252 case.
Paminteni, cu virful de o ma- 36 cal', 750 oI si 700 rimatorl. Se intinde pe o suprafata de
rime impunatoare. Pe coaste E strabatuta de un mic Orla ce 1574 hectare.
este paduros, lar pe culme este se formeazá de la fintinl, si care D-niT G. Enescu, Dr. A. Fo-
acoperit Cu .pasunf ce nutresc confluenteaza cu &tul numit Ca- tino si mostenitorif I. Lasca-
numeroase turme de vite. pul-ApeT si se indrepteaza spre rescu ad 963 hect. si locuitoriI,
Drincea ; pe el se afla mori 61 1 hect. Proprietarif cultiva
Priseaca, fitielure, supusa regimu- de macinat. 510 hect. (85 izlaz, 368 padure).
luT sitvic, situata pe muntele In partea de N. si E. a com, se LocuitoriT cultiva tot terenul.
Priseaca, proprietate a mosne- aflA niste baltf mlastinoase. Are 1 biserica (la Saxoni) ;
nilor IlinestI, pendinte de com. I scoala mixta ; I moara cu
Bädeni-Paminteni, plaiul Dim- Prisecile, pirtia,s, ce izvoreste abur!.
bovita, jud. Muscel, in intindere din Dealul - RusuluT, teritoriul Vite : 150 cal si lepe, 349
de 500 hect., avind esenta do- com. Girovul, j ud. Neamtu, curge bol, 265 vad si vitd, 28 taurl,
minanta fag, lar spre vid brad. spre S., intrind pana aproape 9 bivoll, 54 bivolite, 31 capre,
Se invecineste la N. cu mun- de marginea despre N. a pl. r68 porci si 1267 oT.
tele Algliul si Olaneasca, la S. Bistrita, unde se varsa pe stinga Dintre locuitorl, 266 sunt plu-
Cu apa Bldeanca, la V. cu Fa- piriuluT Cracaul, dupa. ce pri- gari, 7 industriasT, 6 ad diferite
zicelul si la E. Cu Badeni-Slo- meste ca afluent din stinga Pi- profesiunT. El posea.: 189 plu-
bozia. rilasul-RusuluT. gurl : 156 cu bol si 33 cu cal;
135 care si carute : 110 cu bol
Priseaca, proprietate a scoalel Prisiceni (Prisiceni - Dom - si 15 cu cal.
«loan Craciunescu »,.pendinte de nesti), sat, facind parte din Improprietaritl sunt 194 lo.
com. Gornetul-Cricovul, pl. Cri- com. rur. Prisiceni-Buturugeni, cultorl si neimproprietaritT mal
covul, jud, Prahova, pe care la pl. Sabarul, jud. Ilfov, situat sunt 90.
1864 s'ati improprietarit o parte la E. de Buturugeni, intre riul Comerciul se face de 5 cir-
din loc. com. Gornetul-Cricovul. Arges si limita judetuluf despre clumarl.
Vlasca. Budgetul com. e la veniturl
Priseceaua, com. rur. si sat, jud. Se imparte in 2 trupurT : Pri- de 3347 Id si la cheltuell, de
Mehedinti, pl. Cimpul, la 55 kil. siceni-din-Deal si Prisiceni-din- 3326 ler.
de orasul Turnul-Severin, ase- Vale.
zata pe partea de S. a unuf Se intinde pe o suprafata de Prisiceni - Turnescula Ved
mic platotl. Se margineste : la 537 hect., cu o populatie de Posta, com. Buda-Prisiceni, jud.
E. cu com. Cringul ce apartine 407 locuitorT. Ilfov.
jud. Dolj; la S., cu com. Opri- D-1 Dr. A. Fotino are 290
son/1; la V., cu com. Drincea hect., si locuitorif 247 hect. Pro- Prislava, sat, k jud. si pl. Tul-
si Vladaia ; iar la N., cu com. prietarul cultiva 172 hect. (18 cea, catun al comuna Malcoci,
Dobra si Balacita. izlaz, los, padure). Locuitorll situat in partea de N.-E. a plaseT
Satul formeazd com. cu satuI cultiva tot terenul. sI cea de E. a comund, la 3
Scorila, avincl o populatie de Comerciul se face de 3 cir- kil. spre N.-E. de cal. de rese-
1200 locuitorT si 238 case. ciumarT. dinta Malcoci, pe malul drept
Are 2 bisericT cu 1 preot si Numarul vitelor mar! e de al bratuluf Sf. Gheorghe, la poa-
3 cintaretT ; o scoala, frecuen- 364 si al celor miel, de 352. lele de N. ale dealuluT Derven-
tata. de 35 elevI. Tepe. Se margineste la N. cu
Locuitorif posea: 6o plugurT, Prisiceni-Butufugeni,com.rur., cAt. Pardina, la V. cu cat. Mal-
120 care cu bol, ro carute Cu pl. Sabarul, jud. Ilfov, situata coci, la S. cu com. Sari-Ghiol
cal; So stupT.. pe un loc ridicat, la N. de Bu- si la E. cu cat. Pirlita. Este

www.dacoromanica.ro
PRISLOAVELt log PRIstoLtfi.

udat de bratul Sf. Gheorghe. cauza cadereT arborilor si a pra- impreunl cu trupurile : Gana,
Intinderea luI este de I290 hect., busitureT terenului. Carabanul-cu-Boia, Lacurile-cu-
din care 30 hect. ocupate de Rusul, Podurile, Rusul-d.-j.
vatra satultif, 120 hect, grAdi- Prislopul, sat, facind parte din Virful-NegrasuluT, formeaza pa
nile locuitorilor, roo hect. ale com. rur. Vladesti, pl. Riurile, durea Tesila, care are o intin-
statuluI, restul al locuitorilor. jud. Muscel. Are o populatie de dere de 5000 hect.
Populatiunea, In maioritate 324 locuitorl ; o biserica, cu ur-
R omint este de 114 familit set matoarea inscriptie : Prislopul, pirla, izvoreste din
554 suflete. aceast sfint si Dum- muntif com. Tesila, pl. Pelesul,
Are o scoaIA, conclusa de un nezeiva bisericá, precum se vede, In jud. Prahova, curge de la N.
invatator si o biserica., deser- cinstea hramulul Pogorlrea duhulul sfint catre S.-E. si se varsa. in 1.1111

vita de I preot si I cintaret. hramul cel vechiä i s'a mal: adoptat
Doftana, pe tarmul drept, tot
si al Sf. Ion Botezatorul. La facerea a-
cestel biserici, fondata de clitorlI Ion in raionul com. Tesila.
Prisloapele, pichet de granifil, Prislopeanu, Const. Pirvulescu i ce a-
cu No. 2, jud. Gorj, situat la jutorul fratilor carl ají ajutat i vor ajuta Prislopul, vale, izvoreste din pa-
S. de muntele Negoaia. la acest sfint locas, In zilele Preaosfin- durea cu acelasi nume, com.
Poteca ce se privegheaza de titulul Arhipästor Calinic, ale prea
VlAdesti, pl. Riurile, jud. Muscel,
nostm Rege Carol I 1i ale Re-
acest pichet este aceea ce sco- gineI Elizabeta, sotia sa. Punerea teme- strabate partea de E. si S. a
boarA dupa dealul Negoaia in 116 la 1876, terminati la anul 1882. satuluT Prislopul si se varsa in
valea Bistrita si urmeaza cursul riul Bratia.
acestuf rîü, pana la Gureni si Prislopul, mahala, facind parte
de aci la Bradiceni. Patrularea din com. ni-. Tesila, pl. Pele- PrislopuluT (Muntele-), mute,
Intre Prisloape si Gruiul-Negru jud. Prahova. in grupa GrintiesuluT, jud. Neam-
se face pe poteca ce scoboara tu, situat (in parte) pe hotarul
pe Negoiul spre V., trece Bis- Prislopul, mahala, in com. rur. TransilvanieT si pe teritoriul
frita pe la Curul-BouluT, sue a- Stoenesti, pl. Ocolul, jud. com. Calugareni. Se mal nu.
poI muntele Boul i scoboara la Are o biserica, rezidita la anul mete i Plopul.
Gruiul-Negru. 1891, In locul alteia vechT.
Comunicatia e anevoiasa din Pristolul, com. rur. si sat, in jud.
cauza copacilor secularl ce cad Prislopul, virf de munte, din cul- Mehedinti, pl. Cimpul.
inchid potecile, precum si din mea FagarasuluT, jud. Arges, Se alíä la distanta de 55 kil.
cauza prabusiturilor de pAmint. pl. Lovistea. de orasul Turnul-Severin, situata
pe o pozitiune, ridicata In paz.
Prisloapele, pichet de granig, Prislopul, rnunte, inalt, plaiul tea de N. Se mArgineste : in
ru No. ro, jud. Gorj, situat Dimbovita, jud. Musca. Pecoaste partea de E. cu com. Gira.
pe dealul cu acelasT nume. Se este paduros, lar pe culme are Mare; in partea de S., cu Du-
margineste la N. cu virful Ar- pasunI ce nutresc numeroase narea, care o desparte de Bul-
dicul, spre E. cu culmea Parin- turme de vite. garia; in partea de V., cu Du-
guluT, spre S. cu Virful-Betel. 1-tarea, care o desparte de Ser-
Poteca ce se privegheaza din Prislopul, munte, in partea de bia; iar in partea de IV., cu Gruia.
acest pichet, trece pe la Ardicul, N.-V. a comund Robesti, pl. Satul formeag comuna cu
urmeaza culmea SaduluT, trecind Cozia, jud. Vilcea, in care se mahalaua Insuratei, avind o po-
pe linga muntele Muncelul-Ma- fabrica bring. pulatie de 1260 locuitorT si 256
re, pana la satul Gruiul-d.-s. case.
Patrularea filtre Prisloape Prislopul, pildure, jud. Muscel, LocuitoriT poseda : 85 plu-
Lainici se face pe poteca ce proprietate a statuluT, pendinte gurl, 154 care cu bol si 12 ca-
duce pe coama de S. a mun- de manastirea Chnpulung, in rute cu cal.
teluT Sapa, apoI scoboara pe intindere de 347 hect. Prin comuna trece soseaua
PAiusul, unde este pichetuI. Gruia-Pristolul-Girla-Mare.
Aceste poted pot fi straba- Prislopul, trup de padure, a sta- Are o biserica, deservita de
tute si de anitnale incarcate. tuluT, pendinte de com. Tesila, 2 preotl si 2 cintAretT; z scoala
Intretinerea este anevoioasa din pl. Pelesul, jud. Prahova, care, conclusa de r invAtAtor si fre.

www.dacoromanica.ro
PRISTOLUL 104 PROBOTA

cuentatd de 40 elevT (I 899-900). Privalul-Dimuleasa-GingArä- chet de granifd, pe Durare, Cu
Budgetul comuneT e la veni rael, pridurt situate in pl. No. 163, drept mandstirea Cor-
turi de 4286 leT, lar la chel- Balta, jud. Braila. Se margi- ndtelul, jud. Ilfov.
tuelf, de 1819 lel. nesc in toate par* cu cimpia
Vite : 769 vite marl cornute, locall. Se intind din Durare Priväleni, mahala, la S. com.
768 of, 31 ca! i 700 rima- pana In GirliciuI - erbanuluf. Tudor-Vladimirescu, jud. Te-
torT. Suprafata : 60 hect. Esenta : cuciti, despartita de restul co-
Sunt, pe teritoriul comunel, salde. mune! prin calea ferata Hanul-
ni§te ruine vechT in carT se gd- Conachi-Vame§ul.
sesc monete romane. LocurT de Privalul-Filipoiului §i Orzea, Locuitorif de aicT sunt venitT
insemnat sunt : Nisipul-cu-Oase, padurt. Se marginWe in toate din fostul sat Privalul.
Dosul - PristoluluT, Valea-Viil or, partile cu cimpia baltef, hice-
Fintina-luT-Vulpe. pind din Dunare O terminindu- Priveghiul, sat, in jud. R.-Sarat,
se in Girliciul-.5erbanuluT. pl. Ora§uluT, cat. com. Brqteni,
Pristolul, pichet de granild, pe Suprafata : 75 hect. Esenta : wzat pe riul Milcov, la 3'/2
marginea DunareT, in jud. Mehe- salde. kil. spre V. de cät. de re§e-
dinti, pl. Cimpul. dinta, Broteni.
Privalul-Manghelul cu Re-
Pristolul-de-pe-Doftana, pro- nea, pddure, situatl in judetul Priveghiul, deal, in jud. R.-SI-
prietate, a Eforier Spitalelor Ci- Braila, pl. Balta. Se margine§te rat, pl. Ora§ul, com. BrWeni.
vile din Bucuresti, jud. Prahova, la V. cu Vilciul i in cele-l'alte Se desface din dealul Hoja O se
care, impreuna cu mo§iile Un- partI cu cimpul balteT. Supra- intinde printre piraiele Valea-
ghia-Mare, Ceau§oaia i Neamtul, fata : 5 hect. Esenta : salcie. Grozoaia i Priveghiul. Este a-
are o intindere de 6o6 hect. coperit Cu padurl §i. pa§unT.
Privalul-Satului, pichet de gra-
Privalul, fostd stajie de cale fe- m'Id, pe Dunare, cu No. 16o, Priveghiul, pichet vechig, Cu
ratd, linga satul cu acelal nume, in dreptul comunel Surlari, jud. No. 18, pe riul Milcov, catre
jud. T.ecuciii. Aceasta statie a Ilfov. hotarul MoldoveT, jud. R.-Sarat,
fost pana la 188i, cind din cauza pl. Ora§ul, com. Bro§teni, cat.
deselor inundatif ale SiretuluT, Privalul - Turcului, pichel de Priveghiul.
s'a mutat i satul §i gara. Lo- granitd, pe Dunare, in dreptul
cuitorif s'ati mutat in com. Tu- movilei Sirbi, jud. Ilfov. Priviti, vechie numire a cdtunu-
dor-Vladimirescu, iar statia Pri- lid fi mofiet GAvane0, jud.
valul la Vame, pe unja Hanul- Privalul-Vechia, fost sat, pe BuzatI, com. Gavane$ti.
Conachi-Galati. malul SiretuluT la S. judetulul
Tecuciti. Cea maT mica revar- Proaspeti, sat, facind parte din
Privalul,girld, in partea de N.-E. sare a SiretuluT inunda tot sa- com. rur. Dobrotinetul, pl. 01-
a pl. Macin §i a com. urb. Ma- tul, ceea ce a facut ca la 1881 tul-d.-j., jud. Olt. Are o popu-
ch', jud. Tulcea. Se desface din locuitorif sall pardseasca lo- latiune de 280 locuitorr. E si-
gira Piatra-FeteT, se intinde spre cuintele O. sa se mute in noul tuat pe valea OltuluT,
E., taie oseaua judeteana Braila- sat Tudor-Vladimirescu.
Macin, strabate grindul Somova, Satul era foarte vechiù, cacT Proaspeti, Streharetul i Se-
i dula. 0/2 kil, se deschide in se pomenete de el in Letopi- cuta, peiduri ale statuluT, in
partea de S. a baltif Somova. sete pe la 160o. AicT era un intindere de 145 hect., formate
popas al calatorilor ce veneaa din trupurile : Zavoiul-Strehare-
Privalul-Cotofenel,pächire, jud. din Galati, O intraii in judetul tul (15 hect.), Valea-Viilor (25
Braila, pendinte de com. Chis- Tecucia. hect.), Secuta (40 hect.), Zavo-
cani, pl. Vadeni. Se rnargine§te Pe teritoriul satuluT a fost O iul-Salcia Oto hect.), Proaspeti
la N. cu Dunarea MácinuluT O gara cu acela§T nume, care s'a (45 hect. si Manita (to hect.).
In cele-l'alte partl cu balta. mutat la Vame§ul.
Suprafata : 2 hect. Esenta : Probota, sat, in partea de N.-
salcie. Privalului (In - Dreptul-), pi- E. a com. Cirniceni, pl. Turia,

www.dacoromanica.ro
PROBOTA 105 PROBOTA (MWSTIRR)

jud. Iasi, situat pe poalele dea- addpostete niel un calugar, si Turbata, maY din sus de aceea la leat
luluT Porcul $i pe sesul e deservita de 2 preotl si 2 6906 (1396), cuto i alte patru mosit cu
silitetelor anume Pdrtinosi, Serbttnesti,
Se imparte in dona: satul vechlii, cintdretl.
VINdesti i Negoesti, pe Siretul, in tinutul
numit Erobota i satul nott, nu- Episcopul Melchisedec o de- SuceveY, care acum se numesc Litrtoapele,
mit Ciulinesti salí Gtira:Frasi- serie ast-fel : cura si satul Giurgiul, Cluceriul l Ieze-
nuluT, infiintat 'in anul 1879. Cel Manastirea aceasta pe la in- rul, din gura Blca, cu glrlele luY, cum
intiiti isT are numele de la ma- ceputul veaculd XV-lea se fla- si cinc! robY altar!.
nastirea Probota, careia a fost mea Mandstirea Sf. NicolaT din «tefan Voevod cel Bun,
inchinat; celta de-al doilea i Poiana-Siretuld. (a Arh. 1st.» a Constantin Vv., Maria Doamnas
s'a dat numele de la multele d-luT B. P. Hasdeä, t. I, pag. 283).
Despre Stefan cel Mare (Bur),
ciuline, ce se gasesc prin 1)61- In urma, acestel mandstirT i
spune :
lile de prin prejurul lul, precum s'a dat numeie de Pobrata, ca-
si de la pirful Frasinul ce curge rele in curgerea timpuluT s'a Acesta a zidit a doua m$Mistire de
prin el. prefacut in Probota. Pobrata va piatril mal la vale llngtt ptrld, $i ad In-
zestrat-o cu cite-va mosiT si odoare, dlnd
Are o suprafata. de i 144 sä zica infrAtire I , saü afräÇiea. rob pe tItarul ,Dimitrie Cu neamu-
hect, cu o populatie de 79 fa- In pomelnicul acestet manas- rile luY, i cu alte treY familit de Wat.
miliT, sati 311 suflete. tiri, care este scris in anul
LocuitoriT posedd : 334 vite 1823, gasim urmätoarele notiunI «Petru Rares Voevod, Ileana
marl cornute, 43 cal, 423 of $i despre vechiT el ctitorT : Doamna si fiir lor
8 rimatorT. . «Stefan Voevod i fiiI luT : Acesta a zidit a treta mtintistire, ce
Pe marginea de E. a satului Bogdan Voevod $i Stefan Voe- este acutn, i ati dat i moshle acestea
trece soseaua judeteanä Iasi- vod». Dobrusa in tinutul Soroca i Contesti,
un vad de moartt In tIrgul Hirltitl. i e-
Botosani. Despre acest Stefan se in- zerul Bildul, ce toste glrlele LuY, i Cu
seamna urmatoarele : mosia Vltleni In tinutul Tigheciulut (adicit
Probota, sat, pe mosia cu ace- Acesta este al 7.1ea Domn dupg Dra-
Doroholul litiga Galati), si trece In Ba-
lasI nume, com. Dolhasca, pl. gos Voevod, ce a desdlecat Tara aceas-
sarabia, i cu filie odoare i vestminte o
Siretul, jud. Suceava. cu cltf-va robl TdtarY o ad Inzestrat, pe
ta, i este trate luY Alexandru cel Bun,
care mIndstire la leat 7035, Aprilie 121
Vatra satuluT ocupä 60 veleatul umbla atuncea acel de la
Milntuitorul Christos 139t. §i att fticut
o ad si sfintit.
cu o populatie de 1153 suflete
biserica cea durad. (elldittt din Cum ca biserica actual& din
si 280 case.
lemn de stejar), unde-Y tintirirnul vechiti
Mosia e proprietatea statuluT, de se ingroapl roba acum, si ati dat Manastirea Probota, cu adevarat
in marinie de 1245 t'ad, din aceste mosit : tot locul ce este liare §o- este zidita de Petru Rares, se
cari 375 cultivabile, 720 padure, rnuzul i Intre phlul PobrateY si Nego- adevareaza si prin urmätoarele
125 fina% si restul nefolositor. miresii, Iurcesti, Bodesti i Moara, si la inscriptiunT slavone, ce se pad-
Prutul Grabovittt i Beresii. §i la Boina
Improprietaritl in 1864 si treaza pe paretil ; data insä
Ritimitft ce se c/uamit acum 1-apiceni
1879 sunt to8 fruntasl si insu- Moara-pe-Telita i Ceriscani st
din pornelnic (7035-1527) este
ratel, 97 paima0 §i 107 codasT, ce se chiaml acum Ritcleni i BIllnesti, gresitä cu treT anT, precum
stapinind 715 fald. cittY-va robY tiganY. Si Mttnastirea a- data. se va vedea :
Biserica Manastirel serva sa- tuna se numea t A Sfintutur NicolaY
din Poeang, de end Ora acum sunt 143KO/l6H16Artz .
tuluT. Cu voluta Tatalut, o Cu conlucrarea
irecutY 432 anY.
Are o scoall mixta, infiintata FiuluY, si cu stivirsirea sfIntulut Duh,
in 1882, conclusa de un inva- 2. «Alexandru Voevod cel iatd ett robul stlipIrtuld med Isus Chris-
tator, frecuentata de 30 scolarI Bun, Evdochia Doamna, Maria tos, Ion Petru Voevoda, cu calla ha D'un-
nezett Domnitoriti Mobdovet, fiti al
899-90o). Doamna, Alexandru Voevod,
luT Stefan Voevod cel bittrin, bine vol.
Drumuri principale sunt : la Ileana Doamna, lile Voevod, Domnia mea din a noastrd bund vrere,
Heciul (5 kil.), la Tatärusi (3 Bogdan Voevod, Ruxanda D-na, In al pattulea an al autocratorieY, a zidt
kil.) si la Dolhasca (4 kil.). Ana Doamna i fiii lor: Bog- acest temple In numele arhereulut lut
dan Voevod, Petru Voevod Christos i flicittortuld de mlnune Nicoalt
Probota, meineistire, in jud. Su- fiil lor». Sub egumenul Kyr Grigort, in anul
7038, Oct. 16 (1530).
ceava, in satul cu acelasT nume Despre Alexandru-cel-Bun se
si a carel biserica serveste de inseamna aceasta ctitorie La jertfelnic se citeste aceastä
biserica satulur. Acum nu mal Acesta a afierosit mosia Budinti inscriptiune sculptati in piatra :
64746. Morolo Dtclionar &Nimio. Vol. V.
14

www.dacoromanica.ro
40130TA (MANASTIRE) 106 PRO130TA (MANISTLIM

H01111611H Rares si al sotiei sale Doamna anul 7054 (1546). (Letop., T. I,
Pomeneste Doamne sufletele robilor Elena cu urmatoarele epitafurf, pag. 172). Iarl Doanana Elena
al( Ion Stefan Voevoda si pre fiul sltd
Petra Voevoda si pre mama luT Maria in limba slavona : a mar trait inca dupa moartea
si pre Doamna luT Maria d pre fiiY lar Piatra de pe mormintul
I. barbatuluf el. La 1550, ea era
si pre Doamna luY Elena (Petru Rares Domnitoruluf Petru este 'lipa inca in viata, precum se vede
a fost Insurat de douti orY ; intIT cu la mijloc, si de aceea cuvintele din inscriptia pusa pe biserica
Doamna Maria, apoY cu Doamna Elena, ce lipsesc se pot numaf presu- Episcopiei de Roman in acest
fata DespotuluY SirbieT) si pre fiiT lor
si pre Maria si pre Ana. Potneneste pune spre a se complecta : an. Tot aceasta se vede si din
Doamne si saeta' robuluT titd Monahul o inscriptie de la manastirea
cAcest mormInt este al Tubitorulul de
Kyr Grigori egumenul. Christos robuluT luY Dumnezed, Domn al Secul, pre carea nol o am re-
Pomelnicul manastiref pune Moldaviel loan Petra Voevod, fiul bKtrl- produs-o in urma, vorbind de
inca lntre ctitorif manastiref pre nuluT Stefan Voevod. Carde a rdposat In antichitatile aceld manastirl, No.
urmatorif Domnf dupa Petru acest locas si s'a mutat la vTacTnicele16.- I T. Desemnatorul si sculptorul
casurl. VTacYnica luT pomenireD. aminduror acestor epitafurf a
Rares :
ctefan Voevod, Angelina 2. Pe piatra mormIntalA a fost acelasf si amindoul aran.
Doamna, Petru Voevod, Alexan- DoamneT EleneT este acest epi- un artist iscusit.
dru Voevod, Ana Doamna, Bog- taf : In biserica mal este o pia-
dan Voevod, Maria Doamna 01- tra mormintala, din care se
G1H rPofi vede, ca acolo a fost inmor-
teancas . cAcest mormint e al roabeY lul Dum-
Despre acest . tefan Voevod nezed EleneT, DoamneT luT Petra Voevod,
mintat in anul 1544, FrAtineanul
spune asa : fiica taruluY Despot. Carea a reposat In Parcalabul de la Neamtu, precum
acest Igcas (si s'a mutat) la vYacTnicele se vede din epitaful urmator :
c Acesta este fiul luT Petra voevod ldcasurT.ViacTnica eT pomenire, In anul
Ralis, si ad dat mosiile acestea : S4vesti, 7 mi!..., IIP60TfIgliGfl
In tinutul NeamtaluT, d Purcelesti si CrK- Repasata robul luT Dumnezed Plan...
stesti, 0 poi sat din Stilseni, din care Data mortif luf Petru Rares In loc de nume sunt sgpate fuste flor!, carY
numaT StrAvestt de stdpinesc acum de poate di fi form/nd Inere, dar nedescifra-
nalnlistire s.
si a sotiei sale nu sunt puse,
bile. FrKtineanu pIrcAlabul de Neamtu.
din caliza ca Petru Rares a pre- ViacTnica bu! pomenire. In anul 7052
cPetru Voevod, Irimia Mo- gatit mormintele acestea inca (1544).
vila Voevod, Elizaveta Doamna, fiind in viata si a lasat ca ur-
Roman Voevod, Simion Movill masir luí sa insemneze datele Vasilie Voevod, in anul
Voevod, Melania Doamna, Ste- dupa moartea luf si a Doamna 1646, a facut ograda manastireT
fan Voevod, Axana Doamna, ceea ce insa nu s'a realizat. de zid ; precum se vede astazI.
Levin Voevod, Ruxanda Doam- Acesta este incä un tras carac- Marca Tare! ce este la poarta,
na, Aaron Voevod. teristic a barbatieT Marelur Do mn , are imprejur aceasta inscrip-
Bogdan Voevod, Stefan Voe- carele ca si tata' sati Marele tiune :
vod, Alexandru Voevod, Bog- Stefan nu se temea de moarte, Cu vointa
dan Voevod, Grigore Ghica Voe- ca oamenif ordinarf, el o astep- TatAluT, sica conlucrarea FtuluT li ca
vod, Smaragda Doamna. taii si eraii pregatiti pentru in- sdvirsirea SfIntuld Duh, Ion Vasile Voe-
Grigore Voevod, Maria Doamna, timpinarea el. Ce este maf mult : vod, ca mila luT Dumnezed Domnitoriti
TdreT MoldoveT, vhzInd 1nvechite lucra-
Dimitrie Barnovski Voevod. se vede intentia, ca cind vor rsle MinhstireT, Ingrlidi ca zid Biserica,
Alexandru Voevod, Constantin presimti apropierea mortif O. In anul 7154 (1646).
Mavrocordat Voevod». se duca la Probota ca sa moara
acolo, unde isf preparase mor- IO.Unul dintre ctitori ce!
(Acedia ad Intdrit hrisoavele pentru marf al manastirel Pobrata a
ezerul Bildul si pentru cele-l-alte modY si mintele de tirnpurití ; cadí acea-
robiT tdtarT si tiganT, cum si privileghiu- sta vra O. zica expresiunile ce le fost renumitul Mitropolit al Mol-
rile pentru preotT, poslusnicY si tiganiT mg- Ostra in amindoua epitafele : dova Dositheiti.
nis.'stireT, ca al fie apdratT de radie de toste El fiind calugarit inca din ti-
TdreT, si venitul gostineT si a desetinef n'AM IIP6OTII E110L1 nerete in aceasta mandstire, a
de la dinsif di aibd a lua egumenul ace- care s'a mutat in acest lIcas la viacTni- pastrat o deosebita veneratiune
stel mitnastirTp. cele lIcasurl.
pentru dinsa. Pe cind el se afla
In biserica manastiref se Data mortii luT Petru Rares, episcop la Roman, aceasta ma-
afta mormIntul Domnuluf Petru Letopisetul Moldovef o pune in nastire fusese devastan", arsa si

www.dacoromanica.ro
PROBOTA (MXNA.ST1RE)
107 PROBOTA (MXNXSTIRF.)

pustiitá. El a restabilit-o si a pus si s'ail ingropat r p usatul Petru Voclit tnceputur le sphs nitt robulut ottienesc,
in orindueall anterioarl. Dupá Rares In d'hita bisericK In pomelnic acolo este Stonul muntele si cine nu iu-
ce Dositheiti s'a fácut Mitro- cinstita sa Doamni. Elena fata luT Despot beste Sionut.
polit, mánästirea sa a prosperat Impiratul de Sirbia si fiid s il Stefan OE pACTOBVTIS eLlUV TIN117SfiT(Uel,A

maT mult. Dar cind el s'a re- Vodit ce ag domnit pre urmNY ai alalt co- trplv ixotrao&avca eup órrop aupt6sost
coni, si s'att ttnut santa mgnistire cu Vtim plato% aína/tac aufwv Top. l(3a
tras India oará In Polonia, sub cinste mare attta clt deosebi de episcopT CMUOIV.
Petriceico Voclà, in timpul ráz- si B. Mitropolitl an stitut din Pobrata asta ztce Duhul sttnt si se rustnize
boiuluT turcesc cu PoloniT, un Gheorghie fratele lut Ieremiit Voch si si sl vlretjasca tnnapoT toff cela ce nu
vrájmas mare al sáti, pe care el Teodosie Barbovski cariT facerg Sucevíta, Yubesc Sionul. cl acoloY anea cetate
mal spot pre vreamea vIletulut 313i1
Il numeste blestemat de Dum- mareta tmpKratul Hristos acolo satt po-.
stricasi. Obneatal cel bun a sfenteY gortt din cert si din Duhul sftnt din fe
nezeti, din noù a devastat mg- mingstirY inteattta clt calugirit ceY cioara prea sfinta Manita satt intrupa
nástirea Pobrata. De aceea Mi- ag bigat tIlharit de ati jehuit toatit ave- acoloY Vitleemul ande satt nifscut. st Na
tropglitul Dositheitl, dupl ce rea botarilor TiriY din visteriul minNstireT zaretul unde att Blcuit i acolot tara Pa-
s'a reintors la scaunul Mitro- de Yail siricit si de atunce ail stitut llstina i atlileta pre ande all tmblat
ngstirea urttg tuturor $1 nime nad
poliel, ca sá asigure soarta a- chotat de nevoia el, si o att aprins cu
deati lumtnat. acoloT Iordanul apa unde
satt botezat i muntele Davorul ande sud
cesteT mánástirT, cu sfatuI bettile deali ars acea sftntl mintistire ce argtat slava st din cert satt mgrturisit de
o a inchinat sfintuluT Mormint, da cuviinti In tina Tara, deag stitut B la pirintele fitti iubit si ca sil ascultim,
prin Patriarhul IerusalimuluT Do- al descoperiti i fiind domneasci nime acoloY Golgoda ande satt Mstignit
sitheiti . nu cuteza sK se faci ctitor al o acopere, marmtntul ande s'ag tngropat Batí tnvins
pini deade voe Vasilie Vocli dumisale salí petrecut dupi tnvoiere IR de ille
Reproducem actul hichinárif
Torgit postelnicul virulut sid de o atf adesea vorovind ca apostolit. acoloY Ele
mánástirel PobrateT, publicat In acoperit iarg tripizirile att vtndut cilugI rit onul muntele unde satt suit Domnul
jurnalul bisericesc din Bucovina, cu stborul un rnunte dumisale Jul Gheor- Hristos cu apostolit tott 5i mare ngrod
tntituIat : «Candela , No. 3 , 1885, ghe Paharnicul tnare fratele lut Vasilie de ucenict adecit de crestinY si ca prea
la pag. 147-150. Vodi Dumnezeg sil pomeneasch, nu pre cinstita sa maYcl si de dinaintea lor satt
basa ce pentru si dereagi tripNzirile ceale suit in cert la Pirintele. acolot In Sion
Facem Vire t'autor Cu aceasti carte de dires i ceale de iznoavIt sK le facN, $1 casa ande sad pogortt Duhul sfint
a smerenid noastre, pentru sfinta satt apucat des& lucrat o ami, si naif ucenicilor. acoloY si casele lut David
ngstirea noastrit Probota, carear este Mis- istovit, si treend vremea cu deaert, ctnd ande vor sedea scaunele la GYudet. si
tura de la tnceputul Tirit de sehastri, att fost pe la Dabija Vodi Dumnezett sN1 va vent Domnul Hristos cu slavK l cu
cind prea acelea, locurY era desert, si pomeneasci, iartt muntele unde'ra vindut putere multg de sfeint de va giudeca
Inceput depre-atuncea precum se dat danie sati pierdut i sfinta mgras. lumea si va plttti cgruYas dalla nevointg
vtfd diresele ctnd era vtileatul X3Itg. tire Mmtind vinovatt sati oprit B sate a celan bunt (Undule tmpleittYa ceriulut,
Stefan-VodN si fratele sig Alexandru- sfintet ingnNstirt Pobratit pentru acel inri strimbit sor duce tn muncit
Voclit aceTa de Dumnezeil pomenitit DomnY munte, si ne' afltndust nime sit sK pie PentraceTa amerenla noastrK am %chi-
de itt tnceputul 'pret. Ce-ad dat BotestiY, pentru nevoia sfinteT ministirT clf i ma- nat slujba noastrK sfinta Mitnifstire Po-
si TNtlfrusiT adevtirateY sale minitstirt inte la valeatul 31311/13, ag luat satul brota sfintuld mormlnt a luY Hristos
Pobratey, asa zice in nric dadoh tomu sfinteY mingstirT Miliálisanit pre Basett. pentru sufletele rgposatilor aceTa DomnY
istinnomu nasemu Monastiriu ot polian, Soldan Vornicul ef ce Bit acoperit cli- Alexandru Vodtt cel btittin si 'lita Vodtt
iaje est mejdu Sumuzo pobratovem pu- sarnita si un turn si smerenia noastrd 5i tefan Vodi cel bun si Bogdan Vodtt
tocom dve cale! edino na imé Budintii fiind la Roman episcop am plttit cu ba- el de stnt pNtil asttlzY uricele si satele
a drugve bise togo Tatarei. DecY ag triit nit MInistirit schitulut pentru muntele si odoartfle. $i Petru Vodtt Rares si Elena
aceia sftntg manKstire pre rind tntgrin- acela, sam riscumpirat sfinta Mingstire fata lut Despot tmpttrat si Stefan VodK
du-o Domnit istintt la Stefan Vodi cel din vina aceia din toattl si pre clt era cel ttnir si pentru sufletele tuturor Dom-
bun ce ati flicut Putna, si vechindu-s1 att lucra! lam fticut tot, cam deschis .trepi- nilor si alalt ctitorY mitropolitt pi bo-
flicutu-o de iznoavg P cela de Dumnezeli zarca som zidit tot ce era elsturnat iarY si pentru sinNtatea Mirit sale,
pomenitul Domn Stefan Vodit cel bun si OsIpit. sam fNcut i tripizarea de varK Domnuld nostru Ion A nton Rusit voe-
Y-att ca maY dat sate si odoarg, spot cind cti perla ca pivnitK cu beciurt cu total. voda i cinstita sa Doamn1 Zoi si a lor
ad fost preste II (8o) de aY cNztnd be- si alttl din ce miau fost puterea am fd- iubitY flY Alexandru voevoda. Enachi
farit Mitropolitul Grigorie Rosca cut vestminte. sam sprejenituo ping clnd voevoda. Gheorghie voevoda i alalt
vitral lut Petru Voch llares din Voronet a cNzut la maztlie. atuncea aflInd 'reme DomnY blacocesavY ceY va blagoslovi
de postrig cu nevointa sa ail tndemnat nepriitoriul luT Dumnezitt ait dat esipit DumnezNa. $i pentru sNnKtatea Dumilor
pre Petru VodK Rares de s'A dat ctitor mare 501 parees co rtItt. Pentraceta am sale cinstitilor boiart mart si celor miel
la Pobrata, s'ail filcut biserica de iznoava socotit sam Inchinat sfinta M ngstire Po- tuturora. mal spot ai pentru sufletul
ca maY ghizdavit 1 mat linfrNmsatg, sag bmta postrigul raYett. si nevointa mea metí unuT smerit i mal mic de tott i
mat intKrit-o cu sate, sad priimitu-o sfintuluT mormintulut Jul Dumnezni, ande sin dat pre mina sfintii sale Pttrintele
M'Y fie de 'ngropticiune, care preatuncea izvoreaste viata si lumina preste torta nostru prea fer'citttlut Patriarchul de
numaY la Bistrita pi la Puma era Dom- lumea cl acola locul cel sftnt i mal stinta cetate Ieru a/tmul I toatli Pales
nit de al tngropa i tocma la IngngstirY stint dectt in tosa lames, acolo sunt tina chir DosoteY ca stt fie danie vecTnicit

www.dacoromanica.ro
PROBOTA (MÀNXSTIRE) 108 PROBOTA (MXNASTIRE)

sfenteY sale si citrora vor fi pre urma am gAsit acolo un singur preot In 1409 Aprilie i8, Alexandru-cel-
sfentiY sale Patriars la sftntul mormIntul de mir, si acela epileptic. Abia Bun hdrtizeste mlnitstireY Sf. Niculae
tut Dumnezdt1 si pentru me mare cre- (Probota) aflitoare pe poiana SiretuluY,
dintti miFam pus si peceaté si iscitlitura
dupa cit-va timp de la sosirea
ea nimene sd nu pdscuiascd In baits So-
si m'am rugat si Dentin'lor sale cinsti- mea el s'a desteptat din paro- muzul, triceptnd de fa gura 1351teY si
tilor bolarilor mare al ttirtY dealt iscdlit xismul luT. pdnd la hotarul Hetca. (e Archiv. 1st., , B.
si dumnealor ca sN. le fie pomand In vecY. (Notite istorice si arheologice P. Hasdett, I, part. II, 12).
sd se pomeneascd cu ctitoriT ce mart si adunate de pe la 48 mAnAstirT Alexandru cel Bun, prin documentul
dumnealor, ca sd fie stNttttoare In vea. dat tn Suceava la 22 Septembrie 1410,
larl cine dind va sa ispiti sit strice
si biseria antice din Moldova
htirdzeste raIntistiret Probata cincY Te-
aceastd danie. aceld ad fie stricat g le- de Episcopul Melhisedec, pag.
mirY-tasee, in tntelegere cu Petru, sulta-
pliclat din catastihul vietiT si din partea 150, 1885). IatA tried cite-va no- nul hanuld tdtdresc numit Temir-Tas a-
sfintilnr si sd. fie subt urgia le Dum- tite istorice privitoare la acest sezat line balta Somuzule. Acest Petro
nezild ca banY zavistnicul fratelut si uci- sfint boca: era vasalul lut Alexandru (Hasdett, Ark
gout si ghieziT si scarotki. lard care va Ist., I, 2, pag. 12).
trail si va direge acela sd. fie cu sfiintiT Pe acea vreme (7036=1528) a urzit In x442, Maid 8 se Intilreste mtinds,
In panea dreptilor a In lumina sfinteY Petru-Vodd mdridstirea Pobrata, name tireY Probota 9 case de TiganY. (Arh.
troite In vect bucurtndu-sd Cu Domnul Ong 'n jumdtatel (Gr. Ureche,cLetop.D, I, Ist., I., 1. 123).
nostru Hristos amin. p. 190). In 1444, Aprilie 26, Petru-Vodd, fiul
pis' uias 13PIle DacK s'ad tritors Pentru VodN. din le Alexandru-cel-Bun tY hdrdzeste patru
Dosothett Mitropolit SuceavslaY. Tara-Ungureascd (1532), Intro acea laudd shlast de Tigant (Arhiv. Ist., I., I, 123).
Ion Episcop Romansktit. ad sKvIrsit mAndstirea Pobrata, care era Iancu-Vodd-Sasul, fiul tut Petru-Vodd-
Serafim Episcop RadovskiY. ziditd de dtnsul $i o ail sfintit (Gr. U- Rares ddrueste mdastireY Probota la
Halistru Episcop HuskiY. reche, cLetop.D, 1, 205). 1580 Iulie ¡9, satul Protopopeni pe Si-
Miron Kostin vet Logofdt. La anul 7055 (1547) Septembre In 4, ret co morY In Siret (Arh. Ist., Tom. I.,
VinerY la N. s'ati sdvirsit Petru-Voclit Ra- P. 127)-
Buhus Hatman.
res ; si cu cinste l'ad Ingropat In Ind- Ex-Mitropolitul Grigorie cere M-reY
Biserica mAnAstireT Probota ndstirea Pobrata. (Gr. Ureche, cLetop.D, I, Probota sit i se fad dupd moarte o
205). pomenire anuald pentru serviciile ce a
este una din edificiile cele maT lar in al doilea an al DomnieY luY, adus mhndstireY.
alese ale Moldova. April 7, In anul 7056 (1548), Simbdtd. a edificat cu toatd magnificen/a
Arhitectura este aceeasT ca a dupd. PastY, Ilias-Vodd (feciorul le Petru cerutd biserica din amp.
mAnAstirilor din veacul XV-lea Rares) ad tdiat capul tut Vartic Hatma- a tnduplecat pe Petru si Doamna
si XVI-lea bizantinà cu decora- nul, In tirg In Husi, g l'ait dus de rail sa Elena sit-sl aleagil In acea mdMstire
tiunT gotice. Ea conservl antica tngropat In mIndstirea Pobrata. (Gr. U- locul de tnmormtntare, nu la Putna ca
reche, eLetop.D, I, p. 20). dupd obiceitt.
impArtire in patru despArtitud, Se bucura allturea cu cea de la Bis- Scoase de la Domnie satele Prd-
deosebite prin pAretT interme- trita de o deosebittt favoare pe timpul an,* si Negoesti, pe cart fku moil cu
diarT, ca si mAndstirea BistriteT, luY Alexandru-cel-Bun si a urmasilor shY, cheltuiala luY.
anume : pridvorul sari porticul, dintre cart Petru-Vodd scuteste In 1448 dpKtd de la Domnie lacul Belcul
satele el Ciulinesti, Gheresteni si Rosca 1562. Septemb. 9. (Archiv. Ist., I., p. 22).
narthica, templul si altariul. Prid-
de line Htrldd sd nu plitteascd bir, niel Prin zapisul dat la 1671 Febr. 6 In
voriul a fost deschis si cu co- posadd, nicT podovada, niel ilis, niel mod Iasi sub Duca Voevod se scot dintre alte
loane legate prin arcurT triun- sd nu facd, niel In soldit sd nu Imble, obiecte htirdzite bisericet celeY marY de
ghiare ; dar egumeniT grecT ail nie butile noastre sd nu care si nicY o la Ierusalim, de mal multY boert, co
infundat si pgretiT acestr cu co- slid slujbd a noastrd. TotY cojocarit si scoartd si o icoand Precista si ce't 8 let
altY mesterY din acele sate sd. fie venit banY si o pecete de ad dat la stinta
loane, fAcindu-1 obli peste tot.
mime niNnNstiren In sfirsit nicY judecd- mIntistire la Probota pentru a ce ail
Biserica este peste tot zugrA- toril de la Hirldli, niel globasit lor, nicY tinut cKlughril aceste unelte 23 ant tntea-
vitA, partea din nainte are pic- pripdsant sl nu aibl a judeca pe ace cea sfintd mdriNstire la Probotaa. (Miron
turA modernA, lar cea din urm5. oameniY, nicY sK-Y prade, nicY gloabd sad Costin, Opere complecte, de V. A. Ure-
anticl. tretin sd nu le YeY, nicY pentru neascul- che I, p. x27).
tare, ci In orY-care treabd tntre aceY Prin uricile din 1676 Maid 9 dat In
AstAzT mAnAstirea Pobrata re- oament sit-Y judice chlugariY, lutnd tot Iasi de Antonie Ruset VV. se despdgu-
prezinta o ruinA. Casele egume- venitul cit va fi. besc cdlugdrit din Pobrata pentru o bu-
nesd, foarte marl si cu treT e- Pe ltngd aceastd favoare se mal gd- catti de botar din Hangul ce se chiamd
tagiurT, ail cAzut in ruinA. seste hdidzitd aceleag mdndstirY, toatd Bistricioara, pentru care se judecaserd
GrAdina de prin prejurul mA- ceara din zecimea domneasch de la Ttr- cu Tudorascu, Iordache Spdtar mate si
gul-Frumos, si pe tot anul cite ease buff ad fost ritmasY, ati fost desphgubitY de
nAstireT este dat5. in stApinirea de vin din acea de la lltrlitti sad de la bund voe de acesta cu 200 leY. (Idem,
arendasilor. Cind am vizitat a- Coman, ca sd se poatd da fratilor che I, 13- 137)-
ceastA mAnAstire, in anul 1879, un adaos de bäutord. (Xenopol, III, 592), Printr' un alt hrisov din 1802 Martie 20,

www.dacoromanica.ro
PROBOTA 109 PRODANE;TI

se tntXrete stIptnirea tanhstirel Probota Probota, pädure a statulur, de Procovul, ramurd de munir, in
pe mosiile Platonesti (astii-z1 Manolea), pe mosia cu acelasi nume, jud. jud. Neamtu, comuna VinAtori-
Turbata, Budinti, Miriceni I NKaseni
de la tinutul SuceaveT, pentru care urma
Suceava, in mArime de 1690 Neamtulul, pi. de Sus Mijlocul.
pricinK de lmpresurare pentru megiesïl hect. si cu diferite esente. Se intinde de la hotarul jud.
(tUricariul, , de T. Codr., VI, p. 242). Suceava, pe la N.-V. mAngstirei
Probote§ti, sat, pe mosia Tir- Neamtu. Este acoperitA cu pl-
IatA pe ce pret fuseserA aren- nauca, com, cu acelasT nume, durr si imbelsugatA in izvoare
date mosiile mAnAstirer Probata pl. Herta, jud. Dorohoia. minerale.
inainte de 1851, pe cit s'aa a- Are o populatie de 1586 su-
rendat prin licitatie In acel an flete ; z bisericr, deservite de I Prodani, cdtun (ttrIA), in jud.
(1851) si ce venit aduc acum preot, 2 cintAretT si I pAlImar : Ialomita, pl. Borcea, pendinte
statulur : una vechle de lemn, cu hramul de com. Tonea.
Mosia din jurul tnAnAstireT Sf. Mihail si Gavriil, flcutA la
(Probota), inainte de 1851 Cu 7766 de sAtenT si cea-l'altA de Prodani, sal, fAcind parte din
250 galbenT, in 1851 Cu 382 zid, cu acelasT hram, fAcutA In com. rur. BArIsti-de-Cepturr, p/.
galbenr, lar acum Cu 7030 ler. 1874, de Princesa Olga Mihail Vedea-d.-s., jud. Olt, situat pe
Mosia Guija (Cu Dolhasca si Obolinschi, conform testamen- Valea-Vedi ter.
Buda acum), inainte de 1851 tulur defunctel Maria Potlog.
Cu 550 galbenr, in 1851 Cu 671 Prodani, sat, fAcind parte din
galbenT, lar acum 37500 ler. Procovul, schit, pendinte de ml- com. rur. Gura-Boulur, pl. Ve
Mosia TAtArusi, inainte de nAstirea Neatntu, jud. Neamtu, dea-d.-s., jud. Olt. Are o popu-
T851 cu 900 galbenT, in 1851 com. VinAtori-Neamtulur, din pl. latiune de 140 locuitori si o bi
Cu 1557 galbenT, lar acum cu de Sus-Mijlocul. sericA fondatA la 1892.
21000 ler. Se mar nutneste i Procopul.
Mota Heciul, inainte 1851 de In privinta acestur schit sunt Prodani, subdivizie a cdt. Chi-
cu 1175 galbenT, in 1851 Cu 1791 o multime de hrisoave domnestr, tani, com. Vata, pl. Vedea-d.-s.,
galbenr, lar acum cu 24420 ler. intre carr: al luT Ghica Grigore jud. Olt.
Mosia Platonesti saa Mano- Voevod, de la 7249 (1741) ;
lea, inainte de 1851 cu 560 sovul de la 7255 (1747) ; hriso- Prodäne§ti, com. rur., In pl. Ho-
galbenr, In 1851 cu 803 galbenr, vul lur Constantin M. Cehan Ra- rincea, fuel. Covurluia, la 87 kil.
lar acum cu 8000 ler. covitA din 7259 (1758). La 7262 de Galati. Se mArgineste la
Mosia Dolhesti inainte de (r754) Tudosie egumenul schi- N. cu com. Lupesti, MAlusteni
1851 cu 1290 galbenT, in 1851 tulur, cumpAr1 pentru trebuinta si Tutcani ; la E. si S., ca GA-
cu 1445 galbenT, lar acum cu schitulur o moarl cu toate cele nesti si Slivna $1 la V., cu cAt.
21 I I 2 ler. trebuitoare eT, care este din sus Aldesti (com. Bere,ti). E ase-
Mosia Hirtoape/e, Crivesti saa de metocul mosier Bleber, pe zatA pe o muchil de deal, In
Bidilitd, inainte de 1851 Cu 563 apa Topolita. La 7263 (1755) a partea de V. a HorniceT, inteo
galbenT, in 1851 Cu 737 galbenr, fácut imbunAtAtirr schitulur, Toa- pozitie frumoasg, de ande se
lar acum Cu 26230 ler. nichie, Episcopul Romanulur. vId satele invecinate ale Ho
Mosia Protopopeni (Botosani), Hrisoave domnestr mar sunt : rincer, si anume : Sipeni, in fatl,
inainte de 1851 Cu 260 galbenr, al lur Scarlat Ghica Voevod, de Tutcani, MAlusteni, Aldesti si
In 1851 cu 171 galbenr. la 7265 (,757); al lur Gr. Alex. Puricani.
Mosiile Ciulinesti i Verejeni, Ghica Voevod, de la 1765. Se compune din 3 cAtune
inainte de 1851 cu 150 galbenT, La 180r, schitul a fost prAdat. ProdAnesti, Puricanl i SAseni,
in 1851 Cu 380 galbenf. La 1802, Chir Doroteia a cil- carT sunt aproape una de alta,
(Vezr arenda vechie, in Uri- ruit intre altele : stupir schitulur iar cele din urml mar Impreu-
cariul de T. Codr., vol. VI, p. 96). Prisaca - de -sub -Muncea si Pri- nate. Locuitorir din toate cAtu
saca - Procoveni. nele sant rAzAsr. Populatiunea e
Probota, pädure, pe sesul si ma- (Vezr pe larg istoria schitu- de 259 familif, sati 999 suflete
la' Prutulur, spre E. de satul lar Procovul in revista a Bise- Terenul com. e foarte acci-
Probota, com. Cirniceni, plasa rica Ortodox1 RominA», Anul dentat ; dealul In directia Sliv-
Turia, jud. VIII, No. I-2). ner mar ales e plin de ripT si

www.dacoromanica.ro
PRODXNEST1 110 PROGRESUL.

piriia$e ; in fundul fie-cAreT ripT, tuluT, pendinte de Episcopie. Pe de 926 locuitort Are o bisericd,
fiind albia unuT pirtia$, cresc in- mo$ia Parte- din - Verne$ti, are deservitl de 1 preot $i un din-
Orate in ambele pArtT nume- 30 hect., fAcind un corp cu cri- tAret ; o $coall, frecuentatA de
roase $i regulate sAlciT. AicT, ca vina Simileasca, de 49 hect. 49 copir.
mal in toate comunele din va- Mo$ia e pro prietate a statu-
lea $i fundul HorniceT, sunt fru- Produlesti, com. rur., jud. Dim- luT $i are cam 1506 hect. pA-
moase $i bogate grAdinT cu pomT bovita, pl. Bolintinul, situatA pe mint arabil $i 400 hect. pAdure.
roditorT, in special merT, perT, loc $es, lingl piriul uta, la 4 Sosele comunale o leagA cu
prunT, nucT, vi$inT, etc. kil. spre N.-V. de gara Titu, com. Mereni, Aluni$ul, FAgetelul
PAmintul arabil al comuneT e avind douI podete pe piriul $i Spineni.
de 1129 hect.; mal sunt $i 97112 uta. Se compune din trer cA- Locuitoril se ocupa cu agri-
hect. viT, 12 hect. finete, 20 tune : Produle$ti, Bro$teni $1 cultura.
hect. ima$, io hect. tufAri$, o- Coste$ti-din-Deal, cu o populatie Veniturile $i cheltuelile com.
sebit de ripT $i locurT nepro- de 1700 locuitorT. sunt de 2569 leT li 92 banT.
ductive. Are 3 bisericT $1. o $coalA.
Agricultura, cre$terea vitelor, Comunele vecine cu Produ- Profa, sat, acind parte din com.
cultura viilor $i a grAdinilor cu le$ti sunt: Branistea la E., MA- rur, cu acelasT nume, pl. Vedea-
pomI fructiferT sunt ocupatille tásarul la V., Gura-$utiT la N. d.-s., jud. Olt.
de cApitenie ale locuitorilor, carT $1 Coste$ti la S.; se desparte
ati case in bunl stare $i bine de toate prin cimple $i se une$te Profa, mofie a statuluT, jud. Olt.
ingrAdite $i 729 capete de vite. prin $osele comunale. VezT Ciorica, sati Profa.
Budgetul com. e la veniturT
de 2755 lef, lar la cheltuelf, de Proeni, sat, fAcind parte din com. Profa $i Ciorica, peIdurr ale sta-
2693 leT, 65 banT. rur. CAlinesti, plaiul Cozia, jud. tuluT, pendinte de com. CiomA-
Are 2 bisericT, Sf. VoevozT in \alma, situat pe ambele laturT ge$ti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,
ProdAne$ti $1 Sf. Dimitrie in ale soselei nationale Riul-Vadu- $1. in intindere de 900 hect.
SAseni, com. ProdAne$ti impre- luT $i pe malul OltuluT, care face
unA cu cAt. Alde$ti (com. Be- aci o mare curbA. Profeseni, atun de E. al com.
re$ti), constituind o parohie, cu Are o populatie de 109 locui- Arce$ti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
catedrala Sf. Dimitrie, cu 1 preot torT ; o bisericA cu urmAtoarea jud. Romanati, situat Miga 611
paroh, I preot ajutor $1 5 chi- inscriptie : Beica, pe $oseaua Caracal-Riul-
tAretT; o $coa15. mixta. VaduluT, in apropiere de Olt
AceastK biseria Dumnezeiasa si In-
Comuna cea maT invecinatA tru tot cinstitI si a tutulor sfintilor din $1 gara Arce$ti.
de ProdAne$ti, e Slivna, la 3 temelie s'al fdcut si s'ati zugrKvit prin Are 120 familiT, sati 610 su-
kil. spre V. osIrdia DomnuluY Constantin Davidescu flete.
din Rimnic la leatu 1798; iar advonul
Prodanesti, sat, cu 50 familiT, s'a fitcut de Orintele Macarie Monahul Progresul, sat, fAcind parte din
si de Iamandi din R/mnic la 1817,
jud. Arge$, pl. Topologul, fa- com. rur. Cucueti-PlAtAre$ti, pl.
cind parte din com. rur. Bleici. La satul Proeni, maT sus de Dimbovita, jud. Ilfov, situat la
Are o bisericl, cu hramul In- vársarea LotruluT in Olt, se aflA E. de PlAtAre$ti.
trarea-in-BisericA, deservitA de o bisericA vechTe, unde, spune Se intinde pe o suprafatA de
I preot $1 I cintAret. legenda, s'ar fi celebrat cununia woo hect., cu o populatie de
luT Mihaiti Viteazul. 448 oprciue
lo ittaotreTa.
Prodänesti, sat, fAcind parte din Cade in partea de S. a com., e a insurAteilor,
com. rur. Marcea, pl. Oltul-d.-s., la 31/2 kil, de cAtunul aline$ti care cultivl. 900 hect. (loo hect.
jud. Vilcea, situat lingA 1'1111 01- unde e $coala. izlaz).
tul, spre E. de comunl. Are o Are o $coalA mixtA ; un he-
populatiune de 109 locuitorl. Profa, com. rur., in jud. Olt, pl. le$teti.
Vedea-d.-s., situatA pe valea riu- NumArul vitelor marT e de
Produleasa, pddure, in jud. Bu- luT Ciorica $i formatA din 4 cA- 194 si al celor m'a de 313.
zAti, com. Gura-Ni$covuluT, cAt. tune : Profa, Ciure$ti, Once$ti
SAseni-NoI, proprietate a sta- $i Turclne$ti, Cu o populatie Progresul, sat, fdelnd parte din

www.dacoromanica.ro
PROI-IALtit 111 1,1t0T0PoPE/41

com. rur. Dudesti-Cioplea, pl. de apa" minera/a sarata, In jud. tor din Fintina MironeSei, pe
Dimbovita, jud. Ilfov. Se intinde Buzau, com. Vispesti, pe pro- mosia cu acelasl nume, pl. Co
pe o suprafata de 475 hect., ca prietatea mosnenilor Pitigoestl si sula, jud. Dorohoid ; formeazä ja
o populatie de 190 tocuitori. NArtesti. zul Prosianu, ucla partea de S.-
Insurateir ad 473 hect., din V. a mosid si se varsa in pi-
care 48 hect. sterpe, 23 hect. Prosanicul, sat, facind parte din riul Ciobalaia, ce face hotarul
izlaz1 2 hect. vie. com. rur. Vasilati-Popesti, pl. futre mosille Braesti, Vaculesti
Comerciul se face de 7 cir- Negoesti, jud. Ilfov, situat *filtre Dimacheni.
ciumarl. Vasilati i Pirlita.
Numarul vitelor mari e de Se intinde pe o suprafata de Proste§ti, sat, jud. Arges, pl. Pi-
55 si al celor miel, de 76. 2280 hect., cu o populatie de testi, facind parte din com. rur.
Are o scoala si o bisel-la. 278 locuitorr. Cocu-Popesti.
Statul are 1350 hect. si lo-
Prohalul, deal, in jud. Neamtu, cuitorif, 930 hect. Statul cultiva Pro§ca, catun,a1 com. Naeni, jud.
plasa Piatra-Muntele, com. Do- prin arendasff sal 1035 hect. Buzad, cu 400 iocuitorl si 93
breni, situat in prelungimea dea- (65 izlaz, 250 padure). Locuitorii case. Pana in 1864, forma sat
lului Ceuca. rezerva pentru izIaz 160 hect. independent, de atund s'a unit
Numarul vitelor mar! e de ca satul Naeni ì formind com.
Prohoje§ti, saü Prohozelt.i, sat, 218 si al celor miel, de 8o6. Naeni-Prosca, sad simplu Meni.
in jud. Bacad, pl. Muntelui, com.
Podurile, situat pe podisul mun- Prosanicul i Rasa, mofa ale Pro§ca, vechia schit fi tnetoh al
telur Hainela, la 2 kil. in spre statulul, pendinte de Mitropolie, Episcopie, In jud. Buzad, com.
N. de satul Podurile (scoala). jud. Ilfov, care se arendeaza. cu Naeni. biserica de mir.
Are o populatie de 512 su- 20000 lei anual.
flete ; 2 bisericl, deservite de Proqca (Metohul-Schitului-),
preot si 3 cintgretl, una cu Prosecul, tnunte, in jud. Mehe- mofie, a statulul, in com. Na-
hramul S-til Voevozi, cladita pe dinti, plaiul Cerna. Are o pes- eni, cat. Prosea, jud. Buzad,
la x86o si a doua cu hramul ter5. frumoasA. avind 3 hect. izlaz.
Cuvioasa Paraschiva, cladita pe
la 78 ro de Toader a Gavriload. Proselnici, sat, in partea de S.- Proqca-Näeni, cofrn. rur., in pl.
Vite : 23 cal, 419 vite !nazi E. a com. Miroslava, pl. Stav- Tohani, jud. Buzad. Vez! Naeni.
cornute si 28 porci. nicul, jud. Iasi, in valea ca ace-
las! nume. PKo§cani, (Sfo ara - S ähäteni),
Proite§ti, sat, in jud. Mehedinti, Are o populatie de 59 familil, tnofie, in jud. Buzad, com. GA-
plalul Closani, com. rur. Ponoa- saii 251 suflete; o biserica ; o geni-Vintileanca, cat. Sahateni-
rele. Are 23 case. moara de apl. d.-j., proprietate mosneneasca.
Vite: 170 vite mal-1 cornute, Are 60 hect. arabile si fineata.
Prooroci, catan, pendinte de com. 27 cal si 35 rimatorI.
Milcovul, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, Protopopeni, sat, pe coasta de
situat pe valea Oltului, la gura Prosia, deal, in jud. Iasi, com. deal, in partea de V. a com.
valcelei Urlatoarea, la 21/2 kil. Buznea, pl. Cirligatura, incepind Poiana Lunga, pl. Siretul, j u d. B o
de resedinta comuna de la capatul de S. al dealului tosani, ca o suprafata de 601
Are o populatie de 380 lo- Budeanul si intinzindu-se pana in hectare, din care 400 hect. ale
cuitorT ; o biserica, Cu hramul hotarul jud. Roman. Pe coasta Statului si 261 ale locuitorilor
Sf. VoevozI, deservita de I preot sa de N.-E. e situata o parte a cu o populatie de 85 familif,
cintaret. La E. de com., pe satuhu Ganesti. sati 392 suflete.
malul Oltului, in capul dealultd, Pe mosie se afla 715 hect.
e un semn trigonometric. Prosica, sat, cu 30 faniilii, jud. padure si i moara de apl.
Vite : 6o bol, 75 vaci, 32 caI, si pl. Arges, facind parte din Vite : 734 bol si yac!, 29 cal,
380 oi si 52 porcl. com. rur. Musatesti. 260 o!, 57 por& Sunt So stupI
cu albine.
Proorocul (Priorocul), sorginte Prosiei incepa- Mosia se zice ca In vecbime

www.dacoromanica.ro
PROTOPOPENI 112 PROVITA-DE4OS

era proprietatea lul Petru Ra- Provita, mofie a statuld, pe care Nisipului, la 48 kil. de capitala
res, Domnul MoldoveI. Din ac- la 1864 s'ail improprietarit lo- judetull/ si la 5 kil. de resedin-
te se constata el ea era inchi- cuitorli din com. Provita-d.-j., ta pIaser.
nata manastirei Probota. jud. i pl. Prahova. Se compune din 4 catune :
Satul Protopopeni mal purta Provita-d.-j. (numit de locuitorl
numele de Poiana-luI-Bors. Provita, fostä mänästire, in jud. si Maruntisul), Draganeasa, Pia-
si pl. Prahova, com. Provita-d.-s. tra si Provita.
Protopopeni, deal, care se pre- Are o populatie de 1560 lo-
lungeste din com. Corni, pe mo- Provita (Prahovita), rifé, izvo- cuitorI ; o scoala ; o biserica, cu
sia Protopopeni, intre piriul Glo- reste din muntiI com. Talea, urmatoarea inscriptie :
dinoasa si Siretul, jud. Botosani, plaiul Pelesul, jud. Prahova, de Aceastil sfIna biseried s'a zidit din
com. Poiana-Lunga. la locul numit Chela - Provite, temelie i tmpodobitii precum se si vede
udd partea de E. a comunelor de Prea Sfintia Sa l'Aria tele Esarh¡Kiriil,
Protopope§ti, sat, in jud. Me- Breaza-d.-s. i Breaza-d.-1., trece epitropul &Intuid MormInt si s'a hice-
hedinti, pl. Cimpul, com. rur. prin com. Ocina, unde se in- put la 1861, Maid to 25, si s'a sfirsit la
leatul 1861, Octom'bre In 26.
Punghina. carca cu girlitele : Ocina, Bal-
tisul i Valea - Bradului, trece Pe linga agricultura, 120 lo-
Protopopul. VezI Arama, sat, apol pe teritoriul com. Provita- cuitorI se maI ocupa cu,dulgheria
com. Belcesti, pl. Bahluiul, jud. d.-s., o uda in tot lungul (hambaragil), rotAria i cu bu-
Iasi. face multe cotiturI, i dupa ce taria.
se incarca cu valle: Sultanul, 185 s'ají improprietarit la 1864
Protosinghelul, sat, facind parte Pietrel, Polenel, Taporasti pe mosiile Provita, Draganeasa-
din com. rur. Magurelele, pl. Schiopoti, intra in com. Provi- Racota, ale statuluI, Catunul, a
Podgoria, jud. Prahova. trece prin centrul eI,
ta-d.-j., d-luI G. Gr. Cantacuzino i Pia-
udind-o de la N. la S. si pri- tra, a d-lur C. tefanescu, dindu-
Protosinghelul, piiclure, a sta- meste de afluentI vaile : Lunga, li-se 6o6 hect. EI au 8o cal, 48
tuluI, in intindere de 125 hect., Sarata, Nuculul, Puciosul, Bo- iepe, 258 bol, 270 vacI, 145 ca-
pendinte de com. Magurelele, lovanul, Draganesti si luda - pre, 490 oI si 268 porcI.
pl. Podgoria. Mica. De la vilceaua PuciosuluI, In raionul com., pe 11111 Pro-
intra in raionul com. Magureni, vita e o moara de macinat.
Protosinghelul, pädure, a sta- pl. Filipesti, apoi in comunele : Suprafata totall a com. e de
tullir, in intindere de 150 hect., Filipesti-de-Padure, Ditesti, 1900 hect.
pendinte de com. Pacureti, pl. monesti i Margineni, si se varsa In Provita sunt 2 izvoare cu apa
Podgoria, jud. Prahova. In Cricovul-Dulce, la V. de co- minerale, unul numit
muna Vladeni. la poalele dealuluI Vladeanul,
Proto§eni, suburbie, dinspre N.- din care lzvoreste, i altul pe
V., a orasulur Caracal, jud. Ro- Provita. VezI Predealul, pirilas. coasta dealuluI luda-Mica, linga
manati. locuinta locuitoruluI Ion Nita.
Provita- de -Jos (Prahovita), Apa acestor izvoare se intrebuin-
Provita, sat, facind parte din com. rur., jud. o plaiul Praho- teaza de locuitorl la diferite
com. rur. jud. si pl. va. luat numirea de Pra- boale.
Prahova. Are o populatiune de hovita, dupa numele piriuluI Pra- In catunul Piatra este o ca-
463 locuitorT. hovita san Provita ce curge prin- riera, din care se scoate piatra
tr'insa ; lar «de jos» spre a se pentru podurl, ziddriI, canalurI,
Provita, al/cl numire a munte- deosebi de comuna vecina, Pro- etc. Pe valea, numita. Valceaua-
iza Risnova, jud. Prahova. visa, ce cade in susul Sdrata, sunt izvoare de pleura.
E situata. pe ambele malurl sare.
Provita, mofie a statuluI, com. ale piriuluI Provita pe valle: StupI cu albine sunt i5o.
Provita, jud. si pl. Prahova, pen- Sal-ata, Nuculul, Draganesti, Va- Comerciul se exercita in co-
dinte de biserica Sf. Gheorghe- lea-Mare, Iuda-Mica i Bolova- muna de 6 circiumarl.
Noti (Bucuresti), care se aren- nul, si la poalele dealurilor : Veniturile i cheltuelile co-
deaza cu 6200 leI anual. ful-Pietrei, VladanuluI i Plaiul- muneI se ridica la 2645 leI.

www.dacoromanica.ro
PROVITA-DE-JOS 113 PRUNARVL

O osea comunald o leaga E situata pe ambele malurI Comerciul se exercita In co-
la N. cu com. Provita-d.-s. si ale riului Provita, la 63 kil, de mung de 6 circiumarr.
la S. cu Magureni, lar o osea capitala judetulur si la 20 kil. Budgetul e la veniturr de le!
vecinald, cu gara de resedinta plaseT. 3778 ler si la cheltuell, de 3145
E brazdatd de dealul Vla- Se compune din 9 catune : ler, 23 banr.
deanul, care in cep e din partea de Minza.ul, Moiseni, Provita-d.-s., osea principala hiles
N. si se prelungeste in forma chiopata, Secaturile, Sultanul, nqte comunicatia spre N. Cu
unta semi-cerc catre E. si S., Taporistea, Valea-Bradului Breaza d.-s. si spre S. co Pro-
formind culmile : Mes teceni, Vir- Valea-Poenir, cu o populatiune vita-d.-j.
ful-Poenei si Virful-PietreI. Din de 1696 locuitori. brAzdatä de piscurile : Sul-
aceste dealurI, se ramifica dealu- Are o biserica, cu hramul tanul, la V., Piatra, la N.-E.,
rile D urda, Plaiul-Nisipulur si Pia- Adormirea Maicei Domnului, Dr4gAneasa, la S.-V., pe carr
tra-NeaguluI. Toate aceste dea- fondata la 1629, cu inscriptia crqte tufir4 de padure, pe alo-
lurI sunt acoperite cu padure urmatoare : curea fiind acoperite Cu barba
marunta ; pe la poalele lor sunt pentru pAsune.
cSfinta bisericg. veche a fost ziditg
livezI, izlazurr, pomI roditorl In partea de N.-V. a comu-
de preotul Monach i Inchinatg la san-
se cultiva. porumb. tul mormint din Ierusaltm, si fiind intru ner este Poiana Stiner si apo-
Plaiul luda-Mica, spre V., e prgpgebre, la 1787 s'ad preflcut de ro- dia.
acoperit cu padure mare, iar bul lut Dumnezeu Mihalache Vlitaf de strabatut prin centro de
Plaiul-Stejerisulur, parte e aco- plaig, tntru prIpachre fiind la 1834, Iulie gira Provita §i de vAile Sul-
15, s'ad Indemnat roba lut Duninezed
perit cu padure de stejar, parte tanul, Poener, chiopoti, Pietrei,
Arhimandritul Gheorghit i Tgnase Gnu),
serveste de pasune pentru vite ca toate din temeliea. toate vIrsindu-se in riul Provita.
si parte culturer prunulur. Se mArginete Cu comunele :
E strabatuta de Provita, in Aceastd bisericä se gaseste Breaza-d.-j., Breaza-d.-s., Pro-
care se varsa valle: Valea-Lar- mal tirziu ca metoh al biseri- vita-d.-j. i la V. cu com. Ur-
ga, luda-Mica, Valea-Mare, Va- cel sf. Gheorghe din Bucuresti. seiul, din jud. Dimbovita.
lea-Bolovanul, Draganesti, Vil- E deservita de un preot.
ceaua-Puciosuld, CerbuluI, Sa- coala inflintata la 1857, e Provita (Prahovita) -Manis-
rata, NuculuT, PietreI. frecuentatà de 89 baetr si 18 tirei, mofie a statuluT, pe care
Se margineste cu comunele fete. impropriearit la 1864 lo-
Provita-d.-s. (N.), Magureni (S.), Pe lingA agricultura si eres- cuitorir din com. Provita-d.-s.,
Poiana (E.) si Valea-Lunga (V.). terea vitelor, locuitorir se mai jud. si plaiul Prahova.
ocupa i cu facerea hambarelor
Provita - de -Jos (Prahovita), si tronurilor, pe carY le desfac Prunarul, com. rur., jud. VlaKa,
sat, facind parte din com. rur. la Ploesti, Bucuresti, Giurgiu si pl. Ciln4tea, compusl din cl-
Provita-de-jos, jud. si pl. Pra- prin satele vecine. tunde: Carapancea si Prunarul,
hoya. 248 locuitod s'au improprie- situata pe valea Ciln4tea, pro-
Se mar numeste de locuitorI tarit dupa legea rurala din 1864, prietate a d-ner Zmaranda St.
si Maruntisul. pe mosia statulur Provita-Ma- Hristopolu. Departe de Giurgid
Are o populatiune de 432 loc. nastirer, din care li s'ají dat 755 de 33 kil., de Ghimpati, ree-
hect. dinta pi4e1, de ti kil., de Bu-
Provita - de -JOS (Muntele-), Vite : 176 cal, 39 Tepe, 679 curesti, de 58 kil.
(Prahovita), peidure 'articu- vacI, 150 capre, 880 oI, 298 Are o populatiune de 691
lara, supusä regimulur silvic porcT. Stupi cu albine sunt 197. suflete; o bisericl, clAditl de
inca din 1883, pe mosia Provita- In raionul comuna pe gira fostul proprietar Eftimie, la anul
d.-j., pendinte de com. Provita- Provita, sunt 2 morI de mdcinat. 1840, co hramul Dominica tu-
d.-j., jud. si plaiul Prahova. In comuna exista inca ruine turor Sfintilor, deservit5. de I
din vechia manastire, preot i 2 cintAretr i tinind de
Provita-de-Sus (Prahovita), Provita. parohia Prunarul ; o scoa15, fre-
com. rur., plaiul si jud. Prahova, Are o suprafata. de 755 hect., cuentatA de 57 copii ; 6 cfr.
care se crede a se fi infiintat pamint de munca, izlaz si pa- ciumr.
pe la 1550. dure. Suprafata intreger mosir este

64746. Mareta Dtofionar Geografie. Poi. Y. 15

www.dacoromanica.ro
PRIINARUL 114 PRUNDUL-BELULIA

de 3000 hect., din care padure Budgetul comuneI e la veni- kil. de Bucure5ti. La N., pamin-
de 51eaa in valea Cilni5te1, de turr de 2874 leI 51 la cheltueli, tul e foarte mla5tinos. Sta in
750 hectare. de 2612 10. legaturä cu com. Greaca prin
S'a dat in total, la ambele E brazdata de dealul ()Huid, o osea vecinala.
sate, pentru 145 locuitorI im- care are dota piscurI : Chirca E formad din 2 cát.: Prundul
proprietaritI la 1864 dupd le- 51 Gamanul 51. e udata de valle: 51 Flaminda.
gea rural à, suprafata de 443 hect. Tätäroaica 51 Dä.e5ti, formate Se intinde pe o suprafata de
Arenda anualä a mo5id este din ploI. 8082 hect., Cu o populatie de
de leI 50000. Se margineste la E. cu 1.1111 942 suflete, care locuesc in 198
Veniturile 51 cheltuelile com. Oltul, la V. cu dealurile Ga.manul case 5i 24 bordeie.
sunt de 2473,27 lei. 5i Tatdroaica, la N. cu com. Zavi- D-1 B. Belu are 7500 hect. 51
Prin acest sat este o osea deni 5i 1a S. cu com. Calina. locuitoril, 582 hect. Proprietarul
comunalä de 1 kil., care merge cultivg 750 hect. (5750 sterpe,
catre Carapancea. Prundeni, sat, fäcind parte din 300 izlaz, 350 vie, 350 padure).
Vite: 465 bol, 24 bivolI, 160 com. rur. Ciulnita, pl. Podgoria, Locuitorif cultiva 385 hect. (65
cal, 940 oI, 82 capre, 186 ri- jud. Mu5cel. Are o populatie sterpe, 132 izlaz).
m'atol:f. de 390 locuitorI. Are 2 bisericf, cu hramul Sf.
Nicolae 51 Sf. Olga, deservite
Prunarul, ciltun, pendinte de Prundeni, mahala, in com. rur. de 2 preotI; o 5coala mixta.
com. cu acela5I nurae, pl: a- Sovarna-d.-j., plaiul Clo5ani, jud. In raionul com, e o balta.
ni5tea, jud. Vla5ca. Mehedinti. Vite: 245 cal 51 lepe, 4 ar-
masarl, 208 bol, 277 vacI 5i
Pruncea, munte, in jud. Buzati, Prundeni, deal, In raionul com. viteT, 12 taurT, 29 bivolI 5i bi-
com. Nehoia5u1, ramificatie spre Prudeni., pl. Oltul-d.-j., jud. Vil- volite, 735 capre, 595 porcI,
V. din muntele Podul-CaluluI. cea, pe care se cultiva' 179 hect., ¡958 ol.
Adapostul ce ofera., padurile 50 ariI vie. Budgetul com. e la veniturI
de fag nestrabatute ce-1 acopera, de 4851 lel II la cheltuelf, de
fac ca acest munte s'A fie re. Prundul, com. rur., a5ezata pe 4771 leI.
fugiul mistretilor in timp de marginea riuluI Arge5, jud. Ar- LocuitoriI posea : 205 plu-
iarna. geq, pl. Pite5ti, la 10 kil. de gurí*: 102 cu boI, 103 cu cal;
com. rur. Blscovul-Fle5ti, re5e- 106 care 51 carute : 60 cu bol,
Prundeni, com. rur., jud. Vilcea, dinta subprefecturer, 51 la 22 46 cu cal.
pl. Oltul-d.-j., compusä din 2 kil. de Pite5ti. Se compune din Locuitori improprietaritl sunt
cdtune : Tataroaica 5i Dae5ti. satele: Bananal, Prundul 51 Zea- 154 5i neimproprietaritT, 151.
Situad pe valea OltuluY, la 55 ma-Rece, cu o populatie de Comerciul se face de 8 cir-
kil. de capitala judetuluI 5i la 102 familii, sati 488 suflete. ciumarI si 1 hangla.
8 kil, de a plä56. La inceput, Are o biserica., Cu hramul S-tul
a fost situata pe prundul 01- Spiridon, deservitä de un preot Prundul, sat, pe riul Arge5, jud.
tuluI li in urma s'a mutat pe 5i un cintaret; o 5coalä mixta. Arge5, pl. Pite5ti, facind parte
valea ()huta, calca Traiand. Budgetul com. e la veniturl din com, rur. cu acela5I nume.
Are o populatie de 1123 hi- de 1980 leI 5i la cheltuell, de Are 49 familiI.
cuitorI ; 2 bisericI (in fie-care 1243 leI.
catun cite una) ; o 5coalä. Vite: 248 vite marI cornute, Prundul, ceit. al com. Nehoia5u1,
Vite sunt : 20 caI, 151 bol, 28 °I 5i 43 rimatorI. jud. Buzdti.
80 vacl, 200 01. Priu com. curg piraiele Gea-
Pe riul Oltetul, in raionul co- mana-Mare 5i Geamana-Mica. Prundul, insuld, In Dunare, linga
munec, sunt 2 morí.. com. Spantov, pl. Oltenita, jud.
LocuitoriI, in numar de 202, Prundul (Prundul -Belului), Ilfov, intre pichetul No. 157 51
s'au improprietarit la 1864, pe com. rur., jud. Ilfov, pl. Olte- 158.
618 hect. nita, situad la S. de Bucure5ti,
Vatra satuluI are 150 hect., litiga bratul Baltina5u1, la limita Prundul-Belului. VezI com. rur.
iar in total 800 hect. jud. despre jud. Vla5ca 51 la 47 Prundul. jud. Ilfov.

www.dacoromanica.ro
PRUNDITL-GOL 115 PRUTETI1L

Prundul-Gol, pddure, a statulur, Turnul-Severin, situat pe Valea- ginea, jud. Vlasca, situat la S.-
jud. Dolj, pl. Dul-d.-j., com. CA- Husniter. Satul formeazA com. S -V. jud., pe coasta dealulur
larasi, pe rnosia statulur Cala- cu mahalalele Grulla si Plos- DunArir, in marginea districtu
rasi, la marginea Dunarer, Are tina, avind o populatie de 672 tul Ilfov. Mosia, proprietatea sta-
o intindere de 150 hect. Este locuitorl si 135 case. tulul, depindea, inainte de se-
compusl din plopl, salcir si gis- Prin comuna trece soseaua cularizare, de manastirea Co
nita, care predomina. Inainte a- nationala si calea ferata Vircio- mana. Se numeste Pruntul Co
partinea schitulur Roaba. rova-Bucuresti, avind o statie, melle', ca sa se deosebeascA de
Prunisori. Pruntul-Belulur care este alaturr,
Prundul-Noil, ostrov, pe Du- Are o biserica, deservita. de si tine de judetul Ilfov.
nare, jud. Dolj, pl. Jiul d.-j., I preot si 2 eintäretT; o scoalg, Este departe de Giurgiü de
com. C'alarasi, in intindere de cu 1 invätator, frecuentata de 30 kil., de Bucuresti, de 42 kil.,
50 hect. 46 elevr; 2 circiumr. de statia drumulur de fer BA-
Locuitorir posea : 34 plu- neasa, de 14 kil.
Pruneasca, numire datd uner guri, 6 clrute Cu cal, 49 care Are o suprafata de 3100 hect.
parir a mafia Breaza-mosne cu bol ; 64 stupi. S'a dat in 1864 /a 120 JOCUI
neasca, jud. Buzlii, com. Breaza. In comuna se fac 3 bilciurr torr, fosa daca I, o suprafata
anuale. de 360 hect.
Prunesti, cdtun, al comuna Al- Budgetul comuner e la veni- Are vir multe ; o padure de
beni, pl. Amaradia, jud. Gorj, turr de 3953 ler, iar la cheltuell, stejar, situata pe deal, in s ipra
situat pe Dealul-Prunestilor si de 2006 ler. l'ata de 560 hect. si alta, de sal
la E. de catunul Albeni, In a- Vite : 400 vite marT cornute, ele, in valea Dunarir, de 940
propiere de apa Cilniculur. 13 caI, 300 oT 5i 240 rimatorr. hect. Aceste padurr depind de
Are o suprafata. de 195 hect., Cimpie in com. este : cimpul ocolul silvic Giurgiu.
Cu o populatie de 100 familir, Lálnestilor, lar dealurr : Dealul- Are o balta de pescuit ce
sal 485 suflete. Cioacer, ce incepe din culmea se formeaza. din vars aura Du
Locuitorir poseda : 7 plugurr, Boroger, si dealul Boenisca. narir.
20 care cu bol; 320 vite marr Val mar principale sunt : Va- Aci se fac rogojinT multe.
cornute, 30 cal', 358 or, 64 ca- lea- Ghelmegeoaer, a Barosulur, La acest catun este lipit si
pre si r70 rimatorl. a-Perilor, a-Aiulur, a Girniter, a- cat. Flaminda.
Comunicatia in catun se face Husnicioarer si a-Selistenilor.
prin soseaua vecinala ce trece Apele ce /Ida comuna sunt : Pruteanca, piidure particulara,
prin com. Albeni si prin dru- Husnicioara, Pirita - Florestilor, la S. de satul Serbanesti, con].
murr de care. Piriul-Barosulur si niste bolbo- Liesti, jud. Tecuciu.
Are 1 biserica. roase marr.
Pe teritoriul Prunisorilor se Prutetul, bral, al Prutulur, pe
Pruni, sat, facind parte din com. afla carbunr de pamint. sesul com. Bobulesti, jud. Bo
rur. Virtejul-Nefliulul, pl. Saba- tosani, unde este si o moarl
rol, jud. Ilfov, situat la S. de Vil.- Prunisori, stalie de a'r.-d. f., jud. de apd.
tejul, pe tarmul sting al riulur Mehedinti, pl. Ocolul d.-j., com.
Argesul. Locul sAti e Prunisorul, pe unja Craiova-T.- Prutetul, gira, formata din var
tinos. In In apropiere trece riul Sa- Severin, pusa in circulatie la 5 sarea Prutulur, spre S. E. de
barul. lanuarie 1875. Se alía. futre sta- satul Macaresti, com. Costuleni,
Se intinde pe o suprafata de tiile Tinmea (9,8 kil.) si Palota pl. Branistea, jud. la i.
30 hect., co o populatie de 76 (to, 1 kil.). Inaltimea d'asupra
locuitorr. nivelulul Mara, de 213,71 m. Prutetul, vale §i piria, jud. Bo
Proprietatea e a locuitorilor, Venitul acester statil pe anul tosani, izvoveste dintr'un ponor
carr rezerva 3 hect. pentru izlaz. 1896 a fost de 10325 Id, 25 In partea de N. a com. Zlatu
banr. noaia si se varsa. in Sicna.
Prunisori, com. rur. sat, re-
i
$edinta plasei Ocolul-d.-j., jud. Pruntul - Comenel, callo', pen- Prutetul, pddure, in panca de
Mehedinti, la 24 kil. de orasul dinte de com. Pueni, pl. Mar- S. a com. Salágeni, pl. Podo

www.dacoromanica.ro
PRUTUL (PLASA) 116 PRUTUL (RW.)

leni, jud. Falciti, In suprafata Baria, cu sateie : Boga- Unii (Vaillant) pretind ca. de-
de 45 hect., 76 ara'. nesti, Bozia si Odaea-Bogdana, riva de la Brutus prin trans-
In partea de S. formarea luT B in P.
Prutul, plasel, jud. Covurluití, lepureni, cu satele : Bo- Cursul Prutuluf se intinde
numita ast-fel de la riul cu testi, Bogdan, Corni-Unguri si pe un parcus de 125 mile (750
acelasi nume, ce formeaza fron- Iepureni, in partea de N. kil.), din care 25 mile in Buco-
tiera de E. a judetultd. Fellciul, tirgusor, in par- vino si roo in Moldova.
Are o suprafata de 94070 tea de S. El izvoreste din partea N. a
hect., cu o populatie de 20072 Hu,s1, orasul de resedintä virfulur Hoyada, din Munta-Ne-
suflete. al judetulul, la N. gri, pendinte de Carpati/ Buco-
Resedinta e Tirgul-Bujor ; iar leilinefti, Cu satele: Capo- vine/ (provincia Pocutia), si
comunde si satele ce-o for- testi, Ivanesti si Todireni, in curge mal intiiti spre N. pana
meaza sunt : mijlocul piase/. la Delatin, apol spre E. pana
i. Beineasa, cu satele : Slo- Lunca, cu satele : Bum- la Colomea ; in fine se indreapta
bozia-Baneasa si Baneasa. bata, Condrea, Focsa, Hirtopul, spre E.-S.-E. pentru a uda lo-
Bujorul, Cu sateie : Gola- Lunea, Pojorani si Baneasa, in calitatile Zoblotul, Sneatinul,
sei, Tirgul-Bujor, Moscul, Puti- centrul plasef. Cernauti si platoul Cotul-Boia-
chioaia si Umbraresti. Reinceni, cu satele : Cris- nul spre frontiera Bucovina cu
Feiridnelti. tiniciul, Gura-Sal-Ata, Musata, Rominia, la partea nordica a
Folteyti, Cu satele : Fin- Ranceni si Stuhuletul. jud. Dorohoitl. De la extremi-
l'hiele, Foltesti si Stoicani. Rusca, cu satele : Cirligati, tatea S. a acestur cot si ca la
Frumnfita, Cu satele : Ij- Davidesti, Leosti si Rusca. 350 ni. la N. de stilpul de fron-
dileni, Frumusita, Scinteesti si lo. Steinileyti, cu satele: Bros- fiera. 79, Prutul se bifurcä in
Titnanani. cosesti, Cantemir, Raducani, Sa- doul brate :
jorelyti, Cu sate/e: Lunca, ratul si Stanilesti. Bratul drept se dirijeaza spre
Jorasti si Zirnesti. r 1. Vetriyoaia, cu satele : Si- S., marginind frontiera Tare/ cu
Afeïstdcani, cu satele : Chi- minesti si Vetrisoaia, In mijlocul Bucovina de la stlipul 79 pana
raftei, Draculesti si Mastacani. piase/. la stilpul 78, unde patrunde In
Oancea, cu satele : Sto- Teritoriul plasei, in cea mal Tara; strabate extremitatea N.
bozia-Oancea si Oancea. mare parte, este ses, acoperit a jud. Dorohoitt prin 5 mar/
)Sivila, cu satele : Ta.tarca cu sate, bältr intinse, luna si cotiturl si udind satul Cotul-
si ivita. padurT, pe toatà partea de E., HotinuluT, pe malul sting si sa-
ro. Vleicleyti, Cu satele: Bra- pana in malul PrutuluT, lar la tul Cotul-Boianulur, pe malul
nesti, Pdscani, Roscani si Vla- V., partea cea mal mica., este drept, se indreapta catre stilpul
desti. deluroasä. de frontiera 85 pentru a se uni
(Vez/ si jud. Covurluiti). Este foarte productiva in er- Cu cel-l'alt brat.
barit si are imase intinse pentru Acest brat din stinga, de la
Prutul, plaset, in partea de S.-E. cresterea vitelor. Bältile formate bifurcarea Prutuluf se dirijeaza
a jud. Falciù. Se intinde in din varsäturile Prutulur, produc maT India spre N. pana la set-
lungul Prutulur, pana In hotarul mult peste, din care se alimen- pul de frontiera 81, iar d'aci
jud. Tutova. teaza orasele Husi,Vasluiti si Iasi. se indreapta spre E. pana la
Se margineste la N. cu pl. E unità cu pl. Mijlocul. Re- stilpul 83, de unde printr'un cot
Podoleni ; la S., cu jud. Tu- sedinta sub-prefecturer se afia Cu concavitatea spre V. o la
tova ; la E., cu Basarabia, des- in tirgusorul Falciul. spre S. pentru a se impreuna Cu
!Arpa prin riul Prutul, si la V., bratul drept la stilpul 85 de
cu plasile Crasna si Mijlocul, Prutul, va La Grecr se numea frontiera. In acest parcurs Pru-
avind de hotar piriu/ Elanul. Paras sati Piretus (Herodot); tul incaleca unja de frontiera
Este formata din ro comune la RomanI, Hierasus sati Ge- spre Bucovina formata prin stilpil
rurale si una urbana: rasus (Ptolometi) si Porota (A- de frontiera. citatr: 81, 82, 83,
r. Berezeni, cu satele : Be- mion Marcelin citat de Dim. 84 si 85.
rezeni si Vicoleni, in partea Cantemir); in limba sciticä in- Aceste doua. mar/ brate ale
de S. semneaza treceitoare (Hasdeti). Prutultif dar.] nastere, in puteo.

www.dacoromanica.ro
PRUTUL (121t) 117 PRUTUL (OCT)

extrema a jud. Doroholti, uner cat. Solonetul, Zaboloteni (Fo urmatoare: Vadeni, Rogojeni,
marT insule Cu satul Cotul-Ho- tei), Hermeziul, Vladomira, Sen- Oancea, Slobozia-Oancea, Vla
tinulur. dreni, Sorca, Frasuleni, Sculeni, desti si Pascani (Busuioaca) si
De la stilpul de frontiera 85, Medeleni, Petresti, Branul, Mar- apor se varsa in Dunare, drept
Prutul unit continua cursul sari honta, Beresti, Bozia, Ungheni locul nu mit Piscul-Ung-urulur, din
spre E., pe marginea jud. Do- (trecatoarea calei ferate in Ba- jud. Tulcea.
rohoiti, formind frontiera Tärer sarabia), com. Tutora, satul O. A lineimea Prutulur variaza
spre Bucovina puna in dreptul Opriseni-d.-j., intre 2-5 m. de la Ungheni
satulur rusesc Noua- Sulita, Prislcani si Macaresti, pe in jos, iar de ad in sus se mic-
udind in cale satul Molnita. la S. caruia Prutul trece in jud. preaza succesiv 0 pe masura
De la Noua-Sulita, Prutul di- ce merge catre origina.
rijiirdu-se spre S.-E., face unja In tot parcursul pe teritoriul Curentul sa nu este torential.
de frontiera. de E. a Roininie1 judetulur Fälciü, Prutul margi- Albia sa are o inclinatie dulce;
cu Rusia spre Basarabia, päna neste partea de E. a judetulur totusl din cauza coturilor prea
la varsatura sa in Dunare la udind, in parcursul saa, loca- multe si intortochiate, face sa-sr
V. de Reni. litatile urmatoare : Coltul - Cor- modifice in unele locurr albia,
In acest parcurs, Prutul cur- nil, Salageni, Cotul-lur-Chiriac rupind malurile pe care se rea-
ge mar intuiü spre E. pe mar- (Bucuresti), Grozesti, Copacea- zAnia.
ginea N. a judetulur Dorohoiti Zberoaia, (pe o lungime Diferenta de nivel pe care
pana in dreptul t1rgusorulur RA- de 2800 m.), Scoposeni, Cil- se scurge albia Prutulur este
dauti, udind in cale sesul Bo- cia, Drinceni (Brinza), unde 1nsemnata : la intrarea sa in Tara
beni, satele Lunca, Prisaca, 0- este si resedinta sub-prefectu- are cota ¡49; la Radauti, no
rofteana, Teioasa, Cuzlaul, Slo- re! i companier de dorobanti, m. ; la satul Mitocul, 90 in.
bozia, Horodisca, Crainiceni si apoI satele Rasesti, situat la la Ripiceni, 80 m.; la satul Sf.
Radauti, de unde se lasa in moo m. pe malul drept, Bros- Maria, jud. Botosani, 50 m.; la
jos spre S. pe marginea de E. cosesti, unde se afla si piche- Ungheni, 35 in.; la confluenta sa
a judetulur, urm?nd poalele dea- tul 22, localitatea numit6. Con- cu jijia, 30 in. ; la Drinceni, 25
lurilor Botcea, Sleahulur, Varati- dra, unde se aft, si pichetul !m. ; la Falciu, 18 m. ; la Oan-
cul si Mircani (Hudesti) si udind 23, catunul Bumbata, uncle se cea, 14 in.; si in fine la gura sa,
satele Cotul-Miculintir, Crasna- afla pichetul 25, com. Falcia, 6 in.
leu ca, Ghireni -lur - Curt, Mitoc, resedinta de sub-prefecturä si Teirmterile Prutulur sun t inalte
Liveni - Nor si Liveni - Vechr, a uner companir de dorobanti si mar niel °datä el nu prezinta
Serpenita, Manoleasa-Prut, Stro- oi in fine cat. Bogdanesti, si- brate sati insule, afara de cele
ici si Boldul, de uncle trece in tuat pe malul drept, la 5 o m. aratate ci numar coturr si
jud. Botosani. la N. de hotarul de judet din foarte multe.
De la acest punct, Prutul, ur- tre Falcia i Tutova. Lifelimea sa variaza. tare 50
mind marginea de E. a jude- Ad i Prutul paraseste teritoriul 70 m. panA la Sculeni ; In-
tulur Botosani, uda toata margi- jud. Mehl si trece pe acela al tre 80-90 in. la Leova ; intre
nea plaser Stefanesti, apor sa- jud. Tutova a card margine de 90-95 la Falciii ; la Oancea
tele Ripiceni, Damachi (Movila- E. o atinge pe o lungime de asemenea si pana la gura sa.
Rupta), Lehnesti, Rasca, Stinca, aproape 34 H., udind in cur- Apa Prutulur este din cele
sesurile Stefanestilor si Bobu- sul säú localitäile: Rinzesti, mar usoare ; este ins& turbure,
lestilor, satele Ostopceni, Dami- Hraniceni. Birsana si arja, si- din cauza nisipulur ce duce cu
deni, Boroseni, Berza, Santa-Ma- tuate toate pe sub coasta dea- sine ; puind-o irisa inteun vas
ria si Durnesti, de unde trece luluT Drägoioasa, pe care se rea- sA stea, nisipul se aseaza In
In jud. Iasi. zitna sesul din dreapta Prutulur. fund si apa rdmine foarte lim
In acest judet, Prutul urmeazä De la pichetul 15 unde se pede. Totu sr, studiele ?Acute in
tot spre S. marginea de E. a afla oi stilpul kil. 122, Prutul vederea alimentarel cu apa ale
judetulur, pe o distantä aproape inträ pe teritoriul jud. Covur- orasului Iasi ati gasit suspecta
de 170 kit. si udà In acest par- luiti udindu-I partea de E. pe apa Prutulur, cad dupa analizele
curs satele : Matti, Tabara, lungime de 122 kil. In acest facute de d. Sumuleanu, pe
Cornul-Negru, comuna Bivolari, parcurs, Prutul uda localitatile linga acid azotic, mar contine oi

www.dacoromanica.ro
PRUTUL (RM) 118 PRUTUL (Rft)

saruri amoniacale, materii orga- pe poduri umblatoare si pe la bucatura sa cu Prutul, cam la
nice In descompunere precum $i anumite puncte cum de exem- 3 kil. la S. de satul Zberoaia,
un exces de clorun, denotind ast- plu : la Drinceni, Zberoaia, Bum- linga Pichetul No. 8 din jud. M-
fel continuitatea infectiuneI si bata, Fälciù, Oancea ; in fine elt ; Valea- Särata se pierde in
ineficacitatea purificatiuner na- la 2500 m. mal la V. de gura sesul Prutulur la N. de satul
turale. sa, se face iarasi trecerea pe Berezeni ; Elanul, ce izvoreste
Speciele de microbT gasite pod mobil, legind soseaua ce din jud. Falcia si dup. ce tra-
sunt : Proteus) Baccilus col cam- duce de la Galati la Reni. verseazA partea de E. a jud.
munis, din flora comuna apel. Comunican? pe malul Prutu- Tutova, trece in jud. Covurluiti
Navigafiunea pe acest riti se lui sunt foarte restrinse, ne exis- si se pierde in sesul Prutului,
face in virtutea unuT regulament find de cit acele ce leaga sa- la N. de Balta-Badeanului ; Ho-
stabilit de o comisiune interna- tele intre ele, in general dru- rincea, marita cu Liscosul, se
tionala, compusa 'din Statele ve- murr ordinare ; iar sosele nu varsa in Prut la S. de satul
cine : Austria, Rusia si Rominia, posedä de at acele ce leaga Rogojeni din jud. Covurluiti,
numitä. Comisiunea Mixtd a punctele principale de trecere dui:A ce mai intui primeste,
Prutului», al carui sediti este la pe malul Prutulul ca interiorul pe dreapta Piriul Oarbei, Va-
Galati ; aceasta comisiune are Tare; spre N., aceste drumuri lea-Chineazä, ce se pierde in La-
si misiunea de a rectifica $i care duc la Prut se inmultesc, cul Covurluiti situat intre sa-
intretine albia Prutului pentru asa ca aproape he-care sat de tele Mastacani la N. si Foltesti
a inlesni plutirea cursuluT. Patul pe malul drept, trebue sä. aibe la S. Acest lac, la rindul sati
riului fiind nisipos, adesea dä un drum care sä. duel la Prut ; comunica cu sesul Prutului, prin
nastere la formarea de bancuri aceste drumuri care serpuesc diferite ramuri, ce se varsä. in
(dune) ce impedica navigatia. E prin sesurile $1 baltile PrutuluT, Prut.
insa de sperat ea' gratie lucra- in toate directiunile, nu sunt Mara de aceste, Prutul mar
rilor intreprinse de Comisiunea intrebuintate de at pentru in- primeste alte o multime de val
mixta Prutul inteun apropiat teresele locale ; parte din ele ce se scurg din coastele orien-
viitor va fi navigabil pe tot chiar dispar pe timpul inunda- tale ale Rominia si care in ge-
cursul sari, contribuind ast-fel tiilor. neral nu poseda apA de at pe
a dezvolta prosperitatea din cele Aflueniii din dreapta Prutului timpuri ploloase.
trei state vecine, pArtase aces- sunt : Prutetul, Ostava, Luta, Afluent1 pe stinga sunt : pi-
tor lucrari de o insemnätate Postunca, Ribnica, Ceremuresul riurile Turca, Cerniava, Sovita,
asa de ciare. sí Bistrita in Bucovina ; lar in Moscul, Huchea si Rachita in
Prutul este navigabil de la Moldova : Molnita, ce se varsa Bucovina; Stinca, Dobristea,Giur-
gura si pänä la Leova in am- In Prut la Pichetul 29; Dur- gul, Calinesti, Läpusna, Siirata
bele sensuri ; iar de ad i in sus niitoarea, la satul Onofreanca- si Sirga, piraie in Basarabia.
este plutitor, adica marfurile de-jos ; Humäria, Ghlreni, Pri- Beil11.esul din dreapta Pru-
sunt transportate pe plute, ce saca, Mamornita, Bubaiul, Cor- tuluT este acoperit cu o mul-
de multe orl tree °Ina dincolo nesti, la satul Teioasa ; Volova- time de mlastine i baltl. Cele
de Ungheni ; lemnele din pa- tul, la satul Boldul ; Radauti, la maI insemnate baltT sunt : Balta-
durile Bucovina se due in plute satul Radauti, toate In jude- Vladnic ilui, la S. de Ungheni ;
chiar Ora la Galati. tul Doroholti ; Baseul, ce vine battik Tochila, Vladnicul, Lu-
Trecilloare principalà pe acest din judetul Dorohoiti, trece in cani, Ulmul, Rucosul, Alba,
riä este /a Ungheni, unde este jud. Botosani si s varsa in VladichiT si Balta-Rotunda, toate
junctiunea unid ferate Prutul la E. satului Ostopceni; aceste formind una si aceeasT
Chisinati. Valea-Juncanilor, la satul Solo- baltä. la S.-E. de satul Släti-
De la Ungheni spre N., tre- netul ; Valea-FrasinuluT, ce se nesti ; apoi Balta-Focsei, Catar-
cerea pe acest rig se face in pierde in sesul Prutuldi la satul giuluT, Balta-Mare, la E. satuluT
general prin vad si pe poduri Probota ; Jijia marita cu Cobi- Vetrisoara ; baltile Tufa, Prun-
umblatoare, afara de la Cer- lasi, Ibaneasa, Sitna, Miletinul; dului, Broscdria, la N. de Fäl-
nduti pentru drumul de fer al Bahluiul, al caruT ses se confunda citi; apoi urmeazä spre S., inca
Bucovina ; lar de la Ungheni cu sesul Prutulur la satul arpiti si un lung sir de balti, sub nu-
spre S. trecerea se face numai continua pe acest ses 'Ana. la in- mele çe Balta - Hirsetel, Bra-

www.dacoromanica.ro
PRUTUL (RItT) 119 PRUTUL (Rit)

deanul, la confluenta sa Cu a-Serghier, a-Vancinulur, a-Clo- mar inalte de eft cele din stinga.
Elanul ; Sovarca, Maicasul, Pas- chiller, a-Traver, a-Lapusner si La Stefanesti sesul se largeste
cana si in fine Lacul - Bra- a-Chercer, care '1 despart de din nod si Baseul curge prin
tesul, coprins intre satul Tu- basinul Siretului. acelasr ses cu el; lar dealurile
lucesti la N.-V., orasul Galati Partea inferioard a basinulul din dreapta acestur afluent sunt
la S.-V. si riul Prut la E. acestur flu, care este si cea mar mar inalte de cit cele din stinga
Insule. Mara de insula cea intinsa, este despartita atit de Prutulur. Apol, acest rid con-
mare formata la N. de jud. Do- basinul Nistrulur, eh si de a tinua a curge pe IMO dealurile
rohoid, de cele doua mad brate Siretulur, prin cite o cul me din dreapta, care domineaza
# pe care se afla satul Cotul- neintrerupta de dealurr, din earl pana la satul Zaboloteni (jud.
Hotinulur, Prutul mar formeazá cea care '1 desparte de pri- Iasi), dupa care incepe a curge
in cursul sail multe alte insule mul basin, merge paralel cu pe linga dealurile din stinga,
mar mid si care ad mar mult cursul Prutulur; lar cea care '1 ldsind pe partea dreapta intinse
caracterul unor bancurr de nisip desparte de al doilea basin, sesurr aproape neintrerupte pana
(dune). Cele mar principale din merge tntir pe linga Siret pana la varsatura sa in Dunare ; se-
aceste insule sunt: un grup de la satul andesti, de unde apuca surr supuse la inundatiunr, a-
6 insule, situate intre satele Pri- spre E. printre Bahluiul si fun- desea acoperite de finete, pa-
saca la N. si Orofteana-d.-j. la dul basenului Birladulur, pana la dud, stufurT, locurr mlastinoase s1
S., formate din niste mid ra- Tornesti, pl. Codrul, jud. Iasi, WO avute in peste. Asa, $esul
mure ale Prutului ce pornesc de unde se indreapta spre S.-E. Mier, larg intre 4-8 kil., in-
in interiorul Taxer; la Molnita printre piraiele Vasluiu si Jijia cepe de la Zaboloteni, in jud.
se gAseste asemenea o grupa si apor dealungul tarmulur sting Iasi, si se intinde pang la Den-
de insule tot de aceasta natura; al Crasner si al Bidadulur. A- ceni in jud. Falciu, unde Prutul
apor o insula la pichetul 29 ceste cubil poarta diferite nu- se dà iardsI pe ling dealurile
ce apartine Rusiel ; la N. satu- n:lief atit pe o parte eft si pe din dreapta, care dornineaza
tulur Crainiceni se allá 2 miel alta. paná la satul Albita in jud.
insule si care apartin Rominier ; Prutul curge printre munti Meld, dupa care Prutul incepe
la Pichetul 30, o insula ce Ora la Delatin. De aci cursul a curge pe linga dealurile din
apartine Rusier, la V. satuluT sad urmeaza dealungul poalelor stinga pan1 la com. Oncea in
Slobozia ; la Pichetul 40, in- dealurilor ce marginesc la S. jud. Covurluid, unde sesul se
sula Cuzlaul a Rominier ; la RA- Bucovina si nartea de E. a pierde si nu reapare de eft la
dauti, 2 insule mid; la Pichetul Moldover ; totusr aceste dealurr S. de satul Slobozia-Oncea, lax-
45, o insula ; la Pichetele 47 0 in partea dreapta a cursulur gindu-se succesiv spre S. pana
95, asemenea se gäsqte cite o in- incep a se departa cu cit cur- la satul Dragulesti, unde lar-
sula ; la Cresnaleuca, o insula ; sul inainteaza spre gura sa. gimea sesulur ajunge la 4 kil.
la satul Ghireni-lur-Curt, aseme- Asa de la Delatin incepe un De la acest sat, sesul se trans-
nea o insula, precum si in drep- ses a carel lungime variaza $i forma inteo balta mare aco-
tul satelor Liveni-Nor $i Ser- dealungul careia domina cu mult perita cu stuf ce se prelungeste
penita. ingtimile de la dreapta pe cele pang la satul Tulucesti drept
De aci si paná la gura sa, de la stinga pana la Olescov. kil. 22; iarg de aci se formeaza
Prutul numar are niel o insula. De aid .sesul se largeste mar lacul Bratesul ce se intinde in
Orografia.Basinul Prutului tare si riul curge pe linga dea- lungul Dundrer pe 20 kil, si pe
este marginit in regiunea sa lurile din dreapta, pana aproape o largime de 12 kil.
superioarg de culmele : Starer- de Marnornita, avind un ses Sesul acestur riu incepind
Vipcina, a-Suligulur, a-Cerna- larg aproape de 5 kil. si dupa de la Trifesti, este acoperit de
Horer, a-Duhar, ce '1 despart un curs de no kil, vine din nou mlastinr # 6110, cad se inmul-
de basinul Tiser ; a-Homniciulur, pe Una dealurile din dreapta, tesc foarte mult, incepind mar
a - Jamironiculur, a - Cerna-Ho- pe lingá care curge pana la jos de Leova # ajung a se
retulur, a ConiaciuIur si a Stra- Radauti; de aicl in jos pana la tine aproape In continuitate,
horer, ce '1 despart de basenul gura Baseulur, dealurile merg ast-fel in eh trecerea sa de la
Nistrulur; a-Hreabanulur, a-Tom- alaturea cu ambele tarmurr ale acest oras pang la Galati este
naticulur, a-Stevioarer, a-Ploscgr, fluid, cele din dreapta fiind nepracticabila.

www.dacoromanica.ro
PRUTUL 120 PRUTUL-DE-JOS

Geologia Prutulut. parte mosia Hudesti de mosia intindere. Unele partl din aceasta
Constitutia geologicl a malu- Darabani, din partea RusieT, si pAdure se leaga cu alte pAdurl
rilor ValeT-PrutuluT este relativ continuind pana la RAdAuti ; la de prin plaile vecine.
destul de simplA. De la intrarea S., cu pl. Baseul de care se des- Apele. In plasa se gasesc in-
PrutuluT in tara si panA la j3arte prin hotarul mosiilor : Ta- destuldtoare izvoare, carT for-
Mitoc, dealurile dupa malul drept tdrd$eni, Putureni, Ichimeni, Ghi- mind piraie i iazurT, satisfac
nu sunt formate de cit din te- reni i Mitocul, despre mosiile : in totul trebuintele economieT
renurT ce apartin formatiuneT Balinti, DrAguseni, Nichiteni, rurale.
sarmatice. In apropiere irisa de AvrAmeni, AdAsani si Liveni- Din 61 iazurT ce existA pe di-
com. Mitoc, Cretacicul superior MitropolieT ; la E., cu Basarabia ferite mosil, cele maT principale
din Basarabia se 't'ande si pe de care se desparte prin riul sunt : al-MisolineT, de 64 hect.
malul drept al PrutuluT, aco- Prutul, incepind de la tirgusorul 45 ara intindere, pe IltarAseni ;
pen it ad de depozite tortoniane RadAuti i continuind pana la Turculul, de 41 hect., 91 arif ;
ce par a ocupa o mica intin- hotarul ce desparte mosia Mi- Milencel, 22 hect., 21 arif si Ie-
dere. Ceva mal la S., Sarmaticul tocul deLiveni-MitropolieT, unde pArief, de 20 hect., 5 ariT, pe
reapare din noti, intinzindu-se se varsa piriul Ghireni in Pru- Darabani ; Vircoliciul, de 15
aproximativ pana in apropiere tul ; la V., cu pl. Prutul-d.-s., hect., pe Crasnaleuca ; Lipova-
de Falcia, unde ceva mal la S. de care se desparte prin hota- nuluT, de 15 hect., pe Hatcauti ;
cedeaza locul terenurilor maT rul mosiilor : Daraba:ni si Mi- ZameT, de io hect. pe Codreni ;
noi si anume PontianuluT ce leanca, despre : Hudesti, Prodanul, de IO hect., pe Mi-
ocupa ambele malurl ale Pru- Concesti si Girbeni, din pl. Pru- tocul ; Boldur, de 8 hect., 59
tuluT pana in apropiere de yaz.- tul-d.-s., si apoT cu pl. Baseul, ariT, pe Bivolul-Mane; Slavileni-
sarea acesteT vaT in DunAre. In de care se desparte prin hota- lor, de 7 hect., 70 aril, pe Ghi-
adevAr, in apropiere de Galati, rul mosiflor : TatarAseni, din a- reni-TAUtuluT; Curtul, de 7 hect.,
Pontianul dispare sub depo- ceasta plasA i Balinti, din acea 16 ara pe Ghireni-Curtul ; Mus-
zitele mal nol ale Levantinulul, plasA. calul, de 4 hect., 30 aril, pe
cunoscute prin forma bogata pe Intinderea. Teritoriul plAseT Miorcani ; Miplului, de 3 hect.,
care ele o contin. are o intindere de 60347 hect., pe Mileanca $1 SturzaT, de 3
IntreagA aceastA serie de te- 88 ariT, din care : 59406 hect., hect., pe RAdluti.
renurl este acoperita une-orl 92 ariT cimp si 940 hect., 96 Din numIrul total al piraie-
pe marl intinderi de puternice aril padure. Din acestea : 12990 lor, cele maf principale sunt :
depozite ale PleistocenuluT. hect., 5 ariT i 29 c. a. se stl- Baseul, Bodeasa, Iasanca; Ghi-
Nu trebue sA uitAm a men- pinesc de locuitoriT improprie- reni, IznovAtul, Negrul, Podriga,
tiona ca in tot parcursul VaiT tAritT dupA legea din 1864, iar Volovdtul.
PrutuluT intilnim si aluviunT re- restul pAmintuluT, cu pAclure, de Vitecultura. Pe intinsele
cente carT ocupA o intindere catre proprietariT de mosiT. imase ale acesteT plasT se cresc
mal mare, mar ales la revar- Suprafala.Teritoriul plaseT un numar de 11306 vite mar!
sarea PrutuluT in DunAre. este accidentat, avind marT po- cornute, 25581 oT, 63 capre,
Populafiunea.Riul Prutul de disurT, favorabile economieT rus- 3214 cal, 3169 porcI.
si curge printre munti pana la tice. Dealurile aü intinderea ion Sunt si 1522 stupI.
Delatin, cu toate acestea valea de la N. la S., adicA dealungul Populalia este de 5838 fa-
sa este locuita pana mal sus vintuluT. mili!, sati 23563 suflete.
de confluenta cu Prutetul. A- Sirul cel maT innalt este acel Cult fiInstrucliune.In plasA
ceasta populatie, pe ambele ma- dintre Paltinisul i Darabani, in- se aflg 23 bisericI, cu 20 preotl,
lurT, e compusA din Rominl orto- cepind despre Prutul. 34 cintaret1 si 24 palAmarI.
doxl mal cu seamr. Teritoriul piasel este foarte In plAsile acum unite Baseul-
favorabil agricultureI i viticul- Prutul-d.-j., sunt 27 scoale ru-
Prutul-de-Jos, p/asd, in partea tureT. rale mixte si 2 de atun care
de N.-E. a jud. Dorohoiti, mAr- Pda'urile. Teritoriul plaseT at1 fost frecuentate in 1899-900
ginitA :la N. cu Basarabia, de fiind loc cimpienesc, are prea de 1283 copii.
care se desparte prin riul Pru- putina pAdure si mal mult tinArA, Impd'rfireaadministrativil.
tul, incepind din hotarul ce des- care nu trece peste 960 hect. Plasa Prutul-d.-j. este impArtitA

www.dacoromanica.ro
PRUTUL-DE-SUS 121 PRUTUL-DE-SUS

in 9 com. rur. si 32 sate, cu 2 poteni i CordAreni, despre 85 arir, pe Hudegi ; Acsintoaer,
tIrgusoare : : Balinti, Vorniceni iStiu- de 28 hect., tot pe Hude0i;
t. B ivole le, cu satele : Bivo- la V., cu pl. Herta, de
beieni ; Draguler, de 21 hect., pe Iba-
lul-Mare i Bivolul-Mic. care se desparte prin hotarul ne0i ; Velniter, de 18'2 hect.,
Colufca, ca satele : Co- mosiilor: Hudesti, Miculinti, Su- pe Hudqti ; Doljescu, de 17
tusca, Ghireni-TAutul, Putureni hArAul, DAmileni i IbAnesti, des- hect., pe Cordgreni ; Arborea,
Cotul-Miculintel. pre mosiile Orofteana i Herta, de x5112 hect., pe Suhargul ; VIr-
Darabani, cu satele : Ba- si cu pl. Cosula, de care se des- navulur., de 15 hect., pe Populi-
giurao Cornesti, Darabani, Da- parte prin hotarul mosiilor : Iba- Ba§otg ; Orbeja, de 14 hect.,
rabani firgu sor si Run cul-0 dAel. nesti si Pomitla, din plasA, des- pe Hili§eul-Virnav ; RAchitilor
Horodiftea, cu satele pre mosiile Buhaiul si Sendri- de 11'2 hect., pe Lozna ; Gli-
niceni, CuzlAul, Horodistea ceni, din aceastA plasA. ngriter, de 7 hect., pe DAmi-
Slobozia. Intinderea. Intinderea teri- leni ; Morarulur, de 8 hect., pe
Hudefti-Mict, cu satul Mior- toriulul este de 54751 hect., Ibgneti ; Miclesculur, de 7 hect.,
cani. 67 ariI, din care 46280 hect., pe Comgne§ti ; Cristesculur, de
Mileanca, cu satele : Co- 22 ariI cimp, Si 8471 hect., 46 6 hect., pe Ibgneti ; Donicioaer,
dreni, GhitcAuti, Mileanca i TA- arif padure. Din acestea : 12915 de 4'i2 hect., pe Dumeni,
tärAseni. hect., 71 aril sunt ale loc. im- Cristi§orulur, de 3 hect., pe DA-
Mitocul, cu satele : Bodron, proprietAritl dupl legea din
Crasnaleuca, Ghiveni-Curt, Hät- 1864, iar restul, al proprietari- Dintre Oraje, cele mar prin-
cAuti i Mitocul. lor de mosil. cipale sunt :
Pei ltiniful, cu satele : Grivita, Suprafata. Terenul plAseI este Bwul, Concescu, Corobana,
IvAncAuti, PAltinisul si Teiosa. accidentat, cu inclinarea de la IbAneasa, Jijia , HavIrneanca,
Rddetuii, cu satele : Izno- N. la S., dupl cum este scur- Hlibocul, Langa, Pretrosul, Po-
vdtul, RAdAuti si RAdAuti tir- gerea apelor, i directiunea dea. driga i Rgstoaca.
gusor. lurilor. RidicAtura cea mal mare Populalia plg. er e de 5867
Este azI unja cu pl. Baseul. si mal inaltA este MAgura-Ib5.- familiI, salí 21596 suflete.
nestilor. Cultul. Numgrul bisericelor e
Prutul-de-Sus, t'asa, in partea Solul. Terenul intregel plAsI de 25, deservite de 23 preotr,
de S.-E. a jud. Doroholli. este de calitate bunl, continuad 29 cintgretr 51 8 plIgmarr.
Se mArgineste : la N., cu Ba- mult humus in partea cimpuluI, Instructia. "'gua la 1885, nu-
sarabia, de care se desparte prin ceca ce-1 face mAnos ; iar spre mgrul coalelor rurale era de 8,
1.1121 Prutul, incepInd din unja partea pAdurilor, contine Meiti conduse de 8 Invgtatorr, i fre-
de hotar ce desparte mosia O- si in unele pArtr nisip. cuentate de 240 elevr; azr (1899-
rofteana, din pl. Herta, de mo- "'d'Arde. In raport cu intiu. 1900) sunt In plgOle unite Her-
sia Hudesti si con tinuind pAn A la derea teritoriuld, pAdurea este O-Prutul-de-sus 23 coale ru-
Bina de hotar ce desparte 'no- destul de intins5.; ea e presa- rale mixte, frecuentate de 1402
sia Hudesti de mosia Darabani, ratA. in rediun prin diferite lo- copir.
din pl. Prutul-d.-j. ; la S., cu calitAtl si in trupurI marl pe Impdrlirea adntinistrativd.
pl. Cosula, de care se desparte mosiile : Hudesti, SuharAul, Iba- Plasa Prutul-d.-s. coprinde 6 co-
prin hotarul mosiilor : Repeni, neasa i Pomirla. mune, cu 37 sate :
Liveni, Dumeni i CordAreni, Apele. Piraiele ce serpuesc I. Cordel reni, cu satele : Cor-
despre mosiile : Trestiana, Bros- In diferite directiunI, Iazurile for- dgreni, Cracalia, Dumeni, Ghin-
cAuti, Carasa, MiclAuseni, Cor- mate prin stavilarea plriiaselor, ghioala, Grivita-Vechie, Grivita-
laten' si VlAdeni, din pl. Cosula ; fintinele, ploile si omAtul, pro- Noug, Liveni-Sofian (Liveni-VIr-
la E., cu pl. Prutul-d.-j., de care duc abundentA de apA, care sa- nav), $ipoteni, VIrcoliciul i Slo-
se desparte prin hotarul mosii- tisfac cerintele economice agri- bozia.
lor : Hudesti, Concesti i Gir- cole. Din cele 47 iazurI acum Havirna, Cu satele Ea-
beni, despre mosiile : Darabani, existente, cele mal principale HaVirna i Girbeni.
Ghitcäuti si Mileanca, 1 cu pl. sunt : Hudefti-Mart, cu satele
Baseul, de care se desparte prin Al-GhicAt, de 52 hect., 99 ariI, Alba, Baeul, Conce01, Lupeni
hotarul mosiilor Ha-Orna, pe Havirla ; Cal-Alb, de 45 hect., Vatra.

64746. "rolo Dialionar Googrtylc. Vol.
16

www.dacoromanica.ro
PUCHENI 122 PUcHENI-mARI

lbdnefti, cu satele : Cris- Trel partI din mosie sunt rohiala, de zid, in centrul co-
tinesti, Damileni-Cristea (Ddmi- mosnenestI si o parte este data muneT, zidita in 186o de dece-
leni-Cristescu) si Ibanesti. locuitorilor prin improprietarire datul capitan de dorobantr, Ne-
Pomirla, cu satele : Cor- la 1864; 27 locuitorT s' ati irn- culae Dorobantul, si terminata,
jeuti, Pomirla ptoprietarit pe mosia Circiuma- la 1861 de sotia sa Smaranda
Popeni. de-Piatra i 45 pe mosia mos- si fiul el Iorgu ; cea filiala,
Suhardul, cu satele : Ar- - nenilor Pucheni. situata. pe o cimpie, in partea
borea, ComAnesti, Lozna, Mle- Budgetul com. e la veniturI de V., zidita de Chiriac, Neagu
nauti, Plevna si Suhardul. de u 6 leT si la cheltueli, de Balin si Constantin Dragnea,
Azl (1901) pl. Prutul-de-sus 945 le!. la 1742, Aprilie 2, in zilele luT
este unja cu pl. Herta. Are o osea comunala care Constantin Nicolae Voevod. S'a
o leaga. cu Miclosani si un pod reparat in 1893 din contribu-
Pucheni, com. rur., jud. Muscel, de lemn pe Valea-Copacenilor. tiunile locuitorilor. Ambele sunt
pl. Argeselul, la S.-E. de Cimpu- deservite. de un preot.
lung, si la 22 kil, de acest oras. Pucheni, sal, Pacind parte din Are o scoald mixtA, frecuen-
Se compune din 2 caune com. rur. cu acelasT nume, jud. tata de 65 baetr i ii fete.
Pucheni si Valea-Larga., cu o Musce/. Aci e resedinta comu- Afara de agricultura, locui-
populatie de 1035 locuitorT neI. Pozitia satuluT e frumoasa, toril se maT ocupa Cu rogoji-
206 case. avind in jurul sati dealurT, livezT n'Aria si °lada.
Este situata pe ambele ma- pAdurI acoperite cu tot felul LocuitoriT s'ati improprietArit
lurI ale girleT Valea-Larga si de arborl. parte la 1864, parte la 1879.
se margineste la N. cu muntil Are o biserica vechle, repa- Ce! din 1864, in numar de 129,
Galiana si Marginea-Domneascä, rata si zugravita la 1844 de s'ad improprietarit pe mosia Pu-
la S. si V. cu com. Miclosani preotul loan Duhovnicul ; o scoa- cheni-Marl ; iar ce! din 1879, pe
si la E. cu COEU. Riul-Alb, din la, frecuentata (in 1899-9oo)* mosia statuluT Pucheni - Miel,
judetul Dimbovita, i cu com. regulat de 41 copii, din 141 dindu-li-se la totT cam 250 hect.
BArbuletul. copiI in virsta de scoala, afla- EI posea. 50 caT lepe, 123
Are o hiserica si o secará.. torT in toata comuna. yac!, 92 oT, 194 bol, 67 porcI.
Vite : 456 bol, 594 yac!, 18 Suprafata comunel e de 625
cal, 204 porcI, 590 capre Pucheni, trup de pda'ure, al sta- hect., din care 412 hect. ara-
668 ¡A tului, in Intindere de 150 hect., bile, zo hect. fineata, 63 hect.
Se intinde pe o suprafata cam pendinte de comunele Batesti izlaz si restul padure.
de 1250 hect. Din acestea, 400 Pucheni, pl. Crivina, judetul Comerciul se exercita in co-
hect. sunt livezi cu prunT, apoT Prahova, care, impreuna cu tru- muna. de 3 circiumarT.
padurT cu tot felul de lemne. purile : Bodirlanul (263 hect.), Budgetul com. e la veniturI
In comuna se aflä.: Dealul-Cru- Vacaria (25 hect.) si Balota de 5206 lel si 67 banT si la
ceT, Dealul-FlasteT i Dealul-0- (loo hect.), formeazA padurea cheltuelr, de 3245 le!.
mul-Mort, i muntiT Gavana si Gura-CrivatuluT. Diferite sosele o pun In co-
Marginea-Dom neasca. municatie cu comunele : Petro-
Gira Valea-Largd, care izvo- Pucheni-Mari, com. rur, jud. sani la N.-E., BAtesti la N.-V.,
reste din poalele munteluI GA- Prahova, pl. Crivina. Pucheni-MicT la V., lar soseaua
vana, uda comuna prin centru Se mal numeste Rastoaica nationalá o leaga spre N.
dupa ce primeste la vale de Rastoeni. Cu Rominesti i spre S. Cu Pu-
biserica i coala apa Valea- E situatl pe loe yes, intre cheni-Mosnenr.
Murgii, care curge din padurea /1111 Prahova si iazul Leaotul, E udata de micul piriias
de Ruga cat. Meisoarele, com. la 14 kil. de Ploqti, capitala Plerla, ce o incinge in partea de
Miclosani, se varsa in riul Dim- judetuluT. V. si S.; iar in partea de S.-V.
bovita, la cat. Capul-CoasteT, E resedinta plaseI Crivina si se afta o mica valcea smircoasa,
com. Gemenea, jud. Dimbovita. are un °fiel') telegrafo postal. unde creste papura i ipirig,
Pe Valea-Larga sunt 3 facae de Are o populatie de 896 lo- si care se largeste muIt spre
moarA, care functioneaza numaT cuitorI. S.-E., rezervata ca loe de fi-
pe timpurr ploioase. Sunt dona bisertcr, una pa- flete.

www.dacoromanica.ro
PUCHENI-MICI 123 PUC10 \ SA

Se margineste cu comunele : format1 din satul cu ace cuentata in 1899-900 de 46
Batesti, Pucheni-MicI, Pucheni- las nume, care are o populatie copiI.
MosnenI si Petrosani. de 689 locuitorr; o scoala mixta Locuitorif din comuna, pe
Cu 42 elevl (1899-900). linga agricultura, se mal ocupa
Pucheni - Mici, com. rur., jud. Credinciosit merg la noua si si cu fabricarea de regaliz'''. EI
Prahova, pl. Crivina, situata pe frumoasa biserica din com. Pu desfac produsul rnunceT Ion la
loc ses, la 12 kil, de capitala cheni-MosnenI, la facerea careia orasele Ploesti si Bucuresti.
judetulul si la 2 kil, de rese- ad contribuit si eI baneste. 15 locuitorI sunt mosnenf,
dinta plaseI si fermata din satul LocuitoriI trz numar de 110 iar So s'ad improprietarit la
cu acelas nume. s'atz improprietarit la 1864, pe 1864 pe mosia celor 15 mos-
Are o populatiune de 641 mosia D-luz Alex. Ioanidis, din nenI, dindu-li se 204 hect. El
locuitorI; o biserica, deservita. care li s'au dat 382 hect. E' au 57 cal $i lepe, 212 bol, 93
de un preot; o scoalä frecuentata poseda 91 cal si lepe, 76 yac', yac], 9 taurz, 48 vite si 230 oI.
regulat de 23 copiI, din 123 in i 1 bivolI, 288 o!, so porm. Suprafata com, e de 288 hect.
virstä de scoala (1899-900). Tot terenul comuna', Cu izlaz Comerciul se exercita de 5
Pe linga agricultura, !oculto- si padure, este de 300 hect. circiumarl si un bacan.
rif se mal ocupa ca (darla. Coraerciul se exercita in co- Budgetul com. e la veniturf
Parte din locuitorI sunt mos- muna de trer circiuman. de 7536,36 le! si la cheltuelI,
nenI, parte s'ai.1 improprietarit Budgetul comuneI e la veni- de 3092 le!.
la 1864 si parte, prin loturr, la turr de ler 4633, bant 87 si la Pe lingl soseaua nationala
1892. El ad 28 cal si iepe, 79 cheltuelT, de leI 2345, banz 6o. Bucuresti-Ploesti ce strabate co-
yac.", 128 or, 46 poror. oseaua nationall Ploe$ti Bu- muna, mal e o sesea vecinall
Comuna se intinde pe o su- curesti trece prin comuna. ce o pune In legatura ca com.
prafata de 240 hect. udata de riza Prahova $i Pucheni Miroslaveati.
Comerciul se exercita in co- se margineste la N. cu com. M'II Vitioara strabate mar-
muna de 3 circiumari. Pucheni-Mosnen", la E. Cu Gher- ginea comuna, trece prin mij-
Budgetul comuneI e la veni- ghita, la S. ca Gorgota si la locul izlazuluI de pasune si se
turI de le! 4184, banI 28 si la V. ca Crivina. varsa in Prahova, la Buda-Pa-
cheltuell, de lel 2386, banl 90. lanca.
E strabatuta de $osele care Pucheni- Mosneni, com. rur.,
II inlesnesc comunicatia spre co- jud. Prahova, pl. Crivina. Pucheni $i Bätesti, mo,sit ale
munele Pucheni-Mari, Tinosul asezata pe lec ses, udatä statulur, pendinte de manas
si Crivina. pe margine de apa Viisoara tirile Znagovul s'i Tiglneti, jud.
In comuna este o movila, nu- si se alla la 15 kil, de capitala Prahova.
mita. Cetatea, care, spune legenda, judetulul si la 2 kil, de a plker.
dateaza din timpul Tatarilor fermata. din satul cu a- Pucioasa, stafie de dr.-d. f., jud
si in care s'ail gasit maI multe celasr nume, avind o populatie Dimbovita, pl. Ialomita, cat.
unelte: sabir, catite si iatagane. de 746 locuitorI. erbanesti - Podurile, pe unja
E udata de un mic pirlias, Sunt 2 bisericI, una con- Tirgoviste Pucioasa, pasa in
numit Pierla, care trece prin struita. la 1884 si a doua, care circulatie la 27 Maiu 1894. Se
partea de N., varsindu-se in e capela cimitiruluI, avind urma- allá la 7 kil, de statia Lacu
Prahova. toarea inscriptie : lete, statia cea mal apropiatd.
Inaltimea d'asupra niveluluI Ma
Pucheni-Mici, sat. Vez! Pucheni- Aceastl sfIntil si Dumnezeiascli bi- riI e de 394111.77. Venitul aces-
Miel, com. rur., pl. Crivina, jud, seria ce prdznueste hramul Sf. Erarb ter statif pe anul 1896 a fost
Nicolae, f6cut1. de obstea locultortlor,
Prahova. de 89712 lef, 5 banI.
In zilele DomnuluY nostru Ion G. Ca-
ragea, al preY RomlnestY, 1818, No-
Pucheni - Miroslävesti, com. mbre ro. Pucioasa, stafie bainearel, si-
rur., pl. Crivina, jud. Prahova, tuata aproape de satul erlaa-
situad. pe loc ses, Una riul Ambele bisericI sunt deser- nesti, com, erbanesti-Podurile,
Prahova, la 14 kil, de resedinta vite de do! preotI. plaiul Ialomita, jud. Dimbovita.
jud. si la 2'12 kil, de a Osa coala, mixta, a fost fre- Are o popu/aVe de 4500 Maui-

www.dacoromanica.ro
PUCIOASA 124 PUCIOsULUT (VXLCEAUA-)

torT. Numele localitAter s'a luat adincime, iar debitul apel este duce exact o scarA vocalá.,
de la apa minerall numitA Pu- de 4 m. C. pe .orA. apoT la Petrosita, Vulcana, MA-
cioasa. Apa pentru bAT este adusá nAstire? - Banula, MAnAstirea-
Sub acest nume se desem- in butoaie, lar bAile se fae de DealuluT, fondatA de Radu-cel-
neazá i statiunea balneará. Pu- cAtre pacientI la locuintele lor, Mare in secolul al XV-lea, la
cioasa, care ar fi trebuit in casele ce tin cu chirle de la Ldculeti, etc.
poarte numele satuluT Serb5.- locuitorT. In 1895 aü fost 323 bolnavi ;
nesti, din care face parte. Temperatura apeT pentru bAT, In 1896, 494; in 1897, 343
Longitudine esticA 25°.25', In put, e de 110 C., pe clnd a in 1898, 411 ; in 1899 art fost
latitudine nordicA 45°.6' i alti- aeruluT e de 23° C.; iar tem- 439 bolnavi.
tudine la garA, de 394 m. peratura apeT din izvorul de
AceastA statiune se aflA la bdut e de 160 C. Pucioasa, sorginte de aja mi-
20 kil, de orasul Tirgoviste cu D-1 dr. Bernard a fAcut In nerald, in jud. BuzAti, comuna
care este legatA prin o linie 1886 analiza himicA a acestor Fintesti, in viea statuluI Musta-
feratl. ape : giul. Contine mult sulf.
Descoperirea acestor ape se Constitutivele minerale fixe
datoreste unui medic militar reprezintate prin sorgintele 4, Pucioasele, munir, in jud. R.-SA-
rus la 1828, cind se $i con- 5, 6 $i 8 In un litru de apa, rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia,
struirá ni$te barace ceva mal sunt urmAtoarele : In partea de N. a comuneT. Ati
sus de izvoare. 2 virfuri principale: Pucioasele-
Sulfidrat de calcia, 0,0782
In cartea sa publicatà in 1837, Mari si Pucioasele-MicT. Sunt a-
Hyposulfit de calciti, 0,0066
doctorul Episcopescu zice des- coperitl Cu pAdurT i pAsunT ; vara
pre aceste ape : La Sulfat de strontia, 0,0376
erlpAtiesti se fac ad i multe stine de oT.
sodia . . 0,0315
sunt 6 izvoare, cel mg sus maT
calcia . . 0,7629
insemnat si Cu putin fier $i pd- Pucioasele, phig, in jud. R.-SA.-
Clorurd de potasiti . 0,0053
curA. rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ;
* soditi . 0,0458
La 1873, la Expozitia din izvoreste din muntele Stejicul-
Viena, s'a trimis ape minerale Carbonat de mag. . 0,0299
Mare ; curge d'alungul muntilor
» 0,1620
de la Pucioasa, analizate de
0008 I
Pucioasele, i dupg un curs
Silice
d-1 dr. Bernard $i ast-fel s'a repede de vre-o 4 kil, se varsA
inceput a se cunoaste putin in- Fer peroxid 0,0004
In 0611 Rimnicelul, pe partea
semnItatea lor. Mangan. peroxid 0,0003
dreaptl.
Consiliul judetean a cum-
Maten! organice 0,0504
pArat in 1875 un loe, pe care Hidrogen sulfurat. . 452 c.c.
Puciosul, irvoare minerale sul-
Acid carbonic liber. 809 c.c.
In 1888 s'a construit un pavilion furoase, lingA piriiasul cu a-
pentru petreceri. Acid carbonic comb. 222 c.c.
celasi nume, 'jud. Neamtu, com.
In 1879, arhitectul Kertsch Fac parte din clasa apelor TazlAul, pl. Bistrita. Se maT nu-
din Galati fusese insdrcinat cu sulfuroase hepatice forte. meste i Puturosul.
executarea planurilor pentru un Sitnilare apelor minerale de
stabiliment de bAl, eit i cu la Pystian din Ungaria si Te- Puciosul, Ørîu, in jud. Suceava,
captarea apelor $1 instalarea plitz din Boemia. com. MAdeiul (2 kil.); izvoreste
masinelor. AceastA lucrare a Apele de la Pucioasa sunt de sub BItca - Lacurilor $i se
rAmas i pAnd astl-z1 in stare indicate contra reumatizmelor varsA in Bistrita in dreptul sa-
de proiect. articulare, chronice i muscu- tuluT Mddeiul.
In 1892-94, s'a fAcut mult lare, paraliziilor, la sifilis, hemo-
pentru infrumusetarea acesteT roide, scrofule, limfatizm, der- PuciosuluI (Vil ceaua-), veileea,
statiuni balneare. matoze $i leucoree. intre comunele MAgureni i Pra-
Izvoarele principale sulfuroase Tot la Pucioasa se fac hovita-d.-j., plaiul i jud. Pra-
sunt in numAr de treT, din cae cu apa iodatA de la Vulcana. hoya, ce se varsA In riul Praho-
dota pentru 1DAT i unul pentru ExcursiunT se fac la Bez- visa, intre aceste doud comune.
blut ; putul de unde izvoreste deadul unde este cmalul ce rA- Pe cursul el se gAsesc izvo-
apa pentru bAT are 6 metri sutil» i unde ecoul repro- ra$e cu ap4 de pucioasa,

www.dacoromanica.ro
PUENI 125 7
PUEVTI

Pueni, com. rur., jud. Vlasca, pl. situat pe coasta Dealului-Du- Suprafata comunei e de 4620
Marginea, compusä din cAtunele nArd, la S.-S.-E. pläsel si jud. hect., din care 50 hect. vatra
Prundul-Comend, FlAminda si Proprietate a statulut fosa a comuneT, 250 hect. ale locuito-
Pueril si situatA la extremitatea mAnAstiref Sf. Gheorghe-Noti. rilor, 4320 hect. ale proprieta-
S.-S.-V. a judetuluT, pe malul Suprafata mosieT e de 5400 rilor,
DunArer, in marginea judetulur hect., din care s'a dat la 140 Are 2 bisericT : una in cAt.
despre Ilfov, la 42 kil. de Bu- locuitorI improprietAritT la 1864 Puesti-d.-j., cu hramul Sf. Gheor
curesti, la 31 kil. de Giurgiti, la dupA legea rurall 420 hect. ghe, ziditl in 1840 de Anastase
34 kil. de StAnesti, resedinta Are o Ociare de 770 hect. Dedulescu, cm-Falta in cAtunul
plAseT, si la 12 kif, de statia BA- si alta de stejar de 696 hect., Puesti-d.-s., cu hramul Sr. Im-
neasa, a linieI ferate Giurgia- blItT, arAturi, izlaz si finete, in pArag Constantin si Elena, zi-
Bucuresti. intindere de 2514 hect. ditA In 1874 de MArgAritescu,
Are o bisericl, ziditA la anul Tine de ocolul silvic Giurgiu. sotia sa Elena, fiul lor Stefan
1858 de fostul arendas al mo- Venitul mosiei este de le/ si locuitorif, ambele deservite
sieT Ionit1 Padiu, dependinte de 15300. de 2 preoti si 2 cintAretr; o
parohia Pietrele si deservitä. de Are o bisericA si scoalA. scoalà mixtg, condusä. de 1 In-
1 preot, I dascal si 1 paracliser; vAtAtor si frecuentatl de 45
o scoall mixtA, condusA de un Pueni, cdtun, pendinte de com. elevi.
invAtAtor si frecuentatA de 12 Preajba, pl. Glavaciocul, judetui Locuitorii posea : 20 plu-
fete si 25 110; 3 circiumT si o Vlasca, situat pe partea stingA gurf ; i masinA de treerat; 65o
prAvAlie de manufacturA. a GlavacioculuT. Aci a fost mal bol, 300 yac!, 300 cal, 1120
Vite : 300 bol, 6 bivolT, 106 inainte resedinta subprefectureT oT, 4 capre, 506 rimAtori.
cal, 820 of, 10 capre si 106 ri- Glavaciocul. Comercial constA in importul
mAtod. de coloniale, brasovenit tesAturl
Budgetul com. e la veniturr Pueni, batid cu peste, pe pro- si in exportul de cereale si vite.
de 3475 leT, 47 banI si la chel- prietatea statuluT Pueni, pl. Mar- Transportul se face prin gara
tuelT, de 3714 leT, 50 bant ginea, jud. Vlasca; se alimen- Rimnicul-SArat.
Prin coman& curge Comasca, teazA din revArsArile DunArel. CAT de comunicatie sunt dru-
o ramificatie a Dallare, ?rice- murile vecinale spre : Nicolesti,
pind de la local numit Malul- Pue§ti, com. rur., in jud. R.-S5.- MAcrina-Stubei, Foteni - Rima.
Rosa si vArsindu-se in Tezerul rat, plasa GrAdistea, pe malul cul-Sarat, BAlesti si CiorAsti.
Greaca din Ilfov. ApoT sunt : sting al riuluT R.-SArat. Budgetul com, e la veniturT
Valea-BarbuluT, Valea-Nucilor, E asezatA In partea E. a jud., de 5694 lel, 77 banT, si la chel-
Valea-NeagrA, Izvorul-NuntuluT, la 14 kil. spre E. de orasul tuelf, de 5520 leT, 59 banT.
Izvorul-Tiriitoarea si Fintina-Ho- Rimnicul-Särat, si in cea N. a
tilor. plAsel, la 27 kit. spre N. de Pue§ti, com. rur. si tirgufor, In
Are o Ociare, compusl din GrAdistea-d.-s., resedintä. plAseT. jud. si plasa Tutova, la 25 kit.
doul trupurT: Pruntul-Comend Comune mal apropiate sunt : spre N.-V. de orasul Birlad, pe
care linea de Comana si Pueni. Nicolesti, la I kil.; MAcrina la piriul ca acelasi nume.
O osea duce din comunI la 3 kil.; BAlesti, la 6 kil. si Cio- Are o populatie de 863 lo-
statia FrAtesti. rAsti, la 12 kil. cuitori ; 209 case; 6 bisericr;
Ad i se lucreazA multe rogo- Se märgineste la N. cu BA- o scoalA in Puesti-Tirg, frecu-
jinT, din papura care creste pe lesti, la E. Cu Nicolesti, la S. entatA de 103 copiI (1899
blitl, rogojinT cari se vind la Cu MAcrina, despArtindu-se de 900) si una in Giltesti, frecu.,
Giurgiti si Bucuresti. amindota prin riul Rimnicul si entat1 regulat de 13 copit din
la V. cu Voetinul. 35 inscrisi ; un oficia postal ru-
Pueni, sat. Ved StAnesti, sat, Riul Rimnicul-SArat o udA la ral; o moarl cu vapor!.
jud. Dorohoiii, com. Tureatca, S., curgind de la V. la E. Tirgul formeazA com. (com.
pl. Berhometele. E formatá din cAtunele : Pu- Puesti) Cu ala nele : Puesti-Sat,
esti-d.-j., resedinta, la E. si Pu- Strimba, BArtAlusul, Gura leze-
Pueni, ceitun, pendinte de com. esti-ct-s., la V., Cu o populatie rail', Rusi, Giltesti si Rotar.
Pueni, pl. Marginea, jud, Vlasca, de 1100 suflete. Viea se cultivl pe o supra-

www.dacoromanica.ro
126 PUIUL-G4TIT

fata de 113,5o hect. LocititoriT LocuitoriT posea : i 12 plugurl ches pana la confluenta acestuia
cultiva si gindaciT de matase. de lemA si 2 de fier ; 350 bol', Cu Slanicul, mal la V. de var-
Comerciul se face de 96 per- 280 vacT, 90 caT, 655 of si 130 sarea PufuluT.
soane. porcT.
Pe aicT trece soseaua. jude- Industria si comerciul se exer- Puful-Mare, virf de munte, ¡ud.
%cana Birlad-Bacail. cita de 8 persoane. Bacati, pl. Trotusul, com. Tir-
Satul Pufesti este foarte vechiti. gul-Trotusul, din culmea SlAni-
Pue§ti, sat, in jud. si pl. Tutova, In anul 1683 el e pomenit de culuT, BITA muntele Bota-Pufu-
com. Puesti, spre V. de tirgu- Amira in cronica sa, unde vor- luT.
sorul Puesti. Are 578 locuitori beste de fugarirea luI Buhus
si 147 case. Hatmanul de catre Cazad, pe Puful-Mic, vive de munte, jud.
cind se incerca sa patrunzd in Bacari, pl. Trotusul, com. Tirgul-
Pue§ti, sat, fácind parte din com. palatul din Domnesti, unde era Trotusul, din culmea SlAniculuT,
rur. Margineni, pl. Cerna-d.-j., ascuns Duca-Voda. situat in spre N.-V. de baile
jud. Vilcea. Are o populatie de Slanicul. De pe ppiana din
395 locuitorl. Pufe§ti, cätun, in com. cu acelasT virful acestuT munte, vederea
nume, jud. Putna, pl. Racaciuni, spre baile Slanicul spre in-
Pue§ti-de-Jos, sat, In jud. R.- situat in josul Domnestilor, pe treaga vale a Slanicului este
Sarat, pl. Gradistea, cdtunul de malul SiretuluT si strabatut de foarte frumoasA.
resedinta al com. Puesti, asezat piriul Caregna.
pe riul Rimnicul, spre E. Are o Are o biserica parohiala, cu Puie§ti. VezT Puesti.
suprafata de 35 hect., cu o po- hramul Inaltarea Domnulta.
pulatiune de 275 familiT, saA 709 Puiul, lac, in partea centrald a
suflete ; o biserica si o scoala. Pufe§ti, stafie de dr.-de-f., jud. pl. Sulina si cea de E. a com.
Putna, pl. Racaciuni, com. Pu- rur. Cara-Orman, jud. Tulcea.
Pue§ti-de-Sus, sat, in jud. R.-SA- festi, pe Unja Marasesti-Bacati, Comunica cu lacurile Puiuletul
rat, pl. Gradistea, com. Puesti, pusa in circulatie la 13 Sept. si Rosul. Are o forma triun-
asezat pe malul sting al rlului 1872. Se afla futre statiile Ma- ghiularä neregulata si o intin-
Rimnic, la 5 kil. spre V. de cAt. rasesti (14.7 kil.) si Adjud (10.9 dere de 300 hect. E inconju-
de resedinta. Are o intindere kil.). Inaltimea d'asupra nive- rat numaT cu stuf. Contine peste
de 70 hect., cu o populatie de luluI Marii, de 82,52 m. Veni- mult si de o burla calitate.
84 familiT, saA 324 suflete. tul acestei statif pe anul 1896
a fost de 105553 leT, 40 banT. Roman, ce curge
Pufe§ti, com. rur., In jud. Putna, prin pl. Siretul-d.-j., com. Ho-
pl. Rdcaciuni, situata in josul Pufe§ti, paro/lié, in com. cu a- ciungi ; desparte satele Hociungi
Domnestilor, pe malul riuluT Si- celasT nume, pl. Susita, jud. Putna, de Ciocanesti si la satul Porcesti
retul, la 33 kil. de capitala jud. avind o biserica parohiala, cu se varsa in piriul Poarca pe
Se compune din cat. : Cio- hramul Inaltarea Domnului. dreapta.
rani i Pufesti, resedinta com.
Are o populatie de 356 farnilir, Puful, pîrîz, jud. Bacad, pl. Tro- Puiul-Gt§tii, insuld, in DunAre,
sau 1398 suflete ; 2 biserid pa- tusul, com. Tirgul-Trotusul, care jud. Constanta, pl. Hirsova, com.
rohiale, una cu hramul Inaltarea izvoreste din muntele Bota-Pu- urb. Hirsova, situata in partea
Domnului, in cat. Pufesti i cea- fului si curge aproape de hotar de V. a pl. i cea de N.-V. a
l'alta, cu hramul Sf. Nicolae, In spre Transilvania, varslndu-se pe com., la locul unde se desface
Ciorani ; o scoald mixta, fre- stinga SlaniculuT. La acest punct, Orla numita Privalul-BuazuluT-
cuentata de 21 copiT. comisiunea de delimitare (1887) Tair i nu mita ast-fel pentru ca
Intre Pufesti si Ciorani se a luat o hotartre, care a fost con- se afla linga insula mal mare,
varsa pirlul Caregna in riul Si- sfintita si de conventiune in fa- numita Gisca-Mare. Are o lun-
retul. voarea Rominier, revenindu-T a- gime de i kil., o largime de
Budgetul com, e la veniturl cesteia 692 hect. S'a prelungit ioo ni. si o intindere de 15
de 5572.37 leT si la cheltueli, atuncT frontiera din muntele San- hect., improductiva, fiind aco-
de 5557.50 bani. drul-Mare In valea piriulul Ches- perita cu pietni i nisip.

www.dacoromanica.ro
13U1UL-STR1MBULUT 127 PUNGHINA

Puiul-StrImbuluI, insulli, in Du- Punga, pichel, jud. Putna, la con- Are o eoa1ä, infiintata la 186t,
tigre, jud, Constanta, pl. Silis- huele Tarer ca Transilvania. frecuentatA de 46 elevi ; o bi-
tra-Noug, pe teritodul com. rur. serica, facuta de Beizadea Ni-
Oltina, in partea de N. a pl. Punge§ti, com. rur., in partea colae utu, deservita de t preot
cca de N.-E. a com. Are o de V. a piase' Racova, jud. si I eclesiarh, un pbxaclis ; dota
formg lunguiata, o lungime de Vasluiu, la 30 kil, de orasul morT, una ca vaporT, i ceal'alta
1200 tn., o lgrgime de too m Vasluiu. E resedinta plAseT. E si- Cu cal ; mal multe sinagogr si
si o intindere de 30 hect. tuatä pe sesul Racovel, Dealul- 14 circium1.
Pungestilor si pe ramificatiunile Locuitorii poseda: 6o plugurT,
Puiuletul, lac, jud. Tulcea, avind si valle formate din alte dealurT, 50 care cu bol, 5 carate cu cal,
290 hect. si o forma triunghiu- intre comunele Cursesti, Li- 949 vite mad cornute, 3 bivolT,
lard, in partea centralA a pl. pova, Girceili si Doagele. E 146 OT, 49 capre, 133 caT, 109
Sulina i cea de E. a com. compusA din satele Pungesti rimAtod ; 93 stupT.
Cara-Orman, Ruga grindul cu (tirgusor), Pungesti (sat) i Dum- In partea de E. a tirgusorului
acelasT nume. Contine peste. braveni, pe o suprafatA de 2308 Pungesti se at15, 2 izvoare de
hect., din care 569 hect. pAdure ape minerale, continind iod si
Pulpa (Pirful-luI-), pirîn, jud. si 1530 hect. loc de cultura, pucioasa, si ambele folositoare
Suceava, lzvoreste de sub Po- finat, imas ale proprietater, iar contra reumatizmelor.
lana-FrasinuluT, curge mal in- 778 hect. ale Iocuitorilor, Cu 54 Spre S.-E. de tirgusor, la o
tAia sub numele de Magazia, hect. vie. departare cam de 6 kil., se afla
apol trece prin satul Probota, Are o populatie de 597 fa- locul numit Tintirimul-lur-VodA,
strAbate Balta-Colacului si dupa saa 1709 suflete; 2 bise- unde se zice ca aa fost ingro-
ce a udat com. Dolhasca pe o riel si un paraclis, deservite de patT acer cazutT in razboiul de
lungime de 4.'/2 kil., trece in com. 2 preotl si 3 eclesiarhf ; 2 §coli, la Valea-RacoveT ; lar in partea
Lespezi, sub numele de Phlul- 2 morT cu vapor' si 14 circiumi. de S.-V. este cimitirul mortilor
Proboter si se varsd in Siret la Comerciul se face de 12 per- de holera de la 1866.
locul numit Zaton. soane.
Are de tributad pe dreapta Vite : 1316 vite marl cornute, Punge§ti, sat, in jud. Vash)ia,
piriul Budeanul si Piriul- Ra- 3 bivoll, 274 of, 154 cal, 62 In partea de V. a tirgusorului
cilor, lar din stinga p. Coptul. capre si 136 rlingtorT. Pungesti, Cu care formeaza un
Budgetul comunei e de 14864 trup. Ved Pungesti, tirg.
Punar-Orman-Ceair, vale, in leT la veniturT si de 14048 leT,
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, 78 bani, la cheltueli. Punghina, com. rur. si sat, in jud.
pe teritoriul bulgdresc al com. LocuitoriT posedg, : 82 plu- Mehedinti, pl. Cimpul, la 5o kil.
rur. Ese-Chioi ; se desface din gurT si 85 care cu bol, to ca- de orasul Turnul-Severin, situata
poalele nordice ale dealurilor rute cu cal si 293 stupi. pe malul nula! Drincea. Satul
Chiucic-Cainardgi; se indreaptA formeaza com. Cu catunul Pro.
spre N. tuteo directie generalA Punge§ti, tirg-ufor, in jud. Vas- topopesti, aviad 1700 locuitori
de la S.-E. spre N.-V., numai luia, pl. Racova, asezat in par- si 271 case.
prin pAdurT, printre dealurile tea de E. a com., pe sesul vale Are o biserica, deservitA de
Pinirlic-Bair si Tiumbet-Bair; in. Racova. Prin marginea tirguso- preot si I cintaret ; o scoall)
tra in jud. Constanta de la kil. ruluT trece piriul Racova. conclusa de I invatator, frecuen
3, spre E. de pichetul No. 9, Are o suprafatA de 1796 hect., tata de 49 elevi (1899 900) ;
brazdeaza partea sudica a plAser din care 569 hect. pAdure si 2 circiuml.
cea esticI a comuneT, si se 961 hect. loe de cultura, finat, LocuitoriT poseda : 40 plugurr,
uneste cu valea Chilege-Ceair irnas ale proprietateT, iar 266 61 care ca bol, 18 cArute cu
spre a forma valea Begene-Ceair, hect. ale locuitorilor, cu o po- ca!; 800 vite marT cornute, 48
ce se deschide in valea Ese-Chioi. pulatie de 250 familiT, sau 1153 ca!, 800 oí, 650 riailtorr; 40
suflete. stupT.
Punga (Därbace§ti), atun al Este resedinta com., a jade- Are o osea care o leaga de
com. Trestia, jud. BuzAti, Cu cAtorieI ocoluluT Racova si a soseaua CujmiruluT.
320 locuitorT i 60 case. subprefectureT. Budgetul com. e la veniturr

www.dacoromanica.ro
TUNGILOR (MOVILA-) 128 PURANI-DE-SUS

de 4346 leT, lar la cheltuelI, de Are o scoalA mixta si 4 bi- nelocuita, jud. Vlasca, pl. Margi-
3260 le. sericI. nea, fosta proprietate a familleI
Veniturile com. sunt de 71501. Lapati, trecut in posesia Princi-
Pungilor (Movila),movilci, spre pella' StirbeI la 1856, cind s'a
S. de satul Dragoesti, pl. Mos- Punti§eni, mofie nelocuita, Ruga intrupat cu .mosia Pietrosani.
tistea, jud. Ilfov, inconjurata la satul cu acelasr nume, jud. Tu.
S. de padure si la E. de bal- tova, proprietatea statuluI, a- Purani-de-Jos, sail Cotorani,
tace. rendata Cu 4100 leí anual. atun, pendinte de com. Blejesti,
jud. Vlasca, fosa proprietate a
Puntea-de-GrecT, com. rur., in Punti§eni, pei dure a statuluI, in statuluI si care inainte de secula-
jud. Dimbovita, pl. Cobia, si- intindere de 65 hect., Ruga sa- risare tinea de manast. Sf. Gheor-
tuatä pe cimpla numita Valea- tul cu acelasi nume, jud. Tutova. ghe. AzI s'a vindut numaI locul
Neajlovul, la 8 kil. spre S. de de arAturA d-luI Grajdanescu.
Gaesti, pe malul sting al riuluI Puntul-Bistrita, pa' dure, in in- Suprafata mosiel ad padure
Neajlovul. tindere de 20 hect., facind parte e de 560 hect. S'a dat la 25 lo-
Are o populatie de 686 lo- din pAdurea Babeni, pl. OtAsaul, cuitorI improprietariti la 1864
cuitorl ; o biserica ; o scoala. jud. Vilcea. o suprafata de 130 hect.
Se invecineste cu comunele : Padure rAmasa pe seama sta-
Greci la E., Morteni la V., Io- Pupaza, jud. Iffov, pl. Oltenita. tuluT este de 251 hect., tinind de
pesa la N. si RascAeti, din jud. VezI Noua-Vacareascd. ocolul silvic Cirtojani.
Arges, la S., despartindu-se de E departe de Giurgiii de 68
toate prin cimpiI si unindu-se Pupazeni, sat, in jud. Ialomita, kil., si de Bucuresti, de 60 kil.
prin sosele vecinale-comunale. pl. ampuluI, pendinte de com. Venitul anual al mosiei e de
Alexeni, situat pe malul sting al 3600 ler.
Puntea-Gáinei, villcea, ce stra- piriuluI Sarata, la vassarea aces- Prin catun trece valea Glava-
bate N.-V. com. Cornatelul, pl. tuI pifia in riul Ialomita si lipit in ciocul.
Oltul-d.-s., si se vana. in Va- partea de Nr. de satul Alexeni.
Jea-GuguluI. Litiga Pupazeui se afla satul Purani-de-Sus, com. rur., com-
Aceasta vAlcea, prin pozitiu- Baldovenesti, care prin cresterea pusA din Purani-d.-s. si Buteti,
nea el, spune legenda, servea populatiuneI, s'a unit cu Pupa: pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, si-
de ascunzAtoare locuitorilor si zeni formind un singur sat. tuatä pe coasta dealuluI apeI
cAlugarilor de la schit, pe tim- Are o biserica, deservid de Glavaciocul, care trece prin vale
pul cind TurciI sati MuscaliI in- un preot si dol cintaretI. in marginea satulul. Departe de
trati in tara si o prAdati. Pe partea de N. a satuluI Bucuresti de 6o kil., de Giurgiii
trece calea judeteanA Slobozia- de 70 kil. si de Obedeni, rese-
Punti§eni, com. rur. O sat, in Urziceni. dinta piase! Glavaciocul-Neajlo-
jud. Tutova, pl. Simila, spre vul, de 21 kil.
N.-E. de orasul Birlad, pe pi- Pupäzeni, sat, in jud. Tutova, E proprietate a statului, fosta
riul Buga. pl. Corodul, com. Ballsesti, spre a Mitropolid.
Satul formeaza com. Puntiseni S.-E. de satul Balasesti. Are o Are o popula0e de 1757 su-
cu cAtunele : Radesti, Chitcani populatie de 321 loc. si 81 case. flete ; 2 bisericT, din care una,
si Pirvesti, avind o populatie cu hramul Sf.VoevozI, cu 2 precitI
de 1012 locuitorI si 255 case. Purani, ctitun, in jud. Teleorman, si 4 cintaretT, constitue parohia
Se cultiva viea pe o suprafata pl. Marginel, pendinte de com. Purani, cu cAtunele Bunesti, Tur-
de 32,75 hect. si livezile cu prunl Pielea. Are o populatie de 400 nescu - Bulaciul si Slavesti ; o
pe o suprafata de 23,75 hec- suflete. Este foarte vechiti, rnen- scoala mixta., conclusa de un
tare. tionat si in tabloul comunelor invátAtor, frecuentatA. de 14 copi.I.
Locuitorif se ocupa pe linga din anul 1741, si de Dionisie
agricultura si cu ()aria, fferazia Fotino. Tinea mar inainte de Purani-de-Sus salí al-Mitro-
si butnaria. jud. Vlasca, pl. FrasinetuluI. poliel, cdtun, pendinte de com.
Comerciul se face de 12 per- cu acelasI nume, pl. Glavaciocul,
soane. Purani, sati Bujor, trup de mofie jud. Vlasca, situat pe deal si pe

www.dacoromanica.ro
PURANI-S. GHEORGHE 129 PURCARENI

valea Glavaciocul. Apartine sta- apropiere de cat. Dobreni. Prin- si la 21 kil. de resedinta plA$eT
tuluT i, inainte de secularizare, teinsa curge un Odias care vara si a judecatorieT de ocol. E si-
tined de Mitropolie. seacä. tuatä. pe malul drept al riuluT
Are o suprafata de 2500 hect. Doamna.
S'a dat in 1864 la 70 locuitorl, Purareanca, sat, facind parte Are 3 catune Purcareni MarT,
improprietaritT dupá legea ru- din com. rur. Purcareni, pl. Riul Purcareanca si Tirseni g. se
rala, o suprafata de 304 hect. Doamnel, jud. Mu$cel. margine$te la N. ca com. Dir
S'a mal dat la 1882 la ro in- Are o populatie de 165 lo monesti, la S. cu com. Ciumesti,
surateT $i scoald, o suprafata cuitorT. la E. ca com. Piscani, si la V.
de 64,15 hect. Cade in central comuneT Pur- cu com. Mice$ti.
Pe mo$ie este o padure de caseni, pe mala! drept al riuluT Are o populatie de 678 su.
stejar in suprafata de 529 hect. Doamna $1 este udat prin cen- flete; o scoall mixta; o bise-
(VezT corn. Purani-d.-s.). tra, de la V. la E., de gira cu rica, deservita de 2 preotT si
acelasT nume. 3 dascalI.
Purani-Sf. Gheorghe, sati Co- Biserica, cu hramul Sf. Ni- Vite : 202 bol, 155 yac!, 200
torani, ctitun, pendinte de com. colae $i Sf. Gheorghe, s'a zidit oT, 155 capre $i 354 porcT.
Bleje$ti, jud. Vla$ca. (Vezl Co- intre anif 1766-1770. Budgetul comuneT e la veni-
torani). turT de 1296 leT si la cheltuelt,
Purcäreanca, pddure, supusa de 1288
Purcarul, atun, al com. Muscu- regimulur silvic, jud. Mu$cel, pl. In jurul comunel sunt Q mul-
le$ti, pl. Gilortul, jud. Gorj, si- Riul-DoamneT, com. Purcareni, time de palta roditorT, cea mal
tuat pe valea cu acela$T nume in intindere de 65o hect., com- mare parte prunT.
si in parte despre V. a catunului pusä din stejar, fag $i carpen. In partea de V. este strabl-
Muscule$ti. tuta, de la N. spre S., de o 1-a-
Are o suprafata .de 289 hect., Purareanca, gIrM, jud. Mu$- mura a Carpatilor, acoperita cu
din care : 90 hect. pädure, 90 cel; izvore$te din coastete dea- padure, compusa din stejar, fag,
hect. arabile, roo hect. finete, lurilor com. Mice$ti, ucla com. carpen, alun, plop $i ulm.
4 hect. vie $i i hect. izlaz, Purcareni prin centru $i se varsá Riul Doamna ucia partea de
o populatie de 40 familiT, in riul Doamna. E. a comuneT. Pe el se afla 6
140 suflete. morT pentru macinat $i 9 pille.
Locuitoril sunt impamintenitT Purcäreata, perdure particulara, Gira Purcareasa uda comuna
dupa legea rurald. El poseda in intindere de 125 hect., jud. prin centra si se varsa in riul
7 plugurT, 13 care ca bor, I ca- Ilfov, pl. Znagovul, com. Buti- Doamna.
ruta Cu cal; 70 vite marl cor- manul, cat. Luceanca. LocuitoriT din catunul Pura.-
nute, 4 cal, 200 Of, 25 capre reni-Mari, in numar de 71, s'au
40 ritnatori. Purcäreata, izvor, in jud. Bu- irnproprietarit dupa legea din
Comunicatia in catun se face zaul, com. Gura - Saratei, cät. 1864, pe propeetatile d lor Achil
prin soseaua judeteanà ce trece Ciuhoiul; izvoreste de sub o Ioanide, C. Lerescu, I. Ioanide
prin com. Muscule$ti, $i prin alte mare sanca i formeaza cea si T. Boranescu ; ceT sunt
drumurl ordinare. principalá sorginte a piriulul camina$T.
Sarata. Intreaga comuna are peste
PurcaruluI(Valceaua-),vifIcea, 2000 hect. pamint.
ce sträbate partea de N. a com. Purcäreata, vale, izvoreste din Peste riul Doamna este un
Brebu, jud. $i pl. Prahova. raionul comuneT J ipinesti, pl. pod de lemn pe soseaua natio-
Riul-DoamneT, jud. Muscel; stra- n ala Pitesti-Cimpulung.
PurcaruluI (Valea-), sail Pur- bate partea de V. a comuneT Purcareni maT sunt strabatutT
carea, vale. Incepe din preajtna $1 se scurge spre S. de catunul de o osea comunala $i de una
comuneT Izvorul-d.-j., jud. Ar- Va] ea-Nandrel, com. Dirmonesti. vecinall.
ges ; trece pe litiga marginea cat.
Parearen', al com. Slobozia-Traz- Purcäreni, com. rur., jud. Mus- Purcareni, parte din comuna
nitul, jud. Teleorman, si merge cel, pl. Riul-DoarnneT, la 40 Mice$ti, pl. Riul DoamneT, jud.
pà.'nd in Valea-TeleormanuluT, in kil. spre S.-V. de Cimpulung, Muscel.

C4 745. Narele Dioliotar Ceografie, ro:.
17

www.dacoromanica.ro
PURCARENI 130 PUSCOIUL SA.1.1 PUSCOAIA

Purarenr, cdtun, in jud. Tele- reste din niste vai miel, si dupa d.-j., pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
firman, pl. TeleormanuluT, com. ce strabate com., de-alungul el, Romanati, situat lingl Olt, a-
Slobozia-Trasnitul. Are o po- se varsá in riul Desnatuiul. Are proape de hotarul judetului.
pulatie de 6i5 suflete, din care un vad si un pod numit Po- Altitudinea terenuluT d'asupra
109 contribuabill. Curge prin valea nivelului Marii este de 136 m.
Purceau a. Are o populatie de 34 familiT,
Pura reni - Mari, sat, fácind sal-1 140 suflete.
parte din com. rur. Purcareni, Purcei, &Mal, in jud. Putna, pl.
pl. Riul-DoamneI, judetul Mus- Vrancea, COM. Gaurile. Are o Puricoasa, atun al:com. Neho-
cel, resedinta comunel, situat populatie de 246 suflete, si o iasul, jud. .Buzaci, cu 80 locui-
la S. eI, pe malul drept al riu- biserica, cu hramul Sf. Nicolae. torT si 22 case.
luI Doamna, peste care, in drep-
tul catunului, este un pod de Purcele§ti, cdtun, in jud. Putna, Puricoasa, mofle, in jud. Buzati,
lemn, pe soseaua Pitesti-Cim- pl. Girlele, com. Balotesti, situat com. Nehoiasul, catunele Jetul
pulung. pe malul Putnei, intre Magura si Puricoasa, proprietate mos-
Are o populatie de 283 lo- Putna. neneascá in devalmäsie.
cuitorI ; o biserica, fondata la Are o populatie de 318 lo- Are o suprafata cam de 90
1835 de raposatul Alecu RI- cuitori, si o biserica, ca hramul hect. padure, izlaz, livede si pu-
tescu ; o scoala, frecuentata de Cuvioasa Paraschiva. tine curaturl.
27 elevI si 3 eleve.
Se mar numeste i Purcareni- Purcelul, munte, in jud. R.-SA- Poroinica, sat, jud. Dimbovita,
Adunati. rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia, pl. Cobia, com. Mogosani. Are
se desface din muntele Necule o moarä cu turbina, pe apa
Purcäre§ti, cittun, in jud. Tele- si brazdeaza partea de V. a co- Rastoaca, a doctoruluT Nichita.
orman, pl. TeleormanuluT, com. muneT. E acoperit cu paduri si
Popesti-Palanga, avind o popu- pasunT, lar vara se fac pe din- Poroinica, deal, spre E. de com.
latie de 344 suflete. sul stine de oI. Oporelul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,
ca directia de la E. spre V.,
Purcäreti, brat (prival), in in- Purcelul, pIrla, in jud. R.-Sa- avind o /ungime de 300 metri.
sula Balta, jud. Ialomita, pl. Bor- rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia,
cea, com. Jegalia, punind in co- izvoreste din muntele Purcelul, Purul, munte, in jud. Gorj, plaiul
municatie bratul Gura-Baila cu uold partea de V. a comuneT si Novaci, la S. de punctul su-
lacul Prunasul. se varsa in riul Rimnicul, pe cursal vamal Vidra, situat in-
stinga lui. tre muntir Coasta-BenghiI, Bo-
Purcäreti, lac, in jud. Constanta, rul, Mirul-Mare si nul Lotrul.
pl. Medjidia, pe teritoriul com. Purcile§ti, fost sat, jud. Su-
rur. Seimeni si pe al catunului ceava, pe teritoriul com. Stol- Pu§caria, tezer, jud. Braila, si-
säü Seimeni-MicI, asezat in va- niceni - Prájescu, desfiintat in tuat in ostrovul Cistia, la N. de
lea Tribinul, impreuna cu lacul 1864, cind, cu ocazia impro- ostrovul S trechianul.
Ramazan, cu care comunica prin- prietarireT, s'a dat loc. locar'
tr'un mic Ornas. Este dominat de case in satul Stolniceni. Puscoiul, sati Puscoaia, j ud.
de dealul Cernavoda, care se In jurul bisericei fostuluI sat, Vilcea, izvoreste din muntele
afla la S. sall, lar la marginea este acum cimitirul satului Stol- Virful-Mare ; curge printr'o vale
sa de N.-V. se allá asezat satul niceni. ingusta si adinca indreptata de la
Seimeni-Mici. Are o suprafata Satul Purcilesti a fost ars N. catre S. .E. si se varsa pe
cam de 16o hect. si contine de LesiI luT Sobieski. Vezi Stol- stinga riuluI Lotrul, putin mal
mult peste. E situat in partea niceni-Prajescu. sus de cat.
N.-V. a pläseT si S.-V. a com., El primeste ca afluente pe
comunica cu Dunarea. Purice. VezT Aprodul-Purice, sat, dreapta girla Priboiasa. La obir-
jud. Neamtu. sia acesteia se afld un lac arti-
Purceaua, pirta, jud. Dolj, pl. ficial, construit de societatea
Jiul-d.-mj., com. Virvorul, izvo- Puricei, cdtun, com. Strejesti- Stagni.

www.dacoromanica.ro
PUSTAIA 131 PUTINEIUL

Pustaia, siétuc. VezT Virful-Cim- com. rur. Rominesti, pl. Cri- pe malul apeT ce trece prin co-
puluT, sat, com. Virful-Cimpuluf, vina, jud. Prahova. muna,
pl. Berhometele, jud. Dorohola.
Puscasi, sat, in partea de V. Putineiul, com. rur., In jud. Te-
Pustiana, sat, jud. Badal, pl. a com. Radiul, pl. Stemnicul, leorman, pl. CalmatuiuluT, pe
Tazlaul- d.-s., com. Scorteni, jud. Vasluiu, situat intre dea- valea cu acelasi nume, pe partea
situat pe stinga TazlauluT-Mare luri, pe dreapta pîrîului Racova, dreapta. E inconjurata de toate
si pe coasta dealuhá Magura, si inconjurat de paduri. par* de dealud si are un cat.
la 41,2 kil, de satul Scorteni Are o suprafata de 1300 hect.; numit Cirlornanul, spre
(scoala.). o populatie de 140 familh, sau situat tot pe valea CalmatuiuluT,
Are o populatie de 762 su- 685 suflete; o biserica, facuta la 2 kil.
flete, maioritate Un gurf ; o biseri- la 1840, deservitä de i preot Se invecineste la N. co cat.
ca catolica cladita de locuitorT la si I cintaret ; o scoala mixta; Baduleasa, ipotele si laman-
1871, Cu I preot i ï cintaret o circiuma. dinul ale com. Baneasa; la
si 2 circiumarT ; o scoall mixta. S., cu parte din com. Dracea,
Vite : 20 cal, 441 vite cor- Puscasul, munte, jud. Bacati, pl. de care se desparte prin Valea-
nute si 90 porci. Trotusul, prin virful caruia trece Totitel ; la V., co cimpla de
Se zice cà acest catun este hotarul intre com. Hirja i Tir- pe mosia Riloasa si la E. cu
fundat de Unguril adusf prizo- gul-Trotusul, situat pe stinga com. Bogdana si cat. Ulmeni.
nieri de Stefan-cel-Mare, in urma Oituzului. Distanta de la resedinta jud.
uneT lupte ce a avut Cu Mate este de 19 kil., bar de la Ro-
Corvin. Parte din locuitorf sunt Puscasul, ftîrîü, jud. Bacau, pl. siori, de 25 kilometri.
Sasf (GermanO. Trotusul, com. Hirja; izvoreste Teritoriul com. este strabatut
din muntele Bolovanul si se In diferite directiunI de mat
Pustiana, ino)cie a statuluf, jud. varsä pe stinga OituzuluT, mal multe vai i valcele Valea-Mol-
Bacan, pl. Tazläul-d.-s., com. la vale de confluenta acestuia dovencer, care adese-orI are apä
Scorteni. ca piriul Pescarul. si se termina In Valea-CalmAtu-
iulul; Valea-Totitef, care o separa
Pustiana, ddure a statuluf, jud. Puscasuluf (Muchia-), deal, in de com. Dracea i egarcea-din-
Baca.ii, pl. Tazlaul-d.-s., com. jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., Deal ; Valea-Stejarulur si a-Du-
Scorteni. com. Babeni, in partea de V. nafului ; Valceaua-VaciI, la limita
Are o intindere de 90 hect. E acoperit cu pasuni i pa- despre com. Ologi si valceaua
contine arborf foiosf. durf. Tutorea, la N.-V.
inainte tinea de manastirea A- Din dealurile inconjuratoare
gafton. Puscasulul in izvorasc abundente izvoare de
jud. Baca, pl. Tazlaul-d.-j., com. aloa, din care se formeaza o balta,
Pustieta, sat, in jud. Roman, Berzuntul; izvoreste din padurea numita Balta Grecilor, situata
com. Oniceni, pl. Fundul, spre si se scurge in piriul Berzun- la E. com. Alimentat de apele
S.-E. de satul Oniceni, pe ma- tului-Mare, dupa ce a facut ho- izvoarelor, pinol Calmatuiul ca
lul drept al riulul Birladul, ase- tar tare com. Berzuntul i Bir- pata aci un volum mal mare
zat pe deal. sanesti. de apa i serveste la udatul gra-
Locuitorif ah 325 vite marf dinilor de zarzavat.
cornute. Puscasanca, pnrîz, jud. Prahova, Pe teritoriul com, se gasesc
ce izvoreste din cat. Puscasi, uda. si cite-va cariere de petris, cum
Pustieta,A-1/7, ce curge prin com. com. Petrosani, pl. Crivina, si sunt cele de la Valea-Totiter si
Oniceni, pl. Fundul, jud. Ro- se varsa in riul Leaotui, in ra- din cat. Cirlomanul, unde stau
man. Uda satul Pustieta i mal la ionul com. Petrosani. gasit, in maI multe rindurT,
N. de el se varsa in riul Birla- fosile de animale anti-deluviane.
dul, pe dreapta. Valea sa este Pute-rgi, localitate si izzior de Intinderea com., cu a mosiei
marginita de dealurT foarteinalte. afilé' mineralci, pe pamintul mos- Putineiul, este cam de 6400
nenilor, com. Apostolache, pl. hect. Mosia este proptietatea
Puscasi, sat, facind parte din Podgoria, jud. Prahova, situata d-lul Al. de Vrany din Viena

www.dacoromanica.ro
PUTINEIUL 132 PUTINEIUL

si are pe cansa cam 200 hect. viile locuitorilor din acea co- .Putineiul, com. rur., jud. Vlasca,
padure. muna. pl. Marginea, situata din sus de
ImproprietaritI sunt pe mosie De insemnat sunt : biserica Hodivoaia, facInd parte din cim-
26r locuitorT, pe o Intindere de din cat. arlomanul si in partea pul BurnazuluT pe proprietatea
1254 hect., din cate J67 din de S., pe deal, urmele uneT in- Putineiul, bastà a cl-lul C. utu
Putineiul si 64 din cat. Cirio- tariturT, ce se crede a fi ramas si az1 a mostenitorilor def. I.
manul. Viile locuitorilor ocupa de pe timpul rAzboaielor cu Tur- Marghiloman.
o intindere de 65 hectare. ciT. Imprejurul com. sunt insirate Are o suprafata de 6100 hect.
Tot din teritoriul acesteT com. o multime de magurl, din care S'a dat la 1864 pentru 250 lo-
face parte $i trupul de mosie maT principale sunt : Magura- cuitorT improprie AritT dupa le-
Sttlpul - de - Piatra, proprietatea BanuluT si mAgura Ghiburdelul gea rurala, o suprafata de 1226
d-nei Ana Dumba din Viena, la E, spre com. Bogdana ; Md- hect.
proprietate situata la V. com, gura Mare si Basicuta-Geamba- Are un petic de padure de
li avind o intindere de 1250 suluT, d'asupra cat. Cirlomanul. tufá -de 560 hect.
hectare. Drumul lul Traían trece pe Venitul anual al mo§ier e de
Are o populatiune de 1878 linga com., venind despreDundre 60000 tel.
suflete, din care 350 in cat. Cir- $i la directiunea spre cal. Badu- E departe de Giurglil de 18
lomanul ; o scoala, conclusa de leasa ; parte din acest drum este U.; de oseaua Giurgiti-Alexan-
un invAtator si frecuentata de acoperit de araturT, dar pe la dria, cu care se leaga, de 24 kil.;
46 elevl; doua bisericT, una In un ele locurl se distinge foarte de Stanesti, resedinta plaseT, de
Putineiul, deservitä. de 2 preoti bi n e. 8 kil.; de Bucuresti, de 76 kil.
$i 2 cintAretl si cea-l'altà in cat. Ocupatiunea locuitorilor este Are o populatie de 1346 su-
Cirlomanul, deservitä de 1 pre- numaT agricultura, care se face flete ; o biserick cu hramul Sf.
Qt si 2 cintaireV. ad in bune conditiunr, mar totI loan Botezatorul, acutA la 183f,
Vite : 363 caT, 33 mägarT, locuitoriT avind instrumente a- de un Hagi Iordan, fost pro-
891 vite marT cornute, 2655 oT gricole perfectionate. prietar al mosieT, inainte de C.
si berbecT, 276 capre si tapr sí Proprietaru/ mosid Intrebuin- utu, bis. constituind singurA o
877 porcl. teaza in exploatatiunea agricola parohie $i deservitA. de 3 preotT,
Budgetul com. e la veniturl tot ce stiinta a produs mal per- 4 cintAreti i paraclised ; o coald
de Id 9573 si la cheltuelf, de fect, avind un numar insemnat mixtA, frecuentata (1899-900)
9454 ler- de masinT $i instrumente agri- de 55 copii.
Satul Putineiul e ?m'Al-0i in cole, precum si un atelier me- Are o moara cu vapori si una
suburbir carr poartA numirile de: canic. pe apa cu turbina, asezata intre
Pantelimonesti, la V. com.; Greci Satul Putineiul este unul din helestaie, pe valea Putineiul, care
si Caraveteni, la E. si Straini cele mal vechT ; el tinea de jud. se alimenteaza din apele ploi-
la S.-E. 0/t pana la anu/ 1836; II gAsim lor $1 izvoarele valí; 2 marf he-
Caile de comunicatiune sunt : trecut .5i in lista satelor intoc- lqtae, unul al proprietaruld li
soseaua judeteana Turnul-Rosi- mite sub domnia luT C. Mavro- cel-l'alt al locuitorilor §i care
ori, care pune in legaturd com. cordat, pe la jumatatea seco- contin pete; 2 cazane de fa-
cu aceste dota orase; din a- luluT al XVIII-lea, ca facind parte cut rachiti din pra.$tina. ; io dr-
ceasta osea pornesc maT multe din pl. ce se numea a MargineT, ciumr.
ramurY de sosele vecinale spre care se intindea pana la Du- Vite: 752 bol li vacT, 106
cat. Cirlomanul cu prelungire nare. Vechiul sat al Putinelului bivolT si bivolite, 335 cd, 2460
pana in com. BAneasa si gara au era /lisa. pe locul unde se d, 43 capre, 16 asini i 280
Salcia. In partea de S.-E. trece aflA asta-zi, ci acolo unde este rimatorT.
$oseaua vecinala spre com. Dra- cdt. Cirlomanul, la putina de- Budgetul com, e la venituri
cea prin cat. Zlata. Spre cat. partare. Comuna Putineiul s'a de 8466 leT si la chatuell, de
Baduleasa porneste laxas): din format mal in urma, populin- 5053 leT.
$oseaua judeteana o alta ra- du-se de catre locuitoriT venitT
mura ; iar spre com. Bogdana de prin alte partl, ceea-ce ex- Putineiul, colind, In jud.iiitzdtí,
este un drum vechig natural, nu- plica impartirea eT In subur- com. Vispesti, cat. Virful, aco-
mit drumul HerieT, care duce la bit perla de padurea statuluT Sfin-

www.dacoromanica.ro
PUTINE1UL
133 PUTNA (JUDET)

tianul, cam de 93 hect. ; apoT §i intre 45°,36' i 460,12, lati- Buzau si Rimnicul-Sarat, unde
de livezI si finete mopenestI. tudine borealg, se aflä asezat se termina. vecinAtatea Putnei
in centrul TareI, in marginea cu judetul Buzau, incepind de
Putineiul, sat, jud. Dolj, pl. A- de S. a MoldoveI, din care fa- ad i inainte a se margini Cu Rim-
maradia, com. Mierea-Birnici, cea parte pana la unirea Prin- nicul-Sarat.
Cu 138 suflete si 24 case. cipatelor. La V., Transilvania, incepind
Limitele judetuluI sunt : de laVirful-ClabuculuI, prin mun-
Putineiul, vzahala, jud. Mehe- La N. si N.-V., judetul Ba- tiI Stanisoara, Lepsa, Stogul,
dinti. Ved Voradia. cati, incepind de la gura plrfu- Hartanul, Buneul, Fata-Arisoad,
lul Racaciuni, care-T formeazA Virful-LacautuluI, Zarea-Morda-
Putineiul, atan (dila), In jud. hotarul pana in dreptul com. nului, Gorul O Giurgid. Prin hri-
Ialomita, pl. Borcea, Miami par- Parava; de aci hotarul face o sovul dat Vrincenilor de catre
te din com. Dichiseni. E situat cotiturg. spre S. pana in fata Grigore Ghica, se statornicesc
pe cimpul Bardganul. com. Racoasa, de unde se in- hotarele prin virfurile muntilor
drepteazA spre V., pana la mun- Stogul, Buneul si Laclutul, de
Putineiul, vale, jud. Vilcea, pl. tele Clabucul, pe hotarul Tran- unde se incepe Mala.
Horezul, com. Slatioara ; uda silvanief. Dupa conventia de delimitare
mahalaua Manasiesti si Olari, La E., Siretul, care-1 desparte incheiata la 25 Noembrie 1887,
si se vara in rlul Cerna. de jud. Tecucitl, incepind de la pentru a se executa invoirea
locul numit Capul-Dracului si facutg. la Viena la 5 Aprilie a-
Putineiul, mofie, jud. Dolj, pl mergind in jos pana la Blehani. celaT an, s'a semnat protoco-
Amaradia, com. Mierea-Birnici, La S., jud. R.-Sarat, de care lul publicat in «Monitoru1 Ofi-
apartinind locuitorilor clacasT si se desparte prin riul Milcovul, cial» din to Aprilie 1888. Dupa
cetelor de mosnenI. de la obirsia luI pana la Foc- acest protocol hotarul TaxiI in
sani si de aci prin canalul tras dreptul jud. Putna incepe de la
Putinele, sat, facind parte din din Milcovul de Stefan-cel-Mare, muntele Clabucul, se coboara
com. Buda, pl. Stanisesti, jud. ca linie de demarcare filtre Mun- urinind pe ripa din mijloc la
Bacatí, situat la 5 kil. 265 ni. tenia si Moldova, dupl räzboiul piriul Lepsa, pe care urmeaza
de resedinta comuneI. din 1475, cind Radu-cel-Fru- pana la gura pirluluI Haram-
Are o suprafata de 340 hect. mos, Domnul MuntenieI, fu In- bércz (cota 804) si se suie mer-
25 arir, Cu o populatie de 339 vins de Stefan, lar jud. Putna, gind pe creasta picioruluI N. .E.
suflete ; o biserica, cu hramul anexat MoldoveI. Acest canal al munteluI Jahorosbércz la vir-
Adormirea MaiciI DomnuluI, pleaca din Focsani, din sus de ful acestuI munte (cota 1.211);
construita din lemn de stejar, Tabacari, trece la Mindresti, a- de acolo se coboarg. catre S.
la 1880, de locuitorT. poi la Lamoteasa, Argintul, Go- mergind pe o ripa pana la pi-
Comerciul se face de un cir- logariul, HIngulesti , Malurile , riul Paltinul, peste care trece,
ciumar. Rimniceni, Bolboaca, Girleasca, si apoI se urca. pe o alta epa
si da. in Siretul la satul Ble- situata fata in t'ata cu cea d'in-
Putinele, pirig, jud. Tecuciti, hani, dupa ce a facut in tot dru- tiiti la virful munteluI Sobércz
curge prin satul cu acelasI nume, mul san o multime de cotiturT. (cota 1.290). Din virful acestuI
com. Buda, curge in directia La S.-V., jud. Buzati, incepind munte linia fruntarier urmeaza
N.-S., si in fata satuld Puti- din muntele Giurgiti, de unde creasta pana la virful Mestea-
nele se varsa in Zeletinul. se lasg. In jos cu o mica incli- canul, de unde se coboara catre
nare spre E. prin muntif : Mu- S. mergInd mereu pe creasta,
Putna, jade', numit ast-fel dupa sa-Mare, Musa-Mica, Vetrilele, trecind prin punctele cotate
riul care 11 strabate de la V. Neharna si PIatra-SecuiuluI, de 1.139 si 184 pana la 01111 Put-
Ja S.-E. si care uda impreunä unde face un arc spre N., tre- na-Vrancil, la punctul unde PI-
Cu afluentif sal toatä partea cen- cind prin muntele Furul Mic, riul-Maruld se varsg. in Putna.
tran si sudicd a judetula urcind spre N. In muntele Furul- De acolo ea merge in sus pe
Situatiune fi limite. Jude- Mare, numit de locuiton La- Putna pana la sorgi ntea el, trece
tul Putna, cuprins intre 240 TreT-Hotare, de oare-ce formeaza prin dosul muntelui Harayol-
§1 25°13' longitudine orientan hotarul dintre judetele Put na, dola (cota 1.671) pana. la sor

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JUDET) 134 PUTNA (JUDET)

g-intea piriului Mala pe al ca- parte din Zabrautul si Rdca- toata plasa Biliesti si parte din
rui curs urmeazà pana la gura ciuni, si 3) regiunea cimpeana, plasile Girlele si Racaciuni. Aici
piriuld Gorul, apoi pe acesta foarte putin accidentata, care nu e deal, niel vale. Este nu-
In sus pana la sorgintea lui de ocupa toata plasa Biliesti si mal ves, pamint intins futre Si-
unde trece la seaua dintre mun- parte din plasile usita, Girlele, ret si Putna si filtre Pu tna si
tele Giurgiil si Dealul-Negru Zabrautul si Racaciunl si se Milcovul : sesul SiretuluT, al-Put-
(cota 1.535). intinde intre Magura si Dealul- ner si al-MilcovuIta. In acest ses
Forma judetultil Putna e a- Mare de-o parte si intre Siret sunt baltl formate din izvoare
ceea a unui poligon octogonal si Milcov de alta parte. si mentinute pe marr tntinderi
neregulat, ale carui laturl ar fi : Regiunea muntoasa cuprinde de pamint.
I) De la muntele CIAbucul pana toata Vrancea, lar din cele-l-alte Orografia. Muntir Putnei
in dreptul comuna Racoasa ; plasi comunele : RAcoasa, Cim- sunt cele mal de pe urma. ra-
din dreptul comuna Racoasa purile, Vizantia si Soveja din mificatiuni ale Carpatilor ; ti su nt
pana in fata comuna Parava ; Za.bra utul, comunele Borsani, parte in Vrancea si parte In
din fata comuner Parava pana Mica si Cotofanesti din Raca- Girlele, unde se afla Mágura,
la gura piriulur Racdciuni; 4) ciuni si comuna Mera din Gil-- intre Milcovul si Putna, pe ale
de la gura pirlulur Racaciuni lele. Aceasta regiune de munte carel poale sunt situate renu-
pana la Blehani ; 5) de la Ble- are de-o parte Milcovul si de mitele podgoril de la Odobesti,
hani pana la catunul Reghiul ; alta Trotusul ; iar la marginea parte in Zabrauti, linde se afla
6) de la cat. Reghiul pana la el sunt podgoriile. Solul acestei Dealul-Mare, intre Putna si Su-
muntele Furul-Mare ; 7) de la regiuni este in mare parte ni- sita, la ale caruI picioare sunt
muntele Furul-Mare pana la mun- sipos, mai cu seama pe platou- intinsele vi! de la Crucea-de-Jos,
tele Giurgiti si 8) de la muntele rile Putnei si Zabale, parte Panciul si Crucea-de-Sus.
Giurgiti pana la muntele CIA- lutos si pe-alocurea negru. In In privinta stapinirei munti-
b ucul, aceasta regiune sunt prea pu- lor, Vrancenii avara proces cu
Lungimea cea mal' mare a tine locuri arabile. MultI satenI marele boier Iordache Rozno-
judetului Putna este de laIRA- se cobor In regiunea cimpeanA, vanu, care reusise a cumpara
caciuni pana la Blehani, adica unde se invoesc a lucra pa- pe un pret de nimic intregul
intreg drumul parcurs de Siret mintal cu dijma. teritoria al Vrancei. Cistigind
In acest judet ; iar latimea cea Regiunea dealurilor ocupa procesul in anul 1814, Vrancenii
mal' mare o prezinta de la mun- mal toata plasa Girlele si parte ati impartit muntif lor in 14
tele Clabucul pana. la Blehani. din plasile Zdbrautul si Racd- partI de-o potriva, dind ate o
Suprafata judetuld este de ciuni, intinzindu-se de la Pa- parte fie-cdreia din comunele
258000 hect. (180240 falci); din raya, de la marginea de N. a care ati luat parte la cheltuelile
care : 4259512 hect. pamint a- judetului, pana la Odobesti. de dezrobire. De atuncr numai
rabil, 20044 finete, 49681 izlaz Toate poalele dealurilor sunt muntir Tulnici, Negrilesti si Bir-
si pasune, 80291/2 vie lucra- acoperite cu vi!, apartinind co- sesti ari ramas ne-subimpartitf.
toare, 121112 vie nelucratoare, munelor Parava, Dragusani, Or- ImpArtirea muntilor este ur-
2084 lived, 314501/2 padure, beni, Scurta, Cucova, Pancesti, matoarea :
103994 acoperit de ape, locuri Sascut si pana la Trotus. De Laposul-de-jos si Furul, ai
neproductive, etc. acolo podgoriile incep pe dealul comunelor Nerejul, Spulberul si
Relieful solulut. Din punctul dintre Domosita si Trotusul si Paltinul.
de vedere al configuratiunii so- se intinde pe poalele dealurilor Laposul-de-Sus si Munti-
luid, jud. Putna se imparte In la Ruginesti, Paunesti, Movilita, soarele, al comunelor Näruja si
trei regiunl bine distincte : 1) Straoani, Crucea, Panciul §i Ti- Nistoresti.
regiunea muntoasa, care ocupa fe§ti pana in valea Putnei ; lar de Zboina si Dealul-Saraturei,
toata Vrancea si parte din pla- la Putna se intind pe poalele al comunelor Spinesti, Vasuiul
sile Zabrdutul, Racaciuni si Gir- dealului renumitele podgoril de si Herdstraul.
lele si se intinde pana la poa- la Odobesti-cu-Jaristea si Var- Pietrosul, Cobalasul-de-Stis
lele Magurel si a Dealului-Mare ; satura ce se continua pana la si Cobalasul-de-Jos, O comune-
2) regiunea dealurilor, formata Valea-Milcovului. lor Valea-Sarii si Colacul (ca.t.
din mal toata plasa Girlele si Regiunea cimpeana ocupa Podurile).

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JUDET) 135 PUTNA (JUDED

Verdele, al com. Vidra Hidrografia. Judetul rutna liesti. De la Marasesti, aceasta
Voloscani). e udat in partea-T de E. de riul suprafata se large?te mult ; ea
Musa si Vetrila, aI comu- Siretul, care steinge mal toate se intinde de la malul drept al
nelor Poiana si Spinesti (cat. apele judetultu. .Aceste ape se Siretului, din rata Cozmestilor,
Bodesti). varsd san' d'a-dreptul in Siretul, la N.-E. pana la Capotesti
Giurgiii, al com. Birsesti. saii in afluenth acestuia, dintre Faurei, pe tarmul drept al Put-
Paiusele, al com. Negri- carT mal insemnatI sunt : Tro- neT, coprinzind ast-fel la S.-V.
le$ti. tusul, ilsita si Putna. cimpille Siretului, usitef si Put-
Capul-Cozif-de-sus, al co- Siretul intra in jud. Putna pe neT ; de la Mircesti la Mindresti,
munelor Gdurile i Tichirisul la satul Racaciuni, formind hota- se ingusteaza, ne mar fiind cu-
(cat. Parosul). rul dintre Putna i Tecuciu ; a- prinsa de cit intre Siretul
io. Mijlocul-Cozil, al comund duna din judetul Putna apele : Putna, pentru a se largi din noa
Plulesti. Racaciuni, Dragusani, Cucova, la gura Milcovului. La aceastä
1. Capul-CoziT-de-jos, al co- Valea-Seaca, Paucesti, Trotusul, intindere de tarim trebue sa
munelor Vidra i Tichirisul. Caregna, Zabrautul, . usita si adaugam in mare parte albiile
Misina, al comunelor Ti- Putna si iese din judet pe la riurilor Milcovul, Putna,
chirisul (cat. Rugetul) i Co- satul Blehani. Zabrautu/ si Trotusul $1 toata
lacul. Trotusul intrd in judetul Pat- cimpia care se gaseste la gura
Macradeul si Piscul-Lep$1T, na la satul Borsani, unde pri- luT i unde se ridica tirgul
al com. Tulnici. meste pe dreapta piriul Mica, Adjud.
Pietricelele, pana in apa curge spre E., luind in sine a- Grupa cuaternará sau dilu-
Tisiter, al com. Paulesti (cat. pele Cornatelul, Lunca-Dochiel viana este destul de desvoltata
Coza). Domosita si se varsa in Si- In jud. Putna, Rara de o fasie
Ce/ mai inalt munte din Vran- retul, maI jos de satul Barcioaia. ingusta care se aftä pe mal
cea este Pietrosul. Virful cel Su$ita izvoreste din muntiT toata partea stinga a vaiT Mil-
mal inalt al Magure, ramul de Sovejil, culege apele Criminetul, covuluT, de la satul Mera pana
munte dintre Milcovul i Putna, Larguta, Valea-BabeT, Alba, Rd- aproape de Odobesti. Ea for-
este la Titila, d'asupra schitu- coasa, Repejoara, Repedea si meaza platoul intreg unde se
lui Din virful Titilei Haulita si se varsa. in Siretul, aflä Focsani si care e coprins
se vede de-o parte Vrancea cu mal jos de satul Doaga. intre malul drept al PutneT, intre
frumosit sal muntir si de alta Putna izvoreste din Fata-Ari- Precistanul, Petresti i Jorasti
cimpia din judetul Putna. Ve- soaieI, curge la vale, primind de-o parte pana la Ceardac, pe
derea se intinde in lungul ju- apele din Valea-MdruluI, Lepsa, malul sting al MilcovuluT, de
detelor Rimnicul-Sarat, Tecucia, Tisita, Coza, Dejul, Zabala si cea-l-alta parte ; la N.-V. ea se
Covurluiii $i Bräila, pana la alte cite-va piraie miel ca Ca- intinde pana la Odobesti. O
muntiT din spre Dunare i Ma- lugArasul, Apa-Pietroasá si al- mare parte din vil sunt sadite
rea-Neagra ce se afla dincolo tele. La Rgstoaca primeste cel in trisa' ce prezintá ala o foarte
de Isaccea $i Tulcea. Comuni- mal trlare afluent al ski, Milco- mare desvoltare $i o grosime
catia in muntiT VranceT se face vul si la satul Calieni se varsa - de 15-20 tn.
pe potecT. Cele mal insemnate In Siretul. De aci, grupa cuaternara se
sunt plalul Cozii, plaiul Valea- Milcovul izvoreste din virful continue, prin Jarestea si Balo.
NeagrA si plaiul Laposul. Munteorului, primeste pe dreapta testi, spre valea Putnel, care pe
Dintre cei-l'alti muntI al ju- *alele: Regiul, Milcovelul ambele-I malurT prezinta o fasie
detulur Putna, citara numal: Zboi- Arva, lar pe stinga, Larga si cuaternard, dar mal cu seama
na, despartit in douä prin pi- Valea-Rea $i apol se varsa in pe malu-I sting unde se afil
riul agaul ce da in Lepsa ; An- Putna, in dreptul RastoaceT. satele Cucuveti, Calimanul, Vi-
dreia$ul, pe teritoriul comuneI Geologia.-- Aluviunile ocupa dra si pana la Tichirisul. Ea
Mera ; Ciurugui, la izvorul Na- o mate intindere in jud. Putna, se indrepteaza apoT spre N., for-
rujeI ; Fata-Arisoad, unde e o- toata valea SiretuluT de la RI- meaza colinele unde se gil viile
birsia Putnei ; Clabucul, la punc- caciuni, la N., pana la Vultur de la Panciul i Strloani, se con-
tul de hotar intre Transilvania sí la Namoloasa, la S. trecind tinua la N., formind o fasie pa-
judetul Bacall. prin Marasesti, Ciuslea si Bi- ralela cu cimpia SiretuluT, prin

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JUDET) 136 PUTNA (JUDET)

satele Diocheti, Domnesti, Sas- indilari, In valea Milcovulta, se trecind prin Secatura, care for-
cutul, pand la Racaciuni, fasie gäsesc douä straturf de lignit meaza inAltimile nialulur drept
care nu e intreruptä de cit de destul de bun ca calitate si de al RighioruluT. Alte gresiT, foarte
depozitele de aluviune din va- o grosime de i ni. I m. 50. micacioase, se prezintd, &Ind in
lea TrotusuluI, pe malul caruia Fosilele stint putin numeroa- straturT mal mult sari inaT pu-
se gasesc asemenea depozite se. Mara de bivalvele, care s'ati tin groase, &Ind uti plachete
cuaternare, ce se vad continu- gash la Gura-ReghiuluI, nu s'aii schistoase. 3. GhipsurT cenusif,
indu-se cu intreruperT ¡Dana la mai aflat de cit planorbT si ne- roscatice i alburii, co nodule
gura vaiT CasinuluT. ritine, coborind valea Milcovu- albe de albastru, dupa cum se
Grupa tertiara sag chenozoica Jul la ; limnea in valea vede la Tulnici, pe malul sting
prezinta o foarte mare desvol- Tichirisului, la satul Secatura ; al PutneT, intre Ndruja5i:Nisto-
tare in acest judet. Ea e repre- neretine si fragmente de Unio resti in valea NarujeT; intre
zentatä aci prin cele treT sis inteun argil negricios, pe malul Spulberul si Paltinul, In valea
teme ale sale: pliocenicul, mio- sting al PutneT, in fata supre- Maid.; la Soveja, in valea
cenicul si eocenicul. fectureT din Tichirisul. 4. ArgilurI salifere cenusiT,
Sistemul pliocenic formeaza Sistemul miocenic e mal pu- cu cordoane sati placI de ghips
in jud. Putna o fasie care se In- in desvoltat de ell cel pliocenic ; si de gresie micacioasa. La su-
drepteazd de la S.-S.-E. la N.- el formeazd, cu toate acestea, o prafata acestor argilud se vede
N.-V.; el e coprins intre dota fasie cam larga care se indrep- sare gernd la Andreiasi pe ma-
liniT flexuoase, din care una, a- teaza ca i pliocenicul de la S.- lul sting al MilcovuluI, la Ri-
ceea de la E., pleaca din valea S.-E. la N.-N.-V., avind drept ghioara in vilceaua Righioara,
MilcovuluT, intre Odobesti si limite, la E., unja pe care am la satul Paltinul in valea Ma-
Capaanul, trece prin Clipicesti, insemnato ca limita de V. a id ; in vilceaua Piticul; la Nis-
in valea PutneT, intre Straoani plioceniculuI si o alta linie foarte toresti, in valea NArujei si in
Muncel, in valea uiei, la sinuoasa, care pleacà de la S. Vilceaua-SdriT, com. Valea-SAriT,
Speriati, In valea ZabrautuluI, de Andreiasul, in valea Milco- in valea PutneT. Aceasta sare
pentru a se termina la V. de vuluT, trece intre .Spulberul si gema se manifesta inca prin
RAcaciuni, dupa ce a trecut, a- Paltinul, in valea ZabaleI, intre niste izvoare sarate la Vizantia,
proape de CopAceni si de Ure- Herastral i schitul Valea-Nea- In valeaVizautuluI, la Cimpurile,
chesti, In valea Trotusuldf; cea- gra in valea Ndrujei ; la E. de pe Corcomanul, care se varsa
l-altA, de la V., pleaca in valea Coza si la V. de Tulnici, in In usita., pe malul drept al a-
MilcovuluT, de la gura piriuluT valea Putnei la Soveja, in valea cestuI riii ; intre Casinul si sa-
Reghiorul, trece intre Colacul Susita; apoI la E. de Magura- tul Manastirea-CasinuluT, pe ma-
Vilceaua-SariT, in valea Put- CasinuluT, in valea CasinuluI, si lul sting al vilceleI Casinului.
neT, prin Vizantia, putin maT la se Incovoaie la E. spre Onesti, Aceste argilurl salifere sunt in
E. de Cimpurile, in valea In valea Trotusuluf. mai multe locuri imbibate de
pentru a se termina ceva Rocele care compun stratele petroleil, cum e in valea Re-
maI la E de Casinul. acestuI sistem sunt : 1. Argilu- ghiuluT, afluent al Milcovuld si
Rocele care cornpun stratele rile marnoase cu pad' de gresie In Valceaua -SareT (din valea
acestuT sistem sunt : argilurile pestrite, rosiT, verzuT si cenusil, Putnei).
galbene si albastrif, chid numal cu cordoane si plachete de ghips Petroleul se exploteaza la
plastice, cind nisipoase si putin fibros si cu cristalele grupate. Cimpurile, in valea trsiteT, in
marnoase. Gresiile iaù formele 2. Gresiile cu bobul mar mult vilceaua Halosul, pe malul drept
cele mal pitorestI; ele se pre- sail mal putin mic, unele foarte al piriulul Casinul ; el se scurge
zinta unele sub forma de ma- grosolane i nefiind chiar de insotit de apa sarata din Dea-
meloane, altele ca niste tunurI &it niste adevarate conglome lul-luI-Patin, in valea VizautuluT,
sati ruine, din cauza eroziunilor rate, cu o coloare eenusie gal- care e compusa din gresie al-
ce ati suferit prin intemperiile bue i chiar cu totul verde; burie.
atmosferice, cum se poate vedea aceasta din urma fasie, care se Fosilele ce s'ati putut gasi in
in valea PutneT, intre Tichirisul recunoaste dupa coloarea-T foarte acest sistem sunt bivalvele si
Valea-Sdrif si in valea pronuntata, merge de la An- ceritele.
intre Gogoiul si Cimpurile. La dreiasi pana la muntele Raiutul, Trebue observat ca, In stra-

www.dacoromanica.ro
PUMA (JUDE)T _
187 ITTNA (JLIDET)

tele ce se intind sub ghipsurI, Giurgiul, In partea inferioara, se depozitul de sare chiar ; aceste
sunt numeroase cordoane sad &este o succesiune de straturT argilurl se continua la N. pana
raid straturI de silice, cu pre- de calcar compact, albastruiu, in valea Casinulul. Acesta fasie
cipitatia de coloare albastrie, alburid, in plachete, cu calcarue insa-sl este vizibill la suprafata
dar mal in de obste neagra, marnoase schistoase. Piscul-Ciu- in satul Coza, in valea Putnef
care poartá nnmele de ftanita tel., muntele Gurguiatul si mun- si mal la N. in valea Lepsil,
sati lidita. tele Paisele, aproape de hotarul ceva mal sus de schitul Lepsa.
Stratele acestuf sistem sunt TransilvanieI, sunt ast-fel for- Ea se mal arata la Ciurbe, pe
foarte turmentate in Putna, asa mate, cu gresiI albe si galbicioase, malul drept al Casinulta, In l'ata
in cit formeazä flexuositat" nu- taxi, adesea in stratur" puter- MAgurel-CasinuluI, prin niste iz-
meroase si foarte pronuntate, nice, impestritate cu miel' puncte voare sdrate, carora locuitoril le
dupa cum se poate vedea mal albe; aceste gresil alterneaza dad numele de saramure.
cu seama pe malul Zabalei, intre cu schisturI foliculate, negri- Toata partea sad nivelul infe-
Spulberul si Paltinul. cioase, cu plachete de gresif rior, in care gresia domina si care
Sistemul eocenic prezintä o cu mica si cu marne schistoase, pare a constitui mal in special
foarte mare dezvoltare. El for- intru cit-va nisipoase si pestrite, gresia carpatica, nu poate decI fi
meaza o fäsie paralela cu acelea verzue, violete si albastril, dupa considerata, pana la o proba con -
din sistemele precedente si se cum se vad coborind muntele trarie, din momentul ce fosilele
intinde de asemenea de la S.- Musa la Zabala. lipsesc cu desavirsire, de eh ca
S.-E. la N.-N.-V., din valea Mil- Trebue observat cà mal' toate fäcind parte din sistemul eoce-
covuluI la aceea a Casinuldf, la gresiile nivelului superior sunt nic, cu ata mal mult ca s'au
hotarul jud. Putna si Bacati. In marnoase si cu mica, pe cind constatat aceeasI hierogliff si
latime, acest sistem este limitat acelea din nivelul inferior, afara fucoizi pe placile de gresie schis-
la E. prin miocenicul si la V. de schistoasele si acelea in pla- toasa si de calcarurI marnoase,
prin hotarul Transilvanid; el chete, sunt pure si Ira mica. in me multe partl ale acestel
formeaza toate inaltimile mun- Straturile acestui sistem sunt, zone, pana chiar in vecinatatea
tilor VranceI, anume de la N. ca si ale celuI precedent, foarte hotarulut S'ad aflat inteadevar
la S.: cele dota Zboine, cea turmentate si flexuoase. fucoizr in muntele Zboina-Nea-
neagrA si cea verde, muntele In nivelul superior, cum s'a gra si intre Zboina-Neagra si
Clabucul, muntele Macradeul sad zis mal- sus, se &este inter- Zboina-Verde, urcind de la a-
Piatra - Scrisa, Novesele, C on- calat un al doilea orizont de cest din urma munte, de la lo-
dratul, Paisele, muntele Giurgiul sare, ma1 vechid de cit cel con- cul numit Curtnatura-ZboineI-Ne-
si muntele Musa. statat la Reghiul, la Spulberul gre ; s'ad mal gasit inca intre
Din punctul de vedere pe- si la Valea-Sarif; el e evident muntele Clabucul si muntele
trografie, acest sistem poate fi eocenic, din momentul ce e cu- Aureul si apol pe malul drept
considerat, in jud. Putna, ca for- prins intre stratele de gresiI si al LepseT, coborind din mnn-
mind dota nivelurl. In partea su- de marne calcaroase cu fucoizI tele Macradeul.
perioara se &este o succesiune si cu hierogliff. Atit deasupra, Minerale. Judetul Putna e
de gresif cu mica si calcarurl mar- cit si dedesuptul acestor argilurI bogat In minerale.
noase in plachete, continind argi- salifere, s'a constatat existenta Pirita ordinara sati bisulfura
lurl salifere cu vine sati plachete, unor numerosi fucoizr, printre de fier se &este raspindita in
fie de gips, cu sare gema, gresiI cae spetele urmatoare : Chon- grupe izolate de cristale, foarte
albastriI, mal' mult sad mar putin drides intricatus, Brogn, Ch. frumoase, si care se pot foaxte
grosolane si putin rezistente, Targioni, Brogn si Ch. furcatus, bine determina in mijlocul ar-
mame, conglomerate ca la Pia- Brogn. gilurilor salif ere si ghipsoase,
tra-Geamana, schisturI argiloase, Aceste argilurI salifere for- in valea ReghloruluI, a gresiilor
foliculate, negricioase si sulfu- meaza o fásie care se continuA alburiI de la Andreasi si a
roase cu gresie in plachete si de la S. unde se vad la supra- gresiilor cu hierogliff din valea
cite o data. feruginoase ; se liad fata, in valea Water, la V. de ZabaleI; mal totI hieroglifiI sunt
de acestea la cataracta sad O.- satul Nerejul, la locul numit transformatl in pirite sati sunt
ritoarea Putnef si pe albia ZI- Poienile-SariI; Zabala curge in acoperitI de ele.
balel, intre muntif PAisele si aceasta parte si-si sapa albla in Ghipsul se prezinta In fru-
64 70. Moral* Diolionar Geoprqfia. Vol. 1'. 18

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JUDET) 138 PUTNA (jUDET)

moase cristale izolate sail gru- intre gresiile si calcalurile cu valea usitel), in valceaua Cor-
pate in flabele in mijlocul mar-. fucoizT. Sarea din aceasta din comanului si la Piriul-Sarat. A-
nelor si a argilurilor ghipsoase, urmä zona se gaseste la supra- ceste izvoare sunt in deobste
precum : in valceaua CaciuluT, la fata la: Poenile-Saref, in valea sulfo-alcaline, unele magnezice,
muntele Ghergheldul, si la Nis- Maid, la satul Coza, in valea altele iodate sari feruginoase.
toresti si sub forma de lamele Putnd si a LepseI, la N. de Impärtirea administrativd.
foarte transparente, din care schitul Lepsa. Principalele loca- Cea mal vechie impartire admi-
uncle prezinta acest caracter litati in care se mal gaseste nistrativa a jud. Patna ce cu-
particular de a fi pe suprafata sare, sunt : Fata-Spurc el, Zboina noastem, e aceea din condica
curba, dupa cum se vede la (in hotarul Sovejii), Pietrosul, liuzilor lucrata pentru Domni-
Valceaua-Sarif, unde se gasesc Monteorul, Dealul-Poend, Nere- torul Moruzzi in 1803 si publi-
asemenea ghipsuff fibroase si jul, Spulberul, etc. Aceste lo- cata in Uricarul lui Codrescu,
cristale izolate, din care unele calitatT nu sunt puse in exploa- vol. VII si VIII. Dupa aceastá
stall' sa se prefaca in sulf, prin tare ; VranceniI insa scot sare condicä vedem ca acest judet
epigenie. In muntil comund Bir- pentru trebuintele lor casnice, se impartea in 8 ocoale :
sesti, din plasa Vrancea, femeile In baza privilegiului ce li s'ati Ocolul Räcliciuni, cu sa-
scot mid cantitatI de ghips, pe acordat prin hrisovul din 1858, tele: iscani al vorniculuI Const.
care arzindu-le, le utilizeaza la dat de Grigore Ghica, Domnul Bals ; Boscani razasestI ; Con-
vdpsitul caselor. Moldovei. testi al vorn. Const. Bals; Sas-
Pucioasa se gaseste in mare Petroleul se exploateaza la cutul al vorn. Const. Bals ; Be-
cantitate, in cristale izolate, care Cimpurile, in valea LisiteT si la resti al beizadeleT Mavrocordat ;
se pot usor determina in mijlo- Halos, pe malul drept al Casi- Cucova rAz5.seasca; Orbeni ra-
cul straturilor ghipsoase ca a- nului, la hotarul despre judetul zasesti; Parava razaseasca ; Dra-
celea din Valceaua-SariT, in cris- Bacati ; el curge insotit de apa gusanirazdsesti; Adjudul-Vechiù
tale mail si in nodule amorfe si sarata, pe malul drept al Piriu- al m5.ndstireT Mera; Adjudul-
foarte pure, din care unele chi- lui-Alb (Vizautul) in satul Vi- Noti al sarddresei Ilinca ; Lunca-
taresc mal bine de 250 gr. si zantia si imbiba argilurile ghip- Mindriscal.
aii un diametru de 1 1 cm. pe soase la Valea-Sarif (basinul Ocolul-Luncer, Cu satele:
8 cm. Aceastä pucioasä se gä- Putnel) si la Reghiul, in valea Padureni rAzasestI ; Calimanesti
seste raspindita cu imbelsugare ReghiuluT. a postelniceseT Catrina ; Dom-
In argilurile marnoase salifere CArbuni de piatra se afla pe nesti a comis. Grigore Razu ;
si ghipsoase la Petre al Tana- teritoriul com. Mera, in cat. in- Borcioaie a camaras. Mihaiti
soaieT, localitate din Seca turi, drilari. Razu ; Anghelesti razasesti ; Slo-
pe malul drept al Reghiorului, Piatra gogon pentru pavagiti bozia-Boul rdzasesti; Ruginesti
pe povirnisul colinei, un de la pri se aflá in abundenta pe riurile razasestI; Paunesti razasestl ; U-
mele lovituri de tIrnacop se ga- Putna si Milcovul. Piatra cal- richesti a vist. Bals si a slug.
sesc frumoase cristale sati no- caroasá se- gaseste pe pirlul u- Savastos ; Cornatelul a slug.
dule de pucioasa cea mal pura sita. Savastos ; Mica a manastire
si de o frumoasa coloare gal- Marmora se aflä pe proprie- Barnova ; Popeni a hatm. RA-
bena-verzuie. tatea d-lui A. Lupascu si a d-neT ducanu Roset ; CopAcesti raza-
Sarea gema se gaseste la An- Maria Ghitescu, in com. Om- sestI.
dreasi, in valea Milcovulur, chiar purile. Ocolul Zardujulut, cu sa-
la suprafata.; la Reghioara, in Ape minerale. Sunt mar tele : Satul-Noti razasesc ; Cru-
valea ReghioruluI; in valceaua multe izvoare de apa minerald cea-d.-j. razaseasca; Straoani-
PiticuluT ; in valea Narujii, la In Putna, care toate sunt red. d.-j. razasesti ; Ursoiul al ma-
Valceaua-Sarei si in valea PutneT, In valea PutneT, esind din mun- nastird Bogdana ; Crucea-d.-s.
unde se exploateaza. Trebue de tele Sisarul, este un izvor sulfo- razaseascA ; Gura-RepezT raza-
observat ca in jud. Putna, in- salin ; mal sunt altele la Stir- seasca ; Movilita razaseasca ; Fi-
dependent de zona salifera de nita-RaiutuluI; numeroase izvoa- tionesti a manastirei Bogdana ;
mal sus, exista una si mal ve- re minerale se gAsesc in valea Straoani-d.-s. razasesti ; Sparieti
chie, de virsta eoceniculuI, fiind Vizautultif, la satul Vizantia ; razdsesti ; Deocheti a vorn. Cons-
cuprinsd, cum s'a zis mal sus, de asemenea la Cimpurile (in tantin Bals ; Muncelul razasesc;

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JUDET)
139 PUTNA (JUDET)

Panciul a manastirei Bogdana ; Toader Tacu ; Morile-CozmiT ai inchinate Sf. Ioan, Precista, Pro-
Cimpurile razdsestl ; Racoasa Sf. Dimitrie ; Pomir-Strajesculur fetul Samoil, Mera, Soveja si
raza$easca ; Soveja a manasti- aT manastirei Rachitoasa ; MA- Vizantia.
rei Soveja ; Vizantia razaseasca. ra$esti ar spatarului Iordache Din acestea, parte din ele ail
Ocolul Vrancer, cu satele Catargiti ; Mircesti aT paharni- fost prefacute in biserici de mir,
Voloscani, Calimanul, Colacul, culta Ioan. lar parte s'ati inchis, risipindu-
Valea-SariT, Poiana-Budesti, N'a- Ocolul Ghilieftilor (Bili- se calugarii care incotro. Numai
ruja, Nistoresti, Spinesti, Pau- 400, cu satele : Rästoaca a satr. Mera si Soveja atl ramas inca
lesti, Negrilesti, Barsesti, Gau- Die ; Ghiliesti razasesti ; Sasul asta-zi manastiri.
rile, Vidra, Tulnici, Nerejul, al fázasesc; Dimaciul razasesc ; Su- Dupa noua repartizare a pa-
vistierului Iordachi Roset. raja razaseascd; Calieni O vorn rohiilor, jud. Putna a fost im-
Ocolul Girlelor, cu satele : Dumitrache Ghica ; Nanesti rd- partit in 107 parohiT, din cari :
Slobozia-Precister, a manastirer za$esti ; Belciugul razasesc ; Cos- 94 rurale (cu 178 bisericr), si
Precista ; Faurei aT cdminaru- tieni razasesti ; Malurile al vorn. 13 urbane (cu 33 bisericT).
lur Ianacache Pruncul ; Bizi- Dumitrache Ghica ; Vulturul ra- In acest judet mal functionea-
ghesti al vist. Iordache Roset; zasesc ; Slobozia-lul-Ciuca raza- za 3 bisericl catolice, 7 sina-
Igesti razdsesti; Slobozia-lui-P5.- seasca ; Namoloasa razaseasca ; goge O 2 biserici armene.
trascan razaseascd; Bätinesti ra- Slobozia-Clucer razdseasca; Ble- lastrucliunea publicit. Sunt
zasesti ; Purcelesti razasestI; Ga- hani raza.sesti. in judet 66 scoale rurale mixte,
gesti razdsesti, ai man. Mera ; In anul 1834, Putna coprin- care atI fost frecuentate in anul
Olesasti a spät. NicolaT Stratu- dea 6 ocoale, cu 7 tirguri si colar I 899-900 de 4588 copa.
lat ; Tifesti razasesti ; Codrul- 198 sate. coale primate urbane sunt:
Sirbilor razasesc ; Vitanesti-d.-s. In anul 1849, jud. Putna a- 5 de baeti, 4 de fete si 1 mixta
razdsesti; Clipicesti razasestr ; vea 159 de sate si 5 orase. Sa- In Focsani ; 1 de baetf si 1 de
Cucueti-d. s. rázasesti ; $5.rbesti tele apartineati: 16 manastirilor, fete in Odobesti ; 1 de bleti si
razasesti ; Balotesti razasestI ; 87 razesilor, 56 particularilor. 1 de fete in Panciu.
Iresti-d.-s. razasesti ; Cucueti-de- Impartirea aceasta. in 159 de In ce priveste instr, sec., vezi
supt-Magura räzäsesti; Iresti- sate a durat pana la 1864, cind, Focsani.
de-supt-Magura razasesti ; Vita- aplicindu-se noua lege comu- In comuna Vidra se afla o
nesti-de-supt-Magura. razasesti. nald, s'ati facut 82 de comune scoald de meserie, intretinuta de
Ocolul Milcovulid-ole-Sus, rurale si 3 comune urbane, a- judet si subventionata de stat
cu satele : Slobozia-Orbeni ra- decä peste tot 84 de comune. cu 12000 lei anual.
zasestr; Guguesti razasesti ; Flo- AzT, jud. Putna e impartit in Budgetu/ judetului pe 7898-
resti-d.-j. razdsesti ; Botesti ra- 4 plasT : Biliesti-Girlele, Raza- 899 a fost de 463362,57 Id la
zasesti; Slobozia -lui-Vidrascu ciuni, Vrancea si Zabrautul. veniturr si de 430081,07 Id la
razaseasca.; Panticesti razasesti; Marca judetului este Bacus cheltueli.
Grozesti razasesti ; Odobesti ra- calare pe butoiti, din cauza vi- Yustilia se da de 5 judeca-
zasesti; Calimanesti razasesti ; nurilor multe ce produce. toril, 1 tribunal in Focsani si
Padureni razasesti ; Capltanul Populatiunea jud. Putna, dupa o curte cu jurati. In Focsani
razdsesc ; indilari-d.-s. ai ma- recensamintul din D-brie 1899, se afla un penitenciar central.
nastirei Mera ; indilari d.-j. ai este de 150410 suflete, din care: Agricultura. Instrumentele
manastirei Mera; Pätesti raza: 76893 barbati si 73577 femei. agricole de care dispuneari lo-
sesti ; Miera a manastirei Mera ; Numdrul caselor de locuit din cuitorii din jud. Putna in 1894
Floresti-d.-s.; Vinäsesti. tot jud. trece de 30000. ati fost : 24 de masinf de tree-
Ocolul Milcovulut-de-Yos, Cultul. Sunt in jud. Putna rat cu abur); 9 masinT de batut
cu satele : Bahnele a prooroculul 210 biserici, deservite de 164 porumb cu aburT, Io masini de
Samoil ; Budesti si Mindresti aT preoti si 304 cintäreti. Pana. la batut porumb cu manivela, 20
manästirei Mera ; Jora.sti aT ma- secularizarea averilor manasti- masini de vinturat, 8 masinT de
nastirer Sf. loan; Ciusle al ma- resti, jud. Putna avea 7 schi- semanat, I masina de ales sa-
turi: Lepsa, Valea-Neagrd, Var- minta, 4 masinT de secerat, 2613
ndstirei Rachitoasa ; Dobroesti
aT lui Manolache Avram ; Vadul- 'lita, Sf. Nicolae, Scinteia, Tar- pluguri de lemn, 3103 plugurT
Turcului si Paraipanul ai luT nita si Bulucul, si 6 manastirT de fier, 2 plugurT cu aburT, 59

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JuDET) 140 PUTNA (JUDET)

scarificatoare, 244 grape de fier, sute de muntl acoperitT de pa- Cal vecinale: Rästoaca-Jora$ti;
21 tavalugurT, 7 trioare, 31 ra- durl de brad, aproape 900/0 mo- Dimaciul-IVErcesti ; Biliesti-Ma-
rite $i 9 rn,o$oroitoare de fier. lift, paclurT seculare $i nestraba- rasesti ; Suraia-Vulturul-Calieni ;
Numarul cultivatori/or a fost tute, dar care cade in putrezi- Calieni - Namoloasa ; Odobe$tl-
In 1894 de 13984 $i intinderea ciune fiind-ca nu se poate pune Varsatura Jari$tea; O dob e$ti-Ba-
cultivata, de 70000 hect. la dispozitiunea comerciuluT $i lote$ti ; Bizighe$ti-Vidra ; Pan-
Vite (in 1901) : 15268 cal, 34 IndustrieT. ciul-Podul- u$ita ; Panciul-Ara-
magarT, 61051 bol $i blvolT, Asta-zT sunt putin mal mult moasa ; Panciul - Puta/ - Haret ;
114716 01, 9979 capre, 33801 de loo herastraie in tot judetul. Cringul-Baber-Manastioara-Fitio-
porcr. Stupr cu albine : 9007. Sunt 844 fabricT de rachiti de ne$ti ; Movilita - PA"' n e$ti - Dom-
Viticultura. Viile din jud. prune $i drojdif de vin, din carT: ne$ti ; Panciul-Soveja ; Vizantea-
Putna sunt renumite pentru ca- 167 lucratoare in tot anul $1 Cimpuri ; Adjud Satul-Adjud ;
litatea vinuluT ce produc. Insali 727 numaT timporane, la care se Mindri$ca-Parava ; Nerejul - NI-
marca jud. reprezinta pe zeul intrebuinteaza. 900 de lucratorT. ruja - Odobe$ti ; Tichiri$ul - Bir-
Bacus calare pe un butoin. PiinariT $i covrigäriT sunt in se$ti.
Cantemir, in scrierea-I «Descrip- acest jud. in numAr de 47, in- Judetul este de asemenea stra-
tio Moldaviae» (p. 28), vorbind trebuintind 149 lucratorT. batut de mal multe ea.T comu-
de vinurile din Moldova, pune Populatiunea din suburbia ta- nale.
In al 3-lea rind, adecá dupa bacarilor din Foc$ani se ocupa Gin ferate.Buzati-Mära$e$ti,
cele din Cotnari $i Hui, vinu- cu mare activitate de aceastä. cu statiile Foc$ani (re$edinta
rile din Odobe$ti. In anul 1859, meserie. De citä-va vreme, a- judetuluT), Putna - Seaca, Mara.-
dupa insemnarea facuta de co- ceasta industrie a inceput sa $eqti, unde se bifurca calea fe-
misiunile statistice, intinderea dea indarat $1 abia se mal men- rata Bucurepti-Ia$i cu ramura
teritoriuld ocupat cu vie era tir' vr'o 15 tabacarT. Mar6.$e$ti - Tecucia - Galati, Pu-
de 4337 falcI sail 6201 hect. Sunt 8 fabricantl de var $1 fe$ti, Adjud (tirgul), Sascut.
Asta-zT viea ocupa o intindere anume : in com. Batine$ti din Calea Adjud-Ocna, cu statiile
indoit de mare $i anume de pl. Girlele $i in comunele Pan- Adjud $i Ureche$ti.
12270 hect. NicT unul din jud. cid, Straoani-d.-s., Racoasa, Fi- Calea Foc$ani-Odobe$ti, care
Rominiel de dincolo de Milcovul tione$ti $i Cimpurile din pl. Za- une$te Foc$ani Cu marea pod-
nu are o mal mare intindere de brauti ; 'o fabricT de luminärT gorie Odobe$ti.
vie de cit jud. Putna. Productiu- $1 sdpun ; 41 de fabricT de ca- Podurile de fier aflate pe te-
nea totald a fost in 1899 de l-5.1121z". ; 14 ca$5.riT in comunele: ritoriul acestuT judet, pe calle
bine mal de 600000 de hectol. Crucea d.-s., Strloani-d.-s., Cim- judetene sunt :
Pädurile ocupa in jud. Putna purile din pl. Zabrauti, Adjudul- Unul pe riul Siret, lingd Ma-
mar mult de a treia parte din Vechiti, Bere$ti $i Sascut din ra$e$ti, in lungime de 5761/0 in.
/cata intinderea luf. Ele se in- pl. Räcaciuni, Gage$ti, Iregi $i Unul pe riul Putna, lingá Fati-
tind mal' mult in regiunea de Pdtesti din pl. Girlele $i Foc- rei, in lungime de 256 metri,
munte. NumaT in Vrancea pa- $ani ; 3 pietrariT, din care : 1 in Unul pe .riul u$ita, linga Putna-
mintul acoperit cu padure este com. Odobe$ti $i 2 in Foc$ani; Seaca, in lungime de Loo m.
a patra parte din intinderea to- 114 fabricantT de incaltaminte, Unul pe riul Trotu$ul, linga Ad-
tala a judetului. ajutatI de 320 lucratorr $i 59 jud, in lungime de 271 in. Unul
Conzerciul fi Industria. practicantr ; 6 fabricantI de pa- pe riul Aramoasa, ling5. Pufe$ti,
Judetul Putna exporta mal cu larti ; 21 blanariI $1 cojocariT ; 5 In lungime de 55 m. $i altul pe
seatna vin, lemne $i grine. In- curelaril ; 176 dogaril ; 220 fa- riul Milcovul, lingl Foc$ani, in
dustria carie se practica in bricantl satenT de rogojinT in lungime de 151 m.
com. Iresti, din pl. Girlele (unde Biliesti, Mirce$ti, Rästoaca $1 La acelea$T puncte sunt ose-
se afla ro fabricr) $i in orasul Suraia. bite podurf pentru calea ferata.
Foc$ani (unde sunt ir fabricI). (Ved $i com. Foc$ani). Din trecutul judetulur. Tu-
Din lipsa cailor de comunica- CeIl de conzunicalie. Cal ju- detul Putna a apartinut inainte
tie, exploatarea lemndriilor se detene: Foc$ani-Galati; Foc$ani- de 1475 MuntenieT, care-si ln-
face cu mare greutate. Singura Odobe$ti ; Foc$ani-Balote$ti-Ti- tindea pana atunci hotarele pana.
pl. Vrancea numdra peste dona chiri$ul. la Bacatl. Dintr'un document din

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JUDET) 141 PUTRA (JUDET)

anul 1407 emanat de la Ale- dat phantntul nostru al MoldoveY satele cu tinut cu tot, ce se chiarna
»andru-cel-Bun, prin care acest de pe Patna, anume unde a fost panul tinutul Putnel, 1-ad lipit de
Hatg/2an, mide a fost casa luT Radu
Doinn reguleazd comerciul de Andriasul anal sus de Andrias (C) all-
Moldova, i ad pus parcglabil
import, export §i transport se anan. Toate acele mal sus scrise WI fie sal*, pre Vilcea si pre Ivan, (Let,
zice Minuet cd hotarul se afla ltif de la noY uric cu tot venitul luY, co- P, pag. 162). Se intelege foarte
la BacAti : piilor luY si fratilor luY i nepolitor luY usor ca stapinirea acestui judet
strilnepotilor laY i restrdnepotilor luY, a fost multa vreme, inainte de
la fruntarie la Radii, de la a
si tot neamuluY laff, care va fi maY de
griond 2 grog i apol la Intoarcere din
aproape, nestricat nicY odattt In vecY.
Stefan- cel-Mare, un motiv de
Valachia ca mara de acolo, fie piper, cearta. intre Domnii Moldovel
fie lInd, fi e orY-si-ce, se va plttti in Ba-
lar hotarul acelor sate si. fie pe
vechiul hotar, pe ande din vecie ad si al Muntenie, dupa, cum se
ad de la az cIntare 1/2 rublg de ar-
gint (Arch. Ist. a Rom. Tom. I, p.
apucat. Earl la aceasta este credinla intimpla adesea orf cearta intre
DumnieY mele, anal sus scaisuluY Stefan proprietaril a cloud mosir inve-
J, p. 130. Voevod 1i credinta boerilor nostriY, cre-
Un alt document din 1460 cinate.
dinta panuluY Neagoe kigothetul, ere-
Aprilie 23, emanat de la Ste- dilate panuluT Petra Hudid si a copiilor tu anul 1475, invingind Ste-
fan-cel-Mare, vorbe§te de ase- luY, credinta panuld Negrild si a co- fan-eel-Mare pe Radul-cel-Fru-
menea de vama din BacAti. (Arch.
piRor luY, credinta panule IorghicY, cre- mos s'a stabilit, in mod defi-
dinta panulut Simon logothetul, credinta nitiv, hotarul TIM la riul Mil-
Ist. a Rom. Tom. I, p. II, p. panuluT Oancea logothetul, credin(a pa-
7). intemeiat pe aceste 2 docu- nuluT Ivan BdIceanu, credin(a. panultO
coy, sad dupä cum spunea a-
celasI cronicar: «ad despartit de
mente, d. Hagleti sustine cà Stanciul PonicY, credinta panuluY Dienis
inainte de 1475, Muntenia stA- spdtariul, credinja panuluY Duma Dulcid Milcovul cel mare o parte de
0 a fratele sid panuluY Lacociii, cre- pirit, ce vine pre ling 0-
pinia toatA laturea occidental
a Moldover, pdnA la BacAti (Ist.
dinta panultO Crdstea, credinta panuld dobeti 0 trece de da In apa
Costea Vistiarnicul, credinta panuluY Por-
Putner i acela pana asta-zI este
Crit. a Rom. vol. I. Buc. 1875, cea paharnicul i credinta tuturor hoe-
rilor nostriY marl si mid. Earl dupl
hotarul Taril-Moldovei i Taril-
p. 10). PArintele Melchisedec a
vista noastrd cine va fi Domnul ThreY Rominestl». (Let., I2, p. 162).
descoperit, la mAnAstirea din So-
veja, un document slavon datat
noastre, dintre copiY nostriT sail dintre Tot asa i Cantemir se ex-
fratiT nostriY,salí din semintia /masted, prima: g ma/ inainte Siretul
din anul 1445, de la tefan- sail fie orY pe cine va alege Dumnezed Trotusul desparteati Moldova
Vodd, fiul lur Alexandru-cel- sl fie Do= al Ord noastre, acela
nu 'f strice dania noastrg, ci si 'Y-o In- de Teara-Romineasca, dar apoI
Bun, in care se pomenesc sate
tgreascl i imputerniceascd pentru dreapla prin virtutea lui Stefan-cel-Mare,
de pe rid Putna, date de te-
jud. Putna s'a adus Moldovef
si credincioasa laY slujbd. lard spre maY
fan-VodA in stäpinirea panului mare tire, toste cele de mal sus
la pana la riuletul Milcov».
()and Urecli. Pe acest temeiti serse, poruncit-am credinciosuluT nostru Din anul 1475 pana la 1859
pdrintele Melchisedec deduce pan Michail logothetul si- serie ii sl
atirne pecetea noastrg la aceastl foaie
neintrerupt, riul Milcov a for-
ca neexactl afirmarea d-lur
a noastrg. Scris-ad Ilias In Suceava In mat hotarul intre cele &ma
dei i sustine cá Vrancea
anul 6953, August 8 (1445h tad surod. Drepturile de vama
cu 14111 er Putna, a apartinut suprimate in mare parte sub
Moldover din vechime, inainte
Nor credem insA a, cu toatA Voda Bibescu in 1846, nu s'ad
de marele stefan (Notite Ist.
Arch., Buc., 1885, p. 97).
existenta acestur document, prin desfiintat cu totul de cit in
care dupl unir s'ar 'Area bine 1862, dupa legea votata de
Documentul in chestiune este
doveditA stApinirea de cAtre Adunarea legislativa din acel
nrmAtorul
Moldova a jud. Putna, inainte an, sub Voda. Cuza.
Cu mita lui Dumnezed, noY Stefan de *tefan-cel-Mare, totu0 avind In judetul Putna s'ad nitscut
Voevod Domnitorul TgreY Moldovel. Fa- in vedere cele zise de cronicariul Dabija Voda (dupa marturia
cem cunoscut i cu aceasta fose a noastrd
tuturor acelor ce vor vedea, sad vor auzi
UrechiA, cd mar inainte era luI Neculce gsi el era de lo-
cetindu-se, cum el acest adevdrat l ere- price futre amindouA tarite cul luf din tinutul Putner...»
dincios al nostru pan Oana Urécli a slu- qeara-Munteneasca vrea sA, fie Let., II, pag. 192) si Stefan
jit tnainte rgposatuluY !Mau stindtatea ta- hotarul sAti, pAnd in apa Tro- Toma. Acest din urma. s'a
tgliO nostru, drept i credincios ; earl tuwluI; eard Moldovenir nu-I nascut in satul Otesti, care a
astd-zY slujeste non/ drept pi credincios.
DecY noT vgzInd a luY dreaptg 0 ere- pAnA ad vrut Dumnezeti apartinut in vechime judetuluI
dincioasit slujbl cgtre nof, l'am &fruit de s'ati tocmit ap. Si ad luat Putna, lar acum face parte din
ca o deosebitg mili a noastrd si 'Y am Stefan -VodA eetatea CrAciuna jud. Buzad.

www.dacoromanica.ro
PUTNA (RIÚ) 142 PUTNA (IttO)

Pentru alte date istorice a pul de frontierä. 121 si picheful dreapta din satuI Iresti. De
se vedea cuvintele : Adjud, rominesc 3. Acest izvor este aci 'sr schimba directiunea spke
Cacaina, CrAciuna, Domnesti, un sipot mare, a carur scur- S.-E. si dupA o scurgere de
Focsani, Mera, Milcovul, Odo- gere formeazá o frumoasa cas- 32 kil. ajunge la satul Balta-
besti, Soveja, Vizantia, Vran- cada prin caderea succesiva a RateT, pendinte de com. Fän-
cea, etc. aper pe cincr trepte ale une rei, de unde riul indreptindu-
Printre starostir de Putna, un scarT deschise intre muntr, pana se direct spre S., dupa o scur-
fel de guvernatorit al tinutulur, la piciorul munte/ur, la locul nu- gere de 24 kil., ajunge la con-
cu puterr nelimitate, cite o data, mit Scarisoara-Veche, care alta fluenta sa cu piriul Rimna, ce
asupra locuitorilor din guver- data constituia basinul colec- vine din jud. R.-Sarat ; de
namintul lor, a fost : tor; cu timpul s'a stricat de aci Putna isr schimba laxas/ di-
Miron Costin, in 1687, care ala pi Putna pi-a facut o alta rectiunea mar spre E.-S.-E. si
a inlocuit in aceasta functiune scurgere pe Vaioaga-Ferestrae- dupa un parcurs de 23 kil, se
pe Ilie Dragutescul. lor, la al ami' capat se ter- varsa in Siret la satul Lungo-
Miron Costin e inlocuit in mina si cataractul PutneT. ciul, situat pe malul sting al Si-
starostia Putner de Manolache Cursul Putner ce strabate nu- retulur si pendinte de com. Fun-
Ruset, fratele vistierniculur Ior- mar jud. Putna, urmeaza direc- deni din jud. Tecuciti.
dache Ruset din neamul Cupa- tiunea N.-V. spre S.-E.; de la In acest parcurs, Putna stra-
restilor. (Vezr Neculcea, Let. pichetul No. 3 'sr. la directiu- bate : com. Tulnicr pe stinga ;
112, p. 235). nea spre N.-E., formind fron- cat. Lunca si cat. Coza pe dreap-
Sub domnia lur Ion Mavro- tiera politica intre Austro-Un- ta si pendinte de com. PAulesti ;
cordat, scrie Enache Kogalni- gana si Rominia 15e o distanta com. Negrilesti pe stinga; Bit--
ceanu, starostia Putner a fost de peste 14 kil, pana la con- sesti si Poiana pe dreapta; Cola.
incredintatd lur Costache Pu- fluenta sa cu Valea - Marulur, cul, Tichirisul, Vidra, Clipicesti,
rice, ce fusese mar inainte Aga unde se afla si stilpul de fron- Tifesti si Mircesti pe stinga, si co-
in Iasi (Let. 1112, P. 211). fiera 120; ad i frontiera con- munele : Gagesti, Bolotesti, Fati-
Un alt staroste de Putna, po. tinua a merge in spre N., ur- rei, Jorasti, Rastoaca si Vulturul
menit de Enache Kogalniceanu, cind muntele Mesteacanul, iar pe dreapta riulur; afará de aces-
este vornicul Hrisoverghi, pus riul Putna intra in Tara, schim- tea, Putna mar uda si alte nume-
in aceastä functiune de Con- binduir directiunea spre E.; roase catune pendinte de comu-
stantin Racovita in 1755. (Let. dupa un parcurs de io kil. nele mentionate mar sus.
1112, p. 299). ajunge la localitatea numita Lungimea cursulur Putner, de
In 1802, staroste al Putnef a Poiana-Lepsa, confluenta sa din la obirsia sa pana la varsarea
fost Vornicul Todirascu Bals. stinga cu piriul Lepsa; de ad, in Siret, e de 150 kil.
In 1814, aceasta functiune a Putna 'sr schimba directiunea Afluentt pe dreapta, in regiu-
fost ocupan. de Dumitrache spre S.-E. si dupa un parcurs nea muntoasa sunt : Piriul-Les-
Plaghino. de 9 kil. ajunge la N. satulur pezilor si Tisita, ce vin din coas-
In 1818, a fost staroste de Lunca, unde primeste pe dreap- tele muntelur Condratul ; &tul
Putna vornicul Vasile Milicescu. ta piriul Coza ce izvoreste din Coza, ce izvoreste din muntele
In 1821, stArostia Putner era muntele cu acelasr nume. De la Coza, si se varsa in Putna intre
ocupata de un Ddscalescu. Lunca, Putna ia directiunea spre satele Lunca si Coza. Pe stinga
In 1823, fu staroste de Putna, N.-E. si dupa un parcurs de 8 sunt: Piriul-Marulur, ce formeaza
spatarul Sandulachi Stamatin. kil. primeste pe stinga Vilceaua- frontiera spre N.; piriul Dejul,
In 1829, a fost facut staroste Vararle!, de unde schimbindu-sl format de &tul Tighitanul si
paharnicul Constantin Sion. directiunea spre S., dupa un Arsamanoael si care se vara. in
In 1842, functiunea de sta- parcurs de 12 kil., ajunge la Putna, mal spre S. de satul
roste a Putner era incredintata confluenta sa cu 01-'11 Zabala, Negrilesti.
unuia Pruncul. pe dreapta; de la aceasta con- In aceasta regiune de munte,
fluenta si dupa un parcurs de Putda prim este in sinul el o
Putna, rig, ce isvoreste din mun- a kil. in directiune spre E., multime de alte miel pirilase
tele Arisioaia de pe partea nor- Putna ajunge la confluenta sa care se scurg din coastele mun-
dica a virfulur, unde se afla set- cu &tul Valea-Seaca ce vine pe Olor, din stinga si din dreapta..

www.dacoromanica.ro
PUTNA (Rit) 143 PUTNA (111C)

In regiunea de deal si ses, exploatare ce se infundä sub riazá de la 600woo m. (vir-
Putna mal are ca afluentI pe muntele Arisoaia; de la Piatra- ful MagureT-Odobesti), lar cele
dreapta : plriul Vasuiul, ce izvo- BahneanuluT si pana. la con- din stinga ar" o inaltime intre
reste din muntele Via-Draci; pi- fluenta cu pirlul Coza, Putna 200-400 m. De la satul Bolo-
rlul Zabala, (marit cu plraiele strabate o regiune tot muntoasa ; testi, patul PutneT sa largeste
Neruja, Peticul si altele) ce'sT dati ?osa pe un pat maI luminat simtitor, ajungind chiar pana la
intilnire la Sud de satul Prisaca printr'un lung sir de poeni ce woo m.; Inaltimile din dreapta
unde se afla si un defileti ce Jasa In dreapta si stinga sa. si din stinga incep a dispare
poate fi considerat din punct Inältimile pe care sunt rezemate pe nesimtite; lar de la satul
de vedere militar, ca o admi- flancurile acesteT val, de la o- Flurei, Putna intrá inteun ade-
rabila pozitie de oprire; 0.1111 birsia si pana la confluenta cu varat ses, supus inundatiilor, de
VaeT-Rele si Valea-53imuluI ce Coza sunt : La obirsie, 1668 m. la satul Mircesti si pana la satul
vin din plaiul Magura-Odobesti ; asupra MariT-Negre; la Piatra- Dimanciul, pendinte de com.
piriul Milcovul, a caruI intilnire BahneanuluT, 957 si 1026 ni.; la Surdia pe care parcurs sesul
cu Putna o are la satul Irás- Poiana Lepsa, 115o m. ; la sa- PutneT se confunda cu sesul, Si-
toaca ; plriul M'una, maT la S. tele Lunca si Coza, inältimile retului, pana la confluenta lor.
de gura MilcovuluT, la locul nu- variaza intre 640 si 950 m. De Patul sati este pIetros in re-
mit Cotul-TiganuluI; de la satul la confluenta cu plriul Coza, giunea muntoasa, pana sub Mun-
Vulturul piriul Putna-Seaca con- Putna intra inteo regiune s'a.- tele-MesteacanuluI, iar de aci si
sideran ca o ramura a Putnei raca in padurT, lar patul eT in- pana la satul Flurei, este bolo-
si piriul Leica ce se varsa in cepe a se lärgi, si inaltimile vanos si nisipos, de unde suc-
Putna la 500 m. maT la deal pe care se reazdma flancurile cesiv se transforma. inteun pat
de confluenta sa cu Siretul. acestei vaT, se termina. in gene- nisipos pana. la confluenta sa
AfluentiT pe stInga sunt : Pi- ral prin malurT abrupte, ce cu Siretul.
riul-Sdrat ce se varsa in Putna tind a se däräma din cauza Geologia. Valea-PutneT din
la satul Valea-SäreT ; piriul Ti- slabeT lor formatiunT; aceste ma- punct de vedere geologic este
chirisul la satul Tichirisul; &tul lurT rlpoase Insotesc Putna pana. destul de interesantd. De la gra-
Vidra la satul Vidra si Piriul- la satul Prisaca (pendinte de nita si pana la Cozla-Tulnici curge
VizautuluT la satul Voloscani. com. Valea-SareT), unde se afld In Flyschul eocen, in care predo-
Mará de aceste, Putna in si confluenta sa cu plriul Za- mineaza Oligocenul. Conglome-
regiunea de deal si yes, mal bala ; In acest punct, natura ca- ratele ce formeaza cheile pe care
plimeste o multime de alte pl- pritioasä a dat nastere unuT de- le strabate Valea-PutneT apartin
riiase mal miel, ce se scurg din fila' intortochiat, prezintind o- asemenea acestuT etagiù. 'Mal
coastele dealurilor de pe am- chilor o pozitiune demna de la vale de aceste cheT, valea
bele flancurT. admirat. De la confluenta cu isT tale patul san profund inteo
Orografia. Rlul Putna cur- Coza si pana la confluenta cu terasá mal vechie. La Tulnici,
ge In regiunea muntilor Vran- Mala, Indltimile din dreapta Oligocenul dispare si cedeaza
ceT, pana la satul Negrilesti, de si stinga variaza 'filtre 500-850 locul Helvetianului, ce se intinde
ad in regiune de deal paná la m. la satul Negrilesti si 400- pana la Valea-SariT. Acest Hel-
satul Glgesti, lar de ad i si pana 700 m. la confluenta cu piriul vetian e reprezintat pi-in tipul
la confluenta sa cu Siretul, in Zäbala. obicinuit : marne si glpsurT. La
regiune de ses, a cäruT incli- Dupa ce Iese din defileul Pri- Valea-SariT apar calcarele si ni-
nare se pierde succesiv spre S.- saca, Putna l'Ara in regiunea sipurile sarmatice carT mal spre
S.-E. dealurilor, resfatindu se pe un E. sunt acoperire de nisipurile
De la sorgintea sa si pana. pat mult mal larg (400-500 m.); pontice si de Levantin repre-
curentul sal" e ad i maT putin zgo- zintat prin pietrisurT carT com-
la Piatra-BahneanuluT, cit for-
motos si In mal multe locurT pun Magura Odobestilor. In fine
meaza frontiera intre RomInia
si Austro-Ungaria, Putna stra- despartit in mal multe ramurr ; Valea-Putner mal strabate pana
dealurile din dreapta, care o la varsarea el in Siret si Loessul
bate o regiune foarte salbatica
insotesc panä la satul Bolo- analog cu acel al MoldoveT de S.
si acoperita cu padurl secu-
testi, sunt mult mal inalte de Leirgimea fi adincimea. De
lare ; pe aceasta portiune ea
cit cele din stInga; acestea va- la obirsie si pana la confluenta
este traversata de un. drum de

www.dacoromanica.ro
PUTNA (Rit) 144 PUTRED A

sa cu Piriul-Zburäturd, Putna sani-satul Suraia ; un pod de nele sant carate cu care cu bol
e un rafe pirlias, iar deaci in- lemn la satul Botirlaul, peste pana la Odobesti sati Focsani,
cepe a se mari succesiv si pe care trece oseaua Rastoaca- de unde cu catea ferata sunt
masurd ce primeste inteinsa nu- Botirlaul-Dumbravita. Marä de transportate in diferite directiunT.
meroasele valcele ce vin din aceste, Putna mal' poseda podul Valea-Putnef este foarte bogata
muntl. Ajunge la confluenta cu liniel ferate Focsani-Bacail, care In pasunT, inlesnind cresterea vi-
piriul Zdbala O. aibe o largime este situat la N. satuluI Faurei. telor. Posedä multe izvoare de
de TO ni. si o adincime de Pe litiga aceste trecatorI, tre- ape minerale, dar neexploatate
0,40 m. ; la satul Vidra, o cerea de pe un mal pe altul sistematic pana acum ; procura
largime de 20 m. O o adincime se mal' face prin vad, insa nu- brinzeturI multe si de bulla. ca-
0,40 m.; la satul Faurei, 20 mal cind apele sunt mici. litate -, asemenea are marI can-
in. si 0,50 in. adincime; la sa- Comunicalia. Drumurile ce titatl de piatra de var si nisip,
tul Rastoaca, 25 in. largime si parcurg aceasta vale sunt foarte intrebuintate pana acum l'usa
0,60 in. adincime : iar la gura restrinse ; mal cu seama in re- numaI pentru nevoile locale.
sa, 50 In. largime si 0,80 in. giunea muntoasa, nu se gasesc
adincime. Aceste date sunt de cit drumurile ce leaga sat Puta-Seack stalie de dr.-d.-f.,
foarte variabile si supuse la cu sat si a caror construetie jud. Putna, pl. Girlele-Biliesti,
discretia timpulur ploios sai1 se- ordinara fac anevoioasa comu- cat. Faurei, pe linia Buzati-Ma-
cetos. nicatia, fie din cauza terenuluI r5.5esti, plisa in circulatie la 15
Curentul PutneI in regiunea accidentat, fie din cauza ploilor Iunie 1881. Se afla intre statiile
muntoasa, este repede si zgomo- periodice. Focsani 01.7 kil.) si Marasesti
tos pana la defileul Prisaca,in care De la com. Birsesti merge la (7.8 kil.). Inaltimea d'asupra ni-
parcurs aduce cu sine cantitati vale pe malul sting o osea, veluluI Mara e de 77m.95. Ve-
marI de bolovanI; lar de ad, cu- pana la Vidra ; de aci se rami- nitul aceste/ stata pe anul 1896
rentul incepe a se maf linisti cu fica in dota, o ramurä continuind a fost de 110597 leI, 65 banI.
61 inainteazaspre zona sesurilor. pe malul sting, lar alta dupa ce
Putna porneste la obirsia sa cu a trecut Putna pe un pod de Putreda, com. rur., In jud. Rim-
cota 1668 ni. d'asupra Mara- lemn de la E. sat. Vidra con- nicul-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
Negre, intra in Tara sub cota tinuind pe malul drept, urma- pe 01111 cu acelasI nume.
690 m. si in poiana Lepsa are rind in de aproape apa Putner asezata in partea de V. a
cota 592 in.; d'aci merge scobo- pana la confluenta sa cu Si- jud., la 9 kil. spre V. de orasul
rind, la 445 m. Ruga. satul Coza, retul ; din aceste sosele, se des- Rimnicul-Sarat, si in S. pl., la
314 in. la defileul Prisaca con- part altele in directiune spre 6 kil. spre V. de com. Zgir-
fluenta cu Zabala, 226 in. la N. si S. formind legatura cu citi, resedinta plasiI.
Vidra, 150 in. la Gägesti, 70 ni. satele marginase. Aceste sosele Se margineste la N. cu Gre-
la Flurei, 37 m. la Rastoaca sunt bine construite si bine in- 'panul, la E. cu Zgirciti, la S.
0 20 in. la confluenta sa ea tretinute. Cu Baltati, la V. cu Valea-Ra-
Siretul. Economia Zocata'. Pentru coviteni.
Treccitori. Trecerea riuluI moment Valea-Putnel nu pro- brazdata de dealurile Stre-
Putna de la sorginte si pana la duce de cit lemnarie de con- jqti, al Flora si Calea-VaciI,
satul Vidra, se face prin vad, structie si aceasta in mod re- toate la V.
cea ce face sa se intrerupa co- strins din cauza lipsd mijloa- Piriul Putreda o tia ptin
municatia cind apele vin marI; celor de transport si a pozi- mijloc si afluentul sati Ciapa-
iar de la Vidra si pana la con- tiunilor grea de exploatat. Mo- Verde la S.
fluenta so cu Siretul, Putna po- delarea lemnelor de construc- formata din cat. : Putreda-
sea. cite-va podurI si anume : un tie se face prin ajutorul unor Mare, resedinta, la E. §i Pu-
pod de lemn la E. satuluI Vidra ; herastrae in stare primitiva, ce treda-Mica, la V.
un pod de piatra la N.-E. satuluI se gaseste pe malul apeI, prin Suprafata com. este de 900
Faurei, peste care trece soseaua al caruI mijloc sunt puse in hect., din care 200 hect. vatra
nationala Focsani-BacAti; un pod miscare. Numarul ferestraelor de com. si 700 hect. ale locuito-
de lemn la S.-E. satuld Jordsti, aceastä natura, se urca pana la rilor, cu o populatie de 1022
peste care trece soseaua Foc- 80. De la aceste herastrae, lem- suflete.

www.dacoromanica.ro
PUTREDA 195 PUTUROASA (FM iNA-)

LocuitoriI sunt mosnenI. pl. Rimnicul-d.-s., com. Putreda, riul com. urb. Hirsova, situatd
Are 2 bisericT, una vechIe de izvoreste din dealul Strejesti, in partea V. a plAseT $1 cea
lemn, cu hramul Cuvioasa Pa- udd mijlocul com., trece prin N.-V. a comunei. E forma din
raschiva, ziditd. in 1794 de loan cdt, de resedintd si se varsd pe mar multe miel lacurT lunguiete,
Peticanu, cu un preot si 2 cin- dreapta piriuluT Oreavul. carl toate unite se varsd in &la
tdretT, cea-l'altä noud, cu hra- numitd Privalul-Rotunduluf sau
mul SE Pantelimon, ziditä de Putreda-Mare, sat, in jud. R.- Tair-Buaz. Are o suprafatA de
locuitorl in 1872, Cu un preot Sdrat, pl. Rimnicul-d.-s., com. 40 hect. E tdiatA de un drum
li 2 cintdretl ; o $coala mixtd, Putreda, asezat pe l'hit Putreda, ce merge de la Hir$ova la Co-
frecuentatd in 1899-900 de 64 spre E. com. nacul-luT-Manole.
elevI. Are o suprafatd de 150 hect.,
Locuitorif posea : 60 plugurT; cu o populatie de 147 familiT, Puturoasa (Imputita), ievor cu
108 bol, 15 vacI, 19 cal, 5 epe, sad 835 suflete ; o bisericd si afta sulfuroasci, in jud. Iasi, pl.
229 oT, 49 capre si 44 rimAtorT. o scoald. Bahluiul, com. si satul Bdiceni,
Loc. ad vil si livezi cu prunT. In poalele dealului CetAtuea, la
Comerciul constd in importul Putreda-Micä, sat, in jud. R.- 12 kil. de Tirgul-Frumos. Izvo-
de tesdturT, instrumente agricole, Sdrat, pl. Rimnicul-d.-s., cdt. rul e rece si dd 8o litruri de
postav, li in export de vin com. Putreda, asezat la V. com., apd pe ord. Apa are gust si
si rachid. Transportul se face la 2 kil., spre V. de cdt. de re- miros de pucioasd ; este upara
prin gara R.-Sdrat. sedintd. Are o intindere de 50 la bdut si folositoare pentru
aile de comunicatie sunt : hect., cu o populatie de 25 fa- boalele reumatice.
$oseaua jud. Obiditi-Valea-RateI; milii, sad 167 suflete.
spre Grebdn-Zgirciti-Rimnicul- Puturoasa (Iazul-de-la-M0a-
Sdrat; spre Pardo$i-MArgdrite$ti- Putrezeni, sat, in jud. Tutova, ra), faz, in valea dealuluT Tu-
Valea-SAlciel-Jitia. pl. Pereschivul, com. Coroesti, ria, jud. Iasi, pl. Turia, com.
Budgetul com. e la veniturT spre V. de satul Coroe$ti-d.-j. Ro$cani, cdt. Borsa.
de 1390 leT, 45 banT $i la chel- Are 100 loc. si 27 case.
tuelT, de 1380 leT, 62 banI. Puturoasa, pilla, izvore$Ye de
Puturoasa, sat, fAcind parte din sub dealul Movileni, jud. Iasi,
Putreda, pira, jud. Botosani, a- com. rur. Coteana, pl. Siul-d.-s., pl. Copoul, com. Movileni, $i se
vind de afluent Piriul-Mic, izvo- jud. Olt, situatA pe valea si varsd pe dreapta Niel.
reste din locul numit esul-Ta- malul drept al DirjovuluT, cam
rineT ; curge pe lingd satul Cris- la 6 kil. spre N.-V. de satul Puturoasa, pira, izvoreste de
testi, in partea sa de S.-V., apoT Coteana, resedinta com. Are o pe teritoriul satuluT GlAvdnesti,
pe pdmintul locuitorilor, si se populatiune de 124 locuitori, din jud. Ia$1, pl. Turia, com. Iepu-
varsä. in Meletinul, formind o care 27 sunt improprietdriti dupä reni, $1 se varsd in Iazul-de-la-
bala, numitd Ochiul. legea rurald, pe 36 hect. ET po- RAchitT.
sea'.: 16 boT, 59 vaci, 12 bi-
Putreda, pirta, jud. Dorohoid, voli, 15 bivolite, lo cal, 146 Puturoasa, girld, la S. de satul
pl. Berhometele, izvoreste din oT, 162 porcI. Corcioveni, jud. Tecucid, for-
Poiana-VelniteT, mosia Zamostia, matd din piriul Berheciul.
com. cu acela$T nume, $i se varsd. Puturoasa, mofie, a statuluT, jud.
in Baranca la Podul-luT-Strejac. Olt, fostä pendinte de mAnds- Puturoasa, loe izolat, la 8 kil.
tirea Plumbuita. de vatra com. CAlimlnesti, pl.
Putreda, pirki, izvore$te de pe Cozia, jud. Vilcea. Aci este un
mosia IbAnesti, curge spre S., Puturoasa, peidure a statulul, izvor abondent de apd sulfu-
in intindere de 325 hect., pen- roasd.
prin com. Corldteni, pl. Cosula,
jud. Dorohold, unde formeazA dinte de com. Coteana, pl. Siul-
iazurile : Putreda, Lipovenilor si d.-s., jud. Olt. Puturoasä (Fintina-), sorginte
OddeI $i se varsä in riul Jijia.
de apä mineralil, in jud. Bu-
Puturoasa, baltd, in jud. Cons- zdd, com. Gura-SdrAtel, cdt. Ciu.
tanta, pl. Hirsova, pe terito- hoiul; se scurge in pir. SArata.
Putreda, pilla, in jud. R.-Sdrat,
64 745. Morolo Dlobionar Googrodio. Vol. F. 19

www.dacoromanica.ro
PUTUROASA (ViNA-) 146 PUTUROSOL

Puturoasä (Vina-), sorginte de da pana la 800 litri de apa Puturosul, las, pe mo$ia Cior-
apil minerald, in jud. Buzail, pe ora, care in scurtul sail curs, nohalul, in partea de E. a com.
com. Sibiciul, pe hotarul des- panä la intrarea sa in riti, de- Ringhile$ti, pl. tefane$ti, jud.
pre com. Colti. pune pe pietre o materie alba Boto$ani.
cenu$ie, batind putin in galben.
Puturosul, sat, jud. Dimbovita, In dreptul acestor izvoare $i Puturosul, viroagd, in jud. Braila,
plaiul Ialomita-Dimbovita, com. pana la 1 oo in. spre S. de ele, pl. Balta ; ja na$tere din partea
Urseiul. apa riulur nu inghiata, la a- de N.-E. a laculur Flea$ca ; trece
ceea$1 temperatura la care ar pe sub malul de S. al luncer
Puturosul, sat, jud. Dimbovita, ingheta de n'ar fi fost ames- Calmatuiulur, pe la N. cat. Scar-
plaiul Ialomita-Dimbovita, com. tecata cu apele minerale ce curg late$ti $i al com. Dudescu, Slu-
Vi$ine$ti. din izvoare. jitori-Albote$ti si ea. Caragica;
taie qoseaua Braila-Calara$), la
Puturosul, maña/a, jud. $1 pl. Puturosul, izvor de apié sulfu- N. com. Insuratei, $i, dupa ce
Prahova, com. Valea-Lunga. roasii, jud. Bacati, pl. Tazlaul- atinge partea de N. a laculur
d.-j., com. Gropile, pe teritoriul Lacul-Kezir, da in partea dreapta
Puturosul, munte, jud. BacaCt, satuluI Paltinata. DA cam vre-o a Calmatuiulur, la punctul Cor-
pl. Trotu$ul. 6o litri pe ora. E la 18 kil, de nul-Malulur.
gara One$ti, dincolo de Trotu$.
Puturosul, deal, in jud. R.-Sa- Puturosul, firliaf, in jud. Ba-
rat, pl. Ora$ulur, com. Odo- Puturosul, sati Imputitul, loc cau, pl. Trotu$ul, com. Groze$ti,
basca, in parte a de N. a com. cu izvoare sulfuroase fi bala, care curge printre satele He-
Este acoperit cu pa$unr. Din jud. Bacan, pl. Trotuaul, com. rastrdul $i Groze$ti, in directie
el izvoreste piriul Puturosul, ce Mandstirea-Ca$inul, la poalele estica. Izvore$te de sub mun-
se varsa in riul Rimna, udind muntelur Halo$ul-Mare, de unde tele cu acelasr nume $i, clupa ce
nordul comuner. izvore$te piriul cu acela$T nume. se une$te cu pirlia$ul Pietricica,
Izvorul principal are un debit se varsa pe dreapta Oituzulur.
Puturosul,izvoareminerale, jud. de 70 litri pe ora.. E situat la Aci se afla $1 ape feruginoase.
$i pl. Arge$ul, com. Bradetul. 12 kil, de gara One$ti.
Izvoarele se gasesc la vre-o Puturosul, pirta, format din iz-
2 kil. spre N. de centrul com. Puturosul, iz,vor de apei sulfu- voare ; curge prin Valea-Graj-
Bradetul. Calea merge tot pe roasel, jud. Bacaii, pl. Siretul- diulur, jud. Boto$ani, pl. Tirgul,
llaga riul Vilsanul, care, mar d.-j., com. Bote$ti, pe teritoriul com. Mänastireni ; formeaza razu-
In tot parcursul sati, este tar- mo$ier Viforani, a d-lur Iunius rile de la Valea-Grajdiului, de
murit la mica distanta de inaltr Leca. la Manastireni $i de la Onteni,
peretr calcaro$I, aproape verti- apor trece in com. Gorbane$ti
calr, -$i inalti de 40-60 m., in- Puturosul, sorginte de afta mi- sub numele de Ursoaia $i se
chizind ast-fel valea riulur filtre neraliz, in jud. Buzar', corn. varsa Ruga tirgul Sulita in Siena.
dota zidurr gigantice $i prapas- Chiojdul -din - Bisca, la poalele
tioase. muntelur Ple$ea, Ruga cascada Puturosul, pira, la na$tere din
Pe fundul Oler clocote$te re- ipotul. razul Puturosul, de pe mo$ia
pede riul Vilsanul, cu pastravir Bor$a, com. Ro$cani, pl. Turia,
sal, apor se izbe$te de stinci Puturosul, las, jud. Bacäil, pl. jud. Ia$i, curge de la N'. spre
ca Coltul-de-la.Pietrarie, Coltul- Tirgul, in suprafata de ir hect., S., intra pe mo$ia Caminare$ti,
Rolbului $i Seciul. Coltul-Roibu- pe mo$ia Balu$eni (Zosin), in pe la hotarul Basenilor, trece
lur, inalt de vre-o 50 m., are partea de N. a com. cu acela$I prin razurile Baseni $i Carp, $i,
virful inclinat d'asupra riulur. nume. indreptindu-se spre V., se varsa
Sunt mar multe izvoare sul- in jijia, pe la Scruntarul-Mare.
furoase in$irate pe Ruga $1 sub Puturosul, bala, formata de riul
albia riului. Cel mar abundent Jijia, la moara moOer Radiul, Puturosul, pida, izvore$te din
in apd $i concentrat in rnateril e com. Comindare$ti, jud. Boto- dealul Secdturile, jud. $i pl.
pe partea dreapta a riulur. Poate $ani. Prahova, com. Valea-Lunga, $i

www.dacoromanica.ro
PUTUROSUL
147 PUTULUT (DEALUL-)

se varsa in riul Cricovul-Dulce, Puteni, sat, pendinte de com. jud. Teleorman ; trece pe linga.
dupa ce primeste ca afluent/ Puteni, pl. Nicoresti, jud. Te- cat. Putintei al com. Attrnati
valcelele Magazia, Valea-luT- cuela, situat pe ambele laturT si se intinde, pe o mica dis-
Mateiti, CrIcanul i altele. ale piriuluT Gerul. tanta., si in jud. Vlasca.
Are o populatie de 314 fa-
Puturosul, vale, In jud. si pl. mili!, sati 1216 suflete ; o bise- localitate, din com.
Tulcea, pe teritoriul com. rur. rica, zidita la 1812, de locui- Sldnicul, pl. Varbilaul, jud. Pra-
Cataloi ; se desface din Dealul- torT ; o scoala primara mixta; hoya, unde s'a deschis prima
Mare ; .se intinde spre S., intr'o 6 circiumI. gura de ocnd, care a rezistat
directie de la N.-E. spre S.-V., tutulor intemperillor pana acum
brazdind partea centrald a plaseT Puteni, mofie, jud. Tecuciti, com. citT-va anT, cind s'a prabusit in
cea estica a comuneT ; trece Puteni. Are o suprafan de 1560 fundul prapastieT, zisa. Putul-BaiT,
pe la poalele dealuluT Rezil, taie fäld, proprietatea descendintilor
soseaua nationala Tulcea-Cons- luI Constantin Mavrocordat. Putul-cu-Salcie, sat, jud. Dim-
tanta, pe la kil. 12, si dup5. 6 bovita, pl. Bolintinul, com. Cos-
kil, de curs, se deschide in va- Putichioaia, sat, in jud. Covur- testi.
lea piriului Telita, pe stinga, tuja, pl. Prutul, com. Bujorul.
puçin maT jos de satul Cataloi. Are o populatie de 585 suflete ; Putul-Haretul, vechie stafie po,r.
o scoala mixta ; o biserica, fa- tald, jud. Putna, la 23 kil. de
Puteni, com. rur., jud. Tecuciti, cind parte din parohia Firta- la Focsani spre Bacla.
pl. Nicoresti, compusa. din 2 nesti.
catune Mindresti si Puteni si si- Pe aicT trece calea ferata Bir- Putul-lui-Ene, deal, situat la E.
tuata pe Valea-GeruluT, la 16 lad-Galati. de com. Priseaca, pl. Oltul-d.-j.,
kil. de Tecuciti si la 31 kil, de jud. Ok, cu directia de la N.
resedinta piase)", spre E. Putichioaia, mofie particulard, la S. si cu o lungime de i kil.
Teritoriul com. este de 24568 de 2788 hect., in jud. Covur- 600 metri.
hect., din care 1459 hect. cul- pl. Prutul, com. Bujorul.
tivabile. Putul-OlaruluT, sat, in jud. Tu.
Are o populatie de 474 fa- Putinei, sat, cu 38 case, facind tova, pl. Simila, com. Ibanesti,
mili!, saa 186o suflete ; 2 bise- parte din com. rur. Malovatul, spre S. de satul Ibanesti,
riel", una in Puteni i cea-l'alt5. din pl. Ocolul-d.-s., jud. Me-
In Mindresti, deservite de 2 hedinti i situat pe malul sting Putul-Popei (Valea-), vale, in
preotT si 4 cintaretT ; 2 coale, al TopolniteI. jud. Tulcea, In partea nordica
una in Puteni, frecuentan de Imprejurul satuluI, care este a piase! Isaccea si V. a com.
54 copi! i cea-l-alta in Mindresti, udat de piriul Plesuva, se afla Luncavita; se desface din dea-
frecuentan de 34 copiT ; o moara maT multe grädinT cu zarzava- lul Sevastin, se intinde spre E.,
de Vint si una cu abur!, ale pro- tuff. tuteo directie generala de la
prietaruluT. S.-V. spre N.-E., trece pe la
Locuitorif posea : 470 boT, Putintei, cdtun, in jud. Teleor- poalele movileT CodruluT, si dup1
504 yac!, 272 caT, 183 Tepe, 495 man, pl. Margine!, pendinte de 5 kil, de drum, se deschide in
oI, 3 taurI, 4 bivolT 5i 521 pord. com. Atirnati. Are o populatie piriul Luncavita, pe stinga, chiar
Veniturile si cheltuelile anuale de 315 suflete. Este foarte vechiu, linga satul Luncavita.
ale com. sunt de 7500 le!. anterior satuluT Atirnati.
In partea de S.-E. a satulul Putului (Coasta-), deal, in jud.
Puteni se afla un monument de Putintei, mo,rie a statului, In jud. Buzaa, com. Gura-SaratiT, cat.
piatra de o forma piramidald, Teleorman, pl. Margine!, com. Valea BotiI; are 90 hect. vie si
avind o Inaltime de 2 m., sub Atirnati, avind o intindere de o hect. livezT.
care se aflá ramasitele genera- 1104 hect., din care o parte
luluI rus Alexandru VasilievicI, s'a vindut satenilor in loturi. Putuluf (Dealul-), deal, jud.
Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
mort la 1770.
Putinteilor (Valea-), vale, rami- com. Cdciulesti ; se desface din
O osea judeteana leaga co-
ficatie din valea Teleormanulur, Dealul-BalauruluT, In directiune
muna de orasul Tecuciti.

www.dacoromanica.ro
PUTULUf (VALEA-) 148 PUZDRA

spre E., pe linga satul Gura- pitropiei Spitalului Sf. Spiridon Puturile, mofie, a statuld. Vez/
Vad. din Iasi, daruita de catre Ior- Bratovoesti, jud. Dolj.
dachi Popovicr din Botosani.
Putului (Valea-), cdtun al com. Satenif improprietaritT ail 257 Puturile, mo,rie, a statuld, pe
Lipia, jud. Buzad, cu 280 lo- hect., 74 ar. pamint, lar pro- teritoriul com. Giorocul-Mare,
cuitorf si 6o case. prietatea, 2719 hect., 74 arif pl. jiul-d.-j., jud. Dolj. Se aren-
cimp. deaza, impreuna ca mosia Bra-
PutuluI (Valea-), cdtun, al com. Sunt 2 iaZurr. Apele ce trec tovoesti, cu 42150 leT anual.
Merei, jud. Buzad, cu 300 lo- pe mosie sunt piraiele Volova-
cultor! si 64 case. tul si Bodeasa. Puzdra, sal:1 Holda, pilla, jud.
DrumurT principale : acel de Suceava, izvoreste de sub mun-
Putulul (Valea-), cdtun, al com. la Darabani, ce merge la te- tele cu acelasT nume, udá te-
Cernatesti, jud. Buzail, Cu 220 fánesti, si acel de la Mitoc, ce ritoriul com. Brosteni, pe o lun-
locuitorT si 46 case. merge la Doroholit gime de 5-6 kil. $1, dupá ce
Mosia se hotardste cu : Ni- a invirtit o moriscä si o piuS.,
Putureni, sat, pe mosia Cu ace- chiteni, Draguseni, Bivolul-Li- se arunca in Bistrita. Primeste
lasT nume, jud. Dorohoitl, pl. pan, Codreni si Cotusca. din dreapta Pirlul-RusuluT, lar
Prutui-d.-j., com. Copisca, ca Pe teritoriul com, se afla Mo- din stinga Goroviciul, Piriul-
83 familif, sail 353 suflete. vila-ArmeanuluT $1 Movila-Cal- Socului si Piriul-CucinieT.
Proprietatea mosieT este a E- d ara

www.dacoromanica.ro
R
Raba, subdivizie a comuna' Bo- CeairuluI, a-BozuluI si Valea-Tu- Rachieri, sat, facind parte din
bul, jud. Gorj, pl. Amaradia, la riaculd carl curg prin interio- com. rur. Valea-Calugareasca,
E. catunuld de resedintä, si- rul catunuluI. Balta Crapina, la pl. Cricovul, jud. Prahova.
tuata pe loc ses. N.-V., si Piatra-Cdcata, la E.,
Are o intindere de 184 hect., contin peste. Rachierita, vale, jud. Prahova,
din care 40 hect. arabile, 107 Intinderea satuluI e de 527 izvoreste din muntele Lazul,
hect. finete, 8 hect. vie, 19 hect. hect., din care 16 hect. ocu- plaiurile Breaza-Talea si Pra-
padure, 7 hect. pomet si 3 hect. pate de vatra satuluI, 211 hect. hoya, com. Breaza-d.-s. ; curge
vatra satuluT, Cu o populatie de ale locuitorilor si 300 hect. ale de la V. spre E. si se varsa in
85 suflete. statulul. riul Prahova, tot in raionul com.
Locuitorii posea: 3 plugurI, Are o populatie de 440 su- Breaza-d.-s.
6 care cu bol ; so vite marI flete ; o scoall mixta, conclusa
cornute, 2 caI, 119 or si 23 ri- de un invatator si frecuentata Rachiteaua, vale, in jud. Gorj,
matorl. de 34 elevI ; o biserica, zidita. plaiul Vulcan, spre N.-V. com.
Comunicatia in cdtun se face in 1859 de locuitorI, deservita Topesti, in directie V.-E., se des-
prin soseaua comunald si jude- de un preot si un cintaret. face din muntele Gruiul-Negru,
teana a comuneI si prin alte da in hotarul Pestisanilor si isI
drumurI ordinare. RacheluluI (Fortul-), intari- schimbä directia spre S., lasind
turd, jud. Tulcea, pl. Isac- spre V. muntif : Dumurile, Cra-
Rachel, sat, in jud. Tulcea, pl. cea, com. rur. Luncavita, cat. cul-FaguluI, Cracul- orAtuluf si
Isaccea, cat. com. Luncavita, Rachel, situat in partea de N. Cracul-Rachitelelor, iar spre E.
situat in partea de N. a plasel a plaseT si cea de E. a comu- Gruiul-Negru 5i muntele Fra-
si cea de E. a comuna, la 3 ne, in punctul de N. al satuld sinul; are o lungime de 7 kil.
kil. spre E. de cat. de rese- Rachel, Ruga soseaua judeteana.
dinta, Luncavita, pe malul drept Tulcea-Isaccea, pe care o do- Raci, com. rur., jud. Gorj, pl.
al girleI Ciulinetul, la poalele mina pe o mare intindere, do- JiuluI, la N. com. Ohaba, situata
dealuluT Gilma-Mare. minind de asemenI si asupra parte pe loc ves, parte cam pe
Se margineste la N. cu Du- satuluI Rachel, asupra drumu- deal. Se compune din catunele:
tarea ; la V., cu cat. Luncavita; luI comunal Rachel-Luncavita Raci, Artanul si Baniul.
la S., cu com. Balabancea ; la si asupra Orle Ciulinetul. Este Are o suprafata de 513 hect.,
E., cu com. urb. Isaccea. asezat la poalele dealuluI Gama- din carI 19 hect. padure, 259
Dealurile care brazdeaza te- Mare si e fácut de TurcI, ina- hect. arabile, 6 hect. vil, 21
ritoriul sunt : Gilmele-Insirate, inte de razboiul de la 1877, hect. prunI, iar restul finete si
Gilma-Mare si Gilma-Mica. E u- pentru a impiedica trecerea Ru- pasune, cu o populatie de 1722
dat de gira Ciulinetul la N. si silor peste Dundre, de care este suflete.
departe de 3 kil. Sunt 3 bisericI, deservite de
de afluentif acesteia : Valea-

www.dacoromanica.ro
RACI 150 RACLARIUL

I preot $i 4 cintaretT ; o $coa15., la N. spre S., terminindu-se in durea Mija $i se varsa in riul
fondata la 1836 qi frecuentata dreptul com. Borascul. Cricovul-Dulce, in raionul com.
de 35 elevf. Este formad la E. de cul- Haimanalele, pl. Filip4ti, jud.
Locuitorif posea : 20 plu- mea dealuluf Jiul, care vine de- Prahova.
gurT, 33 care cu boT, 3 carate spre N., lar la V. de culmile
cu cal ; 137 vite marl cornute, DealuluT-Ohabel $1 Bolbo$1, ce Racilor (Iazul-), tag, in supra-
39 cal, 323 oT, 22 capre, 143 se prelungesc asemenea despre fata de 35 hect., pe teritoriul
rimatorf; 20 stupf cu albine. N., din jud. Mehedinti. com. Vorniceni, pl. Ba$eul, jud.
Comuna este adata pe par- Dorohoiti.
tea de V. de piriul Jiltul-Mic. Racf-de-peste-Deal, d'aun, al
Comunicatia se face prin $o- com. Strimba, jud. Gorj, in par- Racilor (Valea-), vale, ce se
seaua comunala care o pune tea de V. a com., situat pe intinde din cat. Arjoci, jud. Gorj,
In legatura la N.-V. cu com. loc qes $i avind o suprafata de plaiul Vulcan, in directia E.-V.,
Ursoaia din jud. Mehedinti, iar 39 hect., dintre care 1 hect. vie pe o intindere de 3 kil., pana
la S. cu com. Calaparul-d.-s. $i $i IO hect. prunT, $i o popu- in jud. Mehedinti, la com. Ra-
Borascu. latie de 30 familiI, Sad 120 su- tezul, lasind la S. ,dealul Chi-
In com. se gasesc 6 puturT flete. ciora, iar la N. cat. Celeiul.
$i IO fintinf. Locuitorif posea,: 8 plugurT,
20 care cu bol; 20 stupT ; Raciul, com. rur., in jud. Dim-
Raci, ciitun de re$edinta al com. 128 vite marl cornute, 3 cal, bovita, pl. Dealul - Dimbovita,
Raci, jud. Gorj, pl. JiuluT, a$e- 57 oT, 4 capre $1 16 rimatorl. situata parte pe deal $1 cea mal
zat pe valea cu acela$1 nume, Comunicatia in atta] se face intinsa parte pe vale intre valle
parte pe $es $i parte cam pe pe qoseaua coma nala care il Sutiel, la 15 kil. spre S. de Tir-
deal. leaga la N. cu cat. Baniul, al goviste. In raionul com. sunt
Are o suprafata. de 366 hect., com. Raci, lar la S. cu com. dealurile : Racial, Suta, Olarul
din carT : 10 hect. Ociare, 184 Borascul. $i Speriatul; apoT piraiele : Suta
hect. arabile, 5 hect. vil, I 1 In atan sunt 2 puturl $1 3 $i Valea-Seac5.
hect. prunT, restul izlaz $i finete, fintinf. Se compune din 3 cátune:
cu o populatie de 375 familt, Racial, Cobori$ul si Sili$tea, cu
sati 1201 suflete, din care 203 Racila, sat Obreje§ti, sat, o populatie de 666 locuitorl.
contribuabilI ; o $coala, infiin- re$edinta com. Girleni, pl. Bis- Are o biserica $i o $coald.
tata la 1836, $1 frecuen tata de trita-d.-s., jud. Bac5t, a$ezat pe - Se invecineqte la E. cu VA-
35 elevI ; o biserica de lemn, dreapta Bistricioaref, in fata sa- caresti qi Persinari, la V. cu Pi-
fatua de locuitorl la r780, de- tuluT Girleni. ciorul-de-Munte, la N. 'Cu Suta-
servia de 2 cintaretl. Are o populatie de 312 su- Seaca $i la S. cu Gura-Sutil $i
Locuitorif posea : io plu- flete ; o biserica, fondata. in 1868 Sperieteni, despartindu-se de
gurf, 20 care cu bol, 4 carate de enoria$I $i de C. Danu, de- V5care$ti prin riul Dimbovita,
cu cal, 62 vite marT cornute, servia de un preot, un diacon lar' de cele-l-alte, prin padurl,
193 OT, 22 capre $i 68 rimatorT $i 2 cintaretT ; o $coala mixta; delulete $i val miel'.
12 stupT. o circiuma. In raionul com. se af15. peste
In catan se gasesc 3 puturI Vite : 27 cal, 187 vite mar). 47850 ariT de padure.
$1 7 fintinT. cornute, 143 of $i 127 porcI.
Raciul, munte, in jud. Dimbovita,
Raci, tezer, jud. Braga, situat la Racila, perdure, in jud. Bacat, mal in sus de Moroeni, in stin-
N. de Pe$ti-Romine$tI $i Peqti- plasa Bistrita-d .-j., pe teritori ul ga. Pe litiga munte curge 01111
Turce$tf, cu caff comunica prin com. Calugara-Mare. Valea-RaciuluT, pe care sunt he-
Gitul-Racilor. restraie de Wat scindurf.
Racila, piria, in jud. Bacati, pl.
Rae!, vale, in jud. Gorj, pl. Jiu- Bistrita-d.-s., com. Girleni, care Raclariul, deal, pe teritoriul com.
luT, pe care este situata com. se varsa in Bistricioara. Mironeasa, pl. Stavnicul, jud.
Raci, cu catunele sale Artanul, Iaqi, se prelungeqte spre N. de
Raci $i Baniul. Se intinde de Radia, 'Mg, izvore§te din pa- satul Mironeasa ; pe coastele luf

www.dacoromanica.ro
RACLARIUL 151 RACOVA (PLASX)

sunt plantate vil, pentru care Este proprietatea locuitorilor enesti-Strajescula Slobozia
i se mar zice $i Coasta-Viilor. $i e acoperit de vil', pomet Iazul-Dracula
araturr. Pungefti, Cu satele P un
Raclariul, pddure, in partea de gesti (tirg), Pungesti (sat) si
V. a com. Poiana-Cirnula pl. Racova, p/asei, jud. Vasluitt Se Dumbravea
Crasna, jud. Vasluiti, In hotar intinde de la V. spre S., ocu- Teritoriul plaser este straba
cu com. .Dobrovatul. pind toata partea S. a judetu- tut de doul culmr marr de dea-
la E a$ezata pe dealurile din lurT, care se prelungesc din ju-
Racota, japfe, situata la N.-E. dreapta si din stinga piriulur detul Roman, de-a lungul
de com. Ciacirul, pl. Balta, jud. Racova si pe intinsa vale a Ra- ser: una printre piraiele Racova
Braila; uneste Dunarea cu lacul cover, care are e$irea in sesul Stemnicul si se sfirse$te in
Groapele, trecind pe partea de Birladulur, in dreptul ora$ulur sesul Birladulul la satul Radiul,
S. $i S.-V. a laculur Tiganca, Vasluiti. Se mArgine$te la N. lingd Vasluiti, si alta din dreapta
apor se indreapta spre N., tre- cu plasa Stemnicul ; la S., cu pirlulur Racova, care continua
cind prin lacurile Tudor-Oan- jud. Tutova ; la E., cu o parte In jud. Tutova, formind i cul-
cea si Manea, $1 se vara. in din pl. Sternnicul si orasul Vas- mea dreapta a sesultu Birladulur.
Groapele, sub mal, in apropiere luir! si la V., cu jud. Roman. Ambele aceste culmr sunt in
de comuna. E formata din contunde: tretaete de val, pi-in care curg
T. Armdfoaia, cu satele: Ar- diferite Oraje.
Racoti, cdtun, al com. Godine$ti, masoaia, Bleasca, Rädiul, Ur- Partea de V. si N. a pla$er
plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre solea, Valea-laNastase, Valea- este foarte ridicatd, din cauza
S.-V. de comuna, situat pe dea- Sili$ter si Albina. inaltimer dealurilor, acoperite in
lul cu acela$T nume. Co,cefti, cu satele : Cosca, mare parte cu padurr.
Are o suprafata de 456 hect., Co$e$ti, Iezerul, Fundatura $i Sunt putine sesurr i locurr
din care 301 hect. arabile, 55 Valea-Oner. deschise, de aceea cultura cere-
hect. finete, 30 hect. izlaz, 60 Curse,s-ti, cu satele : Cur- alelor este mal mica de cit in
hect, vil si io hect. livezr de se$ti-Raze$T, Curse$ti Sofronie, cele-l-alte plasT, din cauza Po
prunr, cu o populatie de 160 Toporasti, Hordila i Rapa. noarelor $1 a padurilor.
familii, sail 629 suflete. Doag-ele,cu satele : Doaga- In vechime, tot teritoriul a-
Are o $coala, fondata la 1858, Sontula Doaga-Vasiliti, Lipo- cesta plasT era acoperit cu co-
frecuentata. de 44 copir; o bi- va-Manastirer (Valea-Hoger) $i dri secularr, din carr exista
reedificata la 1823 $i de- Porcäretul. asta-zr o mare parte.
servita de I preot i 2 cintaretr. Hit-faya, cu satele : Hir- Intinderea pla.$er e de 36628
Locultorif posedä : 42 phi- sova-Raze$i, Hir$ova-Manastirel hectare.
gurr, 125 care cu bol, i ca- si Fundatura. Are o populatie de 5365 t'a-
rtita cu car; 515 vite mart cor- Iveinefti, cu satele 'va- nilla', salí 17058 suflete ; 27 bi-
nute, 51 cal, 370 or si 205 ti- ne$ti (Huseni), Brosteni, Bus- serici, deservite de 21 preOti
matorr. cata, Golgofta, Valea-Cinepet $i 25 cintareti ; 10 §coale, fre-
Comunicatia se face prin $o- Valea-Mare. cuentate de 327 elevr $i 32 eleve
sele comunale, care II leagà Girceni, cu satele : Gir- (1899-900).
de o parte cu com. sa Go- ceni, Racova, Racovita, Scaunele, Vite 6710 vite mari cornute,
dine$ti, lar de alta cu Costeni. Schitul - Malinesti, Slobozia $i 8211 a 898 cal; to bivoll, 281
Teritoriul catunulur e udat Trohanul. capre $l 2125 ritnAtorT,
de 6.11 Tismana. Laza, cu satele : Bejenesti, Sunt 1849 stupr cu albine.
In catun se gasesc 3 morT pe Racova, Lingurari, Oprisita, Po- In aceasta plasa s'a dat
apa si 6 fintinr. lincul, Risnita, Sauca si Laza. moasa lupta de la Racova, In
Lipoya, cu satele : Lipova- lanuarie 1475, 'filtre stefan Vo
Racoti, deal, jud. Gorj, plaiul Raze$I, Mälosul, Valea-Caselor, da-cel-Mare i Turcir i in care
Vulcan, la V. catunulur Racoti, Valea-Mosneagulur. Moldovenir aS e$it invingatori.
bifurcat de la E. la V. in Poencyti, cu satele : Po- In aceasta batalle, o armata.
dota ramurr numite: Dolce$ti ene$tl-Razesr (Ghigal), Valea- mica de 47000 ostenr a invins
Modorani. Caselor, Poenesti-Manastirer, Po- pe alta de 120000, inteo vale,

www.dacoromanica.ro
RACOVA 152 RACOVA

care era acoperita Cu codri se- la I II insurIteT 276.40 ala nume, situat in valea piriuluT
cu/arl. in improprietarire. Runcul $i pe deal.
In legendele populare locale, Mo$ia Racova este domeniul Are o populatie clq 380 su-
se arad ca vatrA a razboiului, statului, fosa proprietate a ma- flete ; o bisericA, facuta de lo-
fie-care localitate din aceasta nastireI Bistrita (jud. Neamtu). cuitorI la 1870, deservid de
plasa, incepind de la fundul Statul maT are vre-o 800 hect. preot $1 2 cintAretI; o $coala
plAseY, pana la e$irea in $esul Ville ocupa o intindere de mixta, care fanctioneazA de la
Birladulul, linga ora$ul Vasluia ; 30/4 hect. 1865; 3 circiumT.
dupa. semnele insa ramase, pre- In com, se afla pAdurea sta- Vite : 12 cal, 350 vite rnarT
cum $anturI si movile, se do- tuluT Racova-Letcani. cornute, 83 porcI, 7 capre $i
vede$te ca razbolul s'a petrecut Teritoriul comuna este de 336 oT.
catre partea de S., spre gura 3509 hect.
vaieI Racova; de unde apoI s'a Se afla in Racova o velnitA Racova, sat, in jud. Mehedinti,
preurmat In sus pe apa Birla- pentru fabricarea spirtuluT de ce. plaiul Cerna, tinind de com.
dulur, prin comuna Birze$ti $i reale. rur. IlovAtul.
apoT pe valea RebriceI, pana la Budgetul com. e la veniturI
satul ScIntela, pe drumul saa de 9549 leI, 15 banT i la chel- Racova, sat, pe mo$ia $1 in com.
sleahul mare ce merge spre o- tueli, de 3501 lel, 95 banI. Giurge$ti, jud. Suceava, a$ezat
ra$ul Ia$1. O cale comunald $oseluita in- linga hotarul Bucovinel.
cepe la Letcani, trece in jos Vatra satuluT ocupa 8 falcr,
Racova, com. rur., jud. Bacaa, la Racova $i apoi dà in calea ca o populatie de 147 suflete.
Bistrita-d.-s., a$ezatä pe deal $l nationall BacAti-Piatra. Depar- ImproprietArip In 1864 sunt
pe coasta din stinga BistriteT, tarea la Bacail, capitala judetu- 18 frunta$T, 15 palmar $i 6
la limita de N. a judetulur. 14 este de 20 kil.; spre Ciu- coda$T, stApinind 5o falcI.
E formad din 5 caune: Let- masi $i spre Bere$ti, 7 kil.; spre Biserica $i scoala din Giur-
cana, Racova, HalmAcioaia, Gu- Buda, 5 kil., spre Girleni, re- ge$ti serva $i acestul sat.
ra-raid i Satul-Noa. Satul Su- $edinta pla$eT, 5 kil. De la Un singur drum principal
rina, fost al acesteT comune, s'a Letcani se bifurca in sus doua duce la Giurge$ti, (5 kil.).
alipit pe Ruga com. Girleni, din cal comunale ne$oseluite, din
dreapta Bistrita care cea din stinga merge in Racova, sat, in partea de N.-V.
Se margine$te : la N., cu com. jud. Neamtu $i cea din dreapta a com. Girceni, pl. Racova,
Buhu$i (jud. Neamtu); la S., cu In judetul Roman. jud. Vasluia, format din ca-
teritoriul com. Ciuma$1 $1 al Totalul paminturilor de cul- tunde : Racovita - CuzeT, Slo-
com. Girleni ; la E., cu terito- tura' este de 807,95 hect. bozia, Fundul-RacoveT $1 Scau-
riul com. Bere$ti i la V. cu Gara Girleni fiind a$ezata la flete, a$ezate toate pe Valea-
com. Buda. 5 kil, de com., inlesneste mult RacoveT, pe dreapta $i pe stinga
Teritoriul com. prezinta dea- transportul cerealelor din loca- Piriulul-Racover, pe o intindere
lurT, ca acel al HalmacioaieT Mate. cam de 12« hect., din care
al Viilor, $i este brazdat de pi- 128 hect. padure $1 880 hect.
riia$ele : Letcana, Racova, Do- Racova, sat, jud. Bacan, pl. Si- loc de cultura, finat, imap ale
garul, Valea-Rea, Ilie$ul, Run- retul-d.-j., com. Tama$i, situat proprietAteT, lar 236 hect. ale
cul i Glodul. pe piriul Cu acela$T nume, la locuitorilor Cu 35 hect. vie.
Are o populatie de 1731 su- marginea padurei, la 500 m. de Are o populatie de 120 fa-
flete; 3 bisericT, deservite de 3 satul Tama$1. milif, sati 550 suflete ; o bise-
preotT $1 3 cintaretl ; o $coalA, Are o populatie de 331 su. rica, facuta. la 1804, deservid
in satul Racova, re$edinta co- flete, $1 2 circiuml. de i preot ; o circiuma.
muneT, frecuentad de 18 copa'. Locuitorif poseda: 8 cal, 102 Vite : 33 cal, 255 vite maff
Vite : 29 caT, 824 vite marl vite marT cornute, 61 pord cornute, 78 rimatorI, 36 or $i
cornute i 487 a 8 capre. 24 capre.
Dupa legea rurala din 1864, Locuitoril posea : 24 plu-
dat la 256 locuitorl 694 Racova, sat, jud. Bacati, pl. gurl, 4 carute cu cal $i 31 care
falcr In tarind. In 1879 s' ají dat Bistrita- d.-s., com. cu acela$T cu bol; 42 stupI cu albine.

www.dacoromanica.ro
RACOVA 153 RACOVITA

Racova, deal, jud. Bacati, pl. hotar din spre Bucovina, trece spre S.-E., curge printre pareti
Siretul-d.-j., com. Tama§i, si- in com. SiNtea §i se vara. in inaltl i stincoA brazdeazä par-
tuat pe stinga Siretuluf. Suceava. De la intrarea luI in tea de E. a pl4eI i a comunel,
satul Stirbätul 41' schimba nu- taie drumul comunal Greci-Ba-
Racova, mofie, jud. Bacat, pl. mete in Sucevita. labancea, i, dupa un curs de
Bistrita -d.-s., de pe teritoriul 3 kil., se varsa in piriul Valea-
com. Racova. Racova, phi, jud. Suceava, iz- Grecilor, pe stinga, ceva mal'
voreqte de sub dealul Hirtopul, jos de satul Greci, dupl ce a
Racova, pdclure, jud. Bacat, pl. curge pe Ruga satul Ganeni O primit, pe stinga, piralele Dit-
Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. se varsa in Somuzul-Mic (2-3 conul i Crucelari.
Leca. kil.). Are de tributar din dreapta
pirlul Hermeziul, iar din stinga Racova, vale, jud. Vasluiu, In-
Racova, pa-dure, jud. Bacäti, pl. piriul Poeni. cepe de la satul Racova, des-
Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. pre N.- V., de pe linga jud.
Tama. i. Racova, piria, jud. Vasluiti, pl. Roman O se intinde spre S.-E.
Racova, izvore0e din partea de pana in valea Birladuluf, in
Racova, lac, in jud. Tulcea, pl. N.-V. a com. Girceni, din pa- dreptul orav.iluf Vasluiu; prin ea
Isaccea, pe teritoriul corn. urb. durea numita Povirni§ul-Racovef curge piriul Racova.
Isaccea, situat in partea de N. (Fundul-Racovel), curge spre E.,
a pla§eI §i a comuneT, format printre satele Racova i Tro- Racova-Letcani, pa-dure, jud.
de o revarsare anterioara a han, pana la Podul-lul-Hangan ; Bacau, pl. Bistrita-d.-s., com. Ra-
Dunard; este inconjurat cu stuf de acolo se indreapta spre S., coya, cu o intindere de 780 hect.
de toate partile ; comunica, la printre comunele Pungeti i san 520 114 ara plan de ex-
V., cu lacul Piatra-Clcata, prin Cursqti, unde prime0e in stinga ploatare §i cu copad foio0:
Girla-Cazaculuf, §i la E., Cu bra- piraiele Cursqti i Toporasca; stejarf, fagf, etc. Aceasta pa-
tul Isaccea canal al Du-
(un udd tirgwrul Pungqti i de dure tinea mal inainte de ma-
liare), prin Gira- Hambarului ; acolo se lasa printre comunele: nastirea Bistrita, jud. Nearntu,
are o suprafata de 25 hect. Arm4oala, unde primqte piriul pl. Piatra, com. Doamna.
Armawaia li Ccnqti, unde pri-
Racova, bala, in fata satuld mWe piriul One0 ; lar de Racovatul, munte, in plaiul Cer-
Ivane0, com. Ivaneti, pl. Ra- la podul Finita, din esul Ni- na, com. rur. IlovAtul, jud. Me-
coya, jud. Vasluit, formata din tuleti, trece in com. Ivane§ti, hedinti. Din el izvore§te piriul
piriul Racova. Contine mult ande primete piraiele : Gol- ca ace1a0. numire.
pete i e acoperità cu stuh, gofta yi Bouluf ; apof pri-
rogoz si lozie. me§te in stinga &alele : Hir- Racovätul, piria, jud. Dorohoiu,
pva, din com. aboya, Laza, izvoreste din pAdurea cu ase-
Racova, pidiaf, jud. Bacdu, pi. Ianca, OpriOta, Ghilcarul §i menea numire, de pe mosia
Siretul-d.-j., com. Tarna0, care Hopul, din com. Laza, lar in Tirnauca, com. Tirnauca, pl.
izvore§te din locul numit Po- dreapta : Valea-Caselor, Boul i Herta, si se varsA. in 01111
iana-Mare, trece prin mijlocul Lupoaia, Boinita i Valea-Mare, Tinca.
satuluf Racova, i se varsd prin din com. Poinqti ; trece apof
Balta-BraduluI in Siret. pe teritoriul com. Radiul §i, in Racovita, com. rur., in apropiere
jos de ora§ul Vasluit, se varsa de riul Olt, jud. Arge, pl. Lo-
Racova, filia, jud. Bacati, pl. in dreapta riuluf Birladul. vitea, la 35 kil. de Suici, re-
Bistrita-d.-s., izvorete din mun- sedinta sub-prefectura, si la 84
tele Runcul, trece pe la com. Racova, piriii torential, in jud. kil, de Pitesti. Se compune din
Racova O se varsa d'a stinga Tulcea, pl. Macinul, pe teri- 6 sate : Bradul, Clocoticiul, Co-
Bistrite. toriul com. rur. Greci ; i iz- plceni, Draganelti, Racovita li
vorete din poalele de S.-V. ale Varatica, cu o populatie de 141
Racova, pilla, jud. Suceava, for- dealuld Piscul-Inaltli-Tutuiat, familif sat 551 suflete.
mat din piraiele Obipiel, din se indreapta spre S., avind o Prin comuna trec piraiele Ra-
sus de satul Racova; servä. de directiune generall de la N.-V. I covita li Blia§i.

64745. Afarolo Idelionar Ceografic. rol. V. 20

www.dacoromanica.ro
RACOV1TA 151 RACOVITA

Are 3 bisericI, deservite de aburT : unul al d-luT Ion Hessu, IthtirY RIncliciovul si de d-1 Jupin Du-
3 preop si 3 cintaret1; o scoall exploatatorul padureT d-luI Do- /nitrasen BrAtianu de aicY din Racovita,
mixta. In zilele luminatuluY Domnultd nostru
brovid, care macina coaja de Ion Nicolae Petru Mavrogheni-Voevod,
Budgetul com, e la veniturl stejar, destinata pentru tabacit ; fiind Mitropolit I. P. S. S. Pdrintele Chir
de 2151 leT, iar la cheltueli, de al doilea al d-luT St. Perie- Grigore al Ungro-Vlahie, la ani1 de la
1845 leT. teanu-Buzad ; al treilea al d-lor Cristos / 786, luna luT Iulie 2.
Vite : 20 caT, 800 bol si vacT, Cornasanu & Co. exploatatorT
250 rimatorT, 1300 of si 500 de padurT, in com. Conteti si Aceasta biserica s'a reparat
capre. al patrulea al d-lui I. A. Do- la anul 1877.
Pe teritoriul comunel se gä- brovicI, instalat In fabrica d-sale Scoala din Racovita-d.-j. da-
sesc ruinele unei vechl cetatI, de spirt din Clucereasa. teaza de la anul 1830. Dup6.
pe Piriul-BdiesiT, si un turn de Locuitorll ad luat pamint prin anul 1840, s'ad intrerupt cur-
piatra asemenea in ruine, care improprietarire la 1864 pe 3 surile, iar la anul 1857 scoala
se zice ca dateaza din vremea 1n00'1: 144 Pe mosia d-luI Mo- a reinceput sA functioneze.
Romanilor. raitu ; 20 pe mosia d-luf Raco- Pana la anul 1870, atit Ra-
viceanu i 53 pe mosia fratilor covita-d.-s. cit si Racovita-d.-j.
Racovita, com. rur., jud. Muscel, Contestr, azi a d-lui Dobrovicf. aveati scoale deosebite. Acum
plasa Riul-Doamner, la S. de In centrul comuneT, linga pri- sunt in comuna 2 scoale, cea
Cimpulung, situata pe tärmul marie, in curtea caselor foste de la Racovita - d. - j. i una
sting al riuluT Argeselul si pe Racoviceanu, acum DobrovicT, la Valea-Stinef. Ad fost fre-
riul Tirguld, la 33 kil. de Cim- este o intdrire, numita de popor cuentate in 1899-900 de 144
pulung si la 8 kil, de com. eCula». copir.
Stilpeni, unde este subprefectura Aceasta frumoasä cladire, in- Budgetul com. e la veniturT
1.1 judecatoria de ocol. nalta de 20 m., este foarte so- de 2413 ler si la cheltuelf, de
Prin comuna trece soseaua lida, si, gratie materialuluT din 2184 lei.
nationala Bucuresti-Pitesti-Cim- care e cladita, va putea sa reziste
pulung i calea ferata Golesti- inca citI-va secoll. Pe fatada Racovita, com. rur., In jud. R.-
Cimpulung, In aceiasT direc- despre curte se vede urmatoa- Sarat, pl. Gradistea, pe malul
%infle. rea inscriptiune : cZidita în anul sting al emitir Buzad.
Se compune din 4 catune : 1806, Septembre 12. Arsa in Este asezata la S. de judet,
Racovita-d.-s., Racovita-d.-j., Va- anul 1877, Decembre 13. Re- la 38 kil. spre S.-E. de orasul
lea-Stinel si Clucereasa, cu o inoita in anul 1878, Iunie 15». Rimnicul-Sarat, si la 9 kil. spre
populatie de 1349 locuitorT Sunt 2 bisericT, deservite de S. de Gradistea-d.-s., resedinta
302 case. preotI si 3 dascali. plaseT.
Pana la 188o, Racovita-d.-s. Biserica din Racovita s'a fon- Comunele Invecinate sunt :
si Racovita-d.-j. formad comune dat din timpul lui Mavrogheni Domnita, la 5 kil. si Gradistea-
separate. si se gaseste inca in stare foarte d.-j., la 8 kil.
LocuitoriT se ocupa cu ro- burla. VechT proprietarI: Dumi- Se margineste la N. cu VII-
tarja, fieraria 1 cu transportul trascu Bratianu cu familia sa, celele ; la E., cu Domnita ; la
de lemne de foc si constructie se vad zugravitl pe unul din V., cu Gradistea-d.-j. si la S.,
din páldurile vecine : Racovita, paretiT bisericer, fiindu-I ctitorT. cu Sutesti (jud. BrAila).
Contesti i Mioveni, puse in Pe frontispiciii, d'asupra useT, Riul Buzaul o uda la S., de
exploatare. se citeste urmätoarea inscrip- la V. la E.
In comuna sunt 50-60 stupT tiune cu litere cirilice Suprafata comuna e de 3034
de albine. Se cultiva gindacii Aceasti s11nt i Dumnezeasa bisericl hect., din care 30 hect. vatra
de matase. ce priznueste hramul sf. ArehiereU Ni- comuneT, 504 hect, ale locui-
LocuitoriT posedd : 39 caT si colae al Mira-LichieY, fhatorul de mi- torilor si 2500 hect. ale parti-
Tepe, 18 taurT, 484 bol, 240 nunI si al sfinttlor si a tot lludatilor cularilor, cu o populatie de 172
apostolY Petru si Pavel si ce! 12 Apos-
vacY, 144 viteT i vitele, 280 familiT, sad 855 suflete.
tolY, s'a flcut din temelie, s'a Infrumu-
porcT si 68 capre. setat dupl cum se vede de robiT luY Are o biserica, cu hramul
Sunt aci pe riul Argeselul 4 Dumnezeil Sfintia-sa PArintele Chir Daniil Sf. TreT IerarchT, zidita in 1860
herastraie, puse In miscare cu Archimandritul, egumenul sfintel Mo- de Maria C. utu, fiica znareluI

www.dacoromanica.ro
RACOV1TA 135 RACOV1TA

Vornic Racovita si deservita de tilor CarpatT, la extremitatea de oseaua dupl. valea Cernel
preot i I cintket ; o coa15. N.-V. a jud., pe dealurile Cer- uneste com. Racovita cu Fome-
mixta, frecuentata de 55 elevI; nef, Gogatastilor, Greculestilor, testi. Drumurile ce trec prin
4 circiumï. Lablestilor si Priporenilor, la com. sunt cel ce vine de la com.
Locuitorif pose& : 175 plu- 6o kil, de capitala jud. si la 18 Polovragi si trece spre E. in com.
gurf ; 184 cal, 554 bol, 257 vacl, kil, de a plaiuluf. Recea i altul ce pleaca din Ra-
16o Tepe, 105 rimatorI si 990 of. Are o populatie de 587 lo- covita, spre S., la com. Milos-
Comerciul consta in importul cuitorl ; 2 bisericT, una in Ra- tea.
de coloniale, tesaturf, si in ex- covita i cea-l'alta in Otesti. Cea Veniturile com. se urca la
portul de cereale i vite. Trans- din Racovita s'a zidit la anul 564 let i cheltuelile, la 558 lef
portul se face prin gara Rim- 7219 (1711), dupa cam s'a gasit anual.
nicul-Sarat. sapat inteo cruce de piatrá ; Mosia Racovita, parcelata
Calle de comunicatie sunt : iar ctitorif nu se cunosc, restul divizata in 25 loturf, s'a vindut
drumurile vecinale spre Dom- fiind sters. Aceasta biserica, fiind locuitorilor.
nita ; Vticele - Macrina ; Gra- de lemn, simplä i nezugravitd, Se margineste la E. cu com.
distea - d.-s. - Balta - Alba si spre s'a dat jos din teruelie i in lo- Recea ; la V., cu jud. Gorj ; la
ueti (jud. Buzati). cul eT, la 1886, s'a construit N., cu padurile Racovita Bro-
Budgetul com. e la veniturf alta, maT spatioasa, tencuita si steni si la S., cu Milostea si
de 3669 lef, 9 banf, lar la chel- zugravita. Biserica din Otesti Fometesti.
tuelf, de 3995 leY, 61 ball. s'a fondat la anul 7215 (1707).
(Ved Otesti). Racovita, sat, cu 225 locuitorT,
Racovita, com. rur., pl. Oltetul- coala e frecuentata de 32 jud. Arges, pl. Topologul, fa-
Oltul-d.-s., jud. Romanati, com- copa. cind parte din com. rur. Fede-
pusa din satul cu acelasT nume, Locuitorif se ocupá cu plu- lesoiul. Are o bisel-lea, cu
situat Ruga Oltetul, pe tarmul garla, cresterea vitelor, fabrica- mul Sfinth Ingerf, deservita de
drept, la 3 kil. de Bals si la 29 rea varuluT, transportul sareT de I preot si I cintaret.
kil. spre N.-V. de Caracal. la Ocnele-Mari, facerea de sita In vechime se numea Tesco-
Are o populatie de 115 fa- de brazi dupa munte. beni.
sall 497 suflete, din care MestesugarT sunt 25.
123 contribuabill ; o biserica, cu Vite sunt : 360 bof, 198 vacT, Racovita, sat, cu 247 suflete,
hram. Intrarea In Biserica(r779), 949 o/, 70 vitef, 168 capre, 48 jud. Arges, pl. Lovistea, rese-
deservitä de i preot si I cm- cal si 125 porcf. dinta com. mur. cu acelasf nume.
tare; 2 circiumf. Pe riul Cerna, in raionul com., Are o biserica, cu hramul S-tul
Budgetul com. e la veniturf este un herastrail si 4 morT. Nicolae, deservitá de un preot
de 1117 lef si la cheltuelf, de Locuitorif com. s'ati impro- si un cintaret.
1100 leT. prietarit la 1864, 77 pe mosia
Locuitorif posea : 423 vite statuluf Racovita, din care Ii s'ati Racovita, sat, jud. Dimbovita, pl.
marl, 331 vite micl si 16o porcT. dat 304 hect. iar 63 pe mosia Dealul-Dimbovita, com. Habeni.
Otesti a D-luf Iancu Gr. Bro-
Racovita, com. mur., in jud. steanu, din care li dat 282 Racovita, sat, in jud. Dolj, pl.
cea, plaiul Horezul, compusa hect. Jiul-d.-s., com. Filiasi, cu 79 su-
din satul cu acelasf nume si De aceasta comuna apartine flete si 19 case.
mahalaua Otesti. Dateazá de muntele Milescu, situat in par-
mal bine de 200 ad. tea de N. si pe care, in lunile Iu- Racovita, sat, in jud. Dolj, pl.
S'a intemeiat pe ruinele ce- nie, Iulie si August, pasuneaza Jiul-d.-s., com. Argetoaia, cu 126
tate romane Sargidava, unde vite marf si raid, carT dau brinza, suflete, locuind In 25 case si 9
s'a gasit o piatra cu inscriptia unt si urda. In acest munte, pe bordee.
latina: «populi Sargida-Vensis». apa Cerna, este o caverna mare.
Urmele acestei cetAti se yac/ Pe valea CerneY sunt cariere de Racovita, ciitun, al com. Izlaz,
inca, avind o forma drept,un- plata de van. pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-
ghiulara, Cu 4 intrarf. Vatra satuluT, Cu izlaz Cu tot, nati. Are o biserica si o cetate
Este situata la poalele mun- are 586 hect. de pamint imprejmuita cu sant.

www.dacoromanica.ro
RACOVITA 156 RACOVITENI

Racovita, deal, in raionul com. Racovita, pirta, jud. Vilcea. Iz- cu com. Vadul-Sorestilor (jud.
Racovita, plaiul Horezul, jud. voreste dintre dealurile com. Buzati).
VAlcea, pe care se cultiva so Cirstdnesti si Otesani ; curge E brAzdatd la V. de ramifi-
arir vie. de la E. spre V. si se varsA in catiile dealuluT Hirboca ; la E.,
riul Cernisoara, pe malul sting, de dealul Strejesti, si in inte-
Racovita, mofie particulard, jud. In raionul com. MAdulari, pl. rior de dealurile : Mocani, Mo-
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Filias" Cerna. tohani, Racoviteni, Budrea
Petrisorul.
Racovita, mofie particulard, in Racovita, pirla, jud. Vilcea. Iz- RIul CilnAul o udd prin mij-
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Ar- voreste din raionul com. Raco- loc i piriul Hilboca, la V.
getoaia. vita, format din vdile ce curg Se compane din cAtunele :
prin comunA, si se varsd in riul Racoviteni, resedinta, la mijloc ;
Racovita, mofie, de 2500 pog., Tirlia, la 8 kil, de com. Raco- Budrea, la E.; Petrisorul, la S.;
lingd gara Bals, proprietatea visa. Mocani i Motohani, la N.
d-lur C. S. Cesianu. Suprafata com. e de 1482
Racovita, vale, j ud. Dolj, pl. pul- hect., din care 260 hect. vatra
Racovita, mofie a statulur, pen- d.-s., com. Bralostita, pe care com., 902 hect. ale locuitorilor
dinte de mAndstirea Horezul, este asezatd comuna si prin care si 320 hect. ale proprietarilor.
jud. Vilcea. curge piriul Racovita. Are o populatie de 616 fa-
miliT, sati 2298 suflete ; 3 bise-
Racovita sati Ciochina, trup de Racovita-de-Jos, sal, fácind par.. riel, una cu hramul Sf. Treime,
mofie nelocuit, pendinte de com. te din com. Racovita, pl. Rtul- ziditA in 1857 si deservin de
Cacaleti, pl. Marginea, judet 11 DoamneT, jud. Muscel. 2 preotT g 2 cintAretr ; a doua,
Vlasca, fostA a mAndstireI Sf. Pand. la i88o, acest cAtun for- cu hramul Sf. Nicolae, ziditd. la
Gheorghe si azr proprietatea ma singur o comuna'. De la a- 1845, deservitd de I preot
d-lur Ion Marghiloman. Supra- ceastä datA s'a unit cu Raco- cIntAret, i a treia cu hramul
fata el este de 679 hect. vita-d.-s. formlnd comuna Ra- Sf. loan, ziditd. la 1848, deser-
covita. vitd de I preot si I cintAret ;
Racovita, peaure, supusA regi- Are o populatie de 415 lo- o coala mixtd, In satul Raco-
mulur silvic, jud. Muscel, plasa cuitorr. viteni, frecuentatd de 49 elevr
Riul-Domner, com. Racovita ; si o scoall de cdtun in Petri-
are, impreund cu trupul de pd,- Racovita-de -Sus, sat, fácind sorul, frecuentatd de 20 copiT.
dure Clucereasa, o intindere de parte din com. Racovita, pl. Locuitorir posedd : 16o plu-
I000 hect., populate cu stejar, Riul-Doamner, jud. Muscel. gurí ; goo bol, 270 vacT, 150
fag, carpen, jugastru, frasin, De la 188o, s'a unit cu Ra- cal, 25 Tepe, 4490 01.9 15 capre
plop, plutA si anin. covita-d.-j. formind com. Ra- 250 rimAtorl.
covita. Calle de comunicatie sunt
Racovita, pddure a statulur, In Are o populatie de 723 lo- drutnurile vecinale : spre Vadul-
intindere de 215 hect., situatd cuitorT, impreunä. cu Clucereasa. Sorestilor (jud. BuzAti) spre
In com. Racovita, plaiul Hore- Valea - Rater - MArgAritesti - Va-
zul, jud. Vilcea, i formatA din Racoviteni, com. rur., in jud. ; spre Putreda-Grea-
trupurile : Dumbrava-Racoviter R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-S., pe bdnul-Zgirciti-Rimnicul-SArat, si
(8o hect.) si Gruiul (35 hect.). riul Ciln spre gana Zoita.
Este asezatA in partea de V. Budgetul com. e la venituri
Racovita, pirla, jud, Dolj, pl. a judetulur, la 14. kil. spre N.- de 4573 ler, i8 banr si la chel-
Jiul-d.-s., com. Argetoaia i Bra- V. de orasul Rimnicul-SArat, si tuelf, de 4526 ler, 81 banr.
lostita. Izvoreste din tnalurile la it kil. spre V. de com. Zgir-
com. Argetoaia ; curge pe valea citi, resedinta plAser. Racoviteni, sat, resedinta com.
Racovita, se tnAreste prin scur- Se mArgineste : la N., cu com. Racoviteni, jud. R.-SArat, pl.
gerea mal multor izvorase in- Valea-Rater ; la E., cu com. Pu- Rimnicul-d. s., asezat spre S.,
teinsul si se varsA In balta Rup- treda i GrebAnul, despArtitä pe malul sting al riulur CilnAul.
tura. prin dealul Strejesti ; la S.-V., Are o suprafatA de 8o hect.,

www.dacoromanica.ro
RACUL
157 IRADOVANUL

cu o populatie de 142 familiI, pe dreapta riuluT Siretul, la 31/2 cu cal.; 30 stupT; 602 vite m ad
sal-1 637 suflete ; o biserica si kil, de satul Letea. Are o po- cornute, 68 caT, 1983 oh, 437
o scoall. pulatie de 93 locuitod si o cir- capre si 287 rimatorT.
ciuma. Veniturile com. sunt de ¡el
Racul, sat, facind parte din com. Locuitorif poseda : 24 cal, 586, iar cheltuelile, de lel 568.
rur. Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud. 162 vite marr cornute si 67 Comunicatia In com, se face
Vilcea. Are o populatie de 35 porcI. printr'o osea comunala care da
familiT, si o biserica fondata la in soseaua vecinala Bumbesti-de
1808. Radomirul, com. rur., pl. Ocolul, Jir-Novaci, puind'o in legatura
jud. Romanati, formatà din sa- de o parte cu com. Carpinisul,
Racului (Iazul-), iaz, in partea tele: Radomirul (400 locuitorl) si de alta cu Aninisul.
de N. a satuluT Solesti, com. Vijulesti (247 locuitorl), si situ-
Solesti, pl. Crasna, jud. Vasluia, ata la i5 kil. spre V. de Caracal, Radoteasa, 1/mute, in plaiul Clo-
in care se varsa piraiele Popes- pe soseaua Caracal-Craiova. sani, jud. Mehedinti.
tilor si Fundaturel. Are o populatie de 647 locui-
torT; o biserica, cu hramul Sf. Radovanul, com. rur,, jud. Ilfov,
Radieni, czitun (tirld), In jud. Gheorghe (18[5), deservita. de pl. Oltenita, situata spre S. E.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, fa- I preot si 2 cIntärett; o scoalä de Bucuresti, in apropiere de
cind parte din com. Tindarei. mixta, frecuentata de 50 elevr malul drept a/ dula Argesul,
(1899-900); 4 circiumI. la 44 kil. de Bucuresti.
Radila, sat, facInd parte din com. Budgetul com, e de 3377 leI Sta in legatura cu com. Cri-
rur. Coslegiul, pl. Cricovul, jud. la venituri si de 3377 leT la chel- vAtul prin o osea vecinald.
Prahova. Are o populatie de tu elI. La V. de Radovanul, in mar-
142 locuitod si o biserica, care In cuprinsul com. se afla : ginea com., pe coasta dealuld,
s'a reparat la 1892. Magura-luI-Stancilä(Hagiului), se yací ruine din palaturile Ghi-
Dolani, Magura - Malugulul, a culestilor, zidite de Banul Scar-
Radomire§ti, sat. VezT Craciu- DumbraveT si linga ele gropI lat Ghica pe la kiwi 1769, si care
nei-d.-j., jud. Olt. vechT, santud si ruine antice ayear' apeducte in regula pana
unde s'a gasit caramid d'Antina, la casele din mijlocul comuneY,
Radomire§ti, lac, pe teritoriul urcioare, oale, strachinT, Imbra- care azI servesc de scoall.
com. CrAciunei-d.-j., pl. Siul-d.-j., caminte de zale, sabiT de otel Comuna Radovanul e una din
jud. Olt, situat In partea de V. li monede vechT, ceca-ce ar cele mal marT com. rur. ale jud.
a com. Are o suprafata cam dovedi el ad a fost o statiune Ilfov.
de 2 hect. si contine peste. romana, pe linia Drupetis-Ro- Se intinde pe o suprafata de
mula. 6003 hect., cu o populatie de
Radomire§ti, inofie, jud. Baca'', 4600 suflete, care locuesc in 770
pl. Bistrita-d.-j., com. Letea, cu Rado§i, covz. rur., in jud. Gorj, case si 9 bordeie.
o intindere de 80o hect. $i un plaiul Novaci, situata la N. com. Societatel Dacia apartin 3765
venit anual de 13000 lef. Carpinisul, pe ambele malud hect. si locuitorilor, 2238 hect.
ale apeT Sorbul, ce izvoraste din Societatea cultiva prin arendasil
Radomire§ti-de-Jos, sati Al- Prislopul si da In apa Aninisul, saI 3190 hect. (50 izlaz, 225 vie,
cazi, sat, Cu 38 locuitod, jud. la S. com. 300 padure). Locuitorir cultiva
Bacari, pl. Bistrita - d.-j., com. Arco suprafata de 1218 hect., 2088 hect. (150 islaz).
Letea, situat pe dreapta Sire- din care 238 hect. aratura, 180 Are I scoall mixta, Cu un
tuluI, la 2 kil, de resedinta co- hect. lived Cu finete, 300 hect. local foarte frumos, frecuentata
muneI. izlaz si 500 hect. padure, cu o de 173 elevr si 24 e