Vous êtes sur la page 1sur 804

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI

64P45. Mange Dialonar Gwyn',le. Voi. P

www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMMA
FUNDATA LA is IUME, 1875
RECUNOSCUTA ,DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN zo FEBRUARIE, 1897
MEDALIA DE AUR LA EXPOZIIIA UNIVERSALA DIN PARIS, 1900

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCATUIT I PRELUCRAT DUPA. DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE IOAN LAHOVARI


PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRE§EDINTE AL SOCIETATII PENTRU iNVATATURA POPORULUI ROAN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMINE,
MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEf ROMINE

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU


SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEMIEI ROMYNE,
DIRECTOR AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI, PROFESOR UN1VERSITAR,
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMINE DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHILITI

VOLUMUL V.

BUCURESTI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1902
www.dacoromanica.ro
MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMINIEI

(URMA RE)

Podul-peste-Dunfire, e Regele navoda, care complecta lega- cu suprastructurT fixe, asezate


Carol I». tura, a ramas O. se execute de la o inaltime de 30 m. d'asu-
istoricul. Stabilirea uneT le- °data cu podurile peste Borcea pra apelor mar!, in scop de a
gaturT directe 'hare cage ferate Dunare i pentru care s'a permite trecerea pe sub pod a
romine cu Dobrogea i Marea- decis a se tine un concurs in- vaselor celor mal mar!, saa po-
Neagra, a preocupat Guvernul ternational de proiecte. durTjoase-inturnatoare, cu o inal-
romtn indata dupa alipirea a- In anul 1882, s'a publicat con- time libera de Ir m.
cesteT provinciT, in urma razbo- cursul, dimpreuna cu progra- Pentru constructia suprastruc-
iuluT IndependenteT. mu1 care stabilea dispozitiunile tureT se admitea toate sistemele
In afara de interesele de or- principale de observat la dre- de gring, excluzindu-se grin-
din politic si strategic care re- sarea proiectelor, insotit de un zile suspendate, iar ca material
clamaa acea legäturá, maT in- plan idrografic al Dunare, fl- fierul sat otelul.
tervenea i chesdunea de ordin out de d-I inginer Ch. Hartley Adincimea fundadilor nu se
economic, anume : de a se a- si de traseul intre Fetesti $i prescria. Constructorul era obli-
duce o imbunatatire conditiuni- Cernavoda. Tot °data se fixa gat sa o determine singur, ast-
lor generale a exportuluT nostru trer premiT in valoare to tala de fel ca soliditatea pilelor sa nu
maritim, care se Ikea numaT pe 150000 leT, pemiul mntuiü atra- fie amenintatä prin mtncarT de
Dunare si era intrerupt in fie- end si concedarea constructiu- apa si tot odata sa justifice cu
care lama, pe timpul cit ghe- neT podurilor. sondaje, facute la fata
turile impTedecaa navigatia pe In rezumat prin program se terenul de fundatie este sanatos.
acest fluvia. cerea : proiectele pentru podu- La r Septembrie 1883, ter-
Cum linia Cernavoda - Con- rile peste Borcea si Dunare. menul fixat pentru concurs, opt
stanta era deja construita, inca Pentru amplasamentul podu- case constructoare ad prezentat
din timpul dominatiuneT TurcieT rilor, constructorif ere"' liberl proiecte, care manifestaa o mare
in Dobrogea, era natural, in a- sa propuna traseul ce vor gasi varietate de solutiunT, precum
fará de alte consideratiunT, ex- maT preferabil, acel al progra- era, de altmintrelea, de prevazut.
puse mar departe, ca trecerea muluT nefiind obligatoria. Din punctul de vedere a su-
Dullard sa se faca la Cerna- Lungimea aproximativa a po- prastructureT, proiectele se di-
voda. Ast-fel in anul 188o s'a durilor peste Dunare se fixa la vizaa in trei grupurT
decís construirea imediatä a li- 80o m.; aceea a poduluT peste . Proiectele SocietateT Bat-
nillor Bucuresti-Fetesti i Fau- Borcea, la 260-270 m. tignolles (Paris) si Klein, Schmoll
rei-Fetesti, iar linia Fetesti-Cer- Podurile puteaa sa fie ?crake, si GärtnerXViena), in asociatiune

www.dacoromanica.ro
PODUL-PESTE-DUNARE PODUL-PESTE-DUNARE

cu Gutehoffnungshatte din Ober- formulat dispozitiunile princi- case constructoare din straina-
hausen, prevedeat grind semi- pale pe care le recomanda spre tate, cunoscute ca capabile de
parabolice independente. observare la dresarea proiecte- a executa lucrArT de natura ce-
Proiectele Companiel Fi- lor definitive. lor prevazute, Cu invitare sA in-
ves-Lille (Paris), Eiffel (Paris) si Aceste dispozitiuni erat : tocmeasca proiecte in conformi-
Braine-le-Comte (Belgia), preve- Pentru amplasamentul po- tate cu prescriptiunile progra-
dear' grinzI continue drepte. duluT sa se.adopteze traseul pro- muldi si sl le inainteze insotite
Proiectele Holz man n (Frank- pus de Societatea Battignoles. de oferte pentru intreprinderea
furt p'M), In asociatie cu uzinele Podurile sA se construeaseA lucrArilor..
din Dortmund si fabrica de ma- cu travee fixe asmate la 30 m. La aceasta invitare a raspuns
sinT Esslingen, Cail (Paris), Röth- de-asupra apelor mad 0 sa se cincT case constructoare i dupA
lisberger si Simon (Elvetia), pre- intocraeascl pentru doua cA.T. examinarea proiectuluI si a o-
vedeat grind in arc, cu trer, Fundatiele sl se scoboare fertelor prezentate, cum nicI u-
cu doul i fära niel o articulatie. pana la adincimea de 31 m. sub nul din ofertantl nu indeplinea
Numarul deschiderilor varia apele miel. conditiile proiectuluT-caet de sar-
intre 3 si 7, lar mArimea lor Pilele sa fie coustruite cu cinI, parte fiind ca introdusese
hare Ioo i 206 m. totul in zidArie i sä fie prevA- modificArT esentiale in dispozi-
Adincimea de fundatie, so- zute cu spartgheturl. tine programuluT, parte fiind-ca
cotitA de la nivelul apelor Presiunile pe fata de fun- calculele pe care se bazati ofer-
varia intre 15.7 m. i 25.5 m. datie s5. nu intreaca 10 kgr. pe tele eraui eronate, parte in fine
Pilele se proiectase de uniI centimetru patrat. fiind-ca ofertele erat incom-
din concurentt cu totul din zid5.- Deschiderile minimale sA plecte, lipsindu-le mAsurAtorr,
; altif prevAzusera o combi- fie de 165 m. seriT de pretud, estimatiunT, etc.,
natiune din pile de zidärie si Grinzile sä. fie independente. comisia examinatoare a proiec-
pile metalice. Ca material pentru supra- telor a hotarit respingerea tu-
Ca material pentru suprastruc- structud s5. se intrebuinteze de tulor ofertelor, recomandind Mi-
tura, unele case propuneau fie- preferintA fierul. nisteruldi de LucrArI Publice a
rul, altele otelul. z) Presiunea vintuluT care se nu adjudeca lucrA rile asupra
Juriul insarcinat cu examina- va admite in calcule s5. fie de uneia din casele ofertante.
rea proiectelor, compus din d-niT 8o kgr. pe metrul patrat, in Neobtinindu-se un rezultat sa-
E. Collignon, inspector general cazul chid podul va fi incarcat tisfAcAtor nicT cu acest al doi-
de podurl i osele din corpul si de 270 kgr., in cazul end lea concurs, Ministerul LucrA-
technic al statuluI francez si pro- podul va fi liber. rilor Publice, in urma stAruin-
fesor la scoala de podurT si so- Ca suprafata actionatA de Vint telor d-luT G. Cantacuzino, di-
sele din Paris, dr. E. Wingler, sa se adopte I 1/2 din suprafata rectorul general al cAilor ferate
profesor la scoala politechnicA realA vizibila a uner grind. de atuncT si dorintel d-luT I. C.
din Berlin, D. Frunza, C. 01A- In anul 1885, Ministerul Lu- Bratianu, PresedinteIe Consiliu-
nescu, Iorceanu si A. Saligny crArilor Publice a instituit o co- Lill de Ministri, a decis, la fi-
ca secretar, a inceput prin exa- misiune compusä din d-niI : G. nele anuluT 1887, crearea until
minarea separata a proiectelor, Duca, C. Mironescu, C. Popescu, servicit special, dependinte de
din partea fie-cdruT membru. A. Saligny si Sp. Iorceanu, cu Directiunea Generala a clilor fe-
Discutiunile asupra merituluT insArcinarea ca sa intocmeasca, rate, pentru dresarea proiectelor
proiectelor at urmat numaT dupA in sensul dispozitiunilor reco- definitive si executarealucrArilor.
ce juriul a luat cunostinta de mandate de juriul din 1883 si D-1 A. Saligny, atundi ing-i-
opiniuni/e i aprecierile comu- expuse mal sus, un not pro- ner-sef, a fost insarcinat du con-
nicate de fie-care membru gram-caet de sarcinT care sA ducerea acestuT servichl.
concluziunea la care s'a ajuns a serveasca pentru dresarea defi- Proiectele intocmite de acest
fost, cä nicT unul din proiectele nitivA a proiectelor i adjude- servicit at fost terminate in a-
prezintate nu indeplinese con- carea lucrdrilor. nul 1888 i prezintate, spre exa-
ditiunile necesare, spre a fi re- Programul-caet de sarcini, in- minare, uneI comisiuni instituit5.
comandat spre exekutare. tocmit de aceasta comisiune, a de Ministertil Lucrarilor Publice
Cu aceastA ocaziune juriul a fost pus in vederea mal multor compusA din d-niI: C. MA-

www.dacoromanica.ro
PODUL-PESTE-DUNXRE 7 PODUL-PESTE-DUNXRE

nescu, E. Miclescu, E. Radu se evita aceste inconveniente, tiunile care se facuse, cu oca-
M. Rimniceanu, sub presidentia totusT nu s'ar fi obtinut vre-un ziunea intocmireT programuluT
d-ltif Sp. Iorceanu. avantagitl, can, in amonte de de catre comisiunea internatio-
In urma admitereT proiectelor, Cernavoda, cele doul brate ne- nala, in anul 1883, cum ca. acel
diferitele lucrarl care compun unindu-se de &it in apropiere program nu ar fi de cit de
trecerea DunareT, at fost scoase de orasul Silistra, ambele ma- scriptia proiectuluT care obti-
treptat in licitatie, conform u- lurT nu maT apartin RominieT ; nuse premiul al doilea.
nuT program intocmit de maT In aval de Cernavoda s'ar fi in- Descrierea proiectuluT, intoc-
inainte i cu scop de a se re- timpinat dificultatT i necesitat mit de Serviciul MinisteruluT de
duce cit maT mult procentele cheltuelT cu mult mal marT, din Lucrarl Publice, se va impart'
capitaluluT intrebuintat la con- cauza configuratiund terenuluT in : r. Descrierea suprastructu-
structia lar. din Dobrogea. reT si 2. Descrierea infrastruc-
Podul peste Dunare a caruT Bratul principal al fluviuluT pe tureT.
executare necesitat-a mal mult care-I trece podul «Regele Ca- i. Suprastructura. Cum s'a
timp de cit cele-l'alte lucrarl, a rol I» prezinta in timpul apelor spus mal sus, sistemul de grind
fost scos in licitatie cel d'in dig ordinare o largime de 620 m. admis este acela de grinzi con-
si adjudecat, in anul 1889, com- si o adincime mijlocie de 7 m. sole, salí grind continue arti-
panief Fives-Lille, care l'a exe- Apele mad se urea cu 7 m. culate si care, din studiele com-
cutat in conformitate cu planu- peste etiagiii si inundeazd toata parative, reprezinta sistemul cel
rile intoemite, pana in cele mal insula pana la Borcea. Vitesa mal favorabil din punct de ve-
micl detaliT, de catre serviciul curentuluT atinge 2 in. pe se- dere al minimulul de cheltuelT.
Ministerulul de LucrarT Publice. cundä, iar volumul se poate e- Dispozitiunile generale sunt
Situaliapoa'ulut.Podul «Re- valua la 18000 m. cub)" pentru urma toarele :
gele Carol I», din punctul de ve- bratul principal si la 26000 m. Inaltimea libera de-asupra a-
dere al märirneT deschiderilor, cubT in total. pelor marT1 admisa in vederea
era, atuncT, chid s'a construit, cel Descriplia ci a'isposiliunde ge- importantel navigatiuneT si in
mal important pod de pe con- nerale ale proiectulut. Proiec- conformitate cu programul
tinent si este *Mel unicul pod tele poduluT «Regele Carol Iv, misiund din 1885, este de 30 m.
fix peste Dunare in aval de intocmit de Serviciul Ministeru- Aceasta inaltime a fost pastrata
Neusatz. El se AA in fata o- lur Lucrarilor Publice, se deo- pe toata largimea fluviuluT din
rasuluT Cernavoda si la 280 kil. sebeste cu totul de proiectele cauza lesnel schimbari a linier
departe de gurile DundreT. Si- anterioare, prezintate la cele de navigatie (le chenal). Aceeasi
tuatia luT era impusa prin aceea cloud concursurl. consideratiune precum, i adin-
a tinier Cernavoda-Constanta, cu Sistemul de grinzT adoptat a cimea enorma a fundatiunelor,
toate ca in acea iocalitate con- fost acel de grinzi console, nu- aú obligat a se admite deschi-
structia luT era cu deosebire de- mite grinzT continue articulate ded marl, anume : patru late-
favorabila, din cauza ca. acolo si care nu fusese prevazut in rale de 140 m. si una centrala
Dunarea se imparte in doul nicT unul din proiectele ante- de 190 m. Lungimea totall a
brate : Dunarea proprie zisa rioare. podulur este de 750 in.
Borcea, separate prin o insula Pilele, cu totul de zidarie, Accesul podu luT pe malu I sting
submersibila de 13 kil. largime. dui:a formele lor amintesc, in al fluviuluT se obtine prin inter
In aceste condicluni se impunea ceca-ce priveste spartgheturile, mediarul unuT viaduc metalic de
construirea unuT pod peste bra- pe acele executate deja in Ca- 912.75 m. lungime, Constructi
tul principal, un altul peste Bor- nada si in Rusia, de la care se unea acestuT viaduc a fost mo
cea, executarea uneT cal care inspirase, probabil, i unit' din tivata, parte din consideratiunT
leaga aceste doul podurr, con- concurentf. financiare, de care ce, pentru
struita pe rambleurT inalte, pe- Aceste dispoziclunT ale pro- inaltimI de 30 m. de-asupra te-
reate, intrerupte la partea cen- iectuluT, pe linga alte foloase renulur, la care se gaseste ca-
trail si la extremitatT prin via- ce prezinta, faÇä Cu proiectele lea in apropierea poduluT, con-
duce de descarcare si care ati prezintate la concursurile din structia mad viaduc este mar
o lungime totala de 3 ldl. aniT 1883 si 1886, mal are si avantagioasg de &it executarea
Daca chiar s'ar fi cautat a pe acela de a inlatura reclama- unuT rambleu, parte in scop de

www.dacoromanica.ro
PODUL-PESTE-DUNXRE 8 PODUL-PESTE-DUNX RE

a se facilita scurgerea apelor console, iar distanta intre grin- extremitatl i prin ajutorul unuI
marl, care, dupa cum s'a zis, se zile transversale este de 7,5 m. mobil la ceal-alta extremitate.
revarsa pe toata insula de 13 Pentru terminarea eforturilor Toata suprastructura este con-
kil. largime. maxime s'a considerat un tren struita din otel moale Siemens-
Suprastructura podul LIT se com- compus din treI locomotive cu Martin basic. Alegerea otelului
pune din doul grind console tended, de tipul cel mai grei a fost dictata de motivul de a
de cite 240 m. lungime, fie- (locomotive cu 4 osir, fie-care reduce cit mal mult cantitatile
care rezemata pe cite cloud pile, purtind cáte 13 tone, si tende- de material, ceea ce este avan-
si din trel grinzi semi-parabo- rul cu cloud osii purtind fie-care tagios atit din punctul de ve-
lice, de cite go in. lungime, care cite 8 tone) si de un numar ne- dere financiar eit si din acel a
se sprijina pe extremitatile con- determinat de vagoane, compus facilitate de montagia, care pen-
solelor, lungl de 50 in., a grin- situat ast-fel ca fie-care bad. tru podurl de importanta celui
zilor precedente. Aceastä forma sa fie actionata de efortul ma- de peste Dunare, sta. in raport
prezinta avantaje insemnate a- xim. invers cu greutatea suprastruc-
tit in privinta greutater meta- Presiunea vintului admisa a tureI.
luluT ce o necesita cit i pentru fost 270 kgr. pe in. p., pentru Juriul international din anul
montarea grinzilor. cazul podului liber si de 18o 1883 recomandase a se intre-
Grinzile console aa membrura kgr. pentru cazul podulul in- bninta de preferintä fierul ca
inferioara dreapta, lar cea su- carcat. material pentru suprastructura
perioara este in parte dreapta., Eforturile cele mai defavora- poduluT peste Dunare. La acea
in parte curba. Profilele membru- bile provenite din actiunea yin- epoca, modu/ defabricatie in u-
relor sunt acele a until dublu T. tului ail fost acele pentru cazul zing., a otelului precum i aceea
Inaltimelegrinzilor, aproape pro- podulur incarcat l cu toate ca a lucrareT MI la Atelier, nu eraa
portionale cu momentele, sunt considerabile, ele nu aa recla- cunoscute in de ajuns de bine si
de 32 m. de-asupra pilelor, de mat un supliment de sectiune de majoritatea constructorilor erati
17 m. la tnijloc si de 9 in. la et: pentru membrura inferioara. sub impresiunea rezultatelor de-
extremitatI. Sistemul de zebrele Podul este prevazut cu o sin- favorabile a unor incercarl a-
este triangular dublu, cu diago- gura contraventuire orizontall, cute cu piese de otel, in anif
nale intinse i comprimate, lar asezata la partea inferioara a 1878 Ì 1879 din uzinele din
montantl nu sunt prevazutl de grinzilor i compusa din diago- Duisburg, din ordinul Guvernu-
cit de-asupra pilelor si la extre- nale care lucreaza numai la ten- luI Olandez.
mitatT. siune. 0 telul intrebuintat in construe-
Grinzile principale sunt divi- Contraventuirea transversala tia suprastructure podului are o
zate de acele transversale In se afla in planul diagonalelor rezistenta de 42-48 kgr. pe mm.
23 OAT, din care 9 de 10,2 In. comprimate a zabrelelor si nu p., cu o limita de elasticitate de
lungime lar z4, Cu o lungime este deer verticala de cit in drep- 24 kgr. pe mm. p. si o lungime
care variaza intre 7,5 in. i 13,0 tul montantilor pe pile si la extre- minimall de 2 I °Jo , masurata pe
mitatile grinzi/or. o distanta de 200 milimetri.
In planul vertical, peretil grin- Calea este asezata pe traverse Incercarile metalului in nu-
zior inclinatI cu I/I0 pe de lemn, ingropate in beton de mar de mar multe mil', aú fost
verticall. asfalt turnat intre traverse de facute cu epruvete de 20 cm.
Largimea tablierului propria metal. Aceste din urma formeazä lungime, masurata intre repere.
zis, socotita intre axele neutre tablier-propria-zis continua care Travaliul metalului admis in
a membrurelor inferioare, este se reazima pe grinzile longitu- calcule a fost to kgr. pe m. p.
de 9,0 m. pe pile si de 6,5 m. dinale. pentru sectiunile barelor in care
la extremitatile consolelor, pre- Aparatele de reazam sunt cu nu intervine actiunea vintultd,
cum si toata lungimea grinzilor balanciere fixe pe pilele cen- si de 12 kgr. pe in. p. pentru
semi-parabolice. trale i cu balanciere cu ru- cele alte sectiuni. Pentru grin-
Aceste din urma gring aa loud pe pilele laterale. Grinzile zile transversale i pentru lon-
13,0 in. inaltime la mijloc si 9,0 semi-parabolice se reazima pe geroane s'a admis un travail('
m. la extremitatl. Sistemul de za- capetele consolelor prin ajutorul maxim de 8 kgr. pe mm. p.
brele este acelasi ca i la grinzile unta balancier fix la una din 2. Infrastructura. Dupa cum

www.dacoromanica.ro
PODIJIAPESTE-DUNARE 9 PODUL-PESTE-DINXRg

se vede mal departe, cheltue- pilelor, la bazd, o largime de s'a ajuns la inaltimea definitiva.
file .datorite infrastructurd, con- io m. pana la Ii m. si o lun- Grindele semi-parabolice, mal
stitue partea cea mal importan- gime de 29,7 m., iar culed de usoare de eh cele precedente
ta din costul total al podului pe malul sting, o largime de 7,5 si montagiul lor putindu-se face
peste Dunare. m. si o lungime de 17,5 m. Di- mult mal repede, aa fost mon-
Aceste cheltuelI sunt justifi- mensiunile sub reazem sunt: tate pe schele, la inaltimea lor
cate pe de o parte, prin adin- 15,5 m. pe 4,5 in. pentru pile definitiva.
cimea. mare la care a trebuit 20,5 m. pe 5,77 in. pentru Cantitdfile lucrdrilor execu-
0, se scoboare fundatiunile, pe culee. tate costul lor. Cantitatile
de alta parte, prin inaltimea li- Fundatiele s'aa executat prin lucrarilor executate pentru po-
bera intre nivelul apelor celor aer comprimat, intrebuintindu- dul cRegele Carol I», sunt urma-
mar mad si suprastruttura. se chesoane de fier a cdror ca- toarele :
In privinta adincimeI de fun- mere de lucru aveati o inaltime Infrastructura. Sapaturl
Juriul. international din de 2,20 in. i erail prev5.zute la aer comprimat, 42743 m. c. ;
1885 recomandase ca fundatiile cu treI cosurI. chesoane in fundatie, 1136 tone ;
sa se toboare pana la 31 m. Chesoanele aa fost montate zidariI, 47340 in. C.
sub nivelul apelor mid. Proiectul complect pe mal si in urma re- Suprastructura. Greuta-
executat a derogat de la acea- morcate cu vaporul la locul in- tea oteluluI suprastructureI, 5066
stà recomandatie, scoborind fun- trebuintareï. tone; greutatea oteluluI apara-
datiile pana. la 28,5 m. sub e- Montagiul. De ordinar, Du- telor de reazem, 148 tone.
tiagia saa pana la 31,5 m. sub 11AI-ea inghetata in luna Decem- Costul acesteI lucrad a fost:
apele ordinare. Pilele sunt brie si in primavara, la epoca Infrastructura, 5254429 leI;
plintate in sol pe o adincime rupereI gheturilor, transporta suprastructura, 3902183 leI;
de 18,5o m. pana la 22,0 m. mase enorme de sloiud, ce ad, parabole, 772226 le!; total
Culea din stinga are o adincime cite odatd, io in. de inaltime, 9928838 la
de 25 m. sub etiagia, Far cea periclitind orl-ce constructie cu Lucrdri care complecteazd tre-
din dreapt repauzeaza direct un caracter provizoria, cum sunt cerea Duncirei bare Fetefti
pe stinca, care apare la supra- schelele. Pe linga cheltuelile mad Cernavoda. In afara de po-
fa4a soluluI, pe malul de la Cer- ce ar fi ocazionat construirea dul Regele Carol I», trecerea de
navoda. de schele de 30 in. inaltime, la Fetesti la Cernavoda a maI
Inaltimea totall a pilelor, so- de-asupra niveluluI apelor mal, necesitat urmatoarele lucrad
cotind partea libera, acea din ar fi lipsit i timpul trebuitor i. Podul peste Borcea, de 420
apa i partea ingropata in sol, pentru ca O. se execute ast- M. lungime, compus din treI des-
este de 63,0 m., construita Cu fel de schele si tot odata sa se chiderI de cite 140 in. fie-care.
totul in zidarie. Forma lor ge- termine montarea grindelor cu Viaducul de racordare la
nerala este aceea a pilelor exe- console pana in momentul ru- podul Borcea, de 500 m. lun-
cutate pe fluviul Volga si pe pereI gheturilor, epoca la care gime.
alte fluviI din Canada, pile care grindele trebuiaa sa se reazame, Viaducul din Balta, de
sunt prevazute cu spartgheturl. neaparat, pe pile pentru a nu 1455,2 m. lungime.
Sectiunea pilelor, ca tip ge- fi expuse. Viaducul de racordare la
neral, ,este aceea a unui drept- Din aceste consideratiunI, grin- podul cRegele Carol I», de
unghia terminat prin doua se- dele console aa fost montate 912,75 m. lungime.
micertud. La baza, semicercul pe schele a cdror inaltime era Terasamente in lungime de
din aval este inlocuit prin o ju- aceea a apelor marl (20 m. mal 21 kil.
rnatate de elipsa ; la inaltimea jos de cit inaltimea definitiva), Cantitatile de lucrarI execu-
spartgheturilor, semicercul din la care se oprise i zidariele pi- tate aa fost :
amonte este inlocuit printr'un lelor, si pe care se rezemaa 1. Podul peste Borcea.
trianghia. Presiunile admise aa grindele odata ce montarea a Infrastructud. Sapaturi
fost: Io kgr. pe centimetru pa- fost terminata. In urma, cu a- la aer comprimat, 19043 m. c. ;
trat pentru solul de fundatie jutorul de prese hidraulice, s'aa chesoane de fundatie, 610 tone ;
12 kgr. pe centimetru patrat inaltat grindele, executindu-se, zidarii, 19772 in. c.
pentru zidarie. Ast-fel, s'a dat treptat, zidaria sub dinsele, pang SuprastructurI. Greuta-

6470. Melnik Magma? Geogra¡ta Vol. 2

www.dacoromanica.ro
PODUL-PESTE-DIJNARE lo PODUL-PESTE-DUARE

tea otduluf suprastructurd, 2716 de la Fetqti la Cernavoda s'a Pretuind asa valoarea poduluY peste
inceput in anul 1890 prin aceea Dundre la Cernavoda, hotiirtt'anz sit se
tone ; greutatea otelului apara-
aseze in prezenta Mea, A PrincipeluY Fert
telor de reazem, 77 tone. a poduluT cRegele Carol I». dinand, Mostenitorul presumtiv al Co.
Costul acestor lucrArT ati fost: In ziva de 9 Octombrie 1890, rozne!, á Ministrilor care Se afld la arma
Costulinfrastructurd, 2266958 a avut loc solemnitatea punerei Tare!, piatra fundamentalii in zidkria, care
leí ; al suprastructuref, 1567259 pietrei fundamentale de care formeazd cel d'inda( picior al poduluT
leT ; total, 3843217 leT. M. S. Regele Carol, fatA fiind pe tiirmul sttng al DundreT.
Acest document comemorativ s'a sem-
H. Viaducele. A. S. R. Principele Ferdinand. nat dé No! in dota ekemplare, carY s'att
CantitAtile de lucrArT exe- In pila culeeT de pe malul investit cu sigiliul StatuluY.
cutate ati fost : sting, cu care se incepuse exe- Un exemplar, Insotit de monettle
InfrastructurT. ZidAriT, cutarea, i intr'o piatrA, aparti- rente, se va ingropa de NoT in piatra
35885 m. c. ; numArul pilotilor nind unuT rind care trebuia fundamentald in ziva a noua a luna Oc-
tombrie 1890 de la nasterea MlgtuitoruluT,
de fundatie, 9259; lungimea to- se scoboare inca. cu 2,20 m. In al 23-lea an al DomnieY Noastre
tall a pilotilor intratT in fun- sub etagiti, a fost pus, inchis al o-lea de la tnfiiritarea RegatuluY Ro-
datie, 98688 m. inte un tub de sticlA, dimpreunA mtnieT ; cel de al. doilea exemplar se va
SuprastructurT. Greuta- cu toate monetele romine din Ostra In Arhivele StatuluY.
tea oteluluT din suprastructurf, timpul acela, documentul al cA-
6621 tone; greutatea oteluluT rui cuprins este: La banchetul ce a urmat sor-
din aparatele de reazem, 233 barca, D-1 Al. Marghiloman, Mi-
tone; greutatea oteluluT din a- NOI CAROL I, nistrul LucrArilor Publice de t-
paratele de intretinere, 216 tone; Prin gratia luY Dumnezed i vointa tuncT, rosti cavintarea urnal-
total, 7070 tone. nationalit, Rege al Romtnier. toare :
2. Costul lucrArilor a fost: Aducem la stiinta tuturora cele ce
urmeazd SIRE,
Valoarea infrastructureT celor
Rkzboiul, purtat tn aniY de la 1877 Spintednd muntil si tnliiturind valu-
treT viaduce, 2794145 leT ; va- pana la 1878 de vitejiT Romtnier pe rile, Traían ty'f deschtse o cale, asa se
loarea suprastructurd, 2811607 clmpdle I3ulgartet, intins'a hotarele th- rosteste o inscriptiune bdtrinit de aproape
le; total, 5605752 leT. reT noastre peste tdrmul drept al Duna- opt-spre-zece secole.
II. Terasamente, pelele, pe- reT i facut'a Regatul RomtnieT stkpin Pe acea cale, Marele Impgrat duse ci-
la Marea-Neagrd, Intrupindu-T Dobrogea. vilizatiunea romand de la Istru la 'risa,
reurt.
De atund necontenit pironitd ne-a la Nistru, iar opera luY de colbnizaie fu asa
I. CantitAtile lucrArilor exe- fost eindirea la aceastd provincie, insh de virtoasii, cl nicY veacurde, nict fureunile.-
cutate: mdretul Danubtd Ne-a oprit i Ne o- nu ad putut smulge neanyil romtnesa din
Pentru 21 kil. terasamente, preste si crim Mard-Negre lanurile fundate de bktrinul dirige roman.
2950000 m. c.; pereurI zidite: porturilor lui viata si desvoltarea tre- Lucrares materialit ere in proportiune
buincioasd pentru prosperitatea economica cu mdrimea tinte! s't mestigiele eT.,
suprafete, 200120 m. p., cub a tdreT. vizibile la Severin, atestd genial celbr
de zidArie, 66000 m. c.; podete, NumaY constructiunea unte( pod peste cart ad executat-o.
7210 m. C. Dundre tnIltureaza aceste piedicY. Dupii asa indelungY timpurY, retncepem,
2. Costul lucrArilor a fost: Corpurile noastre legiuitoare, Sire, opera strdbunii, i dupd cum prin
Valoarea terasamentelor, a de focul nestins al iubireY de tara, au podul ImparatuluT Roman a trecut Lamina
hotdrtt in inul 1883 clddirea acestuT pod chncoace de Duniire, prin podul Regehif
pereurilor i podetelor, 5876410
noT am sanctionat in acelasY an pa Romln se va impfinta cultura o tnfrdti-
leT.
triotiça lor hotitrtre. rea dincolo de Dundre.
Recapitulatia cantitAtilor de AzY inginertY ronda clddesc podul. Podul Romanilor a fost mkY mket de
lucrArl care a necesitat trecerea Nu vor trece de .clt cltY-va anY i sit- clt piramidele i Coliseul ; pOdul Romt-
Dungrei de la Fetqti pinA la virsitd va fi grandioasa lucrare, un rno nilor va fi cel matnnare de pe tontinent ;
Cernavoda este urmAtoarea : nument care va transmite urmasilor nostri zidlriile lut ar ajunge pentru a tficinge
generatiunilor viitoare dovadd de pu. de douii off capitula TkleY cu fin val bah
ZiddriT totale executate, I 10207 terca de viatd, patriotismul i hdrnicia de treT metri i fferdria lut ar tine In
m. c.; greutatea totalA a me- Romlnief actuale. cumplind greutatea une! oaste de 60000
talului, 16823 tone; terasamente, Fie ca aceastii mdreatil. lucrare sd spo oamenT.
2950000 m. c. ; pereurT zidite, reascd prosperitatea si gloria scumpeY noa- Ne putem fIli cu aceastd graftdioasit
66000 m. c. stre tarT, fie ca prin ea sit se stringd le intreprindere, ciLd inginerlY rodinY at con-
glturile care unesc Dobrogea de patria. ceput-o, ingineriY romlnY o conduc astkzY,
Costal total al acestor lucrArT mumii, fie ca porturile eY sI ajungii la o pe clnd, sunt abia 30 anY, striiiiiiT ne Pd-
a fost de 35000000 leT. splendoare vrednicd de solicitudinea ce ceati nelnsemnatele lucriirt de ffer ce a-
Executarea lucrArilor treceref le poartd Tara. veam.

www.dacoromanica.ro
PODUL-PESTE-DUNARE PODUL-PESTE-DUNARE

In aceastK scurtit amintire pare a este Solemnitatea inaugurdrei lu- cipesa eredittrit de Saxa Meiningen,
scrisl toati istoria noastrit contimporanK. tul der, ministrif MeY, presedintiY $i mem-
Si mima Voastr5, Sire, de sigul bate
crdrilor a avut loe in ziva de
brit biurourilor Corpurilor legiuitoare, tri
indoit de cald, cind evenimentele conduc 14 Septembrie 1895, fatd fiind misit puterilor stritine acrechratY pe lingK
pasi't MajestIteY Voastre pe aceste tKr- M. M. L. L. Regele $i Regina Mine, inaltiT demnitart al Statultd, frun
murY. De pe ele, la glasul Vostru, s'a insotiti de A. A. L. L. R. R. Prin- tasit ostireY Mele si corpul technic.
redesteptat voinicia strKbunK, pe ele, de cipele $i Principesa RominieT, de De air inainte nimic nu maY desparte
pe inclemnul Vostru, se afirmit din nod Romlnia din stinga DunireY de Dobro
A. S. R. Principele Leopold de
hKrnicia strabunK. gea, pe care, prin vitejia ostasilor nostri,
Mindrit' de victoriile pldtite cu singe, Hohenzollern, A. S. Principele din ritzboiul de la 1877, am impreunat-o
serbhm veselY si victoriile, tot atit de Wilhelm de Hohenzollern, A. S. din noil cu patria mumK. Ast-fel Vom
glorioase, plgtite Cu muncK si sirguintA. Principele Bernard, A. S. Prin- putea da acesteY provincit i porturilor
tmele i cele-ralte, VouK se Maria, cipesa Charlota de Saxa-Meinin- el de pe titrmul MKriY, toga Ingrijirea
Sire. Noastrit, spre a lor desvoltare i propisire.
gen, A. S. Principesa Feodora,
untIle i cele-l'alte in otel sunt tur- Mlndri, impreunl ca Tara intreag3, cit
nate, pentru cK in inima Rominilor sunt Corpul Diplomatic, Mini$triT,
am ridicat un monument, care face fall(
adinc sKpate. fo$til Mini$tri de Lucrdri Pu- neamulut rominesc si care va fi purivea
SK trilestY, Sire. blice, biurourile Corpurilor Le- indemn puternic pentru urmagY nostri,
SS trliascK M. S. Regina. giuitoare, marii demnitari ai Sta- spre a purcede tot maY departe pe calen
SK trliascK A. S. R. Principele Fer- munceY, a civilizatieY 0 a mKrireY, Am
tuluT, reprezentantiT caselor marl
dinand. semnat acest document de vecinicit a-
cari ad executat lucrdrile liniei mintire.
Apoi M. S. Regele; luind cu- Fete$ti-Cernavoda $i de un nu- Am chibzult, dar, ca, dupK sfintenia
vintul, rosti : meros public, care venise O. a- poduluY, fdcutit de I. P. S. S. Archie.
Sunt foarte miscat de cuvintele asa de siste la acea serbare. piscopul $i Mitropolitul Primat, un exem-
plar sK fie asezat in zidlria de pe rnalul
adinc simtite ce'MY exprimatY cu atita Dupd ce M. S. Regele a bd.-
drept al DunKreY, impreuna Cu copia do-
cldur j V multumesc din slit/et. tut cel din urind nit al podului
Serbarea de astl-zY este o adevNratI cumentuluY, ce a fost pus in ziddria pi-
$i dupd ce s'a terminat servi- ciorultft de pe tKrmul sting, iar cel de
satisfactie pentru Mine, cKcY este tome
un an, de clad cu ocazia cKiKtgrieY Melg ciuf religios oficiat de I. P. S. al doilea sit se ptstreze In Arhivele Sta
In Dobrogea, am ftIcluit si apot am S. Mitropolitul Primat, s'a pro- tuluY.

stKrutt ca podul peste Dunlre s fit in- cedat la inchiderea In zidul cu-
ceput. Ast&if fIgKduiala Mea este un
Dupd aceastA ceremonie, a a-
leeT de pe raalul drept, al do- %tut loe incercarea podului cu
fapt itnplinit i sunt fericit a am putut cumentului comemorativ al cd-
incununa Intliul stilp al poduluY, in fata un tren compus din 15 locomo-
uneY IntrunirY asa de impungtoare si a ruT ltuprins este :
tive, dintre cele mal grele, toate
pupulatieY din Dobrogea care a alergat sub presiune $i care a trecut
din toate pgrtile, spre a fi martorK la NOI CAROL I,
aceastit opera, care va lega de-a pururea
podul cu o vitesd de 8o kil.,
Prin gratia luX Dumnezett i vointa
aceste doul tKrmuff ale DunKreY, infra- nationalK
iar la e$irea de. pe pod, trenul
tind interesele i cimentind unirea intre avea o vitesd de 96 kil.
REGE AL ROMANIEI
aceste deuK tranchiurY ale Statulut Ro- Maiestdtile lor $1 Altetele Re-
Min in chip trainic si treperitor. In anal mintuireY 1890 am pus piatra gale cu Augu$tii oaspeti s'ad
Mdreatit este lucrarea conceputd. fundamentalK a podgluY, ,menit sti impre-
condusit de ingineriY nostri i mindru uneze cele douK mole( ale DunKreY In-
urcat in urtn5, lii trenul regal,
Suntem de o intreprindere a$EL de.insem- tre Fetesti j Cernavoda. trecind Dundrea $i ast-fel s'a
natK, care va fi izvor de bogittie pentru DupK cincY anY de muna statornicK, declarat punerea in circulatie a
TarK si care va gitsi un rKsunet pulernic Dumnezeti hKrKzind TilreT liniste i in- podului .:(Regele Carol I».
In toatK Zuropa. destulare, astit-zY, in a 14-a zi a luneY La banchetul care a avut loe,
Trebue s punem acum toate silintele Septembrie, din anul mintuiref 1893, si
al 30-lea al DomnieY Mele, multumitK
d-101An escu, MinistrulLucrArilor
spre a ispritvi cit maY curind podul peste
J3orcea si peste DunKrea mare si portul de evnef si mKestrietinginerilor romtnY, am Publice, a pronuntat urmAtorul
la Constants, fiind-cK atuncY calea cea maY trecut pe deasupra valurilor celor douK discurs :
scurtK intre Marea de Nord O. Mares- brate ale DunAreT n% rete si am bKtut
SIRE,
NeagrK va fi deschisK si Rominia va stI- cel din urmit cuifi, care a lncheiat si sfirsit
pini o mare parte a comerciulut din Orient. aceste falnice lucrKrY, fat/ Sind M. S. Se apropie 18 veacurY de chid va-
Convins cit aceste prevederr se vor Regina, AlteteleLor Regale Principele lurile mKreteT DunKre ail fost subjugate
reatiza, bichin acest pahar iubituld MeS Principesa RominieY, iubitul Melt frate, pentru Intlia oarK.
popor, care n'a crutat nict un saorificiii, Principele Leopold ae Hohenzollern, ne- Atand, un mare Domn din apus a
spre a IntKri mosia sa strhmoseascii si a potul Melt, A. S. Principele ereditar de ridit podul sKil de piafrit ca sit zilmis-
asigura wiitorul slitt. Hohenzollern, Alteta Sa Principele eredi- leascK neamul rod/ileac $i sitlY scrie
tritiascit Romlnia. tar de Meiningen Alteta Sa RegalK Prin- numele in cartea nemuriret

www.dacoromanica.ro
PODUL-PESTE-DUNARE 12 PODUL-PESTE-DíJNXIIE

Asta-zY, Maiestatea Ta, venit tot din general al CAilor ferate, in ñu- rieY, pe care poetil nu le slavesc, noT
apus, InfrIngY pentru a doua °ara, cu mtle inginerilor, a roptit urmg- cel putin le datoram o duioasa amintire,
p!atr i cu fer, falnicul fluviii, ca sit a-
sigurr pentru tot-d'auna pasnica propasire
torul toast : SIRE,
a RegatuluY, pe care cu vitejie si cu In- SIRE, A tY trecut Minares ca sit ducetY op-
telepciune l'aY 1ntemeist In acea vale pe IngineriY Vif multumesc ca atY bine- tirea la victorie, asta-zr trecetY iar Du-
care a smuls-o barbarieY Imparatul Tra- voit prin prezenta Voastra si a Augustel narea ca sit sarbatoritY 9 alta victorie
jan.
Voastre FamiliY, sit iticeti si maY strh- aceea a munceY in potriva eletnentelor,
Ast-fel se leaga. firul intrerupt al is- lucith serbarea de azt Iii adevar, cite greutatY erad de invins
torieY si se amesteca, in admiratia si re- Inaugurarea Enid letesti-Cernavoda, o theturit de 300000 m, cubY, z000
cunostinta noastra, chipul mY Traian, in. de podurT $i de viaducte peste Bor
menita sit prelungeasca caile noastre de
temeietorul, cu al hl' Carol, retnvietorul. comunicatie pana la Mare, este o ser- . cea, 2000000 m. cubY de rambleurT epa-
§i unul si altud vitejY si biruitorY in raz- bare a natiuneY; ea va tnsemna una din ratY in contra apelor prin 200000 M.
boaie, i unul si alta! marT i spornicY
marile date In istoria propasireY econo- tratY de pereurY zidite, un viatluct de 11/2
ziditorY de monumente, fala vremurilor mice a Tard, dar ea este in acelag timp kil. in mijlocul balteY, altul de goo m.
lor. si consfintirea unef opere mar*, savir$ite $i toste aceste lucrazi pentru a ajunge
Gloria ImparatuluY roman, stramosia de ingineria ronanY. la ultimul si cel maY mare obstacol, Du-
nostri ati nemurit-o In coloana de piatift and, tu 1890, Maiestatea Voastrá a nafta.
In Roma, si In tropeul pe care tot aicY, pus inttia piaträ a poduluY peste Dunhre, In zadar batrinul fluvitt a crutat sit
tot pe acest pamint al Dobroget l'att care, cu drept cuvint, numarit tntre lu- apere cu furie linistea sa secularil, tur-
aseda, dovada a adinclY lor cumintit crarile cele maY de capetenie datorite ar- Iturata cu atitaindrazneala,deslantuindu-
care ail tnteles importante TgriY cuceritit teY inginerulta, Ea a voit sit dea o nouit sT valurile si inecind 1ntreaga cimple, de
de Traian pentru Imparatia romana, si domada de solicitudinea Sa pentru lucra- la malta DunareY pana la malul floree%
a malulta drept al Dunaref pentru noua rile folositoare Tarea, si sa. imbarbateze lupia a, fost crtncenit, das el a fost tnvins.
provincie. pe aceia carY, timp de 5 anY, avead sit Fundstiunile poduluT ,sunt cobortte la
Slava MaiestateY Tale se va nemuri consacreze toatit inteligenta, toatit munca 30 m. sub nivelai apelor micY ; pare ca
de urmasiT nostri pe tot pilmintul Romt- lor, la- savtrstrea acestet opere uriase. el a tufipt cu dragoste radacinY salud
niet cum stit tiparite in toate inimile Asta-zY, clnd izbinda a 1ncununat si- in fundul ctuluY, ca nicY valurile, niel
noastre dragostea de Maiestatea Ta. Ni- lintele lor neobosite, sa-rnY fie Ingncluit sloiurile, niel furtunile sI nu-1 zdruncine,
ciferY, tnA, maY mult de ctt in aceasta a aduce un meritat tribut de laude dom- stapin sit ramita pe tarmurile Minare,
parte a regatuluY, pe care dura patru nuluY Saligny, autorul proectelor vi di- precum poporul romtn, cu toste duma-
sute de anY de despartire de la trupul rectorul luerarilor, inginerilor cara ad fost n'ele, staptn a ramas pe pamtntul strit-
patrieY, a fost dat MaiestateY Tale O. o colaboratoriT saY devotatY, marilor Socie- mosesc.
lipeascit iarlfsY 5i pentru tot-d'auna la co- tatY Fives-Lille, Cocketill, Gärtner-Creu- El se ?imita la 30 rn. d'asupra apek...
roana acelor voevozY, carY, cu mtndrie zot, si tutulor Intreprinzatorilor, carY n'ad mart pare ca ar vrea sit cuprincla
puneali in titlurile lor si pe acela de crutat nimic pentru, aduce la un bIln ochire cit maY mult din scumpa Tara, sh
StapinitorY aY DobrogeY. sftrsit o opera Orla de greutatt arate cit de sto ea a ajuns, adicif vrea
Nimic n'a lipsit, Sire, Domnief Maies- Sire, Tara se poate fati cu acéste lu- zica fie-caruia, gtnditi-va ce a fost
ta(eY Tale. AY cucerit neatirnarea i aY crarY, carY dovedesc progresele facute Muntenia, ce a fost Moldova, privitY ce
infiintat Regatul al inzestrat Romlnia corpul inginerilor In, aniY bine cuvIntatY sus este acum Regatut RominieT.
Cu drumurile de fer, $i asta-zY tY deschizY aY DomnieY MaiestateY Voastre. Liniile Imense deschiderY de 190 m. despart
drumul la Mare, t'ara de care nicY noastre ferate, marile caY nationale, carY pude, lastnd trecereY o cale larga, pre-
neam pana acum n'a putut tntemeia pu- duela granitele TdreT, lucrarile hidraulice, cum larga a fost tot-d'auna calea ce Ro-
(ere trainica. docurile de la Braila si de la Galati, minia a deschis progresulut
Fericit i biruitor aY fost in razboaie, sunt atitea dovezT de manca roditoare a §i pe de asupra stalt asezate500000t:.
Sire, fericit si biruitor estY In timp de acestuY corp. §i daca tinem In seama clt kit. de metal, znasl eporml care a tre-
pace. Fericit si biruitor pentru cli in tot- doua treimY din ingineriY, cal-Y ad luat buit sa fie ridicatit la 30 m. Inaltimt
d'auna aY avut o nemarginita Incredere parte la executarea lucrarilor, al caror De otel este coroana pe care Rolla/.
in supusiY MaiestatiY Tale. sfIrsit 11 serbam asta-zY, sunt Off din nia v'a pus-o pe cap, Sire ;, de otel este
Cu ostasiT preY a/ tnvins in cimpiile scoala noastra de podurY si sosele, o le- bratul pe care Rominia l intinde Do-
BulgarieY ; cu mesteriT Tarea al tngenun- gitima nandrie trebue sit simtim. troget ca un simbol de vecinica unire
chiat Dunitrea. In 1866, abia 21 ingineff rtuntnY eraii si de puternic
De aceea, Sire, tncredereY nestramu- In serviciuI statuba ; azY el sunt legiune rata podul Regele Carol I', el poarta
tate a MaiestateY Tale raspunde credinta si alcatuesc o a kloua armata, tot atit nurnele vostru, Sire, cacY prin nestramu-
netarmuritit a natinneY, $i din Carpati de nemarginft devotata Maiestatef Voas- tata Voastra Incredere, In foloaaele ce
pana la Mare, din tot locul, rasuna tre si l'Are, ca i aceea In capta careia Tara va trage din aceasta lucrare, visul
singur strigat : ati cucerit, Sine, neattrnarea RominieY. Maiestatef Voastre, de actos un sfert de
SI traestY Sire. Aceasta armatit a progresuluY, care la veac, este ea 1ndeplinit.
Sit talase{ Maiestatea Sa Regina. vreme d nevoe va fi alaturY ca cea-l'altit
Sit tritiasca Dirastia noastra. pentru apararea tronuluY si a patrieY, are SIRE,
si clima, in luptele sale pacinice, mortiY Spre izvoarele Dunargl strampsa Vos
Domnul G. Duca, Directorul si ranitiT sal; acestor victime ale !dato- tri att cladit tn mIndru:eastel, leaganul

www.dacoromanica.ro
PODUL-CHEIA 13 PODUL-DE-P1ATRX

uneY ilustre dinasta ; spre gurile Dunh- care va spori Intr'un mod neasteptat re- Podul-Corbulur,sat, acind parte
reY atT clIdit un alt falnic monument latiunile noastre comerciale si va asi- din com. rur. Comarnicul, plaiul
Urmasa MaiestItef Voastre 41 vor privi gura dessfoltarea noastr/
ca pe o pildii de ¡apto mar; sIvtr;ite Steagul Rodlniet care este deja cu-
Pelesul, jud. Prahova. Are o
sub Domnia-VoastrI; iar genera¢iile noscut In porturile din Europa, In curtnd populatie de 164 locuitorT. E
toare, vzInd cu uimire podul cRegele va Mili si in toate Virile cele maT de- situkt intre vdile Prahovei, Bra-
Carol ID vor zice pIrtate ale UniversuluY, ducind cu din- dului si CorbuluT, intrio poziti-
Carol viteaz a fost In timp de lupth, sul renumele scumpeY noastre patriY. Cu une foarte frumoasa.
mare si Intelept Regesb ;My de pace. Mima plinl de bucurie, exprim amasa
lar noY toa, Sire, cu mima plirdi de convingere, In fata acesteY impunItoare
cea maY nemIrgInitI dragoste spunem ; adunan, In fata uriasuluY nostru pod, pq, Podul-cu-Fagi, vale, isvoreste
SI triiitY, Sire. care '1 privesc ca cheia de aur a unuT din raionul com. Valea-Lungl,
Trliascii. M. S. Regina. viitor strdlucit, multumind clilduros tutu- jud. si pl. Prahova, si se varsA
TrNiascl Dinastia. lor acelom carT ati contribuit la marea in Valea-lui-Dan, tot in raionul
izbindl ce se serbItoreste asta-zY de noT
com. Valea-Lungl..
M. S. Regele a luat cuvintul, cu atlt de adincl satisfactie. Multumesc
zicind de asemenea pentru cuvitntlirile asa de
bine simtite 5f at41 de mIgulitoare pen- Podul - Cu - Florile, p/atott, pe
Intrunia aci pe *mude DoltogeY, tru Mine ; multumesc corpuluY technic virful muntelui anoaga, jud.
de a pururea unitI prin Ongele vitejilor pentru rivna si hiirnicia _de d desMu- Dimbovita. In acest platon este
nostri si din noli Muda printeun lant rat In numeroaselb lucran T publice,
si un lae totcu numele de Podul-
de fer cu Ronftnia, serbIm un eveniment, in cursul celor din urml anY, si
care g/sesc cea maY frumoasI a lbr in. cu-Florile, san Cimpul-cu-Florile.
asteptat cu nerIbclare de Tara IntreagN,
care va glisl un r,I.sunet mere, departe coronare In podul de peste DunIrp. Acest platon este plin de florT
peste hotarele sale. SIVIrsirea poduluY Fericit Sunt ca Mala oaspea si D-v. vara si are o priveliste incin-
peste Dun/re, dorit de un sfert de veac toa sunteff martorY la Sceastli memoro:, tatoare. E inconjurat de jur-
de Mine, este asta-ni un fapt Implinit, bila zi, care Inseamnli o nouN epoca lp
imprejur cu colti de piatrd foarte
uriasI se ridicii Maintea noastrli a- trista noastrii economicli, i sunt sigur
ca va vetY ant cu Mine In strigarea de : inaltT si ascutiti.
ceastit falnicl opera., ca o mIrturie
diati a tdriel Regatulut sli trEascli iubita NoastrI Rominie, al
Geniul omenesc, 4n care se resfring cliruY avtnt nimera nu'l poate opri In Podul-de-FIer, sat, jud. Bacn,
progresul si avitntn1 puternic al Ronill- drumul márireY pi al prcipIsireY. Bistrita-de-sus, com. Snu-
niel, a Invins toste greutatile, a halgtu- cesti, situat pe malul BistriteT,
rat toate piedicele spre a executa aceastI. (Artidol redactat de D. A. Sa- la 5112 kil. de SAucesti (scoaln).
ludrare trainicr sa. neperitoare, care tre- iigny).
bue sii arate luineY c vrednic este po-
4kre o populatie de 15 familii,
porul comm'n de frumoasa sa chemsre la sati 6o suflete; 6 circiume.
gurile DunIreY si pe pragul OrientuluY. Podul-Chela, sat, Mcind parte Locuitoril posea: 30 vite
Monumentele sunt istoria vie a po- din com. rur. Brebul, jud, si pl. marT cornute, 6o oi, .2 caT si
poarelor ; pnt astli-zY urmele ha Traian Prahova. Are o populatie de 9 porci.
nu s'ati sters. Cine nu vorbeste de po- To locuitml
dul slai de la Severin ? SI dea Dumne-
Se afiä situat lingl podul de
zeti ca al doilea pod, stabilit dupli mil
Vilceaua Valea-Rea desparte fier de pe Bistrita, al cnii ferate
de anY pe Duniirea-de-Jos, s trIiascI acest cAtun de Brebul-Megiesc. Bacnu-Roman.
veacurY spre d' povesti generatiunilor vii- .5T-a /uat numele de /a o strim-
toare, din neam In neam, ca, numal prin toare foarte ingusa îq. formA Podul-de-la-Celeifi. Vea Podul-
jerife, lupte si o muncl stat ornica sta- de cheiei pe unde trece riul
tul romin a putut fi intemeiat
Antic-de-la-Celein.
MIndru pot fi dar, c. sub Domnia Doftana.
Mea s'a conceput i isprIvit, de ingineriY Podul - de - la - Ru§I, pod, peste
nostri, acest mIret pod, care va atrage Podul-Cheief, proprietate a Efo- rinl Bistrita, jud. Neamtu, situat
o Insemnatti parte a .comerciuha euro- riel Civile din Bucu- la marglnea despre S. a orasu-
nean pe elide noastre ferate, 5ind-ca asta-
zY stliptnim linia cea maY scurdi Mire
restl, fosa pendinte de schitul lui Piatra ; uneste trupul MArà-
mNrile nordice j atrae din Orient. Brebul, com. Brebul, jud. si pl. tei cu Petro-Dava si cariera de
AruncIm acum o prive maY departe Praholia, care se arendeaza cu pratra de peste riul Bistrita.
pe mare, pe amasa nemiirginitii cale de 520 la anual.
RO, unde se IncrueiseazI nenumliratele
drumurY ale miseireY tntregeT lunir, care
Podul-de-Piatra, pichet vedija
rIspindesc boglitiele asupm natiunelor. Podul - Corbeanca, cdt,un, pe de frontierd,. pe Dun are, in jud.
Prin portul de la Constanta podul peste proprietatea CorbiT - Mari, pl. Ialomita, pl. Ialom4a-Balta, in
DunIre ne-deschide timad. cale ,largli, Neajloy.ul, jud. Vlasca, dreptul satului Bordusani-Mari,

www.dacoromanica.ro
PODUL-DOA MNET 14 PODUL-ILOAFA

Podul-Doamner,pod, jud. Vlas- Petrel, o sanca imita despre sunt Etvl, ocupilldur cu co-
ca, peste apa Gisca saü Moya.- tare legenda spune cä ar fi adusa merciul, RotniniT, indeletnicindu-
tul, pe proprietatea cu acelast aci de catre, o ata de jidov se cu agricultura sí cmsterea ví-
nume ce constitue mosia Ba- (aulas). telor.
bele. Aci, la 1775, ne spurn Fra- Ape sunt : plraiele Drincea, Se aflä situat la jumatatea
tit Tunusli, a fost un metoh Stignita i Iablanita. cala dintre /asi si Tirgul-Fru-
de calugdrite. n'os, la 22 kil, de fie-care din-
Podul-IloateI, tirgufor i com. tre ateste' lbcalitatt. Prin mijlo-
Podul-Drà'gan, vechie numire a rur., fh -partea de S. a pl. Bah- cul lul trece soseaua nationald,
satului Malul. luiul, jud. Iasi, asez'at la taba- lar pe marginea despre S., ca-
tul pgclisulut, ce se intinde de lea ferata, avind si o statie.
Podul-FrInculul, loc izolat in la N. spre S. intre plriul Bah- in centrul tirgusorulut se aflá
jud. Prahova, com. Gornetul- lubtul i rlul Bahluiul, cart fac o zidire mare i frumoasa, pro-
Cuib, pl. Podgoria, unde Valea- canfluenta in centrul tirgulut, prietatea comunet, in care este
Benet se varsa. In pirlul Nuce- de unde se deschide intinsui cancelarla i preceptia comunet,
teanca. ses al BahluiuluT. precum si cancelaría sub - pre-
La a io, mal multt Evret fecturet pase Bahluiul. Alaturea
Podul-Grosului, som.-rur. i sat, ,cerut- de la proprietarul mosiet este $coala mixta, cu localul
In jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, Totoesti, de a le da vote, sa se propriO, conclusa de 2 invata-
La 43 kil, de orasul Turnul-Se- altze in AceastA lotalitate, ca torl si 2 'binvAlltoare $i care a
verin. E situata pe vale. Satul for- deschiza erg si la 18'18, dupa. fost frecuentata. in 1899-900
meaza comuna cu catunele Pe- hrisovul Calimah - Voevod, de 154 cosit. Scoala de baett
trea si Podeni, avind o popula- s'a intemeiat ergul la pod, luind se afla aci de la 1862, cea de
tie de 1500 suflete, locuind in numire de Podul-Iloaer. De oare fete, de la 1867.
250 case; 2 blserict, deservite ce 'in aceasta localitate se intru- In tirgulet mat sunt : o bise-
de 2 preott $1 4 cintaretl. nesc slintenn punct mal multe rica de zid nod, deservita de I
Se margineste spze N. tu tapete de- mosiT, fie-care pro- preot, I cintargt $1 un eclesiarh;
com. Adunati-Telulut; spre E., prietar a dat voe, ca pe pArtile o farmacie; un spital pentru bol-
cu com. BicIesul si com. Corzul ; lor; sa se aseze aceasta navr, intretinut de judet; o ca-
la S. cu comunele:Paclina-Mare se vede din mal multe hrisoave zarma pentru o cgmpanie de do-
si S'asoma; lar spre V, cu ce ati fost recunoscute catre robantt si tiabiuroü telegrafo-
comunele : Plopi, Stignita si Doma In anii 1823 1839.
j postal ; o moara tu vaport, pen-
Iablanita. Pana la anul 1864, acest tir- tru macinat Mina, cu mastra per-
Locuitorli posea : 6o plu- gusor era. admínistrat de un co- fectionate si luminata cu luming
gurl, 104 care cu bol, 12 ca- misar al guvernulut, lar de a- electrica.
rute cu cat ; o stupt cu albine. tuncl e clasat intre comanele Budgelul comuna este de
Prin comuna trece soseaua rurale. 30211 let, 20 bant, la veniturt
ce vine de la Stignita $1 merge Sunt statornicite zlle de tirg $1 de 30157 let, 50 bant, la, chel-
la Eiclesul, trecind prin Podul- numal Duminicele, ar iarma- tuelt.
Grosulut. roace anuale patru : dela 1-8 Vitec- 917 vite mar! Cornute,
Budgetul comuna, e la veni- tulle, dela 10-18 Octombrie, Ii86 OT, .208 cal i 220 ematort.
turt de 1258 Id ; lar la chel- dela 12-20 DeceMbrie si In
tuelt de 1068 let. Saptamina-Alba. La aceste lar- Podul-Iloaei, stafie de dr.-d.f.,
Vite: 670 vite marl cornute, maroace se face tomerclii intins jud. Iasi, pl.Ctrligatur4-Bahlulul,
32 cal, 760 ot i 540 rimatort. de : cereale, vite de tot soiul, com. Podul-Iload, pe linia Iasi-
Dealurt mal priricipale sunt : brfitza, piel, lind i lemndrit, fiind Pascani, Nsä in circulatie la
Dirdoaia, Petra si Dealur-Tu- in sfinga n'asid part de dinp, I hule i870. Se afta futre sta-
dosieT. lar in dreapta mosit Cu padurl. tele Cucuteni (8.7 kit.) j Sirta
Locurl mol insemnate sunt : Teritoriul tirgnorulut are o (I r.r kil.). Indltimea d'asupra
Morminti, la confluerrta Rirlulut intindere carn 4e 164 hect., eu nivelulut MATiY, de 41 m., 95.
Stignita cu piriul Di-tutea (Podul- populafie de ¡30 familit salí 2736 Venitul acestel stalit pe 1896
Grosultd); la Petra, in Dealul- locuitorT, din cart cloua partr a fost de 197.415 ler, 66 banr,

www.dacoromanica.ro
toDuLlinEr i5 PODUL-NEAGULUI

Podul-Jijiei, sat, jud. 14, pl. Dealul, in mare parte din ra- Podul-lui-Zisu, rig, in jud. Il-
Bran4tea, com. Go1le0i, situat mificArile 14 e acoperit de p5.- fov, pl. Oltenita, com. Prundul,
intre riul jijia i gira ThbruvA- durr cu arborr ce da(' lemne avind o lungime de aproape 2
tul ; i avind o populatie de 44 pentrufoci co nstructi u nr : brazr, kil, §i curgind prin moiile Pueni
familir, sati 201 suflete. aninT i mesteacknr; parte e Prundul.
Are o moarA pe apa Arel. acoperit cu finat, parte cu su-
LocuitoriI posea : i vitg hat §i parte cu vil'. Podul-Lung, sat, fácind parte
marl cornute, 410 or, 44 car§i din corn. rur. Comarnicul, pl.
32 rtmgtorr. Podul-luI-Petraehe, sat, in jud. jud. Prahova. Are o
Dimbovita, pl. Ialomita., cAtunul populatie de 284 locuitorr. E
Podul-LaculuI, sat, in jud. R.- com. Bolovani. In cktun este situat la S. comuner, intre vAile:
Sdrat, pl. OraRlurt cAt. cona,. up pod peste Dimbovita, pe Prahover, Corbulur i Sarulur.
Odobasca, numit §i Ureche§ti- oseaua ce merge la gara Titu
d.-j., pentru-cA mar inainte tinea prin Tirgov4te. Podul-LupeI, vale, in jud. Ia-
de com. Urecheqti. Vezr Lacu- lomita, pl. Borcea, pe teritoriul
lur tPodul-). Podul-lul-Täutu, pod de piatrd, com. CiocAne§ti-Sirbi. Pe aci
pe Piriul-Mare, de pe mo0a trece drumul care duce de la
Podul-Lat, deal, ce se intinde Rudqti, jud. Dorohoiri, pl. Ber- alAra§i la Bucurqti.
mar in tot lungul säti in partea hometele, comuna Grdme.$ti. A
de E. a com. Cornul, jud. i pl. fost construit de cAtre Ma- Podul-MotruluI, mahala, jud.
Prahova. S ervd de p54une vitelor. rele Logora't loan TAutu, dupa Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
traditiunea ce se phstreazä. StingAceaua.
Podul-Lat, Giantäul, Cioata
Poiana-HumeI, deal intins, Podul-lui-Traian, de la Seve- Podul-Neagului, vedija numire
ce poartA aceste ripmirr si in- rin, Jost yod peste Dundre, in a comund Predealul, pl. Pele-
conjoarA com. Lip-ova, pl. Ra- partea de S.-E. a °rasilla T.- jud. Prahova. Se intindea
coya, jud. Vasluiü, in formA de Severin, construit de archit66- mar inainte de la Predeal pana
semicerc, incepind de ra N.-V. tul Apolodor de la Damasc, din la Posada, cuprinzind toate cA-
spre S. be la V. spre E. poavtA ordinul Impdratulur Traian, In tunele carr formeazA actualmente
numele de Chiliile, Lip oya-Strim- anul 104, cu ocazipnea rAzboiu- comuna Predeal, apor teritoriul
ha, Rdgoazele, Scaunul-Doam- lur a1 doilea dacio. com. Sinaia cu cdt. Izvorul, pre-
ner, Potopoaim DrAcoaia, Mo- Podul era 4ternutpe 20 stilpr cum i Posada §i Podul-Neagulur.
canul, Plopani i Voiosul. Tre- di piatrA impreunatr prin bolte Rwdinta com. era la BuSeni.
cind in com. Doagele, se pre- de lemn, iar pe d'asupra se La 1864, cAtunele Posada
lungqte inainte pAnA ja com. intindea podeala cu amindota Podul -Neagulur s'ají alipit la
Dragomimti, pf. j jud. Tutova, parmaclicurile sale impodobite Comarnicul i la 1874, dupA do-
formin& acolo o limbA ole pA- in rAscrucI. rinta exprimatA de M. S. Carol
mint, unde se unqte valea Din causa vremer i a bar- I, com. Podul-Neagului a luat
piriul Lipova, cp valea i pi- barilor nAvAlitorr, boltile i po- numirea de Sinaia, lar primaria
riul Tutova. deala s'ati stricat, rdmirend nu- s'a mutat de la Bu§teni in a-
Culmea acestar deal, in toatd mar stilpir de zidArie, carf stati ceastA din urmA. localitate.
prelungirea sa, servA de hotar pAnA. astAzT in iiintA ascuNT sub Prin legea din 188o, Sinaia
aespArtitor, de la iantdul im- apd. Dar cele dota cApAtiie a fost declaratA comunA urbanA.
prejlfr i2And la RAgoazele cate ale podulur 'se vdd incä in
tre acest judet i ;ud. Ro- picioare pe apiindouA malurge Podul-NeaguluI, sat, fácind par-
mah ; iar de la RAgoazele pana opuse. GApdtilul de pe malul te din com. rur. Comarnicul, pl.
la Voitosul, unde se terminA a- sting a fost desgropat de d. Gr. jud. Prahova. Are o
ceastA com., desparte j'udgtul Tocilescu impreund cu oastelul -populatie de 142 locuitorr. E
de jud. Tutova. de ring dinsul, care apAra podul. situat pe malul drept al riului
Tot acest deal, in partea de (Vezr Gr. G. Tocilesco, Fouilles Prahova, la poalele muntelur Ple-
S.-V., desparte acest judet de et .recherches archéologiques uva-Mare i cuprins intre vAile
jud. Bacdti. Roumanie, p. 140 141). O biela' (N.) i MesteacInulur (S.).

www.dacoromanica.ro
PODUL-NEGRI 16 PODUL-TURCULUI

La N. de acest cätun, in lo- Dimbovita, ;j'ud. Ilfov, in intin- de 4a Itadauti i Darabani, mer-
calitatea numita Lespezile, este dere de :)5 hectare. gind la Bbtosani, i acel de la
o biserica fondata la 1661 de Borzesti i Plopenijianul, mer-
Jupin Pirvu Cantacuzino, vel Lo- Podul-PiulniteI, numire ce se da gind la Dorohoiti.
gofa, cu tata' sáü Draghiciti vel comuna Ciulnita, jud. Muscel. Mosia se hotareste cu : Va-
S'Atar. deni, Vorniceni, Tautesti $1 CA-
Pe la sfirsitul veaculuT XVII Podul-Popa-Nae, ceitun, Irr jud. lugareni, din jud. Botosani.
nu exista niel un sat ad i sus Vlasca, pendinte de com. Cas-
la munte; case taranestr intil- cioarele, situat pe partea sting4 Podul-Stoica, atten, in judepl
near pe valea Prahovel abia la a aper ArgesuluT, la capul po- Putna, com. Naruja, pl. Vrancea.
Comarnicul, in cat. Podul-Nea- duluT Popa-Nae.. Se arendeaza Are o populatiune de 114 In-
guluT, ceea ce ar dovedi ca. acest °datä cu mosia Vatra-Manastirel- cuitorT si 21 case.
catun este cel mal* vechiti .de Cascioarele, de care nu se des-
pe valea PrahoveT (VezT Podul- parteste, fiind o singura. pro- Podul-TurculuI, com. rur., jud.
NeaguluT, vechia numire a com. prietate. S'a infiintat la 1854. Tecuciii, pl. Zeletinul, formata
Predealul). Ad i s'a improprietarit in 1864 did 2 tatune: Tirgul-Podul-Tur-
un numar de 4o de locuitorT, culuT i Damacusa. E situat pe
Podul-Negri, pod, in jud. Bacati, carT aú luat 120 hectare, yes, la 43 kil, de resedinta ca-
pl. Trotusul, com. Tirgu-Ocna, Are o circiumd. pitaleT.
de peste 148 m., aruncat pe Are o T'orilla drept - unghiu-
riul Trotusul si pe care trebue Podul-Rizi, sat, in jud. Jara, de la N. la S., avind in
sa treaca cel care vor sa mear- visa, pl. Bolintinul, com. Bra- partea de E. a tirguld o colina
ga la baile Slanicul sati la Gro- niStea. de dealurT Cu privirT frumoase,
zesti si Bogdanesti. El leaga formind V limita judetulul.
tot odata orasul Tirgu-Ocna cu Podul-RIuluI, unul din cele 6 Are o populatie de 1973 lo-
sectia Tisesti. pichete ale judetuluT Muscel pen- cuitorT, din carl 1525 contri-
tru paza fruntarieT, la 35. ldl. locuind in 940 case.
Podul-Pitarulul, sat, in jud. Il- de pichetul Gropile si la 20 kil. Bistrica, cu hramul Sf. Ilie, s'a
fov, pl. Dimbovita, facind parte de pichetul Ciocanul. zidit la 1830 de vechiul proprie-
din com. rur. Cucueti-Platäresti. tar al tirgulur,"MihaT Emandi. Pe
E situat la S. de Platäresti, pe Podul-SE-MitrieI, deal, in par- clopot se afla data de 1813.
malul sting al riuluT Dimbovita. tea de S. a satulul Dupa profesiune, locuitoriT se
Ad i este resedinta primarieT. jud. Vasluiti, pl. Stemnicul. In a- impart ast-fel : roo agricultorT,
Se intinde pe o suprafata de cest loc se afla o 1-10 foarte mare, 100 meseriasr, 250 comerciantf,
558 hect., cu o populatiune de a careT trecere e foarte anc- 48 Cu profesiunT libere, zo mun-
345 locuitorT. voioasA. citorT, 142 servitor!.
Statul are 380 hect. o locui- Are o scoald, care dateaza de
toril, 178 hect. Statul cultiva. prin Podul-Stamatei, sat, pe mosia la 1868 si care in 1899-900
arendasii saf tot terenul, afard Cu acelasT nume, com. Borzesti, a fust frecuentata de 103 copiT,
de 175 hect. care sunt ocupate pl. BaseO, jud. Dorohoiti. Are o LocuitoriT pose& : i ro bol,
de pilare. populatie de 180 suflete. 6 bivolf, 215 vacT, 23 Tepe, 90
Are o biserica, cu hramul SI. In trecut, &ceo parte din Tau- cal, 374 oT, 125 porcT, 43 capre;
Vasile, deservita de i preot testi ; acum se afla alipit la mosia 150 sttipT cu albine.
2 cintäret1 ; i helesteù si I pod Vorniceni, e unde se si admi- Veniturile i cheltuelite com.
stdtator. nistreaza. se urca la 21132 leT.
Comerciul se face de t cir- Satul s'a infiintat Ig 1848. SI GindaciT de matase se cul-
ciumar i i hangiti. tenii improprietaritTati mi hect., tiva pe o scara intinsd.
Numarul vitelor marT e de 69 arii, iarproprieta tea, 895 hect., Comuna are o lungime de
318, si al celor miel' de 600. 32 arif cimp. 21/2 kil. si o latime de 11/2 kil.
Riul Jijia trece pe hotarul mo- Este strabatuta de soseaua
Podul-PitaruluI, pcidure, a sta- sieT, prin partea de V. judeteana care o leaga de cora.
tuluT, pendinte de Plataresti, pl. DrumurT principale sunt : acel Giurgioana la S. si de com. Mun.

www.dacoromanica.ro
PODUL-TURCULIA 17 PODURILg

cel la N. In partea de V. curge Prahova, jud. Prahova. Are o 0g,retinul, pl. Teleajenul, jud.
Orin' Zeletinul, care formeaza populatie de 966 locuitorl ; o Prahova, se impreuna cu Valea-
limita com. in partea de V. biserica, fondatd la 1818, cu hra- Dragomird si se varsä in girla
E brazdata la E. de dealul Bi- mul Nasterea SE loan. Ogretinul, tot in raionul com.
chesti. In acest catun a fost pänä la Ogretinul.
Comuna s'a infiintat la 1840. 1834 un stabiliment de bar.
Pe la 1827 si 1838 pe acest loc Podurile, com. rur., in jud. Ba-
ere! 3 circiumI cu numele de Podul-VaduluI, Mt, cunoscute caO, pl. Munteld, situata in vale
ratee. Apd a fost iarmaroc, un- pe la 1834, situate pe loc ves, si pe deal, fie o lungime de
de locuitoriT satelor vecine ve- aproape de soseaua nationala, peste 20 ,kil., ce se desfasura de
marl de schimbari intre ei vitele In centrul com. Breaza-d.-j., pl. la N. la S.-E, si compusa din 5
obiectele casnice. Prahova, jud. Prahova, apartinind catune Podurile, primarie, cu
La 1840, ati venit din satele obster locuitorilor. Apa contine sectia BrOnesti, apoI Prohogesti,
vecine mal multl locuitorI, iod i pucloasa. Valea-Soase! saü Bunesti, Rusa-
un numar de Evrel, i ati in- esti i Schitul-Savu.
fiintat tirgul Podul - Turculd, Podul-Väleni, sat, facind parte In condica Liuzilor (1803), ga-
pldtind bezmin (embatic) proprie- din com. rur. Poenari-Burchi, sim Pbdurile i Prohogesti,
tarului de atund, M. Iamandi, pl. Crivina, jud. Pra.hova. Lo- ìI apartinind razesilor ; iar in
si celd de astazI, I. Gheorghiade. cuitorif Improprietarit la a. Statistica din 1873, gasim com.
Se margineste la N. cu com. 1864 pe mosiile Podul-Vdleni alcatuita din 8 catune : Brads-
Muncelul, la S. cu com. Giurgi- Cojocareanca. Are o biserica. tea (azi Branesti), Osebiti-Pro-
oana, la E. cu jud. Tutova, la hogesti, Petri-Moinesti, Podurile;
V. Cu com. Giurgioana. Podul-Välenilor, deal, situat la Prohogesti-Rusaesti, Schitul-Sa-
E. de com. Bughiile, pl. Telea- va i Suseni, din care parte sunt
Podul-TurculuI, tirg, resedinta jenul, jud. Prahova. ramase siliste.
comuneI cu acelas1 nume, jud. Pe dealurile com, se cultiva Se margineste la N. cu co-
Tecuciii. Aid se afla resedinta ovaz, sunt vil i pomI roditorI. munele Magiresti i Leontipesti ;
tuturor autoritatilor plasel Ze- Pe unele se aflá izlaz i padure. la .E., cu comunele l¡ucsesti
letinul si a judecatorid de ocol. Berzuntut; la S., cu com. Dar-
In tirg se afla un spital fäcut Podul-Virtos, sat, facind parte manesti si la V., cu comunele
de d. Vasile Teodor si care se din com. rur. Comarnicul, plaiul Moinesti *Si Valea-Arinilor.
intretine de judet. Pelesul, jud. Prahova. Are o po- Teritoriul com. e udat de pi-
Are o bis erica ; o scoala mix- pulatie de 243 locuitorr. E si- rifasele Branesti Valra-SoaseT
ta; un oficiä telegrafo-postal. tuat la poalele munteld Gilmeia brazdat de muntil Tarnita,
Este resedinta und companil a si e coprins intre vaile Praho- Savul, Fundatura i Schitul-Ve-
reg. 24 de infanterie. vel, Cernica i Batrioara. chiú, de dealurile Mazana-
In fie-care Lud se face aci estilor, Dealtil-id-Tanase, Pri-
bilciti (iarmaroc). PoduluI (Valea-), vale, uda par- porul i Cremenisul.
Tirgul este situat pe vale, a- tea de N. a com. Laical-Run- Are o populatie de 520 fa-
vind la E. si la V. dealurI. In ceasa, pl. Argesuld, jud. Mus- mili!, sari 2416 suflete, din care
centru se aflä ocolul de cereale. cel, si se varsa in rid Dimbo- 394 agricultor!, 6 meseriaff, 12
vita, pe malul drept, in raionul comerciantr, 24 Cu profesiuni li-
Podul-UrsuluI, sat, facind par- comuner. bere, 125 muncitorI si 23 ser-
te din com. rur. Cosminele, pla- vitod; d coald miXtl, care func-
iul Varbilgul, jud. Prahova. Podului (Valea-), vale, izvo- tioneaza din 1866 in sattil Po-
reste din padurea Priboaiä, durile, frecuentatä. de 31 copil.;
Podul-UrsuluI, sat, facind parte Muscel, pl. Riurile, com. Golesti, 7 bisericI: 2 in satul Prohogesti,
din com. rur. Livadia, plaiul Var- 0 se varsa in riul Bratia, pe teni in Ruslesti, 2 in Podurile
jud. Prahova. toriul cat. Priboaia, com. Golesti. 2 in Valea-Soase! (Suseni), de-
servite de 4 prpotl si 8 cinta-
Podul-Vadului, sat, facind parte PoduluI (Valea-), vale, izvoreste retl.
din com. rur. Breaza-d.-j., plasa din locurile de aratura ale com Dupä legea rurala din 1864

64746. Morels Dlcilenar Geogrally. Vol. V. 3

www.dacoromanica.ro
PODURILE 18 PODURIIS

s'al improprietArit 26 locuitorT In com. sunt renumitele bAl, cu Cucuteni prin drumurl prac-
cu 77 fálcT pAmint. numite Pucioasa, ci izvoarele tice, cu erbAnesti prin osea co-
Teritoriul com. are o intin- lor de fler si pucioasl. (VezI Pu- munalA, iar cu BrAnesti prin so-
dere de 3825 hect. PAdurile o- cioasa). sea nationall (VezT erbAnesti).
cupa o suprafatá. de 2030 hect. Se compune din patru cAtune:
ProprietarT mal sunt Eufrosina Podurile-d.-s., Podurile-de-j., Ma- Podurile, sat si rqedinta comu-
Crupenschi, cu O tilo* de 523 burile ì Pucioasa, avind o popu- na cu acelasl nume, jud. Baca,
hect., din care 233,30 hect. pl- latie de 2300 locuitorT. pl. MunteluT, situat lingA tirgu-
mint productiv ; Alecu Benea, In com. sunt 9 ulite ; 2 bise- sorul Moinesti, inteo vale im-
cu o mosie de 50D hect. ; C. riel; 6 morT de apl. Aci este prejmuitA de dealurT.
Ghindaru, cu o mosie de 25o resedinta judecatorief de ocol Are o scoalA mixtá, frecuen-
hect., Agripina V Botezatu, a plaiurilor unite Ialomita-Dim- tatl de 72 blietT; 2 bisericT,
Maria V. Botezatu si D. Popo- bovita. una cu hramul «Sf. Niculae»,
vicT, Cu cite 50 hect. ; Herman In Podurile'sunt: bol, vacl, cal, clAditA la 1840 de preotul G.
Leonti, cu 120 hect. si Episcopul si capre ; vegetale : porumb, Iscu i cea-l'altA cu hramul (Sf.
de Buzgi, D. Climescu, cu o pldure si fructe, mal cu seaml Ion», clAditA pe la 1770, tu sec-
mosie, ce-I dä. un venit de 5000 prune din care se face tuja ; tia BrAnesti, de preotul Lupan
leT anual. minerale: pucloasd, fier i gips si ambele deservite de i preot
Totalul pdminturilor de cul- in cantitdti marT. si 2 cintAreti; 7 circiuml.
turl este de 1083 hect. Mal totT locuitoril comunei Satul Podurile, impreunl cu
LocuitoriT posea : 84 cal, se ocupl. in lunele Iunie si Au- sectia BrAnesti, are 185 familiT,
1511 vite mal-1 cornute, 78 ca- gust cu facerea bAilor la cu- sati 917 suflete.
pre, 87 -ni si 208 porcf. rantiT ce viziteazA bAile Pu- LocuitoriT posea: 49 cal,
Budgetul. com. e la veniturT cioasa. In timpul sezonuluT 841 vite cornute, 146 porcr qi
de 10300 lel, 76 banf si la chel- bAilor este multa animatie. Adi 78 capre.
tuell de 9601 ler, 30 banT. sunt dou5. pavilioane, din care
Teritoriul com, este strabdtut unul noú, mal multe hotele, Podurile, sat, fácind parte din
de calea vecinala cate pleacl de birturT, cazinurT, brutdril si al- com. rur. StAnesti, plaiul Nuc-
la Moiftesti la Bucsesti, Tetcani tele. Se fac doul tirgurl mar] soara, jud. Muscel, situat pe ma-
si Nadisa. anuale, tot in ti mpul blilor: la lul drept al riulur Doamna si
Distantele: la .Batati, capitala 27 Iulie si la 7 August. intre valle Boretul si Toaca. La
districtuluT, ; la com. Moi- In raionul comuna este o V. este dealul acoperit cu pA-
nesti, resedinta plAsel, 5 kil. ; pAdure cam de 25000 arli. durea numitI Toaca. Un pod de
la com. Bucsesti, 4 kil. ; la com. Comuna Podurile, Oriol la Mar- lemn peste riul Doamna uneste
Berzuntul, z z kil. ; la com. Va- tie i886, forma o singurA com.; satul Podurile cu Stlnesti.
Iea-Arinilor, 5 kil. ; la com. MA- de atunel s'a unit cu com.. erlDA- Este asezat pe un plato0 inalt.
giresti, (7 kil.). nesti i amindouà formeazA o sin-
gura comunl sub numele de Podurile, sat, fAcind parte din
Podurile, com. rur., jud. Dimbo- com. eriAnesti-Podurile cu re- com. rur. Drajna-d.-j., pl. Te-
vita, plaiul Ialomita-Dimbovita, sedinta in Poduri, avind o popu- leajenul, jud. Prahova. Are o Po-
situatl spre N., la 20 kil. de latie de 4300 locuitorl rominT pulatie de 70 suflete. Locui-
Tirgoviste, pe malul sting al rt- 4 scoale mixte. Com. Podurile toril ati tinut mal inainte de
-ulul lalomita si pe soseaua na- propriti-zisá se invecineste: la E. Drajna-d.-s., .in raza cAreia ajá
tionalA Tirgoviste-Transilvania. cu Valea-Lungl, la V. cu Cucu- fost improprietAritl in 1864. Este
E asezatA parte intre vAl teni, la N. cu eripinesti si la S. cu foarte aproape de Drajna-d.-s.
parte pe munti I dealud. In l3rInesti. De com. Valea-Lungl in cit formeazä o singurl grupg
raionul com. sunt: Virful-Pu- Cucuteni, se desparte prin de locuinte, pe cind de Drajna
cloaseT,Virful-P4trani, Virful- dealud si pldurr, de BrAnesti, d.-j. e separat prin distante de
Davuli i PiscuI-Malurilor. prin Ial omita, iar de erbAnesti, e 3-8 kil. Tine de sectiunea scoale
Mara de Ialomita, pk-in nedespArtitA. Cu Valea-LungA se din Drajna-d.-s., i locuitorif lu
com. curge, in partearalonul
de leagl prin soseaua vecinall er- sunt enoriasi al bisericel de
E., piriul Bezdedelul. bAnesti -Virfurile -Valea - ad.

www.dacoromanica.ro
PODURILE 19 POENARI

odurile, alta numire a cdtunulul cuentatA de 30 copa; 3 bisericT, nutA i Ulmi-Ornesti) ; z coatg ;
Cornul-d.-s., com. Cornul, pl. deservite de 2 preotl si 2 da- zalhana ; 1 pod.
Prahova, jud. Prahova. tAretl. NumArul vitelor marl e de
LocuitoriI sunt mosnenT, afarA 833 (45 cal $1 Tepe, 295 boT,
Podurile, ceitun, In jud. Putna, de 4, carl sunt improprietAritt 351 vacT $1 viteT, 27 taurT, 15
com. Colacul, pl. Vrancea, si- El posedl: 70 plugud, 140 care bivolT si bivolite) si al celor mict
tuat pe malul drept al PutneT, cu boT, 4 cArute cu caí; 813 de 1206 (149 porci, 1057 01).
pe un podis format de acest vite marT cornute, 74 caT, 983 Dintre locultorl, 248 sunt plu-
mal. °I, 120 rimAtorT, 228 capre; 48 garT, 8 ati diferite profesiT.
Are o populatiune de 430 lo- stupT. LocuitoriT posedA : 101 plu-
cuitorl; 19 case; i biseria filialà, Veniturile $i cheltuelile com. gurl: 67 Cu boT, 34 cu cal; 194
Cu hramul Buna-Vestire. sunt de 2300 leT anual. care si cArute : 132 cu bol, 62
Comunicatia în comunA se Cu cal.
Podurile, peidure, In jud. Buzla, face prin soseaua judeteand T.- ImproprietAritl sunt 190 10C11-
com. GrAjdana, de 420 hect., Jiti-Vilcea, care o pune in co- it011 §i neimproprietAritl mal
Imp Artite la mal multT proprietarl. municatie la V. cu Bumbesti- sunt 71.
Peticu, iar la S.-E., Cu c5.t. Sir. Comerciul se face de 5 cir-
Podurile, trup de peldure, al sta- beti, printrio osea comunalA. ciumarf.
pendinte de com. Tesila, In com. se gAsesc : 8 morT
plaiul Pelesul, j ud. Prahova, care, pe apl, 3 joagAre, 14 pive, 3 Poenari, com. rur., jud. Muscel,
impreunl cu trupurile: Gilma, circiumT $i 32 fintinI. pl. Argeselul, situata la S. de
Carabanul cu Bola, Lacurile cu Pe la N.-V. com. trece 1.1111 Cimpulung, la 6 kil.
Rusul, Rusul-d.-j., Prislopul Galbenul (Bata-de-Fier) pirtul Se compune din 5 cAtune:
Virful-NegrasuluT, formeazA pA- Neagra; la S. curge plriul Cil- Brebenesti, Grosani, Poenari,
durea Tesila, care are o intin- nicul, iar limita despre E. a com., erbOnesti si Valea-din-DArat.
dere de 5000 hectare. riul Oltetul. Are o populatie de 952 lo-
cuitorl, care se ocupg. cu fabri-
Podurile, pirta, in com. $i cAt. Poenari, com. rur., jud. Ilfov, carea varuluI si a tuicel.
BAllnesti. Incepe de la Poduri si pl. Sabarul, situatá. la V. de Bu- Budgetul com. e la venitud
se sctirge in SOrAtelu1-BA1Anesti. curesti, lingl riul RAstoaca, la de 1266 lei si la cheltuelT, de
Convine substanteminerale i mal kil. de Bucuresti. StA In le- 1251 lel.
Cu seamA pucioasA. glturl cu Bolintinul-din-Deal Are 2 bisericT, deservite de
cu Stoenesti si Flore$ti-d.-s., prin 3 preotT si 2 eintAretY ; o scoalA,
Poeana. A se cAuta cuvintele cu sosele vecinale. frecuentatA de 45 copir.
aceastO numire si compusele el, Se compune din satele : Bo- Comunicatia cu orasul de re-
la Poiana. lintinul-Spiridon, Poenari-EnutA, sedintA se face printr'o osea
Poenari-Florescu, Poenari -Mos- care dA. in calea nationall Pi-
Poenari, com. rur., jud. Gorj, teni $i Ulmi-Ornesti, cu o po- testi-Cimpulung, la kif. No. 4.
plaiul Novaci, la E. com. Bum- pulatie de 1273 suflete, locuind O parte din aceastA. comunA,
besti-Piticu, formatA din 4 cAt.: in 276 case. $i anume satul Grosani, a fost
Poenari, Ciuperceni, Riul $i Po- Se intinde pe o suprafatl de dArultA de Nicolae I. Basarab
noarele. 1192 hect. D-niT N. Butculescu, la 6883 (1365) bisericeT de mir
Are o suprafatA de 6162 hect., T. Anastasescu, PoenArescu, G. a lul Negru, ca ctitor al aces-
din care: 3400 hect. al mosne- Florescu, i mosnenir aii 722 tel bisericT. (Ved Grosani).
nilor, lar restul al proprietarllor ; hect. si locuitodi, 470 hect. Pro- CAtunul SerbAnesti In timpul
din acestea, woo hect. sunt pà- prietaril cultivA 620 hect. (49 lui Constantin Brincoveanu apar-
durl, 30 hect. sunt lived de izlaz, 53 pAdure). Locuitoril cul- tinea mAnIstirel Cimpulung.
prunT, 30 hect. restul arA- tivg. 446 hect. (24 ízlaz).
turT i flnete. Budgetul com, e de 3717 leT Poenari, com. rur., jud. Vilcea,
Are o populatie de 135 fa- la veniturl si de 3627 ler, la chel- pl. Oltetul-d.-j., situatA pe dtil
miliT, saii 578 suflete, din care tuell. Pesteana, la 85 kil. de resedinta
130 contribuabill; i coalA, fre- Are 2 bisericl (la Poenari-E- judetuluT si la 40 kil, de a p10.se1.

www.dacoromanica.ro
POENARI 20 POENARI

Are o populatie de 620 lo- Poenari, sat, jud. Dimbovita, pl. Aprilie 16 si, 1591, Tulle 30, in-
cuitorT; 161 case; o scoala mixtä Ialomita, cat. com. Tatarai. tarite de Petru Schiopul, Dom-
frecuentata in 1899-900 de 41 nul MoldoveT, prin care ispisoa-
copil; o biserica, fondata, dupa Poenari, ciitun de resedinta, al ce se face cunoscut, ca un mo-
cum se vede in dosul u neT icoane, comund cu acelasT nume, jud. nah Tudor Preda da EpiscopieT
la 156o. Cea veche a fost de Gorj. de Roman danie partea sa de
lemn i actuala s'a zidit din te- Are o suprafata de 2560 hect. razasie din satul Poenari. Acest
melle, sub Episcopul Neofit si Cu o populatie de 50 familiT, sat forma inainte de 1886 o
Alexandru Ghica-Voda. san zoo suflete, din care 53 con- comuna.
LocuitoriT sunt mosnenT. El tribuabili.
posea.: 5 cal, 52 bol, 43 vacT, Locuitorii posea.: 29 plugurT, Poenari, subdivisie a cdtunului
71 capre i 112 oi. 81 care cu bol ; 282 vite marl Halesul, jud. Buzan, com. Tisaul.
Cind timpul e favorabil se cornute, 53 cal, 345 oT, 43 ri-
fabrica catn 500 decal. Mea. matorl; 24 stupi cu albine. Poenari, cdtuna1, in jud. Mehe-
Vatra satuluT cu izlaz cu tot In catun sunt 7 mori pe apa., dinti, pl. Motrul-d.-s., al com.
are I000 hect. 2 joagare si 18 fintinT. rur. Iupca.
Veniturile i cheltuelile co- Are i biserica, servita. de
munel se tima la 980 leT. preot i i cintaret. Poenari, vechie numire a satului
O osea pune in comunicatie Homocea, jud. Tecucin.
com. Poenari cu Ghioroiul spre S. Poenari, sat, faclnd parte din
E brazdata de dealurile: Vii- com. rur. cu acelasT nume, pl. Poenari, munte, in jud. Buzan,
lor, Mire!, Firfoloala, MiculuT, Argeselul, jud. Muscel. com. Calvini, cat. Bisceni-d.-j.
Strimba, si udata de valle: E numaT pietris si gol. Culmi-
Mirea, Firfoloala, MiculuT si Poenari, scituc, In jud. Neamtu, neaza In Virful-Poenarilor.
Strimba. pl. Piatra-Muntele, com. Buhal-
Se margineste cu comunele : nita, situat pe malul sting al Poenari, deat, in jud. Muscel,
Zatreni, Ganesti, Ciortesti riuluT Bistrita si avind o popu- pl. Argeselul, com. Poenari, pe
Ghioroiul. latie de 118 suflete. care se afla. vr'o 25 hect. pa-
LocuitoriT posea 147 capete dure, care se maT numeste si
Poenari, sat, cu 232 locuitorl, de vite. Coasta-Ruginoasa.
jud. Arges, pl. Lovistea, facind
parte din com. rur. Corbeni. Poenari, sat, facInd parte din Poenari, deal, in raionui comu-
AicT sunt ruinele palatuluT Dom- com. rur. Poenari-Apostoli, jud. neT Poenari, pl. Oltetul-d.-j., jud.
nesc, zidit de Tepes-Voda, dupa Prahova, pl. Crivina. Vilcea, pe care se cultiva. 16
ce zidise cetatuia de la Cal:A- hect. 50 ariT vie.
tinen'. Poenari, sat, in jud. Roman, pl.
Are o biserica, cu hramul Siretul-d.-s., com.. Pincesti, spre Poenari, proprietate a statuluT,
Sf. loan cu un preot si un cm- S.-V. de satul Pincesti si la 3 pendinte de manastirea Rinca-
tare. kil, de el, pe ptriul Fodor si ciovul, avind 69 hect. 1912 m.
Este strabatut de riul Arges. aproape de vArsarea luT In pi- p. loc de cultura. Tine de com.
riul Chisalita. Are o populatie Poenari, pl. Argeselul, judetul
Poenari, sati Moa ra -din - Si- de 153 familiT, san 692 suflete Muscel.
li§te, sat, jud. Arges, pl. To- locuind in i8o case ; o biserica
pologul, pendinte de com. rur. de lemn si o scoald prim, mixta, Poenari, fostä mo,de a statuluT,
Alimanesti-Poenari. Are 418 lo- frecuentata de 33 elevr. jud. Roman, plasa Siretul-d.-s.,
cuitorl si o biserica vechTe, cu LocuitoriT posea 2492 vite com. Pincesti.
hramul Adormirea, deservita de marl cornute.
preot i I cintaret. Este legat cu orasul Roman Poenari, adure, supusa regimu-
prin osea. In jurul acestuT sat luT silvic, jud. Muscel, pl. Ar-
Poenari, vechte numire a cdtuna- sunt padurT foarte intinse. geselul, com. Poenari, in
lut Clinciul, jud. Buzan, com. De vechimea acestuT sat a- dere aproximativa de 300 hect.
Vernesti. mintesc ispisoacele de la 1589, Serninvecineste la N. cu lo-

www.dacoromanica.ro
POENARI 21 POENAR1-MOTENI

cuitoriT si statul ; la S., cu pro- Poenari-Burchi, com. rur., in Poenari-Grosul, saa Schitul-
prietatile statului ; la E., cu jud. Prahova, pl. Crivina, situad Grosul, cdtun, pendinte de com.
com. Jugurul si la V., cu locu- pe loc yes, lingA riul Ialomita, Grosul, plasa Marginea, judetul
rile locuitorilor. la 20 kil, de capitala jud. si la Vlasca.
15 kil. de resedinta plaseT.
Poenari, pddure a statuluT, in Se intinde pe o suprafata de PoenarI-Grosul, trup de mofie
jud. Roman, pl, Siretul-d.-s., 1500 hect. nelocuit, proprietate a d-luT V.
com. Pincesti, in intindere de Se compune din doul catune : Christopolu, situat in com. Ra-
1641 hect. Este cea maT intinsä Poenari-Burchi si Podul-Valeni, suceni, pl. Marginea, jud. Vlasca.
dintre toate padurile statuluT avind o populatie de 1359 lo-
din jud. Roman. cuitorT, din care 234 contribua- Poenari-Ienutà, sat, facind parte
bilT. din com. rur. Poenari, pl. Sa-
Poenari-Apostoli, com. rur.,jud. Are : doua biserid, una in barul, jud. Ilfov.
Prahova, pl. Crivina. Dateaza Poenari-Burchi, cu hramul Ador- Se intinde pe o suprafata de
de vr'o 250 anT. mirea, fondata la 1888 de preo- 465 hect., cu o populatie de 252
E situad pe malul riulur Cri- tul Barbu Manea si a doua in locuitorT.
covul-Sec, la 23 kil. de capitala cat. Podeni-Vdleni ; o scoala, in- D-1 D. Poenarescu are 400
judetuluT si la 8 kil, de rese- fiintata in 1870 si frecuentad hect. si locuitoriT, 65 hect. Pro-
dinta plaseT. de 45 copiT. prietarul cultiva 325 hect. (25
Se compune din 3 catune : LocuitoriT, in numar de 180, hect. izlaz si 5o hect. padure).
Poenari - Apostoli, Poenari si s'al improprietarit la 1864, pe Locuitorii rezerva. 5 hect. pentru
Gorgani, avind o populatiune mosiile Poenari - Burchi, Podul- izlaz.
de 849 locuitorT Cu 170 case. Valeni si Cojocareanca. El po- Are o biserica, cu hramul Sf.
Are 1 scoala mixta; 2 bise- seda : 155 caT, 275 bol, 187 Petre si Pavel, deservid, de 2
riel, una in Poenari-Apostoli, cu vacT, 74 taurT, 590 capre si oT preotI si 2 cindretT ; o scoala
hramul Adormirea MaiceT Dom- si 166 porcT. mixta, frecuentad de 27 elevI
nuluT, fondata la anul 1820, si a Comerciul se exercita in com. si 3 eleve ;
1 zalhana.

doua, cu hramul Sf. Nicolae, fon- de 7 circiumarT. Numarul vitelor marT e de 142
data la anul 7252 (1744) si re- Veniturile si cheltuelile com. si al celor miel, de 237.
parata la anul 1852 de duce- sunt de 3700 leT.
rul Raducanu Clinceanu; ambele Prin Poenari-Burchi trece o Poenari - Mo§teni, sat, facind
sunt deservite de 1 preot. singura osea ce incepe de la parte din com. rur. Poenari, pl.
LocuitoriT se ocupa parte cu limita jud. Prahova si merge la Sabarul, jud. Ilfov, situat la V.
agricultura, parte cu chirigeria, gara Crivina. de Bucuresti, pe tarmul sting
parte cu rotaria. al riuluT Sabarul, peste care e
Parte din locuitorT s'el im- Poenari-Burchi, sat, facind par- aci un pod statator. Aci este
proprietarit la 1864 ;i parte la te din com. rur. Cu acelasT nume, resedinta primgrief.
1889, pe mosia statuluT Gor- pl. Crivina, jud. Prahova. MosneniT aa capatat pamint
gota. in urma faptelor vitejestI contra
El poseda : 158 cal, 20 Tepe, Poenari-Florescu (Trestieni), vrajmasilor l'areT, si cu deose-
183 bol, 83 vacT, 2 capre, 605 sat, facind parte din com. rur. bire in contra Turcilor. Mosiile
cd, 48 porcI. Poenari, pl. Sabarul, jud. Ilfov. li s'ati dgruit de DomniT pamin-
Toad comuna, cu izlaz si pa- Se intinde pe o suprafata de 112 tenT de pe acele timpurT. Acest
mint de munca, are 5o8 hect. hect., cu o populatie de 221 lo- catun se crede el ar exista de
Comer.ciul se exercita in co- cuitorI. mal mult de 400 anT.
muna de 3 circiumarT. D-1 G. Florescu are 35 hect. Se intinde pe o suprafata de
Budgetul comuneT e la veni- si locuitoriT, 76 hect. Proprieta- 130 hect., cu o populatie de 246
turT de 4890,60 leT, lar la chel- rul cultiva 24 hect. (8 hect. iz- lo cuitorT.
tuelT, de 2890,24 ler. laz, 3 hect. padure). LocuitoriT Comerciul se face de 2 cir-
Un singur drum e in com. cultiva 73 hect. (3 izlaz). ciumarT.
care merge spre gara Crivina Numarul vitelor marT e de 126 Numarul vitelor mal-1 e de 137
si comunele : Crivina si Gorgota. si al celor raid, de 254. si al celor miel de 212.

www.dacoromanica.ro
POENARI-PLETAR1 22 POENARU-BORDEA

Poenari-Pletari, cdtun, al com. Comerciul se exercita ad de Numarul vitelor marl e de


Canesti, jud. Buzati, Cu 50 lo- 5 han giT. 881 (roo cal si lepe, to arma-
cuitorl si I I case. Budgetul com. e la venituti sarI, 446 bol, 293 vac! si vitel,
de 3222 lel, 6r banT si la chel- 12 taurI, 20 bivolT si bivolite)
Poenari-Polizu, sat, facind par- tuell de 2702 leT, 24 banr. si al celor mid, de 612 (107
te din com. rur. Poenari-Vul- Sosele comunale o pun In co- capre, 168 porcI, 337 ol).
pesti, pl. Znagovul, jud. Ilfov. municatie: spre V. cu com. Poe- LocuitoriT poseda: 89 plugurT:
Spre E. trece calea ferata Bu- nari-Burchi ; la E., cu com. Ti- 83 cu bor si 6 cu cal; 210 care
curesti-Ploesti. ganWi ; la N., cu com. Poenari- si carute: 169 cu bol si 41 cu
Se intinde pe o suprafata de Apostoli si la S., cu com. BM- cal.
617 hect., cu o populatie de 186 teni. Locuitorii improprietaritl sunt
locuitorl. D-1 C. Brezoianu are In tot lungul sad, de la V. 153 §i neimproprietaritI maT sunt
473 hect. si locultorif, 144 hect. spre E., e udata de riul Ialo- 206.
Proprietarul cultiva 125 hect. (5 mita, care face mar multe zig- Comerciul se face de 13 cir-
hect. sterpe, 143 hect. izlaz, 200 zagurT si de Valea-Manasid. ciumarl qi 2 hangiT.
hect. plc:lure). LocuitoriI cultiva
tot terenul, afará de vr'o 7 hect., Po enari - RIncaciovul, mofie a Poenari-Vulpe§ti (Vulpache),
carY ramin sterpt. statuluI, jud. MusceI, impartita sat, facind parte din com. rur.
Comercia se face de 2 cir- In 13 loturT si scoasa in An- cu acelasl nume, pl. ZnagovuluT,
ciumarf si I hangia. zare, conform legel pentru in- jud. Ilfov, situat la N. de Bu-
Numärul vitelor marl e de 109 sträinareabunurilor statulur, inca curesti, linga /acul Zorila, la ex-
si al celof miel, de 189. din Ianuarie 1890. tremitatea judetuluT spre jud.
Dimbovita. La E. trece calea
Ppenari-Ran, sati Girliciul, com. Poenari - Vulpe§ti, com. rur., ferata Bucuresti-Ploesti. Ad este
rur., In jud. Prahova, pl. Crivi- jud. Ilfov, pl. Znagovulul, situata resedinta primariel.
na. S'a format cam pe la 1808 la N. de Bucuresti, Bugg. padu- Se hatinde pe o suprafata de
cre Ralea Poenarul, fostul pro- rea Radu-Voda, la 35 kil. de 85o hect., cu o populatie de
prietar al acestel mosiI. Bucuresti. 561 locuitorr.
E situata pe. malul sting al Se compune din satele : Cio- D-I G. Bedros are 610 hect.
riuluT Ialomita, la 22 kil, de ca- canari, Movila, Poenari - Nicu- si locuitorlY, 240 hect. Proprie-
pitala jud, si la 12 kil, de re- lescu, Poenari-Polizu si Poenari- tarul cultiva 2 to hect. (24 sterpe,
sedinta plaseT. Vulpesti, cu o populatie de 1454 74 izlaz, 2 vie, 300 padure).
Are o populatie de 774 lo- suflete, locuind in 323 case si Locuitoril cultiva tot terenul,
cuitorl, din care 150 contribua; ID bordeie. Mare parte din lo- afara de 24 hect. sterpe.
bill, locuind in 160 case ; o bi- cuitoriT acestei comune sunt Ti- Are i moara Cu apa ; i he-
serica, fondata la 1865 de Iancu ganT lingurarl. lestea ; I pod ; i scoall mixta.
si Gheorghe Andreescu, deser- Se intinde pe o suprafata de Comerciul se face de 2 cit.-
vita de un preot; o small mixtä, 4477 hect. ciumarr si i hangia.
infiintata in 1886 si frecuentata D-ni! G. Bedros, C. Brezoianu Numarul vitelor marl e de
de 54 baetI si 15 fete. si mostenitoril D. H. Vasile aa 301 si al celor raid, de 128.
Pe linga agricultura, locuitoril 3753 hect. si locuitoriT, 724 hect.
se maT ocupa cu facerea funiilor ProprietariT cultiva 552 hect. Poenarilor (Valea-), vale, iz-
de tela topit. (54 sterpe, 318 izlaz, 4 vie si voreste de la E. de cat. Gra-
LocuitoriT s''ati improprietarit 2825 pax:lure). Locuitoril cultiva diste, jud. Muscel, si se varsa
la 1864, chid li s'ati dat 368 tot terenul. in Riul-TirguluT, pe pialul sting,
hect, din mosia D-luT Gheorghe Budgetul comuneT e la veni- dupa ce uda com. Schitul-Go-
Andreescu. El poseda : 16o cal, turr de 5292 leI, iar la cheltuell, lesti, plasa Riurile.
12 Tepe, 47 vac!, 7 bivolI, to de 5257 leI.
capre, 368 oT si 145 porcr; 78 Are 2 biserid (la Movila pi Poenaru-Bordea, sat, in jud.
stupI Cu albine. Poenari - Niculescu) ; I scoala Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-
In raionul com, e o moara mixta; I moara cu apa ; I he- dinte de com. Perieti, situat pe
Cu aburI. lestea ; .i pod. tarmul sting al riulul Ialomita,

www.dacoromanica.ro
136ENARU.NICULESCU 23 POENETI-MANASTIRE/

spre E. pi alAturat de satul Pe- Prunele daù pana la 2500 la 21 kil, de orapul Vasluiu pi
rieti. decal. de tuicä pe an. la 19 kil. de Pungepti, repedinta
Proprietarul mopieT a construit LocuitoriT posea: 146 vacl, plaper, situatA pe valea piriu luT
ad un solid local de pcoala, cu 86 bol, 75 cal, 123 porcI, 653 ol. Racova.
care a cheltuit suma de w000 De jur imprejurul comuneT E formata din satele Poe-
leT. Casa proprietarulul mopiei sunt livezT, dealurT, maT cu sea- nepti.ManastireT, Poenepti-Razepi
este o frumoasa constructiune, ma. la S. pi S.-V., pi o padure numit i Valea-Caselor sau Poe-
In stil elvetian, inconjurata de compusa din fagT, mesteacanl, nepti-luT- Ghiga, Poenepti - Stra-
frumoasa, gradinA. putin stejar. Atit prin sat jescu, Poenepti - Slobozia - StrA-
eh pi prin apropiere sunt ogrAzI jesculuT (Hirpoveni) pi Iazul-Dra-
Poenaru-Niculescu, sat, facind de prunT, merT, nucT, cirepT, etc. culta, pe o suprafata de 3446
parte din com. rur. Poenari-Vul- Budgetul comuneT e la ver:A- hect., din care 543 hect. pAdure
pepti, pl. Znagovul, jud. ún-1 pi la cheltuelT de 598,50 le. 2102 hect. loc de cultura,
E situat la S. de Vulpepti, pe Riul Doamna uda com. la finat, imap ale proprietAteI lar
Valea Nedel. Spre E. trece ca- E., lar de la V. spre E. o stra.- 8 io hect., ale locuitorilor, cu
lca feratA Bucurepti-Ploepti. bate vaile: MoareT, CirsteT, Sise- 28 hect. vie.
Se hiende pe o suprafatA de riceI $i DraculuT, care se vartA Are o populatie de 359 fa-
ii5 hect., proprietatea locuito- in riul Doamna. Pe acest mili!, sail 1273 suflete; 2 bise-
rilor, cu o populatie de 178 loc. sunt in raionul comuneI, I piul, rici, deservite de 2 preotI pi 3
Are o biserica, cu hramul moara pi 4 hera.strae, care cintareti ; o pcoala ; o moara cu
Adormirea, deservitA de i preot tale buptent. vapor! pi 4 circiumr.
2 cinareti. Un pod de lemn, peste riel Vite : 315 vite marl cornute,
Comerciul se face de i cir- Doamna, leaga comuna ,Poenl- 841 of, 3 capre, Io! cal pi 157
ciumar. rel cu Corbpori. Mopia e a lo- rimatorr.
Numarul vitelor marT e de cuitorilor mopnenT, afarl de 22 Budgetul com. e de 3127 leT
130 i al celor miel', de 118. carI s'ati improprietarit pe mo- la veniturr pi de 3041 ler, 91
pia d-lul Mihalache Rucareanu. banT, la cheltuelT.
Poenärei, com. rur., jud. ProprietarT marl in comuta sunt: LocuitoriT posea: 63 plugurl,
plaiul Nucpoara, la 30 kil. d-na Alexandrina Plepoianu 89 care cu bol pi 7 caxute cu caT.
spre V. de ampulung. Drumul d-1 Gr. Poendreanu. Prin marginea de E. a comu-
poseluit pi trece prin comu- Pe teritoriul comuneT sunt po- neT, trece piriul Racova. Pe te-
nele Corbpori, Stanepti, Slánicul, sele comunale pi la E., pe tAr- ritoriul el sunt trei movile for-
Berevoepti-Ungureni. mul drept al riuluT Doamna, este mate din timpurl vechT pi une
E situatA pe malul drept al poseaua judeteanä care vine de de panturT.
riuluI Doamna pi pe Dealul-Poe- la Pitepti spre Nucpoara.
nAreilor, in partea de V. a riu- Poenesti-GhigaI. VezT Poenepti-
luI Doamna pi la i ki/. de mal. Poenäreilor (Dealul-), deal, la Razepi.
Se marginepte la N. cu com. kil. de riul Doamna, pe care
Corbi ; la S., cu com. Stanepti; este situata com. PoenArei, pla Poenesti - Mänästirei, sat, in
la E., cu Com. Corbpori pi la iul Nucpora, jud. Muscel. partea de S. a com. Poenepti,
V., cu jud. Argep. pl. Racova, jud. Vasluiu; situat
Are o populatie de 336 su- Poenel (Dealul-). V. PoTeneT pe culmea dealulur cu acelapi
flete, locuind in 65 case ; o bi- (Dealul-). nume, pe o suprafatA de 1215
sericA, deservitä de i preot pi hect., din care 343 hect. padu-
dascal ; o ,pcoall mixta, fre- Poenei (Fundul-). V. Porend re, 372 hect. loc de cultura, finat,
cuentatI de 40 elevT. (Fundul-). imap ale statulur, iar 500 hect. ale
Locuitoril se ocupa cu agri- locuitorilor. Are o populatie de
cultura, crepterea vitelor, adu- Poenele. A se canta acest nume 128 familiT, sari 659 suflete.
cerea bilelor i buptenilor din pi compusele luT la Poienele. Acest sat a fost pendinte de
muntI pi pe carl 'I prefaçe in scin- manastirea Floresti, din jud.
duri pi pita pi pe carT le vind Poenesti, com.rur., in partea de Tutova, de unde i numele luT,
In orapele Pitepti, Craiova, etc. S. a pl. Racova, jud. Vasluia, de Poenepti-MAnastireT.

www.dacoromanica.ro
POENE$TI-M&NASTIREI 24 POGLETUL

Are o biserica, deservita de Poene§ti-Sträjesculuf, sat, in de S. a pl. Podoleni $1 in par-


I preot $i. I eclesiarh ; o $coala, partea de N.-V. a com. Poene$ti, tea de E. a jud. Falda. Se
infiintata in i88I, frecuentan pl. Racova, jud. Vasluiti, cu o margine$te spre rasarit cu riul
de 35 elevi; I circiuml. suprafata de 715 hect., din care Prutul.
Vite : 450 ol, 50 cal $1 61 14. hect. padure $i 529 hect. loc E forman numal din satul
rimatori. de cultura, final $i ima$ ale pro- Pogane$ti, ce se intinde pe o
Locuitoril poseda: 30 plugurl, prietateI, iar 172 hect. ale lo- suprafata de 34112 hect. $i care
66 care cu bol, 4 carute cu cal; cuitorilor. se afla situat pe coasta de E. a
72 stupI. Are o populatie de 54 fami- dealuluI Movila-PescaruluI. Poala
liI, sati 206 suflete ; o biserica; satulni, e udata de piriul hala $i
Poene§ti-MänästireI, deal, pe o &duma. formeaza un singur trup de
care e situat satul cu acela$I Locuitoril poseda: io plugurI, mo$ie.
nume, com. Poene$ti, pl. Raco- 15 care cu bol, 1 canta cu cal; Are o populatie de 160 fa-
va, jud. Vasluiti. 200 vite marl cornute, 233 01; miliI, saii 602 suflete, din care
53 rimatori $i 20 cal. 1 IO contribuabill; 2 bisericI,
Poene§ti - Rfize§i (Poene§ti- din care una facuta. la 1812 $i
Ghigäl sati Vaiea-Caselor), Poeni. V. Poieni. a doua in 1890, deservite de
sat, jud. Vasluiti, pl. Racova, 2 preotl l 2 cintaretI.
com. Poene$ti, intre satele: Poe- Poenita, Poenitele. Vez! Poie- Locuitorfi posea 3461/2 hect.
ne$ti-Mánastirer $i Poene$ti-Stra- ata, Poienitele. pamint, dapa legea de impro-
jesculuI, de-a dreapta piriuluI prietarire din 1864 ; lar proprie-
Racova. Se intinde pe o supra- Pogana, sat, in jud. $i pl. Tu- tarul mo$ieI, 1430 hect. cimp $i
fan. de 743 hect. din carl 143 tova, com. Boge$ti, spre S. de 57 'Al hect. paclure de plop $i
hect. pAdure, 572 hect. loc de satul Boge$ti $i in apropiere de rachita. Proprietatea mo$ie1 e
cultura, fina, ima$ ale proprie- Birlad. a d-luI Dimitrie Castroian.
tatir, lar 28 hect, ale locuitorilor. Are o populatie de 345 lo- Veniturile $1. cheltuelile com.
Are o populatie de 16 familil, cuitorl $1 93 case. sunt de 2500 la
sati 77 suflete. PrIn sat trece $oseaua jude- Vite: 1160 vite marl cornute,
Este re$edinta comuneI. Are teana Birlad-Bacati, legindu-se 1500 vi', 65 cal $i 90 por&
o =ara cu vapor!. In acest punct cu $oseaua veci-
Vite : 85 vite marI cornute, nala Tutova, care vine din pl. Pogletul, sat, facind parte din
6o oI, 6 cal $1 18 rimatorI. Corodul $i Pereschivul. com. Corbasca, jud. Tecucia,
LocuitorlI posea: 7 plugurl situat pe deal, in partea de
$i 8 care cu bol. Poganul, sat, facind parte din N. a com., la 4 kil. 730 m. de
com. zur. Dumitre$ti, pl. Oltul re$edinta com.
Poene§ti-Slobozia-Sträj es cu- d.-j., jud. Olt Are o popula- Are o populatie de 17 fa-
lui (Iiir§oveni), sat, in partea tiune de i000 locuitorl $i 2 bi- mili!, sati. 69 suflete, locuind in
de N.-V. a comund Poene$ti, serie! de lemn, din care una 15 case.
pl. Racova, jud. Vasluiti, situat ruinata. Satul e inconjurat din toate
pe malul sting al piriuluI Raco- partile de paclurI $i dealurl. La
va, pe o suprafata de 772 hect., Poganul, deal inalt, in jud. Ro- N. de sat, pe litiga biserica, e
din care 42 hect. padure qi 630 man, pL Siretul-d.-s., com. Gin- hotarul jud. Bacati.
hect, loe de cultura, fina, ima$ diti, spre S.-E. de satul Gin- Locuitorli sunt vechl raze$I.
ale proprientei, lar 1 oo hect. diti. Este acoperit cu paclue. Parte din eI ati fost al schitu-
ale locuitorilor. luI din acest sat.
Are o populatie de 25 fanal, PogAceni, sat, in partea de N.
sati 231 suflete ; 2 circiuml. a ccrm. Urde$ti, pl. Mijlocul, Pogletul, fost schit de ceilugdri,
Locuitorir posea : 16 plugurl, iud. Falda, a$ezat pe valea cu in satul cu acelag nume, jud.
6 care cu bol, 2 cArute Cu cal; acela$T nume, cu o populatie Tecucia, astazI biserica de mir.
120 vite mari cornute, 88 oI, de 35. suflete. Biserica, situan pe deal, este
24 cal, 24 rimatorl; 90 stupr de lemn, frumos facuta $i bine
cu albine. Pogäne§ti, com, rur., in partea conservan.. Dupa o inscriptie ce

www.dacoromanica.ro
POoLtTut, 2ti POTANA

se aftä in altar, pe o icoana, se munall Pogoanele-Padina prin Comerciuf se face de 9 per-


vede anul 1774. Se zice ca e fa- Caldaresti, afara de alte dru- soane.
cuta de Constantin Bals, care murT maturate, dintre care mal Budgetul anut al com. e de
a fost rata timp proprietarql insemnatesteAlbesti-Pogoanele. 7475 leT, 26 basa.
mosieT. Vite: 1674 bol, 1120 vacT,
La 1880, ea me reparat pu- 668 viteT, 6 bivolT, 1214 cal, Pogone§ti-Mari, pddure partí-
tin, cu spesele locuitorilor. 538 Tepe, 152 minjT, 5200 OT, cularl, in jud. Covurluia, com.
15 capre, 7 asinT si 1105 porcI. Rogojeni, pl. Horincea.
Pogletul, trup de mofie, al sta- MeseriasT sunt : 4 lemnarT, 5
tuluT, com. Corbasca, jud. - Te- rotar, 7 croitorT, io cismarT, 8 Pogone§ti-Miol, pddure parti-
cuela. fieraff, 2 cojocari, 3 boiangiT, cutara, in jud. Covurluia, com.
6 brutarT si 2 zida.ri. Rogojeni, pl. Horincea.
Pogletul, pida, curgind in parte Budgetul comuneT este de
pe limita jud. Bacaa spre Te- 14650 leT. Pogore§ti, sat, pe coasta dea-
cuciti, despartind mosiile statu- Comuna s'a fondat la 1853 luluT Pogoresti si pe sesul si
tul Pancesti si Corbasca (jud. in urmätoarele imprejurarT: Cos- tarmul stIng al JijieT, In partea
Tecucia). Se scurge pe stinga tea Musceleanul, proprietarul in- de N.-E. a com. Cotnindaresti,
SiretuluT, maT jos de Galasesti tinselor mosil Caragelele saa pl. Jijia, jud. Botosani, Cu o su-
(jud. Bacaa). Tuguiatul, a inceput sa t Inda prafata de 896 hect. pamint al
la clacasiT .cu mijloace cite 5 locuitorilor razesT. Mosia Se in-
Pog-oanele (Tug-ulatul-Pknin- pog. loc, pe cdre sd constru- tinde, dirr Jijia spre Prut, peste
teni), com. rur., in jud. Buhati, iascä si case de locuinta si in mal multe dealurT si val, pana
cana in centrul pl. Cimpulula curind se stabilesc ad i 370 fa- in Drumul-Furilor.
la 40 kil, de orasul Buzati. Li- miliT, carT pun inceputul satu- Are o populatie de 30 familil,
mitele sale sunt : la N., V. si lUT Pogonari si apol Pogoanele. saa 130 suflete, din carT 28 con-
S., hotarul mosiel Caragetelei Legea din 1864, gasindu-I im- tribuabilT, locuind in 34 case;
iar la E., hotarlil mosiel Calda- proprietaritT, nu le tia nimic ; i biserica, reparata la 1848 de
resti, indicat prin santurT, mo- insd cele 5 pogoane prime, prin locuitorT razesI, deservite de i
soroaie si drumurT. diviziunT 'si t ubdivizinni la fii si eclesiarh,
E formata din cat. Pogoanele, nepotT, sunt ocupate maT mult Vite : 77 bol si vaci, 22 cal%
avind o populatie de 4200 lo- Cu locurile de case, avind pu- 1002 sOT i 30 porcI. LocuitoriT
cuitorT. tin teren agricol. LocuitoriT, prin poseda si 6o stupI cu albine.
Are o scoala mixta., frecuen- harnicia lor, aa ajuns a fi prin- In sat, pe ses, aproape de riul
tata de 260 elevI, conclusa. de tre ceT mal avutl sateni BuzoenT, Jijia se afid instalata de la 1886
4 invgatorl (1899-1900); 2 bi- o staliune meteorologica de al
serie!, deservite de 5 preotT, 2 Pogoanele-Mict, cdt., al com. 2-lea ordin.
cintaretT si 2 paracliserl. Cate- Tintesti, jud. Buzaa, Cu 450 lo-
drala e cea cu hramul Ador- cuitorl s'i 90 case. Pogorul, pitclure, in jud. Neamtu,
mirea-MaiceI-D omnuluI. com. Cracaoani, pl. Piatra-Mun-
In com. sunt 39 circiuml si Pogone§tt, com. rur. si sat, in tele, situata po cuprinderea §a-
2 morT cu aburT. jud. Tutova, pl. Pereschivul, tuluT Ginclaoani.
Suprafata com. e de 930 hect., spre S.-V. de Birlad si in apro-
ocupate de locuinte, cu loc de piere de dinsul, pe piriul Tutova Poiana, con.. rur., jud. Dolj, pl.
aratura imprejur, avind si vie (pe maltfl sting). Jiul-d.-s., la 48,. ki/. de Craiova
cam 2 hect. Terenul e F;es si Satul formeaza comuna. cu ca- si la 13 kil. de Filiasi, resedinta
fertil. tunele: Belcesti, Polocinul-d.-s. subprefectura
Are 6 tirgurl anuale: 9 Mar- si Polocinut-d.-j., avind o popu- Se computie din patru alune:
tie, 23 Aprilie, 21- Mala, 20 Iu- latie de 612 locultorl, din carl Poiana-d.-j., situata pe locul yes,
lie, 15 August si 26 OctoTmbrie. i5o cohtribuabilI, locuind in 175 numit Valea-GilortmluT; Poiana-
Ce de comunicatie sunt: so- case. d.-s., situata pe costisa dealu-
seaua vecinala Meteleul-Cilibia Are 2 bisericl; o $coalal o luT, numit Cimpul-Mare; catu-
prin Pogoanele si soseaua co- moara cu aburl. nul Cocorova situat pe &la
64746. Maree Dlotionar Geograjlo. Vol. V
4

www.dacoromanica.ro
POIANA 26. POIANA

Cocorova; catunul Bulbuceni, Gilortul, ce se varsd in Jiti la. in dealul M.iläÇeluluT i in dea-
situat pe valea Bulbuceni. com. Tintareni, la S. de com. lul Bulbuceni.
Se invecineste la N cu com. Poiana. Primeste in sena. riul Se ,maT &ese in com. 3 morT.
ipotul, din jud. Gorj, la S. cu Cocorova, ce izvoreste din valea Prin com. trece o cale feratä
com. Floresti, la V. cia com. Mailatelul si care se vana in Gi- ce se °preste la Gilort, la 1/2
Branesti (Gorj), la E. cu com. loft in dreptul catunuluT Poiana- kil, de comuna.
Stoina, dih pl. Amaradia, de d.-s. Riul Cocorova, la rindul Calea judeteana strabate cdt.
care se desparte prin dealul se incarca pe dreapta cu pira- Poiana-d.-j. si o parte din Po-
Icleanul. iele Lainicul i Bulbuceni. iana-d.-s., pe o lungime de 4
Limita linieT de N. pleacà din Cursul Gilortulul strabate com. cu indreptarea S.-N.
virful dealulul Chera, despre V. prin partea easa dq la V., pe O cale comunala leaga Coco-
si merge in directiunea N.-E., linga poalele dealulul Chera, cu roya i Bulbuceni eu Poiana-d.-j.,
treend riul Gilortul i terminin- directia N.-S. Are un vad in spre E.-V., cu o lungime in com.
du-se in dealul Icleanul. dreptul moa'rei. Girla Cocorova de 7 kit, si o alta cale leagd
Limita rmiel de E. este for- curge pe valea Bulbuceni, india com. cu statia Gilortul si e lunga
mata de dbalul Icleanul, care in- spre E., apoi spre V., pe ling5. de x/2 kit
cepe de la hotar (Gorj) si se catunul Cocorova si printre catu- Catunele Bulbuceni i Cocoro-
intinde 'filtre com. Capreni, Sto- nele Poiana-d.-s. si d.-j. va sunt unite prin drumurT cb-
ina, ipotul i Poia.na. Are o populalit de 1708 su- munale cu cat. de resediata Po-
Limita liniel de V. qste for- flete, locuind in i5 case ; 5 iana-d.-s.
ma,ta de dealul Cheta, ce pleaca biserici in Poiana-d.-s., facutä
de la hotarul coma Valea-Ciine- din caramida ; I in Poiana-d.j., Poiana, com. rur. si sat, jud.
luT, merge mal intiiii pe culmea tot de caramidd, insa ruinata ; Dolj, pl. Cimpul, situata pe loe
dealuluT, apoi pe costisa lul, In Cocorova, fácutä de birne ses, numit Poiana, la 86 kil. spre
trind in tot lungul säti directia si 2 In Bulbuceni, de lemn, de- S.-V. de Craiova.
N.-S. servite de 2 preotI si 5 cinta- Ser invecineste la E. cu com.
Ttrenul comunel este acci- retI ; o eoalä mixta in cáf. Po- Tunari ; la V, cu com. Calafat ;
dentat, avind dealurT, VE, pe- iana-d.-j., deschisa de decedatul la N., cu com. Maglavitul si la
lise i movile. Dealurile sunt ; Poenarui, frecueptatä. de 68 co- S. ca com. Desa. Are forma
Icleanul si o rat;nura acestuia pii ; 7 circiumi. unui dreptunghiti prelungit de
ce vine prin catunul Bulbuceni, In comupa se gäsesc niste la N. fa S. Limitele sunt toate
prin Poiana-d.-s., parid in faVa. ziduri vechT, carf se cred a fi liniI ara ondulatiuni.
cat. Cocorova, iormind ast-fel ruinele palatulur mareluI pro- Pe teritoriul com. se gasesc
valea Bulbuceni. prietar Banul Barbu Craiovescu, multe balt1 cae contin apa fni-
La V. este dealul Chera, cu unde e si o tintina numita nerala, mult cautata. Printre a-
o inalVme de 500 metri, i in vil-- tina-Rece. cestea sunt: Balta-Chiriac, Balta-
ful caruia se aea o movila nu- Vite : 484 vite marT cornute, Floricel, Balta-Dolana ; spre S.,
: Cula-Nemtilor, se:1 Strea- 49 caT si '216 oT. se afla Balta-Barba-Alba i Balta-
ja-Inaltä, ce se zice cd era punct Budgetul com, e la venituri Sirbulur.
de supraveghiare intre valea Gi- de 303 ler; si la cheltuelT, de in jurul satuldf se vad ruine
lortuluI si valea PuluT. 2969 ler veca
Se gaseste in comuna o sin- Dupa legea ruralä. din 1864 Populatia com., in maioritate
gura colina, numita Cimpul-Mare. sunt 264 improprietaritY. BulgarT i Sirbi, e de 7734 su-
Dealurile, prelungirT ale dea; Suprafata teritoriului comunal flete, locuina 'in 1900 case.
lurilor din Gorj, sunt acoperite este de 10320 pogoane, din Are: doua bisericl : una vech le
cu padurT, vil, pruni, locuri de cal-1 3000 iaogoane arabile, 367 facuta de locuitori ; a doua, cu
munca i tufiurI ce pgrvesc de fineta, 2500 izlaz si 4 r35 padure. hramul Sf. Voevozl, fondata de
izlazurl. Viile In intindere de 851/2 catre prin cip ele Milos ObrenovicT,
vdr sunt. Bulbuceni, Lainicut hect., apartin mosnenilor. deservite de preot si un cin-
Valea-Gardului, Ro- Livezi de pruni sunt in intin- taret ; o scoalá. mixta.
goaza rTiganca. dere de 735 kect. Vite 95o. vite marr cornute,
Comuna este udata de 611 Se gasesc cariere de piatrá 186 oI si 41 timatorr.

www.dacoromanica.ro
POIANA 27 P0IA4NA

Dupg legea rumia din 1864 pe paxtea dreapta. a 'luid lato- Pavel P. BrAtasanu, 76.1ocuitori,
sunt 96o impAmintenitl. mita, intre com. Larga si Al- Cu 300 hect. In at,
S uprafatarteritoriuld comunal besti. mare pwrietar statul, care
este de 7000 hect., din carl : Teritoriul com., in suprafata posedá mosia numita Gilmeele,
pamint arabil 5000 hect., lacurt de lomo hect., din cart 340 pecare sunt improprietaritt dupg
sL loc sterp 500 hect., VII 400 hect. padure, se intinde din Jiu' legea din..1864, 66 locuitort, cu
hect. spre S., pe cimpul BA- 231 hect. si dopa cea din 1889
In com. se afla o mosie nu- rAgan, coprinzind sase sfort de 173 insurAter, cti 865 hect. Sta-
mita Poiana, cu ô suprarata de mosit, propfietatt particulare. tul mal posea. aci inca. 750 hect.
2500 bect. arabile i cu un ve- Dupa legea rurala. din 1864, aribile si o Adore numita Bra-
nit de t00000 lel. tunt improprietaritt pe mosil 45 nistea..
Viile, in intind ere de 400 hect., locuitort ; neimproprietaritt se Teritoriul intreg al com. o-
se gasesc pe proprietatea locui- mal aflA. 204 locuitort. cupa o *suprafatä de aproape
torilor, arora apartin. Se compune din satele : Po- 3000 hect.. Viile ocupa 15,75
Pe proprietatea locuitorilor se iana si Ghimpati, de care mal hectare.
afla i dou. A morT cu gburt. tia si edt. (tirlele) : Buciumeni, PAtnintul de cuhurg. e mal
Locuitorit lucreaza rogojint Capul-Gradinet, Buzoeni, FrunzA- mult ses, negru si. de bulla. ca-
arute. Verde, Ulmuletul i Postelnieul, litate.
Meseriast sunt 20: fierart, po- cu -o populatie de 1722 locuitorl. Locuitoril posea : 54 cal, 50
jocaff, cizmarl, timplart, lemnart Resedinta primAriet, si a ju- lepe, 354. hoi, IDO vaa, 8.o bi-
zidart. deatorieT comunale, este in sa- volt, 1500 01, 40 capre si 300
IA com. sunt 41 circiumt. tul. Poiana. porcT.
Cdmuna are zi de erg Vi- Are douN roale mixte, in sa- Sunt: doug. biserict, in fie care
nerea si 3 lilciurt anual. tul Poiana, conclusa de doT inva- cat. cite uno., deservite de doi
Contribuabilt 1800. tatorT i doug. invAtatoare si preott si un eintaret; o scoala
Budgetul com. e la veniturf in satul Ghimpati, conclusa de mixta. in cat. alinestr, care a
de 14846,14 leT si la cheltuell, un invatator; 3 biserict, deser- fost frecuentata anul 1899
de 13793,67 vite de 3 preott si 4 dascalf. 900 de 53 nopV.
In timpul rdzbolulut romino- Locuttatit posea. 10301 ca- Comerciul se exercita de 4
ruso-turc, in lunile runie, Iulie pete de vite. circiumarr.
1877, se aflati stabilite aoi opt Budgetul com, e la veniturt Budgetal com., e la veniturt
companir, si mal tirzill se sta- de 6404 ler si la cheltuelf, de de 5097 Id, 90 bant lar la chel-
bili ad i comandamentul suprem 6.514 leí. tuell de 4337 lel, 5y banT.
cu cuartierul general al arma- Pe partea de S. a teritoriulut O sesea veainala leaga com.
tel romine, zece escadroane de com. trece calea ferata Buou- la N. cu Craciunei-d.-j. si o alta
cavalerie, adía escadcoane/e de resti-Fetesti, avind statia Ghim- sosea o leaga spre S.-V. ea.
jandarmt de Iasi si de Bucuresti pati. com. Frunzatul.
regimentele si 2-lea de De o parte .0. de alta a
rosiort. Poiana, cotn. rur., jud. Olt, pl. com. (la E. §i V.) SQnidicä
In 17 Iulie 1877, in preziva Siul-d.-j., situata pe valea dealurt,
mergeret pe cimpul de onoare dealul Calmatuiulut, la 47 kil. xlin cate se. continua. se-
Domnitorul Rominilor.inmina adi de Slatiea, capitala judetulut, sud intinse acoperite cu tarinete
comandantilor drapelele noilor si la 15 kil. Je Dragantfti, re- locuitorilor.
reg-imente de dorobantl i ar- sedinta plaset. De la 'N. la S., com. e stra-
tilerie. Se compone din 2 cgi: Poiana batata de 014111 almátuiul, In
Comunicatla se face pria Calinestit cu o populatiune care se varsa mal multe vglcele.
comunate, cart pun comuna de 1447 locuitort, din care 251
in legatura : la S.-E. cu contribuabilt. Poiana, (Poiana-Saratä), com.
iat la N.-V. cu Poiana. Mosia e proprietate parttcu- rur., jud. si plalul Prahova. Pana.
'ara. in cat. Poiana, undesunt im- la anul 1680, spune legenda,
Poiana, com. rur., in jud. Ialo- proprietAritt dupa legea ruralg. in aceasta localitate erati pa
mita, pl. Ialpmita-Balta, situata din 18154, pe proprietatea d-Iul durt seculare. Spatarut Toma

www.dacoromanica.ro
POIANA 28 POIANA
Y

Cantanzino, refugiat aci, din din locuitorI se. mal ocupä Cu Poiana, com..rur., jud. Prahova.
nu se tie ce imprejurarI, Mal- fabricarea varuluT alb i negru, Vez! Poiana-de-Varbiläti.
tat de pozitiunea acestor locurI, Cu dulgheria, timplaria, zidaria,
a zidit schitul Poiana intru ma- rotaria, chirigeria i fabricarea Poiana, com. rur., in jud. Putna,
rirea luT Dumnezeti i ca ajutor tuicel. pl. Vrancea, situatà pe malul
pentru armata ron:tipa-rusa con- 107 locuitorI s'aa improprie- drept al PutneI, din, sus de Pri-
tra Ungurilor, inzestrind-o cu tarit la 1864 pe moOile: Poiana, saca, la i kil. de Valea-SariT,
cinci moOT, asta-zI proprietatI ale Slobozia i Bobolia, din care li la 12 kil, de sub-prefectura
EforieT Spitalelor din Bucure0. s'ati dat 42g hect. EI posedä : p14eI, i la 49 kil, de capitala ju-
De atuncT s'a infiintat com., 27 cal, J3 Tepe* l'36 yac!, 45 detultfl.
luind numele de Poiana, de la capre, 173 oT, 117 porcT, afara E udata de riul Putna, de
numele schituluI fondat in anul de vitele trebuincioase munceT. pirlulVasluiulli de piriiaele Hu-
1688. Comuna se intinde pe o In raionul com.., pe fiul Pra- zunul 0. Alghianul.
suprafata. de 2450 hectare. hoya, sunt 5 mor)* 1 O piva i Are o populatie de 115 fa-
Este situata pe tärmul drept pe riul Doftana este o moara. mili!, sati 496 suflete, locuind in
al riuluI Prahova,. la 36 kil, de Are o coalä ruiNta, frecuen- 146 case; 1 biserica parohiald,
capitala jud. i la 5 kil, de re- tata de 44 baetT i 24 fete. cu hramul Adormirea ; 2 eh--
edinta plaiuluT. In raionul com. sunt izvoare ciuml ; 4 morT de apa.
La inceput, com. a fost situ- de apa sárata, provenite din lo- Budgetul com. e la veniturI
at4 cm pe locul unde azI e calitatT unde se aflä sare in mare de 808,24 leT i la cheltuelT, de
gara Cimpina i pe poiana cea cantitate. (Vezi Poiana, ape mi- 803,18 leT.
verde i intinsa, unde azI sunt nerale). LocuitoriT posedä : Io plugurT
tarinile locuitorilor. LocuitoriI Tuja se fabrica in com. cam de lenm; .8o bol, r2o yac!, 84
s'a(' fetras pe dealurile de azI, 1820 decal. anual. ca!, 1600 01, 40 capre, too porcI;
din cauza inundatiflor riuluT Pra- Are renumite carien T de piatra. 436 stupi cu albine.
hoya. Piatra din aceasta comuna. s'a
Se compune din 5 catune: Bo- intrebuintat la canalizarea riuluT Pelma, com. rur., in jud. Te-
bolia, Piatra-d.-s., Poiana, Slo- Dimbovita, in Bucure0. cucin,. pl. Ntcoreti, situata pe
bozia i Vrajitoarea, cu o po- In localitatile numite «La Pia- malul SiretuluI, la 28 kil. de ca-
pula4ie de 1317 locultorI. tra» O «..Pe livezI» surit mine de pitala jud. i la 14 kil. de a
Are 3 bisvricT : schitul Poiana, sane. pla,seT. E formata din satele :
fondat la anul 1688 de spa- ComerciuL se exercita in com. Diaconi, Hule0i i Poiana.
tarul Toma Cantacuzino, repa- de 6 circiumart. Are- o populatie de 442 fa-
rat in 1893, 41 purtind urma- Budgetul com. e la veniturT mili!, sati 1584 sufiete, din care
toarea inscriptie : de 5800 lel i la cheltuelT, de 416 contribuabilT, locuind in
5680 le!. 438 catse ; 3 liisericT, in Dia-
Intru märirea lul Dumnezeil si Min-
tuitorulul Isus Christos si intru cinstea
Diferite drumurrinlesnesc co- coni, in Poiana propriti zisa.
prea sfinte:i Na'sc'itoare de Dumnezeli s'ail municatia cu com. Provita-d.-s., In 4nahalaua Ticaul, deservite
ridicat si Infrumusetat aceasa sana bi- CocordO-CapliT, Breaza, etc. de 2 preotT; o scoalà, infiintata
seria, din temalig, In zilele domnuluT Ale- E brazdata de dealurile Rae- la 1862, frecuentata de 46 copiT.
xandru Vodfi si ale Mitropolitulul 'j'Arel' manul, Slobozia i Magura, spre LocuitoriT _posea : 561 bol,
Neofit, leat 1841, de ch.tre Egumenul Ar-
himandrit Ghenadie.
V., toate acoperite cu cring, 208 vacT, 7 tau" 49 cal, 48
izlaz, padure fi locurT, servind iepe, 7 armasarT, 634 o! i III
A doua bisericá e in cat. Bo- de paune vitelor locuitoritor. capre ; ,04 stupr.
bolla, tondata. de staretul Pre- In partea de E. e strabatutd E strabatutä de valle: Valea-
dealuluT, la 1838, i a treia, in de riul Prahova, in care se varsa. Ro0e, Puturile, ce desparte Dia-
ca.t. Slobozia, fondata de Mihaiti valle: Turburea,13rAgarea, Valea- coni de Poiana li Valea-LupeT.
Cantacuzino, ca metoh al ma- Rea O Tisa. Ptin com. trece §oseaua care
nastireI Sinaia. Se marginqte ou comunele : vine de la Nicorqt,i, de la S.
Aceste bisericT sunt deservite Breaza-d.-j., Cimpina, Banqti, la N. in lungime de 2 kil., 224
de doi preotT, platitI de Eforie. Magureni, Prahovita-d.-j. i Pra- m. in com.; drumul spre Plos-
Mara de agricultura, parte hovita-d.-s. cuteni ; drumul la Buciumeni,

www.dacoromanica.ro
PO LANA 29 POIANA

trecind prin Poiana, in lungime tosani, lingà pgdure, asezat pe Gorj, situat pe riul Amaradia.
de 3 kil. si 430 in. si drumul mosia Feredieni, cu o populatie Are o suprafatg de 1486 hect.,
de la Coasta-Lupd, ce merge de 72 familif, sati 212 suflete. Cu o populatie de 185 familif,
prin Hulesti, in lungime de I Vite sunt : III bol si yací, sati 480 suflete, din care 71 con-
kil. si 543 m. 30 cal', 65 of si 22 porci. tribuabili.
Mosiile de pe lingg com, se In sat sunt 15 meseriasi si 1 Locuitorif sunt mosnenf. Er
numesc : Batca, Bulboaca, Pie- circiumg. posedd : 14 plugurf, 42 care cu
tea si Sbiera. bol, I cgrutä cu cal; 327 vite
In partea de V. a com., lin- Poiana, sat, in jud. Botosani, com. marI cornute, 22 cal, 169 or,
gg. mahalaua Ticdul, se aflg o Fldminzi, asezat lingg piraiele 67 capre, 110 rlingtori; 15 stupf
ridicaturà de pgmint, numitg Ce- Turburea si Stahna, pe coasta Cu albine.
tgtuia. dealuluI numit Coasta-Velnitef Are o scoald mixtg., frecuen-
Hotarele com. sunt : la N.-E., o. sub pgdurea mosief Fläminzi. tatg. de 16 elevi; o bisericg, de
com. Buciumeni ; la S., com. Ni- Are o populatie de 103 fa- servità de 1 preot.
coresti ; la V., riul Siretul. milii, sati 603 suflete, din care In cgtun se ggsesc 15 fintinf.
185 contribuabilf.
Poiana, sat, cu 103 locuitori, jud. Locuitora posea : 153 bol ,.1 Poiana, ctitun, al com. Rovinari,
Arges, pl. Lovistea, fAcind parte yací, 70 caí, 131 of, 2 capre si pl. Dulul, jud. Gorj, la N. co-
din com. rur. Perisani. 75 porcI ; 109 stupf cu albine. munel, situat pe loc ses, pe
stinga riuluI Jiul si d'alungul
Poiana, satiPoiana-Bisericani, Poiana. Ved Unsa, sat si mg- soselef nationale Filiasi-Pietro-
sat, in jud. BacIti, pl. Tazlgul- ngstire, com. Feredieni, jud. Bo- sani.
d.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, si- tosan'. Are o suprafatg de 435 hect.,
tuat pe dreapta Tazlgulur-Mare, din carf: ioo hect. pgdure, 6o
/a 3 kil. de Tirgul-Valea-Rea Poiana, atun, al com. Valea- hect. izlaz si vatra satuluf, io
(scoala"). Muscelului, jud. Buzgti, Cu 120 hect. finete si 265 hect. arabile,
Are o populatie de 508 su- locuitorI si 33 case. Cu o populatie de 53 familiI,
flete ; o bisericg, deservitg de sati 236 suflete, din care 43
1 preot si 2 cintAretl, cläditä Poiana, sat, in jud. Dolj, pl. contribuabili.
de locuitorI rgzesl la 1811 ; 2 Cimpul, com. Poiana, resedinta Locuitorif posea : 12 pluguri,
circiumf. primgrief. 32 care cu bol, 5 cgrute Cu
Vite : 16 caf, 285 vite marf caL, 112 vite marl cornute, io
cornute, n capre si 45 porcI. Poiana, sat, jud. Dorohoiti, com. cal, 34 pord si 58 of si capre.
Brdesti. Vezi Poienita. Comunicatia In cgt. se face
Poiana,sari Poiana-Uzului, sat, prin soseaua nationalg Fillasi-
In jud. Bacati, pl. MunteluI, com. Poiana, sat, pe mosia Herta, Pietrosani, care il pune in co-
Därmgnesti, situatg pe ambele com. Movila, pl. Herta, jud. municatie la N. cu com. Iasi,
malurI ale piriului Uzul, aproape Dorohoin, cu 50 familit, sail iar la S. cu com. Moi.
de trecgtoarea luf din Ardeal 250 suflete. Are o bisericg de lemn, fon-
si la poalele munteluf Farcul- Proprietatea mosief este a data de iocuitori in 1790, de-
Maxe, la 12 kil, de satul DArml- familiei P. Cazimir. servia de I preot si 1 cintgret.
nesti. Sgtenif improprietAriti ail 55
Are o populatie de 127 su. hect. 85 ara plmint, lar pro- Poiana, sat, in jud. Ialomita,
flete, aproape toril Slcuf (Un- prietatea : 524 hect. i8 arif clinp pl. Ialomita-Balta, pendinte de
gurí.) ; o bisericg catolicg, clgditg si 114 hect. 58 arif pldure. com. cu acelasf nume, situat
la 1851 de locuitori, deservitg Hotarele mosid sunt cu : Iba- pe malul drept al riului Ialomita,
de 2 cintgretI. neti, Cristinesti, Pomirla si pe o ingustA luncg dintre coasta
Hreatca. Bargganuluf si l'hit Ialomita.
Poiana, sat, pe coasta de V. a Aid este resedinta primgriel
dealuluf Cerbg.toarea sail GiIggi- Poiana, cilt. de resedintg al com. si a judecgtorier comunale.
toarea si in partea de V. a com. Poiana-Seciurile, la N. com. Po- Are o populatie de 1075 lo-
Feredieni, pl. Cosula, jud. Bo- jarul-d.-s., pl. An3aradia, jud. cuitori; o coalä mixtg, con-

www.dacoromanica.ro
POIANA 30 POIANA

dusa de 2 invatatorT i fre- Este in apropriere de gara pe costisa de-a dreapta riuluT
cuentata de eIevf, (I 899 ampina. Birladul, /a E. de satul Valea-
goo); douà biserici, deservite Mare, pe o intindere de 618
de 2 preotI si 2 cintaretT. Poiana, sat, fácind parte din com. hect., cu o populatie de 33 fa-
rur. Comarnicul, pl. Pelesul, jud. sati 18o suflete.
Poiana, sal, in jud. Mehedinti, Prahova. Are o populatie de Are o biserica de piatra.,
pl. Motrul-d .-s., com. rur. Ercia ; 1122 locuitorT. E situat intr'o cuta la 1873, de Nicolae oro-
are 59 case pozitie frumoasa, intre muntir neanu.
ComarniculuT i valle: PrahoveT, Actualminte, mosia e proprie-
Poiana, sat, in jud. Neamtu, com. Sarului i Comarnicul. tatea spitaluluT DraghicI din Vas-
Bistricioara, pl. Piatra-Muntele,
situat in apropierea muntilor Poiana, sat. Vez! Plesesti-Sineas- Vite : 144 vite marT cornute,
Hurduga, Magura, Ciumarca af, jud. Suceava. io ca!, 160 ol si 40 rimatorY.
Pintecu, pe %ralea piriuluT Bis-
tricioara, spre hotarul judetului Poiana, sat, facind parte din com. Poiana, stafie de dr.-d.-f., in jud.
despre Transilvania. cu acelasT nume, jud. Tecuciti, Prahova, pl. Teleajenul, cat. Po-
Are o populatie de 487 su- si situat pe ses, in centrul com. iana-de-Varbilaii, pe linia Buda-
flete; o biserica de lemn, de- Ad i se afla resedinta comuneT. Slanicul, pusa in circulatie la
servita de I preot si 2 dascali. Are o populatie de 233 fa- io Decembrie 1883. Se aflä in-
Vite sunt : 157 boT, 270 vacI, saii 1006 suflete, carT lo- tre statiile Plopeni (r 1,9 kil.) si
1228 oT, 30 caí, 100 porci, 146 cuesc in 228 case ; o scoall Sldnic (10,3 kil.). Inaltimea d'a-
juncl. mixta, frecuentata de 46 copii ; supra niveluluT Marif, de 298m,66.
Satul se mar numeste si Po- 2 bisericI, una cu hramul Sf. Venitul acesteT statir pe anul
iana-Grintiesuld. Nicolae, in mahalaua Ticaul si 1896 a fost de 56596 leT, 75
a doua in Poiana propriti zisa, banT.
Poiana, sat. VezT Poiana-Alma- Cu hramul Adormir ea - MaiciT -
suluT, sat, jud. Neamtu. DomnuluT, facuta de locuitorl Poiana, aje minerale, in jud.
in 1853 si reparata de 2 orT. Prahova, com. Poiana, la 5 kil.
Poiana, sat, i resedinta com. Vite : 324 bol, 117 vacT, 6 de Cimpina. Long. E. 25°.38'.
cu acelasT nume, pl. Siul-d.-j., jud. taurT, 26 caT, 23 Tepe, 4 arma- Lat. 47°.8'. Alt. 440m. Statie de
Olt, situat pe valea piriuluT Cal- sarT, 322 oi si 64 capre. Lo- cale ferata (Cimpina). Sunt mal
mätuiul. cultora mal posea 30 stupT, multe izvoare cu apa minerall,
Are o populatie de goo lo- 144 plugurI i 5 cazane de fa- care e intrebuintata pentru ba.T
cuitorT, din care 76 sunt impro- cut rachia. contra durerilor de picioare si
prietaritt dupa legea rurala din de oase. Sunt frecuentate de
1864. Poiana, sat, facind parte din com. multI bolnavT, de si nu exista
Biserica, cladita la 1870e de- Colonesti, jud. Tecuclii, situat un stabiliment.
servita de i preot i I cintaret. pe piriul cu acelasT nume, la 12
Locuitorii poseda : 30 cal, 27 de resedinta com., spre N. Poiana, fost sat, sub poalele pa-
Tepe, 200 bol, 59 vacI, 6o bi- Are o populatie de 54 fa- dure! Fagatelul, jud. Suceava,
voli, 800 o!, 30 capre si 180 miliT,sari 195 suflete, cari lo- com. Stolniceni.
porcI. cuesc in 52 case.
LocuitoriT sunt improprietaritT. Poiana, mändstire, asezata pe un
Poiana, sat, resedinta com. rur. deal frumos in tata orasuIuT Cim-
Poiana, jud. si plaiul Prahova. Poiana, sat, in jud. Tutova, pl. pina, jud. Prahova. Se intretine
Are o populatie de 592 locui- Pereschivul, com. Stänuesti, spre de Eforia Spitalelor Civile din
tori. Ad i e schitul Poiana. Lo- N.-V. de satul Stanuesti, in mar- Bucuresti si se administreazä
cuitoriI s'aii improprietarit /a ginea de V. a judetului. Are de un ingrijitor.
1864 pe mosia Poiana a EforieT. 205 locuitorT §i 44 case. Aceastä manastire, care acum
Vara, acest sat e vizitat de a ramas ca biserica de mir, s'a
multf patimag, pentru bar sa- Poiana, sat, in jud. Vasluiti, pl. fondat la anul 1688 de catre
rate. Fundurile, com. Negresti, situat Spatarul Toma Cantacuzino, fra-

www.dacoromanica.ro
POIANA 31 POIANA-CiRNULUT

tele luT erban-Voda Cantacu- Poiana, phig, izvorepte din po- rur. Patulele, pl. Blahnita, jud.
zino. lenile com. Prahovita-d.-s., plaiul Mehedinti.
Biserica actuala s'a recladit in jud. Prahova, pi se varsa pe
anul 1840 de Eforia Spitalelor partea dreapta in 14111 Prahovita, Poiana-CirnuluI, com. rur., in
Civile din Bucurepti. tot in com. Prahovita-de-sus. partea de N. a pl. Crasna, jud.
Vasluiti, in marginea de S. a
Poiana, parohie, in com. cu a- Poiana, pida, jud. Tecucia, izvo- jud. Iasi, pi la 22 kil. de Co-
celapf nume, pl. Vrancea, jud. repte din zarca DobrotforuluT, daesti, repedinta pl., apezatá pe
Putna, avind o biserica parohiala, uda satul cu acelasT nume pi se dealud l val acoperite in mare
cu hramul Adormirea. varsä pe partea dreapta a Ze- parte cu padurT, intre tirgupoa-
letinuluT, intre satele Analogul rele Poieni, din judetul Iasi si
Poiana, deal, ramificare a dealu- Poiana, din com. Colonepti. Codlesti, din jud. Vasluia.
luT Humaria-Bahnoaia, in partea E formata din satele : Poiana,
de N. a com. Poiana-Lunga, jud. Poiana, ,ces, jud. Dolj, pl. Cim- Hilita, Trestiana, Pocreaca. Slo-
Botopani ; are directiunea spre puf, pe care este wzat5. com. bozia MiluluT, Dumitrepti - Gala-
S.-V. pi se intinde pana la ho- Poiana. tei (Cirpiti), Schiletul-DucaT, Du-
tarul satuluT Serafinepti, com. mitrepti i Blaga, pe o supra-
Corni. Poiana-Alma§ulul, sat, in jud. fata..de 6994 hect., din care 2393
Neamtu, com. D obreni, pl. Piatra- hect. padure pi 2746 hect. loc
Poiana, Yac, in jud. Ialomita, in- Muntele, situat in curbatura mun- de cultura, fina, imap, sunt ale
sula Balta, pl. Borcea, com. Co- tilor Muncelul-Negrepti, pe %ralea proprietateT, iar 1834 hect., ale
garcea. pîrlulul Negresti. locuitorilor.
Are o populatie de 199 su- Are o populatie de 912 fa-
Poiana,sariPoiana-Bisericani, flete, locuind in 55 case; o bi- mili!, sati 2439 suflete, locuind
jud. Baca, pl. Tazlaul- seria, deservita de i preot In 6o8 case ; 4 bisericl, deser-
d.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, de I dascal; o vararle; j fierarie. vite de 4 preotT pi 4 cintäretT ;
peste 703 hect., cu padure cu Vite : 90 vite mar1 cornute, o pcoala; 4 morT pi 6 circiumT.
tot. E pr.oprietatea statuluT de 45 oT, io cal, 30 rimatorI. Comerciul se face de ii per-
la secularizare. soane.
Poiana-Arsä, virf de munte,jud. Vite : i6oi vite marT cornute,
Poiana, mof ie ?articulara, jud. Bacati, pl. MunteluT, com. Brus- 1038 oT, 66 capre, 375 caT, 2
Dolj, pl. Cimpul, com. Poiana, turoasa, din muntiT Popoi, inalt bivolf pi 415 rimatorT.
in intindere aproximativa de de 1272 m. i situat pe gra- Budgetul com. e la veniturT
2500 hect., aducind un venit nita. de 5853 leT, 50 banT, lar la chel-
anual de w0000 leT. Se &ese tuelT, de 5783 leT.
pe &usa 2 morI de aburT. Poiana-Bisericani. VezT Poiana, LocuitoriT posea.: 154 plu-
sat pi mopie, jud. guri pi 262 care CU bol, 31 plu-
Poiana, pätiure foloasa, jud. Ba- gurT pi 63 carute cu cal; 437
cati, pl. TazlAul-d.-j., com. T'ir- Poiana-BorceI, parte din satul stupT cu albine.
gul-Valea-Rea, de 433 hect. Este Borca, jud. Suceava. Prin mijlocul com. trece de
amenajata i apartine statuluT. la N. la S. poseaua nationala
Inainte de secularizare linea de Poiana-Bouldf, sätuc, jud. Ba- Vasluiti-Iapi i piriul Vasluetul.
mandstirea Bisericani, din jud. chti, pl. Tazlaul-d.-s., care face
Neamtu. trup cu satul Scorteni, din com. Poiana-Cirnuluï, sat, rqedinta
cu acelapT nume. com. Poiana-CirnuluT, pl. Cras-
Poiana, pädztre a statuluT. VezT na, jud. Vasluiü, asezat pe valea
Ursul pi Poiana, jud. Olt. Poiana-Chioark trup de mofie piriuluT Vasluetul, de o parte
din proprietatea statului Cor- pi alta a poseleT nationale Vas
Poiana, phig, izvorepte din pa- basca, com. Corbasca, pl. Ber- la 23 kil. de orasul
durea Serafinepti pi se varsa in heciul, jud. Tecucia. Iapi pi la 42 la de Vasluiti.
lacul Poiana, com. Poiana-Lungl, Se intinde pe o suprafata de
jud. Botopani. Poiana-Cioarei, ceitun, in com. 2866 hect., din care 1430 hect.

www.dacoromanica.ro
POIANA-COPAC1ULUI 32 POIANA-DE-VÀRBILMI

pAdure si 1287 hect, loe de cul- torl si 3 case. E situat pe malul in 88 case. CopiiI din sat ur-
turA, finat, imas ale proprietAteI, drept al piriuluI Bisca - Mare, meazA la scoala mixt5. din satul
iar 149 hect., ale locuitorilor. sub muntele Cursele i in apro- Poiana-d.-j., ce este la 240 m.
Are o populatle de 27 fami- piere de Ghenunea-Draculd. E
sail 153 suflete ; o bisericA cel mai nordic cAtun al jude- Poiana-de-Sus, sat, in partea
catolicA ruinatA ; caseIe proprie- tuld. de E. a com. Girbesti, pl. Fun-
tAtiI ; i moarA cu aburl si una durile, jud. Vasluiü, asezat pe
de vint ; 3 circiumI. Poiana-Cuibuluf, satt Poiana- coasta de V. a dealuld Voinesti,
LocuitoriT posedA: 20 plugue Mare, loc de finge, in partea pe o suprafatA de 66o hect.
si 20 care cu bol, 2 plugurl si de V. a cAt. Cuibul, intre dea- Are o populatie de 66 fami-
2 clrute cu cal ; 1015 vite marI lul Berivoe piriul SArAtelul, liT, saü 138 suflete.
cornute, 2 bivolI, 2 capre, 18 com. Gornetul-Cuib, pl. Podgo- Teritoriul satuluI e udat de
cal si 30 rimAtorT. ria, jud, Prahova. piralele : SacovAtul i Tibana.
LocuitoriI posea.: 17 plugurl
Poiana-Copaciului, sat, fAcind Poiana-de-Jos, sat, jud. Dolj, Cu bol; 163 vite marT cornute,
parte din com. rur. OpAriti, pl. pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, cti o 70 oT, 8o capre, 33 cal si 90
Teleajenul, jud. Prahova. populatie de 444 suflete, locuind rimAtorl ; 30 stupl de albine.
Are o populatie de 307 lo- In 120 case.
cuitorT. Cade in partea de V. Are o scoalA mixtA, fondatA Poiana-de-Sus, mofie particu-
a comuna Locuitorii mal nu- de rAposatul P. Poenaru, frecuen- larA, jud. Dolj, pl. Jitti-d.-s., com.
mesc acest cAtun i CopAceni. tatA de 69 copii ; o bisericl ; Poiana, in intindere de 500 pog.,
S'a format pe la 1783. De aci 3 circiumI. cu venit anual de I 1340 leT. Este
se exploateaa. pleura. Se zice O. mal inainte satul era arendatA. Are pe ea o pädure
asezat pe locul unde azT se vAd de 350 pog., compusA din ulmT,
Poiana-Copaciului, numire ve- urme de zidurI, fintmnl, cruel, etc. fagI, frasid, jugastri i mal cu
chid a comuna OpAriti, plaiul seam1 stejart
Teleajenul, jud. Prahova. Poiana-de-Jos,mofieparticularl,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Po. Poiana-de-VArbiail, com. rur.,
Poiana-Cottrga§ului, sdtuc, Cu lana. Are o intindere de 320 plaiul VArbilAul, jud. Prahova,
15 case, fAcind parte din satul pog., dind un venit anual de situatA pe ambele malurI ale
Cotirgasi, com. Brosteni, jud. 32971er. Pe mosie ati earte girld VArbilAul, la 23 kil, de
Suceava. cuitorif clIcasI i mosnenr. capitala judetuld si la io kil.
de resedinta plaiulul.
Poiana - Cu - Cetatea, sat, jud. Poiana-de-Jos, padurr particu- Are o populatie de 638 su.
Iasi, pl. Codrul, com. Ciurea, lare, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. flete, locuind in 150 case ; o bise-
situat dincolo de pAdurea Poiana, una in intindere de 120 ricA, fon datA la -1864 de locuitorl,
novel, spre S. de satul Ciurea, pog., apartinind d-neI Ecat. Cio- deservitA de un preot ; o scoalA
pe podisul dealuld Bordea, lin- cazan, alta de 65 pog., aparti- mixtA, frecuentatA de 30 bAetl
gA codrulBorosesti, din jud. Vas- nind d-neI Ecat. C. Poenaru, si 6 fete (1899-900).
luir', la 24 kil. de orasul Iasi. alta de ioo pog., apartinind d-lul Parte din locuitoriI com. sunt
Face parte din trupul mosiel Marin Popescu._Sunt amenajate. mosned. 71 s'ail improprietArit
Borosesti, proprietatea caser spi- Se compun mar cu seamA din la 1864, cind li s'atí dat 184
taluld Sf. Spiridon. Are o po- stejarl, apor din uhrd i fagl. hect. El posea : 9, cal si Tepe,
pulatie de 6 familif, sati 37 su- 70 vacI, 26 capre, 107 or si 57
flete. Poiana-de-Sus, vechie numire porcl.
LocuitoriI posedI : 42 vite a com. Poiana, pl. pul-d.-s., com. In raionul com., pe riul VAr-
marl cornute, 18 01, 8 cal si 4 Poiana, jud. Dolj. bilAul, este n moarA.
rimAtorl. TeritoriuI com, e de 450 hec-
Poiana-de-Sus, sat, jud. Dolj, tare.
Poiana - cu - Rugi, cdtunaf, al pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, Cu Comerciul se exercitA in co-
com. Goidesti, jud. BuzAti, alipit resedinta primArieT. Are o popu- munA de 3 circiumarI.
de com. Virlam i aviad ii locui- latie de 342 suflete, carT locuesc Budgetul com. e la veniturT

www.dacoromanica.ro
POIANA-DIN-CALE 33 POIANA-LULII.JRACU

de le) 3066,34, lar la cheltuell, Poiana-Gl§teI, munte, in jud. Budgetul com. e de 2323 leT
de 2526,11 tel. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. la veniturT i de 1514 lef la
In comuna sunt 2 osele ve- Calugareni, situat linga Piatra- cheltuelt.
cinale : una o leagá cu com. MI- Teiuluf. Vite : 384 bol i vacf, 54
laqti la S. i Varbilaul la N., caf, 2 bivolT, 996 of, 64 capre
O. a doua, cu com. rur. Valeni- Poiana-Golenti, statie de dr.- §i 404 rimatort.
de- M unte. jud. Dolj, pl. Cimpul, com.
E udata de la N. la S. de Maglavitul, pe Unía Craiova-Ca- Poiana-Laculur, sat, ca 241 lo-
apa Varbilaul i de Valea-Bise- lafat, pusa In circulatie la i De- cuitorl, jud. Arge, pl. Pite0i,
rice, ce se varsa in Varbilaul, cembrie 1895. Se afta intre sta- facind parte din com. rur. cu
tot in raionul acesteT comune. tule (12,6 kit.) i Calafat acela0 nume. Are 2 bisericj, cu
Se margineste la N. cu com. (9,9 kil.). Inaltimea d'asupra ni- hramurile Cuvioasa Paraschiva
Varbilaul, la S. cu com. Mala- veluluf MIS, de 53,15 m. Ve- Sf. loan, deservite de 2 preotT,
e0, la E. cu com. Bughiile nitul acesteT statif pe anul 1896 2 cintarett i 2 paracliserT.
la V. cu com. Trestioara. a fost de 5633 leT, 70 bant.
Poiana-LaculuI, trup de
Poiana-din-Cale, Poiana-cu- Poiana-Hotarele, sa5 Butea, dure al statuluf, in intindere de
Pietrelesa5 Bolovanul-Hur- teren Cu tufri i arbort izolatT 13 hect., pendinte de com. Va-
duculuI, munte insemnat, pe de diferite esente, pe m4a leni, plaiul Teleajenul, jud. Pra-
frontiera, in jud. Buzatl, com. com. Calimane§ti, pl. Cozia, jud. hoya, care, impreuna cu trupu-
Nehoiaul. Are p5.durT intinse Vilcea, In intindere de 18 hect. rile : Valea-GarduluT (62 hect.),
p4unT, care nutresc pana la Cotul-cu-PlopT, Obratele - dup.-
3000 de or anual. Poiana-Hotilor, "Zata intins, Sfoara-Predealul (25 hect.), Bu-
la N. de muntele ClAbucetul- ghea-d.-s. (45 hect.) i Runcul
Poiana-din-Cale, pichetde vara, TauruluT, intre piraiele Prahovita (40 hect.), formeaza padurea
pe frontiera, jud. Buzar', intre qi Limb4elul, jud. Prahova, Valeni.
muntele Poiana-din-Cale i iz- com. Predeal, plaiul PelepluT.
vorul Surducul. Poiana-LarguluI. Ved Largul,
Poiana-Humei, sat, in judetul sat, jud. Neamtu.
Poiana - dintre - Paduri. Vezt Roman, pl. Fundul, com. Ciu-
Báltaretul i Dracinul, mofie a turqti, wzat pe deal, la extre- Poiana-luI-Bor§. VezT Protopo-
statuluT, jud. Dolj, pl. Dumbra- mitatea de S.-E. a judetuluf, la peni, sat, com. Poiana-Lunga,
va-d.-s., com. Tiul. hotarul despre jud. Tutova, cu jud. Botopni.
o populatie (dimpreund cu aceea
Poiana - DrInguluI, munte, in a satului Misal-15.11qt» de 186 Poiana-luI-Iura§cu, com, rur.,
ramura Coztel, jud. Neamtu, pl. locuitorT, locuind in 45 case. in jud. Roman, pl. Fundul, spre
Piatra-Muntele, com. Gircina; se Locuitorif posea ¡83 vite S. de orapl Roman, la 31 kil.
afla in prelungirea dealutut Rup- marT cornute. de el i la 6 kit, de rqedinta
tura. p14ef. E formata din satele :
Poiana-LaculuI, com. rur., pe Ca.Meni-luT-Burchi, Cauti$eni-
.Poiana - F aguluI, alta' numire apa Cotmeana, jud. Argq, pl. luI - Iuracu, Caut4eni - Raza0,
datä satulut Piriul-Fagului, jud. Pitqti, la 13 kil, de com. rur. Neggeni i Poiana-lut-Iurawu,
Neamtu, plasa Piatra-Muntele, Biscovul-Fle$tif, reedinta sub- Cu reedinta comunei in satul
com. Galut. prefectureT, i la 15 kil. de Piteti. Poiana-lut-Iurawu.
Se compune din 8 sate : Ducu- Are o populatie de 238 fa-
Poiana-FeteI, poiana, spre N. le0i, Gäleti, GalAteanu-Nego- milif, sal:1 924 suflete, din care
de Fata-luT-Cralil, jud. Prahova, qti, Neagra, Poiana - LaculuT, 432 locuitort Ungurt, locuind
comuna Cera§iul, plaiul Telea- Popqti i Tehqul, cu o popu- in 322 case ; o coall mixta ; 3
jenul. latie de 867 locuitorf. biserict de lemn, din care una
Pe ad era comunicatia cu Are 2 bisericT, deservite de catolica. Ungurif %in de parohia
Austro-Ungaria, pana la facerea 2 preotf, 2 cintarep i 2 para- catolica Prajesti (Bacati).
calef-ferate Ploqti-Predeal. cliserf ; o coa15. mixta. Budgetul com. e la veniturt
64746. Mareta Dicifonar Geogroutc. Vol. V.
5

www.dacoromanica.ro
P0IANA-LUT-1URACU 34 POlkNA-MARE

de 2071 le, 85 banf si la chel- Polana-LUngä, com. h-ur., in par- \rae : 220 bol -$11 vacT, 80 cal,
tuelf, de 1807 lef. tea de S.-E. a pasa Siretul, 285 of si 45 porcf.
jud. Botosani. Se Intinde pe un Sunt go stupf cu
Poiana-lui-Iurascu, sat, in jud. teritoriii deluros si acoperit cu
Roman, pl. Fundul, com. Po- pAdurl. Poiana-Lung5, tnunte, in jud.
iana-luf-Iurascu, spre S. de ora- E compusA din satele : Ohis- Suceava, com. MAlini, sub Ha-
sul Roman, la .31 kil, de el si covata, Icuseni, Poiana-Lungd, 'Auca, avind 1340,1 m. altitu-
la 6 kil, de resedinta plAsef, pe Protopopeni, Vorona - Carate, dine.
malul sting a piriuluT Sasa. Vorona-Theodor si Satul-Noti.
Populatiunea, in maioritate Are o intindere de 5622 hect., Poiana - Lungl i Ferigele,
Ungurf, e de 360 suflete, care, din care 1600 hect. ale proprie- munir, proprietAtT ale statuluf,
impreund cu loc. din satele : tarilor marf, 2106 ale locuitori- pendinti de Episcopia ArgesuluT,
CAlugäreni, lor si 2267 hect. pädure, si o jud. Muscel.
Recea, Rosiori i Rusi, tin de populatie de 491 fanal, sati
parohia catolicA PrAjesti (Baclii). 241 I suflete, din care 450 con- Poiana - Longi - de - Jos, com.
Are o biserica de letnn si o tribuabilf. rur., in jud. Dimbovita, p/. Bo-
scoalä primará mixta. Se numea Are : 5 bisericf, deservite de lintinul, situatA pe cumple, la S.
maiinainte si Poiana-Sasuluf. 2 preotf, 3 cintAretf vi 3 para- de Tirgoviste, Ruga marginea
cliserf ; mAnAstirea Vorona, de jud. si la 15 kil. spre S.-E. de
Poiana-lul-Mihaï, inmute, al co- cálugAff, si schitul Selastria, in gara Titu.
muna Schela, plaiul Vulcan, pAdure ; 2 coale, conduse de Prin raionul com. curge Cio-
jud. Gorj, spre N.-E. de com. 2 invAtAtorT i frecuentate de rogirla, peste care este un pod.
E populat cu pAdure de fag. 155 bletT i 18 fete. Are o populatie de 1070 lo-
Pe el este poteca ce merge Locuitorif posea: 858 bol cuitorr; o biseria si o scoalä.
la vama Buliga si la pichetele : vacf, 231 cal, foo6 of, 231 Se invecineste la E. Cu com.
No. 7, numit Buliga si No. 8, porcf ; 500 stupf cu albine. Brezaele ; la V., cu com. Gdi-
numit ScArisoara. Pe lingA a- In comuna sunt 6 lazurf seni ; la N., cu Poiana-d.-s. si
ceste pichete e si trec1toarea, 5 morT de apl. la S., cu com. Floresti, din jud.
prin Vulcan, in Austro-Ungaria. Budgetul comuna e la veni- Ilfov. De Gáiseni se desparte
Acest munte se zice cá turf si la cheltuelf de 11202 leT. prin -pldurea ''Silistioara, lar de
are numirea de la Domnul Comuna e strAbAtutA de ca- cele-l'alte prin cimpif arabile, u-
reir, Mihaf-Viteazul, care ar fi O.- lea judetean1 Botosani-FAlticeni. nindu-se prin sosele i drumurT.
bárit cu oastea pe virful si la O cale comunall incepe din ca-
poalele luf. lea judeteanA, trece pe UngA POiana - LungA - de - Sus, com.
lacul mare al Voronef, prin sa- rur., in jud. Dimbavita, pl. 13o-
Poiana-lui-Stan, sat, fdcind par- tul Poiana si in com. Corni ; altA lintinul, situatä. ca vi cea de jos,
te din com. Muncelul, jud. Te- cale comunalá merge in satul pe cimpie vi vecine una cu alta.
cucia, situat la N. comunef, la Chiscovata. Prin raionul com., afarA de
3 kil. 200 m. Dimbovita i Ciorogirla, carf sunt
Are o populatie de 74 familif, Poiana-LungA, sat, in partea de in apropiere, mal curge pida'
sau 345 suflete, care locuesc in N. a com. Poiana-Lung5., pl. Si- Baiul, peste care este un podet.
6o case. retul, jud. Botosani, situat pe Se compune din 3 cAtune :
Locuitorif sunt improprietd- valea Poiana i pe mosia statu- Poiana-d.-s., Buroianul si Seca-
riti de la 1864. luf Vorona. turne, cu o populatie de 1208
Are o populatie de 145 fa- locuitori.
Poiana-luI-Stinoä, cütun, locuit milif, sati 758 suflete, din care Are o bisericA si o scoall.
de TigatiI, pendinte de com. I fo contribuabilT; o bisericl, zi- Se invecirieste cu comunele :
Vinátori-Micf, pl. Neajlovul, j ud. ditA la 1838, deservitA de Poiana-d4 spre E., Rdminesti
Vlasca, situat in mijlocul pAdu- preot i 2 cintAretT ; o scoall spre V., Lunguleti la N. vi Gäi-
ref CAscioarele, in apropiere de mixtA, condusl de i invAtAtor, seni la S.
CorbiT-Ciungf, la 4 kil, de satul frecuentatá. de 6o bletf si 6
Popa-Nae. fete. Poidna-Mare, sat, iweind parte

www.dacoromanica.ro
POIANA-MARE 35 POIANA-PLENITA

dio com. rur. Batani, plaiul Te- Poiana - Negustorului, sat, in din com. Plenita. La anul 1879
kajenul, jud. Prahova. Cade in jud. Bacaii, pl. Bistrita-d.-s., com. s'a despartit, devenind com. deo-
partea de N. a comuna Valea-lur-Ion, situat pe coasta sebita cu un singur catun, numit
dealulur Corlatele, la 3 kil, de Poiana-Plenita.
Poiana-Mare, catun al eorn. Mo- resedinta com. Are o populatie de 1247 su-
runglaVul, pl. O1tetul-Oltu14.-s., Are o populatie de 72 suflete. flete. Biserica, de zid, fondata,
jud. Romanati, pe valea Locuitorir poseda 15 vite in anul 1858, de obstea locui-
Burluiul. Altitudinea terenulur marI cornute si 50 capre. torilor, are in altar o inscriptie
d'asupra nivelulur Mari! este de cu numele ctitorilor si data fon-
210 m. Poiana-PetreI, sat, in jud. si pl. darer.
Are o populatie de 288 lo- Tutova, com. Dragomiresti, spre Scoala, infiintata la 1879, e
cuitori si o biserica, cu hramul N. de satul Dragomiresti, la mar- frecuentata de 59 copir.
Cuvioasa Paraschiva (1837), de- ginea jud. despre Vasluitt. Are In comuna se va.d urmele a
servia de i preot si 2 cintaretI. 131 locuitort si 37 case. 4 redute ce se zice cá dateaza
de pe timpurr foarte indepartate.
Poiana-MänästireI, sat, In par- Poiana-Plenita, com. rus-., jud. Dupa legea rural-a din 1864
tea de N. a com. Tingujei, pl. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., la 15 sunt 168 locuitorT impaminte-
Funduri, jad. Vas/uiri, situat pe kil. de V/rtopui, resedinta pla- nitr, lar dupl cea din 1879 sunt
Dealul-Manastire, intre sat ele seT, si la 62 kil. de Craiova. 70 insurateT.
Panoasa si Moara-lui- Ciorneiti. Situata pe locul ses numit Teritoriul comuna are o su-
Are o suprafata de 15 hect. si Poiana-Plenita. prafata de 3877 hect., din carT
o populatie de 40 familir, Se invecineste la N. cu com. 2360 hect. pamint araba, 1250
121 suflete. Verbita; la S., cu com. Risipiti ; hect. padure, 2 hect. teren sterp,
la E., cu cornunele Cornul 197 hect. vi!, iar restul fineata
Poiana-Märinei, vechiul nume Caraula si la V., cu com. Ge- izlaz.
al satulut Scaesti, jud. Dolj. meni, din jud. Mehedinti. Mosia se numeste Poia-na-Ple-
Limita linier de N. incepe din nita, dind un venit de 94400
Poiana-MierleI, sea, facind parte Drumurile-Mari, spre E. si duce le!. Parte apartine Statulur, parte
din com. rur. Catunul, pl. Te- pana la hotarul Pleniter. locuitorilor.
leajenul, jud. Prahova. Limita linier de E. incepe din Padurea, de pe mosia sta-
hotarul Verbita, merge de la N. tulur, se compune din cer si
Poiana-MuIerei, munte, in jud. la S., trece prin valea Padina- girnita.
Gorj, plaiul Novaci, apartinind Mare, valea Padina-Mica, si Viile, in intindere de r97 po-
com. Ciocadia, situat intre mun- Ceringul. goane, apartin statuluI si locui-
tir : Prava.tul, Salanele i Cotul- Limita huid de S. incepe din torilor. Produc vin negru.
luI-Urs, la frontiera ; ad i se afla Drumurile-Marr, avind directi- In com. sunt 4 circiumr; 4
pichetul No. 14, numit Sala- unea V.-E. velnite pentru fabricarea rachiu-
pele. Limita liniei de V. incepe din lur din tescovina, producind
hotarul com. Verbita, merge de pana la 500 decalitri anual.
Poiana-MuIereI, pichel cu No. la N. la S. prin valea Ceringul, O moara de abur! si una cu
13, situat pe panta N.-E. a mun- pana in hotarul com. Risipiti. vite se &ese pe mosia statulur,
telar cu acelasr n um e, jud. Gorj. Terenul comuner este acciden- precum si o stina unde se face
Poteca ce merge la acest pichet tat de valle: Padina-Mare, Pa- brinzá de putind.
este tot aceea care d'uce la pi- dina-Mica i Ceringul. Transportul se face pe calea
chetul Timpa pana la muntele In comuna se gasesc 4 mo- vecinala pana la Risipiti, upde
Mereutul; de acolo coboara la vile. da in calca comunall Craiova-
stinga in Valea-Lotrulur, sue pe Finenr sunt 7, din carT mar Cetatea. Poiana Plenita este u-
acest riti si pe muntele PrAvatul insemnate Fintina-Cocorasca nita prin cAl comunale cu Oro-
si de aCi. In Poiana-MuTereT. Fintina-Oilor. delul, cu Caraula, si cu Risipiti.
Comuna a fost infiintata la Un drum vechiti, numit Drumul-
Poiana-Mujei, fost sat, in jud. anul 1864.. De la infiintare pana Mare, trece prin centrul comuner.
Dolj, pl. jiul-d.-j., com. Piscul. la 1879 a facut parte ca catun Budgetul com, e la veniturr

www.dacoromanica.ro
POIANA-PLENITA 36 POIANA-SECIURILE

de 2753,04 leT si la cheltuelT, trie Ungureanu si e deservita de Poiana-Rotatä, pichet de gra-


de 1752,95 leT. cintaret si I 'Alamar. nifei, In jud. Mehedinti, pl. 0-
Vite cornute 440, o/ 179, colul-de-sus.
cal 28. Poiana - Rächiti, sat, in jud.
Neamtu, com. Galul, pl. Piatra- Poiana-Sasului, numire vechte a
Poiana-Plenita, sat, jud. Dolj, Muntele, situat in stinga riuluT satuluT Poiana-luurascu, jud.
pl. Dumbrava-d.-j., com Poiana- Bistrita. Roman. De vechimea acestut
Plenita, cu resedinta primarieT. Are o populatiune de 245 su- sat aminteste un document dat
(Vez! com. Poiana-Plenita). flete, din care 57 contribuaba de Alex. Lapusneanu in Husi
LocuitoriT se ocupa cu plu- la 1552, Apr. 4.
Poiana-Plenita, mofie particu- tafia si agricultura.
lara, jud. Dolj, pl. Dumbrava- In sat se afla i moara de apa Poiana-Schitului, mulate, jud.
d.-j., com. Poiana-Plenita, apar- si i fferarie. Bacan, pl. Trotusul, com. Dof-
tinind locuitorilor. Vite sunt : 20 bol, 36 yac!, tana, pe stinga Trotusului, inalt
203 oT, 9 caT, 8o porcI si 20 de 700 metri.
Poiana-Plenita, mofie a statuluT, junci.
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j , Poiana-Seciul, teren de finate
com. Poiana-Plenita. Are pe Poiana-RaftivanuluI, sat, pe cu padure, situat In com. Bog-
dinsa padure de cer i gir- mosia cu acelasT nume, jud. Su- danesti, plaiul Cozia, jud. Vil-
nita. ceava, com. Dolhesti, asezat pe cea, in intindere de 7 hect., din
o coasta ce tärmureste sesul care 6 hect. teren de finete si
Poiana-PrisaciI, sat, pe mosia drept al SiretuluI. Are o popu- hect. teren ca padure. A fost
si in com. Draganesti, jud. Su- latie de 68 familiT, saü 302 su- pendinte de Episcopia Rimnicul.
ceava, la V. si la 3 kil, de sa- flete, din care 70 contribuabili,
tul de resedinn, asezat pe am- locuind in 82 case. Poiana-Seciurile, com. rur., jud.
bere tarmurl ale pirltiluT Culesa, Vatra satulul ocupa 5 fAlcI. Gorj, pl. Amaradia, situata la
Cu o populatie de 430 suflete, Mosia, proprietatea mosteni- N. com. Pojarul-d.-s., pe Dealul-
carT locuesc in 99 case. torilor familiel Raftivanu, e de Mujeril si forman din 2 cat.: Se-
Vatra satuluT ocupa 15 falcI, 373 falcI, din care 274 cultiva- ciurile i Poiana.
25 prajinT. bile si 99 padure. Are o suprafata cam de 4200
Are o biserica de lemn, de- ImproprietaritT in 1864 sunt: hect., din care o patrime e pro-
servia de i preot si 2 cintarett. 8 fruntasT i 17 palmasT, stapi- prietareasca ; 2 partI din aceasta
*coala din Brusturi serva nind 74 falcI. intindere e acoperin de padure,
acestuT sat. Are o biserica frumoasa, cu roo hect. cu vie, 300 hect. cu
MaT inainte de a se fi infiintat hramul Nasterea MaiceT Dom- aratura, iar restul e finete
satul, pe acest loc se afla pri- nuluI, zidita in 1848 de Lupu padure.
saca manastireT Neamtu, palana Raftivanul, menind-o sa devie Are o populatie de 256 fa-
fiind frumoasa i inconjurata de manastire; e deservita de i pre- mili!, sari 765 suflete, din care
codri nestrabatutl. ot ii cintaret. coala din Corni 94 contribuabilT ; i ama mixta,
serva si acestuT sat. frecuentan. de 16 elevI ; 3 bi-
Poiana-Pustaiul, sat, pe mosia serie! deservite de i preot si
Zvoristea, com. cu acelasT nume, Poiana-Räsnita, sat, in partea 2 clntaretr.
pl. Berhometele, jud. Dorohoia, de N. a com. Laza, pl. Racova, LocuitoriT posea : 24 pluguri,
cu o populatie de 176 familiT, jud. Vasluiti, asezat pe dealul 63 care cu bol, i carga cu ca!;
sari 704 suflete. cu acelasT nume, pe o supra 585 vite marI cornute, 299 oT,
In vechime fiind mosie a parte fan. de 163 hect., din care 12 40 caT, 207 rimatorT si z z o capre.
era proprietatea manastirei Putna hect. vie. Budgetul com, e la veniturT
din Bucovina, care a stapinit-o LocuitoriT poseda : 6 pluguri de le! 922, banT 87, lar la chel-
pana la 1785. si 8 care cu bol, I plug si I tueli, de leT 866, banT 50.
Biserica, ca hramul Sf. Mi- carun cu caT, 50 vite marT cor- E udata de riul Amaradia,
hail i Gavril, este de lemn, fa- nute, roo ol, ro ca!, 30 rimatorr care izvoreste din Dealul-Muierii,
cuta In 1774, de preotul Dimi- si ro stupT. din dreptul cat. Seciurile, pri-

www.dacoromanica.ro
POIANA-SOCIf 37 POIENELE

mete pirIul Borna si Totoioasa pe calea Ploesti-FrontierA, intre 1 Poiana-Verde, poiand Intinsl,
pe dreapta si Sonul pe stinga. Sinaia 0. Busteni, gratie pozitiu- pe care mg 'nainte era asezatA
Cotnunicatia in cAt. se face nel sale IncIntAtoare si aerului säll com. Poiana, din jud. si pl. Pra
prin soseaua vecinall, careo leagA de munte, a devenit o statiune hoya, si de unde locuitoriT s'ati re
de Pojarul-d.-s. si de Negoesti de vilegiaturA in timpu/ verei tras spre deal, din cauza inun-
si printr'o osea comunalA, care PALIA la 7 Maiu 1885, acest datiilor rIului Prahova. Azi, aci
o leaga. cu Rosia-de-jos. cAtun, impreung cu Predealul, sunt tarinele locuitorilor.
In corn. sunt 25 de fintIni. Azuga si Busteni, cari azi for
meazd comuna Predealul, apar Poiana-Vinulul, localitate 11.0
Poiana-Socii, parte din satul tinea de comuna Sinaia. latd, pe Neagra, jud. Suceava,
Borca, jud. Suceava.
_
com. Brosteni, /O kil. de -rese-
Poiana-TigänceI,poian a fru mo a - dinta com.
Poiana-Stejarulul, peidure, In sd, in ramura muntilor Ciungi, Un agent vamal stA ad, fiind
jud. Neamtu, com. BirgAoani, jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, insArcinat Cu privegherea, ca sl
pl. de Sus-Mijlocul, situatA tingA com. Filioara, putin mal sus de nu se introducA in Tara, pe Nea
satul HIrtopul. mAnAstirea Vdraticul. gra, in mod fraudulos, plute.
MaT multi vizitatori al ml-
Poiana-sub - Ponoark poiand, nAstirei VAraticul, ati gAsit aci iz- Pialan& (In-), cdtttn, al corp. Colti,
in grupa CeahlAuluT, in drumul voare minerale feruginoase con jud. Buzar'. Vez i In-PoianA.
ce merge spre stInga DochieI, centrate.
asezatä. tare Palde Cisonul si Poiand (In-), partea de N.-V. a
Räpciunele, com. Hangul, pl. Poiana-Ursulusi, peldure parti- satulut Negotesti, jadetul Su-
Piatra-Muntele, jud. Neamtu. cularA, jud. BacAti, pl. TazlAul ceava.
Odinioarä ad a fost schit de d.-j., com. Gropile. E populata
cAlugdrite. Cu ulmi, fagl si carpeni. Are o Poienei (Dealul-), deal, in jud.
intindere de 143 hect. si este Suceava, com. Dolhesti, parte
Poiana - Teiului, sat, in jud. supusä regimului silvic. cultivabil, parte acoperit co pa.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. dure de rag. Adese ori, ael, In ur-
CAlugAreni, situat In dreapta Poiana-Ursului. Vezi Poiana, ma arAturei, se gAsesc cArAmizt si
riului Bistrita, fatä in fa ta cu sat, jud. BacAtt. alte obiecte ale gospodArieT, ceea
satul Poiana-Largului. ce dovedeste el odatä a fost
Are o populatie de 226 su- Poiana-UrsuluI, trecdtoare, jud. locuit.
flete, si o scoa1ä mixtA, frecuen- BacAil, pl. Muntelui, com. DAr-
tatä de 52 elevT. rranesti, de la intrarea Uzului Poienei (Fundul-). Vezi Fun-
Locuitorii se ocupä cu agri- In Tara, situat la V. de satul cu, dul-PoieneT, sat, In jud. Roman,
cultura si Cu plutAria. acelasT nume. La acest pas mer- pl. Siretul-d.-s., com. StAnita.
ge o cale vecinall, care vine de
Poiana-Trestiel, sat, fAcind par- la DArmAnesti, pe Valea - Uzu- Poienele, cdtun, al com. MArun-
te din com. rur. Cozminele, pl. luT, In susul apela tisul, jud. Buzar', Cu 200 locui-
VArbilAul, jud. Prahova. torT si 45 case. Se Ud/vide
Poiana-Värbildul, fostd mo,sie in Poienele-d.-j. si Poienele-d.-s.
Polana - Turcilor, pa-dure, pe a statuluT, jud. Prahova, plaiul De dinsele se alipeste si cAtuna-
mosia Hudesti, com. cu acelasT VArbilAul, com. VArbilAul, pen- sul Toca.
nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Do- dinte de mAnAstirea MArgineni.
rohoiti. Polenele, vechfe nunrire a cdtu-
Poiana-Varbiläul (Tei§u1), pel- nulut Poenari-Pletari, jud. Bu-
Poiana-Tapuluf, sat, facind par- dure particularA, supusä regi- zar', COM. CAno.lti.
te din com. rur. Predealul, p/. mulul silvic Inc5 din 1883. pe
Pelesul, jud. Prahova. S'a for- mosia Poiana-VArbilAul, pendin- Poienele, clitun, in jud. Neamtu,
mat in: urma cAtunulul Busteni, te de com. Poiana - VArbilKul, pl. de Sus-Mijlocul, cdm. Uscati,
pe la 1830. plaiul VArbilAul, judetul Pra- situat pe valea pIrlului Valea-
Poiana-Tapulul, care se aflA hoya. Alba.

www.dacoromanica.ro
POIENELE 38 POIENI

Poienele, sat, in jud. R.-Sarat, dureni (com. Damienesti), se de satul Poienele-Oancel si pe


pl. Marginea - d. - s., com. La- varsa in piriul Cretoala, pe stin- la N. de satul Balomiresti si,
cul-lui-Baban, asezat la N. co- ga. In tot cursul sail a sapat o me spre V. de acest sat, se varsa
mund, la 3 kil. de catunul de albie foarte adinca. in piriul Albuia, pe stinga. Pri-
resedintg, Costandoiul. meste piriul Pricopul, incarcat
Are o suprafata de 12 hect., Poienele, pfrig, jud. Tecucira, ce cu piriul Stanita.
Cu o populatie de 236 suflete, si trece prin satul cu acelasI nume,
o biserica, deservita (te 1 preot com. Godinesti, si se varsa in Poienele-OanceI, sat, in jud.
si t cintaret. .piriul Reprivatul. Roman, pl. Siretul-d.-s., com.
Stanita, spre N. de satul Sta-
Poienele, sat, facind parte din Poienele-BouluI, pdolure parti- nita si la I1/2 kil, de el.
com. todirieti, jud. Tecucitl, si- culara, supusA regimulur silvic Are o populatie de 368 lo-
tuat la 9 kil. spre N. de comuna. inca din anul 1883, pe mosia cuitori ; 96 case ; o biserica
Are o populatiune de 70 su- Comarnicul, pendinte de com. de lemn.
flete ; o biserica, cu hramul A- Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. Ala se gasesc pasunI in a-
dormirea Maicei DomnuluI, de- Prahova. bondenta.
servita de I preot si 1 cintaret, Sunt 157 vite mar! cornute.
construita. la 1850 de Costache Poienele-de-Jos, com, rur., in Se numea maI inainte si te-
Craescu si refacuta de zid la jud. Roman, pl. Fundul, sprc fanesti.
1872 de Emanuel Cräescu. S.-E. de orasul Roman, la 29
kil, de el si la 75 kil, de re- Poienele-Säref, virf de munte,
Polenele, deal, in jud. R.-Slrat, sedinta pläseI, pe piriul Poie- al Laposului, pl. Vrancea, jud.
pl. OrasuluI, com Odobasca. Se nele. E formata din satul Poe- Putna.
desfdce din dealul Malura; braz- nele-d.-j., cu o populatie de 730
deazd partea de E'. a com. si intrg locuitorI. Poienestilor (Dealul - ), deal,
putin, si in plasa Marginea-d.-s. Are o biserica de lemn ; o se intinde la E. de satul Bros-
E acoperit cu päsunI intinse si scoald mixta, frecuentata de 46 teni, jud. Vasluia, pl. Racova.
semSnaturI. elevi (1890-900); o fabrica de com. Ivanesti, formind limita
spirt. acesteI comune catre com. Poie-
Poienele (Gura-BisciI), mo,rie, Budgetul com, e la venituff nesti.
In jud. Bu,zail, com. Märuntisul, de 1465 leI si la cheltueli, de
cat. Poienele. Are 830 hect.: lo- 1[393 lel. Poieni, com. rur., in partea de
curI arabile, izlaz, lived si pu- S.-E. a piase! Codrul, jud. Ia0,
tina padure, proprietate a mos- Poienele-de-Jos, sat, in jud. Ro- in marginea despre jud. Vasluin,
nenilor : BoenatI, SibiestI, im man, pl. Fundul, formind com. formata din satele : Poieni (tir-
proprietaritilcr si d-lui N. Rusia- Poienele-d.-j. (V. a. n.). Parte gusor), Comarna d.-j. si Comar-
vetianu. din mosia inconjuratoare a aces- na-d.-s.
tul sat, apartinea mal inainte Terenul san este foarte acci-
Poienele, vio§ie, in jude Buzäil, EpiscopieI de Roman. dentat, prezintind mal multe
com. Mlajetul, cdt Valea-Lupu- sirurl de dealurI, acoperite cu
10, fäcind parte din hotarul Le- Poienele-MAcrisuluI, munte, al paduri.
reasca. Are cam 30 hect. pro- com. Runcul, plai ul Vulcan, jud. Are o populatie de 514 fa-
prietate deosebitá de a mosne- Gorj, spre N.-V. comund, acope- mili!, sati 2891 suflete ; doul
nilor. Ved Lereasca. rit cu 50 hect. padure de brad bisericT, deservite de 2 preotI si
si 340 hect. padure de fag. 4 cintareti ; douà scoale, con-
Poienele, Alié, ce curge prin Pe acest munte este o sana. duse de 2 invatatorr si frecuen-
jud. Roman, pl. Fundul, com. tate (in 1899-900) de 65 elevI.
Poienele-d.-j. si DAMien6sti. Iz- Potenele-Oancef, phia, ce cur- Prin mijlocul comund trece
~este de la N.-E. de satul ge prin pl. Siretul-d.-s., com. soseaua nationall Iasi-Vasiuiti.
P.oienete-d.-j.; curge de la S.-E. Stanita, jud. Roman. Izvoreste Vite : 1009 vite marI cornute,
spre N.-V.; trece pe la E. de la V. de satul Ghedeonul, curge 184 oI, io capre, 162 cal si
satul Poienele-d.-j. si la satul Pa- de la E. la V., trece pe la S. 323 rimätorI.

www.dacoromanica.ro
POIENI 39 POJARUL-DE-JOS

Poieni, sat (tirgusor), in judetul Poieni, virf de deal, in jud. Ba- kil, de el. Are 259 locuitorl ;
Iasi, pl. Codrul, cotn. Poieni, cAti, pl. Siretul-d.-s., com. Fili- 61 case si o bisericd de vAld-
asezat pe culmea dealuluI cu peni, fAciad parte din sirul dea- tucI.
acelasI nume, la 450 m. d'asu- lurilor care despart basinul Ber- Este inconjurat de jur-impre-
pra niveluluI MArif, inconjurat heciuluI de al RAcAtAulur. jur cu pAdure.
de toate partile Cu alte dealurr
acoperite de padurI, amenajate Poieni, pirlia,s, in jud. Neamtu, Poienita, izvor cu apti minerald,
dupa cerintele stiintel si stra- pl. Piatra-Muntele, com. Gircina; situat pe deal, in apropriere de
batute de o retea de drumuti izvoreste din muntele Poiana gara Cimpina, com. Poiana, jud.
sistematice. MaI inainte de in- (ramura Cozlel) si se varsa pe si pl. Prahova. Apa sa contine
fiintarea satuluI, un numar de dreapta piriuluI Cuejdiul, in fata pucioasa.
locuitorI traiad izolatI prin pa- satulut Cuejdiul.
durl, avind bordeie in cite-va Poienita-Blidare, minare veckie
poienI; proprietarul de pe atuncI Poienita, sat, cu 49 familii, jud. a ciiiunulut Dumitresti-d.-s., jud.
i-ati silit a'sI parAsi locuintele Arges, plasa Topologul, facind R.-Sdrat, com. Dumitresti.
acele izolate si i-ail asezat pe parte din com. rur. Golesti. Are
totI in locul unde este asta-zI o biserica, cu hramul Cuvioasa Poienitele-de-Jos, cdtun, al com.
satul, dindu-le locurI de hranä Paraschiva, deservitd de i preot Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau,
si lemne pentru case ; mal tirziti si I cintAret. Cu 240 locuitorI si 46 case.
s'a infiintat si tirgusorul, in mij-
locul satuluT, de fostul proprie- Poienita, sati Poiana, sat, pe Poienitele-de-Sus, clitun,a1 com.
tar Alexandru Bals. De la 1868, mot;ia Brdesti, jud. Dorohoiu, pl. Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau,
mosia a devenit proprietatea Cosula, com. Brdesti, cu 63 fa- cu 200 locuitori si 40 case.
MaiestateI Sale RegeluI. miliI, sad 304 suflae.
Are o populatie de 178 fa- Proprietatea mosid e a d hit' Poiteasca, vechie numire a mo-
miliT, sad 729 suflete ; o bise- Al. Curt. fiel' Cirlovoaia, jud. Buzad, com.
rica, ziditä din piatrA, deservitl Satenif improprietaritI ad 157 MArAcineni.
de 1 preot si 2 cintareff si o hect. si 54 arif pdmint.
scoala, infiintatd in 1868, frecu- Pojaretul, lac, in jud. Tulcea,
entata. de 47 elevT, avind loca- Poienita, sat, fletad parte din pl. Sulina, pe teritoriul com.
lul eI, construit cu spesele Ma- com. rur. Golesti, pl. Riurile, urb. Chilia-Vechie, situat in par-
iestateI Sale Regelui. jud. Muscel, situat pe malul drept tea N.-V. a plAsij si cea de V. a
Tirgusorul Poieni se aflä la al riulur Bratia si udat de la V. com., lingl lacul Tatanir, de
o depastare de 14 kil, de ora- spre E. de girlele : Poienita, FA- care e format si cu care comu-
sul Jai. geanca si Pesteleasa, iar la N. nica. prin o edita. Are o forrad
Vite : 307 vite marl cornute, de Ola Valea-UrsuluI. aproape rotunda. si e inconjurat
IO capre, 57 cal si 100 rimatorr. Ad i e resedinta comunef. numaI cu stuf. Are o intindere
Are o populatie de 66 familiI, de 100 hect. si contine peste.
Poieni, sat, in jud. Neamtu, pl. sad 298 suflete ; o scoald, fre-
Piatra-Muntele, com VinAtori- cuentatA de 53 elevI (1899 Pojarul. VezI Lunca, sat, com. Va-
Dumbrava-Rosie, situat pe un 90o) ; un herastrAti cu aburI. leni, pl. Argeselul, jud. Musca.
podis, la Sudul ramureI muntilor
Cernegura, inteo pozitiune pi- Poienita, cdtun, in jud. Putna, Pojarul, deal, jud. Gorj, apar
toreasca.. pl. Vrancea, com. NAruja, asezat tinind comunelor Birzeiul de-
Are o populatie de 73 suflete. litiga cat. Lunca, pe local unde Padure si Pojarele. Are directia
Locuitorii se ocupa cu agri- se vars5. Naruja in Zabala. N.-S. si e coprins intre Valea-
cultura §i plutaria. Are o populatie de 142 su- Amaradiel la E. si Valea-Scra-
flete, eari locuesc in 30 case. del la V.; se prelungeste cu
Poieni, fir de munir, in jud. Ba- dealurile de la Scrada si se ter-
ad, pl. Trotusul, com. Dofteana, Poienita, sat, in jud. Roman, pl. mina in Valea-Amaradia
pe marginea satuluI Togata si Siretul-d.-s., com. Gidinti, spre
pe dreapta TrotusuluI. S.-E. de satul Gidinti si la 10 Pojarul-de-Jos, conz. rur., in

www.dacoromanica.ro
POJARUL-DE-jOS 40 POJOGENI

partea de S. a com. Pojarul- sat 434 suflete, din care 100 compune din 3 cAt.: Pojogeni,
d.-s., pl. Amaradia, jud. Gorj. contribuabilT. ComAnesti i Colibasul, situate
Se compune din 2 cAtune: Po- LocultoriT posea : 25 plugurT, parte pe yes, parte pe colina
jarul.d.-j. i StrImba, situate pe 6o care cu bol, o cArut5. cu cal, de V. a vaeI Blahnita, care se
ambele tArmurI ale fiuluT Ama. 316 vite marT cornute, 164 ol, imbinA aci cu a vAeY GilortuluT.
radia si ale StrimbeT, pe o su- 22 capre, 164 rimAtori i 35 cal. Se constatA din acte vechT
prafatA cam de 1800 hect, din In cAtun se gAsesc: 3 puturT cA acum 400-500 anT, comuna
care 260 hect. arabile, 47 hect. si 6 izvoare acoperite. exista si purta acelasI nume.
vie, 42 hect. prunet, restul izlaz, Are o suprafat4 cam de r300
flnate i tufäris. Pojarul-de-Sus, coin, rur., in hect., din care 700 hect. arabile,
Are o populatie de 196 fa- partea de V. a com. Blrzeiul- 25 hect. vie, io hect. prunet,
miliT, sati 796 suflete, din care de-Padure, pl. Amaradia, jud. cu o populatie de 300
466 contribuabill; 2 bisericT, Gorj, situatA pe ambele maluri set i ioo suflete, din care 216 con-
deservite de j preot si 2 chi- ale riului Amaradia, pe o supra- tribuabilI; o scoalA, infiintatA la
tAretI. fatd cam de 800 hect., din care 1857 si frecuentatA de 84 copiT
Locuitorii posedA : 40 plugurT, 170 hect. arabile, 40 hect. pru- (1899-900), 6 bisericI, din carr
to8 care ca cal, 4 cArute cu net, 25 hect. vie, lar restul izlaz, una de zid, construitA la 1837,
cal, 536 vite marT cornute, 472 finge si padure. deservite de 2 preotI§i 3 cintäretl.
oT, 24 capre, 190 rinatorl, 42 Are o populatie de 29t fami- LocuitoriT sunt mosneni din
cal; 65 stupi. sati 976 sqflete, din care vechime, afarl de o micá parte,
Budgetul com. e la veniturl 220 contribuabill, o scoail, fre- care sunt improprietAriV dupd
de 1377 leT, 75 banl, iar la cuentatA de 35 ; 3 bise- legea ruralA.
cheltuelf de 1094 leT, 57 banT. ricT, una ziditä la 1780 de Ioan Veniturile i cheltuelile com.
Comunicatia in comura se Ti'van, a doua la 1782 si a sunt de lel 1152, banT 62.
face prin soseaua comunalA, ce, treia ziditA de locuitorl, deser- Comunicatia In com. se face:
vine de la S., din com. Logresti- vire de un preot si 3 cintAretT. prin soseaua judeteanA T.-jiul-
Mosneni si o leagA. la N. cu Locuitorii posea.: 45 plugurr, Spahii (Dolj), ce o leagl spre
Pojarul-d.-s., la V. cu Licuriciul 84 care ca bol, I cArull cu cal, N.-V. cu com. Scoarta, lar spre
printeun drum de care, si la 762 vite marl cornute, 240 S.-E. cu Petresti-d.-s. prin dru-
E. ca Seaca, tot prin 'drum de oi, 150 capre, 200 rimgtorI §i murr ordinare, si prin unja fe-
care. 13 cal. ratl T.-Jiul-Filiasi, avind ca sta-
Apele ce udá comuna sunt: Budgetul com. e la venituri tie mal apropiatA, statia CAr-
eful Amaradia ce o strAbate de de 1206 Id, 95 batir, iar la bunesti.
la N. la S. si pirlul Curva, ce cheltuelf de 1141 leI, 66 bant Locuitoril posea : 728 vite
curge de la N. spre S.-V., dind E udatA prin centru de riul marl cornute, 510 cbi, 309 capre,
in Amaradia, avInd aja nurnai Amaradia. 290 rimätort, 31 caT, i io plu-
In timpurI ploioase. Soseaua Comunicatia in comunl se gurT, 6 clrute ca cal, 193 care
comunalA trecInd peste acest face prin soseaua comunalA ce cu bol si 47 stupT.
din urna pifia, are peste dinsul vine de la S., din Pojarul-d.-j., In com. se gAsesc 2 mori
un pod de lemn. si o leagl la N. ca Poiana-Se- pe apa Blahnita, t cismea de
In comuna se gasesc: 5 pu- clurile si la V. cu Birzeiul-de- zid, Io puturl si 7 izvoare a-
turi si to izvoare acoperite. PAdure printeun drum. coperite.
In comuna se gdsesc: i pu% PinIul Blahnita curge de Ia
Pojarul-de-Jos, cätun de rese- si 40 izvoare acoperite. N. la S., pe la E. comuneI.
dintá al comunei Pojarul-d.-j., Deal mal principal este Dea- Dealurf mal Insemnate In com.
din pl. Amaradia, jud. Gorj, lul-Muierii, In partea de E. des- sunt : Gruiul, Ocea i Dealul-
situat in Valea-Amaradief. pArtind-o de jud. Vilcea, mal Viilor. VW sunt valea Blah-
Are o suprafatä cam de t000 e Valea-Amaradiei. nita si a TereteluluT, cu luncf
hect., din care: 157 hect. arabile, roditoare.
25 hect. prunet, 27 hect. vie, Pojogeni, coin. rur., jud. Gorj,
iar restul izlaz, finete i 'Aclare pl. Amaradia, situatA In partea Pojogeni, certun de resedintA al
Cu o populatie de 108 familiT, de N. a com. Petresti-d.-s. Se com. ca acelasT nume, jud. Gorj,

www.dacoromanica.ro
POJOGI 41 POLEI,TUL

pl. Amaradia, situat parte pe luT-Ilie udata de valle: Cer- Formeazd limita intre CrAesti
ses, parte pe colina. nisoara, Cerna, Valea-Cerbului RAchitoasa. Din el izvoreste pi.
Are o suprafatä cam de 450 Mutilor. acelasT nume.
Cunîtil

hect., din care : 250 hect. ara-


bile, 8 hect. vie, 4 hect. prunet, Pojoräni, sat,in centrul com. Pojorita, îrui, jud. Tecuciu, iz-
iar restul izlaz, padure si tufä- Lunca-BanuluI, pl. Prutul, jud. voreste din dealul cu acelasT
ris, Cu o populatie de 120 fa- situat pe coasta dealu- nume, la N. satului Craesti. Are
miliT, sati 400 suflete, din care lul Prutul, la lo m. de la nive- o adincime de 5 m. si o latime
83 contribuabili. lul riuluT Pru tul. Se intinde pe de 3 m. Trece prin mijlocul sa-
Locuitorif posea : 40 plugurI, o suprafata de 1400 hect., Cu o tului Crdesti, pe care Il uda in
70 care Cu boT, 2 cdrute Cu populatie de 25 fam., sal 90 sufl. toatá intregimea, cutge spre
292 vite mari cornute, 281 of, S., iar IX gura Crdestilor, se
162 capre, 123 rimAtori, 16 cal Pojora§ti, iat, pe Valea-Pojora- uneste Cu Dobrotforul, varsin-
si 17 stupI. seI, format din piriul Pojorasti, du-se in parta dreaptä. a Ze-
Este udat de apa Blahnita si la E. de satul Cduesti, comuna letinuluT.
de 1311-alele Cdlugdreasa si Td- Scheia, pl. Funduri, jud. Vas-
rgelul, care curg numar in tim- avind o intindere de 170 Pojoritei (Virful-), piscul mun-
puff ploioase si se varsa in Blah- arri; din acesta se formeaza altul telur cu acelasI n'ave, jud. Su-
nita mar jos de Comanesti. mai mic ; ambele contin peste. ceava., avind 975 m. altitudine.
In com, se aflä scoala ; 3
biserici; i moarä pe apä, o cis- Pojorä§ti, "fria , jud. Vasluiu, Pojoritele, ntofie, in jud.
mea, 4 piturT si 3 izvoare aco- pl. Funduri, com. Scheia, izvo- ormant pl. Tirgulur, situatä. in-
perite. reste din fundul vaeT cu acelasi tre mosiile Butculesti i Sfintesti.
nume, curge spre E., si, dupa Are o intindere cam de 600
Pojogi, com. rur., jud. Vilcea, pl. ce formeazá dou5. lazurT, trece hectarq.
Cerna-d.-s., situatä pe valea pe teritoriul com. Draguseni si
urilor Cerna si Cernisoara, la 70 se varsa in piriul Rebricea. Polata, atto!, al coniunel Slo-
kil, de capitala jud. si la 20 kil. bozia, pl. 'Ocolul, jud. Gorj, spre
de a plaiului. Pojora§ti, vale, se intinde prin- N. comuna,- situat pe deal.
Are o populatiune de 6io lo- tre dealurile Filosofului si Fa- Arc y suprafata de 269 hect.,
cuitorI, din carl 130 contrib.i- gului, incepirid din partea de din care 97 hect. pAdure, 105
abili, locuind in 200 case ; 2 bi- S.-E. a satuluI Cduesti, com. hect. arabile, -63 hect. finete si
seria, una ziditA la 1819 si cea- Scheia, jud. Vasluiti ; pastrind livezi de prunT e. 4 hect. vie,
l-alta de lemn. aceeasi directiune se termina a- cu o populatie de 30 tamilif,
LocultoriT s'ati improprietarit proape de gira Rebricea. sau 107 suilete.
la 1864, dindu-li-se 597 hect. pe Locuitoril poseda : 33 plu-
mosia dita Panait Sordoni. Er Pojorita, vtahala, la N. satului .gurT, 32 care cu bol, i carut3.
posedä 15 cal, 160 bol, 200 Craesti, jud. Tecuciti. Aci a fost cu ce; 174 vite marT cornute,
yac!, 200 o! si 180 porcT. satul care In vechime purta a- 87 ol, ro car, 67 rimItorr; 12
Pe riul Cerna, in raionul com., cest nume. stupi.
e o moará pentru mAcinat. Comunicatia se face prin dru-
Vatra satuluT are 51 hectare Pojorita, mutile, la V. comund murT de care.
pämint ; lar cu izlaz Cu tot, 223 Leresti, plaiul Dimbovita, jud. In catun se gäsesc 5 l'inda
hectare. Muscel. In partea de E. curge
O osea comunala inlesneste Riul-TirguluI, unit cu Cuca si Poleitul, deal, cel mai insemnat si
comunicatia cu com. Ciresul Riusorul. mai intins din jud.. Covurluiu. In-
Balteni. cepe din jud. Tutova (Radesti),
Budgetul com. e la venituri Pojorita, munte, in com. Malini, strabate, in ¡ud. CovurluiuluI, pl.
de 1187 le si la cheltuelT, de jud. Suceava. Zimbrul si Prutul, printre &alele
1152 1 eT. Suhuluiul i Covurluiul ;. trece
E brazdata de dealurile : Giula, Pojorita, deal, jud. Tecuciu, in prin partea E. a Bursucanilor, d5.
Seciul, Piscul-Cheilor i Piscul- partea de E. a satulul Crdesti. peste Crdesti, ap9T se indreapta.

64746. Afarolo Dicilonar Geograllc. Vol. Y. 6

www.dacoromanica.ro
POLICIORI 42 POLIZETTI

spre V. de Virlezi si, la Baleni, d.-s., Policiori, Scortoasa s't Va- sat, in partea de S.-E. a com.
se bifurca in doua ramurr, din lea-Dragomirulur, avind o po- Laza, pl. Racova, jud. Vasluia,
care una trece spre V. pe la pulatie de 1710 locuitorl, lo- situat pe platoul dealulur Alexa.
Oasele si santinde paralel Cu S4- cuind in 411 case. E udat de piriul Gilcarul. Are
huluiul, iar a doua ramura, cea Are o scoalä in cat. Policiori, o suprafata de 225 hect., din
mar principal, de la Baleni tre- frecuentata de 45 elevr; 6 bi- care 18 hect. vie, cu o popu-
ce spre E. de Cuca si continua sericT, deservite de 3 preoti, 4 latie de 50 familir, saii 218 s --
Rdn5. la Galati. Formeazä spi- cintaretr si 4 paracliserI, si din flete.
narea si ridicatura intregulur care catedrala e cea Cu hramul Biserica, deservitä. de 1 preot
judet, silind toate piraiele .si pi- Sf. loan Botezatorul ; 5 circiumr. si 1 eclesiarc, e facutä de lo
riiasele O. apuce unele la dreapta, Vite: 350 bol-, 400 vacT, 64 cuitorr la 1846.
iar altele la stiuga. viteI, 8 cal, 18 epe, 1 1 minjI, Locuitorir posed5.: 3 plugurI
De la Baleni la Cuca trece 3800 ol, 140 capre, 8 asinT si si 8 care cu bol, I plug si I
prin pädurea Erintulur Canta- 220 porcl. caruta Cu cal ; 83 vite mal-1 cor-
cuzino si prin Radacini. De la Sunt 250 stupr cu albine. nute, 30 or, 12 cal si 38 rima
Cuca, strabate urmaroarele punc- Meseriasi : 3 lemnarr, I rotar, tori ; 15o stupr cu albine.
te : Mogosul, Ghilanul, Mos-Du- i cizmar, 1 fierar, I masinist,
mitru, T'Atarea, Bacal-nasa si 2 cojocarr, 3 pietrari si IO olarT. Polini, numire vechie a satuluì
Galati. Cal' de comunicatie: Valea- Bältesti, jud. Prahova, pl. Pod-
Säratelulur, apor soselele comu- goria, com. Podoleni-Vechr.
Policibri, com. rur., in jud. Bu- nale Policiori-Canesti si Policiori-
zaii, plaiul Pirscovul, situatä pe Grabicina, prin com. Beciul. Politaischi, baltd, in jud. Tul
ambele malurr ale piriuluI S'Ara- cea, pl. Sulina, pe teritoriul com.
celul-Bercir, la 30 kil. de Buzail. Policiori, catun de resedinta al rur. Sf. Gheorghe, in partea de
Are o suprafata de 3475 hect., com. Policiori, jud. Buzaa, cu S. a plaser si cea de S..V. a
din care 1240 hect. arabile, 683 350 locuitorr si 83 case ; are com., pe linga grindul Dranova.
hect. pa4ure, 187 hect. finete, sub-divizia Dama. Are o lungime de 2 kil. si o
670 hect. izlaz, 89 hect. livede, intindere de 25 hect., si e incon-
71 hect, vie si 535 hect. sterp. Policiori, mofie, in coco. §i cat. jurata de toate partile cu stuf.
ProprietatI insemnate sunt : Policiori, jud. Buzau ; are, im-
Policiori, cu Sforile-Banulur si preuna cu Floricica, 740 hect., Politeni, sat, in jud. si pl. Tu-
Florica, Scortoasa, Gura-VleT, din care : 340 hect. arabile, 92 tova, com. Halaresti, spre S.-E.
Val ea-lur-Dragomir (particulare), hect. sforile de padure Floricica de satul Haläresti. Are 306 lo-
Frasinul si Pldpeasa ale cetelor si Valea-Beciulur, 1 oo hect. iz- cuitorT si 84 case. Pe aicr trece
de mosnenT: Plopesani, deseen- laz, 45 hect. livede, etc. soseaua judeteana Birlad-Baclu.
dintr din vechile cete : Mitanestr,
StoenestI, CraciunestI $i Diaco- Policratul,grind, in jud. Tulcea, Polizesti, ciitun, pendinte de com.
nestI, in devälmasie intru cit-va pl. Sulina, pe teritoriul com. Bertesti-d.-j., plasa Balta, jud.
si Cu mosnenil Negosinenr. Sf. Gheorghe, situat in partea Braila, situat spre E, la 4 kil.
Terenal este accidentat de de S. a plaser s.i cea de V. a departare de resedinta comuna
multe coline si -vaI, irisa priin- com.; se desface din Grindul- Se numea mar nainte Vadul-
cios atit cerealelor cit si livezi- luI-Tänase ; se intinde in spre Seicir. Vatra satulur e de 6
lor. Pe malul piriulur Saratelul S.-V. in forma uner panglicr; hect., cu o populatie de 40 fa-
are multa vita salbaticä. Din are o lungime de 8 kil. si o in- milil, san 229 suflete.
punct de vedere geologic este tindere de 70 hect. ; e inconju- Vite sunt : 38 bol, 47 vacr,
bogat in fosile, mal cu seamä pe rat cu stuf de toate partile. 20 viter, 676 or si 3 rimatorr.
Valea - Dragomirului, unde se
poate gäsi diferite specir de Polieni, sat. Vezr Ulmir-Vechl, sat, Polizesti,mofie, pendinte de com.
psilodonr; tot pe aceasta vale com. Belcesti, pl. Bahluiul, jud. Bertesti-d.-j., pl. Balta, jud. Brai-
se gaseste sare si lignita. Iasi. la. Are o suprafata de 6000
E formata din catunele: Gura- hect., cu un venit de 27363 ler,
Vaer, Plopeasa-d.-j., Plopeasa- Polincul,satiPoiana-luI-Alexa, apartinind d-lur G. San-Marin.

www.dacoromanica.ro
POLOBOCUL 43 POLUCCI

Polobocul, sat, in jud. Neamtu, mur., jud. Gorj, plaiul Novaci, Polovragi, meineWire, jud. Gorj,
pl. Bistrita, com. Radiul, situat situatl la E. com. Baia-de-Ffer, pl. Novaci, com. rur. Polovragi,
pe valea formatd de dealurile pe malul sting al Oltetulni. Se locuita de 7 cAlugArf si i egu-
Cdtinul (spre N.) si Jurcanilor compune din 2 cátunt : Polo- men. E asezatA pe malul sting
(spre S.-V.), Inconjurat cu pA- vragi si Obrejeni. al Oltetuluf, pe o cirnpie
durr, si udat prin mijloc de pi- Arco suprafatA de f0000 hect., intte 2 sena E fondatd
raiele RAdiul i Jurcani/or (Pi- din care 1200 hect. arabile, 6000 la 1640, de jupin Doncia
riul-Satulul). hect. pAdure, 2800 hect, izlaz, ianu si Stan, marele Postelnic.
Are o intindere de 342 hect.; finete si livezY, cu o populatie In biserica. se aflA un sarco-
o populatie de 315 familif, saa de 322 familiY, san 1063 suflete, fag pe al cArul capac e sApat
396 suflete ; o bisericA de lemn, din care 273 contribuabilf. un scut, lar inteinsul este un
deservità de i preot si 2 ecle- Are o scoalA, frecuentatA de senestru ce fine o sabie si sub
siarcI. 59 copi1; o bisericA, ziditA la scut are inscriptia : «Andre
Locuitorii sunt in mare parte 1806, de jupin Petre Diaconescu, ScoreI, fost cApitan», iar totul
rdzes/. cu ajutorul cApitanuluI Serban este sustinut de o ghirlandA
Er posea': 68 bol, 56 vacf, Magheru si sotia sa, cApitAneasa de stejar.
15 gonitoare, 25 minzatf, 4 cal', Ioana. Acest ScoreI, se zinc cl a fost
280 of si 29 porcl. Locuitorif posedA 40 plu- un cioban si intend ca volun-
E pus in comunicatie cu ce- gurY, 69 care cu boT, 30 cA- tar in armata ,rominA pe timpul
le-l-alte sate vecinase prin tr'un rute cu cal; 704 vite marI cor- luI Serban-VodA, prin curagiul
singur drum, care dA in drumul nute, 5065 oI, 300 capre, 300 si silinta sa, a ajuns in curind
comunal RAdiul-Ruseni (comuna rimAtoff ; 109 stupI cu albine. cApitan.
Borlesti). Budgetul com. e la venitun RAmAsite din neamul slu se
de 2880 Id si la cheltuelf, de gAsesc i astAzI in comunele de
Polobocul,mofie, in jud. Neamtu, 2732 leI. pe lingä poalele muntilor No-
pl. Bistrita, com. R Adiul, aducind E udatA la E. de pleul V- vaci.
un venit anual de 13200 eja, care izvoreste de la N. co- De la mdrastire, la 12 kil.
muneI i sd varsd in Oltet, a- spre N., se aflA o pester1 cu
Polocinul, pida, izvoreste din proape de com. Sirbesti. stalactite si stalagmite, la care
dealul MAtcani, pAdurea Con- In com. se ah : 14 morI, 33 vizitatoriI merg printr'o potecà
drAchesti, jud. Tecucia ; udA. co- pive, 47 fintinl si 7 circiumT. ingustA, la 200 m. d'asupra al-
munele CondrAchesti i Huruesti In com. se fac douA bieI OltetuluI, potecA foarte sal-
la V., purend numele satelor la 23 Aprilie si la 20 lulie baticA, ceca ce face pe multi
pe unde trece ; strdbate satele fie-cdrui an, pe proprietatea sta- renunte de a vizita petera.
Lespezi i Homocea, si se varsd tului. Aproape de mAnAstire, la lo-
In balta Orghidan, care si ea Comunicatia se face prin so- calitatea numitA Baia de-Frer, a
se vars5. in Siret, la satul Ho- seaua vecinalá Novaci-Polovrag-i fost o mira de ffer, care astAzI
mocea. prin alte drutnuri de care. nu se mal exploateazA. Acest
detalia Il gAsim in Raportul,
Polocinul-de-Jos, sat, in jud. Polovragi, ceitun de resedintà al fa'cut intre anif 1718 I730, des-
Tutova, pl. Pereschivul, cpm. com. Polovragi. Are o supra pre RominI In genere si despre
Pogonesti, pe malul drept al fatA de 9500 hect., cu o popu- Oltenia in deosebl, de un ofi-
piriuluI Tutova. Are 96 locui- latie de 256 familif, saa Ion ter al armater austeace (Eu-
torY i 27 case. suflete, din care 302 contribua- doxii1 Hurmuzaki, Documente
bill. privitoare la Istoria kominilor,
Polocinul-de-Sus, sat, In jud. Locuitoril posedA : 85 plu- vol. IX, partea I).
Tutova, pl. Pereschivul, com. gurr, 52 care cu bol, 28 cArute
Pogonesti, spre V. de satul cu cu cal.; 652 vite mari cornute, Polucci, sat, in jud. Constanta,
acelasI mame. Ave I fo locuitoe 5000 ot, 274 capre, 260 riml- pl. Medjidia, al com. Enige,
si 26 case. tbe ; io8 stupf Cu albine. (A se situat intr'una din cele mal fru-
vedea pentru alte deslusie, Po- moase pozitiunf Ale plAsef, In
Polovragi, sad Polovraci, com, lovragi, comun1). partea S.-V. a el' si cea N.-V.

www.dacoromanica.ro
POLUCCr 44 PoMIRLA

a comuneT, pe valea Polucci, Pometelti, sal, pendinte de com. dealuluT Orta-Bair ; se intinde
Ruga balta Vederoasa, la 25 kil. rur. Adincata, pl. Amaradia, jud. spre S. inteo directie generala
spre N.-V. de resedintd. Are o Dolj, situat pe dreapta Amara de la N. spre S., brazdind par.
intindere de 371 hect., din care dieT, la 11/2 kif. spre N. de Tan- tea centrala a plasir, pe cea S.-
14 hect. ocupate de vatra sa- aya, resedinta comuneT. V. a comund Agi-Ghiol (catu-
tuluT, cu o populape de 97 su- Are o populatie, de 94 fa- nul saa Sabangia, este asezat
flete si 21 case. sati 368 suflete ; o bise- la poalele-T E.), si cea de N. a
rica de zid, cu hramul S-tiT Ni- com. Sari-Chioi, asezata la poa
Polucci, deal, In jud. Constanta, colae si Dumitru, deservita de lele sale de S.; pe la poalele sale
pl. Silistra-Nouä i Medjidia, preotul bisericeT parohiale A. de V. se intinde valea Cazangia ;
comtbAliman din pl. Silistra-Noul dincata-d.-j., si de i cIntaret ; o este intretaiat de o multime de
Enige din pl. Medjidia. Se scoald mixta, infiintatd la 1834, drumurT, intre carI este si Dru-
intinde de la N. spre S., pre- frecuentata de 23 copir. mul-PadureT, acoperit cu livezT
lungit prin dealul Uzun-Culac- E legat prin sosele vecinale de pomT.
Bair ; se intinde prin vaile Tiu- comunale : la S., cu Actincata-
tiuiuc-Ceair i Polucci-Ceair si d.-s. ; la N., cu Negoesti l cu PomiI RobuluI, localitate, in j ud.
balta Sarpu (a bäIii Vederoasa) ; soseaua judeteana Craio va-CA- Suceava, satul RIsca. Traditia
ag 115 m., dominind valle .51 preni, care trece pe ad, iar la spune ca pe locul unde se allá
balta de. mal sus precum si un E., cu Muereni, peste riul A- satul era o padure mare. Dintre
dbrum comunal ce merge de la maradia, pe un podet. primiT descalicatorr al satuld
Aliman la Polucci ; este acope- 12.1sca carT ati fost robitT de T'a-
rit cu pasune, finete si la S.-E. Pomete§ti, mofie particulara,jud. tarT nu s'ají intors zice legen-
cu cite-va padurT. Dolj, pl. Amaradia, com. Adin- da de cit doT, i ati pus te-
cata, pe care sunt cete de mos- melia satuluT.
Polucci-Ceair, vale, in jud. Con- nenT, carora apartin mosia.
stanta, pl. Medjidia, com. E- Pomfria, com. rur., In partea de
nige, cat. Polucci, un alt nume Pomete§ti, piidure particulara, V. a pl. Prutul-d.-s., jud Doro-
al vleT Urluia, ce-1 are de la jud. Dojj, pl. Amaradia, com. hoiti, forman'. din satele : Cor-
satul Polucci pana la varsarea AdIncata, in intindere de 1621/2 jduti, Hiliseul-Virnav, Hliboca,
sa 1h balta Sarpu sal Vede- hect. E populata cu girnita, PomIrla si Popeni-Basota, cu re-
roasa ; este cuprinsa Intre dea- care predoming, cer si alun. sedinta primarieT in satul Po-
lurile Polucci i Talasman. Ma- mirla. Are o populatie de 630
lurile-T sunt pe alocurea inalte Pomete§ti, peidure particulara, familiI, sati 3111 suflete ; 3 bi-
si pietroase. Este taiatà de un jud. Dolj, pl. Amaradia, com. sericT, deservite de 4 preotf, 5
drum comunal ce merge de la AdIncata, In intindere de 80 cintaretr si 4 pálAmarY; 2 §coale,
Aliman la Arabagi. hect. conclusa de 2 inv54AtorT invä-
%Atoare i frecuentate in (1899
Pomana-Ceair, vale, In jud. Con- Pomete§ti-de-Jos, sail Gura- 900) de 215 elevT; 1848 hect.
stanta, pl. Medjidia, pe terito- BärcaciuluI, fost sat, catre 79 arir patnint satesc, 4400 hect.
riul com rur. tas-Punar ; este 1873 si azT mahala in atul Po- 42 ariT cimp, 3468 hect. 25 ariT
continuareavdel Hagi-Virt-D ere; metesti, jud. Dolj, pl. Amaradia, padure, -ale proprietarilor i 5
se indrepteazd spre S., avind o com. Adincata. iazurT.
directiune generala de la N.-E. Budgetul com, a fost In anul
cAtre S,-V.; trece prin satul Tas- Pomete§ti-de-Sus, fost sal cAtre 1889-90, de leT 7009, banT 16
Punar si apoT se continua cu 1873, i azT mahala in satul Po- la veniturT si le,T 6959 la cheltua,
valea Surec-Ceair ; malul metesti, jud. Dolj, pl. Amara- bar In 1890-91 de leT 5716 ve-
N.-V. este format de dealul Pa- dia, com. Adincata. niturl i leT 4694 la cheltuelf.
nar-Bair ; este situata In partea LocuitoriT posedd : 2296 vite
nordica identrall a plaseT i cea Poni' (Dealul-cu-), deal, in jud. marT albe cornute, 2145 oT, 174
sudica a com. i e strabatutà si pl. Tulcea, pe teritoriul com. cal si 665 poreT.
de drumurile Tas-Punar-Chior- rur. Agi-Ghiol si Sari-Chioi ; se (VezT descriptia jud. Doro-
Cestne si Tas-Puttar-Baltagesti. desface din ratnurile de S. ale hola, in ce priveste scoala fon-

www.dacoromanica.ro
POMIRLA 45 PONORULLA (PfRIUL-)

data, la Potnirla de Anastasie Ba- Boghileni, Comori, Co$oca, sericuta de lemn ce se crede
sota, in 1838). Chiriceni, Loza Neagra, Lunca, a fr facuta. de 600 de anT.
Tinca, Tirfichi, Bildnesti si Bi-
Pornirla, sat, pe mosia Pomirla, volar!. Ponoarele, cutun, facind parte
In centrul comune1 Pomirla, pl. Este una din cele maT intinse din com. Poenari, jud. Gorj, a
Prutul-d.-s., jud. Dorohoia. din pl., si una din cele mar ves- sezat pe Dealul-Muierer, pe par-
Are o populatie de 291 fa- tite din judet, prin vechimea, tea dreapta a Oltetulur si la S.
miliT, 1899 suflete ; o biserica. märimea i calitatea copacilor soseler judetene
hramul Duminica-Tuturor-Sfinti- pentru constructir. Esentele de
lor, deservita de 2 preotI, 2 ein- arborT ce domina aicr sunt: fa- Are o suprafata de 1832 hect.,
täretr si 2 palamarr, facuta. In gul, carpenul, frasinul i stejarul. Cu o populatie de 50 fatal', sau
1805, de boerul Ionita Basotà E pusa in exploatare de la anul 194 snflete, din care 52 contri
inzestrata. cu 286 hect. 44 1870. buabilT.
ariT pamint pentru intretinerea Are o biserica si 6 fintini.
eT in burla stare ; o scoala, con- Ponoarele, com. rur. fi sat, in jud. Locuitorir poseda: 23 plugurr,
clusa. de 2 invatatorr si i invata- Mehedinti, pl. Closani, la 6o kil. 42 care cu boT; 337 vite mari
toare si frecuentata in 1899-900 de orasul Turnul-Severin, situ- cornute, 9 cal', 390 01, 106 ca-
de 42 elevr. ata pe dealurr si val. Satul for- pre, 49 rimatorT, 8 stupT.
Proprietatea mosiei este par- meazd com. cu satele Batuta, Bi- Comunicatia se face prin so
te a erezilor defunctulur Anas- rliacul, Brinzeni, Buicani, Cra- seaua judeteana T.-Jiul-Ciuper-
tasie Basota, Mare-Logoat, Tar cul-Muntelur, Girclaneasa, Gher- ceni-R.-Vileea si prin drumurr
parte a Institutulur Basota. ghesti, Proi testi, Me ni, Raicule s ti, ordi n are.
In sat se af1 i Institutul Ba- ipotul i Valea-Ursule. Are o
sota. (Vez! in ce priveste scoala populatie de 1500 locuitorr, lo- Ponoarele, pd lure, pe Ionasani,
infiintata de Basota in 1838, cuind in 350 case ; 4 bisericr, de- corn. Virful-Cimpular, pl. Ber-
descriptia jud. Dorohoia). servite de 2 preotT si 4 cintaretT hometele, jud. Dorohoia, si care,
Sätenir improprietaiitT ati 777 o scoald, conclusa de un invata- impreuna cu padurile Vasi
hect. 69 aril pamint; Tar pro- tor si care a fost frecuentata leanca, La-Vie si Virnavoaia, are
prietatea mosier are: 3036 hect. In 1899-900 de 65 elevi ; o o suprafata de 150 hectare.
25 arir padure si 3641 hect. 36 circiuma..
arir cimp. Iazuri sunt 3, intre Locuitorir posea : 29 plugurT, Ponorälul, mahala, in jud. Me
can mar mare e acel numit al 38 care cu bol, IO cärute cu hedinti, plaiul Cerna, com. rur.
Chetrosulur, apor Balta-Orbejel, cal, 960 vite marr cornute, 70 Balta.
In suprafata de 14 hect. 32 arii. ea!, ro6o or, 800 capre, 700 ri-
Apele ce trec pe mosie sunt matorr, 890 stupr. Ponoratura, vale, pe teritoriul
piriul Chetrosul si riul Jijia. Prin com. trece soseauaTurnul satulur Chiscareni, jud. Iasi, pl.
Drumurile principale sunt : Severin-Balta-Baia-de-Arama. Bahluiul, com. ipotele.
acel ce duce la Dorohoiti, si Budgetul com, e la venituri
acel ce duce de la Dorohoia de 1603 leT, iar la cheltuelr, de Ponorul-Apelor, paliar, pe mo-
in sus spre Herta. 1135 be!. sia Darabani, com. cu acelasT
Mosia se hotareste cu: Hi- Se margineste la E. cu com. nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Do-
liseul, Dersca, Tureatca, Tir- Comanesti, spre S. cu Bala- rohoiú, spre E. de curtea boe-
Ibanesti i Galatul. d.-s., spre V. cu com. Busesti reasca, la poalele dealulur din
Localitatr insemnate sunt si Selistea ; si spre N. cu corn. laturea dreapta a pleiulur Po-
Ochiul, Trer-Movile i Dealul- Baia-de-Arama si Mardsesti. driga. Are mar multe izvoare
Comorilor. Locurr mar insemnate sunt : de apa.
Valea - Homulur, Valea -Vulper,
Fornida, pliolure, pe mosia Po- Valea - Rastaveiulur, Dealul-Im- PonoruluI (Pirtul-), pfrifi, ce
mirla, com. cu acelasT nume, pl. partitoarer si Sghebin ele. izvoreste din muntele Huhure-
Prutul-d.-s,, jud. Dorohoia, in Loe istoric in com. se afla zulur, com. Dobreni, mosia Al-
suprafata. de 3036 hect. 25 ariT, ruinele uner vechl clac:1H peste masulur, pl. Piatra-Muntele, j Jcl.
si care poarta urmatoarele nu- care acum se aflä zidita o bi- Neamtu ; trece pe dupa Pono-

www.dacoromanica.ro
PONS-ALUTI 46 POPEASA

curgind in di- de la bnerul Rucareanu pana la circiuml; 9 comerciantl si 4 me.


rectiune mal intiii1 de la 14. spre boerul Urianu. serial.
V., pe urmá de la V. spre E., Prin com. trec calle judetene
varsindu -se In piriul AlmasuluI, Popa-Vasile. VezT Bordea, deal, Botosani-Saveni i Botosani-Ra-
in fata Sipotelor. jud. dauti.

Pons-Aluti, stalizine romana, con- Poparnicul, lac, in jud. si pl. PopAuti, nzdndstire, cu hramul
statata de d. Tocilescu pe ma- Tulcea, pe teritoriul com. urb. Schimbarea-la-Fata, jud. Boto-
lul drept al OltuluT, in localita- Mahmudia, situat in partea de sani, in satul Popauti, com.
tea de azT Ionesti-GovoriT, jud. N. a plaseT si a com., nu de- Botosani, facuta de stefan cel-
Vilcea ; ea figureaza in Tabla parte de bratuI Sulina. Este mal' Mare.
Pentingeriana si in alte itinerarli mult o prelungire de V. a la- lata ce zice Letopisetul : «Era
antice. culta* Cutinetul-Mare, format de o biserica de piatra in Popauti la
lacul Gorgova. Are o intindere Botosani facuta de S tefan-Voe-
Pons - Vetus, staliune romana', de 30 hect. si contine peste. vodul-cel-Batrtn ; i-aa dat mosiile
constatata. de d. Tocilescu in tata-le-sea luT Mihaia-Vodd, i aa
com. Caineni, pl. Cozia, jud. Popa§licul, lac, la insula Balta, facut'o manastire co Egumen
Vilcea, unde se vad ruine ro- jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, Cu sobor, inchinind'o la pa-
mane. Ad i trece calea romana com. Fetesti. triarhia AntiohieL unde este
de pe malul sting pe cel drept hramul Sf. Nicolae («Letopise-
al OltuluT. Popät4i, com. rur., in centrul pla- tul», tom. III, pag. 186.)
sef Tirgul, jud. Botosani, in ve- Biserica s'a zidit la 1496.
Popa, tirld, in jud. Braila, pe ma- cinatate si in partea de N.-E. Aceasta data este cunoscuta
lul drept al viroageT Siretelul, a orasuluT Botosani. Se compune dupa o inscriptie de piatra de
Ja '2 kil. spre S.-V. de satul din satele : Cismeaua, Luizoaia, la usa vechie a bisericeT. Con-
Vadeni. Rachiti, Rosiori i Teascul, co stantin Racovitd, pe la jumata-
o suprafata de 3392 hect. si o tea veaculuT trecut, a facut da-
Popa, ostrov, in jud. Braila, si- populatie de 463 familiT, saa nie acestei manastirT cite-va mo-
tuat intre Dundre, Vilciul si Coi- 1451 suflete, din care 360 con- sir si in urind, c u acele mosil,
taneasa, la S. de ostrovul Calla tribuabilT, locuind In 260 case. a inchinato patriarhieT din An-
si la N. de ostrovul Tapa. Teritoriul com. e deluros a- tiochia. A fost reparata pe la
vind solul mai mult lutos, variind 1843.
Popa, munte, in jud. Suceava, in negru si galben, si se imparte
com. Brosteni. ast-fel : aratura. 2239 hect., fi- Popäuti, sat, jud. Botosani, in
nete 479 hect., imas 6io hect. partea de N. a orasuluT Botosani,
Popa-Florea, pirid, care izvo- si pädure ro hect. catre care este alipit si co care
reste la E. teritoriului com. Are 3 bisericY, deservite de formeaza com. Botosani. Mosia
Mierlcsti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, 2 preotT si 2 cintaretr ; 2 scolf tine de com. rur. Popauti si
taie dealul, apor se intoarce ca- mixte, conduse de 2 invatatorf este a statuluT, avind o supra-
tre S. si dupa, ce curge paralel $i frecuentata de 69 copii. fata de 915 hect. Pe mosie sunt
Cu Iminogul, se impreunä Cu Budgetul com. e la venituff 2 morT de apl.
valceaua Manolache, apoT se si la cheltuelT de 7688 leT, 50
varsd in Iminogul, pe stinga luT. banT. Popeasa, sat, jud. Dolj, pl. Ama-
Locuitoril posea': 544 bol radia, com. Adincata, cu 230
Popa-Petrur,pise, in jud. Vilcea, si yac!, 110 cal, 872 of si lo8 suflete si 52 case. Copal din
pl. Oltetul-d.-s., com. Turcesti. pord ; 43 stupT cu albine. sat urmeaza la scoala mixta. din
Pe poalele luT se gaseste cetina In com. sunt 6 iazuff si 4 satul Pomenesti, ce este la
brazT. morT de apa la iazuff si pe pleiul 500 m.
Siena; o fabrica de bere in sa-
Popa-Savu, vedad suburbie a tul Cismeaua, si o fabrica de Popeasa, znofie particulara, jud.
oraf u la Cirnpulung (1831), jud. spodium (de ars si macinat cio- Dolj, pl. Amaradia, com. Adin-
Muscel. Coprindea toata partea lane) lingl satul Luizoaia ; 7 cata.

www.dacoromanica.ro
POPEASCA 47 POPENI-VIRNAV

Popeasca, sat, cu 12 familir, nelucratoare) i livezile cu prunl tra$c Zosin Ba$ota-Vel-Stolnic


jud. $i pl. Arge$uluT, pendinte pe o suprafata, de 4 hect.; ase- ( Let.', t. 2, pag. 269.)
de com. rur. Zarne$ti-Cacaleti. menea se cultivA. putin $i gin- La 1709 (7217), idie 20, se
dad de matasa. gasea intre consilerii Domn6ST
Popeasca,mqie nelocuita, In jud. Prin sat trece $oseaua jud. a lur Racovita-Voda, $i Vel-
Ialomita, pl. Cimpulul, com. Bo- Birlad Falciti. Visternicul N. Ba$ota («Cron.
rAne$ti, jud. Ialomita, de 540 Este divizat In doua. partr: Hus.», Melh., pag. 175.)
hect. Popeni-d.-j. i Popeni-d.-s. La 1756 (7264), lulie 17, Mi
Veniturile i cheltuelile sunt hail Racovita-Vodd, a trimes
Popeasca, pdarure, In jud. Jalo- de 5819 ler, 61 batir. cu hrisov, pe Paharnicul V.
mita, pl. Ialoinita-Balta, com. Ba$otA, co alti boerT, sa faca
Cosimbe$ti, cu o suprafata de Popeni, mofie, a Eforier Spita- hotArnicia mosiilor Beihese$ti
50 hect. $i cu esentele urma- lelor Civile din Bucure$ti, In siBucure$ti. ( Fond. Relig.»,
toare: salde, plop $i ulm. pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, Pumn., pag. 51).
com. Suditi ; are o suprafatA de
Popeni, sal"' Posorcani, sat, 1200 hect. $i se arendeaza. cu Popeni-Negreni, mahala, jud.
jud. Bacan, pl. Trotu$ul, com. 12200 ler. Vilcea, plaiul Horezul, com. Fo-
situat pe stinga metesti. Are o bisericd, fondata
Caiutul-Mare, la 3 kil. 200 Popeni-Basotd, sat, pe minia la 1870.
m. de satul Caiutul. cu acela$T nume, pl. Prutul-d.-s.,
E format din locuitoril vechiu- jud. DorohoiA, co 45 familir, Popeni-Virnav, sat, pe mo$ia
lur sat Po$orcani. salí 161 suflete. ca acela$T nume, jud. Dorohoitl,
Are o populatie de 561 suflete; Tine de mo$ia Pomirla. Sale- pl. Co$ula, coin. Brde$ti, Cu 48
o biserica, cladita de unul anume nir improprietäritr aú 70 hect., arana, sati 191 suflete.
Grigore FacdoritI la 1796, de- 18 arif pamInt, lar mo$ia este Proprietatea mo$ier este a
servita de 2 cintaretr; 2 circiumr. de 759 hect., 6 arir cimp. monahier Agafia Virnav, $i a fa-
Vite : 34 car, 304 vite mad Piriul Ibaneasa trece pe la- miliilor Anton Podhaischi, Iorgu
cornute, 61 porcr $i 73 capre. turea mo$ief i formeazd iazul I. Dimitriu $i V. Calmuschi.
numit al-Virnavulur, in supra- Biserica, co hramul Adormi-
Popeni, sat, In jud. Falcifi, com. fata de 1512 hect. rea Maicir Doinnulur, Cu un 'A-
Urde$ti, pl. Mijlocul, spre E. Drum principal e acel de la lamar, este de lemn, facuta la
de satul Urdeqti, situat pe Pomirla la CodAreni. r872, de monahia Virnav.
valea Elanulur, pe o suprafata Hotarele mo$ier sunt cu : Su- Locuitorir improprietaritr ati
cam de 86o hect., cu o popu- hardul, Cracalia, Trestiana, Iba- 78 hect., 77 arir pamint, lar pro-
latie de 6 familiT, sati 23 suflete. ne$ti $i Liveni-Virnavul. prietariT, 413 hect. cimp.
Prin sat trece plriul Elanul. Aci e leaganul familieT Ba$ota, Piraiele ce trec pe mo$ie sunt
Proprietatea mo$ier este a d-lur una din vechile familir ale Mol- Sihna i BrAeasca.
Nicu DjuvarA. Dotia culmr de dover. Mo$ia se hotare$te cu : Bra-
deal se intind pe aceasta mo$ie: La 1630 (7138), Logofatul e$ti, Cotirga$i $i Dolina.
Dealul-Popenilor i dealul Hu- Ba$ota era filtre boerir carr Proprietatea mo$ier in ve-
luba$ul, litiga care se afla iazul s'ati dus sa stdrue la Poarta chime era toata a Banulur
Cu acela$T nume. pentru a impredica venirea la sile Virnav. Acest boer proprie-
Domnia l'arel' a lur Alex. Radu tar avea a$ezarea sa aicr, retras
Popeni, sat §i com. rur., in jud. Voda. («Let.», tom. 1, pag. 292) In linistea cimpeneasca, unde se
Tutova, pl. Tirgul, spre E. de La 1684 (7192), Detnetrie ocupa cu scrierT literare, isto-
ora, pe piriul Trau$ul. Are o Cantacuzin-Voda, puse Mare rice $i stiintifice. Era un bar-
populatie de 1084 locuitod, din Hatman pe Zosin Ba$ota..(cLet. bat instruit i cunoscator al lim-
carr 153 contribuabilT; o $coall tom. 2, pag. 225.) belor elena, franceza $i latina.
mixta; o bisericd; o moara cu La 1701 (7207), venind Con- Era contimporan Cu scriitoril
vapod, 9 circiumr. stantin Duca-Vodd a doua ciará A. Beldiman $i I. Tautu, cu care
Se cultiva viea pe o supra- la Domnie, a pus in slujba dimpreuna ají facut mar multe
fata de 33,75 hect. (din carr 4 intre alti velitT boed, i pe Pa- scried originale $1. traducen din

www.dacoromanica.ro
POPESCU 48 POPETI

autorif clasicT. Multe din serie- Popesti, com. rur., jud. Prahova, hect., din care 40 hect. vatra
rile acestor bArbatl fost pl. Tirg$orul. Dateazg de vr'o com. $1 restul ale locuitorilor, cu
date la lumia.. Se zice a parte 300 de anT. E situatA pe loc o populatie de 550 familiI, sati
din scrierile luI V. Virnav ar fi $es, la 7 kil. de Ploe$ti $i la 6 2460 suflete.
in posesiunea luT N. Virnav ; kil, de re$edinta p15.$eI. Are z bisericI, una cu hra-
ale luI Beldiman, la erezil fami- Are o populatie de 448 lo- mul Adormirea MaiciT Domnu-
lieT; iar ale lur TAutu, ar fi a- cuitorr ; o bisericA, fondatA de luí, zidità in timpul lur Caragea
juns In u:alude def. N. Istrati, d-na Olimpia Lahovari, deser- 51 a lul Kir Costandie, episcop
dupg ce TAutu a dispgrut in vitA de un preot. de BuzAti, de care jupin NAs-
Constantinopol, dus acolo in a- Locuitoril s'ad improprietArit tase Caraiman cu sotia sa Zoita,
faceri politice. (cCron. Romo>, t. la 1864, pe mo$ia Pope$ti, din pitarul MArgAritescu de pe Bu-
II, p. 208). care li s'at1 dat 400 hect. pA- zar' $i protopopul Rada, la r 8 6,
mInt. El' posedA : 97 caT, 122 deservità de 2 preotT 5i I cin-
Popescu, critun (tirIA), in jud. Ia- bol, 63 vacl $i 16o porcI. tAret ; cea-l'altl, cu hramul Sf.
lomita, pl. Ialomita-Balta, pen- Teritoriul com, e de 600 hect. VoevozI, ziditg la 1848 de lo-
dinte de com. Balaciul. Comerciul se exercitä de un cuitorI, deservitA de i preot si
circiu mar. cintAret ; i coalA mixtA, fre-
Popescu, baltii, formatA din vAr- Veniturile $i cheltuelile com. cuentatA in 1899-900 de 117
sarea PrutuluT $i a Miel, la S.- sunt de 5623.59 ler. copiT. coala de bletT este in-
V. de satul MAcAre$ti, com. Cos- E udatä de apa Leaotul, peste fiintatá de la 1859; $coala de
tuleni, pl. Brani$tea, jud. care e o moará de mAcinat. fete, de la 1878.
Locuitorif posea.: 126 plu-
Popescu, pildure a statuluT, pe Popesti, con. rur., in jud. R.-S5.- gurI ; 338 boT, 110 yac!, 234
malul PrutuluT, jud. Ia$i, pl. Bra- rat, pl. Marginea-d.-s., pe pi- cal, 6 Tepe $i 165 rimAtorT.
ni$tea, com. Costuleni. riul Oreavul, a$ezatá in partea In com. sunt 55 poverne. Co-
de N. a jud., la 25 kil, de o- merciul este activ $i constA In
Popesti, com. rur., in partea de ra$ul R.-SArat, $i in partea nor- importul de cereale, coloniale,
S. a plAseI CirligAtura, jud. Ia$i, dicá a plA$eI, la 7 kil. spre N. haine, instrumente pentru fa-
situatä pe dealurI $i vAI, In par- de com. PlAine$ti, re$edinta p15.- bricarea vinuluI $1 In exportul
tea dreaptä a pirluluT Bahluetul. 5ef. vinurilor.
E formatA din satele : Pope$ti, Se invecine$te cu comunele : Transportul se face prin gara
RAdeni, O brijeni , Doro$cani, Timboe$ti, la 6 kil. ; Sihlea, Bor- Gugesti, la 7 kil. spre S.-E.
HArpg$e$ti, MAdirjac, Grumu$e- de$ti, Costesti, la 7 kil. ; Bu Budgetul com. e la veniturT
lele si Bojila, pe o suprafatA cam de$ti, la 5 kil. ; Ureche$0, Bli de '1605 leT, 70 banT si la chel-
de 10181 hect., $i Cu o populatie dare, la 9 kil. tuelf, de 11599 Id, 55 banT.
de 618 familiT, sati 2736 su- Se mArgine$te la N. cu com. CAI de comunicatie sunt cAile
flete. Ureche$6, despArtitA prin piriul vecinale : Gole$ti-Foc$ani, Bu-
Are 3 scolT, conduse de 3 Oreavul; la V., cu Lacul-lur- de$ti-Cotesti-Blidare, Ureche.5ti-
invAtatorI i frecuentate de 98 Baban, despArtia prin dealul Lacul-luI-Baban , Slobozia-Cio-
elevI (1899 900) ; 7 bisericI, Mggura ; la S., cu Dragosloveni, rAe$ti-Gologan $i PlAine$ti-Rim-
deservite de 4 preoti, 3 dintAret1 $i la E. cu com. Slobozia-Cio- nicul-SArat.
5i 3 eclesiarhI; r moarà de apA rA$ti, despArtitg. prin $oseaua
$ii moarl cu aburr. nationalä. Popesti, com. rur., jud. Vilcea,
Vite 1938 vite mari cornute, E brAzdat5. la V. de dealu- pl. Cerna-d.-s., compusg din 3
227 cal, 2706 oT, 314 capre $i rile : MAgura, Runcul $i Palanca. cAtune : Meeni, Pope$ti $i Fi-
8o6 rimätorT. Rlul Oreavul o udg la N., de rijba. E situat5. pe valea riuluI
Budgetul com. e la veniturT $i la V. la E. Mal sunt in com. Luncavgtul, la 30 kil, de capi-
cheltuelI de 1109k leT, 29 banI. 22 puturr. tala judetuluT 5i la 24 kil. de
Se compune din cAtunele : a p15.$eI.
Pope§ti, numire vechie a camu- Popesti, re$edinta, la N. $i Run- Are o populatie de 1197 lo-
net Poborul, pl. Vedea-d.-j., jud. cul, la S.-V. cuitori ; o $coalA, frecuentatA
Olt. Suprafata cotn, e de 1282 de 41 copiI (1899-900) ; 3b1-

www.dacoromanica.ro
i'oPETI 49 POPEVTI

serie!, una in cat. Meeni §i. 2 li la 18 kil. de Ghimpati, rqe- Popesti, ceitunaf, al com. Vin-
In cat. Popeti. Biserica din cat. dinta pl4e1. tila-Voda, jud. Buzau, alipit de
Meeni s'a zidit la 1835. Are o populatie de 796 lo- cat. Scheiu/.
Locuitorli se ocupa cu agri- cuitorT ; o biserica, cu hramul
cultura, dulgheria, rotaria, bo- Sf. Treime, deservita de 1 preot Popesti, vechte numire a catu-
langeria, n.egotul de vite §i mal i 1 dascal ; o coa1ä mixta, fre- nului Mala, jud. Buzau, com.
cu seama de porcl lí fabricarea cuentata de 26 copiT ; 4 cir- Gherdseni.
tuicet ciu mT.
Sunt mogienr i posedd : 15 Se cultiva viea pe o intindere Pope§ti, vechie numire a ceitu-
caT, 260 bol, 340 vacT, 300 de 23 hect. nulut Gropni, jud. Buzau, com.
capre, 80 oT, 1200 pord ; 35 Budgetul com. e la venituri Costqti.
stup. de 7060 leI i la cheltueli, de
Pe riul Luncavatul, in raionul 7036 leT. Popesti, sub-divzzie a cd tunulul
comunef, sunt 5 morl. Badeni, jud. Buzau, com. Breaza.
Budgetul com. e la veniturl Popesti, sat, Cu 69 locuitorT, jud.
de 1510 leI li la cheltueli, de Arge§, pl. Gal4e§ti, facind parte Popesti, sat, in jud. Ialomita, pl.
1490 leT. din com. rur. Cateasca-Popqti. Ialomita-Balta, pendinte de com.
Se marginete la E. cu com. Cosimbqti. E situat pe malul
Frince§ti ; la V., cu com. Mo- Popesti, sat, facind parte din com. drept al riultd Ialomita, sub
doaia ; la N., cu com. Ur§i §i la rur. Cocul-Popqti, jud. Argq, coasta BaraganuluT, spre V. i
S., cu com. Daqti. pl. Pitqti. Are o populatie de aproape de satul Cosimbeqti.
E brazdata de dealurile : Cu- zoo locuitori, i o biserica, Cu Are o populatie de 48 familli ;
raturile, Deluelul, Modoaia, Ma- hramul Cuvioasa Paraschiva, de- o biserica ; o moara cu aburi.
ndilqti, Urpni, Dealul - Inalt, servitá de 1 preot, 1 cintaret LocuitoriT poseda : 115 caT,
Dealul-Mare, De-la-TeT, i udata 1T I paracliser. 280 boT, atoo oT i 50 rimatori.
de riul Luncavatul, de girla Fi-
rijba §i de valle: UrsuluT, Bar- Popesti, sat, cu 59 familii; fl- Popesti, sat, jud. Ia0, pl. Cirli-
buluI, Runculur, Urzicel, Popii, cind parte din com. rur. Gala- gatuna, com. Popqti, situat pe
Leurder i Valea-Mare. §eti, jud. Argq, pl. Pitqti. un pod4 intins. E format din
Pe teritoriul el* sunt surpátu- doua catune : Popeti i Radeni,
rile : Trandafirul, malta, Stilpu- Popesti, sat, facind parte din facind un singur trup, cu o po-
lui, Bájenla, li piscurile : Cu- com. rur. Corbi-Mangureni, jud. pulatie de 196 familii, saii 676
Piaträ, Seiului §i BolovanuluT. Argq, pl. Pitqti. suflete.
In apropiere de comuna e Este rqedinta comuneT. Are
Dealul-CaramideT, unde, se zice, Popesti, sat, Cu 20 locuitorT, jud. doua biserici, una de lemn foarte
a fost o cetate Daca. Se vad Argq, pl. Pitqti, facind parte vechie, §i cea-l'alta de zid, fa-
chiar li azi caramizi pe aci. din com. rur. Poiana-LaculuI. cial. la 1814, deservite de 1
Soseaua Horezulid, pe Va- preot, 1 cintaret i 1 eclesiarh ;
lea-Luncavatultd, incepind din Popesti, sat, re§edinta com. rur. o §coala, infiintata in 1865, fre-
Calea-lui-Traian, de pe malui Sapata-d.-s., jud. Argq, pl. Pi- cuentata de 42 elevi ; o moara
Oltulul, inlesne§te comunicatia tqti. Are 190 locuitorT. de apa i casete proprietatii, zi-
intre com. Popeti i comunele: dire mare *i frumoasa in stil
Sirineasa, UrO, Cirstanqti, Ote- Popesti, sat, CU 200 locuitorT, vechitl.
pni §i Tirgul-Horezului. pendinte de com. rur. Samara, Vite : 559 vite marT cornute,
jud. Argq, pl. Pite0. 91 cal, woo of i 394 rimatori.
Popesti, com. rur., jud. Vlwa,
pl. Cilni§tea, pe partea dreapta Popesti, sat, fácind parte din Popesti, sat, facind parte din
a Argqului, din jos de Milla- com. rur. Bleici, jud. Argm pl. com. rur. Vasilati-Popeti, pl.
le§ti, la extremitatea pl4ei Cil- Pite§ti. Are o populatie de 84 Negoe0i, jud. Ilfov, situat la
ni§tea li la N.-E.-E. judetului familii ; o biserica, cu hramul N.-V. de Vasilati, pe malul drept
despre Ilfov, la i8 kil. de Bu- Cuvioasa Paraschiva, deservita al riulul Dimbovita, inconjurat
cure§ti, la 45 kil. de Giurgia de un preot 11 un cintAret. la S. de o frumoasa pldure.
64745, Mareta DiClionar Goograflo. Vol. Y 7

www.dacoromanica.ro
POPETI'I 50 POPEM

Se intinde pe o supratata de com. rur. Val-de-El, pl. Oltul- s'a recrädit alta de zid, sub epitropia
1095 hect., cu o populatie de d.-s., jud. Olt. Are o populatie d-lor Diághicl laciuceanu, Marin Mi.
coa, Protesariii, etc.
448 locuitorT. de 300 locuitorT si o biserica
D-I St. D. Greceanu are 850 foarte vechie, reparan la anul
hect. si locuitorif, 245 hect. Pro- 1859. Pope§ti, sat, facind parte din
prietarul cultiva. 600 hect. (ioo com. rur. Cu acelasT nume, pl.
hect. sterpe si 150 padure). Lo- Pope§ti, edtun. Vez! Osica, jud. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o
cuitorii cultiva tot pamintul. Olt. populatie de 233 locuitorT si o
Are o biserica, cu hramul SE bisericl, fondata de locuitorT la
ImparatT, deservita de 1 preot Pope§ti, sat, facind parte din 1872. .

si 1 cintaret ; 1 masina de treerat com. rur. Podoleni-No!, pl. Pod-


cu abur!; 1 pod statator. goria, jud. Prahova. Are o bi- Pope§ti, sat, facind parte din
Numarul vitelor marT e de seria., zidita de proprietarli mos- com. rur. cu acelasT nume, pl.
421 si al celor miel, de 572. nenT, si refacuta la 1857, de N. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, situat
Comercial se face de 2 cir- Steriade. la N. comuneT, intre dealurile
ciumarT. Manailesti si Modoaia si udat de
Pope§ti, sat, i resedinta com. riul Luncavatul si de Valea-Ur-
Pope§ti, parte din com. rur. Ca- Cu acelasT nume, jud. R.-Sarat, ziceT.
pul-PisculuT, jud. Muscel. pl. Marginea-d.-j., asezat in par- Are o populatie de 573 lo-
tea de N. a comuna', pe malul cuitorT; 2 bisericT, una numita
Pope§ti, sat, in jud. Neamtu, drept al pirluluT Oreavul. Are Silistea-VechTe, fondata la 1820
pl. Piatra-Muntele, com. aoja- o intindere de 28 hect., ca o si cea-l'alta, numita Biserica-din-
lesti, asezat pe podisele ce se populatie de 418 familiT, sal-1 Valea-Mare, cu o inscriptie foarte
scoboara spre E. de dealul Ba- 1861 suflete, din care 380 con- vechie si reparan la 1849.
laurul, la egald departare intre tribuabilf ; 2 biseria si 2 coale.
satele Mastcatesti si C5.ciulesti. Pope§t1, sat, facind parte din
Are o supratata. de 268 hect., Pope§ti, sat. Vez! Crapäturile, com. rur. Izvorul, pl. Oltetul-
cu o populatie de 117 suflete; jud. Suceava. d.-j., jud. Vilcea, cu o popu-
o bisericä, deservin de I preot latie de 165 locuitorT.
si I dascal. Pope§ti, sat, facind parte din
Vite : 8o vite marl cornute, com. rur. Gaiceana, jud. Te- Pope§ti, sat, Cu 265 locuitorT,
5 caT, 200 oT si ro porcT. cuciii, situat la N. comuneT, pe facind parte din com. rur. Go-
coasta dealului cu acelasi nume. runesti, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Pope§ti, ceitun, pendinte de com. Are o intindere de 507 hect., Vilcea.
Valea-Merilor, pl. Mijlocul, jud. cu o populatie de 125 locuitorT.
Olt, situat pe muchia dealuluT Satul dateaza de 200 de anT. Pope§ti, sat, facind parte din
sting al girleT Plapcea, cam in com. rur. Zgubea, pl. Oltetul-
centru, linga catunul Baboesti. Pope§ti, sat, in jud. si pl. Tu- d.-s., jud. Vilcea.
Are o populatie de 155 local- tova, com. Tulesti. Are 230 lo-
torT, mg totT mosnenT ; o bise- cuitorT si 67 case. Pope§ti, sat, facind parte din
rica, ziolita la 1888, in local al- com. rur. Crapaturile, pl. Cerna-
tela vechT. Pope§ti, sat, facind parte din d.-j., jud. Vilcea. Are o bise-
com. rur. Maciuca, pl. Cerna- rica, care serva si locuitorilor
Pope§ti, cdtun, pendinte de com. d.-j., jud. Vilcea. E situat la din cat. Tepesti.
Valen!, pl. erbanesti, jud. Olt, 0/2 kil, de catunul Oveselul, La N. e udat de riul asa ;
situat la S. de Valeni, pe malul ande este resedinta comuna si lar la S. e inconjurat de dea-
drept al Vede!. Are o popa- scoala. lurT acoperite cu vil si pome-
latie de 253 locuitori si o bi- Are o populatie de 545 lo- turT.
serica, zidita la 1824 si repa- cuitorT si o biserica cu urma-
ran la 1885. toarea inscriptie : Pope§ti, sat, in partea de S. a
Aceasti biserici a fost de lemn, yi com. Miclesti, pl. Crasna, jud.
Pope§ti, sat, facind parte din In anul 1889 s'a arimat i In locul el Vasluiti. E forman din satele :

www.dacoromanica.ro
POPEM 51 P0PET1-13ÌCUL

Pppesti-RazesT i Popesti-Boe- Pope§ti, maña/a, in com. rur. Roman, pl. Siretul-d.-j., in apro-
restf, cel situat pe S'asoma, pl. Dumbrava, jud. piere de satul Cirligi.
coasta dealuluT Piscul-CorbuluT, Mehedinti.
iar cel de al doilea sub poala Pope§ti, jud. VasluM, pl.
sudica a deal uluT Ursoaia. Se in- Pope§ti, mahala, in com. rur. Crasna, com. Tanacul, proprie-
tinde pe o suprafata de 1083 Dragotesti, pl. Viilor, jud. Me- tatea razesilor din Tanacul ; se
hect., din care 163 hect. p5.- hedinti. afla intre moiìle Topul, Valea-
dure, 745 hect. loc de cultura', Seaca i Folesti.
fina, imas, ale proprietateT, iar Popeqti, maña/a, in com. rur.
175 hect, ale locuitorilor. Negomirul, pl. Viilor, jud. Me- Pope§ti, pîrFz, jud. Iasi, pl. Cir-
Are o populatie de 72 familiT, hedinti. ligatura, com. Popesti. Se for-
sati 333 suflete ; o biserica de meaza din satul Popesti si se
lemn, in satul Popesti-Boerestr, Pope§ti, mahala, in com. rur. varsa in iazul Dudaul.
facuta de loan Miclescu, vechiul Sinesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Me-
proprietar i deservita de 2 ecle- hedinti. Are o biserica, repa- Pope§ti-Bicul, com. rur., jud.
siarhT ; 3 iazurT si o circiumd. rata la 1850. Ilfov, pl. Sabarul, situata futre
LocuitoriT posed5.: 30 plugurl riurile Ilfovatul, Ciorogirla si
si 16 care cu boT, 4 plugurT si Pope§ti, fort, in jurul Bucures- Dimbovita, la 22 kil. de Bucu-
2 carute cu cal; 160 vite mar1 tilor, jud. Ilfov, com. Vasilati- resti, compusa din satele Ar-
cornute, 3 bivoll, 30 car, 444 Popesti. cada, Ghionoaia, Ileana, Jolla
ol, 7 capre, so rimaorT; 16 si Popesti-Bicul, cu o populatie
stupT cu albine. Pope§ti, deal, in partea de E. de 1400 suflete, locuind in 318
a com. Tanacul, pl. Crasna, jud. case si 9 bordeie.
Pope§ti, cdtun, tinind de satul Li- Vasluiti. Are directia de la N. Se intinde pe o suprafata de
pova-RazesT, pl. Racova, jud. spre S., din dreptul satulul Ta- 3904 hect. D-ni!: H. Funda-
nacul, pana in valea Pirtanosi. teanu, Gr. Cerchez, D. I. Aposto-
In partea de S. poarta numele lescu si. V. I. Dan, ati 2928 hect.
Pope§±i, sati Trestenicul-Po- de Piscul-Ulucilor. locuitoriT, 976 hect. Proprie-
pe§ti, cdtun, pendinte de com. tara' cultiva. 1842 hect. (175 hect.
Trestenicul, pl. Marginea, jud. Pope§ti, mofie, in jud. Buzag, sterpe, 145 hect. izlaz, 5 hect.
Vlasca. Are o biserica, deser- com. Breaza, cat. B5deni. Are vie, 861 hect. padure). Locui-
vita de i preot si z dascalT. 280 hect., din care roo hect. toril' cultiva 940 hect. (28 hect.
padure, restul araturl i vie, sterpe si 8 hect. izlaz).
Pope§ti, aluna", In com. rur. proprietatea mosnenilor Popesti. Are 2 bisericT (la Joita si la
Baläcita, pl. Dumbrava, jud. Me- Popesti-Bicul) ; 2 scoale mixte;
hedinti. Pope§ti, sfoard de mofie, In jud. z morT cu aborT ; i povarna ;
Buzai, com. Vintilä-Vodg, cat. 2 masinT de treerat ; i helesteti ;
Pope§ti, cdtun, in com. rur. Je- Scheiul. Posedà lignita de o ca- 6 podurT.
gujani, pl. Motrul-d.-s., jud. Me- litate superioara. Are cam 75 Vite : 129 cal si Tepe, i I ar-
hedinti. hect. mAsarT, 478 boT, 391 vacT si vi-
le!, 22 taurT, 6 bivolf i bivo-
Pope§ti, cdtuna,r, in com. rur. Popeqti, ',filie, in jud. Iasi, pl. lite, 812 o!, 19 capre i 132
Baltanele, pl. Motrul-d.-s., jud. arligatura, com. Popesti, pecare porcT. Loc. posea : 129 plu-
Mehedinti. se afla satele : Popesti, Doros- gua : 122 cu bol i 7 ca ca!,
cani, Madirjac i Frumuselele. 262 care si clrute : 222 cu bol
Pope§ti, nzic cdtun, In com. rur. Are o suprafata de 6814 hect., si 40 cu cal.
Menti-din-Fata, pl. Motrul-d.-j., din care 1204 hect. proprietatea Budgetul com, e la venituri
jud. Mehedinti. locuitorilor, lar restul, pe care se de 6586 le! si la cheltuell, de
afla 2617 hect. padure, proprie- 6488 le!.
Pope§ti, maña/a, in com. rur. tatea d-lur Alex. Mavrocordat. In satul Arcuda, la 18 kit.
Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Me- de Bucuresti, se afla instalatiu-
hedinti, Pope§ti, mofie nelocuita, in jud. nile pentru captarea si filtrarea

www.dacoromanica.ro
POPE$TI-B1CUL 52 POPWI-MANXSTIREI

apeT DimboviteT, care serve$te Se intinde pe o suprafata de moard cu apa ; r masina de


la alimentarea ora$uluT. 2179 hect., cu o populatie de treerat cu aburl $i 2 podurT.
Comerciul se face de 14 cir- 810 suflete, locuind in 154 case. LocuitoriT posea : 243 plu-
ciumarT si 3 hangil. D-niT: G. N. Alexandrescu, guri : 2x6 cu bol si 27 cu cal;
G. Petre i O. Sutzu, aa 18w 410 care si carute : '327 cu bol
Pope§ti- Bicul (Pope§ti - - hect. $i locuitorir, 378 hect. Pro- si 82 cu cal; 297 cal si Tepe,
Faca), sat, facind parte din com. prietarif cultiva 1650 hect. (95 872 bol, 560 VacT si vitef, 6
rur. cu acelasr nume, pl. Saba- hect. sterpe, 49 hect, izlaz si taurl, 15 bivoll, 107 bivolite,
rul, jud. Ilfov. E format din 2 7 hect. vie). LocuitoriT cultiva 5364 01, 125 capre si 348 ri-
trupurl: Popesti, la N. de Joita, 332 hect. (2 hect. sterpe, 4 hect. matorr.
ltngáriul Ilfovatul, si Bicul, la izlaz si 40 hect. vie). Improprietariti sunt 371 lo-
S.-E. de Joita, filtre riul Dim- Are 2 bisericY ; iscoala. mixta; cuitorl si neimproprietaritT mal
bovita si Ciorogirla. pod. sunt 447.
Se Intinde pe o suprafata de Vite : 57 cal si Tepe, 2o6 bol, Comerciul se face de 15 ctr-
1020 hect., cu o populatie de 15 vacT si viteT, 7 bivolite, 1200 ciumarl.
285 locultorl. 01, 20 ea' pre si 104 porcI.
D-1 V. L Dan are 891 hect. Locuitorir posea : 85 plugurl Pope§ti-luI-Faca. VezT Popesti-
si locuitoril, 129 hect. Proprie- 78 cu bol si 7 Cu cal; 85 care Bicul, sat, jud. Ilfow
tarul cultiva 870 hect. (32 hect. $i carute : 78 cu bol si 7 cu cal.
sterpe, 40 hect. izlaz, 4 hect. Budgetul com. e la veniturT Pope§ti-Manuc, sat, facind parte
vie $i. 45 hect. padure). Locui- de 3117 leT si la cheltuelY, de din com. rur. Popesti-Dragomi-
toril cultiva tot terenul. 3109 le. resti, pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Are o biserica, cu hramul Comerciul se exercita de 2 Se intinde pe o suprafata de
Adormirea, deservita de I preot circiumarl si i hangig. 868 hect., cu o populatie de
si i cintaret ; o scoalä mixta, ImproprietaritY sunt 96 locui- 957 locuitorT.
frecuentata de io copiT. Loca- torl si netmproprietaritl mal D-1 A. FAnuta are 733 hect.
lul s'a construit de d. V. L Dan. sunt 93. si locuitoriT, 135 hect. Proprie-
In raionul satulul mal sunt : tarul cultiva 404 hect. (20 hect.
2 podurT, I moara cu apa ; I Pope§ti - Drago mirelti, conz. sterpe, 8 hect. izlaz, i hect. vie
povarna. ; i helesteti. rur., jud. Ilfov, pl. Znagovul, $i 300 hect. padure). Locuitoril
Comerciul se face de z cir- situata. la V. de Bucuresti, intre cultiva tot terenul, afara de 12
ciumarl si r hangia. riul Wovatul si padurea Riioasa, hect. carl rAmin sterpe.
Numarul vitelor marT e de la 20 kil. de Bucuresti. Are o biserica, cu hramul Sf.
181 $1 al celor mid, de 188. Se compune din satele Dra- Nicolae, deservita de i preot
gomiresti - din - Deal, Dragomi- $i I cintaret.
Pope§ti-Ciupagea, cdtun, pen- resti- din-Vale, Guija, Popesti- Comerciul se face de i dr-
dinte de com. Uesti-Golesti, jud. ManastireT, Sabareni, Popesti- ciumar.
Vlasca, p/. Neajlovul, situat pe Manuc e Zurbaua. Numarul vitelor marl e de
Valea-DrimbovniculuT. Se intinde pe o suprafata de 177 i al celor miel, de 792.
5008 hect., cu o populatie de
Pope§ti-Conduratu, com. rur., 2844 suflete, din care 586 con- Pope§ti-MärastireI, sat, facind
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situata. tribuabilT, locuind in 551 case. parte din com. rur Popesti-Dra-
spre S.-E. de Bucureti, la 10 ID-ni/ G. Dragomirescu, Br. omiresti, pl. Znagovul, jud. Il-
kil, de capitall. Ad se allá. ni$te Davril, Statul, A. Fanutä si d-na fov, situat la S. de Sabareni,
ruine vechT. La V. trece soseaua Ecaterina Odobescu ati 3398 pe malul sting al riuluT Ilfovatul.
judeteana Bucuresti-Oltenita. Sta hect. si locnitoril, 16ro hect. Are, impreuna cu Sabareni,
In legatura cu com. Leurdeni ProprietariT cultiva 1735 hect. 1144 hect. si o populatie de
prin o osea vecinala. (210 hect. sterpe, 542 hect. izlaz, 832 10 CII itorT.
Se compune din 2 catune hect. vie si 910 hect. padure). StatuluT apartin 694 hect. $i
Popestilt ominl 1 Popesti-Pavli- LocuitoriT cultiva. tot terenul (98 locuitorilor, 450 hect. Statu/ cul-
chenT, locuite numai de Sirbi- hect. ramin sterpe). tiva prin arendasiT sal 250 hect.
Catoli Are 4 biserid ; 2 coale mixte; (248 hect. izlaz si 196 hect. pa-

www.dacoromanica.ro
POPESTI-MELINEM 53 P0PE5T1-R0BE$TI

dure). LocuitoriT cultivA tot te- Com. Popesti-Palanga e si- parte din com. rur. Popesti Con-
renul, afarl de 40 hect. carT tuatA la 43 kil. de Rosiori, la duratu, pl. Dimbovita, jud. Il-
rAmin sterpe. 6z ki/. de Alexandria si la 92 fov.
Are o masinA de treerat. kil. de resedinta judetuluT. Se intinde pe o suprafatA de
Comerciul se face de 2 cir- CAtunul Popesti e asezat pe 906 hect., Cu o populatie de
ciumarT. valea TeleormanuluT, pe partea 714 locuitorl.
stingl a riuluT cu acelasT nume; D-1 G. N. Alexandrescu are
Pope§ti-Meline§ti, sat, pendinte catunul PurcAresti, pe partea 601 hect. si locuitoriT, 305 hect.
de com. rur. Melinesti, pl. A- stingA a vdeT Bucovului, iar cA- Proprietarul cultivA 550 hect.
maradia, jud. Dolj, situat la 29 tunul Palanga, pe coasta dealu- (46 hect. sterpe, 4 hect. izlaz
kil. N.-V. de Craiova si la 4 luT din partea dreaptA a riuluT si i hect. vie). LocuitoriT cul-
kil. N.-V. de Godeni. E format Teleorman. tivA. 261 hect. (4 hect. izlaz si
din satele unite Popesti si Me- CAtunul PurcAresti se aflA la 40 hect. vie).
linesti. 4 kil, de cAtunul de resedintA Aci e resedinta primArier.
:Are o populatie de 53 fa- si Palanga, la 21/2 kil. Are 2 biserid, una cu hramul
miliT, sart 269 suflete ; o scoall Pe teritoriul Popestilor sunt Adormirea, deservia de i preot
mixtk frecuentatA de 26 copiT ; lacurile : Lacul-PopiT, Lacul-de- si cintAret si cea-l'alt1 catolicA ;
un biuroti postal rural. la-PalangA i Lacul-de-sub-Coas- o scoall mixtá, frecuentatA de
Ad e resedinta judecAtorier tA, care vara adese-orl seack 39 copiT.
de ocol a pl. Amaradia si a und Vijiitoarea sal:1 UrlA toarea, este NumArul vite/or marr e de
companiT din regimentul Dolj. un pirlias care trece printr'o 157 si al celor miel, de 800.
Prin cAtun trece soseaua ju- vAlcea, la N. cAt. Popesti. Comerciul se face de 2 cir-
deteank care leagl Craiova cu Are o populatie de 1318 su- ciumarV si i hangid.
Nordul judetuluT (CApreni). Alte flete ; o scoalA mixtA, condusá
sosele vecinale si comunale de un invAtAtor i frecuentatA Pope§ti - Petre§ti, sat, fAcind
leagA cu Godeni, BodAesti si de 17 elevi; dota bisericf, una parte din com. rur. Balotesti,
Odoleni. in cAt. Popesti, deservitA de pl. Znagovul, jud. Ilfov. E for-
Mosia din Popesti fusese dA- preot si I cintAret, si cea-l'altA mat din 2 trupurl Popesti
ruitA mAnAstireT Horezul de cAtre in cAt. Palanga, deservità. de I Petresti, situate spre S.-V. de
pArintele egumen loan de la preot si 2 cintAretT. Preotesti, pe malul drept al VAeT-
Horezul, dupl cum se vede din Vite : 542 vite marT cornute, CAlugArului. Are lacurT zmir-
hrisovul luT Constantin Brinco- 157 caT, 1528 oT, 12 capre si coase. Pe allturT trece calea na-
veanu, din anul 7219 (1711). 85 porcT. tionalA Bucuresti-Ploesti.
Budgetul com. e la veniturT Se intinde pe o suprafatA de
Pope§ti-Palanga, com. rur., in de 2663 leT, 18 /Dad' si la chel- 620 hect., cu o populatie de
jud. Teleorman, pl. Teleorma- tuelT, de 2653 leT, 44 banT. 165 locuitorT.
nuluT, pe partea stingA a riului Drumurl : la N., calea ju- D. Eugeniti StAtescu are 528
Teleorman. E formatA din 3 cA- deteanA Alexandria-Pitesti, care hect. si locuitorii, 92 hect. Pro-
tune : Popesti (resedinta), Pa- o uneste cu com. Izvorul-d.-j. prietarul cultivl 300 hect. (25
langa si PurcAresti. din jud. Arges ; la S.-E., so- hect. izlaz si 200 hect. pAdure).
Limitele comuneT sunt : la E., seaua judeteank care o uneste Are o biserick cu hramul Sf.
Slobozia-TrAsnitul ; la V., comu- Cu com. Slobozia-TrAsnitul, lar Nicolae, deservitA de I preot
nele Bucovul si Rica ; la N., co- la V., soseaua vecinalA, care o si i cintAret ; j masinA de treerat
muna Izvorul-d.-j., din judetul uneste Cu com. Rica si Buco- cu aburT ; i helesteti.
Arges si la S., com. Tata- vul-Adunati. NumArul vitelor marf e de
rästi-d.-s. Satul Popesti este format mal 138 si al celor micT, de 431.
Populatia cAtunelor este res- de curind, lar Palanga se vede Comerciul se face de 2 cit.-
firatI pe coastele vAel. Teleor- mentionatI ata pe. la jumAtatea ciumarT.
manuluT si ale %T'Ad BucovuluT, secoluluT al XVIII-lea, cit si in
formind diferite grupe carl mi «Istoria, luT Dionisie Fotino. Pope§ti-Robe§ti, fost sat, jud.
numirl osebite, cum este Catri- Dolj, pl. Amaradia, com. ZAi
nesti, Briosti i altele. Pope§ti-Pavlichenil sat, fAcind coiu,

www.dacoromanica.ro
POPETTI-ROMiNÌ 54 POPINA

Popesti-RornInI, sat, fAcind par- PopiI (Muchia-), virf de munte, Vilcea, pl. Horezul., com. Re-
te din coro. rur. Pope$ti-Condu- in jud. $i pl. Prahova, com. cea. Izvore$te dintre Poiana-Pal-
ratu, pl. Dimbovita, jud. Ilfov. Breaza-d.-s., cdt. Gura-BeliI, In tinuluI $i Plopi$ul si curge spre
Se intinde pe o suprafatà de partea de V. a $oseleI natio- S., cdtre rtul Cerna.
1272 hect., cu o populatie de nale Ploe$ti-FrontierA.
96 locuitorl. D-niI G. Petre $1 Popina, insuld, in iezerul Razelm,
O. Sutzu ají 1200 hect. Pro- PopiI (Piscul-), virf de deal, jud. Tulcea, situatA in partea
prietarif cultivA '100 hect. (49 jud. BacAti, pl. Siretul-d.-s., com. S.-E. a p15.$el Tulcea si cea de
hect. sterpe, 45 hect. izlaz $i Filipeni, care face parte din lan- V. a com. Sari-Ghiol, la I1/2
6 hect. vie). Locuitorif cultivA tul de ridicAturl ce desparte ba- kil, departe de tArm ; are o cir-
tot terenul. sinul BerheciuluI de al RAcA- cumferintA de 3% kil. li o in-
Are o bisericA, reparatA la tAuluI. tindere de 140 hect.; partea a-
1890, deservitA de preotir din pusanà e mlA$tinoasA, cea rA-
com. Dude$ti. Popif (Plriul-), fitrig, jud. Bo- sAriteanA e stIncoasA ; un virf
NumArul vitelor marI e de 49 tosani, com. Brehue$6. Izvore$te al eI, de 48 m., gol $1 pietros,
li al celor miel', de 524. de la FintIna-luI-Axinte $i se dominl ínsula $i o mare intin-
Comerciul se face de 20 cir- varsA 'in iazul VIAdeni, mo$1a dere dimprejur.
ciumarl. cu acela$1 nume.
Popina, doud insule, jud. Tulcea,
Popesti-Sf.-Ecaterina, M'Are Popii (Valea-), vechie numire in bratul Chilia, la vArsarea luI in
a statuluT, pendinte de com. Po- a ca'tunulla Vifork-a, -com. Gura- mare, coprinse intre bratele se-
pesti, pl. Znagovul, jud. Ilfov, AninoaseT, jud. BuzAti. cundare Stari-Stambul li Zalivi-
In intindere de 298 hect. Baba-Hasan, in partea esticA a
Popii (Valea-), vale, jud. Pra- plAsei. Sulina $i a com. rur. Sfis-
Popestilor (PIrlul-), fitrid, iz- hoya, plaiul Teleajenul, com. tofca. Sunt despArtite printr'un
vore$te din satul Popesti, com. MAneciul-Ungureni; izvore$te de brat mal mic. Ail o intindere
Micle$ti, jud. Ilfov ; strAbate $e- sub virful Nebunilor-Marl ; cur- de 450 hect., acoperite cu stuf
sul Brindu$eni $i se varsA in ge de la V. spre E. $i se varsA in si presArate cu sAlciI $i rAchiti
Iazul-RaculuT. rlul Teleajenul, pe malul drept. (120 hect.).

PopestilOr (Pirlul-),ftbig, cur- PopiI (Valea-), vale, in jud. Tu/- Popina, lac, in jud. Ialomita, pl.
ge de la S. spre N., pe terito- cea, pl. MIcin, pe teritoriul com. Ialomita-Balta, teritoriul com.
riul com. Lipova, pl. Racova, rur. jijila. Se desface din poa- Bordu$ani, situat spre E. $i in
jud. Vasluiti. Se varsA in piriul lele N.-E. ale dealultd Aganim ; apropiere de movila Popina.
Lipova. se intinde spre N., avind o di-
rectiune de la S. spre N; trece Popina, baltä, jud. Tulcea, in
Popi-DiI. VezT Pochi-DiT. pe lIngA movilele Nadoleanul $i partea de N. a plA$eI MAcin $i
Mo$-Staicu, brAzdind partea de cea de E. a com. rur. Pisica.
Popil (Movila-), movild, ?njud. N. a plA$eI $1 pe cea de S. a E forman. de DunAre $i comu-
Constanta, pl. Hirsova, pe te- comuneI, $i, dupA 3 kil., se des- nicä cu balta cea mare Crapia.
ritoriul com. rur. Ostrovul, pe chide in lacul hila, in par- E inconjuratA cu stuf. Are o
ultimele ramificatiunT vestice ale tea de S. a 14 lingA satul Ji- intindere de 220 hect. Contine
dealuluI Ro$t, cu o inAltime jila. pe$te in abundentä si al cAruT
de 68 m., dominind prin inAlti- venit apartine statuluI.
mea sa : DunArea, la marginea Popii (Valea-), vale, jud. Vil-
cAreia se aflä., Valea-MosuluI, va- cea, pl. Cerna-d.-s., com. Po. Popina, movilä, in insula Balta,
lea Dereana-Ro$t precum li $o- epe$ti. Izvore$te din dealul Mo- pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
seaua judeteanA Ostrov-DAeni. doaia, trece pe 11110 $coala co- pe teritoriul com. Bordu$ani.
E situatI In partea N.-V. a p1A- muneI $i se vars1 in riul Lun- Are o inAltime de 20 m. Se
$eI $i cea S.-E. a comuna, la cavAtul. gAse$te inteinsa, $i risipite im-
2'/2 kil, mal spre S. de cAt. prejurui ef, bucAtI groase de
Ostrovul. Popilor (PIrlul-), pilla, in jud. vase, nearse in foc,

www.dacoromanica.ro
POPINA-ASCUNSA. 55 POPRICANI

Popina-Ascunsfi, movild, jud. satul Cu acelasT nume, jud. Ro- tuata la S. dealuluT cu acelasT
Tulcea, in mijlocul stufuluT, la manati. nume, cu care merge paralel,
S. de balta Crapia, in partea pana ce se varsa in Dorofeiu,
N.-V. a plaseT Isaccea si a co- Popinzale§ti (Vatra - Schitu- pe dreapta luT.
muneT Luncavita, la hotarul pla- lui-), mofie a statuNi, Cu o p5.-
silor Isaccea i Macin. E stin- dure de 396 pog., l'higa com. Popouti, jud. Botosani. VezT Po-
coasa. Are 6 m., domintnd gira Popinzdlesti, pl. Oltetul-Oltul- pauti.
Ciulinetul i drumul comunal d.-s., jud. Romanati.
Luncavita Popoveni, sat, jud. Dolj, pl. O-
Popinzale§ti-de-Jos, sub-divizie colul, com. Balta-Verde. Are o
Popina-Mare, insuld stincoasa, a cdtunulul PopinzAlesti, pl. 01- populatie de 403 suflete ; o bi-
in jud. Tulcea, balta Popina, tetul-Oltul-d.-s., jud. Roman4. serica, fondata in 1854 de lo-
in partea de N. a plAser Macin Are o padure de 150 pog. Pe cuitorr, si reedificatA in 1892, de
cea de E. a com. Pisica. Are aci se observd urme din Brazda- comuna.
malurT ripoase, o circumferinta luT-Novac.
de 900 m. si o intindere de 20 Popoveni, deal, jud. Dolj, pl.
hect., cu un vid inalt de 26 m. Popinzäle§ti-de-Sus, despdriire Ocolul, com. Balta-Verde, prin
a satului Popinzalesti, jud. Ro- care trece limita de N. catre
Popina-Mick movild, jud. Tul- manati. orasul Craiova.
cea, in partea de N. a piase!
Macin i cea de S. a com. Pi- Popoaia, vale fi pirifi, jud. Bo- Popoveni, mofe particularA, jud.
sica, pe grindul Pisica, linga tosani ; curge prin valea Popoaia, Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-
balta Popina. E stincoasa. Are com. Movila-RuptS, si se varsa Verde, apartinind cetelor de mos-
6 m. inaltime, dominind satul pe stinga Baseulur. Are B.O nu- nenT ce se gAsesc pe dinsa.
Pisica, girla Ciulinetul si drumul mal in timpurT ploioase.
comunal PisicaLuncavita. Popoveni, pcidure a statuluT, jud.
Popoi,sail Aria-Popoi, Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-
Popinei (Pädurea-), A/dure (60 jud. Bacati, pl. MunteluT, com. Verde. E populata cu stejarT, ar-
hect.), de salde i richita, jud. Brusturoasa, cu virful Poiana- tarT, frasinT i cerT ; stejarul pre-
Tulcea, in partea de N. a piase Arsa. Este punctul cel mal de domina.
Macin i cea S.-E. a com. Pi- V. al judetuluT.
sida, lingd balta Popina. E in- Popoveni, îrî, jud. Dolj, pl.
conjurata cu stuf. Poponeti (Balaurul), cdtun al Ocolul, com. Balta-Verde ; iese
com. Bdesti, jud. Buzati, Cu 200 din Balta-PopiT ; trece prin V.
Popinzäle§ti, com. rur., in S.-V. locuitorT si 45 case. satuluT Popoveni si se varsa pe
plaseT Oltetul-Oltul-d.-s., jud. stinga riuluT Jiul. Are i pod
Romanati. E formata din catu- Poponeti (Balaurul), mofie, in peste dinsul.
nele PopinzAlesti, Loloeti, (Bd- jud. Buzati, com. Baesti, cat.
beni), Buzducul i Ciupuria, cu Poponeti. Are 230 hect., divi- Popricani, sat, in partea de S.-
o populatie de 1162 locuitori. zate intre maT multI proprietarT. E. a com. Radiul-MitropolieT,
E situata pe riul Tesluiul, la pl. Copoul, jud. Iasi, situat pe
18 kil. spre S. de Bals, si la Poporita, deal, situat la V. com. podisul i valea dealuluT Popri-
27 kil. spre N.-V. de Caracal. eripAnesti-d.-j., pl. erbanesti, cani, in partea dreaptA a riuluT
Altitudinea niveluluT d'asupra jud. Olt, intre valcelele Tomoa- Jijia.
MAriT e de 180 m. ceT si PojoriteT. Capatul de E. Este resedinta comunel. Are
Are 3 bisericT, in fie-care ca- se termina linga Dorofeiu, In cen- o populatie de 103 familiT, sau
tun cite una, avind hramul Sf. trul comuneT, si se numeste Ba- 498 suflete ; o bisericA, deser-
Nicolae ; o scoalä mixta, fre- boesti, dupA numele mahalaleT. vita de i preot i i cintAret.
cuentatA de 50 copir ; 3 cir- Pe el e situata biserica comuneI. Vite : 616 vite marT cornute,
ciumf. 57 ca!, 439 oz l 114 rimAtod.
Poporita, vale, jud. Olt, pl. er- Prin mijlocul satuluT trece so-
PopInzale§ti, mcindstire, Ruga banesti, com. erbanestid.-j., si- seaua judeteana Iasi-Botosani,

www.dacoromanica.ro
POPRICAM PORCET1

si, de la V. spre E., Valul-luI- Popucci, alt nume al vdel Che- D-umbrava-d.-s., com. Carpenul ;
Traian. ragi, jud. Constanta. Vezi Che- curge prin satul Geblesti, com.
ragi. Carpenul, si se varsa pe malul
Popricani, deal, pe podisul ca- sting al riuluI Dasnatuiul.
ruja e situat satul Cu acelasI Popusoc, cdtun, In satul Lipova-
nume, jud. Iasi. Se Intinde de Razesi, pl. Racova, jud. Porceana, vale, in partea de E.
la N., din satul Coarba, spre S., a com. Hurduji, pl. Mijlocul,
pana in sesul Prutuld, formind Porcäretul. Ved Laposul, sat, jud. Fälciü, prin care curge pi-
culmea sesuld JijieI, pe partea jud. Bacaii. riul cu acelasI nume, care, cur-
dreapta a Aula gInd alaturea cu dealul Berea,
Pe platoul acestuI deal avea Porcàretul, sat, facind parte din se varsa In piriul Guzari.
aseza.ta oastea tefan-VodaTom. com. Corbasca, jud. Tecucia.
sa, in razboiul cu Constantin- E asezat pe coasta dealuluIFra- Porceasca, mahala, in com. rur.
Voda, fiul luI Irimia-Movila, la sinelul, la 3 kil. spre S. de re- Plostina, pl. Motrul-d.-s., jud.
7120 (1612). (cLetop.», p. 262, sedinta comunel. Mehedinti.
t. I.). Batalla s'a dat la Cor- Are o populatie de 207 su-
nul-luI-Sas. flete, TiganT (lingurarI), carI se Porceni, cdtun i resedinta com.
Dup6. anul 7157, a fost o lo- ocupa cu facerea lingurilor, co- Cartiul, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
vire tot aid, intre cazaciI luI vetilor, etc. spre N., situat pe loc ves, pe
Timu i darabaniI lul Stefan- In partea de V. a satuluI, din o suprafata de 376 hect., din
Vodl, care domnea in locul luI locul numit Tabara, izvoreste care 113 hect. arabile, 253 hect.
Vasile-Voda."-Lupu, socrul luI Ti- piriul Porcaretul, sub numele de padure, IO hect. vie si livezI cu
mus. DarabaniI ati fost Neagota, lar In partea de E., se prunI.
si putid aü scapat pana in pa- afla un punct strategic, numit Are o populatie de 181 fa-
durea din satul Ràdiul, aproape Cetatuia. sau 798 suflete, din care
de Popricani. (cLetop.v, p. 330, 148 contribuabili ; o biserica de-
t. I.). Ved Radiul-MitropolieI, Porcäretul, sat, in partea de E. servita de i preot i I cintäret.
deal. a com. Doagele, pl. Racova, Locuitorir posea: 16 plu-
jud. Vasluiii, situat in fundul gurI, 35 care cu bol, 2 carute
Popricani, plrîü, in jud. Iasi, pl. vad cu acelasi nume i incon- cu cal; 275 vite mal-1 cornute,
Copoul, com. Radiul-Mitropolid. jurat de 3 pArtI cu dealurl. 15 cal, 433 °I, 165 capre, 366
Izvoreste de sub dealul Popri- Se intinde pe o suprafata de rimatori ; 20 stupI cu albine.
cani, curge spre N. si se varsa 210 hect., din care 143 hect. In Poeni sunt 4 puturl, 31
in riul Jijia. padure si 24 hect. cultivabile fintinI si I cismea.
ale proprietatd, iar 43 hect. Lingd catun se afll o ruina,
Popucci, riinukitele unid vechid ale locuitorilor. numita Cetatea.
sat, jud. Constanta, situat in par- Are o populatie de 205 su-
tea meridionala apl. Mangalia flete ; o biserica, deservita de Porceni, numire ved/lié a satu-
cea vestica a com. Cheragi, la preot; un schit, facut cam pe lui Chioara, pl. Ialomita-Balta,
6 kil. spre S. de cat, de rese- la 1851, de Ieromonahul Nata- jud. Ialomita.
dinta Cheragi. E asezat pe va- nail Popescu, care dupg secu-
lea Popucci si e dominat de vir- larizare a ramas ca biserica de Porce§ti, com. rur., jud. Ro-
furile Murzac-Tepe, la E. si Si- mir. man, pl. Siretul-d.-j., spre S.-
nir-Tepe (102 m.), la N. Pe sesul satuld sunt doud V. de orasul Roman, la 16 kil.
Are o suprafata de 183 hect., movile marI, facute din timpurI de el si la 15 kil. de resedinta
din care I hect. ocupat de ac- plIseI, pe piriul Poarca, asezata
tuala vatra a satuld si de gra.- parte pe deal si parte pe vale.
dinI, cu o populatie de 14 su- Porcäretul, munte, in jud. Me- Are o populatie de 438 fa-
flete. hedinti, plaiul Closani, acoperit san 1545 suflete, locuind
Drumul comunal Cadi-Chioi- Cu intinse pädurI de brad. In 347 case ; 2 bisericI; o scoalä
Hagilar trece prin partea de N. mixta, frecuentaa in 1899-900
a satuluI. PorcAretul, pîrui, jud. Dolj, pl. de 131 copiI.

www.dacoromanica.ro
PORCEM 57 PORCUL

Sunt 900 vite marl cornute. natul vitelor, cu livea de fin, spre S., sunt : Albina, Piciorul-
Se cultiva viea. Se face co- ograzI de prunT si locurr arabile. Calulur, Plaetul, Curaturile, Se-
mercirt cu vite, la tirgurile a- Vaile si valcelele sunt : club, Muchia-Feter-Nuculur, Plo-
nuale de la 23 Aprilie si 26 Valea-Bisericer, in cat. Petre- pisul, Virful-Inalt, Tunda, Re-
Octombrie, precum si la cele ni, com. Costesti, care izvoreste curelele, Magura, Virful-Cheir,
s5,ptaminale, care se fac in fie- din poalele muntilor, din locul Virful-cu-Ograzile, Slemi, Lazuri,
care Lunr. numit Piciorul-Schitulur, curge Voiculta, Corn5.telul, Virful-Ra-
Budgetul com. e la veniturr spre S.-V. si se varsä in riul dulur, Piscul-cu-Bordeele si Do-
de 3700 lei si la cheltuelr, de Costesti ; Volea-Siga, izvorind sul.
3651 ler. din locul numit Scarisoara-Bar- Cimpiile de la poalele dealu-
E legata cu orasul Roman batestilor si varsindu-se pe sango. la sunt : Seciul, Girlici, Sub-
prin osea. riulur Costesti ; Valea-Grämesti- Dos, Malurelul, Padesul, Alu-
lor, care izvoreste din Dealul-Bra- nisul, Ograzile, Ponorul, Sub-
Porce§ti, sat, li resedinta com. ianul, curge spre V. si se varsa Mdgurr, Fleanca, Ocolul, Bog-
cu acelasr nume, jud. Roman, pe stinga riulur Costesti ; Val- dan, Glavoci, Fata-Mare, Z5.to-
pl. Siretul-d.-j., com. Porcesti. ceaua-Turder, care izvoreste tot nul, La-Lunca, Sudosulur, Sub-
Se compune din trel partI : Por- din Dealul-Braianul, si se varsä Lac si Livedea-Lungl.
cesti-Razesi, la N.-V. ; Porcesti- pe stinga riulur Costesti ; Va-
Catargiului, salí Rusi, la E.; lea-Seacd, numita si Valea-Brdia- Porci§eni-Raze§1, sat, in partea
si Porcesti-Ungureni, la S. Vezr nula, care izvoreste din Dealul- de N. a com. Botesti, pl. Cras-
Porcesti, com. rur. Braianulur, curge spre V. si se na, jud. Falciti, in hotarul de
varsa pe stinga Aula Costesti; S.-E. al jud. Vasluiti, situat pe
Porce§ti, mahala, in jud. Me- valceaua Secáturile, care iz- coasta de E. a dealulur Draga-
hedinti, pl. Ocolul-d.-j., com. voreste dintre Dealul-Braianu- linul si cea de V. a Dealulur-
rur. Gu tul. la la N., si Dealul-Lazarulur Gugului, pe o suprafata de 550
la S., si se varsa pe sango. hect.
Porcilor (Balta-), lac, in jud. Aula Costesti ; valcelele Ful- Are o populatie de 73 familir,
Tulcea, pl. Mäcin, pe teritoriul gesti, Popesti si Valea-cu-Fagr, saa 320 suflete, si o biserica.
com. urb. Macin, si pe al ca- toate izvorind din Dealul-Laza- Locuitorir sunt vechr razesi.
tunulur sad Ghecetul ; e fo,t-mat rulur si vdrsindu-se tot pe stinga El mai posea o parte de mosie
de o Orla ce pleaca din Du- riulur Costesti ; Valea-Jidover, pe o intindere de 375 hect.,
nare si se termina in balta Ji- care primeste in partea dreaptá numita Mindresti, si care la un
jiei si e inconjurat de toate par- välcelele : Strimta, Valea-cu-Fin- loc cu mosia Porceni, formeaza
tile cu stuf ; are o intindere de tinele, Valceaua-cu-Ripile, lar pe o suprafata. de 580 hect.
90 hect. si convine peste. stinga Valceaua-cu-Maracinr si
a-Dosulur, si care izvoreste din Porci§enilor (Dealul-). Vezr
Porcilor (Dealul-), deal, con- dealul Jidova, curge spre V., si Schitul, deal, com. Botesti, pl.
tinuare a muntilor Arnota si se varsa pe stinga riulur Costesti ; Crasna, jud. Falda.
Bulla, prelungindu-se pe toata Valea-Blezeni, unja cu V5.1ceaua-
partea de E. a com. Costesti, Boulur, care ia nastere din Pis- Porcul, deal, in jud. Gorj, plaiul
plaiul Horezul, jud. Vilcea, pe cul-Zaton si se varsà tot pe Novaci, com. Polovragi, situat
sango. riulur Costesti, sub dife- sango. riulur Costesti ; Valea- in partea sting5; a riulur 01-
rite numirl : Dealul-Braianulur, Dealulur, a-Nisipulur si a-Sudo- tetul.
al-Lazarulur, al-Costestilor si Ma- suld, toate izvorind din Dealul-
gura, formind un singur lant, Costestilor si varsindu-se pe san- Porcul, lac, jud. Braila, situat in
ce se pierde in partea de S. a go. riulur Costesti. ostrovul Bregoloiul, la N. de
com. Costesti. Cele mal multe din aceste val iezerul Lunguletul.
Este semanat de o multime si valcele curg numal dupa to-
de piscurr si brazdat de mal pirea zapezer si in timpurr plo- Porcul, japfe, la E. de com. Ti-
multe val si válcele. Pe creasta ioase. chilesti, jud. Braila ; pleaca din
si pe poalele lur se afla multe Piscurile dupa creasta acestur japsa Frunza, curge spre V,,
cimpir cu izlazurr pentru pasu- sir de dealurr, plecind de la N. paralel cu privalul Dimuleasa,

64 745, Afarolo Inclonar Goograjle. Vol. V 8

www.dacoromanica.ro
PORCUL 58 PORFIRA

comunicind cu iezerele : Barga- mat de valea cu acela0' nume, pe §esul Suceve, *i se varsa
nul, Cociul i Zeciul. incepind de pe teritoriul com. printr'un canal in riul Suceava.
Berqti, jud. Covurluia, in drep- Are de tributar din stinga pe
Porcul, prival, jud. Braila, la E. tul T.-Bere§ti, i terminindu-se Pirlitura.
com. Stancuta, Ruga Dunarea- aproape de Balinte§ti, la punc-
Vechre; unete privalul Plamina tul Bran4tea. Porcului (Poiana - ), poiand,
cu iezerul Purceaua. jud. Bacaa, pl. Trotwil, com.
Porcului (Dealul-), ramificare Hirja, de la poalele munteluI
Porcul,pirig, jud. Olt, uda com. a dealulut Turia, in partea alaturea de poteca
Cireavovul de la N. la S., face despre E. a satulta Perieni, ce duce la Balile-Slanic.
mal multe zigzagurr, se impre- com. Carniceni, pl. Turia, jud.
una cu piraiele Cirea§ovul §i Ia0. Se intinde de la N. la S. Porcului (Valea-), ceitun, al
Barbul i se varsa in riul Oltul, pAnd in satul Probota, unde com. Minzale§ti, jud. Buzaa, cu
tot in raionul cora. Cireavivul. formeaza valea catre §esul 20 locuitorI i 5 case.

Porculoi, puna trigonometric, Porculul (Valea-), M'Are, in


de rangul situat in pl. Su- Porcului (Lacul-), lac, in jud. jud. Buzati, com. Minzale§ti,
lina, jud. Tulcea, com. Cara- Teleorman, situat in lunca Du- proprietate mo§neneasca pe mo-
Orman, in partea de E. a com. nareI i format din vassaturile §ia Minzale§ti.
§i de S.-E. a pla§er, linga lacul el, in dreptul com. Cioara, in
Porculoi. Are 2.6 m., dominind fata insuld cu acela§I nume. Porculul (Valea-), vale, in jud.
lacurile Porculoi, Porcul i Stu- Buzan, com. Paltineni, cat. Ne-
ful, pe o mare intindere. Porculul (Movila-), movild, in hoiul; incepe din Lacul-Por-
jud. Constanta, pl. Hiuova, pe culta §i, strabatind strate ferugi-
Porculoi, lac, in jud. Tulcea, teritoriu/ com. Ostrovul, situata noase, la o coloare alba, semA-
pl. Sulina, pe teritoriul com. In partea de N.-V. a pla§eI nind cu laptele. Apa el se in-
rur. Cara-Orman, situat in par- cea de N. a com., intre doua trebuinteaza., amestecata cu fol
tea de S.-E. a pla§eI §i cea de vE: Valea-Haga §i Valea-Ul- de diferite plante, pentru co-
E. a comuna; este format de milor i pe culmea dealulta Co- lorat.
Girla-lmputitä cu care comunica ium-Punar, avind 56 m. inal-
prin o gira; are o forma tri- time. Porcului (Valea-), vale, intre
unghiulara; inconjurat de toate comunele Bursucani §i Bere§ti,
partile cu stuf; contine putin PorculuI (Ostrovul-), insuld, jud. Covurluia.
pe§te ; are o intindere de 40 In Dunare, in dreptul com.
hectare. Cioara, jud. Teleorman. Are pe Porcului (Valea-), vale, in jud.
&lisa zavola de salcie i plop. Gorj, com. Polovragi, plaiul No-
Porcului (Balta-), lac, in par- vaci, formata de dealul Porcul.
tea de E. a comuna Cara-Or- Porcului (Piriul-), pirig, izvo-
man i in cea de S.-E. a pla$eI rqte din padurea Hinte0, jud. Porcului (VaIea-), vale, in jud.
Sulina, jud. Tulcea, ltngà lacul Dorohoia, despartind Gorj, com. Poiana-Seciurile
Porculoi, de care e format Hinteti i Fete§ti de mo§ia Gri- pl. Amaradia. Ia na.5tere din
cu care comunica. prin doua gore§ti, §i se varsa in piriul Fe- dealul Strimba.
girlite ; e inconjurat de toate te§ti, mo§ia Grigoreti, com. CA-
partile cu stuf; are 20 hect. line§ti, jud. Boto§ani. Porculul (Virful-), pisc, al mun-
contine putin pe§te. Olor Vrancei, in preajma com.
Porcului (PIrlul-), pida, jud. Paltinul, jud. Putna.
Porcului (Coltul-), munte, in Suceava, ce formeaza hotar in-
jud. R.-Sarat, pl. Ora§ulta, com. tre moii1e Liteni §1. Sili§tea; Porfira, ramurd de munit, ce
Andre4, spre N. de comuna; trece pe lingd satul Balta-Por- se detwaza. spre E., din grupa
este acoperit cu padurr. culul i ajungind in localitatea Tarcaul, pe teritoriul com. Mas-
Zeilicul, la numele de tacanul, pl. Bistrita, jud. Neam-
Porcului (Dealul-), deal, for- Zeilic, formeazd balta Ramd§ita, tu, dind §I ea ramurI scurte

www.dacoromanica.ro
POROINA 59 PORTARI-DE-JOS

spre N. O. S. Catre extremi- alte $osele comunale, care o cuitorT, din carl 246 contribua-
tatea despre E. se ramifica leaga cu comunele vecine. bilT ; o biserica, deservita. de 2
In: Cuhnea -NechiduluT, a-Alu- Dealurl mal principale in co- preotT $i r cintaret ; o $coala
nisulur, Negulesti, Codrul-Ne- mna. sunt : Dealul - PoroineT, mixta, conclusa de un invata-
guluT, a-DraganuluT. Este aco- Dealul- ipotea si DealuI - Zo- tor i frecuentata de 23 elevT.
perita cu padurl. rileT. Vite : 686 vite marT cornute,
Va! sunt : Valea - PoroineT, 327 caT, 7 1:llagad, 1295 oT $1
Poroina, sati Poroina - Micä, Valea - OstreseveT i Valea-Al- 117 p orcT.
sat, in jud. Mehedinti, pl. O- buluT. In Dealul Cioclovilor Budgetul cora. e Ia veniturT
colul-d.-s., com. rur. Dedovita. se afla o gran:Jada de pamint de 2333 lel si la cheltuelT, de
in inaltime ca de treT metri, 2294 ler.
Poroina, sat, in jud. Mehedinti, lar in circumferinta ca de 40 Calca judeteana Alexandria-
pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Bis- metri. Zimnicea, strabate prin centrul
trita. Pe dealurT, in partea despre comuneT si o pune in legatura
Izvoralul, se gasesc in pamInt directa. la N. cu Alexandria, si
Poroina satt Dealul-PoroineI, sagetT i cioburT de oale vechT la S. cu com. TigAneti, spre
deal, peste care trece soseaua romane. Zimnicea. Stradele din comuna
nationald i calea ferata sunt mal toate soseluite si im-
ciorova - Bucuresti, jud. Mehe- Poroina-MicA, sat, jud. Mehe- pietruite. Aci se gasesc mal
dinti, com. Poroina-Mare. dinti, com. rur. Dedovita. VezT multe stabilimente de comercia,
Poroina. boiangerii si circiumr.
Poroina-Mare, com.rur. si sat, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., Poroinita, sat, in jud. Mehe- Poroschia, moiie particulara, in
la 32 kil. de ora$ul Turnul-Se- dinti, pl. Blahnita, com. rur. jud. Teleorman, pl. Marginea.
verin, situata parte pe vale si Vinjul-Mare. Pe aci trece Va- Are pe &Asa si padure.
parte pe deal. Se margineste : lul-luT-Traian.
la E. cu com. Stignita si Ia- Portan, sat, in partea de V. a
blanita ; la S., Cu com. Finti- Poroschia, com. rur., in jud. Te- com. Valea-Rea, pl. Mijlocul,
nele - Negre; la V., cu com. leorman, pl. Marginea, pe Va- jud. Vasluia, situat pe coasta
Broscari si la N., cu comunele lea-VedeT, la 4 kil. de orasul dealuluT Olanesti, pe o supra-
Izvoralul si Cacotul. Alexandria, spre S.-E. fata de 71 hect., din care 45
Satul formeazä comuna cu Se invecineste la N.-V. cu hect. padure.
catunele ipotea, Fintina-Mare orasul Alexandria ; la E., cu Are o populatie de 109 su-
Novaci. calea j u detean a Al exandria-Giur- flete si o biserica, facuta de lo-
Are o populatie de 3000 lo- gin ; la V., cu Valea-VedeT $i cuitorT la 1847.
cuitorT, locuind in 436 case ; 4 bi- parte din Valea-NanovuluT ; la LocuitoriT posea : 5 plugurT
sericT, deservite de 2 preql si 7 S., cu com. Tiganesti. $i io care cu bol, i plug $1
cintaretT ; o scoald mixta, con- In partea de E. a com. curge carota Cu cal ; 41 vite marT cor-
clusä de i invatator si care a riul Vedea, iar mal spre N., nute, 50 oT, 8 cal $i 5 rimatorT.
fost frecuentata in 1899-9oo Valea-NanovuluT si cu Valea-
de 88 copiT. Doamner se unesc cu Valea- Portari-de-Jos, sat, In partea
LocuitoriT posea : 90 plu- VedeT i formeaza o singura vale. de S. a com. Zapodeni, pl. Mij-
gurT, lo carute Cu caT, 158 care Prin aceste vaT curge cite un locul, jud. Vasluia, situat pe
cu bol, i000 vite rnarT cornute, piriias care poarta numele coasta de E. a dealuluT Chi-
58 caT, 6 bivolT, 790 rimatorT, Suprafata com, este de 2030 cerca.
woo oT si 200 stupT de albine. hect., impreuna cu mosiile de Are o suprafata de 186 hect.,
Budgetul com. e la veniturl pe clima. Este $1 o 'Adore, nu- Cu o populatie de 211 locui-
de 5196 leT, lar la cheltuelT, de mita Paclurea-DoamneT, spre Va- torl.
3216 leT. lea-NanovuluT, in tntindere de Mo$ia se divide in dota partí;
Are o osea ce o pune in IO hect. Solul este negru-vege- cea mal mare este a razesilor
comunicatie cu $oseaua Bros- tal si fertil. $i cea-l'alta a succesorilor def.
caruluT spre Severin, precum Are o populatie de 1438 lo- Mih. Antoniu.

www.dacoromanica.ro
PORTARI-DE-MIJLOC 60 PORTILE-DE-FIER

Mara din sat, in partea de tunul de resedinta al comu- com. rur. Lalosul, pl. Oltetul
E., e situata biserica, facuta la neT. d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
1804, Mala 20, de locuitoriT ra- Are o populatie de 287 lo- latie de 312 locuitorT. Cade cam
zesT din Portari(Ciohodaresti) cuitorl si o biserica, fondata in In centrul comuneT uda riul
deservitA de I preot si 2 ecle- 1827 de Pitarul Matheiii Con- Oltetul la V. E situat la 2 kil.
siarhT. stantin Portarescu, si repasata de OS. Lalosul, unde e scoala.
LocuitoriT posea.: 95 vite la 185o de Spiridon Constantin
marl cornute, 5 cal, 150 oT Portarescu, avind urmatoarea Portdresti, mo)rieparticularl,jud.
50 rimAtorT. inscriptie : Dolj, pl. Balta, com. Giurgita.
In trupul razasiel Portarilor Are padure pe &usa.
Aceastä S-tä si Dumnezeiasei
s'a alipit si o portiune de pa- cu hramul S-01' Voevozl, care intiiil
mint, numità 015.nesti, in intin- ail prefilcut-o d-nul Pitar Matheiii Por- Portäresti, pddure particularà,
dere de 57 hect., care s'a cum- direscu, fäcind-o de lemn In paiente, de jud. Dolj, pl. Balta, com. Giur-
p5rat de locuitorT de la stat. clrämidä in 1827, In zilele DomnuluI gita, in intindere de 122 hect.
Grigore Ghica, de la care s'ají inceput E populata cu jugastri, ter,
(VezT OlAnesti). iarkI a fi In Principatele Romlne, printl
patrief, i In zilele iubitoru-
plopT si frasinT i maT cu seama
Portari-de-Mijloc, sat, In par- luY de Dumneheri, P. S. S. Pärintele s tej arT.
tea de E. a com. apodeni, pl. Neofit Roman i fiind in stare proastä,
Mijlocul, jud. Vasluiti, situat pe co ajutorul lui Dumnezeil s'a prefäcut fu Portäresti-Dobriceni, Lalbsul
annl x850, de D. D. Spiridon Portä- Gonita, pddurt particulare,
coasta de E. a dealuluT Chi- rescu, frate mal mi; care n'are moste-
cera, pe o suprafata de 272 nitorY i pänä. In nol ali stat neatnul, supuse regimuluT silvic, pendint1
hect., cu o populatie de 370 s'al mal acläogat hramul S-ta Troim, in de com. Lalosul, jud. Vilcea.
locuitorT. zilele Prea InälratuluI Nostru Domo Bar.
Vite : 195 vite marT cornute, bu D. Stirbeiti-Voevod si al IubitoruluI Portita, bral (prival), in insula
de Dumnezeil Episcopul nostru Calinic Balta, jud. Ialomita, pl.
io cal, 250 oT si 8o rimAtorl. Roman, sävtrsit In anul x851,
Talo-
Mairi 28.
mita-Balta, com. Fetesti.
Portäreasa, munte, in partea de
V. a com. Leresti, jud. Muscel. Pe ling5. sat trece linia fe- Portita, punct trigonometric, de
rat5. Craiova-Calafat. rangul al 2-lea, in jud. Tulcea,
Portäreasa (Chirul, Odaia- Comunicatia se face prin so- pl. Babadag, pe teritoriul com.
Chirului"), rno,ie, nelocuità, jud, seaua judeteana Craiova-Bistre- rur. Canli-Bugeac, asezat la 3
Ilfov, pl. DImbovita, com. Tu- tul, care pune satul in legatura kil. mal spre S. de Gura-Por-
nari-Dimieni, proprietatea d-luT la N. cu Ceratul si la S. cu titef, pe malul MariT, in partea
C. D. Vernescu. Are o intin- Giurgita-Cioromela. de E. a comuneT si a plaseT.
dere de 62 hect., din care 15
hect. sterpe. Portäresti, cdtun, in jud. Neamtu, Portitel (Gura-), deschizdturd,
pl. Bistrita, com. MastacAnul ; se jud. Tulcea, prin care marele
Portäreasa, pddure particularà, desparte de satul ovoaia pi-in basin lacustru-marin, format de
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Grin- ptriul MAstacanoasa. lacurile Razim, Zmeica, Golo-
deni. vita i Sinoe, comunica cu Ma-
Portäresti, statie de dr.-d.-f.,jud. rea. Aceasta limbA de pamint,
Por-täreasa, pddure a statuluT, Dolj, pl. Balta, cat. Ceratul, pe acoperita numaT cu 2,3 m. de
in intindere de 2500 hect., a- linia Craiova-Calafat, pusá in apa MariT, impiedica intrarea
partintnd de muntiT ManAstireT circulatie la i Decembrie 1895. corabillor de Mare in lacurile
ampulung, care fac parte din Se aflà intre statiile Segarcea de maT sus ; une-orT chiar o-
com. Corbsori si Berevoesti, (7,6 kil.) si Afumati (10,2 kil.). preste Cu totul comunicarea si
plaiul Nucsoara, jud. Muscel. Inaltim ea d'asupra niveluluT Mä- lacurile devin izolate.
riT e de 73'.26. Venitul aces-
Portäresti, sat, jud. Dolj, pl. Bal- teT statiT pe anul 1896 a fost Portile - de - Fier, defila, intre
ta, com. Giurgita, situat pe ma- de 2 2 I 2 f leT, 35 banY. muntif Carpati si Balcani, jud.
lul sting al DesnatuiuluT, la 2 Mehedinti, prin care Dunarea
kil. de Giurgita-Curmatura, ca- Portare§ti, sat, facind parte din croeste drumul la intrarea so

www.dacoromanica.ro
PORTILE-DE-FIER 61 POSADA

In Tara. De la Palanca-Noul, Tractatul de la Berlin, futre Carapelit si En i - Sarai - Rah-


ambele laturi ale fluviului sun t altele, a pus indatorire monar- man.
inalte, formind defileur! ce se hiel Austro - Un gare a curati
%in unul dupa altul pe o lun- albia Dunare! de periculoasele Porumbita, bisericd, in jtrd. Bu-
gime de peste 120 kil, si unde stincT de la Portile-de-Frer, care zad, com. Gura-SarateY, cat. Nen-
apele sale curg cu mare repe- mare parte a anuluT ingreunad ciulesti-Sarata, situata pe un fru-
ziciune printre multele obsta- atit de mult navigatia fluviulul. mos pisc acoperit de vi! si pa-
cole, ce se afla in albia sa. In 1890 s'a adjudecat intre- dure, despre care se mentio-
Aspectul acestor defileur! e in- prinderea, gratie initiativeT mi- neaza inca din secolul al XVII lea.
teadevar maret. Apele DunareT nistruluT de comercia din Buda- India a fost construita de lemn
patrunzind in ele se angajeaza pesta, d. Baross. In Sept. 1890 de Mateia al BulibasiT ; in anul
ma! india in trecatoarea pericu- prima stinca fu svirlita in aer, 1833, a fost reedificata de Clu-
loas5. a Grebenultd, numita si a In fata reprezentantilor oficial! cerul Dimitrie sin Constantin
Porfilor luid de Fier saa Por- a! AustrieT, Ungariei si Serbie!. (Juga-Urs) si sosia sa Margareta.
file superioare ale Dundrei. Di- Dupa o muncä de pase an!
ficultatil e n avigatiun e! provin dar si cu sacrifici! de zed de mi- Porumbul, deal, pe teritoriul sa-
din stincile numeroase de sub lioane (aproape 45 mil. le!), tulu! Ghermanesti, com. cu a-
%DA, sal"' apärmnd cu coltif ascu- aceastä gigantica intreprindere celas! nume, pl. Podoleni, jud.
Ut1 d'astipra apel, in cit a tre- a fost dusa la bun sfirsit, si Falciti, in partea de E.
buit lucrar! de rectificare con- ast-fel In Septembre 1896 s'a
stind in canalurT adincr de 4 m. inaugurat cu multa pompa des- Porumbul, deal, ramificare a
pentru a permite circulatia va- chiderea acestul canal, de catre dealuluT Lohanul, care se in-
poarelor ; trecind d'aci Dunarea Maiestatea Sa Imparatul Franz tinde pe teritoriul com. Iepu-
se largeste si formeaza. basinul Iosef, insotit fiind de M. S. Re- reni, pl. Prutul, jud. Falciù, in.
Milonovatz, unde ajunge a avea gele Carol I. partea de E. a satuluT Iepureni.
o latime de 1400 m. i aci, prin
o intorsatura brusca, Dunarea Portile-de-Fier (Portile-de-A- Porumbul, gÊrld, jud. Dolj, pl.
intra in gitul strimt al Caza- rama), doud nzovile, In jud. Bailesti, com. Negoiul, prin care
nulu!, care pare o uriasa tae- Buzar', com. Zilisteanca, situate balta Cotlova se scurge in balta
tura facuta in stincä i unde pe malul riulur Cilnaul, la ex- Renea.
apele sunt inghemuite intre doul tremitatea de E. a podulur de
inalte zidurf de serle! verticale. peste aceasta apl. Posada, sat, faclnd parte din
Aci, adincimea e! e foarte mare, com. rur. Comarnicul, pl. Pe-
asa ca in unele locur! ajunge pana Porumbarele, mo,cie, in jud. Bu- lesul, jud. Prahova, cu o popu-
la 50 m., cu un nivel de 20 metri zar', com. Mizil, in intindere cam latie de 207 locuitorl. E situat
maT jos ca acela al M.-Negre; de 200 hect., ma! toate arabile. la poalele muntelu! Ploriul si
curentul ape! are lusa o putere coprins intre valle Prahover (V.),
formidabill. Dupa esirea sa din Porumbeilor (Lacul-), lac, in Conciul (N.) si Floriul (S.).
acest defilet, Dunarea infra in jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com.
renumitul defilell cunoscut sub Cotesti. Contine caracuda, ce se Posada, trecdtoare, in Transil-
numele de Gherdapuri saa Por- consuma in comuna. vania, jud. Prahova.
lile mari de Fier. In acest defileti,
cu toate cä malurile sale sunt mal Porumbi§tea, sat, in jud. Con- Posada, loe izolat, la N. de
putin marete si abrupte ca acelea stanta, pl. Hirsoya, pe terito- com. Chela, plaiul Cozia, jud.
din stritntorile Cazanelor, totusT riul com. Eni-Sarai si Girlici. Aci, mal tnainte, era tre-
din cauza nenumaratelor stincr si Se margineste la E. cu dealul cere peste monte catre Austto-
vultorT, aceasta este cea maT Carapelit-Bair ; la N., cu dealul Ungaria.
periculoasa regiune a fluyiuld. Cisla-la-Tirca ; la V., cu Valea-
Inca de la 1830, sub impul- cu-Maracin! si Dealul-Cilibiuld Posada, munte, la E. de com.
sia contelu! Szechenyi, s'a facut si la S., cu Valea-Mezarlic si Batrini, plaiul Teleajenul, jud.
un plan complect pentru regu- Dealul-Balgiulul. E strabatuta Prahova. Pe timpul domnieT lu!
larea cursuluT Dunare!. de drumurile comunale Girlici- Alexandru- Ghica -Voda era a

www.dacoromanica.ro
l'OSADA 62 POSTA VARIA

doua controla vamall i re$e- hramul eSf. Voevod», a treia Soseaua judeteana VAleni-Po-
ditita capitanulul de plAe$T. in Bodesti, cu hramul Sf. Gheor- se$ti strabate comuna in lung,
Prin veacul al XVI-lea, p'aci ghe $i a patra In Valea-Plo- inlesnind transportul spre com.
era drumul (o poteca ingusta pulur, cu hramul SI. VoevozT, Tirlesti i Intreg plaiul BuzauluT,
abia cit putea merge omul ca- deservite de 4 preotr; o $coall al judetuluT BuzauluT.
lare) de la Timi$ la Comar- mixta, care a fost frecuentata. Piscurl sunt: Cremeni$ul, spre
nic. Pe ad i se transportar) mar- in 1899-900 de 112 copif ; N.-E. $1 Calineasca spre S., ce
furile din Bra$ov, pe caí, pana 2 morr de apa. Scoala exista desparte com. Pose$ti de com.
la Cimpina, de unde se fricar- ad de la 1836. Tirle$ti $i cat. Gogeasca. Pe
caa in chervane. LocuitoriT, pe litiga agricul- acestI munti$orI $i piscurl sunt
tura, se mal ocupa. cu : dogaria, paqunT de vite.
Posada, (leal, cu piatra calca- rotaria, timplaria, ziddria, dul-
roasa, la N. de Rucarul, jud. gheria si cizmaria. Pose§ti sal, facind parte din
Muscel, asezat pe $oseaua care Parte din locuitorT sunt mos- com. rur. Pose$ti, pl. Teleajenul,
merge la frontiera. De ad, riul nenI ; 178 s'ad improprietarit jud. Prahova. Ad e re$edinta
Dimbovita largeste albia,
1.$1 la 1864, pe mosia mosnenilor, comuneT.
strabkind basinul tertiar al din care li s'al" dat 284 hect. El
RucaruluT. Se sustine cA locul posea: 40 caY, 30 Tepe, 843 Poslar, lac, in partea de V. a
satuluT Rucar a fost la Inceput bol i vad, 200 viteT, 340 porcT, pl. Sulina i a com. u. rb. Chilia-
(inainte de 1600) pe lunca de 50 capre, 1500 oT ; 16z stupT. Vechie, jud. Tulcea, format de
sub Posada, unde se vad si azI Suprafata comund, cu izlaz, lacul Tihac; are 50 hect. intin-
niste ruine de case si de o bi- finete, locurT arabile i padure, dere $i contine pe$te.
sericuta, ce se numeste Biserica este de 2350 hect.
Jidoveasca, pe ruinele careia s'a In raionul comuneT sunt 2 Posrnocul, braf (priva°, In in-
ridicat biserica cretina. In rui- izvoare de apa. minerali. Unul, sula Balta, pl. Ialomita-Balta,
nele de sub Posada s'atí aflat ce curge in mare abondenta, pe teritoriul comunelor Soca-
sagetT $i alte antichitatT dace, izvorind din muntele Topilea, riciul i Jegalia, din jud. Talo-
romane i tatare. contine pucioasa ; cel-l'alt, care mita.
contine sane, izvore$te din mun-
Pose§ti, com. rur., jud. Prahova, tisorulVermanarea. Ambele sunt Posobeasca, in jud. Bu-
plaiul Teleajenul, situata pe am- In centrul comund. zatt, com. Boziorul, cal. Poso-
bele malurT ale girleT Zeletinul, Aci se fabrica anual pana la be$ti ; are 150 hect. $1 face un
Ja 43 kil. de capitala judetuluT 2500 decal. tuica. corp cu sforile Corneanul $i
la 15 kil, de re$edinta plaseT. Comerciul se exercita In com.
MaT inainte de venirea Tata- de 8 circiumarT.
rilor, com. Posesti se afla si- Veniturile si cheltuelile com. Posobeqti, clitun, al com. Bo-
tuata maT spre N., In mijlocul se ridica la 2785.98 leT. ziorul, jud. Buzatí, CU 120 lo-
cimpieT Zeletinul, cu numele de E brazdata prin centru de mun- cultorT $1. 30 case.
Sill$tea». Cu venirea Tatarilor, ti$oriT : Merdeala, Topilea $i
locuitoril imprastiat, apoT, ful-MTerleT, $1 spre N.-E., de Ver- Postavari, sat, jud. Ilfov. Ved
revenind, s'ati stabilit pe locul manarea, Cretneni$ul $1Priporul, Postovari.
linde e azI com. Pose$ti, adu- unde se afla ridicat un punct
cind ad i $1 biserica ce con- geodezic. In partea de N. a co- Postäväria, loc izolat, spre N.
struisera din lemn. muneT, in mijlocul PoTeneT-Zele- de apa Poclovali$tea, in catu-
Se compune din 3 alune : tinuluT, este o movila numita nul Corbeanca, pl. ZnagovuluT,
Pose$ti, Bode$ti $1 Valea-Plo- Piatra, facutd "spun batriniT jud. Ilfov. Acolo, spune legenda,
puluT. de Tatarl. a fost in vechime un tirg ;
Are o populatie de 2030 su. E udata de &Tele : Zele- pe la anul 1830 inca exista o
flete, din care 337 contribuabilT, tinul, StupineT, Valea-PlopuluT, casa ruinata rämasä din acel
locuind in 493 case ; 4 bisericT, Valea - Mane$tilor $1 BaracieT, ora$el, casa a$ezata pe coasta
doul in Pose$ti, una cu hramul care toate se varsa in girla Ze- dealuluT Pociovall$tea. Tot pe
Adormirea» $i cea-l'alta cu letinul. coasta dealuluT de la Postavarie

www.dacoromanica.ro
POSTELNICUL 63 PWA

exista pe la anul 1830 un Numarul vitelor marl e de com. rur. Buda-Prisiceni, pl. Sa-
cos mare ruinat, pe locul unde 317 si al celor mid, de 676. barul, jud. Ilfov. Ad este un
se crede ca in vechime se fa- pod pe vase peste riul Argesul.
brica postavul, de unde si nu- Po§irce§ti, atan, al com. Gura- lama, cand riul inghiata, comu-
mirea aceasta. NiscovuluI, jud. Buzau, Cu 130 nicatia se intrerupe si locui
Biserica din acel loc exista locuitori si 30 case. toril ocolesc spre a trece pe la
inca pana la 1830, irisa rui- Malul-Spart.
nata. Se crede ea la 182i, in Poqorcani, silige de sat, jud. Se intinde pe -o suprafata. de
timpul rdscoalel luI Tudor Vla- Bacan, pl. Trotusul, pe terito- 212 hect., Cu 0 populaVie de 99
dimirescu s'a ruinat de TurcI. riul com. Caiutul. locuitort.
Lingä casete proprietate din D l N. Turnescu, proprietar,
cat. Corbeanca exista chiar as- Po§ta, catun, al com. Pietroasa- are 200 hect., lar loctiltoril au
ta-zI ruine, unde in vechime a0 d.-s., jud. Buzati, cu 40 locui- 12 hect.
fost case, din dreptul cariara se torI si 8 case. Numarul vitelor marT e de
spune cd era o subterana, care 57 si al celor miel, de 134.
mergea la o distanta cam de Po§ta, cätun, al com. Zilisteanca,
8o metri pana la actuala bise- jud. Buzati, CU 520 locuitorI si Po§ta, sat, lacind parte din com.
rica, numita Capresti. Acea sub- . 94 case. Se alipeste de cat. rur. tiubelut-Ordsti, pl. Dim
terana servea ca loe de aparare Haiman alele. bovita, jud. Ilfov, situat la N.-
In timpul invaziunilor turcestr. E. de Orasti, pe tarmul drept
Polta, vechie numire a aitunulul al riuluI Dimbovita, aproape de
Postelnicul, ciftun (tira), in jud. Haimanalele, jud. Buzati, com. unde Valea-Pasarea se varsa
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen- Zilisteanca. in Dimbovita.
dinte de com. Poiana, situat Se intinde pe o suprafatl de
pe campul Baragan. Po§ta, vechie numire a atunuluf 433 hect., cu o populatie ae 65
Baltareti, jud. Buzall, com. Clon- locuitorI.
Postelnicuta, iaz, in jud. Boto- dirul. Academia Roming, mosteni-
sani, pl. . tefanesti, com. Bra- toarea Casel Otetelisanu, are
teni, in intindere de 5 hect., Po§ta (Cäldäru§a -Jugureni), 395 hect. si locuitorit, 38 hect.
in partea de E., pe mosia Ne- catun al com. Colibia, j'ud. Bu- Proprietara cultiva prin aren-
grescul. zar', cu 160 locuitorl si 31 case. dasil sal 275 hect. (75 sterpe,
Are subdivizia Caldarusa. 45 pa.dure). Locuitoril cultiva
Postovari (§tiubeiul - Cluce- tot terenul.
rului, Canela, Moara), sat, Po§ta, sat, in jud. Ialomita, pl. Numarul vitelor mar'. e de
facind parte din com. rur. tiu- CimpuluI, pendinte de com. Bar- 103 si al celor miel, de 76.
beiul-Orasti, pl. Dimbovita, jud. bulesti, situat pe lunca dintre
Ilfov, situat la N. de Ordsti. riul Ialomita i piriul Sarata, si Po§ta, sat, jud. Ilfov, pl. Negó-
Spre V. trece soseaua jude- la 3 kil. spre E. de satul Bar- e§ti. Ved Negoesti-Posta.
lean Bucuresti-Oltenita. bulesti.
Se intinde pe o suprafatä. de Numirea aceasta s'a dat sa- Po§ta, sat, in ¡ud. It.-S6.rat, pl.
1381 hect., cu o populatie de tuluI, pentru-ca aicI era statie catunul com. Zgir
303 locuitorI. de posta. citi. Aci mai inainte era o
D-na Elena Caramaliu are Are o populatiune de 45 fa- posa de cal, pe riul Oreavul,
1275 hect. si locuitorii, 106 hect. la 500 m. spre S. de catunul
Proprietarul cultivg. 1075 hect, Locuitora posea : 16 cal, de resedinta.
(75 sterpe, 125 padure). Locui- 148 bol, 4 bivolI, 2 asinI, 94. Are o intindere de 200 hect.,
toril cultiva. tot terenul. pord si 285 o!. cu o populatie de 35 famIliT,
Are o biserica, cu hramul Prin acest sat trece soseaua saa 209 suflete, din care 48
Sf. Gheorghet, deservita de judeteana Bucuresti-Urziceni. contribuabilT.
preot i i cintlret ; i helesteli.
Comerciul se face de 2 cir- Po§ta (Prisiceni - Turnes - Po0a, sat, cu 93 locuitort, Mcind
ciumarl. culuI), sat, facind parte din parte din com. Gohorul, jud. 're-

www.dacoromanica.ro
POTTA 64 POTCOAVA

cucia, situat pe soseaua ce duce 278 hect. pAdure, restul arl- Iasi, pl. Stavnicul, com. Mogo-
din Tecucia la Birlad. Adi qra turA si vil. sesti.
mar inainte o statiune a trA-
surilor de posa ce plecaa din Po§ta-Elanului, sat, in centrul Po§tei (Dealul-), deal, acoperit
Tecucia spre Birlad. com. MAllesti, pl. Mijlocul, jud. cu vil, jud. Vasluia, pl. Fun-
Falda, situat pe valea piriuluI duri, com. Valea-Satulur ; se in-
Po§ta, sat, cu 356 locuitorI, in Elanul si pe sesul ElanuluT, pe tinde pe la S. satuluI Grajdu-
jud. Tulcea, pl. Isaccea, com. o suprafatA de 2864 hect., si rile .
Telita, situat in partea de E. Cu o populatie de 8o locuitorI.
a plAseI si de S. - E. a co- Potingeni, sat, in partea de V.
mune, pe ambele malurl ale Po§ta-Spinoasä, loc isolat, HITA a com. Movileni, pl. Copoul,
piriulul Telita, la 7 kil. spre satul Spinoasa, com. Birlesti, jud. Iasi, situat pe podisul dea-
S.E. de resedintA. pl. Bahluiul, jud. Jai, unde in lultd cu acelasi nume, pe o su-
Are o intindere de 1200 hect., vechime a fost statie postall. prafatA cam de 1538 hect.
din care 12 hect. vatra satulul, Are o populatie de 391 lo-
186 hect. ale locuitorilor si res- Po§ta-Vechie, cdtun (tirlä), in cuitod ; o bisericA, ziditA din
tul al Statulta. jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, piatrd la 1759, de un fost pro-
face parte din com. Cosimbesti, prietar, Toma Cozma.
Po§ta, fost sat, jud. Tecucia, pe si este situat pe BArAganul, pe Vite : 308 vite marI cornute,
drumul ce merge din Tecucia mosia Popesti. 34 cal; 747 or si 43 rlinAtorT.
la Focsani. Aci era un conac
al drumetilor, inainte de a trece Po§ta-Vechie. Vezi Oracul, pl. Poi:triad, sat, in jud. Tutova, pl.
Siretul. Znagovul, jud. Ilfov. Simila, com. Sirbi.
Locuitorir acestui sat s'aa
mutat in satul Furceni. Po§ta-Vechie, loc.- izolat, jud. Potcoava, com. rur., jud. Olt,
Tecucia, intre Tecu chi si Ivesti, la pl. Mijlocul, situatA pe gira
Po§ta, suburbie, in partea de S. 2 kil. spre S. de satul Barcea. Plapcea, la 25 kil, de capitala
a orasuluI Buzad, jud. Buzan, Aid stationaa trIsurile care ple- judetuluI si la 8 kil, de rese-
pe locul unde era mal inainte caa din Tecucia spre Galati, dinta plAse.
statiunea poste BuzAa. inainte de construirea huid f e- Se compune din 6 cAtune :
rate Tecucia-Galati. Potcoava (FAlcoeni), Broscari,
Po§ta, Tosta stalie de pega, jud. Mijlocul, Cirstesti, Mescinesti si
Suceava, in dreptul satulul Ta- Po§ta-Vechie, suburbie, a ora- Trufinesti, Cu o populatie de
tdrusi. §ulur Birlad, jud. Birlad, situatA 2131 locuitorl.
In partea de S.-E. a orasulur. Teritoriul com, se intinde pe
Po§ta, loc de pdyune, in jud. lin- o suprafatA de 3035 hect., din
cea, com. Horezul, numit in ve- Po§tea. Vez! Posta. care too hect. pAdure.
chime TrAistari. Numele de posta Are 4 biserid, deservite de
il are pentru a ad stationati Po§tei (Dealul-), deal, jud. Iasi, 4 preotl ; o scoalA mixtl, fre-
call postel mal inainte. pl. Copoul, com. Movileni ; se cuentaa de 6o copa. *coala s'a
intinde la S.-V. de satul Romi- infiintat ad in 1867.
Po§ta, tnovild, situatA la N. de nesti. Coasta sa de V. se lasA Locuitorif in maioritate sunt
com. Mihaia-Bravul, pl. Balta, pAnA in apa riuluI Bahluiul. La mosnenr, si se ocupA cu plu-
jud. BrAila, la 6-700 m. de poalele luI, in drumul Iasi-Bo- garla si pAstoria. El posedl :
xesedinta comuna Ceva maI tosani, era in vechime statia 150 caI, 52 'Tepe, 540 boI, 150
la E. se afla mal' inainte a 5-a poste. vad, 1200 oi, 25 capre si 400
statie a vechiulul drum Baila- pord.
CAlArasi. Po§teI (Dealul-), ramificare a ImproprietAritI dupa legea ru-
dealulut Norocelul, jud. Iasi, pl. rail sunt 146 locuitorl, pe 503
Po§ta (Alexandre§ti), mofie, Bahluiul, com. Birlesti. hect., din proprietAtile d-lor Bis-
in jud. BuzAa, com. Pietroasa- coveanu, BAlsan, Tomescu, GA-
d.-s. ; are 530 hect., din care Po§tei (Dealul-), deal, in jud. bunea, Sorescu si Polihron.

www.dacoromanica.ro
POTCOAVA 65 POTIRNICHEASA

Comerciul se face de io cir- Plapcea, pl. Mijlocul, jud. Olt, fordttata. numar din satul cu a-
ciumari. format de malul drept al Oler celas! nume, situata pe soseaua
Budgetur com. e la veniturl Plapcea. Are directiunea V.-E. 13echet Corabia, unde se ob-
de 5754 ler si la cheltuelT, de si se intinde pe o distanta de serva coline de nisipurT aduse
4983 lei. aproape 4 kil. Pe culmea luT se din spre Sadova (Dolj), la 23
O osea vecina1á leaga com. afla. gara PoIcoava. kil. spre V. de Corabia i la 38
la N.-V. cu Baltati si la S.-E., kil. spre S. de Caracal. Altitu-
cu Valea-Merilor, O alta retea Potcoava, baltd, pe sesul Pru dinca terenulur d'asupra nive
pune in comunicatie la N. cu tulur, linga. satul Probota, com. luhn Mara e de 62 m.
Bird l, prin Negreni, cu calea Cirniceni, pl. Turia, jud. Iasi. Are o populatie de 872 lo-
nationala. Slatina-Virciorova, lar cuitorT ; o biserica, cu hramul
Ja S.-V., cu com. Perieti. Potcoava, lac, in jud. Tulcea, Adormirea Maicer Domnulur,
Pe teritoriul comuneT Pot- pl. Sulina, pe teritoriul com. deservita de i preot si 2 din-
coava, in partea de S., si pe rur. Cara-Orman, situat in par- taretT ; o scoala mixta, frecuen-
malul drept al girleT Plapcea, tea centra1á a plaser si cea es- tata de 41 coph ; 5 circiumr.
care formeaza aci un deal mare, tia a comuner si format de Lacta- Locuitorir posedd : 751 vite
situata gara Potcoava, prima Rosu, cu care comunica prin o marT, 2200 vite raid si 952 A-
statie a caer ferate curesti- ; e inconjurat cc stuf si matorr.
Virciorova, de la Slatina spre contine peste. Budgetul com. e la veniturT
Pitesti. Dou5. dealurr, de o parte de 4827 ler si la cheltueli, de
si de alta a Oler, paralel cu Potcoava, mofie a statulur, pen- 2306
matca, traverseaza teritoriul el, dinte de manästirea Negoesti,
in partea de S., pe o distantä jud. Ilfov, care, impreuna cu Potelul, bala intins5., formata
de aproape 4 kil. Ele sunt a- Luica-Mitreni a manästirer Mi- de varsarea Dunarer. Se intinde
coperite cu, semanaturr si /Mete. hala -Voda ,se arendeaza Cu 55200 la E. de com. Ianca pana la orase-
La E. se margineste cu riul ler anual. lul Corabia, ocupind coltul de
Vedea i la V. cu piriul Negri- S.-V. al pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.
soara, care o separa de com. Potcoava-Mare, baltd, pe sesul Romanati. Are mar multe insule.
135.1tati. La N., se limiteazd cu Jijier, jud. Falciii, pl. Podoleni, Contine foarte mult peste.
com. Birci. com. ¡sala, formata din varsa-
tura Jijier. Potelul, cu balta ¡anca i Ho -
Potcoava, stalie de dr.-d.-f., jud. tarul, mofa ale statulur, in jud.
Olt, pl. Mijlocul, cat. Potcoava, Potcoava-Mick baltd, pe sesul Romanati, cu o arena anuald
pe linia Pitesti-Slatina, pusa in jud. Fälciti, pl. Podoleni, de 189000
circulatie la 5 Ianuarie 1875. com. Isaia.
Se afla t'Are statiile Corbul (12,3 Potelul (Mänästirea Bistrita),
kil.)i Slatina (21,3 kil.). Inal- Potcoavele, lac, in insula Balta, pda'ure de 510 pog., pe pro-
timea d'asupra nivelulur Marir pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, prietatea Potelul, cu balta Ianca
de 196'.21. Venitul acester pe teritoriu/ comunelor Stelnica si Hotarul, linga com. ¡anca, pl.
statir pe anul /896 a fost de si Fetesti. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
120715 ler, 18 batir.
Potecul, fost schit de calugarT, Potigraful, sat, facind parte din
Potcoava (FAIcoeni), cdtun, in jud. Buzar', com. Niculesti, com. rur. Gorgota, pl. Crivina,
pendinte de com. Potcoava, pl. cat. Merei, pe colina Potecul. jud. Prahova.
Mijlocul, jud. Olt, situat pe ma- A fost statie de cal de posta
lul sting al Orle Plapcea. E re- Poteiul, insuld i pichel de gra- pe drumul Bucure.sti-Ploesti.
sedinta comuna Are o popu- nild pe Dunare, in dreptul sa-
latie de 369 locuitorr; o bise- tulur cu acelasT nume, jud. Ro- Potirnichea,cdtun facind
rica, fondata la 1875 de eno- manati. parte din com. rur. Tonea, jud.
riasi i deservita de un preot. Ialomita, pl. Borcea.
Potelul, com. rur., in S.-V. pl.
Potcoava, deal, pe teritoriul com Balta-Oltul-d.j., jud. Romanati, PotIrnicheasa, mofie, In jud.
'64 745, Mareta Dicfionar Geogrdfic Voi Y

www.dacoromanica.ro
POTIRNICHEgl 66 POTO CENT-DE-SUS

Buzáa, com. Zilisteanca? at. Potlogi, maña/a, jud. Dolj, Pl. In 76 case si io bordee. Are o
Haimanalele. Are 67 'hect. ara- Amaradia, com. AmAresti, satul bisericä si o circiumA.
bile. Face un corp cu Rincio- AmArIsti.
geasca, de 115 hect., proprie- PotmeItul, mofie particularl,
tate in devIlmAsie a mosnenilor Potlogi-Rurall, com. rur., jud. jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
PotirnichestI si RinclogI. Dimbovita, pl. Bolintinul, si- MihAita, apartinind d-nei Eufro-
tuatA pe eimpie, la 12 kil. spre sina Sulioti, Are pldure pe &usa.
PotIrniche§ti, sub-divizie a celt. S. de Titu. In raionul. comuna
Pirscovul, jud. Buzan, com. Pirs- este un helesteti ; spre E., piriul Potmeltul, peldure particularg.,
covul. RAstoaca, peste care este un jud. Dolj, pl. pul-d.-s., com.
pod si /a o ruja depArtare MihAita, in intindere de 179
Potlogea, mofie, in jud. BuzAti, spre V., riul Argesul. hect. Apartine d-nei Eufrosina
com. Beceni, cAt. Ocea, proprie- Se compune din dou5. atune : Sulioti si e populatA cu ceri,
tate a mosnenilor Potlogea san* VIAsteni si Potlogi-Rurali, cu o jugastri, frasini, ulmi si mal cu
Ghitor. Are 192 hect., din care populatie de 2482 locuitori. seamg. emite.
27 hect. padurea Ocea. Are douà bisericI, una in
VlIsteni si cea-l'altg. in Potlogi- Potoceanca, sat, fAcind parte
Potlogeni, sati Damuri, com. Rurall ; o scoalI mixtg. ; o moarg din com. rurall Bobesti-BAIA-
rur., formatA numaI din satul cu cu aburI. ceanca, pl. Dimbovita, jud. Il-
acelasi nume, la E. pl. Balta-01- Se invecineste la E. cu Ro- fov,situat la S.-E. de Glina-
tul-d.-j., jud. Romanati, situatg. minesti ; la V., cu Argesul ; la Gherman, pe maluI drept al
ling5. Olt, filtre comunele Ci- N., cu VAcAresti-de-RAstoaca ; riului Dâmbovita. Aproape de
Iieni si Da-Mare, la 15 kil., spre la N.-V., cu Crovul si la S., cu toate pArtile e inconjurat de
N.-E., de Corabia si la 32 kil., GAiseni. De Rominesti si Vgla- dealuri.
spre S.-E., de Caracal, pe so- resti-de-Rástoaca se desparte Se intinde pe o suprafatA de
seaua Izlaz-Stoenesti. Altitudi- prin piriul Rástoaca, iar de 538 hect., cu o populatie de
nea terenului d'asupra nivelu- cele-l'alte, pi-in cimpil si pAduri, 122 locuitorr.
lui Márii este de 65 m. unindu-se cu toate pi-in sosele D-1 I. Paplica, proprietar, are
Are o populatie de 118 fa- comunale. 478 hect. si locuitorif, 6o hect.
milii, salí 863 suflete ; o bise- Comerciul se face de 1 cir-
ria, cu hramul SI. Nicolae (1863), Potlogi-Urbani, com. urb., j ud. ciumar.
deservia de 1 preot si 2 cin- Dimbovita, pl. Bolintinul, si- NumArul vitelor mar! e de
M.O ; 2 circiumi. tuatA in mijlocul celei de sus, 116 si al celor miel, de 170.
Locuitorii posedg 756 vite pe cimpie si invecinindu-se mai
mal-Y cornute, 1940 vite mici si la toate punctele cardinale cu Potoceni-d.-j. (Greci-de-Bu-
374 porcr. cona. Potlogi -Rurali. Are 309 zail), cdtun, al com. MAracineni,
Budgetul com. e la venituri locuitorI, asezati pe trei strade: jud. BuzAil, Cu 260 locuitod si
de 2635 lei si la cheltueli, de Valea-Cojocarul, Visterescul si 46 case.
2570 Id. MAcelarul, ocupindu-se cu co-
Pe aci trecea vechiul drum merciul si industria. Potoceni-d.-j., moiie, in jud.
roman care, pe maluI Oltulta, In raionul comund se aflA Buzlá, com. MArAcineni, cAt..
mergea de la Izlaz la Romula. In ruine din vechile palaturl ale Potoceni-d.-j.; are 380 hect.,
spre V. de sat se vede o nalguea lui Constantin BrAncoveanu. Aci din care 340 hect. arabile, 22
mare, fAcutg din timpurI vechl. se presupune a fi ruine din tim- hect. grAdini de zarzavat si 18
purile Romanilor. Se crede de hect. criving.
Potlogeni- din - Deal, sat, jud. asemeni a pe malul sting al
Dinabovita, pl. Cobia, com. Pie- ArgesuluT, ar fi fost vestita ce- Potoceni -de-Sus (Putintei),
troaia. tate romand Amurgium. cdtun, al com. MArAcineni, jud.
BuzAti, cu 210 locuitca 0. 44
Potlogeni-din-Vale, sal, jud. Potmeltul, sat, jud. Dolj, pl. case.
Dimbovita, pl. Cobia, com. Píe- Jiul-d.-s., com. Milagita, cu o
troaia. populatie de 405 suflete, locuind Potoceni-de-Sus, mofie, in jud.

www.dacoromanica.ro
POTOCr 67 POTUR

Buzdth com. MArdcineni, cdt. sati 307 suflete; o bisericl, tulut Ostroveni, jud. Dolj, pl.
Pototeni- d.-s. ; are 240 hect., Cu hramul Sf. Grigorie (1867), Jiul-d.-j., com. Grindeni.
ardturr, grddinI de zarzavat, deservitd de i preot si 2 en-
crivind si izlaz. tAretT. Potrojani, vechie nutnire a ma-
fia Grindeni, jud. Dolj, plasa
Potoci, sal, in. jud. Neamtu, com. Potopinul, moysie a statulur, in Jiul-d.-j., com. Grindeni.
Buhalnita, pl. Piatra -Muntele, jud. Romanati, pl. Ocolul, lirr-
situat In stinga riului Bistrita. gd com. Dobrosloveni, Cu o Potrope§ti, sat, in partea de N.
Are o populatie de 265 su- arena anuald de 3580 lel; are E., a com. Tdcuta, pl. Mijlocul,
flete ; 4 morT de apà. o pAdure .de 598 pog., pendinte jud'. Vasluiu, asezat parte pe
Vite : 8 cal', 32 bol', 18 vad, de mAndstirea Bistrita. valea CujbeI, iar parte pe deal,
7 rimdtorf, 31 juncI si 862 oI. strdbatut de piriul Cutigna.
Locuitorif se ocupd mai mult Potopinul, vale, incepind spre Are o suprafatd de 240 hect.,
cu plutdria. N.-V. de satul Potopinul, pe care din care 74 hect. pddure i 89
fi strdbate si terminind u - se in Va- hect. loc de culturd, finet, imas,
Potoci, munte, situat filtre co- lea-OltuluI, jud. Romanati, com. proprietatea statuluI si 77 hect.,
munele Buhalnita si Pingarat), Bistrita. ale locuitorilor.
jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun- Are o populatie de 41 fam.,
tele ; formeazd o legAturd cu Potopul, ßiriü, jud. Dimbovita, sati 208 suflete ; o bisericd,
ramura Pingdrati i Botosul, izvoreste din dealnrile i pádu- cut5. la 1804 de Maiorul Duca.
cind parte din grupa muntilor rile andesti ; curge Satul si mosia sunt proprie-
BistriteI-MoldoveI. spre S., prin pl. Dimbovita, se tatea statuluI si a locuitorilor
intoarce spre S.-E., prin plasa improprietdritI dupd legea ru-
,Potoci, idure, in com. Buhal- Cobia ; trece in cursul sAti prin raid.
nita-Pingdrati, pl. Piatra -Mun- raionul atunelor Greci, al com. Locuitorif posea : io plugurr
tele, jud. Neamtu. Are o intin- Botesti, Scheiul si Telesti, ale si 24 care cu bol, 2 plugurI
dere de 1875 pog., coprinzip- com. Ludesti ; trece pe lingd cdrutä cu cal; 17 cal", Ioo
du-de i pddurea de pe mosia Ludeti, Hulubesti si Valea-Ca- vite marT cornute, 34 oI, 2 ca-
PingardcioruluT. selor ; apoT in pl. Cobia trece pre, 7 rimAtorI ; 16 stupl cu
pe lin ga comu n ele Val ea-Mare, albine.
Potoci-BistriteI, trup de pitdure, Gura-FoiI, Gäesti, Dragodana
in jud. Neamtu, com. Buhalnita, si, mal la vale 'de ¡Dragodana, Potsolul, pIriü, izvoreste de pe
pl. Piatra-Muntele, proprietatea cam lingd com. Cuparul se varsd teritoriul satulur Poiana - d. - s.,
statuluI, care o arendeaa. cu in &Tul Rästoaca. In cursul jud. Vasluiti, com. Girbesti, pl.
52L1 leI anual. primeste mal multI afluentl: Va- Funduri, i mal jos se varsd in
lea-ButoluluI, Valea-Cobia i altiI. stinga piriulul acovAtul.
Potopelul, pîrîü, In jud. Gorj,
plaiul Novaci ; izvoreste din Potoroiul, trup de tno,s.ie, In jud. Potur, com. mur., asezatd in
Fintina-luI-Costache, la E. de Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. partea de S. a judetuluI Tulcea
com. Prigoria si se varsd In Buhalnita, situat 11110 mosia cea de E. a pldseT Istrul, pe
Cilnicul. Buhalnita i Izvorul-Alb si Sec. piriul Beidant.
Se mArgineste la N. cu com.
Potopinul, atun, situat In par- Potre§ul, mahala, fácind parte Ciamurli-d.-s. i Ciamurli-d.-j. ;
tea de N. a com. Dobrosloveni, din com. rur. Satioara, plaiul la V., cu com. Beidant ; la S,
pl. Ocolul, jud. Romanati, pe Horezul, jud. Vilcea, situatd in Cu comunele Casap-Chioi si Co-
soseaua nationald Corabia-Riul- parte de V. a comuneI i udatd gelac si la E., cu lacul Golovita.
VaduluI, la 9 kil. de Caracal, de piriul Ciupa. Are o bisericd, Relieful soluluI tine de regi-
si in apropiere de gara Ro- numit5. a Cociobilor, fondatd la unea dealurilor, printre carI dis-
mula. Altitudinea terenulur d'a- anul 1802 de vAtaful I. Ursanu tingem : dealul Eniceri (147 m.),
supra niveluld Mdrif este de si Popa Radu. Cara-Burun, la N.; dealul Mo-
142 m. vila-Mare (116 m.), la S.; dealul
Are A populatie de 70 fa- Potrojani, vechte numire a sa- Maadem-Bair (104 m.), la E.,

www.dacoromanica.ro
POTUR 68 PRAHOVA (JUDET)

acoperite toate cu finete si se- centrará a plasei Istruld si a Predelusul, Musita, Cldbucetul,
manatud ; dealul Haidan, la S.- com. Potur, al carel catun de Predealul, Omul, Virful-cu-Dor,
V., acoperit cu padure. resed;ntä este, pe ambele ma- Caraimanul, Piatra-Arsa, Furnica
Movila mal insemnata e Ha- luti ale pirtuld Beidant sati Po- Paduchiosul.
mamgi (104 m.), la S.-V. tur. Are o intindere de 112 La V. se märgineste cu jucf.
Apele carl udä comuna sunt : hect. Dimbovita, de care se desparte
piriul Slava-Rusa la N.; pirlul Populatiunea e mal toata bul- prin sire de munti i dealurl
Beidant, numit pe ad i Potur gareasca. ale Carpatilor i riul Cricovul-
san* Hagi-Avat, prin mijloc, tre- Acest sat a suferit mult de Dulce, si la S., cu pldsile Zna-
cind prin cele doua catufie ale la basbuzuciI T'atad in timpul govul i Mostistea, din jud. Ilfov,
comuna'; valea Dealului-Mare, räzboiului de la 1877. de care se desparte prin riurile
la S. O parte din lacul cel mare Are o biserica si o scoala. Ialomita, Prahova i Cricovul-
Golovita se afla la E. comuna Pe la E. trece drumul national Särat.
Catunele cal-1 formeaza com. Tulcea-Constanta. La E. se margineste cu pla-
sunt : Potur, resedintd, la V., pe sile Tohani, Sdrata i plaiul
ambele malurl ale piriului Bei- Potur, pfrig, In jud. Tulcea, pl. Buzaului, din jud. Buzaul, prin-
dant; Hamamgi, la E., pe malul Istrului, pe teritoriul comunelor tr% linie ce pleaca de la S. spre
sting al piriului Potur sail Va- rurale Ciamurli-d.-s. i Potur. N.- V. si care merge pe la E.
lea-Ciamurli. Izvoreste sub numele de Valea: de com. Adincafa, Pulga, Col-
Intinderea comunei e de 6800 SatuluI, din poalele de S.-E. ale ceagul, Fintinelele, Vadul-Sapat,
hect., din mil 144 hect. vatra dealului Ciamurli; curge spre Calugareni, Tatarul, Chiojdean-
satului, 4100 hect. ale locuito- S., in o directie de la N.-V. spre ca, Salcia, Carbunesti,
rilor, 2556 hect, ale statului. S.-E., brdzdind partea de N. a Star-Chiojdul i pana la vaina
Populatiunea, compusä mal plaseI si a com. Potur si pe cea Buzelor.
mult din BulgarI, este de 244 de S. a com. Ciamurli ; trece Intinderea teritoriala a jude-
familii, sati 1246 suflete, din care prin acest sat, si, dupa 9 kil. tului Prahova este de 487813
260 bärbati si 238 fema de curs, se varsa in piriul Bei- hectare.
Calitatea pätnintului este fa- dant, pe stinga, haga satul Ha- Clima juarepelut, in partea
vorabill agricultura mamgi ; malurile sunt inalte muntoasa, este aspra in timpul
Locuitorif posea. 112 plu- ripoase. ierna lar vara e temperata ; in
guri ; 3800 capete de vite. partea deluroasa i cimpeana,
Budgetul com. e la venituri Povernei (Valea-), välcea, in lama nu e tocmaT aspra, desi e
de 8200 leI si la cheltueli, de jud. Musca, com. Contesti, pl. bintnita de vinturi violente, lar
7900 Argeselul ; se varsa in riul Ar- vara e calduroasa.
Drumurile care brazdeaza co- ges, la S. de moara d-lui St. Ata la munte, cit si la cimp,
muna sunt : calea nationallTul- Perieteanu-Buzati. aerul este curat i sal-latos, afara
cea-Constanta, pe la E., pe lingl de unele locuri din partea de
Hamamgi ; cal comunale la Sari- Pragul, colina, in jud. Buzar', S.-E., unde adesea bintue frigu-
Mit, Casap-Chioi, Cogelac, Bei- com. si cat. Monteorul, acope- rile, din cauza baltilor.
dant i Ciamurli. rita de padure. Pe sub dinsa Geologia judepelza. Masivul
Are 2 biserici : una in Potur, trec tuburife ce duc pacura de Bucegilor, cea mal insemnatl
cu hramul Sf. Apostoli i cea- la sorginte in fabrica de la gara catena de munti din judet, este
l'alta in cat. Hamamgi, cu hra- Monteorul. Pe culmea sa sunt alcatuita din 3 grupe : grupa
mul Acopera mintul-MaiciI-Dom- niste ruine numite Cetatea. secondara, grupa tediara
nului, ambele facute de locui- grupa quartenara.
tori in 1868 si 1872 i deservite Prahova, judel, care se margi- In descrierea Carpatilor s'a
de 2 preatI si 3 cintareti; 2 neste la N. cu Transilvania, de aratat diferitele culmi ce for-
scoale, cite una in fie-care catun, care se desparte prin culmile meaza malurile Prahovei, cul-
frecuentate de 122 elevi. muntilor Tatarul, Piatra-Lapte- mile dela Piatra-Arsd, Furnica
Zanoaga,
luI, 1VIAgura - SiriuluI, Virful-cu-Dor. Sistemul cre-
Potur, sat, asezat In partea de Curul-Rosu, Chela, Bratocea, Ba- taca-1 inferior ocupa culmea de
S. a judetului Tulcea si cea besul, Bobul-Mare, Bobul-Mic, rasarit a masivului dela Busteni

www.dacoromanica.ro
'PRAHOVA (JUDET) 69 PRAFIOVA (TUDET)

si Izvoarele. Diferite conglome- urma miscareT de ridicare ce Statul poseda in jud. Pra-
rate numuIitice se observa la s'a facut in Rominia si in toata hoya 108 padurr cu trupurile
culmea Babelor, Coltul ObirsieT Europa, Insula-Mare esind si mal lor, in intindere de 42521 hect.
si Seaua-OmuluI. Tot masivul mult din apele Madi', a tirit cu (85042 pog.). Cele mal marr
Omulur si Bucegi nu sunt de sine parte din depozitele ju- padurr sunt : Tesila, Varbila
cit o imensa ridicatura calcará, rasice, care, In urma, ne mal Pacaloaia, Moreni , Cocorasti ,
care se prezinta, ad in mase acoperindu.se ati ramas ca niste Mislea, Musita si Urjugoaia, Ari-
etajate si In scarI uriase, aci insule in sisturile lor cristaline: cesti, Carbunesti, Haimanalele,
In platourI inalte, margiaite prin Ast-fel de insule se gasesc si Curul-Rosu, Tintea, Izvoarele,
OTO verticalT. in jud. Prahova, in masivele de etc.
Sistemul jurasic este repre- pe valea PrahoveI, de la Les- Mo,siile statului. Statul po-
zintat fu jud. Prahova prin toate pezi pana la Sinaia si de la sea in jud. Prahova 46 mosiI,
etajele sale, dar rar sunt toate Bratocea la frontiera Transil- Impreuna cu trupurile ce le
reunite la un loc. Rocele din vanieI. La finele epocel creta- apartin si M'arä de cele vIndute
care se compun stratele sale cice s'a produs o noua. ridicare, de vecI la locuitorI.
sunt calcare, cind compacte, care a avut de efect scoaterea Masini si unelte agricole in j ud.
marmoreene albicioase sal:1' gal- stratelor cretatice de sub apele Prahova (1893) : 52 masinI de
U. MariI, atit in jud. Prahova, clt semanat ; 33 de secerat si co-
Cretacicul superior : Cnoma- si In alte judete din Rominia. sit ; 6o de treierat (cu aburT);
nianul, Turonianul si Senonia- In diferite puncte ale Tare); 4 de treierat cu manej ; 115 de
nul, sunt foarte bine reprezintate precum si la Pucheni, jud. Pra- vinturat ; 21 de batut porumb
In acest judet si se caracteri- hoya, s'el gasa silexurI cioplite, (cu abur° ; 44 de batut porumb
seaza. prin Orbitolina Concava, silexurT lustruite, cutite sati ra- (Cu manivela) ; 5034 plugurI de
Ptychodus latissimus, Inocero- zuitoare O alte obiecte de piatra lemn ; 4608 plugurT de fier ;
mus labiatus, Micraster, Coran- si de os, industrie a omuluT 4983 scarificatoare ; 50 grape
giunum, Micraster Cortestudi- quaternar. de fier ; 13 tavalugurI; 80 mo-
narium, Galerites albogalerus, Prin faptul ta la Bdicoiul, pl. soroitoare de fier ; 4288 de lemn ;
Belemnitella Mucronata si Os- Filipesti, exista fintinT arzatoar.e, 27 greble ; 84 masinT de ales
trea Vesicularis, fosile din cele numite de locuitorI fierbatori, sAminta ; 36 morí cu aburT; 51
mal caracteristice ale acesteT clocotisurl si focurl nestinse, cu al:A.; 2 cu vint.
serii cretacice. reiese el, in aceastá parte, sunt Vite, dupa. statistica din De-
Tipul de S. al EocenuluT, ce ingropate substante cornbusti- cembrie 1900:19901 cal, 108894
ocupa o larga banda, incepind bile, ca : huila, lignitul si petro- bol si bivolI, 191716 oT, 10982
din Ispania si trecind prin Franta, leul, din carr, prin distilare na- capre, 79902 pord.
Elveia, Italia, Austro-Ungaria, turala, se degaje idrogenul pro- Locuitorir posea si 13293
Turcia si Rominia de o parte, tocarbonat si l'ese in unele tim- stupI cu albine (190I).
Maroco, Algeria, Tunis, Tripoli, purT ale anulur cu apa, produ- Viticultura. Cu siguranta
etc., de alta parte, prezintá ace- cind la esire un fel de fierbere nu se poate sti epoca de cind
lasI caracter petrografic si pale- sail clocotire. a inceput plantarea viilor in
ontologic in toata intinderea sa. Plidurt. Din punctul de ve- jud. Prahova. Date precise lip-
El a luat parte la marele ridi- dere silvic, j. Prahova face parte sesc ; se ctede irisa ca plantarea
carI ale muntilor, formind in ju- din circumscriptia IX-a si s'a dealurilor co vita dateaza de
detul Prahova virfurile Carai- impartit in 4 ocoale : Valeni-de- i-400 ani.
manul si Omul. Munte, cu resedinta sefuluT de Situatiunea viilor in jud. Pra-
Miocenul este destul de bine ocol in Valeni ; Urlati, cu rese, hoya este in genere pe deal, o
reprezintat in acest judet si este dinta in Ploesti ; Ploesti, cu re- mica parte, fiind pe va! si alta
insemnat prin marea cantitate sedinta sefului de ocol in Plo- si mal mica pe sesurr.
de sare gema, lignite, petrol si esti, si Sinaia, cu resedinta in Vine, in cea mal mare parte
ozocherita, pe lingA care trebue 8inaia. a dealurilor, sunt expuse spre
sa mal adaogam existenta chih- Mare parte din teritoriul ju- E. si S., afara de viile care se in
libaruluT si a suffuluI. detuluI Prahova e acoperit cu tind pe Valea-Teleajenulul si care
La finele epocel jurasice, in padun. au expozitiunea spre V. In cite va

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (JUDET) 70 PRAHOVA (JUDET)

localitAtT sunt expuse in toate curesti), cele de la Slanic, Cim- De la Ploesti, spre E., este
directiunile. pina si Vilcanesti. calea ferata, ducind /a Buzad,
Solul in genere este argilos, imptirfirea administrativa. oprindu-se in jud. Prahova la
argilo-varos, disos si pietros, lnainte de 1865, jud. Prahova Odie Valea - Calugareasca si
gasindu-se i fosile pe inaltimI. se itnpartea in 7 circumscriptii, Albesti i avind o lungime in
Prasirea viteI se face prin adica : plasile Cimpul, Tirgso- Prahova de 27 kil.
vitá moarta, prin butasl, prin rul, Filipesti, Cricovul, Podgo- In total, teritoriul jud. Pra-
vita mustacita. ria i plaiurile Teleajenul hoya are 175 kil, de caI ferate.
Datul viteI depinde de cal- Prahova. De la Ploesti la Predeal dru-
durile prima-vera In regiunile La 1883, judetul a sufevit o mul de fier merge tot urcind.
expuse spre N. inflorirea se face nouà impartire, iar dupl legea Aceasta statie seafla la 940 tu.
mai firzitt. pentru fixarea circumscriptiilor d'asupra statieI Bucuresti, sati
StruguriI incep a se pirgui administrative, promulgata 870 m. d'asupra statief Ploesti.
pe la finele luneI luI Iulie. Ma- pusa In aplicare la i Noembrie In acest traect, catea scoboara
turitatea lor se considera pe la 1892, jud. Prahova s'a impar- putin la aropina în Valea-Pra-
25 Septembrie. tit in TO plasl : Cimpul, Crico- hoveI, trecind aeest riti pentru
Speciile de strugurI, ce se vul, Crivina, Filipesti, Tirgsorul, prima-oara, peste un pod lung de
cultiva In Prahova, sunt TI- Podgoria, Pelesul, Prahova, Te- 259 m., intre Blicoiul si Cim-
mlioasa, Timpuria, Gordinul, Ba- leajenul i VArbilaul (v. a. n.). *
sicata, Draguiasca, Coarna, Tig- AzI jud. Prahova este Impar- Intre Cimpina i Comarnioul
voasa, Seina, Coarna - Neagra, tit In 5 plasT Cimpul-Tirgsor, Fi- calea trece Inca Prahova de 4
Negru Virtos si Negru - Moale. lipesti, Prahova, Teleajenul orI pe niste podurI de 114 m.,
Ape minerale. Judetul Pra- Podgoria. 109 m., 96 m., 45 ni., afara de
hoVa e unul din cele maI bo- Capitala ludetuld este ora- podul de la Gura-Belif (22 in.).
gate ale l'arel din punctul de sul Ploesti. Intre Comarnicul si Sinaia
vedere al apelor minerale. Budgetul judetuluI pe anul sunt doud tunelurr.
NumaI pldsile Cricovul, Pele- 1900-901 este acesta : Zeciml : Catea mal traverseaza Pra-
Prahova si Teleajenul nu- veniturI, leI 550588, bani 71, hoya de 7 orl futre aceste doul
m5r5. peste 50 surse de ape mi- cheltueli, leI 534520, banI 77; statiI pe niste podurr mai mult
nerale, cea mal mare parte in- Drumuif veniturI, leI 141568, saü mal putin lungl, precum
trebuintate de suferine, de si cheltuell, lel 136462. podul de peste Ostrov.
nu la toate s'a fäcut analiza cídl de camunicalie. Jud. Intre Sinaia i Busteni, Pra-
apelor. Prahova este strabätut de la hoya mal este inca. o data tre-
Comunele : Apostolache, Gor- S. spre N.-V. in toata lungi- cuta de cale, care dup5. ce a stra-
netul-Cuib , Pacureti, Tatarul, mea luT, de calea ferata Bucu- batut tunelul dintre Busteni
Udresti, Brebul, Breaza-d.-j.,Tîr- resti-Predeal, care se opreste la Azuga, precum si &lita Azuga,
sa, Cornul, Poiana, Prahovita- Orne Crivina, halta Prahovei, ajunge la Predeal.
d.-j., Adunati, Ocina, Telega, Brazi, Ploesti, Buda, Bdicoiul, Pe Ruga catea feratd, tudetul
Predealul, Sinaia, Cimpina, S15.- Cimpina, Comarnicul, Va/ea-Lar- Prahova maI are urmatoarele
nicul, Vilcanesti, i altele, po- ga, Sinaia, Busteni, A zuga si cal, bine ingrijite :
seda bogate izvoare de apa mi- Predealul (frontiera). a) Calea nationald Ploesti-Bu-
neralä, continind : pucioasa, fier, Aceasta cale are in jud. Pra- curesti, care trece prin comu-
pacura, sare i iod, hoya, Incepind de la riul Jalo- nele Barcanesti, Brazi, Pucheni-
Mal la toate aceste izvoare, mita (S.) pana la Predeal (N.-V.), MarT, Poenari-RaleT si de ad i intra
circulatia se poate face cu In- o lun gime de II° kil. In jud. Ilfov, pl. Znagovul.
lesnire. S'ají analizat numaI a- O ramura secundara apuca Din aceasta cale, o ramur5.
pele de la Brebu (de rap. dr. de la Buda, spre E., la Slanic, pleaca din Ploeti, strAbate Va-
Davila),. cele de la Cornul (pro- oprindu-se la garile Plopeni siPo- lea-Prahover si la va= Predeal
prietatea prineipulul N. G. Bi- lana si avInd o lungime de 34 kil. se uneste cu soseaua austriaca
bescu), cele de la Predeal (pro- De la Cimpina spre E. este la Brasov. Aceasta cale merge
prietatea M. S. Regelui si a E- o cale feratd, care merge pana pe Valea-Prahovel si strabate
forid Spitalelor Civile din Bu- la ocnele de la Doftana. comunele : Blicoiul, Banesti, Clm-

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA OLTDED 71 PRAHOVA C1UDED

pina, Breaza, Comarnicul, Si- Expresiunile de un cal sala o terminat soseaua austriaca Ti-
naia i Predealul. jumatate de cal, ce mal intil- mi s-Predeal.
b) oseatia judeteana Ploesti- nim i asta.-zI in comerciul de De la bariera Brasovulia pana
Tirgovistea, care pleaca. dift Plo- brasovenie, ne reamintesc des- Ja Predeal, chervane incarcate
esti, strabate. S. - V. judetulta tul de vici acele timpurT. Cu tot felui de marfurT se ti-
Prahova, trece prin comunele : In ajunul razboiului turco- neaa lant.
Tirgsorul - Noa, Dirmonesti ruso-austriac, razboia incheiat Transportul de la Brasov pana
Margineni si infra. In jud. Dim- prin pacea de la 1730, Austria la Bucuresti dura de obiceia
bovita. trimise salahorT prin munti, pen- cite zo de zile, dintre carl 7 io
Soseaua judeteana. Ploesti- tru facerea drumurilor, ca sa trebuiaa pana sa scape chirigiT
Bratocea, care pleaca din Plo- poata trece ostile. i d'atund de vaina, atit de mare era aglo-
esti, pe barierea Valeni, i ia dateaza drumul cel vechia pen- meratia.
directia spre N., pe Valea-Te- tru carute. Transportul de persoan e, trans-
leajenuluT, legind mal toate co- La 1789, s'a reparat si in- portul mesageriilor i scrisorilor
munele de pe aceasta vale, a- dreptat oare-cum acest drum, se acea pe timpul acela prin
dica Bucovul, Scaeni, Magu- construindu-se peste prapastiT diligente. BirjariT de la Ploesti
relele, Valeni-de-Munte, Homo- vagaune, puntI si poduri de si de la Brasov eraa d'aseme-
riciurile, Izvoarele, Maneciul-Un- lemn, primitive ; cu toate aces- nea zilnic la drum pe valea
gureni si Paminteni, trece pe tea comunicatiunea pe soseaua Prahover.
linga manastirile Cheia si Su- aceasta, ce traverseazd munti De cind s'a deschis drumul
sana si ajunge la vaina Bra- stincT uriase, era grea i peri- de fier, soseaua nationald e mal
tocea. culoasa. putin umblata, dar In timpul
oseauajudeteanA Ploesti- Drumul cel vechia urca de vereT, filtre Sinaia i Predealul,
Calarasi, care pleacä din partea la Timis drept la Predeal si intilnestr la tot pasul multime
de S.-E. a orapilia Ploesti, ba- distanta ce se face asta-e cu de trasurT.
riera RifovuluT, trece pe litiga trgsura in 15-20 minute, se E locul sa mentionam aci des-
-manastirea Ghighiul i comu- facea p'atuncT in cite o juma- pre calea ferata ducind la Pre-
nele: Rifovul, Buda-Palanga, Ciu- tate de zi si de multe orl deal.
mati si la riul Ialomita intra in teo zi intreaga ; iar de la Pre- Pe la jumatate lunel luT Iulie
pl. Znagovul, jud. Ilfov. deal incoace, drumul tinea albia 1871, Maria Sa Carol I, Dom-
oseaua nationala spre Mi. PrahoveT, pe alocurea /Ana de nul Rominilor, si cu Elizabeta
zil, care strabate toata partea bolovanT, pe alocurea ingusta Doamna, vizitara Sinaia.
de E. a judetuluT Prahova, tre- si primejdioasa. Aceasta vizita domneasca a
cind pe la Bucov, Valea-Calu- Pi-in une/e /ocurT, la trecerea asigurat \raid Prahova un vii-
gareasca, Albesti, i prirt apro- peste ape, °amena construisera tor stralucit, pentru-ca frumu-
piere de Tomsani si Inotesti podurT de lemn i pentru tre- setea cu care natura a inzes-
apor l'Ara in pl. Tohani din cere incasaa de la chirigir taxe. trat aceste /ocurr pitoresti, de-
jud. Buzaa. oseaua actuala, una dintre cise pe SuveraniT nostri a face
Judetul Prahova, gratie pIe- cele mal frumoase si poate una din Sinaia resedinta domneasca
trisulur ce se gaseste pe toate dintre cele mal vechr din Tara, de vara.
valle sale, este bine soseluit, s'a construit la anul 1846, pe AcesteT imprejurarT fericite
In toate directiunile. timpul domniel luT George Bi- se datoreste in prima linie con-
Din istoria drumurilor jud. bescu. Lucrarile soseler structia caier ferate pe valea
Prakova. Cu mult inainte de nale, precum si facerea podu- PrahoveT, constructiune ce a in-
1739, de la Timis, peste Predealul rilor, aa fost conduse de ingi- ceput la anul 1876 de o so-
si pana la Comarnicul, peste nerul Ruset, asistat de inginerul cietate engleza , si a fost 6
OratiT si Posada, era o poteca Delejanu. vreme impledicata din cauza
ingusta abia cit putea merge Prin constructia acester so- razboiuluT. La 1878 s'ad reluat
omul calare. sele, relatiunile Tare cu Bra- lucrarile acestel linir, de asta
Transporturile de marfurT se sovul si Transilvania, luara mare data de societatea franceza Guil-
faceati pe cal, pana la Cimpina, avint si aceasta mal cu osebire loux, lar la 1879, linia s'a pus
unde se incarcati in chervane. de la 1854 incoace, de cind s'a In circulatie.

www.dacoromanica.ro
PRAFIOVA (jUDED 12 PRAIIOVA (JUIDET)

Primul tren de persoane in- inva.tatura, fie ea sunt ptea cupa. cn industria lemnelor de
tre Predeal si Sinaia a circu- trinT, fie ca aü mintea maT tim- constructie, a sindrIler, Acindu-
lat In ziva de -f o Iunie 1879. pita, sh-T depärteze cu totul din rilor, donitelor, doagelor, rogo-
Inveyelmintul rural. In pro- numärul candidatilor, lar pe ceT jinélor, fringhielor de clnepl,
iectul al 2-lea din regulamentul ce sunt mar slabI la Invgtatura olarieT, etc.
organic,, la art. 8 se prevedea sa-T maT opreasca la scoala nor- Loc. din plasile TIrgsor, Cri-
ca fie-care sat, pe litiga preot, mala spre deprindere, cita vreme vina, ampul, Cricovul, Podgoria
sa tina si un cintaret, cu plata vor socoti de trebuinta», Filipesfi, se ocupa in deosebT
de 2 kile de bucate pe fie-care Cu chipul acesta, dupa 4 anT, cu agricultura, viticultura, gil.-
an si cite doT leT de fi e-care gasim ca functionail in judetul dinaria, facerea de cärute, fa-
enorias catean, care sa Invete Prahova (1842) un numar de bricarea vaselor de pamInt, va-
carte pe copiiI satuld in cele 51 seca comunale, frec,lentate rul, rotaria, fabricarea carami-
Sase lunT de iarna, raminind de 72! copil, lar în 1845 nu- dei, fringhelaria, fabricarea ra-
cele de varä pentru munca clm- mArul lor atinge cifra de 180, chiutd, transportul lemnelor, tui-
pula frecuentate de- 2227 copii. In ceT si pacureT, fabricarea trais-
Marea vornicie din launtrul anul 1846, numarul scoalelor telor din par de cal si ploca-
chibzuind a pune in lucrare a- scade la 169, inca numarul co- delor de llna, lingurilor, co-
ceastä dispozitiune a regula- piilor creste la 2355. pailor, fuselor, etc.
mentuluT, a dat porunca catre Toate aceste scoale se intre- Ce din partea de N., lipsitl
Ocirmuirea din Ploesti ca sa tinead de stat si de comune. fiind de un teren proprill cul-
lea masurile cuviincioase pen- AzT (1899-900) sunt in jud. tura*, se ocupa in special cu
tru aceasta nota intocmire, In- Prahova 169 scoale primare ru- cresterea vitelort cu negotul de
datorindu-se proprietariT mo- rale mixte i 4 scoale de catun, lemnarie, cu fabricarea de brin-
siilor, ca sa gäseasca case pen- Cu 129 invatatori si 91 invata- zeturT, transportul sArei, fabri-
tr coale, sati a se clddi in- toare si frecuentate regulat de carea rachiului de cea maT bulla
capen inteadins. 8691 copiT, din 13801 InscrisT, calitate. Fiind in judet fabricT
Eforia, cu hirtia No. 125 din numarul total al copiilor in vil-- de var negru, fabricT de pes-
24 Ianuarie 1838, a invitat din sta de scoald fiind de 36906. tav, hirtie, carien l de platra
parte-T pe profesorul din Ploesti, (In ce priveste invatamIntul ur- alte instalatiud industriale si co-
ca sa ingrijeasca a cauta tinerl ban, vezi Ploesti-Sinaia). merciale, loc. gasesc ocupatiunl,
tarad, feciorl de popa i altiI, Cultul. Judetul Prahova ti n e care le aduc foloase, mal ales
carT sa primeasca a urma in de Eparhia Mitropolituld Pri- acelora care se indeletnicesc cu
acea scoala din Ploesti cita-va mat. Pentru conducerea trebi- chirigeria.
vreme ca O. se deprinda la in- lor bisericestT, este in judet un Mal In toate comunele din N.
vataturile incepatoare si apol protoereti, care reprezinta pe judetuluT, locuitoril sunt i dul-
sa fie datorr a Vine secará in eparhiotul respectiv, ajutat de 6 gherT. Ce/ care sl-aa format o
vre-un sat. sub-proto ereT. mecerle din dulgherie i tim-
Primele scoale rurale in ju- Judetul e itnpartit in 163 pa- plarie, lucreaza cu arta. diferite
detul Prahova, infiintat prin rohir, avind si 106 filiale, afara lucrarl trebuincioase la o casa.
1839 si cu candidatl esitT din de cele urbane. (Vez/. Ploesti). laca cite-va fabricl din jud.
scoala normala din Ploesti. Industria. Sunt anT Prahova, afara de cele din orasul
O luna. si jumatate a functio- de cind industria in judetul Pra- Ploesti, canora guvernul le-a a-
nat scoala normala din Ploesti hoya a luat un mare avint. Sunt cordat avantagiele legel pentru
si candidatiT, ceT mal multI abia fabrice de postav, sticlarie, ci- inctragiarea industriei nationale,
stiind sa citeasca i prea putini ment, cascaval, salam, var negru, toate clotate cu masinT si in-
sa scrie, aü fost trimisT pe la var hidraulic, cherestea i bete strumente perfectionate.
sate O. deschida ccoalele. de chibriturT, la Azuga ; fabrice Fabrica de hirtie de paTe, din
Eforia, pricepind nedestoinicia de birtie, var i carien l de pia- Scleni, a d-lur Ezra Penhas ; fa-
multora din candidatl, cu hIr- tra, la Busteni si Comarnic ; fa- brica de var hidraulic si ciment
tia No. 1120, serie profesoru- brice de cherestea, var i cuie a d-luT E. Erler, din Azuga
ld din Ploesti : «Pe candidatir de siria, la Sinara. Mare parte fabrica de var hidraulic i el-
pedestoinicl si neprimitorl de din locuitoriT judetuld se a- ment din Comarnic a d-luT B.

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA OUDED 73 PRAHOVA (JUDET)

Aldasaro ; fabrica de var hidrau- tuelile, la 67854 la vechl si 18 Urlati, coprinzind pl. Cricovul,
líe si ciment, din Breaza, a d-luT parale. ara comunele Cricovul si Ber-
Ernest Manod ; fabrica de ip- Populagunea jud. Prahova, ceni.
sos, din SlAnic, a fratilor Axerio; dupa ultima statisticl (Decem- DrAganesti, ca resedinta
fabrica de tesaturr de fina, din brie / 899) este de 304376 locui- in Draganesti, coprinzind toata
Azuga, a d-lor Rhein si Schee- torl : 152737 barbatT si 151639 pl. ampul.
ser ; fabrica de sticlarie, din A- femeI; 63992 cap! de familie ; Marca jud. Prahova este un
zuga, a d-luI S. Griinfeld; fabrica 295714 orto doxI, 569! catolicT tap si o coarda de vita. Tapul
de cherestea, din Sinaia, a d-lor si protestantl, 70 mahometanT, insemneaza ca. in acest jud., prin
Costinescu si Montesi ; fabrica 9 armenf, 499 mozaid, 35 de muntf, se gasea odata mult vi-
de var hidraulic, din Comarnic, alte religiunT. nat salbatic: lar coarda de vita,
a d-luT H. Schorsch; fabrica de In 1859, populatiunea jud. care inainte de desfiintareajud.
pastä de lemn, pe mosia Cheia, Prahova era de 199314 loe.; Saac (Sacueni) era marca aces-
a d-luT Ezra Penhas ; fabrica de in 1884, de 241 I 84 loe. ; in tul jud., inseamna ca producea
impachetat si mucava, din Bus- 1889, de 257101 loc. ; in 1894, vin mult si bun.
teni, a d-lor Schiel. (V. si Ploesti). de 278704 loc. -Cresterea po- Din trecutuljudejulul.Intre
Comerciul judetuluf Prahova pulatiunef in ultimif anf se da- anir 1360I372 armata arde-
este foarte intins si se face mal toreste si avintuluf luat de com. leneasa conclusa de Voevodul
ales cu Braila si Bucuresti. Sinaia si numeroaselor 'futre- Nicolae in contra luT Vladislav
Se face comercia cu vinuri, prinderf industriale instalate pe Basarab, Domnul TareT - Romi-
porumb, grill, fasole, finte, car- valea Prahova, care strabate nestl, intra in Tara pe la Pre-
toff, mazare, rachiti, gaz, pd- tot judetul de la N. la S. deal.
cura., spirt, lemnarie, var, olarie Puterea judeatoreasa. In Voevodul Transilvania tre-
si alte productiunr. Tirgurf a- ¡ud. Prahova sunt 8 judecatorif cind muntif, cu Sacuil, ajunse la
m'ale se fac : La-doua-CirciumI, de ocoale, afana de cele doua Ialomita.
la Cimpina, si la Drajna, erg din orasul Ploesti, casi mal co- Per, tru prima °ara atunci in-
mare de pieT de animale sal- prind pe tina cirdunscriptiaPlo- tilnim in Istorie numirea de Pre-
batice, maT ales de vulpT si jderT. esti si comunele : Bucovul si deal ; de aci incolo nu se maT
Din punctul de vedere sani- Berceni (pl. Cricovul), toatä pl. pomeneste multa vreme Mulle
tar, judetul Prahova se imparte nrgsorul, M'Ara de comunele de aceastA trecatoare; se face
in 5 circumscriptiunT, cu un me Manesti si Vladeni-Margineni si irisa de mal multe De mentiune
dic de fie-care, facind serviciul toata pl. Crivina. de Timis si mal cu seama pe
in doua plasT. Cele 8 judecatorif sunt : la inceputul secoluluT al XVI-lea.
Spitale sunt la Urlati, la VA- I. Sinaia, cu resedinta in Si- In acest mare interval, de
leni, la eimpina. (VezI si orasul naia, coprinzind plaiul Pelesul. bullä seama ca, in desde lor
Ploesti). Cimpina, cu resedinta in incursarT si vice-versa in Tran-
Viimile. Judetul Prahova are ampina, coprinzind plaiul Pra- silvania, Turcif si Tatarii, Ro-
3 vamT, doua in munte, la ho- ho va. minir si Unguril vor fi trecut
tarul despre Transilvania : Bra- Filipesti, cu resedinta in Cu armatele lor pe la Predeal
tccea si Predeal si vaina orasu- Filipesti, coprinzind pl. Filipesti si daca. nu putem pune inainte
luT Ploesti. si comunele Manesti si Vladeni- date concrete este ca, manua-
In secolul al XIX-lea, vaina Margineni, din pl. Tirgsorul. lele de istorie nu precizeaza, ci
Tara era la Cimpina si, pe vre- Slanicul, cu resedinta in se multumesc de obiceiä a spu-
mea domnief luY Alexandru Ghi- Slänic, coprinzind plaiul Val-- ne: trecind Carpati, intrind in
ca-Vocia, vama a fost mutad. bilaul. Tara.
de la Cimpina la Breaza si de Valeni-de-Munte, cu rece- In anul 1548, pe riul Pi-a-
ad, in anul 1852, la Predeal, dina in com. VAleni-de-Munte, hoya avu loc o mare batalle
unde e si astd-zi. coprinzind plaiul TeleajenuI. singeroasa intre Mircea III ti-
In 1860, veniturile tutulor va- Baltesti, ca resedinta in ranul, fiul lul. Mihnea-cel-Ratl,
milor, impreuna cu Predelus, com. Bältesti, coprinzind plasa si boerif rominf s'evoltatf.
se evaluail la suma de 771159 Podgoria. La 1596 1597, Mihaiti-Vitea-
la vechl si 3 parale si chel- Urlati, cu resedinta in con3. zul a repurtat o stralucita viq-
64745. Nardo Dictionar Geografic. Fol. I
10

www.dacoromanica.ro
PRAHGVA (JUDET) 74 PRAHOVA (JUDET)

torie In contra Tatarilor la Gher- plina de boeri, fugind cu fami- un corp de TurcT i Tatari, ina-
ghita. lile si avutul lor. inteaza spre Cimpina, spre a
La .1600, Mihaiil e invins de De la riucuresti pana la Bra- trece in Ardeal. Valea Prahovei
Poloni i MoldovenT In pAdurea sov, era ztua l noaptea un lant era ocupatd de ostiri austriace,
Bucovului si se retrage la Tirg- ara de sfirsit de fugan. Minia cu ordinul d'a apara strimto-
sorul. fanarlotuluT si iataganului tur- rile si d'a impiedica inaintarea
Dup.' moartea luT Mihaiti-Vi- cese bagase fiorul In oase, si Turcilor.
teazul, nascindu-se certuri marr fie-care se gindea cum id scape Un contimporan istoriseste
pentru domnia TareT-Rominestl, mai de graba.. Pribegif, numaT ast-fel evenimentele intimplate
boerif, impreund cu fratir Bu- dupd ce treceati Oratiile si Po- Cu aceastd ocaziune:
zestY, alesera Domn pe Radu sada, prin tinuturile PrahoveT, «Trecind dar ostile nemtesti
Serban Basarab. rasuflati tnai usor. In Valahia pg.na in apropiere
Simion MovilA, cu Mari, Po- UniT poposiatl la Sinaia, alta de orasul Ploesti sati Tirgsorul,
lonT i Moldoveni, navdleste in la Slonul-de-PiatrA, altii Intre- s'ati intimpinat cu ostile tur-
Tara. Batalla se dete in Gura- Prahove sal la Predeal. cesti.
TeleajenuluT, la satul Teisani UniT mergeati direct pe dru- cAustriaciT ati fost respinsI de
(16oz) i tinu trei zile. Ea fu mul Prahovei, alta de la Sinaia Turci si venind in fuga lor
hotArita prin lupta de fata a o luati peste munti pe la Bra- intrat in apa Prahovei, printre
luT Stroe Buzescu cu un l'Atar nul, altif apucati pe valea A- muntl pana. la Sinaia, si ldsind
veatit prin vitejia 10 si care era zuger i multrsf autati drumul Austriacii ca la 400 ostasT in
nepot al HanuluT tAtdresc (Gr. sà treacd la Brasov, pe Valea- mAnAstire, grosul ostireT s'a dus
G. Tocilescu). JoiteT. AceastA stare de lucrurT pana la granita numitd Predeal
La 1611, SasiT din Brasov, n'a tinut un an sati doi, ci pe si aü pus lagarul acolo. Insa.,
strimtorat1 de principele Tran- tot timpul domnieT Sanariotilor. spionul, care il aveati Turcil, cu-
silvaniei, Gavril Batory si ame- Masa de mild era intinsd ziva nostea potecile foarte bine prin
nintatI de pierzanie, cerurA aju- noaptea pentru sArmanii ca-- munti, pe apa Prahovel i ail
tor de la Domnul TdreT-Romi- latori, caff in tot ceasul nu lip- pornit noaptea cu ostirile tur-
nesti. seati, zice un martor ocular, vor- cestT in urma Nemtilor, de la
Radu Serban porneste din bind de mandstirea Sinaia. satul Comarnic in sus prin O-
Bucuresti fárd intirziere in ca- Era in ajunul razboiuluT filtre rati pana la apa numitd Izvo-
pul a m000 Rominl si 1300 Austria, Rusia si Turcia (1737), rul, i aflind cd In mAndstire
caldreti PolonI, si, trecind pe la rdzboiti incheiat prin pacea de sunt Nemti, ají intrat pe apa
Sinala, /ntre - Prahove, soseste la Belgrad (1739) si in Munte- pirluluT in sus si pe apa nu-
la Predeal in dimineata zileT de nia domnea Constantin Mavro- mita Zgarbora, care este de la
9 Iulie i prinzind iscoadele luT cordat. Dup. ce s'ají facut dru- vale de Sinaia, si mergind prin
Batory, dupa un mar s fortat, murl prin muntI, Ducele de Lo- padure ati inconjurat manAstirea
inca inainte de amia-zT, tAbari rena, comandantul armatelor ara veste de dimineata si ati
la Curmatura, in fata Braso- austriace, trimise un corp de intrat in intru, taind foarte !la
vula armatd din Brasov, peste Timis- pe ostasil nemtl, din cal-1 putinI
In lupta de la Biserica-lui- Predeal, cu ordinul de a ocupa scdpind cu fuga, al-1 dat de veste
Bartolomey (BrasovuI - Vechiti), Bucuresti, dar auzind cd Con- la lagar la Predeal. i merglnd
Domnul TareT-RominestI cistigd stantin-Vodd, in capul a 20000 TurciT in graba dupa el pdnd
o victorie stralucitA. Batory sca- ienicerl, inainteazd spre capi- la granitd, s'ajá facut razbolti
pa cu fuga ; 80o0 mortí rama- tala AustrieT, se retraserA spre värsare de singe mare, biruind
será pe cimpul de }Ataje. Pitesti. TurciI pe NemtT. Si inapoin-
La anul 1716, vine ca Domn Bucuresti furA ocupatT de du-se ostirile turcesti In Sinaia,
al l'Arel, Nicolae Mavrocordat, Turci, cari, dupa obiceiul lor, ati ingropat pe toti soldatii
primul Domn fanariot. prddard, robird si pustiira tot mol-ti, In dosul manastireT, de-
In aceste vremurT de perse- ce le esi in cale ; populatiunea spre munte. lar Pasa ce era cu
cutiunT cumplite, boeril TdreI speriatA se refugiase la munte ostile turcesti ati poruncit si
cAutaA sä scape cu fuga, si va- si la mandstirr. ati dat foc mandstirer si ati gau-
lea PrahoveT eja neintrerupt Dupd victoria de la Persinari, rit ziddria cetatuid prin dota

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (JUDET) 75 PRAHOVA GUDET)

locurT. Fost-ati poruncd sä o ri- vglind asupra vrAjmasulul, ca s5. ComisariT erau, pentru Aus
sipeasel de tot, dar prin mij- intre in plmintul lor, pe la Ti- tria : Lt.-Colonel Adam Ma-
locirea vdtafulul de plait' .atí mis, unde intimpinind pe vr5j- bovdt ; Petre Duca, inginer-ma-
mijlocit O. o lase, el in urmg masl i lovindu-T foarte ior ; Roditzky, cApitan in regi-
va fi el implinitorul porunceb. zdrobit sfArimat, luind mentul rominesc i Zizer, tit-
Scheletele ostasilor cAzutI in multime de robT soldatT viT si maciti impArgtesc pentru Ba-
aceastA luptA s'at.1 gäsit la anul roabe, cu steagurile lor dim- nat. Pentru A rdeal : Lt.-Colonel
1843, Cu ocaziunea facereT var- preung i cu tobele; lar capete Ionat Stanch'', Avram Callan,
nitelor pentru zidirea bisericel nenumgrate ale celor, omoritT, egpitan in regimentul rominesc
celeT marT de la Sinaia. din care multI viT si capete, am No. t, i Tolhofin, tîlinaciü im
Trecuserä deja maT mult1 anT, adus astAzi aicT la scaunul Dom- pArAtesc. Pentru malta Poartg
cind inteo zi se prezintä ac- niel Mele, i merg inainte ; pen- 0 to maniceascl: SlAvitul El Hadji
tualuluT starit, Nifon al SinaieT, tru care nu lipsim a vg. vesti Abdulah - Effendi, Sabika - Tes-
doi cAluggri cu un inscris, ema- si aceastA a noastrd biruintg». keregesi, El Hadji Ahmed si
nind de la staritul Partenie. Dupä victoria de la Cimpina, Kurala-Effendi, mal marele cava-
continea urmdtoarele : «In- Mavrogheni trece pe la Bucegi silor. Pentru Rominia : Baratov,
cepind rAzboiul intre Austria si in Transilvania; sapte sate ce Constantin Paharnicul si Stol-
Turcia si maT 'nainte prevAzin- intilnete in drumu-I se supun, nicul Dumitrache.
du-se primejdia ce era sg vie si ajungind si sub zidurile Braso- Lai Martie 1821, Ipsilante, ple-
asupra acesteT mAnAstirT, am vului, adreseazà, povAtuit poate cind din Iasi, se indreaptl spre
luat clopotele din clopotnitg si de un spirit de umanitate, po- Bucures.ti, trecind pe la Tirgul-
argintgriile din Bisericl i alte vAtuit poate si de a intimida, un Frumos si se opri la Roman.
odoare si cloud miT leT argint ultimatum orAsenilor, prin care De ad i trimise o adresg Diva-
turcesc si regulindu-le toate in il vesteste el de se vor supune nuluI din Bucuresti, cu data de
clopotul cel mare le-am ingro- de bung voe, nu le va face ni- 5 Martie, in care 'T fAcea cu-
pat in pgmint in apropiere de mic, va tine seamä de toate noscut scopul rdsculgreT sale.
mängstire, lIngà drumul Bravo- breslele, ostasilor le va da in- Porni apoT spre Foesani si
vuluT, despre apa PelesuluT, de treitä leak' ca acelora aT Dom- BuzAti.
la vale de fintinitg, ce este lingg nieT luT; cd dacd s'a väzut silit In trecerea luT pe lingl Plo-
drum, puindu-se o lespede de sd vie cu oaste nenumäratg pang esti fu intimpinat cu armele de
piatrA peste dinsele i dindu-se la el, aratd cd numaT impäratul cdtre PloestenT, neinggcluindu-1
curgerea apei pe d'asupra lor. lor e pricina, cAlcindu-I hotarele a intra in oras. Iordache, unul
Dar eti m'am dus in Transil- semAnind zizanie Aceste din cApitaniT luT Ipsilante, spre
vania la rudele mele». nurnaT '1 face de a porni la a evita un conflict nefolositor,
S'a cAutat de maT multe orT, bgtgliesä verse atita singe, ocoli capitala Prahovel, trecind
dar Did Ong azT nu s'a putut maT bine ar fi dar, ca locu- Tel eaj en ul.
descoperi aceastA comoarg.. itoriI BrasovuluT, luind pildä La 12 Martie, fu primit in
La anul 1788, Nicolae Ma- de la cele sapte sate sd se su- Ploesti, pentru cg exclusese din
vrogheni bate o armatä aus- pung.: tea mal nimerit este sg. armata ce avea pe vagabonzil,
triacl la Cimpina, o respinge se intoarcd de voe bunä lar la carT fAceati niarl neorinduelT.
päng la Sinaia, i d'aci hartu- vechiul principat de unde prin La Ploesti, Ipsilante fu intim-
ind-o mereti, o grgmddeste in sill s'a deslipity si cA dacg nu pinat de citT-va boeri din Bu-
sus pe Prahova, silind-o sä se o vor face aceasta, O. fie bine curesti, cgrora le tginui cugetul
retragg in Transilvania pe la stiut, ca jaf, foc si vgrsare de säti. Tot la Ploesti primi stirea,
pasul TimisuluT ; si incintat de singe o sä se intimple färg cru- prin EforiT din Iasi, despre des-
aceastA victorie o vesteste Se- tare, peste tot orasul, etc., etc. aprobarea miscAreT grecesti, de
raskieratuluT ast-fel : Pe vremea domnieT luT Mi- cAtre Alexandru al RusieT.
«Cinstitilor Dumnealor Seras- hail Constantint utu, 5 Tulle Dupg ce strinse toate armele
kierilor. De obste vg facem 1792, s'a instituit o comisiune cite putu gAsi in Ploesti, cu
Domnia mea cunoscutA cd osti- internationall pentru rectifica- promisiunea cl se vor plati, $1
rile ndastre de la Cimpina, lu- rea hotarelor TAreT RorninestI dupg ce mal inroll de aci clti-
id pe D-zeti inteajutor i nä- din-spre Ardeal. va GrecT si BulgarT, dupti mal

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (JUDET). 76 PRAHOVA GUDED

multe jafurr comise si aci de hover si muntir dimprejur Kirc-Serdarr cu armatA pentru
eteristr, Ipsitante porni spre Tir- fost martorr la o multime de paza drumurilor. El intreprin-
goviste. scene, proprir nu atit ra.zbolulur, .sera o goana energica contra
Intre masurile energice luate cit mal mult brigandagiulur. jefuitorilor, i ea cad art putut
de reactiune pentru nabusirea Dupa fuga lur Ipsilante, in sapa cu viata, ail fugit in
insurectiuna din 1821, guvernul, urma bland de la Drägasani, Transilvania.
spre a paraliza mirarea, intre cete marr de eteristr, ameste- In timpul revolutiuner de la
altele, a dat ordin care isprav- catI cu citr-va dintre pandurr, 1848, Principatele Ro mine
nicir din Prahova, Dimbovita, urmaritr de aproape de TurciI ocupate de armatele rusestr.
Arges, Muscel si Olt, cum si Sericoglulur si de arnautir lur Generalul Baron Puchner, co-
catre ispravnicul de strainr, ca Bimbasa Saya, se infundara pe mandantu/ Transi/vanier, in ur-
sa ingadue pe trimisir luI Saya valea Prahovel. ma nereusiter misiuner Epis-
al fratelui säü Panait, cum La sosirea TurciIor si a luI copulur Saguna, ceru pe la in-
si pe ar lur capitan Iordache, a Saya la Sinaia, eteristir, cautind ceputul anulur 1849 ajutor de la
stringe, dintre Bulgarir din par- sa scape cu fuga, se impartird Bucuresti, de la Feldrnaresalul
tea loculur, oamenr cu plata, de- In doul tabere. mar multr Liders, cotnandantul trupelor
prinsr cu arma si vitejl, pentru drumul Predealulur. Acolo, muscalestr, intru apararea ce-
infi-Ingerea razvratitorulur. intelegind ea' Timisul este o- tatilor Brasovulul i Sibiulur.
Ipsilante ocupase aceste ju- cupat de o armata austriaca si Generalul Engelhardt, Cu 2680
dete militareste, avind in fie- cd prin urmare nu vor putea oamenr infanterie, 430 ulanr,
care cite o companie de eteristr, trece in Transilvania, se re- rgo cazad r si 8 tunurf, fu trimis
sub comanda until capitan, pen- traserd in intasiturile de la Ce- inteajutor la Brasov.
tru inrolare de voluntarr, deo- tatuia, dar full batutr de Tura Primele detasamente sosira
sebit cite un ispravnic de in- risipitr in toate partite, lar la Sinaja In dimineata ziler de
credere pentru implinirea con- cer-l'altr trecura de la Sinaia 10/22 Ianuarie 1849, ocupind
tributiunilor de la locuitorr. peste muntr la Bran si In sa- rnänastirea, precum i schitul
Peste corpul de ostire din tele din Tara BirseI. Predeal i casele locuitorilor, lar
Ploesti, era comandant Duca. In urna victoria de la Pre- la frontiera instalara un corp
TurciI, intrind in Tara, luara deal, Bimbasa Saya, fiind che- de observa tie.
drumul spre Bucuresti. Ipsilante, mat de Chehaia-Bey, pleaca la Auzind ca Secuir amenintä
care se afla la Tirgoviste, dete Bucuresti insolit de Ghencea Brasovul, Rusir trecurd Predealul
ordin iur Duca sa vie cu os- lar Frangulea, unul din
altil, si in zilele de 2, 3 $i 4 Febru-
tirea sa la Tirgoviste si sà pre- capitanir sal, voind a profita arie sosira la Brasov, unde ga-
pare proviziunr pentru 1500 ca- de ocaziune si a se imbogati sira pe generalul austriac Schus-
laretr. prin jafurr, ramase la Predeal ter cu putlne trupe precum si un
Duca, in drumul saa tabari Asemenea, o suma de Tura corp de gardistr Rominr s't Sasr.
la Baicoiul, lasind streji la Plo- dezertorr, Sirbr, BulgarI, Greer In ziva de 20 Februarie, tru-
esti, Cimpina i Margineni. alt1 eteristr, se ascunsera prin pele lur Engelhardt aa ajuns
Pentru-ca In acel an era o muntr, de unde eseatt la ras- la poalele muntilor Predealulur
mare lipsa de griti si de orz, pintir, care cum putea, jefuind pe mare ninsoare i vifor.
Banul Barbu Vacarescu, marele pe bolerir pribegr, cad' trice- A doua zi Rusil trecura peste
Vistier, rindui bumbasirl la ju- pusera a se inapoia in Tara, Predeal. Austriacii ir urmara pe
detele Saac, Prahova, Dimbo- unir chematr sa Ia parte la la amiazr; lar brigada van der
vita, etc., pentru ridicarea po- afacerile publice, altir silitr sa Nüll ajunsa la carantina de Un-
rumbulur din magaziile arenda- paraseasca Brasovul, spre a nu gurr (vama ungard de asta-zI
sestr, boerestr i manastirestr si fi inrolatr in armata austriaca. de la Timis), avu sá sustina o
trimiterea lor la magazinele os- Pe la inceputul anulur 1822, luptd inversunata si fu silita a
tire!, platindu-se din Vistierie drumul Prahover nu malt era se retrage catre padre.
cite 18 ler chila de porumb, lar sigur de loc ; bajenarir nu mar Ungurir dadura foe Timisului
pentru caratul lor cite 6o pa- cutezaa sà intre In Tara. AtuncI si nu sldbira pe Austriacr panA
rale de chill. comandantul trupelor turcetT, Ja Predeal, unde lupta se in-
Pe vremea eterier, valea Pra- Chehaia-Bey, trimise mar multi cepu din noa.

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (RiO) 77 PRAHOVA (Rttr)

Hanul cel vechia de sub Ce- lui-major austriac aa ridicat pla- neintrerupt de-a lungul cursuluT
tatuie, cunoscut sub numele de nul topografic al intregel fron- pe ambele sale tarmurT.
Circiuma de la Ruja, a fost tierT romine din spre Ardeal. Asa, incepind de la formatia
prefäcut in cenuse. In vremea razboiuluT de la sa la Azuga, riul Prahova, dup.
Batalionul III (austriac) Tur- 1877-78, in Ploesti a fost cuar- o scurgere de 4 kil, la vale, uda
schy si 2 companiT de grena- tierul general al armater ru- partea estcá a satuluT Busteni ;
dirT, ati esit la Predeal prin sestI. Imparatul Alexandru al iar dupa i kil. de aci ajunge
padurea V1AdetuluT, pe locuri IIlea sosi aci la 25 Maia 1877. in dreptul satuluT Poiana-Tapu-
necunoscute, peste ometT si luT, pe care il lasa. in dreapta ;
gropT, unde s'ad scufundat si Prahova, ria, izvoreste in Car- si d'aci, 4 kil. mar la vale atinge
s'aa prapadit 6 caT cu provi pati prin dota ramuri, Prahovipz partea de N. a urbe! Sinaia, pe
ziunT cu tot. §i Amiga, cari se unesc in fata care asemenea o 'asa pe dreapta,
AustriaciT pIerdura in aceastä. muntelui Sorica, nu departe de udind-o pe o intindere de 3000
zi, 186 morti, ränitT si prizo- gara Azuga. Curge in lungul in. pana in dreptul spitalulur
nierT. Toata averea familiilor fu- judetuluT Prahova, udindu-i toata Sinaia; de aci curgind tot
gare, läsata in padurile Pre- intinderea vesticd i parte din spre S., la 7000 m. la vale lasä.
dealuluT, a fost data de Bem cea de S. pe o intindere ca la stinga localitatea numita Po-
in prada Secuilor. Chiar scrii- la 150 kil., pInA ce se varsii sada ; si maT la vale, dupa 2500
toril ungurf spun ca numarul in riul Ialomita, la satul Dri- m. de curgere, 'asa la dreapta
carelor jefuite a fost peste o dul-Znagov. . satul Podul - Neagulur, lar la
suta. In tot cazul averile 1-5, Cursul Prahovei, se intinde stinga Podul-Virtos, pendinte de
pite aa trebuit sä fie conside- in regiunea muntoasa pana in com. Comarnicul, pe care o 'asa
rabile, cadí fugaril luasera de satul Comarnicul ; apoi in regiu tot la stinga, iar in fata aces-
'puna seama cu eT sume marT nea de dealurT, pana in dreptul teia pe malul drept, satul Ghio-
de banT, scule de aur q.i argint satuluT Blicoiul ; si d'aci, in re- seci ; apoT ig continua mersul
si alte pretioase. giunea de ses, pana la val-sa- spre S.-E., lasind pe malul drept
Trecind RusiT si Austriacii tura sa in Ialomita. In acest satele Breaza-d.-s. si Breaza d.-j.;
in Tara V-aa stabilit cuartierul curs, Prahova este foarte ca- iar pe malul sting, satele Corni-
general in manästirea Sinaia, pritioasa, facind multe cotiturl si d.-s. si Corni-d.-j., cu catunele
lar la Predeal, l'Are Prahova si cite o data mari stricaciunT, cind, Podul-VaduluT si Cimpinita. De
la Poiana-Tapului ramasera miel. umflata toamna prin ploT si pri- aci Prahova isT continua cursul
detasamente, spre a observa mal/ara prin topirea zäpezef, de- tot mal spre S.-E., udind partea
miscdrile Ungurilor. vine cu totul torentiala si la Cu de E. a com. Poiana si partea
In ziva de 7 Iunie se incinse sine tot ce intilneste in cale. de V. a tirguluT Cimpina ; la
prima lupta intre Rusr si Un- Asa, in anif 1830, 1864 si 1884, 1500 m. la vale este cnnflu
gurT, mal india sus la Predeal in urma unor ploT torentiale, a enta sa cu Doftana, la satul
si apoT pe Coasta-Predealului srarimat podurile, a surpat ora- Bobolia, si apoT lasind la stinga
pana la carantina austriaca. %lile, a inundat cimpille. La com. Banesti, cu clt. Slobozia,
Aci cazu, omorit miseleste, 1,884, Prahova a luat cu sine lar in dreapta, cat. Bobolia,
comandantul reg. 1 de cazad' tot ce a intilnit; traseul cale! fe- se indreapta catre com. Co-
de Don, loc.-colonel Ion Costin, rate a fost spalat si podul de coresti, asezata pe malul drept,
Romin din Basarabia. peste Prahova, la gura tuneluluf com. Floresti, cu atunul Ca-
La 1853-54, Rominia a fost din dreptul VaieT-ConciuluT, a pul - Rosu, asezate pe malui
ocupatä de trupele austriace, fost rupt, si comunicatia pe sting, si mal la vale, pe malul
sub comanda gene! aluluT Coro- calea ferata intrerupta. Cu toate drept, cat. Poroasa, pendinte de
nini, lar detasamente de infan- aceste capricii accidentale ale com. Magureni si com. Cali-
terie din corpul de ocupatiune timpuluï, riul Prahova este prin- nesti, cu satul Catina. Dupa un
aa ramas pe valea Prahovef si cipalul motor de viata la o mul- parcurs de 3000 m. de ad i a-
comandantul acestor detasa- time de industriT, carT aa luat junge in dreptul com. Filipesti.
mente, generalul Hess, sT-a avut viata de la deschiderea calef Tirg, unde este resedinta de
cuartierul AA un timp In mAnAs- ferate 0 udA o multime de 10- cotnpanie si oficia teleg.-postal.
tirea Sinaia. AtuncT ofiteriT statu- calitatT populate, asezate aproape De aci, lasind pe malul drept

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (Rft) 78 PRAHOVA (Rig)

cat. Bratasanca, pendinte de Patru-Fratr; in hcest parcurs san pe mAsurl ce primeste aflu-
com. Därmanesti, se indreapta Prahova face o multime de co- entiI sa.T. Asa la Sinaia, prin o
spre soseaua judeteana titurT marl i udd satele urma- abatere din apa sa, s'a creat o
vistea-Ploesti, pe care la o depar- toare : pe malul drept Risimni- cadere capabila a da forta elec-
tare de 600 m. o tale, trecind-o cea, Filitis -Radulesti Caldaru- trica pentru toata. valea Praho-
sub un pod bine construit cu sani, din jud. Ilfov ; si pe malul vel ;i la Cimpina, tot prin o
picioare de piatra. Mal* la S. si sting, com. Adincata (Rdsani) abatere- a apel sale, s'a facut
ca la 850 m. departare, Prahova din jud. Prahova. caderi pentru perforagiul elec-
päraseste teritoriul com. Dar- De la punctul situat la 1200 tric de puturl petrolifere.
manesti si intrA pe teritoriul m. la N. de satul Patru-Frag, Adincimea cu rentuluT este
com. Tirgusorul-Noti, si dupa. Prahova, in cursul sal-1 pe o lun- foarte variabila, dupa cum tim-
un parcurs de 3600 m. infrá pe gime de 9800 in., pana la con- pul este plolos sati secetos. In
teritoriul TirgusoruluT- Vechia, fluenta sa cu Ialomita, la satul timpurl de plof torential i to-
lasind in acest parcurs si pe Dridu/-Znagov, formeazá hotar pirca zapezer in muntY, volumul
malul drept, cat. Zalhanaua, pen- intre judetele Ilfov i lalomita, apei creste ast-fel cA trecerea
dinte de com. Vladeni si loca- formind asemenea mal multe eT devine imposibill. Trecerea
litatea Catinca (Comanacul), pen- cotiturT, udind in acest parcurs PrahoveI in regiunea muntoasá
dinte de com. Manesti, formind satul Patru-FratT, din jud. Ialo- deluroasä se face pe podurT
pe o intindere de 5400 m. ho- mita, situat pe malul sting bine construite ; jara in regiu-
tar intre com. Banesti i Tir- satul Dridul-Znagov, de la im- nea sesurilor in general se face
gusorul-Vechia. De ad, Prahova bucatura Prahover cu Ialomita. prin vad afara de trecatorile de
schimbind directia putin mar Liérgimea vdit Prahova va- la com. Bratasanca, Pucheni-
spre E., trece pe teritoriul com. intre 200-600 ni. la ses Miroslovesti, Tinosul, Crivina
Negoesti, Popesti, Tinosul pana. p'un pat nisipos ; in regiunea de Darganesti (cu pod umblatbr)
in dreptul cat. Pisculesti, pen- dealurT i muntT, patul PrahoveI unde trecerea se face pe podurT
dinte de com. Tinosul ; apoT isI e ingust, de la 5-30 m., mult bine construite.
continua cursuI, formind hotar bolovanos si prezinta o serie Comunicalia. Valea riulta
mar intîii intre com. Tinosul variad de largiturr si gituri ; Prahova, deschide drumul cel
Pucheni-Mid, si la vale intre ast-fel la Azuga, Busteni, Izvoa- mal bun i cel maT scurt
com. Crivina la S. si intre Pu- rele, Comarnic i Cimpina, va- ce uneste Brasovul cu Ploesti;
cheni-MicT i Pucheni-Marl spre lea e ceva mal larga ; iara. in prin a ceasta vale trece soseaua
N.; iar mar la vale, intre com. spatiul cuprins intre aceste lo- nationala i calea ferata care
Gorgota si Miroslavesti, intre calitatT, se aflä o serie de de la Ploesti duce la fron-
aceasta si com. Buda-Palanga giturT, unde largimea vaiI e fiera. la pasu/ Predeal (T6-
la N. si com. Ciumati la S. pana foarte reclusa, formind niste de- mös). Calea ferata, in regiunea
la confluenta cu Teleajenul. In fileurl uriase cu altitudinT d'a- muntoasa i deluroasa, urineaza
jos, pe o intindere de 7600 m., supra apei de la 300-400 m. chiar albia riuluT; í are dota
limiteazá pamintul oamenilor din spre Azuga, 1200 in. catre Po- tunelurl in apropiere de defileul
com. Gherghita si satul Bel- iana-TapuluT, 1400 m. la .Bus- Orapor, intre Comarnicul i Iz-
ciugul ; apoT trece pe teritoriul teni, 1200 la Sinaia. De aceea voarele, si al treilea la N. de
com. Draganesti, formind hotar aspectul valer Prahova in aceastá Busteni ; are 5 podurl mar/ si
intre aceastá com. si com. Gher- regiune de munte este cu total peste 30 podete pe unde tra-
ghita, in tre Gherghita i HM- maret si incintator, dupa cum ati verseaza. Prahova. Soseaua na-
caraul, intre proprietatea Mala- pretuit-o Alesif Tare in 1875, tionala are aproape 40 podurI
muci la S. si Hätcaraul la N. stabilind la Sinala resedinta re- si podete de scurgere. Tot tir-
Din punctul situat cam la gala de vara. mind riul, traseul clIeT ferate fa,ce
400 In. la S. de cät. Tufani, pen- Debitul de apd al PrahoveT multe cotiturr; pornind de la
clinte de com. Hatcaraul, Prahova isf ja insemnatatea sa indus- Ploesti, urmeaza in de aproape
in cursul sla spre E. si pe o triala chiar de la Azuga, unde malul sting pana la N.. de Po
distanta de 24600 m. formeaza serva de motor si alimenteaza lana, unde traverseaza." Prahova
hotar intre jud. Ilfov si Prahova maT multe fabrice; aceastä in- pentru a trece pe malul drept
pana la r200 m. spre N. de satul semnätate sporeste cu cursul pana la satul Podul-CorbuluI;

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (RI(J) 79 PRAHOVA

aci traversina din noti Prahova De ad urmeaza o multime de trepte colosale, ale caror paretr
ti rela traseul pe malul sting, valcele ce se scurg din coastele cad brusc formind prabwirl colo-
pana in dreptul Vael - Gaguluf, de V. ale PrahoveT pana la e§i- sale cu desAvirOre impracticabilT.
unde traverseaza iara§T Prahova, rea sa din zona dealurilor. Asupra acestuT masiv, adesea
urmind malul drept pana la S. 44mM din stinga ai Pra- intilnim platourT maT mult sau
de Azuga unde iara.0 trece pe hoveT mai principal! sunt : va- mar putin mar!, carT §i ele la
taalul sting pana la Predeal ; lea Azuga, care '11 are impreu- findul lor se termina prin pa
ad i traverseaza pasul, apoi se narea sa cu Prahovita chiar in retT stinco0, cum de exemplu
scoboara in Valea-TimepluT. satul Azuga. Aceastà vale este sunt aceI al muntilor Furnica,
Afinen/ir din dreapta mal una din frumoasele val ale ba- Piatra-Arsa, Jepi-MarT, jepi-MicT,
principalT al PrahoveT sunt : Pra- sinuluT PrahoveT; pe dinsa se Costila §i Caraimanul, a caror
hovita ; Valea-Cerbulul, care e gasqte o linie feratä de ex- frunte 'O o inclina spre E. in
formata din dora pirare: Mo- ploatare pana la intilnirea cu valea PrahoveT.
raruluT §i Seaca, ce izvoräsc din piriul Limbhelul, de unde ur- Natura constructiund acestuT
mun tele Dihamul ;Valea-Alba, ce meazd aceasta vale pana la con- masiv, nu este aceea0 in toate
izvore§te. din muntele. Caraima- fluenta sa cu &tul Ca§drier ; de partile, cacT straturile din care
nul i se varsd in acela0 punct ad i linia urca coama de N. a mun- se compune de §i In general
cu Valea-CerbuluT; Valea-Jepilor, teluT Clabucetul-AzugeT, pentru a sunt calcaroase, ele frisa se pre-
confluente cu Prahova la satul se scobori iar4T in Valea-Azu- zinta sub colorT diferite : albe,
Bu§teni; Urlatoarea, formata de geT. ApoT vine Valea-FeteT, a galbene, verzuT, cenu§iT, etc.
sUrlatoarea-Mica i Urlatoarea- carel confluenta cu Prahova o inaltimile din stinga Pra-
Mare, renumita pentru cursul el are la S. de tunelul Buteni ; hover i carT sunt formate din
repede §i zgomotos, precum valea Zamura ce izvorqte din muntiT: Clabucetul-TauruluT, CIA-
pentru cascada eT de la locul muntele Zamura ; Valea-Rea ce bucetul-AzugeT, Zamura, Baiul,
numit Mesele-Regale, vizitata de '11 da intilnire cu Prahova in Rasoarele i Doamnele, se pre-
numerog escursion4tI, merge acela§T punct cu Pelqul i care zint sub un aspect cu totul
de se vara in Prahova la N. vale serva ca cimp de tragere contrarie inaltimilor din dreapta
de satul Poiana-TapuluT ; Valea- pentru batalionul stationar in riuluT.
Babel, ce trece prin Poiana-Ta- timpul verel pida de onoare TotT munti compun a-
puluT; pirlul Pelequl, de la care M. S. RegeluT ; Valea - CiineluT, proape una *i aceea0 coama,
"§T-a luat numele Castelul Pe- (GaguluT); valea Bogdan, valea a carel spinare descoperitd, nu
¡q, reedinta de vara a M. OratiT, valea Floreiul, la S. de prezintaprabu§irT niel stincT evite;
S. RegeluT Carol I, izvoreSe de Posada ; Valea-Batrioarei, la S. irisa pe fundul vailor ce 'T tra-
sub muntele Piatra-Arsa, §i dupa de satul Podul-Virtos ; Valea- verseazA se liad ripT adincr
ce trece pe la S. de Castelul ComarniculuT, al carta loe de in- a/ caror pareti in general sunt
Pelq, merge de se vars6. in tilnire cu Prahova este la 750 m. fugitivT, adica de o constitutie
Prahova in dreptul väiT numita la S. de gara Comarnicul ; apoT slaba. Spinarea lor lata este a-
Valea-Rea scoborind 1540 m. urmeaza spre S. valle: Sarul, coperita cu locurT de pa§une,
pe o lungime de 5000 m.; Va- Bradul, Cimpenita i Doftana, iar poalele lor, acoperite cu pa-
lea-IzvoruIur izvore§te din par- a cara confluenta cu Prahova durT ce coboara pana in valea
tea de N. a muntelui Padu- o are la satul Bobolia. De adi Prahovel.
chiosul i de sub muntele Vir- Prahova Tese cu totul din zona De la Comarnic, spre S., dea-
ful-cu-Dor i se varsa in Prahova dealurilor i urmeaza cursul li- lurile ce formeaza ambele partI
la S. de spitalul Sinaia deschi- ni§tit in zona esurilor. ale vaieT Prahova sunt deseo-
zind drumul de legatura in- Natura orografica a vara Pra- perite §i in general de o con-
tre Valea-PrahoveT i Valea-Ialo- hoya este mareata i mult avuta. structie slabl, formate din teren
miter prin o admirabill osea Aproape intreg masivul ce se ri- nisipos i Cu pietri, pTerzin-
de curind construitä i inzes- dica in partea muntoasa a ;raer duil succesiv aceasta a lor na-
trata cu podurT i diferite lu- Prahova §i al carta nod orografic tura pe masura ce inainteaza
crar tie arta ; Valea-Larga a este virful Omul §i virful Bucegi, spre zona §esurilor, unde tere-
carul confluenta cu Prahova o nu prezinta de cit o ridicatura nul devine bun pentru agri-
are Ruga gara cu acelag nume. urina intrerupta adesea de n4te cultura.

www.dacoromanica.ro
PRAFIO VA (Rii:J) 80 PRAHOVA (AM

Geologia acestel vaI este pe Tara, intru cit se considera. si tîiü prin ramura Buda-Slanic,
&it de variata pe atit de inte- Bdicoiul i Tintea ca aparti- lunga de 34 kil. si cea de a
resanta. In adevär ad avem a nindu-I. dona prin ramura Cimpina-Dof-
face aproape cu toate formati- Bogatia ce ea a adus in Tara tana, de 6 kil. lungime.
unile geologice ce incep cu Ju- prin exportul petrolulul in care Extractia anualain aceste doua
rasicul si sa terminä. cu Pleisto- abunda, este considerabild, dar saline in eel din urma 6 anI a dat
cenul (Quaternarul). ea n'a fost posibila de cit gratie
Shinicul, 1895-96 kilgr. 40.667.956
Dintre toate aceste formatiunI Hiller de drum de fier, care s'as- 1896-97R 4-703.718
Cretacicul inferior (Baremianul), terne d'a lungul acester VAT. 1897-98 a 51.276.178
reprezintat prin gresil i marne Ast-fel ca. dacd Cimpina repre- 1898-99 43.649.134
Intrebuintate la fabricarea ci- zinta azi hambarul TäriI-Romi- 1899 goo a 43.830.794
1900-901 43.570.705
mentuluI, ocupd intinderea cea nest( In petrol, e foarte proba Doftana, 1895-96 24.572.564
mal mare. El se intinde in bil ca. in viitor alte linif pe alte 1896-97 25.244.915
adevär de la Predeal i päna vaI ne vor da alte localitati de 1897-98 a 27.634.625
Ja Comarnic si e asezat pe importanta CimpineI. 1898-99 a 28.779.933
calcarele albe ale Yurasiculut AstazI exploatarea acestuf pe- 1899-900 a 28.399.338
1900-901 a 26.510,562
superior (Titonicul Beriasul), trol se face nu numaI indivi-
ca la Poiana - TapuluI, Sinaia, dual de cdtre proprietariI ro- Aceasta din urma salina a
etc. La Cornarnic el suporta ci si de care societatI fost declasata la i Aprilie t901,
puternicele depozite de nisipurI constituite cu capitaluri din cauza ca masivul unde s'a
si conglomerate cenomane (Cre- Actualmente ca societbitI de deschis salina este amestecat cu
tacicul superior), earl se prelun- exploatare sunt : ceea ce ocazioneaza adese-
gesc spre N. pana la frontierd Societ. «Steaua Romina», ori de al:4 ; si
formeazd culmile impozantuluI Societatea cOlandeza-Ro- cu seama din cauza ca. atit pen-
masiv al Muntilor Bucegi. min a», tru consumatia internä cit si
Pe depozitele cenomane se Societatea «Nederlandeza- pentru export, trebuintele nu
reazamä la rindul lor marnele Romina», intrec cu mult 100000 tone pe
rosii i albe ale Senonianulta. Societatea «Amsterdam», an, ceea ce se poate extrage
Ele cedeaza insâ in curind lo- Societatea «Telega Oil Co.» foarte wor numar din cele-l'alte
cul lor depozitelor tertiare, in- (fost PecicI & Blachowski), saline existinde in Tara. Slanicul
cepind cu Eocenul (Gura-Belie1) Societatea de petrol de fiind proprietate a EforieI Spita-
ce supoartà terenurile pctroli- Prahova (J. Tak). Statul care are monopolul
fere ale Helvelianulur (Breaza, In origind, cu mijloacele or- exploatareI sAni, plateste acesteI
Cimpina) i terminindu-se cu ni- dinare de exploatare, extragerea institutiunl de bine-facerr 185
sipurile si gresiile sarmatice (Po- pacureI nu Inainta de ordinar sub lef anual pentru sarea ce ex-
iana) si pan/ice foarte fosilifere. sol mar mult ca la 200 m. adin- ploateaza.
Putin trial jos de Cimpina, Pon- cime ; arare-ort aceastä exploa Platrd, granit si de var (var
tianul este acoperit de depozi- tare se adincea pana la 450 m.; negru i ciment) se gaseste in
tele ce apartin Pleistocenului, astazI cu perforatie electrica s'a marI cantitati si aproape In tot
formatiune care ocupa Intreaga mers cu sonda pana la 800 m. lungul PraboveI, in regiunea de
ample a Rominief. si ast-fel s'a dobIndit surse foarte dealurr si de munte ; numeroase
Avuliile miniere sunt variate abondente, aproape artesiane. fabrice de var si cariere de pia-
abondente, ceea ce face ca Extractia anualä a fost pe tra si nisip, functioneazd mal cu
valea Prahovel O. fie una dintre anul 1899,900, de 1554o vagoane, seama la Comarnic, Sinaia, A-
cele maI avute vai ale Romi- pe 1900/901, de 16480 vagoane. zuga si Predeal.
nieI. Asa: Sarea asemenea abunda in va- Actualmente, fabrici de var
Plicura, Cu abondente surse lea Prahovel si se gaseste la ciment sunt urmatoarele:
aproape artesiane, se extrage in Slanic la lo m. adincime si la La Comarnic, fab. Basilio Al-
tot cursul vaid de la Comarnic Doftana la 20 in. Ambele a- dasaro si Ernest Manoël.
pana aproape de Ploesti. Aceast a ceste localitatl sunt legate cu La Sinaia, fab. E. Costinescu.
vale reprezinta azI aproape 4/5 calea ferata Ploesti-Predeal prin La Azuga, fab. E. Elhet & Co.
din productia petroluluI din cäf ferate deosebite : cea d'în- tefan Blebea.

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (RttI) 81 PRAHOVA (PLAlt)

La Breaza, fab. Davidescu. fabrica de hirtie C. si S. Schiel Prahova, p/aig, in jud. Prahova.
Inainte vreme, rudarl extra- la Busteni ; de cue si skull, la Se margineste la E. cu plaiul
geati din apa PrahoveT mult aur Sinaia, a d-luT Emil Costinescu ; Varbilaul, de care se desparte
fdrimat, precum i chihlibar ; a- la Azuga, fabricT: de sticlarie, printr'o linie oblica spre stinga,
cum Prahova da numaï renumi- Societatea nomina de mobile, care trece pe la E. de comu-
tul peste, pastravul. fratil Hornung & Co. ; de con- nele Telega i Bordeni ; la S.,
lzvoare de ape minerale, iod, serve, E. Waller & Co. ; de cu pl. Filipesti, de care se des-
sare, pucioasa, etc. se gasesc in postav, Rhein, Scheeser & Co.; parte printr'o linie orizontall,
marl cantitatT in tot lungul re- si o fabrica. de bere. RafinariT de dusa din plaiul Varbilaul 'Ana
giuneT de =jute i dealurl ; petrol sunt la Cimpina i renumite In judetul Dimbovita si care
iar pe acolo unde ele sunt cu- poverne pentru in par- trece pe la S. de comunele Va
noscute i analizate, ca /a Pre- tea despre Cimpina-Baicoid. lea-Lunga si Banesti ; la N.-V.,
deal, Cimpina si Slanic, fac din Populafia. Existenta nu- cu jud. Dimbovita si pl. Pelesul.
aceste locaJitä1, statiunT cunos- meroaselor fabrice presarate a- Se compune din Cimpina,
cute nu numaT prin excelenta proape in tot lungul PrahoveT, comuna urbana i 13 comune
clima local, ci si prin bundtatea precum si a frumoaselor locali- rurale : Ban esti , Bordeni, Breaza -
apelor minerale unde sute de tap' climatologice, ca : Cimpina, d.-j , Breaza-d.-s., Brebul Cor-
suferind 41 gasesc tamaduirea Comarnic, Sinaia, Busteni, A- nul, Poiana, Prahovita - d. -j.,
lor in timpul vereT. Cea maT zu ga si Predeal, unde vara atrage Prahovita-d.-s., Scorteni,
mare parte InsA din aceste surse o numeroasa populatiune din Telega i Valea-Lungl.
minerale start ascunse si con- toate unghiurile priT, creaza Resedinta sub -prefectureT e in
damnate chiar a nu fi vizitate un mijloc sigur de existenta a com. Cimpina.
de nimenT, din cauza terenuluT locuitorilor bastinasT ai Oder Cele mal populate comune
inaccesibil. Prahova, earl, angajatT cu lucrul din plaiul Prahova sunt : Telega,
Fertilitatea agricold a vaieT la fabrice si la populatia flotanta, Brebul, Breaza-d.-s. si Breaza-
PrahoveT ilia este foarte avuta; 41 procura zilnic 2, 3, 4 si 5 d.-j., apoT yin : Scorteni, Praho-
in partea easa se cultiva a- lef. Mara de acestia, pe valea vita-d.-s. i Bordeni. In destul
proape toate produsele agricole Prahova, sunt si multT straini earl de populate sunt i cele-l'alte
ale Tare; in regiunea muntoasa se indeletnicesc la exploatarea comune din plaiti.
insa, numar porumbul. PadurT avutiilor patnintestI si la fabri- Terenul plaiuluT, care este
seculare, cu tot soiul de lemn cele manufacturiale. foarte muntos, prieste prunuluT,
brazT, fag, plopT, frasinT aco- Avutia soluluT, pitorescul re- maruluT si parului. Fineata este
pera mal cu seamá regiunea de giuneT, precum si placuta clima in abundenta, ceca ce face ca
dealuri.si de munte ; iar la poale locala, face ca valea Prahover sa in acest plaid sa se nutreasca
si in regiunea de ses se gasesc fie una din cele maT populate vara numeroase turme de or si
livezT intinse de copad T fructifierT : vaT ; de la deschiderea caleT vacT si O. se produca brinze-
prunI, merT, perT, ciresT. ferate, fiind dotata in tot lungul turT bune.
Afar& de aceste produse, va- er de cladirl frumoase, mal' cu Plaiul Prahova e in mare parte
lea Prahover este avuta in in- seama in regiunea de dealurr acoperit cu padurT seculare.
tinse pasunT, ceea ce inlesneste de munte, se aseamana cu cele LocuitoriT se ocupa cu nego-
mult cresterea numeroaselor ani- mal placute regiunT ale ElvetieT tul de Iemnarie. ET sunt bunr
male si ptabilirea pe ad a. nu- Tiroluluf. mestesugarT ; fac paturT, saricT,
meroase turme de oT pi cirezT Situafia politicii. Valea Pra- hirdae, donitT, roabe, sindrill,
de vacT, carora se datoreazá re- hoveT, in gará de partea de jos, porumbare, ett. Parte din el se
numitele brinzeturl de tot soiul unde riul Prahova formeaza li- ocupa cu scoaterea pietrel cu-
de la Azuga i Sinaia. mita intre judetele Prahova, Ilfov bici din preajma ComarniculuT,
Fabrice. In afara de fabri- si Ialomita, e cuprinsa in in tre- pe care o earl la Bucuresti,
cele de var citate, pe valea gul sati in jud. Prahova si con- iar parte se ocupa cu fabrica-
PrahoveT, in regiunea de munte stitue in sine un sir de comune rea varulur negru.
si de dealurY, se glsesc inca mal intocmite administrativ in doul Se cultiva. 1121/2 hect. vie.
multe joagare pentru lemne de plaiuri : plaiul Pelesul i plaiul E udat de duffle Prahova,
constructiT la Sinaia i Doftana ; Prahova. Prahovita i Doftana.

64745. Mara Dief4onar Goograuto. Voi. V 11

www.dacoromanica.ro
PRAHOVA (PLAIt) 82 PRALEA

Se imparte in 18 parohiT, a- tanul, Schiopota, Secaturile si tuat pe vale, de ambele partl


vind si 6 filiale : Fricoasa (Breaza-d.-j.). ale piriuluf Zabala, lingá val.-
Parohia Scorieni, cu bise- Paro/lía Telega, cu bise- sarea piriuluT Tin dura in Za-
rica parohiall Cuvioasa Paras- rica parohiala SE VoevozT. bala.
chiva, compusa din catunul Mis- Paro/ha Telega, ca bi- Are o populatie de 201 su.
lea, avind ca filiala biserica SE serica parohiala SE Nicolae, flete $i 67 case ; si o biserica fi-
Gheorghe. avind ca filiala biserica Buna- hala, ca hramul Adormirea.
Parohia Brebul-Mändstirer Vestire.
(com. Brebul), cu biserica pa- Parohia Buftenari (com. Praja, com. rur., §i sat, in jud.
rohiala S-tuT VoevozT, compusa Telega), cu biserica parohiala Tutova, pl. Pereschivul, spre V.
din cat. Brebul-Megiesti si Po- SE Stefan, compusa din cat. de Birlad, pe piriul Pereschivul.
dul-Cheei. Milicesti, avind ca filiall SE Are 445 locuitorT 5i 126 case.
Parohia Petriceaua (com. VoevozT. Satul formeazá comuna cu ca-
Brebul), cu biserica parohiala Parohia Valea - Lungd, tunde Fataciuni si Fundatura.
SE Treime. ca biserica parohiala SE Ni- Are o populatiune de 874
Paro/lía Breaza-de-jos, cu cola e, compusa din cat. Ghe- locuitori si 237 case ; 2 bi-
biserica parohiala. SE Gheorghe. boasa, Valea-luT-Dan, Bocesti si sericT, I scoala mixta.
Parohia Podul - Vadulur Visinesti. Teritoriul comuna' este foarte
(com. Breaza-d.-j.), cu biserica Paro/lía Bdnefti, cu bise- deluros. Are 70,50 hect, vie,
parohiall SE loan Botezatorul, rica parohiala. Adormirea, com- din care 8 hect. nelucratoare.
compusa din catunul Valea- pusa din cat. Urleta, avind ca Se lucreaza putin rotAria, do-
Lunga. filiala SE VoevozT. garla si butnaria.
Paro/ha Breaza-de-sus, cu Parohia .,Sotrile, ca bi- Comerciul se face de 5 per-
biserica parohiala Schimbarea- serica parohiala Sf. Nicolae. soane.
la-Fata, compusa din cat. Gu- Parohia Lunca - Mare
ra-BelieT si Podul-Cerbuld (Co- (corn. S otrile), cu biserica pa- Prajila, sat, facind parte din
marnicul). rohiala SE Pantelinion. com. rur. Govora, pl. Ocolul,
Paro/lía Nistoreyti (com. jud. Vilcea. Are o populatie
Breaza-d.-s.), cu biserica paro- Prahova, stalie de dr.-d.-1, jud. de 226 locuitorT. E situat la
hiala Sf. Nicolae, compusa din Prahova, pl. Cimpul-Tirgsorul, 4 kil, de cal. Gurisoara, unde
cat. Valea-TirseT (Breaza-d.-j.) cat. Tinosul, pe unja Bucuresti- e scoala.
si Frasinetul (Cornurile). Ploesti, pusa in circulatie la 13
Paro/lía Cornul-de-jos (com. Septembrie 1872. Se afla intre Pralea, sat, jud. Bacati, pl. Tro-
Cornurile), cu biserica parohiala statiile Crivina (,0 kil.) 4 Brazi tusul, com. Caiutul, situat pe
Cuvioasa Paraschiva, compusa (6,6 kil.). Inaltimea deasupra un podis al munteluT cu acelasT
din cat. Cornul-d.-s. si Cimpi- nivelulur Marir e de 1 r im.4 1 . nume, pe dreapta piriuluT CA-
nita, avind ca filiall biserica Inal- Venitul acesteT statiT pe anul iutul-Mare si la limita spre jud.
tarea-DomnuluT. 1896 a fost de 77809 leT, 60 Putna. Se allá la 12 kil, de sa-
Parohia Prahovila-de-jos, banT. tul Caiutul.
cu biserica parohiala SE Nico- Are o populatie de 246 su-
lae, compusa din cat. Draga- Prahova, pichet de gran:/a, pe flete ; o bisericA, cladita de pe
neasa, Piatra si Piatra-d.-s. (Po- marginea DunareT, jud. Mehe- timpul luT Stefan-cel-Mare, de
iana). dinti. egumenul Dosofteiti, care a-
io. Paro/lía Poiana, cu bise- cuse ad schit de calugarT ; o
rica parohiala Adormirea, com- Prahovila, com. rur., sat, mofie, biserica catolica cladita de lo-
pusa din catunele Vrajitoarea, etc. VezT Provita. cuitorT ; 1 circiuma.
Bobolia si Slobozia, avind ca . Vite sunt : 14 cal, 172 vite
filialA biserica SE VoevozT. Prahovita, pirlia,c. VezT pirliasul marT cornute si 40 pord.
1 1. Parohia Prahovila-d.-s., Predeal si riul Prahova.
cu biserica parohiall Adormirea, Pralea, pddure, jud. Bacatl, pl.
compusa din cat.Minzaul, Tapo- Prahuda, cdtun, in jud. Putna, Trotusul, com. Caiutul, proprie-
ristea, Moiseni, Valea-Bener, Sul- com. Paltinul, pl. Vrancea, si- tatea mostenitorilor luT Radu-

www.dacoromanica.ro
PRALEA 88 PRAJXTI

can u-Rosetti. E populata de brazr Dragoslavele si in intindere de toriul satulur Chiscareni, com.
si fagl. Are o intindere de 4000 150 hect. ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi,
hect. sí este supusa regimulur si se varsa in piriul Miletinul.
silvic. Pravila, deal, jud. Bacall, pl.
Tazlaa-d.-j., situat la S. com. Prkja§ti, com. rur., jud. Bacaa,
Pralea, pirig, jud. Bacla, pl. Beresti, acoperit mal inainte pl. Bistrita-d.-s., situata pe ma-
Trotusul, com. Cliutul, care cu codru mare. AzT numal in lul sting al Siretulur. Se com-
curge pe teritoriul catunulur cu virf se afla o padurice si vre-o pune din 3 catune: Prajasti-
acelasT nume ; io are obirsia in 20 gropT in care se zice ca se MoldovenT, Prájasti-Ungurr, re-
muntele Cu acelasr nume si se ascundeaa locuitorir de frica sedinta, si satul noa, Traian.'
varsä pe dreapta Cliutulur- Tatarilor. In partea de S. a comuner
Mare. se afla un sat cu biserica, azI si-
Pravila. (Vez! Bates% munte, liste. Pe malul Siretulur s'a ga-
Praporul, mofie §i M'Are, spre jud. Bacla). sit un mormint de uriasT si chiar
S.-E. de com. Amarasti-d.-j., parte dintr'un schelet ce era
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma- Pravila, mo)sie, jud. &cal'', pl. de o marime extraordinara. In
nati. Se invecineste la V. cu MunteluI, com. Coman esti, facind partea de E., se yací iarlsr ur-
domeniul Sadova (Dolj). trup cu mosia Comanestilor. mele unur sat si ale une! bi-
sericI. Pe acolo curge un mic
Pravätul, Orla, jud. Braila, pen- Praxia, sat, pe mosia Dumbr5.- piriias, numit Piriul -Bisericer.
dinte de com. Gropeni, pe malul vita, jud. Suceava, com. Fin- (Chestionarul Arheologic din
privalulul cu acelasT nume. tina-Mare. Are o populatiune de 1873 al Academier Romine).
102 suflete si 27 case. Pe teritoriul comuner se afla
PravAtul, pisc, jud. Muscel, cu Vatra satulur ocupa 6 ala o movila de pamtnt, artificiala,
o frumoasa vedere asupra Ru- Biserica din Dumbravita si si avind o inaltime de vr'o 25
carulur. (Vezr Tefeloaga, ma- scoala din Fintina-Mare servesc m., cu o suprafata de aproape
siv.) Impreuna cu muntir Dra- si acestur sat. 4 ale!.
xinul, Mara, Tefeloaga, Preajma, Se margineste la E. cu com.
Muntisorul, Capitanul, Altamu- Praxia, pida, izvoreste de la N.- Bogdanesti ; la S., cu com. Bu-
sul si Materasul, formeazá linia Estul com. Fumureni, pl. Oltul- hociul, de care se desparte prin
de despartire intre riul Dimbo- d.-j., jud. Vilcea, si se varsa in piriul Valea.Mare ; la V., cu com.
vita si riul Argeselul. riul Mamul, tot in cercul com. Sacueni si la N., cu com. Ca-
Se afla la 890,9 m. d'asupra Fumure ni. linesti, din jud. Roman.
Marir-Negre. Teritoriul comuner este udat
PrAdáia§ul, sat, facind parte din afara de 411 Siretul, de piriul
Pravätul, lezer, jud. Braila, si- com. Huruesti, pl. Berhecia, jud. Bogdanesti, care se varsa pe
tuat In partea de S.-V. a os- Tecucia, situat pe coasta de partea stingl a Siretulur.
trovulur Franta ; se uneste la V. a dealulur, cu acela.s nume in Are o populatie de 392 fa-
S.-V. Cu Armeneasa, priva', si la partea de S. a comuna mili!, saa 1747 suflete, locuind
N.-E. Cu rezerul Lunguletul. Are o populatie de 35 fam., In 524 case; o scoall mixta in
salí 186 sufl., locuind in 27 case. satul PrAjasti-Ungurr, frecuen t. de
Pravätul, piidure, jud. Muscel, 42 copii (1900-901); 2 biserici :
pl. Dimbovita, supusl regimulur Prijanca, alta numire a riului una ortodoxl in satui Prajesti-
silvic, proprietate a mosnenilor Silnicul, mar ales prin com. Moldoveni si cea-l'altl catolica
NatnIestr, pendinte de com. Varbilaul, plaiul Varbilaul, jud. In satul Prájesti -Ungureni, cu
Namaesti si in intindere de 150 Prahova. cite un preot. Sunt 524 case
hect. dese si 7 circiuml.
Präjani, numire data parla de In 1879, s'ad improprietarit
Pravätul, padure, jud. Muscel, S. a com. SlAnicul, pl. Val.- 112 insurAtei, cu 273 falci pa.-
pl. Dimbovita, supusa regimulur bilaul, jud. Prahova. mira.
silvic, proprietate a mosnenilor Teritoriul comuner este de
Dragoslovenr, pendinte de com. Präjanul, piria, ce curge pe teri- 6000 hect. Proprietatea mare

www.dacoromanica.ro
PRXJ4TI 84 PRASTEM

o are statul, Cu o mosie in in- Präjä§ti, trup de mofie, pe litiga sat, jud. Bacail, pl. Siretuf-d.-s.,
tindere aproximativ de i8o hect., mosia Blrgaoani, jud. Neamtu. si resedinta com. Piajasti, si-
dind un venit anual de 13000 Ion Neculcea (t 1743), in Dom- tuat in Valea-SiretuluT.
leT. Padurea StatuluT, numita Pra- nia a treia a lul Duca, Domnul Are o populatie de 1200 Su-
jasti, are o suprafata de 2371 MoldoveT (1679-1684), zice : flete; 1 bisericA catolica, de-
hect. aDupa aceea mers'ad in plimbare servita de 1 prebt si facuta de
Viile ocupa o suprafata de la un sat al luT, ce este in ti- locuitorl ; I scoala mixta si 3
38.56 hect. nutul NeamtuluT, anume Pra- circiuml.
Vite : 106 cal', 941 vite marT jesti, avind si curtl acolo, cu Vite : 87 caT, 825 vite marl
cornute, 696 pore, 5 capre si toata casa luT, si cu toata boe- cornute, 663 porci si 5 capre.
1038 oT. rimea si curtea luf ; si ati za-
Budg. com. in 1892-93 era bovit acolo vre-o doua, treT sala- Präjeni, sat, jud. Botosani, com.
la veniturl de leT 6304, banT 66 si taminT, umblind pe la vinaturT, Latai, pe coasta dealulur Neli-
la cheltuelT, de leT 2442, banT 98. si pre la alte sate ale luf. Che- pesti, in stinga MiletinuluT, pe
O cale comunala, ce vine de matu-l'aa in cinste si un boer mosia Latai. Are o suprafata
la Bogdanesti, strabate comuna Cu numele Constantin, Postel- de 1936 hect. si o populatie de
si da In calea judeteana - ce nicul Ciobanul la un sat al luI 90 familiT, san 360 suflete ; 1
merge la Bacaa. anume Saliste, de rail cinstit biserica, deservita de preotul
Totalul paminturilor de cul- doug zile, si asa iarasT s'a in- bisericer din Latai.
tura este de 1421.42 hect. tors la Iasi la scauno. Se zice ca satul Prajeni ar
Distantele : la Bacati, capitala Urme despre un asemenea fi intemeiat de Mitropolitul Mol-
districtuluT, 14 kil. ; la com. SA- sat nu sunt, dar localitatT cu doveT, Veniamin Costachi, a
cueni, resedinta plaseT, 12 kil.; numele de Prajesti se gAsesc : careia proprietate era mosia
la com. Buhociul, la
12 kil. ; 1. in jud. Bacan, pl. Bistrita- Prajeni.
com. Bogdanesti, 3 kil. ; la com. d.-s.; 2. tot in acel judet, pl. Vite : 940 bol si vacI, 32 cal,
Schineni, 5 kil. Tazlaul-d.-s., 3. In jud. Roman, 2630 oT, 116 porcT. Loc. po-
com. Birjoveni, pl. Siretul-d.-j. sea. 147 stupf cu albine.
Präjä§ti, sat, jud. Bacan, pl.
Muntelul, com. Magiresti, situat Peajfi§ti, p ti dure , jud. Bacati, pl. PrAje§ti, sat, mofie, etc. VezT
la V. de Stanesti si pe dealul Siretul-d.-s., care se intinde pe Prajasti.
cu acelasT nume, la 2 kil. Ioo m. limita comunelor Buhociul si
de satul Magiresti (scoala). Prajasti, populatá cu arborl fo- Präjoia sati Prejoaia, pirig, jud.
Are o populatie de 395 su- iosT (stejarT, fagi, carpenT, etc.). Baeld, pl. Bistrita-d.-s., comuna
flete ; o biserica, cladita de lo- E proprietatea statuluI si are o Buda, care curge de la V. spre
cuitorT si o circiuma. intindere de 2371 hect., care E., uda satul ipotele si se
Vite : 14 cal', 189 vite marT apartinea bisericilor Precista si scurge pe dreapta GirleI-Mo-
cornute $1 99 porcI. Raducanu din Tirgul-Ocna. rilor.

Pr5j46, sett, in jud. Roman, pl. Präjä§ti - Moldoveni, sat, jud. Präste§ti, sat, pe mosia cu a-
Siretul-d.-j., com. Birjoveni, spre Bacati, pl. Siretul-d.-s., comuna celasT nume, jud. Dorohoiti, com.
V. de satul Birjoveni si la 1 kil. Prajasti, situat alaturT de Pra- Braesti, pl. Cosula.
de el. Este asezat pe deal, la jasti-Unguri. Are o populatie de 127 lo-
extremitatea de V. a judetuluT. Are o populatie de 376 lo- cuitorr ; o biserica, cu hramul
Are o populatie de 201 lo- cuitorl ; o biserica, cu hramul Sf. Nicolae.
cuitorT ; o biserica de valatucT. Sf. Voevozl, deservita de un Proprietatea mosieT e a d-luT
Este legat cu orasul Roman preot si un dascal, facuta in Iancu T. Gherghel.
prin osea. 1847 de Dumitriu si reparata de SateniT improprietaritI ad 78
Iordache Miclescu. hect. 5 arir pdmint, lar pro-
Präjä§ti, mofie a statulur, jud. Vite : 19 caT, 116 vite mari prietarul, 93 hect., 9 axil cimp
Baca'', pl. Siretul-d.-s., com. Pra- cornute si 33 porcr. si 107 hect., 4 ara' padure. Se
jgsti, in intindere de 18o hect., mal afla pe mosie o livada si
cu venit anual de 13000 lef. Praji§ti-Ungurf sal Catolici, 3 pogoane vie.

www.dacoromanica.ro
PRXITXTETI 85 PREAJBA

Piriul ce trece pe moie se se compunea din trer alune : pi Piele0, or4enilor CraiovenT
numqte CostApl. Circea, Prisca §i Preajba. Intre §i locuitorilor din PopinzAlqti,
Hotarele sunt cu Dolina O anir 1874-76 a avut reedinta din jud. Romanati.
BrAe§ti. in Co§oveni-d.-s. Az1 se com- Meseria§r sunt : 5 rotarr, 6
De insemnat aicr sunt locali- pune din douà cAtune : Preajba- dulgherr, i dogar §i 3 fierarr, In
tAtile : Temeliele i RAdicAtura- LungA, riul Jiu ce-1 udä in par- arcea i 1 rotar, i dogar, 2
Mare. tea de V. la S.-V. O Circea, duIgherT i 1 fierar, in Preajba.
situat pe Piriul-Circea; aceste Prin com. Preajba trece : ca-
Privite§ti, vechie numire a cel- dota alune sunt despArtite lea feratA Craiova-Bucurqti, care
tunuluI Tega, jud. Buzlii, com. prin Valea-VArzArilor. pornind din marginea de N. a
RuOavAtul. Are o populatie de 2024 lo- ora§ulur Craiova intrA in co-
cuitorr; 2 bisericr, una in cAt. munA pe la Valea-Croitorulur i
Preajba, com. rur., jud. Dolj, arcea, fAcutä din zid, cu hra- ajunge in dreptul satulur Circea
pl. Ocolul, la 7 kit, de orapd mul Sf. Nicolae, fondatA de Du- la i kil. O roo m. de statia
Craiova, situat5. pe §esurile Preaj- mitrache Kintescu §i Preotu er- Circea, face o curb5. spre N.-V.
ba i anea. ban Kintescu i reparatä la a- i trece in com. Pielqti ; catea
Se mArginete la E. cu com. nul 1874, de preotul Ion Zam- judeteanl Craiova-Caracal, lun-
Copveni-d.-s.; la V., cu com. firescu §i locuitorir satulur, de- g5. in Preajba de 9 kil., care
Balta-Verde li o parte din ora- servitA de I preot O 2 cintA- merge de la V. la E. prin S. satu-
§ul Craiova ; la S., cti com. Ma- retr; cea-raltA, in cAt. Preajba, lur Circea ; calea judeteanA Cra
lul-Mare lí o parte din Live- cu hramul Sf. stefan 11 Sf. iova-Bechetul, lungA in comunl
zile yi la N., cu com. Pielqti. Gheorghe, fAcutA tot de zid, la de 8 kil., mergind de la N. la S.
Limita linier de N. incepe din anul 1778, de jupin Hagi Stan prin V. catunulur Preajba. Din
rAscrucirea ce o face la o de- Jianu Vel Paharnic, deservitA ambele cAtune pornesc cAT ve-
pArtare de 200 m. spre E., de de i preot §i i cintAret. cinale in toate directiunile.
bariera Crucea-de-PiatrA a ora- In tinda bisericer din Preajba Budgetul com. e la veniturr
§u1u1 Craiova. se af1ä urmAtoarea inscriptie : de 3970,47 id i la cheltueli,
Limita linier de S. incepe din de 3721,39 ler.
coltul S.-V. al teritoriulur co- Aceasti sfind bisericK a fost ziditi
din temelie, ./nfrumusetatli,cu toati po-
muner Balta-Verde. doaba, dupi cum se vede, cu:toati chel-
Preajba, com. rur jud. Vlawa,
Limita linier de E. incepe tuiala 11 osteneala D-10 JupInsHagi Stan pl. Glavaciocul, la extremitatea
din punctul numit Cotofirul. Jianu, Vel Paharnic, In zilele prea Ináll- N.-N.-E. a judetuluT, situatA pe
De la limita Hitler de E. li tatulul yi Luminatulul Domo Alexan- Valea - Glavacioculur, compusl
pAnA la V. de satul Circea, te- dru loan Ipsilante Voevod, cu blagos- din cAtunele : Bulaci, Hagie0,
lovenia P. S. S. Pkintelul Chiriac Che-
renul comuner este cu totul sarie, Episcopul RImnicultd, la anul de
Poeni, Preajba li VAta0.
plan. la Christos, 1778, luna Noembrie 25. Are o populatie de 1081 lo-
Smircurr se gAsesc pe valea cuitorr ; 2 bisericr, una in cAt.
Piriul-Circea. Sunt 2 §coale mixte, care ati Bulaci i cea-f alt5. in Preajba-
Este udatA de piriul arcea, fost frecuentate in 1899-900 VAtai, deservite de 2 preotr §i
care la na§tere din cignelele de 127 copir, i ro circiumr. 3 cintAretr ; o §coalA mixtl,
izvoarele ce se Osen pe va- Dupä legea rurall din 1864, frecuentatA de 32 copir; 6 ch.-
lea Sfenea, Valea - CAlugArulur. sunt improprietAritr in Circea ciumr. Este departe de Bucu
arcea curge pe valea Budu- 75 locuitorr O in Preajba, 93. reti de 66 kil., de Giurgiu, de
roaele, spre satul Preajba li trece Suprafata comuna este de 82 kil. i de Obedeni, rqedinta
in teritoriul com. Balta.Verde, 7330 pogoane, din care : 5984 pl4er Glavaciocul-Neajlovul, de
vársindu-se in Piriul-Morilor de pAmint arabil, 30 pog. fineatI, 28 kil.
la FAcAi. Piriul arcea are di- 90 pog. izlaz, 216 teren sterp, Prin comunA trece oseaua
rectiunea de la E. la V. Vadurr 6o vArzArie §i 950 vil. judeteanA ce duce la Glavacioc.
are mar pretutindenr 11 un pod, Viile, in intindere de 950 po- Mo0a Preajba, cu trupurile
la hanurile din valea Piriul - goan e, apartin proprietarilor Ru- Bulacii ViOca, a d-lur Sc.
Circea. sAnescu, DAbuleanu O Guran, Yarka, avind pAdure i finete
In anul 1873, com. Preajba locuitorilor din Circea, Preajba intinse i o intindere de 5350

www.dacoromanica.ro
PREAJBA 86 PREASNA-NOUX

de pog., aduce un venit apro- nula d'asupra nivelulur Mara Locuitorif pose& : 6 plugurT,
ximativ de 60000 leT anual. Este de 145 m. 12 care cu bol, 174 vite mari
strIbltutà de riurile Neajlovul, Are o populatie de 218 fa- cornute, 9 cal, 435 of i 46 ri-
Glavaciocul i Drimbovnicul. miliT, sal 802 suflete ; o §coall mItorT.
mixtl, frecuentatl de 42 copiT Comunicatia in cAtun se face
Preajba, atun, at'com. cu a- (1899-900); o bisericl (1783), prin oseaua judeteanl i na-
celaT nume, jud. VlaKa, *situat Cu hramul NWerea DomnuluT tionall din T.-Jil §i cu carI se
pe Valea-Glavacioculul. Isus Hristos, deservitl de gAsesc in apropiere.
preot §i 2 cintAretT; 2 circiumT. In atun se glsesc 3 fintinT
Preajba, sat, jud. Dolj, pl. Oco- Locuitoril posea : 74.2 vite cu apl.
lul, com. Preajba, re§edinta pri- marT, 1447 vite miel 246 porcT.
mAriel. Preajma, munte, jud. Mu§cel,
Are o populatie de 750 su- Preajba-Mare, cez'tun, al com. plaiul Dimbovita, formind linia
flete, locuind in 75 case ; o bi- VAdeni, pl. Ocolul, jud. Gorj, de despArtire intre riurile Dim-
sericä de zid, cu hramul Sf. partea de E. a cltunuluT de bovita §i Arge§elul, impreunl cu
Stefan §i Sf. Gheorghe, fondatà rqedintl. muntif Draxinul, MAra, Tefe-
in 1778, Noembrie 25, de Are o suprafatl. de 600 hect., leaga, Muntiorul, Clpitanul,
pin Hagi. Stan Jianu, Vel Pa- din care 6o hect. arabile, 200 PlAi§orul, PravAtul, AltAmu§ul
harnic, deservitl, de t preot hect. finete, wo hect. pAdure, Mateia§ul.
cintAret ; o §coall; 3 cir- 231 hect. izlaz §i 9 hect. vatra
ciumT. satuluT, cu o populatie de 67 Preasna-Nouk com, rar., jud.
familif, sal 242 suflete. Ilfov, pl. Negoesti, situad. la E.
Preajba, mahala, in com. rur. LocuitoriT sunt parte mopenT, de Bucure0, pe ambele malurT
Cleanovul, pl. Dumbrava, jud. parte improprietlritr dupl le- ale vAel Most4tea, la 47 H. de
Mehedinti. gea ruralk ocupindu-se mal in Bucure0i. Sta in legaturA cu
special cu pl.storia. ET posea : com. GurbAneti prin o osea
Preajba, mofe particularA, 18 plugurT, 30 care cu bol, 2 ve cin ala.
Dolj, pl. Ocolul, jud. Preajba. cArute cu caT, 400 vite marT Se compune din satele: Preas-
cornute, 120 cal, 4298 oT, 102 na-Noul i Codreni, ca o po-
Preajba, mofie a statului, nelo- rimdtorT, 89 capre, 15 asinl ; pulatie de 1133 suflete, care
cuita, in jud. Romanati, Haga 20 stupT cu albine. locuesc in 233 case i 18 bor-
com. Babiciul, pl. Ocolul, cu o Comunicatia in caun se face dee.
arena. de 14280 leI ; are o pà- prin drumurT ordinare, care de" Se intinde pe o suprafatl de
dure de 8o pog., fosa pendinte k oseaua nationall 5832 hect. Statul i d-na M. Bla-
de mlnAstirea TigAne0. §i in oseaua judeteanä remberg aü 5309 hect. §i lo-
T.-Jil-Ciuperceni-Vilcea. cuitoriT, 523 hect. ProprietariT
Preajba-de-C1mp, ciitun, com. In cAtun se gäsesc 4 puturT cultiva 4409 hect. (335 sterpe,
BIbiciul, spre S., pl. Ocolul, §i 3 fintinT. 375 izlaz, 190 pldure). Locui-
jud. Romanati, lingA Olt, la 18 toril cultiva 477 hect. (40 izlaz,
kil. de Caracal. VezT Blbiciul. Preajba-Micä, cdtun, al comuneT 6 vie).
Petre0i-de-VArsAturT, jud. Gorj, Are 2 bisericl, in fie-care clt.
Preajba-de-Padure, com. rur., la N. §oseleT judetene T.-Jil- cite una; t coalä mixtl, z ma-
In jud. Romanati, pl. Ocolul. Se Vilcea O- in apropiere de dinsa, $inà de treerat cu abur% 3 he-
compune din salde: Preajba- situatl pe loc lqteTe.
de-PAdure sal FrAsinetul-de-P1- Teritoriul luf are o intindere Vite : 603 cal 1 Tepe, 193 bol,
dure (602 locuitorT), Copreni de 500 hect., din care 170 hect. 245 vacT i viter, 2 taurif, 13 bi-
(Fulli) cu Boanta i Atirnati arabile, 245 hect. finete, 8o hect. volT, 49 bivolite, 50 capte, 124
(200 locultorp, situate 11114 apa plclure i 5 hect. vatra satuluT, pord 2730 oT.
Tesluiul, k stinga, pe §oseaua cu o populatie de 38 familiT, LocuitoriT pose& : 91 plu-
Caracal-V4oara, la 15 kil. spre sal 214 suflete. gurT : 26 Cu boT 65 cu cal;
i
N.-V. de Caracal 11 la S. de Are t biserica, deservitl de 114 care i clrute : 10 cu bol
Dealul-Muierel. Altitudinea tere- I preot i I cintAret. §i 104 Cu cal.

www.dacoromanica.ro
PREASNA-NOUÀ 87 PREDEALUL

Comerciul se face de 6 cit.- padure). Locuitorir cultiva 115 Podul-Neagulur s'aa alipit la Co-
ciumarr i i hangia. hect. (47 izlaz), Are i helestea'. marnic si la 1874, catunele Pre-
Locuitorir improprietaritr sunt Comerciul se face de 2 cir- dealul, Azuga, Busteni si Po-
132; neimproprietaritr mar sunt clamar! si i hangia. iana-Tapulur, s'aa deslipit de Si-
220. Numarul vitelor marr e de naia, formind com. Predealul,
Budgetul com. e la veniturr 1080 si al celor miel, de 2748. tu resedinta in cat. Predeal, si
de 2965 leT si la cheltuelT, de maT in urma in Azuga, unde e
2918 ler. Precistanul, atun, in jud. Putna, azr,
com. Faurei, pl. xisita, situat Orografia. Teritoriul comu-
Preasna-Nouä, sat, facind parte pe soseaua ce duce de la sat ner Predealul este cu desavir-
din com. rur. cu acelasr nume, la Siret si pe malul Putner. sire muntos. La V. se intinde,
pl. Negoesti, jud. Ilfov, situat Are o populatiune de 170 de la Sinaia si pana dincolo de
la E. de Bucuresti, pe ambele suflete, care locuesc in 62 case; Bran, maretul sir de muntr cu
malurl ale valer Mostistea. In biserica filiala, cu hramul Sf. noscut sub numele colectiv de
partea de N.-E. e inconjurat de Gheorghe. Bucegi, cu virful cel mar inalt,
dealurr frumoase. Omul.
Se intinde pe o suprafata. de Precistanul, mofie a statulur, Lipita Cu Omul se alía o cul-
4650 hect., cu o populatie de foastä pendinte de MAnastirea me de muntr, ceva mar mica,
873 locuitorr. Mera, situata pe teritoriul co- Morarul, d'asupra careia este
D-na M. Blaremberg are 4270 mune! Faurei, pl. Susita, jud. hotarul Tare!. Dup5. Morarul,
hect. si locuitorir, 380 hect. Putna, i arendata Cu 4000 ler urmeaza Costila, apor Caraima-
Proprietarul cultiva 3520 hect. anual. nul. In acelasT rind, mal departe,
(300 sterpe, 300 izlaz, 150 pa- sunt Jepi-Mar! si Jepi-Micr, pe
dure). LocuitoriT rezerva 25 hect. Precupoaele, sat, facind parte de o parte stincosT i golasr, pe
pentru izlaz. din com. rur. Orlesti, pl. 01- cea-l'alta parte bogas! in iarba
Ad este resedinta primaria tul-d.-s., jud. Vilcea, ca o po- de pasune, si mar in urma vine
Are o bisericA, cu hramul pulatie de 979 locuitorT. Pratra-Arsa, cu renumita e! pes-
Adormirea, deservita de i preot tera.
si 2 cintaret1 ; i coall mixta, Predealul, com. rur., plaiul Pe- La N., sunt muntir Predealulur,
frecuentata de 38 copir (1899 lesul, asezatä in creasta Carpa- Pretricica-de-TarA, pe unde trece
900); 2 helestere i i masina tilor, la 45°20 latitudine por- hotarul Tare!, i Susaiul, bogatT
de treerat. dita si la 43°15 longitudine In pasunr, livezi si padurr.
Numarul vitelor inarr e de estica (meridianul german), La E., sunt muntir: Fata-GA
922 si al celor niki, de 2904. mArginindu-se la N. cu Tran- vaner, Reteveiul , Lacul-Rosu,
Comertiul se face de trer cir- silvania, la S. cu comuna ur- Turcul, Cazacul, Neamtul, Un-
ciumarl i i hangia. bana. Sinaia, la E. cu comuna ghia-Mare si Unghia-Mica.
Tesila i cu muntir Doftaner, In partea de V., intilnim mun-
Preasna -Vechie (Ciofliceni), la V. cu hotarul Tare! i cu Cumpatul, iar prin mijlo-
sat, facind parte din com. rur. comuna Moroeni, din judetul cul comuner, muntir Rasnoava,
Gurbanesti - Cotofanca, pl. Ne- Dimbovita. Clabucetul-Taurulul, al-Baiulur,
goesti, jud. Ilfov, situat la E. In timpurile vechr, com. Pre- al-Azuger, Sorica, Dutca, Diha-
de Gurbanesti, pe malul sting dealul s'a numit Podul-Neagulur mul si Zahnura, totr renumitr
al valer Mostistea. Spre N.-E., si se intindea de la Predeal pentru padurile de fag, pentru
este inconjurat de dealurr. pana la Posada, coprinzind toate nenumaratele stine de or si pen-
Se intinde pe o suprafata de satele, care formeaza actualmente tru bogatele lor pasunT si lo-
3162 hect., cu o populatie de com. Predealul, apor teritoriul co- culi de finete.
527 locuitorr. muna Sinaia cu cat. Izvorul, Hidrografia. Din muntir
Eforia Spitalelor Civile din precum si Posada si Podul-Nea- mentionatT mar sus, izvoresc o
Bucuresti are 3000 hect. si lo- gulur. multime nenumarata de piriiase,
cultor% 162 hect. Pe atuncr resedinta comunef ca apa cristalina, ce se prerd
Eforia cultiva prin arendasir era la Busteni. sub straturi inverzite sad sub
sal i800 hect. (800 izlaz i 400 La 1864, catunele Posada si troienT de zapada si ies jaras!

www.dacoromanica.ro
PREDEALUL 88 PREDEALUL

la iveall, mal marT, formind in pueioasa i sare), inca neutili- treaga suprafata a comunel Pre-
cursul lor zburdalnic i repede, zate, si un izvor in gradina ma- deal, avind ca esenta dominanta
plrIie, valcele i vái, dintre carr nastirer Predea/u/, care coprinde fagul, apor vine bradul i mo-
unele nu putin insemnate. 5 gr., 260 materir solide in li- liftul, care a inceput a fi mar
In apropiere de gara Predeal, tru si are o densitate egall ras..
la 5-6 metri departe de fron- 1.0032. Coprinde clorure, iodure Pana
tiera, izvoreste un mic pirtas, si carbonate alcaline. Sulfate la anul 1865 in toata comuna
abia bagat in seama, numit Pre- azotate nu s'ají constatat. S'a Predeal niel vorba nu era de
dealul, care primeste in sine fru- dozat elorul, iodul, calcea scoall. La 1865 s'a infiintat
moasa vale a Joiter, Valea-lur- magnezia, si s'a gasit urmatoa- prima scoalg la Busteni, i dupa
Arsenie si Valea-Teasculur. rele valorl pentru un litru de citr-va ani, raposatul starit Pan-
In dreapta manastireT cu a- apa : telimon a infiintat la Predeal,
celasr nume, Predealul, impre- Clor I gr. 7750 inteuna din chiliile manastireT
unindu-se cu Valea-Risnoaver, Iod . o, 0031 o scoald particulara, care a func-
isT pierde numele si de aci Calce . . o, » 3876 tionat 5 anT.
incolo se numeste Provita. In- Magnezie . o, » 0320 In vara anulur 1873, Domnul
teinsul se varsd valle: Ola- Populaliunea. In timpurile Tare, vizitind Predealul, a dat
reasa, Valea - lur -Vlad, Valea- cele mar vechr, tinuturile com. ordin sa se construiasca In ata
Ursulur, toate de putina insem- Predeal eran acoperite cu pa- manastirer un local de scoala,
natate. durr seculare, necalcate de pi- care a ars la 1889, recladindu-
Tot de la hotarul Tare', in cior de om. Primir locultorT, in se in cursul anula 1890, de Ad-
partea de E. a comuner, din munir Prahovel, an fost scu- ministratia Domeniilor Coroaner.
muntele Fata-Gavaner, izvoreste telnicir, care eran insarcinatT cu Tot de Administratia Domeniilor
Valea-Azuger, ce se varsa In paza mgnastirer Sinaia; prin ur- Coroaner s'ají mar construit scoli
Prahovita, in fata muntelur So- mare prima populatie stabila isT la Azuga i Busteni.
rica, nu departe de gara Azuga. are inceputul odatg cu fonda- Cultul. Pe linga. schitul Pre-
Aceasta vale, in cursul san, pri- rea mangstirer Sinaia, la anul deal (v.1. r.), mar e in Busteni o
meste Valea - Turculur, Stever, 1695. biserica, numita Biserica-Dom-
Unghia-Mica, Orjogoaia, Ceau- Acestr primI locuitorT, s'an neasca, una dintre cele mar fru-
soaia, Cazacultd, Urechia i Lim- stabilit mar intlin la Izvor moase bisericr din Tara, con-
baselul. Sinaia, apor la Busteni i abia struita din fondurile M. S. Re-
De aci incepe riul Prahova, pe la inceputul sec. al XIX-lea gelur Carol I, si tirnosita la 8
format din valle Azuga i Pra- s'an intins pana intre Prahove Septembre 1889.
hovita, care primeste valle: Cer- si mar pe urma (1830) pana la Industria este bine reprezin-
bulur, vale prapastioasa si a- Predeal. tatä in comunà prin diferite fa-
dIncl, cu niste paretT dreptI Pe la 1852, Predealul devine fabricr. (Vea Busteni, Azuga
golasi apor Valea-A1135., Valea- un punct interesant prin faptul Predealul, catun).
Jepilor, Valea-Urlatoarer, Va- e5. vama Tare a fost mutatä
lea-Babel i &tul Peles, din de la Breaza in aceasta locali- Predealul, com. rur., pendinte de
dreapta ; lar din stinga : Valea- tate, adapostind vara sute de plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
Marulur, Valea - FeteT, Valea - vizitatorT. luat numeIe de la situatia er
Seaca, Valea-Zamurer, Valea- In jumatatea a doua a sec. pe dealurile pe care este asezata.
Jeper, a-Tufer i Valea-Rea. al XIX-lea, populatia com. Pre- Asuprainfiintarir el se stie foarte
Lacurt. Lacurr in com. Pre- deal a crescut meren si de la putin. Legenda spune ea ar fi da-
dealul sunt : Lacul-Rosu, intre 1879, dar mar cu deosebire de tind de vre-o 200 de anr. Pe-
Retevoiul i Turcul, i Lacul- la 1886 incoace, numarul locui- la anir 1814 si 1825 nu eran
Tiganesti, in muntele TigAnWi torilor a crescut considerabil. In aceasta com. de cit 20-60
din Bucegi. Dupg statistica primarier, po- case, asta-zr com. Predealul se
Ape minerale se gasesc in tre pulatia comuner, la i Octom- compune din 4 catune : Pre-
Azuga i Busteni (pucioasa), pe brie anul 1892, numara 3441 dealul, Turburea, Zimbroaia
Cumpatul (iod), pe Valea-Teas- locuitorl. Sarari.
culur (fier), pe Valea-Joiter (id, Padurile ocupa aproape In- Se margineste la N. cu com.

www.dacoromanica.ro
PREDEALUL 89 PREDEALUL

Drajna-de-jos, la S. cu com. perit cu paclurr i cea mar menid; lar dupl altir, aceastà
Surani-Opariti, la E. cu com. mare parte servind de pd$une numire o datoreste cuvintulur
Arice$ti $i la V. cu com. Va- vitelor. Acest deal, trecind in rominesc Pe-dealb, orT Pre-
led. cat. Sarari, la numirea de Dea- deal,.
Populajiunea este de 1308 lul-Sarari. Si aci este acoperit Situafiunea geograficd. CA
locuitorT, dintre care 669 bar- cu padurl, livezr de pruni $i fi- tunul Predeal e situat pe creasta
batr $i 639 temer, totr Rominl neata., mar cultivindu-se pe el Carpatilor pe mo$ia Predeal,
neao$T. putine porumburr. proprietate g M. S. Regelur Ca-
Capr de familie sunt 243 In partea de V. a comunei ro] I, la origina valer Prahova
contribuabill 305; case 263. este Dealul-Predeal. Incepe de in $eaua Cu acelasT nume, for-
Parte din locuitorT sunt mo$- la N. $i se prelunge$te catre mata de pirliasul Prahovita des-
nenT, 128 s'ati improprietarit S. Este acoperit cu paclurr, li- pre Rominia $i Time$ul despre
la 1864 pe mosir manastire$tr, vezr de prunr, vil si pa$uni. Transilvania, la 45°,20 latitudine
una pendinte de Mitropolie $i Putine petece de loc se sea- nordica, 43°,15 longitudine es-
alta de manastirea Cotroceni, mana cu porumb si oval. del (merid. german) $i la r000
eind li s'ati dat 394 hect. ET an Comuna e strabatuta de gin m. 6609 dmm, altitudine d'asu-
7 cal*, 152 vacT, 124 bol, ior6 lita Valea-Gardulur si de gir- pra nivelulur Marif Negre, $i
oT, 277 porcr si 2 capre. litele Apa-Dulce si Turburea, la 1000 m. 5935 dnun. altitu-
Economia. Mara de agricul- care, impreunindu-se din jos de dine d'asupra nivelului Mara-
tura, locuitoril se mar ocupd cu cat. Sarari, formeaza riul Ma- Adriatice; ceca ce adevere0e
pomicultura si mar ales cu cul- tita, afluent al Cricovulur. ca nu exista cum se credea
tura prunulur, care este una In cat. Sarari sunt multime In trecut o denivelatiune sim-
din principalele mijloace de de izvoare de apa sarata, cu- tibila intre cele doul Mari'
existenta a maioritatir locuito- noscute de locuitorl ca ama- Marea-Neagra 5i Marea-Adria-
rilor comunel. Me$te$tigarT sunt duitoare de unele boale. Aci se tica ci ca aceste Mari aa ri-
io dogarl i io dulgherr. presupune a fi $i pacura si pu- guros acela0 nivel.
Produsele munceT se desfac cioasa. Locuitorul Predeleanu Situaliunea locald. Aceasta
mar tot-d'auna pe loc si rar din cat. Predeal posedd un bul- localitate, inainte de anul 1695
locuitorir merg cu ele la Plo- Ore mare de chihlibar, pe care nu era locuita., ci acoperita Cu
esti $i Bucuresti. spune ca l'a gdsit pe valea pi- padurr seculare i nepatrunza-
In com, se fabrica anual 2500 riului Turburea. toare ; mar tirziti insa, dupl in-
.hectol. tuica $i roo hectol. vin. Comuna are o biserica, fiintarea manastirer Sinaia, scu-
StupT cu a/bine sunt 112. In cat. de resedinta, Pre- telnicir s'ad intins in susul vair
Pamintul com. este putin pro- deal. Prahova, stabilindu-se Cu locu-
ductiv. Numar porumbul i ova- Scoala, exista in catunul Pre- inta la Busteni si la Azuga, si
zul reusesc a da in timpuri dealul de la 1885 si e frecuentata mal apor la Predeal.
bune 6-7 hectol. pe hectar. Fa- de 48 copir (1899--9oo). Cea d'intiiu casa, se spune,
solea si dovlecir cresc asemenea. Sosea regulata e aceea de a fost construita de ciobanul
Dintre pomir roditorT sunt cam la cat. Predeal la Valeni prin Moise Zangura la 1830; mal di.-
2600 merr, 1800 perT, roo duzT, Valea-Gardulur ; s'a proectat zin s'a construit hanul lur Buja
3020 cire$T, 817 nucI, 105 per- una de la Valeni - de -Munte (linga cazarma de astazi); lar o
sicr, 205 gutur, 185 zarzarl. catre Aricesti $i Surani $i alta data cu constructia soseler na-
Cele 500 hect. livezr dan pana de la Drajna-d.-j. catre com. tionale Ploesti-Predeal, la 1846,
la 1000000 kgr. fin. Opariti. cu mutarea vamer de la Breaza
Comerciul se exercita in com. la Predeal, in 1852, sub guver-
de 2 circiumarl. Predealul, cdtun, pendinte de nul printulur Alexandru Ghica,
Veniturile comuner sunt de com. Predeal, pl. Pelesul, jud. prin initiativa arendasulur de pe
ler 1756,82 si cheltuelile, de ler Prahova. atuncr al vamilor, raposatul Lazar
1739,20. Numirea de Predeal, dupa Calenderu, s'a infiintat aci mar
Comuna Predeal e brazdata unir se datore$te cuvintulur lati- multe hanurr i barace ce ser-
de dealul Zimbroaia, cu piscul nesc ePrildi'al», care insemneazd vean de adapost chirigiiior si
Virful Zimbroaier, parte aco- mosie, facind parte dintr'un do- mArfurilor ce intran i e$iati din

64746. Masas Maffemar asura*. ra. 12

www.dacoromanica.ro
PREDEALUL 90 PREDEALUL

Tara prin acest punct ; dar cu clpale : Vila Ionel I. C. Bratianu, rea pacer, Staritul Ioninhie a ri-
stabilirea caler ferate, toate a- Generalul C. Barozzi, colonelul dicat din noil schitul i chiliile
ceste barace i colibe tardnestl G. Ionescu, Capitanul P. Mino- (1788), ajutat de Ion Buzatul
ale unur sat improvizat vid si multe altele ale altor de fel din Bacifalul Sacelelor
nind contrabandele cele mar in- particulari si ofiterr de la Insti- (tinutul Brasovulur).
draznete, aü disparut, una cite tutul Geografic, carora M. S. Dupd 30 de anT, schitul si
una, pentru a lasa locul la con- Regele a bine-voit a le ceda lo- chilioarele fiind de lemn, al-1 pu-
structiunT moderne, publice si culi in conditiunr special avan- trezit si la 1819, Ion Manole si
private, unele mar placuta de tagioase cu ocaziunea lucrarilor altir aù zidit o bisericuta de
cit altele. Intre aceste frumoase de ridicare geometrica a harte! piatra, iar biserica cea mare s'a
constructiunr gasim : cazarma Tare ce acestr ofiterr ail exe- zidit mar tirziii de Salta Cas-
truper de pazd a frontierir con- cutat pe aceste locurr in anir trisoaia. In 1844, schitul Pre-
struita cu cheltuiala M. S. Re- 1898-99 sub directiunea Ge- deal avea ca danie din partea
gelur ; vila Administratiilor Mo- neralulur C. BrAtianu, Directo- marelur Ban Alex. Filipescu,
sielor Regale, numita «Casa rul Institutulur Geografic al Ar- muntele Clabucetul-Taurulur; iar
Cimpineann, intru eternizarea mate!. din partea logofatulur Mate! Fi-
memoria raposatulur Ion Cim- Clima la Predeal e placuta. lipescu, mosia Bobolia, si carT
pineanu mult timp un sfetnic Curatenia aerulur, mirosul a- danil ati fost confirmate de
pretios al M. S. Regelur care romatic al florilor si erburi- George Bibescu-Vodä (Vezr Pre-
In timpil din urtna petrecea vara lor, daii vara sanatate si viata dealul, schit).
de predilectiune la Predeal ; casa Caldura verer variaza intre Invellebnintul public. Pana
Domeniilor Coroaner; scoala con- 15 si + 30° R., Gerul Temer se la anul 1865 in toata com. Pre-
struita tot cu cheltuiala M. S. urca pana la 280 R., iar tem- deal nicr vorba nu era de scoald.
Regelul ; sanatoriul scolar con- peratura anualá medie este de La 1865 s'a infiintat prima voala
struit de Ministerul instructiunei 4° R. la Busteni, si, dupa cit1 - va
publice ; fabrica de cherestea Iunie e de obiceiii ploios si anT, raposatul starit Pantelimon
infiintata de reposatul Skender; plin de vijelir, iar pe la finele a infiintat la Predeal inteuna
si in fine dependintele vaste ale lur Iulie caldura trece de + 25° din chiliile manastirer o scoald
personalului garef si o multime R.; Cu toate acestea serile sunt particulara, care a functionat 5
de vile particulare ce se intrec rdcoroase, dar placute. Pe la anr.
in frumusete i carr dati Pre- finele lur August incepe un timp In vara anula 1873, Domnul
dealulur, naclejdea unur frumos statornic i frumos. Daca zApacla Tare, vizitind Predealul, a dat
viitor, de rivala a Sinaer, ca sta- cade din Octombre, atuncr pe ordin sa se construiasca in fata
tiune climatologica de vara. Si la jumatatea lur Noembre se to- mandstirei un local de scoa15.,
aceastà speranta nu va trece peste si timpul frumos din a care a ars la 1889, recladin-
mult pana sa se realizeze, cad doua jumatate a luner Nombre du-se in cursul anula 1890 de
prin faptul initiativer fericite a se numeste de taranir din loca- Administratia Domeniilor Coroa-
M. S. Regelur de a se ceda in litate (Vara babelorp. ner. Tot de Administratia Dome-
loturr admirabilul amfiteatru de Cultul. Ca loe de intilnire al niilor Coroaner mar con-
V. al acester localitätT, traversat credinciosilor in trecut la Pre- struit scol! la Azuga si Bus-
de bine-cuvintata vale a Odia- deal a existat un schit (v. 1. r.), teni.
sulur Joita, bogata in ape mi- fondat de Eromonahul si Du- Date istorice. Intre anif
nerale de iod, pucioasa, sare, hovnicul Ionichie la 1774, pe 1360-1372 gasim pentru in-
etc., multi din adoratorir aces- proprietatea tul Crisoscoleg Bu- tliasr data faptul ca o armata
ter frumoase localitatr datatoare zoianu. Schitul era de lemn si sa treaca pe la Predeal ; aceasta
de viata, s'an grabit a construi de jur imprejur avea chilioare a fost armata ardeleana, con-
pe acele loturr vile modern e a ca- pentru calugarr. Pe timpul raz- clusa de Voevodul Nicolae in
ror frumoasa infatisare lasa spe- boiulur din 1788 condus de Dom- contra lur Vladislav Basarab
ranta ca nu suntem departe de a nul Tare! Mavrogheni contra Domnul Tare! Rominestr ; acest
inaugura aci o incintatoare com. Austriacilor ce voiaA a se razboi fapt are insemnatatea ca pentru
urb. Intre vuele construite pana cu Turcir, acest schit a fost pre- prima cara intilnim in istorie
astazT, putem cita ca mal prin- facut in cenusa, iar dupa inchee- numirea de Predeal.

www.dacoromanica.ro
PREDEALUL 91 PREDFALUL

De la 1372 si pana pe la in- deal se incinge lupta, cu care triacii prerdura 186 mortl, ranitT
ceputul secolulur al XVI-lea nu ocazie schitul a fost prefacut si prizonierl ; lar hanul cel mare
s'a mar pomenit nimic de Pre- In cenusa. (pomelnicul Zlatarnic pe atuncr, numit Circiuma-de-la-
deal, de si in acest interval a ser- al Schitulul Predeal), iar Aus- Ruja, fu prefacut in cenusa. De
vit de trecere: Turcilor, Tatarilor, triacir, fiind batutr, parasesc alt-fel aceasta a fost o zi me-
Rominilor, Ungurilor, totusr nu Cetguia (Cetatuia este dealu1 morabad, in care dup. cum se
putem precisa date pozitive, de In fata gareT care predomina exprima cronicari, Casa de Habs-
oare-ce istoria se tnultumeste tot Predealul), trecind hotarul. burg a prerdut marele Principat
numar a spune: cati trecut mun- Pe vremea Domniei lur Mi- al Transilvanier, afara de teri-
trecut Carpatir, ati in- hail Constantin titu, Predealul toriul muntilor de V., aparatT
trat in Tara». a fost vizitat de o comisiune voiniceste de Rominil luI Avram
In dimineata ziler de 9 Iulie internationala pentru rectificarea Iancu si Axente Severul.
1611, Radu erban in capul a frontierer (1792). In lupta de la 7 Iunie (1849)
10000 Rominr i 1300 caldretr Comisiunea se compunea : filtre Rusr i Ungurr, cazu orno-
PolonT soseste ad la Predeal, Pentru Austria : Lt. - Colonel rît Lt.-Col. loan Costin,
pentru a se duce in ajutorul Adam Mabovat, Petre Ducu, in- comandantul Regimentulur z de
Sasilor, contra lul Gavrila Ba- giner major, Roditzchi, capitan cazad (Romin din Basarabia),
thori, principele Transilvanier. In regimentul rominesc-iliresc lar corpul sa9 a fost immormin-
Pe timpul domnier lur Nico- signorul Zizer, tilmaciul im- tat cu mare pompa la Predeal ;
lae Mavrocordat, valea Prahover paratesc pentru Banat. lar pe mormintul lur Costin, s'a
era locul de refugid al Boerilor, Pentru Arden 1 : Lt.-Colonel ridicat de ofiterir austriacT un
carl fugeati cu familiile i avu- Sonat Stanchl, Avram Calian, monument de piatra, care se
tul lor (zice cronicarul contim- capitan in regimentul rominesc vede si asta-zi, dincolo de fron
poran Nicolae Mustea) i ca de No. i i signorul Tolhofin, tul- fiera, dar mormintul lur Costin
la Bucuresti la Brasov prin Pre- maciti imparatesc. nu se mal stie in ce loc va fi
deal era un lag nesfirsit de Pentru malta Poartd : S'a- fost, de oare-ce arendash care
fugan. vitul El Hadji Abdulach Ef- succedat la circiuma de la
In timpul razboiulur dintre fendi, Sablea -Teschereges, El frontiera, au mutat piatra dupa
Austria, Turcia si Rusia (1737), Hadji-Ahmed i Kurala-Effendi, plac, dintr'un loc intealtul.
Austriacil respinsT de Turd, mai marele cavasilor.
l'Ara in valea Prahovd, lasa Pentru Rominia: Baratov Con- Predealul, altun, pendinte de
400 ostasI la manastirea Sinaia, stantin Paharnicul i Stolnicul com. Predealul, pl. Teleajenul,
iar grosul armater inainteaza Dumitrache. jud. Prahova, Cu 530 loc. si r03
mal departe, pana la Predeal Pe vremea domnier lur Ipsi- case. Este situat pe coama dea-
unde stabileste lagaxul. lante, Predealul a fost martor lulur La-Peri, intre valea Turbu-
Pe timpul razbolulur 1787; la o multime de scene proprie rea la E. si Valea-Gardulul la
I2 batalioane infanterie si I I nu atit rezbelulur, cit mar mult V. Are o bisericä fondata de
divizir cavalerie austriace, sub brigandagiulur. locuitorT la 1837 si restaurata tot
comanda Generalulul Ball a in- Pe timpul revolutiuner (1848), de dinOT la 1865. Ad este si re-
trat in Tara pe la Predeal, ocu- Predealul cu Schitul i casele sedinta pnimäriel comuner Pre-
pind pozitiunile din jurul schi- locuitorilor fura ocupate de Ge- deal.
tulur Predeal i manastirea Si- neralul rus Engelhardt, cu mi- La 500 m. spre N. de acest
naia. siunea de a se duce in ajutorul catun, exista localitatea numita
In luna Februarie 1788, Ma- Generalului Baron Puchner, co- eDealul-la Chilir», unde se ba-
vrogheni infrunta aceasta ar- mandantul Transilvanid, ajutor nueste ca ar fi fost in timpurr
mata cu 8000 Rominr si 3000 pe care '1 ceru in urma nereu- chiliele unor pusnicl.
Ture, fortind pe Austriaca* a se siter misiunI a episcopulul a- Cat. Predealul se gaseste la
retrage cu tgr spre Predeal ; guna. 32 kil. de Ploesti, capitala jade-
bateriile austriace eraii asezate In ziva de 21 Februarie 1849, tulur, si la 2 kil. de Valeni-de-
pe muntele Sorica, pe locul Ungarif urragira pe Austriad Mu n te, resedinta plaiulul Telea-
unde asta-zr este turbina fa- pana la Predeal ; era ninsoare jenul. (Vezr Predealul, com. rur.,
brica de postav ; ad, in Pre- mare si un viscol sfislitor ; Aus- din pl. Teleajenul).

www.dacoromanica.ro
PREDEALUL 92 PREDEALIM

Predealul, numire ce se mar a'd bucetul-Taurulul, am väznt document cu intat la i Ianuarie 186o si are
leatul 1644, Iulie. 13, sub iscklitura d-luI sucursalele Bariera si Predelu-
satulur Edera-d.-j., com. Ede-
Banulul Filipescu, märturisit alit de P.
rile, pl. Filipesti, jud. Prahova. S. S. pärintele Neofit, Mitropolitul Tare,
sul.
clt si de P. S S. pärintele Chesarie,
Predealul, vechie numire a cdt. Episcopul EparhieI Buzliulul, i adeverit Predealul, stalie de dr.-d.f., jud.
Izvorani, com. Gr5jdana, jud. de acel departament In anul curetor, Prahova, pl. Prahova, com. Pre-
Buz5.5. Octombrie 9, sub No. 7, prin care dä- deal, pe linia Ploesti-Predeal,
ruieste catre sf. schit Predeal Muntele
Claucetul-Taurula, care din anaforaua pusg in circulatie la IO Iunie
Predealul, schit, in jud. Prahova, =0%51 departament din anul curgitor, 1879. Se af15. la 7,7 kil. de
pl. Pelesul, cdt. Predealul, fon- tulle 7, sub No. 4831, cu Intärirea noas- Azuga, statia cea maT apropiatg.
dat la a. 1774 de Ieromonahul trà se dovedeste dreapta avere a Dom- Indltimea d'asupra nivelului MA-
Duhbvnicul Ionichie, la poa- nia-lui Banul Filiposcu, cumpäratä prin riT, 1033m,5980 dmm. Venitul a-
mezat cu baniT DomnieI-seale.
lele muntelui Cldbucetul-Tauru- lar pentru momia Bobolia, documental cesteT statii pe anul 1896 a fost
la (V. Predealul, cAt., pl. Pelesul). cu leatul 1834, Aprilie 23, sub iscilitura de 1.288,589 leT, 56 bani.
La anul 1844, Marele Ban riiposatulul Logoratulul Mihaiìí Filipescu
Alexandru Filipescu, ddruieste in viatii afilada-se, impreunä cu sotia Predealul, pichel de g-ranitd, in
schitului Predeal muntele C1A- sa, dumneaeY Logofeteasa Elenca,
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
turisit atit de P. S. S. pirintele Grigorie,
bucetul-TauruluT, lar logoatul mitropolitul Tärel dupa acea vreme, at
Mihaiü Filipescu, mosia Bobolia. si de sf.-lor treI Episcopl, prin care dä- Predealul, ramificalie din mun-
Ambele aceste danif ati fost ruesc asemenea catre sf. schit Predeal, tele Stina-BAtring, com. Lapo-
confirmate de George Vodg-Bi. momia dumnealor Bobolia, din judetul sul, jud. Buzan; desparte atu-
bescu, cu urmdtorul hrisov : Prahova, care din cercetarea ce s'a fi- nul Laposul de Ldposelul.
cut, se dovedeste avere dreaptä a dum-
NoI George Dimitrie Bibesen-Vodä, nealor dk'ruitorilor. i fiind-cá departa-
cu ralla lul Dumnezeil, Domn stäpinitor mentul dreptäteI prin mal sus zisul ra- Predealul, deal, numit i Dealul-
a toatä Teara-Romineaseä. port di incredintarea ca pomenitele lu- Predeal, In com. OpAriti si com.
sa Cuviosul German, staritul schi- crurI, ca niste averl ale dumnealor Predeal din plaiul Teleajenul,
tulnI Predealul, prin jaiba aire no l sub ruitorilor nu sunt supuse la vre-o pra- jud. Prahova, situat la N.-V. sa-
No. 3479, a fäcut arätare cä de catre vilnieä Imprejurare privitoare la aceastä.
Insträinare si numitil boerl slobozI dupä tulla OpAriti. Virful principal al
dumnealor cinstitl i credinciosl boerI
al Domniei mele, Ban Alexandru Fili- pravila Tare! a face aceste dama acestui deal se aflA chiar la N.
pesca si räposatul Marele Logofät Mi- Noi, pe aceste temeiurI, recunoscind satului OpAriti (cota 471 m.
haiti Filipescu, In viati aflindu-se, im- ca desIvIrsire daniile maI sus arätate, d'asupra nivelului MdriT-Negre);
preunä en sotia domniel seale, dumneaeI Intärim stäpinirea sf. schit Predeal, asu- lar mal la vale sunt virfurile :
Elena Filipeseu, väzInd strimtoarea de pra nemiscaoarelor acareturl coprinse aci.
Pentru care am dat acest hrisov al Baltoci i Virful-CoasteT. (Vez!
lipsa celor trebuincioase, in care se afla
acel schit, spre tinerea cu toata orindu- nostru Intärit en a noasträ iseälituri mi Predealul, com. rur., pend. de
isla a sf. locas de acolo, cit i a obstei Mare-pecete la anul de la N. D. nostru pl. Teleajenul).
cllugärestY, st Indemnatl de bun cuget, Is. Chr. 5844, si al doilea an al Dem- Dealul este acoperit cu fi-
au därait spre vecinica dumnealor po- niel Noastre, luna Octombre. In capi- neatg, livezi de pomi, vil' si
menire, Insä: Domnul Banul Filipesen tala Bncuresti, scaunul Domniel mele.
foarte putine arAturi.
muntele Clälucetul-Taurului, pe care se (ss) Georgie Dimitrie Bibescu.
afia vatra acestul schit, iar de D. Lo-
gofät Mihail Filipeseu o mosioarä anume Schitul Predealul se aflà dar Predealul, deal, in com. Chioj-
Bobolia, amindouil aceste proprietät1 In in conditiuni materiale foarte dul, plaiul Buzgului,
judetul Prahova, pentru care danil, ob- bune, c5.ci pe lingg mosii, mai Se limiteazá. la N. ctr Piriul-PA-
stea calugäreasca din acest schit, durind avea turme de oi, hergstrae pen- cure!, piriul Bllbgitoarea i Mu-
a cistiga hrisovul domnesc, cu care sil tru scinduri si un han la poalele chia-Episcopului ; la S. si E., cu
se recunoasa cu desävtrsire intemeiata
coprinderea lor, ven-carel tnaprejurkI a- ClAbucetuluT, lingl Valea-Teas. valea SmAcinisul, la origina cAreia
menintätoare catre schit, ad fäcut rugä- cului. se afl5. satele: Poenitele-din-Vale
ciune de a li se slobozi hrisovul nostru. si Poenitele-din-Deal ; la V., cu
Nol, primind cererea cuviosulul starit, Predealul, Hura vamal, com. piriul Bisca-Chiojdului si satele
coprinsä mal sus, am poruncit departa-
rur. i cAtunul cu acelasT nume, Chiojdul i Piatra-BocseT.
mentulul dreptätli sa cerceteze i sä.' arate,
carele prin referatul säii ale curgItoareI jud. Prahova, pl. Pelesul, al a- Indltimea mijlocie a acestui
lunl cu No. 8588, face catre noI ara- mi' venit in 1896-97 a fost de deal este de 820 131. asupra ni-
tarea urmätoare: clt pentru muntele Clä- lei 1.816,478, bani 55. S'a infi. velului MAriT-Negre.

www.dacoromanica.ro
PREDEALUL 93 PREDEM

Dealul este arabil i acoperit de com. Predealul, pl. Teleajenul, fineata, 250 hect. izlaz,15oo hect.
in genere cu fineata. jud. Prahova. padure.
La poalele despre S. a acestuf Mosia Predesti da un venit
deal se afla un izvor de %A Predelu§ul, fostel vamd, judetul de 50000 leT. Apartine d-lor I.
sulfuroasá, dar neexploatat ; a- Prahova. In anul 186o s'a in- G. Mateescu i Aurel Geblescu.
cest loe se numeste La-Groapa- casat de la aceasta vaina 33608 Pe mosia Predesti se afla pa-
FintineT. lef i to parale. Acum e sucur- durea cu acelasT nume ce apartine
sala a vamei Predealui d-lor : Geblescu, pe o intindere
Predealul, deal, in jud. R.-Sarat, de 400 hect. si G. Mateescu,
plaiul Rimnicul, com. Dumitresti; Prede§ti, com. rur., jud. Dolj, pe una de too hect. Sunt popu-
se desface din dealul Lupan pl. Dumbrava-d.-s., la 17 kil. late cu ulm si stejar.
brazdeaza. partea de V. a co- de Craiova si la io kil. de re- Ville apartin locuitorilor, si
muna Este acoperit ca pa- sedinta pl., com. opotul. dad vin rosu. Livezile de pruni
durT si pastml. Situata pe un mic delulet aa o intindere de 150 hect.
pe malul drept al riuletultii Mere- Comuna este strabatutä de
Predealul, pcidure particulara, telul, se invecineste /a N. cu com. calea comunall Predesti-Plesoiul-
supusa regimulul silvic inca din Mihaita, din pl. Jiul-d.-s., la S. ctr Predesti-Belotul, pe o lungime
anul 1883, pe mosia Predealul, com. Terpezita, la E. cu com. de cite 4 kil.
pl. Pelesul, jud. Prahova. Breasta si la V. ca com. Ple- Budgetul com, e la veniturT
soiul. de 2610 lei si la cheltuelT, de
Predealul, pirtiaf, ce izvoreste Terenul com. este accidentat 20 I 1,89 ier I
din Carpati, la locul numit eaua- de dealurile : GoiciuluT, de 100 Locuitorif ail 21$ vite marT
Predealului, la 5-6 m. m. i Dealul-Viilo_r, de aproape cornute, 148 oT si 41 cal.
frontiera, in dreptul cantonultd 200 m.
caleI ferate No. 63; el primeste, Este udat de piriul Meretelul Prede§ti, sat, CU 248 suflete, jud.
pe dreapta, piriiasul Joita si la ce izvoreste din jud. Mehedinti, Arges, pl. Galasesti, facind parte
manastirea Predeal, piriiasul Raj- curge de la V. la E. si se varsa din com. rur. Cersanele. Are o
novuluT, pe stinga caruia si cam pe dreapta riuluT Obedeanca. biserica, cu hramul TotT-Sfintil,
la 500 m. de confluenta sa se Peste Meretelul se Mil un pod, deservita de I preot i I cintaret.
afla Sanatoriul colar ; d'aci, pi- ?n dreptul soselei ce strabate
riiasul Predeal pierde nu- comuna Predesti. Prede§ti (Tronari) , ccitun al
mirea de Predeal si se numeste Se gäsesc doua. mici balti : com. Viperesti, jud. Buzar', cu
Prahovita sail Provita; pe stinga una numita Rasnicul si cea-l-alta. 820 locuitorl si 209 case, avind
primeste piriiasul Teascul si la Meretelul; ambele sunt curga- sub-diviziunile: Tronari i Sben-
cantonul No. 41 al caleT ferate toare. ghea. Multl dintre locuitori sunt
primeste valea Ursoaia-Mare, ce E compusa din catunele: Pre- Tigani.
izvoreste din muntele Clabuce- desti, care e catunul de resedinta
tul-Taurulul. si Dala. Inainte coprindea nu- Prede§ti, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
mal catunul Predesti. brava-d.-s., resedinta com. Pre-
Predealul - Buzäului, ,ir de Are o populatie de 709 su- desti. Are o populatie de 424
munfl, din jud. Buzati, despart flete ; doua. bisericl, una in cal. suflete ; o scoall mixta, ce func-
valea BuzauluT de valea Nisco- Predesti, ziditä de pro topopul tioneaza din 1887, frecuentata de
vului, incepind din muntele Li- Anghel Belivaca i cea-l'alta In 33 bletl sí 3 fete; o biserica ve-
liacul (com. andesti), pana in cat. Dala, facutä de birne de lo- chie de zid, fondata, de protopo-
virful muntelul Bradul (com. Vi- cultorT, ambele deservite de pul Anghel Belivaca.
peresti). Are culminatiile : Cer- preot si 2 cintaretl; o scoala mix-
bul, Ciolanul, Cetatuia i Bradul. ta, ce functioneaza din 1887, fre- Prede§ti, sat, facind parte din
cuentata de 39 baetT si 3 fete ; com. rur. Tinosul, pl. Crivina,
Predeleni (Mo§neni-), pildure o moara cu aburT ; 4 circiumI. jud. Prahova. Are o biserica,
particu/ara, supusa regimuld sil- Suprafata teritoriuluT comunef fondata la 1828. Loctlitorii sunt
vic inca din anul 1883, pe mo- este de 7500 hect., din care 4750 mosnenI i poseda vil si livezr
sia Mosneni-Psedeleni, pendinte hect. pamint arabil, woo hect. cu pruni.

www.dacoromanica.ro
PREDWI 94 PRELUCA-L1A-RARE

Predeqti, mofie particulara, jud. E formata numal din atul s'ad impropriet5.rit la 1864, cu
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., .com. cu .acelasT nume. 25 hect. pamint, in mosia d-luT
Predesti, cu venit anual de 50000 Are o populatie de 840 lo- loan Pazu.
lef.Apartine d-luT Aurel Ge- cuitorl; 140 de case ; o scoala Vatra satuluT are 30 hect.
blescu. Are padure pe dinsa. mixta Cu 22 elevI (1899-900); o pamint; iar eu izlaz, padure,
biseria. In lunca PrejneT, care e etc., are 1550 hect.
Prede§ti,pcidure a statuluT, in jud. facuta cu spesele luT Tudor Via- Veniturile comunei se urca
Buzad, com. Viperesti, facind dimirescu (vezT Istoria Arheo- la 800 leT.
parte din Valea - Larga. VezT logia. i Filologica de Gr. To- O osea comunala o leaga cu
Larga (Valea-), padure. cilescu), in care se afla icoana com. Fratila i Bulzesti de Dolj.
bisericeT si al luT Tudor Vla- Se margineste la N. cu com.
Prede§ti,ftiidure particulara, jud. dimirescu, daruind aceasta bi- Fratila, la S. cu Bulzesti (Dolj),
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. sericä cu o livadl, care si as- la E. cu com. Balcesti si la V.
Predesti, pe mosia Predesti. Are tázT se stapineste de catre bi- cu o mosie particulara.
o intindere de aproximativ upo seria. si la arendare este cu- E brazdata de dealurile :
hect. si apartine d-luT G. Ma- noscuta sub numele de Livadea chiti, Prejoiul si Lupa si udatä
teescu. Este populata cu cerT, luT Tudor Vladimirescu Slugerul. de vaile cu aceste nume.
earnite, stejarT i ulmT. Se crede c5. satul e foarte ve-
chid, (jupa cum ar rezulta din Prejoiul, sat, facind parte din
Prede§ti,piidure particulara, jud. actele de posesiune ce ad locui- com. rur. Prejoiul, pl. Oltetul-
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. toril. Deasupra comuna, in apro- d.-j., jud. Vilcea.
Predesti, in intindere de 400 hect. piere de com. Izvernea, se afla
Apartine d-luT Aurel Geblescu. com. Beletinul, intarita cu re- Prelipca, sat, pe mosia cu ace-
dute, care se vad i azT. lasT nume, com. Vaculesti, pl.
Prede§ti-Tipeni, sat, Cu 620 lo- LocultoriT posea : 12 plu- Cosula, jud. Dorohoid, cu o po-
cuitorT, jud. Argesul, pl. Oltu- guri, 12 care cu bol, 4 carute pulatie de 105 familiT, sad 411
luT, facind parte din com. rur. cu cal, 450 stupi. suflete.
Stoiceni-Plesoiul. Prin comuna trece oseaua co- Are o biserica, cu hramul A-
munall ce vine de la Gornenti, dormirea-Maicer - Domnului, de
Predvalea, piezia, la S. de com. trece prin Prejna si se leaga cu birne, facutá in 1804, de Ba-
Tirlesti, plasa Teleajenul, jud. soseaua Turnul - Severin - Balta- n ul loan Ghitescu, fost proprie-
Prahova, pe care se afld padure Baia-de-Arama. tar al mosier.
locurT de pasune. SateniT improprietaritT aii :
Prejneni, sat, in jud. Mehedinti, 201 hect. 44 ariT pamint, iar
PredvaleI (Virful-), munte, in pl. Motrul-d.-s., com. rur. CrAg- proprietarif: 565 hect. 72 ariT
jud. Buzad, com. Panataul, cat. nesti. cimp si 702 hect. 49 arii pd-
Corcoianul, acoperit cu izlaz. dure.
Prejoiul, com, rur., jud. Vilcea, Sunt 3 iazurT, din cate cel
Prejna, com. ruri, in jud. Me- pl. Oltetul-d.-j., compusa din 2 ma.T. mare este al GhitesculuT.
hedinti, plaiul Cerna, la 43 kil. catune : Silistea si Prejoiul, si- Piriul principal ce_ trece pe
de orasul Turnul-Severin, situata tuata pe valceaua Prejoiul, la mosie e Tibulea, si drum, calea
la poalele munteluT Secul, pe 16o kil, de capitala judetuluT si judeteana Dorohoid-Leorda.
vale, la 2 kil, de frontiera aus- la 80 kil, de a plaser. Hotarele mosid stint cu :
triaca. Se margineste : la N.-E. Are o populatiune de 363 Saucenita, Brosclutir Horlaceni
si N.-V. cu niste inalte dealurT, locuitorT ; o biserica reparata la si Vaculesti.
care-i servesc de adapost contra 1886. Ocupa lio de capetenie a
vinturilor puternice ce sufla din locuitorilor e agricultura. Pro- Prelipcele, padure, pe mosia
partea despre Nord ; la miaza- dusul munceT se desface la ora- Prelipca, com. Vaculesti, pl.
zi Cu lunca PrejneT, care se 111 Craiova. Cosula, jud. Dorohoid, in su-
strimteaZa la intrarea in sat, Vite : 21 cal, 136 bol, 150 prafata de 572 hect.
formind un fel de citadela, in- vacT, 50 capre i 200 or.
tocmaT ca la Costesti. Locuitorii sunt mosneni; 9 Preluca-lui-Rareq, unul dintre

www.dacoromanica.ro
PRELUCI 95 PREOTWI

piseurile ntuntelul HAlciugosul, Se mArgineste la E. cu com. sunt: Schitul-Brana (AdAmoaia),


In jud. Suceava, com. Mldeiul, Dolhesti ; la V., cu com. cpl- CetAtui4 si La-Cetate.
peste care se zice cA a ralcit la S., cu com. Uidesti
dAnesti ;
Rares-VodA, in fuga I spre Ciceii. si Ciumulesti si la N., cu com. Preote§ti, sat, flcind parte din
Giurgesti si Valea-Glodului. com. 'rur. Balotesti, pl. Znago-
Preluci, seituel jud. BacAti, plasa Forma-i teritoriall este aceea vul, jud. llfov, situat spre N.
Muntelui, com. Agäsul, situat a unid romb, ale cArui unghiuri de Bucuresti, pe malul drept
pe sesul Trotusului, fAcind trup optuse sunt expuse spre S.-E. al vAei CálugArul si la N. pl-
Cu satul Sulta. si N.-V., inclinate de ambe pArtI dure! Preotestilor. Spre V. trece
spre albia omuzului-Mare ce'l catea nationall Bucuresti-Ploesti.
Prelunca, virf al muntele Fu- strAbate prin mijloc, de la V. Aci este resedinta primAriei.
rul, lantul Alunisului, pl. Vran- la E. Se intinde pe o suprafatA de
cea, jud. Putna. Se compune din satele : Preo- 1090 hect., cu o populatie de
testi, Arghira, Basaraba, Fun- 165 locuitori.
Prelungul, munte, in jud. R.-SA- doaia, Brana g Hui, cu rese- Casa lui V. Gugiu are 945
rat, plaiulRimnicului, com. Jitia ; dinta in satul Basaraba. hect. si locuitorii, 145 hect. Pro-
se desface din muntele Omul, Are o populatie de 575 fa- prietarul cultivá 250 hect. (75
se intinde printre piriul Rimni- mili!, sal 2324 suflete, din care sterpe, 20 izlaz, 600 pldure).
celul si afluentul sAti piriul Ne- 506 contribuabili ; 3 biserici de- Locuitorii cultivl tot terenul.
cule si brAzdeazA partea N. a servite de 3 preotl si 3 cintl.- Are o bisericl, cu hramul Sf.
comunei. E acoperit cu pAduri retl ; un schitisor, AdAmoaea Petre si 1 helesteu.
si plsunr. (Brana) cu cinc! cAlugAri; 2 Comerciul se face de 2 cir-
scoale rurale mixte, cu cite un ciumari.
Preoteasa, movild, in jud. R.-SA- invItAtor pila de stat ; 3 mori.
rat, pl. Rimnicul-d.-j., com. Ni- Budgetul com. e la venituri Preote§ti, sat, in jud. Neamtu,
sipeni, in partea de N. a com.; de 7141 lei si 51 bani si la chel- pl. de Sus-Mijlocul, situat pe
fost punct trigonometric de ob- tuelI de 6439 la si 75 bani. valea riului Mold ove!.
servatie. Vite : 104 cal, 594 bol, 302 Are o suprafatä de vr'o 420
yac!, 1498 oi si 518 porci. hect., cu o populatie de 561
Preotesele saa Preutesele, firil Altitudinea com. de la nive- suflete; o bisericA, deservitA de
de munte, jud. Baclii, pl. Mun- lul Máxii variaza intre 335 I preot si 2 eclesiarhi ; o scoall ;
telnI, ramificatA din culmea Pie- 350 M. 3 mor! de apl.
troasa. Prezintá virfurile: Preo- E udatA de omuzul - Mare Vite : 160 bol, 230 yac!, 809
tesele, Gemoiul, RAdvanul si (9500 m.), care in com. formeazA oi, 40 cal*, 200 porci 11 275
uerul, care strAbat comunele iazurile Basarabi li Arghira, pre- junci.
AgAsul si" Brusturoasa. cum si de mal multe piriiase.
Mosia e parte a statulur, parte Preoteqti, sat, flcind parte din
Preotesele, pe2dure a statului, in altor proprietari. com. rur. Oporelul, pl. Oltul-
intindere de 2000 hect., judetul Suprafata teritoriului comuna d.-j., jud. Olt. Are o populatie
Musca. Face parte din marea e de 3222 t'ad, din care 1927 de 116 locuitori.
pldure Corbi, plaiul Nucsoara, hect. cultivabile, 1046 hect. pl-
formatA din zo trupuri : PlAiso- dure si restul ¡azur!, mlastini Preote§ti, cillun, spre N. al com.
rul, Bindea, ZAnoaga, Paplul, si teren neproductiv. Dobriceni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
Rusul, Plática, Alunisul, Pldu- ImproprietAriti in 1864 sunt jud. Romanati, aproape de ho-
lile, Cringul si Preotesele, a- 2 fruntasI, 138 pllmasi si 164 tarul judetului, lingl. apa 01-
vind toatA o intindere de 17530 codasi, stlpinind 971 fälci. tetul, pe partea dreaptl, unde
hectare. Comuna Preotesti e strAbAtutl altitudinea terenulul este de 241
de soseaua judeteanl FlIticeni- m. d'asupra nivelulul MAril. Are
Preote§ti, com. rur., jud. Su- Dolhasca, pe o lungime de 9 30 fama', sal zoo suflete.
ceava, situatA cam in centrul kil., si de calea feratl avind si
plAsei omuzul si la 6 kil. de o garl, Basarabi. Preote§ti, saa Preoteqti-AcIA-
FlIticeni. Locurl mal Insemnate in com. moaeI, sat, pe mosia Cu ace-

www.dacoromanica.ro
PREOTETI 96 PRIBEGI

lasI nume, jud. Suceava. Asezat Sibiciul-d.-s., jud. Buzati, merge mita, pl. Ialoatita-Balta, situata
pe tarmul sting al Somuzului- d'alungul maluluI sting al apeI pe partea stingä a riuluT Ialo-
Mare si strabaut de piriul Brana. Valea-Sibiciuld si se termina. mita, intre comunele Slobozia si
Are o populatie de 385 su- la Malul-PreseceI, putin mar jos Perieti.
flete, din care 62 contribuabilI; de catunul Intre - Sibicee, din Se intinde din riul Ialomita,
o biserica, cladita din lemn, in com. MIAjetul. spre N., pe o suprafata de 5150
1830, de Const. si Elena Ada- hect., din care 530 hect. padure
mescu, cu hramul Intrarea in Preotesti, sat. Vez! Basarabi, ju- si coprinde patru mosiI particula-
Biserica, deservitä de un preot detul Suceava. re si mosia Motilva, proprietate
si un cintaret ; q scoall mixta, a statuluI, cu 1400 hect. din care
infiintata in 1859 si frecuentata Preotesti, schit, jud. Suceava. 130 hect. padure. Inainte de
de 40-45 elevI. Vez! Adamoaia si Brana. secularizare mosia tinea de mo-
Mosia, proprietatea statuluI, nastirea Slobozia.
are 532 falcI, din care 312 falcI Preotesti-de-Secark sfoarci de Se compune din catunele : Pri-
cultivabile, 200 padure si restul mofe, l'ara sat, in marime de begi si Lata, cu resedinta pri-
mlastinI si teren neproductiv. .80 ala jud. Suceava, comuna marieI si a judecatorieI comu-
ImproprietaritI in 1864 sunt Preotesti. nale in Pribegi.
28 palmasI si 29 codasI, stapi- Are o populatie de 895 su-
nind 192 falcI. Preutesti, com. rur., sate, jud, flete ; o scoala, mixta, frecuen-
DrumurI principale sunt : la Suceava, Neamtu, ved Preotesti. tata de 45 elevl si 12 eleve; o
Fälticeni (8 kil.) si la Basarabi biserica, deservita. de 2 preoti
(3 kil.). Pria, izvor, curge de la E. de si 2 cintaretf.
In 1803, Preotesti a Cluce- satul Rifovul, pl. Crivina, jud. Vite : 600 bol, 130 cal, 4400
reser Adamoaia numara I IO Prahova, trece pe linga cat. oI, 80 bivoli, 25 capre, 'o a-
liuzI platind 1496 leI bir anual. Antofiloaia si se varsa in piriul sinI si 100 rimatorI.
(cliricariul», de T. C., Vol. VII, Ghighiul, tot in raionul com. Dupa. legea rurala din 1864,
P. 253). Rifovul. sunt improprietdritl in comuna
28 locuitorI.
Preotesti, sat, facind parte din Prianul, fir di dealurt, jude- Pe teritoriul comuneI trece
com. rur. Fauresti, pl. Oltetui- tul Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com. calea judeteana Slobozia-Urzi-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- Ardeoani, care se intinde de la ceni.
latie de 310 locuitorl. E situat N. la S., pe hotarul comunelor
la 2 kil. de cat. Fauresti, unde Bahnaseni, Ardeoani si Berzun- Pribegi, sat, jud. Ia1omita, pl. Ialo-
e scoala. tul, formind podisul Bejenia. mita-Balta, facind parte din com.
Are o biserica de zid, rezi- Partea de S. este acoperita cu Murgeanca. Este situat pe malul
dita de d-1 M. Maldarescu, din padurea Márunta. de V. al laculuI Strachina, la
Dobriceni, in 1890. 1 kil, de satul de resedinta.

Priba, sat, cu 25 fam., jud. Ar- Are o populatie de 13 familii.


Preotestilor (Pfidurea -), pd- ges, pl. Pitesti, facind parte din Vite : ioo bol, 80 cal, 400
dure, 600 hect., la S. cat. Preo- com. rur. Merisani. oI si 6o pord.
testi, jud. Ilfov, pl. ZnagovuluI.
Priba, mahala, a orasuld Rim- Pribegi, sat, in jud. Ialomita,
Preotilor (Ceata-), mofie, in jud. nicul, jud. Vilcea. pl. Ialomita-Balta, facind parte
BuzatI, com. si cat. Beceni, pro- din com. cu acelasi nume. Este
prietate mosneneasca. Are 320 Pribegeanca, peidure, in jud. Ia- situat pe tarmul sting al riuluI
hect., din care 64 hect. arabile, lomita, pl. Ialomita-Balta, com. Ialomita, la 1 kil, de apa riuluI,
57 hect. padurea Ocea; restul Pribegi, care formeazä cu pl- de care se desparte prin pa-
flneata, livezr, izlaz si sterp. Se durea Lascoiul un trup de 300 dure. AicI este resedinta prima-
mal' numeste si Beceni. hect., populat cu stejarl, ulmi, riel si a judecatoriei com. Pribegi.
salcii, plopi, aninI si jugastri. Se compunea din Pribegi-d.-s.
Preseaca, catend de munir, ce si Pribegi-d.-j., mi, prin cres-
incepe de la cat. Gornetul, com. Pribegi, com. rur., in jud. Jalo- terca populatiuniI, s'ail unit.

www.dacoromanica.ro
PRIBESTI 97 PRIBOIUL

Are o scoalA mixta pi o bi- Golepti, pl. Riurile, jud. Mup- pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Hus-
serica, deservitA de 2 preoti si cel, pi se varsa in riul Bratia, nicioara ; are 49 case.
2 dascall. peinalul sting.
Vite : 500 bol', 3000 oT, 100 Priboianul-Tunse§ti, deal, jud.
cal, 25 capre, 80 bivolr, 10 a- Priboaia, &lila', ce izvorepte de Mupcel, com. Tiganepti, pl. Pod-
sid pi upo rimatori. la Sudul com. Schitul-Golepti, pl. goria, situat l'are Ola arel-
Riurile, jud. Mupcel ; serveste de novul pi apa CAlianuluI pi pe care
Pribe§ti, sat, jud. Vasluia, pl. limita filtre com. MihAepti pi se afla mar multe peteci cu lo-
Crasna, com. Ciortepti, spre V. Balilepti, curge aproape paralel curI de araturA, sadirl de vi!,
de satul Ciortepti, situat intre cu dealul VIAdeanul pi, la capul pruni pi pldure marunta.
dota dealurl, ce merg paralel, de Sud al acestui deal, se im-
de la S. spre N., pi la capul ca- preuna cu piriul MAnetul, ur- Priboina, teren, coprins intre
rora se intinde Dealul-Padurei, mindu-pi cursul pe teritoriul com. tarmul Mari! pi grindurile Pe-
care formeaza limita intre acest Stilpeni. riporul, Metava pi Cerbul, jud.
sat pi satul Porcoaia, din com. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
Poiana-arnuld. Priboeni, com. rur., jud. Mupcel, comuner rurale Sf. - Gheorghe,
Are o suprafatl de 2137 hect., pl. Podgoria, situatA la 57 kil. In partea de S.-V. a plapeI pi
din care 421 hect. sunt ale lo- spre S. de Cimpulung, pe am- a comuna Are o lungime cam
cuitorilor clAcapi, lar 1716 hect., bele maluri ale girlei Circinovul. de 2'/2 kil., o latime de 2 kil.
In care intra si o pAdure de E formata din satul cu ace- pi o intindere to tala de 400
429 hect., ale d-nd Eliza Balp. lapi nume, care se mArginepte hect. Este neproductiv, fiind
Populatiunea este de 107 familii, la N. cu com. Dobrepti, la S. acoperit la S. Cu nisip pi in cele-
saa 480 suflete. cu com. Tigdne0i, pi la E. cu l'alte partI cu stufkii intinse.
Spre S. de sat este o bise- jud. Dimbovita. .
rica, facuta. de Lupupor Balp, la Are 2 bisericI, deservite de 3 Priboiul, com. rur., jud. Dim-
1838, deservita de I preot pi preoti pi 4 cintareti ; o pcoall bovita, pl. Dealul-Dimbovita, si-
2 cintlretf. Sunt 2 circiumi. mixta, frecuentata de 180 copa tuad la 24 kil. spre N.-V. de
Vite : 271 vite mar! cornute, (1899-900). Tirgovipte, pe malul drept al
27 cal, 700 oi, 15 capre, 27 bi- Locuitorii, afarA de agricul- riuluI Dimbovita, pe vale pi pe
voli pi 50 rimAtorI. tura, se mal ocupa cu rotaria un mic deal pi coprinsa intre
Locuitorii posea : 25 pluguri pi ca fabricarea tuica iar fe- Dealul-Fluerului care e spre V.
pi 70 care ca bol', 10 carute cu meile, cu crepterea gindacilor de de comuna, pi riul Dimbovita,
ca!; 90 stupi. matase. spre E. Spre S. de Priboiul e
Parte din locuitorl sunt mop- Dealul-Inalt, lar spre N., cImpie
Priboaia, sat, fácind parte din nenlpiparte, improprietAritl dupa pi pAdure.
com. rur. Golepti, pl. Riurile, legea din 1864, pe mopiile Cim- Se compune din douA cl-
jud. Mupcel, situat pe malul puiungeanca pi Cotroceanca, am- tune : Priboiul pi Sturzeni, Cu o
sting al riultii Bratia. bele ale statului. populatie de 756 locuitorI.
In raionul satului e o moarl. Are dota biserici ; o pcoalA ;
Are o populatie de 186 lo- Priboeni, deal, in raionul co- o moara de apA.
cuitori. muna Cu acelapi nume, pl. Pod- In com. sunt 38000 aril pa-
goria, jud. Mupcel, pe care se dure.
Priboaia, mofie a statului, in cultiva 100,25 hect. vie. Se invecinepte la E. Cu com.
com. Golepti, pl. Riurile, jud. Izvoarele, de care se desparte
Mupcel. Priboeni, pcidure, supusA regimu- prin Dimbovita ; la V., cu cat.
luí silvic, com. Priboeni, plasa Greci, com. Botepti, de care se
Priboaia, piidure a statulur, in Podgoria, jud. Milpee, in in- desparte prin Dealul-Fluerulul,
intindere de 225 hect., in com. tindere de 960 hect., in care picu pAdurr mar! ; la N., cu
Priboaia, jud, Mupcel. predomina stejarul, fagul pi car- com. Cindepti, de care se des-
penul. parte prin Valea-Seaca pi chnpie ;
Priboaia, &Al, ce izvor-epte de la lar la S., cu com. TAtArani, de
S. de dealul VlAdeanul, com. Priboe§ti, sat, in jud. Mehedinti, care se desparte prin Dealul-
64 746. Xaras Diationar &osmio. Vol. Y
18

www.dacoromanica.ro
PkIB011.11, 9E1 PRItioDI#EA.

Inalt $i prin padure. Se leagd Oliga, de I IO m., Sararia, de CU bol, 20 plugurI, I caruta CU
cu Cinde$ti prin osea comunala. 109 m., etc., puncte trigonome- ea! ; 410 vite marT cornute, 49
trice. Pe la poalele sale de V. cal, 298 or, 164 rimatori ; 85
Priboiul, vale, izvore$te de la merge drumul judeteanMacinul- capre ; 32 stupT.
E. de com. Valea-Lunga, jud. Isaccea ; pe la cele de S., dru- Venitul comuner este de 580
pl. Prahova, din virfurile: Vir- mul judetean Macinul-Babadag. le!, lar cheltuelile, de 493 ler.
tejul $i Calul $1 se vars5. in Cri- Alte drumurr comunale 11 strabat Apele ce uda comuna sunt :
covul-Dulce, la S. de comuna, in toate directiuni/e. Pantele de piriul Cilnicul, care, in raionul
dupa ce prime$te ca afluentr N.-E. sunt acoperite cu cite-va comuner, prime$te piraiele : Pri-
valle: Ploscarier, Riiosul, Valea- padurr, iar restul e acoperit cu goria, Potopelul i Iacobul.
Ursulur i altele. Toate aceste pa$unr i finete. Pe la poalele Comunicatia in aceasta co-
var sunt acoperite cu padurr, de V., in spre Macin, se intind muna se face prin qoseaua co-
proprietatI ale d-lur G. Gr. Can- livezr. munala care o pune in comu-
tacuzino, avind pe dinsele livezT nicatie la S. cu Negoe$ti, iar la
payunT pentru vite. Prigoreni, sat, jud. Ia$i, pl. Cir- N. cu Zorle$ti.
ligatura, com. Brae$ti, la 5 kil. In Prigoria sunt 42 fintinr.
Priboiul, sail Secarul, mofie ne- de Tirgul- Frumos, situat pe Teritoriul comuner e brazdat
locuita, pendinte de com. ZA- coasta despre E. a dealulur RO.- de : Dealul- esuluT, in partea de
dariciul, jud. Vla$ca J avind o diul. In vechime a fost pe coasta N., dealul Bumbri$iul, dealul
suprafata de 250 hect. de S.-E. a dealuluT $i punta nu- Corbul $i de valle Cilnicul
mele de Podgoreni, pentru mul- Buc$ana.
Pricopanului (Dealurile-), cul- timea viilor ce se aflati acolo.
me de dealurr, in jud. Tulcea, Intinderea teritoriulur satulur Prigoria, cdtun, al comuner Pri-
pl. Macinul, pe teritoriul com. e de 2937 hect., cu o popu- goria, pl. Amaradia, jud. Gorj,
urbane Mdcinul $1 pe al comu- latie de 129 familiT, salí 525 su- pe apa Cilniculur.
nelor rurale Jijila i Greci. For- flete. Are o suprafata de 1235 hect.,
meazà un sistem aparte de dea- Are o biserica, construita din Cu o populatie de 70 familir,
lurl, avind o directiune gene- lemn, cu I preot, I cintaret san 340 suflete ; o $coala ; o
rala de N.-V. spre S.-E., la E. eclesiarc ; o $coala mixta, in- biserica, deservita de i preot
de ora$ul Macinul, mar purtind fiintatd la anul 1881, $i care a cintaret.
si numele de Dealurile-Macinu- fost frecuentatä in anul 1899- Locuitoril posea : 8 plugurl,
luT. La V. se prelunge$te prin 900 de 17 elevr, din 45 inscri$T. 19 care cu bol, t carutA Cu cal;
dealurile Cheea i Sal-Aria, pi Vite : 851 vite marT cornute, 201 vite marr cornute, 113 or,
aceasta la rindul e! cu dealurile 50 cal*, 88o or i 210 rimatorT. 18 cal, 27 capre si 84 rima-
Aganimul i Orliga. La N. lasa. torT ; 35 stupi,
prelungirile dealulur tubeiulur Prigoria, com. rur., jud. Gorj, In catun se gasesc 15 finen!.
$i dealulur Piscul-Dascalulur $i la pl. Amaradia, situata Intre co-
S.-E. se prelunge$te cu Dealul- munele Zorle$ti $i Rosia i for- Prigoria, pîrÊa, jud. Gorj, pl. A-
Grecilor. Culmea sa este san- mata din 2 catune : Prigoria maradia, ce izvore$te din izvoa-
coasa, goala $i dintata $i se la N. $i Buc$ana la E. E ase- rele Fintiner - lur-Petre $i Ion-
vede de la o mare departare. zata pe dealurr i vg, acope- Ghencea, situate la N. comuner
Din ea i$T iati o na$tere la N. rite in partea de N. $i S. cu Prigoria $1 se varsa in alnic,
valle: Valea-Pope!, Valea-Lar- padurr seculare. in comuna.
ga, valea Vasilica, Valea-Bosta- Are o suprafata de 3500 hect.,
nelor $1 Valea-Grecilor, care se din care 15 hect. vie, 300 hect. Prig-varea, vale, ce izvore$te din
varsà in piriul Jijila ; iar din poa- araturr, 1592 hect. padure, lar muchiile Prigvarer, $i se varsa
lele de S. izvoresc Valea-Val- restul izlaz $i finete ; o popula- in riul Teleajenul, pe malul sting,
canulur $i valea Sulucul, afluentI tie de 200 familiT, saü 1090 su- In raionul comuner Maneciul-
al Dunarer. Punctul culminant, flete ; o $coald mixta; 2 bise- Ungureni, pl. Teleajenul, jud.
virful Sulucul, are 364 m., punct riel, deservite de I preot $i 2 Prahova.
trigonometric de observatie de cintaretT ; 2 circiumr.
rangul I Alte virfurr sunt Locuitorir poseda : 58 care Prihodi§tea, pcIdure, in jud. Bu-

www.dacoromanica.ro
PRIHODUL-ZAHAICUL 99 PR1SACA

za, com. PAltineni, clt. Neho- Are o suprafata de 220 hect., sulfuric, calce, magnezie si pro-
iul, de 150 hect., proprietate cu o populatie de 34 suflete. toxid de fier.
mosneneascl. Clor . . . o, gr. 1136
Pripoarele, deal, vale si drum, Acid sulfuric 1, 0160
Prihodul-Zahaicul, pädure de pe partea de S. a dealuluT Bor- Calce. . . o, 3019
stejar, In intindere de 420 hect., dea, com. Ciurea, pl. Codrul, Magnezie . o, 1556
pe dealul Prihodul, com. DrIc- jud. Iasi, pe hotarul despre Prot. de fier o, 0136
sani, jud. Botosani. jud. Vasluiti. Materiile solide coprinse in
tr' un litru de apA din valea
Prilipca, sat, jud. Botosani, In Priponesti-de-jos, sat si com. Priporul, sunt I gr. 700. (A-
partea de S.-E. a comuneT Sa- rur., In jud. Tutova, pl. Pe- nuarul BiurouluT Geologic).
tul-Burdujeni, cu o populatie de reschivul, spre S.-V. de Birlad
120 familiT, sati 560 suflete. si la marginea judetulul. Priporul, munte, jud. Dimbovita,
Are 1 bisericA, deservitg de Are o populatie de 406 lo- de la Moroeni In sus, pe matca
I preot si 2 cintAretI; r scoalg cuitorI. Ialomitel, in dreapta. In acest
mixtà, frecuentatl de 18 elevT. Teritoriul comuneT este foarte munte si in muntele Brindusile
Vite : 146 bol si vacT, 30 cal, deluros. Se cultivA viea pe o se afll cArbuni de plmint.
291 oT si 50 porcI. suprafatA de 89,50 hect.
Priporul, munte, la N. de com.
Primejdesti, sat, jud. Dimbo- Priponesti-de-Sus, sat si com. CAlinesti, plaiul Cozia, jud. Vil-
vita, pl. Cobia, com. Valea- rur., in jud. Tutova, pl. Peres- cea, cu directia spre S.-E., la
Mare. chivul, in partea de S.-V. a 1 1 kil. de vatra satuld.

judetulul.
Priopcea, deal, in jud. Tulcea, Are o populatie de 790 lo- Priporul, deal, in jud. R. SArat,
pl. MAcin, pe teritoriul comunel 2 biserid si o scoalg.
cuitorT ; pl. Marginea - d.-s., com. Bor-
rurale Cerna, situat in partea Teritoriul comund este foarte desti ; se desface din Dealul-
E. a plAseI si In cea N.-V. a deluros. Se cultivA viea pe o TrAistenilor, brAzdeazA partea
comuneT; lasA spre N. dealul suprafatA de 328 hect., dind de V. a comunel ; e acoperit
Piatra-AscutitA si la S.-E. dea- vinul cel mal de sola din judet. cu pAsunl.
lul Curt-Bair; pe la poalele-T de Se cultivä asemenea mult si
S. trece soseaua judeteang. MA- gIndacif de matad.. Priporului (Lunca:), cdtun, de
cin-Greci-Babadag ; pe la cele Comerciul se exercitg de 6 resedintA, al com. Nehoiasul,
E. curge piriul Valea-Megina ; persoane. jud. BuzAti, cu 120 locuitori si
are o inAltime de 403 m. si 26 case, situat in fata punc-
este unul din cele mal inalte Priponul, munte, pe malul gfr- tulla unde riul Bisca-Roziler dA
virfurl din Dobrogea ; este aco- leT Zeletinul, com. Posesti, pl. In Buzar'. Ad, mg nainte, era
perit cu pAsunT. Teleajenul, jud. Prahova, unde un biuroil vamal, mutat acum
se afig ridicat un punct trigo- la Cheea.
Pripa, pirig, jud. Botosani, com. nometric de intiiul ordin.
Poiana-Lungl, izvoreste din po- Prisaca, saq Vidrascu, sat, jud.
norul Pripa si se vars1 in pi- Priporul, izvor cu ape minerale, BacIri, pl. Tazlgul-d.-j., com.
riul Toplita, si impreung in ia- jud. Prahova, care coprinde SAnduleni, numit si Versesti-
zul Clopotelul. clorure, sulfate si carbonate al- Sion. E situat pe stinga Taz-
caline. Apele sunt foarte alca- lAuluT-Mare, pe deal.
Pripoarele, sat, cu 20 locuitorT, SArurile calcare sunt in
line. Are o populatiune de 103
jud. Arges, pl. Lovistea, fAcind mal mare proportiune de cit suflete.
parte din com. rur. Perisani. cele magneziane. LocuitoriI posea : 4 cap 34
In aceastä apg s'a constatat vite marT cornute, 13 pord si
Pripoarele, sat, in partea de si fier sub forml de bicar- 8 capre.
N. a com. TAcuta, pl. Mijlocul, bonat.
jud. Vasluiù, situat pe dealul Apele coprind in litru urmg- Prisaca, Prisaca - Mía, sati
Pripoarele. toarele proportiunT de clor, acid Priseaca, sat, jud. Baclii, pl.

www.dacoromanica.ro
PRISACA 100 PRISACANI

Tazlaul-d.-j., com. Beresti, si- Prisaca - de - la - Dumbrava- numeste Munteni, pentru ca


tuat pe dreapta TazlauluT, la NeagrA, Moliere, In jud. Neam- locuitorif ar fi venitT din Mun-
3 kil. 200 m. de satul Beresti tu, com. Timesesti, din pl. de tenia, in timpul und foamete
(scoala). Sus-Mijlocul, arendata in folosul marT, ce ar fi bintuit in satele
Are o populatie de 297 lo- manastirel Neamtu. ce locuiati.
cuitorT ; o biserica, cladita de E situat pe sesul si malul
locuitorl la anul 1883; I di% Prisacani, com. rur., in partea drept al PrutuluT, pe o supra-
duma. de S. a pl. Branistea, jud. Iasi, fatä. de 2537 hect., din care 573
Vite : 1I caT, 151 vite marT situata pe sesul dintre 14111 Pru- padure ; si are o populatie de 267
cornute, 54 porcT si 14 capre. tul si filia si formata din satele : familiT, san 1100 suflete.
Prisacani si Moreni. Are o su- Satul Prisacani este cel mal
Prisaca, cdtun, in jud. Putna, prafata. de 3521 hect., din care mare si mal populat din pl.
com. Valea-SAreT, pl. Vrancea, 657 hect. padure si o popu- Branistea. Ad este resedinta
jud. Putna, situat pe malul latie de 390 familiT, sati 1603 comuna Are o biserica zidita
sting al PutneT, in sus de cat. suflete, care se ocupa cu agri- la 1797, de Mitropolitul Veni-
Valea-SareT, /a 5 ora depar- cultura, cresterea vitelor, pes- amin-Costache, deservita de 2
tare. caria, cultura viilor si a live- preotl, 2 cintaretr si 1 edesiarc ;
Are o populatie de 234 su- zilor. o scoala, infiintata in 1886, fre-
flete, care locuesc in 75 case ; Pe marginea com. despre Prut cuentata de 91 elevl (I 899-900).
1 biserica filiala, cu hramul Sf. sunt paclurT marT de stejarT, iar Mosia care a fost proprietatea
Nicolae. In partea despre Jipa, finete, Mitropoliel, e astazr a Statului.
itnase, locurT de arat si locurT AicT, in satul Prisacani, 41 avea
Prisam, cdtun, spre S. de com. mlastinoase. Prin mijlocul com. resedinta In timpul verd Mitro-
Bazgarei, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., trece de la N. la S., drumul mare politul Veniamin-Costache.
jud. Romanati, situat pe Dealul- al BranisteT. LocuitoriT posea : 1041 vite
MurgasuluT, litiga apa Geamar- Are 5 bisericT, deservite de marT cornute, 1838 oT, 133 cal
taluiul. Altitudinea terenuluY d'a- 3 preotT, 2 cintaretT o 2 ecle- si 369 rimatorT.
supra niveluluT MariT este de siarcT; o scoala si 2 morT de
190 m. Are 162 locuitorl. vint. Prisacani, com. rur.si sat, In jud.
Budgetul com. e de 6905 leT, Tutova, pl. Pereschivul, spre
Prisaca, fost sat, jud. Dolj, pl. 21 banT, la veniturT si de 68o5 S.-E. de Birlad, pe piriul Bolbo-
Ocolul, com. Preajba. leí', 66 banT, la cheltuelT. rosoaia (Bolbosoaia).
Vite : 1396 vite marl cornute, Are 375 locuitorT si 105 case.
Prisaca, deal, In suprafata de 2619 or, 223 cal si 568 rima.- Satul formeaza o comuna (com.
48 hect., la S. de Valea-Caso- torT. Prisacani) cu catunele Valea-cu-
tenilor, com. Tirzii, pl. Crasna, ApA, Jugani, Tabacesti si Ple-
jud. Falda. Prisacani, sat, asezat sub dealul sesti.
Prisacani, pe stinga MiletinuluT, Teritoriul comuneT este foarte
Prisaca, sati Priseaca, mofie in partea de E. a com. Flaminzi, deluros. Se cultiva viea pe o
particulara, jud. Baca'', pl. Taz- pl. Copula, jud. Botosani, cu o suprafata de 152 hect., din
laul-d.-j., com. Beresti, de 591 populatie de 8o familiT, sati 465 care 6 nelucratoare si livezile
hect., cu venit anual de 12000 suflete. cu pomI fructiferr, din carl pru-
leT. Are I biserica deservita de niT ocupa o suprafata de 27,25
I preot si r cintAret ; I cir- hect.
Prisaca, phia, izvoreste de sub duma. Comerciul se face de II per-
dealul Prisaca, com. Cozmesti, Locuitorif posea : 146 bol si soane.
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti, si se yac!, 31 cal, 334 oT, 41 porcT ; Are o scoall de baetT si 2
varsa In piriul Fistica. 61 stupf. bisericT.

Prisaca, vale, continuare a Arad Prisacani, sat, jud. Iasi, com. Prisacani, piidure, in partea de
Ursita, jud. Iasi, com. Miro- Prisacani, pl. Branistea. S. a com. Prisacani, pl. Bra-
neasa, pl. Stavnicul. Partea despre S. a satulur se nistea, jud. Iasi. Are o kintin-

www.dacoromanica.ro
PRISACANI 101 PRISEACA

dere cam de 573 hect. si poartA Priscul (Muntele-), idure par- BAcanul, BAnutA, Imasul, Putul-
mal multe numid : la intrare ticularA, supusA regimulut silvic luT-Ene, Pristoase si Gota. Parte
merglnd spre S. la dreapta, se lita din 1893 pe mosia Mun- din aceste dealurT servA de pl-
numeste Besetca, si la sango. teltd-Priscul, pendinte de com. sune, iar parte pentru cultura
Besetcuta ; apoT mai departe, Comarnicul, pl. Pelesului, jud. semAnAturilor.
RAdiul, Calestrul, Helbet si Prahova. O udA piraiele : SAltAneasa,
Mindra. Pirvulul, Clocoticiul i Mogosesti.
Priscuricea, coamd, in jud. Gorj, Dintr'un hrisov al ItlY Radu-
Prisacani, piria, ce izvoreste din plaiul Novaci, care la S. de Po- cel -Mare, cu data 7131, luna
muntiT Pletrele-RosiT, curge in ciovalistea formeazä malul drept Maid 2, scris pe piele de cApri
toatI intinderea sa pe hotarul al Gilortulur si mar spre S. se oarA, intArit cu sigiliul Dom,
dintre com. Bistricioara, pl. Pia- numeste MAgura. Se terminA la nese si care se allá in pose-
tra-Muntele, jud. Neamtu, pAnA BAlcesti. Are pe ea vi!, lived si siunea preotuluT $tefan Duhov
la vArsarea luT pe stinga piriu- arAturT. nicul din aceastd comunl, se do
luf Bistricioara, lingl localitatea vedeste cl comuna Priseaca este
TrecAtoarea (Prisacani). Priseaca, com. rur., jud. Olt, infiintatA cu mult inainte de Ra-
pl. Oltul-d.-j., compusA din 2 du - cel - Mare, Domnul Munte-
Prisacani, varnd, jud. Neamtu, la cAtune : Priseaca i SAltAnesti, niel.
granita judetuluf despre Transil- situatA pe malul sting al Oraje-
vania, situata in com. Bistri- lor Gota si SAltAneanca, care se Priseaca, sat, jud. Dimbovita,
cioara, pl. Piatra-Muntele. Se maT impreund la i kil. spre V. de cAt. pl. Ialomita, com. Vizuresti.
numeste si Trecatoarea. Veni- Priseaca, si ast-fel unite poartl
tul pe 1896-97: 18216 leT, 50 numele de Dirjovul. E la io Priseaca, sat, judt Dimbovita,
banT. Are sucursala Bicazul. S'a kil, de capitala judetuluT si la 5 pl. Dealul-Dimbovita, cotn. Co
infiintat la i Ianuarie 186o. kil, de a plAsiT. lanul, la 2 kil. spre V. de ba-
Intinderea com, e de 1300 riera Tirgovister, numitA ampul
Prisäceana. VezTPrisAceana, jud. hect. Lung sad Oborul-Vechid.
Mehedinti. Are o populatiune de 1202
locuitorT si 260 case ; 3 bisericT, Priseaca, sat, fAcind parte din
Prisicel (Dealul-), a'eal cu 2 in cAt. Priseaca i i in SA1- com. rur. Leicesti. plaiul Nuc-
dure, in raionul comuna TigA- anesti, deservite de 2 preotT ; soara, jud. Muscel, situat pe
nesti, jud. Tecuciit o scoalá., frecuentatà de 45 copiT. malul drept al riuluT Doamna.
LocuitoriT sunt parte mosnenT, Are o populatie de 6o lo-
PrisAcei (Dealul-), deal, ast-fel parte improprietAritl la 1864 pe cuitorT.
numit de la o prisacä ce a fost mosiile d-lor Toma Gigirtul, fra.- De la V. spre E. este udat
din vechime pe el : face hotarul tiT ViisorenT, Ionitá. Pirvulescu, de 2 vilcele, carT se vars1 in
intre com. Mironeasa i jud. din eare li s'a(' dat 265 hect. El riul .Doamna, pe malul drept.
Vasluiti, la punctul numit LiniT. aù 140 ca! si Tepe, 200 bol, 50 Locuitorii s'ea ImproprietArit
(Vez! Dealul-Mare, com. Miro- vacT, 30 capre, 2500 oT. pe. mosia statuluT Corbul PA -
neasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi). In raionul com., pe piriul Sal- duret.
teanca, este o moará cu abur!.
Prisace numit Comerciul se face de 4 cir- Priseaca, sat, PAcind parte din
al Hirtopulul ; izvoreste din Dea- ciumarT. com. rur. cu acelasT nume, pl.
lul-RAdiuluT, purtind, aproape de Veniturile si cheltuelile com. Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o po-
obirsie, numele de Pirlul-Ursu- se urcl la suma de 2455 la pulatiune de 1100 locuitorT ; 2
luT si se vars1 in omuzul-Mare, Are o osea care strAbate d'a- bisericr, una de birne, fondatl
dupa un curs de 5 kil. Are de lungul comunei de la N. la S. la 1323, si avind ca frontis-
tributarT din stinga piriul si care la S. se intilneste cu picitt sApat in lemn cu scoabA :
reni si Piriul-Arinilor. seaua national5 judeteanA am- anul 1323 si ctitorT : Stan, Ma
pul-Mare-Slatina. Radu si cea-l'altl, ziditA
Prisäcilor. (Vez! Bordea, deal, E brAzdatA de dealurile : Pis- inainte de 182I, de preotul Barbu
jud. Iasi). cul-PredoaneT, Viea DiaconuluT, purtind la usl inscriptiunea :

www.dacoromanica.ro
PRISEACA 102 PRISLAVA

La 1830 s'a invelit Cu indriII, Cid Prin aceastá com. trece so- curesti, linga riul Arges, la 27
rIni ad i era invelitl cu cocenl, insta-
lindli-i-se O &por. La 1864 s'a reedi-
seaua Oprisorul-Balacita. kil. de Bucuresti.
ficar din temelie. Budgetul com. e la veniturI Se compune din satele : Bu-
de 3289 leT, iar la cheltuelT, de turugeni, Prisiceni, Plopi si
Priseaca, munte, jud. Muscel, 2292 la Saxoni, cu o populatie de x139
plaiul Dimbovita, com. Badeni- Vite : 700 vite marl cornute, locuitorT si 252 case.
Paminteni, cu virful de o ma- 36 cal', 750 oI si 700 rimatorl. Se intinde pe o suprafata de
rime impunatoare. Pe coaste E strabatuta de un mic Orla ce 1574 hectare.
este paduros, lar pe culme este se formeazá de la fintinl, si care D-niT G. Enescu, Dr. A. Fo-
acoperit Cu .pasunf ce nutresc confluenteaza cu &tul numit Ca- tino si mostenitorif I. Lasca-
numeroase turme de vite. pul-ApeT si se indrepteaza spre rescu ad 963 hect. si locuitoriI,
Drincea ; pe el se afla mori 61 1 hect. Proprietarif cultiva
Priseaca, fitielure, supusa regimu- de macinat. 510 hect. (85 izlaz, 368 padure).
luT sitvic, situata pe muntele In partea de N. si E. a com, se LocuitoriT cultiva tot terenul.
Priseaca, proprietate a mosne- aflA niste baltf mlastinoase. Are 1 biserica (la Saxoni) ;
nilor IlinestI, pendinte de com. I scoala mixta ; I moara cu
Bädeni-Paminteni, plaiul Dim- Prisecile, pirtia,s, ce izvoreste abur!.
bovita, jud. Muscel, in intindere din Dealul - RusuluT, teritoriul Vite : 150 cal si lepe, 349
de 500 hect., avind esenta do- com. Girovul, j ud. Neamtu, curge bol, 265 vad si vitd, 28 taurl,
minanta fag, lar spre vid brad. spre S., intrind pana aproape 9 bivoll, 54 bivolite, 31 capre,
Se invecineste la N. cu mun- de marginea despre N. a pl. r68 porci si 1267 oT.
tele Algliul si Olaneasca, la S. Bistrita, unde se varsa pe stinga Dintre locuitorl, 266 sunt plu-
Cu apa Bldeanca, la V. cu Fa- piriuluT Cracaul, dupa. ce pri- gari, 7 industriasT, 6 ad diferite
zicelul si la E. Cu Badeni-Slo- meste ca afluent din stinga Pi- profesiunT. El posea.: 189 plu-
bozia. rilasul-RusuluT. gurl : 156 cu bol si 33 cu cal;
135 care si carute : 110 cu bol
Priseaca, proprietate a scoalel Prisiceni (Prisiceni - Dom - si 15 cu cal.
«loan Craciunescu »,.pendinte de nesti), sat, facind parte din Improprietaritl sunt 194 lo.
com. Gornetul-Cricovul, pl. Cri- com. rur. Prisiceni-Buturugeni, cultorl si neimproprietaritT mal
covul, jud, Prahova, pe care la pl. Sabarul, jud. Ilfov, situat sunt 90.
1864 s'ati improprietarit o parte la E. de Buturugeni, intre riul Comerciul se face de 5 cir-
din loc. com. Gornetul-Cricovul. Arges si limita judetuluf despre clumarl.
Vlasca. Budgetul com. e la veniturl
Priseceaua, com. rur. si sat, jud. Se imparte in 2 trupurT : Pri- de 3347 Id si la cheltuell, de
Mehedinti, pl. Cimpul, la 55 kil. siceni-din-Deal si Prisiceni-din- 3326 ler.
de orasul Turnul-Severin, ase- Vale.
zata pe partea de S. a unuf Se intinde pe o suprafata de Prisiceni - Turnescula Ved
mic platotl. Se margineste : la 537 hect., cu o populatie de Posta, com. Buda-Prisiceni, jud.
E. cu com. Cringul ce apartine 407 locuitorT. Ilfov.
jud. Dolj; la S., cu com. Opri- D-1 Dr. A. Fotino are 290
son/1; la V., cu com. Drincea hect., si locuitorif 247 hect. Pro- Prislava, sat, k jud. si pl. Tul-
si Vladaia ; iar la N., cu com. prietarul cultiva 172 hect. (18 cea, catun al comuna Malcoci,
Dobra si Balacita. izlaz, los, padure). Locuitorll situat in partea de N.-E. a plaseT
Satul formeazd com. cu satuI cultiva tot terenul. sI cea de E. a comund, la 3
Scorila, avincl o populatie de Comerciul se face de 3 cir- kil. spre N.-E. de cal. de rese-
1200 locuitorT si 238 case. ciumarT. dinta Malcoci, pe malul drept
Are 2 bisericT cu 1 preot si Numarul vitelor mar! e de al bratuluf Sf. Gheorghe, la poa-
3 cintaretT ; o scoala, frecuen- 364 si al celor miel, de 352. lele de N. ale dealuluT Derven-
tata. de 35 elevI. Tepe. Se margineste la N. cu
Locuitorif posea: 6o plugurT, Prisiceni-Butufugeni,com.rur., cAt. Pardina, la V. cu cat. Mal-
120 care cu bol, ro carute Cu pl. Sabarul, jud. Ilfov, situata coci, la S. cu com. Sari-Ghiol
cal; So stupT.. pe un loc ridicat, la N. de Bu- si la E. cu cat. Pirlita. Este

www.dacoromanica.ro
PRISLOAVELt log PRIstoLtfi.

udat de bratul Sf. Gheorghe. cauza cadereT arborilor si a pra- impreunl cu trupurile : Gana,
Intinderea luI este de I290 hect., busitureT terenului. Carabanul-cu-Boia, Lacurile-cu-
din care 30 hect. ocupate de Rusul, Podurile, Rusul-d.-j.
vatra satultif, 120 hect, grAdi- Prislopul, sat, facind parte din Virful-NegrasuluT, formeaza pa
nile locuitorilor, roo hect. ale com. rur. Vladesti, pl. Riurile, durea Tesila, care are o intin-
statuluI, restul al locuitorilor. jud. Muscel. Are o populatie de dere de 5000 hect.
Populatiunea, In maioritate 324 locuitorl ; o biserica, cu ur-
R omint este de 114 familit set matoarea inscriptie : Prislopul, pirla, izvoreste din
554 suflete. aceast sfint si Dum- muntif com. Tesila, pl. Pelesul,
Are o scoaIA, conclusa de un nezeiva bisericá, precum se vede, In jud. Prahova, curge de la N.
invatator si o biserica., deser- cinstea hramulul Pogorlrea duhulul sfint catre S.-E. si se varsa. in 1.1111

vita de I preot si I cintaret. hramul cel vechiä i s'a mal: adoptat


Doftana, pe tarmul drept, tot
si al Sf. Ion Botezatorul. La facerea a-
cestel biserici, fondata de clitorlI Ion in raionul com. Tesila.
Prisloapele, pichet de granifil, Prislopeanu, Const. Pirvulescu i ce a-
cu No. 2, jud. Gorj, situat la jutorul fratilor carl ají ajutat i vor ajuta Prislopul, vale, izvoreste din pa-
S. de muntele Negoaia. la acest sfint locas, In zilele Preaosfin- durea cu acelasi nume, com.
Poteca ce se privegheaza de titulul Arhipästor Calinic, ale prea
VlAdesti, pl. Riurile, jud. Muscel,
nostm Rege Carol I 1i ale Re-
acest pichet este aceea ce sco- gineI Elizabeta, sotia sa. Punerea teme- strabate partea de E. si S. a
boarA dupa dealul Negoaia in 116 la 1876, terminati la anul 1882. satuluT Prislopul si se varsa in
valea Bistrita si urmeaza cursul riul Bratia.
acestuf rîü, pana la Gureni si Prislopul, mahala, facind parte
de aci la Bradiceni. Patrularea din com. ni-. Tesila, pl. Pele- PrislopuluT (Muntele-), mute,
Intre Prisloape si Gruiul-Negru jud. Prahova. in grupa GrintiesuluT, jud. Neam-
se face pe poteca ce scoboara tu, situat (in parte) pe hotarul
pe Negoiul spre V., trece Bis- Prislopul, mahala, in com. rur. TransilvanieT si pe teritoriul
frita pe la Curul-BouluT, sue a- Stoenesti, pl. Ocolul, jud. com. Calugareni. Se mal nu.
poI muntele Boul i scoboara la Are o biserica, rezidita la anul mete i Plopul.
Gruiul-Negru. 1891, In locul alteia vechT.
Comunicatia e anevoiasa din Pristolul, com. rur. si sat, in jud.
cauza copacilor secularl ce cad Prislopul, virf de munte, din cul- Mehedinti, pl. Cimpul.
inchid potecile, precum si din mea FagarasuluT, jud. Arges, Se alíä la distanta de 55 kil.
cauza prabusiturilor de pAmint. pl. Lovistea. de orasul Turnul-Severin, situata
pe o pozitiune, ridicata In paz.
Prisloapele, pichet de granig, Prislopul, rnunte, inalt, plaiul tea de N. Se mArgineste : in
ru No. ro, jud. Gorj, situat Dimbovita, jud. Musca. Pecoaste partea de E. cu com. Gira.
pe dealul cu acelasT nume. Se este paduros, lar pe culme are Mare; in partea de S., cu Du-
margineste la N. cu virful Ar- pasunI ce nutresc numeroase narea, care o desparte de Bul-
dicul, spre E. cu culmea Parin- turme de vite. garia; in partea de V., cu Du-
guluT, spre S. cu Virful-Betel. 1-tarea, care o desparte de Ser-
Poteca ce se privegheaza din Prislopul, munte, in partea de bia; iar in partea de IV., cu Gruia.
acest pichet, trece pe la Ardicul, N.-V. a comund Robesti, pl. Satul formeag comuna cu
urmeaza culmea SaduluT, trecind Cozia, jud. Vilcea, in care se mahalaua Insuratei, avind o po-
pe linga muntele Muncelul-Ma- fabrica bring. pulatie de 1260 locuitorT si 256
re, pana la satul Gruiul-d.-s. case.
Patrularea filtre Prisloape Prislopul, pildure, jud. Muscel, LocuitoriT poseda : 85 plu-
Lainici se face pe poteca ce proprietate a statuluT, pendinte gurl, 154 care cu bol si 12 ca-
duce pe coama de S. a mun- de manastirea Chnpulung, in rute cu cal.
teluT Sapa, apoI scoboara pe intindere de 347 hect. Prin comuna trece soseaua
PAiusul, unde este pichetuI. Gruia-Pristolul-Girla-Mare.
Aceste poted pot fi straba- Prislopul, trup de padure, a sta- Are o biserica, deservita de
tute si de anitnale incarcate. tuluT, pendinte de com. Tesila, 2 preotl si 2 cintAretT; z scoala
Intretinerea este anevoioasa din pl. Pelesul, jud. Prahova, care, conclusa de r invAtAtor si fre.

www.dacoromanica.ro
PRISTOLUL 104 PROBOTA

cuentatd de 40 elevT (I 899-900). Privalul-Dimuleasa-GingArä- chet de granifd, pe Durare, Cu


Budgetul comuneT e la veni rael, pridurt situate in pl. No. 163, drept mandstirea Cor-
turi de 4286 leT, lar la chel- Balta, jud. Braila. Se margi- ndtelul, jud. Ilfov.
tuelf, de 1819 lel. nesc in toate par* cu cimpia
Vite : 769 vite marl cornute, locall. Se intind din Durare Priväleni, mahala, la S. com.
768 of, 31 ca! i 700 rima- pana In GirliciuI - erbanuluf. Tudor-Vladimirescu, jud. Te-
torT. Suprafata : 60 hect. Esenta : cuciti, despartita de restul co-
Sunt, pe teritoriul comunel, salde. mune! prin calea ferata Hanul-
ni§te ruine vechT in carT se gd- Conachi-Vame§ul.
sesc monete romane. LocurT de Privalul-Filipoiului §i Orzea, Locuitorif de aicT sunt venitT
insemnat sunt : Nisipul-cu-Oase, padurt. Se marginWe in toate din fostul sat Privalul.
Dosul - PristoluluT, Valea-Viil or, partile cu cimpia baltef, hice-
Fintina-luT-Vulpe. pind din Dunare O terminindu- Priveghiul, sat, in jud. R.-Sarat,
se in Girliciul-.5erbanuluT. pl. Ora§uluT, cat. com. Brqteni,
Pristolul, pichet de granild, pe Suprafata : 75 hect. Esenta : wzat pe riul Milcov, la 3'/2
marginea DunareT, in jud. Mehe- salde. kil. spre V. de cät. de re§e-
dinti, pl. Cimpul. dinta, Broteni.
Privalul-Manghelul cu Re-
Pristolul-de-pe-Doftana, pro- nea, pddure, situatl in judetul Priveghiul, deal, in jud. R.-SI-
prietate, a Eforier Spitalelor Ci- Braila, pl. Balta. Se margine§te rat, pl. Ora§ul, com. BrWeni.
vile din Bucuresti, jud. Prahova, la V. cu Vilciul i in cele-l'alte Se desface din dealul Hoja O se
care, impreuna cu mo§iile Un- partI cu cimpul balteT. Supra- intinde printre piraiele Valea-
ghia-Mare, Ceau§oaia i Neamtul, fata : 5 hect. Esenta : salcie. Grozoaia i Priveghiul. Este a-
are o intindere de 6o6 hect. coperit Cu padurl §i. pa§unT.
Privalul-Satului, pichet de gra-
Privalul, fostd stajie de cale fe- m'Id, pe Dunare, cu No. 16o, Priveghiul, pichet vechig, Cu
ratd, linga satul cu acelal nume, in dreptul comunel Surlari, jud. No. 18, pe riul Milcov, catre
jud. T.ecuciii. Aceasta statie a Ilfov. hotarul MoldoveT, jud. R.-Sarat,
fost pana la 188i, cind din cauza pl. Ora§ul, com. Bro§teni, cat.
deselor inundatif ale SiretuluT, Privalul - Turcului, pichel de Priveghiul.
s'a mutat i satul §i gara. Lo- granitd, pe Dunare, in dreptul
cuitorif s'ati mutat in com. Tu- movilei Sirbi, jud. Ilfov. Priviti, vechie numire a cdtunu-
dor-Vladimirescu, iar statia Pri- lid fi mofiet GAvane0, jud.
valul la Vame, pe unja Hanul- Privalul-Vechia, fost sat, pe BuzatI, com. Gavane$ti.
Conachi-Galati. malul SiretuluT la S. judetulul
Tecuciti. Cea maT mica revar- Proaspeti, sat, facind parte din
Privalul,girld, in partea de N.-E. sare a SiretuluT inunda tot sa- com. rur. Dobrotinetul, pl. 01-
a pl. Macin §i a com. urb. Ma- tul, ceea ce a facut ca la 1881 tul-d.-j., jud. Olt. Are o popu-
ch', jud. Tulcea. Se desface din locuitorif sall pardseasca lo- latiune de 280 locuitorr. E si-
gira Piatra-FeteT, se intinde spre cuintele O. sa se mute in noul tuat pe valea OltuluT,
E., taie oseaua judeteana Braila- sat Tudor-Vladimirescu.
Macin, strabate grindul Somova, Satul era foarte vechiù, cacT Proaspeti, Streharetul i Se-
i dula. 0/2 kil, se deschide in se pomenete de el in Letopi- cuta, peiduri ale statuluT, in
partea de S. a baltif Somova. sete pe la 160o. AicT era un intindere de 145 hect., formate
popas al calatorilor ce veneaa din trupurile : Zavoiul-Strehare-
Privalul-Cotofenel,pächire, jud. din Galati, O intraii in judetul tul (15 hect.), Valea-Viilor (25
Braila, pendinte de com. Chis- Tecucia. hect.), Secuta (40 hect.), Zavo-
cani, pl. Vadeni. Se rnargine§te Pe teritoriul satuluT a fost O iul-Salcia Oto hect.), Proaspeti
la N. cu Dunarea MácinuluT O gara cu acela§T nume, care s'a (45 hect. si Manita (to hect.).
In cele-l'alte partl cu balta. mutat la Vame§ul.
Suprafata : 2 hect. Esenta : Probota, sat, in partea de N.-
salcie. Privalului (In - Dreptul-), pi- E. a com. Cirniceni, pl. Turia,

www.dacoromanica.ro
PROBOTA 105 PROBOTA (MWSTIRR)

jud. Iasi, situat pe poalele dea- addpostete niel un calugar, si Turbata, maY din sus de aceea la leat
luluT Porcul $i pe sesul e deservita de 2 preotl si 2 6906 (1396), cuto i alte patru mosit cu
silitetelor anume Pdrtinosi, Serbttnesti,
Se imparte in dona: satul vechlii, cintdretl.
VINdesti i Negoesti, pe Siretul, in tinutul
numit Erobota i satul nott, nu- Episcopul Melchisedec o de- SuceveY, care acum se numesc Litrtoapele,
mit Ciulinesti salí Gtira:Frasi- serie ast-fel : cura si satul Giurgiul, Cluceriul l Ieze-
nuluT, infiintat 'in anul 1879. Cel Manastirea aceasta pe la in- rul, din gura Blca, cu glrlele luY, cum
intiiti isT are numele de la ma- ceputul veaculd XV-lea se fla- si cinc! robY altar!.
nastirea Probota, careia a fost mea Mandstirea Sf. NicolaT din «tefan Voevod cel Bun,
inchinat; celta de-al doilea i Poiana-Siretuld. (a Arh. 1st.» a Constantin Vv., Maria Doamnas
s'a dat numele de la multele d-luT B. P. Hasdeä, t. I, pag. 283).
Despre Stefan cel Mare (Bur),
ciuline, ce se gasesc prin 1)61- In urma, acestel mandstirT i
spune :
lile de prin prejurul lul, precum s'a dat numeie de Pobrata, ca-
si de la pirful Frasinul ce curge rele in curgerea timpuluT s'a Acesta a zidit a doua m$Mistire de
prin el. prefacut in Probota. Pobrata va piatril mal la vale llngtt ptrld, $i ad In-
zestrat-o cu cite-va mosiT si odoare, dlnd
Are o suprafata. de i 144 sä zica infrAtire I , saü afräÇiea. rob pe tItarul ,Dimitrie Cu neamu-
hect, cu o populatie de 79 fa- In pomelnicul acestet manas- rile luY, i cu alte treY familit de Wat.
miliT, sati 311 suflete. tiri, care este scris in anul
LocuitoriT posedd : 334 vite 1823, gasim urmätoarele notiunI «Petru Rares Voevod, Ileana
marl cornute, 43 cal, 423 of $i despre vechiT el ctitorT : Doamna si fiir lor
8 rimatorT. . «Stefan Voevod i fiiI luT : Acesta a zidit a treta mtintistire, ce
Pe marginea de E. a satului Bogdan Voevod $i Stefan Voe- este acutn, i ati dat i moshle acestea
trece soseaua judeteanä Iasi- vod». Dobrusa in tinutul Soroca i Contesti,
un vad de moartt In tIrgul Hirltitl. i e-
Botosani. Despre acest Stefan se in- zerul Bildul, ce toste glrlele LuY, i Cu
seamna urmatoarele : mosia Vltleni In tinutul Tigheciulut (adicit
Probota, sat, pe mosia cu ace- Acesta este al 7.1ea Domn dupg Dra-
Doroholul litiga Galati), si trece In Ba-
lasI nume, com. Dolhasca, pl. gos Voevod, ce a desdlecat Tara aceas-
sarabia, i cu filie odoare i vestminte o
Siretul, jud. Suceava. cu cltf-va robl TdtarY o ad Inzestrat, pe
ta, i este trate luY Alexandru cel Bun,
care mIndstire la leat 7035, Aprilie 121
Vatra satuluT ocupä 60 veleatul umbla atuncea acel de la
Milntuitorul Christos 139t. §i att fticut
o ad si sfintit.
cu o populatie de 1153 suflete
biserica cea durad. (elldittt din Cum ca biserica actual& din
si 280 case.
lemn de stejar), unde-Y tintirirnul vechiti
Mosia e proprietatea statuluT, de se ingroapl roba acum, si ati dat Manastirea Probota, cu adevarat
in marinie de 1245 t'ad, din aceste mosit : tot locul ce este liare §o- este zidita de Petru Rares, se
cari 375 cultivabile, 720 padure, rnuzul i Intre phlul PobrateY si Nego- adevareaza si prin urmätoarele
125 fina% si restul nefolositor. miresii, Iurcesti, Bodesti i Moara, si la inscriptiunT slavone, ce se pad-
Prutul Grabovittt i Beresii. §i la Boina
Improprietaritl in 1864 si treaza pe paretil ; data insä
Ritimitft ce se c/uamit acum 1-apiceni
1879 sunt to8 fruntasl si insu- Moara-pe-Telita i Ceriscani st
din pornelnic (7035-1527) este
ratel, 97 paima0 §i 107 codasT, ce se chiaml acum Ritcleni i BIllnesti, gresitä cu treT anT, precum
stapinind 715 fald. cittY-va robY tiganY. Si Mttnastirea a- data. se va vedea :
Biserica Manastirel serva sa- tuna se numea t A Sfintutur NicolaY
din Poeang, de end Ora acum sunt 143KO/l6H16Artz .
tuluT. Cu voluta Tatalut, o Cu conlucrarea
irecutY 432 anY.
Are o scoall mixta, infiintata FiuluY, si cu stivirsirea sfIntulut Duh,
in 1882, conclusa de un inva- 2. «Alexandru Voevod cel iatd ett robul stlipIrtuld med Isus Chris-
tator, frecuentata de 30 scolarI Bun, Evdochia Doamna, Maria tos, Ion Petru Voevoda, cu calla ha D'un-
nezett Domnitoriti Mobdovet, fiti al
899-90o). Doamna, Alexandru Voevod,
luT Stefan Voevod cel bittrin, bine vol.
Drumuri principale sunt : la Ileana Doamna, lile Voevod, Domnia mea din a noastrd bund vrere,
Heciul (5 kil.), la Tatärusi (3 Bogdan Voevod, Ruxanda D-na, In al pattulea an al autocratorieY, a zidt
kil.) si la Dolhasca (4 kil.). Ana Doamna i fiii lor: Bog- acest temple In numele arhereulut lut
dan Voevod, Petru Voevod Christos i flicittortuld de mlnune Nicoalt
Probota, meineistire, in jud. Su- fiil lor». Sub egumenul Kyr Grigort, in anul
7038, Oct. 16 (1530).
ceava, in satul cu acelasT nume Despre Alexandru-cel-Bun se
si a carel biserica serveste de inseamna aceasta ctitorie La jertfelnic se citeste aceastä
biserica satulur. Acum nu mal Acesta a afierosit mosia Budinti inscriptiune sculptati in piatra :
64746. Morolo Dtclionar &Nimio. Vol. V.
14

www.dacoromanica.ro
40130TA (MANASTIRE) 106 PRO130TA (MANISTLIM

H01111611H Rares si al sotiei sale Doamna anul 7054 (1546). (Letop., T. I,


Pomeneste Doamne sufletele robilor Elena cu urmatoarele epitafurf, pag. 172). Iarl Doanana Elena
al( Ion Stefan Voevoda si pre fiul sltd
Petra Voevoda si pre mama luT Maria in limba slavona : a mar trait inca dupa moartea
si pre Doamna luT Maria d pre fiiY lar Piatra de pe mormintul
I. barbatuluf el. La 1550, ea era
si pre Doamna luY Elena (Petru Rares Domnitoruluf Petru este 'lipa inca in viata, precum se vede
a fost Insurat de douti orY ; intIT cu la mijloc, si de aceea cuvintele din inscriptia pusa pe biserica
Doamna Maria, apoY cu Doamna Elena, ce lipsesc se pot numaf presu- Episcopiei de Roman in acest
fata DespotuluY SirbieT) si pre fiiT lor
si pre Maria si pre Ana. Potneneste pune spre a se complecta : an. Tot aceasta se vede si din
Doamne si saeta' robuluT titd Monahul o inscriptie de la manastirea
cAcest mormInt este al Tubitorulul de
Kyr Grigori egumenul. Christos robuluT luY Dumnezed, Domn al Secul, pre carea nol o am re-
Pomelnicul manastiref pune Moldaviel loan Petra Voevod, fiul bKtrl- produs-o in urma, vorbind de
inca lntre ctitorif manastiref pre nuluT Stefan Voevod. Carde a rdposat In antichitatile aceld manastirl, No.
urmatorif Domnf dupa Petru acest locas si s'a mutat la vTacTnicele16.- I T. Desemnatorul si sculptorul
casurl. VTacYnica luT pomenireD. aminduror acestor epitafurf a
Rares :
ctefan Voevod, Angelina 2. Pe piatra mormIntalA a fost acelasf si amindoul aran.
Doamna, Petru Voevod, Alexan- DoamneT EleneT este acest epi- un artist iscusit.
dru Voevod, Ana Doamna, Bog- taf : In biserica mal este o pia-
dan Voevod, Maria Doamna 01- tra mormintala, din care se
G1H rPofi vede, ca acolo a fost inmor-
teancas . cAcest mormint e al roabeY lul Dum-
Despre acest . tefan Voevod nezed EleneT, DoamneT luT Petra Voevod,
mintat in anul 1544, FrAtineanul
spune asa : fiica taruluY Despot. Carea a reposat In Parcalabul de la Neamtu, precum
acest Igcas (si s'a mutat) la vYacTnicele se vede din epitaful urmator :
c Acesta este fiul luT Petra voevod ldcasurT.ViacTnica eT pomenire, In anul
Ralis, si ad dat mosiile acestea : S4vesti, 7 mi!..., IIP60TfIgliGfl
In tinutul NeamtaluT, d Purcelesti si CrK- Repasata robul luT Dumnezed Plan...
stesti, 0 poi sat din Stilseni, din care Data mortif luf Petru Rares In loc de nume sunt sgpate fuste flor!, carY
numaT StrAvestt de stdpinesc acum de poate di fi form/nd Inere, dar nedescifra-
nalnlistire s.
si a sotiei sale nu sunt puse,
bile. FrKtineanu pIrcAlabul de Neamtu.
din caliza ca Petru Rares a pre- ViacTnica bu! pomenire. In anul 7052
cPetru Voevod, Irimia Mo- gatit mormintele acestea inca (1544).
vila Voevod, Elizaveta Doamna, fiind in viata si a lasat ca ur-
Roman Voevod, Simion Movill masir luí sa insemneze datele Vasilie Voevod, in anul
Voevod, Melania Doamna, Ste- dupa moartea luf si a Doamna 1646, a facut ograda manastireT
fan Voevod, Axana Doamna, ceea ce insa nu s'a realizat. de zid ; precum se vede astazI.
Levin Voevod, Ruxanda Doam- Acesta este incä un tras carac- Marca Tare! ce este la poarta,
na, Aaron Voevod. teristic a barbatieT Marelur Do mn , are imprejur aceasta inscrip-
Bogdan Voevod, Stefan Voe- carele ca si tata' sati Marele tiune :
vod, Alexandru Voevod, Bog- Stefan nu se temea de moarte, Cu vointa
dan Voevod, Grigore Ghica Voe- ca oamenif ordinarf, el o astep- TatAluT, sica conlucrarea FtuluT li ca
vod, Smaragda Doamna. taii si eraii pregatiti pentru in- sdvirsirea SfIntuld Duh, Ion Vasile Voe-
Grigore Voevod, Maria Doamna, timpinarea el. Ce este maf mult : vod, ca mila luT Dumnezed Domnitoriti
TdreT MoldoveT, vhzInd 1nvechite lucra-
Dimitrie Barnovski Voevod. se vede intentia, ca cind vor rsle MinhstireT, Ingrlidi ca zid Biserica,
Alexandru Voevod, Constantin presimti apropierea mortif O. In anul 7154 (1646).
Mavrocordat Voevod». se duca la Probota ca sa moara
acolo, unde isf preparase mor- IO.Unul dintre ctitori ce!
(Acedia ad Intdrit hrisoavele pentru marf al manastirel Pobrata a
ezerul Bildul si pentru cele-l-alte modY si mintele de tirnpurití ; cadí acea-
robiT tdtarT si tiganT, cum si privileghiu- sta vra O. zica expresiunile ce le fost renumitul Mitropolit al Mol-
rile pentru preotT, poslusnicY si tiganiT mg- Ostra in amindoua epitafele : dova Dositheiti.
nis.'stireT, ca al fie apdratT de radie de toste El fiind calugarit inca din ti-
TdreT, si venitul gostineT si a desetinef n'AM IIP6OTII E110L1 nerete in aceasta mandstire, a
de la dinsif di aibd a lua egumenul ace- care s'a mutat in acest lIcas la viacTni- pastrat o deosebita veneratiune
stel mitnastirTp. cele lIcasurl.
pentru dinsa. Pe cind el se afla
In biserica manastiref se Data mortii luT Petru Rares, episcop la Roman, aceasta ma-
afta mormIntul Domnuluf Petru Letopisetul Moldovef o pune in nastire fusese devastan", arsa si

www.dacoromanica.ro
PROBOTA (MXNA.ST1RE)
107 PROBOTA (MXNXSTIRF.)

pustiitá. El a restabilit-o si a pus si s'ail ingropat r p usatul Petru Voclit tnceputur le sphs nitt robulut ottienesc,
in orindueall anterioarl. Dupá Rares In d'hita bisericK In pomelnic acolo este Stonul muntele si cine nu iu-
ce Dositheiti s'a fácut Mitro- cinstita sa Doamni. Elena fata luT Despot beste Sionut.
polit, mánästirea sa a prosperat Impiratul de Sirbia si fiid s il Stefan OE pACTOBVTIS eLlUV TIN117SfiT(Uel,A

maT mult. Dar cind el s'a re- Vodit ce ag domnit pre urmNY ai alalt co- trplv ixotrao&avca eup órrop aupt6sost
coni, si s'att ttnut santa mgnistire cu Vtim plato% aína/tac aufwv Top. l(3a
tras India oará In Polonia, sub cinste mare attta clt deosebi de episcopT CMUOIV.
Petriceico Voclà, in timpul ráz- si B. Mitropolitl an stitut din Pobrata asta ztce Duhul sttnt si se rustnize
boiuluT turcesc cu PoloniT, un Gheorghie fratele lut Ieremiit Voch si si sl vlretjasca tnnapoT toff cela ce nu
vrájmas mare al sáti, pe care el Teodosie Barbovski cariT facerg Sucevíta, Yubesc Sionul. cl acoloY anea cetate
mal spot pre vreamea vIletulut 313i1
Il numeste blestemat de Dum- mareta tmpKratul Hristos acolo satt po-.
stricasi. Obneatal cel bun a sfenteY gortt din cert si din Duhul sftnt din fe
nezeti, din noù a devastat mg- mingstirY inteattta clt calugirit ceY cioara prea sfinta Manita satt intrupa
nástirea Pobrata. De aceea Mi- ag bigat tIlharit de ati jehuit toatit ave- acoloY Vitleemul ande satt nifscut. st Na
tropglitul Dositheitl, dupl ce rea botarilor TiriY din visteriul minNstireT zaretul unde att Blcuit i acolot tara Pa-
s'a reintors la scaunul Mitro- de Yail siricit si de atunce ail stitut llstina i atlileta pre ande all tmblat
ngstirea urttg tuturor $1 nime nad
poliel, ca sá asigure soarta a- chotat de nevoia el, si o att aprins cu
deati lumtnat. acoloT Iordanul apa unde
satt botezat i muntele Davorul ande sud
cesteT mánástirT, cu sfatuI bettile deali ars acea sftntl mintistire ce argtat slava st din cert satt mgrturisit de
o a inchinat sfintuluT Mormint, da cuviinti In tina Tara, deag stitut B la pirintele fitti iubit si ca sil ascultim,
prin Patriarhul IerusalimuluT Do- al descoperiti i fiind domneasci nime acoloY Golgoda ande satt Mstignit
sitheiti . nu cuteza sK se faci ctitor al o acopere, marmtntul ande s'ag tngropat Batí tnvins
pini deade voe Vasilie Vocli dumisale salí petrecut dupi tnvoiere IR de ille
Reproducem actul hichinárif
Torgit postelnicul virulut sid de o atf adesea vorovind ca apostolit. acoloY Ele
mánástirel PobrateT, publicat In acoperit iarg tripizirile att vtndut cilugI rit onul muntele unde satt suit Domnul
jurnalul bisericesc din Bucovina, cu stborul un rnunte dumisale Jul Gheor- Hristos cu apostolit tott 5i mare ngrod
tntituIat : «Candela , No. 3 , 1885, ghe Paharnicul tnare fratele lut Vasilie de ucenict adecit de crestinY si ca prea
la pag. 147-150. Vodi Dumnezeg sil pomeneasch, nu pre cinstita sa maYcl si de dinaintea lor satt
basa ce pentru si dereagi tripNzirile ceale suit in cert la Pirintele. acolot In Sion
Facem Vire t'autor Cu aceasti carte de dires i ceale de iznoavIt sK le facN, $1 casa ande sad pogortt Duhul sfint
a smerenid noastre, pentru sfinta satt apucat des& lucrat o ami, si naif ucenicilor. acoloY si casele lut David
ngstirea noastrit Probota, carear este Mis- istovit, si treend vremea cu deaert, ctnd ande vor sedea scaunele la GYudet. si
tura de la tnceputul Tirit de sehastri, att fost pe la Dabija Vodi Dumnezett sN1 va vent Domnul Hristos cu slavK l cu
cind prea acelea, locurY era desert, si pomeneasci, iartt muntele unde'ra vindut putere multg de sfeint de va giudeca
Inceput depre-atuncea precum se dat danie sati pierdut i sfinta mgras. lumea si va plttti cgruYas dalla nevointg
vtfd diresele ctnd era vtileatul X3Itg. tire Mmtind vinovatt sati oprit B sate a celan bunt (Undule tmpleittYa ceriulut,
Stefan-VodN si fratele sig Alexandru- sfintet ingnNstirt Pobratit pentru acel inri strimbit sor duce tn muncit
Voclit aceTa de Dumnezeil pomenitit DomnY munte, si ne' afltndust nime sit sK pie PentraceTa amerenla noastrK am %chi-
de itt tnceputul 'pret. Ce-ad dat BotestiY, pentru nevoia sfinteT ministirT clf i ma- nat slujba noastrK sfinta Mitnifstire Po-
si TNtlfrusiT adevtirateY sale minitstirt inte la valeatul 31311/13, ag luat satul brota sfintuld mormlnt a luY Hristos
Pobratey, asa zice in nric dadoh tomu sfinteY mingstirT Miliálisanit pre Basett. pentru sufletele rgposatilor aceTa DomnY
istinnomu nasemu Monastiriu ot polian, Soldan Vornicul ef ce Bit acoperit cli- Alexandru Vodtt cel btittin si 'lita Vodtt
iaje est mejdu Sumuzo pobratovem pu- sarnita si un turn si smerenia noastrd 5i tefan Vodi cel bun si Bogdan Vodtt
tocom dve cale! edino na imé Budintii fiind la Roman episcop am plttit cu ba- el de stnt pNtil asttlzY uricele si satele
a drugve bise togo Tatarei. DecY ag triit nit MInistirit schitulut pentru muntele si odoartfle. $i Petru Vodtt Rares si Elena
aceia sftntg manKstire pre rind tntgrin- acela, sam riscumpirat sfinta Mingstire fata lut Despot tmpttrat si Stefan VodK
du-o Domnit istintt la Stefan Vodi cel din vina aceia din toattl si pre clt era cel ttnir si pentru sufletele tuturor Dom-
bun ce ati flicut Putna, si vechindu-s1 att lucra! lam fticut tot, cam deschis .trepi- nilor si alalt ctitorY mitropolitt pi bo-
flicutu-o de iznoavg P cela de Dumnezeli zarca som zidit tot ce era elsturnat iarY si pentru sinNtatea Mirit sale,
pomenitul Domn Stefan Vodit cel bun si OsIpit. sam fNcut i tripizarea de varK Domnuld nostru Ion A nton Rusit voe-
Y-att ca maY dat sate si odoarg, spot cind cti perla ca pivnitK cu beciurt cu total. voda i cinstita sa Doamn1 Zoi si a lor
ad fost preste II (8o) de aY cNztnd be- si alttl din ce miau fost puterea am fd- iubitY flY Alexandru voevoda. Enachi
farit Mitropolitul Grigorie Rosca cut vestminte. sam sprejenituo ping clnd voevoda. Gheorghie voevoda i alalt
vitral lut Petru Voch llares din Voronet a cNzut la maztlie. atuncea aflInd 'reme DomnY blacocesavY ceY va blagoslovi
de postrig cu nevointa sa ail tndemnat nepriitoriul luT Dumnezitt ait dat esipit DumnezNa. $i pentru sNnKtatea Dumilor
pre Petru VodK Rares de s'A dat ctitor mare 501 parees co rtItt. Pentraceta am sale cinstitilor boiart mart si celor miel
la Pobrata, s'ail filcut biserica de iznoava socotit sam Inchinat sfinta M ngstire Po- tuturora. mal spot ai pentru sufletul
ca maY ghizdavit 1 mat linfrNmsatg, sag bmta postrigul raYett. si nevointa mea metí unuT smerit i mal mic de tott i
mat intKrit-o cu sate, sad priimitu-o sfintuluT mormintulut Jul Dumnezni, ande sin dat pre mina sfintii sale Pttrintele
M'Y fie de 'ngropticiune, care preatuncea izvoreaste viata si lumina preste torta nostru prea fer'citttlut Patriarchul de
numaY la Bistrita pi la Puma era Dom- lumea cl acola locul cel sftnt i mal stinta cetate Ieru a/tmul I toatli Pales
nit de al tngropa i tocma la IngngstirY stint dectt in tosa lames, acolo sunt tina chir DosoteY ca stt fie danie vecTnicit

www.dacoromanica.ro
PROBOTA (MÀNXSTIRE) 108 PROBOTA (MXNASTIRE)

sfenteY sale si citrora vor fi pre urma am gAsit acolo un singur preot In 1409 Aprilie i8, Alexandru-cel-
sfentiY sale Patriars la sftntul mormIntul de mir, si acela epileptic. Abia Bun hdrtizeste mlnitstireY Sf. Niculae
tut Dumnezdt1 si pentru me mare cre- (Probota) aflitoare pe poiana SiretuluY,
dintti miFam pus si peceaté si iscitlitura
dupa cit-va timp de la sosirea
ea nimene sd nu pdscuiascd In baits So-
si m'am rugat si Dentin'lor sale cinsti- mea el s'a desteptat din paro- muzul, triceptnd de fa gura 1351teY si
tilor bolarilor mare al ttirtY dealt iscdlit xismul luT. pdnd la hotarul Hetca. (e Archiv. 1st., , B.
si dumnealor ca sN. le fie pomand In vecY. (Notite istorice si arheologice P. Hasdett, I, part. II, 12).
sd se pomeneascd cu ctitoriT ce mart si adunate de pe la 48 mAnAstirT Alexandru cel Bun, prin documentul
dumnealor, ca sd fie stNttttoare In vea. dat tn Suceava la 22 Septembrie 1410,
larl cine dind va sa ispiti sit strice
si biseria antice din Moldova
htirdzeste raIntistiret Probata cincY Te-
aceastd danie. aceld ad fie stricat g le- de Episcopul Melhisedec, pag.
mirY-tasee, in tntelegere cu Petru, sulta-
pliclat din catastihul vietiT si din partea 150, 1885). IatA tried cite-va no- nul hanuld tdtdresc numit Temir-Tas a-
sfintilnr si sd. fie subt urgia le Dum- tite istorice privitoare la acest sezat line balta Somuzule. Acest Petro
nezild ca banY zavistnicul fratelut si uci- sfint boca: era vasalul lut Alexandru (Hasdett, Ark
gout si ghieziT si scarotki. lard care va Ist., I, 2, pag. 12).
trail si va direge acela sd. fie cu sfiintiT Pe acea vreme (7036=1528) a urzit In x442, Maid 8 se Intilreste mtinds,
In panea dreptilor a In lumina sfinteY Petru-Vodd mdridstirea Pobrata, name tireY Probota 9 case de TiganY. (Arh.
troite In vect bucurtndu-sd Cu Domnul Ong 'n jumdtatel (Gr. Ureche,cLetop.D, I, Ist., I., 1. 123).
nostru Hristos amin. p. 190). In 1444, Aprilie 26, Petru-Vodd, fiul
pis' uias 13PIle DacK s'ad tritors Pentru VodN. din le Alexandru-cel-Bun tY hdrdzeste patru
Dosothett Mitropolit SuceavslaY. Tara-Ungureascd (1532), Intro acea laudd shlast de Tigant (Arhiv. Ist., I., I, 123).
Ion Episcop Romansktit. ad sKvIrsit mAndstirea Pobrata, care era Iancu-Vodd-Sasul, fiul tut Petru-Vodd-
Serafim Episcop RadovskiY. ziditd de dtnsul $i o ail sfintit (Gr. U- Rares ddrueste mdastireY Probota la
Halistru Episcop HuskiY. reche, cLetop.D, 1, 205). 1580 Iulie ¡9, satul Protopopeni pe Si-
Miron Kostin vet Logofdt. La anul 7055 (1547) Septembre In 4, ret co morY In Siret (Arh. Ist., Tom. I.,
VinerY la N. s'ati sdvirsit Petru-Voclit Ra- P. 127)-
Buhus Hatman.
res ; si cu cinste l'ad Ingropat In Ind- Ex-Mitropolitul Grigorie cere M-reY
Biserica mAnAstireT Probota ndstirea Pobrata. (Gr. Ureche, cLetop.D, I, Probota sit i se fad dupd moarte o
205). pomenire anuald pentru serviciile ce a
este una din edificiile cele maT lar in al doilea an al DomnieY luY, adus mhndstireY.
alese ale Moldova. April 7, In anul 7056 (1548), Simbdtd. a edificat cu toatd magnificen/a
Arhitectura este aceeasT ca a dupd. PastY, Ilias-Vodd (feciorul le Petru cerutd biserica din amp.
mAnAstirilor din veacul XV-lea Rares) ad tdiat capul tut Vartic Hatma- a tnduplecat pe Petru si Doamna
si XVI-lea bizantinà cu decora- nul, In tirg In Husi, g l'ait dus de rail sa Elena sit-sl aleagil In acea mdMstire
tiunT gotice. Ea conservl antica tngropat In mIndstirea Pobrata. (Gr. U- locul de tnmormtntare, nu la Putna ca
reche, eLetop.D, I, p. 20). dupd obiceitt.
impArtire in patru despArtitud, Se bucura allturea cu cea de la Bis- Scoase de la Domnie satele Prd-
deosebite prin pAretT interme- trita de o deosebittt favoare pe timpul an,* si Negoesti, pe cart fku moil cu
diarT, ca si mAndstirea BistriteT, luY Alexandru-cel-Bun si a urmasilor shY, cheltuiala luY.
anume : pridvorul sari porticul, dintre cart Petru-Vodd scuteste In 1448 dpKtd de la Domnie lacul Belcul
satele el Ciulinesti, Gheresteni si Rosca 1562. Septemb. 9. (Archiv. Ist., I., p. 22).
narthica, templul si altariul. Prid-
de line Htrldd sd nu plitteascd bir, niel Prin zapisul dat la 1671 Febr. 6 In
voriul a fost deschis si cu co- posadd, nicT podovada, niel ilis, niel mod Iasi sub Duca Voevod se scot dintre alte
loane legate prin arcurT triun- sd nu facd, niel In soldit sd nu Imble, obiecte htirdzite bisericet celeY marY de
ghiare ; dar egumeniT grecT ail nie butile noastre sd nu care si nicY o la Ierusalim, de mal multY boert, co
infundat si pgretiT acestr cu co- slid slujbd a noastrd. TotY cojocarit si scoartd si o icoand Precista si ce't 8 let
altY mesterY din acele sate sd. fie venit banY si o pecete de ad dat la stinta
loane, fAcindu-1 obli peste tot.
mime niNnNstiren In sfirsit nicY judecd- mIntistire la Probota pentru a ce ail
Biserica este peste tot zugrA- toril de la Hirldli, niel globasit lor, nicY tinut cKlughril aceste unelte 23 ant tntea-
vitA, partea din nainte are pic- pripdsant sl nu aibl a judeca pe ace cea sfintd mdriNstire la Probotaa. (Miron
turA modernA, lar cea din urm5. oameniY, nicY sK-Y prade, nicY gloabd sad Costin, Opere complecte, de V. A. Ure-
anticl. tretin sd nu le YeY, nicY pentru neascul- che I, p. x27).
tare, ci In orY-care treabd tntre aceY Prin uricile din 1676 Maid 9 dat In
AstAzT mAnAstirea Pobrata re- oament sit-Y judice chlugariY, lutnd tot Iasi de Antonie Ruset VV. se despdgu-
prezinta o ruinA. Casele egume- venitul cit va fi. besc cdlugdrit din Pobrata pentru o bu-
nesd, foarte marl si cu treT e- Pe ltngd aceastd favoare se mal gd- catti de botar din Hangul ce se chiamd
tagiurT, ail cAzut in ruinA. seste hdidzitd aceleag mdndstirY, toatd Bistricioara, pentru care se judecaserd
GrAdina de prin prejurul mA- ceara din zecimea domneasch de la Ttr- cu Tudorascu, Iordache Spdtar mate si
gul-Frumos, si pe tot anul cite ease buff ad fost ritmasY, ati fost desphgubitY de
nAstireT este dat5. in stApinirea de vin din acea de la lltrlitti sad de la bund voe de acesta cu 200 leY. (Idem,
arendasilor. Cind am vizitat a- Coman, ca sd se poatd da fratilor che I, 13- 137)-
ceastA mAnAstire, in anul 1879, un adaos de bäutord. (Xenopol, III, 592), Printr' un alt hrisov din 1802 Martie 20,

www.dacoromanica.ro
PROBOTA 109 PRODANE;TI

se tntXrete stIptnirea tanhstirel Probota Probota, pädure a statulur, de Procovul, ramurd de munir, in
pe mosiile Platonesti (astii-z1 Manolea), pe mosia cu acelasi nume, jud. jud. Neamtu, comuna VinAtori-
Turbata, Budinti, Miriceni I NKaseni
de la tinutul SuceaveT, pentru care urma
Suceava, in mArime de 1690 Neamtulul, pi. de Sus Mijlocul.
pricinK de lmpresurare pentru megiesïl hect. si cu diferite esente. Se intinde de la hotarul jud.
(tUricariul, , de T. Codr., VI, p. 242). Suceava, pe la N.-V. mAngstirei
Probote§ti, sat, pe mosia Tir- Neamtu. Este acoperitA cu pl-
IatA pe ce pret fuseserA aren- nauca, com, cu acelasT nume, durr si imbelsugatA in izvoare
date mosiile mAnAstirer Probata pl. Herta, jud. Dorohoia. minerale.
inainte de 1851, pe cit s'aa a- Are o populatie de 1586 su-
rendat prin licitatie In acel an flete ; z bisericr, deservite de I Prodani, cdtun (ttrIA), in jud.
(1851) si ce venit aduc acum preot, 2 cintAretT si I pAlImar : Ialomita, pl. Borcea, pendinte
statulur : una vechle de lemn, cu hramul de com. Tonea.
Mosia din jurul tnAnAstireT Sf. Mihail si Gavriil, flcutA la
(Probota), inainte de 1851 Cu 7766 de sAtenT si cea-l'altA de Prodani, sal, fAcind parte din
250 galbenT, in 1851 Cu 382 zid, cu acelasT hram, fAcutA In com. rur. BArIsti-de-Cepturr, p/.
galbenr, lar acum Cu 7030 ler. 1874, de Princesa Olga Mihail Vedea-d.-s., jud. Olt, situat pe
Mosia Guija (Cu Dolhasca si Obolinschi, conform testamen- Valea-Vedi ter.
Buda acum), inainte de 1851 tulur defunctel Maria Potlog.
Cu 550 galbenr, in 1851 Cu 671 Prodani, sat, fAcind parte din
galbenT, lar acum 37500 ler. Procovul, schit, pendinte de ml- com. rur. Gura-Boulur, pl. Ve
Mosia TAtArusi, inainte de nAstirea Neatntu, jud. Neamtu, dea-d.-s., jud. Olt. Are o popu-
T851 cu 900 galbenT, in 1851 com. VinAtori-Neamtulur, din pl. latiune de 140 locuitori si o bi
Cu 1557 galbenT, lar acum cu de Sus-Mijlocul. sericA fondatA la 1892.
21000 ler. Se mar nutneste i Procopul.
Mota Heciul, inainte 1851 de In privinta acestur schit sunt Prodani, subdivizie a cdt. Chi-
cu 1175 galbenT, in 1851 Cu 1791 o multime de hrisoave domnestr, tani, com. Vata, pl. Vedea-d.-s.,
galbenr, lar acum cu 24420 ler. intre carr: al luT Ghica Grigore jud. Olt.
Mosia Platonesti saa Mano- Voevod, de la 7249 (1741) ;
lea, inainte de 1851 cu 560 sovul de la 7255 (1747) ; hriso- Prodäne§ti, com. rur., In pl. Ho-
galbenr, In 1851 cu 803 galbenr, vul lur Constantin M. Cehan Ra- rincea, fuel. Covurluia, la 87 kil.
lar acum cu 8000 ler. covitA din 7259 (1758). La 7262 de Galati. Se mArgineste la
Mosia Dolhesti inainte de (r754) Tudosie egumenul schi- N. cu com. Lupesti, MAlusteni
1851 cu 1290 galbenT, in 1851 tulur, cumpAr1 pentru trebuinta si Tutcani ; la E. si S., ca GA-
cu 1445 galbenT, lar acum cu schitulur o moarl cu toate cele nesti si Slivna $1 la V., cu cAt.
21 I I 2 ler. trebuitoare eT, care este din sus Aldesti (com. Bere,ti). E ase-
Mosia Hirtoape/e, Crivesti saa de metocul mosier Bleber, pe zatA pe o muchil de deal, In
Bidilitd, inainte de 1851 Cu 563 apa Topolita. La 7263 (1755) a partea de V. a HorniceT, inteo
galbenT, in 1851 Cu 737 galbenr, fácut imbunAtAtirr schitulur, Toa- pozitie frumoasg, de ande se
lar acum Cu 26230 ler. nichie, Episcopul Romanulur. vId satele invecinate ale Ho
Mosia Protopopeni (Botosani), Hrisoave domnestr mar sunt : rincer, si anume : Sipeni, in fatl,
inainte de 1851 Cu 260 galbenr, al lur Scarlat Ghica Voevod, de Tutcani, MAlusteni, Aldesti si
In 1851 cu 171 galbenr. la 7265 (,757); al lur Gr. Alex. Puricani.
Mosiile Ciulinesti i Verejeni, Ghica Voevod, de la 1765. Se compune din 3 cAtune
inainte de 1851 cu 150 galbenT, La 180r, schitul a fost prAdat. ProdAnesti, Puricanl i SAseni,
in 1851 Cu 380 galbenf. La 1802, Chir Doroteia a cil- carT sunt aproape una de alta,
(Vezr arenda vechie, in Uri- ruit intre altele : stupir schitulur iar cele din urml mar Impreu-
cariul de T. Codr., vol. VI, p. 96). Prisaca - de -sub -Muncea si Pri- nate. Locuitorir din toate cAtu
saca - Procoveni. nele sant rAzAsr. Populatiunea e
Probota, pädure, pe sesul si ma- (Vezr pe larg istoria schitu- de 259 familif, sati 999 suflete
la' Prutulur, spre E. de satul lar Procovul in revista a Bise- Terenul com. e foarte acci-
Probota, com. Cirniceni, plasa rica Ortodox1 RominA», Anul dentat ; dealul In directia Sliv-
Turia, jud. VIII, No. I-2). ner mar ales e plin de ripT si

www.dacoromanica.ro
PRODXNEST1 110 PROGRESUL.

piriia$e ; in fundul fie-cAreT ripT, tuluT, pendinte de Episcopie. Pe de 926 locuitort Are o bisericd,
fiind albia unuT pirtia$, cresc in- mo$ia Parte- din - Verne$ti, are deservitl de 1 preot $i un din-
Orate in ambele pArtT nume- 30 hect., fAcind un corp cu cri- tAret ; o $coall, frecuentatA de
roase $i regulate sAlciT. AicT, ca vina Simileasca, de 49 hect. 49 copir.
mal in toate comunele din va- Mo$ia e pro prietate a statu-
lea $i fundul HorniceT, sunt fru- Produlesti, com. rur., jud. Dim- luT $i are cam 1506 hect. pA-
moase $i bogate grAdinT cu pomT bovita, pl. Bolintinul, situatA pe mint arabil $i 400 hect. pAdure.
roditorT, in special merT, perT, loc $es, lingl piriul uta, la 4 Sosele comunale o leagA cu
prunT, nucT, vi$inT, etc. kil. spre N.-V. de gara Titu, com. Mereni, Aluni$ul, FAgetelul
PAmintul arabil al comuneT e avind douI podete pe piriul $i Spineni.
de 1129 hect.; mal sunt $i 97112 uta. Se compune din trer cA- Locuitoril se ocupa cu agri-
hect. viT, 12 hect. finete, 20 tune : Produle$ti, Bro$teni $1 cultura.
hect. ima$, io hect. tufAri$, o- Coste$ti-din-Deal, cu o populatie Veniturile $i cheltuelile com.
sebit de ripT $i locurT nepro- de 1700 locuitorT. sunt de 2569 leT li 92 banT.
ductive. Are 3 bisericT $1. o $coalA.
Agricultura, cre$terea vitelor, Comunele vecine cu Produ- Profa, sat, acind parte din com.
cultura viilor $i a grAdinilor cu le$ti sunt: Branistea la E., MA- rur, cu acelasT nume, pl. Vedea-
pomI fructiferT sunt ocupatille tásarul la V., Gura-$utiT la N. d.-s., jud. Olt.
de cApitenie ale locuitorilor, carT $1 Coste$ti la S.; se desparte
ati case in bunl stare $i bine de toate prin cimple $i se une$te Profa, mofie a statuluT, jud. Olt.
ingrAdite $i 729 capete de vite. prin $osele comunale. VezT Ciorica, sati Profa.
Budgetul com. e la veniturT
de 2755 lef, lar la cheltuelf, de Proeni, sat, fAcind parte din com. Profa $i Ciorica, peIdurr ale sta-
2693 leT, 65 banT. rur. CAlinesti, plaiul Cozia, jud. tuluT, pendinte de com. CiomA-
Are 2 bisericT, Sf. VoevozT in \alma, situat pe ambele laturT ge$ti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,
ProdAne$ti $1 Sf. Dimitrie in ale soselei nationale Riul-Vadu- $1. in intindere de 900 hect.
SAseni, com. ProdAne$ti impre- luT $i pe malul OltuluT, care face
unA cu cAt. Alde$ti (com. Be- aci o mare curbA. Profeseni, atun de E. al com.
re$ti), constituind o parohie, cu Are o populatie de 109 locui- Arce$ti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
catedrala Sf. Dimitrie, cu 1 preot torT ; o bisericA cu urmAtoarea jud. Romanati, situat Miga 611
paroh, I preot ajutor $1 5 chi- inscriptie : Beica, pe $oseaua Caracal-Riul-
tAretT; o $coa15. mixta. VaduluT, in apropiere de Olt
AceastK biseria Dumnezeiasa si In-
Comuna cea maT invecinatA tru tot cinstitI si a tutulor sfintilor din $1 gara Arce$ti.
de ProdAne$ti, e Slivna, la 3 temelie s'al fdcut si s'ati zugrKvit prin Are 120 familiT, sati 610 su-
kil. spre V. osIrdia DomnuluY Constantin Davidescu flete.
din Rimnic la leatu 1798; iar advonul
Prodanesti, sat, cu 50 familiT, s'a fitcut de Orintele Macarie Monahul Progresul, sat, fAcind parte din
si de Iamandi din R/mnic la 1817,
jud. Arge$, pl. Topologul, fa- com. rur. Cucueti-PlAtAre$ti, pl.
cind parte din com. rur. Bleici. La satul Proeni, maT sus de Dimbovita, jud. Ilfov, situat la
Are o bisericl, cu hramul In- vársarea LotruluT in Olt, se aflA E. de PlAtAre$ti.
trarea-in-BisericA, deservitA de o bisericA vechTe, unde, spune Se intinde pe o suprafatA de
I preot $1 I cintAret. legenda, s'ar fi celebrat cununia woo hect., cu o populatie de
luT Mihaiti Viteazul. 448 oprciue
lo ittaotreTa.
Prodänesti, sat, fAcind parte din Cade in partea de S. a com., e a insurAteilor,
com. rur. Marcea, pl. Oltul-d.-s., la 31/2 kil, de cAtunul aline$ti care cultivl. 900 hect. (loo hect.
jud. Vilcea, situat lingA 1'1111 01- unde e $coala. izlaz).
tul, spre E. de comunl. Are o Are o $coalA mixtA ; un he-
populatiune de 109 locuitorl. Profa, com. rur., in jud. Olt, pl. le$teti.
Vedea-d.-s., situatA pe valea riu- NumArul vitelor marT e de
Produleasa, pddure, in jud. Bu- luT Ciorica $i formatA din 4 cA- 194 si al celor m'a de 313.
zAti, com. Gura-Ni$covuluT, cAt. tune : Profa, Ciure$ti, Once$ti
SAseni-NoI, proprietate a sta- $i Turclne$ti, Cu o populatie Progresul, sat, fdelnd parte din

www.dacoromanica.ro
PROI-IALtit 111 1,1t0T0PoPE/41

com. rur. Dudesti-Cioplea, pl. de apa" minera/a sarata, In jud. tor din Fintina MironeSei, pe
Dimbovita, jud. Ilfov. Se intinde Buzau, com. Vispesti, pe pro- mosia cu acelasl nume, pl. Co
pe o suprafata de 475 hect., ca prietatea mosnenilor Pitigoestl si sula, jud. Dorohoid ; formeazä ja
o populatie de 190 tocuitori. NArtesti. zul Prosianu, ucla partea de S.-
Insurateir ad 473 hect., din V. a mosid si se varsa in pi-
care 48 hect. sterpe, 23 hect. Prosanicul, sat, facind parte din riul Ciobalaia, ce face hotarul
izlaz1 2 hect. vie. com. rur. Vasilati-Popesti, pl. futre mosille Braesti, Vaculesti
Comerciul se face de 7 cir- Negoesti, jud. Ilfov, situat *filtre Dimacheni.
ciumarl. Vasilati i Pirlita.
Numarul vitelor mari e de Se intinde pe o suprafata de Proste§ti, sat, jud. Arges, pl. Pi-
55 si al celor miel, de 76. 2280 hect., cu o populatie de testi, facind parte din com. rur.
Are o scoala si o bisel-la. 278 locuitorr. Cocu-Popesti.
Statul are 1350 hect. si lo-
Prohalul, deal, in jud. Neamtu, cuitorif, 930 hect. Statul cultiva Pro§ca, catun,a1 com. Naeni, jud.
plasa Piatra-Muntele, com. Do- prin arendasff sal 1035 hect. Buzad, cu 400 iocuitorl si 93
breni, situat in prelungimea dea- (65 izlaz, 250 padure). Locuitorii case. Pana in 1864, forma sat
lului Ceuca. rezerva pentru izIaz 160 hect. independent, de atund s'a unit
Numarul vitelor mar! e de ca satul Naeni ì formind com.
Prohoje§ti, saü Prohozelt.i, sat, 218 si al celor miel, de 8o6. Naeni-Prosca, sad simplu Meni.
in jud. Bacad, pl. Muntelui, com.
Podurile, situat pe podisul mun- Prosanicul i Rasa, mofa ale Pro§ca, vechia schit fi tnetoh al
telur Hainela, la 2 kil. in spre statulul, pendinte de Mitropolie, Episcopie, In jud. Buzad, com.
N. de satul Podurile (scoala). jud. Ilfov, care se arendeaza. cu Naeni. biserica de mir.
Are o populatie de 512 su- 20000 lei anual.
flete ; 2 bisericl, deservite de Proqca (Metohul-Schitului-),
preot si 3 cintgretl, una cu Prosecul, tnunte, in jud. Mehe- mofie, a statulul, in com. Na-
hramul S-til Voevozi, cladita pe dinti, plaiul Cerna. Are o pes- eni, cat. Prosea, jud. Buzad,
la x86o si a doua cu hramul ter5. frumoasA. avind 3 hect. izlaz.
Cuvioasa Paraschiva, cladita pe
la 78 ro de Toader a Gavriload. Proselnici, sat, in partea de S.- Proqca-Näeni, cofrn. rur., in pl.
Vite : 23 cal, 419 vite !nazi E. a com. Miroslava, pl. Stav- Tohani, jud. Buzad. Vez! Naeni.
cornute si 28 porci. nicul, jud. Iasi, in valea ca ace-
las! nume. PKo§cani, (Sfo ara - S ähäteni),
Proite§ti, sat, in jud. Mehedinti, Are o populatie de 59 familil, tnofie, in jud. Buzad, com. GA-
plalul Closani, com. rur. Ponoa- saii 251 suflete; o biserica ; o geni-Vintileanca, cat. Sahateni-
rele. Are 23 case. moara de apl. d.-j., proprietate mosneneasca.
Vite: 170 vite mal-1 cornute, Are 60 hect. arabile si fineata.
Prooroci, catan, pendinte de com. 27 cal si 35 rimatorI.
Milcovul, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, Protopopeni, sat, pe coasta de
situat pe valea Oltului, la gura Prosia, deal, in jud. Iasi, com. deal, in partea de V. a com.
valcelei Urlatoarea, la 21/2 kil. Buznea, pl. Cirligatura, incepind Poiana Lunga, pl. Siretul, j u d. B o
de resedinta comuna de la capatul de S. al dealului tosani, ca o suprafata de 601
Are o populatie de 380 lo- Budeanul si intinzindu-se pana in hectare, din care 400 hect. ale
cuitorT ; o biserica, Cu hramul hotarul jud. Roman. Pe coasta Statului si 261 ale locuitorilor
Sf. VoevozI, deservita de I preot sa de N.-E. e situata o parte a cu o populatie de 85 familif,
cintaret. La E. de com., pe satuhu Ganesti. sati 392 suflete.
malul Oltului, in capul dealultd, Pe mosie se afla 715 hect.
e un semn trigonometric. Prosica, sat, cu 30 faniilii, jud. padure si i moara de apl.
Vite : 6o bol, 75 vaci, 32 caI, si pl. Arges, facind parte din Vite : 734 bol si yac!, 29 cal,
380 oi si 52 porcl. com. rur. Musatesti. 260 o!, 57 por& Sunt So stupI
cu albine.
Proorocul (Priorocul), sorginte Prosiei incepa- Mosia se zice ca In vecbime

www.dacoromanica.ro
PROTOPOPENI 112 PROVITA-DE4OS

era proprietatea lul Petru Ra- Provita, mofie a statuld, pe care Nisipului, la 48 kil. de capitala
res, Domnul MoldoveI. Din ac- la 1864 s'ail improprietarit lo- judetull/ si la 5 kil. de resedin-
te se constata el ea era inchi- cuitorli din com. Provita-d.-j., ta pIaser.
nata manastirei Probota. jud. i pl. Prahova. Se compune din 4 catune :
Satul Protopopeni mal purta Provita-d.-j. (numit de locuitorl
numele de Poiana-luI-Bors. Provita, fostä mänästire, in jud. si Maruntisul), Draganeasa, Pia-
si pl. Prahova, com. Provita-d.-s. tra si Provita.
Protopopeni, deal, care se pre- Are o populatie de 1560 lo-
lungeste din com. Corni, pe mo- Provita (Prahovita), rifé, izvo- cuitorI ; o scoala ; o biserica, cu
sia Protopopeni, intre piriul Glo- reste din muntiI com. Talea, urmatoarea inscriptie :
dinoasa si Siretul, jud. Botosani, plaiul Pelesul, jud. Prahova, de Aceastil sfIna biseried s'a zidit din
com. Poiana-Lunga. la locul numit Chela - Provite, temelie i tmpodobitii precum se si vede
udd partea de E. a comunelor de Prea Sfintia Sa l'Aria tele Esarh¡Kiriil,
Protopope§ti, sat, in jud. Me- Breaza-d.-s. i Breaza-d.-1., trece epitropul &Intuid MormInt si s'a hice-
hedinti, pl. Cimpul, com. rur. prin com. Ocina, unde se in- put la 1861, Maid to 25, si s'a sfirsit la
leatul 1861, Octom'bre In 26.
Punghina. carca cu girlitele : Ocina, Bal-
tisul i Valea - Bradului, trece Pe linga agricultura, 120 lo-
Protopopul. VezI Arama, sat, apol pe teritoriul com. Provita- cuitorI se maI ocupa cu,dulgheria
com. Belcesti, pl. Bahluiul, jud. d.-s., o uda in tot lungul (hambaragil), rotAria i cu bu-
Iasi. face multe cotiturI, i dupa ce taria.
se incarca cu valle: Sultanul, 185 s'ají improprietarit la 1864
Protosinghelul, sat, facind parte Pietrel, Polenel, Taporasti pe mosiile Provita, Draganeasa-
din com. rur. Magurelele, pl. Schiopoti, intra in com. Provi- Racota, ale statuluI, Catunul, a
Podgoria, jud. Prahova. trece prin centrul eI,
ta-d.-j., d-luI G. Gr. Cantacuzino i Pia-
udind-o de la N. la S. si pri- tra, a d-lur C. tefanescu, dindu-
Protosinghelul, piiclure, a sta- meste de afluentI vaile : Lunga, li-se 6o6 hect. EI au 8o cal, 48
tuluI, in intindere de 125 hect., Sarata, Nuculul, Puciosul, Bo- iepe, 258 bol, 270 vacI, 145 ca-
pendinte de com. Magurelele, lovanul, Draganesti si luda - pre, 490 oI si 268 porcI.
pl. Podgoria. Mica. De la vilceaua PuciosuluI, In raionul com., pe 11111 Pro-
intra in raionul com. Magureni, vita e o moara de macinat.
Protosinghelul, pädure, a sta- pl. Filipesti, apoi in comunele : Suprafata totall a com. e de
tullir, in intindere de 150 hect., Filipesti-de-Padure, Ditesti, 1900 hect.
pendinte de com. Pacureti, pl. monesti i Margineni, si se varsa In Provita sunt 2 izvoare cu apa
Podgoria, jud. Prahova. In Cricovul-Dulce, la V. de co- minerale, unul numit
muna Vladeni. la poalele dealuluI Vladeanul,
Proto§eni, suburbie, dinspre N.- din care lzvoreste, i altul pe
V., a orasulur Caracal, jud. Ro- Provita. VezI Predealul, pirilas. coasta dealuluI luda-Mica, linga
manati. locuinta locuitoruluI Ion Nita.
Provita- de -Jos (Prahovita), Apa acestor izvoare se intrebuin-
Provita, sat, facind parte din com. rur., jud. o plaiul Praho- teaza de locuitorl la diferite
com. rur. jud. si pl. va. luat numirea de Pra- boale.
Prahova. Are o populatiune de hovita, dupa numele piriuluI Pra- In catunul Piatra este o ca-
463 locuitorT. hovita san Provita ce curge prin- riera, din care se scoate piatra
tr'insa ; lar «de jos» spre a se pentru podurl, ziddriI, canalurI,
Provita, al/cl numire a munte- deosebi de comuna vecina, Pro- etc. Pe valea, numita. Valceaua-
iza Risnova, jud. Prahova. visa, ce cade in susul Sdrata, sunt izvoare de pleura.
E situata. pe ambele malurl sare.
Provita, mofie a statuluI, com. ale piriuluI Provita pe valle: StupI cu albine sunt i5o.
Provita, jud. si pl. Prahova, pen- Sal-ata, Nuculul, Draganesti, Va- Comerciul se exercita in co-
dinte de biserica Sf. Gheorghe- lea-Mare, Iuda-Mica i Bolova- muna de 6 circiumarl.
Noti (Bucuresti), care se aren- nul, si la poalele dealurilor : Veniturile i cheltuelile co-
deaza cu 6200 leI anual. ful-Pietrei, VladanuluI i Plaiul- muneI se ridica la 2645 leI.

www.dacoromanica.ro
PROVITA-DE-JOS 113 PRUNARVL

O osea comunald o leaga E situata pe ambele malurI Comerciul se exercita In co-


la N. cu com. Provita-d.-s. si ale riului Provita, la 63 kil, de mung de 6 circiumarr.
la S. cu Magureni, lar o osea capitala judetulur si la 20 kil. Budgetul e la veniturr de le!
vecinald, cu gara de resedinta plaseT. 3778 ler si la cheltuell, de 3145
E brazdatd de dealul Vla- Se compune din 9 catune : ler, 23 banr.
deanul, care in cep e din partea de Minza.ul, Moiseni, Provita-d.-s., osea principala hiles
N. si se prelungeste in forma chiopata, Secaturile, Sultanul, nqte comunicatia spre N. Cu
unta semi-cerc catre E. si S., Taporistea, Valea-Bradului Breaza d.-s. si spre S. co Pro-
formind culmile : Mes teceni, Vir- Valea-Poenir, cu o populatiune vita-d.-j.
ful-Poenei si Virful-PietreI. Din de 1696 locuitori. brAzdatä de piscurile : Sul-
aceste dealurI, se ramifica dealu- Are o biserica, cu hramul tanul, la V., Piatra, la N.-E.,
rile D urda, Plaiul-Nisipulur si Pia- Adormirea Maicei Domnului, Dr4gAneasa, la S.-V., pe carr
tra-NeaguluI. Toate aceste dea- fondata la 1629, cu inscriptia crqte tufir4 de padure, pe alo-
lurI sunt acoperite cu padure urmatoare : curea fiind acoperite Cu barba
marunta ; pe la poalele lor sunt pentru pAsune.
cSfinta bisericg. veche a fost ziditg
livezI, izlazurr, pomI roditorl In partea de N.-V. a comu-
de preotul Monach i Inchinatg la san-
se cultiva. porumb. tul mormint din Ierusaltm, si fiind intru ner este Poiana Stiner si apo-
Plaiul luda-Mica, spre V., e prgpgebre, la 1787 s'ad preflcut de ro- dia.
acoperit cu padure mare, iar bul lut Dumnezeu Mihalache Vlitaf de strabatut prin centro de
Plaiul-Stejerisulur, parte e aco- plaig, tntru prIpachre fiind la 1834, Iulie gira Provita §i de vAile Sul-
15, s'ad Indemnat roba lut Duninezed
perit cu padure de stejar, parte tanul, Poener, chiopoti, Pietrei,
Arhimandritul Gheorghit i Tgnase Gnu),
serveste de pasune pentru vite ca toate din temeliea. toate vIrsindu-se in riul Provita.
si parte culturer prunulur. Se mArginete Cu comunele :
E strabatuta de Provita, in Aceastd bisericä se gaseste Breaza-d.-j., Breaza-d.-s., Pro-
care se varsa valle: Valea-Lar- mal tirziu ca metoh al biseri- vita-d.-j. i la V. cu com. Ur-
ga, luda-Mica, Valea-Mare, Va- cel sf. Gheorghe din Bucuresti. seiul, din jud. Dimbovita.
lea-Bolovanul, Draganesti, Vil- E deservita de un preot.
ceaua-Puciosuld, CerbuluI, Sa- coala inflintata la 1857, e Provita (Prahovita) -Manis-
rata, NuculuT, PietreI. frecuentatà de 89 baetr si 18 tirei, mofie a statuluT, pe care
Se margineste cu comunele fete. impropriearit la 1864 lo-
Provita-d.-s. (N.), Magureni (S.), Pe lingA agricultura si eres- cuitorir din com. Provita-d.-s.,
Poiana (E.) si Valea-Lunga (V.). terea vitelor, locuitorir se mai jud. si plaiul Prahova.
ocupa i cu facerea hambarelor
Provita - de -Jos (Prahovita), si tronurilor, pe carY le desfac Prunarul, com. rur., jud. VlaKa,
sat, facind parte din com. rur. la Ploesti, Bucuresti, Giurgiu si pl. Ciln4tea, compusl din cl-
Provita-de-jos, jud. si pl. Pra- prin satele vecine. tunde: Carapancea si Prunarul,
hoya. 248 locuitod s'au improprie- situata pe valea Ciln4tea, pro-
Se mar numeste de locuitorI tarit dupa legea rurala din 1864, prietate a d-ner Zmaranda St.
si Maruntisul. pe mosia statulur Provita-Ma- Hristopolu. Departe de Giurgid
Are o populatiune de 432 loc. nastirer, din care li s'ají dat 755 de 33 kil., de Ghimpati, ree-
hect. dinta pi4e1, de ti kil., de Bu-
Provita - de -JOS (Muntele-), Vite : 176 cal, 39 Tepe, 679 curesti, de 58 kil.
(Prahovita), peidure 'articu- vacI, 150 capre, 880 oI, 298 Are o populatiune de 691
lara, supusä regimulur silvic porcT. Stupi cu albine sunt 197. suflete; o bisericl, clAditl de
inca din 1883, pe mosia Provita- In raionul comuna pe gira fostul proprietar Eftimie, la anul
d.-j., pendinte de com. Provita- Provita, sunt 2 morI de mdcinat. 1840, co hramul Dominica tu-
d.-j., jud. si plaiul Prahova. In comuna exista inca ruine turor Sfintilor, deservit5. de I
din vechia manastire, preot i 2 cintAretr i tinind de
Provita-de-Sus (Prahovita), Provita. parohia Prunarul ; o scoa15, fre-
com. rur., plaiul si jud. Prahova, Are o suprafata. de 755 hect., cuentatA de 57 copii ; 6 cfr.
care se crede a se fi infiintat pamint de munca, izlaz si pa- ciumr.
pe la 1550. dure. Suprafata intreger mosir este

64746. Mareta Dtofionar Geografie. Poi. Y. 15

www.dacoromanica.ro
PRIINARUL 114 PRUNDUL-BELULIA

de 3000 hect., din care padure Budgetul comuneI e la veni- kil. de Bucure5ti. La N., pamin-
de 51eaa in valea Cilni5te1, de turr de 2874 leI 51 la cheltueli, tul e foarte mla5tinos. Sta in
750 hectare. de 2612 10. legaturä cu com. Greaca prin
S'a dat in total, la ambele E brazdata de dealul ()Huid, o osea vecinala.
sate, pentru 145 locuitorI im- care are dota piscurI : Chirca E formad din 2 cát.: Prundul
proprietaritI la 1864 dupd le- 51 Gamanul 51. e udata de valle: 51 Flaminda.
gea rural à, suprafata de 443 hect. Tätäroaica 51 Dä.e5ti, formate Se intinde pe o suprafata de
Arenda anualä a mo5id este din ploI. 8082 hect., Cu o populatie de
de leI 50000. Se margineste la E. cu 1.1111 942 suflete, care locuesc in 198
Veniturile 51 cheltuelile com. Oltul, la V. cu dealurile Ga.manul case 5i 24 bordeie.
sunt de 2473,27 lei. 5i Tatdroaica, la N. cu com. Zavi- D-1 B. Belu are 7500 hect. 51
Prin acest sat este o osea deni 5i 1a S. cu com. Calina. locuitoril, 582 hect. Proprietarul
comunalä de 1 kil., care merge cultivg 750 hect. (5750 sterpe,
catre Carapancea. Prundeni, sat, fäcind parte din 300 izlaz, 350 vie, 350 padure).
Vite: 465 bol, 24 bivolI, 160 com. rur. Ciulnita, pl. Podgoria, Locuitorif cultiva 385 hect. (65
cal, 940 oI, 82 capre, 186 ri- jud. Mu5cel. Are o populatie sterpe, 132 izlaz).
m'atol:f. de 390 locuitorI. Are 2 bisericf, cu hramul Sf.
Nicolae 51 Sf. Olga, deservite
Prunarul, ciltun, pendinte de Prundeni, mahala, in com. rur. de 2 preotI; o 5coala mixta.
com. cu acela5I nurae, pl: a- Sovarna-d.-j., plaiul Clo5ani, jud. In raionul com, e o balta.
ni5tea, jud. Vla5ca. Mehedinti. Vite: 245 cal 51 lepe, 4 ar-
masarl, 208 bol, 277 vacI 5i
Pruncea, munte, in jud. Buzati, Prundeni, deal, In raionul com. viteT, 12 taurT, 29 bivolI 5i bi-
com. Nehoia5u1, ramificatie spre Prudeni., pl. Oltul-d.-j., jud. Vil- volite, 735 capre, 595 porcI,
V. din muntele Podul-CaluluI. cea, pe care se cultiva' 179 hect., ¡958 ol.
Adapostul ce ofera., padurile 50 ariI vie. Budgetul com. e la veniturI
de fag nestrabatute ce-1 acopera, de 4851 lel II la cheltuelf, de
fac ca acest munte s'A fie re. Prundul, com. rur., a5ezata pe 4771 leI.
fugiul mistretilor in timp de marginea riuluI Arge5, jud. Ar- LocuitoriI posea : 205 plu-
iarna. geq, pl. Pite5ti, la 10 kil. de gurí*: 102 cu boI, 103 cu cal;
com. rur. Blscovul-Fle5ti, re5e- 106 care 51 carute : 60 cu bol,
Prundeni, com. rur., jud. Vilcea, dinta subprefecturer, 51 la 22 46 cu cal.
pl. Oltul-d.-j., compusä din 2 kil. de Pite5ti. Se compune din Locuitori improprietaritl sunt
cdtune : Tataroaica 5i Dae5ti. satele: Bananal, Prundul 51 Zea- 154 5i neimproprietaritT, 151.
Situad pe valea OltuluY, la 55 ma-Rece, cu o populatie de Comerciul se face de 8 cir-
kil. de capitala judetuluI 5i la 102 familii, sati 488 suflete. ciumarI si 1 hangla.
8 kil, de a plä56. La inceput, Are o biserica., Cu hramul S-tul
a fost situata pe prundul 01- Spiridon, deservitä de un preot Prundul, sat, pe riul Arge5, jud.
tuluI li in urma s'a mutat pe 5i un cintaret; o 5coalä mixta. Arge5, pl. Pite5ti, facind parte
valea ()huta, calca Traiand. Budgetul com. e la veniturl din com, rur. cu acela5I nume.
Are o populatie de 1123 hi- de 1980 leI 5i la cheltuell, de Are 49 familiI.
cuitorI ; 2 bisericI (in fie-care 1243 leI.
catun cite una) ; o 5coalä. Vite: 248 vite marI cornute, Prundul, ceit. al com. Nehoia5u1,
Vite sunt : 20 caI, 151 bol, 28 °I 5i 43 rimatorI. jud. Buzdti.
80 vacl, 200 01. Priu com. curg piraiele Gea-
Pe riul Oltetul, in raionul co- mana-Mare 5i Geamana-Mica. Prundul, insuld, In Dunare, linga
munec, sunt 2 morí.. com. Spantov, pl. Oltenita, jud.
LocuitoriI, in numar de 202, Prundul (Prundul -Belului), Ilfov, intre pichetul No. 157 51
s'au improprietarit la 1864, pe com. rur., jud. Ilfov, pl. Olte- 158.
618 hect. nita, situad la S. de Bucure5ti,
Vatra satuluI are 150 hect., litiga bratul Baltina5u1, la limita Prundul-Belului. VezI com. rur.
iar in total 800 hect. jud. despre jud. Vla5ca 51 la 47 Prundul. jud. Ilfov.

www.dacoromanica.ro
PRUNDITL-GOL 115 PRUTETI1L

Prundul-Gol, pddure, a statulur, Turnul-Severin, situat pe Valea- ginea, jud. Vlasca, situat la S.-
jud. Dolj, pl. Dul-d.-j., com. CA- Husniter. Satul formeazA com. S -V. jud., pe coasta dealulur
larasi, pe rnosia statulur Cala- cu mahalalele Grulla si Plos- DunArir, in marginea districtu
rasi, la marginea Dunarer, Are tina, avind o populatie de 672 tul Ilfov. Mosia, proprietatea sta-
o intindere de 150 hect. Este locuitorl si 135 case. tulul, depindea, inainte de se-
compusl din plopl, salcir si gis- Prin comuna trece soseaua cularizare, de manastirea Co
nita, care predomina. Inainte a- nationala si calea ferata Vircio- mana. Se numeste Pruntul Co
partinea schitulur Roaba. rova-Bucuresti, avind o statie, melle', ca sa se deosebeascA de
Prunisori. Pruntul-Belulur care este alaturr,
Prundul-Noil, ostrov, pe Du- Are o biserica, deservita. de si tine de judetul Ilfov.
nare, jud. Dolj, pl. Jiul d.-j., I preot si 2 eintäretT; o scoalg, Este departe de Giurgiü de
com. C'alarasi, in intindere de cu 1 invätator, frecuentata de 30 kil., de Bucuresti, de 42 kil.,
50 hect. 46 elevr; 2 circiumr. de statia drumulur de fer BA-
Locuitorir posea : 34 plu- neasa, de 14 kil.
Pruneasca, numire datd uner guri, 6 clrute Cu cal, 49 care Are o suprafata de 3100 hect.
parir a mafia Breaza-mosne cu bol ; 64 stupi. S'a dat in 1864 /a 120 JOCUI
neasca, jud. Buzlii, com. Breaza. In comuna se fac 3 bilciurr torr, fosa daca I, o suprafata
anuale. de 360 hect.
Prunesti, cdtun, al comuna Al- Budgetul comuner e la veni- Are vir multe ; o padure de
beni, pl. Amaradia, jud. Gorj, turr de 3953 ler, iar la cheltuell, stejar, situata pe deal, in s ipra
situat pe Dealul-Prunestilor si de 2006 ler. l'ata de 560 hect. si alta, de sal
la E. de catunul Albeni, In a- Vite : 400 vite marT cornute, ele, in valea Dunarir, de 940
propiere de apa Cilniculur. 13 caI, 300 oT 5i 240 rimatorr. hect. Aceste padurr depind de
Are o suprafata. de 195 hect., Cimpie in com. este : cimpul ocolul silvic Giurgiu.
Cu o populatie de 100 familir, Lálnestilor, lar dealurr : Dealul- Are o balta de pescuit ce
sal 485 suflete. Cioacer, ce incepe din culmea se formeaza. din vars aura Du
Locuitorir poseda : 7 plugurr, Boroger, si dealul Boenisca. narir.
20 care cu bol; 320 vite marr Val mar principale sunt : Va- Aci se fac rogojinT multe.
cornute, 30 cal', 358 or, 64 ca- lea- Ghelmegeoaer, a Barosulur, La acest catun este lipit si
pre si r70 rimatorl. a-Perilor, a-Aiulur, a Girniter, a- cat. Flaminda.
Comunicatia in catun se face Husnicioarer si a-Selistenilor.
prin soseaua vecinala ce trece Apele ce /Ida comuna sunt : Pruteanca, piidure particulara,
prin com. Albeni si prin dru- Husnicioara, Pirita - Florestilor, la S. de satul Serbanesti, con].
murr de care. Piriul-Barosulur si niste bolbo- Liesti, jud. Tecuciu.
Are 1 biserica. roase marr.
Pe teritoriul Prunisorilor se Prutetul, bral, al Prutulur, pe
Pruni, sat, facind parte din com. afla carbunr de pamint. sesul com. Bobulesti, jud. Bo
rur. Virtejul-Nefliulul, pl. Saba- tosani, unde este si o moarl
rol, jud. Ilfov, situat la S. de Vil.- Prunisori, stalie de a'r.-d. f., jud. de apd.
tejul, pe tarmul sting al riulur Mehedinti, pl. Ocolul d.-j., com.
Argesul. Locul sAti e Prunisorul, pe unja Craiova-T.- Prutetul, gira, formata din var
tinos. In In apropiere trece riul Sa- Severin, pusa in circulatie la 5 sarea Prutulur, spre S. E. de
barul. lanuarie 1875. Se alía. futre sta- satul Macaresti, com. Costuleni,
Se intinde pe o suprafata de tiile Tinmea (9,8 kil.) si Palota pl. Branistea, jud. la i.
30 hect., co o populatie de 76 (to, 1 kil.). Inaltimea d'asupra
locuitorr. nivelulul Mara, de 213,71 m. Prutetul, vale §i piria, jud. Bo
Proprietatea e a locuitorilor, Venitul acester statil pe anul tosani, izvoveste dintr'un ponor
carr rezerva 3 hect. pentru izlaz. 1896 a fost de 10325 Id, 25 In partea de N. a com. Zlatu
banr. noaia si se varsa. in Sicna.
Prunisori, com. rur. sat, re-
i
$edinta plasei Ocolul-d.-j., jud. Pruntul - Comenel, callo', pen- Prutetul, pddure, in panca de
Mehedinti, la 24 kil. de orasul dinte de com. Pueni, pl. Mar- S. a com. Salágeni, pl. Podo

www.dacoromanica.ro
PRUTUL (PLASA) 116 PRUTUL (RW.)

leni, jud. Falciti, In suprafata Baria, cu sateie : Boga- Unii (Vaillant) pretind ca. de-
de 45 hect., 76 ara'. nesti, Bozia si Odaea-Bogdana, riva de la Brutus prin trans-
In partea de S. formarea luT B in P.
Prutul, plasel, jud. Covurluití, lepureni, cu satele : Bo- Cursul Prutuluf se intinde
numita ast-fel de la riul cu testi, Bogdan, Corni-Unguri si pe un parcus de 125 mile (750
acelasi nume, ce formeaza fron- Iepureni, in partea de N. kil.), din care 25 mile in Buco-
tiera de E. a judetultd. Fellciul, tirgusor, in par- vino si roo in Moldova.
Are o suprafata de 94070 tea de S. El izvoreste din partea N. a
hect., cu o populatie de 20072 Hu,s1, orasul de resedintä virfulur Hoyada, din Munta-Ne-
suflete. al judetulul, la N. gri, pendinte de Carpati/ Buco-
Resedinta e Tirgul-Bujor ; iar leilinefti, Cu satele: Capo- vine/ (provincia Pocutia), si
comunde si satele ce-o for- testi, Ivanesti si Todireni, in curge mal intiiti spre N. pana
meaza sunt : mijlocul piase/. la Delatin, apol spre E. pana
i. Beineasa, cu satele : Slo- Lunca, cu satele : Bum- la Colomea ; in fine se indreapta
bozia-Baneasa si Baneasa. bata, Condrea, Focsa, Hirtopul, spre E.-S.-E. pentru a uda lo-
Bujorul, Cu sateie : Gola- Lunea, Pojorani si Baneasa, in calitatile Zoblotul, Sneatinul,
sei, Tirgul-Bujor, Moscul, Puti- centrul plasef. Cernauti si platoul Cotul-Boia-
chioaia si Umbraresti. Reinceni, cu satele : Cris- nul spre frontiera Bucovina cu
Feiridnelti. tiniciul, Gura-Sal-Ata, Musata, Rominia, la partea nordica a
Folteyti, Cu satele : Fin- Ranceni si Stuhuletul. jud. Dorohoitl. De la extremi-
l'hiele, Foltesti si Stoicani. Rusca, cu satele : Cirligati, tatea S. a acestur cot si ca la
Frumnfita, Cu satele : Ij- Davidesti, Leosti si Rusca. 350 ni. la N. de stilpul de fron-
dileni, Frumusita, Scinteesti si lo. Steinileyti, cu satele: Bros- fiera. 79, Prutul se bifurcä in
Titnanani. cosesti, Cantemir, Raducani, Sa- doul brate :
jorelyti, Cu sate/e: Lunca, ratul si Stanilesti. Bratul drept se dirijeaza spre
Jorasti si Zirnesti. r 1. Vetriyoaia, cu satele : Si- S., marginind frontiera Tare/ cu
Afeïstdcani, cu satele : Chi- minesti si Vetrisoaia, In mijlocul Bucovina de la stlipul 79 pana
raftei, Draculesti si Mastacani. piase/. la stilpul 78, unde patrunde In
Oancea, cu satele : Sto- Teritoriul plasei, in cea mal Tara; strabate extremitatea N.
bozia-Oancea si Oancea. mare parte, este ses, acoperit a jud. Dorohoitt prin 5 mar/
)Sivila, cu satele : Ta.tarca cu sate, bältr intinse, luna si cotiturl si udind satul Cotul-
si ivita. padurT, pe toatà partea de E., HotinuluT, pe malul sting si sa-
ro. Vleicleyti, Cu satele: Bra- pana in malul PrutuluT, lar la tul Cotul-Boianulur, pe malul
nesti, Pdscani, Roscani si Vla- V., partea cea mal mica., este drept, se indreapta catre stilpul
desti. deluroasä. de frontiera 85 pentru a se uni
(Vez/ si jud. Covurluiti). Este foarte productiva in er- Cu cel-l'alt brat.
barit si are imase intinse pentru Acest brat din stinga, de la
Prutul, plaset, in partea de S.-E. cresterea vitelor. Bältile formate bifurcarea Prutuluf se dirijeaza
a jud. Falciù. Se intinde in din varsäturile Prutulur, produc maT India spre N. pana la set-
lungul Prutulur, pana In hotarul mult peste, din care se alimen- pul de frontiera 81, iar d'aci
jud. Tutova. teaza orasele Husi,Vasluiti si Iasi. se indreapta spre E. pana la
Se margineste la N. cu pl. E unità cu pl. Mijlocul. Re- stilpul 83, de unde printr'un cot
Podoleni ; la S., cu jud. Tu- sedinta sub-prefecturer se afia Cu concavitatea spre V. o la
tova ; la E., cu Basarabia, des- in tirgusorul Falciul. spre S. pentru a se impreuna Cu
!Arpa prin riul Prutul, si la V., bratul drept la stilpul 85 de
cu plasile Crasna si Mijlocul, Prutul, va La Grecr se numea frontiera. In acest parcurs Pru-
avind de hotar piriu/ Elanul. Paras sati Piretus (Herodot); tul incaleca unja de frontiera
Este formata din ro comune la RomanI, Hierasus sati Ge- spre Bucovina formata prin stilpil
rurale si una urbana: rasus (Ptolometi) si Porota (A- de frontiera. citatr: 81, 82, 83,
r. Berezeni, cu satele : Be- mion Marcelin citat de Dim. 84 si 85.
rezeni si Vicoleni, in partea Cantemir); in limba sciticä in- Aceste doua. mar/ brate ale
de S. semneaza treceitoare (Hasdeti). Prutultif dar.] nastere, in puteo.

www.dacoromanica.ro
PRUTUL (121t) 117 PRUTUL (OCT)

extrema a jud. Doroholti, uner cat. Solonetul, Zaboloteni (Fo urmatoare: Vadeni, Rogojeni,
marT insule Cu satul Cotul-Ho- tei), Hermeziul, Vladomira, Sen- Oancea, Slobozia-Oancea, Vla
tinulur. dreni, Sorca, Frasuleni, Sculeni, desti si Pascani (Busuioaca) si
De la stilpul de frontiera 85, Medeleni, Petresti, Branul, Mar- apor se varsa in Dunare, drept
Prutul unit continua cursul sari honta, Beresti, Bozia, Ungheni locul nu mit Piscul-Ung-urulur, din
spre E., pe marginea jud. Do- (trecatoarea calei ferate in Ba- jud. Tulcea.
rohoiti, formind frontiera Tärer sarabia), com. Tutora, satul O. A lineimea Prutulur variaza
spre Bucovina puna in dreptul Opriseni-d.-j., intre 2-5 m. de la Ungheni
satulur rusesc Noua- Sulita, Prislcani si Macaresti, pe in jos, iar de ad in sus se mic-
udind in cale satul Molnita. la S. caruia Prutul trece in jud. preaza succesiv 0 pe masura
De la Noua-Sulita, Prutul di- ce merge catre origina.
rijiirdu-se spre S.-E., face unja In tot parcursul pe teritoriul Curentul sa nu este torential.
de frontiera. de E. a Roininie1 judetulur Fälciü, Prutul margi- Albia sa are o inclinatie dulce;
cu Rusia spre Basarabia, päna neste partea de E. a judetulur totusl din cauza coturilor prea
la varsatura sa in Dunare la udind, in parcursul saa, loca- multe si intortochiate, face sa-sr
V. de Reni. litatile urmatoare : Coltul - Cor- modifice in unele locurr albia,
In acest parcurs, Prutul cur- nil, Salageni, Cotul-lur-Chiriac rupind malurile pe care se rea-
ge mar intuiü spre E. pe mar- (Bucuresti), Grozesti, Copacea- zAnia.
ginea N. a judetulur Dorohoiti Zberoaia, (pe o lungime Diferenta de nivel pe care
pana in dreptul t1rgusorulur RA- de 2800 m.), Scoposeni, Cil- se scurge albia Prutulur este
dauti, udind in cale sesul Bo- cia, Drinceni (Brinza), unde 1nsemnata : la intrarea sa in Tara
beni, satele Lunca, Prisaca, 0- este si resedinta sub-prefectu- are cota ¡49; la Radauti, no
rofteana, Teioasa, Cuzlaul, Slo- re! i companier de dorobanti, m. ; la satul Mitocul, 90 in.
bozia, Horodisca, Crainiceni si apoI satele Rasesti, situat la la Ripiceni, 80 m.; la satul Sf.
Radauti, de unde se lasa in moo m. pe malul drept, Bros- Maria, jud. Botosani, 50 m.; la
jos spre S. pe marginea de E. cosesti, unde se afla si piche- Ungheni, 35 in.; la confluenta sa
a judetulur, urm?nd poalele dea- tul 22, localitatea numit6. Con- cu jijia, 30 in. ; la Drinceni, 25
lurilor Botcea, Sleahulur, Varati- dra, unde se aft, si pichetul !m. ; la Falciu, 18 m. ; la Oan-
cul si Mircani (Hudesti) si udind 23, catunul Bumbata, uncle se cea, 14 in.; si in fine la gura sa,
satele Cotul-Miculintir, Crasna- afla pichetul 25, com. Falcia, 6 in.
leu ca, Ghireni -lur - Curt, Mitoc, resedinta de sub-prefecturä si Teirmterile Prutulur sun t inalte
Liveni - Nor si Liveni - Vechr, a uner companir de dorobanti si mar niel °datä el nu prezinta
Serpenita, Manoleasa-Prut, Stro- oi in fine cat. Bogdanesti, si- brate sati insule, afara de cele
ici si Boldul, de uncle trece in tuat pe malul drept, la 5 o m. aratate ci numar coturr si
jud. Botosani. la N. de hotarul de judet din foarte multe.
De la acest punct, Prutul, ur- tre Falcia i Tutova. Lifelimea sa variaza. tare 50
mind marginea de E. a jude- Ad i Prutul paraseste teritoriul 70 m. panA la Sculeni ; In-
tulur Botosani, uda toata margi- jud. Mehl si trece pe acela al tre 80-90 in. la Leova ; intre
nea plaser Stefanesti, apor sa- jud. Tutova a card margine de 90-95 la Falciii ; la Oancea
tele Ripiceni, Damachi (Movila- E. o atinge pe o lungime de asemenea si pana la gura sa.
Rupta), Lehnesti, Rasca, Stinca, aproape 34 H., udind in cur- Apa Prutulur este din cele
sesurile Stefanestilor si Bobu- sul säú localitäile: Rinzesti, mar usoare ; este ins& turbure,
lestilor, satele Ostopceni, Dami- Hraniceni. Birsana si arja, si- din cauza nisipulur ce duce cu
deni, Boroseni, Berza, Santa-Ma- tuate toate pe sub coasta dea- sine ; puind-o irisa inteun vas
ria si Durnesti, de unde trece luluT Drägoioasa, pe care se rea- sA stea, nisipul se aseaza In
In jud. Iasi. zitna sesul din dreapta Prutulur. fund si apa rdmine foarte lim
In acest judet, Prutul urmeazä De la pichetul 15 unde se pede. Totu sr, studiele ?Acute in
tot spre S. marginea de E. a afla oi stilpul kil. 122, Prutul vederea alimentarel cu apa ale
judetulur, pe o distantä aproape inträ pe teritoriul jud. Covur- orasului Iasi ati gasit suspecta
de 170 kit. si udà In acest par- luiti udindu-I partea de E. pe apa Prutulur, cad dupa analizele
curs satele : Matti, Tabara, lungime de 122 kil. In acest facute de d. Sumuleanu, pe
Cornul-Negru, comuna Bivolari, parcurs, Prutul uda localitatile linga acid azotic, mar contine oi

www.dacoromanica.ro
PRUTUL (RM) 118 PRUTUL (Rft)

saruri amoniacale, materii orga- pe poduri umblatoare si pe la bucatura sa cu Prutul, cam la


nice In descompunere precum $i anumite puncte cum de exem- 3 kil. la S. de satul Zberoaia,
un exces de clorun, denotind ast- plu : la Drinceni, Zberoaia, Bum- linga Pichetul No. 8 din jud. M-
fel continuitatea infectiuneI si bata, Fälciù, Oancea ; in fine elt ; Valea- Särata se pierde in
ineficacitatea purificatiuner na- la 2500 m. mal la V. de gura sesul Prutulur la N. de satul
turale. sa, se face iarasi trecerea pe Berezeni ; Elanul, ce izvoreste
Speciele de microbT gasite pod mobil, legind soseaua ce din jud. Falcia si dup. ce tra-
sunt : Proteus) Baccilus col cam- duce de la Galati la Reni. verseazA partea de E. a jud.
munis, din flora comuna apel. Comunican? pe malul Prutu- Tutova, trece in jud. Covurluiti
Navigafiunea pe acest riti se lui sunt foarte restrinse, ne exis- si se pierde in sesul Prutului,
face in virtutea unuT regulament find de cit acele ce leaga sa- la N. de Balta-Badeanului ; Ho-
stabilit de o comisiune interna- tele intre ele, in general dru- rincea, marita cu Liscosul, se
tionala, compusa 'din Statele ve- murr ordinare ; iar sosele nu varsa in Prut la S. de satul
cine : Austria, Rusia si Rominia, posedä de at acele ce leaga Rogojeni din jud. Covurluiti,
numitä. Comisiunea Mixtd a punctele principale de trecere dui:A ce mai intui primeste,
Prutului», al carui sediti este la pe malul Prutulul ca interiorul pe dreapta Piriul Oarbei, Va-
Galati ; aceasta comisiune are Tare; spre N., aceste drumuri lea-Chineazä, ce se pierde in La-
si misiunea de a rectifica $i care duc la Prut se inmultesc, cul Covurluiti situat intre sa-
intretine albia Prutului pentru asa ca aproape he-care sat de tele Mastacani la N. si Foltesti
a inlesni plutirea cursuluT. Patul pe malul drept, trebue sä. aibe la S. Acest lac, la rindul sati
riului fiind nisipos, adesea dä un drum care sä. duel la Prut ; comunica cu sesul Prutului, prin
nastere la formarea de bancuri aceste drumuri care serpuesc diferite ramuri, ce se varsä. in
(dune) ce impedica navigatia. E prin sesurile $1 baltile PrutuluT, Prut.
insa de sperat ea' gratie lucra- in toate directiunile, nu sunt Mara de aceste, Prutul mar
rilor intreprinse de Comisiunea intrebuintate de at pentru in- primeste alte o multime de val
mixta Prutul inteun apropiat teresele locale ; parte din ele ce se scurg din coastele orien-
viitor va fi navigabil pe tot chiar dispar pe timpul inunda- tale ale Rominia si care in ge-
cursul sari, contribuind ast-fel tiilor. neral nu poseda apA de at pe
a dezvolta prosperitatea din cele Aflueniii din dreapta Prutului timpuri ploloase.
trei state vecine, pArtase aces- sunt : Prutetul, Ostava, Luta, Afluent1 pe stinga sunt : pi-
tor lucrari de o insemnätate Postunca, Ribnica, Ceremuresul riurile Turca, Cerniava, Sovita,
asa de ciare. sí Bistrita in Bucovina ; lar in Moscul, Huchea si Rachita in
Prutul este navigabil de la Moldova : Molnita, ce se varsa Bucovina; Stinca, Dobristea,Giur-
gura si pänä la Leova in am- In Prut la Pichetul 29; Dur- gul, Calinesti, Läpusna, Siirata
bele sensuri ; iar de ad i in sus niitoarea, la satul Onofreanca- si Sirga, piraie in Basarabia.
este plutitor, adica marfurile de-jos ; Humäria, Ghlreni, Pri- Beil11.esul din dreapta Pru-
sunt transportate pe plute, ce saca, Mamornita, Bubaiul, Cor- tuluT este acoperit cu o mul-
de multe orl tree °Ina dincolo nesti, la satul Teioasa ; Volova- time de mlastine i baltl. Cele
de Ungheni ; lemnele din pa- tul, la satul Boldul ; Radauti, la maI insemnate baltT sunt : Balta-
durile Bucovina se due in plute satul Radauti, toate In jude- Vladnic ilui, la S. de Ungheni ;
chiar Ora la Galati. tul Doroholti ; Baseul, ce vine battik Tochila, Vladnicul, Lu-
Trecilloare principalà pe acest din judetul Dorohoiti, trece in cani, Ulmul, Rucosul, Alba,
riä este /a Ungheni, unde este jud. Botosani si s varsa in VladichiT si Balta-Rotunda, toate
junctiunea unid ferate Prutul la E. satului Ostopceni; aceste formind una si aceeasT
Chisinati. Valea-Juncanilor, la satul Solo- baltä. la S.-E. de satul Släti-
De la Ungheni spre N., tre- netul ; Valea-FrasinuluT, ce se nesti ; apoi Balta-Focsei, Catar-
cerea pe acest rig se face in pierde in sesul Prutuldi la satul giuluT, Balta-Mare, la E. satuluT
general prin vad si pe poduri Probota ; Jijia marita cu Cobi- Vetrisoara ; baltile Tufa, Prun-
umblatoare, afara de la Cer- lasi, Ibaneasa, Sitna, Miletinul; dului, Broscdria, la N. de Fäl-
nduti pentru drumul de fer al Bahluiul, al caruT ses se confunda citi; apoi urmeazä spre S., inca
Bucovina ; lar de la Ungheni cu sesul Prutulur la satul arpiti si un lung sir de balti, sub nu-
spre S. trecerea se face numai continua pe acest ses 'Ana. la in- mele çe Balta - Hirsetel, Bra-

www.dacoromanica.ro
PRUTUL (RItT) 119 PRUTUL (Rit)

deanul, la confluenta sa Cu a-Serghier, a-Vancinulur, a-Clo- mar inalte de eft cele din stinga.
Elanul ; Sovarca, Maicasul, Pas- chiller, a-Traver, a-Lapusner si La Stefanesti sesul se largeste
cana si in fine Lacul - Bra- a-Chercer, care '1 despart de din nod si Baseul curge prin
tesul, coprins intre satul Tu- basinul Siretului. acelasr ses cu el; lar dealurile
lucesti la N.-V., orasul Galati Partea inferioard a basinulul din dreapta acestur afluent sunt
la S.-V. si riul Prut la E. acestur flu, care este si cea mar mar inalte de cit cele din stinga
Insule. Mara de insula cea intinsa, este despartita atit de Prutulur. Apol, acest rid con-
mare formata la N. de jud. Do- basinul Nistrulur, eh si de a tinua a curge pe IMO dealurile
rohoid, de cele doua mad brate Siretulur, prin cite o cul me din dreapta, care domineaza
# pe care se afla satul Cotul- neintrerupta de dealurr, din earl pana la satul Zaboloteni (jud.
Hotinulur, Prutul mar formeazá cea care '1 desparte de pri- Iasi), dupa care incepe a curge
in cursul sail multe alte insule mul basin, merge paralel cu pe linga dealurile din stinga,
mar mid si care ad mar mult cursul Prutulur; lar cea care '1 ldsind pe partea dreapta intinse
caracterul unor bancurr de nisip desparte de al doilea basin, sesurr aproape neintrerupte pana
(dune). Cele mar principale din merge tntir pe linga Siret pana la varsatura sa in Dunare ; se-
aceste insule sunt: un grup de la satul andesti, de unde apuca surr supuse la inundatiunr, a-
6 insule, situate intre satele Pri- spre E. printre Bahluiul si fun- desea acoperite de finete, pa-
saca la N. si Orofteana-d.-j. la dul basenului Birladulur, pana la dud, stufurT, locurr mlastinoase s1
S., formate din niste mid ra- Tornesti, pl. Codrul, jud. Iasi, WO avute in peste. Asa, $esul
mure ale Prutului ce pornesc de unde se indreapta spre S.-E. Mier, larg intre 4-8 kil., in-
in interiorul Taxer; la Molnita printre piraiele Vasluiu si Jijia cepe de la Zaboloteni, in jud.
se gAseste asemenea o grupa si apor dealungul tarmulur sting Iasi, si se intinde pang la Den-
de insule tot de aceasta natura; al Crasner si al Bidadulur. A- ceni in jud. Falciu, unde Prutul
apor o insula la pichetul 29 ceste cubil poarta diferite nu- se dà iardsI pe ling dealurile
ce apartine Rusiel ; la N. satu- n:lief atit pe o parte eft si pe din dreapta, care dornineaza
tulur Crainiceni se allá 2 miel alta. paná la satul Albita in jud.
insule si care apartin Rominier ; Prutul curge printre munti Meld, dupa care Prutul incepe
la Pichetul 30, o insula ce Ora la Delatin. De aci cursul a curge pe linga dealurile din
apartine Rusier, la V. satuluT sad urmeaza dealungul poalelor stinga pan1 la com. Oncea in
Slobozia ; la Pichetul 40, in- dealurilor ce marginesc la S. jud. Covurluid, unde sesul se
sula Cuzlaul a Rominier ; la RA- Bucovina si nartea de E. a pierde si nu reapare de eft la
dauti, 2 insule mid; la Pichetul Moldover ; totusr aceste dealurr S. de satul Slobozia-Oncea, lax-
45, o insula ; la Pichetele 47 0 in partea dreapta a cursulur gindu-se succesiv spre S. pana
95, asemenea se gäsqte cite o in- incep a se departa cu cit cur- la satul Dragulesti, unde lar-
sula ; la Cresnaleuca, o insula ; sul inainteaza spre gura sa. gimea sesulur ajunge la 4 kil.
la satul Ghireni-lur-Curt, aseme- Asa de la Delatin incepe un De la acest sat, sesul se trans-
nea o insula, precum si in drep- ses a carel lungime variaza $i forma inteo balta mare aco-
tul satelor Liveni-Nor $i Ser- dealungul careia domina cu mult perita cu stuf ce se prelungeste
penita. ingtimile de la dreapta pe cele pang la satul Tulucesti drept
De aci si paná la gura sa, de la stinga pana la Olescov. kil. 22; iarg de aci se formeaza
Prutul numar are niel o insula. De aid .sesul se largeste mar lacul Bratesul ce se intinde in
Orografia.Basinul Prutului tare si riul curge pe linga dea- lungul Dundrer pe 20 kil, si pe
este marginit in regiunea sa lurile din dreapta, pana aproape o largime de 12 kil.
superioarg de culmele : Starer- de Marnornita, avind un ses Sesul acestur riu incepind
Vipcina, a-Suligulur, a-Cerna- larg aproape de 5 kil. si dupa de la Trifesti, este acoperit de
Horer, a-Duhar, ce '1 despart un curs de no kil, vine din nou mlastinr # 6110, cad se inmul-
de basinul Tiser ; a-Homniciulur, pe Una dealurile din dreapta, tesc foarte mult, incepind mar
a - Jamironiculur, a - Cerna-Ho- pe lingá care curge pana la jos de Leova # ajung a se
retulur, a ConiaciuIur si a Stra- Radauti; de aicl in jos pana la tine aproape In continuitate,
horer, ce '1 despart de basenul gura Baseulur, dealurile merg ast-fel in eh trecerea sa de la
Nistrulur; a-Hreabanulur, a-Tom- alaturea cu ambele tarmurr ale acest oras pang la Galati este
naticulur, a-Stevioarer, a-Ploscgr, fluid, cele din dreapta fiind nepracticabila.

www.dacoromanica.ro
PRUTUL 120 PRUTUL-DE-JOS

Geologia Prutulut. parte mosia Hudesti de mosia intindere. Unele partl din aceasta
Constitutia geologicl a malu- Darabani, din partea RusieT, si pAdure se leaga cu alte pAdurl
rilor ValeT-PrutuluT este relativ continuind pana la RAdAuti ; la de prin plaile vecine.
destul de simplA. De la intrarea S., cu pl. Baseul de care se des- Apele. In plasa se gasesc in-
PrutuluT in tara si panA la j3arte prin hotarul mosiilor : Ta- destuldtoare izvoare, carT for-
Mitoc, dealurile dupa malul drept tdrd$eni, Putureni, Ichimeni, Ghi- mind piraie i iazurT, satisfac
nu sunt formate de cit din te- reni i Mitocul, despre mosiile : in totul trebuintele economieT
renurT ce apartin formatiuneT Balinti, DrAguseni, Nichiteni, rurale.
sarmatice. In apropiere irisa de AvrAmeni, AdAsani si Liveni- Din 61 iazurT ce existA pe di-
com. Mitoc, Cretacicul superior MitropolieT ; la E., cu Basarabia ferite mosil, cele maT principale
din Basarabia se 't'ande si pe de care se desparte prin riul sunt : al-MisolineT, de 64 hect.
malul drept al PrutuluT, aco- Prutul, incepind de la tirgusorul 45 ara intindere, pe IltarAseni ;
pen it ad de depozite tortoniane RadAuti i continuind pana la Turculul, de 41 hect., 91 arif ;
ce par a ocupa o mica intin- hotarul ce desparte mosia Mi- Milencel, 22 hect., 21 arif si Ie-
dere. Ceva mal la S., Sarmaticul tocul deLiveni-MitropolieT, unde pArief, de 20 hect., 5 ariT, pe
reapare din noti, intinzindu-se se varsa piriul Ghireni in Pru- Darabani ; Vircoliciul, de 15
aproximativ pana in apropiere tul ; la V., cu pl. Prutul-d.-s., hect., pe Crasnaleuca ; Lipova-
de Falcia, unde ceva mal la S. de care se desparte prin hota- nuluT, de 15 hect., pe Hatcauti ;
cedeaza locul terenurilor maT rul mosiilor : Daraba:ni si Mi- ZameT, de io hect. pe Codreni ;
noi si anume PontianuluT ce leanca, despre : Hudesti, Prodanul, de IO hect., pe Mi-
ocupa ambele malurl ale Pru- Concesti si Girbeni, din pl. Pru- tocul ; Boldur, de 8 hect., 59
tuluT pana in apropiere de yaz.- tul-d.-s., si apoT cu pl. Baseul, ariT, pe Bivolul-Mane; Slavileni-
sarea acesteT vaT in DunAre. In de care se desparte prin hota- lor, de 7 hect., 70 aril, pe Ghi-
adevAr, in apropiere de Galati, rul mosiflor : TatarAseni, din a- reni-TAUtuluT; Curtul, de 7 hect.,
Pontianul dispare sub depo- ceasta plasA i Balinti, din acea 16 ara pe Ghireni-Curtul ; Mus-
zitele mal nol ale Levantinulul, plasA. calul, de 4 hect., 30 aril, pe
cunoscute prin forma bogata pe Intinderea. Teritoriul plAseT Miorcani ; Miplului, de 3 hect.,
care ele o contin. are o intindere de 60347 hect., pe Mileanca $1 SturzaT, de 3
IntreagA aceastA serie de te- 88 ariT, din care : 59406 hect., hect., pe RAdluti.
renurl este acoperita une-orl 92 ariT cimp si 940 hect., 96 Din numIrul total al piraie-
pe marl intinderi de puternice aril padure. Din acestea : 12990 lor, cele maf principale sunt :
depozite ale PleistocenuluT. hect., 5 ariT i 29 c. a. se stl- Baseul, Bodeasa, Iasanca; Ghi-
Nu trebue sA uitAm a men- pinesc de locuitoriT improprie- reni, IznovAtul, Negrul, Podriga,
tiona ca in tot parcursul VaiT tAritT dupA legea din 1864, iar Volovdtul.
PrutuluT intilnim si aluviunT re- restul pAmintuluT, cu pAclure, de Vitecultura. Pe intinsele
cente carT ocupA o intindere catre proprietariT de mosiT. imase ale acesteT plasT se cresc
mal mare, mar ales la revar- Suprafala.Teritoriul plaseT un numar de 11306 vite mar!
sarea PrutuluT in DunAre. este accidentat, avind marT po- cornute, 25581 oT, 63 capre,
Populafiunea.Riul Prutul de disurT, favorabile economieT rus- 3214 cal, 3169 porcI.
si curge printre munti pana la tice. Dealurile aü intinderea ion Sunt si 1522 stupI.
Delatin, cu toate acestea valea de la N. la S., adicA dealungul Populalia este de 5838 fa-
sa este locuita pana mal sus vintuluT. mili!, sati 23563 suflete.
de confluenta cu Prutetul. A- Sirul cel maT innalt este acel Cult fiInstrucliune.In plasA
ceasta populatie, pe ambele ma- dintre Paltinisul i Darabani, in- se aflg 23 bisericI, cu 20 preotl,
lurT, e compusA din Rominl orto- cepind despre Prutul. 34 cintaret1 si 24 palAmarI.
doxl mal cu seamr. Teritoriul piasel este foarte In plAsile acum unite Baseul-
favorabil agricultureI i viticul- Prutul-d.-j., sunt 27 scoale ru-
Prutul-de-Jos, p/asd, in partea tureT. rale mixte si 2 de atun care
de N.-E. a jud. Dorohoiti, mAr- Pda'urile. Teritoriul plaseT at1 fost frecuentate in 1899-900
ginitA :la N. cu Basarabia, de fiind loc cimpienesc, are prea de 1283 copii.
care se desparte prin riul Pru- putina pAdure si mal mult tinArA, Impd'rfireaadministrativil.
tul, incepind din hotarul ce des- care nu trece peste 960 hect. Plasa Prutul-d.-j. este impArtitA

www.dacoromanica.ro
PRUTUL-DE-SUS 121 PRUTUL-DE-SUS

in 9 com. rur. si 32 sate, cu 2 poteni i CordAreni, despre 85 arir, pe Hudegi ; Acsintoaer,


tIrgusoare : : Balinti, Vorniceni iStiu- de 28 hect., tot pe Hude0i;
t. B ivole le, cu satele : Bivo- la V., cu pl. Herta, de
beieni ; Draguler, de 21 hect., pe Iba-
lul-Mare i Bivolul-Mic. care se desparte prin hotarul ne0i ; Velniter, de 18'2 hect.,
Colufca, ca satele : Co- mosiilor: Hudesti, Miculinti, Su- pe Hudqti ; Doljescu, de 17
tusca, Ghireni-TAutul, Putureni hArAul, DAmileni i IbAnesti, des- hect., pe Cordgreni ; Arborea,
Cotul-Miculintel. pre mosiile Orofteana i Herta, de x5112 hect., pe Suhargul ; VIr-
Darabani, cu satele : Ba- si cu pl. Cosula, de care se des- navulur., de 15 hect., pe Populi-
giurao Cornesti, Darabani, Da- parte prin hotarul mosiilor : Iba- Ba§otg ; Orbeja, de 14 hect.,
rabani firgu sor si Run cul-0 dAel. nesti si Pomitla, din plasA, des- pe Hili§eul-Virnav ; RAchitilor
Horodiftea, cu satele pre mosiile Buhaiul si Sendri- de 11'2 hect., pe Lozna ; Gli-
niceni, CuzlAul, Horodistea ceni, din aceastA plasA. ngriter, de 7 hect., pe DAmi-
Slobozia. Intinderea. Intinderea teri- leni ; Morarulur, de 8 hect., pe
Hudefti-Mict, cu satul Mior- toriulul este de 54751 hect., Ibgneti ; Miclesculur, de 7 hect.,
cani. 67 ariI, din care 46280 hect., pe Comgne§ti ; Cristesculur, de
Mileanca, cu satele : Co- 22 ariI cimp, Si 8471 hect., 46 6 hect., pe Ibgneti ; Donicioaer,
dreni, GhitcAuti, Mileanca i TA- arif padure. Din acestea : 12915 de 4'i2 hect., pe Dumeni,
tärAseni. hect., 71 aril sunt ale loc. im- Cristi§orulur, de 3 hect., pe DA-
Mitocul, cu satele : Bodron, proprietAritl dupl legea din
Crasnaleuca, Ghiveni-Curt, Hät- 1864, iar restul, al proprietari- Dintre Oraje, cele mar prin-
cAuti i Mitocul. lor de mosil. cipale sunt :
Pei ltiniful, cu satele : Grivita, Suprafata. Terenul plAseI este Bwul, Concescu, Corobana,
IvAncAuti, PAltinisul si Teiosa. accidentat, cu inclinarea de la IbAneasa, Jijia , HavIrneanca,
Rddetuii, cu satele : Izno- N. la S., dupl cum este scur- Hlibocul, Langa, Pretrosul, Po-
vdtul, RAdAuti si RAdAuti tir- gerea apelor, i directiunea dea. driga i Rgstoaca.
gusor. lurilor. RidicAtura cea mal mare Populalia plg. er e de 5867
Este azI unja cu pl. Baseul. si mal inaltA este MAgura-Ib5.- familiI, salí 21596 suflete.
nestilor. Cultul. Numgrul bisericelor e
Prutul-de-Sus, t'asa, in partea Solul. Terenul intregel plAsI de 25, deservite de 23 preotr,
de S.-E. a jud. Doroholli. este de calitate bunl, continuad 29 cintgretr 51 8 plIgmarr.
Se mArgineste : la N., cu Ba- mult humus in partea cimpuluI, Instructia. "'gua la 1885, nu-
sarabia, de care se desparte prin ceca ce-1 face mAnos ; iar spre mgrul coalelor rurale era de 8,
1.1121 Prutul, incepInd din unja partea pAdurilor, contine Meiti conduse de 8 Invgtatorr, i fre-
de hotar ce desparte mosia O- si in unele pArtr nisip. cuentate de 240 elevr; azr (1899-
rofteana, din pl. Herta, de mo- "'d'Arde. In raport cu intiu. 1900) sunt In plgOle unite Her-
sia Hudesti si con tinuind pAn A la derea teritoriuld, pAdurea este O-Prutul-de-sus 23 coale ru-
Bina de hotar ce desparte 'no- destul de intins5.; ea e presa- rale mixte, frecuentate de 1402
sia Hudesti de mosia Darabani, ratA. in rediun prin diferite lo- copir.
din pl. Prutul-d.-j. ; la S., cu calitAtl si in trupurI marl pe Impdrlirea adntinistrativd.
pl. Cosula, de care se desparte mosiile : Hudesti, SuharAul, Iba- Plasa Prutul-d.-s. coprinde 6 co-
prin hotarul mosiilor : Repeni, neasa i Pomirla. mune, cu 37 sate :
Liveni, Dumeni i CordAreni, Apele. Piraiele ce serpuesc I. Cordel reni, cu satele : Cor-
despre mosiile : Trestiana, Bros- In diferite directiunI, Iazurile for- dgreni, Cracalia, Dumeni, Ghin-
cAuti, Carasa, MiclAuseni, Cor- mate prin stavilarea plriiaselor, ghioala, Grivita-Vechie, Grivita-
laten' si VlAdeni, din pl. Cosula ; fintinele, ploile si omAtul, pro- Noug, Liveni-Sofian (Liveni-VIr-
la E., cu pl. Prutul-d.-j., de care duc abundentA de apA, care sa- nav), $ipoteni, VIrcoliciul i Slo-
se desparte prin hotarul mosii- tisfac cerintele economice agri- bozia.
lor : Hudesti, Concesti i Gir- cole. Din cele 47 iazurI acum Havirna, Cu satele Ea-
beni, despre mosiile : Darabani, existente, cele mal principale HaVirna i Girbeni.
Ghitcäuti si Mileanca, 1 cu pl. sunt : Hudefti-Mart, cu satele
Baseul, de care se desparte prin Al-GhicAt, de 52 hect., 99 ariI, Alba, Baeul, Conce01, Lupeni
hotarul mosiilor Ha-Orna, pe Havirla ; Cal-Alb, de 45 hect., Vatra.

64746. "rolo Dialionar Googrtylc. Vol.


16

www.dacoromanica.ro
PUCHENI 122 PUcHENI-mARI

lbdnefti, cu satele : Cris- Trel partI din mosie sunt rohiala, de zid, in centrul co-
tinesti, Damileni-Cristea (Ddmi- mosnenestI si o parte este data muneT, zidita in 186o de dece-
leni-Cristescu) si Ibanesti. locuitorilor prin improprietarire datul capitan de dorobantr, Ne-
Pomirla, cu satele : Cor- la 1864; 27 locuitorT s' ati irn- culae Dorobantul, si terminata,
jeuti, Pomirla ptoprietarit pe mosia Circiuma- la 1861 de sotia sa Smaranda
Popeni. de-Piatra i 45 pe mosia mos- si fiul el Iorgu ; cea filiala,
Suhardul, cu satele : Ar- - nenilor Pucheni. situata. pe o cimpie, in partea
borea, ComAnesti, Lozna, Mle- Budgetul com. e la veniturI de V., zidita de Chiriac, Neagu
nauti, Plevna si Suhardul. de u 6 leT si la cheltueli, de Balin si Constantin Dragnea,
Azl (1901) pl. Prutul-de-sus 945 le!. la 1742, Aprilie 2, in zilele luT
este unja cu pl. Herta. Are o osea comunala care Constantin Nicolae Voevod. S'a
o leaga. cu Miclosani si un pod reparat in 1893 din contribu-
Pucheni, com. rur., jud. Muscel, de lemn pe Valea-Copacenilor. tiunile locuitorilor. Ambele sunt
pl. Argeselul, la S.-E. de Cimpu- deservite. de un preot.
lung, si la 22 kil, de acest oras. Pucheni, sal, Pacind parte din Are o scoald mixtA, frecuen-
Se compune din 2 caune com. rur. cu acelasT nume, jud. tata de 65 baetr i ii fete.
Pucheni si Valea-Larga., cu o Musce/. Aci e resedinta comu- Afara de agricultura, locui-
populatie de 1035 locuitorT neI. Pozitia satuluT e frumoasa, toril se maT ocupa Cu rogoji-
206 case. avind in jurul sati dealurT, livezT n'Aria si °lada.
Este situata pe ambele ma- pAdurI acoperite cu tot felul LocuitoriT s'ati improprietArit
lurI ale girleT Valea-Larga si de arborl. parte la 1864, parte la 1879.
se margineste la N. cu muntil Are o biserica vechle, repa- Ce! din 1864, in numar de 129,
Galiana si Marginea-Domneascä, rata si zugravita la 1844 de s'ad improprietarit pe mosia Pu-
la S. si V. cu com. Miclosani preotul loan Duhovnicul ; o scoa- cheni-Marl ; iar ce! din 1879, pe
si la E. cu COEU. Riul-Alb, din la, frecuentata (in 1899-9oo)* mosia statuluT Pucheni - Miel,
judetul Dimbovita, i cu com. regulat de 41 copii, din 141 dindu-li-se la totT cam 250 hect.
BArbuletul. copiI in virsta de scoala, afla- EI posea. 50 caT lepe, 123
Are o hiserica si o secará.. torT in toata comuna. yac!, 92 oT, 194 bol, 67 porcI.
Vite : 456 bol, 594 yac!, 18 Suprafata comunel e de 625
cal, 204 porcI, 590 capre Pucheni, trup de pda'ure, al sta- hect., din care 412 hect. ara-
668 ¡A tului, in Intindere de 150 hect., bile, zo hect. fineata, 63 hect.
Se intinde pe o suprafata cam pendinte de comunele Batesti izlaz si restul padure.
de 1250 hect. Din acestea, 400 Pucheni, pl. Crivina, judetul Comerciul se exercita in co-
hect. sunt livezi cu prunT, apoT Prahova, care, impreuna cu tru- muna. de 3 circiumarT.
padurT cu tot felul de lemne. purile : Bodirlanul (263 hect.), Budgetul com. e la veniturI
In comuna se aflä.: Dealul-Cru- Vacaria (25 hect.) si Balota de 5206 lel si 67 banT si la
ceT, Dealul-FlasteT i Dealul-0- (loo hect.), formeazA padurea cheltuelr, de 3245 le!.
mul-Mort, i muntiT Gavana si Gura-CrivatuluT. Diferite sosele o pun In co-
Marginea-Dom neasca. municatie cu comunele : Petro-
Gira Valea-Largd, care izvo- Pucheni-Mari, com. rur, jud. sani la N.-E., BAtesti la N.-V.,
reste din poalele munteluI GA- Prahova, pl. Crivina. Pucheni-MicT la V., lar soseaua
vana, uda comuna prin centru Se mal numeste Rastoaica nationalá o leaga spre N.
dupa ce primeste la vale de Rastoeni. Cu Rominesti i spre S. Cu Pu-
biserica i coala apa Valea- E situatl pe loe yes, intre cheni-Mosnenr.
Murgii, care curge din padurea /1111 Prahova si iazul Leaotul, E udata de micul piriias
de Ruga cat. Meisoarele, com. la 14 kil. de Ploqti, capitala Plerla, ce o incinge in partea de
Miclosani, se varsa in riul Dim- judetuluT. V. si S.; iar in partea de S.-V.
bovita, la cat. Capul-CoasteT, E resedinta plaseI Crivina si se afta o mica valcea smircoasa,
com. Gemenea, jud. Dimbovita. are un °fiel') telegrafo postal. unde creste papura i ipirig,
Pe Valea-Larga sunt 3 facae de Are o populatie de 896 lo- si care se largeste muIt spre
moarA, care functioneaza numaT cuitorI. S.-E., rezervata ca loe de fi-
pe timpurr ploioase. Sunt dona bisertcr, una pa- flete.

www.dacoromanica.ro
PUCHENI-MICI 123 PUC10 \ SA

Se margineste cu comunele : format1 din satul cu ace cuentata in 1899-900 de 46


Batesti, Pucheni-MicI, Pucheni- las nume, care are o populatie copiI.
MosnenI si Petrosani. de 689 locuitorr; o scoala mixta Locuitorif din comuna, pe
Cu 42 elevl (1899-900). linga agricultura, se mal ocupa
Pucheni - Mici, com. rur., jud. Credinciosit merg la noua si si cu fabricarea de regaliz'''. EI
Prahova, pl. Crivina, situata pe frumoasa biserica din com. Pu desfac produsul rnunceT Ion la
loc ses, la 12 kil, de capitala cheni-MosnenI, la facerea careia orasele Ploesti si Bucuresti.
judetulul si la 2 kil, de rese- ad contribuit si eI baneste. 15 locuitorI sunt mosnenf,
dinta plaseI si fermata din satul LocuitoriI trz numar de 110 iar So s'ad improprietarit la
cu acelas nume. s'atz improprietarit la 1864, pe 1864 pe mosia celor 15 mos-
Are o populatiune de 641 mosia D-luz Alex. Ioanidis, din nenI, dindu-li se 204 hect. El
locuitorI; o biserica, deservita. care li s'au dat 382 hect. E' au 57 cal $i lepe, 212 bol, 93
de un preot; o scoalä frecuentata poseda 91 cal si lepe, 76 yac', yac], 9 taurz, 48 vite si 230 oI.
regulat de 23 copiI, din 123 in i 1 bivolI, 288 o!, so porm. Suprafata com, e de 288 hect.
virstä de scoala (1899-900). Tot terenul comuna', Cu izlaz Comerciul se exercita de 5
Pe linga agricultura, !oculto- si padure, este de 300 hect. circiumarl si un bacan.
rif se mal ocupa ca (darla. Coraerciul se exercita in co- Budgetul com. e la veniturf
Parte din locuitorI sunt mos- muna de trer circiuman. de 7536,36 le! si la cheltuelI,
nenI, parte s'ai.1 improprietarit Budgetul comuneI e la veni- de 3092 le!.
la 1864 si parte, prin loturr, la turr de ler 4633, bant 87 si la Pe lingl soseaua nationala
1892. El ad 28 cal si iepe, 79 cheltuelT, de leI 2345, banz 6o. Bucuresti-Ploesti ce strabate co-
yac.", 128 or, 46 poror. oseaua nationall Ploe$ti Bu- muna, mal e o sesea vecinall
Comuna se intinde pe o su- curesti trece prin comuna. ce o pune In legatura ca com.
prafata de 240 hect. udata de riza Prahova $i Pucheni Miroslaveati.
Comerciul se exercita in co- se margineste la N. cu com. M'II Vitioara strabate mar-
muna de 3 circiumari. Pucheni-Mosnen", la E. Cu Gher- ginea comuna, trece prin mij-
Budgetul comuneI e la veni- ghita, la S. ca Gorgota si la locul izlazuluI de pasune si se
turI de le! 4184, banI 28 si la V. ca Crivina. varsa in Prahova, la Buda-Pa-
cheltuell, de lel 2386, banl 90. lanca.
E strabatuta de $osele care Pucheni- Mosneni, com. rur.,
II inlesnesc comunicatia spre co- jud. Prahova, pl. Crivina. Pucheni $i Bätesti, mo,sit ale
munele Pucheni-Mari, Tinosul asezata pe lec ses, udatä statulur, pendinte de manas
si Crivina. pe margine de apa Viisoara tirile Znagovul s'i Tiglneti, jud.
In comuna este o movila, nu- si se alla la 15 kil, de capitala Prahova.
mita. Cetatea, care, spune legenda, judetulul si la 2 kil, de a plker.
dateaza din timpul Tatarilor fermata. din satul cu a- Pucioasa, stafie de dr.-d. f., jud
si in care s'ail gasit maI multe celasr nume, avind o populatie Dimbovita, pl. Ialomita, cat.
unelte: sabir, catite si iatagane. de 746 locuitorI. erbanesti - Podurile, pe unja
E udata de un mic pirlias, Sunt 2 bisericI, una con- Tirgoviste Pucioasa, pasa in
numit Pierla, care trece prin struita. la 1884 si a doua, care circulatie la 27 Maiu 1894. Se
partea de N., varsindu-se in e capela cimitiruluI, avind urma- allá la 7 kil, de statia Lacu
Prahova. toarea inscriptie : lete, statia cea mal apropiatd.
Inaltimea d'asupra niveluluI Ma
Pucheni-Mici, sat. Vez! Pucheni- Aceastl sfIntil si Dumnezeiascli bi- riI e de 394111.77. Venitul aces-
Miel, com. rur., pl. Crivina, jud, seria ce prdznueste hramul Sf. Erarb ter statif pe anul 1896 a fost
Nicolae, f6cut1. de obstea locultortlor,
Prahova. de 89712 lef, 5 banI.
In zilele DomnuluY nostru Ion G. Ca-
ragea, al preY RomlnestY, 1818, No-
Pucheni - Miroslävesti, com. mbre ro. Pucioasa, stafie bainearel, si-
rur., pl. Crivina, jud. Prahova, tuata aproape de satul erlaa-
situad. pe loc ses, Una riul Ambele bisericI sunt deser- nesti, com, erbanesti-Podurile,
Prahova, la 14 kil, de resedinta vite de do! preotI. plaiul Ialomita, jud. Dimbovita.
jud. si la 2'12 kil, de a Osa coala, mixta, a fost fre- Are o popu/aVe de 4500 Maui-

www.dacoromanica.ro
PUCIOASA 124 PUCIOsULUT (VXLCEAUA-)

torT. Numele localitAter s'a luat adincime, iar debitul apel este duce exact o scarA vocalá.,
de la apa minerall numitA Pu- de 4 m. C. pe .orA. apoT la Petrosita, Vulcana, MA-
cioasa. Apa pentru bAT este adusá nAstire? - Banula, MAnAstirea-
Sub acest nume se desem- in butoaie, lar bAile se fae de DealuluT, fondatA de Radu-cel-
neazá i statiunea balneará. Pu- cAtre pacientI la locuintele lor, Mare in secolul al XV-lea, la
cioasa, care ar fi trebuit in casele ce tin cu chirle de la Ldculeti, etc.
poarte numele satuluT Serb5.- locuitorT. In 1895 aü fost 323 bolnavi ;
nesti, din care face parte. Temperatura apeT pentru bAT, In 1896, 494; in 1897, 343
Longitudine esticA 25°.25', In put, e de 110 C., pe clnd a in 1898, 411 ; in 1899 art fost
latitudine nordicA 45°.6' i alti- aeruluT e de 23° C.; iar tem- 439 bolnavi.
tudine la garA, de 394 m. peratura apeT din izvorul de
AceastA statiune se aflA la bdut e de 160 C. Pucioasa, sorginte de aja mi-
20 kil, de orasul Tirgoviste cu D-1 dr. Bernard a fAcut In nerald, in jud. BuzAti, comuna
care este legatA prin o linie 1886 analiza himicA a acestor Fintesti, in viea statuluI Musta-
feratl. ape : giul. Contine mult sulf.
Descoperirea acestor ape se Constitutivele minerale fixe
datoreste unui medic militar reprezintate prin sorgintele 4, Pucioasele, munir, in jud. R.-SA-
rus la 1828, cind se $i con- 5, 6 $i 8 In un litru de apa, rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia,
struirá ni$te barace ceva mal sunt urmAtoarele : In partea de N. a comuneT. Ati
sus de izvoare. 2 virfuri principale: Pucioasele-
Sulfidrat de calcia, 0,0782
In cartea sa publicatà in 1837, Mari si Pucioasele-MicT. Sunt a-
Hyposulfit de calciti, 0,0066
doctorul Episcopescu zice des- coperitl Cu pAdurT i pAsunT ; vara
pre aceste ape : La Sulfat de strontia, 0,0376
erlpAtiesti se fac ad i multe stine de oT.
sodia . . 0,0315
sunt 6 izvoare, cel mg sus maT
calcia . . 0,7629
insemnat si Cu putin fier $i pd- Pucioasele, phig, in jud. R.-SA.-
Clorurd de potasiti . 0,0053
curA. rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ;
* soditi . 0,0458
La 1873, la Expozitia din izvoreste din muntele Stejicul-
Viena, s'a trimis ape minerale Carbonat de mag. . 0,0299
Mare ; curge d'alungul muntilor
» 0,1620
de la Pucioasa, analizate de
0008 I
Pucioasele, i dupg un curs
Silice
d-1 dr. Bernard $i ast-fel s'a repede de vre-o 4 kil, se varsA
inceput a se cunoaste putin in- Fer peroxid 0,0004
In 0611 Rimnicelul, pe partea
semnItatea lor. Mangan. peroxid 0,0003
dreaptl.
Consiliul judetean a cum-
Maten! organice 0,0504
pArat in 1875 un loe, pe care Hidrogen sulfurat. . 452 c.c.
Puciosul, irvoare minerale sul-
Acid carbonic liber. 809 c.c.
In 1888 s'a construit un pavilion furoase, lingA piriiasul cu a-
pentru petreceri. Acid carbonic comb. 222 c.c.
celasi nume, 'jud. Neamtu, com.
In 1879, arhitectul Kertsch Fac parte din clasa apelor TazlAul, pl. Bistrita. Se maT nu-
din Galati fusese insdrcinat cu sulfuroase hepatice forte. meste i Puturosul.
executarea planurilor pentru un Sitnilare apelor minerale de
stabiliment de bAl, eit i cu la Pystian din Ungaria si Te- Puciosul, Ørîu, in jud. Suceava,
captarea apelor $1 instalarea plitz din Boemia. com. MAdeiul (2 kil.); izvoreste
masinelor. AceastA lucrare a Apele de la Pucioasa sunt de sub BItca - Lacurilor $i se
rAmas i pAnd astl-z1 in stare indicate contra reumatizmelor varsA in Bistrita in dreptul sa-
de proiect. articulare, chronice i muscu- tuluT Mddeiul.
In 1892-94, s'a fAcut mult lare, paraliziilor, la sifilis, hemo-
pentru infrumusetarea acesteT roide, scrofule, limfatizm, der- PuciosuluI (Vil ceaua-), veileea,
statiuni balneare. matoze $i leucoree. intre comunele MAgureni i Pra-
Izvoarele principale sulfuroase Tot la Pucioasa se fac hovita-d.-j., plaiul i jud. Pra-
sunt in numAr de treT, din cae cu apa iodatA de la Vulcana. hoya, ce se varsA In riul Praho-
dota pentru 1DAT i unul pentru ExcursiunT se fac la Bez- visa, intre aceste doud comune.
blut ; putul de unde izvoreste deadul unde este cmalul ce rA- Pe cursul el se gAsesc izvo-
apa pentru bAT are 6 metri sutil» i unde ecoul repro- ra$e cu ap4 de pucioasa,

www.dacoromanica.ro
PUENI 125 7
PUEVTI

Pueni, com. rur., jud. Vlasca, pl. situat pe coasta Dealului-Du- Suprafata comunei e de 4620
Marginea, compusä din cAtunele nArd, la S.-S.-E. pläsel si jud. hect., din care 50 hect. vatra
Prundul-Comend, FlAminda si Proprietate a statulut fosa a comuneT, 250 hect. ale locuito-
Pueril si situatA la extremitatea mAnAstiref Sf. Gheorghe-Noti. rilor, 4320 hect. ale proprieta-
S.-S.-V. a judetuluT, pe malul Suprafata mosieT e de 5400 rilor,
DunArer, in marginea judetulur hect., din care s'a dat la 140 Are 2 bisericT : una in cAt.
despre Ilfov, la 42 kil. de Bu- locuitorI improprietAritT la 1864 Puesti-d.-j., cu hramul Sf. Gheor
curesti, la 31 kil. de Giurgiti, la dupA legea rurall 420 hect. ghe, ziditl in 1840 de Anastase
34 kil. de StAnesti, resedinta Are o Ociare de 770 hect. Dedulescu, cm-Falta in cAtunul
plAseT, si la 12 kif, de statia BA- si alta de stejar de 696 hect., Puesti-d.-s., cu hramul Sr. Im-
neasa, a linieI ferate Giurgia- blItT, arAturi, izlaz si finete, in pArag Constantin si Elena, zi-
Bucuresti. intindere de 2514 hect. ditA In 1874 de MArgAritescu,
Are o bisericl, ziditA la anul Tine de ocolul silvic Giurgiu. sotia sa Elena, fiul lor Stefan
1858 de fostul arendas al mo- Venitul mosiei este de le/ si locuitorif, ambele deservite
sieT Ionit1 Padiu, dependinte de 15300. de 2 preoti si 2 cintAretr; o
parohia Pietrele si deservitä. de Are o bisericA si scoalA. scoalà mixtg, condusä. de 1 In-
1 preot, I dascal si 1 paracliser; vAtAtor si frecuentatl de 45
o scoall mixtA, condusA de un Pueni, cdtun, pendinte de com. elevi.
invAtAtor si frecuentatA de 12 Preajba, pl. Glavaciocul, judetui Locuitorii posea : 20 plu-
fete si 25 110; 3 circiumT si o Vlasca, situat pe partea stingA gurf ; i masinA de treerat; 65o
prAvAlie de manufacturA. a GlavacioculuT. Aci a fost mal bol, 300 yac!, 300 cal, 1120
Vite : 300 bol, 6 bivolT, 106 inainte resedinta subprefectureT oT, 4 capre, 506 rimAtori.
cal, 820 of, 10 capre si 106 ri- Glavaciocul. Comercial constA in importul
mAtod. de coloniale, brasovenit tesAturl
Budgetul com. e la veniturr Pueni, batid cu peste, pe pro- si in exportul de cereale si vite.
de 3475 leT, 47 banI si la chel- prietatea statuluT Pueni, pl. Mar- Transportul se face prin gara
tuelT, de 3714 leT, 50 bant ginea, jud. Vlasca; se alimen- Rimnicul-SArat.
Prin coman& curge Comasca, teazA din revArsArile DunArel. CAT de comunicatie sunt dru-
o ramificatie a Dallare, ?rice- murile vecinale spre : Nicolesti,
pind de la local numit Malul- Pue§ti, com. rur., in jud. R.-S5.- MAcrina-Stubei, Foteni - Rima.
Rosa si vArsindu-se in Tezerul rat, plasa GrAdistea, pe malul cul-Sarat, BAlesti si CiorAsti.
Greaca din Ilfov. ApoT sunt : sting al riuluT R.-SArat. Budgetul com, e la veniturT
Valea-BarbuluT, Valea-Nucilor, E asezatA In partea E. a jud., de 5694 lel, 77 banT, si la chel-
Valea-NeagrA, Izvorul-NuntuluT, la 14 kil. spre E. de orasul tuelf, de 5520 leT, 59 banT.
Izvorul-Tiriitoarea si Fintina-Ho- Rimnicul-Särat, si in cea N. a
tilor. plAsel, la 27 kit. spre N. de Pue§ti, com. rur. si tirgufor, In
Are o Ociare, compusl din GrAdistea-d.-s., resedintä. plAseT. jud. si plasa Tutova, la 25 kit.
doul trupurT: Pruntul-Comend Comune mal apropiate sunt : spre N.-V. de orasul Birlad, pe
care linea de Comana si Pueni. Nicolesti, la I kil.; MAcrina la piriul ca acelasi nume.
O osea duce din comunI la 3 kil.; BAlesti, la 6 kil. si Cio- Are o populatie de 863 lo-
statia FrAtesti. rAsti, la 12 kil. cuitori ; 209 case; 6 bisericr;
Ad i se lucreazA multe rogo- Se märgineste la N. cu BA- o scoalA in Puesti-Tirg, frecu-
jinT, din papura care creste pe lesti, la E. Cu Nicolesti, la S. entatA de 103 copiI (1899
blitl, rogojinT cari se vind la Cu MAcrina, despArtindu-se de 900) si una in Giltesti, frecu.,
Giurgiti si Bucuresti. amindota prin riul Rimnicul si entat1 regulat de 13 copit din
la V. cu Voetinul. 35 inscrisi ; un oficia postal ru-
Pueni, sat. Ved StAnesti, sat, Riul Rimnicul-SArat o udA la ral; o moarl cu vapor!.
jud. Dorohoiii, com. Tureatca, S., curgind de la V. la E. Tirgul formeazA com. (com.
pl. Berhometele. E formatá din cAtunele : Pu- Puesti) Cu ala nele : Puesti-Sat,
esti-d.-j., resedinta, la E. si Pu- Strimba, BArtAlusul, Gura leze-
Pueni, ceitun, pendinte de com. esti-ct-s., la V., Cu o populatie rail', Rusi, Giltesti si Rotar.
Pueni, pl. Marginea, jud, Vlasca, de 1100 suflete. Viea se cultivl pe o supra-

www.dacoromanica.ro
126 PUIUL-G4TIT

fata de 113,5o hect. LocititoriT LocuitoriT posea : i 12 plugurl ches pana la confluenta acestuia
cultiva si gindaciT de matase. de lemA si 2 de fier ; 350 bol', Cu Slanicul, mal la V. de var-
Comerciul se face de 96 per- 280 vacT, 90 caT, 655 of si 130 sarea PufuluT.
soane. porcT.
Pe aicT trece soseaua. jude- Industria si comerciul se exer- Puful-Mare, virf de munte, ¡ud.
%cana Birlad-Bacail. cita de 8 persoane. Bacati, pl. Trotusul, com. Tir-
Satul Pufesti este foarte vechiti. gul-Trotusul, din culmea SlAni-
Pue§ti, sat, in jud. si pl. Tutova, In anul 1683 el e pomenit de culuT, BITA muntele Bota-Pufu-
com. Puesti, spre V. de tirgu- Amira in cronica sa, unde vor- luT.
sorul Puesti. Are 578 locuitori beste de fugarirea luI Buhus
si 147 case. Hatmanul de catre Cazad, pe Puful-Mic, vive de munte, jud.
cind se incerca sa patrunzd in Bacari, pl. Trotusul, com. Tirgul-
Pue§ti, sat, fácind parte din com. palatul din Domnesti, unde era Trotusul, din culmea SlAniculuT,
rur. Margineni, pl. Cerna-d.-j., ascuns Duca-Voda. situat in spre N.-V. de baile
jud. Vilcea. Are o populatie de Slanicul. De pe ppiana din
395 locuitorl. Pufe§ti, cätun, in com. cu acelasT virful acestuT munte, vederea
nume, jud. Putna, pl. Racaciuni, spre baile Slanicul spre in-
Pue§ti-de-Jos, sat, In jud. R.- situat in josul Domnestilor, pe treaga vale a Slanicului este
Sarat, pl. Gradistea, cdtunul de malul SiretuluT si strabatut de foarte frumoasA.
resedinta al com. Puesti, asezat piriul Caregna.
pe riul Rimnicul, spre E. Are o Are o biserica parohiala, cu Puie§ti. VezT Puesti.
suprafata de 35 hect., cu o po- hramul Inaltarea Domnulta.
pulatiune de 275 familiT, saA 709 Puiul, lac, in partea centrald a
suflete ; o biserica si o scoala. Pufe§ti, stafie de dr.-de-f., jud. pl. Sulina si cea de E. a com.
Putna, pl. Racaciuni, com. Pu- rur. Cara-Orman, jud. Tulcea.
Pue§ti-de-Sus, sat, in jud. R.-SA- festi, pe Unja Marasesti-Bacati, Comunica cu lacurile Puiuletul
rat, pl. Gradistea, com. Puesti, pusa in circulatie la 13 Sept. si Rosul. Are o forma triun-
asezat pe malul sting al rlului 1872. Se afla futre statiile Ma- ghiularä neregulata si o intin-
Rimnic, la 5 kil. spre V. de cAt. rasesti (14.7 kil.) si Adjud (10.9 dere de 300 hect. E inconju-
de resedinta. Are o intindere kil.). Inaltimea d'asupra nive- rat numaT cu stuf. Contine peste
de 70 hect., cu o populatie de luluI Marii, de 82,52 m. Veni- mult si de o burla calitate.
84 familiT, saA 324 suflete. tul acestei statif pe anul 1896
a fost de 105553 leT, 40 banT. Roman, ce curge
Pufe§ti, com. rur., In jud. Putna, prin pl. Siretul-d.-j., com. Ho-
pl. Rdcaciuni, situata in josul Pufe§ti, paro/lié, in com. cu a- ciungi ; desparte satele Hociungi
Domnestilor, pe malul riuluT Si- celasT nume, pl. Susita, jud. Putna, de Ciocanesti si la satul Porcesti
retul, la 33 kil. de capitala jud. avind o biserica parohiala, cu se varsa in piriul Poarca pe
Se compune din cat. : Cio- hramul Inaltarea Domnului. dreapta.
rani i Pufesti, resedinta com.
Are o populatie de 356 farnilir, Puful, pîrîz, jud. Bacad, pl. Tro- Puiul-Gt§tii, insuld, in DunAre,
sau 1398 suflete ; 2 biserid pa- tusul, com. Tirgul-Trotusul, care jud. Constanta, pl. Hirsova, com.
rohiale, una cu hramul Inaltarea izvoreste din muntele Bota-Pu- urb. Hirsova, situata in partea
Domnului, in cat. Pufesti i cea- fului si curge aproape de hotar de V. a pl. i cea de N.-V. a
l'alta, cu hramul Sf. Nicolae, In spre Transilvania, varslndu-se pe com., la locul unde se desface
Ciorani ; o scoald mixta, fre- stinga SlaniculuT. La acest punct, Orla numita Privalul-BuazuluT-
cuentata de 21 copiT. comisiunea de delimitare (1887) Tair i nu mita ast-fel pentru ca
Intre Pufesti si Ciorani se a luat o hotartre, care a fost con- se afla linga insula mal mare,
varsa pirlul Caregna in riul Si- sfintita si de conventiune in fa- numita Gisca-Mare. Are o lun-
retul. voarea Rominier, revenindu-T a- gime de i kil., o largime de
Budgetul com, e la veniturl cesteia 692 hect. S'a prelungit ioo ni. si o intindere de 15
de 5572.37 leT si la cheltueli, atuncT frontiera din muntele San- hect., improductiva, fiind aco-
de 5557.50 bani. drul-Mare In valea piriulul Ches- perita cu pietni i nisip.

www.dacoromanica.ro
13U1UL-STR1MBULUT 127 PUNGHINA

Puiul-StrImbuluI, insulli, in Du- Punga, pichel, jud. Putna, la con- Are o eoa1ä, infiintata la 186t,
tigre, jud, Constanta, pl. Silis- huele Tarer ca Transilvania. frecuentatA de 46 elevi ; o bi-
tra-Noug, pe teritodul com. rur. serica, facuta de Beizadea Ni-
Oltina, in partea de N. a pl. Punge§ti, com. rur., in partea colae utu, deservita de t preot
cca de N.-E. a com. Are o de V. a piase' Racova, jud. si I eclesiarh, un pbxaclis ; dota
formg lunguiata, o lungime de Vasluiu, la 30 kil, de orasul morT, una ca vaporT, i ceal'alta
1200 tn., o lgrgime de too m Vasluiu. E resedinta plAseT. E si- Cu cal ; mal multe sinagogr si
si o intindere de 30 hect. tuatä pe sesul Racovel, Dealul- 14 circium1.
Pungestilor si pe ramificatiunile Locuitorii poseda: 6o plugurT,
Puiuletul, lac, jud. Tulcea, avind si valle formate din alte dealurT, 50 care cu bol, 5 carate cu cal,
290 hect. si o forma triunghiu- intre comunele Cursesti, Li- 949 vite mad cornute, 3 bivolT,
lard, in partea centralA a pl. pova, Girceili si Doagele. E 146 OT, 49 capre, 133 caT, 109
Sulina i cea de E. a com. compusA din satele Pungesti rimAtod ; 93 stupT.
Cara-Orman, Ruga grindul cu (tirgusor), Pungesti (sat) i Dum- In partea de E. a tirgusorului
acelasT nume. Contine peste. braveni, pe o suprafatA de 2308 Pungesti se at15, 2 izvoare de
hect., din care 569 hect. pAdure ape minerale, continind iod si
Pulpa (Pirful-luI-), pirîn, jud. si 1530 hect. loc de cultura, pucioasa, si ambele folositoare
Suceava, lzvoreste de sub Po- finat, imas ale proprietater, iar contra reumatizmelor.
lana-FrasinuluT, curge mal in- 778 hect. ale Iocuitorilor, Cu 54 Spre S.-E. de tirgusor, la o
tAia sub numele de Magazia, hect. vie. departare cam de 6 kil., se afla
apol trece prin satul Probota, Are o populatie de 597 fa- locul numit Tintirimul-lur-VodA,
strAbate Balta-Colacului si dupa saa 1709 suflete; 2 bise- unde se zice ca aa fost ingro-
ce a udat com. Dolhasca pe o riel si un paraclis, deservite de patT acer cazutT in razboiul de
lungime de 4.'/2 kil., trece in com. 2 preotl si 3 eclesiarhf ; 2 §coli, la Valea-RacoveT ; lar in partea
Lespezi, sub numele de Phlul- 2 morT cu vapor' si 14 circiumi. de S.-V. este cimitirul mortilor
Proboter si se varsd in Siret la Comerciul se face de 12 per- de holera de la 1866.
locul numit Zaton. soane.
Are de tributad pe dreapta Vite : 1316 vite marl cornute, Punge§ti, sat, in jud. Vash)ia,
piriul Budeanul si Piriul- Ra- 3 bivoll, 274 of, 154 cal, 62 In partea de V. a tirgusorului
cilor, lar din stinga p. Coptul. capre si 136 rlingtorT. Pungesti, Cu care formeaza un
Budgetul comunei e de 14864 trup. Ved Pungesti, tirg.
Punar-Orman-Ceair, vale, in leT la veniturT si de 14048 leT,
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, 78 bani, la cheltueli. Punghina, com. rur. si sat, in jud.
pe teritoriul bulgdresc al com. LocuitoriT posedg, : 82 plu- Mehedinti, pl. Cimpul, la 5o kil.
rur. Ese-Chioi ; se desface din gurT si 85 care cu bol, to ca- de orasul Turnul-Severin, situata
poalele nordice ale dealurilor rute cu cal si 293 stupi. pe malul nula! Drincea. Satul
Chiucic-Cainardgi; se indreaptA formeaza com. Cu catunul Pro.
spre N. tuteo directie generalA Punge§ti, tirg-ufor, in jud. Vas- topopesti, aviad 1700 locuitori
de la S.-E. spre N.-V., numai luia, pl. Racova, asezat in par- si 271 case.
prin pAdurT, printre dealurile tea de E. a com., pe sesul vale Are o biserica, deservitA de
Pinirlic-Bair si Tiumbet-Bair; in. Racova. Prin marginea tirguso- preot si I cintaret ; o scoall)
tra in jud. Constanta de la kil. ruluT trece piriul Racova. conclusa de I invatator, frecuen
3, spre E. de pichetul No. 9, Are o suprafatA de 1796 hect., tata de 49 elevi (1899 900) ;
brazdeaza partea sudica a plAser din care 569 hect. pAdure si 2 circiuml.
cea esticI a comuneT, si se 961 hect. loe de cultura, finat, LocuitoriT poseda : 40 plugurr,
uneste cu valea Chilege-Ceair irnas ale proprietateT, iar 266 61 care ca bol, 18 cArute cu
spre a forma valea Begene-Ceair, hect. ale locuitorilor, cu o po- ca!; 800 vite marT cornute, 48
ce se deschide in valea Ese-Chioi. pulatie de 250 familiT, sau 1153 ca!, 800 oí, 650 riailtorr; 40
suflete. stupT.
Punga (Därbace§ti), atun al Este resedinta com., a jade- Are o osea care o leaga de
com. Trestia, jud. BuzAti, Cu cAtorieI ocoluluT Racova si a soseaua CujmiruluT.
320 locuitorT i 60 case. subprefectureT. Budgetul com. e la veniturr

www.dacoromanica.ro
TUNGILOR (MOVILA-) 128 PURANI-DE-SUS

de 4346 leT, lar la cheltuelI, de Are o scoalA mixta si 4 bi- nelocuita, jud. Vlasca, pl. Margi-
3260 le. sericI. nea, fosta proprietate a familleI
Veniturile com. sunt de 71501. Lapati, trecut in posesia Princi-
Pungilor (Movila),movilci, spre pella' StirbeI la 1856, cind s'a
S. de satul Dragoesti, pl. Mos- Punti§eni, mofie nelocuita, Ruga intrupat cu .mosia Pietrosani.
tistea, jud. Ilfov, inconjurata la satul cu acelasr nume, jud. Tu.
S. de padure si la E. de bal- tova, proprietatea statuluI, a- Purani-de-Jos, sail Cotorani,
tace. rendata Cu 4100 leí anual. atun, pendinte de com. Blejesti,
jud. Vlasca, fosa proprietate a
Puntea-de-GrecT, com. rur., in Punti§eni, pei dure a statuluI, in statuluI si care inainte de secula-
jud. Dimbovita, pl. Cobia, si- intindere de 65 hect., Ruga sa- risare tinea de manast. Sf. Gheor-
tuatä pe cimpla numita Valea- tul cu acelasi nume, jud. Tutova. ghe. AzI s'a vindut numaI locul
Neajlovul, la 8 kil. spre S. de de arAturA d-luI Grajdanescu.
Gaesti, pe malul sting al riuluI Puntul-Bistrita, pa' dure, in in- Suprafata mosiel ad padure
Neajlovul. tindere de 20 hect., facind parte e de 560 hect. S'a dat la 25 lo-
Are o populatie de 686 lo- din pAdurea Babeni, pl. OtAsaul, cuitorI improprietariti la 1864
cuitorl ; o biserica ; o scoala. jud. Vilcea. o suprafata de 130 hect.
Se invecineste cu comunele : Padure rAmasa pe seama sta-
Greci la E., Morteni la V., Io- Pupaza, jud. Iffov, pl. Oltenita. tuluT este de 251 hect., tinind de
pesa la N. si RascAeti, din jud. VezI Noua-Vacareascd. ocolul silvic Cirtojani.
Arges, la S., despartindu-se de E departe de Giurgiii de 68
toate prin cimpiI si unindu-se Pupazeni, sat, in jud. Ialomita, kil., si de Bucuresti, de 60 kil.
prin sosele vecinale-comunale. pl. ampuluI, pendinte de com. Venitul anual al mosiei e de
Alexeni, situat pe malul sting al 3600 ler.
Puntea-Gáinei, villcea, ce stra- piriuluI Sarata, la vassarea aces- Prin catun trece valea Glava-
bate N.-V. com. Cornatelul, pl. tuI pifia in riul Ialomita si lipit in ciocul.
Oltul-d.-s., si se vana. in Va- partea de Nr. de satul Alexeni.
Jea-GuguluI. Litiga Pupazeui se afla satul Purani-de-Sus, com. rur., com-
Aceasta vAlcea, prin pozitiu- Baldovenesti, care prin cresterea pusA din Purani-d.-s. si Buteti,
nea el, spune legenda, servea populatiuneI, s'a unit cu Pupa: pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, si-
de ascunzAtoare locuitorilor si zeni formind un singur sat. tuatä pe coasta dealuluI apeI
cAlugarilor de la schit, pe tim- Are o biserica, deservid de Glavaciocul, care trece prin vale
pul cind TurciI sati MuscaliI in- un preot si dol cintaretI. in marginea satulul. Departe de
trati in tara si o prAdati. Pe partea de N. a satuluI Bucuresti de 6o kil., de Giurgiii
trece calea judeteanA Slobozia- de 70 kil. si de Obedeni, rese-
Punti§eni, com. rur. O sat, in Urziceni. dinta piase! Glavaciocul-Neajlo-
jud. Tutova, pl. Simila, spre vul, de 21 kil.
N.-E. de orasul Birlad, pe pi- Pupäzeni, sat, in jud. Tutova, E proprietate a statului, fosta
riul Buga. pl. Corodul, com. Ballsesti, spre a Mitropolid.
Satul formeaza com. Puntiseni S.-E. de satul Balasesti. Are o Are o popula0e de 1757 su-
cu cAtunele : Radesti, Chitcani populatie de 321 loc. si 81 case. flete ; 2 bisericT, din care una,
si Pirvesti, avind o populatie cu hramul Sf.VoevozI, cu 2 precitI
de 1012 locuitorI si 255 case. Purani, ctitun, in jud. Teleorman, si 4 cintaretT, constitue parohia
Se cultiva viea pe o suprafata pl. Marginel, pendinte de com. Purani, cu cAtunele Bunesti, Tur-
de 32,75 hect. si livezile cu prunl Pielea. Are o populatie de 400 nescu - Bulaciul si Slavesti ; o
pe o suprafata de 23,75 hec- suflete. Este foarte vechiti, rnen- scoala mixta., conclusa de un
tare. tionat si in tabloul comunelor invátAtor, frecuentatA. de 14 copi.I.
Locuitorif se ocupa pe linga din anul 1741, si de Dionisie
agricultura si cu ()aria, fferazia Fotino. Tinea mar inainte de Purani-de-Sus salí al-Mitro-
si butnaria. jud. Vlasca, pl. FrasinetuluI. poliel, cdtun, pendinte de com.
Comerciul se face de 12 per- cu acelasI nume, pl. Glavaciocul,
soane. Purani, sati Bujor, trup de mofie jud. Vlasca, situat pe deal si pe

www.dacoromanica.ro
PURANI-S. GHEORGHE 129 PURCARENI

valea Glavaciocul. Apartine sta- apropiere de cat. Dobreni. Prin- si la 21 kil. de resedinta plA$eT
tuluT i, inainte de secularizare, teinsa curge un Odias care vara si a judecatorieT de ocol. E si-
tined de Mitropolie. seacä. tuatä. pe malul drept al riuluT
Are o suprafata de 2500 hect. Doamna.
S'a dat in 1864 la 70 locuitorl, Purareanca, sat, facind parte Are 3 catune Purcareni MarT,
improprietaritT dupá legea ru- din com. rur. Purcareni, pl. Riul Purcareanca si Tirseni g. se
rala, o suprafata de 304 hect. Doamnel, jud. Mu$cel. margine$te la N. ca com. Dir
S'a mal dat la 1882 la ro in- Are o populatie de 165 lo monesti, la S. cu com. Ciumesti,
surateT $i scoald, o suprafata cuitorT. la E. ca com. Piscani, si la V.
de 64,15 hect. Cade in central comuneT Pur- cu com. Mice$ti.
Pe mo$ie este o padure de caseni, pe mala! drept al riuluT Are o populatie de 678 su.
stejar in suprafata de 529 hect. Doamna $1 este udat prin cen- flete; o scoall mixta; o bise-
(VezT corn. Purani-d.-s.). tra, de la V. la E., de gira cu rica, deservita de 2 preotT si
acelasT nume. 3 dascalI.
Purani-Sf. Gheorghe, sati Co- Biserica, cu hramul Sf. Ni- Vite : 202 bol, 155 yac!, 200
torani, ctitun, pendinte de com. colae $i Sf. Gheorghe, s'a zidit oT, 155 capre $i 354 porcT.
Bleje$ti, jud. Vla$ca. (Vezl Co- intre anif 1766-1770. Budgetul comuneT e la veni-
torani). turT de 1296 leT si la cheltuelt,
Purcäreanca, pddure, supusa de 1288
Purcarul, atun, al com. Muscu- regimulur silvic, jud. Mu$cel, pl. In jurul comunel sunt Q mul-
le$ti, pl. Gilortul, jud. Gorj, si- Riul-DoamneT, com. Purcareni, time de palta roditorT, cea mal
tuat pe valea cu acela$T nume in intindere de 65o hect., com- mare parte prunT.
si in parte despre V. a catunului pusä din stejar, fag $i carpen. In partea de V. este strabl-
Muscule$ti. tuta, de la N. spre S., de o 1-a-
Are o suprafata .de 289 hect., Purareanca, gIrM, jud. Mu$- mura a Carpatilor, acoperita cu
din care : 90 hect. pädure, 90 cel; izvore$te din coastete dea- padure, compusa din stejar, fag,
hect. arabile, roo hect. finete, lurilor com. Mice$ti, ucla com. carpen, alun, plop $i ulm.
4 hect. vie $i i hect. izlaz, Purcareni prin centru $i se varsá Riul Doamna ucia partea de
o populatie de 40 familiT, in riul Doamna. E. a comuneT. Pe el se afla 6
140 suflete. morT pentru macinat $i 9 pille.
Locuitoril sunt impamintenitT Purcäreata, perdure particulara, Gira Purcareasa uda comuna
dupa legea rurald. El poseda in intindere de 125 hect., jud. prin centra si se varsa in riul
7 plugurT, 13 care ca bor, I ca- Ilfov, pl. Znagovul, com. Buti- Doamna.
ruta Cu cal; 70 vite marl cor- manul, cat. Luceanca. LocuitoriT din catunul Pura.-
nute, 4 cal, 200 Of, 25 capre reni-Mari, in numar de 71, s'au
40 ritnatori. Purcäreata, izvor, in jud. Bu- irnproprietarit dupa legea din
Comunicatia in catun se face zaul, com. Gura - Saratei, cät. 1864, pe propeetatile d lor Achil
prin soseaua judeteanà ce trece Ciuhoiul; izvoreste de sub o Ioanide, C. Lerescu, I. Ioanide
prin com. Muscule$ti, $i prin alte mare sanca i formeaza cea si T. Boranescu ; ceT sunt
drumurl ordinare. principalá sorginte a piriulul camina$T.
Sarata. Intreaga comuna are peste
PurcaruluI(Valceaua-),vifIcea, 2000 hect. pamint.
ce sträbate partea de N. a com. Purcäreata, vale, izvoreste din Peste riul Doamna este un
Brebu, jud. $i pl. Prahova. raionul comuneT J ipinesti, pl. pod de lemn pe soseaua natio-
Riul-DoamneT, jud. Muscel; stra- n ala Pitesti-Cimpulung.
PurcaruluI (Valea-), sail Pur- bate partea de V. a comuneT Purcareni maT sunt strabatutT
carea, vale. Incepe din preajtna $1 se scurge spre S. de catunul de o osea comunala $i de una
comuneT Izvorul-d.-j., jud. Ar- Va] ea-Nandrel, com. Dirmonesti. vecinall.
ges ; trece pe litiga marginea cat.
Parearen', al com. Slobozia-Traz- Purcäreni, com. rur., jud. Mus- Purcareni, parte din comuna
nitul, jud. Teleorman, si merge cel, pl. Riul-DoarnneT, la 40 Mice$ti, pl. Riul DoamneT, jud.
pà.'nd in Valea-TeleormanuluT, in kil. spre S.-V. de Cimpulung, Muscel.

C4 745. Narele Dioliotar Ceografie, ro:.


17

www.dacoromanica.ro
PURCARENI 130 PUSCOIUL SA.1.1 PUSCOAIA

Purarenr, cdtun, in jud. Tele- reste din niste vai miel, si dupa d.-j., pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
firman, pl. TeleormanuluT, com. ce strabate com., de-alungul el, Romanati, situat lingl Olt, a-
Slobozia-Trasnitul. Are o po- se varsá in riul Desnatuiul. Are proape de hotarul judetului.
pulatie de 6i5 suflete, din care un vad si un pod numit Po- Altitudinea terenuluT d'asupra
109 contribuabill. Curge prin valea nivelului Marii este de 136 m.
Purceau a. Are o populatie de 34 familiT,
Pura reni - Mari, sat, fácind sal-1 140 suflete.
parte din com. rur. Purcareni, Purcei, &Mal, in jud. Putna, pl.
pl. Riul-DoamneI, judetul Mus- Vrancea, COM. Gaurile. Are o Puricoasa, atun al:com. Neho-
cel, resedinta comunel, situat populatie de 246 suflete, si o iasul, jud. .Buzaci, cu 80 locui-
la S. eI, pe malul drept al riu- biserica, cu hramul Sf. Nicolae. torT si 22 case.
luI Doamna, peste care, in drep-
tul catunului, este un pod de Purcele§ti, cdtun, in jud. Putna, Puricoasa, mofle, in jud. Buzati,
lemn, pe soseaua Pitesti-Cim- pl. Girlele, com. Balotesti, situat com. Nehoiasul, catunele Jetul
pulung. pe malul Putnei, intre Magura si Puricoasa, proprietate mos-
Are o populatie de 283 lo- Putna. neneascá in devalmäsie.
cuitorI ; o biserica, fondata la Are o populatie de 318 lo- Are o suprafata cam de 90
1835 de raposatul Alecu RI- cuitori, si o biserica, ca hramul hect. padure, izlaz, livede si pu-
tescu ; o scoala, frecuentata de Cuvioasa Paraschiva. tine curaturl.
27 elevI si 3 eleve.
Se mar numeste i Purcareni- Purcelul, munte, in jud. R.-SA- Poroinica, sat, jud. Dimbovita,
Adunati. rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia, pl. Cobia, com. Mogosani. Are
se desface din muntele Necule o moarä cu turbina, pe apa
Purcäre§ti, cittun, in jud. Tele- si brazdeaza partea de V. a co- Rastoaca, a doctoruluT Nichita.
orman, pl. TeleormanuluT, com. muneT. E acoperit cu paduri si
Popesti-Palanga, avind o popu- pasunT, lar vara se fac pe din- Poroinica, deal, spre E. de com.
latie de 344 suflete. sul stine de oI. Oporelul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,
ca directia de la E. spre V.,
Purcäreti, brat (prival), in in- Purcelul, pIrla, in jud. R.-Sa- avind o /ungime de 300 metri.
sula Balta, jud. Ialomita, pl. Bor- rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia,
cea, com. Jegalia, punind in co- izvoreste din muntele Purcelul, Purul, munte, in jud. Gorj, plaiul
municatie bratul Gura-Baila cu uold partea de V. a comuneT si Novaci, la S. de punctul su-
lacul Prunasul. se varsa in riul Rimnicul, pe cursal vamal Vidra, situat in-
stinga lui. tre muntir Coasta-BenghiI, Bo-
Purcäreti, lac, in jud. Constanta, rul, Mirul-Mare si nul Lotrul.
pl. Medjidia, pe teritoriul com. Purcile§ti, fost sat, jud. Su-
rur. Seimeni si pe al catunului ceava, pe teritoriul com. Stol- Pu§caria, tezer, jud. Braila, si-
säü Seimeni-MicI, asezat in va- niceni - Prájescu, desfiintat in tuat in ostrovul Cistia, la N. de
lea Tribinul, impreuna cu lacul 1864, cind, cu ocazia impro- ostrovul S trechianul.
Ramazan, cu care comunica prin- prietarireT, s'a dat loc. locar'
tr'un mic Ornas. Este dominat de case in satul Stolniceni. Puscoiul, sati Puscoaia, j ud.
de dealul Cernavoda, care se In jurul bisericei fostuluI sat, Vilcea, izvoreste din muntele
afla la S. sall, lar la marginea este acum cimitirul satului Stol- Virful-Mare ; curge printr'o vale
sa de N.-V. se allá asezat satul niceni. ingusta si adinca indreptata de la
Seimeni-Mici. Are o suprafata Satul Purcilesti a fost ars N. catre S. .E. si se varsa pe
cam de 16o hect. si contine de LesiI luT Sobieski. Vezi Stol- stinga riuluI Lotrul, putin mal
mult peste. E situat in partea niceni-Prajescu. sus de cat.
N.-V. a pläseT si S.-V. a com., El primeste ca afluente pe
comunica cu Dunarea. Purice. VezT Aprodul-Purice, sat, dreapta girla Priboiasa. La obir-
jud. Neamtu. sia acesteia se afld un lac arti-
Purceaua, pirta, jud. Dolj, pl. ficial, construit de societatea
Jiul-d.-mj., com. Virvorul, izvo- Puricei, cdtun, com. Strejesti- Stagni.

www.dacoromanica.ro
PUSTAIA 131 PUTINEIUL

Pustaia, siétuc. VezT Virful-Cim- com. rur. Rominesti, pl. Cri- pe malul apeT ce trece prin co-
puluT, sat, com. Virful-Cimpuluf, vina, jud. Prahova. muna,
pl. Berhometele, jud. Dorohola.
Puscasi, sat, in partea de V. Putineiul, com. rur., In jud. Te-
Pustiana, sat, jud. Badal, pl. a com. Radiul, pl. Stemnicul, leorman, pl. CalmatuiuluT, pe
Tazlaul- d.-s., com. Scorteni, jud. Vasluiu, situat intre dea- valea cu acelasi nume, pe partea
situat pe stinga TazlauluT-Mare luri, pe dreapta pîrîului Racova, dreapta. E inconjurata de toate
si pe coasta dealuhá Magura, si inconjurat de paduri. par* de dealud si are un cat.
la 41,2 kil, de satul Scorteni Are o suprafata de 1300 hect.; numit Cirlornanul, spre
(scoala.). o populatie de 140 familh, sau situat tot pe valea CalmatuiuluT,
Are o populatie de 762 su- 685 suflete; o biserica, facuta la 2 kil.
flete, maioritate Un gurf ; o biseri- la 1840, deservitä de i preot Se invecineste la N. co cat.
ca catolica cladita de locuitorT la si I cintaret ; o scoala mixta; Baduleasa, ipotele si laman-
1871, Cu I preot i ï cintaret o circiuma. dinul ale com. Baneasa; la
si 2 circiumarT ; o scoall mixta. S., cu parte din com. Dracea,
Vite : 20 cal, 441 vite cor- Puscasul, munte, jud. Bacati, pl. de care se desparte prin Valea-
nute si 90 porci. Trotusul, prin virful caruia trece Totitel ; la V., co cimpla de
Se zice cà acest catun este hotarul intre com. Hirja i Tir- pe mosia Riloasa si la E. cu
fundat de Unguril adusf prizo- gul-Trotusul, situat pe stinga com. Bogdana si cat. Ulmeni.
nieri de Stefan-cel-Mare, in urma Oituzului. Distanta de la resedinta jud.
uneT lupte ce a avut Cu Mate este de 19 kil., bar de la Ro-
Corvin. Parte din locuitorf sunt Puscasul, ftîrîü, jud. Bacau, pl. siori, de 25 kilometri.
Sasf (GermanO. Trotusul, com. Hirja; izvoreste Teritoriul com. este strabatut
din muntele Bolovanul si se In diferite directiunI de mat
Pustiana, ino)cie a statuluf, jud. varsä pe stinga OituzuluT, mal multe vai i valcele Valea-Mol-
Bacan, pl. Tazläul-d.-s., com. la vale de confluenta acestuia dovencer, care adese-orI are apä
Scorteni. ca piriul Pescarul. si se termina In Valea-CalmAtu-
iulul; Valea-Totitef, care o separa
Pustiana, ddure a statuluf, jud. Puscasuluf (Muchia-), deal, in de com. Dracea i egarcea-din-
Baca.ii, pl. Tazlaul-d.-s., com. jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., Deal ; Valea-Stejarulur si a-Du-
Scorteni. com. Babeni, in partea de V. nafului ; Valceaua-VaciI, la limita
Are o intindere de 90 hect. E acoperit cu pasuni i pa- despre com. Ologi si valceaua
contine arborf foiosf. durf. Tutorea, la N.-V.
inainte tinea de manastirea A- Din dealurile inconjuratoare
gafton. Puscasulul in izvorasc abundente izvoare de
jud. Baca, pl. Tazlaul-d.-j., com. aloa, din care se formeaza o balta,
Pustieta, sat, in jud. Roman, Berzuntul; izvoreste din padurea numita Balta Grecilor, situata
com. Oniceni, pl. Fundul, spre si se scurge in piriul Berzun- la E. com. Alimentat de apele
S.-E. de satul Oniceni, pe ma- tului-Mare, dupa ce a facut ho- izvoarelor, pinol Calmatuiul ca
lul drept al riulul Birladul, ase- tar tare com. Berzuntul i Bir- pata aci un volum mal mare
zat pe deal. sanesti. de apa i serveste la udatul gra-
Locuitorif ah 325 vite marf dinilor de zarzavat.
cornute. Puscasanca, pnrîz, jud. Prahova, Pe teritoriul com, se gasesc
ce izvoreste din cat. Puscasi, uda. si cite-va cariere de petris, cum
Pustieta,A-1/7, ce curge prin com. com. Petrosani, pl. Crivina, si sunt cele de la Valea-Totiter si
Oniceni, pl. Fundul, jud. Ro- se varsa in riul Leaotui, in ra- din cat. Cirlomanul, unde stau
man. Uda satul Pustieta i mal la ionul com. Petrosani. gasit, in maI multe rindurT,
N. de el se varsa in riul Birla- fosile de animale anti-deluviane.
dul, pe dreapta. Valea sa este Pute-rgi, localitate si izzior de Intinderea com., cu a mosiei
marginita de dealurT foarteinalte. afilé' mineralci, pe pamintul mos- Putineiul, este cam de 6400
nenilor, com. Apostolache, pl. hect. Mosia este proptietatea
Puscasi, sat, facind parte din Podgoria, jud. Prahova, situata d-lul Al. de Vrany din Viena

www.dacoromanica.ro
PUTINEIUL 132 PUTINEIUL

si are pe cansa cam 200 hect. viile locuitorilor din acea co- .Putineiul, com. rur., jud. Vlasca,
padure. muna. pl. Marginea, situata din sus de
ImproprietaritI sunt pe mosie De insemnat sunt : biserica Hodivoaia, facInd parte din cim-
26r locuitorT, pe o Intindere de din cat. arlomanul si in partea pul BurnazuluT pe proprietatea
1254 hect., din cate J67 din de S., pe deal, urmele uneT in- Putineiul, bastà a cl-lul C. utu
Putineiul si 64 din cat. Cirio- tariturT, ce se crede a fi ramas si az1 a mostenitorilor def. I.
manul. Viile locuitorilor ocupa de pe timpul rAzboaielor cu Tur- Marghiloman.
o intindere de 65 hectare. ciT. Imprejurul com. sunt insirate Are o suprafata de 6100 hect.
Tot din teritoriul acesteT com. o multime de magurl, din care S'a dat la 1864 pentru 250 lo-
face parte $i trupul de mosie maT principale sunt : Magura- cuitorT improprie AritT dupa le-
Sttlpul - de - Piatra, proprietatea BanuluT si mAgura Ghiburdelul gea rurala, o suprafata de 1226
d-nei Ana Dumba din Viena, la E, spre com. Bogdana ; Md- hect.
proprietate situata la V. com, gura Mare si Basicuta-Geamba- Are un petic de padure de
li avind o intindere de 1250 suluT, d'asupra cat. Cirlomanul. tufá -de 560 hect.
hectare. Drumul lul Traían trece pe Venitul anual al mo§ier e de
Are o populatiune de 1878 linga com., venind despreDundre 60000 tel.
suflete, din care 350 in cat. Cir- $i la directiunea spre cal. Badu- E departe de Giurglil de 18
lomanul ; o scoala, conclusa de leasa ; parte din acest drum este U.; de oseaua Giurgiti-Alexan-
un invAtator si frecuentata de acoperit de araturT, dar pe la dria, cu care se leaga, de 24 kil.;
46 elevl; doua bisericT, una In un ele locurl se distinge foarte de Stanesti, resedinta plaseT, de
Putineiul, deservitä. de 2 preoti bi n e. 8 kil.; de Bucuresti, de 76 kil.
$i 2 cintAretl si cea-l'altà in cat. Ocupatiunea locuitorilor este Are o populatie de 1346 su-
Cirlomanul, deservitä de 1 pre- numaT agricultura, care se face flete ; o biserick cu hramul Sf.
Qt si 2 cintaireV. ad in bune conditiunr, mar totI loan Botezatorul, acutA la 183f,
Vite : 363 caT, 33 mägarT, locuitoriT avind instrumente a- de un Hagi Iordan, fost pro-
891 vite marT cornute, 2655 oT gricole perfectionate. prietar al mosieT, inainte de C.
si berbecT, 276 capre si tapr sí Proprietaru/ mosid Intrebuin- utu, bis. constituind singurA o
877 porcl. teaza in exploatatiunea agricola parohie $i deservitA. de 3 preotT,
Budgetul com. e la veniturl tot ce stiinta a produs mal per- 4 cintAreti i paraclised ; o coald
de Id 9573 si la cheltuelf, de fect, avind un numar insemnat mixtA, frecuentata (1899-900)
9454 ler- de masinT $i instrumente agri- de 55 copii.
Satul Putineiul e ?m'Al-0i in cole, precum si un atelier me- Are o moara cu vapori si una
suburbir carr poartA numirile de: canic. pe apa cu turbina, asezata intre
Pantelimonesti, la V. com.; Greci Satul Putineiul este unul din helestaie, pe valea Putineiul, care
si Caraveteni, la E. si Straini cele mal vechT ; el tinea de jud. se alimenteaza din apele ploi-
la S.-E. 0/t pana la anu/ 1836; II gAsim lor $1 izvoarele valí; 2 marf he-
Caile de comunicatiune sunt : trecut .5i in lista satelor intoc- lqtae, unul al proprietaruld li
soseaua judeteana Turnul-Rosi- mite sub domnia luT C. Mavro- cel-l'alt al locuitorilor §i care
ori, care pune in legaturd com. cordat, pe la jumatatea seco- contin pete; 2 cazane de fa-
cu aceste dota orase; din a- luluT al XVIII-lea, ca facind parte cut rachiti din pra.$tina. ; io dr-
ceasta osea pornesc maT multe din pl. ce se numea a MargineT, ciumr.
ramurY de sosele vecinale spre care se intindea pana la Du- Vite: 752 bol li vacT, 106
cat. Cirlomanul cu prelungire nare. Vechiul sat al Putinelului bivolT si bivolite, 335 cd, 2460
pana in com. BAneasa si gara au era /lisa. pe locul unde se d, 43 capre, 16 asini i 280
Salcia. In partea de S.-E. trece aflA asta-zi, ci acolo unde este rimatorT.
$oseaua vecinala spre com. Dra- cdt. Cirlomanul, la putina de- Budgetul com, e la venituri
cea prin cat. Zlata. Spre cat. partare. Comuna Putineiul s'a de 8466 leT si la chatuell, de
Baduleasa porneste laxas): din format mal in urma, populin- 5053 leT.
$oseaua judeteana o alta ra- du-se de catre locuitoriT venitT
mura ; iar spre com. Bogdana de prin alte partl, ceea-ce ex- Putineiul, colind, In jud.iiitzdtí,
este un drum vechig natural, nu- plica impartirea eT In subur- com. Vispesti, cat. Virful, aco-
mit drumul HerieT, care duce la bit perla de padurea statuluT Sfin-

www.dacoromanica.ro
PUTINE1UL
133 PUTNA (JUDET)

tianul, cam de 93 hect. ; apoT §i intre 45°,36' i 460,12, lati- Buzau si Rimnicul-Sarat, unde
de livezI si finete mopenestI. tudine borealg, se aflä asezat se termina. vecinAtatea Putnei
in centrul TareI, in marginea cu judetul Buzau, incepind de
Putineiul, sat, jud. Dolj, pl. A- de S. a MoldoveI, din care fa- ad i inainte a se margini Cu Rim-
maradia, com. Mierea-Birnici, cea parte pana la unirea Prin- nicul-Sarat.
Cu 138 suflete si 24 case. cipatelor. La V., Transilvania, incepind
Limitele judetuluI sunt : de laVirful-ClabuculuI, prin mun-
Putineiul, vzahala, jud. Mehe- La N. si N.-V., judetul Ba- tiI Stanisoara, Lepsa, Stogul,
dinti. Ved Voradia. cati, incepind de la gura plrfu- Hartanul, Buneul, Fata-Arisoad,
lul Racaciuni, care-T formeazA Virful-LacautuluI, Zarea-Morda-
Putineiul, atan (dila), In jud. hotarul pana in dreptul com. nului, Gorul O Giurgid. Prin hri-
Ialomita, pl. Borcea, Miami par- Parava; de aci hotarul face o sovul dat Vrincenilor de catre
te din com. Dichiseni. E situat cotiturg. spre S. pana in fata Grigore Ghica, se statornicesc
pe cimpul Bardganul. com. Racoasa, de unde se in- hotarele prin virfurile muntilor
drepteazA spre V., pana la mun- Stogul, Buneul si Laclutul, de
Putineiul, vale, jud. Vilcea, pl. tele Clabucul, pe hotarul Tran- unde se incepe Mala.
Horezul, com. Slatioara ; uda silvanief. Dupa conventia de delimitare
mahalaua Manasiesti si Olari, La E., Siretul, care-1 desparte incheiata la 25 Noembrie 1887,
si se vara in rlul Cerna. de jud. Tecucitl, incepind de la pentru a se executa invoirea
locul numit Capul-Dracului si facutg. la Viena la 5 Aprilie a-
Putineiul, mofie, jud. Dolj, pl mergind in jos pana la Blehani. celaT an, s'a semnat protoco-
Amaradia, com. Mierea-Birnici, La S., jud. R.-Sarat, de care lul publicat in «Monitoru1 Ofi-
apartinind locuitorilor clacasT si se desparte prin riul Milcovul, cial» din to Aprilie 1888. Dupa
cetelor de mosnenI. de la obirsia luI pana la Foc- acest protocol hotarul TaxiI in
sani si de aci prin canalul tras dreptul jud. Putna incepe de la
Putinele, sat, facind parte din din Milcovul de Stefan-cel-Mare, muntele Clabucul, se coboara
com. Buda, pl. Stanisesti, jud. ca linie de demarcare filtre Mun- urinind pe ripa din mijloc la
Bacatí, situat la 5 kil. 265 ni. tenia si Moldova, dupl räzboiul piriul Lepsa, pe care urmeaza
de resedinta comuneI. din 1475, cind Radu-cel-Fru- pana la gura pirluluI Haram-
Are o suprafata de 340 hect. mos, Domnul MuntenieI, fu In- bércz (cota 804) si se suie mer-
25 arir, Cu o populatie de 339 vins de Stefan, lar jud. Putna, gind pe creasta picioruluI N. .E.
suflete ; o biserica, cu hramul anexat MoldoveI. Acest canal al munteluI Jahorosbércz la vir-
Adormirea MaiciI DomnuluI, pleaca din Focsani, din sus de ful acestuI munte (cota 1.211);
construita din lemn de stejar, Tabacari, trece la Mindresti, a- de acolo se coboarg. catre S.
la 1880, de locuitorT. poi la Lamoteasa, Argintul, Go- mergind pe o ripa pana la pi-
Comerciul se face de un cir- logariul, HIngulesti , Malurile , riul Paltinul, peste care trece,
ciumar. Rimniceni, Bolboaca, Girleasca, si apoI se urca. pe o alta epa
si da. in Siretul la satul Ble- situata fata in t'ata cu cea d'in-
Putinele, pirig, jud. Tecuciti, hani, dupa ce a facut in tot dru- tiiti la virful munteluI Sobércz
curge prin satul cu acelasI nume, mul san o multime de cotiturT. (cota 1.290). Din virful acestuI
com. Buda, curge in directia La S.-V., jud. Buzati, incepind munte linia fruntarier urmeaza
N.-S., si in fata satuld Puti- din muntele Giurgiti, de unde creasta pana la virful Mestea-
nele se varsa in Zeletinul. se lasg. In jos cu o mica incli- canul, de unde se coboara catre
nare spre E. prin muntif : Mu- S. mergInd mereu pe creasta,
Putna, jade', numit ast-fel dupa sa-Mare, Musa-Mica, Vetrilele, trecind prin punctele cotate
riul care 11 strabate de la V. Neharna si PIatra-SecuiuluI, de 1.139 si 184 pana la 01111 Put-
Ja S.-E. si care uda impreunä unde face un arc spre N., tre- na-Vrancil, la punctul unde PI-
Cu afluentif sal toatä partea cen- cind prin muntele Furul Mic, riul-Maruld se varsg. in Putna.
tran si sudicd a judetula urcind spre N. In muntele Furul- De acolo ea merge in sus pe
Situatiune fi limite. Jude- Mare, numit de locuiton La- Putna pana la sorgi ntea el, trece
tul Putna, cuprins intre 240 TreT-Hotare, de oare-ce formeaza prin dosul muntelui Harayol-
§1 25°13' longitudine orientan hotarul dintre judetele Put na, dola (cota 1.671) pana. la sor

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JUDET) 134 PUTNA (JUDET)

g-intea piriului Mala pe al ca- parte din Zabrautul si Rdca- toata plasa Biliesti si parte din
rui curs urmeazà pana la gura ciuni, si 3) regiunea cimpeana, plasile Girlele si Racaciuni. Aici
piriuld Gorul, apoi pe acesta foarte putin accidentata, care nu e deal, niel vale. Este nu-
In sus pana la sorgintea lui de ocupa toata plasa Biliesti si mal ves, pamint intins futre Si-
unde trece la seaua dintre mun- parte din plasile usita, Girlele, ret si Putna si filtre Pu tna si
tele Giurgiil si Dealul-Negru Zabrautul si Racaciunl si se Milcovul : sesul SiretuluT, al-Put-
(cota 1.535). intinde intre Magura si Dealul- ner si al-MilcovuIta. In acest ses
Forma judetultil Putna e a- Mare de-o parte si intre Siret sunt baltl formate din izvoare
ceea a unui poligon octogonal si Milcov de alta parte. si mentinute pe marr tntinderi
neregulat, ale carui laturl ar fi : Regiunea muntoasa cuprinde de pamint.
I) De la muntele CIAbucul pana toata Vrancea, lar din cele-l-alte Orografia. Muntir Putnei
in dreptul comuna Racoasa ; plasi comunele : RAcoasa, Cim- sunt cele mal de pe urma. ra-
din dreptul comuna Racoasa purile, Vizantia si Soveja din mificatiuni ale Carpatilor ; ti su nt
pana in fata comuna Parava ; Za.bra utul, comunele Borsani, parte in Vrancea si parte In
din fata comuner Parava pana Mica si Cotofanesti din Raca- Girlele, unde se afla Mágura,
la gura piriulur Racdciuni; 4) ciuni si comuna Mera din Gil-- intre Milcovul si Putna, pe ale
de la gura pirlulur Racaciuni lele. Aceasta regiune de munte carel poale sunt situate renu-
pana la Blehani ; 5) de la Ble- are de-o parte Milcovul si de mitele podgoril de la Odobesti,
hani pana la catunul Reghiul ; alta Trotusul ; iar la marginea parte in Zabrauti, linde se afla
6) de la cat. Reghiul pana la el sunt podgoriile. Solul acestei Dealul-Mare, intre Putna si Su-
muntele Furul-Mare ; 7) de la regiuni este in mare parte ni- sita, la ale caruI picioare sunt
muntele Furul-Mare pana la mun- sipos, mai cu seama pe platou- intinsele vi! de la Crucea-de-Jos,
tele Giurgiti si 8) de la muntele rile Putnei si Zabale, parte Panciul si Crucea-de-Sus.
Giurgiti pana la muntele CIA- lutos si pe-alocurea negru. In In privinta stapinirei munti-
b ucul, aceasta regiune sunt prea pu- lor, Vrancenii avara proces cu
Lungimea cea mal' mare a tine locuri arabile. MultI satenI marele boier Iordache Rozno-
judetului Putna este de laIRA- se cobor In regiunea cimpeanA, vanu, care reusise a cumpara
caciuni pana la Blehani, adica unde se invoesc a lucra pa- pe un pret de nimic intregul
intreg drumul parcurs de Siret mintal cu dijma. teritoria al Vrancei. Cistigind
In acest judet ; iar latimea cea Regiunea dealurilor ocupa procesul in anul 1814, Vrancenii
mal' mare o prezinta de la mun- mal toata plasa Girlele si parte ati impartit muntif lor in 14
tele Clabucul pana. la Blehani. din plasile Zdbrautul si Racd- partI de-o potriva, dind ate o
Suprafata judetuld este de ciuni, intinzindu-se de la Pa- parte fie-cdreia din comunele
258000 hect. (180240 falci); din raya, de la marginea de N. a care ati luat parte la cheltuelile
care : 4259512 hect. pamint a- judetului, pana la Odobesti. de dezrobire. De atuncr numai
rabil, 20044 finete, 49681 izlaz Toate poalele dealurilor sunt muntir Tulnici, Negrilesti si Bir-
si pasune, 80291/2 vie lucra- acoperite cu vi!, apartinind co- sesti ari ramas ne-subimpartitf.
toare, 121112 vie nelucratoare, munelor Parava, Dragusani, Or- ImpArtirea muntilor este ur-
2084 lived, 314501/2 padure, beni, Scurta, Cucova, Pancesti, matoarea :
103994 acoperit de ape, locuri Sascut si pana la Trotus. De Laposul-de-jos si Furul, ai
neproductive, etc. acolo podgoriile incep pe dealul comunelor Nerejul, Spulberul si
Relieful solulut. Din punctul dintre Domosita si Trotusul si Paltinul.
de vedere al configuratiunii so- se intinde pe poalele dealurilor Laposul-de-Sus si Munti-
luid, jud. Putna se imparte In la Ruginesti, Paunesti, Movilita, soarele, al comunelor Näruja si
trei regiunl bine distincte : 1) Straoani, Crucea, Panciul §i Ti- Nistoresti.
regiunea muntoasa, care ocupa fe§ti pana in valea Putnei ; lar de Zboina si Dealul-Saraturei,
toata Vrancea si parte din pla- la Putna se intind pe poalele al comunelor Spinesti, Vasuiul
sile Zabrdutul, Racaciuni si Gir- dealului renumitele podgoril de si Herdstraul.
lele si se intinde pana la poa- la Odobesti-cu-Jaristea si Var- Pietrosul, Cobalasul-de-Stis
lele Magurel si a Dealului-Mare ; satura ce se continua pana la si Cobalasul-de-Jos, O comune-
2) regiunea dealurilor, formata Valea-Milcovului. lor Valea-Sarii si Colacul (ca.t.
din mal toata plasa Girlele si Regiunea cimpeana ocupa Podurile).

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JUDET) 135 PUTNA (JUDED

Verdele, al com. Vidra Hidrografia. Judetul rutna liesti. De la Marasesti, aceasta


Voloscani). e udat in partea-T de E. de riul suprafata se large?te mult ; ea
Musa si Vetrila, aI comu- Siretul, care steinge mal toate se intinde de la malul drept al
nelor Poiana si Spinesti (cat. apele judetultu. .Aceste ape se Siretului, din rata Cozmestilor,
Bodesti). varsd san' d'a-dreptul in Siretul, la N.-E. pana la Capotesti
Giurgiii, al com. Birsesti. saii in afluenth acestuia, dintre Faurei, pe tarmul drept al Put-
Paiusele, al com. Negri- carT mal insemnatI sunt : Tro- neT, coprinzind ast-fel la S.-V.
le$ti. tusul, ilsita si Putna. cimpille Siretului, usitef si Put-
Capul-Cozif-de-sus, al co- Siretul intra in jud. Putna pe neT ; de la Mircesti la Mindresti,
munelor Gdurile i Tichirisul la satul Racaciuni, formind hota- se ingusteaza, ne mar fiind cu-
(cat. Parosul). rul dintre Putna i Tecuciu ; a- prinsa de cit intre Siretul
io. Mijlocul-Cozil, al comund duna din judetul Putna apele : Putna, pentru a se largi din noa
Plulesti. Racaciuni, Dragusani, Cucova, la gura Milcovului. La aceastä
1. Capul-CoziT-de-jos, al co- Valea-Seaca, Paucesti, Trotusul, intindere de tarim trebue sa
munelor Vidra i Tichirisul. Caregna, Zabrautul, . usita si adaugam in mare parte albiile
Misina, al comunelor Ti- Putna si iese din judet pe la riurilor Milcovul, Putna,
chirisul (cat. Rugetul) i Co- satul Blehani. Zabrautu/ si Trotusul $1 toata
lacul. Trotusul intrd in judetul Pat- cimpia care se gaseste la gura
Macradeul si Piscul-Lep$1T, na la satul Borsani, unde pri- luT i unde se ridica tirgul
al com. Tulnici. meste pe dreapta piriul Mica, Adjud.
Pietricelele, pana in apa curge spre E., luind in sine a- Grupa cuaternará sau dilu-
Tisiter, al com. Paulesti (cat. pele Cornatelul, Lunca-Dochiel viana este destul de desvoltata
Coza). Domosita si se varsa in Si- In jud. Putna, Rara de o fasie
Ce/ mai inalt munte din Vran- retul, maI jos de satul Barcioaia. ingusta care se aftä pe mal
cea este Pietrosul. Virful cel Su$ita izvoreste din muntiT toata partea stinga a vaiT Mil-
mal inalt al Magure, ramul de Sovejil, culege apele Criminetul, covuluT, de la satul Mera pana
munte dintre Milcovul i Putna, Larguta, Valea-BabeT, Alba, Rd- aproape de Odobesti. Ea for-
este la Titila, d'asupra schitu- coasa, Repejoara, Repedea si meaza platoul intreg unde se
lui Din virful Titilei Haulita si se varsa. in Siretul, aflä Focsani si care e coprins
se vede de-o parte Vrancea cu mal jos de satul Doaga. intre malul drept al PutneT, intre
frumosit sal muntir si de alta Putna izvoreste din Fata-Ari- Precistanul, Petresti i Jorasti
cimpia din judetul Putna. Ve- soaieI, curge la vale, primind de-o parte pana la Ceardac, pe
derea se intinde in lungul ju- apele din Valea-MdruluI, Lepsa, malul sting al MilcovuluT, de
detelor Rimnicul-Sarat, Tecucia, Tisita, Coza, Dejul, Zabala si cea-l-alta parte ; la N.-V. ea se
Covurluiii $i Bräila, pana la alte cite-va piraie miel ca Ca- intinde pana la Odobesti. O
muntiT din spre Dunare i Ma- lugArasul, Apa-Pietroasá si al- mare parte din vil sunt sadite
rea-Neagra ce se afla dincolo tele. La Rgstoaca primeste cel in trisa' ce prezintá ala o foarte
de Isaccea $i Tulcea. Comuni- mal trlare afluent al ski, Milco- mare desvoltare $i o grosime
catia in muntiT VranceT se face vul si la satul Calieni se varsa - de 15-20 tn.
pe potecT. Cele mal insemnate In Siretul. De aci, grupa cuaternara se
sunt plalul Cozii, plaiul Valea- Milcovul izvoreste din virful continue, prin Jarestea si Balo.
NeagrA si plaiul Laposul. Munteorului, primeste pe dreapta testi, spre valea Putnel, care pe
Dintre cei-l'alti muntI al ju- *alele: Regiul, Milcovelul ambele-I malurT prezinta o fasie
detulur Putna, citara numal: Zboi- Arva, lar pe stinga, Larga si cuaternard, dar mal cu seama
na, despartit in douä prin pi- Valea-Rea $i apol se varsa in pe malu-I sting unde se afil
riul agaul ce da in Lepsa ; An- Putna, in dreptul RastoaceT. satele Cucuveti, Calimanul, Vi-
dreia$ul, pe teritoriul comuneI Geologia.-- Aluviunile ocupa dra si pana la Tichirisul. Ea
Mera ; Ciurugui, la izvorul Na- o mate intindere in jud. Putna, se indrepteaza apoT spre N., for-
rujeI ; Fata-Arisoad, unde e o- toata valea SiretuluT de la RI- meaza colinele unde se gil viile
birsia Putnei ; Clabucul, la punc- caciuni, la N., pana la Vultur de la Panciul i Strloani, se con-
tul de hotar intre Transilvania sí la Namoloasa, la S. trecind tinua la N., formind o fasie pa-
judetul Bacall. prin Marasesti, Ciuslea si Bi- ralela cu cimpia SiretuluT, prin

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JUDET) 136 PUTNA (JUDET)

satele Diocheti, Domnesti, Sas- indilari, In valea Milcovulta, se trecind prin Secatura, care for-
cutul, pand la Racaciuni, fasie gäsesc douä straturf de lignit meaza inAltimile nialulur drept
care nu e intreruptä de cit de destul de bun ca calitate si de al RighioruluT. Alte gresiT, foarte
depozitele de aluviune din va- o grosime de i ni. I m. 50. micacioase, se prezintd, &Ind in
lea TrotusuluI, pe malul caruia Fosilele stint putin numeroa- straturT mal mult sari inaT pu-
se gasesc asemenea depozite se. Mara de bivalvele, care s'ati tin groase, &Ind uti plachete
cuaternare, ce se vad continu- gash la Gura-ReghiuluI, nu s'aii schistoase. 3. GhipsurT cenusif,
indu-se cu intreruperT ¡Dana la mai aflat de cit planorbT si ne- roscatice i alburii, co nodule
gura vaiT CasinuluT. ritine, coborind valea Milcovu- albe de albastru, dupa cum se
Grupa tertiara sag chenozoica Jul la ; limnea in valea vede la Tulnici, pe malul sting
prezinta o foarte mare desvol- Tichirisului, la satul Secatura ; al PutneT, intre Ndruja5i:Nisto-
tare in acest judet. Ea e repre- neretine si fragmente de Unio resti in valea NarujeT; intre
zentatä aci prin cele treT sis inteun argil negricios, pe malul Spulberul si Paltinul, In valea
teme ale sale: pliocenicul, mio- sting al PutneT, in fata supre- Maid.; la Soveja, in valea
cenicul si eocenicul. fectureT din Tichirisul. 4. ArgilurI salifere cenusiT,
Sistemul pliocenic formeaza Sistemul miocenic e mal pu- cu cordoane sati placI de ghips
in jud. Putna o fasie care se In- in desvoltat de ell cel pliocenic ; si de gresie micacioasa. La su-
drepteazd de la S.-S.-E. la N.- el formeazd, cu toate acestea, o prafata acestor argilud se vede
N.-V.; el e coprins intre dota fasie cam larga care se indrep- sare gernd la Andreiasi pe ma-
liniT flexuoase, din care una, a- teaza ca i pliocenicul de la S.- lul sting al MilcovuluI, la Ri-
ceea de la E., pleaca din valea S.-E. la N.-N.-V., avind drept ghioara in vilceaua Righioara,
MilcovuluT, intre Odobesti si limite, la E., unja pe care am la satul Paltinul in valea Ma-
Capaanul, trece prin Clipicesti, insemnato ca limita de V. a id ; in vilceaua Piticul; la Nis-
in valea PutneT, intre Straoani plioceniculuI si o alta linie foarte toresti, in valea NArujei si in
Muncel, in valea uiei, la sinuoasa, care pleacà de la S. Vilceaua-SdriT, com. Valea-SAriT,
Speriati, In valea ZabrautuluI, de Andreiasul, in valea Milco- in valea PutneT. Aceasta sare
pentru a se termina la V. de vuluT, trece intre .Spulberul si gema se manifesta inca prin
RAcaciuni, dupa ce a trecut, a- Paltinul, in valea ZabaleI, intre niste izvoare sarate la Vizantia,
proape de CopAceni si de Ure- Herastral i schitul Valea-Nea- In valeaVizautuluI, la Cimpurile,
chesti, In valea Trotusuldf; cea- gra in valea Ndrujei ; la E. de pe Corcomanul, care se varsa
l-altA, de la V., pleaca in valea Coza si la V. de Tulnici, in In usita., pe malul drept al a-
MilcovuluT, de la gura piriuluT valea Putnei la Soveja, in valea cestuI riii ; intre Casinul si sa-
Reghiorul, trece intre Colacul Susita; apoI la E. de Magura- tul Manastirea-CasinuluT, pe ma-
Vilceaua-SariT, in valea Put- CasinuluT, in valea CasinuluI, si lul sting al vilceleI Casinului.
neT, prin Vizantia, putin maT la se Incovoaie la E. spre Onesti, Aceste argilurl salifere sunt in
E. de Cimpurile, in valea In valea Trotusuluf. mai multe locuri imbibate de
pentru a se termina ceva Rocele care compun stratele petroleil, cum e in valea Re-
maI la E de Casinul. acestuI sistem sunt : 1. Argilu- ghiuluT, afluent al Milcovuld si
Rocele care cornpun stratele rile marnoase cu pad' de gresie In Valceaua -SareT (din valea
acestuT sistem sunt : argilurile pestrite, rosiT, verzuT si cenusil, Putnei).
galbene si albastrif, chid numal cu cordoane si plachete de ghips Petroleul se exploteaza la
plastice, cind nisipoase si putin fibros si cu cristalele grupate. Cimpurile, in valea trsiteT, in
marnoase. Gresiile iaù formele 2. Gresiile cu bobul mar mult vilceaua Halosul, pe malul drept
cele mal pitorestI; ele se pre- sail mal putin mic, unele foarte al piriulul Casinul ; el se scurge
zinta unele sub forma de ma- grosolane i nefiind chiar de insotit de apa sarata din Dea-
meloane, altele ca niste tunurI &it niste adevarate conglome lul-luI-Patin, in valea VizautuluT,
sati ruine, din cauza eroziunilor rate, cu o coloare eenusie gal- care e compusa din gresie al-
ce ati suferit prin intemperiile bue i chiar cu totul verde; burie.
atmosferice, cum se poate vedea aceasta din urma fasie, care se Fosilele ce s'ati putut gasi in
in valea PutneT, intre Tichirisul recunoaste dupa coloarea-T foarte acest sistem sunt bivalvele si
Valea-Sdrif si in valea pronuntata, merge de la An- ceritele.
intre Gogoiul si Cimpurile. La dreiasi pana la muntele Raiutul, Trebue observat ca, In stra-

www.dacoromanica.ro
PUMA (JUDE)T _
187 ITTNA (JLIDET)

tele ce se intind sub ghipsurI, Giurgiul, In partea inferioara, se depozitul de sare chiar ; aceste
sunt numeroase cordoane sad &este o succesiune de straturT argilurl se continua la N. pana
raid straturI de silice, cu pre- de calcar compact, albastruiu, in valea Casinulul. Acesta fasie
cipitatia de coloare albastrie, alburid, in plachete, cu calcarue insa-sl este vizibill la suprafata
dar mal in de obste neagra, marnoase schistoase. Piscul-Ciu- in satul Coza, in valea Putnef
care poartá nnmele de ftanita tel., muntele Gurguiatul si mun- si mal la N. in valea Lepsil,
sati lidita. tele Paisele, aproape de hotarul ceva mal sus de schitul Lepsa.
Stratele acestuf sistem sunt TransilvanieI, sunt ast-fel for- Ea se mal arata la Ciurbe, pe
foarte turmentate in Putna, asa mate, cu gresiI albe si galbicioase, malul drept al Casinulta, In l'ata
in cit formeazä flexuositat" nu- taxi, adesea in stratur" puter- MAgurel-CasinuluI, prin niste iz-
meroase si foarte pronuntate, nice, impestritate cu miel' puncte voare sdrate, carora locuitoril le
dupa cum se poate vedea mal albe; aceste gresil alterneaza dad numele de saramure.
cu seama pe malul Zabalei, intre cu schisturI foliculate, negri- Toata partea sad nivelul infe-
Spulberul si Paltinul. cioase, cu plachete de gresif rior, in care gresia domina si care
Sistemul eocenic prezintä o cu mica si cu marne schistoase, pare a constitui mal in special
foarte mare dezvoltare. El for- intru cit-va nisipoase si pestrite, gresia carpatica, nu poate decI fi
meaza o fäsie paralela cu acelea verzue, violete si albastril, dupa considerata, pana la o proba con -
din sistemele precedente si se cum se vad coborind muntele trarie, din momentul ce fosilele
intinde de asemenea de la S.- Musa la Zabala. lipsesc cu desavirsire, de eh ca
S.-E. la N.-N.-V., din valea Mil- Trebue observat cà mal' toate fäcind parte din sistemul eoce-
covuluI la aceea a Casinuldf, la gresiile nivelului superior sunt nic, cu ata mal mult ca s'au
hotarul jud. Putna si Bacati. In marnoase si cu mica, pe cind constatat aceeasI hierogliff si
latime, acest sistem este limitat acelea din nivelul inferior, afara fucoizi pe placile de gresie schis-
la E. prin miocenicul si la V. de schistoasele si acelea in pla- toasa si de calcarurI marnoase,
prin hotarul Transilvanid; el chete, sunt pure si Ira mica. in me multe partl ale acestel
formeaza toate inaltimile mun- Straturile acestui sistem sunt, zone, pana chiar in vecinatatea
tilor VranceI, anume de la N. ca si ale celuI precedent, foarte hotarulut S'ad aflat inteadevar
la S.: cele dota Zboine, cea turmentate si flexuoase. fucoizr in muntele Zboina-Nea-
neagrA si cea verde, muntele In nivelul superior, cum s'a gra si intre Zboina-Neagra si
Clabucul, muntele Macradeul sad zis mal- sus, se &este inter- Zboina-Verde, urcind de la a-
Piatra - Scrisa, Novesele, C on- calat un al doilea orizont de cest din urma munte, de la lo-
dratul, Paisele, muntele Giurgiul sare, ma1 vechid de cit cel con- cul numit Curtnatura-ZboineI-Ne-
si muntele Musa. statat la Reghiul, la Spulberul gre ; s'ad mal gasit inca intre
Din punctul de vedere pe- si la Valea-Sarif; el e evident muntele Clabucul si muntele
trografie, acest sistem poate fi eocenic, din momentul ce e cu- Aureul si apol pe malul drept
considerat, in jud. Putna, ca for- prins intre stratele de gresiI si al LepseT, coborind din mnn-
mind dota nivelurl. In partea su- de marne calcaroase cu fucoizI tele Macradeul.
perioara se &este o succesiune si cu hierogliff. Atit deasupra, Minerale. Judetul Putna e
de gresif cu mica si calcarurl mar- cit si dedesuptul acestor argilurI bogat In minerale.
noase in plachete, continind argi- salifere, s'a constatat existenta Pirita ordinara sati bisulfura
lurl salifere cu vine sati plachete, unor numerosi fucoizr, printre de fier se &este raspindita in
fie de gips, cu sare gema, gresiI cae spetele urmatoare : Chon- grupe izolate de cristale, foarte
albastriI, mal' mult sad mar putin drides intricatus, Brogn, Ch. frumoase, si care se pot foaxte
grosolane si putin rezistente, Targioni, Brogn si Ch. furcatus, bine determina in mijlocul ar-
mame, conglomerate ca la Pia- Brogn. gilurilor salif ere si ghipsoase,
tra-Geamana, schisturI argiloase, Aceste argilurI salifere for- in valea ReghloruluI, a gresiilor
foliculate, negricioase si sulfu- meaza o fásie care se continuA alburiI de la Andreasi si a
roase cu gresie in plachete si de la S. unde se vad la supra- gresiilor cu hierogliff din valea
cite o data. feruginoase ; se liad fata, in valea Water, la V. de ZabaleI; mal totI hieroglifiI sunt
de acestea la cataracta sad O.- satul Nerejul, la locul numit transformatl in pirite sati sunt
ritoarea Putnef si pe albia ZI- Poienile-SariI; Zabala curge in acoperitI de ele.
balel, intre muntif PAisele si aceasta parte si-si sapa albla in Ghipsul se prezinta In fru-
64 70. Moral* Diolionar Geoprqfia. Vol. 1'. 18

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JUDET) 138 PUTNA (jUDET)

moase cristale izolate sail gru- intre gresiile si calcalurile cu valea usitel), in valceaua Cor-
pate in flabele in mijlocul mar-. fucoizT. Sarea din aceasta din comanului si la Piriul-Sarat. A-
nelor si a argilurilor ghipsoase, urmä zona se gaseste la supra- ceste izvoare sunt in deobste
precum : in valceaua CaciuluT, la fata la: Poenile-Saref, in valea sulfo-alcaline, unele magnezice,
muntele Ghergheldul, si la Nis- Maid, la satul Coza, in valea altele iodate sari feruginoase.
toresti si sub forma de lamele Putnd si a LepseI, la N. de Impärtirea administrativd.
foarte transparente, din care schitul Lepsa. Principalele loca- Cea mal vechie impartire admi-
uncle prezinta acest caracter litati in care se mal gaseste nistrativa a jud. Patna ce cu-
particular de a fi pe suprafata sare, sunt : Fata-Spurc el, Zboina noastem, e aceea din condica
curba, dupa cum se vede la (in hotarul Sovejii), Pietrosul, liuzilor lucrata pentru Domni-
Valceaua-Sarif, unde se gasesc Monteorul, Dealul-Poend, Nere- torul Moruzzi in 1803 si publi-
asemenea ghipsuff fibroase si jul, Spulberul, etc. Aceste lo- cata in Uricarul lui Codrescu,
cristale izolate, din care unele calitatT nu sunt puse in exploa- vol. VII si VIII. Dupa aceastá
stall' sa se prefaca in sulf, prin tare ; VranceniI insa scot sare condicä vedem ca acest judet
epigenie. In muntil comund Bir- pentru trebuintele lor casnice, se impartea in 8 ocoale :
sesti, din plasa Vrancea, femeile In baza privilegiului ce li s'ati Ocolul Räcliciuni, cu sa-
scot mid cantitatI de ghips, pe acordat prin hrisovul din 1858, tele: iscani al vorniculuI Const.
care arzindu-le, le utilizeaza la dat de Grigore Ghica, Domnul Bals ; Boscani razasestI ; Con-
vdpsitul caselor. Moldovei. testi al vorn. Const. Bals; Sas-
Pucioasa se gaseste in mare Petroleul se exploateaza la cutul al vorn. Const. Bals ; Be-
cantitate, in cristale izolate, care Cimpurile, in valea LisiteT si la resti al beizadeleT Mavrocordat ;
se pot usor determina in mijlo- Halos, pe malul drept al Casi- Cucova rAz5.seasca; Orbeni ra-
cul straturilor ghipsoase ca a- nului, la hotarul despre judetul zasesti; Parava razaseasca ; Dra-
celea din Valceaua-SariT, in cris- Bacati ; el curge insotit de apa gusanirazdsesti; Adjudul-Vechiù
tale mail si in nodule amorfe si sarata, pe malul drept al Piriu- al m5.ndstireT Mera; Adjudul-
foarte pure, din care unele chi- lui-Alb (Vizautul) in satul Vi- Noti al sarddresei Ilinca ; Lunca-
taresc mal bine de 250 gr. si zantia si imbiba argilurile ghip- Mindriscal.
aii un diametru de 1 1 cm. pe soase la Valea-Sarif (basinul Ocolul-Luncer, Cu satele:
8 cm. Aceastä pucioasä se gä- Putnel) si la Reghiul, in valea Padureni rAzasestI ; Calimanesti
seste raspindita cu imbelsugare ReghiuluT. a postelniceseT Catrina ; Dom-
In argilurile marnoase salifere CArbuni de piatra se afla pe nesti a comis. Grigore Razu ;
si ghipsoase la Petre al Tana- teritoriul com. Mera, in cat. in- Borcioaie a camaras. Mihaiti
soaieT, localitate din Seca turi, drilari. Razu ; Anghelesti razasesti ; Slo-
pe malul drept al Reghiorului, Piatra gogon pentru pavagiti bozia-Boul rdzasesti; Ruginesti
pe povirnisul colinei, un de la pri se aflá in abundenta pe riurile razasestI; Paunesti razasestl ; U-
mele lovituri de tIrnacop se ga- Putna si Milcovul. Piatra cal- richesti a vist. Bals si a slug.
sesc frumoase cristale sati no- caroasá se- gaseste pe pirlul u- Savastos ; Cornatelul a slug.
dule de pucioasa cea mal pura sita. Savastos ; Mica a manastire
si de o frumoasa coloare gal- Marmora se aflä pe proprie- Barnova ; Popeni a hatm. RA-
bena-verzuie. tatea d-lui A. Lupascu si a d-neT ducanu Roset ; CopAcesti raza-
Sarea gema se gaseste la An- Maria Ghitescu, in com. Om- sestI.
dreasi, in valea Milcovulur, chiar purile. Ocolul Zardujulut, cu sa-
la suprafata.; la Reghioara, in Ape minerale. Sunt mar tele : Satul-Noti razasesc ; Cru-
valea ReghioruluI; in valceaua multe izvoare de apa minerald cea-d.-j. razaseasca; Straoani-
PiticuluT ; in valea Narujii, la In Putna, care toate sunt red. d.-j. razasesti ; Ursoiul al ma-
Valceaua-Sarei si in valea PutneT, In valea PutneT, esind din mun- nastird Bogdana ; Crucea-d.-s.
unde se exploateaza. Trebue de tele Sisarul, este un izvor sulfo- razaseascA ; Gura-RepezT raza-
observat ca in jud. Putna, in- salin ; mal sunt altele la Stir- seasca ; Movilita razaseasca ; Fi-
dependent de zona salifera de nita-RaiutuluI; numeroase izvoa- tionesti a manastirei Bogdana ;
mal sus, exista una si mal ve- re minerale se gAsesc in valea Straoani-d.-s. razasesti ; Sparieti
chie, de virsta eoceniculuI, fiind Vizautultif, la satul Vizantia ; razdsesti ; Deocheti a vorn. Cons-
cuprinsd, cum s'a zis mal sus, de asemenea la Cimpurile (in tantin Bals ; Muncelul razasesc;

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JUDET)
139 PUTNA (JUDET)

Panciul a manastirei Bogdana ; Toader Tacu ; Morile-CozmiT ai inchinate Sf. Ioan, Precista, Pro-
Cimpurile razdsestl ; Racoasa Sf. Dimitrie ; Pomir-Strajesculur fetul Samoil, Mera, Soveja si
raza$easca ; Soveja a manasti- aT manastirei Rachitoasa ; MA- Vizantia.
rei Soveja ; Vizantia razaseasca. ra$esti ar spatarului Iordache Din acestea, parte din ele ail
Ocolul Vrancer, cu satele Catargiti ; Mircesti aT paharni- fost prefacute in biserici de mir,
Voloscani, Calimanul, Colacul, culta Ioan. lar parte s'ati inchis, risipindu-
Valea-SariT, Poiana-Budesti, N'a- Ocolul Ghilieftilor (Bili- se calugarii care incotro. Numai
ruja, Nistoresti, Spinesti, Pau- 400, cu satele : Rästoaca a satr. Mera si Soveja atl ramas inca
lesti, Negrilesti, Barsesti, Gau- Die ; Ghiliesti razasesti ; Sasul asta-zi manastiri.
rile, Vidra, Tulnici, Nerejul, al fázasesc; Dimaciul razasesc ; Su- Dupa noua repartizare a pa-
vistierului Iordachi Roset. raja razaseascd; Calieni O vorn rohiilor, jud. Putna a fost im-
Ocolul Girlelor, cu satele : Dumitrache Ghica ; Nanesti rd- partit in 107 parohiT, din cari :
Slobozia-Precister, a manastirer za$esti ; Belciugul razasesc ; Cos- 94 rurale (cu 178 bisericr), si
Precista ; Faurei aT cdminaru- tieni razasesti ; Malurile al vorn. 13 urbane (cu 33 bisericT).
lur Ianacache Pruncul ; Bizi- Dumitrache Ghica ; Vulturul ra- In acest judet mal functionea-
ghesti al vist. Iordache Roset; zasesc ; Slobozia-lul-Ciuca raza- za 3 bisericl catolice, 7 sina-
Igesti razdsesti; Slobozia-lui-P5.- seasca ; Namoloasa razaseasca ; goge O 2 biserici armene.
trascan razaseascd; Bätinesti ra- Slobozia-Clucer razdseasca; Ble- lastrucliunea publicit. Sunt
zasesti ; Purcelesti razasestI; Ga- hani raza.sesti. in judet 66 scoale rurale mixte,
gesti razdsesti, ai man. Mera ; In anul 1834, Putna coprin- care atI fost frecuentate in anul
Olesasti a spät. NicolaT Stratu- dea 6 ocoale, cu 7 tirguri si colar I 899-900 de 4588 copa.
lat ; Tifesti razasesti ; Codrul- 198 sate. coale primate urbane sunt:
Sirbilor razasesc ; Vitanesti-d.-s. In anul 1849, jud. Putna a- 5 de baeti, 4 de fete si 1 mixta
razdsesti; Clipicesti razasestr ; vea 159 de sate si 5 orase. Sa- In Focsani ; 1 de baetf si 1 de
Cucueti-d. s. rázasesti ; $5.rbesti tele apartineati: 16 manastirilor, fete in Odobesti ; 1 de bleti si
razasesti ; Balotesti razasestI ; 87 razesilor, 56 particularilor. 1 de fete in Panciu.
Iresti-d.-s. razasesti ; Cucueti-de- Impartirea aceasta. in 159 de In ce priveste instr, sec., vezi
supt-Magura räzäsesti; Iresti- sate a durat pana la 1864, cind, Focsani.
de-supt-Magura razasesti ; Vita- aplicindu-se noua lege comu- In comuna Vidra se afla o
nesti-de-supt-Magura. razasesti. nald, s'ati facut 82 de comune scoald de meserie, intretinuta de
Ocolul Milcovulid-ole-Sus, rurale si 3 comune urbane, a- judet si subventionata de stat
cu satele : Slobozia-Orbeni ra- decä peste tot 84 de comune. cu 12000 lei anual.
zasestr; Guguesti razasesti ; Flo- AzT, jud. Putna e impartit in Budgetu/ judetului pe 7898-
resti-d.-j. razdsesti ; Botesti ra- 4 plasT : Biliesti-Girlele, Raza- 899 a fost de 463362,57 Id la
zasesti; Slobozia -lui-Vidrascu ciuni, Vrancea si Zabrautul. veniturr si de 430081,07 Id la
razaseasca.; Panticesti razasesti; Marca judetului este Bacus cheltueli.
Grozesti razasesti ; Odobesti ra- calare pe butoiti, din cauza vi- Yustilia se da de 5 judeca-
zasesti; Calimanesti razasesti ; nurilor multe ce produce. toril, 1 tribunal in Focsani si
Padureni razasesti ; Capltanul Populatiunea jud. Putna, dupa o curte cu jurati. In Focsani
razdsesc ; indilari-d.-s. ai ma- recensamintul din D-brie 1899, se afla un penitenciar central.
nastirei Mera ; indilari d.-j. ai este de 150410 suflete, din care: Agricultura. Instrumentele
manastirei Mera; Pätesti raza: 76893 barbati si 73577 femei. agricole de care dispuneari lo-
sesti ; Miera a manastirei Mera ; Numdrul caselor de locuit din cuitorii din jud. Putna in 1894
Floresti-d.-s.; Vinäsesti. tot jud. trece de 30000. ati fost : 24 de masinf de tree-
Ocolul Milcovulut-de-Yos, Cultul. Sunt in jud. Putna rat cu abur); 9 masinT de batut
cu satele : Bahnele a prooroculul 210 biserici, deservite de 164 porumb cu aburT, Io masini de
Samoil ; Budesti si Mindresti aT preoti si 304 cintäreti. Pana. la batut porumb cu manivela, 20
manästirei Mera ; Jora.sti aT ma- secularizarea averilor manasti- masini de vinturat, 8 masinT de
nastirer Sf. loan; Ciusle al ma- resti, jud. Putna avea 7 schi- semanat, I masina de ales sa-
turi: Lepsa, Valea-Neagrd, Var- minta, 4 masinT de secerat, 2613
ndstirei Rachitoasa ; Dobroesti
aT lui Manolache Avram ; Vadul- 'lita, Sf. Nicolae, Scinteia, Tar- pluguri de lemn, 3103 plugurT
Turcului si Paraipanul ai luT nita si Bulucul, si 6 manastirT de fier, 2 plugurT cu aburT, 59

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JuDET) 140 PUTNA (JUDET)

scarificatoare, 244 grape de fier, sute de muntl acoperitT de pa- Cal vecinale: Rästoaca-Jora$ti;
21 tavalugurT, 7 trioare, 31 ra- durl de brad, aproape 900/0 mo- Dimaciul-IVErcesti ; Biliesti-Ma-
rite $i 9 rn,o$oroitoare de fier. lift, paclurT seculare $i nestraba- rasesti ; Suraia-Vulturul-Calieni ;
Numarul cultivatori/or a fost tute, dar care cade in putrezi- Calieni - Namoloasa ; Odobe$tl-
In 1894 de 13984 $i intinderea ciune fiind-ca nu se poate pune Varsatura Jari$tea; O dob e$ti-Ba-
cultivata, de 70000 hect. la dispozitiunea comerciuluT $i lote$ti ; Bizighe$ti-Vidra ; Pan-
Vite (in 1901) : 15268 cal, 34 IndustrieT. ciul-Podul- u$ita ; Panciul-Ara-
magarT, 61051 bol $i blvolT, Asta-zT sunt putin mal mult moasa ; Panciul - Puta/ - Haret ;
114716 01, 9979 capre, 33801 de loo herastraie in tot judetul. Cringul-Baber-Manastioara-Fitio-
porcr. Stupr cu albine : 9007. Sunt 844 fabricT de rachiti de ne$ti ; Movilita - PA"' n e$ti - Dom-
Viticultura. Viile din jud. prune $i drojdif de vin, din carT: ne$ti ; Panciul-Soveja ; Vizantea-
Putna sunt renumite pentru ca- 167 lucratoare in tot anul $1 Cimpuri ; Adjud Satul-Adjud ;
litatea vinuluT ce produc. Insali 727 numaT timporane, la care se Mindri$ca-Parava ; Nerejul - NI-
marca jud. reprezinta pe zeul intrebuinteaza. 900 de lucratorT. ruja - Odobe$ti ; Tichiri$ul - Bir-
Bacus calare pe un butoin. PiinariT $i covrigäriT sunt in se$ti.
Cantemir, in scrierea-I «Descrip- acest jud. in numAr de 47, in- Judetul este de asemenea stra-
tio Moldaviae» (p. 28), vorbind trebuintind 149 lucratorT. batut de mal multe ea.T comu-
de vinurile din Moldova, pune Populatiunea din suburbia ta- nale.
In al 3-lea rind, adecá dupa bacarilor din Foc$ani se ocupa Gin ferate.Buzati-Mära$e$ti,
cele din Cotnari $i Hui, vinu- cu mare activitate de aceastä. cu statiile Foc$ani (re$edinta
rile din Odobe$ti. In anul 1859, meserie. De citä-va vreme, a- judetuluT), Putna - Seaca, Mara.-
dupa insemnarea facuta de co- ceasta industrie a inceput sa $eqti, unde se bifurca calea fe-
misiunile statistice, intinderea dea indarat $1 abia se mal men- rata Bucurepti-Ia$i cu ramura
teritoriuld ocupat cu vie era tir' vr'o 15 tabacarT. Mar6.$e$ti - Tecucia - Galati, Pu-
de 4337 falcI sail 6201 hect. Sunt 8 fabricantl de var $1 fe$ti, Adjud (tirgul), Sascut.
Asta-zT viea ocupa o intindere anume : in com. Batine$ti din Calea Adjud-Ocna, cu statiile
indoit de mare $i anume de pl. Girlele $i in comunele Pan- Adjud $i Ureche$ti.
12270 hect. NicT unul din jud. cid, Straoani-d.-s., Racoasa, Fi- Calea Foc$ani-Odobe$ti, care
Rominiel de dincolo de Milcovul tione$ti $i Cimpurile din pl. Za- une$te Foc$ani Cu marea pod-
nu are o mal mare intindere de brauti ; 'o fabricT de luminärT gorie Odobe$ti.
vie de cit jud. Putna. Productiu- $1 sdpun ; 41 de fabricT de ca- Podurile de fier aflate pe te-
nea totald a fost in 1899 de l-5.1121z". ; 14 ca$5.riT in comunele: ritoriul acestuT judet, pe calle
bine mal de 600000 de hectol. Crucea d.-s., Strloani-d.-s., Cim- judetene sunt :
Pädurile ocupa in jud. Putna purile din pl. Zabrauti, Adjudul- Unul pe riul Siret, lingd Ma-
mar mult de a treia parte din Vechiti, Bere$ti $i Sascut din ra$e$ti, in lungime de 5761/0 in.
/cata intinderea luf. Ele se in- pl. Räcaciuni, Gage$ti, Iregi $i Unul pe riul Putna, lingá Fati-
tind mal' mult in regiunea de Pdtesti din pl. Girlele $i Foc- rei, in lungime de 256 metri,
munte. NumaT in Vrancea pa- $ani ; 3 pietrariT, din care : 1 in Unul pe .riul u$ita, linga Putna-
mintul acoperit cu padure este com. Odobe$ti $i 2 in Foc$ani; Seaca, in lungime de Loo m.
a patra parte din intinderea to- 114 fabricantT de incaltaminte, Unul pe riul Trotu$ul, linga Ad-
tala a judetului. ajutatI de 320 lucratorr $i 59 jud, in lungime de 271 in. Unul
Conzerciul fi Industria. practicantr ; 6 fabricantI de pa- pe riul Aramoasa, ling5. Pufe$ti,
Judetul Putna exporta mal cu larti ; 21 blanariI $1 cojocariT ; 5 In lungime de 55 m. $i altul pe
seatna vin, lemne $i grine. In- curelaril ; 176 dogaril ; 220 fa- riul Milcovul, lingl Foc$ani, in
dustria carie se practica in bricantl satenT de rogojinT in lungime de 151 m.
com. Iresti, din pl. Girlele (unde Biliesti, Mirce$ti, Rästoaca $1 La acelea$T puncte sunt ose-
se afla ro fabricr) $i in orasul Suraia. bite podurf pentru calea ferata.
Foc$ani (unde sunt ir fabricI). (Ved $i com. Foc$ani). Din trecutul judetulur. Tu-
Din lipsa cailor de comunica- CeIl de conzunicalie. Cal ju- detul Putna a apartinut inainte
tie, exploatarea lemndriilor se detene: Foc$ani-Galati; Foc$ani- de 1475 MuntenieT, care-si ln-
face cu mare greutate. Singura Odobe$ti ; Foc$ani-Balote$ti-Ti- tindea pana atunci hotarele pana.
pl. Vrancea numdra peste dona chiri$ul. la Bacatl. Dintr'un document din

www.dacoromanica.ro
PUTNA (JUDET) 141 PUTRA (JUDET)

anul 1407 emanat de la Ale- dat phantntul nostru al MoldoveY satele cu tinut cu tot, ce se chiarna
»andru-cel-Bun, prin care acest de pe Patna, anume unde a fost panul tinutul Putnel, 1-ad lipit de
Hatg/2an, mide a fost casa luT Radu
Doinn reguleazd comerciul de Andriasul anal sus de Andrias (C) all-
Moldova, i ad pus parcglabil
import, export §i transport se anan. Toate acele mal sus scrise WI fie sal*, pre Vilcea si pre Ivan, (Let,
zice Minuet cd hotarul se afla ltif de la noY uric cu tot venitul luY, co- P, pag. 162). Se intelege foarte
la BacAti : piilor luY si fratilor luY i nepolitor luY usor ca stapinirea acestui judet
strilnepotilor laY i restrdnepotilor luY, a fost multa vreme, inainte de
la fruntarie la Radii, de la a
si tot neamuluY laff, care va fi maY de
griond 2 grog i apol la Intoarcere din
aproape, nestricat nicY odattt In vecY.
Stefan- cel-Mare, un motiv de
Valachia ca mara de acolo, fie piper, cearta. intre Domnii Moldovel
fie lInd, fi e orY-si-ce, se va plttti in Ba-
lar hotarul acelor sate si. fie pe
vechiul hotar, pe ande din vecie ad si al Muntenie, dupa, cum se
ad de la az cIntare 1/2 rublg de ar-
gint (Arch. Ist. a Rom. Tom. I, p.
apucat. Earl la aceasta este credinla intimpla adesea orf cearta intre
DumnieY mele, anal sus scaisuluY Stefan proprietaril a cloud mosir inve-
J, p. 130. Voevod 1i credinta boerilor nostriY, cre-
Un alt document din 1460 cinate.
dinta panuluY Neagoe kigothetul, ere-
Aprilie 23, emanat de la Ste- dilate panuluT Petra Hudid si a copiilor tu anul 1475, invingind Ste-
fan-cel-Mare, vorbe§te de ase- luY, credinta panuld Negrild si a co- fan-eel-Mare pe Radul-cel-Fru-
menea de vama din BacAti. (Arch.
piRor luY, credinta panule IorghicY, cre- mos s'a stabilit, in mod defi-
dinta panulut Simon logothetul, credinta nitiv, hotarul TIM la riul Mil-
Ist. a Rom. Tom. I, p. II, p. panuluT Oancea logothetul, credin(a pa-
7). intemeiat pe aceste 2 docu- nuluT Ivan BdIceanu, credin(a. panultO
coy, sad dupä cum spunea a-
celasI cronicar: «ad despartit de
mente, d. Hagleti sustine cà Stanciul PonicY, credinta panuluY Dienis
inainte de 1475, Muntenia stA- spdtariul, credinja panuluY Duma Dulcid Milcovul cel mare o parte de
0 a fratele sid panuluY Lacociii, cre- pirit, ce vine pre ling 0-
pinia toatA laturea occidental
a Moldover, pdnA la BacAti (Ist.
dinta panultO Crdstea, credinta panuld dobeti 0 trece de da In apa
Costea Vistiarnicul, credinta panuluY Por-
Putner i acela pana asta-zI este
Crit. a Rom. vol. I. Buc. 1875, cea paharnicul i credinta tuturor hoe-
rilor nostriY marl si mid. Earl dupl
hotarul Taril-Moldovei i Taril-
p. 10). PArintele Melchisedec a
vista noastrd cine va fi Domnul ThreY Rominestl». (Let., I2, p. 162).
descoperit, la mAnAstirea din So-
veja, un document slavon datat
noastre, dintre copiY nostriT sail dintre Tot asa i Cantemir se ex-
fratiT nostriY,salí din semintia /masted, prima: g ma/ inainte Siretul
din anul 1445, de la tefan- sail fie orY pe cine va alege Dumnezed Trotusul desparteati Moldova
Vodd, fiul lur Alexandru-cel- sl fie Do= al Ord noastre, acela
nu 'f strice dania noastrg, ci si 'Y-o In- de Teara-Romineasca, dar apoI
Bun, in care se pomenesc sate
tgreascl i imputerniceascd pentru dreapla prin virtutea lui Stefan-cel-Mare,
de pe rid Putna, date de te-
jud. Putna s'a adus Moldovef
si credincioasa laY slujbd. lard spre maY
fan-VodA in stäpinirea panului mare tire, toste cele de mal sus
la pana la riuletul Milcov».
()and Urecli. Pe acest temeiti serse, poruncit-am credinciosuluT nostru Din anul 1475 pana la 1859
pdrintele Melchisedec deduce pan Michail logothetul si- serie ii sl
atirne pecetea noastrg la aceastl foaie
neintrerupt, riul Milcov a for-
ca neexactl afirmarea d-lur
a noastrg. Scris-ad Ilias In Suceava In mat hotarul intre cele &ma
dei i sustine cá Vrancea
anul 6953, August 8 (1445h tad surod. Drepturile de vama
cu 14111 er Putna, a apartinut suprimate in mare parte sub
Moldover din vechime, inainte
Nor credem insA a, cu toatA Voda Bibescu in 1846, nu s'ad
de marele stefan (Notite Ist.
Arch., Buc., 1885, p. 97).
existenta acestur document, prin desfiintat cu totul de cit in
care dupl unir s'ar 'Area bine 1862, dupa legea votata de
Documentul in chestiune este
doveditA stApinirea de cAtre Adunarea legislativa din acel
nrmAtorul
Moldova a jud. Putna, inainte an, sub Voda. Cuza.
Cu mita lui Dumnezed, noY Stefan de *tefan-cel-Mare, totu0 avind In judetul Putna s'ad nitscut
Voevod Domnitorul TgreY Moldovel. Fa- in vedere cele zise de cronicariul Dabija Voda (dupa marturia
cem cunoscut i cu aceasta fose a noastrd
tuturor acelor ce vor vedea, sad vor auzi
UrechiA, cd mar inainte era luI Neculce gsi el era de lo-
cetindu-se, cum el acest adevdrat l ere- price futre amindouA tarite cul luf din tinutul Putner...»
dincios al nostru pan Oana Urécli a slu- qeara-Munteneasca vrea sA, fie Let., II, pag. 192) si Stefan
jit tnainte rgposatuluY !Mau stindtatea ta- hotarul sAti, pAnd in apa Tro- Toma. Acest din urma. s'a
tgliO nostru, drept i credincios ; earl tuwluI; eard Moldovenir nu-I nascut in satul Otesti, care a
astd-zY slujeste non/ drept pi credincios.
DecY noT vgzInd a luY dreaptg 0 ere- pAnA ad vrut Dumnezeti apartinut in vechime judetuluI
dincioasit slujbl cgtre nof, l'am &fruit de s'ati tocmit ap. Si ad luat Putna, lar acum face parte din
ca o deosebitg mili a noastrd si 'Y am Stefan -VodA eetatea CrAciuna jud. Buzad.

www.dacoromanica.ro
PUTNA (RIÚ) 142 PUTNA (IttO)

Pentru alte date istorice a pul de frontierä. 121 si picheful dreapta din satuI Iresti. De
se vedea cuvintele : Adjud, rominesc 3. Acest izvor este aci 'sr schimba directiunea spke
Cacaina, CrAciuna, Domnesti, un sipot mare, a carur scur- S.-E. si dupA o scurgere de
Focsani, Mera, Milcovul, Odo- gere formeazá o frumoasa cas- 32 kil. ajunge la satul Balta-
besti, Soveja, Vizantia, Vran- cada prin caderea succesiva a RateT, pendinte de com. Fän-
cea, etc. aper pe cincr trepte ale une rei, de unde riul indreptindu-
Printre starostir de Putna, un scarT deschise intre muntr, pana se direct spre S., dupa o scur-
fel de guvernatorit al tinutulur, la piciorul munte/ur, la locul nu- gere de 24 kil., ajunge la con-
cu puterr nelimitate, cite o data, mit Scarisoara-Veche, care alta fluenta sa cu piriul Rimna, ce
asupra locuitorilor din guver- data constituia basinul colec- vine din jud. R.-Sarat ; de
namintul lor, a fost : tor; cu timpul s'a stricat de aci Putna isr schimba laxas/ di-
Miron Costin, in 1687, care ala pi Putna pi-a facut o alta rectiunea mar spre E.-S.-E. si
a inlocuit in aceasta functiune scurgere pe Vaioaga-Ferestrae- dupa un parcurs de 23 kil, se
pe Ilie Dragutescul. lor, la al ami' capat se ter- varsa in Siret la satul Lungo-
Miron Costin e inlocuit in mina si cataractul PutneT. ciul, situat pe malul sting al Si-
starostia Putner de Manolache Cursul Putner ce strabate nu- retulur si pendinte de com. Fun-
Ruset, fratele vistierniculur Ior- mar jud. Putna, urmeaza direc- deni din jud. Tecuciti.
dache Ruset din neamul Cupa- tiunea N.-V. spre S.-E.; de la In acest parcurs, Putna stra-
restilor. (Vezr Neculcea, Let. pichetul No. 3 'sr. la directiu- bate : com. Tulnicr pe stinga ;
112, p. 235). nea spre N.-E., formind fron- cat. Lunca si cat. Coza pe dreap-
Sub domnia lur Ion Mavro- tiera politica intre Austro-Un- ta si pendinte de com. PAulesti ;
cordat, scrie Enache Kogalni- gana si Rominia 15e o distanta com. Negrilesti pe stinga; Bit--
ceanu, starostia Putner a fost de peste 14 kil, pana la con- sesti si Poiana pe dreapta; Cola.
incredintatd lur Costache Pu- fluenta sa cu Valea - Marulur, cul, Tichirisul, Vidra, Clipicesti,
rice, ce fusese mar inainte Aga unde se afla si stilpul de fron- Tifesti si Mircesti pe stinga, si co-
in Iasi (Let. 1112, P. 211). fiera 120; ad i frontiera con- munele : Gagesti, Bolotesti, Fati-
Un alt staroste de Putna, po. tinua a merge in spre N., ur- rei, Jorasti, Rastoaca si Vulturul
menit de Enache Kogalniceanu, cind muntele Mesteacanul, iar pe dreapta riulur; afará de aces-
este vornicul Hrisoverghi, pus riul Putna intra in Tara, schim- tea, Putna mar uda si alte nume-
in aceastä functiune de Con- binduir directiunea spre E.; roase catune pendinte de comu-
stantin Racovita in 1755. (Let. dupa un parcurs de io kil. nele mentionate mar sus.
1112, p. 299). ajunge la localitatea numita Lungimea cursulur Putner, de
In 1802, staroste al Putnef a Poiana-Lepsa, confluenta sa din la obirsia sa pana la varsarea
fost Vornicul Todirascu Bals. stinga cu piriul Lepsa; de ad, in Siret, e de 150 kil.
In 1814, aceasta functiune a Putna 'sr schimba directiunea Afluentt pe dreapta, in regiu-
fost ocupan. de Dumitrache spre S.-E. si dupa un parcurs nea muntoasa sunt : Piriul-Les-
Plaghino. de 9 kil. ajunge la N. satulur pezilor si Tisita, ce vin din coas-
In 1818, a fost staroste de Lunca, unde primeste pe dreap- tele muntelur Condratul ; &tul
Putna vornicul Vasile Milicescu. ta piriul Coza ce izvoreste din Coza, ce izvoreste din muntele
In 1821, stArostia Putner era muntele cu acelasr nume. De la Coza, si se varsa in Putna intre
ocupata de un Ddscalescu. Lunca, Putna ia directiunea spre satele Lunca si Coza. Pe stinga
In 1823, fu staroste de Putna, N.-E. si dupa un parcurs de 8 sunt: Piriul-Marulur, ce formeaza
spatarul Sandulachi Stamatin. kil. primeste pe stinga Vilceaua- frontiera spre N.; piriul Dejul,
In 1829, a fost facut staroste Vararle!, de unde schimbindu-sl format de &tul Tighitanul si
paharnicul Constantin Sion. directiunea spre S., dupa un Arsamanoael si care se vara. in
In 1842, functiunea de sta- parcurs de 12 kil., ajunge la Putna, mal spre S. de satul
roste a Putner era incredintata confluenta sa cu 01-'11 Zabala, Negrilesti.
unuia Pruncul. pe dreapta; de la aceasta con- In aceasta regiune de munte,
fluenta si dupa un parcurs de Putda prim este in sinul el o
Putna, rig, ce isvoreste din mun- a kil. in directiune spre E., multime de alte miel pirilase
tele Arisioaia de pe partea nor- Putna ajunge la confluenta sa care se scurg din coastele mun-
dica a virfulur, unde se afla set- cu &tul Valea-Seaca ce vine pe Olor, din stinga si din dreapta..

www.dacoromanica.ro
PUTNA (Rit) 143 PUTNA (111C)

In regiunea de deal si ses, exploatare ce se infundä sub riazá de la 600woo m. (vir-


Putna mal are ca afluentI pe muntele Arisoaia; de la Piatra- ful MagureT-Odobesti), lar cele
dreapta : plriul Vasuiul, ce izvo- BahneanuluT si pana. la con- din stinga ar" o inaltime intre
reste din muntele Via-Draci; pi- fluenta cu pirlul Coza, Putna 200-400 m. De la satul Bolo-
rlul Zabala, (marit cu plraiele strabate o regiune tot muntoasa ; testi, patul PutneT sa largeste
Neruja, Peticul si altele) ce'sT dati ?osa pe un pat maI luminat simtitor, ajungind chiar pana la
intilnire la Sud de satul Prisaca printr'un lung sir de poeni ce woo m.; Inaltimile din dreapta
unde se afla si un defileti ce Jasa In dreapta si stinga sa. si din stinga incep a dispare
poate fi considerat din punct Inältimile pe care sunt rezemate pe nesimtite; lar de la satul
de vedere militar, ca o admi- flancurile acesteT val, de la o- Flurei, Putna intrá inteun ade-
rabila pozitie de oprire; 0.1111 birsia si pana la confluenta cu varat ses, supus inundatiilor, de
VaeT-Rele si Valea-53imuluI ce Coza sunt : La obirsie, 1668 m. la satul Mircesti si pana la satul
vin din plaiul Magura-Odobesti ; asupra MariT-Negre; la Piatra- Dimanciul, pendinte de com.
piriul Milcovul, a caruI intilnire BahneanuluT, 957 si 1026 ni.; la Surdia pe care parcurs sesul
cu Putna o are la satul Irás- Poiana Lepsa, 115o m. ; la sa- PutneT se confunda cu sesul, Si-
toaca ; plriul M'una, maT la S. tele Lunca si Coza, inältimile retului, pana la confluenta lor.
de gura MilcovuluT, la locul nu- variaza intre 640 si 950 m. De Patul sati este pIetros in re-
mit Cotul-TiganuluI; de la satul la confluenta cu plriul Coza, giunea muntoasa, pana sub Mun-
Vulturul piriul Putna-Seaca con- Putna intra inteo regiune s'a.- tele-MesteacanuluI, iar de aci si
sideran ca o ramura a Putnei raca in padurT, lar patul eT in- pana la satul Flurei, este bolo-
si piriul Leica ce se varsa in cepe a se lärgi, si inaltimile vanos si nisipos, de unde suc-
Putna la 500 m. maT la deal pe care se reazdma flancurile cesiv se transforma. inteun pat
de confluenta sa cu Siretul. acestei vaT, se termina. in gene- nisipos pana. la confluenta sa
AfluentiT pe stInga sunt : Pi- ral prin malurT abrupte, ce cu Siretul.
riul-Sdrat ce se varsa in Putna tind a se däräma din cauza Geologia. Valea-PutneT din
la satul Valea-SäreT ; piriul Ti- slabeT lor formatiunT; aceste ma- punct de vedere geologic este
chirisul la satul Tichirisul; &tul lurT rlpoase Insotesc Putna pana. destul de interesantd. De la gra-
Vidra la satul Vidra si Piriul- la satul Prisaca (pendinte de nita si pana la Cozla-Tulnici curge
VizautuluT la satul Voloscani. com. Valea-SareT), unde se afld In Flyschul eocen, in care predo-
Mará de aceste, Putna in si confluenta sa cu plriul Za- mineaza Oligocenul. Conglome-
regiunea de deal si yes, mal bala ; In acest punct, natura ca- ratele ce formeaza cheile pe care
plimeste o multime de alte pl- pritioasä a dat nastere unuT de- le strabate Valea-PutneT apartin
riiase mal miel, ce se scurg din fila' intortochiat, prezintind o- asemenea acestuT etagiù. 'Mal
coastele dealurilor de pe am- chilor o pozitiune demna de la vale de aceste cheT, valea
bele flancurT. admirat. De la confluenta cu isT tale patul san profund inteo
Orografia. Rlul Putna cur- Coza si pana la confluenta cu terasá mal vechie. La Tulnici,
ge In regiunea muntilor Vran- Mala, Indltimile din dreapta Oligocenul dispare si cedeaza
ceT, pana la satul Negrilesti, de si stinga variaza 'filtre 500-850 locul Helvetianului, ce se intinde
ad in regiune de deal paná la m. la satul Negrilesti si 400- pana la Valea-SariT. Acest Hel-
satul Glgesti, lar de ad i si pana 700 m. la confluenta cu piriul vetian e reprezintat pi-in tipul
la confluenta sa cu Siretul, in Zäbala. obicinuit : marne si glpsurT. La
regiune de ses, a cäruT incli- Dupa ce Iese din defileul Pri- Valea-SariT apar calcarele si ni-
nare se pierde succesiv spre S.- saca, Putna l'Ara in regiunea sipurile sarmatice carT mal spre
S.-E. dealurilor, resfatindu se pe un E. sunt acoperire de nisipurile
De la sorgintea sa si pana. pat mult mal larg (400-500 m.); pontice si de Levantin repre-
curentul sal" e ad i maT putin zgo- zintat prin pietrisurT carT com-
la Piatra-BahneanuluT, cit for-
motos si In mal multe locurT pun Magura Odobestilor. In fine
meaza frontiera intre RomInia
si Austro-Ungaria, Putna stra- despartit in mal multe ramurr ; Valea-Putner mal strabate pana
dealurile din dreapta, care o la varsarea el in Siret si Loessul
bate o regiune foarte salbatica
insotesc panä la satul Bolo- analog cu acel al MoldoveT de S.
si acoperita cu padurl secu-
testi, sunt mult mal inalte de Leirgimea fi adincimea. De
lare ; pe aceasta portiune ea
cit cele din stInga; acestea va- la obirsie si pana la confluenta
este traversata de un. drum de

www.dacoromanica.ro
PUTNA (Rit) 144 PUTRED A

sa cu Piriul-Zburäturd, Putna sani-satul Suraia ; un pod de nele sant carate cu care cu bol
e un rafe pirlias, iar deaci in- lemn la satul Botirlaul, peste pana la Odobesti sati Focsani,
cepe a se mari succesiv si pe care trece oseaua Rastoaca- de unde cu catea ferata sunt
masurd ce primeste inteinsa nu- Botirlaul-Dumbravita. Marä de transportate in diferite directiunT.
meroasele valcele ce vin din aceste, Putna mal' poseda podul Valea-Putnef este foarte bogata
muntl. Ajunge la confluenta cu liniel ferate Focsani-Bacail, care In pasunT, inlesnind cresterea vi-
piriul Zdbala O. aibe o largime este situat la N. satuluI Faurei. telor. Posedä multe izvoare de
de TO ni. si o adincime de Pe litiga aceste trecatorI, tre- ape minerale, dar neexploatate
0,40 m. ; la satul Vidra, o cerea de pe un mal pe altul sistematic pana acum ; procura
largime de 20 m. O o adincime se mal' face prin vad, insa nu- brinzeturI multe si de bulla. ca-
0,40 m.; la satul Faurei, 20 mal cind apele sunt mici. litate -, asemenea are marI can-
in. si 0,50 in. adincime; la sa- Comunicalia. Drumurile ce titatl de piatra de var si nisip,
tul Rastoaca, 25 in. largime si parcurg aceasta vale sunt foarte intrebuintate pana acum l'usa
0,60 in. adincime : iar la gura restrinse ; mal cu seama in re- numaI pentru nevoile locale.
sa, 50 In. largime si 0,80 in. giunea muntoasa, nu se gasesc
adincime. Aceste date sunt de cit drumurile ce leaga sat Puta-Seack stalie de dr.-d.-f.,
foarte variabile si supuse la cu sat si a caror construetie jud. Putna, pl. Girlele-Biliesti,
discretia timpulur ploios sai1 se- ordinara fac anevoioasa comu- cat. Faurei, pe linia Buzati-Ma-
cetos. nicatia, fie din cauza terenuluI r5.5esti, plisa in circulatie la 15
Curentul PutneI in regiunea accidentat, fie din cauza ploilor Iunie 1881. Se afla intre statiile
muntoasa, este repede si zgomo- periodice. Focsani 01.7 kil.) si Marasesti
tos pana la defileul Prisaca,in care De la com. Birsesti merge la (7.8 kil.). Inaltimea d'asupra ni-
parcurs aduce cu sine cantitati vale pe malul sting o osea, veluluI Mara e de 77m.95. Ve-
marI de bolovanI; lar de ad, cu- pana la Vidra ; de aci se rami- nitul aceste/ stata pe anul 1896
rentul incepe a se maf linisti cu fica in dota, o ramurä continuind a fost de 110597 leI, 65 banI.
61 inainteazaspre zona sesurilor. pe malul sting, lar alta dupa ce
Putna porneste la obirsia sa cu a trecut Putna pe un pod de Putreda, com. rur., In jud. Rim-
cota 1668 ni. d'asupra Mara- lemn de la E. sat. Vidra con- nicul-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
Negre, intra in Tara sub cota tinuind pe malul drept, urma- pe 01111 cu acelasI nume.
690 m. si in poiana Lepsa are rind in de aproape apa Putner asezata in partea de V. a
cota 592 in.; d'aci merge scobo- pana la confluenta sa cu Si- jud., la 9 kil. spre V. de orasul
rind, la 445 m. Ruga. satul Coza, retul ; din aceste sosele, se des- Rimnicul-Sarat, si in S. pl., la
314 in. la defileul Prisaca con- part altele in directiune spre 6 kil. spre V. de com. Zgir-
fluenta cu Zabala, 226 in. la N. si S. formind legatura cu citi, resedinta plasiI.
Vidra, 150 in. la Gägesti, 70 ni. satele marginase. Aceste sosele Se margineste la N. cu Gre-
la Flurei, 37 m. la Rastoaca sunt bine construite si bine in- 'panul, la E. cu Zgirciti, la S.
0 20 in. la confluenta sa ea tretinute. Cu Baltati, la V. cu Valea-Ra-
Siretul. Economia Zocata'. Pentru coviteni.
Treccitori. Trecerea riuluI moment Valea-Putnel nu pro- brazdata de dealurile Stre-
Putna de la sorginte si pana la duce de cit lemnarie de con- jqti, al Flora si Calea-VaciI,
satul Vidra, se face prin vad, structie si aceasta in mod re- toate la V.
cea ce face sa se intrerupa co- strins din cauza lipsd mijloa- Piriul Putreda o tia ptin
municatia cind apele vin marI; celor de transport si a pozi- mijloc si afluentul sati Ciapa-
iar de la Vidra si pana la con- tiunilor grea de exploatat. Mo- Verde la S.
fluenta so cu Siretul, Putna po- delarea lemnelor de construc- formata din cat. : Putreda-
sea. cite-va podurI si anume : un tie se face prin ajutorul unor Mare, resedinta, la E. §i Pu-
pod de lemn la E. satuluI Vidra ; herastrae in stare primitiva, ce treda-Mica, la V.
un pod de piatra la N.-E. satuluI se gaseste pe malul apeI, prin Suprafata com. este de 900
Faurei, peste care trece soseaua al caruI mijloc sunt puse in hect., din care 200 hect. vatra
nationala Focsani-BacAti; un pod miscare. Numarul ferestraelor de com. si 700 hect. ale locuito-
de lemn la S.-E. satuld Jordsti, aceastä natura, se urca pana la rilor, cu o populatie de 1022
peste care trece soseaua Foc- 80. De la aceste herastrae, lem- suflete.

www.dacoromanica.ro
PUTREDA 195 PUTUROASA (FM iNA-)

LocuitoriI sunt mosnenI. pl. Rimnicul-d.-s., com. Putreda, riul com. urb. Hirsova, situatd
Are 2 bisericT, una vechIe de izvoreste din dealul Strejesti, in partea V. a plAseT $1 cea
lemn, cu hramul Cuvioasa Pa- udd mijlocul com., trece prin N.-V. a comunei. E forma din
raschiva, ziditd. in 1794 de loan cdt, de resedintd si se varsd pe mar multe miel lacurT lunguiete,
Peticanu, cu un preot si 2 cin- dreapta piriuluT Oreavul. carl toate unite se varsd in &la
tdretT, cea-l'altä noud, cu hra- numitd Privalul-Rotunduluf sau
mul SE Pantelimon, ziditä de Putreda-Mare, sat, in jud. R.- Tair-Buaz. Are o suprafatA de
locuitorl in 1872, Cu un preot Sdrat, pl. Rimnicul-d.-s., com. 40 hect. E tdiatA de un drum
li 2 cintdretl ; o $coala mixtd, Putreda, asezat pe l'hit Putreda, ce merge de la Hir$ova la Co-
frecuentatd in 1899-900 de 64 spre E. com. nacul-luT-Manole.
elevI. Are o suprafatd de 150 hect.,
Locuitorif posea : 60 plugurT; cu o populatie de 147 familiT, Puturoasa (Imputita), ievor cu
108 bol, 15 vacI, 19 cal, 5 epe, sad 835 suflete ; o bisericd si afta sulfuroasci, in jud. Iasi, pl.
229 oT, 49 capre si 44 rimAtorT. o scoald. Bahluiul, com. si satul Bdiceni,
Loc. ad vil si livezi cu prunT. In poalele dealului CetAtuea, la
Comerciul constd in importul Putreda-Micä, sat, in jud. R.- 12 kil. de Tirgul-Frumos. Izvo-
de tesdturT, instrumente agricole, Sdrat, pl. Rimnicul-d.-s., cdt. rul e rece si dd 8o litruri de
postav, li in export de vin com. Putreda, asezat la V. com., apd pe ord. Apa are gust si
si rachid. Transportul se face la 2 kil., spre V. de cdt. de re- miros de pucioasd ; este upara
prin gara R.-Sdrat. sedintd. Are o intindere de 50 la bdut si folositoare pentru
aile de comunicatie sunt : hect., cu o populatie de 25 fa- boalele reumatice.
$oseaua jud. Obiditi-Valea-RateI; milii, sad 167 suflete.
spre Grebdn-Zgirciti-Rimnicul- Puturoasa (Iazul-de-la-M0a-
Sdrat; spre Pardo$i-MArgdrite$ti- Putrezeni, sat, in jud. Tutova, ra), faz, in valea dealuluT Tu-
Valea-SAlciel-Jitia. pl. Pereschivul, com. Coroesti, ria, jud. Iasi, pl. Turia, com.
Budgetul com. e la veniturT spre V. de satul Coroe$ti-d.-j. Ro$cani, cdt. Borsa.
de 1390 leT, 45 banT $i la chel- Are 100 loc. si 27 case.
tuelT, de 1380 leT, 62 banI. Puturoasa, pilla, izvore$Ye de
Puturoasa, sat, fAcind parte din sub dealul Movileni, jud. Iasi,
Putreda, pira, jud. Botosani, a- com. rur. Coteana, pl. Siul-d.-s., pl. Copoul, com. Movileni, $i se
vind de afluent Piriul-Mic, izvo- jud. Olt, situatA pe valea si varsd pe dreapta Niel.
reste din locul numit esul-Ta- malul drept al DirjovuluT, cam
rineT ; curge pe lingd satul Cris- la 6 kil. spre N.-V. de satul Puturoasa, pira, izvoreste de
testi, in partea sa de S.-V., apoT Coteana, resedinta com. Are o pe teritoriul satuluT GlAvdnesti,
pe pdmintul locuitorilor, si se populatiune de 124 locuitori, din jud. Ia$1, pl. Turia, com. Iepu-
varsä. in Meletinul, formind o care 27 sunt improprietdriti dupä reni, $1 se varsd in Iazul-de-la-
bala, numitd Ochiul. legea rurald, pe 36 hect. ET po- RAchitT.
sea'.: 16 boT, 59 vaci, 12 bi-
Putreda, pirta, jud. Dorohoid, voli, 15 bivolite, lo cal, 146 Puturoasa, girld, la S. de satul
pl. Berhometele, izvoreste din oT, 162 porcI. Corcioveni, jud. Tecucid, for-
Poiana-VelniteT, mosia Zamostia, matd din piriul Berheciul.
com. cu acela$T nume, $i se varsd. Puturoasa, mofie, a statuluT, jud.
in Baranca la Podul-luT-Strejac. Olt, fostä pendinte de mAnds- Puturoasa, loe izolat, la 8 kil.
tirea Plumbuita. de vatra com. CAlimlnesti, pl.
Putreda, pirki, izvore$te de pe Cozia, jud. Vilcea. Aci este un
mosia IbAnesti, curge spre S., Puturoasa, peidure a statulul, izvor abondent de apd sulfu-
in intindere de 325 hect., pen- roasd.
prin com. Corldteni, pl. Cosula,
jud. Dorohold, unde formeazA dinte de com. Coteana, pl. Siul-
iazurile : Putreda, Lipovenilor si d.-s., jud. Olt. Puturoasä (Fintina-), sorginte
OddeI $i se varsä in riul Jijia.
de apä mineralil, in jud. Bu-
Puturoasa, baltd, in jud. Cons- zdd, com. Gura-SdrAtel, cdt. Ciu.
tanta, pl. Hirsova, pe terito- hoiul; se scurge in pir. SArata.
Putreda, pilla, in jud. R.-Sdrat,
64 745. Morolo Dlobionar Googrodio. Vol. F. 19

www.dacoromanica.ro
PUTUROASA (ViNA-) 146 PUTUROSOL

Puturoasä (Vina-), sorginte de da pana la 800 litri de apa Puturosul, las, pe mo$ia Cior-
apil minerald, in jud. Buzail, pe ora, care in scurtul sail curs, nohalul, in partea de E. a com.
com. Sibiciul, pe hotarul des- panä la intrarea sa in riti, de- Ringhile$ti, pl. tefane$ti, jud.
pre com. Colti. pune pe pietre o materie alba Boto$ani.
cenu$ie, batind putin in galben.
Puturosul, sat, jud. Dimbovita, In dreptul acestor izvoare $i Puturosul, viroagd, in jud. Braila,
plaiul Ialomita-Dimbovita, com. pana la 1 oo in. spre S. de ele, pl. Balta ; ja na$tere din partea
Urseiul. apa riulur nu inghiata, la a- de N.-E. a laculur Flea$ca ; trece
ceea$1 temperatura la care ar pe sub malul de S. al luncer
Puturosul, sat, jud. Dimbovita, ingheta de n'ar fi fost ames- Calmatuiulur, pe la N. cat. Scar-
plaiul Ialomita-Dimbovita, com. tecata cu apele minerale ce curg late$ti $i al com. Dudescu, Slu-
Vi$ine$ti. din izvoare. jitori-Albote$ti si ea. Caragica;
taie qoseaua Braila-Calara$), la
Puturosul, maña/a, jud. $1 pl. Puturosul, izvor de apié sulfu- N. com. Insuratei, $i, dupa ce
Prahova, com. Valea-Lunga. roasii, jud. Bacati, pl. Tazlaul- atinge partea de N. a laculur
d.-j., com. Gropile, pe teritoriul Lacul-Kezir, da in partea dreapta
Puturosul, munte, jud. BacaCt, satuluI Paltinata. DA cam vre-o a Calmatuiulur, la punctul Cor-
pl. Trotu$ul. 6o litri pe ora. E la 18 kil, de nul-Malulur.
gara One$ti, dincolo de Trotu$.
Puturosul, deal, in jud. R.-Sa- Puturosul, firliaf, in jud. Ba-
rat, pl. Ora$ulur, com. Odo- Puturosul, sati Imputitul, loc cau, pl. Trotu$ul, com. Groze$ti,
basca, in parte a de N. a com. cu izvoare sulfuroase fi bala, care curge printre satele He-
Este acoperit cu pa$unr. Din jud. Bacan, pl. Trotuaul, com. rastrdul $i Groze$ti, in directie
el izvoreste piriul Puturosul, ce Mandstirea-Ca$inul, la poalele estica. Izvore$te de sub mun-
se varsa in riul Rimna, udind muntelur Halo$ul-Mare, de unde tele cu acelasr nume $i, clupa ce
nordul comuner. izvore$te piriul cu acela$T nume. se une$te cu pirlia$ul Pietricica,
Izvorul principal are un debit se varsa pe dreapta Oituzulur.
Puturosul,izvoareminerale, jud. de 70 litri pe ora.. E situat la Aci se afla $1 ape feruginoase.
$i pl. Arge$ul, com. Bradetul. 12 kil, de gara One$ti.
Izvoarele se gasesc la vre-o Puturosul, pirta, format din iz-
2 kil. spre N. de centrul com. Puturosul, iz,vor de apei sulfu- voare ; curge prin Valea-Graj-
Bradetul. Calea merge tot pe roasel, jud. Bacaii, pl. Siretul- diulur, jud. Boto$ani, pl. Tirgul,
llaga riul Vilsanul, care, mar d.-j., com. Bote$ti, pe teritoriul com. Mänastireni ; formeaza razu-
In tot parcursul sati, este tar- mo$ier Viforani, a d-lur Iunius rile de la Valea-Grajdiului, de
murit la mica distanta de inaltr Leca. la Manastireni $i de la Onteni,
peretr calcaro$I, aproape verti- apor trece in com. Gorbane$ti
calr, -$i inalti de 40-60 m., in- Puturosul, sorginte de afta mi- sub numele de Ursoaia $i se
chizind ast-fel valea riulur filtre neraliz, in jud. Buzar', corn. varsa Ruga tirgul Sulita in Siena.
dota zidurr gigantice $i prapas- Chiojdul -din - Bisca, la poalele
tioase. muntelur Ple$ea, Ruga cascada Puturosul, pira, la na$tere din
Pe fundul Oler clocote$te re- ipotul. razul Puturosul, de pe mo$ia
pede riul Vilsanul, cu pastravir Bor$a, com. Ro$cani, pl. Turia,
sal, apor se izbe$te de stinci Puturosul, las, jud. Bacäil, pl. jud. Ia$i, curge de la N'. spre
ca Coltul-de-la.Pietrarie, Coltul- Tirgul, in suprafata de ir hect., S., intra pe mo$ia Caminare$ti,
Rolbului $i Seciul. Coltul-Roibu- pe mo$ia Balu$eni (Zosin), in pe la hotarul Basenilor, trece
lur, inalt de vre-o 50 m., are partea de N. a com. cu acela$I prin razurile Baseni $i Carp, $i,
virful inclinat d'asupra riulur. nume. indreptindu-se spre V., se varsa
Sunt mar multe izvoare sul- in jijia, pe la Scruntarul-Mare.
furoase in$irate pe Ruga $1 sub Puturosul, bala, formata de riul
albia riului. Cel mar abundent Jijia, la moara moOer Radiul, Puturosul, pida, izvore$te din
in apd $i concentrat in rnateril e com. Comindare$ti, jud. Boto- dealul Secdturile, jud. $i pl.
pe partea dreapta a riulur. Poate $ani. Prahova, com. Valea-Lunga, $i

www.dacoromanica.ro
PUTUROSUL
147 PUTULUT (DEALUL-)

se varsa in riul Cricovul-Dulce, Puteni, sat, pendinte de com. jud. Teleorman ; trece pe linga.
dupa ce primeste ca afluent/ Puteni, pl. Nicoresti, jud. Te- cat. Putintei al com. Attrnati
valcelele Magazia, Valea-luT- cuela, situat pe ambele laturT si se intinde, pe o mica dis-
Mateiti, CrIcanul i altele. ale piriuluT Gerul. tanta., si in jud. Vlasca.
Are o populatie de 314 fa-
Puturosul, vale, In jud. si pl. mili!, sati 1216 suflete ; o bise- localitate, din com.
Tulcea, pe teritoriul com. rur. rica, zidita la 1812, de locui- Sldnicul, pl. Varbilaul, jud. Pra-
Cataloi ; se desface din Dealul- torT ; o scoala primara mixta; hoya, unde s'a deschis prima
Mare ; .se intinde spre S., intr'o 6 circiumI. gura de ocnd, care a rezistat
directie de la N.-E. spre S.-V., tutulor intemperillor pana acum
brazdind partea centrald a plaseT Puteni, mofie, jud. Tecuciti, com. citT-va anT, cind s'a prabusit in
cea estica a comuneT ; trece Puteni. Are o suprafan de 1560 fundul prapastieT, zisa. Putul-BaiT,
pe la poalele dealuluT Rezil, taie fäld, proprietatea descendintilor
soseaua nationala Tulcea-Cons- luI Constantin Mavrocordat. Putul-cu-Salcie, sat, jud. Dim-
tanta, pe la kil. 12, si dup5. 6 bovita, pl. Bolintinul, com. Cos-
kil, de curs, se deschide in va- Putichioaia, sat, in jud. Covur- testi.
lea piriului Telita, pe stinga, tuja, pl. Prutul, com. Bujorul.
puçin maT jos de satul Cataloi. Are o populatie de 585 suflete ; Putul-Haretul, vechie stafie po,r.
o scoala mixta ; o biserica, fa- tald, jud. Putna, la 23 kil. de
Puteni, com. rur., jud. Tecuciti, cind parte din parohia Firta- la Focsani spre Bacla.
pl. Nicoresti, compusa. din 2 nesti.
catune Mindresti si Puteni si si- Pe aicT trece calea ferata Bir- Putul-lui-Ene, deal, situat la E.
tuata pe Valea-GeruluT, la 16 lad-Galati. de com. Priseaca, pl. Oltul-d.-j.,
kil. de Tecuciti si la 31 kil, de jud. Ok, cu directia de la N.
resedinta piase)", spre E. Putichioaia, mofie particulard, la S. si cu o lungime de i kil.
Teritoriul com. este de 24568 de 2788 hect., in jud. Covur- 600 metri.
hect., din care 1459 hect. cul- pl. Prutul, com. Bujorul.
tivabile. Putul-OlaruluT, sat, in jud. Tu.
Are o populatie de 474 fa- Putinei, sat, cu 38 case, facind tova, pl. Simila, com. Ibanesti,
mili!, saa 186o suflete ; 2 bise- parte din com. rur. Malovatul, spre S. de satul Ibanesti,
riel", una in Puteni i cea-l'alt5. din pl. Ocolul-d.-s., jud. Me-
In Mindresti, deservite de 2 hedinti i situat pe malul sting Putul-Popei (Valea-), vale, in
preotT si 4 cintaretT ; 2 coale, al TopolniteI. jud. Tulcea, In partea nordica
una in Puteni, frecuentan de Imprejurul satuluI, care este a piase! Isaccea si V. a com.
54 copi! i cea-l-alta in Mindresti, udat de piriul Plesuva, se afla Luncavita; se desface din dea-
frecuentan de 34 copiT ; o moara maT multe grädinT cu zarzava- lul Sevastin, se intinde spre E.,
de Vint si una cu abur!, ale pro- tuff. tuteo directie generala de la
prietaruluT. S.-V. spre N.-E., trece pe la
Locuitorif posea : 470 boT, Putintei, cdtun, in jud. Teleor- poalele movileT CodruluT, si dup1
504 yac!, 272 caT, 183 Tepe, 495 man, pl. Margine!, pendinte de 5 kil, de drum, se deschide in
oI, 3 taurI, 4 bivolT 5i 521 pord. com. Atirnati. Are o populatie piriul Luncavita, pe stinga, chiar
Veniturile si cheltuelile anuale de 315 suflete. Este foarte vechiu, linga satul Luncavita.
ale com. sunt de 7500 le!. anterior satuluT Atirnati.
In partea de S.-E. a satulul Putului (Coasta-), deal, in jud.
Puteni se afla un monument de Putintei, mo,rie a statului, In jud. Buzaa, com. Gura-SaratiT, cat.
piatra de o forma piramidald, Teleorman, pl. Margine!, com. Valea BotiI; are 90 hect. vie si
avind o Inaltime de 2 m., sub Atirnati, avind o intindere de o hect. livezT.
care se aflá ramasitele genera- 1104 hect., din care o parte
luluI rus Alexandru VasilievicI, s'a vindut satenilor in loturi. Putuluf (Dealul-), deal, jud.
Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
mort la 1770.
Putinteilor (Valea-), vale, rami- com. Cdciulesti ; se desface din
O osea judeteana leaga co-
ficatie din valea Teleormanulur, Dealul-BalauruluT, In directiune
muna de orasul Tecuciti.

www.dacoromanica.ro
PUTULUf (VALEA-) 148 PUZDRA

spre E., pe linga satul Gura- pitropiei Spitalului Sf. Spiridon Puturile, mofie, a statuld. Vez/
Vad. din Iasi, daruita de catre Ior- Bratovoesti, jud. Dolj.
dachi Popovicr din Botosani.
Putului (Valea-), cdtun al com. Satenif improprietaritT ail 257 Puturile, mo,rie, a statuld, pe
Lipia, jud. Buzad, cu 280 lo- hect., 74 ar. pamint, lar pro- teritoriul com. Giorocul-Mare,
cuitorf si 6o case. prietatea, 2719 hect., 74 arif pl. jiul-d.-j., jud. Dolj. Se aren-
cimp. deaza, impreuna ca mosia Bra-
PutuluI (Valea-), cdtun, al com. Sunt 2 iaZurr. Apele ce trec tovoesti, cu 42150 leT anual.
Merei, jud. Buzad, cu 300 lo- pe mosie sunt piraiele Volova-
cultor! si 64 case. tul si Bodeasa. Puzdra, sal:1 Holda, pilla, jud.
DrumurT principale : acel de Suceava, izvoreste de sub mun-
Putulul (Valea-), cdtun, al com. la Darabani, ce merge la te- tele cu acelasT nume, udá te-
Cernatesti, jud. Buzail, Cu 220 fánesti, si acel de la Mitoc, ce ritoriul com. Brosteni, pe o lun-
locuitorT si 46 case. merge la Doroholit gime de 5-6 kil. $1, dupá ce
Mosia se hotardste cu : Ni- a invirtit o moriscä si o piuS.,
Putureni, sat, pe mosia Cu ace- chiteni, Draguseni, Bivolul-Li- se arunca in Bistrita. Primeste
lasT nume, jud. Dorohoitl, pl. pan, Codreni si Cotusca. din dreapta Pirlul-RusuluT, lar
Prutui-d.-j., com. Copisca, ca Pe teritoriul com, se afla Mo- din stinga Goroviciul, Piriul-
83 familif, sail 353 suflete. vila-ArmeanuluT $1 Movila-Cal- Socului si Piriul-CucinieT.
Proprietatea mosieT este a E- d ara

www.dacoromanica.ro
R
Raba, subdivizie a comuna' Bo- CeairuluI, a-BozuluI si Valea-Tu- Rachieri, sat, facind parte din
bul, jud. Gorj, pl. Amaradia, la riaculd carl curg prin interio- com. rur. Valea-Calugareasca,
E. catunuld de resedintä, si- rul catunuluI. Balta Crapina, la pl. Cricovul, jud. Prahova.
tuata pe loc ses. N.-V., si Piatra-Cdcata, la E.,
Are o intindere de 184 hect., contin peste. Rachierita, vale, jud. Prahova,
din care 40 hect. arabile, 107 Intinderea satuluI e de 527 izvoreste din muntele Lazul,
hect. finete, 8 hect. vie, 19 hect. hect., din care 16 hect. ocu- plaiurile Breaza-Talea si Pra-
padure, 7 hect. pomet si 3 hect. pate de vatra satuluI, 211 hect. hoya, com. Breaza-d.-s. ; curge
vatra satuluT, Cu o populatie de ale locuitorilor si 300 hect. ale de la V. spre E. si se varsa in
85 suflete. statulul. riul Prahova, tot in raionul com.
Locuitorii posea: 3 plugurI, Are o populatie de 440 su- Breaza-d.-s.
6 care cu bol ; so vite marI flete ; o scoall mixta, conclusa
cornute, 2 caI, 119 or si 23 ri- de un invatator si frecuentata Rachiteaua, vale, in jud. Gorj,
matorl. de 34 elevI ; o biserica, zidita. plaiul Vulcan, spre N.-V. com.
Comunicatia in cdtun se face in 1859 de locuitorI, deservita Topesti, in directie V.-E., se des-
prin soseaua comunald si jude- de un preot si un cintaret. face din muntele Gruiul-Negru,
teana a comuneI si prin alte da in hotarul Pestisanilor si isI
drumurI ordinare. RacheluluI (Fortul-), intari- schimbä directia spre S., lasind
turd, jud. Tulcea, pl. Isac- spre V. muntif : Dumurile, Cra-
Rachel, sat, in jud. Tulcea, pl. cea, com. rur. Luncavita, cat. cul-FaguluI, Cracul- orAtuluf si
Isaccea, cat. com. Luncavita, Rachel, situat in partea de N. Cracul-Rachitelelor, iar spre E.
situat in partea de N. a plasel a plaseT si cea de E. a comu- Gruiul-Negru 5i muntele Fra-
si cea de E. a comuna, la 3 ne, in punctul de N. al satuld sinul; are o lungime de 7 kil.
kil. spre E. de cat. de rese- Rachel, Ruga soseaua judeteana.
dinta, Luncavita, pe malul drept Tulcea-Isaccea, pe care o do- Raci, com. rur., jud. Gorj, pl.
al girleI Ciulinetul, la poalele mina pe o mare intindere, do- JiuluI, la N. com. Ohaba, situata
dealuluT Gilma-Mare. minind de asemenI si asupra parte pe loc ves, parte cam pe
Se margineste la N. cu Du- satuluI Rachel, asupra drumu- deal. Se compune din catunele:
tarea ; la V., cu cat. Luncavita; luI comunal Rachel-Luncavita Raci, Artanul si Baniul.
la S., cu com. Balabancea ; la si asupra Orle Ciulinetul. Este Are o suprafata de 513 hect.,
E., cu com. urb. Isaccea. asezat la poalele dealuluI Gama- din carI 19 hect. padure, 259
Dealurile care brazdeaza te- Mare si e fácut de TurcI, ina- hect. arabile, 6 hect. vil, 21
ritoriul sunt : Gilmele-Insirate, inte de razboiul de la 1877, hect. prunI, iar restul finete si
Gilma-Mare si Gilma-Mica. E u- pentru a impiedica trecerea Ru- pasune, cu o populatie de 1722
dat de gira Ciulinetul la N. si silor peste Dundre, de care este suflete.
departe de 3 kil. Sunt 3 bisericI, deservite de
de afluentif acesteia : Valea-

www.dacoromanica.ro
RACI 150 RACLARIUL

I preot $i 4 cintaretT ; o $coa15., la N. spre S., terminindu-se in durea Mija $i se varsa in riul
fondata la 1836 qi frecuentata dreptul com. Borascul. Cricovul-Dulce, in raionul com.
de 35 elevf. Este formad la E. de cul- Haimanalele, pl. Filip4ti, jud.
Locuitorif posea : 20 plu- mea dealuluf Jiul, care vine de- Prahova.
gurT, 33 care cu boT, 3 carate spre N., lar la V. de culmile
cu cal ; 137 vite marl cornute, DealuluT-Ohabel $1 Bolbo$1, ce Racilor (Iazul-), tag, in supra-
39 cal, 323 oT, 22 capre, 143 se prelungesc asemenea despre fata de 35 hect., pe teritoriul
rimatorf; 20 stupf cu albine. N., din jud. Mehedinti. com. Vorniceni, pl. Ba$eul, jud.
Comuna este adata pe par- Dorohoiti.
tea de V. de piriul Jiltul-Mic. Racf-de-peste-Deal, d'aun, al
Comunicatia se face prin $o- com. Strimba, jud. Gorj, in par- Racilor (Valea-), vale, ce se
seaua comunala care o pune tea de V. a com., situat pe intinde din cat. Arjoci, jud. Gorj,
In legatura la N.-V. cu com. loc qes $i avind o suprafata de plaiul Vulcan, in directia E.-V.,
Ursoaia din jud. Mehedinti, iar 39 hect., dintre care 1 hect. vie pe o intindere de 3 kil., pana
la S. cu com. Calaparul-d.-s. $i $i IO hect. prunT, $i o popu- in jud. Mehedinti, la com. Ra-
Borascu. latie de 30 familiI, Sad 120 su- tezul, lasind la S. ,dealul Chi-
In com. se gasesc 6 puturT flete. ciora, iar la N. cat. Celeiul.
$i IO fintinf. Locuitorif posea,: 8 plugurT,
20 care cu bol; 20 stupT ; Raciul, com. rur., in jud. Dim-
Raci, ciitun de re$edinta al com. 128 vite marl cornute, 3 cal, bovita, pl. Dealul - Dimbovita,
Raci, jud. Gorj, pl. JiuluT, a$e- 57 oT, 4 capre $1 16 rimatorl. situata parte pe deal $1 cea mal
zat pe valea cu acela$1 nume, Comunicatia in atta] se face intinsa parte pe vale intre valle
parte pe $es $i parte cam pe pe qoseaua coma nala care il Sutiel, la 15 kil. spre S. de Tir-
deal. leaga la N. cu cat. Baniul, al goviste. In raionul com. sunt
Are o suprafata. de 366 hect., com. Raci, lar la S. cu com. dealurile : Racial, Suta, Olarul
din carT : 10 hect. Ociare, 184 Borascul. $i Speriatul; apoT piraiele : Suta
hect. arabile, 5 hect. vil, I 1 In atan sunt 2 puturl $1 3 $i Valea-Seac5.
hect. prunT, restul izlaz $i finete, fintinf. Se compune din 3 cátune:
cu o populatie de 375 familt, Racial, Cobori$ul si Sili$tea, cu
sati 1201 suflete, din care 203 Racila, sat Obreje§ti, sat, o populatie de 666 locuitorl.
contribuabilI ; o $coala, infiin- re$edinta com. Girleni, pl. Bis- Are o biserica $i o $coald.
tata la 1836, $1 frecuen tata de trita-d.-s., jud. Bac5t, a$ezat pe - Se invecineqte la E. cu VA-
35 elevI ; o biserica de lemn, dreapta Bistricioaref, in fata sa- caresti qi Persinari, la V. cu Pi-
fatua de locuitorl la r780, de- tuluT Girleni. ciorul-de-Munte, la N. 'Cu Suta-
servia de 2 cintaretl. Are o populatie de 312 su- Seaca $i la S. cu Gura-Sutil $i
Locuitorif posea : io plu- flete ; o biserica, fondata. in 1868 Sperieteni, despartindu-se de
gurf, 20 care cu bol, 4 carate de enoria$I $i de C. Danu, de- V5care$ti prin riul Dimbovita,
cu cal, 62 vite marT cornute, servia de un preot, un diacon lar' de cele-l-alte, prin padurl,
193 OT, 22 capre $i 68 rimatorT $i 2 cintaretT ; o $coala mixta; delulete $i val miel'.
12 stupT. o circiuma. In raionul com. se af15. peste
In catan se gasesc 3 puturI Vite : 27 cal, 187 vite mar). 47850 ariT de padure.
$1 7 fintinT. cornute, 143 of $i 127 porcI.
Raciul, munte, in jud. Dimbovita,
Raci, tezer, jud. Braga, situat la Racila, perdure, in jud. Bacat, mal in sus de Moroeni, in stin-
N. de Pe$ti-Romine$tI $i Peqti- plasa Bistrita-d .-j., pe teritori ul ga. Pe litiga munte curge 01111
Turce$tf, cu caff comunica prin com. Calugara-Mare. Valea-RaciuluT, pe care sunt he-
Gitul-Racilor. restraie de Wat scindurf.
Racila, piria, in jud. Bacati, pl.
Rae!, vale, in jud. Gorj, pl. Jiu- Bistrita-d.-s., com. Girleni, care Raclariul, deal, pe teritoriul com.
luT, pe care este situata com. se varsa in Bistricioara. Mironeasa, pl. Stavnicul, jud.
Raci, cu catunele sale Artanul, Iaqi, se prelungeqte spre N. de
Raci $i Baniul. Se intinde de Radia, 'Mg, izvore§te din pa- satul Mironeasa ; pe coastele luf

www.dacoromanica.ro
RACLARIUL 151 RACOVA (PLASX)

sunt plantate vil, pentru care Este proprietatea locuitorilor enesti-Strajescula Slobozia
i se mar zice $i Coasta-Viilor. $i e acoperit de vil', pomet Iazul-Dracula
araturr. Pungefti, Cu satele P un
Raclariul, pddure, in partea de gesti (tirg), Pungesti (sat) si
V. a com. Poiana-Cirnula pl. Racova, p/asei, jud. Vasluitt Se Dumbravea
Crasna, jud. Vasluiti, In hotar intinde de la V. spre S., ocu- Teritoriul plaser este straba
cu com. .Dobrovatul. pind toata partea S. a judetu- tut de doul culmr marr de dea-
la E a$ezata pe dealurile din lurT, care se prelungesc din ju-
Racota, japfe, situata la N.-E. dreapta si din stinga piriulur detul Roman, de-a lungul
de com. Ciacirul, pl. Balta, jud. Racova si pe intinsa vale a Ra- ser: una printre piraiele Racova
Braila; uneste Dunarea cu lacul cover, care are e$irea in sesul Stemnicul si se sfirse$te in
Groapele, trecind pe partea de Birladulur, in dreptul ora$ulur sesul Birladulul la satul Radiul,
S. $i S.-V. a laculur Tiganca, Vasluiti. Se mArgine$te la N. lingd Vasluiti, si alta din dreapta
apor se indreapta spre N., tre- cu plasa Stemnicul ; la S., cu pirlulur Racova, care continua
cind prin lacurile Tudor-Oan- jud. Tutova ; la E., cu o parte In jud. Tutova, formind i cul-
cea si Manea, $1 se vara. in din pl. Sternnicul si orasul Vas- mea dreapta a sesultu Birladulur.
Groapele, sub mal, in apropiere luir! si la V., cu jud. Roman. Ambele aceste culmr sunt in
de comuna. E formata din contunde: tretaete de val, pi-in care curg
T. Armdfoaia, cu satele: Ar- diferite Oraje.
Racoti, cdtun, al com. Godine$ti, masoaia, Bleasca, Rädiul, Ur- Partea de V. si N. a pla$er
plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre solea, Valea-laNastase, Valea- este foarte ridicatd, din cauza
S.-V. de comuna, situat pe dea- Sili$ter si Albina. inaltimer dealurilor, acoperite in
lul cu acela$T nume. Co,cefti, cu satele : Cosca, mare parte cu padurr.
Are o suprafata de 456 hect., Co$e$ti, Iezerul, Fundatura $i Sunt putine sesurr i locurr
din care 301 hect. arabile, 55 Valea-Oner. deschise, de aceea cultura cere-
hect. finete, 30 hect. izlaz, 60 Curse,s-ti, cu satele : Cur- alelor este mal mica de cit in
hect, vil si io hect. livezr de se$ti-Raze$T, Curse$ti Sofronie, cele-l-alte plasT, din cauza Po
prunr, cu o populatie de 160 Toporasti, Hordila i Rapa. noarelor $1 a padurilor.
familii, sail 629 suflete. Doag-ele,cu satele : Doaga- In vechime, tot teritoriul a-
Are o $coala, fondata la 1858, Sontula Doaga-Vasiliti, Lipo- cesta plasT era acoperit cu co-
frecuentata. de 44 copir; o bi- va-Manastirer (Valea-Hoger) $i dri secularr, din carr exista
reedificata la 1823 $i de- Porcäretul. asta-zr o mare parte.
servita de I preot i 2 cintaretr. Hit-faya, cu satele : Hir- Intinderea pla.$er e de 36628
Locultorif posedä : 42 phi- sova-Raze$i, Hir$ova-Manastirel hectare.
gurr, 125 care cu bol, i ca- si Fundatura. Are o populatie de 5365 t'a-
rtita cu car; 515 vite mart cor- Iveinefti, cu satele 'va- nilla', salí 17058 suflete ; 27 bi-
nute, 51 cal, 370 or si 205 ti- ne$ti (Huseni), Brosteni, Bus- serici, deservite de 21 preOti
matorr. cata, Golgofta, Valea-Cinepet $i 25 cintareti ; 10 §coale, fre-
Comunicatia se face prin $o- Valea-Mare. cuentate de 327 elevr $i 32 eleve
sele comunale, care II leagà Girceni, cu satele : Gir- (1899-900).
de o parte cu com. sa Go- ceni, Racova, Racovita, Scaunele, Vite 6710 vite mari cornute,
dine$ti, lar de alta cu Costeni. Schitul - Malinesti, Slobozia $i 8211 a 898 cal; to bivoll, 281
Teritoriul catunulur e udat Trohanul. capre $l 2125 ritnAtorT,
de 6.11 Tismana. Laza, cu satele : Bejenesti, Sunt 1849 stupr cu albine.
In catun se gasesc 3 morT pe Racova, Lingurari, Oprisita, Po- In aceasta plasa s'a dat
apa si 6 fintinr. lincul, Risnita, Sauca si Laza. moasa lupta de la Racova, In
Lipoya, cu satele : Lipova- lanuarie 1475, 'filtre stefan Vo
Racoti, deal, jud. Gorj, plaiul Raze$I, Mälosul, Valea-Caselor, da-cel-Mare i Turcir i in care
Vulcan, la V. catunulur Racoti, Valea-Mosneagulur. Moldovenir aS e$it invingatori.
bifurcat de la E. la V. in Poencyti, cu satele : Po- In aceasta batalle, o armata.
dota ramurr numite: Dolce$ti ene$tl-Razesr (Ghigal), Valea- mica de 47000 ostenr a invins
Modorani. Caselor, Poenesti-Manastirer, Po- pe alta de 120000, inteo vale,

www.dacoromanica.ro
RACOVA 152 RACOVA

care era acoperita Cu codri se- la I II insurIteT 276.40 ala nume, situat in valea piriuluT
cu/arl. in improprietarire. Runcul $i pe deal.
In legendele populare locale, Mo$ia Racova este domeniul Are o populatie clq 380 su-
se arad ca vatrA a razboiului, statului, fosa proprietate a ma- flete ; o bisericA, facuta de lo-
fie-care localitate din aceasta nastireI Bistrita (jud. Neamtu). cuitorI la 1870, deservid de
plasa, incepind de la fundul Statul maT are vre-o 800 hect. preot $1 2 cintAretI; o $coala
plAseY, pana la e$irea in $esul Ville ocupa o intindere de mixta, care fanctioneazA de la
Birladulul, linga ora$ul Vasluia ; 30/4 hect. 1865; 3 circiumT.
dupa. semnele insa ramase, pre- In com, se afla pAdurea sta- Vite : 12 cal, 350 vite rnarT
cum $anturI si movile, se do- tuluT Racova-Letcani. cornute, 83 porcI, 7 capre $i
vede$te ca razbolul s'a petrecut Teritoriul comuna este de 336 oT.
catre partea de S., spre gura 3509 hect.
vaieI Racova; de unde apoI s'a Se afla in Racova o velnitA Racova, sat, in jud. Mehedinti,
preurmat In sus pe apa Birla- pentru fabricarea spirtuluT de ce. plaiul Cerna, tinind de com.
dulur, prin comuna Birze$ti $i reale. rur. IlovAtul.
apoT pe valea RebriceI, pana la Budgetul com. e la veniturI
satul ScIntela, pe drumul saa de 9549 leI, 15 banT i la chel- Racova, sat, pe mo$ia $1 in com.
sleahul mare ce merge spre o- tueli, de 3501 lel, 95 banI. Giurge$ti, jud. Suceava, a$ezat
ra$ul Ia$1. O cale comunald $oseluita in- linga hotarul Bucovinel.
cepe la Letcani, trece in jos Vatra satuluT ocupa 8 falcr,
Racova, com. rur., jud. Bacaa, la Racova $i apoi dà in calea ca o populatie de 147 suflete.
Bistrita-d.-s., a$ezatä pe deal $l nationall BacAti-Piatra. Depar- ImproprietArip In 1864 sunt
pe coasta din stinga BistriteT, tarea la Bacail, capitala judetu- 18 frunta$T, 15 palmar $i 6
la limita de N. a judetulur. 14 este de 20 kil.; spre Ciu- coda$T, stApinind 5o falcI.
E formad din 5 caune: Let- masi $i spre Bere$ti, 7 kil.; spre Biserica $i scoala din Giur-
cana, Racova, HalmAcioaia, Gu- Buda, 5 kil., spre Girleni, re- ge$ti serva $i acestul sat.
ra-raid i Satul-Noa. Satul Su- $edinta pla$eT, 5 kil. De la Un singur drum principal
rina, fost al acesteT comune, s'a Letcani se bifurca in sus doua duce la Giurge$ti, (5 kil.).
alipit pe Ruga com. Girleni, din cal comunale ne$oseluite, din
dreapta Bistrita care cea din stinga merge in Racova, sat, in partea de N.-V.
Se margine$te : la N., cu com. jud. Neamtu $i cea din dreapta a com. Girceni, pl. Racova,
Buhu$i (jud. Neamtu); la S., cu In judetul Roman. jud. Vasluia, format din ca-
teritoriul com. Ciuma$1 $1 al Totalul paminturilor de cul- tunde : Racovita - CuzeT, Slo-
com. Girleni ; la E., cu terito- tura' este de 807,95 hect. bozia, Fundul-RacoveT $1 Scau-
riul com. Bere$ti i la V. cu Gara Girleni fiind a$ezata la flete, a$ezate toate pe Valea-
com. Buda. 5 kil, de com., inlesneste mult RacoveT, pe dreapta $i pe stinga
Teritoriul com. prezinta dea- transportul cerealelor din loca- Piriulul-Racover, pe o intindere
lurT, ca acel al HalmacioaieT Mate. cam de 12« hect., din care
al Viilor, $i este brazdat de pi- 128 hect. padure $1 880 hect.
riia$ele : Letcana, Racova, Do- Racova, sat, jud. Bacan, pl. Si- loc de cultura, finat, imap ale
garul, Valea-Rea, Ilie$ul, Run- retul-d.-j., com. Tama$i, situat proprietAteT, lar 236 hect. ale
cul i Glodul. pe piriul Cu acela$T nume, la locuitorilor Cu 35 hect. vie.
Are o populatie de 1731 su- marginea padurei, la 500 m. de Are o populatie de 120 fa-
flete; 3 bisericT, deservite de 3 satul Tama$1. milif, sati 550 suflete ; o bise-
preotT $1 3 cintaretl ; o $coalA, Are o populatie de 331 su. rica, facuta. la 1804, deservid
in satul Racova, re$edinta co- flete, $1 2 circiuml. de i preot ; o circiuma.
muneT, frecuentad de 18 copa'. Locuitorif poseda: 8 cal, 102 Vite : 33 cal, 255 vite maff
Vite : 29 caT, 824 vite marl vite marT cornute, 61 pord cornute, 78 rimatorI, 36 or $i
cornute i 487 a 8 capre. 24 capre.
Dupa legea rurala din 1864, Locuitoril posea : 24 plu-
dat la 256 locuitorl 694 Racova, sat, jud. Bacati, pl. gurl, 4 carute cu cal $i 31 care
falcr In tarind. In 1879 s' ají dat Bistrita- d.-s., com. cu acela$T cu bol; 42 stupI cu albine.

www.dacoromanica.ro
RACOVA 153 RACOVITA

Racova, deal, jud. Bacati, pl. hotar din spre Bucovina, trece spre S.-E., curge printre pareti
Siretul-d.-j., com. Tama§i, si- in com. SiNtea §i se vara. in inaltl i stincoA brazdeazä par-
tuat pe stinga Siretuluf. Suceava. De la intrarea luI in tea de E. a pl4eI i a comunel,
satul Stirbätul 41' schimba nu- taie drumul comunal Greci-Ba-
Racova, mofie, jud. Bacat, pl. mete in Sucevita. labancea, i, dupa un curs de
Bistrita -d.-s., de pe teritoriul 3 kil., se varsa in piriul Valea-
com. Racova. Racova, phi, jud. Suceava, iz- Grecilor, pe stinga, ceva mal'
voreqte de sub dealul Hirtopul, jos de satul Greci, dupl ce a
Racova, pdclure, jud. Bacat, pl. curge pe Ruga satul Ganeni O primit, pe stinga, piralele Dit-
Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. se varsa in Somuzul-Mic (2-3 conul i Crucelari.
Leca. kil.). Are de tributar din dreapta
pirlul Hermeziul, iar din stinga Racova, vale, jud. Vasluiu, In-
Racova, pa-dure, jud. Bacäti, pl. piriul Poeni. cepe de la satul Racova, des-
Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. pre N.- V., de pe linga jud.
Tama. i. Racova, piria, jud. Vasluiti, pl. Roman O se intinde spre S.-E.
Racova, izvore0e din partea de pana in valea Birladuluf, in
Racova, lac, in jud. Tulcea, pl. N.-V. a com. Girceni, din pa- dreptul orav.iluf Vasluiu; prin ea
Isaccea, pe teritoriul corn. urb. durea numita Povirni§ul-Racovef curge piriul Racova.
Isaccea, situat in partea de N. (Fundul-Racovel), curge spre E.,
a pla§eI §i a comuneT, format printre satele Racova i Tro- Racova-Letcani, pa-dure, jud.
de o revarsare anterioara a han, pana la Podul-lul-Hangan ; Bacau, pl. Bistrita-d.-s., com. Ra-
Dunard; este inconjurat cu stuf de acolo se indreapta spre S., coya, cu o intindere de 780 hect.
de toate partile ; comunica, la printre comunele Pungeti i san 520 114 ara plan de ex-
V., cu lacul Piatra-Clcata, prin Cursqti, unde prime0e in stinga ploatare §i cu copad foio0:
Girla-Cazaculuf, §i la E., Cu bra- piraiele Cursqti i Toporasca; stejarf, fagf, etc. Aceasta pa-
tul Isaccea canal al Du-
(un udd tirgwrul Pungqti i de dure tinea mal inainte de ma-
liare), prin Gira- Hambarului ; acolo se lasa printre comunele: nastirea Bistrita, jud. Nearntu,
are o suprafata de 25 hect. Arm4oala, unde primqte piriul pl. Piatra, com. Doamna.
Armawaia li Ccnqti, unde pri-
Racova, bala, in fata satuld mWe piriul One0 ; lar de Racovatul, munte, in plaiul Cer-
Ivane0, com. Ivaneti, pl. Ra- la podul Finita, din esul Ni- na, com. rur. IlovAtul, jud. Me-
coya, jud. Vasluit, formata din tuleti, trece in com. Ivane§ti, hedinti. Din el izvore§te piriul
piriul Racova. Contine mult ande primete piraiele : Gol- ca ace1a0. numire.
pete i e acoperità cu stuh, gofta yi Bouluf ; apof pri-
rogoz si lozie. me§te in stinga &alele : Hir- Racovätul, piria, jud. Dorohoiu,
pva, din com. aboya, Laza, izvoreste din pAdurea cu ase-
Racova, pidiaf, jud. Bacdu, pi. Ianca, OpriOta, Ghilcarul §i menea numire, de pe mosia
Siretul-d.-j., com. Tarna0, care Hopul, din com. Laza, lar in Tirnauca, com. Tirnauca, pl.
izvore§te din locul numit Po- dreapta : Valea-Caselor, Boul i Herta, si se varsA. in 01111
iana-Mare, trece prin mijlocul Lupoaia, Boinita i Valea-Mare, Tinca.
satuluf Racova, i se varsd prin din com. Poinqti ; trece apof
Balta-BraduluI in Siret. pe teritoriul com. Radiul §i, in Racovita, com. rur., in apropiere
jos de ora§ul Vasluit, se varsa de riul Olt, jud. Arge, pl. Lo-
Racova, filia, jud. Bacati, pl. in dreapta riuluf Birladul. vitea, la 35 kil. de Suici, re-
Bistrita-d.-s., izvorete din mun- sedinta sub-prefectura, si la 84
tele Runcul, trece pe la com. Racova, piriii torential, in jud. kil, de Pitesti. Se compune din
Racova O se varsa d'a stinga Tulcea, pl. Macinul, pe teri- 6 sate : Bradul, Clocoticiul, Co-
Bistrite. toriul com. rur. Greci ; i iz- plceni, Draganelti, Racovita li
vorete din poalele de S.-V. ale Varatica, cu o populatie de 141
Racova, pilla, jud. Suceava, for- dealuld Piscul-Inaltli-Tutuiat, familif sat 551 suflete.
mat din piraiele Obipiel, din se indreapta spre S., avind o Prin comuna trec piraiele Ra-
sus de satul Racova; servä. de directiune generall de la N.-V. I covita li Blia§i.

64745. Afarolo Idelionar Ceografic. rol. V. 20

www.dacoromanica.ro
RACOV1TA 151 RACOVITA

Are 3 bisericI, deservite de aburT : unul al d-luT Ion Hessu, IthtirY RIncliciovul si de d-1 Jupin Du-
3 preop si 3 cintaret1; o scoall exploatatorul padureT d-luI Do- /nitrasen BrAtianu de aicY din Racovita,
mixta. In zilele luminatuluY Domnultd nostru
brovid, care macina coaja de Ion Nicolae Petru Mavrogheni-Voevod,
Budgetul com, e la veniturl stejar, destinata pentru tabacit ; fiind Mitropolit I. P. S. S. Pdrintele Chir
de 2151 leT, iar la cheltueli, de al doilea al d-luT St. Perie- Grigore al Ungro-Vlahie, la ani1 de la
1845 leT. teanu-Buzad ; al treilea al d-lor Cristos / 786, luna luT Iulie 2.
Vite : 20 caT, 800 bol si vacT, Cornasanu & Co. exploatatorT
250 rimatorT, 1300 of si 500 de padurT, in com. Conteti si Aceasta biserica s'a reparat
capre. al patrulea al d-lui I. A. Do- la anul 1877.
Pe teritoriul comunel se gä- brovicI, instalat In fabrica d-sale Scoala din Racovita-d.-j. da-
sesc ruinele unei vechl cetatI, de spirt din Clucereasa. teaza de la anul 1830. Dup6.
pe Piriul-BdiesiT, si un turn de Locuitorll ad luat pamint prin anul 1840, s'ad intrerupt cur-
piatra asemenea in ruine, care improprietarire la 1864 pe 3 surile, iar la anul 1857 scoala
se zice ca dateaza din vremea 1n00'1: 144 Pe mosia d-luI Mo- a reinceput sA functioneze.
Romanilor. raitu ; 20 pe mosia d-luf Raco- Pana la anul 1870, atit Ra-
viceanu i 53 pe mosia fratilor covita-d.-s. cit si Racovita-d.-j.
Racovita, com. rur., jud. Muscel, Contestr, azi a d-lui Dobrovicf. aveati scoale deosebite. Acum
plasa Riul-Doamner, la S. de In centrul comuneT, linga pri- sunt in comuna 2 scoale, cea
Cimpulung, situata pe tärmul marie, in curtea caselor foste de la Racovita - d. - j. i una
sting al riuluT Argeselul si pe Racoviceanu, acum DobrovicT, la Valea-Stinef. Ad fost fre-
riul Tirguld, la 33 kil. de Cim- este o intdrire, numita de popor cuentate in 1899-900 de 144
pulung si la 8 kil, de com. eCula». copir.
Stilpeni, unde este subprefectura Aceasta frumoasä cladire, in- Budgetul com. e la veniturT
1.1 judecatoria de ocol. nalta de 20 m., este foarte so- de 2413 ler si la cheltuelf, de
Prin comuna trece soseaua lida, si, gratie materialuluT din 2184 lei.
nationala Bucuresti-Pitesti-Cim- care e cladita, va putea sa reziste
pulung i calea ferata Golesti- inca citI-va secoll. Pe fatada Racovita, com. rur., In jud. R.-
Cimpulung, In aceiasT direc- despre curte se vede urmatoa- Sarat, pl. Gradistea, pe malul
%infle. rea inscriptiune : cZidita în anul sting al emitir Buzad.
Se compune din 4 catune : 1806, Septembre 12. Arsa in Este asezata la S. de judet,
Racovita-d.-s., Racovita-d.-j., Va- anul 1877, Decembre 13. Re- la 38 kil. spre S.-E. de orasul
lea-Stinel si Clucereasa, cu o inoita in anul 1878, Iunie 15». Rimnicul-Sarat, si la 9 kil. spre
populatie de 1349 locuitorT Sunt 2 bisericT, deservite de S. de Gradistea-d.-s., resedinta
302 case. preotI si 3 dascali. plaseT.
Pana la 188o, Racovita-d.-s. Biserica din Racovita s'a fon- Comunele Invecinate sunt :
si Racovita-d.-j. formad comune dat din timpul lui Mavrogheni Domnita, la 5 kil. si Gradistea-
separate. si se gaseste inca in stare foarte d.-j., la 8 kil.
LocuitoriT se ocupa cu ro- burla. VechT proprietarI: Dumi- Se margineste la N. cu VII-
tarja, fieraria 1 cu transportul trascu Bratianu cu familia sa, celele ; la E., cu Domnita ; la
de lemne de foc si constructie se vad zugravitl pe unul din V., cu Gradistea-d.-j. si la S.,
din páldurile vecine : Racovita, paretiT bisericer, fiindu-I ctitorT. cu Sutesti (jud. BrAila).
Contesti i Mioveni, puse in Pe frontispiciii, d'asupra useT, Riul Buzaul o uda la S., de
exploatare. se citeste urmätoarea inscrip- la V. la E.
In comuna sunt 50-60 stupT tiune cu litere cirilice Suprafata comuna e de 3034
de albine. Se cultiva gindacii Aceasti s11nt i Dumnezeasa bisericl hect., din care 30 hect. vatra
de matase. ce priznueste hramul sf. ArehiereU Ni- comuneT, 504 hect, ale locui-
LocuitoriT posedd : 39 caT si colae al Mira-LichieY, fhatorul de mi- torilor si 2500 hect. ale parti-
Tepe, 18 taurT, 484 bol, 240 nunI si al sfinttlor si a tot lludatilor cularilor, cu o populatie de 172
apostolY Petru si Pavel si ce! 12 Apos-
vacY, 144 viteT i vitele, 280 familiT, sad 855 suflete.
tolY, s'a flcut din temelie, s'a Infrumu-
porcT si 68 capre. setat dupl cum se vede de robiT luY Are o biserica, cu hramul
Sunt aci pe riul Argeselul 4 Dumnezeil Sfintia-sa PArintele Chir Daniil Sf. TreT IerarchT, zidita in 1860
herastraie, puse In miscare cu Archimandritul, egumenul sfintel Mo- de Maria C. utu, fiica znareluI

www.dacoromanica.ro
RACOV1TA 135 RACOV1TA

Vornic Racovita si deservita de tilor CarpatT, la extremitatea de oseaua dupl. valea Cernel
preot i I cintket ; o coa15. N.-V. a jud., pe dealurile Cer- uneste com. Racovita cu Fome-
mixta, frecuentata de 55 elevI; nef, Gogatastilor, Greculestilor, testi. Drumurile ce trec prin
4 circiumï. Lablestilor si Priporenilor, la com. sunt cel ce vine de la com.
Locuitorif pose& : 175 plu- 6o kil, de capitala jud. si la 18 Polovragi si trece spre E. in com.
gurf ; 184 cal, 554 bol, 257 vacl, kil, de a plaiuluf. Recea i altul ce pleaca din Ra-
16o Tepe, 105 rimatorI si 990 of. Are o populatie de 587 lo- covita, spre S., la com. Milos-
Comerciul consta in importul cuitorl ; 2 bisericT, una in Ra- tea.
de coloniale, tesaturf, si in ex- covita i cea-l'alta in Otesti. Cea Veniturile com. se urca la
portul de cereale i vite. Trans- din Racovita s'a zidit la anul 564 let i cheltuelile, la 558 lef
portul se face prin gara Rim- 7219 (1711), dupa cam s'a gasit anual.
nicul-Sarat. sapat inteo cruce de piatrá ; Mosia Racovita, parcelata
Calle de comunicatie sunt : iar ctitorif nu se cunosc, restul divizata in 25 loturf, s'a vindut
drumurile vecinale spre Dom- fiind sters. Aceasta biserica, fiind locuitorilor.
nita ; Vticele - Macrina ; Gra- de lemn, simplä i nezugravitd, Se margineste la E. cu com.
distea - d.-s. - Balta - Alba si spre s'a dat jos din teruelie i in lo- Recea ; la V., cu jud. Gorj ; la
ueti (jud. Buzati). cul eT, la 1886, s'a construit N., cu padurile Racovita Bro-
Budgetul com. e la veniturf alta, maT spatioasa, tencuita si steni si la S., cu Milostea si
de 3669 lef, 9 banf, lar la chel- zugravita. Biserica din Otesti Fometesti.
tuelf, de 3995 leY, 61 ball. s'a fondat la anul 7215 (1707).
(Ved Otesti). Racovita, sat, cu 225 locuitorT,
Racovita, com. rur., pl. Oltetul- coala e frecuentata de 32 jud. Arges, pl. Topologul, fa-
Oltul-d.-s., jud. Romanati, com- copa. cind parte din com. rur. Fede-
pusa din satul cu acelasT nume, Locuitorif se ocupá cu plu- lesoiul. Are o bisel-lea, cu
situat Ruga Oltetul, pe tarmul garla, cresterea vitelor, fabrica- mul Sfinth Ingerf, deservita de
drept, la 3 kil. de Bals si la 29 rea varuluT, transportul sareT de I preot si I cintaret.
kil. spre N.-V. de Caracal. la Ocnele-Mari, facerea de sita In vechime se numea Tesco-
Are o populatie de 115 fa- de brazi dupa munte. beni.
sall 497 suflete, din care MestesugarT sunt 25.
123 contribuabill ; o biserica, cu Vite sunt : 360 bof, 198 vacT, Racovita, sat, cu 247 suflete,
hram. Intrarea In Biserica(r779), 949 o/, 70 vitef, 168 capre, 48 jud. Arges, pl. Lovistea, rese-
deservitä de i preot si I cm- cal si 125 porcf. dinta com. mur. cu acelasf nume.
tare; 2 circiumf. Pe riul Cerna, in raionul com., Are o biserica, cu hramul S-tul
Budgetul com. e la veniturf este un herastrail si 4 morT. Nicolae, deservitá de un preot
de 1117 lef si la cheltuelf, de Locuitorif com. s'ati impro- si un cintaret.
1100 leT. prietarit la 1864, 77 pe mosia
Locuitorif posea : 423 vite statuluf Racovita, din care Ii s'ati Racovita, sat, jud. Dimbovita, pl.
marl, 331 vite micl si 16o porcT. dat 304 hect. iar 63 pe mosia Dealul-Dimbovita, com. Habeni.
Otesti a D-luf Iancu Gr. Bro-
Racovita, com. mur., in jud. steanu, din care li dat 282 Racovita, sat, in jud. Dolj, pl.
cea, plaiul Horezul, compusa hect. Jiul-d.-s., com. Filiasi, cu 79 su-
din satul cu acelasf nume si De aceasta comuna apartine flete si 19 case.
mahalaua Otesti. Dateazá de muntele Milescu, situat in par-
mal bine de 200 ad. tea de N. si pe care, in lunile Iu- Racovita, sat, in jud. Dolj, pl.
S'a intemeiat pe ruinele ce- nie, Iulie si August, pasuneaza Jiul-d.-s., com. Argetoaia, cu 126
tate romane Sargidava, unde vite marf si raid, carT dau brinza, suflete, locuind In 25 case si 9
s'a gasit o piatra cu inscriptia unt si urda. In acest munte, pe bordee.
latina: «populi Sargida-Vensis». apa Cerna, este o caverna mare.
Urmele acestei cetAti se yac/ Pe valea CerneY sunt cariere de Racovita, ciitun, al com. Izlaz,
inca, avind o forma drept,un- plata de van. pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-
ghiulara, Cu 4 intrarf. Vatra satuluT, Cu izlaz Cu tot, nati. Are o biserica si o cetate
Este situata la poalele mun- are 586 hect. de pamint imprejmuita cu sant.

www.dacoromanica.ro
RACOVITA 156 RACOVITENI

Racovita, deal, in raionul com. Racovita, pirta, jud. Vilcea. Iz- cu com. Vadul-Sorestilor (jud.
Racovita, plaiul Horezul, jud. voreste dintre dealurile com. Buzati).
VAlcea, pe care se cultiva so Cirstdnesti si Otesani ; curge E brAzdatd la V. de ramifi-
arir vie. de la E. spre V. si se varsA in catiile dealuluT Hirboca ; la E.,
riul Cernisoara, pe malul sting, de dealul Strejesti, si in inte-
Racovita, mofie particulard, jud. In raionul com. MAdulari, pl. rior de dealurile : Mocani, Mo-
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Filias" Cerna. tohani, Racoviteni, Budrea
Petrisorul.
Racovita, mofie particulard, in Racovita, pirla, jud. Vilcea. Iz- RIul CilnAul o udd prin mij-
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Ar- voreste din raionul com. Raco- loc i piriul Hilboca, la V.
getoaia. vita, format din vdile ce curg Se compane din cAtunele :
prin comunA, si se varsd in riul Racoviteni, resedinta, la mijloc ;
Racovita, mofie, de 2500 pog., Tirlia, la 8 kil, de com. Raco- Budrea, la E.; Petrisorul, la S.;
lingd gara Bals, proprietatea visa. Mocani i Motohani, la N.
d-lur C. S. Cesianu. Suprafata com. e de 1482
Racovita, vale, j ud. Dolj, pl. pul- hect., din care 260 hect. vatra
Racovita, mofie a statulur, pen- d.-s., com. Bralostita, pe care com., 902 hect. ale locuitorilor
dinte de mAndstirea Horezul, este asezatd comuna si prin care si 320 hect. ale proprietarilor.
jud. Vilcea. curge piriul Racovita. Are o populatie de 616 fa-
miliT, sati 2298 suflete ; 3 bise-
Racovita sati Ciochina, trup de Racovita-de-Jos, sal, fácind par.. riel, una cu hramul Sf. Treime,
mofie nelocuit, pendinte de com. te din com. Racovita, pl. Rtul- ziditA in 1857 si deservin de
Cacaleti, pl. Marginea, judet 11 DoamneT, jud. Muscel. 2 preotT g 2 cintAretr ; a doua,
Vlasca, fostA a mAndstireI Sf. Pand. la i88o, acest cAtun for- cu hramul Sf. Nicolae, ziditd. la
Gheorghe si azr proprietatea ma singur o comuna'. De la a- 1845, deservitd de I preot
d-lur Ion Marghiloman. Supra- ceastä datA s'a unit cu Raco- cIntAret, i a treia cu hramul
fata el este de 679 hect. vita-d.-s. formlnd comuna Ra- Sf. loan, ziditd. la 1848, deser-
covita. vitd de I preot si I cintAret ;
Racovita, peaure, supusA regi- Are o populatie de 415 lo- o coala mixtd, In satul Raco-
mulur silvic, jud. Muscel, plasa cuitorr. viteni, frecuentatd de 49 elevr
Riul-Domner, com. Racovita ; si o scoall de cdtun in Petri-
are, impreund cu trupul de pd,- Racovita-de -Sus, sat, fácind sorul, frecuentatd de 20 copiT.
dure Clucereasa, o intindere de parte din com. Racovita, pl. Locuitorir posedd : 16o plu-
I000 hect., populate cu stejar, Riul-Doamner, jud. Muscel. gurí ; goo bol, 270 vacT, 150
fag, carpen, jugastru, frasin, De la 188o, s'a unit cu Ra- cal, 25 Tepe, 4490 01.9 15 capre
plop, plutA si anin. covita-d.-j. formind com. Ra- 250 rimAtorl.
covita. Calle de comunicatie sunt
Racovita, pddure a statulur, In Are o populatie de 723 lo- drutnurile vecinale : spre Vadul-
intindere de 215 hect., situatd cuitorT, impreunä. cu Clucereasa. Sorestilor (jud. BuzAti) spre
In com. Racovita, plaiul Hore- Valea - Rater - MArgAritesti - Va-
zul, jud. Vilcea, i formatA din Racoviteni, com. rur., in jud. ; spre Putreda-Grea-
trupurile : Dumbrava-Racoviter R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-S., pe bdnul-Zgirciti-Rimnicul-SArat, si
(8o hect.) si Gruiul (35 hect.). riul Ciln spre gana Zoita.
Este asezatA in partea de V. Budgetul com. e la venituri
Racovita, pirla, jud, Dolj, pl. a judetulur, la 14. kil. spre N.- de 4573 ler, i8 banr si la chel-
Jiul-d.-s., com. Argetoaia i Bra- V. de orasul Rimnicul-SArat, si tuelf, de 4526 ler, 81 banr.
lostita. Izvoreste din tnalurile la it kil. spre V. de com. Zgir-
com. Argetoaia ; curge pe valea citi, resedinta plAser. Racoviteni, sat, resedinta com.
Racovita, se tnAreste prin scur- Se mArgineste : la N., cu com. Racoviteni, jud. R.-SArat, pl.
gerea mal multor izvorase in- Valea-Rater ; la E., cu com. Pu- Rimnicul-d. s., asezat spre S.,
teinsul si se varsA In balta Rup- treda i GrebAnul, despArtitä pe malul sting al riulur CilnAul.
tura. prin dealul Strejesti ; la S.-V., Are o suprafatA de 8o hect.,

www.dacoromanica.ro
RACUL
157 IRADOVANUL

cu o populatie de 142 familiI, pe dreapta riuluT Siretul, la 31/2 cu cal.; 30 stupT; 602 vite m ad
sal-1 637 suflete ; o biserica si kil, de satul Letea. Are o po- cornute, 68 caT, 1983 oh, 437
o scoall. pulatie de 93 locuitod si o cir- capre si 287 rimatorT.
ciuma. Veniturile com. sunt de ¡el
Racul, sat, facind parte din com. Locuitorif poseda : 24 cal, 586, iar cheltuelile, de lel 568.
rur. Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud. 162 vite marr cornute si 67 Comunicatia In com, se face
Vilcea. Are o populatie de 35 porcI. printr'o osea comunala care da
familiT, si o biserica fondata la in soseaua vecinala Bumbesti-de
1808. Radomirul, com. rur., pl. Ocolul, Jir-Novaci, puind'o in legatura
jud. Romanati, formatà din sa- de o parte cu com. Carpinisul,
Racului (Iazul-), iaz, in partea tele: Radomirul (400 locuitorl) si de alta cu Aninisul.
de N. a satuluT Solesti, com. Vijulesti (247 locuitorl), si situ-
Solesti, pl. Crasna, jud. Vasluia, ata la i5 kil. spre V. de Caracal, Radoteasa, 1/mute, in plaiul Clo-
in care se varsa piraiele Popes- pe soseaua Caracal-Craiova. sani, jud. Mehedinti.
tilor si Fundaturel. Are o populatie de 647 locui-
torT; o biserica, cu hramul Sf. Radovanul, com. rur,, jud. Ilfov,
Radieni, czitun (tirld), In jud. Gheorghe (18[5), deservita. de pl. Oltenita, situata spre S. E.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, fa- I preot si 2 cIntärett; o scoalä de Bucuresti, in apropiere de
cind parte din com. Tindarei. mixta, frecuentata de 50 elevr malul drept a/ dula Argesul,
(1899-900); 4 circiumI. la 44 kil. de Bucuresti.
Radila, sat, facInd parte din com. Budgetul com, e de 3377 leI Sta in legatura cu com. Cri-
rur. Coslegiul, pl. Cricovul, jud. la venituri si de 3377 leT la chel- vAtul prin o osea vecinald.
Prahova. Are o populatie de tu elI. La V. de Radovanul, in mar-
142 locuitod si o biserica, care In cuprinsul com. se afla : ginea com., pe coasta dealuld,
s'a reparat la 1892. Magura-luI-Stancilä(Hagiului), se yací ruine din palaturile Ghi-
Dolani, Magura - Malugulul, a culestilor, zidite de Banul Scar-
Radomire§ti, sat. VezT Craciu- DumbraveT si linga ele gropI lat Ghica pe la kiwi 1769, si care
nei-d.-j., jud. Olt. vechT, santud si ruine antice ayear' apeducte in regula pana
unde s'a gasit caramid d'Antina, la casele din mijlocul comuneY,
Radomire§ti, lac, pe teritoriul urcioare, oale, strachinT, Imbra- care azI servesc de scoall.
com. CrAciunei-d.-j., pl. Siul-d.-j., caminte de zale, sabiT de otel Comuna Radovanul e una din
jud. Olt, situat In partea de V. li monede vechT, ceca-ce ar cele mal marT com. rur. ale jud.
a com. Are o suprafata cam dovedi el ad a fost o statiune Ilfov.
de 2 hect. si contine peste. romana, pe linia Drupetis-Ro- Se intinde pe o suprafata de
mula. 6003 hect., cu o populatie de
Radomire§ti, inofie, jud. Baca'', 4600 suflete, care locuesc in 770
pl. Bistrita-d.-j., com. Letea, cu Rado§i, covz. rur., in jud. Gorj, case si 9 bordeie.
o intindere de 80o hect. $i un plaiul Novaci, situata la N. com. Societatel Dacia apartin 3765
venit anual de 13000 lef. Carpinisul, pe ambele malud hect. si locuitorilor, 2238 hect.
ale apeT Sorbul, ce izvoraste din Societatea cultiva prin arendasil
Radomire§ti-de-Jos, sati Al- Prislopul si da In apa Aninisul, saI 3190 hect. (50 izlaz, 225 vie,
cazi, sat, Cu 38 locuitod, jud. la S. com. 300 padure). Locuitorir cultiva
Bacari, pl. Bistrita - d.-j., com. Arco suprafata de 1218 hect., 2088 hect. (150 islaz).
Letea, situat pe dreapta Sire- din care 238 hect. aratura, 180 Are I scoall mixta, Cu un
tuluI, la 2 kil, de resedinta co- hect. lived Cu finete, 300 hect. local foarte frumos, frecuentata
muneI. izlaz si 500 hect. padure, cu o de 173 elevr si 24 eleve; ([899
LocuitoriI posea : 5 cal, 41 populatie de 167 familiI saa 900); o biserica vechie, cu hramul
vite marl cornute si 8 porcl. 634 suflete; o moard pe apa. c Adormirea», deservita de 3 pre-
si 12 fintInI; o biserica, deser- otT si 2 cintaretI. Aceasta bisericä
Radomire§ti-de-Sus, saii Doc- vita de I preot si I cintaret. se afla linga ruinele palatulul
torul, sat, jud. Bacati, pl. Bis- Locuitoril poseda : 45 plu- Ghiculestilor si servea de capela
trita-d.-j., al com. Letea, situat guri, 54 care cu bol, 3 diute a palatului.

www.dacoromanica.ro
RADOVANUL 158 RAGOCI

In raionul com. mar sunt : 2 hect. aproximativ. Populad cu vgrsarea sa pe stinga


helesteie ;o masinA de treerat ceri, stejarl i emite. Tazlgul, soseaua judeteang Do-
cu abur!. breni-Moinesti, in dreptul kil. 49.
Budgetul com. e de 9739 ler Radu-Vodä. VezT Negru-Vodg,
la venituri si de 9720 lei la schit, jud. Muscel. Raetul, fost sat, In jud. Dolj, pl.
cheltueli. pul-d.-s., com. Sadova.
Vite : 970 cal si lepe, 30 ar- Radu-Vodä, subdivizie a catu-
mAsari, 600 bol, 300 yací si ?zulla . oimescu, com. Ceptura, Rafaila, sat i resedinta com.
vitd, 20 taurT, 14 bivoli, 66 -pl. Cricovul, jud. Prahova. Buda-Rafaila, pl. Stemnicul, jud.
bivolite, 50 capre, 200 pord Vasluig, asezat pe doug. dealud,
Si 4100 a Radu-Vodä, proprietate a sta- avind forma de semicerc. Are o
Locuitorif posedl : 210 plu- tuluI, cam de 2800 pog., in com. populatie de 336 locuitorl.
guri cu bol, 264 cu cal; 61.8 rur. Batoti, pl. Blahnita, jud. In marginea de N.-V. a sa-
care si anule: 2551 cu boI, 360 Mehedinti. tuld, se aflA un schit de cAlu-
cu cal. fAcut de cAtre un cgluggr,
ImpropriedritI sunt 582 lo- Radu-Vodä, mofie a statuld, pe Rafailg, de la care sí-a luat nu-
cuitorl si neimproprietAritT, 1418. care, la 1864, s'a Improprietárit mele i schitul si satul.
Comerciul se face de IO cir- parte din locuitoriT com. Cep- MAngstirea ce existá astl-d
ciumarI. tura, pl. Cricovul, jud. Prahova. e ziditg la 1834, de cAluggrul
Dorosteig. In mijlocul satulur
Radovanul, sat, in jud. Dolj, Radu-Vodä, piidurice, supusA re- se afl5. o bisericA fácutg din
pl. Pul-d.-mj., com. Intorsura. gimuld silvic, com. VAleni, pl. lemn.
Are o populatie de 450 su- Podgoria, jud. Muscel, In intin- In ograda mAngstireI este o
flete ; o scoalA mixtg, frecuen- dere de 12 hect. si populad scoalg, frecuentad. de 30 elevI
tata de 28 bgetI; o bisericg, cu cu fagl i stejarl. infiintatA In 1859.
hramul Adormirea Maicir Dom-
nuluT, fondad. la 1870, deser- Radu-Vodà, pridure intinsg, RafaileI (Dealul-), deal, se In-
vid. de i preot i I cintAret ; locul izolat cu acelasI nume, tinde la S.-E. de satul Dumesti,
7 circiumI. jud. Ilfov. com. Dumesti, pl. Funduri, jud.
Vasluia. Acoperit cu pldure.
Radovanul, deal, in jud. Dolj, Radului (Piscul - ), pisc, pe
pl. Jiul-d.-mj., com. Intorsura, creasta siruluT de dealuff ce brAz- RafaileI (Valea-), vale, In jud.
inalt de aproape 300 m., aco- deazä in lung si in lat com. Vasluig, pl. Funduri, com. Du-
perit cu pAdurI i vil. Costesti, pl. Horezul, jud. Vil- mesti, formad. prin prelungirea
cea. Se prelungeste pe toatg dealului Rafaila, ce se intinde
Radovanul, moyie, a statuluI, Cu partea de E. a com., in stinga la S.-E. de satul Dumesti.
vie (224 pog.) i carierei de rîulul Costesti.
piaträ, jud. Dolj, pl. Pul-d-mj., Ragla,pddure particularg, supusä
com. Intorsura, in intindere de Radulul pirliaf, ce regimuluT silvic, apartinind de
300 pog., aduclnd un venit a- ce izvoreste din ramura munti- mosia Robesti, com. Robesti,
nual de 9950 lel. lor Tarclul, jud. Neamtu, pl. plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Piatra-Muntele, com. Pinggrati,
RadovanuI, padure a statuld, curge spre V. pe mosia Tar- Ragoci, cdtun al com. Frumusei,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. cAul, vArsindu-se pe dreapta pi- jud. Gorj, pl. Gilortul, situat pe
Lipovul, in intindere de 75 hect. riulul Tarcgul, In dreptul locu- ses si coastA, pe partea dreaptä
PopulatA cu cerr, alunI, jugastri, luI izolat Bratesul. a ptriului Negreana.
cord, frasinT, si mal cu seamg Are o suprafatA de 157 hect.,
girnite i stejari. RaduluI (PlrIul-), In jud. din care : 60 hect. pAdure, 55
Neamtu, pl. Bistrita, com. Taz- hect. arabile, 30 hect. finete, 7
Radovanul, padwe a statuld, lgul ; izvoreste din muntiI. Lin- hect. vie si 5 hect. livezT de
jud. Dolj, pl. Pul-d.-mj., com. gurari, curge spre S. de satul prunl, cu o populatie de 50 fa-
Intorsura, in intindere de 550 Balcani, traversind, aproape de 140 suflete.

www.dacoromanica.ro
RAGUL 159 RAMAZANCHIA

Locuitorir posea : 8 plugurr, pl. Piatra-Muntele, com. Galul; de com. Sinaia, pl. Pelesul, jud.
14 care cu bol, I cartitä cu cal, se afla in prelungirea muntilor Prahova.
45 vite mar! cornute, 5 cal, 40 Pirvul, Razimul i Petru-Voda.
of i 20 rimAtorI. Ralea-Poenarul. Vezr Poenari-
Comunicatia In cdtun se face Raicul, vale, izvoreste din dea- Ralii, comuna, jud. Prahova.
prin oseaua vecinaid a corn. lul Oltetul si se varsa in riul
Pesteana, intre com. Stirbesti si Raletul, sat, jud. Argesul, pl.
Ragul, cdtun, in jud. Dinabovita, Balcesti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Gdlasesti, facind parte din com.
pl. Cobia, com. Petresti. Are o Vilcea. rur. Ratesti-Furduesti.
scoala, instalata inteun local
spatios, oferit de generalul Fdl- Raitul, subdivizie a dit. Curtí- Ramadanul, deal, jud. Iasi, in
coianu, proprietarul mosier. soara, com. Tesluiul, pl. Oltul- partea de S.-E. a satulur Bu
d.-j., jud. Olt. tulucul, din com. Pausesti, pl.
Rahmanul, sat, in jud. Constan. Cirligatura.
ta, pl. Hirsova, cdtunul com. Raiul, sat, jud. Botosani, pe se-
Calfa, situat In partea de N.-E. sul Uncani i valea piriulur Bros- Ramadanul, iaz, pe teritoriul
a plaser si cea de V. a com., la caria, in partea de S.-E. a com. satulur Hoisesti, com. Plusesti,
6 kil. spre S.-V. de catunul de Curtesti, pe mosia Oraseni. Are pl. Cirligatura, jud. Iasi.
resedinta, Calla. Este asezat in o moara cu aburr. In apropiere
valea Chior-Dere, pe malul drept de moara se afla un iaz format Ramadanul, ostrov pe Dunare,
al pirialur Haidar, fiind inchis de piriul Broscäria. jud. Vlasca, pe stinga Veriger,
la V. de dealul Elmelichi si la In spre V. de Giurgiti, apar-
E. de dealul Corul-Bair. E do- Raiul, sat, in partea de S. a tinind statulur. Suprafata lur
minat de Movila-Chitulur, care com. Cirniceni, pl. Turia, jud. este de 200 hect., impadurite cu
are 163 m. si e situata la 21/2 situat pe o costisä, in fata salcie.
kil. spre N.-V. de sat. satulur Blindesti, de care se des-
Drumurr comunale pleaca in parte prin Valea-Blindestilor, Raman-Bair, deal, in jud. Tul-
toate directiunile : la Cirligi, la prin care trece piriul Fundoaia. cea, pl. Macinul, pe teritoriul
Fagarasul-Noti, la Haidar si la Are o suprafata. de 68 hect. com. rur. Cerna ; se desface
Dulgherul, trecind si prin Ca- si o populatiune de 12 familir, din dealul Daiaman-Bair ; se in-
rapelit. §oseaua judeteana sati 40 suflete. tinde spre S., avind o direc-
sova-Babadag trece pe la i kil. In partea de S. a satulur se tiune generala de la N. la S.,
spre S.-E. de sat. intinde sesul riulur Jifia. brazdind partea de E. a plaser
Locuitorir posea : 3 cal, si pe cea de N. a comuner ; se
Rahova, sat, facind parte din 104 vite marl cornute, 38 prelungeste la S.-E. cu dealul
com. rur. Podeni-Nor, pl. Pod- si 68 or. rimatorr Saia-Cula ; se intinde dealun-
goria, jud. Prahova. Are o bi- gul piriulur Valea-Megina ; se
serica, fondata de o doamna Raiul, sat, in jud. Tutova, pl. ridica pand la o inaltime de
Domnica si de Protopopul Ni- Tirgul, com. Murgeni, spre N. 283 m., punct trigonometric
colae Protopopescu, la 1832. de tirgusorul Murgeni, pe pi- de observatie de rangul al
riul Elanul. 3-lea, dominind asupra vair
Rahtivanca. Vezr Pasarea, jud. Megina si a drumulur comunal
Ilfov, pl. Negoesti. Raiul, virf de deal, jud. Bacan, ce merge prin valea Megina,
pl. Siretul-d.-s., com. Obirsia ; de la Cerna la Greci ; in par.
Raiciuluf (Valea-), vale, ce vine aci sunt izvoarele 'Adula Ber- tea de V. este acoperit cu pa
din jud. Prahova, trece pe litiga heci. durr de stejar, lar poalele lur
satul Salciile i, intrind in jud. sunt invente cu verdeata i pa-
Ialomita, pl. Cimpulur, teritoriul Raiul - Sa§ilor sau Dihamul, sunT bogate.
com. Jilavele, se terminä in va- pädure particulard, supusd re-
lea piriulur Sarata. gimulur silvic inca din anul Ramazanchia, sat, in jud. Con-
1883, pe mosia Muntele-Raiul- stanta, pl. Hirsova, com Calfa,
Raicul, munte, in jud. Neamtu, Sasilor salí Dihamul, pendinte situat mal mult in partea de

www.dacoromanica.ro
RAMBA 160 RARAUL

N.-E. a plAseI i cea cen- corn. MAlini, la hotarul Buco- In urml, el strinserA rAmIsi-
trald j putin de N. a co- vinel, avind 1019.2 m. altitu- tele arse ale bisericel i fAcurA
munef, la 3 kil. spre N.-V. de dine. o alta intemeiere schituluT intr'o
cAtunul de resedintA, Calfa, a- poiata tot pe pAmintul lor, din-
sezat pe valea Chior-Dere, pe Rangul saü Ciohoranca, du-I numele de Sihd.stria-Dodul.
malul drept al piriuluT Haidar, jud. Suceava, izvoreste din dea- Petru Rares-VodA, in a doua
putin spre V. de locul unde lul Rangul i, dupa un curs de sa domnie, in urma suferintelor
piriul Sulugeac se varsA in pi- peste 7 kil., se varsd. in Mol- ce dOduse peste el in intiia dom-
riul Haidar, avind in fatA si dova. nie, si dupA indemnul DoamneT
spre S. ultimele ramificatiunI sale Elena, care dorea a se sui
stincoase, de N.-E., ale dealulul Rapoda, pîrtf, jud. Vasluiü, iz- pe muntele Dodul, fiind unul
Coru-Bair. voreste din satul BorAsti, de din eel mal frumosT muntl
Drumurl comunale pleacA la sub dealul Olariul, si se varsd Sucevef si care se vede din
FAgArasul-Nou, la Topologul, la in phial Vilna (Gelna), la locul mare depArtare, induplecA pe
Calfa, la Curdjea, la Mahomet- numit Silesti. sot sA meargd acolo si sA pe-
cea i la Rahman ; lar soseaua treacl ca sA mai uite necazurile
judeteand Hirsova-Babadag (Tul- Rapa, siltulel, in partea de E. din trecut. Domnul si Doamna
cea) trece pe la S.-E. sAtl. a com. Cursesti, pl. Racova, pornird in cAlOtorie, petrecurá
Acest sat, odinioarA mare, a jud. Vasluiú, la 4 kil. de re- multe zile cu toatd suita dom-
fost distrus de ndvalirile Cer- sedinta comuneT. neascA pe rauntele Dodul i drept
chezilor. Pe ruinele vechiuluT amintire Domnul porunci ca cu
sat s'a ridicat cel de azT. Raraul, schit, jud. Suceava, in cheltueala sa sl se facA acolo
PAmintul aci produce in a- apropiere de virful munteluI cu o bisericl, insOrcinind ca aceastA
bundentA ovAz si meiu. acelasT nume. Se intretine cu lucrare pe Egumenul mAndstirel
cheltuiala MaiestAter Sale Re- Voronet. Acesta clAdi biserica
Ramba, baltd, jud. Gorj, pl. gel u T. din lemn, cu numele Elena Ra-
JiuluT, com. Pesteana-d.-s., in Acest schit ar fi fost clAdit res, Cu treI tumuli, in preajma
partea de E. a comuneI, for- mal intiitl pe Valea-Seacd, spre muntelul Dodul.
matä din apele JiuluI, si con- S. de Cimpulungul BucovineY, Sihdstria Dodul, fiind aproape
tinind mult peste. la locul numit Bitculetele. ruinatA, i ducind lipsä de toate,
lath' ce zice legenda in pri- se uni cu biserica Rares-VodA,
Ranga, pirid, jud. Botosani, pl. vinta acestur schit, asezat in ducindull acolo toate odoarele,
Tirgul, com. Cucoreni, ce curge cea maI pitoreascA pozitiune : lar cAlugdril SihAstriel se ase-
din com. Costinesti si formeazA TAtariI, ndvAlind in Moldova, ail zarl in biserica cea noul.
iazul Buduhoacea. ajuns i in Cimpulung, pustiind Locul SihAstriel Dodul se
tot ce gAseati in cale. RAtAcind vede o azT.
Ranga-ArapuluI, pddure, in in- prin muntI, cicI nu cunosteati Iatd si inscrisul lul Petru-Ra-
tindere de 22 hect., pe dealul drumul, atí gAsit sAhAstria Do- res, copiat dintr'o condicA inti-
Costinestilor, jud. Botosani, com. dul, sub poalele muntelul Dodul, tulatl : Traditille Schitulul Ra-
Costinesti, plantata de d-I I. astAzI RarAul, cu trer cOlugArT, rAul.
Arapu, pe mosia Leorda. si scotocind biserica de aver)", NoY, Petru Rares-Voevod, tuturor ca-
ail =wit pe cAlugArr, dind foc pilor de ostire cu mila lul Dumnezeli
Rangäl (Piscul-), pisc, la E. de bisericer. Dar voind a-vi urma Domn credinctos a toatit tara Moldovel,
com. Dozesti, pl. Cerna-d.-j., drumul spre Maramures, intr.() intr'un end si hue() iniml impreunk cu
sotia noastrK Elena Doamna, lacean Ore
jud. Vilcea. strimtoare, se atinurA 4 locui- cu a noastrit scrisoare tuturor cuI se cade
toil': loan Dodu, Mihalachi a sti cuan a am falcut o sfIntli bisericl
Rangul, deal, acoperit cu viT, Dodu, o sorA a for Ilinca Dodu pentru chlugita In preajma munteluT Do-
in partea de S. a satuldi Cos- o 'strati Dodu, cu topoare si dul, faind-cli se mal glseste o vechie sit-
tuleni, com. Costuleni, pl. Bra lAncT ascutite í omorirA la 300 hä'strie cu porecla Dodul mal periti de
vechie am trapreunat'o cu a noastra tot
nistea, jud. Iasi. pAginI, rdzbunind ast-fel prAda- sub numele de Rarltul. Da de astitzT Ina-
rea i arderea schituluT care era inte poroncim a se numi pe porecla
Rangul, munte, in jud. Suceava, pe pAmintul lor. noastrit schitul i Pietrele.DoamneT, hra-

www.dacoromanica.ro
RAIUUL 161 RASA

mul biserice Sf. loan Bogoslov, 1ntru nornu Dimitrie, alungind calu- mirul i Cunesti-d.-j., cu supra-
a noastrit pomenire i a pirintilor nostri gariI, furind odoarele bisericeT fata 4500 hect., din care 400
si a urmatorilor nostri i maY ales Intru
multumirea citre Dumnezed pentru ne-
prefacind ograda bisericer in hect. izlaz, 2000 hect. balta si
norocirile i norocirile, pentru a doua stind de oT, pentru care aptä 2100 hect. pamint de cultura ;
a noastrg domnie a Moldova s't aju- fu afurisit de Mitropolitul Ve- Cunesti, proprietate a statuluT,
tIndu-ne mila lut Dumnezeti de am is- niamin. foasta pendinte de manastirea
prIvit. Socotit'am i pentru chivernisala La 1877, schitul fu pradat Radu-Voda, cu 2000 hect., din
fratilor (cllughrY), carek vor petrece la
acel sí. locas, le-am rinduit toatl chiver-
de hotT din Bucovina. care 800 hect. /palta, 50 hect.
niseala si le.am dat toate cele de tre- In fata sfinteT Evanghelii se izlaz si 115o hect. pamint de
buintI in sf. bisericg cit si pe din afee( gäseste o täblita de alamd cu cultura; Curesti, proprietate a
si am dat grijl si urmasilor nostri si. inscriptie slavona din 1706. statuluT, fosa pendinte de ma-
poarte chivernisealg cInd va trebui a se nastirea Glavacioaca, cu 1500
traY face ceva din noti la sf. locas. lar
dacl cineva ar sitpira satt ar strica cele
nzunte, jud. Suceava, nu- hect., din care iioo hect. bAl-
ficute de no!, unul ca acela si. fie In mit in vechime Dodul, intre com. tis, 30 hect. izlaz si 370 hect, pa-
ceata protivnicilor Doma ala nostru Isus Brosteni i tinutul Bucovina mint de cultura; Bogata, proprie-
Ilristos. Amin. Piscul Raraului, aflator la o mica tate a statuluT, fosta pendinte
distanta peste frontiera si avind de Episcopia Argesul, Cu 2000
Se mal' povesteste cä schitul peste 2000 in. de altit. Privelistea hect., din care 1700 hect. bala,
Raraul de astazI nu e pe locul din virful säti e mareata si se in- 50 hect. izlaz si 250 hect. pa-
din vechime, unde fu zidit de tinde inteo mare departare. Sub mint de cultura ; Piscul-Perisani,
Petru Rares, caci la 1777 cind el se vede de o parte Cimpu- proprietate particulard, cu 350
Bucovina a trecut la NemtI, el lungul din Bucovina, mindrele hect.
stricarä biserica, luard odoarele, stincT Pietrele-DoamneT si ritil Dupa legea rurald din 1864,
si calugarif fugira. Bistrita, ca o panglica lucioasa. sunt improprietarit) in coprin-
Eromonahul Sisoe, egumenul Ma) departe se zareste masivul sul com. 270 locuitorI ; dupl
schituluT, cu ajutor de mila, pre- Carpatilor cu Ceahldul, Budacul, legea rurala. din 1878 mal
cum se aratä inteun pomelnic, a Calimani, Lucaci, Pietrosi, Intre- improprietarit 25; neimproprie-
stramutat acea biserica peste Borce, Grintiesul si alte virfuri, taritT se mal afla 203 locui-
muntele Raraul, in locul unde se dincolo de muntT, frumosul torT.
afla azT, lar clopotele de la bi- ses al MoldoveT, presarat de Pe teritoriul com. se afla la-
serica s'ar fi /uat la biserica sate. curile Galatulul-Gimineaua, Va-
nemteasca din Homor in Buco- dul-lui-Ene, Oarbele, Vladeni,
vina. Biserica zidita de Soso') Rarewl, pildure, jud. Covurluiu, Coveiul i Gradistea.
s'a sfiintit la 1800, August 15, pl. Siretul, Haga.. Cuca. Comuna se compune din sa-
schimbindu-i-se si patronul in tele : Rasa, Cunesti, Bogata,
Adormirea Malee Domnului. Rasa, com. rur., in jud. Ialomita, Vaidomirul, Glavacioaca Lef-
In anul 1822, familia Bals pl. Borcea, situata intre comu- terul si din catunele (tirlele):
a fácut un asezamint pentru nele Ciocanesti-Margineni si Ca- Bechirul, Ovreiul si Malacul.
schit, hotarind ca pe tot anul comeanca si spre V. de orasul Resedinta primarieT si a jude-
sa se dea schitului de la casa Calarasi. catorieT comunale este in satul
mosief Brosteni 1602 leT vechi, Teritoriul com., cu o supra- Rasa.
to oca de unt-de-lemn, 15 oca fat5. de 16350 hect., coprinde Are o populatie de 2282 lo-
de /uminarr de ceara, 15 vedre sase mosii : Rasa, proprietate cuitorT ; 3 scoale mixte, in sa-
vin si 2 merte gnu. a statului, Cu 5800 hect., din tele : Rasa, Cunesti i Bogata,
Asezamintul acesta s'a scris care 2000 hect. baltis, 100 hect. frecuentate de 230 copa (1899
inteo condicä ce se afla i azT izlaz si 3700 hect, loe de cul- 900); trei biserici, deservite
la schit, hotarindu-se si pamin- tura, foasta pendinte de manas- de 3 preog si 6 dascAlT.
tul, pe care schitul s'O poata tinca tirea Mihaiu-Voda.; Cunesti-Ri- Vite: 2100 caT, 220 boT, 6800
vite. Se mar spune ea la 1821 zeanca, proprietate a statuluT, o!, 200 capre, 1100 pord, 13
schitul a fost pradat de Turcr foastá pendinte de manastirea asini si 120 bivoli.
si in 1833 a fost jefuit si furat Znagovul, compusa din trupu-
de un dececlat din Crucea, leo- ri/e : Cunesti d. s., sau Vaido- Rasa, sat, in jud. Ialomita, pl.

64745. Nardo Maltona? Gaograllo. Vol. V 21

www.dacoromanica.ro
RASA I6g RASN1CUL

Borcea, facind parte din corn. Se invecineste la N. cu com. Catunul de resedinta este
Cu acelasT nume, situat spre V. Scaesti si cu cht. Valea-luT- Rasnicul ; cat. Rasnicul-Batria
de !azul Calarasi si spre S. de Petre din com. Salda ; la S., este situat spre S. de Rasnicul,
lacul Galatuiul. cu comunele Belotul si Sopo- lar cat. Socolesti se afla spre E.
- Aid este resedinta primariel tul ; la E., cu com. Cotofeni- Are o populatie de 1114 su'
si a judecatorief comunale. din-Dos si com. Predesti ; la V., flete.
Are o populatie de 583 lo- cu com. Gogosul i Cernatesti. Sunt treT biserid, una in cat.
cuitorT ; o scoall mixta, cu 188 Limita linieT de N. are di- Socolesti, fondata la anul 1852
elevI (1899-900); o biserica, de- rectiunea de la E. la V., trece si in tinda carda se afil o in-
servid. de I preot si 2 dascah. pe muchia dealuluT numit Dea- scriptie din care se vede ca e
lul-Robuluf, ce face limita de lucrad. de : Mateiti Cruceriu si
Rasa, lac, Ruga cAt. Pladresti, N. a acestei comune. Nicolae. Baza bisericel este de
com. Cucueti-Plataresti, pl. Dim- Limita linieT de S. tae trans- zid, iar restul din hirne. Alta
bovita, jud. Ilfov. Contine peste. versal Dealul-Sopotului i Dea- bisericä se gaseste In cat. Ras-
lul-Buciumului. Limitele de E. nicul, fondata la anul 1846
Rasa-Prosanicul, mafil, ale sta- si de V. tae transversal dea- 1855 de M. Saulescu. Aceasta
tuluT, pendintf de Mitropolie, jud. lurile de mal sus, precum bisericá este de caratnida ; iar
Ilfov, pl. Negoesti. valle ce le desparte, de la N. in tinda se af1á o inscriptie, ce
la S. ne spune ca e zidita de doamna
Rasa-Prosanicul, 'Valiere, a sta- Terenul comuna este deluros; l'inca, sotia raposatuluT Matei
tuluT, In Intindere de 367 hect., la N. prezinta Dealul-Robuluf, Saulescu, si terminad de fiul
pendinte de com. Vasilati, pl. iar la S., dealurile SopotuluT si sati, Costache Saulescu. A freía
Negoesti, jud. Ilfov. BuciumuluT, ce sunt indreptate biserica se afla In cat. Ras-
de la V. la E. si at1 o Inaltime nicul-Batrin, fondata de catre
Rascaeti-Dràghineasca, com. ce variaza intre 40 si 6o m. Constantin Dimitrie Teodosie,
rur., jud. Argesul, pl. Gälasesti, In parte sunt ripoase, iar facuta din birne. Un preot
la extremitatea S.-E. a judetu- parte sunt acoperite Cu cereale si un ciataret oficiazä succesiv
luT, in apropiere de limita jud. sati cu tufarisurf. la cele 3 bisericT din comuna.
Dimbovita, la 28 kil, de com. Comuna este udata de riul In catunul Rasnicul se afla o
rur. Costesti, resedinta subpre- Rasnicul, ce izvoreste din jud. scoala mixta, ce functioneaza
fecturel, si la 63 kil. de Pitesti. Mehedinti. Acest riu, la esirea din 1866.
Se compune din 3 sate: Cio- sa din comuna si pana la Dupd legea rurala din 1864
flesti, Dragineasca si Rascaeti, varsarea sa In Jiul la com. sunt 4 impamintenitf.
cu o populatie de 850 locuitorT. Breasta, poarta numele de Obe- Suprafata intregului teritoriti
Are o biserica.; o scoala. deanca. Peste el se afta' mal comunal este de 5663 pog.,
5 circiume. multe poduri : unul In dreptul din care 4906 pog. arabile,
Budgetul com, e la veniturr Rasnicul-Batrin, dold pe 150 pog. fineata, 50 pog. izlaz,
de 3053 lei si la cheltuell, de soseaua judeteana ce tac valea 428 pog. pddure, 99 pog.
2593 lei. Rasnicul in doul puncte si unul 51 30 pog. pruni.
Vite: 603 bol §i vacT, 132 In dreptul catunuluT Socolesti. Mosia Cornita, numita mal
cal, 5 bivoli, 1563 of, 31 capre Din cauza ploilor prea marT, inainte Socolesti, apartine d-lui
si 732 rimatorT. prima-vara ì toamna, Rasnicul N. G. Racovita si are o supra-
se revarsa.. fata de 5185 pog. Rasnicul-
Rasnicul, com. rur., jud. Dolj, Se compune din tre catune : Oghiar, In cat. Rasnicul, apar-
pl. Dumbrava-d.-s., la 21 kil. Socolesti sail Cornita, situat pe tine d-luT G. Saulescu. Cu-
de Craiova si la 5 kit, de re- valceaua numita Valceaua-Rea prinde ro hect. lunca, 5 hect.
sedinta plaseT, Sopotul. sati Valceaua-CorniteT ; Rasnicul, padure mare si 75 hect. tu-
Este situad. parte pe vale, numit i Rasnicul-Oghiar, situat faris. Tot in cat. Rasnicul, pro-
parte pe deal, afara de cat. parte pe Dealul-Robtauf si parte prietatea anal Amarascu,
Cornita, care este situat pe o pe Dealul-Bisericel ; Rasnicul- cuprinde i hect. tunca si 25
valcea, futre doma siruri de Batrin, situat parte pe deal, hect. tufaris. Padurea Rasnicul-
dealun. parte pe Valceaua-Rasniculuf. Batrin apartine d-lor Plopso-

www.dacoromanica.ro
RASNICUL 163 RASOVA

reanu $i Virgiliti Valeann. PA- co toatd cheItuiala lor; incepu d la 1846 Se margineste la N. Cu jud.
i terminad la 1855, Maid 5. Ialomita, desparSindu se prin Du-
durea Cornisa in Socolesti, ce
aparSine d-luT N. G. Racovita, nare ; la E., cu com. Cochirleni ;
are 40 hect. tufaris, lar d-lur N.
Rasnicul, piriu, in jud. Dolj, pl. la S., cu com. Enige ; iar la V.,
Dumbrava d.-s., com. Rasnicul, cu com. rur. Alimanul (din pl.
Piriianu aparSin i hect. lunca
si 30 hect. tufaris. ce curge prin valea Rasnicul si Silistra-Noua).
Padurile sunt populate cu
se varsä pe stinga riulut Obe- Relieful soluld e 'in general
frasinT, jugastri, cerI, ulmT, fagT,
deanca. accidentat ; valle dealurilor sunt
plopT, si mal cu seama emite. adincT si cu malurT inalte ; dea
Rasnicul - Batrin, sat, in jud. lurte se gramadese unele peste
Viile aparSin atit proprieta-
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. altele ; me toate sunt de natura
rilor cit si locuitorilor.
Rasnicul. Are o populatie de stincoasa $1 Sin de culmea Ra-
Livezile de prunT, 30 pog.,
289 suflete si o biserica de sover si Vlah-Chioi. Principalele
aparSin locuitorilor. Locuitorii
birne, fondata de Constantin dealurl carT brazdeaza com. sunt :
cultiva. cinepa $i se ocupa si
Dimitrie Theodosie. dealul Cochirleni (135 ni.), la
cu cresterea gindacilor de ma-
tase. N.; dealul Geanul Pasa (122 m.),
Rasnicul-Elätrin, pcYdure parti- la E.; dealul Vlah-Chioi (155
Pe mosia d-lur N. G. Raco- culard, in jud. Dolj, pl. Dum-
viSA se afla o moará de aburl, m.), la V.; din care se desface :
brava-d.-s., com. Rasnicul, in in- dealul Germen (r 15 ni.), la N.;
nu departe de calea judeSeana
tindere de 20 hect. tufari$. Parte Dealul-Mare (ro, in.), la V.; dea-
ce trece prin comuna..
aparSine d-luI I. Plopsoreanu, lul Diucul, pietros, la S.-V. ; dea-
In comuna sunt 4 circiumT. parte d luT Valeanu. Predomina
Prin Rasnicul trec : catea ju- lul Mustana (44 ni.), la S.-E.
limita. Se maT gasesc plopT, Prin interiorul comunet avem
deSeana Craiova - Severin ; ca- stejarT $i ulm1.
lea comunala ce merge la com. culmea Rasova (133 m.), din
Sopotul, la S.; calea comu- care se desparte, intinzindu-se
Rasnicul-Oghian, utofie parti- spre S., dealurile: Baciul, la S.-
nall vecinala, ce merge la culara, in jud. Dolj, pl. Dum-
Sclesti, la N.; poteca ce ser- V.; dealurile Malagenilor (130
brava-d.-s., com. Rasnicul, apar- m.), la S.; dealul Grindul-Mare
pueste de la cat. Rasnicul la Sinind mar multor proprietarT.
Sopotul si poteca ce duce de (115 m.), prelungit cu dealul
Are padure si pe dinsa se ga- Mamele (154 m.), la S.; dealul
la Socolesti la Valea-luT-Petru, sesc cete de mosnenT.
prin Salcia, Scaesti, CoSofeni- Ormanul-Lung (143 m.), pre-
din-Dos si BeloSul. lungit cu dealul Socuj-Bair (r58
Budgetul com. e la veniturT de
Rasnicul-Oghian, pci trure par- m.), la S.-E. ; Dealul-Mare (134
2245 leT, 33 batir si la cheituelf, ticulara, in jud. Dolj, pl. Dum- in.), tot la S.-E. Aceste dealurr
de 2770 leT 36 banT. brava d. s., com. Rasnicul, In sunt acoperite cu finete, pa$unT
Vite : 18 cal, 300 vite marl intindere de ro hect. lunca, 5 si semanaturT. Movilele sunt nu-
cornute, 41 capre si 146 of. hect. padure mare $i roo hect. meroase, toate artificiale, con-
tufaris. AparSine parte d-lur G. struite pentru a servi ca puncte
Rasniculsati Rasnicul Oghian, Saulescu, parte d lur A marascu. de observaSie; principalele sunt :
sat, in jud. Dolj, pl. Durnbrava- Se compune din cerl, ulmt, Vlahel (155 al.), la S.-V.; Mo
d.-s., com. Rasnicul, resedinta plopT, fagT, frasinT, jugastri, pa- vila-Arnautulut (137 m.), la S.;
PrimarieT.
ducd, $.1 mal cu seama giruiSe. movila Groapa-Sapata (158 m.),
Are o populalie de 475 su- cea mal Malta din com., la S.-E.
flete ; o scoala mixta., ce func- Rasova, com. rur., in jud. Con- si, puSin la N. de dinsa, Mo-
Sioneaza din 1866; o biserica, stanSa, pl. Medjidia, situata In vila-Sapata (154 m.), tot la S.-E.
fondata in 1846, de familia San- partea de V. a jud., la 70 kil. Dunarea o uda la N., dela Os-
lescu, si terminata In 1855. In spre V. de orasul Constanta, trovul-Lung pana la varsarea
tinda acesteT bisericT se gaseste capitala districtuld, si in cea balSIT Cochirleni In ea, pe o
inscripSiunea : de E. a plasel, la 23 kil. spre lungime de 7 kit. aproape, cu
S.-V. de oraselul Medjidia, rese- o direcSie de la S.-V. spre N.-E.;
Lucrad. de Ilinca, so0a rdposatuluT
Mateid Situlescu, chiar din temelie li dinta et, pe inalul drept al Du- are pe ad o largime medie de
terminad de fiul sdd Costache Sdulescu narir. 1 roo m. si o adincime mijlocie de

www.dacoromanica.ro
RASOVA 164 RASTAVETUI.

12 In., avind malul inalt, din tre locuitorT care posea. 6218 dinainte de Traían, aviad san-
cauza dealurilor pietroase ce se hect. si statul care are 287171- tul de aparare spre S. lar nu
sfirsesc chiar lîngä apa, ara ca hect. spre N. ca cel 'liare de patnInt.
sa le poata rupe ; prin unele lo- Populatiunea este de 433 fa- Pe valea Ceair-Arabagi, Ruga
curT, la V. de Rasova, ele sunt sati 1819 suflete. balta Baciul, se vad ruinele u-
stincoase si prapastioase. Baltile Are 2 biserici, una In cat. nuT sat, bogat odinioara, Ghiol-
care se gasesc pe teritoriul com. Rasova, cu hramul Sf. Nicolae, Basca, distrus de Turcl.
sunt : Vederoasa, la V., forrnata deservita de I preot si 2 pa-
din doua trupurT : Vederoasa, racliserT, cea l'alta In cat. Vlah- Rasova, sat, in jud. Constanta,
prelungita cu Limpezisul si cu Chloi, cu hramul Sf. Paraschiva, pl. Medjidia, catunul de rese-
Sarful la V. si Baciul la E.; are deservita de I preot si 2 pa- dinta al com. Rasova, situat in
800 hect. intindere, acoperite raclisert ; 2 scoli, cite una in partea de V. a pläser si cea
In cea maT mare parte cu stuf fie-care catun. de N. a comuneT, tonteo fru-
si insule plutitoare de iarbä a- Din cele 9139 hect. ale com., moasa pozitiune, pe pantele
mestecatä cu stuf, in care se sunt : 392 hect. teren nepro- DealuluT-Mare si pe malul Du-
ascund o multime de pasad a- ductiv, din care 48 hect. vatra naieT. Are o intindere de 7444
cuatice; comunica Cu Dunarea satelor si 344 hect. baltä si stuf hect., din care 32 hect. ocupate
de care a fost formata din tim- ale statulta ; 8747 hect. teren de gradinile locuitorilor si case,
pul-1 vechT, prin Orla Baciul ; productiv, din care 2527 hect. cu o populatie de 282 familiT,
produce mult peste ; apartine ale statuluI si 6218 hect, ale saii 1366 suflete.
statuluT. Lacul Cochirleni, de la locuitorilor. Are o biserica si o secara'.
N.-E. apartine com. Cochirleni, LocuitoriT posea.: 307 plu-
udind numaT putin com. Raso- gurT, 240 care si cart4e, 2 ma- Rasova, deal, al com. Stolojani,
va. Valle sunt marl si adincT ; $inI de secerat ; 418 cal, 1505 plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat
principalele sunt Valea-Mare, bol, 34 bivolT, 33 asinr, 7178 spre E. comunei si pe care sunt
Germeli, Banciul, Po- oT, 670 capre, 309 rimatort ; viile locuitorilor.
lucci sad Ghiol-Punar, Ceair- moard cu aburf, i moara de opa
Arabagi la S.-V., deschizindu-se si 5 morT de Vint. Rasovita, aitun, al com. Stro-
in balta Vederoasa, Rasova. for- Cotnerciul se face prin gara esti, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
mata din valle Ciairul-din-mijloc, Cernavoda, la 17 kil. spre N. si spre N.-E. de com., situat pe ves.
Saiana -Doice si Orman - Ceair, consta In import de coloniale Are o suprafata de 210 hect.,
prin interioriut com.; valea Ca- si manufacturT si In export de din care 80 hect. arabile, 40 hect.
ramancea cu malurile inalte cereale si vite cu produsele lor. finete si livezr cu prunT, 70 hect.
pietroase prin unele locurr, la Budgetul com, e de 7827 leT padure si 20 hect. vil, cu o
N. si N.-E. la veniturT si de 9080 Id, Ia populatie de 49 familiT, sart 242
Catunele care formeaza com. cheltuelT. suflete.
sunt dota: Rasova, resedinta, CM de comunicatie sunt : pe Are r biserica, facuta de lo-
In partea de N. a com., pe malul Dunare si 1:d'O', cu luntre si cai- cuitorl la 1854, deservita de
cel inalt al DunariT, asezata si curf turcesti; calea mare de la preot si i cintaret.
in valea Rasova, sat cu case Cernavoda la Oltina trecind prin Locuitoril posea.: 20 plugurT,
frumoase, bine zidite, Ingrijite, satul Rasova, apoT drumurT micT 30 care cu bol, i cdruta cu
si inconjurate de gradinT i viT; la Enige, Adam-Clisi, Arabagi, cal.; 20 stupf ; 160 vite marf
Vlah-Chioi san Vlahoi, in par- Cochirleni, Ivrines, Alimanul, cornute, 90 oT, Io cal si 76 ni-
tea de V. a com., pe malul de etc. matorT.
E. al baltiT Vederoasa (sail Lim- Pe teritoriul com., cat. Vlah- Comunicatia in catun se face
pezisul), la 5 kil. in linie dreaptà Chioi, intre baltile Vederoasa prin drumurT ordinare si prin
de resedinta, la 12 kil. pe dru- Baciul, pe muchea dealului Ger- soseaua vecinalä care, venind
mul care ocoleste lacul Baciul. meli, se vad urmele unta val de din spre Tismana, trece pe la
Suprafata com. este de 9139 pamint, zis al luT Traian, fiind- N.-V. acestuT catun.
hect., din care 48 hect. ocupate ca se aseamana cu cel mic de In catun se gäseste 12 l'infla
de vetrele celor doua. sate cu patnInt, dintre Constanta si Co-
402 case ; restul se imparte in- chirleni si care, se zice, dateaza Rastaveiul, vale, com. rur. Po-

www.dacoromanica.ro
RAsTOAICA 163 RAKA

noarele, plaiul Clo$ani, jud. Me- Gheorghe Niculae, Ditru Tircovnicul, com. Damianul, la 312 kil.
hedinti, in care se gaisesc cal.- fijad de obste tot satul, dlnd si Miiria de satul Damianul. Are o po-
Sa la zugrKvit si s'ail zugavit dupfi cum
bunT de platra. pulatie de 380 suflete ; o bise-
se vede, In zilele M. S. Gheorghe Di-
mitrie Bibescu Voevod cu blagoslovenia rica de lemn, deservid. de I
Rastoaica, altd numire datd com. prea Sf. phrinteluY Episcop al kimnicu- preot $i I cintdret.
Pucheni-Mari, pl. Crivina, jud. 10 si Mitropoht a toata Ungro-Vlachia.
Prahova. 1844, rumie 20.s Rastul, sat, jud. Dolj, pl. 1311-
Sunt doul scolT ; 8 circiumI. lesti, com. Rastul. Ved com.
Rastul, com, rur. si sal, jud. Dolj, Dupl Iegea ruralA din 1864 Rastul.
pl Ballesti, formad din satul sunt 282 locuitod impAminte-
Cu acelad nume, situat in partea nitT, iar dupl cea din 1879 sunt Rastul, baltd, jud. Dolj, pl. Bai
de S.-V., la 72 kil. de Craiova si 12 insurateT. lesti, com. Rastul. Se scurge in
la 15 kil, de re.$edinta plä$eT Suprafata teritoriuluT comunal DunAre prin canale. Contine
BAile$ti, pe loc $es, aproape de este de 2288 pogoane, din care: peste.
Dunäre, In fata ora$uluT Lom- 2114 pogoane pdmint arabil, 118
Palanca din Bulgaria. pogoane izlaz si 56 pogoane Rastul, mofie particulara, jud.
Se invecineste la E. cu com. lac $1 teren sterp. Dolj, pl. BAilesti, com. Rastul,
Negoiul; la V., Cu com. Ghidiciul ; Mo$1a de pe teritoriul comunal In intindere de aproape 9000
la N., cu com. BAilesti, si la S., se numeste Rastul ; are o su- pogoane. Apartine Principilor
cu DunArea. prafatá de g000 pogoane ara- Bibescu $i Brincoveanu. Are i
Limita linieT de N. incepe din bile $1 un venit de 197000 Id; padure pe &risa.
mo$ia Negoiul, merge drept de apartine principilor Bibescu si
la E. la V., pana. In mo$ia Seaca Bencovean u. Rastul, mofie, jud. Dolj, pl. pul-
(Baneasa). Pe marginea Dunärei. sunt com. Damianul, apartinind
Limita linieT de S. e formad zAvoae in intindere de 300 pog., DomeniuluT Coroanet.
de Dunäre ce curge drept de situate tot pe mosia Rastul.
la V. la E. Prin comunal trece calea co- Rastul, pdclure particulara, jud.
Limita linieT de E. Incepe de munalA ce duce la Calafat , tre- Dolj, pl. BAilesti, com. Rastul,
la N., din com. Negoiul, si merge cind prin Ghidiciul, Tunari, Po- pe marginea DunAreT, pe mo$ia
spre S. pana in Dunare. lana 5i Calafat. Rastul. Are o intindere de 300
Limita de V. e de la Bäneasa Budgetul comunet este de leT pog. Apartine Principilor Bi
pana. in DunAre. 6011,74 la veniturt si de lef bescu 51 Brincoveanu. Populata
Terenul com, este cornpus 4969,03 la cheItuelT. Cu p/opY $i salcimr.
din pAmint negru, lutos, in unele Vite cornute r r6. OT 40.
locurr nisipos. In tirnpul razboiuluT romino- Rastul, vie jud. Dolj, pl. Jiul
Se gAsesc in com. 26 movile, ruso-turc din 1877-78, la 22 MaT com. Damianul, ?n Intindere
din carT una numitä. Magura 7877, se schimbarl ad ostilitAtI: de 6o hect.
Dacilor. un detasament turcesc pornit de
Rastul este udat de Dunäre la Lom-Palanca si voind se de- Ra§a, sat, care unindu se prin
$i de bAltile Rastul, Ochiota $1 barce pe =tul sting al Dunarel cre$terea populatiund cu satele
Tinosul, in Intindere de 6200 a fost respins de cAlAra$Ff Ro- VIAcheni $i Dude$ti, a format
pogoane. mInT. satul Dudesti, pl. Ialomita-Balta,
Are o populatie de 2195 sufl. Pe acest punct se mal l'Acuse jud. Ialomita.
Biserica, fondata. de locuitod. o asemenea incercare la 18 Maid,
la 1844, are in Uncid urmAtoa- acelad an, cind TurciT furA de Ra§ca, sdtuc, in jud. R.-Sarat,
rea inscriptiune: asemenea respin$T. plaiul Rimnicul, comuna Dea
cAceasta sfIntg si durnnezeiasca bise- lul-Lung, pe piriul Valea-Rasca.
rica, Intru Cristos cinstitN, ce se priiz- Rastul, clitun, al com. Boziorul,
nueste hramul StIntultd (mareluY) erarch jud. Buzad, cu 8o locuitorr $i Ra§ca, deal, in jud. R.-Sarat,
Nicolae o cuvioasa Paraschiva, s'a zidit
din temelie fiindlndemnKtor si Ingrijitor
23 case. plaiul Rimnicul, com. Dealul-
la toate din hiceput si plút 4n stlrOt de Lung ; se desface din culmea
acestia: Stoica Iordache, Stanca Pltru, Rastul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul- Lupanul $i se intinde printre pi.

www.dacoromanica.ro
RACA 166 RATA

raele Valea-Rasca si Valea-Pe- o biserica, deservita de doT §orul-Boräsä§ti,tirgu,s-or, spre


leticul, brazdind partea de V. a preotT si doT dascalT. N.-V. com. Bodesti, pl. Mijlo-
comuna. Vite : 580 cal, '500 bol, 2000 cul, jud. Vasluiti, situat pe tan
oT, to capre, io bivolf si 300 mul piriuluf Cucoara si pe va
Ra§ca, girlifd, izvoreste din pla- pord. lea dealuluf Poiana, de pe mo-
iul erbaneasa, com. Star-Chioj- sia Borosasti.
dul, pl. Teleajenul, jud. Pra- Ra§i, sat, in jud. Ialomita, pl. Are o populatie de un lo -
hoya, curge de la V. spre E. Ialomita-Balta, pendinte de com. cuitorr 51 3 circiumf.
si se varsa in Orla Chiojdul, cu acelasT nume, situat pe tar- Vite : 15 vite marT cornute,
tot in raionul com. Star-Chiojdul. mul drept al riuluf Ialomita si 185 or, 19 capre, 20 caT.
sub coasta Baraganuld, in drep- Locuitorif posea i plug, 1
Ra§ca, phifi, In jud. R.-Sarat, tul satuluT SarAteni-d.-s., de care car cu bol si 8 carute cu cal.
plaiul Rimnicul, com. Dealul- se desparte prin riul Ialomita.
Lung ; izvoreste din dealul Lu- Aid este resedinta primäriel Rate§ului (Dealul-), deal, jud.
panul, ucla apusul comund, cur- si a judecatoriel comunale. Vasluiti, pl. Stemnicul, com. Bro-
gind dealungul dealulur Rasca, Are o populatie de 180 fatni- docul, prelungire a dealuluT Bir-
si se varsa in riul Rimna, mal BY ; o scoala mixta, conclusa de ladal.
jos de catunul Petreanul. un invatator si o biserica, de-
servita de 2 preotT i 2 dascali: Ratiaria, urme de cetate, jud.
Ra§ca (Fundul-WieI-), deal, Dolj, pl. Cimpul, com. Cetatea,
in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul ; Ra§i, lac, jud. Braila, la E. com. care all fost in vechime capitala
se desface din culmea Lupa- Stancuta, intre canalul Vilciul Dacier-Ripense.
nuluT, brazdeaza partea de V. si Dunarea-Vechie, unit cu Vil-
a comunei Dealul-Lung si se ciul prin privalul Ruptura-Ban- Rativoiul (Muntele-), pridure
sfirseste in piriul Valea-Rasca. doiul. particulara, supusä regimuluf sil-
E acoperit cu paclud. vic inca din anul 1883, pe rao-
Ra§i-de-Sus, a/td numire a sa- ia cu acelasT nume, pendinte
Ra§i, com. rur., in jud. Ialomita, tulut alarasi, pl. Ialomita-Bal- de com. Sinaia, pl. Pelesul, jud.
pl. Ialomita - Balta, situatà pe ta, jud. Ialomita. Prahova.
partea dreapta a riuluI Ialomita,
intre comunele Borduselul si Ra§ova, ccItun, al com. Balesti, Ratonul, viroagd, jud. Braila, pe
Copuzul. pl. Ocolul, jud. Gorj, situat spre lunca DunariT ; la nastere din
Se intinde din riul Ialomita, N. de comuna.. dreptul satuluT Lipovenesc, de
spre S., pe cimpul Bäraganul, Are o suprafata de 153 hect., pe teritoriul com. Izlazul ; curge
pe o suprafatä. de 3350 hect. din care 8o hect. arabile, 52 spre N., paralel cu Dunarea si
patnint de cultura si zo hect. hect. padute, 1 hect. vie si 20 pe teritoriul com. Cazasul se
padure si coprinde doua mosiT : hect. finete si lived cu prunT. prerde In baltisul de lingl os-
Rasi-d.-j. si Rasi-d.-s., ambele Are o populatie de 119 fa- trovul Cotitura.
proprietäti particulare. milir, saii 529 sufiete ; o bise-
Dupe legea ruralä din 1864, rica, deservita de i preot si I Rato§ul-Apostol, sat, jud. Bo-
sunt improprietaritT pe teritoriul cintaret ; o moara, pe apa Po- tosani, pl. tefanesti, pe dreapta
comuneT 125 locuitorT ; neim- loaga. piriulur Baseul, in partea de S.
proprietaritT mar sunt 76. LocuitoriT posea : 30 plu- a com. Brateni. Mosia, in ve-
Se compune din satele : Rasi- gurT; 6o care cu bol; 150 vite chime proprietatea paharniculul
d.-j. sail Carausi si Rasi-d.-s. marl cornute, 4 cal, 8o o!, Io Apostol, e asta-zT a epitropieT
saa Rasi si din catunele (tir- capre si pm rimätorT. spitaluluT Sf. Spiridon din Iasi.
lele): Calciugeni, Hulueni si Mos- Teritoriul com, este udat de Are o suprafata. de 169 hect.,
tefan, cu o populatie de 1098 pirturile Rasova si Poloaga. Cu o populatie de 15 locultorT.
locuitorT. Resedinta primaria* si Comunicatia se face prin dru-
a judecatorid comunale este in murl ordinare. Rata, cdtun, in jud. Teleorman,
satul Rasi-d.-s. pl. CalmatuiulnI, format din in-
Are o scoald primara mixta; Rate§ul-Epureanu, sati Tirgu- surateT improprietariti la 1880.

www.dacoromanica.ro
RATA 167 RAZEMUL

Tine de com. BAsesti. Are o -celor ce urmeazá sá dAm aci intat la prinderea pesteluf pe
populatie de 310 locuitorT. explicatiunea unor numirT topo- Mare.
grafice uzitate in aceastA loca- Setcii : nAvod des pentru prin-
Rata, peidure, In jud. Ialomita, Mate derea de scrumbif.
pl. Ialomita-Balta, com. Giur- Giol : lac cu caracter per- navod special pentru
geni, populatä cu salen' i plopr. manent care nu seacl niel' o- prindere de canbulA si calcan.
data. Prostovol : nAvod aruncAtor.
Rata-Tolceasca, mofie,jud. Te- Yiapfe: lac ce mai cu seamA Leipta,s. : nAvod agAtat de plu
leorman, cumparatä de la stat are fiintä in timpul revarsatu- titor.
de cltI-va locuitorT. Purta in ve- rilor i viiturilor Märir. Vintire : nAvoade In forma de
chime numirea de Gilmeiul. Are Zaton : lac vremelnic format con sau sac.
cam 40 hect. pAdure. de revarsAtura MAref-Negre armad : undite marl de fier
in zona litoraluluT acesteia. pentru prinderea morunuluT si
Ratei (Valea-), vale, ce se in- Periboina : gira sapatA ar- nisetruluT in largul MAreT.
tinde din com. i satul Oncesti, tificialmente. Giamandure : arAtAtoare de
pl. StAnisesti, jud. Tecuciti, pana Periprava : glrlA permanentA ape miel san bancurr de nisip.
In satul Taula. Cu scurgere numal intr'o direc- Lotcei :luntre micA, lungAreatA,
tiune. In care nu pot incApea de cit
Ratel (Piscul-), pise de deal, pe Perivoloc : gira permanentA cel mult doT lopAtarT i clrma-
mosia Havirna, com. cu acelasi co scurgere vremelnicA, cind ciul, i intrebuintatA numaT prin
nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Do- tuteo directi un e, clnd In cea-l'altä, lacurT si gurile Dungrel.
dupA nivelul extrem. Dube luntre mare piná la 8
Pardina glrIA inchisA, l'Ara lopätarI, un cirmaciu i doT oa-
Razelmul, lac. VezT Razimul, jud. scurgere. menI la scolc, ca echipaj com-
Tulcea Periteasca : locul de scurgere plect, pentru serviciul pe Mare.
al uneT girle i mal cu seamA Scolc: miel cupe de lemn
Razimul, munte, in jud. Neamtu, contactul saú punctul de resu- pentru scoaterea apeT ce inci-
pl. Piatra-Muntele, com. Galul. fiare al lagunei cu Marea. dental ar fi pAtruns in dubl.
Buhaz : revársáturA generala lopetl
Razimul, lac, la S. gurilor Du- catre Mare. Ghiona'ere: prä.jinT lungT pen-
náreT, In jud Tulcea, pl. Baba- Liman : golf saa giol, des- tru impinsul luntreT de la spate.
dag, pe teritoriul comunelor: Du- chis numal deoparte. Edec: funie cu care se trage
navAtul, Sarinasuf, Zibil, Baba- Yeric : girlá secundará ce luntrea, mal co seamA in susul
dag, Enisala, Caraman-Chioi, Ju- leagà dota periboine. apeT.
rilofca, Camli Buceag, Casap- Cherkanea:stabiliment in mar- Strapazane : cuele de care se
Chioi; zis si Reazim, ruseste ginea lagunel pentru pästrarea sprijinesc bAbAicele.
Razim, turceste Razelm ; Hero- sati sArarea pestelui. Nojile : funii saq sforT ce leagA
dot II numeste Preazimus. Laba,s : numirea lipoveneascA bAbAicele de strapajane.
a) Geografia f i descripliunea pentru Cherhanea. Crapinii : un giol sau japse
topograficii. Rinac: cot de gira. In care se stringe mal cu seamA
Sub aceastá denumire se in- Cate': gardurT pentru prinde- crapT.
telege complexul revArsAturilor rea pesteluT. Plevu,scei: pqte marunt de tot.
gura sf. Gheorghe de-a dreapta Rinac: numire ruseascA pen- Ciortan : crap pAnA la 20 C.
sa si de-a lungul coasteT Dobro- tru cotet. m. lungi me.
gene, intre DunavAt si pAnA Perdea : inpletiturA verticald Ciortänaf : crap pAná la /O
aproape de Cap-Midia, (gura de trestie pentru abaterea pes- c. in. lungime.
Buhazulul) si de ad i de-a lungul teluT la cotet. Cetal: bifurcatie.
litoralulul MdreT Negre la Im- Ca¡ar : numirea lipoveneascA Vilcof: cuvInt rusesc p. cetal.
bucdtura gurel SE. Gheorghe, la pentru Perdea. Chedril : pe turceste bratul
punctul Catirlez, i apoT in sus numirea lipoveneascl Sf. Gheorghe.
la satul Dunavátul. pentru Japse. M'usura: aruncáturl de nisip
Pentru mai bunul inteles al 111-atuai : n'Avod mare, intrebu- din Mare, mal cu seaml restu-

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 168 RAM/4UL

rile de crustacee; musurä insem- Sinoe-Giol, ruseste lacul plexul laguna Dobrogene, la-
nind pe turceste gunoT. albastru, legat despre masivul guna de o intindere colosala
Cocioc : esatura compacta de Dobrogean cu giolul Tuzla si lata de cele-l-alte lagune si re
radacinT a plantelor acuatice, in legaturd directa cu Marea varsaturT ale continentuluT Eu-
ca trestie, papura, sipica s. a., atit prin gura Peritea.sca clt ropean, cu care de abia se poate
care plutesc pe suprafata apeT prin gura BuhazuluT. masura intru clt-va laguna
de colo pana colo dupa cum le Chituc-Giol, ruseste capa- Comacio la revärsatura Poului
inpinge vintul. tul, sfirsitul, fundul, zis si Li- in Adriatica.
Potmolirr: depuneri de mate- manul, o continuare a lacului b) ilia'rog-rafia. Razimul sati
riale teroase i pietroase in forma Sinoe, in legaturd directa cu propriti zis laguna Dobrogeana
de grohotisuff in fundul unur Marea prin gura Buhazulur. 'T are finta parte prin devar-
curs de apa, in general al unuT In ce priveste suprafata a- sarea apelor din bratul SE Gheor-
basin. cestor lacurT si gioluri avem : ghe la viiturT extraordinare, or-
Malire: depuneri pottnolitoare Iezerul Razimul supraf, 36000 h.
dinare i normale, prin girlele
pe ambele marginT ale unta curs Giolul Dranof 2500 Clinetul, Dunavatul, Suletnanca,
sail la tarmul unuT lac, sau in- Giolul Babadag 2000 D Cerni-Florea, Hundia si Gura-
susT pe litoralul Lacul Golov4a 7200 DranovuluT, astfel alimentata cu
Razimul sati mal bine zis Zmeica 6400 ape fluviale la care se ames-
Sinoe-Liman 165oo
laguna Dobrogeanä, se com- 1400 a
teca apele maritime ce pa-
Giolul Tuzla a
pune din urmatoarele lacurT : Japsa Sarinasuf 600 a trund in laguna prin orificiile:
I. Iezerul Razimul cu lacurile Giolul Hagi (Hagi-Giol 300 de la Perisor, Periteasca-Mare,
laterale despre Dunare : Dranof, Zatonul Malciana a 400 (balisa Englezeasca), Gura-Mal-
legat cu bratul Sf. Gheorghe Periteasca-Mare 200 cieni, punctul Pahani-Hrani, Por-
Diferitele japse, giolurY,
prin Orla Cerni-1-lorea, iar cu tita, Gura-Periteasca., Chivucul
parziurY si periboine 4000
Razimul prin gura Dranofului, Diferite limanurf si la- si In fine Gura-Buhazulta (Cara-
despre masivul Dobrogean ; gio- curY izolate 3000 Harman).
iurile : Sarinasuf, Casica, Hagi- Diferite periboine 2500 Dupa cum lesne se poate
Giol, Savanciac, Babadag, Eni- zatoane s ;00 2 vedea, aceasta alimentare este
japse 5000
sala si Caraman-Chioi, legate a
de natura intermitenta cind a-
limanuit si bu-
intre dinsele ì Tezerul Razim hazurY a 3000 pele Dundref, adica. bratul Sf.
parte direct parte prin Periboina 92500 h. Gheorghe aruncl apele sale
sau indirect cu japsele vecine. la care se mal adaogl stu- prin arterele DunavätuluT ce se
Despre Mare, zatoanele : Crulic, furY, i stepe de inundape, bifurca in punctul zis Cetatea-
Cacinova, Perisor i Malciana. litoral maritim, morena, mlas- Zaporojeni in 2 brate : unul di-
tinY iOrm nisipos, dune, etc. 20000
1I. Lacul Golovita, ce insem- rect, Clinetul, cu scurgerea in
In total 112500 h.
neaza lipoveneste capätul, legat Reazim nu departe de insula
Cu tezerul Razimul prin canalul DecT sistemul baltos al intre- Popina i alta, Dunavatul, cu
Bisericuta Cu desvarsdturile des- geT aceste revarsaturT este for- diferitele sale ramificatiT, nu-
pre masivul Dobrogean formate mat in sens curent prin iezerul mite periboine, din care dam
prin giolurile Jurilofca, Pasa- Razimul, lacurile Gorovita, Zmei- ad i numal cite-va: Periboina,
Canli-Buceag, flancate in ca, Sinoe i Chituc si o intindere Jonlungul, Sulimanca si Ion-
directiunea spre Capul Midia apoasä in stare permanenta, de Pusca, desavirsindu-se in gira
de balta Zmeica, legatä cu lacul cel putin 75000 hect., care la set pardina Cerni-Florea, apof
Golovita prin gura Zmeica viituri ordinare se sporeste cum periboinele Ivan-Nazarof, Leon-
cu lacul Sinoe prin gura Sinoe vazuram maT sus la 92500 hect. Lari - .Smarhun, Cubici-
si in comunicatie cu Marea prin La inundatil extraordinare, in- marhun si Tit - Rusu, sávir-
gura Portita. treaga revarsatura ocupa o su- sindu-se in giolul Dranof
III. Lacul Zmeica, pe ruseste prafata de 112500 hect in fine, la cherhaneaua vechTe,
arpele, legat cu Golovita prin Iezerul Razimul, impreuna cu ultima bifurcatie, Deviatca, ce
gura Zineichel i cu lacul Sinoe toate lacurile, giolurile, zatoa- se varsa in Reazim, in drep-
prin gura Sinoe, in comunicatie nele, periboinele i limanurile tul sinulul Holbina. Dunava.-
cu Marea prin Periteasca-Mare. indicate mal sus, formeaza com- tul propriu zis isT arunca a-

www.dacoromanica.ro
IZAZIMUL 160 kAtIMUL

pele sale in Razim, la punc- La aceste soiurl de alimentare prosta, Matita, Babina si alte
tul numit Meterezul - Turcesc, se inaT adauga si alimentarea japce si periboine ara multa in-
Gura-Dranovulul. O alta artera cu apa din sub-sol. sem natate.
principala de alimentare cu va In scurt, sistemul alimenta- In fine, bratul SI. Gheorghe
dulce, se face prin gira Cerni- reT acestor revarsaturf formind formeaza de-a stinga, de partea
Florea, care purcede din Sf. impreuna laguna dobrogeana delteT proprif zise, giolurile, jap-
Gheorghe In dreptul localitater se explica ast-fel : in viiturile cele si pardinele : Solentia, Eren-
Caciatina (ruseste pisicuta), se marf ale DunareT ea devarsa cina, Izacoful, Uzlina, Caciatina,
desface in nenumarate brate si in bratul Chilia einci din noul Litcovul, Luaiina, Puiul, Puiu-
ramurT din care principalele sunt partT, in bratul SI. Gheorghe, letul, Ivancea si alte multe mlas-
Pardin ele- GreculuT si Grulihul, patru din noua si in bratul tinT, iar de partea dreapta apele
pana primeste revarsaturile pe- Sulina, una din noua. ; dup. Sf. Gheorghe, carT, dupa cum am
riboinelor enumerate mal sus, Credner, din totaiul debitului de aratat mal' sus pornesc in spre
si cari toatepornesc din Dunavat. 30-38 milioane ni. c. de apl, laguna Dobrogeana prin girlele :
Intregul acest sistem apos se de- bratul Chilia absoarbe 65 la 9o, Clinetul-Zaporogeni, Dunavatul,
varsa apol in giolul Dranof si de Sf. Gheorghe 30 la 1:90 si res- Sulimanca,Cerni-Florea si Gruh-
ad i prin gira Dranovului in Ra- tul de 5 la ojo, bratul Sulina. lia, maT intiia formind Tezerul
zim, la punctul cherhaneaua pa- In anume anotimpurT, ice- Razimul si apoT toate cele-l'alte
asía. piad de la sfirsitul lul Februa- giolurT deja enumarate.
Alimentarea din Mare a la- rie pana la jumatatea lui Apri- Debitul alicot ce, in stare de
guneT dobrogene, se face propria líe, apele versantulul rusesc ca- mare viiturl, gura Sf. Gheorghe
zis pentru iezerul Razim, prin tre Marea-Neagrä reprezintat arana in devarsdrile dobrogene
orificiul Cistai-Case, la punctul prin rigolile fluviale, Prutul, Do- poate fi socotit la 12 milioane
Pahani-Hrani ; giolul Golovita, nul, Donetul, Dunistrul, Du. ni. c. pe ora saa aproape 300
se alimenteaza direct prin ori- niprul, Cuban si alte riurT, ating milioane ni. c. apa. revarsata in
ficiul Portita (ruseste Portitcaja); maximul debituluT apelor extra- 24 ore peste intreaga suprafata
giolul Sinoe, prin orificiul Pe- ordinare ; prin acest fapt, Marea a acesteT lagune. Din aceasta
riteasca, Girlita ce da in japcea se gaseste umflatA, ridicindu-sT ni- cantitate cel putin 5 milioane
Lungana si zatonul Chituc. Pen- velul peste cota normala Cu 10,15, m. c. pe ora saa 120 milioane
tru complectare me enumerara ba chiar 25 c. m. de-asupra obis- ni. c. apa pe zi isT ia cursul
si Gura-BuhazuluT, cunoscuta ca nuituluT, ast-fel cA atuncT cind Du- pravalindu-sf parte in directiune
resuflatoarea LimanuluT. marea atinge maximul de debit in spre Mare si parte pornind spre
Despre masivul dobrogean, partea sa inferioara, ea se gäseste Tezerul Razimul si bratele sale
laguna primeste o contributiune oprita' in cursul eT, prin feno- laterale. Daca aceasta enorma
de devarsarT apoase prin riurile menul semnalat mal sus. Apele cantitate de apa nu patrunde
O piriiasele : Cataloiul, Taita, Te- sunt dar oprite in cursul lor si in intregimea el' in Tezerul Ra-
lita, Slava-Rusa, Beidant si val- aceasta stagnare se resimte pana zimul, cauza este sistemul nere-
ceaua BabadaguluT, care toate isT aproape de devarsarea Siretultd. gulat al curgerel in aceasta di-
revarsa apele mal india in gio- Atuner bratul Chi/ia isf arunca rectiune, parte prin faptul insu-
lul Babadag, care se gaseste in apele sale In fezerile : Covur- ficientel de pauta, parte prin
legatura directa cu fezerul Ra- luiul, Iarpugul, Catalpugul, Ca- vegetatiunea lacustra, ralasti-
zimul prin canalul Eraclia ; apor hul, crapina Iz.mailuluT si Cartalul, noasa si morenica, ce caracte-
Slava-Cerchezeasca, piriul Hagi- formind o Infinitate de lacurf, rizeaza intreaga aceasta parte
Arad, revarsindu-se in giolul laculete, limanurT, giolurT, japce, de Inc. In asernenea momente
Canli-Buceag ; in legatura cu cu nenumarate ramificatif late- de extraordinare revarsaturf o
Zmeica, riul SarintuluT, varsindu- rale. La rindul saa bratul Sa- suprafata de peste 300.000
se in giolul Sinoe, piriul Dun- ne in aceastä stare anormala hect. de-a dreapta si de-a stInga
ghival si Peletlia, varsindu-se in formeaza si mareste in mod gureT Sf. Gheorghe, si pana
lacul Tuzla zis si SarAtura, legat considerabil lacurile : Giolul- la gura Chilia, se gAseste sub
cu Limanul-Sinoe prin canalul Ce- Rosu, Obretinul, Gorgova, For- apa ; in once parte de loc
tatea-VechTe saa Cara-Harman tuna, Litcovul, Pordina, onteT, a acesteT regiunr, apele se
(turceste Dumbrava-NeagrA). Triozelul, Gablavatca, Bogda- mica greoae, dar aceasta mal

64745. alarde DIclionar agoprafic. Vol. V.


22

www.dacoromanica.ro
RAZimul, 170 kAZimtiL

cu seam à in directiunea catre flare a Marer, anormala, se da- rior al MAreT. Nu se poate bine
Tezerul Razimul unde scurgerea torete, dupa cum vom vedea admite pentru timpurl de fur-
devine aproape imperceptibill, la vale, influentelor aeolitice; a- matiunl quaternare cA numaT
terenul fiind pe de o parte lipsit pele maritime patrund atuncT micile incursiuni de apa, ce stra-
de orf-ce 'Danta, de alta parte pro- prin orificiile enumarate maT sus bat la N. Dobrogef, ca Taita, Te-
ducindu -se anomaliT datorite in sistemul baltos al lagunef lita, S'aya -Rusa $i Slava-Cer-
stagnarilor $i diferitelor oprituri, dobrogene. Astfel se explica cezeasca, piraiele : Potur, Pari-
cauzate de barajele vegetatiunef starea salmastra saii brachicä a ami $i altele, sa fi provocat acest
uscate saii In putrefactie. fezeruluT Razimul $i a gioluri- curent, data fiind mica cantitate
Cu toate aceste colosale pie- lor Golovita, Zmeica, Sinoe, Bu- de apa ce ele poarta, $i aceasta
dici si pierden l de debit se poate hazul, Limanul, Chitucul, etc. numal In anumite timpurT ale
admite ca un milion m. c. pe Fapt de netagaduit este a as- anuluT, cind ele vin mar!. DecT
ora, adica 24000000 m. C. pe tazr atit intrarea apelor din- In alta parte urmeaza sa cautam
zi patrund in Razimul. Acest spre Mare cit si patrunderea a- curentul ce din timpurile forma-
volum de apa, alimentata in mica pelor despre Dunarea este cu tiunef quaternare ale deluviulul
parte, dupd cum azuram mal sus desavir$ire ingreuiatä. $i ale aluviuluT, de o parte, sati
si de versantul dobrogean, for- Laguna dobrogeana, din tim- de alta parte interventiunT se-
meaza la un moment dat intre- purf stravechr, a fost despartita culare si instantanee ce nu a0
gul sistem lagunic al revarsareT. de Mare prin bancurile de nisip ingaduit consolidarea compacta.
MaT tinind seama cA principala ce valurile acesteia aruncati ne- $i continua a lanuluT nisipos
cauza, ce produce stagnarea ge- incetat in partile putin adincT, dintre Olinca si capul Midia.
neralA a cursuluT DunareT, adica despre tarmul si litoralul mari- Acest curent nu putea fi ali-
umflarea MareT, este cauzalitatea tim. Ast-fel incetul cu incetul mentat decT din alta parte, de
stagndrei i a celor 24000000 din dreptul tarmuluf maritim, din cit cu apa provenita din Du-
m. c. pe zi provenitT din rdvdr- directiunea Dranovuluf (punctul nare. Aceasta constatata nu vom
sltura Sf. Gheorghe, se poate Perisorul) $i pana aproape de Cap cerceta de o cam data prin ce
cow:hide : In momentul ce Ma- Midia (buhazul Cara -Harman), imprejurarl naturale sail meste-
rea incepe sä revie la nivelul s'a format un lung $ir de avant- sugite apa a patruns in laguna
ordinar, in aceeafi mdsurd Du- tarm (Vorland), pe o lungime de dobrogeana; ad vom avea in
ndrea incepe arunca apele aproape 6o kil., masuratT in flan- vedere numar curentul, gratie
sale in Mare reducind intreg-ul cul Marif, fapt ce adesea se in- puterel caruia bancul maritim
sistem Mitos al deltei dund- timpla pe coastele tuturor a fost neincetat atacat pe la
rene fi laguna dobrogene la rilor maT putin bintuite de flu- spate. Efectele se vad la Malciana,
starea normalii ce descrefte pen- xurT $i refluxurT. Tipic in aceasta Portita, Periteasca $i Buhazul.
tru lunile de secetii la etajul privinta sunt asa numitele HaffurT DecT, laguna dobrogeana pe
obifnuit. Atunci debitul de de pe coastele germanice din de o parte despartita prin mo-
12000000 m. C. pe zi ce revine spre Marea Balaca. Ele se ga- lul flancator creat de Marea-
revarsaturilor dobrogene scade sesc tot asa de respindite pe Neagra, de alta parte a ramas
la un minim disparent pornind coastele Mar& de Nord, mal putin totu$T in strinsa legatura cu acea-
din masa de revarsare prin orifi- pronuntate la tarmurl stincoase sta prin curentul dunarean ce a
ciile Pahani-Hrani, Portita, Peri- de cit acolo unde Marea pre- intemeiat i intretinut neincetat
te$tile, Gura-Buhazuluf, care-$T zinta largiturT ;ese, sail tarmurT orificiile de admisiune enuma-
varsä la rindul lor apele in Mare. acoperite de nisipuri zburatoare, rate mal sus.
Invers alimentarea din Mare in inlesnitoare formatiund Dunelor. Bratul Sf. Gheorghe, al doilea
spre laguna dobrogeana se face Stavila formata de Marea-Nea- ca volum de apa si intindere
numaT in anume epoce extraor- gra liare dinsa $i laguna dobro- dupa bratul Chilia 'Tare originea
dinare, adicá atuncT cind Marea geana ar fi fost neIncetat ridicata, in virful conulur de dejectare al
se afla la un nivel ridicat, dar marita de actiunea valurilor, delteT (Cetalul IzmailuluT, Pat-
nu provenit din viiturile fluvii- daca nu s'ar fi gasa un curent lageanca) $i '11 revarsa la punc-
lor basinuluT rusesc sa0 debi- puternic din partea opusa, care tul cetalul SulincT aproape, ce-va
tulul prin apele spo- neincetat sa fi lucrat in potriva maT mult de cit un sfert din de-
rite ale DundreT. Aceasta um- consolidAreT acestuT tarm inte- bitul sld in bratul SulineT i por-

www.dacoromanica.ro
RAZ1MUL 171

ne$te de ad i in colo greol la vale impinse catre tarm cu a tita in vedere mar multe epoce de for-
pana la revarsarea sa in Mare, b furie. In virtutea acestor fapte matiune $1 a ne reslati privi-
punctul Catirlet. Daca comparam s'att produs stagnatiunea care rea cel putin asupra celar doul
un moment cursul bratuluI Chi- pe de o parte a provocat co- continente invecinate. Liam in
lia cu al bratulur Sf. Gheorghe, turile din bratul Sf. Gheorghe, ajutorul nostru vestitul op al lur
suntem izbitT de multimea cotu- iar pe de alta a inaltat patul aces- Eduard Suess: tDas Audits der
rilor ce cel din urma face in ra- tuia, producInd schimbarile secu- Erde», volumul I, sect. VIII, pag.
port cu cel Bratul Chilia lare ale cursulur i mated sale. 597 si urmatoarele ; asementa
IsT pastreaza un curs orr-cum Era dar firesc ca apele 0.'0' publicatiunea speciall Credner:
mar direct, de si ramificat, for- caute din timp revarsarI eDie _Deltas» In Petermann'sMit-
mind o multime de ostroave In ralnice. Ast-fel poate cd s'a pro- theilungen , fase. complimen-
cursul sail, dar mentine neIncetat dus in timpurr strävechr Incu- tara, No. 56.
tinta directa spre Vilcov. Bratul rarea apelor bratulul Sf. Gheor- Zbuciumarile groaznice ce a
Sf. Gheorghe, Intre Mahmudia ghe inspre laguna dobrogeana indurat planeta noastra, zice
Catirlet din potriva 's1 schimba si in special in iezerul Razimul. Suess, mar cu seama Intre a doua,
neincetat cursul variind Trite° Apele ()data ad i sosite pornesc a treia si a patra Era a forma-
tnfinitate de directionale, formind incotro gasesc curs liber tiuner sale, au preschimbat intru
coturr care de care mar opuse curg fie In virtu tea pan ter celer mar totul o stare de normalitate geo-
tinter naturale in spre Mare. Pen- favorabile, fie in virtutea vidulul logía. Intr'o harta speciall, a-
tru a caracteriza si mar bine creat in laguna dobrogeana prin cest specialist prezinta aceste
aceasta stare de lucrurr e des- efectele aeolitice, pana aj u ng In zbuciumarr si zguduirl prin anu-
tul a cita tipicul ocol ce acest spre bancurne nisipoase ce mar- me traecturl si traseurr. Din punc-
brat face intre Mahmudia i Mo- cheaza litoralul $i tarmul Marel tul nostru de vedere consideram
ru-Ghiol. Cine at recut vre-o data despre aceasta revarsatura. Cu- numal traseul No. 8; contractiu-
prin aceasta localitate, fie Cu rentul apelor duld cautäi gaseste nea cea mar grozava ce a trebuit
vaporul sati cu luntrea a putut punctele cele mar slabe ale digulur salndure continentul european si
O. se incredini.eze de aceasta natural, le strapunge si se pune In cel asiatic, pentru a se acomoda
variatiune de directionale ; de directa. legatura cu largul Maser ; configuratiuner sale geognostice
trer ori sa latimpla calatorulur ast fel s'ati creat Malcianul, Por- actuale. Ea 41 ea nasterea la in-
sa i se para. a se intoarce la tita, Periteasca i Gura-Buhazu- tilnirea catenelor de muntr Mon-
Mahmudia si totusT el inainteazd lur. golo-ChinezI Tian-Chian, cu ma-
catre Moru-Ghiol. Tot asa, de aci c) Geofisica. Cind este vorba sivul Indlilor, Himalaia; porneste
la vale pana dincolo de Ivan- a descrie o partenie a epocer prin Turchestan i Buhala, trece
cea, coturile se tin lant. Numar istorier omenirer, putem sa ne prin apropierea orasulul rus de
de la Ivancea pang. la Catirlet märginim in cercetarl orr-cit de astäzi Mihailov, pe coastele Ma-
cursul final pastreaza directiunea restrinse 1 cu toate astea vom ref-Caspice, strabate basin ul aces-
dreapta. da un ce complect si de sine ter Mar! i apare la cel-l'alt tarm
Acest brat dispune de o statator. Nu este tot asa cind in dreptul Baculur ; cutreera Cau-
panta cu mult mar mia de este vorba de a descrie o par- cazu/, atinge Crimeea, tangeazä
cit a celor-l'alte doul brate, ex- te ori-cit de mica si neInsem- aproape de gurile Dunarel si 11-
ceptind lucrarile artlficiale de nata. a istoriel geo-tectonice a toralul dobrogean al Marir-Ne-
corectiune intreprinse de comi- formatiunel crimpeulur de su- gre, urmeaza liniasicrestettd bal-
siunea europeana pe bratul Su- prafata terestra ce suntem ne- canulur Etropul, trece pe la Cli-
liner ; iar dejectiunile depuse pe voitI a considera; cäcï ad i itele zura(Portile-de-Fer), se strecoara
acest brat si retinute de Mare sunt atit de strías legate, pe re /a Por0le-de-Fer, coprinde tot
la revarsarea sa, aü gasít la cit urzeala se impra$tie in toate Carpatul rornin i unguresc pa-
Catirlet un punct de sprijin des- directiile. A ne cerca dar a schita na In spre Tatra, trece pi-In Mo-
tul de puternic pentru a nu geo-fizica istoricä a fortnatiunilor ravia si Bohemia $i's1 ia drumul
putea fi invins pier de curen- ce ati predominat la creatiunea prin tot masivul Alpilor pentru
tul acestut brat nicr de efectul defter dunarene si a laguner do- a'$I manifesta in mod slab exis-
contrar al valurilor Mari!; ce brogene, insemneaza a considera tenta la golful Genuer, de unde
in timpul marilor uragane, sunt o Era intreaga geologica, a avea í se perde urma.

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 172 RAZIMUL

Aces te p u tern ice con tractiu nr ca niste ace si de odata Marea tatr mar sus, dar mar co seama
si indoiturr de pamint all produs si uraganul se linisteste, se face Hochstetter, invocind ca mar-
depresiunile Aralulur caspic si iarOsT senin, ca si cind nu s'ar fi torr neperitorr Insula Serpilor
al Marei-Negre ; acestor groaz- intImplat nimic., In Marea-Neagra si insula Po-
nice evenimente geologice se da- Aceste doua. exemple ar *In- pina din rezerul Razimul, a ca.-
toresc basinul actualilor Mar/: ge, ea sa ne edifice asupra timpu- ror mase pretroase staii pe un
Caspica, Marea-Neagra si lacul lul cit a trebuit puterilor ele- piedestal de granit si a altor
Aralul. Cit timp va fi trebuit pu- mentare pe acele vremurr de- mase eruptive, de o virsta cu
terilor geo-dinamice O. creeze a- partate si incalculabile sa for- mult mar vechre de eft detritu/
ceste doul formidabile lasaturr meze basinul Marir-Negre. Apor din fundul actualulur basin a
sati depresiunr de panfint, nu In Era cuaternarä si perioada laguner dobrogene. Masele pra-
titn! Dar stim ca, la 1 Noembre deluviala, tot dupa acelasr au- Ake in Mare sunt acoperite
1755, Lisabona si o bilna parte tor, trebue sa se fi creat ac- de aceasta si talazurile el bat
a coaster portugheze, sunt sfara tualul basin al revarsaturilor do- coastele actuate ale Dobroger.
mate si reduse la nimic prin- brogene. Sigur ca. atuncr Ma- Acum intervin dejectiunile alu-
tr'un teribil cutremur ; valurile rne pravalindu-se in abizul creat vionee si mar cu seama cele
spumeginde ale Atlanticulur se de contractiunea mar sus de- potmolitoare ale Dunarer dupä
ridica cu furie pe coastele Fran- scrisa, aii luat co ele detriturr cum ne-o probeaza Crearner in
der si Scotier, lovesc Izlanda, rid- cuaternare si tertiare si le-ali dus op. citat.
padesc in tr' o clipa pe tarmu rile si ca potmol in basinul Will. Aceste dejectiunr se compun
coastele americane, sfäsie adi Dar nu numar Suess ne spu- in mare parte din nisipurr adose
o insemnata parte a Antilelor, ne aceasta si altr geologr ca : de fluviii si depuse in delta sa.
deslipeste stiner si confunda tar- Peters, Hochstetter, Toula, T. Jata un exemplu in aceast5. pri-
mull, pe dud In Europa mugeste Spratt, Favre, Sivers, Koschkul vint5. luat dupa Peschel, (Niue
Etna, lar Vezuvul scoate valurr . a. cad' top' sunt de aceiasT Probleme der vergleichenden
de foc, lava. si cenusa ; tot in parere, asupra formatiuner geo- Erdkunde , la cap. Innisiparr:
aceasta clipa in virful Cordilie- logice a basinulur Marir-Negre. Poul debusa in vechime In Ma-
rilor,Popo catepelul izbucneste in Denudatiunile coastelor do- re in dreptul Ravener, formind
foc si lava produclnd un urlet in- brogene de la Cap Nidia de-a pAna In Evul Medil lagune cacele
spaimintator ! tata cum lucrea- lungul revarskurilor dobrogene de la Venetia; atuncr Ravena
za natura !Toate aceste s'aii in- si pana la DunavAtul-d.-s. n e spun era un orasinsemnat si vestitport
timplat In aceeasr zi si aceeasi despre stratificatiunea masivu- la Mare ; asta-zr se gaseste la
ord. Mar incoace, lai5 August lur dobrogean precum si despre 7 kil. depArtat de ea. Poul sr-a
1868, izbucneste un puternic cu- deslocatiunile ce dear' trebuit se schimbat cursul de-abia in sec.
tremur in Japonia ; toata partea indure, iar valle si depresiunile In al XII-lea, indreptindu-se catre
nordica a Oceanulur Pacific se orografia si geologia versántulur N. dar chiar pe acele timpurr
agita, tarmul californian se zgu- dobrogean ne arata colosalele vechiul oras Adria, ce in antichi-
duie si jata ce ne raportea- mase ce ail fost ridicate de ad tate era port la Mare, se gasea
z5. capitanul corveter prusiene si duse de furia elementelor deja departat de aceasta co 12
«Angora», care se gasea in acea catre tarmul si fundul Marir, asa kil. Azr se afla la distanta de
zi in apele australiene: «La ora ca se poate admite cu oare-care 33 kil. de la Mane.
unu din zi de o data se tutu- siguranta ca ad fost deplasate In aceasta ordine de ider este
neca fuck nu se mar putea dis- r00 Mil. M. c. detriturr si anume : a se privi formatiunea delta'
tinge catargul cornier, un in- 65000000 na. c. sedimente cuaternare dunarene si laguner dobrogene.
tun erec desavirsit stapineste tot 35000000 m. c. detriturI tertiare Mara de contractiunea de
hausul, echipagiul e coprins de l00000000 m. c, materia scufundatä. care am vorbit mar sus, iata cele-
in Mare.
sparma, Marea si norir päreati el l'alte influente capabile de a
s'ati unit si s'aii inchegat ; talazu- Odata aceste mase de detri- produce preschimbarr seculare
rile se ridicari ca cele mar inalte turr cufundate In Mare, parte sari instantanee pe litoralul Ma-
case, un uragan puternic le mina prin puterea erodonta, iar parte di si In special pe coasta do-
Cu furie, pe dud o ploaie co printr'o scufundaturà brusca, brogeana. :
ciucura loveste fetele noastre, dup. cum ne spun autorir ci- I. Fluxul li refluzul.

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 173 RAZIMUL

Curen/i witterung) precum i izbirea ta- irea scursurilor de apa, prin ar


lzbirea valurilor §i ta- lazurilor (Brandung) au avut nu borT desradacinatr i vegetati
lazurilor. numar in timpurr preistorice, uni plutitoare (Red River, Co-
Reviirsareez afluenfilor dar chiar i In timpir modernr lombia, Nilul, etc.) pe care ac-
maritimt. o influenta vadita asupra con- tiune naturalistul si geo-fizici-
lnfluenta aeoliticd. figuratier litoralulur Masir-Negre anul german o numeste carac
Influenla temperatura. a intregulur tinut al laguner teristic : Wasser Pest.
Denudarea rosettura dobrogene. Din acesta putem conchide
pirmurilor, Coroziunt Ero- Pe de o parte intemperiile ca : Masivul dobrogean In cele
ziunt. aú slabit coherenta materia- mal vechr epoci geologice a fost
VIIi by7uenla organismelor. lulur din care se compune ma- prävalit spre fundul basinulur
Dupa cum se stie basinul Ma- sivul coastelor ; de ad denu- Marif-Negre, formata si ea prin
rer-Negre avInd aproape un con- datiunile, pornirea grohotisu- marea falle continentall descrisä
tur inchis, Cu o deschizatura rilor i detriturilor. In urmá mai sus. In epoca cuaternara,
relativ destul de mica, a Bosfo- erosiunea si mar cu seama co- s'a zamislit $i cimentat dar ac
rulur, face ca fluxul si refluxul rosiunea produse de valurT care tuala stare de lucrurr prin ero-
maritim sa se reduca la un mi- bintue cu vehementa aceasta darea si corodarea intregulur
nim, care mar nu se percepe. regiune, aa influentat si influen- masiv balcanic. Apor s'a mar as-
Izbirea valurilor este de o teaza incà, potmolirile in interi- tupat depresiunea si s'a ridicat
mare Insemnatate in cercetarr orul lagunei i malirea din apro- fundul Marir din scufundatura
geo.fizice mar cu seama cä malu- pierea tarmurilor. O proba neta- induratä in perioadele trecute
rile revarsaturilor dobrogene gaduita despre aceastd actiune si care acoperise totul sub apa,
avut In timpul preistoric i poate sunt rosaturile de a lungul coas- afara de insula $erpilor si insula
chiar la inceputul Frei* quaternare ter dobrogene ce pe alocurea Popina din rezerul Razim. Deer
sa Indure mult din aceasta cauza, apar alit de vadite In malurile revarsaturile dobrogene, asa cum
care provoaca i asta-zr neInce- despoiate de argilul acoperitor. se gasesc astad, sunt datorite
tate preschimbari ; proba des- In unele locurr chiar formatiuni influentelor deluviane care 0-aa
pre acesta denudatiunile coas- numulitice si fenomene fosile asternut patura Sarmaticulur si
telor masivulur dobrogean din- apar direct vederer noastre, cu Permiculur asupra marilor scu-
spre laguna, la cap lancina si toate cd ele apartin unor epocr de fundaturr anterioare.
Dolojmanul, CasapChioi si Sa- mult trecute si sunt in stare nor- In epoca aluvionee s'a format
rinasuf ; asemenea grohotisurile mala acoperite adinc sub straturi limbile de pamint ce despart
aflate ln fundul cit si pe mar- de o virsta cu mult mar tinara. si formeaza astazr In trasaturr
ginele Intregulur complex ale In fine influenta organismelor generale iezerul Razim si toate
lagu ner dobrogen e. asupra dislocarer si formatiuner baltile, giolurile, japcele $i pe-
Totr autorir modernr, socotesc actuale a tarmurilor si vecina- riboinele in legatura, cu el, din-
actiunea valurilor in timpul de täter,
lor, are o mare Insemnatate, tre care principalele sunt Go-
fata ca principalul factor al mor- ad, ca $i pretutindeni unde s'aa lovita, Zmeica, Sinoe, Lirnanul-
fologier Marilor. Coastele do- produs asemenea actiunr geo-fi- Sinoe i poate chiar i lacurile de
brogene, dup. calculele facute zice. Ca exemplu vom cita aci: la Sarinasuf, Calica, Hagi-Ghio/,
de profesorul Kummer, de la Potmolirea aproape desavirsita Sabanciag, Erencina, Enisala,
scoala politecnica din Berlin a portulur Alexandria (Egipt) ; Babadag, Canli-Bugeag, Casap-
(Charlottenburg), sunt lovite cu o precum i potmolirea de la gura Chloi si Tuzla-Ceair. Intru clt la
putere de 150o0 kilogr. pe m. p. de devarsare a fluviului Elba, despartirea acestor lacurr a con-
Influenta revarsaturilor aflu- prin actiunea farelor foramine tribuit Marea si care este par-
entilor si mar cu seama a de- (molusce); imlastinarea golfulur tea datorita dejectiunilor duna-
jectiuralor provocate de acestea Odeser prin alge i conifere; re- rene, o vom trata mar la vale
In spre basinul maritim, cit ducerea pe uscat a Cetater Albe sub paragraful formal-el tarmu-
influenta vInturilor, adica actiu- ce In antichitate era un vestit rilor. Ne multumim ad a con-
nile aeolitice le vom trata in port al Pontulur Euxin, cunoscut stata in rezumat ca revarsaturile
paragraful formarer tarmurilor. de eel* vechr sub denumirea 01- dobrogene sunt in prima linie
Influenfele temperaturet (Ver- bia, apor potmolirea i zmircu- resturr si fragmente ale Mara,

www.dacoromanica.ro
RAZ1MUL 174 RAZIMUL

dezbinate de aceasta prin acti- mine-Burum ; sinul Varni, ma- putin cite putin in spre Marea-
unite deluviale si numaT in urma rele sin de la Bakic, termi- de-Marmara (Propontis) si sta.
a intervenit aluvionul potmolitor nindu-se in capul Giul- Grad. pungind Elespontul in Darda-
si malitor care se gäseste pe icT Chiar golful Constanta 'sl are nele. AtuncI masele de apá na-
pe colea, cum arata configuratia concava spre S. si insusT lito- padesc cu furie in Marea Me-
topografica a localitä.teT. StraturT ralul devarsaturilor dobrogiene diterana si pritnul si cel mal
consistente ati format acele di- privite ca un complex, formeaza puternic curent este stabilit.
gull' si molurr de detritud si un golf larg a carte cavitate De alt-fel sunt cunoscute ura-
sedimente, care imprima carac- urmeaza directiunea de S.-V. ; ganele de pe Marea-Neagra ; aces-
terul mlastinos si lagunic al in- asemenea imbucatura Danis- tora 'sl si datoreste numele el.
treger acestef regiunr. truld, tot asa golful Odesa si Vinturile puternice ce bintue, maT
Formarea järmurilor. Pen- mal departe Marea-de-Azof. cu searna toamna si larca, de la
tru a putea sa ne intemeiam o Spre a ne da seamä in de- E. spre S.-E., formeazá marele
paxere asupra formarel si mai Ora cunostiinta de cauza, sun- curent contrar ; aceste vinturT
cu seaml a morfologieT tar- tem nevoitf a schita aci in se intilnesc pe arealul supra-
muluI dobrogean, cred ca este cite-va cuvinte hidrologia M5.- feteT Marif --Negre, cu furtunile
nevoe a nu urmari numaT /ito- ri Y-Negre. intempestive ce sufla de la N.
ratul in cea mal apropiata ve- Ad ne izbeste mal Intl!' ma- Cu vitese uimitoare ; la un mo-
cinatate, ci a considera tot te- rea afluentà a puternicilor flu- ment dat sunt oprite de curen-
ritoriul occidental si o buna vil ca : Dunarea, Dunistrul, Du- tul aeolitic descris mal sus, a-
parte a aceluY nordic, apar- niprul, Donul, Donetul, Cuban, tuncT in aer si pe Mare se pro-
tinind Maril-Negre, precum si Rion (Phasis) si Chisil - Itnac duc virtejurT, earl izbesc coas-
o bung parte a regiunel ma- (Halys), carT devarsa in Mare tele occidentale ale MäriT-Negre
ritime, a tarmuluI Mediteran. un debit de sute si sute de si aceasta se perpetua din
DecY trebue sa ne incordam miT de metri cubT de al:4 pe perioade geologice incalculabile,
privirea de la Dardanele prin secunda pe dud Mediterana nu erodind fortat in directiunea
Elespont in Propontis, Marea dispune in toata intregimea eV, S.-V. cu inflexiuni V.-N. A-
de Marinara, prin Bosfor si niel de a zecea parte a uneT ceasta este teoria pe care se
pana dincolo de Odesa. La afluente de apa dulce, in ma- bazeaza configuratiunea gene-
prima ochire asupra uneT hart! sele colosale ce via sá se re- ran. a litoralulul Marir-Negre
geografice ni se imprima carac- verse in basinul MariT-Negre. dinspre partea occidentall.
teristic formatiunea infinitateT Aceasta face ca evaporatia pe Acum sä ne restringem pri-
de golfurT, a nenumaratelor si- Marea-Neagra, gratie pozitiund virea asupra formatiund revar-
nurl si sinuleturT, sinuozitatI ce geografice, sa fie minimalä fatá saturilor dobrogene si anume
intrerup intregul complex contu- de aceea a MediteraneI intre Cap Midia si Cap Olinca
ral-periferic, al coastelor con- Tata cum 'sl da. seama Ritter (Farul Sf. Gheorghe), la revar-
siderate. Intreaga complexiune asupra acestul fenomen al for- sarea bratuluI Sf. Gheorghe si
de golfurl si sinurl 'si pas- matiuneI golfurilor si a unifor- asupra coastelor acestuT areal in-
treaza in mod caracteristic si mareI corodareT sinurilor ce am tre Cap Midia, pro eminenta Canli-
fará exceptiune concava spre enumerat mai sus : Marele mase Buceag, virful stincos al Do-
S., iar spata convexa indrep- de apa strinse dupa un ver- lojmanului Cap-Jancina, Saban-
tatä tot-d'auna spre N. sant atit de razlet, s'ati con- ciag ; coroziunile de la Sari-
SA citara cite-va din aceste centrat in depresiunile dintre nasuf, virful cetateT Zaporoje-
golfurf si sinurl : Caucaz (Colhia), Ararat (Pa- nilor si cotul DunavatuluT, pAnl
Golful Midia de linga San- flagonia), Anatolia, partile bal. in spre Moru-Ghiol. Decl avem
Stefano cu capul proeminent canice (Mezembria si. Dardania), O. consideram formatiunT de
Zandal-Bunar ; golful Iniadei cu versantele Casariel si ale Tau- coaste (malurl inalte si bine
ascutitura catre S. a capuluT riel, pana ce puterea lor deve- pronuntate) si formatiunr de
Cara-Bunar ; marele golf de la nind covirsitoare, aa spart ist- tarmurT propria zise, adica Iito-
Burgas, cu sinurile secundare mul tarlmulul ce leaga Europa ralul MariT.
de la Iusuf-Efendi-Tschifi ; sinul de Asia, formind mal intif strim- In ceea ce priveste forma-
Mezembria pana la capul E- toarea BosforuluT, räzlatindu-se tiunea coastelor, ea a fost tra-

www.dacoromanica.ro
ZIMUL 175 RAZIMUL

tatà de o data cu schita geo- Autoril consultati in aceasta Nisipurile zbureftoare, din
techtonica a formatiunel ba- privintä, pe ling ceT citati maT punctul de vedere al morfologiei
sinului lagunelor dobrogene. sus, sunt : Hauer (Anwendung terestre i maI cu seama a dina-
Pentru a fi coraplectr vom mal der Geologie auf die Kenntnisse mo-geologieT, sunt nisipuri com-
arunca o ultima privire asupra der Bodenbeschaffenheit), Har- puse din particele zdrobite si
denadatiunilor acestef coaste, ting- (Die Bildung und Befes- prafuite pana aproape la faina.
ajutatr fiind in aceste consi- tigung der Dilnen), Bertrand Ele se compun din particule
deratiuni de autoritatr i spe- (Geologie des Kurischen Haffs), pfetroase de granit, feldspat,
cialistl : Coerny (Wirkung der Wessely (Der europaische Flag- rod lucitoare (glimer), titan,
Winde au f die Meeresufer), sand), Sokoloff (Dunele Rusest1). hornblende, interstice de natura
Quenstaedt (Epochen der Na- Tarmul dobrogean saa mal bazaltica si lave din epoca si-
tur), Lapparent (Traité de géo- restrins vorbind, litoralul mari- lurica si paleozoica. Ele aa for-
/ogle), Lyell, intemeietorul ac- tim coprins intre capul Midia mat odinioarA sedimental si pot-
tualismulur, in cartea sa (Prin- Olinca, limba-tarm ce des- molul marilor disparate. Aceste
ciples of Geology,», Suess (Ant- parte Marea de laguna dobro- nisipurl aú fost si sunt spulbe-
litz der Erde), etc. geana, nu este o formatiune pro- rate, cum viscolul poart5 zapada
Aproape totT acestl autorf sunt pria zisa, nicr de dune, nicl de si o depune prin depresiunile te-
de acord, intru &it priveste farma- sedimente si mal putin de ni- restre, acolo unde vinturile in-
tiunea basinului Marli-Negre si in sip ad zburdtoare. NetAgAduit dura o oprire sail un virtej si
parte asupra actuald staff de lu- cA curentul vinturilor, descrise In generalitatea cazurilor o do-
crurl ce domneste si pe la coas- mal sus, contribueste in mare =lire a vitesel; atuncT masele
tele dobrogene. Daca denudati- parte la form ati u n ea acestuT Wm, prin greutatea lor proprie cad
unile coastelor znasivuluf consi- dar nu prin aducere de nisipurT, acopera. coaja pamintulul, for-
derat nu sA aratA ochilor nostri de din alte locurl departate pe care mind deserturi, pustiuri
cit arare oil, pe icT pe colea si in sa le depunA si la o alta vreme sa aride.
mod sporadic, dar caracteristic, le transporte mal departe. Aci Dunele sunt expresiunea lo-
la Cara - Nasuf, Cap Dolojman nu avem de a face, nici cu ni- call a nisipurilor zburatoare,
lancina, precum si pe golul sipurile ridicate i purtate de acolo unde vinturile nu ail pu-
coastelor de la Moru-Ghiol, unde furtunT i uragane, ce aa format terca uraganuluI, dar or! cum
se Arad distinct succesiunea stra- Sahara, pustiul Gobi, desertul sunt destul de intense, ca sA ri-
tigrafieT clasice a formatiund Buhari, stepele Podolice, deser- dice sedimentele de pe tarmiT MA-
daca in alte locunl formatiu- turile Egiptulul sat"' groaznicele rilor, ce acopere zone intregT de-
nea dispare, cauza am expus'o : terenurT aride ale tinutulu! BA- formatiunT instantanee descrise
sedimentArile deluviale, mine- natean si o parte a pustei un- maT sus, mutindu-le de colo
rogene i zoogene ; cele din guretf. Aci nu poate fi vorba, pana colo, formind si in-
urmA in speciile treptelor geo- nicl de dunele de-a lungul BM- troenirl nisipoase de alungul
logice, jurazice, crustacee si nu- ticeI i MOAT Nordulul, ce se litoralului Marilor.
mulitice (fare foramine) si intind urmind conturul tarmu- Dam aci cite va date asupra
colea urme fitogene, aparti- rilor acestor marl din Finlanda fenomenului aeolitic dupa cur.
Wind stratificatiunilor tertiare. rasa, pe coastele germane, da- sul profesat la scoala politech-
Toate aceste conglomerate, de- neze, olandeze i belg-iene nica din Berlin al d-luT pro-
triturT, sedimente si grohotisuri pang dincolo de Bretania fran- fesor Kummer ( Der Bau am
ce sunt liber aruncate ca sto- ceza. Exceptiune formeaza, pe Meer)).
ristea pe coaste i dealungul litoralul olandez, baltile interi- Formatiunea lor, este adesea
poalelor lor, ne intareste si oare ca Zuederzea si Haarlemul, In lungul directiunel vintuluf,
mult in expunerea facuta mal care se aseamana. intru cit va cu chid acesta nu e oprit in calea
sus. sisternul baltos al lagunelor do- sa si transversal directier
Pe no!, din punctul de vedere brogene. Cu toate acestea pentru cind intilneste in drumul salt
al format-el' geo-fizice i hidrolo- sustinerea celor avansate mal sus obstacole, ce abat curentul din
gice, ne intereseaza mar malt este bine O. aratam ad i in trea- cursul initial micosorindu-T in
formatiunea tärmului, catre care cat ce sunt nisipurile zburatoare, acelas timp puterea iuteler. Duna
acum ne indreptam privirea. seditnentele i dunele. In fata Marii si la originea el

www.dacoromanica.ro
RA ZimUL 176 RAZimuL

se ridica sub un unghit1 de la anumite timpurl cafe tar- dune, cacT nu exista concor-
5-15° si cade dupa ce sl-a for- mul el. DecT ramine bine con- danta necesara intre actiunea
mat muchia repede catre inte statat ca tärmul dintre Vilcov vinturilor si influentele clima-
riorul tarmuluT sub un unghiä si Olinca este format aproape terice ce stapinesc aceste loca-
mal lent varlind intre 3o-40°. exclusiv din dejectiunile Du- litatl. Faptul se probeaza ast-
Dunele ail tendinta neincetata llard si aceasta pe tot teritoriul fel : in timpul marilor vinturI
de a avansa catre interiorul li- Deltei, de la Olinca pana la ce sufla cu putere de la sfir-
toraluluI, marcind din ce In ce Cap Midia, flancul laguneI do- situl ha Octombre pana spre
tarmul. Acelas lant si sistem de brogene, Marea este care con- inceputul lul Martie, tot arealul
Dune se gaseste neincetat in mis- tribue In cea mal mare parte delteI dunarene si al laguneT
care, cu tendinta de a inainta la formatiunea si consolidarea dobrogene, intru &it nu se ga-
spre interiorul tarilor ; Inaltimea tarmultd. Deer in ambele ca- seste sub apa, se afla in stare
lor variaza Cu puterea vintulur, in- zurr, sedimentdrile sunt dato- inchegata, amorfa si inerta, din
tin derea zone aride de care dis- rite influentelor hidrologice. Ac- cauza temperatureT scazute ; te-
p une aces ta, precum si de consis- tiunea aeolitica este aci ab- renul fiind irnbibat de apa, a-
tenta maT mult sail maIputin co- solut minimall si cu desa- ceasta face ca intregul sol sa
herenta a materialuluT nisipos, virsIre locald. Despre nisipurT se gaseasca in stare inghetatd,
avind haltimI masurate la coamä zburatoare in adevaratul sens al consistenta atit de puternica,
de la 10-15 metri, in termen de cuvintuluT, ad nicI vorba nu in &it uraganele nu pot ridica
mijloc 30-40 metre si in unele poate fi. Ingramadirele de nisip masele terestre de cit prin
cazurT ridicindu-se chiar de la de la Letca, adica de la gura coro dare si intr'o cantitate re-
I 00-120 metre de-asupra supra- Chilia intre Periprava si Cap lativ infim de mica, nelAsind
feteT soluluT. Avansarea anuala Mozorali ; de asemenea, de la in urma lor de &it niste alabe
este foarte variata; dal" ad cite-va gura SE Gheorghe la poalele urme de rosaturl si denudArT.
date caracteristice pentru unele padureT Cara-Orman (Padurea- In timpul vereT, &Ind nisipurile
localitatr. Ast-fel pe insula Sylt, Neagra), intre Cista-Vaduver si sunt mal putin coherente, pu-
avansarea anuala este de 4 me- Catirletul, nu sunt de nit piste terca aeolitica este cu totul
tri, pe coasta prusiana a Märii- mameloane, ridicaturr deluroase, scazuta si nu depaseste re-
Baltice, de 4-6 metre (Frische terenurT aride, produse localnice gimul vinturilor obisnuite. Se-
Nährung), la Saint Paul de ale vinturilor ce bIntue, la diferi- dimentarea se datoreste dar
Léon si Laudes In Bretania tele anotimpurT, in regiunea dei- dijectiunilor durarene pe teri-
franceza. de 8 m., Reclus ad- te!. Tot asemeneanisiparile de la torul delteT propriT, iar pe tar-
mite avansarl anuale de la gura Periteasca si Malciana, in mul MariI, zvirlireT nisipurilor
20-25 m. In localitatea ci- spre Cap Midia, cele de la Por- lamal in timpul obisnuit si
tata din urmä s'ail acoperit tita si cele de la Gura-Buha- maT cu seama al tempestelor
sate intregi si, la avansarea du- zulul in spre Periteasca ca si si uraganelor ce bintue aceasta
nelor catre interior, raminind limba de nisip, formatA intre Mare, si litoralul el.
In urma lor terenul natural lacul Sinoe (limanul Sinoe) si Am atins maT sus, in para-
desgolit, s'ail descoperit turnu- lacul Tuzla, sunt depunerI lo- graful geo-techtoniceT localitätel,
rile bisericilor din satele dis- cale g Cu caracter fix. La gu- cestiunea formatiund limbelor,
parute si innomolite sub masele rile Dunarel, nit si pe tot tinu- proeminentelor si molurilor na-
nisipoase. tul lagund dobrogene, nu poate turale pe de o parte si de alta
SI examinam dar, din acest fi vorba de o innisipare In sen- Ingustimea digulul natural, ce
punct de vedere revarsAturile sul larg al cuvintuluT si mal Cu desparte Marea de laguna do-
dobrogene si tinutul delta du- seama, produsa prin nisipurf brogeana, ce se poate urmari
narene. In prima linie mate- zburatoare cu caracterul du- de la periboina Perisorul spre
rialul potmolitor si introeni- nelor. baliza Englezeasca, toate Peri-
rile nisipitoare se compun adi Tot asa si nisipurile de la testile, Malciana spre Portita,
din dejectiunile aduse si de- Chituc, Cetatea -Vechie, Cara- lidul cea mare a Periteascel,
puse de Dunare in prima linie Harman (Dumbrava-Neagra) si de alungul ChitaculuT pana
si in xnod secundar de nisipul Cara -Nasuf (Apele - Negre), nu din colo de cap Midia, de-a-
si pottnolul ce Marea depune pot fi luate si clasate drept lungul Mari! la Mamaia, Sciut-

www.dacoromanica.ro
RAZIMtTL
177 RAZIMUL

Ghiol i pAnA in apropierea Con- fenomen trecAtor pe care tech- intregimel arealuhd smircos, aflat
stante, pe care Germanul le nu- nica modernA ar putea sA'l in- astA-zr intre bratul Sf. Gheorghe
meste foarte caracteristic Neh- depArteze cu mijloace relativ Tezerul Reazim, lAsind in urma
rung, precum sunt Kurisches foarte putin costisitoare. el rdsuflAtorile Clinetuld, Duna-
Haff, Trisisches Haff, Danziger SA rezumAm dar intregul sis- vAtuluT, Cerni-FloreT, TuretuluT
Bucht i Cantul de insule din- tem de forma tiune al basinuluT alte scursorl de putinA insemnA-
tre Suedia i coastele Olden- pe care se aflA reslatitA laguna tate, dejectiunT ce ad restrins
burguluT. Intemelindu-se aceasta dobrogeanl, pentru ca in urmA lAtirea lagunef despre DunAre ; a-
formatiune geologicA a locali- sA trecem la hidrologia 6. poi tot aceste sedimentArl ad a-
tAteT pe sedimentArl i depunerY, Am probat cA prin scufundarea coperit cu o pAturA potmolitoare
fie ele seculare sad instantanee, uneT pArtl a masivuluT dobro- blocurile si limbele eratice. des-
dupA cum consistenta tere- gean s'a creat depresiunea, care pArtitoare semnalate mal sus si
nurilor a ingAduit, sad influen- imediat In Ere si EpocT geo- imprimind localitAteT caracterul
tele aeolitice mal marl sad logice de mult trecute a fost tiple actual. Actiunile seculare
mal micT, a sporit cresterea acoperia de apele MariT-Negre instantanee co mplecteazA opera.
lor in alte cazurl ; aceste di- numaT dupl desfasurarea si d) Hidrologia. Asupra
gurl despArtitoare sunt si re- sfirsirea evenitnentelor tertiare hidrologier laguner dobrogene
zultatul unor perioade mat vechT (Mezozoice), aceastA prAbusire in ne rAmine foarte putin de zis,
de formatiune in raport cu de- epoca quaternarA perioadele cAd partea esentiall a fost
luvionul i aluvionul ce le aco- deluviale si aluvionee de detri- deja tratatA in cap. hidrografie,
pera i apar la suprafatA. turf si sedimente provenite din geo-fisicA, precum si in descrierea
Gurile ce unesc laguna do- infiintarea i scobirea actualelor tectonicA a basinuld i Armu-
brogeanA cu largul MAriT, adicA: vAT ce brAzdeazA masivul do- rilor sale.
complexiunea Peritestilor, Mal- brogean. Nu ne amine acum de cit a
ciana, Haholul, Pahani - Hrani, Incetul cu incetul aceste se- trata ad cestiunea din pun ctul de
gura -cea -mare a PortiteT, Peri- dimente s'au asezat, ad prins vedere curat technic, cercind a
teasca-cea-Mare i Buhazul, pot coherentA, rAminind numaT vir- arAta sistemul de alimentare din
fi comparate in miniaturA cu futile insule erpilor din Marea- DunAre prin gurele principale
strimtorile: Bosforulul, Elespon- NeagrA si a PopineT din Tezerul enumerate mal sus, a discuta
tuluT, GibraltaruluT sad Sca- Razim, ca stilpT neperitorT a gen eralitatea potmolireT de care
geraculuf, unde mase puternice acelor epod dispärute. Sedi- sufere si sunt amenintate cu des-
de stifle vechT s'ad opus coro- mentele se aseazA pe patine fiintare atilt canalele de alimen-
dIreT i efectuluT erosiv ale stincoase formind oscilatiunT tare dt i insusl disparitia prin
valurilor MAril ce le cutreerd, sad ondulatiunT in a cAror depresiunl potmolire a intregeT regiunT la-
puterilor denudAtoare ale vintu- pAtrund i rAmin apele MAriT, gunice ; apor a schita in scurt
rilor ce bintue aceste localiatT. intemeletoare ale laguneT do- alimentarea cu apl maritimA
DacA litoralul intre gura Buha- brogene. BlocurT eratice respin- prin orificiile deja enumerate.
zuluT i pana dincolo de Peri- clite pe intreaga regiune lagu- In partea hidrografick am
boina Perisorul, ar fi in adevAr nicä ingAdue formatiunea lim- arAtat ce rol joacl cele 4 gurT
numal niste producte seculare belor de la Cozbura-Holbina, de alimentare cu ap5. dulce din
sau instantanee, de mult comuni- Cistai-Caze Bisericuta, limba de DunAre i mal cu seamA a cana-
catiunea lagunelor dobrogene pAmint despArtitoare intre Go- luluT Dunav5.tul, care direct si
cu largul MAriT ar fi fost des- lovita i Zmeica, precum 1 limba in mod permanent intretine in
fiintatA. i ad, ca la marile
i despArtitoare dintre Zmeica si starea apoas1 aproape Intregul
strimtorl continentale citate mai Sinoe, nu mitl insula Curt-bei sad sistem bAltos. Acest canal de
sus, puterea ape' i actiunea Ostrovul-Lupilor. Vine ape pe- alimentare isT ia cursul din bratul
vinturilor se loveste de rezistente rioada aluvioanee, in care Du- Sf. Gheorghe (Kedril, turceste
paleontologice. DacA din dud in n área incepe a se revArsa in balaurul) la punctul numit Mete-
dud aceste gurT, vorbind In sensul perioade seculare asupra intre- rezul-Turcesc sau Girla-GreculuT ;
restrins al strimtorilor, sunt in guluT teritorit al laguneT, si lungimea sa mSsuratA In sborul
parte potmolite i chiar vre- efectul dejectiunilor sale incep pAsAreT, de la acest punct pang.
melnic astupate, aceasta este un s5. se manifeste in potmolirea la devArsarea sa in Razim nu
23
64745. Marais Distionar Geogratio. Vol. V.

www.dacoromanica.ro
RAZ1MUL 178 RAZ1MUL

masoarä in linie dreapta nicT 20 in sensul malirilor laterale, cea- adica de la Sulimanca, pana la
kil., pe cind de fapt, printr'o in- ce a facut ca cu timpul deriva- origina sa din Bratul Sf. Gheor-
finitate de coturl, ocoale, peri- tele apoase ce alta data serveati ghe (punctul Calinova), se ve-
boine, peste 120 la numar, el de artera de alimentare cu apa de iarasI actiunea netagaduita
este nevoit a strabate o distanta dulce a RazimuluT, sa fie mal a naturd ; potmolirea i astu-
de peste 52 kil., aviad a lupta mult salí mal putin potmolite, parea desavarsita caracteriseazä
la fie-care pas ca mlastini restrinse ca numar i ingustate acest curs si intreaga sa regiune
potmolurf, ne mal socotind gar- ca pat si malea din partea des- de revarsare. Si daca nu mij-
durile i cotetile abatatoare ce pre delta Dunard pana. la re- locea si se intrepunea mina ome-
pescarif le infiinteaza de a cur- varsarea lor in laguna. Tot asa, neasca, se intelege in vremurf
mezisul cursului, spre a bate apa dar cu efect maT minimal si gu- destul de depanate, pentru a
in periboinele i jepcile lor ; apoi rele despre Razim alimenta- restabili statul quo ante, atund
vine fecunditatea vegetatiunel toare ale restuluT laguneT cu in- incetul cu incetul actiunea pot-
fixe i plutitoare, cociocurl de cetul prin actiunea valurilor a- molitoare i astupatoare ar fi
stuh, papur i sipica, ce la fie- cestor mase apoase, ali adus cu avansat pana in spre apropierea
care moment if impedica i if sine ridicarea patuluT arterelor Dranovului. Omul ad a urmat
ingreueaza drumul; toate aceste de alimentare. De ad incolo marele principia, a imitat natura,
obstacole fac pe de o parte ca incepe fiinta legender, daca le- a facut cea ce alta data se in-
debitul acestuT canal principal genda este, ce persista inca in deletnicise sa faca clima; omul
de alimentare sa fie redus la mintea i gura a locuitorilor din a sapat din noli canalul, futre
un minim, lar potmolirea atingind partea loculuT, ca. mina orne- Calinova i Sulimanca si a redat
maximul putiincios. El debiteaza neasca a säpat si a dat finta putinta apelor de a porni iarasl
In Razim la viiturl ordinare cam CernetuluT, Dunavatulul si mal In spre luminisul apos al lagunel
9. mil. m. c. apa, dar la viiturl Cu seama infiintarea ClinetuluT, dobrogene. Identic acelas lucru
maff acest debit se indoeste si dupa zisa locuitorilor autohtoni trebue sa se fi intimplat cu
chiar sa intreeste. Din acest s'a facut de mina cletinulur». cursul Dunavatului. i cursul
quantum de apa, lagund do- Este de netagaduit ca. °amena' luf de la vale intre Razim
brogene ir revine insa. o foarte cu dor de a produce si a se bu- Sulimanca prezinta urmele ac-
mica parte, cad cea mal mare cura de rodul munceT lor aii tiuneT natura dei aceasta.
sa imprastie ara, rost i razia- intervenit Cu mina lor, spre a mal putin larga si mal putin
tindu-se se devarsa prin diferite restabili o stare de lucrad bine adinca ca Cernetul, totusl de-
scursorT catre Mare san chiar facatoare, ce alta data natura fa- notind el nu mina omeneasca
inapoindu-se în matca gurel Sf. cuse i apoi iarasf prin capriciul a fost aceia ce de la obirsie l-a
Gheorghe. ei aU fost distruse. Cel putin intemeiat. De la Sulimanca in
Daca inteun timp mal mult Cernetul (Cerni-Florea, Turetul) sus cursul schimba deodata
sati mal putin departat, apele si Dunavatul pot fi ast-fel con- directia primitiva S.-N., perpen-
bratului SE Gheorghe aü incurat siderate si mai precis vorbind diculara E.-V., pana in dreptul
cu mal multa putere si cu un Cernetul astazT chiar in cea ce localitatei Dunavatul-d.-j., nu de.
volum cu mult mal mare de eh priveste cursul salí futre Razim, parte de cetatea Zaporojenilor,
cel de astazi, catre basinul la- Sulimanca i Dranof, presinta de aci II! ea Tarasi directiunea
guneT dobrogene i in special inca acele semne i urme nepe- S.-N. -N. pana la origina sa ac-
a Iezerului Razim, cauzele ati ritoare ale une! creatiuni cu de- tuala din Sf. Gheorghe (Duna-
fost : fie viiturT extraordinare de savirsire naturale. Largimea sa vatul-Greci bifurcat in DunavAtul-
apa, fie influente de perturbatiuni extraordinara, de 25 in uneIe lo- Lipoveni si al Salciilor). Aci,
terestre sau alte actiunT hidro- curf pana la 40 m.; adincimea sa adica de la Cetatea Zaporoje-
nome. Odata aceasta stare extra- masurata la apa mica care nu sca- nilor, pana la gura Sf. Gheorghe,
ordinara incetata, disparuta de nicl odata sub 5-6 in., toate se vede directa interventiune
nerepetita, a produs starea nor- aceste ne spun pana la evidenta. a omuluT. De la Sulimanca in
mala, secularitatea si actualita- ca ad nu a fost o intervenienta linie dreapta i urmind direc-
tea. Apele Sf. Gheorghe a(' clu- a mine! omenestl pentru adu- tiunea primitiva a Dunavatului
tat de atuncl in coace urmind cerea in finta a acestur canal. pana in Sf. Gheorghe (Punctul
legile firestT a-sT ingusta patul In partea de sus a Cernetului, Perivolca) nu sunt de dt 4 kil.

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 179 RAZIMUL

si de sigur °data cursul natural ea ar fi atit de mica in &it niel rungen), Talbout de Marigny
al Dunavatuluf a urmat aceasta nu s'ar putea tine seama de (Hydrographie de la Mer Noire)
directiune si interese sad cine citimea eT numerica. 5i cu toate si altl, care cu totT sunt de acord
stie ce trebuinte omenestl si si- acestea, observatorul atent care el, daca Marea-Neagra nu dis-
gur vremelnice i-ad abatut cursul cunoaste localitatea poate pune de un flux si reflux tot
In spre catunul Dunavatul-d.-j. asigure ca la un moment dat, atit de mare ca al altor Mart, in
indrumindu-1 de ad i in spre scurgerea pe aceste canale se schimb ?nsa apele el sunt su-
Dunare. Daca alta data mina face atIt de repede in spre Ra- puse unuT groaznic freamat pro-
omen easel a restabilit calea a- zim, in eit or si cine ar fi in- dus din alternativa si simultana
poas5. ?titre Salimanca, Perivolca, dreptatit sa creada ca. aceste succedare a vinturilor S.-N., V.-
nu se see nici nu se poate do- cursurl dispun de o alti panta E. Baterea acestor vinturl pro-
vedi, faptul persista, ?ma ea, cur- cu mult mal considerabill de eft duc schimbarl foarte reshntite
sul a ramas deviat asa cum se aceia de care In realitate este in nive/ul normal al acester marl
gaseste astazT. staptnita localitatea. Efectul in- suprafete apoase. Dupl cum se
Ne mal ramIne a mal vorbi de curareT apelor din Dunavat In stie intensitatea Vinturilor ca
canalul de alimentare Clinetul, Reazim, vorbim numaT de acest energie, sunt cu mult mal marl
nu me pe care-I poarta Intre Razim canal, se mal poate proba $1 de la N. spre S., de cit opusele
sI insula Popinef in dreptul lo- printr'un alt fapt si mal isbitor. lor de la S. spre N. Ne-ar duce
calitatef Sarinazuf (turceste, Putem cita ad cazul observat prea departe daca am cita adi
galbend) $i pana la intilnirea de nol ?mine in zilele de 7 si 12 numaT parerea unuia din auto-
sa cu Dunavatul, care in acest Aprilie 1900. In ziva de 7 ritatile de mal sus, asupra exis-
punct in raport cu cursul sad Aprilie mal intreaga gura a Du- tentel acestuT fenomen aeolitic.
'sr schimba cursul la stInga catre navatuluT era malita, nedispunind Luam faptul ca constatat ca:
Suiimanca. Clinetul pare sa fie de o deschidere devarsatoare vInturile nordice sunt covirsi-
opera complecta conceputa de mal mare de 5 m. in largime, toare asupra celor sudice de
mintea omeneasca si executata cu o adIncime de cel mult i si unde i denivelarea produsa In
de mina lor, chid cum si care jumatate metru, si sa se tina directiune S. mal mare de eft
a fost motivele infiintareT luT, ne seama ca ne gasim In epoca de In directiunea N. Curentul N.
vom cerca a o dovedi, in partea mare viiturT a apelor ; lar In preponderent curentulul S Daca
istorica. ziva de 12 Aprilie gura Duna- aceasta se intimpla pe Marea-
Caracterul lagunic ce dom- vatulul se largise cel putin la Neagrä cum s'ar putea intimpla
neste Intre gura Sf. Gheorghe 25 metre, cu o actincime mini- aft-fel in laguna dobrogeana si in
$1 Tezerul Razim este in prima mall de cel putin 3 metre. Or special pe Tezerul Razim, masa
linie conditionat de lipsa aproape cine e dispus a se intreba de cea m aT co m pacta si maT resleata a
desavirsíta a diferentef de nivel unde aceasta schimbare eft de intreguluT complex de revarsare.
intre prima si secunda. Pan ta brusca si savirsita numaT in Apele aci se retrag in spre Mare
este aproape reclusa la nula ; o restimpul de 4 zile, fiind data cu o vehementa 'vertiginoasa
pajiste orizontala se intinde-peste imposibilitatea schimbarel de directiunea N. S., 'Astrid in urma
tot tinutul, cea ce face ca scur- panta, adica a sporireT el, decT lor un gol simtitor, mal cu seama
gerea apelor s5. fie alternativa a augmentareT scurgereT pe acest avind In vedere mica adincime
adica sa se produca fenomenul motiv. a RazimuluT fata de reslatirea
une scurgerl &rid din Dunare Explicatiunea acestuT fenomen sa. AtuncT napadesc apele Du-
In lagune, c?nd din lagune in spre se Intemeiaza In parte pe In- navatuluT si a celor-l'alte canale
Dunare. Pentru toate canalele treaga suprafata a RazimuluT alimentare, pare ca ar fi animate
de alimentare enumerate maT si in general a laguneT dobro- si pornite de panta until rid din
sus, putem sustine cu drept cu- gene. .Si daca consultam auto- valle muntilor (nu vol sa inteleg
Vint ca nu dispune de o panta de ritami : Thome de Gumonid torent) si niel nu sunt in stare
scurgere in intelesul obisnult; (Mémoire sur le regime des a podidi umplerea goluluf ; a-
cad daca In adevar am dispune eaux courantes en France), Revy tuncT se face adevarata primenire
de o diferenta de nivel intre (Hydraulics of Grant Rivers), a DunavatuluT, a RazimuluT si
origina acelor canale de alimen- Lorenz v. Liburnau (Die Donau, a intregulur sistem iagunic cu
tare si devarsarea lor in Razim, ihre Strömungen undiAblage- apa dulce adusa din bratul Sf.

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 180 RAZIMUL

Gheorghe prin canalele enuma- Vinturile nordice ce in laguna tentd si regulateT functionarl,
rate mal sus. dobrogeana, privite ca puterl cel putin a DunávatuluT, ca ar-
Daca asta-zl acest fenomen si actiunl idrostatice, 's1 iaa ori- tera de alimentare pentru care
nu se mar intimpla in ?titre- gina pe flancul TezeruluT Ra- trebue sa se ingrijeasca in toate
gimea grandiositatel sale, a- zimul, intre Sarinasuf catre Dra- timpurile ca sa faca fata sco-
ceasta se datoreste vednicel nof $i Mare si pornesc de ad In puluT menireT sale.
astuparI, end a gurilor despre spre largul lagund; forta vie Fenomenul geo-fisic ce pro-
bratul Sf. Gheorghe, care nu a maselor apoase se gaseste duce incurarea apelor dulcI si
ingadue atuncl intrarea apelor abatuta de puternicile mase maritime, in special in Tezerul
In canalele de alimentare, chid stincoase de la Cap Dolojman, Razim si in general In laguna
a gurilor de revarsare despre lancina si pana dincolo de pis- dobrogeana se explica ast-fel :
Razim, care tocmaT In momen- cul mind Eraclia, ceea ce pro- Mal sus am aratat care este
tul prielnic se gasesc malite, duce o schimbare de intensi- menirea si importanta Duna-
impedecind nApadirea prodi- tate in directiunea si vigoarea vatuluT, apoT am cautat sa pro-
gioasa a apelor in spre laguna. puterd apel, perpendicular la barn necesitatea netagaduita a
Cum se intimpla acum, and cea &alga, adica V.-E. mani- orificiilor despre Mare. Inter-
bat vinturile S.-N.? Data fiind festata prin izbirile ante - tar- mitenta jocului incurard apelor
inferioritatea viteselor acestor mulul despartitor tare laguna dulcl si a apelor maritime se
ape, ded a actiunilor lor fata de si Mare, cela ce da nastere ori- poate dar vedea in cele expuse
cele-l-alte, curentul la intoarcere ficiilor de la Portita $i Peri- In rindurile precedente. Cu
nu mal este atit de puternic, decT teasca, raminind ca vinturile toate acestea vom rezuma in
nicT rebufnirea apelo r inapoT nu de la N. spre S. sa tina des- cite-va cuvinte si acest feno-
mar este animata de aceea forta, chisa gura Buhazului. men.
de care a fost coprinsa in cazul Intretinerea propria zisa a Apele Dunavatului, daca nu
precedent. Apele maritime se in- acestor orificil prin mind ome- si a celor-l-alte artere de co.
tore lent $i se multumesc a pune neasca, nu vrea sa zica alt-ceva municatie, ocupa spatiul secat
o stavila incurAreT apelor dulci, de cit a ne ingriji iarasI de re- in basinul RazimuluI, pe dud
ce debuseaza prin canalete de ali- gulata functionare, cel putin a apele stagnante aflate si static-
mentare din gura Sf. Gheorghe. DunavatuluT, daca nu si a celor- nare in Intreaga regiune sub
Din toate aceste, vedem ca l-alte artere de alimentare, cad actiunea vintului nordic, v ga-
cestiunea de panta a Duna- ce ar folosi puterea vintulur ca seste o repede scurgere pi-in
vatulul si a celor-l-alte canale motor, daca obiectul inlesnitor cele trel orificiT mar marcante
In alimentarea lagunei dobro- conducerer energiel sale ar lipsi. In spre Mare, prin care fapt la
gene cu apa dulce, tine un rol Dunavatul si cele-l-alte artere un moment geo-fisic Dunavatul
infim de mic fatä de energia In asemenea momente, trebue trebue sa 'sl incordeze inteatita
desvoltata de elementele na- O. duel destula apa in bazinul debitul intru cit basinul lagunic
turei, ca influentele aeolitice si kzerulur Razim $i al intreger la- se gaseste mal mult golit si
ale valurilor. gune, pentru ca puterea vin- urmind a fi reumplut in vir-
Acum cite-va cuvinte asupra tuluT sa le poarte si sa le iz- tutea gravitateT si panteT celd
intretinereI geo-dinamice, a ori- beasca cu putere, aruncindu-le mal favorabile ; In acest mo-
ficiilor de contact Portita, Peri- peste forlandul maritim, deschi- ment geo-fisic in presupunerea
teasca si Buhazul. zind ast-fel portile pentru eva- und regulate functionarl, cel
Pentru a complecta itu] ce- cuarea apelor stationare, blear- putin a DunavatuluT, basinul
lor expuse mar sus, gasim ne- cate cu rezidurile putrefactiilor laguneT dobrogene este ocupat
merit a justifica ad i contactul vegetale si morenice dintre Sf. de apa dulce, cind starea lu-
mar mult sati mal putin per- Gheorghe $i Razimul, care in- crurilor se schimba, vinturile
petal, intre laguna dobrogeana tr'un atare moment stint scurse de la Sud, daca nu aft energie ca
si apele Mare!. Mal la vale vom si vidate, iar apele duld si puterea vintuluT de la Nord, dar
indica in treacat existenta lor. proaspete ale Dunavatulul si cel putin ca volum de apd, ce
Aci ne ramine numaT a proba celor-l-alte artere, adica apele incura in spre laguna este ceva
continuitatea influentelor aeo- Dullard, sa le ia locul. DecT, mal mare de dit cel ce in pri-
litice, constatate mal sus. iarAsT reese importanta exis- mul moment geo-fisic era de-

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL
181 RAZIMUL

bitat de Dunavat. Inteun atare merita. Cele-l'alte studii acute termen de mijloc este de 1,011,
caz se produce un contra-efect deMarcovnicolf,Andruzoff,s. a. lacul Babadag 1,009 I,0 I, decT
?are apele maritime cu ten- se referd mar mult la basinul ar urma ca apele laculur Baba-
dinta de a patrunde in laguna MareT-Negre, atingind numaT in da sa fie mar dulcr de cit ale
si neputinta apelor dulcI de a treacat laguna dobrogeana, tot Razimulur. In cea ce priveste
se retrage sub imperiul acestei asemenea ca si lucrarile d-lor cercetarile chimistuluT rus citat
presiuni prin gura DunavatuluT. Luksch si Wolf publicate in mal sus putem da ad observa-
Acest fenomen se datoreste (Deutsche Rundschau fiir Geo- tiunile sale asupra gradului de
deci regimului salmastru sail graphic und S tatistik», asemenea salinitate din Marea-Neagra: La
brachic, attt de bine-fleator in comunicatul d-luT Neumayr din gurele DunareT el constata pe
ale crestereT, inmultireT pestilor «Zur Geschichte des östlichen o intindere de maT bine de fo
si a pescuituluT lor, fapt ce as- Mittelmeerbeckens). kil, o nealterare a ape du/el
a-if a disparut numaT din cau- Salinitatea laguneT Dobro- cu apa maritima, decT furia de
z5. ca Dunavatul si cele-l-alte gene pastreaza intru totul ca- revarsare a fluviuluT este intea-
artere de alimentare nu mal racteristica apelor salmastre si tit de covirsitoare, in cit im-
sunt in stare O. 'sT indepli- brachice. Date precise, precum pinge spre largul Marel apele
neasel chemarea. si studiT continue niel in aceasta aceptia; tot acest cercetator ga-
Pentru a complecta hydro privinta nu s'a facut, asa ca seste cä gradul de salinitate
logia laguneT dobrogene, ur- prea putin se poate spune si al MareT-Negre ar varia ?rare
meaza O. mal atingem inca In aceasta directiune. Gradul de 1,20-1.50 la IN , decT in termen
ultimele 2 cestiunT : abiziologia salinitate fiind o functiune a de mijloc :cam 1,35 la 0 0 ; pe
si salinitatea acestuT bazin apos. temperatureT, a catimeT de eva- cind gradul de salinitate in ter-
.Abisiologia lagunei dobro- poratie, nu prea se poate sti cu men de mijloc al MArer-Medi-
gene sag chiar aceia a ezerulul siguranta care este catimea me- terane este cel putin de 30/o.
Razim nu a fost pana in mo- die a procentului de salinitate. In Temperatura. In ceca ce pri-
ment de nimenT cercetata, nici timpuri, cu ocazia studiuluT basi- veste laguna dobrogeana de
ca cestiune generala flier ca ama- fluid MareT-Negre, geologul rus asemenea pana in present nu
nunte, tot ce putem spune in Audruzoff, geo-fizicianul Mar- a fost studiata de nimenT.
aceasta privinta sunt date foarte covnicoff,si chimistu/ Lebia'inski, e) Fauna si Flora. i in acea-
neinsemnate si cuIese dintr'un s'ad indeletnicit cu cercetarea sta privinta suntem inca foarte
trecut relativ departat de catre laturalnica si fdra al da impor- sat-ad in cercetarY speciale, cu
capitanul de navigatiune din tanta euvenita, a salinitatef lagu- toate ca ar merita o mare im-
Flota engleza T. Spratt, si co- net dobrogene, ocupindu-se na- portanta din toate punctele de
municate in «On the Geology turalmente numai de basinul Ma- vedere, un studid in aceasta
of the N.-E. part of the Do- rei-Negre cu care ad fost insarci- privinta pentru laguna dobro-
brutscha. Quart journal geol. nati de guvernul lor. De ase- geana.
Soc. vol. XIV», care pe acele menea si geologul german Peters Flora a fost asemenea aproape
vremurT a si intoemit o harta s'a ocupat in treacat de gradul cu desavirsire neglijata, citam
indicatoare a curbelor de ega1ä de salinitate al laguneT dobro- aci ca piante: zostera marind,
adincime, din care reese ca actin- gene, publicata in lucrarile sale: uvalactuca si Cucuta maritimd
cimele cele mal marl adica intre «Die Donau und ihr Gebiet (lat.*Cicuta virosa, germ. Wasser-
treT si patru m. si jumatate s'ar 1876,, precum si in lucrarea sa de schierling), care creste pana la
gasi in iezerul Razim pe la mare importanta 4 Grundlinien indltimT de 3 m. pi care aco-
mijlocul /inieT balisa Englesa- zur Geographie und Geologie der pera mal cu seama regiunea Del-
Cap lancina, precum si la mij- Dobrudschav publicatA in Denk- te!. Pe insulele, holdele si limbile
locul linieT Cap lancina-insula schriften der K. K. Academie lungarete ale DelteT, se observa
Popina, in colo adincimele mal d. Wissenschaften. Wien 1866. o fecunda vegetatie a stufurilor
mareante nu intrec catimea de Din toate aceste lucrArr da0 de trestie, sipica si papura ; ca-
2 metri. Cum am spus insa aci urmAtoarele date Mil pre- racteristic este ca aproape in-
aceasta lucrare este invechita si tentiune de normalitate si exac- treaga laguna nu se gaseste bin-
atuncT c1nd s'a facut nu i s'a titate covirsitoare. Greutate spe- tuita de cocioacele plutitoare
dat importanta ce cu adevarat cificA a_aper in lacul Razim in care se gasesc in ghiolul Dranof

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 182 RAZIMUL

si maT cu seamA in stare foarte vom vorbi mal la vale sub Ich- tuluT, de pozitia geo-fizicl ce
fecund& in mal toate lacurile, tiologie. Acum sl complectam am descris mar sus : laguna do-
ghiolurile, jepcile si pardinele aceste date cu capitolul : brogeana la gurile DunariT
DelteT dunarene. Ca plantatiune Ornitologie. In aceasta pri- In fata MariT-Negre, lar a doua
lemnoasa, laguna dobrogeanA vinta se dispune de un bogat ma- laguna Comachiu, la revArsarea
este foarte saraca, sunt multe lo- terial atit ca colectiune, nomen- PouluT pe coasta italiana des-
calitAti care se ndmesc: Cara-Or- claturA si specificArT, insA cu des- pre Marea Adriatica. Ambele
man (turceste, pddurea neagrd), tulA parere de rati trebue s'o spu- aproape aceia$T configuratiune
Deli - Orman (turceste, pitdure nem cA nu noT suntem aceia ce geo-fizicA. Laguna dobrogeara,
nebund), Cara - Harman (dum- am intreprins studiul in aceasta un apendice al MariT-Negre, a
brava neagrd), Leti, ceea ce va privinta, ci veciniT nostri UnguriT fost si este alimentata de apa
sA zicA turce0e, zdzoig, indrd- ati trimis in 2 veri de arindul dulce in trecut ca $i acuma
cinif, din toate aceste astazT nu 1896 $1 1897 pe naturalistul Dr. prin bratul Sf. Gheorghe (ca-
se maT pomeneste nimic, excep- Almasy Gyorgy V. care a si nalete naturale saa artificiale
tind cite-va sAlciT pe la kerha- publicat un studia sub titlul: Clinetul, DunavAtul, Cernetul,
nalele pescarilor. In mod imbu- «Madartani Betekintés a Romani zis $i Cerni-Floarea sail Ture-
curator te isbesc plantatiunile Dobrudsába. p, adica pe romi- tul), lar despre Mare apele sA-
de pomI fructiferl, merr, perI, ne$te : Recunoa$tere-ornitologicA rate incura in spre laguna prin
caisT i maI cu seamA persicir In Dobrogea romirta. Recoman- orificiile diferite, dar cele mal
carI reu$esc foarte bine in par- dam tuturor ce-1 intereseaza a- princi pale sunt : Malciana, Perite-
tea loculul, ce se gasesc plantate cest studia, cartea numituluT $tile, Portita $i Buhazul-Carahar-
pe la kerhanalele de-a lungul Du- cercetator. man; starea este analoaga in la-
navAtuluT, pe icT pe colea intil- f) Ichtiologia. Iezerul Razim gunA sari lido ComachioIuT. Ea e
ne$tT vite de strugurl ce dati sari mal bine zis laguna dobro- apendicele Marer Adriatice, din
rod foarte bun. Aceasta e tot geanA se bucura de una din cele partea de N. se gaseste indirect
despre flora laguneT dobrogene. mal rarT positiunr geografice, alimentata cu apa dulce din
Fauna. i In privinta aceasta care dupa cum am vAzut $i am rlul Po di Volano, la Sud la-
nu putem sa ne lludam cA dis- Invederat mal sus, Inlesnesc a- rA$T indirect prin riul Reno, a-
punem de un material coVir$i- mestecul apelor Mare! cu apele pele patrund in aceasta laguna
tor, nicT chiar inventarierea ani- dulcT. In general aceasta se in- prin intrarile de la Volano-Co-
malica nu s'a facut in partea timpla acolo unde configura- machio si Po-di-Primaro ; pe chid
loculul. Se gasesc prin stufurT tiunea topicA ingadue$te in a- laguna din sInul MareT Adria-
mistretT si pisicl sAlbatice, i cad propierea uneT revarsaturl de rig tice '$i pastreazA i astAzT re-
de sigur nu sunt de cIt urmele sari fluviti, formatiunT lagunice, numele in ale pescarillor (lacobi,
unor animale ce alta data. ail «lido», fie ea restul Mara ce «Der Fischfang in der Lagune
fost domesticite. Din Crustacee s'a retras, fie produsul lateral von Comachio»), iar laguna
$i Conhile se gäsesc multe si ne- al configuratiuner topografice noastra dobrogeana ameninta
numArate speciT de Kardium, sari geo/ogice a deltei respec- pe zi ce trece s5. devie o ade-
Dreizena, Polimorfa, maT rar tive. Din acest amestec de apA vArata Mare-Moarta.
Crustaceul Edotea Emaginata, se formeazA asa numitul regim Pe$til, ce alta data popular'
care formeaza spaima pe;carilor Salamastru sati Brashic, ce in- aceasta laguna, eraa in numAr
local!, cAcT ea roade $i. distruge gadue stationarea pe$tilor ma- foarte mare si de diferite spe-
cu desAvIrsire matulele, secile ritimT eft $i a celor de apa dulce c!! $i familiT.
$i alte obiecte j novoade de In unul $i acela$T basin $i de Se impart mal intliti in treT
pescuit, se maT gAsesc crevete multe orI aceste vietuitoare a- categorii: In pesti care vin din
In specia Palaemon, Scvila quatice prefer mentionatul ames- Mare mar cu seama. in scopul
Polibius, asemenea in melcarie tec de apa pentru diferite mo- reproductiuneT saù pestl migra-
si scoicArie se gAsesc sped/ $i tive a caror amanuntire nu poate torI ce In diferitele anotimpur1 vi-
familif diferite, care Insa toate face obiectul descriptiuner de ziteaza regimul Salmastru al aces-
a$teapta pe invAtatul cercetAtor fata. Doua In Europa sunt lo- teT lagune ; al 2-lea,-peST cad vin
spre a le clasa $i a fixa no- calitAtile ce caracteristic se bu- din Dunare i in fine, categoria
menclatura lor. Despre pescarie cura in intelesul larg al cuvin- stationara adica cea autohtona,

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 183 RAZ1MUL

localnicl, care nu pArdseste niel Temnadon, Saltator, rus. Vizi- tolla si Circazia si asezatA aci
odatä bAltile laguneT. SA enu- zop), apol din dud in and se de stApinirea turceascA, sà fe
mArAm acum principalele specil rAtAcesc Cegt (lat. Acipenser zbuciumata dc colo pAnA colo,
de pestl ce se prindea mai cu turtio, germ. Stör), Sterlet, ni- pentru a forma un gard %fig In
seamA altA datA ad i din cele setru (lat. Acipenser rutenus, potriva invasiel moscovite, ce ne-
trei grupe descrise mal sus : germ. Sterlet, Stör), Pästruga incetat ameninta a coprinde
Cambula adicl Calcan saii Plia (Acipenser stelatus), Visa (Aci- partea loculuT.
(latineste Pleuronectus flessus, penser glaber), Noun (Aci- Judecind dupl denumirea lo-
germ. Flunder, Flinder, Struft- penser huso). calitAtilor, ele sunt netAgAduit
butt, Sandbutt, Graubutt, franc. In anul 1886, Contele Behr- de provenientl turceascA, insl
Plie, englez. Flounder, Butt), di- Schmolden in numele societA- fArA o altA insemnAtate de cit
feritele specir de Cuvidit (lat. tel germane de pesticulturd cea topicA si impusA de carac-
gobios, niger, greceste Batra- (Deutscher Fischerei-Verein) s'a terul localitAtel, dac5. nu care
chocephalus, franc. Goble noir, cercat O. sAdeascA In laguna cum-va pe icT pe colea s5. se
Boulereau, germ. Schwarze Meer- dobrogeanA Lax (lat. Salmo-Sa- fi pAstrat, ca prin minune, o de-
griindel, en glez. Rockfisch), Bar- lar, germ. Lachs, Salm, franc. So- numire strAveche saa numirT
bun (lat. Mullus, germ. Meer- mon) precum si (ipar, familia slavice a cAruT urmA nu poate
barbe, franc. Rouget-mullet), di- Anguilla vulgaris (germ. Aal, insI fi socotitA mal veche de
feritele specii de Sardele, scrum- franc. Anquille, grec.Helli), ins1 ell din secolul al XVII-lea.
biT, scrumbite (greceste hamsi, farA vre-un resultat practic. SA cercetAm cite-va din aceste
latin. Eugraulis encrasicholus, TerminAm acest capitol sem- numirT, sA intelege fdrA a ne
franc. Auchois), ,,Saläg de Mare nalind c5. urmeazA a se maT atinge de numirile vechl cu ca-
(lat. Luciperca volgensis, rus. face mult in ceia ce priveste racter istoric saii geografic, des-
secret), .,Saleia de Dunäre (lat. studiul fauneT, floreT si mal cu pre care vom vorbi mal la
Luciperca Sandra, germ. Zan- seamA a Ichtiologier si a ex- vale.
der, Sandart, San dbarsch, Schill, ploatAreT ichtiologice a lagunel S'o luAtn de la Cap Midia
A maul, ungureste Fagos, franc. dobrogene. spre Casapchioi, Jurilofca, Ba-
Sandre), Crap (lat. Ciprinus g) Etnografia. In acest ca- badag, Sarinazuf, DunavAt ; se
Carpio, germ. Carpfen), Somn pitol vom trata cestiunea etno- terming la Muri-Ghiol.
(lat. Silurus glanis, germ. Wels, graficA numal din punctul de Localitatea Bacagic-Tepe in-
Weller, Waller, Scheid, Schai- vedere al actualitAteT, rAminind semneazA virful de la vale, se
den, Schaden, Scharn), Arvat ca la partea istoricä sA-I dam intelege in raport cu coasta la-
(lat. Aspius sapax, rus. bellisma), desvoltarea cuvenitA, de la cea guner dobrogene.
Moruna; (lat. Aspius clupeoi- mal veche obtrsie si pAnä astAzT, Gagirlic - Buiuc, insemn eazA
des), Pliitiai (lat. Abranus bra- in marginea putinteT si a cu- pAmint respindit.
ma, rus. Cebac, germ. Blei, nostintelor istorice si geogra- Buhaz, capul revArsAturei.
Bressen, Brassen, Brachsen, fice ce ail fost inregistrate din Cara - Harmau, Dumbrava-
Breitling), Cosac (lat. Abranus antichitatea clasicA si Ora pe NeagrA.
balerus), Beibufai (tat. leociscus la inceputul secoluluT trecut. Peletli-Cara )5aithan, podul
rutilus, rus. Tarun), apol tot fe- Populatiunea actuall ce lo' draculuT negru.
lul de peste mArunt albisoarA cueste tot litoratul costis al Tusla-Ceair, cimpul slrat.
si altele. Din pestii migratorT lagunel dobrogene, incepind de Cara-Nazuf, apl neagrA.
ce pdtrund in lagunA din spre la cap Midia si sfirsind la Mu- Taf-Bunar, putul de piatrA.
Mare mal enumArAm aci: Cefa- ri-Ghiol, este resultatul deselor Toate aceste localitAtl sunt
lul (lat. Mugil cephalus, mugil. deplasIri si zdruncinArT ce a tiled locuite in mare parte de
capYto etc., germ. MeerAsche, indurat dislocarea si repopularea populatiune tAtarascl si in micA
franc, muge, mulet), apoT Scrum- acesteT pArtl de loc. parte de TurcT antohtonl, acestl
bit de Dunäre (Clupea pontica RAsboaele ruso-turce ce fArA TAtarI s'a0 stabilit in partea lo-
si Clupea cultriventris, turceste precurmare s'ail succedat in tot culuT Ina de pe la mijlocul se-
Caraghios), Scrumbia de Mare secolul trecut, ati fAcut pe de colului XVIII cind Chersonatul,
(lat. Scromber, germ. Macrele, o parte ca populatia turceascl Tauria si Crimea a0 fost trans
franc. Macreant), Lufär (latin. venitA in mare parte din Ana formate in guvernAminte rusestr,

www.dacoromanica.ro
RAZ1MUL 184 RAZIMUL

care a fost sporita Cu alte se- Eni-Zala, numirile apartinind tarmuld so-
mintil tot tatarest!, venite ase- Babaclag, Baba insemnind ba- lulu! si in general legate de to-
minea in partea loculu! dupa vechia; dag munte adica : pica terestra sunt de proveni-
rasboiul Crimed din 1856. Muntele-batrin. enta turceasca, toate numirile
Casap-Chioi, satul macelari- Baiz-Tabia, intaritura de la saa cel putin in generalitatea
lor. d eal. lor referltoare la localitatI apoase,
Hamangi, gradinarT, cultiva- Tobrac-Taf, pamintul de pia- smircoase etc., sunt in mare
toil de pometurT. tra. parte de provenienta slava. Este
Ciamurli, zidar! sinonim cu Toate aceste numirr farAs! de destul sa reamintim numir! noul
aceT ce ard peatra de var. origina turceascd, sunt in mare deja cunoscute ca Sinoe, Liman,
Canlii-Buceag, marginea din- parte locuite de populatie slava, Zmeica, Golovija,Malciane, Ha-
spre nisip. pe care no! ir numim LipovenT hol, Portitcaja, Pahani-Hrani,
Aceste localitat! aa fost sta- si Rus!, ambele numirl insa e! Dranof ce insemneaza
pinite tnainte de a deveni Do- le resping cu indignare ca in- furtunosul, chiar Dunavatul nu
brogea provincie romineasca, sultatoare. El zic cu min- este de cit diminutivul Duna-
de cd ma! salbatid CerchezI drie Haholi tde alta credintly, vat al Dullard : -Cerni; Florea
adunat! de prin arcazia si Ana- Zaporogent cde la Cataracte», Was! de provenienta slava a-
tolia si adusi aid poate pe vre- Rdscolnict, impotrivitorl ce! ce dica Florea ce/ negru, apor o
mull de un demnitar sail mare s'aa ridicat in revolt:I i ne- multime de numirl cu caracter
bogatas turc, fie din interese supunere. Asupra origine! si ve- cu totul localnic, ca rnarhun,
economice pentru a-s! popula nire! acestor neamurt in partea Ermalai, Cubrei, Nichifor, Hu-
posesiunea si a avea la dispo- loculu! vom reveni la partea lai, Chini i altele multe, care
sitie brate de munca si la vreme istorica. amintesc numele diferitilor pes-
de nevoe, sa se serveasca de Sabanciac, locul adinc. car! slay! ce ail stapinit sari
dinsif ca putere de apärare. Tighir-Ghiol, lacul de la fund. stapinesc Inca osebitele cherha-
Chiar din numirele urmatoare Taufan-Tepe, Tausan-epure, nale, periboine saa jepd.
resulta aceasta : Tepe-virf. Exceptiune de la aceste nu-
Pafa-afla, oerie saa Lida pa- Sari- Ghiol, lacul galben. mirr, sunt doua foarte caracteris-
se!. Carabi 1, malul negru. tice : Gura Sf. Gheorghe, numita
Pafa-Chizlic, locul unde pasa Sarznazu, apa galbena. din timpurT stravechT asa, pe
fl stringe productele. Beibuceag-, drumnl domnesc. care Turcif raft numit insa tot-
Conac-Efendi, sederea stapi- Actualmente localitatI stapi- d'a - una Kedril, balaurul, de
nulu!, casa, palatul luT i alte nite in mare parte de Romitii, unde i localitatea la devarsa-
numirl de acest ce s'ati stabilit in Dobrogea rea bratuluT Sf. Gheorghe, se
Yurilofca, ce ar parea la pri- amestecati cu populatia autoh- numeste Katirlet; a doua numire
mul moment sä sune a numire tona slava si in nurnar foarte caracteristica este insus! Ra-
slava, provine insa de la cuvin- mic Muzulmani. zimul, numire asupra carer vom
tul turcesc Yurik (suna.: jiiriik), Dunazny, denumire provenita insista in cele ce urmeazd.
ce vrea sa zica vinator!, der- de la scursoarea cu acelas nume. h) Cercetiírt istorice fi geo-
bedel, °amen! MIA capat5.1. Muri-Ghiol, lacul pietros. grafia clasicel a lagund do-
Dolojman-Tepe, virful groaz- Sunt localitati actualmente o- brog-ene. Razimul cu toata la-
nic. cupate aproape numaT de Ro- guna dobrogeana, fiind in strin-
Caramanchioi, ce trebue des- min!, veniti in partea locului sl legaturà cu revarsarea gu-
partit in treT cuvinte turcestl : dupg. ocupatia DobrogeT. relor Dullard, nu putem sa oco-
Cara-negru, Adain-om, Chioi- Inainte de a parasi aceasta lim aceasta, mal cu seama ca
sat, adica : satul-oamenilor-negri ; scurta i restrinsa schita etno- totT istoriografil i geografi! an-
sat arabesc. grafica care nu are altd valoare, tic! de la Herodot-Euripides,
Cherhanea-Tepe, Cherhaneaua de ell aceia a actualital,d, ma Ptolomea, Hesiod, Strabo, Pli-
de la vid, din spre proeminenta. simt dator de a atrage atenti- nia si alp!, consideraa laguna
lancina-Tepe, NY/11u' plAcUt. unea asupra unu! fenomen de dobrogeana ca o gura de re-
Ghiuzel-Bakce, gradina fru- nomenclatura caracteristica in varsare a Dullard in Mare. Tot
moasa. partea loculuT. Pe and toate asa aceastá revarsare a fost pri-

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL ns RAZIMUL

vita de geografT panä pe la sfir- Stenostoma, iar eel ce cu Pli- Gura Sulina, cu scursoa-
$itul secolulur al XVIII-lea. nius admit $ase gurl considera rea Eni-Fanal.
Mar intiia gurile Dungrer. aceste doul ca una $1 ace1a$r Kedrill-Bogha,si, adica gu-
Din cea mar clasica vechime se scurgere. ra Sf. Gheorghe, admisa de unir
discuta incg. daca Dunarea, Is- Din cele mar vechT date tur- geograff, din croare ca potmo-
trul, Danubiul, are $apte, $ase ce$ti reese ea $i imperiul Oto- lita.
sail cincr revarsaturi sail' scurgeff man admitea $ase gurI ale DunavIiiul, in sine o scur-
in spre Mare; dupg Ammianus Dunarer $i pe nume : Sulina- soare secundarg, cum am pro-
Ilfarcellinus,Solinusi tatal geo- Boghasi, Kedrill-Boghasi, Sa- bat la locul cuvenit, formind insg
grafier moderne, Biisching, Du- lona - Boghasi, Kiitschiik - Bog-- unul din principalele canale de
nn-ea ar avea $apte gurT de hasi, Portessa-Boghasi 0 Kurt- alimentare ale lezurulur Razim
scurgere ; dupa Plinius 0 Taci- Boghasi. $i deer a intreger lagune.
tus numar $ase ; lar dupd Hero- In nomenclatura turca insa Orificiile despre Mare ce pun
dot, Strabo, Dionysios 0 intre se omite gura principala ce udä aceasta in leggturg cu laguna,
geografii moderni Kleemann (ca- coasta basarabeana Kilia; adao- ail fost de ce! vechY $i chiar de
re a studiat prin aniT 1764- end dar $1 aceasta, ajungem uniT din geograff modernT soco-
1768 Delta Dungrer), precum iara$1 la $apte revarsaturr. i tite ca revarsaturr ale Dungrer,
0 dupg. Antiquarius, Dunarea Tacitus (de moribus German. I) admitind probabil litoralul MariT-
ar dispune numar de clad gurr. zice: (Danubius molli et ele- Negre, adica lidul dispartitor ca
In general, in vechime era ca in- menter edito montis Abnoos facind parte integranta din delta
contestabil considerat ca Du- paludibus hauritur». Daca din dungreang, a$a putem gasi chiar
narea dispune de $apte gull. and in chid clasicir geografr asta-zr in unele geografil numa-
In timpul lur Plinius (Histo- grecr $i romanr admiteaii dud rate intre gurele Dungrer, lucrurT
ria natur. lib. IV, capit. 12), mar multe dud mar putine re- de alt-fel indestul de stranir : Ja-
cele $apte devarsaturr purtati varsaturr ale Dunarel, aceasta lova-Boghasi de sigur orificiul
urmatoarele numiri: Peuce, de provenea probabil (dupa cum de la Malciana $i Periteasca, Por-
la insula cu acela$ nume sari observa deja Celarius in No- tita-Boghasi $i Kurth-Boghasi
numirea $i mat vechre Hieros- titia Orbis antiqui lib. II, cap. adicg gura BuhazuluT. In alte
toma i Sacrum-Ostium (Iepol- VIII) ca in decursul timpulur cArtr de geografie mar ggsim ca
rop.x), Naracustoma sail Narcos- $i la diferite intervale, gurile Dungrea ar avea patru gurT de
toma (vcomuiroltrx), Secne-Ostium se contopead $i iarg$T se des- scurgere cu $apte debu$eurl.
(gura moale, lene$A) probabil de faceail, fie prin bifurcatie, fie Nu este locul a trata aci cestiu-
la cursul lent $i potmolit ce ca rezultat al unur fenomen hi- nea incovir$irer, cgcr ea face
caracterisa aceasta revarsare ; drologic, lucru ce de alt-fel se parte din delta Dungrer $i orr-
Calostoma (KaXoatop.a) sail Pul- observa la clasicir geograff $1 in cine $tie asta-zr ca gurile de
chruin - Ostium ; Pseudostoma cea ce prive$te delta Nilulur. devarsare sunt trer $i anume :
(lireuaosrot.ix),Falsum-Ostium, de Incontestabil ca delta Du- Kit:a, Sulina i St. Gheorghe, al
oare-ce aceasta scurgere lua v narer $i gurile er de scurgere cgror debit sa varsg cu atita pu-
cursul, mar pe jumAtate din lun- ce o formeaza, a indurat in tere in Pontul-Euximus, in cit
gimea sa pe sub pamint $i for- decursul secolelor nenumarate pe o distanta de cel putin to kil.
mind intre bifurcatiile sale in- schimbarl, deplasarT de matca spre largul Writ, apele duld ale
sula Rolopa ; Boreostoma (Bo- $i directiune, cum aceasta se fluviulur Inca nu sunt amestecate
psooTop.x),Borzeale-Ostium re- observa chiar in ultimir 40 anr, cu apa maritimg.
varsatura despre E. sail N.; in care directiunea revarsaturer Este de netaggcluit ca atit
Spiraeostotna(lictpasontop),Fle- Dunarene de la Nord-Est la delta Dungrer, cit mar cu seamg
xuorum-Ostium, din cauza coti- Sud Est, numara actualmente coastele laguner dobrogene, sunt
turilor sale, iar a $aptea revär- si a$a cum o admit geografir locu rr clasice $i bine cunoscute din
sare sail gura de scurgere se modernr, nesocotind laguna do- cea mar stravechre antichitate.
numea Stenostoma (atzvocrrop), brogeang, el avind patru de- InsupT Strabo sustine ca tarmul
Augustum-Ostium. Cer ce ad- varsarT principale, adica : . Pontulur-Euxin, din partea locu-
mit numar cincr gurl elimineaza I. Gura Chilia, despartita in- lur, inainte de a fi loc de adgpost
revarsaturile Spiraeostoma $i tr'o infinitate de brate. corabierilor Phenicienr, a fost

64745. Morel., Diagonal Geografic. Vol. V. 24

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 186 RAZIMUL

o colonie asiriana i persana; ca Jason ar fi gasit regnul impara- tea sa eLehrbuch der alten Geo-
Herodot, ne amintepte cum tulur Eesel cam pe unde se afla graphie», suc No. 250, pag. 280,
drumul luT Dariù pornea de la acum laguna dobrogeang, dupa 1'1 numepte Halipedon,'adicA
Odessos (Varna), prin strlmto- cum mitul spune, Jason avea sa pia-Saratä pi pe care numire Tur-
rile muntilor dobrogenf pi cum ea de la regele Eesel focul ne- cir ail pastrat'o sub Tusla-Ciair
in dreptul Isaccd, Aepssus, a stins i tonsura berbeculur de aur. pi cum Tusla insemneaza sare,
a construit podul de trecere in Pentru a dobindi aceasta, Jason iar Ceair citnp, numirea nu poa-
spre Podolia pi Chersonat. urma sa are un cimp Cu nipte te sa fie alta de cit vechiul Ha-
Era vestita confederatia Pen- taurT de foc, iar din brazdele lipedon, Cimpul-Särat.
tapolilor-Pontice, adica alianta araturer epail neincetat balaurr, In mima laguner dobrogene,
celor cind cetatr din partea lo- perpr i vapar de foc. Medea, pe peninsula aflatä in fata
culuT pi anu me : Odessos (Varna), fiica regeluTEesel, inarnorindu-se lojtnanulur se afla ruina Biseri-
ApoIonia (Mangalia), Tomi, ac- de Jason, if daduse o alifie cu cuta, un vechitl fort sail ceta.-
tuala Constanta, Istria §i Istrio- care sa se unga i A. se pue la tuie de aparare, pe care citatul
actualul Caraharman de adapostul verr-cgruT pericol. Du- autor o indica sub denumirea
la gura Buhazulur , Ponti-Ca- pa cum se ptie, Medea in cele de Munychia, ca o veche colo-
pionia, cam in dreptul Vilcovulur din urma pgrasi pe tatal sag pi nie Capadochiang i in urmg
de astg-zr, precum i Olbia, Ce- porni cu Jason in susul Istrulur. Milieza, astazT ea se numeste
tatea-Alba, apor numele generic Nu este tinta noastra a urmari de locuitorl Bisericuta.
ce se intilnqte adesea la scrii- mar departe peripetiile acester Cine a calatorit pe coasta la-
tori ca : Ha/mi, Hands, mitice calatorir, cea ce insa pe gu ner dobrogene, a vazut mareata
Halmiza i Halmira, sunt nume nor ne intereseaza, este cerceta- ruina de la Enisala, pe care lo-
generice, care se da tuturor lo- rea localg, ce confirma spusele cuitorir o numesc cetatea im-
calitatilor ce serveail ca porturr lur Herodot ; prin pastrarea de paratniur Eraclie i ir zic He-
sail puncte reputate, ca bune numirT isbitoare atit in laguna radia. Turcir i Tatarir o nu-
de aostat i ca adapost in contra dobrogeana cit pi in delta Dulla- mesc Ereclic. OrT-ce vizitator al
groaznicelor furtunr de care a rd. Popoarele ce s'ati strecurat acester localitaff ramine 'Mere-
fost tot-d'a-una bintuite apele prin aceastI parte de loc, menit sub impresia admiratier
Pontulur. Numirí generice cu care pgstrat In mod caracteristic o- maretelor zidgrir In ruing, ce-
a fost impartapitg i Dobrogea, biectul acelur mit ast-fel: insula tate ce odatä a dominat intreaga
pi coasta laguner dobrogene, Serpilor, rusepte Zminiop-Ostrof, laguna cu privire departe in lar-
dintre care localitatea Halmis, turcege Hina-Adazi, apor gura gul Mara, poate ca aci noaptea
actualul sat cerchezesc Caraman- sf. Gheorghe, Kedrilul turcesc, un puternic fanal, vita directiu
Chioi, despre care am vorbit ce in acea limba insemneaza nea calatorilor rataciff in tim-
mar sus. balaurul, apor ghiolul Zmeica, in pul furtunilor. Aceastg mare ce-
Ne-ar duce prea departe daca laguna dobrogeang, ce iargpr tate doming pi in spre partea
am cauta sa facem cercetarr isto- in slavonepte insetnneaza Ser- tarmulur toata Valea-Babadagu-
riografice i geografice, de aceia poaica, apor canalul de alimen- lur pana aproape de Cataloi
vom cAuta a ne restringe adi tare Cerni-Floarea ce rusepte Tulcea, de sigur ruing, ce poate
numaT in principale indicatiunr se numepte Pahani-Hrani, mon- O. se masoare cu vestitele cas-
de aceasta naturg, cu indoitul strul negru, ne-ar fi de ajuns a tele de alungul Rinulur pi in
scop, ca pe de o parte sa atra- ne proba, pana la un punct oare- susul Dungrer de la Passau in
gem atentiunea tutulor asupra care, ea intemeiat mitul aceler spre Ulm precum i alte castrurr
vechimer i clasicitater acestur legende. feodale din Turingia, Germania
tarm caracteristic, lar de alta a Cine a avut ocazia a vizita sail Tatra-Ungureascg ; insa ve-
indemnat pe cer ce se indelet- vre o data ruinele de la Cara- chimea Ior Ind oclatg nu este
nicesc cu asemenea studif barman, apa numita de locuitorir mar virstnica de eft 6 secole pe
aprofondeze cestiunea. baptinapr Cetatea-Neagrg, sail cind sigur peste mtqchiul cres-
Dupg cum se ptie, Herodot zidurile vechr a putut SI se cut pe zidurile Heraclier ail
stabilepte ca expeditiunea mitica incredinteze ca ad a existat trecut mar: bine de 2500 anT.
a Argonautilor in loc sa apuce data un mgret ora p pi port, pe Tot Kieppert in op. citata
pe Phasis in sus spre Anatolia ; care profesorul Kieppert in car- mar vorbepte de o localitate sub

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 187 RAZIMUL

No. 96, Melas, care se numeste cut o lege in aceastg privintg movilite ridicate din dejectiunile
astgzT Caranazul, Apele Negre, anume : ca fie-care bgrbat ce animalor domestice, pe care chiar
pe care o semnaleazg ca un se insura avea indatorirea de a astge locuitoriT le zic Muzurali,
vestit port grecesc. Herodot, aduce din muntele OrbeluluT, trel adicg movilT de gunoaie ; ceea ce
Cartea IV, § 22, vorbepte de parT pe carT ir implinta in fun- se intimpla pe vremea luT Dio-
o localitate aflatg nu departe dul laculuT, dar cum fie care ce- dor, se intimplg i astazT, pes-
de Halipedon pe care o nu- tAtean este indriduit a lua mal carul in tiinpul viiturilor se a-
meste %pm ceea ce va sg zicg : multe neveste, in aceasT socotealg dgpostepte ca i atuncT pe vir-
oamenT fgrg cgpgtgT, vingtorT, creste i numgrul parilor. ET sunt ful muzurarilor.
din care TurciT ati fgcut jiiriik, trgitorT acolo in modul urmgtor : Strabo numeste tinutul coprins
adicg noinazT cgitItorT, iar popu- fie-care posedg o colibg pe po- intre Gura Sf. Gheorghe pi la
latia slavg de acuma trgitoare deala platformeT pi in dreptul guna dobrogeang, insula Peuceia,
in Dobrogea a prefAcut'o in de- fie-cgreT locuinte se aflA un cher- unde aratg cg existg Niconia, o
numirea de Jurilofca. peng (deschizdturg, oblon orizon- colonie sat' factorie a NicomedieT.
Inainte de a pgrAsi clasicis- tal) prin mijlocirea cgruia se pg- 0 altg localitate o nume§te Alt-
mul antic, nu pot a trece peste trunde in lac. CopiiT ceT micl monia, (poate cA Altmggeaua,
o adnotatiune a luT Herodot, Car- sunt legatT cu funie de picioare localitate actualg in Dobrogea),
tea V, § 16, in care descrie ur- pentru a nu cgdea in apg. Cair in care locuesc SidoniT adicg pes-
mAtoarele despre campania luT icele-Falte animale trgggtoare carir, tot coprinsg in cartea I a
Darili contra Schitilor, prin a- sunt hrgnite cu pest/. Pestf sunt acestuT autor, iar in cartea VII
nul 513 inainte de Era cresting. o multime, pentru prinderea lor ne vorbeste de orgselul Istrus,
SI'l lgsgm sg vorbeascg AceT cine-va n'are deck sg deschidg altg data lstropolis in depgrtare
locuitorT ce trgesc in tara Do- cherpengul pi a lAsa sg se cu- de 500 stadiT de la gura Istrip
brerilor, Agrienilor i Odoma- funde in valurile laculul un co, o indicg ca un adgpost,
nilor sg adgpostesc cu locuintele si el se va umple in scull timp in potriva furtunelor maritime.
lor pe un lac ce se numeste Prea- Fang in virf cu peste. Acer lo- Aseminea apoT vorbepte
zimus, la coastele PontuluT-Eu- cuitorT rgsvratitorT salí nesupusT, de Tomeus, latinul Tomi, deve-
xin, (rog pe cititorT sA nu con- ca pedeapsg sunt trimisf de mal nit sub dominatia bulgarg To-
funde lacul Preazimus cu mo- mariT lor, sg munceascà zi misvar, care se aflg la Soo sta-
cirla Prazia din Macedonia, des- noapte spre a tine deschise in- diT de orgselul Istrus, in fine Cal-
pre care vorbeste Kiepert sub 281 trArile dinspre Mare, pe unde lads, actuaba Mangalie, o colo-
§ Paeonia, mocirlg ce de mult a pAtrunde apa de Mare in lac, nie pe care ne-o descrie Strabo
dispgrut i ne-avind a face cu ad el se indeletnicesc cu pi-in- in cartea citatg, ca o cetate de.
Preazimus dupg cum vom vedea dei-ea pestilor celor mar/ pi in- pendinte de Eraclia i in depgr-
din expunerea de la vale), pe grozitorT, servindu-se de ngvoade tare de Tomis la 280 stadiT.
care nu a putut sgT invingg Me- trgggtoare (001v1) sail asvirli- Cea ce a fost delta DungreT
gabalus. Cu toate cg. PersiT s'a.ti toare (opli3X7Itpov) D . si in special laguna dobrogeang
aznit sg-T repue dar nu ail reu. Din aceasta reese Ong la e- pentru negustorimea genuezg pi
sit, din pricina feluluT.cum lo- videntg cg Herodot a vrut sl venetiang ne o spune Heidt in
cuesc, adicg : locuintele lor se inteleagg laguna dobrogeang vestitul sgii op Comerciul Levan-
aflg in mijlocul laculuT pe parT nid de cum lacul Prazza din tin. Ne ar duce prea departe, sg
inaltl, pe care se afla podelele virful tnuntilor Siris din Paeonia. descrim acea epocg in care toatg
si de asupra lor sunt locuintele, Si Diodor, Cartea III § 34, laguna dobrogeang misuia ¿de
cgtre tgrm el sunt legatT cu ne vorbeste despre laguna do- galiotele latine i dromele gre-
podurT vremelnice, pe care la brogeang si delta IstruluT in clIg- cestTI. Epoca liff Arcadios, Teo-
vreme de nevoe le ridicg; iar toriile maritime ale Phenicienilor dosios al II-lea pi Justinian sunt
cu Marea se pun in comunicatie in Pontus. Intre altele el re. pline de concesiunT acordate ace-
cu luntrile lor, dintre care unele marcg ciudgtenie, cg locuitoriT lor popoare in treprinzgtoare in ale
sunt foarte marT. PariT pe care acestor cimpurT de inundatie in negotuluT maritiin. Mihail Paleo.
se aflg podeala s'atl fAcut de timpul marilor vinturT de apg logu pune optirile sale in serviciul
mopT i strgmo,T in devAlmgsia se adgpostesc el i avutul lor Genovezilor pentru a bate pe con-
locuitorilor, apoT in urmg s'a fl- in potriva inecurilor, pe niste curentiT lor Pizanf i VenetienT.

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 188 RAZIMUL

Ar urma sN descriem o intreaga disareail galiotele i dromele ne- avint, lucru ce s'a si intimplat.
epoca de activitate cultural, la- gustorestl ale Levantel de la gu- Administratia turceasca ca prin-
sata de GenovezT i VenetienT rele DunareT i in general din teo minune ese din legendara
in laguna dobrogeana si in delta Marea-Neagra, lasind loc la Ince- el' nepasare i obliga ca fie-care
dunareana. Este asta-zT un lucru put indolenteT i nepasareT mare si mic intreprinzator al
probat ca canalul Clinetul, ce cestr, apoT cu prilejul incorporare' obiectelor pescuite dua puntita
purcede din Iezerul - Razim la chanatelor tatarestI din Crimeea, lor sa dea treT pana la 40 ea-
Popina in dreptul cetateT Zapo- Tauria i Chersonat, teritoriul de menT anual in serviciul unuT
rojenilor i pana in gura Sf. la coasta dobrogeana deveni tea- Agg, care avea subt a sa ingri-
Gheorghe, este opera lor. trul celor maT salbatice prada- jire buna intretinere a cailor
Care vor fi fost motivele in. ciunT, niel verba nu mal putea fi apoase de alimentare si deschi-
temeereT acesteT caI apease. In asemenea conditil de intreti- zaturile de la Mare. Sub ordi-
Fost'ail eT condusl de gindul nerea in buna stare a functionard nele sale se gasea zecT de Bim-
uneT alimentarT cu apa dulce a acestuT bogat areal in ale pes- basI carT cu orta-
laguneI dobrogene? Avut-ati eT cada A trebuit sil treaca a proape lele lor erati impartitT in sectiunT.
in vedere scurtarea drumuluT na- intregul secol al XVI-lea i juta- Se intelege ca nu ni s'a as-
vigator intre Mare si Duare, tate din al XVII-lea pana ce Tur- trat nimic in scris, despre ama-
sala' poate ail vrut sa infrunte ciT ati putut sil se .convinga nuntita organizare a acestuT ser-
desele i periculoasele potmolirt de vandalica lor procedare. E/ viciil hydraulic; tot ce pose-
de la revarsarea gureT Sf. Gheor- revin la gindurT mal' bune, in- am ca cunostinte se datoreaza
ghe in Mare? Toate aceste sunt cetul cu incetul, daca nu mal citor-va batrinT turcT, hogI si
cestiunT ce apartin unui studiti reinosc splendoarea de alta data cadil din Babadag, Enisala si
special in a carul amanunte nu a activitatiT genueze i venetiene Caraharman, carT ne-ail comu-
putem patrunde aci, fiindu-ne In ale pescariilor si in general in- nicat minunatiile acelor timpurT.
teama a depasi caracterul dic- treprindereT negustorestT, totusT De alt-fel daca am judeca din
tionaric al subiectulur ce tratan]. er insghebeaza un servida de punctul de vedere al ingineruluT
Activitatea genoveza sa pro- intretinere pentru astrarea in hydrolog i in general a omu-
beaza pana la evidenta si in buna stare de funcionare a ca. luT de cultura technica, este lesne
delta dunareanN, unde zed de nalelor de alimentare cu ape de priceput ca canalele de ali-
canale ce strebat transversal- dulcT din spre bratul Sf. Gheor- mentare ca Dunavatul, Cerni-
mente gurile de scurgere ale ghe i mentinerea rasuliatorilor Florea, Sulimanca sail Drano-
delta sunt faptura acestor po- din spre Mare, adica a orifi- vul, ar fi fost de mult disparute,
poare inteligente si cutezatoare. ciilor de la Malciana, Peritestl, prefacute mar ¡titila in mlastina,
Scopul pentru care aceste ca- Portita i Buhazul. periboina, astupate de cocioace
nale aü fost'savirsite, nu incape Nu trece mult de la luarea si in cele din urma transformate
indoiala, ca nu poate fi altul de aceste intelepte mAsurT pi tot In cimpie mlastinoasa i apoT in
cit acela al inlesnireT pescui- teritoriul pescaresc din delta si prierie lacustra i aquatica, dua
tuluT. laguna debrogeana reinsufletes- cum s'a intimplat aceasta cu cana-
De °data cu patrunderea Tur- te. Pescad din Anatolia, Turd lul de alimentare Clinetul. Zic ca
cilor in Europa si luarea lor in alte ginte, Tataff din Cher- daca n'ar fi fost un interes vital si
stapinire al acestuT teritoriti da- sonat i Tauria, ba chiar po- o staruinta de fier, indiferent
sic, ca istorie i nepretuit ca poare semitice din Africa si din partea cuI, acele canale fa-
obiect comercial si pescaresc, ají Arabia vin a'sT exercita aci talmente trebuia sil dispara, data
facut ca prin barbaria lor sil dis- greaua dar banoasa meserie de fiind natura transformatoare ce
para mar mult sail mal' putin pescarT, ceea ce alta data fácea caracterizeaza intreaga aceasta
urmele activitatel Levantinilor. cu spiritul inteligent i intre- regiune. Daca dar legenda ne-a
Pe la sfirsitul secoluluT XV si prinzator Genovezul, de asta plstrat acel serviciil de filtre-
inceputul secoluluT XVI se maI data este inlocuit de dibaciul, tinere ; evidenta faptelor ne-o
vedeati urmele culturale si de prevazatorul i cunoscatorul ma- probeaza pana la netagaduit,
activitate ale Genuezilor In delta rinar grec. fiinta buneT intretinert Popula-
si in laguna, dar cu cit se in- Era dat ca in asemenea con- tia slavil ce aproape exclusiva-
tarea dominanta otomana cu atit ditiunr pescuitul sil ja un mare mente exercia acum in aceas-

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 189 RAZIMUL

ta parte de loc pescada, Os- uraganele i cele mar groaznice factor ce a contribuit in tnod
treaza inca un sentiment de o- tempeste ale Alärer-Negre, prin simtitor la decaderea pescariilor
roare pentru administratia tur- care tapt el* deveneail pescara dobrogene, a fost desinteresul,
ceasca, care fara multa vorbä de cutezanta i pilduitorr, tata, ce de la inceput i pAna asta zr,
spin7ura pe oil i cine indraznia de neindrazneala i abatia pes- il desfa,uram i ne caracteriza
sä abata apele alimentare din carulta musulman. in a impedeca §i a vexa pe
cursul lor, spre a'0 crea peri- Totul dar era dat, pentru ca pescarul musulman i slav (de
boine i jeper particulare. pescuitul i productiunea pes- adins nu voii.I sa zic Lipovean
Pe linga pescarir anatolienr, careasca sa atinga culmea ac- Rus, cad locuitorul de neam slav
africanT negustorimea gre-
i tivitater. Daca aceasta nu s'a din Dobrogea Haholul, Rascol-
ceasca mijlocitoare 'filtre produ- intimplat, fara indoiaI5, vi na nicul §i Zaporozeanul, considera
cator i consumator in secolul cade asupra vexatiunilor spiri- aceasta numire, ca o mare insulta
al XVII-lea, incep sa se stabi- tulut de ,icane, brutalitater §i adusa lui) in a y exercita
leasca in Dobrogea Hacia, ci,tiguita fara masura, ce a ca seria, ceia-ce a adus cu sine din
Rascolnicil i Zaporozenit, nea- racterizat in toate tirnpurile sta- ce in ce mar mult disparitia lor
muta' slave, parte plecate ele de pinirea turceasca. din partea !oculta.
burla voe din Rusia, parte iz- Nu pot parasi acest capitol, Pescarul mus timan emigreaza
gonite de Petru cel Mare, Inca t'arà a arunca o repede i tre- in apele Mediterane, iar pescarul
din ti input revolter Strelitilor; cateare privire asupra starer ac- slav trece cu destul regret pe
iar alta ca Rascolnicr izgonitr tuale a pescuitulur din delta §i coasta anatolica a Marer Negre.
din partea 'oculta pentru bi- laguna. Prin stare actuala voia Si in fine un al treilea factor,
zarele i fanaticele lor credinte sa inteleg epoca de la 1878 in- ce pare a fi menit sa dea
religioase. Aceste neamuti in coace, de cind congresul de la lovitura de gratie pescariilor
mare parte pescan, prin fire Berlin ne-a hará'zit aceasta stema nestre. Sunt masurile extrem de
apuaturr, care de pe coastele pana In zilele noastre. Si de energice, masurr pline de inte-
Caspice, care din tinuturile Vol- ce n'am spune o? De, chiar de lepciune i vointa ce guvernul

Donulur i Duniprulur, vin la inceput, cum am pus mina pe rusesc a luat i nu inceteaza a
acum sa se stabileasca ca cute- stapinirea acestei ta 1, de toate le raslati, pentru propapirea pes-
zatorl pescan T la gurele Dunarel ne am ingrijit mar mult sati mar cuitulur la gurele Dunarer, in
In laguna dobrogeana. Ad- putin spre a transforma Do- special pe bratul Kilia. De la
ministratia turceascà a inteles brogea inte o tara civilizata, 1878 i pana asta-zI, adminis-
de indata dublul beneficiti ce demna a puna nurnele de pro- tratia imperiala rusa nu a crutat
putea trage din primirea vincie maritima nomina, numat nid mijloace bNneitT, nicr mij-
sal4luire a.noiler : in ceea-ce privete pescuitul loace de vointa absoluta de a
ura neimpacata in contra productiunea ha, nimenr nu s'a transforma localitatea Vilcov,
tratilor lor de aceia0' gint i gindit. de la devarsarea extrema a
neam, oferea Otomanilor garan- Mar india serviciul technico- Kilier in Marea-Neagra, inteto
tia trebuitoare, ca antagonismul hydraulic, de care am avut pri- localitate vrednica de comparat
neimpacat ce aceM Salir pearta lejul a verbi mar sus, dispare cu Ahtuba, Astrahan i Zarizin
In potriva fratilor lor din Rusia, Cu desavirOre. In consecinta ca- de la gura i in cursul Volger.
va constitui o stavill puternidi nalele de alimentare din spre De indata ce Rusia a pus stapinire
neinvinsa In potriva inva- Minare se potmolesc, cocioacele la Vilcov, mal multe regimente
ziunilor moscovite, ce de pe le astupa caile apease, fie-cine de infanterie s'ají pus pe lucru
atund deja incepea sa se a- sapa i abate apele in cotro la acest punct, condu0 de ofi-
rate. Al doilea, fanatismul re- vine mar bine la indemina, jepce ten i inginerr destoinicr In a
ligios i unite cu o credinta periboine incurseaza toata re- apara localitatea, in potriva inun-
oarba ca tot pescarul de neam giunea lacustra intre Sf. Ghe- datiilor ce facea nesigura ederea
slav ce piere in valurr, este orghe i Razimul, fie-care facea in partea boculul. Sotnir intregr
strins in bratele lur Dumnezeti, ce vrea, disparuse spaima ca de de Cazad cutreerail Basarabia
in momentul inecarir, dati cu- 'I va prinde vre un Cadiu tur- inferioara, tinuturile Podolene,
rajul t'ara pilda pescarilor Ha- cesc, pe loc i t'ara multa jude- Volnir, Taurif i coasta Marer-
holi i Rascolnid, a infrunta cata '1 va spinzura. Al doilea Negre de la Cetatea Alba, cara-

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 190 RAZIMUL

banind locuitorr ca in Evul Medid ne a parasit, daca cutezatorul dagulur ce'r zicea Antitauros, Tur-
la munca silnica, la potvoada, Hahol si Rascolnic impreuna cu cul l'a schimbat in Bin-Bogha-
ramasa legendara in gura Ru- fratele sad Zaporojean, paraseste daghlary, adica muntele celor
sulur de la Vilcov, de unde Cu lacrimr locul unde s'a nascut o mie de taurT; din vechiul Iuchai
si asta-zr zicatoarea traitoare si a crescut si unde alta data (`15plcat) a facut jiiriik pe care
intre locuitoril din partea lo. se indeletnicea cu draga-r me- apor Slavir l'ad transformat in
culta: c Sg ne fereasca Dumnezeti serie, daca negustoruluI grec i a Jurilofca, Eraclier i-a zis Enisala
de furcile VilcovuluT D. perit spiritul de intreprindere de si tatareste Ereclic si tot ast-fel
Asta-zr Vilcovul este o loca. alta data, daca armatori de am putea insira mar toate nu-
litate infloritoare in ale pescui- seicl si caice nu'sr mar trimet mirile actuale dobrogene pe care
tuluf ; sa prinde peste 20-25 vasele lor din insulele Ionice, Turcul le-a tradus simplamente
mil. kgr. peste, din care, prin Dardanele, Marinara ,i Bosfor, dupa originalul grec. De ce dar
manufactura, sa transforma intre sa incarce pescadi de la gurile ne-am mira daca din Preazimu-
Ic) 15 mil. kgr. in saratura pes- Dunard si laguna dobrogeana, sul lur Herodot, la vreme gura
careasca, in mare parte destinata daca micile intreprinderr de con- Turculur l'a prefácut in Reazelm.
exportulur, In care privinta Casa serve cercate la Jurilofca, Sari- Numirea actuala Razimul este
Schilcin a atins o reputatie con- Chioi, Uslina, Ivancea si Catirlet, netagaduit derivatia Razelmulur
tinentala. sunt inabusite in fase si cInd in turcesc. Legenda slava jata ce
In atarl imprejurarr, mg intreb, acelas timp pescariile imperiale spune: Erail trd marT stapini-
la ce ne servesc toate legile cu rusestI, de la Vilcov iad zilnic torr si domnr pe tot patnintul
menire a ocroti epocile de eru- avinturT nepomenite. dintre Marea-Neagra si muntir
tare a procreatiund pestilor, di- Inca °data, dar la ce bun sunt dobrogenT, unul Hrisca Restrisca
feritele conventiunT incheiate cu legr platonice, conventiunr sutil- avea palatul lur la Orla Haho,
statele vecine, multiplele repre- toare, representar fara folos, in Mur unde este acum Bisericuta,
sentarI ale Tard la Congresele care timp cel mar grandios areal cel.l'alt frate,Wianca Caim, era un
si Expositiunile pescarestr ce din de pescarie de pe continentul mare tilhar si nebun, sta la Po-
cind in cind se organizeaza de european amenitacu diparitia sa. pina (insula In iezerul Razimul),
deosebitele state europene. Daca Nu acuzam pe nimenT, ne iar cel mar batrin Senca Razin
canalele de alimentare din zi ce facem doar datorie a atrage locuia cetatea lur Eraclie. Aceas.
trece se astupa, daca orificiile atentiunea celor cu dor de tara ta ?lisa nu poate fi de cit o le-
de admisiune dinspre Mare ame- asupra dezastrulur ce ameninta gencla parte adusa de Rascolnid
ninta cu desavirsita lor innisi- sa distruga una din principalele de la Don carr cu adevarat, dupa
pare, daca laguna dobrogeana si cea mar inlesnicioasa produc- cum ne spune istoria, ail avut ca
cu anr ce trece se maleste si tiune economica a Tara cap al Rascoaler pe un Razin,
se potmoleste, nu va mal trece Tin a termina acest capitol, executat la Moscova in 1671, pe
mult si adincimea e deja Cu cu cea ce am inceput. Legenda d'id Rascolnicir ad venit de abia
mult reclusa, se va preface in- RazimuluI. Dupa cum am va- pe la 1700 in tinuturile dobro-
tr'o mocirla de apa si morena zut mar sus, sigur prin Prea- gene. De sigur cu acest nume
stagnanta. zimus Herodot a vrut sa inte- In memoria lor, gasesc aci tria-
Daca canalele de alimentare leaga laguna dobrogeana si niel' reata intindere de apa pe ca re
facute de Gen ovezr si intretinute de cum mlastina Prazia din vir- Turcir ir zicead Razelm, ded
de TurcI ail cazut in uitare, daca ful muntilor macedonenr. Turcir era la mintea omeneasca ca lo.
vestitele Ghiolurr si Pardine din ad numit laguna dobrogeana adi- cultora slavr nor stabilitr in delta
Delta sunt izolate, ne mar putind ca iezerul Razimul cu toate cele- si in laguna dobrogeana Haholi,
patrunde nicí pestr, nicr apa proas- l'alte ghiolurr sub denumirea ge- RascolnicI si ZaporojenI sa nu-
pata de primenire, daca Sontile nerica Razelm, el Turcul ce measca intreaga aceasta regiune
si Litcovurile sunt astupate prin Cu sfintenie a cautat sa pastreze apoase Razimul, numire cea mar
cocioace la capete, de numar Halipedonultraducindu.lin limba recenta si actuala.
stie locuitorul daca curge prin ha Tusla-Ceair, Melas l'a primit i) Literaturd: O literatura pro.
ele pohoiul de apa, pardina, pe- asa cum l'a cucerit si i-a zis tur- prie a iezerulur Razimul sad a
riprava saii perivoloc. Dacä a- ceste Carazul adicà apele negre, laguneI dobrogene nu exista.
bilul pescar turc si anatolian apor muntele din virfurile Baba- Vom cita insa aci pe l'higa au-

www.dacoromanica.ro
RAZIMUL 191 RAZIMUL

toril enumeratT in cursul aces- Wuth des Elements und Milde Credner. Die Deltas, pag 15.
teI descrieri, urmatoriT scriitorT des Menschenherzens. Von An- Idem, pag. 23.
clasatt pe categorif geografo.is- ton Benkert. Budapest 1838. K. F. Peters : Die Donau
toricr, cercetarT naturalist!, scri- Die Donau-Katarakte. Anton und ihr Gebiet, Leipzig, 1876,
err speciale si de natura Bvleszni. Orsova 1874. § 371.
mult technica, cari in lucrarile Beiträge zur europäischen Lan- C. Muszynski: Die Reguli-
lor ocupat si de laguna do- derkunde. Von Graf Teodor von rung der Sulina-Mundung und
brogeana. Karacsay. Wien 1818. die Veränd. fin Donau-Delta, mit
Autorl geog-rafo-istorici : Ad- Archaeologiai Közlemények. Karten. Mitth. der K. K. Geogr.
partus ad historiam Hungariae. Römer Fl6rist61. Pest. IX. Köt. Ges. in Wien, 1876, § 329,
Scripsit Matthias Bel. Posonii Htinfalvi. Magyarország és Taf. VI.
1735. Erdély Képegkben. Laufer W. O. Fruas : Aus dem Orient,
Notitia Hungariae novae his- Covération de l'Armée rou- 1867, § 177.
torico - geographice. Elaboravit maine en Boulgarie. Capitain Lyell: Princ. of Geol. 9. ed.,
Matthias. Bél. Viennae 1737. Fisch. Bruxelles 1879. p. 284.
Codex diplomaticus Hungariae Bericht der Europäischen Do- C. Ritter: Erdkunde. Klein-
A. Georgio Fejér Budae 1829 - nau-Commission zu Galatz. 1880. Asien, I, § 437.
1844. Strabo: Geografia antica. O. Blau : Aphorismen alter
Notitia orbis antiqui. Lib. .Herodot: Descriptia PontuluT und neuer Ortskunde Klein-A
Cellarius. Euxinus. siens. Peterm. Mitth. i865, §
Pertz. Mon. Germ. I. S. Mo- Heinrich Kieppert: r.ehrbuch 250.
nachi Iangallensis de Gestiss der alten Geogra phie. Annalen der Hydrographie etc.
Caroli imp. lib. II. Schweiger-Lerchenfeld : Zwi- 1875, § 184, nach Wenjukow
Dankowsky. Fragmente zur schen Donau und Kaukasus. in der Russ. Revue.
Geschichte der Volker ungari- Marinelli: Cunostinta pamin- Affaires ttrangères du Mini-
scher und slavischer Zunge. tului de catre cc! vechT, confe- stère de France: Commission
Froissart, Chronique. Bericht rinta tinuta la Societatea Geo- technique europénne, 1879. Pa-
iiber die Schlacht bei Nicopolis, grafica Italiana la Roma, 12 ris, Imprimerie Nationale.
1896. Martie 1882. Scrier1 speciale. Antipa :
EugenKawalewsky.Der Krieg Genesis : Cartea III, § 24. Raport, publicat In Buletinul Mi-
Russlands mit der Tiirkei 1853-- Isidorus : Orig. lib. XI, pag. nist. Domeniilor, fasc. VI, din
1854. 274 si urmatoarele. 15 Oct. 1894.
tinter dem Halbmonde. Von Schiaparelli: I. Prescursori di Hartley: Ch. Description of
Armand Freiherr von Sckweiger- Copernico nell' antichità, ricer- the Delta of the Danube, and
Lerchenfeld. che stor. in eMemorie del R. 19t. of the works, recently executet,
F. Kanito. Donau-Bulgarien. Lombardo, vol. XII. III della of the Sulina mouth. (London
Geschichte des transalphini- serie 1112, pag. 407. 1862), from. the XXI. Vol. of
schen Daciens. Von Sulzer. Cassiodor: Variarum lib. I, the publ. of the Institution of
Wien, 1781. XLV Max. Bibl. Vet. Patr., Civil-Engineers.
Topograpisch-historische Be- II, pag. 11 2. Al. Ofdrthininu: Exploatarea
schreibung der beiden Försten- CercadtorX naturali,dr. - pesteluT pe Volga pi Rhin in
thilmer Moldau-Walachei, Wien P. Licherdopol: Excursiuni in raport Cu exploatarea luT pe
181o. Dobrogea. Dunare.
Reise durch einen Theil Un- Dr. Alrndsy György V. Ma- Al. Mdrthinénu Cestiunea
garns,Si ebenbörgens, der Moldau,. dártani Betekintés a román- Do- pescariilor in Rominia.
der Bukovina. Pest 1811. Von brudsába. Al. Marthininu: Laguna do-
Graf Bincenz Batthyanyi, Kloeden's Handbuch der Erd- brogeana, publ. in Gazeta Li-
Die Donau, Von O. L. B. kunde. berall.
Wolff. Leipzig. I. I. Weber 1848. Hem. Credner: Elem. der Al. lifdrthininu: Excursiune
I. Auflage. Geologie, III, pag. 225. economica de alungul tarmului
Donausagen. Zamarsky und Vogt: Lehrbuch de Geologie, nostru maritim, publicat in Ga-
Dittmarsch, 186o pagina 114. zeta Liberala.

www.dacoromanica.ro
RXRAIA 192

Taibout de Marigny : Hidro- Rabaia, catun, jud. Neamtu, pl. pe stinga In Basarabia. Intre
graphie de la Mer Noir. Odesa de Sus-Mijlocul, com. Petricani. aceste cloud $irurr de dealurr se
180. afil un intins $es a druia 1A-
Beyer : Buletin de la Société Räblia, sat, pe mo$ia Horodni- time prin unele localitIti trece
Géologique de France, 2, p. 268. ceni, jud. Suceava, com. Br5.- peste 15 kil. Tot prin unele lo-
Tehihatcheff: Le Bosphore et dgtelul, a$ezat pe valea piriulur calitatT se ridicl din $es cite un
Constantinopole. Paris, 1864, ca acelag nume qi pe coastele platog intins. Pe mo$ia Ri$e$ti
pag. 548 $i 568. dealurilor Piciorul-Huciulur, Zva- se afll ridicat un platog intins
Spratt: Quaterly journal of rici, Timofti i RAbiia. la o ingltime de 10-15 in. de
the geol. soc. XIII, pag. 81 Vatra satulur ocupä 5 i la nivelul $esulur Prutul, avind
Ad. Friederich : Kulturtech- ea o populatie de 308 suflete. spre V. una din acele doug. cultor
nischer Wasserbau. ImproprietiritT in 1864 sunt ce formeazg valea Prutulta. Pe
Al. Penek: Die Donau (Verein 2 frunta$T, 78 pglma$r $i 6 co- rnarginea acestur platog despre
zur Verbreitung der naturwissen- da$T, stápinind 216 Eller $i 35 ses, stg ridicatä uriasa
schaftlichen Kenntnisse in Wien). Rablia, de la care privind spre
Fr. Toula: Eine geologische DrumurT principale sunt : la E., In directie dreaptd, se OA
Reise in die Dobrudscha. Bote$ti (i800 in.) $i la Horod- alte cloud movile marT pe cul-
Lorens v. Liburnau: Die Do- ceni (i500 in.). mea dealulur opus din Basa-
nau. rabia, care par a fi fost in le-
Pacher: Die Eisbildung in movild, pe teritoriul com. ggturä strategica ca aceste de
der Donau. Ri$e$ti, pl. Podoleni, jud. Fälcig, pe $es. Distanta dintre movila
Reméney A.: Zur Geschichte situatg. pe platoul din $esul Pru- RAbila $i acele doug. ce-T start
der Donauflotille von den Rö- tuluT, la 600 in. de satul RI- In fatg, trebue sg fie aproxi-
merzeiten bis zur Schlacht bei $e$ti $1 la 17 kil. de ora$ul mativ de la 8-10 kil.
1526. Hui. Tot in directia dintre aceste
E. Ssentklaray: A Dunai ha- Iatg. ce zice Episcopul Mel- movile, se vAd in $esul Prutu-
jóhadak története. hisedec, inteo notA, la pag. lur, de o parte $i de alta a fin-
Turna Anton : Die östliche din «Cronica Hu$ilor», asupra lur, o suing de valurr de pg-
Balkan-Halbinsel, militär-geogra- origine i numirel acester mo- mint, a$ezate paralel unele lingd
phisch, statistisch und kriegs- vile : altele, de-a curniezi$ul $1 in fata
historisch dargestellt. Cu InsemnAtatea strategid a movilelor i avind o lungime de
Laguna dobrogeang, din cele Hu$ilor, cred cA trebue sg. fi fost 10-15 m.
ce am vgzut expuse, are din legatg. $i movila numitl RIbiia. Niel o säpg.turg nu se vede
toate punctele de vedere o in- Ea constä. dintr'o movill incon- In jurul moviler din care sä se
semngtate deosebitg atit din juratg de un mur Malt de IA- fi luat pämtnt pentru ridicarea er.
punct de vedere clasic, istoric, mint, ci intrarea despre Prut. Are forma unuT con cu o pe-
cit mar cu seama ca un areal Despre ea pomene$te $i Cante- riferie la bazg de peste 150 in.
de pescuire unic in felul mir in «Descrierea Moldova», cu inältimea treptatg.. De jur
In toate privintele atit delta pag. 28, ed. 1851, pe care 11- imprejur, aceasta movilà este
DungreT &it $i laguna dobro- tarit o numeati : Han-TApe$i, a- inconjuratg de un val mare de
geang sunt pgng acum cu de- dicA Hamad. Din docu- plmint care lasd a se vedea
sgvir$ire lipsite de cercetärT geo- mentele Episcopier se vede ca, numar virful moviler. Intre mo-
fizice, economice, technice la movila RAblia, era pod peste vilA $i valul ce o inconjoarg se
nicr chiar geografice$te, pe de- Prut ; de aid putem deduce ca, aflä in interior loc liber, iar in
plin cunoscute. la movila Rabiier, era fortgretg partea de E, spre $esul Pru-
Cuno$tintI a cáror intirziere de apárarea podulur, de ngva- tulur, se afla o deschizAturg ce
in cercetare sunt din toate punc- litorir ce ar fi voit sg tread se las1 in vale pe $es ; pe acolo
tele de vedere dlungtoare inte- din acea parte a PrutuluT». era intrarea i e$irea din ce-
reselor nationale $i economice. Rini Prutul curge in lun- tate. Aceastg deschizAturg este
(Intreg articolul asupra Razi- gul Tara de la N. la S., prin- intdrità de alte valurr de pg-
mulur a fost reclactat de d. in- tre doug $irurr de dealurr, unul mint care se unesc ca -valu-
giner Alex. Mgrthinénu). pe dreapta in Rominia i altul rile din $es. Valul de pAmint

www.dacoromanica.ro
RA.13tIA 128 RACARt

dimprejurul movileY are o cir- Raoari, com. rur., in jud. Dolj, meazä o figura patrata ; linia de
cumferentA de 300-400 m. in pl. Jiul d.-s., /a 31 kil. de Cra- catre N. face ao papi, cea de
partea externa. Niel un sant, iova si la 4 kil, de resedinta catre E., In al carel mijloc se
niel' o sapaturA, nu se zaresc plaseT, Filiasi, situata pe Dealul- vede poarta, face 150 past Bu
imprejurul movileT, ceca ce do- /nalt. cAtile de cArAmida care le afla-
vedeste cä pamintul, atit din Se invecineste la S. cu com. ram aicT mArturisesc in contra
movill cit si din val, a fost ca- Bralostita, la N. cu com. Fili- verT-cdreI indoirl, cl e lucru
rat din alte partI, sati cá s'a as', la E. cu com. Tatomiresti roman. La o cercetare mal cu
nivelat pAmintul in urma lu- si la V. cu de amanuntul, ramAsitile acestur
crAreT. Comuna este accidentatä de castel ar putea sa. ne aducA marT
Valul din prejurul movileT se dealurile : Inalt, Racari-d.-s. si deslusirT despre antichintile pa-
afla ruinat in unele partI din Racari-d.-j. trieT noastre. Distanta de la E-
cauza mincaturd pamintuluI pro- Riul Jiul o desparte de com. geta cea mai insemnata, pe tabla
venia din apa ploilor. Bralostita. peutingeriana, consunA binisor
Sapaturä s'a fAcut, sunt vr'o Comuna a fost infiintata la cu pusaciunea loculuI acestuia.
anT, de catre proprie- 1833. Se compune din cAtunele Dará numele ne indreapta la
tarul mosieT Risesti, d-1 Teodor RAcari-d.-s. si Racari-d.-j. Inainte ripa Motrul, care se vars1 in
Cerchez ; nu s'a gAsit intr'insa se compunea din cAtunele RA- Jiul, sub 41020'-44°33'x..
de cit pAmint argilos si o grinclä cari i Racarelul. Are o populatie de 1004 su-
de lemn. Cercetarea Insä nu s'a Catunele Racari-d.-s. si RA- flete ; o scoala mixta, In satul
putut face pana la fundament, cari-d.-j. sunt puse in comuni- Racari-d.-j. ; o bisericl, in cat.
din cauza greutAter lucrAreT in- catie printr'un pod umblAtor, ce RAcari-d.-s., fondata de catre
treprinse. se afla peste Jiul. Ene Morait, avind in tinda bise_
Pe platoul din jurul movild In com. RAcari se afll o ce- rice! inscriptia urmatoare :
s'a gasit cuTe de fier de capete tate, in care s'a gasa urmatoarea Acest sfint locas al dotnnuluY nostru
de osiI pIerdute, de la care de inscriptie Isus Christos s'a zidit din temelie la 1833
tunurI, &ante de schijA, pustf de Ene Morait i a stat netenctut p
HONORti.
vechT. Aceste urme mal noul C. VALERIO.
la 1874 i cu toatit ob tea locuitorilor,
sunt lasate din timpul- raz- LONGINIANO.
la leatul 1875 ab oferit baniT dupl pea.
tru vInduta la Unja feratK si a zugritvieo
boiuld dintre RusT i TurcI FLAM1N. Q.
dupa cum se vede.
de la 1711, care a avut loe AED. II 'VIRO MIL
TE. 1CL. HERCULANUS.
la Stdnilesti, mal in jos de Sunt 5 circiumT.
AED. OP. SOCRO.
movila RAbiia ; cAcT atuncT ale! Suprafata teritoriuluT comunei
la RAbiia a stat generalul rus pe care D-nul Tocilescu in opul este de 1339 pog., din carl
Repuin, cu obuzul cel mare de sAti : (Dacia inainte de Traian», Ioo pamint arabil i 139 hect.
pedestrime, pana ce s'a odihnit p. 450, o citeste ast-fel : izlaz.
oastea, care era obositA si bol- HONORT C[aio] VALERIO
Mosia RAcari, in intindere de
nava, de unde apoT a plecat LONGINIANO FLAMIN[i] Q uaestori] 112o pog. arabile, 1200 pog.
in jos, la satul StAnilesti, unde ARD[ili] ir VIRO Mu[nicipii] pAdure si 320 pog. fineatA, a-
s'a impreunat cu cele-l'alte dota TR[oesmis] Im[ius] HERCULANY15 partine d luT G. Glogoveanu.
ARD[ilis] op[Iirno] SOCRO. Prin S. com. trece catea fe-
obuze, carl trecuse cu mult mal
inainte in jos de StAnilesti, unul adica (ZeiteT Honore!, luT Caiu rata ce are statie in RAcari, la
cu generalul Ianos, care a ajuns Valeriu Longinianu flaminul, 650 m. departe de sat.
tocmaT la Gura-SarateT, aproape quaestorul, edilul duumviruluT, Calea naturall trece prin com.,
de Falda si altul cu Imparatul Municipiuld Troesmis, Iulius la S., pe o intindere de 312 kit.
Petru, mal inapoT la satul Lunca- Herculanu, edilul, prea bunuld Budgetul com, e la veniturT
BanuluT. sati socru». de 2339,47 leI si la cheltuelT de
Laurian descrie ast-fel cetatea 2085,47 leT.
Rablia, pipia, in jud. Suceava, Amutria : Sunt 359 contribuabilT.
izvoreste din satul cu acelasI -1Merseram la satul RAcari, unde Vite : 174 vite marT cornute,
nume i, dupa un curs de 3500 aflorara ruine1e und castel ro- 340 oT, 48 cal, 14 capre si 80
metri, se varsA In Bradatelul. man. Fundamentele acestuia for- porcT.

84745. Meras Diaionar Geograjto. Vot. V. 25

www.dacoromanica.ro
IUCARI 194 13.ACÄC1UNI (PLASA)

Räcari, stafie de dr.-d.-f., in jud. r. Cucova, Cu satul Cucova. Cu 2 bisericr, din care I paro-
Dolj, pl. Pul-d.-s., com. Racari, Dr4gufani, cu satul Dra.- hala, cu hramul SI. Nicolae, in
pe linia Cr aiova-T.-Severin, pusa gusani. cat. Copacesti í z filiaIa, cu
In circulatie la 5 Ianuarie .1875. Mmndrica, cu satul Min. hramul SI. Gheorghe, in Anghe-
Se afla intre statiile Cotofeni drisca. lesti.
kil.) si Filiasi (6,4 kil.). Orbeni, cu satele: Orbe- Cornatelul (com. Cornate-
Inaltimea d'asupra nivelulur Ma- ni-d.-j. i Orbeni-d.-s. lul) cu 2 bisericr, din care
ri! de ro3m.64. Venitul acester Piincefti, Cu satele : Fin- parohiala, cu hramul S-tir Voe-
statir pe anul 1896 a fost de tinele, Pancesti i Tirgul-Pan- vozT, in cat. Cornatelul i i fili-
22286 leT si 47 banT. cesti. ala, cu hramul SI. Nicolae, in
Parava, cu satele : Pa- Lunca-Dochier.
Räcari, mofie particulara, in jud. raya si Teiusul. Cucova (com. Cucova), ca
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Sascutul, cu satele : M- biserica parohiala, cu hramul
Racari, in intindere de 1120 arta, Contesti, Fabrica Zaharina, Adormirea, in cat. Cucova.
pog. arabile, cu venit anual de Finttnele, Sascutul, Schineni si Dragusani (com. Dragu-
21890 leT. Apartine d-lta C. Valea-Nacului. sani), cu r biserica parohiala,
Glogoveanu. Are padure, po- Scurta, ca satul Scurta. cu hramul S-tir Voevozr si
pulata cu cerT, gorunr i tufanT. Ureckefti, ca satele: Ure- filiala, cu hramul Sf. Nicolae,
chesti-d.-j. si UrecheAi-d.-s. ambele iti cat. Dragusani.
Räcari-de-Jos, sat, in jud. Dolj, Valea-Seacci, cu satul Va- Mindrisca (comuna Min-
pl. Jiul-d.-s., com. Racari. Are lea-Seaca. drisca), avind z bisericä paro-
o populatie de 432 suflete ; o Are o populatie de 5055 fa- hiall, ca hramul Sf. Nicolae, in
scoala mixta, ce functioneaza ma; sail 19581 suflete; 32 bi- ca.t. MIndrisca.
din 1850. serie!, din carr 17 parohiale t. Orbeni (com. Orbeni),
15 filiale. aviad 3 bisericr, din care I pa-
Racari-de-Sus, sat, in jud. Dolj, Dupä noua impartire a pa- rohiala, cu hramul S-vil Voevozr
pl. pul-d.-s., com. Racari, rese- rohiilor, pl. Racaciuni cuprinde t filiall, cu hramul Sf. Ni-
dinta primaria Are o populatie 17 parohil : colae, ambele in Orbeni-d.-s.
de 572 suflete, locuind in /61 i. Adjudul-Noti (com. Adju- filiala, cu hramul Sf. Nicolae,
case. dul-Noil), cu 3 bisericr, din carr in Orbeni-d.-j.
parohiall ca hramul Sf. Du- 12. Pancesti (com. Pancesti),
Rficaciuni, pizza, in jud. Putna, mitra si i filiala, cu. hramul ca i biserica parohiala, ca hra-
compusa din 20 comune, 36 Adormirea, ambele in cat. Ad- mul Sf. Nicolae, in cat. Pancesti.
catune i i tirg. judul-Noa si r filiala, cu hra- 13. Parava (com. Parava), cu
i. Adjudul-Noti, cu satu/ Ad- mul S-si! Voevozr, in Burcioaia. 2 bisericr, din care I parohiala,
judul-Noa. Adjudul-Vechia (com. Ad- cu hramul S-tir VoevozT, in d.-
.Adjudui-Vechia, cu satele : judul-Vechia), cu i biserica pa- tunul Parava si z filiala, cu hra-
Adjudul-Vechia si Siscani. rohiall ca hramul Sf. Nicolae, mul Adormirea, in Teiusul.
.Anghelefti, cu satul An- In cat. Adjudul-Vechia. 14. Sascutu/ (com. Sascutul),
ghelesti. Bilca (com. Mica), cu 2 cu 3 bisericr, din care i paro-
Buca, cu satul Bilca. bisericr, din care I parohiala, hiall, cu hramul Adormirea in
Berefti, ca satul Beresti. ca hramul SI. Nicolae, in cat. cat. Sascut si 2 filiale, din care:
Borfani, Cu satul Borsani. Bilca i i filiall, cu hramul SI. 1, ca hramul S-tir ImparatT, in
Burcioaia, Cu satul Bur- Gheorghe, in Cotofenesti. Contesti si r, cu hramul Sf. Ni-
doala. Borsani (com. Borsani), cu colae, in Sascut.
Copicefti, cu satele: Co- biserica parohiala, cu hramul 15. Scurta (com. Scurta), cu
pAceti l Slobozia. Pogorirea S-tulur Duh, in cat. 3 bisericr, din care z parohiala,
Cornayelul, Cu satele: Cor- Borsani. cu hramul SI. Nicolae si i fili-
natelul, Lunca-Dochier ì Sa- Beresti (com. Beresti), cu alg, cu hramul 5f. Dumitru, am-
tul-Noil. hiserica parohiala cu hramul bele in cat. Scurta si i fifiala,
ro. Co/ofnqti, cu satele : C o- Sf. Pantelimon in cat. Beresti. cu hramul Adormirea, in Cioaca.
tofanesti i Tamasoaia. Copacesti (com. Copacesti) 16. Urechesti (com. Urechesti),

www.dacoromanica.ro
RACActuNT 195 RitcXcium

Cu 2 bisericr, i parohiala, cu hect. pi apartin la mar multr Mater-Voda, ca sA alunge din


hramul Buna-Vestire, in cat. Ure- proprietarT. nod de pe tronul Moldover pe
chepti pi r filiala, cu hramul S tir Viile ocupa 102 hect. Vasile-Lupu, i aptepta ajutor
VoevozT, in Slobozia (din com. In satul Racaciuni sunt 5 de la Racoti II din Ardeal.
Copacepti). caldarr de fabricat rachia. De aci a trimis Gheorghita-
17. Valea-Seaca. (com. Va. Vite : T80 cal, 1134 vite marT tefan pe Miron Costin, pe la
lea-SeacA), cu 2 bisericf, I pa- cornu te, 337 porcr, 1176 or sfirpitul anului 1656, in Tara
rohiala, cu hramul S-tif Voevozi 8o capre. Munteneasca, ca sa intrebe pe
pi i filiala, tot cu acelasr hram, StupT de albine sunt 120. Constantin - Voda, ce raspuns
ambele in cat. Valea-Seaca. Teritoriul comuner e stra- vor da SultanuluT, care 'T trare
Sunt 16 colT mixte, (1899 batut de calea nationala Bucu- base prin Aga, anume Urzum
900) frecuentate de 1024 copiT. repti-Roman pi de calea ferata Ali-Bei, daca se vor apuca sa
care trece pe la statia Raca- mearga amindor asupra lur Ra
Räcäciuni, com. rur., jud. Ba- ciuni, situata la E. de satul cu coti cu optr, sä faca slujba a
en, pl. Bistrita-d.-j., situata la acelapT nume. ceasta imparatier, sa se cura
limita spre jud. Putna, in dreapta Budgetul com. e la veniturr teascä de faptele lor pi de a-
Siretulur. Este alcb.tuitä din 5 de ler 16017, banT 42 pi la mestecaturr ce avusese cu Ra-
catune : Rdcaciuni, repedinta, cheltuelr de ler 6615, banT 30. coti. stefan pi Constantin-Voda
Gipteni, Teiupul, Satul-Noa pi Distantele : la Bacla, capitala se aliase cu Racoti II, care
Berindepti. districtulur, 29 kil.; la Valea- din indemnul regelur Carol X
Mopia a fost din vechime a Seaca, repedinta plaper, 18 kil.; Gustav, plecase asupra Polonier
Domnulur Moldover Gheorghita la com. Pancepti, 8 kil. ; la com. (cLetop. MoldoveT), tom. I).
tefan, apor a postelniculuT Ion Fundul-Racaciuni, II kil. ; la
Canta. Satul ce poarta numele com. Cleja, 15 kil. ; la com. Räcficiuni, stafie de dr.-d.-f., jud.
acester comune mar este pi lo- Gropile, Ii kil. pi la com. Ra- BacIa, pl. Bistrita-d.-j., com.
cul originar stramopesc al Dom- cataul, 8 kil. Racaciuni, pe linia Marapepti-
nulur Gheorghita *tefan, pi aci Bacla, pusa in circulatie la 13
s'aa Intrupat mar multe fapte Rächciuni, sat, jud. Bacan, pl. Septembrie 1872. Se afla intre
istorice (vezT Racaciuni, sat). repedinta com. cu statiile Negri (6,8 kil.) pi Fa-
Se marginepte la N. cu com. acelapT nume, situat pe stinga raoni (7,9 kif.). Inaltimea d'a-
Räcataul, de care se desparte piriulur Racaciuni, aproape de supra nivelulur Marir de I19m.04.
prin riul Siretul pi cu com. confluenta lur cu Siretul. Venitul acester statir pe anul
deja; la S., cu com. Parava Are o populatie de 1397 su- 1896 a fost de 111568 ler, 93
(jud. Putna) ; la E., cu com. flete; o §coala mixta; 2 bi- batir.
Pancepti pi la V., cu comunele serict, care una catolica
din
Fundul - Racaciuni i Gropile. una ortodoxa, fondata la 12.4cAciuni, mofle, jud. Bacaa,
Este parcursä in directia de V. 1852, de catre defunctul Vasile pl. Bistrita-d.-j., com. Racaciuni,
pi E. de piriul Racaciuni Sturdza ; 12 cIrciumf. Cu mal multe partr.
brazdata de dealurile Delureni Vite: go cal, 575 vite marr
Teiupul. cornu te, 137 porcr pi 10 capre. Räcäciuni, pida, jud. Baclu, pl.
Are o populatie de 2201 su- In acest sat care se mal nu- Bistrita-d.-j., pi jud. Putna. Izvo-
flete; o pcoall mixta, infiintata mea Renchepul san Rencheci, repte din locul numit Limbari,
la 1865 in satul Racaciuni, fre- s'a nascut Gheorghe sag Gheor- strabate comunele: Fundul-R1-
cuentata. de 55 copir pi alta, ghitA- tefan din familia Ceau- caciuni i Racaciuni de la V.
tot mixta, in Gipteni, Cu 13 co- re.5tilor, fiul lur Dumitrapcu sal-1 spre E., scaldind satele care
pir; 3 bisericr, din care una Dumitru stefan (Miron Costin, le compune, formeaza limita
catolica ; 15 circiumI; 4 morY, Cogälniceanu, Letopisetul Mol- intre jud. Bacati pi Putna pi se
3 de apa pi una cu abuff. dover», tom. I, editia II, pag. varsa in Siretul, pe malul drept,
Teritoriul comund are o in- 322). dupa ce se ingroapa pe dreapta
tindere de 5023 hect. Padurile: La 1653, Gheorghita- tefan cu pirliapele : Fundul-Racaciuni
La-GropT, Fundul-G4teni, Fun- s'a apezat in satul Racaciuni cu Glpteni, iar pe stinga Cu CA-
dul-Racaciuni, etc., ocupa 1700 oastea ce o capatase de la prianul.

www.dacoromanica.ro
RACXNEI 196 12 XCEA

RAchnei, sat, in jud. Mehedinti, Distantele : la Bacau, capitala cu pirirasul Buciumul, la 4 kil.
plaiul Closani, com. rur. Glogova. districtulul, 29 kil. ; la com. Pa- de satul Onesti. Are o popula-
Locuitorif pe linga agricultura rincea, resedinta pl., 14 kil. ; tie de 350 suflete ; o biserica,
se mal ocupa si cu facerea oa- la com. Petresti, 9 kil.; la com. deservita de I preot si 2 chi-
lelor. Racdciuni, 8 kil.; la com. Pan- taretT ; 2 circiumI.
cesti, 7 kil.; la com. Glosen, Vite : 18 cal, 246 vite marT
Racarelul, fost sat, jud. Dolj, pl. 6 kil. cornute si 88 pord.
Jiul-d.-s., com. Racari. Teritoriul catunulta parta in
Racktàul, Racatätil - Raze§i, vechime numele de Malurile.
RacatAul, com. rur., jud. Bacati, sati Dealul-Mazililor, sat, in
pl. Siretul-d.-j., situatä in stinga jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., si Racautul, mofie, in jud. Bacati,
Siretulur si in regiunea sesuluT resedinta com. RAcatAul, situat pl. Trotusul, com. Onesti, a rA-
acestuT riti, in valea Radtaul. pe malul drept al piriulur si pe zesilor, fosta domneasca, pe thn-
Este alcatuita din 5 cat.: Raca- costisea Dealului-Mazililor. Are pul luT S tefan-cel-Mare.
taul sau RacAtAul-Razesi, rese- o populatie de 234 suflete ; o
dinta, Gura - Racätaulul, Slobo- scoald mixta; o biserica, facuta Raciutul sati RacAuti, pheiiaf,
zia-RacAtaul, Bizga si RAcea. de razas' in 1843; o circiuma. in jud. Bacati, pl. Trotusul, com.
Se mArgineste la N. cu com. Vite : 20 caT, 137 vite cor- Onesti, care isT are obirsia la
Gioseni; la S., cu com. Pancesti; nute, 55 porci si 6 capre. locul numit al-Olaruluï, curge
la E., cu com. Petresti si la V., pe teritoriul satului Racautul si
cu com. Cleja sí Racaciuni, de RAcätäul, vzofie, in jud. Bacati, se varsa in Casinul, pe dreapta,
care se desparte prin riul Siretul. pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul dupa ce s'a incarcat cu Buciumi.
Pe teritoriul com. serpuesc com. Racatatd.
piriul Racdtaul si cursul inferior Rficea, salí Racia, sat, in jud.
al piriiasului Cornitelul. Dealuri Räcätäul, piria, In jud. BacAti, Bacati, pl. Siretul-d.-j., com. Gio-
sunt : al Mazililor, Soimul si pl. Siretul-d.-j., care uda Valea- seni, situat pe malul sting al
Zdrobisul. RacatauluT. Izvoreste in locul nu- Siretului si pe valea Racat5.ul,
Are o populatie de 936 su- mit Rivna, trece prin comunele la 4 kil. 65o m. de satul Hor-
flete ; o scoala mixta, in satul Botesti, Leca, Milesti, Parincea, gesti.
Racdtaul ; 3 bisericT, cite una in Nanesti, Glosen i .1 Racataul, LocuitoriT posea : 2 cal, 54
satele Racataul si Racea, deser- varsindu-se pe stinga SiretuluT vite marT cornute si 20 porcI.
vite de 2 preotT si 2 cintAretT; la satul Gura-Racataulur, dupa ce
7 circiumi ; 2 morT de apä. se ingroasa Cu piriiasele Botesti Picea sati Racea-Ráze§i, sat,
Dupa legea rurala din 1864 si Alexandroaia pe dreapta, sí in jud. Bacati, pl. Siretul-d.j.,
s'au improprietArit 62 locuitorT cu &alele Finetul, Botesti, Un- com. RacatauI, situat pe malul
cu 155 fald si 40 präjinI in ta- gurenilor, Brusturetul, BalAnea- sting al piriului Racataul, la
rinA. sa, Rabinilor si Cornitelul pe confluenta acestuia cu piriiasul
Teritoriul com, are o intin- stinga. Cornitelul si la 4 kil. 800 m.
dere aproximativa de 1870 hect. Are o lungime de 27 kil. si de satul Racataul. Are o popu-
Padurile ocupa 380 hectare. VII 750 metri. latie de 190 suflete ; o biserica
sunt pe o intindere de 31 hect. facutA de razesT la 1846; 3 cir-
Vite : 67 cal, 514 vite marT Rächtäul, vale, in jud. Bacaii, clumi.
cornute, 167 porcr, 63 capre si pl. Siretul-d.-j., foarte viabila si Vite: 15 cal, 94 vite marl
667 oI. StupT de albine sunt 70. roditoare, care se intinde pe cornute si 27 porci.
Teritoriul com. este straba- teritoriele comunelor Botesti,
tut de calea vecinala Leca-Gura- Leca, Milesti, Parincea, Nanesti, Racea, sat, in jud. Roman, pl.
Racataulul si de cal comunale, Gioseni si Racataul. Fundul, com. Iucsesti, spre N.
care unesc resedinta com. cu de satul Iucsesti-d.-j. si la 3 kil.
cele-l'alte sate. Ricauti, sat, in jud. Bacati, pl. de el, pe =tul sting al riuluT
Budgetul com. e la veniturT Trotusul, com. Onesti, situat pe Siretul.
de leT 3037, banT 82 i la chel- dreapta piriuluT CasinuluT, mal Are o populatie de 213 locui-
tueh, de leT 2567, banT 49. sus de confluenta acestuT riil torT ; o biserica de lemn.

www.dacoromanica.ro
ItÀCEA 197 laCEA.

Satul e compus din doug pgrtr din locuI numit Ripa-Beroaier si, urtng se vars1 in piriul Bahluetul
Rgcea-d.-j. si RAcea-d.-s. dupg ce trece pe lingg satul in marginea de S. a comunei
Botesti, se varsA in RIcAlgul, Sirca.
Räcea, sat, in partea de E. a pe stinga.
com. Tingujei, pl. Funduri, jud. Räcea, piria, jud. Jai, izvoreste
VasIuiti, situat futre dealul Toaca Räcea, pirit2, in jud. Botosani, din dealul Rama, com. Miros-
si Dealul-Petrestilor. Prin mij- curge prin valea RAcea, pe te- lava, pl. Stavnicul, si se vars1
locul satulur trece piriul Ra- ritoriul comunelor Todireni in ochiul din sesul Birca.
ma. ComindAresti, formeazg mar mul-
Are o suprafatA de 429 hect., te 'azud si se vars5. in Mile- Räcea, ftîru1, curge prin valea
cu o populatie de 251 suflete tinul. Cu acelasi nume de pe terito-
si o bisericA. riul com, ipotele, pl. Bahluiul,
Locuitorli posedg : 142 vite Räcea, pirta, in jud. Botosani, jud. Iasi, si se varsA in piriul
marr cornute, too or, 27 cal izvoreste din locul numit Dum- Meletinul.
si 30 rimAtorr; 50 stupT cu al- brava, dintre Deleni si Pireo-
bine. vaci, se varsA in stinga Bahlu- Räcea, pirlia,s, in jud. Neamtu,
iulur, spre S. de Pircovaci, com. corn. Uscati, pl. de Sus-Mijlocul ;
lacea, loc Cu in jud. Ba- Deleni. izvoreste din dealurile Socir
cAti, pl. Siretul-d.-j., com. Gio- se varsg in dreptul satulur Us-
seni, lingg satul RIcea, unde a Räcea, pfria, izvoreste din par- cati, pe partea stingl a Piriulur-
fost sat si bisericg care atí ars. tea de N. a com. Mona, pl. Po- Vadulur (afluente din dreapta
doleni, jud. Fälciti, trece prin piriulur Valea-Albg), dup. ce
Räcea, virf de deal, in jud. Ba- mijlocul satulur si, mal in jos, traverseazg, soseaua judeteang
cAti, pl. Siretul-d.-j., com. Gio- spre E., la Podul Boerulur, unin- Girov-Tupilati, intre kil. 25-26.
seni, situat in apropierea satu- du-se cu piraiele Plopi i Cetl-
lur Gioseni. tuea, ia numirea de pirlul Mona. Räcea, pirliaf, ce izvoreste la S.
de satul Buclumi, com. Chilile,
Racea, deal, in jud. Bacn, pl. RAcea, salí Novaci,pîrîI2, jud. jud. Roman, curge de la N.
Trotusul, com. JAvreni, ramificat FAlciu, pl. Podoleni, com. Duda, spre S. si se varsä in phiul Cre-
din vira Ciortolomulur. la nastere din izvoarele de la toaia, pe dreapta, in apropiere
poalele dealulur RAcea, curge de satul PAdureni.
Räcea, deal, in jud. Fälch, in de la V. spre E.-S. ; in cursul
partea de V. a satulur Novaci. sgti trece prin satul Novaci, a- Räcea, pirtia,s, ce curge prin
poi pe teritoriul com. Hui si pl. Fundul, com. Iucsesti, jud.
Räcea, deal, in jud. Iasi, pl. Bah- se vars1 in piriul Husi. Roman, udl satul Rgcea si se
luiul, com. Birlesti, cu trer ra- varsá in riul Siretul, de a stinga.
mificgrr Tinter, Vulturulur si Räcea, pîrui, izvoreste din dea-
Hinciul, pe care se aflA mosia lul Stroesti, jud. Suceava, si pri- Räcea, pi« in jud. Suceava,
Totoesti din stinga riulur Bah- meste in acest judet: Coada- izvoreste din dealul cu acelasr
luiul. Girler, Zoita, Budgile, Ciomizga nume si se varsA in iezerul Un-
ipotul-Mare, pe stinga ; apor cesti.
Räcea, deal, pe teritoriul com. intrA in jud. Iasi, prin partea
Buznea, pl. CirligAtura, jud. Iasi. de N.-V., trece in com. Bgiceni, Räcea, pirtiaf, jud. Teleorman,
pe sub poalele dealulur Ceatuia, format din izvoare, curge prin
Räcea, pirita!, in jud. Bacgtl, pl. primeste la dreapta piriul Mitocul com. Netoti si se varsä in pi-
Trotusul, com. JAvreni, care se izvorul Puturosul si, esind din riul Teleormlnelul.
scurge pe stinga Trotusulur. Iz- com., trece in pl. CirligAtura,
voreste din muntele cu acelasr prin com. Sirca, de unde la nu- Räcea, pîrîi, izvoreste de sub
nu me. mele de piriul Sirca; curge apor Dealul-Hirbulta, com. Buda Ra-
prin satele MAdirjesti, (unde faila, jud. Vasluiú, curge prin
Rima, piriiaf, in jud. Bacgil, pl. formeazg iazul MAdirjesti), Sirca valea Cu acelast mune qi se varsA
Siretul-d.-j., com. Leca, care iese (unde formeazg iazul Sirca) si'n in 06'111 Stemnicul.

www.dacoromanica.ro
11XCEA 198 RACHETA

Ricea, piriz7, izvoreste de sub dealul Vilaia si pe ambele ma- tineati nurnat statulut pana la
dealul Tufesti, jud. Vasluitl, pl. luti ale piriulut Valea-Vilcomul. 1864; azT apartin ata statulut
Mijlocul, com. Bodesti, trece Se invecineste la N. cu com. cit si locuitorilor. Din Vilcomul,
de a lungul satulut Mircesti, unde Brabova; la S., cu com. Mona Floran si Floranul i-a ramas
are malurile foarte imite, Iese si aciulatesti; la E., cu com. 389 hect. Supra rata vinduta este
prin partea de S. a satulut si, Plesoiul $i la V., cu com. Seaca de 1228 hect. Venitul aproxi-
cotind spre E., trece prin Sesul- si Mona. mativ este de 25630 leI.
Mare si se varsa in pirlul Cu- Limita Unid de N. este for- Viile se gasesc pe mosia Vil-
signa. mata de dealul Vilaia. comul, in intindere de 162 pog.;
Limita lintel de S. este for- apartin locuitorilor si dati vin
Räcea, vale, ce se intinde din par- mata. de soseaua judeteana Brea- negru.
tea de S.-V. a com. Todireni si sta-Cleanovul, ce uneste jud. Dolj Pe mosia Vilcomul sunt sane
Comindaresti, jud. Botosani, in cu jud. Mehedinti. unde se fabrica brinza de ot.
valea Meletinultd, com. Sipotele, Limita lintel de E. este for- In comuna se afta o circiuma
jud. Iasi. man de mosia statulut Cerul si o brasovenie.
sati Letnnul. Calle de comunicatie ce stra-
RAcea, vale, ce se intinde spre Limita lintel de V. este for- bat comuna sunt : $oseaua ju-
dealurile Scaiul si Rama, com. mata de movila de hotar Básica, deteana Breasta-Cleanovul ce
Buznea, pl. Cirligatura, jud. Iasi. unde se invecinesc mosiile Vil- trece chiar pe limita de S. a
comul, Brabova, Seaca si Mona. comuneI, avind o lungime de
Rficea-de-Jos, parte din satul Terenul com, este accidentat 35 kil., dintaceasta comuna pana
Racea, pl. Fundul, com. Iuc- de valea Vilcomulut si de dealul la Craiova. Patru cal vecinale :
sesti, jud. Roman. Vilaia, care are o inaltime de spre N. la Brabova, pe o lun-
40-50 metri. gime de 3 kil. ; alta spre S.,
Rficea-de-Sus, parte din satul Este udatá de piriul Leamna, lungl de 4 kil. ; a treta spre E.
Racea, pl. Fundul, com. Iuc- ce izvoreste pe teritoriul acesteI catre Plosca, lunga de 6 kil. si
sesti, jud. Roman. comune, curge prin valea Vil- a patra spre V. catre Mona,
comul pana la esirea sa din co- runga de 3 kil.
Raceni, sat, facind parte din com. muna. Tot atol se afla o balta, Budgetul com. e la veniturt
rur. Voinesti, plaiul Dimbovita, numita Rachita. de 2377,03 let si la cheltuelt,
jud. Muscel. In comuna se gasesc 8 cruel, de 1735 lel.
Are o populatie de 590 lo- i izvor si 16 fintint.
cuitorI, din care 77 s'ati impro- In anul 1875, Rachita fäcea Rachita, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
prietarit pe mosia d-luI Iancu Gr. parte ca catun din com. Mona; brava-d.-s., com. Seaca, cu 498
Angheleanu, la 1877. azt se compune dintr'un singur suflete si 119 case.
Biserica din cat., cu hramul catun, Rachita. Are o biserica de birne ne-
SE Treime, s'a fondat la anul Are o populatie de 1075 su- tencuite, cu hramul Mucenica
1802 de ctitorit popa Nica si flete ; o biserica, cu hramul SE Varvara.
altil. Nicolae, zidita in anul 1867 de
locuitorI, deservita de un preot Rächita, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
Raceni, trup de mofie, nelocuit, si un cintaret; o scoall mixta, brava-d.-s., formind com. 12.6.-
jud. Vlasca, pe proprietatea Pa- frecuentata de 35 copil. chita. (V. a. n.).
raipani, com. Arsache. Dupa. legea rurala din 1864
sunt 159 improprietaritI, iar dupd Rächita, l'art sal, jud. Dolj, pl.
Rächicioasa, lac, jud. Dolj, pl. cea din 1879 sunt 8 insurater. Dumbrava-d.-s., com. Brabova.
pul-de-Sus, com. Scaesti, in N.- Suprafata teritoriulut com.
E. com. Are scurgere in riul Jiul. este de 2863 pogoane, din care: Fachita, mofie particulara, jud.
2563 pog. arabile, lo° pog. fi- Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Rächita, com. rur.,jud. Dolj, pl. neata si 200 pog. izlaz. Seaca, pe care se gaseste o
Dumbrava-d.-s., la 28 kil. de Mosiile de pe teritoriul comu- moara cu aburl.
Craiova si la 15 kil. de resedinta nal sunt: Vilcomul, Florarul si
plaseI, com. Sopotul, situata pe Stubeiul. Aceste 3 mosit apar- Rächita, pirta, jud. Iasi, izvo-

www.dacoromanica.ro
RACHITASUL 199 RXCHITOASA

reste din hotarul satuluf Za- Este legat cu orasul Roman Rächiti§ul, jud. BacAu,
horna, com. Tautesti, curge prin prin sosea. pl. Bistrita-d.-j., com. Dealul-
satul Epureni, com. Rádiul-Mi- Non, care uda satul [azul
tropolief, pl. Copoul, si in partea Rächiteni - Agiudeni, mofie, apoT se uneSe cu piriul Tur-
de N. a satuluT, se vars5. in fosta a statuluT, in com. Ra- luiul, aproape de satul Pretricica.
Jijia. chiteni, pl. Moldova, jud. Ro-
man. Richiti§ul, vale, jud. Bacan, pl.
RAchita§ul, munte, pe teritoriul Bistrita - d. -j., com. Calugara-
com. Cimpurile, jud. Putna ; pe Rdchiti§ul, sat, compus din sec- Mare, de pe marginea padurer
el se afla localitatea numita Co- tiile RAchitisul-d.-s. i RAchi- Racila.
moara-luT-Bucur, unde este si tisul-d.-j., jud. Bacan, pl. Taz-
un mare sipot. lAul-d.-s., com. Nadisa, situat Rächiti§ul, pida, jud. Suceava,
pe dealul cu acelasT nume, la mic afluent al pirluluT Haita
Rächita§ul, pîrîia,,¡ud. Putna, 7 kil, de satul Nadisa (scoala). (1200 m.).
ce izvoreste din muntiT SovejeT Are o populatie de 457 su-
se varsa In §usita. flete ; o biserica ortodoxa., ca Rächiti§ul, pirig, jud. Suceava,
un cintaret, clAdita la 186o de afluent al plriuluT Suha-Mare.
Rächiteni, com. rur., in jud. Ro- locuitorf, si una catolicA, cla.-
man, pl. Moldova, spre N.-N.-E. dita la 1865; 3 circiumT. Rachitna, ßtrîa, izvoreste din
de orasul Roman, la 17 kil, de Vite : 7 caT, 282 vite marr pAdurea SAcAturi, jud. Iasi, de
eI si la 18 kil, de resedinta cornute $i 12 porcT. la locul numit Poiana-Jorovlea,
plAseT. Este asezata pe sesul Pe teritoriul cAtunuluT se ga- curge spre E. de satul Frumu-
SiretuluT si pe malul drept al sesc izvoare cu apa sarata. selele, com. Pausesti, pl. ar-
luT,inteo pozitiune joasa, si e ligAtura, si se varsa in piriul
formata din satele Rachiteni Rachiti§ul, munte, In ramura §acovAtul, la Poiana-MAnAstirel,
si Ursaresti (lugani-din-Vale), cu muntilor Pingarati, com. ca a- din jud.
resedinta comuna in satul RA- celasT nume, pl. Piatra-Muntele,
chiteni. jud. Neamtu. RAchitoasa, mitniistire, in jud.
Are o populatie de 925 su. Tecuciti, situata in partea de N.-
flete, compusa numal din Un- Rächiti§ul, deal, jud. Bacan, pl. V. a satuluT cu acelasT nume,
gurT ; o bisericA catolica si o TazlAul-d.-s., com. Nadisa, de inteo vale frumoasA, i avind
scoala mixta, frecuentata de 36 pe teritoriul satuluT RAchitisul, la V. si E. dota dealurT mar!,
elevI. care face parte din sira dea- acoperite ca padurT seculare.
Este legata cu orasul Ro- lurilor ce despart Tazlaul-Mare ata, ce ne relateaza defunctul
man pi-in osea. de Siretul. episcop Melchisedec, relativ la
aceasta manastire, in cNotite is-
Rächiteni, sat, in jud. Roman, Rächiti§ul, munte, in jud. Su- torice i archeologice »:
pl. Moldova, com. Rachiteni, ceava, com. Neagra-§aruluT. c La finele veaculuf al X VII-lea,
spre N.-N.-E. de orasul Roman, marele clucer Ianaki a facut la
la 17 kil, de el si la 18 kil, de Rächiti§ul, mofie, jud. Bacan, Rachitoasa o biserica mica de
resedinta pase'', pe malul drept pl. Tazlaul-d.-s., com. Nadisa, lema de stejar, care exista si
al riuluT Siretul. Este asezat in- despre care T. Codrescu in asta-e Miga manastire, servind
teo pozitiune joasa. cUricarul, san (vol. X, pag. 266), de bisericl a cimitiruluT sltesc.
Are o populatie de 380 lo- aduce un document din 1820, In anul 1867, fiul boeruluT
cuitorT, compusa numaT din Un- care cuprinde plingerea raze- Ianaki, marele spAtar Ilie Ianaki,
gurT. silor mosiel Rachitisul catre Di- si Cu sotia sa Tofana san Teo-
Este resedinta com. RAchi- rnitrie Sturdza, Vel Logoflt, fana, fiica mareluT vornic roan
teni. cum ca pArintele Macarie, egu- Racovita i sora DomnitoruluT
Se face ad i 1:Aleja la 13 Iunie. menul Sf. ManastirT Berzuntul, Mihain RacovitA, a zidit manas-
Are o biserica catolica si o Impreuna cu r5.zesiT din NA- tirea actuall si a inzestrat-o cu
scoala primará mixta, frecuen- soesti ce an mosie vecina cu a mosii i ca tot ce trebue une!
tata de 36 elevl. lor, li-an luat mosia. manastirT.

www.dacoromanica.ro
RACHITOASA 200 RXCHITOASA

Aceastg ctitorie se vede atit mosiite cele de pe maica mea, sl n'aibd rtmatd de un cutremur in 1739,
din inscriptia ce este pe pere- treabd ruda mea de pe maicd a se a- Maiii 31.
mesteca. Asisderea si pe mosiile ce am
tele din afarg al bisericei in
cumpdrat ed In viala mea, iaritsY nime
Biserica actuall s'a reparat
partea de S., cit si prin testa- A nu se amestece. Asisderea si la mo- de Egumenul Daniil. Ea este
mentul pe care il vom repro- siile sotie mele, a TofaneL ce va fi frumos zugrgvitg; catapeteazma
duce. partea mea, sil n'aibd. treabd fratil sad e sculptatg si poleitg cu aur.
Inscriptia sung astfel: rudele mete. Si ciad ne-ar pedepsi Dum- Pe peretele despre V. sunt
nezed ca aceasta mal sus pomenitd, toate
In zilele tul Ion Antioch Constantin zugrAvitT ctitoriT in mgrime na-
mostile noastre A fie a sintel mdn'tstirY
Voivod, zidit-a aceastit bisericit dumnealul a RIchitoaset ; di aceea ne llene de turalg : in partea dreapta, Ilie
Ilie vel stolnic, cu giupineasa dumisale aicY fecioard. lar cine s'ar amesteca a Spgtarul, sotia sa Tofana si
Teofana. Hramul Adormirea MaiceY ne strica a noastrii. toemeall g avezare fiul lor Gavril, in costumul lor
DomniduY. Anul 7206 si 1697, Oct. 24. ce am fdcut, sil fie triclet si proclet afu- boeresc, tatäl si fiul cu islice ;
In aceastà inscrip0e, se aratg risit. Asisderea si pe toate casete mete
pun epitrop pe sotia Tofana, sil sibil a
la stinga, Ianachi Clucerul, ta-
amindoug datele, si tot-odatà o asculta p'ind va fi si ea vie. Asisderea tal luT ...Ilie, Mihalil RacoviO,
se vede lg.murit cä autorul in- si din odoare si alte ale case agoniselY NicolaT Mavrocordat si Grigori
scrip%ieT incepea anul de la 1 iards'i toate sil fie pe seama sotieY mete Ghica. In rind cu &risa sunt
Septembrie, cgcT ca sä dobin- Tofana, ca sIt alta a griji sufletul med zugrdvitT : impgratiT bizantinT, Ar-
dim anul de la Christos, trebue si al eY, si a istovi zidul la Mdridstire,
si un rind, cloud, sail cite a putea, sit
cadie, ctitorul mAngstirei Vato-
sg. scgdem 5509 din 7206. fie nevoitoare sh. lita chilit de pirita, ped, si Teodosie-cel-Mare.
Iatg si testamentul spAtaruluT vrind Dumnezed si dindu-Y putinta. lar In pgretele despre N. al bi-
Ilie Ianaki : rudele mele la nimica sd nu se amestece, sericei este cripta cu mormin-
lije Ianaki vel Spdtarid si cu sotia cdcY fecior las pe Mdndstire. lar pe To- tul ctitorilor. Deasupra mor-
fana si pe copilul si casa mea o las pe
mea l'eofana, fata tul loan Racovitd, ce
ajutorul Mdriel sale Michaid Voevod, O
mintuluf e o piatrg cu urmg-
ad fost vornic mare, facem stire tuturor toarea inscriptie romineascd:
cut se cade a sti, pentru o bisericutd, le poarte de grije O sintet MAndstirT tij.
care din munca g osteneala noastrit am Si pentru ca bund. si credincioasd sd. fie
aceastd. diatä a mea, am iscalit si ert si Si se stie cìt ate( sub aceasth piatrit
fdcut-o de peatrd, unde InttY si din in-
sotia mea Tofana. Insd g sotia mea To- este Ingropat dumnealuY Ilie vel s'Atar
ceput ati descdlecat si all fAcut biseried
fana si nu se m'irite in arma mea, ci sin Ianake vel clucer si dimpreund si
de lemn tatIl med Ianaki, ce ad fost clu-
ca cinste sd. petreacd ca si alte jai:Atiese fiul dumisale Gavril sin Die (an. 7243
cer mare. Acum in urma pdrintela nos-
deosebit pentru cinstea case! ce este. Maid 26). Asisderea si dumneaeY Tofana
tru, miluindu-ne Durnnezeti, not am mal
lar cine ar dintiaceastd atezare si
esi spdtdroae s'ad slvtrsit (an. 7235 April
zidit: una pentru foc, alta pentru traid ;
tocmeall cum si maY sus am zis, sa fie 19). §i s'ad sdpat In zilele EgumenuluY
a lemnul petrece viata mal scurtd, iar
blestemat de Domnul Duranezeil si de Neofit (anul 7245 Noembre 20).
piatra viata mal lungd. Dec! avtnd ncif
O un cucon din trupul nostru, anume tott amin. Si ed singur cu mina mea am
Gavriil, caree 11 ldsdni slt fie slugl si scris. Leat. 7212 Maid, 16. Sunt inca doug miel pietre
paznic bisericeY aceslia ce-! numele 121- Subscrisil: Ilie lanaki vel spdtarid. mormintale izolate, una in bi-
chitoasa, si hramul Adormirea MaiceY Pre- Tofana spdtdreasd. serica mare, alta in biserica cea
cista, ce este la tinutul Tecuciuluf, pe vechTe de lemn.
o despdrtiturl a ZeletinuluY. Cum si noY pe Dupg moartea luT Ilie la- De pe forma lor micA se
urma pdrintelut nostru cu acele ce s'ara naki, Epitropia inching biserica
cuvenit am fdcut, asa si el, in arma noas-
vede cA ele a0 fost puse pe
si averea eT mgnAstire Vatoped morminte de pruncr al ctito-
trd si dupd a noastrd viatd, sd facd si
sd. Intdreasch, si pe orY-ce rnosie s'ar In- de la muntele Athos. Aceasta rilor si familia ion.
tImpla de ale noastre, sd. are plugurile se constata din actul boerilor Pe cea d'intif se citeste acest
mIngstireY, nimenea zeciuiall sil. nu ia. din 7237.1729, Ghenarie zo. epitaf:
Si /Eta si ed am socotit din moqiile mele Cu doug zile inainte, Gri-
si am dat sinte mlindstirl satul Motd-
sesti, ce'Y la tinutul TecuciuluY, pe
gorie Ghica le dg un hrisov Aceastd. piattit o ati Infrumusetat durn
apEt neale Iane Mare Stolnic cuconilor sdt
Blrladulut ; Insd la vadul more! ce este prin care aprobg hotArirea lor.
Alexandru si Sata (a. 7297=1699, Madi
In Birlad, sd nu se aibil. treabd ; cdcY In 1742, Octombrie 26, ad- 31)s
este In hotarul Sesestilor vadul moare ministratia mAngstireT Vatoped
O este a Sesestilor ja si de la Mihaiii Racovitg, Pe a doua piatrA este epi-
De s'ar prileji finte/Y nostru Gavriil taful urmgtor :
care era Domn in Muntenia, si
moarte, si si nu aibl feciort sd-T rdinte
In urma Id, la mosiile mete ce's de pe de la fratele Tofanef, un alt e Aceastd piatrd o all fdcut si o ali
tatdl ined, sd n'aibil treabd. ruda inca de hrisov de intArire. filma $1 o ad tnfrumusetat giupdneasa
pe tatal meit a se amesteca. Asisderea si Aceastg mgngstire a fost dg- Anua, Mare Vorniceasi fiuluT gil Irimie

www.dacoromanica.ro
RACHITOASA 201 RACHITILE

4n zilele lui loan Duca Voevod (anul la V. si la 70 kil. spre N. de ca-


7 68o) .
Rfichitoasa, padure, in jud. Te-
pitala judetul uf. cuela, situatA la E. de satul cu
Aci s'a pAstrat o frumoasl Are o populatie de 446 fa- acelasI nume; se intinde pAn A
colectie de cArti slavonesti, ma- mili!, sati 1605 suflete, locuind In com. Burdusaci.
nuscrise i tipAriturl grecestI in 420 Case si ro bordee ; 2
si rominestI. biserici, una in satul RAchitoasa, Rächitoasa, piria, in jud. Te-
Intre manuscrisele slavone mAndstirea, si cea-l'altA in satul cuela ; izvoreste din fundul
sunt : Minee lunare si obstestI, Gunoaia, deservite de 3 preoti RAchitoasa, trece prin satul Fun
sbornice de predicl de ale sin- si 4 cintAretl; o scoall infiintatä &Aura si prin mijlocul satuld
Olor Orine*, Tetravanghele, psal- in 1864 si frecuentatA de 62 RAchitoasa si se varsA in riul
tire, Theologia lul Damaskin, 'copa. Zeletinul, pe partea dreaptl, in
etc. Vite 300 bol, 380 yac!, 6o fata satuluI.
IatA cele mg importante : cal si 1325 oT.
Mineiul slavon manuscris, Sunt 220 stupf cu albine. Richitosul, nutnire datd loculut
in care se spune cá s'a scris Locuitorii parte sunt impro- pe care se afta situat satul P15.-
in anul 7074=1556 de Mo- prietdritl prin legea rurall din cinteni, com. Giurgioana, jud.
nahul Macarie, în zilele lui 1864, parte vechT rAzesr. Tecuci d,
Alexandru Voevod Llpusnea- Teritoriul com. este de 5636
nul. hect. si 22 aril, din care 1013 Rächitosul, mofie a statuld, fostA
0 Evanghelie slavonA, ti- hect., 63 aril cultivabile. a mAnAstireT RAchitoasa. Pe a
pAritA in Liov, in anul de la Prin com. trece soseaua ve- ceastA mosie se aflA satul Gri-
zidirea lumeI 7152, iar de la cinall ce merge pe %ralea riului vita, com. CalmAtuiul, pl. Bir-
nasterea Jul Christos anul 1644, Zeletinul, ducind in com. Buda, ladul, jud. Tecuciti.
Mala 25. spre Colonesti.
Noul testament, in folio ti- Budgetul com. se urcA la 4718 Rächiti, sat, pe valea
pArit in Ardeal, sub George Ra- Sicna, In centrul com. Popouti,
coti, craiul Ardealuld. FArA fron- E strAbAtutA prin centru de pl. Tirgul, jud. Botosani, cu o
tispiciti. Se incepe cu o prefatA Valea-RAchitoasa si udatA in par. suprafatA de 479 hect. si o po-
dedicatl catre craiul Racoti tea de E. de riul Zeletinul, ce pulatie de 125 familiT, sati 510
tipArità in Belgrad in anul 1648. curge in directie N.-S. suflete.
Psaltirea romîná tradusA Se mArgineste la N. cu com. Are o bisericA, deservitA de
din Evreeste, tot in Transivania Burdusaci, la E. ca Valea-Ze- preot si I cintAret ; o scoalA
sub craiul Racoti. N'are fron- letinuld, jud. Tutova, si la N. mixtà, condusA de i invAtAtor
tispichi, nicl cu com. StAnisesti si CrAesti. si frecuentad. de 43 copiT ; o
AfarA de cele indispensabile moarA de apA la iazul de RA-
serviciuld, obiecte de valoare Rächitoasa, sat, fácind parte din chiti ; 2 circiuml.
MAnAstirea nu posea., cAd in com. rur. cu acelasT nume, pl. Locuitoril posedA : 187 bol si
timpul secularizArel cel din urmA Zeletinul, jud. Tecuciti. vad, 58 cal, 198 °I si 44 porcI ;
egumen grec a transportat peste E asezat pe valea cu acelasi 15 stupT.
DunAre toate argintArille si alte nume, intre 2 dealurl i strA-
obiecte de valoare ce manAs- hátut de piriul RAchitoasa. Rächiti. VezI Poiana-RAchitil, sat,
tirea le poseda. Are o populatie de 182 fa. In com. Galul.
De la anul 1872, chiliile din mili!, sati 552 suflete, care lo-
curtea MAnAstird ad fost trans- cuesc in 170 case si 2 bordee. Rachitile, cdtun, al com. Run-
formate in azil de infirmI, pus Spre N.-V., pe vale, se aflA cul, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
sub conducerea statuluI. mAnAstirea RAchitoasa. spre S. de com., situat pe ves.
Aid e resedinta com. si o Are o suprafatA de 200 hect.,
Rfichitoasa, com. rur., in jud. scoalA frecuentatA de 62 copii. din care 152 hect. arabile, 8
Tecucia, pl. Zeletinul, compusA Satul are o vechime cam de hect. pAdure, 40 hect. vie, Ji-
din 4 alune : BArcana, FundA- 200 ani si este infiintat de o nete si lived de prunT ; o po-
tura, Gunoaia i RAchitoasa. familie, numitA Alexe, venitA din pulatie de 33 familiT, sa8 145
E situatA pe valea Zeletinuld, Bucovina. suflete ; o bisericA de zid, (A.

65940. Afarole Dicitonar Geografio. Vol. V. 26

www.dacoromanica.ro
RACHITILE 202 RACORELELE

cutd de Andronachi Ciuchi Cal- nos, bogat in papurd, si prin Are o populatie de 623 fa-
foglu, in 1859, Cu 7 turle si 5 Tazul HumAria, de unde esind miliT, sail 2162 suflete; i bise-
dopote, deservitd de i preot si se varsd in piriul Potingeni. ricd parohiald, cu hramul Sf.
cintAret. Nicolae, si 4 bisericl filiale:
Locuitoril posedd: 20 plugurT, Rächitilor (Valea VoevozT in cdt. Rdcoasa., Sf. Ni-
20 care cu bol, 2 cdrute cu cal.; izvoreste din dealul Soci, satul colae in MArdsti, Sf. Voevozi in
120 vite mar! cornute, 210 oT, Rominesti, com. Movileni, pl. Gogoiul i Sf. Nicolae in Ver-
195 capre, 12 caT si 200 porci. Copoul, jud. Iasi, si se varsd in dea; o scoald mixta.
Este udat de apa Sohodolul Iazul Rominesti. Budgetul comund e la veni-
ce trece in apropiere. turT de 5153,33 leT si la chel-
Comunicatia in cdtun se faceRficila, phitaf, in jud. Neamtu, tuelf, d.de 4826,84 leT.
prin sosele comunale i prin pl. Bistrita, com. Tazldul ; iz- LocuitoriT posea : 901 boT,
soseaua vecinald ce trece prin voreste din muntele Stridinile 942 vad, 238 caT, 2281 oi, 176
comund. (aproape unde acesta se leagd capre i 563 pord; 138 stupi
In cAtun se gdsesc: I cuptor cu muntele Scaunele) ; curge cu albine.
de var ; 4 morI si i piud pe spre S., traversind soseaua ju- Sunt in comund: 6 comerci-
apa Sohodolul si 5 fintini. deteand. Dobreni-Moinesti intre anti, ro rotar, 2 IflOrae, 1 fie-
Afard de agriculturd, locuitorif kil. 37-38, mergind apoi pa- rar, I varar, ï brutar; 13 fa-
se mal ocupd si cu lemndria, ralel cu aceastA osea i mun- brice de rachia de prune.
prästila i fabricarea de var. tele Dragva, pana in dreptul
kil. 42, unde se varsd pe stinga Räcoasa, cdtun, in com. cu
Rächltile, pddure de sAlcii si pirlului Tazldul. acelasi nume, pl. ZAbrAutuI, jud.
plop, in jud. Ialomita, pl. falo- Putna, situat pe malul piriului
mita-Balta, teritoriul com. Re. Räciuleni,fost sat. Vezi Plusesti, Repefloara, avind cite-va case
viga. Are o suprafatd de 6o sat, pl. CirligAtura, jud. si pe malul SusiteT.
hect., populatd cu sdlciT i plopT. Are r bisericd parohiald, cu
RAcmanul, arca', la V. de com. hramul Sf. Nicolae si t bisericd
Rächitilor (Hirtopul-), hirtop, Poiana, pl. Prahova, jud. Pra- cu hramul S-tii Voevozi;
pe mosia Corddreni, com. cu a- hoya. Are o pozitiune frumoasd scoald mixta.
celasr nume, pl. Prutul-d.-s., jud. si este acoperit Cu cring,
Dorohoiii. dure si livezI pentru pdsunatul Räcoasa, parohie, in com. cu a-
vitelor. celasT nume, pl. ZAbrAutul, jud.
Rächitilor lar, pe mo- Putna, avind i bisericA paro-
sia Amara, com. Movileni, pl. Racoasa, com. rur., in jud. Putna, cu hramul Sf. Nicolae,
Copoul, jud. Iasi. E bogat in pl. abrdutul, situatd in fundul In Rdcoasa si 4 filiale, in cd-
stuh. vdef piriului Repejoara, avind tunele RAcoasa, MArdsti, Go-
case si pe malul Susitd. goiul si Verdea.
RAchitilor 1az, in su- Distanta comuneT de rese-
prafata de 12 hect., pe mosia d'uta judetulul e de 45 kil. Racoasa, piria, format pe terito-
Lisna, com. PilipAuti, pl. Prutul- E udatd de piraiele : Dracia, riul com. cu acelasT nume, pl. ZA-
d.-s., jud. Dorohoiii. Alba, BAlicioasa, RAcoasa, Rin- brAutul, si care se varsd in Susita.
ghioaia, Verdea si Verdea-Seacd,
RAchitilor (Padurea-), pddure afluenti al piriului Susita. Rficorelele, trup de pdclure al
particulard (27 hect.), in jud. Se compune din cdtunele : statuluT, in intindere de 17 hect.,
Bacda, pl. Siretul-d.-j., comuna Gogoiul, pe malul Susiter, in sus pendinte de com. Apostolache,
Leca. de piriul Alba, pana in pirlul pl. Podgoria, jud. Prahova, care,
Dracia ; MdrIsti, pe deal, din sus impreund cu trupurile : Lacul-
Rächitilor piriti, in de Rdcoasa (unde e si prima- Trestiatul (35 hect.), Ursoaia
jud. Iasi, pl. Copoul, com. Mo- ria comunel); Verdea, in fun- (41 hect.), Virful - Pietrei (12
vileni, izvoreste din fintinele dul unei vAT. CAtunul MArdsti hect.) si Valea - Pdcurel (150
formeazd l'azul Amara, a format comund deosebitd parid hect.), formeazd pAdurea Apos-
apoi trece printr'un ses In 1884. tolache.

www.dacoromanica.ro
EXCORELELOR (VALEA-) 203 ItÀ1)4EN1

Ricorelelor (Valea-), vale, jud. Ciulnita, situat pe cimpul BArA- Cernati i Hupca, cu o populatie
Vilcea, izvore$te din raionul ganul. de 551 locuitorT ; o scoall mixt1
com. Plusesti - MAgla$1, plaiul de bAeti ; 2 bisericT.
Cozia, $i se vars5. In riul Rim- Rficlicina, virf de munte, com. Are 13,75 hect. vie si 9 hect.
nicul, tot in aceastA comuna. Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Pra- livezl de pruni.
hoya. Comerciul se face de 6 per-
Rficore§ti, fost sat, in jud. Ia- soane.
lomita, pl. CimpuluT, acum con- Rädäcina -Mare, vdlcea, jud. Budgetul com, e de 3570 le!,
topit cu satul Manasia. Muscel, pl. Arge$elul, com. Vul- 91 bani.
turesti, izvoreste de la V. dea-
Rficosul, baltd, in partea de V. luluT PanA, strAbate partea de Raciäe§ti, mo,sie, in jud. Tutova,
a satuluT RAducani, com. Sta- E. a com. Birzesti $i se varsA pl. Simila, corn. RAcilesti, pro-
nilesti, pl. Prutul, jud. in piriul Lentea. prietatea statulul, arendatA cu
pe $esul PrutuluT, intre bAltile 14000 le! anual.
Colacul i Lunguta. I s'a dat Rädäcine§ti, sat, CU 480 locui-
acest nume din cauza mareT torl, jud. Argesul, pl. Lovistea, rur.,jud. Suceava,
cantitAti de racl ce contine. fAcind parte din com. rur. D1n- situat5. in partea de E. a pl.
cesti-RAdIcinesti. Are o bise- Moldova-de-sus si la 2 2 kil. de
Ricosul, pddure, jud. Botosani, rica, cu hramul Sf-tiT-IngerT, de- FAIticeni.
curge prin codri Deleni si se servia de un preot si un cin- Altitudinea com. de la nive
varsA In stinga HumosuluT, un tAret. lul MAriT variaz5.futre 340
brat al BahluiuluT din dreapta. 350 ni.
Ridicine§ti, sat, fAcind parte Se mArgine$te la E. cu com.
Wactivanul,mahala, fácind parte din com. Corbita, pl. Zeletinul, Opri$eni ; la V., cu com. Sasca
din com. rur. Arice$ti, pl. Fili- jud. Tecuciti, a$ezat pe partea $1 BrAdAtelul ; la S., cu com.

pesti, jud. Prahova. dreapta a riuluT Berheciul, la Baea si la N., cu Bucovina.


800 m. de re$edinta comunel, Are forma unul poligon ne
RAcule§ti, sat, in jud. Mehedini, spre N.-V. regulat inclinat spre N.-E.
plaiul Clo$ani, tinind de com. Are o populatie de 446 su- Se compune din satele : RA
rur. Ponoarele. flete, locuind in 114 case ; o dAseni si LAm5.seni, cu resedinta
bisericA, cu hramul Adormirea In satul RAdA$eni.
Récurelele, pisc, pe creasta $i- Malee! DomnuluT, fAcutä de lo- Are o populatie de 636 fa-
ruluT de dealurT ce brAzdeazà cuitorT In 1772 si reparat5. in sal' 2721 suflete; 3 bise-
In lung $i lat com. Coste$ti, 1854. rici, deservite de 4 preotI, i dia
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Se Teritoriul satului este de 689 con si 9 entAretr; 2 scoale mixte,
prelungeste pe toatA partea de hect., 9 ariT. conduse de 2 invAtAtorI. Bud-
E. a comuneT, in stinga riuluT Mo$ia se numeste Pietrosul. getul com. e la veniturl de 7903
Costesti. Locuitorii sunt rAzesi $i stA- le! si la cheltue11, de 7563 leI.
pinesc 644 hect.; lar familia Locuitoril posedl : 46 caT, 298
Ricu§ana, sat, fácind parte din Plitos, 40 hect. bol', 346 vacI, 1396 o! i 230
com. rur. Giurgioana, pl. Zele- porcI.
tinul, jud. Tecucin, asezat pe Radacine§ti, mofie, com. Rada- E udatA de: Somuzul-Mare (6
coasta dealuluT cu acelasT nume, cinesti, pl. Lovistea, jud. Ar- kil.), Sipotele (5730 in.), Silistea
la 3 kil. 500 m. de resedinta ge$ul, proprietatea Eforiel Spi- (4 kil.), LAmAsanca i BrAdAtelul.
comuneT. talelor Civile din Bucuresti, pen- A patra parte din mosia RA-
Teritoriul satuluT e de 18o dinte de schitul BerislAvesti. dA$eni este proprietatea Statu
hect., cu o populatie de 108 su- lul, lar mosia LAml$eni e a d-lor
flete. Riclae§ti, com.rur. $i sat, in jud. G. Ciudin si G. VAsescu ; restul
Locuitorii sunt vechT rálze$T. Tutova, pl. Simila, spre N. de e al sAtenilor.
Birlad, pe piriul Bogdana. Intinderea teritoriului com. e
RAdaua, cdtun (tirlà), in jud. Ia- Satul formeazA com. RAdAesti, de 2322 fAlcY, din care 2269
lomita, pl. Ialomita-Balta, com. cu cAtunele: Cepesti, Birjoveni, cultivabile $i 53 fAlci pAdure,

www.dacoromanica.ro
RADIXENI 204 RAD4ENI

ImproprietAriti in 1864 sunt: Cultura trifoiului s'a introdus lugdrif din Slatina, care puserA
33 fruntasT, 16o pAlmasT si 316 la 188i in RAdAseni. ma tirzin mina pe RAdAseni, la
codas!, stApinind 1821 fAlcI si 58 In vechime a existat in RA- MAnAstirea NeamtuluT, unde se
prAjinT; 16 insurAteI an 32 fAlcT ; dAseni o scoall preoteascA. Ste- aflA si astAzT). RAdAseniT insá in-
iar 131 locuitorl art cumpArat fan Toma-VodA, care a domnit grijirl a se face una de argint
tot atitea loturT micT de cite 5 intre 1611-1615 si 1622-1623, poleit, intocmal ca si cea ori-
hect. de si originar din tinutul Put- ginall, pe care o pAstreazA ca
Loc mal insemnat in com. neT, invAtase carte la scoala pre- un scump odor, o frumoasA do-
este Cetdteaua, un platon d'a- °teasel din RAdAseni, in tinutul vac1ä despre trainica iubire a
supra satuluTRAdAseni, spre S-E., SuceveT, dupA cum ne spune un trecutuluT in acel sat, cel maT
unde s'an gAsit unelte de cre- document de pe timpul luT Con- frumos din toatA. Moldova. Se
mene si vase de lut. (Vez! si stantin Mavrocordat, in care maT vede din inscriptia linguriteT
RAdAseni, sat). multi oamenT bAtrinT din satul care aratA de sotie a luT Stefan
RAdAseni mArturisesc, cu prile- Toma pe Elena cA acesta a
Rädä§eni, sat, pe mosia si in jul uneT hotArniciI, cä capucase fost Toma II si nu I, a cAruia
com. cu acelasT nume, jud. Su- si eT de la bAtriniI lor, cA fiind sotie am vAzut din aerul de la
ceava. Partea de S.-V. poartA nu- Stefan VodA Toma copil mic Bunesti cA era Axinia. Si des-
mele de Fundoaia. E asezat In- si sArac, a invAtat carte la scoalA pre scoala din RAdAseni s'a Os-
teo albie adincA, incunjuratA de din RAdAseni si miluindu-1 Dum- trat in popor urme de traditiT,
dealue mar!, deschisA numal nezeti ca domnia, an venit la insl malt mai slabe de eft de-
spre N.-E. Are aspectul uneT RAdAseni, si an Meat aicT o bi- spre biseria.». (A. D. Xenopol,
pAdurT marl' de arborI roditorf. sericA, si jAluind oameniI cA li-I Ist. Rom., vol. III, p. 492).
Satul nu se poate vedea de cit local stritnt si n'an unde se Din trecutul satului. RA-
aflindu-te d'asupra IA asa cl hrAni, le-an dat si o bucatA de dAsenenh sunt din obirsie rAzAsT.
dealurile din juru-I formeazA un loc din hotarul tirguluT» (Baia Intre documentele care ne amin-
fel de cetate naturan. PAnA. la se intelege). AceastA mArturisire tesc despre acest sat, cel maT
1886 satul RAdAseni forma sin- a documentuluT, de si nu con- vechin cunoscut ni s'a pdstrat
gar com, a parte. Are o popu- timporanA, este InsA intAritA de in archiva din Moscva si e de
latie de 417 familil, san 1907 alte imprejurdri. Asa, traditia, la Alexandru-cel-Bun (vez! Bu-
suflete; o bisericA, a cAreia te- pAstratA pAnA acum In RAdAseni, ciumeni) ; decT vechimea satulta
melie a fost pusd de Stefan atribue luT Stefan Toma zidirea dateazA de maT nainte de dom-
Torna-VodA, deservità de 3 pre- bisericeI ce se aflA In acel sat. nia acestuia.
otT, 1 diacon si 3 cintAretT; o El fAgAduise el o va zidi atuncT UrmAtoarele documente ne
scoalA mixtä, reinfiintatA in 1858 chid, fiind fugArit de Constantin vorbesc despre RAdAseni :
si cea maT vechTe scoan din Movin, cAutase scAnare la TA- I. Documental pi-in care Ale-
judet. tali, adApostindu-se, dupA cum xandru-cel-Bun dArueste ha Po-
Vatra satuluI ocupg 455 fálci spune traditia, intiin in RAdAseni. pa Iuga mosia Buciumeni, a-
5i 34 Prklinr and dinsul se urcA In scaunul flat in pAstrarea luT Vasile Dia-
AsezArile locuitorilor pot servi MoldoveT, 41 indeplini fAgAdu- conal, din Buciumeni ;
de model tuturor satelor din inta fAcutA In titnpul fugef sale. Documental din 1434, prin
judet. Ma! toata mosia e pro- Si astAzI se pomenesc de ctitori care Stefan, fiul luT Alexandra
prietatea locuitorilor, dobinditA al' bisericei : Stefan Voevod si VodA, intAreste din non stApi-
In virtutea legilor din 1864, 1878 Elena Doamna, si se afil si o nirea lui Popa Iuga asupra sa-
si 1889. linguritA de aur cu inscriptia tuld Buciumeni, de lingA RA-
Livezile cu pomi fructiferi din slavonA, care pe romineste sun à: dAseni ;
RAdAseni sunt prea frumoase si e Si am dat'o pre ea, spre a se Documental de la Ilies si
aduc un insemnat venit RAdA- ruga pentru noi, in biserica din Stefan, fiul luT Alexandru-cel-
senilor. Pereie si merele de RA- satul RAdAseni, ande este hra- Bun, din 1435, prin care se
ddseni sunt foarte cAutate. De mul Marele mucenic Mercurie, hotAreste iarAsT satul Buciumeni
pe timpul Id D. Cantetnir mer- Io Stefan Voevod Tomsovicry. si o parte din RAdAseni protoe-
sese vestea despre merele de Inscriptia nu poartA nicl o datA. reuluT Iuga ;
RAdäseni. (Lingurita a fost dusA de cA- Un alt document din 1439

www.dacoromanica.ro
RADAUTI 205 RADAITT7

de la aceiasT si Cu acelasT con- 70. Anaforaua din 1764 catre Asezarile locuitorilor in mare
tinut ; Gr. Al. Ghica, tot in pricina parte sunt bune. In centrul tirgu-
Marturia din 1723, Iunie acesteT judeca.t1; luT se afla strada principall, cu
20, a locuitorilor din Bosancea Ir. Idem din 1765, Iunie 3, dughene tinute de Evre, pe o la-
si Lamaseni, de pe timpul luT tot catre Gr. Ghica, in care se ture si alta a sosele. Mahalalele
Mih. Racovita, privitoare la ju- zice dreapta mosie a Manastire ; sunt ocupate de crestinT, carl aa
decata razasilor din Radaseni 72. Anaforaua si hrisovul din case bune cu livezuT si gradine.
cu calugariT Manastire Slatina, 1765, Iunie 3, prin care se po- Biserica Cu scoalele se afla
carT usurpasera mosia si-Y pu- runceste a se rupe cartile ce a- in satul Radauti. Comunitatea
sese In boeresc ; veati locuitoriT din Radaseni ca Izraelita are ale: 6 sinagoage,
Anaforaua catre N. Ma- drept de proprietate; 4 belferiT si un feredea.
vrocordat, din 1743, Aprilie 20, 13. Anaforaua si hrisovul din O cupatiunile tIrgovetilor su n t :
In care se zice ca. Stefan Toma 1767, Dec. 2, $i 1768 Ghenar comerciul, meseriile, agricultura
fiind-ca invatase carte la scoala 30, de la Cr. Calimach, tot pen- si comerciul cu vite. Intre me-
din Radaseni, a daruit 'oculto- tru ruperea actelor. (V. cUrica- serii se gasesc: ciobotariT, crol-
rilor o bucata din trupul mosief ruh, de T. Codrescu, vol. X). toril, cojocaril, fierariT, stoleriT,
tirguluT Baia ; In 1803, cRadaseni a Manas- etc. Sunt dota morT pe apa
Anaforaua de judecata catre tire Slatina nurnara 201 huir, PrutuluT.
C. Racovit5., din 1750, Oct. 28, platind 4212 leT bir anual, ocu- In fie-care sapt5.minA, Dumi-
prin care se spune ca Radaseni patf cu lucrul pamintuluT si poa- nica, e zi de erg.
aa fost darabanT domnestY si ca mea. (Uricar., vol. VII, pag. Pe Una resedinta Primarier,
de la a doua domnie a lui Va- 252). aid se maT afla sediul uneT
sile Lupu ati fost inchinati Ma- companii de dorobanti Cu o
nastire Slatina ; RUMIO, com. rur., In partea de cazarma, biuroul vamal al tre-
Documentul din 7258 (ace- N.-E. a pl. Prutul-de-Jos, jud. catoare de la Radauti-Lipcani
lasT an) in care, nedindu-se drep- Dorohoiti, formata din satele : In Basarabia ; un bluroa telegra-
tate nie MánastireT, niel Rada- Iznovatul, Radauti si tirgusorul fo-postal. Ale a fost si resedinta
senlIor, s'a facut asezare tutea- Radauti cu resedinta primarie Sub-Prefecture sí a JudecatorieT
cest chip, adica de tot anul ca in tlrgusorul Radauti. Are o de Ocol pana In anul 1881, cind
sa se faca cite o falce de fin populatie de 666 familil si 3160 s'a facut unirea administratie
pe an, sa o dea gata si sa duca suflete; 2 bisericl, cu 4 cinta- p15.se Prutul- de-Jos, cu a pl.
si cite o podvoada de pine la retT si 3 paldmari; 7 scoala Baseul.
manastire si iarasT hateo zi sa mixta; 976 hect., 76 arii pa- Tot aid se afla trec5.toare
coseasca cu totiT o daca de fin mint satesc; 2821 hect., 44 ariT peste 7-1171 Prut la Lipcani In
si acel fin sa-1 ridice tiganiT Ma- cImp si 20 hect., 50 arir pa- Basarabia ; trecerea calatorilor
nastireT, si iar5.sT la o moarä ce dure; 7 ¡azur! si 12 pogoane se face pe un pod umbIltor
are sf. Manastire la Borghinesti de vie. ce apartine proprietarulul mo-
pe Somuzul, cind ar trebui a se Budgetul com. e la venituri sieT.
iezi sa, lasa Cu totii sa.tocmeasca; de 12857 leT si la cheltuell, de Vatra tirgului ocupa o su-
Hotarirea boerilor judeca- le! 72845, banY 23. prafata de 47 hect. 26 ara; Tar
torT din 1752, Mal 75, prin care LocultoriT posea.: 454 vite imasul din jurul di-guita, 138
se da drept de staptnire MI, marT cornute, 1833 oT, 12 capre, hect., 92 arif.
nastirel Slatina, ata asupra mo- 421 caT, 408 porcT; 71 stupf. Fostul proprietar, Marele-Lo-
sier Radaseni, clt si asupra oa- gofat si Cavaler Costachi-Sandu-
menilor ce s'ad aflat sezatorl a- Rädäuti, tirgisfor, pe mosia cu a- Sturdza, v5.zind el, prin infiin-
colo pe acea mosie, spunindu- celasi nume, jud. Dorohoiti, com. tarea de tirgusoare prin loca-
se ca fusese data Manastire Radauti, pl. Prutul-de-Jos, si- litatile departate de orasul Do-
de Alexandru-Voda L5.pusnea- tuat pe o radicatura, in sesul rohoiti, se sporeste veniturile
nul ; lar Rad5.5eni sustin ea mo- PrutuluY, nu departe de ria si cu- mosiilor, sí vliind ca nein-
sia e a lor din batrinT si ca nu prinzInd o suprafata de 47 hect. cetat se sporeste adunatura de
maT oamenif ar fi fost dati in 26 arii, cu o populatie de 1059 °amenl pe linga ratosul ce era
slujba Mazare' nu si mosia ; suflete. facut in 1772 de parintele sati

www.dacoromanica.ro
RADXtry 206 RÀDENI

Sandu Sturdza, la drumul ce SAtenir improprietAritY ati 309 S. a pl. Cosula, jud. Botosani.
vine din jos de la Stennesti hect., 35 arii pAmint, lar pro- Se intinde pe dealul Holmul,
pe malul PrutuluT In sus si trece prietarul mosieT, 1732 hect., 96 care e o continuare a dealuluT
atrA Lipcani spre Hotin, a stá- arir eimp. Tencusa, pe Dealul - VieT, pe
ruit si a scos cuvenitul hrisov Plriul principal ce curge pe valea Bahluiul si pe valea Pi-
de la Mihail Grigore Sturdza- mosie este Negrul, care trece riuluT-VIddenilor.
Voda, pentra recunoasterea prin satul i tirgul RAdAuti. Se compune din satele : Bos-
gusoruluT, cu zi de tirg Marta, Spre E., curge riul Prutul. coteni, Bahluiul, RAdeni, Sen-
in fie-care saptAminl. Immul- Drumurl principale sunt : ca- dreni, Schitu1-Balu i VlAdeni,
tindu-se tirgovetiT, a format la lea judeteanA RAdAuti-Darabani avind o intindere de 2434 hect.
1845, luna Mala 14, actul de drumul duator la Bivol - Mi- si o populatie de 407 familif,
invoialA, legalizat sub No. 182, leanca si acel ducAtor la Mior- sail 1282 suflete.
prin care s'a(' stabilit dreptu- cani, Mitocul, spre Stennesti, PAmintul, aproape pe jumA-
rile i indatoriri/e dintre am- numit din vechime Calea-Ho- tate acoperit ca pAdurT, e de
bele pArti, hotArindu-se i bez- tinuluT. natura petroasä si calcarcasl,
mAnul. Hotarele mosieI sunt : Mior- iar parte, Smint negru, se
Treatoarea la Lipcani peste cani, Bivolul, Iznovdtul 1 Pru- cultivA.
Prut a drumulul cAtrA Hotin, tul. Distributia pAmintuluT dupa
atrase Incà din vechirne acolo culturl e: aráturA 1973 hect.,
adunáturà de locuitorT si negu- Rädeana, sat, jud. BacAtí, pl. finete 255 hect., imas 715 hect.
tAtorT aceasta se dovedeste Trotusul, com. Bogdana, situat PAdurea care ocupA partea de
nu numaT din spuse popularà pe piriul Rldeana, la 4 kil. *de S. si S.-V. a comunel are o in-
dar si de o piatrA raormintan satul Bogdana (scoalA). tindere de 1144 hect. si e com-
din tintirimul rusesc ce poartä Are o populatie de 370 su- pusA maT mult din fag, carpen
data de la 1755. Mal ales flete ; o biseria., clddit5. la 1628 si stejar.Are i plantatiunI de vie.
dupA inchiderea PrutuluT prin de marele Logofát Dumitrascu Are dota bisericT, deservite
luarea Basarablel la 1812, $i Stefan i sotia sa Kneghina de I preot si 2 cintIretT ; o
prin asezarea autoritAtilor ad- Zenica, deservitä de i preot scoalA mixt5., frecuentatA de 116
ministrative aici, tirgul spori si un cintAret ; 3 circiumT. elevI; 6 iazurf, continind peste;
mal mult in populatie. Vite : 14 cal, 219 vite mati 5 morl de apä i i moarä de
cornute si 50 porcT. vint.
Rädäuti, sat, pe mosia cu a- Ad l sunt cariere de piatrA Sunt aci 6 comerciantI si 30
celasT nume, com. RAdAuti, pl. si 2 morí de apl. meseriasT.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiii, cu Vite : 74 cal, bol 565
224 familiT, sail 1089 suflete. Rädeana, fir de dealurt, jud. yac!, 135 porcI i 361 oT.
Proprietatea mosieI e a ere- BacAti, pl. Trotusul, com. Bog- Budgetul com. e la veniturl
zilor defunctuluT N. V. Pilat, dana, dintre Casinul i CAiutul, de 4139 leT, 49 banT i la chel-
cu mpArat5. dela Iorgu C. Sturdza, care prezintA dealurile Cosmina, tuelf de 4026 leT.
fiul defunctulul mareluI Logo- Dolca, Arsita, Pope! i Neghi- Prin partea de E. a comund
fát i Cavaler Costache G. noasa. trece calea nationalA Boto§ani-
Sturdza. HirlAri.
Are o biseria., cu hramul Rädeia, deal, jud. Vilcea, pl.
Sf. Nicolae, deservitä de i preot, Cozia, la 7 kil. spre N. de Rädeni, sat, cu 30 familiT, jud.
2 cintAretT si 2 pAllmarl, micA, vatra com. CAlinesti. Argesul, pl. Oltul, pendinte de
de lemn, avind o vechime de com. rur. Launele-d.-j. Are o
200 anT; o scoalä mixt5.; o moarA Rädeiul, munte, in jud. Gorj, biseria., cu hramul Sf-tiT Impd-
de abur! pentru mAcinat; o plaiul Novaci, la N. de at. Hiri- ratT, deservitA de un preot
brAhArie pentru IngrAsatul vi- sesti, apartinind com. Novaci. un cintAret.
telor ; 4 TazurT, din care unul E situat pe dreapta apel Gi-
numit al SturdzeT, de 3 hect. ; lortul, 11110 muntele Rotunda. Rädera, sat, jud. Botosani, in
livadA cu pomI fructierT si 6 centrul com. RAdeni, pe coasta
pog. de vie. Räderd, com. rur., in partea de de E. a dealulur Holmul.

www.dacoromanica.ro
RADENI 207 RXDWII

Mosia are o intindere de 1287 com. PAstrAveni, pl. de Sus-Mij- rul sla sunt locurr cultivabile
hect. si e formaa din 2 trupurn locul. si padurr de fag. In partea de
Boscotení sí Radeni, din carT E. a com. sunt dealurile : Piscul
vre-o 600 hect, este padure. Pe RAdeni, ramurel de dealurt, In salí Dealul-Vlada, Dealul-cu-Me-
teritoriul acestel mosir sunt sa- jud. Neamtu, situad. in prelun- riT-Dinculur, Glodul, al-Ordiilor,
tele Bahluiul si Boscoteni. In girea de E. a dealurilor Gruma- Rep e gusul, al- Colin elor, Tepurele,
Radeni sunt vil renumite prin zesti ; formeazA In parte hotarul Drumurile si Aldea.
calitatea vinulur. dintre com. Pastraveni si Uscati. In partea de V. curge Riul-
Are o populatie de 330 su- Tirgulur. Mar este strabatuta
flete; 1 bisericA, construía din IRAdeni, piria, se formeaza in sa- de valle: TiganuluT, Sipotului,
piaträ., foarte veche, deservia tul RAdeni, com. Popesti, pl. Cir- Fintiner, Lupulur, Camianulur,
de I preot si 2 cintIretT; I coalä - ligAtura, jud. Iasi, sí se varsä in care toate se vars1 in Riul-Tir-
mixtA, condusa de un invatator iazul Dudaul. guluT.
si frecuentatA de 116 elevr; 5 Pe acest 711, in dreptul com.,
morT de apa pe Bahluiti In pa.- Rädeni, pirlig, jud. Iasi, pl. Cfr. sunt 2 morT.
dure si 1 moara de vint; 2 cir- ligatura, com. PAusesti. Izvoreste Calea ferata Golesti - Cimpu-
ciumr. din valea RAdiulur, aproape de lung si soseaua nationalA Bucu
Vite: 269 vite cornute, 83 cal, hotarul Scobiltenilor, curge prin resti-Pitesti-Frontiera trec pe la
205 or, 40 pord. marginea despre E. a satulur V. comuner.
Hoisesti, unde, unindu-se cu pi-
IRAdeni, sat, in partea de S.-E. riul Halagie, ce face hotarul in- Räde§ti, -com. rur., pl. Oltul-d.-j.,
a com. Roscan', jud. Iasi, pl. tre satele Dumesti si Hoisesti, jud. Olt, cu o populatie de
Turia, situat pe valea RadiuluT, se varsa in Bahluiii, in dreptul 525 locuitorr.
cu o suprafatA de 716 hect. si satulur Hoisesti. E situata pe valea Tesluiulul,
o populatie de 90 familii, saa la 25 kil, de capitala judetuluT
363 locuítorr, vechr razesT, ocu- RAde§ti, com. rur., in jud. Mus- sí la 20 kil, de resedinta pla-
pindu-se cu agricultura, cresterea cel, pl. Riurile, la 24 kil. spre ser.
vitelor si cultura viilor. S. de anpulung si la 3 kil, de Are 2 bisericr, una fondata
Aid este resedinta comuner. resedínta pl. (com. Stilpeni). in anul 1753 si cea-l'altA la
Are o bisericA, deservita de E situatA pe armul sting al 7789, ambele aviad de ctitor pe
I preot, I cinaret si un ecle- riulul Tirgul, si se compune din un Grama Eromonahul si de-
slarc ; o scoala, frecuentata de 2 cat. : Radesti si Pitigaia. Se servite de I preot ; o scoall
52 elevT. margineste la N. cu com. Va- mixta.
Vite: 327 vite marT cornute, lea-Poper, la S., Cu com. Stilpeni, Locuitorir sunt mosnenr, afará
265 or, 50 cal si fo6 rimAtorT. la E., cu com. Vulturesti si la de 8, carr s'ati improprietArit
V., cu com. BAIllesti. dupl legea din 7864, pe 32
RAdeni. V ezr Popesti, sat, con/ Are o populatie de 833 lo- hect. din mosia statulur Caza-
Popestí, pl. arligAtura, judetul, cuitorT ; o biserica, claditA la n easca-Rade sti.
Tasi. anul 1778 de Partenie Teromo- ET posea : 27 cal* si iepe,
nahul si reparad. la 1867 de lo- 260 bor, 115 vacT, 350 pord
}Vacíen', trup de sat, In jud. Neam- cuitorul N. MArcusanu, deservità si 7000 of.
tu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Rau- de un preot sí un dascal ; o Comuna se Intinde pe o su-
cesti. scoalA, frecuentad. de 70 elevr. prafaa de 1185 hect.
La 1864, s'ah improprietArit Budgetul com, e la veniturr
RAdeni, cätun, in jud. Neamtu, 133 locuitorT pe mosia statulur. de 7300 leT si la cheltuelr, de
pl. de Sus-Mijlocul, com. PAs- Locuitorir posedA : 192 bol', 1200 ler.
trAveni. 99 vaci, 8 cal*, 104 or, 23 capre Soseaua judeteana Slatina
si 93 pord. Cimpul-Mare trece pe Ruga co-
RAdeni, sat, in jud. Tutova, pl. Budgetul com. e la veniturT muna si inlesneste comunicatia
Tutova, com. Tulesti. si la cheltuelr de 1179 leT. cu Oporelul si IbAnesti.
In interiorul com. sunt prunT Comuna este inchisl t'Are
Rädeni, fost schit, in jud. Neamtu, si alt1 arborT roditorl, iar In ju- douA dealurr, cu o lungime de

www.dacoromanica.ro
RXDEM 208 RXDOA1A

6 kil. fie-care. Din crestetul muneI trece soseaua judeteana Vite: 16 vite marI cornute,
acestor dealurI, incep sesuri in- Birlad-Galati. 13 cal, 30 0I O io rimatorI.
tinse, unde se cultiva porumb, Budgetul com. e de 7797 ld,
gnu, orz si °yaz. Mara de a- 76 banI. Rädianul, baltd, linga. Prut, pe
ceste dealud maI este Poiana- teritoriul cat. Vadeni, com. Ro-
CalugaruluI si Piscul-cu-Sira, carI Wade§ti, proprietate a statului, goieni, pl. Horincea, jud. Co-
servesc de livezl de fin. jud. Muscel, pendinte de Schi- vurlui0.
E udata de Valea-Caselor, tul-Valea, arendata Cu 20100
Valea-loaneI si Valea-Solomo- lel anual. Ridiciului (Valea-), vale, ce se
nuluI. intinde din com. Bujorul, pl.
Räde§ti, trup de mofie a statuluI, Prutul, jud. Covurluiti, din a-
Rfide§ti, sat, fácind parte din jud. Olt. VezI Cazanesti. propierea Vael-MiloaeI pana in
com. rur. cu acelasi nume, pl. com. Firtanesti.
Riurile, jud. Muscel, si avind o Rkie§ti, pei'dure, a statuluI, jud.
populatie de 686 locuitorI si 169 Musca, com. Radesti, pl. Rin- Radine§ti, com. rur., in jud. Gorj,
case. Ad este resedinta comu- rile, in intindere de 3321 hect. pl. Gilortulul, la S. com. Obir-
ner, scoala si biserica. sia, situata pe valea piriulur
Locuitoril poseda.: 164 boj, Rade§ti, peidure, a statuluI, jud. Plosca, pe ses si coastd.
76 vacI, 74 porcI, 15 oI si 19 Muscel, In intindere de 3497 Are o suprafata. de 850 hect.,
capre. hect., formatä. din 4 trupuri : din care : 306 hect. padure, 250
Radesti (3321 hect.), Tinjala hect. arabile, 256 hect. finete,
Räde§ti-Fripti, atun, pendinte (157 hect.), Zavoiul-de-ling5.-Clu- 35 hect. liyezl de prunl, to hect.
de com. Craciunei-d.-j., pl. Siul- cereasa (9 hect.) si avoiul-de- vie si 5 hect. izlaz, cu o popu-
d.-j., jud. Olt. Are o populatie la-Lunca. (10 hect.). latie de 222 fam., sal:1 931 sufl.
de 120 locuitorl, din carI 30 LocuitoriI sunt mosnenI, parte
sunt improprietarif dupa legea Räde§tilor (Valea-), vale, jud. improprietaritl dupa legea ru-
rurala. Ad i se afld si o moara Covurluiti, incepe de la N. de rala.
cu aburl. com. Radesti (Tutova), merge Are o scoala mixta, frecuen-
spre S. pana aproape de teri- tata de 46 elevr; 2 bisericI de
Räde§ti, sat, In jud. Tutova, pl. toriul com. Jorasti, là'.sind acea- lemn, fácute de locuitorI, una
Simila, com. Puntiseni, spre E. sta comuna. la E., si d'acolo in- la 1812 si cea-l'altd la 1837, de-
de satul Puntiseni, pe piriul cepe a se pierde, formind in servite de 1 preot si I cintaret.
Bilavoiul. Are o populatie de capul despre S. un mic podis in Locuitorir poseda: 50 plugurI,
184 locuitorI. lungime cam de 2 kil., apoI [35 care cu bol, 7 cArute cu
treptat incepe a forma valea cal; 511 vite marI cornute, 23
Räde§ti, com. rur. O sat, in jud. CovurluiuluI-Sec, ce vine spre cal', 701 o!, 76 capre si 370 ri-
Tutova, pl. Corodul, spre S.-E. E. de com. Virlezi, merge spre matorI.
de Birlad, la marginea jude- S. si se termina la S. de Puti- Comunicatia in com. se face
tuluI. chioaia. Valea-Radestilor merge printr'o osea comunala, care o
Are o populatie de 1414 lo- In linie dreapta spre S. s't da in pune In legatura la N. cu Obir-
cuitorl ; o bisericá si o scoala valea Covurluiului-Sec; aceasta sia, si prin drumurI ordinare.
mixta. vale apartine parte teritoriuluI
Satul formeaza. com. Radesti, com. Radesti, parte com. CA: Rädiul. A se cauta cuvintele cu
cu cat. Oanca. esti si parte Jorastilor. acest nume si compusele luI, la
LocuitoriT cultiva via pe o cuy. Rediul, Rediul-Alder, Re-
suprafata de 137,50 hect., din Rädiacul (Rädiul), sat, in par- diul-Mitropolier, etc.
care 24,50 nelucratoare si lu- tea de E. a com. Buhaesti, pl.
creazà rotaria si carutaria ordi- Stemnicul, jud. Vasluiti, situat Räcloaia, pirtra,c, in jud. Putna,
nara. pe coasta dealuld Radiacul. izvoreste din coasta Dealului-
Comerciul se face de 19 per- Are suprafata de 225 hect. Mane, din Budan, si da in 1.1sita
soane. si o populatie de 58 familiI, saii pi-in Ciurucul ; uda com. Cim-
Prin maroinea
e, de V. a co- 225 suflete. purile.

www.dacoromanica.ro
RADOE§TI 209 RADUCE§TI

Radoe§ti, com. rur., in jud. Te.. cu com. Draganesti, tot prin Prin partea de E. trece pirlul
leorman, pl. Tirgulur, situata sosele vecinale. Fundul-BohotinuluI, care mal in
pe partea stingl a piriulur Ti- jos la numirea de Bohotinul. In
noasa. Radoe§ti, mofie, in jud. Teleor- capatul de N. al tirguluI se ter-
Este impartitä in dota partl : man, pl. Tirgulul, proprietatea mina satul Bazga, lar spre S.
Radoesti-din-Vale sati de jos, fratlIor ButculestI si a d-luT Ma- incepe mosia Bohotinul.
situatI tot pe partea stinga a ior D. Bratianu. In partea despre N.-E. a t'ir-
Tinoasef, si, la o mica depar- gusoruluT, peste piriul Bohotinul,
tare, Radoesti-din-Deal se' de- Räducanul, mändstire. Vezl pe poala plana a dealuluT, se
sus ; impartirile nu constitue gul-Ocna, oras, jud. Bacati. aflä spitalul rural, construit de
catune osebite. Departarea com. stat.
de Rosiori este de 13 kil. ; de Raducaneni, com. rur., in partea In centrul tirguluT e primaria
Alexandria, de 27 kil. si de de N.-V. a plaseT Podoleni, jud. cazarma uneT companiT de do-
Turnul-Magurele, de 57 kil., pe Falda, asezata pe Valea-Boho- robantl.
sosele judetene si vecinale. tinulul, formata din satul Ra- Tirgovetit sunt bezmanarT.
Se invecineste la N.-E. cu ducaneni si tIrgusorul Raduca-
Virtoapele-d.-j., la S. cu com. neni. Se intinde pe o supra- Raduaneni, sat, in partea de
Duleanca, la E. cu cora. Bivo- fata cam de 2214 hect. si are : E. a com. Stanilesti, pl. Prutul,
lita, la V. cu com. DrAganesti, o populatie de 411 familiI, jud. Falciti, situat pe sesul din-
la N.-V. cu com. Sfintesti, la 1864 suflete ; o scoala $i o bi- tre Prutet si Prut, la 6 kil.
S.-E. cu com. Antonesti. serica. de satul de resedinta. Are o su-
Intinderea com., dimpreund cu Este udat de piriul Bohotinul. prafata de 400 hect. i o popu-
diferitele trupuff de mosie, este Budgetul com. e la veniturf, latie de 20 familii, sa0 69 su-
de 1600 hect. aproximativ. Sunt de leT 6475; lar la cheltuelf, de flete.
multf mostent in comuna; ei ler 5050, banf 36. Locuitorir, pe linga agricultura,
ati pamint de muncä si pa- Vite : 648 vite marr cornute, se ocupa si cu pescarla. Proprie-
dure ; un trup din mosia moste- 112 cal, 1191 of, 36 capre tatea satuluI e razasie veche a
nilor poarta numirea de Briesti, 226 porcr. locuitorilor.
cel-l'alt trup se numeste S'a numit in vechime Pietro-
sul. I se zice acum Raducaneni, RAducfineni, sat, in com. cu a
Locuitorl improprietaritI dupa dupa numele fostuluT proprietar celasI nume, pl. Podoleni, jud.
legea rurala sunt 211, din carT hatmanul Raducanu Roset. Sa- Falda, asezat pe coasta Dealu-
121 in RAdoesti-d.-s., Cu 444 tul s'a infiintat pe la 1806 cu lui-BesleageT si pe valea Boho-
hect. si 90 in Radoesti-d.-j., Cu o colonie de UngurT. Biserica e tinuluT, infiintat la 1806 de IZA-
342 hect. din anul 1826. Tirgusorul e din ducanu Roset Hatman, si colo-
Are o populatie de 1260 su- 1830. nizat cu Ungurf, avind o popu-
flete ;o scoall frecuentata de latie de 727 locuitorl, carT sunt
33 elevI; o biserica, in Ratio- Räducäneni, tirgupr, pe mosia improprietaritT dupa legea din
esti-d.-j., deservita de 2 preoti si in com. Raducaneni, pl. Po- 1864.
si 2 cintaretY. doleni, jud. Fälciü, asezat pe Face parte din trupul mosiel
Vite : 573 vite marI co.rnute, valea piriuluI Bohotinul, sub sa- Raducaneni, si este considerat
197 caT, 1783. di si 263 porcI. tul Raducaneni, ce vine spre V. ca mahala a tirgului Raducaneni.
Viile locuitorilor sunt pe o E infiintat in 1830, de Hatmanul
intindere de 85 hect. Raducanu Roset. Räduce§ti, sat, in jud. Rimnicul
Budgetul com. e de le! 2659 Are o populatie de 1038 su- Sarat, pl. Rimnicul-de-sus, cat.
la veniturf si de lel 2467, banI flete ; o scoala, cu 2 invAtAtorI, com. Babeni, asezat in partea de
87, la cheltuell. frecuentata de 78 copif (1899 S., pe malul drept al riului Rtm-
CAT de comunicatiune are spre 900) ; o biserica catolica, cu un nicul-SArat, la 3'12 kil. spre S.
com. Antonesti la S.-E. si spre dascal. de cat. de resedinta, Babeni.
com. Sfintesti la N.-V. pe so- Prin mijlocul tirgulul trece so- Are o suprafata, de 265 hect.,
sele vecinale ; spre N.-E. se lea- seaua judeteana, care duce spre cu o populatie de 60 familiT,
ga cu Virtoapele-d,-j. i spre V. Iasi í lIusi. saii 213 suflete ; o biserica.

66940. Mareta Diclionar Geografio. Va. V. 27

www.dacoromanica.ro
RADUCETI 210 RXGOAZA.

Räducesti, verlcea, care se for- miliI; o scoala mixta., conclusa. 211 care si carute : 161 cu bol,
meaza pe teritoriul com. Mier- de un invatätor si frecuentata 50 cu cal.
lesti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, curge de 44 copa' (I 899-9oo) ; o bise- ImproprietaritY suat 211 local-
paralel cu Iminogul $i se varsa rica, deservita .de un preot si torr si neimproprietaritf, 87.
in dreapta 14 intre Magura si 2 dascalf. Comerciul se face de 3 cir-
Catanele. ciumarT si I hanglii.
Rädulesti, parte din comuna Ca-
Räducului (Lacul-), lac, in jud. pul-Pisculd, jud. Muscel. Enduletul, deal, facind hotar in-
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul tre comunele : Stoesesti, din pl.
com. rur. Satul-Noti $i pe al cat. Rädulesti, sat, facind parte din Mijlocul, jud. Falciii, si com.
ski Letea, situat in partea cen- com. rur. Voroveni, pl. Arge- Ghermanesti din jud. Tu tova;
trala a pl. si in cea de S.-V. selul, jud. Muscel. se intinde de-a curmezisul, de
a com. Este format de o re- la E. spre V., pana 'in sesul
varsare veche a bratuluI Sulina, Rädulesti, cdtun, in jud. Putna, Birladului, purtind spre E. nu-
cu care comunica prin 3 m'id com. Mircesti, pl. Biliesti, situat mirea de Podeiul.
girlite; la V., comunicä cu lacul la E. Mircestilor si pe malul
Matita printr'o alta glrlita ; iar Putnel, Ruga balta lui Tudor, Rfidutari, pi'« jud. Putna, for-
alte trel girlite se pierd in stuf. si balta Cotul-RoibuluT. Are o mat in muntiT com. Paltinul,
Are o intindere de zoo hect. populatiune de 536 suflete, care si care se varsa in piriul Z5.-
E inconjurat cu stuf $i contine locuesc in 127 case ; i bise- bala.
peste, ce se consuma de locui- rica filiall, cu hramul S-ti1 Voe-
toril din Letea si Cara-Orman. vozi. Rfidutesti, sat, facind parte din
com. rur. Ciomagesti, pl. Oltul-
Räduesti, sat, in partea de N. Rädulesti - Resimnicea, com. d.-s., jud. Olt. Are o popula-
a com. Chetresti, pl. Stemnicul, rur,, jud. Ilfov, pl. Mostistea, tiune de 200 locuitorT.
jud. Vasluiii, situat pe valea for- situata la N. de Bucuresti, Fina
mata din prelungirea dealurilor : riul Prahova, la 51 kil. de Bu- Räfacea, munte, com. Breaza-
Vid, Boldei si Cioata, pe o su- curesti. Sta in legatura cu com. d.-s., pl. Prahova, jud. Prahova,
prafata de 340 hect. si cu o po- Mala prin o osea vecinall. de sub care izvoraste Valea-
pulatie de 57 fam. san 186 su- Se compune din satele Cal- Tirsel, care se varsa in riul Pra-
flete. darusani, Radulesti-Filitis, Mo- hoya.
Are o biserica de lemn, fa- vileanca si Resimnicea, cu o
mita.' la 1818, de Iordache Cuza, populatie de 1160 locuitorr. Rägazul, piriiaf, jud. Tecucia,
fost proprietar. Locuitorii po- Se intinde pe o suprafata de pl. Zeletinul ; izvoreste din com.
sea : 85 vite mal-1 cornute, 6 2197 hect. D-niT N. G. Filitis, BogheAl si se varsa in piriul
cal, 6o or, 35 rimatorl si IO stupT Fratif Filitis, G. Z. Nicolati, I. VlejuluI, in raionul aceleasI co-
cu albine. C. Calcianul si V. G. Nicolescu, mun e.
al 1401 hect. si locuitoril, 796
Rädulea, perdure, jud. Dolj, pl. hect. Rägäjeni, pina, in jud. Suceava,
Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul, in Proprietarif cultiva I050 hect. cow. Modeiul; izvoreste de sub
intindere de lo8 hect. Apar- (98 sterpe, 83 izlaz, 170 padure). Ghgrghea si se varsa in Bis-
tine Domeniulul Coroand. Pre- LocuitoriT cultiva 609 hect., re- trita.
dominä cerul si emita. zervind restul pentru izlaz.
Are 2 bisericl (la Filitis si Ragoaza, alter numire a satulur
Rädulesti, sat, in jud. Ialomita, Resimnicea) ; I scoala mixta ; Nistra, jud. Roman, pl. Siretul-
pl. CimpuluT, pendinte de com. I masita de treerat cu aburI; d.-s., com. Boghicea.
Arma. esti, situat pe tarmul o fabrica de cognac.
sting al piriulur Sal-ata, pe o Vite : 98 cal si lepe, 7 arma- Rägoaza, ballet, jud. Iasi, for-
mica vale adapostita de coline sarr, 234 bol, 191 vacl si viter, mata din varsarea riulul Jijia,
si la 2 kit. spre N. de satul 23 taurr, 240 porcI, 1359 or. In partea de S.-E. a satuluT Bo-
Armasesti. LocuitoriT posea : 133 plu- sia, din pl. Branistea. Contine
Are o populatie de 173 fa- gurI, 107 cu bol, 26 cu cal; pesa, racT, stuh si papa.

www.dacoromanica.ro
RXICULEM 211 REPEGIOARA

Raicuie§ti, sat, jud. Dirabovita, Este re$edinta comuna' cu Rapciunita, pirtiay. VezI Boura-
pl. Bolintinul, com. Sardanul. acela$T nume. Firtigi, munte.
Are o $coall ; o biserica, de-
Rai, mofie, in jud. Buzail, com. servia de i preot i 2 chi- Rapedea, cdtun, In jud. Putna,
Finte$ti qi Tisaul, proprietate táretl. com. Straoani-d.-j., pl. abra-
mo$neneasca. Are 520 hect., Se cultiva g io hect. vie. utul.
din care 195 padure si. 325 Are o populatie de 246 su-
hect. araturl, vil, finete $1 izlaz, Ränceni, pirta, izvore$te din flete $i 78 case ; i biserica fi-
facind un corp Cu BAdule$ti dealul Holmul, teritoriul com. Hala, ca hramul Adormirea.
din com. Tisaul Ì cu Buni, Ranceni, pl. Prutul, jud.
Glogoveanul i Sarul,«din com. ciü; unit cu piraiele Stuhuletul Rapedea, stabiliment de bdt, jud.
Finte$ti. $i Mu$ata, din jos de satul Ran- Iasi, com. Buciumi, pl. Codrul,
ceni, se varsä in balta Bere- situat pe coasta de N.-V. $i
Rälutul, munte, jud. Putna, pe zenilor, in com. Berezeni. aproape In vIrful dealuluT
teritoriul com. Miera, cel mal pedea, linga oseaua nationala
inalt dintre toate piscurile afla- Rapciuni, sat, jud. Neamtu, com. Iasi-Vasluia, la 8 kil, de orasul
toare in aceasta comuna. Din- Hangul, pl. Piatra-Muntele, si- Ia$i. Are o pozitiune foarte fru-
teinsul izvore$te pirlul Raiu- tuat pe malul drept al riuluT moasa yit aer curat. Acest sta-
tul. Bistrita $i la poalele Ceahlauld. biliment balnear este vizitat in
Are o populatie de 660 su- timpul vera, atit ca loc de pe-
Räiutul, jud. Putna, afluent o $coala, frecuentata de
flete ; trecere pentru entera, cit si
al Arva ; curge din muntele cu 73 elevl (1899-900). ca loe de cura pentru sufe-
acelag nume $i uda. com. Miera. LocuitoriT se ocupa cu plu- rina.
taria $i agricultura. De la Rapedea se desfa-
Ráma§ija, baltd, formatá de riul soarä o frumoasa priveli$te a
Siretul, linga satul Balinesti, Räpciuni, fost schit, situat pe Iasilor.
com. Zamostia, pl. Berhometele, valea piriuluT cu acela$T nume, Stabilimentul de hidroterapie
jud. Dorohoiti. jud. Nearntu, pl. Piatra-Muntele, de aci a fost cel d'hita(' in Mol-
com. Hangul. dova, infiintat de Aga dr. Vir-
Rfinceni, com. rur., in partea de nav.
S. a pl. Prutul, jud. FAlciü, for- Räpciuni, Räpciunele, munte,
matä din satele : Cristiniciul, In grupa Ceahauld, situat pe Rapedea, a'eal, continuare a
Gura-Salta, Mu$ata, Ranceni teritoriul com. Hangul, pl. Pia- dealuluf Bordea, in jud. Ia$i,
si Stuhuletul. tra-MunteIe, jud. Neamtu. com. Buciumi, pl. Codrul, nu-
Are o suprafata de 5317 mit ast-fel de la coborl$ul salí
hect., cu o populatie de 310 fa- Räpciuni (Rapciunele),firtia,c, drept. Aproape de virful luT
milia', saa 1297 suflete. ce izvore$te din muntele cu a- este o ci$mea cu apa. Peste
Se afla intre comunele : Vetri- cela$I nume, jud. Neamtu, com. acest deal trece $oseaua na-
$oaea, Malae$ti, Gu$eti, Bar- Hangul, pl. Piatra-Muntele. Se tionala Ia$1-Vasluia. Pe virful
bosi $i Berezeni. varsa pe partea dreapta a riu- sti se afla stabilimentul de bal
Este udata de plraiele : Mu- lur Bistrita, Ruga satul cu a- Cu acela$T nume.
$ata, Ranceni i Stuhuletul. cela$r nume, dupl ce stra-
Are 3 biserid, deservite de bate $oseaua nationala Piatra- Räpedea,piria, jud. Ia$1, pl. Co-
2 preoti i 4 cintaretT ; o $coall. Prisacani, intre kil. 105-106. drul, com. Buciumi, ce izvore$te
Vite : 170 cal, 1261 vite marl din dealul Rapedea ; curge spre
cornute, 331 pord i 1550 d. Räpciunita, sat. Vea Firtigi, N. paralel cu $oseaua nationala; la
sat, in comuna Hangul, judetul satul Socola, se une$te cu piriul
Ränceni, saa Spircoceni, sat, Neamtu. Vama$oaia, trece prin tirgu$orul
in partea de S,-V. a com. Ran- Tra-FintinT, de unde mal spre
ceni, pl. Prutul, cu o suprafata Rapciunita, munte. VezT Obcina- E. se varsa in riul Bahluiul.
de 733 hect. $l o populatie Verde, saa Firtigi, munte, jud.
de 150 familii, saa 606 suflete. Neamtu. Repegioara, pddure, a statuluf,

www.dacoromanica.ro
RAPEGIOARA 212 RXSTACIOASA

in jud. Putna, com. Rgcoasa, Räsbolulul (Valea-). Vez! RAz- nea, jud. Vlasca. Are heleteii
intindere de 61 hect. boiulul (Valea-). pe ea.

Räpegioara, sati Räpejoara, pi- Räscäeti, sal, jud. Arges, pl. G5.- Raspochi (Räspopi), sat, facind
rlierf, format pe teritoriul coin. ldsesti, fAcind parte din com. parte din com. Negulesti, plasa
Strgoani-d.-s., jud. Putna ; izvo- rur. RAscgeti-DrAghineasca. A-te Berheciul, jud. Tecuciti, situat
reste din Fintinele-din-Deal o bisericg, cu hramul Cuvioasa la N. com., la 4 kil, de rese-
se varsg in uiÇa, printre Ver- Paraschiva, deservitg de z preot dinta com.
dea si Varnita. si i cintgret. Ale este rese- Are o populatie de 150 su-
dinta primgrier. flete, care locuesc in 30 case.
Ripuroasa, vale, jud. Vilcea, Locultorif sunt improprietg-
com. Olgnesti, plaiul Cozia. Pe Räscäeti, mahala, fAcind parte ritf la 1864.
ea sunt sursele de apg mineralg: din com. rur. Ficàlia, pl. 01- Are o bisericA, cu hramul S-til
Domnita -Maria, Eufrosina, Re- tul-d.-s., jud. Vilcea, situatg in- Voivozr. Data fondArer se cu-
gina-Elizabeta, Regele Carol I, tre Dealul-Oltulur i Balta-Ris- noaste dupg un pomelnic care
Semiramiza si Libertatea. cliatulur. In partea de E. trece zice :
Se varsá in riul OlAnesti, pe calea feratg Piatra-Rimnicul-Vil-
teritoriul com. Olgnesti. cea. cPomelnicul luY Simion 0pri5an, gi-
nerele laY Neculae Serucerescu, ce a pre-
flcut biserica din Rdspochi la 1833, fon-
Räräul, vale, situatg in raionul Räscäiasca, vale, in jud. data de Nicolae Serucerescu la anul 1775
com. Matca, pl. Nicoresti, jud. plaiul Dimbovita, ce udg
TecuciA. centrul cdt. Runceasa si se varsg Teritoriul satulur este de 534
in riul Dimbovita, pe malul drept, hect. si 84 ara. Locuitorif, fostf
Räräul, vale, ce se intinde in di- in raionul acestur cAtun. clAcasT, stApinesc 178 hect. .$.1 28
rectie N.-S., in partea de V. a arif, iar proprietarul, d-1 I. Za-
satulur Matca, pl. Nicoresti, jud. Räscolesti, sat, in jud. Mehe- rifopol, stápineste 356 hect. si
Tecucia. dinti, pl. Ocolul-d.-s., tinind de 56 ara.
com. rur. Izvorul-BirzeT. Locuitorir posea.: t o plugurr
Räri§ul, pisc, jud. Vilcea, de fer, 2 de lemn, I masing de
Ocolul, com. Birsesti. Räsmire§ti sati Trestenicul-de- secerat i I de treerat.
Sus. Vezr com. Trestenicul-d.-s., Comerciul se face de 2 cir-
Räroaia, »la, ce izvoreste din jud. Vlasca. clumarr.
partea de N. a com. Idriciul, pl.
Crasna, jud. Falciu, din pgdurea Räsmire§ti, cátun, pendinte de Räspochi (Räspopi), deal, in
TilhAresti, curge prin satul I- com. Trestenicul-d.-j., jud. Vlas- jud. Tecuciti, situat la E. de
driciul si, din jos de sat, se ca, fostá proprietate a Mitro- satul Blaga, In directie N.-E.
varsg in dreapta piriulur Idriciul. poli& si azr apartinind mosteni- spre S.-E., pe o lungime de 4
torilor def. Eremia Carpescu. kil. si 800 m., pAnA in valea nu-
Räsäritul §i Apusul, (Vatra- Suprafata mosier este de 378 lui
Schitului-Cotmeana), hect. In vechime se mar numen
jud. Arges, pl. Oltul, pendinte de si Gomoaia. Räspochi (Räspopi), pddure,
mandstirea Cozia, cu o intindere 11110 satul cu acelasr nume, jud.
de 19304 pog., din care 12701 Räsmire§ti, trup de mqie nelo- Tecuciii, pl. Berheciul, com. Ne-
pog. pAdure, proprietate a sta- cuit, jud. Vlasca, proprietatea gulesti.
tulul, dind un venit anual de Eforier Spitalelor Civile din Bu-
20000 leT. curesti. Are o suprafatg de 1163 Ristäcioasa, vale, in jud. Gorj,
hect. si tine de com. Tresteni- pl. Ocolul, com. Hodoreasca,
Räsboieni. Vez! RAzboieni. cul-d.-s. spre S. de com. Incepe din ho-
tarul com. Stejerel, merge spre
Räsboinicul. Vez! Rdzboinicul. Räsmire§ti, vale, ce trece prin S.-V. si se terming in cgt. Strim-
com. RAsuceni $1 Trestenicul, ba, pendinte tot de Hodoreasca.
Räsboiul. Vez! Razboiul. dg in Ludgneasa, pl. Margi- Este formatg din dealurile Ho.

www.dacoromanica.ro
RXSTENI 213 RASUCENI

doreasca i GAle$oaia $1 acope- Rästoaca, bala, in jud. BacAti, incepind de pe Hude$ti, com.
ritA de pAdure. pl. Bistrita-de-sus, com. RAcl- Hude$ti, pl. Prutul-d.-s., i vAr-
ciuni, formatA de piriul Rae& sindu-se in Ba$ed.
Rästeni, mahala, In com. rur. Sal- ciuni. E situat5. Ruga satul Gis-
cia, pl. Podgoria, judetul Pra- teni $i are o intindere de 2 hect. Rästoaca, îrîzl, jud. Vilcea, pl.
hoya. Oltetul-d.-s., ce udA com. Milos-
Rästoaca, pîrîi. Izvore$te din tea si se varsI In 14111 Tiriia, tot
R6stoaca, com. rur., in jud. Puma, pAdurile $i dealurile coprinse in raionul com. Milostea.
pl. Bilieqti. E situatA pe malul intre com. Bogati $i Hulubesti,
sting al MilcovuluT, la revarsarea jud. Dimtrovita ; curge prin ra- Rästurnati, mo,sie, in jud. BuzAd,
lui in Putna, pe intinsa cimple ionul com. GlImbocata, sub nu- com. Bolde$ti, Glodeanul-SArat
a Foc$anilor, la 6 kil. de sub- mele de Valea-SeacA $i apoT, $i MihAllesti, care prin succesi-
prefectura plA$el $i la 7 kil, de curgind cam spre S.-E., trece unT s'a despArtit in douà marT
capitala judetuluI. pe ling5. comunele Valea-Mare, trupurr; primul : Glodeanul $i
Pe teritoriul com. se aflA o Cringurile, Gle$ti $1 maT la vale GrAdistea, despArtit $i acesta in
baitA, numitA Mindre$ti, cam de de Dragodana se une$te cu pi- Glodeanul-Cufurit, din com. Glo-
25 hect., formata din izvoare riul Potopul. De aci Potopul i$r deanul-SArat, $i Glodeanul-GrA-
continind pe$te. pierde numele $i apa curge sub di$tea, din com. Boldesti. Al
Are o populatie de 215 fa- numele de RAstoaca, trecind pe doilea trup al RAsturnatilor co-
milif, sag 860 suflete ; o bisericA HITA com.: MAtIsarul, Coste$ti, prins in com. MihAile$ti, s'a des-
parohia15., cu hramul Sf. Nicolae ; Märunti$ul, Crovul, VAcAre$ti-de- pArtit $i el in RAsturnati-lur-Mi$u
o $coalA mixtA, care a fost fre- RAstoaca, Rumine$ti apoi prin- RAsturnati-DoamneT Masa.
cuentatA in 1899-900 de 55 tre com. GAiseni din jud. Dim-
copiT ; 8 circiuml $i 5 fabrici de bovita $i com. Floresti din jud. Rästurnati- Doamnei - Bälasa,
rogojinI. Ilfovul, intrA in jUd. Ilfovul pier- mo,si e, In jud. Buzlu, com. MihAi-
Vite: 350 bol, 150 vacl, 20 zindu-$T acest nume i conti- lesti, proprietate a spitaluluI Brin-
cal, 86o or, roo pord. nuind sub numele de Sabarul, covenesc. Are 600 hect., mal
Budgetul com, e la veniturT pAnA cind se varsA In Arge$, toate arabile.
de 2883,92 leT $1 la cheltuelT, mal la vale de Bucure$ti. In
de 2841,03 RAstoaca afarl de Potopul cu Rästurnati-lui-Misu, sou Doam-
afluentir Id, se maT vars1 : pi- na Paraschiva, rnocie, in jud.
Rästoaca, sat, in jud. Bac5.11, pl. riul- uta, care se varsA din sus Buzar', com. MihAilesti. Are 600
Siretul-de-jos, com. PAnce$ti. E de com. VAcAre$ti-de-RAstoaca ; hect., maT toate arabile, si pu-
situat pe malul drept al Siretu- piriul Baiul, care se varsA in RAs- tin stufAri$. E cunoscutA maT
lul, aproape de RAckiuni, la toaca din sus de Flore$ti, jud. bine sub numele de MihAile$ti.
5 kil, de satul PAncesti. Are o Ilfov,$i aproape de Gliseni,
populatie de 35 suflete. jud. Dimbovita ; Ciorogirla, ca- Räsuceni, com. rur., jud. Vlasca,
re-$1 ja na$tere din jud. Dim- pl. Marginea, cornpusl din cAt. :
R'ästoaca,fost sat, in jud. Tecucia, bovita, putin spre N.-E. de Po- Gostieni, Asan-Aga, RAsuceni
ce a existat pe 1ingA malul sting iana - LungA - d. - j., si care nu d.-s. $1 RAsuceni-d.-j., situatl pe
al riuluI Birlad, in locul, care este azI de cit un canal al riu- valea Cilni$tea, la N. plAs el. E
astAzT se numeste Malul - Alb, lui Dimbovita, care curge spre departe de ora$ul Giurgiil de
din com. Barcea, la N. de sa- S. printre com. Brezoaiele $i Po- 32 kit., lar de Bucure$ti, de 58 kil.
tul DrAgAne$ti. iana-LungA-d.-j., intrA in jud. Suprafata trupurilor de mosie
Ilfov i curge la vale pe lingA care constitue com, este de 6000
Rästoaca, ciitun, in jud. Vilcea, com. si manastir.ea CiorogIrla hect., din care 969 pAdure.
pl. Ocolul, com. Ocnele-MarI. Domne$ti $i se vars5. in Saba. Are o populatie de 2089 su.
rul, aproape de com. MAgu- flete, din care 425 contribuabili ;
Rästoaca, parohie, in jud. Putna, reni. (Vezr Baiul, Braniqtea, Cio- 4 bisericT, deservite de 4 preotl
com. cu ace1a$1 nume, avind o roerla i Sabarul). si 6 cintAretT, constituind paro-
bisericA parohialA, cu hramul Sf. hia din RAsuceni.d.-s. ; o $co1ä
Nicolae. Rästoaca, pida, jud. Dorohoiu, mixta, frecuentatA de 77 copiT

www.dacoromanica.ro
RASUCEM-DE-JOS 214 RA.TETI

(1899-900) ; 3 morl CU abUrr Valea-lur-Bratan san Putul-Ba- face pe soseaua vecinala care
10 eirciumT. bel, Gropani si Valea-Spalatu- o pune in legatara la N.-E. cu
Budgetul com. e la veniturT tul', care dan toate in valea Bre- com. Ticleni, lar la S.-V. cu
de 12351 lei, 19 banl $1 la chel- zoiul si Valea-ManafuluT. com. Pesteana-d.-s., unde 50-
tuelT, de 8195 leT, 83 banl. Are dota bisericT, una cladita seaua da In calea nationala.
Vite : 844 boT, 50 bivolf, 307 la 1824 si cea-l'alta. la 1876 g
1552 oT, 320 rimatorT si 6 cu hramul Sf. Nicolae, deser- Rätäcitul, picior de munte, jud.
asid. vite de 2 precq $i 5 cintareti, Bacan, pl. MunteluT, com. Co-
scoala mixta. manesti, de pe stinga SupanuluT,
Räsuceni-de-Jos, san Berbe- acoperit de o padure, in mij-
cari, cdtun, peudinte de cotn. Räsvadul. Ved Rdovadul. locul careia se afla o poianä
Rasuceni, pl. Marginea, jud. mare, de peste 4 hect. intindere.
Vlasca, situat pe valea Räsvan, (Movila - lui --). Vez!
tel. Proprietatea mosieT apar- Riízvan. Räteasca, ceitun, in jud. Teleor-
tine doamner Zmaranda Hris- man, pl. TirguluT, tintad de
topol, d-luT Dem. Profirescu si Rä§ani, alta numire a com. Adin- com. Sfintesti. Are o populatie
mostenilor. cata, pl. Cimpul, jud. Prahova. de 239 suflete, din care 63 con-
Are o suprafata de 1500 tribuabill.
hect., din care s'a dat la lo- Rä§ani, proprietate a EforieI
cultor! fosti c1aca$1 360 hect. Spitalelor Civile din Bucuresti, Räteasca, mofie, situatd in cat.
Pe ad i trece valea Berbecari. jud. Prahova, pl. Cimpul, com. cu acelasr nume, jud. Teleor-
Are o biserica zidita la 1883, Adtncata, fosta pendinte de man. Vez! Sfintesti, com. rur.
deservita de I preot $1 2 ctn- manastirea Tirgsorul, In intindere
taretT; 2 morl de aburi $1 4 de 937 hect., din care so hect. Räteiul, munte, jud. Dimbovita,
circiu suprafata impadurita si 887 hect. plaiul Dimbovita, in sus de
pamint cultivabil si finete. Moroeni, spre stinga, despartit
Räsuceni-de-Sus, atun, pen- de o parte de muntele Cufu-
dinte de com, cu acelasr nume, Rä§ina, com. rur., jud. Gorj, pl. ritul, prin riuletul Cufuritul ; iar
pl. Marginea, jud. Vlasca, situat Jiulul, situata la S.-V. de com. de alta parte de muntele Les-
pe valea Cilnistea, proprietate Ticleni, de ambele laturl ale pezile prin riuletul Bräteiul. Pe
a d-lor Filipescu si general Zef- soselei vecinale. ambele riulete sunt herastrae
cari. Are pe dinsa si cat Asan- Are o suprafata. de 2014 hect., pentru taiat scindurl.
Aga san Bujoreanca si Singu- din care: 810 padure, 270 hect.
reni, care este nelocuit. I se maT izlaz si vatra satuluT, 270 hect. Räte§ti, sat, fácind parte din
zice si Rasuceni-Baba. finete $i 67o hect. cultivabile, com. rur. Malureni-Badiceni, jud.
Are o suprafatA de 5357 cu o populatie de 251 familii, si pl. Argesul.
hect, din carl s'a dat la 300 san 946 suflete; 6 fintinr ; 3
locuitorl fostT clacasT 1308 hect. cismele ; 2 circiuml si 2 mori Rätelti, sat, cu 362 suflete, jud.
Singureni al" o suprafata de pe apa Cioieni; i Koala', fre- Arges, pl. Galasesti, facind parte
2051 hect., lar Asan-Aga are cuentad. de 41 elevT ; 2 bise- din com. rur. Ratesti-Furdulesti.
867 hect., din care 296 date la riel de lemn, fondate de locui- AicT este resedinta primarieT.
locuitorl. torT la anul 1752 si 1832, Cu Are o biserica., cu hramul Ador-
Venitul anual al mosiilor este preot $1 2 cintdretr. mirea, deservita de un preot pi
de 60000 ¡el. Locuitorif posea.: 46 plu- un cintaret.
Trece printeinsa valea Cil- gurf, 112 care cu bol, 2 carute
nistea ce vine din Draganesti cu cal; 23 cal, 528 vite marT Räte§ti, cdtun al com. Gura-Ani-
si merge in Prunarul, apol: Va- cornute, 499 porcr, 639 or $i noaseT, jud. Buzan, cu 640 lo-
lea-Manafulul, Valea-CrInguluT- capre. cultor! si 160 case. Are sub-
Frumos, Ulmuletul, Simileni, Budgetul com, e la veniturl divizia Schitul-Ratesti.
Trestenicul, Brezoiul, Urzicele, de 1034 leT, 65 banT, lar la chel-
Valea-Berbecarilor, Valea- lui- tielT, de 1002 lei, 75 banT. Rate§ti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Dimian, Valea-lui-Mo$ - Chitu, Comunicatia in comuna se Cobia, com. Cringurile.

www.dacoromanica.ro
RÄTETI 215 RATXLWI

R6teqti, schit de czilugärite, in RAteqti, moie, jud. Arge$, pl. LocuitoriT posea : 20 plugurT,
jud. BuzAti, com. Gura - Ani- GA1A$e$ti, com. RAte$ti, proprie- 15 care cu boT, 3 cárute Cu ca!;
noasei, cAt. RAte$ti, sub poa- tate a EforieI Spitalelor Civile 6o stupI cu albine ; 200 vite
lele munteluf oiznui$1 la extre- din Bucure$ti, dind un venit mar! cornute, 20 caT, 360 oT
mitatea de V. a muchiel RA- anual de 2950 lef. 280 rimAtorI.
te$tilor, avind o frumoasA po- Are o osea, care o leagA cu
zitie. Biserica $i cimitirul sunt Riteqti (Vatra-Schitului-), mo- $oseaua com. Glogova $i care
in bunA stare; chiliile, frumoase ,sie, in jud. BuzAii, com. Gura- merge $i spre jud. Gorjuld.
curate. NumArul maicelor e AninoaseI, cá.t. RAtesti, proprie- Dealurl mar insemnate in com.
de 96, lar al surorilor, de 21. tate a statuld, pendinte de sunt: Lazura-Boje!, Dealul-de-
Fondarea luT se pune in se- schitul RAte$ti, avind 426 hect. jos $i Dealul-de-sus, acoperite
colul al XVI.lea $i se atribue pAdure $i putinA fineatA. Mare Cu vil, dind un vin bun.
Grecenilor. Episcopul Chesarie parte din aceastá pAdure a Ca pirare in com. sunt : Oga$ul,
rezidindu-1 in n'a mal
1844, fost dAruitA schituld de boerii FAgetul, Valea-VIezurilor, Valea-
mentinut niel una din datele ScArlAtestl ; o altá parte a fost luT-NAnAti, Valea-Stand, Oga$ul,
cele vechl. cumpáratA de maid cu baniI indina - Mare, Podul - TurculuT,
Frontespiciul este acesta : dAruitT de Clucerul Gr. TAut. Oga$ul-Bisericel-UlmAtul Apa-
SAratA.
Intru slava i cinstea prea sfintel ceI
de o fiinçä. nedespirfitä. sf. Treime, s'a Räteqti-Furdue§t1, com. rur., pe
ridicat din temelie aceastil sf. bisericà malul drept al riulul Arges, jud, Waticna, munte, in jud. Suceala,
In locul cele! veda, si Impodobitä, pre- Arge$, pl. GAlAse$ti, la 26 kil. com. BogdAne$ti, acoperit de
cum se vede, cu zugrveal l cu alte de com. rur. Coste$ti, re$edinta pAdure de rA$inoase, tnesteacAnT
multe podoabe prin osIrdia i cheltuiala
prea sfintitulul §i mult rIvnitorulul de
subprefectureI, i la 44 kil. de $i fagl.
cele D-zeestI DD. Chesarie, Episcopul Piteqti. Se compune din 5 sate:
Buziiulul, Inteal I9.1ea an al piístoriel Furdue$ti, PAtulul, Sindrilitul, Watule§ti, sat, in jud. Arge$, pl.
sale, la care a ajutat i alt1 pravoslav- Raletul, Ráte$ti i Tigveni, cu o Pite$ti, fAcind parte din com.
nicl creftinl, ale c'iror neme scrie-va-le populatie de 1003 suflete. rur. Bradul-d.-j.
Domnul In cartea viqel, in ceruri ; ar-
zIndu-se hramul Sf. Tro4e, precum
Are 3 biserid $i o $coall
a fost din vechime, domnind In aceastä Budgetul com. e de 31401e1 Watunda, com. rur., la N. plA$ei
vreme M'Aria Sa George Demetru Ei- la veniturf i de 2737 leI la Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
bescu Voevod, iar clrmele pravoslaviel cheltuelf. formatA din satul cu acela$T nu-
Oind pre sfintitul Mitropolit DD. Neofit, Vite : 700 boT $i yací*, 200 me, situat pe un teren qes, la
precum i staritif a acestul sí. schit fiind
cal, 17 bivolf, 900 20 capre V. de com. Studina, la 26 kil.
cuvioasa Evghenia Schimonachia Gro-
ceanca. Leat 1844. 450 rimAtorl. spre N. de Corabia i la 15 kil.
spre S. de Caracal.
Dintre ce ce aü contribuit Rfitezul, conz. rur., in jud. Me- Are o populatie de 759 lo-
mal mult pe ling5. Chesarie la hedinti, plaiul Clo$ani, la 61 cuitorT ; o $coalA mixtA, frecuen-
rezidirea $i inavutirea acestui kil. de ora$ul Turnul-Severin. Se tatA de 43 elevI (i899-900); o
schit, sunt : Marele Clucer Gri- mArgine$te la N. cu com. Go- bisericá, cu hramul Buna-Vestire
gore TAut, sotia sa Elena $i dine$ti ; la E., cu com. Cal- (1868), deservita de 2 preoti $i
boeril ScArlAte$tl. Hramul bi- ce$ti, ambele tinind de jud. Gorj; 2 cintAretT ; 6 circiumi.
sericeT este Sf. Treime, iar al la S., cu com. Glogova ; iar la Budgetul com. e de 2326 lel
cimitirulul: Invierea luT LazAr V., cu com. Negoe$ti. la veniturT$i de 2317 leT la
$i Buna-Vestire. In timpiI mal Este formatA din treT maha- cheltuelI.
no!, Demetru Papazolu a res- lale numite: Luna-d.-j., Luna-
taurat cimitirul, lar Episcopul d.-s. yi Chiliul, avind o populatie Rätuneiul, munte, in jud. Dim-
Dionisie, in 1865, a ridicat din de 800 locuitorT, i 262 case. bovita, in partea de N.-V., cam
noù o frumoasA clopotnitA. Tot Are o bisericA, deservitA de spre jud. Muscel.
el a stAruit pentru infiintarea preotql z cintAret; o $coalA,fre-
une! $colI de fete in schitul cuentatA de 45 elevI (1899-900). Rätäle§ti, mahala, in jud. Vil-
RAte$ti, $coalA care s'a Inchis Budgetul com. e la veniturT de cea, pl. Cerna-d.j., com. rur.
de citI-va anT. 8821., iar la cheltuelf, de 641 1. Ro$iile. Are o populatie de 90

www.dacoromanica.ro
RATENI 216 RAAJSENI

locuitorT ; o bisericA, facuta de Räuce§ti, com. rur., in marginea cesti, Munteni, Ungheni, la Ti-
Ion Rosianu. despre N.-E. a plAsei de Sus- misesti.
Mijlocul, jud. Neamtu, pe teri-
Riteni, in jud. BacAiI, pl.
sat, toriul ce se intinde catre V. Räuce§ti, sat, in jud. Neamtu,
Tazlaul-d.-s., com. Schitul-Fru- Moldovel, pana in ramurile es- com. Raucesti, pl. de Sus-Mijlo-
moasa, situat nu departe de ma- tice a muntilor Halauca (mar- cul, situat la 48 kil, de orasul Pia-
lul drept al piriuluT Comanul. ginele jud. Suceava), cum si pe tra si format din trupurile Rau-
Are o populatie de 193 su- podisele si dealurile ce se intind cesti-d.-j. (RAdeni) i Obraji, cu
flete ; o biserica, &Mita la 1863 intre cursul piriuluT Rica spre o intindere de 723 hect., 90
de Grigorita Constantinidi, de- S., se margineste spre S.-V. cu ariT (635 Miel), si o populatiune
servia de i cintaret; o cir- com. Vinatori-NeamtuluT, spre de 262 familif.
ciuma. S. cu o parte din paminturile Are 2 biserier, dintre care
Vite : 113 vite marT cornute aceleeasT cotn. i mosia Grasi, cea din RAucesti-d.-j., cu hra-
si 47 porcT. spre E. cu com. Pastraveni, lar mul Adormirea Malee Dom-
spre N. cu hotarul jud. Su- nuluT, a fost inceputa de M. Co-
Räteni-Tazlaul, mo,sie, in jud. ceava, care desparte com. de gAlniceanu la 1866; o scoalä,
Bacaa, pl. Tazlaul-d.-s., de pe mosiile Draguseni, Sirbi, Savesti frecuentatA de 77 elevT.
teritoriul com. S chitul-Fru moasa, si Brusturi, prin o a treia parte Entre alte multe ispisoace re-
apartinind statulur. a pirtulur Rica. lative la acest sat, citam pe
E formata din catunele : RAu- urmatorul :
Rátoe§ti (Dealul-), deal, in jud. cesti, Munteni, Aprodul-Purice,
Io Dumitrie Canteinir Voevod B. ni.
Suceava, satul Sodomeni. Oglinzi si Lingurari, pe o supra- g. z. M.
fata de 2834 hect. Adecn Tnaintea DomnieT-noastre si ina-
Rätoaia, in jud. Dimbovita,
sat, LocuitoriT sunt in mare parte intea tuturor boerilor nostri a mar! s't a
pl. Dealul-Dimbovita, com. Ha- razesl. inicT, an venit Torest egumenul si cu tot
beni. Dintre locuitoril improprieta- soborul de la sf, ninnnstirea luY Zosim,
ce se chiamn Secul, si de la sf. mInns-
ritl in 1864, sunt asta-zT : 135 tire din Cetatea-NeamtuluT, jilluind precum
sat,fdcind parte din carI inca traesc si-s1 stapinesc dresn j ispisoace ce an avat mlindstirea
com. rur. Izvorul, pl. Vedea-d.-s., inca singurr locurile ; 183 ce pre satul Rducesti, ce ad avut schimbnturn
jud. Olt. Are o populatie de stapinesc loeurile, ca urmasi al de la Constantin biv. vel. post. si de la
68 locuitori. Cade in partea de celor improprietAritT. Dintre lo- jupnneasa luT Salta all perit de Cazad
clnd rnscoakle, fdrn cit numaT ce-an aflat,
S.-E. a com. cuitoriT improprietaritT in 1878 un zapis de schimbnturn ce-at fAcut mn-
sunt: r57 carl trdesc ; 157 cati nnstirea Cu Constantin postel. si l'an rtts-
brat (prival), in jud. Ia- ati mostenit pamintul de la ce]. cumphrat dio tara Citaceascl de la Nijnal,
lomita, insula Balta, pl. lalomita- improprietAritT si 64 de insl, carT decY s'ab' rugat DomnieT-mele ca sn le
Balta, com, Dudesti. de si cultivatorl de pamint si fac ispisoc de Intnriturn pe acel zupia,
decT Yi Domnia-mea vIzind acel zapis,
insuratT, n'aa niel un fel de pro- adevnrat iscIlit cu iscilliturile tuturor bo.
Rätoiul, fas, format din piriul prietate. ierilor marT Oran la vorrticiT de poartn.
Uluci, in partea de V. a cotn. Are : 3 biserid, deservita. de anume, i Domnia-mea am dat o Tatitrit
Broscauti, pl. Cosula, jud. Do- 4 preotI si 6 eclesiarci ; o scoalA sf. miingstirY din Cetatea-NeamluluT acel
rohoiti. mixta.; 2 morT de apA. sal Rnucesti, cu vecini cu tot, ca sn fie
sfintelor mInnstirT dreaptl mira i mosie,
Budgetul com, e de 4559 leT o sui fie spre pomenirea ctitorilor, si a
Wat (Izvorul-), /*m'en; in jud. la venituri si de 4553 leT la Urechi Vornicul ce-att filcut rn?Ingstirea
Buzlii, com. Valea-Muscelulta ; cheltuell. SIculuT. 7219 (1751).
incepe din muntele Virful-Fetif Vite : 1836 vite marT cornute,
si se scurge in Valea-Muscelula 160o a 214 cal si 380 rimAtorY. Räuce§ti-de-Sus. Vez! Suzeni,
Comunicatia cu satele vecine jud. Neamtu.
RàÛ (Izvorul-), izvor, in jud. se face prin : soseaua judeteanA
Buzati, com. Goidesti ; incepe Neamtu - Falticeni, si Neamtu- Wauce§ti-de-Jos. VezT RAdeni,
din mun tele Viforita si se scurge Pascani ; apoT prin un drum care jud. Neamtu.
In piriul Bisca-Mare, putin mal se leaga cu soseaua Fälticenilor,
sus de Trestia-Mila trecind prin satele Oglinzi, Rau Räuseni, sat, in partea de V. a

www.dacoromanica.ro
RAUTA 217 RAZBOIENI

com. Comandaresti, pl. Jijia, jud. de piatra Ruga biserica ve- Ova de Too hect., situata pe
Botosani, asezat parte pe ses, chfe. mosia cu acelasT nume, pendinte
parte pe coasta de E. a Dea- Tot p'aci sunt urmele uneT pe com. Straoani-d.-s., limitata
luld-Rausenilor i Livezilor, vechf iezaturT, la N.-V. de satul la N. cu razasil Straoani-d.-s.,
dreapta Miel. Rauseni, de ambele part1 ale Ji- la E. cu mosia d-luf Aposto-
Intinderea mosid este de 3318 jid, care se zice forma un iaz leanu, la V. cu Racoasa si la
hect., din care 2700 hect, ale foarte mare ce se intindea spre S. cu Varnita.
proprietarulul, d-1 loan Pavli, si V. si acoperea tot sesul
618 hect, ale locuitorilor. si care se numea Iazul-DoamneT. Rdzboieni, sat, in jud. Neamtu,
Locurile cultivabile aa o in- Numeroasele gropT de pline pl. de Sus-Mijlocul, com. Us-
tindere de 2000 hect. care se afla prin sat si impre- cati, situat pe pirliasul Strugi-
Sunt cite-va radiurf de stejar jurul saa, dovedesc cá aicf, mal nosul. VezT Razboieni, mosie.
in intindere de 25 hect. si o inainte vreme, a fost un centru
vie pe coasta Dealuluf-Vid, in de populatie mare si bogat. Rázboieni, schit, In jud. Neamtu,
1ntindere de 6 hect. com. Uscati, pl. de-Sus-Mijlocul,
Are o populatie de 200 fa- Räuta, pcidure, pe mosia Fun- situat in satul cu acelasT nume.
milif, saa 690 suflete ; o bisericà doaia, com. Hreatca, pl. Herta, Posea urmatoarea inscriptiune :
vechTe, de blrne, zidita. la 1789 jud. Dorohoia. In zilcle evlaviosultd si iubitorulul de
de d-na Bogdan, nascuta Ghica, Christos Domnului Ion §tefan Voevod,
avInd catapeteazma luata de Räuteni, sdtuc. Vez1 Zamostia, cu mita luI D-zeil Domnitor tilril Mol-
la o alta biserica foarte vechle, sat, com. Zamostia, pl. Berho- doveY, fiul lui Bogdan-Voevod. In anul
6984, iar al domniet lui al 20-lea alll
ce era in gradina caselor pro- metele, jud. Dorohoia. curgatoria, sculatu-s'aa puternicul Maho-
prietatef, biserica deservita de met, Imparatul turcesc, cu toate ale sale
preot, 2 dintaretf si I paracli- Räuteni, deal si podif, pe teri- rasäritene puteri. Inca si Basarab-Voe-
ser ; i moara de apa pe Jijia toriul satuluf Zamostia, com. cu vod, cel numit Laiota, venit'a cu dinsul
si I de abur); 6 iazurf bogate in acelasf nume, pl. Berhometele, cu toatä tara sa cea basarabeascä. Au ve-
nit ca sä jefuiascI si s piarza tara
peste i stuh. jud. Dorohoia ; se intinde de la dovel ì aii ajuns puna aci, la local nu-
Locuitorif poseda. : 590 bol locul numit Budaf, pana la A- mit Pirlul-Alb, si noI §tefan Voevod, Cu
si vacl, 63 cal, 2000 of, 105 gape. fiul nostm Alexandru, esit'am Inaintea
pord ; 250 stupT cu albine. lor ad, si am fäcut cu din ,i1 mare raz-
Urmele unuT sat foarte vechia Rfiza§ia-Gogoiul, rdsdfie, jud. boja In luna luí Iulie In 26 zile. §i cu
Ingäduirea luT D-zeil biruiti fura cre,tinit
se vad la o localitate situata. Putna, in suprafata aproxima- de catre 0114 si cazura. acolo multa
spre V. de satul Rauseni pe tiva. de 300 hect., situatà pe multime de ostasi MoldovenI. Tot atunes
coasta de deal i in dreapta mosia cu acelasf nume, pendinte si Tätaril lovit-all tara Moldovei din acea
unde asta-zT se aflà cite-va de com. Racoasa, limitata la latiste. Pentru acea bine-voit'a Io §tefan
bordee, numita : Odaia-Rauseni. N. cu mosia Musunoaele sta- Voevod de buna sa vointa, si zidi acest
templu intru rugäsie si DoamneY sale Ma-
Legenda atribue aceste urme, tulla', la V. cu razasiT Racoasa fia j fiilor sal Alexaudru si Bogdan
unul sat numit Huseni, care ar si la E. si S. cu padurea Ciu- si tinta pomenirea ji Intru desufietlrea
fi fost ars de Turd acum 300 rucul a statuluT i cu razasil din tuturor ortodoxilor crestinI cari ad al:1
de anf. GrAuri. perit. In anul 7004, iar al domniel lui,
Spre N.-V. de Rauseni, pe anul al 40-lea curgatoriu, luna Noembre 8.

tarmul sting al JijieT, fata in fatà Razaqia-racoasa, pda'ure, jud. Inscriptia dateaza de la zidi-
cu vechiul sat Huseni, la poa- Putna, in suprafatä aproxima- rea bisericeT, In anul 70°4 (1495),
lele podisului Ciurgaul, legenda tiva de 500 hect., situata pe mo- adía. Cu 18 anT mal* tirziil de
aseaza un vechia sat, numit sia cu acelasT nume, pendinte de razboiul de la Plriul-Alb sau
Murareni, ale caruia urme de com. Räcoasa, limitata la N. si Valea-Alba ; ziva de 8, aratata
gacha si locurf de case se pot E. Cu Musunoaele statuluf, la V. in inscriptiune, coincide ca ser-
observa si asta.-zT. cu razasif Cimpuri si la S. cu barea sf. Arhistratic Mihail, ea-
Mal drzia, mosia Rauseni la mosia Vizantea a statuluf. ruia Marele stefan a dedicat
numele de Domneasca si se sta- templul de la Razboieni.
pineste de o familie Ghica. A- Räzà§ia- \ramita, pddure, jud. Cea taimacire a in-
ceasta familie a avut case marT Putna, in suprafata aproxima- scriptiel de la Razboieni a pu.

66940. Marido Diolionar Goografic. Vol. V. 28

www.dacoromanica.ro
RAZBOIEN1 218 RXZBOIENI

blicat-o Gh. Asachi la sfirsitul In acelasl an Ionascu Prajescu mosia Razboieni se stapinea de
nuveleT sale istorice Valea-Alba a pretins a i se da si luT o parte Veliciko sin Catiki, starostele
(v. Asachi : Nuvele ist , ed. III. din mosia parinteasca Razboieni. de negustorT din Iasi, care in
Iasi, 1867, P. 122). Veii si Raz- Logofatul Petrascu Basota, con- acest an a vindut-o slugerului
boieni, mosie. damnat de la domnie, a impartit NeculaT si jupinesii sale Ca-
mosia Razboieni in dota parti : trina
125 zboieni, in jud. Neamtu, Lupului i-a dat partea din jos, Asa dar atuncI maT toata. mo-
pl. de Sus-Mijlocul, com. Uscati, iar IonasculuT, partea din sus. sia Razboleni se stapinea de
fosta pendinte de schitul Räz Mosia aceasta s'a stapinit de Slugerul NeculaT, fiul Medelni-
boieni. familia Prajescu pana la anul cerului Ene, care la rindul
Istoric. Din o carta de jude- 1668, cind ea toata se stapinea si el a avnt procese cu razasiT
cata din 1620, de la Gaspar-Vodä, de Dimitrascu Prajescu, carele din Uscati, pentru hotare; dar
se constata ca Stefan-cel-Mare a trecut'o in stapinirea cuma- judecata constata dreapta sta-
zidind biserica de la Razboieni, trului saii Gavril Tabirta, fost pinirea Slugerului si o confirmä.
ca un monument comemorativ biv. camaras, jumAtate prin da- Egumenul manastirer Hangul,
celor cazutl in razboiii pentru nie, jara jumatate prin vinzare. cind a vindut Slugerulta partea
apararea tariT, a dotat acea bi- Tabirta, imprumutind de la Prajascai din Razboieni, se adre-
serica Cu o bucata de loc, din Ionascu Prajescu 130 leT, sase mal intliù nepotulta el An-
al cdruT venit ea sa se poatà amanetat jumätate din Razbo- drei, feciorul lui Stefan Prajescu
Intretinea si sà se perpetue po- ieni, si neplatind baniT, partea de cu propunere de a rescumpara
menirea ostasilor acolo ingro- moje cea amanetatd a trecut el acea parte a matusei sale ;
pati. Pe acel loc al bisericei, cu iardsT la familia Prajescu. In anul acela insa i-a raspuns, ca n'are
timpul. s'a format satisorul Faz- urmator, 1660, Tabirtd a vindut bani ca s'o rascumpere. Mal' pe
boieni. si cea-l'alta parte din Rdzboieni urma. acest Andrei Prajescu, in
In curgerea timpurilor 1110., fostuluT s'Atar Tudurachi Ior- anul 1731, a intentat proces
aceasta proprietate a bisericei dachi. Se vede insa. cd aceastà Slugerului. In curgerea acestui
de la Razboieni a devenit pro- vinzare nu s'a efectuat ; cacT proces pentru jumatatea Pra-
prietate boereascd. Asa, pe thn- peste cica. luni face vinzare jasa din satul Razboieni, pe
punta Stefan Toma (1612), pro- pe jumatate din mosia Razboieni care cadea si biserica Marelui
prietarul mosieT Rdzboieni, im- nasului saii, al doilea logoat Du- $tefan, in anul 1734, Slugerul
preuna cu ea si a bisericel Ma- mitrascu Boul. Aceasta vinzare NeculaT, vazind cd impreuna cu
relui Stefan, era visternicul Ni- se intäreste prin ispisoc dom- partea PrajascAT are sa. piarda
coara Prajescu, care, participind nesc de la Stefan Petriceicu-Vodä si biserica Domneasca, ca
la revolta boerilor contra Dom- din anul 1673. scape macar acea biserica de
nului Toma, ca si multi tova- In anul 1688, Maria Prajasca, a trece la alt stapin, s'a decis
rasi de aT lui a fugit in Polo- cu fiul sali Stefan si cu ginerele a preface biserica mareluI Ste-
nia. Voda a confiscat mosia lui ei vind jumatatea lor din Raz- fan de la Razboieni in manas-
Nicoara-Rhzboieni, si a daruit o boieni, Hatmanului Constantin tire de calagari. Sp're acest sfir-
MänastireT sf. Ilie din Bucovina. Veliciko. Vinzarea aceasta s'a sit i-a harAzit a patra parte din
Sub domnia luT Radu-Voda, facut cu conditie ca Hatmanul mosia sa de la Razboieni pentru
calugarii de la sfintul Ilie se ju- sa plateasca o datorie a vin- intretinere; a ales de egumen
decara la domnie pentru o bu- zatoarel Prajasca la Manastirea pe preotul Dumitru ; a impu-
cata de loc a mosieT Razboieni, Han guluT, unde era amanetatà ternicit pe fiii ser Sandu si Salta
ce o impresurasera ra.zesii din acea parte de mosie. sa se duca la mitropolitul tare!,
Uscati, si cistigara procesul in Hatmanul Veliciko insa n'a care pe atund era Antonie, spre
1632. plata acea datorie, si manas- a cere pe deoparte recunoa§-
Lupu Prajescu, fiul lul Nicoara, tirea, avind trebuinta de banT ca terea si intarirea nouei manastirT
prin t'una invoiala eu calugárii sA acopere biserica manastirei, si a danief, iar pe de alta, sa
de la sf. lije, rascumpard mosia a vindut acea parte de mosie dobindeasca binecuvintarea pre-
Razboieni cu biserica, dindu-le slugerulul NecolaT, impreuna cu otuluT Dimitrie de a se calu-
300 de talen l si niste vite si biserica. gari.
documentele indarat. In 1714, a patra parte din De atuncT dateaza fondarea

www.dacoromanica.ro
RAZBOIENI 219 RAZBOIENI

manastireT sal:" schituluT Raz- acesta o dase de zestre gi- se exprima. el, l'a costat sudorT
boieni. neruluT sal-1 Vornicul Mihail de singe, intrebuintind toata
Intre acestea, procesul Sluge- Sturdza. Tot din acea scrisoare silinta sa spre inzestrarea schi-
rululcu Prajescu continua. Dupa sa vede ca era nacealnic schi- tuluT cu morT si viT.
ce judecata a legitimat drep- tulla Arhimandritul Efrem. Gi- Dar tot din aceea se vede el
turile Prajesculuf, Slugerul n'a nerele Sturdzer imputerniceste proprietarul mosieT Razboieni,
voit sa primeasca de la el baniT prin amintita scrisoare pe Efrem logoatul M.Sturdza, schimbase
de räscumparare, si a lasat pro- a stringe veniturile mosiei Räz- atitudinea sa anterioara catre
cesuluT loc deschis pentru alte boieni, ca si sub socrul sail si schit. El tindea acum a se face
vremT. Prajescu irisa, puind std- a le intrebuinta intru tinerea bi- deplin stapin pe mosia schituluT
pinire pe partea din mosia Raz- sericeT si a servitorilor el. De si chiar a desfiinta acesta, in-
boieni n'a tinut seamä de schit aci se vede, ca, la inceput, noul trebuintind la aceasta pana si
si de dania SlugeruluT, ci a proprietar, Mihail Sturdza, era silnicii si violar!. Se vede ca
vindut toata acea parte de mo. favorabil schituluT si Arhiman- contra acesteT atitudinT ilegale
sie cu schitul, LogofatuluT Sandu drituluT Efrem. Dar aceasta n'a a logofatuluf Sturdza, Efrem isT
Sturdza. durat mult, precum vom vedea procurase de la boeriT Sturd-
Dupa moartea SlugeruluT, fiul maY jos. zestT, marturia citan. mal sus,
sail, Vatavul Costachi, a conti- In arhiva Mitropoliel Mol- si in care nu figureaza Sturdza
nuat procesul cu AndreT Pra- doveT se afta o marturie a maT cel cu pretentia.
jescu, carele Insa prin judecata multor boerT Sturdzestr, data in Efrem apoT se jelueste Mitro-
a silit pe rivalul san a primi 1790, prin care se adevereste politulul ea acest boer voeste
baria' ce-T daduse tata' sati Slu- ca. mosia pe care Marele stefan sa-1 alunge de la Razboieni si
gerul de rascumparare pe par- a zidit biserica de la Razboieni, sa strice schitul ca sa. se faca
tea PrajascaT din Razbeieni. a fost camparan de tatal lor, el stapin pe mosia schituluT, el
Noul proprietar al mosieT Raz. marele Logefat Sandu Sturdza s'a incercat in multe rindur1 sa
boieni, Sandu Sturdza, a respec- de la un Prajescu si o a afie- apuce documentele schituluT, ce
tat schitul fondat acolo de Slu- risit schituluT Rdzboieni, carele se pastrail la Egumen. Spre
gerui Nicolaa, si a lasat pe /a acel timp se administra de acest sfirsit 1-a pradat chilia in
calugarT in pace, sa stapineascd Arhimandritul Efrem, pe care mal multe rindurT, pana. ce in
biserica si dania facuta lor de illauda 5i-1 recornanda pentru fine a izbutit a pune mina pe
Slugerul, precum $i altT razesT buna orinduiala duhovniceasca documentele schituluT. ApoT a
din vecinatate. Asa, in documen- ce tine in schit. BoeriT Sturd- instalat pe vataful ski cu fa-
tele schituluT, se vede ca in anul zestT, subscrisT in acea marturie milia in schit, poruncindu-T la
1768 era la schitul Razbeieni sant : I. Sturdza Vel Vornic, Ste- pune mina pe toata averea ea-
Egumen, Manadul Visarion, care fan Sturdza Vel Logofdt, Dumi- ltigarilor. Efrem s'a tinguit Mi-
se judeca cu razesir de la Us- trachi Sturdza Ban, Gr. Sturdza tropolituluT ; dar se vede ca
cati, carT pretindeati ca. biserica Hatman. acesta nu 1-a putut ajuta, caer
schituluT ar fi pe mosia lor, ca. In anul 1792, Domnitorul Alex. de acum schitul Razbeieni cu
prin urmare calugariT ar fi sta- Moruzzi, prin hrisovul säti, mi- mosia sa a trecut in stapinirea
pinind cu nedreptul o parte din lueste schitul Razboieni cu oare- familia SturdzestI si schitul de
mosia razaseasca. Dar pe te- care harazirT din veniturile (ru- calugarT a ramas desfiintat de-o
meiul ispisoculd de la Radu- zumaturile) domnestr. Acelea$T cam data.
Veda din 1624, ce era la mina harazirT se confirma. in anul ur- La 1803, dupa o intelegere
calugarilor, s'a recunoscut drep- mator, de Domnitorul M. utu. particulara a MitropolituluT Ve-
tatea schituluT. Din o suplica a Arhiman- niamin cu familia Sturdzeasca,
In anul 1789, Monahul /lie drituluT Efrem, din anul 1793, s'ail asezat aci 25 maice ; de
Dabija, dintre razesiT localT, ha- cgre Mitropolitul Iacob Stamate aceea, pana la 1813, calugaritele
razeste schituld toata averea sa. (suplicA ce se pastreaza in de acolo n'ati avut niel un act
Din o scrisoare din anul 1790, archiva MitropolieT MoldoveT), public constatator dreptuluT lor
se vede ca mosia Razboieni cu se vede ca, acest Efrem a fa- de a locui acolo pi a avea
schitul trecuse de la Sandu cut maT multe imbunatatirT la drept la intretinerea din averea
Sturdza la Constantin Sturdza, si schitul Razboieni, :si care, cum schituluf.

www.dacoromanica.ro
RAZBOINICUL 220 RAZVADUL

La 18 murind marele Lo- Räzboiul, munte, in jud. Buzan, ioasa, jud. Bacan, pl. Muntelur,
gofa M. Sturdza, rapitorul schi- com. Goidesti, clt. Bratilesti si com. Podurile, a rlzesilor din
tulur Razboieni, urmasir lur, im- Plostina. VirfuI e acoperit de com., Cu o intindere de 50 hect.
preunl cu toata familia Sturd- p4unT, lar poalele, cu seculare supusl regimuluT silvic.
zeasa, aü Inchinat schitul cu pIdurr de brad, fag si mesteacan.
mosia Razboieni, spitalului Sf. El lasA mar multe ramificatir in Räze§fi-Ripile, piidure, jud. Ba-
Spiridon din Iasi (vezr actul de partea de N., care se intind can, pl. Tazlaul.-d.-j., com. Ri-
danie publicat de d. Gusti, fost pana In riul Bisca-Roziler. pile, foloasa (fag, stejar), cu o
Epitrop al caser Spiridon, in intindere de 16o hect. si supusa
jurnalul Curierul (Balassan), din Räzboiul, vellcea, izvoräste din recrimulur silvic.
Iasi, In anul 1786, No. 87, re- dealurile despre E. ale com. Sil-
produs de Melchisedec). vesti, pl. O ltetul-d.-s., jud. Vilcea, Räze§ilor (Pidurea-), pcaure,
Epitropia, luind In stapinire si se varsa in riul pe mosiea Rusi-Ciomartan, com.
dania, a voit sà depArteze de Zamostia, pl. Berhometele, jud.
acolo acele 25 calugarite Räzboiului (Valea-), vale, iz- Dorohoin.
rAmtie toatá averea schitulur vorlste din imprejutimile com.
mina spitalulur, lusa Mitropolitul Urlati, pl. Cricovul, jud.Prahova; Rilze§ul-Vechiti,pddure, pe mo-
Veniamin s'a opus. curge prin com. Tomsani, unde slea HArqa$ti, com. Cu acelasi
La 1835, Alecu Sturdza, urmas formeaza mar multe helestaie, nume, pl. Berhometele, jud. Do-
al donatorilor schitulur, cere se in dreapta. spre S.-E., pana rohoin.
alungarea calugaitelor de la Ruga com. Parepa, de unde cur-
RAzboieni pentru tot-d'a-una gind spre E., desparte ca. Räzoarele, munte,la N. de com.
cu venitul schitulur sA se 'filtre- Parepa de Rusani, ocoleste pe Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Pra-
tina 5 paturr pentru bolnavr, acest din urma, pe partea de E. hoya, coprins intre riul Prahova
peste cele ce intretinea pana apor se indrepteazA iarAsT si valle: Conciul i Oratiele.
atunci spitalul, aruenintind spre E. unde se intilneste cu girla
la caz contrar va cere de la Ceptureanca, care ir schimba di- Räzvadul, com. rur., jud. Dim-
guvern stricarea danier si reln- rectiunea spre S.-E. si apor iar bovita, pl. Dealul Dimbovita,
turnarea el la urmasir spre E. spre com. Fulga. situata. parte pe cimpie i parte
Veniamin s'a opus. Mar tirzin pe dealurr, la 4 kil., peste Ia-
chiar Epitropia spitalulur s'a in- Raze§il-de-Clipice§tI, moFie, in lo mita, spre E. de Tirgoviste. Prin
cercat a desfiinta schitul si a intindere de 140 hect., pe teri- Razvad trece soseaua judetiana
intrebuinta averea lur numaT la toriul com. Clipicesti, pl. Gir- Tirgoviste-Ploesti. Aceasta co-
spital, dar Mitropolitul Meletie lele, jud. Putna. E proprietatea muna este de podgorie si pro-
s'a opus ; asa in cit i asta-zT rAzesilor Clipicestr. duce mar numar vinuff i fructe.
stan acolo cite-va calugärite ba.- Dealurile principale sunt: Fetile-
trine, care se intretin dupa. Räze§iI - de - Leontine§tI, Zarafulur, Calugareasca, Valea-
budget aparte. dure, jud. Bacan, pl. TazlAul-d.-s., Mare, Valea-Pietrer, Valea-An-
Mosia schitulul a avut o in- com. Leontinesti, a rIzesilor din ghelestilor, Valea - Oprestilor,
tindere de 777 hect., 70 arir com., care se intinde pe o supra- Valea-Iur-Socol i Valea-Vier; iar
san 684 falcI, din care 239 fálcr fatA de vre-o 130 hect. Este fo- cimpiile sunt : RAzvadul-d.-s.,
s'an dat locuitorilor clIcasT din ioas1 (fag, stejar, alun si carpen) RAzvadul-d.-j. si Draganeasca.
satul RIzboieni, i 445 fatcr si este supusa regimulur silvic. Prin raionul com. curge
ramas pe seama proprietaer. spre E. si Rlzvedeanca prin
Arendat, acest pAmint aduce Räze§il- de- MAgire§tI, pddure centrul com. Este un podet peste
6000 lel anual, din carT 4480 foloasa., jud. Bacan, pl. Muntelur, Slanic i altul peste Razvedeanca.
ler se dan pentru intretinerea com. Magiresti, proprietate a Se compune din trer catune:
schitulur, i restul spitalulur. razesilor din com. Are o intin- Razvadul-d.-s., RAzvadul-d.-j. si
dere de 620 hect. i este supusl Gorgoteni, cu o populatie de
Räzboinicul, deal, in com. rur. regimulur silvic. 2457 locuitorr.
Albulesti, pl. Dumbrava, jud. Are 2 bisericT; o $coa.là si
Mehedinti. Räze§iI -Podurile, peidure, fo- 2 morr pe apl. Paduri sunt dota,

www.dacoromanica.ro
RAZVAN (MOVILA-LUI-) 221 RECEA

una de 65000 ark si alta de com. Grecesti, situat pe malul varsA in rlul BIrladul, dupg ce
21000 aril. drept al _Pulla, la i kil. de primeste multi afluent1.
Se invecineste la E. ca com. Grecesti, cgtunul de resedintA
Gura-OcnitiI i SAcueni, la V. al com. Are o populatie de 385 Reboca. VezI Mihgesti, mosie a
cu Tirgovistea i Viforlta (cAt. suflete. statuluT.
Mahalaua), la N. cu Ocnita Comunicatia se face prin so-
Ja S. cu rlul Ialomita, despAr- selele comunale, care leagg c5.- Rece (Vale a-), ßîrîz, in jud,
tindu-se de Ocnita prin v51 si tunul la N. de Grecesti, la S. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
dealue acoperite cu pAdurI, lar de Gingiova, lar la V. de MA- com. urb. Isaccea ; î1 ja nas-
de cele-l'alte, prin dealurI cu vil cesul-d.-s. unde e resedinta sub- tere din poalele sud - vestice
cimpiI. prefecturd. ale dealuluI numit Muntele-luT-
Hasan ; se indrepteazg spre N.,
Räzvan (Movila-luI-), movi/ei, Rebegi, mo,rie a statului, In jud. avind o directiune generall de
jud. Suceava. Iat5. ce zice cro- Dolj, pl. Balta, com. Grecesti, la S. la N., brAzdind partea de
nicarul Miron Costin despre a- arendatA Cu 13000 leI anual. N. a plAseI i pe cea de V. a
ceastA movill, aflgtoare pe mo- Are pactare pe ea. com. urb. ; taie catea judeteanA
sia Baia, deasupra dealulul Mo- Isaccea-MAcinul si, dupg un curs
vita-Mare: ceind Ieremia Voc1ä Rebegi, piidure a statulul, in jud. de aproape 3 kil., se vars5. In
din biseric5, (la sat la Areni), Dolj, pl. Balta, com. Grecesti, mlastina stufoasá. ce Inconjoarl
ati esit la ostI, timpinatu.sail pe mosia statuluI Rebegi. Are balta Piatra-Clcatg, la V., cu
ostile de ambele pári, i dupg o intindere de 318 hect., popu- Cherhanaua-luI-Melentie. Cursul
citg-va luptg intre 0$tr ají lovit latà cu cer si emita. Face parte sla este repede, fiind un 045
LesiI pre oasteal UngureascA din ocolul Murta. de munte. Curge numaf prin pl-
din aripa despre Scheea. IndatI, durI. Pe valea Ilif e drumul ve-
imbArbAtindu-se si fruntea osti- Rebricea, statie de a'r.-d.-f., In cinal Tichilesti si soseaua jude.
lor unde era Ierernia Vodg, jud. Vasluiii, pl. Fundurile, com. Çeanä Isaccea-MAci n ul.
frInt pe Unguri. Subt RAzvan DrAggsani, pe linia Vasluiti-Iasi,
Voc15. ati cazut calul atunci in pusg In circulatie la t Maiil 1892. Rece (Valea-), pîrîll, in jud.
rAzboiti ; ce, incAlecind pe alt Se aflá l'Are statiile Buhdesti Tulcea, pl. MAcinul, pe terito-
cal IndatA a silit sa opreascá. (8.7 kil.) si Scinteia (5.5 kil ). riul com. rur. Greci ; izvoreste
oastea Ungureascg, si ab oprit'o; Indltimea d'asupra niveluluI Mg- din poatele orientale ale DealuluI-
si puserg rAzbolul iar la loc. r11 e de 127m,90. Venitul aces- Grecitor; se IndreaptA spre S.,
Ce, ImbArbAtindu-se lar oastea ter statiT pe anul 1896 a fost avind o directiune generala de
luI Teremia Vodg, unde si Le- de 21739 leI, 90 batid*. la N.-V. spre S.-E. ; brAzdeazg
sil' in frunte, ail dat dos oastea partea de E. a plAseI si pe cea
tul Rdzvan Vodg, si Fati dus Rebricea, pîrîi, in jud. de N.-V. a com.; tale drumul
la Ieremia Voc15.». pl. Mijlocul; izvoreste din pg- comunal Luncavita - Greci si,
durea statulul, numitg Valea- dupg un curs de i kil. se a-
Rea (Valea-). VezI Valea Rea. SatuluI, de sub coasta runcg in pirtul Valea-Grecilor,
Bordea, din partea de N. a com. partea dreaptg, nu departe
Rebegari, ceitun, in jud. Putna, Valea-SatulliI ; curge spre S., de izvorul acestuia ; malurile
com. Nistoresti, pl. Vrancea, prin valea Cu acelasI nume s'ale sunt inalte si acoperite ca
situat pe malul piriului Ndruja, trecInd in com. Bodesti, se u- verdead.
'filtre cAtunele NAruja si Hergs- neste cu plriul Cucoara, mal in
trAul. jos de tirgusorul Ratesul-Epu- Recea, saU Recile, com. rur.,
Are. o populatiune de 185 su- reanulul ; trece apol prin sesul pe riul Teleorman, jud. Arges,
flete, care locuesc in 45 case. satutuf Scinteia, face hotarut In- pl. GAlgsesti, la 9 kil, de com.
tre com. Bodesti ì Scheia ; in- rur. Costesti, resedinta subpre-
Rebege§ti. VezI Cretulesti-MAnä- trA pe teritoriul com. Parpanita, fecturer si la 54 kil. de Pitesti.
stirea, pl. Znagovul, jud. Ilfov. atinge teritoriul com. Negresti Se compune din satele: Recea-
si Buhgesti si, la local numit d.-j. si Recea-d.-s., cu o popu-
Rebegi, sat, jud. Dolj, pl. Balta, Postovarul (com. Birze0), se latie de 354 fam., saa 1562 sufl,

www.dacoromanica.ro
RECEA 222 RECEA

Are 2 bisericf ; o $coalA ; 2 Pe riurile Recea $i Marita sunt si o dirsta in apa Luncava-
mor! cu aburr. 4 morr, I joagar, I pita. ;
Pe aicr trece qoseatia jade- Locuitorir sunt mopenr, po- Mo$ia Bratovoie$ti-d.-j., din
teana Pite$tiTurnu-MAgurele. sedind pamint din mo$T stra- Dolj ;
Budgetul com. e de 2629 ler mog. Via de la Salcuta ;
la venituri $i de 3571 leI la chel- De aceasta com. apartin mun- Mo$ia din Popesti ;
tuelI. tir: Mamul, Gluriciul i Piatra, Mosia Stoiceni din Arge$ ;
Vite : 1280 bol i vacr, ioo Cu directiune catre E."$i V. $1 io. Metohul de la Stoiceni
cal, 15 bivolf, 9 asinT, 2500 or, spre N. de com. Pe acestr muntr din Arge$, cu viea $1. cu moara
io capre $i 500 rimatorl. se fabrica brinza. dupa apa Topologulur ;
Vatra satulur are 200 hect, II. O vie in Dealul-Pite$tilor
Recea, com. rur., in jud. Mehe- lar in total peste 1500 hect., ca cu delnita $i livedea din poalele
dinti, pl. Cimpul, la 45 kil, de izlaz,.munte, padure, livezr vier, cu casa $i slomnul ;
ora$ul Turnul-Severin. araturr. Mo$ia Birzoteni ;
Are o populatie de 650 lo- Doua miel sosele sunt in in- Mo$ia Cirstane$ti ;
cuitorr ; o biserica, deservita de teriorul comuner. Mosia Bagdane$ti $i parte
I preot qi 2 cintAreV; o coalA ; Budgetul com. e la veniturr din hotarul Rime$tilor ;
o circiuma. de 1230 ler $i la cheltuelT, de Mosia Ulmetul ;
Ocupatiunea locuitorilor este 1040 ler. Mosia Birzotea $1 altele.
agricultura $i cre$terea vitelor. Se margineste la E. cu com.
Locuitorir poseda : 30 plugurY, Vaideeni, la V. ca com. Fome- Asupra parintelur Ion, arhi-
56 care cu bol, 5 carute cu te$ti si Racovita, la S. cu com. mandritul, hrisovul lur Const.
500 vite marr cornute, 18 cal, Slatioara $i la N. Cu muntir: Voda Basarab, se exprima asttel :
560 of i 360 rimatorr. Mamul, Gduriciul i Piatra.
Prin com. trece qoseaua Vin- E brazdata¡de dealurile : Buza, care mosiI Cu lucrurile lor ce s'ati lu-
jul-Mare-Recea-Cuj mirul. Piscul, Piscul-Cerbuluf, Poiana- crat pe dinsele sunt cumpärate i lucrate
Budgetul com. e la veniturf Paltinulur, Piatra; de munir: Ga- intru adäogirea i intirirea sfintel mänis-
de 3153 ler, iar la cheltueli, de uriciul $i Mamut, Piscul-Vacir, Co- tirI de pärintele Ion archimandritul, care
I56 ler. manda. E udata de riurile: Re- a fost nästavnic si ostenitor la facerca
acesteY sfinte mänästirY pänä s'ail isprä-
cea, Marita, Maricioara, Reci- vit de tot.
Recea, com. rur., jud. Vilcea, pla- $oara.
iul Horezul, formata din 2 cat.: In com. Recea s'a nascut E- Recea, sat, fácind parte din com.
Recea i Marita, impartite in 4 gumenul marastirer Horezul, Ion, rur. Turia, pl. Oltul.d. jud.
mahalale : Coasta-Corbulur, Ripa, contimporan Cu ConstantinVoda Olt. Are o populatie de 6o lo-
Zavoiana $i Delureni. Brincoveanu $i care a dotat a- cuitorT.
E situata pe riurile Recea ceastä manastire ci intinse do-
Marita, la 50 kil, de resedinta ju- mena' Recea, sat, facind parte din com.
detuluT $i la 8 kil, de a pla- Tata mo$iile, cu care parintele Gliceana, pl. Berheciul, jud.
iuluI. Ion Egumenul de la Horez a Tecucia, situat in partea de N.
Are o populatie de 11,5 lo- dotat manastirea : a comuner, pe dealul Cu acelasi
cuitorr; 4 bisericr, 2 in Recea -r. Mosia BAle$ti, cumparata nume, la 5 kil, de re$edinta com.
$1 2 in cat. Marita ; o $Coalä de la Barbu Paharnicul Urda- Are o populatie de 63 fa-
mixta. reanu, pe seama manastirer; o bise-
milif, saill 250 suflete ;
Lo cuitorif, p elin gä. agricultura, Mosia Otle$ti, asemenea; rica, cu hramul Adormirea Mai-
se mar ocupa cu olaria, dulghe- Mo$ia Fälcoiul-d.-j., cu me- cer Domnulur, construit1 de
ria, rotaria, fferaria simplä. $i zi- tohul i casele de piaträ., cu viea Ecaterina Sturdza, Cu ajutorullo-
aria. Ei desfac produsul mun- $i 2 roate de moara pe apa Bis- cuitorilor, dupa cum se vede
cer lor la bilciurile : Riureni, Ho- trita ; din o inscriptie ce se aflä dea-
rezul, Gingulesti si Polovraci. Locurile $i livezile din Dea- supra u$er.
Vite sunt: 35 cal, 150 bol, lul-Troianulur ; La intrare in sat, in partea
200 yac!, 290 capre, 1000 of, Metohul de la Sirineasa, de S., se afta cite-va izvoare
300 porcf. cu casete $i 2 roate de moara cu apl.

www.dacoromanica.ro
RECEA 223 RECELEA-CALDA

Recea, sat, In jud. Tutova, pl. du-se catre S., uda. comunele : de com. Recea, uda aceasta
Tutova, com. Hdlaresti, cu o Slasoma, Cornatelul, Cujmirul, comuna in tot lungul sau si se
populatie de 171 locuitori si si, la Branistea, confluenteaza cu vars1 in riul Cerna, linga Sla-
42 case. S'a format la 1879 de Piriul-OprisanuluI, indreptIndu- tioara.
catre ImproprietaritI pe mosia se catre com. Salcia, unde for-
statulul. meaza baltile alcia si Balta- Recea, vacea, ce izvoreste din ra-
Ascunsa. Patrunde in jud. Dolj, ionul com. Ogretinul, pl. Te-
Recea, sat, facind parte din com. pl. CimpuluI, in com. Cetatea, leajenul, jud. Prahova, si se
rur. cu acelasr nume, plaiul Ho- pe care o uda cu directia de varsa in gira Ogretinul.
rezul, jud. Vilcea. N.-V. catre S.-E. Are scurgere
Are o populatie de 874 lo- In balta Ochiul. Recea, vil lcea, ce separa com. Sur-
cuitorT ;douä bisericl, una cu In com. Cetatea, are mal multe patele, pl. Oltul-d.-s., jud. Vil-
hramul Cuvioasa Paraschiva, re- podurl, lar in jud. Mehedinti, cea, de com. erbanesti si, dupa
parata la 1867, si a doua, cu are morl pe dinsul, din care ce uda partea de V. a com.
hramul Sf. VoevozI, construita cea mai principala este moara Surpatele, se varsä in riul O-
la 1775 si reparatä la 1870. Adi d-lui Pebsa construita pe tur- tasaul, pe teritoriul aceleasI co-
e resedinta comuneI si o scoall. bina. mune.
Numele de Drincea il poarta
Recea, pddure, a statuldf, In in- mal cu seama in jud. Mehe- Recea-de-Jos, sat, cu 750 loc.
tindere de 150 hect., pendinte dinti. pe riul Teleorman, jud. Arges,
de com. Balteni, pl. Siul-d.-s., pl. Gdlasesti, flIcind parte din
jud. Olt, forman din trupurile : Recea,pirig,jud. Tecuciti, ce trece com. rur. Recea. Aicl este re-
Coscova (70 hect.), Luda (60 prin satul Cu acelasl nume, com. sedinta primar-le!. Are o biserica,
hect.) si Vedita (200 hect.). Gliceana, din pl. Berheciul. Cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservita de r preot si r cin-
Recea, izvor, In jud. Buzaa, com. Recea, phiii, ce izvoreste in ra- taret.
Minzalesti, ce izvoreste din ionul com. Boghesti, pl. Zele-
muntele Martinul si se varsa tinul, jud. Tecuchl, si se varsa Recea-de-Sus, sat, Cu 812 loc.,
in Hui Rimnicul, in dreptul mun- in Olul. pe riul Teleorman, jud. Arges,
tela Curcubeta-Mare, facind ho- pl. Galasesti, facInd parte din
tar intre judetele Buzad si Rim- Recea, phig, ce curge prin pl. com. rur. Recea. Are o biserica,
nicul-Sdrat. Corodul, jud. Tutova; izvoreste cu hramul Adormirea, deservita
si uda teritoriul com. Carap- de i preot si i cintaret.
Recea, pirtiab ce udä cat. Ghe- cesti si se une0e apoI Cu plrlul
reasca, din com. Lupesti, pl. Cetatuia. Recelea, pirig, ce izvoreste din
Horincea, jud. Covurluiri, si se partea de N. a com. Tatarani, pl.
varsa in Horincea. Recea, piria, ce curge prin pl. Crivina, jud. Prahova, trece prin
Tirgul, jud. Tutova ; izvoreste partea de N.-E. a e/, se hita-
Recea, pirlia,s, ce izvoreste din din apropierea satuluI Gherma- neste cu piriul Calda si impre-
o lipa cu acelasI nume, in par. nesti, dintr'un loc numit Recea, una formeaza piriul Recelea
tea despre V. a satuluI Gd- curge de la E. spre V., pe te- Calda. Dupa ce uda si partea
nesti, pl. Horincea, jud. Covur- ritoriul com. Banca si se vars5. de S. a com. Tatarani, iese din
luiri ; serva ca hotar intre sa- In stinga riuluI Birladul. Peste com., face mar multe cotiturI si
tele Ganesti si Comanesti, din acest Ola trece linia ferata apoI se varsa in rtul Leaotul.
com. Ganesti. Birlad-Vasluiti, pe un pod cu
7 in. deschidere. Recelea-Calda. Vez! Recelea si
Recea (Drincea), girld, izvo- Se me numeste si Piriul-Gher- Calda, dota phliase, care iz-
reste in jud. Mehedinti, In ho- manestilor. vorasc din com. Tatarani, pl.
tarul com. Caiutul, curge pana Crivina, jud. Prahova, se impre-
la com. rur. Podul-Grosulul sub Recea, Ha, jud. Vilcea, ce izvo- una tot in raionul com. l'Ata-
numele de Piriul-Albuld, primes_ reste din muntele Zavidanul, ran' si se varsa in riul Leao-
te citl-va aflu e nti, apoI, indreptin- se uneste cu Recsisoara, la N. tul.

www.dacoromanica.ro
RECILE 224 REDIUL

Recile. Ved Recea, jud. Arges. Turcoaia ; se desface din apa Este formatA din satele RA-
Bdlanul, i kil, maI jos de gura diul, Polobocul i Mirluteni, cu
Recile, pîraie, in partea de N. acesteia; se indreaptd. spre N., suprafatA de 1977 hect. si o
a com. Petrosani, pl. Crivina, avind o directiune generalä de populatie de 1246 suflete.
jud. Prahova, udg. pAdurea Strim- la S. la N., brAzdind partea Dintre locuitorT improprietA-
bel si se varsg. in 11111 Telea- de V. a plAsal si cea de S.-V. ritI in 1864 sunt astAzT : 22 carT
jenul, dupá ce formeazg hotarul a com.; dupa un curs de 212 incg. trAesc si-s1 stApinesc locu-
intre cAtunele MAldesti si Moara- kil, se varsd in gira Apa-No- rile lor ; 30, care stapinesc pg-
DomneascA, din com. Rifovul. roioasg, inchizind intre ele si minturile in calitate de urmasI
Dundre o insuld nisipoasd ; (loo aT celor improprietAritY; 2 locurT
Reci§oara, riI, ce izvoreste din hect.). Pe partea dreaptà are se stApinesc de catre com. ; 97
Poeana-Paltinuld si se uneste numaT stuf. de loc. sunt, care de si insuratI
cu riul Recea la N. com. Recea, cultivatorl de pämint, nu ati
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Rede§ti, attin, cu io familil, jud. nicl un fel de proprietate.
Arges, pl. OltuluT, pendinte de Intinderea locurilor cultivabile
Redea, com. rur., pl. Ocolul, jud. com. rur. BArbdtesti. de 785 hect., ii arif.
Romanati, formatA din satele Imasul (suhatul), are o intin-
Redea (2900 iocuit.) si Valea- Redil (Dealul-), virf de deal, in dere de 250 hect. si nutreste
Soareld (FlAminda, Chintesi 332 jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe te- 196 bol, 118 vacT, 170 jund,
locuit.), situatA pe valea Govora, ritoriul com. rur. Cataloi ; este 58 ce, 2146 ol si 83 rimAtorT.
la 8 kil. spre S.-V. de Caracal, unul din piscurile cele mal inalte Are 2 bisericI de lemn, de-
pe drumul Caracal-Bechet. CAL ale Dealulul-Mare, ce mdrginesc servite de 3 preoti si 4 eclesi-
Valea-Soareld, se afld la 3 kil. orasul Tulcea la S.; situat in arel ; o scoalä, condusd de un
mal spre S. de resedinta com. partea de V. a plAsel si in ce. a invdtAtor ; i moarä de apA cu
Are o populatie de 3232 locui- de E. a com.; asezat intre cele 2 pretre.
torl ; o scoald mixtd.; 3 bisericI, doud vAT Cardonul i Puturosul Budgetul com. e de 6794 ler,
VoevozT (i868), Intrarea in afluente ale Izvoruld-Telita ; are 63 batir, la veniturl si de 4754
Bis. (1850), i Sf. Nicolae (1844), 300 m. indltime si e punct trigo- leT, 33 banT, la cheltuell.
deservite de 4 preotT si 8 cin- nometric de rangul al 3-lea, do- Comunicatia cu satele vecine
tdretI; 14 circiumT. minind asupra satuld Cataloi ; se face prin : un drum ce duce
Vite marT 3049, vite micT 1375 pe la poalele sale de V. trece de la satul Rediul la satul Ru-
si pord 745. drumul national Tulcea - Baba- seni, legindu-se cu soseaua jude-
Budgetul com, e la veniturI dag-Constanta si drumul Lipu- teand Dobreni Moinesti intre kil.
de 7235 le! si la cheltuelT de luT ; este acoperit cu pdsunT. 27-28 si din care drum pleacA
7145 le!. ramurä de drum in satul Po-
Redi§oara (Räzi§oara), mofie lobocul si alta in satul Mirguteni ;
Redea, mitgurd, i punct trigo- a statuld, jud. Romanati, pl. prin un drum (continuare a ce-
nometric de observalie, lingA sa- Ocolul, com. Redea, cu o arendA Ni precedent), de la satul Re-
tul Redea, pl. Ocolul, jud. Ro- anualä de 20500 lel. Are o pg.. diul prin satul Betesti (com. So-
manati. dure de 48 pog. cea) ; prin un drum de la satul
Rediul prin satul Soci-d.-s.
Redea, peldure, in jud. Ia/omita, Rediul, com. rur., in jud. Neamtu,
pl. Cimpuld, com. Malul, pl. Bistrita, spre S. Se inved- Rediul, com. rur., in partea de
neste la S.-E. cu com. Socea ; S. a plAsel Stemnicul, jud. Vas-
Redea, idlcea, ce se intinde de la V., cu com. Tazldul, de care luiti, la 3 kil, de orasul Vasluig
la N. spre N.-V. com. Zim- se desparte prin muntlI Dragva si de 28 kil. de Negresti, re-
breasca, pl. Teleormanuld, jud. si CAtinul ; la N., cu com. Mas- sedinta plAser, situad. intre riul
Teleorman. Se infundä in valea tacAnul si Borlesti, si la E., cu Birladul i PirIul - Racover. E
Burdea, spre com. Beuca. riul Bistrita. formatA din satele Rldiul, Pus-
Terenul sAg se ridicA treptat casi si Buhnari, pe o suprafatd.
Redeluia, glrlâ, n jud. Tulcea, cAtre V., fiind acoperit cu pg- de 5619 hect., din care 1287
pl. Mdcin, pe teritoriul com. rur. durT, altd datl nestrAbdtute. hect. pgdure cu o populatie

www.dacoromanica.ro
REDIUL 225 REDIUL

de 357 familia, sal 1633 su. Siretul-d.-s., com. Doljesti, spre s'a flcut trnproprietArirea locui-
flete. S. de satul Doljesti, si la 21/4 torilor, de la lacul numit Rediul-
Prin aceastl com. trec : pira- kil, de el. Are o populatie de Vechiti, ce se aflA 'in apropriere.
iele Vasluetul, Racova i riul 451 locuitorl; o bisericl de zid. Are o suprafatl de 284 hect.,
Birladul, calea nationall. Vasluiti- Sunt 639 capete vite mari. Acest din care 82 hect. pldure si
Birlad si clile judetene Vasluiti- sat, impreunl Cu mosia incun- 58 hect, loc de culturl, finat,
Pungesti i Vasluiti-Negresti. jurAtoare, era a mAnAstireT BIr- imas ale proprietAteT, iar 144
Are 2 bisericT, deservite de bolul din Iasi, care era inchi- hect. sunt ale locuitorilor.
2 preotT si 2 cintAretT ; o scoall; natA mánAstireT Golia. Are o populatie de 23 fa-
2 circiuml. mili!, sati 142 su flete; o bisericl,
Vite : 484 vite marr cornute, Rediul, sat, in jud. Roman, pl. deservitl de I preot i 2 chi-
ii bivolT, 525 or, 75 cal si 47 Siretul-d.-j., com. Trifesti, spre tgretT.
rimAtorT. S.-E. de satul Trifesti, si la LocuitoriT posedA: i plug,
Budgetul com. e de 4011 leT 2 kil. de el, pe piriul Valea- car Cu bol; 10 stupT, 17 vite
la veniturT si 3470 leT, II banT, NeagrA. marT cornute, 43 oT, 7 cal si 8
la cheltueli. rimAtorT.
Rediul, sat. Vez! Giulesti, jud.
Rediul, sat, in partea de V. a Suceava. Rediul, stalie de cfr.-d.J., jud. Bo-
com. Idriciul, pl. Crasna, jud. tosani, pl. jijia- teflnesti, com.
situat pe un platoti pu- Rediul, parte a satulur Rugi- Comindlresti, pe linia
%in ridicat, proprietatea locui- noasa, jud. Suceava. rohoiá, pusA in circulatie la
torilor rAzesT. Are o populatie August, 1896. Se afll intre sta-
de 20 familiT, san 150 suflete ; Rediul, sat, in partea de N.-V. a tiile oldana (7,8 kil.) si To-
o bisericd, fAcutä de obstea rA- com. Rediul, pl. Stemnicul, jud. direni (io,i kil.). InAltimea d'a-
zesilor, in 1868. situat pe coasta de E. a supra niveluluT MAriT e de 150
dealului Rediul, intre piriul Ra- m., 6i. Venitul acesteI statil pe
Rediul, sat, in jud. Neamtu, pl. coya i riul Birladul, pe o supra- anul 1896 a fost de 15232 leT,
Bistrita, com. Rediul, situat la fatl de 3500 hect. si cu o po- 6o banT.
V. de satul Betesti si la N. de pulatie de 130 familiT, salí 570
satul Soci (ambele din com. suflete. Rediul, deal, jud. Bacäü, pl. Taz-
Socea), cu care stá in legAturl Dealul e acoperit de vil si de llul-d.-s., com. Scorteni, de pe
prin drumurT comunale. E ase- livezT. hotarul com. spre corn. Nadisa.
zat pe colinele si podisele de Pe drumul ce merge de Ia
E. a muntilor Iurcani, fiind udat acest sat spre S., la satul Chi- Rediul, cleal, jud. BacAti, pl. Taz-
de piriul Rediul i &tul Miráu- tocul, se afll un pod de lemn Ilul-d.-j., com. BirsAnesti, pe
teni, care se unesc la extre- preste 0.1111 Racova, despre costisa clruia se zice cA ar fi
mitatea satulur, trecind apoI pe care pod se spune, ca e flcut fost satul Voinesti, sal" Voi-
teritoriul com. Socea. din timpul luT tefan-Vodl., pur- cesti. Urmele de bisericl se mar
Are o intindere, impreunl cu tind de atuncT numele de Po- vld incl.
vatra satuluT de 585 hect., cu dul-ArapuluT.
o populatie de 420 suflete. Rediul, care e resedinta comu- Rediul, deal, numit si al-CatargeT,
Are o bisericä de lemn, vechTe, ner, are o bisericA, ziditA la 1845, in dreapta JijieT, pe mosia sta-
deservitl de 2 preoti si 2 ecle- deservitl de I preot si 2 chi- tuluT Trusesti, com. Trusesti,
siarci ; o scoalA; o moarl cu 2 arel. jud. Botosani, continuare din
pietre, situatA la 21/a kil, de sat, ' Vite: 253 vite marT cornute, Dealul-Hulubulur.
pe o gira ce vine din riul 41 cal, 250 oT, ,11 bivoll si lo
Bistrita, rimAtorT. Rediul, deal, in valea elruia e
Vite : 88 boT, 75 vacT, 29 vi- situat satul RAdeni, com. Ros-
teT,17 gonitoare, 25 minzatT, Rediul, sat, in jos de satul Va- cani, pl. Turia, jud. Iasi ; pe
52 cal, 1555 or i 34 porcI. lea luT-Nastase, com. ArmAsoaia, coastele luT sunt sAdite viT.
pl. Racova, jud.
Rediul, sat, in jud. Roman, pl. E strAmutat aicr din 1864, cind Rediul, dea 1, in jud. Iasi, com.

65940. Morolo lholionar M'ogro*. Vol. V 29

www.dacoromanica.ro
REDIUL 226 REDIUL-LUI-BUZILX

Birlesti, pl. Bahlulul, du tteT Rediul, pirlu, in jud. Iasi, izvo- pe partea de S. a dealuluT cu
rarnificarl : Nucusorul, Dorostei reste din padurea Izvoarele, cur- acelasl nume. Are o populatie
si Birlesti, pe care se intinde ge de la S. spre N., trece prin de 69 familiT, sati 213 suflete ;
o parte a mosid Erbieeni, in satul Iepureni, Com. Rediul Mi- O biserica, facuta de d-na Ma-
stinga BahluiuluT, tropolieT, si se vana in Jijia, ria Catargiil, deservitä de i preot
si I cintaret. Satul e acoperit
Rediul, deal, spre V. de satul Rediul, pirta, izvoreste de sub de vi! si livezT.
Hoisesti, jud. Iasi, toin. Pau- Dealul - RediuluT, com. Rediul- Vitt : 329 vite Inarf cornute,
sesti, pl. Cirligatura, pe care Mitropolid, pl. Copoul, jud. Iasi, 63 or, 35 cal si 85 rimatorl.
din vechime te afla padure mate. curge de la S. spre N. prin sa-
In satul Holsesti, i asta-e exista tul Rediul si se varsa in Jijia. Rediul-BurchiI, sati al-Zmeu-
case construite din lemnul tdiat luI, sat, in partea de S. a Com.
din acea paclure. Rediu1 pirla, In jud, Iasii pe Mircesti, pl. Mijlocul, jud. Vas-
mosia Larga. Vezi Budalul, pi- situat pe coasta de E. a
Rediul, deal, pe tare e situat o riti, com. Movileni, pl. Copoul. deatuluT Holmul.
parte din satul Ruginoasa, ce Are o suprafata cam de Ioo
poarta numele clealuluT, jud. Su- Rediu4 piriü, izvoreste de la lo- hect., din care 57 hect. padure
ceava, cul numit Fundul-Vaief, com. si 646 hect, loe de cultura, ft-
Tautesti, pl. Copoul, jud. Iasi, nat, imas, ale proprietatei, iar
Rediul, deal, in jud. Vasluiú, pl. curge prin satul Rediul-luT-TA- 208 hect., ale locuitorilor.
Crasna, com. Solesti ; porneste tar, printre dealurile Mirzasti si, Are o populatie de 74 familii,
de litiga stinga piriuluT Funda- unit cu Copoul, prin Gitul-Brea- sali 356 suflete, foqt.I clacasT ; o
tureT, merge spre S., apol spre zuld si printre dealul Capul-Re- biserica, deservitä de t preot
E., fortnind o turba si unindu- diuluT ; apol, taind soseaua na- cintaret ; o moara si o cir-
se cu dealul Anina, formeaza tionala Iasi-Podul-IloaeT, se varsa cluma.
un fel de cetate, avind In mij- in stinga riului Bahluiul, dupa LocuitoriT posea : 16 plugurI,
loc Valea-Fundaturei cu piriul el. ce primeste in dreapta piriul 32 care cu bol ; io stupT ; 229
Silistea, lar In stinga piriul Brea- vlte Mari cornute, 1149 o!, 15
R ediul, mqie a statuluT, in jud. tul. capre, 25 cal si 99 rimatorT.
Roman, pl. Fundul, com, Bo-
zienif arendata cu 22100 ler a- Rediul, pîrlu, in jud. Neamtu, ce Rediul-CiauruluI, ftddure, jud.
nual. izvoreste dintre ramurile mun- Iasi, pl. Bahluiul, com. Birlesti,
tilor Catinul i Dragva, curge pe movía Erbiceni. Are o intin-
Rediul, sati Mitooul, padure,In spre E., trecind pe la satul Po- dere card de 45 hect., impartita
partea de S.-E. a coin. Uriceni, lobocul (lurcani), apoi pe la sa- in pilcuri de cite 7-8 hect.,
pl. Cosula, jud. Botosani. tul Rediul (in com, Radiul); iese compuse mal mult din StejarT.
de pe teritoriul acesteI com. si
Rediul, pddure, in partea de S. intra in com.: Socea, Betesti, Rediul-lui-Buzilätsat, pe coasta
a com. Poiana-CirnuluT, pl. Cras- 13elcesti i, trecind pe la N. sa- dealuluT Topala, in dreapta Ji-
na, jud. Vasluiü, in hotar cu tului Cindesti, se varsA pe dreap- jieT, in partea de S.-E. a com.
com. Ciortesti. ta riulul Bistrita, dupa ce pri- Cominddresti, pl. Jijia, jud. Bo-
theste Unnatoarele ape pe par- tosani,
Rediul, baltd, pe mosia Carniceni, tea stinga : Mirduteni, Dragva Are o suprafata de 824 hect.,
pl. Turia ; jud, Ia.si, trece peste si Cocina. din tare vre-o 65o hect, ale pro-.
Santul-hii-Traian si filtra in tom. prietaruld si 174 hect, ale lo-
Rediul - Mitropolid, plasa Co- Rediul, vale, incepe din satul cuitorlior, cu o populatie de
poul. Bratulesti, merge spre S., pana 60 familiT, saii 280 suflete.
in padurea Blinzi, com. Corodul, Litiga sat, pe dealul Topala,
Rediul, baltd, sprd S.-V. de satul pl. Nicoresti, judo. TecuciU. se afla 20 hect. padure si o
Macaresti, com. Costuleni, pl. vie de 4 hett.
Branistea, jud. Iai, formata din Rediul-AldeI sat, in jud. Iasi, Are o biserica, facuta de
varsarea PrubiluT, pl. Copoul, com. Copoul, situat proprietarul mosier, d-nul Cons-

www.dacoromanica.ro
RED1UL-LIJ f-TXTARU 227 REGE-DERESI-CEAIR

tantin Corjescu, la 1874, deser- satele : Rediul-MitropolieI, Moi- Rediul-ScinteeI, sat, in partea
vid de preotul din Rauseni. nesti, Popricani, Coarba, Ti- de E. a com. Bodesti, jud. Vas-
Pe riul Jijia se afla 2 morT pilesti, Iepureni si Izvoarele, 11210, pl. Mijlocul, situat pe coasta
de aloa. si 1 de abur!, avind o suprafata. de 65oo hect., unuf podis, inconjurat de un re-
Vite : 50 cal, 420 bol si vacT, cu o populatie de 375 familiT, diu.
124 pord si 286 o!; 200 stupt san 1698 suflete. Are o suprafata de 1312 hect.,
c.* albine. Pe partea de S.-E. a com. din care 84 hect. padure si 1139
Mosia e compusa din trd tru- trece soseaua judeteana Iasi- hect, loe de cultura, fina, imas
pul-Y : Pungen!, in partea de E., Botosani. ale proprietate, iar 97 hect, ale
despre care se zice ca era ra- Are 4 biserid, deservite de locuitorilor, cu o populatie de
zasie, Rediul in centru si Vidra 2 preoti, I cintäret si 4 ecle- 54 familiT, sad 185 suflete.
la N.-V., mosie razaseasca cum- siarht ; 2 scoale, conduse de Locuitorif posea : 18 plugurl
parad de la razesii, carI for- 2 invatatorl si frecuentate de si 15 care ca bol, I plug si o
mad satul Vidra, asezat lingA 67 elevI; 2 morr de abur!. caruta cu caT, 269 vite mar! cor-
Jijia, spre N.-E. de Rediul si care Vite : 201 cal, 2277 vite mar! nute, 113 of, 42 caT, 20 rimatorT
s'a desfiintat la 1872. cornute, II bivoli, 373 rimatorT si 20 de stupT.
si 2576 o!.
Rediul-luI-Tà'taru, sat, in par- Budgetul com, e la veniturT Redivoaia, vale, pe care e situ-
tea de S. a com. Täutesti, pl. de 9669 le!, 20 banI, lar la ad com. Corbi-MarT, jud. Vlasca,
Copoul, jud. Iasi, la 6 kil, de cheltuelf, de 9448 le!, 47 banT. si care da in Neajlovul.
orasul Iasi, situat pe vilceaua
piriulur Silistea, in capatul de Rediul-MitropolieI, sat, cam in Regalul, ostrov, Cll padure de
N.-V. al piriuld Rediul si pe centrul com. Rediul-MitropolieT, salcie, pe domeniul Giurgiu, jud.
coastele dealului Mirzesti si Ca- jud. Iasi, pl. Copoul, situat in Vlasca, proprietate a Statulul,
pul-Rediulul. o infundatura intre dealurile : cu o suprafata de 50 hect., de-
Are o populatie de 172 fa- Coarba si Rediul. Are o popu- pinzind de ocolul silvic Giurgiii.
mili!, sati 398 suflete ; o bise- latie de 18 familiT, sail 88 su-
rica, deservid. de 1 preot, I flete ; o scoala ; o biserica, fa- Rege-Deresi-Ceair, vale, in jud.
cintdret si I eclesiarc ; o Koala cuta de locuitorT. Constanta, pl. Silistra-Nouä, pe
infiintata in anul 1879, frecuen- Vite : 113 vite mar! cornute, teritoriul com. rur. Alrnaliul, si-
tad de 44 elevY. 15 ca!, 38 oT si 50 rimatori. tuad in partea de V. a plasei
Vite : 96 cal, 919 vite marT si a com. Se desface din poa-
cornute, 16o rimatorT si 1386 oI. Rediul-Mitropoliei, deal, in par- lele de N.-V. ale dealuld Ieral-
tea de S.-E. a satulur Rediul- cea-Bair si anume de la virful
Rediul-luI-Vodä, deal, pe teri- MitropolieT, jud. Iasi. Se prelun- de unde se desface culmea Top-
toriul satulut Bahnari, com. Re- geste de la S. spre N., termi- ci-Olu ;se indreapta spre N.,
diul, pl. Stemnicul, jud. Vasluiti. nindu-se in sesul Niel. La poa- avind o directiune de la S.-E.
Se zice ca. Stefan-Voda ar fi lele lui se formeaza valea cu a- spre N.-V. ; se in tinde printre dea-
avut un palat de vara pe acest celas! nurne. lurile Ieralcea-Bair de o parte,
deal. Pe acest deal se aflä si pa- Topci-Olu si Siil-Olu-Sirti, din
durea Rediul, unde el scapat jud. Silistrd (Bulgaria) de alta
Rediul - Mihaestilor, vale, pe o parte din Darabanii lui tetan- parte ; formeaza o tintina nu-
care se afla asezat satul Mi- Voda - Gheorghe, dup. batalla mita. Ibraim-Pasa-Cesme ; trece
haesti, jud. Suceava. urmatä. cu CazaciT luI Timus, la pe la 50 m. spre V. de torta-
Podul-Jijiel si Popricani. (sLet.s., reata Arale-Tabia, de unde apoT
Rediul-Mitropoliei, com. rur., p. 330.) Vez! Popricani. iese din judet si din Dobrogea
in centrul pl. Copoul, jud. Iasi, spre a intra in Bulgaria, udind
intinzindu-se de la N. la S., pe Rediul-Rosu, pcidure, in partea partea de E. a districtului Si
partea dreapta a riului Jijia. de N. a com. Dracsani, pl. Mi- listra si se deschide dupl un
Terenul san este accidentat, for- letinul, jud. Botosani, pe mosia drum de 6 kil. in malul drept al
mind : dealurl, ponoare, var si Cerchejeni, cu o supratata de Dunard litiga orasul Silistra. De
podise, pe cal-1 sunt asezate 213 hect, la izvorul sail si pana lingl

www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I 228 REGEP-CUIUS-CEAIR

Arale-Tabia, ea face hotarul in- Ceair, ce trece pe la poalele sale aceste vAI curg numaI prin pa-
tre Bulgaria $1 Dobrogea. De la de E., un drum comunal Gir- durI.
Arale Tabla $1 pana la varsarea lita Cuciuc - Cainargi, ce trece E formata din dota Mune:
sa, malurile sunt acoperite Cu pe vale, un alt drum ce trece Regep-Cuius, re$edinta, a$ezat in
vil. Pe vale merge $i calea na- aproape pe muchia sa; pe la partea de N. a com., pe valea
tionald Silistra-Pazargic. poalele sale de S. trece $i ho- Regep-Cuius, intre dealurile Ai-
tarul DobrogeI catre Bulgaria. valic-Bair la N. $i Uzum-Bair la
Regele Carol sursli de apd S.; Teche-Deresi, in partea de
mineralii sulfuroasit, in valea Regep-Cuius, com. rur, in jud. S. a com., pe valea Teche-Deresi,
Rapuroasa, com. 015.ne$ti, jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, si- la 4 kil. spre S.-E. de re$edintd,
Vilcea, care da in 24 ore 1200 ve- tuata in partea meridionala a intre dealurile Uzum-Bair la N.
dre de apa. jud., la 94 kil. spre S.-V. de $1 E. $i Tuzla-Iuc la V.
Are ca substante fixe acelea$1 ora$ul Constanta, capitala dis- Are o populatie de 149 fa-
ca sursa Regina Elizabeta trictulur, $i in cea de S. a pl., miliI, set 654 suflete.
(v. a. n.), insa cu iodure mal la 29 kil. spre S.-E. de orase- Suprafata com. este de 4804
concentrate. lul Ostrovul, re$edinta ocoluld. hect., din care 142 hect. ocu-
Apele din aceasta sursa $i Se margine$te la N. cu cat. pate de vatra satelor cu 128
din izvoarele Regina Elizabeta Calaigi al com. Ghiuvegea ; la case ; restul e impartit intre stat
$i Petre Munteanu, strabat pro- E., cu com. Dobromirul, lar la cu proprietarI, carI posea 2220
fund pana la baza organizmuld, S. si V., cu com. Cadi-Chioi, din hect. $i locuitorir, carl stapInesc
ceea ce face ca actiunea lor sa Bulgaria. 2442 hect.
fie stabila $1 efectele prelungite. Relieful soluluT e accidentat Locuitorif poseda : 42 pluguri,
Aceste ape, avind aceleasl pro. de culmea Teche-Deresi, cu ra- 93 care $1 carute, i tna$ina de
prietatI medicale ca apele de la mificatiunile el. Cele mal insem- treerat cu abur!; 1400 vite, mal
Bonnes, ca $i acestea numaT nate dealurl sunt : Cara-Peritlic- cu seatna or bol.
dupa maI multe lunI de /a in- Artasi (I40 M.) la N.-V, Ai- Budgetul com. este de 1846
trebuintarea lor incep ma- valic-Bair (120 in.), tot la N.-V., Id la veniturY $1 de 1406 Id la
nifesta proprietatile reale si de- acoperite cu livezT $i pasunI si cheltuelT.
finitive. Prin profunditatea aces- apartinind dealurilor -Cranova CA1 de comunicatie sunt dru-
tor actiunI prelungite, aceste ape (din Bulgaria) ; dealul Sinir-Iol- murile vecinale comunale ce
lucreaza nu numal asupra cata- Bair (180 m.), cu padurea Ca- duc la satele invecinate : Calaigi,
relor de piept, astmelor $i afee- tana la N.-E., Uzum-Bair prin Carvan, Para-Chioi Dobro-
tiunilor cronice ale gitulta, dar interior, Caralmus :Orinan -Bair mirul.
$i chiar asupra ftisier. (210 m.), cu padurea Sarpali-Or-
Contra acesteT alteratiunI man la S. $1 S.-E., acoperite cu Regep-Cuius, sat, In jud. Con-
atit de grava, apele deja Bon- livezI, pasunT si padurI intinse, stanta, pl. Silistra-Noul, catunul
nes (ca si cele de la Olane$ti), resturl din intinsele padurf ce de E. al comunef Regep-Cuius,
desfapra o putere cu carel me- ocupar' odinioara toate aceste situat in partea meridionall a
dicamentele oficinelor nu se pot dealurl $1 platourl. pla$el $1 cea de V. a comu-
compara. Val: Ghiuvenli, ce vine din neY, pe valea Calaigi, la conflu-
Bulgaria sub numele de Regep- enta el cu valea Regep-Cuius ;
Regene-Bair, deal, In jud. Con- Cuius-Ceair, trecind $1 prin sa- are o intindere de 2442 hect.,
stanta, pl. Silistra-Noud, pe te- tul Regep-Cuius, brazdind N. $i din care 20 hect. ocupate de
ritoriul com. rur. Garvan ($i N.-V. com.; valea Catana, adia- vatra satuluI, cu o populatie, in
nume pe acela al cat. sAti Cu- centa sa, la N., valea Biuiuc-Os- maioritate compusa din TurcI,
iurgiuc) ; este o prelungire N.-V. man-Culac, tot adiacenta sa, pe de 639 suflete locuind in 115
a dealuluT Garvan-Bair; are as- dreapta, brlzdind interiorul co- case.
pectul unuI masiv mal mult ; e muneI; valea Techi-Deresi, ce tre-
situat in partea de S. $i V. a pl. ce prin satul Cu acela$I nume Regep - Cuius- Ceair, vale, in
si In cea S.-V. a com.; are o $i infra in Bulgaria si se une$te jud. Constanta, Silistra-
pl.
Inältime de 164 m. $i domina cu valea Terescondu-Ceair, braz- Nona, pe teritoriul com. rur.
prin inaltimea sa valea Nursus- dind partea de S. a com.; toate Regep-Cuius. Se desface din

www.dacoromanica.ro
REGHINARI 229 REPAOSUL

poalele de S. ale dealulid Ghi- hect., pe teritoriul com. Ndruja, neste la E. cu Dundrea, la V.
vermelic-Bair ; se indreapta spre pl. Vrancea, jud. Putna, pro- Cu Finetele si Cu Iezerul-Tigan-
N., printre dealurile Cavalic- prietatea locuitorilor din com. cil,si la N. i S. Cu Cimpul-
Coreci la V. i Uzum - Bair Naruja. Baltd. Suprafata este de 71s
la E., avind o directiune gene- hect., acoperite cu salde si a-
ran de la S. la N.; trece pe Regina-Elizabeta, sursa de apd tina,.
Ruga satul Regep-Cuius, unde minerald in ;ralea riuluI Ripu-
primeste pe dreapta valea Biu- roasa, com. Olanesti, jud. Vil- Renea-arnuluI, padure, situata
iuc-Orman-Culac, si amindoua cea, care da, in 24 ore, 6800 in jud. Braila, pl. Balta. Se mar-
unite, sub numele de valea Sarp- vedre apa. gineste la E. cu iezerul Vultu-
Orman-Ceair, hita pe teritoriul Are ca substante fixe: Clo- relele, la S. cu Vilciul. Supra-
bulgarese pe linga. dealurile rur de sodium (concentrat), Iodur fata sa este de 712 hect., po-
Cara -Peretlic-Artasi si Uzum- de sodium si de magnezium pulate cu salde,
Bair. Pe aceastá vale merge un (mar forte), Sulfat de calce, Sul-
drum comunal ce trece de la fat de magnezie, Hiposulfat de Renea-Toana, padure, in insula
Regep-Cuius la Cadi-Chioi in calce si de soda. (foarte pronun- Balta, jud. Ialomita, pl. Borcea,
Bulgaria. tate), Carbonat de calce. com. Petroiul, de 20 hect., aco-
perite cu plop si salde.
Reghinari, subdivizie a cat. Lun- Rena§terea, sat, jud. Ilfov, pl.
ca, com.Vintill-Vodajtid.Buzari. Dimbovita, facind parte din com. Renea-Turcoaia, padure, pen-
rur. Cucueti-Plataresti. Se in- dinte de com. Tichilesti, jud.
Reghinari, colina, in jud. Buzail, tinde pe o suprafata de 990 Braila, pl. Vadeni. Se margi-
com. Vintill-Voda, cat. Lunca, hect., cu o populatie de 285 neste la E. cu Dunarea-Macinu-
d'asupra carda se alía ruinele locuitorl. Proprietatea e a insu- 10 ; lar In cele-l'alte 041 cu
mändstird Ot-Menedecul, si ale rateilor, carl o cultiva toata. Balta. Are o suprafata de so
cetatel 1111 Vintila-Voda. Are o scoan, frecuentata de hect. Esenta : salcie.
46 copiI (1899-900); 1 biserica;
Reghinesti, catun, al com. Ma.- 2 hele0eie. Rentea, movila, situata la 600
nesti, jud. Buzar', cu roo loeui- Comerciul se face de 3 cir- metri spre E. de cat. Buta, jud.
torr i 28 case. ciumarl. Olt, pl. *erbanesti, com. $erial-
Numärul vitelor mati e de nesti-d.-s. Are o ingtime cam de
Reghinesti, parte din mafia Ma- 194 si al celor micl, de 313. 12 metri si o circomferinta la baza.
yra, jud. Buzail, pe care s'el de 72 metri. Locuitorif spun ca
improprietarit locuitoril din com. Renciul, catun (tirla.), in jud. ar fi facuta de l'atad. Arind,
Manesti. Ialomita, pl. Borcea, com. Co- s'ati gasit imprejurul el diferite
cargea, situat pe Bäragan. bucal de olarie groasa, vechre.
Reghiul, catun, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Naruja, situat Renea (Izlazul), instila, in Du- Reni (Pädure-de-la-), padure
d'asupra dealuluI cu acelas nume, nare, in dreptul com. Izlazul de salcif si plopT, in jud. Tulcea,
la poalele carula curge Mala. din jud. Romanati 5i In ata pl. Macin, com. Pisica, in lata
Are o populatiune de 102 satulul Lemovitul din Bulgaria. ora5uluI Reni, in partea de N.
suflete, care locuesc in 23 case. a pl. si a com., coprinsa intre
In trecut catunul parta numele Renea, beata, jud. Dolj, pl. Ba- Dunare si grindul Pogoncea, in-
Sindrilari-d.-s. lesti, com. Negoiul, care, prin tinzindu-se de la mila 78 pana
gira UritiI, se scurge in Dundre. la mila 85. Are o suprafata. de
Reghiul, piria, ce izvoreste din Inteinsa se varsa gira Porum- 280 hect., apartinind cona. Pi-
muntiI corn. Näruja, jud. Putna, bul, ce-1 aduce apele balte Cot- sica.
si se varsa in Milcov. Uda com. lova.
Miera si Naruja. Repaosul, calina, in jud. Buzgi,
Renea-Budurului, padure, jud. com. Panataul, cat. Sibiciul-d.-j.;
Reghlul (DealuI-), i Blago- Braila, pl. Balta, situata pe ma- desparte catunul in dota: Si-
iul, adure, in intindere de 150 lul sting al Dunarer. Se margi- biciul-d.-j. si Diculesti.

www.dacoromanica.ro
REPEDEA 230 RETEVOEM

Repedea, deal, stabiliment bal- 2 piriiase : Valea-SalcieT i Go- Resca, cu trupurile, mofie, a sta-
near, in jud. Ia$1, VezI Rapedea. dine$ti. tuluI, linga com. Re$ca, pl. O-
colul, jud. Romanati, cu o a-
Repede (Pirtul-), piria, in jud. Resimnicea, sat, facind parte rena anuala de 55730 leT. Are
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. din com. rur. Radulesti-Resim- o padure de 1394 pog., pen-
Brabova, ce da in piriul Boga- nicea, jud. Ilfov, pl. Mostistea, dinte de Episcopia Rimniculuf.
nelul, cu care impreuna se vars5 situat la N. de Filitis, pe malul
in &la Obedeanca. drept al riuluT Prahova, la ex- Rescani, atun, in jud. Neamtu,
tremitatea judetuluT despre jud. pl. Piatra-Muntele, com. Calu-
Repedea, trup de mo,sie, pe te- Prahova. gareni.
ritoriul 61. Corni-d.-s., jud. Te- Se intinde pe o suprafata de
proprietatea d-lul Leon 356 hect., cu o populatie de 345 Recua, clitun, al dom. R4ca,
Vidrascu. locuitorT. pl. Ocolul, jud. Romanati.
D-nir I. C. Calcianu si V. G.
Repedea, priva', in jud. Braila, Niculescu ati 221 hect. $i locui- Retevoesti, com. rur., in jud.
incepind din Gingara$oaia spre 135 hect. Muscel, plaiul Nucsoara, la S.-V.
E. de Sainca si dind in Nomolita. Proprietaril cultiva 162 hect. de ampulung, la 24 kil, de la
(5 sterpe, 22 izlaz, 32 paclure). acest oras $i la 28 kil. de la
Repedea, vale si phi/7, in jud. Locuitoril cultiva tot terenul. resedinta p15.$eT (com. Stilpeni).
Tecuciti, ce trece prin satul Dea- Comerciul se face de i cir- DrumuI e soseluit ; pana la Cim-
lul-PerjuluT, com. Once$ti, $i se ciumar. pulung trece prin comunele :
varsä in riul Berheciul. Are o biserica, cu hramul A- Petrosani, Domnesti, Slanicul,
dormirea, deservita de i preot Berevoesti i Godeni ; iar pana
Repedea, rIti, in jud. Vilcea, ce si I cintaret. Ja subprefectura trece prin co-
se varsä in Lotrita, aproape de Numarul vitelor marl e de munele : Lere$ti, Co$e$ti,
cat. Ciungetul, care este singura 368 si al celor miel*, de 202. monesti, Piscani, Racovita, Ti-
localitate loculta ce se afta in te$ti $1 Isivezeni.
aceasta vale. Resca, com. rur., in N.-E. plasel E situata pe tarmul drept al
Ocolul, jud. Romanati. Se com- riuluT Doamna.
Repedea, pîrîü, ce izvore$te din pu ne din satele : Resca cu Res- Se compune din 2 catune :
muntiT com. Malaia, plaiul Cozia, cuta (5oo locuitort) $i Chiliile Retevoesti si Ganesti si se mar-
jud. Vilcea, $i se varsa in (259 locuitori), situate pe apa gineste la N. cu com. Petrosani,
Lotrul. TesluiuluT, pe tarmul sting (vezT la S. cu com. Leice$ti, la E. cu
Romula, Antina), la 7 kil. spre com. Vlacle$ti i Golesti $1 la
Repejoara, jap,re, pleaca din Du- N.-E. de Caracal, in apropiere V. cu jud. Arges.
narea - Veche de pe teritoriul de gara Resca (Romula), si de Maiinainte, satul, care era
com. Luciul, din jud. Ialomita, soseaua Corabia-Riul-Vadulul. mal la deal, se numea Silistea.
spre N., trece prin Tezerul Pe$- Are o populatie de 759 lo- Pe la anul 1793, satul Silistea
teanul, din com. Bertesti-d.-j., cuitorl ; o scoall, mixta, con- s'a desfiintat din cauza ciumer
jud. Brdila, $i se une$te cu pri- clusa de un invatator i frecuen- si locuitoriT carl ati mal ramas
valul Vilcia$i. tata de 48 elev1; o biserica, cu s'el mutat maT la vale.
hramul Sf. Nicolae (178 r), de- LocuitoriT, afara de agricul-
Repejorul, bral (prival), in jud. servita de 2 preotl $i 2 cinta- tura, se mar ocupa cu sitaria
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, si- retT ;7 circiumI.
tuat in insula Balta, pe terito- Locuitoril posecla : 559 vite In jurul com. sunt livezT $i
riul com. Facleni $1 Gaita. marT cornute, 975 vite raid $1 pruni ; lar in partea de E. sí V.,
933 por& sunt 1:Murl compuse din fagl,
Reprivätul,phia, ce izvore$te din stejart, alud, mesteacanT.
satul Barna, com. Godinesti, pl. Resca, spre N. Mal Doamna ucla partea de
Zeletinul, jud. Tecuciti, curge de Caracal i Ruga satul cu ace- V. a com. Pe el sunt 2 mor!
spre S.-E. si se varsa in riul las1 nume, jud. Romanati. VezT $i 2 herastrae.
Berheciul. In cursul sati prime$te Rornula. LocultoriT aU fost claca$T

www.dacoromanica.ro
RETEVOET1 231 RICHITELE

s'ad improprietärit pe mosia de la Manuc-Bey, pe pretul de (1899-900) ; o bisericA, deser-


fosta a d lui N. Laptew. 850.000 le!. Ata de 2 preoti si 2 cintdretr.
Proprietari marT in com. sunt Vite : 5so cal, 1020 bol, 5350
d-ni! Colonel A. Carcaleteanu Revedere, cdtuu (tirla), pe cim- cn, 25 capre gi 1809 pord.
si D. I. C. Paltineanu. pul Baragan, jud. Ialomita, pl.
Are 2 biserici, in fie-care cat. Borcea, com. Calarasi-VechT. Reviga, lac, in jud. Ialolnita, pl.
cite una, deservite de 3 preoti Ialomita-Balta, situat la S. sa
3 dascalf; o scoala, frecuen- Revenicele, vale, in jud, Mehe- tulul Reviga i comunicind cu
tata (1899-900) de 77 eIevi si dinti pl. Motrul-d.-j., com. rur. lacul Crunti prin valea Fileanca.
to eleve. Menti-din-Fata..
In com. se Izad cite-va ruine, Richicioara, sat, facind parte
unde a fost satul Silistea i bi- Reviga, com, rur., in jud. falo- din com. rur. Mereni, pl. Vedea-
serica vechle. -Mita, pl. Ialomita-Balta, situata. de-sus, jud. Olt, situat la S.
in N. piase. Se invecineste spre com., pe ambele maluti ale girlei
Retevoe§ti, sat, facind parte din E. Cu com. Milosesti si spre V. Elul. Are o populatiune de 320
com. rur. cu acelasi nume, jud. cu com. Cocora. locuitori; o biserica, zidita la
Muscel. Ad i este resedinta com. Teritoriul com., cu o supra- 1848.
Are o scoall si. o biseria de fata de t0000 hect., se intinde
zid, vechie, clac:lita in a.nul 1792 din teritoriul com. Padina, din Richicioara, pilla, ce izvorWe
de boerul Druganescu. S'a cid- jud. Buzad, spre S., pana in com. dintre deaIurile com.: Bardsti-de-
dit in urma distrugerei satului Cazanesti. Proprietate a statu- Cepturi si Meren', pl. Vedea-d.-
Silistea, cart a avut biserica mal lut, fosta pendinte de mandsti- s., jud. Olt, si se varsa in Orla
la N. de aceasta. Urma poarta rea Caldarusani. Eiul, pe tarmul drept, in cercul
numele de Biserica-Vechie. Dupa legea rurala din 1864, com. Mereni.
sunt improprietariti 112 locui-
Retevoe§ti, pddure, sUpusä re- torT. In 1878 s'ad mai impro- Richita, pi« ce trece prin com.
gimului silvic, in jud. Muscel, prietarit 534 locuitorT ; neim- Fra.tila, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vil-
plaiul Nucsoara, com. Retevo- proprietariti se mal aflä 609. cea. 151 are obirsia in raionul
esti, in intindere de 500 hect., Teritoriul com. este brazdat com., izvorind din dealurile sale.
cu o vegetatiune activa, avind de prelungirea WAT Fileanca. In el se varsa Valea-Matusii si
ca principale esente : fagi, stejari, Pana la i Aprilie 1891, com. Valea-cu-Cruce.
mesteacani. Se invecineste la N. Reviga coprindea trei sate : Re-
ca Retevoesti, la S. cu padurea viga, Cocora si Munteni-Buzad ; Richita i Negaia, pda'ure par-
Corbul-Paduret, la E. cu Ball- de la acea data, satul Cocora ticulara, supusa regimului silvic,
lesti si la V. cu Stroesti. a format singur o corn. i satul pendinte de com. Prejoiul, pl.
Munteni-Buzati ramasese pen- Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Retivoiul, munte, la E. pl. Pe- dinte de Reviga; Munteni-Buzad,
jud. Prahovai inalt de fiind pe teritoriul com. Cocora, Richitele, cdtun (tirlA), pendinte
1718 ni. d'asupra nivelului Ma- acum cad sub administratia com. de com. Reviga, pl. Ialotnita-
rii-Negre. Este inconjurat la E., Cocora. Balta, jud. Ialom4a.
N. si V. de piriul Azuga, lar Are un singur sat, Reviga,
la S. de Lacul-Rosu. situat In partea de N. a vair Richitele, deal, la 6 kil. spre N.
Acest munte, impreunä. Cu Fileanca, pe malurile lacului cu de vatra satului Calinesti, plaiul
Susaiull Virful-lui-Dragan, Pata- acelasi nume. Prin sat sunt douà Cozia, jud. Vilcea.
GavaneT, Cotila, Unghia-Mica, val formate de prelungirea \rail
a., apartinea din titnpurile Fileanca. De aceasta com. mal Richitele, loc izolat, tuteo poiana
cele rnai vechi familier Dudes- tin i catunele (tirlele): Ghinica, ce tine de mosia Govora, jud.
tilor. Tumea si Rechitele. Resedinta Vilcea, i unde se alia o foarte
Asta-zT se stapineste de M. primarieT si a judecatorier co- vechie ruina.
S. Regele Carol L si a fost munale este Reviga.
cumparat, impreunä Cu toti mun- Ate o scoala mixta, trecuen- Richitele, (Licoi sati Hirboca,
pi de mai sus, in Maid 1892, tate de 76 elevi si 16 eleve Richiti), mofie, f jud. BuzAtl,

www.dacoromanica.ro
RICHITELE-DE4OS 232 RISIPITI

com. Carpinistea, cat. Valea-Ho- Aid este resedinta primarieT. spre S. si apoi o curba. spre
tarului ; are 800 hect. arAturT, Are o biserica, cu hramul N.-E. Limita linieT de S. trece
flneata i izlaz ; face parte din S-tul Nicolae, deservita de un prin Valea-Cotobitulur, facind In
corpul Virboceni - Blestematele. preot si un cintaret ; o scoall. lungimea sa 33 micT cotiturl.
Limita Huid de E. incepe din
Richitele-de-Jos, com. rur., ;pe Richitele. Vezi Richitele. Magura-CiaringuluT i merge.spre
apa Cotmeana, jud. Arges, pl. N.-E. in linie dreapta.
Pitesti, la 12 kii, de com. rur. Richitelul, lac, in jud. Vlasca, Terenul com. este aproape
Biscovul - Flesti, resedinta sub- com. Arsache, pe proprietatea ses. Se gAsesc cite-va movile,
prefectura, si la i i kil. de Pi- Paraipanul; se scurge in Girla- cu numele locuitorilor pe al ea-
testi. Se compune din satele : Mare, in dreptul cat. Balarifle. ron pamint de munca se gasesc.
Arsenesti-ChelbestiI, Bogdanul, Val sunt doua, una la S. nu-
Dealul-Scroafei, Grebenul, Mo- Richiteni, sat,facind parte din mita Valea-Cotobitultd, si alta
gindeneni, Plesesti si Rachitele- com. rur. Poborul, pl. Vedea- la N., numita Padina-Purceld.
cu o populatie de 843 su- d.-j., jud. Olt. Are o populatie Este udata de Viriul-ComuneT,
flete. de 75 locuitorl. ce izvoreste din niste fintini la
Are 3 bisericI si o scoall. N. Risipitilor, curge spre S. si
Budgetul com, e de 1829 leI Richiti. Vez! Richitele. se pierde chiar pe teritoriul com.,
la veniturl si de 1428 lel la chel- dupa ce a curs pe Valea-Coto-
tuelf. RigAI (Dealul-), deal, in partea bituluI.
Vite : 150 bol i vacl, 16 cal, de N.-V. a podgoriel Galata, In com, sunt fintinele : Un-
800 oi si 350 rimatori. jud. Iai, pl. Codrul, a cäruia gureanuluT, a-lui-Gainati, a-Di-
coasta. de N. formeaza. Valea- culuI, Inaltd, Cotobi-
Richitele-de-Jos, sat, Cu 169 luI-Stefan-Voda, intre com. Ga- tul i Conaca.
locuitorf, jud. Arges, pl. Pitesti, lata si Miroslava. Are: o biserica de zid, Cu hra-
fácind parte din com. rur, Ri- mul Sf. Nicolae, fondata de lo-
chitele-d.-j. Are o biserica, cu Rigla, munte, In partea de N.- cuitori la 1847, deservitá de
hramul S-tul Nicolae, deservita V. a com. Robesti, plaiul Cozia, un preot doi cintaretl; o scoall
de un preot si un cintaret. jud. Vilcea, in care se fabrica mixta, ce functioneaza din 1854,
brinza. frecuentata de 202 copll ; 5 cir-
Richitele-de-Sus, com. rur., pe dura! si 8 pral/Mil cu articole
apa Cotmeana, jud. Arges, pl. Risipa, pirliaf, ce curge prin pl. de bacanie i alte marfurT.
Pitesti, la 14 kil, de com. rur. Tirgul, jud. Tutova ; izvoreste LocuitoriI sunt mosnenT.
Biscovul-Flestif, resedinta sub- din locul numit Rediul-Turcului, Suprafata teritoriului comuneT
prefecturd, si la 5 kil. de Pi- uda teritoriul com. Vinderei este de 40931/2 hect., din care
testi. Se compune din satele : Docani si se varsd in dreapta. 3868'/2 pAmint arabil i 286112
Dealul- ScroafeT, Grebenul sati piriului Jeravatul. vil.
Dealul-GrebenuluT i Richitele- Mosia Risipiti are o supra-
d.-s., cu o suprafata de 782 loc. Risipiti, com. rur. i sat, in jud. lata de 38681/2 hect., cu un ve-
Are 2 biserid, deservite de Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., la 62 nit de 154740 lel. Apartine
2 preotT i 2 cintAretT; o §coall kil. de Craiova si la 15 kil, de mosnenilor RisipicenT.
mixta, frecuentata de 48 copiT. resedinta plaseT Virtopul. Comuna este strabatuta de
Budgetul com. e de 1663 leT, E situata pe loc ses si pe o calea judeteana Craiova-Cetatea,
la veniturl si de 1262 leT la chel- valcea, ramura din Valea-Coto- care trece prin mosie pe o lun-
tuelT. bitulul ce trece prin S. com. gime de 6 kil.
Vite : 182 boT i yac!, I I cal, Se invecineste la E. cu com. O cale comunala lung5. de
396 oi si 194 rimatorl. Rudariul, la V. cu com. Gemeni, 2112 kil, duce la Dobridorul.
jud. Mehedinti, la N. cu com. Budgetul com. .e la veniturT
Richitele-de-Sus, sat, cu 300 Dobridorul. de 6217,16 lel si la cheltuelI,
locuitorl, jud. Arges, pl. Pitesti, Limita liniei de N. incepe de de 4252,03 lel.
facind parte din com. rur. cu la hotarul movila Piatra-Nanultd,
acelasi nume. merge spre E., face o cotitura Risipiti, com. rur., in jud. R.-Sa-

www.dacoromanica.ro
RISIPITI 233 RICHII (LACUL-)

rat, pl. Orasulul, pe malul drept bozia - Ciorasti - Poplesti si spre Se invecineste la N. cu com.
al riuluT Milcovul. Plainesti R.-Sarat. Bucovul-Adunati, la S.-V. Cu
E asezata in partea de N. a Budgetul com. e la veniturI cal. Rica-Noua, la E. cu com.
jud., la 39 kil. spre N.-E. de de 4830 lel, 33 banT, iar la chel- Popesti Palanga si la V. ca com.
orasul R.-Sarat si in partea de tueli, de 4800 IeT, 6 banT. Silistea-Gumesti.
E. a plasei Orasul, la 19 kil, de Intinderea comuner si a mo-
com. Cotesti, resedinta plaseT. Risipiti, sat, facind parte din siilor de pe dinsa este cam de
Se invecineste cu comunele : com. rur. Locusteni, pl. Mijlo- 820 hect. Sunt improprietaritT
Mindresti, la 4 kil. ; Gologanul, cul, jud. Vilcea, situat pe valea 8 locuitorT pe 28 hect.
la 8 kil. ; Slobozia-Ciodsti, la Risipiti. Are o populatie de 769 lo-
io kil. si Golesti, la Lo kil. Are o populatiune de 189 cuitorl; o scoall, frecuentad. de
Se margineste la N. cu com. locuitori si o biserica, zidita la 55 elevT; o biserica, in centrul
Mindresti, de care se desParte 1864. comuneT, deservid de 3 preotl
prin riul Milcovul, la E. cu com. LocuitoriT, in numar de 54, si 2 cintdretr.
Rastoaca (din jud. Putna), la s'ají improprietarit la 1864 pe Vite : 414 vite mart cornute,
V. si S. cu com. Slobozia-Cio- mosia statuluT Risipiti, fosa a 8o caT, 1994 ol, 6 capre si 226
dsti. EpiscopieT de Rimnic, si din pord.
Riul Milcovul o uda de la care li s'ati dat 140 hect. Budgetul com, e la veniturl
V. la E. si formeaza la V. co- de 6605 leT, 8 banT, si la chef-
muneI lacul Argintoianul. Are Risipiti, mofie particulad, jud. tueli de 4596 ler, 51 banT.
si 64 puturl. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Se leaga la N. cu com. Bu-
Suprafata com. e de 1631 Risipiti, in intindere aproxima- covul prin o osea vecinala, si
hect., din care wo hect. vatra tiva de 3868'/2 hect., cu venit un pod peste apa BucovuluT,
satuluT, 731 hect. ale locuitori- anual de 154740 leT. Pe mosie iar cu com. Silistea-Gumesti,
lor si 800 hect. ale proprietateI locueste ceata de mosnenT numitT prin o alta osea vecinala, lunga
particulare. RisipicenI. de 6 kil.
Are o populatie de 275 fa- Satul de astazI Rica, cunos-
miliT, sa0 1154 suflete ; o bise- Risipiti, pädure particulara, su- cut mal inainte sub numele de
rica, cu hramul S-tiT Voevozl, pusä regimuluI silvic, aflata pe Rica-Vechie, este din cele mal
zidita la 1859 de locuitorT si mosia Locusteni-Risipiti, com. vechT ale judetuluT. II gasim
deservid. de I preot si 2 cin- Locusteni, pl. Mijlocul, jud. trecut in lista satelor princi-
taretl ; o scoald de baetl, fon- Vilcea. pale sub a treia domnie a lul
data in 1857, frecuentad, de Constantin Mavrocordat, facind
48 elevl ; 9 circiumi ; o moad Rizea, pida, jud. Olt, com. Cio- parte din pl. Mijlocul. Mal in
cu aburT. magesti, pl. Oltul-d.-s., care se urml a trecut la plasa care
LocuitoriT posea.: 150 plu- vara. in Cungrea-Mare, pe tan poarta pana astazT numirea Te-
gurl ; 388 bol, 304 vacI, 56 caT, mul drept, in raionul com. Cio- leormanuluT.
215 lepe, 1055 oi si 117 rima- magesti.
torT. Rica-Nouä, cittun, pendinte de
Comerciul e activ s't consta Rize§ti, sat, cu 62 familiT, jud. com. Gumesti-Silistea, pl. Teleor-
In import de instrumente agri- Arges, pl. Oltul, facind parte manuluT, jud. Teleorman, cu o
cole, coloniale si vestminte si din com. rur. Uda-d.-s. populatiune de 478 suflete.
in export de cereale si vite.
Transportul se face prin gara Rizil (Dealul-), deal, jud. Vilcea, Rica-Nouä, mofie, in jud. Te-
Cotesti, la 9 kit, spre V. de com. Birsesti, pl. Ocolul. leorman, pl. Teleormanului, fa-
comuna. cind parte din domeniul Gumes-
Calle de comunicatie sunt dru- Rica, sa0 Rica-Vechie, com.rr., ti-Silistea; are o intindere de
murile vecinale : spre MIndresti ; In jud. Teleorman, pl. Teleor- 1250 hect., din care o mica parte
spre orasul Focsani ; spre Go- manuluI, situad. pe Valea-Buco- acoperita cu padure.
lesti si gara Cotesti ; spre Hin- vului, pe partea stinga, la punc-
gulesti-Maxineni ; spre Gologa- tul unde se impreuna valea cu RIohiI (Lacul-), lac, la S.-V.
nul-Obilesti-Martinesti; spre Slo- vilceaua numita a-PurcaruluT. com. Rica, jud. Teleorman, spre

65940. .1lareld Diolionar Geograyla. Poi. V. 30

www.dacoromanica.ro
RIENI 234 IdIOASA

hotarul dintre mosiile din com. Er aa : 120 car, 96 Tepe, 373 formean limita de V. a co-
Balaciul si mosia Silistea. bol, 266 vacT, 13 bivolr, 1143 muner, la departare de 21/2 kil.
of $i 405 porcr. de vatra.
R1eni, sat, in jud. Mehedinti;plaiul In com. sunt 3 piue : i pe Suprafata comuner, cu a mo-
Closani, tinind de com. rur. Po- pirlul Recilea si 2 pe piriul Dim- sier Rlioasa, e de 2750 hect., in
noarele. bul. Sunt si 5 morr : 2 pe pirtul care intrA si zavoaele de pe
Pria si 2 pe piriul Dimbul. marginea Oltulur.
Rie§ti, mahala, a oraplur Hui, Suprafata totalA a cotn, e de LocuitoriT icnproprietaritT pe
jud. Falcia. 2255 hect. mosie sunt 314 pe o intindere
Comerciul se exercita in com. de 6ro hect.
Riesti, pirisa, in jud. FaIciti, for- de 6 circiumarT. Viile ocupa. o suprafan de
mat din pirliasele Sara si Tur- Budgetul com, e la veniturr 921/2 hect.
bata ; curge prin partea de N. de 5748,25 ler si la cheltuelT, "Din zavoaele de pe marginea
a orasulur Hui, mahalaua Ri- de 4837,49 leT. Oltulur, cel mar mare este Lu-
esti si in partea de E. a tirgu- Prin com, trece soseaua ju- paria.
lur, unindu-se cu ptriuI Brosteni, deteanA Ploesti-Rifovul-Buda-Pa- Locurile de muncl ale locui-
formeazA Pirlul-Husulur. lanca si soseaua vecinala Cos- torilor sí ale proprietatir sunt
legiul-Rifovul-Pietrosani. situate pe deal; iar In vale este
Rifovul, com. rur., in jud. Pra- E udata de piriul Teleajenul numar o mica parte, precum si
hoya, pl. Crivina, situata pe loc si de glrlele Dimbul, Pria, Ghi- cite-va gradinT de zarzavat.
ses, pe malul drept al riulur Te- ghiul, Cotimboaica si Recilea. Solul este fertil; numal par-
leajenul si pe ambele malurT ale Se märgineste cu comunele : tea despre Olt este nisipiste,
&Id Catimboaia $i Ghighiul, CorlAtesti, Coslegiul, Buda-Pa- dar si aceia se cultiva', mar ales
la r 1 kil, de capitala jud. si la lanca, Pietrosani si BArcanesti. cu porumb si rapin.
9 kil, de resedinta plAser. Are o populatie de 1707 su-
Se compune din 6 catune : Rifovul, sat, facind parte din flete, din care 503 contribua-
Rifovul, Antofiloaia, Buchilasi, com. rur. cu acelasl nume, pl. bilT; o scoala, conclusa de un
Goga, Malaesti si Moara-Dom- Crivina, jud. Prahova. Are o invantor, si frecuentan de 49
neasca, Cu o populatie de 1238 populatie de 225 locuitorT. Adi elevr; o bisericA, deservita de
locuitorT. e resedinta comuner. 2 preop si I ctnt4ret ; maT
Are 4 biserie : la Rifovul, cu multe circiumr, unde se vinci si
hramul Sf. Nicolae, fondata in Riga, vale, ce izvoreste de la V. marfurr de manufactura; o moara
1724 de Chivu Caplescu ; la de com. Slanicul, pl. Varbilaul, de macinat cu aburr, a propri-
Antofiloaia, cu hramul Sf. Ni- jud. Prahova, curge de la N. etatii.
colae, fondatA in 1783 de e- spre S.-E. si se varsa in &la LocuitoriT posea.: 190 cal',
trarul Paraschiv Cdplescu si re- Slanicul, mar jos de gata, pe 789 vite marT cornute, 1511 vite
patata de enoriasT la 1875; la tArmul drept, tot in raionul com. cornute miel si 248 porcr.
Goga, cu hramul Sf. Nicolae, SlAnicul, dupa ce trece printre Femeile se disting in lucrar!
fondata la 1776 de Pitarul Gr. bisericile Sf. Gheorghe si Sf. de industrie casnica, mar ales
Brezoianu si Vornicul C. Bala- ErarhT. In tesIturT; ele pAstrean inca
ceanu si reparan in 1866; la portul oltenesc.
MAlAesti. Sunt deservite de 3 Rlioasa, com rur., in jud. Teleor- Veniturile comuner aa fost in
preotr. man, pl. CAlmatuiul, pe Valea- 1890 de 7316 leT, 50 banT ; lar
Scoala functioneaza in com. SiuluT, in partea de V. a jude- cheltuelile, de 6288 ler, ro batir.
de la 1854, $i e frecuentan de tulur, intre com. Pleasovul si Calle de comunicatiune sunt:
so baetr si ro fete. Segarcea-din-Vale de o parte, spre com. Pleasovul si Segarcea-
Locuitor11, in numar de 21 I, riul Oltul si Dealul-OltuluT de din-Vale, pe sosele vecinale, in-
s'ati improprietarit la 1864 $i alta parte, la 12 kil. de capitala trerupte In mar multe partl de
la 1879, dindu-li-se la totr 695 judetulur T.-Magurele. serpuiturile pleiuluT Siul. Comu-
hect., pe mosfile Rifovul, Mala- Piriul-Siulur ucla toata mar- nicatiunea la locurile de munca
esti, Antofiloaia, Moara-Dom- ginea comuner, formind nume- ale locuitorilor se face pe mar
neascA, Buchilasi si Goga. roase serpuiturr; lar 111.11 Oltul multe rustr care daa in soseaua

www.dacoromanica.ro
RIIOASA 235 RIJLEATA

judeteana Turnul-Slatina. Peste pendinte de schitul Dintr'un- scurge In amare. De Riiosul


Olt, locuitorii trec cu luntrele Lemn, jud. Vilcea. %in Strimba pi alte varsaturr,
saa cu dubele. avind o intindere aproximativa
Loc de insemnat este Gur- Rtioasa, pdclure a statului, in in- de Io hect.
guiul-Nemtilor, unde se vad ur- tindere de 250 hect., situata in
mele uneT intariturT, inalta de com. Babeni, pl. Otasaul, jud. Rtiosul, lac, in insula cu acelapi
16 metri, avind un pant lung Vilcea. nume, jud. Teleorman. Se dis-
de 114 metri. Printre maguri, tinge bine cind apele baltil Su-
cea mal importanta este Magura- Rtioasa, välcea, ce se vara In Va- haia sunt mici ; alt-fel formeaza
Stanif, in partea de E. lea-Pope!, pe teritoriul com. cu o masa cu balta intreaga.
Satul Riioasa este foarte ve- acelasi nume, pl. Riurile, jud.
chia ; il gasim trecut In nomen- Mupcel. Rtiosul, parte de loc, cuprinsa
clatura satelor mar!, sub dom- intre riul Siretul si Moldova,
nia luT C. Mavrocordat ; facea Rtiosul, lac, in jud. Ialomita, pl. jud. }toman, la S.-E. de orasul
parte din jud. Oltul, pl. Mar- Borcea, com. Ciocanepti-Sirbi, si- Roman, la varsarea riului Mol
gineT, pana, la anul 1836, cind tuat spre E. de lacul Boianul pi dova In Siretul.
s'a mutat repedinta judetului la spre S. de satul Ciocanepti-Sirbi.
Turnul-Magurele. Rtiosul, vale, in jud. Prahova,
Ad i a fost repedinta pl. Cal- Rlioasa, pddure, in jud. Ilfov, pl. plaiul Prahova, com. Valea-Lun-
matululuT pana la anul 1875, Znagovul, spre V. judetulul. Se ga, ce izvoreste de sub dealul
cind s'a mutat In Turnul-Ma- intinde Intre com. Popepti-Dra- Telpepoaia, $i se varsa in valea
garele. Intrunindu-se plasile Cal- gomirepti, Bucoveni i cat. Fal- Priboiul, tot in raionul com. Va-
matuiul pi Marginea, a trecut pi coianca. Prin mijlocul e! trece lea-Lunga. E acoperita cu pa-
repedinta lor la Alexandria. calea ferata Bucurepti-Pitepti pi duri, proprietatr ale d-lul G.
oseaua j udeteana Bucurep ti-TIr- Gr. Cantacuzino, avind i livezi
Rtioasa, sat, facind parte din com. govip te. Este apezata intre garile de 'Apune.
rur. Baben', jud. Vilcea, pl. O- Chitila pi Ciocanepti.
tasaul. Are o populatie de 90 Rtio§i, vechie numire a cdtunulut
locuitori. E situat la 2 kil. de 61. Rtiosul, pcidure, In jud. Ialomita, Gemenile, jud. Buzar], com. Ga-
Ungureni, unde e pcoala. pl. Ialomita-Balta, com. Pribegi ; geni-Vintileanca.
formeaza cu padurea Motilva
Rtioasa, baltd, jud. Dolj, pl. Jiul- un trup de 130 hect., populat mofe, in jud. Buzla, com.
d.-s., com. Filiapi, la V. de com., Cu ptejar i ulm. Gageni-Vintileanca, cat. Geme-
in intindere de 2112 hect. Se nile. Are ao hect., din care
scurge in riul Jiul. Convine pepte, Rilosul, pichet No. 36, jud. Dolj, 120 hect. arabile, restul izlaz.
mal Cu seamä platica, crap si pl. Cimpul, com. Ciuperceni, din
stiuca. dreptul caruiaDunarea curge din Rlio§i, mofie, in jud. Biaza, com.
noa cu directiunea de N.-N.-E. Gageni-Vintileanca, cut. Geme-
Rtioasa, mofie, in jud. Teleorman, spre S.-S.-V., pana la pichetul nile, proprietate a statulur, pen-
pl. CalmatululuT, fosa proprie- No. 37, Canapa. . dinte de Episcopie. E despar-
tate a Societatir de asigurare pta de sfoara Vintileanca pi im-
Dacia-Romania, vinduta In urma Rliosul, insuld, in balta Suhaia, preunata cu o sfoara din Mi-
d-lor Belizarie Leontopolu pi C. jud. Teleorman, in partea de ropi, facind un corp de 150
Atanasiu, din Caracal. pe proprietatea mopieT Fintine- hect., din care parte s'a vindut.
lele. Are o intindere cam de Are aräturT, izlaz pi saraturi.
Rlioasa, trup de mofie, nelocuit, 5 o hect.
In suprafata de 1635 hect., pen- Rtio§i, mofie, in jud. Teleorman,
dinte de manastirea Comana, Rtiosul, baila', in jud. Dolj, pl. pl. TirguluT, tinind de com. Peri-
azi incorporat cu mopia Co- Cimpul, com. Ciuperceni, spre Rilopi. E proprietatea EforieT
mana. E. pi spre N. de pichetul Riio- Spitalelor Civile din Bucurepti.
sul, in intindere aproximativa
Rtioasa, fostd mofie a statuluT, de 15 hect. Contine peste. Se Rijleata, girld, ce izvorepte din

www.dacoromanica.ro
RÌJLETUL-GOVORA 236 RIMA

jud. Arges, si se varsa in riul hect. EI posea.: 20 cal si lepe, (la Dealul-BisericeI si la Lunca-
Vedita, In raionul com. Rijletul- 240 bol, 6o yac!, 1100 e si Vediter), deservite de 3 preotI;
Vierosul, pl. Vedea-d.-s., jud. 140 porcl. o scoala, frecuentata de 75
Olt, avind de afluentl piraiele : Comerciul se face in com. de copiI.
Urdinisul, Ferata, Säusul si To- un han gia Locuitorif, in numar de 194,
pora. Budgetul com. e la veniturI s'ad improprietarit in anul 1864,
de 1289 Id si la cheltuelI, de pe 724 hect., din mosia statule
Rijletul-Govora, com. rur., jud. 1189 le!. Rijletul-Vierosi. Ef posea: 15
Olt, pl. Vedea-d.-s., compusd Prin com. trece soseaua Uda- cal si lepe, 267 bol, 172 vae,
din 3 catune : Govora, Radu- d.-j., din jud. Arges, care merge 25 capre, 1171 of si 276 pord.
lesti i Diconesti, cu o popu- la Profa si Slatina, i oseaua Budgetul com. e la veniturI
latie de 771 locuitorI si 264 Rijletul-Vierosul , care leaga com. de 2737 le si la cheltuell, de
case. cu Gura-Boulta si Profa. 2730 le.
E situata parte pe deal, si E brazdatá de dealurile : Ca- Mara de soselele ce Mies-
parte pe valea Ciorica, la 65 ruluI, Ciresulul, Buti, Nevoei, nesc comunicatia la V. cu Va-
kil, de capitala jud., i la 4 kil. Piscul - Case!, Piscul-lul -Pruna, lea-Ungureni si la E. cu com.
de resedinta piase. A fost ase- care servesc mal mult ca pasune Cocul - Popesti, d'alungul com.
zata de la inceput pe dealul si pentru vite. este soseaua care inlesneste co-
valea Ciorica, afara de cal. Di- O udä. valea Vedita si Cio- municatia la N. cu com. Uda
conesti, care s'a format in tim- rica si valcelele : Piriul i Plopul. si la S. cu Rijletul-Govora.
pul delimitare clacasilor. Se margineste la E. cu com. Dealurile pe care e asezata
Comuna, se zice, a fost in- Fata, la V. cu com. Chilla, la com. ad urmatoarele piscurl: Pis-
fiintata pe la 1788 din cite-va N. Cu com. Uda-d.-s. i la S. cul-Runcule, Fintinelor, Burte-
familiI venite de peste Olt, pe cu Profa si Gura-Boulut tilor, Baranestilor, Saliste, Urdi-
timpul razmiritelor, si din alte - nisuluf, Vlazilor, IconaruluI, etc.
cite-va familii, venite ad i inainte Rijletul-Govora, deal, in raionul E udata de girlele : Ciorica,
de 1788. Numele de Rijletul if com. Kijletul-Govora, jud. Olt, Vedita, Rijleata, Geamana-Mica.
vine de la valea Rijletul saa pl. Vedea-d.-s., pe care se cul- si Geamana -Mare, In care se
01111 Rijleata ; lar Govora, de la tiva 40 hect., 50 ariI, vie. varsa alte diferite piraie si vil-
mandstirea Govora, careia acea- cele.
stä mosie, azI a statului, a fost Rijletul-Govora, vzofie a sta- Se margineste la N.-V. si E.,
inchinatd. tuluT, jud. Olt, fosa pendinte cu com. Valea-Ungtireni, Uda-
Are o biserica, zidita, la 1824, de manastirea Govora. d.-j. si Cocul-Popesti, din jud.
cu urmatoarea inscriptie : Arges, iar la S., cu com. Rijletul-
Cu vrerea tatdluY, cu ajutorul hule,
Rilletul-Govora, ddure a sta- Govora.
$i cu sdviffirea sf. club, s'a zidit aceastd tului, in intindere de 800 hect.,
sfintd bisericd din tcmelie, ce se pritz- pendinte de com. Rijletul, jud. Rijletul-Viero§i, deal, in raio-
nue$te hramul Cuvioasa Paraschiva, sf. Olt, pl. Vedea-d.-s. nul com. Rijletul - Vierosi, jud.
Ion $i sí. Nicolae dupd. cum se vede, Olt, pl. Vedea-d.-s., pe care se
Impodobitd cu osteneala i cheltuiala sf.
sale pdrinteld Cioriceanu, in zilele bine-
Rijletul - Viero§i, com. rur, cultiva 58 hect. vie.
credinciosuluY Domn Ion Grigore Dimi- jud. Olt, pl. Vedea-d. s., com-
trie Chica Voivod, $i Iubitorul de Dum- pusa din 5 cat. : Baranesti, Dea- mofie a statu-
nezed Episcop Grigorie Arge,iu, ziditd lul-Tolcesti, Dealul-Bisericer, Li- fostä pendinte de manas-
la leatu 1824; iar de zugrdvit s'a sdvir$it nia-Mare i Chiritesti. tirea Vierosi, jud. Olt.
In zilele bine credinciosuluY Domn si
Imphrat a toatd Rusia Nicolae PavlovicY
E situata pe dealurile : Vedi-
bine-credincioasa Doamn i Impgrd- te, Tolcesti, BisericeI, GemeneI, Rijletul-Viero§i,peidure, a sta-
teasi Alexandra Teodorovna, starea E- GrebanuluI i Ciresului, si pe tuluT, in intindere de 900 hect.,
&copule de mal sus numit. Leatul de ambele malurr ale riulur Vedita, pendinte de com. Rijletul-Vie-
la Hristos 1828. la 75 kil, de capitala judetulul rosi, jud. Olt, pl. Vedea-d.-s.
Locuitorii s'ah' improprietarit si la 6 kil, de resedinta piase.
In 1864, pe mosia statule Rijletul- Are o populatie de 1104 lo- Rima_ deal, la E. com. Slavesti,
Govora, din care li s'aa dat 505 cuitorl ; 253 case; doul biserici jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-s., din

www.dacoromanica.ro
ItiMA 237 RIMA

poalete caruia izvoreste Valea- tune: Rimesti si Ursani. E si- Rime§ti, sat, facind parte din
Rimel. tuata pe riurile Rimesti i Lunca- com. rur. cu acelasr nume, pl.
vaciorul, la 50 kil. de resedinta Horezul, jud. Vitcea. Are o po-
Rima, piria, in jud. Gorj, com. jud. si la 4 kil, de a plaiuluT. pulatie de 809 locaitorI.
Novaci, pl. Novaci, pe dreapta Are o populatie de 1212 lo-
rIulul Gilortul, in care se varsd. cuitorl ; 282 case ; 4 bisericT : Rime§ti, '4-dure particulara, su-
la Covrigesti, fondata de enori- pusa regimuluT silvic, apartinind
Rima, vencea, in jud. Vitcea, pl. as1 la 1844, la Mosneni-Rominit, de com. Rimesti, plaiut Horezul,
Oltetul-d.-s., com. Slavesti. Iz- fondatä de Nicolae Popa An- jud. Vilcea.
voreste din deatul Rima si se ghe/ i preotul Simion, la 1877,
varsa in 1.1111 Tirlia, in raionul la Ifrimesti, fondata de Ion Gru- Rime§ti, a'eal, in raionul com. Ri-
com. Tarmurile sale sunt inalte eteanu la 1853, reparata acum mesti, pl. Oltut-d.-j,, jd. Vilcea,
de la izvor si 'Ana la confluenta in urma si in cdt. Ursani, fon- pe care se cultiva 67 hect. vie.
sa cu riul Tiriia. data de Vataful Ion Ursanu la
1805; o scoala, frecuentaa de Rime§ti-Stfine§ti, pdduri, ale
Rime§ti, com. rur., in jud. Vitcea, 6 copiT ; 4 morT pe riut Rimesti statuluT, in intindere de 1520
pl. Ottul-d.-j., situata pe valea 2 pe Luncavaciorul. hect., situate Iii comunele
Beica, la 69 kil. de resedinta Vite : 6o boT, 90 vacT, t000 sanisi Lungesti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. si la 15 kil. de a plaseY. oT, 70 capre, 20 cal. jud. Vilcea, si formate din tru-
Are o populatie de 912 lo- Locuitorif sunt mosnenT. purile : Stupina (380 hect.), Gir-
cuitorr ; o biserica, fondata la De comuna apartin muntiT bovul (350 hect.), Cernisorul
1790, reparatà la 1840 de Tu- Bolea, Piscul-Tiganului, Pretri- (350 hect.) si Lunca-Stanestilor
dor Lica si la 1882 de fiul cica, Margineaua, Ludeasa, Ro- (440 hect.).
Stan Teodorescu ; o moará pe siite, Piscul-Lung *si Vataful-lul-
riul Beica. Roman. Rimna, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Vite: 20 caT, 200 bol, peste Com, se intinde pe o supra- OrasuluT, com. Andreasi, pe
200 vacT, ioo capre, 1000 oT. fata de 1043 hect., cu izlaz cu tot. spre E.
111.11 Rimna, la 2 kil.
140 locuitorT s'ari improprie- Cite-va drumurT inlesnesc co- Are o intindere de 800 hect.,
tarit la 1864, cind dat municatia catre Horezul. cu o populatie de 43 familiT,
480 hect. pamint, pe mosia sta- Veniturile i cheltuelile com. sati 228 suflete.
tulul Rirnesti, pendinte de schitut se urcA la 2500 leT.
StAnesti si in vechime pendinte E brazdata de dealurile : Rimna, rlz, izvoreste din culmea
de hanul Zlatari din Bucuresti. Coasta, Ulari, Poamesul si u- Laculta, Dealul-RimneT, jud. R.-
Suprafata com, e de 493 hect. data de riurile: Rimesti, Lun- Sarat, pl. OrasuluT, com. An-
O osea comuna% inlesneste cavaciorul i Ursani. dreasi ; se indreapta spre S.-E.,
comunicatia intre aceasta com. Are la E. mosia Romani ; la trecind prin cat. Tiritul, Petrea-
si Cirlogani (la S.), si usani-d.- V., com. Vaideeni; la N., Tran- nut, com. Odobasca ; intra in
j. (la N.). silvania si MuntiT LotruluT si la plaiul Rimnicul, udind com. Dea-
Budgetul com. e la veniturI S., MosneniT TirguluT-Horezul. lul-Lung, apoT in pl. Marginea-
de 1700 lel si la cheltuelf, de O parte din mosia Rimesti a d.-s., trecind prin com.: Lacul-
moo leT. fost inchinata mängstireT Horezul luT - Baban, Dragosloveni, Plai-
In jurul com. sunt: la E., mo- de Popa Danciul la 7232 (1724); nesti, Slobozia-Ciordsti si Golo-
sia statuluT Mamul-Fumureni ; la lar cea-l'altä parte a fost cum- gan ; liara in Putna, unde ucla
V., mosia Ciutura sati tirber- parata de parintele Ion, Egume- com. Rastoaca si se varsa in
Voda ; la N., com. i.tsani-d.-j. nul mal-tasar& Horezul, si inchi- riul Putna, aproape de varsarea
la S.; com. Cepari. nata aceste manastiri. Un hri- Milcovultil. Are un curs de 85
E brazdata de dealurile : Muta sov al luT Constantin Voda Brin- kil., brazdind pl. Orasul si Mar-
Meelor si udata de valle: Beica, coveanu se exprima ast fel: ginea-d.-s., plaiul Rimnicul, din
Morisca si CAprioara. jud. R.:Sarat si parte din jud.
c§i earl att cumplrat pli ri n tel e Ion)
moje in hotarul Rtme§tilor ot S. VtIcea
Putna.
Rime§ti, com. rur., jud. Vilcea, parte luY Grigorie Vtit*aful §i a hit Zane Basinul, cuprins intre culmile
pl. frorezul, compusl din 2 ca- Zgirctul, drept talere 44.0 Laculul, ScorusuluT, Deleanul,

www.dacoromanica.ro
RiMNIC-BAIR 238 RIMNICEN1

Lupanul, Turculetul, Streaja si tor dona piraie. Virful cel mar Afluentif sal cer maI insem-
Nuci, are o suprafata de 340 inalt este de 266 m. ; mal are natf if are pe stinga : Curt-Ba-
kil. patratf. doul de cite 204 m., unul de tic, pe care-1 primeste nu de-
Afluentif sal principalI sunt: 202 m., unul de 192 m. si al- parte de izvor ; Curu-Dere, pe
pe dreapta Valea-Neagra, unita tele mal mid, puncte trigono- care-1 primeste chiar linga satul
Cu piriul Lacul si Pacurele si Va- metrice de observatie de rangul Rimnicul-d.-j. Are apa destulà
lea-Rasca, unita cu Peleticul $i al 3-lea. La poalele sale de V. si fertilizeaza locurile pe unde
Strimba ; iar pe stinga : Valea- sunt asezate satele Rimnicul - trece.
Mahriul si Oreavul, unit ca Ch.- d.-s., Rtmnicul-d.-j. si Culelia.
ceiul. Valea sa este una din cele Este strabatut de drumurile co- Rimnicelul, pilla, in jud. R.-Sa-
mal frumoase ; strimtä si inchisa munale ce duc de la cele doua rat, plaiul Rimnicul. Izvoreste
in pl. OrasuluI, unde si riul curge Rimnice, la Iuan-Cisme si la' Co- din virful Alunisulul; brazdeaza
cu iuteala, mal deschisa in pl. gelac. Este acoperit cu senil- plaiul de la N. spre S., udind
Marginea-d.-s., unde riul curge naturf si pásunI. teritoriile com. Andreasi, Du-
mal linistit si deschisl cu totul mitresti, Chiojdeni si Jitia ; trece
pentru a se cufunda in cimpie, Rimnic-Dere, pirift, in jud. Tul- prin cat. Dumitresti-d.-s., Poe-
in partea de E. a pl. Marginea- cea, pl. Istrulul, pe teritoriul nita si se varsa in riul Rimni-
d.-s. Pe apa sa sunt 30 de morí'. com. rur. Tocsof, si pe al cat. cul-Sarat, pe dreapta luI, 'fuga
sale Rimnicul-d.-s., Rimnicul-d.-j. cat. Dumitresti-d.-j. Cursul sati
Rlinnie-Bair, deal, in jud. Tul- si Culelia. Izvoreste sub numele e repede si incarcat cu o mul-
cea, pl. IstruluI, pe teritoriul de Sari-Ghiol-D ere, din poalele de time de torente. Are o lungime
com. rur. Tocsof si Cogelae; S. ale dealuluI Caragea-Punar (de de 30 kil. si 3 morl pe el.
are o directiune generala de la pe teritoriul cat. Sari-Ghiol, com.
N.-E. spre S.-V., brazdind par- Beidant) ; se indreapta spre S., Mmniceni, com. rur., in jud.
tea centrall a plaseT, pe cea de avind o directiune generall de R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe
N.-E. a com. Tocsof si pe cea la N.-E. spre S.-V. ; curge pe la 1-11 R.-Sarat.
de V. a com. Cogelac. Desparte poalele dealulta Iuci-Tepe-Bair, E asezata. la N. judetului, la
intru cit-va basinurile piriuluT intra in satul Rimnicul-d.-s., de 40 kil. spre N.-E. de orasul
Rimnicul (afluent al piriulur Ca- unde incepe a purta numele de R.-Sarat, si in partea de V. a
shncea) de acelea ale piraielor : Rimnic - Dere ; trece apof prin plasef, la 3 kil. spre V. de Mai-
Beidant (tributar al laculuI Go- satele Rimnicul - d. - j., Culelia, cdnesti, resedinta piase. Co-
lovita) si Cogelac salí Duimgi curge tot spre S.-V. si, dupa un mune maI invecinate sunt : Ma-
(tributar al laculuf Sinoe) ; 'asa curs de 14 kil., se varsá in piriul luri, la 5 kil. ; Obilesti, la 13
spre E. mal multe prelungirf, Casimcea, pe malul drept, la locul kil. ; Martinesti, la 12 kil.
din care cele mai insemnate sunt numit Moara-Cucoaner, pe hota- Se margineste la N. ca Ma-
dealurile Sarim-Meselic, Sarim- rul judetuld. Cursul sati este pu- luri ; la E., cu Maicanesti; la V.,
Iuc, Haidin si luan-Bair si, la S., in cam repede, iar malurile sale, cu Obilesti si Märtinesti si la
dealul Tala-Cula ; mal sta in incepind ceva mal sus de satul S., cu Gulianca.
comunicatie cu dealurile Casca- Rimnicul-d.-s. si pana in satul Riul R.-Sarat o udà de la N.-
lac-Bair si Veli-Tepe-Bair. Este Culelia, sunt inalte, stincoase si V.-E., formind la E. lacul Coada-
intretaiat de hotarele ce despart ripoase. Brazdeaza partea de S.- Girlel. Are si 43 puturi.
catun ele Rimnicul-d.-s., de Rim- V. a pläseI yi pe cea de V. a com. Se compune din catunele :
cul-d.-j. (ale com. Tocsof), Rim- Basinul sali este destul de Rimniceni, resedinta, la E. si
nicul-d.-s., de luan - Cisme (al mare, cuprins intre dealurile Cu- Slobozia-Rimniceni, la V.
com. Cogelac). Ondulatiunile sale ciuc-Chioi-Bair si Iuci-Tepe-Bair, Suprafata com, este de 5150
de V. se termina pe malurile pi- de-oparte si intre Rimnic-Bair hect., din care 150 hect. vatra
riuluI Rimnicul si ale afluentu- si Tasla-Cula, de alta parte. Are com., 800 hect. ale locuitorilor
luI saa Sari-Ghiol-Dere, care o intindere de 30 kil. patratT si 4200 hect. ale proprietarilor.
din pricina natura stincoase a (3000 hect.), cuprinzind teritoriul Are o populatie de 404 fa-
dealuluI sunt si ele ripoase, san- catunelor Rimnicul-d.-s. si Rim- milia, saa 1523 suflete ; o bise-
coase si imite prin unele lo- nicul-d.-j. $i Culelia (ale com. rica, Cu hramul SÍ. Dumitru, zi-
curf. Se intinde de-alungul aces- Tocsof). dita in 1834 de locuitorI, de-

www.dacoromanica.ro
RtMNICENI 239 RIMNICUL-DE-JOS

servita de i preot ì 2 cinta.- ScArisoara, Ulmusorul, Carpenul, Rimnicul, phisia,s, ce curge prin
retT ; o scoala mixta, fondata in Cumaria, Goicelul, Cilnaul pl. Siretul.d.-s., com. Gidinti,
anul 1867, frecuentata de 121 altele. jud. Roman, si se varsA in piriul
el evT. In privinta apelor, face parte Pfetrosul, pe dreapta.
Calitatea pAmintuluT este burla, din basinul riulur R.-Sarat,
Sunt 2905 hect. arabile, 2095 care izvoreste din muntele Mar- Rtmnicul, piriia,s, in jud. Su-
hect. irnas. tinul, udA pl. prin mijloc, tre- ceava, com. Dolhasca, a cAruia
Locuitoril posedA : 289 plu- cind pe Ruga comunele Jitia, obirsie este intre dealurile Hur
gurI, 2 morT cu aburf, 2 masinT Chiojdeni, Dumitresti si Buda. muzul si CiubArul, si care se
de secerat, I masillä de treerat ; Are ca afluentr principalf : Cer- pierde pe sesul SiretuluT, dupa
1097 boT, 654 vacT, 176 cal, 325 bul, Martinul, Maluselul, Corbul, ..tin curs de 4 kif.
Tepe, 2145 oT, 14 capre i 135 Turburea, Tocitoarea, SAritoa-
rimatorT. rea, pe stinga ; Recea, Folcea, Rtmnicul, (Rful-Morilor), rig,
MeserlasT sunt: 2 cojocarT, 2 Ulmusorul, Schitul, Catautul, jud. Vacea, format din dota
plapamarl, 4 timplarl si I pot- Valea - Rea, Buda, pe partea brate: Chela si OlAnesti. Am-
covar. dreapta. bele se unesc la com. SarAci-
Calle de comunicatie sunt dru- Se compune din 7 comune nesti i curg sub numele de Riul-
murile vecinale: spre Martinesti, rurale : Bisoca, la V.; Chiojdeni, Rimniculuf, varsindu-se in Olt pe
Ciorasti, R.-Sarat ; spre Malea- Jitia, in mijloc; Dumitresti, Da- malul drept, in dreapta orasuluT
nesti ; spre Maluri-Hingulesti ; nulesti si Buda, la E., Valea- Rimnicul.
spre Obilesti ; spre Gulianca. SalcieT, la S.
Budgetul com. e la veniturr Are O suprafata de 42205 RImnicul-Cogälniceanu,
de 3765 le', 20 banT, lar la chel- hect. si o populatie de 2300 fa- pe mosia Vladeni, com. Corla.
tuelf, de 3647 leT, 90 banT. salí 11440 locuitorT. teni, pl. Cosula, jud. Dorohoiti.
Produse naturale are padur/
Rimniceni, sat, in jud. R.-Sdrat, intinse. Are putin loe pentru Rtmnicul-de-Jos, p/asä, in jud.
pl. Marginea-d.-j., cat. de rese- cultura cerealelor. Sarea se ga- Rimnicul-Sarat, In partea de
dinta a com. Rimniceni, asezat seste in mare cantitate, in nu- S.-V. a judetuld. Se mArgineste
pe malul drept spre E. Are meroasele localitätT, care poartA la N. co pl. Rimnicul-d.-s.; la
lo hect. intindere si o popu- numele de Dealul-SareT, Piriul- E., co pl. Gradistea ; la S., cu
latie de 334 familif, sati 1259 Sarel, satul Dealul-SareT; chiar jud. Braila, de care se desparte
suflete ; o bisericI si o scoall. riul R.-Sarat de ad i sareaza prin riul Buzaul, si la V., cu
apele sale. jud. Buzaul.
RImniceni-Slobozia,sat, tnjud. Calle de comunicatie sunt: La S., sunt malurile BuzauluT,
R.-SArat, pl. Marginea-d.j., cat. calea judeteana Rimnicul-Jitia In interiorul plaser numeroase
com. Rimniceni, asezat la V., pe si calle vecinale, care merg pe movile. Riul Buzaul o uda. la
riul Rimnicul, la 2 kil. spre V. albille riuluf Rimnicul i al aflu- S., trecind prin comunele Ni-
de ca.t. de resedinta. Are o in- entilor sal'. E acum unit cu pl. sipuri i Visani; un alt curs de
tindere de 40 hect., cu o po- Rimnicul-d.-s. apA este piriul numit Valea-
pulatie de 70 familiT, saa 264 Bouluf, care uda plasa prin mij-
suflete. Rimnicul, deal, pe mosia Buda, loc precum si cotnunele Costieni,
com. cu acelasf nume, pl. Herta, Balacianul, Galbenul, si formeaza
pkitz, in jud. Rimni- jud. Doroholfi. In cursurf miei helestae, ce poarta
cul-SArat, asezat in partea de numele comunelor Ruga care
V. a jud., in partea sa cea maT Rimnicul, deal, pe mosia Buda, se afla ; Valea-Bouluf se varsa in
muntoasa. Este brazdat la V. com. Buda, pl. Herta, jud. Do- intinsa baltA jirlaul salí Vaceni.
de muntif Bisoca, Pietrele-FeteT, rohoiii. Este formata din comunele
Piatra-Penef, Carimbiul, Omul, rurale: Salcioara, Ghergheaca,
Furul, tejicul; la E., de Cul- Rimnicul, deal, in raionul ora- la N. E., Costieni -MarT, Cos-
mea-Lupaul, dealul Magura, Dea- suluT Rimnicul, pl. Ocolul, jud. tieni-d.-j., Socariciul la V.; Ni-
lul-Chiojd en ilor, al-D u mitrestilor, Vilcea, pe care se cultiva 81 sipuri, Visani, Drogul, Jirlaul, la
Dealul Rosu; la V., de CatAutul, hect., 25 arif vie. S.; Balacianul, Galbenul si $10-

www.dacoromanica.ro
RiMNICUL-DE-JOS 240 RÌMNICUL-SARAT

bozia-Galbenul, la mijloc. Rese- boca, lar prin mijloc, de dealu- Are o suprafata de 77 hect.,
dinta este in com. Balacianul. rile Cilnaul, Baba, Doul-Coaie, Cu o populatie, in maioritate
Are o suprafata de 48920 Fintina-Turculd i Strejesti. compusa din BulgarI, de 44 fa-
hect., si o populatie de 2504 In privinta apelor, partea de sati 172 suflete.
familiI, sati 12504 suflete. E. face parte din basinul riuluI Prin el trece drumul comu-
Pamintul plasel este produc- R.-Sarat; si partea de V. din nal Culelia-Sari-Ghiol.
tiv, bun mal cu seamá pentru basinul riuluf Cilnäul. Rimni-
agricultura, care e principan cul o uda. la E., trecind prin Rimnicul-SArat, _lude', ce sI-a
ocupatiune a locuitorilor. com.: Dedulesti, Ba'beni,Zgirciti luat numele de la riul Rtinnicul-
Comerciul consta in importul si Jideni. Acest riú primeste ca Sarat, care-1 uda prin mijloc.
de coloniale, instrumente aggi- afluentl : Valea-Dedulestilor, Mo- Este asezat intre 24° 18'
cole i in exportul de cereale canca, Badila, Capraria, Izvo- 250 28' longitudine orientan si
si vi te. rul, Baba, Greabanul, Oreavul 450 4' si 450 48' latitudine
Calle de comunicatie sunt : Putrida CilMul o uda la V., boreall, aproape in mijlocul
calea ferata Buzga-Rimnicul-S5.- trecind prin comunele : Cimpu- 1.0, si este unul din cele 6 ju-
rat, la V.; drumul comunal Rim- lungeanca, Valea-RateT, Racovi- dete (Oltul, Rimnicul-Sarat, Ro-
nicul-Faurel, ce trece prin mijlo- teni, i primind ca afluentI pi- man, Tecuciul, Vasluiul, Braila),
cul plasei, i drumurile vecinale. raiele: Carpinisul, Hirboca, Par- care nu ating de loc fruntaria.
E acuna unita cu pl. Gra- dosi i Iernatica. Este coprins intre jud. Putna,
distea. E forma din comunele Buzati, Bräila, Tecuciti i Co-
Cimpulungeanca, Margaritesti, vurluitt
Rtmnicul-de-Jos, sat, jud. Tul- Valea-RateI si Racoviteni, la V.; Incepind din muntele Furul-
cea, asezat in partea de N. a Pardosi, Gre.abanul i Putrida cel-Mare, numit i virful La-treI-
com. Tocsof, la 7 kil. spre N. de la rnijloc ; Dedulesti, Babeni, Hotare (cAcI se afla intre
resedinta, Tocsof, pe ambele Zgirciti i Jideni, la E.; Baltati judete vecine, Buzati, Putna si
maluri ale piriuluT Rimnic-Dere. Obiditi, la S. Rimnicul-Sarat), hotarul judetu-
Are o intindere de 92 hect., Are o suprafata de 30249 luI se urca in sus pana la Mun-
si o populatie de 63 fama', sati hect., cu o populatie de 4543 tele-Prelung, se indreapta apoI
280 suflete, cea mal mare parte familiT, sati 11991 suflete. Rese- spre E., catre stincosul munte
BulgarI. dinta plasel este in com. Zgirciti. Omul, i culmea Fundul-Milco-
Pamintul este favorabil pen- Productiunile plaseI sunt : la vulta, de unde izvoreste riul
tru agricultura si gradinarit, ocu- V. pA.durile; la E. si mijloc, viile, Milcovul; de ad i hotarul urmeaza
patiunile principale ale locui- sí la S., cerealele. cursul riulur Milcovul, se in-
torilor. Comerciul constä in importul dreapta inteo directiune con-
Are o giamie, cu un hoge. de manufacturl, tesaturr si in tinua spre N.-E., printre cul-
Printeinsul trece drumul Ciu- exportul de lemne, vite si ce- mele AlunuluI, LaculuI, Chicioa-
ciuc-Chi oi-Sari-Ghi ol. reale. rei de o parte (jud. R.-Sarat)
Calle de comunicatie sunt : culmea abata de alta parte
Rtmnicul-de-Sus, plasd, in jud. calea ferata i oseaua natio- (jud. Putna), pana la satul Sin-
Rimnicul-Sarat, in partea de V. nall Buzati-Rimnicul-Sarat ; ca- dilari ; de la Sindilari hotarul
a judetuluI. E udata de riul lea judeteana Rimnicul-Jitia se indreapta spre E., pe riul
R.-Sarat, in partea de E. drumurile vecinale. Milcovul, trecind pe l'higa sa-
Se margineste la N. cu plaiul E acum urda cu plaiul Rim- tele Vilaneasa, Valea-Largd,
Rimnicul ; la V., Cu jud. Buzdul, nicul. (v. a. n.) Valea-Rea, Pitulusa i Broten!
despartit prin culmea Cimpu- (jud. R.-Sarat), Sindilari, Mera
lungeanca ; la S., cu pl. Rim- Rimnicul-de-Sus, sat, jud. Tul- si Capeleanul (lud. Putna); din
nicul-d.-j., si la E., cu plasile cea, pl. Istrului, asezat in par- dreptul catunultif Brosteni, ho-
Margin ea-d.-s. si Gradistea. tea de S. a plaseI si in cea de tarul i riul se indreapta spre
Face parte din regiunea dea- N. a com. Tocsof, al cara el- S.-E., iar in dreptul catunuld
lurilor si este brAzdata la V. tun este, pe ambele malurl ale Pintecesti (R.-Sdrat), hotarul, pa-
de cuhnea Cimpulungeanca, cu piriuluf Rimnicul, la 8 kil. spre rasind riul Milcovul, care si-a
virfurile Licoi, Damieni si Hir- N. de re§edintit. schimbat cursul, urmeaza vechia

www.dacoromanica.ro
RIMNICUL-SXRAT OUDED 241 RIMNICUL-SARAT (JUDED

albie a riuluT ; ajungind la ora- Clociti i ifirboca, aviad o di- lungeanca, Bisoca i ptriul Re
sul Focsani, Il inconjoara pe la rectiune maT mult spre N., a- cea.
S. (maT inainte de 1862 trecea poT trece muchitle dealurilor Ri- Orografia. Regiunea mun-
chiar prin oras, inchizind in jud. chitelele, Motohani, Gardoaia, toasa coprinde o mica parte din
R.-Sarat o parte din oras, nu- Licoi i Dimiana ; de aci se in- Vestul judetuluf ; e cuprinsa pe
mita Focsani-Muntenestf); se in- dreapta numaT spre N., tinind de-o parte 'filtre calima ce pleaca
dreapta spre E., pana la com. muchia Cimpulungeanca, trect nd din muntele Furul-Mare, merge
Maluri, de unde se coboara spre prin virfurile Homocioaia, Ciar- pana la mu n tele Omul si urmeaza
S., pana da iarasI de riul Mil- pulungeanca, Caranaul, Tatarul, cursul Milcov uluT, patilla comuna
covul, it taie, da de riul Rtmna, Cumatra, Carpenul si Brosteni. De ad, o linie imagi-
Il tale si pe acesta ; se Indreapta Dinul (Tutuiul) ; se indreapta nara, ce, ar trece prin culmile
spre S.-E., si dupd mal multe apor spre S., pe culrnea Ulmu- Priveghiul, Virful-Deleanulur si
cotiturT, trecind pe Ruga com. sorul, trecind prin piscurile Min- Piciorul-NuculuT, taie riul Rim-
Maluri i Maicanesti, taie 11111 dra, Locusta, i ajunge in ma. na, mal sus de com. Odobasca,
R.-Sarat, se urca pe cursul a- sivul Bisoca, de unde se ridica culmea Dealutuf-Lung, ptrtut Va-
cesta rin, pana la catunul in sus pe pirtul Bisoca si pe lea-Neagra si Peleticul, trece
lesti, in dreptul cal-tila se vars5. muchia formtnd un drin dealut Lupan, tate riul Mot-
Rimnicul in Putna ; pe aceasta mic arc pana atinge riul R -Sa- naul, tina cat. Gura-TrestieT,
intindere de 60 kit, se limiteaza, rat, la locul nurnit Podul-Coitel; trecind prin Lacul-cu-RichitT, se
cu jud. Putna ; de la Girlesti, de aci, pe albia RimniculuT, se tasa apol in jos, pe virful dea-
hotarul urmeaza o directie spre indreapta spre V., avind pe lurilor Rosu si Magura, inchide
E., ajunge la riul Siretul, la stinga piriul Saratelul, muchia com. Jitia, taie riul R.-Sarat, in-
com. Corbul, despartindu-se pe BisericuteT, Gavanul i Curcu- tre Chiojdeni i Jitia, si se o-
aceasta scurta distantä, de 13 beta-Mica, pana la punctul nu- preste in virful Tutuiul san Di-
kil., de jud. Tecuciii ; de la Cor- mit Urzicarite de unde se ridica nul ; de ad urmeaza limita ju
bul, hotarul urmeaza cursul riu- spre N., pe la poalele muntelut detulul, trecind prin muntele
luT Siretul, pana la gura BuzAu- Curcubeta-Mare, urmeaza cursul Ulmusorul, Bisoca, índila, riul
luT, despartindu-1 pe o distanta riuluT Recea, numit si Fundul- Rtmnicul, muntiT Virstele si Fu-
de 12 kit. de judetut Covurluin ; Rimnicelulul, unul din izvoarele rul-Mare. Partea muntoasa co-
de la gura Buzaulul hotarut ur- riuluT R.-Sarat, avind la dreapta prinde cam a 8-a parte din in-
meaza cursul riuluT Buzaul, in- Virful Piatra-PeneT si Carimbul tinderea judetutuT, adica o su-
teo directie spre S.-V., si, dup5. si ajunge la defileul prapastios, prafata de 400 kil. patratl, ocu-
numeroase cotiturr, trecind pe numit Belciul, de unde izvoreste pind maT tot plaiul Rimnicul si ju-
Ruga comunele Domnita, Raco- pIriul Recea; de ad, descriind matatea vestica a piase Orasul.
vita, Gradistea, Ciineni, Visani, un mic arc spre V., urmeaz5 Culmile, care strabat aceasta,
Nisipuri, pana la Movila-Epis- cursul piriuluT Martin, trectnd regiune sunt masivo! Bisoca,
copuluT, it desparte pe o in- pe la poalele munteluT Furul- al caruT vIrf atinge 973 m., la
tindere de 70 kit, de jud. Braila; Mare, se urca apoT In virful hotarul dintre jud. R.-S5.rat si
de la Movila-EpiscopuluI, hota- punctul de unde am plecat ; pe Buzan, si ale cara ramificatium
rul urmeaza o linie artificiala, aceasta. Intindere de 8o kil. se principale, sunt : indila, Popa,
in directia de N., trecind prin desparte de jud. Buzan. Cetatuia, Ripa-Alba, Ghizdita,
apa CosteluluT, pana in dreptul Se margineste la N. si N.-V., Ulmusorul, ce se intind printre
catunuluT Cochirleanca (Pirliti); cu jud. Putna, de care se des- riurite Rtmnicul i Buzaul. O cul-
de aci hotarul se indreapta spre parte prin muntil Omul, Ste me, ce pleaca din Furul, trece
V., tale catea ferata hure sta- jicul i riul Mitcovul ; la N.-V., prin Omul, si de ad i se desface
tiile Boboc i Zoita, la kil. 145, cu jud. Tecuciil si Covurluin, in doul culmT, una spre V. In
unde, factnd o mica cotitura, despartindu se de Covurluiti prin jud. Putna, si a doua spre E.,
se indreapta. spre N.-V,, taje riul Siretul ; la S.-E., co ju- inchizind ast-fel Valea-Milcovu-
soseaua nationalá si de aci a- detul BrAila, despartindu-se prin luT. Cea din R.-Sarat are ca vir-
junge in rtul Cilnaul, lit drep- nul Buzaul ; la S.-V. si V., cu furT Orbul, Stejicul, Girbova,
tul satulur Fundeni (Buzan); judetul Buzan, despartindu-se Pacurele, Sorbul, Spoata, Lacul
trecind Cilnaul urca dealurile prin culmile Hirboca, Cimpu- si Chioara, care trimit ratnifiea-

65940. J'arete Mojonar Geogralio. kg. V. 81

www.dacoromanica.ro
RIMNICUL-SARAT (JUDET) 242 RIMNICUL-SARAT (JUDET)

tiunI printre afluentiT Rimnicu- SlimniculuT si RimniculuT ; dea- SArat tine de marele basin al
luT, si acei af RimniculuT si Rim- lul CilnAuluT, cu virfurile : Fun- SiretuluT, sub-divizat in alte ba-
nel ; princi palel e ramificatiuni dul-Ciln AuluT, Spidele, Poiana- sine maT miel'. Riurile care-I udd
sunt: Neculele, cu virful Pietrele- PAruluT, Poiana-MalaiuluT, Baba, sunt : Milcovul, la N.; Rimna,
Fetel, culmea MAgura, cu virful DouA-Coaie, Strejesti, si cu ra- Slimnicul si Rimnicul, la mijloc;
MAgara, dealul Stoica, cu virful mificatiile sale : Schitul, CáltAu- Cilndul, la V., si BuzAul, la S. Cel
Stoica, Lacul-cu-RichitT si Dealul- tul, Buda si Fintina-TurculuT, maT insemnat din toate, pentru
Rosu, printre riul Motndul si Rim- printre afluentiT riuluT Rimnicul judet, este riul R.-SArat, care-1
nicelul. Culmea Alunultd, printre si CilnAul ; dealul Cimpulun- udd prin mijloc, trecind si prin
MotnAul si afluentiT M'une, cu geanca care se desface din dealul orasul R.-SArat, capi tala jude-
virfurile : Alunul, Furul si 'As- Tutuiul, cu virfurile : Carpenul, tuluT, si care a dat numele sAti
tuni, trimitind pe dreapta cut; Cumätra, Valea-SAlcieT, Cimpu- si judetuluT si capitalei sale ;
mile : Dealul - Lun g, Peleticul, lungeanca, Modreni, Licoi, DA- apoi vine Rimna, la N., care udd
Tinosul 5i Ldstuni, printre a- mieni, Hirboca si Clociti, prin- tirgusorul PlAinesti ; alnAul, Mil-
fluentil RimneT. Culmea-Lacu- tre afluentiT riuluT CilnAul si SIA- covul ; lar in partea de S. se
luT, ce se desface din virful La- nicul, si desparte judetul Bu- gAseste basinul marilor lacuri
culuT, printre Rimna si afluentul zdti de jud. R.-Särat. Regiunea Balta-Albd, Amara, VAceni si
sda Valea-NeagrA, prezintincl dealurilor e acoperità cu intinse apoT basinul BuzAulur.
virfurile Tigna si Petreanul. pAsunT, numeroase viT si cite-va Suprafala. Imparlirea admi-
Culmea-ScorutuluT, ce pleacA din semAnAturl. nistrativa' fi Populafia. Dup5.
virful Poarta-ScorusuluT, printre Regiunea cimpuluT ocupa par- hotarele ce am descris, judetul
afluentiT Mama si MilcovuluT, tea de E. a judetuluT, si este are forma unuT trapez neregulat,
cu virfurile : Scorosul, Cumea- coprinsA intre calea feratA, riul ale cArui colturT ar fi : muntele
na, Crucea-CiocAnelulul, Delea- Buzdul si hotarul despre N. al Furul, indilari, Gura-BuzAuluT si
nul, Capra si Teiusul. judetuluT, din spreP utna, Tecuciti Movila-EpiscopuluT. Diagonalele
Regiunea dealurilor coprinde si Covurluiti. Are o intindere cele mal marr sunt : de la Furui
partea de mijloc a judetului si de aproape 2500 kil. pdtrati, la gura BuzAuluT, lungl de 90
este coprinsl intre limita regi coprinzind plAsile Rimnicul-d.-j., kil., si de la indilari la cotul
uneT muntilor, si calea feratA ce Gradistea, Marginea-d.-j. si par- Clinenilor, lungd de 8o kil. In-
taie mijlocul judetuluT, incingin- tea de E. a plAseT Marginea tregul circuit este de 250 kil.
du-1 ca un briti. Are o intindere d.-s. InAltimile variazA intre 5 Suprafata jud. este de 334000
de 550 kil. pAtratI, si coprinde si so m. Este o intinsA cimpie, hect., sati 3340 kil. pAtratT.
partea de E. a plAseT Orasul, accidentatA de malurile Rimni Este impArtit in 7 plAsT :
partea de V. a plAseT Marginea- culuT, BuzAulta, Siretultil si ale t. Plaiul Rimnicul, in partea
d.-s., si intreaga plasA Rimni- lacurilor. Numeroase movile, cele de V., brAzdat de numerosT
cul-d.-s. InAltimile sunt coprinse mal multe artificiale, sunt rds- muntl si plaiurT, udat de rlul
intre 700 si 20 m. Principalele pindite in aceastA regiune. Pu- Rimnicul si format din 8 co-
dealuri, carT brdzdeazA aceastA tine riurT udl cimpia, si afard mune : Jitia, Bisoca, Dumitresti,
regiune sunt : Deleanul, cu ra- de riurile Buzául, R.-SArat si Si- Chiojden'i, Buda, Ddnulesti, Dea-
mificatiile sale : Hopa, Prive- retul, cele-l'alte n'al."' nicT o im- lul-Lung si Valea-SAlcieT, cu re-
ghiul, Cucul, Capra, Teiusul, portantA, fiind formate din ploi ; sedinta in Dumitresti, si avind
Perisorul, Cornitele si Piciorul- In schimb ins5., multe, marT si o suprafatl de 42205 hect.
NuculuT, printre afluentiT riulul numeroase lacurT sunt risipite 2. Plasa Orasul, in partea de
Milcovul si RimneT ; Dealul-Lung, pe aceastA regiune. Principa- N., brAzdatA la V. de munti, la
Peleticul si Tinosul, printre aflu- tele sunt: Balta-Albl, Amara, VA- mijloc si E. de dealuri acope-
entiTriuluT Rimna ; dealurile Cos ceni, Ghergheasa, Boldul, Putu- rite cu vii si semAndturT. Mil-
tandoiul si Calita, continuatiT ale rosul, Ciulnita, MAxineni, Hin- covul o udg la N., Rimna la S.
PeleticuluT ; dealul Lupan si Tur- gulesti, Voetinul, Negrul, etc. E formatA din 14 comune : An-
culetul (360 m.), cu ramificatiile PAmiatul sdii este fertil si este dreasi, Blidare, Bontesti, Bu-
Streaja, Nuci, Ddnulesti, Jinu- acoperit cu semAnAturT intinse desti, Brosteni , Cimpineanca,
mul, Cotatcul, Gurguiatul si Ple- si bogate. Cirligi, Cotesti, Golesti, Fara-
sesti, printre afluentiT RimneT, HidrografiajudetulRimnicul- oanele, Odobasca,Risipiti si VI-

www.dacoromanica.ro
RININICUL-SARAT (JUDED 243 RIMNICUL-SARAT (JUDET)

tescol, Cu resedinta in Cotesti. nenilor. E formatA din 12 co- din care cele mal importante
Are o intindere de 44506 hect. mune : BAlesti, CiorAsti, Corbul, sunt : la Bisoca, sulfuroasA
3. Gradistea, la S.-E., citan Gulianca, Hingulesti, MAicAnesti, sOratA, Poiana-MArului, sulfuroa-
intins, udat la N. de Rimnicul Maluri, MArtinesti, MAxineni, O- sA dulce, MAnAstirea - lur - Birsa-
si la S. de BuzAul, lingA care bilesti, Rimniceni si Siobozia- che, pe pirtul Furul, intre muntif
se af15. bOltile Amara g Balta- MihAlceni, cu resedinta In Mi- Purcelul si Carimbul. Mal sunt
Alba. E formatA din 13 comune: cAnesti. Are o intindere de 67315 fierbAtorr la muntele Cloco-
Amara, Balta-AlbA, Boldul, hect. tisul, pe malul drept al Milco-
Domnita, Gradistea-d.-j., Aceste plAsT sunt azT (1900) vuluT.
Gradistea-d.-s., Merina, Nico- unite, formind 4 plAsT Margi- In tot judetul sunt : 26882
lesti, Puesti, Racovita, trabeiul nea-de-jos Orasul, caT, 173 mOgarl, 65934 vite
si Valcelele, cu resedinta in co- de-sus plaiul Rimnicul, Mar- mal-1 cornute, £40441 cm, 28459
muna Gradistea-d.-s. Are o in- ginea-de-sus, Gradistea Rim- porcT ?1 5910 capre (Decembrie
tindere de 49904 hect. nicul-de-jos. 1900).
4- Rimnicul-de-sus, In partea Populatia jud. R.-SArat e de Stupl cu albine sunt 9429.
de V., strAbAtutl de numeroase 136467 suflete (i900). Viile ocupl o suprafatl de
dealurT, brAzdatA de Rimnicul Bisericile tin de Eparhia Bu- 9052 hect.
la E. si de alnAul la V. E for- zguluf. Calle de comunica//e sunt:
matA din 13 comune : BAbeni, coale: un gimnaziti in R.- calea ferat1 Buzati-Focsani, ce
BAltati, Cimpulungeanca, Dedu- SArat ; i coalä primará ru - trece prin com. Zoita, Rimni-
lesti, GreabAnul, Jideni, Marga- ra15. si 5 scoale primare urbane cul, Sihlea, Gugesti si Cotesti-
ritesti, Obiditi, Pardos', Putre- (3 de bleti si 2 de fete) in ca- calea nationall Buzld-Focsani ;
da, Racoviteni, Zgirciti si Va- pitala jud, ; ¡cm scoale rurale clile judetene : de la Rtmnic la
lea-RateY, pe o intindere de tnixte si i i coale de cAtun Jitia, la Puesti, la MAicAnesti, la
30249 hect. (1900-901). Balta-Albl ; o multime de al
Marginea-de-sus, asezatA in 7ustilia e reprezintatA prin 82 vecinale 'filtre comune.
mijlocul judetuluT, brOzdatá la judecAtoril comunale, 3 judecA- Din trecutul judefulut. te-
V. de dealurT, la E., cimple, u- toril de ocol si i tribunal, Tare fan-cel-Mare, Domnul MoldoveT,
dad, de Ritnna la N. si de Slim- depinde de curtea din GalatT. luptindu-se cu Radu-cel-Frumos,
nicul la S. ¡E formatA din 13 Serviciul sanitar. Sunt 6 me- Domnul MuntenieT i aliatul Tur-
comune : Bogza, Bordesti, Dra- dicT in resedinta judetuldf, 2 cilor, la 1474, bate pe Radu, care
gosioveni, GoIoganul, Lacul-lut- sub - chirurgY, 3 vaccinatod al fuge la Turcr, lar el intrA in Rim-
Baban, PlAinesti, Popesti, Sihlea, judetuluT, 3 moase, 2 farmacistT, nic, si pune fundamente/e biseri-
Slobozia, Slobozia-Ciorgsti, Tim- doctor al orasuluT, i doctor al Piatra satí Doma easca. Cu pu-
boesti, Urechesti si Voetinul, spitaluluT judetean si spitaluluT tin inainte de Tepes, se luptase
Cu resedinta In PlAinesti. Are Bagdat. Sunt 2 spitale in rese- cu TurciT, si se stie i asa-e
o Intindere de 60529 hect. dintA, i in PlAinesti. locul de unde iI fOcea el te-
Rimnicul-de-jos, la S., dm- firoductiunr. Minerale : Piri- pele pentru Turcil prizonierT :
pie intinsA, udatA la S. de riul Bu- ta se gäseste la ArgintAria-Ve- este dealul Teapa, in plasa Ora-
zAul, lingä care se allá balta VA- chie, la Malul-Negru, la Sdrr sul, comuna Odobasca. $tefan
ceni. E format5. din 12 com.: BA- si pe albia riuluT CilnAul. Sarea a bAtut pe Radu /a Cursul-ApeT,
lAceanul, Costieni-d.-j., Costieni- geml formeazA muntl de sare : care nu este probabil de cit cur-
Mati, Drogul, Galbenul, Gher- Dealul-SariT pe valea Rtmnicu- sul apeT RimniculuY, si, In ade-
gheasa, Jirlaul, Nisipuri, SA/ci- luT, La-SArT, pe valea SOrAtelu- vAr, la MArtinesti, legenda spune
oara, Slobozia, Socariciul si Vi- id si La-SArI in muntiT SAriT. de o bOtAlie intre Domnul *te-
san', cu resedinta In BAlAceanul. Lignit se &este la Pliscul, lingA fan i Radu. Din acest timp
Are o intindere de 48920 hect. cItunul Lindilari, in dealul judetul a rAmas linistit; semna-
Marginea-de-jos, in partea jea, la Modreni, pe valea Cil- llm tusa trecerile armatelor tur-
de N.-E. a judetuluT, cimp in- nAuluT. Pètrolia se &este la cestl, In Polonia, pentru rAz-
tins, brAzdat la V. de Rimni- Valea-Rea si la Scropus. AfarA boalele lor.
cul si la E. de Buzánl si Sire- de Balta-Alb5., lac salin, se mal Declarindu-se rAzboiti filtre
tul, care formeazA. balta MAxi- gAsesc izvoare de apA sulfuroasA, Turci i Rus!, RusiT, in unire cu

www.dacoromanica.ro
RIMNICUL-SARAT (ORA) 244 RIMNICUL-SARAT (ORA)

AustriaciT, bat pe Turcl la Marti- tinderea mosieT Domnesti, care Biserica Robeasca, cu hratnul
nesti, la 1789, dupa care se in- este tot a orasuluT. Adormirea Mala Domnulta si
cheie armistitiul de la Focsani ; Este impartit in 3 culorl : Sf. Spiridon, zidita in 1784 de A-
dar razboiul continua in anul ur- Rosu, in centru, care coprinde sanache Nicolescu, biv-vel-pitar
mator, si se termina numar prin vechia parte, numita Vatra-Ora- si sosia sa Maria ; s'a reparat
pacea de la Bucuresti, 1812, suluT; culoarea de Galben, la S., in 1814 de biv-vel-serdar Asa-
cind RusiT iaü Basarabia. Pana. care coprinde vechile mahalale nache Robescu ; e ingrijita de
la 1862, jud. purta numele de Pitareasa si Erculesti ; culoarea stat ; are 2 preotT, I cintaret si
Slam-Rimnicul, si resedinta lul de Albastru, la N., care coprinde paracliser ; a fost inchinata
era in Focsani-Muntenestl, lar mahalaua SE Nicolae. Sf. Mormint ; inainte de secu-
de atuncT isT schimbd numele Are 117 strade, si 2114 de larizare avea mosia Nisipurile,
in cel de Rimnicul-Sarat, si-sT case. Jideni si 40 pog. vie in Jideni.
muta. capitala sa in firgul Rita- LocurT de plimbare sunt : Biserica Bagdat, cu hramul
nicul-Sarat, care cu timpul de- Calca VictorieT, Gradina Sf. Dumitru i SE Toma, zidita
veni un mare antrepozit al pro- situata in centrul orasu- In 1753 de Dumitrascu Bagdat,
d ictelor din acest roditor judet. lul, intre strada Carol I i bu- reparan. in 1870-71 de Toma
levardul JustitieT, si avind o in- Bagdat, fiti adoptiv al paharni-
Rimnicul-Särat, com. urb., in tindere de 4 hect. culuT Alecu Bagdat ; are ca de-
jud. R.-Sarat, pe malul sting al Serviciul sanitar se face de serventl 2 preotT si 2 cintaretr,
riuluI Rimnicul, situata intre 450 medie al orasuluT, I medic vete- din care t paracliser ; n'a fost
22' latitudine boreala si 24° rinar si t moasa. Sunt 2 spitale : inchinata nicaerT si poseda si
43' longitudine orientala. spitalul judetean, cu 40 paturI, si asta-zT mosil, vil, pravaliT, etc.,
E asezatä in partea de S.-V. spitalul Bagdat, Cu 12 paturT. din carT se intretine i spitalul
a judetultd, si in partea de E. Are o populatie de 13134 su- Bagdat.
a piase Rimnicul-d.-s. flete : 68841)1f-batí si 625o l'eme' Bisericile apartin Eparhiel din
Se margineste la N.-V. si S. (1899). jud. Buzati.
cu mosia sa numita Mosia-Dom- Sunt 8 bisericT ortodoxe, de- Este in R.-Sarat un gimnazin,
neasca, iar la V., cu riul Rina- ssrvite de i i preotT, I diacon, fundat la 18895i care poarn nu -
nicul-SArat, care-1 desparte de m cintareti i 3 paracliserl ; 3 mele cunoscutuluT barbat poli-
comunele Zgirciti si Baltati. sinagoge, cu 3 cintaretT. tic Vasile Boerescu ; 2 $coale pri-
Este asezat pe un platoti din- Bisericele ortodoxe cele maT mare urbane de bAet.T; 2 $coale
tre riul Rimnicul i piriul Valea- principale sunt : urbane de fete si o scoala ru-
Cotatcul, platott avind o incli- Biserica Piatra sati Domneas- rala. mixta (1900 90 I) ; 2 $coale
nare spre S.-S.-E. ca, cu hramul Cuvioasa Paras- , private. Cea d'intiiti scoaIä pri-
Este udat in partea de V. de chiva, zidita din temelie de Ste- mara. urbana. s'a infiintat la 1864,
riul RimnicuI-Sarat, care curge in fan-cel-Mare, Domnul MoldoveT, a 2-a la 1867.
directiune de la N.-V. la S.-E. pe la 1474, dupa nzboiul cu
Iazul-Morilor, ce se desface din Radu -cel-Frumos. La incepuf Din 2370 hect, suprafata o-
riul Rimnicul, din dreptul com. a fost de piatra, de unde i nu- rasuluI R.-Sarat, 1866 hect. sunt
Jideni, curge d'alungul orasuluT ; mele de Piatra. S'a reparat in ocupate de Mosia-Domneasca.
apa, atit a riuluI Rimnicul, cit urma de familia C. Dragomi- Aceasta se margineste la E. cu
si a Iazului-Morilor, fiind sa- rescu. Are ca deserventl 3 pre- riul R.-Sarat, si cu mosia Baltati,
rata. si rea de baut, apa po- otT, i cintaret si i paracliser. Bnesti-Dumitresti ; la N., cu mo-
tabill se aduce din catunul Ra- Biserica catedrala, cu hramul sia Jideni, si la S., cu mosiile
ducesti (al com. Babeni), la o Adormirea Maicil DomnuluT, zi- Obiditi si Rubia. E divizata. in
departare de 71/2 kil. spre N.-V. din in 1697, de Constantin Ba- 6 parchete si e arendata pen-
de oras, prin tuburT de paraint, sarab-Voevod si Mihail Canta- tru agricultura; 12 hect. sunt
si se distribue in oras prin 12 cuzino, Vel Spatar ; are ca de- arendate pentru gradinariI, 18
fin tini. serventT 2 preotl. A fost inchi- hect., in partea de N. sunt re-
Are o suprafan de 2310 hect., nata manastirei Muntele-SinaT. zervate pentru exercitiT militare,
din care 444 hect. ocupate de Are 2 preotT, i diacon, 2 cin- si 636 hect. pentru pasune.
vatra orasulur si 1866 hect. in- taretl si t paracliser. Mal sunt in comuna 2 miel

www.dacoromanica.ro
RiMNICUL-SARAT (RKT) 245 RiMNICUL-ViLCEA

fabricT de sapua, 8 poverne de mal india spre N.-E., pana la ca- halceni, Martine$ti, Ritnniceni si
fabricat rachi5, apoT 2 fabricT tunul Intre-Rimnice, de urtde, Mdicanesti sati Bolboca.
de luminarl, lo fierariT, t r lem- avind o directie spre E. pana AfluentiT sal mal insemnatT
nariT; 34 cizmati, 2 dogarT, la cat. Bicesti, face o mare curba sunt : pe dreapta : Recea Mot-
olar, 22 croitorT, 3 boiangiT, in forma de S. intors, pana la dovanul, Sari (prin aceste lo-
3 hotelierf, 2 librad, i tipograf com. Dedulesti ; de ad se in- curl el primeste o multime de
litograf. dreapta spre S.-E., pana mal Oraje a caror apa T-aa sarat-o
Comerciul este activ ; se face jos de orasul R.-Sarat, de unde si pe a luT de unde i numele),
de 452 persoane $i consta In ia directia continua spre N.-E., Schitul, Catautul, Valea-Rea, Sa-
vinzati si cumpararT de lemne, pana la comuna Ciorasti ; apoT ra% unja cu Bula, Dedulesti,
vite, lemne de constructie, vin, se indreapta spre N., pana la Buda, Oreavul, unit cu Greab5.-
rachiti i manufacturl. catunul Tataranul, i dupa ce nul si Putreda ; pe stinga, Pur-
Sunt in oras urmatoarele pi- face o mare curb5., se mndreap- cel 11, Cerbul, Corbul, Turburea,
ete: Piata-Halelor, situata in cen- tá E., si, la cat. Bolboaca, Saritoarea, Motnaul, Durnitresti,
trul orasuluT, linga riul Rimnicul, iese din jud. R.-Sarat, infra in Mocanca, Badila, Capraria si
unde se vind toate cele necesare jud. Putna, si, dupa cit-va drum, altele mat micf. Mal are apoT
pentru alimentatiune; Plata Li- se varsa in riul Siretul, pe dreap- vre-o 15 iazurl de ale morilor
bertätiT, in partea de N. a ora. ta luT, In dreptul com. Fundeni in Jideni, R.-Sarat, Baltati, Obi-
suluT, unde se fac bilciurile anu- (jud. Tecuci5). Are un curs In diti i Stubeiul. In cursul
ale si saptaminaie, pentru vinzarT forma unuf semi-cerc, avind si cind apele sale vin marT, ali-
de vite, lemne i cereale. izvorul si Imbucatura pe acelasT menteaza si cite .va lacuri de
Bilciurile, carl se fac ad i sunt : grad latitudinal. Are o lungime pe malurile sale, ca : balta Ne-
la Sf. Gheorghe (23 Aprilie), cam de 150 kil. Cursul sati grul, in com. Balesti, Coada-
Dragaica (la 24 Iunie), la Ispas pana, la cat. Bicesti este repede GirleT, In Rimniceni. Pe el sunt
(MaT, la Inaltare); in arara de de tot ; de ad i pana la R.-S5.- mal mult ca 40 morT.
aceste 3 bilciurT maT sunt rat se mal donaoleste, pentru a
bilciurile saptaminale, ce se fac deveni linistit de tot pana la Rimnicul-Särat, stalie de dr.-
in plata Halelor. varsarea luT. d..I jud. R.-Sarat, pl. Rimni-
Soseaua nalionald Buzati-Rim- Basinul Oti este coprins intre cul-d.-s., com. urb. R. - Sarat,
nic-Focsani, trece prin partea muntiT Omul, Stejicul, Stoica, pe linia Buzail-Marasesti, pusä
de V. a orasuluT de unde pleaca Alunul, culmea Lupanul, Dea- in circulatie la 13 Iunie 1881.
calle judetene spre Jitia, spre lul-Turculetul, Magura - C5pati- 118.43 m. d'asupra niveluluf
Maicanesti i spre Balta-Alba, neT, Streaja, Jinurul, Cotatcul, MariT. Venit pe 1896: 422433
alte drumurl vecinale spre la N., $1 intre muntiT : Curcu-
comunele invecinate : Zgirciti, beta, Bisoca, Dealul-CilnauluT,
Stubeiul, Voetinul, etc. Spidele, Poiana-ParuluT, Baba, Rimnicul - Vilcea, ora', situat
Nu se cunosc fapte relative la Dou5.-Coaie, Fintina-TurcutuT sub poalele dealult4 Cape/a, la
fundarea orasuluï. Pe la anul Strejesti, la V. si S. confluenta riurilor Rimnicul si
1474 exista, cacT vedem pe Ste- Basinul are o intindere cam de Oltul. Are o suprafata de 16
fan-eel-Mare, in razboiul luT cu itoo kil. patratT i coprinde mal kil. patratT. Este capitala jud.
Radu-cel-Frumos, ca intra in o- tot plaiul Rimnicul, cu comunele: Vilcea i resedinta Episcopa-
ra i pune temeliile bisericer Bisoca, Jitia, Chiojdeni, Dumi- tuluT Rimnicul-Noul-Severin.
catedral e. tresti, Buda si Danulesti ; par- OrasuI Rimnic ne cunoaste
tea de E. a rase Rimnicul-d.-s., bine intre aniT 1240-1259; iar
Rimnicul-Särat, riti , ce izvores- cu comunele Babeni, Dedu- din 1290 'II gasim pana azT ca-
te din jud. Buz.55, dintre muntiT lesti, Jideni, Zgirciti, Greabanul, pitala judetulul; din 1304 devine
Curcubeta-Mare i Curcubeta- Putreda, Baltati i Obiditi ; par- capitala ArchiepiscopieT La-
Mic:i. Izvoarele luisunt socotite 3 tea de N. a piase Gradistea, cu turilor, mutata definitiv din Se-
miel piraiase, Maluselul, in com. comunele : Stubeiul, Macrina, verla futre aniT 1355-1370 de
Minzalesti, MartinuI i Curcu- Nicolesti, Puesti, si partea de Alexandru i Vladislav Basarab,
beta. Dupa ce se irupreuna, intra V. a plaseT Marginea-d4., Cu sub numele de Archiepiscopia
in judetul R.-Sarat, se indreapta comunele : Ciorasti, Slobozia-Mi- Rimnicul-Noul-Severin.

www.dacoromanica.ro
RtNINTECUL-VILCEA 246 RIMNICUL-ViLCEA

Limitele sale sunt : la N., com. Episcopia s'a zidit la 1504 de nicul. Usile sunt frumos sculp-
Bujoreni ; la S., com. Ocnele- Tugomir Basarab, care in domnie tate in nuc. Pe una se vede
Mari, de care se desparte prin luA numele de Ion Radu-VodA. marca TAreT, lar pe cea-l'altA,
dealul InAtesti ; la E., riul 01- Vladislav Basarab, la 1370, in- marca EpiscopieT.
tul, care il desparte de jud. Ar- finta a doua mitropolie cu scau- In partea dreaptl, cum intri
ges $i la V., com. Vadesti, de nul in Rimnicul-Vilcea, vechia in curtea EpiscopieT, este palatul
care se desparte prin dealurile mitropolie fiind in Severin. Epis- episcopal, din care, prin galera,
Priba si Capela. copia din Rimnicul poartä nu- trecT in bibliotecl si d'aci in pa-
De orasul Rimnic sunt alipite mirea de Noul-Severin, pentru raclisul Sf. Grigore, zidit de
$i cAtunele : InAtesti, la S., pe cä a cApAtat cam acela$T tinut Grigore Socoteanu, Episcopul
malul drept al riuluT Rimnicul ; eparhial, care l'a avut fosta Mi- RimniculuT, la 1745.
Cetdtuia, la N.; Priba, la V.; tropolie din Severin. De ad, d-1 Grigore G. Toci-
Arhanghelul s't Ostroveni, la E. AceastA mitropolie, la 1497, a lescu, dupá care imprumutAm
Orasul s'a divizat in 3 colorT fost schimbatA in Episcopie, de aceste stiinte, a luat pentru mu-
saCt comisii : coloarea albastrA, Radu-cel-Mare si mutatA defi- zeti urfriAtoarele hrisoave :
in centru ; coloarea rosie, la S.- nitiv, unde se vede azT, sub Mi- Hrisovul pe pergament
E., pe malul drept al riului Rim- hail Episcopul. din r767, Octombrie 23, lui A-
nicul, coprinzind si cAt. Ostro- Resedinta EpiscopieT a fost lexandru Scarlat Voevod, prin
veni ; coloarea galbenA, la N., pururea in Rimnicul, afarl de care, pentru credincioasele slujbe
(rigAnia si CetUtuia). scurtul timp dintre aniT 1847 ale boerului Badea Stirbeiti, ma-
Are o populatiune de 7317 1856, ctnd biserica, cu toate rele vistier, ir confirmA darul
locuitorT : 4125 bárbatT, 3192 dependintele sale, a ars cu de- Pdcut de alt1 DomnT antecesorT
femeT (1899). sAvirsire ; din aceastA cauzA s'a acestuia, consisend inteo pe-
Are : 2 sea' primare urbane, strAmutat la Craiova. reche de case din mahalaua Go-
una de bleti si una de fete, cu Biserica actualA a Episcopiei lesculuT, cu toate namestiile ce
2 institutorT $i 7 institutoare, s'a zidit la 1856, sub domnia sunt pe dinsul, ca sä le stApt-
frecuentate de 482 copiT (1899 luT Barbu Dimitrie tirbeiti. In neascA din neam in neam.
900); o scoall primará ruralA pisania acestuT an se zice : «In Hrisovul luT Alexandru
In sub. Arhanghelul, frecuen- acest loc, unde a fost mal Ion Ipsilante Voevod, prin care
tatA de 73 elevi; un seminar de tnainte bisericA ziditl de Arhie- intAreste metohului Episcopiel
gr. i-iti pentru tineriT care se piscopul Eftimie al Severinului Rimnicul din Bucuresti, cu hra-
hirotonisesc preoti pentru co- si Mihail Episcopul, dar la 7243 mul Sfintilor 40 MucenicT, pri-
munele rurale ; un gimnazia, in- (1735), in vremea rAzboiului Tur- vi/egiul si al altora Doma de
fiintat in anul scolar 1891-92 cilor cu NemtiT, arzind, s'a fácut maT tnaintea acestuia, de a avea
si o scoalA de meseriT, Intreti- a doua oará. de Grigore Soco- metohul, numaT el singur dreptul
nutA de jud. In aceastA scoall teanu, Episcopul, apoT d'atunci de a tinea o Kerhanea san fa-
se invatà: fferAria, dogdria, tim- si pAnA la 1847, stricindu-se de bricA de luminArl de cearl-albA
p1Nria, rotAria si strungAria, a- vechime, precum $i de focul in- pentru sfintele bisericr, plus 2
vind si o sectie de dogArie in timplat din anul acela prin mal scaune de carne, scutite de orT-ce
DrAgAsani. EleviT, in numAr de multe orase cum si intr'acesta, taxe, cum si 20 oamenT scutitT
40, sunt interni. mistuind atit o parte din oras de toate dArile cutre hazna (ami]
Pe lingl catedrala sfinter E. cit si aceastg. Episcopie, en toate 1797, Octombrie ro).
piscopii, maT sunt 7 bisericl si imprejurimile ei si bolnita, ati Hrisovul luT Constantin
anume : Cuvioasa Paraschiva, ramas numal niste zidurT ruinate Gheorghe Hangerli, din anul
Maica-Domnului, TotT-Sfintif, SE pUnA la 185o, cind Episcopul 1798, Iulie 27, confirmind ace-
Dumitru, SE Gheorghe, SE loan Calinic a zidit biserica din te- leasT drepturT zisului metoh.
BotezAtorul si Capela CetAtuia, melle si a impodobito cu zu- Hrisovul luT Const. Alex.
In centrul orasuluf e mAnAstirea grU.veala a doua oarà». Ipsilante Voevod, din anul 1803,
catolicA (BArAtia), a Francisca- In interioriul bisericei se vAd August lo, cu acelasT cuprins.
nilor. In aceastA mAn4stire este la dreapta portretul Principelni Hrisovul lui Grigore D.
si o scoalA primará mixtà, subven- Barbu tirbeiii, la stinga al lui Ghica Voevod, din 1825, Martie
tionatA de comunitatea catolicA. Calinic, episcop al eparhiei Rim- 12, asemenea.

www.dacoromanica.ro
RIMNICUL-VILCEA 247 RiMNICUL-VILCEA

Bolnita, din sus de Episcopie, nirea Imperiulur Austriac, impe- totul de logofatul Radu Ritnni-
este zidita la anul 7254 (1745), ratore fiind Carol VI, si facindu- ceanu (Socotean u), frate mal mare
dupa cum se vede in inscriptia se rezbel cu Turcif, acestia al EpiscopuluI Grigore si al d-lor
sapata in plata la intrare scos Nemtir din Tara, si ad de- Ion Moldoveanu i jupin Gri-
Este ziditl din temelie prin osteneala vastat tot orasul prin foc. La gore, fiind acestT dol din urma
cu toatl cheltuiala Pi-ea Sfintie sale anul 1740 s'ati reparat de ne- din Sibilii, ajutind si Kir Cle-
Kir Grigore Sucoteanu Episcopul, pre- gustoril KiprovenI. La anul ment Episcopul.
cum si biserica cea mare iarlisT de Sfin- 1768, cu ocaziunea rezbeluld In comuna. sunt 5 cimitire:
tia Sa s'a impodobit in zilele MitrieY Sale
filtre Austria si Turcia s'ati dA- douà crestine, unul izraelit, unul
Io Constantin Nicolae Voevod.
riraat, lar biserica la anul 1790 catolic si unul protestant.
Inscriptia de sub peretele bol- s'a reparat de enoriasI ; la 1844 In Rimnicul-Vilcea sunt ur-
tiI dela intrare ne aratA bi- Sterie Iufca biv vel Ceaus ad matoarele fabricT
serica s'a zugrAvit si s'a inzes- zugrAvit-o din noti fäcind fe- Fabrica de cherestea, Stagni
trat cu odoare tot de Episco- restrile s. & Comp. ; fabrica de cherestea
pul Grigore Socoteanu, in anul Biserica este mica. Timpla e a d-lul N. C. VamAsescu ; fa-
1748, prin zugravii Popa George de zid, pictura din anul 1679. brica de fringhir a fratilor Si-
si Badea DincA. Icoanele impa- Portrete la stinga despre in- mianu si fabrica de pielArie a
ratestI, in num5 r de patru, sunt trare : Mihaiú Bravul, In costum fratilor Hanciu & Comp. ; moara
tot din acel an. Clopotul cel de dorobant ; alaturr, portre- AvrAmescu, pe apa Rimnicul,
mare dateazA numai din 1848. tul doamnd Marisa MA1dArescu, unde se macla. °data pana la
Ad se afta. 2 tW vechf, sculpate care, zidind cu banif sAI turla cincI felue de faina, scotind
foarte fru m os. din mijlocul bisericel si zugra- gris.
Pe deal, In viea de litiga bol- vind biserica, a devenit cti- Sunt dona bilciurl anuale,
nita, este o cruce mare, cu torA. La dreapta este portretul unul la SI. Petru (29 Iunie)
inscriptiune slavonA din anul lui Patrascu-Voda., lar alAturea altul la Vinerea-Mare (14 Oc-
1656, din care se vede ca s'a portretul luI Biv-Vel Ceaus Ste- tombrie) se %in linga oras. Mara
inAltatde Constantin $erban rie Iufca. de acestea mal este si tirgul
Voevod si de sotia sa Masa, Biserica-cu-totI-Sfintif s'a zi- saptaminal ce se tine in toate
cu blagoslovenia EpiscopuluI de dit cu cheltuiala Proin Episco- Martile. Orasul este legat cu jud.
Rimnic, Dionisie. puluI de Rimnic Grigorie Soco- Argesul prin podul de fier de
La bolnita Episcopief din teanu, a luI Hagi Constantin Ma- pe apa OltuluI.
Rimnic se afla inainte de 1850 lahia si a luI Tudor Monahul, E- Are 2 piete : una lingA Ia-
scoala pentru candidatif de preo- gumenul Dobrusd, de la 1762 zul - Morilor, cu gherete con-
tie, i arzind a fost rezidita la 1764, cum se citeste pe pisania struite ; alta in centrul sAti, pe
anul 1856, cu cheltuiala Prea din tina, cu data 7274 (1765), Loe deschis.
Sfintid Sale Episcopuld Calinic. Septembrie 13. Are 4 barieri: Traían, spre
Infiintindu-se seminarul, localul Portrete sunt: Hagi Constan- S.; Cetatuia, la N.; Tudor-V1a-
scoald de candidatT de preotie tin Malahia in costum de ne- dimirescu, la podul de fier peste
a fost prefacut in tipografie a gutator, cu scurteicA si cu an- Olt, la E. ; i batiera 011nesti,
Episcopier. Astl-d serveste de teriti, tinind in mina biserica ; pe calea CAlArasilor, spre V.
locuinta personalulul servitor al alaturea este Ion Lahovari, ta- O gradina publica, numitl
bisericer. ta raposatuluI Nicu Lahovari, Zavoiul», Intre iazurile mori-
Biserica Cuvioasa Paraschiva, In costura modern cu gheroc lor, legata cu un pode t peste
dupa cum se arata In pisania pantalonf ; apoI Bica Ion La- iaz pe strada CalArasilor, are
din nAuntru, d'asupra t4eI bi- hovari, ndscuta Socoteanu. Ea o pozitiune frumoasa. Ad se
sericeY, cu data 1880, es'aii in- a inzestrat biserica cu un venit afla mal multe izvoare de apA
ceput din temelie de Ion Pa- de i000 leI noI pe an. sulfuroasa, un stabiliment de
trasco Voevod, la anul 1557 Biserica Maica Domnului s'a ba! si o fintinà cu apa., care
lar la anul 1558, fiul saO, Mi- fondat de Mircea-cel-BAtrin la alimenteaza tot orasul. Lingl
haiü Banul Craiover, ad anul 1388, cu prilejul trecereI Podul-de-Fer de peste Olt se aflA
terminat-o. La anul 1738, Ba- sale prin Rimnic. La 1747, fiind o alta fintina, fondata de Epis-
natul CraloveI fiind sub stApt- arsa de TurcI, s'a prefacut cu copul RimniculuI Filaret, in 1792.

www.dacoromanica.ro
RiMNICUL-VILCEA 218 RiNCEZI

Are un spital judetean Cu 30 Rincaciovul, mdndstire, in jud. Gheorghe Salaora, Cu sotia sa


paturi, din care unul intretinut Muscel, pl. Podgoria, com. Gor- Rada si Nicolae Ionescu cu so-
cu venitul fonduluT de 700010, ganul, zidita de Arsenie tia 5a Rada si altTlocuitorT. Sunt
ce Episcopul Iosif Bobulescu a Vel apitan si de sotia sa, Ana, deservite de doT preotl.
lasat pentru intretinerea untif la 7155 (1647), reparata la 1838 A patra parte din locuitorT
pat si alte dota paturf intreti. de David Rincicioveanul. Asta- sunt mosnenl, iar restul, clacasT.
nute din fondul lasat de Doamna z! este reclusa la biserica de mir. S'ati improprietarit la 1864,
Elizabeta Constantin Lahovari. pe 410 hect., 120 locuitorT, pe
Judetul, pentru plata perso- Rtnciciovul, mofie, in jud. Bu- mosia mosnenilor si a statuluT.
naluluT acestuT spital, inscrie zart, com. Boldesti, proprietate ET posea : 88 cal si Tepe, 375
anual in budgetul salí 14760 a statuluT, pendinte de mänas- bol', 75 capre, 1500 oT si 128
le!; lar pentru hrana bolnavilor tirea Rincaciovul ; are 400 hect., poref.
din spital, medicamente, inscrie maT toate arabile ; 128 hect. coala dateaza in com. de la
anual in budgetul säü 18332 lel. s'e:1 dat insurateilor si 8.5 hecr., 1880 si e frecuentata (1899-
Budgetul orasuluTR.-Vi/cea pe scoaleT. ¡900) de 52 baetT si 18 fete.
1898-99 are la venit 270729,69 Suprafata comuneT, impreunA
lel si la chelt., 270115,98 izvoreste de cu locurile cultivabile, izlaz si
la locul numit Fundul-VAel-Rus- pAdure, este aproximativ de 950
RImnicul-Vilcea, stafie de dr. culuT, din punctul Salcioara, jud. hect.
d.-f:, jud. Vilcea, pl. Ocolul, Muscel, strAbate com. Gorganul, Comerciul se exercita in co-
com. R.-Vilcea, pe linia Draga pl. Podgoria, de la N. spre S. muna de 5 circiumart.
sani-Rimnicul-Vilcea, pusa in si se varsa in riul Argesul, in Budgetul com. e la venituri
circulatie la 20 Iunie 1887. De raionul com. Gorganul. de 7986,98 leT, si la cheltuelf, de
ad i pleaca i linia R.-Vilcea 4505,32 le!.
Frontiera (Rtul-Vadulul), plisa Rincezi, com. rur., jud. Prahova, oseaua judeteana VAleni-Po-
in circulatie in 1901. Inaltimea plaiul Teleajenul, situata la poa- sesti, o pune in comunicatie cu
d'asupra niveluluT MariT e de lele munteluT Posada, plaiul Nuc- com. Posesti,spre E. si cu O-
2341%03. Venitul acesteT statii soara i Rincezi, si pe valle Nuc- gretinul, spre V. Din partea de
pe anul 1896 a fost de 265094 soara i Rincezi, la 43 kil, de E. a com. incepe o osea ve-
leT, 96 banT. capitala judetuluf, si la 12 kil. cinala la com. Star-Chiojdul si
de Valeni, resedinta plaiuluT. Batrini.
Rimniculul jud. Se compune din 2 catune : E brazdata, in partea de N.-
Botosani, izvoreste din dealu. Rincezi si Nucsoara, cu o po- V. a catunuluT Rincezi, de mun-
Deleni, mosia Baiuseni, cotn. pulatie de 1760 locultorl, locuind tele Leurdeanul cu plaiul &atina ;
Fintinelele, si se varsa in Girla- in 375 case. In partea de N., se aflamuntelePo-
lur-Boghian. Are 3 bisericT, una in Rin- sada cu ramurile Zamora si vir-
cezi, Cu hramul Sf. Dumitru si ful Chiciura ; in partea de S. a
Rinca, munte, în partea stinga a Sf. Niculae, rezidita la 1890 comuneT este muntele Mierla ; iar
Gilortulu1, plaiul Novaci, jud. Cu ajutorul locuitorilor; douà in prin centra, plaiul Nucsoara, nu-
Gorj, la N. com. Novaci, intre cat. Nucsoara, din care una fon- mit si Carpenisul, care se intin-
muntii: Paltinul, Dilbanul si Tit data in 1840, Cu inscriptia urmA de de la N. spre S. prin mijlo-
vele. toare : cul comunef, pe care o desparte
la E. de cat. Nucsoara si la V. de
Biserici sunt eü sfiqiCA,
Rincaciovul, sat, in jud. Dimbo- Pentru slava lui Dumnezeu Rincezi si care este plantat in
vita, pl. Dealul-Dimbovita, cat. Alexandra Chica &manea cea mal mare parte cu livezT de
com. Lucieni. Are o padure de Chesarie episcopea. prunT, merT, nucT, ciresT, etc. Mun-
peste 145000 ariT. Prin osIrdia Nueprenilor i a egu- til Virful- Mierlel, Leurdeanul,
menuluI Motrenilor, ArhimandrituluI Eu-
Posada, cu ramurile sale: Zamo-
frosin Poteca, n'iscut In satul acebta In
Rincficiovul, parte a comuna' ved sk fie pomen41. ra si Chiciura, sunt acoperitT cu
Gorganul, jud. Muscel, populan micT tufisurT de padure si. ser-
numaT de TiganT de vatra aT ma- lar cea-l'alta fondata in 1895 vesc, in timpul vereT, pentru pA-
nastireT cu acelasT nume. din osirdia si cheltuiala d-lor sunarea vitelor.

www.dacoromanica.ro
RINCEZI 249 RiPA-FETE1

E udatA de piraieleNuqoara hect., din care 4636 hect. ale Are o §coalA mixta, conclusa
Rincezi, care se impreuna la proprietarilor, 3700 hect. ale lo- de un invatAtor i frecuentata
locul numit Gura-RincezIlor cuitorilor i 1430 hect. ale sta- de 36 elevi; i biserica de zid,
intra In com. Ogretinul. tuluT, cu o populatie de 729 fa- In centrul satului, deservita de
Se marginete la N. cu muntii sag 3407 suflete. preot i 2 cintaretl.
Posada i Leurdeanul, la E. cu Are 3 biserici, deservite de Vite : 740 vite mari cornute,
moqia Zeletinul §i com. Star- 3 preoti i 6 cintAreti ; 3 colT 236 cal', 2770 oi, 50 capre, 10
Chiojdul, la S. cu com. Pose0 mixte, conduse de 3 invAtAtoxi bivoli i 890 mascurY.
muntii Virful-Mierlei i la V. frecuentate de 150 ba.etI Stupi cu albine 192.
cu com. Ogretinul. 20 fete ; 6 circiumi ; 21 comer-
i 26 meseria$. Ringoaia, pirla, izvorWe din
Rincezi, sat, facind parte din com. Locuitorii poseda : 2081 bol partea de N. a com. Dume0,
rur. cu ace1a0- nume, pl. Telea- yac!, 635 caT, 6161 o!, 955 pl. Fundurile, jud. Vasluig, ucla
jenul, jud. Prahova. porci, 164 capre, 2 bivoli l 458 com. i, in mijlocul satului Du-
stupT cu albine. mqti-Mari, se varsa in riul Bir-
RIncezi, mofie peldure ale sta- In com. sunt 13 iazuri ; 2 ladul.
tulur, jud. Prahova, pl. Teleaje- morl de va. la lazurl i i moara Valea sa este formata din
nul, com. Rincezi, pendinte de Cu abur!. prelungirea dealului Ringoaia.
mAnastirea Cotroceni. Moga pe Budgetul e de 14937 id la
periodul 1886-1896 s'a arendat venituri §i de 11100 lei, 50 b., Rinzfi§ti, com. rur.li sat, in jud.
cu 3100 leT anual. PAclurea are la cheltueli, Tutova, pl. Tirgul, spre E. de
250 hect. i e formata din tru- Birlad, pe malul riulut Prutul.
purile Plop4u1 (125 hect.) Ringhi1e0, sat, In jud. Boto§ani, Satul formeaza com. cu acela.5T
Pietrele-Infierate (125 hect.). situat pe coasta de deal í im- nume cu cAt. Golia.
prejurul unui iaz, pe o vale care Are o populatie de 515 lo-
Rincezi, jud. Prahova, iz- se deschide spre valea Corogea cuitorT, 135 case §i o biserica.
vorqte din muntele Leurdeanul, a Prutulul in partea de V. Teritoriul com, este m1A§ti-
de la poalele paclurei Purcaretul, a com. Rin ghile0, pl. §teflne§ti. nos. Se scoate din WAT mult
curge de la N. la S. prin com. Mo0.a are o intindere de 3245 pqte §1 .stuh.
Rincezi, pl. Teleajenul, i, la lo- hect. §i o populatie de 147 fa- Se cultiva viea pe o suprafatA
cul numit Gura-Rincezilor, se mili!, sati 664 suflete, din care de 1725 hect.
unqte cu piriul Nucpara, cu 216 contribuabili. Pe moie sunt Comerciul se face de io per-
care se varsA in gira Ogretinul. satele Ringhilegti, soane.
§1 Pe teritoriul com. sunt pichete
Rindunica, ca/un, jud. Vla§ca. Agricultura se face aici sis- pentru paza fruntariilor.
Vez! BAtcoveni. tematic. Mo0a care poate servi Budg. com. este de 3457 le!.
de model, e inzestrata Cu 8 la-
Ringhile§ti, com. rur., In partea zurI bine ingrijite, cu 2 mori 'Upa, sat, In jud. Mehedinti, pl.
de S.-E. a pla§er StefAne§tit jud. de apa i z de aburI la I14eni, Motrul-d.-s., com. rur. Lupoaia.
Boto§ani. Se intinde pe dealuri care produce marT cantitati de
ce se prelungesc de ambele pan! Mina de griti pentru comerciii ; Ripa, subdivide a com. Recea,
ale piriului Corogea pana in lar pe mo§ie, qi In satele Odaia- pl. Horezul, jud, Vilcea.
riurile Prutul i Jijia. RinghilWi i Iliseni, sunt con-
E forulata din satele : Boro- struite magazii, oproane, Ripa, numire vechie a satulut
seni, CA111-4, Ciornoha, Dur- grajdurT, ateliere de fiergrie, ro- Bran4tea, jud. Prahova, pl. Fi-
nepti-MitropolieT, Odaia-Ringhi- talle i lemnArie, pentru ex- lipqti, com. Haimanalele.
1e0, Berza, Ilieni, Ringhilqti ploatatiunea agricola.
§i Santa-Maria. Pe virful dealului Ciornohal Ripa, cdtunay, In jud. Mehedinti,
Teritoriul com, este format se afla o pldure de stejar, de pl. Motrul-d.-s., com. rur. Jegu-
din dealuri inalte, pod4e intinse 115 hect. jani.
§i väl inguste. Aid este rwdinta primArieT
Suprafata com. este de 9766 com. Ringhilqti. RIpa-FeteI, pise, in jud. Mwcel,

68940. Manis lhotionar amurallo. Voi. V. 82

www.dacoromanica.ro
RIPA-1EPEI 250 RIPILE

com. Cimpulung, tnahalaua Botosani, cu o suprafatA de 1718 torl, cu 816 fAlcI si 40 prAjini
hcct. si o populatie de 153 fa- pAmint in tarinA.
milif, sati 670 suflete. Teritoriul comund are o in-
}Upa-lepe', sat, in jud. Bacda, Are o bisericA, deservitA de tindere de 4735 hect. PAdurile
pl. TazlAul-d.-s., com. Slobozia- preot si 2 cintAreti ; o scoall PAtr5.scani, Slobozia, RAzesi-Ri-
Luncani, situat aproape de PA- mixtA, condusA de i inv5.tAtor pile, ocupa peste t000 hect.
durea-lui-Ianoli, pe dealul Gri- si frecuentatA de 66 elevf ; 2 Proprietarr talad sunt : Du-
goreni. Are o populatie de 28 circiumi. mitru Paraschiv, cu 611 hect.
familif, sati 105 suflete. Vite : 410 bol si vacl, 50 cal*, pAmint productiv ; Alex. D. Pa-
3630 oi, 4 capre, 3 bivolI, 84 raschiv, Cu 335 hect. ; G. E.
Rtpa-Lungä, sat, in jud. R.-SA- porcI. Bogdan ; casa defunctului D. A.
rat, plaiul Rimnicul, cAt. com. Hepites.
Chiojdeni, situat In partea de cotn. rur., jud. BAcAti, PAminturile mal sunt impar-
S. a com., la poalele dealului Tazlául-d.-j., asezatä in valea Tro- tite in tre fostif clAcasI i vechi
Ripa-LungA, pe piriul Ripa-Lun- tusuluI. E alcátuitA. din 7 cAtune : rAzesI.
gA, la 5 kil, de cAt. de resedintA, Borzesti-ClAcasI, Borzesti-RAzes1 Viile sunt pe o intindere de
Chiojdeni-Mari. saa Crucea-de-PiatrA, d'a dreapta 186,25 hect.
Trotusultd ; Slobozia - Mielului, Totalul p5.minturilor de cul-
Ripa-Lungä', deal, in jud. R.- in 'san ga TazlAu lul-Mare, aproape turA este de 2532,04 hect.
SArat, plaiul Rimnicul, comuna de confluenta lui cu Trotusul ; Vite: 67 cal, 1404 vite marI
Chiojdeni, se desface din Dealul- Ripile, resedinta, in stinga Tro- cornute, 394 porcI, 211 capre
CilnAului, se intinde printre niste tusuluI ; PAtrAscani, Motocesti 1375 01.
miel afluentr al piriuluI CAtAutul si Paltinata, pe piriul PAltinata. Budgetul com. e la veniturI
si pirita RipaLungA, brAzdind In condica Liuzilor gAsim de leI 11523, batir 41 si la chel-
partea de S. a com. Borzesti í Ripile, rázAsesti, lar tuelI, de lel 2804, banI go.
In statistica din 1874 numaI 5 Comuna este strAbAtutA de
rapa-Lungl, pfrnìí, in jud. cAtune iar PAltinata i Motocesti calea vecinalA Ripile-Gropile-RA-
SArat, plaiul Rimnicul, comuna lipsesc (Motocesti erati alipiti cAciuni si de finja. feratA Adjud-
Chiojdeni ; izvoreste din dealul la com. Gropile). Tirgul- O cn a.
Ripa-Lunga i, dup5. un curs de Se mArgineste la N. cu com. Distantele : la Baca, capitala
7 kil., se varsA in piriul CAtAu- BrAtila; la E., cu com. Gro- districtuluI, 55 kil. ; la Tirgul-
tul, in apropiere de cAt. Ripa- pile ; la S., cucom. Bogdana Ocna, 18 kil. ; la com. Gropile,
Lungd. si la V., cu com. Onesti. Este 8 kil. ; la com. Onesti, 7 kil.;
udatd de riul Trotusul, care se la com. Bogdana, 12 kil. ; la
Ripa-TataruluI, tipd, in partea impreunä ad i cu TazlAul-Mare com. &Atila, 15 kil. si la com.
de S.-V. a satului Rinceni, pl. si se incarcA cu piriul Paltinata Tirgul-Valea-Rea, resedinta p1A-
Prutul, jud. Fàlciü, numitä ast- pe stinga. ser, 24 kil.
fel pentru c5. pe ad i era locul Dealul-BeneI i culmea Cior- Distanta de la satul Ripile
unde nAvAleati Tatarii in tar5., tolomului sunt ridicAturile mai pana la statiunea drumuluI-de-
trecind Prutul. insemnate de ad. fier Onesti, este numaI de 4
Are o populatie de 762 fa- kil., iar satele Borzesti i Cru-
subdivizie a cdt. Cerna- sail 2774 suflete ; o scoalá cea-de-PiatrA vin pe stinga linieI
testi, com. CernAtesti, jud. Bu- mixta, frecuentatA de 46 elevI ; ferate, mal aproape de Onesti
6 biserici, 2 in Ripile (una in de cit Ripile. Tot pe la aceste
Ripile-d.-s. si alta in Ripile- dalla cAtune trece soseaua na-
ccItun, al com. RuslavAtul, d.-j.) si cite una in Borzesti- tionalA Adjud - CAiutul-Onesti,
jud. Buzar', cu 380 locuitorI ClAcasI, Borzesti - RAzesi, PA- paralell cu calea feratA.
77 case. trIscani i Slobozia-Mielultd, de-
servite de 3 preotl si 9 cintA- Rlpile, sat, jud. BacAti, pl. Taz-
Ripiceni, sat, pe tArmul drept al retr; 9 circiumi. lAul-d.-j., compus din sectiile :
PrutuluI, in partea de N. a com. Dupa legea rurall din 1864 Ripile-d.-s. si Ripile-d.-j., rese-
Movila-RuptA, pl. tefAnesti, jud. s'aLl inaproprietArit 251 loCui- dinta com. Malle, situat pe

www.dacoromanica.ro
RtP1LE 251 Itt$CA

stinga Trotusuld, aproape de Ripta, sad Slobozia, sat, pe tele de d'asupra mesd, este un
confluenta Tazláuld-Mare. mosia cu acelasl nume, com. tablod reprezintind familia lul
Este format din treI alte sate, Hreatca, pl. Herta, jud. Doro- Petru Rares, compusa din Elena
care in vechime erad separate : hoid, cu o populatie, de 18 fa- Doamna, Stefan i Petru Voi-
Balaceni, Rauani i Murceni. milif, salí 92 suflete. vod, tinind biserica sprijinita de
Are o populatie de 320 fa- Hotarele mosid sunt cu : Be- d, de sf. Ierarh Nicolae si de
sad 1144 suflete ; 2 bi- cesti, Buda si Pasatul. fiiI Luxandra i Constantin.
seria una in Ripile-d.-s., de- Sub tablod sta scris:
servia de I preot si 2 cina- 12/§0a. Ved Lehnesti-Risca, sat, Aceste cadre dupi cum se vid s'au
retT, cladita la 1790, 5i a doua com. Movila-Rupta, pl. Stefa- scris fäcut ca clteltueala sfintieI
in sectia Ripile-d.-j., cu i chi- nesti, jud. Botosani. sale Kir-Kirie Arhitnandrit i proin
tare; i coa1ä mixta, frecuen- egumcn sf. Minästirl R7ciT. Anul 1807».
tata. de 36 copii ; 3 circiumf. Rica, mancistire de calugeiri, In curtea manastireI este o
Vite: 15 caI, 545 vite mad in jud. Suceava, com. Boga- cismea cu apl. Mal sunt doug.
cornute, 190 pord si 25 capre. nesti, a5ezatl pe malul drept al lived mad cu pomI roditorr, o
pirtulul cu acelasI nume, sub gradinä de legume, o florarie ce
Riplle, sat, in jud. Falda, pl. poalele muntilor, inteo pozitie inconjura manastirea si un iaz.
Podoleni, com. Dranceni, asezat foarte frumoasa. lstoric. AdevArata data a
intre dealurI, spre V. de t'ir- Este zidita in stilul manas- InfiintareI acester manástirr nu
gusorul Dranceni, la 5 kil. tire Probota si zugravitä si pe este cea de 1540 ce se vede
Suprafata teritoriuld mosid din arará cu tablourl din istoria d'asupra arhondariculd mare.
e de 3000 hect., cu o populatie vechiului i .nould testament. Gr. Ureche in «Letop.», pag.
de 66 familiI, sad 260 suflete. Pe zidul bisericel (in partea 210, scrie :
Are o biserica, fondatá de pro- de S.) sunt dota inscriptiI. D'a- «rara. inteacestas an 7066,
prietarul mosid; i moara cu supra usel arhondariculd mare (1558) Septembre, pristavitu-s' ad
vaporl. se citeste : Macarie, Episcopul de Roman,
Ala este inca asezarea vechle .La 5540 s'ají ziclit biserica RIca ziditorul si incepatorul Manás-
a familieI raposatuld om politic In a doua domnie a lui Petru Rare- tire Rice, carele a fost la
Mihail Cogalniceanu. Voivod si opt odilY; la 1766, Calistru scaunul Romanuld 27 ad si Cu
Eni Egunten MinistireI ad adaos 4 °d'al; cinste 1-ad ingropat in Manas-
lar la 1839, In zilele prea sfintulut Mi-
Ripile, tosi sat, in jurul iazuld tropolit Kirio-Kirio-Veniamin Costache,
tirea sa Risca ...»
Stroesti, com. DrAguseni, jud. Isaia, Archimandritul, Egumen Mänis. Decl, nu Petru Rares, ci Epis-
Suceava. ail lnoit orDile luT Petra Rare copul Macarie este adeváratul
Voivod si a lul Calistru Eni i ad fäcut ziditor si incepator al Manas-
Ritpile, rnofie, in jud. Buzad, com. d'asupra lor 12 °caí i Z trapez1 cu tird Risca. Aceasta ne-o con-
beciul lor de dedesubt, un acoperemint
Rusiavdtul, cat. Ripile. Are 152 firma si ne-uitatul Episcop Mel-
cu oserdia l cu toatá cheltuiala sa; gä-
hect., proprietate mosneneasca. tindu-se la 1840, Iulie 20 de ziles. hisedec Cronica RomanuluI» (I,
p. 193) i Pumnul («Manastirile
Iar d'asupra intrarel arhon- din Bucovina», p. 89).
Rfpile- Ciorbenilor, localitate, dariculd mic se zice :
pe mosia Darabani, comuna cu De si tot in Letopisete citim:
acelad numire, pl. Prutul-d. j., eIntru slava sfintif TreimI fa'cut «Dupa intoarcerea din Ungaria
aceste 12 chIli din 5ntreg pämInt cu
jud. Dorohoid, in care s'a des- (1532) face Petru Voda Manas-
temelie de piaträ i cu piretY de chi-
coperit urme de lignit, care dupa cu pivniç1. boltiti de desubt In tirea Rica (I, p. 205 ;» se vede
analiza chimica facuta in labo- zilele prea sfintulul Mitropolit Veniamin irisa ea Petxu Voda a restaurat
ratoriul din Bucuresti, s'a gasit Costache ca drept banil meI de mine san a terminat definitiv ceea ce
smeritul Isaia Archimandritu, Intru lauda Episcopul Macarie incepuse.
de foarte buna calitate. lerarchulta Nicolae, patronul men, ci
La 1.569, Anastase I, Episcop
slujind eli sfintel *Mitropolif 26 anI In
Ripile-de-Jos. Vez/ Ripile, sat, slujba dicheiel m'al"' tras a fi sluga sa al Romanuld, hárazeste acestd
jud. Bacad. egumen acestel MänästirI, spre ved- mánastirl satul Bdrlesti. (Melhi-
nica mea pomenire am fa'cut acestea la sedec, Cron. Rom.», I, p. 195).
anul 1830s. Mara de Barlesti, manastirea
Ripile-de-Sus. Ved Ripile, sat,
jud. Bacad. Induntru la trapez, pe pere- Rica mal stapinea urmatoarele

www.dacoromanica.ro
RICA 252 ItiCUTA

mosiT: BogdAnesti, Rica, Bo- batT $i 576 femeT ; o bisericA de culmea dealuluT, ce uneste Dea-
roaia, HArmAnesti, Zamostea, lemn, deservitA de un preot si lul-CatelineT cu dealul Mindru-
Grasi i viile din dealul Neicueni 2 cIntAretT ; o scoald mixta, in- luT, com. Cotnari, pl. BahluiuluT,
si de la Cruce, din jud. Putna. fiintatA in 1876. jud. Iasi, curge prin valea cu
Mosiile Tetcani i SAbAoani Vatra satuluT ocupa io ala acelasT nume, trece pre lingl
tinut numaT in arena de ImproprietAritT in 1864 sunt : marginea de S. a satuluT Cot-
fostiT superior! aT mAnAstireT. 22 fruntasT, 47 pAlmasT si 138 nari, printre dealurile : Ineam5.-
La 1821, Arhimandritul Isaia codasT, stApinind 754 flia.. nul, MindruluT si SArata, lAsin-
si dechia al Mitropoliel se afla Drumud principale sunt : la du-se spre S.-E., si, 11110 lunca
Egumen la Rica, inlocuind pe BogdAnesti (I kil.), la MAnAstirea Cirjoaia, se varsá in dreapta
Arhimandritul Grigorie Crupens- Rtsca (15oo m.) i la SlAtioara duluI Bahluiul.
chi, care cumpArase, pe pretul (12 kil.).
de 15000 leT, mAnAstirea RIsca Satul Rtsca a fost intemelat 121§cani, sat, in partea de N. a
cu contractul acel intArit cu de robil mAnAstireT Rîca. (Vez! com. JigAlia, pl. Mijlocul, jud.
sfinta pecetea MitropolieT si sub- Po miT-RobuluI) FAlcia, situat in fundul une! vAT,
scris cu insusl iscAlitura Preao- si avInd o populatie de 56 fa-
sfintieI-voastre, (MitropolituluT), Rica, pîtig, in jud. Suceava, pl. mili!, saa 274 suflete.
fAcut pe 12 anT si pAzit numaT Moldova.-d -j., format din pi- Are o bisericA, fAcutA la 1750,
2 anT». (eIst. Mitr. Mold. si Suc.», raiele Druganul si PAduretul, ce deservitA. de I preot si 2 dascall.
165, 198 si 199). izvorAsc de sub muntele PAdu- Locuitorif sunt rAzesT si se
In acelasT an (1821), mAnAs- retul. Curge mal india de la ocupA si de cultura viilor.
tirea RIsca fu prAdatA fArg niel V. spre E., strAbate satele
un motiv de rAmAsitele eteristi- Rica si BogdAnesti, udA com. Ŗcani, sat, in partea de N., a
lor (Xenopol, V, p. 499). 1\45.- BogdAnesti, pe o lungime de com. Bereasa, pl. Mijlocul, jud.
nAstirea Rtca, DuminicA, s'aa 7-8 kil., $1, dupa ce a Invirtit Vasluia, situat pe Dealul-RIsca-
prAdat de 40 de TurcT ; numaT treT morT, trece in com. Boroaia, nilor, pe o suprafatA de 286
zidul a rAmas; pe cAlugArT pe care o udA pe o lungime de 4 hect., din care 27 hect. pAdure,
legat bAtut si i-ati kil. ApoT, maT invirtind o moarA, $i 149 hect. loe de culturl,
dat ; astA-zT am vAzut pe ulit! hita In com. DrAgAnesti, lutnd finat, imas ale proprietater. Are
straele frate mea Vasile ce '1-am directiunea de la N. la S., curge o populatie de 15 fam., saa 78
vAtaf acolo si straele vAtafuluT aproape paralel cu Moldova, ser- suflete.
Pavel si rochiile nevesteT ; po- puind prin satele Giulesti si Locuitorif posea.: 2 plugurf
runcä aa dat nimenT sä nu cum- P5.nuresti si pe lingl Tonti, si 3 care cu boT, 2 cArute cu
pere de la TurcT; le vezT cu printre $oimAnesti si SAvesti, ca!; 16 vite mad cornute, 30
ochiI i tacTs (Scrisoarea Arhim. formeazA Cotul-TurculuT, invIr- dí, 3 cal', 9 rimAtorT ; 10 stupT.
Isaia din 1824, cAtrA Paharnicul teste moara luT .Agioglu i dupA
Costantin, eIst. Mitr. MoldoveT 7 kil, de serpuire prin aceastA Rt§ca-Mare §1 Intre-121§cuta,
SuceveI2, p. 131.) comunA, jata in com. DrAgu- culme de mung In jud. Suceava,
In 1826, Arhimandritul Isaia, seni, unde are un curs de 4 kil. com. BogdAnesti, a cAreT prin-
Egumenul MAngstireT Rica, se si se aruncl In Moldova. Are cipale piscurT sunt: Crucea-To-
judecA cu oamenif pronumitT de tributad din dreapta: Riscuta, miT, Gruiul, Piciorul-Lupulul si
g bogdaprosti» pentru mosia Po- Moisa, BogdAneasca, Pirlea, Iz- Piciorul - arlanultd. AcoperitA
pesti din obIrsia piriuluT Vasluiul vorul, Chilineasa, Saca, Ulia, de pAdurr de brad si fag.
(eUricariul» de T. Codrescu, vol. TIrzia, Culesa, Brustura i SA-
VI, p. 230). rata ; lar din stinga : SlAtioara, Riva-Mare i Intre-Slätioara,
BudAcelul, Piriul-Coliber, Pidul- culme de munfi, in jud. Suceava,
Rf§ca, saa Cotul-RIFAI, sat, pe Arinului i Runcul-Bornii. com. BogdAnesti, avind ca
mosia $i in com. BogdAnesti, Contine pestr: pAstrAvT, zglA- curT princip ale : Bitca - NeagrA,
jud. Suceava, asezat pe ambele vod, grindele, boistenT, mreane, Lidvul i Capul-DealuluT. ImbrA-
tArmurr ale piriuluf Rlsca. Are porcusor, zvirlugA i cien!. catA in pAdurT.
o populatie de 361 familiT, saa
165 suflete, din cad 589 bAr- 124cana, pida, izvoreste de sub Ri§cut.a, pîrîü, jud. Suceava,for-

www.dacoromanica.ro
258 RIUL-ALB

mat de piraiele Chitigaile s'iDim- care s'a desfiintat, impreuna cu pi-in mostenire al muntilor cum-
bovita, ce izvorasc de sub muntil satele Stefanoaia, Cioricesti si paratT de doamna Sachelarie de
Chitigaia-Mare si Plesul. Dupa Chira, care ati format com. Ghi- la Biv-vel logoPat Chrisoscolea,
un curs de 4-5 kil., se arun- roveni, din pl Filipesti. lasind in urma morteT sale marT
ca in Rica. datorir, acestf muntl i-a cum-
Are de tributari din dreapta : Ri§nita, sat, in partea de N.-V. parat marele Ban Alexandru
Harjulea si Piriul-RusuluT; lar com. Laza, pl. Racova, j. Vas- Filipescu.
din stinga : Raticna, Piriul-Toci- luia, situat pe coasta dealului Asta-zi se stapaneste de M.
leT, Vizunoaia, Gruiul si Crucea. Risnita, cu o populatie de 40 S. Regele Carol I, prin actul
El uda com. Bogdanesti si familiT, sal-1 227 suflete. de cumparAtoare de la 15 Au-
contine: pastravT, boistenT si grin- gust 1882. A fost vindut de
dele. 121§nitele, l'ezer, jud. Braila, in d-1 N. Cretulescu pe pretul de
partea de S.-E. a comund Gro- 400000 leT, impreuna cu Sorica,
Rtqe§ti, coin. rur., in partea de peni, t'Are privalul Dobrota si Dutca, Cumpatul, JepiT-MarT si
S.-E. a pl. Podoleni; jud. Fal- Tezerul Ulmul ; comunica la N. cu JepiT-MicT. D-1 Cretulescu il mos-
da, asezata in %ralea riuluT Prutul. Tezerul Babalicul, prin privalul tenise de la fratele saa Scarlat,
Marginita la N. cu com. D'In- Scheauca. lar acesta iT poseda prin cum-
ceni ; la S., cu com. Duda; la paratoare de la familia Filipesti-
E., cu Basarabia, despartitá prin Ri§nova, ap.e minerale,la Poiana- lor.
riul Prutul si la V., cu mosiile Pfetroasa, in jud. Prahova, com. La 1846, muntele Risnova,
Dranceni si Ripele. Predealul, pe valea Risnova, 1050 care pe atuncT se numea si Pro-
Este formad numal din satul m. d'asupra Mari", aproape de vita, a fost masurat de inginerul
Risesti, situat parte pe podisul gara Predealul, pe proprietatea Gheorghe Fischtum, trimis de
din sesul PrutuluT si parte pe ses. M. S. RegeluT si EforieT Spita- marele Postelnic Ion Al. Fili-
Suprafata teritoriuluT com. e lelor Civile din Bucuresti. pescu.
cam de I000 hect., cu o popu- Contin sare, iodur de natria
latie de 260 familir, saa 752 su- si foarte putin carbonat de calce. Ritul-Porcului, deal, cu padure,
flete. InstalatiunT sistematice neexis- in partea de N. a com. Bazga, pl.
In capatul de N. al satuluT d'Id, se fac baT tuteo piscina. Podoleni, jud. Falda. De pe %ralea
se afla biserica, facuta la aniT Mi fost descoperite in 1859 din partea dreapta, curge ptriul
1841-1846, de comisul Costa- de Dr. Davi/a. Cu acelasT nume si din cea stinga
che Cerchez, fostul proprietar piriul Fundul-Bohotinuluf.
al mosiei. AlAturea cu biserica, Ri§novel (Valea), vale, izvoreste
este casa proprietater. Ambele de la limita jud. Prahova, cu jud. Riul, cdtun, al com. Boziorul, jud.
mosiT sunt la o distand de 500 Dimbovita, trece pe la poalele Buzan, Cu 97 locuitorT si 20 case.
metri in jos de movila Ribiea. muntilor Risnova si $ipotul si
Asta-ii, proprietatea mosieT se varsa in riul Prahovita, pe Rtul, atun, facind parte din com.
este a d-luT Teodor Cerchez. malul drept, din sus de Azuga. Poenari, plaiul Novaci, jud. Gorj,
In sat se afta o scoala, con- situat la S. de 11111 Galbenul
clusa de un invatator. R1§nova, munte, jud. Prahova, (Baia-de-Fer), pe yes.
In partea de E. a satuluT se inalt de 1218 m. de asupra Are o populatie de 30 familiT,
afta padure, pe malul PrutuluT, niveluluT MariT-Negre, situat la saa 97 suflete rominT mosnenT,
lar in partea de V., pe deal, viea extremitatea jud. Prahova spre si o biserica.
proprietatif. jud. Dimbovita. Comunicatia in catun se face
LocuitoriT posea : 600 vite Acest munte, impreuna cu prin soseaua judeteana T.-fiuluT-
marT cornute, 120 caT, 600 oT Piscul-luT-Cumpat, Dutca, CIA- Ciuperceni-Vilcea, care o traver-
si 400 porcT. bucetul-TauruluT si Dosul-Cer- seazA.
buluT, a fost vindut la 1821
RI§e§ti, sat. VezT Risesti, com. de Biv-vel logoat Chrisoscolea, Riul-Alb, com. mur., jud. Dim-
rur., ¡ud. Fakir'. doamnei D. Sachelarie. bovita, plaiul Dimbovita - Talo-
La anul 1844, Baronul Chris- mita, situad spre N. de Tirgo-
Ri§narul, fost sat, jud. Prahova, todor Sachelarie, proprietarul viste, pe valea piriulul Riul-Alb

www.dacoromanica.ro
RIUL-ALB 254 RiURENI

si intre dealurile Giurcul $i Ia- de 0m,20. Peste acest rid, aproa- biid, care fugeati de impilarile
covul. Are o popu/atie de rog8 pe de Ciineni, este un pod de Ungurilor.
locuitorr ; o biserica ; o scoall ; piatrd, lung de 40 m. Prin aceasta trecatoare trece
tre morT de apa. soseaua, care plecind de la Sla-
Locuitoril, $1 mal cu seama Rtul-DoamneY, foastä plaa, in tina, merge la DrAgasani, Rim-
femelle, se ocupá cu industria jud. Mu$cel, care coprindea pe nicul, Ciineni, Riul-VaduluT si
domestica, facind tot felul de la incep u tul secoluluT al XVIII-lea ajunge la Sibilii. La Ciineni, a-
costume nationale. toate comunele de la Domnesti ceastä sosea se intilneste cu alta,
Se vecineste la E. cu com. pana la Maracineni. care, pornind din Pitesti, trece
Runcul, la V. cu Barbuletul, la prin Curtea-de-Arges, Tigveni,
N. cu com. Brebul si la S. Rful-es, pichet de granitd, in Salatrucul, Titesti si ajunge la
cu com. Pietrari $i Cucuteni, cat. jud. Mehedinti, plaiul Closani. com. Ciineni, dupa tdrmul sting
Vilcana-d.-s., despartindu-se de al OltuluT.
toate prin padurl, dealurT si Riul-VaduluI, subdivizie a com. In Transilvania, la IO kil, de
vaT si imindu-se cu Barbuletul $i Ciineni, plaiul Cozia, jud. Vil- frontiera, aceasta trecatoare este
Pietrari prin soseaua comunal, cea, la 7 kil. de Clineni. fortificata.
lar cu cele-l'alte, prin potecT si La Riul - VaduluT incepe un
drumurT nesoseluite. Riul-VaduluT,vamd, jud. Vilcea, lung si strimt defiletl, care se
Locuitorii posedá multe ca- pl. Cozia, com. Clineni, cu un termina aproape de Rimnicul-
pete de vite : bol, vacT, cal, edificiti frumos, posedind si un Vilcea si are o lungime de 56
capre si pord, precum si livezT biuroti telegrafo-postal. S'a in- kil, si o lärgime de la ioo m.
cu prunl. fiintat la 1 lanuarie 186o. Ve- pana la 1 kil.
nitul pe 1896-97: 61115 leT, In vechime, fortificatia acestuT
Rlul-Alb, pirig, care izvoreste io banT. De la Riul-VaduluT $i debuseil consista dintr'un turn
de sub muntele Brebul, jud. Dim- pana la trecatoarea Scaunelele, de caramida care a facut si i
bovita, curge prin com. Riul- trecatoarea cea mal apropiata, se dea numele de trecatoarea
Alb si Pietrari, pe liga com. sunt 12 kil. Pe aci trece catea Turnul-Ro$u.
Izvoarele $i se varsä in Dimbo- n atio n ala si calea ferata in Ardeal. Pe ad i trece acum $i calea fe-
vita, in dreptul com. Priboiul. rata R. - Valcd-Frontiera-Sibiiti,
Afluentii sal sunt : Valea-TiseT, Riul-Vadului (Turnul-Ro§u), cu statia finall, Higa frontiera,
Valea-BarbuletuluT si Valea-Run- treatoare, insemnata din punc- Ciineni.
culuT, ce curg prin raionul com. tul de vedere istoric si cea mal
Barbuletul ; piriul Burlane$ti, ce adincl, avind de la 3-400 m., Rful-VaduluT, tia, in jud. Vil-
curge prin raionul com. Voi- In fundul careia se rostogolesc cea, afluent al OltuluT. Izvoreste
nesti. apele Oltulul, jud. Vilcea. din muntele Virful-Mare. Curge
Romanir fortificasera aceastá de la V. spre E., printr'o vale
Riul-Clinenilor, ria, jud. Vilcea, trecatoare, de mide si vechia ingusta si se varsa in Olt, pe
afluent al OltuluT. Izvoreste din sa denumire de Poarta-Traiana. tarmul drept, aproape de vama
muntele Robul, curge de la V. In timpul luptelor dintre Turd, cu acelasT nume. Acest afluent
spre E., printeo vale mult mal Ungurl si RominT, avu o mare al OltuluT formeaza frontiera, in
larga ca a Rtulul-VaduluT $1 se importanta. UnguriT batura aci aceastä parte a tara, la vársa-
varsa in Oltul, pe tarmul drept, pe Turd in mili' 1442 si 1493. rea sa in Olt. Largimea albieT
din sus de com. Ciineni. De la In anul 1849, pe ad intrarà este de 20 m. Fundul sail con-
origina $i pa.na. aproape de Cii- trupele rusestI in Transilvania tine pletris mare. Un pod de
neni, valea sa e ingusta si a- sub comanda generalului Liiders, piatra, lung de a m., inlesne$te
lar de la Ciineni, are o
d'inca. ; care voi sA, taie finja de retra- comunicatia intre Rimnicul si
largime de la 200-300 metri. gere a Ungurilor si tot pe adi Sibilul. Acest riti se mal nume$te
Albia de asemenea la origina acest general bAtut de Bem si Vodul. Are o lungime de 40
este ingusta. ; lar aproape de trebui s1 se retrae. repede In kil.
aineni are o largime de 6o m. mijlocul ernei si bateo noapte
Fundul con ti ne pTetri$ mare. Lar- ingrozitoare, ducind Cu sine nu- Rtureni, atun, in jud. Vilcea,
gimea apd e de 2 m. ; adincimea, meroase familiT romine din Si- pl. Ocolul, com. urb. Ocnele-

www.dacoromanica.ro
RtURENI 265 RtURTLE (PLASA)

Mari'. In cimpia Riurenilor se contopin cu pl. Argepelul de la girle i girlite. Principalele sunt:
face bilciul Riureni (v. a. n.), Aprilie 1882, pi avind repe- Riul Doamna, care uda comu-
care Vine de la 25 August pana dinta in com. Stilpeni. nele : Retevoepti, Leicepti, Co-
la 8 Septembrie in fie-care an. Aceasta. plasa coprindea par- pepti, Dirmonepti, Jupinepti, Pis-
Are o biserica zidita la 1747. tea din centru pi V. a jude- cani, Purcareni pi Maracineni ;
tulur. riul Bratia, care uda comunele :
Riureni, localitate, in jud. Vilcea, Se märginepte la N. cu plaiul Vladepti, Golepti, Balilepti i Ba-
cunoscuta dincolo de limitele Nucqoara, de care se desparte jepti ; Riul-Tirgulur, care uda
jud. ì chiar ale Tarer, prin im- printr'o linie aproape orizon- partea de E. a plaper, trecind
portantul bilcid ce se tine in tala, incepind din jud. Argep, pi prin comunele : Mihaepti, RA-
he-care an ad la Sf. Maria mi- mergind pe la S. de comunele: depti, Stilpeni i Livezeni.
ca (8 Septembre). Petropani, Badepti, Aninoasa pi Are o populatie de 12473
Cade la 6 kil. spre S. de Capul-Pisculur, i terminindu-se suflete.
Rimnic. la S. de Schitul-Golepti; la V. pi Dealurile pla.per sunt insem-
Bikini de la Riureni era de S. Cu jud. Argep, printr'o linie nate prin bogatele livezr de
o importanta comercian insern- ce trece pe la V. de comunele prunr.
nata in vremurile de demult. Retevoepti, Jupanepti, Micepti, Calle de. comunicatie, care
Dificultatea comunicatiuniior, Ciumepti pi Maracineni; la E., strabat pl. Riurile, de la S. spre
multimea manastirilor i orape- Cu pl. Argepelul, de care se N., sunt calea nationala Pi-
lor de a doua mina ca Draga- desparte prin nub Doamna, pi tepti-Cimpulung-Frontiera, care
pan', Ocnele-MarT, Horezul, Cur- prin diferite muchil de dea trece prin comunele : Maraci-
tea-de-Arge i altele, contribu- lurr ì vdr, coprinse intre co- neni, Piscani, Livezeni, Stil-
iati la prosperitatea acestur hacia. munele Piscani i Mioveni, Ti- peni, Radepti, Valea-Poper, Mi-
Manastirile, orapele, proprie- tepti pi Davidepti, Livezeni haepti, etc.; calea ferata Go-
tarr i boeril din judetele limi- Voroveni, Stilpeni i Birzepti, lepti - Cimpulung, care merge
trofe, se aprovizionati de la Riu- Radepti í Vulturepti, Draghiciul aproape paralel Cu poseaua na-
reni cu cele trebuincioase pen- Hirtiepti. tionala pi se oprepte, in aceasta
tru gospoddria lor. Are forma unid poligon ne- plasa., la garile : Gropeni, Ciu-
Bilciul Riureni s'a infiintat regulat, cu locurr aci pese, aci mepti, Clucereasa, Stilpeni, Mi-
pe la 1636, pe timpul lur Ma- brazdate cu dealurr acoperite hdepti i Furnicopi ; catea, care
ter Basarab, de negutatorr ma- Cu padurr pi pomr roditorr. pleaca din Piscani, din poseaua
mularr ; mar inainte n'avea loc Se compune din 62 sate, care nationala i merge pe malul
stabil. Din acest timp a inceput formeaza 21 comune rurale : drept al riulur Doamna, trecind
sa fie stabilit aci. Bajepti, Bá1iIeti, Ciumepti, Co- prin comunele Dirmonepti, Co-
Bilciul se tinea inaintea ma- pepti, Dirmonepti, Draghiciul, septi, Leicepti, Retevoepti, etc.;
nastirer Govora, la 15 August, Golepti, Jupinepti, Leicepti, Li- poseaua, care pleaca din Purca-
huid hramul bisericer. S'a tinut vezeni, Maracineni, Micepti, Mi- reni, din poseaua nationala.
in vechime pi pe loen' unde haepti, Piscani, Purcareni, RA- merge pe malul drept al riulur
este Ocnita. depti, Retevoepti, Stilpeni, Ti- Doamna, trecind prin com. Ju-
tepti, Valea-Poper pi Vladepti. pinepti i unindu-se cu calea ce
Rlureni, stafie de a'r.-def., jud. Plasa Riurile, pana la incepu- pleaca de la Piscani, filtre co-
Vilcea, pl. Ocolul, com. Ocnele- tul secolulur al XVIII-lea, se ira- munele Leicepti pi Retevoepti ;
Marr, catunul Riureni, pe linia R.- parea in pl. Riul-Doamner, care poseaua care pleaca din com. Ba-
Vilcea-Ciineni (frontiera), pusa coprindea comunele de la Dom- jepti, trece prin comunele :
in circulatie in anul 1901. Se nepti pana la Maracineni pi pl. Golepti, Vladepti, etc.,
afta intre statiile R.-Vilcea (6 kil.) Bratia-Bughea, care coprindea pe malul drept al riulur Bra-
Govora (6 kil.). comunele de la Aninoasa pana tia.
la Bajepti pi de aci in sus pana In plapile unite Argepelul-
Riureni-Noi. Vezr Chiricuta, pl. la Poenari, impreund cu Go- Riurile sunt 35 scoale mixte
Negoepti, jud. Ilfov. deni, Furnicopi i Capul-Pis- pcoala de catun, frecuentate
culur. de 1871 copil (1899-900).
In jud. Mupcel, Este udata de multe riurr, In pl. Riurile singura sunt

www.dacoromanica.ro
121IJORUL 256 ROBErl

37 bisericI, deservite de 47 pre- Vlapca, pl. Neajlovul, compusa de Balp pi la 23 kil., spre N.-
otr pi 36 dascalY. din catunele : Roata - d. -j. pi V., de Caracal.
Zgaia, situata pe valea Drim- Are o populatie de 735 lo.
Riusorul, rî, jud. Mupcel, izvo- bovniculuI, in jos de Roata- cuitorl ; 2 bisericI, una, cu hra-
repte din muntele Papupa, com. CAtunuluI. Departarea de Bu- mul Inaltarea (1881), in Boba-
Rucaral, trece prin Rucarul, curepti de 33 kil. ; de Giurgill, nepti, pi ca hramul A-
unde malurile sale sunt bine de 65 kil. pi de Obedeni, repe dormirea MaiciI DomnuluI (I 8i 0),
asigurate in contra inecurilor dinta plapeI Glavaciocul-Neajlo- in Bojoiul, deservite de 2 preoti
pi din jos de comuna se varsa vul, de i I kil. pi 3 cintaretI ; 5 circiumI.
In 1111 Dimbovita. Are o populatie de 758 lo- LocuitoriI posea : 56o vite
cuitori ; o pcoala mixta; o bi- marI cornute, 1569 vite miel pi
Riusorul, piria,jud. Mupcel, com. serica, deservita de un preot 114 porcI.
Lerepti, plaiul Dimbovita, izvo- pi un &sal, tinind de parohia
repte dintre muntiI Iezerul Sadin a. Robescu, lac, in jud. R.-SArat,
Taxitoasa, pi se varsa in Riul- Prin comuna trec Valea-Drim- pl. Marginea-d.-s., com. Voeti-
TirguluI, pe partea dreapta. bovniculuI i valea Glodeni, ce nul, format din ploI pi de re-
vine din proprietatea Roata-d.-s. vdrsarile piriulul Cotatcul, in
Roaba, sat, jud. Dolj, pl. Jiul- Pe apa Drimbovniculul se afl-a' partea de E., comunicind cu
d.-j., com. Caciulatepti, cu o po- o moara de apl. Lacul-Negru, din com. Balepti.
pulatie de 295 suflete.
In sat sunt 2 bisericl (ma- Roata-de-Jos, cdtun, pendinte de Robesti, com. rur., in jud. Bu-
nästiri), schitul Roaba-Vechiti, com. cu acelapI nume, pl. Neaj- zati, plaiul Pirscovul, situata pe
fondat la 1834, pi schitul Roaba- lovul, jud. Vlapca, situat pe san- malul sting al riuluT Buzaul, la
Noti, fondat la 1855 de Pahonie ga apei Drimbovnicul, cam sub 30 kil, de orapul Buzaul.
Robu Ieromonahul. mal. Limita sa, la N., incepe din
Are o suprafatä. de 1486 hect. Valea-Purcaruld, urca pe dru-
Roaba, mofie, jud. Dolj, pl. Jiul- S'a dat la 122 locuitorl, impro- mal Trestienilor (hotar intre
com. Caciulatepti, in care prietariti dupa. legea rurala. din catunul Olepepti i Runcul), pe
statul are a 4-a parte. Venit 7864, o suprafata de 381 hect care merge pana In izvorul Ara-
anual 59846 leI. Aci sunt pcoala, biserica pi bagiul ; la E., se lasa pe iz-
Are padure i cete de mop- primaria. vorul Arabagiul pi merge pe el
nenI pe d'irisa. pana in albia riuluf Buzaul ; la
Roata - Ursoaia - Fa-ta, päa'urt S., pe riul Buzaul, urca pe
Roaba-Noti, schit, jud. Dolj, pl. particulare, supuse regimulur sil- albia sa, pana la Parul-Mari-
Jiul-d.-j., com. CaciuIatepti, fon- vic, pe mopia Piriieni-d.-s., pl. noaiei; la V., urca din Parul-
dat la 1885 de Pahonie Robu Mijlocul, jud. Vilcea. Marinoaiet la Parul-cu-Preces-
Ieremonahul, in satul Roaba. tanie, trece pe la Roschila pi
Robinesti-de-Jos,cdtun, al com. coboara in Valea-Purcaruld.
Roaba-Vechiii, schit, jud. Dolj, Robanepti-d.-s., pl. Oltetul-01- E formata din catunele : Ro-
pl. Jiul-d.-j., com. Caciulatepti, tul-d.-s., jud. Romanati, situat bepti, Runcul pi StAnilepti, cu
fondat la 1834. llaga Tesluiul, pe malul drept. o populatie de 630 locuitorl.
Are 6o familif pi o biserica, Cu Are 2 bisericI, deservite de
Roata-Catunul, com. rur., jud. hramul Inaltarea (1740), deser- preot pi 2 cintaretr. Catedrala
Vlapca, situata pe valea Drim- val de i preot pi 2 cintäretT. e cca cu hramul Napterea Mala'
bovnicul, la 66 kil. de Giurgiu, Domnului.
pi la i i kil. de Obedeni, repe- Ro bänesti-de-Sus, com. rur., in Vite : 74 bol, 59 vaci, 12 vi-
dinta pl. Glavaciocul-Neajlovul. S.-V. pl. Oltetul-Oltul-d..s., jud. teI, 8 caT, 5 Tepe, 5 zninjI, 600
Are o populatie de 758 su- Romanati, formata din satele : oi pi 140 porcl.
flete; o pcoala mixta, frecuen- Robanepti-d.-s., In care e pri- Suprafata com. e de 630 hect.,
tata de 42 copiI. maria, RobAnepti-d.-j., i Bojoiul, din care 186 hect. arabile, 15
situata pe malul drept al riu- hect. padure, 95 hect. fineata,
Roata-de-Jos, com. rur., jud. luI Tesluiul, la 7 kil. spre S. 83 hect. Izlaz, 80 hect. livezI,

www.dacoromanica.ro
ROBETI 257 ROBOAIA

27 hect. vie si 144 hect. sterp. la locul numit ComorT, se afla Robe§ti, mahala, in com. rur.
ProprietatT mal insemnate sunt : multa platrä de var. Menti-din-Fata, pl. Motrul-d.-j.,
Robesti, Oleseasca-Robesti si Vatra satuluT ocupa 40 hect., jud. Mehedinti.
Pirscovul-d.-j., ale cetelor de mos- lar intreaga com., 1250 hect.
nenT RobestI, RuncenT si Palear. Prin com, trece soseaua na- Robe§ti, pir121, ce izvoreste din
Terenul e accidentat si pro- tionald care uneste punctele muntif com. Paltinul, jud. Putna,
priti orT-careI culturT. R.-Vilcea cu Sibiiul, strabatind si.se varsa in Mala.
CM de comunicatie sunt : so- comunele : Bujoreni, Bogdanesti,
seaua Maracineni-Rusiavatul, un Calimanesti, Brezoiul, Calinesti, Robe§ti, pale, jud. Vilcea, plaiul
vad peste riul Buzad i dru- Robesti $i Ciineni, ultima co- Cozia. Izvoreste din muntelc
mul Tircovulul. muna la frontiera. Murgasul, desparte muntele Ri-
Veniturile comuna se urca gla de Prislopul i Gorganele,
Robe§ti, com. rur., jud. Vilcea, la 2000 leT anual. trece prin com. Robesti, l sc
plaiul Cozia, compusa din 2 ca- E brazdata de dealurile: Ghim- varsa spre E., in riul Oltul.
tune : Robesti si Sarlicinesti. purosul, Zapodioarele, Dealul-
E situata pe malul drept al Negru, Dealul-VieT, Piscul-Ba- Roboaia, sat, facind parte din
Oltulul, pe culmea dealuluT Ghim- Iota si Magura, i udata de valle: com. rur. Rusatesti, jud. si pl.
purosul, la 53 kil, de capitala Robesti, Saracinesti Silistea. Argesul. Are o populatie de
jud. i la 35 kil, de a plaiului. Locurile din jurul comund Ro- 140 familil. Ad se afla schitul
Are o populatie de 381 lo-. besti sunt Poenita si Ostrovul Roboaia.
cultor'; 2 bisericI, una de zid la N., Lunca-Robestilor si Os-
in cat. Robesti, construita la trovul-d.-j., in centru, linga Olt, Roboaia, sat, facind parte din
1817, de raposatul ctitor, ;rata- Cimpul-Saracinestilor si Bolo- com. rur. Berislavesti, jud. Ar-
ful Constantin Robescu, l cu vanul, la S. ges, pl. Lovistea. Are o popu-
ajutorul locuitorilor, cea-l'altä Se margineste: la E., cu ju- latie de 68 familiT ; o bisericá
In ca.t. Saracinesti, reparata la detul Arges, de care se des- Cu hramul Sf. Ioan, deservita
1858, de boerul Maciuceanu si parte prin riul Oltul ; la V., cu de i preot si i cintaret, si in-
alta ; o scoala mixta. muntif Murgasul; la N., cu co- tretinuta de Eforia Spitalelor
Locuitoril posea : 30 cal, 59 muna Ciineni ; i la S., cu co- Civile din Bucuresti.
bol', roo vacT i 1700 capre si oí. muna Calinesti.
Pe valea Robesti, in raionul Roboaia, schit, cu hramul Buna-
com., sunt 3 morl de macinat Robe§ti, ccItun de resedinta, al Vestire, jud. si pl. Argesul, si-
si i herastrati ; lar pe valea Sa- com. Robesti, jud. Buzar', cu tuat pe valea Roboaier, care se
rAcinesti, o moara. 260 locuitorl si 64 case. varsa in Vilsana, la 2 ore, cu
Locuitorir sunt moquea De trasura, de Curtea-de-Arges.
aceasta comuna apartin muntif: Robelti, sat, facind parte din Aceasta manastire s'a inte-
Robul, Danul, Murgasul, Rigla, com. rur. Cu acelasT nume, pl. meiat de Saya Liveru Musat
Prislopul i Gorganele. CeT d'in- Cozia, jud. Vilcea, situat pe si era cu totul independenta,
tal treT sunt situatl in partea valea Robesti, in dreapta riuluT neatirnind de niel o alta ma-
de S.-V. a comuneT, lar ceI din Oltul, si pe soseaua nationala nastire din tara sati din straina-
urma, in partea de N. .V. In a- Riul-Vadulul. tate. Pe la 1843, .fiind cu totul
cestl muntl se fabrica brinza. Are o populatie de 50 familil; ruinata, s'a rezidit de catre E-
Parte din el se arendeaza si parte o biseria, cu hramul Sf. Mi- piscopia de Arges, careia ser-
se opresc pentru vitele locuito- hall i Gavril, cu urmatoarea vea de metoh. Biserica se afld
rilor. inscriptie In burla stare, si este deservita
In cat. Saracinesti se liad ruine Intitrirea celor ce ildljduesc spre tine, de 2 preotr, I cintaret i i pa-
de zidurl vechT i urme de bi- Inthrete Doamne biserica ta care aT racliser. In urma secularizaril
seria S'a gasit un picior de Cu scump shigele averilor manastirestr, schitul Ro-
Acensa sfintl bisericit s'a lnceput a boaia se intretine de stat.
preastol de piatra, care s'a a-
se zidi din temelie de repausatul robad
sezat in biserica de la Robesti 1111 Dumnezett, v6taful Constantin sin An-
Ad se afla, dupa cum arel
niste sagetl, cu forma dacica. ghel Robescu, In anul 1777 si s'a ter- d. Slavicr, una din cele mal
Pe ;ralea satuluT, in partea stingd, minan i sfintit In 1817, Iulie 18. marr si mar interesante colecta

65940. Nardo Diciionw wopraftc. Vol. V. 83

www.dacoromanica.ro
ROBUL 258 ROGOAZA

de cal-ti vechI si manuscripte Eforiei Spitalelor Civile din Bu- cal, 78o bol, 250 vacr, 30 capre
rominesd. curesti, pendinte de schitul Be- Ioo oI.
rislavesti. Are o intindere de Locuitorif sunt mosnenf. 12
Robul, bral, al BorciI, in ínsula 2741 pog., din care 7062 pog. saS improprietarit la 7864 pe
Balta, jud. Ialomita, pl. lato-. padure. mosiile d-lor Em. si I. Cerna-
mita-Balta ; pleaca din Borcea, tescu, si 7 pe a d-lor DiaconestI,
din dreptul satuluf Vladeni,cur- Roc§oreni, com. rur. si sat, in jud. dindu-li-se 75 hect. pamint.
ge spre N., 'filtre bratul Borcea Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 41 In raionul comuneI se Izad
si Sältava, si se varsa idrAsi kil, de orasul Turnul-Severin. Sc niste ruine, in forma de cetate,
in Borcea, in dreptul satului margineste la N., cu com. Greci; unde se zice ca aS locuit Dacii.
Chioara. Ja E., cu cora. Greci si Baltati ; Comuna se intinde pe o su-
Ja S., cu com. Adunati-TeluluI ; prafata de 1750 hect., cu izlaz
Robul, miente, situat in partea iar la V., cu com. Plopi. cii tot.
de S.-V. a com. Robesti, plaiul Este situata pe vale. Satul for- Veniturile comuneI se urca
Cozia, jud. Vilcea, in care se meaza comuna ca satul Varadia la 7934 leT si cheltuelile, la 1630
fabrica brinza. sati Putineiul, avind o populatie leI anual.
de 900 locuitorI, si 18o case. E brazdata de dealurile Cer-
Robul, pise, jud. Vilcea, pe cul LocuitoriI posea: 42 plugurl, na, Pesteana i Luncavdtul si
mea Veverita, situat la S. de 8o care cu boI, 8 carute cu cal ; udata de valle Rlioasa, Por-
muntele Virful-Mare. Din el se 460 vite marT cornute, 30 cal, culuI, Manasul, Negraia, Pes-
ramifica.: Culmea-Brezoilor, intre 500 oT si 460 rinaltorT ; 20 stupl. teana si Cernisoara.
Hui Puscoiul si Brezoiul, avind Are o biserica, deservita de
ca piscurl: muntele Murgasul si preot si 2 cintaretl ; o scoala, Roe§ti, sat, facind parte din com.
Muntele-luI-Popovici. mixta, conclusa de 7 invatätor, rur. cu acelasI nume, pl. Cerna-
frecuentata. de 67 elevI. d.-s., jud. Vilcea. Are o po-
Robul (Muntele-), peidure par- Budgetul com. e la veniturI pulatie de 662 locuitorl si 2 bi-
ticulara, jud. Vilcea, piaiul Co- de 1063 leI, si la cheltuelT, de seria
zia, com. Robesti, cu o supra- 481 leI.
fa ta aproximativ de 400 hect., DealurI i val mal principale in Rogina, pädure, In jud. Iasi, pl.
supusa. regimului silvic. aceasta comuna sunt: Dealul-Co- Stavnicul, com. Mogosesti; parte
corultn cu Valea-CocoruluI, Cim- este proprietatea statuluI si parte
Roca, subdivizie acom.rur. Mar- pia-Nuculul si Valea-Nuculur. In particulara.
ga, plaiul Cerna, jud. Mehedinti. partea de E. se afla padurea
Cerchezelor, proprietatea statu- Rogina, pitia, format tare pa-
Rociul, com. rur. si sat, pe apa lul, Valea - Rosiorir, cu Valea- durile Harpasesti si Popesti, pl.
Drimbovnicul, jud. Arges, pl. BAH si a LupuluT, iar la S., arligatura, jud. Iasi; serveste
Galasesti, la 16 kil, de com. dealul Brigleasa, cu valea Bri- si de hotar intre aceste dona
rur. Costesti, resedinta sub-pre- gleasa. mosir si se varsa in iazul Fan-
fectureI, si la 42 kil. de Pitesti. dolica.
Are o populatie de 770 fa- Roe§ti, com. rur., jud. Vilcea,
sati 670 suflete ; o bise- pl. Cerna-d.-j., compusä din 2 Rogna, sat, In jud. Roman, pl.
rica, cu hramul Inaltarea Dont- catune Roesti si Ciocilteiul, cu Fundul, com. Batrinesti, spre
nuluf, deservita de 7 preot multe subdiviziI, situata pe riu- V. de satul Batrinesti i laa kil.
cintaret ; o ,coala mixta. rile Pesteana i Cernisoara, la 38 de el, pe piriul Glodeni. Are o
Vite: 400 boI si vacT, 30 caT, kil, de capitala judetuluI si la populatie de 30 familiI.
700 °I si 200 rimatorf. 34 kil. de a plaseI.
Prin com. trece soseaua ju- Are o populatie de 1276 lo- Rogoaza, saS Bujorul, piriii,
deteana Pitesti-Giurgitt cuitorl ; 3 bisericI, 2 in Roesti izvoreste din partea de N. a
si 7 in Ciocilteiti. com. Oteleni, pl. Mijlocul, jud.
Rociul cu trupul Stanislävean- O parte din locuitoriI, pe lingà Falda, din padure, despre hota-
ca, moFie, jud. Arges, pl. G5.- agricultura, se ocupa cu dul- rul com. Hoceni ; curge prin mij-
lasesti, com. Rociul, proprietatea gheria i rotaria. Ei poseda to locul comuneI Oteleni, unde for-

www.dacoromanica.ro
ROGOAZA 259 ROGOJENI

meazg iazurile de pe valea Ro- Balta, com. Gälta; are 200 hect. Rogojeni, com. rur., in jud.
goaza : BotezatuluT, Dahore, Drá- populate cu salde $1 plop. Covurluiti, pl. Horincea, a$ezatä
gunolul $i Cotacul sati Horja, pe malul PrutuluT, la 70 kil. de
dupä care, unindu-se din jos de Rogoazele, padure, jud. BacAti, Galati. Se mArginqte la N. cu
sat, cu Palde Burghelea pl. Tazläul d.-j., de pe teritoriul jud. Tutova prin com. BlAge$ti,
Saca, trece in com Deleni, sub com. Brätila. spre V. $i arja, spre E. ; la
numele de Bujorul ; alcI prime$te S cu com. Oancea ; la E., cu
,
Piriul - Fintinelor $i, de la sa- Rogojanca qi Valea-Nucetu- Prutul $1 la V., cu Cavadine$ti.
tul Talaba, fa numirea de piriul trupurt de mofa ale statuld, Apele ce o udd sunt riul
Talaba $i se varsä. In dreapta jud. Prahova, pl. Teleajenul, Prutul, 01111 Horincea,
Elanuluf. com. Rincezi, pendintI de bise- ia$ul Oarba (Chirile$ti), lacul
rica Sf. Ion din Bacure$ti. Sovirea, precum $i alte bältf
Rogoaza, sat, fAcind parte din mal miel, formate de värsäturile
com. rur. Corbasca, pl. Zeleti- Rogojelul, cdtun, al com. Ro$ia, PrutuluT. E formatä din treT
nul, jud. Tecucith E a$ezat pe pl. Jiuluf, jud. Gorj, situat parte cAtune : Rogojeni (re$edinta),
valea Cu acela$T nume, pe malul pe deal, parte pe vale $1 la N.-V. Chirile$ti $1 VAdeni, Cu o popu-
sting al SiretuluT, la 2 kil, de comu nel. latie de 574 familiT, sa0 2299
resedinta com., spre S. Are o suprafatä de 1037 hect., suflete.
Are o populatie de 44 fa- din care 487 hect. pädure, 70 Suprafata com. e de 9438
milif, saa 166 suflete. hect. izlaz $i vatra satuluT, 35 hect., din care 3718 arabile, 4290
Teritoriul cät. este de 707 hect. flnete $1 445 hect. ara- pAclud, 371 hect. 8o arif finas,
hect. Locultoril sunt parte im- bile. 228 hect. 8o ariT finete, 211 vil,
proprietAritT, parte räze$T, si stä- Are o populatie de 87 fami- 20 grAdindriT $i 143 livezT $i
pänesc 153 hect., lar d-1 D. Si- III, saa 368 suflete; i bisericä vetrele satelor.
mionescu, 55r hect. de lemn, fäcutA de locuitorf In Statul posedä. 1601 hect., 6o
Lingl sat, la V., se aflA un 1750; deservità de r preot ariT, in mosia VAdeni. Propri-
pod de vase peste Siret. cintäret ; 2 circiumT. etatea mare partícula/1 este re.
LocuitoriT posea : 50 plugurl, prezintatä prin mo$111e Rogojeni
Rogoaza,pirtg, jud. Tecucia, iz- 76 care cu bol, 6 cgrute cu cal; $i Chirile$ti, ale mo$tenitorilor
vore$te din punctul numit Ta- 290 vite mar! cornute, 30 cal, defunctulul Alexandru Calimah,
bAra-Tiganilor, sub numeie de porcf $1 182 of l capre. in intindere de 5750 hect. (din
Neagotä., trece prin partea de Comunicatia In cätun se face care peste 4000 hect. pädure) ;
S. a comuneT Corbasca, udind prin drumurl ordinare. lar säteniT posea i8o1 hect., 8o
satele Fofaza $i Rogoaza, pri- arif.
me$te pe stinga 011111 Corbasca Rogojelul, vale, In clt. Rogo- Locuitorif din cotn. Rogojeni
$i piriul apodia $1 se varsä. jelul, com. Ro$ia, pl. JiuluT, jud. sunt fo$tT clAca$T improprietäritT
In Siret, In partea de V. a sa- Gorj ; incepe de la N., din capul In 7864; lar in Vldeni sunt in.
tuluT Rogoaza. catunuluT $i merge spre S., de suräter improprietdritY la 1880.
se terminA in culmea com. Te- Locuitorif posea : 2 ma$inf
Rogoazele, brai (prival), in jud. mi$ani, care parte este aqezatA de treerat l 300 plugurT; 1198
lalomita, pl.Ialomita-Balta, com. pe aceastä vale; pe aci merge bol, 481 yac!, 170 viter, 150
Glita, in insula Balta ; curge din $i matca pirlia$uluT Rogojelul; minzatI, 150 minzate, 7 taurT,
Durare in bratul Sältava-d.-j. aceastá vale e formatà de Dealul- 56 armAsarI, 6o cal, 140 Tepe.
Ro$u. Are 3 bisericT : Sf. Voevozr,
Rogoazele,proprietate a statuluT, in Rogojeni, vechie, de välltucT,
in jud. Ialomita, pl. Ialomita- Rogojelul, vale, in jud. Gorj, Spiridon in Chirile$ti, l SI.
Balta, com. Fundul-Cräsani ; for- plaiul Vulcan, com. Virtopul; Pantelimon i Sf. VoevozY in
meaza Cu mola Grindul un trup, pleacä din aceastA com., de la VAdeni.
cu numele de Grindul-Rogoazele. N. spre S., pe o Intindere de 5 Sunt 3 $coale mixte, In Ro-
ldl., pänä in hotarul jud. Mehe- gojeni, frecuentatä cu 66 elevr, in
Rogoazele,pädure, In insula Bal- dinti ; are la V. dealul Chivä- Chirilesti, frecuentatä de 42 co-
ta, jud. Ialomita, pl. Ialomita- darul, lar la E. Dealul-Ro$u. pif, i In VAdeni, Cu 40 elevI.

www.dacoromanica.ro
ROGOJENT 260 ROGOZUL

Veniturile comuneT se ridica. Budgetul com. e la veniturT de Comuna e udata de apa Blah-
la 9875 leT, lar cheltuelile, la 980 leT, 50 banT, iar la cheltu- niteT care are pe dinsa mori de
8798 leT. elf de 918 Id, 89 banT. macinat..
Pe teritoriul comuna trece Teritoriul camufle! este udat
pe o intindere de 3 kil. calea de riul Gilortul, care curge prin Rogozi (Dealul-RogoziI), sat,
judeteana ce merge la Falciti. mijlocul eT, de la N. la S. cu 30 locuitorT, facind parte din
Din satul Rogojeni pana la ca- Comunicatia in Rogojina se com. rur. Samara, jud. Arges,
lea judeteana e osea petruita, face prin soseaua comunala, care pl. Pitesti.
In intindere de un kil. o pune in legatura la N. cu Vier.
sani, iar la S. cu Andreesti. Rogozul,fost sat separat, in pl. Ia-
Rogojeni, sat, §i resedinta com. lomita-Balta, jud. Ialomita. A-
cu acelasi nume, pl. Horincea, Rogojina, vale, care se formeazà cum unit, formeaza partea de
jud. Covurluiti, pe malul Pru- pe teritoriul com. Ursoaia, pl. N. a satuluT Fundul-Crasani.
tultil. Are o popuiatie de 843 Mijlocul, jud. Olt, curge de la
suflete, o biserica si o scoala. N. spre S., formind hotar intre Rogozul, sat, in jtui R.-Sarat,
com. Timpeni, Icaana i Florul pl. Marginea - d. - s., com. Slo-
Rogojeni, ciìtun, facind parte din si apoT trece pe teritoriul com. bozia, spre V. de catunul de
com. Petresti-d.-s., pl. Amara- erbanesti-d.-s. i erbanesti- resedinta, pe piriul Rogozu/,
dia, jud. Gorj, asezat pe dealul d -j., si se varsa in Dorofeiul,
din partea dreapta a GilortuluT. la N. de com. erbanesti-d.-j., Rogozul, schit, in jud. R.-Sarat,
Are o suprafata cam de 30 pl. erbanesti. pl. Marginea-d. - s., com. Slo-
hect., cu o populatie de to fa- bozia, la 2 ore de orasul Rim-
mili!, sati 35 suflete, Rogojina, vale, in parte de E. nicul-Sarat, fondat In anul 1825
Locuitorif sunt mosnenT. ET a com. Margineni, pl. Cerna- de catre Constantin Ghimulea
posea: 6 plugurT, 6 care cu d.-j., jud. Vilcea. Izvoreste din (Robescu) si Maria C. Ghimulea,
boT, i cdrutA cu cal; 55 vite dealul Draganul si se vana in sosia sa.
mati cornute, 86 oT, io capre, riul Beica. Inainte vreme, fusese ad i o
35 rimatorT si 4 caT. bisericä de lemn, locuita de pa-
Comunicatia in catun se face Rogova, com. rur., in jud. Me- rinti RusT, de unde i flamee
prin drumurY nesoseluite, care o hedinti, pl. Blahnita, la 24 kil. de Poiana-Rusilor, dat poieneT
leaga la N.-E. cu comuna de de orasul Turnul-Severin. ce inconjoara schitul.
resedinta. Este formata dintr'un singur Intre obiectele vechT ale acestuT
sat, asezat pe un loe ses pe schit, maT pretioase sunt : un
Rogojeni-Chirile§ti, mofie par- marginea piriulur Blahnita. hrisov, dat de Grigore Ghica
ticular, de 5750 hect., in com. Are o populatie de 900 lo- Voevod, in anul 1828, Fevruarie
Rogojeni, pl. Horincea, jud. Co- cuitorl ; o biserica, deservita de 15, prin care inzestreazA schitul
vurluiti. preot i I cintaret ; o scoall cu 6 scutelnicT, 6 poslusnicT, re-
frecuentata de 53 elevI ; cunoscind manastireT dreptul
Rogojina, com. rur., in partea 2 circiumT. de a primi pe fie-care an cite
de S. a com. Viersani, pl. Gi- Locuitorif posea.: 46 plugurl, 30 bolovanT de sare din salinele
lortul, jud. Gorj, situata pe va- 8 t care cu bol, 7 carute Cu cal, SlaniculuT.
lea GilortuluT. 740 vite mar! cornute, 24 cal,
Are o suprafatä cam de 403 8o0 oT i 540 rimatorI, 65 stupT. Rogozul, lar, in jud. R.-Sarat,
hect., cu o populatie de 456 fa- Prin aceastä comung trece so- pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia,
mili!, sati 490 suflete. seaua Turnul - Severin-Hinova- Ruga schitul Rogozul, format de
Are i biserica, fondata in Rogova-Corlatelul precum iso- *tul cu acelasT nume.
1888, deservita de t preot seaua Broscari-Rogova-Patulele.
cinaret. Budgetul comund e la veni- Rogozul, trup de melle, in jud.
LocuitoriT posea.: 36 plugurT, turr de 3820 ler, lar la cheltuelT, Ialomita, pl. Cimpulul; formeaza
42 care cu boT, 2 carute cu cal, de 3218 leT. mosiaBrosteni-VechTRogozul.
175 vite marl cornute, 208 oT, Deal maT principal in com. este
72 capre, 118 rimatorI si 12 cal.. Dealul-RogoveT, plantat cu vi!. Rogozul,japfe,jud. Braila, uneste

www.dacoromanica.ro
ROGOZUL 261 ROMAN UDED

Tezerul Baba - Alecu cu japsa rIpa cu acelasT nume care se mosnenilor Izbasol i Garoflide;
Camnita in ostrovul Iazului. &ese in partea de S. a com., are 90 hect., din care 35 ara
se unesc futre ele si ca piriul bite, 40 fineata, apoi padurea
Rogozul, ftÊth, jud. Prahova, numit al-Morii, ce vine de la Tronari-Roma.
pl. Teleaj e nul, com. Mäneciul-Un- N., din com. Adunati-de-Gior-
gureni, izvoreste de sub muntele mane, satul Bratovoesti i curge Roma, plaig, in partea de E. a
Bobul-Mic, curge de la N.-V. spre S., pe partea joasa si de com. S tar-Chiojdul, pl. Teleaje-
cutre S.-E. si se varsa in riul V. a com., matca Jiuluf, si se nul, jud. Prahova, pe care se
Teleajenul, pe malul drept. varsa în balta Strimba, la punc- aflá padure i izlaz.
tul numit Capacul-luT-Trica. O traditiune in privinta acestuT
Rogozul, piria, in jud. R.-Sarat, Balt1 :Strimba, Menta, Lunga, piala este cea urmatoare : «Pe
pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia, Trestina, Petul si Ochiul pe cind Madi' stApineail aceste lo-
izvoreste din Dealul-Traistenflor, mosia Madona-Dudu, si avind ari venit peste dinsli niste
uda catunul Rogozul i schitul toate o intindere de 35 pog. ; oamenT foarte r41, nurni0 Ro-
Rogozul, unde formeaza o baltä Balta-Boulul, Girla-Itelor, Balta- manI, care alungat i s'ají
si se varsä în piriul Slobozia. cu-Salciile, Balta-Fold si Gil- stabilit ad. si in com. Chiojdul-
daul-MoriT, pe mosia numita Ro- din-Bisca, judetul Buzati ». De
Rogozul-VärAtil,peiclure, de fag, ji tea. sigur ca RomaniT, despre care
stejar si jugastru, in jud. R.-Sa- Are o populatie de 806 su- se zice ca aü invadat aci,
rat, pl. Marginea-d.-s., com. Slo- flete; o biserica, ca hramul Sf. sunt Tiganr láeÇT, carT 'sI dan
bozia, Ruga schitul Rogozul, 1015 Nicolae, deservitä de i preot numele i azi de RomanT, Rin!,
hect., din care 15 hect. ale si 1 cintaret ; o Koala mixta, etc., venitT aci sub diferitT con-
statulul. frecuentata. de 27 copa ; 4 ch.- ducatorT, din Transilvania, si
ciumT. formind diferite cete de mosnenT,
Rogozului pisc, in Vite : 400 vite mar! cornute, din care cea mai insemnata a
partea de N. a com. Star-Chioj- 17 caT, r8o oT, 24 capre si 36 fost Sititesti, din Transilvania.
dul, plaiul "Teleajenul, jud. Pra porcT. Paná azI, fie-care ceata de
hoya. Se intinde de la N. la S. Dupa legea rurall din 1864 mosnenT poartä briii cu color!
si serveste locuitorilor pentru sunt 129 locultorl ImpAmintenitI. distinctive de alte cete.
arAtura. Are o suprafatä de 975112
pog., din care 49'f2 pog. oca- Roman, judet, situat in regiunea
Rojiqtea, com. rur., jud. Dolj, pute de vatra comuneT. seasa, in partea de N. a Tare!,
pl. Jiul-d.-j., situata la 29 kil. In com. sunt 2 mosir: Ro- In Moldova, pe ambele malurT
de Craiova si la 17 kil. de re- jistea, a familieT Paianu si alta, ale riulur Siretul, i inconjurat
sedinta plaseT aciulatesti. care apartine bisericeT Madona de judetele : Suceava, Iasi, Vas-
Situata pe costisa unuT deal Dudu din Craiova. Ambele luiul, Tutova, Bacaul si Neamtu.
ce vine din com. limitrofa, Bra- cite 5240 pog. arabile si aduc Orasul Roman este capitala
tovoesti, si se intinde de la N. un venit de 32000 lei. PadurT acestuf judet.
la S., cuprinzind ripele : Ripa- sunt 2, de 307 hect. fie-care, Se margirteste la N. cu jud.
Tome!, Rtpa-Rosie, Ripa - Bel- compuse din alunr si jugastri S aceava, de care se desparte,
cineanu si Ripa-Vijoaele, intre- maT cu seama. lncepind de la V. catre E., prin
rupte de 4 miel val. Calea judeteana Craiova-Be- riul Moldova, insA numaT pe o
Se invecineste la E. cu com. chet strabate com. Mal e o cale foarte mica distanta i apof prin
Apele-Vi!; Ia V., cu nul Jiul, naturala ce duce la com. Apele. o linie conventionala, ce incepe
care o desparte de com. Foi- Vi! si care are 6 kil. roo m. din malul acestuT ea, la N. de
sorul ; la N., cu com. Bratovoesti satul Tupilati, si merge spre E.,
si la S., cu com. Murta. Roma,cdtun, al com. Clatina,jud. ridicindu-se putin catre N., pana
Este udata de miel' pirliase Buzan, cu 40 locuitorT si ii case; In malul riuluT Siretul, la S. de
care izvoresc din Apele: Ripa- se alipeste de cat. Tronari. satul Cozmesti (jud. Suceava);
Toma, Ripa-Rosie, Rtpa-Belci- de aicT urmeazá putin spre N.,
neanu i Ripa-Vijoaele. Aceste Roma, mofie, in jud. Buzati, com. vrio 400 m., cursul riuluT Sire-
izvoare, afara de Vijoaele din atina, cat. Roma, proprietatea tul, de unde se desparte iarast

www.dacoromanica.ro
ROMAN (JUDET) 262 ROMAN (JUDET)

prin o linie conventionala, trasa de la N. spre S., pana la S. de tuia, Corhana, Dealul - Caliner,
din malul rlulur Siretul, cam la satul Boatca si apor de alcr pu- Stan, Dealul-Mocanilor, Dealul-
kil. N. de satul Volintiresti, in prin valea piriulur Girbovatul, Movila, Goronul, Dealul-Tutca-
spre E. si pang. la N.-E. de sa- de unde apol cgtre S., urmeazä nilor, Oretea i Valea-Rea.
tul Crivesti. La S. se hotareste cultnea dealurilor, prin codri In- Aceastá culme nu lasa nicr
cu jud. Bacni i Tutova (Cu a- tinsr pana la N. de satul Fun- o ramura catre E. in interiorul
cest din urma numar pe o mica dul-Tutover (jud. Tutova). judetulta.
distantg), de care se desparte Lungimea cea mar mare a Culmea-Muncelalur,carevine
prin o linie conventionala, care acestur judet este acea socotitä din jud. Suceava si care nu este
incepe din dreptul satulur Let- de la N. de satul Volintiresti de at ultimele ramificatiunl a
cana (jud. Bacat), cam la t pang. la S. de satul Ursoaica, muntilor dintre Moldova si Si-
kil. spre N. de acest sat, si mer- de 55 kil., lar latimea cea mar retul.
ge spre E., pe la S. de satul mare a lur este intre satele Va- Sesurile cele mar principale
Galbeni, pang. In tiul Siretul, cam leni si Vadul-Vejer. din acest judet sunt :
3 kil. spre S. de satul Co tul- Suprafata acestur judet este esul Moldova, sail mal bine
Grosulur ; de aid urmeazA spre de 165772 hect. Platoul Moldover, sesul Cirli-
S., panä in dreptul satulur Ur- Teritoriul jud. Roman se poate gilor si al-Scheer.
soaia, cam la 3 kil. de riul Si- impdrti in doua partr: partea Valle cele mar marl din jud.
retul, de unde, o linie conven- din dreapta riulur Siretul, a- Roman, sunt urmatoarele:
tionala trasA spre E., pe la S. aproap e toata plana, si partea din Valea-Siretulur, prin care curge
de satele Ursoaia, Alexandri, stInga acelur rift, mar deluroasa. riul Siretul, si care strabate
Ciuturesti i Poiana-Humer, se Cu/mile de dealurr, cele mal acest jud. de la N. la S.; Valea-
termina la S -E. de acest din principale care strAbat jud. Ro- Moldover, in care curge 111.11
urml sat. Intre- satele Ciutu- man, sunt : Moldova ; Valea-Birladulur, prin
resti si Poiana-Humer, jud. Ro- Culmea Dealul-Marulur-Go- care curge riul Birladul ; Valea-
man se limiteazä cu jud. Tu- lani, cea mar inalta, situata in Neagra, prin care curge piriul
tova. La V. de jud. Neamtu se se- stinga riulur Siretul, in partea Valea-Neagra, i Valea-Albuer,
para prin o linie conventionala, de E. a judetului. Virfurile cele prin care curge pirlul Albuia.
ce merge de la N., din dreptul mar inalte din aceasta culme Ape :
satulur Tupilati, spre S., pang. sunt : Todireni, Vladnicelele, Buz- 1. Siretul, care curge de la
la N. de satul Letca (jud. Ba- dugi, Mangstirea, Chicera, Pis- N. la S. prin mijlocul judetultif
cati). Aceasta linie conventio- cul-Rusulul, Ghida, Zimbrul, Ca- udindu-1 in toata intinderea sa.
nail urmeaza, in cea mar mare patina, Stan, Dealul-MaruluT, Po- El intra in acest judet putin
parte, culmea dealurilor din par- ganul, Golani, Tabara, Chiliile, mar la N. de satul Volintiresti si
tea de V. a jud. Roman, ale ca- Muncelul, Fundul- istarulur iese la S. de satul Ursoaia.
ror piscurl. mai inalte, de la N. Poiana-Humer. Din ea se desfac Acest rIA primeste In sine pe
la S., sunt : Chicera, CetAtuia, si alte culmf secundare, din care dreapta, In coprinsul jud. Rotnan,
Corhana, Dealul-Caliner, Dea- cele mal principale sunt: Poiana- incepInd de la N. spre S.: pi-
lul -lur- Stan, Dealul-Mocanilor, Humer, Fundul- istarulur, Cul- 11111 Draga, pinol Lutca, Inarcat
Dealul -lur-Vodd, Movila- Goro- mea - Goronulur, a -Giurgenilor, pe dreapta cu piraiele Ciorgul
nulur, Dealul-Tutcanilor,. Oretea a-Holmulur, Cretoaia, a-Taberer si Berendis, riul Moldova, Incar-
Valea-Rea. a-Bratestilor. Aceste 3 culmr cat pe dreapta cu ptraiele Va-
La E., de jud. Iasi se separa secundare se termina in valea lea-Alba i Moreanca, iar pe
prin o linie conventionala, ce riulur Birladul. stinga cu pirful Ciurlicul, piriul
incepe de la N.-E. de satul Cri- Culmea de V. care nu Valea-Neagra, incarcat pe dreap-
vesti, si duce de la N. la S. pang* este alt-ceva de &it ultima teras6 ta cu piriul BrAnisteni, unit cu
la E. de satul Hindresti, si de despre E. a muntilor, ce separä 0611 Poarca i acesta cu piriul
aid se indreapta spre E., pang. basinul Bistriter de al Moldover. Puiul, piriul Turbata (care se
aproape de satul Nistra. La N.- Aceasta culme se continua prin varsg. in rbI Siretul, pe teritoriul
E. de Nistra, se limiteaza cu partea de V. a judetulur, de la jud. Bacati), incarcat pe dreapta
jud. Vasluiti, de care se desparte N. la S., avind urmatoarele vir- cu plraiele Bahna i Galbeni.
prin o linie conventionala, dusa furr mar inalte Chicera, Ceta- Pe stinga, nul Siretul primeste :

www.dacoromanica.ro
ROMAN (JUDET) 263 ROMAN (JUDET)

piriul Tiganca, mArit pe stinga judetuluT precum i culmea Dea- timpul primaverei si al lerneT. Se
ci piriul Caracas, Piriul-MoriT, luluI-Marulul-Golani cu toate ra- maT face un comercia destul de
Piriul-Stircer, piriul Albuia, ml- mificatiunile el. Statul posedA in intins de faina si mal cu seama
rit pe dreapta cu piriul Buhoanca a cest judet 5655,90 hect. pa- de pApusoiti pe care o macina in
si pe stinga cu Piriul-Velnitef dure. marl cantitAtT morile de apa ; de
Poenele-Oncel, masit cu piriul Viea se cultiva la Porcesti, spirt, pe care Il fabrica velnitele
Pricopul in care se varsä pi- Hociungi, Bahna, Brälesti i Cir- de la Dulcesti, Poienele-d.-j. s't
raiele StAnita i CalugArita, pi- ligi. Cartoafele, la Sabdoani, Ha- Vovriesti ; de peste, care se scoate
riul VulpAsesti (agna), mArit pe lauee0, Agiudeni si SamAseni. din iazurile de la Dulcesti, BrA-
dreapta cu Piriul Lincani, piriul Se lucreaza timplAria in satul nisteni i Trifesti, precum si din
Petrosul, marit pe dreapta cu Tupilaft, rotaxia in satele Valeni, riurile Moldova si Siretul.
Piriul-VelniteT i Rimnicul, piriul Pustieta, Corneiul, Valea - luT - Sunt cariere de piatra in ex
BrAteasca, mara pe dreapta cu Ene, Bacesti, Boghicea, Slobo- ploatare la Averesti i Gaureana.
piraiele Averesti, Lingurari si zia, Sagna i Todireni ; cArutAria Ape minerale sulfuroase se
David, piriul Ciolac, marit pe ordinarA in satele Iugani i HA- gasesc la Strunga, unde este
dreapta cu Piriul -Balusestilor, läucesti; lingurl, covete, fuse, in si un stabiliment balnear.
piriul Corhana, piriul Glodeni, satele PAltinisul, Solea, Veja - Calle de comunicatie cele mal
mArit pe dreapta, cu piriul Val- Lingurari, VulpAsesti, Ghideon, principale sunt
celele, piriul Cretoaia, marit pe Nistra i Vadul-Vejer ; jugurr in Linia ferata Bacán - Roman-
dreapta cu piriul RAcea si pe satul Vadul; dogäria in tirgusorul Pascani, care strAbate acest ju-
stinga cu ptrîul Poenele si piriul Bacesti ; olAria in satele Munce- det prin mijloc, in toata lungi-
Sasa. lul-d.-s., Izvorul, Linsesti, Iucsa, mea sa, de la S. la N. Ea ur-
2. Birladul, care curge de la Oteleni, Mandstirea, Chicera, meaza malul drept al riuluT Si-
E. si uda partea de S,-V. a Hindresti i Dulcesti ; fIerdria in retal; intra in judet la S. de
judetuluT, pe o intindere aproape Fundul-OceT ; fringhieria in sa- satul Galbeni, ì iese pe la
de 20 kil. si iese din acest ju- tele MArmureni i Galbeni ; co- N. de satul HAlAucesti, avind
det, pe la E. de tirgusorul BA- jocAria in satele L4ca i Ghi- In cuprinsul judetuluT 4 statiunl :
cesti. Primeste in sine, in rAesti ; mangalul in satul Bun- Galbeni (23 kil. spre S. de o-
cuprinsul judetuluT, incepind de ghi ; rogojinele la Dulcesti rasul Roman), Roman, Mircesti
la izvor, piraiele Giurgeni, Ciu- tesAturile de ring maT mult in (16 kil. spre N.) si Halaucesti
bota-Rosie, Sacalusul, Valea-luT- satul Bahna. (2o kil. spre N. de orasul Ro-
Ene, Trestiana, Marmureni, Bo- Se fabrica spirtul in 3 fabricl man). AceastA linie are in cu-
zianca, CrAleasca (Tomar), for- (veInit1): la Dulcesti, la Poenile prinsul acestuT jud. 3 podete :
mata din piriul ChisAlita adaus pe d.-j. ì la Vovriesti. peste piraiele Galbeni, Turbata
stinga cu piriul Fodorul si din Sunt 2 morf cu yapo& la Bta.- si Valea-Neagra i un pod peste
piriul Zimbrul, piriul GirbovAtul, testi i Dagita, i maT multe riul Moldova, lung de 226 M.
pe stinga, piriul Goronul, Pi- cu apa, din care cele mal bune oseaua nationalA Bacau-Ro-
Piriul-OceT, piriul sunt cele de la Simionesti, Ro- man-PAscani ce vine de la Ba-
Pustieta i piriul BrAbusa, pe man, Valeni, Moreni, Dulcesti en i intra in acest judet pe
dreapta. Trifesti. la S. de satul Galbeni. Ea face
Agricultura ocupa intliul loc Comerciul consta mal mult parte din soseaua nationall prin-
printre ocupatiunele locuitorilor in desfacerea cerealelor. Sunt 2 eipalà, care strabate in lung tara
acestul judet. piete: orasul Roman si tirgusorul prin mijlocul sAti, de la MihAi-
Cantitatea griuluT ce se sea- Bacesti. Gnu!, pentru calitatea sa leni la Virciorova.
mana in acest judet, in raport superioarA, este mal mult cautat. osele judetene : Roman-Pia-
cu suprafata i cu cultura celor- Vite se vind mai cu seamA pe pla- tra, care incepe din soseaua pa-
l'alte cereale, precum si canta- ta orasultd Roman, in fie-care tionall Bacld-Roman-Iasi si Ro-
tea lur superioara aü fAcut sA MartT, la iarmarocul (tirgul) sAp- man - FIlticeni, chiar de litiga
se dea ca marcA a judetuluT trel tamanal si odatA pe an, la iar- podul de fier de litiga riul Mol-
spice de grill. marocul anual de la 6 August ; dova Ruga Roman ; Roman-Bu-
Padurile acoperA aproape toatA de asemeni si in tirgusorul DA- husi - Piatra ; Roman - BAcesti -
tnarginea de V. si cea de E. a mienesti in fie-care Duminica din Vasluitl, ce strAbate acest judet

www.dacoromanica.ro
ROMAN (ORA) 264 ROMAN (ORA)

pe o lungime de 30 kil. 700 de catun. At fost frecuentate Petru-Rare i terminata in ¡550


m.; Roman-Bira-Vasluiti; Piatra- in acel an acolar de 3019 copii. de fiul sat Ilias-Voda.. Este bise-
Tupilati-Iasi i Piatra-Buhusi-Vas Pe teritoriul com. Elizabeta- rica cea mai vechie i cea mal
luit. Doamna si pe mosia statului frumoasa. Este catedraIa orasu-
Mara de aceste sosele, na- Pincesti-Dragomiresti, la 5 kil. Episcopia eparhiei de Ro-
tionale si judeteane, mal' multe spre S. de orasul Roman, este man se dateaza de pe vremea
alte sosele vecino-comunale leagA o scoala practica de agricultura. luT Alexandru-cel-Bun.
diferitele comune intre ele. Budgetul jud. Roman pe Aci se pastreaza felonul luT
Este impartit in 4 plasi: pl. 1898-99 a fost la venituri de loan Crisostomul, asezat inteo
Moldova, in partea de N.-V. lei 362734,39 si la cbeltueli, de cutie cu capacul de sticla si
a judetului, pl. Siretul-d.-s., in le 353446,44. pecetluit. Nu se pastreaza insa
partea de N .-E. ; pl. Siretul-d.-j., niel un document istoric despre
In partea de S.-V. si pl. Fundul, Roman, com. urb., in jud. Ro- originea lui, afara de relatiunea
In partea de S.-E. a luI. man, pl. Moldova, pe malul sting ce ne-o da. Arhidiaconul Paul,
Acum, pl. Moldova si Siretul- al riului Moldova si la 3 kil. de care insotea in calatorie prin
d.-j. sunt unite, avind un singur varsarea sa in riul Siretul. Este Moldova pe Patriarhul Makarie.
subprefect. asezata pe un loe inalt, la extre- O traditiune localá insa spun e
Orasul Roman are un spital, mitatea de S. a platoului, ce se ca felonul acesta ar fi fost unul
iar judetul intretine un spita I para basinul Moldovei de al Si- din darurile ce le-a primit Ale-
la Damicesti, si spitalul din com. retului i aproape in mijlocul ju- xandru-cel-Bun, i Mitropolitul
Bira. detului, la 346 kil de Bucuresti, Iosif, de la Imparatul Constantin
Judetul Roman are un tribu- 116 kil. de Iasi, 103 kil. de Su- Paleologul i ca Alexandru-cel-
nal in orasul Roman, care de- ceava, 44 kil. de Baca i 102 Bun l'ar fi daruit manastirer sale
pinde de Curtea de Apel din (46 kil. pe osea) de Pfatra. de la Episcopia de Roman in-
Iasi si 3 judecatorii de ocol: una Teritoriul intregei com. ocupa sotit de documenta respectiv.
in orasul Roman, a doua in tirgu- o suprafata de 350-400 hect. care a existat la Episcopie pana
sorul Bira si a treia in erg 1- Are o populatie de 14019 su- la 1722, cind documentele Epis-
wrul Damienesti. flete, locuind in vr'o 2500 case. copiei s'ati inecat In apa Bis-
In privinta bisericeasca, jud. Aceasta populatie In mare ma- frita. Tot aja sunt i cite-va
Roman singur formeaza o pro- ioritate este compusa. din Ro- particele de moaste (o parte din
toerie, care are sub privigherea minT, apoi vin Evrei, Armeni, palma), care daca trebue sá cre-
sa 121 biserici ortodoxe. Acest Unguri, Greci i Nemti. dem traditiunea sunt ale Sf. Pa-
judet impreuna cu jud. Bacau, Are un seminar inferior (cu 4 raschive.
Putna i Tecuciti formeaza o clase), infiintat in 1858; un gim- Precista-Mare, "Cu hrarnul A -
eparhie, Eparhia Episcopiei de naziti, infiintat in 1872; o §coala dormirea - Maicei - Domnului, zi-
Roman, cu resedinta Episco- profesionala de baeti si una de dita la 1569, de Doamna Ru-
pului in orasul Roman si care fete, infiintate in 1880; trei scoli xandra, sotiallul Alexandru La-
eparhie depinde de Mitropolia primare de baetr, una (scoala pusneanu. 'ata, dupa inscriptiu
de Iasi. Tot in acest judet sunt No. I salí Ghica-Voda.) infiin- nea, ce se pastreaza in pridvo-
30 biserici catolice, care alca tata la 1832, a doua (scoala No. rul bisericei, fazele prin care
tuesc 8 eparhii, puse sub ascul- 2) la 1851 si a treia (scoala No. a trecut aceasta biserica
tarea directa a Episcopului ca- 3 sati Costachi-Negri) la 1867;
tolic din Iasi. dota scoli primare de fete, din Aceasfii sf. biseria. unde se priznu-
Judetul Roman, impreuna cu care cea (scoala No. 2) este Adormirea Precistel, intliti a fost
zicliti de Doamna Ruzandra,': maica lur
judetele: Iai, Neamtu i Vasluit, infiintata la 1867; un pensionat Bogdan-Voivod, la 1569. Alrdoilea s'a
alca:tueste a VIII-a circumscrip- de ba.'eti i doua de fete si o scoa- zidit de iznoav5. de Episcopul Ioanikie,
pe a Camerei de cotnerciti. 11 primará de baeti si una de fete en ajutorul Domnulur Constaniin Raco-
Sunt In tot jud. 6o comunc, a comunitatei armen e din Roman. viti-Voevod, la 1753, i s'a dat metoh
din care 59 rurale si i urbana. Sunt in Roman 6 biserici orto- Sf. Spiridon din la0. Al treilea s'a zidit
din noti, fiind egumen Gerasim Putneanui
In anul 1899-900, aü func- doxe si anume :
la 1787, carde ati ficut i Incepere spi-
tionat In jud. Roman 75 scoli Episcopia, cu hramul Sf. Pa- talulur. Al patrulea iarásr, stricIndu-se,
rurale, din care 69 mixte si 6 raschiva, tnceputa /a 1542 de s'a zidit din noti de Archirnandritul Ghe-

www.dacoromanica.ro
ROMAN (ORA) 265 ROMAS (ORA)

rasim Bucovineanul, carele a mal sporit alteia mal vechf. Ea este cu 4 zile si care este al doilea din Mol-
In spital 30 crivaturl, la as6. Al cin- turnurf. Aceasta biserica avea dova dupa cel din Falticeni. (A-
cilea, hrintuitá de cutremurile urmate, s'a
stricat pira la un loc si s'a zidit de Ie- din vechime ca venit taxa de la cest iarmaroc in vechime se facea
gumenul Macarie Basarabeanul co al sáT chitar. De la 1843, fulie 2, prin la 20 Iulie). Mara de acest lar
banl, earele a mal sporit si 20 crivatud anaforaua statuluf No. 168r, se maroc anual, se maT face cite
In spital, mijlocind i eumpárarea bina- obliga Ebria tirgului a da acestef unulsaptaminal, in fie-care Marti,
leI pentru 40 crivaturl, domnind Dom. biserici cite 500 id in locul a- maT mult pentru vite. Are 3 pie
nul Mihail Grigorie Sturdza-Voivod, iar
Mitropolitul fiind profesorul Veniamin
celef taxe pe care o Incasa E- te, din care cea din fata bise
Costache. x838, Oct. 21. foria. riceT Precista-Mare, dateaza de
Afara de acestea, mal este o pe la finele secoluluT trecut.
In curtea acestel bisericT este cape1a ortodoxa si una catolica Este pe linga resedinta ad
spitalul zidit la 1872, de Epi- la cimitir, facute de curInd. ministratiuneT judetuluT, si aceea
tropia-Sf. Spiridon, alaturea de Biserica armeand din acest o- a Episcopuluf din Roman.
vechiul spital, care acum e des ras este zidita pentru prima oara istorice. Lasind la o
fiintat. la 1609. parte diferitele ide/ emise de
Biserica - Alba, cu patronul Orasul are un spital mare si una istoricT ca: Bising, Benku,
Sf. Voevog, zidita la 1695, de frumos, care depinde de Epi- Fotino, Bonfiniu, Cantemir, Wolf
vel-Spdtarul Vasile Cantacuzino, tropia Sf. Spiridon din Iasi si si altiT, care ad cautat sa dea
dupa ce se surpase cea vechre, ce s'a cladit in 1872 in locul celta' orasuluT Roman o vechime mar
fusese zidita de Stefan Toma, vechiti. Acest spital isi are in- mare de cit poate o are in rea-
Cu veo 100 anr mar tnainte. ceput pe la 1787 si este fondat litate, punindu-I uniT ca inte-
Aceasta biserica a avut, din de Gherasim Putneanul, egume- meiat pe timpul luI Traian, al-
vechime, multf anT judecata, pen- nul mandstiref Precista - Mare. pe timpul lul Clauditi, ideT
tru loe, Cu biserica armeana din Pana la aceasta data, aicT era care se contrazic unele pe al.
cest oras, cu care este al5turea un azil pentru saracf. El a fost tele si care nu se bazeaz5. pe
Ea avea ca venit, mal inainte organizat pe la 1798, de Epis- nirnic sigur ; lasind la o parte
de inceputul secoluluf nostru, copul de Roman Veniamin Cos- Cronica luT Hur, in care se
taxa de la harabagiT si de la tache. spune el judetul RomanuluT ar
masuratoarea vaselor cu bäuturT. Agricultura si cresterea vitelor fi existat inainte de Dragos-
Incasa cite 4 parale la leti, ocupa aproximativ s din locui- Vodd, cronica pe care larasT
din pretul chirle; cite 20 pa- toril acestuf oras ; iar o parte se nu putem pune baza, ne vom
rale de bute, de la cotitul va ocupa cu industria si comerciul. opri la cel mal vechia docu-
selor; ro parale de la bolobo- Industria care se practica, este ment sigur, pe care Il avem
cul cu vin, de la totT cei ce'sf cea de prima necesitate ea: zi- si care dateaza de la 1392 Mar-
masura singurf vasele si cite o darla, lemndria, fferarie, ciubo tie 30. In acest document, Ro-
para de vadra, pentru masura- aria, croitoria, etc. ; putini se man-Vod5 ne spune ca el se
rea. cu cotul salí cu vadra a va- indeletnicesc Cu muingeria si fa- afta atuncf in cetatea de la Ro-
selor cu rachiti dupa. bricatiunea sapunuluf si foarte man, pe care o numeste ce-
Taxa de harabagelic se des- putini Cu blanaria care odinioara tate a sa Roman-Vocia si de
fiinta la 1853 Iunie 2. era In floare in Roman. Pe riul unde el si fiiT sal, Alexandru si
Biserica Sf. Nicolae faena Moldova este o singura moara Bogdan, harazesc luf lanas Vi-
mal india' de lemn i apor co de apa. teazul, treT sate pe Siret : Ciur-
90 anT in urma, Malta de zid Comerciul fi face cu orasul saciuti, Vlademirouti i Bucu-
in' forma In care se vede si as Galati si cu strainatate prin routi. (cArh. ist. a Rom.s., t. I,
tan punctul I%cani. Produsele care No. 19). CA acest tirg a fost
Biserica Precista-d.-s., facuta se expoarta sunt cereale (gritl infiintat de Roman-Voda
mal intiiti din lemn i apoT de papusof mai mult) i vite. ca a existat mal inainte de el
zid, la 1791, avind patronul El serveste ca plata numai ca acest Domn nu-1 avea
Adormirea. pentru jud. Roman. atuncT, de cit ca un oras fa-
Biserica Sf. Gheorghe, zidita, In acest oras, In fie-care an, vorit al saii , in care poate
cum este asta-d, la 1847, de Gri- se face 1a6 August un iarmaroc isT avea resedinta, aceasta nu
gore §I Elena DonicT, in locul anual, care tine, in uniT anr, cite o se stie cu preciziUne Este stiut

64745. Mar614 Diclionar Geograllo. Vol. V.


34

www.dacoromanica.ro
ROMAN (ORA) 266 ROMAN" (ORA)

irisa ca el isi are inceputul in- Episcopul Romanulul era al nationalitati, inca din timpurT
nainte de 30 Martie r392. duilea dupa Mitropolitul prel. vechr in o relatiune comunicatä
Din un document al Epis- Orasul Roman, din vechime, de Secretarul EpiscopieT de Ca-
copia de Roman din 1408, de ca i acum, a fost resedinta ti- menita in r571 Nuntiulul Papal,
la Alexandru-cel-Bun, se vede nutuluT cu asemene nutnire, unde se vede ca Ungurii, din acest
ca afara de cetate exista o bi- isi aveati sederea PircalabiT. Ti- oras si judet, rAtaciti
seria., in onoarea Sf. Paraschive, nutul Romanului din vechirn e in eresul lui Hus, ati trecut la
care a devenit patroana Epis- avea 2 Pircalabi, si orasul avea religiu n ea catolica. (Hasdeti, «1st.
copiei. In aceastá biserica a admi n istratiun ea sa proprie, con J. tol. relig. in Rom.» , pag. 29).
fost inmormintata sotia luT Ro- pusa din soltuz ca presedinte Mara de catre Unguri, acest
man-Vodà si. muma la Ale- si I2 pirgari. oras maT era locuit de Armen! 5i
xandru cel-Bun, Doamna Anas- Pe la 1458, pe timpul luT Evrei. (Melchisedec, «Cr. Ro m.
tasia. In ce anume loe a fost Stefan-cel-Mare, vedem el lo- t. r, P. 17-39).
aceea biserica nu se stie. cuitoriT de prin satele cecine In orasul Roman exista din
Episcopia de Roman, daca Cu orasul Roman, care aducen O vechime o multime de bresle,
trebue sa credem pe cronicarul peste si varza, pentru vinzare ca a banarilor, a croitorilor, a
Ureche, a fost infiintata de A- in acest oras, la iarmarocul a- bärbierilor, a cojocarilor, a ca-
lexandru-cel-Bun, Domnul Mol- nual, ce se facea la Sf. Ilie (20 licilor (a miseilor), a cioclilor,
doce, care i-a dat si eparhie Tulle), platean vama domnease.; etc.
pe sub munte in jos ; iar cro- de unde deducem ea, inca de pe Vom vorbi ce-va despre cele
nicarul Stefan Logofat zice ca la aceasta data, orasul Roman dona din urma, de oare-ce cele-
acea eparhie era formatä din era un erg Cu un venir oare- l'alte sunt destul de cunoscute.
judetele : Roman, Bacäti, Putna, care si destul de intemeiat, cacI Din un uric al lui Stefan-cel-
Tecuciti, Tutova si Vasluiti. E- avea si zile fixe pentru iar- Mare, din 1458, se vede el in
piscopia acestui oras a purtat maroc. Roman erati multi säracl, cari
mult timp numele de Mitropolie La anul 1467, Decembrie 7, forman, asa ziand, un fel de
une-orT,spre deosebire de el a fost ars de catre Mateiti asociatiune si pe care Stefan-
Mitropolia Suceva, se numea Corvin, regele Ungariei, in mer- cel-Mare U da sub jurisdictiunea
Mitropolia Tarei-de-Jos. Acest sul san catre Baia, contra luT bisericeasca a Episcopiel. Pe la
nume l'a purtat Episcopia de Stefan-cel-Mare, Dornnul Mol 1704, Ianuarie 21, vedem
Roman pana la inceputul seco- dover, dupa ce a stat de s'a aceasta asociatfune era organi-
lului al 17-lea, cind Mitropolitul odihnit cu ostile sale in el 6 zata in toata regula si purta
SuceveT, ca unul ce era al ca- zile. Ala' si-a concentrat Stefan- numele de breasla miseilor, a-
pitaleT, si-a apropriat exclusiv, cel-Mare oastea sa din Tarä, vind starostele lor, cu membrii
pentru sine, titlul de Mitropolit, eind a cenit Albert, Craiul Le scutin de darT catre stat. (cC1-.
läsind celur de Rotnan, numal sesc, Cu osti asupra Moldove, Rom.», Melchisedec, t. I, p.317).
numele de Episcop. In secolul de s'a dat batälia la Codril- O alta breasla tot asa de
al XIV-lea i aproape in intlia CozminuluT, in 26 Octombrie curioasa ca i cea de mal sus,
jumatate a secolului al XV-lea, 1497. care exista in vechime in orasul
istoria nu ne-a pästrat numele Pe una din pietele acestuT Roman, era breasla cioclilor,
niel unui Episcop de Roman, oras a fost taiat cronicarul dupa cum ne arata un docu-
cacT de si cu ocaziunea con Miron Costin, in Decembri e 1691, ment de la Domnul MoldoveT,
flictuluT cu Patriarhia se amin- din ordinul Domnulli Moldova Mihail Racwita, de la 1718,
teste numele unuT Episcop Me- C. Cantemir. ApriI 20. Aceastä breasla se
letie, care se presupune a fi Din documente se vede ca compunea din 30 oamenT hol-
al Romanului, insa pozitiv nu acest oras, in vechime, ca si Hir tei, destinan pentru astrucarea
se stie daca e asa. Cel laul i Vasluiul era, din cind oaselor celor morti si perin si
Episcop de Roman, de care ne In cind, locul de pedere pentru mal' ales a celor strain! i ne-
vorbesce pozitiv documentele Domnul Tara. mernici. ET aveati starostele lor,
cunoscute pana acum, este Ca- Acest oras, din deosebite do- depindeati de Episcopia de Ro-
list, pe la anul 1444. (Vezi p. a. cumente, se vede ca pe linga man, care Ii administra, judeca
<CCr. Rom.» de Ep. Melchisedec). Romini mal era locuit si de alte si certa la trebuinta. Eral scu-

www.dacoromanica.ro
ROMAN (ORA$) 267 ROMAN (ORA)

titT de &Ale cdtre stat si de tinguit EpiscopuluT de asupri- 500 galbenT, ce corespunde cu
toate angaralele, si servitorilor rile ce suferä din partea aren- adevAratul venit, ce poate Pard
domnestT, de orT-ce categorie dasilor mosieT tirguluT, prin in- abuz sd aibd Episcopia de la
ar fi fost eT, nu le era permis cdrcarea si ingreuerea ddrilor oras, dupa drepturile dobIndite
sä se amestece in afacerile lor. bezmanale si a otcupulur (an- de ea din antichitate.
NumArul acestor ciocli s'a re- treprizel) rachiulul. Episcopul Podul de pe apa MoldoveT
dus in Ianuarie 1751, sub Con- convingindu-se cá ordseniT sunt rdmine si pe viitor proprietate
stantin Racovitl, la 15 oamenT In suferinte, le-aa propus, ca eT a EpiscopieT, lasindu-sc insá o-
Andreas Wolf, care serie pe sd Imputerniceascd din parte-le rasenilor libertatea de a trece
la finele secoluIuT trecut, spune niste persoane de incredere, cu prin vadurT si lama pe ghi atd.
cd. Romanul era un tirgusor care el sA poate chibzui modul Morile de pe Moldova si
compus din ceva tnaT mult de cum s'ar putea cuna pe viitor zalhanaua ramin si pe viitor In
300 case. (Erst. Theil, t. I., pag. aceste nemultatnirT comune ora- posesiunea EpiscopieT, si tir-
184. cCr. Rom.v, Melchisedec). suluT $i EpiscopieT. OrAseniT aa govetiT nu vor pretinde niel o
Pamtntul pe care este situat delegat dintre dinsiT pe spata- plata de la Episcopie pentru
orasul Roman a fost din vechime rul Grigo.ri Doni, pe spätarul ele, precum $1 pentru imasul
proprietatea statuluT si numaT Dimitrie Strat, pe Clucerul Ova- dimprejurul lor ; pentru care s'a
treptat si cu timpul a devenit nes Criste (Armean) si pe Gri- si dat orasulul 30 t'Ale imas
proprietatea EpiscopieT. Venitul gore Naum. Acestia ad ardtat mal mult peste 300 t'Ala, ce 11
pe care 11 da acest oras la Dom- EpiscopieT toate asupririle ce su- se cuvenea.
nie, era destinat, dupd. cum zice ferea orasul din partea 'filtre- Vor fi scutite de orT-ce
Dem. Cantemir, pentru intreti- prinzdtorilor venituluT ce este dare catre oras, si chiar de plata
nerea a 4 Vornicl de poartA, In drept a trage Episcopia de despdgubireT la improprietdrirea
care resedead In Tasi, din afard la orAsenT. Veniturile aceste, orasulul : casa SE EpiscopiT, cu
de Curtea-Domneased si judecail prin o concurentd bazatä pe ld- tot locul dimprejurul el si alte
procesele cele miel ; lar pe cele comia antreprenorilor si pe la- acareturl ale Episcopiel din in-
marT le trimeteall la Domnie. titudinea abuzurilor, ajunsese a- teriorul orasuluT, precum si alte
Din un document de la 1712, tunci la suma de 850 galbenT, 15 locurT, dintre care 2 sterpe,
se vede cd Pahomie, Episcop plAtitl EpiscopleT anual, osebit iar 13 locuite de servitorii Epis-
de Rotnan, este imputernicit a de cea ce aveaa a profita aceT copieT.
lua quiä de la totT cel ce cul- antreprenorT. Spre curmarea a- Invoiala aceasta s'a . aprobat
tivad locurl de hrand pe mosia cestor abuzurl, Episcopia a con- si de guvern, dupd ce s'a votat
tirgului Roman orT-care ar fi, simtit la propunerea delegati- anul urmAtor (1845), si de ob-
cAcT acea dijind era hardzitd lor : de a se rescumpAra orasul steasca Adunare a Tare*. Con-
EpiscopieT de DomniT ceT mal si a deveni com. proprietara pe form conditiunilor expuse mal
dinainte. Din alte doud docu- locul ce ocupd si clt if va mal sus, orAsenir ad cumpArat doua
mente, unul de la 4 Ianuarie fi necesar, in cit, pe viitor, sl mosioare : una in tinutul Falcia,
1721 si altul de la 1722, date nu maT depindl intru nimic de anume CorddreniT, pe Crasna,
de Mih. Racovitd-VodA, se spe- Episcopie. Invoiala s'a fAcut cu cea-l'altA CostnaniT, In tinutul
cified anume de la ce trebuia conditiunile urmAtoare : Neamtu, pe Orbic, si le-ad dat
sa la Episcopia dijrnd. In acele T. Episcopia cedeazd ordse- in stdpinirea Episcopier. (Cr.
documente se spune el dijtna nilor dreptul de proprietate pe Melchisedec, t. II, p. 201, 202
se lua de la Ole, fin, prisecT, vatra tirguluT, si osebit, afard si 204).
grAdinT, etc., si de la tot locul de periferia orasuluT, un Roas In anuI 1845, orasul a mal
Cu venit din cuprinsul tirgulu1. de 330 fdlci. ars ()data.
Ea mal lua arara de aceste si Locul acesta stilpindu-se
cite 2 banT de la orl-cine va si fácIndu-se harta, se va da in Roman, stafie de dr.-d.-f., jud.
vinde ceva In tirg. Aceste ve- stdpinirea orasuluT. si orasul Roman, pe rmia Roman-
niturT le lua Episcopia de Ro- Spre despAgubirea Epis- Burdujeni, pusa in circulatie la
man incá din vechime. copieT de venitul ce avea de la 15 Decembre 1869 Se afia fu-
Tocmar tirzia, la 17 August oras, sl se cumpere o mosie, tre statiile Secueni (t T,6 kil.),
1844, comunitatea orasuluf s'a care sa producd anual suma de si Mireesti (15,i kil.). InAltimea

www.dacoromanica.ro
ROMANATI (JUDET) 268 ROMANATI (JUDET)

d'asupra niveluluT MariT e de impartirea administrativa a co- Ascutita-cu-Colt, Balanul, Ota-


189',40. Venitul acesteT statiT munelor. Aceastä linie pleaca de rul, Jidovl, Jidova, Jidovilor, Bes-
pe anul 1896 a fost de 474600 la pichetul Blana, trece pe Ruga legiul, Gisca, Tovaristea, Piatra,
leT, 28 banT. Dabuleni, face un cot inauntrul Muntele-Mare, Märuntelul, Mo-
Romanatilor prin mosia dome- cia, Neichi, Padini, Rusaneasa,
Romanati, unul din cele 32 ju- niala Sadova, trece pe la V. Orlea, Florilor, Gostevi, Movila-
dete ale Rominiet. de comunele: Atnardsti-d.-j., Do- cu-Vita, .MutuleT, Movila-MoriT,
Situa fiunea geografia fi Li- brotesti, Apele-Vil, Cacaleti, Le- Titiri, Panel, Sterie, Barbu, De-
mite. Romanatl este un district ul, Golfinul, Robanesti, Ungu- lei, Dadul, Calugarul, Tufanul,
de cImp format din o mica parte reni, Vulpeni i Bazgarei, $i se Dragoi, DragicT i CraluluT.
spre N., deluroasä si din cimple termina linga. riuletul Caluiul. Se mal distinge un val de pa-
vasta ce face parte din regiunea Directia generall a acesteT linif mint foarte vechitl, anterior chiar
sesuluT DunareT. Al 42-lea grad este de la S.-E. spre N.-V. $i epoceT Romanilor In Dacia, nu-
de longitudine orientald se tae, paralela cu cursul OltuluT. mit Brazda-lul-Novac, care tale
in dreptul com. Vladila (la S. La N., este iara$T un hotar judetul in dona partr, cam pe
de Caracal), cu al 44-lea grad artificial, paralel c'u Dunärea, aceeasT linie care desparte re-
de latitudine boreald. care desparte Romanati de Vil- giunea dealurilor de a sesuluT.
Este situat in partea de S.- cea, incepind de la riul Caluiul Se observä la satele Popin-
E. a OltenieT i ocupä unghiul si mergind in linie dreapta, de la zalesti, Vii$oara, Dobrunul,
ce se formeaza prin varsarea 01- V. spre E., pe la N. de satele Vladuleni $i Greci, unde
tuluT in Dunare, intinzindu-se Preotesti, Marcusul, Dobriceni, e calcatä transversal de calea
pe tarmul drept al OltuluT Mologesti , Stupina , Strejesti- Romana, ce merge la Apulum.
pe cel sting al DunareT. d.-s. si Runcul, i terminindu-se Spre S., actiunel apeT, com-
Jud.Romanati se margineste la la satul Foisorul. binatä Cu a vintuluT, se datoreste
N. cu jud. Vilcea ; la E., cu jud. Intindere. Teritoriul acestuT fortnarea acelor cimpiT intinse
Oltul i Teleormanul ; la S., cu judet, de la N. la S., are o de nisip, cu delusoare, numite
principatul BulgarieT si la V., lungime de 94 kil., socotita pe dune si care ad provin din ni-
cu jud. Dolj. si:mea de la Corabia pana in sus sipul fin adus de Pa, depus la
La E., are o limita naturala, de satul Runcul, si o- latime de gura si pe malurile sale $i dus
riul Oltul, care-1 desparte, de 26 kil., socotita pe osea, de la de vint in jud. Romanati.
la satul Foisorul pana la com. podul de peste Olt, pana In Idrografie. Cursurl de apa. mal
Scarisoara, de jud. Olt, iar de valea TesluetuluT. Suprafata jud. principale in Romanati sunt : Ma-
aci in jos, pana la Izlaz, face este de 333660 hect. mul, pîniü, uda N.-E. Romana-
hotar dinspre jud. Teleorman, Topografie. Considerind as- tuluT $i se varsa in Olt, mai sus
avind in genere o directie de pectul topografic al jud. Roma- de Colibasi ; Beica (Beiha), Orla,
la N.-V. la S.-E. La S. are laräsT nati, avena la N. dealurile : al-Stre- uda N.-E. jud. si se varsa in Olt,
o limita naturala, Dunarea, care jestilor (246 m. altitudine), Ba- in fata orasuluT Slatina ; Cor-
formeaza i granita Tare catre nul, intre Mamul si Beica, Morun- nesul i Dranovatul, care unite
Bulgaria, asa cA toate insulele ce glavul, intre Oltetul si Burluiul, formeaza Oltisorul, care se u-
sunt dincoace de firul apel ne a- Dealul Secilor, dealul Cocoresti, neste cu Oltul la com. Greci ;
partin. Acest fluviti face hotarul Gradiste, Pava/ioaia si Dealul- Burluiul, sträbate Romanati in
de S. alRomanatilor, Incepind din SuruluT, al-ChilieT, o parte din directie paralela cu Oltul, udd
dreptul com. Dabuleni (insula dealul Fratila, Curtisoara, Ungu- pl. Oltetul-Oltul-d.-s., si se u-
Domnita Masa) $i pana la gura reni $i dealul Bobul, o ramifi- neste cu Oltetul la com. Pirs-
OltuluT, inteo linie care prezintä catie din dealul Bals, si in fine coveni ; Oltetul, izvoreste din
un arc de cerc ce incepe de la Dealul-Murgasultd. jud. Gorj, intra in Romanati la
com. Gura-PadineT $i se termina. La E., este sesul format de -.orn. Dobriceni, trece pe litiga
In dreptul com. Izlazul, si la care valea OltuluI, lar spre S., ma- Bal$ si se varsa in Olt la Fäl-
orasul Corabia vine ca un punct rele $es DunArean. cola, dupä un curs de 150 kil.
tangential, la N. In Romanati sunt mal multe in care primeste ca afluentl : TI-
La V., hotarul este o linie ar- movile : Strimba, Tigani, Visi- riia, Maneasa, Cerna si Curluiul,
tificiald care e determina prin nele, VoineT, tevii, Ascutita, pe stinga, Cioroiul, Caluiul i Gea-

www.dacoromanica.ro
ROMANAT1 (JIMET) 269 1.0MA NATI (JUDET)

martaluiul, pe dreapta; Caluiul, bra, Potelul, Ciulnita, Dragaveiul, port, Corabia, vi zitat de bastimen-
Orla, uda" N.-V. piase Oltetul- Chichinetele, Corabia, Prundul- te c a pinze si abur', si de vapoa
Oltul-d.-s., si se varsa in Oltet, lur-Ahmed, Psarda, Plopi, Calno- rele de posta pe DunAre care
la com. Oboga ; Fratia, unita vatul, Benea-Izlazul, Chichine- transporta pasagerir. Mar lnainte
cu Geamartaluiul la com. Bazga- tele - de -Izlaz, Ostrovul - Sirbi- $i Izlazul a fost port.
rei, se vars5. In Oltetul, la com. lor, Verdea, Ostrovul-Banului, ferate ci fose/e. Teritoriul
Virtina, uda N.-V. plaser Olte- Prundul - Chirtelor, atina san Romanatilor e strabatut de 2
tul-Oltul-d.-s., si curge prin o Gura - Boazulur, Ostrovul - Satu- linif ferate : Corabia - R.-Vilcer,
vale larga de 1-2 kil. ; Tes- luI, OstrovuI-Mare, Jiraul-de-la- care are 94 kil. de la Corabia
luetul, Pilas, se varsa in Tes- Olt, Bica, Märincioaica, Vadinul, la satul Runcul, si Slatina-Craio-
luiul, are o directie de la E. la Teusanul, Mosafirul, Boldul, Ba- va ; de 2 sosele nationale, Cora-
V., paralel cu cursul de jos al nul, etc. bia-R.-Vadulur, de 95 kil., de la
Oltetulur, se varsa in Olt la com. ImpirtireadministrativeY.Jud. Corabia la Runcul si Slatina-Cra
Stoenesti, si uda in cursul san Romanati se imparte in 3 plasI : iova (v. Bals), de 4 t kil. in Roma
S.-V. plaser Oltetul-Oltul-d.-s., Ocolul, - Balta si 01- nati ; de soselele judetene: Da-
si pl. Ocolul, de-alungul, de la tetul-Oltul-d.-s., coprinzInd i ro buleni-Corabia-Izlaz, de 50 kil. ;
V. la E.; Caracalul, pîrîü, for- com. rur. i 2 com. urb. : Ca- Caracal-Leul (la hotarul Dolju-
mat din mar multe ape miel, racalul, capitala, i Corabia, port 14, de 35 kit ; Caracal-Stoe-
trece prin mijlocul orasulur Ca- la Dunäre. nesti (12 kil.); Caracal Zvosca-
racal si se varsa In Olt la com. Populatia. 202439 locuitorT Däbuleni (51 kil.), VlAduleni-
Slaveni. Oltul face limita de (1899)- Mirila - Morunglavul Lalosii (40
E. a judetulur, primeste pe Agricultura este ocupatiunea kil.) ; Izlazul - Oltul - Stoenesti ;
dreapta toate riurile de mar sus principala a populatiuner. Din apor cal vecinale intre toate co
si se varsa in Dun are, filtre punctul de vedere al calitater munele judetulm.
Izlaz si T.-Magurele. Dunarea, SOlului avem (1897): 2 10711 hect. Sunt 3 biurourr postale: la
ucla partea de S. a jud. Roma- patnint arabil, 23367 izlaz, 19179 Bals, Caracal si Corabia, afarä de
nati, de la com. Dabuleni la livezr de fin, 1283 hect. cu biurourile de pe la garr.
Izlaz, in /inie dreapta de la V. prunT, 678 gradinT, 7514 Cultul. Judetul Romanati face
la E., cu un arc de cerc la Co- viT, 1828o padurr, 1385 hect. parte din eparchiaRlmniculur (N.
rabia. suprafata vetrelor com., 51203 S everin) si este ad ministrat In afa-
Baltr i lacurr sunt : Lacul- sterp si dru mur!, in total 833660 cerilebisericestr de un protoe
TurculuT la S. de CaracaI, si hect. ren si un proestos, cu resedin-
balti la com. Vladila i Ga- Cimpiile spatioase si foarte ta in Caracal. Are 149 de pa-
lesul ; baltile Vultoarea si Glo- fecunde formeazd bogatia jude- rohlt, 216 bisericr, din care 5
dul, la S. de com. Dabuleni ; tulur, prin recoltele admirabile intretinute de stat, lar cele-Falte
Izlazul, Racovicioara 5i Plamini, ce dan, de aceea marca ju- de comune, si unde functioneaza
in o insull din intinsa baltä detulur este un snop de grin. 236 preotT, i diacon, 259 de
Potelul, care se intinde de la Vite, dupa statistica din 1900, cintaretr si 66 paracliserr.
Dabuleni pana la Corabia, pe sunt : 36014 cal, 74760 bol si Instrucliunea publica'. Este
malul Dunarri. yac!, bivolf si bivolite, 189 ma- un gitnnaziu si o scoala de me
Val principale sunt : Valea- garT si catirr, 4804 capre, 190801 serir in Caracal ; 3 scoale pri-
Dunarer i Valea-Oltulur. or, 77947 porcr. mare urbane de bleti si 2 de
Insule. Oltul, prin cotiturile Comereiul are 2 centrurr de fete 'in Caracal ; 2 de bletr si
sale, isT imparte de multe orT desfacere mar insemnate : Cara- una de fete in Corabia ; 113
apele formind mar multe insule calul si Corabia. *Se fac bilciurr scoale primarerurale si scoale
neinsemnate, din care una mar la Caracal, Babiciul, Brincoveni, de catun prin sate, scoale care an
mare in sus de com. Izlazul. In Slatioara, Osica-d.-s., Pirscove- fost frecuentate de 8208 copir
balta Potelulsunt 4 insule. Dejud. ni, Strejesti-d. , Oboga, Cruso- in anul $colar 1899-900.
Romanati tin in fine toate insu- vul, Dabuleni, Izbiceni, Rusa- 7ustijia se imparte In judetul
tele din Dunare, dincoace de firul nesti-d.-j., Studina, Vadastrita si Romanati de un tribunal, de
apeI i anume: Doamnita-Balasa, Visina. resortul curtir de apel din Cra
Pdpadia-Mare, Papadia-Mica, I- In Romanati este un singur iova, de o curte cu jurr si de

www.dacoromanica.ro
ROMANATI 270 ROMANI

3 judecatorir de ocoale $1 una In totr timpir s'ati ridicat din De la Corabia, dup. revista,
de oras, in Bal$, Ocolul, Corabia acest judet barbatl carr sa lupte &mese batalioanele romine
$i Caratal. pentru libertatea $iindependenta zboara spre Plevna unde mar
In Romanati sunt trel spi- Tarer. A.$a la satul Ciuturoaia, incercindull Rominul vitejia $i
tale : unul in Caracal, Cu 30 pa (azi *tirbeit1), a fost vatra $i lo- virtutea stramo$easca, °data cu
turr, intretinut de judet $i de cuinta Buzestilor, vestitr gene- laurir victorier, ne aduce inde-
oras, care plate$te o subventie rail ar lur Mihaiü, care ati infrun- pendenta i regatul romin.
de 4000 Id anual, instalat tat atitea orde de Tatarr $i
tr'un local care poarta numele Turcr, i aii domolit furia lor pa- Romanati saü Romine§ti, sat,
uncí donatoare, Smaranda Vil- gina. lar la manastirea Caluiul, Cu ZOO locuitorr, jud. Arge$, pl.
doianu; spitalul arondismentului fundatiunea a aceleia$1 familir, Gala$e$ti, pendinte de com. rur.
Corabia; spitalul pla$er 01 se vad amintirr pe zidurile cele Negra$1.
tetul-Oltul-d.-s., in Bals. zugravite $i pe pretrele mormin-
Istoricul judefulut Romana(/. tale, despre cer trer fratT Bu- Romanati saii ROMine§ti, pro-
Dintre judetele Rominier, putine ze$ti, vitejir capitanr ai lur Mi- prietate a statulur, jud. Arge$.
sunt ca Romanati, a$a de inte- hairt-Viteazul. V. cat. Negra$1.
resante prin rama$itele aseza- Tot din acest judet se ridica
mintelor romane : la Recrea, Ho- capita.nul priceput in ale o$tilor, Romanatul, vale cu piklure, in
tarani, Slaveni, Rusanesti $i Ce- popa Stoica din Farca$, care jud. Gorj, pl. Jiulur, com. Pe$-
; prin asezamintele preisto- cu putinT ostasT izbea cete in- teana-d.-s., situatä. spre E. de
rice la Vadastra; prin valul de zecite de Turcr. comuna. Pe ea curge Orla Ro-
pdmint, numit Brazda-lur-Novac, Aga Mateit-Basarab, tare Cu manatul. E formata de dealul
ca si prin $oselele romane, ce o$tile Craiover si cu Ro$il, porni Chicioara-lur-Epure.
inca sunt pe alocurea vizibile. In contra lur Leon-Voda, $1. mar
Tot in acest judet, la Grojdibod, pe urmä se face Domn. Romani, com rur., jud. Vilcea,
s'a gdsit o diplomà militara a De la 1718 (pacea de la Car- plaiul Horezul, formata din 2
imparatului Hadrian ; la Slaveni lovitz), Romanatir trec impre- catune : Romani i Birzoteni.
un templu al zeulur Mithras, etc. una cu Oltenia sub dominatiu- E situatkintre dona dealurr
Orr unde sapa intrA in pamint, nea austriaca, dar pacea din Balane$ti la V. $i Costeqti la E.,
pe vetrele vechilor cetatT ro- Belgrad (1739) restituie Turcier pe riul Bistrita, la so kil, de
mane, scoate la iveala.;--monede, O lte nia. La 1775,sub Alexandru re$edinta jud..si la 3 kil. de a
hirburr, pletre gravate (antice), Ipsilante, erail 4 eapitanr in Ro- plaiulur. In vechime, parte din
obiecte de metal, etc. Movilele manati : a) al-Caracalulur ; b) al- aceasta com. se numea Dezro-
de pe litiga satul Hotarani con- IzIazulur ; c) al podulur Bal$ ; bi0 $i parte Neagota.
%in toate sarcofage, pe cae lo- si d) Catanele-Calara$ilor. Are o populatie de 938 lo-
cuitorir nu Inceteaza a le tot In sec. al XIX-lea joaca un cuitorr ; o bisericA, cu hramul
scoate cu dorul dupa bani $1 rol foarte important In istoria Sf. Voevozr, afara de manasti-
obiecte pretioase. Tarer prin ridicarea stindardulur rea Horezul ; o $coala, reinfiin-
Numele chiar de Romanati, regeneratiuner, la Izlaz, in 1848 tata in 1889 $i care in 1899-
dupd etimologia d-luI Hasdeti, (v. Izlaz) de cAtre Heliad, Tell 900 a fost frecuentata de 29
vine de la Romunates, adica $i Magheru. copir. De la mijlocul secolulur
locuitorir RomuleI, colonia cea In fine, la 1877, Corabia, Iz- al XIX-lea' i pana la 1872 a
mar insemnata romana din Ro- lazul $i Gura-Oltulur, sunt punc- fost $coala in com., ramita ea
minia-Mica pe timpul Romanilor. tele atacate $i bombardate mar Plaiulur», care s'a intemelat de
La Celeiti se observa i ur- mult de Tara La 20 August arhimandritl d'a! manastirer Ho-
mele podulur peste Dunare, res- 1877 s'a terminat podul pentru rezul.
taurat de Constantin-cel-Mare. trecerea ostirer noastre, stabilit Vite sunt : 23 cal, 83 bol*,
Dupa diploma lui Bela IV, la com. Seli$tioara, $1 M. S. 231 vacr, 115 capre, 160 or $i
regele Ungarier (1247), Roma- Regele da un ordin de zi catre 130 portr.
natir fac parte din tara Severi- arman., indemnind-o la lupta Pe riul Horezul, in raionul
n dur, caer Rominia - Mare se crincena pentru scuturarea ju- com., sunt 2 morr, qi pe Luncava-
numea pe atunci Cumania. gulur pagin. ciorul, tot dona, in cat. Birzoteni.

www.dacoromanica.ro
ROMANI 271 ROMÌNETI

La 1864, s'ati improprietarit margineste la N. Cu Latinul si la z88i, frecuentad de 134


186 locuitorT pe mosia Romani com. Cungul ; la S. si S.-V., cu elevT; o biserica, claditi. la 1890,
a statuluI, din care li s'ati dat Scortarul-Vechit si Cu Movila- de locuitorT, deservità de un
552 hect. pamint. MireseI; la E., cu Nazirul si preot, un cintaret si un para-
Veniturile si cheltuelile com. Tudor Vladimirescu. cliser ; io circiumI si 2 morI de
se urca la 1299 leT anual. Suprafata com, este de 2299 vint.
E brazdata de dealurile : Bd- hect., cu o nopulatie de 1255 Vite : 582 cal, 2 asinI, i ca-
lanesti, Coasta-ManastireI, Pla- suflete. t'ir, 1365 vite marl cornute, 578
viceanu, Piscul-Daroflor, Bistri- Are o biserica, cu hramul SI. oT si 231 rimatorf.
tei i udata de valle: Strimptul, VoevozI, construid. la 1890 de
Neagotir si MaruluI. locuitorT $i deservid de i preot Romanul, pirta, in jud. Gorj,
Se margineste la E. Cu com. si 1 cintaret ; o scoala mixta, plaiul Novaci ; izvoreste dintre
Costesti, la V. cu Balanesti, la infiintata la 1881, frecuentata muntir Plescoaia si Mohorul, se
N. cu p.adurea statuld Romani de 134 elevl (1899-900); 2 varsa in Gilort la N. de com.
si la S. cu cat. Bogdanesti. morI de vint ; 13 strade bine Novaci.
aliniate i z piete.
Romani, sat, facind parte din Venitul cotn. e de 4390 leT, Romlna, cdtun de N. al com.
com. rur. co acelasT nume, jud. lar cheltuelile, de 4032 lel. Virtina, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
Vilcea. Mosia apartine statula Vite : 694 bol, 500 vacY, 8 jud. Romanati, situat pe valea
Are o populatie de 493 locui- taurr, i68 vitel, 582 cal, 3 ma- OltetuluI, pe tarmul drept, la 7
torI ; o scoala; o biserica, cu garT, 578 oT si 232 rimatorT. kil. spre N. de Bals, la poalele
hramul SfintlI VoevozI, fondata Drumurl : la Nazirul si Caza- dealulu1 Chiliile, care are 187'n,76
la 1765 de catre loan i Dioni- sul, spre E., 10-15 kil.; la Braila, altitudine d'asupra niveluluT Ma-
sie, archimandritl al srinteT spre N.-E., 15 kil.; la Latinul, rra% Are 300 locuitorl.
nastirl Horezul. spre N., 12 kil. ; la Gurgueti,
spre N., 8 kil. ; la Scortarul- Romlna, cdtun, al com. Boso-
Romani, mahala, in jud. Vilcea, Noti, spre V., 28 kil. ; la Mo- teni, pl. Ocolul, jud. Romanati,
plaiul Cozia, com. rur. Rimesti. vila-MireseY, spre S., io kil. ; la situat pe malul drept al aper
Scortarul-Vechit, spre S., 8 kil. Teguiulul, la 17 kil. spre N.-V.
Romani, pddure a statuld, in Comuna e infiintata la 1879 de Caracal. Are o populatie de
jud. Vilcea, in intindere de 785 prin improprietarirea insurateilor 45 familiI, sat 200 suflete. Nu-
hect., situad. In com. Horezul si venirea altor locuitorI din t'ir- mele satuluT vine de la vorba
formad din trupurile Neagota lele din vecinatate : Jipesti, Cir- .xrutninIo, prin care In secolele
si Valea-lui-Neagu (750 hect.), paceni, Ghesuiti, Soreni, Jilava, 16 si 17 se desemnat taraniI
Cringul-Popesti (15 hect.) si Pla- Ceaunari. Pe acest loe at fost carI s'ají vindut clacasI de buna
etul (26 hect.). satele Plática si Ceaunari, care voie.
mal in urma at luat numele de
Romani, Nea gota $i Blrzoteni, Romanul. RomInesti, com. rur., jud. Dim-
mofii ale statulul, pendintT de bovita, pl. Bolintinul, situad la
m An Astirea Bistrita, com. Romani, Romanul, sat, in jud. Braila, in 8 kil. spre S. de Titu, pe ma-
plaiul Horeztil, jud. Vilcea. partea de E. a com. Romanul, lul sting al piritilul Rastoaca si
unde a fost vechiul satisor Ciau- pe loc ves.
Romani, Bolea, L udeasa nari, la 21 kil. spre V. de ora- E formad dintr'un singur sat,
BradUletul,plaurfparticulare, u1 Braila. Este infiintat la 1879 care are o populatie de ioo lo-
supuse regimulta silvic, pe mo- cu ocazia improprietariril. La in cuitorI, o biserica si o scoala.
sia Romani, apartinind de com. ceput purta numele de Platica; Peste Rastoaca este un pod
Rimesti, plaiul Horezul, jud. de la 1822 i s'a dat numele de si peste Baiul un podes al pro-
Vilcea. Romanul. prietateT Poiana-d.-s.
Vatra satuluT este de 200 Se Invecineste la E. cu Po-
Romanul (Plática i Ceau- hect., cu o populatie de 274 iana-Lungl-d.-s., la V. cu Pot-
nari), com. rur., jud. Braila, pl. familiI, sat 1245 suflete. logi-Ruralf si Urbanl, la N. cu
Vadeni, situad pe un plata. Se Are o scoall mixta, Infiintata Lu n guleti si Rastoaca. De Poia-

www.dacoromanica.ro
ROldisTETI 272ROMINETI
na Lunga se desparte prin Baiul cea, pl. Cerna-d.-s., compusa din plopi, de vr-o 200 hect.; 1 moara
si de cele-l'alte, prin cimpli. Se 2 catune: Rominesti $i Balaciul de vint si 2 de apa pe pifiul
uneste Cu toate prin sosele co- Este situata pe valea *asa, Saha.
munale. la 6o kil.. de capitala judetului Vite : 120 vite marT cornute,
si la 15 kil, de a plaseT. 20 caT, 244 oT i 30 porci.
RomIne§ti, com. rur., jud. Gorj, Are o populatie de 569 lo-
pl. Ocolul, situata. la S. orasului cuitori ; o scoala ; 2 bisericT, una Romine§ti. Vezi Dumbraveni,
T.-Pul, pe un teren ses. In Rominesti, fondata la 1863 de sat, com. Dumbraveni, pl. Sirer,
Are o suprafata de 423 hect., raposatul Ion Busuioc $i alti eno- jud. Botosani.
cu o populatie de ito farniliT, sa u ria$T, i cea-l'alta In cat. Bala
463 suflete : 2 bisericf, din carT ciul. Romine§ti, sat, jud. Dolj, pl.
una de zid, facuta in 1883, lar Vite sunt : 138 bol, 280 vacT, Ocolul, com. Isalnita, cu o po-
cea l'alta de lemn, mal vechie, fa- 58 viteT, 13 caT, 18 bivoli, 185 pulatie de 189 suflete, $i 37
cutä de locuitorT, deservite de or, 169 porci si 149 capre. case.
preot si 1cintaret ; o scoala ; Linga riul Sasa se afla o fa- Are o biserica vechTe, cu
3 circiumI. brica de cherestea a d-lor I. si. mul Nasterea MalciT Domnu-
LocuitoriT poseda : 24 plu gurT, C. Weisbock si N. T. Popp. fondata la 18o0 de Dincl
39 care cu bol", 3 carate cu cal, Locuitorii sunt mosneni, afara Mica $i reparata de Opran, la
320 vite marT corniite, 24 cal, de 29 carT s'aa improprietarit la 1856; 2 circiunil.
104 oT $i 132 rimatori. 1864 pe mosiile d-lor Greceanu,
Budgetul com. e la veniturr loan Busuioc, Safta Greceanca Romtne§ti, sat, jud. Iaj, pl. Co-
de 827 leT, 20 banT, iar la chel- si raposatului Patnoghi, dindu-li- poul, com. Movileni, situat Intre
tueli, de 814 lei, 70 bani. se 94 hect. pamint. dealurile: Fundatura, Holmul,
Comuna este udata de riul Vatra satului are 40 hect. ; RomInesti i Cimitirul, printre
pul si piriul Slastiul. Pe apa iar suprafata intregel com. este cari se intinde o vale mare, pe
pulul sunt 2 morT. de 5121 hect., cu izlaz cu tot. care e situat satul i prin care
Comunicatia se face prin so- Veniturile comuneT se urca la curge piriul cu acelasi nume. Are
seaua nationala Fjliai - Pietro- 1553 la' si cheltuelile, la 1202 o suprafata cam de 859 hect., cu
sani, care o strabate $i o' pune leT anual. o populatie de 173 familiT, sati
in legaturä cu orasul T.-Jiul. Doul sosele: una vecinala. 789 suflete; o biserica, zidita
alta comunall Inlesnesc comu- la 1821, deservita de r preot,
Rornine§ti, com. rur., jud. Pra- nicatia cu com. Rosiile si Lap u- I cintaret si i eclesiarc; o scoala,
hoya, pl. Crivina, situata pe loc sata. infiintata la 1879, frecuentata
ses si compusa din doul catu- E brazdata de dealurile: La- de 34 elevI (1899-900).
ne Rominesti si Puscasi, cu o pusata, Viilor, Baes.fi, Poiana- Vite: 611 vite mari cornute,
populatie de 794 locuitorT. cu Peri, Boerul-Dinu, Paraua $i 937 oi, 68 cal: si i i I rimatori.
Are o ..scoala ; o biserica, cu udata de vaile : Zgubea, *asa,
hramul Mema capului Sf. loan, Hirtopul i Trestia. Romine§ti, sat, fácind parte din
zidita. la 1792 si deservita de Se invecineste cu comunele : com. Balilesti, pl. Riurile, jud.
I preot. Lapusata, Stravesti, Blesti si Muscel, situat pe malul sting
56 locuitori s'au improprieta- Rosiile. al riulur Bratia.
rit la 1864, dindu-li-se 242 hect. Are o populatie de 248 su-
EI poseda 19 cal si Tepe, 63 Romine§ti, sat, sl mofie, jud. flete, si o bi4erica, zidita de lo-
vaci, 166 porci si 190 bol. Arges. VezT Romanati. cuitorT.
Comerciul se exercita in com.
de doT circiuman. Romtne§ti, sat, pe coasta de Romtne§ti, sat, facind parte din
Budgetul com, e la venituri deal, in megiesie cu Ciurul, com. com. rur. cu acelag nume, pl.
$i la cheltuell de lei 2541. Ostopceni, pl. *tefanesti, jud. Crivina, jud. Prahova.
Prin comuna trece soseaua Botosani, cu o suprafata de 250
nationala. Ploesti-Bucuresti. hect. si o populatie de 83 fa- Romine§ti, cittun, 'in jud. Pra-
sail 387 strflete. hova, pl. Vrancea, com. Nisto-
Romine§ti, com. rur., jud. VII. Ate o padure de salcie resti.

www.dacoromanica.ro
ROMINETI 273 ROSETI-VOLNAV

Are o populatie de 162 su. 72 arif, cu o populatie de r5o Clon!, jud. BuzACI, cu 290 lo-
flete si 29 case. familiT, sati 520 suflete, si o bi- cuitorr i 59 case, format din
sericA deservitA de i preot insurAten improprietAritT la 1883,
Romfne§ti, sat, fAcind parte din 3 eclesiarhi. pe mosia Ciorani.
com. rur. cu acelasT nume, pl. Vite : 190 bol, 105 yac!, 30
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. junc4 39 cal, 396 o! si 31 ri- Rosetti, stafie de dr.-d.-f., jud.
Are o populatie de 362 lo- mAtorT. BuzAa, pl. Cimpul, cAt. Cotul-
cuitorT. Ad"' e resedinta comuneT. CioriT,pe linia Buzad -
Este udat de piraele asa si Romtni, mofie, in jud. Neamtu, pusl in circulatie la 13 Sep-
Zgubea. pl. Bistrita, com. Siliste, pro- tembre 1872. Se aflA futre sta-
prietatea Sf. Spiridon din Iasi. Vine Cilibia (10,4 kit.), i FAurei
Romine§ti, subdivizie a satulut Este arendatA Cu 25577 lei a- (lo,' kil.). InAltimea d'asupra
Stroesti, jud. BacAri, pl. TazlAul- nual. niveluluT MAriT e de 47m,68.
d.-j., com. Beresti. Venitul acestel sta%1T pe anul
Romula, judetul Romanati, mu- 1896 a fost de 25154 le!, I°
Romine§ti, subdivide a com. nicipiti i mg pe urml co- banT.
rur. Greci, pl. Motrul-d.-j., jud. lonie romanA. Pe la anal 245 d.
Mehedinti. Chr. se intAreste cu zidurT, pro- Roseti-Cläcasi, sat, in jud. Ia-
babil in una rAzboiuluT luT Fi- lomita, pl. Borcea, pendinte de
Romine§ti, deal, ce se intinde lip Arabul cu CarpiT. Ad se com. Tonea, situat la 2 kil.
In partea de E. a satulur Ro- incrucisa drumul roman ce ve- spre E. de satul de resedintA
minesti, jud. Iasi, pl. Copoul, nea de la Severin (Drubeta) cu si allturat de satul Roseti-Vol-
com. Movileni. Pe podisul cel care pornea de la Celeití nasi.
sunt izvoare i imase. (Malva) spre a merge pe Olt Are o populatie de 90 familii
In sus in Transilvania. SApAtu- de TiganT, carT se ocupA cu 011-
Romtne§ti, a'eal cu pdcluri, in turile arheologice fAcute de d. midAria ; o bisericA, deservitA de
jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-s., Tocilescu in localitate ati dez- preot si 2 dascAlT.
com. S/obozia ; se desface din velit, intre altele, insemnate
dealul Gurguiatul si brAzdeaa. ruine de edificii pardosite cu Roseti-Volnasi, com. rur., in
V. comund. plAcT de marmurl. Pe o cArA- jud. Ialomita, pl. Borcea, situatA
midA, epigrafistul nostru a des- intre comunele Tonea i Dichi-
Romine§ti, mofie intinsl parti- cifrat versurl din Liada lur Ho- seni, jud. Ialomita, la 8 kil. spre
cularA, in jud. Dolj, pl. Ocolul, mer si a conchis el acea cara- E. de orasul CAllrasi.
com. Isalnita. mida servea elevilor in scoalA Teritoriul comuna coprinde
ca aparat didactic, (Vez! Toci- numaY vatra satulur Roseti-Vol-
Romlne§ti, izvoreste de lescu, Omer la Resca). Cimi- nasi, al cAruT Iocuitori posedl,
sub poalele dealulul FundAtura, tirul orasulur antic este azi o- prin cumpArare, locurl de case
din satul Rominesti, jud. cupat de satele Recua si Ho- de cite zoo stinjenT patrati.
pl. Copo al, com. Movileni, trece tArani din apropiere. Maioritatea locuitorilor com.
prin mijlocul satulur, si in jos sunt agricultor! i sunt invoiti
de el se varsA in iazul Romi- Romula, stafie de dr.-d.-f., jud. a face plugArie pe mosia Ro-
nesti. Romanati, pl. Ocolul, cAt. Resca, seti-Cioroiul, care este proprie-
pe linia Piatra-Corabia, pusä in tate particularA, cu o suprafatA
Romine§ti i Balaciul, päduri circulatie la i Aprilie 1887. Se de 7000 hect., pendinte de com.
ale statulur, judetul Vilcea, p/. aflA filtre statiile VlAduleni (Top Tonea.
Cerna-d.-j., com. Rominesti. kil.) i Caracal (7,5 kil.). InAl- Se compune dintr'un singur
timea d'asupra niveluluT MdriT sat, Roseti-Volnasi, cánula lo-
Romini, sat, in jud. Neamtu, pl. e de 75m,59. Venitul acesteI cuitorli II zic Cioroiul, sat situat
Bistrita, com. Silistea, situat spre statiT pe anul 1896 a fost de pe tArmul sting al Borcii, pe ioc
V. de satul Silistea, de care se 35976 lel, io bani. ses si care e impArtit in strade
desparte printr'un iaz. drepte si largT,
Are o intindere de 1308 hect., Rosetti, atto:, al com. Cotul- Are O popluatie de 3368 lo.

35
55940. Nardo Diolionat GeogreVla Vol. V.

www.dacoromanica.ro
ROSOGWI 274 ROCOI

cuitorI; o $coalä mixta, frecuen- dobul, dupä ce trece pe terito- Are o biserica, deservita de
tata de 206 copif (1899-900); riul satulul Tisa Silvestrul, jud. preot $i I cintaret $i o $coala
3 bisericI, deservite de 5 pre- Baca.i1,pl. Siretul-d.-s., com.
oti $i 6 dascall. Odobe$ti. Vite : I 17 vite marI cornute,
Vite: '600 caI, 5250 bol, 19 cal, 151 °I, 50 porci,
4000 °I, 300 capre, 50 bivoli, Rosca-Liman, lac, in jud. Tul- Sunt 197 stupi cu albine.
17 asinI $i 2600 porcI. cea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. urb. situat Roscani, sat, in jud.
Rosogesti, sat, cu 190 locuitorI, In partea de N. a pla$iI $i in com. Vläde$ti, pl. Prutul, cu o
jud. Arge$, pl. Pite$ti, facind cea de E. a comund, format populatie de 157 familiI, sati 57
parte din com. rur. Dealul-Bra- de revarsarile baltiI Velichi-Mer- suflete, o biserica $i o $coalti.
duld. hel, cu care comunica. acum prin
o girlita; mal comunica $i Cu balta Roscani, sat, in partea de N.
Rostovanul, munte, in jud. Gorj, Matita $i cu prelungirea acesteia, a com. Ro$cani, pl. Turia, jud.
plaiul Vulcan, situat in partea numita balta Saon. Este incon- Ia$1, situat pe coastele dealului
de V. a munteld Arcanul. Are jurat de toate partile cu stuf. Roca, pe o suprafata de 401
o suprafata cam de 440 hect., Are o intindere de i io hect., hect. Are o populatie de 48 fa-
coprinzind $i muntele Prisloa- apartinind com. urb. Chilla- saii 184 suflete ; o bi-
pele, $i se prelunge$te de la S. VechIe. seria.
la N., pana in hotarul Austro- Vite: 344 vite mari cornute,
Ungarid. Pe el se aflä padurI Roscani, com. rur., ocupind par- 1176 oT, 2 capre, 26 cal $i 6o
de brad $i fag, pasunI de vite tea din mijlocul pl. Turia, jud. rimatorI.
2 stinI. Ia$i, formata din satele: Ro$-
Pe cracul de munte Prisloa- cani, Radeni, Bor$a, Gaureni, Roscani, mofie particulara, de
pele, se afla un pichet. Albota, Edu%ul, Cdue$ti $i Pau- 2864 hect., 6o ariI, in jud. Co-
Prisloapele se afla la V. de leni, Cu o suprafatä cam de vurluiti, pl. Prutul, com. Vla-
muntele Nediuta $i la E. de 7919 hect. $i cu o populatie de desti.
muntele Rdstovanul. 495 familiI, sail 1957 suflete.
Terenul com. fiind accidentat Roscad, sat, in jud. R.-Sarat,
Roca. Vezi Unsa, manastire, prezinta o multime de dealurI plaiul Rimnicul, com. Dumitre$ti,
com. Feredieni, judetul Boto- cu intinse podise, ramificatiunI subdiviziune a catunului de re-
$ani. ale dealuluI Turia. $edinta, Dumitre$ti-d.-s.
Are 5 biserici, deservite de
Roca (Vadul-.) san Vadul- 2 preotr, 2 cintäreti $i 4 ecle- Roscari, numire veche a cdtu-
Ro§cai, cdtun, in jud. Putna, siarci ; 3 $colf, conduse de 3 nulut Dumitresti-d.-j., com. Du-
com. Vulturul, pl. Bilie$ti, situat invatatorI $1 frecuentate de 102 mitre$ti, plaiul Rimnicul, jud. R.-
pe malul Siretuld, linga apa elevI (1899-900); o moara de Sarat.
PutneT. In trecut acest catun se apd $i una cu aburI.
numea Cracul. Vite : 2262 vite mari cornute, Roschila, pdclure particulard, in
Are o populatiune de 402 4188 01, 22 capre, 296 caI intindere de 400 falcI, situata
suflete, locuind in 101 case; o 468 rimatorl. pe teritoriul com. Cimpurile, pl.
biserical parohiald, cu hramul Budgetul com. e la venituri Zabrautul, jud. Putna.
S-tiI VoevozI. de 8670 leI, 64 banr, $i la chel-
tuelI, de 8634 leI, 64 banI. Roscoi,cdtun, al com. Gura-Teghii,
Roca (Vadul-), mofie a sta- jud. Buzäú, Cu 240 locuitorr
jud. Putna, fosta pendinte Roscani, sat, jud. Boto$ani, pe 32 case ; are subdivizia Dia-
de manastirea Agapia din jud. $esul SiretuluI, la varsarea Su- cone$ti.
Neamtu, in intindere de 241 po- cevei in Siret, in partea de S.
goane. a com. Fintinelele, pl. Siretul, cu Roscoi, vale, in jud. Buzati, com.
o suprafata de 542 hect. $i o Gura-Teghir, cdt. Ro$coi; incepe
Rosca, piriiai, care vine din jud. populatie de 209 familiI, sati din localitate $1 se scurge in
Tutova i se varsa in piriul O- 901 suflete. riul Bisca-RozileI ; în albia sa

www.dacoromanica.ro
ROsCULEsTr 275 ROSIA

se gAseste chihlibar si in malu- statit pe anul 1896 a fost de hect. pAdure, 150 hect. izlaz, 60
rile sale se aflA lignitl. 81666 lel, so bani. hect. finete si 8go hect. culturA,
si o populatie de 137 familit,
Ro§cule§ti, ceitun, In jud. Putna, Ro§i, vechte numire a satulutRoi, se:1 868 suflete.
pl. ZA.brAuti, com. Cimpurile, a- pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita. Are o scoalA, frecuentatA de
sezat pe malul Susitet si mg 34 copit ; 2 biserict de lemn,
In sus de Cimpurile-d.-j. Ro§ia, com. rur., in jud. Gorj, fondate de locuitort la 1775 si
Are o populatiune de r94 pl. Amaradia, situaa pe Dealul- 1780, deservite de i preot si 2
suflete, care locuesc in 54 case. MuereT. Se mArgineste la E. cinaretT.
cu comunele Alunul si Coltesti, In com. se aflg: 3 fintinT si
Ro§culetul, moya* leY, in jud. Tul- din Vilcea, lar la V., cu Poiana- cismele, 2 circiumi si 4 morT
cea, pl. Istrulut, pe teritoriul Seciurile din pl. Atnaradia. Se de apg.
com. rur. Casimcea (si anume compune din 3 cAtune: Sitoaia, Locuitorit posea: 80 plugurt,
pe acela al cAtunuluT sü Ali- Rosia-d.-s. si Rosia-d.-j. 124 care cu bol si vact, 15 cg-
Faci) ; e situatg in partea ves- Are o suprafatá. de 2008 hect., rute cu cat, 482 vite mal-1 cor-
tia. a plAsit si in cea nord- din care 500 hect. pgdure, 400 nute, 50 cal, 244 or si capre si
vesticA a com., la 2 kil. spre hect. arAturg si 1512 liveg si 209 rimAtorl.
V. de satul Ali-Faci ; este unul izlaz ; 3 041 sunt ale proprie- Budgetul com. e la veniturt
din virfurile cele inalte ale dea- ate, iar restul ale locuitorilor de 2281 let, 48 bant, iar /a chel-
lulut Turbencea-Bair, asezatA a- improprietAritt. tuelt, de 2274 leT, 32 bant.
proape de frontiera jud., are o Are o populatie de 232 fa- E udatA de apele Jiul i Tis-
inAltime de 250 m. si e punct milit, sart 878 suflete ; o scoalg; mana.
trigonometric de observatie de 2 biserict, deservite de i preot Comunicatia in com, se face
rangul al 2-lea, dominind asu- si I cintAret. prin $oseaua vecinalA i prin
pra pirlulur Curu-Dere, ce curge Locuitorif posea: 25 plugurr, sosele comunale.
pe la poalele sale estice, asu- 81 care cu bol, i cgrutA. cu In partea despre N. a com.
pra satelor Ceaus-Chioi, Ali-Facl 631 vite mart cornute, 31 cal, se yac/ niste urme de zid care
(ale comuner Casimcea), Curu- 489 or, 85 capre si 212 rima- sunt inconjurate de pAdure.
gea (din jud. Constanta), si torT. AceastA cetate, asezatà mal jos
asupra drumurilor com. Curu- Veniturile si cheltuelile com. de confluenta riurilor Bistrita cu
gea- Ali - Faci, Ceaus-Chioi-Ali- sunt de r000 leT. Tismana, forman sistem de apl.
Facl.Curugea, Casimcea-Calfa; Este udatA de riurile CAprio- rare al vállor acestor riurt, cu
este acoperia cu pAsunt si rul, Rosia, care, unitA cu CA- ruinele care se gAsesc In apro-
finete. priorul, se varsA in Oltetul, la piere, in cAt. Virtul, pe malul
Coltesti, jud. lacea. sting al riulut Tismana.
Ro§eni, cdtun, in jud. Neamtu, Comunicatia in com. se face
pl. Piatra Muntele, com. COlu- prin sosele comunale. Ro§ia, cdtun, al com. Rosia, jud.
ggreni, situat pe malul drept al Dealurile mai insemnate sunt : Gorj, pl. JiuluT. Are o suprafatA
rinluT Bistrita. Dealul-Mueret, dealul CApriorul de 963 hect., din care 413 hect.
si Dealul-Rosu, in partea de V., pAdure, 81 hect. izlaz si vatra
Ro§e§ti, mahala, in com. rur. Dealul - Gruiulut, in partea de satultd, 28 hect. flnete si 445
Samarinesti, pl. Motrul-d.-s., jud. N.-V. hect. arabile, cu o populatie de
Mehedinti. 150 familit, sad 500 suflete.
Ro§ia (Ro§ia-de-Jil), com. rur., Are 2 biserict de lemn, fon-
Ro§e§ti, statie de dr.-61.1:, jud. FA1- jud. Gorj, pl. Dul, pe partea date de locuitort in alfil' 1775
chi, pl. Crasna, com. Rosesti, dreaptA a riului Jiul, in dreptul 1780, deservite de i preot
pe linia pusg com. Moi, situatà pe loc ses si si 2 anar0; 2 morY si 2 ch.-
In circulatie la 13 Noembrie pe ambele laturt ale soselet ve- ciumr.
1886. Se afll futre statiile Banca cinale, care trece prin comunA. Locuitoril posedA 30 plugurT,
(11,2 kil.) si Crasna (8,8 kil.). E formatA din 2:cAtune : RO- 48 tare cu bol, 9 cgrute cu cat,
InAltimea d'asupra nivelulut Ma. gojelul Si Rosia, cu o suprafatA 192 vite marT cornute, 20 cat,
rit, de 77m,28. Venitul acestel de 2000 hect., din care: 900 6z oT si capre si 709 pord.

www.dacoromanica.ro
ROFA 276

Ro§ia, sat, in jud. Mehedinti, pl. sia, jud. Gorj, pl. Amaradia, si- Are 3 bisericr, deservite de
Motrul-d.-s., com. rur. azanesti. tuat pe Dealul-Muerer. 3 preotr; o scoala mixta.
Are o suprafatl de 1058 hect., Vite : 1004 vite mar! cornute,
Ro§ia, sat, facind parte din com. cu o populatie de 102 familiT, 168 cal', 1170 01 si 493 porcr.
rur. Coltesti, pl. Oltetul-d.-s., sati 382 suflete ; i biserica, de-
jud. Vilcea. Are o populatie de servia de i preot si I din- Ro§ie§ti, sat, i resedinta com.
406 locuitorl si o biserica, fon- tAret. Rosiesti, jud. Falciti, pl. Crasna,
data. la 1794 si reparata la 1860. Locuitorir posea: 16 plugurr, asezat pe pirld Idriciul, pe o
38 care cu bol, i cArutd cu cal; suprafata de 3062 hect., din care
Ro§ia, veche numire a satului 287 vite marl cornute, 245 oI, 715 padure, si cu o populatie
Diaconi, com. Poiana, pl. Nico- 8 cal, 27 capre i 114 ritnA- de 173 familiT, saii 690 suflete.
resti, jud. Tecucia. torI. Are o scoald primara mixta;
o biserica, facuta la 1827.
Ro§ia, insuld in limare, in drep- Ro§ieni, com. rur., la S. piase Aid a fost local natal al Mi-
tul com. Cioara, jud. Teleorman. jud. Roma- tropolitulur Veniamin Costache ;
nati, formatá din satul cu ace- urmele case!, unde a locuit cu
Ro§ia, baltd, in jud. Teleorman, lasT nume, situat intre com. Do- parintir sal, se mal cunosc si
in lunca Dunard, in dreptul com. brunul si Osica-Mica, in apro- asta-zr in livada cu pomr a lo-
Cioara. Creste mult stuf si pa- piere de Oltetul, la 15 kil. de cuitorulur Con stantin Ursache
pura tnteinsa. Locuitoril din Bals si la 16 de Caracal. Alti- Chelariu.
com. Izlazul, din jud. Romanati, tudinea terenuld este de 145 In acest sat, Grigore Ghica,
se aprovizioneaza de ad cu ma- m. d'asupra niveluld Marir, pe a poposit cu oastea, in anul 1728,
terialul pentru rogojinr. dealul Bobul. in ziva de Boboteaza, facind Ior-
Are o populatie de 588 lo- danul, apoT a stat la masa cu totr
Ro§ia, mo,sie particulara, de 429 cuitorT ; o scoalá ; o biserica, cu boeriT, in casele Hatmanuld
hect., 64 arir, in jud. Covurluiti, hramul Sf. Nicolae (1843), de- Const. Costache, lar de aicT a
pl. Prutul, com. JorAsti. servitA de I preot si 2 cintaretr. plecat la Falcit1, unde s'a asezat
Vite irme cornute 490, vite In preajma Tatarilor Mirzacr,
Ro§ia, parte din mo,via statuld mid 1292, porcl 66. care se rezvratise contra Handur
Didesti, pl. Tirgulur, jud. Te- si voiati sa prade Moldova.
leorman. Ro§ieni, cu cureaua din Dobrun, Mosia este proprietatea Spi-
mofie a statulur, jud. Romanati, talulur Sf. Spiridon din Iasi,
Ro§ia, pddure a statu1u1, in intin- pl. Oltetul-Oltul-d.-s., linga sa- donata de vechiul e! proprie-
dere de 75 hect., jud. Ilfov, pl. tul Rosieni. Are o padure de tar Negel.
Oltenita. 502 pog. ArendA : 5000 ler a-
nual. Ro§ie§ti, pddure, jud. Falda, pl.
Ro§ia-de-Jos, cdtun, al com. Ro- Crasna, com. Rosiesti, cu o su-
sia, pl. Amaradia, jud. Gorj, Ro§ie§ti, com. rur., in partea de prafata de 715 hect., proprie-
situat in partea de S. a com. S.-V. a plaser Crasna, jud. Fal- tatea Epitropier Spitalulur Sf.
pe Dealul-Muerer si la N. de situatA. mal mult pe ses in Spiridon din Iasi.
cAt. Rosia-d.-s. stinga riuld Birladul. Se inAr-
Are o suprafata de 605 hect., ginete la E. cu com. Vutcani ; Ro§iile, com. mur., jud. Vilcea,
cu o populatie de mo familir; la V., cu judetul Tutova, avind pl. Cerna-d.-j., compusa din 8
are o scoala si o biserica, de- de limita apa Birladulur ; la S., mahalale : Osaceni, Perteti,
servita de preotul i cintaretul Cu com. Basesti i Vicolesti Lupuesti, Hotaroaia, Ratalesti,
com. la N. Cu com. Idriciul. Herasti, Pasarei si Plesesti, si-
Locuitorir posea 4 pluguri, E formata din satele : Bo- tuata pe riuletul asa, la 50 kil.
35 care cu bor; 9 cal', 248 vite gheni, Gura-Idriciulur, Rosiesti de resedinta judetuld si la
mar! cornute, 153 oI, 15 capre si Valea-lur-Darie. kil, de a plAser.
11. 03 p`ord. Suprafata com. e de 2586 Are o populatie de 1787 lo-
hect., cu o populatie de 379 cuitorI ; 5 bisericl : la Plesesti,
Ro§ia-de-Sus, cdtun, al com. Ro- familir, sati 1424 suflete. 'letal de preotul Ion Plesescu

www.dacoromanica.ro
ROsIOARA 277 R0.51ORT

$i reparatA de enoria$1; la Lu- zagurl si se varsa in riul Pra- Se intinde pe o suprafata de


pue$ti, fAcutä. de I. Catalistru hovita in raionul com. Ditesti. 875 hect., Cu o populatie de 672
$i reparatA de M. Rosianu in Pe tArmul drept $i sting al locuitorl $1 157 case. Proprieta-
anul 1875; la Perte$ti, ziditA in acestuT phi% $i la poalele dea- tea e a insurAteilor, care rezervA
anul 1770 de preotul StreangA luluT Ro$ioara este situatA com. 6o hect. pentru izlaz.
si reparatA la anul 1888 ; la Ditesti, pl. Filipe$ti. Are o scoall mixtä., frecuen-
HotAroaia ; $1 la RAtAleti, fä- tatà. de 18 copiT (1899 900).
cutä. de I. Rosianu ; o $coald, Ro§iori, com. urb., jud. Teleor- Budgetul COM. e de 2435 leT
infiintatA la 1856, frecuentatA man. VezT Rosiori-de-Vede. la veniturT $1 de 2289 leT la
de 89 copif (1899-900). cheltuelY.
Vite: 58 cal, 669 bol, 388 Ro§iori, com. rur., jud. BrAila, Vite : 98 cal si Tepe, 7 armA
yací', 107 capre, roo r oT, 313 pl. almAtuiuluT, situatA pe $es. sur, 234 boT, 191 yací' si viter,
porcl. Se mArgine$te la S.-E., cu com. 23 taurT, 172 porci $i 805 ol.
Pe riul Sasa, ill raionul com., Iazul, din jud. Ialomita; la N.- LocuitoriT posedä : 74 plugurT:
sunt 4 morT. E., cu com. Tätarul; la E., cu 46 Cu boT, 28 Cu caT ; 124 care
Locuitorif sunt totT mosnenT. com. Cioara-Radu-VocIA; la V., O. cArute: 106 Cubo!, 28 cu cal.
Cu izlaz cu tot, com. are 5141 Cu com. Coltea $i la S.-V., cu ImproprietAritT sunt 100 'ocul-
hect. pAmint. com. Chichinetul. to/1 li neimproprietAritT mal sunt
Budgetul com, e la veniturT Suprafata com, este de 3550 70.
de 5227 leT $i la cheltuell, de hect., proprietatea locuitorilor, Comerciul se face de 4 cir-
3678 leT. cu o populatie de 1559 suflete. ciumarT.
S oseaua comunalá inlesneste Are o bisericl, deservitA de
comunicatia cu com. Roma- un preot ; o scoalA mixtA, fre- Ro§iori, com. rur., in jud. Ro-
nesti, de unde se uneste cu $o- cuentatA de 92 copiT ( 1 899-900). man, pl. Fundul, spre S.-E. de
seaua judeteanä, care urmeazA Vite: 724 cal, 16 taurT, 878 ora$ul Roman, la 32 kiI, de el $i
cursul Cerner, apoT cu com. bol, 679 vacI, 345 viteT, 708 la 7t a kil. de re$edinta plAseT.
Nenciulesti, CrApAturile, er- rimgtorT, 2093 o! si 14 capre. Este a$ezatA in cea mal mare
bAne$ti $1 cu $oseaua judeteanA Budgetul com, e la veniturT parte pe un loe plan, $i e formatä
a OltetuluT, la com. GAne$ti. de 3873 leT, 82 bani $i la chel- din satele Rosiori $i Ru$1, cu
E brAzdatA de dealurile : Bo- tuelT, de 3723 ler, 75 batir. re$edinta comuneT in sa tul Ro-
ruluT, Bratculul, Bobultg, Case- DrumurT : la TAtarul, spre N., $iori.
Ir $i TeiuluT $1 udatA de vAile: pe la Crucea-luT-Vlad-VodA (5 Are o populatie de 853 lo-
Sasa, Budele, GeamAna, Bratcul, kil.) ; la com. Cioara-Radu-Vociä, cuitorT, din care 112 Ungurr.
Budichia $1 Zgubea. spre E., pAnA la capul propri- Budgetul com. e la veniturT
Se mArgineste la N. cti com. etAtiT locuitorilor $i de aci prin de 2134,5o leT $i la cheltueli de
Romanesti, la S. cu Nenciu- cAt. VinAtoriT (i i kil.); la com. 2117 lef.
le$ti, la E. cu com. Ciumagi, Chichinetul, spre S.-V. (9 kil.) ;
MAldAre$ti $i Ldpu$ata, $i la V. la com. Colea, spre V. (4 kil.); Ro§iori, sat, jud. Botosani, ase-
Cu BAe$ti. la com. Iazul, jud. Ialomita, spre zat pe coasta dealuluT Teisoara,
S.-E. ; la BrAila, spre N.-E. (68 In partea de S.-E. a com. Po-
Ro§ioara, alta' numire a com. Di- kil.). pouti, cu o suprafatA (le 1002
testi, pl. Filipesti, jud. Prahova. Sunt 2 piete si 7 strade bine hect. li o populatie de 130 fa-
aliniate. milii, sail 518 suflete.
Ro§ioara, deal, la poalele ckruia Com. s'a infiintat la 1881 Satul e infiintat pe mo$ia sta-
e situatA com. Ditesti, pl. Fi- prin improprietarea insuräteilor, tulur Popouti, cu noiT improprie-
lip e$ti, jud. Prahova. dupl legea din anul 1878. tAritT in 1879.
Se aflä. 3 circiumT, 3 comer-
Ro§ioara, phig, izvore$te din Ro§iori, com. rur., jud. Ilfov, pl. ciantI $i 2 meseria$T.
fundul vale Hele$teul, com. Mostistea, situad. spre N.E.. de Are o bisericA, deservitl de
Filipe$ti-de-PAdure, pl. Filipesti, Bucure$1.1 lingA drumul Moca- i preot $i i cintAret ; i $coalA,
jud. Prahova, curge de la N. nilor, la extremitatea judetulul, condusA de i invAtAtor si fre-
la S., formeazA mal multe zig- /a 46 kil. de Bucure$ti. cuentatA de 40 copii.

www.dacoromanica.ro
ROMRI 278 120IORI-DE-VEDE

Vite: 200 vite marf cornute, Viperesti, jud. Buzati, com. Vi- deschiderea Unid ferate Cos-
32 cal', 310 of si 50 porcf. peresti. testi-T.-Magurele.
In toate Vinerile se tine ad i erg
Ro§iori, sat, in partea de S. a Ro§iori, stafie de dr.-d.-f., jud. sAptAmanal. Sunt si dota tirgurf
com. cu acelasf nume, jud. Brai - Teleorman, pl. Tirguluf, com. anuale : unul la 25 Martie si cel
la. Coltul satultli despre N .- Rosiori-de-Vede, pe unja Cos- d'al doilea la 8 Septembrie, care
E. atinge muchea vaef laculuT testi-Rosiori, pusa in circulatie se tin pe Iocul anume destinat, la
TAtarul. Se afla la 68 kil. spre la I Ianuarie 1887. Se afla intre marginea orasulul, intre linia
S. de orasul Braga, si s'a infiin- statiile Papa (9,4 kil.) si Troian ferata si riul Vedea. In oras sunt
tat la 1879 cu ocazia impro- (13 kil.). Inaltimea d'asupra ni- trel piete.
prietarirel. veluluT Mara e de 78",42. Ve- coll' sunt 4: 2 col.f primare
Suprafata satului este de 167 nitul acestef statif pe anul 1896 urb. de baetf, 1 scoald primara'
hect., cu o populatie de 1559 a fost de 511768 le!, 43 banT. urb. de fete 5i 1 scoala primará
locuitorf si 247 case. Ad i se fac ti-lascad de producte rurala mixta. AA fost frecuen-
Are : o scoala mixta, infiin- attt pentru Turnul-Port, cit si tate in 1899 90 de 644 copa.
tata la 1883, frecuentata de 76 p e ntru Braila. Bisericf sunt 8, deservite de
elevf si 16 eleve (1899-900) ; 1 i preotI si un diacon.
o biserica, zidita la 1890, de- Ro§iori saii Ru§i,mofie, a bise- Are o gradina publica.
servita de un preot, un cintaret rica Sf. Spiridon din Bucuresti, Are un spital cu 25 paturT,
si un paracliser ; 7 circiumf ; o jud. Teleorman, dà.'ruita in par- intretinut de judet ; o farmacie ;
brutArie si o lipscanie. te orasenilor din Rosiori pe tim- un oficia telegrafo postal.
Vite : 1918 vite marf cornute, pul luf Mihaiti Viteazul, cu pri- Ad i este subprefectura plasif
724 caf, 2093 oT, 708 rimatorf vilegiile prevazute in hrisovul Tirguluf, si judecatoria ocoluld
si 20 capre. ce a 15.sat. Privilegiile, statorni- Rosiori.
cite de marele Domn, ad fost af de comunicatiune sunt :
Ro§iori, cdtun, al com. Cochir- reinoite sub domnia luf Alexan- soseaua judeteana Turnul - Ro-
leanca, jud. Buzati, cu 120 lo- dru Sc. Ghica. siori-Strimbeni, care strabate tot
cuitori si 29 case. orasul in lung, formind strada
Ro§iori-de-Vede, com. urb., in principall ; soseaua Rosi ori- Cio-
Ro§iori, sat, in partea de N. a jud. Teleorman, pl. Tirguluf, si- lanesti, care ja directiunea spre
com. Averesti, pl. Crasna, jud. tuata pe partea dreapta a riu- com. Draganesti-Tigania, cu un
Falda, situat pe valea cu ace- luf Vedea, pe vale, la 238 kil. pod peste Vedea ; soseaua Ro-
lasf nume, cu o populatie de ir de capitala Tarif, pe calea fe- siori - MAldaeni si de acolo in
familii, sati 31 suflete. rata, la 44 kil, de orasul de jud. Olt.
resedinta Turnul-Magurele si la Locuitorif posedd 7783 ca-
Ro§iori, sat, in jud. Roman, pl. 32 kil. de Alexandria. pete de vite: 616 cal si Tepe,
Fundul, com. Rosiori, spre S - O parte din marginele orasu- 2331 vite marT cornute, 3800
E. de orasul Roman, la 32 kil. 'uf sunt inconjurate de dealurf ; vite miel cornute si lino porcT.
de el sí la 7 it2 kil. de resedin- iar pe la extremitatile tul de S.- Istoricul. Rosiori sail Rusi-de-
ta plasel. Este asezat pe un loc V. si N.-E., trec piriul Bratco- Vede sunt unul din cele mal vechT
plan si e resedinta com. Rosiori. vul si riul Vedea. t'irgue. Intemeierea luT ar fi da-
Are o populatie de 75 fami- Se invecineste: la N.-V. cu co- tind, dupa unif, din epoca 'uf
HL Este infiintat prin improprie- munele Scrioastea si Maldaeni ; Mihairi-Viteazul, dupa altif, Ro-
tarirea noilor insurAtef. la E. cu comuna Meri-Goala (din- siori ar fi existat pe timpul
colo de riul Vedea) ; iar la S. luf Mircea-cel-Batrin. Afirm ati u -
Ro§iori, sat, in jud. Roman, pl. cu mosiile Belitori si Rosiori. nea celor d'intif este bazata pe
Siretul-d.-j., com. Dulcesti, spre Populatia com. este de 8492 hrisovul luf Mihal-Voda, prin
S.-V. de satul Dulcesti si la 2 locuitorf : 4388 barbatf si 4103 care acorda diferite privilegif
kil, de el. Este asezat pe deal. femeI (1899). locuitorilor din acest erg, lasin-
Are 199 locuitorT si o biserica. Comerciul se face pe o scara du-f a stapini el si urmasiT lor,
intinsA, qi a luat un mare avint nesuparatf, atit proprietatile din
Ro§iori, subdivizie a cdtunulur (cel de cereale me ales) de la oras, cit si a se folosi de mosie,

www.dacoromanica.ro
ROWRILOR (VALEA-) 279

dind numaI o dijma. Venitul In partea de S.-V., linga Ur- Van Valea-Stirbetului, Valea-
intreg al mosiei era al mangs- luiul, se mai vede inca un patru- Larga, a-Viilor, a-Socului, a-Cer-
tirei Sf. Spiridon din Bucuresti. later, lung de 40 m., larg de vine, a-Lupoitei, a-Stirpariilor,
Privilegiile acordate ati primit 24, In care s'ají gasa resturi de a-Conacelor, Valea-Mare si Va-
mal in urma diferite modificad, caramida ce se presupane a fi lea-Pope/.
caci, din pricina evenimentelor romana. Pidiase : apa Rosiuta si apa
prin care trecea tara, adesea- tirbetuluI.
ori nu se mal- tinca seama de Ro§iorilor (Valea-), vale, in Lacuri : Lacul-Mic si Lacul-
scutirI, ci se lua cit se putea si jud. Buzaa, com. Viperesti; in- fara-Fund.
de unde se gasea. cepe din slemnea mucha Vipe- In catunul Lupoita se afla
Ca dovada ca nu s'a tinut restilor, se uneste cu Izvorul carbuni de pamint.
seama de cele statornicite prin Cirstei, si da in dial Buzaul.
hrisov, este o carte din 13 Apri- Ro§t-Bair, deal, in jud. Cons-
lie 1793, In favoarea mosieI Sfin- Ro§iuta, com. rur., li sat, in jud. tanta, pl. Hirsova, pe teritoriul
tuluI Spiridon : Mehedinti, pl. Valle, la 49 kii. de com. rur. Ostrovul. Se intinde
«I se da voie sa alba tirg la orasul Turnul-Severin, situata de la Movila-Sapata pana la virful
mosia Rosiori-de-Vede din Te- pe vale. Ghiolgic-Tepe, avind o directi-
leorman ()data pe saptdmana, Se margineste la E. cu com. une generala de la N.-V. catre
si vama ce se va agonisi sa fie Runcurelul, de care se desparte S.-E. Se 2.111 printre valle De-
a manastirei. Asemenea pana prin Dealul - Grigoresculur ; la reaua-Rost si Valea-Mosului. Are
la 2000 vedre de vin si loo S., ca com. Plostina; la V., ca o tnaltime maxima de 197 ni.,
vedre de rachiti sa fie libera com. Lupoaia; iar la N., cu jud. pe care o atinge in virful sau
mänastirea a aduce de ori unde Gorj, de care se desparte prin Haznale-Tepe. Este acoperit cu
4a tirg scutite de caminarit si Dealul-Bujorescului. pasunI in cea mal mare parte ;
vama. Pi avalioarele din Rosi-de- Satul formeaza com. cu cat. numai in partea sa de N.-E.
Vede vor fi aparate de fumarit Lupoita si mahalalele tirbetul, sunt putine paclud. Este situat
si de cosarit2. Cacova si Valea-Mare, aviad o In N.-V. piase si S. a comu-
Rosiori_ ají fost pana la 1838 populatie de 850 locuitod si na
resedinta judetulur Teleorman, 190 case.
dupa impartirea ce a avut pana Locuitorif posea: 60 plugurl, Rowl, com. rur., jud. Ilfov, pl.
atunci. 109 care cu bol', 6 carute cu Znagovul, situata la V. de Bu-
In memoriile generalului Bau- cal; 15o stupi ; 360 vite mar! curesti, pe riul Dimbovita, la 8
er, scrise la finele secoluluI al cornute, 400 oi si 400 rimatod. kil. de Bucuresti. Sta in lega-
XVIII-lea, se mentioneaza despre Este strabáituta de soseaua tura Cu com. Militari si Chiajna
Rosiori ca scaun al ispravnicleI judeteana Turnul-Severin-Bujo- prin soseIe vecinale.
si se exprima. pärerea ca pe local rescul-Tirgul-Jia. Se compune din satele : Boja,
unde este azI acest oras ar fi Are 2 bisericI, deservite de Catanele, Cringasi, Giulesti si
fost vechia Arcina. 3 preotI si 4 cintareti; o scoala, Rosul, Cu o populatie de 800
Locud istorice sunt: Cetatea frecuentata de 53 elevi (1899 locuitori, si 179 case.
de la S. orasului, rotunda, ocolita 900). Se intinde pe o suprafata de
de un sant ordinar si avind o lati- Budgetul com. e la venituri 1763 hect.
me de 8 111., o adincime de 8m. de 1594 16' si la cheltuelf, de Statul, d-nii Al. Costescu, I.
si o inaltime in interior de 10 ni. 775 lei. Ionescu ara 1138 hect. si locuito-
Diametrul el este de 260 ni. Dealuri mal' principale sunt : riI, 626 hect. Proprietarir cultiva
Asta-zI este aratä mai din toate Bujorescul, cu ramurile sale, 845 hect. (58 sterpe, 207 izlaz,
partile. Culmea-Busuiocultd, Dealul-Chi- restul padure). Locuitoril re
La S.-E. orasulur, spre livezI, vadarului, Ghiara -Mitei, Cul- zerva to6 hect. pentru izlaz.
este o alta intariturä de 66 m. mea-Cerveniei, Groapa-Lupului, Are 3 bisericT, la Cringasi,
diametru, avind o inaltime de 16 Dealul-Viilor, Cioaca Sf. lije, Giulesti si Rosul; i scoala mixta;
m. Imprejurul ei sunt insirate opt Padurea- ChivadaruluI, Culmea. i moara Cu alga; 2. podan sta-
maguri, grupate una in ata al- Inalta, culmea Tiflea si Piscul- atoare.
tela. Lung. Vite : 50 cal si lepe, 173 boY,

www.dacoromanica.ro
RO§UL 280 RO§UL

256 vacT si viter, 25 bivolT, 51 Rowl, insuld, in jud. Ialomita, Rowl, deal, in jud. Gorj, plasa
bivolite, 30 pord si 209 oI. pl. Borcea, com. Cocargea, in Pulid, din partea despre V. a
Budgetul com. e de 5137 leT dreptul satului Buliga. Este for com. Turceni-d.-j., intinzindu-se
la veniturT si de 4975 leI la mata de bratul Borcea, si are de la N., de la com. Turceni-
cheltueli. o lungime de 4 kil. d.-s. si pana spre S., la com.
LocuitoriT posea.: 81 plugurT: Ionesti.
77 cu boT, 4 Cu caT; 56 care Ro§ul, munte, in jud. Muscel, Formeaza culmea JiuluT din
si carute: 48 cu boT, 8 cu cal. plaiul Dimbovita, la E. de com. dreapta si linia despre V. a
Improprietaritl sunt 125 lo- Dragoslavele. Are un virf de o com. Turceni-d.-j.
cuitorT si neimproprietaritT mal marime impunatoare. Pe coaste Pe coasta despre com. este
sunt 125. e paduros, iar pe culme este acoperit cu vil si prunT, iar pe
Comerciul se face de 8 cir- acoperit ctt pasuni, ce nutresc creasta, cu padure.
ciumarl. numeroase turme de vite. Se in-
tinde in lungul riuluI Dimbo- Rowl, culme, in jud. R.-Skrat,
Ro§ul, sat, jud. Falda, in partea vita. plaiul Rimnicul, com. Jitia ; se
de N.-E. a com. Bazga, pe mo- desface din virful Lacul-cu-Ri-
sia Bazga, situat pe culmea dea- Rowl, deal, in jud. Dorohoiti, pl. chiti; se intinde printre piraiele
luid Rosul, care este acoperit Cosula, com. endriceni, pe care Turburea si CerbuluT, afluentl
cu vil si livezl, purtind numirea se afla padurea Buhaiul, pro- al riuluT R.-Sasat; virful princi-
de podgoria Rosulta. prietatea statuld, in suprafata pal este Dealul-Rosu, acoperit
Vatra satuluT e de 51 hect., de 380 hect. cu padurT si pasunT.
Cu o populatie de 68 familiT,
sati 261 suflete. Rowl, deal, spre N. de satul Rowl, grind, jud. Tulcea, pl.
De la poalele dealuluT, pe Gura - Bohotinul, pl. Podoleni, Sulina, pe teritoriul com. rur.
care e situata podgoria, se in- jud. Falda, prelungire a dealulut Cara-Orman, situat in partea
tinde spre E. sesul Jipa si acel urpa, care incepe din com. Bo- centrala a plaseT si a com.; are
al Prutuld. hotinul, trece prin com. RAdu- o forma lunguiata, cu o direc-
caneni si se termina la coasta tiune generala de la S.-V. spre
Ro§ul, sat, facind parte din com. de N. a satuluT Gura- Bohoti- N.-E. ; lu n gi mea luT atinge 6 kil.,
rur. cu acelasT nume, jud. Ilfov, nula iar latimea medie e de 300 m. ;
pl. Znagovul, situat la V. de are o suprafata de 115 hect. ;
Bucuresti, pe malul drept al Rowl, deal, in jud. Gorj, pl. O- este strabatut de-alungul de o
riuluT Dimbovita. colul, com. Cilnicul, spre N. de 0141; in partea de S. comu-
Se intinde pe o suprafall de com. Se intinde din cat. Leuca, nica cu grindurile Luriciul si
722 hect., cu o populatie de 387 pana la Cilnicul-d.-s. Pe el se al-IvanciT.
locuitorf. afla plantatiT de vil si prunT si
D-1 I. Ionescu are 469 hect. padure. Rowl, punct trigonometric de
si locuitoriT, 253 hect. Proprie- observatie de rangul al 3-lea.,
tarul cultiva. 370 hect. (71 izlaz, Rowl, deal, ce se intinde din jud. Tulcea, pl. Sulina, pe te-
28 padure). LocuitoriT cultiva com. Rosia, jud. Gorj, pl. Jiu- ritoriul com. rur. Cara-Orinan,
214 hect. (39 izlaz). luT, de la Matca-Rosie, spre in partea centrall a plaseT si a
Aci este resedinta primariel. S.-V., pana la com. Bourelul, com.; are o inaltime de 24 m.,
Are o scoala mixta, frecuen- din jud. Mehedin0. dominind asupra drumuluT Ma-
tata de 4E copif (1899-900); mut, ce uneste grindul Cara-
o biserica, cu hramul Izvorul Rowl, deal, in jud. Gorj, plaiul Orman, cu malul bratulul Sf.
TamaduireT, deservita de i preot Vulcan, la S. de com. Virtopul. Gheorghe.
si I cintaret; 2 fabricT de cara- Se prelungeste de la N. spre S.
mida; i moara cu apa. pana in hotarul jud. Mehedinti. Rowl, padure, in jud. Ialomita,
Comerciul se face de 3 cir- Pe cracul sati trece hotarul. E pl. Borcea, situata intre bratul
ciumarT. proprietate a locuitorilor com. Borcea si satul Cocargea.
Numarul vitelor marI e de Virtopul. Are pe dinsul padure
301 si al celor miel, de 170. si locuri arabile. Rowl, pddure a statuluI, in in-

www.dacoromanica.ro
ROUL 281 ROTXREqT1

tindere de 200 hect., apartinind pl. Sulina, pe teritoriul com. Costuleni, com. Costuleni, pl.
de Muntii manastirei ampulung, rur. Cara-Orman, situat in par- Bran4tea, jud. Ini.
care fac parte din com. Corb- tea de E. a pl4ei i a com.,
§ori i Berevoqti, plaiul Nuc- la 2 kil. spre V. de tarmul MI- Rotarilor (Pidurea-), pddure,
§oara, jud. Mu§cel. rei-Negre ; e format de lacul in intindere de 309 hect., pe
Roul, cu care comunica prin Dealul O Valea-Rotarilor, com.
Ro§ul, lac, din delta Dunarii, jud. i i girlite, prin care este ali- Costuleni, pl. Bran4tea, jud.
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul mentat de lacul Roul ; are o Ia§i ; proprietatea Statului.
com. rur. Cara-Orman, situat in intindere de 200 hect. ; la E.
partea de E. a pla§ei i a com. comunica prin o mica scursoare Rotarul, sfoard de mofie, in ra-
Este cel mal considerabil din cu Girla-imputita i prin aceasta ionul com. Gohorul, pl. Zeletinul,
toatä delta, dupa lacul Gorgova. cu Marea ; Iti interioriul sati are jud. eTecuciti ; incepe din riul
Are o intindere de 6'h kil. 2 insulete, acoperite cu stuf i a Zeletinul, §i se intinde paralel cu
Este format de o revarsare an- caror intindere este de 20 hect.; mo0a Rachitoasa, care a apar-
terioarä a bratului Sulina, cu este inconjurat de toate partile tinut pana la 1862 manastirei
care comunica prin gira Tudor- cu stuf; confine pqte in can- Rachitoasa. La 1868, statul a
Vataful, ce trece mai intiiti prin titate mare : biban, tiuca., ca- vindut-o locuitorilor din Gohor.
lacurile Potcoava, §i Lumina. La racudg i crap.
E. comunica. prin r i girlite cu Rotarul, vale si pirid, izvore§te
lacul Ropletul, cu Girla-impu- Rotarea, sat, facind parte din din culmea dealului Bordea,
tita §i Marea. Contine pe§te in com. rur. Star-Chiojdul, pl. Te- com. MogNe0, pl. Stavnicul,
mare cantitate : tiuca, lin, crap, leajenul, jud. Prahova. Are o jud. Ia. i, trece prin padurile
chefal §i alte varietati ce se populatiune de 375 locuitorT, o Cretul i Rotarul, apoi se im-
pescuqte de cherhanaua Erma- biserica. preuna cu piriul Mihoi, i se
laiul i se consuma In Cara- Este situat la poalele plaiului varsä in piriul Santa.
Orman O Sulina. Roma §i Dealului-Coastelor. Prin
centru fi uda izvorul Rotarea, Rotarul, sati Mälfie§ti, deal, in
Ro§ul, lac, in jud. §i pl. Tulcea, lar pe la S., gira Batrineanca. partea de S.-V. a com. Podoleni,
pe teritoriul com. rur. Satul-Noti pl. Podoleni, jud. Falciti, acoperit
§i pe acela al cat. sati Patla- Rotarea, mo,vie, in jud. Buzali, cu padure, proprietatea statului.
geanca, situat In partea de N. com. Catina, proprietate mN-
a pld§ei §i de V. a com., for- neneasca, avind 50 hect. Pe dinsa Rotarului (PIrlia§u1-), phliaf,
mat de vre-o revarsare anterloarä se yací inca ruine de zid O cite- in jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun-
a bratului Chilia, cu care co- va vite foarte groase. Legenda tele ; izvore§te din ramura mun-
munica prin 2 girlite ; e incon- spune cA ruinele ag fost biserica tilor Cozla O se varsa pe dreapta
jurat numai cu stuf ; are o in- tatarasca, §i ca viea ar fi fost piriuluT Cuejdiul.
tindere de 200 hect. ; contine plantatd de 'Tatarl.
pe§te : lin, Sluca $i biban. RotaruluI (PIrlul-), pirig, in
Rotar!, sat, facind parte din com. jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun-
Ro§ul (Letcani),firifi, izvore§te rur. Ceptura, pl. Cricovul, jud. tele, com. Hangul ; izvorqte din
de pe teritoriul satului Letcani, Prahova. Are o populatiune de MuntiT-Hangului O se varsa pe
com. Tautqti, pl. Copoul, jud. 501 locuitori; o biserica, cu hra- stinga riului Bistrita, in dreptul
Ia§i. Curge de la N. spre V., mul Adormirea Malee! Domnu- satului Hangul.
panä in dreptul hirtopului Ca- lui.
tinul, de unde trece in com. In catun se gasesc foarte Rotata, fost pichet de granild,
Cucuteni, pl. Stavnicul, li se multi cärbunT de pamint. in plaiul Clo§ani, jud. Mehedinti.
varsa in Bahluiul.
Formeazä hotarul, despre V., Rotar!, sat, in jud. i pl. Tutova, Rotäre§ti, sat, cu 30 familii, jud.
intre comunele TAute§ti i Cu- com. Puiqti. Argq, pl. Pite§ti, facind parte
cuteni. din com. rur. Biscovul-F1e01.
Rotarilor (Dealul-), deal, aco-
Rowletul, lac, In jud. Tulcea, perit cu padure, la E. de satul Rotäre§ti, sat, Cu 68 locuitori,
36
65940. ilaredo .lholionu, ueugradw. rol. P.

www.dacoromanica.ro
ROTAREVTI 282 ROTUNDA

jud. Arge$, pl. Oltul, facind RotopAne§ti, sat, pe mosia cu In ea se invIta carte multa $i sa-
parte din com. rur. Balce$ti. acelag nume, jud. Suceava, com. natoasä, se dadeati reprezentatiT
Bradatelul. Pana la 1886 forma teatrale, pentru care insu$T Pos-
Rotäre§ti, sat, in jud. R.-S5rat, singur comuna a parte. telnicul proprietar seria cartT,
pl. Orasul, cat. de re$edinta al E strabatut de piriul Brada- compunea piese, facea chiar pe
com. Virte$coi, a$ezat in mij- telul, si are o populatie de 104 dascalul.
locul com., pe malul drept al familiT, salí 410 suflete.
riuluI Milcovul. Are o intin- Vatra satuluT ocupa aproape Rotunda (Mitropolia), cdtun,
dere de 25 hect., cu o populatie fAld. al com. Bradeanul, jud. Buzar].
de 47 familiT, sati 235 suflete Mosia e proprietatea d-luT cu 220 locuitorT $i 49 case.
o biserica $i o $coall. Gr. Goilav. Are 1781 hect., din
care 821 hect. diltivabile, 698 Rotunda, sat, in jud. Roman,
Rotäre§ti, cdtun. Vez! Bitcoveni, hect. padure, 207 hect. finat $i pl. Siretul-d.-s., com. Dolje$ti,
jud. Vla$ca. restul mla$tinT, ripT $i loc nepro- spre S.-V. de satul Dolje$ti $i
ductiv. la 2 kil. de el, pe malul sting
Rotäria, sat,in jud. Tutova, pl. ImproprietaritT in 1864 sunt: a riulta Siretul $1 la varsarea pi-
Pereschivul, com. Chilieni, spre 6 frunta$T, 44 palma! $i 8 co- riuluT Albuia in acesta. Are o
N. de satul Chilieni- d.-s. Are dal, stapinind 143 fald. populatie de.424 locuitorl, com-
147 locuitorI. Are o $coa1ä rurala mixta, pusa numaT din UngurI, care
reinfiintata in 7865, frecuentata tin de parohia catolica Agiu-
Rotäria, deal, in jud. Suceava, de 35 copiT; o biserica, cu hra- deni.
comuna Valea-Glodului, facind mul Schimbarea la Tata, zidit5. Se face ad bilciti la Sf.Treime.
parte din culmea dealulul Hal- de Marele Postelnic i Cavaler
mul, ce desparte albia omuzuluI- Nicolai Istrati, la 1856, deser- Rotunda, sat, pe mo$1a cu ace-
Mare de aceea a omuzuluT-Mic. vita de un preot $i doi cintaretT la$T nume, com. Liteni, jud. Su-
E imbracat in padure de di- $1 improprietarita cu 81/2 fälcT. ceava, a$ezat sub dealul cu ace-
ferite esente. Biserica are inscriptia: la$T nume $i pe tarmul drept al
Acest templu, dedicat Sfintel Tre- omuzultd-Mic.
Rotäria, pilla, in jud. R.-Sdrat, iml, ce binecuvIntarea prea SI. Sale E- Are o populatie de 515 su-
plalul Rimnicul, com. Chiojdeni; piscopulul de HusT, Meletie Istrati, flete; o biseria, cu hramul Ador-
izvore$te din Dealul-LupanuluT, fondat de fratele siti, Mare postelnic mirea Malee! DomnuluI,
si cavaler Nicolal lstrati, cu Indemnul
udá partea de V. a com. $i
sotieT sale Sevastia, niscudi Ciudin Id a
de I. V. Liteanu in 1803, de-
se varsa in riul Motnaul, pe fiuluI lor Titu Istrati, pe proprietatea sa servita de preotul i dascalul
dreapta Rotopsinesti, In anul erel noastre 1856, din Corni sat, cu care for-
In care Moldova Mí reapItat privilegiile meaza o parohie.
Rotäriei (Virful-),munte,in jud. asezate de .,tefan-cel-Mare. Vatra satuluT ocupa 44 fdlcr-
Buzar', comunele atina i Chioj- In acela$1 an (1856) cin care Mo$ia, proprietate a d-luT A.
dul, cat. Roma, in care sunt Moldova ati recapatat privile- Virnav Liteanul, are 1480 fald,
sapate maT multe grote. giile a$ezate de tefan-cel-Mare) din carT 741 cultivabile, 590
marinimosul proprietar, ridica pädure, 81 finat $i restul teren
Rotile§ti, cdtun, in jud. Putna, in curtea bisericeT o statue de putin productiv.
pl. Zabrauti, com. Cimpurile, piatra, reprezintind Moldova in ImproprietaritT in 1864 sunt
situat de ambele maluet ale u- forma une! fecioare intinzind o fruntag, 49 palma! i 9
siteI, in fata cat. Ro$cule5ti. cunund de stejar. coda$T, stapinind 181 fald.
Are o populatiune de 301 Nicolae Istrati a ldsat urme DrumurI principale sunt: la
suflete ; o biserica Rala, cu ne$terse de filantropie $i de pa- Liteni (3 kil.), la Dolhe$ti (3500
hramul Sf. Nicolae. triotism. Dota erati pe timpul m.) $i la Corni (2800 m.).
sati cele maT vestite $coale din
Rotile§ti, plidure particulara, in tinutul nostru: cea din Rotopd- Rotunda, virf demunte, jud.
suprafata de 100 fald, pe te- ne$ti, a luI Istrate, i cea din Bacati, pl. MunteiuT, com. Va-
ritoriul cat. Rotile$ti, com. Cim- Brosteni, a luT Nanu. coala luT lea-Arinilor, din $ira Geamana.
purile, pl. Zabrauti, jud. Putna. Istrati nu era $coala de rind : De ad izvore$te Tazlaul-S5rat.

www.dacoromanica.ro
ROTUNDA 283 ROV1NART

Rotunda, munte, in jud. Gorj, Radiul-Mitropoliei, si se varsa in Rotundului; are o intindere de


plaiul Novaci, la N. com. Ani- iazul arligul. TOO hect., inconjurata numaT Cu
nisul, si situat futre muutiT Ro- stuf i contine peste, al carui
tunda si Baileasa. Rotunda (VIrful-), mute, si- venit apartine statuluT.
tuat in toata partea de E. a
Rotunda, dea I i pcia'ure, jud com. Brebul, plaiul Prahova, jud. Rotundul, leser, in jud. Braila,
Bacari, pl. TazlAul-d.-j., com. Prahova. situat in ostrovul Bregoloiul, la
Tirgui-Valea-Rea. E. de Tezerul Melcii i la V.
Rotunda-§i-opIrliga, mofie, in de Yezerul Fusarul.
Rotunda, movild, de-asupra dea- jud. Buzaii, com. Bradeanu, cat.
lului Bornea facind hotarul in- Rotunda, proprietafea Eforiei Rotundul, pifia , in jud. Teleor-
tre mosia Ciurea, pl. Codrul, Spitalelor Civile din Bucuresti, man, la marginea padureT sta-
jud. Iasi, si mosia Dobrovatul, pendinte de mandstirea Tirgso- tulul Draganesti, in partea din
din jud. Vasluiü. Virful el pre- rul ; consta din dota sforT, avind spre orasul Rosiori. E format
domina toate inaltimele din ve- impreung. 1720 hect., din care din izvoare.
cinatate. 30 hect. pädurea opîrliga, restul
loc cultivabil. RotunduluI (Privalul-),
Rotunda, deal, care se intinde in jud. Constanta, pl. Hirsova,
din partea de V. a orasului Rotunda (Balta-), lac, in jud. com. urb. Hirsova. Se desface
Tecuciti, jud. Tecuciti, spre S., Tulcea, pl. Isaccea, pe terito- din Dunare, sub numele de pri-
pana aproape de satul Podoleni, riul com. rur. Nicolitelul, situat valul Tair-Buaz, primeste apele
com. Borcea, pl. Birlad. In partea de N. a piase si a baltii Puturoasa, de unde ja nu-
comuneT; si format de o re- mele de Rotundul. Are o lun-
Rotunda, leser, jud. Braila, situat varsare anterioara a DunareT, de gime de aproape 4 kil. i braz-
in ostrovul Ia.zul, spre S.-E. de care e departe de 0/2 kil.; are deaza partea de V. a piase si
rezerul Cateaua, intre Vilciul si o forma aproape rotunda; la V. cea de N. a com., putin adinc,
Bandolul. se allá asezata balta Capacha, curge numaT prin stuf si duce
la E. balta Saon, lar la S. se pestele din Dungre in lacul Ro-
Rotunda, tezer, jud. Braila, la E. gasesc viile Saon; este incon- tundul.
com. Vizirul, aproape de Du- jurat de toate partile cu stuf
narea-VechTe futre Tezerele Lu- contine peste. Rotunzeni, vechie numire a com.
poiul i Fusarul. Gheraseni, jud. Buzar'.
Rotundul (VIrful-Denimiez1),
Rotunda, baila' adincl, pe mosia munte, in jud. Buzati, com. Pirs- Rovina, deal, in jud. Dolj, pl.
Ghireni-Tautul, com. Cotusca, covul, cat. Badila, care se ri- pul-d.-s., com. Scaesti, Cu di-
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia. dica In forma de semicerc d'a- rectiunea de la V.-E., acoperit
supra VaeT-Tatarilor i culmi- Cu vil.
Rotunda (Mitropolia) satl Ro- neaza In virful Dintele.
tunda-de-lingä-Meteleil, mo- Rovinari, com. rur., in jud. Gorj,
,sie, In jud. Buzar', com. Bra- Rotundul, lac, in jud. Brdila, pe pl. PuluT, la E. com. Rosia, si-
deanu, insta proprietate a sta lunca CalmatuiuluT, la 3 kil. tuatä pe loc ses si in partea
tuluT, pendinte de Mitropotie si spre N. de satul Insuratei, futre stinga. a JiuluT, d'alungul soseleT
data in loturT ; are 458 hect. viroaga si Calmatuiul. nationale Filiasi-Pietrosani, care
o strabate.
Rotunda, plidure, in jud. Ialomi¡a, Rotundul, baltd, in jud. Con- Are o suprafata de 1037 hect.,
pl. CimpuluT, com. Boranesti, stanta, pl. Hirsova, com. urb. din care: 300 hect. padure, 130
pe lunca riulur Ialomita. Hirsova, situata in partea de hect. izlaz i vatra satuluT, 40
V. a plasei si cea de N. a com., hect. fin ete si 567 hect. arabile,
Rotunda, pirig, izvoreste din va- in vecinatatea baltiT Slateia, for- Cu o populatie de 154 familiT,
lea cu acelasT nume, trece prin- mata de vre-o revarsare anteri- saa 669 suflete.
tre deaIurile Moimesti si Piatra- oarg. a Dunarif si alimentata de Locuitorif sunt parte mosnenT
Alba, jud. Iasi, pl. Copoul, com. privalurile Tair-Buaz i Privalul- si parte improprietariti. El po-

www.dacoromanica.ro
ROVINARI 284 ROM T EA

seda: 54 plugurf, 102 care cu formad din ramificatiile Dealu- cea se facu iarA$1 stapin peste
bol, 17 carute cu cal'; 448 vite lui-luT-Bran. Dobrogemi cetatile de pe malul
marT cornute, 59 caT, 334 oT $1 drept al Dunarif.
capre $i 238 porcT. Rovine, loc istoric, unde Mircea-
Are o $coala, frecuentad. de cel-Mare, Domnul MuntenieT, a Rozila, piatoa, in jud. Buza,
44 elevI (1899-900); o biserica batid la 1398 pe Sultanul Baiazet, com. Gura-TeghiT, cat. Ione$ti,
de zid, fondata de locuitorr la supranumit Ilderim (Fulgerul). limitat la N. de muntele Virful-
1796, deservid de I preot $1 I In urma straluciteT izbinzT de DraculuT, Virful-TentiT $1 piriul
cintaret ; 2 circiumT. de la Nicopoli, Sultanul Baiazet, Bisca-Mare, la S.-E. de Bisca-
Budgetul com, e la veniturr facindu-se stapin peste intreaga RozileT $i la V. de satul Ione$ti.
de 1264 leT, 4 batir, lar la Bulgarie, trecu Dunärea in anul E acoperit de fineata, tntrerupta
cheltuelT de 1260 le!, 50 banT. 1398 pe la Calära$i $1. incepu a de dota culminatiunT : Podul-luT-
Comunicatia In com. se face pustii tara. Mircea, vazind primej- Clicu$ $i Muebla- de -la -Vad ul-
prin $oseaua nationala Filia$1- dia, trimise in muntl pe femeT, co- Cornulul. Bisca-Mare $1 Bisca-
Pietro$ani, care o pune in le- piT $1 batrinT de la $es, cu toate Mica, reunindu-sela capul acestuT
gaturd la N. cu cat. saa Poiana, vitele $i lucrurile lor trebuincioa- platoa, iaa de ad i inainte nu-
iar la S. cu com. Moif prin $o- se, punind apoT O, arza holdele mete de Bisca-RozileT.
seaua comunala, care o leaga cu in una lor ; lar el Cu o oaste
com. Ro$ia, de care este des- destul de nuraeroasa, se intare$- Rozi§tea, com. rur. i sat, jud.
partid prin apa Jiulur, peste te in padurile dese, care tar- Dolj, pl. Jitil-d.-j. Vez! Rozi$tea.
care este un pod de lemn. muiaa cimpiile apusene ale 135.-
In partea despre E. a com. raganuluT, in partea in care ar- Rozi§tea (Roji§tea-), mofie par-
sunt ni$te dealurT care ati o di- mata Turca 41 facea miscarile, ticulara, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j.,
rectiune cam oblica in raport urmarind-o pas cu pas. Trupele com. Rozi$tea, apartine bisericeT
cu $oseaua care trece prin sat, si nguratice de TurcY, care u mblaa Madona-Dudu din Craiova. Are o
$i care dar' nastere vailor Dim- prin padurT saa rataciaa prin el m- intindere aproximativa de 5240
boya, prin care curge pirita cu piT dupa jafurT, eraa pindite $i ni- pog. arabile, intre carl infra $i
acela$T nume, Scoarta $i Rovi- micite. Prin aceste miel izbinzT, pamintul arabil de peste Pa, ce
n ari. curajul Rominilor cre$teape dind tine tot de aceasta proprietate.
desperarea coprinse pe TurcT, a$a Aduce un venit anual de 3200
Rovinari, cdtun de re$edinta al ca ace$tia deted semnalul de le!. Are padure pe dinsa.
com. Rovinari, jud. Gorj, pl. retragere $1 apucad in inval-
JiuluT. ma$eala spre Durare. Mircea Rozi§tea (Roji§tea-), mofie par-
Are o suprafata de 602 hect., i$T intocme$te atuncT oastea $i ticulara, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j.,
din care : 200 hect. padure, 70 la &limpie deschisa $1 m15.$tinoa- com. Rozi$tea, apartinind familieT
hect. izlaz g vatra satuluT, 30 sa se arunca ara de veste cu Paianu. Aduce venit anual de a-
hect. Jinete 11 302 hect. arabile, 30000 RominT asupra inamicilor, proximativ 320001e!. Pe aceastà
cu o populatie de ioi familiT, il bate $i-I pune pe goana, luin- mo$le sunt baltile : BanuluT, Gir-
sail 433 suflete. du-le toate proviziunile $i mult1 la-Itelor, Balta-cu-Salciile, Balta-
LocuitoriT posea: 42 plugurT, prizionerl. S'ar fi inecat toata Fotii $i Gildaul-MoriT, de la izvoa-
70 care cu bol li vaci, 12 ca- turcimea in valurile DunareT, rele VijoaeT. Tot aci este li iz-
rute cu cal; 336 vite marT cor- daca Baiazet n'ar fi ascultat vorul numit Ale$teul. Are o moa-
nute, 49 caT, 276 oT li capre sfatul luT Evernos-beg, cel maT ra. de apa pe piriul Vijoaia. Are
$1 20¢ porcI. bun general turc, n'ar fi oprit padure pe dinsa.
armata pe malul sting al Du-
Rovinari, vale, In dreptul com. narel, $1 nu s'ar fi intarit inteo ROZi§tea,pddure particularl, jud.
Rovinari, pl. >tul, jud. Gorj. tabdra fama cu care $i santurT. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Rozi$tea,
Incepe despre E., din Dealul- Mircea nu'l ataca ad i $i a doua zi apartinind familier Plianu. Are
luT-Bran $i se termina in poseaua aparat de aceasta tabla, Baia- o intindere de aproape 307 hect.
nationala Filia$i-Pietro$ani. Prin zet trecu Dunarea cu raml$ita Se compune din artarT, carpen!,
ea curge piriul Rovinari. trupelor sale. ulmr, paducel, plopT $i mal cu
Este acoperita cu padure $i In urma acesteT victoriT, Mir- seama ulml $1. jugastri.

www.dacoromanica.ro
ROZI TEA 285 ROZNOVUL

Roziltea,pcidure particularg, j ud. In com. sunt doug parohii: de pietre umblatoare, din care
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Rozistea, Roznovul i Sevine$ti ; in paro- una in catunul Slobozia, pe apa
apartinind bisericei Madona Du- hia Roznovul sunt 2 bisericl, Cracaul, una in satul Roznovul,
du din Craiova, pe proprietatea din care una a fost construitg pe apa riulul Bistrita si 3 in
cgreia se gAseste. din non de proprietar, d. Col onel cat. Chintinici, pe apa PiriuluT-
E populatg cu plopI, pAdu- G. Ruset Roznovanu si sotia sa IepeT.
ceT $1 mal cu seaml jugastri Alexandrina, ngscutg Cimpinea- Budgetul com. este de 20374
ulmf. nu, si e deservitg de 2 preotl $i 3 leT la veniturr si la cheltueli.
cintgretT ; in parohia Sevinesti In com. sunt 41 kil. 110 m.
Roznovanul, deal, jud. Iasi, ce sunt tot 2 bisericl, deservite de sosele, din care 6,430 kil. soseaua
se intinde de la N. spre S., acind preot si 2 cintgretT. nationa15. Bacad-Piatra, 12 kil.
hotarul despre E. al satelor : Cir- Sunt 3 scolI rurale, conduse soseaua judeVeana Dobreni-Moi-
joaia, Bgiceni i Cotnari, din pl. de 3 invatatorf, frecuentate de nesti, 14,900 kil. soseaua comu-
Bahluiul. 238 elevT, din care 200 bgetT nall si 8 kil. soseaua vecinalg,
si 38 fete. toate pletruite.
Roznoveni, loc, pe care se aflA In satul Roznovul este un Comunicatiunea cu comunele
ridicatg Movila-Mare, pe mosia spital rural cu 30 paturT, intre- vecine se face prin aceste so-
Hiliseul-Curt, com. Hiliseul, pl. tinut de stat. sele ce se incruciseazg in satul
Cosula, jud. Dorohoiti. Se mal aflà in com. o farmacie Roznovul si duc in satele Slo-
filialg, una fabrica de petrol ; un bozia, Dochia, Negritesti, Tra
Roznovul, com. rur., situatA in biuroi1 postal judetean, o garg ian, LInesti, Borlesti, Mastacg-
partea de N. a pl. Bistrita, jud. a drumuluT de fier Piatra-Ba- nul i Vingtori-Dumbrava-Rosie.
Neamtu, formatá din cAtunele: cAg, unde sunt 4 depozite de (Articol trimes de d. Colo-
Roznovul, Chintinici, Slobozia, cherestea a fabricilor Tazlgul, nel G. Roznovanu.)
Cuteni, Dumbrava - Rosie d.-j., Nechitul, Negulesti si Calul.
Sevinesti si BrAsluti, cu o Po. La oficiul primgrieT este in- Roznovul, sat, in com. Roznovul,
pulatie de 4144 suflete. stalat un post de telefon ce este pl. Bistrita, jud. Neamtu, situat
Dintre locuitoriT improprietg- In legAturg cu orasul Piatra, cu In cruci$ul soselelor Dobreni-
ritT in anul 1864, sunt astg-zI 73 comunele din plasa Bistrita si Cu Moinesti si BacIA-Piatra, la 14
carl trgesc, stApAnindu-sTsingurl spitalul, jandarmeria, depositul kil. de orasul Piatra. Are o po-
locul lor ; iar ca urmasi a ace- de cherestea. pulatie de 68o suflete.
lor improprietgritT sunt 415 lo- Este o gectiune de jandarmI in A ci se afld resedinta com.;
cuitorl, carT ati mostenit locurile cgt. Slobozia ; in cgt. Chintinici o garg a drumuluT de fer Piatra.
de la pgrintiT lor, cgrora li s'a este resedinta companieT a 12-a Baca ; 2 bisericI, din care una
dat 1350 fAlcT. Din anul 1878, de Dorobanti din Regimentul ziditg din noti din piatrA cito-
sunt astg-zr in viatA 47 loe, 15 Rgzboieni. plitg si acoperitg cu al-ama de
carrsT stApinesc locurile lor ; Vite : 168 ce, 214 Tepe, 6o domnul propzietar Colonel G.
iar ca urmasT sunt 65 carl stg- mine, 9 taurI, 444 bol, 860 vacT, Ruset Roznovanu, deservitg de
pinesc locurile de la pgrintir lor. zoo viter, 200 vitele, 208 juncr un preot paroh si 2 cintareti; o
In aniI 1896 si 1898 s'a vindut minzatI, 200 junce i minza- scoalä primara. rurala, cu un in-
locuitorilor pdmint de pe mosia te, 4 bivolite, 15o berbecI, 3800 vatator ; un spital rural, cu 30
statuld Sevinesti (85 loturT miel oT, i tap, I caprg si 289 rimg- paturi ; o farmacie ; un rates
de 5 hect. fie-care, u loturl torT. (han) mare ; o brutgrie ; 2 cir-
marr, din care 4 de 25 hect. qi Un rates (han) mare, proprie- clumT, o bAcAnie, o moarg cu
7 de 10 hect.). tatea domnuluT Colonel G. Ru- 4 pgrechT pletre.
LocuitoriT se ocupg cu agri- set Roznovanu, o brutgrie, care In sat se tin 34 iarmaroace
cultura si plutdria pe riul Bis- serveste pentru populatia din pe an in urnigtoarele zile : la
trita. aceastä comung si satele vecine I, 7, 17 $i 30 Ianuarie ; 2, 8,
Agricultura se face in com. si 8 comerciantI de bacanie si 10 si 24 Fevruarie ; 9, 14, 25
pe o intindere de 3514 hect. lipscgnie sunt in coprinsul com. si 26 Martie ; 8 si 23 Aprilie ;
Imasul are o intindere de 950 Roznovul. 8 5i 21 Mar; 24 Iunie; 20
hect., nutrind peste 3000 vite. Sunt 5 mori cu ro perechr 27 Iulie ; 6, 15 si 21 August ;

www.dacoromanica.ro
ROZNOVUL 286 RUBIN-ESCULAP

8 si 23 Septembrie ; 14 $i 26 1890, de catre ambele corpurl inceput cariera sa militará in


Octombrie; 8, 13, 2 I 5i 30 Noem- legiuitoare, cu unanimitatea vo- regimentul Gardelor CalArT.
brie ; 6, 12, 20 5i 27 Decembrie. turilor, lege promulgata si publi- (Articol trimes de d. colonel
Ca fapt istoric petrecut in cata prin Monitorul oficial, la G. Roznovanu).
localitate se citeaza : ca c Gri- anul 1890, 29 Martie.
gore VocIA dupA ce a sosit in AceastA biserica a fost edi- Roznovul, mo,rie, jud. Neamtu,
Iasi a treia zi, i-a $1 venit veste ficata in amintirea bunilor, stra- pl. Bistrita, com. Roznovul, pro-
de la Camara$i de Ocna ca bunilor si parintilor lor al nea- prietate stramo$ascA -a damnuluI
Vahmistrul si cu atamanul Don- mulul Ruset Roznovanu, al nea- colonel G. Ruset Roznovanu.
tilor ies pe la Oituz, din tara mulul Cimpineanu, al singuruluT Are un venit anual de 72000
Un gureasca, in Moldova, cu 8000 lor fia Alexandru, raposat in anul lel. Proprietarul poseda : 3 cal,
de oaste ; ca ali e$it pe Bistrita, 1883 la virsta de 20 de ani $i 2 boT, 4 taurT, ro vacT de rasa
$i ati luat-o in sus pe la Roz- in amintirea luT Anton Ruset $i casele de locuinta, adevarata
novul, pe la Neamtu» (v. 1. Ni- Voevod, si al luT Dimitrie Can- curte vechTe boereasca, constru-
culcea ; idem (Buciumul Ro m'in N., timir Voevod, amindaT DomnT ita Cu 150 anT cel putin in urma.
A. I, p. 552, de I. M. Codrescu). al 'Dril MoldoveT. Neamul direct Arendasul poseda : 15 cal, 130
Tot pe teritoriul com., la locul al marelul si ilustruluT Dimitrie bol, I taur, I bivolita, 15 vacT,
numit Dumbrava-Rosie, care se Can temir Voevod, Domn al Mol- 12 minzatT si minzate, r000 oT,
zice a fi din timpurile mareIuT dover, s'a stins cu desavir$ire. 35 berbecT, 36 plugurT, ro es-
Domn 5tefan - cel-Mare, u nde Prin alianta familia Cantemir cu trapaturT marT americane, 3 ro-
dupl razboiul avut cu Le$I ca familia Cimpineanu, prin cA- tative americane pentru a doua
sä umileasca mindria lor, aa satoria principeser Maria Can- arAtura, 7 masinT de semanat si
pus pe prizonierl LesT la plug temir care s'a mAritat cu bo- ingropat saminta, 3 masini de
si locul arat l'a semanat Cu erul din Valahia Pantazi Cim- secerat si legat, 50 grape de
ghinda care pe urma s'a ri- pineanu $i care a murit ca ca- lemn cu colt de fer pentru gra-
dicat o dumbravA de stejarl, lugarita la Manastirea Dinteun- pat, 5 grape englezestI, toate de
gasindu-se si astä-z1 vr'o 20 $te- Lemn, din jud. Rimnicul-Vilcea, fer, 1 locomobill de treerat Cu
jarT secularT de pe acele timpurY. unde este ingropatd, singuriT co- batoza el si o batoza de batut
Biserica din Roznovul este boritorT al acestuTDomnitor sunt : papusoT cu elevator.
edificatA de catre proprietarul familiile Cimpineanu, Cretulesti; (Articol trimes de d. colonel
mosieT Roznovul, Colonel G. Ru- loan Ghica, SlAtineanu, OlAnesti. G. Roznovanu).
set Roznovanu, 5i de sotia sa Intre mal' multe odoarescumpe
Alexandrina, nascuta ampi- ale bisericer din Roznovul sunt : Roznovul, stafie de dr.-f., jud.
nearru, in aniT 1890-1892, dupA catapeteazma, facuta de bronz Neamtu, pl. Bistrita, c. Rozno-
planurile arhitectuld din St. cu smalt si 3 icoane, din care vul, pe unja Bacail - Piatra -N.,
Petersburg, Necular Vladimiro- una cu chipul MintuitoruluT, ha- pusa in circulatie la 15 Fel-ruarie
vid- Sultanof, consilier de stat razita bisericeT de catre Maies- 1884. Se afia filtre statiile Po-
si director al $coaleT de inginerT tatea Sa Regele Carol I, a doua doleni (9,4 kil.) si Piatra-N. (12,7
civilT cImparatul Neculal I», care icoana, cu chipul Sf. Alexandru kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT
a erijat in Cremlintil de la Nevski, harazitä bisericeT de catre Mara e de 26 tm,82. Venitul aces-
Moscva grandiosul monument Maiestatea Sa Imparatul tuturor ter statir pe anul 1896 a fost
al ImparatuluT Alexandru al IT- Rusiilor Alexandru III, $i a de 130357 leT, 85 banT.
lea, in amintirea liberariT ser- treia icoanA, cu chipul Blago-
vilor din Rusia. vi$tenier (Buna-Vestire), claruita Rozo arele (Muntele-), peldure
Planurile bisericeT din Roznov de Alteta Sa ImperialA Mare- particulara, jud. Prahova, supusa
ati fost executate in mod per- le Duce Pavel AlexandrovicT, regimuluT silvic inca din anul
fect de catre inginerul romin fost comandant al regimentulur 1883, pe mo$ia Muntele-Rozoa-
loan Bacalu. Stilul bisericeI este e GardeT-Calare» din Garda Im- rele, pendinte de com. Comar-
stilul vechiil slavon - bizantin. periala a RusieT si de ofiteriT nicul, pl. Pelesul.
Biserica din Roznovul este re- acestuT regiment, ca semn de
cunoscuta ca persoana moral, simpatie vechiuluT lor camarad Rubin-Esculap, sursei. de api
prin legea de la 23 Martie G. Ruset Roznovanu, care a minera/a, linga com. Olanesti,

www.dacoromanica.ro
RUBLA 287 RUCÄRUL

jud. Vilcea, valea TiseT. Este o Mgrite Doamne Negru, inta tot hotarul satulul Rucgr
apg atermalg, avind o tempera- bung fie venirea Mariel Tale la fiind fgrg neveste se insurard
tura de 14,5° R. vechia mo§ie pgrinteascg I Dom- cu fete de RominT din diferite
In 24 ore da pana la 6800 nul sg-tI ajute a o scgpa din sate.
vedre. Ca substante fixe are : ghiara paginuluT I gBerchea trimese dor haiducT
Bicarbenat de Soda, de Calce Amin, rgspunde Negru-Vo- d'aT luT de maT cherna flacIT
de Magnezie (cite-§T trele foarte da. Ce vretY vol? Vrancea Moldovei §i din Ru-
predominante), Clorur de Na- Vrem sa urmgrn pe Mgria cgrul Fgggra§uluT §i lipindu-se
trium, Iodur de Natriu in (sensibil), Ta, ca sg fim §i noT de ajutor lingg din§if i altT consingenT
Sulfat de Natrium §i Fosfate MarieI Tale la goana Tatarilor d'al nevestelor Ion, fondarg cu
(urme). din Tara RominuluI. totT satul Rucgr2.
Vanit1 dupg mine, le ras- Negru-Vodg le dete aceleag
Rubia, sat, in jud. R.-Sgrat, pl. punse Negru. drepturT ca mo§nenilor Cimpulun-
Rimnicul-d.-s., cgtunul com. Bgl- La locul unde poposi oastea genT ; avead un pircalab (jude),
tati, a§ezat la 2 kit. spre E. de a se odihni, Negru cherna pe Ber- neatirnat de vgtaful de plaiu §i
re§edinta com., pe Girla-Morilor. chea intreba: citT-va Ale§l, cu drepturile pir-
Are o intindere de 15 hect., cu De unde suntep vol'? garilor CimpulungenT.
o pppulatie de 318 familiT, salí Berchea atuncT rgspunde: Hrisoaveie ce posecla Rucgrul
890 suflete ; o bisericg. cNol suntem de fe! din Vran- azi (de la Serban-Vodg, 1602;
cea Moldovei(c Cartea MoldoveT» de la Ilia§, 1628; de la Mriteiu,
Rubia, tirld, pendinte de com. de Cantemir, pag. 23-36), fu- 1634; de la 5erban Cantacuzin,
Lacul ReziI, pl. Balta, jud. Brg- gip de acolo, cu multi alp frati 1680 ; de la Alexandru Ghica,
ila, situatg la N.-V. com., la 5 de al no§tri, de frica Tgtarilor §i 1767; de la Nicolae Mavrogheni,
kil. Are o populatie de 30 sufl. ne am aggpostit, cu altf fratl 1787; de la Const. Ipsilante,
Vite : 8o bol, 40 vacT, 5 taurT, din Tara Mgriel Tale (Rominia) 1802 ; §i altele) aü maT toate
50 viteT, 34 cal, I mggar, 253 la satul Rucgr, de litiga Olt, urmgtoarea coprindere:
oI §i 35 rimAtorT. tinutul FggAra§ulul. TotT Ro-
Sd nu fie supusi ispravnicilor si va-
MoldovenT i MuntenI, dim- tasilor de plaiil, i vamesilor din Dragos-
Rucareni, cdtun, in jud. Putna, preung cu fratiT no§tri ArdelenT, lavele ; nicl sg se ;ie de 9.41 plaiasI, ci
com. Soveja, pl. Zabrauti, situ- am tinut potecile muntilor ca sg si se judece de al lor plrcalabi, el Intre
at pe valea cu acelag nume §i oprim pe pAginT sA nu rSzbeascl el ; numal eI sil fie datort a da zapis la
vistieria Domnia mete eit vol plati birul
despgrtit de Dragomira prin un in Tara OltuluT. DupA ce TgtariT
vor pgzi bine toate potecile gran4eI
deal. furg pu§T pe goang, noi, RominiT, despre Ardeal ; cdci, dupi hrisoavele ce
Are o populatiune de 1320 o ceatg de haiducT, ca vr'o 20, am vgzut Domnia mea la mina mosne-
suflete ; o bisericg filialg, cu hra- am coborit plaiurile incoace §i nilor Rucgren1 i Dragoslovenl, dela al
mul Sf. Niculae. ne-am a§ezat in ace§t1 colp, f I- l'IV Doma din vechime, intarim si noI
acest hrisov, etc
cind vingtoare de TgtarT. Din
Rucärul, com. rur., in jud. Mu§- vr'o 20 am ramas numaT 12 i cu Actul feodal al lul Mihaiti Vi-
cel, plaiul Dimbovita, lingg riul mine 13. Si auzind noT de ve- teazul dela 16or, care lipea pe
Dimbovita i Riu§orul, la 20 kil. nirea Mgriel Tale, am e§it din clgca§ de proprietatea domneasca
de Cimpulung, situatg la 579 m. codri §i am venit sg cgdem la §i boereascg, a lovit satul Ru-
d'asupra Bucure§tilor §i 666 m. genuchiT Mgriei Tale ca sg te cNrul, cAcT iacA ce gAsim in hri-
d'asupra MgriI-Neere. lata ce milostive§P asupra noastrg §i sl sovul lur erban in actul
spune legenda despre RucgrenT : ne dal §i noug locurI de locuit de impArteall al RucArenilor dela
«La trecerea lul Negru-Vodg In preajma acestor muntf §i sN 7306 (1798, Noembrie 30), prin
din Faggra§ in Cimpulung, l'a fitn birnid al Mgriel Tale §i aju- care '§1 impart mo§neniT RucN-
intimpinat sub OrgtiT, o ceata tor sa-ti dgm la oaste, orT de renT, in prirtT egale, muntil, live-
de haiducT Rominl, al carel cg- cite orT veT avea nevoie de noT,. zile i locurile satuluT:
pitan se numea Berchea. Cgpi- Negru Vodg 'T lug cu el §i Riscumpgratu-s'a Rucirul cu banl gata
tanul Berchea cgzu in genuchT dupg triumful de sub zidurile peste tot coprinsul satuluI, din monte,
inaintea luT Negru-Vodg §i Jidover, Berchea §i tovarg§ir lul din cimp, cu pidure, cu uscat, cu tot si
zise: primirg dela Negru spre locu- Cu tot hotarul satuluT dela Jupineasa Buica

www.dacoromanica.ro
RUCONIUM 288 RUDARI

Jupineasa iliaca, fetele DoamneY Flo- renir se ocupad rnult cu crqte- Budgetul sAil prezinta la ve-
richeY, dupA cum scrie i hrisovul de res- rea porcilor, pe care.T vindead niturr suma de 8661 leT §i la
cumpirátoare dela riposatul Doma Matehl
la Bra§ov i carf le aducead un cheltuelr suma de 8340 ler. Are
Basamb V oevod, cu leatul 7141 (1634)1
Februarie 18. insemnat venit. 594 contribuabilr.
In Ruar functioneaza o coal'a'
Rucarenir stapinira muntir de bNetr, conclusa de 3 invatatorT Ruconium, cetate romand,
mo,ia Rucarulur d'avalma, pana r invatatoare i o coala de cgt. Stolniceni, com. Ocnele-
Ja anul 1798, cind se impartira fete, conclusa de 3 invatatoare.. Mari, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
intre er, cum arata cartea lor Ambele §coale se frecuenta de Se N'ad §i asta-e urmele cetater
de imparteall dela 30 Noembrie 177 elevr §i 135 eleve (1899 §i caramizT cu litera n, late de
7306. 900). Pana la 1886 s'a intreti- 2'/2 decimetri i lungr de 3 de-
Locul satulur Rucarul a fost la nut in Rucar de statoi comuntt cimetri.
inceput (inainte de 1600) pe o §coala de mesera.
tunca de sub Posada i mar la Sunt 3 bisericr, deservite de Ruda, sat, cu 234 loc., jud. Ar-
la Nord sad mar pe deal, unde 3 preorf i 5 dascalr. Una din gq, pl. Topologul, facind parte
se yací i azr ruine de case §i ele a fost reparata de M. S. din com. Birsqti-Bercoiul. Are
de o biserica ce se nume§te bi- Regele, care a vizitat Ruarul, o biserica, cu hramul S-tuT IngerT,
serica jidoveasca sail titareasca, Cu ocaziunea inaugurarer oseler deservita de un preot §i un ¿in-
pe ruinele careia s'a ridicat bi- ce duce la frontiera (1891). taret.
serica crqtina. In ruinele de sub Prin pozitia sa cea frumoasa
Posada s'el aflat sagetT i alte aerul cel sanatos, Rucarul Ruda, deal, acoperit Cu padurr,
antice dace, romane sail atare. atrage in timpul vera' muly vi- in partea de N.-E. a com. Mi-
Hotarul satulur Ruar-u] se in- zitatorT. hae§ti, pl. Riurile, jud.
tindea °data pana la Bran ; prob'l Mai sus de Rucarul, catre tre- Din partea de S. a- dealuluT iz-
pomelnicul de la bisericile din cátoarea Bran in Transilvania, vore,te piriiapl Ruda, care, dupa
satele Sima, Moeci i altele, carT este un loc istoric de mare im- ce strabate cat. Geabelea, de la
spun ca ctitorT la acele bisericr portanta, eacT aci Domnul N.-E. spre S.-E., se varsa in Riul-
sunt Rucarenir ce le aü dotat Vladislav Basarab, la
TareRominetr, Tirgultir, in centrul com. Milla-
cu livezr de fin i muntI aflatT anul 1340, a batut cumplit pe putin mar sus de unde se
azI in hotarul Austria Ludovic, regele Ungarier. intretaie catea ferata cu §oseaua
Mijloacele de intretinere ale P'aci trecu Sigismund la 7 nationala Pitqti-Cimpulung.
satenilor Rucarenr constad mal Octombrie 1595, venind in aju-
cu seama in exploatarea cheres- torul lur Mihaid Viteazul, unde Ruda (Muntele-), munte, in jud.
teler, a varuluT i in creterea a zabovit o saptamitA, trecin- Arge5, pl. Topologul, com. Bit--
vitelor, care procura Rucarenilor du-§T armata in revista (Nic. sqti, proprietatea EforieT Spi-
brinzeturile cele mar alese. Balcescu). talelor Civile din Bucure,ti, pen-
Pe riul Dimbovita §i pe Riu- La Rucar a conacit Carol XII, dinte de SchituI Fedelepiul.
§orul sunt instalate mal multe he- regele Suedier, la anul 1712, dupa
rastrae pentru fabricarea scin. cum se vede Inteo scrisoare a Rudarea, deal, spre E. de com.
durilor; morr dirste pentru
i lur 5tefan Vocla Cantacuzino Simbureti, pl. Oltul-d.-s., jud.
preparatul panurilor i al sari catre Patriarhul Iacob, in dru- Olt, proprietatea mo,tenitorilor
celor, lucrate in marT cantitat1 mul s45 dela Pitqti la Törtz- lur L C. Bratianu. Aci sunt mal
de maiastra mina a femeilor din burg (G. fonnescu-Gion). multe gropr unde, se zice,
Rucarul, care lucreaza cu multa Rucarul are 2 strade princi- stat TatariT i unde se &ese
maestrie costume nationale fe pale, oseluite i bine ingrijite. azT in pamint diferite cioburr
meie§tr. Casele, mar toate din bitne, sunt de oale i alte vase tarr j foarte
Aci este o mare fabrica de var puse la linie §i bine lucrate. bine lucrate.
§i o fabrica de ploW. Ele sunt frumos mobilate, cu
Asta-e, locuitorir din Rucar mobill nationala §i de o cura- Rudari, com. rur., in jud. Dolj,
cultiva peste 40000 01 §i mar tenie exemplara. pl. Dumbrava-d.-j., la 15 kil. de
multe miT de vite marr. Pana Rucarul are 2 catune mar prin- Craiova i la 12 kil. de rqedinta
la conventia cu Austria, Ruca- cipale : Rucarul i Dimbovicioara. pla§el Virtopul.

www.dacoromanica.ro
RUDARI 289 RUDEr'I

Este formatä din satul cu ace- e al locuitorilor mosnenT Rudg- apropiere de Olt, jud. Arges,
lasr nume, situat pe costisa dea- reni ce se ggsesc pe mosiile sta- pl. Topologul, fAcind parte din
lulur Rudari, pe valea cu acelasT tulul. Mosiile statulur sunt date com. rur. Budesti.
nume i in apropiere de pAdu- in intregime in loturr. Inainte a-
rea Rudari. Se invecineste la partineari manast. Brincoveanu. Rudäria, sat, fAcind parte din
N. cu comunele Corlatele (5 kil.) Pe ambele mosir ale statuluI com. rur. MAngstireni, pl. Oltul-
Caraula (3 kil.); la S., ca Ga- din com. se &este cite o d.-s., jud. Vilcea. Are o popu-
licia-Mare (29 kil.) ; la E., cu pAclure Rudari, in intindere de latie de 431 locuitorT.
Giubega (6 kil.) i Galiciuica (13 649 hect., 55 arir si 52 cent. ;
kil.); la V. cu comuneIe Mo- CiocAnari,in intindere de 13 hect., Rudeanca, pda'ure, supusA regi-
tAtei i Risipiti (9 kil.), din pl. 3 ara si 12 cent., populate cu multa silvic, com. Mihgesti, pl.
Cim pul. cer, girnitg, ulmr i frasinr. Riurile, jud. Muscel, in intindere
Terenul este accidentat de pa- Finetele ari o intindere de 103 de 40 hect., compusg din fag,
tru sire pe dealurT, care formeazg hect. si apartin locuitorilor. stejar, carpen, jugastru si mes-
doug vAT numite Rudari i Cio Viile apartin locuitorilor Ru- teacAn.
cAnari. Ingltimea dealurilor este dgrenT, se gAsesc pe mosia Ru-
cam de 40 m. Sunt acoperitr cu ddreni i al-1 o intindere de 171 Rudele, vale, jud. Prahova, com.
vil, pAdurr i cu locurI de muna hect, si so arir. MAneciul-Ungureni, plaiul Telea-
Se ggsesc In com. urmgtoa- Sunt 3 morT de apg in com. jen, izvoreste din culmea mucha
toarele movile: MAgura, a-GAiner, Rudgreni, 2 in cAtun si pe mo- ComAsile, dintre Mogo s Ciu-
a-Cazacilor, Sgpata, Piatra i m1- sia Rudari si a 3-a pe mosia mernic, curge de la E. spre
gura numitA Gura-Pietroaser. CiocAnari. S.-V. si se vars1 in riul Telea-
Este udatg de piriul Baboaia, In vatra satuluT Rudari se gd- jenul, pe malul sting.
ce izvoreste din com. Seaca, in- sesc 2 carie re micT de piatrA.
trg pe la V. in com. Rudari si Budgetul com. e la veniturT Rudeni, sat, Cu 766 locuitorr, jud.
curge pe valea numitA Rudari, de 3122,93 leT si la cheltuelT, Arges, pl. Lovistea, pendinte de
prin raionul com. si apoT trece de 2516,30 ler. com rur. uici. Are o bise-
in com. Galicia unde se pierde. ricl cu hramul Sf. Gheorghe,
Pe el se afig 2 podurr. Rudari, sat, in jud. Dolj, pl. Dum- Cu I preot i I cintaret.
Are o populatie de 1509 su- brava-d.-j., com. Rudari. (V. Ru-
flete ; o biseria ex]. hramul Cu- dari, com. rur.). Rudeni (Rudari), sat, jud. Il-
vioasa Paraschiva, sf. loan Bo- fov, pl. Znagovul, fAcind parte
tezAtorul i Sf. Apostoll Petra Rudari, sat, fAcind parte din com. din com. rur. Chiajna. Se Intinde
si Pavel, fondatg intre aniI 1851 rur. BAbeni, pl. Oltetul-c1.-j., jud. pe o suprafatl de 238 hect., cu
1853, de cAtre locuitorir com., Vilcea. Are o populatiune de 190 o populatie de 553 suflete.
deservitg de r preot i 2 cinta- locuitorT. Are i bisericg, cu hramul
; o scoalg, ce tunctioneazg Sfintir 40 de Mucenicr, deser-
de la 1881. Rudari, subdivizie com. rur. Va.. vitg de i preot i i cintaret.
In com. Rudari sunt 372 case lea-Aninilor, pl. Cimpul, jud. Me- Comercial se face de 2 cir-
si 19 bordee. Casele sunt con- hedinti. ciumarr.
struite de cgrAmidA, gard, pa- Numgrul vitelor marr e de
iante, etc. Mar toate casele ati Rudari, moyie, i pddure statuluT, 226 si al celor micr, de 445.
grgdinele lor. jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
Suprafata com, este de 3449 com. Rudari. Rude§ti, sat, pe mosia Cu ace-
hect., 8 arir si 64 cm. din care : Are pe dinsa pgdure. Pgdurea lasT nume, com. GrAmesti, pl.
pgmint arabil 2512 hect., fineatg are o intindere de aproape 650 Berhometele, jud. Dorohoiti, cu
103 hect. si pAdure 662 hect. hect. Inainte apartinea MAngsti- o populatie de 105 suflete.
Pe teritoriul com, se ggsesc rer Brincoveanu. E populatA cu Proprietatea mosier e a d-ner
doug mosir Rudari i Ciocg- frasinl i ulmT si mal cu seama Pulheria Alecu Stircea.
nari-de-Rudari, dind un venit Omite i cerl. Are o bisericA, Cu hramul A-
de 50250 ler, din care statul ia dormirea-Maicer-Domnulur, de-
43250 ler, iar restul de 7000 ler Rudfiria, sat, cu 70 familir, in servitg de i cintgret i r pala-

6.5940 Arareis Dicjionar Geogratic. IoF. V. 37

www.dacoromanica.ro
RUDEM 290 RUGETUL

mar; este vechie, de lemn, Rude§ti, mofie i pddure, com. RugAria, sat, in jud. si pl. Tu-
cuta in locul unuT schit calugg- Gramesti, pl. Berhometele, jud. tova, com. Corodesti, spre N.
resc. Dorohoiti. Padurea are o supra- de satul Corodesti, la marginea
SateniT improprietaritT a: 52 fatg de 58 hect. jud. Are o populatie de 86
hect., 2 ariT pamint, Tar propri- locuitorT si 24 case. Se maT nu-
etatea: 320 hect., 81 ariT, cimp Rudina, com. rur. si sat, in jud. meste i Fundatura-RuggrieT.
si 58 hect. padure. Mehedinti, plaiul Closani, la 45
Piriul principal ce trece pe kil. de orasul Turnul-Severin, Rugetul, ciitun, in jud. Putna,
mosie se numeste Marele; curge situata pe vale. Se mgrgineste pl. Vrancea, com. Tichirisul,
din Bucovina. la N. cu com. Bala-d.-s; la E. situat pe coasta dealuluT ce Sor-
DrumurT marT sunt: acel ce cu com Bala-d.-j. si com. Vi- meazg podisul care merge pana
duce la Botosanita si acel spre dimiresti; la S., Cu comunele in apa Putnel.
Gramesti. Sovarna-d.-s. iSovarna.d.-j.; la Are o populatiune de 278 su-
Mosia se hotgreste cu: Gra- V. cu com. Mina. flete ; I biserica fihialà, cu hra-
mesti, Botosanita, Gropeni si Satul forme aza com. cu Berest mul SI. Damitru.
Negustina din Bucovina. mahalalele Gozobi, Plaviti
Insemnat aicT este : Podu/- Croitori, cu o populatie de 896 Rugetul, sat, facind parte din
luT-Tgutu. Familia Stircea, una locuitorl si 172 case. com. rur. Vultureni, pl. Berheciul,
din vechile si ilustrele familiT Locuitoril posedg : 30 plugurT, jud. Tecuciti, situat pe un deal,
ale Moldover, se_ trage
_ de aci ; 6o care cu boT, 12 cgrute Cu la E. com , la j Vts kil. de Vul-
a dat mulff barbatT insemnatT ; caT ; 150 stupi. tureni (ccala).
pe: Mihu Stircea, unul din ve- Prin comuna trece soseaua Are o populatie de 62 su-
teraniT ostasT a luT Stefan-cel- Craguesti- I l ovatul -Rudina-Latu- flete, si 13 case.
Mare, carele strgluci prin bra- roasa Teritoriul catunuluT este de 164
vura sa in rgzboiul de la Baia, Are 3 bisericT, deservite dc hect. LocuitoriT, vechl razesT,
unde Mateifi Corvin Regele Un- I preot si 4 cintgretT; o scoala, stäpinesc tot teritoriul.
gurilor, fu cu totul zdrobit; pe frecuentatg de 25 elevT. Are o bisericg, cu hramul
Stolnicul-Stircea, care la 1520 Budgetul com. e la veniturT Inaltarea SfinteT Cruel. Este
(7028), era intre velitii boeriT, de 1232 leT, iar la cheltuelT, de ziditg in 1838, dupg cum se
consilier domnesc. (cCron. Rom. 557 leT. vede din inscriptia ce se ggseste
Meh.», t. 1, p. 158). Vite : 480 vite marl cornute, deasupra useT.
Dupg moartea luT Stefan Bog- 39 caT, 56o ol si 600 rimatorT.
dan-Voda, la 1527, se stinse Cu DealurT principale in comuna Rugetul, sat, facind parte din
el unja ereditarg a Bogdani- sunt Dealul-StaiculuT, dealul com. rur. Mihgesti, pl. Ocolul,
for la tronul Tara. Mihu Stir- Dirnova, Dealul-Gozobilor, plan- jud. Vileea. Are o populatie de
cea, batrin de 84 anT, inca plin tate cu vil i pomi roditorT. In 108 locuitorT (58 barbatT si 50
de viatg, dupg staruintele adu- Dealul-StaiculuT este un mic pla- femel). E asezat in centrul com.
ngrel boerilor, si a visterniculuT tal care poarta numele de Mor- si e udat de valea Arsanca. Pe
Trotusanu, se indupleca a primi mintiT pe care locuitoriT teritoriul 1111 trece calea feratg
Domnia. Prezintindu-se atund PiatraRimnicul-Vilcea si pe la
Raresa cu fiul eT Petru, i arg- \TM: Valea-Mare, unde se E., soseaua nationala Rimnicul-
tind uricul cu inelul SuveranuluT afla o stincg de piatrg, Valea- Vilcea Riul-VaduluT.
Stetan-ce!-Mare, prin care acest a MiroslavuluT si Valea-Rudiner, E la distantg de 2 kil, de
recunostea pe Petru de fiti al sati pe unde curge piriul Rudina. cgt. Mihgesti, unde este resedinta
natural, Stircea recunoaste pe com. si scoala.
Petru de Domn. (cCalend. Asaki Rudina, in com. rur. Ru-
1854, p. loo.) dina, plaiul Closani, jud, Me- Rugetul, pira, in jud. R.-Sarat,
Mihail Stircea, Portar- Sucever, hedinti ; izvoreste din infundatura pl. Marginea-d.-j., com. Tim.
Const. Basota-Paharnic, fac Vail-Marl, trece prin com. Ru- boesti ; izvoreste din Dealul-Trais-
hotarnicia Falticenilor in 12 Iu- dina i, la Ohaba, se impreung tenilor, udg partea de V. a com.
lie 1768 (gFond. Relig. Pum., cu PiriulSovernilor, apoT curge si se varsA in riul Slimnicul, pe
pag. 6T). spre Iupca al caruT nume Il ja. dreapta luT.

www.dacoromanica.ro
RUGI 291 RUG1NOASA

Rugi, com. rur., jud. Gorj, plaiul prezintg pozitiuni frumoase. Mal cintgretl; doug scoale mixte, con-
Vulcan, la S. de comuna Schela, inainte aci era locul de preum- duse de 2 invgtgtorT.
situatg pe deal. blare al Bgcgoanilor. Budgetul com. e la veniturT
Are o suprafatg de 310 hect., de 14608,99 leT si la cheltuelT,
din care: 90 hect. arabile, 115 Rugineni, sat, in jud. Covurluiti, de 13554 leT.
hect. pgdure, 5 hect, vie, ioo com. Cavadinesti, pl. Horincea, Vite: 277 caT, to68 bol, 65o
hect. finete i livezT cu prunT, cu 755 suflete si o bisericg. vacr, 3675 or, 4 capre si peste
cu o populatie de 155 familiT, 600 porcT.
sati 790 suflete. Rugine§ti, com. rur., in jud. Put- E udatg de piraiele: Dumbrg-
Locuitorif posedg 25 plugurT, na, pl. tisita, situatg in \ralea visa, Rgdiul, Bahluetul-Rece, Giur-
6o care cu bol i vacT, 4 cgrute DomositeT, la 1/2 ceas departe gesti i Piriul-VgeT Bune.
cu caT ; 30 stupT; 450 vite marT de Adjud i la 39 kil. de rese- Mosia, fostg a DomnitoruluT
cornute, 50 oT, 50 capre, 24 dinta judetuluT. Al. Ion I Cuza, are 8445 hect.,
cal i 500 ritngtorT. Este udatg de riul Trotusul. din care 2210 hect. pgdure, 5855
Budgetul com. e la veniturT In com. sunt trer movile, care, hect. cultivabile, 350 hect. fin si
de lel 912, iar la cheltuelY de se zice, dateazg din timpul luT irna i restul mlastine.
leT 549, bard 14. Vlad-Tepes. ImproprietgritT in 1864 sunt:
Prin com. trece apa Pietroasa, Are o populatie de 1278 su- 38 frunta0, 316 pglmasT si 284
care se formeazg din plor si flete ; o bisericg parohialg, cu codasT, stgpinind 3554 hectare.
micT izvoare. hramul Nasterea MaiceT Dom- In com. sunt: un croitor, un
Comunicatia comuneT cu sa- nuluT si una filialg, cu hramul cizmar, 8 fierarT, 3 stolerT, un
tele invecinate, se face prin dru- Cuvioasa Paraschiva ; o scoalg dogar i mal multi rotarT; 4 bg-
murT ordinare i oseaua comu- mixtg, frecuentatg de 78 copir cgniT, 2 hanurT i to circiume.
nalg. Are r scoalg, frecuentatg (1899-9w).
de 39 elevT, (1899 900) ; 2 bi- Budgetul com, e la veniturT Ruginoasa, sat, in jud. i pl. Ar-
sericT, fgcute in aniT 1825 si 1832, de 3237,17 leY si la cheltuelt, de ges, cu 65 iocuitorr, fgeind parte
de locuitorT, deservite de i preot 3867,73 leT. din com. rur. Cerburenul-Iasul.
si 2 cintgretT. LocuitoriT posea.: 20 plugurT
In partea de N. a comunel de lemn, 50 plugurT de fer si un Ruginoasa, atun, al com. BrI-
se ggsesc urmele unuT vechiti sat. scarificator ; 269 boT, 185 vacT, e§ti, jud. Buzgti, Cu 200 locui-
57 cal, 471 oT, 11 capre si 266 torT si 46 case.
Rugina (Ruginosul), pIrlu, in porcT.
jud. Buzgii, com. Minzglesti; in- ViT sunt pe o intindere de Ruginoasa, sat, In jud. Neamtu,
cepe din muntele Brazeul, trece vr'o 400 hect. pl. de Sus-Mijlocul, asezat sub
prin com. Bustea, primeste izvorul culmile despre S. ale dealulur
mineral Bustea si se scurge in Ruginoasa, com. rur., in jud. Comori, ce se intinde in prelun-
piriul Sturzea, in cgt. Gura Bg- Suceava, pl. Siretul-d.-s., spre girea dinspre E. a dealuluT Cetg-
diculuT. E. si la 61 kil. de Fglticeni. Se tuia si la N. tirgusorulul Bozieni.
mgrgineste spre E. cu com. Bgi- Are o populatie de vr'o 224
Rugina, lac, in jud. Muscel, com. ceni din jud. Iasi si Crivesti din familiT rominestr, mutatT aci prin
Ciumesti, pl. Riul.Doamnel, for- jud. Roman, la V. cu com. Pas- stgruinta proprietaruluT de pe
mat din lacul Bazdavanul. Din cani i Stolniceni, la S. cu com. atuncT a mosieT Bozieni, Lupu
el se mal formeazg incg un lac, Helestieni, la N. cu com. Vgs- Bals.
Cu acelasT nume, cu directia spre cani. In sat se aflg o bisericg, de-
N. si aproape de riul Doamna. E formatg din satele : Bugi- servitg de 2 preotT si 2 dascIIT;
oaia, Rgdiul, Dumbrgvita, Giur- o scoalg..
Ruginä (Lunca-luf-), luna, in gesti, Costesti cu Pietrisurile
jud. Bacàti, pl. Bistrita-d.-s., si- Cornesti, cu resedinta in Bugi- Ruginoasa, sat, pe mosia i in
tuatg intre satuI Ghergesti i Ba- oaia. com. cu acelasT nume, jud. Su-
cgti, i formatg de bratele de Are o populatie de 1046 fa- ceava. E strgbgtut de piraiele
pe malul drept al riuluT Bistrita. miliT, set 3925 suflete; 4 bise- Dumbrgvita, Rgdiul si Bugioaia.
E acoperitg de plopT i rachitl ricT, deservite de 5 preotT si 6 E impgrtit in Bugioaia, Dum-

www.dacoromanica.ro
RUGINOASA 292 RUICA SI BUCIUMENI

brIvita si Rgdiul si in parte lo- Vite : 161 vite marT cornute, rohoiti, de la locul numit TI-
cuit de Tiganf CasasT. 1i caT, 43 or, lo capre si 50 tarca ; curge prin partea de S.
Vatra satuluT ocupa 238 fglcT, rimatort a satuluT, formind Tazurile : Ru-
cu o populatie de 2435 suflete. ginoasa si Rgtoiul si se vargl
ImproprietgritT la 1864 sunt Ruginoasa, stafie de dr.-d.-f., in in Jijia, la podul luT Rgtoiu.
66 fruntasT, 166 pglmasT si 155 jud. Suceava, pl. Siretul, cgt.
codasT, stgpinind 1420 fglcr, 20 ,Ruginoasa, pe linia Pascani-Iasi, Ruginoasa, pirh7, in jud. Vas-
prajinT. pusg in circulafie la 1 Iunie 1870. luir', pl. Stemnicul, izvoreste de
Are o biserica, cu hramul A- Se afIg intre statiile Pascani (4.7 la N., din pgdurea Ruginoasa,
dormirea MaiciT DomnuluT, zi- kil.) si Tirgul-Frumos (16 kil.). curge spre S., se indreaptg spre
dita de Sandulache Sturdza in Ingltimea d'asupra niveluluT Mg- V. si In dreptul satuluT Coz-
18ot si restauratg de Alex. I riT, de 268'11,19. Venitul acesteT mesti, se varsg in riul Stem-
Cuza, deservitg de 2 preotT si statiT pe 1896, a fost de 62764 nicul.
2 cintgretT ; o scoalg mixta, in- leT, 6o banT.
fiinfatg in 1865. Ruginoasa, pirizi, izvoreste de
Drumurr principale sunt : la Ruginoasa, munte, in jud. Bu- la E. com. Armgsesti, plaiul Ho-
Costesti (7 kil.), la PAscani (12 zgii, com. Mlgjetul, cgt. Tresti- rezul, jud. Vilcea, udg centrul
kil.), la Stroesti (14 kil.), la Hgr- oara, acoperit de pgdure. com. si se varsg in Hui! Cerni-
mgnesti (4 kil.) si la Vgscani soara, avind o directie catre S.-E.
(4 kil.). Ruginoasa, deal, ce se intinde
cSatul Ruginoasa si curtile spre E. com. Osesti, pl. Stem- Ruginoasa, villcea, izvoreste din
boerestT ail fost arse, suferind nicul, jud. Vasluiti, despgrtind-o Mggura-luT-Mircea, com. LNpu-
multe stricgciunT de la LesiT luT de com. Buhgesti. Pe coasta de sata, pl. Cerna-d.-s., jud. lin-
Sobieski si Tgtari pe timpul luT V. e asezat satul Ruginoasa, iar cea, si formeazg in partea de S.
Constantin Cantemiry. (I. Necul- pe culme se aflg pgdure. a com., hotarele intre comunele
cea, tLetopis.2, tom. II, pag. Mgldgresti si Lgpusata, vgrsin-
233). Ruginoasa, mofie, in jud. Buzgii, du-se in Ccrna.
In ograda bisericeT din Ru- com. Brgesti, cgt. Ruginoasa,
ginoasa zac rgmNsitele pgmin- proprietate mosneneascg. Are Ruginosul, sat, fácind parte din
testr ale luT Cuza-Voda.' si a ce- 280 hect., din care 50 hect. pg. com. rur. Tetoiul, pl. Oltetul-d.-j
lor doï fiT aT sgT, Dimitrie si A- durea Guzioca, din care izvoresc jud. Vilcea. Are o populatie de
lexandru, avind un frumos mo- maT multe izvoare feruginoase. 224 locuitorT.
nument dintr'un singur bloc de
marmurg neagrg, reprezintind Ruginoasa (Trestioara-Rugi- Ruginosul, munte, jud. Baca, pl.
un trunchiti de copac tliat. noasa), peidure, in jud. Bu- Trotusul, com. Tirgul-Ocna, si-
In cavoul familieT, din nguntrul zNii, com. Migjetul, pe mosia tuat lingg muntele Croma.
bisericeT, d'asupra loculuT unde Trestioara, proprietate a statu-
fusese depus maT intiiti sicriul lur, pendinte de Episcopie. Are RuginosuluI (Izvorul - ), sor-
DomnitoruluT Cuza, se citeste cu- 175 hect. ginte de upa' mineraleY, in jud.
noscuta poezie a luT Alexandri, Buzgá, com. Colti. Contine : fier,
intitulatg Cuza-Vodg. Ruginoasa, piidure, in partea de pucioasg si sgrurT. Incepe de sub
N. a plgseT Hirsova, comunele poalele munteluT Vgtraele si se
Ruginoasa, sat, in partea de E. Hirsova si Groapa - Ciobanulur, scurge in Valea-Boulut
a com. asesti, pl. Stemnicul, jud. Constanta, pe malul drept
jud. Vasluiti, situat pe coasta al DunareT. Are o lungime de Ruica ,i Buciurneni, trup de
de V. a dealuluT Ruginoasa, fata 6 kil. si o intindere de 140 hect. mofe, jud. Vlasca, pl. Marginea,
In fata cu satul Osesti, formind Adesea orT e inundatg de apele com. Bglgnoaia, proprietate a
ast-fel un sin gur trup, despgrtit DungreT. statuluT, fostg a mgngstireT Co-
numaT prin piriul Miclgusul. mana.
Teritoriul satuluT are o supra- Ruginoasa, pida, izvoreste de Are o intindere de 837 hect.,
fatg de 516 hect., si o populatie pe mosia Broscguti, com. cu a- din care 400.pgdure. Aci, in 1882,
de 63 familiT, sail 264 suflete. celasT nume, pl. Copla, jud. Do- s'ail improprietgrit 100 insuráteT,

www.dacoromanica.ro
RUICA I BUCIUMENI 293 RUNCUL

cgrora dat 575 hect., 87 Tot in raionul acesta sat se lurr. Muntir din apropiere si din
arir. vgd ruinele uner vechr biserid. raionul comuner sunt O rlea,
Arenda anualg este de 13720 Pgng la 1864 forma o com. Lacul-Brebulur, Fata, Cgti-
ler. separata si'sr avea scoala sepa- nele, Podul-Frumos si Tontea.
rata. De la acea data s'a intru- Vgr Valea-Orler, Valea-Dulba-
Ruica i Buciumeni, pci-dure, nit cu Lgicgi. nulur, Valea - Seacg ; piscurite :
jud. Vlasca, proprietatea cu a- Este udat de la V. spre E. Piscul - Vulturulur i Piscul - La.
celasT nume, in suprafatg de 400 de Valea-TurnuluT i RIscgiasca, culur. Cursurile de apg : lato-
hect., si tinind de ocolul silvic carr se varsg in riul Dimbovita, micioara, in care se varsg: Si-
pe malul drept. listea, Valea-Liler, Giurculetul,
In cgtunele Lgicgi si Runceas1 Chincioana si Tontea. In cuprin-
Ruja, pi fi:1, jud. Backi, pl. Mun- este locul numit Piscul, pe Vir- sul com. Runcul este si un izvor
tele, com. Mggiresti, care iese ful.OlariT, unde, spune legenda, cu apg mineralg de pucioasg pe
din Bujorelul si se varsg in Taz- s'ar fi bgtut Radu-Negru cu TI- Val ea-Rachieri
Igul-Sgrat, dupI ce s'a incgrcat tarir. Se compune din patru cgtune:
cu piriul Stgneasa. Costesti, Bgdeni, Piatra-reper
Runceni, mofie, in jud. Buzgti, Runcul, cu o populatie de 1734
Ruleni, sat, in partea de N.-V. com. Jugureni, cgt Matginea-Pg- locuitorT.
a com. Tgcuta, pl. Mijlocul, jud. durer, proprietatea statulur, pen- Are 4 bisericr si o scoalg.
situat lingg pgdurea Ru- dinte de Episcopie. Are pe dinsa In comuna sunt maT multe
leni, si strg'bgtut de piriul Cu- pgdurea Arhimandrita si cam hergstrae de tgiat scindurr, pive
gna. 40 hect. loe cultivabil, dat in morr de apg cu fgcae.
Are o intindere de 337 hect., loturT. Se cresc in com, bol, capre
din care 265 hect. pgdure si 12 multe si porcr. Pe teritoriul Run-
hect. loc de culturg, fina, ima, Runceni,pez'dure, jud.BuzNii, com. cubil se aflg o pgdure, in intin.
ale statulur si 6o hect., ale lo- Jugureni, cgt. Marginea.Pgdurer, dere de peste 35000 aril.
cuitorilor. Are o populatie de 80 acind un corp cu pgdurea Buda, Se invecineste la E. cu com.
suflete. din com. Cislgul, de 1280 hect. Riul-Alb, la N. cu muntete Or-
Locuitorir posedg : 3 plugurr Se alipeste mareT pgdurr Cislgul lea si la S. cu com. Motgeni.
si 5 'eme Cu bor ; 37 vite marT cu trupurile. De Pietrosita ì Riul Alb se
cornute, 6 or, 5 caT si 5 rimItorT. desparte prin dealurr i vgT cu
Rimcul, com. rur., jud. Arges, pgdurr, lar de Motgeni, prin o
Rumeniori, subdivizie a com. pl. Topologul, la 12 kil. de com. micg cimpie. Cu com. Pietrosita
rur. Preajna, in plaiul Cerna, rur. Tigveni, resedinta subpre- si Riul.Alb se leagg prin dru-
jud. Mehedinti. fecturer, si la 35 kil. de Pitesti. murY soseluite, iar cu Motgeni
Se compune din 4 sate : Gru- prin soseaua comunalg.
Rumurile §i Dirjani, ptidurt par- peni, Runcul, Vgreticile i Zno- Comuna Runcul se aflg mar
ticulare, supuse regimulur silvic, mana, cu o populatie de 1123 toatg situatg pe albia riulur Ia-
pe mosia Genuneni, pl. Oltul- su flete. lomicioara.
d.-s., jud. Vilcea. Are o bisericg in Runcul
o scoalg mixta. Runcul, com. rur., jud. Gorj,
Runceasa sati Malul-cu-Flo- Budgetul com. e la veniturT plaiul Vulcanul, situatg la N. de
rile, sat, facind parte din com. de 2382 ler si la cheltuelT, de comuna Stroesti si pe riul So.
Lgcgi - Runceasa, pl. Argeselul, 1851 ler. hodolul. E compusg din 3 cgt.:
jud. Musca Vite : 500 bor i vacT, 30 caT, Runcul, Bgltisoara i Rgchitele.
E situat pe malul drept al 150 or, ioo capre i 220 ri- Are o suprafatg de 2400 hect.,
riulur Dimbovita. Are o popu- mgtorT. din carT : 717 hect, arabile, 1427
latie de 384 locuitorr mosnenT; hect. pgdure, 121 hect. vie si
o bisericg de zid, deservitg de Runcul, com. rur., jud. Dimbo- 135 hect. livezr i prunr, cu o
preot i i dascgl, clgditg in vita, pl. Ialomita-Dimbovita, la populatie de 270 familiT, sati 1425
1854 de decedatul Nitg Dico. 35 kil., in muntr, spre N. de Tir- suflete.
nescu cu ajutorul locuitorilor. goviste, situatg pe vgT si pe dea- Locuitorir posedg : 70 plugurr,

www.dacoromanica.ro
RUNCUL 294 RUNCUL

170 care cu bol, 8 cgrute Cu cal; 100 care cu bol*, 4 clrute Cu Valea-Dilga. Are o populatie
30 stupT ; ToT 1 vite marr cor- cal; 20 stupT; 641 vite marT cor- de 400 locuitorT, i o bisericA, cu
nute, 1839 or, 826 capre, 58 nute, 1284 or, 391 capre, 30 hramul Sf. Grigorie, clAditg la
cal si 662 rimgtorT. cal si 126 rimAtorT. 1596 de marele ban Dobromiru
Are : i coalä, frecuentatA de In cgtun sunt: 6 morT, 2 pive deservitg de I preot si 2 cintgrett
39 elevr (r 899-900); 3 bisericr, pe apele Jalesulur i SohodoluluT,
deservite de 4 preotT si 6 cln- 2 joaggre, 3 cuptoare pentru Runcul, sat, fAcind parte din com.
tgretr. var i 19 fintinT. rur. StNnWi, pl. Cerna-d.-j., jud.
Dealurile RunculuT produc vi- Vilcea. Are o populatie de 316
nurile cele mal bune. Runcul (Bulibaqa), sat, jud. locuitorT.
In Runcul se aflg o bisericA Ilfov, pl. Dimbovita, fAcind parte
foarte vechTe, despre care traditi a din com. rur. DascAlul-Creata, si- Runcul, schit. VezT Runcul, sat,
spune cg ar fi fgcutX de Doamna tuat spre S. de VgrAsti-d.-s. jud. Neamtu.
Florica, fiica lur Mihaid-Viteazul. Se intinde pe o suprafatg de
Veniturile com. sunt de 1331 580 hect., cu o populatie de 52 Runcul, munte, in jud. BuzAti,
ler i cheltuelile, de 1312 leT, locuitorL com. Cislgul, cgt. Buda, pe ho-
84 banT. Statul are 484 hect., din care tarul jud. Prahova. Culmea sa,
Comunicatia in com, se face cultivg prin arendasir sgr 184 in forma une creste, se nu-
prin sosele comunale care o pun hect. (300 pgdure). LocuitoriT mete Dintir-Runculur. E aco-
in leggturg la S. cu Arcani, lar ati 96 hect. si le cultivg pe pen it cu pldurT seculare.
la N. cu Balta i Dobrita. E toate.
strAbAtutg si de soseaua vecinalg Numgrul vitelor marT e de Runcul, virf de munte, in jud.
T.-Jiti-Tismana. 72 si al celor miel*, de 5o6. BacAti, pl. Trotusul, de pe stinga
In Runcul sunt : 2 joaggre, Casin.ulur.
14 morT si 4 pive, pe apele So- Runcul, sat, in jud. 1VIehedinti,
hodolul si Jalesul, 5 cuptoare de plaiul Cerna, com.' rur. So- Runcul, munte, in jud. Muscel,
var si 30 fintinT. varn a.c1.-s. pl. Dimbovita, com. BAdeni-Un-
gureni, cu virful de o mArime
Runcul, sat, cu 405 locuitorT, jud. Runcul, sat, in jud. Neamtu, pl. impunAtoare. Pe coaste este pg-
Arges, pl. Topologul, fAcind par- Bistrita, com. Silistea, situat spre duros, iar pe culme este acoperit
te din com. rur. cu acelasT nume. rnarginea jud. Roman. cu pAsunT ce nutresc numeroase
Aci este resedinta primgrier. Are o intindere de 558 hect., turme de vite.
Are o bisericg, cu hramul 6o ariT, cu o populatiune de 13
Toti Sfintir, deservitg de un fam., salí 44 suflete ; o bisericA Runcul, munte, cu pAdure de brad,
preot, un cintgret si un paracliser. de piatrA, ziditl. de $tefan-cel- fag i mesteacAn, in jud. Suceava,
Mare, care a servit pgng la 186o com. Bogdgnesti.
Runcul, atun, al com. Robesti, de schit de cgiuggrite.
jud. Buzgil, cu Too locuitorr Runcul, deal, situat in partea de
26 case. Runcul, sat, in jud. R.-Sgrat, pl. N.-E. a com. Scorteni, jud. Pra-
Marginea-d.-s., com. Popesti, la hoya, pl. Prahova, avind o direc-
Runcul, sat, cu 65 locuitorT, jud. poalele dealuluT Runcul, la 500 tiune povirnitg.
Dolj, pl. Amaradia, com. Stoina. spre S. de cgt. de resedintg. Pe el se aflg plantatA vie.
Are o intindere de 12 hect., cu
Runcul, cdtun, de resedintg, al o populatie de 132 familiT, sati Runcul, deal, servind de limitg
com. Runcul, plaiul Vulcan. 608 suflete; o bisericA. tre jud. Oltul i Teleormanul.
Are o suprafatA de 1500 hect., Are directiunea N.-S. si separg
din care: 400 hect. arabile, 965 Runcul, di/un, spre N. com. Stre- com. Corbul, pl. Mijlocul, jud.
hect. pAdure, 55 hect. vie i 80 jestid.-s., pl. Oltetul-Oltul-d.-s., Olt, de com. Cochinesti i Stol-
hect. livezT cu prunl, cu o po- jud. Romanati, situat aproape nici, din jud. Teleorman.
pulatie de 168 familii, salí 902 de hotarul judetulur, pe soseaua
suflete. Corabia-R.-Vilcea, la 53 kil. de Runcul, mosie a statulur, pendinte
LocuitoriT posedg: 30 plugurl, Caracal, in apropiere de Olt si de de Mitropolie, jud. Ilfov, aren-

www.dacoromanica.ro
RUNCUL 295 RUNCUL-SIMIf

data cu 7194 leT anual, impre- resti ; se intinde din Valea-Run- cati, pl. Trotusul, corn. Manas-
ung cu trupul Dingeni. culta pana in Dealul-Cucuetilor. tirea-Casinul, de pe hotarul spre
Ardeal i spre jud. Putna si din
Run.cul, mofie a statuluï, in jud. Runcul, pirtz2, in jud. Muscel, care se desprinde ira-Grozes-
Romanati, cu o arendg anuala com. Vladesti, pl. Riurile, ca re tilor.
de 5200 le. izvoreste din valea cu acelasT
nume, varsindu-se in 6.11 Bratia, Runcul-Barnii, munte, in com.
Runcul, pddure foioasg, in jud. dupg ce strabate clt. Prislopul. Mglini, jud. Suceava.
Bacgil, pl. Tazlgul-d.-s., com.
Tetcani. Are o intindere de 800 Runcul, gîrl, jud. Prahova, iz- Runcul-BoiculuI, munte,in com
hect. si este supusg regimuluT vorgste de sub virful Maciucul, Mglini, jud. Suceava.
silvic. com. Scorteni, intra prin partea
de N. a com. Bordeni, udg cgt. Runcul-Dingeni, paure a sta-
Runcul, ddure, proprietate a BordeniMarT, i dupg ce formeazg tuluT, in intindere de 225 hect.,
statuluT, in intindere de 672 limita intre acest càt.si cgtunul pendinte de com. Dascalul-Crea
hect., com. Hirtiesti, pl. Arge- Sirca, merge de se varsg in ta, pl. Dimbovita, jud. Ilfov, for-
selul, jud. Muscel. Orla Sgrata sail Mislea, In par- mata din trupurile : Runcul
tea de S. E. a com. Bordeni. Tiganca (200 hect.) si Dingeni
Runcul, pddure a statuluT, plaiul (25 hect.).
Nucsoara, jud. Muscel, in intin- Runcul sail Valea - de - Runc,
dere de 2500 hect., tinind de vale, la E. de com. Godinesti, Runcul-Fetei, deal, in jud. Ba-
muntiT mangstireT Cimpulung, jud. Gorj, pl. Vulcanul ; se in- cal'', pl. Tazlaul-d.-s., com. Ba-
carT fac parte din com. Bere- tinde de la E. spre V. pe 3 kil., sgsti, situat in partea de N.-Nr, a
voesti si Corbsori. lasind in partea de S. dealul Mas- com.
iar in partea de N., dealul
Runcul, prIdure, in jud. Neamtu, Lazurile. Runcul-Mare, munte, in jud.
com. Silistea, pl. Bistrita, pro- Bacati, pl. MunteluT, com. Vg
prietatea statulta. Runcul, vdlcea, in jud. Oltul, siesti, de pe teritoriul satului
izvoreste din dealul cu acelas1 Vasiesti.
Runcul, trup de pcIdure, al sta- nume, in dreptul com. Cochinesti,
tuluT, in intindere de 40 hect., curge catre S.-V., trece prin cg Runcul-Mic, munte, In jud. Ba-
pendinte de com. Valeni, pl. tunul Vitanesti, com. Corbul, catl, pl. MunteluT, com. Vasiesti,
Teleajenul, jud. Prahova, care, pl. Mijlocul, si se varsg in Ve- situat lingà Runcul-Mare.
impreung cu trupurile : Poiana- dita, pe stinga
LaculuT (13 hect.), Valea-Gardu- Runcul - OdaeI, sat, pe mosia
luT, Cotucul-PlopiT (62 hect.); Runcul, vale Cu ptrig, izvoreste Darabani, com. cu acelasi nume,
Obratele, dupa sfoara Predealul din partea de N.-V. a com. Bu- jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j. Se
(25 hect.) si Bughea-d.-s. (45 ciumeni, jud. Tecuciti, curge in afla alipit la satul Darabani, si-
hect.), formeaza pgdurea Valeni. directie S.-E. si se varsg in Te- tuat pe malul PrutuluT, spre V.
cucelul, in com. Buciumeni. de satul Bagiurea. Localitatea
Runcul, trup de pädure, al statti- este ponoroasg.
luT, in intindere de 6o hect., Runcul, JrI, izvoreste din pg-
pendinte de com. Scorteni, pl. durea Sinesti, jud. Iasi, trece in virf de munte, in
Podgoria, jud. Prahova, care, jud. Vasluiü, pl. Funduri, unde, jud. Bacgti, pl. MunteluT, com.
impreuna cu trupurile : Dum- la satul Runcul din com. Gir- Valea-Arinilor, acoperit cu pg-
brava-Micg (40 hect.), Dumbrava- besti , formeazg un iaz, apol, unin- dure foioasg.
Mare (35 hect.) si Plaiul (55 hect). du-se mal la vale cu piriul Rg-
formeazg pOdurea numitg Vatra- chitna, se varsg maT in jos de Runcul-Simii, pddure, in jud. Ba-
MangstireT-Mislea. satul Poiana-d.-s., In piriul a- cati, pl. Tazlgul-d.-j., com. Bit--
covatul. sgnesti, proprietatea luT G. Sion-
Runcul, pddure, in raionul com. Gheret Este foioasg (fagi si
Poiana, jud. Tecuciti, pl. Nico- Runcul-Alb, munte, in jud. Ba- stejarT), are o intindere de 286

www.dacoromanica.ro
RUNCUL-STINELOR 296 RUPTURILOR (DEALUL-)

hect. pi este supue regimulul LocuitoriT posedg: 31 plugurT, vorepte din Culmea-ScurupuluT,
silvic. 54 care cu boT, 7 cArute cu cal; udg N. com. pi se varsg in riul
340 vite marT cornute, 19 caT, Rimna, pe stinga luT.
Runcul-StInelor, virf de munte, 410 oT, 318 rimgtorT ; 40 stupT.
jud. Bacgii, pl. MunteluT, con,. Prin aceasta cumung, trece so Ruptura-MoldovenceI, jap,se,
Valea-Arinilor, din culmea Gea- seaua Prunipori -Degerati Rup- jud. Brgila, situatg la S. de Teze-
!liana. tura-Voloiacul. rele Bgtaturile ; incepe din Vil-
Budgetul comuneT e la veni- ciul, curge spre N.-E. de hotarul
Runcurelul, com. rur, in jud. turT de 1196 leT, iar la cheltu- com. Stancuta pi se unepte cu Te-
Mehedinti, pl. Vgilor, la 59 kil ell-, de 785 leT. zerul Tituloaia, dinlcom. Vizirul.
de orapul Turnul-Severin, situatg Ape sunt: Cotoroaia, ce'pr la
pe vale. Are o pop. de 700 lo- sorgintea din Valea-CotiT pi Va- Rupturei (PIrlul-), pirtz7, izvo-
cuitorr pi 132 case; o bisericg, lea- CeruluT, care, impreunin- repte dintre dealurile: Parmuva
deservitg de 1preot pi I cin- du-se, primesc ogapul MineT, al- pi DoamneT, com. Tomepti, pl.
tgret; o pcoalg. E formatg nu- TiggnapuluT pi al-Chirculeptilor. Co irul, jud. Iapi, curge de la
maT din satul Cu acelapl nume. Dealuri: Cucele, Dealul-Con- N. spre S., printre aceste dealurl
LocuitoriT posedg : 16 plugurT, deptilor, Cuca-Inaltg, Dealul-Po- ,i, unindu-se cu Piriul-EfrimoaeT,
26 care cu boT, 3 cgrute cu cal; pepteT, Chirculepti, TAOrigi, Cul- putin mal in jos de Podul-Va-
260 vite marl cornute, 12 car, mea-Rupturel pi Dealul-Pirvu- tavului, se varsg in stinga pi-
300 oT pi 350 rimgtorT; 40 stupT. leptilor. riuluT Tatarca.
Are o posea comunalg, care
o leagg de poseaua judetiang Ruptura, atun, al com. Neho- Rupturile, sat, jud. Dolj, pl.
Severin-Tirgul-Jiti. iapul, jud. Buzgii, cu 120 locui- Amaradia, com. Velepti, situat
Budgetul comuneT e la veni- toff si 30 case. la poalele dealuluT 1-rgtila, la
turT de 1 1 1 r leT, iar la cheltu- 1/2 kil. spre N.-E. de Velepti,

elT, de 742 leT. Ruptura,- sat, jud. Dolj, pl. Jiul- cgtunul de repedinta.
de-Mijloc, com. Virnovul, la 1/2 Are o populatie de 284 su-
Runcu§orul, sat, in plaiul Clo- kil, de satul Virnovul, (pcoala), flete, pi o bisericg, fondatg de
pani, jud. Mehedinti, com. rur. Cu 598 suflete. CgpitaniT Mitrache pi Matheiti.
Rudina. Comunicatia se face grin o
Ruptura, sat, in jud. Roman, posea vecinalg, care leagg cg-
Ruptura, com. rur. 0 sat, in jud. pl. Siretul-d.-j , com. Cirligi, tunul, la S., de Velepti.
Mehedinti, pl. Ocolul-d-j., la 38 spre V. de satul Cirligi, apezat
kil. de °rap' Turnul-Severin, pe coasta unuT deal, spre E. Are Rupturile, insuld, pe Dungre,
apezatg pe 2 vaT: Valea-Rup- o populatie de 251 familiT, sag In jud. Ialomita, pl. Borcea, in
turd pi valea Cotoroiul, despgr- 1095 locuitorT, locuind in 213 dreptul satulta Socariciul.
tite de Dealul-RuptureT. case; 2 bisericT ; o pcoalI.
Se mgrginepte : la E. cu com. Rupturile, picket vechiil de fron-
Voloiacul ; la S., cu com. Cre- Ruptura, °stroll, jud. Brgila, com. tierd, pe Dungre, in dreptul sa-
m enea; la V., cu com. Lumnicul; Chiscani, format de canalele Lata- tuluT Socariciul, jud. Ialomita.
iar spre N. cu com. Jirovul, de Bratupca pi Stuparita; are o lun-
care se desparte prin dealul Ji- gime de 7 kil. pi o Igtime de Rupturile, mo,sie §i padure, jud.
rovul. 3 kil. Dolj, pl. Amaradia, com. Velepti.
Satul formeazg comung cu cg- Apartine m opnenil or.
tunele Voloiecelul, apezat pe Ruptura, mofie 0 padure, in
Valea-Rupturef, Sperle,ti, Coto- jud. Tutova, pl. Corodul, com. Rupturile, pddure, in ínsula cu
roia-d.-j., cu mahalaua Tgtgrigi, Ghidiceni, proprietatea statuluT, acelapT nume, jud. Ialomita, pl.
care sunt pe valea CotoroaieT. arendatg, impreung cu mopia Borcea, in dreptul satuluT oca-
Are o populatie de 850 loc. ; Geful, Cu 5000 leT anual. riciul ; are 60 hect. populate cu
169 Case; 3 bisericT, Cu 2 preotT salcie pi plop.
pi 5 cintgretT ; o pcoall, frecuen- Ruptura, pirlii, in jud. R.-Sgrat,
tatg de 66 elevT (1899-900). pl. Orapul, com. Odobasca; iz- Rupturilor (Dealul-.), deal, in-

www.dacoromanica.ro
RUSAVETA 297 RUSANEsTI-DE-SUS

tinzindu-se de la Cobila, com. boT, 109 vacT, 78Q oT, 25 capre, Balta-Oltul-d.-j., compusg, din sa-
endriceni, pl. Cosula, jud. Do- 168 porcT. tul CII acelasT nume, situat lingg
rohoiil, si prelungindu-se spre 9 locuitorl s'ail improprietArit Olt, pe soseaua StoinestiIzlaz,
V., formind hotarul com. Lozna, la 1864 pe mosia statuluT Brg- la 27 kil. de Caracal si la 19 kil.
pl. Berhometele, cu comunele VA- iasca - DrAganul, ,Tdindu-li-se 29 de Corabia.
culesti si Virful - CimpuluT ; se hect. ; iar restul sunt mosnenT, Are o populatie de 1890 lo-
termina in §esul SiretuluT intre avind fie-care casa si cam cite cuitorT ; o scoalg mixtg, ¡recaen-
satele Hapii si Talpa. '/2 hect. pAmint; putinT.:ati pgng tatg de 26 bletY (1899-900);
la' 1./2 hect. o bisericg, cu hramtd Adormirea
Rus aveta, pe,sterd, in jud. Bacgil, Comuna are 1370 hect. Vatra MaiceT DomnuluT, deservitg de
pl. MunteluT, com. Arinilor, de satuluT se aflg situatA pe 833 2 preotT si 3 cintgretT ; 8 circiumf.
la poalele munteluT Runcul-Sti- hect., pAmint compus din coaste, Budgetul com. e la veniturT
nelor. pe care s'airsgdit vil, din ripl, de 4192 Id si la cheltuelT, de
ogrIzT cu prunT si poenT. Locurile 4056 leT.
Rusä e§ti, s at, jud. BacAti, pl. de muncg (proprietatea statuluT, a Vite marr sunt 447, vite
Muntelur, com. Podurile, situat mosnenilor si a d-luT Al. Sgvu- micT 3890, si porcT 1208,
In vale si pe deal, in partea de lescu) ail o suprafatg de 540 hect. Ad se face un bilciii anual
N.-E. a com., la 2700 m. de satul Veniturile si cheltuelile com. la 1 Septembrie.

Podurile (scoalg). Are o popu- se urca la 950 leT. In cuprinsul comuneT se aflg
latie de 375 suflete; o bisericg, In apropiere de com, e so- urine de calea romang care
cu hramul S-il VoevozT, clAditg seaua Cerna, ce merge spre Rim- merge pe malul OltuluT, de la
pe la 1540 de Ionitg Tgtarul nic (la N.) si spre Craiova (la S.). Izlaz la Romula. In mggura luT
si un cgluggr Catana, deservitg Spre E., com, este udatg de I. Ciobanu s'a aflat o stelg fu-
de un preot. lita Cerna si de vilcelele : Mi- nerarg Cu 2 leT culcatr pe un
Vite : 12 cal, 251 vite marT nata, Brgiasca si Omoricea, care fronton triangulat, si pe care se
cornute si 34 pord. se varsg in riul Cerna, poate citi aceastg inscriptie : (Dis
Se mgrgineste la N. cu com. Manibus, Aelius Vales, quiet Es-
Rusäneasca, movild, intre com. Ciulesti, la E. cu DrAganul si la benus, vixit annos LXXX Sira
Grojdibodul si Gura-Padiner, din V. cu com. Tetoiul. La N. e Conjux et fortunatus libertus,
jud. Romanati, inaltg. de 9 stin- mosia sta tul uTBrgiasca-Drgganul. patrono bene merenti, taciendum
jenT, cu un perimetru de 43 curaverunt.»
stinjenT ; se terming cu un vid Rusänesti, se; Ruca, com. rur.,
ascutit si are imprejur zidurT de pl. erbgnesti, jud. Olt. (VezT Rusänesti-de-Sus(de-indure),
cetate. Mihgesti-d.-j.). com. rur., jud. Romanati, pl. 01-
tetul Oltul-d.-s , compusg din sa-
Rusfinesti, com. rur., jud. Vilcea, RusAnesti, sat, fAcind parte din tele : Rusgnesti-de- Pgdure (196
pl. Cerna-d.-j., compusg din 4 com. rur. Rusgnesti, pl. Cerna- loc.), Blaj (too loc.), Voineasa-
cgtune: Afinata, Mgricesti, Ru- d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie Micg si Voineasa-Mare (100 loc.),
sgnesti si Omoricea. de 380 locuitorT. E situatg in situatg lingg Oltetul, la 8 kil.
E situatg pe Valea-CerneT si partea de N, a comunel sí udatk de Bals si la 23 de Caracal. La
pe vilcelele Brgiasca, Afinata si spre E. de riul Cerna. S. com. se intinde Dealul-MueriT.
Omoricea, la 67 kil, de rese- E la distantg de 21/2 kil, de Are o populatie de 396 lo-
dinta judetuluT si la 39 kil, de cgt. Aflnata, resedinta comund cuitorT ; 2 bisericT : SI. Dumitru
a pläseT. si a scoaleT. (1837), si in Blaj, Sf tiT Impg-
Are o populatie de 1190 lo- ratT (1863), deservite de 2
cuitorT; o scoalg, infiintatg pe la Rusanesti, deal, in raionul com. preotT si 4 cintAretf; o scoalA;
1850 si frecuentatg de 30 copiT ; Rusgnesti, pl. Cerna-d.-j., jud. 4 circiumT.
3 bisericT : la Rusgnesti, repa- Vilcea, pe care se cultivg 104 Budgetul comuneT e la ve-
ratg in anul 1832, la Afinata, hect, vie. niturT de 3618 Id si la cheltuelT,
reparatg in anul 1827 si la Omo- de 3559 lel.
ricea, ziditg in anul 1852. Rusänesti-de-Jos (de-Cimp), Vite marT sunt 523, vite mid
In comunA sunt: 31 caT, 281 com. rur., jud. Romanati, pl. 661 O rImAtorT 191.
65940. Al arele Diolionar Geoprogo. Fol. Y.
38

www.dacoromanica.ro
RUSCA 298 RUSENI-RÀZ4t

Rusca, com. rur., in partea de Rusca, grind, salí loc ridicat dea- Rusca-Mick mo,sie particularg,
N. a plgseT Prutul, jud. Fglciii, supra stufuluT inconjurgtor, in de 286 hect., in jud. Covurluiti,
intre comunele : Stgnilesti la E., jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul pl. Siretul, com. Filesti.
chiopeni la V., Ivgnesti la S. com. rur. Bes-Tepe, situat in
si orasul Hui la N. Are o po- partea de N. a plgseT si a co- Rusciori, sat, fgcind parte din
zitiune accidentatg si e udatg de munelor. Se intinde dealungt1 com. rur. uica, pl. Vedea-d.-j.,
piraiele: Rusca, Chetroiul si Nem- girlef Rusca, pe malul drept. jud. Olt. Are o populatie de 198
teni. Are o intindere de 125 hect., locuitorT, si o bisericg, ziditg fu-
E formatg din satele : Cirli acoperitg cu iarbg pentru vite, tre aniT 1883-85.
gati, Davidesti si Rusca, pe o aflindu-se pe el si o tirlg.
suprafatg de 1871 hect. si cu o Ruseni, sat, in jud. Neamtu, pl.
populatie de 266 familiT, sati Rusca, girld, in jud. Tulcea, pl. Piatra-Muntele, com. Galul.
1144 suflete. Sulina, pe teritoriul com. urb. Are o populatie de 80 suflete.
Are o scoalg si 4 bisericr, de- Mahmudia, si pe al com. rur. Vite : 16 vite marT cornute,
servite de 2 preotT si 4 cintgretT. Bes-Tepe ; se desface din bratul 79 oT si 15 porcT.
In com. sunt mosia Rusca, Sf. Gheorghe, la 3 kil, mal jos
a statuluT, si mosiile Cirligati, de satul Prislavul ; se indreaptg Ruseni, sat, in jud. Neamtu, pl.
Leosti si Davidesti, ale rgzesilor. spre E., avind o directiune ge- Bistrita, com. Borlesti, situat pe
Viea se cultivg pe o intindere neralg de la S.-V. spre N.-E. si, valea riulur Bistrita, la 20 kil.
de 15co hect. in dreptul pescgrieT numitg Girla- de orasul Piatra.
Vite : 948 vite marT cornute, CiobanuluT, se indreaptg spre Are o populatie de 319 su-
69 caT, 438 oT si 143 pord. N.-V. ; dupg un curs de 1 o kil. flete ; o bisericg, deservitg de I
Budgetul com. e la veniturT se aruncg in bratul Sulina, pe preot si 2 dascgl1 ; 2 morT de
de 5444 leT, 82 banI si la chel- partea dreaptg, in dreptul mileT apg.
tuelT, de 4937 leT, 37 banT. No. 36; in partea de E. comu- Vite : 28 boT, 41 vacT, 66o
nicg printr'o ORA tot cu bra- of, 17 caT, 27 juncT si 106 ri-
Rusca, sat, in partea de N. a tul Sulina ; prin girla Litcovul, mAtorT.
com. Rusca, pl. Prutul, jud. FAI- comunicg cu marele lac Gor-
Cid, situat pe valea piriuluT Rusca. gova ; In partea de S., pe malul Ruseni, trup de sat, in jud. Neam-
Are o suprafatg de 1571 heet., drept, se afll grindul Rusca ; tu, pl. de Sus-Mijlocul,
Cu o populatie de 26 familiT; o In cursul sgif brgzdeazg partea
scoalg, infiintatg in 1864, fre- de N. a plgseT si a comunelor Ruseni, deal, acoperit cu pgdure,
cuentatg de 30 elevT ; o bisericg, Mahmudia si Bes-Tepe. In jud. Iasi, pi. Branistea, lingg
deservitg de 1 preot si 1 cinta- satul Ruseni, cel mal mare deal
res, flcutg la 1810 de ditre un Rusca, firig, izvoreste de pe te- din com. Hulboca.
Rus. Se zice cg satul s'ar fi in- ritoriul satuluT Rusca, com. cu
fiintat pe la 1711, in urma bg- acelasT nume, pl. Prutul, jud. Ruseni-Boere§ff, sat, in jud. si
tglieT de la Stgnilesti, dupg care FAlciil, curge de-a-lungul com. si pl. Tutova, com. Plopana, spre
ar fi rgmas pe aci citT-va ostasT se uneste piraiele PTetrosul (Che- S. de tirgusorul Plopana. Are
RusT. trosul), la satul Cirligati, si Nem- 521 locuitori si 64 case.
teni, la satul Davidesti.
Rusca, sari Osoiul, sat, pe mo- Ruseni-N o!, sat, jud. Iasi, pl.
sia rgzAseascg din com. Dorna, Rusca, »IN, in satul cu acelasT Branistea, com. Hulboca, infiin-
jud. Suceava, situat pe tgrmul nume, jud. Suceava ; izvoreste tat in 1879, situat pe valea Ru-
drept al Bistrite. Are o popu- de sub Prislopul si, dupg un curs sed. Are o suprafatg de 572
latie de 175 suflete. de 5 1/2 kil., in care a invirtit 3 hect. si o populatie de 25 fa-
Biserica din Ortoaia si scoala hergstraie si o moarg, se aruncg miliT, saii 1 Ir locuitorT.
din Gura-Negra servesc si aces- in Bistrita. E proprietatea com. Iasi, ce-
tuT sat. In sat sunt doug surse datg de stat pentru plata a 'o
de ape mineralg feruginoasg. Rusca-Mare, mo,sie particularg, milioane leT,
Un singur drum duce, pe ma- de 743 hect., iti jud. Covurluiti,
lul BistriteT, la Sungtori (3. kil.). pl. Siretuli com. Filesti. Ruseni-RAz41, sat, in jud. si

www.dacoromanica.ro
RUSENI-VECHI 299 RUETUL

pl. Tutov.a, com. Plopana, spre Virful-NegrasuluT, formeaza pa- tul comuna Se margineste la
S. de tirgusorul Plopana. Are durea Tesila, care are o intin- N. cu com. Strimbul si com. Sudi-
157 locuitorT si 38 case. dere de 5000 hect. la-Greci ; la S , cu satul Padina
Scarlatesti, din jud. Buzati; la
Ruseni-Vechf, sat, jud. Iai, pl. Rusul-RIseei, munte, in jud. Su- S..E., cu com. Ciocile si la E., cu
Branistea, com. Hulboca, situat clava, com. Bogdanesti, acope- com. Jugureanul. Suprafata co-
intre doug dealurT, pe o intin- rit de padure de brad, fag si muneT este de 8000 hect. si face
dere de 292 hect. si cu o popu- mesteacan. parte din Dorneniul CoroaneT.
latie de 61 familiT, set 272 lo- Are o populatie de 1750 sufle-
cuitorT. Rusuluf (MAgura.), mergurer,la te; 2 bisericr, una reparata i zu-
S'a infiintat pe la 1710 1712 V. de com. Dejesti, pl. Oltul- gravita in 1885 de Domeniul Co-
de locuitorir venitT din Rusia. d.-j., jud. Olt. Pe ea se afta o roaner, deservita de 2 preop,
Are o biserica, cu ï preot cetatuie lunga cam de too m. cmntare i ï paracliser si alta, din
cintaret, zidita din piatra la lata cam de io ni., zidita din 1780; o scoall mixta, infimtata la
1780, de boerul Canann ; un caramida marunta. 1856, frecuentata de 52 bleri
iaz cu moara si o padure, in ma- 18 fete (1899-900).
rime cam de 6o hect. Rusulu1 pirizaf,, ce iz- Budgetul com, e la veniturr
Vite: 341 vite mur cornute, voreste din dealul cu acelasT nu- de 14709 ler, 40 batir si la chel-
288 oT, 34 cal si 39 rimatorr. me, jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun- tuelT, de 14274 leT, 24 banT.
tele, com. Girovul, curge spre LocuitorT improprietaritT in
Rusul, mahala, facind parte din S., si se varsa pe stinga Piriu- 1864 si 1878 sunt 436; neim-
com. rur. Tesila, pl. Pelesul, jud. lur-PriseceT. proprietaritl mal sunt $4.
Prahova. Vite : 1074 bol, 828 vacr, z 5
Rusului (Valea.), vale, in jud. taurr, 413 viteT, 817 caT, 2 ma-
Rusul, munte, in partea de V. a Ialomita, pl. Borcea, ce se intinde gan', 3204 oT, 213 berbecT i 581
com. Tesila, pl. Pelesul, jud. Pra- pe teritoriul comunelor Jegalia rimatorT,
hoya, ce serveste de izlaz. Socariciul. Izlazul locuitorilor e de 2000
hect.
Rusul, unul dintre piscurile mun- Rusani, sat, fácind parte din com Drumurf: la Jugureanul, spre
telur Bourul, jud. Suceava, com. rur. Parepa, pl. Cimpul, jud. Pra- S.-E. trecind pe Valea-Calmatu-
Bogdanesti. hoya. iulur si pe la Movila-I. opa (5 kil.) ;
la com. Ciocile, spre S., trecind
Rusul, munte, intre com. Brosteni, Rusava, prival, j ud. Braila, com. pe la crucea Petroiul, de aci pe
Sarul-Dorner si Dorna, jud. Su- Chiscani, intre Dunarea-Veciffe linga movila mare, drept la ho-
ceava, avind 1540 in. altitudine. Dunarea-Vapoarelor, in drep tarul mosier prin movila Geme-
tul orasulur Braila ; pleaca din nile si de pe la mosia Macover
Rusul,pddure, in intindere de 3095 DunareaVechTe maT sus de pri la hotarul mosier Ciocile (16 kil.);
hect., proprietatea statulur, fa- valul Scurtul, face o curiosa spre la Strimbul, spre N.-V., trecind
cind parte din marea padure S.-E. si se uneste cu o ramura podul pe Cilmatuiul si la stinga
Corbi, pl. Nucsoara, jud. Mus- a privalulur Scurtul Ruga Teze- in linia dreapta prin proprietatea
cel, formata din zo trupurT: rul Borcea. locuitorilor, peste apa Striinbul
Preotesele, Bindea, Zanoa- (4 kil.); la gara Faurer, trecind
ga, Papaul, Rusul, Platica, Aluni- Ru§eni, numirea vechre a satulul prin Strimbul i Surdila-Greci ;
sul, Padurile i Cringul, avind Manastirea, com. Dagita, pl. Si- la Macoveiul, din jud.Buzall, spre
toata o intindere de 17530 hect. retulc1.-s., ¡ud. Roman. Vezr MI- S., prin padurea Rusetul; la com.
nastirea, sat. Sorga, jud. Buza0, spre V., pe
Rusul-d.-j., trup de perdure, al sta- linga Movila-Rusetulur si pe lin-
tulur, pendinte de com. Tesila, Rusetul sati Rusetul - MArgi- ga. tirlele Scarlatesti ; la Braila,
pl. Pelesul, jud. Prahova, care, neni, com, rur., in jud. Braila, spre N.-E. (73 kil.).
impreuna cu trupurile : Gilma, pl. Calmatuiul, asezata pe ma-
Carabanul - Cu - Boaia, Lacurile- lul drept al Oler Calmatuiul, Rugetul, sat, pe muchea platouluT
cu-Rusul, Prislopul, Podurile peste care este un pod in drep- de S. al jud. Braila, com. Cu

www.dacoromanica.ro
RUETUL 300 RUV

acelasT nume, la 73 kil. spre S.-V. apartinea cgminaruluT Gh. Bog- lasT nume, situat intre titirite Si-
de orasul Brgila. Poartg acest dan. (Condica Liuzilor). Tetul i Bistrita. Are o populatie
nume de la movila Rusetul. Are Se mgrgineste la N. cu com. de 712 suflete ; o scoalg mixtg;
o pozitie frumoasg, predominind Letea, la S. cu comunele Valea- o bisericg, clgditg in 188 1, de-
prin ingltimea mucheT pe care Seacg si Tamasi, la V. Cu com. servitg de I preot i I cintgret ;
e asezat satele de prin prejur. Dealul-Noil, la E. cu comunele 6 circiumT.
La 1879, s'a mgrit Cu ocazia Bohociul si Leca. Este udatg de Vite : 530 vite marT cornute,
improprietgrireT. riurile Bistrita i Siretul si de 53 cal §i 159 pord.
Vatra satuluT este de 204 hect. piriul Bgltata i brgzdat de dea-
Are o populatie de 1750 su- lurile Furnicari, Bgitata si altele. Ru§i, sat, in jud. Roman, pl.Fun-
flete si 343 case; I I circiuml; Are o populatie de 1203 su- dul, com. Rosiori, spre E. de
2 lipscgniT; o brutgrie; o moarg flete ; o scoalg mixtg, care func- ' satul RoOori si la 200 m. de eli.
cu aburT; 2 bisericT, una vechTe tioneazg de la 1864 in satul Rusi, pe piriul Rusi. Are o populatie
ziditg la 1780, de Manclache Chi. si la care in 1899-900 ati fost de 567 locuitorT ; o bisericg or-
riacescu Cu locuitoriT, si alta, inscrisT 59 elevT ; 4 bisericT : 3 todoxg de zid si una catolicg
reziditg de Domeniul CoroaneT la ortodoxe, in satele : Rusi, Bgl- de lema; o scoalg mixtg, fre.
1885, deservitg de 2 preotT, un tata si Izvoarele si una catolicg, cuentatg de 48 elevT (1899-900).
cintgret si un paracliser; o scoalg in Izvoarele ; 9 circium1 si 5 Se face iarmaroc in cea din.
mixtg, infiintatg la 1856, fre- morT de apg. Duminecg din Octombrie.
cuentatg de 70 elevT (1899 900). Dupg legea ruralg din 1864 Inainte se maT numea i Rusi-
Scoala are localul säü propriti, improprietgrit 131 locuitorT, VIgdicgT, cgcT apartinea din ve-
dotat de administratiunea Dome- cu 443 fgIcT pgmint in taring. chime EpiscopieT de Roman.
niuluT Coroanet Teritoriul com, are o intin- Forma o si ngurg com., Rusi, ping
Vite marT sunt: 817 caT, 2 dere de 2949 hect. ProprietarT cind, la infiintarea satuluT Ro.
asinT, 2330 vite marT cornute, sunt fostiT clgcasT si vechiT rgzesT. siori s'a unit cu acesta, formind
3204 oT, 9 capre i 584 rimgtorT. Totalul pgminturilor de cul- com. Rosiori.
La 500 m. spre N. de sat, pe targ este de 1401 hect.
tgrmul sting al CgImgtuiuluT, in Pgdurea ocupg o suprafatg, Rtni, sat. VezT Heresti, jud. Su-
luncg, este armanul administra- pe riul Siretul si pe canalul fa. ceava.
tieT CoroaneT, cu case de locu- briceT de hirtie de la Letea, de
intg pe o movilg i magaziT sis- aproximativ 300 hect. Ruqi, set Ro§iori, sat, pe mosia
tematice pentru producte. ViT sunt pe o intindere de cu acelasT nume, jud. Suceava,
34 hect. com. Uidesti, asezat pe tdrmu-
Ru§etul, pildure de tufg, la 51/a Vite : 925 vite mar7 cornute, rile piraielor Mediasca i Rusi.
kil. spre S.-V. de satul Rusetul, 72 caT, 628 °Y Id 210 pord. Vatra satuld ocupg 12 fgIcT,
jud. Brgila, pe hotarul de S.-V. Budgetul com. e la veniturT cu o populatie de 418 suflete ;
al com. Rusetul si in intindere de 7401 leT, 89 banT si la chel- o bisericg cu hramul Sf. Arch.
de 176 hect. tuelT, de 4402 leT. Mihail i Gavril, clgditg de V.
Comuna este strgbgtutg de Adamache, deservitg -de i preot
Ru§i, com. rur., in jud. calea judeteang Bacgii-Pgrincea, cintaret.
pl. Bistrita-d.-j., asezat pe ma- si, pe la V., de calea feratg si de Mosia e proprietatea Acade-
lurile Bistriter si ale Siretultd, la cea nationalg Focsani.Bacgil. mia Romine, cgreia a fost fa-
confluenta lor. E compusg din Distantele : la Bacgd, capitala cutg danie de fostul proprie-
5 cgtune : Rusi, resedinta, Coteni, districtulul, 8 kil.; la com. Leca, tar Vasile Adamache. Are o in-
Furnicari, Izvoarele i Bgltata. 20 kil.; la com. Dealul-Noil, 17 tindere -de 600 flIcT, din care
Se compunea inainte din : Rusi- kil.; la com. Letea, 3 kil.; la 330 falcl cultivabile, 70 fgIcT
IuT - Mugulet, Rusi -I uT - Giuscg, com. Buhociul, ii kil. ; la com. pgdurT, roo ala fina t restul
Rusi.luT-Hociung, Fundul-Bog- Valea-Seacg, resedinta plgseT, 22 neproductiv.
dan (in vechime Jgeni), Izvoarele, kil.; la com. Tamasi, 5 kil. ImproprietgritY la 1864 sunt :
Bichinzul, Bgltata, Cotini i Fur- 30 fruntasY, 32 pglmasT si 15
nicari. Ru§i, sat, in jud. Bacgii, pl. Bis- codasT, sapinind 211 fgIcT
Mosia Fundul din adeastg com. trita-d.-j., resedinta com. cu ace- 24 prgjinT.

www.dacoromanica.ro
RUg 301 RUFAVATUL

DrumurY principale sunt la Proprietatea mogeT e a d.luT La 1864 s'a dat la 160 locui-
Fotiigi (2 kil.) g la Uidegi (4 Gh. Herescu, a d-neT Maria N. torT o suprafatg de 480 hect.
kil.). Holban g a erezilor defunctuluT POdurea este pe o suprafatg de
In 1803, pe moga Rogori, a Enachi Lepgdatu, 150 hect. Arenda anuaig este de
stolniculuT Ianache Botez, ere' Are o bisericg, cu hramul Sf. 35000 leT.
18 liuzT, plgtind 280 lei bir a- Mihail g Gavril, cu un clntgret Are o bisericg, o coalg, casa
nual, la cate se adgogeall linzi1 si un pAl4mar, micg, de lemn, comunalg, precutn i o moarg
ot tam 21, platind 316 leT bir fgcutg in 1801 de Emanoil Cio- cu aburT vechTe. (VezT comuna
pe an. (eUric. a, vol. VII, p. 251). martan, fostul proprietar. Rug-luT-Asan).
SgteniT improprietgritT ari: 338 Aceastg proprietate era tnain-
Ru§i ski Ru§i-Vidra§culuf, sat, hect. g 'o ara pImint, lar pro- te de 182f a unuT pa§A turc, care
in jud. Tutova, pl. Tutova, corn. prietatea : 753 hect. cimp si 716 se numea Asan ; acesta era g
spre E. de tirgu,orul hect. si io ara pIdure, cu maT proprietar al ToporuluT.
Puiegi, pe piriul Iezerul. Are multe emite de arborT, intre caer Ad i se facebllciü cu obor de
538 locuitorT §i 125 case. dorninà: fagul, frasinul, venisul, vite, de doug orT pe an, la 23
plopul i mesteaanul. Aprilie §i la 20 Iulie.
Ru§l, subdivizie a cdt. Costinegi, Piriul principal ce curge pe
In jud. Bacäìl, pl. Tazlgul-d.-j., mosie e Verichia. Piatrg calca- Ru§i-Sträteni, parte a satulut
com. Sgnduleni. ricg i silicioasI se aflg in mare Lozna, jud. Dorohoiti, pl. Ber.
cantitate. hometele, com. Lozna.
Ru§i, parte din satulPorce§ti, jud. Hotarele moger sunt cu Za- Proprietatea apartine proprie.
Roman, pl. Siretul-d.-j. VezT mostea g taruluT mogeT Lozn a.
Porcegi, sat. Locuitoril improprietgritT ati
Ru§i-lui-Asan, com. rur., jud. 443 hect., 98 ariT, cimp, iar par-
Ru§i, sati Cotul-Ru§ilor,mahala, Vlwa, pl. NeajlovuluT, compusg tea inoieT este de 433 hect., 96
in jud. Tecuciti, satul Homocea, din cgtunele: Rug-luT-Asan, ariT, cimp i 109 hect., 85 ariT,
numitg ast-fel pentru a a a fost mahalaua Cunegi, si- pgdure.
locuitg de o colonie de Rug ve- tuatà pe partea stingA a platouluT
nitT din Galitia pe la 1798. Glavaciocul, din sus de BOlgri, vechia numire
la 46 kil. de Giurgiti, la io kil. de a satulur Rug, din com. Ro.
Ru§i, paure, in jud. R.-Sgrat, pl. Obedeni re§edinta plAgT Glava- pl. Fundul, jud. Roman.
Marginea - d. - s., com. Slobozia, ciocul.Neajlovul i 1a40 kil. de (VezT Rug, sat, in pl. Fundul,
fOcind parte din pgdurea Rogozul. Bucuregi. com. Rogori).
Are o populatie de 909 su-
Ru§i, pIruil, izvorege mal' la N. flete; o bisericg, cu hramul A- Ru§i-VlaclichI, mofie a statuluT,
de satul Rug, jud. Roman, pl. dormirea -MaiceT-Domnultd, de- fostg proprietatea EpiscopieT de
Fundul, com. Rogori, curge de servitg de i preot §i i dascäl; o Roman, jud. Roman, pl. Fundul,
la N,-E. spre S.-V., udg satul §coalg mixtl, frecuentatg de 34 com. Rogori, arendatg Cu 14110
Rug, primege pe stinga piriul lagetT §i 7 fete (1899-900); 4 leT anual.
MisihOnegilor, inarcat cu piriul cîrciumL
Strimba i apol trece pe teri- Are o osea care merge la Ru§i-Vladicaf, pda'ure, proprie-
toriul jud. Bacaìí, unde se varsg Giurgiti, pe la COmineasa, g la tatea statulta, fostO proprietatea
in riul Siretul, de a stinga. Bucuregi, pe la MihAlegi. EpiscopieT de Roman, In jud
Pe teritoriul com. trece valea Roman, pl. Fundul, com. Ro-
Ru§i-Bojica. Vezt Pircovaci, sat, Milcovul, ce vine de la podul gori, in intindere de 800 hect.
com. Deleni, jud. Boto§ani. Ciobanul g duce la Letca-Noug.
Ru§iavätul, com. rur., in jud.
Ru§i-Ciomortanul, sat, cu 412 Ru§i-luI-Asan, ciitun, pendinte BuzguluT, pldiul Buzgul, situatà
suflete, format din sgtiparele de com. cu acelag nume, pl. Neaj. pe malul sting al riuluT Buzgul §i
Corpaci Badragi, pe moga lovul, jud. Vlaca, proprietatea d'alungul piriinuluf Rugavgtul,
cu acelag nume, com Zamostia, d-luT Gr. GrajdOnescu. Supra- la 46112 kil, de oragil Buzgul.
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti. tata mogeT este de 1180 hect. Limita, la N., incepe din Mu.

www.dacoromanica.ro
RUslAVATUL 302 R14TI

chea-Chilielor, pe care merge de padurT, livezT si fin*. Din Ru§iavätul, frirtia,r, in jud. Bu-
pan& in Virful-DinteluT ; la E., minerale poseda sane, pleura, zati, com. Rusiavatul; incepe
se lasg din Dinte pe Muchea- lignita si fier ; are mal multe de la Lgcatusul, primeste izvoa-
Inaltg (hotar despre Pietrareni), sorginy de apg sulfuroasg rele pleacg din Muscelul-Ti-
ja pe marginea padureI Ursoaea, piatra de var de o calitate su- gan si din Piatra-Bpncilor, uda
pana intilneste Izvorul-SariI, con- perioarg. in lung com. Rusiavgtul si se
tinua pe izvor in jos pe lingg Are un tirg anual la 15 August. varsa in riul Buzan'.
muntele Sarea-lui-Buzati, pana da Cal' de comunicatie sunt :
in riul Buzau ; la S., urmeaza seaua Rusiavatul-Mgracineni, un Ru§iavitul, pîrîiçz,, jud.
marele arc fgcut de riul Buzgul vad insemnat peste Hui Buzall incepe a se forma in pgdure
pana la gura izvoruluT Tega; la alte drumurI naturale. Snatarul, se incarca cu o altg
V., urca pe izvor pana la sor- Vite: 532 boT, 191 vad, 185 viroagg, ce 'l'ese din pgdurea
gintea, apoT pe marginea mosieI vitel, 3 bivolI, 7 caI,, 12 epe, Gomesti,! com. Costesti, si se
Cretuleasca (Maruntisul) si ho- 2 minjI, 1400 oI, 168 capre varsg in CAlm4uiul, in fata cat.
tarulur Sibiesc (Patgrlagi), ajunge 153 porcI. StupI 214. Albesti, din com. Albesti.
In Muchea-Chiliilor. Comuna e foarte vechie ; sa-
E formatg din cgtunele Mus- tele Rusiavatul, Ripile i Ur- Ru§ilor (Iazul-), iaz, in gura
celul-Tigan, Paliciul, Ripile, Ru- soaia existati in secolul XVI. Lo- VgeI-Rusilor pe mosia Rguseni,
siavgtul, Tega si Ursoaia, cu o curi denme de vizitat are: Manas- jud. Botosani, com. Cominda-
populatie de 2670 locuitorT. tirea Cirnul, Drumul-DoamneI- resti. Se scurge in Jijia prin Orla
Are o scoalg In cgt. Rusia- Neaga, apoI muntele Dintele Durducul. Contine peste si putin
vatul, frecuentata de 34 elevY; Sarea-luI-Buzati. In apropiere de stuh.
6 biserid, deservite de 3 pre- Cirnul, la Lacul-CirnuluT, s'a dat
otr, 3 cintareff si 2 paracliserI; in 1821 o crinceng luptg intre Ru§ilor (Valea-), vale, in par.
si din care catedrala e cea cu Turd i EteristI. tea de N.V. a com. Comind.1.-
hramul Adormirea MaiceT Dom- resti, jud. Botosani, pe mosia
nuluT ; 12 circiumT. Ru§iavAtul, cdtun, de resedintg, Rguseni.
Are o suprafatg de 4561 hect. al com. Rusiavatul, iud. Buzati,
din care 1700 arabile, 1340 pg- cu 670 locuitorl si 158 case. Ru§inari, mahala, in com. rur.
dure, 361 fineatg, 614 izlaz, 237 Are subdiviziile: Blidea si 01- Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Me-
livezI, I vie si 308 sterp. Pro- teanul. hedinti.
prietay maY insemnate sunt: Ur-
soaia- Tiganesti, Tega (statul), Ru§iavätul, mo,sie, in jud. Buzati, Ru§ti, pichel de granild, pe mar-
Rusiavatul si Ripile (particulare). com. si cät Rusiavgtul; are 600 ginea Dungrer, jud. Mehedinti.
Terenul este accidentat_ prin hect, din care 160 pgdure, res-
multe colinc si muntY, acoperitI tul aratura, livezI, finete i izlaz.

www.dacoromanica.ro
Saac i Nuc§eteasa, numirf ce drumul comunal Agi-Ghiol-Sari- mune rurale:$1 anume : Balasoe-
se dad com. urb. Urlati, pl. Cri- Chioi, trece pe litiga satul Sa- ni, Berceni-Dobreni, Bolintinul-
covul, jud. Prahova. Aceasta se bangia, $1, dupa 6 kil. de drum, din-Deal, Bolintinul - din - Vale,
constatá dintr'un hrisov al luT se deschide trae° bala mica, Bragadirul-Bulgarul, Buda - Pri-
Duca-Voda., prin care hrisov se dependenta a laculd Razimul. niceni, Ciorogirla-Dirvari, Coli-
da in posesiunea preoteseT Ana ba$1, Copaceni- d. - s. - din - Vale,
a preotulur Dimitrie Stancu Lar- Sabarul, p/asd, jud. Ilfov. Ocupa Col:4cent - Mogo$esti, Cornetul,
giu mo$ia Nec$eteasca esa le partea de S.-V. a judetuluT. Se Crete$ti Sinte$ti, Dara$ti, Do-
fie lor odiA i copiilor lor in margine$te la S. V. cu jud. Vla$- breni - Cimpurelul, Domne$ti-d.-
Urlati, ce se chiama $i Nec$e- ca $1 o parte din plasa Oltenita; s., Domne$ti - Caltuna, Flores-
teascal. la E., cu plasa Negoe$ti $ipim- ti, Gostinari, Graduar, Jilava -
bovita $1 la N., cu pIasa Zna- Merlari, Magurelele, Ogrezent-
Saac, judel desfiintat la anul 1844. govul $i parte din plasa Dim- Hobaia, Prisiceni - Buturugeni,
Vez! Sacuent. bovita. Poenari, Pope$ti-Bicul, Slobozia-
Este udata de la N.-V. spre Clincent, Stoene0-Palanga, Stra-
Sabangia, sat, jud. i pl.
in S.-E. de riul Arge$ul, care for- i ni-Dobreni, Tantava, Tiglnia-
Tulcea, com. Agi - Ghiol, a$e- meazA, de la com. Coliba$i, li- Crivina, Vara$ti-Obedeni $i
zat in partea de S. a pla$if $i mita intre jud. Ilfov $i Vla$ca si tejul-Nefliul.
a comuneT, pe malul de V. al de riurile Rastoaca $i Ciorogirla, Are 0 populatie de 49993 su-
laculuT mineral Agi- Ghiol. Se care se impreuna la com. Virte- flete, locuind in 10410 case $i
margine$te la N. cu cat. Agi- jul $i se varsa In riul Arge$ul 149 bordeie ; 6c bisericT, deser-
Ghiol, la S. cu Sari-Chioi, la V. la com. Izvoarele, sub numele vite de 90 preotT ; 41 scoale
cu Concaz, la E. cu lacul Razi- de riul Sabarul. rurale (I de catun i 40 mixte),
mul. Are ointindere de 580 hect., Intinderea pla$if e de 62422 frecuentate (in 1899-900) de
din care 45 hect. ocupate de hect., din care statul $1 proprie- 2101 elevT; 4 morT cu abur!,
vatra comuna. Populatia, in ma- tarii ati 38073 hect. $1 locuitorir, 2! morT cu va., 8 poverne, 3
ioritate romina, e de 89 fami- 24349 hect. zalhanale, 65 podurl statatoare
liT, sai1 502 suflete. Are o bi- In plasa sunt 3 baltI $i 8 he- $1 26 ma$inT de treerat cu abur!.
cu hramul Sf. VoevozT. lestaie. Vite 6391 caT $i Tepe, 102
Riul Sabarul, care trece prin armasarT, 12308 bol, 6072 yac!,
Sabangia, vale, in jud. i pl. mijlocul eT, o strabate in lung, 2906 viteT, 663 taurT, 257 bi-
Tulcea, pe teritoriul comunet de la N.-V. spre S.-E. $i curge volt, III i bivolite, 369 capre,
Agi-Ghiol, $i al catunuluf saa printre riurile Arge$ul i Dim- 3942 pord $i 37146 oT.
Sabangia; izvore$te din dealul bovita aproape paralel cu ele. Comerciul se face de 28 han-
Cau$ul-Mare, se indreapta spre Re$edinta pla.$ir este in com. git $i 223 circiumarT.
N., pe linga. dealul Pietrosul, taie rur. Domne$ti - d. - s. Are 32 co- Locuitorl improprietaritT sunt

www.dacoromanica.ro
SABARUL 304

6218 si neimpropriearitT, 6105. Sabarul-Mare, fost sat, in jud. E udata de Bistrita i Sabasa,
EI posed5. 6019 plugurT: 4751 Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. cu afluentiT lor.
Cu bol si 1268 cu cal ; 7856 care Vela, ce compunea, impreuna Mosia face parte din Ocol. I
carute : 5744 Cu bol si 2112 cu satul Sabarul-Mic, actualul Silvic al DomeniuluT Coroanel.
cu cal. sat Sabarul. Se mal numea Su- Are o suprafata de 8216 hect.,
Caile de comunicatie sunt : ca- harul-Mare. AzT este mahala in din care 6020 hect. padure, 960
lea ferata B ucu res ti-Giu rgi , care satul Sabarul. hect. cultivabile, 1200 hect. fi-
trece prin Jilava si Vidra ; calea nat i restul de 36 hect. sterp.
judeteana Bucuresti - Oltenita, Sabarul-Mic, fost sat, in jud. ImproprietaritT in 1864 si 1879
care atinge numaT o mica par- Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. sunt 113 locuitorl, stapinind
te din plasa Sabarul, partea de Vela, ce compunea, impreuna 4111/2 ala
E., pe l'higa com. Berceni ; calea cu satul Sabarul-Mare, actualul Piscurile cele mal insemnate
nationald Bucuresti-Giu rgia, care sat Sabarul. Se maT numea Su- de muntl de pe teritoriul com.
intretaie calea ferat5. la Giurgia, harul-Mic. AzT constitue o ma- sunt : Arsita-Ungurulul, Lacurile
t'Are Bucuresti si Jilava i stra- hala in satul Sabarul. (1320) i Gherghea (105 o).
bate aceasta plasa de la N. spre Pentru exploatarea mosieT, de
S., trecind pe linga satul Copa- Sabarul sati Drumul - S'Are!, cind aceasta face parte din Do-
ceni ; calea mixta Bucuresti-Ale- drum vechig, jud. Iasi, ce se in- meniul CoroaneT, s'a construit
xandria, care trece prin satele : tinde de la Letcani, din drumul o linie ferata ingusta, de 20 kil.
Bragadirul - Bulgarul si Buda ; mare al IasuluT, spre N., pana DrumurI principale sunt : la
calea judeteanA Bucuresti-Cra- in satul Iepureni, din com. Ra- Borca (trece mima peste Bis-
iova, care trece prin satele Clin- diul-MitropolieT, i apol spre E., trita), la Farcasa (6 kil.) si la
ceni i Prisiceni ; calea judetea- pe culmea dealuluT, prin satul Malini (44 kil,).
na Bucuresti-Pitesti, care trece Popricani, pana in valea Miel, la In 1803 mosia Sabasa, parte
prin satele Bolintinul-din -Deal podul stinceT. Pe acest drum a manastirel Slatina si parte a
si Bolintinul-din-Vale. se transporta in trecut sarea, manastireT Rica, avea 55 liuzT,
La Domnesti-Caltuna este o de la Ocna la Sculeni, pentru platind 888 leT bir anual, a ca-
judecatorie de ocol. *Basarabia. ror alisveris este cu oT, scindurl
La Domnesti-d.-s. este un oficia si alte lemne si Cu sucmane, ne-
telegrafo-postal, afara de cele ale Sabasa, com. rur., in partea de avind loc de hrana i hrana lor
cala ferate, de la Jilava i Vidra. E. a plaseT Muntele, jud. Su- o aduc pe cal din alte pártT.,
ceava, la 62 kil. spre V. de (cUricar.», VII, p. 156).
Sabarul (Suharul), sat, cu 226 Falticeni, in lungul piriuluT Sa-
suflete, in jud. Dolj, pl. Dum- basa. Se margineste la E. cu .Sabasa, pi« j ud. Suceava, izvo-
brava-d.-j., com. Vela. com. Malini, laV. cu com. Borca, reste de sub Muntele-Lung, com.
Inainte era despartit in dou5.: la S cu com. Farcasa si la N. Brosteni, i, dupa un curs de 22
Suharul saa Sabarul-Mic si Su- cu com. Madeiul 5i Brosteni. kil., in care a invirtit 3 moriste,
harul saa Sabarul-Mare. E formata dintr'un singur sat, si o pita, se aruncd in Bistrita.
cu o populatie de 822 su- Are de tributari din dreapta:
Sabarul, ria, format din piraiele flete. piraiele Secul, al-StineT, al-Capi-
Ciorogirla si Rastoaca (v. a. n.). Budgetul com. e la veniturT tinelor, al-Colibel, al-Gemenilor,
Aceste Oraje unindu-se la S. de 11300 leT 5i la cheltuelT de Piciorul-Scurt, Corauta, al-Bolo-
de com. Virtejul, jud. Ilfov, 11070 leT. hanuluT, Frasina si al-BisericeT ;
formeaza riul Sabarul, care se Vite sunt : 30 cal, 102 bol, iar din stinga piraiele Sdbasita,
varsa in riul Arges, intre cat. 108 yací, 1503 oT i 420 porcT. Fintina, AlAuta, Breaza,
Ghimpati si Izvoarele. Locuitorif se ocupa cu plu- Baba, Ungurul-d.-j., Un-
Ud5. catunele : Sintesti, Cre- garitul si exploatarea padurilor. gurul-d.-s., al-Scorusuld, al-Min-
testi, Vidra, Straini - Dobreni, Are o biserica de lemn, res- zeT, al-lul-Nita, Cocozisul, al-luT-
Dobreni, VarAsti si Obedeni. taurata din noa de Adm. Dom. Bra.niste i al-Padinilor.
Apa SabaruluT are un curs foarte Cor. in 1889, cu hramul Sf.
iute ; albia sa e ingusta i niel- Dumitru, deservita de I preot Saca, com. rur.; cdtun, jud. Gorj.
°data nu seaca. 5i 2 cintaretl ; o scoala mixta. VezT Seaca.

www.dacoromanica.ro
SACA-DE-CIMP 305 SADOVA

Saca-de-Cimp. Vez! Seaca-de- Sadina, catun, pendinte de com. TiganI, com. Sadova s'a format
Cimp. Cirtojani, pl. Neajlovul, jud. In urma cladirel mAnAstireT Sa-
Vlasca, situat pe valea Drim- dova, la 1633, de catre Tiganii
Sacar-Bair, deal, in jud. Tulcea, bovnicul, din jos de Cirtojani, robT, a! egumenilor i a! cAlu-
pl. IstruluT, pe teritoriul com. pe proprietatea statului Sadina- garilor acesteT manAstiri, dupa
Ciamurli-d.-s., cat. Camena. Se Cirtojani, cu care se arendeazA. ce ail fost pusi in libertate si
desface din dealul Ciamurli; se Are o bisericd, deservita de Ii s'ail dat pamint.
intinde spre N. intr'o directie un preot si un cintAret. Comuna Sadova se compune
de la S.-E. spre N.-V., braz- La 1864, s'a dat la 160 lo- azi dintr'un singur cAtun, nu-
dind partea nordicA a plAsiT si a cuitorr, irnproprietäriti dupa le- mit Sadova ; lar intre anii 1875
comuna. Pe la poalele sale nor- gea rurala, o suprafata de 640 76 coprindea catunele : Da-
dice curge piriul Slava-Ruseascl. hect. mian, Piscul si Rletul.
Are un virfpietros de 260m., do- In com. se afla. manastirea
minind piriul Slava-RusA, manas- Sadova, com. rur., jud. Dolj, pl. Sadova, edificata de Mateitl Ba-
tirea Uspinia si satul Camena. Jiul-d.-j., la 48 kil. de Craiova sarab, pe la anul 1643 in amin-
Este acoperit in toata intinderea si la 6 kil, de resedinta plAsii. tirea rezbeluluT cu Turca (v. Sa-
numai cu paduri. Este situatkparte pe un loe dova, manastire); o scoalA pri-
ses numit Sadova, lar parte pe mara mixta, frecuentata in anul
Sacar-Bair, deal, in jud. Tulcea, costisa dealulta Sadova. 1899-900 de 88 copif. Scoala
pl. Babadag, pe teritoriul com. Se invecineste la N. cu te- de bgetI e ad i din 1865 si de
rur. Atmagea. Are o directiune ritoriul com. Caciulatesti ; la S., fete din 1888.
generala de la N.-V. spre S.-E., cu com. Piscul; la V., cu mosia Populatia comunei Sadova se
brAzdind partea nord-vesticA a Coroanel Sadova ; lar la E., cu ridica la 1415 suflete, din care
plAsii i cea vestica a comuneT. com. Damian. 746 barbatI si 669 femei.
Este un nod central, de unde Terenul com. este parte ni- Dupl legea rurall din 1864,
pornesc maT multe ramificatiI sipos, parte accidentat de dea- sunt impamintenitl 339 locuitorT,
In diferite directiuni: Taslic- lurT, dintre care maT insemnate : din carT 293 Cu pamint arabil
Bair la V., Topologul la S., Ghi- Dealul-Aninilor i Dealul-Tolel, locuri de casA., lar 46 numaT
obilche la N. Virful san, At- cu directiunea N.-S., ati o inAl- cu locuri de casa. Dupa legea
magea, inalt de 400 m., este Orne de 30-40 m. si sunt goale; din 1879, sunt 2 insurMei Im-
dintre cele mal inalte din Do- dealul Bostanele, cu directiune proprietdriV.
brogea. Este acopent cu padurT E.-V. si cu o ind4ime de 30-40 Suprafata comunel este de
intinse i pasurd frumoase. m., acoperit cu vii si locurr arate. 3372 pog., din care vatra satului
Cele 2 d'intli dealud formeaza ocupa 216 pog., pArnintul arabil
Sacar-Dere, alt nume al piriului iar cele de al 3-lea, 1367 pog., fineta 400 pog., izlazul
Slava-Cerchezeascl, jud. Tulcea, valea piriulul Sadova ce are 361 pog., i terenul sterp 28 pog.
pe care II poarta de la izvorul directiunea E. spre V. si valea In comuna Sadova se afla o
sdu pana. in dreptul satuluI At- Gheta. singurá mosie a Coroanei; in
magea. E udatA de piriul Sadova, nu- intindere de 16600 hect. ara-
mit si Piriul-Morilor, ce izvoreste bile. AceastA mosie apartinea in
Sacoti, sat, fAcind parte din com. in dreptul moriT GainAreasa, din trecut statului si se intinde si
rur. Milostea, pl. Oltetul-d.-s.,j u d. E. com., curge de la E. la V., in com. Piscul, unde are 618 pog.
Vilcea. Are o populatie de 70 loc. prin Valea-Piriului salí Valea- Se gAseste In comuna padu-
Sadovei si se pierde in niste rea Sadova, ce apartine Coroa-
Sadic (Ati-Sadic), ruinele unza smircurl din mosia Coroanel Sa- nel, iar in trecut apartinea sta-
sat, in jud. Constanta, pl. Si- dova, in apropiere de movila tuluT. Suprafata sa este de 2753
listra-Noul, pe teritoriul com. Bostanele. Are un pod in drep- hect. Este situatA pe mosia
rur. Hairam-Chioi, situate In par- tul moarei Podul. Izvorul sati Sadova, pe valea riulul Jiul,
tea meridionala a pl. si a com., ce se afta in com. Damian, trece pe !higa comunele : Clciu-
la 200 m. de hotar. Prin apro- poartä numele de Damian. lAtesti, Sadova i Piscul. Padurea
piere trece drumul comunal Do- DupA cum spune legenda, lo- este amenajatl si populatl cu
cuzaciHairam-Chloi. cuitorii comuneT fiind maT tos! urmAtoarele esente : stejar, ulm,

39
15940. Morolo Diclionar Geografic. V'ol. V.

www.dacoromanica.ro
SADOVA 306 SAELELE

artar, fag, jugastru, anin si sal- ail biltut pe TurcY la Schela CiobanuluY, Podul i Bostoanele. Apartinea
unde avind mare strimtoare de ciltre din§iY mal in ai nte statuluT. PAdurea are
cie ; predomina stejarul.
In douit rindurY §i sclipind Cu toatd oastea
Viile in intindere de vre o o intindere de 2753 hect., este si-
tntru acest sf tat loca § ce era fdcut o bi-
200 hect. de pe mosia Sadova, serial. de lemn, unde locuiati vreo citl- tuata pe Valea-JiuluT, care de la
apartin locuitorilor din com. va pdrintY cdlugdrY, §i dupit' sfir§irea rdz- N. la S., trece pe llaga Caciulesti
Damian. LocuitoriT din Sadova boiuld alt zidit aceastit Sf lnt l Dum Raeti, Piscul, Sadova si Listea-
ati 18 pogoane vie pe mosiile neziascd Mitndstire, dupd cum se vede, va. Este amenajatA si se exploa-
la anul de la ztdirea lumeY 7141, ah' In- teazA sistematic. E populata cu :
lor. frumusetaeo §iail trithrit'o Cu mo§iY
Pe mosia DomeniuluI Coroa- veniturY pentru vecYnica pomenire i ph-
ulmI, frasinT, alunT, artarT, aninI,
neI, pe apa Sadova, se gAsesc rintilor cdlugdrY pentru hrand i tmbrd- salciT, jugastri i mal cu seama.
6 morl de alza: GainAreasa, Ra- cdminte. 1633 August 26. stejarT.
coviceanca, Alesteul, Saraceaua,
Inscriptia din altar este ur- Sadul, nuil, jud. Gorj, plaiul No-
Podul i Bostoanele.
matoarea: vaci, izvoreste din muntele
CirciumI sunt 9. Comerci-
antI 13. Acest sfint altar fiind maY de tot stricat, drul, in directiunea N.-E.S.-
Calle de comunicatie sunt : derdpilnat, zidirea cit §i zugrdveala ; V., desparte Culmea-SaduluT de
calle comunale vecinale ce duc cu Indemnarea Sfintief Sale Pdrinteld a MoldovisuluT si se varsa in
Kir Iosif Episcopul SavastieY, de cuviosul DO, la comuna Bumbesti.
la Damian, la Piscul si la Gin- Ieromonach Parisie, Egumenul Sfintd Mil-
giova. Aceste 3 drumurl at o lun- s'ait reinoit §i s'ad tnfrumusetat
Valea este ingusta ; cea maT
gime de 1420 metri in Sadova. precum se vede, in a doua Domnie a mare largime o atinge la gura
Mal sunt alte drumurT naturale prea Indltatuld Doro Mihaid Voivod sa i aci nu trece peste 8o m.
In lungime de 3650 m. pdstorind turma Id Christos Kir Albia propriù zisA a SaduluI
Filaret, Episcopul RimniculuY-NouluY are o largime de vr'o 40 m. ; fun-
Budgetul comunei e la veni-
Severin.Dascitlul zugrav fijad d-luT Gheor-
turl de 6405 leT, si la cheltuelI, ghe ; Portar, I. Stefan Popa.
dul e bolovanos, tarmurile san-
de 6121,53 leT. A niT de la Hristos, 1792, Septembrie 30. coase si ripoase. Are apa in tot
Vite marl cornute 118, oT timpul anuluT si pe dinsul se
140, caT 9, porcI 40. Linga manAstire se afla o gäsesc maT multe instalatiunT in-
bolnita aproape darimata dustriale : joagare de tAiat che-
Sadova, sat, jud. Dolj. VezT Sa- parásita. Nu poartA niel' o in- restea si turbine sati fAcae de
dova, com. rur. scriptiune si se zice el a fost macinat.
t'Amad o data cu manastirea Aproape de confluenta sa este
Sadova, ~basare, jud. Dolj, pl. si ca servea pentru ingroparea un pod de piatra peste care so-
Jiul-d.-j., com. Sadova, imprej- calugdrilor. Era imprejtnuità ca seaua nationalá Filiasi-Pietrosani
muita cu zid (cetate) si chiliT. cetate, din care se maT vad stilpiT. trece acest
Este fondatá de voivodul Ma- Alte urme de cetate sunt ve-
teiü la anul 1643, si s'a chile fortificatiT din jurul ma- Saegil (La-), vechie numire a cdt.
relnnoit de Egumenul Parisie, in nästird i bolniteT. Ad se zice Trestia, din com. Trestia, jud.
a doua Domnie a luT Mihail ca este imormintat la fereastra Buza.O.
Sutu, la 1792. E deservita de 2 stranel din dreapta, jupin Barbu
preotT, i diacon si 2 cintAretT. Velichie, Ban Craiovesc. Saelele, com, rur., la extremitatea
Se gasesc douä inscriptiunT, una Aci la 1784, Austriacif ad de V. a pl. CalrnatuiuluT, jud.
in tinda si alta in altar. Cea din batut cumplit pe Turd. Teleorman, situata pe Valea-
tindä este urmAtoarea: SiuluT, intre comunele Uda-Pa-
Sadova, mo,sie i ftddure, ale Do- ciureT si Pleasovul, la departare
Cu ajutorul Tatitld qi al Fiuld
al sfintuld Duh, troiteY ce de o fiintd meniultd Coroand, jud. Dolj, pl. de 16 kil, de orasul de rese-
nedespilrtitd, induratu-s'ait de la Duhul Jiul - d. -j., com. Sadova, cu o dintA T. - Magurele. Ca limite
Sfint: Mateili Basarab Voivod, Domn in intindere aproximativa. de i6600 naturale are la V. riul Oltul si la
toatit Tara Romineascd i despre Tara hect., aducind un venit anual E., dmpia care se intinde d'asu-
Alma§uld i Fdgdra§uld, de ad zidit de aproximativ 220000 leT. Pe pra dealuluT, pana la hotarul mo-
aceastd sfintd i dumnezeiascd
ce se nume§te Sadova, unde se prdz mosie se gasesc stine si 6 morI sieT statului Dorobantul.
nue§te hramul Sf. Erarch Nicolae de la de apa, anume : Gainareasa, Ra- Riul Oltul uda toata margi-
Miralichia, filcitor de minunY, dupd ce coviceanca, Alesteul, SarAceaua, nea despre V. a com., iar pi-

www.dacoromanica.ro
SAELELE 307 SAIDI-ORMAN

riul Siiul trece in diferite ser- in 464 case ; 2 bisericT, una or- com, Garvanul, cat. Veli-Chioi,
puiturT pe linga sat. todoxa si cea-l'alta catolia., am- situata. in partea de S. a pl. si
Suprafata comuneT este de bele de lemn; o qcoalA primara de E. a comuneT, pe dealul Der-
4785 hect., din care 200 padure mixta, in Vulpasesti si o scoald man-Sirt ; are o intindere de 150
situata pe deal si in zavoaiele de atun In satul Sagna, fre- hect., populate cu fag si mes-
din lunca OltuluT, 513 hect. ni- cuentate in 1899-900 de 79 teaan ; pe l'higa ea trec dota
sipiste, 62 hect. vil si restul pa- copiT. LocuitoriT catolicT tin de drumurT comunale, ce duc de
mint arabil. parohia Tamaseni. la Veli-Chioi, la Lipnita si Para-
Are o populatie de 1201 su- Budgetul com, este la veni- Chioi, precum si valle Ciali-Ceair
flete ; o scoalä mixta, frecuen- turl de 4846 leT si la cheltuelT, Dermen-Ceair.
tata din 25 elevT (1899-9oo) ; de 4403 leT.
o biserica, deservita de un preot Este legata cu orasul Roman Sala-Cula, dial, in jud. Tulcea,
si dol cintaretr. prin 5osea. pl. Macinul, pe teritoriul com.
Vite : 176 caT, 11mgar1, 716 rur. Cerna ; este o prelungire
vite marT cornute, 2236 vite miel Sagna, sat, in jud. Roman, pl. S. a dealuluT Raman-Bair ; are
cornute si 336 porcI. Siretul-d.-s., com. Sagna, spre o directiune de la N.-V. spre
Locuitorl improprietaritT pe S.-E.-E. de orasul Roman, la 8 S.-E.; ondulatiile sale de E. si S.
mosie sunt 212, pe o intindere kil. de el si la 8 de resedinta se termina pe malul drept al
de 373 hect. pl., pe pirtul Vulpasesti (Sagna) pifiuluT Cerna ; satul Cerna e
Budgetul com. e de 5130 leT, si aproape de varsarea luT in asezat sub cele din urma ; de
98 banT la veniturT si la cheltuelr, Siretul. Are o populatie de 228 natura stincoasa, are o tnaltime
de 5123 leT, 17 banT. familiT, se:1 1021 suflete ; 2 bi- de 259 m., dominind piriul
Ce de comunicatie su nt spre sericT de lemn, una ortodoxa satul Cerna si drumul judetean
com. Pleasovul si Uda-Paciurel si alta catolica ; o scoalä de ca- Macin-Cerna-Babadag ; este aco-
sosea vecinall ; o ramurä de tun, frecuentata in 1899-900 perit cu pasunT.
sosea, care trece pe deal, pe la de 35 copiT.
rusca despre N.-E. comuneT Este resedinta com. Sagna. 8e Saiana-Doice, vale, in jud. Con-
se uneste apoT Cu soseaua lude- fac pe an aci dota iarmaroace : stanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
tean A. unul in ziva de Inaltarea Dom- com. rur. Rasova ; se gaseste
nuluT si al doilea In cea d'intliti Intre dealurile Ormanul - Lung,
Saelele, cdtun (tirla), In jud. Ia- Dumineca dupa Sf. ApostolT. care este spre E. si GrinduI-
lomita, pl. Ialomita-Balta, com. Intre satele Sagna si Lutca, Mare spre V.; are o directiune
Larga, situat pe cimpulBaragan. peste rful Siretul, e un pod um- generala de la N.-V.-S.-E.-S.-V.,
blator, peste' care trece soseaua descriind ast-fel un arc de cerc,
Saelele, mo,cie, in jud. Teleorman, judeteana Roman-Sagna-Bara. cu concavitatea spre V.; este
pl. Calmatuiul, proprietatea d-luT De vechimea acestuT sat amin- situata In partea de V. a pl.
Leonida Paciurea. Formeaza cu teste un document de la Du- si cea de E. a com., la 21/2 kil.
mosia Uda-Paciurea (in vechime mitrasen Cantacuzino, de la 1674, spre E. de satul Rasova ; are
Uda-ComaneanuluT), un singur Martie 8, scris In Iasi. o lungime de 4 kil. si este aco-
coi p. Are o intindere de aproape perita mal toata cu verdeata.
4000 hect., din care o parte a- Sagna,-mo,vie a statuluT, In jud.
coperita de padure. Roman, pl. Siretul - d. - s., com. Saidi - Orman, piidure, in jud.
Sagna, arendata cu 16000 Id Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
Sagna, com. rur., in jud. Roman, anual. teritoriul com. rur. Garvanul,
pl. Siretul-d.-s., spre N.-E.-E. de cat. Garvanul-Mare, avind 200
orasul Roman, la o departare SahastruluI (Piciorul-), munte, hect. si apartinind statuluT ; for-
de 8 kil, de el si la 8 kil, de In com. Buhalnita, pl. Piatra- meaza cu padurea Echendi-Or-
resedinta pl. Este formata din Muntele, jud. Neamtu, situat pe man o padure mare, numita. pa-
satele : Sagna si Vulpasesti, cu tina stInca DochieT. durea Garvan ; este strabatuta
resedinta com. In satul Sagna. de drumul Lipnita-Cranova; e
Are o populatie de 428 fa- Saia-Coru-Orman, piidure, in populatä cu fag, mesteacan
miliT, sati 1976 suflete, locuind jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, stejar mic.

www.dacoromanica.ro
SAID1A 308 SALCIA

Saidia,sat, in jud. Constanta, pl. priveghiat trecatorile de la /1111 de Too m. si acoperit cu padurr
Medjidia, com. Mamut-Cuiusu, Frumoasa si Pravatul. Cea d'in- si vil.
situat in partea centrala a pl. tliti se afta intre Timpa si Sa- Este udata de apa numita
si cea de V. a com., in valea lanele, si l'Ara in Tara pe va- Valea-luI-Petru si de Orla Salcia.
Pestera, la 12 kil. spre de lea riulur Frumoasa, apor pe Se compune din doua catune :
catunul de resedinta ; are o in- dealul Tartaräulur si in fine da Salcia, care este catunul de re-
tindere de 2500 hect., din care In poteca Timpa-Novaci, lar a sedintá $1 Valea-lul-Petru.
2 hect. ocupate de vatra satuluT, doua poteca intra. in Tara pe la Are o populatie de 1041 su-
cu o populatie, in maioritate ro- Pravdtul, trece pe la Poiana-Mu- flete ; doua bisericr, zidite de
mina, de 22 fam., saü 60 sufl. ierer, apor pe munir Stefan, locuitorr si din care cea din
bunele i Papusa, apor urmeaza. catunul Salda s'a zidit la 1827
Saioci, sat, fäcind parte din com. poteca Papusa-Novaci. Aceasta si are ca ctitorr pe Stefan Stan-
rur. Daesti, pl. Oltul-d.-s., jud. din urma trecatoare se afta fu- culescu, Ioan Bälacer, Dinu Vir-
Vilcea. Are o populatie de 69 tre Salanele si Boianul. gilie, G. Popescu si Ion Meli-
locuitorI. E situat la 4 kit, de nescu ; 2 scoale mixte in catu-
cat. Curtea, unde e localul scoater. Sala§ul-lui-Mihaf, munte, in jud. nele Salda, ce functioneaza de
Neamtu, grupa Cicul-Tarcaul, si- la anul 1857, si in Valea-lur-
Salahorul, sat, facind parte din tuat mar spre S. de muntele Petru, frecuentate de 62 copiT
com. Buda, pl. Stanisesti, jud. Melihausul. (1899_900); 3 circiumr.
Tecuciü, situat la 5 kil. si 760 Are o inaltime de 1489 m. In comuna se aflä un loc
m. de resedinta com., pe malul numit Teapa, datind din timput
drept al Zeletinulur. Salcia, com. rur., situata in partea tul Tepes-Voda, iar altul, Cu nu-
Are o populatie de 33 familir, de V. a piase Siretul, jud. Bo- mete de Viea-Domneasca, datind
saü 54 suflete, care locuesc in tosani, formata din satele : Sal- tot din acest timp.
51 case. cia si Siminicia-Bals. Are o su- Dupa legea rurald din 1864,
Teritoriul satulur este de 152 prafata de 3088 hect., din care sunt 283 locuitorItinproprietaritr,
hectare. 1844 proprietatea mare i 1244 lar dupa cea din 1879 sunt
Locuitorir sunt razesr ale locuitorilor si o populatie de patru insurater.
SatuI s'a infiintat la 1700. 600 familir, sati 2518 suflete. Suprafata teritoriulur com, e
Are 2 bisericr, deservite de de 5599 pog., din care 3869 pog.
Salanele, munte, in jud. Gorj, 2 preotr si 4 cintaretr ; 2 eolf, pamint arabil, 370 pog. fineata,
pl. Novaci, la N. com. Novaci, mixte, frecuentate de 97 co- 16o pog. izlaz si 1200 pog.
14)0 frontierà, situat intre mun- pir (1899-900) ; 6 circiurnr. padure.
Tartaraul, Poiana-Muierir si Vite: 200 cal, 800 bol si yac!, Mosiile Salcia i Valea-lul-Pe-
Riul-Frumoaser ; ad i este piche- 158 porcr si 1172 or.. tru apartin locuitorilor din co-
tul de granita cu No. 14. Comuna e sträbltuta de ca- muna.
tea ferata Botosani-Veresti. Padurea Salda, in catunul cu
Salanele, pichet, cu No. 14, jud. Budgetul comuna e la veni- acelasI nume, apartine d-lur Ge-
Gorj, asezat pe dina de N.-V. a turl de 8604 ler, 75 banI si la neral Baicolanu, iar cea din
muntelur Salanele. cheltuelf, de 8260 le!. Valea-luT-Petru, d-lur Th. Davi-
Poteca ce se priveghiaza din descu. Sunt populate cu cer,
acest pichet trece pe dealurile Salda, com. rur., jud. Dolj, pl. gorun si limita, care predomina.
Salanele, Tartardul si apor da Jiul-d.-s., situata pe dealul $1 O parte din paslurr apartin locui-
In drumul ce duce la Timpa, valea Omorner, la 37 kil. de torilor.
la Pdpusa si de ad la Novaci. Craiova i la 20 kil. de Filias!, Viile, in intindere de I4i/2
Patrularea futre Salane si pi- resedinta piase!. pog., se gasesc : 12 pog. pe
chetul vecin Boianul, se face Se invecineste la E. cu com. mosia Salcia si 2 5 pe mosia
pe poteca ce trece pe la Poiana- Scdesti, la V. cu com. Argetoaia, Valea-lur-Petru. Livezile de prunI
Mujerl, Cotul - Ursulur, Ciban, la N. cu com. Bralostita, si la sunt pe o intindere de 13 pog.
Coasta-tur-Rusu, Huluzul i Bo- S. cu com. Cernatesti. Comuna este strabatutä de o
ianul. Terenul este accidentat de cale vecinall comunala, avind o
Aceste 2 patee! maI aü de Dealul-Omorner,jcu o inaltime lungime de io kil.

www.dacoromanica.ro
SALCIA 309 SALC1A
,

Vite : 141 vite cornute, 1 ro Aci sunt redute ridicate pe hect. pe mosia Icoana, fosta a
of, 18 cal. marginea baltilor, in timpul rez- decedatuluil. Babeanu. El Po
belului din 1877-78. seda: 12 cal si lepe, roo yac],
Salda, com. rur., in jud. Mehe- 90 capre, 800 or si So pord.
dinti, pl. Cimpul, la 7 kil, de Salda, com. rur., in jud. Prahova, Comuna se intinde pe o su-
orasul Turnul-Severin, situata in pl. Podgoria, care maf inainte prafata de 1250 hect.
valea Dunarel. Se margineste a tinut de plaiul Buzdul, a Comerciul se exercita in com.
la E. cu com. Cetatea ; la S., cu poi de pl. Teleajenul, in urrnä de doi circiumari.
Dunarea ; la V., cu com. Vrata ; de pl. Cricovul si azi tine de Veniturile com, se ridica la
si la N., cu comunele Izimsa pl. Podgoria. 6017,08 lei si cheltuelile, la
si Obirsia. E situatá pe dealurile Moso- 1887,91 lei.
E formata din satul cu acelasi roaele, Gorganul, Ripa-Chirilel, In com, este o osea care
nume, avind mal' multe mahalale, s. a. si pe valea girlei Salda, duce spre comunele Sin gerul
intre cari maiprinclpale su nt : ma- In care se varsa multime de si Chiojdeanca si, spre N., o $o-
halalele Udrestilor, Pasolestilor, vilcele. sea ce duce spre plaiul Buzail.
Salcenilor, Porojenesti, Ciuresti, Se afla. la 60 kil, de capitala E brazdata de dealurile : Vir-
Tumsoesti, Ciontesti, Manesti jud. si la 20 kil, de com. Bal- ful-Mosoroaia, pe care se cultiva
si. Mitranesti. testi, resedinta plasel. cereale ; Ripa Chirilii, ce serva
Are o populatie de 4000 lo- Se compune din 3 ocoale, de pasune ; Goganul, Ripa-Sti-
cuitorl; 66o case ; o bisericA, numil-e Tirisari, Rasteni si Li- neT, Poiana-Mare, Muchea-Babel,
deservitA de z preoti O 2 cin- nieri. acoperitá cu padure; Plaiul-Lem-
tAretf ; o scoall, frecuentatA de Are o populatie de 1700 lo- nelor-de-Bisericä, Plaiul Cocior-
34 elevI si 4 eleve (1899-900) ; cuitori ; o scoala mixta; o bi- ba, Plaiul-Lupului, Dintii-Run-
5 circiumi. serica, deservita de 1 preot, cului, Plaiul-Izvorului-Rece, Ri-
Vite : 2300 vite marl cornute, cu urmatoarea inscriptie : pa-Bechii, Valea-S arel, Vez u nii/ e ,
170 cal, 1500 01 O 1200 rimatorI. Stupina-Popei, Burlacul, Valea-
in aceastii comunh, nurnith Salcia, 3n
Ocupatiunea locuitorilor este zilele M. S. Prea InhltatuluY nostru Prin-
Ciinelui, Poiana-Runculul, etc.
agricultura, cresterea vitelor si cipe Alexandru loan I-iii $i DoamneY E E strabatuta de gira Salcia,
pescuitul pestelui din Dun are lena, sotia M. Sale, Unitorul Principatelor de izvoarele : Ciuciurul, Bilci-
Romlne, fiind si Archiepiscop g Mitropolit lor, Pacurei, Oancei, Vezuniile,
si baltile Ascunsei.
D. D. Nifon, In sflata Episcopie Buzhd, Stupina-PopeT, Burlacul, anda
Locuitorif posea,: 200 plu- Prea Sf. Sa D. D. Filofteit co a chruY
guri, 376 care cu bol si 60 cArute bine cuvlutare s'a zidit din temelie acest
s't Vulpei, care toate formeaza
cu cal. si. Locas, prin osirdia iubitorulaY de Orla Salcia si de lzvorul-Rece.
Prin comunA trece soseaua Dumnezeù' Gh. Teisanu, avind de sotie Se margineste spre N. cu mun
a doua pe D-na Masa $i de fiY $i fiice tii Baba, Rtpa-StineT, Poiana-
Vrata-Salcia-Cetatea, care apar-
pe Dlor Ion $i Constantin $i D-$oara Mare, Ripa-Chirilii si Goganul ;
tine judetului Dolj. Are si alte Elena, pe ciad s'ad zidit acest Loca$ ;
2 osele comunale. iar din nenorocire a decedat, rlimlind
la E., cu plaiul Buzaul ; la S.,
Budgetul comunei e la ve- biserica neterminath $i s'a terminal de cu com. Sin gerul si la V., cu
niturl de 6733 lef, iar la chel- sotia sa BlIa$a si de ginerile ad Minea com. Chiojdeanca.
tuelf, de 3642 le'''. Ion Popescu ; aviad de sotie pe una din
cele t'out( fiice cu ces d'intiid sotie, iar Salda, com. rur., in jud. Teleor-
Locurf insemnate in comunA la 6 Decembrie 1867 s'a sfintit de Pro-
sunt : Virtopul, Haralamboaica, topopul N. Ionescu, In zilele M. Sale i Liman, pl. Calmatuiul, pe valea
Obirfia si Ascunsa, carf sunt Carol I-ia de Hohenzollern, Domnul Ro- Cahnatuiulul. Se invecineste la
curele de mosie. Curelele O. mlnieY, fiind zugrIvith de D-1 Pandele E. cu com. Baneasa, la N. cu
birsia si Ascunsa, in coltul des- Arges, pictor, cu toate tablourile O por- com. Caravaneti si mosia Adin-
tretele D-lor ctitorY Teisanu. cata, la S. cu piriul Calmatuiul
pre N.-E., sunt tAiate de riu/
Drincea. Mal este si Silistea- Parte din locuitorii acestel si com. Baneasa. Este situata
Cruce, unde se zice ca a fost com. se ocupa cu agricultura in vale si inchisa intre dealuri,
in vechime sat. Tot in aceasta si parte cu dulgheria. care par a fi o cetate naturala
comuná se afla balta Salcia si Locuitoril com. sunt mosnenl, de jur imprejur.
Balta-Ascunsa, formata din riul afara de 83, cari s'al"' impro- Dealul mal insemnat este Ras-
Drincea. prietarit la 1864, dindu-li-se 200 turnica, ce se prelungeste spre

www.dacoromanica.ro
SALCIA 310 SALCIA

com. Putineiul i Riioasa, for- com. Salda, pl. Siretul, jud. Bo- stapinesc tot teritoriul catu-
mind mar departe Valea-Sasulur. tosani, cu o suprafata de 2002 nulur, care e de 187 hect.
Suprafata com. este de 3780 hect., si o populatie de 250
hect. Din acestea, 3000 hect. familir, sail 1090 suflete. Salcia, vechie numire a cdtuna-
sunt proprietatea statulur, in Are i biserica, cu i preot pela Picleni, com. Vintila-Voda,
cae sunt $i 15 hect. pAclure, i0 si 2 cintlretr; 2 scoli mixte, jud. Buzaa.
hect. iz/az $i livezr, 68 hect. vil; frecuentate de 97 copir 3 cir-
iar 650 hect. sunt paminturl ale ciumr. Salda, stafie de dr.-d.-f., jud.
locuitorilor improprietaritT in Vite: 70 cal, 924 or, 4 bivolr Teleorman, pl. Calmatuiul, com.
18.64. 92 poni. Salda, pe linia Rosiori-Turnul-
Pe cea mar mare parte din Magurele, pusa In circulatie la
mosia statuluI vinduta in loturr Salcia, cdtun, al com. Grajdana, 12 Sept. 1887. Se afla intre
locuitorilor, s'a format satul noi.1 jud. Buzati, cu 70 locuitorr si statiile Troian (9,5 kil.) si Lita
cu numele Cuza-Voclä. Acest 14 case. (16,7 kil.). Inaltimea d'asupra
catun are o popuIatie de 626 nivelulur Marir de 59197. Ve-
suflete. Salda, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., nitul acester statir pe anul 1896
Populatia com. cu a noulur com. Salcia. Are o populatie a fost de 47809 ler, 50 batir.
catun este de 1706 suflete. de 550 suflete; o scoalá mixta,
Are 2 scoale mixte, frecuen- ce functioneaza din 1857, fre- Salcia (Ciufa-Neintilor), munte
tate (1899-900) de 76 elevI; cuentata de o biserica cu baza si punct trigonometric (710 m.),
o biserica, deservita de 2 preotT de zid si trunchiul de lemn ; 3 pe hotarul dintre jud. Buzar' si
$1 2 cintaretI ; 4 circiumr. Pe ctrciumr. Prahova, intre com. Cisla.ul
apa Calmatuiulur este o moara Calvini; e acoperit de padure.
de macinat. Salcia, sat, in jud. R.-SArat, pl.
Vite : 639 vite marr cornute, Margi n ea-d.-j., catunul cornunel Salcia, mo)sie, _a statulur, jud.
1659 vite micr cornute, 233 cal Slobozia -Mihalceni, asezat pe Teleorman, claruita de Raducan
si 283 porei. riul Rimnicul-Sarat, la i kil. Ionascu din Slatina pentru in-
Budgetul com. e la veniturr spre N. de catunul de resedinta, tretinerea $coalelor si bisericel
de 3902 ler, 75 banr si la chei- Slobozia-Mihalceni. Are o intin- Ionascu din acel oras. Are o
tuelT, de 3771 ler, 29 batir. dere de 40 hect., cu o popula- intindere de peste 3000 hect.
Catea ferata Costesti-Magu- tie de 124 suflete. si o padure de 15 hect.
rele atinge partea de E. a sa-
tulul gara Salda se afla In Salda, sat, in jud. R.-Sarat, p/. Salda, parte din mafia care for-
apropiere de com., la aceeasr Marginea-d.-s., cat. comuner Go- meaza un corp cu Cotorga set
departare ca si de com. Baneasa. loganul, asezat in cimp, la E. de Ciuperceanca, jud. Teleorman,
O osea vecinald o leagä cu catunul de resedinta. com. Merisani, proprietate a d-
gara i cu com. Baneasa. O alta lur C. Colibasanu. Are pe d'irisa
ramura de osea duce spre Salcia, cätun, spre N. al com. o locuinta care serveste de co-
com. Caravaneti, la N. Drumul Slatioara, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., nac al proprietatir.
vechiti al Rusilor, nutnit si al jud. Romanati, situat Miga Olt Pe locul unde este acest co-
poster inainte de a se construi spre varsatura riulur Beica, pe nac si pe acest trup de mosie
$oseaua judeteana Turnul-Ro- un teren a carta altitudine d'a- a fost mar de mult sat foarte
siori, trecea prin aceasta com. supra nivelulur Maril este de populat. Acest sat il gasim tre-
Distanta de la T.-Magurele la 128 m. Are 316 locuitorr. cut ata in lista satelok marr,
Saleta este de 25 kil., lar de la intocmita la anul 1741, cit
Rosiori, de 22 kil. Salda, sat, facind parte din com. In descrierile facute in secolul
Satul Saleta l'Oxea parte lila- rur. Umbraresti, pl. Birladul, jud. trecut. linea de plasa care se
inte de 1836 din jud. Olt, pl. Tecucia, la 4 kil, de resedinta numea a erbanestilor.
Marginer; este unul din cele comuna
mar vechr sate ale judetulur. Are o populatie de 489 su- Salcia, girid, jud. Prahova, com.
flete, locuind in 134 case. Salcia, pl. Podgoria, formata din
Salcia, sat, in partea de S. a Locuitorir sunt vechr razes1 izvoarele Ciuclurul, Bilcilor, Pa-

www.dacoromanica.ro
SALCIA-CALCM 311 SAL1NELE

curer, Valea Oancer, Vezuniile, si S.-E. a comuner, fiind tra- coborl pe scAn i cu crivag
Stupi na - P °per, Valea - lur - Bur- versata in toata lungimea eT (aparat de coborire verticala
lacu, Valea-Ciinelur i Vulpea, de drumul comunal Tas-Punar- cu care se extrag drobir de
cari toate se impreuna in raza Bilarlar (Dorobantul) i tajatä sare). Aceste 4 gaierii izoleaza
comuner. crucis de drumul comunal Tar- in mijlocul lor un stilp patrat,
Ast-fel forman., gira Salda toman-Chior-Cesme. avind pe fie-care latura o lungime
curge spre S., marindu-se cu de 8o m. El este destinat sa
apa Izvorulur-Rece, pana in ra- Saligny, stalie de dr.-d.f., in jud. tina tavanul galeriilor. Canti-
ionul com. Apostolache, pl. Pod- Constanta, pl. Medjidia, com. tatea de sare ce se extrage
goria, unde se varsa in riul Cernavoda, pe ralla Fetesti-Con- anual din mina este in termen
Cricovul-Sarat, pe malul drept. stanta. Se afld intre statiile Cer- media de 17000000 kgr,
navoda-Pod (6,o kil.) si Mircea- Sarea s'a extras cu ajutorul
Salcia-Calc61, vechig pichel, cu Voda (8,2 kil.). Inaltimea d'a cailor pana in Octombrie 1892,
No. 63, spre hotarul Moldover, supra nivelului MAriI, de 11111,61. cind s'a terminat instalarea ma-
in jud. R.-Sarat, pl. Marginea- Venitul acester statir pe anul inel pe un noti put facut ad-
d.-j., com. Gologanul, la E., in 1896 a fost de 24863 ler, 35 hoc. Transportul sarer pentru
cimp ; azi e han pe drutnul ce banT. depozitele din Tara se face de
merge la Rastoaca (jud. Putna). la salina la gara locala, pe o
Salinele, mine de sare, jud. Ba- distanta de 2400 m., prin mij-
Salcia-Pogo§eascä, mofie, in cati, pl. Trotusul, com. Tirgul- locirea uner cäl aeriane, expe-
jud. Buzat,', com. Zmeeni, cat. Ocna, in vechime nurnite Oc- diindu-se 90 tone sane pe zi.
Salcioara, fostä proprietate a nele, situate pe o coasta de deal, Galeriile de asta-zI sunt puse
statulur, pendinte de manastirea in latura de N.-V. a TirguluT- in exploatare de la anal 1870.
Vdcaresti ; azT particulara. Are Ocna si in valea Vilcelei. Gis- Ocnita, din care pleaca aceste
700 hect, mar toate arabile. mentele de sare de ad for- galerii, de la anul 1855. Adin-
meaza o masa subterana de sane cimea miner este de 85 m. Ad-
Saleonai-Liman, lac, in jud. de stinca (sane gema) in dea- ministratia salinelor se imparte
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul lurile de pe malul sting al Tro- In 2 sectii: sectia technica cu
com. rur. Sfistofca i anume tusuluT. El este de formatiune 3 inginerf i cea administrativa
pe acela al catunulur sati Peri- eocenica superioara. Exploata- Cu un director al salinelor.
prava, Haga grindul Periprava; tiunea sal-a de la Tirgul-Ocna Dupa tima probabilitatea, sa-
a fost format de o revarsare a poate fi impartita in &tia partI rea de aci se exploata inainte
bratula Chilia, de care acum e distincte : vechia exploatatiune de intemeierea °rasilla si din
izolat cu total, inconjurat fiind In forma de con, precum este timpurl foarte vechr, irisa in-
numaT cu stuf; are 20 hect. Ocnita, i cea noua, alipita la tr'un mod primitiv. Mal bine
cea vechie, cu cele 4 galerif ale si mar cu folos au fost exploa-
Sali-Bei-Dere, vale, in jud. Cons- sale si noul .put de extractie. tate de strainl; dovada toata
tanta, pl. Medjidia, pe teritoriul Forma generala a exploatatiunei terminologia straina de ad. Sa-
com. rur. Tas-Punar; se des- este un drept-unghiti ale carur lin ele vechl erati mal aproape
face din dealul Mezarlic-Bair laturr sunt galeriile. Ocnita for- de apa Trotusula i dupa ur-
anume din virful Mezarlic; se meaza unul din unghiurile aces- mele ce ati ramas i dupa le-
indrepteaza spre S., avind tul drept-unghiti. Galeriile ati gendele locale, se crede ca se
directiune generala de la N.-E. peretir inclinatI de 450; acest lasaft Salgaii pe scarT, sfarimati
catre S.-V., se intinde printre unghiti variaza dupa consistenta sarea cu ciocanul saU dalta si
deaIurile Mahomet-Bair si Tusle- masivulur de sare; la SlAnic si apor o scoteati printr'un fel de
Bair spre S.-E. si Mezarlic-Bair Telega (jud. Prahova), unde tunelurI cu deschizaturr, numite
spre N.-E. ; trece prin satul Tas- stinca de sane este foarte fria- ghioarce. Dealurile cu salinele
Punar si se uneste cu valea Po- bila, el are numai 300. Peretii vechr sunt asta-zr acoperite cu
mana-Ceair, care î1 schimba pastreaza aceasta inclinatie pana. pamint, in care s'a plantat cu
numele in Surec-Ceair ; are o ce galeriile vor avea largimea succes visa. Lucratorir de la
lungime de 10 kil. si este si- de 50 metri, de unde peretir saline, nu numar din Tirgul-
tuata in partea de N.-E: a plaser vor deveni verticalf. In ocne te Ocna, dar si de prin satele me-

www.dacoromanica.ro
SALOMONEFFI 812 SAMURCXETI

giese, purtati numele de rufe- (300 loc.), Samara (Valea-Sa- Valea-Petrel. In catunul Valea-
tasI sau brdslasI (formail rufetul tului) (240 loc.), Zlapia (70 loc.). BisericeT sunt mahalalele To-
saü brasla mestesugulur scoa- Prin comuna trec piraiele : mesti si Rosesti.
terei sarei). Acestia locuiesc azi Cotmena si Catina. Are o populatie de 1000 lo-
mal cu seama prin sectiile din Are 3 bisericf, Buna - Ves- cuitorI.
Tirgul-Ocna, numite Mosoarele tire, Adormirea si SE Teo- Parte din locuitorr se ocupa
Päcurele, unde exploateaza dor, deservite de 3 preotT si cu agricultura, si parte cu di-
petroliul (peste 30 puturi 3 cintaretT, o scoala mixta pri- ferite industriI, precum : cojo-
deschise). Lucratorir din minele mara rurala. carie, dulgherie, timplarie, aba-
de sare se chemati salgii sati Vite : 40 cal', 495 boI si vacI, gerie i altele.
sangaI, (ungureste ,o=sare 563 rimatorT, I19 car,re si 1040 Locuitorif posea : 62 plu-
vago..taietor), lar capul rufeta- oT. gurr, 103 care cu bol, io ca-
silor se Cherna biriia (ungureste Budgetul com. e la veniturI rute cu cal.
biro=judecator). Birau este un de 3924 leI si la cheltuelI, de Prin comuna trece soseaua
termen vechia, care se intre- 3148 le!. Brosteni-Strehaia.
buinta ca sa insemneze pe pri- Se pretinde cd aici ar fi fost Are 2 bisericI, deservite de
marul in comunele despre Ar- inainte vreme un oras tnflori- 2 preotl si 2 cintaretI ; o scoala
deal. Membril municipalitätilor tor de unde se si numeste un cu i invatator, frecuentatä de
se numeati Pirgart (nemteste : catun Orasul sati Dealul-Ora- 35 elevI (1899-900) ; o cir-
Biirg-er=cetatenI). Birdil se nu- suluI, unde se mal gasesc inca cima.
mea si capul rufetasilor din lo- ramäsite de cladirI de piatra Vite : 490 vite marI cornute,
calitatile despre munte, prin fir- de caramida. 28 cal, 450 rimatorl si 540 oI.
mare si al algailor. Budgetul com, e la veniturI
Samara (Valea-SatuluI), sat, de 1421 le!, lar la cheltuelI, de
Sa1omone96, sat, jud. Dolj, pl. cu 240 locuitorI, jud. Arges, 1128 le!.
Dealul-d.-s., com. Pieoiul, cu pl. Pitesti, facind parte din Ape in comuna sunt : riul
800 suflete si 304 case. com. rur. cu acelasi nume. Motrul, pe care sunt asezate
mal multe morI, dintre care
Samaldar-Bair, deal, in jud. Samarinelti, com. rur., in jud. mal principala este moara
Tulcea, pl. Babadag, pe teri- Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la piva d-luI M. Calloianu, fiind
toriul com. rur. Enisala, cät. 42 kil. de orasul Turnul-Se- construita dupd cele mal* bune
Visterna. Se desface din dea- verin, situata pe val, fiind udatä sisteme actuale.
lul Stuparul, se intinde spre in partea de S.-V. de riul Mo- DealurI: dealurile Plopsore-
E., brazdind partea de E. a trul. nilor, Balenilor, Bengestilor, Mo-
piase i cea de S.-V. a comu- Se margínete: la E., cu co- doranilor si Tomestilor, cu ridi-
na Se prelungeste spre E. cu munele Strlinptul si Covrigi ; cAturile: Dilma, Cioaca-Poenilor
dealurile Sevri-Bair i Orta-Bair. spre V., cu comunele Brosteni Cioaca-MiteT. Va! sunt : Va-
Pe la poalele sale de V. curge si Lupsea ; spre S., cu comu- lea- Bisericel, Valea - Balenilor,
valea Ceelin-Chioi. Domina satul nele Vägiulesti si Imoasa; iar Valea-BouluI i Valea-Samari-
Visterna. Este acoperit cu pa- spre N., Cu com. Tirioi. nestilor.
duri. Suprafata comund este de
peste 5000 pogoane. E formata Samurcäse§ti, saü CiorogIrla,
Samara, com. rur., jud. Arges, din satele: Samarinesti, care mitnästire de cdlugärife, jud. Il-
pl. Pitesti, la io kil, de com. este resedinta cornund, Valea- fov, pl. Sabarul, la o ora departe
rur. resedinta Bisericel, Valea-PoeniI, maha- de Bucuresti. La spatele ma-
sub-prefecturd, si la lo kil. de 'alele Plopsorenilor, Modore- ndstireI curge pfriul Ciorogirla.
Pitesti. Se compune din satele : nilor, Aldestilor, Negovanilor, S'a fondat la anul 1808 de
Borli (Dealul-BorliI) (50 loc.), Copacestilor, Bertestilor, Bale- Vornicul Const. SamurcasI si
Dealul-Viilor (290 loc.), Gogo- nilor, Ghelmegenilor, Pasares- sosia sa Zinca.
sesti (251 loc.), Ora.sul (Dealul- tilor, ce apartin satuluI Sama- Are 45 calugarite. Se ad-
Orasulul) (100 loc.), Popesti (200 rinesti, i mahalalele Cirligeri ministreaza de o starita, ajutata
loc.), Rogozi (Dealul Rogozii) Jieni, care se alipesc de cat. de un consilin economic si unul

www.dacoromanica.ro
SANDET (DOSUL-) 313 SARAI

spiritual. Cheltuelile pentru in- tunulur san Ciungiuc; se des- Ghelingec, la Terzi-Chioi, la Sa-
tretinerea acestel mandstirT se face din ramificatiile vestice ale tis-Chloi, la Capugi i la Bah
urca. in tot la suma de 14609 dealulur Garvan-Bair; se in- tagesti.
le!, dupa budgetul anulur 1901 dreapta spre V., in& o directiune
1902. generala de la E. la y., brazdind Saragea, cdtun (CHA), in jud.
Are o pozitiune incintatoare. partea meridionall a pa' sir si a Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Aci se vede inca palatul ctito- comuner; la poalele sale sud- Suditi.
rulur mandstirer, azr in ruina. estice este asezat in parte si
satul bulgdresc Chiuciuc-Cai- Saragele, subdivizie a cdt. Lipia,
SandeI (Dosul-), atroz, spre S. nargi, pe la Nordul caruia trece din com. Lipia, jud. Buzau.
al pom. Gropsani, pl. Oltetul- hotarul comuner Garvan catre
Oltul-d.-j., jud. Romanafi, situat com. Cainargi; are o inältime de Sarai, com. rur., jud. Constanta,
la hotarul judetulur, pe un teren 75 m., dominind valea Cuingic- pl. Hirsova, situata in partea
Cu o altitudine de 186 m. d'a- Ceair, satul Chiuciuc-Cainargi, de V. a judetulur, la 86 kil.
supra nivelulur Mari!. Are 133 drumul comunal Garvan-Cu- spre N.-V. de orasul Constanta,
locuitori. ciuc-Cainargi ; este acoperit cu capitala districtulur si in partea
tufdrisurr. centrala a plasir, la 18 kil. spre
Sandule§ti, sat, cu 40 locuitorT, N.-E. de oraselul Hirsova, rese-
jud. si pl. Arges, facind parte Sarafine§ti, sat, situat pe dealul (Unta e!, pe ambele malurr ale
din com. rur. Bascovele. Sarafinestilor, in partea de S.-E. piriulur Sarai.
a com. Corni, pl. Siretul, jud. Se masgineste la N. Cu com.
Sanihäul. Vez! Horbova, sat, co- Botosani, cu o populatie de 170 Girliciul i Ddeni ; la E., Cu com.
muna Mamornita, pl. Herta, jud. familir, saü 902 suflete. Calfa ; la S., cu com. Siriul ; lar
Dorohoiü. Are i biserica, deservita de la V., cu com. Ciobanul.
r preot i 2 dascalT; 6 circiumr. Reliefulsolulur e accidentat de
Santa- Maria, sat, asezat pe Vite : 294 vite cornute, 139 pietroasele i stincoasele rami-
coasta de S. si S.-E. a dealu- cal, 386 or si 76 porcl. ficatiunT ale dealurilor care braz-
rilor Durnestilor, Ruga Prut, in deazä comuna, din care prin-
partea de E. a com. Ringhi- Sarafine§ti. Vez! Mihalaseni, sat, cipalele sunt : Dealul-Viilor (64
lesti, jud. Botosani, infiintat la com. Brateni, jud. Botosani. in.), la N.-E. ;
188o, pe mosia statulur Dur- (82 m.), la N.; dealul Tima (75
nesti-Mitropolier cu nor impro- Saragea, sat, in jud. Constanta, m.), la N.; Elmeliki m.).
prietdritI. Are o suprafata de pl. Medjidia, cat. comuner Tas- Carapelit (173 m.), la N.-E. ;
901 hect. si o populatie de 150 Punar, situat in partea de V. Mohametcea - Bair (168 m.)
familir, sad 604 suflete ; i coala a comuner si a plasir, la ro kil. Dulgherul (rgo m.), la E.; Tav-
mixta, frecuentata. de 37 elevi spre N.-E. de , catunul de re- ba - Tepe (164 m.), la S.-E. ;
mide se invata i fringheria. sedinta, Tas-Punar, in valea Sa- Muslu (142m.) i Cadicisla (r 16
Vite : 68 cal, 396 bol si yac!, ragea-Dere, margina la N. de m.), la S. Eschi-Sarai (88 In.) si
52 porcI si 700 or. Locuitord dealul Alah-Bair, cu virful sati Hazarlic (77 m.), la V.; Eni-Sarai
ati 2 iazurl, cu peste si. 4suh. Saragea-Iuiuc (204 m.) si la S. (53 m.), Balgiul (112 m.), Capu-
de dealul Saragea-Bair, cu virful giul (115 m.), prin interiorul
Saon, parte a laculut Babinof, saa Siuri-Tepe (137 m.), care comuner. Cultnr: Balgiul si Ca-.
jud. Tulcea, situat in partea isr trimite ultirile ramificatiunT rapelit, la N.; Dulgherul, la E.;
nordica a plasir Sulina i cea su- stincoase pana la marginea de Muslu, la S. si Hirsova, la V.
dica a comuner urbane Chilla- V. a satulur. Are o suprafata Movile sunt 28, toate arti-
Vechie ; are 8o hect. intindere de 2870 hect., din care II hect. ficiale.
contine peste in abundenta. sunt ocupate de gradinr i vatra Piralele sunt : Sarai, care uda
satultd, cu o popuIatie de 63 comuna de la E. spre V., prin
Sapo-Bair, deal, in jud. Cons- familiT, sad 207 suflete, formata mijlocul el, trecind prin satele
tanta, pl. Silistra-Nota, pe tul.- din Romini i Turcr. Drumurile Carapelit, Balgiul si Eni-Sarai,
toriul bulgdresc al comuner Gar- comunale pleaca din sat : la varsindu-se in lacul Hazarlic,
van si anume pe acela al a.- Tas-Punar, la Kior-Cesme, la avind malurile in general inalte

65940. Nardo hiclionar Geogranc. 10. 40

www.dacoromanica.ro
SARAI 314 SARI-CHIOI

$i ripoase ; plriul Dulgherul, a- ioritate romina, e de 456 fa- intemeind actualul sat Eni-Sa-
fluent al celta precedent, din mili!, sao 2149 suflete. rai, pe la inceputul secolului al
stinga, trecind prin satul Dul- Are 2 biserici, una In cat. XIX-lea.
gherul si cu malurile tot inalte Sarai, zidita de locuitorI, deser-
si ripoase ; Girlici sail Valea- val de 2 preotT, 2 dascalf si Sarai, sat, in jud. Constanta, pl.
Viilor, care o uda putin la N.- 2 paracliserI, cea-l'alta In cal. Hirsova, cät. de resedinta al
V., varsindu se In gira Baroiul ; Dulgherul, zidita tot de locuitorf, com Sarai, situat in partea cen-
privalul sail Orla BAroiul, care deservita de 1 preot, I dascal trala a plaseI si a com., pe am-
curgind prin stuf o uda la V. si I paracliser ; e si o geamie Cu bele malurI ale piriulul Sarai ;
Lacul Hazarlic-Ghiol format de I hoge, in catunul Carapelit. are o intindere de 3800 hect.,
girla Boroiul, e situat la V. com.; Sunt doul sea mixte, una din care 70 hect. ocupate de
are o intindere de aproape Ioo in catunul de resedint5., infiintata vatra satuluI, cu o populatie
hect., continind peste ce se de locuitorl in 1882, frecuentata mal toata romineasca, de 200
consuma in localitate ; e incon- de 64 elevI, cea-l'alta in catunul familiI, sail 1070 suflete.
jurat Cu stuf, care de alt-fel se Dulgherul, infiintata tot de lo-
gAseste pe ambele malurI ale pi- cuitod, frecuentata de 14 elevi. Sarai-Eschi (Vechiul-Sarai),
riuld Sarai, de la satul Eni- Locuitorif poseda : 30 plugurI, ruinele satului Sal-. ai, in com.
Sarai pana la varsarea luI In lac. 326 care si carute, 8 masinI de Sarai, pe piriul Sarai, jud. Con-
Valle sunt micI avind apA secerat, 60 grape de fier, 3 tri- stanta, la varsarea luT In gira
numal toamna In timpul ploilor oare ; 1151 cal, 1 io8 bol, 74 Bdroiul, la 5 kil. spre V. de cat.
si prima-vara dupa topirea za- bivolf, 8 mdgarT, 11350 oT, 430 de resedinta Sarai, numit si
pezilor. Principalele sunt : Mezar- capre ; 1 moara cu abur!, 2 de Eni-Sarai (cel noii). Acest sat
lic si Valea-LungA, spre N.; Ca- apa si 4 de vint. a fost distrus de TurcI la 1829.
pugi - Culac, Valea- CismeliI si Comerciul e destul de activ ;
Culac-Sinar, spre S.; sunt toate se face prin gara Cernavoda, la Sarap-Dere, phia, In jud. Tul-
adiacente ale piriuluI Sarai, cele 50 kil., sail prin oraselul Hit-- cea, pl. Isaccea, pe teritoriul
d'india dota pe dreapta si cele- soya, la 18 kii. si consta in ex- com. Balabancea, si anume pe
l'alte treI pe stInga. port de cereale si vite cu pro- al cat. Hancearca; izvoreste din
Catunele care formeaza co- dusele lor si In import de manu- dealul David, se indreapta spre
muna sunt patru : Eni-Sarai, re- factura si coloniale. E., primeste pe dreapta pirIul
sedinta, in partea de V,, pe Budgetul comuneI e la ve- David si se varsa in piriul
ambele rnaluri ale piriuld Sarai, niturI de 15850 leT, si la chel- Taita, pe dreapta, dup5. 3 kil.
sat mare, impartit in vre-o 5 tuelI, de 5718 leT. de curs ; strabate in cursul sail
trupurI distincte si strinse.Bal- Calle de comunicatie sunt : paclurI, udind partea centrala a
giul, in partea centrala, la 3 catea judeteana Macin-Hirsova, piase! si cea de V. a com.
kil. spre E. de resedinta, pe trecind pe la V.; calea judeteana
malul drept al phiuluI Sarai. Hirsova-Babadag, prin mijloc, Sarata. Vez! Sarata.
Carapelit, spre E., la 5 kil. spre si trecind prin toate satele M'ara
N.-E. de resedinta, tot pe malul de Carapelit ; drumuti comunale Sarba, munte, in jud. Goij, plaiul
drept al plriuluI Sarai.Dulgherul, sail vecinale ce unesc satele Vulcan, spre N. de muntele
spre S., la 6 kil. spre S.-E. de t'Are ele si acele invecinate : Frumoasa, de care se tine si
resedinta, pe malul drept al pi- Girliciul, Fagarasul, AigAr-Ah- muntele Turcineasa ; e proprie-
riului Dulgherul. met, Haidar, Can, Siriul, Mus- tate a locuitorilor com. Pocruia.
Suprafata comuneI este de lu, Ciobanul, etc. Pe acest munte se afla pa-
11240 hect., din care 200 hect. Pe teritoriul comuner, spre V., dure O pa§unr de vite. Are qi
ocupate de vetrele celor patru pe malul drept al piriuluI Valea- o stina.
sate, cae ati 436 case; restul de Villor, la 5 kil. spre N.-V. de
17040 hect., ImpArtit intre lo- catunul Erii-Sarai (Sarai-N oil), se Sari-Chioi, com. rur., In jud. qi
cuitori, cae ail 10500 hect. si yac] ruin ele satuluI Eschi-Sarai pl. Tulcea, situata in partea de
statul Cu proprietarii, cati po- (Saral-Vechití) distrus de incen- E. a districtuluI, la 22 kil. spre
sea. 540 hect. dia si pradárI, o al card locu- S.-E. de orasul Tulcea, capitala
Populatiunea comuna, in ma- itorl s'aii mutat mal spre E., jud., si in partea de S. a, plasiI,

www.dacoromanica.ro
SARI-GHIOL 315 SAR1-GHIOL

la 21 kil. spre S.-V. dé ora.selul lul-Sabangea-Agi-Ghiol, si Con- galia g ale adiacenteT sale va-
Mahmudia, resedinta plasei. gaz. lea Sari-Chioi-Ceair, la intilnirea
Se margineste la N. Cu cg.t. /or, in partea de V. a comuntl,
Sabangea (al com. Agi-Ghiol), Sari-Ohiol, com. rur., jud. Con- inchis la N.-V., V.-S. si S.-E.
la V. Cu comunele Cataloi stanta, pl. Mangalia, asezatà in de dealul Sari-Ghiol, i la N.
Congaz, la S. cu com. Zibilul, partea de N. a judetuluT, la 55 de dealul Casimcea; Ac-Basi,
si la E. cu lacul Razelm. kil. spre S.-V. de orasul Con- in partea centrala a comuneT, la
Dealurile, care brazdea7.à acea- stanta, capitala districtulul si kil. spre E. de resedinta, tot pe
sta com. sunt: Dealul-cu-PomI, In partea de N. a plasiT, la 17 arabele malurT ale vail Mangalia si
la N., acoperit cu pasunl, si pe kil. spre V. de orasul Mangalia, ale adiacenteT sale, valea Ac-
alocurea stincos ; prelungirile resedinta plasil. Comuna Che- Basi-Culac, la intilnirea lor
dealuluT Fu ndul-GavanuluT, la V. ragi se afla la 7 kil. spre V.; la capatul extrem de V. al la
Movile : Movila-BursuculuT, na- satele : Cadí. - Chioi, la 5 kil.; culuI Mangalia, inchis la V., S.
turala, acoperita cu iarba, la S., Hoscadiul, la 5 kil. ; Acargea, si E. de dealul Hagilar; la N.
Ruga viile satuluf ; movila Toc- la 5 kil, ; Valali, la 7 kil. ; Ca- de dealul Ac-Basi-Bair ; Hagilar,
simiul, la N.-V., naturald, aco- ra-Omer, la 17 kil., spre V.; A- asezat tot in partea centrala a
perita cu finete. zaplar la 12 kil., spre N.-V. comuneT, la 4 kil. spre S.-E. de
Ape : Valea Cazangea, la V.; Se margineste la N. cu com. resedinta, pe ambele raalurr ale
lacul Razelmul la E., apoT un urb. Mangalia despartindu -se vaiT Hagilar, inchis la V. si N.-
ghiol, la E. de sat, ce se con- prin lacul Mangalia si cu com. V. de dealul Hagilar, iar la S.-
tinua Cu lacurile Agi-Ghiol rur. Gheringec (cat. Papucci), E. si N.-E. de dealul Mamut-
Calica. separindu-le prin lacul Mangalia, Cuiusu ; Cara-Aci-Culac, asezat
Intinderea com, este de 2767 Valea-Viilor i dealul Copucci ; in partea de N,-E. a comuna,
hect., din care 140 hect. sunt ,la V., cu com. rur. Cheragi, (ca- la 7 kil. spre E. de catunul de
ocupate de vatra satulur, 2040 tunele Deleurusi si Cadi-Chloi), resedinta, pe malul de S. al la-
hect., ale locuitorilor improprie- separata flind prin dealurile De- culur Mangalia si cel vestic sati
taritl i restul de 687 hect., ale leurusi. Sari-Ghiol si valea Pa- sting al pietroaseT val Cara -
statuluf. pucci ; la S. Cu Bulgaria, des- Ad i - Culac inchis la V. si S.
Populatiunea com. e toata ru- pärtindu-se prin hotarul Dobro- de dealul Mamut - Cuiusu. La
seasca, compusá din 605 familiT, gieT spre Bulgaria; la E., cu Ma- N.-V. de acest sat, cam la .11/2
sail 3017 suflete. rea-Neagra. kil. distanta se gaseste Cisla
Are 2 bisericT lipovenesti : Teritoriul com. e brazdat la Miustegep, tot pe malul cel ri-
a secteT Cu popa, fondata in S. si centru de culmea Ilancul, dicat, de S., al laculuT Manga-
1883 de locuitorT, si alta a sec- care are o directie de la V. spre lia. La E. de satul Cura - Aci-
teT l'Ara popa, zidita din timpul E. si trimite ramurl In diferite Culac, se glsesc ruinele satuluT
Turcilor ; o scoala mixta, fon- directiunT. Checegec, distrus in aun' din ur-
data in 1891 de locuitorT, fre- Movile sunt in numar de 122, mä de incendil, navalirile si pra-
cuentata de 52 elevf. gramadite mal cu seama in par- darile basibuzucilor, raminfnd
LocuitoriT poseda : 227 boT $i tea de E., tinga Mare si pe ma- din el numaT vre-o cite-va case
vacT, 513 cal, 870 of ; 23 morT lul el; se maT gasesc $i in par- miel, carT servesc de adapost
devint, i cazan de fabricat ra- tea centrall. locuitorilor ratacitr i pastorilor
chiti. Apele care uda com. sunt si poarta numele de Cisla-Che-
Comerciul este activ si consta Marea-Neagra la E., pe o dis- cege. ilanile, asezatin partea de
In export de peste sarat sail tanta de 7 kil. ; lacul Mangalia, E. a com., la II kil. spre S.-
proaspat $i ceva cereale si in la N., pe o lungime de peste E. de catunul de resedinta, Sa-
import de coloniale, manufac- 14 kil. ri-Ghiol, este situat pe malul
tura, imbracaminte, etc. Val nu sunt numeroase, dar MariI-Negre, la locul unde acest
BudgetuI com. e la ven iturl sunt deschise, lare si acoperite mal inalt i ripos de obiceT, 'asa
de 7820 leT si la cheltueli, de cu verdeata. o deschizatura continuata cu o
7029 leT. Catunele carI compun com. plaja nisipoasa, in care se ter-
CAT de comunicatie sunt: dru- sunt cincT: Sari-Ghiol, resedinta, mina valea llaulle, pe ale carel
murile comunale, ce duc la Zibi- pe ambele malurI ale vaei Man- ambe malurT e asezat satul, in-

www.dacoromanica.ro
SARI-GHIOL 318 SARI-GHIOL

chis la N. de dealul llaulle, la Dealurf sunt: dealul Canea, 84 minjI, 69 armasarr, 5 asinT,
S. de dealul Acangi si inconjurat dealul Tepe - T'alisan, la N.-E. ; 3411 or, 286 capre, 73 tapT, 27
de movile numeroase la N.-V., Movila-CeardaculuT, la E.; dea- ez1 $i 437 porcT.
V. si S.-E. lul Ceatal-Tepe, la V. $i N.-V. Comerciul e activ; se exporta
Suprafata totall a com, este Aceste dealurT sunt in cea mal cereale $1 animale li se importa
de 8376 hect., din carI 294 hect. mare parte acoperite Cu imasurT, manufacturT $1 instrumente agri..
ocupate de vetrele celor 7 sate finete si semanaturl. Tot pe te- cole ; comerciul se face cu Tulcea.
Cu 335 case, restul impArtit in- ritoriul com. se afla o multime Budgetul com. e la veniturT
tre proprietariT, carT posea 1742 de movile, a caror inaltime va- de s000 leT $i la cheltuelT, de
hect. si locultoriT, carT stlpin ese riaza intre 4-24 m. ; parte sunt 2800 leT.
6340 hect. naturale, parte artificiale. Cal de comunicatie-: $oseaua
Populatiunea com. e de 280 VAT : valea Sari - Ghiol, nu- judeteana Tulcea-Mahmudia pe
familiT, san 1348 snflete. mita si Valea-Nucarilor, braz- la N.; drumurf comunale, cae
Sunt douà bisericT catolice ; deaza com. de la N. la S., tre- duc la Tulcea, Agi-Ghiol, Moru-
o gearnie ; o scoala. cind prin mijlocul satelor Sari- Ghlol $i Sari-Nasuf.
Vite : 986 cal, 1753 bol, 18 Ghiol si Calica si varsindu-se in
bivolY, 14 asinT, 13951 of, 47 ca- iezerul Calica (o prelungire a Sari-Ghiol, sat, in jud. Constanta,
pre si 204 pord. laculuT Razelm). Pe stinga el se pl. Mangalia, cat. de re$edinta
Comerciul este destul de ac- deschide Valea-Viilor, ce braz- al com. Sari-Ghiol, a$ezat pe
tiv ; se face prin orl$elul Man- deaza com. in partea de E. BaltI: ambele malurT ale vaiT Mangalia
galia, sati gara Mulfatlar, la 37 Razelmul, la S., lacul Agi Ghiol si Sari-Ghiol-Ceair, la intilnirea
kil. spre N. $i consta in import la V., balta Calica in centru $1 lor, in partea de V. a comuneT,
de coloniale, manufacturl, instru- alta spre E., cite-$T trele fiind si Inchis de dealurile Sari-Ghiol,
mente agricole si in export de prelungirT ale RazimuluT .,. pe Hagilar si Casimcea.
cereale si vite cu produsele lor. malurile celor doul din urma Are o intindere de 1508 hect.,
Budgetul com, e la veniturT creste stuf in abundenta. In Ra- din care 69 hect. ocupate de
de 8093 leT si la cheltuell, de zim se afla $1 insula Popina, cu vatra $1 grddinele satuluT, cu o
2603 leT. inaltime de 48 m., apartinind populatie de 122 familiT, sat
Cal de comnicatie sunt : dru- acestei comune. 515 suflete.
mul judetean Cara-Omer-Man- Se compune din catunele :
galia ce trece prin com., apoT Sari-Ghiol, re$edinta, asezat pu- Sari-Ghiol, sat, in jud. Tulcea,
drumurT mía' care unesc catu- tin spre N., pe valea Sari-Ghiol, pl. Istru/uT, cat. com. Beidaut;
nele intre ele $i cu satele ve- la poalele dealuluf Cauca; Ca- asezat in partea centrala a pla$if
cine. lica, la i kil. spre S. de rese- $1 cea de V. a comund, la 6
dinta, tot pe valea Sari-Ghiol. kil. spre V. de resedinta, pe
Sari-Ghiol, com. rur., in jud. si Intinderea com. este de 4300 ambele malurT ale piriuluT Sari-
pl. Tulcea, situata in partea de hect., din care 210 hect. ocu- Ghiol (care ja mal la vale nu-
E. a judetuluT, la 17 kil. spre pate de vetrele satelor. mele de Rimnic-Dere). Are o
S.-E. de ora.$111 Tulcea, capitala Are o populatie de 1945 su- populatie, in maioritate bulga-
jud. si in partea centrala a pl., flete ; 2 $colY mixte, cite una reasca, de 37 familiT, sati 315
la 5 kil., spre S.-V., de Mahmu- in fie-care catun, frecuentate de su flete.
dia, resedinta pla$iT. 125 elevT ; doul bisericl, una in In apropiere, se afla si un lac
Intinderea com. este de 800 cat. Sari-Ghiol, cu llramul mal- (ghlol), al caruT fund, format de
hect. tarea Domnului, facuta de ob- pamint lutos, iT da o culoare
Se mar& este la N. cu com. $tia locuitorilor, deservita de 2 galb en A.
Malcoci, catunul Pirlita, de care preotf, un diacon si un cintaret Prin sat trece drumul comu-
se desparte prin $oseaua jude- $i cea-l'alta, in Calica, cu 1 preot, nal Rtmnic-Beidaut.
teana ; la E., cu com. Be-Tepe, r diacon $i 1 cintaret ; 4 cir-
cat. Caraibil (al com. Sari-Nasuf) ciumT. Sari-Ghiol, sat, in jud. Tulcea,
$i lacul Razimul ; la S., cu Ra- LocuitoriT posea : 520 plu- pl Tulcea, catunul de re$edinta
zimul ; la V. cu Razimul si com. gurl ; 864 bol, 667 vacT, 318 al com. Sari-Ghiol, asezat in par-
Agi-Ghiol. viteT, 13 taurT, 285 cal, 235 iepe, tea de mijloc a pasa si cea de

www.dacoromanica.ro
SARI-GHIOL 317 SARI-NASUF

N. a comuner, pe ambere malurf plasii si de V. a comuneT; din cu o populatie de 115 fa-


ale vaiT Sari-Ghiol. Are o intin- poalele E. ale lul pleaca valea miliT, sai1 527 de suflete.
dere de i6o hect., cu o popu- Gogea-Dere; e acoperit cu ver- Are o biserica, cu hramul Sf.
latie de 225 familif, sal-1 1073 deatd; domina satul Sari-Ghiol, Dumitru si o scoald.
suflete ; o scoala mixta si o bi- valea Gogea-Dere í drumurile
seria, deservita de 2 preotl, comunale Cail-DereSari-Ghiol Sari-Iurt, ftîrIz, in jud. Tulcea,
diacon i i cintaret. si Beidaut Sari-Ghiol. pl. Istruluf, pe teritoriul com.
rur. Casap-Chioi, si anume pe
Sari-Ghiol, deal, in jud. Cons- Sari-Ghiol, pirta, in jud. Tulcea, acela al catunului sau Sari-Iurt ;
tanta, pl. Mangalia, pe terito- pl. Istruluf, pe teritoriul com. izvoreste din poalele nordice
riul comunelor Chiragi i Sari- rur. Beidaut si Tocsoff; izvo- ale dealului Halan; se indreap-
Ghiol; face parte din culmea reste din poalele de S. ale dea- ta spre E., pe linga Dealul-
Ilanfic, din care se desface, a- luluT Sari-Ghiol, trece prin satul Mormintelor, trece prin satul
vind o directiune de la S.-E. Sari-Ghiol, se indreapta. spre S., Sari-Iurt, apoi prin Casap-Chioi,
spre N.-V.; se intinde prin par- inteo directie generala de la N.-E. unde mai poarta i numele de
tea de S. a plasiT, cea de E. spre S.-V., brazdind partea cen- Orla Casap-Chioi, si se varsa,
a com. Chiragi si cea de V. a tralä a plásiI, pe cea de V. a dupa 8 kil, de curs, In iezerul
com. Sari-Ghlol, printre valea com. Beidaut si cea. de N. a Golovita-Mica; malurile sale sunt
Mangalief, $i valle Acargea, Hos- com. Tocsoff; curge pe /a poa- limite si ripoase ; pe valea lur mer-
cadiul, Papucci si Hagiiar; 'asa lele dealuluf Rimnic-Bair, trece ge un drum comunal Ivan-Ce-
spre V. dealul Chiragi ; de na- prin satul Culelia, tai e drumul co- sure Sani-Iurt Casap-Chioi.
tura stincoasa, face malul drept munal Beidaut-Rimnic, i, dupa
al vailor de mal sus sá fie inalt to kil, de curs, se varsä in pi- Sari-Meselic, deal, In jud. Tul
stincos ; se ridica pana la riul Rimnic-D ere, pe -stinga, cea, pl. Istrului, pe teritoriul
107 m. Inaltime; este acoperit satul Rimnicul. com. Ciamurli-d.-s. i anume pe
ca finete i semänaturl. al cat. sla Eschi-Baba ; se des-
Sari-Ghiol, vale, in jud. si pl. face din dealul Dolojanul ; se in-
Sari-Ghiol, deal, in jud. Tulcea, Tulcea, pe teritoriul comunelor ende spre S., inteo directie de
pl. Istruluf, pe teritoriul com. rurale Malcoci sì Sari-Ghiol; /ese la N.-E. spre S.-V., printre pi-
rur. Beidaut i anume pe acela din poalele estice ale DealuluT riul Beidaut i valea Calaigi,
al cAtunului sari Sari-Ghiol; se Mare; se indreapta spre S., In& o brazdind partea de N. a pl. si
desface din dealul Caragea-Pu- directie generan de la N.-V. de V. a com.; satul Eschi-Baba,
nar ; se indreapta spre E., in spre S.-E., brazdInd partea cen- este asezat la poalele sale de N.;
forma de semi-cerc, intrio direc- tran a pIasil si a comuneI Sari- este taiat de drumul comunal
tie generan de la N.-V. spre Ghiol, si pe cea sudica a co- Eschi-BabaBeidaut ; e acoperit
S.-E., brazdind partea centran muneI Malcoci; trece prin sa- cu pasunT i finete.
a plasiT si de V. a comuna ; tele Sari-Ghiol; se deschide in
lasa. spre E. dealul Peale; este balta Calica; mal poarta nu- Sari-Nasuf, com. rur., In jud. si
Wat de drumuI comunal Sari- mele si de Valea-Nucaritor; pe pl. Tulcea, asezata in parte de
Ghiol-Beidaut ; e de natura hu- aceastá vale merge drumul co- E. a jud., la 35 kil. spre S.-E.
moasa, acoperit cu livezl si se- munal Malcoci Sari-Ghiol. de orasul Tulcea, capitala dis-
manaturi. trictuluf, si in patea. de S. a
Sari-Iurt, sat, in jud. Tulcea, pl., la 8 kil. spre S. de orase-
Sari-Ghiol, virf de cleal, in jud. pl. Istrului, com. Casap-Chioi; lul Mahmudia, resedinta pl.
Tulcea, pl. IstruluT, pe terito- asezat in partea de S.-E, a plasir Se margineste la N. cu com.
riul com. rur. Beidaut, si anume si cea vesticä a comuneT, pe urb. Mahmudia, la V. si N.-V.
pe acela al catunulul sati Sari- ambele malurl ale plriuluf Casap- ca com. Be-Tepe, la N. cu la-
Ghiol; este virful culminant al Chioi, numit pe ad i si Ripa Sari- cul Razim si la E. cu com.
dealuluf Sari-Ghiol; are o furt, la 6 kil. spre Vest de Moru-Ghiol.
time de de 273 m., punct trigono- catunul de re$edinta. Are o in- Dealurile care brazdeaza com.
metric de observatie de rangul tindere de 55oo hect., din care sunt : dealul Be$-Tepe, la V., a-
situat In partea centran a 50 hect. ocupate de vatra sa- vind cariere de piatra; dealul Ca-

www.dacoromanica.ro
SARI-NASUF 318 SARf-MEEA-CEA/R

racile, pietros, la V.; dealul Sari-Nasuf, sat, in jud. si pl. tre lafluentir piriulur Almaliul si
Cara-Bair, la E. Movile se gi- Tulcea, cit, de resedinta al com. anume printre Saguda - Ceair,
sesc in diferite partr ale com.; Sari-Nasuf, asezat in partea de Sari-Mesea-Ceair si piriul Pam-
ele sunt artificiale. S. a plaser si in cea centralä a pur-Ghiolgic-Ceair ; pe muchia
Lacurr: Razimul, la N., pro- com., pe malul de N. al laculuT lur merge putin si hotarul Do-
duce chefal, cambul, calcan (ve- Razimul. Se märgineste la N. broger spre Bulgaria ; este iff-
nitul e al statulm); Lacul-Sarat, Cu com. urb. Mahmudia ; la V., tretliat de drumul judetean Al-
la E. Cu com. Bes-Tepe si Sari-Chioi ; maliulEse-Chioi ; are o mal-
Catunele, care compun corn., la S, cu lacul Razimul si la E., time de 105 m. si este acoperit
sunt : Sari-Nasuf, cit. de rese- cu cat. Bel-Bugeac. Cu semaniturr, finete si putinT
dinti, asezat la mijlocul com., Are o intindere de 1700 hect., arb orT.
lingi. lacul Razimul; Bei-Bugeac din care 82 hect. ocupate de
(Cotul Beinhu), la 5 kil. spre E. vatra satultif; 687 hect. ale lo- Sari-Mesea-Bair, deal, in jud.
de ca.t, de resedinta ; Caraibil, c ritorilor si 85o hect. ale sta- Constanta, pl. Silistra-Noui., pe
la 212 kil. spre N.-V. de cit. tuluf, cu o populatie compusa teritoriul com. rur. Almallul; se
Sari-Nasuf. din Rominf si BulgarT, de 76 desface din cel precedent, de
Intinderea com. este de 3614 familiT, sati 413 suflete. Ruga movila Gabrovita ; se in-
hect., din care 235 hect., ocupate Are o biserici, deservita de tinde spre E.; inteo directiune
de vetrele celor 3 sate, 1745 I preot si I cfnaret ; 3 scolf, generala de la S.-V. spre N.-E.,
hect, ale locuitorilor si 1734 hect. din care r romina si 2 maho- printre piriul Almaliul si aflu-
ale statuluT, co o populatiune medane. entul siii valea Iaguda - Ceair,
de RominT, Tatarr si BulgarT, brazdind partea de V. a pl. si
de 274 familir, san 903 suflete. Sari-Tepe, deal, jud. Tulcea, in a com.; ramificatiile sale de N.
Are 3 scorf, una rominä fon- partea de N. a plaser Babadag fac ca malul piriulur Almaliul sa
data de locuitorT, frecuentata si cea de S. E. a com. Nalbant, fie inalt si ripos; e acoperit cu
de 56 elevr si 2 mahomedane; prelungire de S.-E. a dealulur viT, cu semanaturr si pasunr;
o bisericä ortodoxa, fondatá cam CiliculuT ; se intinde pe litiga are 102 m. inaltime ; e taiat de
pe la 1847, de locuitorf, deser- piriul Alceac-Punar ; este täiat drumul comunal AlmaliulEse-
vita de un preot si 2 cintaretr. de drumul comunal Nalbant- Chioi.
Locuitorir posea : 140 plu- Hagilar ; are un vid' de 79 m.;
gurr, 2 masinT de vinturat si este acoperit cu frnete si livezr. SarI-Mesea-Bair, deal, in jud.
una de batut porumbul ; 58o Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
bol, 788 vacr, 256 cal si iepe, Sarica, cea mar insemnata pod. teritoriul com. rur. Almallul ; se
6504 or si berbecT ; 15 morl de gorie din jud. Tulcea si din desface din dealul Sari-Mesea-
vint, 2 lemnarir. Dobrogea intreagi, asezata pe Bair, mal sus putin de inceputul
Comerciul este destul de ac- poalele de N. ale dealuluT Te- van' Iaguda-Ceair ; se indreapti.
tiv; se transporta vite, lina si lita, in pl. Isaccea, pe teritoriul spre E., tuteo directie generala
cereale, si se importa coloniale com. Telita si Nicolitel ; pro- de la S.-V. spre N.-E., brazdind
si bauturr spirtoase. prietarT sunt multr, atit din, cele partea de V. a pl. si cea de
Budgetul com, e la veniturr doua comune cit si din orasul S.-E. a com.; printre valle Ia-
de 3810 ler si la cheltuelr, de Tulcea ; produce vin excelent ; guda-Ceair si Sari-Mesea-Ceair,
3803 la are o Intindere de peste 400 afluente ale piriulur Almaliul ;
Cal de comunicatie sunt dru- hect. este acoperit Cu semanaturr si
murile comunale ce duc la com. pasunT ; e Wat de drumul comu-
vecine: Mahmudia, Bel-Bugeac, Sarl-Mesea-Bair, deal, in jud. nal AlmaliulEse-Chioi.
Mora-Ghiol, Bes-Tepe , i Tulcea. Constanta, pl. Silistra-Notra, pe
Comuna s'a fundat la 1864 tetitoriul com. rur. Almaliul; Sart-Mesea-Ceair, vale, in jud.
de RominiT si BulgariT, venitT se desface din dealul Ieral-Cea- Constanta, pl. Silistra-Nota, pe
din satele Visterna (pl. Babadag) Bair ; se intinde spre S., avind teritoriul com. rur. Almallul ; se
si Beidaut (pl. Istrulul), ce ail o clirectiune generala de la N -V. desface din dealul co acelasT
plecat din pricina lipser de pa- spre S.-E., de la movila Gabro- nume, de Ruga pichetul No. 7,
'l'hit pentru agricultura. vita, de unde se desface, prin- de la hotarul spre Dobrogea

www.dacoromanica.ro
SAR0§131, 319 SASCA

bulgAreasca ; se indreaptd spre teritoriul com. rur. Dobromirul Dintr'un document de la Alex.
E., inteo directiune generala de si anume pe acela al cAt. sAu LApusneanu VodA, dat din Hui,
la S.-V. spre N.-E., brAzdind Techi-Deresi, intinzindu-se pe la 4 Aprilie 1552, se vede cA
partea de V. a pl. si cea de S. a la E. satuluI, din valea Teres- pe atunci aici nu era sat ci nu-
com., taie drumul judetean Al- condu Ceair si pAnA la dealul maT simplu o poianA, cA aceastA
maliulEse-Chini si dupa o lun- Uzun-Bair. Are p suprafatá de poianà lmpreund cu un sat a-
gime de 5 kil., se deschide in 250 hect., coprinzind tot felul nume BdIdnqti, pe riul Birladul,
valea piriuluT Almaliul, numitA de arborI, mal ales ulmi si fagl. le mosteneste Alexandru LApus
Beilic-Ceair, ceva mar sus de E situará la S. pl4eT si la S.-E. neanu Vodd de /a Postelnicul
confluenta lui cu piriul Ghiolgic- comuneI. Hrdlor, care murise fdrd mos-
Pampur-Ceair. tenitorY i le vinde in urml Stol-
Sarpul, 6a/id, in jud. Constanta, niculuT Toader Bolea co 1200
Saro§ul sali Saro§a, munte, pl. pl. Medjidia, pe teritoriul com. zlotï tatdre§tr, care bant ir dis-
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, rur. Rasova si anume pe acela tribui apol pe la principalele
din culmea Oituzului. al cát. Vlah-Chioi. Este o pre- mánAstirI, pentru sufletul rApo-
lungire de S. a bAltiT Vederoasa, satului. ( Arh. 1st», t. I, pag.
Sarp - Orman, pädure, in jud. cuprinsA intre dealurile Polucci 125).
Constanta, pl. Silistra-Noud, pe la S., ale cArtfi pAduricT ii aco-
teritoriul bulgdresc, al com. rur. perä. pe icT pe colo malurile si Sasa, pirig, jud. Roman, ce curge
Regep-Cuiusu, situatA in partea dealul Diuc, la N. care il face prin pl. Fundul, com. Poiana-
meridionalá a plAseT si cea de malul inalt, ripos si acoperit co lul Iurascu. Izvoreste din sus de
V. a com., pe ramificatiile orien- tufisurT. Este acoperia pe toatá satul Neguseni, curge prin satul
tale ale dealuluI Uzun-Bair, in- intinderea cu stuf. Inteinsa se Negiseni, printre satele CAuti-
tre vAile Caraclic-Coresi si Sar- deschide valea Tiutiuluc-Ceair la seni si Negri de o parte si Po-
pul-Orman-Ceair. Are o intin- V. si Polucci-Ceair (sau Urluia), iana-lut-Iurascu de alta si se
dere de 1 IO hect. si, ca esentA la S.-E. varsd in riul Siretul, pe stinga,
principall, carpenul. Pe lingA mai spre V. de satul Migla.
dinsa si anume in partea de S., Sarului (Dealul-), deal, nelocuit,
trece un drum comunal ce duce intre riurile Oltetul i Oltul, si Sasca, com. rur., jud. Suceava,
de la Regep-Cuiusu la Crenova, intre com Bechet si Beica, jud. situatA cam in centrul plAseT
in Bulgaria. Romanati. Se intinde putin si Moldova-d.-s., la V. si la Lo kil.
in jud. Vilcea. Are directia N.- de Fälticeni. Se mArgineste la
Sarp - Orman - Ceair, vale, in S.-E., terminindu-se la com. Brd- E. cu com. Baia si Räddseni, la
jud. Constanta, p/. Silistra-Notiä, netul. Are 1871'1,76 altitudine S.-V. cu coin. Baia si MAlini si
pe teritoriul bulgAresc al com. d'asupra niveluluT Marii si este la N. cu com. MAlini si Brd.
rur. Regep-Cuiusul ; se desface acoperit de intinsa pAdure Mirila. dAtelul. Forma-I teritoriall este
din poalele de N. ale dealuluT Ambele sale coaste, inclinate in aceia a unuT poligon neregulat
Uzun - Bair, se indreaptA mal' mod egal, ati o mare importantri inclinat spre albia MoldoveI,
india spre E., apof spre S., avind militará, servind ca pozitiunI de care il strAbate de la N.-V. spre
o directiune generala de la N.-V. post-garda, cind o armatA s'ar S.-E. Se compune din satele
spre S.-E. ; brAzdeazá partea de retrage silitA spre Slatina. Este Sasca-MicA, Sasca-Mare, Bogata
S. a plAseT si cea de V. a com.; situat la IO kil. spre E. de Bals. si Pdiseni, cu resedinta in Sasca-
se intinde printre dealurile U- Linia feratI Slatina-Craiova il MicA.
zun-Bair si Caralic-Coresi la V., inconjurA pe la S., iar soseaua Are o populatie de 494 fa-
Cara-Peretlic si Aivalic-Bair la Slatina-Craiova il trece pe la milif, sau 1743 suflete ; 4 bisericT,
E.; dupá 6 kil. de drum se mijloc. deservite de 2 preotr i 4 cin-
deschide in ;ralea Regep-Cuiusu- tAreti ; ocoalá mixtd, conclusa
Ceair, pe stinga, ceva mal sus Sasa, sat, in jud. Roman, pl. Fun- de un invAtAtor.
de satul Regep-Cuiusu. dul, com. Poiana-lui-Iurascu, pe Budgetul comunei e la veniturl
malul sting al piriuluT Sasa si de 4460 leT si la cheltuelf, de
Sarpali-Orman, pa-dure, in jud. spre E. de satul Poiana-lui-Iu- 4382,50 lel.
Constanta, pl. Silistra-Nota, pe rascu, locuit numaT de tigani. E udatA de riul Moldova i de

www.dacoromanica.ro
SASCA-MARE 320 SASCUT

piraiele inca, Sasca si Bogata, Vatra satuluT ocupa 8o fala Este udata de piraiele : Con-
cu afluentiT lor. ImproprietaritT in 1864 sunt 3 Vestí, Balcuta si FIntinele.
Dota partI din teritoriul co- fruntasT, 34 palmasT si 50 co- Se compune din catunele:
munel este muntos. dasT, stapinind 2771/2 falcI. Balcuta, Contesti, Fabrica Za-
Mosia e proprietatea Prin- DrumurT principale sunt : la harina., Fintinele, Sascut, (unde
cipeseT El. G. utzu si are o Sasca-Mica (peste Moldova) 2 e si primaria comunel) Schi-
intindere de 2614 falci, din kil., la Malini, 4 kil. neni i Valea-NaculuT, cu o po-
care 939 falcf padure, 1039 falcr pulatie de 2414 suflete.
cultivabile si restul prundis Sasca-Mare, pirla, jud. Suceava, Are o bisericä parohiala, cu
loc sterp. izvoreste de sub Camesoiul, hramul Adormirea, in cat. Sas-
Improprietaritl, in 1864, sunt dupa ce a udat comuna cu cut si 2 filiale, din care, una,
18 fruntasi, 121 palmasT si 133 acelasi nume pe o intindere de Cu hramul Sf-tiT ImparatT, in
codasT, stapinind 915 falcI. 2 kil., se varsä in Moldova. Contesti Cu hramul
La Paiseni este un herasträil Are de tributad din dreapta : Sf. Nicolae, in cat. Sascut; o
Cu un jug (gater) si 15-30 Sascuta - lul - Nicoricl, Sascuta- scoala mixta, frecuentad. de
pinze. atf-va dintre locuitorl Mica, Poiana, Mdciesul si PI- 109 copil (1899-900).
se ocupa cu stupdritul, iar ceT dul - Negru ; iar din stinga Budgetul com. e la veniturT
din Bogata cu fabricarea doni- Scursura-din-Hleiii, Pidul-Voiu- de 11255 le! 87 banI, iar la
telor de brad. jilor, CiungiT, Piriul-Costorovel, cheltuelf, de 11217 leT, 7 batir,
MuntiT i dealurile comund Piriul-MorosenceT, Borozan, Pi- LocuitoriT posea: i masina
sunt acoperite cu padurT de riul-ampulu n geanulul, Piriul-Va- de treerat cu aburT, i de ba-
brad, putin fag, plop, mesteacan duluT, Plostinul i Piriul -Tul- tut porumb tot en aburT, 286
si flneturi. Prin pädurT se a- bure. pluguri de lemn, 30 de fier, 20
dapostesc tot felul de vinaturT, grape de fier, I trior ; 59 cali,
iar in Moldova si prin pirae se Sasca-Mica sati Ruqi, sat, jud. 832 bol, 242 vac.1, 192 pord,
gasesc : pastravT, clean, mreana, Suceava, pe mosia si in comuna 842 ol si 28 capre; 6o stupi
zglavocr, etc. Cu acelasT nume. cu albine.
LocurT maT insemnate in co- E asezat pe tarmul sting al Ail 156 hect. vil.
muna. sunt : Movila-Bortoasa, MoldoveT. Sunt in Sascut: 16 comer-
zisd i Sapata i Bogata. Vatra satuluT ocupa I 3 '12 falcI, ciantI, si o fabricä de zahar,
In 1803, Sasca, VisterniculuT cu o populatie de 403 suflete. cu un capital de aproape i mi-
Sandul Sturdza, avea 68 liuzI, Are o biserica, cu hramul lion, avind mal mult de 300
platind 936 leT bir anual, ocupin- SI. Alexandru, zidita de Al. lucratorT.
du-se cu lucrul pamintului si Sturdza in 1847, deservitä de
facutul draniteT . (cUric.», vol. un preot si 2 cintlre0"; o scoall Sascut, cdtun, in com. cu acelasT
VII.) mixta, reinfiintata in 1887, con- nume, pl. Rdcaciuni, jud. Putna.
clusa de I invatator si frecuen- Are o biserica parohiala, Cu
Sasca-Mare, sat, pe mosia i in tad de 35 copil. hramul Adormirea si una filiall,
com. Sasca, jud. Suceava. Par- ImproprietaritT in 1864 sunt cu hramul Sf. Nicolae ; o scoall
tea S.-E. a satulul se numeste 3 fruntasl, 36 palmasT si 20 co- mixta, frecuentatä de log copiT.
dasi, stApinind 2101/2 falcI.
E cel maT vechiil sat din DrumurT principale sunt : la Sascut, parohie, in com. cu ace-
comuna. (Satul exista pe timpul Lamaseni (6r5 m.), la Baja (4 las nume, pl. Racaciuni, jud.
descalicaril. V. Bala. Xenopol kil.), la Malini (7 kil.) si la Putna, avind biserica paro-
A. D., (1st. Roin.»). Cornul-LunceI (4 kil.). Mala, cu hramul Adormirea
E asezat pe tarmul drept al cu hramul Sf. Nicolae
MoldoveT, l'are piraele inca Sascut, com. rur., in jud. Putna, in cat. Sascut i i filiald, cu
Melusoaia. pl. Racaciuni, situad pe valea hramul SftiT imparati in cat.
Are o populatie de 471 su- piriuluT ce trece prin sat si se Contesti.
flete ; o bisericä, cu hramul Sf. duce in sesul SiretuluT, la 13
VoevozT, deservid de un preot kil, de sub-prefectura piase si Sascut, stalie de dr..d.if., jud.
si 2 cintAretr. la 57 kil, de capitala judetuluT. Putna, pl. Racaciuni, com. Sas-

www.dacoromanica.ro
SAScur THOTARUL-) 321 SAT1S-CH101-DERW

cut, pe unja Marasesti-Bacati, /ului Sasova, ce vine in partea pamint cultivaba sl finete). Se
pusa in circulatie la 13 Sept. de E. a satuluI, fiind udat de arendeaza in total tu 8422 leI
1872. Se afla futre statiile Ad- piriul Rebricea. anua/.
jud (13,7 kil.) si Negri (9,3 kil.). E asezat pe mosia Scinteia,
Inaltimea d'asupra niveluluT Ma- pe o suprafata de 135 hect., Satis-Chioi, sat, in jud. Con-
ra de 1221'1,67. Venitul -acesteI din care upo hect. padure, cu stanta, pl. Hirsova, cat. com.
stata pe anul 1896 a fost de o populatie de 33 familiT, sati Siriul, situat in partea centrala
131867 Id, 74 banI. 119 suflete. a. plasel si cea de S. a comu-
LocuitoriI posea : 6 plugurI neI, la. 7 kil. spre S. de cat.
Sascut (Hotarul-), perdure, in si lo care cu bol, I plug si I de resedinta, pe ambele enalurI
intind ere de 400 fälci, situata caruta cu cal; 88 vite marl cor- ale piriuluI Sarai. Are o intin-
pe teritoriul comune/ Cu acelasI nute, 14 cal, 200 oI, 6 capre dere de 4265 hect., din care
nume, pl. Racaciuni, jud. Putna. si 15 rImatorI. 159 hect. ocupate de vatra sa-
tuluI Cu 140 case. Populatiunea,
Sascuteanca, aitun, Cu i6o lo- Sasul, sat, jud. Brdila, la E. com. compusa din TurcI si RominI,
cuitorr si 40 case, apartinind Sutesti, cam la 6 kil. spre E. este de i 16 familiI, sad 670 su-
com. Sascut, jud. Putna. de satul Sutesti, pe drumul Su- flete, ocupindu-se Cu agricultura
testi si Movila-Miresef. Supra- si cresterea vitelor.
Sasic-Corai, vale, in jud. Con- fata vetreI satuluI este de 8
stanta, pl. Hirsova, pe teritoriul hect., cu o populatie de 65 su- Satis-Chioi-Ceair, vale in jud.
com. rur. Eni-Sarai i anume pe flete. Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
acela al satuluI Terzi-Chioi, in Locuitorif posea.: 38 cal, teritoriul comunelor rurale Ghiu-
partea de S.-E. a plasef si cea 130 vite mari cornute, 40 rima- vegea i Para-Chioi.
de E. a comunel ; are o direc- torl si 420 oI. Ceair este un alt nume al valt
tie generala de la N.-E. catre Dermen-Ceair, nume ce-1 poarta
S.-V.; se deschide In valea Car- Sasul, atun, in jud. P.utna, com. aceasta vale de la hotarul spre
tal cu z kil. mar sus de satul Biliesti, pl. Biliesti, situat in Bulgaria, pana la care ho-
Terzi-Chioi i, dupa ce s'a unit cimpia SiretuluI, spre V. de cat. tar a avut numele de Canara-
cu valea Sasic-Culac. Este ta- Biliesti. Ceair i pana In dreptul co-
lan de drumul comunal Terzi- Are o populatiune de 375 mund Ghiuvegea, de unde la
Chioi-Cartal-Sercu i strabatuta locuitorl; z biserica, Cu hramul pe cel de valea Dermen-Ceair,
de drumul comunal Terzi-Chioi- Sf. Voevozl. pastrindu-I pana la deschiderea
Curudjea. sa in baIta Iortmac. Aceasta
Sasul (OrAtiile), munte, in ra- vale are niste malurI inalte i aco-
Sasic-Culac, vale, in jud. Cons- ionul comuna Rucarul, jud. perite cu padurI, din care mal
tanta, pl. Hirsova, pe teritoriul Muscel, proprietatea fratilor Bu- insemnata, pe dreapta, este pa-
com. rur. Eni-Sarai si anume pe nesti. durea Buluc-Orman. Dealurile
acela al cat. sati Terzi-Chioi; carI o marginesc sunt i Dermen.
se desface din dealul Memen- Sasului (Muntele-), munte, in Sirt, la V.; Curp-Chioi, la E.
deni-Tepe, indreptindu-se spre jud. Buzn, com. Nehoiasul, cat. E talan de drumul comunal ce
S. si avind o directie de la N. Gura-Siriulur, ramificatie a mun- duce de la Veli-Chioi la Para-
spre S.; se uneste cu valea Sa- telui Teharaul. Chioi.
sic-Coral si se deschide apoI in
valea Cartal, putin maI spre N. Sa§ilor (Muntele-), proprietate Satis-Chioi-Dere, vale inseln-
de satul Terzi-Chioi ; este sittlatà a Eforid Spitalelor Civile din Bu- nata in jud. Constanta, pl. Med-
in partea de S.-E. a. plaseI si curesti, fosta pendinte de manas- jidia, pe teritoriul com. rur. Tas-
cea de E. a comuneI, avind o tirea Sinaia, com. Tesila, plaiul Punar i anume pe acela al ca-
lungime de 21/2 kil. Peles, jud. Prahova, care, impre- tunuluI säü Baltagesti; este for-
una cu mosiile Munta-Negrasul man. de valea Uzuncea, care
Sasova, sat, in partea de S. a Zilistea-Trestieni, are o intindere vine de la N. si se deschide
com. Bodesti, pl. Mijlocul, jud. de 1246 hect. (1046 hect. su- In ea, indreptindu-se spre S., si
Vasluiú situat pe coasta dea- prafata impadurita si 200 hect. avind o directie generala de la-,

66940. Afarole Liclionar Geografic. Vol. V.


41

www.dacoromanica.ro
SATNOENI 322 SATUL-NOt

N.-E. catre S.-V.; se intinde prin- stanta, pl. Silistra-Noua, ase- hect.), toate de forma lunguiata,
tre dealurile Erchesec si Zavol. zata in partea de V. a jude- acoperite cu padurT de sala'.
Bair spre N.-V. si Alac-Bair tuluT, la i kil. spre V. de o- Lacul Oltina se afla la E. com.;
spre S.-E.; trece prin satul Bal- rasul Constanta, capitala distric- are malul inalt si stincos, din
tAgesti si se continua cu valea tuluT si In cea de N. a plaseT, cauza vecinatateT dealurilor pie-
Boazgic-Dere; este situatA in la 20 kil. spre N.-E. de ora- troase.
partea de N. a plasei si a co- selul Ostrov, resedinta pl4eT. VA!: Pirjoaia, la V., ca o di-
mune! si are 4 kil. lungime. Se invecineste la S.-V. ca rectie de la S.-E. spre N.-V.,
Unja ; la E., cu Oltina si la trecind pi-in satul Pirjoaia, des-
Satnoeni, sat, In jud. Braila. S. Cu Lipnita. chiendu-se In Dunare; Silistea,
Vez! Liscoteanca. Se margineste la N.-V. Cu la N., cu directie de la V. spre
jud. Ialomita, despastindu - se E., deschizindu-se In lacul 01-
Satnoeni, sat, in jud. Ialomita, prin Dunare ; la E., cu com. tina; valea Coslugea, cu adia-
pl. Borcea, pendinte de com. Oltina, de care se desparte centa sa, valea Iroftie la S.;
Dichiseni, situat pe tarmul sting prin lacul Oltina ; la S., cu co Valea-Satului pi-in interior, tre-
al bratulur Borcea, la i kil. munele rurale Lipnita si Cilnia, cind si prin Satul-Noti, ambele
spre E. de satul Dichiseni. despartindu se de cea d'intii deschizindu-se in lacul Oltina.
Are o populatie de 84 fa- prin valle Coslugea si Irostie, Este formatd din doul ca-
tal! si o biserica. de cea d'a doua prin dealul tune: Satul-Noti, resedinta, ase-
LocuitoriT posedA : 150 caT, Ghivizlicul. zat in partea de E. a comuneT,
300 boT, 4 bivolT, 90 porcI, 750 Relieful solului e putin acci- pe malul de V. al laculuT 01-
o! si 5 capre. dentat de culmea Coslugea, cu tina, in Valea-SatuluT, inchis si
ramificatiunile sale de E. si dominat de dealul Dincolo-de
Satul-Costii, sat, in jud. Covur- N.-E. Siliste. Pirjoaia, in partea de V.
luiti, pl. Siretul, com. Filesti, DealurT principale sunt: Dea- a comuna, Ja 4 kil. spre V. de
spre N. de resedinta comu- lul La-Doua-Movile (140 m.), resedinta, In valea Pirjoaia, la
neT, la 4 kil. Are o populatie la V.; DeaIul-de-la-Cetate (125 500 m. de malul DunareT, in-
de 365 suflete ; o biserica si o m.), la N.; dealul Ciatal-Orman, chis la N. de dealul La-Doul-
scoala. cu virful Pirjoala (142 m.), la V.; Movile, la E. de Ciatal-Orman
dealul Ghivalicul, cu virful Mo- si la S.-V. de dealul Coslugea
Satul-Mare. Vez! Crivina, com. vila-Pirjoaia (141 m.) ; Coslugea cu movila Pirjoaia.
rur., jud. Prahova. (138 m.), la V.; dealul Dincolo- Suprafata com. e de 3162
de - Siliste (115 m.), la N.-E. hect., din care 26 hect. ocu-
Satul-Mare, seituc. Vez! Dobro- Ele apartin toate calme! Cos- pate de vetrele satelor, cu o
nauti, sat, com. Virful-CimpuluT, lugea si sunt acoperite cu se- populatie de 8o8 suflete.
pl. Berhometele, jud. Dorohoia. manaturT, p4unr i tufArisuri. Are 2 bisericT, una In car.
Movila Pirjoala (141 m.), la Satul-Noti, cu hramul Inaltarea
Satul-Mare, satuc. Vez! Pilipauti, S.-V., domina satul Pirjoaia si DomnuluT si cea-l'altä in cat.
sat, com. Pilipauti, pl. Herta, fluviul Dunarea. Pirjoaia, cu hramul S-ti! Apos-
jud. Dorohoiii. Dunarea uda comuna la N., ta, deservite de 2 preotT, 2
pe o distanta de io kil., de dascA1T §i 2 cintaretl; 1 coa1ä
Satul-Nemtesc, cdtun, pendinte la movila Pirjoaia 01 pana in mixta, frecuentatá de 77 copil
de com. Cazasul, pl. Vadeni, dreptul ostrovuluT Pirlitul, in- (1899-900).
jud. Bralla, situat la N. de com., teo directie de la S. - V. - V. LocuitoriT posea: 78 phi-
dincolo de muchea Baldove- spre N.-E.-E. ; malurile sale in gurT, 134 care si carute, 2 ma-
nesti si catea ferata Braila-Bar- partea de V. sunt inalte si ri- sinT de secerat.
bosi, la 7 kil. de com. Cazasul. poase, pe alocurea stincoase, Budgetul com. e la veniturr
Are o populatie de 65 sufl. iar In partea de E. sunt joase. de 3545 leT si la cheltuelT, de
Vite : 84 ca!, 80 bol, zoo Formeaza si cinc! ostroave : oi- 2995 le!.
vacT si 36 rimAtorf. mul (30 hect.), Bira-Basul (loo CAÍ de comunicatie sunt
hect.), Venga (i5 hect.), Cali- numaT drumurile comunale ce
Satul-Noti, com. rur., jud. Con- Gheorghe (1 o hect.) si Pirlitul (85 unesc catunele intre ele si Cu

www.dacoromanica.ro
SATUL-NOt 323 SATUL-NOÙ

satele apropiate: Lipnita, Cil- de E. a plg$eT, la 12 kil. spre cu peste $i din care miele duc
nia, Oltina, etc. N.-V, de org$elul Sulina, re$e- la Sfi$tofca, Periprava, Letea si
dinta plá$eI. Sulina.
Satul-Noti, com. rur., a$ezatä in Se márgine$te la N. cu com. Comuna s'a intemeiat la 1860
partea de V. a jud. Tulcea, rur. Sfi$tofca ; la V., cu com. de catre monahul Sebastian $i
in cea de S.-V. a plg$eI Máci- urb. Chilia-VechIe $3. la S., cu un locuitor, Pocaca.
nul, pe pitiul Cerna. com. urb. Sulina $i com. rur. Pe terit. com. s'a fácut atacul
Se mgrgine$te la N. cu com. Cara-Orman. armatelor aliate contra RusieI
Turcoaia ; la E., cu com. Cerna ; Relieful plmintuluI este ne- In rgzboiul CrimeeT. In rtzbolul
la V., cu com. Picineaga $i la insemnat; pAmintul, jos, acoperit de la 1877 un escadron de Ca-
S., cu comunele Coium-Punar de ape, girle, baIçi i stuf ; zad 11-at fácut laggrul ad, de
Cirjelar. $i colo se ridica a$a numitele unde at atacat i at cucerit
Relieful soluluT e accidentat grinduri, unele nisipoase, altele S.ilina de la Turci.
de dealurile : Cale-Bair, 45 ni., productive, ca grindurile : Satul-
la E.; Hasan-Bair, 112 m., la Noti, Letea, Sulina, Cherhanoiu- Satul-Noti, cotn. rur., in partea
S.-E., acoperite cu finete $i se- lui, Grindul-cu-Pgrul, Grindul- de N. a jud. $1 a pl. Tulcea,
mg.ngturI. cu-ArinI, Chiserul, Chirilg, Vi- pe malul sting al bratului Chilla,
Movile sunt multe, artificiale. soca-Hreda, Hasmacul, Pgrulta, in t'ata Izmailulul.
Ape : Val ea Ai-OrmanuluI sa t Grindul-luI-David; inAltimea lor Se margine$te la N. $1 V. cu
Picineaga, la S. i afluentul sgt variazg 'filtre 2-5 metri. Basarabia, despgrtitg prin Du-
Valea-CerneI, pe la N., trecind Bratul-Sulina udg com. la S.; ngre, la S. cu ora$ul Tulcea $i
$1. prin sat. Valea Jaila o udg gira Sulimanca, la N.-V. Bglti la E. cu orapl
la E. sunt numeroase i marI ; prin- E a$ezata tuteo regiune
E formatg dintr'un singur cg- cipalele sunt : Manita, de 200 peang-báltoasg. ; pgmintul e $es
tun, Satul-Not, a$ezat pe am- hect., Babina (180 hect.) la intins, acoperit cu stuf, lacurI
bele maluri al ptriuld Cerna N.-V. ; Bodaproste (i5o hect.) la Orle; pe malul DungriI se aflá
la poalele dealuluI Cale-Bair. V.; Velichi-Merhei (250 hect.), locurI ridicate numite grindurI,
Intinderea com. este de 1700 Malul-Merhei (100 hect.) la N.; acoperite cu pgdurl de sticil si
hect., din care 120 hect. ocu- Dovinca (120 hect.) $i Rgducu- locurI de pg$unI. Malcoci e o
pate de vatra satulur, 1180 hect. 1111 (150 hect.), la S. ridicaturg de 4 m. Grindurl sunt :
apartinind locuitorilor i 500 E formatg din doug cgtune : Ciatal, PátIggeanca, la V.; Par-
hect, ale statulul, cu o popu- Satul-Not, re$edinta, la E. $1 dina, *ondul i Stipotul, la E.
latie in maioritate rusg, de 181 Letea, la 2 kil. spre V. Apele sunt numeroase: bra -
familiT, sat 944 suflete. Intinderea com. e de loco tul Chilla, o ucil la V. $i N.;
Veniturile com. sunt de 1808 hect., din care 150 hect. ocu- bratul Tulcea, la S.; girlele
leI, lar cheltuelile, de 1756 la pate de vatra satelor $i 850 Ciatal, PátIggeanca, la V.;
Drumurl: Calea judeteang Mg- hect. pgmint solid, al statulul, da, Iacob-Suhat $i Pardina, la E.
cin-Ostrov; cal comunale la Pi- cu o populatie in maioritate Lacurr: CostinuI, Costinciu-
cineaga, Cerna, Cirjelar i Co- compusg din Ru$I, de 250 fa- cul, Pentilicul $i
ium-Punar. sat Hoo suflete. la E., Hontul-Mate i Mic, Simi-
Are o bisericg, cu hramul Are dota $coale mixte, fre- nocul, prin mijloc ; Ghido, Side-
Na$terea Mala DomnuluI, ziditl cuentate de 66 elevf (1899- 900); rul, Savca, Ro$ul, la V. $i S.;
de locuitorI, deservitg de i preot o bisericg ortodoxg, cu hramul contin toate pe$te in abundentg.
$1 i cintgret ; o $coall mixtg, Na$terea MaiciI DomnuluI, fon- atunele carr o compun sunt
frecuentatá de 62 elevI (1899- data in 1821 de un monah ; 5 4, toate a$ezate pe malul drept
1900). circiumi. al bratulur Chilla Satul-Not, la
Budgetul com. e la veniturr N., re$edinta, in fata lzmailulur;
Satul-Noti, com. rur., in jud. de 4100 ler $i la cheltuelf, de Ciatal-Chioi, PátlAgeanca, la 7 si
Tulcea, pl. Sulina, situatg in 3941 leT. 16 kil. spre S.-V.; Pardina, la
partea de E. a jud., la 4Q kil. aile de comunicatie sunt ni$te 16 kil. spre E. de reqedintg.
spre N.-E. de ora$ul Tulcea, drumurI naturale ce locuitorif Intinderea com. e de 58o0
capitala districtultif, $1 in partea le-at fácut prin stuf, la lacurile hect., din care 180 hect. vetrele

www.dacoromanica.ro
SATUL-NOU 824 SATUL-N01,

satelor, cu o populatie ameste- Vite : 8 cal, 156 vite marI proprietAriV pe domeniul statu-
cata de 648 suflete. cornute i 40 porci. lui Vetri§oaia, situat pe platoti,
Locuitorii poseda : 115 plu- litiga antul inconjurator al
gurl ; 495 cal' i lepe, 708 bol', Satul-Noe, sat, jud. Botopni, satelor Vetr4oaia i Simine$ti.
642 vacY, 1900 oI, 400 porci si situat Ruga iazul Poienei, in par- Are o populatie de 5 fa-
i O asint tea de N.-V. a com. Poiana- miliI, sati 26 suflete.
Venitul com. e de 1865 lei i Lunga, pe- mosia statuld Vo-
cheltuelile, de 1614 ?el. rona. E infiintat la 1886 cu nolI Satul-Noií, sat, in com. Zberoaia,
Comunicatia se face pe bra- improprietariti $1 are o supra- pl. Podoleni, jud. Falciti, spre
tul Chilia i pe gtrle ; drum co- fata de 132 hect., cu o populatie V.-S. de satul Scoposeni, a5ezat
munal este acela de la Tulcea de 24 familii, sati 103 suflete. in Valea-Cumpene/or, pe dome-
la Satul-Notl O Chilia-Vechie. Vite: 41 vite mari cornute, niul statului Ghermaneti, pe
Are dota biserici, una in Par- 8 cai, 131 °I i 16 mascurl. care s'ají facut improprietarid
dina, cu hramul Sf. Maria, cu in 1878, pe o suprafata de 18o
un preot i un cinfaret, fonda- Satul-Noil, sat, in jud. Constanta, hect. Are o populatie de 30
ta in f86o de un 5tefan Beli- pl. Silistra-Noul, com. Satul- familii, san 141 suflete.
bov i cea-l'alta in Ceatal-Chioi, Noti, pe lacul Mirleanul. Are o
cu hramul Sf. Nicolae, fondata suprafata de 2442 hect., O 0 Satur-Noil, sal, in partea de S.
In 1870 de o vaduva Domnica populatie de 126 familii, sati a satului Vicoleni, com. Berezeni,
Belcicanci, deservita de 1 preot 939 suflete. pl. Prutul, jud. Fakir', wzat
i I cintaret ; o §coala de ca- pe platoul dealuluI Prutul i pe
tun. Satul-Noti, sat, in jud. Constanta, piriul Satul-No, aproape de
pl. Medjidia, catunul com. Tor- balta Berezeni.
Satul-Not, sat, jud. Bacati, pl. toman, situat in partea centrall Suprafata teritoriului moOei
Siretul - d. - s, com. Buhociul, a pl4ef I cea de S. a comunei, e de 2288 hect., formind un
situat pe esul din stinga Sire- pe valea Geabam.Are o intindere trup cu monja Vicoleni.
tului. Are o populatie de 833 de 301 2 hect., din care 18 hect. Are o populatie de no fa-
suflete, in maioritate UngurI ; o ocupate de vatra satuluT, cu o milii, sati 455 suflete.
coal'a mixta ; o biserica cato- populatie, in maioritate romina, Locuitorii sunt improprietariti
Ha., facuta. in 1891 de catre lo- de 58 familii, salí 299 suflete. in 1878, pe domeniul statului
cuitori ; 3 circiumr. Vicoleni, cind s'a infiintat i
Vite: 15 cal, 486 vite mari Satul-Noil, sail Seaca-Tinärk satul.
cornute, 251 porci i 6 capre. sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Seaca, resedinta prima- Satul-Not, jud. Suceava. Vizi
Satul-Noil, sat, jud. Bacati, pl. riel, wzat pe doua dealurI : satul Hirtoapele.
Bistrita - d. - j., com. Racaciuni, Dealul -Seaca O Seaca-Tinara,
situat pe esul Siretuld, Ruga despartite printr'o vale. Satul-Notl, sat, facind parte din
piriul Salva, mal sus de satul Are o populatie de 1176 su- com. rur. Colone§ti, jud. Tecuciti,
Teitwil, la 8 kil. de satul Ra- flete ; o coalä mixta., ce func- wzat pe partea stingl a riulur
caciuni (coall). tioneaza din 1883, frecuentata Zeletinul, la 6 kil, de rwdinta
Are o populatie de 375 su- de 67 bdeti ; o biserica de birne, comunef, spre N.
flete. cu hramul S-tul Imparati Con- Teritoriul satuluI e de 148
Vite : 65 cal, 344 vite mil stantin O. Elena ; 2 circiumi hect., cu o populatie de 170 sufl.
cornute, 113 porci §i 47 capre. 1 brwvenie. Locuitorii sunt razql.
In sat este si14tea Seaca-Ti-
Satul-Noil, sat, jud. BacH, pl. fiara. Satul-Noti, sat, acind parte din
Trotu01, com. Bogdanqti, si- com. Cosmqti, pl. Nicore§ti,
tuat intre Trotupd O Oituzul. Satul-Not, sat, in partea de S. jud. Tecuciti, wzat pe partea
Are o populatie de 202 su- a com. Vetri§oaia, pl. Prutul, selle a Siretulul, la 3 kil, de
flete, totiUngurf ; o biserica cato- jud. Falciti, la 250 m. de satul reedinta comuna.
irá, cladita de locuitorl in 1890, de rqedinta. Vetripaia, infiin- Are o populatie de 229 su-,
deservita de I cintaret. tat in 1878, cu locuitori no! In- flete.

www.dacoromanica.ro
S ATUL-N00 225 SAUCA

Satul s'a infiintat cu locui- si RominT, de 120 familiT, saa ment se vede cum a Domnul
toril improprietdriti in anul 1878, 6o suflete. Are o bisericd vechTe, ordond dregAtori/or judecAto-
pe mosia statulurFurceni. Locui- cu un cintAret si o scoald. restr si administrativl de la Ro-
toril venitT aicr ail fost din Iond- man, O. nu se amestice in afa-
sesti si Cosmesti. Teritoriul sa- Satul-Noti, cdtun, pendinte de cerile acestul sat. AstAzT acest
tullir este de 394 hect. com. Rusi-lur-Asan, pl. Neajlo- sat face parte din cuprinsul ora-
vul, jud. Vlasca. (Vez! com. sulur Roman, formind mahalaua
Satul-Noti, numirea ce se da Rusi-lur-Asan). Episcopier.
cdtunulul format din Insurdtei
pe mosia Statuld DrAgdnesti- Satul-Noti, subdivizie a satulut Satul- Vechitt (Vez! FlAminzi,
TigAnia, jud. Teleorman, si care Gura-Va jud. Bacda, pl. Bis- sat, com. Fidminzi, pl. Cosula,
formeazd un corp cu c5.t. Atirnati. trita-d.-s., com. Racova, la 3112 jud. Botosani).
kil, de scoala si primaria din
Satul-Noti, sat, in jud. si pl. satul Racova. Are 37 familiI. Satului (Capul-), critun, al com.
Tulcea, cdt. de resedintd al Oddile, jud. BuzAti, cu 130 lo-
com. Satul-Non, asezat in par- Satul-Noti, alta' numire a satu- cuitorT si 33 case.
tea nordicd a comunei, in fata iza tefAne§ti, pl. Cimpuld, jud.
orasuld Izmail, din Rusia, pe Ialomita. Satuluf (Dealul-), deal, ce se In-
malul drept al bratulta Chilia. tinde de la N. spre. E. La ca-
Are o intindere de 1560 hect., Satul-Noti, grina' sati loe ridicat pdtul slti despre E., pe ambele
din care 22 hect. ocupate de deasupra stufuld inconjurAtor, lui clinurT, e situat satul Cosesti,
vatra satulur; restul, al locuito- In jud. Tulcea, p/. Sulina, pe com. Cosesti, pl. Racova, jud.
rilor si al statuld. teritoriul com. Satul-Noti ; se In- Vaslun. Acest deal se mal nu-
Populatiunea, lipovand, e de tinde 'filtre bratul Chilia si Mare; meste si Schelea.
1 i 8 suflete. este acoperit cu nisip ; se maT
Drumul comunal Tulcea-Chilia numeste si grindul Letea in par. Satului (Insula-), insulit, in Du-
trece pe Une, sat. tea de V., Hasmacul in partea ndre, cu 50 pogoane pAdure, ti-
centran, Periprava in partea de nInd de com. Izlazul, jud. Roma-
Sattil-Noti, sat, in jud. Tulcea, N. si Sfistofca spre E. nati.
pl. Babadag, cdtunul comunei
Congazul, situat In. partea de N. Satul-Noti, grind sati loe ridicat Satulul (Valea-), alt nume al
a pldser si de S.-V. a comuner, deasupra stufuld inconjurdtor, pirluluf Potur sad Ciamurli, in
pe malul sting al piriului Telita, In jud. Tulcea, situat in par. jud. Tulcea, pl. Istrulur, nume
la 7 kil. spre S.-V. de resedintd. tea de N.-V. a pl. Tulcea si pe care il poartd de 11110 satul
Intinderea satuld e de 82 hect., cea de N. a com. rur. Satul- Ciamurli-d.-s. si pAnd intrl in
cu o populatie de 63 familiT, Noti ; se intinde dealung-ul ma- teritoriul com. Potur.
sa0 315 suflete. luid drept al bratuld Chilia, in
Printeinsul trece drumul ju- dreptul cotuld Izmailulur; are, Sauca, sat, in jud. Vasluid, nu-
detean Babadag-MAcin. r8o hect. Intindere, acoperite cu mit de la piriul Sauca, ce curge
iarbd; pe el e asezat Satul- prin mijlocul luT, situat pe coasta
Satul-Noti, sat, in jud. Tulcea, Noil. dealuld Dumbrava, spre E. si
pl. Sulina, cdt. de resedint.5. al pe dealul Mijlocul spre V., pe
com. Satul-Noii, asezat pe grin-Satul-Poslujnicilor, sat, In jud. o suprafatd de 500 hect., din
dul cu acelasT nume. Se mdrgi- Roman, ce exista in vechime care 42 hect, vie si cu o po-
neste la N. si E. cu com. Sfis- in marginea de S. a orasuld pulatie de 130 familiT, satz 641
tofca, la S. cu orasul Sulina, la Roman. Acest sat era locuit de suflete.
V. cu cdt. Letea. Are o intin- oamenT, ce erati in serviciul E- Mosia apartine statului.
dere de 5500 hect., din care 25 piscopieT de Roman si erati sub Locuitorif posedd: 18 plugurl
hect. ocupate de vatra satuld, administratia Episcopuld, dupd si 36 care cu bol, un plug si 2
400 hect. ale locuitorilor, restul cum ne aratd un document de cdrute cu cal; 239 vite marr cor-
de bAltI si stuf, al statuld, cu pe la 1751, Ianuarie 1, de la Ra- nute, 500 Or, 23 cal, 98 rimAtorT;
o populatiune compusd din RusT covit5.-VodA. Prin acest docu- 30 stupT.

www.dacoromanica.ro
SAUCENITA 326 SABX0ANI

Saucenita, sat, pe mosia Cu ace- cea, pe teritoriul com. Satul- riuluT Arges. Se intinde pe o
lasT nume, jud. Dorohoit, com. Not, si anume pe acela al cat. suprafata de 472 hect., cu o po-
Vaculesti, pl. Cosula. sat Ciatal-Chioi, situata In partea pulatie de 361 locuitorf.
Asezarile satenilor sunt in de N. a plasiT si cea de V. a co- D-1 Dr. A. Fotino are 300
mare parte b une, cu livezuT si muneT; comunica cu un brat se- hect. si locuitoriT, 172 hect.
gradine, lar stdpinul mosieT are cundar al Chille!, prin o mica Proprietarul cultiva 192 hect.
casa vechTe facuta din lemn si &lita., inconjurata cu stuf; are (18 izlaz, 90 padure). LocuitoriT
tencuita, cu heiurile necesare, o forma aproape rotunda si o cultiva tot terenul.
mica livada, putina vie si gil- intindere de 80 hect. Are o biserica, cu hramul
dina de legume. Buna-Vestire, deservita de 1

Are o populatie de 656 su- Saxan-Cairac, deal, in jud. Tul- preot si 1 cinaret; I moara cu
flete; o biserica, cu hramul Ador- cea, pl. IstruluT, pe teritoriul abur!; 1 scoalä mixta, frecuen-
mirea MaiceI DomnuluT, deser- com. rur. Casimcea ; este maT tata de 44 elevT si 3 eleve.
vita de 1 preot, 1 cintaret si mult o prelungire a dealuluT Numarul vitelor mari e de
I palámar. Saxancula; se intinde inteo di- 248 si al celor micT, de 1466.
Proprietatea mosieT este a rectie generala de la E. spre
d-luT Vartan Pruncu. V.., brazdind partea de S.-V. a Sibäoani, com. rur., in jud. Ro-
SateniT improprietaritT at : 389 plaseT si cea centrall a comuneT; man, pl. Moldova, spre N. de
hect., 56 ariT, pdmint ; lar pro- la poalele sale de S.-V. e ase- orasul Roman, la 9 kil, de el
prietatea: 713 hect., 23 ariT, cimp zata o parte din satul Casimcea ; si la io kil, de resedinta plaseT.
si 143 hect., 22 arif, padure. are o inaltime de 226 m., punct Este asezata pe platoul ce se-
IazurT sunt 3, din care unul trigonometric, dominind &tul para basinul SiretuluT de al
numit Arbore, in suprafata de si satul Casimcea, drumurile Ca- MoldoveT.
3 hect. Tibulea, pifia, trece pe simcea-Alifaci si Sari-Ghiol-Ca- Are o populatie de 2462
mosie. simcea, ce merg pe muchia locuitorl, in maioritate UngurT.
Drumurl: catea judeteanä Do- luT; este acoperit cu livezT si Este formata dintr'un singur
rohoit - Loerda, si calea Sau- izlaz. sat Sabdoani. Are o bisericá ca-
cenita-Virful-ampuluT. tolica de zid. Formeaza o parohie
Mosia se hotareste cu : Pre- Saxan-Cula, deal, in jud. Tulcea, Cu satele: Pildesti, Leucuseni si
lipca, Vaculesti, Broscauti si pl. IstruluT, pe teritoriul com. Corhana. coala, mixta, a fost
Goroveit. rur. Beidaut si Casimcea; se des- frecuentata in 1899-900 de 115
face din dealul Sari-Ghiol, se copii.
Sauna, vuinästire, de calugarT, intinde spre V., in directia N.-E.- Sunt 1739 vite mar! cornute.
in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe S.-V., brazdind partea de V. a Se face Vitela la 29 Septembrie.
teritoriul com. rur. Parches, si- pase si a com. Beidaut, si cea de Budgetul com, e la veniturT
tuatá in partea de N. a plaseT E. a com. Casimcea.; are un vid de leT 7735 si la cheltuelT, de
si cea de V. a comuneT, la 3 inalt de 280m., dominind drumul le! 7638.
kil. spre V. de sat, pe .malul Casimcea-Sari-Ghiol, ce merge Este legata cu orasul Roman
sting al vaii Adinca, aproape de pe muchia luT ; de natura san- prin osea.
varsarea eT in balta Sauna. S'a coasa, e acoperit cu pasunT. Acest sat este cel maT mare
fundat in 1880-8i de calugaril centru de populatie din judet,
veniti din manastirea Cilicul. Saxan-Cula, ruinele una sat ve- dupg. orapil Roman.
chifi, jud. Tulcea, la poalele de Exista din vechime, cacT un
Sauna, baltd, jud. Tulcea, in par- N. ale dealuluT Saxan-Cairac, la document din anul 16o6, Mala
tea de N. a plasiT Isaccea si 11/2 kil. spre N.-E. de satul 12, de la Irimia Movila zice
cea de V. a comuneT Parches, Casimcea, aproape de riul Ca- ca el a fost facut danie de
linga manastirea Sauna. E for- simcea. cata acest Domn manastirei
mad. de limare; comunica cu Secu impreuna Cu alt sat, Be-
balta Parches ; are o intindere Saxoni, sat, facind parte din rendqti. Acest document zice
de 120 hect. si contine peste. com. rur. Prisiceni-Buturugeni, ea acele sate, Sabloani O Be-
pl. Sabarul, jud. Ilfov, la E. de rendqti, erati drepte domnqt/
Savca, baltd, in jud. si pl. Tul- Buturugeni, pe malul drept al i populate cu UngurT.

www.dacoromanica.ro
SABÀOANI 327 SACELU1,

S'ab A0ani, mofie a statuluT, In jud. SficAleni, rnocie, cu pitelure de 240 marT cornute, 47 caT, 1020 oT,
Roman, pl. Moldova, com. SI- hect., a statuluT, In jud. Roman, 257 rimAtorT si 83 capre ; 30
bdoani, arendatä Cu 21560 lel pl. Siretul-d.-s., com. Pincesti, stupT.
anual. arendatä impreunä cu mosia Bu- Venitul com. e de 116o lel,
da Cu 5000 leT anual. iar cheltuelile de i r35 leT
Säbäreni (Pope§ti - Mänästi- Este udatä de riul Blahnita
reI), sat, fAcind parte din com. Säcäre§ti cu Balosine§ti, sat, ce o strAbate de la N. spre S.,
rur. Popesti-Dragomiresti, pl. jud. Iasi, format din dota tru- in mare parte pe o albie de
Znagovul, jud. Ilfov, situat la purT: Balosinesti, cu o suprafatd sana Peste aceastä apl sunt
V. de Bucuresti, intre riul IlfovA- de 72 hect. si SdcAresti, cu o 2 poduri de lemn.
tul si pAdurea Riioasa. Aci este suprafatà de 49 hect., avind im- Comunicatia comuneT se face
resedinta preung o populatie de 150 lo- prin soseaua vecinall i printr'o
Are, impreung cu Popesti-MA- cuitorT. Distanta dintre aceste sosea comunalä : mal are un drum
ndstireT, I 144 hect. si o popu- dota sate este de 2250 m. ordinar care o pune in legaturA
latie de 832 locuitorT. In satul SacAresti se aflA o cu comunele Bobul, Magheresti,
StatuluT apartin 694 hect. si bisericA de lemn, care:are o vechi- Ciocadia si Surupati.
locuitorilor, 450 hect. me de loo de ani si e deservitä de Are o scoalä, inflintatä. la
Statul cultiva prin arendasiT preot.si i eclesiarc. LocuitoriT 1848 i frecuentatA de 59 elevI
sAT 250 hect. (248 izlaz, 196 sunt rAzesT din timpul lui Ste- (1899-90); 3 bisericT, una fon-
pAdure). Locuitoril cultiva tot fan-cel-Mare, dup6. cum gläsuesc datä. 1715, a doua la 1790
terenul, afarl de 40 hect. carT documentele lor. Satul Balosi- a treia la 1848, deservite de 3
rAmin sterpe. nesti este intrupat in mosia Cu- preotT, 4 cintdrett si I paracliser.
NumArul vitelor marT e de cuteni. In com. se gäsesc fintinT,
601 si al celor raid, de 1931. Locuitorli posedä. : 53 vite joagAr, 8 morT.
Comerciul se face de 2 cir- marT cornute, x 7 cal, 157 oT si Spre N. de cAtunul Sdcelul,
ciumarT. 15 rlingtorI. in interiorul comuneI, sunt niste
ape minerale, feruginoase-sulfu-
Sabie§ti, sat, jud. Dimbovita, pl. Sacfiturile, sätuc, in jud. Iasi, roase si särate si un stabiliment
Ialomita, com. Ghergani. pl. Stavnicul, format din cite-va balnear ; apele sunt descoperite
case, situat pe coasta din valea In 1886; izvoarele sunt in Va-
Sacileni, sat, in jud. Roman, pl. dealuluT SdcAturi. Ad i e si ho- lea BlahniteT, intre 2 dealurT ce
Siretul-d.-s., com. Pincesti, spre tarul judetulul despre jud. Vas- ad se apropie, strimtind valea.
S.-V. de satul Pincesti si la 5 tuja. DealurT mal insemnate in co-
kil. de el. munA sunt : Teapa, numit ast-
Are o populatie de 352 lo- Sacelul, corn. rur., in partea de fel de la VIad-Tepe§ dealul
cuitorr; o biseria de zid. N. a pl. Amaradia, jud. Gorj, Jidovul unde se gäsesc ruine de
De vechimea acestur sat amin- In valea riuluT Blahnita si la S. zid in pdmint.
teste un document de la 1681, com. Surupati, formatä din 3 Printre aceste dealurI curge
Aug. 8, prin care se spune cum cAtune : Coropesti, Gurani si Sä.- 11111 Blahnita, care formeazä. Va-
cä Gheorghie BircA, ca sotia sa celul. E situatä. parte pe loe lea-Mare, unde se aflä izvoarele
Stefana din CrAesti, hArAzesc ses, parte pe dealurT. minerale.
EpiscopuluT loan de Roman rä- Are o suprafatä. de 2000 hect.,
zäsia lor din SlcAleni, cu con- din carT 400 hect. arabile, 722 Sicelul, ditun de resedintä, la
ditie ca Episcopul sä facA acolo hect. finete, 138 hect. pädure, com. SAcelul, pl. Amaradia, jud.
o mändstire, adicd bisericA de 8o hect. vil si pomet, lar res- Gorj, in valea rîulub Blahnita si
piatrA pentru pomenirea lor si tul de 639 hect., izlaz i locurT pe malul sAii cel sting.
a pArintilor ion. («Cr. Rom.», neproductive. Are o suprafatd de 1400 hect.,
Melhisedec, 305). Vaina satului ocupg 21 hect., din care : 285 hect. arabile, 460
cu o populatie de 958 suflete. hect. finete, 55 hect. vie ?i po-
Säcàleni (Slobozia-). VezT BA- LocuitoriT sunt mosnenT. ET met, 5d0 hect. izlaz, 90 hect.
neasa, sat, in jud. Roman, pl. posea : 20 plugurT, 45 care cu plidure si lo hect. vatra satuluT,
Fundul, com. Giurgeni. bol, 2 arate cu cal; 512 vite ca o populatie de 561 suflete.

www.dacoromanica.ro
SACELUL 328 SXCENt

Locuitorii poseda : io plugurT, Izvoarele les dintr'un conglo- izvoare, din care unul e ferugi-
25 care cu bor, 2 carute cu cal; merat eocenic, dupa cum arata nos, altul alcalin i altul amar,
330 vite marl cornute, 41 caT, d-1 Grig. .Stefanescu in Anuarul etc., lar in valceaua vecina se
635 oT, 158 rimatorT, 35 capre ; Biuroulul Geologic. afla un izvor ce are hidrogen
14 stupT. Sunt mal multe izvoare din sulfurat in mare cantitate.
care 3 ail fost analizate i sunt Apele at" dat rezultate foarte
Sficelul, staliune balneard, com. situate : No 0 2 pe malul sting, bune, mal aid in reutnatizme,
rur. Sacelui, satul Sacelul, jud. lar No. 3 pe malul drept al a- sifilis tertiar, diferitele afectiunl
Gorj, pl. Amaradia, pe margi- peI Blahnita. Nu sunt aproape uterine, precum i in unele boll
nea aper Blahnita, la 25 kil, de de loc captate. No. i 0 2 aa ale sistemultd nervos.
ora011 Tirgul-Jiului 0 la 30 kil. mid basine adincr de Apele se Intrebuinteaza in WI.
de statiunea c. f. r. Carbune0i. largi de 2-3 m., lar No. 3 are IncAlzirea apeT se face inteo
Long. E. gr. 230.20'. Lat. N. un basin mal mic. Apa izvo- putinä mare, wzata d'asupra
450-3'. rqte din o send. 0 este foarte until aparat in care se incllzqte
Apele sunt cunoscute de la limpede. apa dulce, inmagazinind vapor!
1840, dud proprietarul lor, un Izvorul No. i are temp. + de apa supra-incAlzip in apa
anume Saceleanu, a facut baT 110 C., la 130 a aerului. minerall din putinA, de unde
0 s'a vindecat de un reumatizm lzvorul No. 2 are temp. + prin tevI se distribue in cabi-
ce-1 avea. 160 C., la 130 a aerului. nele de baT.
La 1865, dr. Grossu, medicul Izvorul No. 3 are temp. + In 1897 aa fost 6o vizitatori.
primar al judetulul Gorj, comu- 120 C., la 130 a aerului.
nica directiunel generate a Ser- Apa este limpede, cu gust sä- Säceni, cont. rur., la extremitatea
viciuluT Sanitar ca aceste ape rat 0 mirosind a add sulfhidric. de N. a pl. TirguluT, jud. Te-
vindeca maf multe boll i tri Pentru un interval de 5 mi- leorman, situata pe ambele part!
mise probe dinteinsele spre a fi nute s'a gasit : ale vaii Tinoasa.
analizate. Izvorul No. I 15 litrurl Se invecinqte la N. cu com.
Dimitrie Saceleanu, cumparind No. 2=31 D Ciurari, la S. cu com. Butcu-
toate proprietatile vecine, deve- No. 3 9 le4i, la E. cu com. Neqe0i
nise singurul proprietar a tuturor lzvorul cel de pe malul drept din pl. Teleormahul qi la V. cu
izvoarelor cu ape minerale. El este putin sarat, degajeaza hi- cat. Drapani al com. Drägenei.
facu 0 un mic stabiliment. drogen sulfurat, contine mag- Intinderea com, cu a mo0ilor
La 1883, s'a format o socie- nesie §i sulfurT metalice. aflate pe dinsa este cam de 1600
tate, in cap cu proprietarul, pen- Izvorul cel de pe malul sting, hect. ProprietariT principal! sunt :
tru a capta apele 0 a face o este foarte sarat, confine sulfure, motenitoril raposatului Gr. G.
statiune balneara i la 1884 s'a iodure precum i oxid de cal- Plucescu, posedind aproape 500
construit un otel; dar societatea ciu 0 de magneziu. hect, arabile i 5 hect. pldure;
s'a disolvat In 1885. D 1 P. Poni analizind calitativ colonelul I. Paucescu, avind 500
La 1888, d-1 St. Sadoveanu apa adusä de d-1 Grig. tefa- hect. §i minorii defunctului Gr.
a devenit proprietar. D-sa facu nescu, constata cà contine : So- N. Paucescu, posedind vr'o 230
un stabiliment pentru bal 0 un diu (mare cantitate), Calciu, hect.
salon pentru distractil ; tot in Magnesiu, Strontiu, Litiu, Cloru, Locuitorl improprietariti sunt
acest an Sacelul fu declarat (mare cantitate), Potash', Acid 89, pe 250 hect. Sunt i vre-o
statiune balneara de Ministerul sulfhidric, Acid carbonic, Iod moqtenl.
de Interne. Asta.-z1 aceastä sta- 0 Brom. D-1 Poni arata ca este Teritoriul com. este intretaiat
tiune e proprietatea doamnel o apa minerala importanta prin de valceaua numita Pauceasca,
Sadoveanu. faptul ca contine principii rarT, de apa Tinoasa si de o ramura
Apele de la Sacelul ll aa le- ca Iod, Strontiu §i Litiu. a vaii numita Valea-Mica, care
genda lor. In popor este cre- Un izvor s'a numit Izvorul-Gu- toate se impreuna cu valea Ti-
dinta ca bolnaviT de gu§e se atilor, din cauza prezentei de noaseT, maT jos de com. Butcu-
vindeca, bind apa de izvor in sigur a Ioduref de sodiu, iar
ziva de 6 August, Schimbarea alt izvor e numit Izvorul Am- Din cauza terenuluT argilos
la fata. bulante! rurale. Mal sunt §i alte s'a format aci maT multe lacur! :

www.dacoromanica.ro
SACO NI 329 SXCUENI

Lacul-Cosoteiulul, Lacul-luT-Pus- In com. Valeni ; plaiul Despre- Ispravnicilor, Filipesti i Cim-


ca, Lacul-Serdarulul si Lacul- Buzar], cu resedinta in Sibiciul- pina.
PorculuT. La N.-V. de com., spre d.-s.; plasa Podgoria, cu rese- Acest judet, desfiintindu-se,
Valea-Burdel, este o luna fru- dinta in Podeni-VechI; pl. To- s'a dat o parte jud. Praheva,
moasa, pentru pAsunatul vite- hani, cu resedinta in Plavia -si o parte jud. Buzad.
lor. pl. Cimpul, cu resedinta in Mizil.
Are o populatie de 732 su- Ultimul ispravnic al acestul Sacueni, sati Secueni, COM. rUr.)
flete ; o scoalA mixta, frecuen- judet a fost dposatul Manola- in jud. Bacau, pl. Siretul-d.-s.,
tata de 3.1 elevI, instalad in- che Lahovari, tata' luf George situad pe drCapta piriului Va-
teun edificiti frumos, construit Alexandru Etn. Lahovari. (V. lea-Mare si pe stinga SiretuluT.
Cu ajutorul defunctului Gr. Pau- Vestitorul Remitiese», No. 2 Se compune din 2 alune : Sa-
ceseu; o bisericA, deservitä de 1845). cueni, resedinta com., a plaser
un preot i del cintaretl; o moara Avea de capitala. Bucovul si a judeatorier de pace si
cu aburl. ea orase principale VAleni-de- Cimpeni, cu Ba/openi, in vechime
Vite : 551 vite marl cornute, Munte, vestitr pentru vama cea Dumbrava.
125 caT, 12 'llagad, 2275 vite mare ; SlAnicul, renumit pentru In vechime com. purta nu-
miel cornute $i 120 pera Ocnele sale si manAstirile : VA- mele de Cimpeni.
Budgetul com. este la veni- leni, VArbila, Izvoranul, Suzana Se margineste la E. cu com.
turl de leI 1948, banT 91, si la si Cheia. Obirsia, la N. si V. cu com.
cheltuell, de leí 1917, banT 15. In acest jud. se coprindea si Berbenceni, la S. cu com. Bo-
Locuinta proprietatiI este fru- Dealul-Mare, vestit pentru ma- testi.
moasA, in stil elvetian. rea cantitate si bunatatea vinu- Teriteriul com. este udat, la
Ocupatiunea locuiteriler este rilor sale. E., de Orla Bahna, care se
numaT agricultura; femeile se o- Marca jud. era o vita cu stru- scurge in piriul Valea-Mare $1
cupa i cu industria casnica. gurf. la V. de piriul Denchi, care se
Cal de comunicatie : la com. La desfiintare era impArtit in vara tot in Valea-Mare. Acest
Ciurari si de acolo la gara Beuca, 7 plasT : Cimpul, Tohani, Cri- din urmä pirit strAbate com.
spre N.; la com. Butculesti, la covul, Podgoria, ScAeni, Telea- de la E, spre V. si se vara
S.; la com. Gardesti, la N.-E. jenul si Despre-Buzat, cu 170 In Siretul, d'a stinga.
si la cat. DrAgsani, la V. sate, administrative de vatasr. Are o populatie de 649 su-
Satul Saceni este din cele mal Avea 4 apitänil : a Scaunulul, flete ; o scoald mixta, in satul
vechT; mostenif posedá hrisoave a Starchiozi, a MargineanuluT Sacueni, scoala care a fost fre-
din secolele trecute, din care se qi a GAgenilor. Pe litiga acestea cuentad. in 1899-900 de 25
poate vedea cä ad i avut el maI avea si o polcovnicie. elevl; o bisericl, deservita de
mosiile j satul lor. In secolul In tot jud. erati 187 bisericT, preot i t cintaret.
XVIII, satul acesta era trecut afarA de cele de prin orase, 2 Intinderea teritoriulul COM.
printre cele mal* insemnate ale mAnAstirl qi II metoace : VA- este de 1143 hect.
judetuluI i facea parte din pl. leni, Iordlchianu, Apostolache, Totalul paminturilor de cul-
Mijloculul. VArbila, Barbul, Zamfira, BA- tura este de 330 hect.
Imprejurul magurel numitä a- deni, Alunisul, Tu fani, Mihailesti ProprietarI marl sunt :
MoriI, situata spre tunca de pe si Scheatul. Conduratu, C. Frunzeanu, Gh.
Burdea, s'ati gAsit obiecte de Ca populatie avea 10892 fa- Livezeanu si Al. Lupaseu.
ceramia. vechIe, virfutl de a, miliT. Ad i se gaseste padurea am-
getl i altele. La i Iulie 1842, in jud- Sa- peni, cu o intindere de 400
cueni, erati 138 secar cotnunale, hect.
Sficueni (Saac), fost juder al frecuentate de 2190 copif si una Budgetul com. e la veniturI
TArel, desfiintat la 1844, situat greceasa la Valeni, afard de de 1973 lef, 47 banI si la chel-
intre Carpati i judetele : Pra- scoala norma/A din VAleni. tuelI, de 1531 leI, 90 banT.
hova, Ialomita i Baza. Era im- Pe acel timp jud. Prahova era Viile ocupa. o suprafad de
parta pe la 1835 in douA pla- mal mic de cit SAcueni, cAcY 10,35 hect.
iurI $1 treI plasi : avea numaI 7132 familii si 112 Locuitorif posedA : 53 cal,
Plaiul Teleajenni, cu resedinta sate si 3 orase : Ploesti, scaunul 508 vite marl cornute, i i capre,

65940. Alarde Dielionar Geografic. Fol. Y.


42

www.dacoromanica.ro
SAcuEm 330 SXGEATA

295 °I i 51 porcI; 81 stupT. Sicueni, com. rur., in jud. Ro- man (11,6 kil.). InAltimea d'asu-
Teritoriul com. este strAbAtut man, pl. Siretul-d.-j., spre S.-V. pra niveluluT MAriT, de 163m,99.
de calea judeteanA BacAti-Birlad de orasul Roman, Ia i i kit. de Venitul acester statir pe anul
si de catea vecinall ce duce la el si la to kil. de resedinta plAser. 1896 a fost de 46012 lel, 65
com. Obirsia. Este asezatA pe ses si e formatA banr.
Distantele : /a Backi, capitala din satele: Basta, Cuciulati, Mir-
districtuluT, 18 kil. ; la com. O- cesti i SA.cueni, cu resedinta Sicuesculdf (MuntiO, ramurd
birsia, 9 kil. ; la com. Berben- comunei in satul SAcueni. de munit, ce se detasazA din
ceni, 5 kil. ; a com. Botesti, 6 Are o populatie de 975 lo- grupa CeahlAuluT; jud. Neamtu.
kil. cuitorT ; o bisericA de zid. Ve- Se maT numeste Neagra-SAcu-
nitul anual al comuneT este de esculuT.
Sacueni, com. rur., In jud. Dim- ler 3976,38 i cheltuielile, de Id
bovita, pl.' Dealul-Dimbovita, si- 3867. Sacuianca, pida, in ¡ud. Prahova,
tuatA pe cimpie, pe tArmul sting Este legatA prin osea cu izvoreste din virful Poiana-Mare,
al IalomiteT, la Io kil. spre E. orasul Roman. curge de la V. spre E., primeste
de Tirgoviste, pe soseaua jude- pirliasul Gheba, lingl com. MA-
teara Tirgoviste-Ploesti. Sacueni, sat, in jud. Bac5A, pl. neciul-PAmInteni si se varsA in
In apropiere de com. sunt Siretul-d.-s., resedinta comunel riul Teleajenul, pe malul drept,
dealurile : Capul-Piscului si Dea- cu acelasT nume, a plAsiT si a intre com. MAneciul-Ungureni
lul-CruceT, ce tine de com. Gura- judecAtoriet de pace, asezat pe PAminteni, pl. Teleajenul.
Ocnitif. i Plaiul-Dealulur, ce tine dreapta piriuluT Valea-Mare. Se
de com. Adinca ; apoI : Cimpia- zice ca SAcueni dateazA din SAcuieni. VezT
Luna., in partea de S., Potcoava timpul luT Stefan-cel-Mare. Are
si Podul-CliseruluT, in partea de o populatie de 428 suflete ; o Siftica, sat, jud. Ilfov, pl. Zna-
E. si Ciubucesti, in partea de N. scoall; o bisericA de lemn, fa- govul, fAcind parte din com. rur.
Prin raionul com. curge riul cutA de locuitorT la 1790 ; Balotesti, spre V. de Preotesti,
1

Ialomita, In partea de S., si pi- circiumA. situat la S.-E. pldureT VIAsia,


raele Sldnicul i RAzvedeanca, Vite : 38 cal, 365 vite marT intre Valea-CAlugAruluf i Pis-
In partea de N. si N.-V. Peste cornute, 47 porcI si I I capre. lar. Prin mijlocul satuluT trece
SlAnicul sunt trer podurT in co- soseaua nationalA Bucuresti-Plo-
prinsul com uneI: Podul-Rosu, Sacueni, sat i resedinta com. esti.
Podul - CliseruluT i Podul - luT - Cu acelasT nume, jud. Roman, Se Intinde pe o suprafa0. de
DrugA. pl. Siretul-d.-j., com. SAcueni, 352 hect., cu o populatie de 85
Are o populatie de 719 lo- spre S.-S.-V. de orasul Roman, locuitorl.
cuitorT romirif; o bisericA ; o la ii kil. de el si la lo kil. de Are o bisericA, cu hramul Sf.
scoalA ; fabricT de var, de tuicä resedinta pl., pe malul sting al Gheorghe, deservitA de un preot
si de cArAmidA. piriuluT Poarca. si un cintAret ; un helesteti ; un
Se invecineste la E. cu A- Are o populatie de 376 lo- pod stAtAtor.
dinca, la V. cu Colanul si La- cuitorT si o bisericA de zid. NumArul vitelor marl e de
zurile, la N. Cu Gura-OcniteT Ad i se lucreazA rogojinT. 66 si al celor miel, de 49.
la S. Cu Comisani si Bucsiani, Este legat cu orasul Roman
despArtindu-se de Colan, Lazuri prin osea. SAgeata, com. rur., in jud. Bu-
si Comisani prin Ialomita, de zAti, pl. CimpuluT, situatA pe
M'inca i Bucsiani, prin piriul Säcueni, fost sat rAz4esc in com. malul sting al riuluT BuzAti, la
SlAnicul, lar de Gura-Ocnitel, DrIguseni, jud. Suceava. 17'12 kil. de orasul BuzAti.
prin hotarul mosier. Limitele sale sunt: la N., Dru-
LocuitoriT posedA multe ca- Sacueni, stalie de dr.-d.-f., In jud. mul-FieruluT i Drumul-Robesc,
pete de vite, mal cu seamA bol Roman, pl. Siretul-d.-j., c. SA- incepind de la Curtasul pAnA
si a La o micA distantA de cueni, pe unja BacAti-R ornan, In valea CosteiuluI; la E., va-
vatrA se afll in pAmint pleura, pusl in circulatie la 13 Sep- lea CosteiuluT, hotarul mosieT
care n'a inceput incA a fi ex- tembrie, 1872. Se aflA intre sta- GAvAnesti pana in riul
ploatatA. %Me Galbeni (11,2 kil.) si Ro- la petecul de crivinl numit Ro-

www.dacoromanica.ro
SKGEATA-DE-JOS 331 SM.AGENI

sia ; la S., albia rluluf BuzAul, geata. Are 1030 hect., din care Vintileanca, jud. BuzA0, Cu 240
pAnA la Movila-LungI; la V., cam 90 hect. crivinA, restul cul- locuitorr si 55 case.
hotarul mosier Dimbroca si pe- tivabil.
tecul luí Luscan, trecind pe la Sälägeni, com. rur., In partea de
Tirla-Curtasul si dind In Dru- Sägeata-de-Sus, catun de rese- N.-E. a pl. Podoleni, jud. FAI-
mul-FieruluT. dintA al com. SAgeata, jud. Bu- cia, asezatA pe sesul diatre riu-
Are o suprafatA de 5545 hect., zAil, cu 460 locuitori i 93 rile Prutul si Jijia. Se mdrgineste
din care 4548 hect. arabile, 225 case. la N. cu jud. Ia0; la S., cu com.
hect. pAdure, 612 hect. izlaz si Grozesti; la E., Cu Basarabla,
16o hect. sterpe. ProprietAtT maT Sägeata-de-Sus (Bagdat), 1110- despArtitA de riul Prut si la V.,
insemnate sunt: Beilicul, ,Sei- fie , in com. SAgeata, jud. Bu- cu comunele Bazga si RAducl-
neasca (a statuluT),SAgeata-d.-j., zAti. Are 1030 hect., din care neni.
Sägeata-d.-s., Coiteasca, arpu- 90 hect. padure crivinA. Este formatA din satele: Bu-
leasa si Murgeasca. Terenul e curesti, Coltul-Cornil si SA1Ageni,
ses si fertil, ondulat putin de Sähästria, schit, In pAdurea Vo- toate asezate pe malul Pru-
malurile BuzAului. rona, la 2 kil. spre E. de ml- tuluT, pe o suprafall cam de
E formatA din cAtunele: Bei- nAstirea Vorona si in partea de 1763 hect., si cu o populatie
licul, Coiteasca, Dim broca, Plev- S.-E. a com. Poiana-LungA, pl. de 167 familil, sail 650 su-
na, SAgeata-d.-j., SAgeata-d.-s. Siret, jud. Botosani, asezat in flete.
si eineasca, cu o populatie de Valea- SchituluT-SAhAstria. Are Are o scoall si 2 bisericr, cu
1490 locuitori. 2 bisericT: una in ograda schi- I preot si 2 dascAli.
Are o scoalA, in cAt. SAgeata- tuluT, ziditA la 1857 de Arhie- Budgetul comuneT la venituri
d.-s., frecuentatA de 41 copli; reul Chesarie Sinodon, Irodia- e de le 1742 si la cheltueli, de
2 biserid, in cAtunele Beilicul conul Daniil Stroescu si Arhi- 1793 le.
si SAgeata-d.-s., cu 2 preotT, 2 mandritul Iosif Vasilia, si cea- Vite marT cornute sunt 730,
cintAretT si I paracliser, si din l'altA afarä de ograda schituluT, ca! 97, cm 1169 i porci 403.
care catedraIa e cea cu hra- unde este si cimitirul cAlugl-
mul Sf. Dumitru ; 6 circiumi. rilor, ziditA la 1842 de cAtre Sälägeni, sat, in partea de N.-V.
Vite : 196 caT, 131 Tepe, 44 Arhimandritul Rafail. a com. DumbrAveni, pl. Siretul,
minjT, 932 bol, 537 vad, 225 jud. Botosani, pe mosia Dum-
viter, 8 bivoli, 329 porcT, 10 Sfihästria. Vez! si SihAstria. brAveni. Are o populatiune de
capre si 1840 oT. 105 familiT, sail 483 suflete ; o
StupT cu albine sunt 26. Sähäteni (Tändäroaia), mo,fie, bisericA, Cu I preot si 2 cin-
Budgetul com. e de 3389 ler. in com. Gageni-Vintileanca, com. tAretf; o moriscA de apA pe
Comuna e vechTe. Cele din- SAhAteni-d.-s., jud. BuzAil ; are Piriul - SAlAgenilor ce strAbate
di sate despre care se mentio- 350 hect., din care 250 arabile, satul; I circiurad.
neazA sunt : Beilicul si SAgeata. 50 vie, 35 fin*, 8 izlaz si 7 Vite: 104 vite mari cornute,
In timpul rezbeluluT dintre rAchitis. 25 ca!, 255 oi, 41 porci.
Rus! si Turd (1806-1812), SA-
geata a fost de mar multe orT Sähäteni (Sätucul-de-Sus),mo- Sälägeni, sat, in centrul com.
devastatl. In anul 1809, gene- fie, in dom. GAgeni-Vintileanca, SAlAgeni, pl. Podoleni, jud. FAI-
ralul rus Essen a fortificat-o, jud. Buz5.11; are 170 hect parte chi, asezat pe malul Prutulur,
apoi generalul Langeron, insAr- datl clAcasilor, lar parte arAturr intre satele: Coltul-Cornif la N.
cinat de Bagration, a comandat si vie in siliste. si Bucuresti la S. Suprafata mo-
mal mult timp lagArul de ad. sie1 e cam de 1255 hect., cu o
Sähäteni- de -Jos (Näeanca, populatie de 31 familii, sau 129
Sägeata-de-Jos, a/un, al com. Sätucul-de-Jos,)ceitun, al com. suflete.
SAgeata, jud. BuzAti, Cu 440 lo- GAgeni-Vintileanca, jud. BuzAti, Este resedinta comund. Are
cuitorl si 85 case. cu 260 locuitorT si 65 case. o scoalA infiintatl In 1884, fre-
cuentatA de 13 elevY ; o bisericA
Sägeata - de -Jos (Zisuleasa), Sähäteni-de-Sus (Sätucul-de- vechTe, cu 1 preot si un dascAl ;
mofie, in jud. BuzAil, com. SA- Sus), catun, al com. GAgeni- o circiumA.

www.dacoromanica.ro
SXIATRLICELUL 332 SALCIILE

Proprietatea moler a fost a Locuitorii se ocupa cu lucrul Sälatrucul-de-Jos, sat, pe riul


defunctulur Andrianopol. de lemnarie pi ad mai multe Topologul, jud. Argepul, pl. Lo-
herastrae pe apa Topologului. viptea, cu o populatie de 8o
Sälätrucelul, com. rur., jud. Ar-. familii. Face parte din com. rur.
gep, pl. Loviptea, la 14 kil, de Sälätrucul, com. rur. fi sat, in Salatrucul. Are o biserica., cu
com..rur. uici, repedinta sub- jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., hramul SE Niculae, deservitä de
prefecturel pi la 65 kil. de Pi- la 39 kil, de orapul Turnul-Se- un preot pi un cintaret.
tepti. Se compune din satele : verin.
Salatrucelul (500 locuitori) pi Este situata, parte pe Valea- Sfilatrucul-de-Sus, sat, pe Hui
Seaca (107 locuitorI). Sälätruculd, iar parte pe incli- Topologul, jud. Argepul, pl. Lo-
Prin com. trece Hui Coisca. narea dealuld Ulmul. viptea. Are o populatie de 90
Are o biserica, zidita la anul Se marginepte spre E. cu co- familii, pi o biserica ca hramul
1807 de locuitorl pi o pcoald muna Baltanele ; spre S., Cu co- Sf. Nicolae, deservita de un preot
primara rurall. muna Greci ; spre V., cu co- pi un cintaret ; o pcoall primara.
Budgetul com. e de 1728 le/ muna Plopi ; iar spre N., cu pro- Face parte din com. rur.
la venituri pi de 1472 lei la prietatea statuld, Strehaia. tvucul.
cheltueli. Satul formeaza comuna cu sa-
E apezata intre satele Beris- tele Blindan i Virgatd, avind pi Sälcieni, coin. rur., jud. Tutova.
lavepti, Jiblea, erbanepti ì BA- 4 mahalale : Ulari, Penepti, Mihu- Vezi Salceni-d.-s.
buepti. tepti i Valea-Pietrei, cu o po-
Locuitorii posea : 534 vite latie de 740 loc. pi 360 case. Silceni-de-Jos, sat, jud. Tuto-
mari, 495 oI, 77 capre, 165 A- Are 2 biserici, deservite de va, pl. Corodul, com. Salceni,
matorl. 2 preoti pi 2 cintlretl ; o §coall, spre S. de satul Salceni-d.-s.
conclusa de i invatator i fre-
Sälätrucelul, sat, facind parte cuentata de 38 elevr. SAlceni-de-Sus, cong. rur. i sat,
din com. rur. cu acelapI nume, Budgetul com, e la veniturI In jud. Tutova, pl..Corodul, spre
situat pe apa Coisca, jud. Argep, de 710 lei, pi la cheltueli, de S. - S.-V. de orapul Tutova, pe
pl. Loviptea. Are o populatie 562 lei. piriul Salceni. Satul formeaza o
de 500 locuitori pi o biserica Locuitoril posea : 28 plu- com. impreuna cu
vechie, cu hramul S-tii Ingeri, guri, 46 care cu bol, 5 carute avind o populatie de 667 locui-
deservita de un preot pi un Cu cal; 40 stupi ; 400 vite marl tori, locuind in 180 de case.
cintaret. cornute, 16 cal, 400 oI pi 360 Are o pcoala primara de baeti
rimatori. pi o biserica.
Sälätrucul, com. rur., jud. Argep, Are 2 posele comunale, una Veniturile com. sunt de 5180
pl. Loviptea, la 9 kil, de com. care duce de la pcoala spre po- leT 27 bani.
rur. uici, repedinta subpre- seaua nationala, iar alta spre
fecturei pi la 58 kil. de Pitepti. com. Biltanele. E legata pi de Sälciile, com. rur., in jud. Pra-
Se compune din 2 sate: Sala- comunele vecine Cu drumurf. hoya, pl. Cimpul.
trucul-d.-j. (80 fam.) pi Sala- DealurI sunt : Dealul-SAlatru- E situata pe pes, la 46 kil.
trucul-d.-s. (90 fam.). Este stra- culd pi precum pi de capitala jud. pi la 18 kil.
batuta de Hui Topologul pi se Poiana Mare. Ape : Matca-Sala- de repedinta papa, pi e straba-
afla futre satele: uici (6 kil.), trucului i Matca-Colaretului. tuta prin centru in directia N.-S.
Radacinepti (9 kil.) pi Ariful de un iaz.
(I0 kil.). Salatrucul, rnoie, cu o intindere Are o populatie de 1782 lo-
Are 2 biserid vechr pi o de 21735 pog., din care 19600 cultor'', o biserica, deservitä de
pcoall primara rurall. pog. pädure, jud. Argep, pl. preot; o pcoall, infiintata la
Budgetul COMUnd e de 2472 Loviptea, proprietatea statuld, 1863 pi frecuentata de 61 copii
lei la venituti pi de 2019 lei pendinte de mitropolia din Bu- (1899-900) ; 4 circiumi, o moa-
la cheltueli. curepti. Are o arena de 5000 rd cu
Vite: 598 bol pi vacl, 8o cal, lei. Locuitorii, in numar de 286,
1592 oi, 50 capre pi 314 fi- Pe mopie sunt case, magazii s'ad improprietarit la 1864, pe
matori. pi 2 mori pe apa Topologului. mopia d-lui Scarlat Barcanescu,

www.dacoromanica.ro
SALCULE 333 SALCUTA

din care li s'ati dat 1295 hect. taret paracliser ; o scoala N.-N.-V. com. (din com. Vela),
El posea 389 cal, 1055 boT, mixta, fondata In 1886, frecuen- face mal multe cotituri spre E.
306 yací, t88 porci, 2871 oi tata de 53 elevr. apor se indrepteaza spre S.,
5 capre. Locuitorii posea : 120 plu- pentru a esi din comuna. Chiar
Comuna se intinde pe o su- guri ; 377 bol, 213 yací, 146 cal, la intrarea sa in com., taie calea
Prafata de 1770 hect. 153 lepe, ro88 o/ i 145 rimatorL judeteanà ce vine din com. Ter-
Veniturile si cheltaelile comu- Con3ercild e destul de activ pezita. Peste el se afla ad i un
nale se urca la 4000 lei. si consta în -importul de colo- pod. Prin centrul com. trece un
Are dotta sosele: una in di- niale, instrumente agricole ligo pîrîü, numit Pirlul-Satului,
rectie E.-V. inlesnind comuni- brasovenii, l in exportul de ce- cu directiunea de la N.-S.; lar
catia cu com. Boldesti i Adin- reale i vite; transportul se face prin S. com., tot cu indreptarea
cata, si alta, in directia N.-S., prin gara orasului Rlinnicul-SA- de la V.-E., trece Valea-Putine-
inlesnind comunicatia cu com. rat, la 14 kil. spre N.-E. iuluT, ce izvoreste din dreptul
Fulgele i Jilavele. Calle de eomunicatie sunt dru- com. Virtopul, in coltul de S.-V.
Se margineste cu comunele : murile vecinale spre Obiditi - si trece in com. Tincanaul.
Adincata, Fulga, Jilavele si-Bol- R.-Sdrat ; Boldul ; Balta-Alba ; Sub domnia lui Voda Cara-
desti. Ghergheasa-Amara; Balaceanul. gea, la anul 1832, s'a infiintat
Budgetul com, e la venituri comuna Salcuta, in urma Regu-
Sälciile, jud. Dolj, pl. Ama.
sat, de 3639 le!, 17 bani, iar la chel- lamentului Organic, iar la anul
radia, com. Adincata, situat pe tuell, de 3581 le!, 2 bani. 1842 s'a regulat prin proprie-
malul sting al riului Amaradia tarii
la 3 '/2 kil. la N.-E. de Adincata- Sälcioara, cdtun, al com. Zme- Inainte, com. Salcuta coprin-
d.-j. eni, jud. Buzat, cu 500 locuitori dea cat.: Tincanaul, Maracinele,
Are o populatie de 81 suflete. si 109 case. Dragoala, Vela si Suhariul; azi
coprinde catune Plopsorul,
Silcioara, com. rur., in jud. R.- Sälcioara, ccitun (Vida), pendinte la V., situat pe costise; Salcuta,
Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., asezata de com. Ciulnita, jud. Ialomita, In centru, care este si cat. de
in partea de S. a judetului, la pl. Ialomita-Balta, situat pe din- resedinta i Mirza, spre S.-E.,
13 kil. spre S.-E. de orasul R.- pul Bdrggan. situat tot pe costise.
Sarat i In partea de E. a pla- Are o populatie de 1978 su-
sil, la 8 kit. spre N.-E. de com. Sälcioara (Bärbuleanca), mo- flete ; o scoall mixta, in cat.
Balkeanul, resedinta plasif. fie, in com. Zmeeni, com. Sal- Salcuta, frecuentata de 17
Se Invecineste cu com. Gher- cioara, jud. Buzan; are 280 hect., eti si 7 fete si o scoala de ca-
gheasa (4 kil.), Boldul (6 kil.), toate arabile si putine sArAturi. tun In Plopsorul ; 2 biserici: una
Balta-Alba (lo kil.). in com. Plopsorul (la V.), cu
Se margineste la N.-V. cu Sälcuta, com. rur., In jud. Dolj, hramul Sfintii Constantin si E-
com. Boldul, la S. E. cu Gher- pl. Dumbrava - d.-j., la 35 kil. lena, fondata de Constantin Plop-
gheasa si la S.-V. Cu Bälaceanul. de orasul Craiova, situata. pe soreanu i cea-l'alta in cat. Sal-
Piraiele Valea-Salciel si Vi- costisa Dasnatuiului si pe o vale, cuta, fondata la 2 Septembrie
roaga, o ucia la V., de la N.-V. la numita Valea-Satului i aproape 1850, de logoatul Nicolae Bral-
S.-E., formind si lacul Salcioara. de malul drept al riului Dasna- loba si sotia sa, Zoe Brailoia.
Suprafata comuna este de tuiul. Biserica din Salcuta are hramul
3530 hect., din cari 30 hect. Se invecineste la N. cu com. Sf. Nicolae i In amvonul el se
vatra com., 500 hect, ale locul- Terpezita, la S. cu com. Giu- gaseste urmatoarea inscriptie :
torilor, 3000 hect. ale proprie- bega, la V. cu com. Virtopul Aceasta sfinta biserici este zidita la
tatii private. si la E. cu com. Tincanaul. anul 1850 Sept. 2, de marele logoralt de
Are o populatie de 162 fa- Terenul com, e accidentat de eredinti N. Brailoill ,1 sosia sa Z e, In
mili!, saa 814 suflete ; o bise- dealurile : Ripa-RoSie, cu o InAl- zilele prea tnaltatuluI nosiru Domn Gri-
gore N. Bibescu, ce binecuvIntarea prea
cu hramul Sf. Gheorghe si time de 50 m.; Cornisorul, aco- sfintiei Sale Neofit Mitropolit. Si raposInd
Sf. Ecaterina, zidita la 1864 de pen it cu senAndturf Cu o tnarele logollt s'a zugravit de 1 gofeteasa
clucerul Costache Niculescu Ci- inAltime de 20 m. E udata de Zoe, In zilele lnaltatulul Domn Barba
ta, deservita de i preot, i cin- riul Ddsnatuiul, ce búa prin Stirbeiii.

www.dacoromanica.ro
SALCUTA 334 SÄNATEM

Bisericile sunt deservite de Sälcuta, stalie de jud. tava-d.-j. Curgerea o are de la


2 preotir si un cintaret. Dolj, pl. Balta, c. Caloparul, pe S. spre N. Se varsa in Dunare,
Suprafata com. este de 13691/2 linia Craiova - Calafat, pus& in In dreptul satuluT Piva-Petrel,
pogoane, din care : pamint ara- circulatie la i Decembrie 1895. lîngä pichetul Gura-SaltaveY.
bu irr pogoane, fineata xo Se afla filtre statiile Livezi (13,8
pogoane, paclurT 200 hect. kit.) si Segarcea (11,5 kil.). 11111- SAltäneasca, pirta, jud. Olt, pl.
Mosia Salcuta are o suprafata timea d'asupra niveluluT Maril, Oltul-d.-j., com. Priseaca.
de 1200 pogoane i mosia Plop- de 1491%54- Ven itul acestel statiI Curge in directie N.-S., face
sorul, de I000 pogoane, clind un pe anul 1896 a fost de 24502 mal multe cotiturT, se uneste
venit de 94769 ler. Apartin d-lor lel, 85 banl. cu valceaua Gota, la i Idl. din
N. Popp, D. M. Boicescu, D. jos de cat. Priseaca, cu care
Magilea, D. C. Ionescu, D. I. Sälcuta, mofie particulara, jud. impreuna poarta numele de Dir-
Valeanu, D. N. Ioan, Doctor Ata- Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. jovul.
nasescu. Salcuta, in intindere aproxi-
Se cultiva viea pe o suprafata mativa de 1200 pog., arabile. Salfane§ti, san Malcoveti, sat,
de 140 pogoane. facind parte din com. rur. Pri-
In com. sunt: 2 morT cu aburT, Sältava, lac, in jud. Ialomita, seaca, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,
5 Cu apa si 8 circium/. pl. Borcea, insula Balta. E mult situat pe malul sting al piriuluT
Venitul com. e de 3801,08 lei. mal mult lung de eh lat si se Saltaneasca.
Vite : 414 vite marl cornute, intinde pe teritoriul comunelor : Are o populatie de 250 lo-
87 caT §i 320 oI. Gildaul, Petroiul si Cocargea. cuitorl ; o biserica, construita
de d-nul Dimitrie Protopopescu
Sälcuta, sat, in com. Cornetul, Sältava, trup al pddurei Caltin- obstea locuitorilor.
pl. Bolintinul, jud. Dimbovita. Saltava, in jud. Ialomita, pl. Ia-
(VezT Cornetul). lomita-Balta, insula Balta, com. Sänate§ti, cdtun al com. Arcani,
Piva-PetreT. Are 40 hect., popu- plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat
Sälcuta, sat, in jud. Dolj, pl. late cu salcie si plop. In partea de N. a comuna, pe
Dumbrava - d.-j., com. SAlcuta, ses i litiga pirlul Jalesul.
resedinta primaria, azezat in Sältava, pddure, facind parte Are o suprafata de 720 hect.,
centrul com. din trupul pädure/ Vlädeni. E din care 470 hect. padure, 210
Se margineste la V., cu satul situata in insula Balta, jud. Ia- hect. arabile, 25 hect. finete,
Plopul si la S.-E. cu Mirza. lomita, pl. Ialomita-Balta, com. 7 hect. vie si 8 hect. livez/ de
Are o populatie de 902 su- Vlddeni, si are roo hect., po- prunr, ca o populatie de 66 fa-
flete ; o scoala mixta ce func- pulate cu plop si salcie. miliT, salí 4.24 suflete ; o bise-
tioneaza. din 1842, frecuentata rica de zid, facuta la 1853, de
de 17 baet1 si 7 fete ; o bise- Sältava-de-Jos, braj, in insula proprietarul mosieT Draghiceanu
rica, zidita la 1850 de marele Balta, pl. Ialomita-Balta, jud. Hirgot.
logofat Nic. Bräiloiu si sotia sa Ialomita. Curge pe teritoriul co- Locuitorif posea : 22 plu-
Zoe; 3 circiumT. munelor : Bordusani, Facaeni gurT, 22 care cu bol §i yac!,
si Gaita. Incepe din lacul Co- cdrutá cu cal; 223 vite mad
Sglcuta, sat, facind parte din bol si din alte lacuri mal mic/ cornute, 16 cal*, 120 rimAtorI,
com. Valea-Rea, pl. Zelet.inul, merge spre N., formind bra- 292 oI i 41 capre; 40 stupI
jud. Tecuciti, situat pe valea tul Saltava-d.-s. cu albine.
Cu acelasT nume, la 6 kil. de Este udat de piriul Jalesul,
Galbeni. Sältava-de-Sus, braf, in insula care'l strabate de la N. la S.
Are o populatie de 219 su- Balta, pl. Ialomita-Balta, jud. In catan se gasesc 2 morl
flete, locuind in 50 case si 6 Ialomita. Curge pe teritoriul co- 7 pive pe apa JalesuluT.
bordee. munelor : Vladeni i Chio ara. Comunicatia in catun se face
Locuitoril sunt parte razesT Este o continuare a canalulul Sal- prin soseaua comunala, care'l
si parte clacasT. Teritoriul sa- tava-d.-j. si formeazä un centru leaga la S. cu comuna sa
tulul e de 116 hect. si 90 arif in care curg mal multe brate, spre N., la esirea din
si e tot stapinit de locuitorl. din care cel mal mare este Sal- catun, Cu soseaua ce vine de la

www.dacoromanica.ro
SANDENT 335 SAPATA-DE-JOS

E., despre alhia JalesuluI, -si pe duleni, Costineni, Versesti, O- nului Cosmina-d.-s., pl. Var-
care '1 trece pe la capul catu- rasa-Avram si Versesti-Ion, care bilaul, jud. Prahova.
nuluT, printr'un pod de lemn. acopera peste 2400 hect. ; unele
din ele ati padure. Sapata, numire, ce se da Dunarel-
Sändeni, parte din satul Dol- Proprie tarT su nt fratiTSturdza, Vapoarelor, de la despArtirea
hasca, jud. Suceava. ,Stefan Tirtescu, Zamfira Rosetti, sa de Dunarea-VechTe, pana unde
Profira Gheorghiu-Budu si Maria se desparte canalul Cremenea
Sänduleni, com. rur., jud. Bacaa, Ciupagea. de Munusoaia, jud. in Baila.
pl. Tazlaul-d.-j., situata pe valea Pe valea piriulul °rasa se ei-
TazlauluT-Mare. Se compune din sesc mine de gips (ipsos). Sfipata (Groapa), movild, in
ii catune: Sanduleni, resedinta, Totalul paminturilor de cul- jud. Constanta, pl. Medjidia, la
Prisaca saU Vidrascu, Orasa- turá este de 598 hect. hotarul comunelor rurale Rasova
Avram, Larguta, Costineni, cu Vil sunt pe o intindere de Enigea, situata in partea de
sectia Rusi, Fundul-RusiT, Stu- 12 hect. V. a plaseT, de N. a comuneT
ful, toate pe stinga riului ; Ver- LocuitoriT posedä.: 88 cal, 887 Enigea si de S.-E. a comuneT
sesti-d.-j., Tisa si Mateesti, pe vite cornute, 137 porcl, 29 ca- Rasova; este asezatA pe culmea
dreapta riuluT. pre sí 496 or; 82 stupl. dealuluT Iocuj-Bair si are 158 ;
In Condica Liuzilor nu gasini Budgetul comunel e la veniturT e punct trigonometric.
de cit Orasa, a banuluT stefan de 8140 leT, ii banT si la chel-
Roset ; iar in Statistica din 1874 tuielT, de 6558 lel, 68 bani. Sapata, utovild, in j ud. Cons tanta,
se mal coprinde i catunele Co- Comuna este strabatuta de pl. Medjidia, la hotaru/ com.
manul, Turluianul i Gaidarul, calea judeteana Sanduleni-Tet- Rasova i Enigea, situata pe
azT alipite la com. Dealul-Noa, cani-Ardeoani si de soseaua Ba- dealul Iocuj-Bair, spre E.; are
Ghizunia, azt caa-Onesti. 154 m. inaltime.
Se margineste la E. cu teri- Distantele: la Bacati, capitala
toriul com u nelor Valea-S eaca si districtuluT, 28 kil. ; la Tirgul- Sapata, movild , in jud. Constanta,
Valea-Mare ; la S., cu al comu- Ocna, 32 kil. ; la com. Valea- pl. Medjidia, com. Rasova si E-
nelor Valea-Rea i Berzuntul ; la Seaca, 42 kil.; la com. Berzuntul, nigea, la 4 ki/, de satul Ostro-
V., Cu al comunelor Bucsesti si 15 kil. ; la com. Tirgul-Valea- vul, pe panta dealuluT Rost; are
Berzuntul i la N., Cu al comu- Rea, resedinta plasiT, 4 kil. ; la 96 in. inaltime, dominind valea
nelor Bosoteni i Beresti. com. Valea-Mare, 44 kil. ; la Rost, Dunarea si soseaua jude-
Are o populatie de 1718 lo- com. Beresti, 6 kil. ; la com. ;cana Ostrov-Dacui-Hirsova; este
cuitorT ; o scoala mixta, frecuen- Bosoteni, 6 kil. si la com. Buc- artificiala si serva ca punct tri-
tata de 50 copiT (1899-900); sesti, 23 kil. gonometric de observatie.
2 bisericT ortodoxe, cite una in
cát. Versesti i Orasa-Avram, Sinduleni, sat, í resedinta com. Säpata, movild, in jud. Constanta,
deservite de un preot si un chi- Cu acelasT nume, jud. Bacati, pl. pl. Hirsova, com. Ostrovul, si-
tare% i 2 catolice, in satele Tazlaul-d.-j., situat pe piriul San- tuata in partea de V. a piase
Stuful i LArguta ; 5 circiumT. duleni, pe stinga TazlauluI-Mare. si cea centrala a com., la 112 kit
Rîul Tazlaul curge de la N. Are o populatie de 247 lo- spre S.-E. de satul Ostrovul, pe
la S. prin comuna si in el se cuitorT ; z morl de apa. muchia dealuluT Ostrovula ; are
scurge Turluiul i OrAsa, pe Vite: 14 cal, 113 vite marl 51 ni. inaltime, dominind satul
stinga, iar Versesti i Tisa pe cornute, 24 poref. Ostrovul, venga Ostrovul, piriul
dreapta. Rostul, drumul judetean Ostro-
Dealurl: Scurtul, Caragea, Bel- Sänduleni, mofa* e, jud. Bacaa, pl. vul-Cernavoda ; este 'artificiala
diman, Stuhul, Rosul, Strimbul Tazlaul-d.-j., com. Sanduleni, cu acoperitä cu verdeata.
altele. o intindere de 550 hect., care
Teritoriul comuneT are o in- dati un venit anual de 11090 Sapata-de-Jos, com. rur., in jud.
tindere de peste 4000 hect. lei, cu padure Cu tot. Apartine Arges, pl. Pitesti, la 19 kil. de
Padurile (Carunta, Versesti, etc.) caseT luT Sandu-Sturdza. com. Biscovul FlestiT, resedinta
ocupa aproape 2000 hect. subprefecturel, si la 12 kil. de
Proprietatile marT sunt : San- Sändu1e9ti, altA numire, a cdtu- Pitesti. Se compune din satele :

www.dacoromanica.ro
SXPATA-DE-SUS 336 XRATA

Banare$ti, Marte$ti, MorAre$ti Säpate (Movilele-), fir de mo Säpunari, Cu 300 locultorI,


Titie$ti sati Pepelesti, cu o vile, in jud. Tulcea, pl. Maci- jud. Arge$, pl. OltuluI, facind
populatie de 244 familif, sati nul, pe teritoriul com. Vaca- parte din com. rur, Dragute$ti-
1133 suflete. reni., in partea de E. a pla$el Sdpunari. Are o biserica, cu hra-
Prin comunA trece apa Cot- $i cea de S. a com.; a.A o inal- mul S-tul Voevozi, cu I preot
meana. time de 120-125 metri, domi- un cintaret.
Are 2 bisericI, din care una nind $oseaua judeteanA Isaccea-
In satul deservite de 2 Macin, $i valea Jifia. Säpunari, sat, in jud. Ialomita,
preotI, 2 cintaretl $i 2 paracli- pl. CimpuluI, facind parte din
sed; o $coalA mixta. Säpioveni, sat, a$ezat pe par- com. Lehliul, situat pe amin-
Budgetul com. e la veniturI tea de N. a Dealului-Viei la dota malurile ale vaiI Sapunari
de 1617 ler $i la cheltuelf, de S. comunet Ungureni, pl. Ji- $i la 2 kil. spre N. de satul
7267 leT. jia, jud. Boto$ani, i in dreapta Lehliul.
Vite : 800 bol $i vaci, 40 cal, Miel. Are o suprafatA de 742 Are o populatie de ioo fa-
4 bivoli, 1531 oT, 21 capre hect., $1 o populatie de 103 miliI; o $coala mixtI, frecuen-
115 porcI. familii, sati 330 suflete. tata de 32 copa (1890-900); o
Ad i e resedinta primarieI com. biserica, deservita de 2 preotf
Säpata-de-Sus, com. rur., jud. Un gureni. si 2 dascAlI.
Arge$, pl. Pite$ti, la 22 kil. de Are i bisericA, deservita de LocuitoriI posea : 400 cal,
com. rur. Biscovul-Fle$tiI, re$e- 2 preotT $i 2 cintaretI; i$coala, 309 bol, 1300 oT, 65 bivoli, io
dinta subprefecturer, i la 26 kil. frecuentata de 35 elevl. capre $i 105 porcl.
de Pite$ti. Se compune din sa- Vite: 206 vite marI cornute, Prin sat trece drumul dintre
tele : DrAghice$ti, Gainu$ca, Li- 50 cal, 356 of si 23 porcI. Urziceni $i Caldrasi.
picul $i Popesti, ca o populatie
de 1081 locuitorI. Säpoca, ciitun, al com. Cernate$ti, Sfipunari, vale, ce se intinde din
Are 3 bisericr, din care una jud. Buzati, situat la gura riuluI jud. Ilfov, spre N., pana in jud.
zidith de unul Balota, deservite SlAnicul, pe ambele sale malurI Ialomita, pl. CimpuluI, i contine
de 3 preotl, 2 cintairetT si 2 pa- $i avind 560 locuitorl qi 128 mal' multe lacurl. Pe malurile
racliseri ; o $coald mixta. case. acestei vAl sunt satele: Lehliul
Este strAbatutA de apa Cot- Are tirgul Sapocer, ce incepe Sapunari.
meana $i pe teritoriul el se afla la 9 Martie $i tine pana la 20
cite-va semne trigonometrice Aprilie : Miercurea i Joia. Särari, sat, facind parte din com.
cute de armatele austriace la rur. Predealul, plaiul Teleajenul,
1855. Säpoca, mofie, in jud. jud. Prahova. Are o populatiune
Budgetul com, e la venituri com. Cernate$ti, cat. Sapoca ; de 260 locuitorT.
de 2846 leI $i la cheltuell, de are 1000 hect. aratura, livezI,
2108 lef. izlaz $i o frumoasa gradina. Särari, peidure, a statuld, in in-
Vite sunt : 607 bol i vacT, tindere de 600 hect., pendinte
35 cal, 1200 of, 52 capre si SäpociI(Mucheal,platoll, in jud. de com. Predealul, pl. Teleaje-
305 ritnatorf. Buzar', ce se ridica pe malul nul, jud. Prahova.
drept al riuld Slanicul, aproape
Säpatä (Movila-), movilá, in de varsarea 'sa in riul Buzdul,. Särasca, Matita i Delnita,pro-
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te- despartind com. Ple$coiul de prietäg ale EforieI Spitalelor
ritoriul com. rur. Somova, si- com. Cernate$ti. Civile din Bucure$ti, foste pen-
tuata. in partea de E. a pla$ei Din acest platoti pleaca o se- dinte de manAstirea Sinaia, com.
si de S.-V. a com.; este virful rie de movile, care se continuA PAcureti, pl. Podgoria, jud. Pra-
principal al dealulul Pietrosul ; pe malul drept al riulul Buzdul, hoya, in intindere de iou hect.,
are o inAltime de 227 metri $i e pana in Braila, lasind la gura din care 315 hect. suprafata
punct trigonometric de rangul riuluI Cilnaul o ramurá ce se impAdurita $i 696 hect, pamint
dominind satul Somova $i dirige spre N., pe albia sa, pana cultivabil i flnete.
$oseaua judeteana Tulcea-Isac- la Clociti.
cea ; e de natura pletroasa. Acest platoti e aeoperit de vil. Särata, plastl, in jud. "Buzati,

www.dacoromanica.ro
SARATA 337 sUATA

udatä in tot latul sAti de riul dana, Gura- NiscovuluT, Gura- Vite: 206 vite marT cornute,
SArata, situatA in partea cen- SArAtel, Lipia, MArAcineni, Me- 6o cal, 600 ol, 91 porcT.
tran a jud. BuzAti. E limitatA rei, Monteorul, Simileasca, Stil-
la N. de plaiul Pirscovul, la pul, aringa, TisAul si Valea- Sfirata, sat, in jud. Neamtu, com.
N.-E. de plaiul SlAnicultd, la E. si TeanculuT, cu o populatie de Doamna, pl. Piatra-Muntele.
S. de pl. ampul, la V. de pl. 45850 locuitorT. Are o populatie de 266 su-
Tohani i la N.-V. de plaiul MeseriasT sunt, afarA de cer flete; o bisericl, deservitA de un
BuzAulul. din oras : 62 lemnarl, 6 tim- preot si un dascAl ; 2 mor!; o
Are o suprafatA de 61048 plarT, 106 rotar!, 125 butnarl, vArArie.
hect., din care 21700 hect. a- 5 cArutasI, 17 croitorl, 39. ciz- NumArul vitelor se urcl la
rabile, 18915 hect. pAdure, 3362 marI, 6o fierarT, 7 masinisti, 16 325 capete.
hect. fineatl, 6397 hect. izlaz, cojocarT, 6 brutal% 35 vArarr si Se mar numeste si SArata-
744 hect. livezT, 4638 hect. vie. 17 pietrarT. VAratic.
Tereriu/ sAii e parte ves, parte Plasa SArata, formatA din 16 In privinta istoricA, v. Uricul
deluros, acoperit de livezT, vil comune rurale, afarA de orasul din 6995, Octombrie 7, de la
si pAdurT, divizat in 108 mosil BuzAd, a avut mult timp rese- tefan Voevod, IntAritor pe ju-
si 72 pAdurl mal insemnate, a- dinta in com. Stilpul, apoT in mAtate de sat de SArata, ce ad
farA de pAmintul posedat de oras; acum e unitA cu pl. To- cumpArat-o Torna Grigorce de
locuitorT si de cele 48 cete de hani, avind de subprefecturA la loan Murgul, care ad avut-o
rnosnenT. com. Mizil. dreaptA ocinl a sa de bastinA.
E avutl in pAdurl, vil i li- PlAsile unite ad 42 coale
vezT, precum i in substante mixte si una de cAtun, frecuen- Särata, sat, in jud. Neamtu, com.
tninerale : pAcurA, sare, piatrA tate de 2089 elevT si 369 eleve. Dobreni, pl. Piatra-Muntele, si-
de constructiT, piatrA de var, In singura pl. SArata sunt 42 tuat pe valea formatA de dea-
sorginti de ape minerale, etc. bisericT, deservite de 38 preotl, lul cu acelasT nume si dealul Ba-
Ca industrie are : 6 fabricl 38 cintAreti si 26 paracliserT ; laurul, la 7 kil, de orasul Piatra.
de petroled, 2 fabrici de co- 176 circiumi. Are o suprafatA de 257 hect.
niac, 32 morT de apl, 7 morT 64 ariT, cu o populatie de 192
de abur', 2 fAcae, I pivA, 15 Särata, numire vechie a comu- suflete; o bisericl vechie, de
stine si o fabricA de postav. nelor Gura-SArAtiT i Monteorul, lemn, facutA de rAposatul preot
Comercinl const5. in desfacerea: jud. BuzAti. Gheorghe Luca.
cerealelor, vinuluT, tuiceT, lem- NumArul vitelor se urcl la
nelor de foc s't constructil, pre- Särata, sat, jud. BacAtl, pl. Taz- 118 capete.
cum si a citor-va produse in- com. Solontul, situat Se maT numeste i SArata-
dustriale. aproape de piriul SArata, la 2 PingArati.
CM' de comunicatie : calca kil. 600 m. de satul Solontul
feratA, soseaua judeteanA Bu- (scoalA). Särata, mahala, fAcind parte din
zAti - frontierA, soselele vecinale Are o populatie de 306 lo- com. rur. Pretrari-d.-s., pl. Ocolul.
Vernesti-TisAul ìSaringa-Nis- cuitorT ; o bisericA, clAditA de
covul, soselele comunale Lipia, locuitorI la 1888, cu 2 cintl- Särata, vechie numire a satului
Merei, Monteorul, SArata iSa- reti; I circiumA. Lata, pl. Ialomita-Balta, com.
ringa, perpendiculare pe so- Vite : 12 caT, 175 vite mar! Pribegi, jud. Ialomita.
seaua nationala, precum si alte cornute i 17 por&
drumurT naturale. Särata, stafiune baMearcl. VezT
Vite : 2484 cal, 1265 Tepe, Särata, sat, pe valea SArata, in SArata-Monteorul.
8022 bol, 3046 vacT, 1505 vitel, partea de V. a com. Movila-
54 bivolf, bivolite, 93 asid, Ruptl, pl. StefInesti, jud. Bo- Särata, bäl, in satul Dealul-Nod,
382 minji, 5276 porcl, 2213 oT tosani, cu o suprafatA de 1363 pl. Bistrita-d.-j., jud. BacAti, cu
si 421 capre. StupT sunt 653. hect. si o populatie de 93 fa- 3 izvoare, de apl foarte sAratl.
E formatA din comuna urb. mili!. Se maT numeste i J'ovil% Intre orasul BacAti i aceste iz-
BuzAd si din comunele rurale teni. voare se mal aflA, lineo vale,
andesti, Clondirul, Dara, GrAj- Are o bisericA si 2 circiumi. incl un izvor sArat i sulfuros.

65940. "role Diclionar Geograao. Vd. Y. 43

www.dacoromanica.ro
SXRATA 338 SXRATA-MONTEORUL

Pentru prima °ara ail fost ana- jud. Buzail; are 300 hect., din Pe linga numirea de Sarata,
lizate de Dr. Istrati in anul care : 16o padure, 80 vil, restul mal poarta numirile de Cricovul,
1875, care a constatat cA izvo- livede si sterp ; incorporata cu si de Cricovul-Sarat.
rul sarat cel mal abundent con- mosia Hagi-Moscu, formind im-
tine urme de iod. Tot in valea preuna mosia Monteorul. Sfirata, gira izvoreste din par-
unde se aflA izvorul sarat 51 tea de N. a com. Telega, jud.
sulfuros, mar la dreapta, e un SU-ata, pirig, jud. Vasluill, for- si pl. Prahova, trece prin cAt.
izvor numit Omenesc, putin sa.- mat din alte douä. piraie mal Mislea, udI partea de S. a cat.
rat si cu hidrogen sulfurat. miel, unul ce vine din com. Scorteni, intra in com. Bordeni
In sat, aproape toate casele Feresti si altul din com. Da- si se varsa in riul Teleajenut, la
075) ati cite o baie sati douà ne.sti si care, intrunindu.se la cat. Plopeni, pendinte de com.
instalate in odar, pe care le inchi- podul lur Belegan, formeaza. pi- Mallesti. Are de afluentr : Run-
riaza la vizitatorr. Taranif trans- riul Sarata. Sub acest nume pi- cul, pirliasul Mislea-D alce, care
porta apa cu butoaiele. riul strabate teritoriul satulul izvoreste din cat. Bustenari, pen-
Moara-Domneasca, com. Valea- dinte de com. Telega si se varsa
Särata, mofe, cu trupurr, fosta Rea, pl. Mijlocul, jud. Vasluiii, In girla Sarata, la cat. Mislea
pendinte de manastirea Pingd- pastrind directiunea de S.-E, si Valea-Scoarter, care se varsà
rati, jud. Neamtu. Arco intindere pana ce se varsä in pir. Vasluetul. inteinsa la punctul numit Pis-
de 216 hect., 6o ariT, impartitä. cani.
in 3 trupurt, cel dintliä situat Särata, pira Izvoreste din com.
In com. Dobreni, pl. Piatra-Mun- Gura-Saratir, jud. Buzati, prin Särata, vale, cu apa sal-ata, care
tele, traversat de soseaua jud. valea Purcareata, primeste izvoa- izvoreste de la N. com. Pietrari-
Piatra-Neamtu, in apropiere de releBrinzeasca si Vladimirul, tre- d.-s., pl. Ocolul, jud. Vilcea, si
7 kil. de orasul Piatra, compus ce in com. Monteorul, unde pri- se varsa in riul Otasaul. Are ca
din pamint de arätura, finete meste izvorul Muratoarea, care afluentr: Valea-Sandulur, a-Rater
si cam 62 de hect. padure in o sara si care 'T-a determinat si altele.
3 pilcurr de diferite esente si numirea. D upa. ce face mar multe
virste. Se invecineste la N. cu curbe, Elda teritoriul com. Dara, Särata-Bugheni (Bughianca),
mosia statulur Almasul si CIA- se dirige spre S. prin com. tnofie, in jud. Buzati, com. Cío-
casil din Dobreni, la E. cu mo- Clondirul, Cioranca, Mihäilesti ranca, proprietate a statulur, pen-
sia Dobreni a d-lur Leon Bog- si Glodeanul - Sarat, apor intra dinte de manastirea Banul; fa-
dan, la S. cu Darmänesti, pro- in jud. Ialomita si curge pe cea un corp cu Urseasca si Cal-
prietatea case! d-lul M. Miclescu linga satele Rädulesti, Armasesti &rusa, care s'aii vindut, lar
si la V., cu mosia statuluT Gircina. si Bärbulesti si, linga satul Ale- partea Sarata-Bugheni a ramas
Al 2-lea si al 3-lea trup e xeni, se varsa in riul Ialomita. a statulur; are 600 hect. mar
situat litiga Balasesti si pendinte Cursul sb."ii, repede in jud. Buzriti, toate arabile ; de &usa tine si
de com. Girovul, pl. Piatra-Mun- e incet in Ialomita si adesea padurea Sarata-Banulur.
tele, in apropiere de 15 kil. ia forma unor baltr nomoloase,
de orasul Piatra si la 10 kil, de acoperite de trestie si stuf. A- Särata-Comana, mofie, in jud.
gara Roznov; sunt compuse nu- fluentr mar insemnatr are in jud. Buzati, com. Gura-Sal-ata, cat.
mal din pamint de arätura. Buzati, pe partea dreapta : Sa- Atirnati, fosta proprietate a sta-
Trupul al 2-lea se invecineste litiga, Pietroasa si Ndeanca, tulur, pendinte de manastirea
la N. si E. cu mosia Ballnesti care, numar cind vine mare, isr Comana. Are 268 hect., din
a razesilor, la S. cu paminturile scurge o parte din volumul salí care vr'o 200 arabile, restul vie
insurateilor din Dochia, la V. in Sarata, linga Mirosi ; lar pe si 12 hect. padurea Comana.
cu mosia Hirtopul, proprieta tea stinga : Huiubul, Leoteasa saii Azi data in 44 loturr.
caser rapos. St. Pruncul. Pitigoiul si lacul Glaves. In jud.
Trupul al 3-lea se invecineste Ialomi4 isr mareste cursul cu Särata-Monteorul, staliune bal-
de toate laturile cu razesir din piriul Ghighiul, cu o mica scur- neard, situata la 40 minute de
Balusesti. gere de pe Valea-Raiciulur, ce Buzar] si la 1/4 de ora de gara
vine din ¡ud. Prahova si de o Monteorul, jud. Buzar', comuna
Särata, mofie, in com. Monteorul, alta scurgere a laculur Jilavele. Monteorul. Ocupa o pozitie pi-

www.dacoromanica.ro
SARATA-NENCIULEM 339 SARAC1NEM

toreascl, hico njuratA in toate par- bune rezultate in cazurT de afee- Sàrácilà (Valea-lui-), vale, iz-
tile de dealurl acoperite de pa- tiunTnervoase, neurasthenie, etc. voreste la E. de com. Cornul,
durT, la adapostul curentilor, pre- De la 1900 aü inceput sa jud. si pl. Prahova, si se varsa
zintind o clima temperata con- functioneze baile de nAmol. A- In riul Prahova, in partea de V.,
stantl. cest nAmol, care contine o mare In dreptul com. Breaza-d.-s.
Emanatiunile de gudron ale cantitate de iod si de fer, este
minelor de pleura, aflate in a- comparabil celuT de la Fran- Säräcine§ti, com. rur., In jud.
propiere, daü acestor bai efecte zensbad i prezinta proprietAti Vilcea, pl. Cozia, compusa din 2
terapeutice minunate in afectiu- curative minunate in afectiunile Saracinesti i Viezuri, si si-
nile organdor respiratoare : Tu- scrofuloase, reumatizmale, In a- tuata linga albia riului SarAci-
berculoza, Bronchite cronice , fectiunile uterine, etc. nesti (Rlinnicul), intre dealurile
Astme, Emfiseme, etc. Instalatiunea bdilor Sdrata- Coasta-DinceT si Pirigul, la 12
Efectele apelor de la Sdrata- Monteoru(. Sunt douä otelurT kil, de capitala jud. si la 5 kil.
Manteorul. Aceste ape sunt marT in genul celor mal marT de a plaiului.
constituite din : Ape Iodo-Bro- otelurl din strainatate. In aces- Se mArgineste la N. cu com.
mo-Cloruro-Sodice ; Ape Cloru- te otelurT este instalat oficiul Cheia si OlAnesti, la S. cu com.
ro-Sodice-Sulfuroase ; Ape Al- telegrafie, postal si telefonic, Pausesti-Maglasi, la E. cu Bu-
caline-Bicarbonate ; BAT de NA- si o farmacie. joreni, la V. cu ZmeurAtul
mol. Baile ati o instalatiune mo- Cacova.
Din analizele doctorilor Istrati derna. (totul in marmorA) si se Are o suprafata de 255 hect.
si Bernard reese ca apele de la pot compara cu cele mal re- E brAzdatA de deaturile : Coas-
SArata-Monteorul sunt superioa- numite tial din strainatate. ta-Luncit i Pirigului s't udata de
re apelor de la Hall, Kreutznach, Pe linga cele 2 otelurT, este valle: SurduluT, Miulul, PirguluT,
Salies les bains, Uxiage, etc. un casino de toata frumusetea, precum i de riul Saracinesti.
Ele contin, pe litigá o mare instalat In parc. Are o populatie de 660 lo-
cantitate de Iodura de Magne- Vizitatorit mal pot gasi camere cultorT ;z biserict, una fondata
zie, peste 180 grame la litru de In satul din apropierea bailor. la 1712 si a doua, in cat. Vie-
Clorura de Sodia. In mijlocul parculur s'a ridi- zura, fondatä. la 1852; o scoall
Gratie IoduluT ce ele contin, cat un mic monument, bustul mixta., infiintata. la 1857.
aceste ape se intrebuinteazá cu raposatuld Monteoru, care a in- Vite : 25 cal, 50 bol, 40 yací,
foarte mare succes contra: Si- fiintat aceste baT, cheltuind in- 120 capre, 325 oT, ioo porcT.
filisuluT, Boatelor de piele, Reu- semnate sume de banT pentru Pe riul SArAcinesti, in raionul
matizmuluT, Boalelor gituld captarea apeIor, zidirea clAdiri- com., e o moara.
nasuluT, etc. lor, etc. 94 locuitorT s'au improprie-
Combinatia IoduluT co enor- tárit la 1864 pe mo$1a statuluT
ma cantitate de Clorura de So- S'arata - Nenciule§ti, a/tri nu- Saracinesti, din care ti dat
diti, ce aceste ape prezinta, face mire a cdt. Bugheni, com. Mon- 255 hectare.
ca boalele de femel, Limfatiz- teorul, jud. BuzAti. Budgetul com. e la veniturl de
mul, Anemia, Scrofulosa, Ma- 1020 lei si la cheltuell, de 950 Id.
nifestatiunile tuberculoase, etc., Säratul, sat, in partea de E. a O osea comunala inlesneste
sa poata fi tratate cu succes la com. StAnitesti, pl. Prutut, jud. comunicatia intre com. Olänestf
Baile SArata-Monteorul. la 5 kil, de satul de re- si Chela (la N.) si com. Pau-
In fine apele Alcalino-Bicar- sedintA, asezat pe sestil dintre sesti-Maglasi (la S.).
bonate-Sodice dati rezultate ina- gira Prutetul i riul Pro tul. Su-
preciabile contra boalelor de prafata mosieT e cam de 500 Säricine§ti, sal, fAcindparte
Stomac, Intestine, Vesica mi- hect., cu o populatie de 63 sufl. din com. rur. cu acelasT nume,
nara, contra boalelor de Ficat LocuitoriT sunt rAzesT, avind jud. Vilcea. Are o populatie de
de Rinichr. din vechime proprietAtile lor. 620 locuitort ; o bisericA, fon-
De asemenea la Baile Sarata- data la anul 1712 de *tefan
Monteorul este instalat un sta- Sarice§ti, sat, facInd parte din Climent Episcopul.
biliment de idroterapie siste- com. rur. Cireasovul, pl. Oltul-
maticA moderna, care da cele mal d.-j., jud. Olt. Säricine§ti, sat, facind parte

www.dacoromanica.ro
SÀRXCINETI 340 SARATELUL

din com. rur. Robesti, pl. Co- com. rur. Ciumesti, pl. Riul- Are o scoala in cat. Atta--
zia, jud. Vilcea, situat pe va- DoamneT, jud. Muscel, in par- flap, frecuentata de 82 elevI si
lea Saracinesti si pe malul drept tea de N. a comuneT. o scoala mixta in com. Valea.
al OltuluT, linga oseaua natio- E udat la E. de riul Doamna, BotiT, frecuentata de 55 elevI
nalA Riul-Vadultd, la 21/2 kil. pe malul caruia trece calea fe- si 17 eleve ; 3 bisericT, deser-
de cal. Robesti, unde e rese- rata. Golesti-ampulung si so- vite de 4 preotT, 3 cintarell
dinta comunei o coala. seaua nationald Pitesti - Fron- 3 paracliserT o din care cate-
Are o populatie de 35 fa- tera. drala e cea cu hramul Sf. Tre-
miliT; o biserica foarte vechre, Peste riul Doamna, in raio- ime. arciumT sunt 13.
cu hramul Sf. Nicolae, con- nul satultd, este un pod de Comuna este una din cele
struita din lemn, reparata la anul fier al caier ferate. Aci e si mar vechT ale judetuluT. Dionisie
1858, cu urmatoarea inscriptie : gara Ciumesti. Fotino mentioneaza, din satele
Are o populatie de 140 loc. care o compun, numar: Valea-
'Cu mila luY Dumnezeti s'a zugrdvit
aceastd sfinta bisericd, la leatu 1858, BotiT i Izvorul-Dulce. Dealul-
luna Septembre 18, de roba luY Dum- Saraturile, grind, jud. Tulcea, Domnia, acoperit de nenumarate
nezed pravoslavnicY acesteY bisericY, Tu- situat in partea de E. a pl. Su- ruine de case, despre care se
dor Griidindrescu, sotia Smaranda, Mitu lina si cea de N. a com. rur. zice ca. ar fi ramasite din ora-
sin Dumitru, cu sotia Maria d-Itit boer
Manu Mdciuceanu, etc.,
St. Gheorghe, pe malul Mari!; sul Buzad, care ar fi fost situat
In partea de S. a satuluT Sf. inainte pe aci, apoT : Valea-Beiza-
In raionul catunuluT se vad Gheorghe, e strabatut de maY delelor, Putul-Beizadelelor, rui-
ruine de zidurI vechT si urme multe drumurT comunale, ce duc nele schituluT Negoita, etc., care
de bisericl. S'a gasit un picior spre Sulina ; are o intindere de inconjoara Dealul-Domnia si care
de preastol de piatra., care s'a 1900 hect., acoperita cu iarba confirma aceasta. presupunere.
asezat la biserica din Robesti, suhat pentru vite i avind Ca locurT demne de vazut are :
si mal multe sägetT in forma' mal' multe cisle Biserica-Porumbita, Fintina-cu-
daci Cerc, Fintina-Romanestilor
S'Arate (Gura-), com. rur., in mal cu seama Casa-Hotilor. Nu
Safácine§ti, deal, in raionul com. jud. Buzad, pl. Sarata, situata mal putin insemnate sunt
Saracinesti, pl. Cozia, jud. lin- pe ambele malurT ale piriulul crucile de piatra de la Izvorul-
cea, pe care se cultiva 50 ariT vie. Sarata, la 16 kil. de orasul Dulce si Borcanesti, prin vechi-
mea si marimea lor.
S 'Arficine§ti, rig, format din riurile Are o suprafata de 3080 hect.
Olanesti i Cheia, jud. Vilcea. cu o populatie de 3330 locuitorT. Säratef (Gura-), M'Un al com.
Ambele se intilnesc in com. Sa- E formata din catunele : Atir- Gura-SarateT, jud. Buzlii, Cu 430
racinesti i formeaza riul Rim- nati, arlesti, Ciuhoiul, Dobri- locuitorl si 99 case.
nicul, care pe teritoriul acesteT lesti, Gura-SarateT,Izvorul-Dulce,
comune poarta numele de S'ara- Muscelul-Darer, Nenciulesti-Mos- SArätei (Fundul-), vechie numi-
cinesti. neni i Valea-BotiT. re a cittunalui Monteorul, jud.
Cal' de comunicatie are : so- BuzaiI, com. Monteorul.
SAracine§ti, vale, jud. Vilcea, seaua vecinala Mizil - Niscovul
plaiul Cozia, com. Robesti ; iz- prin Sarata (Drumul-DealuluT) ; Sarätel (Fundul-),numire data'
voreste din poalele munteluT soseaua comunall Sarata, care une( pitrif din mofia Hagi-Mos-
Rigla, desparte dealul Magura o pune in contact cu soseaua na- cu, jud. Buzar', com. Monteorul,
de Ghimpurosul, trece prin tionala ; soseaua Sarata-Monte- unde se afla valle : Muratoarea,
cät. Saracinesti, si se varsa spre orul si alte drumurT naturale. Ursoaia, Päcura - Mare, Pacura-
E. in riul Oltul. Vite : 434 bol, 70 vacT, 32 Mica, etc., din care se extrage
viteT, 45 ca!, 52 Tepe, 8 minji, 460 pleura.
Sär5re§ti, sat, jud. Arges, pl. oT, ii capre si 62 porcT.
Oltul, facind parte din com. rur. MeseriasT sunt : 6 lemnarT, Sfirätelul, piria, izvoreste din
Dragutesti-Sapunari. timplar, 4 rotar!, 4 butnarT, 4 'Admite Vaid-BuzatuluT, com.
croitorT, 6 cizmarT, 15 fierarr Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.
S'ar'are§ti, sat, facind parte din 3 co.iocad. Prahova, curge spre S., trece

www.dacoromanica.ro
SARATELUL 341 SARDXNETTI

pe linga cat. Bogdane0, Cui- Saratelul-Balanqtilor i Sara- Se mar numqte Sarateni-d..j.,


bul §i Gornetul, primWe valle: telul-Pirscov. Mal' raspindit e fiind mal in josul riului Ialomita.
Bogdaneti, Dosului, Baba-San- numele Saratelul-Balanqtilor Are o populatie de 35 familii;
da, Petricane0, Gornetul, Va- Apa-Pirscovului. In timp de o biserica, deservita de preotul
lea-Viilor, Valea-Benei, unita cu ploaie devine un torent mare din satul Bucul.
Onceteanca i Turburea, i, de furias. Vite: 105 cai, 177 bol, 385
ad, eOnd din com. Gornetul- o! i Ioo porci.
Cuib, se indreapta spre S.-E., Särätelul - BerceI, saa Sara-
intra in com. Podeni-Noi, unde telul -Joseni, pIrla, in jud. SAräteni-de-Jos, sat, in jud. Tu-
se varsa. in Cricovul-Sdrat. Buzaa, plaiul Pirscovul, îi ja tova, pl. Tirgul, com. Schineni,
Pe ambele maluri ale pirlului na5tere din dota pirlia§e: Fin- spre S. de satul Schineni, pe
Sdratelul sunt abondente iz- data Plriul-SArat. Are o populatie
voare de sare. Afluentii sal principali sunt: de 388 locuitori.
Gabricina i Baligoasa pe par-
Särätelul, pîrîü, izvorqte din tea stingl, NegoOna i Plopeasa Särateni-de-Jos, alta' numire a
coastele dealulul Predealul, jud. pe dreapta; afara de alte multe satulut Sarateni, com. Bucul, pl.
Prahova, pl. Teleajenul, com. izvoare mal toate sarate saa Ialomita-Balta, jud. Ialomita.
Opariti. Sub poalele dealului amestecate cu diferite minerale
Boia, din aceea0 comuna, se im- in disolutie. Säräteni-de-Sus, sat, In jud.
preuna cu piraiele: Stupinei, Tu tova, pl.Tirgul, com. S chineni.
naul, Adinca i Säratelul i pri- Säräteni, com. rur., in jud. fa- Are o populatie de 513 lo-
mete numele de SarateluI, iar in lomita, pl. Ialomita-Balta, situata cuitorl. Se mai numqte i Dra-
dreptul com. Pacurati prime§te pe partea stinga a riuluI Jalo- gomane§ti.
numele de Turburea. mita, intre comunele : Cazanqti
De aci continuä drumul Balaciurile. Säräteni-de-Sus, altei numire
spre S., printre comunele Gor- Teritoriul comunei, cu o su- satulut Sarateni, com. Särateni,
netul-Cuib I Pacureti. prafata de 3450 hect., din care pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.
12 hect. padure, se intinde din
Särätelul, girld Cu riul Ialomita spre N., pana in Särätuica, vale, in jud. Ialomita,
izvore0e de la poalele com. teritoriul comuner Colelia, co. pl. Ialomita-Balta, situata spre
Gornetul-Culb, curge de la V. prinzind doua moii particulare: N. de satul Sarateni-d.-j.; se in-
spre E., intra In com. Podeni- Sarateni §i Sofia. tinde din calea judeteana Slo-
Vechi, pl. Podgoria, jud. Pra- Are o populatie de 918 lo- bozia-Urziceni spre N.; In par-
hoya, i se varsa in riul Ovisa. cuitori ; o pcoala mixta; o bise- tea vdil despre S. este lacta
rica, deservita de un preot Saratica.
S ärätelul - Balänestilor, un dascal.
plaiul Pirscovul, jud. Buzaa. Iz- E formata din satul Sarateni Särcatoarea, sat, jud. Dolj, pl.
vorqte din poalele muntelui din cat. Trandafirul. Jiul-de-Mijloc, com. Bucovatul,
Ivanetul, uda. comunele Goi- Improprietariti dupa legea ru- cu o populatie de 628 suflete,
de§ti, BrAe0, Baläne0i §i Pirs- rala. din 1864 sunt 121 locuitorr. din care 335 barbati §i 393 fe-
covul i se varsa in riul Bu- Pe teritoriul comuna se afla mel. Locuesc in 220 case i io
zdul, In dreptul com. i cat. lacurile: Saratuica i Bentul. bordee.
gura. Primqte mai multi a- Vite: 700 cal', 6o bol §i 230
fluenti, din care mar insem- rimatorr. Särdarul, sat. Vezi Sendreni, sat,
nati sunt: Pirsc"ovelul, Mufa:- Pe teritoriul com, trece calea jud. Covurluia.
toarea-Scdeni, Valea-Iepii, Tur- judeteana Slobozia-Urziceni.
burea i Pietrarul pe dreapta; Särdfinesti, catun, al com. Pis-
Muratoarea- Posobqtilor, Cim- Säräteni, sat, in jud. Ialomita, curile, pl. Jimia, jud. Gorj, si-
poiav.11, etc., pe stinga. pl. Ialomita-Balta, pendinte de tuat pe ves, in partea stinga a
Numirea sa variaza dupa lo- comuna Bucul, situat pe malul Jiului i linga lantul de inaltimi
calitätile ce le parcurge: Sara- sting al riulur Ialomita, spre E. d'alungul qoseler nationale Fi
telul-Goideqti, Saratelul-BrAe§ti, la 2 kil, de satul Bueul. lia0-Pietro§ani.

www.dacoromanica.ro
S XRDXNETI 342 SARINDARUL-MOARA-DIN-DEAL

Are o suprafata de 986 hect., ranca, BrAdeanul, Zmeeni, Al- jud. Putna, avind I biserica pa-
Cu o populatie de 197 locultorl; beni si Cil'bia. rohialà, cu hramul Cuvioasa Pa-
/ bisericA de zid, fAcuta de un raschiva si 1 filialk en hramul
fost proprietar Cornelie Sarda- S'Are! (Drumul-), drum vechii 1, Sf. Nicolae, in Prisaca.
nescu, in unire cu locuitoril, pe jud Teleorman, ce venea des-
la 1858. pre Pitesti si despre Ocnele-MarT, SäreI (Valea-), pitia, cu apa sa-
Locui toril posea: ¡o plugurI, urnfind directiunea soselelor ve- rata, pe teritoriul com. Valea-
25 care cu boT, 2 cdrute cu cal; cinale de pe Valea-Teleormanu- Sdref, pl. Vrancea, jud. Putna.
25 stupl ; 173 vite marI cornute, luY, pana la com. Mavrodinul, Izvoreste din Bahane, la hotarul
8 cal, 223 oT, 25 capre si 29 de unde apuca spre orasul Zim- com. Birsesti.
rimAtorr. nicea. La obirsia luI are apa dulce,
Comunicatia in atun se face insa trecind printre muntiT Plesa
prin soseaua nationalA Filiasi- SareI (Valea-), com, rur., in jud. si Galimea, apa devine sarata.
Pietrosani, care '1 strAbate si Putna, pl. Vrancea, situata sub Se varsa in Putna, mal sus de
care'l pune in legaturA la N. dealurile Virful-Plesilor, Pietroa- satul Valea-SareT. Se vAd urme
cu com. Plopsorul, lar la S. cu sa si Virful-Chiliilor, pe riul Put- de pacura in el.
com. Izvoare/e. na, in sus de com. Colacul la 'la
de ceas. Säreni, cdtun, al com. Minzalesti,
Särdäne§ti, sat, in jud. Mehe- Este udatA de riul Putna, si jud. Buzar', Cu 90 locuitorI sl
dinti, pl. Closani, com. rur. Crai- de piraiele MAtAcina, Plesa, Chi- 20 case.
nici-MoI. Poarta numirea si de hile, Bozul si Saratul.
SardAnesti-d.-s. si de Babeni. In Se compune din catunele : Särindarul-de-Jos, sat, facind
dealurile acestur sat se afla car- Gornetul, Matacina, Prisaca si parte din com. rur. Dridul-Sa-
buril' de pamint. Valea-SareT, unde se afla pri- rindarele, pl. Mostistea, jud. Il-
maria comunef, si care se afla fov. Situat la S. de Dridul, pe
Särdänelti, sat, in jud. Mehe- la 43 kil. de Focyani si la 6 kil. tarmul drept al !luid Ialomita.
dinti, plaiul Closani, pl. Motrul- de resedinta plasel'. Se intinde pe o suprafata de
d.-j., com. rur. Rupca. Are ¡t Are o populatie de 193 fa- 2250 hect., cu o populatie de
case. Poarta numele si de Sar- miliT, sati 719 suflete; I biseri- 787 locuitorf.
danesti-d.-j. cä parohiala, cu hramul Cuvioa- Are o biserica, cu hramul
sa Paraschiva, in cal. Valea- Adormirea, deservita de 1 preot
SfireI (Dealul-), sat, in jud. R.- SAre si 1 filialA, cu hramul Sf. si I cintaret.
Sarat, plaiul Rimnicul, com. Jitia, Niculae, in Prisaca ; o scoala Comerciul se face de 4 ch.-
asezat la V. comund, la poalele mixta. ciumarT si 1 hangith
DealuluI-SAreI, pe Piriul-SareI. Budgetul com. e la veniturl Numarul vitelor marT e de
de 3698,97 la' si la cheltuell, 511 si al celor miel, de 1314.
SareI (Dealul-), numire vechre a de 3660,10 leT.
atunului Jitia, din cAtunul Jitia, LocuitoriT poseda : 1 2 pluguri Sarindarul-de-Sus, sat, facind
jud. R.-Sarat. de lemn ; o moarl de apa; 170 parte din com. rur. Dridul-SA-
bol, ro5 vacT, 68 cal, 1400 oT, rindarele, pl. Mostistea, jud. Il-
S'Arel (Dealul-), deal, in jud. R.- 68 capre si 128 pord. fov, situat spre S. de Dridul,
Sarat, plaiul Rimnicul, corn. Jitia ; VII sunt pe o intindere de pe tarmul drept al duluI Ialo-
se desface din muntele Ulmu- 8o hect. mi ta.
sorul, brAzdeaza V. com., se in- Se intinde pe o suprafata de
tinde de-a-lungul PiriuluT-Sarel ; S'Arel (Valea-), a tun, in com. 1500 hect., cu o populatie de
contine marT cantitAtI de sare. Cu acelasI nume, pl. Vrancea, 404 locuitorI.
jud. Putna, situat sub dealul Vir- Comerciul se face de 3 cir-
SAreI (Drumul-), vechig drunz de ful-Plesilor, la '12 ora de com. ciumarT.
carausT, pe care se transporta Colacul. Numarul vitelor marl e de
sarea din jud. Prahova in Braila ; 447 si al celor micT, de 1092.
In jud. Buzan trece prin comu- S'Arel (Valea-),parohie, in com.
nele Mizilul, Vintileanca, Cio- cu acelasT nume, pl. Vrancea, SArindarul-Moara- din- Deal,

www.dacoromanica.ro
SAR1NDAREANCA 343 SASCIOARA

pädure a statuluT, In intindere Valea StineT, cu o populatie de jud. Ilfov, pl. Negoestl, com. Pir-
de 450 hect. Vez! Stroesti-Sa- locuitori. lita-SArulesti, pe linia Bucuresti-
rinclAreanca, pl. Mostistea, jud. Are o suprafata de 2944 hect., Ciulnita, pusa in circulatie la
Ilfov. din care 375 arabile, 472 pa- 17 Noembrie 1886. Se aflA intre
dure, 728 fineata, 960 izlaz, 22 statiile Fundulea (11,6 kil.) si
Särindäreanca, sat, facind parte livezr, 6 vie si 383 sterp. Lehliul (16,3 kil.). Inaltimea d'a-
din com. rur. Corbeanca, pl. ProprietAtI mal insemnate : supra nivelului MAriT, de 531%07.
Znagovul, jud. Ilfov. Se intinde SArulesti-CarAtnAul (a statuluI), V enitul acestei statiT pe 1896
pe o suprafata de 350 hect., Goicelul (particularl), Turloesti, a fost de 89709 lei, 20 bani.
Cu o populatie de 43 locuitorT. Valea-Larga si Valea-StineI (ale
Numarul vitelor marT e de mosnenilor Gromesti si Apos- Särule§ti (Vintilä -Vodfi), ptt-
16 si al celor raid, de 214. tar!). dure, a statuluT, in jud. BuzAu,
Are o biserica, cu hramul Sf. avind cam 170 hect. FormeazA
Särind'areanca, nelocuita, Nicolae, in cat. Goicelul, deser- singura un trup, la care se mg
avind pe teritoriul sati o pa- vita de un preot, un cintAret alipeste trupul II : BAncila, Zar-
dure de 500 hect., pl. Znago- si un paracliser; o scoala mixta; zul si Veveritele, cam 300 hect.,
vul, jud. Iifov. 3 circiumi. si marele trup Sarata-CArAtnaul,
Vite: 344 bol', 210 vaci, 78 formind impreuna 1780 hect.
Särindäreanul, atun (tirla), in viteT, 73 caT, 46 Tepe, 17 minji,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, 1500 ol, 140 capre, 2 asinI Säscioara, com. rur., In jud. Vil-
facind parte din com. °grada. 98 porci. Stupi sunt 63. cea, pl. Mijlocul, situata la 60
kil, de capitala jud. si la 16 kil.
Säritoarea-Ca§inultfl, pichel, la Särule§ti, cdtun, al com. Sal-u- de a plAseT.
hotarul Tare! cu Transilvania, lesti, jud. Buzar', cu 18o locui- S'a infiintat pe la 1842, sub
jud. Putna. toa si 39 case. domnia lui Bibescu.
Are o populatie de 728 lo-
Sfiroaia, välcea, izvoreste din Särule§ti, sat, fácind parte din cuitorT ;3 biserici, una la N.,
malul numit Virtopul, com. VA- com. rur. Pirlita-Sdrulesti, pl. l'anua la Inceput de lemn, si
leni, pl. Argeselul, jud. Muscel, Negoesti, jud. Ilfov, situat spre la 1857 s'a reparat, facindu-i-se
se impreura in centrul com. cu E. de Pirlita, pe malul sting al temelia, altarul si turla de zid,
vilcelele: Muscelului, Braduletu- VaieI-Mostistea. avInd ca ctitorl pe Popa Ni
lui si Lespezile si se varsa In Se intinde pe o suprafatA de colae, Stanciu si Iordache, alta
riul Dimbovita, la E. de com. 2050 hect., cu o populatie de la S., zidita la 1826 de pol-
Llicai. 654 locuitorf. covnicul Dumitru Oculescu si
Doamna Elisa Filipescu are cu jupIrt Stanciti SAstioreanu,
Särule§ti, com. rur., in jud. Bu- 1382 hect. si locuitoriT, 668 hect. si a treia in mijloc, ziditA la
zaului, plaiul Slanicului, situatA la Are o biserica, cu hramul 1835, reparata la 1858; o scoall,
extremitatea de N.-E. a jud etu uf, Sf. Nicolae, deservid. de 2 d'u- frecuentatA de 27 copii.
pe valea Peceneaga, la 50 kil. tAreti ; o scoala mixta, frecuen- Locuitorif posea : 14 mi, 200
de orasul BuzAul. tata de 67 copii ; 2 helestaie. bol, 150 vacT, 50 capre si 200 or.
Terenul are aci aspectul unui Comerciul se face de 3 cir- Locuitorli sunt mosnenT, afara
amfiteatru unde colinele, apor ciumari. de 4, cari s'ati improprietarit la
muntii (Carpenul, Piscul-Mindru, NumArul vitelor marI e de 1864 si cArora dat 7 hect.
Bisoca, Muntele Tatarului, Goi- 847 si al celor micT, de 1347. pAmint.
celul s. a.) se ridica treptat, im- Vatra com. are 20 hect.
brAcate cu Terburl i padure. Särule§ti, sat, resedinta com. In raionul com. e o sosea ;
Singur, malul sting al Vlei- rur. Lapusata, pl. Cerna-d.-s., spre N., alta care o pune in le
Largi e format clin panfinturi jud. Vilcea. Are o populatie de gatura cu Nenciulesti, si la S.-V.,
albe i sterpe. 357 locuitorr ; o biserica, zidita o osea care da in soseaua ju
E formatA din catunele : Apos- la 1841; o scoala mixta. deteana si care o leaga. cu ZA
tari, CAratnAul, Goicelul, Saru- breni, VAleni, etc.
lesti, Turloesti, Valea-Larga si Särule§ti, stalie de dr.-d. f., in Veniturile com. se urca la

www.dacoromanica.ro
sXsCuTA-MICA 844 -SilUCETT

3009 leT anual si cheltuelile, la te§ti, Ghiculeqti), cdtun,a1 com. Se margineste la E. cu co-
1966 le. andesti, jud. Buzati, cu 300 munele Buhociul si Prajesti ; la
E brazdata de dealurile S4- locuitorr i 71 case. Are sub- S., ca com. Letea ; la V., cu
tioara, Dimonul, Mijlocul si u- divizia Palanga-d.-j. riul Bistrita, care o desparte
data de vaile Marinasi, Zim- de com. Fintfnele si la N., cu
braia, Iezarelul, Balta-FTeruluT, Situcul, cdtun, al com. atina, jud. com. Schineni.
Lacul-Butil i Valea-SasuluT. Buzar', cu So locuitorT si 19 Are o populatie de 1604 lo-
case. cuitori ; o scoalä mixta, care
Sascuta-Mick ,in jud. Su- functioneaza din 1864 si e fre-
ceava, izvoreste din dealul Fin- S'atucul, sub-divizie a cdt. Cir- cuentan. de 52 copiT; 2 bise-
tineT si se varsa in Sasca-Mare, lomanesti, com. Gura-NiscovuluT, deservite de z preotT si
ricT,
dupa un curs de 7-8 kil. jud. Buzati. 3 cintaretT; 22 circiumT.
Are de tributarT pe dreapta : Dupa legea rurala. din 1864,
Piriul - Velniter, Piriul -Rusuluï, Sätucul-de-Jos, vechie numire a s'ad dat, la 246 locuitorY, 849
Piriul-Lung, Cracul-S eT, Ne- cdtunului Sahateni-d. j., com. falcT pdmint in improprietarire.
bunul i Harjurile; iar pe stinga: Vintileanca, jud. Buzati. Proprietarf mar! sunt : G. C.
Gadeni. Lucai si Losnicerul. Sturdza, Eugenie Sturdza, si
Sätucul-de-Sus, vechie numire Iulia Pöch.
Säseni, sat, in jud. Covurluia, pl a catunulur Sahateni-d.-s., com. Totalul paminturilor de cul-
Horincea, com. Prodanesti. Are Vintileanca, jud. Buzan. tura este de 1357,07 hect.
59 familiT, sati 225 suflete si o Teritoriul comuneT are o in-
biserica. S'auca, cdtun, al cotn. Pestisani, tindere de 2432 hect.
plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat Budgetul com. e la veniturl
Säseni, vechig metoh al Episco- la S.-E. comuneT, pe sesul cu de le! 10449, banT 50 si la chel-
piel, in jud. Buzar', com. Gura- acelas! nume. tuelT, de leT 7461, banT 84.
NiscovuluT, cdt. Saseni-NoT, re- Are o suprafata de soo hect., Viile ocupa o suprafata de
zidit de Episcopul Chesarie in cu o popuIatie de 81 familiT, arlI.
1835. AzT, biserica de mir. sati 422 suflete. LocuitoriT posea : 62 cal,
Locuitorif posea : 18 plu- 1170 vite mar! cornute, 320
Säseni-Ncil, cdtun, al com. Gura- gurT, 46 care cu boT, 3 01110 porcT, 6 capre i 1311 ol.
NiscovuluT, jud. Buzar', cu 450 cu ca!, ca!, 246 vite marT Prin comuna trece calea ve-
locuitorT si 113 case. cornute, 110 rimatoe, 135 capre cinalä, care vine de la Schi-
120 or. neni i ráspunde in soseaua na-
Säseni-NoI (Valea-), saa Va- Are o biserica de lemn, de- tionalA Bacati -Roman. Sectia
lea-Teancului, cdtun, al com. semita de I preot si I cintaret. Holtul se gaseste pe calea ju-
Gura-Niscovulur, jud. Buzati, cu deteana Bacan- Odobesti - Vas-
140 locuitorl si 40 case. Säuce§ti, com. rur., jud. Bacáti,
pl. Bistrita - d.- s., asezata pe Distantele : la Bacati, capi-
Säseni-Vechi, cittun, al com. sesul riuluT Siretul, in locul unde tala districtuluT, 5 kil.; la com.
Gura-NiscovuluT, jud. Buzaa, cu se confunda sesul Siretului cu Buhociul, jo kil. ; la com. Pra-
320 locutor! si 49 case. al BistriteT. jesti, 7 kil. ; la com. Fintinele,
Se compune din 4 catune : 13 kil. ; la com. Schineni, 3
Säteni, sat, in jud. Dimbovita, Saucesti, resedinta, Holtul, am- kil. ; la com. Letea, 5 kil.
pl. Dealul-Dimbovita, com. Doi- bele pe dreapta SiretuluT, Dos- la com. Girleni, resedinta pla-
cesti, situat pe matca IalomiteT pinesti in stinga si Podul-de- seT, 74 kil.
la 3 kil. in sus de Tirgoviste. Fler.
In anu/ 1803, gasim Sau- Säuce§ti, sat si resedinta com.
Satuceni, cdtun, al com. Largul, cesti fácind parte din jud. Neatn- cu acelasT nume, jud. Bacati,
jud. Buzat1, cu 20 locuitorT si tu, ocolul SiretuIul, si apar- pl. Bistrita.d.-s., situat pe pi-
5 case. tinind SpataruluT Ionita Sturdza riul Turbata, pe dreapta Sire-
(«Une.» Codrescu, vol. VII, pag. tultd.
S'atucul (Vadul-TurculuI, Fu- 273). Are o populatie de 917 lo-

www.dacoromanica.ro
SAULEFTI 345 SAVEVII

cuitorT ; o scoala; o biserica, coprinsa la N.-V. de dealul Vul- manufacturiale, precum i cite-
zidita In 1825 de Ion Sturdza- paruluT, iar la S.-V. de o ra- va ateliere pentru osebite meseriT.
Voevod pi restaurata in 1860 mificatie a dealuluI Aminosita. In toate saptaminile, Dumi-
de fiul sati Costache Sturdza, de- Are o suprafata de 1250 hect., neca, este zi de erg; iar de la
servita de i preot si i chi- cu o populatie de 897 locui- 10-25 Iulie in fie-care an, se
tare; ; 4 drciumT. torT ; o biserica ; o scoall. face mare iarmaroc, de vinzarT
Vite: 35 cal, 623 vite marT LocuitoriT posea: 44 plu- si cumpararl de vite. Acest tir-
cornute, 194 pord si 5 capre. gurT, 86 care cu bol, 3 carute gusor este vestit in privinta ne-
cu cal; 364 vite marT cornute, gotuluT vitelor, ocupind in a-
Saule§ti, com. rur., in parea 26 caT, 199 rimatorT, 27 capre ceasta privinta intiul loe prin-
de S.-V. a com. Petresti-d.-j., §i 499 01; 48 stupT. tre tirgurile : Darabani si Doro-
pl. GilortuluT, jud. Gorj. Piriul Purcaroaia uda acest hoid.
E formata din catunele': Sati- catun, curgind de la N. spre Hrisovul de recunoastere al
lesti i Scoica, situate pe am- S.-E. $1 varsindu-se in Gilort la tirguluT nu dateaza de cit din
bele tarmurl ale riulul Gilortul cdtunul Scoica. anul 1816, cu toate ca Siveni
si pe valea PurcaroaeT. sunt mult maT vechT; si drep-
Are o suprafata cam de 1500 Säveni, com. rur., jud. Dorohold, tul de poseaare al locuitorilor
hect., cu o populatie de 220 pl. Baseul, formatá din satele : embaticarl, se cunoaste de pe
familiI, sad 1017 suflete; o scoald, Bozieni, Saveni si din Saveni, tir- actul reinoit sub No. 64, lega-
infiintata la 1878, frecuentata gusor, cu resedinta lizat de Tribunalul de Dorohoid,
de 40 baen si 5 fete; 2 bise- in tirgusorul Saveni. din 1853.
riel, din care una facuta la 1828, Are o populatie de 531 fa-
de Pitatul Scarlat Saulescu, de- miliT,sad 2700 suflete; 2 bi- Säveni, sat, pe mosia cu acelasI
servite de 2 preon si 2 cin- sericT, deservite de 2 preotT, nume, com. Saveni, pl. Baseul,
taren. diacon, 4 chitaren si 2 pala- Dorohoid. Are o populatie
Locuitoril posea: 50 plu- tnarI; i coala mixta, frecuen- de 439 suflete ; o biserica, Cu
gurT, 101 care cu bol, 3 carute tata de 134 copil. hratnul Sf. Gheorghe, deservita
cu cal; 399 vite marT cornute, Vite 356 cal, 917 vite marl de I preot, 2 cintaren
29 cal, 208 rimatorl, 574 oT cornute, 370 poicT, 2272 oT vechie, fondata in 1805
si 45 capre; 63 stupT cu al- 21 capre. de Maria Luchieasa.
bine. Budgetul com. e la veniturI LocuitoriT improprietarin ad
Budgetul com. e la veniturl de 35449 leI, 40 banY, iar la 553 hect., 19 ariT, pamint, lar
de 1864 lel, 64 banT, iar la cheltuelI, de 28835 leT, 48 banT. proprietatea, 2434 hect., 73 ariI,
cheltuell, de 1835 leT, 49 banT. cimp.
Comunicatia in catun se face Säveni, tirgufor, pe mosia cu Piraiele: Bodeasa, Podriga si
prin posele comunale care o acelasT nume i linga apa Base- Baseti, trec pe mosie. Iazurl
leaga cu soseaua judeteana T.- uluI, com. Saveni, pl. Baseul, sunt 3, din care cel mal mare
Jiul-SpahiI, din Dolj. Mal are finja jud. Dorohoid, cu o populatie este al Negrei.
ferataTirgul-Pul-Filiasi, cu statia de 675 familii, sad 2600 sufletc. DrumurI principale sunt: acel
mal apropiata, Bibesti. Calea Are o biserica, cu hramul Sf. ce vine de la RAdAuti, Cotusca
ferata trece peste pirlul Pura- Nicolae, cu i preot, i diacon, Ichimeni; acel de la Dara-
roaia pe un pod de fier. 2 chitaren ii palamar, facuta bani, Mileanca si TAtArAseni ;
Apele ce uda comuna. sunt : de zid, fondatá de locuitoriT din acel ce duce la Botosani, peste
Gilortul, in partea de E. si localitate in anul 1880; o scoall VlAsinesti ; acel ce duce la Do-
Purcaroaia, in interiorul comu- mixta., frecuentata de 139 copiT; rohoiA, peste tiubeieni, Podriga
neI, formata mal mult din ploT, un oficia telegrafo-postal ; un Ichimeni.
varsindu-se In Gilort, in drep- spital cu 12 paturl si o cazarma.
tul cat. Scoica. Tirgusorul este impArtit In 8 Sfive§ti, sat, In jud. Suceava, com.
strade, dintre care doua maT DrAganesti, asezat pe sesul Mol-
Saule§ti, catun de resedinta al principale. doveT.
com. Saulesti, pl. Gilortul, jud. Sunt mal multe pravalil cu strabatut de Piriul-Izvoa-
Gorj, situat pe valea Purcaroala, articole de coloniale, industriale relor.

44
16940. Mareta Dietionar Geograia ro!. Ti

www.dacoromanica.ro
6XvEFI 846 sCXENt

Vatra satuluT ocupa 9 flIcT, Scafe§ti, mofie particularA, in jud. Vite: 5 caT, 54 vite cornute,
Cu o populatie de 351 suflete. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. 4 porcT si 12 capre.
Are o bisericl, Cu hramul Sf. Gubancea, apartinind fratilor
Voevozl, deservitA de r preot Trifescu ; venit anual, de 17000 Scariga, sat, jud. Bacdtl, pl.
si 2. cintAretT. coala din Drd- leT. Tazaul-d.-j., com. Berzuntul, si-
gAnesti serveste i acestuT sat. tuat la confluenta piriulul Ber-
DrumurT principale sunt : la Scafe§ti, mofie particularl., jud. zuntul cu Tazaul-Mare, la 5 kil.
Brusturi (3 kil.), la DrAgAnesti Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., coin. de satul Berzuntul (scoall).
(3 kil.), la oitnAresti (1025 ni.), Gubancea ; apartine d-neT Ana Are o populatie de 72 lo-
la RAucesti (400 M.) i la Sirbi Strimbeanu, aducind un venit cuitorT.
(1516 kil.). anual de 8000 leT.
Cel mal vechig proprietar al Scaunul-Doamne, col/ de picara'
mosieT arfi fost un oare-care Scaia, tun sal mahala, sco bit, la oare-care inAltime, intre
Saya sal Savu, care ne-avind dinte de com. Roata-d.-j., pl. mánlstirea Bistrita si Arnota,
copii, a flcuto danie mAndstireT Neajlovul, jud. Vlasca. jud. Vilcea, unde, zice legenda,
Neamtu. s'ar fi odihnit Doamna Elena
Scaio§i, sat, acind parte din com. a luI Mateiti-VodA-Basarab, cind
SAve§ti, sat, in jud. Dimbovita, rur. Orlesti, pl. Oltul-d.-s., jud. a mers sA viziteze mdrastirea
pl. Bolintinul, cAtunul com. Bra- Vilcea, situat pe malul 01- Arnota, ziditä de sotul e!.
nistea. tultd, la 4 kil, de cat. Valea-
Bisericer (scoall.). Are o po- Scaunul-Reginei, localitate, jud.
Sävine§ti, sat, in jud. Neamtu, pulatiune de 350 locuitorT si o Prahova, dupl apa Jepilor, o ora
com. Calul-lapa, pl. Piatra-Mun- bisericl. mal sus de cascada UrlAtoarea,
tele, situat pe malul sting al unde se vede o masl. si un scaun
riuluT Bistrita, la ro kil, de ora- Scaiul, deal, in jud. Iasi, pl. Cir- Cu rdzimdtoare, flcute din piatrA,
sul Piatra. ligAtura. Se prelungeste din seria in onoarea Reginel Elizabeta,
Are o populatie de 839 lo- de dealurT, ce formeazd hotarul care, de la castelul Peles, adese-
cuitorr; o bisericl, deservitA de dintre com. Buznea i jud. Ro- orI de vizita aceste in-
preot si 2 dascAlI ; o scoalA, man, mergind paralel cu dea'ul cintAtoare pozitiunif.
frecuentatl de 35 elevT. Budeanu, pAnä in dreptul iazuluT Mal sus de Scaunul-RegineT,
GAnesti, iar de acolo se leagl tot pe apa Jepilor, inteun loe
Sivine§ti, sat, in jud. Neamtu, Cu dealul numit LAcatuseni, care la care te urci cu foarte multa
com. Galul, pl. Piatra-Muntele. are directiunea de la S. spre greutate, este Scaunul-RegeluT.
Are o populatie de 200 loc. N., continuind pAnA in iazul
Vite : 38 bol, 67 vacT, 198 Buznea, paralel cu dealurile: Bu- Scaunul-Tilharulur, pisc, spre
oí', 7 caT si 59 porcl. deanul i Horpazul. N.-V. de satul Chitocul, com.
Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud.
Savine§ti (Lunca-), pädure, a Scara (Scäri§oara), virf de
statuluI, in jud. Neamtu, com. munte, in jud. Arges, pl. Lo-
Caluldapa, pl. Piatra-Muntele. vistea, in apropriere de frontiera Scaeni, p/asä, a desfiintatulul
Are o intindere de 72 pogoane, despre Transilvania. Are o indl- jud. Sacueni. V. a. n.
cu un venit anual de 2450 leT. time de 2116 M. d'asupra nive-
luluT MAr11 Negre. Sc'aeni, com. rur., jud. Prahova,
Scafe§ti, sat, cu 353 suflete, jud. pl. Podgoria, una dintre cele
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Scariga, sat, jud. Baelti, pl. Taz- maT vechf comune ale judetuluT.
Gubancea. lAul-d.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, E situatA la poalele dealuluT
situat pe dreapta TazauluT-Mare, ScAeni, in apropiere de riul
Scafe§ti, mofi e particularl, jud. lingA Scariga din Berzunt, la Teleajenul, la 6 kil. de Ploesti
Dolj, pl. Dumbrava.-d.-j., com. 3 kil. de Tirgul - Valea - Rea si la 22 kil. de resedinta plAseT.
Gubancea, apartinind minorilor ($coalA). Are o populatie de 150 La inceput a fost situatA pe
Zoe Cloni, clrora aduce un venit locuitorr ; o circiuml. si o moarl acest loe, insl o miel parte se
anual de i8000 leT. de apl. intindea mal spre E.

www.dacoromanica.ro
scAEN1 347 SCAETI

Se compune din dota ca- Se marginepte Cu comunele Sclepti, este indreptata de la


tune : Scleni i Balaca, cu o Boldepti, Pleapa pi pl. Tirgporul. V. spre E., lar aci de la S.-V.
populatiune de 657 locuitorT. spre N.-E. ; pe aceasta girlä se
Are douà bisericT, la Scaeni Scäeni, sat, facind parte din com. afla un pod in dreptul comuneT.
pi Balaca, deservite de dol preotT; rur. cu acelapT nume, pl. Pod- In Scaepti se gasesc lacurile :
o pcoala., frecuentata de 82 copir; goria, jud. Prahova Are o po- Bisdinul, la N.-V., cu o suprafata
2 pive, 3 morT, o fabrica de fling. pulatiune de 389 locuitorT; o de 23 m. p., Maul, de 47 m.
pi o fabrica de hirtie de pale. biserica, zidita la aniT 1850-55, p. pi Rachitoasa, de 56 m. p.,
Mal toti locuitoriT s'ati prin ajutorul locuitorilor pi prin la N.-E. Toate contin pepte pi se
proprietarit dupa legea din 1864. staruinta postelniculuT Constan- scurg in Jia.
Putinf sunt mopnenl. Cei im- tin Sterienescu din Stefepti , Se allá In com. un loe numit
proprietaritT sunt in numar de preotul Iancu pi Saya Balacea- Siliptea, unde, se zice, In ve-
70 i li s'ati dat 287 hect, din nu , proprietarul mopieT Scaeni pi a chime se afla sat.
mopiile Balaceanul, Anghelache, altor persoane pioase din Ploepti. Are o populatie de 1811 lo-
P. Filitis pi a EforieT. El aa 23 Aci e repedinta comuneT. cuitorT; o pcoala mixta, frecuen-
cal i iepe, 6o vacT, 136 bol, tata de 72 copiT; 2 bisericT, una
ro capre, 282 oT pi 229 porcT. Scäeni, cdtun al com. Boziorul, in sat pi una in cimitir. Biseri-
Spre E. de comuna, se aflä jud. Buzan, Cu 140 locuitorr ca din sat are hramul sí. Ni-
ruinele unor case ale luT Brin- 44 case. colae, Sf. Dumitru i Sf-ta Pa-
coveanu pi altele ale lui Con- raschiva pi s'a fondat la 1824 de
stantin Boltapul, despre care se Scäeanca, mofie, in jud. Buzaa, Dimitrie I. Mavrodin. In tin-
zice ca aa fost arse de Turd. com. Boziorul, cat. Scaeni, pro- da bisericeT se gasesc inscriptii
Comerciul se exereita In com. prietate mopneneasca Are 1720 care arata nu mele fondatoruluT
de* 6 circiumarT. hect., din care 1200 padurea pi data terminareT.
Budgetul com, e la veniturr Scaeanca, restul curaturfi, BiseriCa de la cimitir, fondata
de 6463,12 lei pi la cheltuelT, livezT pi izlaz. cu ajutorul locuitorilor, are hra-
de 6403,88 leT. mul Mucenicul Trifan. Ambele
Prin comuna tree poselele : ScAe§ti, com. rur., jud. Dolj, pl. bisericf sunt facute de zid.
Cioraneani, care inlesnepte co- Jiul-d.-s., la 27 kil. de Craiova Suprafata teritoriuluT comu-
municatia intre Blejoiul pi Plea- pi la 24 kil, de repedinta pia- neT este de 4182 pog., din care
pa pi Baldceanul, care leaga pel, 3222 arabile, 905 fineata, 15 iz-
comuna spre E. cu dealul E situata pe dealurile Coma- laz, 7 lac pi teren sterp, 645
catunul Seciul, lar spre V. da in neasa pi Voichita. padure.
poseaua Bucovul-Valeni. In inte- Se marginepte la E. cu com. Mopia Scaepti are o suprafata
riorul com. sunt poselele : Anghe- Cotofeni-din-Dos, la V. cu co- de 1640 pog., pi aduce un venit
lache pi a Bisericei. muna Salda, la N. cu com. Bra- de 24425 le!.
Spre V. de aceasta comuna, depti pi la S. cu com. Rasnicul. Padurea Scdepti este amena-
In apropiere de soseaua Bucovul- Comuna este accidentatä de jata.
Valeni, se aflä o movila mare dealurile Comaneasa pi Rachita Viile apartin satenilor pi sunt
de pamint, despre care se zice saa Rovina. Dealurile sunt in- pe pamtntul delimitat Ion la 1864.
ca este facuta din timpul Ma- dreptate de la E. la V., sunt Comuna este strabatuta de o
rilor. In partea de E. a com. intrerupte prin micT vilcele lo- cale comunala lunga de 4 kil.
se afla dealul Scaeni, cu directia cuite. Comaneasapare 52 m. indreptata de la E. la V. pi de
spre $.-E. time, iar Rovina, 60 m. Costipa o alta de 2500 m., Indreptata de
E strabatuta de: gira Iazul- de sus a dealurilor este acope- la N. la S.
FeteT, ce ipT ja naptere din rid rita cu padurl pi vil, iar pe poa- Budgetul com. e la veniturr
Teleajenul, maT jos de satul lele ion este apezata. comuna. de 2719,65 lel pi la cheltueli,
Plopeni, face maT multe zig- Prin N. comuneT, cu indrep- de 2408,25 leT.
zagurT, strabatind comunele Bol- tarea N.-V.S.-E., trece Jiul, a-
depti, Scaeni, Pleapa i Bucovul, And vadurT in com. Gira Sal- Scäe§ti, rnofie particulara, jud.
precum pi de izvorul Balahuta pi cia, care izvorepte din comuna Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. ScAepti,
de Wile ChiruluT Bisericer. Salcia, pana la trecerea sa in in intindere de 1640 pog., Cu

www.dacoromanica.ro
SCAEM-DE-JOS 348 SCARI, OARA

venit anual de 24425 leT. Are Io6 vacT, 93 viteT, 23 taurT, poseda : 30 plugurT, 38 care cu
padure pe ea in intindere de 567 oT, 16 capre i 262 porcI. boT, 6 carute cu ca! si 45 stupT.
vr'o 650 hect. In raionul comuneT e o moara Prin aceasta comuna trece so-
pe riul Teleajenul. seaua Severin-Hinova-Scapaul-
Scae§ti-de-Jos, cdtun, Cu 589 lo- Comuna se blande pe o su- Flaminda.
cultor!, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., prafata de 1025 hect. Budgetul com. e la venituri
com. ScAesti. In localitatea numita Berila de 2386 leT, lar la cheltuelT, de
se allá o tintina, din care curge 1557 le!.
Scäeqti-de-Mijloc, sat, jud. Dolj, apa amestecata cu pucioasa. Vite: 6o0 vite marT cornute,
pl. Jiul-d.-s., com. Scaesti, rese- Comerciul se exercita in co- 33 cal, t000 oT i 4000 rima-
dinta primarieT. Are o popula- muna de 4 circiumarT. torT.
tie de 721 suflete; o scoala mix- Budgetul com. e la veniturT
ta, ce functioneazä din i868, de 3352,13 leT si la cheltuelf, ScAricica, sat, cu 230 locuitorT,
frecuentata de 72 baetT : 35 baetI de 2583,78 le!. in jud. Neamtu, com. Pingarati,
din Sc1esti-d.-j., 19 din Scaesti- Prin comuna trece soseaua pl. Piatra-Muntele.
de-Mijloc si 18 din Scaesti d.-s.; judeteana, ce-T inlesneste comu-
2 bisericl, una in vatra satuluI nicatia spre comunele: Gura- Scaricica, munte, in ¡ud. Suceava,
si alta la cimitir. Cea din sat Vitioarel Magurelele. com. Brosteni, avInd 1396,1 m.
s'a fondat la 1824 de d. I. Ma- In partea de E. a com. se de altitudine.
vrodin si s'a terminat laPt 864; afla dealul Scaiosi, cu Virful-Do-
cea din cimitir, cu hramul Marti- ruluT. Scari§oara, com. rur., in S.-E.
- rul Trifon, s'a fondat de locuitorT. E udata de Valea-Pietre pl. Ocolul, jud. Romanati, com-
Berila, in partea de V., si de pusX numaT din satul cu ace-
Scae§ti-de-Sus, sat, cu sor lo- Valea-RotaruluT, in partea de S. lasT nume, situat linga Olt, in-
cuitorT, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., Valea PietreT si Berila serva tre com. Babiciul si Jieni, pe
com. Scaesti. de pasune, iar Valea-Rotarulur soseaua Stoienesti-Izlaz, la 21
de Jinete. kii. de Caracal.
Scálanca. Vez! Scaeanca. Se marginete cu comunele : Are o populatie de 1197 lo-
Gura-VitioareT, Malgesti, Ma.gu- cuitorT; o scoala, frecuentata de
Sciie9ti. Ved Scaesti. relele i Gornetul-Cuib. 106 copa (1899-900); 2 bisericT,
cu hramul Adormirea MaiceT
Scilo§i, com. rur., jud. Prahova, Scfiio§i, sat, facind parte din DomnuluT (1833) si Sf. Nicolae,
plaiul Teleajenul, situat sub un com. rur. cu aceIasT nume, pl. deservite de 2 preotT si 4 chi-
mal, numit Coasta-Mare, pe am- Telea¡enul, jud. Prahova. taretT; 9 cIrciumi.
bele malurT ale Hulla Bughea, Vite: 1410 vite marT cornute,
la 20 kil, de capitala judetuluT, ScAio§i, deal, la E. de com. 2095 vite raid cornute, i 267
la 7 kil, de resedinta plaiulul. Scaiosi, pl. Teleajenul, jud. Pra- porcT.
Se compune din doua catune: hoya, cu virful cel maT inalt nu- In coprinsul comuneT sunt :
Fundeni si Scaiosi, cu o popu- mit Virful-DoruluT. Magura- cu - Cruce, Magura-lui-
latie de 992 locuitorT. Girdu si Magura-luT-Stoian. Pe
Are 2 biserici, una in ScAiosi, Scäpäul, com. rur., in jud. Me- aci trecea si drumul roman ce
fondata la r8or de familia Fi- hedinti, pl. Blahnita, la 27 kil. ducea de la Izlaz la Romula,
lipescu si a doua in cat. Fun- de orasul Turnul-Severin, situata si pe care s'a gasit intre altele
deni, construita de niste calu- la poalele dealuluT Stirmina si lespezt de caramida mare
garT i ambele deservite de do! formata numai de satul cu ace-
preotT ; o scoala mixta, frecuen- lasI nume. Scariqoara (Ciuciurele), cdtun,
tata de 53 copiT. Are o populatie de 872 lo- al com. Cislaul, jud. Buzan, cu
Locuitoril, in numár de 185, cuitorT; o biserica, deservita de 480 locuitorT i 121 case.
s'ají improprietarit la 1864, pe preot si 2 cintaretT; o scoala,
mosiile Domnita Masa si Fi- frecuentata de 22 elevI; o cir- ScAriqoara, sat, facind parte din
lipescu, din care li sati dat 593 ciuma. com. rur. Corbasca, pl. Berhe-
hect. Ei posea 21 caT, 262 boT, Pamintul este productiv. Loc. cia, jud. Tecuciá, asezat pe am-

www.dacoromanica.ro
SCÀRI§OARA 349 SCHEAUA

bele laturT ale vaiT cu acelaoT Scariooara, la plaiul PáltineiuluT, putin accidentate oi cu teren
nu me, care II strabate de la N. Culmea-Cernei oi in Cerna, apoi neexpus surpArif.
la S., la 21/2 kif. spre V. de de ad pe muntele Girdomanul
resedinta comunei. In sus, la muntele Stirca-Mare, ScAueni, sat, cu 80 fam., jud.
Are o populatie de 37 7 su- peste granita. Argeo, pl. Loviotea, facind parte
flete; o biserica, cu hramul SI. din com. rur. Berislaveoti.
Nicolae, facuta din lemn, oi cu Scäri§oara, pichet, cu No. 8 jud.
temelia de platra, in anul 1862, Gorj, situat pe dealul cu ace- ScAueni, schit, cu hramul SI.
si care in anul 1879 s'a reinoit las) nume. Se margineste la N. N icolae, jud. Argeo, pl. Loviotea,
refacându-se catapeteazma, cu cu Tabla, la V. oi S., cu HITA satul cu acelaoi nume din
spesele locuitorilor. noaga i Copita. com. rur. Berislaveoti. A fost me-
Are o suprafata de 425 hect. toh al manastiril Cozia. Astazi
90 arii. Locuitorii, footT clacasT, Scirläteasca, mofie, in jud. Bu- este redus la biserica de mir
sunt improprietaritl de la 1864. zati, com. Largul, cät. Scarla- care e deservita de un preot, un
EI stapinesc tot teritoriul. teoti; are 1557 hect. mal toate cintaret oi un paracliser.
In acest sat se afla un mic arabile.
atelier de fringhierie. Sciueni, mofle, cu o intindere
Satul se afiä pe deal de vr'o Scarrate§ti, sat, pe muchia pla- de 2060 pog., din care 1700
70 anl. Inainte era altul, tot touluT de S. al jud. Braila, com. pog padure, jd. Arges, pl.
cu acest nume, pe valea Sire- Fleaoca, la i kil. spre E. de Lovistea, proprietatea statului.
tuluT, in punctul numit Ripa- satul Fleasca. Prin mijlocul sa- Pe mooie sunt case de arendao,
PuocaouluT. tulta trece drumul de fer Fati- han, magaziT oi o povarna de
rei-Feteoti, facind o netura a- rachia.
Sc ri§oara, munte, in jud. Bu- dicta in muchie, aoa ca desparte
zea, com. Cizlaul, cat. Scárisoara, satul in doua. Cele dota partr ScAtina§ul, deal, in jud. Gorj,
culminind in virful Seciului, oi comunica printr'un pod de cara- com. Somaneoti, din pl. Ocolul,
din care se lidia movila Pin- mida peste taetura C. F. situat spre N. de comuna; In-
daria. Vatra satulul este de 27 hect. cepe din hotarul catunului Dra
Are o populatie de 405 lo- goeoti oi se termina In catunul
ScAri§oara, munte, jud. Muscel, cuitori; 3 drciumi oi o lipscanie. Teleoti Birnici, com. Somaneoti;
plaiul Nucooara. Vez! Galbina. Vite: 246 cal, 690 vite marl este acoperit cu padure.
cornute, 800 oI §i 270 rimAtori.
Sciri§oara, culme de dealuri Scäunelele, trecdtoare, in Tran
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimni- S carliteiti, cdtun,a1 com. Largul, silvania, jud. Vficea. De la pi-
culuT; se desface din Dealul-Cil- jud. Buzar', cu 80 locuitorl chetul Scaunele í pana la /fin
näuluT; se intinde printre Pa- 17 case. dra, cea mal apropiata treca-
lde Valea-Larga i Schitul, din toare, sunt 9 kil.
com. Buda; este acoperità cu Scärläte§ti, mafie, pendinte de
plclurl; la poalele culmeT se afil com. Fleaoca, jud. BrAila, propr. Scheaua, sat, la 3 kil. spre V.
catunaoul Scariooara, din jud. d-lur C. A. Boranescu, cu o su- de satul Urleasca, jud,
Buzaa. prafata de ti 50 hect. oi un venit pe mooia Cu acelaoT nume. Se
anual de 18364 mal numeote Caldaruoa 11 Salda.
ScAri§oara, ftddure seculara, jud. S'a Infiintat la 1872. Vatra satuluT
Buzar', mare parte fag, pe mun- Sarlátoaia, ädure, de diferite este de to hect., cu o populatie
tele Scarisoara; face parte din esente, mal c.' seama. tufan, pe de 155 loccuitorT.
marea padure Cizlaul cu tru- teritoriul comunel Mioveni, pl. Vite : 130 cal, 270 vite marT
purile. jud. Muocel, In cornute, 760 of o' 70 rima
apropiere de gara Clucereasa. torl.
Sciri§oara, potecd,numitA i Dru Are o suprafall de 772 hec
mul-ScariooareT, in jud. Mehe- tare, impreuna cu Mioveanca Scheaua, sat, &asid parte d n
dinti, plaiul Clooani, ce duce Strimba. coin. rur. Valea-Oluglreasclt, pl
din satul Motrul Atare pe la E aoezata pe coaste, cu pante Cricovul, jud. Prahova.

www.dacoromanica.ro
SCHEAUA 850 SCHE1UL

Scheaua, mo,cie, jud. BrAila, pen- too cal, 752 of, 49 rimAtorT. satul CApotesti, com. Scheia,
dinte de com. Urleasca, pl. Ian- Locuitorif posedA 140 stupT. pl. Funduri, jud, Vasluiti, situat
ca, proprietate a mostenireT N. Budgetul comuneT e de 3665 parte pe coasta de E. a dea-
Iorgulescu. leT la venituri, si de 3546 leT luluT Muncelul si parte pe coasta
Are o suprafatA. de 2500 hect., la cheltueli. de V. a dealului Dupaita, pe
si un venit de 30000 lel. Locuitorir, pe lingá agricul- o suprafatA de 254 hect. si cu
turA, se ocupà cu scoaterea o populati de 240 suflete.
Scheaua-Liscoteanca, mofie. pietreT de prin bogatele cariere Vite : 8o vite marT cornute,
V. Bordeiul-Verde, jud. BrAila. ce sunt pe ad. 21 cal*, 150 or si 7 rimAtori.

Scheia, com. rur., In jud. Roman, Scheia-Cäpoteqti, sat si ree- Scheilor (Valea-), cdtun, al com.
pl. Siretul-d.-s., spre N.-E. de dinta, in partea de S.-V. a co- Tohani, jud. BuzAti, cu 340 lo-
orasul Roman, la 26 kil, de muneT Scheia, pl. Funduri, jud. cuitori si 134 case. Are sub-
el si la 17 kil, de resedinta Vasluiti, asezat pe poala de V. diviziunile : La-BAT (Boboci) si
pláser, asezatA pe un platon a dealuluT Muncelul. Ghenoaica.
inalt. E formatA din satele: Are : o suprafatd de 573 hect.,
Cucova, FArcAsani i Scheia, cu din care : 313 hect, loe de arat, Scheilor (Valea-), vale, in jud.
resedinta com. In satul Scheia. 53 hect. fAnat, 119 hect. intin- BuzAti, com. Tohani ; Incepe din
Are o populatie de 1432 lo- derea satulur si imas, 29 hect. vil', marginea pAdurer, primeste
cultor); Romlni si Unguri. Un- 39 hect. livezi si 2 hect. bAlti ; multe izvoare, dintre care mal
gura tin de parohia catolicA o populatie de 754 locuitorT. insemnate sunt : Izvorul-Bobocil,
Butea. Din trupul acestei mosiT, 196 Valea-BudeT, apoi Valea-Butu-
Sunt 3 biserici de zid : dota hect. sunt proprietatea statului, reaza i TohAneanca, care dA
catolice si una ortodoxa si o numitá mosia CApotesti, fostA inteinsa d'asupra cAtunuluT Fe-
scoall mixtA. a, mAnAstireT Birnova din Iasi. felei. Toate aceste izvoare im-
Venitul anual al comuneT este Are o bisericA, numitá. rnAnA- preunindu-se dan nastere piriu-
de 4800 le! si cheltuielile sunt stirea Birnova si o scoall infiin- luf IstAul.
de 4733 Id. tatA la 1872, frecuentatA de 40
Pe teritoriul comuneT, in fata elevi (1899-900). Scheiul, com. rur., jud. Argesul,
satultii MiclAuseni, este un pod Vite : ii8 vite mar): cornute, pl. OltuluT, la 27 kil, de com.
de fer peste riul Siretul, lung de 417 caT, 172 oT, 30 rimAtorT. Lo- rur. Tigveni, resedinta subpre-
165 m. cuitoriT posea 140 stupf. fecturer, si la u kil. de Pitesti.
In partea de V. a satuluT, pe Se compune din Dealul-LAu-
Scheia, com. rur., in partea de coasta dealului CApotesti, se nelor (4o loc.), Gruiul-Inalt (3o
E. a plAseT Fundurile, jud. Vas- afld santurl i movile vechT. loc.), Mánicesti (20 loc.), Pinta
luiu, situatA pe dealuri i vAT, (5o loc.), Scheiul (258 loc.) si
intre plraiele Rebricea la E. si Scheia-de-Jos, sat, jud. Valea-Scheiului (222 loc.).
Stavnicul la V., la 47 kil, de pl. Funduri, com. DrAguseni, Are 3 biserici: in Gruiul-Inalt,
orasul Vasluiti si la 13 kil. de numit astfel spre deosebire de MAnicesti i Scheiul si o scoalá.
Negresti, resedinta comuna Scheia, cu care for- mixtl.
E formatA din satele : Scheia- meazA un trup. Are o supra- Vite : 250 bol i vaci, 18
CApotesti, Scheia-Pojordsti, Ca- fatA de 472 hect. si o populatie 309 o! si 85 rimAtorT.
uesti si Glunoasa, pe o supra- de 52 familii san 215 suflete.
fatA de 3494 hect., din care Partea de N. a satului se mal Scheiul, sat, jud. Argesul, pl. To-
1574 hect. pámint arabit, 429 numeste si Ciuroaia, lar satuluT pologul, pendinte de com. rur.
hect. finat, 75 hect. va, 93 hect. intreg ti mai zice si Basarabia, AlimAnesti-CiofrIngeni.
livezi, 7 hect. stuh rágoz, 7 fiind populat5. cu °ameni venitT
hect. iazuri si bAlti, 1126 hect. din Basarabia. Scheiul, sat, cu 258 locuitori, jud.
cuprinse de sate si imase. Mosia este proprietatea fa- Argesul, pl. Oltului, fAcind parte
Are o populatie de 1418 lo- milleT din com. rur. cu acelasT nume.
cuitorT; 2 biserici si o scoall. Are o bisericA, cu hramul InAl-
Vite: 515 vite marT cornute, Scheia-Pojori§ti, sat, la E. de tarea DomnuluT, deservitl de

www.dacoromanica.ro
-S CHE LUL 851 SCHELA VECHIE

un preot si un cintaret ; o scoald mificatiT ale muntilor i formata LocuitoriT poseda : 52 plu
mixta. dintr'un singur sat. gurT, 8o care cu boT, 4 cArute
Are o suprafata. de 54 hect., cu cal; 600 vite mar! cornute,
Scheiul (Schitul), sat, cu 159 din care 25 hect. arabile, 23 hect. 25 caT, 500 oT 51 470 rimatorT ;
locuitorT, jud. Argesul, pl. To- padure si 6 hect. vie si pruni, 25 stupl.
pologul, fácind parte din com. cu o populatie de 130 familiT, Prin com, trece soseaua na
rur. Corbi-MAgureni. Are o bi- san 517 suflete. tionala i calea ferata Vircio
serica, cu hramul SE IngerT, de- Are o scoala; 2 biserid, de- rova Bucuresti.
servita de doi preotT, un cinta- servite de I preot si 2 cintareti. Are o osea comunala, care
re i un paradiser. Locuitorif posea : 30 plugurT, o leaga cu cat. Duda i.
45 care cu bol si vacT, 180 vite Budgetul com. e la veniturT
Scheiul san Valea - Scheiul, marT cornute, 300 oT, 250 capre, de 3921 leT, lar la cheltuell, de
sat, CU 274 locuitorT, jud. Ar- 6 cal si roo rimatorT. 2022 leT.
gesul, pl. Pitesti, facind parte Venitul com, este de 409 leT, Deal mal principal e Dealul
din com. rur. Dobrogostea-Ne- iar cheltuelile, de 402 leT, 91 CeratuluT, acoperit cu vil. La
govani. barrí% satul Gura Vall se afla stinca
Comunicatia in com. se face de piatra numita Babele I Cra
Scheiul, aitun, al com. Vintila- prin drum de care, lar in par cul SE Petru, unde se gaseste
Voda, jud. Buzan, Cu 230 lo- tea de S.-E., prin soseaua comu- o cruce Cu inscriptiune vechre,
cuitorl si 52 case. Are sub-di- nala, care o leaga cu Porceni. Pe cunoscutä sub numele de Cru
viziile Picleni i Popesti. aci trece si poteca spre Buliga. cea SE Petru.
Spre N.-E. comuneT este dea- Aid este si un oga , care a
Scheiul, sat, jud. Dimbovita, pl. lul numit Cornetul, acoperit nu- luat numele de la muntele Sí.
Dealul-Dimbovita, com. Ludesti. mal cu padurT de fag. Petru, numit ogasul Sí. Petra.
Are peste 200 alai! ; 2 bi- In raionul comuner si la N. Ape Dunarea, pe care se
serid si o scoala mixta., care in san, este locul istoric «Poiana afla insJlele Dudasul si Gura
1899 900, a fost frecuentatA luT Mihaiu-Viteazul,. VAii (vez! ínsula BaciuluT); riu
de 59 copii. Spre E. se afla. Platoul Hara- rile Jidostita si Oga ul cel Mare.
boruluT, unde a fost sat. Pe teritoriul com. se afla in
Scheiul, suburbie a orasului Cím- partea de V. inste metereze, lar
pulung, jud. Muscel. LocuitoriT Schea-Ciobanului, numire ve- in partea de S.-E., ramasitele
de ad se ocupa cu facerea sitei cae a portulutBechet, jud. Dolj, une! mAnAstirT vechT, precum :11
si a donitelor. pl. Jiul-d.-j., com. Bechetul. ínsula Golul san Banul, cu ruine.

Scheiul (Cureaua-), melle a sta- Schela-Cladovel, com. rur. si Schela-Cladovel, picha de gra
tuluT, jud. Argesul, pl. Oltul, sat, in jud. Mehedinti, pl. Oco- ni/d, in jud. Mehedinti, pl. Oco
cu o intiedere de 1085 pog., lul-d.-s., la 3 kil. de orasul Tur- lui-d. s., com. rur. Schela-Cla
din care 9oo pog. padure ma- nul-Severin, situata pe mosia dovel.
runa. statuluT Bresníta, in sestil Du-
nard. Schela-Dragoslavele.VeziDra
Scheiul (Cacaleti, Reda-Bar- Se margineste la E. cu ora- goslavele, com. rur., jud Musccl
bulul, Suditi), mo,cie, in jud. sul Tumul-Severin ; spre S. cu
Buzan, com. Gheraseni, at. Su- regatul Serbiel, de care se des- Sche1a-Gogo9ilor,ftschetdeg-ra
diti, proprietatea bisericel SE parte prín Dunare; in partea mp, pe marginea Dunard com
Niculae din Brasov. Are 1960 de N. cu com. rur. Bresnita. rur. Gogosí, pl. Blahnita, jud
hect., din care 1100 hect. ara- Satul formeaza com. cu satele: Mehedinti.
bile, 360 hect. padure, 840 hect. Dudasí sí Gura-Va, avind o
fineata §i 20 hect. loc sterp. populatie de 1200 locuitorr; 2 Schela-Vechle, o fray, In jud
biserid, deservíte de I preot sí Dolj, pl. Cimpul, com. Cmper
Schela,com.rur , jud. Gorj, plaíul 2 cintaretl ; o scoal,i, frecuen- cenit, in Dunare
Vulcanul, situata la N. com. Ho- tatl de 75 elevl 1899-900 -
rezul, pe niste val sí coaste, ra- 3 circiumi. Schela-Vechle, picha cu No

www.dacoromanica.ro
SCHENDER 352 SCHINENI

33, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Hairam Chiol i anume pe acela PAdurile (tufAris) ati o intin-
Ciuperceni, pana tn dreptul ca- al cat. $arapcea-Caraaci si Schen- dere de 35 hect.
ruja Dunarea curge cu diréc- der ; situata in partea de S. a Ville ocupA o suprafatA de
tiutiea N.-N.-E. spre S.-S.-V. si plaser, cea centrala a com. si 4,72 hect.
de unde ja directiunea N.-S., cea de V. a catunelor ; se maI Vite 85 cal, 759 vite marT
pana la pichetul No. 35, Bog- numeste i Valea-Sevendiculul cornute, 262 porci si 1251 oT.
dan. si Valea-DemirceI; malurile sale Locuitorii att 127 stupl.
amindoul sunt acoperite cu pa- Totalul pAminturilor de cul-
Schender, sat, in jud. Constanta, durl intinse; este strabatuta de turA este de 1339,91 hect.
pl. Mangana, cat. com. Hairam- o multime de drumurr comunale, Budgetul com. e la veniturf
Chioi, situat in partea de S. E. care duc la Schender, la Sarap- de 6078 leT, 87 banT si la chel-
a plaseI i cea de E. a com., cea-Caraaci, la Ghiol-Punar, la tuelT, de 2207 lei, 50 banT.
la 21/2 kil. spre N.-E. de cat. Borungea si la Sevendicul. Pe teritoriul com. trece calea
de resedinta, Hairam-Chioi. Este vecinalA SAucesti-Schineni- er-
asezat pe valea SchenderuluI si Schineni (Spineni), com. rur., besti-Galbeni.
este inchis de dealul Schender in jud. Bacaa, pl. Bistrita-d.-s., Distantele: la BacAti, capitala
In partea de S.-V. si dominat situatä in valea riuluI Siretul. districtuluT, lo kil.; la com. er-
de virful Schender, care are o Se compune din catun ele : besti, 6 kil. ; la com. Slucesti,
inaltime de 179 metri. In par- Bogdana, Peletuci-d.-s., Peletuci- 9 kil. ; la com. Prajasti, 5 kil.;
tea sa de S. si mal ales in cea d.-j., Catalesti, Schineni, rese- la com. Ciumasi, ii kil. si la
de V. se intinde o padure mare, dinta, toate pe dreapta Siretu- com. Girleni, resedinta
care ocupa tot dealul Schen- luI i Cotul-Iurascu, pe stinga. 14 kil.
der, intreaga vale Demircea si In Condica Liuzilor, gasim
valea Schenderulul. oseaua ju- Schineni ca proprietate a SO- Schineni, sao Spineni, sat, jud.
deteana Cuzgun-Mangalia trece taruluI Dumitrascu Sturdza, fa- Bacaa, pl. Bistrita-d.-s., rese-
prin mijlocul satuluf. Un drum cind parte din jud. Neamtu. S'a dinta comuneI cu acelasI nume,
comunal pleaca spre N., care trecut in ocolul Bistrita, jud. situat intre piriul Turbata si
se bifurca si din care o ramura Bacan, cu prilejul rotunjirer fa- Siretul, la 3 kil, de satul Cata-
apucá spre arapcea-Caraaci cuta. in 1833. lesti (scoala). Are o populatie
alta spre Malcoci. Spre S. pleaca Se margin este la E. cu cotn. de 463 locuitorl; 2 biserici,
doua drumurI: unul la Demircea Prajasti, la V. cu com. Ciumasi, una ortodoxa, zidita de Sma-
altul la Hairam-Chioi. la S. cu com. Saucesti si la N. randa Greceanu, si alta cato-
cu com. erbesti. lica, fondata de Hristor Exarhu,
Schender, deal, in jud. Constanta, Are o populatie de 1126 lo- la 1848.
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul cuitorl ; o scoala, care functio- Vite : 43 cal, 362 vite mari
com. rur. Hairam-Chioi si anu- neaza din 1890 in satul Cata- cornute si 122 porcI.
me pe acela al ca.t. saa Schen- lesti, frecuentata. (in 1899-900)
der, situat in partea de S. a de 18 copil ; 3 bisericI orto- Schineni sati Spineni, atun,
piase!, cea centrala a com. si doxe, deservite de I preot si In jud. Putna, pl. Racaciuni,
cea de V. a cat. ; are o directie 4 cintaretT, si una catolica, de- com. Sascut, situat pe valea
generala de la N. catre S.-E. ; servita de preotul catolic din piriulul ce trece prin cart. Sas-
ramificatiunile sale de E. se in- Bacaa. cut si se duce in sesul Sire-
tind pana la marginea satuld In aceasta comuna., impreuna tuluI.
Schender, iar cele de V. for- cu Uniteie, dupa legea rurala Are o populatiune de 324
meaz5. malul drept al va.if De- din 1864, s'aa dat, la 166 lo- locuitorl.
mircea ; este in mare parte a- cuitorl, 559 fAld pAmint in im-
coperit cu padurI si o parte cu proprietArire. Schineni, satt Spineni, com. mur.
tufarisurl. Teritoriul comunel are o in- sat, in jud. Tutova, pl. Tir-
tindere de 186o hect. gul, spre E. de orasul Birlad,
Schenderulul (Val ea-), vale, ProprietarT sunt: Elena Iu- pe Piriul-Sarat.
in jud. Constanta, pl. Silistra- rascu, cu 340 hect. si G. Exar- Are o populatie de 734 lo-
Nona, pe teritoriul com. rur. cu, cu 957,48 hect. cultor-1; o scoalA 51 3 bisericT.

www.dacoromanica.ro
SCHINETEA 353 SCHITUI,

Satul formeaza comuna (com. jud. Buzar', cu 150 locuitori menul BistteI Chi', Constantin Arhi-
Schineni) cu catunele: Sarateni- 30 case. mandrit, pus'aii egumen la acest schit
pe chir Dionisie Eromonah i acesta cu
d.-s., Sdrateni-d.-j. si Latesti.
voia luI Dumnezeu Indemnat ca
Se cultiva viea pe o supra- Schitul, sat, jud. Dolj, pl. riul- multii rIvni i dintru a sa dreaptä ago-
fata de 144,75 hect. si livezile com. Filiasi. nisire cheltuind, l'ají zugrivit peste tot
cu pornr. Are o populatie de 109 su- pe diuKuntru dupä cum se vede cum si
Comerciul se face de 15 per- flete; o biserica, cu hramul Sf. c,le ce ají mal fost trebuincioase
cut, ajutorind l sf. sa Arhimandritul
soane. Stefan, fondata la 1883 de preo-
bapreunii cu alff fratl spre vesnica po-
Veniturile com. sunt de 9137 tul Stefan si parte din locui- menire, la leatu x8oi.
ler, 77 banr. torr.
In sat este balta Schitul. Schitul, vechie numire a celtu-
Schinetea, sat, in partea de N. nafulur Craciunesti, din com.
a com. Dumesti, pl. Funduri, Schitul, sat, In jud. Neamtu, pl. Cislaul, jud. Buzaii.
jud. Vasluiii, situat pe coasta Piatra -Muntele, com. Hangul,
despre E. a dealulur Ringoaia. situat in dreapta riulur Bistrita. Schitul, stage de dred.f., jud.
Are o suprafata de 1073 Are o populatie de 795 lo. Muscel, pl. Nucsoara, cat. Schi-
hect. si o populatie de 19 fa- cuitorr. tul-Golesti, pe linia Bucuresti-
mili!, sail 69 suflete. Acest sat se mar numeste $i Cimpulung, pusa in circulatie
Vite : 5 ce, 235 vite mar! Schitul-Hangulur. la i Septembrie 1887. Se afla
cornute, 16 rimatorr, 130 01. intre statifle Furnicosi (6,2 kil.)
Loc. ati 20 -stupT. Schitul, subdivizie a cdt. Gaya- si Cimpulung (6,9 U.). Inal-
nele, din com. Boziorul, jud. timea d'asupra nivelulur Marir
Schinetea, ptrik, izvoreste din Buzati. e de 5031%18. Venitul acester
partea de S. a satulur Suhuletul, statir pe anul 1896 a fost de
com. Suhuletul, pl. Funduri, Schitul, trup de sat, in com. Pe- 12736 leT, 6o banr.
jud. Vasluiii, de la locui numit tricani, pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Boutina (Bobrica), infra in com. Neamtu. Schitul, pdclure, la E. de com.
Dumesti, pe la N., ja directiunea Stanesti, plaiul Nucsoara, jud.
spre S. dupa ce primeste
i, Schitul, mahala, din com. Ge- Muscel.
afluentir: Hodorani si Marco- nuneni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vil-
ceni, care ambir vin de la N.- cea. Biserica comuner a servit Schitul, pichet de granigi, in
E. spre S.-V., se varsa in Bir- de schit, dup. cum se constata. jud. Mehedinti, plaiul Cerna, pe
lad, in partea de E. a satulur din aceasta inscriptie: marginea aper Cerna.
Dumesti-Mar!, mar spre S. de t Acest sfint schit, nade se prilz-
locul numit Moara-Iordachioaer. nueste hramul SfinteI Inä4ärl a Dom- Schitul (Thcovul), fost metoh,
nulul Isus Christos, este :Idit din teme- al Episcopier Buzail, azl bise-
Schiopeni. Ved S'chiopeni. lie de Pahomie Monachul, ce s'a numit rica. de mir, in com. Tircovul,
spre mirenie Popa Postelnicul, fiul luI jud. Buzati.
Iordache Vel Stolnic Pirscoveanul, In
Schiopoaia. Ved .,Schiopoaia. zilele DomnuluT Constantin Voevod Brin-
coveanul si Vaü Inchinst metoh sfintei Schitul, deal, jud. Fälciü, ce se
Schiopota. Vez!..5.chiopota. mänästirI Bistriça pentru a sa si a tot prelungeste In partea de N. a
neamului suui vesnicä pomenire, la leatul comund BoteSi, pl. Crasna, pe
Schiule§ti. Vea! .)Schiule,sli. 7192 (1684). teritoriul mosier Partea-din-Por-
La a doua use se citeste ur- ceni. Acest deal, in prelungirea
Schiteanca, pda'ure de stejar si matoarele sa, poarta numirile : Dragalina
girnitl, pe proprietatea statulur, Acest sfint schit, unde se präznueste al-Porcisenilor.
Schitul - Greci, com. Mierlesti, hramul luältarea DomnuluI nostru Isus
pl. Siul d.-s., jud. Olt ; formeaza Cristos s'a zidit de Pahomie Monahul Pire- Schitul, deal, In jud. R.-Sarat,
coveanul, In zilele lui Constantin Brinco. plaiul Rimnicul, com. Jitia, in
un trup de 500 hect. cu Ma- veanul si rail Inchinat la sfinta mätifts-
sato. si Branistioara. tire Bistta, dar n'al fost apucat su-1 partea de S. a comuna', Muga
zugriveascli ; iar acum in zilele domnuluI schitul Poiana-Marulur; este a-
Schitul, cillun, al com. Beciul, Alexandra Moruz Voevod, fiind egu- coperit cu padurr.

65940. M'arete Dtcflonar aeografic. vol. r. 45

www.dacoromanica.ro
SCHITUL-BATA-DE-ARAMA 354 SCHITUL-GOLEM

Schitul -Bala-de-Aran* mel- manuluf sat Negru i inconjurat Are o populatie de 130 lo-
tuïstire. Ved Baia-de-Araml. de dealurile: RuncuI-Feter, Cru- cuitorf ; o $coall ; o bisericl,
cea, Bradul, Bitca-NeagrA $i clAditl la 1820 de Protosin-
Schitul-Balo. Vezi Balo$-Schit, Muntele-IugeT, Fruntea- Coma- gheluI Gherasim, deservità. de
sat, in com. RAdeni, pl. Co- nuluT, Dumea i Ar$ita-Mare. 2 preop si 2 cintaretT si care a
$ula, jud. Boto$ani. Are o populatie de 712 lo- fost mal inainte schit de cl-
cultor-1 ; o $coall ; 2 bisericf, lugArT ; 4 circiumT.
Schitul-Bodescului. Ved com. Schitul Frumoasa, fost in ve- Vite: 9 caf, 343 vite marT
Guge$ti, pl. Crasna, jud. Vas- chime schit de cAlugArT, si cornute $1 121 porcf.
luiti. cea-l'altA in RAteni, deservite
de 2 preoti $1 3 cintaretr; 5 Schitul-Frumoasa,pddure, jud.
Schitul-Cheia, poiand, pe riul circiumf. Bacas, pl. ,TazlAul-d.-s., care se
Teleajenul, com. MAneciul-Un- Teritoriul comunef are o in- intinde prin comun ele BAsA5ti
gureni, plaiul Teleajenul, jud. tindere de aproape 10000 hect. $i Schitul-Frumoasa, cu o su-
Prahova. Statul este proprietar mare (mo- prafatl de 9762 hect., popu-
$1a Frumu$ica). PAdurea statu- latä de brad, moliftf $1 pinT.
Schitul-Deleni, sat, fAcind parte luT de aci, Schitul-Frumoasa, Apartine statuluf. Mal inainte
din com. rur. Comlnita, pl. 01- ocupa peste 9000 hect. $1 se de secularizare, apartinea schi-
tul-d.-j., jud. Olt. intinde i pe teritoriul com. BA- tuluT Frumoasa.
sl$ti.
Schitul-Duca, sat, in partea de Se gäsesc doul izvoare cu Schitul-Gole§ti, com. rur., plaiul
N.-E. a com. Poiana-CirnuluT, apA sAratá, in vAile GhidionuluT Nuc$oara, jud. Mu$cel, la S. de
pl. Crasna, jud. Vasluiù, situat $i SArltelele. Cimpulung $1 la I0 kil. de acest
pe vale, in stinga pirluluT Vas- Are o fabrica cu aburl $1 un oras, situatl pe ambele malurT ale
luetul qi a $oselef nationale Vas- herestrát de apl. riuluf Tirgul.
1uit-Ia$1, pe o suprafatA de 659 Totalul pArninturilor de cul- Se compune din 4 cAtune :
hect., din care 398 hect. pAdure turá este de 396,89 hect. Valea-ButiT, Valea-Pechil, LAzA-
132 hect. loe de cultura, pro- Vite to cal', 466 vite marT reqti $i Burne$ti si se margi-
prietatea Statuluf, lar 129 hect. cornute, 168 porcr i 4 86 o. I; nWe la N. $i E. cu pAdurea
ale locuitorilor. Are o populatie stupT de albine sunt 36. Gradi$tea, la S. cu comuna Mi-
de 30 familif, sat 143 suflete; E strAbltutl numaT de clf hlesti $1 la V. cu comuna Co-
o bisericl, ziditA la 1802. naturale, care o unesc cu co- te$ti i Capul-Pisculuf.
LocuitoriT posea : IO plu- munele vecine, $i de cAT comu. Are o populatie de 1425 lo-
gurT $i 16 care cu bol, I plug nale spre Bas4ti, spre Valea- cultori ; o bisericA vechfe : Schi-
$i 4 cdrute cu cal; 18 cal, 88 Arinilor 11 Bihn4eni. tul-Gole$ti $i alta noud; o $coald.
vite marT cornute si 120 rima- Budgetul com. e la veniturT Lo cuitoriT posea : 37 cal, 785
torT ; 70 stupY. de 3190 leT, 46 banT $i la chel- bol, vacT $i vitef, 872 oT, 261
tuelT, de 1708 le, 81 banT. porcT, 83 capre; 40 stupT Cu
Schitul-Frumoasa, com. rur., Distantele: la BacAti, capitala albine.
jud. BacAti, pl. TazlAul- d.-s., districtulul, 5 i kil. ; la Mol- Budgetul com. e la venitur T
a$ezatä pe valea riuluf Coman nesti, 31 kil. ; la com. BAsl$ti, de 1752 leT $1 la cheltuielT, de
sati Negru, intre dealurT, $i al- kil.; la com. Valea-Arinilor, 1723 la
cAtuitä din dota cAtune : Schi- 15 kil. ; la com. Solontul, 23 In comuna sunt mal multe
tul-Frumoasa, re$edinta, kil. i la com. Scorteni, rese- lived de prunl qi marea pldure
teni. dinta plá$ef, 20 kil. a statuluf GrAdi$tea in care se
Se mArgine$te la N. cu com. gAse$te tot felul de arborf. Prin
TazlAul, jud. Neamtu ; la S., cu Schitul-Frumoasa, sat, jud. Ba- aceastA pldure sunt cite-va dea-
comunele Solontul i Bihnl$eni ; can, $ire$edinta lurT, ripT $1. poenT, carr ad di-
la E., cu com. BAsAsti si la V., comunef cu acela$T nume, si- ferite numirT.
cu com. Valea-Arinilor. tuat la confluenta piriia$elor Ghi- Riul Tirgul udä comuna in
PAmintul sAti este strlbAtut dion $i Ne$tiutul, in basinul tot lungul sAti, de la N. spre S.
de la V. spre E. de piriul Co- piriuluf Coman. Pe ele se afta 3 morT.

www.dacoromanica.ro
SCHITUL-GOLETI 355 SCH1TUL-0R4ENI

179 locuitori s'ad improprie- boT, 40 vacY, 10 capre, 320 or calugarT, in satul Socola, com.
tarit dupa legea rurala din 1864 si 59 porcT. Buciumi, pl. Codrul, jud.
pe mosia statuluT Gradistea, care Mosia e proprietatea statulul facuta de Grigore-Ghica, cel bA-
are o intindere de 697 hect., si are o suprafata de 2500 hect. trin, in india domnie de la 1727
compuse din araturT, fin* si 1733. La 1754, MateT-Ghica,
izlaz. Schitul-Greci, fostd mäneistire fiul luT Grigore, a ajutat cu banT
La S. de comuna este un de calugarT, inainte de seculari- pe calugarii din acest schit, de
pod de lemn, pe soseaua natio- zare, situata pe valea i malul l'a prefacut in zidire de pTeatra.
nall, numit podul Furnicosi, care drept al IminoguluT, in jud. Olt, La 1758, in domnia tul Teodor-
leaga comuna Schitul-Golesti cu pl. Siul-d.-s., com. Mierlesti, cat. Calimach, aici a fost spitalul
comuna Mihaesti. Tot ad este Greci. AzT a ramas biserica de pentru boluaviT de duma. Pe la
si un pod mare de fier al caja mir, deservita de un preot, un 1790-1800, Gheorghe-Tarita, a
ferate, ambele pe Riul-Tirgu- cintaret si un paracliser. Bise- reparat biserica, lasindu-T si toata
I uf. rica s'a fondat la 1830 de ca- averea sa, de la care a ramas
Calea ferata Golesti- ampu- lugari si s'a reparat la 1853. numele schituluT.
lung isoseaua nationall Pitesti- Asta-al schitul, cu 6 calugarr,
Cimpulung trec prin mijlocul Schitul-Grosul, sad Poenari- este intretinut de Epitropia Spi-
comuneT. Atara de a.cestea, 4 Grosul,ceitun, pendinte de com. talelor Sf. Spiridon din Iasi.
sosele vecinale leaga aceasta co- Grosul, pl. Marginea, jud. Vlas-
muna cu cele vecine. ca. Vezi com. Grosul sad Po- Schitul-MateI, sat, in jud. Ar-
Pe proprietatea statului Gra- dul-Grosul. ges, pl. Topologul, pendinte de
distea, se afla vechea cetate ji- com. rur. Alimanesti-Cio fringeni.
dova, numita i Gradistea. Schitul-Hadimbul, sat, in jud. Are o populatie de 25 familiT,
Iasi, pl. Stavnicul, com. Miro- si o biserica (schit).
Schitul-Gole§ti, saa Biserica- neasa, situat de- asupraDealuluT-
Gole§tilor, fost schit de calu- Mare, numit in localitate si Dea- Schitul-Matei, schit de calugarT,
garT, edificat de domniT Golesti lul-Manastiref. E inconjurat de cu hramul S-ti! Ingerí, intemeiat
pe la 1680. Ad i sunt cite-va pi- toate partile cu padurT. de.un Egumen DorofteT, in satul
sanif i pietre mormintale cu in- Are o populatie de ro familif. cu acelasT nume, pendinte de
scriptiT slavone si care azT serva AicT se afla i manastirea Schi- com. rur. Alimanesti-Ciofringeni,
ca podeall In intru bisericer. tul-Hadimbul, facuta de Iane jud. Arges, pl. Topologul. As-
In tinda bisericeT sunt zugra- Hadimbul, in timpul dom niel tazi este biserica de mir, deser-
vitY unii din ctitorT. Ca odoare, luT Duca-Vocia, pe la 7189. Are vita de i preot, I cintAret i I
pe linga altele, exista. 2 can- zid de jur imprejur, in forma paracliser.
dele de argint, cu inscriptia ve- de cetatuie ; a stat in ruina
chTe de tot. pana in timpul calugarilor grecT, Schitul-Orl§eni, sat, pe valea
In jurul bisericei sunt chiliile cind i s'a facut reparatie, piriuluT Miletinul, in partea de
schituluf. dupa secularizare, a devenit, im- V. a com. Cristesti, pl. Cosula,
preuná cu rnoiile pendinte de jud. Botosani, pe mosia Cris-
Schitul-Greci,ditun, facind parte ea, proprietatea statultd. Are 2 testi. Are o populatie de 42 fa-
din com. Mierlesti, pl. Siul-d -s., preotT si 2 cintaretl. mili!, sail 95 suflete ; o biserica,
jud. Olt, situat la S. de com., deservita de z preot i i cin-
pe valea si de amindoua malu- Schitul-HadImbul, schit, VezT taret ; 3 circiumr.
rile IminoguluT. Are o populatie satul Schitul-Hadimbul, jud. Iasi. Vite : 70 vite marT cornute,
de 282 locuitorT, din carT 35 23 caT, 120 Oi §i 88 porcT.
improprietaritT dupa legea ru- Schitul-Lipovenesq,schit,situat Biserica de aci era schit de
rala ; o biserica, numita Schitul- pe dreapta riului Bistrita, in calugarite, care la 1864 s'a des-
Greci, fondata la 1830, reparata jud. Neamtu, pl. Piatra Muntele, fiintat ; iar locuitoriT acestuT sat
de Stat la 1852, si care e de- com. Doamna, in fata orasuluT sunt scutelnicif sad oamenif
servia de un preot, un cintaret Piatra. schituluT, carT asead cite-va case
si un paracliser. in apropiere de chiliile caluga-
Vite 25 cal, Yb Tepe, 66 Schitul-luI-Täritä, Use-rica, cu ritelor si de schit, si care ea

www.dacoromanica.ro
SCHITUL-OR4ENI 356 SCiNTEIA

timpul inmultindu-se ex* format Loe. se ocupA mal mult cu in albia PiriuluT-SchituluT. Con
un mic sat. Asazi sunt impro- tAerea /emnelor de prin par- tine pástrAvI.
prietAritl. chete, cu facerea mangaluluT si
cu transportul lemnelor la Iasi. SchituluI (PIrlul-), trup de sat,
Schitul-Ori§eni, sati Maicele, Vite : 9 cal, 83 vite marr in com. Hangul, pl. Piatra-Mun-
fost schit de ciilugdrife, in satul cornute si x4 rimAtorl. tele, jud. Neamtu.
Schitul-OrAseni, com. Cristesti,
jud. Botosani. Schitul-StAne§ti, mofie a sta- Schitulul (Pirful-), ptrill, jud.
tuluT, pendinte de biserica Z1A- BacAti, pl. TazlAul-d.-s., com.
Schitul-Porciqeni, fost schit de tari, jud. Vileea. Schitul Frumoasa, form at prin
astAzT bisericA de reunirea piriiaselor: Iuga, Ca.
mir, jud. FAlcia, pl. Crasna, Schitul-Topolnita, nandstire. soya si Cirpinisul, pe de o parte,
com. Botesti. Partea de mosie Vez! Topolnita, schit. si Ghidion i Nestiutul, pe
pe care se aflA schitul a fost a de ala parte. Curge spre E. si
unuf rIzAs, Ichim Porcisanu, Schitui-Vechit, vhf de nunte, se varsA pe malul drept al pi-
care o stApinea prin veacul al jud. BacAil, pl. MunteluT, com. riu/uT Comanul, maT sus de RA-
XVI-lea, cind a fondat i schi- Podurile, de pe teritoriul sa- teni, dupA ce strAbate tot te-
tul ; apoT a trecut in proprie- tuluT Valea-SoaseI. ritoriul comuner. Acest
tatea Biv -Ve! SpAtarulul Ne- formeazA Lacul-Schitulur.
gruzzi, care a reparat si schitul. Schitul-Zgurei, bisericti vechre,
pe teritoriul satuluT Zgura, com. Schitului - Manolea (Iazul-),.
Schitul-Priboeni i Budi§teni, Oltenesti, pl. Crasna, jud. fezisor, jud. Suceava, in supra-
proprietap ale statuluT, pendintl fata de IO prj., in curtea schi-
de mAnAstirea Cotroceni, jud. tuluT Manolea. Apa sa invirteste
Muscel. Schituletul, schit, in viea mAnAs- o moriscä si se varsA in Plato-
tireI CAldArusani, din com. Cep- nita.
Schitul-Sava, sat, in jud. BacAti, tura, jud. Prahova, pl. Crico-
pl. Trotusul, com. Podurite, si- vul. Scinteia, atun, in jud. Putna,
tuat la poalele munteluT cu ace- com. Bolotesti, pl. Girlele, si-
lasl nume, la 8 kil. de satul Schitului (Izvorul-), izvor de tuat impreunA cu cele-l'alte cA-
Podurile (scoall). apel minerald, situat aproape tune ce compun comuna, pe
Are o populatie de 96 su- de SehAstria de Ruga piriul malul PutneT, intre MIgura
flete ; o bisericA, fosa schit. Nechitul, jud. Neamtu. Izvo- Putna.
reste dintr'o stincA dreaptA Are o populatie de 16o su-
Schitul-Sava, schit, jud. BacAti, (1à pe orA 12 litrurT. Nu are niel flete; o biseria, cu hramul InAl-
pl. MunteluT, com. Podurile, la floare, niel miros si este de un taxea Domnula
poalele muntelul cu acelasT nume gust astrigent. Cind tempera-
fingA satul Valea-SoaseT, care tura atmosfereT e de 180, a ScInteia, sat, in partea de V. a
a fost locuit de eálugArr, apoT apeI este de 80; greutatea eT com. Bodesti, pl. Mijlocul, jud.
de cAlugArite, lar acum este SpecificA este de 1,004; reac- Vasluiá, situat pe un podis,
redus la bisericA de mir. tiile ati dovedit el aceastA strAbAtut de piriul Rebricea
pe lingA var i magnezie, cu- la V.
Schitul-Stavnicul, sat, jud. Iasi, prinde mult fer i pucioasA ; Are o suprafatI de 400 hect.,
com. Voinesti, pl. Stavnicul, dacA stA cite-va zile in sticIA cu o populatie de 62 familif,
spre V. de satul Voinesti, si- destupatA, depune mult oxid sal-1 224 suflete; o bisericä de
tuat pe piriul -Stavnicul. de fer. zid, in stil foarte vechiti, cu hra-
Are o populatie de 132 lo- mul Sf-ti! Mihail si Gavril
cuitorT ; o bisericutA ruinatA, Schitulul (Lacul-), lac, jud. Ba- despre care se zice cA ar fi fl-
care poartA numele de schit. cAii, pl. TazlAul-d.-s., com. Schi cutl de Stefan-cel-Mare.
Mosia, cu o intindere de 659 tul-Frunioasa, format de piriul Vite : 39 cal, 146 vite marT
hect., e proprietatea EpitropieT cu acelasT nume, din pricinA cá. cornute, 28 rimAtorI si 46 o!.
Spit. SI. Spiridon. douA dealurf se incheie chiar LocuitoriT posea ¡o plugurT

www.dacoromanica.ro
SCINTEIA 357 SCOCULUT (VALE A-)

o care Cu bol, I plug si 2 IonAsesti, pl. Nicoresti, jud. Te- Are: o scoall; 4 bisericr, de-
cArute cu, cal. servite de r preot i I cintáret.
Traditia spune cA satul
tela a fost tirgusor pA.nA la o Scoarta, com. rur, jud. Gorj, Scobinti, sat, jud. Iasi, pl. Bah-
vreme. AdevArat este cl se g5.- pl. Amaradia, in partea de N.- luiuluT, com. BAdeni, situat la
seso in pAmint pietre care ati V. a com. Pojogeni, situatA mal poalele DealuluT - luf - VodA, in
slujit la temeliile caselor i cl mult pe dealuti, pe o pozitie partea dreaptl a riuluT Bahluiul,
pe teritoriul satuluT se mal aflä InaltA i inclinatA spre V. E for- pe o suprafatA de 530 hect. si
urmele unel prea vechT bisericl. matl din 2 cAtune Scoarta cu o populatie de 155 familif,
In marginea satuld, pe pirlul Ceretul (CAlugAreasa), cu o su- sati 705 suflete. Este resedinta
Rebricea, a fost un mare pod prafatA de 600 hect. si o popu- comuneT. Are o bisericA, Pacutà la
de piatrA care s'a ruinat nu de pulatie de 360 fam., sati 1371 sufl. 1856, de fostul proprietar Pas-
mult ; se zice cA si acest pod Are o scoalA, fondatA. In 1884, canu ; o scoalA, infiintatA in
s'ar fi flcut de tefan-cel-Mare. frecuentatA de 46 copiT (1899 1859, frecuentatA de 39 elevI
900) ; 5 bisericT, deservite de (1899-900); o moarA de a-
ScInteia, schit de ciilugdrile, in 2 preoti. si 2 cintaretT. burT.
dreptul com. Balotesti, pl. GIL-- Locuitorif posed1 145 plu- Vite t 41r vite marT cornute,
lele, jud. Putna. gurI, Tm care cu bol, 3 carute 49 cal, 421 o! si 165 rimAtorT.
Cu cal"; upo stupi; 662 vite marT
Sctnteia, stalie de dr..c1.-f, jud. cornute, 818 oT, 12 capre, 199 Scobita, munte, in jud. Buzla,
Vasluiù, pl. Crasna, com. Bo- rImAtorl si 28 cal. com. Goidesti, cIt. BrAtilesti,
desti, pe linia Iasi-Vasluiti, pusä Venitul comuna este de 1639 acoperit cu izlaz i intrerupt de
in circulatie la i Maiii 1892. Se leT, 5 banT, iar cheltuelile sunt frumoase i bizare creste de pía-
allá tntre statille Rebricea (5,5 de 1626 leT, 42 banT. trA., ce Tes din stinca masivuluT
kil.) i Grajduri (6,2 kif.). InAl- Comunicatia in com. se face sAti.
timea d'asupra niveluluT Mari! prin soselele judetene T.-Jiul-
de 148',55. Venitul acesteT sta- Vilcea si T.-Jiul SpahiT-Dolj, ScoblIteni, sal, In partea de V.
tiT pe anul 1896 a fost de 41713 care se bifurcA pe teritoriul aces- a com. Plusesti, pl. CirligAtura,
leI, 64 banI. teT comune, apoT prin o osea jud. Iasi, lingA tirgusorul Podul-
comunalà, care o pune in le-. IloaeT, de care se desparte prin
Scinteia, mofie a statuluI, com- gAturA cu Bobul. sesul &luid Bahluetul.
pusA din 5 hlise, jud. Putna; fos- Calea feratä. Filiasi-T.-fiuI are Are o suprafatA de 1573 hect. ;
a pendinte de schitul Scinteia. ca statie apropiatA, statia CopA- o popu/atie de 42 familif,
cioasa. 214 suflete; o bisericl, ziditA
Scinteie§ti, sat. in j ud. Covur- In aceastA comunA se aflA la 1779, de fostul proprietar
luirt, pl. Prutul, com. Frumusita, dealul Scoarta i valea cu a- erban Negel ; o fabrica de te-
la vr'o 8 kil., spre V., de rese- celasT nume. racotA, fondatA in 1886, de cdtre
d'uta comuneT. Are o populatie Nutnele de Scoarta vine de d. inginer Xenopol si o moarA
de 240 familiT, sat To18 sufle- la o bisericA vechTe, ce era aco- ce se pune in miscare si prin
te ; o bisericA si o scoalA. Im- perla cu scoartA de stejar. apl si prin abur!.
preunA cu cAt. Fintinele, din com. Vite 100 vite marT cornute,
Foltesti, formeazA o parohie a- Scoarta, cdtien de resedinta al 27 caT, 105 OT i 26 rimAtorT.
parte avind catedrala cu hramul comuneT cu acelasI nume, jud.
Sf. Gheorghe, deservitA de un Gorj, pl. Amaradia. Scocului (Valea-), vale, la N. de
preot ajutor si 4 cintáretT. Are o suprafatà de 458 hect. muntele Oslea, plaiul Vulcan, jud.
cu o populatie de 255 familiT, Gorj. Plecind de la V. spre N.-
Scinteie§ti, sal, In jud. Mehcdinti, sati 1013 suflete. E. de sub muntele Oslea si
pl. Ocolul - d. - s., com. sur. Iz- LocuitoriT posea I 00 plu- SArbele, dupA 6 kil., dA in albia
vorul-BirzeT. gurT, 75 care cu bol, 2 cArute JiuluT rom1n la pichetul No. I
cu caT; 70 stupT ; 540 vite marT numit Scocul, situat la N. de
Sclipote§ti, fost sat, situat pe cornute, 642 oT, 71 rimAtorT si muntele Sásbele si la E. de stinca
lunca SiretuluT, la N. de satul 19 cal. UrsuluT.

www.dacoromanica.ro
SCOICA 358 SCORNICEVTI

Scoica, ciitun, apartinin d comuner preot, care serveste si la bise- lar in cea de E. cu tufArisurr;
SAulesti, pl. Gilortul, jud. Gorj, rica din satul Zberoaia. este tliat de drutvul judetean
situat pe malul sting al Gilor- Scoposeni fAcea parte din Girlita -Lipnita si de drumul
tulur. domeniul statulur Zberoaia, ce comunal Galita-Carvan.
Are o suprafatä cam de 250 apartinea mAnAstirer Neamtu.
hect., cu o populatie de 30 Acum mosia este proprietatea Scorci, vale, in jud. Constanta,
familir, saii 120 suflete ; 1 bi- mostenitorilor rAp. Mihail Co- pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
seria, deservitA de i preot si gálniceauu. com. rur. Girlita si anume pe
1 cintAret. In partea de S. a satulur se acela al cAtunulur s'O(' Galita;
Locuitorir posed5.: 6 plugurr, varsä. riul Jijia in riul Prutul. se indreaptA spre V., inteo di-
15 care cu bol"; 15 stupr; 53 vite Aci se aflA o sucursalA a rectiune generala de la S.-E.
marr cornute, 75 or, 18 capre, biuroulur vamal din tirgusorul spre N.-V., printre dealurile
9 rimAtorr si 3 cal. FAlciO, pentru trecerea in Ba- Scorci si Canli-Dere, brAzdind
Riul Gilortul udä cAtunul, sarabia. partea de N. a plAser si cea de
strAbAtindu-1 de la N. la S. In coprinsul mosier se allá E. a com.; de ling5. satul Ga-
Comunicatia se face prin so- 72 hect. pAdure de rAchitO si lita ia numele de va/ea Ganta
seaua vecinall ce vine de la plop. si, sub acest nume, strAbate sa-
N., din comuna Musculesti si tul Galita si se deschide in Te-
se leaga la S. cu Andreesti. Scoposeni, sat, in partea de S. zerul Galita, pe partea dreaptA.
In partea de E. a atunulur, a com. Cucuteni, pl. Stavnicul,
terenul fiind accidentat, drumul kid Iasi, situat pe coasta dea- Scorduful, alfoz (Orla), in jud.
ocoleste in spre N., pe Valea- lulur cu acelasr nume. Are o Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Vladimirulur. La V. se leagA populatie de 52 familiT, sati 230 MArculesti, situat pe cimpul BO-
cu cAtunul de resedintA printr' un suflete. rAgan, in apropiere de statia
drum ordinar, ce trece Gilortul Vite : 207 vie mar! cornute, MArculesti, a clir ferate Bucu-
prin vad. EH Or, 24 ca! si 50 ritnAtorT. resti-Fetesti.

Scoicesti, sat, fácind parte din Scorbura, atun,la S. com. Cirio- Scorila, sat, in jud. Mehedinti,
com. rur. Budisteni, j ud. Muscel, gani, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. pl. Cimpul, tinind de com. rur.
pl. Podgoria. Romanati, situat pe tArmul sting PrisAceaua.
Are o populatie de 299 lo- al riusorulur Beica. Are o po-
cuitorT. pulatie de 100 locuitorT. Scornicesti, com. rur., in jud.
Este asezat 'filtre dealurile Olt, pl. Vedea-d.-j., compusl
Merisesculur, spre E., unde se Scorci, deal, in jud. Constanta, din 2 cAtune: Scornicesti si Pis-
aflA Schitul Cotroceni si Schi- pl. Silistra-Noul, pe teritoriul cani, cu o populatie de 497 lo-
tul Budisteni cu vil si pAdurr. comunelor rurale Girlita si Can- cuitorr.
Spre V. este Valea-lui-Ivan. lia ; se desface din culmea Cos- Este situatI pe valea riulur
lugea ; se intinde spre V avind Plapcea-MicA, la 25 kil, de ca-
Scoposeni, sat, in jud. Falda, o directiune generala de la E. pitala jud. si la 9 kil, de a pIA-
pl. Podoleni, com. Zberoaia, a- spre V., brAzdind partea de N. ser. Mar inainte a fost asezatA
sezat pe malul Prutu/ur, in par- a plAser, pe cea de E. a com. pe deal.
tea de S. a satulul Zberoaia, cu Girlita si pe cea de V. a com. Are 3 bisericr; o scoa1ä fre-
care formeazA un trup. Canlia ; satul Galia este in cuentatA de 24 copir (1899-900).
Suprafata teritoriulur mosier parte asezat la poalele sale de Se spune cA una din bisericr
e de 1270 hect., din care 628 V.; se intinde printre vAile ar fi ziditA de Popa Bogdan si
hect, ale locuitorilor, iar 22 hect. Scorci, Galita, Cuiu-Iuc-ului ; se zugrAvitA in 1833, cl alta s'ar
vatra satulur, Cu o populatie ridicA pana la o inAltime de 122 fi zidit de Cirstea cApitan Radu
de 142 familir, saili 633 suflete. metri, dorninind ast-fel vAile Ga- Scornicr, tot pe atunci. Biserica
Este resedinta com. Are o lita si Cuiu-Iuc-ulur, satul Ga- din cAt. Piscanilor s'a fAcut la
scoall infiintatA la 1860, frecu- lita si rezerul Girlita pe o micA 1834, cu ajutorul lur Ion Ne-
entatA de 36 elevr; o bisericä intindere ; este acoperit in par- gutl si Toma Niculescu din
fAcutá. la 1840, deservità de 1 tea de V. mar mult cu pAdurr, Piscani.

www.dacoromanica.ro
SCORNICESTI 359 SCORTENI

LocuitoriT sunt mosnenI. El 4 magarT, 7984 oT, 555 rimatorT, clntaret ; o scoall mixta frecuen-
posea: 50 cal si Tepe, 150 bol, 15 capre. tata de 60 elevr (1899-900).
200 vacT, 600 oT i too porcT. Comuna s'a infiintat la 1828 Scoald de baett este ad de la
Comuna se intinde pe o su- de locuitorT venitT din Scortarul- 1865; scoala de fete, de la 1880.
prafata de 1200 hect. Vechit. Armatele austriace Vite: 595 cal, 912 boT, 621
Budgetul com. e la veniturT turce aü trecut prin com. pe vacT, 193 viteT, 214 rimatorT,
de 1900 lei si la cheltuelT, de la 1828; Rusil, pe la 1877. 4002 or §i 12 capre.
1800 lei. DrumurI: la Gurgueti, spre Prin comuna trece soseaua
O osea vecinala if inlesneste N., 6 kil.; la Romanul, spre E., judeteana Braila-Rimnicul-Sarat.
comunicatia la N. cu Tatarai 8 kil.; la Movila-MireseT, spre S., DrumurT : la Tudor Vladi-
si la S. cu Baltati. 12 kil. ; la Sutesti, spre S.-V., t 8 mirescu, spre E., 7 kil.; la Na-
Doul dealurT, cel de Rasarit kit.; la Braila, spre E., 29 kil. ztrul, spre N.-E., 11 kil.; la Ro-
cel de Apus, brazdeaza com., manul, spre N.-V., 8 kil. ; la
de la N. spre S., pana in riul Scortarul-Noil, sat, jud. Movila-Miresil, prin cat. Coma-
Negrisoara. Pe eIe e loe de comuna cu acelasT nume, pe neasca, spre E, 12 kil. ; la Si-
pasune. tarmul drept al riului BuzAul, listrarul, spre S., strabatind ca-
E udatä de la N. la S. de la 29 kil. spre V. de orasul lea ferataBrdila-Bucuresti, 7 kil.;
riul Plapcea-Mica si se margi- Bräila, infiintat la 1821, de lo- la BrAila, spre E., 18 kil.
neste cu comunele: Negreni (la cuitorir venitT din satul Scor-
E.), Mogosesti i Constantinesti tarul-Vechiti. Scortarul-Vechifi, mofie, in par-
(la V.), TAtarai (la N.) si /hl- Suprafata vetreT satuluT este tea de E. a com. Scortarul-
tati (la S.). de 55 hect. Vechitt, jud. Braila, in Intindere
Are o populatie de 737 lo- de 1390 hect., proprietatea sta
Scornice§ti, sat, facind parte din cuitorT ; o scoala mixta, infiin- tuluT.
com. rur. cu acelasT nume, pl. tata la 1856, frecuentata. de
Vedea-d.-j., jud. Olt. Are o po- 26 elevI si 7 eleve (1899-900) ; Scorteanca, cdtun, al com. A-
pulatiune de 329 locuitorT, si biserica zidita la 1856 de marul, jud. Buzar', Cu 50 locui
2 bisericT. Episcopul Filoteiti de Buzati, torT si 13 case.
Cu r preot, I cintaret si i pa-
Scortarul-Noil, com. rur., jud. racliser ; 3 circiumI. Scorteni, com. rur., jud. Baclu,
BrAila, pl. VI:leal, situata in Vite : 349 cal, 210 vite marT pl. Tazlaul-d.-s., situata in va.
lunca B rzauluT, pe malul drept. cornute, lit rimatorr si 871 or. lea Tazlautuf-Mare. Se compune
8e margineste la E. cu Ro- din 3 catune: Scorteni, rese-
manul, la N. cu Gurgueti, la Scortarul-Noti, jud.Braila, dinta comund, a plasiI si a
S. cu Movila-Miresif, la V. cu compusa din dou5. trupurT, unul judecatorief de pace, ca sec-
riul Buzan de 5093 hect., proprietatea sta- tiile Poiana-BouluI i Sirbi ; Gri
Arco suprafata de 13348 hect.; tului, si altul de 96o hect., pro- goreni, spre N.-E., si Pustiana,
populatie de 2085 suflete; prietatea d-luT Costov. spre N.-V. pe deal, toate de
biserica, construita la 1830 parte de malul sting al Taz-
de Episcopul Filofteiti din Bu- Scortarul-Vechiti (Mola), com. lauluT-Mare.
zar', ca hramul Adormirea Maicil rur., jud. Braila, pl. Vladeni, In Condica Liuzilor nu se
DomnuluT, deservita de i preot, situata pe luncl. Se margineste afta trecuta, iar in statistica din
I chi tAre i i paracliser; 3 la S. ca Silistrarul, la N., cu 1874, o &ira compusa din
scoale mixte; i 7 circiumr. Nazirul, la E. ca Tudor-Vladi- cele 5 catune de mal sus.
130 locuitorT improprie- mirescu i cat. Lacul-Sarat, la Se zice cA mosiile razasesti
tarit /a 1864, 44 la 1878;
si V., cu lacul Coada-Iencel i Mo- de ad ati fost danie de' la Ste-
neimproprietaritl sunt 24. vila-MiresiT. fan-cel-Mare. TaraniI de pe adi
Venitul comunal e de 6453 Are o suprafata de 5000 hect., sunt gospodarT i oamenI cu
leT, iar cheltuelile sunt de 6428 ca o populatie de 937 suflete; dare de mina.
lel. biserica, construita la 1873 Se margineste la N. cu teri-
Vite: 1238 boT, 1001 vad, de locuitorT, cu hramul Sf. Gheor- toriul com. Slobozia-Luncani ;
18 taurT, 515 vitel, 1051 cal, ghe, deservita de I preot i r la E., cu al com. Nadisa ; la

www.dacoromanica.ro
SVRTENI 360 SCORWL

S., cu al comunelor Tetcani si districtuluI, 28 kil.; la Tirgul- tru pasunatul vitelor si de Dea-
Ardeoani si la V., cu al com. Ocna, 47 kil.; la com. Nadisa, lul - Runculur, situat in paxtea
Bihmaseni. 4 kil. ; la com. Bilnaseni, lo de N.-E. a corn. si pe care s'a
Mara de rinl Tazlaul-Mare, kil.; la com.. Ardeoani, 9 kil. ; plantat vita.
mar este udata de pirtiasele la com. Tetcani, 5 kil. si' la In com. se afla piscul Ciresul
Boulur si Sirbilor, care se scurg com. Slobozia - Luncani, 12 kil. si poienile : Poper si Bechir.
In Tazlaul-Mare. E brazdata de E udata de Glrla-Sarata, cu
dealurile Rediul, Mdgura, Po- Scorteni, com. rur., in jud. sí pl. afluentul sati Mislea-Dulce si de
lana, etc. Prahova, situata pe malul sting valle : Doftanetul, Runcul, Lu-
Are o populatie de 3125 lo- al piriiasulur Sarata, la 26 kil. poaica si Valea-Seaca.
cuitorr; trer scolf mixte, una de capitala jud. si la io kil, de
in sat,u1 Scorteni, care functio- resedinta plaiulur. Scorteni, sat, jud. Bacaa, pl. Taz-
neaza de la 1865, alta in cat. Se compune din doua catune: 1UL-d.-s., cu sectiile Poiana-Bou-
Grigoreni, care functioneazA din Scorteni si Mislea, cu o popu- lur si Sirbi, resedinta comuner
1889, si una in Pustiana, fre- latie de 1474 locultorT. si a pldsif, situat pe Piriul-Bou-
cuentate de 169 copif (1899 Are dona bisericT : una in cat. ha, pe stinga Tazlaulur-Mare.
900) ; 3 bisericr, 2 ortodoxe Mislea si cea-l'alta in cat. Scor- Are o populatie de 405 lo-
in satele Scorteni si Grigoreni, teni, cu hramul Cuvioasa Pa- cuitorI; o coald mixta, frecuen-
deservite de 2 preotT I 2 cin- raschiva zidita la 1848, deser- tad de 90 copir (1899-900);
taretT, i una catolica in satul vite de 2 preotr ; o scoala, fre- o biserica, deservita de 1 preot
Pustiana; II circiumr. cuentata de 48 copir (1899 900). si 1 cintaret, cladita de locuitorr ;
Vite : 97 cal', 18 to vite marT In cal. Mislea este un peni- 7 circiumI.
cornute, 334 porcr, 3 capre si tenciar, instalat in interiorul fos- Vite : 62 cal, 882 vite marT
1964 01. ter manastirr Mislea, unde se de- cornute, 165 porcl, 3 capre si
Dupa legea rural. din 1864, tin minorir criminalr. 730 ol.
s'ail improprietarit 174 locui- Pana la 1883, cind s'a distrus Teritoriul satulur apartine rA-
torl, cu 498 ala' si 52 prajinT de un incendia, a fost in com. zesilor din comuna.
pamint in tarja.. In 1869, s'ati manastirea Mislea, zidita de Ra- Ad i se afla : I judecatorie de
dat la 6i insurater, 152 l'ad si du-Voda Paisie. pace, 2 fabricT de petrol, 2 morT
40 prajinl pamint in improprie- Locuitorif din cdt. Scorteni cu apa si I cu vapor!, 2 ha-
tarire. s int mosnenr; iar cer din cat. nurf m'ad, la soseaua BacAtl-Moi-
Totalul paminturilor de cul- Mislea, in numar de 152, s'el nesti, ce trece prin sat.
tura este de 2292,34 hect. improprietarit la 1864, pe mo-
Teritoriul comuner are o in- sia statulur Vatra-Mandstirer- Scorteni, sat, facind parte din
tindere de 4194 hect. Padurile Mislea, din care li s'ati dat 532 com. rur. Scorteni, jud. si plaiul
ocupa aproape 80o hect., din hect. ET poseda : 77 cal, 34 Prahova.
care a statulur are 90 hect. Tepe, 112 vacr, 70 capre, 67
In com. sunt 2 fabricr de pe- or si 330 porcr. Scortesti, sat. Vezr Albesti, sat,
trolia, 2 morr de apa si 1 de Comuna se intinde pe o su- com. Braesti, pl. Cirligatura, jud.
vapor/. prafata de 2032 hect. Iasi.
Vil sunt pe o intindere de Budgetul com. e la veniturI
3,94 hect. si la cheltueli de 4000 ler. Scortoasa, cdtun, al com. Poli-
Budgetul com. e la veniturf Se mArgineste cu comunele: don, jud. Buzati, cu 250 locui-
de 16494 leI, 56 banf, si la Telega, Baicoiul, Branesti si Bor- torf O 6i case.
cheltuelT, de 14702 ler, 78 banf. deni.
Este strabatuta de calea ju- Tref sosele trec prin comuna: Scoruse§ti, cdtun,a1 com. °dalle,
deteana Bacati-Moinesti si de Movila-VuIperTelega, spre Te. jud. Buzati, cu LOO locuitorf si
calea comunal vecinalä de la lega si Bordeni ; TelegaValea- 20 case.
Scorteni-Tetcani (jud. Neamtu), Carpenulur, spre Baicoiul si Mis-
precum si de alte drumurr mar lea-Urleta ; spre com. Banesti. Scorusul, clitun, al comuner Ca-
putin insemnate. E brazdata de dealurile: Plaiul- luparul-d.-s., pl. Jiului, jud. Gorj,
Distantele : la Bacatl, capitala Misil! si Petrisul, ce serva pen- in partea de N. a comuner, si-

www.dacoromanica.ro
SCORWL 361 SCRIOA§TEA

tuat flngá culmea dealulta Jiul, Locuitorii sunt mosnenl. El Vedea, la V. cu comuna MA1-
tu partea de V. si cam pe coas- posea: 67 plugurT, ior care dleni, de care o desparte dealul
ta acestuT deal, in apropiere de cu bol, 3 arute cu cal, 526 d'asupra cAreia se afll aceastA
piriul Jiltul-Mare. vite mar! cornute, 33 cal, 868 comuna.
Are o suprafatA de 106 hect., oi, 78 capre si 336 rimAtorl. Are o populatie de 1561 su-
cu o populatie de 202 suflete. Are o scoalA infiintatI, la 186o flete; o scoalA mixtA, frecuen-
Locuitorii posedA: 8 plugurl, si frecuentatl de 58 elevr (1899 tata (1899-900) de 75 copil,
18 care cu boT ; 4 stupi ; 129 ,pp) ; 3 biserici, deservite de 3 construitA cu cheltueala d-lul
vite marT cornute, 8 cal, 317 preotl si 6 cintAretl. General Manu ; o bisericl, de-
of si 39 rimAtoff. Budgetul comunel e la veni- servitA de 2 preotl, z cintAret
Comunicatia in cAtun cu co- turl de 1299 leT, 5 banl, si la si I paracliser.
munele vecine se face prin dru- cheltuell, de 1204 Id, 85 bani. Vatra satulul este asezatA pe
murl ordinare. E udatA de apele : Berleasa, loe ses, intre douI dealuri: al
ScrAdita, care, unite impreunA, ScriostiT, care vine la V., din
Scoru§ul, munte, in jud. Sucea- formeazA pe Gilceasca, care se spre Rosiori §i se prelungeste
va, com. Sabasa, avind ][150 ni. vars1 in Amaradia, la comuna pAnA dincolo de com, BAltati
altitudine. C cites ti. dealul Papa, la E. din partea
Comunicatia in com. se face stingA a riuluT Vedea, deal care
Scoru§ul, munte, in jud. Sucea- printr'o osea comunal, care o este tot o prelungire venind din
va, com. Brosteni, peste care pune in comunicatie la N. cu spre com. Beuca si care se intind e
trece hotarul BucovineT. Are BIrseiul-din-PAdure, lar la S., cu maT departe spre comunele Me ri-
1352,2 m. altitudine. Coltesti, dind in soseaua veci- Gola, Albesti, etc. Satul este
na15. la i kil, de la riul Vedea.
Scoru§ul, munte, In jud. Sucea- Osebit de cursul riulul Vedea,
va, com. Brosteni, din spre Sa- Scrada, cdtun de resedintl, al mal sunt cite-va piriiase care
rul-Dornel, avind 1396,1 m. al- comuneT cu acelasI nume, jud. udA teritoriul comuneT, mal ales
titudine. Giirj, pl. Gilortul, situat pe malul primAvara si pe timpurT ploiase.
drept al piriuluT GlIceasca. Teritoriul comuneT, dimpreunl
Scoru§uluI (Culmea-), fir de Are o suprafatA de 400 hect., cu al mosieT d-lui general George
dealurr, jud. R.-SArat, pl. Ora- cu o populatie de ioo familif, Manu, ocupl o suprafatl de a-
sultd; se desface din virful Sco- saii 348 suflete. proape 2820 hect. Din acestea,
rusul, printre riul Rimna si Mil- Locuitoril sunt mosneni. EI 2332 hect. pAmint sunt ale pro-
covul, despdrtindu-le basinurile posea: 15 plugurl, 25 care prietAtii ; In acestea intrA i 150
lAsind Ia dreapta si la stinga cu bol, I cArutA cu cal, 212 hect. pAdure si 70 hect. rezer-
miel dealuri, ce se intind printre vite mar! cornute, 9 cal, 359 oT, vate pentru izlaz.
afluentil lor; asa sunt: CiocAnelul, 34 capre i 126 rimAtorT. LocuitorT improprietAritl du-
Hoja, Priveghiul, Deleanul, Cu- Are i biseria de lemn, fa- pA legea rurall sunt in numAr
cul, Piciorul-Nucultd, etc.; des- cutA de locuitorl i deservitA de 209, peo Intindere de 415 hect.
parte com. Brosteni i Andreasi de i preot si 2 cintAretl; o Viile locuitorilor ocupA o su-
de com. Odobasca; inAltimile lul scoall prafatA de 73 hect.
variaz1 filtre 85o 7oo m. ; este Vite: 662 vite mal-1 cornute,
acoperit cu pAduri si pAsuni. Scrioa§tea, com. rur., in jud. 140 caT, 19 mAgari, 5095 o! si
Telorman, pl. TirguluT, situatl 432 poni%
Scrada, com, rur., jud. Gorj, pl. pe partea dreaptA a riuluT Vedea, CA! de comunicatiune sunt :
Gilortului, la S. com. Birseiul- la 4 kil. de Rosiori, la 48 kil. soseaua judetianA Turnul-MAgu-
de - PAdure, situatA pe qes de T.-MAgurele si la 36 kil. de rele Strimbeni, care strAbate
coastl, compus1 din cAtunele: Alexandria. com. in tot lungul e!, peo distant1
Scrada, Gilcesti i Berlesti. Se invecineste la N.-V. cu de aprope 2 ki/.; o ramurft de
Are o suprafat1 de 16°8 hect., cAtunul Ciocul, al comunei Cu- sosea vecinall, care merge spre
cu o populatie de 315 familii, cueti, la S. cu limita orasului com. MAIdAieni si o alta spre
sal-1 1258 suflete, din care 288 Rosiori, la S.-E. cu comuna com. Papa pAnA in riul Vedea.
contribuabili. Papa, de care o desparte 611 Comunicatiunea spre comu-

85,40. liareis Me/ion/P. Grografie. rol. F.


46

www.dacoromanica.ro
SCRIOATTEA 362 SCUNDUL

nele Maldaieni si Papa se mar Sculeni, com. rur., in jud. Iasi, Scundul, com. rur., in jud. Vil-
face si pe diferite ruscr, osebit la N.-E. plasiI Branistea, situata cea, pl. Oltul-d.-s., compusa din
de drumurile care sunt soseluite. pe ves, intre riurile : Jijia la V., 3 cat. : Padureti, Blejani i Fun-
Pe teritoriul comuner trece si Prutul la E. E formata din dul-ScunduluT. E situatä. pe Va-
unja ferata Costesti-Magurele, satele: Sculeni (tirgusor), Fra- lea-Scundulul, la 80 kil, de ca-
pe o portiune de 4 kil. suleni, Sorca i endreni, pe o pitala jud. i la 74 kil, de a
Budgetul comuner e la veni- suprafatA cam de 1304 hect. si plaser.
turl de 6141 leT, 96 banT, si la cu o populatie de 272 familii, Se margineste la E. cu com.
cheltuielr, de 4312 ler, 71 banT. sal-1 1426 suflete. Ionesti-Minculur, la V. cu com.
Este legata de com. limitrofe GlAvile i Cermegesti, la N. co
Scrioa§tea, mofie, in jud. Tele- prin drumurr vecinale, lar cu irineasa si la S. cu Orlesti.
orman, pl. Tirgulur, proprietatea satele din interior prin drumuri Are o populatie de 1687 lo-
d-lur general George Manu. For- comunale. cuitorT ; 3 bisericr, in fie-care
meaza cu mosiile Maldaieni, Pa- Pe malul PrutuluT si pe Dea- cat. cite una si care s'ari repa-
pa si trupurile lor, un singur lul-Stincer sunt pAdurr de stejar, rat in 1871, 1875 si 1879; o
neintrerupt domeniti. Intinderea iar pe sesurr, sunt baltr si mlas- scoala, frecuentata de 63 copir.
acester mosir este de 2332 hect., tinT, formate prin varsarile Pru- Ctitorir bisericilor sunt : Marin
din care 150 hect. pAclure. tulur i Miel. Lixandroifi, loan BAlasiti si Ni-
Exploatarea acester mosil ca Are 2 bisericr, cu un preot colae Sanda Blejan.
si a celor-l'alte doua se face de si un eclesiarc ; o scoala; 4 pi- Vite 40 cal', 332 bor, 238
proprietar; cultura pAmintulur chete pentru paza frontierer. vacT, 102 capre si 94 or.
se urmeaza sistematic, tinindu- Budgetul com, e de 7500 /er. Locuitorir com. sunt mosnenf.
se seama de progresele stiinter Vite : 1180 vite marT cornute, Vatra satulur are peste 250
agricoIe. 1026 or, 348 cal si 313 fina- hect., iar toata com., i6ii hect.
torr. Veniturile com. se urca la
Scripetele - Motätei, stalie de 3800 leT si cheltuelile, la 2500 ler.
dr.-d.-f., jud. Dolj, pl. Cimpulur, Sculeni, argufor, i resedilita O osea comunalA trece d'a-
com. Motatei, pe linia Craiova- com. cu acelasT nume, jud. Iasi, lungul com. si o leaga cu co-
Calafat, pusa in circulatie la pl. Branistea, com. Sculeni, si- munele Orlesti si Glavile.
Decembrie 1895. Se aflä intre tuat pe malul Prutulur, la 24 Este strabatuta de dealurile:
statille Bailesti (12,8 kil.) si Po- kil. de Iasi. Verdea, Omoricea, Ciuleiul, Fo-
iana-Golenti (12,6 kil.). Are o populatie de 189 fa- testi, Pogoanele, Pesteana, Pa-
mea d'asupra nivelulur Maril de milif, sati 1028 suflete; o coa15., vel i udatA de valle: Verdea,
64n1,27. Venitul pe anul 1896 infiintata in 1861, frecuentata Omoricea, Valea-cu-Apa, Valea-
al acester statil a fost de 27853 de 53 elevr si in care se preda CirsteI, Scundul i Guguianca.
ler si 20 banT. mestesugul a diferitelor im- FintinT sunt : 13 in Blejani,
p/etirr de lozie din care se fac: 15 in Padureti si 20 in Funclul-
Scropu§ul, munte, in jud. R.-SA- panere, scaune i alte lucrurr. Scundulul.
rat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca, Acest tirgusor a servit mar
numit i Schitul, pentru cA in- inainte ca punct de trecatoare Scundul, pcidure particulara, su-
conjoarA schitul Poiana-Marulur ; in Rusia, pana la infiintarea caiel pusa regimulur silvic, pendinte
brAzdeaza E. com.; e acoperit ferate Iasi-Ungheni. de com. Scundul, pl. Oltut-d. s.,
cu pAdurr intinse l secularc. In marginea despre N. a tir- jud. Vilcea, proprietatea d-lur
guita, in cotul Prutulur, a fost Grig. I. Lahovari.
Scruntarul-Mare, baltii, pe se- o incaerare intre Turcr GrecT,
sul de a stinga 1.110 Jijia, pe in timpul eteriei la 1821. Scundul, risa, in jud. Vilcea, vine
mosia CaminAresti, com. Cirni- Tirgusorul se aflä pe mosia din com. irineasa, izvorind din
ceni, pl. Turia, jud. Iasi, care, Stinca, proprietatea d-lur Roz- Dealul-Pogoanelor si se varsa
d'impreuna cu balta Scruntarul- novanu. in Olt, trecind prin com. Or-
Mic (ce se afla mar spre S.), Locuitorir posea : 424 vite lesti i dupa ce a primit girlele :
e vestit pentru stuhariile mad marT cornute, 201 or, 328 car Valea-cu-Apl, Guguianca, Valea-
si multe ce produce. si 8 t rimatorr. Cirster, Omoricea si Verdea.

www.dacoromanica.ro
SCURTA 363 SCURTUL-MARE

Scurta, com. rur., in jud. Putna, zar!, pl. ampuld, situatä pe resedinta al com. Scurtesti, jud.
pl. Racaciuni, situata in valea malul sting al riuluI Buzaul, la Buzlil, cu 725 locuitorI si 157
piriuluI cu acelasI nume, peste 91/2 kil, de orasul Buzar'. case.
deal de Cucova, si la to mi- E formata din catunele : Atir-
nute de ea. nati, Bajani, Ciocirlia, Dimbroca, Scurtesti, sat, facind parte din
Are o populatie de 254 fa- Focsenei, *Scurtqti, Stincesti com. rur. Stefesti, pl. Varbilaul,
saa 960 suflete ; 3 bise- Vadul-PaseI. Prahova. Are o biserica in
ricI, din care : una parohialä, cu Are o suprafata de to800 hect., forma de petera.
hramul SI. Nicolae si 2 filiale, din care 9700 hect. arabile, 74
una cu hramul Sf. Dumitru si hect. padure, 54 hect. fineata, Scurtesti, mofie, in jud. Buzad,
ceal'alta cu hramul Adormirea ; 832 hect. ízlaz, 4 hect, vie si com. si cat. Scurtesti, are 2254
o scoala mixtä, frecuentata de 136 hect. sterpe. hect., mal' toate arabile, apol
77 copir. Terenul e ves, accidentat pu- crivina Scurtesti, de 50 hect., cu
Budgetul com. e la venituti tin de malul BuzauluI i fertil. o frumoasa pozitie pe =Tul Bu-
de 3670 leI, 64 bani si la chel- ProprietatT mal insemnatesunt : zauluI si 4 hect. vie.
tuell, de 3518 leI, 96 bant. Bajani, Dim broca, Focsenei, Foc-
LocuitoriI posea : 15 plu- senei-BanuI, Scurteasa, Scurtesti, Scurtul, com. rur., jud. Vlasca,
gurI de lemn, 25 de fier, Spiridoneanca, toate foste ale pl. Glavaciocul, compusa din ca-
grapa de fier, 7 morI de apa ; statulta. tunele : Dracesti, Scurtul-Mare,
19 cal', 8o bol*, 160 vacI, 200 In tirnpul razboiuluI ruso-turc Scurtul-Sldvesti si Catalina saa
porci, 110 or si 20 capre. ( t8o6 1808), fiind deva.stata Negrilesti, situata pe partea stin-
arsa, din care cauza catunuld ga a apeI Clenita, pe hotarul ju-
Scurta, cdtun, in comuna cu a- Scurtesti i s'a dat numele de detulul Teleorman, la 72 kil.
celasi nurne, jud. Putna, pl. IZA- Pirjolul, s'a imprastiat. Dupa de Bucuresti, 72 kil. de Giurgia
caciuni, situat pe valea piriultd 1812, locuitoriI aa inceput sa la 30 kil. de Obedeni, rese-
cu acelasf nume, la io minute se adune, atit cel de mar ina- dinta pl. Glavaciocul-Neajlovul.
departare de Cucova. inte, cit i uniI de prin alte sate Are 3 biserld Cu 5 cintaretI ;
Are i biserica parohiala, cu distruse si aa dat nastere cat. 2 coale mixte, in Dracesti
hramul Sf. Nicolae, 2 filiale, Scurtesti, Stancesti, Bajani, Foc- Scurtul-Mare ; 8 circiuml.
una cu hramul Sf. Dumitru, si senei, etc., lar cat. Dimbroca, Locuitoril sunt mosnenI.
cea-l'alta cu hramul Adormirea ; Vadul-PasiI, sunt forma te in 1882
o scoalä mixta, frecuentata de din insurateI. Scurtul, sat, cu 300 locuitorI, jud.
77 copiI. Are o populatie de 2570 lo- Dolj, pl. Amaradia, com. Ca-
cuitorI; 2 §coale, in cat. Scur- preni, situat pe malul drept al
Scurta, parohie, in comuna cu testi si Vadul-Pasif, frecuentate Amaradiei, la 41/2 kil. de CA-
acelasI nume, jud. Putna, pl. de 146 elevI; 3 bisericI, in ca- preni-d.-s.
Racaciuni, avind I biserica pa- tunele Scurtesti, Stincesti i Foc-
rohiala, cu hramul Sf. Nicolae si senei, deservite de 3 preoti, 3 Scurtul, insuld, pe Dunare, in
2 filiale, una cu hramul Sf. Du- cintAretI si 3 paracliserI, si din dreptul satuld Dichiseni, plasa
mitru i cea-l'alta cu hramul care catedrala e cea cu hramul Borcea, jud. Ialomita.
Adormirea. 25 Martie ; 13 circiumI.
Vite : 46 cal', 40 lepe, io Scurtul, pichet vechia de fron-
Scurteasca, in jud. Bu- minjI, 18 bivolI, 1385 boI, 537 tierd, pe Dunare, in dreptul sa-
zaa, com. Scurtesti, cat. vacr, 242 viter, 3 asid, 590 tului Dichiseni, pl. Borcea, jud.
proprietate a statului, pen- porci; 7000 °I si 48 capre.
dinte de Episcopie ; are 1340 Budgetul com. e de 5287 leI.
hect. aratura i putina crivina; Cal de comunicatie sunt: so- Scurtul, prival,jud. BrAila, com.
687 hect. s'aa dat insurateilor din seaua comunala Scurtesti-Co- Chiscani, filtre Dunarea-Noua si
cat. Vadul-PasiT, lar restul, im- chirleanca si mal multe drumuri Dunarea-VechIe, in dreptul ora-
proprietaritilor din cat. Scurtesti. naturale. suluI Braila.

Scurtesti, com. rur., in jud. Bu- Scurtesti (Pirjolul), cdtun de Scurtul-Mare, cdtun, pendinte

www.dacoromanica.ro
SCURTUL-SLÄVESTI 364 SEACA

de com. Scurtul, pl. Glavacio- Mara, cu hramul Constantin marl cornute, 36 cal, 186 ol,
cul, situat pe valea Clenita, pe si Elena, a doua in cat. Seaca- 69 capre I 251 rimatorT.
coasta stingä a acestel ape. BAtrina, Cu hramul Sf. loan Bo- Budgetul com. e la veniturl
Are o scoalA ; o bisericl, cu tezatorul, a freía in cAt. Rachita, de 795,86 le! si la cheltuelf, de
hramul Sf. N iculae, deservitA de cu hramul Mucenica Sf. Var- 750,67 la
preot si 2 cintAretr; 2 circiumr. vara ; doua scolf mixte, frecuen- Coznunicatia in com. se face
tate (I 899-9o0) de wo copiT ; prin o osea, care o pune in le-
Scurtul-SlAve§ti, cdtun, pendin- 3 circiumI i i brasovenie ; o gaturd la S.-V. cu Logresti-
te de com. Scurtul, pl. Gla- moarl de aburT; mal multe Mosnenl, unde aceasta osea da
vaciocul, jud. Vlasca. Are o bi- sane. In soseaua vecinala.
seria, deservitä de un preot Dupl legea ruralA din 1864,
un dascal. sunt impAminteniti 353 locui- Seaca (Belciugata), com. mur.,
torT, lar dupl legea din 1879, jud. Olt, pl. erbanesti, situata
Scutari, numire vechre a catunu- sunt 100 insurdtef. pe piriul CAlmAtuiul, la 45 kil.
lui Cosmina-d.-s., pl. VArbilluI, Comuna are o suprafatA de de capitala judetului si la 28
jud. Prahova. 10919 pog., din care 6084 pog. kil, de resedinta plaseT.
arabile, 52 pog. izlaz, 4000 pog. Se margineste la N. cu VA-
Seaca, com. rur., jud. Dolj, pl. padure. leni ; la E., cu Socetul, din Te-
Dumbrava-d. -s., la 43 kil. de Mosia statului Seaca-de-PA- leorman ; la S., cu Malesti, si
Craiova si la 30 kil. de com. dure -se arenda cu 6000 le! a- la V., cu CrAciunei-d.-s.
opotul, resedinta plasei. E si- nual (1893-98). Acum s'a dat Se compune din 2 catune :
tuata pe costisa a trei dealuri. in loturI io68 hect., amaritud Seaca-Belciugata si NatArai, cu
PAdurea SeacA, apartinind sta- ne vindute 374 hect. Locuitoril o populatie de 2445 locuitod.
tuluT, inconjoara comuna ca un posedä. 117 pog. de viT si cul- S'a infiintat in 1858, pe pro-
semicerc. Se invecineste la N. tiva &dad de mama. prietatea statultd, fostA pendinte
cu com. Botosesti, din jud. Me- Vite : 300 vite mar! cornute, manAstirea Cozia. In 1879 s'a
hedinti si cu Gogosita ; la E., 49 cal, 280 o! si 48 capre. mal marit cu ocazia improprie-
cu com. Brabova ; la S., cu co- Budgetul com, e la veniturl tarirer insurateilor.
munele Mona, Geblesti i Car- de 3356,141a si la cheltueli, de Teritoriul com. ocupa o su-
penul ; la N., cu comuna Clea- 3070,25 la prafatä de 2780 hect. Din a-
novul. CAT de comunicatie sunt : calle cestea, 5 hect. sunt proprietatea
Este accidentata de dealurile comunale Seaca-Brabova, Seaca- comuna LocuitorT improprie-
Botosesti, cu prelungirile lor Gogosi, Seaca - Carpeni, Seaca- tAriti dupa legea din 1865, sunt
Covrea si Velica, acoperite de Mosia i Seaca-Geblesti. 127, pe 551 hect. Dupl legea
pAduri i locuri arabile si avind din 1879, s'el improprietArit 100
inAltimI ce nu trec peste 6o m. Seaca, com. mur., jud. Gorj, pl. insuateT, cu 550 hect. si cu o-
CAtunul de resedintA este Gilortul, la N.-E. com. Logresti- cazia nouel legT pentru instrei-
Seaca-TinArA. Inainte se com- MosnenT. E situata pe valea Bel- narea bunurilor statuluT, s'aa mal
punea din Seaca Seaca-Batrina. ciugulur, si e compus1 din 2 improprietarit inca 313 locui-
Azi se compune din cAtunele cAtune : Seaca i MArul. torT, cu 1565 hect.
Seaca -Mara san Satul-Noti, S'a numit mal Inainte siBur- Are 2 bisericl, din care una
Seaca-Batrina si Rachita. CAtu- culeasa. Pamintul e ves, fertil, vechie, construita din blrne la
nul Satul-Noa este asezat pe z ondulat putin de dealurile Cal- 1806; o scoala, lnfiintata la 1896,
dealurT, despartite prin o vale. matuiului. frecuentatA de 63 copiT (I 899
Aceste dealuri aa costisurile les- Are o suprafatA de 500 hect., I9oo).
nicioase. cu o populatie de 540 suflete ; LocuitoriT posea : 223 ca!
In s-atul Seaca-TinAra se allá o bisericA de lemn, facutA de si Tepe, 736 bol, 87 yac!, 25
o siliste ce poarta numele el- locuitorT la 1839, deservita de bivoli, 2300 ol i 400 por&
tunului. preot i 2 cintAretT ; o scoall Comerciul se face de 3 cit.-
Are o populatie de 2879 lo- primara. ciumarl.
cultor!, din care comercianti ;
I I Locuitoril posedä. : 50 plu- Budgetul com. e la venituri
3 bisericT, una In cät. Seaca- gurT, 75 care cu bol ; 438 vite si cheltuelf de 12207,79

www.dacoromanica.ro
SEACA 365 SEACA-BITRtNA

oseaua judeteana Slatina-Ro- In dreptul comuna, sunt pi- urb. plasa


5iori leaga comuna la N. cu Va- chetele de paza frontieriT No. jud. Prahova.
leni 51 la S. cu MAlde5ti-d.-s. 5 bis 5i No. 6.
De o parte 51 de alta a com. Printre baltile formate din Seaca, sat, Cu 130 locuitorl, in
se ridica un platoil intins, se- revarsarea Dunarif, se afla SI- jud. Tutova, pl. Pereschivul,
manat Cu mal multe magurT, ca : ratul-SeciT, in partea de V. a com. Stanue5ti, spre N.-V. de
Magura-Nemtilor, Mägura-Mare, comuneT, spre com. Traian. satul Stanue5ti.
Deal ul-luT-D uda. Se zice ca satul dateaza de
Prin mijlocul com. trece Cal- pe la inceputul secoluluT al XIX- Seaca, sat, facind parte din com.
matuiul (ramura II-a), in care lea; el purta numirea de Comi- rur. Calimane5ti, jud. Vilcea,
se varsa Valea-BelciuguluT. Pe 5anca, ca 5i mo5ia. pl. Cozia. Are o populatie de
Calmatuiti, in partea de N., se 197 locuitod. E situat la 0/2
AA un ele5teri 5i la S., E1e5teul- Seaca, sat, jud. Arge5, pl."Lo- kil. de cat. Calimane5ti (5coa1l).
luT-Duda, etc. vi5tea, facind parte din com.
rur. Salatrucelul. Are 107 locui- Seaca, schit, jud. Arge5, pl. Lo-
Seaca, com. rur., la extremitatea torT. vi5tea, com. rur. Salltrucelul,
de S. a pladT CalmatuiuluT, jud. ling5. satul cu acelad nume i fost
Teleorraan, pe malul sting al Seaca, ceitun, de re5edintd, al co- metoh al CozieT. AstazT este
Dunarif. E situata pe coasta la mune! Cu acelad nume, jud. Gorj, redus la biserica de mir.
17 kil. de T.-Magurele 5i la 30 pl. Gilortul.
kil. de Zimnicea, 5i se inveci- Are o suprafata de 259 hect., Seaca, fost schit, de calugarT, jud.
ne5te la E. cu com. Cioara, dintre care i00 hect. padure, Olt, com. Cornatelul, pl. Oltul-
la V. cu com. Traian, la S. cu 6o hect. finete, 8o hect. arabile, d.-s., fondat la 1593 de Manea
Dunarea 5i la N. cu comuna 5i u hect. vie, 6 hect. lived de Vornicul 5i Vladoaia Doamna.
mo5ia Lissa 5i dealul Duhna. prunT 5! 2 hect. izlaz, cu o po- E situat pe Valea-Seaca,
Pe Dunare, in dreptul co- pulatiune de 8o familiT sal 300 pozitiune frumoasa., inchis
muneT, se afla insula Belina, una suflete. de toate partile cu dealurT, aco-
din cele maT marT pe distanta LocuitoriT sunt mo5nenT 5i perite cu paclurT. Multime de
de la gura OltuluT pana la li- póserIA: 30 plugurT, 40 care izvoare les din poalele acestor
mita judetuluT. cu bol, 238 vite mar! cornute, delulete.
Mo5ia cu acelad nume din 20 caT, 100 oT, 39 capre i 130 La 1854 s'a reparat. Acum
comuna. are o intindere de 3000 rimatorr. s'a redus la biserica de mir.
hect. 51 este proprietatea d-luT
N. Gr. Zadarniceanu. Are un Seaca, sat, facind parte din com. Seaca, mofle, jud. Dolj, pl. Cim-
zavoiti, in intindere cam de 30 rur. Cu acelad nu me, jud. Olt, pul, com. Ghidiciti, cu venit
hect. pl. erbane5ti, situat pe am- anual de 42000 le!. Apartine
LocuitorT improprietaritT sunt bele malurT ale Calmatuiuld, in Principilor Bibescu 5i Brinco-
in numar de 179, pe 325 hec- partea de N. a comuna E re- veanu.
tare. 5edinta comuneT 5i are o bise-
Are o populatie de 1156 su- rica vechTe, din birne, d'acial la Seaca, ftddure, a statuluT, in in-
flete; o 5coala mixta, frecuen- anul 1806. tindere de 1600 hect., pendinte
tata de 19 elevT; o biserica, de com. Cornatelul, pl. Oltul-
deservita de doT preotT i un Seaca, sat, facind parte din com. d .-s., jud. Olt.
cintaret. rur. Cornatelul, pl. Oltul-d.-s.,
Vite: 178 caT, 695 vite mad jud. Olt. E situat in partea de Seaca (Vatra-Schitului-), mo-
cornute, 2179 vite micT 109 N.-V. a com., 5i udat la E. de fie, a statuluT, fosta pendinte
rimatorl. Valea-GuguluT 5i la V. de Valea- de manastirea Cozia, jud. Olt,
Budgetul comund e de 2078 Secil. Are o populatie de 6o fa- arendata Cu 3800 le! anual.
leT, 25 banT la veniturT d de miliT, numaT emancipatT. Ad i e
2049 leT, 97 banT, la cheltuiell. schitul Seaca. Seaca-Bätrini, sat, jud. Dolj,
Prin centrul comuneT trece pl. Dumbrava-d.-s., com. Seaca,
5oseaua mixta Turnul-Zimnicea. Seaca, sat, facind parte din com. a5ezat pe dealul cu acelad nume.

www.dacoromanica.ro
SEACA-DE-Ci MP 366 SECA RUL

Are o populatie de 120,3 lo- de manastirea Cozia, arendata rohiala si i filiall, ambele Cu
cuitorT; o biserica de birne ten- Cu 29450 lel anual. hramul Sf. VoevozT.
cuite, cu hramul loan Boteza-
torul. Seacä (Valea-). Vez! si Valea- Seaca (Valea-), vale, izvoreste
Seacci. de la poalele munteluT Zamura,
Seaca-de-Cimp, sat, pendinte com. Predealul, plaiul Pelesul,
de com. rur. Ghidicia, pl. Cim- Seaca (Valea-), com. rur., in jud. Prahova, curge de la S.-E. ca-
pul, jud. Dolj, situat la 6 kil. jud. Putna, pl. Racáciuni, situ- tre V. si se varsá in rlul Prahova,
N.-E., de Ghidicia, cátunul de ata pe valea piriuluT ce trece pe tarmul sting, la N. de cat.
resedinta al comuneT. prin sat si care o desparte de Busteni.
Are o populatie de 650 lo- Mindrisca. La 1888, inginerul Erler a
cuitoff; o biserica parohiala con- Distanta comuneT de sub- infiintat pe aceasta vale o fa-
struita din zid, avind hramul Sf. prefectura plAseT e de 19 kil., brica de ciment. Asta-zI este
Niculae, si deservirá de i preot lar de capitala judetuluT de 63 in deplina functionare, produ-
paroh si un cinfaret; o scoalä kil. cind un ciment de o calitate
mixta. Are o populatie de 330 fa- superioara.
Comunicatia se face prin so- mili!, sati 1319 suflete; i bise-
sele vecinale si comunale, care rica parohiala si i fihialä, am- Secara, satiBroasca,cdt., flcind
pun satul in legáturá: la S.-V., bele ca hramul S-ti! VoevozT; parte din com. Ologi, pl. Cal-
cu Ghidiciul Si Cu Piscul; la o scoala mixta, situata inteun matuiuluT, jud. Teleorman, si-
cu Bileti si cu Coveiul; local al comuneT si frecuentata tuat pe Dealul-Ologilor si avind
la E., cu Negoiul, iar la V., Cu de 79 copiI (1899-900). o populatiune de 643 suflete.
Poiana. Budgetul comuneT e la veni-
Ad i s'a concentrat in 1877, turl de 3911,06 leT si la chel- Secara, mofie, in ju.d. Teleorman,
divizia ruseasca. a 31-a din cor- tuelT, de 3658,23 leT. pl. CalmItuiuluT, com. Ologi,
pul al IX-lea, pentru a'sI efec- LocultoriT posea 146 hect. proprietatea d-luT general V.
tua trecerea peste Dunare. vi!, aducind un venit de g0000 Creteanu. Are o intindere de
le! anual. 1520 hect., precum si o bra-
Seaca-de-PAdure, mofie, a sta- niste frumoasa, pe coasta
tuluT, jud. Dolj, pl. Dumbrava- Seaca (Valea-), cdtun, al com.
d.-s., com. Seaca. Are acum o Máruntisul, jud. Buzaii, cu 80
suprafata de 374 hect. Din ea locuitorT si 19 case. Secara, sail Priboiul, mofie, ne-
s'ati dat 1068 hect. in loturT. Are locuitä, jud. Vlasca, pendinte
pe dinsa sane, viT si pádure. Seaca (Valea-), cdtun, al com. de Ef. Spit. Civile din Bucu-
Calvini, jud. Buzati, Cu 130 lo- resti, in suprafata de 382 hect.,
Seaca-de-Pidure, pdclure, a sta- cuitorl si 24 case; se alipeste pendinte de comuna ZadArici.
tulur, pl. Dumbrava-d.-s., com. de cat. Are si 250 hect. padure.
Seaca, pe mosia statuluI. Are
o intindere de apoximativ 4000 Seacä (Valea-), atun, in jud. Secarul, saü Crevedia - §utu,
pog. Predomina cerul si emita. Putna, comuna cu acelasT nume, cdtun, pendinte de com. Creve-
pl. Racáciuni, asezat pe valea dia, pl. Neajlovul, jud. Vlasca,
Seaca-Olari, pdclure, a statuluT, piriuluT ce trece prin el si des- situat pe dealul sting al vAiT
in intindere de 504 hect., pen- parte comuna de Mindrisca. Neajlovul, la 30 kil. de Bucu-
dinte de com. Márgineni-d.-s., Are i biserica parohiala si resti si la 58 kil. de Giurgiii.
pl. Filipesti, jud. Prahova. Ifihialá, ambele cu hramul Sf. Are o suprafatg. de 85o hect.,
VoevozT; i coaid mixta, zidita din care s'a dat la 52 locuitorf,
Seaca-Pirlitä, sat, jud. Arges, de comuna si frecuentata de 79 fostT clacasT, 156 hect. Are un
pl. Oltul, facind parte din com. copiT. petec de pAdure de 250 hect.
rur. Galicea-Flaminda. Mosia aduce un venit anual
Seaci (Valea-),parokie, in com. de I0000 lei.
Seacali-Belciugata, mofie, a cu acelasT nume, pl. Racáciuni, Se aflA aci : o biserica de zid,
statuluT, jud. Olt, fosa pendinte jud. Putna, avind i biserica pa- deservitá de i preot si 2 Chl-

www.dacoromanica.ro
SECARUL 367 SECUIUL

tarefI; o moara pe apa Neaj- Locuitorir improprietarit Are o suprafata. de 2354 hect.,
lovul ; 3 circiumr. in trupul mo$ieI statuluI Corbi, cu o populatie de 71 familiI,
numit Aluni$ul. sal' 285 suflete ; 2 bisericI, de-
Secarul, deal, in jud. Tulcea, pl. Are o populatie de 185 lo- servite de preotul din cat. de
Macinul, pe teritoriul com. Cer- cuitorI. re$edinta.
na ; se desface din dealul Cos- Cade in partea de N.-V. a LocuitoriI posedd : ro plugurf,
lugul, se intinde spre S., intr'o comuneI. 21 care cu bol.; 258 vite marI
directie generala de la N.-V. cornute, 13 caI, 130 oT, 97
spre S.-E., brazdind partea de Secàturile, sat, facind parte din porcI, 43 capre.
E. a pla$eI $i a com.; pe Id com. rur. Prahovita-d.-s., pl. Pra- Comunicatia in catun se face
poalele sale de S. curge apa hoya, jud... Prahovag. Are o po- prin drumurI ordinare $i prin
Calistrier, care e dominan, pre- pulatie de 577 locuitorY. $oseana comunala, ce vine de la
cum $i drumul CernaBalaban- N., din comuna Rosia.
cea, de virful satí Inalt de 303 m.; SecAturile, mahala, facind parte
este acoperit cu padurI $1 pasunT. din com. rur. Coste$ti, pl. Ho- Seciurile, sat, facind parte din
rezul, jud. Vilcea. Are o biserica com. rur. Sotrile, pl. Prahova,
Secarla, sat, facind parte din de zid, zugravita in stil vechiit jud. Prahova. Are o populatiune
com. rur. Comarnicul, pl. Pe- Inscriptia de d'asupra u$ei bi- de 41 locuitorI.
le$ul, jud. Prahova. sericei, sapata cu litere vechI,
slavone, inteo lespede de piaträ, Secuia, sat, in partea de N.-E. a
SecAtura, sat, in jud. Bacait pl. sutil astfel : com. Minje$ti, pl. Crasna, jud.
Bistrita-d.-s., com. Fintinelele, Vaslui6, situat la poalele dea-
Acest sfInt amvon s'a ficut de roba lulul
asezat pe. piriul Cirligata. Are lui Dumnezeii : Ion Ereul, Nicolac Ercul,
pe pirlul cu acela$I
o biserica catolica, acutí. de Nistor Deaconul, amin. Pätru Logoritul, nume, pe o suprafata. de 438
Ungurif din localitate la 1841, Constantin, ca In ved sä se pomeneascä. hect., din care 148 sunt ale lo-
deservità de preotul din Liuzi- cuitorilor $i cu o populatie de
CAlugara. Seciul, cdtun, al com. Colti, jul. 40 familiT, saU 150 suflete.
Buzati, cu 30 locuitori $i 6 case. Locuitorli poseda : 6 plugurI
Secatura, satuc, in jud. Roman, si ro care cu bol; 85 vite marI
pl. Fundul, com. Oniceni. Seciul, sat, fa.cind parte din com. cornute, 350 oT, 15 cal si 22
rur. Bolde$ti, pl. Podgoria, jud. rimatorl.
SecátureI (Dealul-), padure, in Prahova, situat pe dealul Seciul.
intindere de 550 hect., pe teri- Are o biserica, fondata in anul Secuiul, com. rur., pl. Ocolul, jud.
toriul com. Vasulul, pl. Vran- r8oi de locuitorI $i cu ajutorul Dolj, la 17 kil. de Craiova, si-
cea, jud. Putna, apartinind lo- luI George Boldescu. tuata aproape de malul sting al
cuitorilor din Vasuiul. riuluT pul, pe un mic deal.
Seciul, sat, Pacind parte din com. Se invecineste la N. cu com.
Secfiturile, sat, in jud. $i pl. Ar- rur. Nisipi, pl. Cerna-d.-s., jud. Malul-Mare, la S. cu satul Brato-
ge$, facind parte din com. rur. Vilcea. Are o populatie de 198 ve$ti, din com. .Adunati-de-Gior-
Cerbureni-Ia$ul. locuitorT. E situat in partea de mane, pl. Jiul-d.-j., la E. cu com.
V. a comunel $1 e brazdat de Ghindeni $i la V. cu satul Tu-
Secfiturile, sat, In jud. Dimbo- dealul Cioponea. Are o biserica gluiul, com. Glodul, pl. Jiul-de-
vita, pl. Bolintinul, com. Poiana- fondata la anul 186o. Mijloc.
Lunga-el.-s. Teritorul com. e mal mult $es.
Seciulul (Groapa-), sorginte de Singurul accident mg insem-
SecAturile, sat, facind parte din aja minerald, in jud. Buzati, nat este dealul Cioroiul, inalt de
com. rur. Nucpara, jud. Mu-- com. Rusiavatul, cat. Ripile ; aproape 50 m. Pamintul este.
cel, a$ezat pe malul sting al contine sulf, sare $i fier. parte baltos $i parte nisipos.
riuluT Vilsanul, care formeaza Este udata prin partea de V.
hotarul intre judetele Muscel $i Seciurile, cdtun, al com. Poiana- de rtul Jiul, care curge cu direc-
Arge$. Pe aceasta apä sunt 2 Seciurile, jud. Gorj, pl. Ama- tiunea de la N.-S. $i de piriul
herastrae $i r moara. radia, situat la N. comunef. SiNtea, ce vine din com. Ghin-

www.dacoromanica.ro
SECUlUL 368 SECUL

deni §i care se varsa pe dreapta 300 hect. i apartine d-luT N. P. Secuiul, mofie, jud. Dolj, pl. Jiul-
1-110 Jiul in aceasta comuna. Guran. Mo§ia Glodutul are o de-Mijloc, com. Glodul, satul
LacurT i baltI sunt: CiovicT, intindere de zoo hect., aduce Tu gheni, apartinind statuluT. Are
Cu o suprafata de '/2 hect., conti- venitul anual de 5800 le! §i apar- padure pe &risa, in intindere
nind pqte i rae!; balta Sandu, tine d-lor I. Cernatescu, An. de 380 hect.
Balta-TiganuluT, balta Vircanul, Poenaru §i N. Nicolati.
balta Izlazul. In jurul satului Se- Padurea Secuiul, cu o intin- Secuiului (Piatra -), virf de
cuiul, se afla Balta-Mande!, cu o dere de 140 hect., apartine Sta- munte, jud. Putna, in muntir
suprafata de io pog. Linga satul tuluT. Se gasesc inteinsa cerT, VranceT; e desparta de mun-
Glodutul, este Balta-Mare, cu o fagi, plopT, frasinT, stejarT i gin- tele Furul prin pîrîiaul ama.
suprafata de 15 pog. §i balta nite, cart predomina.
Ruptura, cu o suprafata de 5 pog. ViTsegasesc pe fnoiileSeeuiul Secul, com. rur. i sat, jud. Me-
In 1873, coprindea satele: Se- Teascul, in intindere de 222 hedinti, pl. Dumbrava, la 64 kil.
cuiul, Teascul §i Tugluiul. AzT hect. de orav.11Turnul-Severin, situata
coprinde trel sate i anume : Se- Comerciul se face cu orapl pe Valea-SeculuT, inconjurata de
cuiul, sat de rqedinta, Teascul Craiova, care are erg saptaminal toate partile de dealurT.
Glodutul sati Miculeti, pre- Joia. Se margine§te : la E. Cu co-
cum i mahalaua Pescariul. Comuna este strabatuta prin muna Argetoaia, care apartine
Satul Secuiul se marginete centru, pe o lungime de 4 kil., judetului Dolj ; la S., cu comu-
la N. cu com. Malul-Mare, la S. de o cale vecinala ce o uneSe nele BArboiul i Grece§ti ; la
cu mahalaua Pescariul, la E. cu cu com. Malul-Mare i Adunan- V., cu comunele Busul i Cor-
com. Chindeni, §i la V. cu riul de-Giormane; mai este calea co- zul; spre N., Cu comunele Piria
satul Teascul se margin este munala Secuiul-Craiova-Bechet. Valea-Marculuf.
la N. cu riul Jiul, la E. cu com. Budgetul com. e la veniturl gatul formeaza comuna cu
Ghindeni, la N. cu mahalaua de 3020,50 leT *i la cheltuelf, de satele : utnandra, Tuleni
Pescariul i la S. cu satul Glo- 2861,76 Smadovita, cu o populatie de
dutul ; satul Glodutul se inveci- 2700 locuitorl.
nqte la E. cu com. Adunati- Secuiul, sat, jud. Dolj, pl. Oco- LocuitoriT posea : 93 plu-
de-Giormane, pl. Jiul-d.-j., la V. lul, com. Secuiul, re§edinta pri- gurT, 188 care cu bol, 16 ca-
cu riul Pul, la N. cu satul Teas- marieT. Se margine§te la N. cu rute cu cal i 20 stupT.
cul i la S. cu satul Bratovoe§ti, com. Malul-Mare, la S. cu ma- Prin comuna trece oseaua
comuna Adunati-de-Giormane, halaua Pescariul, la V. cu riul Severin-Bicle§ul-Secul judetul
pl. Jiul-d.-j. Jiul §i la E. cu com. Ghindeni. Dolj.
Are o populatie de 1056 lo- In jurul satuluT se gase§te Are 3 bisericT, cu 2 preon
cuitor1; 2 biserici, una de zid Balta-Mande!. 4 chitaren; 2 coale, frecuentate
in satul Secuiul, fondata de Gg. Are o populatie de 385 su- de 89 elevT.
Balanescu §i alta tot de zid in flete; o coala mixta, ce func- Budgetul comuneT e la veni-
satul Teascul, fondata de locui- tioneaza din z866, frecuentata turT de 2817 leT §i la cheltuelf,
toa, deservite de un preot i 2 de 55 copiT, 38 baen din Se- de 1016 leT.
chitaren; I coala mixta, ce cuiul, 13 din Teascul §i 4 din Vite : 1200 vite mar! cornute,
functioneaza din 1866, frecu- Glodutul ; o biserica, fondata 70 cal, t000 o! l goo rimatori.
entata de 55 copiT; 7 circiuml. de G. G. Balanescu, deservita Dealurl maT principale in a-
Suprafata com. este de 3390 de I preot i I cintaret; 3 cir- ceasta comuna sunt: Dealul.§u-
hect., din care 2390 pAmint ara- ciumI. mendreT, Dealul-OlaculuT, Dea-
bil, 640 hect, lac i teren sterp, lul-SeculuT, Dealul-ClocoticiuluT,
lo hect. padure, 150 hect. izlaz Secuiul, mo,vie particular, jud. Dealul - GiorcotinuluT, Dealul -
ioo hect. fineata. MoOT: Se- Dolj, pi. Secuiul, in intindere Smadoviter, Dealul-TauruluT §i
cuiul, cu venit anual de 62000 de 2390 hect., cu venit anual de Dealul-Busuluf.
leT. Din aceasta mo0e, dat peste 6200o le!. A treia parte Va!: Valea- umendreT i Va-
in loturi micT 630 hect. la 126 din aceasta mo0e s'a dat in lea-SmadoviteT.
locuitorT. Teascul, cu venit anual loturl miel, la 126 locuitorf. Pe Padurf : Padurea- Labei, PA-
de 12000 leT, are o intindere de &usa se gasqte §i padure. durea-Taurulta, in partea de S.-

www.dacoromanica.ro
SECUL SECUL-BICAZULUI
369

E., Padurea-Grajdului si a-Dra- Constantin Postelnicul iI dA- nastire pentru batrinT, si o ti-
ganuluT, In partea de N.-V. rui mosia Raucesti. pografie bisericeasca ; mal tirzid
Ghedeon, Episcopul de Hui, zidi un spital, o scoala si bise-
Secul, maniistire, in jud. Neamtu, facu cu cheltuiala sa sehAstria rica Sf. Dimitrie din Tirgul-
pl. de Sus-Mijlocul, com. Villa- Secul, puindu-I hramul Naste- NeamtuluI.
toriT-NeamtuluT, situata pe va- rea MaiceT Domnula. La 1853, se alese staret Na-
lea piriuld de la care sI-a luat La 1764, Despa, sotia luT tanail, care facu multe imbu-
numele, in timpiI din urma. La Vasilie Cosma etrariul, inchina natatirI manAstireT.
inceput, se numea. Zossima, de acesteI manAstirT schitul Lipova, FostA populata odinioara, Se-
la un stare% cu acest nume, cu toate podoabele si mosiile la. cul n'are azI de cit vr'o 30 de
care, pe la 1560, s'a asezat im- La 1765, Grigorie Ghica Voe- calugarT.
preuna cu ucenicir sal in locul vod puse staret la aceasta ma- Se afil situata la 1 ora de-
unde s& afla astAzT mandstirea ; nAstire pe cAlugArul Paisie, care partare de Tirgul-Neamtula, in
acest staret, curatind pAdurea, muta. satul Fagi, ce era lingA spre S. E ocolita de muntI a-
facu un schitisor si o bisericutà manAstire, la satul VinAtori. coperitT Cu pAdurl si are aspectul
de lemn, cu hramul Sf. Ioan Bo- La 1808, soborul alese staret une! cetAtue. Biserica se aflä in
tezAtorul. pe Veniamin Costachi, care fAcu mijloc ; in fund, la dreapta si la
La 1599, Vornicul Nestor U- chiliile cu 2 rindurT, si paracli- stinga, are 2 paraclise, chiliT si
reche zidi cu cheltuiala sa ma- sul Adormirea MaiceI Domnului. alte atenanse; in rindul clopotni-
nAstirea Secul, mal la deal de La 1816, SpAtareasa Safta, teI se aflA un turn Malt si bine con -
schit, puindu-1 hramul TAerea:Ca- fiica la loan Bogdan, inchinA struit, in care traditia zice ca.
puluI St loan, si inzestrind-o cu acesteI mAnAstirI schitul Orgo- Mitrofana, sotia la Nestor Um-
multe podoabe scumpe, dintre esti, facut de &Ina pe mosia che, a cusut odoarele acesteT
care cea mal mare parte s'ati Negomiresti, in jud. Tutova. .bisericI; la spatele manastireT
prAdat de Tatar! si Lesii. Intre La 1818, staretul Barie fAcu este o bisericuld frumoasa ce
cele ramase, mal insemnat este in mAnastirea Secul chilli de serva. de cimitir, si imprejurul
cAerulx de mare pret, cusut de piatra cu 2 rindurT ; dar intim- areia se afil mal multe chili!.
Mitrofana, sotia lui Ureche. plindu-se marT turburArT in tara, In biserica cea mare se afla
La 1605, Alexandru LApus- din cauza volintirilor, ce se rescu- mormintele luT Nestor Ureche
neanu II darui mosiile din ho- lasera in contra Turcilor, se pre- si a Mitrofanel; tot in aceasta
tarul CetateI-Neamtula. fAcu aceasta manastire cu totul biserica se afla o icoana a Mai-
La 1607, Simeon Movill if In cenusa, impreuna cu o mul- ceI DomnuluI facatoare de mi-
darui mosiile : Poiana-la-Ureche time de odoare si documente. nua (daruitA se zice de Paleo-
si VinatoriT. Dupa. ce s'ati linistit lucrurile, logu), care s'a tAiat in bu-
La 1609, Constantin Movild Earle isprIvi zidirile incepute, ca.tI de TurcI, la 1821 (v. pe
if dArui mosiile: Sabaoani si repara zidirea, inAlta clopotnita larg dstoria SeculuT», In calen
Berendesti. ce se vede astazT, fAcu paracli- darul pe 1863, de Pr. Gr. Mus-
La 1622, Mitropolitul Anas- sul cu hramul Buna-Vestire, alte celeanu, pag. 87-114 ; idem,
tasie Crisca o inzestra cu multe chiliT no!, pe care insa. nu le de Monahul Zosima, (Povestire
darurI. ispravi, fiind-ca muri la 1823. pentru rAzmeritele de la 1821»).
La 1625, Radu Voevod in- In locul sari se alese staret
tari dania fAcuta de fericitul parintele Dometian, care ispravi Secul, pdclure, in jud. Neamtu,
Damian, pentru mosiile Jidesti cele incepute, si la 1826 zidi plasa de Sus-Mijlocul, com. Vi
si Rosiori. biserica St Gheorghe, pe locul natori-Neamtu ; are o intindere
La 1638, Mitropolitul Moldo- unde era mal intaiti biserica de 5325 pog., coprinzindu-se si
va if darui un Sacos archieresc Inaltarea. acele ale mosiilor : Manesti, Nem-
foarte scump si alte multe daruif. La 1825, arse toata manAsti- tisorul si Vinatori.
La 1665, Eustate Dabija Voe- rea Secul, dar staretul Mardare
vod if darui Cetatea-NeamtuluT, a reparat-o intru cit-va la loc. Secul-BicazuluI, pf dure, in jud
impreuna cu man Astirea St Ni- La 1844, arse din not, dar Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
colae, cu toate mosiile si ave- staretul Neofit o inAltA, clAdind Bicazul, situata spre S.-E. de
rile el. si doul bolnite in dos de ma- muntele Ceahlaul ; are o intin-

65940. Mango Diclionar Geograffo. Vol. V. 47

www.dacoromanica.ro
S ECUL-BUH ALNITET 370 SEGARCEA

dere de 950 pog., in care se cu- Mari si RomInT, in care Ro- niului CoroaneT. Toate pldurile
prind si acele ale mosiei Izvorul- n:di-1ff ati Invins pe TätarI si DomeniuluT Coroand sunt ame-
Dulce. robit pe acest deal, de unde najate. Sunt compuse din dife-
si-a luat numele dealul. Armele riti arborT, printre cari predo-
Secul-Buhalnitel, sat, In jud. de care s'aii servit, precum lAncl ming emita.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. si eigetT, se mal gOsesc i acum Viile, de 438'/2 hect. in in-
Buhalnita, situat pe malul drept prin pAmInt de cgtre locuitoriT tindere, se glsesc pe monja Do-
al riului Bistrita, in dreptul kil. comuneT. meniului Coroanei i apartin lo-
92, al soselel nationale Bacla- Comuna este strdbätuta de cuitorilor.
PrisAcani, la 34 kil, de orasul un drum vechiti, numit Drumul- Se fabricA ad i multa tuicd
Piatra, pe plrinl cu acelasi nume. DiuluT, care astd-zi este arat rachiti, ; In atelierele
Are o populatie de 465 su- si astupat. scoaleT se lucreazä pälärif de
flete ; o bisericd, deservitä de In com, este o cetate de pa- pae, ghiozdane, co$uri, mape,
preot si 2 dascAli ; I moard ; mint in jurul careia se vád scaune, dulapurl, obiecte sculp-
fierArie. azi urme de santurT. tate, etc.
Vite : 66 boT, 77 vacT, 1072 Are o populatie de 3360 su- Are 2 bilciuri anuale : la 40
19 cal si 19 porci. flete. de mucenicT si la InAltarea Do m-
Bisericä de zid, cu hramul A- nuluT.
Secule§ti, sat, CU 618 suflete, In dormirea Maicei DomnuluT. In Budgetul com. e la veniturl
jud. Dolj, pl. Amaradia, com. 186o, cOluggsii grecI art sters de 1005 1 leT si la cheltueli, de
Bulzesti. inscriptia din fruntea bisericei, 8000 leI.
Are o bisericä de zid si 2 cInd aU zugrAvit-o, dar aceastd Vite 700 vite mar! cornute,
circiumI. inscriptie se afld pOstrata de 750 o! si 49 caT.
preotul ingrijitor ; are data de calea judeteanl Craiova-
Secului (Virful-), munte, in jud. 1830 si a primuluT fondator. In Bistretul ; calle cotnunale la co-
Suceava, com. Mälini. altar se gdseste pomelnicul res- munele vecine.
tauratorilor, Cu urmätoarele nu- Calea ferata Craiova-Calafat,
Segarcea, com. rur., in jud. Dolj, me : «I. Constantin Voevod co statia Segarcea.
pl. Jiul-d.-mj., la 25 kil. de Basarab, Papa Patriarh Ghera-
Craiova. sim, Partenie Iermoch, Germo- Segarcea, stalie de dr.-d.-f., j Id.
Se mArgineste la N. cu cAt. na Ermonah, Cristudor, Sultan, Dolj, pl. Balta, com. Segar-
Sdlcuta si co com. Calopärul ; Bobolina, Nicolae, POuna, Ior- cea, pe linia Craiova-Calafat,
la S., cu com. Giurgita ; la V., dache, Istrati, Meletie Arhiereti pusl in circulatie la i Dec.
co com. CerAtul, com. Malaica si Sofronie Ermonach». 1895. Se aflä Intre statiile sal-
si com. Lipovul ; la E., cu com. Are o scoal'a' primará mixtl. cota (11,5 kil.) si PortAresti (7,6
CalopArul, mosiile Belcinul, Foi- Clasa de bletT functioneazd din kil.). Indltimea d'asupra nive-
sorul, Drgnicul i Rozistea. 1868, iar cea de fete din 1876. lului Mdril, de 88m,89. Venitul
In mijlocul com. se glsesc 2 Localul a fost construit cu chel- acestel statii pe anul 1896 a fost
vilcele ; pe una din ele curge tuiala Domeniului Coroa de 22494 le! si 6o bani.
un mic nu, numit Segarcea, care coala a fost frecuentatä in anul
se pierde In terenul nisipos din 1899-900 de 94 elevr. Segarcea, mofie, a Domeniu
marginea de S. a com. si care, Dupg legea rurall din 1864, CoroaneT, jud. Dolj, pl. Pul-d.-
pe stinga, primeste un mic pi- sunt 412 locuitorT impAminte- Mijloc, com. Segarcea, din care
chiar pe teritoriul comuneT. niti, iar dupa legea din 1878, 1800 hect. sunt date In loturi.
Peste Segarcea se afld un pod sunt 58 insurater. Dupg secularizare, apartinea sta-
de lemn. Moja Segarcea, dupà secu- tuluT si apoT a trecut la Do-
Cdmuna este fondatà de cite- larizare, apartinea statuluT, iar meniul Coroanei. Are 'AA:Jure.
va familif de OltenT veniti- din astà-z! apartine CoroaneT. 1800
Segarcea de la Olt, asezatä pe hect. apartin locuitorilor, cárora Segarcea, mofie, a statulta, in
colina Dealul-RobuluI. Legenda li dat in loturY. jud. Teleorman, pl. CAlmAtuiul.
spune cd aci si in com. vecind, Pldurea Segarcea apartinea Comunele Segarcea-din-Deal si
Ceraul, a avut loc o lupa Intre statuluT, iar azi apartine Dome- Segarcea-din- Vale sunt stabi-

www.dacoromanica.ro
SEGARCEA-DIN-DEAL 371 SEGARCEA-DIN-VALE

lite pe proprietatea statulur. In partea de E. este o bra- se gaseste trecut in Istoria lur
Este una din cele mal de va- niste, in intindere de 5 hect., nu- Fotino, s'a populat mar mult
loare mosir, destinata *lusa a fi mita Branistea-Cataner, destinata dupl a doua decenie a secolulur
vinduta in loturr locuitorflor. la defrisare pentru a se vinde al XIX-lea. Dealul-Vamir are o
Poarta numirea de Segarcea a pamintul in loturi. Tot pe pro- deosebita importanta istorica, de
Episcopier de Arges, de oare- prietatea statulur sunt cinc! za- oare-ce pana ad se intindea te-
ce inainte de secularizare fäcea voae de salcir in lunca Oltulur, ritoriul ocupat de raiaoa tur-
parte din averile manastirestr. cam de 25 hect. ceasca de la Turnul. De la acest
Suprafata comuna este de deal inainte, era socotitd granita
Segarcea-din-Deal, com. rur., aproape 5336 hect., din care 83 TOrir Rominestr si aceasta re-
la extremitatea despre S.-V. a acoperite cu vii ale locuitorilor. zulta si din punctele fixate prin
pl. Calmatuiul si a judetulur Te- Are o populatie de 1360 su- tractatul de pace de la 1741
leorman. E situata pe coasta flete ; o scoald mixta, frecuen- pana ad i se intindea i jud. 01-
de deal si prezinta din depar- tat5. de 38 elevi (1899-900); o tul si tot pe acest deal a fost
tare o infatisare frumoasa. Ir biserica, deservita de 2 preoti vama romineasca, de la care
mar zice si Sirbia, din cauza si 2 cintareti. a ramas i numele de Dealul-
o buna parte a populatiuner e Vite : 268 cal, 25 magarr, 471 Vamii.
de origina bulgara, venia de vite marr cornute, 1676 vite
peste Dunare si stabilita aci. miel cornute si 334 porcr. Segarcea-din-Vale, com. rur.,
Dealul ,p e a carta coasta se afla Budgetul com, e la veniturr la extremitatea despre S.-V. a
asezat satul, poarta m'alele de de 7290 ler, 57 banr, iar la chel- plasir Calmatuiul, jud. Teleor-
Dealul-Vamir. La poalele acestur tuell, de 7091 lei, 68 banr. man, pe dealul de d'asupra Si-
deal curg izvoare abundente de In partea de E. a com, trece iulur, care se intinde paralel cu
apa, din care se formeaza un drumul numit al-Oil, care vine lunca Oltulur.
numit Strimbul, care se de la munte si este in linie Se invecineste la N.-E. cu
scurge prin o vilcea ripoas5. in dreaptä de la com. Dorobantul. com. Riioasa ; la S., cu com.
Oltul mic. De la aceste izvoare Ad, la Segarcea, se terminä Lita; la E., cu com. Segarcea-
se alimenteaza cu apa de bata acest drum, dupd ce l'ese in so- din-Deal ; la V., cu lunca si 1.'1111
locuitorir de prin prejur si o mare seaua judeteand. Oltul. E situatá parte pe coasta
parte din ordsenir din Turnul- Cu com. Segarcea-din-Vale se dealulur, parte in valea °huid,
Magurele. leaga prin o osea vecinala, care pe teritoriul mosier statulur Se-
Teritoriul comuner se intinde da in calea judeteana Turnul- garcea. Parte din aceasta mosie,
la V. pana in riul Oltul, la N. Slatina, lar spre com. Lita este dimpreund cu terenul locuitorilor
pana la mosiile Rlioasa, Stilpul-de o alta ramurä de osea vecinall. improprietaritr dupa legea ru-
Piatra i Putineiul, la S. pana la Aceste sosele sunt impietrite. rala si acel al insurateilor, care
mosia Lita. La N.-V. este com. In partea de E. a com, se cade in raza acester com., este
Segarcea-din-Vale. Osebit de pi- afla magura Ordiia, care a ser- de aproape 1380 hect.
riul Strimbul, partea despre V. vit de intaritura trupelor rusestr Numarul locuitorilor impro-
a com. mar este udatá de pi- In rezbelele de la 1812 51 1853. prietaritr clupa legea din 1864
rliasul Siiul. Indltimea el este de 12 m. este de 146 si al insurateilor, de
Departarea com. de orasul de ocolul el, de 300 m. La capatul 136, cdrora s'a dat o intindere
resedinta este de 6 kil., lar de mosier Segarcea, tot spre E., de 1380 hect.
Rosiori, de 38 kil. trece si drumul lul Traian pre- Viile de pe teritoriul com.
E situata pe mosia statulur cum i calea judeteana Turnul- ocupa o intindere de 110 hect.
Segarcea. Partea cea mal intinsa Rosiori. Tot pe aceasta mosie Are o populatie de 1338 su-
a acester mosir, in intindere de trecea i vechiul drum al posta flete ; o scoala mixta, frecuen-
3900 hect., cade in raza acester spre Rosiori. In partea despre tata de 59 copa (1899-900); o
comune. E. a com. se afld si Magura-de- bisericd, deservita de preot si
LocuitorrimproprietaritT dupa PazA, in apropiere de bifurcatia cintaret.
legea rurall sunt in numar de soselelor Turnul-Rosiori-Alexan- Vite : 320 cal, 750 vite marr
290, pe o intindere de mar bine dria. cornute, 2921 vite raid cornute
de 13L3 hect. Satul Segarcea-din-Deal, desi si 311 porcr.

www.dacoromanica.ro
SEGHEA 372 S EIMENI

Budgetul comund e la veni- prin Valea-Mare si dealul numit BAIti : in %ralea Silistea : bal-
turi de 2884 lei, 70 bani, lar la la Movila-Greculd ; la E., cu co- Ole Domneasca-Mare (50 hect.)
cheltueli, de 2884 lel, 55 bani. muna rurala Tas-Punar, separata si Domneasca-Mica (45 hect.).
Pe teritoriul com, cade si o fiind prin dealul Carapat-Daga Aceasta din urmä este aco-
parte din mosia Giuvaresti, din si o linie conventionala ; la S., perita cu stuf. Comunicä a-
jud. Romanati. cu com. urbana. Cernavoda, des- raindoul si se varsa in Dual-e
La extremitatea de la Sudul partind-o dealul Carapat-Daga, printr'o &la. (600 m.), la N.-V.
com. se allá vilceaua numita ;ralea Tibirinu/ si lacurile Tibi- de satul Seimeni - Mici. Sunt
Val-de-EL care era punct de ho- rinul, Ramadan si Purcareti; la situate In interiorul comunei.
tar, ce despartea Tara si judetul V., cu judetul Ialomita, de care Apor : Tibrinul (20 hect.), Ro-
Olt de raiaoa Turnuld. se desparte prin Dunäre. madan (no hect.), format din
Satul era asezat la inceput Relieful soluld este in ge- 2 corpurl ce comunica futre ele
pe lunca din vale, numita si as- neral accidentat, mal cu seama si Purcareti (102 hect.), toate
taz! Silistea - Vechie, dar din in partea de V., unde ridica- aflatoare in partea de S., in
cauza inundatiilor periodice ale turile si depresiunile se gra- valea Tibrinul, avind malul su-
riuld °huid si piriului Siiuld, madesc unele intealtele. Malul dic inalt si tipos, cele d'intii
locuitorir ad fost nevoiti a se Dunarel e stincos, irnpiedicind doul fiind acoperite si incon-
stramuta pe deal. fluviul de a apuca spre E. jurate cu stuf, cele dota din
Viile locuitorilor sunt situate Dealurile cele mai insemnate urmä comunicInd futre ele si
pe o poiana., pe terenul vechiu- care-I brazdeazd teritoriul sunt : varsIndu-se in Dunare printr'o
lui sat. La Movila-Greculd (95 m.), in girlita (500 m.), linga o pescarle
Sunt si multe gradini de zar- partea de N.; Carapat-Daga (102 a satuld Seimeni-Mid, la S.-V.
zavat, pe lunca Siiulta si Oltuld, m.), la E.; In-Izlaz (79 m.) si acestuia. Ele sunt formate de
lar la N., spre com. Rlioasa, se Nadacul (97 m.), prin interiorul revarsarile Dunard, caci ad ni-
Al o rusa repede, nesoseluita, comunei. Sunt acoperite cu iz- velul apelor lor mal sus de cit
pe care trecatorii se coboara lazuri, semanaturi si pasuni. al Dunarei ; contin bun peste,
pentru a merge la acea comuna. Movili sunt 12, parte artifi- ce se consuma in sate si se ex-
ciale, parte naturale. porta, venitul apartinind sta-
Seghea, sat, in jud. Tutova, pl. E udata de Dunarea la V., tuld.
Pereschivul, com. Cabesti, spre pe o distanta de 6 kil., avind Este formata din dota catune :
N. de satul Cabesti, in marginea o directie generala de la S.-V. Seimeni-Marl, resedinta, asezat
de V. a judetuld. spre N.-E. si in care sunt adi In partea de V. a comuna, pe
ostroavele : Troiana (rol hect.), malul drept al Dunarei, d'asupra
Segircea. VezI Segarcea. Seimeni- Mari (40 hect.), Sei- lui si Seimeni-Mici, asezat in
meni-Mici (30 hect.), Ostrovul- partea de S.-V. a comund, la
Seimeni, com. rur., jud. Con- de-la-Vale (50 hect.) si Dom- 400 m. de malul Dunarei.
stanta, pl. Medjidia, asezata In neasca (18 hect.). Suprafata comunei este de
partea de V. a jud., la 62 kil. Val sunt : Silistea, ce vine 5354 hect., din care 45 ocupate
spre N.-V. de orasul Constanta, din comuna Tas-Punar, sub nu- de vetrele satelor, cu o popu/a-
resedinta jud. si In partea N.-V. mele de Surec-Ceair si trece prin tie de 1182 locuitori; 2 biserici,
a plasei, la 23 kil. spre N.-V. mijlocul comunei, terminindu-se una In cat. Seimeni-MarI, cu hra-
de oraselul Medjidia, resedinta in lacul Domneasca-Mica.; valea mul Sf. Gheorghe si cea-l'alta
plasei. Tibrinul, la S., pe hotar, ter- In cat. Seimeni-Mid, eu hramul
Se invecineste cu Cernavoda minindu-se in lacul Ramadan ; St. Dumitru, cu 2, preoti, 2 das-
(oras), la 7 kil. spre S.-V. ; Tas- Valea-Mare la N., pe hotar. Val Oil, 4 paracliseri ; 2 sea, cite
Punar, la 8 kil. spre E.; Topalul, secundare sunt numeroase pe una in fie-care catun, frecuen-
la 17 kil. spre N.-V. ; Torto- ambele malurI ale celor doul tate de 88 elelif (1899-1900).
manul, la ir kil. spre S.-E.; Co- zar principale, avInd malurl inalte Locuitorii poseda : 165 plu-
chirleni, la 15 kil. spre S.-V. si prapastioase pe alocurea. Mai gurf, 178 care si carute, 2 ma-
Se margineste la N. cu co- cu seama spre S., S.-V. si N.-V. sini de secerat, r trior ; 6700
muna rurall Topalul (din plasa de satul Seimeni-Mari sunt stin- capete de vite, mal cu seama
Hirsova), de care se desparte coase si cu peretii vertical!. oi si bol; 20 stupf.

www.dacoromanica.ro
SE1MENI-MARI 373 SERCA

Budgetul com, e la veniturI bAltiI PurcAreti, la 400 m. de ma- satul Tulesti. Are 120 locuitorl
de 6263 le, si la cheltuell, de lul DunAriI si la 1 kil. spre S. si 22 case.
4461 Id. de resedintA, Seimeni-Mari.
CAV de comunicatie sunt: ca- Se mArgineste la N. cu cAtu- Seminarul, deal, pe care se afll
lea judeteanA Hirsova- Cerna- nul de resedintA, Seimeni-Marl ; casa proprietAteT si biserica din
voda, care trece prin satele la E. si S. cu comuna Cerna- satul Scobilteni, com. PAusesti,
amindoul, apoI drumurI vecinale voda ; la V., cu DunArea. pl. CirligAtura, jud. Iasi. I s'a
la Tas-Punar si Tortoman. Relieful sAti e putin acciden- dat acest nume se zice, pentru-
tat ; dealurile Carapat-Daga (102 ea pe el a fost infiintat un se-
Seimeni-Mari, sat, in jud. Con- m.), la E., dealul In-Izlazul (79 minar de cAtre Mitropolitul Ve-
stanta, pl. Medjidia, cAt. de re- in.), la N.-E., brAzdeazA terito- niamin-Costachi, pe la 1824.
sedintA al com. rurale Seimeni, rlul sAti. Acest seminar, pe la 1832, s'a
asezat in partea de N.-V. a pl. Movile sunt numeroase In par- strImutat la Socola, lar de la
si cea de V. a comuneI, pe malul tea de N. si E., artificiale si aco- 1886, se aflA in Iasi.
drept al DunAriI, pe prelungirile perite cu verdeat5. Proprietarul mosief Scobil-
de V., inalte si stincoase, ale dea- E udatl de DunAre la V., for- teni era, in acel timp, Serban-
luid Nanacul. mind ostroavele Troia (56 hect. Negel, fratele MitropolituluI Ve-
Se mArgineste la N. cu cAt. apartin cAtunuluI) si Domneasca niamin.
Boazgicul, al com. Topalul, pl. (18 hect.), acoperite cu sAlciI ;
Hirsova ; la E., Cu com. Tas-Pu- de valea Silistea, la N.-V. si de Semnatul, girlä, jud. Tulcea, In
nar ; la S., cu com. urb. Cerna- Tibrinul, la S. si S.-V. partea de E. a plAseI Tulcea si
voda si cAtunul Seimeni-MicI; BAlll sunt treI: Tibrinul, Ra- In cea de S. a com. Moru-Ghiol,
la V., cu judetul Ialomita, des- madanul si PurcAreti, acoperite Cu o lungime de 2 kil. si prin
pArtitA prin DunAre. parte cu stuf si continind peste ; care lacul Dranovul e alimentat
Are o populatie de 140 fa- sunt situate in partea de S., la cu apA dulce de DunAre, prin
miliI, saa 640 suflete. hotar. &la cea mare DunavAtul.
Relieful soluluI e In general Are o intindere de 2779 hect.,
accidentat, mal cu seamái in par- din carI 80 hect. ocupate de Sendrule§ti, sat, cu 30 familif,
tea de V., pe malul DunAriI. Dea- vatra si grAdinele satuluI, cu o jud. Arges, pl. Topologul, fAcind
lurile Movila-Grecului, la N. (95 populatie de 130 familiI, sati 542 parte din com. rur. Cepari-Bar-
m.), Carapat-Daga (un m.), la suflete, ocupindu-se cu pescuitul. sesti.
E., Nadacul (7 in.), prin inte- Vezl si Seimeni, com. rur.
rior, brAzdeazA comuna ; sunt Serafimul,pirliaf, in j ud. Neam tu ,
acoperite cu l'hiele, iziazurI si Selda-Copac, virf de deal, jud. pl.Platra-Muntele, com. Hangul;
putine semAnAturI. Tulcea, situat in partea de E. a izvoreste din grupa CeahlAulul
E udatA de DunAre la V. Os- pl. Isaccea si cea de S.-V. a com. si se varsA in piriul La Martin.
troavele : Troiana, din care ju- rur. Telita; este unul din vir-
mAtate apartine cAtunulur Sei- furile DealuluI-Ciliculur ; are 316 SerafimuluI (VlIceaua-), o a,
meni-Mari, Ostrovul-de-la-Vale, m. ; dominl valea si mAnIstirea titurti a veía UrlululuI, la esirea
tin de teritoriul Seimenilor-Marl. Cilicul, platoul si satul Telita. sa din com. Belitori, jud. Te-
BAltI sunt : Domneasca-Mare leorman. In acea lincea este o
si Domneasca-MicA (ambele 90 Selima,fost satue (cioflic turcesc), siliste vechre, unde se gAsesc
hect.), la S., acoperite cu stuf si jud. Vlasca. Pe locul unde era si astázI urme de locuinte, unelte
continind peste. VezI si Seime ni, satul turcesc trece acum soseaua de gospodárie, de unde se de-
com. rur. Giurgiti-Ghizdarul si nu se vede duce c5. acolo a fost sat.
de cit un pu t vechiti ce se zice
Seimeni-MicI, sat, in jud. Con- Cocosul. La 1831, pe harta do- Serca, phlit,jud. Dolj, pl. Ocolul,
stanta, pl. Hirsova, com. ,Sei- meniuluI Giurgiti fAcutA de cAtre com. Balta-Verde, ce iese din
meni, asezat in partea de N.-V. RusI, se aratA satul ca in fiintA. bAltile Geanoglul, de lingA orasul
a plAse si in cea S. -V. a co- Craiova, curge prin N. satuluI
mune!, la poalele de V. ale dea- Semeni, sat, in jud. si pl. Tu- Popoveni si se varsA in Balta-
lulul Izlazul, pe malul de N. al tova, com. Tulesti, spre E. de MAnAstireI-Jitia. In acest &lit se

www.dacoromanica.ro
gERDANUL 374 SEVERINETI

scurge Balta- de-la-Hanul-Chin Caragic si la Palazul-Mic ; spre S.-V., brazdind partea centrala
tesculuI. N.-E., la Cogealac (jud.Tulcea); a plAseI si cea de N. a comund;
la N.-V., ducind la Tocsof (Tul- se intinde de-alungul piriuluI
Serdanul, com. rur., jud. Dimbo- cea); la V., ducind la Chirislic Sevaiova-Balca, ce izvoreste din
visa, pl. Bolintinul, la io kil. (Tulcea) si la Ghelingec si unul el, si se varsä in piriul Slava-
spre E. de com. Titul, pe dm- la S., ducind la Ester si Pazarli. Cercheza; are 215 m. inaltime;
pie, In apropiere de riul D'hubo- este acoperit numaI cu padurI.
vita. E udat de pirlul Baiul, peste Seremet-Bair, a'eal, In jud. Tul-
care este un pod in raionul com. cea, pl. IstruluI, pe teritoriul Sevastinul, a'eal, in jud. Tulcea,
Se compune din doul catune: comuneI Tocsof, si anume pe pl. Macin, pe teritoriul com.
Raiculesti si Serdanul, cu 900 acela al catunulur sati Chirislic ; rur. Vdcareni ; este o prelungire
locuitorI. se desface din dealul Ghelingec- occidentala a dealuluI Pietrosul
Are o biserica si o scoala. Bair ; se intinde spre E., intr'o saa Piscul-Inalt-si-Tutuiat; are
Se invecineste : la E. cu Lun- directie generala de la E. la V.; o directiune generala de la S.-V.
guleti; la V., cu Cornetul; la N., forintaza cu dealul Chirislic-Bair la N.-E.; se intinde de-alungul
cc cAt. Boteni, din com. Cor- o vale pietroasa ; are inteinsul pIrluluI Valea-GloduluI si se ter-
netul si la S., cu Rominesti. o mica petera, formata prin mina in stuful de Ruga Dunare;
Se desparte de Roininesti prin scurgerea apel si manita de cio- are 88 m. inAltime, si e acoperit
padurea Mlaca, lar de Boteni banI, asa ca poate servi de Cu pasunl si finete.
prin parte de padure, unindu-se adapost ; este acoperit cu pasura.
cu Cornetul prin soseaua natio Sevendicul, sat, in j ud. Constanta,
nala Bucuresti-Pitesti. Sericul (Pitareanca, sal) Gur- pl. Silistra-Noua, catunul com.
gueti), trup de mofie, al d luI Hairam-Chioi, situat in partea
Serednai, bral secundar al bra Anastase Filitis, pendinte de de S.-E. si cea de N.-V. a com.,
tuluI cel mare al Dunard, Chilia, com. Bitcoveni, pl. Glavacio- la 6 kil. spre N. de cdtunul de
jud. Tulcea; se dirige spre E.; cul, jud. Vlasca. resedintd, Hairam-Chioi. Este
are o lAtime de 60o metri si o asezat in valea Cogea-Ceair si
adincime de 4,8 m. ; uda dis- Seseni, cdtun, al com. Andreesti. este inconjurat de toate partile
trictul Vilcov, din Basarabia pl. Gilortul, jud. Gorj, situat de padurI.
ruseascd. pe sesul Cu acelasi nume si pe Un drum comunal pleaca in
malul drept al riuluI Gilortul. Bulgaria, la satul Edil-Iugul-
Seremet, sat, in jud. si pl. Con- Are o suprafata de 197 hect., Cuiusu (Omul-Nebun); un alt
Manta, com. Pazarli, situat in cu o populatie de 27 familil, drum pleaca la Enisenlia, un
partea de N. a piase si cea de saa 157 suflete. altul la Ghiol-Punar si un altul
N.-E. a comunel, la 5 kif. spre Locuitorif sunt mosnenI. Er la Sarapcea-Caraci.
N.-E. de catunul de resedinta, poseda: 15 plugurI, 19 care cu
Pazarli. Este asezat pe ;ralea Se- bol, r caruta cu cal, 90 vite Severine§ti, com. rur. si sat, in
remet-Ceairr pe ma/ul sting al marI cornute, 7 cal, 200 coi, 30 jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s.,
piriulur Casimcea, putin mal la capre si 60 fimatorr. la 3! kil, de orasul Turnul-Seve-
V. de locul unde apa Ali-Culac Comunicatia In catun se face rin, situata In valea CosusteI.
se varsA in plria. Este dominat prin soseaua comunala, care Se margineste la E. cu com.
de Movila-lui-Toader, _care se pleaca din Andreesti spre Mus- Ercea; la S., cu com. Dege-
afla la 2 kil. spre N. de sat si cuIesti si trece in apropierea rati si Peri; la V., cu com. Go-
care are o inaltime de 88 m. catunuluI. vodarva; la N., Cu com. Lupa.
Are o suprafata de 2379 hect., Satul formeaza cona. Cu cat.
dintre care 123 hect. sunt ocu- Sevaiova-Hara, deal, in jud. Valea-AlunuluI si mahalaua Cir-
pate de vatra, satuluI si de gil- Tulcea, pl. Babadag, pe teri- nesti, avind o populatie de 1269
dinI, cu o populatie, in maiori- toriul com. Slava-Rusa; se des- locultorT.
tate Turcl, de 57 familil, saa 232 face din culmea BabadaguluI, Are 3 bisericl, cu 3 preotT
suflete. saii dealul Carada-Bair; se in- si 6 cintaretT; o scoala, frecuen-
DrumurI comunale: la S.-E., dreapta spre S., avind, o di- tata de 5 2 elevI.
unul care se bifurca ducind la rectie generala de la N.-E. la LocuitoriI posea: 62 plugurI,

www.dacoromanica.ro
SEVERINUL 375 3Fig0FCA

101 care cu bol, 6 cArute Cu cotn. rur. Podeni-NoT, pl. Pod- com. Butculesti, prin com. G5.-
cal; 60 stupI; 60o vite mati goria, jud. Prahova. rAgIul ; la S., spre com. DrAgl-
cornute, 17 cal, 600 oT i 490 nesti si la S.-E., spre com. Rd-
rimAtorI, Sfärch'uti, sat. VezT Lisna, sat, doesti.
Prin com, trece soseaua Cio- com. Lisna, pl. Prutul-d.-s., jud. Imprejurul com. sunt mal
virnAsani-azdnesti- Severineti, Dorohoin. multe mAgurT dintre care mal im-
ce merge spre Corcova, impreu- portante: MAgura Golase, la V.,
nindu se Ruga Severinesti cu so- Sfinte§ti, com. rur. i sat, jud. Te- inaltA de 12 m. §i larga de so
seaua Turnul-SeverinPietrele- leorman, pl. TirguluT, situad la in. si MAgura luI-StavAr, la E.,
RosiT Govodarva. punctul unde se impreunA valea de aproape aceleasT dimensiunT.
Budgetul comuneT e la veni- Tinoasa cu Valea-MicA, ce vine Satul Sfintesti este din cele
turT de 1243 leT, lar la cheltuelT, despre com. Ciurari. Se intinde mar VechT. Il gAsim trecut, tot
de 1125 ler. de ambele pArtl ale Tinoasei si la pl. Tirgulul, In catagrafia in-
se invecineste la E. Cu com. tocmitd in 1741, sub domnia
Severinul, com. urb., jud. Mehe- GArAgAul, la V. cu corpul de luT C. Mavrocordat.
dinti. Vezi Turnul-Severin. paclure Pojoritele, de_ pe pro-
prietatea statuluT Drägä.nesti-Ti- Sfintesti, pda'ure a statultd, In
Sevestreni, plidure, a statuld, in gAnia, la N. cu cAt. Sirbi-Sfin- intindere de 303 hect., pendinte
intindere de 110 hect., situatá testi, al com. Butculeti si la de com. Milcovul, pl. Siul-d.-s.,
in com. Birsesti, pl. Ocolul, jud. S. cu com. RAdoesti. Distanta jud. Olt, formad din trupurile
Vilcea, formad din trupurile : pAnA la resedinta jud. este de Zdvoaele - Sfintestilor, numite
StupAria (6o hect.), TAtArani 59 kil. ; pAná. la Alexandria, de Chirdolul (210 hect.), avoaele-
(20 hect.), Arsistea si ZAvoiul- 33 kil. si pAnd la Rosiori, de 14 Pirloagele (90 hect.) si Tufarul
d.-j. (15 hect.) si TrAsnea (15 kil. UrzAresti (3 hect.).
hect.). Se compune din satul cu a-
celasI nume si din RAteasca. Sfistofca, com. rur., in jud. Tul-
Sevri, deal, In jud. Tulcea, pl. Teritoriul com., cu al diferi- cea, asezata In partea de N.-E.
Babadag, pe teritoriul com. rur. telor mosiI de pe dinsa, este de a jud. si a plAseT Sulina, pe o
Ciucurova, situat in partea de 5500 hect. Proprietarit mosiilor ramurd a gurer bratuluT Dura-
V. a plAseT si cea de N.-V. a co- sunt : principesa Elena Mas- reI, Chilia.
muner; pe el se incruciseazä ho- salsky, posedind 3000 hect., cea Se mdrgineste la N. cu Ba
tarele comunelor: Atmagea, Ciu- maT mare parte pdmint arabil ; sarabia, despArtid prin bratul
curova si Ba4-Chioi; este un vid' familia T. G. Lerescu, aviad Chilia, la E. ca Marea, la S.
al dealuluT Jidini, avind o in5.1- 525, hect. din care 75 hect, pa- cu com. Sulina si Satul-Nort, la
time de 252 m., punct trigo- dure tufáris ; sunt apoI mal* V. cu Chilia-Vechie.
nometric de rangul 145 ; este multI proprietarT mal miel', po- Solul este mal peste tot jos,
acoperit Cu .pdclurT si Jinete; sectind diferite sforT de mosie, afarA de o bandA mare de ni-
dominA asupra vällor Ciucurova precum si locuitoril improprie- sip, numitl : Hasmacul-cel-Mare
si Bas-Chioi. dritl dupl legea rurall LivezT si Hasmacul-Ungurilor, pe care
de pruni sunt in intindere de se af1ä situate satele.
Sevri-Bair (Dealul-Ascutit), 5112 hect. Ape care udA com. sunt : Du-
a'eal, In jud. Tulcea, in partea Are o populatie de 980 su- nArea, la N.-E., si anume bratul
de E. a pl. Babadag si cea de S. flete ; o scoalA, frecuentat5. de Chilia, Cu ramurile sale Zalivi
a com. rur. Enisala; se desface 13 copil (1899 900); 0 bisericl, Baba-Hasan, Popina si Star
din dealul Samaldar-Bair; se in- deservid de I preot si 2 cln- Stambul. LacurT avem: Dirnoiul
tinde spre E.; se prelungeste Cu tAretf. Liman, Curd-Liman si *aleonoi-
dealul Orta-Bair ; este acoperit Vite : 681 vite marl cornute, Liman, la N. si E. Insule sunt
numaT cu pAclurI si dominä dru- 184 cal, 2263 'DI si 142 porcI. douA, Popina-Mare si Popina-
mul comunal Visterna-Jurilofca, Budgetul com, e la veniturT MicA, in bratul Zalivi, si alte 9
ce trece pe la poalele sale de E. si la cheltuelT de 3083 leI. mal miel, toate acoperite ca stu f.
Cal de comunicatie sunt nu- E formad din cAtunele : Sfis-
Sfacarul, sat, fäcind parte din maT soselele vecinale : la N., spre tofca, resedinta, asezat5. la S.-E.,

www.dacoromanica.ro
SFIFI'OFCX. 376 SFINTUL-GHEORGHE

aproape de bratul Zalivi, pe la 2 kil. de mAngstirea Sin ala, lor lacurr O blItl O a inundatiu-
grind ; Periprava, situat la io jud. Prahova, unde din vremI nilor anuale. Aceasta intindere
kil., spre N.-V., pe malul drept indelungate ati locuit pustnicT. e acoperita numai cu stuf, afara
al brataluT Chilia. SpAtarul Cantacuzino, vorbind de f4iT intinse, ridicate mal sus,
Intinderea com. e de 6 ioo de mänästirea Sinaia, zice: «Unde i acoperite cu iarba pentru pa-
hect., din care 120 hect. vatra mal inaintea zidirel acesteia, se unatul vitelor saii cu nisip;
satelor ; 1380 hect. apartin lo- aflail sihastrif acolo». De alt-fel ele poarta numele de grindurr.
cuitorilor i 4600 hect., statuluT. credem cl aceste locurl ati a- Aceste sunt : grindul Saraturile,
Populatia este toata lipovana, dapostit monahI incA din seco- la N. de bratul Sf. Gheorghe ;
din secta : cu popà. lul al XIV-lea, cind s'ati fon- apoT Tanase, Tiganul, Cruhlicul,
Principala ocupatie a 'oculto- dat cele maI multe mangstirI Crasovschi, Vasile, Carasevski,
rilor este pescAria. Sunt &el in Rominia. Mocha, Bursucul, la S.; grin-
pescIrif : Musora, wzatA la Ma- Se zice ca aci ar fifost o durile CerbuluI, Priboina, Calu-
re, Periprava i Popina, pe bra- vechie bisericl, ce servea ca lo- garilor, cu-TrestiT, Dranovul, Po-
tul Chilla. Pescuitul se face i ca. de rugaciune primilor er- licratul, Ciumacovul, Periwrul,
pe Dunare O pe Mare. Expor- mitl al muntilor. Metivä., la S.-V.; grindurile Hun-
tul se face in Basarabia. Sfinta-Ana are o pozitiune diul, Crasnicola, Plopilor i Fra-
Are o bisericA lipoveneasa, frumoasä i este vara mult vizi- sinul, la V. Pe aceste grindurI
construitd de locuitorT, deser- tata. S'a fAcut o osea pAna aci. se allá cite-va movile artificiale,
vita de 1 preot O 1 cintaret; care att servit qi ca puncte tri-
2 colf, una romineascl i cea- Sfinta-Ana, izvor, ce curge din gonometrice statuluI major ro-
l'altà a comunitatii lipovenetI. partea de N. a com. Sinaia, pl. mm, la la fue rarea harte! cea mare
LocuitoriT posedä : 5o oT, 800 Pele§ul, jud. Prahova, i se varsa a DobrogeT.
bol *i yac! i I000 porcI. In girlita Pelqelul, care O el se Apele care udá teritoriul co-
Veniturile O cheltuelile com. varsa in Pele§ul, afluent al Pra- muneI sunt: Bratul Sf. Gheorghe,
sunt de 2998 la hoveT. prin mijloc, pe o lungime de
CM de comunicatie sunt in- mal bine de 30 kil. ; Ola Cer-
tre cAtune, pesarif O comu- Sfinta-Vineri, mofie, in jud. Ia- netul, afluenta a laculuf Drano-
nele invecinate : Satul-Noti, Le- lomita, pl. CimpuluT, pe teritoriul va, la V.
tea, Sulina, Chilia-Vechie. comunei Alexeni, cu 2100 hect. Ball sunt : Zatonul-Vechiti,
Comuna s'a fondat in secolul Pe aceasta mole se afla satul care e mal mult o laguna a MAril,
al XVIII-lea de n4te pescarI li- Pupezeni. unde se aduna pqtele, la S.; apa
povenT, ce ati fugit din Vilcovul. Politaischi, la S.-V.; lacul Bel-
Printeinsa ail trecut armatele Sfintul-Gheorghe, com. rur., ase- ciug, la V.; Saraturile, la N., in
aliate francezo-sardinica §i tur- zata in partea de E. a jude- grindul cu acelag nume; Tiga-
ceascA in räzboiul Crimed i tuluI Tulcea, la 72 kil. spre S.- nul, la V.; Periteaqca,.la S.-V. ;
ail suferit aci de friguri atit de E. de orapl Tulcea, capitala §i altele mal miel, care contin
mult, in cit al numit-o chiar judetuluT i in partea de S.-E. a mult pqte, al cAruT venit apar-
«cuibul frigurilor,. Tot ad i a fost plä. eT Sulina, la 22 kil. spre S. tine statuluI.
O divizia 2-a a armateT ruseW, de orapl Sulina, rqedinta plä, E formata dintr' un singur sat,
care a atacat flota turceascA I, pe malul Märir, la gura Sf. Gheorghe, sati Catirlez, a-
in razboiul de la 1877-1878. bratuluT Sf. Gheorghe. §ezat pe malul sting al bratu-
Se margine0e la N. cu ora- lur Sf. Gheorghe, la locul unde
Sfi§tofca, sat, in jud. TuIcea, pl. I Sulina, la V. cu comunele el se varsd in Mare. De com.
Sulina, cat. de reedintO al com. Cara-Orinan O Moru-Ghiol, la maT %in numeroasele pescara
Sfi§tofca, a§ezat pe un grind E. i la S. cu Marea-Neagrl. rOspindite pe malul MAril §i pe
nisipos, aproape de Mare. Relieful soluluT face parte din Dunare, intre carT : Ciotic, Ca-
Teritoriul satuluT are o intin- regiunea esulul; el este prea rasevschi, Murgul, Iani, Milanul,
dere de 3800 hect. V. Sfitofca, putin ridicat deasupra niveluluI Ignat-Carni, Crasovschi, TreI-
com. rur. Märil i este la nivelul apelor Du- Limbl, Ioan-Timofteiä, Peritea-
narel, une-orI chiar mal jos, ceea- ca i Cherhanalele de la Sf.
Sfinta-Ana, localitate, in muntT, ce explicA prezenta numeroase- Gheorghe, acestea pe malul Ma-

www.dacoromanica.ro
SFINTUL-GHEORGHE 377 SFiNTUL-GHEORGIIE

ni; Ermalaiul, Ivancea-Noug vanele si Fundatura, unde pana pe care, la 1788, in timpul cind
Calinora, pe Dunare. atunci fusese calugdrite, lar pe Arhimandritul Gheorghe era
Intinderea com. e de 52000 calugärltele de la Fundatura, starit al Cernical (vezi Cernica),
hect. (cea mai intinsá com, din le-a mutat la Sf. Gheorghe, ma- s'a fAcut o mica bisericuta cu
tot judetul), din care vatra sa- rind tot o data biserica si zi- hramul sf. Gheorghe, care a du
tulul ocupa 72 hect. dind din nod mal' multe chilii. rat pana la 1802. La 1831, tot
Are o populatie, in maioritate Cu timpul, schitul si chiliile, in- pe acel loc, s'a zidit o biserica
Rusi, de 119 familii, saa 594 cepind a fi mincate de izvoarele frumoasa de pdrintele Pimen,
suflete ; o bisericd ortodoxa, cu ce se formasera in muntii ve- biserica care exista si asta-zi.
hramul Sf. Gheorghe, fondata cid si amenintind sa cada, E- Intre bisericile sf. Gheorghe
de locuitori, si 2 lipovenesti, de piscopul Dionisie, in anul 1871, si sf. Nicolae (Cernica) se afla
ambele secte ; o scoala, frecuen- a mutat pe maicl la schitul Barbu. un helestea peste care este un
tata de 88 elevi, aproape toti lata frontispiciul bisericel : pod.
Rusr.
Budgetul com. e la venituri Acest dumnezeesc locas s'a ridicat Sfintul-Gheorghe, ostrov, al del
din noil din temelie, In locul unde a
de 5500 lei, si la cheltueli, de fost altd. bisericil tot de lemn, micäl
teI dunarene, jud. Tulcea, cu
5318 lei. foarte vechie, cu hramul Sfintulul si ma- prins intre bratul Sulina si bra
Drumurile sunt comunale, pe relui mucenic Gheorghe, unde s'a ga- tul sf. Gheorghe ; are o supra-
marginea Mara si a grindurilor sit si un pomelnic zugrävit i scris pe o fata de 1700 kil. p., dintre care
duc la Sulina, la Moru-Ghiol icoariä de lemn, care se pästreazi i panä 600 kil. p. apartin plasei Tul-
acum, Cu leatul 7104, al raposatulul intru
si intre pescaril. fericire Mihnea Va" cel ce dintliti a
cea, lar restul plasei Sulina. Te
Comuna s'a rondat in seco- häräzit aceastä mosie a schitului, co semn renul sau este jos si mlastinos,
lul al XVIII-lea de catre niste de jur Imprejur, precum se coprinde In afara de partea centran, unde
Lipoved, peste care ad venit si hrisovul Märiel Sale, cu leat 7095, Mal, se gäsesc grindurile sf. Gheor
Romid din Basarabia, adäogindu-se la aceasta i hramul BuneY ghe si Cara-Orman. Este aco
Vestirl a Proa Sfintel de Dumnezeti Nas-
care ad dat satului numirea de atoare si blagoslovenia prea sfin0eI sale
perit de stuf si presarat cu la
Sf. Gheorghe, de la numele bi- Constautin Episcop. Buzar', a fi pentru curi si Ole. O companie olan-
sericesc, pe care Turcil l'aa viafámonahiceasa de obste, lnceput de ri- deza a intreprins lucran pentru
tradus in Chiclirlez, Cadirlez, posatul starit Macarie Ieromouah i ridi- a distruge stuful si a cistiga pa
cum se numeste i azi de lo- catä prin aposatul Ma .. cu Grigore mint bun pentru agricultura
Ieromonahul. lar la anul 1825, cu bunä
cuitori. chibzuire i blagoslovenia prea sfinVel
sale D. D. Chezarie, episcop. Buzdü, s'ail Sfintul-Gheorghe, insu/d, jud.
Sfintul-Gheorghe, cdtuna,s, al asezat maicI cilugärite, mutind pe pi- Vlasca, in t'ata Giurgiuld, in
com. Boziorul, alipit de cat. Nu- rinVI monahI de aci la schiturile Fun- dreptul fostului debarcader, in
cul, jud. Buzad, cu lo locuitorr datura i Gavanele, mal laVndu-se bise- tre canalul Cu acelasi nume si
rica, fácIndu-i-se si balcon si jugravin-
si 4 case, foste chilii ale schi- du-se cu toma* a proa sfintiel sale chel- Venga, san* canalul ce uneste
tuld Sf. Gheorghe. tuialä. 1844, Octombre 13. Dunarea, albia principan, cu ca
nalul din marginea orasuld Giur-
Sfintul-Gheorghe, seltz?, in j.id. De atund, biserica s'a darimat, gia.
Buzad, com. Boziorul, cat. Nu- abia mal cunoscindu-se locul
cul, situat inteuna din cele mal unde a fost ; lar din chilii, ad Sfintul-Gheorghe, brat insein-
izolate si mal frumoase pozi- ramas 4, unde s'ad stabilit ciii va nat al Dundret, prin care fluviul
tiuni ale judetului,* intre muntil locuitori. se varsa in Marea-Neagra, jud.
Crucea-Spataruld i Virful-Mar- Tulcea. E cel mg de S. din cele
tina. S'a fondat la 1587, de Mih- Sfintul-Gheorghe, vechie subur- trei ale Dunarel. Se desparte din
nea-Vocla, pentru monan Mals hie a orasului ampulung (183i), bratul Tulcea, la 6 kil. spre E. dc
tirziti Monahir M... si Grigore, jud. Muscel. Coprindea toata orasul Tulcea, de la locul numit
l'ad rezidit. Cea biserica, partea de la Crucea-de-Piatra Agentia ; de ad se indreapta
fiind de lemn si foarte vechie, nu pana la pilla. spre S.-E., formeazd un mare
mal putea servi. Episcopul Che- cot, in forma unei potcoave,
sane, in anul 1825, a mutat pe Sfintul-Gheorghe, ostrov, linga mal jos de oraselul Mahmudia
calugariI de ad la schiturile Ga- manastirea Cernica, jud. Ilfov, apol, prin alte cotituri

65940, Mareta Diciionar Geograflo. Vol. V.


48

www.dacoromanica.ro
SFINTUL-GHEORGHE 378 SIBIClUL-DE-JOS

miel', se termina In Mare, Ruga Vilcea, de Banul Barbu Craio- din aceasta cauza casele con-
satul Sf. Gheorghe (Cadirlez). vescu. struite sunt la mare departare
El este millociul ca lungime, si 'ata ce zice traditia despre unele de altele.
in ce priveste volumul apelor, fondarea acester bisericI :
intre bratele Chilia si Sulina. (Banul Barbu fusese prins In Sfircea, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-
Lungimea sa este de mar bine tinerete de Turd si aruncat in s., com. Tatomiresti.
de go kil.; ldtimea variaza intre temnita. Peste putin timp i se Are o populatie de 599 lo-
300-700 m. ; adincimea medie anunta sentinta de moarte, care cuitorT, locuind in 113 case;
este de 15 m. Ca navigatie ar era sa se execute a doua zi. biserica., fondata in 1850 de lo-
fi mar proprifl pentra comercia Se face noapte, o noapte pe cuitorr, deservita de un preot
ca Sulina, caer e mar mare, tusa care osinditul a petrecut-o toata 2 cintaretr.
gura sa are un etiaj prea mic, in rugaciunr catre patronul sati,
din cauza marer cantitati de a- Sf. Procopiu. Dimineata calaii se Sfirläneanca, sat, facind parte
luviunT ce sunt depuse la var- coboará in temnita si nu gasesc din com. rur. Malaesti, plaiul
sare, aluviunr, ce cu timpuls'aO pe nimenT : inchisoarea era de- Varbilaul, jud. Prahova. Are o
ridicat deasupra aper, formind sarta.. populatiune de 159 locuitorT ; o
cincI mid insulete de nisip, in- In aceiasI zi, intrind in ca- biserica, ziditá in anul 1854 din
tre care insula Olinca are la pela de la Bistrita, preotul vede temelie, cu cheltuiala Postelnicu-
interiorul el farul de la Sf. Gheor- ingenuchiat dinaintea icoaner lur Ion, Preotulur Nastase, Preo-
ghe. Sf. Procopiu pe tinarul Barbu, tulur Stan, Postelniculur Vilsan,
incatusat la git si la picioare. Logoatulur Mihaiti i altora,
Sfintul-Gheorghe, canal, jud. Banul nu s tia el singur cum dind si locuitoril miel ajutoare.
Vlasca, ce uneste dota brate si cine l'a adus din temnita in Satul se mar numeste si Vul-
ale Dunarer, in dreptul fostd biserica. In amintirea acestur mi- pesti.
ceta.tr cu acelasT nume, din drep- racol el cladi o manastire pe
tul orasulur Giurgiti, in fata lo- locul capeler. Sfirlogi, sat, facind parte din com.
calulta varad. Mar tirziti, dupa. ce Turcir rur. Mirce-sti, pl. Vedea- d.-j., jud.
luara Constantinopolul, Banul Olt.
Sfintul-Gheorghe-Not, cdtun, Barbu, fiind dus dupa cererea
al com. Tisaul, jud. Buzati, eu Sultanulur la Stambul din partea Sfoara, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
8o locuitorl si 20 case. Muntenier, a räscumparat moas- Margina-d.-j., catunul com. Cu-
tele Sí. Grigore Decapolitul rasti, asezat la N., pe malul drept
pisc, de unde cul- le-a depus In manastirea sa Bis- al riulur Rimnicul. Are o su-
mea principala a Carpatilor se trita, unde se conserva si pana prafata de 9 hect., cu o populati e
indrep teazä spre N.-E., formind asta-zI intr'un vechiù sicria de 23 familiT, satí 109 suflete.
in aceastä parte hotar intre jud. Aceasta romantica legendä a
Dimbovita i Musca. fost culeasa de catre un calu- Sfodea, sat, jud. Mehedinti, pl.
gar rus, Kowalewschi, de la ca- Cerna, com. rur. Balta.
unul din cele 6 pi- lugaril BistritanT si publicata de
chete ale jud. Muscel pentru d-1 B. P. Hajdeti in 4cIstoria cri- Sibiciul-de-Jos cd t. al
paza fruntarier, la 14 kil, de pi- tica a Rominilory. com. Pändtäul, jud. Buz15, cu
chetul Pajera. 400 locuitorT si 90 case; de
Sfintul-Vasile, sat, in jud. Ia- dinsul se .alipeste cat. Diculesti.
Sfintul-Nicolae, fost schit, j lomita, pl. Ialomita-Balta, facind
Prahova, la poalele Bucegilor, parte din com. Chioara. E si- Sibiciul-de-Jos (Hotarul),
ale cdrur ruine se vad si azr. tuat spre V., aproape de satul in com. Pandtatfl, jud. Buzdci,
S'a ziclit pe la 16o0, inainte de de resedintd. Acest sat s'a de- proprietate iddevalmasie a mos.
fondarea mandstirer Sinaia. limitat in anul 1882 Cu 300 lo- nenilor Sibicieni-d.-j. Se intinde
curr de case, cu scop d'a se pe teritoriul catunelor Sibiciul-
Sfintul-Procopiu, fostl capeld, crea o nouà com. pe mosia sta- d.-j., Plaisorul, Panataul, Cor-
pe ruinele careia s'a zidit ma- Bobul, dar nu s'a stabilit coianul, Slabi, Botesti, Valea-
ndstirea Bistrita, din judetul ad de cit 30 fama de Romini Fintiner, Begul Ghilesti.

www.dacoromanica.ro
SIBICIUL-DE-SUS 379 SIBIREANUL

Are o suprafata cam de 2360 tase, ai e avuta in sorgintl de livede ai 20 hect. padurea Pre-
hect. : araturi, fin*, livede ape minerale. dealul ai Valea-Fintind.
putinä padure, sub-divizindu-se Anual se tin doua tirgurI :
in urmatoarele sfori: Panataul, la SE Gheorghe ai la Sf-tiI Im- (Valea-), pifia, in jud.
Caldura, La-Icoana, Dosul-Mua- paratI. Buzati, com. Miajetul, incepe din
celuld, Poiana, Malii, Priporul, LocuitoriI poseda : 160 bol, izvorul Aluniul, primeate apoI
In-Talpd, Geroasa, Sima, Pe- 75 vacI, 25 viteL IO bivolL 14 izvoarele Cinlalanul, Brusturiaul,
MalurI i Lunca-SibiciuluI. cal, 3 Iepe, 3 minji, 250 0I, 200 Valea-BouluT, Saratelul, Valea-
capre i 150 porcI ; 30 stupl. Coltilor, etc. ai se varsa in riul
Sibiciul-de-Sus, com. rur., in jud. E formad. din catunele Ba- Buzaul, putin maT sus de com.
151. BuzauluI, situata pe malul roiul, Baacuretul, Gornetul, MId- Sibiciul-d.-s.
sting al riuld Buzaul, la 59 kil. cile, Muratoarea, Sibiciul-d.-s.
de oraaul Buzaul. Sila, cu o populatie de 870 lo- SibiciuluI (Valea-), vale, in jud.
Limita, la N., incepe din albia cuitorI. Buzad, com. Mlajetul, intre dota
riuluI Buzati, din gura izvoruluT Budgettil com, e de1519,991d. serif de muntl inaltI $i stincoaL
Baroianul, urca. putin pe dinsul Are o acoala in cat. Sibiciul, incepind pe dreapta cu Fata-
ai o ja pe hotarul moaid statuld frecuentata de 58 elevl al 6 eleve; Coaster, Capul-Dealuld, pietro-
Trestioara, pana ajunge in Vil-. 2 bisericI, in cAtunele Sibiciul sul, prapastiosul i neumbritul
la Vin a-Puturoasa; ai Gornetul, Cu 2 preotI, 2 cin- FrAsinet, care, dupa ce culmi-
la E., din Vina-Puturoasa, nuca taretr $i 2 paracliserl, din care neaza inteun pise foarte inalt,
pe hotarul moaid Muscelul-CA- catedrala e cea cu hramul la 8 se deprima pana in dreptul cat.
raimanesc, trece prin vlrful mun- Septembre, vechIe $i frumoasa Intre-Sibicee; pe stinga, se afta
teld Rotarea i virful muntelui biseric5.de zid, construita in 1764 muntele Gornetul, de asemenea
Juncul i ajunge in colina Pre- de marele clucer Gherghe L Si- stincos ai prapastios, ai care cul
dealul, fina moaia statuluI Ul- biceanu. mineaa. la Malul-Ursului (d'a-
metul (com. Boziorul) ; la S., din Se deosibesc ad i casele pro-. supra bisericd
Predeal, se lasa pe hotarul moaiel prietarilor i mal ca seama ale unde incepe o noud catena : Pri-
Hotarul-Sibiciul-d.-j. (com. Pana- decedatuld serdar Const. Sibi- seaca, care se termina la cdtunul
tau!), pana da in riul Buzad : ceanu, un patriarh al munti- Intre-Sibicee printr'o inseranata
la Crucea-de-Piatrà a luI Popa lor. culminatie : Malul-PriseceI; de
Neculae; la V., urca pe albia Comuna e vechIe. In secolul ad i apoT continua malul Plopiaul
BuzauluI in sus, de la Crucea- trecut avea numaI catunele Si- Virful-Goad. Valea e importanta
de-Piatra si pana la gura izvoruluI biciul ai Gornetul. Se poveste$te din punct de vedere geologic.
Baroianul. ca primiI el locuitorI ar fi o co-
Suprafata sa e de 1750 hect., lonie adusa din Transilvania la Sibie§ti (Hotarul-), mofie, a
din care 230 arabile, 420 p5 dure, inceputul secoluld al XV-lea, moanenilor, in devalmaaie, din
265 fineata, 520 izlaz, 105 livede, dupa inscriptiud aflatoare pe Pdtirlagele ai Valea-Muaceluld,
23 vie al 187 sterp. morminte, colonie de Romini din jud. Buzaul; hotarul eI incepe
ProprietatI mann semn ate sunt: conduaI de unul Sibi- din Podul-Roau (com. Marun-
Hotarul-Sibiesc-d.-s., al moa ne- ceanu. tiaul), trece riul Buzaul, pe mar-
nilor din com. Panataul, Hota- ginea moalei Hotarul Leresc, pe
rul-Sibiciul-Gornetul ai Hotarul- Sibiciul-de-Sus, cdtun, de reae- care merge pana in Virful-Balan;
Sibiciul-d.-s. propriti zis, al moa- dintd, al com Sibiciul-d.-s., jud. de aci o ia pe slemnea atine);
nenilor SibicenI, divizatI in doul: Buzati, Cu 500 locuitorI ai 117 pana in hotarul moaid Benga,
moanenif mnvoii i moanenif ne- case. trece lita Buzaul pe higa cat.
invoitr. Maread i urca iar in Podul-
Terenul e foarte accidentat Sibiciul-de-Sus (Hotarul), mo- Roau. Suprafata sa e de 1620
de muntr marT, stincoal sati fie, in jud. Buzad, com. Sibiciul- hect., din care 390 padurea Balo-
gol, precum ai de mal multe d.-s., proprietate a moanenilor sinul, restul aratura, fineata a't
val, cea mal mare parte sterile. din com. Panataul, comunele livede.
Pe l'higa cultura proprie mun- Begul ai Valea-Fintind; are vr'o
teld, are viea i viermiI de ma- 4.0o hect. araturI, fineata, Sibireanul, sat, in jud. Ialomita,

www.dacoromanica.ro
SICARI 380 SIHLEANUL

pl. Ialomita Balta, com. Dorm5.- Ciatal-Chioi, situat in partea de lea piriulul Agapia i apoT ur-
runt, situat pe cimpul Bäräganul, N.-V. a pläsif ì cea de V. a cind muntele, si numaI cAlare
spre E. de satul de resedintä com., lingl lacul Savca ; format sati cu carul.
si Ruga calea feratà Bucuresti- de bratul Chilla, in o revärsare Are 2 bisericT, una maT mare
Fetesti. anterioarä a luI; este izolat, in- in curtea schituluT g alta sub
conjurat de toate pärtile cu stuf; o stincd mare, sus pe deal, bi-
Sicari, cci"tun, al com. Trestioara, are 70 hect. si convine putin peste. sericuta de lemn, care se zice
jud. Buzäu, cu 50 locuitori si cA e fdcutä dintr'un singur hrad.
12 case. Sihastrul, Indndstire, de cAlugärT, Tot ad i se afla o pesterd in care
in jud. Tecucia, com. Buciumeni, legenda spune cl a trAit sfinta
Sima, pilla, ce izvoreste din jud. pl. Nicoresti, situatä pe un loc Teodora ; drumul la peftera e
Dorohoiti, trece 'in jud. Botosani putin ridicat, in mijlocul pädu- foarte pitoresc; inä.untru ea pre-
si curge prin com.: Costinesti, reI Buciumenilor, lingd soseaua zintd o escavatiune, aproape cir-
unde primeste plriul Bucecea, ce duce din Buciumeni la Plos- culará, in mijlocul cäreia zace o
märit cu Dolina, din dreapta ; cuteni. sana latA si putin *Malta, care
com. Cucoreni, unde primeste Aid a fost o biseria vechIe, se zice ca servea sfinteI drept
piraiele Slatina, Loesti i &lita fäcutà de Hatmanul Sendrea, pe vatrd si masa'; päretif pesterd
BrAiasca ; com. Baluseni - la 1474 si care s'a distrus. In sunt negri i in fund prezintii
leuca, unde se incarcä Cu pira- locul el s'a zidit alta, cu spesele o gaura prin care strdbate pu-
iele Ioand si Olmul ; com. Cur- proprietaruIuT si epitropuld P. tinä. Iuminä. Se zice cd In aceastä
testi, unde primeste piriul Hli- Sendrea. Chiliile i locuintele din vizuine umedä a träit sfinta Te-
boci, cu Baisa, Turcani, Izvoa- jurul bisericd sunt ruinate. odora 6o de anI.
rele si piriul Broscdria ; com. Se intretine de familia Sen- Scoborind spre Secul, däm
Bäluseni, unde primeste Pirlul- drea. Hatmanul Sendrea, cutn- peste Poiana-Sihästriel i apoi
Cirniturd; com. Dracsani, pri- natul 1111 Stefan cel Mare, o zi- peste Mänästirea-Sihästriel, si-
mind piraiele Birlädeanca, Fun- dise in urma räzbolului ce l'a tuatä inteo regiune mal putin
doaia, Amara si Ursoaia ; com. avut Stefan cu Radu cel Fru- sälbatica de cit a SihleT.
Z15.tunoaia ; mal primeste Gor- mos, Domnul Tard Muntenestr.
nitul, Fundoaia, toate pe dreapta, Astde aicl n'ex maI rAmas de cit Sihlea, stafie de a'r.-d.-f., in jud.
apoi Valea-Seacl, Prutetul, Co- trd cá.lugdrI. R.-Särat, pl. Marginea-d.-s., com.
zancea Enoaia pe stinga si
i In apropiere, spre N., se aflá . Sihlele, pe linia BuzAti-Mdräsesti,
se varsd in dreptul Jijiel, lingI o cismea Cu apd, numitä Cos- pusä in circulatie la 13 Iunie
satul Hlipiceni, com. Todireni. tache Albu. 1881. Se afld 'filtre statiile R.-
FormeazA in cursul säti maT Sdrat (13,4 kil.) i Gugesti (7,1
multe iazurY, din care cele mal Sihla, schit, de cdlugärT, in jud. kit.). Inältimea d'asupra niveluluI
insemnate sunt : iazul Vasiliu Neamtu, com VinAtori-Neam- Märd de 110m,71 Venitul a-
(Popouti), iazul Stinceni, care tuluT, pl. de Sus-Mijlocul, care, cesteI statif pe anul 1896 a fost
primeste piriul Teisoara in stinga pänä la secularizare, fäcea parte de 107153 leT si 16 banT.
Sicnel (Bäluseni), iazul Zosin dintre mänästirile zise neinchi-
(com. Bäluseni) si lacul Dracsani nate. Sihleanul, sat, j ud. BrAila, 24 kil.
(com. Dracsani). Sunt tref cAI care conduc la spre N.-E. de Scortarul-Nofi,
acest schit, situat pe muntl : una situat pe tärmul drept al riuluI
Sicrita, com., rur., in jud. Pra- maI lungd, pe drumul natural Buzgul.
hoya, pl. Cimpul, formatA din ce pleacd din dreptul kil. 8 al Vatra satulul este de 25 hect.
satul cu acelasl nume, situat in- soseld judetene : T.-Neamtu, Are o populatie de 387 locul-
tre apa VätnAul i riul Prahova. MAndstirea Neamtu, in susul al- torl ; o biseticd, zidità la 1848
Veniturile sale se ridic5. la bid pirluluI Secul, pe unde se de d. Sihleanu, proprietarul mo-
2467 leT. poate merge cu träsura panä la sieI, deservità de un preot, un
mänästirea Secul i apoT ea/are cintäret si un paracliser; o coa-
Siderul, lac, in jud. si pl. Tulcea, orI cu carul ; alta, de la VAratic lA infiintatà la 1880.
pe teritoriul com. rur. Satul-Noti peste muntif Ciungi si o a treia Vite : 170 cal, 320 vite cor-
anuxne pe acela al ea. säti de la Agapia, mal întîiü pe va- nute, 800 oI si 40 rimAtorT.

www.dacoromanica.ro
SHILEANUL 381 SILENI

Sihleanul, mo,rie, pendinte de co- catea ferata Rimnicul - Foc$ani; piel i cu sinittate petrectnd, milostive
muna Scortarul-Noil, pl. Vade- Ja Pläine$ti ; spre Voetinul- tu- Doamne, dm tire MirieY tale, si a tot
sfatuluT MirieT tale, cit ne.ad venit cinstita
ni, jud. Braila, proprietatea d-lul beiul ; Bale$ti-Ciora$ti ; Bogza-
carte a MirieY tale la noY, dindu-ne
C. Gradi$teanu, cu o suprafata. Martine$ti. credincios boiarul Mide
stirepoftit

de 2800 hect. $i un venit de Budgetul com. e la veniturT tale Ureche Vornicul, la Mirla ta si ho-
43000 la de 4021 lef, iar la cheltuell, de tirim, la sat la Petricani, cu cilugiril de
3895 la la Agapia de citre satul lor Ingltresti,
printr'o bucati de hotar nu mult putin
Sihleanul - Bärbule§ti, mofie, lucro, dumneasa vornicul Ureachea, zicea
jud. Braila, de 2057 hect., ocu- Sihlele, sat, in jud. R. - Sdrat, ci e acel locsor a Petricanilor,
piad partea de N.-V. a com. Scor- pl. Marginea-d.-s., cat. de re$e- de Agapia zicea c'att fost a lor, lisatu-
tarul-Noil, de pe tarmul sting al dinta al com. Sihlele, in par- s'ati hube pirtile, si Vornicul Ureache,
riulul Buzaul, proprietatea d.luI chlughriT de Agapia, preste oamen1
tea de E. al plriuluI Slimnicul. bitrinT, din megieasY, anume Va-
Gradi$teanu. Are o suprafata'. de 25 hect., sile din Urechei, i Pitrascu aprodul de
cu o populatie de 288 familiI, acoles i Bitcea cel bitrtn de acolea ca-
Sihlele, com. rur., in jud. R.-S1- sati 1130 suflete ; o biserica. $i cele ati vindut.el Cu rudele sale acel sat
rat, pl. Marginea-d.-s., pe malul o $coala. Ingireti Agipianilor, si-att politit i vor-
nicul Ureache cu cilughriT si! de la
sting al pirlulul Slimnicul.
Sicul i Agipiani, si-Y giurifm cu mare
Este a$ezatä in partea de mij- Sihlele, ingle §i pidure, jud. R.- giurimint, i cum vor da eY cu sufletele
loc a jud. $i a pla$eI, la 17 kil. Sarat, proprietatea d-nei E. Gr5.- sale pre unde alt fost hotarul cel bitrin
spre N. de ora$ul R.-Sarat $1 di$teanu, nascuta Sihleanu. pre acolea si hie si de acum hotarul.
la 7 kil. spre S. de com. Plai- Giuratu-iam inaintea a tot norodul cine
era acolea s'ad mirs eY pre unde all fost
ne$ti, re$edinta Sihlelor (Cringul-), sat, in jud. de vac hotarul si cum ad stiut eT cu su-
Se invecine$te cu comunele : R.-Sarat, pl. Marginea-d. s., com. fletele sale, pre acoles ati mirs, si multY
Bogza, 6 kil. ; Voetinul, 7 kil. ; Sihlele, a$ezat la V., pe piriul megieasT, ad fost de pre Imprejur la acel
Timboe$ti, 8 kil. Slimnicul, la 500 m. de cat. de hotar, totY cu totul att zis cit-T pe acoles
Se margine$te la N. cu com. pe unde au mirs aceY oamenT bitrinT
re$edinta.
Plaine$ti, la E. cu Bogza, la V. no!, asisderile i cu multV boierY ce s'ad
Are o suprafata de 2 hect., trabnplat cu noY la acel hotar, , ali vitzut
Cu Slobozia $i la S. cu Voetinul. cu o populatie de 7 familiI, sati cit-T pre acolo hotarul cel bitrtn, c'ait
Pirlul Slimnic o uda la S., de 23 suflete. fost un gard bitrin a Pecanilor impreu-
la V. la E.; mal are i 32 puturf. Se numea $1 Cringul-CalugA- nit cu a Ingarestilor, de yac, tot pre
E formata din catunele : Sih- resc, de la calugaril gred ce acolo siind, de era trotan ficutu, pre
lele, reaedinta, la E.; Cringul-Sih- acelo mearseri i aceY bitrinY, ci si.
ati stat ad inainte de seculari- cunostea ci-T pre acolea, de necea le.
lelor, la V. zare. am ridicat pre acolea stilp si le-am
Suprafata com. este de 3118 semnat locul tot de clitre toste
hect., Cu o populatie de 295 Sila, atun, al com. Sibiciul-d.-s., din prejur, i s'ati linda bine, cum ad
familil, set 1130 suflete. jud. Buzati, cu o populatie de fost de vac, iatit de sare l mal satul A-
Opiani si faci vre o ptnii. a nu
Are o biserica., cu hramul Sfin- 30 locuitori $i 12 case. nu se tie de lege, Mina ta si uu crea! ci
tiI Imparatl Constantin $i Elena, almentrelea nii si va afla, ittri de-ar
ziditd in 185o, de Constantin Silea, sat, facind parte din com. ce-va pentru uric de la Alexandru Voe-
Gradi$teanu $i sotia sa Elena, rur. Aure$ti, pl. Oltul-d.-s., jud. vod ce ne-ad aritat, si l'am luat de la
Cu I preot $1. I cintaret ;i coala AglipienT, cid acel uric nu era al Ion,
Vilcea. nid nu seria loe, ce scria unuY Petre
mixta, frecuentata (i 899-900) Grec userel, c'ad fost la Alexandru Voe-
de 119 copiI. coala de bletT Sileni sah Ingare§ti, sat, situat vod, si 'T-ad Intrebat ati eY unce, san is-
este ad i de la 1889; $coala de in com. Petricani, pl. de Sus- pisoace salí nescare zapise, pre acel sat
fete, de la 1890, infiintate tot Mijlocul, jud. Neamtu. si le scoati, si sit le pue de fati si
de C. Gradi$teanu. vedem cu ce in acel sat, g de la
In ce prive$te vechimea aces-
cine li-T acel sat, eY s'ad tigiduit,
Locuitoril poseda : 213 plu- tul sat, lata ce zice urmatorul n'ad nicY o ispravi, nid uric, nicY ipisoc
gurI, o ma$ina de secerat, o document : ce-ati zis c'ad perit, s'ati thnit cu cest
ma$ina de treerat; 364 bol, 259 ef Milostive i lumite (sic) Doatnnei
uric ce am luat, i uricul nu-Y a lor, ce
vad, 91 cal, 63 iepe, 2193 Oí, rugänt milostivul Dumnezett, si a luT ne- e! '1 titt de dititurit de la Claita col
bitrin, ce s'ad ficut clilughir acolea si de
35 capre, 413 rimatorT. vinovati. maid si afle pre Maria ta ciasta
putintea scrisoarea de la noT, cu bune la niste rudeniT a CliiteY anume Bicea,
Calle de comunicatie sunt :

www.dacoromanica.ro
SILINESTI 382 SILISTRA-NOUÀ

ce maY sus scrie, ce ad cumphrat de la prin fluviul DunArea ; la E., cu lul de E. al laculuI Girlita, for-
dlnyiY, drept aceea sii are e si aduce plAsile Medjidia si Mangalia, matA din cAtunele Girlita si Ga-
nescare unce, salí alte ispisoace, Mdria
ta sit nu le crezY, a la nol le-ad efe- despArtindu-se de cea d'intiiti lia; Ghiuvegea, la V., pe va-
duit cd n'ad nicY un dares, iard de a- prin malul V. al laculul Vede- lea Ghiuvegea, si formatO din
ceia noY am grhit, 011/1 rugat pre vor- roasa, valea Polucci, dealurile cAtunele Ghiuvegea si Calaigi ;
nicul, sit le si maY lase de intraceale pd- Polucci, Uzun-Culac-Bair, Echi- Hairan-Chioi, la S.-E., pe dealul
minturY, si le-ait ldsat /tia seapte pdmin- Iuriuc-Bair, valea Caraaci-Alcea, Hairan-Chioi, cu cAtunele Hai-
turI, din panca Petricanilor de pre unde
mergea bdtriniY, si din hotarul cel bdtrin
valea Baldirnac-Ceair ; la S. si ran-Chioi, Bas-Punar, Cara-Aci-
pre unde ad fost, de aceasta dm tire si la V., cu Bulgaria. Sarapcea, Demircea, Malcoci,
mIrturisirn Mdrie tale, milostivul Dum- Este formatA din com. urb. Sevendicul, Schender si Artnut-
nezeti, sil ddruiascd MitrieY tale bune pdcY Ostrovul, asezatA in partea de lia ; Lipnita, la V., pe valea
si mula sKniitate, cu domnie indelun- V., pe malul DimAreT, mal pur- Lipnita si valea Coslugea ; Mir-
gatd intru tara MdrieT tale de Hristos
amin Pis u selo Trdpesti, 1 leato 16143
tind si numele de Silistra-Noud, leanu, la N., pe malul de N.-E.
Iule 6D (semnat) Mitrop. SuceviT Anasta- dind numele sda i plAsei, si din al laculul Mirleanu ; Oltina, tot
siu, cNmdrasul Sekeli yi m dlY altY boierY 22 comune rurale : Almaliul, la la N., pe malul de E. al laculuT
,i mazilY (Doc. pe hIrtie, la Archiva sta- V., pe piriul Aliman ; Aliman, Oltina, cu cdtunele Oltina si Cisla;
tuluY). la E., pe malul de V. al bAltii Para-Chioi, in partea centran.,
Vederoasa sati Limpezisul ; A- pe valea Ghiuvegea ; Regep-
Silinesti (Ciulinesti), sal, fn par- zarlic, la S.-E., pe vAile Hazarlic Cuiusu, la S., pe valea Regep-
tea de N.-E. a com. Bivolari, si Enisenlia si formatl din cl- Cuiusu, cu cAt. Regep-Cuiusu
pl. Turia, jud. Iasi. FormeazA tunele Azarlic, Cherim-Cuiusu si si Teche-Deresi ; Satul-Noti, la
un trup Cu satul Tablra MAnAs- Ghiol-Punar ; Bugeac, la S.-V., N., pe malul V. al laculd 01-
tird, trup situat pe malul drept intre DunAre si lacul Girlita ; tina, cu cAtunele Satul-Noti si
al riuluI Prutul. Pe marginea Bairam-Dede, la S.-E., pe valea Pirjoaia.
de V. a satulur trece soseaua Afighinea, forman. din cAtunele Suprafata pl. este de 160316
judeteanA. Bairam-Dede si Cialmagea ; Bei- hect., cu o populatie de 18054
Are o populatie de 295 lo- licul, la N., pe malul V. al la-. locuitorl.
cuitorT. culuI Beilicul, formatä din cAtu- PAdurile si viile ocupA o mare
Vite : 220 vite marl cornute, nele Beilicul, Bae-Cuiusu si De- intindere ; pAsunile de asemenT.
58 cal, 438 of si 84 eimAtorl. mircea ; Canija, la N.-V., pe va- Teren cultivabil e numal veo
lea Canlia ; Caranlic, in partea 20000 hect. Relieful soluluf e
Silistra, virf de deal, in jud. Con- centran, pe piriul Caranlic, for- acidentat de ultimelv ramifica-
sta*, pl. Silistra-NouA, pe te- matA din cAtunele Caranlic si tiunr ale Balcanilor.
ritoriul com. Ostrovul, situat b Curu-Orrnan ; Carvan sati Gar- Sunt in plasA peste 12 bAltT,
partea de N.-V. a plAseI si cea van, la S., pe valea Carvan, for- intre care unele mad ca Oltina,
de V. a com.; este unul din matA din cAtunele Carvanul- Girlita, Mirleanu etc.
virfurile dealului Ieral-Ceea-Bair; Mare, Carvanul-Mic, Veli-Chioi; E udatl de cite-va Oraje miel
are o inAltime de 135 m., fost Cuzgun, consideratl ca com. si de DunArea, cu malul stlncos
punct trigonometric de obser- urb., pe piriul Cuzgun, la E., si in care sunt ostroavele, in
vatie de rangul al 3-lea ; aco- formatA din -ergul Cuzgun si intindere totalA de 3500 hect. :
perit Cu semanAturI, dominind cAtunele Urluia si Cara-Amat ; Pastramagi, Hopa, Ostrovul,Til-
asupra drumuld judetean Os- Dobromirul, la S., pe piriul Do- chia, Paculul-luI-Soare, $oimul,
trovul-Silistra, asupra cAir co- bromirul, formatg. din cAtunele Bimbasa, Pirlitul, Strimbul, Pu-
munale AlmaliulPichet No. 3 Dobromirul-din-Deal si Dobro- iul-StrimbuluT, Huzun -Ada si
de lingl DunAre ; din el se des- mirul-din-Vale; Ese-Chioi, la S.- Ostro vul-Lung.
face spre E. dealul Iapce-Bair. V., pe valea Ese-Chioi, formatA Locuitorii posedA : 2207 plu-
din cAtunele Ese-Chioi si Cuiu- gurI cu boT, 26 plugurI cu cal,
Silistra-Nouä, p/asei, din jud. Giuc ; Enisenlia, la S.-V., pe pi- 2218 care cu bol, 1756 cArute
Constanta, ocupind coltul S.-V. riul Enisenlia si formatA din cu cal ; 2 masinI de treerat, I
al sAti. cAtunele Enisenlia, Bazirgian, masinA de semAnat, 25 rnasinf
Se margineste la N. cu jud. Ciucur-Chioi, Nastradin si Te- de secerat, 2 masinI de bAtut
Ialomita, de care se desparte che-Chioi ; Girlita, la V., pe ma- porumbul, 38 masin/ de vintu-

www.dacoromanica.ro
SILISTRARUL 383 SILIFITA

rat, II triort, 286 grape de construid la 1882, cu hramul ril e de I 01,43. Venitul acestet
fier. Adormirea Maicit DomnuluT, de- statit pe anul 1896 a fost de
Vite : 239 armAsart, 3486 cal, servitA de 2 preoti si I cintAret; 1984 let.
1991 lepe, 747 minjr, 92 taurts o scoalA mixtA, frecuentatA (1899
9181 bot, 5605 yac!, 1740 vi- 900) de 'II copa'. Scoala de Sili§cani, sat, in partea de S. a
teT, 354 bivolt, 649 bivolr, 649 bAetT s'a infiintat la 1838 ; scoala com. Gorba.nesti, pl. Miletinul,
bivolite, 204 malacT, 99 asint, de fete, la 1877. jud. Botosani, asezat pe vale,
5088 berbecI, 60447 ot, 24665 Vite 1109 bol, 619 vact, 27 aproape de confluenta piriulut
miel, 160 tapt, 1124 capre, 589 tautt 229 vitet, 917 cal, 2800 satulut GorbInesti cu Burla sau
Iez1 si 2652 porct. ot si 314 rimAtort. Ursoaia. Are o populatie de 37
In plasA. sunt 66 industriast : Pe teritoriul com, trece calea familir, sati 156 suflete ; o bi-
lemnart, ferart, potcovarl, cis- ferad Brdila-Bucuresti, pe o !un- sericd.
mart, etc.) ; 5 mort cu abur)", gime de 18 kil. Vite : 150 vite mart cornute,
20 morl de apA, 87 mort de DrumurI : la BrAila, spre N.- 15 cal, too ol i 30 porcI.
vint ; o fabricA de lumtnArY, 2 E., 19 kil. ; la Tudor Vladimi-
fabricl de tAbAcOrie si una de rescu, strábAtind calea feratA Sili§tea, com. rar. i sat, in jud.
sdpun, acestea in orasul de re- Bräila-Bucuresti, spre N., to kil.; Mehedinti, plaiul Cerna,la 55 kil.
sedind Ostrovul. la Movila-Mireset, spre V., prin de orasul Tu rmil-Severin, situatA
Budgetul plAset este la veni- cAt. Traían, 15 kil. ; la Urleasca, pe vale. Se mArgineste la E. cu
turt de 112560 leT, lar la chel- spre V., to kil. ; la Chiscani, comuna Ponoarele ; la S., cu
tuelT, de 73540 leT. spre E., 12 kil. comuna Busesti; la V., cu co-
CAT de comunicatie sunt : Du- Comuna s'a infiintat la 1833, muna Isvernea ; la N., cu comuna
närea; pe lacurile cele mart ; pe cu locuitorr venitt din satele dim- Obirsia.
girlele de comunicatie ; pe cAile prejur, Cosorul, Muftiul, Cotul- Satul formeazA comunl cu sa-
comunale i judetene, care pun Lung, etc. tele: DrAghesti, Godeanu si Tur-
In comunicatie satele i cAtunele Armatele ruse si turce In tre- taba, cu resedinta comunet in Si-
intre ele. Drumurile sunt : calea cerca lor la 1854 ai1 stat iarna listea. Are o populatie de 890
nationalA Silistra-Ostrovul (Silis- ad. Cele ruse ati mal stationat suflete; 3 biserict, deservite de 2
tra-Nota); calea judeteanA Osti o- si in 1877. preott si 6 antArett; o scoall
vulCuzgun-Medjidia ; clile ju- mixd.
detene Lipnita-Mirleanu, Lip- Silistrarul, sat, in jud. BrAila, Locuitorit posedA : 25 plugurt,
nita-Hazarlic, Cuzgun-Enige si com. cu acelast nume, situat la 30 care cu bol, 3 cArute cu cal;
nenumArate drumurl comunale dreapta cala ferate, spre S.-V. 700 stupt.
si vecinale. de orasul BrAila. S'a mArit la Are o osea care o leagA cu
Are 21 biserict parohiale, de- 1879 Cu ocazia improprietArird. soseaua Severin Balta Bala-
servite de 18 preott, 16 das- Are o suprafatO de 182 hect., de-AramA.
cAlf, I i paracliserT si 19 cinta- cu o populatie de 1060 locui- Budgetulcomund e laveniturT
rett; 32 geamgit Cu 45 hogI ; tort ; o scoa11 mixtl, frecuen- de 915 let, lar la cheltuielt, de
24 coale, din care i de bgetT tad. (1899-900) de III copir ; 591 leT.
sii de fete in Ostrovul si 21 2 biserict, deservite de 2 preott, Vite: 600 vite marl cornute,
mixte prin sate, frecuentate de cintAret si I paracliser. 69 cat, 780 o/, 1000 capre si
1742 copa'. Vite : 600 cat, 1130 vite mart 600 rimAtort.
cornute, 16to ot si 230 rimA- Este udatA de 3 plrae, care
Silistrarul, com. rur., jud. BrAila, tort. contribue la formarea riulut Co
pl. VAdeni, situatA pe ves. Se sustea, ce curge prin hotarul
mArgineste la S. cu Osmanul; Silistrarul, stafie de dr.-d.-f., jud. corauneT.
la E., cu Chiscani i Tichilesti; BrAila, pl. VAdeni, com. Chis-
la N., cu Tudor-Vladimirescu cani, pe linia BuzAti-BrOila, pusä Sili§tea, com. rur., in partea de
si la V., cu Urleasca. In circulatie la 13 Septembrie E. a plAseT.Bistrita, jud. Neamtu,
Are o suprafad de 5290 hect., 1872. Se aflO futre statiile Muf- asezatA de ambele pArtl ale dea-
cu o populatie de 1769 locui- tiu (11,9 kil.) si BrAila (9,3 kil.). lulul cu acelast nume, ce fol.' -
tort ; 2 biserict, din care una InAltimea d'asupra nivelulut MA- meazA hotar plAset de Sus-Mij-

www.dacoromanica.ro
SILITTEA 384 S1L1TEA

locul despre jud. Roman. Se mar- Forma sa teritoriala este aceea Sili§tea. Vez! Grigoresti, sat, com.
gineste la N. Cu com. Margineni; a unuT drept-unghin inclinat spre Calinesti, jud. Botosani.
la V., cu o parte mica din pamin- albiile Siretuluf si omuzuluT-
turile ce apartin com. Podoleni, Mare. Sili§tea, sat, jud. Dimbovita, pl.
despartindu-se prin capatul de- E formata din satele : Silistea, Dealul-Dâmbovita, com. Raciul.
sp re N. a ramureT dealurilor tirbdtul, Balta-PorculuT si Bu-
Orbicului, la S., Cu com. Costita ddiul. Sili§tea, sat, jud. Neamtu, pl. Bis-
$iBuhusul; iar la E., cu jud. Ro. Are o populatie de 204 fa- trita, situat In central com. Si-
man. mili!, sati 778 suflete ; 2 biserid, listea, spre E. celuT de al treilea
Este formata din satele : Birjo- deservite de un preot $i doT Taz (care e cel mar mare), ce for-
veni, Silistea, Romini, Bircul, cintaretl; o s'coala in tirbatul. meaza piriul Orbicul, de la iz-
Gosmani si Runcul, cu o supra- Budgetul com, e la veniturT de vorul sAd pe teritoriul comuneT,
fata de 4769 hect. 70 ariT, si O 3002 lei si la cheltuelT, de 2862,31 cum si spre E. $oseleT judetene
populatiune de 2407 suflete. le!. Buhusi-Roman; asezat pe cul-
Dintre locuitoriT improprietaritT Vite : 79 caT, 229 boT, 287 yac!, mele de V. ale ramurel dealurilor
In 1863, sunt 135 carT traesc si 765 oT, 12 capre si 160 porcT. Silistea.
's1 stapinesc locurile ca urmasT Com, e udata de riul Siretul, Intinderea satuluT, impreuna
al celor improprietAritT ; 16 lo- si de piraiele *o muzul-Mic, al-Vel- cu a locurilor vecine ce-T apar-
cuitorT posea locurr din 1878. nitd, al SilisteT, al - Ple$eT, Su- tin, e de 2176 hect. 46 ariT, cu
Are 5 biserici, deservite de ceava, Racova (Sucevita), al-Lin- o populatie de 188 familiT, san
4 preotT $'i io dasealT; 2 pcoale, gurarilor, al-Pope!, al PorculuT si 631 suflete.
frecuentate de 73 elevI si 8 fete; Pirlitura. Are o biserica, deservita de
4 morl pe apa Orbiculul. Mosia e proprietatea d-lul Al. 1 preot $1 2 dascalT ; 2 morT de
LocuitoriT posea.: 73 caT, I 16 Gr. Bonachi. aloa pe iazul Silistea.
epe, 630 bol, 622 yac!, 4 taurT, In intinderea comune e de Locuitorii posea: 56 caT, 146
1950 or, 185 rimatorf $1. '80 1570 falcl, din carl 66o fáld pa. bol, z I° vaci, 480 oT, 43 rima-
juncl. dure, 745 fAld cultivabile, 195 torT $i 42 juncT.
Budgetul comuneT e de 5330 fald final si restul, prundis, ripi Terenul e ad in cea mal mare
leT la veniturT $i de 5308 lei $1 si teren putin productiv. parte accidentat, asa ca for-
50 banT, la cheltueh. meaza un sistem de dealurT izo-
Comunicatiunea cu satele ve- Sili§tea, altd numire a com. Bu- late, acoperite aproape in In tre-
cine se face: prin drumul jude- testi-Adunati, jud. Vlasca. gime cu padurl.
flan Buhusi - Roman, ce trece
prin satele Silistea, Gosmani, Sili§tea, sat,cu 322 locuitorT, jud. Sili§tea, atun al com. Birza, pl.
Bircul ; prin soseaua comuna- Argesul, pl. Topologul, facind Oltetul - Oltul-d.-s., jud. Roma-
IA(petruita): Silistea-Lipoveni parte din com. rur. Fedelepoiul. nati. Se maT numeste $i Birzuica
(marginea jud. Roman), $i dru- $i are 6o de locuitorT.
mul natural Bircul-Hartesti, spre Sili§tea sati Sili§teni, sat, jud.
N. (com. Marginen° si Lipoveni- Arge$ul, pl. Cotmeana, facind Sili§tea, sat, pe mosia li in com.
Runcu (din aceasta comuna) si parte din com. rur. Bumbueni. cu acelasT nume, jud. Suceava,
Mocani, spre S. (com. Buhusi). asezat pe dealul Silistea.
Sili§tea. Vezl Cristesti, sat, com. Are o populatie de 219 suflete ;
Sili§tea, com. rur., jud. Suceava, Cristesti, pl. Cosilla, jud. Boto- o biserica, cu hramul SI: Maria,
situata la N. plasel amuzul, spre $ani. zidita. de Lupu Botez in 1861,
N.-E. $i la 23 kil. de FAIticeni. deservita de un preot si un din-
Se margineste la E. cu com. Li- Sili§tea. Vezi Calinesti, sat, com. taret.
teni; la V., cu com. Valea-Glodu- Calinesti, pl. Siretul, jud. Boto- Vatra satuluT ocupa. 8 l'ad.
lul; la S., cu com. Dolhesti si la $ani. Improprietaritl In 1864 sunt 9
N., cu jud. Botosani si cu Buco- frunta$T, 1z palmasf $i 19 codasT,
vina, de care se desparte prin pi- Sili§tea. VezTDracsani, sat, com. stapinind 72 ala
riul Racova, numit aproape de Dracsani, pl. Miletinul - Tirgul, DrumurT principale sunt : la
gura si Sucevita. jud. Botosani. Valea-GloduluT (3500 m) ; la Li-

www.dacoromanica.ro
S1L1TEA 885 SILIFTEA

teni (4500 m.) si la Stirbatul Aceasa slint i Dumnezeeascil carte, cuitorl ; o biserica, cladita de
(4400 tu.). ce se numeste Apostol, este cumpfiratli momea
Satul a fost mutat unde se afla de dumnealtá Manolache Costachi, vel
logofdt *i este data biserice d-sale din sat
acum de Constantin Botez. Mal de la Utnbaresti, unde se porneneste Sili§tea, sat, facind parte din
nainte se afla lingaSomuzul-Mic, (Prea Curata 115satore de Dumnezefia com. rur. Prejoiul, pl. Oltetul-
pe tarmul sting, acolo unde se a fost aceasa carie roabl la Tdtaft, d.-j., jud. Vilcea.
vede si asad o cruce : locul Sf. Impreuni cu alte cgrtY si s'a gIsit la anul
Mese a bisericel satulul. de la Adaza 7277 (1765), Maiil 21.
spre stiintK a scris aceasta, cucer- Sili§tea, fost sat, pe dealul cu
Inteun document prescurtat, nicul intre preotY slujitoriil acesteY sfinte acelasI nume, com. Dolhasca,
publicat in Uricariul de T. Co- bisericY, jud. Suceava.
drescu, vol. XVI, p. 293, se zice Popa loan.
ca In schimbul unor case din Sili§tea, stafie de jud.
Dorohoiff, Ursache Davidel a Sili§tea, fost sat, intre Cristesti Ialomita, pl. Borcea, cAt. Ste-
dat ea patra parte din sat din si Mosca, jud. Suceava. Mihaia fan Voda, pe Unja Ciulnita-Ca-
Siliste, cu helesteff in Somuzul- Sturdza Vocla 1-a desfiintat, mu- lArasi, pus& in circulatie la 17
Imputa, din tinutul Sucever si tind locuitoril in Motea. Noembrie 1886. Se allá intre
pgrtile din Meresti, partea lui statiile Ciulnita (12,5 kil.) si CA-
Adam, ginerele luI Botez ...y Sili§tea, celtun, de resedintd, al larasi (14,3 kil.). Inaltimea d'a-
In 1803, Silistea, proprietatea comund Gumesti-Silistea, jud. supra niveluluI Mdrif, de 35m,57.
Botez4tilor, avea 24 liuzT, plä- Teleorman, pl. Teleorman. Are Venitul acestei statii pe anul
tind 304 lei bir anual, la cari o populatie de 1577 suflete 1896 a fost de 4563 lei, 85 ball'''.
se mal adaugiail ebreslasiI ot doud biserid ; o scoala ; 3 hect.
tams, cu 48 leI. Uricaruls, VII, vie si 25 hect livezi cu pruni. Sili§tea, izincà, in jud. Muscel, pl.
p. 254. Riurile, cat Golesti. Se zice
Sili§tea, sat, in jud. i pl. Tu- in aceasta lunca a fost un sat
Sili§tea, sat, facind parte din com. tova, com. Hälaresti, spre S. de pe care Turca l'ar fi robit in
rur. Umbraresti, pl. Birladul, jud. satul Halaresti. Are o populatie noaptea de Paste. Aci s'a dat
Tecucia, situat pe partea de V. de 309 locuitori. peste urme de zidurl vechl, cup-
a Birladului, la 3 kil. i 200m. toare, vase de pamint i oase
de resedinta comund, care e Sili§tea, sat, in partea de N.-V. de oameni.
in Umbraresti. a com. Arma.soaia, pl. Racova,
Are o populatie de 72 fa- jud. Vasluiti, situat parte pe Sili§tea, loe, pe mosia si com.
mili)", sal-1 276 suflete. valea Silitei i parte pe coas- Vorniceni, pl. Baseul, jud. Do-
Teritoriul cat. este de 882 tele dealurilor Silistea si Pun- rohoiti, spre V. de sat, in ta-
hect. LocuitoriI, fosa' clacasI si gesti, ce start t'ata in fata, pe rina locuitorilor ; se zice ca aid
improprietaritl la 1864, stapi- o suprafata de 317 hect., din In vechime era un sat cu bise-
nesc tot teritoriul. care 31 hect. Ociare, 154 hect. rica, i ca s'ar fi desfiintat de
Comercial se face de 2 circiu- loe de cultura, fina, imas ale un fost proprietar, care a stra-
mart proprietatei si 163 hect. ale lo- mutat pe locuitori in Vorni-
Are o biserica de zid, cu cuitorilor, cu o populatie de 42 ceni de asta-zl.
hramul Adormirea Malea' Dom- familir, san 213 suflete.
nuluIs, ziditä de Gavril Cona- Locuitoril posea : i plug, Sili§tea, loe, pe muchia dealului
chi In 1826 si care dupa moartea car cu bol si 2 carute cu ; pe mosiea Ghingeoaia, comuna
lid a fost ingrijitä pana la 1869 8 stupi ; 20 vite marf cornute, Cordareni, pl. Prutul-d.-s., jud.
de Elena Sutu. La 1883 s'a 236 cl, 9 cal si 8 rimatori. Dorohoifi. Se spune cA aci a
reparat de locuitorl. Pe icoane fost sat. In 1842 facindu-se sa-
se afla data de ¡793; aceste Sili§tea, sat, fkind parte din patuff, s'ati gasit monede pri-
icoane ail fost luate de la alta com. rur. Malaia, plaiul Cozia, mitive.
biserica care era .alaturr si care jud. Vilcea, situat pe riul Lo-
aztazI nu mal exista. Pe Apos- trul, la 58 kil, de comuna Ola- Sili§tea, mofie, in jud. Neamtu,
tol se afla urrnatoarea inscrip- nesti, resedinta plaiului. pl. Bistrita, com. Silistea, pro-
tie : Are o populatie de 120 lo- prietatea d-lul Iordache Nanu,

65940 Moras DletIoriar Geograllo. Vol. v. 49

www.dacoromanica.ro
SILITEA 386 SILIFTEA-DEALULUI

care mal posea.: 5 ce, 116 Se invecineste la E. cu com. sie, 1600 pog. s'ati dat in lo-
bol, 53 vacf, 4 taurT, 12 viteT, Urzicuta; la V., cu Galicia-Mare ; turt, iar restul este al statuluf.
450 ot, 22 porcf, 12 plugurt, la S., ca Afumati si Boureni Pe mosia Silistea-Crucei este
8 harabale, 2 trasurT si case in si la N., cu Cioroiasul si. In- o moara cu abur!.
va/oare de 70000 let. torsura. Comerciul se face cu schela
IVIosia aduce un venit de 32000 Terenul este ses, accidentat Bistretul, u nde locuitorit duc gnu,
de la de movilele : Magura-lut-Gavrila, porumb si de unde importa che-
Mägura - Pindaruluf, Magura-Ti- restea pentru case. Transportul
localitate ieolatd, jud. ganuluT, Plestitele, Täcata, M6.- se face cu carele si carutele pe
Olt, pl. Vedea-d.-s., com. 10- gura-BouluT, Magura cu-Streajä, calea comunala ce leaga com.
letul-Vierosiul, la locul unde pi- Magura-cu - Chisai i udat de cu Bistretul si com. Negolul, si
riul Toleasa se varsa in Vedita, Piriu I- CruceT. pe elle comunale vecinale, spre
unde a fost in vechime sat, In vechime, cind s'a desfiin- Rastul, Coveiul, Galiciuca si
care se zice, s'ar fi pustiit de tat satul Ciorol-Vecht, cite-va Motatei.
Mart. Ruinele satulut se cu- familif aü venit si s'ají asezat In Silistea-Crucei sunt 6 cir-
nosc chiar azT, precum i locul pe un ses imprejurul unet ciumt si in Cioroiul-Noa, 2.
unde a fost biserica i cimitirul. Azt aceastä comuna cuprinde Budgetul comunel e la veni-
catunul de resedinta Silistea- turf de 4646,84 ler si la chel-
Sili§tea, vechiti pichet, Cu No. Crucet si cat. Cat. tuelT, de 4187,15 lei.
96, spre hotarul Moldovet, in Cioroiul-Noti este la 4 kil.. de Distantele: la Craiova, 40 kil.;
jud. R.-Särat, pl. Marginea-d.-j., Silistea-Crucel. la Bailesti, 13 kil.; la Intor-
com. Maxineni, pe maIul drept Are o populatie de 2333 lo- sura, 12 kil.; la Boureni, 5 kil.;
al riuluT Siretul i azt locuinta cuitorl ; 2 biserict, una in Si- la Galicea - Mare, 22 kil.; la
izolata. fondata la 1852, cu hra- Afumati, 5 kil.; la Urzicuta, 6 kil.
mul SfiintiT ImpäratT Constantin Locuitoril ati 170 vite marr
Sili§tea, pichet de gran:* id, pe si Elena, si cea-l'alta in Cioroiul- cornute, 48 ol si I I cal.
Dunare, linga com. Izlazul, din Not, cu hramul Sf. Haralambie,
jud. Romanati i in fata satelor fondata in 1885, ambele zidite Sili§tea-Crucel, sat, jud.
Calnovatul si Macrisani, din Bul- din ofranda locuitorilor, i deser- pl. Bailesti, com. Silistea-Cru-
garia. vite de 2 preotf si 3 cintaretT; 2 cet, resedinta Primaria Are o
eoIT mixte, una in Silistea, care populatie de 1350 suflete, o
loc, spre S. functioneaza dinainte de 1864 si scoala mixta, ce functioneaza
de satul Paltinisul, com. cu ace- cea-l'alta in Cioroiul, care func- din 1889, frecuentatä (1899
lasf nume, pl. Prutul-d.-j., jud. tioneaza din 1889, ambele fre- 1900) de 103 blett i 15 fete ; o
Dorohoiti, unde se zice ca odi- cuentate in 1899-900 de 293 biserica, fondata la 1852, cu
nioara ar fi fost un tirgusor, cu copii. hramul Sfintit Imparatt Con-
numele de Badilita, tirg care s'a Dupa legea din 1864, sunt standin si Elena, deservita de
distrus pi-in foc de catre 'Mart. 202 locuitort improprietaritT, preot si 2 cintaretf ; 6 cir-
dupa cea din 1879, sunt 40 in- clumT.
Sili§tea-Cálugfireascä, loc, pe suratel. In apropiere de catun trece
Valea-Cobilef, mosia Vaculesti, Suprafata teritoriulut comunal calea ferata Craiova-Calafat.
com. cu acelasT nume, pl. Co- este de 3826 pog., dintre carr
sula, jud. Dorohoiti. Traditia 3371 pog. patnint arabil, 200 Sili§tea-Crucel, malle a statuluf,
zice ca in vechime ar fi fost aicT pog. fineata si 255 pogoane vi/. judetul Dolj, plasa Bailesti, co-
un sat mare, i ceva mal departe Mosia se numeste Silistea- mima Silistea-Crucet, arendata
de el, un schit de calugart si Crucet si este a statultit, aren- (1885-95) Cu 50750 lei anual.
ca ati fost distruse de Mart. data (1885-95) pentru 50750 Inainte apartinea mandstiref Ca-
Suprafata vinduta: 964 hect ; su- luiuluf, cind se i numea Mo-
Sili§tea-Crucef, com. rur., pl. prafata ramasa : 357 hect. Ina- sia Manastirea Caluiuluf. Are pe
Bailesti, jud. Dolj, situata pe inte apartinea manastiret Calu- dinsa o moara cu aburi.
sesul Silistea si pe un 01411 mic, luid si se numea Mosia-Manäs-
numit Balta-Ciorolulut. tiret Caluiulut. Din aceastä mo- Sili§tea - Dealulul, sat, facind

www.dacoromanica.ro
SILIMA-GLAVACIOCUL 387 SILISTENI

parte din com. rur. Filipesti-de- bisericer, i resturile din funda- Moldova, cu oaste LesascA, se
Pddure, pl. Filipesti, jud. Pra- mentele curtilor boerestT. lovi cu Ldpusneanu la locul
hoya. Are o populatie de 299 Verbia pe Jijia, si invingind
locultorY ;o bisericd, ziditd la Sili§tea-Vechfe, /0c, spre V. de Despot, lug. Domnia. («Letopi-
1833 de State si Mitrea, doT satul Viddeni, com. Lozna, pl. set«, tom. I, pag. 211).
monahT, care s'aii asezat ad. Berhometele, jud. Dorohoiu, pe La 1597, Irimia-Vodd, fiind
Ad i a fost un schit de cAlu- care a existat din vechime un alungat de Mihaid-Viteazul, care
ggrite, care s'a desfiintat in tirg cu numele de VIddeni. Se cuprinsese toate tdrile Romine,
urma unel hotdrirT consistoriale, cunosc si astdif urmele teme- Ilajunse pe Jijia, la un sat
iar augdritele aü fost mutate Iiilor de case si pivnite. anume Verbia, unde urmind
la mAndstirile Zamfira si Su- rdzboid cumplit, Mihahi invinse.
sana. Sili§tea-Vechfe, loc, pe coasta O movild stA ridicatà inca peste
vdiT Muschioasa, de pe mosia trupurile mortilor. («Letopiset,,
Sili§tea-Glavaciocul, in Miclduseni, com. Corldteni, pl. tom. I, pag. 255).
jud. Teleorman, pl. Teleorma- Cosula, jud. Dorohoiti, unde se De intimpldrile istorice, re-
fostd a StatuluT, de la care &ese resturl ce probeazd ur- zultd evident existenta satuluT ;
a cumpdrat'o d-na Maria Al. mele unuT sat. el se pare a fi existat chiar si
Manos, spre a rotunji domeniul mal in urmd dupd aceste doud
Silistea-Gumesti. Fdcea parte din Sili§tea-Vechle, loc, in tarina rdzboae, dupA cum rezultä din-
averile mAndstirestr si era inchi- satuluT Orofteana - Sutu, com. tr'un document istoric publicat
nata mändstireT Glavaciocul, din Orofteana, pl. Herta, jud. Do- In «Ateneul Romtn, si care aratd
jud. Vlasea. Are o intindere rohoiil, unde se cunosc urmele cl : cDomnul Stefan Toma a
de 790 hect. locuintelor si a bisericeT. Tra- adunat sfatul TdreT la 1623,
ditiunea spune cä aicT ar fi fost pentru rgpirea fAcutd de Hat-
cdtun (tira), pe un tirgusor mic, care s'ar fi nimi- rnanul-Balica, a satului Verbia
cimpul BdrAganul, jud. Ialomita, cit in rdzboiuT cel mare avut de de la mAnAstirea Sucevita din
pl. Borcea, com. CAlärasi-VechT, Stefan-Bogdan-Vodg. cu TurciT. Bucovina, pe care mosie a std-
In apropiere de statia Silistea pinit-o mAndstirea pind la anul
a edil' ferate Bucuresti-Fetesti. Sili§tea-Vechle, loc, pe mosia 1600 cind a fost rdpitA. de Hat-
Miculinti, com. Cotusca, plasa man».
loc, din Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti, unde In urml de la aceastA datd
sus de satul Ghireni-Curt, com. se vdd putine urme ale unel prin alte intimplArT necunoscute
Cotusca, pl. Prutul-d.-j., judetul bisericT, ce se pare a fi fost de se pare cd s'a desfiintat satul,
Dorohoiii, unde a fost sat po- zid, si care se zice cd s'a dis- lar mosia s'a intrupat cu totul
sedat de familia SlAvild. Aceastd trus de Tatari odatd cu satul In mosia Vdculesti, ne mai Os-
fatnilie e printre cele mal- vechT ale ce a existat ad. trind numirea vechTe de cit lo-
MoldoveT. La 157o, in domnia calitatea aceasta, numitd Silis-
Tul Ion-Vodd-cel-Cumplit, Savia Sili§tea-Verghia saü Verbia, tea-Verghia, pe care a existat
era hatman. loc, jud. DorohoiA, pl. Cosula, pe satul.
coasta i esul din dreapta riu-
Sili§tea-Stejerei, silifte, la N.-V. luT Jijia, la hotarul despre Di- Sili§tei (Valea-), vale, jud. Mus-
comuneT Matra, dincolo de riul mdcheni si Corldteni, pe mosia cel, pl. Argeselul, com. Voroveni.
CAltná.tuiul, jud. Teleorman. Pe Vdculesti. Aici a fost din ve- Se zice cd pe aceastä vale a
timpul ocupatiunel turcestI a chime un sat mare, numit Ver- fost in vechime satul Voroveni
fost ad i un cioflic (post de pazd). ghia sad Verbia, ce s'a nimicit cd s'a desfiintat in urma unuT
La Stejerei a fost sat. cu totui in urma rdzboaelor ce hrisov Domnesc, dat pe timpul
aU avut loc pe aceastd locali- cind Domnia era in Tirgoviste.
Sili§tea-Vechle, loe, spre E. de tate si anume :
satul Dersca, com. cu acelasT La 1561, in timpul Domnief Sili§teni, com. vier., pl. Ocolul-
nume, pl. Berhometele, jud. Do- lui Alexandru Lgpusneanu, s'a d.-s., jud. Mehedinti, la 19 kil.
rohohl, unde se cunosc incd bine ridicat contra-I Eraclide Des- de orasulTurnul-Severin, situatd
urmele satuluf, locul altaruluT potul, care intrind fárä veste in pe o pantA de deal.

www.dacoromanica.ro
SILISTIOARA 388 SIMILA

E formata din satul cu acelasf Topalul, coprins intre D u fiare, la Falda, de care se desparte ase-
nume. V., Valea-Alvanes ti la N., D ealul- menea prin hotare artificiale.
Are o populatie de 700 lo- Olaculut, la E. si Valea-Ola- Pamintul plaset este parte
cuitort ; 156 case; o biserica, cu culut la S. Este acopeiit in cea deluros si parte ves.
un preot si 2 cintarett; o &- mal mare parte cu pietris si este Este udata in partea de S.-E.
duma. strabatut de drumul comunal de riul Birladul, care o desparte
Locuitorit posea : 30 plugurt, Boazgic-Topalul. Este situat in intru cit-va de pl. Tirgul. Birladul
56 care cu bol, 2 cárute cu cal; partea de S.-V. a plaset si cea primeste in aceastá pl. pe dreapta
40 stupf; 400 vite mart cornute, de V. a -com., la 3 kil. spre S. piraiele : Bilavoiul, Buga, Horoeta
3 caí, 400 oT si 300 rimatorT. de catunul Topalul si la i 1/2 Simila, incarcata pe stinga cu
Prin com. trece soseaua Tur- kil., la N. de ruinele Cala-Chioi. Bogdana adausa Cu Bogdanita
nul - Severin Pfetrele- Rosif- si pe dreaptape Minzatelul. Toate
Govodarva. Silvestru, pichet de granild , pe acestea piral& 41 aú sorgintea
Budgetul com. e la veniturt Dunare, in dreptul com. ¡anca, In cuprinsuI acestet plasf, udind-o
de 1328 lei, iar la cheltuelt, de jud. Romanati. deschizind va! frumoase
1316 leT. fertile si formind tot ()data o
Simbotinul, cdtun de resedinta multime de lazurt, din care se
Sili9tioara, com. rur., in Sudulpl. al com. Cartiul, pl. Vulcan, jud. scoate o cantitate insemnata de
jud. Romanati, Gorj, laN.-E. comunel, pe partea peste.
formata dint'un singur sat, si- dreapta a riulut Jiul. Cultura cerealelor si cresterea
tuat Ruga Dunare, pe soseaua Are o suprafatá de 376 hect., vitelor sunt ocupatiunile princi-
Corabia-Mägurele, la 4 kil. spre Cu o populatie de 94 familiT, pale ale locuitorilor. Cultura
E. de Corabia i la 38 kil. de sarr 404 suflete. viet ocupa o suprafata de 593,25
Caracal. Dunarea are aci 1500 Are i biserica de zid, cu hect., din care 30 hect. nelu-
m. latime si o adincime de preot si I cintaret. cratoare si livezile cu prunf, o
32-38 m. in timpul apelor Locuitorif posea': 16 plugurt, suprafata de 222,50 hect.
mijlocif. Altitudinea terenulut 35 care cu bol, 2 carute Cu cal; Se lucreaza in vr'o 2 centruri
d'asupra niveluluf Maret este 275 vite marf cornute, 15 cal, rotaria si lemnaria; se face inteo
de 53 m. 433 of, 165 capre si 366 rim5.- localitate mangalul ; are 2 morl
Are o populatie de 495 lo- tort cu vaport.
cuitorf; o scoalä; o biseria, cu Este udat de apa Simbotinul. Comerciul se face de 158 per-
hramul $f. Nicolae (1863), de- Comunicatia in catun se face soane.
servita de un preot si 2 cintaretf. pe soseaua comunala, care Este strabltuta de 3 drumurf
In istoria Tara' este insemnata, pun e in legatura la N. cu Porceni, maT principale :soseaua nationall
fiind-ca pe ad i a trecut Dunarea iar la S., cu en. sati de resedinta. Birlad Vaslui ti, ce merge pe malul
armata romina in ajutorul Ru- drept a riulut Birlad, pana aproa-
Olor la Plevna. Un pod de vase Simianul. Vezt Simianul, pe de extremitatea de N.-E. a
s'a construit peste Dunare si judetulut, de unde apot trece pe
M. S. Regele trecu in revista plasit, in partea de N. a malul sting al acestut ; so-
la capul podulut batalioanele jud. Tutova. E udata in toata seaua vecinala Birlad-Bogdana,
romine ce mergeati la lupta. lungimea sa de la N. spre S., ce incepe din soseaua nationald
de piriul Simila, ce curge prin (com. Simila) si merge spre N.,
Silistioara, insuld, in Dunare, in partea de V. a el. la marginea judetulut si trecind
dreptul satulut Cu acelasf nume, Se margineste la N. Cu jud. prin com. Bacani, Raddesti, Bog-
jud. Romanati. Vasluiá, de care se desparte prin damita si Bogdan ; linia ferata
hotarele artificiale ale mosiilor li- Birlad-Vasluifi, ce vine din pl.
Silistioara, pichel de granitä, mitrofe; la S.-V., Cu pl. Tutova, Tirgul si duce la Vasluid. Aceastá
pe limare, Ruga satul Selisti- de care se desparte asemenea din urmä linie, atinge numat pe
oara, jud. Romanati. prin hotare artificiale ; la S.-E., o mica distantá aceasta plasä.
cu pl. Tirgul, de care se desparte E acum unitá cu pl. Tirguluf.
Silnistea,f es, in jud. Constanta, pl. parte prin riul Birlad, parte prin Singura pl. Simila, are 15
Hirsova, pe teritoriul com. rur. hotare artificiale si Cu judetul com. rur. i 51 sate, cu o popu-

www.dacoromanica.ro
SIM1LA 389 SIMINICEA-BALS

latie de 13628 locuitorl ; 33 bi- zmIrcurT, prund, gropI de el- a com. Vetrisoaia, pl. Prutul,
sericl, din care 4 ati fost schi- ramidarif, drumurI i vatra sa- jud. Fälciü, asezat pe platoul
turI ; I spital rural cu 48 paturI. telor. ProprientI mal insemnate din sesul PrutuluI, formind un
In pl. Tirgul-Simila sunt 33 sunt: Negreasca, Simileasca, Va- trup cu satul Vetrisoaia, des-
scolf primare mixte si i coala tra-Episcopid (a statulul), partit printr'un mic sant.
de catun. ceasca, Simileasca, Protopopeas- Are o suprafata de 1795 hect.,
ca, Chirculeasca, Spatarul I, SO.- Cu o populatie de 87 familif,
Simila, vale i Ala, ce curge tarul II, Spatarul III si Tres- sati 388 suflete.
prin parea de V. a plasel Si- tianca (particulare). Terenul e Are o scoala, infiintata In 1878,
mila, jud. Tu tova. Izvoreste din ses, p'alocurea baltos, din care frecuentan de 40 elevI ; o bi-
com. Floresti, curge de la N. cauza e intrebuintat pentru grd- serica vechIe, deservita de
spre S. si se varsä in dreapta dinI de zarzavat. preot si 2 dascalf.
riuluI Birladul, la satul Gura- CM de comunicatie are mal Din mosie, d-1 C. State po-
Simila, dupl ce a udat terito- multe sosele, care plena din sea 1795 hect. pamInt, iar d-I
riilc com. Floresti, Minzati, Iba- ora i trec prin teritoriul saii, Pavel Popov, 600 hect.
nesti, Bacani i Gura-Simila. Pri- pe care Il ocolesc aproape de
meste pe dreapta plrlul toate partile. Simine§ti, es, se intinde in par-
lar pe stinga plrful Bog- Teritoriul corn. fiind mare tea de N.-E. a com. Vetrisoaia,
dana, incarcat de plrlul Bogda- parte proprietatea Episcopief, pl. Prutul, Intre glrla Prutetul
nita. Pe la 1475, se numea Episcopif asezaiei aci atit pe Ti- si 1-1111 Prutul, pe o suprafata
Smila. gani robI, clt i ludele ce li se de 635 hect.; este bogat in fi-
dedeati prin diferite chrisoave flete i locurI cu pasune. Pe in-
Simileasca (Iorguleasca), com. domnestI, care ají pus fonda- tinderea acestuT ses sunt 2 baltl:
rur., in jud. Buzaa, pl. Sal-ata, mentul com. Satul Banceasca Paladea, Balta-Mare, formate din
situan pe malul drept al riuluI luat nastere in urma stabi- varsarea Prutuld, unite prin
Buzaul, la 2 kil, de orasul Bu- lirei a tirguld DragaiceI. la-Butucilor si despartite una
zar'. Odaia - BanuluI i Spatarul se de alta printr'un grind, lar in
E formata din catunele : Bän- mentioneaza in mal multe acte timpul inundatiilor se impreuna
ceasca, Odaia-BanuluI, Simileas- de la inceputul secoluluI trecut. apol se scurge in Prutul, prin
ca i Spatarul, cu o populatie Are de vizitat localitatea Ciu- GIrla-luI-Filip. Ambele baltl sunt
de 1700 locuitorl. mati. bogate in pescariI. Intre baltI
Are o scoald in cat. rlul Prutul se intind dotad
ceasca, frecuentan. de 32 elevf Simileasca (Iorguleasca), cd- luncI de lozif : Bardänoasa si
si 9 eleve ; o biserica, In cal. tun, al com. Simileasca, jud. $aitanele. In dreptul acestor
Simileasca, cu hramul Sf. Treime, BUZLI, Cu 720 locuitorI si 167 luncf, Prutul formeaza un cot
deservita de i preot i i cin- case ; are subdiviziile : Cliserul, numit Cotul-Moarel.
taret ; 9 circiumI ; io morI de Simileasca Banul, Caramidaria
apa ; I piva.; 2 fabricI, unde se Ursari. Siminicea-Bal§, sat, in partea
transforma. In petroleti pacura de N. a com. Salda, jud. Bo-
ce se extrage de la Cuculesti ; Simili§oara, sat, in jud. Tutova, tosani, in dreapta SiretuluI. Are
2 fabrid de postav ; I insem- pl. Simila, com. Bogdana, la S.-E. o suprafata de 1143 hect., cu
nata fabrica de faina, i altele 2 de satul Bogdana. Are o po- o populatie de 286 familil, sau
mal' miel. Comerciul se face cu pulatie de 62 locuitorI. Aici se 1402 suflete ; o scoala mixta,
orasul Buzati. face In fe-care an un iarmaroc, frecu en tata (1899-900) de 47
Vite : 281 bol, 194 vacf, 86 la 6 August, cInd este tot-odata baetI si 9 fete ; o biserica, de-
viteI, 93 cal, 82 Tepe, 52 mInjI, hramul bisericeI din acea servia de i preot si 2 anta-
2300 oI, 6 capre, 5 asinI i 21 I comuna.. reti ; 3 circiumT.
porcI. LocuitoriT sunt RusT romani-
Are o suprafan de 4445 hect., Simili§oara, schit, in satul Cu zaV si se ocupà cu lucrarea pa-
din care 1586 hect. arabile, 263 acelae nume, jud. Tutova. mintuluT.
hect. padure, 428 hect. firman, Locuitorif posea : 320 vite
751 hect. izlaz si 417 hect. Simine§ti, sat, in partea de N. marT cornute, 52 cal, 432 oT,

www.dacoromanica.ro
SIMINICEA-MICLESCU 390 SINA1A

si 117 porcr; 54 stupI Cu al- Simtiasul, tnunte, in jud. Neamtu, fost niste scutelnicl intrebuintatl
bine. In grupa Cicul-Tarcaul. Are o pentru paza mánastireI si culti-
indltime de x372 m. E situat in varea mosiilor mAnAstirestI.
Siminicea - Miclescu, sat, in susul piriulul Bratesul. Constantin Brincoveanu este
dreapta SiretuluI si in partea de cel dinttiA, care prin hrisovul
V. a com. Calinesti, pl. Siretul, Simul, saü Panait-Simul, sati din 9 Martie 1701, a scu-
jud. Botosani. Formeazd un sin- tun, pe malul drept al riuluT Si- tit 40 puscasT ; apoI Nicolae Ma-
gur trup cu satul Siminicea-Bals retul, in jud. Braila, com. Cotul- vrocordat (1711) adaoga io fa-
din com. SaIcea. Are o supra- Lung, la 5 kil. spre V. de satul milir de scutelnicI, Grigore Ghica
fata de 279 hect., cu o popu- Cotul-Lung. (1735), inca 30 si Mihaiti $utu
latie de 151 familif sati 609 su- Are o populatie de 4 familif, (1783), inca 24 scutelnicI.
(rete, locuind in 141 case. saii 16 suflete. AcestI scutelnicI aU fost prima
Are o biserica cu i preot Vite : too vite marl cornute, populatie stabila prin aceste ti-
2 cintaretI ; 2 circiumI. 30 cal' si 20 porcI. nututi; decr prima populatie sta-
Vite 181 bol I vacI, 29 cal, bila isI are inceputul o data cu
129 oI si 142 porcI. Locuitorir Sinaia, com. urb., jud. Prahova, fondarea mandstire Sinaia.
au 19 stupl cu albine. plaiul Pelesul, la 450,21 latitu- Scutirile acordate de Const.
dine N. si 23,014 longitudine E., Brincoveanu puscasilor manas-
Siminoca, bala, in jud. si pl. situata pe valea riulul Prahova, tireI Sinaia ere' urmatoarele : de
Tulcea, pe teritoriul com. rurale la 66 kil. de Ploesti, capitala birul marunt de tara, de miere
Satul-Noti i anume pe acela al jud. Aci e resedinta plaiuluT Pe- si de ceard, de gdleata si de
catunuluI sail de resedinta ; este fin, de sacharele (rechisiti», de
situat in partea de N. a plasiI In timpurile vechT, Sinaia a- care de oaste, de birul ostieI
cea de S. a com.; e format partinea de com. Podul-NeaguluI, si al lefilor, de birul untuluI, de
de bratul Chilla, in una din re- ce se intindea de la Predeal rinduiala vacilor si a oilor, de
varsarile sale anterioare ; acum pana la Posada. La 1864, cat. plata chanuluI si a sultanuluT,
e cu totul izolata i inconjurata Posada si Podul-Neagulul s'ati de haraciii, de lipsa haraciuluI,
numaI cu stuf; are o forma drept- alipit la Comarnic si la 1874, de velichif-seama, de seama a
unghiulara, o intindere de 140 catunele ramase, dupa dorinta doua si a treia (pentru echili-
hect. si contine putin peste. M. S. RegeluI, ají luat numirea brarea budgetelor), de cheltuiala
de Sinaia, avind primaria la Bus- visterie, de rinduiala i satara-
Simion (Muntele -) Danciul, teni. lele care se pun pe seliste, de
Tojan i Laposul, pddure, in La 1884, catunele : Predeal, podvoade (care de transport mi-
intindere de 700 hect., pe teri- Azuga, Busteni si Poiana-Tapu- litare), de mertice (pentru am-
toriul com. Paltinul, pl. Vrancea, lui s'ati deslipit de Sinaia, for- ploiatiI turcestI), de conace si
jud. Putna, apartinind locuito- mind o com, notia, sub numele de cal de olac (serviciul postal)
rilor din com. Paltinul si celor de Predealul, raminind alipite la si de alte de toate dajdiile
din cát. sale: Voloscani, Ghebari Sinaia numaT Izvorul i Furnica. rinduelile, ori cite ar mal esi
Prahuda. Prin legea din 1880, Sinaia pe an in tara de la visteria dom-
a fost declarata com. urbana. neasca, nimic val si bintuiala sa
Simionesti, sat, in jud. Roman, Documentele vechl spun cä
pl. Moldova, com. Cordunul, in vechime aceste locurT erati Asisderea si de oerit ale lor
spre N. de satul Cordunul si la acoperite cu pálduri seculare. drepte bucate pana la t000 si
1764 m. de el, pe malul sting SpAtarul Mihaiù Cantacuzino, de dijmarit, stup/ 300, rimatorI
al riuluI Moldova. fondatorul mandstireI Sinaia, 400 sa fie iertatT, niel o data
Are o populatie de 438 lo- spune, inteun document, cd ina- de nimenea bintuitT se:1 trasl
cultor!. inte de fondarea manastireT Si- nu fie.
Locuitorli posea : 231 vite naia, pe aci era pustie i numaI Locuitoril inmultit din
marI cornute. padurr se afla acolo. DecT, ina- zi in zi prin numeroasele mari-
Este legat cu orasul Roman inte de 1690 aceste locurI erati tisurI cu ciobaniI, carT dupa ca-
prin osea. Se numea mal ina- nepopulate. satorie se stabileali aci.
inte i Izvorul. Primif locuitorf al SinaieI, Populatia com. Sinaia s'a in-

www.dacoromanica.ro
SINAIA 391 SINAIA

multit In jumatatea a doua a canr. In timpul veril, diferite ho- Popovicr pi Costinescu. La anul
secolulur al XIX-lea, mar ales telurr pi restaurante staa la dis- 1888, d-1 Costinescu a montat-o
de la 1880, de cind Sinaia a pozitia vizitatorilor. cii mapinr perfectionate, produ-
devenit repedinta de vara a Ma- Cine a cunoscut aceste loca- cind anual pana la ¡5000m. C.
jestatir Sale Regelur Carol I, care litatr mal inainte, nu se poate lemarie de brad pi molift, pen-
a construit aci, la spatele ma- indestul mira, a intr'un interval tru constructiunT pi timplärie.
nastirer Sinaia, inteo luna, in atit de scurt in locul putinelor Fabrica de var hidraulic,
forma de amfiteatru, inconjurata case taraneptr, ce semanail Cu tot a d-lur Costinescu.
de stincr Cu virfurr plepuve pi colibele pustnicilor, se gasesc Fabrica de cuie de fier,
de brazI secularr, maretul cas- azr constructiunr moderne pu. care a inceput sä functioneze
tel Pelepul, la poalele muntelui bucepi private pi multime de la /amarle 1892 pi produce a-
Piatra-Arsa. . vile pi de case in stil tardnesc nual o cantitate de un milion
Situatiunea prospera in care frumoase. pi jumatate kgr. cuie de sirma
se gasepte azr %ralea Prahover Linia feratä., construitä pe ma- pi ocupa 45 lucratorI rominT pi
se datorepte numar M. S. Re- lurile Prahover, unepte centrul germanr.
gelur Carol, care, la /ulie 1871, Tarir cu punctul Predeal, treca- V. Pelepul (Castelul-).
tmpreuna cu iubita noasträ Su- toare in Transilvania. oseaua
verana, vizitind manästirea Si- nationala Ploepti-Predeal, ce vine Sinaia (Amarul), cdtun, al com.
naia pi vazind frumusetea cu despre Comarnic, strábate acest Amarul, jud. Buzati, Cu 200
care natura a inzestrat aceste oras. O alta posea vine din com. locuitorI pi 49 case.
locurr pitoreptr, ari hotarit a face Moreni la Sinaia, legindu-se ca
din Sinaia, repedinta domneascä poseaua nationala Ploepti - Pre- Sinaia, mändstire, jud. Prahova,
de vara. deal. zidita la 1695 de Marele SO-
Comuna Sinaia are dona cät.: Locurr insemnate in com. sunt : tar Mihaii1 Cantacuzino, fiul pos-
Izvorul pi Furnica. spre N.-V. de mandstire, la telniculur Constantin, numita de
Are o populatie de 525 fa- 2 kil., localitatea numita sfinta Dositeiä Patriarchul Erusali-
milir, sail 2210 loc. (1900); o Ana, ande odata se zice a ar multa pi manastirea Buceagul.
pcoala mixta, frecuentata (1899 fi fost o vechre bisericutä, ce N umirea de Sinaia a dat'o
900) de 103 copir; mAndstirea servea de casa de rugaciune pri- mAnAstirer, spätarul Cantacu-
Sinaia, restaurata, apezata pe milor eremitr al muntilor 13ucegi. zino, dula cum se vede din
deal, inteo frumoasa pozitie ; un Aci, la sfinta Ana, este o stincà acta de fondatiune : Am zidit
parc frumos ; un stabiliment de inaltd, unde se duc vizitatorir din temelie pi am* indltat un
hidroterapie ; hotelurr frumoase ; din Sinaia, In care scop s'a con- schitipor, numindu -se Sinaia,
o statie a dr. de fier Ploepti- struit o frumoasa posea pana dupa asemänarea Sinaier cer
Frontierd; 2 biurourr telegrafice- acolo. marr pi dupa cum arata pi Pa-
poptale, farmacir, etc. Sinaia e coprinsa la N.-V. de triarchul Tarigradultit Gavriil
Vite : 63 cal, 108 bol, 87 vacr, pirul muntilor : Omul, Caraima- (1702), c.... pe care Sinaia ari
27 viter, 157 or pi 118 porcr. nul, fepir, Piatra-Ara, Furnica, numit'o bine-facind, indetnnin-
Locuitorir cdt. Izvorul s'ají im- Virful-cu-Dor, Paduchiosul, iar du-se de multa dragoste pi cu-
proprietarit /a anal 1864, parte in partea de S.-E., de virfurlie: cernice. ce avea catre sfintul pi
pe mopia d-ner Zoe Brincoveanu, Cumpatul, Gagul pi Gagutul, Pis- de Dumneza umblatul muntele.
parte pe mopia Eforier Spitalelor cul-Ciinelur, Coltil- lur-Babep pi Sinai».
civile ; ceT din cat. Furnica s'el etul. Sub numirea de manastirea
improprietdrit la 1880 dula le- Com. Sinaia e udata, afara de Sinaia intelegem cetatea ca bi-
gea din acel an, la poalele mun- riul Prahova, de girla Pelepul, serica pi chiliile vechr.
telur Furnica, proprietatea Efo- formata din izvorul Pelepul pi Tata inscriptinnea ce se ga-
riel Spitalelor civile ; lar cer din Pelepelul pi varita cu izvorul sesee apata in piatra, d'asupra
centrul orapulur el locurr cum- sfinta Ana pi piritil Valea-Rea. arcader din auntru :
parate de la Eforie, in baza le- Stabilimente industriale sunt
tZugritvitu.s'a aceastK sfllottt biserich,
gilor de la anul 1872 pi 1880. in Sinaia : In zilele Domnultit Ion Alex. Constantin
Comerciul in com. se exercita i. Fabrica de cherestea, in- Moruzi Voevod, fiind Mitropolit Dosi-
de 34 circiumarr, hangir pi la- fiintata la anul 1879 de d-nir tetti, O s'a stivir§it prin toatit o3teneala

www.dacoromanica.ro
SINAIA 392

cheltuiala pdrinteluY egumenuld Da- iul In privigherile sale de mie- kil.). InAltimea d'asupra nivelu-
rnaschin, 1795». zul nopter, d'a esi pe culmea lui Mara, de 796 °1,35. Venitul
Nu este referitoare la zidirea dealuluT, unde se aflA astAzI acesteT statiT pe anul 1896 a
manAstireT, ci numal la unele mAnAstirea Sinaia. In noaptea fost de 298565 leI, 55 banI.
reparatiunT, acute de Egume- de sf. Maria-Mare, acest calu-
nul Damaschin, cAcT inscriptiu- gAr, dupa sAvirsirea rugAduni- Sinaia, in judetul Buzati,
nea sApata in piatrA si pusA la lor, fiind obosit, a adormit. com. Amarul, cAtunul Sinaia,
frontispiciul bisericel marl e ur- Desteptindu-se la auzul unor proprietatea EforieI Spitalelor
matoarea : cintarT armonioase, vede in jo- Civile din Bucuresti, pendinte
suI deaIuluT, pe o poenitd, lu- de schitul Sinaia. Are o supra-
La cursul anilor de la MIntuitorul mina mal ca ziva, i dotia cete fata de 450 hect., din care 340
nostru Hristos, 1695, zidit sfInta de tinerT imbräcatI in alb, cu arabile, 30 fineatA, 20 izlaz, res-
mandstire Sinaia, de fericitul intru pu.
menire ctitorul Mihail Cantacuzino, ma-
lumlnarI aprinse, ce strAluciati tul sterp.
rele Spdtar, /atril cinstea AdormireY Pea ca razele soareluT, si-I aude cin-
SfinteY de Dumnezed Ndscdtoare; iar la tind troparul Adormirekiar dupA Sináuti, sat, jud. Dorohoiti, pl.
leatul 1848 s'a maY adä'ogat la ace3std. terminarea cintArilor s'a pus Berhometele, com. Tureatca, cu
sftnt bisericti, in zilele Prea Luminatu- intunericul nopteT. treT nuMirT de mosie : SinAuti,
luT nostru Doma Grigure Dimitrie Bi-
bescu Voevod, cu blagoslovenia Prea
Despre cele vAzute, ingriji- Grigorcea si Buhdesti, cu o po-
sfintituluY Archiepiscop i Mitropolit al torul bisericei MalomatuluI dAdu pulatie de 114 familiI sati 456
TareY, D. D. Neofit, cu cheltuiala caseY stire la Mitropolie. suflete.
si din afiorosirile fericitilor clitorY, In SpAtarul MihaW Cantacuzin o, Are o bisericl de lemn, cu
numele Prea Sfinte TreimY j In cinstea auzind si el de aceasta vedenie, hramul Sf. Gheorghe, deservitA
Adormirer Prea Si. Ndscdtoare pe Dum-
nezed, s'a Inceput zidirea acesteY bisericY
dorind a-11 implini fAgaduiala de un cintaret si un palmar,
de rogu In stdritia Prea Cuviosule losaf data, pe citad persecutat de facuta de locuitorl In 1820.
Arhimandrit, ?rara care sus numitul TurcI, se afla in muntele Si- Proprietatea mosieT este a d-luT
si rdposat In Domnul si s'ad desdvirsit naieT celei marT, a inceput c15.- Rosete Solescu, si anume par-
prin stdruinta, ostrdia i osteneala Prea direa mAnastirel, inzestrind-o cu tea numita Grigorcea, in supra-
Cuvio1eY sale PdrinteluT Paisie Arhiman-
dritul acestuY sfint 1846.
multe mosiT i bunurY. fatA de 230 hect., 58 ariT, cimp
Mänästirea Sinaia se intretine si 143 hect., 22 aril, pAdure; lar
Biserica cea nouà s'a inceput de Eforia Spitalelor civile din partea Buhaesti, a EpitropieI Spi-
la 1843 de staritul Iosaf, si s'a Bucuresti. taluluT Sf. Spiridon din Iasi, in
terminat in 1846, de staritul Pai- Printr'un hrisov din 1775, suprafata de 114 hect, 58 ariI,
sie.Acum de curind s'a restaurat. Iulie 2, mAnAstirea Sinaia era cimp si io hect. si 3 aril pA-
MAndstirea Sinaia a fost una In drept sA la de la Ocna S1A- dure. LocuitoriI improprietAritT
dintre cele maT bogate din Tara. niculuT, care ocna era pe mosia ail 300 hect., 76 ariT, pämint.
Pe lingA averile lasate de fon- ctitoruluT manastireT Sinaia, Mi- Pe hotarul mosieT curge pi-
dator, mAnastirea maI poseda haiti Cantacuzino, biv vel spa- riul Molnita.
mosiile : Grosani (Buzdti), Chi- tar, pe tot anul cite 'o° leT, Drumurile principale sunt: a-
zesti si Matita, Cimpina i Du- si diferite taxe de la tirgul Ur- cel de la Mihdileni, prin Tureat-
desti, Valea-Rea, Piatra-ArsA si lati. ca la Herta, si acel ducator la
altele. Mamornita.
Ea era scutita de toate (la- Sinaia, numire vechte ce se da Mosia se hotIreste cu Tureat-
rde cAtre stat, avea dreptul de satulut Baltesti, din com. Po- ca, Bucovina, Tirgul -
zeciuiall, precum si o multime deni-Vechi, pl. Podgoria, jud. Dersca.
de scutelnicT, pentru paza ma- Praho va.
nAstireI i cultivarea mosiilor el. Sine§ti, com. rur., in jud. Olt, pl.
Cu privire la fondarea ma- Sinaia, statie de dr.-d.j.., jud. Mijlocul, situatA pe &la Plapcea
nAstireT Sinaia, cAlugariT de la Prahova, pl. Pelesul, com. Sinaia, piriul Osica, la confluenta luT
manAstire povestesc urmatoa- pe unja Ploesti-Predeal, pusa cu Papcea la 27 kil, de ca-
rele: In circulatie la ro Iunie 1879. pitala judetuluI si la 4 kil, de
Ingrijitorul bisericeI sf. Nico- Se afla intre statiile Valea- de resedinta plAsiT. MaT inainte
lae, dupa Malomrit, avea obice- LargA (5,7 kil.) i Busteni (7,6 s'a maT numit I Sinesti-Gura-

www.dacoromanica.ro
S1NE$TI 393 SINpTI-NOf

OsiceI. Pana la 1802, a forrnat tatea statuluI. Are 2 bisericI, nesti, pl. Cirligatura, jud. Ia i,
comuna cu Valea-Merilor. Se deservite de 1 preot, z cinta- situat pe podisul dealuluI Sinesti,
compune din 3 catune : Sinesti, ret si 3 eclesiarhI ; o scoall si ce se prelungeste din Dealul-
Osica si Gagiulesti, cu o popu- o moara de aburI. Mare. Are o populatie de 210
latie de 510 locuitorr. Budgetul com. e la veniturI familil saa 1000 suflete ; o bise-
Mal totI locuitorif sunt mos- de 10612 Id si 8 banI si la chel- ría, zidia la 1820 de Mitro
nenl. El poseda : 6o cal si Tepe, tuelI de 10126 leI si 20 banI. politul Veniamin, ca 1 preot, I
216 bol, 245 vacI, 900 o!, 140 Vite : 1735 vite marI cornute, cintaret si 2 eclesiarcI ; o scoala,
capre, 258 porcI. 136 cal, 2203 oI si 567 rimatorI. infiintata in 1839.
Teritoriul com, se intinde pe Vite: 886 vite mari cornute,
suprafata de peste moo hect., Sine§ti, com. rur., jud. Vilcea, pl. 70 cal', 1260 ol, si 313 rima-
din care peste zoo hect. sunt Oltetul-d.-s., compusä din 4 eh- torr.
acoperite cu pädur/ si 5 hect. tune : Popesti, Ciuchiti, Ganesti
livezI de prunI. si Mahalaua-VechIe. Este situata Sine§ti, sat, pendinte de com. cu
Are 3 bisericl, deservite de 3 pe riul Oltetul, la 11 kil, de re- acelasI nume, pl. Mijlocul, jud.
preotI si 2 cintaretl; o scoala. sedinta plasif. Olt, situat la S. de cat. Osica,
Comerciul se face de 2 circiu- Are o populatie de 894 lo- pe lunca girld Plapcea, sí aproape
marl si un hangiCt. cuitorI si 255 case ; 5 biserici. de gura piriuluI Osica. E rese
Veniturile si cheltuelile com. LocuitoriI se ocupa cu agri- dinta comund. Are o populatie
se ridica. la suma de 2450 Id. cultura. El posea': 25 cal, Ioo de 200 locuitorI, din carl 30
O osea vecinala leaga com. bol, 120 vacI, mo capre si 200 or, sunt improprietaritI dupa legea
la V. cu Valea-Mentor, si la S. Pe riul Oltetul, in raionul co- rurala., pe proprietatea statulul
cu Ursoaia. muneI, sunt 2 morI de mácinat. numita Calugareasca, pendinte
Gira Plapcea, si piriul Osica LocuitoriI sunt mosnenI ; 1 1 de schitul Greci.
uda teritoriul com, de la E. la s'ají improprietarit la 1864 ca Locuitorl pose& : 76 bol, 53
V. si paralel ca ele se ridica doul 35 hect. pamint, pe mosiile pro- vacI, 20 cal, 300 of, 6o capre,
dealurI: Gura-Ciresulul si Pie- prietarilor locali. 8o porcl:
trisul, cum si PAdurile-Caluga- Comuna se intinde pe o su- Are o biserica, zidita la anul
restl, situate la E. si N.-E. prafata de 2315 hect., cu pa- 1852, de ctitoriI Maria Postel-
La S., In marginea comund durT, izlazurI si locurl sterpe. nicu (Sinescu), Marin Ciuciu si
se vede Braida -lul -Novac. Se Prin comuna trece soseaua ju- Tache Ciuciu si azl deservita
limiteaza. la V. cu Valea-Merilor, deteana, numita Oltetele, ce o de un preot.
la E. cu Buzesti si la S. co leaga la vale ca Tereuja si la deal
Ursoaia. ca Slavesti. Sine§ti,fostä mändstire,linga satul
Veniturile comuna se urca cu acelasl numire, com. Catru-
Sine§ti, com. rur., in partea de la 1700 lef si cheltuelile, la 1059 nesti, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
S. a pl. Cirligatura, jud. Iasi, lel anual. Asta-if este reclusä la biserica
situata pe dealurI si val. Este E brazdata de dealurile : Zgu- de mir.
formata din satele: Sinesti, O- bea, ce o desparte de comuna
soiul, Catirgaci si Stornesti, pe Zgubea, spre E., si Dealul-Mue- Sine§ti,mafie ipei'dure, a statuluT,
intindere de cam de 6780 rel, ce serva de hotar al acestd pendinte de biserica Sf. Gheor-
hect., din care 3581 padure, cu comune, spre V., despre jud. ghe-Noti din Bucuresti, jud.Ilfov,
populatie de 410 familil, sati Gorj. arendata (1883-93) ca 20100
1935 suflete. lel anual, impreuna Cu mosia
LocuitoriI, pe lingä lucrarea Sine§ti, sat, cu 149 suflete, jud. Chiroiul.
pamintuluI si cresterea vitelor, Arges, pl. Oltul, fácind parte
se mal ocupa cu taierea lem- din com. rur. Mdcai. Are o bi- Sine§ti-NOI, sat, facind parte
nelor din pädurile statuld si seria, co hramul Sf-ti VoevozI, din com. rur. Cá.trunesti-Mii
transportul lor in tirgurile : Po- ca un preot si un cintaret. neasca, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
dul-IloaeI, Tirgul-Frumos si o- Se intinde pe o suprafata de
rasul Iasi. Sine§ti, sat i resedinta com. cu 116 hect., cu o populatie de 171
Intreaga com. e pe proprie- acelasI nume, in centrul com. Si- locuitori. Proprietatea e a lo.
659Z0 Morolo Diefianar GeogratIc. Vol. V.
50

www.dacoromanica.ro
SINE§TI-VECHT 394 SINTE§TI

cuitorilor insurateT. Se cultiva tatea Carada.Copaceni care este ferite speciT : chefal, nisetru, ce-
tot terenul. in hotar co aceasta mosie. ga, etc. 'O parte din el este
Numarul vitelor marT e de Are o osea care duce la acoperit cu stuf.
121 si al celor miel, de 178. Cringasi si alta la DArAsti.
S'a infiintat la anul 1879 si Sinoe, girld, a carel latime trece
este situat pe valía Mostistea. Singureni, trup de mofie, nelo- peste 1 kil., jud. Tulcea, pl. Is-
cuit, in jud. Vlasca, pl. anís- fruid, pe teritoriul com. rur.
Sine§ti-VechI, sat, fäcind parte tea, com. Rasuceni, proprietatea Casap-Chioi, situata. In partea
din com. rur. Catrunesti-Mii- d-lor general Al. Zefcari si G. de E. a piase si a com.; este
neasca, pl. Mostistea, jud. Ilfov. Filipescu, avind o suprafata de un brat, lung de 4 kil., prin
Se intinde pe o suprafata de 2051 hect. Pe el sunt valle : care mande lac Sinoe comunica
1249 hect., co o populatie de 64 Dandara, Singureni si Rasmi- eu intinsul iezer Razelmul si al
focuitori. Statul are 1202 hect. resti care dati in \ralea Brezoiul, carul cap de comunicatie se afla
si locuitorif, 47 hect. care face limita despre Draga- chiar linga Portita ; este presa-
Este situat pe valea Mostis- nesti. rat cu miel insulete, care in
tea. timpul verel, secind apa, se u-
Are o bisericg, cu hramul Sinica, pda'ure, de 230 hect., pe nesc filtre ele ; bratul e mar-
Adormirea, deservita de 1 preot proprietatea Baciul a fratilor ginit de o parte si de alta cu
si 1 cintaret, si 1 helestett Co- Olanescu, pendinte de com. Ble- stuf; adincimea variaza in tre
merciul se face de 1 hangiti. jesti, jud. Vlasca. 4-8 m.; printeinsul if vine la-
Numarul vitelor marI e de cului apa din Mare, cu pestir el.
51 si al celor miel, de 28. Sinoe (Lacul-Albastru), baila
insemnata., in jud. Constanta, Sinoe (Bratul-), girld, prin care
Singureni, com.rur., jud. Vlasca, pl. Constanta, si jud. Tulcea, pl. lacul Sinoe comunica cu balta
pl. alnistea, situata pe partea Babadag si Istrul. Este una din Zmeica, jud. Tulcea, situata in
stinga a aper Neajlovul, in sus cele 5 baltr care compun masa partea de E. a plaseT Istrul si
de Cringuri, la 27- kil. de Bu- de apa cea mal insemnata. din a com. rur. Casap-Chioi ; are 1
curesti, la 37 kif. de Giurgiti, si Dobrogea (Cu Razemul, Golovita, kil. de lungime si 8owo m.
la 14 kil. de Ghimpati, resedinta Zmeica si Babadag). Este des- latime si 3,6 m. adincime; prin
piase% partía de balta Zimnicea prin el este si vad care serveste
Proprietatea d-nel L. Canta- insula Curt-Bei (ínsula Lupilor), de legatura intre pamintul ferm
cuzino (Paduroaia). lar cu Marea-Neagrà comunica si. insula Curt-Bel, pe care le
Are o populatie de 1004 su- prin canalul numit Portita. Are desparte.
flete ; o biserica, cu hramul Sf-til o intindere de peste 400 kil.
ImparatT, Cu un preot si 2 cin- p. (40.0o0 hect.) si o adincime Sintesti, sat, facind parte din
tgretT ; o scoala. mixta, frecuentata medie de 10-12 m. Pe malul com. rur. Cretesti-Sintesti, pl.
(1899-900) de 44 baetT si 3 V., se afla asezate comunele Ca- Sabarul, jud. Ilfov, situat la N.
fete. ra-Nasuf, Casap-Chioi (jud. Tul- de Cretesti, pe malul sting al
Budgetul com. e la veniturr cea), Cara-Harman (jud. Cons- riuld Sabarul.
de 4823 Id si la cheltuell, de tanta). Pe o limba de pamint Catunul Sintesti era impartit
3752 lel. ce inträ inteinsa si apartine in 3 trupurT : Sintesti-BalAcea-
236 locuitorT s'ají improprie- com. Cara-Harman se afla rui- nului, Sintesti-lur-Vasca si Sin-
tarit la 1864, Cu 708 hect. nele vechel si infloritoard co- testi-Paharnicesel.
Suprafata mosid este de 3600 lonil grece milesiare Istropolis, Se intinde pe o suprafata. de
hect., cu o padure in suprafata care si-a luat numele de la fap- 1894 hect., Cu o populatie de
de 750 hect.; o moard ; un pod tul ca una din gurile Istrului 996 locuitorl.
pe apa NeajlovuluT. se varsa in Mare ling5. clima. Statul, MostenitoriT Costaforu,
LocuitoriT posea : 245 bol si Lacul Sinoe s'a format de Mare. Otetelisanu, Al. Triandafil, T.
vad, Io bivolf, 72 cal, 745 oT Sarea ce contine, precum si a Eliade si C. Marinescu, aii 1476
si 327 rimatorr. laculd Diurngi, este proprieta- hect. si locuitoril, 418 hect.
Multr din locuitorif comuner tea statuluI ; tot asa si pescar-- Ad este o mare fabrica de
ati vil cu embatic pe proprie- tul. Contine peste mult, de di- rahat.

www.dacoromanica.ro
SINTE§TI 395 S1RETUL (PLASÀ)

Are o bisericA, cu hramul teritoriul comuneT urbane Man- Burdujeni-Sat, formatl din
Adormirea, ziditA la 1828 de galia, pe drumul comunal Man- satele : Burdujeni-Sat, Fete0,
LogofAtul B5.1dceanu, deservitA galia-Ascilar, situatA in partea Mereni, Plopeni, Prilipca, i Ti-
de 1 preot §i I cintAret ; o S.-E. a plApT i de V. a co- sAuti, in parte de N.-V.
coalA mixtl, frecuentatA de 12 muneT, la 41'2 kil. maT spre N.- Brehue,sti, formatA din sa-
elevr O eleve. V. de Mangalia i la 3 kil. tele : Brehue0, Bursuceni, Co-
Comerciul se face de 5 cir- spre S. de satul Ascilar. Are rocle§ti, Hancea, H ipani, Hu-
ci u marT. 63 de m. inAltime, dominind tani, Mindre0i §i VIddeni, In
Numdrul vitelor marI e de portul Mangalia, satul Ascilar, centrul plApT.
608 i al celor miel', de 762. valea Mangalia, precum i dru- Cdlinefti, format din sa-
mul comunal i oseaua jude- tele : Bucecea, CAlinqti, Grigo-
Sinte§ti, sat, in jud. Ialomita, pl. teanI Mangalia-Ascilar. rqti O Siminica-Miclescu, in par-
Cimpuld, acind parte din com. tea de N.
BorAne0. Este situat pe luncd, Siran-Culac-Bair, deal, in jud. Comí, formatl din satele :
la 2 kil, de riul Ialomita i la Constanta, pl. Silistra-NouA, co- Corni O Sarafine§ti, ..in partea
1 kil. spre V. de satul BorA- muna Para-Chioi, cdt. Calagi; se de E.
ne0, pe o ruja vale, formatO desface din dealul Capusioi-Bair; Dunzbriiveni, formatA din
de coasta riului Ialomita li des- se intinde spre S., avind o di- satele: DumbrAveni, SAllgeni,
chisA spre N. rectiune generala pe la N.-V. VAratic §i Verqti, in partea de
Are o populatie de 6o familii spre S.-E., §i brAzdind partea S.-V.
§i o bisericd. de S. a plApI i cea de V. a Fin/hiele, formatA din sa-
LocuitoriT posedä. : 260 bol, comuniT; las5. spre E. prelun- tele : BAlupni (Stamatele), BO.-
20 caT, 60o or, io capre, ro bi- girea numità dealul Macmora- nqti, Fintinele, Jolde0, 11.(I-
volf i 16o pora Bair ; se in ti nde printre vAile Cara- cani i Slobozia (Bustiucul), in
Ceair la V. i Ghiuvenli-Ceair partea de S.-E. a plOpT.
Sinteqti, stafie de dr.4.-f., jud. la E.; pe muchea sa merge O Poiana.Lungd, formatA din
Ilfov, pl. Sabarul, com. Crete0- hotarul spre Bulgaria; se pre- satele: Chipovata, Poiana-Lun-
Sinteti, pe unja Bucure0-Giur- lunge§te la S. cu dealul Cara- gA, Icupni, Protopopeni, Satul-
gie, pusd in circulatie la 1 Noem- Peretlic-Artasi ; are 170 m. inAl- Noti, Vorona-Carale i Vorona-
brie 1869. Se aflA intre statiile time i e acoperit cu tuferiprI Theodor, in partea de S.-E.
Jilava (4,1 kil.) i Vidra (4,8 kil.). 1 finete. io. Salcia,. formatA din sa-
InAltimea d'asupra nivelului M'A- tele : Salda i Siminicea-Bal§,
riT, de 6otn,6o. Siretul, piase'', in jud. Boto§ani, in partea de V.
numitA ast-fel de la riul Siretul, 1 1. Tudora, formata din sa-
Sioava, deal, jud. Dolj, pl. Jiul- care o strdbate dealungul, de la tele : Tudora §i Vorona-Mare,
com. Filia0, inalt de a- N.-V. la S.-E. E situatA in par- In partea de S.-E.
proape 600 m., acoperit pe coasta tea de V. a judetuluT Botopni PAmintul este nisipos pe vAile
de S. cu vil i pe coasta de O se intinde pe vAile Siretuld Siretul i Suceava i argilo-ni-
N. cu pAdure. O SuceveT i dealurile ce mdr- sipos san argilo-calcaros in re-
ginesc Siretul de ambele pArtI. giunea dealurilor.
Sipeni, sat, in com. Tutcani, pl. Se mArginqte la N. cu jud. Teritoriul plApT e strAbAtut
Horincea, jud. Covurluiti, ap- Dorohoia ; la E., cu pl. Tirgul de la N.-V. spre S.-E. de douA
zat pe muchia dealuluT de E. O pl. Copla; la S., cu jud. ire de dealurl: una, O a dea-
a vAieT Tutcanilor, i la 31 2 kil. Suceava §i la V., cu Bucovina, lurilor dintre Siret O Suceava,
spre E.-S. de repdinta comuna de care se desparte prin riul care sunt ultimile ramificatiunT
Are o populatie de 607 locui- Suceava. ale dealurilor BucovineT, dintre
torT ; o bisericA O o coald. Se compune din u comune : Prut O Siret, §i a doua, vira
Sipeni e un frumos O ve- Bucecea, formatA din tirgul dealurilor din stinga Siretulur.
chia sat rAzApsc. Bucecea, spre Nord. Dealurile cele mal insemnate
Burdujeni-Tirg, formatA sunt: in stinga Siretulur: Bucecea-
Sira-Iuiuc, movild, artificialA, in din tirgul Burdujeni, in partea CAlineti §i CAline§ti-Cucoreni, in
jud. Constanta, pl. Mangalia, pe de N.-V. com. CAlinqti; Balsa, CociorveT,

www.dacoromanica.ro
SIRETUL (PLASA) 396 SIRETUL (RII-J)

DumbrAva, Hrilcarilor, LupArieT dora; Suceava, izvorind din mun- Poiana-LungA-Liteni-FAIticeni pi


pi Petroaia, in com. Brehuepti ; %ir Bucoviner, curge prin partea mal multe posele comunale.
Cornipul pi Sarafinepti, in com. de V. a plApel formind hotarul Pe Siret se mal poate trans-
Corni ; Chipcovata, Dealul-Mare, plApeI pi a judetulul pi 'T'Arel des- porta mara pe plute.
HumAria-Bahnoaia, Mesteacánu- pre V. pi udä teritoriul com. Bur- Plasa Siretul se compune din
luI, Protopopeni, Poeni, Rugu- dujeni, Salcea pi DumbrAveni. Si- I I com., formate din 41 sate pi
luI pi Dealul-VieT, in com. Po- retul primepte piriul satuluI Bur- 2 tirgupoare.
iana-LungA; Bolohanul, Dealul- dujeni pi Plopeni, in com. Sa- Are 36 bisericI, deservite de
Mare, Dealul-Vorona, Plepa pi tul-Burdujeni ; Erche, in com. 32 preotT pi 48 cintAretI; 26 pcolT
Turbata, in com. Tudora; In Salcia ; Girla-Romineptilor, cu mixte, frecuentate (i899-900)
dreapta Siretulul: dealul Gri- piraiele SAIAgenilor pi PirluI-Ve- de 1079 copiT.
gorepti, in com. CAlinepti ; Dum- reptilor, in com. DumbrAveni.
brAveni, In com. DumbrAveni Sunt 9 iazurr pi 37 bAltT pe Siretul, plasä, jud. Covurluiti, a
pi Deleni, In com. Fintinele. pesurile Siretulul pi Sucever. cArei numire vine de la riul Siret,
VAile cele mal insemnate Suprafata plapa e de 59571 ce formeazá in mare parte fron-
sunt : Valea SiretuluI, in partea hect., cu o populatie de 33526 tiera de V. a judetuluI Covur-
de Est a plä.peI pi Valea Suce- locuitorT. luitt Are o suprafatä. de 102716
veT, care mArginepte pl. la V.; Teritoriul plAper e ocupat cu hect. ; 10 comune, futre care
ambele va sunt intinse, pro- cereale, finete pi imapurT, lar orapul Galati pi 33 sate, cu o
ductive in finete pi imape pi parte cu pAdurI, maT Cu seamá populatie de 16879 familiT, sati
ocupate Cu o deas5. populatie. partea din stinga Siretuld. 75122 suflete. Repedinta plApii
Ape : Siretul in partea de E. a LocultoriT posedä. : 11257 bol* e la Tirgul-Pechea.
plApeT, udä. com. CAlinepti, Dum- pi vad, 2051 cal, 12000 01, 4348 Comunele rurale pi satele sunt :
brIveni, Brehuepti, Fintinele pord ; 3135 stupI cu albine. r. Braniftea, cu cát. : Brani--
Corni, Poiana-LungA pi Tudora In plasA sunt : 4 morT de a- tea, Lazova, erbepti-VechT pi
pi curgind prin mijlocul Mol- burl pi 28 de apl, 1 fabrica de Traian.
doveT, se varsä. in D un Are a- sApun, 1 de pAldriI, 3 dubdlAriT Cuca, cu cAt. : Cotros, Cu-
proape de Galati. pi mal multe olArIT (Poiana-Lun- ca, Mavromol, OaseIe, Plevna pi
Siretul primepte piraiele : Vil- gd), 60 cariere de piatrA pi prunt Zlobozia-Ventura.
ce/ele, Fetepti cu plriul Porcul pentru posele, intre care una Filefti, cu cAt. : Bárbopi,
pi PIetrosul in com. CAlinepti, de var la Burdujeni, 2 fabricT Filepti (Carlea), Movileni, Satul-
piriul PAI in comuna Salcia. de spirt (velnita), una la Dum- Costi, endreni sati Sardarul pi
Girla-luI-Boghian, cu Piriul-Rem- brAveni pi cea-l'altä. la Corni. SmArdanul.
nicelor , Girla-MeriT pi Apele- Comerciul se face cu cereale, Inarepenclenla, cu cdt.: Brai-
Iazulur, VAduletul, apoI gira vite pi diferite producte lo- na, Independenta pi Vasile Ale-
.5opota cu Piriul-CipmeleT, gira cale. xandri.
Burdun, care toate se varsä. in Pietele de desfacere sunt Bur- Minjina.
Siret prin girla Boghian ; Orla dujeni pi Bucecea. La Burdujeni Piscul, cu cAt. : Piscul pi
opota, in stinga. este trecdtoare In Bucovina. Vamepul (Odaia-Popii).
In stinga Siretuluf : Siretelul, Plap. Siretul este inzestratä. de Slobazia-Couachi, cu cAt. :
in com. Cdlinepti ; Piriul-Bahnd grmAtoarele cAr de comunicatie : Cuza-VodA pi Slobozia-Conachi.
cu Olarul, Pirial-Poper, Timofti CAÍ ferate : linia principall Pechea, cu tirgul pi satul
pi Piriul-Hutani, in com. Bre- care vine pe dreapta Siretulul Pechea pi
huepti ; Glodinoasa, Butulucul Papcani-Itcani, trecind prin Ve- Tulucefti, cu cAt.: Cipmele,
cu Toplita, prin iaz, Piriul-Poe- repti pi linia secundará Verepti- Costachi-Negri, Fintinele (Sul-
neT, prin iazul Poena pi Clopo- Bucecea-Leorda-Botopani. tanul), Odaia-luT-Manalachi, Slo-
telul, apoI prin iazul Aftitei, osele : calca nationall Doro- bozia-MovileI, Tulucepti pi Vi-
prin Lacul-Vorond, in Vorona- hoiti - Bucecea - Botopani pi Bu- nAtori (Vez! Covurluiul, judet).
Mare, Muscalul, Soroca, Icueni, cecea - Hutani DumbrAveni, de
Chipcovata, prin iazul Pancul pi unde pleacA o ramurA la Bur- Siretul, rig, ce izvorepte din Bu-
piriul Pancul in lacul VoroneI ; dujeni, pi alta la Fintinele-Rop- covina, pe culmea Cimirnef, din
Vorona pi Turbata in com. Tu. can' ; poseaua judetianA Botopani- muntele Lungul, maI spre S. de

www.dacoromanica.ro
SIRETUL (Rit) 397 SIRETUL (Rtli)

satul Bursucheti. Cursul sag mal De la S.-E. satuluT Hintesti linieI ferate Pascani-Iasi ; lar la
intuiü e torential, printre culmea cam la 160o m. departe de acest 8o m. la vale de acest pod,
RahoveT si a CimirneT, spre N., sat, Siretul trece pe teritoriul cursul sati trece pe sub an alt
pana la satul Berhomet; dupa jud. Botosani, i, dupa un par- pod de lemn, ce tine de soseaua
ce ad i face un arc de cerc, cu curs de 4800 m., ajunge la po- judeteana de la Neamtu-Pascani
concavitatea spre N., curge mal dul de fler al liniel ferate Pas- spre Bajesti-Ruginoasa.
lin spre N.-E., pe un ses larg cani-Botosani ; de la acest pod, De la acest pod, Siretul ur-
de aproape 17 kil., pana la v5x- dupa un parcurs de 6800 m., meaza aceeasT directiune spre
sarea MihordeT, apoI apucä spre Siretul este strabatut de soseaua S.-E. i, dupa un parcurs de
S.-V., liana la satul Cindesti, unde Dumbraveni-Vladeni si D umbra- 20 kil. si 200 ni., ajunge la E.
intra in Rominia, la 3 kit. spre veni-Bucegea, a carel trecere se satuluT Cosmesti, unde
S.-E. de acest sat; apoT, luind face prin vad. De aci Siretul seste teritoriul jud. Suceava, tre-
directiunea generala dela N. spre continua a merge in aceiasT cind pe acela al jud. Roman.
S.-E., 'Ana la confluenta sa directie, spre S.-E., i, dupa un ApoT, dupa un parcurs de 28
cu Buzaul, se indreapta spre E., parcurs de 48 kil., ajunge in kil., 800 m., ajunge la podul
pana la varsarea sa in Dungre, dreptul localitateI numita Ver- peste care trece soseaua natio-
la 3 kil. spre S. de orasul Galati. cicani ; din acest punct, Siretul nail Roman-Iasi ; de aci, diri-
Siretul, indata ce paraseste formeazd hotar de judet intre gindu-se putin mal spre S., dupa
teritoriul BucovineT, atinge fron- Suceava i Botosani, pe o dis- un parcurs de 29 kil., 200 M.,
tiera N.-V. a RominieT, la stilpul tanta de 2800 m., liana la con- ajunge la podul satuluT Lutca,
kilometric No. 68, situat la N. fluenta luf cu riul Suceava. In peste care trece soseaua Ro-
satuluT Verpole, de unde incepe acest parcurs, Siretul formeaza man-Oancea prin satul
a forma frontiera in cursul sati ca si mal inainte o multime de in urma, dupa un parcurs de
spre S.-E., pana la stilpul No. cotud destul de intortochiate, 7 kil., 800 m. la vale, ajunge
69, pe o distanta aproape de pe un ses larg de la 3-4 kil.; la podul de lemn din dreptul
8 kil. In acest parcurs Siretul de la confluenta sa cu Suceava, satuluT Stirpul, peste care trece
face o multime de cotiturI. dupa un parcurs de ¡100m., soseaua j udetean Roman-Piatra.
De la stilpul de frontiera No. Siretul este strabatut de so- De la acest pod, Siretul
69, Siretul paraseste frontiera seaua Fälticeni-Botosani, a card schimbä directiunea mal spre
Tara care ia directiunea spre trecere se face pe pod de vase. S.-V. si, dupa un parcurs de
N.-V., pe albia piriulul Mohnita De la acest pod si dupa un 4 kil., 800 m., ajunge la con-
si intrind pe teritoriul Ro- parcurs de i kil., Siretul este fluenta sa cu riul Moldova ; de
minieT, strabate jud. Dorohoiti, sträbatut iardsi de hotarul de aci sesul se ingusta ajungind
curgind in directiunea S.-E. 'Ana jud. Suceava-Botosani, de unde pana la i kil., iar Siretul, dupa
la S.-E. satuluI Hindesti, uncle dupa o scurgere de 200 ni., o scurgere de 3 kil., 600
paraseste teritoriul jud. Dorohoiti formeaza chiar hotarul intre ajunge la podul umblator al so-
pentru a trece pe acela al jud. aceste cloud judete, pe o lun- seler Roman-Bratesti, de unde,
Botosani. In acest parcurs, Si- gime de 14 kil., in care par- dupa un parcurs de 7 kil., 400
retul lasa sa se desparta din- curs, hotarul pardseste Siretul M., ajunge la podul umblator
teinsul un brat considerat mal pentru a Inconjura coturile ce tine de soseaua comunala care
mult ca un canal si care stra- Seapte-Lel, cotul Stirbat si alte vine de la orasul Roman si duce
bate parea de N. a satuluT doul din dreptul satului Poiana- spre S., la satele Recea i Icu-
Bahna, si un alt crac mal mare, RäftivanuluT ; toate aceste co- sesti-d.-s. ; apor, continuindu
ce se desparte din dreptul sa- turT sunt pe malul sting al riuluT. cursul spre S.-V., Siretul face mal
tuluI Serbanesti, urmarind in De la S.-E. satulul Poiana- multe coturT foarte curioase si,
deaproape malul sting al Sire- RäftivanuluI si cam la 1400 dupa un parcurs de 20 kil., ajun-
tuluI, pana la E. satuluT Wu- de acest sat, Siretul trece pe ge la satul Oniscani, situat pe
testi ; acest crac ia numirea de teritoriul jud. Suceava, urma- malul drept ; de aci îi schim-
girla Siretelul; iar anibele sale rit fiind in de aproape de linia ba directia spre E. si apoi direct
capete par a fi malite si nu co- ferata Pascani-Cernauti (Buco- spre S., si, dui:4 o curgere de
munica cu Siretul de cit eind vina) ; i dupa un parcurs de 16 kil., 200 ni., ajunge la r kil.
apele sunt marl. 44 kil. i 600 m., ajunge la podul 800 M. la V. satului Bradul,

www.dacoromanica.ro
SIRETUL (Rit) 398 SIRETUL (Rit))

pendinte de com. Negri, jud. tere la o multime de insule a- aproape In doul partl egale,
Roman, unde atinge hotarul ju- coperite de nisip. si da nastere unel v5.1 din cele
detelor Roman Bacaii. De la S. satuld Padureni, mal frumoase sí mal populate
De la V. satuluI Bradul, Si- unde Siretul inceteaza de a mal a Tard-RominestI.
retul continue curgerea sa spre fi hotar intre jud. Putna si Te- Localitalile ce udii. Siretul
S., formind insusl acest hotar cuela, riul continua aceeasl di- in cursul s5i1 uda teritoriul
pe o distanta de 5 kil., 400 m., rectie, si, dupa o scurgere de judetelor Dorohoiti, Botosani,
panà la satul Bogdana (Bacati), 9 kil., 400 m., ajunge la podul Suceava, Bacati, Putna, Tecuciii,
situat pe dreapta ; ad i paräseste de fer peste care trece linia fe- R.-Sdrat, Braila i Covurluiti ;
hotarul si teritoriul jud. Roman, rata. Märasesti-Tecucia ; tot ad, lar localitatile populate ce se
intrind pe acela al BacauluI, ur- Siretul primeste vechia albie gasesc dealungul acestul 146
mind aceeasT directiune spre S. numita Siretul-Vechia ; de la po- mal insemnat e sunt :
dupa un parcurs de 24 kil., dul linieT ferate, spre S., Siretul In jud. Dorohoia: pe dreapta:
6o0 m., ajunge la podul de lemn incepe iarasT a fi hotar Intre satele Verpoli, pendinte de com.
situat la S. satuluI Costel Putna si Tecuciii, pana la S. Gramesti,Balinesti, Lunca, Ma-
peste care trece soseaua jude- satuld Tudor-Vladimirescu, din ghera, Vatra, Serbanesti si Hin-
teana Bacäú, spre E., la Buho- jud. Tecucia, pe o distanta de testi ; lar pe stinga : Virful-Cim-
ciul ; la trecerea sa pe teritoriul 56 kil., zoo m. ; de aci, acest puluT.
jud. Bacáü, esul se ingusteaza hotar pardseste albia 111114 pe jud. Botofani, pe dreapta :
pana la i kil., apoT se largeste o distanta. de 2 kil., 200 m., Bursuceni, Baluseni, Fintinelele,
succesiv spre S., ajungind larasT apucind spre S., pe viroaga nu- Slobozia siRoscani ; lar pe stinga :
la 4 kil. in dreptul satuluI Sau- mita gira Birlazelul i dupa ce Hutani, Joldesti i Corni.
cesti. a ocolit padurea Vadul-Prisaca, In Suceava, pe dreapta : Poia-
De la podul soseleI judetene se indreapta spre N., pentru a na-Ractivanului, Dolhasca (pu nct
Bacail-Buhociul, Siretul continua intra iarasT in albia riuluT, pe de junctiune al linieT ferate Dol-
a merge in aceeasi. directiune care o urmeaza inca o distanta - hasca-Fälticeni), Gulea (schit),
S.-E. si, dupa un parcurs de 46 de 6 kil., 60o m., pana lai kil., Ungureni de Gulea, Heciul, Diu-
kil., 200 m. ajunge la S.-V. sa- 800 m. la N. de satul Corbul diul, Lunca, Pascani, Vatra, Stol-
tulul Dienetul, pendinte de com. din jud. R.-Särat ; din acest niceni, Petrisul (Lunca) i Cos-
Pancesti ; ad riul atinge col- punct, porneste spre V., pe Orla mesti ; pe stinga : Hirtoapele
tul hotaruluI de judetul Baca- TiganceT, hotarul dintre Putna Satul-Noti.
Putna. R.-Sdrat, lar acela dintre Te- In jud. Roman, pe dreapta :
De ad, Siretul, continuindu-sI cuela si R.-Sarat, urmeazà pe Mogosesti, Luncasi, Mahalaua
directiun ea spre S.-E., formeazä albia SiretuluT pana la satul Vdleni din comuna Halaucesti,
insusi hotarul intre aceste dona Corbul, pe o distanta de 3 kil., Rachiteni, Agiudeni, Tamaseni,
judete, pe o distanta de 2 kil., 400 m. De la satul Corbul, ho- Lutca, Cotul-VamesuluI,
600 m., pana in dreptul satuluI tarul Tecuciii-Covurluiti pornes- Serbanesti, Oniscani, Satul-luI-
Marvila din jud. Tecucia ; din te spre N., lar acela al judetelor Doni, Boantul, Cornesti i Cotul-
acest punct, hotarul dintre ju- Covurluiti-R.-Sarat continua a GrosuluI ; pe stinga: Volintiresti,
detele Bacan i Tecuciti la di- merge pe albia riulur, pe o dis- Cuza-Voda, Scheea, Butea, Ro-
rectiunea spre N.-E., lar acela tanta de 9 kil., 8o0 m., pana la tunda, Burienesti, Stirpul pen-
al judetelor Tecuciti i Putna, confluenta cu riul Buzdul ; de la dinte de comuna Carol, Sagna,
urmeaza albia riuld pe o dis- aceasta confluenta pleaca spre Gadinti, Cotul-lul-Balan, Recea,
tulla de 6o kil, 400 in., pana V., pe apa BuzauluT, hotarul Goroveiul, Icusesti, Spiridonesti,
la S. satuluI Padureni din Putna; dintre R.-Sarat i Braila, iar pe Dragesti i Bradul.
ad, hotarul de jud. pardseste Siret, acela al jud. Braila si In jud. Baceta, pe dreapta :
albia riulul luind directiunea pe Covurluiti, pe o distanta de 13 erb esti, Bogdanul, Peletuci-d.-s.,
vechia albie a SiretuluT numita kil., 60o m., pana la imbucatura Peletuci-d.-j., Spineni, Saucesti,
Siretul-Vechiti. In tot parcursul sa cu Dunarea. Costa, Holtul, Radomiresti-d.-s.,
cit Siretul formeaza hotar intre In acest curs riul Siretul tra- Radomiresti-d.-j., Fundul i Gal-
Putna si Tecucia, el se desparte verseaza Moldova, In directiune benul; pe stinga: Maglul, Cotul-
in maT multe brate, dind nas- de la N.-V. la S.-E., impartind-o luT-Iurascu, Prajesti, Moldoveni,

www.dacoromanica.ro
SIRETUL (Rin) 399 SIRETUL (Rit)

Satul-Not, Buhociul-Mare, Buho- care este situat in zona dealu- primeste in sinul saa o multime
ciul-Mic, Coteni, Racova, Ta- rilor dintre Siret si Prut. de alte miel vilcele, ce coboara
masi, Petrisul, Fintineanul, Gio- Afluentir SiretuluT maT prin- din dealurile din dreapta si
seni, Racataul i Dienetul. cipal! sunt: stinga sa.
In jud. Fuina, pe dreapta : In jud. Suceava, pe dreapta: Natura §. esului. Riul Sine-
Beresti, bcani, Adjudul-Vechiii, p?raiele Mihova, Siretul-Mic, Su- tul, aproape in toata lungimea
Burcioaia, Domnesti, Pufesti, ceava, a caruT confluenta o are sa se rasfata pe un ses larg si
Ciorani, Calimanesti, Padureni, la satul Roscani, omuzul, la care variaza intre 2 si 5 kil. in
Marasesti, Strdjescul, Ciuslea, Dolhasca, bar pe stinga: ZA- Rominia, lar in Bucovina, pana
Radulesti, Mircesti-VechT, Bili- voiul-Siretultd, intre Lespezi si la satul Berhometele, curge pe
esti, Sasul, Suraia, Dumbravita Hirtoapele, plriul Stolniceni la un ses foarte putin ingust si
(Butuceni)-Vadul-Rosca, Calieni, Satul-Noti. de ad i sesul se llrgeste pana
Nanesti, Costieni, Namaloasa- Tn jud. Roman, pe dreapta la 17 kil. In Rominia, largimea
Tirg, Namdloasa-Sat i Blehani. piraiele Draga, Lutca, riul Mol- sesuluT se prezinta cam ast-fel :
In jud. Tecucill : Manila, Ro- dova, Valea-Neagra, a carel in- in jud. Dorohoiti, variaza intre
goaza, Homocea, Ploscuteni, Ar- tilnire cu Siretul este la N. 1-3 kil. i chiar 4 kil. la N. sa-
geaua-Mica, Ionasesti-din-Vale, satuluT Hirlesti; bar pe stinga : tuluT Hantesti ; apol la Pascani
Cosmesti, Coni, Cosmesti-Vechf, piraiele Tiganca, Pfriul-Moarer, sesul are o largime de 4 kil. ;
Baltaretul, Satul-Noti, Furceni, Stircea, Albuia, la satul Rotunda, la Cozmesti, 3 1/2 kil. ; la con-
Movileni d.-s.,Movileni-d.-j.,Con- Pirlul-Vulpasestilor, saa Sagna, fluenta cu Moldova, i kil.; la
drea, Salda, Liesti, Pausesti, Piriul-Velnitef, Brateascu, Cio- Onisesti, 4-3 kil. In Baca"': 3
erbanesti, Lungociul si Fun- lacul, Corhana, Glodeni, la N. kil. la erbesti ; 5 kil. la Sau-
deni. de satul Dragesti, Cretoaia si cesti ; 5-6 kil. la Buhociul-
In jud. R.-Stirat, pe dreapta: Sasa. Mare ; 2 kil. la Racaciuni ; 3
satul Corbul. In jud. Bacciii, pe dreapta : kil. la Sascut-Beresti ; 4 kil. la
In jud.Braila, Vamesul er- riul Bistrita, a cal-uf confluenta . Marasesti ; iar de la podul huid
banescu, Cotul-Lung, Cotul-Mi- cu Siretul o are la 2 kil. la S. ferate Marasesti-Tecucitl, sesul
hale! si Vadeni. de satul Fundul, Piriul-Liuzilor, incepe a se ingusta ajungind la
In jud. Covurluìü, endreni, Valea -Mare, Cleja, Valea-Rea, 200 M. la satul Biliesti ; 250 to,
Barbosi i Movileni. pinol Racaciuni; iar pe stinga : la confluenta cu Birladul ; 200
Afluen17.Siretul este cel maT pirlul Racataul, Pirlul-MoareT, la m. la Namoloasa ; bar de ad,
insemnat ria al RominieT, ata N. de Satul-Nori, Soci, Valea- riul incepe urma cursul pe
prin intindere, cit i prin volumul Mare i Pogletul. un pat ingust, formind una si
de apa ce duce cu sine, cu In jud. Putna: riul Trotusul, a aceeas/ ramura pana la varsarea
toate ca o parte o perde pana caruT confluenta cu Siretul o are sa in Dunare.
la confluenta sa cu Trotusul, din intre satele : Burcioaia i Dom- In tot parcursul säü,sesul Si-
cauza soluluT care este permea- nesti, piraiele Dragusani, Orbeni, retuluT este supus inundatiilor ;
bil. Valea-Seaca, Pieul-Cimpulur, pe timpul cind apele vin man,
Basinul Siretulul este cel satul Padureni, iisita-Seaca, la trecerea devine foarte anevoioasa
important dupa Tisa, dintre Marasesti, Girla-Morilor, la Stra- si nu se poate face de cit pe
basinurile masivulur oriental al jesti, Putna-Seaca, la satul Cius- podurT fixe si, pe la anumite
Carpatilor, pentru ea el ocupa, lea, '11.11 Putna, in dreptul sa- puncte pe podurT umblatoare.
impreuna. cu afluentiI sAT, aproape tuluT Lungociul din jud. Tecuciti ; Siretul, aproape in tot cursul
intreaga reg-iune a MoldoveT ntul Rimnicul-Sarat, a axill in- sati, face o multime de coturl
a Bucoviner. tilnire cu Siretul o are in fata foarte intortochiate, maT cu seama
Principalele basinurT ce des- satultif Fundeni din jud. Tecucitl, In judetele Dorohoiti si Boto-
cind in basinul acestuT riii apoT riul Birladul, la satul Ca- sani, totusT nu ca acele ale riuluT
sunt : Basinul Sucever, al Mol- lieni, Piriul-Tigancer, ce formeaza Prutul.
doveT, al BistriteT, al Trotu- o parte de hotar 'filtre Putna Insule. Faptul ca Siretul
suluT, al PutneT, al R.-Sarat si si R.-Sarat si, in cele din urma, se rasfata pe un ses larg 3-4
al BuzauluT, pe dreapta ; si in fine, riul Buzaul, la satul Voinesti. si chiar 5 kil., face ca riul sa
basinul BirladuluT, pe stinga Mara de aceste, Siretul maT se desparta in mal multe brate,

www.dacoromanica.ro
SIRETUL (Rit) 9 00 SIRETUL (RItT)

dind nastere la o multime de maT multe brate, formeazA i T In jud. Roman :


insule, mult maT numeroase in insule ; de ad i si &it timp Si- T. Podul peste care trece so-
partea de N. si mijlocul Mol- retul face hotar intre Putna si Te- seaua nationala Roman-Iasi.
dover si mar putin numeroase cucia, dA nastere la o multime Podul de la satul Lutca,
cu cit riul inainteaza spre gura sa. de insule ; cit face hotar in- peste care trece soseaua Ro-
Intre insulele principale for- tre Covurluiti i Braila, man-Oancea prin satul Bara.
mate de acest riti sunt : riul, adunindu-se in albia sa, face Podul de lemn peste care
In jud. Dorohoill : intre stilpif sä. dispara numarul insulelor trece soseaua Roman-Piatra.
de frontiera No. 68 si 69 se pana la gura sa nu maï intil- Podul de /a satul Roman.
aflá doua insule micT pendinte nim de &it una, la confluenta Podul umblätor peste care
de teritoriul RominieT ; o alta cu Buzau' treT la N.-V. satuluT trece soseaua Roman-Bratesti.
insuld, mar mare, cam la 2000 m. Vamesul si in fine una mare la Podul umblator peste care
la N. satuluT Zamostea-Vatra si V. poduluT Barbosi. trece soseaua comunalá ce plea-
care apartine BucovineT ; alta Toate aceste insule sunt parte ca. din Roman, spre S., la satul
insula, la N. satuluf Bahna, si in acoperite Cu nisip, parte cu tu- Recea si Icusesti-d.-s.
fine o insula mare, numità Prun- fads si nisip si expuse inunda- Podul umblätor din dreptul
tul-Mare, in dreptul satuluT Ser- tillor cind apele yin mail, in localitateT Gorovei.
bAnesti. care caz cea mal mare parte Podul de lemn din drep-
In jud. Suceava : cincT insule din ele isT schimba forma. tul satuluT Bradul.
micT in dreptul satuld Tudora ; Treatorr. Trecerea de pe In jud. Baca& :
patru insule in dreptul satuluT un mal pe altul al riului Siretul Podul de fer peste care
Ungureni-de-Gulea ; doul la Les- se face in general prin podurT trece soseaua Letea-Buhociul-
pezi ; trei la Hirtoapele ; patru umblätoare si podurT fixe ; tre- Mare.
intre satele Lunca i Blajesti, si cerea prin vad nu se poate face Podul umblator pe la sa-
in fine o insula in dreptul sa- de &it in partea de N. a riuluI tul Peletuci-d.-s.
tuld Cozmesti. foarte rar maT spre S. si nu- Podul umblAtor de la sa-
In jud. Roman: o insulà in maT in timpul secetelor marT. tul Spineni.
dreptul satuluT Mogosesti ; doul Podurile principale sunt : Podul de lemn din dreptul
la satul TAmAseni ; una la N. In jua'. Botofani: Podul linieT satuluT Fundul, peste care trece
satuluT Lutca; una la N. de lo- ferate Pascani-Botosani. soseaua Letea-Tamasi.
calitatea numita Gorovei ; cincT In jud. Suceava: i. Un pod Podul umblator din drep-
insule in dreptul satelor Oni- de fer al linieT ferate Pascani-Iasi. tul satuluT Galbenul.
sesti una la N. de Cotul-Gro- Un pod de vase ce leaga Podul umbldtor din drep-
suluf ; doul la DrAgesti, si o soseaua Falticeni-Botosani. tul satelor Racataul si Mazili.
insula mare, la S.-V. satulta Un pod de lemn peste care Podul umblator ce leaga
Bradul. trece soseaua judeteana Neam- soseaua Racaciuni-Dienetul.
in jud. Baceig : o insula la tu-Pascani-BlAjesti-Ruginoasa. Intre judelele Fuina fi Tecuciti :
satul Peleticul-de-sus ; doul in in jud. Suceava: T. Podul umblator dintre Sas-
dreptul satuluT Costei ; treT la T. Podul de vase de la Dol- cut si Rogoaza.
satul Buhociul-Mare ; treT la Ra- hasca. Podul umbator dintre Be-
domiresti-de-sus (Doctori) ; cinc! Podul de vase ce leaga. resti i Corni-d.-s.
la Radomiresti-de-jos (Alcaziul) ; drumul Dolhasca-Ciurchinari la Podul umblator de la A-
o insuld mare, ce se intinde in- Lespezi. judul-Vechitl.
tre satele Radomiresti-de-jos Podul de lemn dintre He- Podul de lemn peste care
Fundul ; doul la Racova ; trei ciul si Lespezi. trece soseaua Ajudul-Ploscuteni.
la satul Tamasi ; patru la S.-E. Podul linieT ferate Pas- Podul de fier al liniel fe-
satului Galbenul ; una la Gio- cani-Iasi. rate Marasesti-Tecucia.
seni ; la satul Birza ; treT Mar la S. de acesta, po- Podul de fer peste care
In dreptul satuluT Rdcataul ; doua dul peste care trece soseaua trece soseaua Nanesti - Hanul-
la satul Dienetul ; lar la punc- Pascani-Blajeni. Conachi.
tul unde Siretul atinge hotarul Podul umblAtor de la sa- Podul umblator ce leaga.
Bacla-Putna, desfacindu-se in tul Petrisul spre Ruginoasa. soseaua Calieni-Ivesti, unde Si-

www.dacoromanica.ro
SIRETUL (RiÙ) 401 SIRETUL (Rill

retut inträ in regiunea forturilor De la obirsie si pana la fron- Tecuciu, lArgimea este de ioo
de la Nämoloasa. fiera Tara, pe un parcurs de 85 m. la Sascut-Beresti ; I 00 ni. la
Podul umblator de la sa- kil , el coboara 1002 m. adica Adjudul-Vechiu ; 130 m. la Pu-
tul Blehani, din jud. Putna. aproape 13 m. pe kil., in care festi ; 18o in. la podul linier fe-
Podul umblätor, numit po- intra si regiunea muntoasä a rate Marasesti-Tecucia ; 220 m.
dul Sirdarul, la S. de satul ca muntelur Lungul ; iar in Rominia, la satul Corbul (jud. R.-S5.rat);
acelasr nume. pe un parcurs de 539 kil., riul 300 m. la confluenta cu Buzdul
lo. In fine podul de fer de coboara 295 in., adica om,54 pe §i 450 m. la vArsarea sa in Du-
la Barbosi. kil. nlre.
Cu toate foloasele ce aduc Cotele, luate pe malul riulur, Comunicafit. Valea Siretu
aceste podar!, trecerea pe tim- Cu ocazia ridicarer harte! Tarir, luT, din punctul de vedere al co
pul inundatiilor devine foarte a- sunt urmatoarele : La satul Hin- municatiilor, se poate considera
nevoioasa, de oare-ce apa aco- testi, 259 m. ; la E. satulur Bur- ca una din cele maT fericite val
perind sestil riulur, ascunde cea suceni, 253 m. ; in dreptul sa- ale RominieT. Mal intiiu, Bula
mar mare parte din drumurile tulur Bänesti, 241 m. ; la con- ferata ce insote§te riul pe par-
ce-o traverseaza. fluenta cu Suceava, 240 in.; la tea dreaptA, de la N. §i pAna
Natura cursulut. Siretul, ca Dolhasca, 233 m. ; la satul Les- la MAr4eW, precum i 'filtre ju
debit de apa, 's1 ia insemnata- pezi, 216 M. ; in dreptul satelor detele, BrAila i Covurluia, o
tea sa chiar de la obirsie pana Stolniceni si Petrisul, 210 in. ; pune in legatura ca tot terito-
la frontiera ; si aceasta impor- la satul Mogomti (jud. Roman), riul Tdrer ; apor, soseaua natio-
tanta creste in cursul sa5, pe 206 m. ; la Scheea, 198 ni. ; la nalá care urmareste In de-aproape
masura ce primeste in sinul sa5 S. de Rächiteni, 197 in.; la N. linia ferata, inlesneste in de-a
afluentiT a cgror basenurT co- de satul T5.m4eni, 192 m. ; la juns comunicatia si transportu-
prind aproape intreaga regiu- confluenta cu Moldova, 184 ni. ; rile locale. Din aceasta osea
ne a Moldover. In multe pärtr, la Onise§ti, 168 m. ; la *erbe§ti, porneste spre E. o multime de
prin abaterT din apa sa, s'a creat 160 m. ; la Coste!, 156 ni. ; la arte sosele secundare, ce se pun
mijloace capabile de a pune in Tama0, 143 ni.; la Räcaciuni, in legatura Cu alte sosele de
miscare mor!, velnite si alte fa- 122 m.; la Adjudul-Vechiti, 93 m.; pe malul sting al Siretulur, prin
bricr care de alt fel se gasesc la Pufeti, 76 in.; la Cosme5ti, podurile fixe si mobile ce se
destul de numeroase. 6o ni.; la Suraia (Putna), 30 m. gasesc pe la anumite puncte de
Aclincimea curentului este la Nämoloasa, zo m. ; la Corbul trecere. (Ved trecatorr).
foarte variabia, dupa cum tim- (R.-Sarat), 13 m. ; la confluenta Mara de aceste sosele, valea
pul este piojos sad secetos ; to- cu Buzdul, 12 In.; la varsarea luT Siretuiur mar este straliatuta de
tusT ca adincime medie se poate in DunAre, 5 m. un numar infinit de drumurr de
admite urmätoarele date: pana la Leifimea riulur Siretul este exploatare, propril pentru trans-
Roman, adincimea e de 2-4 ni.; foarte variabila si subordonatd portul productelor. Comunica
intre Roman §i BacAti, 2-5 ni.; timpulur ploios sail secetos ; to- tia pe aceste drumurr devine
futre Bac5ii i Ajud, 2-6 ni.; tusr largimea medie din jude- anevoioasa si chiar imposibilA
la NAmoloasa, 7 in. tele Dorohoiti si Botosani este pe timpul ploilor mar!, apele
Lungimea. Pe tot parcursul de 50 ni.; la confluenta ea S a- Siretulur debordind malurile si
in regiunea Bucoviner, Siretul ceava, 60 In.; la Dolhasca, 40 ni; inundind aproape intregul ses.
are o lungime de 85 kil., lar la Lespezi, 60 M. ; la Scheea, Populafia. Valea Siretulur
de la intrarea In Tara, pana la 40 in.; la Rachiteni, 50 m.; la este una din cele mar populate
varsarea sa in Dunare, are o lun- podul de vase, numit Letca, var ale Rominier; existenta fru-
gime de 539 kil., m5.surata pe 6o m.; la confluenta cu Mol- moaselor cimpir si dealurr pro
firul aper, axilcä pe urma nume- dova, 150 m.; la Onit3e§ti (jud. prir pentru agricultura si care
roaselor coturr ce face riul in cur- Roman), 70 m.; la satul er- o insotesc In tot lungul e!, au
sul s5.5. Inclinarea cursulur a- bqti, si la podul soseler Bacati- atras In sinul er inca din tim
cestur riti este mica si curen tul Buhociti, are o largime de 120 purile cele mar vechr, o nume-
relativ incet in regiunea Buco- M. ; la podul satulur Galbenul, roasa populatie; aceasta se a
coviner si destul de incet in re- 70 ni.; la podul R5caciuni, 130 firma prin faptul ca pe valea
giunea Romlnier. m., iar futre judetele Putna si Siretulur exista sate imbatrinite

51
65940. Alarde Dielionar Geogratio. Voi. Vi

www.dacoromanica.ro
SIRETUL (Rit) 402 SIRETUL (Rit)

si despre al caror trecut nu se pentru acea Inca nu s'a putut cite o data cu hieroglyphe. (Ro-
mal stie nimic. face bun deplin pentru umble- pianka = Schisturile de Tet-
Asta-zr Siretul in tot cursul tul corablilor,. schen. Neocomian).
saa prin judetele : Dorohoia, Prin lucrar de arta, Siretul Apor, gresul alb de Vama
Suceava, Roman, Bacaa, Putna, ar putea deveni navigabil de la (=Gresiul de Grodischte. Neo-
Tecuciti, R.-Sarat, Braila $1 Co- Mihaileni si panä la gura so, si comian).
vurluia, este impestritat de un mal cu seama in jud. Putna. Mar sus, gresiuri vera saa
numar foarte mare de sate al Prin legea de la 1868, Mar- brune, une oil glauconioase.
caror locuitorr duc o viata pad-- tie, Siretul a fost declarat plu- In fine, pe virful Petrufca se
nica si multumitoare. titor. afla un gres grosiar, care poate
Az/a& locaM. Valea Sire- Geologia vile Siretulur. fi paralelisat cu Godula tot asa
tulur este una din cele mar bo- Siretul izvoreste din Muntele- de bine, ca si cu gresiul de
gate val ale Rominier din punc- Lung (Bucovina), din zona de Magura (eocen).
tul de vedere agricol ; dealurile flysch saa gres carpatic §i in- Schisturile negre de la LA"-
ce o insotesc in tot lungul saa, dreptindu-se spre N. o strabate, pupa, sunt equivalente cu cele
precum si cea mar mare parte avind o vale foarte ingusta. din Ungaria de la Smilno,
a sesulur °fell locuitorilor el Muntele-Lung e alcatuit din apartin la nivelul cel mar su-
toate produsele agricole ale Ta- gresiuri cu firul mare ,ri mijlo- perior al gresiulul carpatic, dar
ra, care, la epoca recoltarer, sunt cia asemenea cu cele de la mun- stint putin desvoltate $i nu sunt
strinse si transportate parte in tele Tomnatic din V. Bucovina figurate pe harta geologica a
porturile Galati si Braila, iar care ail fost raportate de C. M. d-lur C. M. Paul.
parte direct la Constanta. Mará Paul la gresiul de Godula sail De la Berhomet, valea Si-
de produsele agricole, pe valea flyschul media, equivalent cu retulur, intra in depositele ter-
Siretulur se mar gaseste tot fe- Gaultul i cretaceul superior. tiare reprezentate prin terenul
lu/ de peste de ria $i adesea De Indata insa intra in fly- sarmatic, directiunea sa schim-
chiar peste de Dunare, care in- schul inferior, neocomian qi cur- bindu-se subit spre E. Albia
trind pe gura sa, inainteaza la ge pe el Ora la Berhomet. De majora, se lateste si aluviunile
o bunä distanta in susul aper la izvor si 'Ana la Baia Liipufna sunt bine desvoltate. Tot odata
Siretulur. Pe valea Siretulur se cursul sag e torenlial i /Ira' mantia quaternara il insoteste
gasesc un mare numar de fa- aluviunr ; de ad i si pang la Ber- neintrerupt pana la gura, aco-
brier, de diferite produse si a- hornet valea se largeste putin perind fiancurile vaer si terasele
nume : hirtie, zahar, faina, spirt, si albia minora e pe aluviunI sale. In asemenea conditiunr si
rachia, etc., precum i nume- de o grosime netnsemnata. In stare de regim (Cu albia mica,
roase moil plutitoare, ce 'Mies- La aceasta din urma locali- stabila), Siretul strabate Mol-
nesc mäcinatul Miner necesará tate, se allá un conglomerat co- dova prin depozitele sarmatice
locuitorilor de prin satele mar- lorat in general in verde, nu- pang la Dealul-Mare Raga Ba-
ginase. mit de C. M. Paul conglome- cat, si de ad i prin cele cu Pa-
Riul Siretul fiind plutitor, ratele de la Berhomet, ce se in- ludine, ce se vede in riposul
contribue mult la partea eco- tinde spre N.-V. si S.-E. Aceste säti mal sting pana. la Bar-
nomica a regiuner ce strabate, deposite sunt plecate spre S.-V. bosi.
prin faptul a pe dinsul se face si suprapoartä o succesiune de Afluentir sal de pe dreapta
marl transporturr de lemnarie, flysch inclinata in acelasif sens, aduc, despre N.-V., pe o pan ta
prin mijlocul plutelor, peste care, dar care se poate vedea mal repede, o mare cantitate de
adesea, pe lingl lemnarie, se bine in valea Sirefelului. Ur- prund si nisip, ce-1 acumuleaza
transporta si sad cu tot felul marind in amont, conglomera- la gurile lor si fac ca cursul
de grine. tele se transforma. in altele mar Siretulur sa se deplaseze, retrO-
In aceasta privinta, Cantemir- fine, in brecii fine sati in gre- gindu-se spre E., dupl cum se
Voda, in cDescrierea Moldova* siuri grosiare. (Equivalent cu poate vedea destul de bine la
se exprima ast-fel despre Siret: calcarul de Tetschen, Neoco- confluenta Moldova si cea a
E1 este o apa lata si adinca mian). Bistritel, unde Siretul e obligat
si pentru ca peste tot locul este Deasupra, alternanta de gre- O. faca cotiturr cu concavitatea
coprins de ostroave de nisip, shirr cu calcaruri Fi schisturr spre confluenta. Cobalcescu

www.dacoromanica.ro
SIRETUL (00 403 SIRETCL (00)

observase, ca de la Pascani in viunT aproape de Pascani, a- Pana la inallimea de 350 m.


jos, Siretul curge mal in tot- ceastá argild a fost intilnita la gasim, la baza loessului, prund.
d'a-una pe lingä dealurile din I I I 2 m., iar pe terasa penul- Acesta e prund carpatic, cu
stinga sa, si atribue acest fapt timä ea se poate vedea pe pa- demente din gresiul de Magura,
inclinatiund solului spre E. Fap- tul piraielor Zmeul, la Plop §i menilit galben sali cafeniO, gre-
tul citat lamureste destul de altele. Ast-fel chiar aceasta baza siud inchise feruginoase, albastre
bine acest punct. impermeabilä a fost sapata de cu vine de calcita, eocenice, etc.
In versantul drept, culmile dea- catre Siret si in urmg a depus Irisa formatiunea pleistocena
lurilor Cu 350-45o m. inaltime aluviunile sale. devine mult mal' interesantg, daca
sunt orientate aproape paralel Argila are o inclinare foarte o considerara in terasaPenultina,
Cu cursul riuluT, si versantul pre- mica spre S.-E., si e ard fo- adica in banda de platouri ce
sinta in general, mal cu seamd sile. La Bratesti, in lipa piriului se ridica cu 10-30 m. mai sus
pentru partea de N. a Moldovei la Plop, la cota 290 m., gasim la de cit albia majorg. Pleistocenul
pa.ná la confluenta riuluT Mol- baza, argilele vinete nisipoase rezemindu-se pe argila sarmaticg
dova, un profil transversal ca- descoperite pe o grosime de vialta, ce se inclina usor spre
racteristic uneT constitutiu n1 geo- 3 m. La partea superloara, ele E., are la baza o patura de
logice heterogene. Plecind de alternä cu páturi de nisip gal- prund, de 7 san 8 m. putere,
la creastä, avem : intliti, o pantg ben, care devin din ce in ce cu elementele 0'1%03 om,o5
repede ; apoT o alta foarte ling, maT dese, cu cit le considerara in diametru; mal sus, nisipud
ce se scoboard, ca sä formeze mal sus. aspre si fine si alte nivele de
o terasg, care e penultima, spre Peste acestea, urineazä nisi- prund. Totul e acoperit de catre
deosebire de o altà de pe yes, purt galbene calcarifere, ce del loess, cu o grosime de lo m. si
ce se numeste ultima. nastere pe alocurT, la cornise de mal mult.
Penultima terasa domina se- molasa foarte fragedd, care se Prundul din terasa infrá in
sul cu 10-30 m. (Pascani-Coz- darlma si alunecä pe coasta. legatura cu aluviunile din albia
mesti). Ea devine mal intere- Mai sus, avem bancuri de un majorá a riuld, afara de punc-
santa Cu cit inaintam spre S. gres cu fire de quarz §i menilit, tele unde patura de prund, fiind
Deja ceva mal in amont de Pas- cu Cardium plicatum. intrerupta, da nastere la izvoare
cani, ca are o latime mal mare Iar la cota 360, in lipa des- numeroase, ce le intilnim la poa-
de 4 kil. lätime, care se ac- pre N. de Bratesti, gasim un lele teraseT.
centueazä din ce in ce mal' calcar oofitic feruginos avind, Inclinatiunea cea mica a aces.
mult, cu cit ne scoborim in ca nucleli, fire de quarz si ci- tei terase, grosimea mare a pleis-
aval. mentate prin calcar cu Tapes tocenului si constitutia luT, pre-
La picioarele acester terase, gregaria Partsch, Ervilla po- cum si partea superioarä a dea-
se intinde sesul, pe care se dis- dolira. lurilor formata din calcaruri si
tinge o micá terasd Cu citi-va In diferite puncte, pe mosia acoperita de parlud intinse, sta-
metri mal inalta de cit insusT Pascani, se gaseste fauna zonel bilesc conditiuni eminamente
sesul, care e acoperit de ape a 2-a sarmaticà a lui Cobal- propriT pentru infiltratiunea ape-
In inundarile cele mad. Acest cescu : lor meteorice, criad nastere la o
ses, ce constitue albia-majord, M'adra poa'olica ponderosa puternica si intinsa masa de apa
are o latime in general in Mol- Eich., Cardium obsoletum Eich., subterana, ce se tradeaza prin
dova de 4-5 kil. rar Salen subragilis Eich., Ce- numeroase emergente, care Os-
Atit aluviunile fiad cit si rithium disjunctum Sow, Cerit- nesc cu vioiciune limped si re-
depozitele pleistocene, ce for- hium pictum Bast, Trochus po- coroase din prundul de la poa-
meazà terasa penultima, se rea- dolicus Dubois, Buccinium du- lele acestuT admirabil si imens
zemd pe o argild vina-td sar- plicatum So w. Acest calcar se receptacol acuifer. Proectul d luT
mafia impermeabild, ce are o intinde spre N. i e bine dez- Inginer N. I. Paianu adoptat
grosime foarte mare, ad son- voltat lingl Dolhasca, unde se de consiliul technic superior, pen-
dajele cele mai profunde (309m.), exploateaza in mare cantitate. tru alimentarea cu apa a ora-
ce s'ati acut in Moldova nu Coasta este acoperita de catre sulul Iasi prevede utilizarea a.
ati strabatut-o. pleistocen constituit din loess, in cesta! receptacol prin o galerie
In sondajele acute in alu- unele locurl, de 30-40m. grosime. asezatà la marginea terasei.

www.dacoromanica.ro
SIRETUL (RIÙ) 404 SIRETUL-DE-J OS

Aluviunile consistä la baza., facies arenaced, avind si fauna del), i inteun timp a purtat
din un prundif de fund ( Gra- zoneI a 2-a Cob. ca Mactra si numele de Halup (Miron
vier de fond, Belgrand) cu ele- ponderosa Eich. Costin). Vorba primitiva e
mente carpatice ; peste el, ur- De la Dealul-Mare Ba- scitica i insemneza fluvitl ; iar
meaza nisipurI aspre vinete foar- ca) si pana la Galati in tarmul Tiarandos va sa ziel särat.
te feruginoase; apoI nisiputI fine; sting tipos al SiretuluT, se suc- («Letopis. Moldoveb, ed. M. Co-
si in fine, totul acoperit de un ced depozitele cu Paludine, ce gálniceanu, pag. 505).
loess negra de vale. Aceste alu- at't fost observate de Cobalces- Iata legenda originel numireI
viunI cu o grosime de i1-12 cu, la Dealul-Mare, Ploscuteni, de Siret, coprinsa in cintul al
m. contin o puternica pinzà de Cozmesti,'Bärbosi etc. Aci, aflo- II-lea al uneI poeme serse in
apa insa foarte feruginoasa. reaza partea superioard a aces- bimba polona si dedicata Re-
Ultima terasei. La poalele tu/ etaj, formata din argila gal- gelul aceleI tarT:
penultimeI terase se intinde o alta beta deschisa «ce nu face de Regele Ungurilor Vladislav,
ca ultima terasel, care domina' loc turtá Cu apa» (nu este plas- impreuna cu Rominli, imping
sesul cu ciff-va m. numar, dar tica), alternind cu paturI de argi- pe Tatar/ de la munte i, go-
indestul de Inalta, pentru a fi la albastrá foarte plastica. ; peste nindu-I apol arä preget prin
la adapostul inundatillor apelor aceste, urmeazá patudo de prund clrapie, ajunsera pana. la Siret
marI In timpurile ploioase sati separate intre ele prin ; unde se afla orasul Roman. Alela
Cu topirea zapezif la muntI. in fine, d'asupra avem pleisto- urmeazä o noua. batalle. InfrintI
Aceasta terasa e constituita cenul Cu prund la baza., ce se Talara, se arunc in undele Si-
de loess negru de vale, ce zace aseamanä cu cel maI de jos ; retuldf, iar RominlY urmarindu-I
pe aluviunI, dar nu presintä o apoI loess. Depositele acestea cu Ara' erutare, astupa fluviul cu
continuitate a penultimeI terasà.", Paludine, se prelungesc in mod cadavrele dusmanilor. Regele,
si e intreruptä, in bancal-1 intin- orizontal, atit in lungul SiretuluI transportat la vederea acesteT
se d'asupra sesuluf, ast-fel ca cit si spre E. catre Prut. batAI tataretr, strigä cu veselie
albia majoara se intinde pana Fosilele gasite sunt cum ur- in limba maghiara : cSeretém,
la poalele penultimel terase. meaza : Seretém», l'In*/ place, iml place,
In versantul sting Ia Lespezi, Sabo, a determinat Unjo mol- cuvIntul regal, prefacIndu-se
in malul Sitetului, peste argila vi- davensis la Peckea. in numele riulul, eternizeaza glo-
nata, apare gresul ce boambe ca Cobalcescu la Barbofi : Vi- ria victorieI . (V. Dräghicescu,
fauna zoneI I-a sarmatice Co- para Saldleri, V. Leiostraca, Dunarea si coastele MareI-Ne-
balcescu: Neritina Danubialis, Valvata gre).
Donax lucida Eichw., Modio- Cabalcescui Brus., Melanopsis
la marginata Eichw., Ervilia acicularis, Lithoglyphus fuscus, Siretul-de-jos, p/asä, jud. Ba-
podolica Eichw., Ervilia pusilla PisidiumCovurluensis,Congeria ca, numitä ast-fel de la rial
Phil., Cerithium pictunz Bast, polymorpha, Hydrobia grana'is, Siretul, care o uda.
Cara'ium plicatum Eichw. H. Covurluensis i Anodonta pro- Forma sa este a unuI romb
lar maI sus, in dealul Peteru, blematica. neregulat Cu unghiurile ascutite
nisipurI si molassa, cu fauna D. Saya Stefanescu, tot la Bar- la N., la satul Viforeni si la S.,
zonei a 2-a (Cob.) bosi, in marnele de la baza, ci- la satul Dienetul.
In spre N. de aceastä regiu- teaza : Dreissensia polymopha Este asezata in regiunea easa..
giune, s'a mentionat deja Ruga Pallas, Corbiculafiuminalis Mtil- Cite-va ridicaturI despart la E.
Dolhasca, un calcar oolitic foarte ler, Pisidium amnicum Mtiller, apele RacatauluI, ale Dienetuld
mult dezvoltat si sub aceasta Pisidium lasiensis Cob., Val- si ale PogleteluI de acele ale
forma sarmaticul se intinde pro- vata (Cincina) Cobalsescui Bru- Berheciuld, din plasa Siretul-d.-
babil pana in apropiere de Bu- sina, Hydrobia grandis Cob. s. si din judetul Tecuciti. Riul
covina, ca.cI d. Saya Stefanscu Legenca Siretul a fost cu- Siretul atinge cu malul säü sting
l'a gasit cu aceste caractere la noscut in vechime sub nu- toata limita de V. a plaseI, de
Bura'ujezzi, numaY cu Ez vilia mele de Tiarandos (Herodot), la confluenta sa cu Bistrita pana
podolica, Eichw. eratus (P tolo m eu), Ceras us la Dienetul si descrie un zigzag
De la Pascani in jos depo- (Amian), Seretos (C. Porfiroge- Cu incovoitura concava. spre E.
sitele sarmatice IsI pästreaza un nitus); in evul-mediti Seret (Has- Solul sail este productiv si

www.dacoromanica.ro
SIRETUL-DE-JOS 405 SIRETUL-DE-JOS

bogat in pA.'naint vegetal. AfarA cAtAul, resedinta, i Slobozia- Are o lungime de 29 kil.,
de cite-va locuri cu lut i nisip, RAcklul, situate pe valea RA- socotitA de la satul Pildesti, la
mal toate holdele ati un pAmint cAtAului, la confluenta acestuia N., si pAnà la satul Galbeni, la S.
negru foarte roditor. Cu Siretul. PAmintul plAseT Siretul-d.-j.
In vechea impArtire adminis- Gioseni, Cu cAtunele : Bizga, este aproape mal tot ses. NumaT
trativA, aceastd plasà nu exista. Gioseni, resedinta, Horgesti, 0- o singurA culme de dealuri, acope-
Ea a fost formatA numai de testi i RAcea, situate pe malul ritA. aproape in intregime cu pA
cornunele din E. plasei Bistrita- sting al Siretulur, la N. de co- dud, trece prin marginea el des-
d.-j., care erati dincolo de apa muna precedentA.. pre V., urmind directiunea de la
Siretului. Resedinta plAseI este Tamafi, Cu cAtunele : Che- N. spre S. AceastA culme de dea
In Tirgusorul PArincea, unde se trisul, Coteni, Fintineanu, Fur- lull nu este alt-ceva de &it ultimile
aflA i judecatoria de pace, un nicari, Racova si Tamasi, rese- ramificatiuni a dealurilor, ce se
serviciti postal, precum si un dinta, situate pe malul sting al despart din muntii ce separa
spital cu 30 paturI. SiretuluT, la N. de Gioseni. basinul Bistritei de al Moldovel.
Comunele din plasb. sunt : Comunicatia cu orasul BacAti Piscurile cele mal inalte a acesteI
i. Botefti, Cu cAtunete : plAsile vecine se face pe ur- culmi, luate de la N. la S., in
tAsesti, Dealul-Mare satt Bo- mAtoarele : aceastA pl. sunt : dealul Stan,
testi, resedinta, lapa i Viforani, Calea judeteanA care plead. al Mocanilor, Dealul-lui Vodd,
situate in cursul superior al RA- din Pdrincea, venind de la Te- dealul Movila, dealul Goronul,
cdtAulur. cuciti si ja directia N.-V., prin Dealul-Tutcanilor, dealul Oretea
Leca, cu catunele : Bibi- comunele Milesti, Tamasi, Rusi dealul Valea-Rea.
resti, Bota, Leca sati Ungu- Letea. VAile cele maT principale din
reni, Slobozia, resedinta, Toci- Cdile vecinale: Leca-Pärincea- pl. (afarA de a Siretului si a
loasa, Varnita i ZIAtari, situate Nänesti-PAncesti, Tamasi - Hor- MoldoveI) sunt Valea NeagrA,
pe Plriul-Ungurenilor s't In va- gesti-Petresti si Petresti-RA.c5- care strAbate aceastA plasA de la
lea RAcatAulur, mal in josul apei. tA.ul, care deservesc toate satele N.-V. cdtre S.-E. si valea Tur-
Tirgul-Pdrincea, cu eau- acesteI plAsf. bata, ce urmeazä aceasT direc-
nele : Buzdugani i Tirgusorul- Are o populatie de 3671 lo- tiune ca si cea de mal sus.
PArincea, resedinta, situate la cuitori ; 3639 case ; 46 circiumi ; Apele care udä pl. sunt : Si-
S. de com. precedentA. I I scoale ; 20 bisericI, deservite retul, ce curge prin marginea
ZIfilqIi, cu cAtunele : Mi- de 14 preotI si 17 cintAreti. de E. a plAsei, de la N. la S.,
lesti - d.-s., Milesti - d.-j., rese- Teritoriile comunale sunt de formind hotarul despArtitor al
dinta, Vdleni i Valea-lul-Drob, 30621 hect., din care 10989,68 acester pia's! de pl. Fundul. Udd
situate pe Valea-RacdtAulut la S. hect. plmint de culturA $i 5668 pl. din dreptul satului Cotui-Va-
de cona. Leca si la V. de com. hect. pAdure, iar restul imase si rnesulur si pAnA la S. de satul
Tirgul-PArincea. pAminturf sterpe. Cotul-Grosului i curge formind
Neinefti, Cu cdtunele : Vil sunt pe o intindere de mal multe sinuozitAtI. Acest
rdsti, Ndnesti, resedinta, i Vlad- 563,38 hect. primeste In sine, In aceastA pl.,
nicul, situate pe valea de sus LocuitoriI posed5.: 956 cal, pe dreapta, plrlul Valea Nea-
a Dienetului. 6474 vite marl cornute, 2605 grA, care este incArcat pe dreapta
Petre,rti, Cu cAtunele: Fun- porcT, 428 capre. Cu Piriul-BrAnistenilor si cu Piriul-
dul - Vail% Petresti, resedinta, ButnArestilor, unit cu piriulPoar-
Soci si Valea-lui-Neni, situate Siretul-de-Jos, plasd, in jud. ca si acesta mArit pe dreapta
pe Dienet, mal in josul apeI. Roman, situatA in partea de S.- cu piriul Puiul. Mai este udatA
Piincefti, cu eltunele: Dea- V. a lui. Are forma until poligon si de pirlul Turbata incArcat pe
lul-Dienet, Fulger4u1, PAncesti, neregulat, Cu 5 latan, din care dreapta cu piraiele Bahna si Gal
resedinta, Rästoaca i Valea-lui- cea mal mare este laturea despre beni, dupA care apoi se varsA
Motoc, situate pe piriul Diene- V. tot in Siretul, pe teritoriul
tul si la confluenta acestuia cu Se mArgineste la N. cu pl. judetului Bacla. Toate aceste
Siretul. Moldova ; la S., cu jud. Baclu; pirae tsi iati nastere din sirul
Riiceltdul, cu cAtunele : la V., Cu jud. Neamtu ; la E., de dealurr, ce este in partea dc
Bizga, Gura RAcAtAul, Räcea, RA- cu pl. Moldova, 5i cu pl. Fundul. V. a pläsef. Marginea de N. E.

www.dacoromanica.ro
SIRETUL-DE JOS 406 SIRETUL-DE-JOS

a acestei plasl este udatä de Neagra., altul peste piriul Tur- Bretcani, Moren! i Valen!, din
riul Moldova, care incepe a bata si al treilea peste piriul pl. Moldova.
atinge aceastá plasa in dreptul Galbeni. oseaua judeteana Roman-
satuluI Pildesti si se continua, oseaua nationala Roman-Ba- Buhusi, care strabate aceasta
formind limita de N.-E. a el, en, care strabate aceasta pla- pl. de la E. la V. si incepe
Ona la varsare. sg. in lungul saa, de la N. la din soseaua nationala Roman-
Pätnintul acesteI plasT, for- S., pe o distanta de 22 kil., mer- Bacga, din dreptul satulta Mir-
mind aproape in intregime un end aproape paralel cu linia fe- cesti (com. Slcueni) si duce de
ses Intins, este mal tot cultivabil. ratd Roman-Bacati ; printre a- la E. spre V., legind intre ele
Legume se cultiva mult mal ceasta curge riul Siretul. o- satele : Mircesti, Slcueni, Ca-
cu seamä in com. Galbeni si SI- seaua." nationala Roman - Bacati ciulati, Porcesti si Hociungi, de
cueni. Finetele ocupa partea de are un pod de fier Iinga orasul unde trece apor in jud. Neamtu,
E. a plasiI, de-alungul riulul Si- Roman, trece peste riul Mol- ducind la tirgusorul Buhusi.
retul, lar padurile, dealurile des- dova pe unde din plasa Sire - osealia judeteang. Vasluia-
pre V. tul - d. - j. in plasa Moldova si Bahusi-Piatra, ce strabate acea-
Comunele Galbeni i Cirligi ati 3 podete de piatra mal sta. pl. de la S.-E. catre N.-V.,
pamintul cel maI bun pentru cul- unul peste piriul Valea-Neagra, incepe in aceasta pl. de la po-
tura cerealelor. La Porcesti altul peste piriul Turbata si al dul de pe Siretul, de la Dra-
Bahna se cultivg. vlea ; la Ho- treilea peste piriul Galbeni. gesti si merge spre N.-V. pana
ciungi, viea i arborlI fructi- oseaua judeteana Roman- la sato! Hociungi, unde se lea-
fed. Piatra, care incepe din soseaua ga cu soseaua Roman-Buhusi ;
In aceasta pl. se lucreaza tesa- nationala Roman-Bacati, chiar leaga pl. Fundul cu pl. Siretul-
turile delina laBahna ; rogojinele, de linga podul de fer de peste d.-j., unind tare ele satul Fili-
la Sacueni, Mircesti i Dulcesti ; riul Moldova si duce spre V. pesti, gara Galbeni, Cirligi, A-
olaria, in satul Galbeni. Se fa- catre orasul Piatra. Aceasta so- rgmesti-R azesi, Brosteni si Ho-
brica spirtul in satul Dulcesti, sea strabate jud. Roman pe o ciungi. Aceasta osea strabate
uncle este o velnita pentru aceas- lungime de 17 kil., trecind prin transversal jud. Rornan prin par-
ta i in satul Hociungi, unde este satele Felesti Dulcesti, de tea de S. a luI, de la satul Ho-
un cazan. Sunt io morI de apa unde apor o duce pe teritoriul ciungi pana la tirgusorul Ba-
pentru macinarea griuluI s't a pa- jud. Neamtu. Din aceasta osea cesti, prin satul Dragesti i Va-
pusoiuld. pleaca mal multe sosele vecino- lea-UrsuluI, legind ast-fel jud.
Din cele 6 lazuli ale acesteI comunale i anume : soseaua ve- Neamtu cu jud.
precum si din a-futile Siretul cino-co mu nal Trifesti-Giulesti, Patru podurI pun in legatura
si Moldova, se scoate peste. Com. care incepe din apropiere de drumurile In aceasta pl. co cele
Hociungi face comercia cu fruc- Roman si duce spre V., prin din plasile vecine i anu me : un
te. Toate productele locuitorilor satele Trifesti si Giulesti, de pod de fer pe riul Moldova
din aceasta pl. se desface in o- ande trece in jud. Neamtu, le- pentru unja ferata, un alt pod
rasul Roman. gindu-se cu alte sosele vecino- de fer, tot peste riul Moldova,
Cal de comunicatiune : Linia comunale; de la satul Trifesti se pentru soseaua nationall, un
feratä, care strabate aceasta pl. desparte o alta ramura de osea pod plutitor pe riul Siretul, la
in lungul sga, de la N. la S., pe o vecino-comunala, care duce la satul Spridonesti i un pod sta-
intindere de 15 kil., mergind a- satele Butnaresti, BIrjoveni tator de lema, la satul DrAgesti,
proape paralel cu soseaua natio- Prajesti ; tot din soseaua jude- tot pe Siretul. Cele doug. din-
nail Roman-Bacga. Ea are o sta- teand Roman-Piatra incepe, in tall pun in comunicatiune aceastá
tie la Galbeni, la 23 kil, de orasul apropiere de satul Felesti, o so- pl. cu pl. Moldova ; iar cele
Roman. Pe aceasta intinderedinia sea vecino-comunala, care duce doug. din urma o pun in co-
ferata Roman-Bacla are un pod spre S.-V., la satul Branisteni ; municatiune cu pl. Fundul.
de fer peste 1-1111 Moldova, linga de la V. de satul Dulcesti in- Plasa Siretul-d.-j. este unita
orasul Roman, pe unde trece din cepe tot din soseaua judeteana In privinta administrativa cu pl.
pl. Siretul-d.-j. in pl. Moldova, Roman-Piatra o osea vecino- Moldova, avind amindoua un
lung de 226 m. si 3 podete comunall, care duce spre N. si subprefect cu resedinta in satul
mid : unul peste piriul Valea- leaga intre ele satele : Cirligul, Elizabeta- Doamna. Inainte de

www.dacoromanica.ro
STRETUL-DE-JOS 907 SIRETUL-DE-SLS

unirea plasilor, resedinta sub- In aceasta plasa sunt schi s., Hertiona-Manastirei si Her-
prefecturei era in satul Porcesti. turile Bratesti si Boureni. tiona-RazesT, resedinta, situate
Un singur tirgusor se afla in E strabatuta de soselele: Ro- pe malul sting al Siretului.
pl., tirgusorul Oniscani (Hanul- man-FAlticeni (a statuluI), Mot- Pi djdfti, cu catunele : Pra-
lui-Doni) pe soseaua nationald. ca-Pascani-Tirgul-Frumos (jude- jasti-Moldoveni, Prajesti-Unguri,
Acest tirgusor este cel mai mic teana), Lespezi-Paseani, Miros- resedinta, si Traian, situate pe
din cele 4 cite sunt in judet. lavesti-Pascani si Pascani-Cos- malul sting al SiretuluT, la S.
In aceasta pl. se afia. gara mesti-Roman (comunale). de comuna precedenta.
Galbeni. Ca instalatiunT industriale are Buhociul, cu catunele : Bu-
Are o populatie de 4923 fa- atelierul din gara Pascani si hociul-Mare, resedinta, Buhociul
mili!, sari 17772 locuitorI; 31 fabrica de spirt din Cristesti. Mic, Costeni, si Satul Nou, si-
biserici ; un oficiti postal rural, tuate d'a stinga SiretuluT, la S.
la gara Galbeni. In pl. unite Siretul-de-Sus,p/asä,jud.Bacati, de Grajasti.
sunt 31 scoli mixte si 3 de ca.- E udata In partea de V., de riul Obirfia, cu catunele : Bai-
tun. Siretul care o desparte de plä- macul si Obirsia, resedinta, si-
Are 45 sate, din care cele mai sile Bistrita-d.-s. si Bistrita-d.-j., tuate pe izvoarele Berheciului.
populate sunt : Porcesti (1545 spre comunele : Schineni, Sail- Tirgul-Glodurile, cu catu-
loc.), Trifesti (1502 loc.), Cotul- cesti si Rusi. Ocupa coltul N.- nele: Gioduri si Tirgul-Glodurile,
VamesuluT (1103 loc.), Ruptura E. al judetului. resedinta, situate tot pe Berhe
(to95 loc.) si Elizabeta-Doamna Forma sa este aceia a unui cia, la S. de comuna precedentd.
(1004 loc.). Aceste 45 sate for- pentagon neregulat. Olelefti, co catunele : An
meaza 15 com. rur., din care Mara de riul Siret, care o tohesti, resedinta, FIghieni, 0
cele mg mar! sunt : com. Tri- udä de la N. la S., facind un telesti si Padureni, situate pe
festi (1829 loc.), com. arligi unghiii ascutit, cu virful spre E., piriul Berheaul, mai la S. de
(i799 loc.), com. Porcesti (1545 la confluenta acestuia cu piriul comuna precedenta.
loc.) si com. Bahna (1460 loc.). Valea-Mare, aceasta plasa mal IO. Mdrii,ai, cu catunele : BA-
este udata si de Piriul-Odobului leia, Marasti-d.-j., orT Satul-d.-j.,
Siretul-de-Jos,p/asä, in jud. Su- si de phial Berheciul, incarcat Valea, sail Marasti-d.-s., rese-
ceava. Se margineste la E. cu Cu Dunavnul. Niste slabe ridi- dinta, situate pe pirlul D un avatul .
pl. Siretul-d.-s.; la V., cu jud. caturT de tarim, care fac parte 1 1. Filipeni, cu catunele
Roman si Neamtu ; la S., cu din dealurile zise ale Birladului, Filipeni sail Slobozia, Fruntesti,
jud. Roman si la N., cu pl. Mol- despart aceste ape intre dinsele. Lunca, resedinta, Moara - Co-
dova-d.-j. si Siretul-d.-s. Resedinta plasei si a judeca- nachi, Pirlitura si Valea-Botulul,
Forma sa se apropie de aceia torieT este la Säcuieni. situate pe piriul Dunavnul, mai
a unui patru-later mai mult saii Are 1 1 com. rur. : la S. de comuna precedenta.
mai putin regulat, marginit spre Berbenceni, cu catunele : Este strabatuta de calea ju-
E. si V. de albiile riurilor Mol- Berbenceni, resedinta, Valeni deteanA Bacaii-Plopana (jud. Te-
dova si Siretul, despartite prin sad Berbenceni-MicT, Chiticeni, cuciti) si de mal multe elf veci-
sirul dealurilor Pascani-Cristesti, Fundeni si Gura-Drumului, si- nale-comunale, care unesc satele
imbracate in padurT. tuate pe valea Odobului. Aci se afla. 12 parochiI Cu
In cereale, este cea mai pro- Oclobefti, cu catunele: Ba- 37 biserici, deservite de 13 preoti
ductiva. plasä din judet. Intin- losul, Glodisoarele, Odobesti, re- si 22 dascall ; 12 $coale.
derea teritoriala e de 49082 sedinta, igira, Tisa-Silvestru Are o populatiune de 3705
hect., din care aproape juma- si Trestia, situate pe pirlul 0- familiT, sag 14518 suflete.
tate e acoperita de paduri. dob, in coltul N.-E. al judetul IT. Solul plaser este foarteroditor
Resedinta sub-prefecture! este Seicueni, cu catunele : Cim- si are o intindere de 18886,45
in Pascani. Se compune din co- peni, Dumbrava sail* Baloseni hect., dintre care 5697 padure,
munele Pascani, Cristesti, Mi- si Säcuieni, resedinta si a pine 10641,66 pamint de cultura si
roslavesti si Stolniceni, care sunt si a comund, situate la S. de 2833,31 hect. vil.
formate din 24 sate. comunele precedente. Vite : 850 ca!, 8907 vite cor-
Are o populatie de 5286 fa. Bogdänefti, co catunele : nute, 2793 pore, 261 capre si
mili!, sari 21905 suflete. Bogda.nesti-d.-j., Bogdanesti-d.- 7384 01.

www.dacoromanica.ro
STRETUL-DE-SUS 408 SIRETUL-DE SUS

LocuitoriI poseda 663 stupi una din cele mal puternice din marit si el pe stinga Cu piriul
de albine. acest judet, cad intre satele Pricopul 1 acesta pe stinga
si Pancesti atinge o gro- cu 0611 StAnita, piriul Vulpa-
Siretul-de-Sus, p/asel, jud. Ro- sime de 16 kil. sesti (Sagna), marit pe dreapta
man, situata in partea de N.-E. Din aceasta culme principalA, cu piriul Lincani, piriul Pietro-
Are forma until drept-unghiti, a- se despart alte culml mg mid, sul, marit pe dreapta Cu Piriul-
sezat Cu laturile sale cele maI care poarta diferite numiri: Cul- VelniteT i Piriul - Rimniculul.
lungl, in directiune N.-S. mea-HolmuluT, care se desparte Mara de aceste ape pl. Sire-
Se margineste : la N. cu jud. din culmea Dealul-Marului la tul-d.-s. este udata si de cur-
Suceava ; la S., cu pl. Fundul ; satul Zimbrul si se continua de sul superior al piriului Chis5.-
la V., pe o mica distanta, cu la N. spre S., separind basinul lita, incarcat pe stinga cu pi-
jud. Suceava; la E., cu jud. Iasi piriuluI Zimbrul de piriul rtul Fodorul $1 de cursul supe-
si Vasluiti. bovetul ; Culmea-Gidintilor, care rior al piriului Zimbrul, care
Lungimea cea mal mare a se desface tot din culmea toate curg in genere de la N.
plasel este de aproape 45 kil., lul-Märululsi merge spre V., la S. si tree in pl. Fundul, de
socotita de la N. de satul He- terminindu-se in riul Siretul, in- se varsa in dui Birladul.
Oa. la S. de satul Sa- tre satul Gidinti si Sagna ; Cul- Trei iazurl sunt in aceasta
masurata prin tirgusorul mea-HabAsestilor, care atinge pl. plasa : doul formate de &NI
satele Pincesti si Poe- in partea de N.-E., unindu-se Seircea i unul lîngä tirgusorul
nari ; iar latimea, de 17 kil., so- prin dealurile din jud. Iai i
coda de la V. de satul Sagna, prin Dealul-Todirenilor cu cul- In partea de N. a plaseI pa-
din malul riului Siretul i pana mea Dealul-MaruluI. Din aceasta, mintul este negru, mai cu sea-
la E. de satul Nistra, la mar- pleac5. spre S.-V., catre Siret, ma in com. Helestieni, Scheia
ginea judetuld, prin tirgusorul mai multe ramuri mal miel din Miclauseni.
satul Boghicea. earl' cele maI principale sunt : Aproape toata partea de V.
Pämintul pl. Siretul-d.-s. este a-OteIenilor si a-Oborocenilor. a plasel (sesul SiretuluI) si o
mult mal sus de cit acel a pl. Mol- Vale mai principala, afara de mare parte din cea de V. sunt
dova si Siretutd.-j. El prezinta aceea a SiretuluI, este : Valea- acoperite cu fin*.
multe culml de dealurl, vAi i Albuid, prin care curge piriul Toata partea de S. si o mare
podisurl, din care cele mal prin- Albuia, vale ce se intinde prin parte din cea de E. sunt aco-
cipale sunt : culmea Dealul-MA- mijlocul plasei, de la N.-E. catre perite cu padure seculara.
ruluf, care este cea maI princi- S.-V. Se lucreaza lemnaria si ro-
pall in aceasta plasa si o stra- Podisul cel mal mare din a- aria in satele : Boghicea, Slo-
bate de la S.-V. catre N.-E., le- ceasta pl. este podisul Scheel, bozia, Sagna si Tatari ; olaria,
gindu-se la capatul despre N.- cuprins intre satele : Scheea, la Vulpasesti, Oteleni, Manas-
E. cu dealurile din jud. Vasluiti MiclAuseni, Cucova, FArcAseni tirea, Chicera i Hindresti ; co-
si Iai, si spre S.-V. cu culmea s't Oboroceni. vetl, lingua si fuse, la Vadul-
Golanilor din pl. Fundul. A- Ape: Siretuf, care curge prin Vejei, Veja - Lingurari, Vulpa-
ceastä culme formeaza linia de marginea despre V. a plasei, de sesti, Ghideon i Nistra ; cojo-
impartire a apelor din plasa si la N. spre S., formind hotarul d es- aria, la Litca ; mangalul, la
atinge inaltimea cea maT mare partitor al acestei plasl de pl. Bughi.
a dealurilor, mar cu seamA in Moldova. Udä pl. putin mal in Locuitorir de pi-in satele de
partea de S.-V. si N.-E. V irfu- sus de satul Volintiresti i pAnä pe malul Siretulur se ocupa si
rile cele mar inalte ale acester la N. de satul BrAtesti, curgind Cu pescaria.
culmI poarta diferite numirl, in genere de la N. la S.; pri- LocuitoriI din satul Litca se
care, luate de la S.-V. catre N.- meste pe dreapta urmatoarele ocupa cu comerciul de vite, lar
E., sunt : Poganul, Dealul-Md- piraie : Tiganca, mArita pe stin- cei din satul Hindresti si Gi-
ruld propriti zis, Stan, Capa- ga Cu piriul Caracas, Piriul-Moa- dinti, cu comerciul de lemne.
tina, Zimbrul, Ghida (Bantasa), rd, Stircea, Miclauseni, Albuia, Cel mar mare centru comer-
Piscul-Rusulul, Chicera, MAnAs- Lai-Ha pe dreapta cu piriul Bu- cial in pl. este tirgusorul Bira.
Urea, Buzdugi, Vadnicelele si hoanca, lar pe stinga cu Piriul- In com. Strunga, spre E. de
Todireni. Aceasta culme este Velniter, pirlul Poenele-Oancer, satul Glureana, sunt cariere de

www.dacoromanica.ro
SIRETUL-DE-SUS 409 SIRETUL-STA.TATOR

piatra si ape sulfuroase; adi statator de lemn, in fata satultd Tot in aceasta pl. este si sa
este si o statiune balneara. Gidinti si merge prin acest sat, tul Scheea, trisemnat prin lupta
Calle de comunicatiune care urcind prin padure culmea Dea- dintre tefan-cel Mare, Domnul
strabat aceasta pl. sunt : Calea lul-Mdru/uI ; apol se pleaca ca- Moldovei, cu Croiot rebelul, data
nationala Roman-Iasi, indatá ce tre S.-E., trecind prin satul Poe- la 6 Martie 1486.
trece riul Siretul in fata satu- narul si de aicI in pl. Fundul,
lid Miclauseni, pe un pod de prin satul Craesti la drgusorul Siretul-de-Sus, p/asti, jud. Su
fer lung de 317 m. si duce de Bacesti si de acolo la Vasluiù; ceava. Se margineste la E. cu
la S.-V. catre N.-E, pana. din- parcurge, strabatInd pl., o lun- jud. Botosani si Iasi ; la V., cu
colo de satul Strunga, la locul gime de I I kil. O osea ve- pl. omuzul si Moldova d.-j.; la
numit La-treI-CracI, in fata T'ir- cino-comunalä strabate aceasta S., cu pl. Siretul-d.-j., jud. Ro
gulul-Frumos. Aceastä osea in pl. aproape in toata lungimea man si Iasi, si la N., cu pl. o
plasa Siretul-d.-s. urmeaza mal sa, urmind malul sting al riuluI muzul si jud. Botosani. For
mult de jumatate din lungimea Siretul ; incepe din marginea de ma-I teritoriall se aseamana cu
sa cursul pirluluI Stircea. Ea S. a acestef plasI, la N. de a judetulta. E strabatuta de la
trece pe la S.-V. de satul Mi- satul Bratesti (unde se leagä N. spre S. de d'u/ Siretul.
clauseni si pe la baile Strunga. cu soseaua vecino-comunall Br5.- E formata din comunele : Dol
oseaua judeteana Piatra-Iasi In- testi - Cotul-Ini-Balan-Datnienesti basca, Lespezile, Ruginoasa ,
cepe a atinge aceasta pl. indatä din pl. Fundul) si merge de la Vascani si Tatarusi, cu rese-
ce trece riul Siretul in fata sa- S. spre N. prin satele: Gidind, ditAa sub-prefecturer in tirgu-
tuluI Cogalniceanu si merge de Sagna, Buruenesti, Doljesti, Lit- sorul Lespezi. Satele ce com-
la V. la E. prin satul Oboro- ca, Butea, Miclauseni, Scheea, pun aceste comune sunt in nu
ceni-d.-s., Movileni si Crivesti Cuza-Voda, Cogälniceanu, unde mar de 30.
si apor la locul numit La-trei- se uneste cu soseaua judeteana. Are o suprafata de aproxima
Cracl, In extremitatea jud. Ro- Piatra-Iasi. tiv 74363 hect., cu o populatie
man, unde se uneste cu soseaua Linia feratä Pascani-Iasi a- de 5596 familiI, sail 20230 su
nationaIl Roman-Iasi; aceastà s o- tinge pulin coItul de N.-E. al flete, locuind In 4922 case.
sea n'are pod peste riul Siretul, acestei plasl, arä a avea lusa Ad i se afla. manastirea Pro-
in l'ata satului Cogalniceanu, aci vr'o statiune, bota si satul Ruginoasa, In care
asa ca ea' ce ar voi O. mearga Patru podud peste riul Si- se afla ramasitele luI Voda A
din pl. Moldova, in pl. Siretul- retul pun in legaturd pl. Siretul- lexandru I. Cuza.
d.-s., sunt nevoid a parasi a- d.-s. cu pl. Moldova si anume :
ceasta osea si a merge O. treaca podul de lemn statator intre Siretul-Noil, :ida, din Siret,
acest riii mar sus, pe podul de satele Carol si Gidinti, podul ce uda com. Ionasesti, pl. Ni
la Mogosesti. oseaua judeteana plutitor filtre satele Lutca si coresti, jud. Tecucia, in directie
Roman-Bira-Vasluiti ce incepe a Sagna, podul de fer din fata de la N.-V. spre S.-E., primind
atinge aceasta pl. indata ce satuld Miclauseni si poda' plu- In partea de S. piriul Valea
trece rlul Siretul, pe un pod titor de la satul Mogosesti. Lupei. Locuitoril o mal numesc
plutitor, in fata satuluI Sagna Are o populatie de 2762 fa- si Girla-Moarer.
si merge prin acest sat catre milir, sail 26177 locuitorr; 35
N.-E. pana la tirgusorul Bira, biserid ortodoxe si 8 catolice; Siretul-Stätätor, apei" stdatoare,
rinde se si termina.; de aid se 15 scolI rurale. in jud. Covurluiu, avind in mij-
indreapta spre E., trecind pe E formata din 13 comune loc o insula cu vil, In apro
la Han ul-luI-Rojnitd, la satul To- rurale, din care cele maI po- piere de gara Barbosi, spre E.
direni ; de la Bira la satul To- pulate sunt : com. Miclauseni Pana la 1861, Siretul curgea pe
direni este intrerupta in mal (3203 locuitod), 'Doljesti (2579) aci ; de atunci irisa, schimbln-
multe locurI ; lar de la Todireni locuitorI), Boghicea (2494 10- du-si cursul, a ramas un loc in
spre E. este numaT pe o lun- cuitorl) si Stanita (2409 locui- forma uneI zale de lant, ale ca
gime de 14 kil. oseaua jude- tod). reI extremitatI par a se intruni
teana Roman-Bacesti-Vasluiti ce Tirgusorul Bira e situat In la S.-V., sub solul une! padurf,
incepe a atinge pl. indata ce centrul plaseI si este resedinta formInd In centru-1 o instila bo-
trece d'id Siretul, pe un pod subprefectureI. gata in plantatiI.

6646. Afarole DIctionar Geograflo. Vi. I . 52

www.dacoromanica.ro
SITIETut-vEcH10 410 SIRIUL

Siretul-Vechiti, bral al Siretu- voreste din pAdurea cu acelasT (189 in.), Muslu (143 in.), la V.;
Id, jud. Tecucitä, pl. Nicoresti, nume, strabate satul, si dupa apoT dealurile Siriu-Bair (92 m.),
com. Cozmesti. Pe acest brat un curs de 4-5 kil, se varsa. Insiratele (209 in.), Hagi-Bairam-
se aflA un pod ce duce in satul in Siretul. Primeste din dreapta Tepe (214 m.), Man-Corman
Cozmesti-VechT. Seaca, Humosul si Cornul, lar (157 m.), Capugi-Bair (165 m.),
din stinga Piriul-D ealulu I i Tu- prin interiorul comunef. Sunt
sat, pe mosia cu ace-
Siretelul, toaia. toate acoperite cu bogate pasunf,
lag nume, jud. Suceava, com. finete si semanaturl.
Lespezi. E impartit in tref partT : Siri-Bei-Iuiuc, movild, in jud. Movile sunt 150, toate artifi-
Tutoaea, Dealul si Vatra, ase- Constanta, pl. Medgidia, la ho- ciale, servind ca puncte de ori-
zate pe doua dealurT ce tarmu- tarul com. rur. Enigea si Ma- entare sati observatie.
resc piriul Siretelul. mut-Cuiusu. Are 148 m. inal- Sunt 5 piraie si o multime
Vatra satuluT ocupa 44 fAid, time, predominind valea Calfa- de val.
cu o populatie de 354 familiT, Dere si ruinele Spapinar. Este E forman. din 9 catune: Siriul,
sati 1489 suflete. situata In centrul piase, in par- resedinta, spre V., inteo vale
ImproprietaritT la 1864 sunt tea N.-E. a com. Enigea si In circulara, Siriul ; Muslu, spre N.,
8 fruntasT, 72 palmasT si 64 co- cea N.-V. a com. Mamut-Cuiusu, Ja 4 kil. spre N.-V. de rese-
dasT, stapinind 539 ala 66 prj. la 21/2 kil. spre N.-V. de rui- dinta, pe piriul Tichilesti ; Muslu-
Are o biserica, deservita de nele Spapinar. Bei, in partea de V., tot pe
un preot ; o scoala mixta. piriul Tichilesti san Muslu, la
Drumur1 principale sunt : la Siriul, com, rur., jud. Constanta, 3 kil. spre V. de resedinta ; Er-
Lespezi (2 1/2 kil.), la Stolni- pl, Hirsova, situata in partea chesec, pe un cot al dealuluT
ceni-Costandache (5 kil.) si la de N. a judetuluT, la 76 kil. Erchesec, spre S., la 8 kil.
Orlan (9 kil.). spre N .-V. de orasul Constanta, spre S. de resedinta ; Capugi,
In 1803, Siretelul, proprie- capitala districtuluT, si in partea spre V., la 3 ' 2 kil. spre S. de
tate a MedelniceruluT Nicolae de S. a plasii, la 24 kil. spre resedinta, pe piriul Batacli-Dere ;
Pascal, avea 107 liuzI, plätind S.-E. de oraselul Hirsova, rese- Catal-Seleus, spre E., la 5 kil.
1172 leT bir anual, fiind si 3 dinta eT, pe valea Siriul. spre E. de resedinta, pe piriul
liuzl de ceT ara bir. («Uric.», Se margineste la N. cu co- Catal ; Terzi-Chioi, tot spre E.,
vol. VII, p. 246). muna Sarai; la V., cu comuna la ro kil. spre S.-E. de resedinta,
In 1806, gasim proprietar pe Ghisdaresti si Topalul ; la E., pe piriul Terzi-Chioi-Dere ; Pan-
Medelnicerul Nicolae Tuduri, Cu comuna Casimcea (p. Baba- telimon sail Ciatal-Orman, spre
care se judeca cu Hermeziu, dag, jud. Tulcea); la S., cu co- S., la 14 kil. spre S.-E. de re-
proprietarul mosieT Stolniceni, munele Tas-Punar (pl. Medjidia) sedinta, pe piriul Ciatal-Orman ;
pentru hotarul mosieT. (eUric.», si Pazarli (pl. Constanta). Satis-Chioi, impartit in 2 trupuri:
vol. VI, p. 206). Relieful soluluT e destul de Satis-Chioi turc si Satis-Chioi
accidentat, de culmile Dulghe- romín, spre S., la 1 1 kil. spre
Siretelul, viroagd, jud. Braila, rul si Castal la E., Sarai, la S.-E. de resedinta, pe piriul Sta-
care se desparte de riuI Sire- N., Erchesec si Muslu la V., tis-Chioi (sail Boazgicul).
tul, din dreptul fostuluf pichet Siriul la S. Principalele dealurf Are o suprafata de 25708
Salda, strabate toata lunca Si- care brazdeazA comuna sunt: hect., cu o populatie, in malo-
retuld, trecind pe litiga tirlele Cadi-Cisla (109 m.), Capugi (142 ritate Romín); de 1782 familiT
Mares, Pfetrolul-Vechiti, Popa m.), Casta! (155 m), Dulgherul I set 4477 suflete ; 6 pcoll ; 3
si satul Vadeni, si se uneste (160 m.), Dulgherul 11 (230 m.), bisericf ortodoxe, In catunele
iarasT cu riul Siretul la ruptura la N.; Seleus (206 m.), Cacia- Cartal, Pantelimon si Satis-Chioi,
de la V. a podtiluT de peste mac (152 m.), Chucluc-Chioi (135 deservite de 4 preoti si 5 para-
Siret a caieT ferate. m.), Aman-Tepe (x37 m.), Tasli- cliserT; 4 geamiT, in catunele Ca-
Culac (140 m.), la E.; Tepe pugi, Erchesec, Muslu si Terzi-
Siretelul,girld, din Siret, jud. Do- (185 m.), Hos-Tepe-Bair (181 Chioi, cu 4 hogf.
rohoiii si Botosani. VezT Siretul. m.), Satis-Chioi-Bair (131 ni.), LocuitoriT posea : 666 plu-
la S.; Erchesec (234 m.), cel gurT, 674 care si carute, 17 masinT
Siretelul, pida, jud. Suceava ; iz- mal inalt din comuna, Tichilesti de secerat, 36 masinT de batut

www.dacoromanica.ro
SIR1UL 411 SISESTI-DE-SUS

porumb, 97 grape de fier, o ca$caval vindut in comerciii, sub guesti ; la V. cu com. Sise$ti-
ma$inä de vinturat, 58 trioare; numele de Penteleit d.-s. ; lar la N., Cu comunele Pes-
183 caI, 4264 bol, 16 bivolf, 53 tenuta li Jegujani.
asinI, 27540 ol, 59 capre si Siriul, mofie, in jud. Buzatí, com. Satul formeaza comuna Cu sa
1105 pord ; io morI de apa $1 Chlojdul-din-Bisca, formata din tul Noapte$a $i catunele Cainiceni
1 de vint. muntil Fetele, Maliia $i Tata- $i Caramidari, avind o populatie
Comerciul este destul de activ ; rutul, proprietate a mosnenilor de 1840 locuitorI $i 356 case.
se face prin gara Cernavoda, la ChiojdenT. Are 1700 hect., din Are 2 bisericI, deservite de
40 kil., san prin oraselul Hir- care 400 izlaz, restul padure. 2 preotI $i 3 cintaretI; o $coall.
soya, la 24 kil., spre S.-V. de Locuitorir posedl : 6o plugurI,
com., $i consta in export de Siriul (Tätärutul, Siriul-M are), mo care cu bol, 4 carute cu
cereale $i vite si in import de pirig, In jud. Buzan, com. Chioj- cal; 180 stupI; 900 vite mari
coloniale $i manufacturI. dul-din-Bisca. Izvore$te dintre cornute, 20 'cal, 780. or, 110
Budgetul com, e la veniturI muntele Tätarutul $i Mallia $1 capre $i 700 rimatorT.
de 48175 leI si la cheltuell de se varsa in 11111 Buzaul, mal sus Are o osea comunala, care
13735 le. de cal. Gura-Siriuld, din com. o leaga de soseaua judeteana
CM de comunica0e sunt : catea Nehoiasul. El primeste mal multI SeverinBujorescuTirgul-Jiti,
judeteana Hirsova-Cara-Murat, afluentI, din care, pe partea la com. rur. CiovIrna$ani.
trecind prin satul Siriul ; apoI dreapta, izvoarele : Siria$ul, Ro- Budgetul com. e la veniturI
drumurf miel ce unesc catunele $ia, Cocopl, Stearpa, Bratul, de 2457 leI, lar la cheltuelI, de
futre ele si cu satele vecine : Monteorul $i Valea-Vacil ; lar 1547 leI.
Sarai, Topalul, Boazgicul, Cio- pe stinga : Milea $i Mreaja. Pe Dealue mal principale in com.
banul, Ta.$-Punarul, Carol I, Ca- albia sa se af1ä so herastrae. E sunt : Dealul-BobuluI li Dealul-
ciamacul, Casimcea, Calfa, etc. avut in pastravT. CarAmidarilor, iar val princi-
pale sunt : valea Coontea, pe
Siriul, sat, in jud. Constanta., pl. Siriul-Mare, &lit, izvoreste din unde curge riul Cosustea, Valea-
Hirsova, catunul de resedinta muntele Tatarul, de la N. de CornuluI, Valea-luI-Novac, Valea-
al com. Siriul, situat in partea com. Star-Chiojdul, plaiul Te- Hudupulul, Valea-Mare, Valea-
centrala a plaseI $i a comunei, leajenul, jud. Prahova, curge de TiganuluI, Valea-Girdoaid, Va-
pe piriul cu acela$I nume. Are la N.-V. spre S.-E., se impreund lea-CopacioaseI $i Valea-Noap-
o intindere de 2173 hect., din cu Siriul-Mic, in partea de N.-E. te$er. Tot pe ter, com, se afla
care 168 hect. ocupate de vatra $i apoI intra In judetul Buzar'. Cainiceni, platod.
satuluI, cu o populatie in maio- Are de afluent izvorul Villa.
ritate RominT, de 91 familiI, sat1 Pe Siriul-Mare este un herestrati. Sise*ti-de-Sus, com. rur., in jud.
417 suflete. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 28
Siriului (Gura-), cätun, al com. kit, de orasul Turnul-Severin,
Siriul, catend de mung intinsa $i Nehoiasul, jud. Buzad, Cu 300 situata pe valea riuluI Cosustea.
mareata, ce incepe din judetul locuitorI si 77 case. Aci e stabilit E formata din satul cu acela$I
Prahova si se intinde in jud. $i punctul de varad despre Tran- nume, avind o populatie de 650
Buzaa, intre piraiele Crasna $i silvania, mutat din catunul Prun- locuitorl $1 120 case.
Siriul, pana in malul drept al dul, al com. Nehoiasul, cunoscut Are o biserica Cu 1 preot $i
riuluf Buzaul. Acest masiv cul- maI bine sub numele Bisca-Ro- 2 entaretI.
mineaza in piscurile : Tatdrutul, zileI $i Fata-Cheier. Locuitorir posea : 26 plugurl,
Fetele, Mallia, Bocirna si Curul- 35 care Cu bol, 1 carutl Cu cal ;
Munteluf, avind inältimf 'filtre Sise§ti-de-Jos, com. rur. §i sat, in 450 vite marI cornute, 33 cal*,
1642 $i 820 111. E foarte avuta jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 310 oI $1 260 rimatorI ; 40 stupT.
in padurI, din care bradul se- 26 kil. de ora$ul Turnul-Severin, Este legata prin o osea co-
cular, pinul $i moliftul, ocupa situata la poala dealulul Gar- munala de com. rur. Sise$ti-de-
primul loc. Are pasunf si izlaze doaia, pe Valea-Co$ustel. jos.
intinse, precum $i multime de Se margineste : la E., cu com. Budgetul com. e la veniturI
animale salbatice. Vara pasc aci Ciovirnasani li Jegujani ; la S., de 1062 14 $1 la cheltuelI, de
pana la 12000 oI, producind Cu comuna Ciovirnasani li. Cra- 875 leI.

www.dacoromanica.ro
SITARI 412 SIUL-DE-SUS

Sitar, sat, jud. Arges, pl. Topo- Atit de numeroase sunt cotiturile oseaua judeteanA numitA ea
logul, pendinte de com. rur. lui in cit pe o distanth de citl- SlatineT2 trece prin mijlocul pll-
Dedulesti-VArzari. va kil. trebue trecut de 7-8 ori. seT Siul-d.-j., si prin comunele:
Siul, alimentat de apa nenu- Dáneasa, ZAnoaga, Sprincenata,
Site§ti, ditun, al com. Bumbesti- mAratelor izvoare ce curg din Gilmeele, Viespesti, Cretesti, Be-
Piticul, jud. Gorj, pe coama indl- Dealul-OltuluT, in tot parcursul ciul si Dudul, mergind pe maluI
timilor din partea dreaptA a pi- luT, nu seacá cu totul mal niel sting al riulur Seciul, pdn1 in-
riuluT Galbenul, la S. de Cer- odat5.. Apa lui este tot-d'auna trA in jud. Teleorman. Afard de
nAdia. limpede. In albia lul se gAseste aceastá osea, toate comunele
Are o suprafatA de 150 hect., mult pietris si diferite varietAti sunt legate intre ele prin os ele
cu o populatie de 56 familiT, de pesa mAruntl. vecinale si comunale.
se' 245 suflete ; o bisericA de Se intimplA, cind apele vin E strAbá.tutä de siruri de dea-
zid, fl'cutA de locuitorT, deser- marT, cA pe alocurea Siul se im- lurT numit Dealul-Oltuluf, aco-
vitA de 1 preot si 1 cinaret. preunä. cu Okul, revArsindu-se pen it cu vil, pAsunT si in parte
LocuitoriT posedl : io plu- pe marI intindefi. Cu pAdurl.
gurl, 6o care cu bol ; 154 vite Viea se cultivA pe o suprafatä.
marl cornute, 15 cal, 142 °I, Siul-de-Jos,p/asd, jud.Olt. Se mAr- dei331,45 hect., la Birsesti (38,75
25 capre, 35 rimatorI; 18 stupI gineste : la N. cu pl. Siul d.-s., hect.), Beciul (112,75 hect.), Co-
cu albine. printr'o linie ()bijcä trasA de la mani (197,25 hect.), CrAciunei-d.-
Comunicatia in cAtun, cu co- dreapta spre stinga, si care in cep e j. (25,25 hect.), Craciunei-d.-s.
muna sa si cu comunele inve- din riul Olt, de la N. de com. Co- (40,75 hect.), DAneasa (230,50
cinate, se face prin drumurT ne- mani, si merge pAnA in cimpla hect.), Frunzariul (59,75 hect.),
soseluite. Bolanulul, pAná aproape de obAr- DrAgAnesti (420 hect.), Dudu
sia riuluT CAlmAtuiul; la E., cu (49,25 hect.), GostavAtul (75,25
Sitoaia, 'Vare particulark pl. pl. S erbAnesti, printr' o linie hect.), Poiana (15,75 hect.), Vies-
Jiul-d.-s., com. Almajul, pe mo- conventionald trasA din cimpia pesti (3475 hect.) si StoicAnesti
sia Sitoaia. E populatä cu cerI, Boianulul, pe malul drept al (31,75 hect.).
sala, plopi si mal cu seamA riulul CAlmAtuiul, si cu o mica Plasa Siul-d.-j. coprinde 13
stejarl si girnitA. parte din judetul Teleorman; comune rurale .(cu resedinta in
la V., cu lita Olt, care o des- com. DrAgluesti), adicA : Bir-
Siul, Mili, izvoreste din pl. Siul- parte de judetul Romanati si sesti, Beciul, Comani, CrIciunel-
d.-j., jud. Olt, de lingA com. la S., cu jud. Teleorman, printr' o d.-j., CrAciunei-d.-s., DAneasa,
Comani, de la locul numit Pu- linie trasä din riul Olt, si care DrAgAnesti, Dudul, Frunzariul,
tul-luT-Doanä. Curge paralel cu trece pe la S. de com. Dudul, GostavAtul, Poiana, StoicAnesti,
Oltul, pe aceeasl luncA li udA pe la E. de com. Viespesti si Viespes ti.
teritoriile comunelor : DrAgA- CAlinesti si pAnA in riul al-
nesti, DAneasa, GostavAtul,Frun- matuiul. Siul-de-Sus, p/asä, in jud. Olt.
zarul, Birsesti, Beciul si Dudul ; Pe lingA riul Olt, care udl Se mArgineste : la N., Cu plAsile
apoT trece in jud. Teleorrnan si, partea de V. a plAseI, mal este Oltul-d.-j. si Mijlocul, printr'o
dupA ce mal udA teritoriile co- strAbAtutA de riul Siul, de la N. linie care pleacl de la S. de
munelor Plopi, Elizabeta, Uda- la S., si de Sohodolul, care are Slatina, trece pi-in zona viilor,
Clocociovul si Segarcea-din-Va- aceiasi directiune. Curgerea a- coteste pe la N., pAnA din sus
le, se varsA in cracul Oltului, cestor riurl este linA si nu fa- de com. BAlteni, si apoT se in-
numit Oltul-Mic, in dreptul com. ce stricAciunT, alai A de Olt, care, toarce spre S., pe lingä dealul
Lita. Siul strAbate in jud. Olt, cind vine mare, se intinde pdnA SerbAnesti, pAnA in mijlocul chn-
o distantä de aproape 30 kil., la com. Dudul. piel Boianului; la S., cu pl. Siul-
si in jud. Teleorman, aproape Terenul plAseT este inclinat d.-j., printr'o linie dusà din mij-
25 kil. din cauza riuluT Oltul, mergind locul cimpieT BoianuluT, pe 11110
Albia luT, desi intinsä, nu este din ce in ce inclinindu-se cAtre MAgura-BouluT, pAnA ajunge in-
adincä si numar cind apele vin orasul Turnul-MAgurele. Cele tre comunele Märuntei si Co-
marT, nu poate fi trecut si a- mal multe locuri din plasA sunt mani ; la V., cu jud. Romanati,
tuna' numaT timp de cite-va ore. mal mult sese. de care se desparte prin riul

www.dacoromanica.ro
SlULIA (VALEA-) 413 SiMBURETI

Oltul; la E., cu plasa erbd- dere destul de mare ; este ase- strabatute de vine de spat, lar
nesti. zata la i' 2 kil, mal spre S.-E. pe fetele schisturilor se Izad im
Plasa SiuI-d.-s., numitä. si Imi- de Podul-Dracului-Negra si la presiuni foarte frumoase si bine
nogul, este udata de riurile Imi- 1 kil, mal spre S.-V. de lacul pastrate de Fucoide.
nogul si Vedita, avind o direc- Tuzla ; este artificiala si acope- Avind in vedere aceste carac-
tiune de la N. spre S. Terenul rita cu.verdeata. tere si raporturile de stratifica-
acesteT plasT este ses. tiune Cu tarimurile sedimentare
Este strabatuta. de : soseaua Sima, munte, in prelungire cu megiese, Gr. Cobalcescu iden
judeteana., care pleacä de la Stinca - VulturuluT (ramificatia tificà aceste depozite cu depo-
Slatina, cu directia spre S., tre- muntilor Pingarati), jud. Neamtu, zitele geologilor nemtI Rossfel-
clnd prin comunele : Brebeni, pl. Piatra-Muntele, com. Bicazul. dice (Rossfelderschichten ), fa-
Coteana, Balänesti, Comani si Prezintain formatiunea sa gre- cind parte din rindul Neoco-
apoT intra in pl. Siul-d.-j. ; la S. zie masiva, ale carda granule de mian, din diviziunea schisturilor
de com. Brebeni, se bifurcä si quart sunt mult mal miel de cit si greziilor superioare de Te-
o ramura apuca spre S.-E., trece cele ce se gasesc In Stinca-Vultu- schen.
pe linga. com. Greci si intra in ruluT ; de aceia piatra de ad e Pdturile Rossfeldice continua
pl. erbanesti; maT multe sosele foarte buna pentru pavagiii si pe cursul BicazuluT in sus pana
comunale si vecinale, care leagd constructiunT de tot felul. la granitO si se intind in Tran
comunele intre ele. Aceasta grezie face parte din silvania.
Se cultiva viea pe o intindere alta formatiune a cretaceuld decit
de 351 hect., 75 ariT, la : Co- depozitele din muntele Cozmita ; Simbotinul, sat, cu o populatie
teanul (42 hect.), Milcovul (39 e o grezie pe care geologiT de 81 suflete, facind parte din
hect., 75 arri), BarcAnesti (3 austriacT o numesc de Godula com. rur. Baboesti, pe proprie
hect.), Alimanesti (45 hect.), Ba- si de Iamna (Godulasandstein si tatea cu acelasT nume a EforieT
lanesti (55 hect., 50 ariT), Izvoa- Imnasandstein) si care, dupa pa.- Spitalelor Civile din Bucuresti,
rele (62 hect., 50 ariT), Marun- rerea mareT maiorita.tT a geolo- jud. Arges, pl. Lovistea. Are o
tei (63 hect.), Viisoara (41 hect.). gilor, e de virsta AlbianuluT fran- biserica, cu hramul Sf. Gheorghe,
Plasa Siul-d.-s. coprinde 1 1 cez sail GaultuluT din Anglia, deservita de un preot si un cin-
comune rurale (cu resedinta in san chiar si maT vechie, de oare- tAret.
com. Carcanesti), adica : Mima- ce de curind s'a constatat In
nesti, Balanesti, Balteni, Barca- Maramures, cd suprapoarta de- Simbotinul, mofie, jud. Arges,
nesti, Coteana, Izvoarele, MA- pozitele Cu Exogra si Hierogylif f. pl. Lovistea, com. Baboesti, pro
runtei, Mierlesti, Milcovul, Pe- Formatiunea cu aceasta grezie prietatea EforieT Spitalelor Civile
rieti si Viisoara. maT apare filtre muntele Cozmita din Bucuresti, pendinte de schi
si piriul Bicazul. tul Berislavesti. Are o intindere
Siului (Valea-), vale, in jud. Te- De la S.-V. muntelul Sima, de 954 pog.
leorman si Oltul, pe unde curge nu mal sunt niel grezif masi-
riul cu acelas1 nume. ve, niel depozite cu Exogyra, Simbure§ti, com. rur., jud. Olt,
ci d'alm peste o formatiune si pl. Oltul d.-s., compusa din 6
Sic-Iuc, movilit, in jud. si pl. mal vechle din greziT cu gil- catune: Simburesti, Tonesti, MI-
Constanta, pe teritoriul com. untele fin si din schisturT argi- nulesti, Cungrea, Launele si Cer
rur. Cara-Harman, asezata pe loase suriT cu undulatiunT 5i ne- beni.
culmea dealuluT Cara-Harman regularitätT pe fetele lor aseme- E situata pe dealurile : Sim
si aviad o inaltime de 52 me- nea rozaturilor ce lasd apa de burul, Manulesti, Tonesti si pe
tri ; situata in partea de N.-E. ploaie cind serpueste pe un pa- valle: Cungrea Mare, BrAnila si
a plasei si a com.; predomina mlnt slab si umed ; altele orT ri- Simburul, la 50 kil, de capi-
prin inaltimea sa tot dealul Cara- dicaturile si impresiunile au for- tala judetulur si la 4 kil. de a
Harman (e virful cel mal inalt), ma vermiculara, elipsoidala, orT piase'.
satul Cara-Harman, partea de o forma neregulata. Suprafata Are o populatie de 1072 lo
S. a laculuT Tuzla, apa Peletlia ion e tot-de auna neteda si ade- cuitorT ; o scoala ; o biserica, in
si drumurile comunale Garga- se-orl cu un aspect unsuros; cat. Simburesti, fondati. la 16i1
licul si Cara-Nasuf pe o intin- greziile, mal cu seama, sunt de vel Armas Marcu si sotia sa

www.dacoromanica.ro
StMBURESTI 414 StNGERUL

Rada. D'asupra 1.1eT are urma- sesc chiar az/ sub pamint. Viile gerul, una fondata la anul 1816
toarea inscriptie : s'ail distrus liad crescut paduri de Alecu VacIrescu §i alta la
Acensa biserich este ziditä de vel
In locul lor. anul 1723, fondata de Dumi-
Armas Maui la anit 1311, precum ne- In dealul Rudarea, proprietate trache Mirzescu, una in cat. Mi-
am informat de la o icoanä gh'sitli In- a familid Bratianu, sunt mal mul- rqul fondata de Anica Vaca-
tr'un mormInt. Iar turnul si amvonul e te gropY, unde se zice-ca ad stat rescu i fratele sati Pana Ba-
zidit de logofhtul Ion si a luat si clopot Tatarii, §i unde se gäsesc in beanu, la anul 1851, i alta in
la aniI 1771. lar mal incoace s'a zugrä- pamint cioburI de oale 51 alte va- cat. Butuci. Toate aceste bise-
vit de parintele Ion si invelitä de locui-
tort, la 1829. se, taxi* li. foarte bine lucrate. riel sunt deservite de 3 preotl.
Biserica din Singerul-d.-s. are
Biserica e deservitä. de 2 preotI. Simbure§ti, sat, facind parte din urmatoarea inscriptie :
Se crede ca a fost manastire. com. rur. Cu acela4I nume, pl. Acest sibt locas ziditu-s'ail din teme-
Locuitorif se ocupa, pe Ruga Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o po- lie $i s'ad /nfrumusetat dupii cum se vede,
agricultura, cu caria, dulgheria, pulatie de 170 locuitort filtra cinstea o lauda Adormirel rasa-
rotaria §i cizmaria. El desfac toareI de Dumnezeii si ace/ora sfinV ce
Simnicelul, torent, in jud. Ar- se vild zugrivit1 IntrInsul, In zilele 'n'Al-
produsul muncer lor la Slatina,
tatuld Domn Ion Carnea Voevod, co
Piteti §i Drag4ani. gq, pl. Topologul ; ia natere blagoslovenia prea O sfintiel sale Kir
195 locuitor/ s'al:1 improprie- din Dealul-Fetenilor §i se varsa Costandie, Episcopul BuzhuluY, prin osir-
tarit la 1864, pe mo§iile d-lor fu Simulen dia, silinta si toath cheltuiala DumnealuY,
I. C. Bratianu, I. Ceawscu, St. Iiiv-vel Stolnic Alexandru Vhchrescu si
G. Vite- Simnicul, torent, izvorete din Anica, sotia DumnealuY, ca sh le fie po-
Zaharescu, Pirlianu i
menire In ved, la anul de la Hr. 1816.
leanu, dinduli-se 6r5 hect. El muntele Feteni, jud. Arge§, pl.
posea : 15 cal', r8o bol, i5o Topologul §i se varsa In Olt, la La biserica din Singerul-d.-j.
vad, 200 capre, 590 oI i 210 satul Bude0, dupa ce s'a unit abia se mal poate citi cuvintele :
pord. cu Simnicelul. c Stefan zugravul i Ion zugravul,
Veniturile ?i cheltuelile com. anul 1723... de Andreiti Bo-
se urca la 2283 leI, 83 banI. Simzine§ti, sat, Cu 35 locuitorT, zianu ».
O osea comunala leaga com. in jud. í pl. Tutova, com. La- LocuitoriI, In numar de 336,
Simburesti la V. cu com. Dobro- le§ti, spre E. de satul Lale§ti. s'ají improprietarit la 1864, pe
teasa §i la E. cu com. Ciomage0. mo§iile d-lor Iancu Babeanu §i
E brazdata de dealurile : To- Strigeri, sat, in partea de N.-V. D. Mirzescu, dinduli-se 994 hect.
ne0, Manule0, Simburul, cu a com. Gropnita, pl. Copoul, E/ posea : z 16 vad,
28 cal,
piscurile : Dobra ..51 Ripa-Ro0e, jud. I4, situat pe valea cu a- 64 capre, 884 oi, 850 pord, 527
Coasta-Papa §i surpaturile : Ur- cela0 nume. Are o populatie de bol, 106 vite i taurl.
sul, Corbul, Merilor, Ciurezul i 86 familiI, sal:1 347 suflete. Comerciul se exercita in com.
Fundura. LocuitoriI posea.: 263 vite de ro circiumarI.
Riul Cungrea-Mare trece prin marr cornute, 778 oi-, 32 cal li Suprafata com, e de 2345 hect.
centrul com., care mal e straba- 114 rimatorI. La locul numit La Sare, sunt
tata de piraiele : Lanele, BrAnila, cariere de sare.
Simburul, Groprea i de altemid Singerul, com. rur., jud. Prahova, Budgetul com. e la venituri
vilcele. Se margine0e cu com.: pl. Podgoria, situata pe Valea- de leI 5907 i la cheltuelr, de
Ciomagesti, Deje0, Dobroteasa Mare 11 pe stinga riului: Crico- 4704 le!.
pi Paroi. vul, la 52 kil, de capitala jud. E brazdata de dealurile : Fe-
In raionul com. Simbure0 se §i la 15 kil. de a pl4d. liga, Jar4tea i Poeni, pe care
vaca inca ruin ele palatuluf lul vel Se marginqte cu com.: TA- sant vil §1 livezl de pruriT i de
Arma. Marcu, fondatorul bise- tarul, Apostolache, Cislaul i movilele : Runcul, Bobarul, Feliga
rice. Zidirile acestul palat aii Salda, din jud. Buzaa. li Jari§tea, acoperite Cu paduri.
o grosime de 1 m. 80. Se compune din 3 cat. : Sin- E strabatuta de girlele : Mire§ul,
Despre acest Arma se spune gerul, Mirqul i Butuci, cu o SAratica, Cricovul, de izvoarele
ca avea plaiurT mar/ cu vil* §i populatiune de 2095 locuitorI. Babanul i Budulacul i de vaile :
vinurile le aducea in beciurile Are o moara cu aburl ; o Valea-Mare, a-Pala§e0ilor, a-Va-
palatuluI prin burlane, ce se ga- §coala; 4 biserid, 2 in cát. Sin- cd, a-BordeluluI i a-Pope!.

www.dacoromanica.ro
SINIR-DERE 415 StRBI

Sink-Dere, vale, in jud. Tulcea, 801, banT 53; lar cheltuelile, de Venitul acesteT statiT pe 1896
pl. Babadag, com. Armutlia, ca- leT 718, bani 66. a fost de 8194 ler, 75 banT.
tunul Camber ; serveste de hotar Comunicatia se face prin so-
comunelor Armutlia si Babadag; seaua comunala, care pune com. Sirbi, com. rur., in partea de
Tese din dealul Tas-Bair, se in- in legatura, la S. cu comuna S.-E. a piase! Baseul, jud. Do-
dreapta. spre S., inteo directie Alimpesti, iar la N.-V. cu Poe- rohoiii, formata. din satele : I-Ia-
de la S.-V. spre N.-E. ; taie dru- nari, si da in soseaua judeteana nesti, Sirbi si Slobozia-Hanesti
mul judetean Babadag-Macin si T.-Jiul Ciuperceni Vilcea. cu resedinta primarieT in satul
se deschide in balta Toprae- Malurile Oltetulul in comuna Hanesti. Are o populatie de
Chiopru. se numesc : cel drept, Dealul- 531 familir, satí 1959 suflete ;
MuereI; iar cel sting, Dealul- 2 bisericI, deservite de 3 preotT,
Sintr-Ta§-Tepesi, a'eal, in jud. TAuzuluT. 4 cintaretT si 2 paracliserT; 1
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul scoald.
com. rur. Coium-Punar ; se des- Skbe§ti, cdtun, al com. Vintila- Vite : 1208 vite marT cornu te,
face din culmea Ghium-Ghiur- Voda, jud. Buzai, Cu 300 lo- 3672 or, 148 caT, 670 porcT.
nes ; se intinde spre S., d'alun- cuitorI si 78 case; are subdi- Loc. posea 350 stupT.
gul piriuluT Coium-Punar, braz- vizia Fundata. Budgetul com. e la venituri
dind partea de S. a pl. si a com.; de 8285 leT si la cheltuell, de
este taiat de hotarul celor 2 Strbe§ti, cdtun al com. Ohaba, 7062 leT.
jud. ; la poalele luT de N. e asezat pl. Amaradia, jud. Gorj, situat
satul Coium-Punar ; de natura pe o colina de deal, numita Sirbi, sat, jud. Bacaii, pl. Taz-
stincoasa, e acoperit cu pasunT. dealul Sirbesti si in partea de laul-d.-s., com. Tetcani, situat
N.-V. a OhabeT. intre dealurT, pe valea Pitliasu-
Sirbeni, cdtun, in j'Id. Vlasca. Are o suprafata de 350 hect., lui-Sirbilor, la 2/2 kil, de satul
(VezT Dobrotesti saii Branistari). cu o populatie de 30 fama', Tetcani (scoala).
sati 100 suflete; 1 biserica, de- Are o populatie de 241 lo
Slrbeni-de-Sus, sati Adunati- servia de 1 preot si 1 cintaret. cuitorI; o biserica catolica., cla
Sirbeni, com. rur., jud. Vlasca, In apropierea catunuluT trece dita de locuitorT la 1848.
situata in pl. Neajlovul (VezT ptriul Inoasa, care se varsa in Vite : 114 vite cornute, 27
Adunati-Sirbeni). Amaradia. porcl.
LocuitoriT poseda : 9 plugurT,
Slrbe§ti, com. rur., in partea cea 16 care cu boT, no vite marf Strbi, sat, jud. Bacan, pl. Taz-
mar de N.-E. a pl. Amaradia, cornute, 5 caT, 200 oT, 40 fi- laul-d.-s., com. Scorteni, care
jud. Gorj, pe ambele farmurT mdtorr ; 15 stupr. face trup cu satul Szorteni si
ale rfuluT Oltetul.' Comunicatia in cAtun cu co- este situat pe Pirlul-Strbilor.
E formata din satul cu ace- muna sa si cu atunele inve-
lasT nume, marginindu-se cu com. cinate se face prin drumurT ne- Sirbi, sat, pe mosia Cu acelasT
Polovragi. soseluite. nume, jud. Dorohoin, comuna
Are o suprafata de 800 hect., Sirbi, pl. Baseul, cu o popu
cu o populatie de 553 loc., si Strbe§ti, sat, in jud. R.-Sarat, latie de 1009 suflete, situat pe
apartine Intreaga locuitorilor pl. Marginea-d.-j., cat. comuneT malul BaseuluT, mal in jos de
care sunt mosnenT. Maxineni, asezat spre E., la Saveni.
Are: 3 bisericI, deservite de confluenta SiretuluT si BuzauluT. Mosia apartine EpitropieT Spi
I preot si 1 cintaret ; o scoall; talelor Sf. Spiridon din Iasi.
3 morT pe apa, 13 pive si I Sirbe§ti, stalie de dr.-d.fl, jud. Are o scoall ; o biserica Cu
joagar. Covurluiti, pl. Siretul, com. Bra- hramul Sf. Nicolae, deservita de
LocuitoriT poseda : 25 pluguti, nistea, pe linia Barbosi-Tecuciti, 2 preotT, 2 cintaretT si 2 palamarT,
6o care Cu bol si vacr, 340 vite pusa in circulatie la 13 Sep- mica si vechTe, facuta din Ola-
marT cornute, 30 cal, 190 or; tembre 1872. Se afla futre sta- tucT, in anul 1795, de locuitorT.
81 stupT, wo capre si I io ri- tiile Barbosi (12,7 kil.) si Inde- Satenil inproprietaritT au 706
mAtorr. pendenta (7,5 kil.). Inaltimea d'a- hect., 46 ariT, pamint ; lar pro-
Venitul comuneT este de leT supra niveluluT MareT, de I3m.,14 prietatea, 5027 hect. cimp.

www.dacoromanica.ro
SIRBI 416 SIRCA

Sunt 3 iazurt O 2 pirale ce Are o populatie de 369 su- Strbi, sat, facind parte din com.
trec pe moeile numite Bodeasa flete e o coall. rur. Petroasa, pl. Cerna-d.-j., jud.
e Girla-Zama. Satul Sirbi pana: /a 1734 a Vilcea. Are o populatie de 70
Drum principal, acel ce duce fost la 11/2 kil, mal spre N. de locuitort i e situat la 4 kil, de
de la Saveni la StefanWi. actualul. La 1734, s'a mutat spre cat. Valea-Mare (qcoalä).
Movía se hotAr4te cu: Bo- S. In acela§ timp s'a facut i
rolea, Flaneqti, Vlasinqti, Sa- o biserica de birne de Mihail Strbi, sat, facind parte din com.
veni qi Avrameni. Iamandi, proprietarul =ea Are rur. Suani-d.-s., pl. Oltul-d.-j.,
hramul sf. Nicolae. In 1856 s'a jud. Vilcea.
Strbi, sat, fost situat in com. reparat cu lemnäria de la bi-
Rauceqti, pl. de Sus-Mijlocul, serica din satul Damäcga. Sirbi-Migura, catun, pendinte
jud. Neamtu, qi acum facind par- Linga bisericä in partea de de com. Corbul, pl. Mijlocul,
te din jud. Suceava. Are 710 N., se afla ruina unet alte bise- jud. Olt, situat pe valceaua Run-
pog. padure pe teritoriul sati. riel, al carel zid are o grosime cul,in stinga Veditet. Are o
de I m. 1 15 cm. e o inältime populatie de 400 locuitort i o
Strbi (Corrate§ti-Sirbi), cdtun, de 3-4 m. biserica, fondata. la 1839, de
spre N.-V. com. Cozieni, plasa d-na Elena Varipati, in zilele
Ocolul, jud. Romanati. Are 250 Strbi, sat, facInd parte din com. Domnitorulul Alexandru Ghica.
locuitort, e este situat pe tär- Nicorqti, pl. Nicorqti, jud. Te-
mul drept al apet TesluiuluT. cuela, a4ezat pe coasta dealulut Sirbi-Sfinte§ti, ceitun, in jud. Te-
Cu acelae nume, la I kil, de leorman, pl. Tirgulut, pendinte
Strbi, sat, pe moia i In com. tirgul Nicorqti, rqedinta com. de com. Butculeti.
Dragineni, jud. Suceava, aezat Teritoriul satulut e de 2290 Are o populatie de 481 su-
pe tarmul drept al Moldovet. hect., cu o populatie de 266 flete e o biserica.
Vatra satulut ocupa 7 falcl, suflete qi 66 case.
cu o populatie de 191 suflete. Are o biserica, ca hramul S-tit SirbuluI (Grädina-), vechia pi-
Are o biserica de lemn. Voivozt. La 1815 s'a ruinat cea chel, cu No. 77, In jud. R.-S5.-
Improprietäritt In 1864 sunt : vechte, facuta de Stolnicul Ifrim ; rat, pl. Marginea-d.-j., com. Mal-
4 palmae e 27 coda!, stapl- mal pe urma Cu ajutorul raze- cane0, la E.; azt e han.
nind 66 T'Ala Oor s'a rezidit din noti alta in
Drumurt principale sunt : la 1853, care a durat pa.na. In 1869, Sirca, com. rur., jud. Iae, pl.
Draggeni (5 kil.), la Draga- cind iarge s'a prefäcut dupa Cirligatura. Se intinde de la N.
neti (4 kit.) i la Rauce4i (3 cum exista astazt. din malul drept al Bahluiulut,
kil.). Comerciul se face de 3 cir- pana In marginea de N. a jud
Moea, in marime de 300 clumart. Loc. sunt tott razee. Roman, avind forma lungareata..
falct, forma un trup a parte e In partea de N. e wzata. pe po-
era a manastiret Neamtu, a! ca- Sirbi, com. rur. si sat, in jud. diprI, iar in cea de S., pe mal'
rel' calugart ati cladit qi bise- Tutova, pl. Simila, spre N.-E. multe dealurt, acoperite cu pa-
rica. de Birlad, pe malul drept al durt, pe o intindere cam de
In 1786, Iulie 21, moia Sirbi riulut Birladul. Are o populatie 9000 hect. Este formaa din
tinea de jud. Neamtu e era a de 237 suflete e o biserica. satele : Sirca, Budäile (Frinteti),
luT Teodor Ciurea, care se ju- Satul formeaza com. Sirbi cu Lungani, Crucea, Cositeni, Ma-
deca cu egumenul manastiret catunele : StrImtura qi Potirlaci. därjesti i Goe0, cu o popu-
R4ca. («Uricar.» de T. Codr., Se cultiva. viea pe o supra- latie de 3519 suflete.
vol. VI, p. 267). fata de 2 hect. Parte din locuitort sunt Tigant
Are o moara cu vapor!. Co- de srobitt, iar parte Rue, aqezat
Sirbi, sat, facind parte din com. merciul se face de 6 persoane. prin aceste tacuil' de prin tim-
Giurgioana, pl. Zeletinul, jud, Prin com. trece qoseaua natio- purile cele mar vecht.
Tecucia, situat pe coasta dea- nata Birlad-Vasluiti. Locuitorit, pe linga agricul-
luid cu acelae nume, la 51/2 Satul exista inainte de 1603, tura, se mar ocupa cu stoleria, ro-
kil, de reqedinta com., in par- dupl cum reese dintr'un zapis tarja, butnaria, fieraria, zidaria,
tea de N.-V. de pe atunct. cizmaria e scripcaria.

www.dacoromanica.ro
SIRCA 417 SLASOMA

Comerciul consta in desface- Sirca, stalie de dr.-d.-f., jud. Ia§i, Corul-Orman, resturi din intin-
rea cerealelor §i a animalelor pl. Bahluiul-CirligAtura, com. Sir- sele pAdurz ce acoperead odi-
la Tirgul-Frumos §i Podul-IloaeT. ca, pe linia Ia§i-Pa§cani, pusA in nioarl aceste locurT §i care au
Prin aceastA comunA trec : §o- circulatie la i Iunie 1870. Se fost distruse. Restul azI e aco-
seaua nationalA Ia§i-Roman, ce aflA intre statiile Podul-IloaeT perit cu tuferi§urT §1. finete
o pune in comunicatie spre E. (I i,i kil.) §i Tirgul-Frumos (10,8 viile locuitorilor din Lipnita si
cu Podul-IloaeI, la To kil., iar spre kil.). InAltimea d'asupra niveluluT Veli-Chioi. Drumurile care brAz-
V. cu Tirgul-Frumos, la 12 kil. ; MAreT de 66m,9o. Venitul acesteT deazA acest deal sunt drumu
calea feratA Ia§i-Pa§cani. statif pe anul 1896 a fost de rile Ostrovul Cuzgun, Lip-
Pe la hotarul de N. al com. 16021 leT, 5 banT. nita Garvan, Lipnita Veli
trece riul Bahluiul ; prin mijloc, Chioi, Veli-Chioi Para-Chioi.
Bahluetul i mal' multe pirae, Sirsca, sat, jud. Dolj, pl. Dum- VAile ce au inceputul lor
formlnd diferite iazurT. brava-d.-s., com. Belotul, a§ezat in acest §in de dealurT sunt :
Are 5 bisericl, Cu 4 preotT §i pe dealul Sirsca. Are o populatie Derca- Ceair, Ciril-Misi-Ceair §i
6 cintAretT ; 3 §coale ; 4 morT de 313 suflete. altele maT miel.
de ap5. §i 2 de abur!.
Budgetul com. e la veniturT Sirt-Iol-Bair, fir de dealuri, jud. Slasoma, com, rur., in jud. Me-
de 1524614 69 banT, yi la chel- Constanta, plasa Silistra-Noul, hedinti, pl. Dumbrava, la 40 kil.
tuelT, de 15197 lel, 91 banT. pe teritoriul com. rur. Lipnita de ora§ul Turnul-Severin. Mo-
Vite : 3089 vite marT cornu te, Garvan. Prin dealul Curdeli §ia e proprietatea StatuluT, §i
272 cal, 5526 of, i 1059 fi- se pune in legAturd Cu culmea maT inainte apartinea mAnAstireT
mAtorT. Co§lugea din N. plA.§il Silistra- Gura-MotruluI. Este situatA pe
NouA. Sirt-Iol-Bair se gAse§te valea Sla§omeT.
Sirca, sat, jud. Ia§i, pl. CirligAtura, in partea de S. a plA§iI. Te- Se mArgine§te : la E. cu com.
situat pe valea Fundoaia, ritoriul brAzdat de aceastà Dobra §i Guardenita ; spre S.,
¡azul Sirca, in partea de N.-E. culme este coprins intre valle cu com. AlmAjelul ; spre V., cu
a comuneT, pe dinaintea cAruia Derea-Ceair, Saila-Ceair, Cara- com. PAdina-MicA §i Pädina-
trece §oseaua nationalä. §i catea Culac, la V.; Canara-Ceair, Sa- Mare, de care se desparte prin
feratA Tirgul-FrumosIa§i. Are tis-Chioi-Ceair §i Dermen-Ceair, riul Drincea; lar spre N., cu
o populatie de 329 suflete ; o la E.; balta Ciamurlia, la N. com. Podul-GrosuluT.
bisericA, Cu I preot i 2 cin- LasA alte prel ungir! secundare, E formatl din satul cu acela.§I
tAretI; o §coalA, infiintatA in anul la V. §i la E. Cea mal insem- nume §i mahalalele Bocenilor, Po
188 ; o moard de apl ; casele natA este Dermen-Sirt, printre pe§tilor i Golanilor, cu o popula-
proprietAteT §i un rate§ mare. In vAile Ciali - Ceair §i Dermen- tie de 1760 locuitorT §i 300 case.
partea de N. se aflä o mica Ceair. O altä. prelungire sudicA Locuitorh posea : 80 plugurT,
pAdurice. este dealul Ciricegi-Iol-Bair, prin- 154 care cu bol, 16 cArute cu
Vite: 609 vite mar! cornute, tre vAile Ciali-Ceair §i Cara- cal.; 90 stupT; 900 vite mar!
57 caT, 1802 oT §i 35 rimA- Culac. Are de asemenea o mul- cornute, 56 cal, 840 oT §i 700
torT. time de movile, din care cea rimAtorT.
Aicf a avut loe intre anii maT insemnatA este movila Ve- E strAbAtutA de maT multe §o
7157 §i 7165, rAzboiul cu Petru- li-Chioi, lingA satul Lipnita, 145 sele com. care o leagA cu co
tefan-VodA, care a venit in al m. inAltime. In interiorul teri- munele vecine.
doilea rind cu o§tI ungure§ti toriuluT, mArginit de valle de Are o bisericl, cu i preot
§i muntene§tI, asupra luT Vasile- maT sus, §i decT in cutele tere- 2 cintlret! ; o §coalA.
Vod1, ce se afla atuncT la domnia nuluT se ggsesc a§ezate §i satele Badgetul comunef e la veni
Tare! §i in care rAzboid, biruind Lipnita i Veli-Chioi. Se ridicA turT de 2488 la, lar la cheltuelf,
*tefan-VodA, a alungat pe Va- pAnA la o inAltime de 170 m. de 1777 le!.
sile-Lupu, luind el domnia. Este acoperit Cu cite-va pAdurT Cimpil mal principale in co-
la E. §i S., din care mal insem- munl sunt : cimpia Dobrei, pe
Sirca, sat, fácind parte din com. nate sunt : Echenli.Orman, Sidi- care se aflA pAdurea DrAgaica,
rur. Bordeni, pl. Prahova, jud. Orman, Chiri§lic-Orman, Iasi- cu arborT secular!. VAT sunt :
Prahova. Orman, Carali - Corusu, Sala Valea - Vircanuluf, a - BibanuluT

66546. Mareta Dictionar Geografla. Vol. V. 53

www.dacoromanica.ro
SLATEIA 418 SLATINA

ogapul Hotarani, pe ale caruT pi malul livezilor pi se numea Are o populatie de 8028 lo-
dealurI, in partea de N., se Oltul vechiti, ceea-l'altd incon- cultor! (1900) ; un palat admi-
aftä plantate vil. In partea de jura zavoiul pi se numea Beica. nistrativ, cladire mare, construit
S. se afla. valea DobreT, valea Capatiele, pariT pi maT ales po- In 1887; mar multe otelurl ; ir
Vilcenilor pi Fata-Inalta, pe care seaua intre aceste podurl, care bisericr, deservite de 15 preotT,
se afla vil. era plantan cu o frumoasä alee de 2 diaconT, 13 cintaretl pi II pa-
plopT, ati rezistat pana la 1877. racliserl ; 2 scoale de baetT, 2
Slateia, baltä, in jud. Constanta, La 1865, stricindu-se podu- de fete pi i mixta, in suburbia
pl. Hirpova, pe teritoriul com. rile de lemn, s'ail construit al- Clocociovul; un gitnnaziti, da-
urbane Hirpova, situata in par- tele de fier, ceva mal la N. de di re mare, spatioasa, care a costat
tea V. a plapei pi cea N. a co- cit cele de lemn. Era cea d'in- 160000 leT, ridicata In anul
muner, ltngä balta RotunduluT tila lucrare de felul acesta in 1890; o pcoala de agricultura ;
formata de vre-o revarsare Rominia. fabrica de cherestea Ruga
anterioara a apelor DunareT ; La 1877, s'a inceput construc- Olt, 2 mal cu abur!, 2 tipo-
e inconjuratá de toate pärtile tia nouluT pod de fier inteo grafiT, o fabrica de luminarI, 8
cu stuf; are o intindere de 80 singura ramura pi s'a terminat brutariI, 6 simigirir, 2 farmacir,
hect. ; contine putin pepte, ce se la 189r. S'a apezat pe 5 picioare, etc.
consuma In localitate. d'ara de capete la distanta de Intr'o poeana de linga matca
cite 8o m. vechle a Oltului, se face tirgul
Slatina, conz. urb., capitala jud. Viile produc In termen de saptaminal pi oborul de vite, in
Oltul, situata pe valea opotu- mijloc vr'o soo hectol. vin. toate joile ; tot aci se Vine pi
luI i dealurile vecine, linga Vite sunt : 190 cal, 108 Tepe, bilciul anual, la Sf. Gheorghe.
malul sting al Oltulur, pl. 01- 300 bol*, 80 yac!, 400 ol i 300 Ad era in vechime casa PopteT,
tul-d.-j., la 44°,26' latitudine nor- porcI. zahana pi cazartna turceasca,
dica pi 240,22' longitudine es- Se compune din centrul ora- cladire lungA, construita de
socotita dupa meridianul pulul i mahalalele: Sopotul la nuele i inventá cu stuf.
din Grenwich, cu o altitudine de N.-E., Obrocari la N.-V., CA- Cite-va amanunte asupra bi-
150 m. d'asupra niveluluI MI- loianca la S. pi catunul Cloco- sericilor SlatineT :
reT, pi la distanta pe finja fe- ciovul, mar la S. de aloianca, Biserica Ionapcu, situata pe o
rata de 189 kil. de Bucurepti. pe dealul Clocociovului. movilita, In unghiul format de
Teritoriul orapuluT se intinde Centrul orapuluT are o pozi- strada PrimarieT cu strada So-
pe o suprafata de aproape 1500 tiune frumoasa i strategica, fiind lomon, poarta urmatoarea in-
hect, din care 150 vatra ora- situat intre dota dealurT i ma- scriptiune :
puluT, 910 hect. arabile, 250 viT gura Gradiptea. Are forma unuT
Cu vrerea TatäluS i co ajutorul Fiu-
pi 150 hect. zavoale, iar restul, arnfiteatru triunghiular, cu vir- luY i sävtrsirea Duhulut sfInt, Amin.
poenr, izlazurr, etc. ful la E. in muchia dealuluT, Riclicatu-s'ad aceastä sf[nt i Dum-
Limitele lui sunt : la N., Va- baza la V. in Gradiptea, la S. nezeeascl bisericl din teanelie, unde se
lea-MueriT, Ciriapovul i Pirliti; dealul Caloianca, pi la N. dea- präsnueste hramul sfintul Ierarch Nicolae
la E., Valea-Mare, Birca, Recea lul opotuluT. MarY MucenicY Gheorghe i Dimitrie,
in zilele Mlfrief Sale Ion Alexandru Ipsi-
Zorleasca; la S., Milcovul Tot raionul orapulul se come lante Voevod, cu blagoslovenia Prea
la V., Salda pi Slatioara. pune din 3 color!: Ropu, Galben SfintieY Sale Pärintele Mitropolit al Un-
Pana la 1846 n'a fost pod sta Negru, cu 34 strade, din care gro-VlabieY, Chiriu Chir Grigorie o prin
Mor peste Oh ; toat'd comuni- 4 maT principale sunt Bucurepti, ostrdia i cheltuiala d-luY Jupin Ionascu
catia se fdcea cu mula greutate Lipscani, Primaria pi Ionapcu, Ion Serbu Clupetu ot S'atina si s'ad In-
frurnuse(at Cu zugrävitul si cu clopot
pe poduri de vase. In acest an cu trotuare pavate cu bazalt, pe co toate odoarele, attt pre din läuntru
Voda Bibescu cladi cel o intindere liniara de 1580 in. precum si pre din afarll dupli cum se vede ;
pod statator de lemn, pe rlul Intrarea in ora p se face pe 9 tnsä aii maY ajutat i d-ltif Constantin
Olt, Ruga Slatina, format din 2 bariere, din care 5 mai princi- Bälsanu, jupin Martin Mircescu, cu clt
crimpeie, caer aci Oltul avea pale: Oltul, Valea-Mu eriT, Pir- Dumnezed i-a tnvrednicit, ca al fie po-
menire In ved, si s'ad inceput acest sftnt
dota ramuti, cate inconjuraa un liti, Bariera - Garel i Berbeni. locas la aria zidire 7290 (1792), Maid 13
ostrov mare ; o ramurl trecea Comerciul se exercita de 245 si s'a sävtrsit la leatu 7295 (1787),
pe litiga oras, pe sub Gradipte persoane. Sept. 20.

www.dacoromanica.ro
SLATINA 419 SLAT1NA

La anul 1843, s'a reparat, s'a Aceasta este cea mal vechie veanu, i d-luT Ion Vtitavu brat apitam
ingradit cu fier i i s'a pus cea- biserica din Slatina. i d-luY Mateitt Juptn Ivan, Jupin
sornic. i Juptn Manea Titilase, si ad zidit'o din
Biserica Maica-DomnuluI (Pre-
temelia eY i ati tnfrumuse(at'o, dupd cum
La 1873, s'a darimat de guvern, cista), situata sub dealul Calo- ze vede, anul 1760.
s'a redada, tot in locul cela ianca, strada Precesta, are
vechI, si la 8 Noembre 1877 s'a o curte mare, imprejmuita cu S'a reparat la 1892.
sfintit de prea sfintia sa Epis- zid i dota intrari ; in cea d'in- Posea un ohtoih tiparit la
copul Ghe nadie II Argesiti, fostul tiiil se afla niste case vechI, in Buda la 1611, fiind Episcop
Mitropolit, zugravindu-se de Pic- a doua curte se afla biserica Iosif.
torul Tatardscu. Ctitoril zugravitl primul cimitir al orasulul. Biserica Sf. Nicolae Coasta,
inauntru sunt Ionascu Clupet Are urmatoarea inscriptie : situata tocmal in coasta dealu-
si sosia sa Neaga, intocmaI dupa Cu vrerea TatdluY, Cu ajutorul FinluY lulul lìngä strada Vin-
cum sunt si in Pinacoteca Mu- si Cu sdvtrsirea Sf. Duh, tnceputu-s'ad a- tild-Voda.. S'a rezidit in 1889, in
zeultd. ceastd sfintd bisericd tntru hramul Prea locul celeI vechi, a carel inscrip-
Biserica Sf. Troita, situata in sfinteY AdormirYle Dumnezed ndscdtoare t'une, ce era pe o piatra de
centrul orasulul, intre stradele pururea fecioard Maria, In zilele Prea
marmora albA, att stricat'o lu-
LuminatuluY Doran Ion Constantin Ni-
LipscanI si Ionascu. Are dota colae Voevod, si s'a ostenit D-luY Jupin cratorif. Se zice ca cea vechie
inscriptiunT : una slavona si alta Nicole brar Jupla Nicolae, biv vel a- dura de 200 de ad. La 1889
ro min A. mdras za Orne, de ad zidit'o din temelie s'a reparat din fondurile rapo-
Aceasta din urma arata ca e ati Infrumuse(aeo, precum se vede, cu satulul Iorgu Anghelescu.
zidita de Ghenea Vel Vistier, in toatà cheltuiala d-luY, si s'a Inceput te- Biserica Sf. loan din Coasta,
melia la luna luY lulie 4, si s'a shArsit
zileleluT Mateirt Basarab Voevod, la Septembre 15, anul de la zidirea lu- situata sub coasta Gradistel, catn
la anul 7153 (1645) ; iar la 1784 meY 7244 (5736)- in fata de Sf. Nicolae si aproape
s'a reparat fiind cu totul dad- de strada Solomon. Aceasta bi-
mata si arsa de Turd. La anul Aceasta biserica, ramasa, de serica. s'a zidit la 1796 de robiI
1851 s'a zugravit i reparat pe la secularizare, biserica de mir, lui Dumnezeu preotul Popa Bar-
din launtru si pe din afara, a fost rnanastire si a posedat bu Duhovnicu si alta, in z 1Lle
precum se vede, prin osirdia mal' multe mosii : Blrca, Domnulul Ion - Alexandru - Ipsi-
d-luI Alexe Zamfir, Epitropul Slatina, Preotesti, din com. O- lante-Voevod. S'a reparat in
bisericer, iar timpla, usile Impa- porelul, cum si in oras mal mul- 1827 si 1876.
ratesti, s'ají facut cu toata chel- te acarete i pravalil cu embatic. Schitul-Sopotul, situat in vir-
tulala de Pitarul Ionascu Raducu, A fost inchinatd MbinastireI ful triunghlulul, pe malul sting
in zilele Domnulur Barbu D.
Xeropotamul din muntele Athos al Sopotului. In casele manas-
Stirbey, si sub Arhipastoria lul si metoh al manastirer Plum- tireI, reparate s'a asezat spitalul
Climent, Episcopul Argesului. bulla de linga Bucuresti. judetean. Biserica s'a zidit din
Biserica Sf. Nicolae din tirg, temelie de Jupin Constantin Ra-
CtitorI zugravitI in läuntru
sunt Jupin Ghinea Vel Vistiernic
situata l'ata de Precista, in un- tescu, Gheorghe Logofat si Jupin
si Jupinita Florica ; apoI Alexe ghiul unde se impreuna strada Nicolae Mumuianu. La 1839, i s'a
Marghioala Zamfir.
Precesta cu strada Bucuresti, facut reparatia deJupin Rad u Mu-
poartä urmAtoarea inscriptiune muianu, impreuna. cu Parintele
Are douà clopote cu urma-
toarele inscriptiunI : Cu voia TataluY J cu ajutorul Archimandrit Nifon Turtaianul,
Clopotul ce! mare : si cu slvtrsirea Sf. Duh s'ad zidit aceastd in zilele Domnulut Alexandru D.
girad j Dumnezeiascd biserica intru hra- Ghica-Voevod.
Acest clopot ilcutu-Pati jupin Ghinea mul Sí. Niculae, in zilele prea lumina ta-
Clucer I. Jupinim Florica (1628) ca sd
Dupa secularizare a ramas bi-
le Domn loan Scarlat Voevod, fiind
fie de pomind la biserici la Slatina, unde tnainte de lema, flIcutit de rdposatul popa
seria de mir si se intretine, ca
este hramul SI. Troi(d, in zilele luT Ma- AndreT, protopop ot Slatina i dupit sease- Precestea i Ionascu, de ca-
teid Basarab Voevod. zecY de an't striclndu-se, indemnIndu-s'ati tre stat.
b) Clopotul ce! mic : robit luY Dumnezed MateY apitan sin Btserica Sf. Niculae din O-
Opreu Judetu, nepot popi luY Andreiti, brocari, situata in partea de N.,
Acest clopot este de la biserica cea impreund cu doT cinstilY si de bun neam
afarä din oras, d'asupra maha-
mara din S'atina, la hramul Sf. Trola, boierT anume : D-lul Radu Slittineanu
s'ad prefdcut de no! : Ionascit i Ion, i biv vel comis, i d-luY heorghe Coman laleI Obrocari, are hramul Sí.
Grigorie (t793). Cdpitan §erban, i d-luY Manole Bra?o- Niculae si Invierea.luI-Lazar. Mal

www.dacoromanica.ro
SLATINA 420 SLAT1NA

intiiu a fost facuta din lemn si Are o evanghelie tiparita la al Divanului Adhoc, rAposat la
la 1877 s'a recladit din carà."- anul 1775, in Bucurestl, in zi- 1876.
mida de catre locuitorii Gheor- lele DomnuluT Alexandru Ipsi- Scoala practica de agricultura,
ghe Simon si altiT. lante. instalata la Striharet, s'a infiin-
Schitul-Siharetul, situat la N. Manastirea Clocociovul, situ- tat in anul 1883.
de oras, cam in muchia dealuluI ata la S. de Slatina, in gura CM de comunicatiune : Pe liti-
dintre Sopotul si Valea-Muerif, vaiel Cu acest nume, inteo po- ga Slatina trece linia ferata Bu-
in mijlocul und paduri si cu o zitiune placuta, Cu privire asu- curesti-Virciorova, avind statia
pozitie frumoasa. pra OltuluT. De jur imprejur e Slatina. Prin oras trece soseaua
Pe piatra asezata la temelie, inchisa ca o cetatuie, cu o curte nationala Craiova-Pitesti, sosele-
In stinga intrarei, se vede ur- de zid inalt si gros, care a in- le judetene : Slatina-Turnul-Ma-
matoarea inscriptie : ceput a se ruina. Casele manas- gurele si Slatina-Rosiori, care se
In zilele crestinuluY Ion Antonie V. tirestf sunt in complecta ruina leagá cu soselele vecinale si co-
V. si s'a ostenit Episcopul Serafim de o si abia mal pot adaposti pe ca- munale si pun ast-fel orasul in
ad zidit din temelie pInI s'ad sXvirsit, lugarul ingrijitor al bisericei. comunicatie cu toate comunele
cu toatd cheltuiala MitropolieY a toatd Din inscriptiunea aflata pe judetuluf.
Tara Romineascit, Varlam, ca sh le fie de
pomenit in vecY Amin. 718o (1672) si
frontispiciul bisericei, o frumoasa Slatina e locul natal al luT
dupd trecere Episcopul Serafim ramas-s'a piatrà de marmor4 alba, se vede Vintila-VocIA, care a domnit in
n6stavnic ieremonach Veniamin. cä a fost zidita pe la 1645, in Muntenia de la 1533 pana la
timpul domniel luT Mateiti Ba- 1536, cind a fost ucis de boierl
In interiorul bisericeT se maT sarab, de jupin Dinicu Vel Aga. la vinatoare pe malul JiuluT.
afld dota inscriptiuni cu coprin- Poseda o evanghelie Upada
sul urmator : la anul 1684. Slatina, vaniístire de calugari,
Cu vrerea tatdluT si cu ajutorul fiuluY Spre S. de manastire, pe ma- in com. Malini, jud. Suceava,
si cu sIvIrsirea duhule sfint, prenoitu- lul opus al valeI, de altfel adinca situata inteo pozitie frumoasa,
s'ad aceastd sf. bisericK, Adormirea prea
sfinteY de Dumnezeil NAscritoare si pu-
si ingustg, se afla o mare si fru- pe o poiana de pe tarmul sting
rurea fecioareY Maria, din temelie si cu moasa cismea, facuta de locui- al piriuldi Suha-Mica, la V. de
toate imprejrnuirile, dupl cum se v6d, cu toril cat. Clocociovul, si de unde Malini si Falticeni, si anume la
toatK osirdia Sf. Sale PdrinteluY Iosif E- se alimenteazá tot catunul. ro kil. de Malini si la 27 kil.
clesiarchul, Egumenul Sf. Schit Striharet Biserica sf. Nicolae din Clo- de Falticeni.
si Greci, co cheltuiala sfinteY MitropoliY,
priu slobozenia si porunea Prea sfintie
coclov, biserica de mir, situata La prima vedere pare o ce-
sale PArinteld Maropolit Neofit, In zilele in muchea dealuld, cu fata a- tate patrata avind cite un turn
Prea InKltatuluY Domn a toatit Tara Ro. supra van' °hulla'. In curtea el, la fie-care colt. Zidurile ce-o in-
maneasen, George D. Bibescu Vodd, leat cam pe coasta din ata, se afld conjura sunt foarte inalte si
1844, August zo, cimitirul cat. Are hramul Cuvi- groase, avind id-colo cite o feres-
La intrare, in dreapta, se oasa Paraschiva si Sf. Nicolae truie ingusta. Pe zidul din spre
vede zugravit Serafim si la stinga si s'a zidit la anul 1837 de ju- S. d'asupra porta este marca
Varlam. Ling5. numele Serafim phi Grigore Obogeanu si altii. Mold ove.
se adaoga: Episcop, care a e- Cea maI vechie scoala din Sla- In manastire se adäpostesc
piscopit multa vreme la Buzar! tina si din tot jud. Olt, este 16 calugarT si 3 frati.
si Rimnic putinel si s'a prisa- scoala No. r Ionascu, In fii n tata Traditia si Letopisetele Tare!
vit aciz. lar l'higa mitropolit se pe la anul 1794. Are o cladire, ne spun ca s'a intemeiat in im-
vede scris : (Mati boja Varlam, facuta inadins pentru scoalä, in prejurarile urmä'toare :
Mitropolit al TariT RominestI . curtea bisericeI, zidita tot de ,rAlexandru Lapusneanu fiind
Pe paretele din dreapta de Ionascu, pe la 180o, inteo mo- Domn, ati facut manastirea Sla-
la intrare se maT vad zugravitT: vilita de sub Gradiste, in partea tina ; legenda zice, ca trdind un
Iosif Strihariteanu, egumenul de jos a orasului. Unul dintre sihastru acolo si fiind un paltin,
sfintelor schiturl Striháretul si prima dascalT aT scoaleT a fost copaciti mare, unde este acum
Greci, ce se titulea mal inainte George Ardeleanu, tatal d-luT prestolul in oltariti, vedea in
protopop Ion Buciumeanu si P. S. A.urelian; asemenea si Ion oltariu, spre DuminicT si spre
Prea sfintia sa Chiriu Chir Ne- Ionascuoan zelos apostol al lu- alte zile marT, multe luminT in-
ofit, Mitropolitul Tarii Romines tí. minarel poporuluI, fost membru tru acel paltin la vremea sluj-

www.dacoromanica.ro
SLATINA 421 SLAT1NA

beI bisericei. Si i s'al" arlitat copul RomanuluY, ali primit i totY so- Pascu Comisul si credinta tuturor boie-
Maica Precista in vis, si i-ail zis bornice$te blagoslovirh cum a si punem rilor nostri MoldovenestY a miel si mart.
sfintele moaste tntru a noastrl de noY IarN dupti a noastrii viatI cine va fi
sá meaxg5. la Alexandru-Voda ziditl sftnta mánistire de la Slatina, unde domn din fiit nostri sad din neamul
sa zica sa faca manastire si Yaste hramul sfinta Preobritjanie a Dom- nostru, sad iartist orY pe cine ar alege
mergind sihastrul la Alexandru- nulut DumnezeuluI i MIntuitorul Nostru Dumnezed a fi Domnitor TrireY noastre
Voda, s'ají indemnat Alexandru- Is, Chrs. DecY Domnia Mea Cu mare bu- MoldoveY, acela ca si nu strice a noas-
Vodd de sihastru de aù' facut curie ne-am bucurat, i prea frumos am trii danie si tnarire si acea mal( sus
tmpodobit sfintele moaste si cu mult sur scrisi toemealit, ci ca sil aibK a Intlri
manastirea Slatina., intru acel le-am ferecat pe acele me sus scrise a tnoi, a da si a plini aceY maY sus
loc unde ati fost paltinul si ad moaste si multe pietre de mult pret am 303 galbent rosit obsocul sfitateY
adus si capul sfintuluI Grigorie pus aire sfintele moaste si le-am pus tia de la Vatoped precum este tocmit
Bogoslovul, de sta pana asta-zI tntru a noastrit ministire de la Slitina. ca sil fie in ved.
la sfinta manastire, la Slatina, §i Intru aceeast asisderea am bine- lar cine s'a ispiti a strica si a surpa
ferecatá cu argint i cu pietre voit Domnia mea cu a noastri buni-voire aceasta a noastri maY sus scristi tocmealil,
si cu curatd i dragi inimi si am tocmit unul ca acela sil fie bldstimat de Dom-
scu mp e. ca sä aibi sfinta lavri, de la noY mertic nul Dumnezett ce ad flicut Ceriul 1i pi-
domnind Alexandru-Voda pe fie-care an, che 300 de galbent rosit mIntul si de Prea curata Maicti
Tara, intru lauda luT Dumnezeti, si am dat si am plinit, si ca s'avem a da de patru sfintY Evanghelistt si de 12
ad zidit mandstirea Slatina, cu pini ce va sta santa lave( de la santa sfintY VerhovnicY ApostolY si de 318
multa cheltuialä i osirdie si o miniistire de la Vatoped, pentru mIntui- sfintY Plirintf de la Niceea i sti
rea si sinNtatea i pentru sufletul Dom. parte ce procletul Arie si cu Inda ii cu
ad sfinVit Grigorie Mitropolitul. nieY mete si pentru mintuirea si sitnitatea altY jidovY care strigard spre Christos
Tara la sfirgenie zic sa fi fost pentru sufletul RuxandeY DoamneY Dumneze#, stngele lut cel nevinovat spre
preotI cu diaconT 117, k anul DomnieY Mete si pentru sindtatea dirui- clInsiT si spre fui lor ca sii fie precum
7066 (1558) Octombrie 14. («Le- tilor de D-zeil fiiY Domniet Mele Ion ascu, este In veciT vecilor, amin.
topis.», vol. II, p. 183 si vol. I, Bogdan, Mihail i Petru si a fitcelor lar spre maY mare tirie si Intfirire a
Dornniet Mete Tudora, Chiajna si Teo- tuturor celor maY sus scrise, Poroncit-am
p. 21o). fana si pentru sufletele sfintilor riposa- a lui nostru credincios Domnuliff Movilá
Sub capul Sf. Gheorghe s'a tilor pirintilor nostri, i pentru sinitatea Logofitul ca sil scrie, si a noastrd pe-
gäsit urmatorul Sirepx. : tinerilor 4 a toati tara DotnnieY mete si cete si o lege citri acensa scrisoare a
Precum am bine-voit Domnia mea cu pentru toati legea crestineasci pravo- noastrtf.
a noastrd bunN-voire l Cu curata i dragi slavnia ; cum ciL si fie acea mg sus Io Alexandru-Voevod Domn Tifret
inimi si din toati bine vota noastri si scrisi cervisirie sfintet niNnistire de la MoldoveY. Insil ca si se stie In fie-
cu ajutor de la D-zed, am dat si am Vatoped unde este hramul Buna-Vestire care an ca si fie luna ha Decembre 6
intirit a noastri veche ctitorie sfinta a Prea-curate stipineY noastre NNscd- zile, la ziva stintulut Neculat, ca s aiblt
ministire de la sftntul Munte, de la Va- toare de D zed si pururea FecioareY Ma- a face pomenire DomnieY mete si Doam-
toped, unde este hramul Buna-Vestire ria si unde este Egumen rugitoriul Nos- neY Domniet mete si celor de Dumnezett
a prea curateY stiptnet noastre Niscitoare tru Calist, de la no? uric cu tot venitul dgruitY flif DomnieY mele sil se facti dupl
de Dumnezed i pururea fecioard Marie? neclintit nicY odinioarti in veciT vecilor; obiceiti parastas i panalfizY cu o cupd
cu o cervNgrie ce este In Solon, ce acea pentru cil am cumpirat Domnia mea pe mare de argint cu solzY, poleitd, ce am
cervishrie Domnia mea am cumpirat-o acea mi( sus zisi cervfisirie tot pe barif biut InsusT Domnia mea dintrInsa,
de la un cadid turc anume.Baluium de gata spre aceia este credinta Doninie a II-a zi asijderea colivI 1i parasta.s
la Solon, drept 6500 aspri turcestY Noastre pre cea rnaY sus scrisi lo. Ale- masfi.)
am dat'o pe acea mg sus scrisi cervii- xandru Voevod, i credinta Prea iubitilor
sirie si fie supusi chtre sfinta minis- fi« Doinniet mete Ionascu si Bogdan si ciará el (Alexandru LApus-
tire de la Vatoped, pentru a aduseri Mihaiil i Petru i credinta boerilor nos-
rugitoriT nostri kir. Maxim Eclisiarhul tri ; credinta D-sale lut Negoe si a D-sale
neanu) daca ad implinit 13 anT
Sofronie staretul proegumen si cu alti a lut Vascan Moya, Párchlabul de Ho- si 1/2 a Domniel sale, si ceT
fratt de la sfinta ministire Vatoped, In tin, credinta D-sale lut Iosif Veveritii d'intif si a dota, primind intiid
tara noastri si la no? sfintele Molaste: Pfircilabul, credinta D-sale Atezan- calugarie, ad raposat si Cu cin-
IntlY sftntul cap al sfintulut Grigore Bo- dru BuddY Pfircilabul, credinta D-sale ltif
ste Fati ingropat in Manastirea
goslov si sfintele moriste, sfintele fild a loan Dancul si D-sale Cristea Pardlabul
sfintuld loan Zlatoust i sfintele moaste de Neamtd, credinta D-sale Andricit
S'atina, care este de dinsul zi-
sfintul o marele deget al sfinteY AneY sicredinta lut Toader Parcilabul din dita.), (Gr. Ureche, cLetop.» I,
MaiceY Prea-curateY stiptneY noastre Nis- Cetatea-Noui, credinta D-sale luT Du- p. 222.)
clitoareY de Dumnezeil i pururea Fe- mitru Pirchlabul de Suceava, credinta Doamna Ruxancla esind si ea
cioareY MarieL D-sale lut Moga Spitariul, credinta D-sale
i Domnia Mea impreung cual
din lume (dupa doT anl) in
DecY lut Zbiesiii Postelnicul, credinta D-sale
nostri rugiitorY si pirinty Chir Grigorie lut Ion Petrie Visternicul, credinta anul 7078 (1570), Noembrie 12,
Mitropolitul SuceveY i Chir Eftimie Epis- Costin Paharnicul, credinta D-sale lut ad astrucat'o in manastirea
copul RAdAutilor o Chir Anastasie Epis- Andreicg. Stolnicul, credinta D-sale lut Slatina, l'inga Domnul salí Ale-

www.dacoromanica.ro
SLATINA 422 SLAVA

xandrul Voda» (Gr. Ureche, t Acest mormint l'a infrumusetat, Io La 1752 era egumen la Sla-
«Letop.» I, p. 222). Alexandru Voevod fiiceT sale Teofama,
tina Partenie (Idem. 26).
care s'a mutat la vecTnicile locasurT, la
Capul sfintuluI Grigore Bo- anul 7069 (1560. In 1821 fu pradata i arsä
croslovul este leout cu doul de ramdsitele eteristilor.
panglice de aur, pe care este Pe mormintul de afara, in pá- Vornicul Al exandrul Beldiman
sapata urmatoarea inscriptie in retele bisericel este urmätoarea in qalnica Tragedie» descrie
limba slavona : inscriptie : Cu deamanuntul aceasta intim-
t Acest cap este al PatriarhuluT nos- t AicY este morraintul, unde zace piare.
tru Grigore Bogoslovul si l'a ferecat robul luY Dumnezeti Ieromonahul Nil, Mitropolitul Veniatnin, In ra-
boerul Postolachi Vistiarnic i Cneghina Igumen, care s'a mutat la vednicile lo- portul sati catre Divanul Tara,
luY Cheajna, fiaca luT Alexandru Voevod, casurY la anul 70 luna Sept. . . .
si l'a dat la st/nta Minastire Slatina, in (data necunoscuta).
arata cá manastirea Slatina a
zilele piosuluY i iubitoruld de Hristos fost meremetisita si facuta ca
DomnuluT nostru lo Eremia Moghila La Trapez este urmatoarea din nod dupl ce fusese arsa.
voevod, stapinitor preT MoldoveY, la anul inscriptie : de IenicerT.
7105 1597).
t Acest trapez, Iosif Igumenul l'a f11. In 1860, Guvernul Tärel exila
De desupt urmeaza inscriptia cut In zilele luY Alexandru Voevod, fiul In manastirea Slatina pe Mitro-
ast-fel: Sub arhiepiscopul lul Bogdan Voevod, cu mala Jul Durn- politul Sofronie Miclescu.
Afoghila., nezeil Domn TdriY MoldoveY, la anul
7069 (r561).
Sueevii, luna Aprile 23. Siatina, sat, fácind parte din com.
Pe piatra ctitoreasca, de asu- ApoI mal sunt si alte odoare rur. Nucsoara, jud. Muscel, pla-
pra usel bisericei, este urmatoa- däruite de catre Mitropolitul Ve- lul Nucsoara, situat pe malul
rea inscriptie : niamin Costache, care a fost In- drept al riulur Doamna. Este
t Cu invoirea TataluT, cu ajutorul
gropat la aceasta Manästire la cel din urma sat pana la fron-
Pulid SI Cu savIrsirea Sfintulta Duh, lata 18 Decembre 1846, si ale caruT t'era.
eli lob al, al treimeT Inchinator, Io Ale- 1111144i le-a stramutat in anul Are o populatie de 160 lo-
x ndru Voevod, cu Doamna mea Ru- 1887 Mitropolitul Iosif Naniescu cultor', cari s'au improprietarit
rcanda si Cu de Dumnezeil diruita rrne la Mitropolia din /asi. pe mosia fratilor IorgulestI.
oclras11, Bogdan si Petru i Constantin,
am inceput a zidi templul acesta Cu nu-
Acele odoare sunt urmatoa-
mele Schimbarea la fqi a DomnuluT, la rele : Slatina,stafie de dr.-d.-f:, jud. Olt,
anul 7069 (1561), O evanghelie ferecata cu ar- com. S'atina, pe unja Pitesti-
gint ; dota chivote de argint Craiova, pusä in circulatie la 5
Sub bour, in mijlocul pajurei
de pe piatra, urmeaza suflate cu aur si finifturr; o Ianuarie 1875. Se afla intre sta-
t Aceas piatra s'a asezat sub Egu- cruce de argint suflatd cu aur ; tiile Potcoava (21,3 kil.) si Piatra-
menul leromonah .Nil, la anul 7090 un rind de sfinte vase de argint Olt (16,6 kil.). Inaltimea d'asu-
1582) luna Aprilie 8. suflate cu aur ; mal multe vest- pra niveluluI MariI de 1661%29.
Pe perdeaua Dverilor, fäcuta minte, procovete si perdele ; Venitul acestei statii pe anul
de Alexandru Lapusneanu, este aseminea mitra si vestmintele 1896 a fost de 259585 ler, 14
urmätoarea inscriptie Arhierestl ale Mitropolitulu1. bani.
Mara de mosiile Mdlini, Gdi-
t Aceasta tnare perdea a facut'o pio-
sul o Iubitorul de Hristos Io Alexandru nesti, Borca, Sabasa, Madeiul Slava, pIrlil, in ¡ud. Tu/cea, pl.
Voevod cu mila ItaY Dumnezeit Dorara si parte din Färcasa, ce fusesera Babadag. Izvoreste din pantele
TariT MoldoveT pentru ruga de pomenire date Manastirei de intemeieto- de E. ale dealulul Bas-Punar,
a sufletultif saa si a DoamneT luT Ru- rul ei, aceasta mal poseda O- sub numele de Bas-Punar, se
xanda si a copiilor sh'i Ionasco si Bog-
dan si Peiru si a fiicelor sale Teodora,
Rädaseni, i altele, pe indreapta mal intiid spre S.-
Maria si Teofama, si a dat'o la no h zi- care le insträina si schimba dupl E., trece prin satul Bas-Punar,
dita m nhstire, unde este hramul schim- placul sfatulur Manastire, su- apol. curge spre N.-E., trece pe
barca la fati a Domnulta si Itillntuito- pus orbeste Egumenului. Asa, iînga manastirea lipoveneasca.
ruluT nostru Isus Hristos anul 7069 un document din 1641 Oc- Uspinia, prin satul Slava-Rusa,
(1561).
tombre 2 arata cá Mänastirea de ad i o la lar spre S.-E., trece
Pe mormintul din dreapta in Slatina da lui Vasile V. V. Tru- pe fina satul Caugagia, taie so-
biserica este urmatoarea in- sesti ca sa faca niste chilii la ma- seaua nationala Tulcea-Babadag-
scriptie : nastire. («Uricariul», VII, p. 45). Constanta, si dupa un curs de

www.dacoromanica.ro
SLAVA-CERCHEZEASCA 423 SLAVA-MiSI

mal bine de 70 kil, se varsa de Ciucurova trece prin comu- coy, ce exista pe la mijlocul se-
in Iezerul Golovita, o prelun- nele Ciucurova, Slava-Cercheza, coluluI XIX lea, linga cat. Slava-
gire a laculul Golovita., litiga. sa- de unde ipl la numele, se in- Cercheza, Valea-CalugaruluI, va
tul Ciamurli-d.-j. Pana. la Slava- dreaptä apol spre S., primind lea Jidini, valea Dere Iol Cari,
Rusa curge nurnaI printre dea- valle Atmagea, Caluggrul, Jidini, Matieva-Balca, Lisa Batea, Hri
lurI inalte, acoperite cu padurr Salcari-Dere, Matieva-Balca; pe bescoi-Balcg, Seraiova Mea.
seculare. Basinul este conside- stinga pi l'higa. S'aya-Rusa se E forman. din ca.t. : Slava
rabil pi acopere jum5.tate din unepte Cu piriul Slava-Rusa. Rusa, repedinta, apezata spre E.,
pl. Babadag, cam 800o0 hect. la confluenta piraielor Slava-Rusa
El este cuprins intre dealurile : Slava-Rusk- com. rur., in partea pi Slava- Cerchezg; Slava - Cer
Topolog, Bap-Punar, Periclic, centrald a jud. Tulcea pi a pl. cheza, pe 0.1111 Cu acelapI nutne,
Haidin, Ciamurli, Tap-Bair, Eni- Babadag, pe piriul cu acelapI la 6 kil., spre N.-V. de repe-
ceri, la V. pi S., pi intre dealu- nume, la S.-V. de orapul Baba- dinta; Bap-Punar, pe Slava-Rusa,
rile Atmagea, Secar-Bair, Jidini, dag. la 13 kil. spre V. de repedintd.
IzvoruluT, Orta-Bair, Tasli-Bair, Se marginepte : la N., cu com. Intinderea com. este de 11907
pi culmea Babadagului la N., Armutlia pi Bap-Chioi, la S., cu hect., din care : 128 hect. ocu
cuprinzind teritoriele comunelor com. Ciamurli-d.-s. pi Beidaut ; pate de vetrele celor 3 sate, cu
Atmagea, Ciucurova, Slava-Ru- la V., cu com. Ciucurova pi At- o populatie lipovang. de 1776
seasc5., Ciamurli-d.-j. pi Ciamurli- magea ; la E., cu teritoriul ora su fle te.°
d.-s. AfluentiI sal' ceI mal in- puluI Babadag. Locuitora posea : 507 plu
semnati sunt : Slava-Cercheza, Dealurile care brazdeaza com. gurr; 544 cal pi iepe; 367 bol
unita cu valea Haram-Cepme, sunt : Culmea -Babadagulul, de pi vaci ; 300 capre pi d.
Atmagea, valea Jidini, Valea- la N.-V. spre S.-E., in partea Veniturile com. sunt de 13958
Calugaruluï, Sevaiova-Balca, Pa- de N. cu ramificatiunile eI ; dea- Id; iar cheltuelile, de 11284 Id.
hotnicai-Balca, trecind prin sa- lul Jidini, cu virful Jidini (41 CA! de comunicatie sunt dru
tul Slava-Cercheza, pe stinga ; iar m.); Tapli-Bair (251 m.) ; Uzum- mur! comunale ce unesc cal.
pe dreapta valea Cancena. Bair (234 m.) la N.; Matieva- filtre ele pi duc la cgtunele in-
Hará (264 m.); Lasa-Hara (250 vecinate, ca Babadagul, Canga
Slava-Cerchezeasck sat, in jud. m.) ; Carada Bah (255 m.); Hri- gia, Poturul, Ciamurli-d.-s., Ciu
Tulcea, pl. BabadaguluI, cgtunul bescoi-Har5. (244 m.); Sevaiova- curova, Armutlia, Beidaut.
com. Slava-Ruseasca, apezat pe Hará pi Pahotnicai-Hara (224 Sunt treI bisericI lipoveneptt.
piriul Slava-Cerchezg, la 6 kil. ro.), acestea la E..; Camena (143 In Bap-Punar este o biserica,
spre N.V. de repedinta, la poa- m.) la S.-E. ; Starcica (Cerpe- cu hramul Sf. Metodiu $i Ciril.
lele a 3 dealurI inalte pi paciu- toarea) la S.-V., unde se afilä pi Mal sunt pi 2 mangstirI, una de
roase. Are o intindere de 1397 o petera; Lisaia (plesuva) la barbatr, numita Uspinia ; alta
hect., din care 96 hect. vatra V.; lantul Peptercaia la N.; Car- de calugarite, apezata in sat, zi-
satuluT, pi o populatie de 682 donsca la N.-V. ; Cardon spre dita la 1804 pi, litiga aceasta,
suflete, totI lipovenI impartitI E.; Emina la S.-E. ; Slavsca la o biserica zidita in 1890.
in 2 secte: cu popa pi fara popa; S.; Spil-Starcica la V.; Clinci- Sunt 5 §colr, din care 2 li
2 bisericI pi 2 pcoale. Jidini (chela izvoruluI) la N.-V. ; poveneptI.
Pozitiunea acestuf sat este Bujor la E. Inaltimea acestor
una din cele mal frumoase din dealuti, acoperite cu p_adurI, este Slava-Rusk sat, in jud. Tulcea,
toata. Dobrogea, fiind adapostit de 200-35o m. La mijloc pi V. pl. Babadag, catunul de repedinta
de toate partile ca muntI inaltI sunt: Culmea-Bap-PunaruluI ca al com. Slava-Rusá, apezat la
pi paduropl. ramificatiile ; dealul Ciucurova S.-V. de Babadag, pe piriul
(335 m.); dealul Ibripov (241 Slava-Ruseasca. Are o intindere
Slava -Cerchezeascfi, l'amura' m.), toate acoperite cu padurl. de 2944 hect. pi o populatie de
a piriului Slava, jud. Tulcea. O uda Slava-Rusa, la S., trecind 1094 suflete, lipovenI impAiliti
Izvorepte din dealul Sacar-Bair, prin com. pi cal. Bap-Punar ; are In 2 secte : cu popi si ara popI
sub numele de Sacar-Dere, se ca afluentI pe stinga : valea Slava- sail bespopovI; i biserica, i
intinde spre E., sub numele de Cercheza, numita pi Stavcov, de mana'stire de mala, i pcoall
Arman-Cepme, apol sub acela la o manastire lipoveneasca Stav- romina pi 2 lipoveneptI.

www.dacoromanica.ro
SLAVA-RUSX 421 STINICUL

Slava-Rusä, ramurd a piriulur natate deosebita. Industria sa cut pe la anul 1774, de cAtre
Slava, jud. Tulcea ; izvoreste principala este exploatarea si Neagu Toma.
din dealul Bas-Punar, se prelun- lucrarea lemnuluI, pentru care A do.ua biserica, cu hramul
geste spre S., in directia N.-V. are 23 herastrae. Tot aci se Sf. Gheorghe, are urmatoarea
spre S.-E. ; trece prin satul lucreaza multa lemnarie pentru inscriptiune:
Bas-Punar, de unde o la spre constructiunI i maT cu seama
Aceastd sfintd si dumnezeiascit bise-
N.-E. ; trece pe Ruga manas- grinzI. Pentru fabricarea brinze- rica este ziditd i Infitatit din temelie,
tirea Uspinia i aproape de turilor are o caserie si 16 stine. cu toste podoabele ce i se cuvine, duplt
satul SlavaRusa, de la care Are 42 morI din care 2 cu cum se vede, tntru cinstea si lauda st;
luat numele, primeste piriul abur! ; 3 facae, 13 pive i I Mucenic Gheorghe, de robul lut Dum-
nezed Opris, Radul, Filcea, Trandafir,
Slava-Cercheza, cu care formeaza dirsta. Cojocaria este respindit5.
zilele Domnulur Nostru lo Constan-
piriul ce! mare Slava. Comerciul consta in desfacerea tin Nicolae Voevod si a iubitoruluY de
acestor productiunI, a vitelor, Dumnezed Episcop Chir Misail,
SlArnine§ti, sat, jud. Dolj, pl. in transporturT. vecinicd pomenire, In leatul de la facerea
Amaradia, com. Mierea-Birnicl. Se fac ad 23 tirgue anuale, din lumeY 7243, de la Hristos 1732, in Sep-
tembre so.
Are o populatie de 172 suflete ; care maI insemnate sunt : cel
o biserica fondata de locuitorl, din Sapoca si cele din Beceni. A treia bisericO, catedrala, cu
cu hramul Sf. loan. Cale de comunicatie are so- hramul sf. ErarhI, are urma-
seaua Sapoca -Lopatari, intre- toarea inscriptie :
p/aia al jud. Buzati, rupta adesea de viiturile riuluT
numit ast-fel dupa riul Slanic, ce Slanic. _Aceastd sftnt i DumnezeiascX bise-
IL uda in tot lungul säü, i situat Vite : 7713 bol, 3807 yac!, ricit s'a ridicat Infra cinstea si lauda sfin-
tilor erarhY, zidit cu toatti cheltuiala
la partea de N.-E. a judetuluI. 1226 viter, 13 bivolI, 26 bi- dumnealuY boieruluY biv vel clucer: Ion
S e li miteaz5. la N. cu Transilvania; volite, 740 caT, 867 Tepe, 214 X (Hagi) Moscu in zilele Domnuld
la N.-E. cu Vrancea ; la E., cu minjl, 38564 o!, 1947 capre, 41 lo Alexandru Moruzzi, cu blagoslovenia
R.-Sarat; la S. cu plasile ampul asinT, 3911 porcI. Loc. ail 1050 Mitropolitulul Chir Dosofteid, Episcop
Sarata, si la V. cu plaiul stupT. Chir Constandie, si s'ad sdviqit cu toatil
podoaba el de numitul boer, la leatul
Pirscov. Are 13 scolI ; 36 bisericI, cu iSoo, Octombre
Are o suprafata de 67247 37 preotT, 36 cintaretl si 29 pa-
hect. racliserl. A patra biserica, cu hramul
E format din 19 comune: Pe Ruga comunele din care Nasterea M. DomnuluI, s'a fon-
Aldeni, BAesti, Beceni, Beciul, e compus actualmente, coprind ea, dat la anul 1851 de Salta Za-
Blajani, Carpinistea, Cernatesti, pana la 1844, si cite-va sate din neasca, iar a cincea, cu hramul
Fundeni, Grabicina, Gura-Dimie- jud. Rimnicul-Sarat. Resedinta sf. Ilie, s'a zidit cu ajutorul
neI, Lopatari, Manesti, sub-prefectureI sale a fost ciad d-luI Ion Marinescu si al tutu-
Niculesti, Särulesti, Vadul- incom. Beceni, ciad in com. ror mahalagiilor, la anul z865.
Sorestilor, Vintila - Voda, Zar- Cdrpinistea. Acum e unit cu Aceste bisericI sunt deservite
nesti si Zilisteanca, Cu 91 catune plaiul Pirscovul si are resedinta de 5 preotr.
si 39 sub-diviziunI, avind o po- In com. Plescoi. LocuitoriI se ocupa parte cu
pulatie de 25950 locuitorI. taiatul sard din saline, parte
Terenul este muntos la N., Sial-Ami, com. urb., pl. Varbildul, cu munca cimpulul, prin jud.
deluros in centru si ses la S. jud. Prahova. Ialomita i Braila.
Muntif ati pasunI intinse, mal cu Este situata pe valea gIrleI Parte din locuitori sunt mos-
seama cele din Musi, Giurgiti Sldnicul, la 45 kil. de Ploesti. nenI, parte s'el improprietarit
Bisoca. Padurile sunt nume- Aci e resedinta plaiuluI Vdrbilaul. la 1864, pe proprietatile mal
roase i seculare. E avut In Are o populatiune de 4488 multor mosnenl, pe a EforieI spi-
substante minerale, precum: aur, locuitorl. talelor si pe a familleI Zanescu.
plumb, fier, lignita, pacura, sare, Posea 5 bisericl, dintre care El posea.: 235 cal, 904 bol,
ozocherita, ocru, etc. Sorginti una in Grosani, cu hramul Sf. 539 vad, 223 viteI, 70 taurT,
de ape minerale sunt numeroase. loan Botezatorul, fondata cam 1269 oT, 130 capre, 418 porcT.
Din punct de vedere geologic, pe la a. 1724, de Stoica Gioarsa; In com. sunt 5 morl pe aPa
prezinta un interes si o insem- india a fost de lemn, s'a refa- SlaniculuT, 4 in Grosani si I in

www.dacoromanica.ro
SLXNICUL 425 SLXNICUL

Prajani, precum si o fabrica de in marginile el, se gasesc urma- uda com. pe ambele maluri si
ipsos a fratilor Alexerio. toarele piscurI, poienl, plaiurI: se varsa in 1.1111 Bratia, la com.
coa1ä exista in com. de la Piscul-Vulturulul, Poiana-Banu- Aninoasa. Pe marginea de V.
1855. 14 Valea-Fetel, Piscul-Gorga- si S. a com. mal trece piriul
Ape minerale sunt in locali- nuluI, al-ScorusuluI, Gornatele, Valea-MosuluT.
tätile, unde aa fost gurI de ocne Cremenea, Zapodia, Fundata Pe riul Slanicul, in raionul
alta-datä si care se numesc : Baia- (loe izolat, destinat pentru inmor- com., este o moara si un herás
Baciul si Baia-Verde. Ele apar- mintarea holericilor, dupa vre- tr5.5.
tin statuluI. Aceste ape contin murile vechT), Podul-LungasuluI, La N.-V. de com., cam la 2
pe linga sare si iod. Mägura, Virful-luI-Gures, Sitarul, kil., in padure, a fost pana la
Din proprietatea luI Dumitru Poiana-VarangheI, Groaza, De- 1805 un mic schit de caluggrT.
Arnautu mal Iese un izvor cu gerati, Plaiul- Ogarului, Leba, Spre N., la I kil., sunt cite va
apa de pucioasa. Virful-GisteI, etc. Cele mal multe izvoare de apa sal-ata.
Un alt izvor de apa saratà, din ele sunt locurI pentru pa- Prin com, trece soseaua ju
continind sare si fier in mare sunat. deteana CimpulungCurtea-de
cantitate, iod si pucioasa intrio E udata de girla Slánicul, ce Arges.
cantitate mal putin pronuntata, desparte com. in doua, de la
se afla pe proprietatea d-luI Al. N. spre S. si de afluentil aces- Slänicul sa5 Slänicelul, sat,
Slaniceanu. tela : Tariceanca, Valea-Musce- jud. Bacaa, pl. Trotusul, com.
S'a infiintat un stabiliment luluI, a-CarbuneanuluT, Valea-de- Tirgul-Trotusul, situat in valea
balnear, gratie caruia Slanicul la-Mihaia-Edu, Bughia, etc. piriuluI Slanicul si pe un podis
e vizitat vara de mult5. lume. Se margineste cu com.: Schiu- format de muntiI Puful, urile
In Slanic sunt mine foarte lesti (N.), Teisani si Bughea (E.), si Piciorul-BorvizuluI.
bogate in sare gema, care, in ce Livadea si Varbilaul (S.) si te- Are o populatie de 1085 su-
priveste calitatea, rivalizeaza cu festi (V.). flete ; o scoalá mixta; o bise-
minele din Anglia si aduc Tara rica, cladita la 1847 de Gavril
un venit insemnat. Slänicul, com. rur., in jud. Mus- Manda ; 9 circiumI, 3 morI de
De asemenea exista si o ca- cel, plaiul Nucsoara, la S.-V. ap5. si 2 herestrae.
riera de piatra, din care se fa- de Cimpulung, la 15 kil. de a- Vite : 59 cal, 718 vite cor
brica ipsos. Localitatea unde cest oras, situatá pe ambele ma- nute, 177 porcI si 288 capre.
este cariera se numeste Pe-n- lurI ale riuluI Slanicul. -

podie, litiga Muntele-Verde, in In partea de N. are mal multe Slänicul, staliune balnearä, In
partea de N.-E. izvoare de apd sdrata. com. Tirgul-Trotusul, pl. Trotu-
Comerciul se exercita in com. Se margineste Cu comunele : sul, jud. Bacaa, aproape de fron
de 23 circiumarr. Stanesti, Domnesti, Aninoasa, tiera austro-ungara, la z 8 kil.
Budgetul com. e la veniturl Berevoesti-Ungureni si Berevo- de Tirgul-Ocna.
de 24239 leI, iar la cheltuelI, de esti-Paminteni. Long. E 260.37', Lat. N.
25138 lel. Are o populatie de 500 lo- 46°.17', Alt. 530 m.
In partea despre N. si N.-V. cuitori ; o biserica vechie, da- Distanta de 18 kil. de la
a SlaniculuI este plaiul numit dita de mosnenl, cu ajutorul Ju- Tirgul-Ocna la Slanic se face
erban-Voda, care desi nu cade pineseI Diaconeasa Casandra, In 112 ora cu trdsura, pe o so-
in raionul com., este totusI In reedificata la 1860; o scoala, in- sea facutd dealungul piriulul
razesie cu Slanicul. Acest piala fiintatá la 1832. SlAnicul. E foarte interesanta
incepe din cat. Schiulesti, pen- Locuitoril posea : 46 cal si descrierea luI V. de Kotzebue,
dinte de com. Homoriciurile, si Tepe, 400 bol si vad, 946 oI si sub numele de «Slanic in 1855
merge urcind un colnic destul berbeci, 188 capre si tapT si prin care arat5. peripetiele la
de intins pana in giturile mun- 144 porcI si scroafe. care erail expusT, si nevoile de
flor, ramificatiunI ale Carpatilor, Mosia e proprietatea locuito- tot felul ce aveaa O. sufere bol
prin diferite suisurI si coborl- rilor mosnenI. navil care, din toate partile Ta-
surl, muchI si val*, pana ajunge Prin com. trece 1.1121 Slanicul, rel, se duceau la Slanic, per-
in Transilvania. care izvoreste din padurea a- curgind distante foarte marI sí
Parte in raionul com., parte cesteI com., din lacul Rotundul, trebuind O. la cu dinsiI mobi

66546. Afarole Dictionar Go (mute. Vol. V. 54

www.dacoromanica.ro
SLÀNICUL 426 SLÀNICUL

si bucataria. In
lierul, slugile La 1846, Adunarea Moldova distinctiune, ce nu fusese acor-
ast-fel de conditil pornirea la a trecut localul bailor, impreuna data niel bailor de la Fran-
SlAnic era un adevarat supliciii. cu padurile din prejur, case zensbad, Marienbad si Hall, care
Slanicul, pe linga ca e cea SE Spiridon din Iasi ; aceasta ail o reputatiune europeana.
intif statiune balneara din Tara, donatiune a fost sanctionata in In 1882, se descoperi izvo-
este in acelasT timp si o statiune 6 Noembre 1851 de Grigore rul No. 8, nutnit Constantin 0
climaterica excelenta, avind o al- Ghica V. V. Hrisovul domnesc Elena,
titudine de 530m. deasupra nive- din acest an, intre altele, co- In 1874, s'a descoperit izvo-
lului MareI-Negre. El se afla la prindea : c r. Feredeele (baile) sa rul No. 1 bis, care a fost numit
poalele muntilor, care formeazd se dea impreuna cu tot locul izvorul cAlexandru», in amin-
la dreapta si la stinga (iota din prejurul lor, cu acaretele si tirea d-lui Alexandru Varnav
siruri inalte, Cerbul si Puful, hrisovelitif depre ele precum Liteanu, care, ca Epitrop al case!
acoperiti de brag seculati, pal- s'a stapinit Onä in anuI 1847 SE Spiridon, a lucrat rank pen-
tini, mesteacanI, fagT, etc. E de catre hatmanul Aleca Asian, tru propasirea aceste statiuni
asezat in mijlocul uneY val in- iar mal inainte de raposatul balneare.
guste si pitorestr. spatar Mihaluca. 2. Se va da Apele Slaniculta ati fost ex-
Parcul Slanicului e frumos si cite IO falci padure pe an la puse : in 1873, la Expositia
mare. partea cea mal apropiata de din Viena, obtinind medalla de
Istork. Apele de la Slanic baI, pang &TA desfacerea to- aun; in 1889, /a Expositia Uni-
sunt cunoscute de la inceputul tala a mosid fiscului, cind atunci versala din Paris, obtinind me-
secolului al XIX-lea. Ele ati fost i se va deosebi din tot trupul dalia de aur; in 1894, capatind
gasite la 20 Iulie 1800 de Ser- aceleasT mo0I pentru vecInicie, medalla de aur, la Expositia
darul Mihailuca, mare proprie- 800 fad». Cooperativa din Bucuresti si in
tar din judetul Bacati, cu oca- Cu toate acestea, din docu- fine, in anul Two la Expositia
ziunea unel vinatorT, chid bind mentele vechT, se vede ca incl Universala din Paris.
apa dintr'un izvor, gustul el sa- de la 1757 casa SE Spiridon Numirea ievoarelor. Astäe
rat-acidulat 'i a atras atentia ; din Iasi era proprietara, dupa In total sunt 17 izvoare, din
ast-fel s'a descoperit Isvorul cum se spune in hrisovul luT care zece se intrebuinteaza si
No. 1, care poarta numele de Constantin Cihanu Racovita V. anume :
Mihail in amintirea Serdarului V. Domnul MoldoveT, cu data Izvorul No. 1, Mihail (inainte
Mihailucd. de 1 Ianuarie 7265 (1657). SE Paul si .apoT Chisselef); No.
Dupa moartea acestuia, fiul In 1852, s'a descoperit izvo- 2, SE Magdalena (inainte Clo-
salt, cAminarul Nastasachi, lug rul No. 7, numit S-ta Aglaia, cotisul) ; No. 3, Sf. Maria, nu-
in posesie aceste locirI. lar in 1856, casa SE Spiridon mit si (Regele SlaniculuI» ; No.
Intrebuintarea apelor dateaza insärcind pe doctorul Ludvig 4, SE Ana ; No. 5, SE Pante-
'Inca de la 1820, cind deja Steege cu studiarea complecta limon ; No. 6, Alecu Ghica (apoI
multa lume se ducea vara la a acestor ape, fiind ajutat de SE Spiridon) ; No. 7, SE Aglaia;
Slanic. Erati la Sldnic pe atunci chimistif Schnell si Th. Stenner. No. 8, Sf. Constantin si Elena ;
vr'o 40 camere pentru bolnavI, Pang atunci Slanicul a ramas No. 9; No. 1 bis, Alexandru.
facute de Serdarul Mihailuca. sub raportul instalatiilor si con- Instalafiunile pentru bal sunt
Apele nu erati analizate si eel' fortuluI in starea cea mal pri- mal multe, si anume:
ce le intrebuintali o faceati fara mitiva Numaf in 1877, ciad mo- Un stabiliment Cu 20 ca-
nici o indicatie medicaid. la bailor Slaqic, in intindere bine, in care vine apa din iz-
La 1839, se descoperira iz- de 803 aid, devine proprieta- voarele 4, 5 si 7;
voarele No. 4 si No. 5: S-ta tea easel SI. Spiridon din Iasi, Un stabiliment cu 12 ca-
Ana si SE Pantelimon; lar la se incepe a se face cite ceva bine, unde se fac WI calde si
1844 s'a descoperit izvorul No. pentru aceste bal. recT ;
6, numit Alecu Ghica. In 1881, apele izvoarelor No. Un stabiliment de hidro-
La 1845, Statul intervine, con- r, 3 si 4 ati fost expuse la ex- terapie.
testind drept de proprietate pozitia Internationala de Bal- Stabilimentul mare din Ho-
Mihdilucilor si da locul hat- neologie din Frankfurt pe Main, telul RacovitA, construit in 1895,
manuld Aslan. obtinindit-se medalla tle argint, Cu 60 cabine in etajul de jos ; in

www.dacoromanica.ro
SLANICUL 427 SLXNICUL

etagiul II este hotelul, asa cA bol- AceastA formatiune oligo- Izvorul No. I, densitate 1,00559
navii nu ail nevoie sl ian din cenA, se prezintl in stratifica- la 170 C. a aer. ; No 2, densita-
hotel pentru a face blile. tiunea anti-inclinan, al cArui te 1,01565 la 200 C. a aer. ; No.
Acest stabiliment costA un simbure e constituit de forma- 3, densitate 1,012401a 20° C. a
milion de lei. tiunea saliferA paleogenicA si aer.; No. 4, densitate 1,00030
S'a construit mai in urmA care se iveste la suprafan la la 30° C. a aer. ; No. 5, densi-
alte 2 frumoase clAdiff : Salonul gura Slänicului, rAminind in tate 1,00025 ; No. 6 densitate
de curd si noul Casino, cu saa profunzime la BAile Sanicului, 2,01602; No. 7; No. 8, densi-
de teatru, concert si bal. cea ce explicd profunzimea la tate nedeterminatA ; No. 9; No.
Slänicul posedA de asemeni care izvoresc apele minerale bi- I bis densitale 1,00636 la 210 R.
mai multe hotelurI, cu un total carbonate clorurosodice de la a aerulul.
de peste 600 camere, in deo- SlAnic. Analiza chintz* ca' . Prima ana.
sell de noua clAdire a hotelului Proprietei If fiziee. 1. Izvoarele lizA a fost acutA la 1832, in
Racovin, cu 180 catnere. Man bicarbonate cloruro-sodice, 1, urma ordinuld dat de gene-
de aceasta mal sunt multe vile 2, 3, 6 si 7, an o apA limpede ralul Chiseleff cAtre farmacistii
ce se inchirian. SlAnicul posedd incolora cu un gust sArat si pis- Zotta si Abrahamfi. La 1846 a-
si un spital cu 20 paturi. In cAtor, miros slab de acid hi- pele furA analizate si stucliate de
Satul-Noil, vizitatorif pot gAsi drosulfuros ; contin mult acid Aga doctorul Virnav si farma
case pe la locuintele sAtenilor. carbonic liber ; expuse aerului cistul Pavlovici. In 1853 au fost
Restaurante, cafenele, cofenrii, nu perd mult din sulful ce in- mai co m plect an aliz ate de d-ril
bufeturi, etc. sunt de asement trA in compozitiunea ape!. P. Schnell si Th. Stenner.
destule. De la 1895, SlAnicul e Temperatura apel este cu I-2 D-1 dr. S. Konya a analizat
luminat cu luminA electricA. grade mai ridicatA ca a aerului complect aceste ape si anume :
Climatologi a. Clima dupA inconjurAtor, asa, temperatura in 1879 izvorul I Mihail si 3
observatiunile acute in 1879 luatA la 20 Maiti 1880 cu ter- Sf. Maria ; in 188o izvorul 2
1880 : monietrul Gaissler, a dat urmd- Sf. Magdalena si 4 Sf. Ana ; In
Temperatura medie in 1879 torul rezultat: 1885 izvorul No. 6 Alecu Ghi-
in Iulie 15° R., in 1880 17° R. Apa izvorului No. 1, temp. ca si 5 Sf. Pantelimon ; iar in
Zilele de ploi medie in 1879 la isvor 8°8 C. temp. aer. 5°C. 1886 izvorul No. 1 bis Alexan-
in Iulie 8 zile, in 188o 1 1 zile. No. '2, 9°9 C., No. 3, 8°9 C. dru.
Ploile vin cam la ore hotA- No. 6, 8°3 C., No. 7, 8°2 C. Lulnd fie-care izvor in parte,
rite intre 2-4 dupl amian si Izvoarele feruginoase 4, 5 vedem urmAtoarele asemAnArl:
sunt de scurn duratA. si 8 ail o apA cu un gust as- Izvorul No. 1 seamAnA cu
Soarele strdluceste in tot tim- tringent, piscAtor, fdrA miros, Selters, Ems, Adelheit, Gleichen-
pul zilei. Clima e dulce, tem- contine acid carbonic liber, si berg, Giesshiibler, Mont D'or,
peratura potrivitA si localitatea formeazA un depozit rosiu gAl- Contrexevile, Apolinaris, Royat,
e feritä de vinturi din spre Nord. b ui it Szczawnica.
Curentul predomnitor e vintul Temperatura luan In aceleasi Izvorul No. 2 seamAnA cu
ce vine dinspre S.-V. care e un conditiuni ca si. la izvoarele de Ischl, Kreuznach.
vint blind, ventilean localitatea mal sus este : Izvorul No. 3 seamAnA cu
si e ncoritor. Atmosfera e ozo- Apa izvorului No. 4, temp. Vichy, Karlsbad, Buda, Ems,
nata ; diminetile si serile, atmo- la isvor 606 C. temp. aer. 505 C. Tönnisstein, Vals, Pulna, Biliner
sfera e inprospAtatA ; noptile sunt No. 5, 6°6 C. (Josephsquelle), Luhatschowitsh,
red'. Izvorul No. 1 bis are o Marienbad etc., bine inteles insl
Geologia. Izvoarele de la apA limpede, incolord, cu miros cA apele de la SlAnic nu sunt
SlAnic lag nastere in formatiu- slab de acid sulfhidric, gust acri- ape termale.
nea meniliticI (oligocen), care sor putin sArat, pisend limba. Izvoarele 4 si 5 seamAn5
este bogatA in izvoare saline si Temperatura apei izvorului cu Spa si Schwalbach.
feruginoase, nu numal In regiu- No. I bis este de 1005 C., pe Izvorul No. 6 se aseamAnA,
nea TrotusuluT, dar atit in res- cind a aerului era de 2708 C. prin iodurul de sodiu si bro.
tul Carpatilor din Rominia &it Densitatea luatd la 20 Maiil murele care sunt in mare canti-
si in Carpatir Transilvaniei. 1880 este : tate, cu Sulza (Milhlgrabenquelle)

www.dacoromanica.ro
SUNICUL 428 SLAN1CUL

Sultz-Bad, Salzschirf (Tempel- tiunile limfatice, hipertrofia or- Dispozitiunea pentru emo-
briin nen), Durkheim (Bleichbriin- ganelor glanduloase a sistemu- ragiT, congestiunI cerebrale i
nen), Krankenheil, Kreuznach luf articular, osos, cutanat, ure- apoplexli.
(Oranienquelle i Elisenquelle). chi §i ochI. Idropisia provenind sail de
Aplicafiunt terapeutice. Vom Reumatismul articular cronic, la boala de mima sad de ra-
enumera ad afectiunile contra muscular, nodos soli diformant, runchI.
cdrora diferitil medici ati obti- artrita , accese de podagra De asemenea nu se poate
nut rezultate satisfacatoare: sati reumatismul podagros. intrebuinta in cazurile de ingre-
Boalele tubulul digestiv 0 Boalele aparatuld respirator : unaze, de criza isterica 0 epi-
ale anexelor : dispepsia, gastrite, bronchite, acute §i cronic. e, ast- leptica, precum §i in toate boa-
gastro-enterocolite, catarul acut mul la pletoricI, catarele acute lele acompaniate de slabiclune
de stomac, crampe de intestine, i cronice ale laringelta, ulcere mare sad consumatiune.
emoroidele, pletora abdominala, tuberculoase, tracheite, starile Cardiad, albuminuricI §i
constipatiunile, entente chro- emfisematoase, tuberculosa, (a- diabeticI care nu sunt pletorid.
nice, taenia, vermii intestinall, pele sunt indicate afara de con- Statistica bolnavilor. De la
cardialgii nervoase, gastralgli, gestii), palpitatie, diaree, fe. 1893-1899 ati fost :
hemoragli intestinale, peritonite bra periodica, pleuresiile cro- In 1893.1367, 1894.1371,
exudative cronice, dilatatif de nice exudative esentiale, clorosa, 1895.2030, 1896=2049, 1897
stomac. anemia. -.1339, 1898.2038 0 in 1899
Boalele ficatului: boalele cro- Boalele sifilitice sub diferite .1732.
nice, colice hepatice, calculi bi- forme. Escursiunile ce se pot face
Earl, tumorile ficatuluI, tumefac- Boalele de piele in genere in imprejurimi sunt variate i
tiunile ficatului, iperemiile fica- boalele cronice. placute, a.a:
tuluI, icterele, hepatitele. Boalele sistemuld nervos : he- La Cascada, pavilion la inal-
Boalele splineI: hipertrofia miplegii, paraliziile periferice, time de 559 m. 0 apoi la granita
splineI consecutivá paludismuluI, nevralgiI sciatice i curále, is- austro-ungara, excursiune scur-
tumorile splinei, febrele paludi- teriI, ipohondriI, neurasteniI, ta, putin obositoare.
ene . i intermitente, malaria. congestii cerebrale pasive, imi- La muntele Borvis, unde este
Boalele sistemului urinar; ca- nenta apoplectici, migrene ner- un pavilion de 678 m. indltime
tarde vezicale 0 renale, gravela, voase, simptomatice, simpatice, §i apoi in virf, 741 m., de unde
calculii vesicali, calcule i con- paraliziile esentiale, care O. nu se desf4ura o frumoasa prive-
cretiunile urinare de acid uric, fie de natura i idiopatica, ce- 4te a imprejurimilor.
azoturie, fosfaturie, diabetul in- rebrald sail madulara. La Fintina-luI-Dobrea, la iz-
sipid, pielite, uretrite, cistite, Obesitate: in dispositiunile de voare, unde este un izvor cu
ureterite, morbul lui Brigt, pielo- ingra§are, insotite de degene- apa comuna intre muntele Sura
nefritele, prostatite, blenoragiele rescenta grasoasä a ficatuluI, §i Cerbul, 800 m. inaltime. Aci
cronice 0 rebele, spermatoreele, idropiziile, intoxicatiuni palustre, se afla 0 un pavilion.
polutii, perderI seminale. boalele nasului 0 faringeha. La Poiana-Sarata, peste mun-
Boalele organelor sexuale : tu- Boalele chirurgicale : cind afec- tele Cerbul prin satul Hirja,
morile uteruld 0 a ovarelor, tiunea este in stare atonicá escursiune foarte frumoasa, ce se
ovarite invechite, hidropisia ova- sad cronica, oftalmli, conjuc- face in 2-3 ore pe jos. Poiana-
relor, anomaliele de menstrua- tivite, blefarite, ulceratiile cro- Sarata este un mare §i frumos
tiune, inflamatiile chronice ale nice, stomatite i faringite ul- sat in Transilvania, cu o po-
uterului, metritele chronice, di- ceroase, artrite cronice. pulairie romineasca.
ferite 11 exiunI 0 versiunT ale Contra-indicafiunr.-1. Toate La muntele Nagy-Sandar, care
uteruluI insotite de inflamatiunI, afectiunele febrile, inflamatorii are 853 m. altitudine 0 este
parametrite, catarele uterine, sail cahectice, cel mai inalt munte din impre-
pelvi-peritonitele cronice pu erpe- 2. Ipertrofia inimel 0 alte le- jurinil.
rale, amenoreele-dismenoree 0 ziunI organice ale cordului 0 La muntele Puful, unde in 2
leucoreele. ale vaselor arteriale. ore cu piciorul eW in virful lui,
Scrofulosa cu toate manifes- 3. Boalele tuberculoase i 907 m. inaltime 0 unde este o
tarile el, me ales la copli, afec- canceroase. poiana frumoasa, la Cerdacul, etc.

www.dacoromanica.ro
SLXNICUL (1:111) 429 SLANICUL (011)

La stinca luI Costache Negri, 408 m. la confluenta cu piriul gricultura, cresterea vitelor, ta-
numita inainte a luI Agaricf. Tudorache ; 341 la E. satului iatul i caratuI lemnelor ; se re-
La muntele ura, de unde te SlAnicul si in fine 257 m. la con- marca. msA ca aceasta vale este
scoborI in satul Hirja, situat pe fluenta cu Trotusul. cu totul pustie i salbatica de
frontierA. Lärgimea fi adincimea acestuf la baile SlAnic in sus spre ori-
La muntele Seca:turne, Ia Puful- pìrîü variazd, dupa cum timpul gina.
Mic si Dobrul, la 360 scarI. este secetos sau piojos; in acest Orografia. InAltimele din
din urma caz el devine foarte dreapta si din stinga ce insotesc
Slänicul, rig, izvoreste din munte- furios, din cauza apelor cu care acest pìrîü, aa un comandament
le Sandorul-Mare (Transilvania) este alimentat de afluenta foarte mare asupra vAer si chiar
si filtra In Tara pe la S. Picioru- Lungimea sa este de 21 kil. a regiunilor invecinate. Ast-fel
luf-PescaruluI, jud. Baca, unde 800 m. de la intrarea sa in Tara avem pe dreapta : vtrful Cernica
se afla si confluenta sa cu piriul si pana. la confluenta cu Trotusul. (954 m.), situat in dreptul con-
Pescara". De aci si pe o lungime Afinenfit principalf a! Slani- fluente! cu pirita Pescarul; virful
de 3200 In. formeazá insasI culuI sunt pe dreapta : Piriul- Paltinisul (1019 m.), in dreptul
frontiera Tare' pana la confluenta Pescaruluf, care formeaza si fron- BAilor SlAnicul ; virful Boloha-
Cu pIriul Cheschesul, unde se afla tiera ; Piriul-Dabrului ; Piriul-Sti- nul (764 m.); virful Ungureana
pichetul rominesc No. 105 clarleI ; ptriul Stroe ; pirlul Hoya, (779 m.) si virful Copla (778
stilpul de frontiera No. 98; Pavel, Muncelul, Bejan si Lu- m.), ale caruI picioare se ter-
de ad piriul parAseste frontiera puluI ; lar pe stinga, piraiele : mina la confluenta cu Trotu-
care apuca spre V. pe Valea- Cheschesul, Puful, Piatra, Tu- sul. Pe stinga avem : virful Pu-
Cheschesul i, luind directiunea dorache, ampulul, Piriul-Sarat, ful (936 m.), la N. bailor Slanicul,
spre N.-E. dupa un parcurs de Bradulta, Finatuld si Pope. apo! virfulPetrarul (847 m) ; virful
2000 m., ajunge la baile Slanicul, Atara de aceste, SlAnicul maI Pravila (875m.) si in fine Ciresoaia
de unde, continuind aceeag di- primeste, pe ambele partI, o mul- (771 m.) la N. satuluI SlAnicul
rectie, dupa un parcurs de 16600 time de alte &liase maI miel, la 689 m. asupra stincilor dintre
m., ajunge la confluenta sa cu ce se scurg din coastele mun- satele SlAnicelul si Gura-Slani-
Trotusul, chiar in marginea de Vlor. culuI.
S. a orasuluI Tirgul-Ocnel. Localitap. Slanicul udä Comunicafia pe aceasta vale
Slanicul, de la origina si pana in cursul saa, incepind din se face pe unul i acelasI drum,
la confluenta sa cu Trotusul, partea de sus, maI india lo- in parte impetrit si intretinut
strabate o regiune muntoasa calitatea numitA Baile Slanic, In stare de a putea satisface
acoperita cu padurI seculare, pana una din cele mal insemnate lo- nevoile locuitorilor de pe aceasta
la confluenta sa cu piraiele Tu- calitäti de bál din Rominia, vale, precum i trecerea lesni-
dorache i Stroe, de unde partea bogate in acid carbonic si hidro- cioas1 a numerosulul public ce,
din stinga pir. se destasura pe o sulfuric, sane, brom, iod si var ; pe timpul vereT, cerceteaza. baile
imensa poiana acoperita Cu fl- apor, mal la vale si pe stinga Sldnicul.
neata si loe de pasune, iar piriuluI, Slanicul uda. Satul-Noti; Trecerea de pe un mal pe
partea din dreapta piriulul con- lar de aci, i aproape In tot cel-l'alt a acestuI drum se face
tinua a fi acoperita cu pAduri, parcursul sail, se gAsesc inOrate pe podurT de lemn al caror nu-
intrerupte din distantl in dis- pe ambele malurI locuinte ce se mar este de opt.
tanta de poenI. indesesc cu ctt piriul merge De la baile Slanicul in sus co-
Cursul satl este repede maI la vale, formind satele SIA- municatia se face pe o simplA
zgomotos. StrAbate un pat petros nicul,Slanicelul,Cherdacul, situat poteca, accesibill numaf pentru
remarcat prin stincile de la la jumatate calea dintre Tirgul- oamenT calar! salí pe picioare.
S.-V. bdilor Slanic, precum Ocner si Baile Slanic, si in fine Atara de acestea, din valea
de acele de la E. satuluf SIA- Gura-SlaniculuI, situat pe stinga SlaniculuI pleaca in dreapta si in
nicelul. Are cota 630 m. asupra si aproape de confluenta sa cu stinga o multime de alte potecl
niveluluI Maref-Negre la punctul Trotusul. De aci putem deduce ctteva drumurI de exploatare,
unde atinge frontiera Tare! si ca Valea-SlAniculuf este aproape menite a satisface nevoile locale.
unde se aflA i sti!pul de kil. In toata lungimea ef populatl Geo logia. Basinul rfulur SIA-
No. 99; 488 m. la baile SlAnic; de locuitorI, ocupindu-se cu a- nicul e format la basa din schis-

www.dacoromanica.ro
st-XNicuL (Rtu) 430 sLXNIcui, (R10)

furl inenelitice (eocen superior), neste cu Izvorul-Furulur. Rini gerir ce o acopereati, a fost in
peste care urmeaza g-resiurile SlAnicul uda in lung comuna mare parte rapit prin denuda-
de Miigura (oligocene). Lopatari, unde, la catunul Juru- tiunr considerabile.
Valea Slaniculur e strimtä si besti, ¡acepe a se sara. Apor, scat- Ea constitue o ripá remarca-
cursul sat' torential pang in aval da mai toate comunele plaiulur bill de-alungul tarmului sting
de baile cu acelasr nume. De Sldnicul, pana la com. Cerna- al Slaniculur, ripa care se pre-
aci se largeste putin, dar coas- te4i si se varsd in riul Buzaul, lungeste de la Minefti pana din-
tele er tgiate in mod abrupt Ina linga com. S'apoca. Cursul sad, colo de Lopätari. Aceasta rip.'
dezgolite pgturile gresiulur ma- In timp de ploae, e violent si este marginea uner terase, ce
siv de Mägura in numeroase aduce mad bolovanr, dintre cad se intinde la N. riulur si a ca-
puncte, sati se aft' acoperite cu multr conglomeratr de psilodonr rel suprafata prezinta ondula-
verdeata, dar presarate cu bo- srunio, apoi siga, gips, etc. Apa tiunr, ce ati insa un aspect cu
lovanr enormr, ce se desprind sa e foarte saran', din care cauza, totul altul de cit cele ale partet
din bancurr si stau suspendatr In jurul sail, mar nu se intre-- meridionale ale Pirscovulur; a-
in pozitiunI putin stabile, ame- buinteaza sarea gema. Afluentir ceste ondulatiunr sunt mar pu-
nintind in fie-care moment cs- eel mar insemnatr, pe partea stin- tin inalte si aceasta altitudine
derea lor si oferind astfel pei- ga sunt izvoarele : Macesul, Bra- mar mica are, de sigur, drept
zage pitorestr, admirate de top' zeul, Brebul, Piriul-Sarat, Valea- cauza d'intliti anticitatea lor
vizitatorii. Saril, Sturzea, Valea-Perer, Va- mar mare, care le-a expus un
La baile Sldnic, izvoarele mine- lea-Co tore, Papa, valea Pece- timp mar indelungat la actiunea
rate izvoresc din pAturr de gres, neaga, Cimpulungeanca, Dimia- agentilor fizicr, si, apoI, natura
ce alternä cu schistuti avind o na,Valea-Vacei,Valea-Hotarulur, rocilor constitutive, ¡amare parte
inclinatiune foarte mare catre Izvorul-Dulce, Baiasca, Moroia- solubile si in tot-deauna foarte
E.; putin mal in aval ele se ri- nul, Caciinea, Valea-Laculur, etc.; delatabile in apa. Alura lor de-
dica din noil si formeazg un sys- iar pe dreapta : Crajna, Plostina, pinde de la directiunea increti-
clinal alcatuit din schisturr me- Mociarul, Poiana-Ascunsa, Va- turilor tarimului, ceva deosebit
nelitice. La Cerdac straturile lea-Porcului, Bodinesti, Coca, 0- de a depozitelor cu congerir si
devin orizontale si se pot ur- cea si o multime de alte izvo- care sunt in general mult mat
marl pe o mare intindere panä rase si torente, care toate, ma- strinse de cit ale acestor din
in apropiere de Tirgul Ocna, rindu-I volumul, il fac adesea un urma.
unde se ridica putin spre E. si fiii periculos. «In adevar, studiind precedent
apoi se apleacA catre confluenta Geologia vder Sldnicului. ripa ce se prelunge5te in fata
cu Trotusul. Deasupra acestor Slänicul izvore0e 0 curge prin Lopatarilor, nor am vazut cd O.-
schisturr ggsim zacind concor- flysch pdna la poalele Muntelul- rimul salifer, ce suprapoarta si
dant gresiul de Magura, ce for- Tiganulur, unde gresiul de Ma- acolo, tarimul cu congerif, for-
meaza chiar muntele cu acelasr gura (oligocen), ce-1 constitue, meaza incretiturl foarte strinse,
nume. In Valea- lur - Tudorache se pleaca catre S.-V. si e aco- prin care straturile tarimultif
s'a gasit pentru prima °all mi- perit de salifer (helvetian) in au fost aduse in pozitiune ver-
neralul ozocherita de catre pro- mod discordant. Putin mar In ticald, si ca. partea superioara
fesorul Meyer 0 din aceasta amont, gresul de Magura din a creturilor a fost, in mare parte,
cauza s'a numit §i moldovita. muntele Zari0ea prezintd paturr distrusa si rapita de catre agen-
Piatra se exploateaza in mar imbibate cu petrol si altele cu tir fisicI, mar inainte de stabi-
multe cariere de a lungul vail ozocheritel. lirea laculur congerian. Vom a-
Slanicul. Formatiunea saliferd a fost dauga ca pgturile, de si indrep-
studiata in mod amanuntit de tate de la N.-N.-E. catre S.-S.-V.
Slänicul, rig, in jud. Buzau, plaiul catre Gr. CobiiIcescu si studiul ail insa directiunea de ii 2 ora
Slanicul, format din Izvorul-Fu- sail' e interesant in intregime. Otte 13112 ora a cadranulur si
rulur, ce ja nastere de la stina Il reproducem aci intocmar: ca. aceastA directiune nu este
muntelur Furul-Mic si din Izvo- do partea de N. a Pirsco- alta de eh acea a axelor incre-
rul-Oprir, care Iese din mull- vulur, formatiunea salifera este titurilor.
tele Neharnita si care, dupa ce descoperitg pe o mare intindere, cDepozitele inferioare ale ta-
inconjoaralunca Odoboaia, se u- din cauza ca tarimul, cu con- rimulur (salifer) se OA la Mi-

www.dacoromanica.ro
SLANICUL (Rit) 431 SLANICUL (1111)

nefti, desi nu se poate spune rea ziper nu permite de a res- time de sare si fetele lor de
daca depozitele acestea constitu e tabili succesiunea paturilor in- stratificatiune san de ruptura
adevarata sa baza., caer, precum tr'un ordin regula% Ira a ad- sunt si ele acoperite de cristale
se vede din sectiune, cu eh ina- mite o enorma indoitura, a ca- ca si suprafata lipa Cauza for-
intam spre Lopatari, paturile pre- rel parte superioara a fost dis- mare acestor cristale de sare
zinta o pozitiune ce aratä o ni- trusa si ale careia ramurT, im- se recunoaste mal bine cind in-
vela. superioara. Aceasta parte plintate adinc in sol, ati deviat tram in caverna ce se afla sa-
inferloarA e constituita din ban- catre V., in asa mod, ca partea pata In aceasta epa si care este
curT de gips de la 10-20 m. occidentala a incretitureT a ve- importanta Inca si prin alte fapte
putere. Acest gips este alb nit a lua in aparenta o pozi- ce prezinta.
sacaroid, infiltrat de nisipurT tiune superioara. «Aceasta caverna este situata
cuartoase si bancurile ce for- «D upa ce am trecut de aceasta foarte sus in Tipa inteun loe
meaza se prelungesc catre N.- puternica serie de gresurT ce unde paturile sunt orizontale
N.-E. 11/2 ora formind protu- este si ea incretita, dar cu crep pe o lungime de maT bine de
berante paralele deasupra te- mal putin pronuntatT, mal ales 400 m. Intinderea sa e de Too
raseT pre cate o termina. lipa. in paturile superioare, se arata m. p. si inaltimea sa aproape
El alterneaza cu gresurT lutoase din non paturile serie gipsifere, de 4 in.
si gipsifere, In straturf subtirr, 1114 inclinate in sens contrar «ParetiT si bolta el sunt foarte
despartite prin paturT subtirT de cu inclinatiunea lor precedenta; neregulatI si tapisatT cu druzi
luturl asemene gipsifere. Aceste urmeaza apoT earasT seria gre- de cristale de sare stalactitiformT,
din urma straturT de gres si de surilor, care . de asta-data in si, putem vedea, ci. el sunt in
luturl incep a se arata sub ban- urmarea disolutiunel serie gip- adevar formatT in chipul stalac-
curile de gips, la jumAtatea soase si a une prebusiturT ne- titelor, de catre apa saturata de
cleT catre hanul de la Minze- regulate, determinata de aceasta sare, ce picura cu incetul de
nesti si constitue singure tari- disolutiune, vin a se rezema cu pe bolta si de pe peretiT pes-
mul pana la aceasta din urma crestele lor pe planul paturilor teref. Cea ce este remarcaba Inca
lo calitate. gipsifere. in aceastä petera, este un rill
Pe acest spatin, paturile ina- «Mal la V. inaintind catre Lo- suteran, care Tese din fundul el
intind catre V., devin din ce patari, rfpa nu arata de cit par- cu violenta, avind cel putin treT
in ce mal verticale si arata a- tea inferioara a tartmuluT salifer, metri de largime si mal mult
poT o dispozitiune sinclinalA, cea al caruia cretT sunt d'intliCt pu- de un metru adincime. Acest
ce ne face a recunoaste un prim in pronuntatf si prezinta pe o curent de apa ar indoi de sigur
cret indreptat in jos. ApoT, pen- lungime de maT mult de 1 kil. volumul SlaniculuT, daca ar esi
tru un scurt spatiti, straturile una din curiositatile naturale din petera si ar ajunge pana la
reían positiunea lor precedenta, cele maT insemnate ale regiuner. el, dar curentul se precipita,
se arata, axila, Inclinate earäsT Ripa constituita cu intregul din mal* intreg, inteo prapastie ver-
catre V. si sustin o sistema de lutuff gipsifere este cu totul ticala de o adincime foarte mare,
bancurT groase de gres alb, fila- acoperita de druzt de sare foarte ce se deschide in caverna, mal
bit si foarte gipsos, ce nu este frumosT, a caror albeata stra chiar in punctul unde el intra
alta de cit complexul bancurilor lucitoare loveste de departe ve- in cansa. O prea mica parte nu-
de gips, pe care le-am obser- derea. Sarea ce-1 constitue este mai din masa aceasta de apa
vat la Minesti, dar in care ni- foarte curata si ditimea lor asa curge pe sola groteT si Tese
sipul predomneste asupra gip- de mare, in cit locuitoril din lo- dinteinsa formind pe panta ri-
suluT. Aceasta sistema supra- calitate cred ca aceste incrus- per un mic curent, ce se arunca
poarta in stratificatiune discor- tatiunI constitue un adevarat in Slanic la citT-va metri de
danta o enorma serie de ban- banc de sare. In realitate aci basa acesteT inaltimi.
curT de gres, a carel parte in- este numaT un simplu product e Apa curentuluT suteran este
ferioara ridicata forrneaza mun- de cristalizatiune a sareT conti- atit de sarata, In clt micul pida
tele Ripa-Lunga. nute in apele saturate de acest ce trimite in S'Ami°, ajunge
«Intre Minesti si acest munte, mineral, ce infiltreaza paturile spre a face apa acestul rin in-
tarimul salifer a incercat res- lutoase ; de aceia toate aceste destul de &trata spre a fi ne-
turnarl forte marT, cae constitui- paturT sunt pline de o mare ci- potabila pana la confluenta sa

www.dacoromanica.ro
SLANICUL (Ritr) 432 SLANICUL (GIRLX)

cu Buzaul ; pe cind maT inainte gipsifere. Pe Ruga aceste trebue speciT de Lithoghyphus, care cite
de a primi acest curent apele a recunoaste ca prima dintre odata umplu paturile, precum
SlaniculuT sunt Cu totul nesarate. ambele sisteme este singura sa- numerosT Psilodoni.
4Repegiunea acestuT curent su- lifera. Aceasta subdiviziune este Urmeaza mal sus argile schis-
teran este extrema. El duce cu cu ata maT importanta, cu cit toase, ce alterna cu argill plas-
sine blocurT de peatra rupte din ea se mentine pretutindene in tica, i gresurT argiloase de cu-
rocile ce indlneste In cursul Romlnia propria zisa cit in Mol- loare albgstrie saü negricloasa,
san subpamintic i se pare a dova. In unele locurT, Cu toate cu pa' t'un de lignit, unele avind
fi supus la mar! cresterT, In care acestea, exista sub aceste 2 mal mult de 0m,40 grosime. A-
blocurile ce duce sunt aruncate sisteme o serie de *deposite pe cest nivel are o mare intindere,
In interiorul cavernei si tirite care. din cauza lipseT de fosile cacT s'a intilnit la Joseni, si la
chiar pe panta fijad. Aceste si din cauza pozitiuneT lor d'a- Coada-Seaca.
blocurT constail in gresurT dure supra formatiunilor oligocene, Peste aceasta zona se reazima
maT cu seama in marT bolo- si in particular a gresului de un gres de o putere de 300 m.,
vanT de un gres jaspoid, cu o Magura, trebue pentru moment, In bancurl groase, destul de bine
frumoasa culoare verde de sma- cel putin, a le privi ca un mem- consolidat. El rezista mal bine
ragd, strabatutl de vine de quart bru inferior al formatiuneT sali- agentilor atmosfericl de cit pg.-
hialin suriü saü rosietic i care fere 2 . turile subjacente i 11 gasim for-
provin din rocl ce sunt necu- Formafiunea ca Paludine in mind virful munteluf din dreapta
noscute pe suprafata solului, cel Pirscov a fost studiata tot de piriului Ocea. Aci se gasesc nu-
putin in muntil megiesT cu a- catre Cobalcescu i vom rezu- merosT Unjo: Unjo acutus Cob.,
ceasta regiune. ma dupa el : Unjo Heberti Cob., U. Kitzui
«Cind trecem de aceastä par- Grosimea depozitelor cu Pa- Cob., U. Orescui Cob., U. Ru-
te atit de interesanta a tärimu- ludine in aceasta regiune trebue manus Tour., U. Rosseti Cob.,
luT, unde asistam, pentru a zice sa fie mal mult de 700 in., dar U. Sturzae Cob. Dupa d. Fuchs,
ast-fel, la formatiunea uneT ade- ele sunt foarte Incretite i roase aceste depozite apartin la pa-
varate mine de sare, intilnim de agentiT atmosfericI. La Be- turile de congerit -,Pontian.
un fragment de tarim cu con- ceni, in malul drept al SlaniculuT, Dealurile ce margin ese ver-
geriT, foarte redus in grosime, se pot vedea aceste deposite pe santul SläniculuT in partea in-
aI caruT cretr sunt putin pro- o lungime de 600 m. La partea ferioara a cursuluT sati sunt for-
nuntatl, si care zace tot in stra- inferioara exista o molasa ar- mate din aceleasT pAturT dispuse
tificatiune discordanta pe as- giloasa galbena in bancurT marT, In creturT, cu axele dirijate SSV.-
cutitul päturilor puternic ridi- ce alterna cu paturT subtirT si cu NNE. Inaintind spre confluenta
cate ale luturilor salifere colo- pg.turT de argill nisipoasä cu no- cu Buzeul, depozitele acestea
rate cenusiù. dule argiloase si Cu oxid de fier. iail o Inclinatie mal mica si con-
«Un fapt pe care trebue a'l Aci exista in abondentä un grup stituesc terasele rIulul, lar mal
recunoaste ca definitiv stabilit, de cardium din care CobAlcescu spre S. devin orizontale.
este ca in pl. PirscovuluT for- a facut subgenul san Psilodon. Litiga satul Plescoi, tuteo ripa
matiunea salifera prezinta doug Avem : Psilodon Euphrosinae malta, se vede constitutia teraseT :
sisteme foarte deosebite. Una din Cob., Ps. Zamfiri Cob., Ps. Vit- straturl orizontale de nisip
ele, inferioara, este forman', mal zui Cob., Ps. Urechi Cob. si prund alterna cu citeva Inter-
cu seama din luturT, din marne, Ps. Haueri Cob., de asemenea calatiunT de argila, iar deasupra
din gresurl foarte lutoase si din si numeroase Vivipare: V. Stric- se afla loessul. Depozitele de ni-
alte stincI, toate gipsifere i chiar turata Neum., V. Murgescui sip i prund sunt raportate de
si din bancurl de gips; cea-I'alta, Cob., V. Eufrosinae Cob., V. Cobalcescu la depozitele de Bel-
superioara, constituita mal cu Berti Cob. etc. levedere de litiga. Viena.
seama din gresurT, ce se presinta Deasupra urmeazà gresuri ar-
in bancurl sail in straturi subtirT giloase, ce alterna cu argile ni- Slànicul,gîrlà, jud. Prahova, for-
saú foioase, cu firul in destul de sipoase colorate in albastru ver- mata din patru valcele : izvorul,
grosior i indestul de friabil, zuiü fosilifere : Lyrcea Eu- ce la nastere din plaiul Baba-
si care cuprind raid pietre de phrosinae Cob., Vivipara Ale- Ana; izvorul ce se naste din
prund, dar care sunt foarte rar xandrieni Cob., si maT multe plaiul VirtejuluT; izvorul din Po-

www.dacoromanica.ro
SIANICUL 433 SIINICUL (SALINA)

iana-OlmuluI si jzvorul din Va- Slärilcul, fir de munir, jud. Ba- La aceasta data. s'ati deschis
lea-Fetel. Toate acestea ames- ca, pl. Trotusul, care desparte galeriile actuale de exploatare
tecindu-sI apele in Valea-SlAni- SlAnicul de Doftana Mare si care In nu mar de 4.
culuI dati nastere cursuluI de culmineazá in muntele Bota-Pu- Metoda de exploatare urmata
apl., numita gira SlAnicul. Cur- fuluI, la E. de Sandrul-Mare; astad este aceea prin stilpI si ga-
ge de la N. spre S., trece prin ia directia N.-E. pana la Tro- leriI, metoda introdusa mal intiid
mijlocul com. SlAnicul, plaiul tusul, in valea cAruia cade cu la Salinele mari de Fogt, inginer
Varbildul, apol se varsA in Val.- pana brusca.. El prezinta. subdi- austriac, si introdusa la Slanic
bilAti, la com. VArbilAul, la locul viziunile : Puful-Mare, Puful-Mic, in anul 1870, prin deschiderea
numit Gindesti. SAcatura, Pietref, Fìnetul- Me- actualelor galerif de exploatare.
Apa SlaniculuI are de afluentI zinca, Finetele, Mea, Pietris, Ci- Sarea de la SlAnic, zice d.
urmatoarele valcele : Tariceanca, resoaia, Finatul, Finaturile si MI. dr. Bernard, in analiza facuta la
Valea-MusceluluI, VAlceaua-CAr- gura. AcestI muntI si dealurl 1881, este in genere foarte alba
buneanulul, cea de la Mihaiti limiteaza, inteun mod natural, si e preferata pentru cansuma-
Edu, Bughea, etc., pe partea stin- comunele Tirgul-Trotusul si T'ir- matiune, pe cind de la cele-l'alte
gA ; iar pe dreapta se incarcA gul-Ocna, la S. de com. Doftana, saline este mal' vinata si mal
cu afluentiI : Fundata, Valceaua situatA la N. consistenta.
de la Gogon, Ripa, Fintina-luI- Sarea din ocnele vechr se ex-
Dusman, etc. AcestI afluentl aI Slänicul, ptidure, jud. Baca, pl. tragea inteun sistem ca totul
Slaniculul, inteo mare parte a Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, primitiv cu cal si cravace.
anuluT, n'aii apa inteuna, secind situatA pe muntI inaltI, orientatI 'Mema sard la aceste saline
ca si gira Slanicul, une-orI, in de la S.-V. spre N.-E., pe am- se face cu ciocanul si cu ma
verile cAlduroase mal mult. bele malurI ale SlAniculuT. Se sinI pentru talere.
Mal tot cursul SlAniculuI se compune din 7 localitatT : La- Estractia sAreT se face prin
aflA in depozitele salifere (fiel- Piriul-luI-Ignat, la Stinca-lul-Iga- tr'o masinA cu vaporT, care a
vefian), afara de partea sa in riel, la Puful, la Cheschesul, la inceput sa functioneze la 5 Fe
ferloara, unde el strAbate depo- Stroiul, Cerbul si Drobul. bruarie 188 i .
sitele pontiane. Cu citI-va kil. Are o intindere aproximativ Pentru aducerea apei necesa
mar spre N. de minele de sare de 2000 hect. O apartine Epi- re diferitelor masinI de la SlAnic,
de la Sla.nic, se afla muntele Pia- tropiei Sf. Spiridon din Iasi. fiind-ca in colina din spatele mi-
tra-Verde sati Piatra- Vindtd, neI nu s'ati gAsit izvoare, care
numit astfel de la culoarea verde SlAnicul, salina', jud. Prahova, pl. O. poatá fi aduse cu inlesnire
a tufurilor trachytice stratificate VArbilánl, com. SlAnicul, legata si faz% marI cheltuelI pana la
ce se gAsesc pe virful sati. Sub cu linia Ploesti Predeal prin ra- platoul masineI de extractiune,
aceste tufurf exista mame si mura feratá Buda-SlAnicul, de s'el captat apele unuT izvor de
gips (dep. salifere), lar in partile 35 kil. lungime. Se allá la 45 pe marginea girld Slanicul, si
mal joase ale acestuI munte, pe kil. de Ploesti. pentru ridicarea acestel ape la
Valea-PietreI, se vad calcarurl fo- Salina Sla.nicul este actual- inaltimea trebuitoare masinelor,
silifere, de acelasYvirsta cu calca- mente cea d'intiiti din salinele a fost trebuinta a se instala o
rul de Leitha. Aci saliferul a fost noastre, atit din punctul de ve- pompa aspiranta fulana
studiat de d. Saba .,StefeYneseu. dere al calitateI superioare a Aceste saline sunt luminate
sareI, cit si din acela al insta- cu lumina electrica.
Slänicul, stalie de dr.-d .1"., jud. latiunilor, care s'ají inceput la Pentru macinatul sareI se afla
Prahova, pl. Teleajenul, com. 1878 si s'ati terminat abia in instalata la Slanic o moarA cu
Slanicul, pe linia Buda-Slánic, 1885. vaporI, al carel stabiliment este
pusa. in circulatie la lo Dec. 1883. Mina de la Slanic era for- construit pe un alt platal mai
Se afla la 10,3 kil. de Poiana, sta- mata pana in anul 1870 de doud jos cu vre-o 6 in., ca platoul
tia cea mal apropiatd. InAltimea vechI exploatatiunl, cunoscute mainel de extractiune ; functio-
d'asupra niveluluI MareI de sub nurnele Ocna-din-Deal si narea eI a inceput la Iulie 1881.
389'09. Venitul acesteI statii Ocna-din-Vale si care comuni- In aniT 1881-1885 s'a extras
pe anul 1896 a fost de 436175 car' intre ele printr'un tunel la de la SlAnic 83363041 kgr. sane.
leI si 95 banI. baza.. Prima gura de Ocna a fost

66646. M'arete Dielionar Geografio. Vol. V. 55

www.dacoromanica.ro
SLANICUL (SALINA) 434 SLXTIOARA

cea numitA «la MihaT-Olteanul» ; La 1784, Cu incepere de la rayas, toatA sa o faca zapt si
azT iT zice «Baia-Baciù», cAcT in Ianuarie, Domnitorul Sutu fin- puind'o in magaziT sI le pecet-
locul acelor ocne, in adincAtura dueste, prin carte de cámArAsie, luiascA, de care fAcind catastih
de unde s'a scos sare, este apA la SlAnic si Telega, oameniT sAT anume la cine si cla sumA a
sAratA, care serveste de bAI; de incredere si ja dispozitiunT ca gAsit, trimità la numitii bo-
iar d'asupra acesteT ape, in par- locuitoriT sd nu poatA lua pentru ieril Domnid mele, ce sunt fin-
tea de V., unde se Malta mun- trebuinta caselor de cit cu traista duitT, etc.» («Istoria Rominilor»,
tele de sare amestecatà cu pA- nurnar ceT cari plAtesc «sA- de V. A. Ureche).
mint, numit «sturif de sare», rAritul». AceastA taxA a sArAri- Penitenciar ad a fost insesi
astA-zT este martor putul pe unde tuluT, sub Mihail S utu, este de 5 Ocnele, dupA timpurT. Peniten-
si din care se extrAgea sare in talerT pe an. AceastA dare se ciarul actual s'a infiintat la 1885.
vechime. Sarea de la aceastA poate plAti printr'un miel htrsie,
()era e foarte albA, de o gra- un ca s si 6 oca lind. Slä nicul-Várbiláú, proprietate
nulare pronuntatA, dar n'are o IatA ce zice mentionata carte a EforieT Spitalelor Civile din
tesAturA deasA si decT niel pu- de cAmArAsie Bucuresti, jud. Prahova, pl. VAr-
tere de a coprinde inteun mic bilAul, com. VArbilAul, in in-
volum o sArAturl puternicA. eZem. Vlas. Cu aceastii carte a Dom-
nieT mele, instiintXm vota ocnasilor
tindere de 330 hect.
A doua ocnA, dupg incetarea tuturor poslusnicilor de la Ocna SlIni-
functionAreT acesteia, a fost cea culuY sud. Saac, cl pe anul acesta am Slätine anca cu Cäline§ti, pro-
numità «la Condrea», la «Doro- orinduit asupra a cite trele Ocnele (S11- prietäll ale statuluT, jud. Muscel.
bAnesti» sati «la Fotachev. A- nic, Telega i ces de peste Olt) pe cre-
dinciosul boerul DomnieT mete Gheorghe
ceasta vine in josul primei ocne la
biv-vel Armas, Dumitrache Vel Ispravnic
Slatioara, com. rur., in E. pl.
o distantA de 800 m. Aceasta a la curte, si pe Vel airaras za Ocne, Oltetul-Oltul-d. s., jud. Roma-
avut o adincime enormA. Apa Gheorghe biv-vel Armas, purtlitor de nati, formatA din satele : S11-
din gura acestel ocne este foar- grije i chivernisitor, dindu-le tosa treaba tioara (900 locuitorl), Salda si
te sgratA si serveste la bAI pen- ocnelor In seamK ; ci darl sK-1 cunoastetY Beica (3 I 6 locuitorT), situatA
tru reumatism. de clinKras si la ceY ce se vor orIndui
acolo la aceastg ocnK, din partea numi-
Olt, in dreptul orasuld Slatina,
A treia ocnA a fost la localita- tilor boerY, sit datY toatl supunerea la 18 kil. spre E. de Bals si
tea numità carbuneanu . ..4zT ascultarea, silindu-v1 ca cea desIvIrsia la 30 kil. spre N. de Caracal.
se zice «Baia-Verde» din cauza osIrdie spre lucrarea i slujba trebilor Are o populatie de 1216 lo-
apeT sale verzT. AceastA apA are ocneY, flirt de a nu vit arIta ca lene. cuitori ; o scoalA mixta; 2 bi-
vire saU impotrivire; asistieres' sit cKu-
o sal-aura extraordinarA si o den- sericT, Sf. Treime (1805) si Sf-ti!
taff sd sql multumitY pe dreptul vostru,
sitate atit de mare, cA nu se a- care vK este orinduit a vit lua dupl obi- VoivozI (1854) ; i i circiumI.
fundd in ea niel un corp, chiar ceiu sK fitY gata duph datoria voas- In fie-care an se face aci un
din cele mal grele. i aceastA trK la lucrul ocneY, a nu se face de cit bilcia in Dutnineca Floriilor.
ocnA a avut o adincime enorma. de putin cusur i zMignire din pricina Vite mar! sunt 814, vite micT
Restul de funiT, de lemne, cu- lenevirel si nesupuneret voastre, pentru-cX
celut nesupus i Impotrivitor IT se va
1627 si porcT 1609.
rele etc., atestA o stare primi- face grea pedeaps1.. In coprinsul comunel este o
tivA de tot. mAgurA si urme din drumul ro-
A patra ocriä a fost alAturi La 1784, Aprilie, s'a fácut carte man de la Romula la Apulum.
de aceasta, la o depArtare de la IspravniciT SAcuenilor, ca
6o-8o m. N'a fost tocmaT adin- fie douT oamed de pazä la ma- Slätio ara, com. rur., jud. Vilcea,
cA Acesteia II zicea cOcna-de- lul Ghidioara, cAcT rinduitiT Dom- pl. Horezul, compusA din 7 el
la-BAican»; azI n'a mal rAmas ni- nieT, de carT vorbim maT sus, tune : Olari, Vioresti, Mogesti,
mic aci ; totul s'a distrus de o erati Indatorati sA cerceteze «de Goronesti, Tilpesti, Potresul
vilcea ce curge pe acest loc. fatA si pe sub cumpAt, atit im- MAnAsiesti.
A cincea ocnA e cea din care se prejurul ocnelor, cit si prin sa- Din chrisoave se constatá cA
scoate actualmente sare, adusl tele si orasele ce vor fi in partea s'a intemeiat pe timpul luT Ma-
mal tirzin in starea de azT. loculuT, pe aproape de ocnA, si teirt Basarab de douI locuitorl:
A ;asea ocnA este acea nu- ori-citA si la ved-cine va gdsi Stan si Vlad.
mitA «Sistematica». S'a pArAsit sare, anul trecut, cu rdvasul ea- Este situatA pe ambele ma-
desi e cea mal nouA. mArasuluT ce ati fost, san fArA lurT ale riulul Cerna, pe valea

www.dacoromanica.ro
SLATIOARA 435 SIANTET1

Omulul, la 40 kil, de resedinta pe tarmurile pirtuluT cu acelasT Slätioarele, sat, in jud. Ialomita,
judetuluT si la 6 kil, de a pla- n um e. pl. Cimpuluf, pendinte de com.
Pila Vatra satuluT ocupa 35 fälcT, Jilavele, situat la 2 kil. spre N.
Se margineste la N. cu com. cu o populatie de 498 suflete. de satul Jilavele si la coada la-
Recea ; la S., cu comunele Stro- Are o biserica, cu hramul Sf. culuf Jilavele.
esti; la E., cu com. Maldaresti VoivozT, de lemn, deservita de Are o biserica, deservita de
si la V., cu comunele Greci si preotul din Rica si 2 cintaretT. I preot O 2 dascalT.
Milostea. Improprietdritl in 1864 sunt: Vite : 56 caf, 583 bol', 856
Are o populatie de 1232 lo- 1 &untas, 28 palmasf si 27 co- of, 4 capre, 7 bivolf si 107 porcf.
cuitorl; 9 bisericT; o scoala, in- dasf, stapinind 185 fdlcf.
fiintata. din timpul Domnitoru- Un singur drum principal, Slätioarele, ditun, facind parte
luf tirbeiti; cite-va morT pe riul lung de 12 kil., duce la Bog- din com. Ocnele-Marr, jud. Vil
Cerna. ddnesti. cea, pl. Ocolul, situat tuteo Po
Locuitorif, mosnenT, se ocupa zitie frumoasa. In fata are un
Cu olO'ria, cu fabricarea varulur si Slätioara, pisc muntos (870 m.), deal, acoperit Cu arborr si livezT,
transportul luf si a saref de-la jud. Vilcea, format din culmea iar poalele sale sunt udate de
Ocnele-Marf, Cu dulgheria, ro- Gurguiata. La S. de acest munte o vilcea, acoperita Cu nisip ar-
t'aria, croitoria si zida.ria. culmea Gurguiata intra in re- gilos.
Vite sunt : to cal si Tepe, 180 giunea dealurilor si se bifurca. Pe aci trece soseaua care leaga
bol, 240 vacT, too capre, 8o of, in Dealul-Stroestilor si Dealul- Ocnele-MarT cu statiunea bal-
300 porcT. Maldarestilor. Dintre aceasta bi- neara Govora.
Aci sunt doua sorginti cu apd furcatie la nastere riul Cerni-
mineralä ce izvorálsc din partea soara. Slätioarele, schit, jud. Vilcea, pl.
de N si V. a MagureT, si alte iz- Ocolul, Intre satele : Govora, Te-
voare sarate si carf izvorasc din Slätioare/e, com. rur., in jud. isul si Titireciul. AstazT e redus
partea de S. a MaguriceT. In ri- Arges, pl. Pitesti, la 18 kil. de la biserica de mir.
pile dealuluT Magura se gaseste com. rur. Biscovul-Flesti (rese-
piatra de var care e si maf abon- dinta subprefectureT) si la 20 Släveni, com. rur.,.la E. pl. Oco-
dentä in partea de S. a Miguref. kil. de Pitesti. Se compune din lul, jud. Romanati, compusa din
Veniturile comuna se urca satele: Bajenesti, Lungeni, Pis- satele: Slaveni (600 loc.) si Fin-
la 2200 leT anual si cheltuelile, cul-Lungeni, Metoful, Slatioarele tinelele (217 loc.), situata litiga
la 1990 lef. si Zidaresti, avind o populatie Olt, la gura riuluT Caracal, si la
oseaua judeteana Rimnic- de 828 suflete. Este udatä de 14 kil. spre E. de Caracal.
Tirgul-Jiù Inlesneste comunica- apele Teleormanul si atina. Are o populatie de 817 lo-
tia intre aceastä com. si Tirgul- Are o biserica, in satul Slatioa- cuitorf; o biseria, cu hramul
Horezul la E. si cu Milostea si rele, Cu hramul Cuvioasa Paras. Adormirea MaiciT Domnuluf; 4
jud. Gorj la V. $oseaua Cer- chiva, deservita de 1 preot, 1 circi u mT.
nel inlesneste comunicatia cu cintaret si 1 paracliser ; o scoala. Vite: 68o vite marf cornute,
com. Stroesti spre Sud. Budgetul com, e la veniturf 861 vite miel' cornute si 260
E brazdata de dealurile : Ala- de 1296 ler, 42 banf, iar la porcT.
gura si Maguricea, Gurguiul, cheltuelf, de 1082 leT, 98 banf. In centrul com. se afla rui-
Oarba, Cumpenile,Ulmetul, Stoc- Vite : 384 bol si vacT, 13 cal, nele unef vechT cetatuf si allturf
sorul, Goarganul, si udata, afarà 243 or, II capre si 175 rima- de ea un drum asternut cu plata.
de riul Cerna, de valle: Potre- torf. In tipa de sub cetate s'a des-
sul, Toderica, Carpeni, Coto- chis in 1873 o bola subteranä
feni, Olari, Mavri, Cfupa, Valea- Slätioarele, sat, Cu 330 locuitorf, din care s'aU scos mal multe U.-
Omuluf, Putineiul, Cufurita, Gre- jud. Arges, pl. Pitesti, facind blite de piatra sculptate, cu icoa-
sarea. parte din com. rur. cu acelasT nele zeuluf Mithra, purtind in-
nume. Are o biserica, cu hra- scriptiuneasom INVICTO MITHRAE,
Slätioara sati Valea-Slatinef, mul Cuvioasa Paraschiva, deser- O un altar ARA SOLIS.
sat, in jud. Suceava, com. Bog- vita. de 1 preot, 1 cintaret si I
danesti, pe mosia Baia, asezat paracliser. Släve§ti, com. rur., in jud. Te

www.dacoromanica.ro
sLXvwn 436 6LXvuTA

leorman, pl. Teleormanulur, si- Släve§ti sati Gingule§ti, com. deteanI Oltetul strAbate com.
tuatA pe partea dreaptA a riu- rur., jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.- lateral, inlesnind comunicatia in-
luí Clánita, la hotarul judetulul s., compusA din 6 mahaIaIe: Tir- tre pl. Horezul si pl. Oltetul-
cu jud. Vlasca. Se aflA la 45 gul, Soretul, Dealul, Alexesti, d4. i Oltetul-d.-s.
kil. de Alexandria, 34 kil. de BAditoiul i Strimba.
Rosiori i 78 kil. de T.-MAgu- Suprafata com. e de 518 hect. Slive§ti-Zlote§ti, pddure a sta-
rele. E situatá pe malul sting al tuluI, in jud. si pl. Teleormanul,
Se invecineste la N. ca com. riuluI l'hija, la 70 kil. de ca- com. SlAvesti, compusI din dota
Zlotesti ; la S., cu com. Lada; pitala jud. i la 16 de a plása corpurl : Cornetul, in partea de
la E., cu cAtunul Catalina, al In com, se fac douà bilciurr: E. si BulgAreasca, la V., peste
com. Scurtul, din jud. Vlasca, la Floril i Sf. Dumitru. riul Teleormanul.
de care o desparte piriul Cla- Are o populatie de 940 lo-
nita ; la V., cu hotarul com. cuitorl ; o scoall, infiintatA la Slfivite§ti, cdtun, in jud. Teleor-
Ciollnesti-din-Deal. 1858; 3 biserici : una cu hramul man, pl. CAlmAtuiul, pe valea
Are o populatie de 767 lo- SE Ion BotezAtorul si SE Nico- Oltultu, formlnd cu cat. Plopi,
cuitorl ; o scoala mixtA ; o bi- lae, zidità in zilele luI Ion Nico- com. Plopi-SlAvitesti.
seria, deservità de i preot, lae Sutu Voevod cu blagoslo-
cintIret si i paracliser ; o moarA venia Sf. S. Chir Filaret, Epis- Slävite§ti, sat, fAcind parte din
de mAcinat copul RimniculuI; a doua Cu com. rur. irineasa, jud. Vilcea,
Vite : 549 vite marl cornute, mul Sf. ErarchT, ziditA la 1863, pl. Oltul-d.-s. E situat la 1'2
179 caí, 907 d., 33 capre in zilele ePrea InAltatutur Domn kil. de cAt. Sirineasa (scoalA) si
215 porcI. Alexandru loan Cuza Voevod udat de riul LuncavAtul.
Riul Teleorman i piraele Te- cu bine- cuvintarea prea si. Are o populatie de 123 lo-
leormAnelul i Clanita udI te- sale pArintele Episcop Chir Chir cuitorl ; o bisericA, cu hramul
ritoriul comunei. Calinic al Rimnicului Noului Se- SE Voevozi, zidità din temelie
Statul posedä ad mosia Slà- veril» ; si a treia cu hramul Sf de jupin Ion sin Radu Slavi-
vesti-Zlotesti, in intindere de 504 Treime, ziditA. la 1883. tescu i jupineasa BAlasa sin
hect., din care 350 pAdure si res- Locuitorif, mosnenI, pe line a- Chir Chir Rosianu Vornic, in zi-
tul pAmint arabil. Restul mosiilor griculturA i cresterea vitelor, se lele DomnuluI Ion Grigore Voe-
e stApinit de diferitr proprietari mal ocupa si cu rotAria, dulgheria, vod, la anul 7259, Sept. 20.
de mosned, carl posedA si din- timplária, ziddria i cojocAria. O parte din mosia Slavitesti
siI cite-va curele de mosie, avind Vite sunt : 15 cal, 33 lepe, a fost inchinatA mAnAstirel Ho-
si cite un pile de pAdure pe so bol, 265 vad, 98 vid, 208 rezul de jupineasa Stanca Ciur-
valea TeleormanuluI. capre, 452 o! si 490 porci. ciubasoaia si fiul sAu Mateiu Pos-
Solul este parte mlastinos, Pe gira Tiriia, in raionul co- telnicul DrAgoescu, dupà cum se
parte nisipos. mune, sunt 3 morl de mdcinat. vede dintr'un hrisov al luí Con
Budgetul com, e de lel 2825, Veniturile com. se urcA la 2740 stantin Vodà Brincoveanu din
39 banI, la veniturI, si de leí leI si cheltuelile, la 1497 Id. anul 6203 (1695).
2813, bard 20, la cheltuelr. In raionul com. sunt dealu-
Prin interiorul comuneI strà- rile : Alunuld la V.; Pirjoletul, Slävite§ti, stalie de dr.-d.-f., jud.
bate calca judeteanA Alexandria- Alexeni, Cloaca, Turtitul si So- Vilcea, pl. OtAsAul, com. SIA-
Pitesti si o pune in comuni- retul la E. Afard de dealul A- vitesti, pe linia DrAgdsani R.-
calle cu com. vecine Lada si lunul, dealurile com. formeazA Vilcea, pusA in circulatie la 20
Zlotesti. un sir de dealurI. Iunie 1887. Se aflA intre sta-
Satul Slavesti este foarte ve- VAlcele sunt : Rima, RAzboiul %lile Ionesti (6,4 kil.) si BAleni
chin ; el pare a fi fost locuit Soretul, care izvoresc din dea- (3,2 kil.). InAltimea d'asupra ni-
numal de mosnenI, din care ati lurile despre E., trecind prin veluluI Mara de 191m,67.
mal ramas putin ; '11 gAsim tre- vatra satultd si vArsindu-se in
cut in nomenclatura satelor, in riul Tiriia. Slävuta, com. rur., jud. Dolj, pl.
timpul domniei luf Constantin O osea In lungime de 5 kil. Amaradia, situatà pe vAile SIA-
Mavrocordat, flcind parte din leagA aceastA comunA. cu Col- vuta, Marinesti si Toiaga, la
plasa Mijlocul (1740. testi i AIunul ; lar soseaua ju- 42 kil. de Craiova si la kil.

www.dacoromanica.ro
SLXVUTA 437 SLIVNA

de comuna Melinesti, resedinta Slavuta, sat, fAcind parte din Mehedinti, pl. VAilor, asezatA pe
plAser Amaradia. com. rur. Stoina, pl. Amaradia, vale, la 51 kil, de orasul T.-Se-
Se invecineste: la N., cu com. jud. Dolj, situatl la 2 kil. de verin.
COpreni ; la V., cu com. Mierea- Stoina. Se mArgineste : la E., cu co-
Birnici si la E., cu com. Tal- Are o populatie de 115 loc. muna Coroblile ; la S., cu com.
pasul. si o scoa15.. Sura; la V. cu comuna Strimp-
Terenu/ comunel este acci- tu/ l Covrigi ; iar la N., Cu
dentat de dealurile : Leul, Calul, Slävuta, sat, jud. Dolj, pl. Ama- comuna CosmAnesti.
Marinesti, Toiaga i Slävuta, cu radia, com. SlAvuta, resedinta Satul formeazA comunA cu ma-
tnälÇimI aproximative de 200 m., PrimArieT. Are o populatie de halalele Iepuroaia i Crihala,
acoperite parte Cu semdnAturf, 475 suflete ; o bisericA, cu hra- al/1'nd o populatie de 640 locui-
parte co livezI de prunI, parte mul cSfintif VoivozI2-, reparatA toa.
cu finete si parte cu pldurT. in 1892. LocuitoriI posedl: 30 plugurI,
Intre aceste dealurf serpuesc 58 care cu bol, 5 cArute co cal;
väile Marinesti, Toiaga i SlA- Slimnicul, cdtunaf, in jud. R.- 40 stupI.
vuta. SArat, pl. Marginea-d.-s., com. Prin comunA trece soseaua
Com. e udatá prin centru de Slobozia, asezat pe malul drept Samarinesti - Strimptul-Slivilesti.
0.1111 SlAvuta, care iese din pg- al riuluI Slimnicul. Are o bisericA deservitl de
durea Leul, si se vars1 in riul preot i 2 cintAretI, o scoalA.
Amaradia, lingA soseaua satulur Slimnicul, sat, in jud. R.-SArat, Budgetul com, e la veniturI
Mi elu sel. pl. Marginea-d.-s., cAtunul com. de 1141 ler, lar la cheltueli, de
Se compune din 6 sate : Mie- Timboesti, asezat spre S., pe 789 Id.
lusei, Toiaga, Ulmetul, SlAvuta, malul sting al piriuld Slimnicul. Vite 260 vite mati cornute,
Socoteni i MArinesti. Are o intindere de 278 hect., I cal, 200 O! i 260 rimAtorI.
Are o populatie de 2184 lo- cu o populatie de 1078 suflete, Dealuri mal principale sunt :
cuitorf ; 6 bisericI, fondate din si o bisericä. Dealul-CorobAilor,al-Siminicu/uI,
spesele enoriasilor, deservite de al-Covrigilor, acoperite co pl-
2 preotl si 4 cintAretI ; o scoall in jud. R.-SO- durI seculare, si Dealul-GoluluI.
mixta, infiintatA la 1882. rat, pl. Marginea-d.-j. Izvoreste VAT: Valea-Slivilestilor, pe care
Vite : 926 vite marI cornute, din pAdurea Gurguiatul, com. este asezatA comuna, Valea-luT-
46 car, 2215 OT, 497 pord si Slobozia. Are o lungime de 45 Dan, Valea-Teasculd i Valea-
230 capre. kil. Basinul sAti cuprinde juma- Fetel.
Suprafata comuneI este de tate din plasa Marginea d.-s., si e Ape : piriul Jiltul si mal multe
1174 hect. coprins intre dealurile Nuci, Bor- pirae micr ce latí sorgintea
Mosiile de pe teritoriul com. desti, Gurguiatul, CApAtina, Ji- de la diferite fintinT.
apartin locuitorilor. nurul i Cotatcul. UdI caunele
PAdurI sunt : Toiaga, de 170 Timboesti i Slimnicul, ale com. Slivna, cont. rur., jud. Covurluiu,
hect., Savuta, de 179 hect si Timboesti, cdt. Obrejita, al com. pl. Horincea, asezatA pe vale,
Marinesti, de 190 hect., populate Slobozia, trece pe Ruga com. Sih- la 85 kil, de la Galati.
co fagI, artarl, frasinI, lele, strAbate clt. Retezati, al Se mArgineste la N.-E. Cu Pro-
gorunI i cerI. com. Bogza si N. com. BAlesti. Se danesti, GAnesti i Cavadinesti ;
Viile ocupä o suprafatO de varsA in Lacul-Negru. AfluentiI la S., cu Balintesti si la V., cu
114 hect. si livezile de prunr, sal principalf sunt, pe dreapta: Beresti.
15 hect. piriul Slobozia unit co Coroteni, Se compone din dota cAtu-
COI de comunicatie sunt : so- Izvorul-Dulce, Izbasa i Rogo- ne Slivna (resedintA) si Onciul,
seaua vecinall SlAvuta-TAlpa- zul, care se vars1 lingl cAtunul cu o populatie de 996 locuitorI.
sul, soseaua vecinall SlOvuta- Obrejita i Cotatcul, cel mal LocuitoriI din Slivna sunt ra-
Mierea-Birnici i oseaua veci- insemnat, care se vars1 mal sus zesT, ceI din Onciul, fostI
nalg, SlAvuta-Stoina. de comuna BAlesti. Pe dinsul improprietAritI.
Budgetul comuner e /a veni. sunt 12 morf. Are 2 bisericf, Cu hramul SE
turI de 1839,17 leI, si la chel- loan BotezAtorul i Sf. Nicolae,
tuell, de 1656,11 leI. Slivileyti, com. rur. i sat, in jud. formind o parohie, cu catedrala

www.dacoromanica.ro
SL1VNA 428 SLOBOZIA

Sf. Nicolae, deservitä de un preot Vite : 1275 cal', 225 bol, 9700 una in cAt. Obrejita, Cu hramul
paroh si 2 cintgretY; o scoald. ol, 21 Capfe, 25 blVOli, 7 asinI sf. Dumitru, ziditA in 1846, de-
Budgetul com. e la venituri 805 por& servirá' de I preot, I cintdret
de 2375 lel, 79 banr si la chel: Dupa legea ruralg. din 1864, paracliser, alta in cat. Slo-
tuelf de 2374 leT, 98 banI. sunt improprietgriti 320 locui- bozia, cu hramul sf. Nicolae,
torr, lar in 1874 s'AA mal im- ziditä in 1808 si schitul Rogo-
Slivna, sat i resedinta com. cu proprietArit 57 locuitorI. zul ; 3 scoale mixte.
acelasl nume, jud. Covurluiti, Teritoriul com. este brAzdat LocuitoriI posea : 254 plu-
pl. Hornicea. Are o populatie de valle: Crivaia, Mehedinulur, gurr, 2 masinI de treerat, 2 ma-
de 823 suflete ; 2 bisericI si o Crucerulul i CinepeI. Tot pe sinI de semAnat ; 450 bol, 220
scoald. dinsul se afld i lacul cu apd vacI, 395 cal, 40 mAgarI, 2104
minerald, Amara. 01, 38 capre si 200 rimItorr.
Slobozia, com. rur., jud. Gorj, Catea feratd CAlarasi-Slobozia aile de comunicatii sunt :
pl. Ocolul, la S.-V. de orasul are ad i statia Slobozia. catea feratà si soseaua natio-
T.-Jiul, asezatA pe ses, la 3 kil, de nald, la E.; drumurile spre Tini-
oras. Se compune din cdtunele : Slobozia, com. rur., in jud. R.- boeti-Bordqti ; spre DAnulesti ;
Slobozia, Bálani, CAlesti, Corbe- Sdrat, pl. Marginea-d. -s., pe malul spre Plginesti i spre R.-Sdrat.
ni, Polata, Ursetei i Ursati. drept al piriulul Slimnicul, ase- In partea de N. a catunuld
Are o suprafatA de 1985 hect., zatA in partea de mijloc a jud., Obrejita, se afla ruinele unuI
cu o populate de 1557 locuitorI. la 17 kil. spre N. de orasul palat zidit, zice-se, din porunca
Are: i coala ; 5 bisericl ; 10 R.-Sarat si la S. plAsel, la 7 kil. Domnitorului Gheorghe Duca
morI, din care 3 sistematice. spre S.-V. de Pldinesti, resedinta In anul 1676.
Locuitorii posea : 153 plu-
gurI, 185 care cu bol, ii cd- Se invecineste Cu Timboesti Slobozia, com. rur., jud. Vlas ca,
rute cu cal; 8o stupI; 1008 vite Bogza, la 6 kil. ; cu Dragoslo- pl. Marginea, situatd pe Dome-
marI cornute, 6oi oI, 30 capre, veni, la 9 kil. i Popestl, la 14 niul Giurgiá, in marginea despre
9 bivolf, 455 rimAtorl si 63 cal'. kil. V. a orasulul, pe malul Dund-
Budgetul com. e la veniturI Se mArgineste la N. cu Tim- reI, la 4 kil. de Giurgiii si la lo
de 1712 ler, 51 bani, iar la chel- boesti, despArtitA prin piriul kil. de Stánesti, resedinta plaseI.
tuell e de 1710 lel, 92 banl. Slimnicul, la S. cu Jideni, des- S'a improprietdrit la 1864 un
Comunicatia in com. se face pärtitä prin dealul Jinurul, la numAr de 260 locuitorl, fostI
prin soseaua vecinald T.-Jiul-Cos- V. Cu Ddnulesti, despArtita prin cldcasl, care ají luat 1098 hect. ;
teni, prin soseaua comunala Slo- dealurile Jinumul si CApAttna. la 1882, s'a mal' improprietdrit
bozia-Urseti-Dobrita, si prin dru- Este brAzdata la N. de dea- inca un numAr de 27 insurAtei,
mur-1 nesoseluite. lurile : Trdistenilor, Grumazul carora li s'a dat 155 hect.
E udatd de apele : Susita si CetItuia ; la V., de CdpAtina Are o populatie de 1753 lo-
Iazul. Jinumul, si la S., de Cotatcul. cuitorI ; o bisericd, acutd la 1864
Riurile care o uclA sunt : Slim- de fostul arendas al dome-
Slobozia, com. rur., in jud. Ia- nicul la N. si afluentul sáú Pi- niuluI Giurgiu, Sterie Galita, Cu
lomita, pl. Ialomita-Balta, situatd. riul-Dulce unit cu Slobozia-Co- hramul Sf. Gheorghe, deservita
pe partea stinga a riuluI Ialo- roteni si Izbasa, Cotatcul si a- de un preot i doI dascAlT
mita, intre comunele Bucul si fluentul säü Valea-CiresuluI la S. constituind parohia Slobozia ; o
Pribegi. E formatd din catunele : Slo- scoald; o moard cu vaporI; un
Se compune din satele : Slo- bozia, resedinta, Coroteni la V., zAvoiti de salcie numit Zotarul
bozia, Amara si Slobozia-Noug, Obrejita la E. sail Cama (78 hect.) si o pd-
Cu resedinta primAriei in satul Are o suprafatg. de 78 t 5 hect., dure, pe deal, de 70 hect.
Slobozia. cu o populatie de 564 familiI, Locuitori posea': 552 bol
Are o suprafata de 13000 san 2047 suflete ; 3 bisericI si vacI, 359 bivolI i bivolite, 171
hect., cu o populatie de 4094 un schit : Q bisericd in cat. Co- cal, 6915 or, 40 asini si 325 1-1-
locuitorI ; 3 scoale mixte ; o bi- roteni, cu hramul sf. loan, zi- mdtorI.
sericA, deservitd de 3 preotI, I ditA in 1830, deservitd de Are o sosea judeteand ce duce
diacon i 2 cintAretI. preot, i cintaret si i paracliser, din Giurgiti la Zimnicea.

www.dacoromanica.ro
SLOBOZIA 439 SLOBOZIA

In fata satuluI, in vale, spre flete; 2 bisericl, ambele Cu Are o suprafatA de 381 hect.,
DunAre, este viroaga Cama, ce mul Cuvioasa Paraschiva, de- date locuitorilor la 1864, din mo
vine din comuna Malul i dä in servite ambele de 2 preotI si 2 oia Deleni, cu o populatie de
DunAre prin canalul Venga. cintAretI; o ocoa1ä primará ru- 55 familiI saa 275 suflete ; o bi-
Fratif TunusliI, in istoriaTarel ralA. sericA, zidità la 1835 de Iorgu
la pag. 18o, ne spun cA Slo- Vite : 1568 bol oi vacI, 120 Ghica, Cu un preot si un cin-
bozia a fost a luI Celebi-Aga. cal, 7 bivolf, 4568 of, io capre, tAret.
La 1807, August 24, Ia acest 1487 rimAtorl i 4 asid. Locuitorif posedA : 260 bol oi
sat, RuoiI incheid cu TurciI un Prin com, trece riul Drimbov- vacI, 15 cal, 230 ()I, 45 porcI
armistititi in urmAtorul cuprins : nicul. 170 stupI Cu albine.
cDacA pace nu se va putea Aci se aflA o movilá mare de
incheea Orla la 1808, Martie pAmint, numitä Dulul - Brinco- Slobozi a, ciitun, al com. Calvini,
21, atit Ruoir cit i Turcil veanuluT. jud. Buzar', cu 150 locuitorI
jasa din Principate pánA in ter- 30 case ; se alipeste de cAt. Bis-
men de 36 zile, lar administra- Slobozia, sat, in jud. BacAti, pl.
tia sA se dea unuI divan alca- Siretul-d.-j., com. Leca, situat
tuit de boerI pAnA la incheerea pe stinga pirliaouluI Ungureni, Slobozia, sat, in jud. Dimbovita,
pAcel» .ImpAratul Alexandru I, la 570 m. de satul Ungureni. pl. Ialomita, com. CornAtelul.
nemultumit refusà ratificarea Are o populatie de 161 loc. ;
continuA ostilitAtile. o circiumA ; o moarA de apl. Slobozia, sat, pe mooia Horo-
(VezI Xenopol, gRAzboiul din- Vite: 16 cal*, 127 vite mari diotea, com. cu acelaof nume,
tre Rusia oi Turcia,). cornute i 47 porcI. pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu.
La 1811, Septembre S, Tur- Are o populatie de 302 lo-
ciI voirA sA treacA DunArea pe Slobozia, sat, in singa pirluluI cuitorI ; o bisericA de lemn, cu
la Slobozia, dar fárA rezultat, Baoeul, pe valea piriuluI Fun- hramul Indltarea Domnulur, cu
cácI fax-A respinoI. doaia, in partea de N.-E. a com. un cintAret oi un pAlAmar, fá-
In acelasI an, Octombrie 2, BrAteni, pl. tefAnesti, jud. Bo- cutA la 1823 de fostul proprie-
marele Vizir fu incongiurat adi tooani, aoezat pe mooia Odaia- tar al moold.
fAcut prisioner (Bouillet). Siliocani. Are o suprafatl de LocuitoriT improprietAriti ati
La 2 'unja, 1828, se fAcu adi 167 hect., cu o populatie de 80 176 hect. oi 16 arif pAmint.
o lupa intre RuoI oi TurciI ce familif, saá 309 suflete i bise-
venise de peste DunAre, luptA rica, cu 2 cintAretI. Slobozia (sail Cocota), sat, pe
dup5. care Turcil furá nevoitI a Vite : 90 bol oi vacI, 35 cal, mosia Cu acelaol nume, com.
se intoarce inapoI. 200 °I i 60 porcI. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiu,
La 1854, Tulle 7, TurciI in aoezat pe deal oi cu privire in-
numAr de 40000, sub comanda Slobozia, sat, pe tArmul drept al tinsl asupra BucovineI.
luI Hassan-Hagi-Paoa, ocupa in- SiretuluT, in partea de E. a com. Are o populatie de 222 su-
sula Cama, Rusif furA bAtutI, ce- Fintinelele, pl. Siretul, jud. Bo- flete ; o bisericA, cu hramul Nao-
dard terenul oi ocupará Giurgiul. tooani, pe mooia Fintinelele, cu o terea MaiciI DomnuluI, Cu un
La 1877, in rezbelul dintre suprafatA de 289 hect. oi o po- cintAret oi un pAlAmar, miel, de
RominT, RuoI oi TurcI, RuoiI sta- pulatie de 76 familif satí 319 lemn, fAcutl la 1823 de fostul
bilirA aci bateriI de asedia, Cu suflete. proprietar.
care aü incepit bombardarea Vite : 51 bol i vacT, i i cal, Locuitorif improprietAritI ati
RusciuculuI. 55 oI oi 31 porcI. 104 hect., 55 arif pAmint.
LocultoriI posea 76 stupI cu Drum principal, este acel ce
Slobozia (sati Dulul - BrInco- albine. duce prin Luncavita la Mamor-
veanuldf), sat i com. rur., in nita.
jud. Argeo, pl. GAlloeoti, la 25 Slobozia, sat, in jud. Botooani, Hotarele mooiel sunt cu : Buda-
kil, de com. rur. Costeoti, re- pl. Cooula, aoezat in valea Cer- Mare, Luncavita, PAsatul si Go-
oedinta subprefectureI oi la 65 bAtoarea pe coasta de E. a dea- dineoti.
kil. de Piteoti. luluI PetrAria si in partea de N.
Are o populatie de 2425 su- a com. Deleni. Slobozia, sat, pe mooia Cu acelaoI

www.dacoromanica.ro
SLOBOZTA 440 SLOBOZIA

nume, com. Cordareni, pl. Pru- riul Ialomita sunt dota podurT pendinte de manastire Cimpu-
tul-d.-s., jud. Dorohoiti. plutitoare de lemn si podul de lung.
Are o populatie de 402 su- fer al linia ferate. La 5 kil.
flete si o biserica, facuta de lo- spre N. este lacul Amara, cu Slobozia, sal, in jud. Neamtu,
cuitorI in 1843. apa minerala. pl. Bistrita, com. Rosnovul, si-
tuat pe stinga piriuluT Cracaul.
Slobozia, alza: de resedinta al Slobozia, sat, spre S.-V. de satul Are o populatie de 180 familii;
com. Slobozia, jud. Gorj, pl. si com. Voinesti, pl. Stavnicul, o biserica, deservita de 1 preot
Ocolul. jud. Iasi, situat pe coasta de 2 dascalf ; o scoala.
Are o suprafata de 540 hect., V. a dealuluI Voinesti si pe Va-
Cu o populatie de 85 familiI, salí lea-Stavnicula. Are o populatie Slobozia, catun, gendinte de com.
404 suflete. de 562 locuitorI, parte RominT, Baltati, pl. Mijlocul, jud. Olt,
Locuitorii posea.: 35 plugurI, parte UngurI si parte TiganT lin- situat in centru, In apropiere
35 case cu bol; 20 stupI ; 3 ca- gurarI, l'aesT. de cat. Margineni si Baltati, cu
rute cu caT ; 174 vite marI cor- Satul face parte din mosia care formeaza o com., pe girla
nute, 9 bivolI, 96 a, 17 cal si Voinesti si este proprietatea fa- Plapcea si Valea-Diculd. Are o
73 rimAtori. milia Negruti. scoala si o bisericä, clddita la
Are: o biserica de lemn, cu LocuitoriT posea : 308 vite 1820 si rezidita la 1862.
un preot si un cintaret ; o scoala ; marI cornute, 115 ol, 36 cal si
4 morI, din care una sistema- 50 rimatorI. Slobozia, sat, fácind parte din
tia pe apa usita ; 7 fintinT si com. rur. Poiana, jud. si pl.
4 circiumI. Slobozia (Bfilteni), sat, facind Prahova. Are o populatie de
parte din com. rur. Slobozia- i6o locuitorI; o biserica, fondatä
Slobozia, sat, in jud. Ialomita, Clinceni, pl. Sabarul, jud. Ilfov, de Mihail Cantacuzino, ca me-
pl. lalomita-Balta, pendinte de situat la V. de Bucuresti, intre toh al manastireI Sinaia.
com. cu acelasT nume, situat pe riul Rastoaca si riul Ciorogirla,
malul sting al Aula Ialomita, pe o coasta mica careia locui- Slobozia, cdtun, facind parte din
pe un teren jos, aproape de ni- toril iT zic Muchia-Sabaruld. com. urb. ampina, jud. si pl.
velul riulul Ialomita. In fata sa- Ad i e resedinta primaria*. Prahova. Are o populatie de
tuld, spre S., se inalta coasta Se intinde pe o suprafata de 63 locuitorI.
aproape verticall a cimpuld Bd- 909 hect., cu o populatie de
ragan, de care se desparte de ria. 749 locuitorT. Slobozia, ceitun, in jud. Putna,
In partea de V. este capul Are o biserica, cu hramul sf. pl. Racaciuni, com. Copacesti,
linieI ferate Slobozia-Calarasi si Haralambie, deservita de 2 pre- situat pe lunca TrotusuluT, in
linga statie se afla o mare ca- otT si 2 cintaretI ; o scoala. fata Copacestilor.
zarina. In raionul cat. mal sunt : 2 Are o populatie de 150 su-
Ala este resedinta primaria, mori ea n'a, I zalhana, 1 ma- flete ; o biserica, cu hramul S-tiI
a judecatoria ocoluld alarasi silla de treerat cu aburI, 1 he- VoevozT (parohia Urechesti).
si a subprefecturii plasir Ialomita- lesteri, I pod.
Balta. Comerciul se face de 1 cir- Slobozia, sat, O resedinta com.
Se fac treI tirgurT anuale: la ciumar si 1 hangia. cu acelasI nume, jud. R.-Sarat,
23 Aprilie, la Inaltare si la 24 Numarul vitelor marI e de pl. Marginea-d.-j., asezat in par-
Iunie. 320 si al celor mici, de 628. tea de N. a comuneT, pe malul
Are o populatie de 586 fa- drept al piriuld Slimnicul. Are
miliI ; o scoala ; o manastire, Slobozia, sat, facind parte din o intindere de 60 hect. cu o
Slobozia, cu tra preotI, un com. rur. B Ríe ni-Ungureni, plaiul populatie de 273 familiI, sati
diacon si da cintareti; un oficiil laimbovita, jud. Muscel. 973 suflete ; o biserica cu I
telegrafie postal. Are o populatie de 337 lo- preot, I cintaret si un paracli-
LocuitoriT posea : 720 ca, cuitorl ; o biserica, fondata de ser ; o scoala.
120 bol, 7000 oi, 15 capre, 22 logofatul N. tefanescu.
bivolI, 7 asid si 500 porcI. LocuitoriT, fostI clacasI, s'ati Slobozia, sat, In jud. Roman, pl.
Prin sat este o osea si peste improprietarit pe mosia statuluI, Siretul-d.-s., com. Boghicea, spre

www.dacoromanica.ro
SLOBOZIA 441 SLOBOZIA-BLANEASA

S.-E. de satul Boghicea si la ce darT ; dindu-le o jurisdictiune gat altele, asa el la 1865 ma-
2250 ni. de el. Are 171 familiT speciall care le garanta pacea nastirea mal avea 13 mosiT si
si o biserica catolica de vA1A- si nesupararea pe locul unde 2 metoace mandstirea Apos-
tucT. asezat;invoindu-le libertatea tolache, din jud. Buzaa i Cui-
cultuluf si a limbeT. (tNotite des- burile, din jud. Ialomita.
Slobozia, sat, pe mosia Stolni- pre Slobozif,, de V. A. Urechid, Vechia manastire, zidita de
ceni, jud. Suceava, com. Les- Bucurestr, 1888). Mateiti-Basarab, fiind in ruina, s'a
pezile, asezat pe un deal. darimat si in locul el s'a zidit la
Vatra satuluT ocupa I 11/2 ale, Slobozia, sat, jud. Vasluia, com. 1840 o alta. biserica, cu fondurile
Cu o populatie de 376 locuitorT. Ipatele, pl. Funduri, la i kil. manastireT, de egumenul Gavrila.
spre N.-V. de satul Ipatele, In biserica azT in finta se afla
Slobozia, alta' numire a satu- despartit de acesta pi-in dealul zugravit Mateiri-Basarab si Pos
iza Brdtulesti, comuna Corodul, Mijloacele. telnicul Enache, tinind pe miinT
pl. Nicoresti, jud. Tecucia. In E situat pe coasta de V. a o biserica.
Rominia sunt mar multe sate dealuluT Osoiul, pe o suprafata
cu aceasta numire. Slobozia de 644 hect. Are o populatie Slobozia, stalie de a'r.-d.1., jud.
eraa satele al caror locuitorT, de 54 familif saa 280 suflete, Ialomita, pl. ampul, com. Slo-
ca sa vie in Tara, se scuteaa de locuitorT RominT, improprietaritT bozia, pe unja Ciulnita - Slobo-
birurT i obligatiunile in genere dupa legea rurall. zia, pusa in circulatie la 20 Sep-
impuse pdmintenilor. Aceste slo- Prin partea de V. a satuluT tembrie 1887. Se afla la 16,7
boza se faceaa la inceput ara trece piriul Gelna. kil. de Ciulnita. Inaltimea d'asu-
formalitatile pe care le gdsim Vite : 75 vite marT cornute, pra nivelului M5.reT de 19'11,57.
mar tirzia. 19 cal, 40 oT, 15 rimatorT. Loc. Venitul acesteI statiT pe anul
Din secolul al XV-lea infiinta- posea 50 stupT. 1896 a fost de 231804 leT.
rea une sloboziT fu considerata
ca o chestiune de stat. Slobozia, vechtemdmistire, azI bi- Slobozia (Vatra Schitului
Din acest timp, pentru infiin- seria de mir, In jud. Ialomita, pl. mo,rie a statuluT, jud.
tarea uner slobozif, nu era de Ialomita-Balta, pe tarmul sting Olt, fosta pendinte de Episcopia
ajuns ca cine-va O. alba o mo- al riuluT Ialomita. Arges.
sie stearpa,. o siliste vechie Din hrisovul luT Antonia-Voe-
sa se invoiasca Cu locuitoriI de vod cu anul 71761 din al luT Con- Slobozia-Bäneasa, sat, in jud.
peste hotare, ca sa-i aduca spre stantin Brincoveanu, din 7217, Covurluia, pl. Prutul. Are o po-
a popula ocina, silistea, etc. ; se vede el aceasta manastire a pulatie de 34 familii, si o bise-
mar trebuia inainte de toate un fost fondata in zilele luT Alexan- rica.
hrisov domnesc, autorizind in- dru IliasT, de postelnicul Enache
fiintarea slobozieT. Colonizar de Caragea, pe mosia domneasca Slobozia-Bläneasa, sati Odaia,
acestea nu se faceaa numaT pe daruita acestuia de Alexandru sat, facind parte din com. Ne-
mosif particulare, ci si in jurul IliasI. Manastirea a fost intreti- grilesti, pl. Nicoresti, jud. Te-
manastirilor, din poslujnicT saa nota i reparan din evlavia mal cuela.
oameni de servida al manasti- multor particularT pana la 1647, Are populatie de 190 suflete;
rilor. cind Mateia-Basarab, daruind' o 4 circiumi.
Colonistir erail LesT, RusT, cu mosia Sardteni, din acest ju- Prin sat trece soseaua Tecu-
Cazad, Unguri, TurcI, SirbT, Bul- det, a zidit-o din temelie si a cia-Birlad, dupa ce strabate sa-
garT, Muntend pentru Moldova infrumusetat-o, fiind surpata in lul Tiganqti, pe malul sting al
si MoldovenT pentru Muntenia. unele partl. La sfintirea noueT BirladuluT.
Coloniile mal aveaa i scopul manastirT a asistat Mateia-Basa- Are o suprafata de 286 hect.
rechemareT in patrie a locuito- rab i Doamna, iar serviciul sfin- din care locuitoriT fostI clacasr,
rilor ernigratT din cauza navali- tireT s'a oficiat de Patriarhul din improprietaritT la 1864 pe mo-
rilor sail altor imprejurArT grave. Constantinopol, inconjurat de sia d luT Giurgea, stapinesc 140
Slobozlile se faceaa cu aceste 500 preotT. hect. si 75 ariT.
condition!: scutind pe un mi- Pe lingA donatiile facute de LocuitoriT posea: 15 plugurr
mar de anT pe slobozenI de orT- Mateia-Basarab, s'a mal adáo- de fier i 'o de lemn.

66546. Nardo Dlollonar Geoprojto. Vol. V. 56

www.dacoromanica.ro
SLOBOZ I A-CIORXSTI 442 SLOBOZIA-CONA CHI

Slobozia-Ciorä§ti, com. rur., in S'a infiintat la 1812 de locuitorT si la 14 kil. de Bucuresti, intre
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., prin staruinta propr. Scarlat riut Rastoaca i Ciorogirla. Sta
pe riul Rimna, asezata in partea Gradisteanu. Mar inainte era in legatura cu com. Virtejul
de N. a jud., la 33 kil. spre suhat. Domnesti, prin sosele vecinale.
N.-E. de orasul R.-SArat si in Se margineste la ,N. cu com. Se compune din satele : Clin-
partea de E. a plasir, la 12 kil. Filipesti, la E. cu com. Batogul, ceni, Olteni, .Ordoreanu si Slo-
spre N.-E. de com. PlAinesti, la V. cu Ulmul, la N.-V. cu bozia, cu o populatie de 1981
resedinta plasir. Surdila-Gaiseanca si la S.-E. cu locuitorr, locuind in 416 case.
Se invecineste cu com.: Risi- com. Fleasca. Are 3 bisericr (la Clinceni,
piti la 6 kil., Gologanul la 8 kil., Are o suprafata de 2500 hect, Ordoreanu i Slobozia) ; iscoala
Obilesti la to kil., Golesti la II Cu o populatie de 706 suflete; mixta; 2 morT cu apa. ; i zal-
kil. biserica, cu hramul Sf. Nico- hana ; i masina de treerat cu
Se margineste la N. cu Ri- lae, infiintata la 1846 de Tache aburr; i helesteti ; 3 podurr sta-
sipiti ; la E., cu Gologanul ; la Falcoianu, deservita de I preot tatoare.
V., cu Obilesti si la S., cu Golesti. 2 cintaretr; o scoala mixta, Budgetul com. e la veniturT
Riul Rimna o uda prin mij- infiintatA la ¡856; 4 morT. de 6757 ler si la cheltuelT, de
loc, de la S.-V. la N.-E. La i kil. spre E. se afla gara 6712 lel.
E formata din catunele : Cio- Ciresul. De la cantonul 116 al C. LocuitoriT posea.: 296 plu-
rasti, la N., resedinta ; Silistea, F. in N. comuner porneste o gurT : 254 Cu bol, 42 cu cal ;
spre S. E.; Armeni, spre S.-V.; sosea comunala spre S.-V. pe 309 care si carute: 259 cu bol*
Oreavul la S.; Dumitreni, filtre Valea-Fleasca, trece Calmatuiul, si 50 cu cal; 167 cal si Tepe, 2
aceste doua din urma. apor printre Scarlatesti i Fleasca armasarT, 531 boT, 197 vacT si
Are o suprafata de 18183 dà in drumul Fleasca-Du- vitei, 16 taurl, 7 bivoll, 136 bi-
hect. cu o populatie de392 fa- descu. volite, 75 capre, 94 porcT, 979
miliT, sati 1664 suflete ; o bise- Drumuti : la Batogul, spre or.
rica., hramul Adormirea-Maicer- N.-E. (8 kil.) ; la Fleasca, spre S. Comerciul se face de 5 cir-
Domnulur, zidita la 1863, re- (3 kil.); la Ulmul, spre E. (3 kil.); ciumarr si hangiu.
parata in 1879, deservita de 2 la Filipesti, spre N. (17 kil.) ;
preotr si t chitare% ; o scoala la BrAila, spre N.-E. (6o kil.). Slobozia-Conachi, com. rur., in
mixta, infiintata in 1884; II eh-- jud. Covurluiti, pl. Siretul, a
ci umr. Slobozia-Cirewl, sat, j ud. Braila, carel numire vine de la marele
Locuitorir posea : 420 plu- com. cu acelasT nume, situat pe logoat al Moldover si poet Con
gurr, 6 masinT de semana% 2 tarmul sting al piriulur Calma- stantin Conachi, intemeietorul
de treerat si 12 de secerat ; tullí, la 6o kil. spre S.-V. de satulur cu acelasT nume. E asezata
704 bol, 433 vacT, 188 bivolT, orasul BrAila. S'a infiintat la pe valea Piriulur-Suhuluiulur, la
147 bivolite, 228 viter, 170 cal, 1818. 35 kil. de Galati.
222 Tepe, 62 magarr, 3189 or Locuitorir ir zic i BAligosul. Se marginete la E. cu teri-
si 350 rimatorr. Arco suprafatA de 77 pogoane ; toriul satutur com. Negri (com.
Calle de comunicatie sunt: populatie de 706 locuitorr; Tulucesti), la S. cu com. Inde-
catea ferata isoseaua nationalA o scoala mixta, infiintata. la 1865; pendenta si Piscul, la V. cu com.
Rimnicul-Focsani, la V.; apor biserica, cladita la 1846 de Tudor Vladimires.cu (jud. Te-
drumurile : spre Focsani, spre fostul proprietar Falcoianu, cu cuciti), de care e despartita prin
Golesti Gara - Cotesti (4 kil.), preot, 1 cintaret si I para- piriul Gerul, si la N. cu Pechea.
PlAinesti, Bogza-Voetinul si R.- cliser ; 5 circiumr; o lipscanie, E formatä din doul catune :
Sarat. 3 morT de vira si o moara cu Stobozia-Conachi, resedinta,
Budgetul com. e la veniturl aburi. Cuza-Voda; india s'a format din
de 16082 leT, 53 banT si la chel- Vite: 430 car, 4 asinI, 840 fosti clacasT improprietaritT la
tuelr, de 8593 le, 65 banT. vite cornute, 3370 or, 2 capre 1864 si a doua din insurater,
220 rimatorT. improprietaritT la 1879.
Slob ozia-Cirewl, com. rur., jud. Are o suprafata de 7971 hect. ;
Braila, pl. Ianca, situata pe ma- Slobozia-Clinceni, com. rur.,j ud. o populatie de 1755 locuitorr;
tul sting al piriulul Calmatuiul. Ilfov, pl. Sabarul, situata la V. o biserica, cu hramul Sf. Treime,

www.dacoromanica.ro
SLOBOZIA-CONACHI 443 SLOBOZIA-LUNCANI

zidita intre anT 1814-18, de Comerciul se face de 3 circiu- kil.; Jirlaul, la 7 kil.; Amara, la
fostulproprietar al moler, Const. marr. 7 kil.
Conachi, reparata de locuitorr Satul comunica cu catunele Se margineste la N. cu com.
la 1873 si care formeaza o pa- din vecinatate prin soseaua co- Balaceanul, la S. cu Galbenul,
rohie cu I preot paroh si 2 cin- munala ce vine pe malul sting la E. cu Amara si la V. cu
tAreti ; 2 scolr mixte ; 8 ctrciumr. al Birladulur, de la Negrilesti, Pìrlii (jud. Buz5.0).
Teritoriul com. e udat de trel si duce la Talpigi. Piriul Valea-Boulur, cu aflu-
piraie: Gerul, Suhuluiul si Lozova. entir Valea.Helesteulur, Coste-
Atit spre V. eh i spre E. se Slobozia-de-Jos, sat, facind parte iul i Valea-Dobrotesti, o uda
afla dealurT cu teren foarte acci- din com. Stanisesti, pl. Stani- prin mijloc, de la N. la S. Mar
den tat. sesti,jud. Tecucit1, situat pe malul are heleteul Slobozia Galbenul.
Spre E. com. mar cu seama sting al Dobrotforulur, la 51/2 Are o suprafata de 3386 hect.,
se afla dealurr ripoase, continind kil. de Stanisesti. cu o populatie de 547 locuitorT;
pietri i piatra de constructiune. Teritoriul satulur. e de 1144 o biserica, cu hramul sfintir
ce se exploateaza de judet. hect., cu o populatie de 420 lo- Voivozr, zidita in 1837 de pa-
Locuitorir poseda : 220 plu- cuitorT, fostr clacasT, carT sta- harnicul Hristodor, fost proprie-
gurr; 2049 vite marr cornute, Oliese 443 hect. tar, refacuta in 1856 si 1874,
377 cal si Tepe, 1466 or si capre. deservita de 2 preotT si I cln-
Veniturile com. se urca la 5886 Slobozia - de- Sus, sat, facind taret ; o scoala.
le! si cheltuelile, la 5841 ler, 11 parte din com. Stanisesti, pl. Locuitorir posea : I 8o plu-
banT. Stanisesti, jud. Tecuch1, situat pe gurr, i moara cu abur); 6 ma-
Valea-Dobrotforulur, care trece sinT de semanat, 2 de secerat,
Slobozia-Conachi, sat, i rese- prin coltul de jos a satulur, la 2 de treerat ; 313 bol, 94 vacT,
dinta comunel cu acelasT nume, 7 kil, de resedinta com., In par- 120 caI, 8i Tepe, 7 magarr, 1855
jud. Covurluiti, cu o populatie tea de N. or, 5 capre, 209 rimatorT.
de 1118 suflete, o bisericä si o Are o scoalä si o biserica, Budgetul comuner e la veni-
scoala. zidita In 1838 de Nichifor Pa- turr de 3075 ler, lar la cheltuelr,
S'a infiintat intre anir 1800 padopol. de 2819 ler.
--i8 ro de Constantin Conachi, Calle de comunicatie sunt :
fostul proprietar al mosier, poet Slobozia - DobrovatuluI, sat, drumul Rimnicul Faurel ce tre-
insemnat si mare logoat al Mol- In jud. Iasi, pl. Codrul, com. ce prin comuna; drumurile spre
dover ; lar locultoril sal sunt Ciurea, situat spre S.-E. de sa- Drog, spre Amara-Baila-Alba.
Ro minr veni ti de din colo de Siret, tul Ciurea, dincolo de padurea
mar ales din judetele Braila, Birnova, In codrul Dobrovatu- Slobozia-Hänesti, sat, judetul
Rimnicul-Sarat i Ialomita. lur, pe podisul dealulur Bor- Doroholt1, situat pe mosia HA-
Se numeste de locuitorr dea. nesti si pe laturea stingä a pi-
Placinta. Are o populatie de 295 lo- riulur Baseul, in fata satulur HA-
cuitorr; o biserica si o scoala. nesti-Vechr. S'a infiintat in 1871
Slobozia-Conachi, mofie a sta- Vite: 295 vite mar! cornute, de N. Pilat, cu oamenT adunatI
tului, de 1002 hect., 37 ariT, in 6 oi, 33 cal* si 46 rimatorr. din diferite par!.
com. cu acelasT nume, pl. Siretul, Are x86 locuitorT.
jud. Covurluiti. Slobozia-Galbenul, com. rur.,
in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul- Slobozia - Luncani, com. rur.,
Slobozia-Corni, sat, fäcind parte d.-j., pe piriul Galbenul, asezata jud. Bacaa, pl. TazlAul d.-s., a-
din com. Negrilesti, pl. Nicoresti, In partea de S. a judetulur, la sezata pe valea piriulur Trebisul,
jud. Tecuciti, asezat pe dealul cu 24 kil. spre S.-E. de orasul Rim- in cursul sail superior.
acelasT nume, la 3 kil, de rese- nicul-Sarat, si in partea de mij- Se compune din 5 catune :
dinta comuner, spre N. loc a plasir, la -7 kil. spre S.- Slobozia-Luncani saü Podisul,
Teritoriul satulur este de 301 E. de com. Balaceanul, resedinta Dubasul, cite trele in
hect., cu o populatie de 213 lo- plaser. vale; l'Upa-Tepe' i Marginenl-
cuitorT, fosa clacasT si Impro- Se invecineste cu com. Gal- Luncani, pe un deal de lingd
prietaritt la 1864. benul, la 3 kil.; Drogul, la 7 Grigoreni (com Scorteni).

www.dacoromanica.ro
SLOHOZIA-LUNCANI 444 SLOBOZIA-ANDRA

Se margineste la E. cu com. zata in partea de mijloc a ju- Locuitoril posea.: 8 plugurT


Luncani, la N. cu com. Buda, detuluT, la 22 kil. spre N.-E. de 16 care cu boT, 2 plugurT si
la S. cu com. Nadisa. orasul 12.1mnicul-Sdrat, si in par- 6 carute cu cal; 90 vite marT
Are o populatie de 671 lo- tea de V. a plasiT, la 18 kil. spre cornute, 60 01 si 30 cal.
cuitorT si o biserica, cladita la S.-V. de Maicanesti, resedinta
anul 1845. Slobozia-MIndra, com. rur., in
Dupa legea rumia din t 864, Se invecineste cu comunele : jud. Teleorman, pl. Calmatuiul,
la 25 locuitorI s'aa dat 67 fald Ciorasti, la 2 kil. ; Balesti, la 7 la extremitatea despre V., situ-
pamint in Improprietarire. kil. ; Nicolesti, la 8 kil., si Pu- atà pe valea SiuluI i asezata
Budgetul comuna e la veni- esti, la 9 kil. pe coasta dealulur din sano.
turT de leT 4138, banT 43, si la Se margineste la N. cu MAr- OltuluT.
cheltuelT, de leT 1506, banl 65. tinesti ; la S., Cu Ciorasti; la E.- Se invecineste la N. cu com.
Intinderea teritoriuluT comu- cu Gulianca si la V., cu Balesti. Elisabeta ; la S., cu Uda-Cloco-
neT este de 1573 hect., din care Rtul Rimnicul-Sarat o uda ciovul ; la E., Cu mosia statu-
padurile ocupa o suprafata de prin mijloc, de la S. la N.; la luf Cu acelasl nume, si la V., cu
205 hect. si viile, 12,85 hect. V. e Lacul-Negru. lunca OltuluT.
LocuitoriT poseda : 25 caT, E compusa din catunele Sto- Teritoriul com. ocupa aproape
275 vite marl cornute, 33 pord, bozia-Mihalceni, resedinta, la S., 6600 hect., Cu o populatie de
44 oI ; 54 stupI cu albine. si Salda, la N. 1772 locuitorT, din care 241 im-
Slobozia-Luncani se afla pe Are o suprafata de 2728 hect., proprietaritT.
calea judeteana Bacaa-Moinesti, Cu o populatie de 215 familiT, Mosia Mindra, cu toate tru-
stinga luT, la 16 kil. de Bula, sati 844 suflete; o biserica, cu purile eT, are o intindere aproxi-
capitala districtuluT ; la to kil. hramul SfintiT VoevozT Mihail mativ de 4500 hect., izlaz, li-
de com. Buda ; 2 kil, de com. Gavril, zidita la 1832 de lo- vezl, locuri de pasune i 1200
Luncani ; 12 kil. de com. Scor- cultor!; o scoall mixta. hect. padure.
teni, resedinta piase. LocuitoriT posea: 85 plugurT ; Vil sunt pe o intindere de
Cea mal apropiata statie de 398 bol, 402 vacI, 120 cal, 110 115 hect.
drum de fer este Girleni, la 8 kil. Tepe, 514 oT, 2 capre, too LocuitoriT posea : 321 cal,
matorl. 1079 vite Mari cornute, 3243
Slobozia-Luncani saa Podi- Calle de comunicatie sunt dru- vite micT, 467 porcI i 13 magarT.
§ul, sat, jud. Bacan, pl. Taz- murile vecinale: spre Martinesti- Are o scoall si o biserica,
situat pe Trebisul. Obilesti ; spre Rimniceni-Maica- deservita de 2 preotT, un cin-
Are o populatie de 277 su- nesti; spre Gulianca ; spre Bales- täret si un eclesiarh.
flete si o biserica, zidita la 1845. ti -Bogza -Sihlele -Plainesti ; spre Budgetul com, e la veniturT
Vite : II cal, 124 vite marl Bälesti-Voetinul-Rtamicul- Sarat ; de 8427 lel si la cheltuell, de
cornute i 14 pord, spre Ciorasti-NicoIesti. 7980 leT.
Este legata prin drumurl ve-
Slobozia-MieluluI, sat, jud. Ba- Slobozia-Mihalceni, sat si re- cinale cu com. Uda-Clocociovul
cau, pl. Tazlaul-d.-j., com. Ri- sedinta com. cu acelasT nume, la S. si Elizabeta la N.
pile, situat pe stinga TazlauluI- jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., Pe de asupra comuneT trece
Mare, aproape de gura lul, la asezat la N. comuneT, pe malul Brazda-luT-Novac, care in aceasta
4700 m. de satul Ripile. drept al riuluT Rimnicul-Sarat. parte are largimea de 2 In. §i
Are o populatie de 582 su- Are o suprafata. de 6o hect., cu adincimea cam de 50 centimetri.
flete si o biserica, cladita de o populatie de 720 suflete ; o bi- Aceasta brazda la directiunea
locuitorT la 1821, deservità de serica si o scoala. spre com. Dorobantul, Cirligati,
preot si 2 cintaretr. si de ad mal inainte spre ora-
Vite: 21 cal, 364 vite marT Slobozia-MiluluI, sat, in partea sul Alexandria.
cornute, 30 porcI si 100 capre. de V. a com. Poiana-CirnuluI, Tot aci pe deal, spre N.-E.,
pl. Crasna, jud. Vasluiti, asezat se afla magura Ostra, Inlitata,
Slobozia-Mihälceni, com. rur., pe valea pirluluT Pocreaca. zice-se, de armatele de ocupa-
in jud. R.-Sárat, pl. Marginea- Are o suprafata de 279 hect., tiune austriace.
d.-j., pe Hui Rimnicul-Sarat, ase- cu o populatie de 294 suflete. MaT sunt prin prejurul com.

www.dacoromanica.ro
SLOBOZ1A-MOAR A 445 SLOBOZIA-TRASNII UL

si alte mAgurl. despre com. Crin- tova, pl. Pereschivul, com. Mi- deni, Deleni, si se compune din
geni Dorobantul. reni, spre N. de satul Mireni. stejar, fag si tela, cu o supra-
In partea dé E. a com. este fatA de 715 hect.
Vilceaua i platoul Comanca, ce Slobozia-Nouk sat, cu 91 fa- Are o bisericA, deservitA de
isT are inceputul din jud. Oltul. mili', jud. Ialomita, pl. Ialomita- I preot si 2 cintAretT ; o scoala
Satul Mindra este din cele Balta, situat pe loc ves, la 4 mixtA.
mal vechT; il gAsim trecut in kil. spre N.-E. de satul i rese- LocuitoriT posedA : 359 bol si
diferite hrisoave si documente, dinta com. Slobozia. vacT, 103 caT, 948 of i I01
insl numaT sub numirea de Slo- Locuitoril posedA : 205 caT, porcT ; 220 stupT cu albine ; 3
bozia. 30 boT, 700 of i 105 porcT. iazurT.
PAnA la anul .1838 a fAcut PAmintul com., de naturl ar-
parte din jud. Oltul, pl. Margi- Slobozia-Oancea san One§ti, gilo-pIetros, are cariere insem-
néa ; dupA rotunjirea jud. Te- sat, in jud. Covurluiti, pl. Prutul, nate, situate in pAdure spre S.-
leorman si Oltul, a fost trecut in valea Prutulul, la 4 kil. spre V. si din care se scoate piatrA
la pl. CAlmAtuiul. S. de resedinta com. si prund pentru sosele si con-
Are 396 locuitorT. structiunT.
Slobozia-Moara, com. rur., in Ca drumurT sunt soselele co-
jud. Dimbovita, pl. Bolintinul, Slobozia - Panului, sat, fAcind munale, parte pretruite.
situatä pe cimpie, la 8 kil. spre parte din com. Colonesti, jud. Budgetul com. e la veniturT
S. de gara si com. Ghergani Tecuciti, pl. StAnisesti, situat pe de 4406 leT, iar la cheltuelI, de
si in apropiere de riurile Dimbo- partea dreaptä a riuluI Zeletinul, 3951 leT, 45 bar&
vita si Ilfovelul, de care este la 3 kil, de resedinta com.
despArtitA printr'un pod. Are o suprafatA de 429 hect., Slobozia -Sihleanul, mofie, de
Are o bisericA si o scoalA. cu o populatie de 238 suflete. 2371 hect., jud. BrAila, ocupind
Se invecinesfe la E. cu Ba- Locuitoril, fostI clAcasT, sunt partea de N.-E. a com. Scor-
dana; la N., cu Podul-BArbie- improprietAriti de la 1864. tarul-Nott.
rulul, despArtindu-se de amin-
dota prin &tul Ilfovul ; la V., Slobozia-Räcätäul, sat, in jud. Slobozia-§erbäne§ti, sat. VezT
cu Lunguleti, de care se desparte BacIA, pl. Bistrita-d.-j., com. SerbInesti, sat, com. Zvorástea,
prin riul Dimbovita, si la S., cu RAcAtAul, situat in valea RAcA- jud. Dorohoiu, pl. Berhometele.
Brezoaele, de care se desparte tAul.
prin loc ses. Are o populatie de 126 lo- Slobozia-Träsnitul, com. rur.,
Este asezatA lingA soseaua na- cultor), care pose& 3 cal, 87 la extremitatea de N. E. a p1A-
tiona15. Bucuresti-Pitesti. vite marl cornute, 9 capre seT Teleorman, jud. Teleorman,
i6 porcI. compusA din 2 cAtune : Purcl-
Slobozia-Movilel, sat, Cu 42 fa- reni i Dobreni, cu o populatie
jud. Covurluiti, pl. Siretul, Slobozia-SecAtura, com. rur., de 1546 suflete.
com. Tulucesti. in. jud. Botosani, pl. Cosula, si- LocuitorI improprietAriv la
tuatA in partea de V. a plAseT, 1864 sunt 243, pe o intindere
Slobozia-MuscaluluI san Ca- pe un teritoriù deluros i a6operit de aproape 60o hect.
caina, sat, pe mosia Broscluti, Cu pAdurT. Are o scoalA si 2 bisericT, de-
jud. Doroholii, pl. Cosula, com. Se compune din satul Slo- servite de 2 preotT si 4 cintl-
cu acelasT nume. Are 146 su- bozia-SecAtura sati Oniaga, avind retT.
flete si e intemeiat de C. Pla- o suprafat5. de 2176 hect. si o Vite : 1238 vite marT cornute,
gino. populatie de 245 familiT, sai1 296 cal, 5505 oT, II capre si
1021 suflete. 412 por&
Slobozia-Negrea, mofie parti- ToatA partea de S. si V. a com. Budgetul com. e la veniturT
cular, in suprafatA de 416 fäld, este acoperitä de pAdurl, care de 6226 leT, 79 banT, iar la chel-
jud. TecuciA, pl. Birladul, com. sunt o continuare a intinsuluT tueli, de 4535 lel.
CAlmAtuiul. masiv ce acoperA comunele Po- Comuna Slobozia-TrAsnitul
iana-LungA, Tudora, Cristesti, cAtunele el sunt legate intre
Slobozia-Nical, sat, in jud. Tu- Cosula, Storesti, FlAminzi, RA- dinsele prin sosele vecinale ; lar

www.dacoromanica.ro
SLOBOZIA-UMBRXRESTI 448 SOCARICIUL

spre cat. Pope§ti comunica cu Slonul, proprietate a EforieT Spi- taurT, 230 vitd, .666 cal, 3370
§oseaua judeteana Alexandria- talelor Civile din Bucuregi, fosta oI §i 212 rimatorI.
Pite§ti, pe o distanta de kil. pendinte de biserica Coltea, jud. DrumurI : la Filiul, spre N.-E.,
La extremitatea despre S. Prahova, pl. Teleajenul, com. peste viroaga Puturosul, apoI
este magura, importanta prin Cera§ul, in intindere de 835 peste podul de pe Calmatuiul
inaltimea eI, carda locuitorif hect., din care 637 hect. su- la S. de Filiul (4 kil.) ; la Insu-
zic Magura-Dobrenilor. prafata. impadurita i 198 hect. ratel, spre E., prin cat. Caragica
pamint cultivabil i finete. (ti kil.) ; la Tatarul, spre S., pe
Slobozia-Umbräre§ti, sat, fa- linga movila Ulmul (13 kil.) ; la
cind parte din com. UmbrAre0, Slonul-de-Piaträ, loc izolat la gara Dudescul, spre S.-V. ; la
jud. Tecuciù, pl. Birladul, la 3 poalele munteluI Zamura, jud. com. Dudescul, spre V. (4 kil.) ;
kil, de rqedinta pl4eI Prahova. Ad era in secolul tre- la Batogul, spre N.-V., peste apa
wzat pe partea stinga a riuluI cut cel mal renumit han, pe Calmatuiul (I0 kil.). Sunt 2 po-
Birladul, care Il desparte de valea Prahovd. Dupa urmele ce dur1 pe drumul intre Slujitori-
Umbrare§ti propriù zi§T. se mar vAd i azT, trebue O. fi Albote§ti i Filiul, unul peste vi-
Are o populatie de 340 suflete ; fost o cladire mare i masiva, roaga Puturosul i cel-l'alt peste
o coala ; o biserica, cu hramul cu curtI intarite, unde se re- Calmatuiul.
S tii VoevozI, zidita de locuitorI fugeati calatoriI i locuitorir in Comuna s'a infiintat pe la
in 1866. vremurI grele. 1834 din locuitorr venitI de la
Se zice cá acest han a fost Albota i se numqte cSlujitoriv
Slobozia-Ventura saa Vintu- construit in secolul al XVI-lea, pentru eà multI dintre locuitorl
roaia, sat, in jud. Covurluia, §i ca ar fi fost darimat de Turci faceati servicial de dorobantI
pl. Siretul, com. Cuca. Are 63 In razboiul contra Austriacilor (slujitorI) la ispravnicia din Foc-
familiI §i o biserica. din 1788.

Slobozia - Vidra§cu, ciitun, in SlOpätul sau HärpInul, munte, Slujitori-Albote§ti, sat, in par-
jud. Putna, pl. Girlele, com. Pa- pe mo§ia Barca, com. Madeiul, tea de N. a comund cu acelag
situat pe oseaua Foc§ani- jud. Suceava, avind 1689,6 m. nume, jud. Braila, pe muchea
Odobeti, pe Milcov, la 2 cea- altitudine. platouluI de S., la 53 kil. spre
surI de Focpni. S.-V. de ora4u1 Braila. Loc.
Are o populatie de 125 su- Slujitori-Albote§ti (Zavoaia), mal zic i Zavoaia. Vez! i Slu-
flete i o biserica filiala. com. rur., jud. BrAila, wzata jitori-Albote§ti, com. rur.
pe partea dreapta a viroageI
Slobozia-Vräjitoarea, proprie- Puturosul. Socariciul, com. rur., in judetul
tate a Eforid Spitalelor Civile Se margine§te la E. cu In- R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., pe
din Bucure0, fosa pendinte suratei ; la V., cu Dudescul ; 011111 Valea-BouluI, a§ezata in
de manastirea Sinaia, jud. la N.-E., cu Filiul ; la N., cu partea de S. a judetuluI, la 12
pl. Prahova, com. Poiana, in Ioneti-Berle§ti §i la S., cu TA- kil. spre S.-E. de orau1 RItn-
intindere de 260 hect., din care tarul. nicul-SArat §i in partea de V.
x39 hect. suprafata impadurita Are forma unuI trapez regu- a pla§d, la 5 kil. spre N.-V.
121 hect. pamint arabil lat. Suprafata comuneI este de de cotn. Balaceanul, re§edinta
finete. 9000 hectare, cu o populatie de pl4d.
1204 suflete. Se invecine§te cu com.: Cos-
Slonul, sat, facind parte din com. LocuitorI improprietaritI sunt tieni-Mari, la 4 kil. ; Costieni-
rur. Cerau1, jud. Prahova, pl. 105. d.-j., la 2 kil. ; SAlcioara, la
Teleajenul. Are o populatie de Are i biserica, fondata la ¡o kil.
312 locuitorl ; o biserica, zidita 1873 de locuitorI, deservita de Se marginqte la N. cu Cos-
de locuitori la 1879, deservita preot, i cintaret i i para- tieni-d.-j. ; la N.-E., cu com. Sal-
de i preot. cliser ; I coala ; 7 circiumI; 3 cioara ; la S.-E., cu com. Bala-
In raionul catunuluI este un brutariI; i moara cu aburI ceanul ; la S.-V., cu com. Cos-
izvor Cu apa, ce contine pu- de vint. tieni-MarI.
cioasA in mare cantitate. Vite : 649 bol', 482 yac!, 17 Piriul Valea-Boulta o uda. la

www.dacoromanica.ro
SOCARICIUL 447 SOCETUI.

N., de la V. la E., unde for- tunul izolat al citor-va lingurarT, de T.-MAgurele. E impartita in
meaza helesteul Socariciul ; ce stati retrasI in adlncatura dota catune: Socetul (Neaga)
riul Calmatuiul o uda. la S. muntilor, pe drumul ce duce Mindra.
Suprafata comund este de de la satul Vadurelele la Tas- Se invecineste la E. cu com.
2000 hectare. aul, la locul unde se intilnesc Baltati; la V., cu cimpia Bola-
Are o populatie de 220 fa- piriiasele Linguri i Dragva. nula spre com. Valeni din jud.
miliT, sati 820 suflete ; o bise- Are o populatie de 1203 su- Olt ; la S., cu acelasT cimpie spre
rica, cu hramul Sf. Nicolae, zi- flete; 2 bisericI, deservite de com. Mihaesti.d.-j., tot din jud.
dita in 1864, de preotul Nico- 2 preotI si 3 eclisiarcI; o scoa15.; Olt. si la N., cu lunca Vezif
lae, cu ajutorul locuitorilor, de- o moara pe apa piriuluT pgdurile de pe clima, care o
servia de 2 preotI, r cintaret Comunicatia cu satele vecine separa de com. Didesti.
si r paraclisef ; o scoalä mixta, se face prin drumurile comu- Teritoriul comund este stra-
fondata in 1874 de comuna. nale : Socea-Vadurelele-Cindesti, batut de mal multe vilcele, lar
COI de comunicatie sunt dru- Socea-Socea-d.-s.-Radiul, Vadu- valea BratcovuluI o separa de
murile vecinale spre : Costieni- relele-Belcesti-Betesti, si Vadu- mosia BA4ati. 12.?ul Vedea curge
Mari gara Zoita ; spre Costieni- relele-Tazlaul. de la V. spre E. si un alt curs
d.-j.-Baltati-R4nnicul-Sarat; spre de apa, Ciobintdul, trece in par-
Balaceanul-Galbenul ; spre Gher- Socea-d.-j., sat, in jud. Neamtu, tea stinga a riulul Vedea.
gheasa ; spre Pirliti (jud. Buzati). pl. Bistrita, com. Socea. Teritoriul com , dimpreuna cu
Are o intindere de 429 hect. mosia statului, ocupa o supra-
Socariciul, sat, cu 99 locuitorT, cu o populatiune de 185 familiT fata de aproape 2500 hect., cu
jud. Arges, pl. Topologul, facind sati 370 suflete ; i biserica, cu o populatie de 1590 suflete.
parte din com. rur. Corbi-Man- preot i 2 dascalf. Locuitorif improprietaritT sunt
gureni. Aci se aflä resedinta comuna 239 pe 805 hect. Din cat.
dra s'ati maT improprietarit, in
Socea, com. rur., situata in cen- Socea-d.-s., sat, In jud. Neamtu, anul 1879, 15 locuitori pe 125
trul si cam spre S. plaseI Bis- pl. Bistrita. hect.
trita, jud. Neamtu, pe terenurile Are o intindere de 514 hect., Are o scoala mixta ; o bise-
dintre ramura munteluT Dragvel, 8o aril, cu o populatie de 280 rica, cu I preot, I cintaret si
catre E., in spre valea riuluI suflete. paracliser ; o moara cu aburI.
Bistrita. Se margineste la N. Vite : 599 vite marT cornute,
cu com. Radiul, de care se Soceni, sat, jud. Dolj, pl. Ama- 269 cal, 34 magarT, 3000 oT,
desparte prin muntiT Iurcani (In radia, com. Talpasul, situat pe 65 capre i 225 pord.
parte), la V. cu com. Taslaul, Dealul-MuereI, la i i/2 kil. de Budgetul comuneT este de leT
de care se desparte prin mun- Talpasul, catun de resedinta si 5546 la veniturT si de !el 4940
tele DrageI (DragveI), la S. cu udat in partea de V. de piriul la cheltuelT.
com. Cindesti, iar la E. cu com. Plosca. Cal. de comunicatiune soselele
Costisa, de care se desparte prin Are o populatie de 50 su- pietruite spre com. Baltati la S.
riul Bistrita. flete ; o scoald mixta.; o biserica, spre com. Valeni, din jud.
Teritoriul com. in partea de cu hramul Sf. VoevozT. Olt.
V. este inconjurat cu muntl si Comunicatia se face prin so- Pe teritoriul com. sunt mar
dealurl, unde se gasesc depo- seaua comunalá care Il pune in multe mägurT, din care insem-
zite calcaroase, care sub forma legatura. la S. cu Talpasul, lar nam : Magura Neaga, in partea
de bolovanI sunt tirite de apele la N. eu de N.-V. a comuna pe stinga
piriuluT Radiul, de unde locuitoriI riuluT Vedea, la departare de 2
le culeg, pentru a extrage un Socetul saü Neaga, com. rur., kil. de sat, serveste ca semn de
var de o calitate cu mult supe- in jud. Teleorman, pl. TirguluT, hotar futre mosiile statuluT Neaga
rioara aceluia din varariele de la extremitatea de V., la hotarul Merisani cu mosia Cotorga. Pe
la Calul-lapa. judetuluf Olt. E situata pe par- lingà aceasta magua trecea ve-
Este formata din catunele : tea dreapta a riuluI Vedea, pe chiul drum, ce venea despre N.-V.
Socea-d.-s., Socea-d.-j., Betesti deal, la r5 kil. de Rosiori, 47 din jud. Olt. Magura Obaia la
Vadurelele, Impreuna cu ca- kil. de Alexandria si 55 kil. E. comuneT, tot semn de hotar,

www.dacoromanica.ro
SOCETUL 448 SOCRUJENI

spre vechiul drum al Rusilor. pe pfriul Soci, pe stinga piriu- fiintatA de Domnitorul tefan-
La S.-E. este si un lac numit lui Dienetul, la poalele dealuluT cel-Mare. A fost in vechime
Lacul-luT-Dragne, care de ase- HAmeiul, la 1900 m. de satul schit de cálugArite, la care Sul-
menT este semn de hotar spre Petresti. Are o populatie de tana, fiica luT Alexandru LApus-
mosia Didesti. 436 locuitori si o bisericA de neanu, a fost staritA pe la 1565.
Intemeerea acestuI sat se crede lemn, fondatA la 1790 de lo- De la infiintarea seminariuluT,
a fi anterioarl secoluluT XVIII. cuitorT. cAlugAritele aü trecut la mAnAs-
Despopulat, din cauza invaziu- Vite : 14 cal, 144 vite mari tirea Agapia.
nilor, mal multe zecimI de anT, cornute, 67 porcI si 23 capre.
a fost repopulat pe la 1827, Socole§ti, com. rus'., in jud. Me-
cind stabilit ad i multI lo- Soci, trup de sat, in jud. Neamtu, hedinti, pl. Motrul-d.-j., la 58
cuitorT din jud. Olt, care gAseati pl. Piatra-Muntele, com. Cir- kil, de orasul Turnul-Severin.
refugia in intinsele i secularele ligi. E formatl din satul cu ace-
pAdurT din valea VedeT. lasT nume si are o populatie de
Socoalele, sat, in jud. Ialomita, 810 locuitorI.
Socetul, sal, jud. Dimbovita, pl. pl. Ialomita-Balta, pendinte de Locuitoril posedA : 30 plu-
Ialomita, cAt. com. Bilciuresti. com. Albesti, situat pe cimpul gurT, 53 care cu bol, 3 cArute
BArAgan, la 3 kil. spre S.-E. de cu cal"; 12 cal, 400 vite marT
Soci, sat, jud. Suceava, pe mosia satul Albesti. cornute, 318 rimAtorT si 460 oT.
si in com. MiroslAvesti, asezat Are o scoalä mixtA. Are o osea, care o leagl
pe tArmurile piriuluT Silistea, zis Cu com. rur. Bresnita i Bal-
Soci. Socola, sat §I tirgufor, in jud. tane ; o bisericd, cu i preot
Vatra satuluT ocupA 90 flIcT Iasi, pl. Codrul, com. Buciumi, cintAret.
20 prdjinT, Cu o populatie de care, impreunA cu tirgusorul TreT- Budgetul com. e la veniturT
823 suflete. FintinT, formeaza un trup, pe de 1179 leT, iar la cheltuelY, de
Are o bisericA de lemn, cu o intindere de 1807 hect., cu 594 leT.
hramul Sf. Voivozi, deservitá. o populatie de 156 familiT sati
de I preot si doT cintdretT. 663 locuitorT. Satul este asezat Socole§ti, sat, jud. Dolj, pl. Dea-
ImproprietAritT din 1864 sunt pe dealurl si vä, acoperite cu lul-d.-s., com. Rasnicul. Are o
51 fruntasl, 73 pAlmasT si 27 livezT i viT, care formeazA o populatie de 350 suflete si o
codasT,stdpinind 420'/2 podgorie frumoasA. bisericA,cu temelia de zid
Drumurl 'principale sunt : la Este resedinta comuna trunchiul de birne, fondatA la
MiroslAvesti (2400 m.), la Bou- Are o scoalA de bdetf, in- 1852 de Mihaiti Cruceriti si Ni-
reni (1600m.) si la PAscani (12 fiintatI in anul 1865; o mAnAs- colae. Se maT numeste si Cor-
kil.). tire, numità Socola, Cu 3 preotT, neata.
Soci a fost sat rAzAsesc. In 2 cintAretT si 2 eclesiarci; o bi-
1803 (SOCii rAzAsestI, aveati 140 seria, numitä Schitul-luT-TAritA, Socoteni, sat, jud. Dolj, pl. Ama-
liuzI, plAtind 704 lei bir anual, Cu 2 preotI, 2 cintAretT si radia, com. Slävuta, Cu o po-
lucrati pAmintul i aveat putin eclesiarh, si una cu i preot, pulatie de 334 suflete.
loe». (gUricariul», vol. VII, pag. cintlret si I eclesiarh. Are o scoalá mixtA si o bi-
248). Vite : 68 cal, 435 vite mari sericA, fondatI in 1882, cu hra-
Nu sunt exacte cele afirmate cornute, 114 rimAtorT, 1 caprA mul Intrarea in bisericA.
de uniT autorT de geografil, 7 or.
cum el la Soci, lit judetul Su- AicT a fost seminariul fondat, Socrujeni, sal, pe valea piriuluT
ceava,"s'a intimplat lupta dintre la 1803, de Mitropolitul Ve- Drislea, in partea de N.-V. a
tefan-cel - Mare si Radu - cel- niamin, cu 7 clase si 200 elevI, cora. oldAnesti, pl. Miletinul,
Frumos, luptA intimplatA la Soci din care 150 bursierT, si care jud. Botosani.
din jud. Rimnicul-S1rat. (V. A. de la 1885 s'a strAmutat in Are o suprafatA de 1087 hect.
D. Xenopol si Gr. Tocilescu). IasT, din cauza ruinAreT loca- cu o populatie de 70 familiT,
luluT. saii 324 suflete ; o bisericA, cu
Soci, sat, jud. Baca, pl. Si- preot si i entaret ; i coa15.;
retul-d.-j., com. Petresti, situat Socola, melndstire, jud. Iai, in- 2 circiumI.

www.dacoromanica.ro
SOCUL 449 SOHODOLUL

Vite : 137 bol si yací, 30 caT, 50 fruntasT, 40 palmasT si 80 ImproprietaritT sunt 136 lo-
306 oT, 45 porcI. codasT, stapinind 192 falcr, 27 cuitorT, si neimproprietaritT, 141.
LocuitoriT ail 15 stupT Cu prajinT.
albine. DrumurT principale sunt : la Sohatul, sat, Pacind parte din
Bratesti (lo kil.) si la Pascani com. rur. cu acelasT nume, pl.
Socul, ciitun, Pacind parte din (4 kil.), Negoesti, jud. Ilfov, situat la
com. Bärbatesti, pl. Gilortul, S.-E. de Bucuresti.
jud. Gorj, situat pe malul drept Sofrone§ti, sat, in partea de E. Aci este resedinta primarieT.
al GilortuluT. a com. Borasti, pl. Funduri, Se intinde pe o suprafata de
Are o suprafata cam de 5o0 jud. Vasluiti, asezat pe ses si . 1498 hect., cu o populatie de
hect., cu o populatie de 157 udat de piriul acovatul. Are o 1023 locuitorr.
familiT, sati 721 suflete ; o bi- suprafata de 526 hect.; o po- Are o biserica, cu hramul
serica fondata in 1882, deser- pulatie de 91 suflete ; o bise- Schimbarea la FatA;bdeservita
vita de I preot si 2 cintäretT. rica actúa la 1753. de 2 preotT si 2 cintaretT ; o
LocuitoriT posea : 17 plugurT, Vite : 53 vite marT cornute, scoala mixta ; 6 circiumT.
14 care cu bol; 191 vite marT 15 caT, 130 oI, 12 rimätorT. Loc. NumArul vitelor marl e de
cornute, 245 oT, 152 capre, 170 posea. 20 stupT cu albine. 1117 si al celor miel, de 1297.
rimatorT, 15 caT ; 29 stupT cu
albine. Sofular, sat, in jud. Constanta, Sohatul, sati Moara-NouA, mo-
Gilortul ucla teritoriul acestuT pl. Mangalia, catunul com. A- fie i perdure ale statuluT, pen-
catun. gemler, situat in partea de V. dinte de PlAtaresti, Sf. Apos-
Comunicatia in catun se face a plaser si cea de N. a co- tolf si Stavropoleos, jud. Ilfov,
prin soseaua judetiana T.-Jiti- muneT, la 4 kil. spre S.-V. de arendata, impreuna cu trupul Bel-
SpahiT-Dolj, care il leaga la N. catunul de resedinta, Agemler. cicovul, Cu 28400 Id anual.
Cu com. Piriul-Boia, lar la S. Este asezat pe valea cu acelasT
cu cat. sat1 de resedinta. nume, la unirea sa cu valea Sohodolul sati Osebiti-Soho-
Mal are unja ferata T.-Ji a-Fi- Musur-Cuiuc si este inchis la dolul, sat, jud. Bacail, pl. Bis-
liasi, cu statie mal apropiata la N.-E. de catre dealul Chedreanu trita-d.-j., Com. Calugara-Mare,
Barbatesti. si la S.-V. de dealul Culac-Bair. asezat pe dealul cu acelasT nume,
Are o suprafata. de 835 hect., la 2 kil. spre V. de satul CA-
Sodoli, sat, in partea de S.-V. a Cu o populatie, in maioritate lugara. Are o populatie de 104
com. TirziT, pl. Crasna, jud. TurcT, de 69 suflete. locuitorT si 3 circiumT.
Falcia, la 5 kil. de satul de re- Vite : 4 car, 140 vite mari
sedinta, situat pe ves, la capa- Sohatul, com. rur., jud. Ilfov, pl. cornute si 37 porcT.
tul de S. al dealuluT Lohanul si Negoesti, situata. la 44 kil. spre
udat de piraiele Lohanul si S.-E. de Bucuresti. Sta in le- Sohodolul sati Crihan, sat, jnd.
Crasna. gatura cu com. Indita prin o Bacati, plasa Bistrita-d.-j., co-
sosea vecinala. muna Osebiti-Margineni, asezat
Sodomeni, sati Fläsnäqeni-NoI, Se compune din satele: Dona, aproape de satul Secatura, futre
sat, pe mosia si In com. Pas- Macelarul si Sohatul, cu o po- dealurile Corhana si Cirligata.
cani, jud. Suceava, asezat pe pulatie de 1105 locuitorT. Are o populatie de 217 lo-
dealurile Bosteni, Gheorghiesti Are o biserica, la Sohatul ; cuitorY si 2 circiumT.
si Ratoesti. o scoala mixta; 7 circiumI. Vite : lo caT, 68 vite marI
Vatra satuluT ocupa 503 hect., Vite : 702 cal si Tepe, 33 ar- cornute, 43 pura
cu o populatie de 758 locuitorT. masar)", 18 taurT, 218 boT, 319
Are o biserica, cu hramul Sf. vacT si viter, 38 bivolT, 22 bi- Sohodolul, di/un, al com. Po-
ApostolT Petru si Pavel, zidita. volite, 222 porcT, I I capre §i cruia, jud. Gorj, plaiul Vulcan,
in 1834 de locuitorT, ajutatT de 1649 of. In partea de N. a comuneT, si-
Ieromonahul Calistru Gheorghiu LocuitoriT posea : 232 plu- tuat parte pe deal, parte pe
din schitul Bratesti, deservita gurT : 212 Cu caT, 20 cu bol ; vale.
de 2 preotr §i 2 cintaretT. 244 care si carute : 215 Cu cal Are o suprafata de 672 hect.,
ImproprietaritT din 1864 sunt si 29 cu bol. cu o populatie de 173 familif,

66646. Marojo Diefionar Geografte. Vol. V. 67

www.dacoromanica.ro
SOHODOLUL 430 SoLONTUL

sail 665 suflete ; i biserica de cornute, 50 rimatorT, io capre Cu o intindere totall de aproape
lemn, cu I cintaret. si 1280 oT. goo hect. Este acoperità cu stuf.
Vite : 56 cal, 260 vite marT LocuitoriT posea : 14 plu-
cornute, 107 rimatorT, 420 oT gurT si 67 care cu boT, 2 plu- Solontu1,com.rur., jud. Bacán, pl.
si 660 capre. gur1 si 15 clrute cu cal; 50 asezata in valea de
Comunicatia intre catun si co- stupi de albine. sus a plriuluT Solontul si pe Taz-
muna sa se face prin drumurT Budgetul com, e la venituri laul-Sarat. Este formata din 5 ca-
ordinare. de 1955 lel, iar la cheltuelr, de tune: Solonvul, resedinta, Chi-
1947 leT. hile, Cucuieti, Sarata i Tazlaul.
Sohodolul, cdtun, facind parte Prin aceastä comuna trece Mosia Solontul apartinea ba-
din com. Baia-de-Fer, jud. Gorj, soseaua nationall nuluT Iordache Crupenski (Con-
plaiul Novaci, situat la S.-E. dica Liuzilor; «Une.» Codrescu).
de Baikde Fier, pe Dealul-Mue- Solesti, sat, jud. Vasluiti, com. Se margineste la N. cu com.
reT, numit in aceasta. parte O- Solesti, pl. Crasna, asezat de o Schitul-Frumoasa, la E. cu com.
brejea OltetuluT. parte si de alta a soseleT natio- Bihnaseni, la S.-E. cu com.
Are o suprafata de 1300 hect., nale Vasluia-Iasi, ce trece prin Ardeoani, la S. cu com. Magi
cu o populatie de 50 familiT, el, mal mult pe loe ses, i in- resti, la V. cu com. Valea-Ari-
sau 256 suflete; i biserica, cu tinzindu-se putin si pe coasta nilor.
cintaret, zidita la anul 1809. DealuluT-IzvoruluI. Este strabatuta de dealurile
Locuitorif posea: 15 plu- Are o suprafata de 86 hect., Poper, U/mul, Zmeurisul i Mo-
guri, I0 care cu bol, i caruta cu o populatie de 151 familiT siile.
cu caT, 32 cal, 126 vite mar' saa 655 suflete; 2 biserici, cu Are o populatie de 2265 lo-
cornute, T05 rimAtorT, 43 capre un preot si un cintaret, dintre cuitorT ; o scoala mixta, care
si 355 ol. care una este fácuta din lemn, functioneaza din 1868, in satul
Comunicatia in catun se face de obstia locuitorilor, la anul Solontul ; 3 bisericT, cite una in
prin drumurT ordinare. 188f, si se afla pe Dealul-Cose- satele Solontul, Cucuieti i Sa-
rilor, in partea de E. a satuluT, rata, deservite de 2 preotI si 6
Sohote§ti (Vieri),ftaitun al com. iar cea-l'alta, in partea de S.-E., cintaretT.
Dobrotesti, pl. Balta Oltul-d. j., este frumoasa bisericä numita a Dupá legea rurala din 1864,
jud. Romanati, situat pe o vale, CurteT, ziditX de d-na Ecaterina s'aa dat, la 396 locuitorT, 1276
la limita judetuluT. Se inveci- Roseti, nascuta D. Sturza, foasta falcI si 40 prajinI pamint in ta-
neste cu com. Locusteni. Are proprietara; o scoala, infiintata la rinA.
6o locuitorT, improprietariti la 1865. Teritoriul comuneI are o
1864. ti nd ere aproximativa de 15587
Solonetul, sat, in marginea de hect.
Solca, sat, Cu 39 familii (lingu- S. a com. Bivolari, pl. Turia, Totalul paminturilor de cultura
jud. Roman, pl. Fundul, jud. Iasi, situat pe valea piriu- este de 973 hect. Societatea Ro-
com. Oniceni. luT Solonetul. minä pentru industria petroleu-
Are o populatie de 53 fami- lui poseda 12800 hect., din
Sole§ti, com. rur., in centrul pia- liT sau 180 locuitorT; o biserica, care numaT 600 pamint produc-
se! Crasna, jud. Vasluia, cam zidita la 1822, Cu I preot tiv; restul e teren petrolifer,
spre V., la 14 kil, de orasul cintaret. continind ozocherita i carbum.
Vasluia si la 16 kil. de Co- Prin mijlocul satului trece so- Baia de la Solont, numita Piriul-
daesti, resedinta plaseT. seaua nationala Iasi-Botosani. ClopotuluT, are mar mult de 40
E formata din satele: Sole5ti, Vite : 240 vite marT cornute, puturI, din care se extrage o
Bousori l Folesti, pe o intin- 15 cal, 187 of si 57 rimatori. cantitate insemnata de pacui A.
dere de 3553 hect., cu o popu- Sunt si 3 puturl de ozocheritd,
latie de 1013 locuitorl. Solonetul, insuld, din bratul Chi- din care se scoate pana la 300
Are 3 bisericT, cu I preot lla, jud. Tulcea si pe teritoriul kil. pe saptaming. Padurea Gea-
2 eclesiard ; o scoala ; 3 mor! districtuluT Ismail din Basarabia mana-Varnita ocupa 9800 hect.
2 circiumT. ruseasca. Are o lungime de 8 apartine tot Soc. p. expl.
Vite: 41 cal, 432 vite marl kil. si o latime de 112 kil., pacureT.

www.dacoromanica.ro
SOLONTUL 431 SORESTI

In aceastA comuna sunt ape cerc, Cu deschizAtura spre S., tilor Parchesul si Sauna, precum
slrate (vre-o 5 izvoare) si ape se varsA d'a dreapta TazlAulul- altora mal miel, in DunAre.
sulfuroase. La satul Cucuieti se Mare, pe teritoriul com. Bahnl-
fabrica oale de pl.mint si var. seni, dupa ce s'a inarcat cu Soptana, sat, in jud. si pl. Ar-
Locuitorir posea: 87 cal, 1149 piriiasele: ModarzAul, Clopotul, gesul, flcind parte din com. rur.
vite cornute, 225 porci, 27 ca- Poper, Pustiul, SArata, Lacul, MAlureni-BAdiceni.
pre si 1401 of. Rlchitoiul i Solontul-Mic.
Budgetul comuneT e la veni- Sorbele, munte, spre N.-V. de
turl de 10753 leI, 16 banI, Somova, com, rur., situata in muntele Oslea, jud. Gorj, plaiul
la cheltuielf, de 8329 leI, 38 'Dan partea de N. a jud. Tulcea si Vulcanul. Are o suprafatl cam
Teritoriul comund este strl- a plAsil Isaccea, pe Orla So- de 750 hect. Se prelungeste
bAtut de calea vecinalá MAgiresti- moya, aproape de Dunare. de la S. la N. pAnA in hotarul
Solontul Gura-Solontul, lungl. de Se mArgineste la S. cu Ba- Austro-Ungarier. De sub acest
14 kil. De la Solontul, maT pleacl sarabia, despArtitA prin fluviul munte isI la nastere Valea-Sco-
o altA cale vecinall care duce DunArea; la E., cu com. Cisla;
la com. Ardeoani. la S., ca com. FrecAtei si la V., O ramurA a 14 Tapul-ErouluI,
Distantele: la BacAti, capitala Cu com. Parchesul i Telita. se intinde spre E.
districtului, 46 kil.; la com. Moi- Are un tentoriti deluros.
nesti, I° kil.; la com. Schitul Ape: DunArea, eirla Somova, Sorca, sat, in com. Sculeni, jud.
Frumoasa, 23 kil.; la com. Valea - Viilor, Valea-luI-Gheor- Iasi, pl. Branistea, pe malul Pru-
MAgiresti, 4 kil.; la com. Ar- ghe. BältI sunt 3, miel, intre So tala, in sus de tirgusorul Scu
deoani, 15 kil.; la com. Valea- moya si Dallare. leni, la 4 kil.
Arinilor, 6 kil.; la com. Bih- Intinderea comund este de Are o populatie de 97 locu
naseni, 4 kil.; la com. Scor- 3337 hect., cu o populatie ames itori.
teni, resedinta plAsir, 12 kil. tecatl (RominI, RqsI si BulgarI) Vite: 129 vite marI cornute,
de 1126 suflete. 596 or, 31 cal si 61 rirnAtorI.
Solontul, sat, i resedintA a com. Are o bisericl, cu hramul Sf.
Cu acelasI nume, pl. TazIlul-d.-s., Voevozi, ziditl. in 1873 de lo- Soreni, com. rur., in V. pl. Balta-
jud. BacAl, situat pe apa So- cuitorI, deservia de i preot si Oltul-d.-j., jud. Romanati, for-
lontuluI, futre dealurf, pe o lun- 2 entAretI; o scoalA, fondatA matl din satul cu acelasI nume,
gime de aproape 3 kil. Are o de locuitorl in 1880. asezat pe un teren ses i nisi-
populatie de 1271 locuitori ; o Vite : 258 boI, 400 vaci, 1112 pos, aproap.e de hotaral jud.
scoall mixta; o bisericA, clAdità oI, 800 capre, 120 caí si Tepe. si ande invadeazá dunele de ni
la 1767 de fostul proprietar, Calle de comunicatie sunt : sip din Dolj, la 40 kil. spre N.
Pruncu, cu preot si 2 chi- drumul national Tulcea-Isaccea- V. de Corabia i la 18 kil. de
tAretI ; 5 circiumI. Mäcin, ce trece pe HITA co- Caracal. Altitudinea terenUluI
Vite : 56 cal, 543 vite cor- muna; apol drumurI comunale d'asupra nivelului MAril este de
nute, 94 porcI i 20 capre. ce duc la com. Parchesul, Telita 138 m.
Pe teritoriul cItunuluI se gl- FrecAtei. Are o populatie de 1451 lo
seste piatrA calcaroasA, piatrA cuiton ; o scoall si 2 biserici,
de zidArie, un izvor cu apa Somova, in jud. Tulcea, una cu hramul Intrarea In bise
minerall, o multime de izvoare In partea de N. a pl. Isaccea rica i ceea-l'altA cu hramul Sf.
de pAcurA (80 gropI) si 2 morI si a jud. Tulcea ; se desface din Nicolae, deservite de 2 preoti
de apl. lacul Parchesul, curge spre E., si 4 cintAretf.
inteo directie generall de la Vite : 528 vite mari cornute,
Solontul sal Solontul-Mare, V. spre E., trece pe litiga sa- 1400 vite raid si 460 porcI.
pii izi,j u d. BacAtl, pl. TazlAul-d.-s., tele Parchesul si Somova si, dupl
com. Solontul, care curge de la un curs de 16 kil, se varsá. in Sore§ti, sat, in jud. Arges, pl.
V. spre E., pe teritoriul coma- DunAre, aproape de bifurcatia Pitesti, flcind parte din com.
net cu acelasi flume. Izvoreste el; curge numai prin stufarif in- rur. Biscovul
din local numit Schitul-UsureI tinse ; primeste pe dreapta 0111
dupl ce descrie un arc de Somova ; servl de scurgere bAl- Sore§ti, catun, al com. BlAjani,

www.dacoromanica.ro
SORWILOR (VADUL-) 452 SOVEJA

jud. Buzan, Cu 350 locuitorT. ruia se afla astazT fabrica de mia i Uriceni-Herascu. Are o
Are subdivizia Flaminda. postav, ca si cef-l-altT muntI dim- populatie de 266 suflete ; o bi-
prejur, a apartinut familia Fi- serica; 2 iazuri" ; 1 moara de apa
Sore§tilor (Vadul-), com. rur., lipescu, inca de la inceputul se- si 1 moara cu aburT.
in jud. Buzan, plaiul Slanicul, si- colulul trecut. LocuitoriT poseda : 500 bol si
tuata pe ambele malurf ale riu- Boerif Dudestr, d'asemenea vacT, 8o car, 850 01', ro bivolf,
luT Cilnaul, la 20 kil, de orasul proprietarT aci, profitind de in- 120 porcr; 50 stupr.
Buzn. fluenta lor sub diferite domniT,
Are o suprafata de 2490 hect. an hrapit acestf muntr proprie_ Sotunul, ostrov, cu zavoin de
ProprietatT mal trisemnate tarilor lor legitimI si numal pe salcie, jud. Vlasca, pe malul Du-
sunt : Modruzesti si Capresti, timpul domnieT luT Mavrogheni, narif, pe proprietatea Paraipan-
ale statuluT, apoT Clociti-Anas- dupa multe straganirT si gre- Arsache.
tasiu, Clociti-IonesculuT, Hirboca- utatI, familia Filipescu reintra
BanuluT si Corneanca. in staptnirea muntilor (i 1 Iulie Soveja, con,. rur., 'in jud. Putna,
Terenul este accidentat, dar 1786). pl. Zabrautul, situata in fundul
priincios cultureT. La 1794, Medelnicerul Con- $usiteT, intre muntI, la 36 kil.
E formata din cat. Clocociti stantin Filipescu vinde varuluI de sub-prefectura plasiT si la 64
si Hirboca, cu subdiviziile sale : san Dinu Cantacuzino Paharni- kil, de capitala judetuluT. Se
Vadul-Sorestilor si Blestematele, cul, trer muntT, adeca partea compune din catunele : Drago-
Cu o populatie de 1190 locuitorT. lul de mostenire de la 6 muntr : sloveni, unde e si primaria com.
Vite : 514 boT, 190 vacT, 8o Jepi- d.-s., Jepi.o1.-j., Petricica, Pi- si Rucareni, despartite numal
viteT, 2 bivoli, 26 cal, 58 Tepe, raiele, Sorica, Virful-luT-Gavan, prin un deal.
12 intuir, 2450 or, 37 capre, 320 LaculRosu si Luncile-Dintre- Este udata de piraele: Susita,
porcT si 2 asinT. Prahove, care, dupl cum spun Criminetul, Rachitasul, Bon, Pi-
StupT cu albine sunt 100. actele : se vor imparti frateste lugul, Dumicusul, Piva, Dra-
Are o scoala ; 2 bisericl, cu cu copiii" frateluI san Stolnicul gomina, Sarata, Cirligata, Negru
2 preop si 2 cintaretT, catedrala Raducan Filipescu. i Cerbul.
fiind cea cu hramul Sf. Arhan- AstazI, impreuna cu luncile Altitudinea comuneT e de 540
ghelf ; 4 circiu ml. Azuger, cu Risnoava, Dutca, m. d'asupra nivelultif MArel.
Cale de comunicatie: valea Cumpatul, Jepi-MarT si Jepi-MicT, Are o populatie de 2491 su-
riulul Cilnaul. se stapineste de M. S. Regele flete; o biserica parohiall, cu
Com. e vechTe.. Cat. Clocociti Carol I, inca din 15 August hramu/ Nasterea Domnului in
si Vadul-Sorestilor existan din 1882, prin cumparatoarea facuta Dragosloveni si una filiala, cu
secolul trecut. Se crede ca adi de la d-1 N. Cretulescu, Cu pre- hramul Sf. Nicolae, in Ruca-
ar fi fost cetatea dada Rami- tul de 400000 lef noT. D-1 Cre- reni; o scoala mixta.
dava, pe care ar fi fortificat-o tulescu II mostenise de la fra- Vite : 1040 bol, 1070 vacT,
Romanii. Tot ad i s'a aflat si te- tele san Scarlat, iar acesta iT 866 caT, 5921 oT, lo capre si
zaurul Clociti, foarte avut in poseda prin cumparatoare de 542 porci.
monede de argint, atit din pe- la familia Filipestilor. LocuitoriT poseda. 156 stupT
rioada republiceT, cit si din a La 1846, acest munte a fost de albine.
imperiului roman. hotarnicit de inginerul George In com, se gaseste cuart si sunt
Fischtum, trimis de marele Pos- 7 localitatT unde se afla sane:
Sorica, munte, care strabate mij- telnic Ion Al. Filipescu. Criminetul, Dealul-MosuluT, Fun-
locul com. Predealul, jud. Pra- dul-PiveT, Poiana-Ascunsa, Pia-
hoya, pl. Pelesul, situat intre Soricarul, virf de munte, in dreap- tra-Gogonata, agit.il si Ciurbele.
Azuga, 01111 Azuga si muntele ta riului Arges, jud. Arges, plaiul
Dutca. Lovistea. Soveja, manlistire, jud. Putna, pe
Este cunoscut pentru padurile riul tisita.. Valea *usiteT este
sale de fag, nenumaratele sale Soroceni, sat, jud. Botosani, pe frumoasa, cu sate marT, avind
stine de oT, bogatele sale pasunT valea pirlului Burlea sau Ursoaia, case frumoase, Cu livezT si gra-
si locurT de /Mete. in partea de N.-V. a com. Gor- dinT, situate dealungul soseleT
Muntele Sorica, la poalele ea- banesti. in vechime se maT nu- ce duce la Soveja. Malurile u-

www.dacoromanica.ro
SOVEJA 453 SOVEJA

siteT i albia eT sunt bolova- de un cutremur, iar cea actuall Vrincean spre a i-1 traduce in
noase, fiind-cà ploile necontenit ar fi facuta de egumeniT grecT, romineste. El dateaza din 1445,
rup bolovanY, de toate mari- cari aü pastrat irisa inscriptia de la tefan-Voda, fiul luT Ale-
mele, de pe coastele muntilor celel d'intiiti, a luT Matel-Voda. xandru-cel-Bun si este cea mal
laturasi si II gramadesc in va- Traditia locuitorilor de pe va- buna dovada ca Vrancea si cu
lea pe unde curge riul. Mal lea SusiteT spune cá. Mateiii- rtul e! Putna a apartinut Mol-
nainte de a ajunge la manas- Voda ar fi vrut sa zideasca bi- dovel din vechime, inainte de
tire, intri in satul Soveja, care serica sa, cam la mijlocul vaeT marde Stefan.
este situat parte pe *usita, tasita, pe mosia razasilor din In acest document se pome-
parte pe riulDragomirul. Manas- satul Cimpurile, dar locuitoriT nesc sate de pe riul Putna, ce
tirea este situata 1:Ibe un tap- de acolo temindu-se ca nu cum- se &ti in stapinirea PanuluT
san, in dreapta piriuluT Drago- va cu zidirea bisericeT DomnestI (Dalla Urecli. Se aminteste de
mirul, care se varsá in usita. pe teritoriul Ion, sa-sI plarza un vechili propfietar din Vran-
Biserica, prin inscriptia el, amin- mosiile parintestI, s'a(' opus. In cea, anume Andreias, al caruT
teste pacea stabilita dupa maT urma a trebuit ca Domnia sa nume Il poarta i asta-zT un ca-
multe razboae intre Vasile Lu- destineze alt loe pentru zidirea tun, care maT inainte apartinea
pul si Mate! Basarab. Intre con- bisericeI luí Mater-Voda. Dupa Vrancenilor, lar acutn face parte
ditiile pace!, a fost ca Domnul intelegerea avuta cu Mitropolitul din mosia inconjuratoare ma-
MoldoveT sa faca o biserica in Varlaam, s'a destinat pentru a- nastirer Merif, care este situata
Tara-Romineasca in Tirgoviste ceasta schitul noti, numit So- pe Valea-MilcovuluT. Acest do-
si a zidit biserica Steld, iar Ma- veja, care tocmaT pe atuncT se cument a fost reprodus la com.
teta sa faca in Moldova o bi- infiintase acolo de un calugar Andreiasul.
serica : aceasta este biserica de Partenie, impreunä cu un Vran- In 1685, in timpul domnier
la manaslirea Soveja. La intra- cean, Negrea, pe piriul Drago- luT Cantemir, cete de tilharT a-
rea din pridvor in biserica, d'a- miruluT, sub muntele Zboina, la dunate de prin tara leseasca
supra useT, este urmatoarea in- obIrsia usiteT, pe teritoriul Vran- ungureasca, de catre locuitoril
scriptiune a luT Mate Basarab, ceT. (VezT despre schitul Soveja, boieriT pribegitT sub domnia
cu marca Vulturul tinind crucea preacut in urma in manastire, a treia a luT Duca-Voda, pradaa
In gura si d'asupra cruce! co- cartea Ierarchilor MoldoveT, pu- si jefulad manastirele i in spe-
roana Domneasca : blicata in (Cronica Romanuld», cial Soveja (V. N. Costin, «Let.*
t. I, p. 259-267). Ha, 33 si N. Muste, (Let.» III',
Cu ajutorul lur Dumnezeu 1 cu po-
runca cu cheltueala prea plicátosului Gradina i ciairul din prejurul 85).
rob al luI Dumnezeil loan Mater Basa- manastirer sunt date in pose-
rab Domnitor si Voevod a toatá ora siunea arendasuluT, impreunà cu Soveja, trecdtoare in Transilva-
Ungrovlachier (0) a sOel noastre Knea- mosia. Locul este pitoresc. Im- nia, jud. Putna, unde e un pichet,
ghina Elena, s'a ridicat acest Dumne- prejur sunt muntY acoperitr cu cu nunArul i it6.
zeesc templa &I Nasterer Domuulur Dum-
nezeir si MIntuitorulur nostru Isus Chris-
brazT. Pe linga mánastire, in par-
tos, afará de hotarele tärer uoastre, In tea de S.-V., curge 01.11 Drago- Soveja, pddure, in suprafata a-
locul moldovenesc al Vrancel. Zidttu-s'a mirul, pe ale caruia malurf este proximativa de 500 hectare, si-
Cu bun-voinç i cu pogorámlntul la asezatd o parte din com. Soveja, tuata pe mosia cu acelasT nume,
vointa noastitt a prea iubituluI fratelur cu administratia el, cu 200 de jucl. Putna, pl. Zabrautul, com.
nostru Domnitorul moldovenesc loan Va-
locuitorT. Piriul Dragomirul cur- Soveja. Se invecineste la N.-E.
sile Voevod, In anul facerel lumer 7153
(1645).
ge in usita, care formeaza alta si V. Cu padurea statuluT So-
vale, unde de asemenea se veja, iar la S., cu razesiT din
Biserica actuala de la Soveja tinde o parte a com Soveja, Vrancea.
este mica; nu reprezinta niel un iar cu 200 de locuitorT.
interes de arta ; ea nu are niel La Soveja, afara de inscriptia Soveja, jîrîtl, jud. Tecuciii, pl.
bolta, niel cupold si este Uva- bisericeT, nu s'a pastrat nicT un Zeletinul, com. Corbita ; izvo-
nula Cu scindurT. Partea dina- docament sali scrisoare vechTe. reste din dealul Cetatuia si se
inte este adaosa pe urma. Bi- Episcopul Melchisedec a dat aci varsa in riul Berheciul.
serica cea zidita de Mate! Ba- de un document slavon al Vrin-
sarab s'ar fi stricat, se spune, cenilor, adus inadins de un preot Soveja (Inconjuatoarea-Mi-

www.dacoromanica.ro
SOV1RCA 454 S14'1112E1

nästire0,2nofie, a statuluT, jud. Valea-luT-Soare); i coall ; cat. Buzesti, resedinta comuneT.


Putna, compusa din trupurile : masina de treerat cu aburl; Are o populatie de 114 locui-
Soveja (3396 hect.), Rachitoasa helestea ; 4 baltT. torT si o biserica, facuta la 1812
(50 hect.), Ciurucul (r3 hect.) LocuitoriT posea 185 plu- reparata la 1867.
si Talapanul (73 hect.), fosta gurT : 155 cu bol, 30 cu cal;
pendinte de manastirea Miera. 227 care si clrute : 170 Cu boT, Spärieti, sat, jud. lai, pl. Stav-
57 Cu caT ; 507 cal si Tepe, 5 nicul, com. Mironeasa, situat
SovIrca, lac, in jud. Covurluia, armasari, 424 bol', 518 vacT si spre E. de satele Hadimbul
pl. Horincea, com. Rogojeni, vitef, 4 taurT, 19 bivolf, 74 bi- Mironeasa, asezat pe coasta des-
intre Rogojeni si Oancea, for- volite, 50 capre, 568 porcT si pre V. a dealuluT Borcea, lingd
mat din ptraiele Horincea, Oarba 3880 oT. soseaua Iasi - Vasluia. Prin el
etc. si avind o mica scursoare LocuitorT improprietaritT sunt trece piriul Sparieti. Are o po-
in Prut. Are cam 5 '/2 kit. lun- 215 si neimproprietaritT, 201. pulatie de 33 familiT, saa 129
gime si vr'o 2'12 kil. latime. Comerciul se face de 6 clr- suflete.
ciumati si r hangia. Vite : rI i vite marT cornute,
Spahiile, cdlun, al comuneT Sipo- 7 caT i 31 rimatorT.
tul, jud. Gorj, pl. Gilortul, situat Spantovul, sat, facind parte din
cam la i spre S. de rese-
kil. com. rur. cu acelasT nume, jud. Spätari, sat, facind parte din
dinta comuna, pe partea stingd Ilfov, pl. Oltenita, situat spre com. rur. Val-de-ET, jud. Olt,
a riuluT Gilortul. S.-E. de Bucuresti, pe malul pl. Oltul-d.-s.
Are o suprafata cam de 392 DunäreT, in niste locurT zmir-
hect., cu o populatie de 88 fa. coase, formate de Dundre. Aci Spätarul, cdtun, al eom. Simi-
mili!, saa 385 suflete ; i bise- se afll niste ruine vechT, cate, leasca, jud. Buzaa, Cu 200 lo-
rica de zid, facuta de un capi- se presupune, ar fi palatele unuT cuitorT, i 42 case.
tan de poterd anume Stamate mare capitan, Spantov.
pe la anul 1777, deservita de Se intinde pe o suprafatl de Spätarului (Crucea-), munte, in
preot si i cinaret. 2100 hect., cu o populatie de jud. Buzau, com. Boziorul, cat.
LocultoriT posea : 15 plu- 742 locuitorr. Nucul, format dintr'o imensá
gun, 12 care cu bol, 3 carate Are o biserica, cu hramul sanca calcaroasa, ce se intinde
Cu caT ; 20 stupT; 205 vite man Sf. Nicolae, deservita de i preot de la N. spre S., in al careia
cornute, 12 caT, 150 oT, 42 ca si 2 cintAreV; o scoald mixta; masiv sunt sapate mai multe
pre si 20 rimatori. masilla de treerat cu abur! ; bisericute i grote: Agatonul,
Comunicatia in ca tun se face balta. pesterile TAtaruluT, Tose!, Dio-
prin soseaua judeteana T.-Jiti- Comerciul se face de 3 cir- nisie Tozatorul, etc. In virful
Spahii-Dolj, care-I leaga la N. ciumarT. sau este o cruce de piatra, ri-
cu com. sa Sipotul, lar la S., Cu Numarul vitelor marT e de dicata in 1821.
com. Poiana, din jud. Dolj. 557 si al celor miel, de 1327.
Spätäreasca, sat, in jud. R.-Sa-
Spantovul, com. rur., jud. Ilfov, Spantovul, mofie a statuluT, pen- rat, pl. Marginea-d.-j., cat. com.
pl. Oltenita, situata la 73 kil. dinte de manastirile Znagovul Ciorästi, asezat la V., pe /111
spTe S.-E. de Bucuresti, pe ma- Mihalu-Voda, jud. Ilfov, care Rimnicul-Sarat. Are o tntindere
lul DunareT, in niste locurt bal- se arendeaza cu 35000 leT a- de 25 hect., cu o populatie de
toase. Sta in legatura cu com. nual. 28 familiT, saa 146 suflete.
Tatina prin o osea vecinala.
Se compune din satele : Clin- SpAlätei, sat, cu 50 familiT, jud. Spàfärei, com. rur., la extremi-
ciul, Spantovul, Tatina si Valea- Arges, pl. G5.15.sesti, facind parte tatea de N.-V. a plasel Margi-
Soare, cu o populatie de din com. rur. Deagul. nea, jud. Teleorman.
1595 locuitorT. E forinata din satul cu ace-
Budgetul com. e de 6109 Id Spälätei, cdtun, facind parte din lasT nume i catunele Ulmeni
la veniturT si de 5149 leT, la com. Buzesti, pl. Mijlocul, jud. Comisanca.
cheltuell. Olt, situat pe lunca, in stinga Se afta. la 26 kil. de T.-MA-
Are 2 bisericT (la Spantovid Vede!, la 400 m. maT jos de gurele, 25 kil. de Alexandria,

www.dacoromanica.ro
SPATXRESTI 455 SPINENI

29 kil. de Rosiori si 31 kil. de mat din insurgteT si din cum- Dealul-CruceT, care e tgiat de
Zimnicea. pgrAtoriT de loturI din trupu- apa ZAbrgutuluT.
Teritoriul comuneI este in- rile mosiilor Ulmeni si Mogo- Are o populatie de 426 sufl.;
tretdiat de cite-va vglcele. Pi- sani ale statulul. o bisericA, cu hramul Sf. Ion.
riul Urluiul trece prin comung,
formind un intins helesteti, ali- Spafäre§ti, sat, pe mosia cu a- Speteni, com. mur., in jud. Talo
mentat si de apele izvoarelor celasI nume, jud. Suceava. , com. mita, pl. Cimpului, formatg din
ce curg din dealurile care for- Soldgnesti, asezat pe platoul de satul cu acelasi nume, situat pe
meazg tnalurile UrluiuluI. d'asupra si pe coastele deal uri- partea dreaptg a riulul Ialomita,
Se invecineste cu com. Fur- lor Timpesti si Paladi. intre com. Borgnesti si Barca.
culesti, Ologi, Dracea, Bogdana Are o populatie de 287 su- nesti.
cu domet4iul MavrodinuluT. flete; o bisericg, cu hramul Po. Are o suprafatg de 2780 hect.,
Teritoriul comuneI ocupa o gorlrea SI. Duh, zidità de Ma- cu o populatie de 1109 locui-
suprafatd de aproape 4500 hect., te! Milo (179 . . .) si care for- ton; o eoala mixta; doug bi
cu o populatie de 1557 locul- meazd o parohie cu Entina- sericI, deservite de doT preotl si
torl. Mare. doT dascAlI.
Pämintul este foarte fertil. Satul se zice ca n'a fost tot- Dupg legea rurald din 1864,
Are o scoalg mixtg ; 2 bise- d'auna unde se aflA astAzI, ci sunt improprietaritT pe mo§ie
riel, una in cgt. Ulmeni, cu doT mar spre N.-E., pe o vale a 33 locuitort; neimproprietgritT
preoti si un cintgret i cea-l'altg. dealuluT Paladi, acolo unde si se maT aflA I LO locuitorI.
in Spdtgrei, cu Ipreot si acum mal exista citT-va arborT Vite: 222 caT, 423 boT, 1300
tgret. roditorT, urmele livezilor satu- oT, 20 capre, 6 asid i 300 pord.
Vite : 792 caT, 1240 vite Mari luT. El a fost mutat ad de Ma-
cornute, 3541 vite miel corntile te! Milo, fiul luT Vasile Milo, Spinarea, pädure a statului, in
468 porcI. fost proprietar. intindere de 400 hect., aparti
Budgetul comunel este la ve- In 1803, SpAtgresti a spgtd- nind de muntiT mdngstird Citn
niturT de 5098 leI si la chel- reset Milo, numgrg 65 liuzl, plg- pulung, jud. Muscel, plaiul Nuc
tuell, de 5077 le!. tind 570 leI bir anual, fiind si soara, com. Corbesti i Bere
Se leagg cu com. Furculesti 12 liuzi de ceT fArg bir. El se voeqti.
si cgt. Ulmeni prin drumurI ve- ocupag Cu pluggria, avind loc
cinale soseluite si impietruite. putin i fAceati dranitg. ( Spineni, conz. rur., jud. Olt, pl
Prin cAt. Ulmeni trece vechiul vol. VII, pag. 249). AzI se maT Vedea-d.-j., situad. pe ambele m a
drum al Mavrodinulut ggsesc putinT oamenT din SO- luri ale riuluT Vedea, la 40 kil. de
MAgura Ggunoasa, la hotarul tgresti carT O. se ocupe ea fa- capitala judetulut si la 3 kil, de
despre com. Bogdana, este cea cutul dranitd. resedinta plAseT.
mal mare si maI importantg din Se compune din 4 cdtune :
tot judetul, sub toate punctele Sperieteni, com. ml'., jud. Dim- Spineni, Davidesti,
de privire. De pe virful eT se bovita, pl. Cobia, situatg pe s. si Vineteni-d.-j., cu o popu
vede in toa te directiunile, dar o cimpie numitg Cimpia-Speria- latie de 1747 locuitorT.
maI ales spre Zimnicea. Prin tul, la 22 kil. spre S. de Tir- Se mgrgineste la N. cu com.
pozitiunea $i ingltimea el domi- goviste. Are o populatie de 597 Alunisul i Profa; la S., cu com.
ng toate cele-l'alte mAgurI locuitorT ; o bisericá si o scoald. TAtulesti ; la E., cu com. More ni
rate pana dincolo de Dungre, Se invecineste la E. cu Gu- si la V., cu com. Poborul.
spre Sistov. ra-Sutd; la V., cu Piciorul-de- Locuitoril sunt mosnenT. EI
Satul Ulmeni este cel mal Munte ; la N., cu Raciul si la posea.: 58 caT, 400 boT, 250
vechig ; in privinta luI $i a mo- S., cu MAtAsarul, despArtindu-se yac!, 2000 oI, 150 porcI.
sid Ulmeni sunt hrisoave de pe maT de toate prin pgduri i val' si Are o suprafatg de 1202 hect.;
vremea luI Mihaig Viteazul. Spg- legindu-se prin sosele vecinale- 4 bisericI, in fie-care cgtun cite
tgrei s'ag format cu mult mal in comunale. una, deservite de 5 preotT ; o
urmg, in a doua decenie a se- -scoall.
colulul XIX. Sperieti, cdtun, in jud. Putna, pl. Veniturile i cheltuelile com.
Cgtunasul Comisanca este for- usita, com. Diocheti, situat pe sunt de 3780,49 leT.

www.dacoromanica.ro
SP1NEN1 456 SPRIA-DE-JOS

O osea comunala o leaga cu Are o suprafata. de 715 hect., Spinesti, clitun, in comuna cu
Alunisul spre N. si Tatulesti si o populatie de 64 familii, san acelasi nume, pl. Vrancea, jud.
spre S. O alta osea spre V. 139 locuitorT. Putna, situat mal jos de FU-
o leaga cu caunul Cretul. Vite : 18o vite marT cornute, lesti, despartit printr'un deal
De o parte si de alta e braz- 160 Or, 20 cal si 64 rimatorr. de riul Putna.
data de dealurile: Despre-Apus Are 1 biserica parohiala, cu
si Despre-Rasarit, pe care se cul- Spinehi-VechT, sat, in partea de hramul Cuvioasa Paraschiva.
tivä tot felul de cereale, si pe S. a com. Iepureni, pl. Turia,
care sunt o multime de pomf jud. Iasi, pe malul sting al riu- Spinoasa, sat, jud. Iasi, pl. Bah-
roditorl si padure. luiJijia. Are o suprafata de luiul, com. Birlesti, situat pe
De la N. la S. e udata de Ve- n 88 hect. si o populatie de malul sting al riului Bahluiul.
dea si de valcelele : Ursuletul, 136 familiT, sag 513 locuitorT. S'a infiintat de ,on Scarlat
arstianul, Valea-Mare, Calina, Pe la 1830, se facea aici mare cala, pe la anul 1850, Cu locui-
Cocorul, Timesti si Modrea, pre- iarmaroc de vite, insa. de pe la tori adusi din jud. Suceava.
cum si de girlitele : Negrisoara, 1839, dup. infiintarea tirguso- Are o intindere de 1 800 hect.,
Radacina si Stupul. rului Bivolari, ce vine spre N. cu o populatie de 242 locuitorT;
Aci a fost resedinta plasilor de aici, la 12 kil., s'a stramutat o biserica de zid, facuta de lo-
unite Vedea-Oltul. Are o statie iarmarocul in acest tirgusor. cuitori cu ajutorul proprietaru-
telegrafo-postall, o judecatorie Are o biserica, facuta la 1828, luT, la 1875, deservita de 1 preot
de ocol si resedinta une com- deservirá de I preot si 2 cin- si r eclesiarh.
panif de dorobanti. tareti ; o scoala. Vite : 230 vite mari cornute,
Vite : 360 vite marT cornute, 24 caT, 670 of si 6o rimatorT.
Spineni, sat, jud. Dolj, pl. Ama- 331 oT, 55 cal si 100 rimatorT.
radia, com. Godeni, situat in Spinul, sal, Cu 420 locuitorT, jud.
stinga Amaradier, la i kil. 40 m. Spinesti, com. rur., in jud. Putna, Arges, pl. Lovistea, facind parte
spre N.-E. de Godeni, catunul pl. Vrancea, situata mal jos de din com. rur. Perisani. Are o
de resedinta al com. Are o po- Pdulesti, la 20 kil, de sub-pre- biserica, cu hramul Cuvioasa
pulatie de 449 suflete. fectura plasei si la 20 kil. de ca- Paraschiva, deservita de 1 preot
atunul e legat prin sosele pitala judetuluT, despartita prin si r cintaret.
comunale, la S.-E., de Muereni, piriul Leadova si printr'un deal
iar la E., de Balota, trecind Dea- de riul Putna. Spiridonesti, sat, cu mo locui-
lul-Muerel. Este situata pe piraiele Dusi, torT, jud. Arges, pl. OltuluT, fa-
Hirtoapele, Paulesti, Leadova, cind parte din com. rur. Drg-
Spineni, sat, facind parte din com. Haulisca, Vasuial si Balosul. In gutesti-Sapu nari.
rur. cu acelasT nume, pl. Vedea- comuna sunt doua localitati sa-
d.-j., jud. Olt. Are o populatie rate : Alghianul si Valea-MisineT. Spinesti, cdtun, pendinte de com.
de 800 locuitori; o biserica, re- Se compune din catunele Bo- Tamasesii, pl. Glavaciocul, jud.
zidita. la 1884, pe ruinele unel desti si Spinesti, cu o populatie Vlasca, situat pe coasta stingl
vechi biserici, avind hramul de 207 familif, sag 928 Su- a apei Glavaciocul. Are o po-
Toti-Sfintii. flete. pulatie de 70 locuitorT ; o bi-
Are o bisericä parohiala, cu seria, deservita de 1 preot si
Spineni, cätun, al com. Bals, pl. hramul Cuvioasa Paraschiva, in 1 dascal.
Oltetul - Oltul-d.-s., jud. Roma- catunul Spinesti si una filiala, cu Prin fundul mosieT trece apa
nati, situat pe Dealul-BalsuluT, hramul Adormirea in cat. Bo- Milcovul ; pe la cap, Glavaciocul.
Ruga soseaua nationall si calea desti; o scoala.
ferata Slatina-Craiova. Are 50 Budgetul com. e la veniturT Spirleni, sat, facind parte din
familii, sag 200 suflete. de 1381,86 leT si la cheltuelT, de com. rur. Gusoeni, pl. Oltul-d.-j.,
1324,91 lei. jud. Vilcea, cu o populatie de
Spineni-Nol, sag FintInele, sat, Loacuitorif posea : 35 plu- 535 locuitorT.
jud. Iasi, pl. Turia, com. Ie- gurl ; 7 morT de apa; 320 bol,
pureni, infintat in 1879, pe mo- 330 vacT, 119 cal*, 1220 or, II Spria-de-Jos, sat, facind parte
sia statulul Spineni-VechT. capre si 120 porcr. din com. Colonesti, pl. StAni-

www.dacoromanica.ro
SPRIA-DE-SUS 457 STANIMIR-CULAC

sesti, jud. Tecucia, asezat pe Putna, situata pe ptriul Mala, ruseasca ; are o lungime de 4
partea dreapta a riuld Zeletinul, ceva maI in sus de cat. Paltinul, kil.; inchide intre el si bratul
la 3 kil, de resedinta com. la 34 kil, de subprefectura p15.- Ostovcina, mlastinoasa insula.
Teritoriul satuluI este de 128 sd si la 71 kil. de capitala ju- Cubanul.
hect. si 89 ariI, cu o populatie detuld. Este udatä de piraiele
de 163 locuitorI. Mala si Tipaul. Stambul-Stari, braful principal,
Locuitorif fostI clacasI aa fost Se compune din treI catune: intre cele 14 secundare, prin
improprietaritI la 1864. Carsochesti, Spulberul (unde e care bratql Chilia se varsa in
primaria com.) si Trojanul. Mare, jud. Tulcea ; el serva ca
Spria-de-Sus, sat, facind parte Are o populatie de 809 su- limita intre Rominia si Rusia ;
din com. Colonesti, pl. Stani- o biserica parohiala, cu
flete ; din el pleaca bratele Novai-
sesti, jud. Tecucia, situat pe hramul Sf. Vicolae; o scoala. Stambul, Ostovcina si alte 4 mal
partea stinga a riuluI Zeletinul, Budgetul com. e la veniturI raid; are o largime medie de
la 4 kil, de resedinta com., de 3842,89 leI si la cheltuelI, 600 m., o adincime de 10-15
spre N. de 3814,89 Id. m. ; este singurul plutitor si va-
Are o suprafata. de 625 hect. LocuitoriT pose& : 48 plugurI; pparele Il urca pana ajung la
si 66 ariI, cu o populatie de 6 morI de apa ; 202 bol, 223 Izmail.
189 suflete ; o biserica, cu hra- vacI, 79 cal, 540 or, 20 capre
mul S-tiI Voevozi, construita in si 145 pord. Stana, sat, in partea de N.-E. a
1836 si sfintita in 1857. com. TirziI, pl. Crasna, judetul
Locuitorli sunt vechI razesI Spulberul, cdtun, in jud. Putna, l'Alela, la kil, de satul de re-
stapinesc tot teritoriul. pl. Vrancea, comuna cu acelasI sedintä, asezat pe dealul Stana
nume, situat pe piriul Mala, si cu o populatie de 28 suflete.
Spridone9ti, sat, in jud. Roman, ceva mg sus de cat. Paltinul.
pl. Fundul, com. Batrinesti, spre Stanca, cdtun, com. rur. Stan-
V. de satul Batrinesti si la 3 Spurcati, cdtun, al comunel Eno- cuta, pl. Balta, jud. Braila, spre
kil. de el, asezat pe malul sting sesti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. S.-V. si la 12 kil. de Stancuta.
al riulur Siretul. Are o popu- Romanati, aproape de conflu- Are o populatie de 568 suflete;
latie de 356 locuitorI ; o bise- enta apeI Cornesul cu Drano- biserica, zidita. la 1839 de lo.
rica de zid. AicI este un pod vetul si de gara Piatra, pe so- cuitorI, deservitä de i preot,
plutitor pe riul Siretul. seaua nationalä Corabia-Riul- cintaret si i paracliser ; i coall.
Vaduld, unde se incruciseaza Vite : 277 bol, 289 vacI, 147
Sprincenata, cdtun, pendinte de calle ferate ce strabat jud. in di- viteI, 268 caI, 1373 of §i 291
com. Frunzarul, pl. Siul-d.-j., jud. rectia celor 4 puncte cardinale. rimatorI.
Olt, situat sub malul Are 45 familii, saa 200 su-
In stinga SiuluI, la 5 kil. spre flete. Stanca, ostrov, jud. BrAlla, co-
N.-E. de Frunzarul, resedinta prins intre ramificatiunile Du-
com. Stahna, sat, asezat in partea de nard, la S.-V. de ostrovul Bra-
Mosia e proprietate a statulur, N.-V. a com. Urziceni, pl. Co- tusca, la N.-V. de ostrovul Rup-
aviad 30 hect. arabile, 75 hect. sula, jud. Botosani, pe stinga tura si la E. de Noianul.
pádurea Opritura, 15 hect. li- piriuluI Stahna.
vezT i 75 hect. izlaz. Are o populatie de no fa- Stanca, schit, jud. Arges, pl. Lo-
saa 230 suflete. vistea, astazI redus la biserica
.Sprincenata, mofie §i ftddure ale Vite: 137 bol i vacI, 6 caI de mir.
statulul, jud. Olt, pl. Siul-d.-j. si 86 d.
Padurea e in intindere de 500 Staneica, munte, jud. Bacati, pl.
hect., formata din trupurile Tu- Stambul-Novai, bral secundar Trotusul, com. Hirja, din cul-
farul-Comani (i00 hect.), Gil- al bratuluI DunareI Chilia, jud. mea Casinuld, care desparte
meanca (350 hect.) si avoiul- Tulcea i unul din cele 14 miel izvoarele PiriuluT-MoareI de ale
Comani (50 hect.). gurI ale ChilieI in mare; are o piriuluI Lezuntul-Mic.
directie de la V. spre E., udind
Spulberul, com. rur., in judetul districtul Vilcov din Basarabia Stanimir-Culac, deal, in jud.

66548. Morolo Dicltonar Gleograflo. Vol. V. 58

www.dacoromanica.ro
STAIsTiSLIVETI 468 STAR1TA

Tulcea, pl. Babadag, pe teri- Se mArgineste la N. cu mun- izlaz, livezr si pamint arabil, are
toriul comunelor rurale Ali-Bei- VI Transilvanier, la S. si E. cu aproximativ ca la 2500 hect,
Chioi si Bas-Chioi. Se desface jud. Biza, la V. cu com. Po- In partea de N.-E. a el se
din dealui Carcaman-Bair, se seW, Bätrini si Drajna-d.-j. afla o mica %Tina cu apA de pu-
intinde spre S., Une° directie Se compune din eatunele : cioasa, pe Bisca-cu-Cale, la loca-
generala de la N.-E. spre S.-V., Chiojdul, Valea-AniT, Bradetul, litatea numita «Masa-de-Piatra».
se prelungWe spre S.-E. cu Rotarea, Gresia si Smeuretul, cu Comerciul se exercitA in co-
dealul Tatar-Bair. Ramificatiile o populatie de 3307 locuitorT. muna de 7 circiumarr.
sale de V. ajung in malul pi- Are 5 bisericr: 3 in cAt. de Veniturile comuner se ridica
riulur Taita. Este tdiat de dru- rqedintA, una in cat. Valea-Anir la suma de 4076 ler anual, lar
murile comunale Ali-Bei-Chioi- si alta in cdt. Rotarea, deser- cheltuelile la 3870 le!.
Nalbant, Cineli-Nalbant. Satul vite de trer prsetr; o scoala, In partea de S. a comuner se
Ali-Bei Chioi e asezat la poa- infiintatil la 1838. afla o singura osea, ce pune
lele de V. ale lur; are un vid LocuitoriT, pe litiga agricul- in comunicatie aceastA comuna
inalt de 228 m, ce domina sa- tura, se mar ocupa cu exploata- cu com. Rincezi.
tul. Acoperit cu padurT §i pasunr. rea lemnelor de constructiune, In comuna se afla o movila,
fabricarea tuicel si crqterea vi- numitA Gorgan, durad care se
Starnsläve§ti, com. rur., jud. Ar- telor. ET desfac produsul mun- recolteazA fin ; dealurr sunt :
ge§, pl. Gd14esti, la 19 kil, de cer lor la orasele : Mizil, Urlati, Gruiul, Stejarelui, Jar4tea si
com. rur. Costqti (resedinta Valeni, si mar cu seama la Coastelor. Dealurile Gruiul, Ste-
subprefecturer) si la 47 kil. de PI oesti. jarelul i Jaristea sunt in par-
Pitesti. Se compune din satele: Maioritatea locuitorilor sunt tea de N. a com., iar Dealul-
Catan ele, Ciausesti, Lacul-Orjea, mopenT; 94 s'aa improprietarit Coastelor la E.
Stanislavesti si Stefane0, cu o dupa legea din 1864, pe mo- Plaiurr sunt : Plaiul Roma,
populatie de 14o5 suflete. siile unora dintre mosneni §i acoperit cu padure si izlaz ; Va-
Are 4 bisericr, in Ciausesti, ale boerilor Macover. El posea lea-Anif, Serbaneasa si Bobe,
Oarja, StanislAvesti si Steanesti; ¡o° cal, 8o Tepe, 462 bol, 658 acoperite cu finete si arAturA.
o scoala mixta. yac!, 16 bivolf, 876 capre, 1870 Piscurr: Cerbulul, Purcarulur,
Vite : III() bol si vacT, 78 cal, or si 638 pord ; 200 stupi cu Lacurilor, Stupinir, Rogozulur,
2 bivolT, 850 or, 35 capre, 1580 albine. toate in partea de N. servind
rimätorT. In raionul comuner, pe girla pentru aratura.
Prin comuna trece $oseaua Batrineanca, sunt 4 morT si Muntl: Smeuratul i Caluga-
judeteana Pitesti-Giurgia. dota herastrae: unul pe apa rul, Plaiul-Icoanel, Plaiul-Chioj-
Bisca-cu-Cale si altul pe apa Si- dulur, totT acoperitT cu padure
Stanomfrul, sat, facind parte din riul-cel-mare. si izlaz.
com. rur. Zatreni, pl. Mijlocul, In partea de N. a comunef La toate acestea se mal a-
jud. Vilcea. Are o populatiune sunt niste gropT, despre care daogA : Poiana - dintre - Sirle, a
de 173 locuitorT. se zice ca sunt facute de Ta- Carpenulur, Capul - Plaiulul si
tarT, si se numesc «In Zapo- Virful-Condrer.
Star-Chiojdul, com. rur., plaiul di!» si «Podul Cotorcir». In par- E udatA de girlele : Siritil-
Teleajenul, jud. Prahova. Este tea de E. se Ad plaiul numit Mare, Siriul-Mic, Siriasul, Bisca-
foarte vechre. Se numeste Star- Roma, ce se zice dupä unil laxa-Cale, Chiojdulur, BrAdetu-
Chiojdul saa Chiojdul-Mare spre ea sr-a luat numele de la lur li Batrineanca; de valle A-
a se deosebi de o alta comuna niste armate romane, ce aa fost nif si Rotari §i de izvoarele :
vecina din jud. Buzan, numita pe ad ; lar dupa altir de la niste Vino., Cocoptl, Palalogi, Con-
Chiojdul-de-Bisca saa Chiojdul- TiganT-Meti din Transilvania, nu- dri, Tisa, ZmeurAtul, BanuluT,
Mic. mitr, dupa obiceiul lor, RomanT Gresia, Blidari, Miculuf, Calulur,
Este situata pe cincT vAT : si Rimr, care ati alungat pe TA- Benir, Rasca, etc.
Valea-Chiojdulur, a-BrAdetulur, tara' ce stApineaa aceste locurr,
Beni, a-Aner si Rotar, la 53 kil. stabilindu - se aci si in com. Starita, ala numire a cdtunulur
de capitala jud. i la 13 kil, de Chiojdul-Mic, din jud. Buzar!. Crivatul, din jud. Prahova, pl.
rqedinta plaiulm. Toatä comuna, cu pAdurr, Tirgsorul, com. Manesti.

www.dacoromanica.ro
STAR1TA 459 STAVNICUL

Starita, cdtun, in jud. Teleorman, N., CirligAtura la V., Codrul la Bereasca, Vocotesti, MInjesti,
pl. Margine!, com. Piatra, for- E., si filtre judetele : Romanal Budesti, Petrosul, Hotar, Mihoi,
mat din insurAteli improprietl- la S.-V. $i Vasluiul la S.-E. Rotariul si santa, in com. Mi-
ritT In 1880 pe mosia Statului Se intinde de la N. la S., ro neasa.
Piatra-Starita, situat la io kil. de-a dreapta riultil Bahluiul. Ursita, Brusturetul, VArAria
de cAt. de resedinta Piatra, E udatl prin mijloc de pi- si Tibana, in com. Mironeasa.
spre N.-E. riul Stavnicul. Miroslava, GAureni, Uricani,
Are o populatie de mo lo- Terenul este accidentat, avind PeptAnari, Valea-UrsuluT, Telet
cuitorT. Este legat cu Piatra prin in partea despre S. cele mal si Ciurbesti, in com. Miroslava.
o ramurA de osea vecinall. mar! dealurl acoperite cu pA- Productiunele agriculturer, a
durT.; iar spre N., vAT si podise vitelor, a viilor $1 a pAdurilor,
Starita san Piatra-Starita, mo- inti nse. pe lingA ca satisfac necesitAtile
,s-ie a statuluT, In jud. Teleor- Este formatA din comunele : locale, dar apoi un prisos mare
man, pl. CAlmAtuiul, pe care ail Mironeasa, Voinesti, Cucuteni, se pune in comerciu.
fost improprietAriti locuitorli In Miroslava si Mogosesti. Comerciul constA in desfa-
1880. FAcea parte din averile Suprafata teritoriulul acesteT cerca cerealelor, a vitelor, a
minAstiresti, apartinind schitului p15.$1 este de 25603 hect. lemnelor si a mangalului.
Ostrovul. Are o populatie de 11673 lo- DrumurI: pentru inlesnirea co.
luitorr; 27 biserie, din care 1 municatiel locuitorilor din a-
Starosilta-Radu, sat, pe valea catolicA, deservitA de 13 preotT, ceastA plasA, pe lingl drumurile
pirfului Drislea, In partea de N.- 23 cintäreti $i 4 eclesiarliT; 11 comunale si vecinale, trec, pe
V. a comund SoldAnesti, pl. §colT ; 16 mori de apA, 2 cu toatA marginea despre N., dota
Miletinul, jud. Botosani. abur! li 2 de %/hit. drumurl marT in linil' paralele :
Are o suprafatd de 898 hect. Vite: 10916 vite mar! cor- calea feratA ce duce la Ia$i si
si o populatie de 331 suflete. nute, 8463 oT, 355 capre, 26 tirgusorul Podul-IloaeT, prin sta-
FormeazA o continuare cu Sta- bivoli, 1188 cal si 2863 rimAtori. tia Cucuteni si soseaua natio-
rosilta-Stavri. Solul plg$eT este bun si pro- nalA ; prin mijlocul p16.$eT, trece
LocuitoriT posea: 120 bol ductiv. soseaua judetearil Jai-Roman.
$i vacT, 37 caT, 690 oT, 66 porci; Dealuri : partea orograficl a
18 stupT cu albine. terenulul acester plA$T se dato- Stavnicul, vale, jud. Iasi, pl.
reste siruluI de dealuri ce se StavniLul, com. Mironeasa, intre
Starosilta-Stavri, sat, pe valea prelungesc din pl. CirligAtura, Dealul-Mare la V. si Mogoqe$ti
piriulur Drislea, in partea de cuprinzindu-T toatA partea de la E.; se intinde de-alungul pi-
N. V. a comund SoldAnesti, pl. S.; din care apoT pornesc dife- riulul Stavnicul, trece pe lingl
Miletinul, jud. Botosani. Are o rite ramurT spre N., ce se mic- satul Hadimbul, pAnA In hota-
suprafatl de 1480 hect. cu o soreazA treptat, pdnä ce ajung rul despre jud. Vasluiu. Pe In-
populatie de 50 familil san 388 in malul drept al riulul Bah- tinderea sa poartA diferite nu-
suflete ; 1 bisericA cu 1 preot luiul, sub diferite numirl. mili : Hadimbul, Rotariul, Ul-
si 1 cintAret. Ape: Afarl de riul Bahluiul, milor si Cdpotesti.
Vite: 199 bol si vacl, 76 cal', ce udA toatA partea de N. a
131 o!, io bivoll, 50 por& Lo- plAseT, mal sunt un numAr de Stavnicul,firia, izvoreste de sub
cuitoril posea 19 stupi cu albine. pirae, care, curgind in diferite Dealul-Mare, com. Pausesti, pl.
directiunr printre vár, formeazA arligAtura, jud. Iasi, de la lo-
Stavila, mofie nelocuitA, cu o in- multe ¡azur!, ce alimenteazA cu cul numit CarpAnul, trece prin
tindere de 200 pog., jud. Ar- apele lor deosebite localitAtT comunele : Cucuteni, Voinesti,
ges, pl. Cotmeana, proprietatea Aceste pirae sunt: Mogosesti si Mironeasa; apol
statului, fostA pendintA de mA- Stavnicul, ce trece prin mij- intrAin jud. Vasluin ; curge
nAstirea Cotroceni din Bucuresti. locul plAseT, StAvnicelul, Bahna, spre S. printre com. Scheia si
Chescul (iaz), Horlesti si Fra- Ipatele, DrAguseni si Parpanita
Stavnicul, plasd, jud. Iasi, si- sinul, in com. Cucuteni. si se varsA In Birlad, dupl ce
tuatA in partea de S. a jude- Ciurdea, RAcea, Lungani, Ne- primeste piraele: GAunoasa, Co-
'014 filtre plAsile : Copoul la dieni (iaz), in com. Voinesti. ropca, Izvorul-cel-Mare si Hu-

www.dacoromanica.ro
STAVNICUL-SEC 460 STÀNCUTA

mAria-Mare, toate din comuna malurile iazulta Saneen', in par. plaiul Novaci, jud. Gorj, -situat
Scheea. tea de N. in partea de N. a cAt. Musetesti.
Are o suprafaa de 2911 hect. Are o suprafatl de 400 hect.,
Stavnicul-Sec, gîrM, jud. Vas- si o populatie de 216 familiI, cu o populatie de too familiT ;
luil, pl. Funduri, com. Scheia, saii 860 suflete ; i bisericA, de- bisericl, deservitA de preotul
fosa din vechime albia pirtuluI servia de i preot si i cinta- de resedintl.
Stavnicul ; ea incepe de la mo- ret ; I coall mixta ; o moarA Locuitorii posea.: 20 plugurT,
vilele Promoroaca, de la locul de apl. 40 care cu bol; 190 vite marT
de unde apa piriuluT Stavnicul E alimentat de iazul StAn- cornute, 23 cal, 600 oT, too
si-a luat alt curs, si merge spre ceni, bogat in peste si stuh. Prin mAtorr si 113 capre.
E. si S. para in com. DrAgu- sat trece calea judeteanl. Boto. Comunicatia cAtunulta cu ex-
seni, unde iarlsT primeste apa sani-*tefAnesti. teriorul se face prin drumurT
piriuluT Stavnicul. LocuitoriT posedl 861 bol ordinare.
si vacI, 52 caT, 1210 OT, 2 bi-
Stavropoleos, sat, j ud. Dimbovi- volf, 301 pord. Stänce§ti, rno,cie, In jud. BuzAti,
ta, pl. Corabia, clt. com. Uliesti. com. Scurtesti, proprietate a
Stance§ti, con:. rur., jud. Mehe- StatuluT, pendinte de Episcopie;
Stavropoleos, sat, flcind parte dinti, pl. Dumbrava, la 55 kil. /Ama un corp cu Spiridoneanca
din com. rur. Moreni, pl. Filipesti, de orasul Turnul-Severin, for- DImbroca; are peste 50o hect.,
jud. Prahova. Are o populatie matO numaT din satul cu ace- din care 470 s'at.1 dat improprie
de 203 locuitorl. lasT nume. iar restul's'a incorporat
Are o populatie de 340 lo- mosieT Dimbroca.
Stäicul, sat, In jud. Mehedinti, pl. cuitorT s't o bisericl, deservia
Motrul-d.-s., com. rur. Cdtunele. de i preot i I cintAret. Stfinoule§ti, sat, facind parte din
LocuitoriT posea: 15 plugurl, com. rur. Dozesti, pl. Cerna-d.-j.,
Stäicule§ti, sat, fa'cind patte din 16 cArute cu bol, 2 clrute cu jud. Vilcea, situat In centrul co-
com. rur. pl. Oltul- %al"; 30 stupT ; 200 vite marT muna, 'filtre riul GeamAna
d.-j., jud. Vilcea. cornute, 6 cal, 240 oT i 200 valea. Omoricea.
rimAtorr. Are o populatie de 487 lo-
Stinceasca, cdtun, jud. Vlasca, Prin comunl trece soseaua cuitorT ;o biseria, cu hramul
pendinte de com. TAmAsesti, cu Cordul-StAncesti-B u sul-BArboiul. Sf. Nicolae, reparatA la? anul
mahalaua Lacul-Spurcat. Budgetul com, e la veniturl 1868.
de 542 leT, iar la cheltuell de
Stfinceasca, inofie a mAnastireT 385 leT. Stancuta, com. rur., pl. Balta,
Coltea, jud. Prahova, pl. Crico- jud. BrAila, asezatl la V. de
vul, com. rur. Urlati. Din pla- Stance§ti, sat, in partea de N.- japsa StAncuta, situatA In /unca
nul i actele de hoarnicie ale V. a com. Curtesti, pl. Tirgul, Dunära, la 2'/2 kil, de fluviii.
acesta mosiT se constata cA, pana jud. Botosani, spre N.-V. de o- Se mArgineste la S.-V. Cu
la 1775, com. Urlati se numia rasul Botosani. Bertesti-d.-j., la V. cu Lacul-ReziI
Satul-Urlati. De la aceastd data Are o populatie de 952 Su- Pirlita, la N.-V. si N. cu Vi-
a purtat numirea de Tirg unde, flete; 2 biseria, cu 2 preotT si zirul i Ciacirul, si la E. cu Du-
dupl traditiune, se scoborati lo- 2 cintAretT ; i coalA mixta ; 3 ndrea.
cuitoriT dupa dealurile vecine la circiumT ; i moarl de apl pe Are o suprafatA de 22500
urlAtoare, adecA la tirg. iazul Siena. hect., cu o populatie de 1713
Vite : 374 bol i vacT, 47 cal, suflete ; i bisericl, fondaa la
StAnceasca,mofie, cu o intindere 850 a si 30 pora. 1854 si reedificatA la 1885, de-
de 277 pog., jud. Argesul, pl. servia de 2 preotr, 2 cinaretT
Oltul, proprietatea StatuluI. Stance§ti, cdtun al com. Scurtesti, si 2 paracliserT; o scoall mixtl ;
jud. BuzAti, cu o populatie de 9 circiumr.
Stinceni, sat, jud. Botosani, pl. 620 locuitorT si 126 case. DrumurT: la Baila, 46 kil.,
Tirgul, com. BAluseni, situat pe la Ciacirul, 13 kil., spre N., prin
ambele pArtl ale vleI Siena _si pe Stance9ti, cdtun_al com. Musetesti, punctul Dulban, drept prin luncA ;

www.dacoromanica.ro
STANCUTA 461 STXNETI

la Polizesti, spre S.-V., prin Stan- Stäne§ti, com. rur., jud. Muscel, bate com. de la N. spre S. si
ca ; la Pirlita, 8 kil., spre V., plaiul Nucsoara, la 22 kil. spre o leagd, la N., cu comunele
prin proprietatea locuitorilor ; la V. de Cimpulung, situatä pe Corbi, Corbsori si Nucsoara, si
Vizirul, 16 kil., spre N., prin ambele malurr ale riulur Doamna. la S. cu com. Domnesti. Un
posta Aramd ; la bala, spre E.; Se compune din 3 alune : mic pod de lemn, peste riul
la Lacul-Rezir, 13 kil., spre V., Sanesti, PArdesti si Podurile, si Doamna, leagä. cdt. Sanesti cu
prin Cornul-Malulur. se mdrgineste la N. cu comu- cdt. Podurile.
nele Poendrei si Corbsori, la S.
Stfincuta,sat, jud.BrAila, aproape Cu com. Dirmonesti, la E. cu Stäne§ti, com. rur., jud. Vilcea,
de canalul Pasea din com. cu com. Slänicul si la V. cu jud. pl. Oltul-d.-j., compusd din 3
acelasT nume, la 46 kil. spre S. Arges. cdtune : Stdnesti, Runcul si Ti-
de orasul Brdila, infiintat la 1840. Are o populatie de 988 su- ghina. E situatä pe valea Ma
Are o scoald infiintata la 1869; flete ; 2 bisericr, la Stdnesti si mulur, la 14 kil, de resedinta
o bisericd, rezidità de locuitorr Pdrdesti, deservite de 2 preotT pldser.
la 188o, deservitd de 1 preot, si 2 cintaretr; o scoald mixtd Are o suprafatä. de 500 hect.,
I cintdret si 1 paracliser ; 6 In cdt. StAnesti. cu o populatie de 1.577 locui-
&durar. Locuitorir se ocupa, pe lingä torl ; o bisericd.
agricultura si cresterea vitelor, Locuitorir s'au improprietdrit
Stäne§ti, com. rur., jud. Gorj, cu facerea cheresteler, comerciul la 1864, pe mosia statulur Sta-
plaiul Vulcan, situatd la N. de si in special cu chirigiria. El' nesti, din care li s'ají dat 507
com. Slobozia. Se compune din posedd : 69 cal, 326 vite marr hect. Er posea : 8o bol, 48
atunele : Stdnesti, Alixeni si cornute, 2649 oi, 127 porcr, 74 vaer, 4 capre si 1211 or.
Cernadia. capre si 5 asinT ; 6o stupT cu In raionul comuner se vdd
Are o suprafatd de 3256 hect., albine. ruinele une vechi bisericr, ce
cu o populatie de 258 familiT, In jurul comuner sunt arAturr, se crede a fi facutä de fratir
sati 794 suflete ; 1 scoald; 3 bi- fineturT, livezr Cu peste 20000 Buzesti si apor ruinata de Turci,
sericr,deservite de 2 preotT si prunr, pdclurr populate cu fag, si mar multe gropT si santurl,
3 cintdretr, din care una de zid mesteacdn, anin, stejar si sdlcii. care au servit de redute.
fAcutd de Costache Obedeanu La E. are dealul numit (Virful- Budgetul com, e la veniturr
la 1732, iar cele-l'alte de lo- cel-Mare s . de 2060 leT, si la cheltuell, de
cuitorr ; 15 morr pe apele lisita Riul Doamna trece prin mij- 1917 ler, anual.
si Cernäclia. locul comunei, de la N. la S., E brdzdatä de dealurile : Ba-
Locuit rir posea : 8o plu- si in el se varsä. 4 v5.1: Valea- nulm, Bleotulur, Nästasie, Stau-
gurr, 58 caz e cu bol si vacT, 8 Lupulur si Valea-Pirliasilor, care lur si udatd de vdile : Cerni-
cdrute Cu cal ; 25 stupT ; 700 strábat comuna de la E. spre sorul, Osica, Simul, MAndstirea,
vite marT cornute, l000 of, 20 V.; Valea-TociT si valea Boretul, Conturul, Bungheroaia si Ma-
capre, 25 car si 535 rimItorT. care o strdbat de la V. spre mut.
Venitul comuner este de ler E. Pe riul Doamna sunt 2 morT,
1344, banT 23, iar cheltuelile, 2 piue si 7 herdstrae. Stäne§ti, com. rur., jud. Vilcea,
de ler 1323, banT 27. Budgetul com. e la veniturr pl. Cerna-d.-j., compusä. din 4
Teritoriul comuner este udat de 1617 ler si la cheltueli, de alune : Cuculesti, Mijlocul, Va-
de riurile Cernadia si usita., 1613 ler. lea-Lung5. si Bdrcdnesti. E si-
care udd partea despre V. 176 locuitorT s'ati improprie- tuatá pe valea riulur Cerna, la
Comunicatia in comund se tdrit la 1864, dindu-li-se 622 50 kil. de capitala judetulur si
face prin soseaua comunald care hect. pdmint. la 45 kil, de a paser.
vine de la Slobozia-Ursetei prin Pe Valea-Lupulur, unde in Se mdrgineste la N. cu com.
StAnesti la Välari si prin alte vechime a fost com. StAnesti, Gdgeni si Cermegesti ; la S., cu
drumurr ordinare. se vdd niste ruine vechr; ase- com. Nisipi ; la E., cu Glavile,
In Stdnesti a trdit in vechime menea ruine se vdd si pe mosia si la V., cu com. Dozesti si
familia Principilor Bibestr. Urianul. Dejoiul.
Parte din proprietate apartine O osea, care merge pe ma- Are o suprafatd de 1900
chiar astde acester familir. lul sting al tilda Doamna, strd- hect., cu o populatie de 1048

www.dacoromanica.ro
STA NEVTI 462 ST.X.NWI

locuitorI; 4 bisericI $1 o scoalà, AfarA din sat sunt viile : Tu- 2 cintAretT ; o coalA ; 2 cir-
infiintatd la 1891. tunaruld, Zgircitilor, Cringuld ciu m1.
LocuitoriI sunt mosnenT. EI $i Tutanului ; apo/ Valea-Gur- Teritoriul atunuld este bo-
posea : 15 ca! i Tepe, 292 bol banultd, valea Ciubucul, Proca, gat in pleura. Are o fabricl
taud, 306 yac!, 135 porcI, Zincota si Ozunuld. de gaz.
94 capre i 482 of. Drumul ce trece prin com. Vite sunt : 41 cal, 224 vi te
Pe riul Cerna, in raionul co- este soseaua Giurgia - Pitesti, marI cornute, 48 porcI si 79
mune); sunt 2 morI. numità in vechime drumul Cio- capre.
Budgetul com, e la veniturI cInestilor. Mal* este apoY, mal
de 3752 leI si la cheltuelI, de de vale, soseaua Giurgia-Ale-. Stáne§ti, sat, in jud. Botosani,
2640 leI anual. xandria. In vechime era dru- pl. Miletinul, situat pe o coastä
Prin comuna trece $oseaua mul BanuluT, care servea de de deal in dreapta piriuluI Co-
Cotosmanul-Oteteli$ul. hotar intre Stanesti si Giurgia. zancea i in partea de N. a com.
E brAzdatä de dealurile : Oaer, Acest drum despOrtea in 1828 ZIAtunoaia.
Baranestilor, Ulmetul, Cernef, Rominia de Turcia, trecea pe Are o suprafatà de 1072 hect.,
Adomirgasa, Dejoiul si atelul; HITA o siliste veche, cu o populatie de 183 suflete ;
$i udatO de valle: Cerna, Gi- Pirjola, sat zidit de Aidin- o bisericA, cu un cintlret.
mineaua, Otinceaua, Purnáreata, Pasa i Benain-Pa$a. Se mal Vite : 120 bol si vacI, 12
Begul, GAgeanca $i BArbureaua. afla o silivte de sat vechiti, unde cal, 500 o! 51 40 porcr.
eraiI satele Val-de-EI, Tangirul
Stäne§ti, com. rur., compusl din Bazalanul. Stäne§ti, sat, in jud. Dimbovita,
StAnesti-d.-j., Stdnesti-d.-s., for- Ad i este un loe istoric din pl. Ialornita, cit. com. BOlteni.
mar-Id un singur trup, $i Ghiz- timpurile lui MihaI Viteazul, Ad i ail fost lupte intre RominI
darul, situata la i, kil. spre unde unul din capitaniI Turcl (1595-1599).
N. de ora$ul GiurgiO, pe coasta Stroe Buzescu, s'a batut In
dealuluI DunAreI, in jud. Vla$ca, duel cu nepo tul hanuld Tata- Stfine§ti saa Pueni, sat, pe mo-
pl. Marginea. Ambele alune resc, dupl ce armatele lor s'ati sia cu acelasI nume, jud. Doro-
sunt situate pe 3 dealurI : bAtut intiiti la Putineia si in hoiti, pl. Berhometele, com. Tu-
Dealul-BisericeI uring, dupi. bAtalia de la Sta- reatca, situat pe podisul inalt
Dealul - MAlureanuf, i apartin nesti, la Pudina (i594). La er- despre Bucovina, in fata satuld
d-luI Em. Lahovari. pAte$ti, care apartine com. FrA- Tureatca.
Are o populatie de 3108 su- te$ti, s'ají gAsit oseminte de Are o populatie de 278 su-
flete ; 3 biserici, din care dota oamenI i monede de argint, flete ; o bisericA, cu hramul Sf.
in StAnesti si una in Ghizdarul cu inscripta' latine, din timpul Nicolae, Cu 2 cintAretI si un pa-
cu 4 preot-I si 6 cintAretT ; o lul Sigismund Batori. Idmar, facutá din lemn, la 1760,
scoall mixta; 14 circium/ ; o de locuitori.
moarl cu aburI. Sfane§ti, sat, cu 331 locuitorI, Hotarele mosieI sunt: Buco-
Se compune din treI trupurI: jud. Arges, pl. Oltul, pendinte vina, Mihoreni i Tureatca. Ea
StAne$ti, Foteasca si Gurbanul, de com. rur. Stoilesti. a apartinut Balinschi,
cu o suprafata de 5450 hect., originara din Polonia.
din care s'a dat la 517 locui- Stäne§ti, sat, jud. Arges, pl. 01- La 1673, cinc/ Petriceico-Vodà
toa, improprietAritI la 1864, o tul, fdcind parte din corn. rur. fu detronat, se retrase la curtea
intindere de 1550 hect. MAcli. polona, intovArasit de credin-
Locuitoril posedd : 200 cal', ciosul i bravul säú comandant
roo bivolI, 1050 bol si vaci, Stäne§ti saü Stäneasca, sat, Balinschi.
305 porcI $i 4000 of. jud. BacAti, pl. Munteld, com. In expeditia de la 1683, cind
Ad i este valea Pirjola, care MIgiresti, situat pe piriul Sta- Regele Sobieschi, despresurl Vi-
incepe din cimpul Lungana $i neasca, la 2160 m. de satul ena asediati. de TurcI, luarl
merge prin sat; apor alte 3 MAgire$ti. parte activl i Petrieeico VodA
vAI mal miel care dad in a- Are o populatie de 498 lo- cu Balinschi.
ceasta : Valea-Tiganilor, Valea- cuitorI; o biserici., clAdità de .Intor$I biruitorT, Petriceico $i
luI-BAlan Valea-Malureanul. locuitorI i deservità de I preot Balinschi intrarä cu oaste po-

www.dacoromanica.ro
STANESTI 463 STXNILA I BISCA

lona in Moldova i prinsera pe de Stolnicul Stroe Buzescu §1 zidita la 1824, cu hramul Ador
Duca Vocia la satul Domnqti, fratiI sal, la 1602. Aci s'a in- mirea Mala Domnulur, in ma-
de unde l'aO dus in Polonia, unde mormintat Stolnicul Stroe. halaua StAne0-d.-j., i cea-l'alta
41 rasplati prin moarte relele La 1821, in urma lupter de la 1862, i deservite de trel pre
facute in Tara. («Let.», t. 3, p. la Zavideni, Turca se retrasera otI i un &sal.
24-25 ed. vechie). in acest schit, cu scop d'a tala ImproprietaritI la 1864 sunt
drumul eter4ti1or, condu0 de 445 locuitorr, fo§ti claca0, carI
Stanesti, ciitun de rqedinta al N. Ipsilante i Caravia. ají luat 1334 hect.
com. StAnqti, jud. Gorj, plaiul
Vulcanul. Stänesti-Chirculesti, com. rur., Stänesti - VAcäresti (Finita),
Are o suprafata de 1250 hect., In jud. Vlasca, pl. Ciln4tea, com- sat, facind parte din com. rur.
Cu o populatie de 120 familii, pusa din cat. StAne§ti i Chir«. Vasilati.PopeO, pl. Negoe0, jud
san 310 suflete ; 8 morI pe apele situatä pe coasta dreapta Ilfov, situat la N. de Vasilati,
uOta. i Cernadia. a apel NeajlovuluI, aproape de pe malul drept al riuluI nimbo-
Locuitoril posea: 38 plugurI, Arge, la 40 kil. de GiurgiO, vita. E format din 2 trupurI: Sta-
32 care cu boT, 7 cal-14e cu cal; la 25 kil. de Bucureti i la 13 neti i Vdcare0. Aci Mihaiu
25 stupl ; 450 vite marI cornute, kil. de Ghimpati, reedinta Bravul batu pe l'atad la 16
508 o!, 20 capre, 12 cal i 387 Locuitor/ improprietarit/ la Ianuarie 1595.
porcI. 1864, in ambele cat., sunt 120, Are o suprafata de 600 hect,
care ati luat o suprafata. de 425 cu o populatie de 170 locuitorI
StAnesti, sat, facind parte din hect. 51 o r,; coall.
com. rur. cu acela0 nume, jud. Are o biserica, cu un preot Numarul vitelor marl e de
Mwcel. Ad i este rqedinta com. 2 cintaretI; o §coala mixta. 228 i al celor miel, de 372.
E situat pe malul sting al fi-
uluI Doamna i udat la N.-E. Stänesti-Dedulesti, sat, facind Stänicei, sat, cu 116 suflete, jud
de Valea LupuluI, pe care vale parte din com. rur. Tirporul- Argq, pl. Oltul, facind parte
In vechime a fost wzata com. Vechiti, jud. Prahova, pl. Tirg- din com. rur. Macal.
Stane§ti. prul. Are o biserica, cu hra-
Are o biserica, cu hramul SE mul S-tiT Apostoli, fondata. la Sfanigesti, sat, in jud. i pl. Tu-
Treime, zidita la 1830, deser- 1874. tova, com. PuiWi.
vita de un preot i un dascal ;
o coald, ce functioneaza de la Stanesti-Dedulesti, proprietate Stanila, ca/un al com. Mlajetul,
1857. a Eforiel Spitalelor civile din jud. Buzati, Cu 380 locuitori
Bucurqti, fosta pendinte de Pan- 8o case.
Stäne§ti, sat, facind parte din telimon, jud. Prahova, pl. Tirg-
com. rur. cu acela0 nume, jud. wrul, com. Tirporul-Vechiti, in mofie, in jud. Buzau,
Vilcea, pl. Oltul-d.-j. Are o po- intindere de 882 hect., din care com. Mlajetul, catunul Stanila,
pulatie de 943 locuitorI. 157 hect. suprafata. impadurita proprietate a mwenilor Stani-
725 hect. pamint arabil lenI; are 560 hect., din care 157
Sfanesti, ceitun, pendinte de com. finete. padurea
Stane4i-Chirculeti, jud. VlaFa, restul, curaturI, livede, izlaz, fi
pl. Ci1n4tea, situat pe malul Stänesti-de-jos i Stänesti-de- neata i sterp.
drept al NeajlovuluI, proprietatea Sus, cdtun al com. StanWi, pl.
d-lui C. Pariano. Marginea, jud. VlaKa, situat pe Stänila i Bisca, mofie, in jud.
Are o suprafata de 775 hect., proprietatea Stane0 a d-lul Em. Buzati, com. Nehoiapl, catunele
din care s'a dat la 80 locuitorI, Lahovari. E wzat petrel dealurl Bisca-RozileT, Venetipl i Rup-
improprietaritIdupa legea rurald, val, care fac parte din §irul tura; se intinde pe ambele malurr
273 hect. dealurilor DunareI ce limiteazä ale riuluI Bisca-Rozilef, proprie-
platoul eI inferior i unde incepe tate in devalma§ie a mopenilor
Stanesti,fost schit, in jud. Vilcea, platoul superior cu cimpiile Bur- BiscenI i StAnilenI; are 2600
pl. Oltul-d.-j., la S. de Dragapni, nazului. hect. curaturI, fTheata, izlaz §i
pe malul drept al Oltulul, zidit Are o §coall ; 2 biserici, una padurea C4oca-Mica.

www.dacoromanica.ro
STANILETT 464 STANISLÀVEM

Stänile§ti, com, rur., in partea c5. satul StAnilesti, care mal de prin o carte domneascl sAte-
de N.-E. a plIseT Prutul, jud. mult s'a numit Berbecesti, este nilor din StAnilesti si le porun-
FAlcii1. Se mArgineste la N. cu foarte vechiti, cdcT exista inc5, ceste sä asculte de noul lor pro-
com. Hui; la S., cu com. Lunca; pe timpul luT Alexandru-VodA- prietar ; cartea este datl din
la E., cu lita Prut si la V. cu cel-Bun. Focsani, acelasT an, 12 Noembrie.
com. Rusca. E formatA din sa- Dinteun suret (copie) de pe La anul 1755, proprietarul
tele : Budul, Broscoseni, RAdu- ispisocul sirbesc al luT Petru StAnilestilor, NiculaT RacovitA
cani, Saratul, StAnilesti si Voi- Rares, cu data 7035 (1527) Mar- biv vel Medelniceriul, fiind impo-
nescu, pe o suprafatA de 7450 tie 15, se vede el numirea a- vorat de datoriT, a vindut douà
hect. Are o populatie de 1725 cestuT sat se trage de la unul sate, StAnilesti si Maicani, Lo-
suflete; o scoall si o bisericA. StAni1A, cAcT in acel ispisoc se goatuluT Stefan-Bosie, in pret
Este udatA in partea de E. pomenesc mg multe persoane, de t000 le!. Cu acest Bosie a fAcut
de riul Prut si Prutetul; intre totT fiT al aceita StAni1A. Prin ur- Inochentie Episcopul schimbul,
aceste ape se intinde un ses, pe mare numirea StAnilesti nu este si de acum inainte StAnilesti
care se aflá asezate satele ce de cit numele colectiv al tutu- ati devenit proprietatea Epis-
formeaz5, comuna, afarl de sa- ror urmasilor luT StAni1A. Acesti copie!.
tul StAnilesti, care vine pe deal. StAnilestT, zice ispisocul, ati vin- Acest sat, cit si intreaga co-
Tot pe acest ses, numit al Pru- dut un sat la Prut, anume Ber- munA, Cu toate imprejurimele eT,
tuluT, se af1á multe bAltr bogate becesti, ce-1 aveati (din drept ají insemnAtate istoricA pentru
In pescAriT, imase si flnate. In ispisocul ion de la strAmosul rAzboiul urmat aieT intre RusT
partea deluroasä despre V. se Domnid mele, de la Alexandru si Turd si tratatul de pace in-
intind tarinele de culturA si pa- Voevodl, vrea sä zicA numele cheiat la to Iulie 1711, de cAtre
durea. vechiil al StAnilestilor a fost Ber- Petru-cel-Mare, Tarul Rusia (V.
Locuitorif posed5. : 2504 vite becesti. Gura-SArAter, Lunca, Gil-la-Vid-
marT cornute, 3215 oT, 297 cal Dintr'un uric de la Miron dicAr si Rlioasa).
si 294 por& Barnovschi-VodA, anul 1627, se
Budgetul comuneT e la veni- vede cA StAnilesti, sub numirea Stänisläve§ti, sat, cu 500 suflete,
turi de 8781 lel si 65 banT, lar la de c Silistea StAlinestil a fost sat jud. Arges, pl. GAlAsesti, fAcind
cheltuelf, de 7966 leT si 9E banf. doinnesc ; dar acest Domn 1-a parte din com. rur. cu acelasr
hArAzit Vel PitaruluT Ionascu Ce- nume. Aid este resedinta Pri-
Stärdle§ti, cdtun, al com. Robesti, han, pentru serviciile luT si pentru mAriel. Are o bisericA, cu hra-
jud. BuzAti, cu 270 locuitorT si un cal bun ce-1 hArAzise Dom- mul «Top' SfintiT», deservit5. de
6o case. nieT, in trebuintele une solie 1 preot si I cintAret.
la Craiul de Ardeal. Uricul are
Stänile§ti sail Berbece§ti, sat, data 7135, Martie 13. Tot asa Stänislive§ti, sat, in jud. Olt,
in centrul com. StAnilesti, pl. mArturiseste si cartea de intl- pl. Mijlocul, pendinte de com.
Prutul, jud. FAlciti, asezat pe riturá de la Alexandru-VodA Ursoaia, situat la N. de com.,
platoul dealuluT ce formeazA cul- (Cond. A. f. t13). pe lunca girlel Plapcea.
mea sesuluT PrutuluT. Suprafata Dintr'un uric de la Vasile- Are o populatie de 260 lo-
teritoriuluT mosieT e cam de 4950 VodA-Lupu, dat din IasT in 1640, cuitorY, din care 54 improprie-
hect., care, impreunA cu satul Noembrie 1, se vede cl StA- tAritl la 1864 cu 266 hect. din
Budul, formeazA domeniul sta- nilesti ati fost dAruitT maT intiT mosia d-luT I. Stefan Zianu ; o
tuluT, fost pAnA la secularizarea nu de Barnovschi, ci de Stefan bisericA, ziditA la 1840 de Alecu
averilor mAnAstiresti al Epis- Torna lui Ionascu. Prin urmare, Racoviceanu, deservitA de I preot
copieT HusuluI. uricul luT Barnovschi ar fi numaI si I cintAret.
Are o populatie de 1308 su- ca un act de intAriturA. De a- Locuitorif posea : 80 bol, 20
flete ; o scoall, infii ntatA in 1865; semenea se vede cA, dupà moar- vacT, 19 caT, 68o of, 20 capre
o biseric5. cu 2 preotT si 3 tea luT Ionascu Cehan, StAnilesti si 50 porcT.
dascAll. lar ati rAmas proprietate dom-
Istoricul. Din d o cu m en tel e neascA ; si Vasile-VodA o hl- Stänisläve§ti, mo,rie, cu o intin-
EpiscopleT (vez! Cronica HusuluT rAzeste boeriuluT sAil RacovitA dere de 660 pogoane, jud. Ar-
de Melhisedec Episcopul) reese Cehan LogofAt si face cunoscut ges, pl. Cotmeana, proprietatea

www.dacoromanica.ro
STXNIÉTI 465 STÄNtJWi

statuluI, fosa pendinte de Mi- Vite : 480 bol, 300 vacI, 49 Atit biserica cit si chiliile
tropolia din Bucuresti. caT, 27 lepe, 924 o! O 300 11- monahilor sunt in bulla. stare.
m dtorf.
Stäni§e§ti, plasd, in jud. Tecucia, Meseriasf sunt : 16 lemnarI, Stani§oara, munte, la N. com.
situatI la N. de jud., infiintata 3 timplarl, 2 ferarl si vr'o 5 Baia-de-Ffer, jud. Gorj, plaiul No-
dupA impArtirea administrativa cizmari. vacf. Se mal numeste si Stani-
din 1892. Teritoriul comuneI este de soara-SAndesti. E asezat linga
Se compune din 8 comune : 4576 hectare. muntele Micaia si e acoperit cu
Buda, Burdusaci, Colonesti, CrA- In raionul comunei sunt 3 pAsune, avind sane pe el. Face
esti, Motoseni, Oncesti, RAchi- morI de abur'', 2 de vint, si 3 parte din muntif zisI al BAeT-
toasa si StAnisesti, cu 54 catune. iazuri cu peste. de-Ffer.
Are o populatie de 17978 Locuitorif sunt improprietd-
suflete ; 14 bisericf, deservite ritI dupA legea rurala din 1864. Stänita, com. rur., in jud. Roman,
de 14 preotf parohl, 8 preotT Veniturile comuneI se urca pl. Siretul.-d.-s., spre N.-E. de
ajutorl si 25 cintaretI ; 13 scolf la 7820 lel, lar cheltuelele la orasul Roman, la 22 kil, de el
mixte ; 12 morI de a pa. pe Zeleti n, 6820 la si la 6 kil, de resedinta piase!.
28 de vint si 2 Cu aburI; o su- Prin comuna trece soseaua Este formata. din satele : Buz-
prafata de 27992 hect. judeteand care vine din 'Te- dugi, CalugArita (Negresti), Chi-
Se mArgineste la N. cu jud. cucia, se desparte la gura Crae- cera (Todireni-SturzeI), Fundul-
Baca", la S. cu plasile : Berhe- stilor si merge spre N. in jud. Poener, Piscul-RusuluI, Poenele-
ciul si Zeletinul, la E. cu jud. BacAti. Once, Sta.nita, Tarnita, Todi-
Tutova si la V. cu jud. Bacäti E brAzdatA de dealurile Do- reni, Veja-Cldcasi, Veja-Lingu-
si pl. Berheciul. brotforuld, Gunoaia si Davidu- rari si Vladnicelele (Chetrile),
Resedinta sub-prefecturef este luf si valle Busuiocul, Davidu- Cu resedinta comunef in satul
in com. Stanisesti. luI, si udatA de pir. Dobrotforul. Stanita.
Locuitorif posea : 20 masinI Are o populatie de 2409 lo-
de treerat, 15 de vinturat, 7 de Stäni§e§ti, tirg, facind parte din cuitorI; 5 bisericI, din care 3 de
batut porumb, 215 plugurI, din comuna cu acelasi nume, jud. zid si 2 de lemn ; o scoall mixta.
care 185 de lemn si restul de fier. Tecucia. Budgetul comuna e la veni-
Are o intindere de 2288 hect., turf de 4800 leI si la cheltuelI,
Sfáni§e§ti, com rur., in jud. Te- cu o populatie de 756 locuitorI, de 4733 la
cucia, pl StAnisesti, compusa fostI clIcasf, improprietaritf la Este legata cu orasul Roman
din 3 catune : Stanisesti, Slo- 1864. prin osea.
bozia-d.-s. si Slobozia-d.-j. Este resedinta plAseI StAni-
E situata pe ambele malurl sesti. Stänita, sat i resedinta com.
ale pir. Dobrotforul, la 8o kil. Are o scoala, infiintata la a- cu acelasI nume, pl. Siretul-d.-s.,
de capitala judetuluI, spre N. nul 1862; 2 biserief, una cu hra- spre N.-E. de orasul Roman, la
Se mArgineste la N. cu com. mul Sf. Nicolae, pe a careI usa 22 kil, de el si la 6 kil. de re-
Colonesti, la E. cu com. Buda, se &este inscriptia : cIn zilele sedinta piase!.
la S. cu com. Craesti si la V. prea luminatuluf Domn Alexan- Are o populatie de 492 lo-
cu cdtunele Tarnita, Valea-Bou- dru Calimah Voevod. Amin 2, cuitorI; o biserica de zid si o
luI si Lazul, com. Oncesti. si cea-l'altà zidita. de Sandu Pol- scoall mixta.
Are o populatie de 1923 su- covnicul, la i800. Este legat cu orasul Roman
flete ; 2 coale, una in tirgul prin osea.
StAnisesti, infiintata in 1865, si Stäni§oara, mändstire, jud. Ar-
cea-l'alta in cat. Slobozia-d.-s., ges, plaiul Lovistea, pe malul Stanue§ti, com. rur. si sat, in jud.
infiintata la 1882; 3 bisericI : 2 sting al OltuluI, cam in dreptul Tutova, pl. Pereschivul, spre V.
in tirgul Stanisesti, 1 cu hra- marastirii Cozia. Era schit ne- de Birlad, pe piriul Pereschivul.
mul Sf. Nicolae, facuta in 1810, supus la niel o ala manAstire, Satul formeaza comuna cu ca.
de Sandu Polcovnicul, si repa- fie din Tara, fie din streinAtate; tunele: Chetreni, Cociul, Valeni,
rata la 1868 de A. Papadopol; mal in urma a devenit metoh Poiana, si Seaca, cu o populatie
cea-l'alta zidita in 1793. al mandstireI CozieI din Vilcea. de 1613 locuitorI.

66548. Afarolo Dictionar Geografio. Vol. V. 69

www.dacoromanica.ro
STANULEASA 466 STEJARUL

Teritoriul comuner este foarte cal si Tepe, 227 vacT, 57 capre, Are o populatie de zo6 lo-
deluros. Se cultivA viea pe o 295 oT si 108 porcI. cuitorT.
suprafa;A de 82,25 hect. (din Pe riul VArbilAul sunt 6 he- Vite: bol, 40 vacT, 16 cal,
care 2 nelucrAtoare), iar livezele rAstrae si 19 morT. too 01 $1 20 porcI.
cu prue, pe o suprafatA de Suprafata comuneT, cu izlaz,
16,25 hect. pAmint de muna., pAdure, etc. Stejarul, ecitun, fAcind parte din
Comerciul se face de to per- e de 1058 hect. com. rur. Urdari-d.-j., pl. Jiul,
soane. Are o $coalA $i 2 bi- In raionul comunel este o jud. Gorj, situat spre S. de co-
serie. carierA din care se scoate piatrá munA, pe partea dreaptA si in
buna pentru fabricarea ipso- albia JiuluT, la poalele dealuluT
Stänuleasa, sat, fAcind parte din suluT. Stejarul.
com. rur. CiomAge$ti, pl. Oltul- Comerciul se exercitA in com. Are o suprafatA de 600 hect.,
d.-s., jud. Olt. A fost situat de 5 circiumarT. cu o populatie de 71 familif,
maT india pe Valea-Simburele Budgetul com, e la veniturT sal:1 431 suflete.
$i s'a mutat pe Valea-LauneluT. $i cheltuelf de 6970,78 Id. Locuitorif posea: 20 plugurI,
Are o populatie de 340 lo- CincI $osele o pun in comu- 50 care cu bol, 4 carute cu
cu ton. nicatie cu com.: Bertea, Strim- cal"; 200 vite marl cornute, 28
Biserica, l'Acutí de boerul C. beni, Poiana $i SlAnicul. cal, 266 pore, 300 oI i capre.
Trepteanu, pe la anul 1830, s'a Partea de N. a cAt. Scurtesti Comunicatia cAtunuluT cu co-
reparat mal* in urmä de eno- este acoperitA de muntif : Vul- muna sa se face prin $oseaua
ria$T. pea sart Birseanul, plaiul Lu- vecina15., care o leaga in acela$T
pule si Trifoiul, cu virfurile timp la S. cu cAt. Strimba.
StAväre§ti, sat, in jud. R.-SArat, Trifoiul, Birseanul $i Virful-Co-
pl. Gradistea, cAtunul de re$e- coaneT. Stejarul, cdtun, in jud. Mehe-
dintA al comuneT Ciineni, situat Ace41 muntf sunt acoperitl dinti, com. rur. Corcova, pl.
in partea de N., ling-A balta de pAdurf din care se exploa- Motrul-d.-s.
Amara. Are i i hect. intindere, teaz1 lemne, ce se taie in herAs-
Cu o populatie de 260 suflete, traele instalate pe apa Stejarul, sat, cu 90 suflete, in
si o bisericA. jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
Partea de E. a acestuT cAt., com. CalugAreni.
Stefe§ti, eom. rur., jud. Prahova, impreunA cu muntii i virfurile LocuitoriT se ocupA cu plu-
plaiul VArbildul. lor, se numeste Crucisoara. Par- tAria.
E situatA pe malul sting al tile de S. $i V. sunt acoperite de
riuluT VärbilAul, la 50 kil. de livezT de prunT $i locurI pentru Stejarul, sat, cu 67 familiT, in
capitala judetulur $i la 2 kil. porumb. jud. Neamtu, com. Pingarati,
de a plaiuluI. Comuna e strAbAtut5. la V. pl. Piatra-Muntele.
Se mArgine$te cu comunele : de riul VArbilAul iar la E. de
Bertea, Strimbeni, Livadea, S'A- Orla numitA Valea-Poene. Stejarul, sat, jud. Suceava, com.
nicul $i Schiule$ti. FArcasa, pe Domeniul CoroaneT,
Se compune din dou'A CA- Stefe§ti, sat, fAcind parte din de-a-dreapta BistriteI si a piriu-
tune : Stefe$ti i Scurtesti, cu com. rur. tefe$ti, pl. VArbildul, luI Stejarul.
o populatiune de 899 locuitorl. jud. Prahova. Aci e re$edinta Are o populatie de 207 su-
Are o bisericA in cdt. Scur- comunei. flete $1 o bisericA, restauratA in
te$ti, foarte vechTe, in formA de 1885 de Administratia Dome-
pesterA, deservità de un singur Stege, munte, intre com. Borca niuluT CoroaneI, care a si in-
preot; o $coall, infiintatA la $i Transilvania, jud. Suceava zestraeo cu cele trebuincioase.
1889. (1614 m.).
Are 45 meseria$T. Stejarul sail Galiana, sat, fAcind
199 locuitorT sunt mosneni, Stejari, sat, flend parte din com. parte din com. rur. Negoe$6,
lar 50 s'ati improprietArit la rur. Milcovul, pl. Siul-d.-s., jud. pl. Tirg$orul, jud. Prahova. Are
1864, pe mosia statulul, dindu- Olt, situat pe malul OltuluT, la o populatie de 297 locuitorT;
Use 212 hect. El posea : 16 2 kil. de resedinta comuna o bisericA fondatA la anul 1834

www.dacoromanica.ro
STEJARUL 467 STEMN1CUL

de Safta Brincoveanu, proprie- Are o scoalA ; 3 biserict de cea cu lacurile, sunt : Bitlanul,
tara mosieT, si reparatA la 1888. lemn, fondate de locuitorT, 2 la Babele, arnicea, Periatul, Poteca
Apartinea statuluT si fAcea anul 18 to si 1 la 1886, deser- si S tilpistea.
parte din Postirnacul din jud. vite de 2 preott si 3 cintäretT ; Vite : 509 caT, 2185 bol, tio6
Dimbovita. Este situat de-alun- 3 morT pe apa Tismanet ; 2 cir- 01, 53 bivoli si 1172 porci.
gul apeT Prahova. ciumi. Pe teritoriul comune trece
calea feratA Bucuresti-Fetesti si
Stejarul sati Gavana, mosie, a Stejerei, editen al com. Stejerei, Fetesti-FAurei ca statia Fetesti,
statuluT, pendinte de biserica pl. Ocolul, jud. Gorj. la 3 kil, de satul Stelnica, re
Särindarul, in judetul Prahova. Are o suprafatá de 200 hgct., sedinta comunet.
La 1888 s'a vindut de ved Doc- cu o populatie de 125 familiT
torulut Turnescu. saa 400 suflete. Stelnica, sat, in jud. Ialomita,
Locuitorit posea : 15 pluguri, pl. Ialomita-Balta, pendinte de
Stejarul, miente, in jud. Suceava, 18 care cu bol, 15 carate ca comuna cu acelasr nume, situat
COM. FArcasa (1347,9 m.). cal; 18o vite mari cornute, 12 pe coasta BArä.ganului si pe tAr
caT, 36 porci si 30 of si capre. mul sting al bratului Borcea.
Stejarul, piriii, in jud. Suceava, l'Ana la 1832, aicT a fost re-
com. FIrcasa. Izvoreste de sub Stelnica, cont. mur., in jud. Ia- sedinta administratoruluT plAsir
munteleBusmeniul-Mare si, dupA lomita, pl. Ialomita-Balta, situatA Stelnica si a unet capianii mi
un curs de 12 kil., in care a intre com. Fetesti si Cegani. Se litare. Stelnica a avut o schelA
invirtit o moriscä, se aruned in intinde din DunAre, din dreptul importantl.
Bistrita. orasuluT Cernavoda, spre V., Are o scoalä mixta si o bi-
Are de tributarT : Piriul Scurt, prin insula Balta si cimpia BA- sericA, deservitA de I preot si
Piriul-Bitcel si Piriul-Strungilor. rägan pe o suprafatA de 6000 2 dascAlt.
hect., din care 1600 hect. 1A1.-
Stejarului (Pacturea-), pidiere, ti s si I 10 hect. pAdurT, in in- Stemnicul, p/asci, in jud. Vasluiu.
in jud. Neamtu, com. Pingarati, sula Balta, lar 4290 hect. pl- Piriul Stemnicul curge prin mij-
pl. Piatra-Muntele ; este proprie- mint de cultura pe Bärägan. locul el. Se intinde de la N.-V.
tatea statului. Coprinde douä mosiT : Stelnica, spre S.-E., pe valea si dealurile
proprietate a EforieT spitalelor ce se prelungesc de-a dreapta
Stejäretul, sat, cu 6o familii, ¡ud. civile din Bucuresti, si Maltezi, si de-a stinga piriuluT Stemnicul.
Arges, pl. Pitesti, fAcInd parte proprietate particularl. Se - mArgineste la N. cu pl.
din com. rur. Biscovul-Flesti. Dupa legea rurald din 1864, Funduri si o parte din pl. Mij
sunt improprietäritr pe tnosie locul ; la S., cu orasul Vasluiu
Stejerei, com. rur., jud. Gorj, pl. 128 locuitorl ; neimproprietA- si o parte din pl. Racova ; la
Ocolul, situatA pe tArmul sting riti se maT afiä. 1o6. E. cu pl. Mijlocul si la V. cu
al TistnaneT, la V. de comuna Se compune din satele : Stel- jud. Roman si o parte din pl.
BAläcesti. nica si Maltezi, si din cAtunele Racova.
Este formatä din 3 catune : (tirlele) : Caraman si Borseresti, E formatA din com.: Birzesti,
Stejerei, GAlesoaia si Pinoasa, cu resedinta in satul Stelnica. Buda-Rafaila, Buhdesti, Brodo-
cu o suprafatA de 648 hect. si Are o populatie de 1700 lo- cul, Chetresti, Cozmesti, Osesti
o populatie de 280 familiT sail cuitori ; o scoall; 2 bisericr, de- si Rddiul.
895 suflete. servite de 2 preoti si 4 cintA- Teritoriul plAsei este foarte
Locuitorif posea : 35 pluguri, retI. deluros, mai cu seamä in par
45 care cu bol, 7 arute cu bol Teritoriul comunei este udat tea de N.-E., unde ridicAturile
s't vacI, 7 cäxute cu cal; 264 de Dunäre, Borcea si lacurile : culmilor sunt foarte inalte, mic
vite marl cornute, 18 cal, 126 Rotundul, Iepurele, Tinosul, La- sorindu se ca cit se lasA spre S.
pord si 205 ol si capre. cul-Mare, Blestematile, ZAtonul, Dota culmi mari se desfac
CAT de cumunicatie sunt: Potcoavele, Hirsovistea, CAtinul, despre jud. Roman si de la
soselele comunale care o pun Bisoaecile, Berleasca, Niculitele S.-V. plAsei Fundurile se lasà,
in legAturA cu toate comunele si Belciugoiul. Bratele (priva- una printre piraiele : Stemnicul
invecinate. lele), ce unesc DunArea si Bor- si Racova si a arel zare desparte

www.dacoromanica.ro
STEMNICUL 468 STICLXREA

ambele plasT, si alta printre pi- Sterianul-de-Mijloc, sat, fácind prin oseaua comunala care vine
riul Stemnicul i riul Birladu. 1 si parte din com. rur. Butimanul- de la S.-E., din com. Aninoasa;
pe a caruT zare este hotarul Luceanca, pl. Znagovul, jud. printr'un drum de care, care-I
tre aceasta plasa si Mijlocul. Ilfov. leaga cu Piscurile si Costesti-
Ambele culmi, in prelungirea lor, Se intinde pe o suprafata de Daia, si printr'o potecä de pi-
sunt intretäiate de val cu pi- 241 hect., cu o populatie de 88 cior care I leagá cu Rasina. In
rae si se sfirsesc la dreapta si locuitorT. aceste din urmä. doul directiT
stinga lor, in valle marT ale pi- Numdrul vitelor marT e de terenul este cu totul accidentat.
raelor : Racova, Stemnicul i riul so si al celor miel*, de 82.
Birladul. Sterpul,rit 1, jud. Ilfov, isI ia nas-
Partea de N.-V. a plaser este Sterianul-de-Sus, sat, fäcind par- tere din riul Pältinasul, uda
mal mult acoperita cu padurT ; te din com. rur. Butimanul-Lu- Frasinul, Baneasa, Jar-
Valea-Stemniculuf si partea S.- ceanca, pl. Znagovul, jud. Ilfov, caleti, Pietrele, Pueni i Prun-
E., este bogata in finete. situat la V. de cal. Butimanul. dul, si se varsa in iezerul Greaca;
Are o intindere de 13300 hect., Se intinde pe o suprafata. de are o directiune de la V.,spre
cu o populatie de 13591 sufle- 662 hect., cu o populatie de 204 E. si o lungime de 15 kil.
te ; 26 bisericT, deservite de 28 locuitorT.
preotl si 28 eclesiarhl ; 8 scoale. Numarul vitelor mari e de Steticani, vechie numire a sa-
Este unita cu pl. Funduri, avind 177 si al celor miel, de 229. tului Tetcani, din jud. Roman,
resedinta in tirgusorul Negresti. S'a infiintat cam pe la 1860, pl. Moldova. (Vezi Tetcani, sat).
si este udat de la V. spre E. Acest sat exista sub numele
Stemnicul, îrîü, jud. Vasluia, de apa Coadele-Znagovulur. de Tetcani in sec. al XVII-lea.
pl. Stemnicul. Izvoreste din pa- In raionul catunuluT este pa-
durea statuluT, Rafaila, de la durea Desloaica. Stevia, munte, in jud. Buzau,
locul numit Fintina-Oniculul, cur- com. Chiojdul - din - Bisca. Are
ge spre S. prin com. Osesti, Sterminoasa-Vlädiqorul, pida- 1286 m. inaltime. Plaiurile sale
trece pe linga satele Cozmesti, re, jud. Musca, supusa regimuluI se unesc cu muntele Monteorul.
Balesti, Delesti, Chetresti si BA1- silvic, proprietate a mosnenilor E acoperit de izlaz i padure.
teni i apol se varsa in riul Proculesti si pendinte de com.
Birladul, prin dor crac, unul mar Berevoesti-Paminteni. Are o in- Stevia (Muntele-) i Muntele-
in sus de satul Brodocul, si altul tindere de 600 hect., populate Fruntea - lui - Vrasei, mofiz
linga orasul Vasluia. mar cu seama cu fag, lar pe vil- ale statuluT, pendinte de ma-
ful coastelor cu stejar. nastirea Znagovul, jud. Pra-
Sterea sati Danciule§ti, ciltun, in hoya.
jud. Vlasca, pl. Neajlovul, situat Sterpoaia, cdtun, al com. Bibesti,
pe domeniul Clejani. LocuitorT pl. Gilortul, jud. Gorj, situat Sticlaria, sat, cu 382 locuitorT,
improprietariti dupa legea ru- pe valea Sterpoaia. jud. Arges, pl. Topologul, fa-
rala sunt in numar de 47, pe Are o suprafata de 4875 hect., d'Id parte din com. rur. Fede-
143 hect. cu o populatie de 170 familiT, lesoiul.
Are o biserica, deservita de sati 736 suflete ; o biserica, de-
preotul din com. Babele. servia de I preot si 2 cintd- Sticläria, sat, in partea de S.-V.
retl. a com. Ceplenita, pl. Bahluiul,
Sterianul-de-Jos, sat, acind par- LocuitoriTposeda : 50 plugurT, jud. Iasi, situat intre dealurl.
te din com. rur. Butimanul-Lu- 73 care Cu bol, i cdrutà cu cal; Are o populatie de 25 locui-
ceanca, pl. Znagovul, jud. Ilfov. 40 stupr ; 265 vite marY cornute, torT.
Se intinde pe o suprafata de 125 of, 49 capre, 57 rimatorI si
237 hect., cu o populatie de 17 cal. Sticläria, sal, in partea de S.-
104 locuitorT. Piriul Sterpoaia curge de la V. a com. Badeni, pl. Bahluiul,
Numarul vitelor mal-1 e de N. spre S.-E. prin mijlocul ca- jud. Iasi, situat pe costisa dea-
92 si al celor miel, de 6o. tunuluT ; are apa numaT in tim- lulul Sticlaria, pe o suprafata
S'a infiintat la 1853, si este puri ploioase. de 344 hect., cu o populatie
asezat pe loe ves. Comunicatia in catun se face de 81 familiT, saa 44o suflete.

www.dacoromanica.ro
STIETEM 469 STILPENI

Are o bisericd de lemn, cu 1 de E. a comunef; curge pe la Tigdnia, Cu o populatie de 985


cintdret si i eclesiarh. poalele de N. ale dealuluf Bo- locuitorT, din carT 149 impro-
E inconjurat de toate partile clogea, numaT prin pAdurf, si prietdritf.
cu padurT, si formeazd un trup dupd un curs de 3112 kil., se Sc mArgineste la N. cu com.
cu satul Sticldria din com. Ce- varsd in piriul Taita, pe partea RAdesti ; la S., cu com. Live-
plenita. dreaptd, la 1 kil, mal jos de zeni ; laE., cu com. Vulturesti
satul Giaferca ; la gura sa se si Birzesti si la V., cu com. Bd-
Stiete§ti, sat, in jud. Tutova, pl. revarsd une-orT si formeazd m'As- lilesti.
Corodul, com. Adam, la V. de tinf; taie drumul comunal Bala- Are o bisericd, deservitd de
satul Adam. bancea-Giaferca-Rusd. 2 preotT si 2 dascIlI ; o scoald
mixtd, infiintatd la 1836.
Stignita, com. rur., in jud. Me- Stipevoc, braf al Dundref, in jud. Locuitorif posea: 530 boi
hedinti, pl. Blahnita, pe valea Tulcea si Basarabia, fatd cu cd- si vacI, 90 01, 207 pord, 47
DrinceI, in partea stingd, la 35 tunul Periprava (al com. Sfis- capre O 15 caT.
kil. de orasul Turnul-Severin. tofca). Are o lungime de 9 kil., Budgetul com. e la veniturT
Se märgineste la E. cu com. o ldrgime de 700 m. si o adin- de 3476 lel' si la cheltuelT, de
Podul-Grosuluf ; la S., cu com. cime de 15 m., este destul de 1888 leT.
Iablanita ; la V., cu com. Po- adinc pentru vapoare, dar mal Riul Tirgul udd com. in tot
roina-Mare ; iar la N., cu co- in sus basfondurile se ridica si lungul si in el se varsd Valea-
munele Plopi, Adunati-TeiuluT impiedecd navigatitinea. Este TingeleI si Valea-luT-Enache, pe
si Izvordlul. un brat secundar al mareluf malul drept, si Valea-OgrezeleT
Are o populatie de 1200 lo- brat Chilia. pe partea stingd. Pe acest riti
cuitorf ; o bisericd, deservità de sunt 3 morT si 2 herdstrae.
I preot si 2 cintaretf; o scoald. Stipocul, punct trigonometric, in La V. com, este dealul Va-
Locuitorif posea : 36 plu- jud. Tulcea, in partea de V. a lea-PopeT, ce merge in directiu-
gurf, 77 care cu bol', 17 cdrute pl. Sulina si cea de S. a com. nea de la N. spre S., in lun-
Cu cal; 46 cal, 700 vite marf urb. Chilia-VechIe, in mijlocul gimea com. si la E., Dealul-Md-
cornute, 400 rimAtorf si 780 of. grinduluT Stipocul. Se ridicd pdnd ndstireT, despdrtit de dealul Va-
Prin comund trece soseaua la o indltime de 4,4 m., do- lea-PopeT prin Hui Tirgul. Aceste
Severin- Hinova-Stignita-Podul- mitad gira Iacob-Suhat si dru- dealurT sunt acoperite cu pdclurT,
GrosuluI. mul comunal Pardina-Chilia-Ve- si pe coaste cu livezT de prunT.
Budgetul com. e la veniturf chIe. Prin com, trece unja ferata
de 1329 lel, lar la cheltuelf, de Golesti-Cimpulung si soseaua na-
885 leT. Stipocul, grind, in jud. Tulcea, pl. tionald Pitesti-Cimpulung, care
Deal mal principal in comund Tulcea si Sulina; pleacd de pe merg paralel, de la S. la N. Pe
este dealul sati culmea Stig- malul drept al bratuluT Chilia ; linia feratd e un pod de fer si
nitef, in partea de N. Intre dru- se intinde spre E. pe lingd gira pe soseaua nationall un pod de
murf este de remarcat drumul Iacob-Suhat, dd de gira Pardina, lemn peste Valea-OgrezeleT.
numit al Bdif. pe care o urmeazd pdnd aproape Comunicatia in com, se face
Este legatd cu comunele ve- de orasul Chilia-VechTe, pe o prin soseaua com. ce vine de la
cine prin sosele comunale. lungime de 38 kil si o intin- N. din cdt. Opresti, merge in
dere de 1400 hect; pe el merge lungul com. prin cdt. Surdeni,
StipanuluI (Valea-), pirig, in un drum comunal Pardina-Chi- pdnd in cdt Stilpeni, si aci se
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te- lia-VechTe ; este productiv ; are uneste la punctul numit A ncuta
ritoriul com. rur. Balabancea, 15 cisle (t'irle) de vite. N. Andreiti, cu soseaua vecinald
si anume pe acela al cdtunuluf ce vine de la V. din cdt. Ro-
saii Giaferca-Rusa ; izvoreste din Stilpeni, com. rur., in jud. Mus- minesti, com. Bdlilesti si unin-
poalele de V. ale dealuluf Bo- cel, pl. Riurile, la 26 kil. spre du se trece Riul-TirguluT si linia
clogea; se indreaptd spre S., S. de Cimpulung, situatd pe am- feratd Golesti-Cimpulung si dd
avind o directiune generald de bele malurf ale riulur Tirgul. In soseaua nationald.
la N.-E. spre S.-V., brdzdeazd Se compune din 4 cdt. : Stil-
partea de S. a pldsel si pe. cea peni, Surdeni, Opresti si Cotori- Silpeni, sat, fAcind parte din com.

www.dacoromanica.ro
STILPENI 470 STINCA

rur. Cu acelasT nume, jud. Mus- Ghica, Cgciulg-mare), de la care scolT ; o moarg de aburT si 4
ca Ad este resedinta subpre- a trecut la familia Filitis si apoT podurT pe apa
fectureT pl. Riurile-Arge§elul. s'a instreinat si de la aceasta. Vite : 1807 vite marl cornute,
Pe la E. satulul trece calea 2065 of, 182 caT§i 753 rimg-
feratá. Golesti i oseaua Piteti- StIlpul, atun de resedintä al com. torT.
Cimpulung-Frontierg. Stilpul, jud. Buzäuí, Cu 1540 lo- BudgetulcomuneI e de 9583
Are o populatie de 216 lo- cuitorT. lei, 48 baru, la veniturT, si de
cuitorI ; o biseric5, clgditä de 9576 leI, 70 ball'', la cheltuelT.
Ionitg Stilpeanu, la 1833. StIlpul, cdtun, pendinte de com.
Aci este un han mare, care, Balad, jud. Vla,ca, pl. Cilnistea, Stinca, sat, jud. Botosani, lingg
inainte de punerea in circulatie proprietatea familia G. Vernescu. dealul Stinca, pe tgrmul .drept
a cgieT ferate, servea ca statie al PrutuluT, in partea de N. a
calgtorilor i birjarilor. Stilpul, mo,sie, In jud. Buzgu, com. com. Satul-Stefgnesti, pe mosia
In partea de V. a satuluT, spre Stilpul, despgrtitg in treT corpuri : teflnesti.
com. Bglile,ti, este dealul numit Stilpul Monteoru, 2900 hect., Are o suprafa0 de 460 hect.,
Valea-PopeI, iar la S. spre com. Stilpul Hr. Filitis (acum Deme- Cu o populatie de 152 familif,
Bgjesti este lunca satuluT. trescu) i loo hect. si Stilpul E- sail 675 suflete; i bisericä de
lena Filitis (acum Maria S. Pang) lemn, deservitA de i preot i 2
Stflpeni, stafie de dr.-d.-f., jud. too hect. cintäretf ; I coall mix0.
Muscel, pl. Riurile Argeselul, LocuitoriT posea: 216 bol
com. Stilpeni, pe linia Gole;ti- Stilpul, deal, in jud. Iai, pl. Stav- vacf, 62 cal', 88o of, 16o pord;
Cimpulung, pusg in circulatie la nicul, com. Mogosesti. 160 stupi cu albine.
Iulie 1887. Se aflg intre sta-
tiile Clucereasa (8,1 kil.) si Mi- Stilpul-RoscM, stilp de piatra, Stinca, sat, in jud. Iasi, pl. Bra-
hgqti (6,8kil.). Ináltimea d'asupra In jud. Fglcii.i, pl. Podoleni, ase- nistea, com. Stinca, situat pe
niveluluI MgreT de 355'n,78. Ve- zat in pamint pe locul unde se dealul cu acelasT nume. Are o
nitul acesteT statiT pe anul 1896 terming Valea-luT-*tefan - Vodg, populatie de 51 familii sau 238
a fost de 106441 leT, 45 banT. In valea piriulul Mosna. suflete.
Vite : 243 vite marT cornute,
Stilpi§ul-Päcurarul,ftddure, su- Stina-Vechie, munte, in jud. Ba- 183 oT, 23 caT si 17 rimritorT.
pusg regimuluT silvic, jud. cgri, pl. MunteluI, com. Podurile, Ala este castelul proprieta-
plaiul Nucsoara, com. PTetro- lingg Prohogesti. La poale are ruluT Roznovanu , zidire fru-
sani, in intindere de 600 hect., fin* §i imase, iar pe coaste moasg, in curtea cgreia se aflg
cu un masiv des, avind ca e- virf, tufe de aria o bisericg, deservitg de 1 preot,
sentg fag, stejar i mesteacgn. cintgret si i eclesiarh.
Stinca, com. rur., jud. Iai, pl. Pozitiunea inaltg a dealuluT,
Stilpul, com. rur., in jud Buzgri, Branistea, In jos de com. Scu- acoperit cu pAdure, dI un as-
pl. Sgrgti, la 13,350 kil, de ora- leni, situatg pe dealul StinceI pect frumos atit satuluT cit
sul sesul JijieT, pgng in apa Pru- casteluluT, care se vgd de la o
E formatg din cgt.: Stilpul si tulul. E formatg din satele : Stin- distan0 foarte mare.
Balta-Plopuld. ca, Cirpiti, Luceni, Luceni-BA-
Are o suprafatg de 6870 hect., cAloaeT, Luceni-SturzoaeT, Icu- Stinca, deal, in partea despre V.
cu o populatie de 1720 locuitorT; seni i Cotul-luT-Ivan, cu o po- a satulta Cucuteni, pl. Stavnicul,
o scoalg; 2 bisericT, deservite pulatie de 348 familiT, sal."' 1667 jud. Iasi. Se intinde de la S. la
de 2 preotT, I cintgret si i pa- su flete. N. Este o continuare a dealuluT
racliser ; 8 circiumT. Prin mijlocul comune trece Coran din com. Voinesti, si se
V ite : 690 bol, 450 vacI, 192 riul Jijiea, formind maT multe terming la satul Cogeasca-VechTe,
viteT, 28 bivoli, 142 cal-, 120 cotiturT, iar in partea despre V., de care se desparte prin un iaz.
iepe, 25 minjI, 5540 oT, 10 asinT se prelungeste Dealul -StinceT, Pe inclinarea de E., e situat sa-
§i 165 pord. spre S. pgnà in com. Golgesti. tul Scoposeni, iar pe cea de E.
Com. e vechie, si a fost pro- Are 4 bisericT, Cu 3 preotT, satele : Bogdgnesti, Dirjeni
prietatea Ghiculestilor (Alecu 4 cintgretT si 4 eclesiarhT ; 2 parte din Cucuteni.

www.dacoromanica.ro
STINCA 471 STIRCEI (Ptittur..-)

StInca, pirta, ce izvoreste din pa- natura stincoasa, inalt de 140 m. Se margineste la E. cu com.
durea Stinca, jud. Iasi, pl. Turia, si acoperit cu padurT si pasunT. Butoesti ; la N., cu com. Gro-
com. Carniceni, curge spre S., zesti si Strehaia ; la V., cu mo-
formind iazul Patron si Iazul-de- Stinca-Micä, deal, jud. Tulcea, sia statuluT Strehaia, si spre S.
la.Brazda. in partea de N. a plaseT Isac- cu cat. Stancesti, din com. Stre-
cea si cea de V. a com. So. haia.
S'anca, deal, jud. Botosani, care moya ; se desface din dealul Satul formeaza com. cu San-
se termina linga Prut si satul Stinca-Mare, se intinde spre E., gaceaua.d. s., cat. Birlogeni si
Stinca din com. Satul-Stefanesti. in o directie generala de la S.- mahalalele Ciuleesti, Cearingani,
Este o ultima ramificare a dea- V. spre N.-E. E de natura stin- Podul-MotruluT si Insuratei.
lurilor ce se intind intre Prut coasd ; pe la poalele sale de N. e Are o populatie de 1580 lo-
si Baseil. In partea de E. a drumul comunal Parches-Somo- cuitorT ;o scoall si o biserica,
dealuluT, litiga Prut, se vad evite va ; are 92 m. inaltime ; e aco- deservita de i preot si 2 cin-
niste stincT de piatra calcara.. in perit cu verdeata. taretT.
aceste stincY, si anume in partea LocuitoriT posea : 62 plugurT,
despre Prut, unde ail forma unuT Stinca-Popricani, deal, judetul Too care cu bol, 14 carute cu
perete inalt si prapastios, se afla Iasi, pl. Copoul, com. Radiul- cal; 80 stupT ; 800 vite marT
o petera numita (Casa Doam- MitropolieT, in partea de E. a cornute, 40 caT, 740 oT si 6 1 o
neT», despre care legenda spune satuluT Poprieani. Se desface din rimatorl.
a ar fi fost locuita de Doamna dealul Popricani, din partea de Prin comuna trece soseaua
luT $tefan-cel-Mare si maT tirziti S. a satuluT si continua spre E., nationala Virciorova - Bucuresti.
de un pusnic. terminindu-se in Valea-JijieT, in Are si o osea comuna/a ce
partea de N.-E. lntre dealurile duce la Grozesti.
Stinca-cu-Zvorä§tea, sate. VezT Popricani si Stinca-Popricani, in Budgetul comuneT e la veni-
Zvorastea-cu-Stinca, sate, judetul partea de N. spre Podul-JijieT, turT de 1470 leT, iar la cheltuelT,
Dorohoiri, pl. Berhometele, com. se formeaza valea Popricani, pe de 774 leT.
Zvorästea. care se lasa si soseaua judeteana Ape sunt : Piriul-StingaceleT si
Iasi Botosani. Apa-MotruluT, care o uda in par-
Stinca -1111- Negri, stincd, jud. tea de S., iar dealurile sunt :
Bacail, pl. Trotusul, com. Tir- Stineg§eni, sat, jud. si pl. Tu- dealul Stingaceaua, Grozesti, a-
gulOcna, la capiltul Trotusulur, tova, com. Corodesti, spre V. sezat in partea de N., formind
pe dreapta. de satul Corodesti, asezat inteo Culmea-Stingacelel, si Dealul-Mo
vale strimta. Se imparte in 2 truluT, in partea de S.
Stinca-lul-Ureche. VezT Liveni- partT: Stincaseni-BoerestT si Stin-
MitropolieT, sat, jud. Dorohoiu, caseni-RazasY, cu o populatie de Stini§oara, munte, in jud. Su.
pl. Baseul, com. Manoleasa. 643 locuitorT. ceava, com. Malini, peste care
trece soseaua Fdlticeni-Brosteni-
&hin a-Mare, deal, in jud. Tul- Stinei (Valea-), cdtun, al com. Dorna. In virful sail este un
cea, pl. Isaccea, pe teritoriul Sarulesti, jud. Buzail, cu 200 lo- canton ce serva de adapost can-
com. rur. Somova ; se desface cuitorT si 54 case. tonistilor si calatorilor (1157 m.).
din dealul Comori, se intinde
spre E., inteo clirectie generala &Irle' (Virful-), munte, in jud. Stircea, ostrov, cu pddure de sal-
de la N.-V. spre S.-E., braz- Buzau, com. Balanesti, cat. Co- cie, judetul Vlasca, pe dome-
dind partea de N. a plaseT si cea zieni, fost azilul refugiatilordin niul Giurgiti, in suprafata de
de V. a comuneT ; lasa spre N. 1821. 250 hect. ; tine de ocolul silvic
dealul Stinca-Mica; pe la poalele Giurgiil.
de S. curge piriul Somova si Stingaceaua, com. rur. si sat, in
merge drumul judetean Tulcea- jud. Mehedinti, pl. Motrul-d. j., &time (Piriul-), pirta, jud. Ro-
isaccea, iar pe muchie, drumul situata pe Valea-StingaceleT, care man, ce curge prin pl. Siretul-
Parche, Somova; acest din urmà are directiunea de la V.-E., la d.-s., com. Strunga si Miclauseni.
e asezat la poalele sale de E., iar 63 kil. de orasul Turnul-Se- Izvoreste la S. de satul Habd-
cel.l'alt la cele de V.; este de verin. se,ti, curge de la N.-E. la S..V.

www.dacoromanica.ro
STIRCI-DE JOS 412 STOENWI

formeaza in cursul sati doua Locuitort improprietaritT dupa tulut trece drumul apternut cu
iazurt, trece pe la V. de satul legea rurala sunt : 102 din Sto- piatra marunta, ce merge de la
Miclaupeni i aproape de varsa borapti .pi 30 din cat. Baria, pe Izlaz spre Romula, numit Dru-
rea sa prime,te pe stinga piriul o intindere de 360 hect. mul-lut-Traian.
apot se varsa in d'II Locuitoril poseda : 445 vite
Siretul, de-a stinga. Pe malul mart cornute, 132 cal, 8 ma- Stoenesti, com. rur., jud. Vilcea,
drept al acestul piriu merge po- gari, 2042 oT, 38 capre i 193 pl. Ocolul, formata din 4 ma-
seaua Roman Iapi. porcT. halale : Mogopepti, Prislopul, Va-
Budgetul comuneT e la veni- lea-Siliptel i Maracini-Mart.
StIrci-de-Jos, sat, jud. Arge,, turT de 4733 le/ 33 bani pi la Se marginepte la E. cu com.
pl. Cotmeana, facind parte din cheltuelt, de 4174 leT 94 bant. Smeuratul, la N. cu com. Do-
com. rur. Baseni-Stirci. Are im- Se leaga cu com. Tecuciti- briceni, la S. cu Bunepti pi la
preuna cu satul Stirci-d.-s. 243 Calenderu prin o posea vecinall V. cu Petrari-d.-j.
locuitotT. de 8 kil. ; cu com. Serbane,ti- E situatà pe riul Cacova
d.-s., din jud. Olt, prin cat natu- Dobriceni, la 19 kil., de capi-
Stirci-de-Sus, sat, jud. Argep, rale ; cu com. Tufeni i Ghim- tala judetuluT pi la 12 kil, de
pl. Cotmeana, pendinte de com. peteni, tot prin posele vecinale. a plapet.
rur. Baseni-Stirci. Are impreuna Cu com. Crimpoaia sati Ghioca Are o populatie de 717 lo-
cu satul Stirci-d.-j., o populatie din jud. Oltul se leaga printr'un cuitort; 2 bisericT, una in Va-
de 243 suflete, pi o biserica cu pod peste Hui Vedea. lea-Siliptet, recladita la anul 1860,
hramul Cuvioasa Paraschiva, de- cea-l'alta in Prislopul la anul
servita de un preot, un cintaret Stoenesti, com. rur., jud. Vla,ca, 1891 ; o pcoala, infiintata la t 859 ;
pi un paracliser. pl. Calniptea, compusa din ca- 6 morT.
tunele : Stoenepti-Mopteni, Stoe- LocuitoriT sunt mopnenT i sc
Sarpul, sat, in jud. Roman, pl. nepti-d..s. i Stoenepti-d.-j., si. ocupa Cu transportul saret prin
Moldova, com. Carol I, spre N tuata pe coasta dreapta a apet judetele vecine pi facerea de
de satul Carol I alaturea cu
i Calniptea, intre Uzunul pi Tan- spete. El posea : 200 caT, 70
el, pe malul drept al riulut Si- girul, la 27 kil. de Giurgiii, 36 bol, too vacl i 30 oT.
ret. Are o populatie de 267 lo- kil. de Bucurepti, pi la ii kil. Sopeaua dupe apa Govorel le
cuitort pi o biserica de zid. de Ghimpati, repedinta plaper. inlesnepte comunicatia.
Are 2 bisericT, Cu 2 preott
Stoboräsa, com. rur., in judetul pi 3 cintarett ; o ,coala mixta; Stoenesti, sat, facind parte din
Teleorman, pl. TeleormanuluT, 8 circiumi ; o moara cu aburt. com. rur. Stoenepti.Palanga, pl.
situatI pe partea stingX a riuluT Locuitorit sunt parte moptenT. Sabar, jud. Ilfov, situat la V.
Vedea, pe un deal numit Sa- ET posecia : 385 boT i vacT, 25 de Bucurepti, pe ambele malurT
dina, la 33 kil. de Ropiori bivolT, 79 cal, 1698 ol i capre ale dula Rastoaca. De la N.-
la 74 kil, de repedinta judetultd. pi 342 rimatorT. V. satulut, riul se desparte in
E formata din catunele Sto- 2 brate, care se impreuna spre
borapti i Barza, cu re,edinta Stoenesti, com. rur., pl. Ocolul, S.-E. Pe la S. trece soseaua ju-
in Stoborapti. jud. Romanati, formata din sa- deteana Bucurepti-Pitepti.
Despre N. -V. curge Phi] tul Cu acelapt nume, situata la Se intinde pe o suprafata de
Barza, care se varsa in Vedea, gura TesluiuluT, linga Olt, peste 8 to hect., cu o populatie de 427
strabatind prin padurea statulut care se afla un pod pe cablu, locuitort.
Barza-Stoborapti. la ii kil. spre E. de Caracal. Are o biserica, cu hramul
Se invecinepte cu Tufeni la Are o populatie de 968 lo- Nicolae, deservita de un preot
N., cu Ghimpeteni la S., cu Te. cuitorT ; o pcoala. mixta; 2 bise- .pi i cintaret ; o pcoala mixta.
cuciul i Doagele la E., iar la : S-tut Voivozt (1830) i Sf. Comerciul se face de z 6--
V. cu riul Vedea. Nicolae (1831), cu 2 preop ciurnar pi 2 hangit.
Are o suprafata de 1400 hect., 4 rintAretl; un berastrail cu a- Numarul vitelor marT e de
cu o populatie de 684 suflete ; bur; 4 circiumt. 306 i al celor miel', de 419.
o pcoala .pi o biserica, in Sto- In coprinsul comunet se afla
borapti, cu t preot i r eclesiarh. ruine antice i prin centrul sa- Stoene§ti, sat, facind parte din

www.dacoromanica.ro
STOENE§TI 473 STO~TI

com. rur. BAdeni-Pdminteni, pla. haill unitd cu a lui Batori forma la 30 kil. spre V. de Bucurqti,
iul Dimbovita, jud. Muscel. o armie respectabild. pe ambele malurI ale riuluI Rds-
Are o populatie de 554 lo- Sinan, descurajat de infrin toaca. StA in leggturd cu Flo
cuitorT; o ,coald i o bisericd, gerea de la Cdluggreni, li vdzind re,ti-d.-s. prin o osea vecinald.
deservitd de 1 preot §i I dascgl. cd oastea cre,tind a sporit in Este formatd din satele : Dru-
D'asupra satuluT este Coltul- mod atit de considerabil, '§T gdne,ti, Deleni, Gogora, Icoana,
Albinet munte de piatrd calca- ridicà tabdra din fata du,manu- Palanga, Paldnguta i Stoene§ti,
roas, bund pentru fabricarea luT §i se a,ezA lingA Tirgov4te". cu o populatie de 2419 locui-
varuluf, O tot ad i este izvorul (Nic. Balcescu). toa.
Glodul, cu apd mineral. Se intinde pe o suprafatä de
Prin mijlocul satuluI trece Va- Stoene§ti, izvor, cu ape cloru- 2949 hect.
lea-Stoene§tilor, care se varsd in rate, sodice, iodurate ,i bromu- Are 5 bisericT (la Drugdne§ti,
11111 Dimbovita. rate, jud. Muscel, com. rur. BA- Deleni, Icoana, Palanga O Stoe-
deni Pdminteni. ne§ti) ; 1 §coald mixtd.
Stoene§ti, ¡Irle, pendinte de com. Comerciul se face de 8 cir-
Stdncuta, pl. Balta, jud. BrAila, Stoene§ti, cimpie, jud. Ilfov, pl. ciumarT ,i 4 hangit
situate pe malul verige Stoe- Znagov, com. Corbeanca, care se LocuitoriT posea. : 199 plu-
nqti. Se invecinesc la S. cu intinde pe lingd coasta dealuluI gurT : 163 Cu bol, 36 cu cal;
Chiciul statuldi Cistia. Pocioval4tea. 395 care O cdrute : 263 cu bof,
132 Cu cal; 2 ma,inT de treerat;
Stoene§ti, locuinfel izolatii, in- Stoene§ti-de-Jos,cdtun, jud.V1a,- 359 cal' i Tepe, 21 armgsarT,
semnata in Istoria Tdret in fata ca, pl. CAlni,tea, pendinte de co- 672 boT, 728 vacT ,i viteT, 64
cdt. Stoenqti, com. Bddeni, pla- muna Stoenqti, situatA pe coasta taurT, 4 bivoll, 374 pixel i

iul Dimbovita, jud. Muscel. dreaptd a CAlni,ter, intre Stoe- 16[6 oT.
e La 1595, August, Mihaiu Vi- ne§ti-Moteni §i Stoene0-d.-s.
teazul, in urma resbeluluT de In 1864 s'el improprietdrit aci Stoenoaia, sat, fAcind parte din
la alugAreni, vdzind pe de o 70 locuitort fo§tI clAca§T, luind com. rur. Creata-Le,ile, plasa
parte micul numdr al oasteT sale 210 hect. Are o bisericd, cu 1 Most4tea, jud. Ilfov. Se intinde
§i oboseala de care era coprinsd, preot O 2 cintAretI; 2 circiumT. pe o suprafatd de 1046 hect.,
iar pe de alta cä armata Mol- cu o populatie de 255 locuitorT.
doveand trebuea sd se intoarcd Stoene§ti-de-Sus, celtun, judetul Are o bisericd, cu hramul
In tard, din causa a Moldova era Vlaca, pl. CAlni§tet pendinte Adormirea, deservitd de 1 preot
amenintatd de invasia Polonilor de com. Stoene,ti, situat pe §i 1 cintdret ; 1 maOnä de tree-
§i TAtarilor, gdsi cu cale sd se coasta dreaptd a Calni,teT, la rat cu aburt
tragà la muntt unde sä. a§tepte extremitatea V. a com., lingd Comerciul se face de 2 cir-
§i sosirea luI Batori cu oOle Tangirul. ciumart
sale. La 1864, s'atl improprietärit Numdrul vitelor marT e de
Mihaiti lud drumul in sus pe aci 40 locuitort foST cldca§T, 260 §i al celor micT, de 354.
apa Dimbovitet trecu pe la ce- luind o suprafatd de 120 hect. S'a infiintat pe la anul 1800,
tatea luT Neagoe-Vodd (Muscel) Are o _bisericd, cu hramul Cu- de un fost proprietar, Buzescu.
unde odihne,te cit-vg timp, apoT vioasa Paraschiva, cu I preot
ajunge la cdtunul Stoene,ti, unde §i 1 cintdret ; o §coald ; 3 ch.- Stoe§e§ti, com. rur., in partea
gdsind o pozitie bine garantatd ciuml. de S.-V. a pl. Mijlocul, jud. FM-
'11" asezA lagdrul ateptind aju- cid, a,ezata intre com. Tifa-
tor de la Batori. Sinan Pap se Stoene§ti-Mo§teni, cdtun, jud. Dode§ti §i Tdm4dni, la E.; Vil-
ja dupd Mihairi §i '§T a§eazd ta- Vlwa, pendinte de com. Stoe- tote§ti la N. O judetul Tutova
bdra in fata lagdruluI luT Mi- nqti, situat pe malul drept al la S.
hairi, pe o inditime pe unde amin- CAlni§tel, aläturI cu trupul Ia0 Este formatd din satul cu
dota taberile se putear' vedea. din Strimba-d.-j. acela§I nume, aezat intre dea-
Peste putin sosete in lagdrul lurile : Podeiul §i Hincul, in ho-
de la Stoene§ti ajutor de la Si. Stoene§ti-Palanga, com. rur., tar cu jud. Tutova.
gismund Batori. Oastea luT Mi. jud. Ilfov, pl. Sabarul, situatd Are o suprafatd de 1430 hect.

66546. Marele Ditli nar Geoprajle. Vol. V. 60

www.dacoromanica.ro
STOGUL 474 STOINA

cu o populatie de 200 familiT, s'ati improprietgrit la 1864 Cu Este udatg de riul Topologul.
saii 700 suflete; o scoalg, infiin- 925 hect, din proprietatea D-nel Are 2 bisericT, una in Ple-
tata' la 7887; o bisericg, fgcutA Fintineanu. ET ail 221 caT, 109 soiul i cea-l'altg in Stoiceni ;
la 1802, cu i preot i i dascgl ; Tepe, 597 boI, 156 yací, 116 o ScoalA.
o moarg cu aburT. capre, 3103 ni, 367 porcl. Vite : 168o bol' si vacT, 45
Prin sat trece piriul Stoesesti, Teritoriul comuneT se intin le cal': 7 bivolT, 550 oT, 30 capre
iar prin prejur sunt viT si livezT pe o suprafatg de 3175 hect. si 600 rimittorT.
Comerciul se exercitg in com.
Stogul, munte, la hotarul jud. de 8 circiumarT. Stoice§ti, sat, fgclnd parte din
Putna cu Transilvania, de unde Veniturile i cheltuelile COM. com. rur. Frgtila, pl. Oltetul-d.-j.,
izvoreste Oituzul. se ridiel la 5317,40 leT. jud. Vilcea. Are o populatie de
Se lea0 la S.-V. printr'o so- 629 locuitorT i O coa15.
Stoicani, sat, in jud. Covurluiti, sea comunalg cu com. Drggl- E brgzdat de dealurile Stoicesti,
com. Foltesti, pl. Prutul, in par- nesti si la N.-E. cu comuna Furcgtura i Piscul-Lung, si udat
tea S.V. a comuneT, lingg Prut. Vgleni. de vaile: Richita i Mgtusei.
Are 4I 9 suflete si o bisericg.
Stoicane§ti, sat, jurl. Arges, pl. Stoile§ti, com. rur., jud. Arges,
StoicAne§ti, com. rur., jud. Olt, Oltul, pendinte de com. rur. pl. Oltulur, la 36 kil. de com.
pl. Siul-d.-j., situatg pe piriul Olanul. tur. Tigveni, resedinta subpre-
ramura cea de V., Are o popu/atie de 130 fa fecturel',. i la 24 kil. de Pitesti.
numit i Sodolul, la 37 kil, de miliT si o bisericg vechTe, cu hra- Se compune din 8 sate : Bglo-
capitala jud. si cam la 70 kil. mul Adormirea, deservitg de 2 iul, Bologai, Bolomireasca, Cuca,
de resedinta plgseT. preoV, I cintäret si I paracliser. Geamgna, Mielesti, Stoilesti
Se mgrgineste la N. cu sesul Vgcgria, cu o populatie de 1626
numit Cimpia-BoianuluT si com. Stoiceni, sat, jud. Arges, pl. 01- suflete.
Allmgnesti, la E. Cu com. VA- tuluT, pendinte de com. rur. Stoi- Are 8 bisericT si o scoalg.
leni, la S. cu com. Cräciunei d.-s., ceni-Plesoiul. Vite: 683 DOT §i yac', 37 cal',
si la V. cu com. Dräggnesti. Are o bisericg, cu hramul Sf. 626 oT, 33 capre, 497 rimatorT.
E strgbgtutg de la N. la S. Dumitru, cu I preot, I cintaret
de piriul Cglmgtuiul, care izvo- si i paracliser. Stoile§ti, sat, cu 413 locuitorT,
reste din cimpia BoianuluT. jud. Arges, pl. Oltul, flcind
Ale o populatiune de 1998 Stoiceni, mo,s-ie, jud. Arges, pl. parte din com. rur. cu acelasT
locuitorT ; o scoalg ; 2 bisericT ; Oltul, proprietatea statuluT, fosta nume.
una vechTe, inchisg, clgditg la pendinte de mgngstirea Horezul Are o bisericg, cu hramul
1825, Cu urmätoarea inscrip- din Viicea. Buna Vestire, cu i preot
Oune Are o intindere de 3293 po cintäret.
goane.
(AceastK Mina i Dumnezeiasa bi-
seria, ce prNznue0e hramul sfintilor 1m-
Pe apa TopologuluT sunt 2 Stoina, com. rur., jud. Dolj, pl.
pltratT Constantin si Elena si al sf. Ar- morT si 4 pive. Ocolul, la 43 kif. de Craiova
hidiacon §tefan, s'a ridicat din temelie la 74 kil. de resedinta pl., co-
si s'a zugrXvit, duptt cum se vede, co Stoiceni - Ple§oiul, conz. rur., muna Melinesti.
toatI cheltuiala aluT Constantin §etrarul jud. Arges, pl. OltuluT, la 26 E situatg pe malul drept al
solia sa Angbebna si a altor locuitorl,
kil, de com. tur. Tigveni, rese- riulul Amaradia, de-alungul se-
In zilele DomnuluY noatru Ion Alexandru
§utu Voevod si a mbitoruluY de Dum- dinta subprefectureT, si la 28 seleT judetene Craiova-Capreni,
nezeu phrintele nostrn kil. de Pitesti. Se compune din din pl. Amaradia.
15 sate : Bgnesti, Bunesti, Dosul- Se invecineste la E. cu com.
a doua, fondatg la anul Multa, Galtofani, Lambesti, Ple- Slgvuta; la V., cu com. Poiana ;
1888-89, i avind de ctitorT soiul, Predesti, Tipesti, Stoiceni, la N., cu com. Cgpreni, si la S.
pe D na Elena si D. Constantin .Serbgnesti, Trgistari, Orgseni, cu com. Mierea-Birnici.
Fintineanu, cu ajutorul tutulor Trucmei, Valea-VieT i Voicu- Terenul comunel este acci-
locuitorilor. lesti, cu o populatie de 1633 dentat de prelungirile dealuluT
Locuitorii, in numgr de 219, suflete. Icleanul.

www.dacoromanica.ro
STOTNA 475 STOLNICENI-Plq1ESCU

Este udata de d'II Amarad ja, lemn, Cu hramul Sf. Grigore De- Stolniceni, altun,jud Vilcea, pl
ce curge pe limita de E., cu capolitul, deservitá de un preot Ocolul, com. Ocnele Mari, la S.
directiunea N.-S. si care prime- si un cintgret. de Riureni. Liagg Stolniceni se
te pe pe teritoriul comunel Odiase Comunicatia se face prin so- afla urmele cetateT romane Ru-
intermitente, care se formeaza din seaua judeteang Craiova-Cgpreni conium. Aci se yac] cara mizT Cu
ploT si din topirea zapezeT. prin sosele vecinale. litera u, late de 21/2 decimetri
Se compune din 8 cgtune : si lungT de 3 decimetri.
Ciorari, care este catunul de re- Stolniceni, com. rur., jud. Su-
sedintg, Olgreasa, Plopul, Run- ceava, numitg i Stolniceni-Prg- Stolniceni - Costandache, sat,
cul, Slavuta, Stoina, Urda jescu, situata la S.-E. plaseT pe mosia cu acelasT nume, jud.
Valea-luT-Stan. Siretul-d.-j., la 53 kil. de Falti- Suceava, com. Lespezile, asezat
Are o suprafatg de 670 hect. ceni. pe tgrmurile ripoase ale piriuluT
cu o populatie de 1852 locuitorT ; Se invecineste la E. cu com. cu acelasT nume.
o scoala mixta; doug bisericT, Ruginoasa ; la V., cu com. Miros- Vatra satuluT ocupa 21 fald,
una in cgtunul Stoina, iar cea- lavesti i Pascani ; la S., cu jud. cu o populatie de 561 suflete.
l'alta in cgt. Slavuta, acute de Roman si la N., cu com. Pascani. Improprietariti in 1864 sunt :
birne de locuitorT. Sunt j doug Are forma unuT poligon ne- 6o fruntasT si 52 palmas', stg
mängstirT in cgtunele Slgvuta regulat inclinat spre E. (albia pinind 344 ala
Ciorari, facute la 1812 de PitariT SiretuluT). Are o bisericg, cu hramul SE
Ene si Teodosie. DoT preotT Se compune din satele Stol- ArhanghelT, deservita de i preot
4 cintaretT oficiaza succesiv la niceni-PrgjesculuT i Cosmesti, cu si 2 cintgretT ; o alta bisericg
fie-care bisericg. resedinta in cel d'intiT. veche de lemn, in care nu se
Vite : 68 caT, 758 vite cor- Are o populatie de 1852 su- anal oficiaza i despre care se zice
nute, 1966 o'f, 250 porcT si 359 flete; 3 bisericT, deservite de 2 ca ar fi fost schit de calugarf ;
capre. preotT si 4 cintgretT ; 2 §coale o scoala mixta.
Pgdurile Pgisani i Ciorari mixte. In 1803, Stolniceni, a caseT
apartin mosnenilor. Sunt com- Vite: 67 cal, 340 bol, 230 PostelniculuT Grigoras Herme-
puse din stejar, emita, cer, fag, vacT, 1800 oT i wo porcT. ziu, aveati 51 liuzT, platind 472
ulm, frasin, etc. Budgetul com, e la veniturT le 1 bir anual, la care se adgo-
Viile, in intindere de 35 hect., de 6252,31 Id' si la cheltuell, de geail «liuzii ot tam 3 Cu 24 leT
apartin mosnenilor i produc vin 5795,35 la bir». («Uricariul , vol. VI, p.28!
alb. E udatg de riul Siretul cu miciT 208 si vol. VII, p. 246).
afluentI : Purcilesti, Pietrisul, Pi-
stoina, sat, jud. Dolj, pl. Ama- riul-din-Bahng, Girla-MoriT, pi- Stolniceni-Präjescu, sat, pe mo
radia, com. Stoina, asezat pe riul Hermeziul i alte vre-o 4 sia i in com, cu acelasi 'nume,
valea cu acelasY nume. Are o jud. Suceava, asezat pe podisul,
populatie de 324 locuitorT ; o Suprafata teritoriuluT comuneT coastele i poalele dealurilor Tro-
scoala mixta; o bisericg, fondata e de 2796 alcT. ian si Ciupesti.
de locuitorT; 2 circiumT. ImproprietaritT in 1864 sunt Vatra satuluT ocupa 23 falci,
Comunicatia se face prin so. 157 fruntasT, 64 palmasT si 115 cu o populatie de 891 suflete.
seaua judeteang Craiova-Capreni codasT, stgpinind 851 falcT. Improprietarip in 1864 sunt :
prin sosele vecinale. 63 fruntasT, 24 palma« si 57
Stolniceni, in partea de N.
sat, codasT, stapinind 3341/2 falcT.
Stoinita, sat, acind parte din a coin. Iepureni, pl. Turia, jud. Are 2 biserici, una cu hramul
com. rur. Stoina, pl. Balta, jud. Iasi, situat pe o costisg, spre V., Sf. Gheorghe, ziditá in 1823 de
Dolj, situat la 2 kil. spre S.-E. pe stinga riului Jijiea. Are o su- Logoatul loan Prgjescu i sosia
de Stoina. E udat in partea de prafata de 757 hect., cu o po- sa Sultana, deservita de i preot,
E. de riul Amaradia i brgzdat pulatie de 82 familiT, sail 337 diacon si 2 cintaretT; cea-l'altg
in partea de S. de dealul Idea- suflete. de lemn, in jurul careia e ci-
nul. Vite : 280 vite marT cornute, mitirul satuluT Stolniceni, pe lo-
Are o populatie de 53 familiT, 802 oT, 59 caT si 79 rimatorr. cul desfiintatulul sat Purcilesti ;
sail 233 suflete ; o bisericg. de Mosiea e proprietatea StatuiuT. o scoalg mixta, infiintata in 1865.

www.dacoromanica.ro
STOLNICI 476 STORNEVTI

Familia Prgjescu este una din- d.-s., pe partea dreaptg a JiuluT Copla, se intinde pe dealurile
tre cele mal vechT familiT boe- la i kil, de culmea dealuluT Tencua, Holmul i Ropl i pe
re§tT din Tara, citatg de Cante- Pivnita-Inaltg. cele care se desfac din acestea.
n& in Descrierea Moldovel. Are o suprafatg de 711 hect., E formatg din satele Store,ti
Vasile-Lupu §i fiul sätí Ste- cu o populatie de 79 familit Tirgul-Frumu,ica.
fgnitg-Vocld, avead pe Prgje,ti sad 306 suflete; o bisericg ve- Teritoriul com. e foarte acci-
printre frunta§iI boerT al Tgrel. chTe de lemn, fgcutg de locuitorI dentat i tipos, compus din dea-
(gLetop. Tgrel», tom. I, p. 322 pe la 1800, deservità de i preot lurT inalte i petroase, intre care
§i 370. §iI cintgret ; 2 circiumT ; Tencua i Hohnul sunt cele
Drumurile principale sunt : la moarg cu mal inalte.
P4cani (3 kil.), la Cozme§ti (4 Locuitorir posedg ro plugurT, Se intinde pe o suprafatg de
kil.), la Ciohoreni (ro kil.) §i la 25 care cu boT, 2 arute cu cal; 1654 hect., cu o populatie de
Brgte§ti (6 kil.). 10 stupT; 241 vite mari cornute, 1740 locuitort
14 cal, 192 oT, 14 capre i 76 Are o §coalg; o bisericg, de-
Stolnici, sat, cu 600 locuitorI, pe rimgtorT. servitg de I preot §i 2 cintg.retT ;
apa Cotmeana, jud. Argq, pl. Budgetui com. e la veniturI 4 mod de apg pe Piriul-SatuluI
Cotmeana, fgcind parte din com. de 901 leq, 89 'para, iar la chel- §i Petricelul ; I moarg de abuti,
rur. Stolnici-Izbgmti. Are o bi- tuell, de 891 leI, 30 banI. fabricg de sticlg in pgdure §i
sericä vechie, zidità de boerul Comunicatia in com, se face carierg de piatrg, in partea
Bglitceanu, proprietarul prin §oseaua comunal g care o de N.-V. a dealulta Tencup.
Stolnici, cu hramul Sf. Nicolae, pune in leggturg la N. cu com. Budgetul com. e la veniturI
deservitg de i preot, i cintgret Calapirul-d.-j., iar la S. cu com. de 7574 leI i la cheltuell, de
paracliser. Aci se aflg Ga- Turceni-d.-s. 7487 leT.
ra-Stolnici, a cgiel ferate Pite§ti- Vite : 331 bol §i vacI, 125
Slatina. Stolojani, com. rur., in jud. Gorj, cal', 1110 oT, 48 capre, 52 pord.
pl. Vulcan, la N. com Corne§ti, LocuitoriT posedg 260 stupl cu
StOlrliCi, stolie de in jud. situatg pe arnbele tgrmurT ale albi ne.
Argq, pl. Cotmeana-Gglg,qti, JalepluI, care o imparte in doug. Prin com. trece calea nationalg
cgt. Stolnici, pe linia Pite§ti-Sla- Are o intindere de 120 hect., Botopni-Hirlgd, prin tirguorul
tina, pusg in circulatie la 5 Ia- Cu o populatie 146 familiI, FrumuOca.
nuarie 1875. Se aflg 'nitre 710 suflete ; o coalg ; 3 bisericT,
iile Costqti (15,9 kil.) §i Cor- fgcutg la 1832, iar cele-l'alte Store§ti, sat, in jud. Botopni,
bul (9,5 kii.). Ingltimea d'asupra doug mal* vechT, deservite de com. Store,ti, pl. Copla, situat
niveluluI MgreI de 183%22. Ve- preot §i 2 cintAretI; 2 mor/ si In partea de V. a comunel, pe
nitul acesteI statiI pe anul 1896 2 piue pe apa coastele ripoase ale dealurilor
a fost de 82940 leT i 49 banI. Budgetul com, e la veniturI Tencu,a ;ii Holmul.
de 785 leT, iar la cheltuell, de Are o populatie de 106 fa-
Stolnici-/zbd§e§ti, com. rur., in 754 leI §i 74 banI. sad 350 suflete; i bise-
jud. Arge§, pl. Cotmeana, com- LocuitoriT posedg : 8o plugurY, ricg, cu I preot i 2 cintgretT ;
pusg din 2 sate : Stolnici (600 26 care cu bol .1 vacI, 5 cgrute ,coalg mixtg ; 3 circiumI.
locuitorl) i Izbgp§ti (300 locui- Cu cal ; 20 de stupl; 585 vite Locuitoriï pose-'1 : 92 cal,
torY). Are 2 bisericI, una in Sto!- marl cornute, 245 oT, 40 capre, 320 bol" i vacT, 2 bivoli, 68
nid i cea-l'altg in Izbg9e,ti, de- 18 cal §i 126 ritngtorl. pord, 5 capre §i 1238 °I; 170
servite de 2 preotT §i 2 cintgretT; Comunicatia in com, se face stupY de albine.
o §coall mixta. prin oseaua comunalg care o
Vite : 814 boT i vacl, 131 pune in leggturg cu Arcani, iar Store§ti, pddure, jud. Botopni,
cal, 3477 Oí, 50 capre i 953 la S. cu Corne§ti, pe unde trece pl. Copla, com. Store,ti, in in-
rimAtorl. oseaua judeteand T.-jitl-Ciu- tindere de 500 hect., pe dea-
Prin com, trece riul Cotmeana. perceni-Severin. lurile Tencup, Holinul, Ropl,
Valea-Runculul.
Stolojani, com. rur., in jud. Gorj, Store§ti, com, mur., in jud. Bo-
pl. JiuluI, la N. com. Turceni- to§ani, situatg in centrul pkieT Storne§ti, sat, in jud. Ia4i, pl.

www.dacoromanica.ro
STRACHINA 477 STRAOANL-DE JOS

Cirligatura, com. Sinesti, spre Are o populatie de 299 lo- cu com. Vidra prin o osea ve-
N. de satul Sinesti, situat pe cuitorr, care se ocupa cu agri- cinala.
valea piriuluT Osoiul. Are o po- cultura si plutaria. Se compune din satele Bra
pulatie de 137 familiT, sail 606 gadirul i Vidra, cu o populatie
locuitorT, si o biserica cu i e- Straja, deal, in jud. Mehedinti, de 1546 locuitorT.
clesiarh. pl. Motrul-d.-j. ; tine de com. Budgetul com, e la veniturT
Vite: 39 cal, 580 vite marT rur. Strehaia, este punct de ob- de 4494 leT si la cheltuelr, de
cornute, 164 rimatorT si 858 oT. servatiune, fiind inconjurat cu 2 4463 ler.
santurT naturale si formeaza o Are o biserica, la Bragadirul ;
Strachina, sat, in jud. Ialomita, positie strategica. scoala mixta; i moara cu
pl. Ialomita-Balta, pendinte de Acest loc a servit alta data apa ; 2 podurT.
com. Tindarei, situat la S. de trupelor care pazeau castelul Vite : 135 cal si Tepe, 470
valea Strachina si spre V., la din curtea mänastireT Strehaia. boT, 171 vacT si viteT, 3 taurT,
2 kil. de satul Tindarei. Dealul Straja este in lega- 57 bivolT, 31 bivolite, 3 capre,
Inainte a purtat numirea de tura, din punct de vedere isto- 144 porcT sT 1363 oT.
Chiva. ric, cu Comanda. LocuitoriT poseda : 242 plu-
Are o scoala mixta. gurT :2 16 cu bol si 26 cu cai ;
Straja, unul dintre piscurile mun- 247 care si carute : 218 cu bol
Strachina, lac, in jud. Ialomita, teluT Pietrele-RosiT, jud. Suceava, si 29 Cu cal; i masina de tree
pl. Ialomita Balta, situat pe va- com. Neagra-5aruluT. rat.
lea cu acelasT nume. Se intinde Improprietariti 231 locuitorT
spre N., pana linga satul Mur- Stravolca, sat, jud. Braila, la 2 neimproprietaritT 174.
geanca, iar de aci are directia kil. spre S.-V. de satul Surdila- Comerciul se face de II 6--
spre V. Are o lungime de 20 Gaiseanca, pe malul de E. al ciumari.
kil. i contine mult peste. laculuT cu acela0' nume, infiin-
tat la 1859. Sträjescu, ciltun, jud. Putna, pl.
Strahotin, sat, jud. Botosani, pl. Are o populatie de 32 locui- Susita, com. Ciuslea, situat intre
Jijia, pe dreapta JijieT, la poa- torT. Gira Morilor si "Siret, aproape
lele dealuluT cu acelasT nume, Vite: To cal, 8o vite cornute, de revarsarea GirleT in Putna.
In partea de S.-V. a com. Din- 150 oT si 5 rimatorT. Are o populatie de 269 lo
geni. Are o suprafata de 991 cuitorT ; biserica, cu hramul
hect., cu o populatie de 40 fa- Strichine§ti, fost sckit, jud. Sf. roan Botezatorul.
miliT, sail 205 suflete. Vilcea.
Vite : 22 caT, 254 boT i vacT, Strioani-de-Jos, com. rur.,
71 porcT si 417 of. Strächine§ti, subdivizie a com. jud. Putna, pl. Zabrautul, situata
Baesti, jud. Vilcea, pl. Oltetul- pe malul i in valea SusiteT, la
Strahova, sat, pe mosia cu a- d.-s. Aceasta mahala forma in 4 kil, de subprefectura plasel si
celasT nume, jud. Dorohoiti, pl. vechime o singura comuna, dar la 32 kil, de capitala judetului.
Cosula, com. Sendriceni. locuitoriT aú parasit'o, ducindu-se E strabatuta de piriul Valea
Are o populatie de 164 lo- prin comunele vecine. Are o DaniT.
cuitorT; o biserica de lemn, cu populatie de 38 locuitorT. Aci Se compune din catunele : Re
hramul Intrarea in Biserica. e schitul cu acelasT nume. Este pedea, Straoani-d.-j. i Valeni, cu
Hota rele moOeT sunt Bosia, Co- situata intre dealul Gruiul i riul o populatie de 478 familiT, sau
bila i toloaca tirguluT Dorohoiti. Oltetul i strabatuta de soseaua 1871 suflete.
Babeni-Horezul. Are o biserica parohiala, cu
Straja, sat, jud. Bacaii, pl. Mun- hramul S-tul VoevozT, in cat.
telta, com. Comanesti, facind Sträini-Dobreni, com. rur., jud. Straoani-d.-j., si 2 filiale, una cu
trup cu satul Asaul. Ilfov, pl. Sabarul, situata la 21 hramul Adormirea, in Repedea,
kil. spre S. de Bucuresti, pe cea-l'alta, cu hramul Nasterea
Straja, sat, in jud. Neamtu, pl. malul sting al riuluT Sabarul. Pe MaiciT DomnuluT, in Valeni ; o
Piatra-Muntele, com. Pingarati, Ruga com. trece calea ferata Bu- scoala mixta.
situat pe stinga riuluT Bistrita. curesti-Giurgiti. Sta in legatura Budgetul com. e la venituri

www.dacoromanica.ro
STRÀOANI-DE-JOS 478 STREJEM

de 17904 leT, si la cheltuelT, de man, pl. Tirgulur, situatà futre In curtea mgngstireT se aflg
17816 leT. hotarele mosiilor Licuriciul si Bu- o finting unde s'ad ggsit tno-
Vite : 394 boT, '16 vacT, 228 joresti. Are o intindere de 20 nede vechT, precum si tevT de
cal, 180 oT, 30 capre si 281 porcT. hect. fer, pe care se aducea apa din
depgrtare, din riul Motrul.
Sträoani-de-Jos, catun, in jud. Strehaia, com. rur. i sat, jud. LocuitoriT posedg : 241 plu-
Putna, pl. Zgbrgutul, com. cu Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 48 gurT, 446 care cu boT, 40 cg-
acelasT nume. E situat pe munte- kil, de orasul Turnul-Severin, rute cu caT ; 260 stupT; 2000
le usiteT si strgbgtut de piriul situatg pe albia MotruluT. Sa- vite marT cornute, i 16 caY, 1200
Valea-DaniT. tul formeazg comung cu cgt. : oT si 1460 rimgtorT.
Are o bisericg parohialg, cu Ciochiutul, Comanda, Slgtinicul- Ad se face un tirg sgptg-
hramul S-til VoevozT ; o scoalg Mare, Slgtinicul-Mic si Stgncesti, mina], si cite-va bilciurT anuale.
mixta. Cu o populatie de 6000 locuitorT. Budgetul comuner e la veni-
Are 2 scolT ; 4 bisericT, intre turT de 26655 leT, iar la chel-
Sträoani-de-Sus, com. rur., in care si o mgngstire numitg mg- tuelT, de 10258 leT.
jud. Putna, pl. Zgbrgutul, asezatg ngstirea Strehaia, deosebitg prin Prin comung trece calea fe-
lingg Strgoani-d.-j., la V., spre particularitatea cg e ziditg Cu ratg si soseaua nationalg Vircio-
coasta plriuluT Repegioara, la 5 altarul spre S. rova-Bucuresti. Este legatg si cu
kil. de subprefectura plgseT si Este asezatg, se zice, pe niste Baia-de-Aramg prin soseaua Stre-
la 33 kil, de capitala judetuluT. ruine, de catre MateT Basarab, haia-Brosteni-Baia-de-Aramg.
E formatg din cgtunele : Mun- la anul 7153, Septembrie. In- Se zice a Strehaia a fost re-
celul, Strgoani-d.-s., Talapanul si scriptiunea d'asupra useT bise- sedinta Banilor OltenieT; actual-
Varnita, cu o populatie de 533 rice afirmg cg ar fi fAcutg de mente este resedinta sub-prefec-
familiT, sati 1952 suflete. MateT Basarab. O altg piatrg, tureT plgseT Motrul-d.-j., a jude-
Are o bisericg parohialg, Cu ggsitg d'asupra porteT de la zi- cgtorieT OcoluluT Strehaia, a unuT
hramul Sf. Nicolae, 1 filial g cu dul de platel ce o inconjoarg, batalion de Infanterie, maT a-
hramul Sf. Nicolae-Vechiii, am- spune cg ea e ziditg de Constan- vind un spital, o farmacie si un
bele in cgt. Strgoani d.-s., ; o bi- tin-Vodg Basarab, la 7201, iar oficia postal.
sericl:parohialg, cu hramul S-tuT o altg traditiune pretinde cg
Voevoz1 in Muncelul, si 1 filial, este fgcutg de Mihaf-Viteazul, Strehaia, stafie de dr.-d.f., jud
cu hramul Sf. Nicolae, in Var- pe ruinele casteluluT luT Pgtrascu- Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
nita ; o scoalg. Vodg, tatgl sri, si in care castel Strehaia, pe unja Craiova-T.-Se-
Vite: 262 boT, 98 vacT, 156 MihaT Bravul a fost ngscut. verin, pusg in circulatie la 5 Ia-
caT; 263 oT, 6o capre si 140 porcT. Iatg ce spune legenda : MihaY nuarie 1875. Se aflg intre sta-
LocuitoriT din cgtunul Varnita, fiind invins de TurcT, in luptele tiile Butoesti (s 1,1 kil.) si Timnea
In care a fost si un mic schit de ce a avut spre Craiova, s'a re- (14,9 kil.). Ingltimea d'asupra ni-
cgluggrI Cu acelasT nume, se o- tras la Strehaia in casteiul ta- veluluT MgriT de 1361%66. Venitul
cupg Cu fabricarea varuluT din tgluT s'al si locul sgti natal, ase- acesteT statiT pe anul 1896 a
pietrele calcaroase aflate pe va- zindu-sT trupele, Cu tunurT, la fost de 74128 leT si 88 banT.
lea usitel'. Comanda si Straja. Ast-fel for-
tificat, noaptea s'a apucat sg zi- Strejeni, altun, al com. Tisgul,
Sträoani-de-Sus, atun, la jud. deascg mgngstirea ; fiind insg jud. Buzgti, cu 480 locuitorT si
Putna, pl. Zgbrgutul, com. cu a- intuneric si el grAbindu-se, a zi- 98 case. In vatra satuluT, pe ma-
celasT nume, situat spre V. de dit'o cu altarul spre S. La E. lul sting al izvoruluT Pietrosul,
Strgoani-d.-j., pe coasta piriu- bisericeT, in apropiere de stra- se aflg o plutg (plop), al cgreia
luT Repedea. sing, se vede o usg, care servea trunchig, la mijloc, are o grosime
de comunicatiune intre castelul de 9,67 m.
Stràoqti, sat, fgcind parte din de aci si partea de sus a bise-
com. rur. Hirsa, pl. Podgoria, riceT, unde este in fiintg si pgng Streje§ti, stafie de dr.-d-f., jud.
jud. Prahova. astg-zT balconul ce servea Doam- Romanati, pl. Oltul-Oltetul, com.
neT si DomnuluT pentru ascul- Strejesti-d.-j., pe unja Piatra-Drg-
Sträule§ti, mofie, in jud. Teleor- tarea serviciulul divin. ggsani, pusg in circulatie la 13

www.dacoromanica.ro
STREJETI 479 STRtUBA

Decembrie 1886. Se afta intre (1733), cladita cea dintiiu de tiva de 700 hect., Cu un masiv
statiile Arcesti (11,6 kil.) si Dra- Constantin Buzescu si cea de a intrerupt, avind ca esente prin
gasani (11,8 kil.) Inaltimea d'a- doua de tatal acestuia cu sosia cipale fag, mesteacan si plop.
supra niveluluT Mari de 143',34. sa Maria. Ad se afla o intere- Se invecineste la N. cu pa-
Venituf acegteT statiT pe anul santa piatrA mormintala a luT durea Dosul-Brati ; la S., cu ca-
1896 a fost de 31069 let, 40 Constantin Buzescu, sfir,itul nea- tunul Ochqti ; la E., cu Valea
banT. muluT sau . Malinul, la V., cu proprietatea
statului.
Strejesti, deal, intre com. Stre- Strejnicul, com. rur., jud. Pra-
jesti-d.-s. si Cirlog-ani, jud. Ro- hoya, pl. Tirgsorul, situata pe Strimba, com, rur., jud. Gorj,
manati, pl. Oltetul-d.-s., aproape loc ses, la 6 kil. de capitala pl. JiuluT, in partea de N. a
de limita de N. a jud. Are o plaseT ;ti la 3 kil, de a judetuluf. com. Girbovul, despartita in doua
altitudine de 246',36 d'asupra N'are nicI un catun alipit. prin apa Jiului.
nivelului MariT, pe un punct Are o populatie de 951 lo- Se compune din catunele :
triangulat ce prezinta. cuitorT ; o biserica, fondata in Strimba, Strimba-de-peste-JiT si
1886 de locuitorT, deservita de Raci-de-peste-Deal, cu o supra-
Strejesti-de-Jos (de-Vale), com. 1 preot. fata de 3060 hect., si o popu-
rur., la N. de pl. Oltetul-Oltul- LocuitoriI, in numar de 121, latie de 413 familiT, sati 1070
d.-s., jud. Romanati. s'ají improprietArit la a. 1864 suflete ; o scoala, infiintata la
Se compune din satele : Stre- pe mosia d-nef Elena Barca- anul ¡833; o biserica de lemn,
jesti-d.-j. (600 loc.), Runcul (400 nescu, din care li s'ají dat 477 cu I preot si 1 cintaret ; un
loc.), Mamura (90 loc.) si Puri- hect. ET posea : [57 cal si Tepe, schit de zid foarte vechiu ; 1
ceicul Foisorul (137 loc.). 103 vacI, 145 porcT, 449 oT ; moara cu aburY si 2 circiumr.
E situara' lingil riul Mamul, 130 stupY de albine. LocuitoriT sunt improprietaritl
pe soseaua si linia ferata Cora- Suprafata comuneY are o in- pe proprietatea statuluT.
bia-R.-VaduluY, la 45 kil. de Ca- tindere de 3000 hect. ET poseda : 47 plugurt, 124
racal si la 24 kil. de Balsul. Comerciul se exercita in co- care cu boT, 3 carute cu cal;
Are o populatie de 1224 lo- muna de 2 circiumarY. 45 stupT de albine ; 28 cal, 656
cuitorl ; o scoala mixta; 3 bise- Budgetul com, e la veniturT vite marT cornute, 274 rimatorT,
ricT, una cu hramul S-ta Treime de le 241 I . 33 capre si 809 oT.
si alta, S-tuY Apostoli (1852), in Prin comuna trece o osea, Budgetul com. e la veniturl
Runcul si S-tul George (1821), ce vine din Ploesti, si-T inles- de 1943 leT, 94 banT, iar la chel-
cu 3 preotT si 6 cintaretT; 7 cir- neste comunicatia cu Tirgsorul- tuelf, de 1735 leT, 30 banT.
ciumT. Noti. Comunicatia in comuna se
LocuitoriT poseda 243 vite E inconjurata de mosia Tirg face pe soseaua vecinala care o
marT cornute, 977 vite miel' si sorul-Nou si mosia d-neT Elena pune in legatura la N. cu Un-
120 pord. Barcanescu. dari-d.-j., iar la S., cu Girbovul.
Aci se face un bilciti in Du-
mineca Rusaliilor. Strejnicul, sat, facind parte din Strimba (Tertelul), com, mur.,
coin. rur. cu acelasT nume, pl. la N.-V. pl. Ocolul, jud. Ro-
Strejesti-de-Sus (de-Deal), com. Tirgprul, jud. Prahova. manati. Se compune din satele :
mur., jud. Romanati, pl. Oltetul- Strimba (297 loc.) si Tartalul
Oltul-d.-s., formata din satul Cu Streminoasa, sat, in jud. si pl. (249 loc.), situate pe niste dea-
acelasT nume si cat. Valcelele, si- Tutova, com. Plopana, spre S. lurf,la 21 kil. spre V. de Ca-
tuat aproape de hotarul jud., de satul Plopana. Are o popu- racal, aproape de soseaua Ca-
linga apa Mamul, la 34 kil. spre latie de I30 locuitorl. racal-Craiova.
N.-E. de Bals si la 45 kil. spre Se mar numeste si Zinga. Are o populatie de 546 lo-
N. de Caracal. cuitorl; 2 biseria una cu hra-
Are o populatie de 1224 lo- Strigoaia-Brazoaia,pidure, su- mul Sf Nicolae (1848) in Strim-
cuitorT ; 2 bisericY, una cu hra- pusa regimuluT silvic, jud. Mus- ba, si cea-Palta, cu hramul Sf.
mul S-tif VoivozT (1821) si cea- cel, plaiul Diulbovita, com. Al- Nicolae (1847) in Tertelul, Cu 2
l-altA cu hramul S-ta Treime besti, in intindere aproxima- preott si 4 cintaretT; 5 circiumf.

www.dacoromanica.ro
STRNBA 480 STRIMBA-DE-SUS

Locuitorir posea : 447 vite Locuitora posea : 29 plu- Arco suprafata de 160 hect., t u
marT, 607 vite mid i 106 gurT, 84 care cu bol, 3 carute o populatie de 159 locuitorr,
porcr. Cu car ; 15 stupT de albine; 23 improprietaritT la 1864.
ce, 400 vite marT cornute, 219 Are o biserica de lemn, fa-
StrImba, cdtun al com. Colti, rimatorr, 5 capre si 529 °T. cata de locuitorr.
jud. Buzar', cu 6o locuitorr
14 case, situat pe un platoù' izo- StrImba, cl/un, al com. Pojarul- StrImba, sat, in jud. si pl. Tutova,
lat ce se ridica pe malul drept d.-j., pl. Amaradia, jud. Gorj, com. Puesti, spre N.-V. de tirg-
al Vaer-Sibiciulta. la N. comuner Logresti-Mosneni, sorul Puesti. Are 357 locuitorr
pe Valea-Strimba. si 82 case.
StrImba, cdtun, al com. Hodo- Are o suprafata cam de 800
rasca, jud. Gorj, pl. Ocolul, si- hect., cu o populatie de 88 fa- StrImba saü Catanele, moFie a
tuat la S. de com. si pe valea mita, sati 362 suflete ; i biserica, statulta, jud. Dolj, pl. Bailesti,
Cu acelasi nume, care da in so- reparata in 1887. com. Catanele. Are o suprafata
seaua judeteana T.Jiul-Ciuper- Locuitora posea : 15 plugurl, de 504 hect.
ceni-Severin. 48 care cu bor; 25 stupT; 220
Are o suprafata de 357 hect., vite marT cornute, 208 or, 2 StrImba - de -Jos, cdtun, jud.
cu o populatie de 314 locuitoef; capre, 26 rimatorr si 7 cal. Vlasca, pl. Cilnistea, pendinte
biserica de zid, fondata la Comunicatia acestur cat. se face de com. Strimba-Mare, situat
anul 1810 de Costache Glogc- pe soseaua comunala ce vine de pe coasta stinga a riuluT Cil-
veanu i altr boerr, deservid la S. din com. Rogrest/-Mosneni ; nistea, cam pe deal, spre S.
de I preot si i cintaret. la V., peste dealurT se leaga cu Se compune din trupurile Hu-
Locuitora poseda : 14
pla- Pojarele prin drumurr de care, lubesti i IauI, proprietate a
ro care cu bor, I caruta
gue'', iar la E., cu jud. Vilcea tot prin d-lur Em. Gradisteanu.
Cu cal; lo car, 144 vite marT drumuef de care. Are o suprafata de 3114 hect
cornute, 109 pord, 200 ca din care S'a dat in 1864 la 115
capre. StrImba, caqui:, care inainte de locuitorr, fosa clacasT, 433 hect.
Comunicatia in catun se face 1830 tinea de com. Petrosani, Aci este 'Aclare in trer tru-
prin soseaua comunala care pl. Crivina, jud. Prahova, iar de puri in suprafata de 66o hect.,
pune in legatura la N. cu co la aceasta data locuitora cu venit anual de 45000 le.
muna so, iar la N.-V. Cu Ciu- stramutat in Petrosani i si-ati Are o biserica, cu hramul Sf.
perceni. format satul de azY, asezindu-se Nicolae, pe coasta dealulur, zi-
in partea de E dita la 1884 de locuitorT, cu
StrImba, cdtun de resedinta al ajutorul proprietarulta, deservid
comuner cu acelasr nurne, pl. StrImba, sat, in jud. Roman, pl. de un preot si un cintaret; 2
Jiulur, jud. Gorj, situat pe loc Fundul, com. Ciuturesti, spre morr, ambele pe apa Neajlovulta ;
ses i litiga lantul de inaltimr N.-E. de satul Ciuturesti. Are o un pod de lemn pe apa Cil-
din dreapta Jiulta. populatie de 136 locuitorr. nister, ce serva drumu/ur spre
Are o suprafatI de 2800 hect., Giurgiù; 7 &duna%
cu o populatie de 320 Strimba, cdtun, jud. Romanati, In dosul bisericer sunt niste
sail 65o suflete; o scoala, in- pl. Oltetul-Oltul-d.-s., com. BA- ruine vechr boltite, care se zice
fiintata la 1833; o biserica de leasa, lîngä apa Geamartaluiul, ca ar fi fost locuinta lur Oprisan
lemn, l'acata de locuitorr la anul pe dreapta. de la Stoenesti.
1850, Cu r preot i I cintaret; Are 170 locuitorl si o biseria, Ad i sunt valle: Iasulur, care
schit de zid, pe o pozitie fru- cu hramul Buna Vestire (1856), da in Cilnistea, Valea-de-la-Cim-
moasa in Ociare, foarte vechiù, cu I preot i 2 cintaretT. pul-Ascuns si mal multe %ralee-
cu mal multe chilir imprejurul luse.
salí, aproape ruinate, fondat de Strlmba, sat, facind parte din com.
Stoichita Riosanu in zilele Dom- Corbita, pl. Zeletin, jud. StrImba - de- Sus, cdtun, jud.
nulur Al. C. Moruz si ale E- asezat pe ambele malurr ale Vlasca, pl. Cilnistea, pendinte
piscopulta Nectarie (1755); piriulta Strimba, la 2 kil, de re- de com. Strimba-Mare, situat pe
moad Cu aburr si 2 circiumr. sedinta comuner, spre E. partea stinga a vair Cilnistea,

www.dacoromanica.ro
STR1MBA-DE-PESTE-J11 481 STRiMBENT

cam pe un delut, spre S.-E., vad i azT ceva mai jos de s'au improprietarit la 1864 pe
proprietate a cl-luT M. Corbescu. Strimba-d.-j., pe malul Neajlovu- mosia d-nei Rarita Eliad Bar
Are o suprafad de 1738 lm. Aci, zice scrlitorul german canescu, din care li s'au dat 1128
hect.; o biserica, zidid de fostul Valter (eTezaur de monumente hect. El posea: 285 caT si lepe,
proprietar, deservid de i preot istorice , ed. P. Ilarian, vol. I, 411 vacT, 75 capre, 675 oi, 519
siI cintaret ; o scoala ; o padure pag. 18), Mihal Viteazul adasta porci.
de sleail i tufa. in 2 corpurT, In pe TurcT, dupa ce veni din Comuna se intinde pe o SU
suprafata de 500 hect. ; o moara Giurgia. prafata de 2645 hect.
pe apa NeajlovuluT, numita Pa- La pariT podulul luT Varlam, Comerciul se exercita in co-
; o osea ce vine din Crin- unde da Neajlovul in Cilnistea, muna de 6 circiumari.
guri si merge la moara; un pod laiocapul trupuluT Hulubesti, unde Veniturile comuner se urca la
peste apa Neajlovulta. incep Calugareni-Vartiade, se 5743,97 leT ;i cheltuelile la
pare ca a fost si lupta cea mare 3175,67 1 er.
StrImba-de-peste-JiI, atun, al de la Calugureni, intre Mihal Este presarata de plaiurile
com. Strimba, jud. Gorj, situat Viteazul i Sinan-Pasa. In fata Mare, Foisorul, Tisa, Miturca,
In partea de E., pe loc ses, in ;rail si a satuluT Uzunul este o Virful - lui -Rusin, Virful Benii-;
stinga PuluT i d'alungul soseleT movila mare, numita Gorganul, strabatuta de girlele Bertea si
nationale Filiasi-Pietrosani care se crede a fi facuta cu oca- Alunisul, si de vaile : Strimba,
Are o suprafata de 210 hect., zia inmormintariT celor ucisT in resului, Frasinului si Zgheboaia
cu o populatie de 63 familiT, aceastä batalie.
sal-1 300 suflete. In comuna sunt patru StrImbeni, com. 'ur., la extremi
LocuitoriT poseda: io plu- de pä'dure, din care doua in tatea de N. a plasel Teleorma
gurT, 20 care cu bol; Loo stupT; lunca NeajlovuluT, compuse din nulul, jud. Teleorman, pe valea
128 vite marT cornute, 2 cal, lemne de sleail, si 2 in trupul CiineluT, la 84 kil, de resedinta
223 oT, 24 capre si 38 rimatorT. IasuluT, compuse din lemne de judetuluT, 44 kil. de Rosiori si
Comunicatia in catun se face tufa. Toate aceste pilcurI sunt la 76 kil. de Alexandria. E for-
prin soseaua nationala Filiasi- In continua exploatare si supra- mad din doua catune Strim
Petrosani, care Il pune in lega- fata lor este de 116o hect. beni (resedinta) i Caldararul, la
tura la N. cu comuna Plopso- care este alipit un catuna nere-
rul, iar la S., cu cat. Sarclanesti Strimbeanul, sat, jud. Dimbo- cunoscut oficial, numit Adunati-
si com. Izvoarele. vita, pl. Bolintinul, cat com. Va- MostenT sau Barza, asezat la
caresti-de-Rastoaca. extremitatea de V,, pe Valea
StrImba-Mare, com. rur., jud. Burdel. Catunele sunt situate
Vlasca, situad pe partea stinga Stembeni, com. rur., jud. Pra- intre valle Ciinelui, Strimba
a apeT Cilnistea, la gura van hoya, plaiul Varbilaul, situad Plescarca ; cele doul din urrna,
Neajlovului, in partea dreapta, pe ambele malurT ale Orla Alu- impreuna cu piriiasele lor, dau
pe loc ses, putin ondulat in pl. nisul, la 30 kil, de capitala ju- in Valea-CiineluT.
Cilnistea, la 37 kil. de Bucuresti, detulul si la 3 kil, de a plaiuluT. Se invecineste la N. cu com.
30 kil. de Giurgiu, i 14 kil, Se margineste la V. cu Cos- Coltul-Ungheni, din jud. Arges ;
de Ghimpati, resedinta plaseT. mina-d,-s., mosie a d-luT Vasi- la S., cu com. Mirosi ; la E., cu
E compusa din cat. Strimba lache Sinescu ; la S. cu mosia com. Bucovul si la V., cu cim-
d.-j., Strimba-d.-s. i Cringurile, Stefesti, cu apa si prundul Var. pia Burdea.
cu o populatie de 1515 suflete. bilaul, si la E. cu com.. Bertea. Suprafata teritoriuluT comu
Are 3 bisericl, deservite de Se compune din 2 cat. : Strim- neT este de aproape 6500 hect.,
3 preotT si 5 clascalT ; o scoala beni si Aluniul, cu o populatie ca o populatie de 2458 locuitorT.
mixta; 3 morT pe apa Neajlo- de 1220 locuitorT. Are o scoala. mixta ; 3 bise
vuluT. Are 2 bisericT, una in Strim- ricT, doua in Strimbeni ca cite
Aci sunt mal multe trupurT de beni, cu hramul Duminica Tu- 2 preotI si 2 cintaretT i una in
mosiT: Iaul, Hulubesti, Crin- turor Sfintilor, si cea l'alta in cat. Caldararul, cu r preot
gurile, Ionesti si Strimba. Alunisul, deservite de 2 preoti; 2 entareff.
Pe aceasta proprietate era sa- o §coalá. Vite : 1372. vite marT cornute,
tul Hulubesti, ale caruT urme se Locuitoril In numar de 290 623 caT, 3351 ol i 770 porcT.

66646. Marean Diolionar GeogratIo. Vol. V. 61

www.dacoromanica.ro
STRIMBENI 482 STRIMBUL

Ocupatiunea locuitcrilor, pe pe malul TeleajenuluT i pe am- Are o suprafatg de 1714 hect.,


lingg agriculturg, este i lem- bele malurT ale piraelor Dimbul, cu o populatie de 789 locuitorT,
ngria, cojocgria i cgrutgria. B/eaja Strimba, la 4 kil, de
i din carY 90 improprietgritT la
Budgetul comunel e la veni- capitala judetuluT i la 12 kil. 1864 §i 75 la 1879; o bisericg,
turT de 11582 leT, 17 bani, iar de rqedinta. p14eT. fondatg la 1837, i reparatg
la cheltue11, de 9248 leT, 8o banT. Se compune din 3 cgtune 1888 de locuitorT, deservitg de
Prin interiorul comuneT trece Strimbeni, Blejoiul i Coco,e,ti, preot, i cintgret §i i paracli-
calea judeteang Ro,iori- Striin- cu o populatie de 998 locuitorT. ser ; o coalg mixt I, infiintatg
.

beni la Pite,ti, care o leagà cu Se mgrginete cu comunele : la 185o.


com. Coltul Ungheni, din jud. Tirporul-Nou, minia Vite : 380 caT, 970 vite marT
Arge,, la 5 kil., iar cu cornu- Ploi,toreanca riul Teleajenul.
i cornute, 2000 oT i 210 rimA-
nele Miroi, Bucovul §i cu gara Are o bisericg, la Blejoi, re- toa.
Miroi, se leagg prin ,osele ve- paratà prin 1764 I deserviti DrumurT sunt : spre N.-E., la
cinale impietruite. de i preot ; o ,coalg, infiintatg gara Fgurei ; spre E., la Vizirul,
In partea despre S. a satuluT la 1889. prin Batogul, 42 kil.; spre S.-S.-
Strimbeni se vgd urtnele unuT Afarg de agriculturg, locui- E. la Ruetul, peste iaz, 4 kil.;
vechiti elqteti, abgtut din apa toril acestei comune se mal o- spre V., la Buzgii, pe la punctele
Strimba, numit Ele,teul-Crapu. cupa cu transportul pietref Singurul Movila-Oier. In par-
i

luT, cgruia i se zicea i Ele§teul- nisipuluT la ora,u1 tea despre S.-E. a coin., cam la
Domnesc. Pe valea Burdel este Mare parte din locuitorT sunt 500 m., se afig vechia comung
o mggurg inaltg cam de ro m. mo,nenT ; 37 s'ati improprietgrit infiintatg la 1718 de Gr. Buzo-
§i largg de 200 m. la 1864 pe mo0a EforieT, din care ianu, i care .s'a desfiintat din
Mo§ia statuluT Burdea-CAldg- dat 130 hect Ef posedg : cauza despIrtireT tno§ieT Noua
rarul, dimpreung cu pgdurea, li- 27 caT, 8 Tepe, 174 vado 1438 comung e infiintata pe la 1828-30.
nea de Mitropolia din Bucurqti, oT i 196 pord.
inainte de secularizare. Teritoriul comuneT, impreung Strimbul, sal, jud. Dimbovita,
Satul Strimbeni este unul din Cu pádure, are 1308 hect. plaiul Ialomita-Dimbovita, cgt.
cele maT vechT ale judetuluT ; el Comerciul se exercitg in co- com. Virfurile.
a fost locuit nurnaT de mopenT; mung de 5 circiumarT.
locuitoriT luT ati fost in mal Budgetul comuneT e la veni- Strimbul, sat, jud. Dimbovita,
multe rindurT risipitT, din cauza turrde 3231 leT .1i la cheltuelí, plaiul Ialomita-Dimbovita, cgt.
bgjeniilor i a nesiguranteT ce de 3150 leT. com. Valea Lungg.
domnea in Tara In sccolul tre- Soseaua Brato-
cut Il ggsim figurind printre sa- cea strgbate comuna; are §i dru- Strimbul, sat, jucl. Dimbovita,
te'e cele marT ale judetuluT, fa- murile naturale catre comunele : pl.Dimbovita Dealul, cgt. al
cind parte din plasa care se Ploe§tiori, Pgule,ti com. Bogati.
numea Mijlocul.
Strimbul, sat, jud. Dimbovita,
Strimbeni, sat, cu 123 suflete, Strimbi, trup de sat, in judetul plaiul Ialomita-Dimbovita, cgt.
jud. Argq, pl. Ggl4qti, fAcind Neanntu, pl de Sus-Mijlocul, com. com. Pietrari.
parte din com. rur. Cerpnile. Usciti.
Strimbul, sat, in jud. Ialomita,
Strimbeni, sat, fgcind parte din Strimbul, com. rur., jud. Brgila, pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. rur. Strimbeni-Blejoiul, pl. pl. Ianca, formatä din satul cu com. Giurgeni, situat inteo in-
Tirporul, jud. Prahova. acela0 nume, situat la N vi- sulg pe Dungre.
roageT Strimbul .5i la 69 kil. spre
Strimbeni, sat, flcind parte din S.-V. de Brgila. Strimbul, fost sat, in insula Cu
com. rur. Strimbeni, pl. \Jai-6i- Se .invecine.5te la E. cu cgt. acela0 nume, pe Dunäre, in fata
lgul, jud. Prahova. Fgurei ; la N.-V., cu cgt. Vizi- cetgter Silistra.
reni ; la N., cu com. Nisipeni, Pe la anul 1764, Domnitorul
Strimbeni-Blejoi,com.rur., jud. din jucl. R.-Sgrat, i la S., cu com. Tgrif de atuncT, Stefan Raco-
Prahova, pl. Tirporul, situatg Ru,etul. vitg, a convenit cu Poarta sg

www.dacoromanica.ro
STRIMBUL 483 STROEFTE

se alipeascg TgriT acea insulg, mgne§tilor §i Tehomirul; in par- vechl ;ii parte fo,tT clacag, itn
impreung cu altele mar inicr, §i tea de S.: Dealul-RadeT, al-Sa- proprietgriti dupg legea din 1864.
drept despdgubire a adgogat la marinqtilor, al-Stirp3rilor, Tul- Are 3 bisericr, deservitg de
tributul ce se plgtea Turciel ver, Covrigilor, Drgganul ,i Pis- 1 preot.
2000 leT mai mult. cul-Mord. E inconjuratg spre N.-S.-E. de
Va( sunt : Valea - Strimtulur, colina Lohan-Crasna §i udatg
Strimbul, insuld, in Dungre, jud. Valea-Radel, Valea-Mare, Valea- In partea de V. de plriul Crasna,
Constanta, pl. Silistra-Noug, pe Drgganul ,i Valea CocoruluI, ce iar in cea de E. de piriul Lohan.
teritoriul com. rur. Oltina. Are cad in partea de S.; iar in Budgetul comuner e la veni-
o lungime de 2/2 kil., o lgrgime partea de N., Valea-Strimti§orul turr de 160o Id 50 banT, §i la
de 1 kil. ,i o intindere de 200 li Valea-Fgtgciuner. cheltuelT, de 1200 leT, 90 banT.
hect. Este apropiatg maT mult Este udatg de apa JiltuluT, ce Locuitoril posedg: 355 v;te
de malul dobrogean al fluviuluT, curge de la V. spre E., primind marT cornute, 1077 or ,i 117
de care e despgrtitg printr'un brat inteinsa Piriul - ReziT, al Vád- porcT.
de 700 m. lgrgime §i 6 m. adin- Mari, CocoruluT, StrimtipruluT
cime. E situatg in partea de N. ;4 Fgaciuner. Stroe0, com. rur., jud Gorj,
a plg,eT ,i a comuneT, acoperitg plaiul Vulcan, situatg in partea
in intregime cu pgd.tri de sälcir Strlintul, pildure, supusà regimu- de N. a com. Stolojani.
§i rgchitg. luT silvic, jud. MuFel, pe mun- Se compune din cgtunele :
tele Strimtul, in intindere apro- Stroe§ti ,i Rosnovita.
Strimtul, com. rur. §i sat, jud. xiinativg de 400 hect. Se inveci- Are o suprafatg de 750 hect.,
Mehedinti, plasa Vailor, la 56 ne§te la N. Cu Apa-Marichif, la cu o populatie de 203 familii,
kil. de Turnul - Severin, a,e- E. cu Nämgeti §i la V. cu riul sau 903 suflete ; o ,coalg; 3 bi-
zata pe vale, futre 2 dealurT, Tirgul. sericr, fondate : una la 1830, a
unul in partea de N. §i cel-l'alt doua la 1854 §i a treia la 186o
In partea de S. Se mgrginqte: Strimtura, sat, in jud. Tutova, de locuitorT, Cu 2 preotf §i 3
la E. cu com. Slivile§ti ; la S. pl. Simila, com. Sirbi, spre S. cintgretr.
cu comunele Covrigi O Sama- de satul Sirbi, situat la jumg- Locuitorii posedg : 70 plugurr,
rine§ti ; la V., cu comuna Ti- tatea cge1 Birlad-Docolina. Are roo care cu bol, 3 carute Cu
rioiul : iar la N., cu comunele o populatie de 90 locuitorr. cal; 55 stupi ; 56o vite !liad
Tehomirul ,i Cozmgnqti. cornute, 290 ol, 22 caí O 276
Satul formeazg comung cu sa- Stringule§ti, sat, fgcind parte din rimgtorI.
tul Larga §i mahalalele: Feteni, com. rur. Gu,oeni, pl. Oltul.d.-j., Venitul comunet este de ler
Doseni, Vilculqti, Cocorul §i Ior- jud Vilcea, situata la 4 kil, de 745, iar cheltuelile de ler 699,
ghe§ti, ce apartin satulut Strim- cgtunul Spideni. Are o popula- 95 banT.
tul, i mahalaua Valea - Mare tie de 179 locuitort. Este udatg de apa Sohodolul,
ce apartine satulur Larga. care la qirea sa din sat se
Are o populatie de 960 lo- Stroe§ti, com. rur., in partea de unqte Cu Jale§iul §i apor se
cuitorT ; 2 inserid, cu I preot V. a plaeT Crasna, jud. Putna, varsg in Bistrita.
,i 2 cintgretT ; o ,coalg. aezatä pe esul §i o parte a Comunicatia in comung se
Budgetul comuneT e la veni- dealurilor din stinga piriulur face prin ,oseaua vecinalg T.
tul-1 de 1648 leT, iar la cheltuelr, Crasna. Jiul-Tismana §i prin §oseaua co-
de 844 leT. Se mgrgine,te la N. Cu com. munal1 care dg in aceasta.'
LocuitoriT poseda : 32 plugurr, Tabglge§ti ; la S, Cu com. Iepu-
58 care cu bol"; 5 arute Cu reni li la V, cu Guge,ti li Bo. Stroe§ti, com. rur., jud. Vilcea,
cal; 80 stupf ; 370 vite mart tqti plaiul Horezul, compusg din 2
cornute, 16 caT, 300 01 O 311 Este formatg din satele : Stro- cgtune : Stroe§ti O Dianul. E si-
rimgtorT. e,ti, Valea lut-Bosie ,i GugeSi, tuatg pe atnbele malurr ale riu
Prin comung trece §oseaua pe o suprafatg catn de 2864 luí Cenia, pe dealul Dianul O
Samarine§ti - Strimtul - Slivile§ti. hect., Cu o populatie de 128 piriul Cernipara, la 55 kil. de
Dealurr sunt : Dealul-Sitelor, familir, sail 694 suflete. capitala jud. §i 15 kil, de a pla
al-Pomilor, PiticuluT, Viilor, Cos- LocuitoriT sunt parte rgze,T iulut.

www.dacoromanica.ro
STR0ETTI 484 STROETY

Se mgrgineste Cu comunele : pl. Miletinul, jud. Botosani. In Stroe§ti, ceitun, in com. Ngruja,
Ciresul, Pojogi, SIgtioara, Màdu- vechime se numea Pantiri. Are pl. Vrancea, jud. Putna, situat
lan i Maldgresti. o suprafatg de 471 hect., Cu o la gura piriulta Ngruja.
Are o populatie de 3290 lo- populatiune de 166 familiI, salí Are o populatiune de 151 lo-
cuitort ; 3 bisericT, una construitg 693 suflete ; i bisericg, cu un preot cuitorY; o scoall mixta.
la 1869, a doua, foarte vechIe, si 2 cintäretT ; 2 circiumt
a treia in cgtunul Dianul, repa- Vite : 300 bol si vacT, 24 cal, Stroe§ti, sat, pe mosia Cu acelasl
rata la anul 1890; o scoalg. 640 01, 70 porcr. nume, jud. Suceava, com. Vgs-
mixta. cani, asezat pe un podis foi mat
Veniturile i cheltuelile com. Stroe§ti (Valea-VieI - Ungu- din prelungirea dealurilor Usoiul
se urca la 1300 leI anual. reni), tatun, al com. Pgtirlagi, si Ciumalul i strgbatut de piri-
LocuitoriT sunt mosnenT. EI jud. Buzar], Cu 120 locuitorl iasul Rg cea.
posedg : 47 cal, 350 bol*, 313 34 case. Are o suprafata de 37 Miel' si
vacY, 133 capre, 500 oY si 293 6o prj., cu o populatie de 205 loc.
poni. Stroeqti, sat, in centrul com. Intinderea totalg a mosieY e de
Pe riul Cerna, in raionul co- Stroesti, pl. Crasna, jud. Fdlcitl, 283 falcY, din care 160 cultivabile,
munef, e o moarg pentru mg- asezat lingl coasta colind 218 ring i restul pgdure.
cinat. han.Crasna, inteo vale deschisg, Are o scoalg mixtg, infiintatg
Pe coasta de S. a dealuluI spre V. Are o populatie de 41 In 1865, desfiintatg in 187r i
Mggura, se ggseste multa piatra familiY, sati 230 suflete; o bi- reinfiintatg in I88 ; o bisericg,
de var. sericg, facutg la 1854, cu un cu hratnul Sil Voevozí Mihail
In partea de V. a com. este preot si 2 dascg1T. Gavril.
o osea vecinalg, care inlesneste Iatg. ce citim in sinodicul bi-
comunicatia Cu comunele Ciresul Stroe§ti, atun, com. Stroe.sti, sericeI :
Slgtioara. plaiul Vulcan, jud. Gorj.
Biserica cu patronul Sf. VoevozY Mi.
E brazdatg de dealul Mágura Are o suprafatg de 546 hect., hail si Gavril din anexa Stroesti, a com.
si udatg de riurile : Cerna, Cer- Cu o populatie de 154 familii, Ruginoasa, pl. Siretul, jud. Suceava, a
nisoara i Aninoasa. salí 658 suflete; i coall mixta; c3reia constructiune este de material Ar-
2 biserid, fgcute : i la 1830 si ios; si, dupi toate cercethile fdcute, am
Stroe§ti, sat, Cu 742 suflete, pe cea-l'altg la 186o, de locuitorY, aflat cl ar fi fost fondatI la Inceput de
cf(tre §tefan Cel Mare, fostul Domn al
malul sting al riuluT Vglsanul, deservite de i preot i 2 cintgretY. MoldoveY, spot dupa un Indelungat timp,
jud si pl. Argesul, facind parte LocuitoriI posedg: 50 plugurt, fiind rumaaf, s'a retnoit i Inzestrat de
din com. rur. Costesti-Stroesti. 70 care cu bol', 2 cgrUte cu cal ; c5tre rSposatul Gavril Enea, ce era pe
Are o bisericg, Cu hramul Sf. 35 stupl ; 400 vite marI cornute, atund proprietar al mosieY din aceastK
Nicolae, deservitg de i preot 200 oT, 12 cal i 200 rituNtorT. anexit, lar de cine s'a sfintit nu se stie.
Facut din ordinul . . etc. etc.
un cintgret ; o scoalg mixta. Pe Dealul-Stroestilor, situat spre
E. catunulur, sunt plantate Biserica e deservitg de z preot
Stroe§ti, Cu sectia Romäne§ti, si 2 cintarett Ea, ca i coala,
sat, jud. Bacau, pl. Tazlgul-d.-j., Stroe§ti (Stroe§ti-Särindaru- se intretine din fondul donatieI
com. Beresti, situat aproape de lui), sat, facind parte din com. Smaranda Costin, pe lingg care
tnalul TaziauluY Mare, la 3 kil. rur. Ferbinti-Stroesti, pl. Mos- mal' are 24 hect. teren de cul-
de satul Beresti (scoala). Are o tistea, jud. Ilfov, asezat intre tura', parte dat dupg legea im-
populatie de 241 locuitorT; o Ferbinti- cl.-s. si Ferbinti.TirguluY. proprietarid din 1864 si parte
bisericg, cláditg de locuitorI la Se intinde pe o suprafatg de daruit de aceeasI proprietarg.
1842 si reparata la 1890, Cu 2 908 hect., Cu o populatie de 339 Traditia spune cg. stefan Vocia
cintarett. locuitorY. Ce! Mare si Bun, trecind de la
Vite : 7 cal, 175 vite man Numgrul vitelor marI e de Hirlgil la Neamtu, a poposit pe
cornute, 50 porcl. 309 si al celor micI de 1568. platoul pe care se aflg satul, pld-
cindu-T foarte mult. Mosia ne-
Stroe§ti, sal, pe valea piriulut Stroe§ti, sal, facind parte din fiind a nimgnul, el o facu da-
Gornitul, in dreapta Sicnet si in com. rur. Pestenuta, pl. Motrul- nie luY Stroe, unul dintre cgpi-
partea de V. a com. Zlatunoaia, d.-s , jud. Mehedinti. tanii sal, care intemeie satul.

www.dacoromanica.ro
STROESTI 485 STRUNGA

Un stranepot al acestuia vindu prelungeste Dealul-Mare, care tr'un stabliment care are o sala
mosia luT Enea Vgleanu, care merge pana aproape de con- n are Cu o piscina si cu 12 ca-
o cla de zestre fiiceT sale Sma- fluenta Cerniparer cu Cerna. bine pentru impachetare. Ca tle
randa, cgsgtoriti dupg Iordache si basinul se incglzesc prin va-
Saranda. Saranda isT mgri mo- Stroici-Manoleasa, sal, jud. Do- por'; ap / mal sunt 12 cabine
sia cu trupul Laiul, cumparat rohoiu, pl. Baseul, com. Mano- Cu cite 2 caz' pentru bi'le calde
de la familia Isicescu si de a- ¡casa, pe mosia Manoleasa, cu sulfuro tse; afarg de aceasta exts
tunes/ incepe numirea de Stro- 84 familiT, sati 313 suflete. ti un basin cu apg rece, o sala
esti-Laiul. Dar el moare si sotia de hidroterapie sistematica
sa contracteazg a doua cisatorie Strugari, sat, jud. Bacan, plasa bgt de abur Se mal face:
cu Costache Comisul, care mal TazIgul-d.-s., com. Nadisa. Inhalatium cu aer compri
adaogg la mosia nevestel sale mat, indicate contra boalelor
trupul Ceapa si o parte din Bgi- Strunga, com. rur. in jud. Ro- nasultn, gitulut si urechilor, ca
ceni pe care le cumparg de la man, pl. Siretul-d.-s., spre N.- la Reichenhall;
ciluggriT gred din mangstirea E. de orasul Roman si la 29 Instalatit de sudatit, care
Neamtu. Neavind parte nid de kil. de el. Este formatg din sa- sunt anexate la baile calde;
al doilea sot, Smaranda trece in tele : Brgtulesti, Crivesti, Fede- C) Masagiu si gimnasticg me-
a treia cgsgtorie cu Mihail Cos- leseni, Ggureana, Habasesti, Mo- dican ;
tin din Bucovina care cumparg vileni si Strunga, cu resedinta Cura de lapte si de zer
mosia Facuti din jud. Iasi. Dar com. in Strunga. de capre rosit ;
moare si Costin si, dupg dinsul, Are o populatie de 2007 lo- Cura Kneip ca la Worts-
In 1863, si Smaranda, care, prin cuitorT ; 4 biserid, din carT 2 de hofen, dirigiatg de o persoang
testament, a fgcut danie pgmin- zid O 2 de lemn ; o scoalg mixta. specialg.
tul de cultura obste locuitorilor Veniturile com, este de lel La aceste baf se afla un o-
din Stroesti si Laiul, padurile, 6491, lar cheltuelele, de le' 6317. tel mare cu 44 camere, alte
scoalelor din Tirgul-Frumos si Aid este statiunea balneara 3 otelun mai micf, apot vile,
casele si alte veniturt, scoalel si Strunga. restaurante, birturt. Asemenea
bisericeT din Stroesti. exista un oficiu pentru posta,
Strunga, sdtuc, jud. Roman, pl. telegraf si telefon
Stroe§ti, sat, ficind parte din Siretul-d.-s., com. Strunga, pe Transportul de la bara Tu.-
com. rur, Cu acelasl nume, jud soseaua nationalg Rornan-Iasi, la gul Frumos se fa e cu tramcare
Vilcea, plaiul Horezul. Are o 29 kil, de orasul Roman si la f.i trasurt.
populatie de 2468 locuitorr. 13 kil, de resedinta piase'. Geologia : terenunle apartin
Este resedinta com. Strunga. ststemuluT nuocen din grupa ter
Stroe§ti, mofie, jud. si pl. Ar- Aci e si statia balneara Strunga. tiara.
gesul, proprietatea statuluT, pen- Importanta bailor Strunga a facut Proprietatt fizice O analiza chi
dinte de mangstirea Bistrita din ca comuna, care mal inainte se mica. Apa posea un miros pro
Vilcea. Are o intindere de 3086 numea Habasesti, sa ja numele nuntat de hidrogen su furat, este
pogoane, din care 2500 po- de Strunga, si resedinta comunet, limpede, iar in conta t cu aerul
goane pgdure. care era mal inainte in satul devine opalescentg si mal ttrziu
Hgbasesti, sl fie stramutatg in cal:tata o coloare galbeng. Re
Stroe§ti-Särindäreanca, mofie Strunga. Aict in timpul sezc- a tiune alcalina pronuntata
,i peldure a statuluT, jud. Ilfov, nului bgilor este un oficiu tele- Densitatea 1,001334. Are un
com. Dridul. Pgdurea are o in- grafo-postal. gust de pucioasi st e cam a
tindere de 875 hectare. marg. Temperatura apet : + 80
Strunga, sta(ze balneard, jud. Ro- 120 R., pe and a aerulut +170 R
Stroe§tilor (Dealul-), deal, jud. man, la 512 kil, de gara T - Intrebuintare. Din toate izvoa-
Vilcea, la S. de muntele Slati- Frumos, la marginea paduret cu rele, tret se intrebuinteazi pen-
oara, prelungire a culmeT Gur- acelasI nume, inteo pozitie plg- tru 134 iar cel alcalin sulfuros
guiata. Din acest deal si Dealul- cutg, adgpostiti de curente. Are ca intern, fiind indicat in acelea,t
Maldgrestilor ja nastere riul Cer- o altitudine de 230 m. afectium ca apele de la Eaux
nisoara. Din dealul Stroesti, se Instalatiuni. Baile se fac in- Bonnes.

www.dacoromanica.ro
STRUNGA 486 STUPINET (VALEA-)

Mal este un alt izvor ferugi- rica cu hramul Adormirea Mai- pe acela al cat. sal-1 Visterna.
nos, care se intrebuinteaza yi el ceT DomnuluT, Cu 2 preotT i 2 E situat in partea de E. a pla-
ca intern. cintaretT ; 8 circiumT. ya yi de S.-V. a com. Are o
AplicatiunY terapeutice : apele Aci se face, la 8 Maifl, un inaltime de 219 m. E punct tri-
de la Strunga sunt eficace pen- bilciii anual infiintat la 1836. gonometric de observatie de ran-
tru urmgtoarele boale : Eruptiu- gul al 2-lea, acoperit numaT cu
nile herpetice ale peld, Catarul Studina, mofie a statulia, padurI. Domineaza satul Vister-
plaminilor salí bronchita cronica, com. Studina, jud. Romanati. na, drumul comunal Visterna- Cia-
Reumatismul, Artrita cronica, Are o padure de 8o pog., murli i Babadag-Jurilofca, pre-
Clorosa, Limfatismul, Afectiunea fusta pendinte de rndngstirea Bis- cum yi valea Ceeliu-Chioi.
scrofuloasg, Afectiunea sifiliticg, trita, yi o ferma model.
Metrita cronicg, Dipepsia, MorbiT Stuparei, sat, facind parte din
chirurgicalI, Catarul aparatuluI Studinita, clitun, al com. Stu- com. rur. Mihaeyti, pl. Oltul-d.-s.,
urinar, Cayexiele metalice, He- dina, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. jud. Vilcea, la 3 Va kil, de cat.
moroiziT, Exudatele yi invirto- Romanati. E separat de satul Mihaeyti, reyedinta comuneT
serile i Paraliziile. Studina prin o apa mica, pe care ycoala. Are o populatie de 146
Numarul bolnavilor pe sezon se afla yi o moar6. Are 323 locuitorT. Cade in partea de N.-
variaza intre 250-300, printre locuitorT. E. a com. yi e udat de Hui
care sunt si bolnavT ruyI din Oltul.
Basarabia. Stuful, sat, jud. BacAil, pl. Taz-
laul-d.-j., com. Sanduleni, situat Stupina, cdtun,In jud. Romanati,
Strunga, vamd, in virful mun- pe pirita °raya. Are o popu- pl. Oltetul-Oltul-d.-s., com. Cir-
teluT Padia, trecatoare in Tran- latie de 194 locuitorI yi o bise- logani, situat la 4 kil. spre N.,
silvania, pe la vama austro-un- rica catolicg, cladita de locuitorí aproape de hotarul jud., pe un
gará Gutanul, jud. Dimbovita. la 1868, teren deluros, cu o altitudine de
Vite: ii cal, 116 vite marf 240 m. d'asupra nivelul MareT.
Strunga-Mick polea de trecere cornute, 12 porcT yi 8 capre. Are 30 de locuitorT.
In Transilvania, jud. Dimbovita.
Stuhuletul, sat, in partea de Stupina, trup de plidure a sta-
Strunga§ul, ftîrîui, in jud. Gorj. N.-V. a comund Ranceni, pl. jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j.,
com. Novaci, plaiul Novaci. Iz- Prutul, jud. Falciu, ayezat pe com. Lungeyti, in intindere de
voreyte din plaiul Mggura yi se valea piriuluI cu acelayT nume. 380 hect., yi, impreung cu tru-
varsa la N. de cat. Novaci-Ro- Are o suprafata cam de mol purile Girbovul (350 hect.), Cer-
mani in Gilort. Valea '1 este for- hect., cu o populatie de 219 niyorul (350 hect.) yi Lunca-Sta-
mata : pe dreapta de plaiul suflete yi o biserica. neytilor (440 hect.), formeazg
gura, ce se desparte din mun- padurea Rimeyti-Staneyti.
tele Cerbul ; iar pe stinga de Stupari, pira, in jud. Tulcea, pl.
Plaiul cel Mare, o alta ramura Isaccea, pe teritoriul comuner Stupina - Calugäreasca (GA-
a plaiuluT Mggura. Are o lar- rur. Meidan-Chioi. Se desface geni-cu-Sforile), sfoarci de
gime de im,5o yi o adincime din poalele S. ale dealuluI Pirlita, mosie, in jud. Buzau, com. GA-
de 0"1,20. se intinde spre S., inteo directie geni-Vintileanca, cat. Ga geni- cl.-s .
de la N.-V. spre S.-E., brazdind E proprietate a statuluT, pendinte
Studina, com. rur., in N. playeI partea centrala a playeI i cea de de schitul Ciolanul. Are 38 hect.,
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati ; V. a com. Curge numaI prin pa- nial toate arabile.
formata din satul Studina (80o durI i, dupa 4 kil. de curs se
locuitorT) i Studinita (373 lo- varsa in valea Boclogea, pe Stupinei (Valea-), vale, injiidetul
cultor]); ayezata pe un teren yes, stinga, ceva rr ai sus de taetura Constanta, pl. Hiryova, pe teri-
fina linia ferata i pe yoseaua Valulul-luI-Traian. toriul com. *iriul, i anume pe
Caracal-Corabia, la 21 kil. de al catunuluT Erchesec. Se des-
Corabia i la 17 kil. de Caracal. Stuparul, virf de deal, in jud. face din poalele vestice ale dea-
Are o populatie de 1173 lo- Tulcea, pl. Babadag, pe terito- luluT Ercbesec ; se indreapta spre
cuitorT ; o ycoall mixta ; o bise- riul com. rur. Enisala i anume S.-V., brazdind partea de S. a

www.dacoromanica.ro
sTURUL 487 SUCEAVA OUDET)

plAseT si a com., si dupg o dis- tanta, pl. Medjidia, pe teritoriul mg Piriul LupuluT, un semn de
tantg de vre o 6 kil., se deschide com. rur. Chioseler, situatg in acilg. RAminind apoT jutngtate
In valea Cala-Chioi. Este tliatg partea de S. a plasel si aproape piriului Neagra-Dorna la Aug.
de calea judeteang BAltAgesti- In centrul com., la II2 kil. spre Curte imp. si cea-l'altg jumgtate
Tichilesti si BIltAgesti-Erchesec N.-E. de Chioseler. Are 158 m. la inp. p. otom., pgng la vArsg
si curge printre dealul Olacul, ingltime. A fost punct trigonc- tura pomenituluT riusor in riul
care e la N., si Zavol-Bair, care metric de observatiune de rangul I3istrita un semn de acilg.
este la S. Malurile sale sunt in al 2-lea, dominind prin ingltimea Apol dc acolo pAng la locul
general putin inalte si acoperite sa satul Chioseler si drumurile ce se atinge cu Bistrita si cu
In cea mal mare parte de ver- comunale Chioseler, Ciflicul, Ali- valea ce se zice de Aramg, la
deatg si fineturi. Bei, Chioseler, Idres si Cuiusul. piciorul muntelut nutnit Rarul,
un semn de acilg.
Sturul, munte, in jud. Gorj, la S. Suceava, judei, numit ast-fel dupg cPgng la acest punct jumgta
hotaruluT austro-ungar si la E. vechia capitalg a Moldovel. tea ritiluT Bistrita face marginile
hotaruluT jud. Mehedinti, algturl Situalie fi limite. Asezat la imperiale, cea-l'altg jumAta te fase
cu muntele Soarbele. Apartine N. RominieT (N.-V. Moldovei), marginile Portil Otomane.
locuitorilor din com. Izvarna. Pe jud. Suceava este un judet de (Dar de la Valea-de-Aramg,
el se aflà pgdurT si pgsune de munte, cuprins filtre Bucovina, rAminind de-a dreapta riul Bis-
vite. Transilvania si judetele : Neamtu, trita tot la Poarta Otomang pre
Roman, Iasi si Botosani. cum si satul Chiril, iar de-a
Sturza (Zghiabul),pfriii, in jud. In conventiunea din 2 Iulie stinga pgng la muntele Rarul ti-
Buzátl, com. Minzglesti. Incepe 1776, hotarul judetuluT din spre minind la Aug. Curte imp. stinca
din muntele Mgcesul; udg, cur- Bucovina se descrie ast-fel : e S'au crApatA de pe yirful numitului
bindu se spre E., cgt. Ciresul ; inceput de la riusorul Tesna.Im- munte Rarul se intAri drept semn
se las spre S. la Dealul-VrAbiei ; putitg, lingg confiniile Transil- distinctiy intre amindoua con
descrie un arc spre V., de la vanieT, trecind apoT peste Mg- finiile.
cAt. Zghiabul, pgng la cgt. Po gura-CaluluT, muntele Pietrele- c De acolo pang la muntele
iana-VilculuT ; se lasg iar spre S. Rosit, unde se intilnesc tret °peina Chiril, un semn de acilg.
si dà in riul Slgnicul, in fata confiniT si unde acuma este des- De acolo, trecind pe spinarea
cat. lchimesti, lingg muntele pre partea Transilvaniei un mare muntelui Vuron-Clefil si Capul
Grunjul. El primeste mal multT semn de acilg. Pentru marcarea Baqescu, i cuprinzind toate
afluentI, dintre care mal insem- noilor cesiunT, s'ail pus pe par- pAminturile satuluT Stulpicani,
natT, pe partea dreaptd, sunt : iz- tea dreaptg a ziseT columne un pgnI la ritiorul numit Vadul-
voarele Braga, Ciresiul, Rugina si nou setnn de acilg ; de acolo Negrileasa, un semn de acill
Sgratul ; iar pe stinga : Ggvanul, coprinzind pgminturile satulut de acolo suindu-se iargsT pe
Coita, Bisoca si BAdicul. Albia Condreni, sub jumgtatea mun- muntiT Opcina-Ciumerna si Clg
sa e pling de pietre calca roase ; teluI Lucato un semn de acild ; tita-Micg pe culmea acestuT din
cea mal mare parte conglome- trecind apoI la muntele Poiana- urmg munte, un semn de acilg.
rate de psilodonT si unio, Cu un Vinatorului, pe vit ful zisului De la muntele ClAtita-Micg
aspect plAcut si variat. Aceste munte un semn de acilg ; de a- pAnà la muntele Clgtita-Mare,
pietre, duse de curentl, se in- colo pe locul unde se uneste si pe acesta un semn de acilg ;
tilnesc mal pe toatg albia riulut riusorul Seriscior cu un altul ce de la muntele Clatita-Mare tre
Slgnicul si m-11' rar in riul Bu- se chia mg Valea Arsa, un semn cind pe virful si spinarea mun
zgul si se intrebuinteazg pentru de acila. De acolo, lasind afarg. tilor Lanuda, Opcina Suvorist,
fabricarea varulul si mal cu seamg satul Sara Dorna, si sesul de fi- mergind apoT inainte pe muntil
pentru a face stincT artificiale. nat al aceluiasl sat de la confi- Opcina, Isachi, Iplesi pgng la
niile imperiale pgng la poala muntele Dealul-Buragul, spre a
Sturzeni, sat, in jud. Dimbovita, muntelut Dealul-Negru, lingg pg- insemna pgminturile vecine ale
pl. Dealul-Dimbovita, cgt. com. dure, un semn de acilg. satuluT Capul-Codrulur, pe virful
Priboiul. ApoI pe coborisul aceluiasi pomenituluI munte Dealul Bura-
munte pang la piriul Neagra- gul, un semn de acilg.
Suat-Iuc, movild, in jud. Cons- Dorna, in fataloculuT ce se chia- cApoi lingg rnalul sting al riu-

www.dacoromanica.ro
SUCEAVA (JUDET) 488 SUCEAVA (JUDED

luT Moldova, un semn de acila scoborind treptattreptat pana GrluluT nu-T prime§te de cit in
linga drumul cel mare care trece llnga Cotnari O Tirgul-Frumos. pla§ile Siretul-d.-s. ,i Siretul d.-j.,
de la Capul CodruluT la Baia. Jumatatea judetuluT aflatoare de §i intru cite-va pe 5omuzurl.
«De acolo, la incepul VaeT- a dreapta MoldoveT e numaT Cu plugaria se dedatt locuitoriT
Somojul, un semn de acila ; li muntT, iar cea din stinga eT, dea- din stinga MoldoveT. ViT sunt
apoT unde intra unja la Va,ea- lurT ,i coline. numaT in jurul Cotnarilor pe la
Lucace,ti, un semn de acila. In jud. Suceava nu sunt de Stroe§ti-Laiul, Coste,ti §i Har-
De acolo prin valea Somojul- cit doua ,esurT : al-SiretuluT §i mane0, 262 hect.
Mare, cuprinzlnd toate pamin- al-MoldoveT. Strabatut de la N. Micf incercarT de a cultiva
turile satuluT Zahare$i, dinaintea spre S. de riurile Siretul, Mol- vi: s'el facut In satele : Hirtopul,
satuluT Liten Mica, un semn de dova O Bistrita (v. a. n.), cu Valea-GloduluT, Badilita, etc.
adra ; de aicT, mergind inainte numen* lor afluentT; udat de In cele mal multe sate, aproape
pe valea SomojuluT Mare, pana peste 635 pirae, prezintl o mul- fie-care casa i§T are gradinita
la locul unde intra in valea I3o time de ,irurT ,i virfurT de muntI sa de pomT roditorT, iar merele,
niel', un semn de acila, ;;i apoT ,l dealurT imbracatT in mare perele, ,i prunele de Rad4eni
pe linga aceeag vale panä la o parte de padurT. sunt vestite in toata Moldova.
distan, un semn de acila. Cele maT insemnate virfurT Satul poseda in judetul Su-
«De la o cel punt, trecind ina- de muntT sunt : Raraul, Buda- ceava 15 moOT, care aduc un ve-
inte §i lasind al-ara satele Bo- cul, Intre-BorcT, Lucaciul, Grin- nit anual de aproape 250.000 leT.
niqti ,i parnInturile luT pana la tiqul-Mare, Pietrosul - Bogolin, Padurile de munte adapostesc
muntele Boniqti, pe vil-fui nu- Grintie§ul - Broteni, Scaricica, mult vInat.
mitulul munte, un semn de acila. Barnarul, Pietrosul, Slopatul §i Vite: 75967 capete de vite
«De acolo, prin valea Samos- altiT (v. a. n.). Numarul munti- marT cornute, 116253 01, 14335
mica, un seinn de acila, apoT tre- lor virfurilor de muntl din
i cal', 523 capre, 33855 porcT (1 9o1).
d'ad in fata satuluY Reasca, la Sa- judet se urca la 344. Locuitoril posea 7679 stupT cu
mosmica ,i la valea zisa Ru- IazurT maT insemnate : Calu- albine.
gina, un semn de acila. garuluT, TirguluT, Ciorsaci, Ba- Industria judetuluT a inceput
«Din locul acela suind mun- sarabi, ArghireT §i Dolhe§ti, for- a progresa de la instituirea Do-
tele Vuron-Dumbrava-Resu, pe mate de Somuzul-Mare; Giur- meniuluY CoroaneT i construirea
Virful zisuluT munte, un semn de ge,ti §i Valea-GloduluT, formate linieT-ferate Falticeni-Dolhasca.
acila., de Somuzul-Mic (v. a. n.). S'el facut pe Domeniul Coroa-
«De acolo, lasInd afara satul Cite pirae sunt, atitea sunt neT ,i pe mo§ia Bro§teni, a M.
MireSi cu paminturile sale de i valle din judet. S. Regeltif frumoase instalatiunT
la marginile Imperiale, pe mun- Suprafaja jud. Suceava este forestiere i acum sunt heras-
tele Mire,ti, unde incepe valea de 475000 hect. trae de cherestea mal sistema-
Racova, un semn de acila; mer- Populatia judetuluT este de tice §i pe moOle : Sasca, Baia
girad inainte pe valea aceasta 129687 locuitorT (1900). §i Bogclanqti.
pana la satul Siliseni unde se Agricultura ,s-i ocupaliunile lo- In Falticeni sunt fabricT de
varsa apa Balta-Satulul In riul cuitorilor. In jud. Suceava se face pielarie, cleiti, aba, caramida,
Suceava, care trece pe dinaintea putinA agricultura. Semanaturile luminarT §i sapun. Insemnatele
satulta Siliceni, un semn de parteT judetuluT din dreapta Mol- morT de la Ciorsaci, Moara-Dof-
acill . («Urie.ariul», vol. IV, p. doveT nu ajung nicT pentru tre- toruluT ,i Zavul, produc faina
255 256). buinta populatiuneT, iar de la mult cautata. Tot in jud se fa-
Topografie, Orografie Fi Idro- Broteni in sus se samana nu- brica renumita brinza de Br(nteni
grafie. Forma teritoriala a ju- mal putinT cartofl. Sunt comune §i untul de Dorna.
detuluT Suceava este foarte ne- intregT in care nu gase,tT un Cal' de comunicape. Judetul
regulad. Lung de 170 kil. §i plug. Muntenir ig aduc hrana Suceava e strabatut de liniile
lat la mijloc mame de 40 de prin tirguri/e Falticeni, Neam- ferate Pa§cani Iai, Pa§cani-Ro-
kil., intati,eaza o prelungire a tul §i Piatra, pe cal. ET se ocupa man-Bucure§ti, Pa§cani - Burdu-
Carpatilor rasaritenT pornind de cu exploatarea padurilor, fabri- jeni §i Dolhasca-Falticeni, in lun
la V. judetuluT, din Virfurile Pie- catul dranitiT, a donitelor, plu- gime totala de 1 1 i kil., avind
trele-Ro§if, Budacul ,i Raraul §i taritul, ,i cre,terea vitelor. §apte statiT: Falticeni, Basarabi,

www.dacoromanica.ro
SUCEAVA (JUDET) 489 SUCEAVA (JUDET)

Liteni, Dolhasca, Heciti-Lespezi, Cultul. Face parte din eparhia du-se parte din judetele : Bo-
Pa§cani, Ruginoasa 0 o halta, Ia§ilor. In tot judetul sunt 3 ma- to§ani, Hirlauluf i arligatu-
Muncelul. nastirT 0 4 schiturT ortodoxe, 2 reT (ultimul avind re§edinta in
$oselele principale sunt : Cele manastirr lipovene§tT, 138 bise- Tirgul -Frumos), RomanuluT §i
nationale Bune§ti-Falticeni, pana ricT ortodoxe, 2 bisericT catolice, NeamtuluT.
in hotarul jud. Roman, 65 kil. 3 lipovene§tI 0 o multime de Ispravnicia judetuluT fu insta-
Falticeni-Cornul-Luncel-Bro§- case de rugaciune ovree0T; lata mar intiT in satul Rada-
teni-Dorna, peste Izo kil. Cele preotT 0 3 diaconT ortodoxT. §eni §i, maT tîrziü, intemeindu-
judetene: Dumbravita-Neamtul Manastirile din judetul Su- se tirgul Soldane§ti, zis apol Fal-
(18229 m.),Motca-Pa§cani-Tirgul- ceava sunt : Probota, Rica ticeni, se muta aci.
Frumos (31857 m.), Falticeni- Slatina i schiturile: Raraul, Bou- Locul ocupat de jud. Suceava
Dolhasca (24560 ni.) §i Cior- reni, Preute§ti i Brate§ti ; a- a fost locuit in cele mal vechr
saci-Liteni (31870 m). Mara fara de aceste, mal sunt mamas- timpurT ; dovada despre aceasta
de acestea maT toate comunele tirile lipovene§tI de calugarT sunt mormintele i uneltele de
sunt legate prin §osele comunale. de maicT din Manolea. piatra (topoare, alp) gasite in
Pe Salasa, exista o linie in- ,usti p.a. Are un tribunal §i diferite localitatY ale judetuluT
gusta de drum de fer, in lull- 3 judecatorif de ocoale. numite CetatuT §i pe§terile de pe
gime de 20 kil. §i alta tot atit invajamintu . In judetul Su- Lupulur din aproprierea
de lunga pe Suha-Mica, cum 0 ceava sunt: un gimnasiti clasic satuluT Manolea.
o linie funiculara 500 ni.) peste in Falticeni, cAlecu DonicT», in- Cel popor amintit de
Ciumerna (munte) pentru exploa- fiintat in 1870; 2 scoale primare istorie ce l'ar fi locuit ar fi fost
tarea padurilor de pe Dome- urbane de baetT §i 2 de fete in NeuriT, facind ast-fel parte din
niul CoroaneT. Cale fluviala. este Falticeni; o §coala primara ur- Neurida, care a fost devastata
Bistrita (v. a. n.). bana mixtà, intretinuta de Di- de Darius, chid acesta urmarea
Imparlirea administrativd. recia Cailor Ferate Romine in pe Scití. (Herodot, IV, p. 125).
Jud. Suceava pana la 1886 era Gara-Pa§cani ; 75. §coale rurale Pe timpul Dacilor, cam prin
impartit in patru pla§T : 5omuzu1, mixte 0 6 de catun, frecuentate aceste locurí intilnim pe JazigT,
Moldova, Muntele §i Siretul. In in 1899-900 de 3520 copiT. care nu prea duceari casa !mina
anul aratat se formara numaí Serviciul sanitar. In jud. Su- cu DaciT, cad nu voira sa se
treT pla§T, alipindu-se cele d'intiI ceava sunt treT spitalurT, din care : lupte in contra Romanilor §i,
doua sub numele de 5omuzul- 2 in Falticeni : Stamati-Judetean drept pedeapsa, DaciT le rapira
Moldova ; in 1892, facut §ase cu 26 paturT §i cel izraelit cu 15 o parte din pamint.
pla§T i anume : i. Muntele, cu paturI ; §i unul rural in Mann- IazigiT se vad pe columna luí
re§edinta sub-prefecturef in Bro§ tirea.Slatina, Cu 40 paturT. Traian venind cer sa faca
teni ; 2. Moldova-d.-s., cu re§e- Ca locuri istorice, avem: Baia, inchinarea lor imparatuluT.
dinta in Cornul-LunceT, (com. cu cele treT bisericT ale sale: In timpul navalirilor barbare,
Malini); 3. Moldova-d.-j., cu re- Saseasca, Alba §i a luT Rare, ; slavoniT ocupail jumatatea E. a
§edinta in Ciumule§ti ; 4. 50- Bogata, Ruginoasa, Dolhe§ti (bi- judetuluT, dovada numele mul-
cu re§edinta in Giurge§ti; serica), Boureni, Horodniceni, tor riurT, dealurT §i localitatT din
5. Siretul-d.-s., cu re§edinta in Movila-luT-Ravzan i toate lo- judet, cum §i numeroasele ex-
Tirgu§orul-Lespezi 0 6. Siretul- calitatile cu numele de Cetatuia, presiunT cu derivatie slavona.
d.-j., cu re§edinta in Cetataua saU Manastioara (v. a.c.). Poate ca chiar Cumanif sa fi

Acum jud. e format din 3 Din tre cutuljudeplui Suceava. ajuns cu domnia §i episcopatul
pla§T: Moldova-Somuzul, Siretul Indata dupa rapirea BucovineT, lor pana prin aceste locurr.
Muntele. in amintirea unuia dintre jude- Pe timpul voivodatelor, parte
Judetul Suceava se compune tele pierdute in capitala caruia din judet facea parte din al Om-
din o comuna urbana, Falticeni, 10 avusese cuibul, acel pul - LunguluT 0 parte din al
0 38 comune rurale, formate din NeamtuluT. and Drago § des-
Sohn voinic i tare, caleca pe §esul MoldoveT (1288)
185 sate.
Ce tinea pieptul la hotare Il gasim tributar regelul Ludo-
Marcajudetulta este treT brazT, Ca un zid de aparare,
semnul intinselor sale padurT de vic al UngarieT, care darue§te
ra§inoase. se reinfiinta jud. Suceava, lulu- pe Balc, fiul luí Sas, pentru sluj-

66548. ifarele Motif:mar Geografto. VOL V. 62

www.dacoromanica.ro
S'UCEAVA (JUDET) 490 SUCEAVA (JUDET)

bele facute in combaterea tra- cit dud cvenirg boeriT la Su- pana la Harmanepti pe Siret.
datoruluT Bogdan, al doilea des- ceava pi se aruncarg la picioa- AtuncT ati ars Le0T i Tataril
calicator j intemeietor al Mol- rele SultanuluT, care-I pritni multe curtT la targ pi la Iapi ...»
doveT ca stat ne-atirnat (1348). iertg ca pe nipte intre altele pi pe cele din cRu-
UniT Cronicarl ins ail fost Pe timpul luT Petru Rare. ginoasa, Cosme,ti, Purcilepti, in
de pArere c5, pe timpul desca- Isatele se compuneail din colibe Stolniceni i in Papcani pi pe
lecareT luT Drago, el ar fi ga- pastoreptT i °gape fall ingra- alte .locurT multe».
sit aceste locurr cu totul deperte diturT ; iar casele taranepti putin Cutreerat de optile suede ale
de locuitorl, din cauza invaziuneT ridicate de la pa mint, facute din luT Carol XII, (pe timpul dom-
barbarilor. Dragop descalica ki- lemn de padure, lipite cu lut pi niel a II-a a luT N. Mavrocordat)
te() tall ce ramasese pe alocu- acoperite cu pale sail trestle.» care in lama anuluT 7220 (1712)
rea pustie, in urma goaneT TA- Dupg fuga luT Petru Rarep la ierneaza in Suceava, Neamtu,
tarilor, din partile MariT-Negre, Ciceil, Turcif emultA prada Bacaii, etc.
de cgtre Ludovic Regele Un- scadere facind Taref, i calcind-o Pe timpul luT Nicolae Mavro-
garier. ail ajuns pana la Suceava cu cordat, AustriaciT facurg prima
Aceasta insa nu e adevarat; mare urgie i pedeapsg tuturor incercare de inaintare spre Bu-
dovadg o geografie ruseascg an- locuitorilor. covina, rasluind o parte din Bu-
terioarg anulur 1347 in care se La 1561, fu cutreierat de covina de pe la granita DorneT;
arata ca existind orapele Baia oastea compusa din aventurierT dar se retraserg la protestgrile
Suceava. pi oamenT fara cäpätlill adunatT DomnuluT i amenintarea cu raz-
Sapil, zice d-I Gr. Tocilescu, din lumea intreagg, cu care Ia- boa"' din partea TurcieT.
(gist. Rom. », p. 58) furg descali- cob Eraclide veni i alungg pe Dupg 1716, in timpul dom-
cat! pe MO Hui Moldova de Lapupneanu, luindu-T locul in niel luT MihaT Racovitg, fu ocu-
catre Alexandru-cel-Bun. domnie. pat de NemtI, ciar Moldovenii,
Inainte de Stefan - cel- Mare Fu bantuit de foametea cea facindu-se una cu catanele, cu
ctotT muntiT cu earl se inchide mare de la '574 i 1575, pe marl' cu miCi, prgdati, jefuiati u-
Moldova acum», decT pi aT Su- timpul domnieT luT Petru Schio- nul pe altul, mangstirile pre sub
ceveT, erail sub stapinirea Ar- pul. munte, casele boereptt eft tinea
dealuluTz (D. Cantemir, cDescrie Pustiit de PolonT i Mari, pre Siret pi pre citT nu se in-
rea MoldoveT», edit. 1865 Iapi, ce veniail sa sustina pe Irimia chinaü sl ting cu dinii. Ti-
p. So 50. In 1465 se intimpla Movila (i595), dar carT fug la near' drumurile, colnicele ; min-
lupta de la Baia. auzul apropiereT luT MihaT Vi- cart, stricaii pi jgcuiati (cLe-
In 1476, dupg lupta de la teazul care, cu repeziciunea ful- topisetele Mel», tom. III, p. 65).
Valea-Albg, gTurcif intors gerulta trece prin judetul nostt u Dar, dupg ce NemtiT furl bg-
spre Suceava, pi ail ars tirgul, pi-pT pune tabara linga Suceava. tutT i alungatT din Capin pi din
apol invirtejit inapoT, Pradat de Tatarl, prietinil luT tinutul PutneT, Mihail Racovitg
prgclind i arzind tara,* decT Vasile Lupu, de doug orT: pen- fu trimis de TurcT sg sprijineascg
pi judetulnostru (cLetop». Tg reT, tru a doua oarg, la 1650, chid rascoala Ungurilor din Transil-
om. I, p. 165). luasg cu eT din toatg Tara peste vania.
Fu prgdat de TurciT luT Hro- 20000 de oamenT robl. Racovitg, in fruntea oardelor
iot, in 1485, ce veniati cu pla- In 1673, sgracit de optile tur- de TatarT, patrunde pe aci
nul a inlocui pe Stefan-cel-Mare; ce0T i polone ale luT Sobieschi pe la Cimpulung pi Dorna in
pustiit de PolonT, drept raz- Constantin Cantetnir trimite Transilvania.
bunare pentru devastarea Pocu- pe TatariT luT Bech Mirza sl Ast-fel, dupg pradaciunile
tieT, de catre Bogdan cel incru- pedepseasca pe CimpulungenT Nemtilor, urmarg ale Tatarilor,
cipat. Asemenea de TatarT fu pentru ne-ascultare, care TatarT, poate mal vajnice ca ale celor
pi-Mat in diferite rindurI. trecind pe aci cmulta stricaciune
Fu bgntuit de TurciT Sulta- prada i robie all fácut, Tot pe timpul luT Racovitg,
nuluT Soliman, de TatarT i Po- Inuit dobitoc de vite ail scos». spun cronicele, ca a fost cfoa-
lonT in 7538, dud fu rasturnat Craiul Sobieschi navali in Tara mete, ciuma, omor, bocete 0
Petru Rarq din I-a domnie. De spre Iapi: ciar Cantetnir-Voda vaete in toate partile. Pe urma
furia pradatorilor nu scapg de Tait gonit pe Craiul cu TatariT acelora boalg in dobi-

www.dacoromanica.ro
SUCEAVA (Rit) 491 SUCEAVA (11TO)

toace».(eLetopisete», tom. III, p. larg de aproape 15 kil. ; de la are la 700 m. spre S. de satul
125). Prin cartea din 7226 (1718), Radauti, ja directiunea spre S.- Itcani-Nol si Piriul Mercuilor.
April 24, Mih. Racovita desfiin- E., udind partea de E. a orasu- Sucever, pe tot parcur-
ta solaritul ce apasa rail pe sa.- luT Suceava; iar de aci, formind sul sal-1 despre Rominia, are o
raciT din jud. Suceava; cad zice frontiera Tarer pana la satul Stir- largime ce variaza futre 1-3
acel hrisov : eFacem stire cu batul, continua in aceeasT di- este acoperit de nutna-
kil. ;
aceasta carte a DomnieT mele rectie, formeaza hotar de judet roase baltr i anume Balta-luT-
cur i se cade a sti, pentru intre Botosani si Suceava, pana Balan, Balta-GrajduluT, Balta-
dul solaritulul, ce ayear' obiceiti la satul Roscani, la confluenta Halla, Ochiul-cel-Mare, Cotul-
camarasil de ocna pana acum sa cu Siretul. Bursuci, Iialta-Rupta, Cotul-Ce-
de luati solarit de pe o parte Riul Suceava atinge teritoriul purel, Cotul-luT-Roman si Co-
de loc de la tinutul SuceveY, RomtnieT chiar la copfluenta sa tul-cu-Piatra. Este de remarcat
o vindea acea slujba si cama- Cu plriul Mitocul, situat la 700 ca sesul Suceve se intinde nu-
rasiT de ocna la ciocoiT tinut, m. la S. satuluT Itcani-NoT; din maT in partea stinga a riuluT,
drept cto sati 50 de leY i apol acest punct, frontiera se des- partea dreaptä fiind rezemata
aceT ciocoT faceati multe supa- parte spre N., urmind cursul pi- pe dealurI a el-0r inaltime este
rarT saracilor, ba luati de la tot riuluT Mitocul, iar spre S. ur- pana la 300-400 m. asupra
omul si de la femeT sarace meaza albia riuld Suceava si MareT-Negre.
de la babe batrine i neputin- dupa un parcurs de 33 kil. lasa Insule. De la intrarea sa in
cioase, tot cite un ort de cap, pe stinga hotarul dintre jude- Tara si pana la confluenta cu
borfaia pe totT saraciT cu acel tele Botosani si Suceava, i ur- Siretul, riul Suceava formeaza
obiceiii, de le lua i straele de mind aceeasT directie pe o dis- insule miel, considerate mal
pe dinsiT .» («Uricariul, de T. tanta de 2 kil., 400 m., ajunge mult ca niste bancurT de nisip
Codr., vol. V, p. 254 255, Iasi la stilpul de frontiera No. 49, si a caror suprafata este supusa
1862). situat la N. satuluT Stirbatul. modificarilor aduse de curentul
/n 1776, Grigore Ghica, ya- Aci, frontiera paraseste riu/ Su- apeY.
z/11d ca toate incercarile luT de ceava si se indreapta spre S.-V., Localitätt: pe dreapta satele :
a se strica conventiunea, prin pe un canal anume construit, Stirbatul, Humaria si Liteni, din
care se vindea Bucovina, sunt lung de 550 m. i, trecind pe jud. Suceava ; pe stinga, sa-
zadarnice, face o ultima silinta Una. pichetul No. t, da in pi- tele: Cotul-Teseuti, Prelipca, Ve-
si voeste sa scape din prada ra- riul Racova (Sucevita), care for- resti, Hancea si Roscani, din
pitorilor macar Suceava, vechia meaza ad o balta, núrnitä Balta- jud. Botosani.
capitala a MoldoveT, dar nicl SatuluT ; iar Suceava, dupa o Trecittori. In tot parcursul riu-
aceasta nu 'T-a fost dat ca sa scurgere de 2 kil., 200 m., este lui Suceava trecerea pe acest riti
implineasca i ast-fel se face si strabatuta de hotarul judetelor se face prin vad si anume pe
delimitarea aceasta nenorocita Botosani-Suceava, pe care 11 pri- la satele limitrofe ; posea un
prin care Moldova maT pierde meste mg la vale, la i kil., 800 singur pod de fer, la N. satului
inca 46 sate peste Huía ce fu- m. ; de aci riul formeaza hota- Humaria si peste care trece li-
sese hotarita prin conventiune. rul acestor judete pe o distanta nia ferata Dolhasca-Veresti.
De jud. Suceava, pe la ince- de 5 kil., 600 in., pana la con- Natura curentulul. Suceava
putul secoluluT acesta, maT ti- fluenta cu Siretul, la satul Ros- curge In regiune muntoasa 55
nea o plasa : Berhometele, Cu 2 cani, pendinte de com. ',llene- kil, de la obirsie si pana la
tirgurT: Burdujeni i Vladeni. lele, jud. Botosani. Vilcovul, lar de aci in regiune
Afluenif, pe dreapta : piriul de ses inca 55 kil. pana la fron-
Suceava, 1121. Izvoreste din Vir- Racova (Sucevita) care formeaza tiera RominieT, de unde urmeaza
ful-LucineT, cota 1590 m. asu- si frontiera TareT; Piriul-LutuluT, inca o curgere de 43 kil, pana
pra MareT-Negre, pendinte de a carta confluenta cu Suceava la confluenta sa cu riul Siretul.
culmea Muntilor-Negri din Bu- o are la S. satuld Stirbatul ; In total, lungimea riuluT Suceava
covina. La inceput, curge in di- Piriul-BudaT, la satul Liteni ; este de 153 kil.
rectiune de la S. spre N., apol pe stinga : piriul Mitocul, pe Cursul sal:1 este foarte repede
se intoarce spre E., pana la care este si frontiera Tareisi a zgomotos in regiunea mun-
Radauti, unde formeaza un ses caruT confluenta cu Suceava, o toasi i foarte linistit in regiu-

www.dacoromanica.ro
SUCEAVA (RIO) 492 SUCEAVA (Sit')

nea de yes; lar inclinatia albiel Ca sosele, aceasta vale nu po- anka . Schisturile de Tetschen,
sale este de aproape 0,90 cm. secia de cit acele ce pleac5. din Neocomian).
pe kil. Veresti spre satele Salda, Dum- AlternantA de gresiurt gro-
Cotele luate cu ocazia ridi- braveni o lidluseni ; in schimb, siare fi schisturt cu hieroglyphe
cArd Harte Tara pe ambele aceasta vale poseda o multime de la Seletin (equivalent cu cal-
maturl ale SuceveI sunt urma- de drumurr ordinare, care in- carul de Tetschen, Neocomian).
toarele : 282 m. la confluenta lesnesc comunicatia aproape in Nivelut 7 §i 8 formeazä gre-
cu Mitocul, unde riul atinge toate directiunile el si sunt me- sul carpatic inferior sat' Neoco-
frontiera ; 267 m. la satul Pre- nite a satisface toate nevoile mian.
lipca, pendinte de com. Burdu- transportuld de orl-ce natura. De la Rusca si Oa. la Bal-
jeni ;256 m. la Veresti ; 250 Geologia ve1e1 riului Suceava. tin, Suceava curge pe flyschul
m. la confluenta cu piriul Ra- Suceava izvoreste din banda inferior ; iar de aci pana mal
cova (Sucevita), si 240 m. la de _flysch saú gres carpatic su- jos de Sadea, pe flyschul mediti,
confluenta cu Siretul. perior numit schisturt de 55ipot, pentru a intra din noil in flyschul
Lellimea.Riul este sprijinit, de la cunoscuta cascada din lo- inferior, pana la confluenta cu
aproape in tot parcursul sari, calitatea 55ipot Camerale, unde Putna.
de malurl bine pronuntate si pe riut se arunca peste un dig de Avem de semnalat la Straja,
care nu le debordeaza de cit gresiurI negre silicioase, ce tra- presenta unor marne hydraulice,
pe timpul ploilor marI ; la1imea verseaza patul sali. care se exploateaza pe o scara
medie a acestul rid este : 20 m. Cit curge prin zona de flysch, destul de intinsa, pentru a fa-
la confluenta cu piriul Mitocul ; valea sa e strimtA, cu putine brica ciment. Marnele alterna
30 m. la satul Prelipca ; 40 m. aluviunI, si numaI de la Straja cu bancuri de gres calcar cu
la Veresti ; 50 m. la confluenta se largeste. hieroglyphe i contin numeroase
Cu Racova (Sucevita) si tot atit De la Sipot Camerale si pana fucoide Cylindrites i foarte marl
la confluenta cu Siretul. la Rusca, intitnim o succesiune Zoophycos. Ele represinta schis-
Adincimea variaza in raport complecta de flysch studiata de turile de Ropianka.
cu timpul piojos sati secetos ; C. M. PauL De la confluenta cu Putna,
totusI adincimea apeI sale per- Schisturt negre silicioase, Suceava Lail in Neogen, repre-
mite trecerea prin vad si nu e plecate spre N.-E. sintat prin terenul Sarmatic i
intrerupta de at end apele vin Schistur1 relit silicioase, cu asterne pe el aluviunile sale pana
mall aceiasI inclinatiune. la confluenta cu Siretul.
Bogiiiii. Valea SuceveI, ca Gresiur1 compacte cu ci- Valea sa la o deschidere
si valea Siretulta, este una din ment silicios, ridicate pana la foarte mare mal cu seama de
cele maI bogate val ale Romi- verticall si apol plecindu-se spre la confluenta cu Mica si pana
nid, de si populatia este mult .9.-V. la acea cu Sucevita, dind nas-
mal restrinsa ca pe alte val; Schisturt negre silicioase. tere la un intins platoti, format
produce tot felul de cereale si Aceste 4 nivele, sunt cuprinse din o terasa pleistocena, cu
de buna calitate ; battik con- In etajul Schisturilor de .,Sipot prund la baza si deasupra loess,
tin peste in abundenta ; tot dupl raportate la partea superioarä a pe care e zidit orasul Radduti.
aceastA vale se recolteazA o buna gresiululf carpatic, cu probabili- De ad si pana la Burdujeni
cantitate si calitate de fin, in tate eocen. valea e mal ingusta, avind nu-
afara de locurile pentru pasu- Mal departe intreaga serie maI pe stinga o terasA redusa,
natul vitelor. pana la Rusca se pleaca spre lar pe dreapta curge pe linga
Padua sunt putine, si aceste S.-V. si avem : paturile sarmatice.
nu se exploateaza de cit pen. Gresiuri grosiare. In general, acest etaj in par-
tru nevoile locale. Gresiurt fine compacte. Am- tite joase, e format din argild,
Comunicali1.-- Linia feratà bele, cuprinse in grestul carpa. ce se vede pe valcelele afluen-
Dolhasca -Veresti -Burdujeni, si tic media. (Cretaceti superior §i tilor, pe chid in partite supe-
care strAbate Suceava la N. sa- Gault). rioare, din nisipur1 fi gresiur1
tului Liteni, pentru a trece pe Schisturt albastre §i gre- cu Cerift sat' un calcar oolitic,
malul sting, urmAreste de-aproa- siurt calcare cu hieroglyphe de care e bine desvoltat la Bur-
pe acest mal, pAna la frontiera. la Plosca (Schisturile de Ropi- dujeni cn Ervilia podolica Eich.

www.dacoromanica.ro
SUCEVENI 493 SUHA-MICA

Acest nivel formeaza colinele pul Baragan, si coprinde doua Vite : 200 cal, 16o bol, 128
care sunt invalite de un loess mosiT: Berlesti-Popesti, cu 14000 porcT, 20 capre si 700 °I.
de platal, numit de geologiT hect., proprietatea statuluT, fasta
austriacT Berglehm sati Lehm- pendinte de manastirea Slobo- Suditi, vechie numire a catunulut
plateau. zia ; si Popeni, cu 200 hect., Gura-VaduluT, din com. Tohani,
In asemenea conditiunT, Su- proprietate a Eforiel Spitalelor jud. Buzati.
ceava jara in Tara si curge Civile din Bucure§ti.
pana la confluenta sa cu Siretul. Dupa legea rural din 1864, Suduleni, sat, jud. Dimbovita,
sunt improprietaritT pe mosie plaiul Dimbovita-Ialomita, rat.
Suceveni, sat, in jud. Tutova, pl. T30 locuitod si dupa legea din com. Izvoarele.
Simila, com. Bogdana, pe pirita 1878 s'ati maT improprietarit
Bogdana, spre E. de satul Bog- 14; iar neimproprietaritT mal* Sue§ti, sat, facind parte din com.
dana. Are o populatie de 1258 sunt 195 iocuitorT. rur. Cermegesti, pi Cerna-d.-s.,
locuitorT. Are o popuiatie de 2390 lo- jud. Vilcea. Are o populatie de
cuitorT; o ,coala mixta, si o 204 locuitorT si o biserica.
Sucevita (Racova), pitia ce biserica, cu 2 preotT si 2 dascalT.
izvoreste din partea de E. a Pe partea de S. a terito- Suha, sat, pe mosia si in com.
dealului Pirlita si dupa un por- riuluI comuneT trece calea fe- Malini, jud. Suceava, asezat pe
curs de T000 m. primeste pe rata Bucuresti-Fete§ti. tarmul sting al piriuluT Suha-
sti n ga Piriul-ObirsieT, la frontiera Mare.
dintre Bucovina si Rominia. De Suditi (Cacaletf-Vechl), cdtun, Vatra satuluT ocupa 132 falce,
la aceasta confluenta, piriul Suce- al com. Gheraseni, jud. Buzati, Cu o populatie de 782 locui-
vita urmeaza. directiunea spre E. cu 3co locuitorT si 6r case; torT.
si dupa o distanta de 6 i oo m. se are sub-diviziunile: Geavleti si ImproprietäritT in 1864 sunt :
varsa in Suceava dupa ce mal Sopirliga. 1 i fruntasT, 41 palmasT si 42
intiiti a strabatut satul tirbatul. codasT, stapinind 3281/2 falcT.
Pe acest pida se afla frontiera Suditi, cdtun al com. Zilisteanca, Drum principal e numaT unul
dintre Rominia si Bucovina. jud. Buzar!, situat pe mosia Slo- ce merge la Falticeni (19 kil.) si
Pe dinsul se afla pichetele bozia, O avind 380 locuitod. Brosteni (50 kil.).
rominestI T, 2 si 3. Este ali-
mentat pe dreapta de piraele : Suditi, sat, facind parte din com. Suha-Mare, pilla, in jud. Su-
Avram, Saboului si Mällistea. rur, Meri-Petchi - Netezesti, pl. ceava, com. Malini. Izvoreste
/Ida in calea sa satele : Ra- Mostistea, jud.Ilfov, situat spre din jurul munteluT Stinisoara,
cova-din-Vale si tirba.tul. N. de cat. Nuci. formata la obirsie din piraiele
Are cota la obirsie 437 m., Se intinde pe o suprafata de Nemtisorul si Valea-Colibe.
lar la confluenta cu Suceava, 481 hect., cu o populatie de In cursul sM.i de 25 kil.
250 m. 656 locuitorT. invirteste patru moriste §i 2
Are o biserica, cu hramul A- herastraie si se varsa in Mol-
Suditi, com. rur., in jud. Jalo- dormirea, deservita de 1 preot dova, in dreptul localitateT Molna.
mita, pl. Ialomita-Balta, situata si I cintaret. Are de tributad pe dreapta:
pe partea dreapta a riuluT Jalo- Numarul vitelor marl e de Nemtisorul, Hartoneasa, Piriul-
mita, filtre comunele Fratile§ti 534 §i al celar mid, de 1425. Rosu, Piriul-TabereT, Pojorita,
si Marculesti. Primatarul, Cursunariul, Pie-
Este formata din satul Su- Suditi, sat, in jud. Ialomita, pl. troasa, Malaiul .si Butnariul ;
diti si din catunele (tirlele) : Te- Ialomita-Balta, pendinte de com. iar pe stinga : Valea-ColibeT,
§ila.Mare, Batogul, Grecul, Peri- Fundul-Crasani, situat pe tarmul Petroni, Piriul-luT-Ionel, Doho-
sorul, Obeada, Caramanul, Sa- drept al riuluT Ialomita si sub tarul, Frasinul, Celarul, Plaiul-
rageaua, Masali si Putul-Noti. coasta cimpultá Baraganul. Batrin, Fintinele, Piriul-BoiculuT
Teritoriul comuneT, cu o su- Se mal numeste §i Crasani- si Rachitisul.
prafata de 16400 hect., din care d.-s.
Too hect. padure, se intinde din Are o populatie de 90 fa- Suha-Micfi, piria, jud. Sudeava.
riul Ialomita spre S., pe cim- miliT ; o scoala mixta. Izvoreste dintre muntiT Intre-

www.dacoromanica.ro
494 SUHAIA
SUHAIA

Dealurl i Petroni ; uda com. cheltuelT, de 5984 ler, 30 banI. Latimea baltiT variaza intre
Malini pe o intindere de 26 kil. LocuitoriT poseda : 775 cal, 3-4 kil. ; la inceputul el, spre
dupa ce a invirtit 2 morI 1032 vite marl cornute, 4363 com. Vinatori, este mal ingusta.
si I herestrad, se varsa in Mol- vite micT cornute i 265 porcl. Gura sa se afla intre com. Fin-
dova, in dreptul locului numit Cal de comunicatiune : so- tinelele i orasul Zimnicea, unde
Baltile-din-Todiresti. seaua mixta, ce vine despre com. facut zagazurT pentru a se
Are de afluentI pe dreapta : Viisoara, trece prin sat si con- opri pestele.
Piriul-Coacazelor, Pirlul-CaluluI, tinua pana la com. Fintinelele ; Toata intinderea de apa de
Piriul-MaguriceT, Piriul-Pirlel, Pi- la poalele satulul, pe lingO balta, a lungul com, sus enumarate
riul-ButnariteT, Pietroasa, Bala- cind nu sunt apele marT, este poarta numirea generica de balta
ceanul, piriul Pangratia, drum mare de comunicatie de sali iezerul Suhaia ; aceasta nu-
ti,u1 i Bratiana ; iar pe stinga : la Zimnicea la T.-Mggurele. mire se subdivide in altele, dupa
Piriul - Arinilor, Piriul - GarduluT, Imprejurul com. sunt mg multe numirile proprietatilor sati mo-
Ciumerna, Valea-cu-Calea, 50- magurT. Mal insemnate sunt : a- siilor pe care se afla balta. Ast-
vArita, Humaria, Piriul - PiueI, Cotofenel, care este si semn de fel. portiunea care face parte din
Maghernita (pe linga manastirea hotar spre mosia Viisoara ; a- mosia Fintinelele poarta numirea
Slatina) i Bildireasa. Bitlanulul, Ia N.-V., spre mosia de Balta-Fintinelelor; apol. vine
Traista; a-PanureT la S.-E., fOcind Balta-SuhaieT, a-ViisoareT, a-LiseT
Suhaia, com. rur., in jud. Teleor- hotar intre proprietatile locuito- a-Cacanauluï.
man, pl. Marginea, situata pe rilor i mosia Fintinelele ; si a- In partea despre S., spre Du-
dealul deasupra baltiT Suhaia, luT-Camen care desparte o la- nare, este o girlA mare numita
la 13 kil. de Zimnicea, 36 kil. tura a acestor proprietgfi de mo- Bolda, cu o adincime, in unele
de T.-Magurele si 32 kil. de sia Traista. locurT, de 4-5 m. De la S., in
Alexandria. Casele locuitorilor Satul Suhaia este foarte departare cam de i kil., girla
sunt insirate de a lungul dealuluT, Dupä impartirea administrativa formeaza un unghiti spre N.-E.,
pe un teren accidentat, pe o in- din timpul domnieT luT Constan- se indreapta spre E. si se pre-
tindere de mal bine de kil., tin Mavrocordat, facea parte din curma inteo listeava, ce comu-
inteo pozitiune frumoasa. Din- pl. ce se numea a MargineT; in nica cu Dunarea.
naintea satuluT, se intinde o balta istoria luT Dionisie Fotino Il ga- Ceva mal departe de Bolda
nesfirita si mal departe fluviul sim trecut la pl. Marginea-d.-s.; este un alt canal care se nu-
Dunarea, cu zavoaiele luT. Orasul la 1870, com. Suhaia a fost in- meste Pielcea. Spre Dunare, tot
Sistov se vede foarte bine din trunitä cu com. Fintinelele, pana la S., este si un golf numit Valuia.
Suhaia. La marginea satuluT se la 1876. Are insulele : Ruiosul, Beciul
intind viile locuitorilor, pana in Mo§ia Suhaia se ggsqte tre- §i Plopsorul. In Riiosul este
satul Viisoara. cuta ca hotar despre Dunare al un lac, numit tot Riiosul. Prin
Se invecineste la E., cu com. priT RominqtI, in tratatul de mijlocul insuleT Beciul, curge o
Fintinelele; la N. si N.-E., cu te- pace incheiat la 1741 intre Tur- gira numita Mitiul; lar insula
ritoriul com. Gauriciulf situat la cia si Austria : (De aci (din ho- Plopsorul formeaza un platal,
lo kil. ; la V., cu com. Viisoara tarul jud. Vlasca) apa Dunaril unde pasuneaza vitele. In aceste
cu mo§ia Piatra ; la S., cu balta este hotar pana la zOgazul Tur- insule sunt i mal multe magurT,
Suhaia i fluviul Dunarea, cu in- nuluT, care se numeste Cule-Si'. din care mal principale sunt :
sulele i zavoaiele lor, care o Printre mosiile ale caror mar- Magura-BeciuluT, Magura-Lunga
separa de Bulgaria pana in thal- ginT mergeati pana in Dunare, Magura-Pirlita sail Prislea,
wegul fluviuluT. era si Suhaia, a manastirel Clo- toate in insula Beciul.
Teritoriul com. ocupa o su- cociovul. Cind apele Dunaril sunt in
prafata de aproape 2300 hect., mare crestere, tot spatiul dintre
cu o populatie de 2466 suflete. Suhaia, bala intinsa, in jud. Te- Dunare i pana in marginea sa-
Are doua scoll si o biserica, leorman, formata de Dunare telor situate de-a lungul baltiT
deservita de I preot si 2 cin- situata de-a lungul com. Finti- Suhaia, formeaza o singura intin-
taretI. nelele (din apropiere de Zimni- dere de apl. Adese orT niel in-
Budgetul com, e la veniturT cea), Suhaia, Lisa si Vinatori. sulele nu se mal vad. Iar cind
de 6120 leT si 54 banT, iar la Are o lungime de aproape 20 kil. apele scad, cursul girlelor sus

www.dacoromanica.ro
SUHARÀUL 495 SUICI

aratate se poate observa foarte Suharäul, sat, pe mo§ia cu ace- Vite . 364 vite marT cornute,
distinct. In balta Suhaia se varsa la§T nume, jud. Dorohoiti, com. 91 cal, 641 oT §i 37 rimatorT.
la marginea de V. a satulul Vi- Suhaaul, pl. Prutul.d.-s. Budgetul com. e de 1856
i§oara, piriul CalmatuiuluT, im- Are o populatie de 1259 su- leT la veniturl §i de 175510, la
preunat cu Urluiul §i Duhna, flete ; o biserica, cu hramul Sí. cheltuelT.
precum §i apele tuturor izvoare- Ilie §i Sf. Nicolae, cu I preot, 2
lor ce curg din dealurl. cintAretI i i 'alamar; este mica Suhuletul, sat i re§edinta com.
Cind apele sunt miel, comu- de lemn, facuta din vechime de Suhuletul, pl. Fundurile, jud.
nicatiunea cu tasurile se face calugar, restaurata la 1792, Vasluiti. Are o suprafata de 786
pe marginea baltiT, incepind de de Ilie Botez; o §coalO mixta; hect. cu o populatie de 204 fa-
la satul Vii§oara i panA la Zim- 4 iazurT, din care cel mal* mare, sail 967 suflete ; o biserica,
nicea. numit Arborea, are o suprafata fOcuta de unul Ionita Lazar, cam
Varietatile de pe§t1 din bala de 151/a hect. pe la 1698, dupa arderea uneT
sunt aproape acelea§T ca §i in Piraiele ce trec pe mo§ie sunt alte bisericT, ce a fost putin
Dunare. Cantitatile de pe§te ce Ba§eul §i Corobana. mal spre E. de actuaba. Se cu-
se scot din bala se calculeaza DrumurT principale : acel ce noa§te foarte bine §i azT atit lo-
cu sutele de mil' de kilograme. duce la Dorohoiti §i acel ce cul bisericeT arse cit §i al cimiti-
Vinatoarea de pe§te, iarna pe duce la Herta. ruld el.
ghiata, de catre navodarT expe- Mo§ia se hotara§te cu : Lima, Vite : 364 vite marT cornute,
rimentatI, prezinta o priveli§te Havirna, Cracalia §i Dämileni. 91 caT, 641 oT i 37 rimatorT.
din cele mal' atragatoare. Na-
voadele colosale, introduse prin Suharul, fost sat, jud. Dolj, pl. Suhuluiul, pida, in partea de V.
diferitele ochiurT practicate in Dumbrava-d.-j., com. Sdlcuta. a jud. Covurluiti. Are dota ra-
ghiata, sunt trase la marginea mificatiT : Suhuluiul-cu-Apa, care
baltii, cu cite 5-6 §i uneorT chiar Suhat, deal, in jud. fulcea, pl. izvore§te din sus de satele Dio-
15000 de kilograme de pe§te, Babadag, pe teritoriul com. rur. cheti §i Zmulti, trece prin Corni
inteo singua zi. Pe marginea Caraman Chioi. Se desface din in dreptul com. Baleni, se
baltiT sunt, la diferite puncte, dealul Ivan-Bair, se intinde spre une§te cu ramura a doua, Su-
depozitele unde se vinde i se E., prelungindu-se cu dealul Do- huluiul-Sec, care pleaca din sus
saa pe§tele. LocuitoriT numesc lojman. Ondulatiunile sale se ter- de Zimbrul (com. Bursucani) §i
aceste depozite catune. Doua din minA pe malurile iazurilor Go- trece prin centrul comuna ApoT
ele sunt pe proprietatea Vii- lovita i Razelm. Are o inaltime amindouO, impreunate, strabat
para, una pe Suhaia, i doul de 62 m. Este acoperit cu pa- prin centrul com. Pechea i Slo-
pe Fintinelele. Balta Suhaia a- §unT i suhaturf de vite. bozia-Conachi, prin vecinatatea
duce veniturT insemnate proprie- de E. a com. Piscul, §i se varsa
tarilor er. Suhuletul, com. rur., in partea in Siret, la S. de com. Indepen-
de N.-V. a pla§eT Fundurile, denta.
Suharäul, com. rur., jud. Doro- jud. Vasluiil, la 48 kil, de ora-
in partea de jos a pla§eT §ul Vasluiri §i la 25 kil. de Ne- Suici (Suici-Moräqti), com. rur.,
Prutul-d.-s., formaa din satele : gre§ti, re§edinta pla§eT. E situan jud. Arge§, pl. Lovi§tea, la 49
Arborea, Comane§ti, Lima, Mle- la intrunirea dealurilor : Birla kil. de Pite§ti. Se compune din
nauti, Plevna i Suhaaul, cu o deanul, la V.; Comornita. la S.; 5 sate: Carpeni§ul, Mora§ti, Ru-
populatie de 3618 locuitorT. Dealul-Cruce1 la S.. E. §i Bra§ov- deni, Suici §i VAleni, cu o po-
Are 5 bisericT, cu 4 preotT, 8 nita, la E._FormeazA un podi§ in- pulatie de 2577 suflete.
cintaretT §i 5 palamarT; o §coala tins, de unde incepe Dealul-La- Este udata de riul Topologul.
culuT, la N. Are 6 bisericT, din care una
Budgetul com. e la veniturT E formata din satele : Suhu- Schitul-Valeni, §i o §coala mixta.
de leT 876 i la cheltuelT, de letul, Gaureni §i Bramvnita, pe Vite 620 boT §i vacT, 65 cal,
781o, banT 42. o suprafata de 1359 hect., Cu 3 bivolT §i 4 asinT, 2150 Or,
LocuitoriT poseda : 1563 vite o populatiune de 331 familif, capre, 370 rimatorT.
marT cornute, 1865 01, 205 cal, saii 1268 suflete.
1055 pord; 285 stupT. Are 2 bisericT. Suici, sat, cu 2206 locuitorT, jud.

www.dacoromanica.ro
SULACOLUL 496 SUL1NA

Arges, pl. Lovistea, facind parte din balta Ve/ichi-Merhei, se in- sunT, si parte cu pgdurT (Cara-
din com. rur. cu acelasT nume. dreaptg spre N., intr'o directie Orman).
Are 2 biserid, cu hramul Sf. de la S.-V. spre N.-E., brgzdind Bratul Chilia, al DungreT, o
Nicolae si Intrarea in Bisericg, partea de N. a piase si cea uda la N., Sulina, prin mijloc
din care una e fgcutg de familia de V. a comund. Dupg 5 kil. Sf. Gheorghe la S. Are ne-
Brgtianu, deservite de 2 preotI de curs se varsg în bratul se- numgrate Orle ce servg de scur-
si 2 cintgretT. cundar Cernofca, pe dreapta, gere multor bgItT din Deltg in
linga satul Periprava. Curge Dungre. Principalele bgltT sunt :
Sulacolul, sat, facind parte din numaT prin stuf. Obretinul, Puiul, Puiuletul, Do-
com. rur. Pirlita-Sgrulesti, pl. vinca, Ivancea, Lumina, Rosul,
Negoesti, jud. Ilfov, situat spre Sulimanca-Sesca, gir/el, jud. Rosuletul, Velichi-Merhei, Ma-
S. de cgt. Pirlita. Tulcea, in partea de N. a plgsel lul-Merhei, i altele. Ele contin
Se intinde pe o suprafatg de Sulina si cea de V. a comuna stuf i peste in mare cantitate
305 hect., cu o populatie de 97 Sfistofca. Se formeazg in interi- si care se exporta.
locuitorI. orul stufurilor i dupg 6 kil., se Intinderea plasil e de 180000
Are o bisericg, cu hramul Sf. varsg in bratul Cernofca, pe hect., cea maT mare din tot
Dumitru, cu i preot i i cintgret ; dreapta, aproape de gira Suli- judetul ; din acestea, 4000 hect.
o scoalg mixta. manca. sunt ocupate de vetrele comu-
Comerciul se face de 2 cir- nelor, 16000 hect. ocupate de
ciumarT. Sulimanul, sat, Icind parte din pgmint ferm, 35000 hect. baltI
Numgrul vitelor marT e de com. rur. Ileana-Suliman, pl. Mos- restul de 125000 hect. stuf.
182 si al celor miel, de 418. tistea, jud. Ilfov, situat la S. de Are o populatie de i I.000
Ileana, pe malul drept al Vgid- locuitorT, compusg din RUsT, carT
Sulei-Orman, pddure, in jud. Vingtg. Aci Valea-BulumeziT se sunt in maioritate,RominT, GrecT,
Constanta, pl. Silistra-Noug, pe varsg in Valea-Vingtg. Evrer, etc.
teritoriul com. rur. Hazarlic, la Se intin2e pe o suprafatg de E formatg din comunele : Su-
hotarul cu Bulgaria, situatg in 928 hect., cu o populatie de 142 lina, com. urb., resedinta plgseT,
partea de S. a plgseT si a com., locuitorT. la E., la vgrsarea bratuluT Su-
la 2112 kil. spre V. de satul Se- Are i helesta i i pod. lina in Mare, port si pe brat
vendic si la 2 kil. spre E. de Comerciul se face de 2 dr- pe Mare;Chilia-Vechfe, com. u rb. ,
satul Hazarlic ; are o suprafatg ciumarT. la N., pe bratul Chilia, port pe
de so hect. sí face parte din Numgrul vitelor marT e de dinsul; Cara-Orman, cu cgtunele
dealul Ghiol-Punar, i anume din 219 si al celor mid, de 375. Cara-Orman si Uzlina in inte-
ramificatiunile sale de S. riorul plaseT, spre V.; Satul-Noti,
Sulina, plasd, in judetul Tulcea, i Letea, la
cu cat. Satul-Noti
Suligatul, sat, in jud. R.-Sgrat, spre E. N-E. a proape de Mare ; Sfis-
pl. Gradistea, cgtunul comunel Se mgrgineste la N. Cu Basa. tofca, cu cgt. Sfistofca i Feri-
Racovita, asezat spre N. de ca- rabia, de care se desparte prin prava, la N. - E., aproape de
tunul de resedintg, la poalele Dungre, si anume pi-in bratul bratul Chilia ; Sf. Gheorghe sal-1
dealuluT Suligatul. Chilia; la E. si S., cu Marea- Cadirlez, la S.-E., la vgrsarea
Neagrg si la V., cu plasa Tulcea. bratulul Sf. Gheorghe in Mare.
Sulimanca, bral, lung de 2'/2 Tot teritoriul sn este cu- In total 2 com. urb. si 6 rurale,
kil., prin care riul Dungvgtul prins intre bratele DungriT, unde cuprinzind 6 sate.
alimenteazg cu apg dulce Orla pgmintul este la nivelul apeT, LocuitoriT se ocupa in cea
Cernetul i aceasta la rindu-T de unde provin acele dese inun- mal mare parte cu pescgritul.
lacul Dranovul, jud. Tulcea, la datiunT ale DungreI, cind in Comerciul constg in export de
S.-E. pl. Tulcea. unele locur1 parnintul se in- peste si fabricate de stuf, i in
naltg Cu 2-4 m. deasupra ni- import de co/oniale, manufac-
Sulimanca, girld, in jud. Tulcea, veluluT, formind grindurile Chilia, turT, etc., ce se face din orasul
pl. Sulina, pe teritoriul com. Periprava, Satul-Noti, Letea Tu/cea.
rur. Sfistofca i anume pe acela Cara-Orman, din care parte sunt Viile se cultivg pe o supra-
al catunuluI sàü Periprava. Pleacg acoperite Cu nisip, parte cu pg- fatg de 148 hect.

www.dacoromanica.ro
SULIN A 497 SULINA

CAT de comunicatie sunt cite- Ropul pi Ropculetul, la S.; gira Este repedinta comisiunel Du-
va drumurT comunale, pe care lo- Bivolul, ce este o scurgere a unuT nArene, a vice-consulilor din Ita-
cuitoril le-ad fAcut prin stuful mic lAcpor de pe malul MAriT, la lia, Anglia, Olanda, Suedia
cel intins, i care leagA comu- mila marinA No 4, care udA Norvegia i Austro-Ungaria, a
nele t'Are ele. Calea principalA comuna la S.-E. agentiilor caselor de comercid
InsA este cea fluvial a bratuluT Ora,u1 este apezat pe malul din BrAila i Galati. Are un spi-
Sulina, pi pe Mare de la Sulina. drept al bratuluT Sulina, la vAr- tal pi clAdirl frumoase.
Plasa Sulina cuprinde mute- sarea acestuia in Mare; o micg. Budgetul este la venitun de
sartflicul vechiti turcesc al Suli- parte se intinde pi pe malul 1235161e, 55 banTi la cheltuell,
nel, din care, maT tirzid, la im- sting al bratului. Are un aspect de 123438 la
pArtirea judetulul in plApT, s'a dat plAcut, cu intinsul sü cheid, la Are 2 drumurT comunale, ce o
o parte, cea de V., plApeT Tulcea. ca re se vAd ancorate nenumA- unesc cu Chilia-Vechie la N. l cu
rate corAbiT din diferite %Ad. Gheorghe la S.
Sulina, com. urb., in jud. Tulcea, Intinderea totalà a comunel lstoricul. Acum so de anT Sulina
pl. Sulina, situatA in partea de este de 8000 hect., din care 82 nu era alt-ceva de cit o grAmAdire
E. a judetuluT, la 65 kil, de o- hect. ocupate de vatra orapulul ; de cite-va colibe de pescan', carT
rapul Tulcea, capitala districtu- restul, acoperit cu stuf, apartine pe lingA pescArit se mal ocupad
luT, pi in partea de E. a plg.pil StatuluT. pi Cu jefuirea corAbiilor, ce erau
a cAreT repedintl este. Populatiunea sa, ca a orT-cAruT aruncate de furtunA in aceste
Se márginepte la N. pi N.-V. port fluvialo-maritim este din locuri. AtuncT s'ad umplut
cu comunele Satul Noti i fi,- cele mal amestecate; dar ele- tinile cu savura adusg de bas-
tofca; la S. pi S.-V., cu com. Cara- mentul mai numeros este cel timente pi ast-fel s'a constituit
Orman ; lar la E., cu Marea- grec. Are 1331 familiT, sad 5611 un mic tirgu,or, care, la 1854,
NeagrA. suflete goo). Iulie 18, a fost distrus cu totul
Solul este peste tot acoperit Are 2 coale nomine : i de de vice-amiralul Parker, ca sA
cu stuf i maï jos de cit nivelul bAetl pi una de fete ; t coalA rAzbune moartea fiuluT sAu, asa-
apelor DunArd, ceca-ce explicg. greceascA pi una germang; 4 sinat de voluntaril grecT din ar-
inundatiile la care este supus. bisericl, una Cu hramul Sf. Ni- mata rusA. Acest ora p a suferit
Mal ridicatA este o fipie de pAmint colae, roming, ziditA de locuiton, pi el soarta comunA a Deltef ;
ingustA, ce se intinde de-alun- una elenA, tot cu hramul Sf. Ni- la 1813 a fost smuls de la TurcT
gul MAriT, pi alta in interior, strA- colae, 2 bisericT strAine §i 2 de cAtre Rupr, odatl cu rApirea
bAtutA de o girIA, numitA Grin- giamil. Basarabia RupiT ati stApinit-o
dul-Sulina, pAmint improductiv Nu este un port Insemnat, pAnA la 1854, cind a fost ocupatA
acoperit cu nisip, pi care se dar gratie pozitiuneT sale admi- militArepte de Austriacr. DupA
leagA, pe ling4. malul DunArd, rabile, la gura bratuluT Sulina, tratatul de pace de la Paris, Del-
cu grindul de la E., pe care portul luT e singnr in Marea- ta pi Sulina in loe de a trece
este apezatA i Sulina pi pe care NeagrA, dupA Bosfor, adApost la Rominia, conform tratatultd,
se mal' &ese i douA ridicAturT, sigur pentru bastimente in coti- ail trecut sub Turcl. La anul
2 puncte trigonometrice : Car- ce timp pi el este frecuentat 1877, O ctombrie, asediatA
donul (3,5 m.) la N. pi Sulina (2,8 anual de mal bine de 6000 co- bombardatA treT zile, a fost pre-
m.)lingA Sulina, spre E., aproape rAbir p't vapoare. datI Rupilor, dupl tratatul de
de malul MArd. Exportul sAi-1 constA in sardele la St. Stefano, iar din Noem-
Apele care o udA sunt : Ma- in butoaie, pepte proaspAt brie acelapT an, a trecut la Ro-
rea-NeagrA, la E., pe o lungime sArat, piel, morun i nisetru, minia, impreunA cu Dobrogea,
de 14 mile marine (25 kil.) pi grill, lemne de constructie (din dupA tratatul de la Berlin.
pe al cAreT mal se aflA imbucAtura pädurea Cara-Orman), flinA, icre
bratultd Sulina i orapul Sulina ; negre, porumb, butiI i butoae. Sulina, punct trigonometric de
DunArea, la V. pi prin mijloc Importul constA in porumb, lArnif observatie de rangul al 3-lea, jud.
pe o lungime de 7 mile (12 kil.); portocale, gril, spirtoase, orfe- Tulcea, in partea de E. a plApeT
Orla Imputita ce primepte pe vrArie, confectiunl de rinA, bum- Sulina, pi la S. de orapul Su-
dreapta apele lacurilor Porcul pi bac, uleT de mAslinT, orez, ber- lina, apezat pe tArmul MariT,
PorculaT, pi pe ale marilor lacurT becT pi tapT, etc. mijlocul une bande de nisip.

66646. Marao Dictionar Geovralio. Vol. V. 63

www.dacoromanica.ro
SULINA 498 SULTAN-TEPE

Are 2,8 m., dominind partea de lului piatra pentru case pi lo- a com. pi cea de N. a plapeT.
S. a orapulig i drumul comunal sele ; tot acolo este pi o cara- Este virful culminant al clealulig
midarie Pricopanung pi al culmeT Maci-
Vite: 400 boT i vacT, 52 cal', nula Are o inaltime de 364
Sulina, grind insemnat, in jud. 200 of, 120 capre i 135 pord. m. pi e unul din cele mg inalte
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul Budgetul comund e de 21693 virfurT din jud. Este stincos, gol,
com. rur. Satul-No. Se desface le, 59 bani, la veniturT, pi de pi domina orapul Macinul i tan-
din grindul Letea, se dirige spre 21600 leT, 40 baig, la cheltuelI. prejurimele luT, pe o mare intin-
E., inteo directie generala de la dere.
N.-V. spre S.-E., brazdind par- Sulita, pichet de granifil, judetul
tea de E. a pla,eI pi cea de S. Mehedinti, plaiul Clo,ani. Sulucului (Valea-), vale, jud.
a comuneI. Are forma uner fapit Tulcea, pl. Macinul, pe terito-
Se termina pe malul MareT. Pe Sulitoaia, sat, jud Botopani, in riul com urb. Macinul. Se des-
el merge un drum comunal Su- partea de N.-E. a com. Drac- face din pantele de V. ale cul-
lina-Letea. .pani, pe valea Ursoaia, in apro- mel Pricopanulul; se intinde spre
piere i in partea de N. a tir- S., inteo directie generala de la
Sulina, grind, in jud. Tulcea, pl. guita Sulita. Are o suprafata de N.-E. spre S.-V., brazdind par.
Sulina, in partea de E. pi cea 207 hect., cu o populatie de 6o tea de N. a plapei pi de E. a
de V. a orapulur Sulina. Are fama, sati 240 suflete. com. Este scurta pi se pierde
forma une fii, cu o directie Vite 125 boi pi vacT, 20 caT, in cimpia de la E. orapului MI-
generala de la N.-E. spre S.-V. 674 oT i 55 pord. cin.
Are o lungime de 6 kil. pi o
intindere de i io hect. E incon- Sulta, sat, jud. Bacati, pl. Mun- Sulugea, deal, in jud. Tulcea,
jurat cu stuf. teluI, com. Agapul, coprinzind pl. Istrung, pe teritoriul com.
sectiile Preluci i Diacone,ti. Casimcea. Se desface din dea-
Sulita, con: rur. (tirg), jud. Bo- Este situat pe ambele malurI lul Smcancula, se intinde spre
topani, apezata pe culmea de deal ale piriuluI cu acelapT nume. Are S., in o directie de la N.-E. spre
ce se termina intre piriul Ur- o populatie de 426 locuitorr ; o S.-V., brazdind partea de S. a
soaia i Siena i lacul Dracpani, pcoala mixta, infiintata in ¡879; plapeT pi a com. La poalele sale
In centrul plapel Miletinul. o biserica de lemn, cladita N. e apezata o parte din satul
Este situata la 20 kil. spre de locuitod in anul 1852; 2 Casi mcea. Are o inaltime de
S.-E. de Botopani, socotite pe circiumT ; i moara de apa pi 6 214 m. E de natura pietroasa
valea Sicna, i la 25 kil., pe po- herestrae. pi e acoperit cu finete.
seaua Botopani-Talpa-Sulita. O Vite : 40 caT, 332 vite marl
posea, Sulita-Talpa, pune in co- cornute, 49 porcT i 26 capre. Sulugea, vale, in jud. Tulcea, pl.
municare tirgul cu calea Boto- In apropiere de acest sat, se IstruluT, pe teritoriul com. Ca-
pani-Stefanepti. aflo 2 izvoare cu ape minerale simcea. Se desface din dealul
Are o suprafata de 457 hect., carbuni de pamint. Suci-Tepe-Bair, se intinde spre
cu o populatie de 495 familiT, V., pe la poalele dealului Sulu-
sail 2850 suflete ; r biserica, de- Sulta, sari §ulta, firld, in jud. gea i, dupa 4 kil., se deschide
servia de 2 preop pi 3 cinta- Bacati, pl. Munteliff, com. Aga- In piriul Casimcea, pe stinga,
rep. ; icoala mixta. pul, care vine din Ardcal, curge intre satele Baciamacul pi Ca-
Aici se face in fie-care sapta- pe granita, de la V. spre E., pi simcea.
mina iarmaroc, Lunea, cind de dupa ce se incarca cu piriiapele
multe ori se fac vinzarT multe Agapioasa i olintartil, trece Sultan-Tepe, virf de deal, jud.
de vite pi producte agricole ; este prin satul Sulta pi se varsa in Tulcea, pl. Babadag, pe iterito-
a doua piata dupa Boto,ani, Trotup, pe stinga, dupa un curs riul com. urb. Babadag, apezat
Cu searna in ce privepte comer- de ti kil. In partea de E. a plApeT i cea
ciul de vite. de N.-E. a com. urb. Este unul
In partea de V., despre lacul Sulucul, deal, in jud. Tulcea, pl. din virfurile de N. ale dealuluI
Dracpani, la locul numit «Po- Macinul, pe teritoriul com. urb. Canara-Balca. Poalele sale de
noare», se scoate din coasta dea- Macinul, situat in partea de E. S. se oglindesc in apele laculuT

www.dacoromanica.ro
SULTANUL 499 SURDENI

Babadag. Are o ingltime de 6o Satul formeazg. comuna Cu este un sol argilos ; pe alocurea,
metri, dominind calea judeteang satele iacul i \ralea-Casa. nisipos i baltos. Este strabgtut
Babadag-Jurilofca, ce trece pe Are o populatie de 640 lo- de piriul Dimaciul.
la poalele de S.; calea nationalg cuitorT; o scoalg mixtg si 2 bi-
Tulcea-Babadag, ce trece pe la sericT,deservite de i preot si Suraia, anula, in jud. Putna, pl.
V. de el, precum i Tezerul Ba- 4 cintgretT. Biliesti, com. cu acelasT nume,
badag. Este acoperit Cu livezY, Locuitorit posedg ; 30 plugurT, situat pe malul Siretului, lingg
iar la poalele sale se ggsesc maT 47 care cu boT si 4 cgrute Cu locul unde se varsg balta ce vine
multe viT. caT ; 300 vite marT cornute, 260 de la Dimaciul.
oï, 19 caT i 235 rimAtorT. Are i bisericg parohialg, cu
Sultanul, sat, fgcind parte din Are o osea coinunalg, care hramul Cuvioasa Paraschiva,
com. rur. Prahovita-d.-s., pl. Pra- leagg cu soseaua Cosmgnes- scoalg mixtg.
hoya, jud. Prahova. Are o po- tilor.
pulatie de 92 locuitorT. E udatg de riul Jiltul. Surani, com. rur., jud. Prahova,
Budgetul comuneT e la veni- pl. Podgoria, situatg pe deal si
Sultanul, mo,Fie a statuluT, fostg turT de 740 leT, iar la cheltuelT, pe girla Sgrata, la 48 kil. de
pendinte de mangstirea Slatina, de 529 leT. capitala judetuluT si la 19 kil.
jud. Covurluiti, pl. Siretul, com. DealurT maT principale sunt : de resedinta plgseT.
Tulucesti Dealul - SureT, Dealul - SiaculuT, Are o suprafatg de 2000 hect.,
Are o intindere de 881 hect. Dealul-TrgstioareT i Cioca-Du- Cu o populatie de 974 locuitorT;
chieT. bisericg, fondatg in anul 1816
Sunfitori, sati Sirghieni, sat, pe Väl sunt : Valea-ObirsieT, Va- de locuitorT, deservitg de i preot ;
mosia i in com. Dorna, jud. lea-SureT i Valea-CaseT, acope- scoalg, infiintatg la 1889.
Suceava. rite cu pometurT. LocuitoriT sunt parte mosnenT,
E situat pe tgrmul drept al parte improprietgritT,cu 25o hect.,
BistriteT i poalele munteluT Pal- Suraia, com. rur., in jud. Putna, pe mosia statuluT. ET posedg 5
mesul, i strgbgtut de piriul cu pl. Biliesti, situatg pe malul drept cal', 2 Tepe, 214 vacT, 30 capre,
acelasT nume. al SiretuluT, lingg locul unde se 400 or si 120 porcT.
Are o populatie de 73 locui- varsg balta ce vine de la Di- Comerciul se exercitg de 4 cir-
torT. maciul, la 18 kil, de capitala ju- ciumarT.
Un singur drum principal, in detuluT. Budgetul comuneT e la veni-
lungime de 2 kil., duce la Zu- Se compune din cgtunele: Bu- turT de leT 4515, iar la cheltuelf,
greni. (V. Dorna). tuceni, Dimaciul, Dumbrgvita de leT 3096.
Suraia, unde e si primgria com. Are sosele prin care comunicg
Sunfitori, j ud. S uceava , Are o populatie de 838 fa- cu comunele Soimari, Aricesti,
com. Dorna. Izvoreste din mun- miliT,sati 3041 suflete ; 2 bi- Cgrbunesti i Predealul.
tele Pietrosul, udg teritoriul co- sericT parohiale, una cu hramul Este brgzdatg de dealurile
muneT pe o lungime de 5200 Cuvioasa Paraschiva, in cgt. Su- Poiana, numit cLa-Pgdurf»; Se-
m. i, dupg ce a invirtit 3 he- raja, a doua cu hramul Sf. Ilie cgrile, o ripg spre S.; Mane
rästrae si o moarg, strgbate sa- In Dumbrgvita i i filialg, cu Pgcurile, spre V., ambele aco-
tul cu acelasT nume si se aruncg hramul Adormirea, in Dimaciul; perite cu livezT de prunT.
In Bistrita, in dreptul satuluT. scoalg. Este udatg de Orla Sgrata,
Budgetul comuneT e la veni- ce vine din com. Aricesti, trece
Sura, com. rur. §i sat, in jud. turT de 8137 leT, 45 banT si la prin centrul comuneT, primind
Mehedinti, pl. Vgilor, la 55 kil. cheltuelT, de 8131 !el. pe dreapta izvoarele: Puturoasa
de orasul Turnul-Severin, situatg LocuitoriT posedg masing Bracacea.
pe coastele unuT platoU, avind de treerat cu aburI, 3 de vin-
forma unuT amfiteatru. Se mgr- turat, 41 plugurT de lemn, 90 Surdeni, sat, jud. Arges, pi 0h-
gineste la E. cu com. Corobgile de fier, io grape, i moarg de tul, pendinte de com. rur.
Bolbosi, ce apartin jud. Gorj ; apg ; 1087 bol', 866 vacT, 249
la V., cu com. Slivilesti si Covrigi; caT, 896 oT, io capre i 469 porcT.
iar la N., cu com. Corobgile. Terenul com., in mare parte, Surdeni, sat, fgcind parte din

www.dacoromanica.ro
SURDEM 500 SURDULErI

com. rur, Stflpeni, pl. Rturile, Surdila-Gáiseanca, sal, judetul ganuluT, 8 kil.; la Rusetul, spre
jud. Muscel, situat pe malul drept Brgila, in partea de E. a: com. S., pe ling Movila-TiganuluT,
al riuluT Tirgul, intre cgtunele cu acelas1 nume, pe viroaga Bu- peste viroaga Strimbul si C-gl-
Stilpeni si Opresti. Are o po- zeelul-Sec, la 56 kil. spre S.-V. mgtuiul, ¡r kil. ; la Surdila-Ggi-
pulatie de 178 locuitorr. de orasul Brgila. S'a infiintat la seanca, spre E., peste viroaga
Pe la E. de sat trece calea feratg 1851. Este strgbgtut de la N. Buzgul si calea feratg Fgurei-
Golesti-Cimpulung si soseaua Pi- spre S. de viroaga Buzeelul, Fetesti, 5 kil. ; la Ianca, spre
testi-Cimpulung.Frontierg. despgrtindu-se in sat si formind N.-E., 48 kil.
In partea de V. a satuld, insulg.
spre com. Bglilesti, este dealul Are o suprafatg de 64 hect., Surdila-Greci, sat, in partea de
numit eVa1ea-Popi1». cu o populatie de 830 locuitorT; N. a comuneT cu acelasT nume,
o scoall mixtg, fnfiintatg la 1859; jud. Brgila, la stinga caleT fe-
Surde§ti, sat, jud. Arges, pl. Pi- bisericg, .clgditg de locuitorT rate Brgila-Buzgli, pe malul sting
testi, fkind parte din com. rur. la 1866, cu I preot, I cintgret al viroager Fgurei, la 61 kii.
Frintesti-Zmeura. si 1 paracliser ; 7 circiumT; o spre S.-V. de orasul Brgila.
lipscgnie ; o timplgrie si 4 fe- S'a infiintat la 1858.
Surdewti, sat, fgclnd parte din rgril. Are o suprafatg de 38 hect.,
com. rur. Breaza-d.-s., pl. Pra- Vite : 350 caT, 800 vite marT cu o populatie de 621 locuitorT ;
hoya, jud. Prahova, situat in comute, 1900 oT, li 200 rimg- o scoalg mixtg, infiintatg la
partea de V. a comuneT, cuprins torT. 1860 ; o moarg de vint si 3
fltre riul Prahovita si muntele circiumr.
Surdesti. Are o populatie de Surdila-Gäiseanca, mosie par- Vite : 220 cal, 450 vite marT
409 locuitorT. ticularg, pendinte de com. cu cornute, 200 rimgtoa lí 1420 a
acelasT nume, plasa Ianca, jud.
Surdila-Gaiseanca (Cita), com. Brgila. Surdila-Greci, mo,rie particularg,
rur., jud. Brgila, pl. Ianca, ase- pendinte de com. cu acelasi
zatg pe ses, la E. de cgt. Bra- Surdila-Greci, com. rur., situatg nume, pl. Ianca, jud. Brgila,
tesul, in partea stingg a rami- la S.-V. jud. Brgila, pl. Ianca, Are o suprafatg de 1700 hec-
ficatieT viroageT BuzeeluluT. pe yes. Se mgrgineste la N. cu tare.
Se mgrgineste la N. cu Fili- cgtunul Bratesul si finja feratg;
pesti ; la V., cu Surdila-Greci si la S., cu Strimbul si Rusetul ; Surdoiul, sat, cu 45 locuitorT,
cgt. Bratesul ; la S., cu Slobozia- la E., cu Surdila-Ggiseanca si jud. Arges, pl. Lovistea, fgcind
Ciresul si Rusetul si la E., cu la V., Cu cgtunul Fgurei-Nol. parte din com. rur. Perisani.
Ionesti-Berlesti. Are o suprafatg de 6530 hect.,
Are o suprafatg de 5740 hect., Cu o populatie de 1264 suflete; Surdulelti, com. rur., in jud.
cu o populatie de 1245 suflete ; o scoalg mixtg, infiintatg la ¡858; Teleorman, pl. TeleormanuluT,
2 bisericY, construite la 1864 de moarg cu abuer; 8 cIrciumI. pe valea Burdel, situatg intre
locuitorT, deservite de 2 preotT, Vite : 501 bol', 367 vacT, 11 com. Balaciul, (3 kil.) si cgt.
I cintgret si 2 paracliserT ; o taurT, 305 rimgtorT si 1958 oT. Cgtelesti (com. Tecucii1), la 79
scoalg mixtg, infiintatg la 1859. Veniturile com. sunt de 5006 kil, de resedinta judetuluT, 34 kil.
DrumurT: la gara Ianca, spre leT si cheltuelile, de 4976 leT. de Rosiori si 66 kil. de Ale-
N.-E. ; la Filipesti, spre N., peste LocuitorT improprietgritY din xandria. Are un cgtun, Afumati,
linia feratg Brgila-Bucuresti, pe 64 sunt 152, si neimproprie- la o micg depgrtare de cgtunul
la cantonul 109, 8 kil.; la gara tgritT, 36. de resedintg. In apropiere de
FgureT, spreV., prin cgt. Bratesul, DrumurY : la gara Fguref, spre Surdulesti, si pe aceiasT linie,
2-3 kil.; la Surdila-Greci, spre N., peste podisca Buzgulul, t1/2 este cgt. Cgtelesti, la 3 kil.,
V., traversind calea feratg Fgurei- kil. ; la Ciorani, spre V. (jud. pendinte de com. Tecuciul-Ca-
Fetesti, pe la cantonul 5, 13 kil.; Buzgii) ; la Visani, spre N.-V. lenderu.
la Slobozia - Ciresul, spre S.-E., (R.-Sgrat); la Nisipeni, spre N.. Se invecineste la N. cu teri-
TI kil. V. (jud. R.-Sgrat); la Buzgri, toriul com. Mirosi si pgdurea
Comuna s'a infiintat la anul prin cgt. Faurei, la V.; la Strim- DrggociuluT ; la S., cu com. Te-
1854 de locuitorT. bul, spre S., pe la Movila-Ti- cuciul ; la V., cu com. Tecuciul.

www.dacoromanica.ro
SUR ICARUL 501 SURPATELE

Calenderu si la E., cu com. Gu- inalt al munteluT Istrita, jud. turcestT de la Turnul, s'a mgrit
mesti-Silistea si Balaciul. Buzgii. E punct trigonometric. cu mosia pe care o stgpineati
Are o suprafatg de aproape Turca, precum si cu trupul de
600 hect., cu o populatie de Surlari, sat, facind parte din mosie Gira, tot a statule, de
634 locuitorT ; o scoalg mixta com. rur. Creata-Lesile, pl. Mos- peste Olt, din jud. Romanati,
si o bisericg, deservitg de 1 tistea, jud. Ilfov, situat la S. de formind toate Domeniul - Tur-
preot si 2 cintgretT. cgt. Creata, pe malul drept al nulur.
CursurT de apg are : pe de o vgieT Mostistea.
parte piriul Burdea, la a cgruT S'a infiintat la anul I66o de Surpatele, com. mur., jud. Vilcea,
margine e asezat, iar pe de alta Vornicul Mateill Fglcoianu, fost pl. Oltul-d.-s., compirsg din 2
pirilasul Drggociule, care curge proprietar pe acel timp. cgtune: Surpatele si Mosneni.
de la V. spre E. si se varsg Are o suprafatg de 1207 hect., Parte din com. Surpatele se
In Burdea, in apropiere de co- cu o populatie de 399 locui- gil situatg la poalele dealulur
mung. torT; o bisericg, cu hramul A- zis Bgloi si parte sub poalele
Vite : 521 caT, 194 vite marr dormirea, deservitg de 1 preot dealuluT Cli testi, si pe ambele
cornute, 1430 vite miel si 175 si 1 cintgret ; 1 helesteti ; o malurT ale riuluY Otgsgul, la 20
porcT. masing de treerat cu aburT; 2 kil, de resedinta judetulur si
Budgetul com. e la veniturT circiumT. la 12 kil, de a plgsef.
de 29251er, iar la cheltuell, de Numgrul vitelor marT e de Are o supratatg de 2000 hect.,
2812 leT. 359 si al celor miel, de 1121. Cu o populatie de 556 locuitor1;
Comuna este asezatg intre 2 bisericr, Schitul-Surpatele si
doug ggrT : Mirosi si Balaciul, Surlari (Clinciul), sat, fgeind biserica Colnicul - din - MosnenT,
si in mijlocul soseler judetene parte din com. rur. Chiseletul, fondatg de Episcopul Climent
Rosiori-Strimbeni. O ramurg de pl. Oltenita, jud. Ilfov. la anul 1642; o scoalg ; 3 morT
sosea vecinal s'a constriiit spre Are o suprafatg de 1369 hect., pe riul Otgsgul.
com. Gumei;ti. cu o populatie de 1057 locui- Vite : II ce, 150 boT, 120
Satul Surdulesti a purtat in torT; 3 circiumr. vacr, 6o capre si 8o porcT.
vechime numirea de Besnesti Numgrul vitelor marT e de Locuitorir cgtunulur Surpatele
sati Bgsnesti; asa ggsim trecutg 498 si al celor miel, de 828. s'ati improprietgrit la 1864, iar
si mosia in actele de hotgrnicie. Mosia e pendinte de schitul cer din cgt. Mosneni ati pgmin-
In nomenclaturele mar vechr ale Ggiseni, din jud. Dimbovita, pro- turT strgmosesti.
comunelor nu figureazg, ci se prietatea Eforier Spitalelor Ci- Veniturile si cheltuelile sunt
vede trecut ca sat important vile si are o arendg anual de de 1299 leT.
numar cgt. Cgtelesti. 14350 leT. Soseaua OtgAul inlesneste co-
Acesta a format un singur municatia in com, si merge la
sat cu Surdulesti, de care e Suroaia, trup din domeniul sta. N. in com. *erbgnesti si la S.
putin depgrtat ; azT, in loc de tului Turnul, jud. Teleorman. in com. Mgngstireni.
a fi alipit la Surdulesti, face Se intinde din hotarele mosiilor Comuna e coprinsl intre com.
parte din com. Tecuciul-Calen- Dracea, Lita, Piatra si Seaca Govora, Serbgnesti, Genuneni,
deru, de care se ggseste la pgng la Dunä're. Pe acest trup Frincesti si Mgngstireni.
distantg de peste 5 kil. de mosie s'a format coin. Tra- E brazdatg de dealurile : Biloi
ian, din insurgter, cgrora li s'a (la E.), Ciinestilor (la V.), Poeana-
Suricarul, sat, jud. Arges, pl. vindut o mare parte; iar o altg Lungg si a-DraguluT (la S.). Sunt
Topologul, fgcind parte din com. parte s'a vindut in loturT. Este si mar multe piscurr si fintinT, rgs-
rur. Milcoiul-Izbgsesti. partea cea maT frumoasg si me pindite prin com. E udatg de
fertill din domenul Statulur. Are vglcelele : Rece, Socetule si Bi-
Surla, t'usual in Dungre, pendinte si importanta istoricg, de oare-ce volgriei (la N. .V.). LocurT izo-
de com. Girgovul, jud. Roma- forma hotarul TgreT-Rominestf, late sunt : Tarnita, Scgunelele,
nati. Are 16o hect. pgdure, im- despre Dungre, dupg hotgrnicia Vgcgriile, Ispasul si Albinele.
preung cu Gircovul si Cgtina. fdcutg in 1741. Era inchinatg
mgngstirer Vgcgresti. Me in Surpatele, sat, fgcind parte din
Surla-Nennilor, pisca/ cel me urmg, dupg desfiintarea raialef com. rur, Cu acelasi nume, pl

www.dacoromanica.ro
SURPATELE 502 SUS ANA

Oltul-d.-s , jud. Vilcea, apezat In com. Surpatele, pl. Oltul-d.-s., treprinderT industriale, s'a ince-
in partea de N. pi V. a com. Lo - jud. Vilcea. put la 1891 pi in primgvara a-
cuitorilor satuluT, in numgr de nuluT 1892 s'a inceput fabrica-
74, li s'a dat in 1864, pe mopia Surpati, sat, cu 36 familiT, jud. ti u nea .
statula Surpatele, 226 hect. Argep, pl. Topologul, flcind parte Pentru transportul materialuluT,
Aci e schitul Surpatele, re,e- din com. rur. Urluepti-Bgbeni. este apezatg in virful SusaiuluT,
dinta comuneT pi pcoala. Are o bisericg, cu hramul Cu- nu departe de hotarul TgreT, o
De la E. spre V. este strg- voiasa Paraschiva, cu un preot maping elevatoricg de vaporT cu
bgtut de riul Otgsgul, in care se pi un cintgret. cazanul eT, care face sg circule
varsg 1Xile : Caldgrel, Bogdan §i vagonetele pe drumul de fier
Sucetul. Surul, vi'rf de munte, in apro- american, ce unepte fabrica de
E situat intre Dealul-Ciinesc priere de frontiera TransilvanieT, cherestea (din valea AzugeT), cu
(la S.) pi dealul Bgloi (la N.). plaiul Loviptea, jud. Argep. piriul Limbgpelul, pe o distantg
Are o ingltime de 2397 m. d'a- ce urcg 900 metri ; iar de la
Surpatele, Tosta nandstire de supra niveluluT MgriT Negre. obirpia LimbgpeluluT, pAng la
cgluggrite, pe valea OtgsguluT, gara Azuga, administratia aces-
jud. Vilcea, com. Surpatele, a.,e- Susaiul, munte, judetul Prahova, teI fabricl a dispus construirea
zatg la marginea satuluI, sub inalt de 1437 m. d'asupra ni- uneT liniT ferate in regulg.
nipte ripT infundate de la stinga veluluI MgreT-Negre. Are bo- Tot pentru transportul mate-
riuletuluT, cale de o ora de la gate pgpunT, livezT pi pgdurI. rialuluT din muntele Susaiul este
mgnástirea Dintr' un -Lem n. Acest munte, impreung Cu construit, d'alungul vgieT Teas-
Aceastg mangstire s'a tondat munth Retivoiul, Fata-GgvaneT, culuT, un drum de fier pentru
la 1591 de cgtre $tefan al II-lea Coptila, jumgtate din Lacul-Ro,u, vagonete, pe o distantá de 3
Surdul, fratele luT Mihaiti-Vitea- Unghia-MicN, Virful-luT - Drggan kil. pi acest drum leagg centrul
zul. Ea a fost restauratg in pi un sfert din Podurile, apar- pgdurilor din Susaiul, cu gara
urmg de Doamna Maria, sotia tinca din timpurile cele maT Predealul.
luT Constantin Brincoveanu. UniI vechT familieT Dudeptilor. Productia anualg a acesteT fa-
sustin cg acest schit s'a zidit Ace.ptT muntT ail fost zglogitT bricT este de : 6000 m. c. che-
din vechime de fratiT BuzeptT. de logofgtul Dudescu cgmgtaru_ restea de brad pi de molift pi
Aci a fost schit de maicT, luT $tefgnache BgItgretu pentru doug miliarde bete de chibriturT.
dar maicile s'al:1 mutat toate la suma de 2000 galbenT. Logorá- Uscgturile din pgdure, rImg-
mgngstirea Dinteun-Lemn, iar tul Dudescu, neputind plgti la pitele pi lemnele ce nu se pot
schitul a rgmas ca bisericg de timp datoria, muntiT furg scopT intrebuinta la fabricatiune sail
mir. la licitatie pi cumpgratT prin car- transporta in alte pgrtT, se in-
Iatg ce zice legenda asupra tea de mezat din 5 Februarie trebuinteazg pentru arsul varuluT
acestuT schit : 1804, de cgtre un om al Bgltg- alb, in cele doug cuptoare de
e$tefan Surdul, fratele luI Mi- retulur, Mamuc bey, cu pretul lingg gara Predealul.
haiil-Viteazul, ar fi rgtgcit prin de I 13000 let vechT. Astg-zI Fabrica de cherestea ocupg
codriT acesteT comune pi ggsind apartin M. S. Regele Carol I, astgzT in permanentg 40-60 lu-
sprijin in coliba unuT mopneag, pi el fost cumpgratT in Mairt crgtorT.
de care a fost bine tratat, la 1892, de la Mamuc-Bey, pe
plecare a intrebat pe mopneag pretul de 850000 leT. Susana, sat. VezT Suseni, jud.
ce vrea sg'T facg. Mopneagul a Pentru exploatarea pgdurilor Argep.
rgspuns cg nu dorepte nimic de din muntiT Susaiul, Retivoiul pi
cit o bisericg pi un preot ca sg Fata-GgvaneT, fratil Carol pi Sa- Susana (Suseni), schit de maid,
aibg pi el unde sg se inchine luT muel Schiel de la Bupteni ail in jud. Argep, pl. GglIsepti, lingg
Dumnezeil. $tefan-Surdul implini infiintat la poalele SusaiuluT, din satul cu acelag nume.
dorinta bgtrinuluT pi zidi mgngs- spre Retivoiul, lingg valea Azu
tinca Surpatele,. ga, o fabricg sistematicg de che- Susana, mlinastire de cgluggrite,
restea pi de bete de chibriturT. situatg pe valea TeleajenuluT,
Surpatele, plIdure a statuluY, in Constructiunea clgdirilor aces- jud. Prahova, in dreapta dula,
intindere de 250 hect., situatg ter importante pi frumoase in- In mijlocul uneia din cele maT

www.dacoromanica.ro
SUSENI 503 suTEm

frumoase infundgturT, la 4 ore Suseni, subdiviziune a satulur drumul comunal Cerna Han-
de Vgleni. In apropiere sunt gir- Mgngstirea-Ca§inul, jud. Bacg0, cearca sunt dominate de virful
lele Stanca §i Iepura§ul, care pl. Trotupl, com. Mangstirea- sgu de 168 m. E acoperit cu
dar' in Teleajenul, la poalele mg- Ca§inul. puting pgdure i pg§une.
ngstireT. La o orA mal sus de
Susana, lingg trecgtoarea Brato- Suseni, com. rur., in jud. Arge,, Sutesti, com, mur., jud. Vilcea, pl.
cea, este mgngstirea Cheia. pl. Gglamti, la 19 kil, de com- Oltul-d.-j., situatg pe valea riu-
Mgngstirea Susana s'a inte- rur. Costqti, rqedinta subpre- luT Pqteana, la 65 kil. de capi-
meiat, pe la 1740, de catre o fecturei, i la 33 kil. de Pitqti. tala jud. i la 5 kil, de a pl4eT,
maicg numitg Susana, cu ajuto- Se compune din Boerqti (Strim- compusg din 5 atune : Sutqti,
rul altor ctitorT, care, flcind o beni), cu 100 familiT, i Suseni, Boroseti, Mazili, Verdea §i Pie-
bisericg de lemn, i-ati pus hramul cu 103 familiT. Are 2 bisericT, troasa, cu o populatie de 1670
SI. Nicolae, hram ce se prgz- cite una in fie-care sat, i o locuitorT.
nue,te §i azT. Dupg aceasta, pe §coalg mixtg. Se mgrgine§te cu comunele :
la 1840, in zilele EpiscopuluT Vite : 400 bol i vacT, 75 cal, Creteni, Drgg4ani, ZIAtArei §i
Chesarie al BuzguluT, s'a zidit a 1500 ol, 16 capre i 150 rimg- Valea-Manulur.
doua bisericg de piatrg, cprin mi- torT. ,Are 4 bisericT: la Mazili, PTe-
lostenia credincioOlor crqtinT». troasa, Borose,ti §i Verdea; o
Aceasta fiind amenintatg sg cadg, Suseni, sat, cu 550 suflete, jud. §coalg ; 2 morT cu aburT.
In 1880 s'a reclgdit prin stg- Arge§, pl. Gglg§e§ti, fAcind parte Locuitoril sunt mo§nenT. ET
ruinta stariteT Natalia Perlea, din com. rur. cu acelal nume. posedg : 15 caT, 176 boT, 56
contribuind i statul, Ebria Spi- Are o bisericg, cu hramul Ingl- yac!, 19 capre, 787 oT, 602
talelor i altI credincio§T. tarea DomnuluT, deservitg de porcT.
La 14 are urmgtoarea in- preot i I cintAret. Vatra satuluT are 104 hect. ;
scriptie : iar cu izlaz, pgdurT §i viT, 166o
cln slava luY Dumneze i ajutorul Suseni, sat, in jud. Dimbovita, hect.
Sf. Nicolae, flentorul de minunY, al en- pl. Dealul-Dimbovita, cgt. com. Veniturile comuneT se urcg la
ruY hram se stirbItoreste, s'a fondat a- Bogati. 2297 leT i cheltuelile, la 2185
ceasenmndstire si s'a &cut o biserid leT, anual.
de lema In 1740 de maica starita Su-
sana Arsicu 1 cu ajutorul ctitorilor Filip
Suseni, sat, in jud. Tutova, pl. oseaua zisg a-PqteneT leagg
Treti, In 1840, In zilele EpiscopuluT Simila, com. Bgcani, spre N. de comuna cu Dragg4ani la S.
Chesarie al BuzeiteluY, Cu ajutorul prea satul Bgcani. Are o populatie Creteni la N.
sfintieY sale si altor ajutoare4s'a zidit de de 334 locuitorT. E brgzdatg de dealurile : Pi-
peatd, fijad staritn maica Susana ; iar tolo,ani, Giode§ti, Borose,ti, Su-
la r88o, biserica fiind ruinatn, s'a recon-
Suseni, ea/un, pendinte de com. te§ti, Pietroasa, OltuluT i udatg
struit fiind staritn Natalia Pules, Im-
preunn cu no! ctitorif : I. Filip, D. Fmn- Cgscioarele, pl. Neajlovul, jud. de vgile : Petener, VerdeT, Bira,
gulea, N. Pedes. i Dutu Petis, In timpul VlaFa. Acest cgtun este popu- Sparta, PersuluT, Vgratica, Sol-
Mitropolitulta Calinic i ta zilele Ma- lat mal numaT cu TiganT, vechT mul.
iestiltilor Lor Regele Carol I si Regina robT aT MgngstireT Cotroceni, de
El isabeta
care depindea. Este situat lingg Sutesti, sat, fgcind parte din com.
Pozitiunea SusaneT este una satul Cgscioarele. rur. cu acela§T nume, pl. Oltul-
dintre cele maT fruinoase din d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
targ. Suslänesti, sat, fgcind parte din latie de 463 locuitorT.
La poalele mgngstireT, in Va- com. rur. Mgtgul, plaiul Dim-
lea-TeleajenuluT, se aflg i un bovita, jud. Muscel. Sutesti, deal, in raionul com, cu
izvor abondent de apg ferugi- acelag nume, pl. Oltul-d.-j., jud.
noasg, indestul de concentratg. Sut-Bair, deal, jud. Tulcea, si- Vilcea, pe care se cultivg 728
Cgluggritele se ocupa mult cu tuat in partea E. a plg.§iT Mgcin hectare vie.
torsul §i tesutul, facind stofe de cea N.-E. a com. Cerna. E
mina foarte solide i frumoase, o prelungire S.-V. a dealuluT Da- Sutesti (§uta), com. mur., jud.
pentru imbrgcgmintea lor i pen- vid. Intre el §i Orta-Bair curge Brgila, pl. Ianca, situatg in par.
tru vinzare. piriul Cerna, a cgruT vale, precum tea de V. a judetuluT. Se intinde

www.dacoromanica.ro
SUTESTI 504 SUZENI

pe ambele tgrmurl ale riuluf Bu- Veniturile com. sunt de [9728 comuneT cu acelasT nume, jud.
zgul. Partea de pe tgrmul sting Id, 61 banT, iar cheltuelile, de Brgila.
formeazg un unghiti cu virful 19549 leT, 64 banT. S'a infiintat pe la 1836.
In movila Bariciul, de pe muchia Ad i se fac 11 tirgurT anuaIe : Are o suprafatg de 64 hect.,
Saliganulut Este strgbgtutg de la 25 Martie, 21 Maig, 29 Iunie, cu o populatie de 2054 locui-
Buzgelul si de muchia Catiru- 20 Iulie, 15 August, 8 si 14 torT ; o bisericg, ziditg de pro-
lut Pe partea de S. E., despre Septembre, 15 si 26 Octombre, prietar la 1842, Cu 2 preotl,
tgrmul drept al BuzguluY, se in- 21 Noembre si 6 Decembre. diacon, 2 cintgretT si 2 paracli-
tinde platoul de N. al judetulta. Spre V. de com., la 2 kil., serT ;o scoalg, infiintatg la 1845
Se invecineste la E. cu Movila- este un pod peste riul Buzgti. 12 circiumT si o moarg de aburl.
MiresiT ; la V. si N., cu riul Buzgul DrumurT : la Dedulesti, spre Vite : 6580 vite marT cornute,
sila S., cu Ianca i Dedulesti. S., ¡o kil. ; la Ianca, spre S., 9 780 cal, w000 oT si 450 rimg-
Are o suprafatg de 13000 kil. ; la Movila-MiresiT, spre E., torl.
hect., cu o populatie de 3036 14 kil. ; la Romanul, spre E., 22
locuitorT ;o scoalg, infiintatg la kil. ; la Scortarul-Nog, spre N.-E., Sute0i, mosie, pendinte de com.
1845; bisericg, ziditg de pro- 18 kil.; la Brgila, spre N.-E.,44 kil. cu acelasT nume, pl. Ianca, jud.
prietarul mosieT, Cu hramul Sf. Comun, s'a infiintat la 1855 Brgila, proprietate a d-luT Gr.
Constantin si Elena, cu 2 preotY, de locuitorir venitY din Maraloi, C. titu, in suprafatg de 12000
diacon si 2 cintgretT. In aceastg Racovita, Plesoiti si alte loca- hect. si cu un venit de io60o0
bisericg sint ingropatT proprie- litItT din prejur. Numele Il poartg leI.
tariT mosieT: marele logofgt Con- de la proprietarul mosieT.
stantin utu, fiul sàuí Grigore In apropiere de com., spre V., Suzeni, sat, in jud. Neamtu, com.
C. Sutu si Irina Sutu, sopa luT se aflg un an vechiù, numit Grumgzesti, pl, de Sus-Mijlocul.
Grigore. Santul-hui-Traian, in lungime de Are o intindere de 524 hect. ;
Vite : 1260 bol, 86i vad, 16 kil. si care merge pgng in ma- o populatie de 474 suflete ; o
bivolT, 16 taurT, 214 viteT, 1339 lul BuzguluT. bisericg, Cu 2 preotT si 2 dascg1T.
caT, 5 mggarT, 7180 oT si 540 Vite : 96 bol, 59 vaci, 34 juncT,
porcT. Sute§ti, sat, in partea de V. a 86 oT, 16 cal i 32 porcl.

www.dacoromanica.ro
§aban-Bair, deal, in jud. Con- cursul sgil superior este situat 53 hect. sunt ocupate de vatra
stanta, pl. Silistra-Noug, pe te- In teritoriul neutru. satuluT i de grgdinT, cu o po-
ritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se pulatie, in maioritate TurcT, de
desface din dealul Mahale-Or- §acovätul, pira Izvorqte din 35 familiT, saii 179 suflete, ocu-
man-Bair, de lingg pichetul Opa- pgdurea Goeti, jud. Tai, trece pindu-se cu pescuitul in lacurile
nez, de pe teritoriul romin. Se pe marginea de S. a comunelor invecinate.
indreaptg spre N., tuteo direc- fgcind o parte de hotar DrumurT comunale pleacg la
tiune generalg de la S.-V. spre intre jud. Iai i Roman ; apoT Ta,gul, la Gargalicul-Mic, la Ma-
N.-E., printre valle aban-Ceair trece prin pAdurile Sine,ti, Po- mata i la Cara-Coiurn.
Ese-Chioi-Dere, brgzdind par- peti i Voineiti, i formeazg
tea de V. a plg,eT i de S.-V. o parte de botar intre jud. §ahmanul, virf de deal, in jud.
a comuneY. La poalele de N.-E. Vasluiti. De la tirgu,orul Ti- pl. Constanta, com. Gargalf-
este a§ezat satul Ese-Chioi. Are bana, din jud. Iai, trece cu totul cul, situat pe culmea dealuluT
o ingltime cam de 155 m. E pe teritoriul jud. Vasluiuí, prin Sahman §i dominind lacurile :
strgbgtut de drumurT ce merg com. Girbeti, printre comunele Gargalicul-Ghiol, Ada-Ghiol,
din Dobrogea in Bulgaria. Este Tingujei i Tilagne,ti; iar pe te- precum §i satul dhinan.
acoperit cu putine pgclurT, cu ritoriul com. Todirqti, aproape Are o inUltime de 64 in. Este
finete i izlazurT. de tfrgu,oru/ Negre0i, se varsh: acoperit cu verdeatg.
In riul Birlad, dup4 ce a primit
aban-Ceair, vale, in jud. Con- pe dreapta i stinga maT multe §aliul, salí Manaful, trup de rno-
stanta, pl. Silistra-Noug, pe te- ,rie nelocuit, pendinte de com.
ritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se Tanglrul, jud. Vlaca, proprie-
desface din poalele de S.-V. ale §ahmanul, sat, jud. i pl. Con- tate a statuluT. Aci, la 1879,
dealuluT Maha/e-Orman-Bair, se stanta, cut. comuna Gargalicul, improprietgrit 80 insurgtet,
intinde spre N., inteo directie situat in partea de E. a plg,eT luind 400 hect. (VezT com. Pe-
generalg de la S.-V. spre N.-E., cea meridionalg a comuneT, la tre-Rare§).
printre dealurile aban-Bair 2 kil., in linie dreaptU, trecind
Pinirlic-Bair, brIzclind partea de lacul Gargalicul-Ghiol, la 4 kil. §analul-Dunfirel, mofie §i O-
V. a plg,eT i pe cea de S. a pe drumul comunal, ocolind la- ciare ale statuluT, pendinte de
comuna Are spre N. o pre- cul, pe la N. de cAt, de re,e- com. Greaca, Chirnogi i Chi-
lungire numitg dealul Tiumbet- dintg Gargalicul-Mic, pe margi- seletul, jud. Ilfov. Padurea are
Bair. Dupg un curs de 4 kil., nea de N.-E. a laculuT Ta§gul, o intindere de 855 hect. i e
prin finco i pgdurT, trece prin la 500 m. spre V. de lacul formatg din 7 trupurT : Ostrovul-
sa.tul Ese-Chioi se deschide
i Gargalicul-Ghiol §i inchis la N. Becherul (15 hect.), Ostrovul-
In valea Ese Chioi, pe dreapta, de dealul Sahman. Are o su- Frumos (200 hect.), Ostrovul.
in mijlocul satuluT. O parte din prafatA de 832 hect., din care Turtucaia (200 hect.), Ostrovul-

86546. Mango Dtotionar Goografio. Vol. V. 64

www.dacoromanica.ro
ANDRUL 506 ARPELE

Paraschiva (200 hect.), Ostrovul- Iasi, pl. Stavnicul, com. Miro- o scoalg mixta; 3 biserici, de-
Albina (175 hect.), Ostrovul- neasa. Se prelungeste de la N. servite de 2 preotT, 2 cintgretT
Saica (50 hect.) si Micsunesti spre S.-E., pana linga tirgusorul 2 paracliserT i avind drept ca-
(i5 hect.). Tibana. Numele 'T vine de la tedralg cea cu hramul Sf. Du-
niste santurT, de pe culmea luT, mitru ; 5 circiumT.
andrul, sat, facind parte din despre care batrinif spun cl ser- Vite : 470 bol, 80 vacT, 30
com. Stanise;Ii, pl. Stanisesti, veati de aparare in timpurT de viteT, 81 cal', 77 Tepe, 18 minjT,
jud. Tecucig. razboae. Nu departe de santurT 470 of, 43 capre si 142 pord.
Are o populatie de 52 suflete. se aflg i doug movile marT, nu- Budgetul com, e de 3458,79
Este asezat la extremitatea mite Movilele-CapraruluT (Capra- leT anual.
judetuluT, la 141/2 kil, de tirgul cei). ProprietatT mal insemn ate sunt:
Stgnisesti, spre N. Aceste santurT si movile sunt Coca, Tircoleasca (mo§tene§tT),
In apropiere de movilele si re- Cire§eanca, Coca-Iatro-
§andrul-Mare, munte, jud. dutele de pe valea i piriul Stav- polu (particula re).
pl. Trotusul, com. Tirgul- nicul, 'filtre satele Mironeasa (Iasi) Terenul la N. e accidentat
Trotus, situat pe granitg ; are un si Cioca-Boca (Vasluit), in dru. de poalele muntelui Istrita ; lar
pisc inalt de 1650 m., din care mul mare care servea in trecut la S., e ses.
pleacg spre V. culmea Maghe- de comunicatie intre Iasi si Tara- Cal' de comunicatie are : so-
rusuluT din Transilvania. dejos, si in legatura Cu santurile seaua vecinall Mizil-Sarata, prin
movilele ce sunt mal la vale, Saringa si soseaua comunalg a-
§andrul-Mic, munte, jud. Bacati, pe costa despre V. a dealuluT ringa-soseaua-nationalg, la care
pl. Trotusul, com. Tirgul-Tro- pe care se aflg satul 5cheia-Cg- se poate adgoga vechiul, stra-
tus, situat pe granitg, lingg mun- potesti (Vasluig), tot pe piriul tegicul i insemnatul drum na-
tele Sandrul-Mare. E acoperit Stavnicul. Acest drum, pe intin- tural, din Saringa pe la Fintina-
cu padure de brazT. derea cgruia se vad multe une cu-Cerc, in Grgjdana, fgcut cu
de sapaturT, se mal* numea in mu/tg dificultate peste muntele
antul, sat, facind parte din corn. vechime i Cgpotesti (v. Capo- Istrita.
rur. Lipia-Bojdani, pl. Znagovul, testi, vale). Demne de vgzut sunt ruinele
jud. Ilfov, situat la N.-V. de Negru-Vodg, de pe dealul Gruiul.
Gruiul, lingg balta Znagovul. Par- §arba sag §erboaia, sat, facind Com, e vechie ; la inceputul
tea futre N. i E. e baltoasa. parte din com. Huruesti, jud. secolului XIX existail satele Sa-
Intre sat si soseaua vecinald Tecuciti, situat in partea de N.-E. z-higa i Clondirul-1.-s.
Gruiul este o mica baltg, numitg a com., la 11/2 kil, de resedinta
Cozia. com. E inconjurat de dealurT si §arInga (Coca), atun de rese-
Se intinde pe o suprafata de val. dintl al com. Sartnga, jud. Bu-
1325 hect., cu o populatie de Teritoriulsjtulul este 24o hect., zar], cu io8o locuitorr si 271 case.
406 locuitort cu o populatie de 36 familiT, sag
Comerciul se face de 3 cir- 126 suflete. §arpele, deal, situat pe teritoriul
ciumarT. LocuitoriT, ve chi clacasT si im- com. Viisoara, plasa Siul.d.-s.,
Numarul vitelor marT e de proprietgritf la 1864, stapinesc jud. Olt. Are forma unuT unghig
233 si al celor micl, de 125. 143 hect. cu virful la S., litiga care e si-
tuatg com. Viisoara. Coasta de
§antul, sat, facind parte din com. §artnga (Coca), com. rur., in V. e taiatg. de Valea-OltuluT, iar
rur. Stetgnesti, jud. Vilcea, pl. jud. Buzgil, pl. Sgrata, situatä cea de E., de a IminoguluT, si
Oltul-d.-j., situat la 2 kil, de cgt. sub poalele de S.-E, ale munte- formeazg un platog ridicat cam
coala. Are o populatie de 55 luT Istrita i filtre valea Pietroasa de 15 m. In virful sail se aflg
locuitorT. piriul Sgrata, la 20 kil, de o grotg adinca, in care, spune
Prin cgt. trece soseaua natio- orasul Buzai.i. legenda, locuia un sarpe mare,
nalg si pe la E., calea feratg E formatg din cgt. Clondirul, care facea multe stricaciunT locui-
Piatra-Rimnicul. Dara i aringa. torilor de prin prejur, si de care
Are o suprafatg de 2043 hect., nu se putea apropia nimenea.
§anturile, deal cu pdure, in jud. cu o populatie de 185o locuitorT ; AtuncT se al-ata un viteaz, anume

www.dacoromanica.ro
ARUL 507 GASA

Ostrea, care se hotari sa scape LocuitoriI sunt raza. Locuitorif se ocupa cu ex-
lumea de pacoste : flicu o ma- DrumurT principale sunt : la ploatarea padurilor, cresterea vi
gura mare in dealul com. Lita, Panaci (5 kil.), la Neagra-Saru- telor si plutaritul.
jud. Teleorman, si din virful el luT (5 kil.) si la Dorna (8 kil.). In comuna sunt 5 izvoare de
trase cu sageata in dihanie si apa mineral :
o rani ; dar, vazind a n'a ucis'o §arul - Dornei, com. rur., jud. I. Carmen Sylva, renumitul
ca e urmarit de ea, se arunca Suceava, pl. Muntele, situad izvor de apa mineral bicarbo-
in Dunare si o trecu in not. spre V., si la too kil. de Fal- nata, confinind arsenic, al d luT
Sarpele voi S'Q treaca si el, dar ticeni. Se margineste la E. cu Dr. Polyzu, pe farmul drept al
'1 raci rana in apa si muri in- com. Dorna si Brosteni ; la V., piriuluT Sarisorul, inteo pozifie
necat. cu com. Neagra-SaruluT si Tran- deschisa frumoasa. Izvorul e a-
Linga acest pisc s'ati gasit mul- silvania. Are forma unuT poli- bundent.
time de oase omenet i inele gon neregulat si e compusa din Maladiile in contra caruia se
cu inscripfiunT vechT, pe cind satele 5arul, Plaiul, 5gr4orul, recomanda sunt: anemia, clorosa,
se sapa la soseaua judefeana Panaci, Dragoeasa i Paltinisul, scrofuloza, impaludismul, eczema,
Slatina - Turnul - Magurele, care Cu resedinfa in 5 arul. psoriazisul, lichenul, pelagra, boli
trece pe litiga dinsul. Are o populafie de 663 fa- nervoase, tuberculoza in pritnul
Tot pe acest deal, mal la N. mili', sati 2426 suflete ; 4 bise- period si artritismul.
de grota, in viile dei. Evloghie ricT, deservite de 3 preofT si 8 Burcutul lui Mindrild.
Gheorghief, se afla o magura cintarefT ; 2 scoale mixte. Burcutul luT Castran, de-a
ca de 5 m. inalfime. Budgetul comuna e la veni- stinga piriuluI Neagra ;
E probabil ca aci a fost o turT de 8490 leT i la cheltuelT, Burcutul luT Stefan Sili-
mare recluta, care a facut parte de 8397,3o lei. vestru, confinind i multa pu-
din marele cadrilater al cetafi- LocuitorT posecl 1830 caT, cioasa .

lor dintre Olt si Vedea : Ma- 738 boT, 1253 vacT, 6180 oT, Burcutul luT Gh. Tara.
runta sal-1 Mariufa, la S. de acest 461 capre i 381 porcI. Apa mineral de la Dorna e
deal, intre Viisoara i Marunfei Altitudinea comunel de la ni- cunoscuta din vechime, cacT inca
Cetatea-lul-Gilma de la Gilmee, velul M'ara este de i too m. in in 1787, Haquet, facind o calto-
amindoug pe Olt ; precum si ce- centrul com. si in virful Luca- rie prin CarpafT o descrie in tra-
tatea de linga Rosiori si 1VIagazia ciuluT, de 1777 m. tatul sal:1 (vol. II, p. 213), publi-
de la Crimpoaia, amindoua pe E u lata de Neagra-SaruluT, cat la Niirnberg si o analizeazO.
dreapta riuluT Vedea. Cu afluenfir 5Ariprul-Mare D-1 dr. A. Löbel in studiul
Mic, Piriul-Mare, Valcelele, al- säul balneoterapeutic, publicat in
§arul, sat, jud. Dimbovifa, plasa PichetuluT, Pietrenilor, Rusului 1888 in Bade-Zeitung din Vi-
Dealul-Dimbovifa, catunul com. Mindrila; Càlimànelul, cu a- ena, arata cà aceasta apa pre-
Valea-Caselor. fluenfir sal.; Neagra-PaltinisuluT zinta o mare insemnatate, de
cu afluenfil Tomnaticul i Dra.- oare ce poate inlocui cunoscu-
§arul, sal, pe mosia i in com. goeasa-Mica si Mare, Piriul-Va- tele ape de la Roncegno, Levigo
Sarul-DorneT, jud. Suceava. si-a GloduluT, Glodisorul Bourboule.
luat numele de la terenul ro- Negrisoara, cu afluenfiT Scorusul,
sietic numit sar, ce confine mult Paltinisul, Catrinari, Bradului, §asa, com. rur., jud. Gorj, pl.
arsenic, ca re alta data se exploata, OpcioareT, SahastrieT, Toplicioa- Ocolul, in partea de N.-E. a co-
trimifindu-se in Austria. Mine- ra i Dirmoxa. munel Danesti, situad pe deal
ralul se &este in bucafT. CeT mal insemnafT munfT si vale.
E situat pe farmurile piraielor comuneT sunt Sarba cu virfu- Are o suprafafa. de 2408 hect.,
Neagra-Sarulta, Va/ce/el, Rusu- rile Lucaci, Virful-Sarbel, Rusul, cu o populafie de 140 familiT,
luT i Piriul-Mare. Vinatul, BoambeT, Panaci, Cali- sail 6 o suflete; 2 bisericT, din
Are o populafie de 300 lo- manelul, Buzileanul, Mihaileful carl r reparad la 1886, deser.
cuitorT ; o biserica de lemn, cu Bucinisul. vita de I preot si 2 cintAretT;
hratnul Duminica-Mare, deser- Intinderea com, e de 12284 o §coalX mixta.
vid de r preot i 3 cintareff ; o hect. Mosia e proprietate raza- LocuitoriT poseda: 45 plugurT,
scoala mixta, infiinfata in 1863. seasca. 6o care cu bol ; 560 vite marT

www.dacoromanica.ro
KINIDRENI 508 CHIOPENI

cornute, 16o oT, 14 caT si 19 com. Sarul DorneT, jud. Suceava, §chela, sat §i resedinta com. cu
ri Ingt o rií. asezat pe tgrmul drept al piriu- acelasT nume, jud. Roman, pl.
Venitul comunel este de leT lui cu acelasT nume. Siretul-d.-s., spre N.-E. de orasul
1072, banT 32, iar cheltuelile, de Are o populatie de 359 locui- Roman, la 261/2 kil, de el si la
1061 leT. torT rgetsT. 71/2 kil. de resedinta plgseT, pe
Apele ce udg comuna sunt : malul sting al riuluT Siretul.
Sasa i Sestioara. §Ari§orul, sat, pe mosia i in Are o populatie de 744 lo-
Comunicatia in comung se face com. Neagra-SaruluT, jud. Su- cuitorT ; 2 bisericT de zid, din
prin soseaua comunal ce vine ceava, asezat pe colinele i dea- care una catolicg; o scoalg mixta.
de la S.-V., de la Danese. lurile ce tgrmuresc pirlul cu ace- Este legat cu orasul Roman
lasT nume. prin osea.
§findreni, sat, pe coasta de V. Are o populatie de 181 lo- In acest sat s'a dat lupta in-
a dealulul Holmul, ramificare a cuitori rgzásT. tre Stefan-cél-Mare, Domnul Mol-
dealulul Tencusa, in partea de doveT, i Croiot, in rezbelul cu
S. a comuneT Storesti, pl. Co- §Ari§orul-Mare, jud. Su- UnguriY, la 1486, Martie 6. (e Le-
sula, jud. Botosani. ceava. Izvoreste din Fundul-Sgr- top.), I, pag. 169, ed. 1872).
Are o suprafatg de 42 hect., bel, din doug piriiase Apa-Rece
cu o populatie de 93 familiT, si Izvorul- M'are ; dupg to kil. de §cheuletul, fost sat, ce era si-
salí 430 suflete. curs, in care a invirtit doug mo- tuat pe Valea-SiretuluT si pe
Vite: 260 bol si vacT, 33 caT, riste, se aruncli in Sarul. Are malul cting al riuluT, la V. de
180 oT si 16 porcT. de tributar pe Sgrisorul-Mic. actualul sat Cuza-Vodg, jud.
Roman, desfiintat din cauzg cg
§sandre§ti, fost sat, jud. Tecuciil, §Ari§orul-Mic, pirtii, jud. Su- locuitoriT luT erati supusT inun- "
com Huruesti. LocuitoriT de aicT ceava ; e format din 4 piriiase, datiunilor SiretuluT. ET mu-
s'ail strgmutat in com. Nedelcul. numite Sarisoare, ce ies de sub tat in satul Cuza-Vodg, fondat
In locul unde a fost satul n'a muntiT Sgrba si Straja ; dupg cu aceastä ocaziune.
rgmas de cit biserica i casele un curs de aproape 7 kil., in De vechimea acestuT sat amin-
proprietaruluT. care a invirtit o moarg, se varsä teste un document de la Bogdan-
Biserica, cu hramul eIngltarea In Sgrisorul-Mare. Vodg, fiul luI Alex. LApusneanu,
Sf. CrucT,, este fácutä de lemn, de la 28 Ianuarie 1569. Acest
in anul 1717, de un boier, Bals. §äträreni, sat, jud. Botosani, pl. sat, impreung Cu mosia inconju-
A fost reparatg de locuitorT in Jiji.a, situat pe coastg de deal, rgtoare, apartinea pe la 1756
1796 si 1842. In dreapta JijieT si in partea de EpiscopieT de Roman, apol sta-
S.-V. a comuneT Buimáceni. tuluT, si me In urmg s'a impar-
§ArbeI (In Virful-), unul dintre Are o suprafatg de 468 hect. tit locuitorilor
piscurde mullidor SgrbeT, in j ud. si o populatie de 64 fatnilit,
Suceava, com. Sarul - DorneT, sail 239 suflete ; o bisericg, de- §chiopeni, com. rur., in partea
avind 1651 m. de altitudine. servitg de I preot í 2 cin- de N. a pläser Mijlocul, jud.
tgretI. Mal. Se mg'rgineste la N. cu
§ArbeI (MuntiI-), cei mal Vite : 193 boT i vacl, 20 cal, pgdurea statuluT de pe teritoriul
munir din com. Neagra-SaruluT 18o oT, 12 pord. com. Hui; la S., cu com. Ivg-
si Sarul-Dornel, ale cgror cele maT nesti si Berzeni; la E., cu sa-
insemnate virfurT sunt: Lucaciul, §äträreni, sat, in partea de N.-V. tele Leesti si Dgnilesti, din com.
In-Virful-SgrbeT, Harla, Preluca- a com. Cgrniceni, pl. Turia, jud. Rusca, i la V., ea com. Urlati.
VingtoruluT i Piciorul-luT-Panac. asezat intr'o infundaturg Este fortnatg din satul Schio-
Culrnea lor formeazg hotar Are o intindere de 86o hect., peni, asezat pe valea piriuluT cu
intre Rominia si Bucovina. Pis- cu o populatie de 54 familiT, salí acelasT nume.
curile sunt plesuve, iar coastele 201 sullete; o bisericg, fgcutg Suprafata teritoriuluT comund
poalele, acoperite cu pgdurl de in 1818, deservitg de i preot e cam de iioi hect., din care
brad. si j cintgret. 70 hect, vie si 8 hect. pgdure,
Vite : 198 vite marY cornute, cu o populatie de 442 familif,
§firi§orul, sat, pe mosia i in 25 cal, 54 01 j 49 rimittorT. sail 1745 suflete.

www.dacoromanica.ro
CHIOPENI 509 ENDRENI

Satul Schiopeni se imparte in §chiule§ti, sat, fdcind parte din rur. Valea-Mare, plaiul Dimbo-
mahalaua de sus, locuitg de ve- cotn. rur. Homoriciurile, pl Te- vita, jud. Muscel, situat pe dealul
chil rdzesT, si in mahalaua de leajenul, jud Prahova. Are o bi- Mata. Are o populatie de 333
jos, in care se zice a locuitoriT seria, fondatd la 1842 de lo- locuitorT.
sunt venitT maT in urmg, de prin cuitorT.
alte localitdtT. §elarilor (Dealul-), deal, jud.
Are o scoalg, infiintatg in §coala, sat, fácind parte din com. Muscel, plaiul Dimbovita. Con-
1864; doug bisericl, din care rur. Stefgnesti, pl. Oltul-d.-j , jud. stitue, de la Pgpusa, sirul despdr-
una fundatd la 1807, deservite Vilcea. Are o populatie de 424 titor intre apa ArgeseluluT si
de 2 preotT si 4 dascalT. locuitorT ; o scoald ,i o bisericd Riul Tirgulul, impreund cu muntiT
Vite : 843 vite marl cornute, de lemn, fAcutd de locuitorT. Grgdtsteanul, Gginatul-Mare si
1179 oT, 61 capre, 127 caT si Gginatul.Mic, Dobriasul-Mare si
444 porcT. §coala,sub-divizie a com. rur. Mál Dobriasul-Mic, Stritntul, ClIbu-
Prin com. trece 04111 Schio- dulari, pl. Horezul, jud. Vilcea, cetul, Coasta.MAngstirel.Ndmd-
peni. situatg in partea de E. a comuneI esti, Chicioara, Dealul Cuculul
Budgetul comuneT e la veni- si udatä de riul Cernisoara si de si Dealul.Mdtgulta.
turT de 4706 de leT, banT 44, si afluentil sgT Piriul.luT-Pang, Ur-
la cheltuelT, de 4794 leT, bani 55. suluT, Racovita si Stgiculesti. §elarul, cdtun, jud. Vlasca, pen.
Aci e resedinta primgrieT si dinte de com. Glavaciocul, pro.
§chiopeni, sat, jud. R.-Sdrat, pl. scoala. prietatea statuluT, fostg a Mdnds-
Rimnicul.d.-s., cdt, com. Mdr- Are o populatie de 263 lo. tire] Glavaciocul; se arendeazd
ggritesti, asezat la S., pe riul cuitorT si o biserica, fondatg la impreund cu vatra mIngstirel
Hirboca. Are o suprafat'd de 1830. Glavaciocul, din care face parte.
loo5 hect., cu o populatie de In 1864 s'a improprietgrit 126
306 suflete si o bisericd. §egarcea, cdtun, de E. al com. locuitorT, care ati luat o supra-
DrAnovdtul, pl. Oltetul-d.-s., jud. fatg de 378 hect.
§chiopeni, mo,cie, proprietatea Romanati, situat lingd Olt si pe In 1882 s'a dat la 6 insurgteT
statuluT. Ocupg toatg partea de tdrmul drept al riuluT Drgno- o suprafatd de 35 hect.
N -V. a com. Latinul, jud. Brdila. vdtul. Are o populatie de 56o Are o biserica, deservitg de 1
locuitorT. preot si 2 dascgh.
§chiopoaia, cdtun, al com. Baba-
Ana, jud. Buzdti, cu 180 locui- §eineasca, cdt. al com. Sageata, §eläreasa, cdtun, in jud. Teleor-
torl si 41 case. jud. Buzdti, Cu 60 locuitorT si man, pl. TeleormanuluT. Formea-
12 case. zd cu cdtunele Birla si Podisorul,
§chiopoaia, (Ingusta, Bros- cotn. Birla. E situat in partea de
teanca), mo,fie, in jud. Buzdti, §einoaica (§einoaia), sat, t'A. N -V. a cgtunuluT de resedintd
com. Baba-Ana, cdt. Schiopoaia. cind parte din com. rur. CglIreti- Birla, pe partea stingd .a riuluT
Are catn go hect., proprietate Seinoaia, pl. Negoesti, jud. Ilfov, Cotmeana.
a scoaleT Crdciunescu. situat la S. de Calgreti, pe malul Are o populatie de 182 Su-
drept al vgieT Mostistea. flete; o moard cu aburT. Pe aci
§chiopota, sat, fdcind parte din S'a infiintat la anul 1853 de trece sos.aua vecinald Birla Cio-
com. rur. Prahovita-d.-s., pl. Pra- SArdarul Seinoiii, numit si Ata- cesti-Mindra, care pune in lega-
hoya, jud. Prahova. nase. turd cdtunul cu Birla si cu com.
Se intinde pe o suprafatd de Ciocesti.
§chiopuluI (Valea-), sat, in jud. 65o hect., cu o populatie de 223
R -Sárat, pl. Rimnicul-d.-s., cut. locuitorT. §eläriile-Lopätäreasca, sat, in
com. Pardosi, asezat la S. de Are 1 helesteti. Comerciul se jud. R.-Sgrat, plaiul Rimnicul,
cgt, de resedintd, la poalele face de 2 circiumarT. com. Bisoca. (VezT Lopdtgreasca).
dealuluT Valea-Schiopulur. Are o Numgrul vitelor marT e de
suprafatd de 6 hect., cu o popula- 288 si al celor miel, de 212. §endreni sal.'" Särdarul, sat, in
tie de un suflete, si o bise- jud. Covurluití, com. Filesti, pl.
rica. §elari, sat, fddind parte din com. Siretul, aproape de riul Siretul.

www.dacoromanica.ro
EtTDRENI 510 ERBXNEASCA

Are o populatie de 390 su- §endresti-Statului, sat, in jud. chez, deservitg de i preot, 2 chi-
flete ; o bisericg. impreung cu Tutova, pl. Pereschivul, com. tgretT §i i pligmAr.
cgtunele Movileni i Bgrbo§i, for- Sendre,ti, spre S. de endreti- Piraiele ce trec pe mo§ie sint :
meazg parohia Sgrdarul, cu ca- Rgzgg. Buhaiul §i Ghilinta. Piatrg cal-
tedrala SI. VoevozT, Cu i preot caricg se aflg multg.
paroh 3 cintgretI (V. FileSi,
1 §endriceni, com. rur., in jud. DrumurT sunt : calea ju deteang
comung). Dorohoitl, pl. Copla, formatà din Dorohoiti-Mihaileni, §i acea de
satele: Bosia, Buhaiul, Cobila, la Lozna la Dorohoiti.
§endreni, sal, in jud. Iai, com. Sendriceni-d.-j., Sendriceni-d.-s. Mcnia se hotgrg te cu : Bu-
Sculeni, pl. Brani,tea, pe malul Strahova, cu re,edinta primg- haiul, Dambrgvita, Lozna ;;i Sen-
riuluT Prutul, in sus de tirguprul rieT in satul Sendriceni-d.-s. driceni-d.-j.
Sculeni, la 5 kil. Are o populatie de 644 fa- De insemnat aicT este Movila-
Are o populatie de 27 familiT, miliT, sati 2580 suflete; 5 bise- Mare.
satl 130 suflete. deservite de 3 preoff, 5 Familia Canangii, originarg de
Vite : 172 vite marT cornute, cintgre0 i 5 pglgmarl; I coal'á aci, este dintre vechile familif ale
233 oT, 23 caT i 43 rimgtorT. mixta ; 2 iazurl i 28 pog. vie. MoldoveT.
Vite: 1337 vite marT cornute, La 1750, Iulie 29, Spgtarul
§endreni, sat. (VezT Bicul, sat, 1123 oT, 18 capre, 139 caT, 343 Const. Canangti Cu Const. Sta-
com. Ipatele, pl. Funduri, jud. porcT. mati, fgcu hotgrnicia mo§iilor
Vasluiti). Budgetul comunel e de le14620 SerafineSi §i Mite§ti, proprie-
la veniturT i de 4253 leY, 20 banT, mp de ale MgngstireT Molda-
§endreni, sati S'ardarul, la cheltuelT. vita, dupg insgrcinarea ce Ii s'ati
In jud. Covurluiti, com. File§ti, dat de C. Racovitg-Vodg.
in intindere de 457 hect., pro- §endriceni-de-Jos, sat, pe mo- La 1772, Paharnicu/ Gh. Ca-
prietatea comuna Galati, obti- ia acela0 nume, jud. Do- nangti cu Ionitg Cantacuzino,
nutg in 1889, prin hgrgzirea il- rohoitl, pl. Copla, com. Sen- furg numitT de Inaltul-Divan, ca
posatuluT filantrop Alecu Rado- driceni. comisarT de credintg, pentru o
vicT Casapul. Are o bisericg vechTe, de zid, cercetare localg, in procesul din-
Cu hramul SI. Mihail §i Gavril, tre M-rea Moldavita cu rgze§iT ve-
§endre§ti-RäzäsI, com. rur. refgcutg, in 1855, de Postelnicul cinT, pentru despresurarea moOeT
sat, in jud. Tutova, pl Pereschi- Ghergel, fost proprietar. Vama. (eFond Relig. Pumnu,
vul, in Enarginea de V. a jude- Pirae principale sunt : Buhaiul, 1865, pag. 38 i 63).
tullir, pe plriul Pereschivul §i Ghilinta, Strahova i Bosia. Se
aproape de sorgintea sa. aflg multa piatrg calcaricg §erbanul, eser mare, jud. Brg-
Are o populatie de 526 lo- de zidgrie. ila, ocupind N. com. Tichile,ti
cuitorT ; o §coalg mixtg i 2 bi- DrumurT sunt: catea judeteang §i S. com Gropeni.
sericT. Dorohoiti-Mihaileni i acea de la
Satul formeazg comung (com. Lozna spre Dorohoiti. §erbficani, /oc, spre E., pe cul-
5endre§ti)cu cgtunele: Sendregi- Mo§ia se hotargSe cu : Dum- mea dealuluT Drumul-BrgileT, jud.
Statulul, Bgrtglupl, Merina,i, Vg- bEgvita, Sendriceni-d.-s., Lozna, Falciti, com. Bg§e§ti, pl. Mijlo-
raticul, Bgclqti §i Valea-Casef. Bosia i toloaca tirguluT Doro- cul. Se zice cg aicT a fost in
Teritoriul com, este foarte de- hoiti. vechime sat, §i cg a trgit in el
luros, cgcï dealurile din pl. Pe- un bltrin, numit Stefan Banul,
reschivui, i chiar ale intreguiuT §endriceni-de-Sus saü Ghilia, proprietar. Satul se intindea
jud., aci ating culmea ingltimelor sat, pe mo§ia cu acela0 nume, pe dealul .de algturea, numit
lor. Aceste dealurT sunt in mare jud. Dorohoitl, pl. Copla, com. Cgtelul sarz GneriuluT. In cu-
parte pietroase i acoperite Cu 5endriceni. prinsul teritoriuluT acesteT loca-
vie pe o suprafatg de 29,50 hect Are o populatie de 285 fa- maT sunt .incl urmItoa-
Locuitoril se ocupa cu facerea miliT sal 1140 suflete ; o bise- rele localitgtT: Tupita, Ciohrin,
mangalulur, rotgria i butngria. ricg de zid, cu hramul Adormi- Hargani, Chiricea §i Ploe5ti.
Comerciul se face de 5 per- rea-Maicil-DomnuluT, fgcutg in
soane. T860, de fostul proprietar C. Cer- §erbäneasca, sat, CU 610 IOCUi-

www.dacoromanica.ro
ERBANETI 511 ERBXNEr'I

torT, jud. Argep, pl. OltuluT, rile CAlmAtuiuluT sunt foarte Bisdidelul i spre V de riul
cind parte din com. rur. Stoi- productive, avind pAmint negru. Ialomita.
In comunele VAleni, Seaca Se compune din treT cOtune :
MihOepti, locuitoriT cultivO viea. 5erbAne§ti, Miculepti i Dico-
*erbäne§ti, plasef , jud. Olt. Se Plasa SerbOnepti coprinde 9 nepti, Cu o populatie de 2000
märginepte la N., cu pl. Mij- comune rurale (cu repedinta in locuitorT.
locul, printr'o linie tras O din com. 5erbAnwi-d.-j.): Crimpoaia, Are douO bisericT pi o scoall
dealul 5erbOnepti, la S. de com. MihOepti-de-sus, MihAepti-de-jos, mixtO.
Florul ; la V., cu : Siul- Seaca, 5erbOnepti-d.-s., SerbNnepti, pOnA in Martie
d.-s. i Siul-d.-j., printr'o linie Timpeni, Titule,ti 1886 forma o singur5 comung
dreaptd, dusA din dealul erl3A- cu cNtunele de maT sus pi era
nepti pAnI in riul CllmAtuiul; Are 9 pcoale mixte. repedinta plaiuluT Ialomita
la S., Cu jud. Teleorman, i la E strAbOtutO de poseaua ju- apoT a plaiurilor unite; de atuncT
E., tot cu jud. Teleorman, de deteanO Slatina-Ropiori-de-Vede, s'a unit cu com. Podurile
care se desparte prin riul Vedea. ce unepte comunele : 5erbAne,ti, lormeaz1 o singurl comunA :
E strObAtutO de riul Vedea, Crimpoaia, Titule,ti pi VAleni. SerbAnepti -Podurile. (VezT Po-
care intrA in plasO mal jos de In interiorul lor sunt posele care durile).
com. Florul; udI partea de E. le leagO Cu comunele vecine. In com. erbOne,ti-Podurile
a plOpeT, eurgind de la N. la se aflA repedinta sub-prefectureT
S., despOrtind plasa de jud. Te- §erbäne§ti, com. rur., jud. Argep, plaiurilor Dimbovita - Ialomita,
leorman ; curge la E. de com. pl. Lovi,tea, la 21 H. de com. judecgoria de ocol, medicul de
Crimpoaia, Titulepti pi VOleni ; rur. Suici, repedinta sub-prefec- arondisment, o statie telegrafo-
primepte la cAt. Ungurei, piriul tureT, pi la 69 kil. de Pitepti. poptalO i bNile Pucioasa; otelurT,
Dorofeiul, iar de la cNt. Po- Se compune din satele: PAtepti birturT, brutOriI, pravAliT, etc.
pepti trece in jud. Teleorman. (105 locuitorT) pi 5erbAne0 (440 (VezT Pucioasa, Podurile, etc.).
Dorofeiul izvorepte din pl. locuitorl). Are 2 bisericT io Se mArginepte la N. cu com.
Mijlocul, curge de la N. la S., pcoalál mixtä. Bela ; la S., Cu Podurile ; la E.,
trece prin mijlocul comunelor Vite : 451 vite marT cornute, cu Virfurile, pi la V. cu Motl-
Timpeni, 5erbOnepti-d.-j., pe la 135 rimAtorT, 1285 oT IT 125 eni, despArtindu-se de Vil-fila
E. de clt. Buta, prin mijlocul capre. prin Muchea-Cretulur, de Mo-
com. Crimpoaia, acind o mul- tOeni prin Ialomita, pi de Bela
time de zigzagurT, iar pe la erbane§ti, sat §i com, rur., jud. prin piriul Bisdidelul.
VAleni, curge in linie dreaptO Arge,, pl. GN1epti, pe apa La .5erbOnepti ail fost lupte
spre S. Drimbovnicul, la 17 kil, de corn. intre Turd i RomlnI, pe tim-
CN1mAtuiul ja naptere din te- rur. Costepti, repedinta sub-pre- pul luT Milìaiü Viteazul.
ritoriul mopieT Greci, trece pe fectureT, pi la 38 kil. de Pitepti.
la V. de Momiceni, sine mij- Are o populatie de 681 lo- erbäne§ti, com. rur., jud. Vil-
locul cimpieT BoianuluT cuitorT ; 2 bisericT, una cu hra- cea, pl. 111ijlocul, compusI din
continuO drumul pe linga co- mul Inaltarea Domnulul, i cea- 2 cAtune : Bugiulepti i Cimpeni.
munele: Seaca, l'alt1 cu hramul Adormirea, de- E situatO pe apa 5 asa, la 70
MihAepti-d.-j. servite de 3 preop, 2 cintg.rel kil. de capitala judetuluT pi la
Terenul plOpeT este putin ac- §ii paracliser ; o pcoalA mixtà. 40 kil. de a plOpeT.
cidentat i mal ridicat in par. Vite : 32 cal, 706 boT pi vacT, Se mArginepte cu comunele :
tea de E., pe tOrmul VedeT. 16i rimatorT, 186o di pi 30 CrApAturile, Giulepti, Tetoiul
Unele dealurl merg inclinindu-se capre. ntreni.
spre S., iar altele de la E. spre Are o populatie de 749 lo-
V., pi vAile lor dalí in ale §erbäne§ti, com. rur., jud. Dim- cuitorT ; 2 bisericT (in fie-care
DorofeiuluT, Vedel pi CAlmA- bovita, plaiul Ialomita-Dimbo- catun cite una); o pcoalI mixtà,
tuiulul. visa, situatà pe deal pi pe vAT. infiintatA la 1853.
De la VOltni spre N. pAmin- Dealurile sunt : CopAcipul, LocuitoriI sunt mopnenT. ET
tul plOpeT e roditor, iar de la mina pi Cretul. posedI : 12 caï, 300 bol*, 150
Valeni spre S., valea i dealu- Este udatI spre E. de piriul vacT i i8o oT.

www.dacoromanica.ro
ERBXNEM 512 ERBA.NEM.

Veniturile i cheltuelile comu- baile Govora, este un izvor cu §erbäne§ti, sat, in jud. Ilfov, pl.
neT se urcg la 850 leT anual. apg sgratg. Dimbovita, facind parte din com.
E brazdata de dealurile: Mare, Veniturile i cheltuelile cotn. rur. Robepti-Bglgceanca.
Omircea, Piscul-luT-Dan, Mijlo- se urca la 1163 leT. Are o suprafatg de 250 hect.,
ciul, etc. i udatg de valle: Pi- Sta in leggturg cu Surpatele cu o populatie de 75 locuitorT ;
riuluT, Dan, Curmatura, Brezoiul, (la E.) pi Paupepti-OtAgul (la N.- o pcoalg mixta.
Mijlocia, LazgruluT, care toate V.), prin poseaua OtgsguluT. NumArul vitelor marT e de 79
se varsg in riul Sasa. E brgzdatg de dealurile : Feter, pi al celor miel, de 29.
O posea inlesne,te comuni- Coasta-Lungg, Magura i Cor-
catia intre com. Crapaturile ne,iul i udatg de valle: Goru- §erbäne§ti, sat, fricind parte din
Tetoiul i o alta futre com. Ga- nipuluY, Pureca, Girbaciul pi Va- com. rur. Poenari,
nelti i Giulepti. lea-BisericeT. pl. Arge,elul. Acest sat a fost
dgruit pe timpul lui Mateiti Ba-
§erbäne§ti, com. rur., jud. Vil- §erbäne§ti, sat, cu 440 locuitorT, sarab, mangstireT Cimpulung.
cea, pl. Ocolul, compusg din 5 jud. Arge,, pl. Loviptea, fácind
entine : Cernelele, Buzduganul, parte din com. rur. cu acelag erbäne§ti, sat, Cu 51 locuitorT,
$erbane,ti, Bugiulepti i Lunca. nume. Are o bisericg, cu hra- jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com.
MaT inainte de 1866 se numea mul TotT-SfintiT, deservitg de
Cernelele. preot, i cintgret i i paracliser.
E situata pe valea riuluI Otg- §erbäne§ti, sat, flcind parte din
sgul, la 23 kil, de capitala ju- §erbäne§ti, sal, jud. Bacati, pl. com. Liepti, pl. Birladul, jud.
detuluT i la 22 kil. de a pla,e7. Bistrita-d.-j., com. Letea, situat Tecuciti. E apezat pe ambele la-
Se margine,te la E. cu com. la N -E. de orapul Baca, dincolo turY ale poseleT nationale Tecuciti-
Surpatele ; la V., cu com. Päu- de Bistrita, aproape de Botul- Galati, pe platoul ce se ridica
§e,ti Otgsaul; la N., cu com. Go- DealuluT, la 2 kil, de satul Le- la E. de riul Birladul i spre S.
vora, pi la S., cu com. Genu tea. Are o populatie de 78 su- de Tecuciii, la 28 kil
neni. flete. Are o suprafata. de 5719 hect.,
Are o populatie de 958 lo- Vite : 14 caT, 120 vite marT cu o populatie de 1408 suflete ;
cuitorT ; 2 bisericT, una in Cer- cornute i 35 poref. 2 bisericT de zid, una cu hra-
nelele, reziditg la 1887 pe rui- mul Adormirea MaiciT Domnu
nele uner alte bisericT, i cea §erbäne§ti i erbäne§ti-Slo- 10, in malul BirladuluT, In satul
l'alta in cgt. Serbgnqti, reziditg bozia, sate, pe mopia cu ace- vechitt, ziditg la 1834 de locui-
la 186o; o pcoalg mixta, infiin- lapT nume, alipite la trupul mo- torT, cu ajutorul fostuluT pro-
tata la 1830; 2 morT pe apa pieT Zvoratea, com. ZvorAptea, prietar al mtnieT Costache Ghica
OtgsguluT. pl. Berhometele, jud. Dorohoiti. a unuT alt boer, Moruzzi ;
Vite: 79 cal, 215 bol, 280 Are o populatie de 316 fa- cea-l'altg, cu hramul sf. Nicolae,
vacT, 50 capre, 35 oT 375 miliT, saii 1264 suflete; o bise- ziditg la 1848 de Costache Ghica,
pord. rica,cu hramul Sf. Mihail §i cu sopa sa Ecaterina, reparatg
66 locuitorT s'ari improprie- Gavril, deservitg de i preot de doug oil in 1878 pi 1889;
tgrit la 1864 pe mo,ia Cerne- palgmar, mica i vechTe, fAcutg o pcoalg mixtg, infiintata la 1872.
lele, a statuluT, i li dat la 1778, de loan Stircea, proprie- In partea de S. a satuluT se
169 hect ; iar 13 s'al impto- tarul mopieT de atuncT. aflg forturile Ngmoloasa-Focpani,
prietarit pe mo,ia d-luT Scar- Aci s'a retras Grigore MateT iar in partea de V., in fata sa-
lat Pgltineanu, Cu 43 hect. Ghica Vodl in a 2-a domnie. tuluT Cglieni (jud. Putna), se varsit
In cat. Lunca, pe moje par- Dupg iruptiunea razboiuluT riul Birladul in Siret.
ticulara, se aflg un izvor cu apg dintre Rug i TurcT, generalul Satul era aezat pgng la r88 r,
sulfuro-feruginoasg. In cát. Cer Miinich, ocupind Moldova, Ghi- In unghiul ce-1 formeazg riul
nelele, in siliptea casei unuT lo- ca-Vodg fugi din Iai i se re- Birladul Cu Siretul i partea cea
cultor, se aflg un izvor cu apA trase aicT la mopia sa ; dar maT mare a satuluT era in stinga
sulfuroasg, in combinatiune cu aicT fiind urmarit de Rug, fugi riului Birladul; din cauza dese-
apg saliferg. Linga hotarul Pgu- din tara. (Let., Tom 2, p. Ion inundatiunr pi mar cu seamg a
peptiOtgsgul, §i in apropiere de 451, ed. vechTe). mareT inundatil din 1881, care a

www.dacoromanica.ro
ERBXNETI 513 ERBXNW1-DE-J0S

cauzat marT striciciuni, a fost drumul eteriptilor, condupT de 1838 de Comisul Costache Cretu-
nevoit satul sl se mute pe N. Ipsilante i Caravia. lescu; i cea-l'altl cu hramul
deal, 'filtre Birlad i calea le- Implrati i SI. loan, claditl
ratä §erbäne§ti- de-Jos, com. rur., la 1880 de olaptea locuitorilor
jud. Olt, pl. $erbAnepti, situatl pe pi cu ajutorul lloamnel Zinca
§erbänesti, sat, flcind parte din valea DorofeuluT i dealurile ve- C. Cretulescu, apezatI pe o culine
com. Corbita, pl. Zeletinul, jud. cine : Boboepti si IvAnepti, la 28 din Dealul-Baboeptilor ; o pcoalI
Tecuciti. E apezat pe coasta dea- kil, de capitala jud., la 20 kil. mixtl.
luluT Cu acelafl nume, la i kil. de gara Potcoava pi cam la ju- Mopia e proprietatea familiel
de repedinta com., spre N. mltate distant5. intre Slatina Manu pi are 3050 hect. LocuitoriT
Are o populatie de 312 su- Ropiori. Se compune din 6 improprietlritT dupl legea rurall
flete; o biseric5, ziditl. in 1821, eltune : Mlgura, Linia, Stircul, sunt 248, din care 34 numaT
cu cheltuiala doamneT Elena Pli- Boboepti i Murge,ti. cu locuri de cas6 pi 214 §i cu
tos pi cu ajutorul locuitorilor E repedinta pra'peT. locurT de arAturA, avind 800 hect.
o pcoall, infiintatg la 1866. Se nagrginepte la N. cu Ser- ET posedä : 163 caT, 25 arml.-
Teritoriul satuluT este de 1050 bAnepti-d.-s. ; la E., cu riul Ve dea ; sarT, 129 Tepe, 548 boT, 289
hect. Locuitoril, foptT clAca,T la S., cu clt. Buta i la V., Cu' vacT, 39 bivolT, 25 naNgari, 20
improprietAriti la 1864, stäpinesc en. Momiceni (comuna $erbl- capre, 5250 oT pi 323 porci.
914 hect. i 5o ariT ; printre ei nepti d.-s). Teritoriul com. se intinde pe
sunt i r5zepT, care posedà 72 LocuitoriT o maT nutnesc o suprafatI de aproape 4000
hect.; familia Plitos posedA 764 Domnepti-$erbänepti. hect., iar vatra satulur ocupl
hect. Mult4 vreme a format o sin 300 hect.
gurI com. cu $erbAnepti-d.-s. Comerciul se face in com.
§erbäne§ti, sat, fácind parte din cAt. Buta i Moiniceni, sub nu- de 7 circiumarT i i blcan.
com. rur. Bropteni, pl. Cerna- mele de 5erbäneti, pinà la 1875, Budgetul com. e la venituri
jud. Vilcea. E a,ezat in
cl.-s., de ciad s'ati format doul comune. iila cheltuelT de 18651 lei.
centrul com. pi e udat de riul Se crede cl $erbänepti e cel Ad i se face bilciu de 3 orT
Cerna i valea Negrita. Are o mal vechiii sat de pe intinsul pe an : La Floril, la sf. Ilie
populatie de 354 locuitorT ; o plato5 dintre Oltul i Vedea. la sí. Dumitru.
biseric5, ziditA la 1857. Ad i e Are o biseriel
vechie, azi Se leagl prin poseaua jude-
repedinta com. pi pcoala eT. ruinatA, infiintat5. la 1774 de teanl. Slatina-Ropiori, la N. V.
eNtre N'Aria sa Doamna Salta cu $erblne§ti-d. s., pi la S.-E.
§erbänesti, sat, fácind parte din Cretulescu. Pe timpul le Mi- cu clt. Buta. O altl retea de
com. rur. eripärie,ti, pl. Mijlo- haiti VodA, aci era un sat posea vecinall o pune in comu-
cul, jud. Vilcea. Are o popu- mare, inconjurat cu pldurl se- nicatie la N. cu com. Florul pi
latie de 135 locuitorT ; o bise- culare, carT serveati oamenilor Titnpeni pi la S.-V. cu
da, cu hramul S-tiT TreT-IerarhT, de azil, in timpul invazitlor. Mo- Toate aceste posele strI-
reziditA la 1860 pe ruinele uneT pia a fost proprietatea lut Vodà- bat interiorul comuneT.
vechT bisericI, flcutA cu cheltu- erban, de unde com. s'a In centrul com, se afll MA-
iala lui Tudo. r Grecu, din com. numit erbane,ti-Dornne,ti. gura-Frumoasà, pe lingl care
PAupepti-Othlul. In mijlocul com, este o na- curge piriul Dorofeiul i in care
gurg inaltà, despre care se spune dati vlIcelele: Tomoaica, Pogo-
§erbäne§ti, fost schit de cllu- cA forma un fel de instill in Cojocarul, Tiganilor, Buta-
luglrI, jud. Vilcea, pl. Oltul- mijlocul unuT eleteu, format de Miel, Buta-Mare, pe dreapta ;
d.-j., com. $teflnepti, zidit de apa DorofeiuluT, ale clruT urme Valea-Rogojini, Stircul, Dosul-
Matei5 Morunglavu, cam pe la se cunosc 011 azi pi se numesc Viilor, pe stinga.
anul 1740. Este aproape ruinat. Helepteul-Domnesc. De o parte pi de alta a
Se intretine de Eforia Spita- Are o populatiune de 1500 DorofeuluT se intind dealurile :
lelor Civile din Bucurepti. din care
locuitorT ; 2 bisericT, Tomoaica, Pojorita, Cojocarul,
La 1821, in urma lupteT de una ruinat5, cu hramul sf. loan TigAnia i Buta, la V.; Vedea,
la nvideni, TurciT se retraserl BotezAtorul, clAdita la 1747 de la N.-E. ; Stircul, Brinescul, Bo-
in acest schit, cu scop d'a tgia Salta Cretulescu pi reparatl la ghiul i Dealul-Viilor, la E.

66646. Marele Dictionar Geografie, Va. V. 65

www.dacoromanica.ro
ERBÀDIEFII-DE-SUS 514 ERBEV'1.

La N.-V. se intinde un platal E. de cgt. Buta se afla mggura E legatg cu comuna Beresti
putin ondulat, pe care se afla Rentea, despre care se zice ca printr'o cale comunala soseluitg,
4 dealurf : Albota, Cringul-Sa- ar fi facuta de Tatart care taie unja nationala Bacgil-
tuluT, Cringuletele si Bungetul. Comuna se leagg la S.-E. cu Roman, si cu com. Schineni, prin
Dincolo de dealurf, la V. si la Serbgnesti.d.-j., prin soseaua jude- o cale vecinal.
E., pina in Vedea, se intind te ang Slatina-Ro.siori. Distantele : la Badil, capitala
cimpiT acoperite cu tarinele lo- districtuluT, Ir kil. ; la com. Schi-
cuitori/or. §erbAne§ti-de-Sus, sat, facind neni, 6 kil. ; la com. Beresti, 8
Imprejurul Serbgnestilor ají parte din com. rur. cu acelasT kil.; la com. Galbeni (statie de
mal fost, in vechime, 3 sate: nume, jud. Olt, situat pe linga drum de fer, jud. Roman) 4 kil. ;
Momiceni, Corbul si Silistea- riul Dorofeiul, pe Dealul-Bise- la com. Girleni, resedinta plgsel,
Benga. rice. Are o populatie de 450 13 kil.
locuitorT, din carT 47 s'ad impro-
§erbäne§ti-de-Sus, com. rur., prietgrit dupg legea rurala cu erbe§ti, com. rur., jud Neamtu,
jud. Olt, pl. Serbgnesti, situata 168 hect ; o bisericg, deservita situata in partea de E. a pl. Pia-
pe Valea.DorofeiuluT si a Butel, de 1 preot. traMuntele. E formatg din cgt. :
la 29 kil, de capitala judetuluT Vite :120 bol, 75 vacT, 95 Serbesti, Ghigoesti, Hirtopul,
si la 2 kil, de resedinta plgsef. cal, 1950 of si 201 pora Brosteni si Trudesti, cu o supra-
Se compune din 3 cgtune : Buta, fata de 3511 hect. si o popu-
$erbgnesti-d.-j. si Momiceni, cu §erbe§ti, com. rur., jud. Bacail, latie de 2188 suflete.
resedinta com. in catunul Buta. pl. Bistrita-d.-s., asezatg pe malul Dintre locuitorif improprieta-
Mal inainte a fost unita cu drept al riuluT Siretul si in %ralea ritT in 1864, sunt astazT 1 16
5 erbAne§ti-d.-j., cu care forma o girleT Turbata, care o strabate care trgesc si-sT stapinesc sin-
singurg comuna sub numele de de la N. la S. paralel cu. Siretul, gurT locurile date, 69 care stg-
Serbgnesti - Domnestf, pana la in care se varsa. pinesc ca urmasT, si 79 care,
1875. Comuna e vechie ; se crede Se compune din 2 cgtune : de si ihsuratT si cultivatorT de
a fi una din cele mal vechT ale Serbest/, resedinta, si Bradul, la pämint, n'ail niel un fel de pro-
judetuluT si ca mosia ar fi fost 2300 m. Bradul se ggseste mal prietate.
proprietate a luI ,5 erban Basa rab, aproape de sectia Pgdureni (com. Imasul are o intindere de 15
de unde s'a si numit Serbgnesti. Beresti). hect. si nutreste 2928 capete de
Are o populatiune de 870 lo- Serbesti si 5 erbWi-luT-Istrati, vite.
cuitorf ; 2 bisericf (in cat. Buta la 1803, cind s'a intocmit Con- Are:3 bisericY; 2 scolf ; o moara
si Serbgnesti), deservite de 1 dica Liuzilor, se ggseste fIcind de apg, una cu aburT, si o bra-
preot si 2 cintArey. parte din jud. Neamtu, ocolul baile.
LocuitorT improprietgritTdupg Siretul. Budgetul com, e la veniturf
legea rurala din 1864 sunt : 42, Se invecineste la N. cu com. de 6138 la, iar la cheltuelf, de
cu 149 hect. in Buta si 47, cu Galbeni (jud. Roman); la V., cu 5958 lef.
163 hect. in $erbanesti-d.-s. La comunele Beresti si Ciumasi ; la Comunicatia cu satele vecine
Momiceni, singurul proprietar in. S., cu Schineni si la E., cu Hui se face prin soseaua judeteang
semnat e ptincipele Brincoveanu. Bistrita, care o desparte de jud. Girovul - Tupilati si Piatra - Bo-
Comerciul se exercita in co- Roman. zieni.
muna de circiumarT. Teritoriul comuneI are o in-
Budgetul comuneT e la veni- tindere de 840 hect. §erbe§ti, sal i resedinta com. cu
turT si la cheltuelT, de 3376,90 Are o populatie de 730 su- acelas1 nume, jud. Bacgii, pl. Bis-
leT. flete; o scoalg mixta, in satul trita-d.-s., situat in dreptul 'Si-
LocuitoriT posea : 209 bol, erbesti; 2 bisericl, deservite de retuluf. Are o populatie de 526
18o vacT, 197 caf, 3790 of si 1 preot si 1 chttNret; 5 circiurnI. suflete ; o biserica vechie, rezi-
300 pord. Vite: 44 cal', 336 vite marY dita la 1843 de catre locuitorT,
Afara de piriul Dorofeiul, care cornute, 85 pord si 351 ca. cu ajutorul StolniculuT Ionitg Is-
curge periodic pe teritoriul co- Budgetul comuneT e la veniturT trati ; o scoalg ; 5 circiumf.
nsuneT, se maT aflg Lacul-Bar- de 4032 leT, 74 banT si la chel- Vite : 32 cal, 240 vite marT
buluT si Elesteul-Momicenilor. La tuelf, de 2324 leT, 55 ball'''. cornute si 52 por&

www.dacoromanica.ro
ERBETI 515 SERPILOR (INSULA-)

§erbe§ti, sat, in jud. Nemtu, pl. kil, de com. rur. Costesti, (rese- I s'a dat numirea de Magura-
Piatra-Muntele, com. $erbesti, dinta subprefecture1) si la 40 Colonulur (v. a. n.), in urma
situat in drumul Girovul-Tupilati, kil. de Pitesti. descoperirilor archeologice acute
la 131/2 kil, de orasul Piatra. Se compune din satele Ser- in interiorul i imprejurul
Are o populatie de 996 su- boeni (736 loc.) si Vladuta (Lun-
flete ; o biserica, deservita de gulesti, 90 loc,). §erpeni, sat, jud. Bacati, pl. Taz-
un preot i un dascal; o scoall ; Are 2 biseric1, una in Serbo- laul-d. s., com. Slobozia-Luncani,
o moara cu aburT ; o braharie. eni si cea-l'alta in Vladuta, de- asezat pe scursura 5erpenibor,
servite de 2 preotI, 2 cfntareVf avind o populatie de 76 suflete.
§erbe§ti, cdtun, in jud. Putna, pl. 2 paracliserT; o scoala mixta.
Girlele, com. Iresti, situat pe Vite: 455 vite marT cornute, §erpenita, sat, pe mosia cu ace-
malul PutneT, aproape de Dea- 39 cal, 1135 oT, 27 capre si 248 las1 nume, jud. Dorohoiu, pl.
lul-Mare. rimatorI. Baseul, com. Manoleasa, numit
Are o populatie de 367 su- 5erboeni se afla la vr'o 5 kil. in vechime $erpeni.
flete: o biserica parohiala, cu de gara Costesti i sunt pro- Are o populatie de 227 suflete ;
hramul Adormirea, si una Hala, prietatea familieT Golescu. o biserica mica, cu hramul SI.
cu hramul Sf. Nicolae. Constantin si Elena, deservita
§erboeni, sat, jud. Are, pl. de i preot, z cintaret si i pa-
§erbe§ti, sat, spre S. com. Cior- Cotmeana, facind parte din coin. acuta de zid, in I830;
testi, jud. Vasluiti, pl. Crasna, rur. cu acelasI nume, pe malul o scoala
situat intre dealurile Chircesti sting al riulta Teleorman. Piriul ce trece pe mosie este
si $erbesti. Prin mijlocul Aid este resedinta primarieT. Novacul. Piriul Prutul curge pe
curge piriul $erbesti. Are o su- Are o populatie de 736 su- hotar. Piatra calcarica se ga
prafata de 1597 hect., cu o po- flete ; o biserica, cu hramul Cu- seste despre Prut.
pulatie de 457 suflete ; o bise- vioasa Paraschiva, deservita de Drum principal, e acel de la
rica, facuta de Sandu Miclescu I preot, I cintaret si I paracliser. Radauti la Stefanesti.
la 1808, deservita de 2 cintaretT; Mosia se hotaraste cu riul
o fabrica de spirt ; o moara cu §erbote§ti, sat, in partea de S. Prutul i cu Domosani, Flondora
aburT; 3 circiuml. a com. Codaesti, pl. Mijlocul, L iveni-Mitropoliel.
Locuitorif poseda : 15 plugurI jud. Piriul $erbotesti Istoricul. Din vechime mosia
30 care cu boT, 2 plugurI trece prin mijlocul satuluI. a fost a Marelur Postelnic Serpe,
9 carute cu cal'; 157 vite marT Are o suprafata de 1361 hect., care, pe la 28 Tulle 1520, fu
cornute, 46 cal, 400 of, IO ca- cu o populatie de 95 familir, sail Consilier Domnesc, dupa cum
pre, 45 rimatorT ; 250 stupT. 379 suflete ; o scoala, infiintata rezulta din Uricul de la $tefan
la 1884; o biserica vechre, de- Bogdan-Voda. Mal tirziil a de-
§erbe§ti-Vechi, sat, in jud. Co- servita de I preot si 2 cintaretI, venit a ManastireT Putna din
vurluiii, pl. Siretul, com. Branis- restaurata la 1817, de Theodor Bucovina, ce a stapinit-o pana
tea, la 41/2 kil. spre S.-E. de Buhus ; i moara de apa ; 2 la anul 1785.
resedinta comuna circiumT, Postelnicul $erpe, cu Visten
Are o suprafata de 1283 hect., LocuitoriI poseda : 30 plugurT nicul Giurca, art fost trimes1 de
cu o populatie de 148 suflete. si 40 care cu bol, 4 plugurf Bogdan Stefan-Voda, la 1503,
7 carute cu cal"; 140 stupT ; 243 ca ambasadorI la Curtea Polona,
§erboaia, fost sat, in Jud. Te- vite marf cornute, 38 caf, 1200 ca sa ceara de sotie pe sora
cuciti, pl. Berheciul, com. Ne- of, 2 capre i 75 rimatort Regeld. $erpe cunostea multe
gulesti. limbI, era invatat si bun diplo-
Locuitorif s'ail mutat in satul §erbuluI (Mägura-), meigurd, mat. (Ist. Mold. Dragh. tom. I,
Maldaresti, care tine de com. jud. Teleorman, linga soseaua pag. 153).
Negulesti. judeteana Turnul-Rosiori, pe te-
ritoriul coin. Baneasa. §erpilor (Insula-), insuld, ce
§erboeni sat.i Slobozia-Gole§ti, S'ad gasit aci felurite monede apartine RominieT, in Marea -
com. rur., pe apa Teleormanulur, romane si se gasesc i asead cu Neagra, neinsemnata din punc-
jud. Arges, pl. Cotmeana, la 15 ocaziunea araturilor. tul de vedere al intinderel

www.dacoromanica.ro
ERPILOR (INSULA-) 516 ERPILOR (ÍNSULA.)

productiunel, dar foarte insem- corAbille nu se pot apropia din atribuindu-se luT Achille,
natA in cea ce priveste geo- pricina stincilor sub marine, ci care ar fi avut ad i un templu,
logia, arheologia si strategia. ancoreazA la 50 m. in mare si s'a numit i Achillea. Scriitoril
Este una din putinele insule ce numal prin bArcT se poate aborda cel vechT, ce pomenesc de a-
are Marea-NeagrA si singura in insulA ; in partea de S.-V. se ceastA insuld, sunt : Aretinos din
care se aflA situatA la o mal abordeazI mal Cu 'Lnlesnire. Milet, care, pe la 777 a. C.,jspune
mare depArtare de tArmul el. In tnijlocul insuleT se aflA un el : (Thetis (muma luT Achille)
S'a numit in vechime Asuict = platoil a cAruT supra fatA este luind de pe rug pe fiul sAa,
albäsi Achillea, si de aci pro- formatA dintr'un strat de 2 pi- duse in insula Pindar
babil cA vine si numele bra- cioare grosime de pämint ne- zice late° odA a sa: (In Pon-
tuluT de N. al DunArii. E ase- gru i fertil, pe care in timpiI tus, Achille are o insull std.-
zatä in fata gureT bratulul mij- din urrnd s'a semAnat secarA. lucitoare» Euripide, tragicul,
lociti Sulina, la o depArtare de a- Dupg cercetArile une comi- in o tragedie a sa pune pe
proape 45 kit., intre 450, 15', siunT rusestf din Odessa, s'a gA- Thetis O. promitA luT Geleti cl
53" latidudine nordicA si 30o, sit cà existA in insulA 12 felurT (va vedea pe Achille locuind
14', 41" longitudine orientalA. de piante anuale, Intre care se in lAcasurile insulare, pe tdrmul
Are o intindere de 17 hect., aflif: pirul, laba-gistiT, rAgozul cel alb din mijlocul PontuluT-
o circumferintA de 1973 m., de timoftica ; plante mirositoare, Euxin».
formä neregulatd, cu o lungime florT, arborT, sati tufisurT nu existA. Achille era adorat in toate co-
de la N. la S. de 440 m. si de AdevAratil locuitoril al insu- loniile eline din Pontul-Euxin,
la V. la E. de 414 ni. Diame- leT sunt niste pAsArT albe, ne- fiind eroul national al Ionieni-
tral cel maT lung este de 662 m. numArate, insl numaT de douA lor, i coloniile PontuluT, ca Is-
InAltimea tArmurilor pe alocurea specit : larT, al cAror tipAt sea- trus, Olbia (de care depindea
e de 21 m., spre S. si E., unde mAnA cu risul unul copil, i cor- insula Leuce) if ridicarl altare
sunt de naturA präpAstioasA ; moranT negri, ce-sT fac cuibul in tinuturile lor.
la N., abia se tidied tärmul cel prin crApAturile stincilor. LariT Cci vechi nu stiat bine po-
alb cretos deasupra MdriI, care sunt albl i frumosT, dar rAutA- zitia insuleT ; o puneati cind la
In aceste locurT are numaT 4 m. ciost ; nu suferä vre-o altA pa- gura BorystenuluI chid la S.
adincime, pe end in cele-l-alte sAre pe insulA. Se nutresc cu Filostrat spune cl cine intrA
pArtT ea trece peste 20 m. pestT. In timpul clocituluI cui- In Pont, o are la stinga. Ste-
Ea este o stincl compusA din burile sunt nenumArate si pro- fan din Bizantiu i Hesychin
greziT silicioase, dure, conglome- babil cA multimea lor face in- spun eà cexistA o insull, A-
rate si cuartite, fAcind parte din suba roditoare. AfarA de pasArT, chillea, pe care null o numesc
grupa Primarl, sistemul Permic. insula e populatA de o multime Leuce , farà sA-I determine po-
In apA, de jur imprejurul in- de serpT negri, de la care vine zitia. Atnian Marcelin greseste
sulef, sunt blocurr marl de pia- numele et, cu capul mic, pin- chid o pune lingl Taurida (Cri-
trA ce at% provenit din ruptura tecele rosiatic si o lungime de meea). Poetul Alexandrin Ly-
stincilor de la %Arm. Pe platoul 4-5 picioare. Se nutresc cu cophron o aseazA mal bine, cind,
el, se malta, pe cel mal 'Malt pasArT si se ascund prin stincl. vorbind de Achille, spune cA :
punct, un far de 50 m., intreti- Sunt mai mult hidosT la ve- (locueste de mult timp pe stinca
nut de Comisiunea internatio- dere de cit vAtAtnAtorT. Ca in- albA de spume de la gurile mlAs-
nalä de navigatiune pe DunAre, secte sunt aci ni§te scolopen- tinoase ale fluviuluT Celtic (Is-
lingl care e alipit si un pichet drae cingulatiae, foarte primej- trul)». Pseudo-Skylax zice : Dru-
de observatie. De si insula este dioase, si care trAesc ascunse in mul in linie dreaptA de la Istrul
la o mare depArtare, totusT din pAnnint ; in fine in apa MAreT, OA. la Cryruetopon (in Tau-
farul el, pe timp senin, se vede pe lingA insulà, trAesc racT de 4 rida) e de tref zile i &el* nopti ;
continentul si, mai cu seamA in felurT. dacA insä cine-va ja tärmul, dru-
noptile intunecoase, dar nu ce- Foarte insemnatA este aceastä mul e dublu, cAcT aci este un
toase, se vede bine lumina rosia- insulA in cea-ce priveste mito- golf in care se af15 o insulA, de-
ticlafaruluTceluT mare. din Sulina. logiai arheologia. Ea a fost sartA ce e drept, numitA Leuce
Insula nu are port ; totusl ea cunoscutA de mult timp sub consacratA WI Achille. Scym-
poate fi abordatä. prin 3 locurT; numele de Leuki .albA, si maT nos din Chios vorbind de Is-

www.dacoromanica.ro
ERPILOR (1NSULA-) 517 SERPOAICA

trul, ce se varsa pe cincT gurT in lemeu, care o pune pre la sul veacurilor. Templul §i con-
Pont, zice : aPeuce se numete S., zicind : Linga tarmul amintit structiunile Leucet se reduc, pe
dupa marea multime de pinT al MoesieT inferioare se afla in- eft se pare, la architectura ve-
(ze6x71), ce cresc pe ea ; drept sula Borysthenis i Leuce a luT chie a Grecilor, la epoca nu-
In fata-T e§te a§ezata in Mare Jornandes, episcopul mita ciclopeana, act. zidurile
insula luT Achille. Aceasta are Gotilor, ne spune numaT ca se afla stint formate din blocurT marl
multime de pasarT domestice dinaintea IstruluT. Vestitul cala- de piatra putin cioplite i Lira
ofera un sfint spectacol celor tor Pausanias spune : La gura ciment; ele sunt de calcar cu
care sosesc aci ; de pe insula nu IstruluT se aft, in Pontul-Euxin, o culo ire alba i seamang cu
se poate vedea nicaerT conti- insula cu numele Leuce ; pe- alte constructiunT ciclopeene ce
nentul, Cu toate ca acesta nu-T riplul el e de 20 stadil, acope- s'ati gasit in Thesalia §i Tracia.
maT departe de &it 400 stadiT, rita toata de paclure i 'Ana Templul 10 Achille trebue sa
cum spune Demetriu». de animale salbatice i domes- fi fost i un monument de arta
Dionisiti Periegetul zice despre tice, avind un templu i o statue». In spatele luT trebue sa mal
aceasta insula : stinga Pontu- Leonin ne spune ca a vazut aci fi fost i alte catnere pentru o-
luT-Euxin se gasqte in Mare o pe Achille, pe Ajace al luT racol i darurile ce se aduceati
vestita insula, in fata Borys- §i pe al luT Telamon ; ca se afia erouluT. Era impodobit cu mar-
thenuluT. Ea este inchinata e- impreung cu el i Patroclu mura alba, proba resturile ce
roilor. Se nume,te Leuce fiind- Antiloc, i 111 Elena traefite im- s'ati gasit in timpurile noastre.
ca animalele care traesc acolo preuna cu Achille. Tot ap vor- In dosul templuluT se mal pot
sunt albe. Se spune ca prin vaile bqte i filosoful Maxim din Tyr : distinge i asta-zT urmele a doul
de,erte ale insuleT ratace,te su- (Achille locue,te in insula din zidurT putin rasarite din pam'int ;
fletul lul Achille i al altor eroT, dreptul Istruld, in Marea-Ponticg, dupg Kritzky, ele ar fi fo,t con-
cacT o ast-fel de recompensa s'a templul unde sunt i altarele luT sti uite pentru a impedica na
dat de Jupiter celor buni pentru Achille, i de buna voe nimenI ruirea insuleT in acele partT ;
virtutea lor ; virtutea atrage dupa nu calatorefite acolo, de cit ca dupg Köhler, pentru a impedica
sine onoarea eterna». Geograful sa aduca jertfe ; fäcind sacrificiT, atacul du§manilor, ce ar fi venit
Strabo o determina mal bine, infra in templu». Nesiguranta a- in insula. Pe linga urmele tem-
zicind ca e in partea de V. a ceasta provenia din aceea ca pluluT maf desgropat, pe
PontuluT, la 500 stadiT de Bo- Marea-Neagra fiind furtunoasti, se icT pe colea, multe §i interesante
rysthene (o eroare, cacT aceasta expuneati cu gret1 navigatoriT resturY antice, intre care i treT
distanta se aplica intre Peuce spre a o cunoa,te maT bine. inscriptiunT : una se afla la Pe-
Leuce). Pomponiti Mela o con- Din punct de vedere arheo- tersburg pe calcar alb icontine
funda cu insula de la gura Bo- logic, insula Leuce prezinta ia- cuvintele: eMenestratos Olbiopo-
rysteneluT, zicind : eLeuce, situa- r4T o importantg. deosebita. La liteanul a ridicat o statue luT
ta la varsarea BorystenuluT, e 1823, capitanul Kritzky a desco- Achille» ; o a doua inscriptiune
foarte mica §i poarta numele de perit urmele vestitulul templu s'a gasit pe un vas, i contine
Achillea, fiind-ca Achille aci a al luT Achille. Templul are o cuvintele : Glaucos din Possidia,
fost ingropat Aceeag con fusie intindere foarte mare ; forma luT pe mine m'a inchinat luT Achille,
face ;;i Pliniü, naturalistul, zi- patrata, fie-care latura are o stapinitorul insulel». 0 a treia in-
and : «In fata lul Borysthene se lungime de 29m,87. Un zid de scriptiune se pastreaza in mu-
afla Achillea numita i Leuce la N. la S. imparte templul in zeul din Bucure0i, 0 a fost pu-
Macaron (a fericitilor); obser- doua partT e gale, dintre care ju- blicata de d. profesor Gr. To-
vatiunT din zilele noastre o a- matatea vestica §i ea la rin- cilescu in Arch. Epigraph. Mit-
,eaza la 40000 pa0 de Bo- du-I eimpartita in treT partT egale, theilungen, Wien» ; ea cuprinde
rystene, la 120000 de Tyras, care ad o lungime de 14'1'93, pe un decret al Olbiopolitanilor in
la 50000 de Peuce. Circuitul 11 lgrgime de I 1m,93. In partea onoarea unuT personagiti mort,
are de t0000 pa0D. Lasind la o de E. a temphiluT se afia sane- cetatean in Leuce, ingropat cu
parte pe Julius Solinus, pe Pris- tuarul lui Achille, dupg cum cheltuiala publica 0 caruia i se
cianus, pe Rufus Avienus, care afirma Filostrat ; dar e probabil, ridicase §i o statue.
compileaza pe ceT dinaintea lor, dupa KOhler, ca dispozitia tem-
trecem la marele geograf Pto- pluluT sa se fi schimbat in cur- §erpoaica, piriil, jud Iai. Izvo-

www.dacoromanica.ro
ERPOAIELE 518 IMNICUL

rete de sub Dealulul-V1Adiceni- §igläul, munte, in jud. Gorj, com. in memoria soldatilor inortT de
lor, com. Buciumi, curge de la Runcul, situat spre N.-V. com. holerg in 1849.
S.-V. spre N.-E., intrg in com. Are p5clure de brad, fag i al-
Tome0, la podul numit Dur- tele. Pe el se aflg pichetul cu §imianul, insuld pe DunNre, in
ducul.0, trecind pe ,es, se varsg No. 4 §i 2 serie. jud. Mehedinti. Se intinde mar
in dreapta BahluiuluT, la podul jos de Podul-luT-Traian i pgng
Holboca. §igläul, pichel, cu No. 4, judetul in com. cu acela,T nume, cgreia
Gorj, construit pe dina de S.-E. ir apartine.
§erpoaiele, deal, in jud. Gorj, a *iglguluT-Mare. Se mgrgine§te
pl. Gilortul, la V. de com. Ani- la N.-V. cu iglul - Mare, la §imianul, stalie de dr.-d.f., jud.
noasa, care o desparte de com. E. cu iar la S. cu Mehedinti, pl. Ocolul, com. Si-
Costqti-Daia ; are directia de Cracul-Pescarilor. Drumul ce se mianul, pe unja Craiova-Turnul-
la N. /a S., pIng la corn. Gro- privegheazg de acest pichet strg- Severin, pusg in circulatie la 5
§erea. bate dealurile: Siglgul-Mare §i Ianuarie 1875. Se aflg intre sta-
Se ramificg cgtre com. Ani- Pescarilor, de unde coboarg in tiile Palota (10.8 kil.) §i Turnul-
noasa in maT multe cracurT micT, Valea -SohodoluluT, pe care o Severin (8,1 kil.). Ingltimea d'a-
ca Gorganul, Ple;ea, Tintoalea, urmeazg pgng la Runcul. supra niveluluT MgriT, de 65 m.
Vacgroaia, Iepuroaia ii Poancea, Patrularea filtre iglgul i Gura-
ce formeazg partea despre V..a UliteT se face pe poteca ce trece §imianul, picket de granitg, pe
com. Aninoasa. pe dealurile Stevioara, Custura- marginea Dun5reT, jud. Mehe-
Plestioara, Poiana - Mgcr4uluT, dinti.
§esurile, sal, jud. Bacàií, pl. Taz- Gura-PlaiuluT, Arcanul i Gura-
lgul-d.-s., com. Leontine§ti, situat UliteT. §imnicul, com. rur., jud. Dolj,
pe esul Tazlgul-Sgrat, la 2700 pl Ocolul, la 8 kil. delCraiova ;
m. de re,edinta comuneT. In §imianul, com. rur. i sat, in jud. re,edinta
vechime se numea Costegi. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., la 6 E situatg parte pe costip deal
Are o populatie de 168 su- kil. de ora,u1 Turnul-Severin, si- lurilor Fetele i Mugulqti, parte
flete ; o bisericg vechie, clgditg tuatg in valea DungreT. Satul for- pe loc ,es §i pe malul sting a-
de locuitorT la 1650, deservitg meazä com. Cu cgtunele Duda,i duluT Anlaradia.
de i preot i 2 dascg1T; o §coalg; Piatra-Albg, cu re,edinta in Se invecine§te la E. cu coin.
2 circiumT. Mischi, de care se desparte piin
Vite : 30 caT, 135 vite marT Are o populatie de 1400 su- ino§ia EpiscopieT de Vilcea ; la
cornute, 27 of i 76 porcT. flete ; 2 bisericT, deservite de 2 V., Cu com. 4alnita, de care se
preotT i 2 cintgretT ; o §coalg ; desparte prin rîul Amaradia ; la
§esurile, sat, in jud. BacAti, pl. 7 circiumT. N., cu orapl Craiova.
MunteluT, com. MAgire,ti, situat LocuitoriT posedg : 82 plugurT, E compusg din 5 cAtune : Al-
pe riul Tazlgul-Sgrat, la 1840 128 care cu boT, ro cgrute Cu be,ti, Duduvice§ti, Flore0, 5im-
m. de satul Mggire0 (coalg). cal"; 260 stupT ; goo vite marT nicul-d.-j.
Are o populatie de 75 su- cornute, 35 caT, 640 oT I 420 Are o populatie de 2237 lo-
flete. rimatort cuitorT; 3 bisericT, din care 2
Budgetul com, e la veniturr cu hramul Sf. Maria, in cgt.
§etul (Muntele-), proprietate a de 10452 leï, iar la cheltuell, de Simnicul-d.-j., iar a treia, cu hra-
EforieT Spitalelor Civile din Bu- 3874 leT. mul S-tuT VoevozT, in cgt. Flo-
cure0, fostg pendinte de mg- Prin com. trece ,oseaua na- reSi; 3 scolI mixte ; o moarg
ngstirea Sinaia, com. Sinaia, pl. tionalg §i calea feratg Virciorova- cu aburï.
Pele§ul, jud. Prahova, in intin- Severin-Bucure0. Terenul comuna este acci-
dere de 345 hect., din care 55 In com, se afl5, in dealul 5i- dentat de dealurile Fetele i Mu-
hect. suprafatg impgduritg §i 290 mianul, lingg mahalaua Tunari, gule§ti ; restul este
hect., pgmint cultivabil finete. nipte ridicgturT de pgmint, nu- Este udatä pe la V. de riul
mite metereze. Amaradia, ce izvore,te din muntiT
§iacul, sat, in jud. Mehedinti, Tot aci se aflg §i monumen- Gorjului §i, de la intrarea sa in
pl. VAilor, com. rur. Sura. tul ridicat de AustriacT in 1856, aceasta comung, curge de la N.-

www.dacoromanica.ro
IMN1CUL 519 IPOTELE

E. spre S.-V. apoT trece de se §indila-PleseI, sat, in jud. R.-Sg- cgreni-Vechl i Fintinelele (Cioa-
varsg in Jult la N. de cgt. Troa- rat, plaiul Rimnicul, cgt. com. ra), cu o populatie de 1099 fa-
ca, pendinte de comuna Cerne- Bisoca, a,ezat la 6300 m. spre miliT, sau 4979 suflete.
lele. N. de cgt, de reedintg, la poa- Teritoriul com, e udat de fila
Dupg legea ruralg din 1864 lele dealuluT jijia, i de piraele Maletinul
sunt 183 locuitorl improprietg- Are o suprafatg de 280 hect., Jijioara.
ritT, iar dupg cea din 1879, 23 cu o populatie de 62 familiT, Are 8 bisericT, deservite de
insurAeT. sal 277 suflete. 5 preott, 7 cintgretT §i 6 ecle-
Suprafata teritoriuluT comuneT siarhT ; 4 ,colt ; 7 morT : 3 de
este de 5335 hect. §indrilari-de-Jos, cdtun, in jud. apà, 3 cu aburT i i de vint.
Mo,iile de pe teritoriul co- Putna, pl. Girlele, com. Mera, Budgetul com, e de 50879
munal apartin d-lor: Enciu, Ge- a§ezat pe cursul MilcovuluT, de leT, 42 banT, la veniturT i 50169
neral Solomon, Hagiade, Cra- la Odobe§ti spre Monteorul. Are leT, 88 banT, la cheltuelT.
iovenilor, Mangstirel Obedeanu o populatie de 501 suflete ; Vite : 4248 vite marT cornute,
mo,nenilor. Venitul lor este bisericg parohialg, Cu hramul SI. 500 caT, 9604 oT §i 876 rimgtorT.
de 81860 leT anual. Mo0a Mg- Gheorghe. Cal de comunicatie sunt cgile
ngstireT Obedeanu s'a dat parte comunale vecinale.
i

In loturT i parte s'a vindut in- §indrilita, sat, fácind parte din
tr'un singur lot de 360 pogoane. com. rur. Moara-Domneascg, pl. §ipotele, sat i re§edinta com.
PgdurT sunt : simnicul-d.-j. Dimbovita, jud. Ilfov, situat la cu acela,T nume, jud. Iai, pl.
N.-E. judetuluT, lingg pgdurea Bahluiul, situat pe podipl delu-
Viile, in suprafatg de 485 hect., Gradi,tea. pruluT ipotele, de-a stinga piriu-
se ggsesc pe mo0a mopenilor Se intinde pe o suprafatá de luT Miletinul. Are o populatie de
a proprietarilor. 206 hect., cu o populatie de 182 familiT, sati 881 suflete ; o
Budgetul com. e la veniturT 692 locuitorT. ,coalg, infiintatg la 1865; o bi-
de 8362 leT, 78 banT i la chel- E proprietatea locuitorilor. sericg de piatrg, ziditg in anul
tuelT, de 7986 leT, 89 banT. Are T heleteií i i pod stg- 1507, de Luca-Arbore, Pircg-
tgtor. lab de Suceava, deservitg de
§imnicul ( §imniceni Comerciul se face de i cir- preot §i 2 cintAretT.
jud. Romanati, pl. Oltetul-01- ciumar i i hangiii. Pe la 1700, biserica a fost
tul-d.-s., la N. com. BAzggrei, Numgrul vitelor marT e de arsg de TurcT, lar pe la 1780
situat lingg apa GeamartaliuluT. 363 §i al celor miel', de 264. s'a refgcut de cgluggriT grecT,
Are 72 de locuitorT. AicT a fost statie de caT de care stgpineati mo0a ce era in-
po,tg. chinata Sft. Mormint. In apro-
§imnicul-de-Jos, sat, jud. Dolj, piere de bisericg, se aflg o fin-
pl. Ocolul, com. *imnicul. §ipei, vale, izvore,te de la N. de tina, pe care oameniT din loca-
Are o populatie de 360 lo- muntele Cumpgtul, jud. Prahova, litate o numesc Fintina luT te-
cuitorT i o bisericg, cu hramul pl. Pele§ul, com. Predealul, curge fan-Vodg, crezind cg ar fi fg-
S-ta Mgria-Mare. de la E. spre V. i se varsg in cutg de tefan-cel-Mare, Dom-
riul Prahova, pe tgrmul sting, nul Moldover.
§imnicul-de-Sus, sat, jud. Dolj, in raionul cgt. Poiana-TapuluT. Vite : 705 vite marT cornute,
pl. Ocolul, com. Simnicul. 96 caT, 1628 oT i 225 rimgtorT.
Are o populatie de 541 su- §ipotele, com. rur., in partea de Satul Sipotele a fost din ve-
flete; o §coalg mixtg, ce func- N.-E. a pl4eT Bahluiul, jud. chime mo§ia luT Miron-Barnov-
tioneazg din 1860. situata pe podi,ele i valle dintre schi-Vodg.
riul Jijia la E. i piriul Jijioara
§inca, irii, jud. Suceava. Izvo- la V. E formatg din satele : §ipotele, sat, jud. Bacîltí, pl. Bis-
re§te din Poenita.-*arpeluT, udg (Iazul-Noti), trita-d.-s., com. Buda, wzat pe
com. Sasca pe o lungime de 7 Mitocul 1-111ceni, dealul Sipotelul, din dreapta Bis-
kil. §i se varsg in Moldova. Vadeni, Iacobeni, DrggXne§ti, tritet
Are de tributarT : Hohalea oldana, Buhgieni, One§ti cu Are o populatie de 758 su-
Piriul-ChilieT. Plugari, ChiFgreni-NoT cu Chi§- flete ; o bisericg ; 4 circiumT.

www.dacoromanica.ro
§1POTELE 520 ,IRINEASA

Vite : 5 caT, 243 vite cornute, Cu o populatie de 953 suflete ; Boldescu, a PostelniculuT Ata-
51 oT i 14 porcT. ,coalA, cu re,edinta in cAt. nasie, a luT Calozisu i altora.
Sipotul ; 2 bisericl, deservite de
§ipOtele, sittuc, in jud. Covurluiti, I preot i I cintAret. §frineasa, com. rur., jud. Vilcea,
com. Bere,ti, pl. Horincea, la LocuitoriT sunt parte im pro- pl. Oltul-d.-s., compusA din 3
4 kil, in sus de Bere,ti. prietAritT, parte mo,nenr, i se cAtune: CiorA,ti, .Sirineasa i S1A-
ocupg, pe lingA' agriculturA vite,ti, cu o populatiune de 1518
§ipotele, ciltun, pendinte de com. cre,terea vitelor, Cu abageria, locuitorT.
BAneasa, pl. CAlmAtuiul, jud. Te- lemnAria i dogAria. E situata pe valea riuluT Lun-
leorman, situat in partea de ET posedA : 36 plugurT, 42 cAvAtul, la 27 kil. de capitala
S.-V. care cu boT, 5 cArute Cu cal, judetuluT i la 24 kil, de a pINFT.
Are o populatiune de 634 50 stupT, 486 vite marY cornute, Se mNrgine,te la E. i N. cu
suflete. 22 caT, 250 oT, II capre comuna BAbeni ; la V., cu D4e,ti,
Are vif situate inteo pozitiune 132 ritnAtorT. la S. cu comunele Roe,ti
foarte frumoasA, de unde se vAd Budgetul com. e la veniturT Scundul.
satele Putineiul, BAneasa i Sal- de 1447 lel, 48 banT, iar la chel- Are 3 bisericT, in fie-care cN-
cia. La poalele dealuluT unde tuelf, de 1421 leí, 50 banT. tun cite una. Cea din cAtunul
sunt viile, curg abundente iz- Este udata de piriul Oache- irineasa s'a fondat la 7202, de
voare, care formeazN o intindere ,u1 i Piriul-Izvoarelor din SpahiT. care Constantin Brincoveanu
de mla,tinT. Comunicatia in comunA se Voevod iMaria Constantin
face prin ,oseaua judetianA T.- Voevod. Biserica din SlAvite,ti
§ipoteni, sat, pe mo,ia cu ace- pul-Spahir-Dolj, care o pune s'a crádit la 7259 de cAtre
la,T nume, com. CordAreni, pl. In legAturg la N. Cu Turburea, Jupin sin Ion Radu SlAvitescu
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti. iar la S. Cu comuna Poiana, din jupineasa sa BAla,a sin Kir
Mo,ia apartine StatuluT i for- judetul Dolj. MaT are ca in- Kir Ro,ianu Vornic, cca sA fie
meazA un domeniti cu mo,ia lesnire de comunicatie unja fe- intru pomenirea nostrA i a pg-
CorclAreni. A fost inchinatA rati cu statie mal rintilor no,tri ; i s'ati zidit in
nAstireT Dolje,ti. apropiatà la Gilort. zilele DomnuluT nostru Ion Gri-
Are o populatie de 374 lo- gore Voevod, clAruindu-se cu
cuitorT; o biseria micA, de lemn, §ipotul, catun de re,edintA al t6te dichisele ce sunt de tre-
cu hramul Adormirea MaiciT- com. Cu acela,T nume, pl. Gi- buintA». Cit despre biserica din
DomnuluT, deservitA de i preot, lortul, jud. Gorj. cAtunul Cioräti, existA un hri-
2 cîntre i i pAlArnar, fAcutA Are o suprafatA de 419 hect., sov in care se vede a la anul
la 1762 de locuitorT; o ,coalA; cu o populatie de 141 familiT, 1797 s'a gasit fondatA de mo,-
3 iazurT. satí 568 suflete; i,co..1A; i bi- neniT CiorA,ti, care ati avut de
Pe mo,ie trece piriul IbAneasa. sericN, fAcutA de locuitorT in mo, al lor pe un Vasile. S'a
Mcnia se hotárA,te cu : Ha- unire cu d. Achil CrNsnaru, pe reparat la anul 1882.
virna, Liveni Sofian, Vircolici la anul 1384; 2 circiumr. Meseria,T sunt: 24 dulgherT,
Dumeni. 12 rotarT, 5 dogarl, 5 cizmarT,
AicT este locul de na,tere al §ipotul, sat, fAcind parte din com. 2 timplarT, 2 zidarT, I olar.
MareluT-Vornic AndreT *ipotea- rur. Ponoarele, jud. Mehedinti, LocuitoriT posea : 625 boT,
nul, de la cate arAmas i nu- pl. Clo,ani. 85 caT, 502 vacT, 113 capre,
nr rea mo,ieT. 3767 oT i 1149 porcY.
§ipotul, sat, fAcind parte din com. Pe 21111 LuncavAtul, in raio-
§ipotul, com. rur., jud Gorj, pl. rur. Bolde,ti, pl. Podgoria, jud., nul comuneT, sunt 7 morT.
Gilortul, la S com. Turburea, Prahova, situat pe loc es. O Locuitoril din cAt. CiorN,ti
In partea GilortuluT, situatA pe parte din cAtun mal poartA nu_ sunt mo,nenT ; ceT-l'altI, in nu-
,es, lingA culmea dealuluT Bul- mele de Ulmi-LipAne,ti. mAr de 124, s'ati improprietArit
buceni. Are o bisericA, cu hramul dup5. legea din 1864 pe mo,ia
Se compune din cNtunele : Adormirea PrecisteT i SI. Du- statuluT Sirineasa i pe proprie-
ipotul i' Spahiile. mitru, fondatA la 1840 Cu chel- tatea d-luT SlAvitescu,
Are o suprafatA de 81i hect., tuiala PaharniculuT Gheorghe 395 hectare pAmint.

www.dacoromanica.ro
IRINEASA 521

coala dateaz n comung de pus-am temelie si am zidit irandstiretn dIrsttl In apa LuncavatuluY, care si acestea
la 1855. tru numele marilor ImplratY i IntocmaY PScut plirintele Ion ; lar mosia Si-
ca apostola Constantin si Elena, .. rineasa este dita de Domnia mea sfln
Prin comuna trece soseaua telmdnItstirY,
judeteang Slgvitesti-Cotosmanul, cAci se vorbeste despre mosia
inlesnind comunicatia 'filtre co- Sirineasa pe care Jupineasa Stan-
munele Bgrbeni-Marcea ì Dg-
§irineasa, padure a statuluT, in
ca si fiul slti, Mateiü Postelnicul, intindere de 4620 hect., situatg
esti, unde, ramificindu-se, cea o dgrueste mgngstirel Horezul,
judeteang mtrge spre S., iar In com. Bgbeni, pl. Otgsgul, jud.
cum am argtat mal sus. Aceastg Vilcea.
cea comunal g spre V., la Hore- mosie maT inainte d'a se face
zul. danie a fost data de zestre de
Budgetul com, e la veniturT §irna, com. rur., jud. Prahova,
jupineasa Stanca fiiceT sale, ju- pl. Tirgprul, situatg pe un deal
de 2412 leT si la cheltuell, de Oliese Ilinca, care a tinut pe
2233 leT.
si pe %ralea riuletulur Balotina,
Constantin Vel Pitar, feciorul la i5 kil, de capitala judetuluT
E brgzdatg de dealurile luT Vintill Corbeanul, biv Vel si la 16 kil. de resedinta plg-
CioareT, ,s irineasa, Stupina, Ha. Ban. cDecT intimplindu-se fie- seT.
rasa, Ruginosul, Glgmanul, Te- seT moarte, nefäcind feciorf cu
reuja, Izmana si Petrisul, si uda-
Se compune din 2 cgtune :
Constantin Pitarul, rgmas-a iarg *irna si \Tantita, cu o supra-
tg de vgile : Alunisul, Dosul, Va- aceastg mosie pe seama jupine- fa de de 783 hect. $i o popu-
lea-Rea, Bgzoiul si Impgratul. sei Stanca si a fiu-sgil Mateiti latie de 890 locuitorl.
cMosia $irineasa, fostg a ju- Poste/nicul.s
pineseT Stanchel si a fiulul Are doug bisericT, una in
cDed jupineasa Stanca cu cgt. irna si cea-l'altg in Var-
Mateiti Postelnicul din Drggoesti, fiu-seil Mateirt Postelnicul ail dat
feciorul DimeT Ciurciubasa, din
nita, fondatg la 1874, deser-
si ail inchinat la sillita mgng- vite de 2 preotT.
cimp, din pgdure, din apg, din stire a DomnieT-mele zice
sezutul satuluT i cu tot venitul
Locuitoril posedg : 55 caT
hrisovultoat,1 partea lor de oci- Tepe, 105 vacT, 32 porcT si 35301.
de peste tot hotarul i cu moara ng de la $irineasa, pentru po- Budgetul com, e la veniturT de
din apa LuncavgtuluT; care mo- mang si pentru sufletele lor si 7920 leT 39 banT, si la cheltuelT,
sie a fost a lor, cumpgrgtoare de a boiarulul el Dima Ciurcibasa
la mosneniT din 5irineasa cu
de 3077 leT, 80 bant
si a coconilor el celor pristg- Prin comuna trece soseaua
zapise adevgrate, a fost dgrui- vitT ce scris numele lor irna-TAriceni.Cocorgsti.
tg mgngstireT Horezul, dupg cum si al pgrinjilor la sfintul Potnel.
se vede din hrisovul luT Con- E brgzdatg de cite-va dea-
nic, dind si inchinind ocina lor lurY si e strgbgtutg numaT de
stantin-Vodg Brincoveanu, din Sirineasa, toatg partea lor, cu za-
anul 7202 (1695), care zice: un riusor, numit Balotina, ce
pis de la mina lor, la leatul 7208, se varsg In riul Prahova.
de danie si de inchinIciunel,
lo Constantin Basarabli Voevod, Domn (Cesar Boliac).
stIpinitor al Ungro-Valahiet §irna, sat, fgcind parte din com.
Intelepciunea 1Nudind'o laudatul si rur. cu acelasT nume, pl. Mg-
prea Inhltatul Solomon o propovedueste §irineasa, sat, facind parte din sorul, jud. Prahova. Are o bi-
a fi de cit toate cele-l'alte zidirt ale luY com. rur. 5irineasa, pl. Oltul-
sericg.
Dumnezeli i cerestY i plimIntestY, mar d.-s., jud. Vilcea.
huila si mal vrednicli...
Pentru aceea, dura ce co a sa Dum- §irna, peldure a statuluT, in in-
nezeeascl putere ne am Invrednicit si
§irineasa, fose meto,' al manas.
tirel Horezul, jud. Vilcea, zidit tindere de 430 hect., pendinte
am venit la scaunul strimosilor nostri al
DomnieY preY-RominestY, dintru alege- de Constantin Brincoveanu, la de com. 5 irna, pl. Tirgsorul,
rea i vointa a toatd. boerimea preY, pus- 1694, si inchinat acesteT nangs- jud. Prahova, formatti din tru-
am glnd ca acela, i dintru toata iMma dupg cum se constatg din purile irna (400 hect.) si Pis.
noastrI am voit a ridica Atila mInK- culesti (30 hect.).
stire aicea pre pamintul TIreT, ca sli se
hrisovul sIti din 1695:
prea slitveascit prea sllivitul nume al Jul sK fie sfintet mtlnitstirt (1-10-
Dumnezell, i gitsind loc ca acela la lo-
§i§cani, com. rur., in partea de
rezul) metohul de la Sirineasa ot sud
cul ce se cheamli Hurezil ot sud VlIcea, N/tices, co casete si cu biserica, cinstind
N. a pl. Mijlocul, jud. Fglciu,
luat-am pre Dumnezet Intr'ajutor si in- hramul Sf. Nicolae, Cu pivnita si cu jic- formalg din satul *ani.R4-
tr'al doilea an din domnia noastril, nita i co doul roate de moartt Î cu o ze§i. Are o suprafatg cam de
66546, Afarole Die: lanar Goopraflo. VOL V.
68

www.dacoromanica.ro
ICAN1 522 OCAR1CILTI.,

1500 hect., cu o populatie de pulatie de 636 suflete ; o bi- 6 taurT, 6o8 bol*, 333 vacT, 121
206 familir, salí 700 suflete; o serica, fondata in 1819 de Du- viter ; 1718 oT, 98 berbecT ; ro
,coala O o biserica. mitru Medelnicerul Socoteanu, tajar, 29 capre, 99 porcr, 140
Satul e a§ezat pe valea piriuluI cu hramul SI. Dumitru ; 3 cir- scroafe §i 63 vierT.
cu acelag nume, inconjurat de ciumT. Budgetul com, e la veniturT
treT dealurT, carT se desfac din de 10930 leT, 70 banT, iar la chel-
partea de N.: Grumazoaia, Hur- §itoaia, cdtun al com. Ro§ia, pl. tuelT, de 8311 ler 48 banT.
cata §i Cetatuia, acoperite cu Amaradia, jud. Gorj, situat la Are 2 bisericr, una in ivita,
vil, livezT ,i padurr N. comuner ,i la V. de com. cu hramul Adormirea Maicer
Locuitorir sunt vechr razeg. Corprul. Domnulur, construita in 1881,
ET posea: 86 car, 415 vite Are o suprafata de 550 hect., li cea-l'alta in 'Marca, cu hra-
marl cornute, 204 porcr i 86 or. cu o populatie de 126 suflete, mul Sf. ArhanghelT, constructie
Budgetul com, e la veniturr O o biserica. vechie, intreaga com. formind
de 3126 leT, 74 batir, lar la ' Locuitoril posea : 5 plugurT, o parohie cu catedrala Ador-
cheltuelr, de 2725 ler, 49 banT. 8 care cu bol; 14 caT, 96 vite mirea, avind r preot paroh, ,i
marl cornute, 35 rimAtorf, 91 3 cintäretP, 3 colT. .

§i§cani, cdtun, in jud. Putna, pl. or i 16 capre.


Girlele, com. Adjudul Vechiii, Comunicatia in catun se face §ivita, sat ,i rqedinta com. cu
cu o populatie de 512 .suflete. prin drumurr ordinare. acela§T nume, jud. Covurluiii Are
o populatie de 297 familir, saii
§i§cani-Boereqti, sat, in par- §iuta, sat, facind parte din com. 951 suflete ; o biserica O 2 §colr.
tea de N. a com. Hoceni, pl. rur. Muereasca-d.-s., pl. Cozia,
Mijlocul, jud. Falda, alaturea jud. Vilcea. Are o populatie de §ocariciul, com. rur., in jud. Ia-
Cu i,cani-Raze0, din com. 4- 241 locuitorT. lomita, pl. Borcea, situata intre
cani, cu care din vechime forma comunele Dichiseni §i Jegalia.
un trup. §ivita, com. rur., in jud. Covur- Mo§ia Jegalia, supranumita §i
luir', pl. Prutul, wzata pe =tul Del eanca, e proprietatea statulur,
§i§cani-Räze§i, sat. Vezr i§- PrutuluT, la 19 kil. de GaIati. fosta pendinte de manastirea
cani, com. rur., pl. Podoleni, Se marginqte la N. cu Ijdi- DealuluI. Are o suprafata de
jud. Falcia. leni (com. FrumuOta) §i Folte§ti ; 23000 hect., din care 7000 hect.
la E., cu Prutul ; la S., cu Tulu- balti§, woo hect. izlaz §i 15000
§i§e§ti, cdtun al com. Vadeni, ce,ti O Galati §i la V., cu teri- hect. pamint de cultura. Pe
pl. Ocolul, jud. Gorj, la S. de toriul com. Pechea. De Galati aceasta mo0e se mar afla co-
catunul de rqedinta §i la N. se desparte prin mo,ia Balta- munele Jegalia i Gildaul.
de ora§ul T.-Jiti, situat pe ,es. Bratq, ce tine de ivita. Dupa legea rurala din 1864,
Are o intindere de 40 hect., Se compune din doua catune : sunt improprietaritT in comuna
cu o populatie de 117 suflete Marca i sivita (re§edinta), dis-
. 208 locuitorT ; in 1878, s'al mar
1 bise rica, deservita de 1 preot tantate de 2 kil ; mar are §i sub- improprietArit 14; neimproprie-
,i I cintaret. diviziile : FrumuOta i Tamaoani. tgritT se mal aflA 77 locuitorT.
LocuitoriT posea.: 4 plugurT, Are o populatie de 1432 lo- Se compune din satele : So-
9 care cu boT ; 3 cal, 1 1 1 vite cuitorT, fcwr claca,r improprie- cariciul i Oltina, cu re§edinta
marI cornute, 23 rimätorT, 73 taritT. primarier §i a judecatorieT co-
of ; 40 stupr de albine. Intinderea teritoriulur com, e munale in satul 5ocariciul.
Comunicatia in catun se face de aproape 6835 hect., din care Are o populatie de 2054 lo-
prin oseaua nationala Filia0- cea maT mare parte apartine pro- cuitorI ; 2 jcolT mixte; 2 bisericT,
Pietro§ani, care4 pune in co- prietater marT, reprezintata prin deservite de 3 preotT §i 4 das-
municatie la N. cu comuna sa, moOle particulare Marca, i- calr.
iar la S., cu oraul T.-Jiti, cu vitele-Galata O Frumoasa, pre- Vite : 1802 bol, 1079 caT, 74
care se invecinqte. C11111 ji moOile Statulur Balta- bivolr, 1 i capre, 650 porcI li
Brate§ul ,i Balta-Badalanulur. 6929 or.
§itoaia, sat, jud. Dolj, pl. Jiul- LocuitoriT posea : 17 arma-
com. Almajul. Are o po- sarT, 94 cal, 114 Tepe, 3 magarT, §ocariciul, sal, in jud. Ialomita,

www.dacoromanica.ro
SOFRACENI 523 sOIMUL

pl. Borcea, pendinte de com. mo,nenT, lar o micg parte s'art §oimeasca, sat, jud. Bacri, pl.
cu acela,T nume, situat pe maiul improprietgrit la anul 1864 pe Bistrita-d-j., com. Cleja, situat
sting al bratuluT Borcea li in mo-Oa statuluT numitg. Caldgru- pe dreapta piriuluT Cleja ,i pe
apropiere de vgrsarea bratulul pnca ,i pe mo0a d-luT Stefan dealul Zaharia, la 1240 m. de
Gura Bali in Bort.ea. Nicolari, dindu-li-se 49 hect. ET satul Cleja (§coalg). Are o po-
Aja este re,edinta primgrieT aii : 14 cal', lo Tepe, 180 vacr, pulatie de 885 locuitorT.
a judecgtorieT comunale. 130 capre, 2000 oT ,i 500 porcT. Vite : 139 cal, 303 vite cor-
Are o populatiune de 302 fa. Aci se aflg maT multe izvoare nute, 158 porcT si 106 capre.
miliT ; 2 scoale; o bisericg, de- de apg mineralg §i de pgcurg. Ma.T inainte forma o comuna
servitg de 2 preotT si 2 dascIIT. In localitgtile numite Pe-Glod a parte, impreung Cu satul Va-
LocuitoriT posedg : 1331 boT, O la Atirnati se gasqte in pg- lea-Rea.
755 caT, 6o blvoll, 3070 oT, II mint multa sare.
capre §i 145 porcT. Comerciul se exercitg in co. §oimescu, sat, fAcind parte din
muna.' de 6 circiumarT. com. rur. Ceptura, pl. Cricovul,
§ofräceni, catan al com. a- Venitul anual al comuneT se jud. Prahova. Are o populatie
neni, pl. Novaci, jud. Gorj, situat urca la 7524,64 leT. de 400 locuitorl ,i o bisericg,
pe loc ,es i la S. de Ciineni. osea iT inlesne,te comuni- Cu hramul Sf. Nicolae.
Are o intindere de 820 hect., catia ca comunele Surani, Ad- In cAt. se ggsesc foarte multT
cu o populatie de 330 locuitorT ; ce,ti O Carbune,ti. cgrbunT de pamint.
o bisericg. brazdata de 4 dealur1
Locuitoril posedg: 40 plugurT, Soimul in partea de N.-E., pe laimUl, atun, pendinte de com.
6o care cu bol, 2 cgrute cu cai; care se cultiva vie; Ple§uva, in Zmirdioasa, pl. MargineT, jud. Te.
640 vite marT cornute, 70 caT, partea de S..E. ; Piscul-Hotilor, leorman. Are o populatiune de
350 oT i 400 rimgtorl. la S -V., ,i Corbul, situat in partea 590 suflete i o moarg de mg-
Comunicatia in catan se face de V. a comuneT. cinat pe apg.
prin ,osele comunale, care 11 udatg de girlele: Lppatna- Este sat vechiti; in secolul
pun in leggturg cu ' calea na- Mare, Loptna-Micg §i Stircul. trecut se gaseSe figurind prin-
tionalg Filia0-Pietropni. tre satele rnarl ,i populate ale
§oimari, sat, facind parte din judetuluT, s'a unit cu com. Zmir-
§ofrice§ti, sat, in jud. Roman, com. rur. Soimari, pl. Podgoria, dioasa dupg anul 1845.
pl. Siretul-d.-j., com Trife,ti, jud. Prahova.
spre S.-E. de satul Trife,ii §i §oimul, munte, in jud. Buzad,
la 3 kil, de el. Are o populatie §oimaresti, sat razg,esc, in jud. com. Vintilg-Voda, cgt. Sirbegi,
de 327 locuitorT ,i o bisericg Suceava, com. Draggnesti, a,ezat pe malul drept al riuluT Slgnic.
de zid. pe tgrmul drept al MoldoveT. Era unul din piscurile fortificate
Are o populatie de 239 lo- pentru apgrarea cetateT Vintilg
§oimari, com. rur.,jud. Prahova, cuitorT; o bisericg de lemn, cu Vodg.
pl. Podgoria, situatg pe gira hramul Sf. VoevozT, clac:lita in
Lopatna, la 8 kil, de reedinta 1762 de razg§iT Tgnase Frunzeti, §oimul, munte, in jud. Buzgii,
plg,e1 i la 30 kil de capitala Manolache Motoc 0 loan Berea, com. Gura-Aninoasef, cgt. Rá-
judetuluT. deservitg de un preot §i 2 cin- te,ti, acoperit de pgdure. Sub
Se mggine,te cu comunele : tgretT. poalele sale se afla schitul Rate,ti.
Chiojdeanca, Podeni-NoT, Pgcu- Pana in 1878 fácea parte din
reti i Surani. alipita comung Brusturi. §oimul, mofie, in jud. Teleorman,
Se compune din 2 cgtune : Moia, proprietatea locuitori- pl. Marginer, com. Zmirdioasi,
Soimari §i Atirnati, cu o popu- lor, are o intindere de 234 raid, proprietate a d.luT G. Gr. Can-
latie de 2101 locuitorT. 50 prj. tacuzino, in intindere de peste
Are o suprafatg de 3500 hect.; Improprietgritl in 1864 sunt 2550 hect., din care 50 hect.
bisericg, deservitg de 2 preotT ; 29 clIca,l, stapinind 61 falcT. acoperite cu pgdure yi vre.o 48
,coalg mixta; 3 morT de apg DrumurI principale sunt : la hect. de vil.
pe girla Lopatna, li 1 Cu aburT. Tonti (1220 m.), la Savqti (1030 Este mo§ie frumoasg, canos-
Maioritatea locuitorilor sunt m.) §i la Draggnqti (1200 m.). cutg pentru fertilitatea solulur eT.

www.dacoromanica.ro
524 OLIDANWI

§oimul, insulii, pe Dungre, in de E. a p111.1eT Miletinul, jud. Bo- 1864 sunt 59 frunta§T, 70 pglinag
jud. Ialomita, pl. Borcea, in drep- to§ani, pe un teritoritl deluro cu 187 coda0, stápinind 525 fgla
tul satuluT Dichiseni. Are o lun- pod4e intinse §i formatg din LocalitV de insemnat in com.
gime de 4 kil. i contine pg- satele Bgtrineti (Zahareni), Bor- sunt : Mgngstioara (Dealul)
§unT §i pgdurT de salcie i plop. cileni, Iong,eni, Socrujeni, Sta- Dealul-HalmuluT, vestit pentru
rosilta-Stavri, Starosilta-Radul, finaturile sale.
§oimul, pichet vechili de fron- oldgne0, Viforeni CuziY i Vi-
tierd, pe malul DungriT, in drep- foreni-Cerchez. §oldäne§ti, sat, pe un platoláinalt,
tul insuleT cu acelag nume, jud. Are o _suprafatg de 1186o in centrul com. oldgnWi, pl.
Ialomita. hect., cu o populatie de 2998 Miletinul, jul. Boto,ani, cu o su-
/ocuiturT; 6 biserid, deservite prafatg de 1716 hect., din care
§oimuluf (vira-), ramurd de .de 2 preoff si 4 cintgreti; vre-o 280 hect. padure i o po-
munfi, jud. Neaintu, com. Taz ,colT; 4 iazurT cu pqte, I moarg pulatie de 71 familif, sati 344
lgul, pl. Bistrita. Se intinde per- de apg §i 3 cu aburT. suflete.
pendicular pe capgtul de S. al Vite: 2823, bol i vacT, 862 Are i bisericg i 3 circiumT.
ramureT TarcguluT. Extremitatea caT, 13 bivolT, 3942 oT, 150 ca- LocuitoriT posedg : 193 bol*
sa despre V. este bifurcatg in pre §i 799 pord. vacT, 24 cal', 914 oT, 67 capre,
douà ramurf secundare : una care Budgetul comuneT e de 8904 6 bi volt, T71 porcY ; 6o stupY cu
se ridicg intre piriul Tarcgul leT, 46 banT la veniturf, ì de albine.
piriia§ul afluent acestuia numit 8874 leT §i 44 banT, la cheltue17.
Cracul-TapuluT; §: alta care in- Comuna e strgbgtutg de calea §oldäne§ti, sat, pe ino0a i in
cepe hotarul despre judetul Ba- judeteang Boto,ani-Stergne,ti. com. cu acelasT nuine, jud. Su-
cgri, spre E. de muntiT Tárhgoa- ceava, a§ezat pe dreapta piriu-
§uluT i de obirOa piriuluT Tarcgul, §oldäne§ti, com. rur., jud. Su- luT Buciumeni §i pe coasta dea-
continuindu-se intetin singur trup ceava, situatg la S.-V. pl4e1- luluT Curingturfle.
spre E. i N., printre muzul, lingg Fglticeni. Are o pop. de 326 locuitorT ;
piriul Tazlgul, pAnal in Se invecine§te la E. cu coin. o bisericg, ziditg de AndreT Ba-
dreptul localitgteT Puciosul (din Preute§ti i Ciumulqti; la V., §otg in 7798, deservitg de preotiT
com. Ta zlgul). cu FAIticeni i com. Opri,eni ; din Fglticeni. Pe unul din do-
la S., cu com. Baia §i Fintina- potele bisericeT se citete :
§oldana, sal, in partea de E. a Mare §i la N., ca com. Ple. ,ti
Acest clopot I am facut eti §tefan
com. Sipotele, pl. Turia-Copoul, Giurgqti. Basoti Ban s't I am pus la biserici In
jud. Iai, situat pe dealurile sol. E compusg din satele : sol- satul meu §olddnesti, ce prdznueste hra-
dana §i Tolpana, pe malul drept dgne§ti, Hartopul, Spátgre;ti mul Sf. Nicolae, 1700).
al JijieT. Are o populatie de 40 fa- cu re,edinta in satul Bis. are odgjdiT bogate i doug
sati 209 suflete ; o bisericg, Timpe,ti.
evangheliI legate in argint.
ziditg la 1828, de Florea Cgmi- Are o suprafatg de 2892 hect.,
ImproprietgritT de la 1864 sunt
narul, deservitg de T cintgret. cu o populatie de 1396 suflete;
16 pg1ma0 i 36 coda.g, sapi-
Vite : 114 vite mal-Y cornute, 4 bisericT, deserVite de 6 preotT
nind 112 fgIcT.
36 cal, 352 of 24 rimgtorT. 8 cintárretT ; o ,coalg mixtá DrumurT principale sunt : la
in Hirtopul ; 5 circiumT.
Fglticeni kil.), la Hirtopul (7
§oldana, s'a/le de dr.-d.f., jud. Budgetul comuneT e la veni
kil.) 11 la Spgtgre,ti (31/2 kil.).
Ia0, pl. Turia-Copoul, com. i- turT de 4272,72 leY i la chel-
Origina satuluT §i mo§ieT sol-
potele, pe unja tuelT, de 4206,73 leY.
dgne§ti reiese lgmurit din ur-
pusg in circulatie la i August LocuitoriT posedg : 49 caí, 316
mgtoarea carte:
1896. Se aflg futre statiile V1g- bol, 217 vacT, 1474 01 §i 105
deni (88 kil.) i Rediul (78 kil). porcT. Nor Vasilie Voevod,
Ingltimea d'asupra nivelulT MgriT E udatg de piriul ,Somuzul- Cu mila lur Dumnezeil Domn TArer
de 45m.61. Venitul acesteT statiT Mare cu afluentiT sgT : Buciumeni, Moldnver. Instiintare facem cu aceastd
pe 1896 a fost de 13995 1., 75 b. carte a noastrd tuturor cur vor eduta
Tiganul, Petiuta, Ciorsacul, Pri-
sad o vor auzi citindu-se, pentru acest
sgcer i Arini. adevdrat i credincios sluga noastrd §te-
§o1däneqt1, con, rur., in partea LocuitorY improprietgritT din fan §oldan din curtea Doinnier mele,

www.dacoromanica.ro
SOL1NTARUL 525 SOMUZUL-MARE

fiul rdposatuluY Dumitrazcu Soldan Biv Este formatg din 3 catune : d.-s. ; la S., cu pl. Moldova-d.-j.
Vel Vornic, care acest parinte a tul
Dumitrazcu Soldachi ad slujit DomnieY
Buduhala, $omanesti i Telesti- Siretul-d.-s. si la N., cu Bu-
mele Cu cuata inima i cu mare cre- Birnici covina.
dinta In toste trebile, del:A poruncile Are o suprafatr. de 874 hect., Forma teritorialg este prelun
Domnie mele, pana. sosit ceasul de cu o populatie de 820 locuitori; gitg de la V. spre E. si strg-
s'ad savtrait. o scoalg, in cat. Somgnesti ; 3 batuta in lungul el in linie pa-
No1 Inca de la moartea luY pentru
bisericT (din care cea din cgt. ralela de ambele piraie : Somu-
acea cu dreptate l cu credinta, a luY
catre n'A slujba am miluit pe fiul stid Telesti e fondatg. in 1728), de- zul-Mare i Somuzul-Mic, cu aflu-
Stefan Soldan cu osebita noastra mill, servite de 2 preotr si 2 cinta entir lor, care o uda pe o lun-
de 1-am apropiat In curtea DomnieY mele, rey; o moarg pe apg. gime de 43-45 kil. La E. e
Y-am dat, i Y-am Intarit drepte oci- Parte din locuitorr sunt ruo;;- udata de Siretul i Suceava.
Dele i mo§iile luT, carY i le-ad dat nenr, iar parte, improprietgriti.
i le-ad daruit unchiul sad Teodoraacu
Este compusa din comunele :
Soldan cu litnbl de moarte, deosebit
El posedg : 40 plugurT, 70 Dolhesti, Giurgesti, Liteni, Ple-
de altY frat'f al luT, ad ica tot satul Sol- care cu bol si vacT, 3 cgrute sesti, Preutesti, Silistea, $olda-
daneSi pi jumatate din satul Preutqti, Cu cal, 453 vite marT cornute, nesti si Valea Glodulur, cu re
ce sunt pe Somuz, In tinutul SuceveY, 31 car, 243 porcT i 165 or si sedinta subprefecturel in Giur
cu iazurY i cu morY In Somuz. capre. gesti.
Drept aceia dar ... etc. etc.
Scris In lag de Dumitrachi Diac din
Budgetul com, e la veniturT Are o suprafata de aproape
leat 7150 (1642), April 5. de ler 1718, banl 76, iar la 48369 hect., cu o populatie de
NoY Vasilie Voevod. cheltuelr, de ler 1235, banT 73. 14749 locuitorr.
(L. pec.) Com, e udatg de Bistrita si Budgetul comunelor din plasg
de Jalesul, numit in localitate e la veniturr de 41191 leT, si la
Pe mosia $oldanesti s'a in- Sadul. cheltuelY, de 35471 ¡el.
fiintat tirgul Soldgnesti, numit Comunicatia in com, se face Statul poseda in pl. Somuzul
mal tirziti Fglticeni. prin soseaua judeteang T.-Jiii- o mosie aducindu-T un venit a-
In 1803, 5oldNnqti tij a Ba- Ciuperceni-Severin si prin sose- nual de 21112,27 leT, avind pe
nulur Basotg are 62 liuzT, plg- lele comunale ale fie-cgruT cgtun. dinsa si 370 hect. pgdure.
tind 1076 ler bir anual, avind
si 18 liuzT de ceT scutiy, ocu- §onaäne§ti, cdtun de resedinta §omuzul, munte, jud. Neamtu,
patY cu lucrul pgmintului (aldea- al com. cu acelasY nume, jud. intinzindu-se din hotarul Transil
rul», vol. VII; Condica liuzi/or). Gorj, pl. Ocolul. vanier, spre S.-E. de cursul Bi-
Are o suprafatg de 295 hect., cazulur i pgng in stinga piriu-
§olintarul, munte, in jud. Bacail, cu o populatie de 120 familiT, luT Tarcgul. Se mal numeste si
pl. Muntelur, com. Brusturoasa, sati 300 suilete ; o scoalg ; Magura-SomuzuluT,
facind parte din masivul Cg- bisericT, una de zid, fondata la
runta. E situat pe granitg. 1727 de Egumenul Dionisie Bg- §omuzul-Mare, sati §omuzul-
lacescu, iar cea l'alta de lemn, jud. Suceava.
§olintarul, Êruia, in jud. Ba- facuta de locuitorr la 1790, de- Vine din Bucovina, atinge ho
cgii, pl. MunteluT, com. Brustu- servite de 2 preotT si 2 cinta- tarul TgreT la locul numit Podul
roasa Se varsa in piriul $ulta, rey. Tolvel, servind de frontiera Ta-
dupl ce a curs in intregime Locuitoril posea : 12 plugurT, ter pana la piriul Bunesti. Curge
pe granitg, de la Seaua-Solin. 25 care cu bol si vacT, t cartita de la V. spre E., strabgtind teni
tarulur pana la vgrsarea sa Aci cu cal, 140 vite marT cornute, toriul com.: Bradàtelul, Rada-
delegatiunea de delimitare din 11 caT, 24 or si capre i roo seni, Oprisani, Plesesti, pe litiga
Viena a fgcut sg revie Romi- porcl. Fglticeni, $oldinesti, Preutesti,
niel 590 hect. DealurT mal insemnate in com. Dolhesti i Dolhasca. In cursul
sunt : Dealul-cu-Viile, piscul nu- sgil de 4 kil., udg parte din
§ornäneqti, com. rur., in jud. mit Scaunul-Hotilor Taturoaica. plgsile: Moldova-d.-s., $omuzul
Gorj, pl. Ocolul, situatg la V. Siretul-d.-s.
de com. Bglacesti, pe loc ses §omuzul, plasT, jud. Suceava. Are de tributarr pe dreapta : $o
si la poalele dealulur $oma- Se mgrgineste la E. cu jud. Bo- muzelul, Trifan, Topchile, Hara ,
nesti. tosani ; la V., cu pl. Moldova- Alunisul, $ipotul, Branistea, Ro-

www.dacoromanica.ro
OMUZUL-MARE 526 $011.11LITA

pia,Brgdgtelul, Siliptea, Fundoaia, rgpti pi dupg ce a invirtit lila malul drept al girleT Sondul,
Opripeni, Buciumeni, Piriul-Tiga- 3 4 morr se varsg in Moldova. aproape de varsarea Iaculur For-
nulur, Lecu.pepti, Piriul-Prisgce, Lungimea sa e de 18 kil. tuna in ea. Are 2,5 m.
Hirburile, Durgitoarea, Piriul-luT-
Gheorghe, Platonita, Podi,orul §omuzul-Mic, piriti, in jud. Su- §ondul, alt puna trigonometric,
pi Valea-Poener ; iar din stinga : ceava, pl. omuzul, numit in ve- In jud. pi pl. Tulcea, pe malul
Zghgrepti .pi Mgzgnge,ti, in Bu- chime ,i somuzui-imputit (v. sa- drept al bratulur Sulina, in fata
covina, Bunepti (al Granite), Po- tul Siliptea). III are obir,ia in Bu- gurer girle Sondul ; are 2,7 in.
coleni, Vi,iner, Petiuta, Ciorsa- covina, aproape de frontierg. In- ingltime ; lingg el e o pescgrie.
cul, Piriul-Prisk'ciT, Hirtopul, Vel- trg in targ pe la Nimirceni, udg
niter, Marculur, Brana, Glodu- com. : Plepepti (7 kil.), Giurgepti §opia, altd numire a comuna
rile, VIgdepti, Socilor, Hotarul, (4 kil.), Valea-GloduluT (2 kil.), Pleapovul, pl. CAlmgtuiuluT, jud.
Butngrapul, Harbuzul, Diudiul, Sili,tea (2 '/2 kil.) pi Liteni (3 kil.), Teleorman. (VezT Pleapovul).
Pelineptilor, Vgmeni pi Piriul-Bo- avind astfel lungitnea totalg de
ciule. Se varsg in Siret din jo- aproape 16 kil. Se varsg in Si- §opirle§ti, cdtun, pendinte de
sul satule Dolhasca prin 4 gurr ret, in dreptul satulul Rotunda. com. Talpa-Ogrgzi, pl. Glava-
numite : Durditoarea, .Somuzul- In cursul sgri formeazg iazurile: ciocul, jud. Vlapca. Are o bise-
Mare, Pgltinosul pi Girla-de la- Nimirceni, Ghitescu, Ciulei, Va- ricg, deservitg de I preot ,i 1

Moara-lur-Pavel. lea-Glodulul pi Ulmul, invirtind cintgret.


In curgerea sa formeazg iazu- 7 morT.
rile: Cgluggrulur, TirguluT, Cior- Are de afluentr din dreapta : §opirliga, cdtun, al com. Brädea-
saci, Hui, Basaraba, Arghira ,i Racova, Valea-Sinescu, Ciornir- nul, jud. Buzgti. Are 6o locuitorT.
Dolhe,ti pi invirtepte sistema- ner, Copvana, Gropani, Levejoa-
ticele mor/ ; a-Doftorulur pi Cior- re, Prisgci, Lingurari, Plepa , Podi, §opirliga-Brebul, mo,rie, in jud.
saci pi alte io moripte ,i cite-va Ghidale, Tulburea, Humgria pi Buzgri, com. Ghergseni, cgt.'.50-
piue. Recea ; iar din stinga : Fisticul, pirliga, proprietate a Eforier Spi-
Convine pe,te : crap, ,tiucg, Popa, Bazaci, Budgiul, Vultu- talelor Civile din Bucurepti, pen-
caracudg, etc. repti, Piriul-GloduluT, TeiuluT, dinte de mgngstirea Brebul. Se
Grajdulur, Lutulur, Osoiul, Vel- mal numepte pi Brebeanca.
§omuzul-Mare (D.de), pirliab niter, Siliptea, Runcul, Ciobg- Are o suprafatg de 920 hect.,
In jud. Suceava, plg.pile Moldova- nita, Pietrosul pi Vgrgria. din care 30 hect. pgdurea Tu-
d.-s. pi Moldova-d..j. Ia naptere Contine pepte : ptiuchl, lin, ca- fele-Pirnogul pi restul loc arabil.
de pe mo,ia Sasca, de unde pri- racudg, etc.
mepte pe pirtul Bahna, curge de §opIrlita, com. rur., in partea
la N. spre S. pi dupg ce s'a u- §ondul, girld, in partea de N. de S. a plg,er Oltetul-Oltul-d.-j.,
nit cu Somuzul-Mic formeazg a jud. ,i pl. Tulcea, pe teri- jud. Romanati, formatg din sa-
Iazul-Morir, in suprafatg de 40 toriul N. al com.: Malcoci, Be,- tul cu acelapT nume, situat lingg
prgjinT,invirtepte o moripcg, trece Tepe, Mahmudia pi cel E. al Oltetul, pe stinga, la 15 kil. spre
pe mo,ia Fintina-Mare, unde com. Satul-Nod. Se desface din S.-E. de Bal, pi la 18 kil. de
mar invirtepte o moripcg. Curge bratul Chilia, se inclreaptg spre Caracal.
apoT aproape paralel cu /1111 Mol- E., paralel cu bratul Sulina, tot Altitudinea terenulur d'asupra
dova, primepte in stinga piriul merei prin stufurf pi dupg 25 nivelulur Mgrer este de 150 ni.
format din izvoarele din satul kil, se varsg in bratul Sulina, Are o populatie de 817 lo-
Fintina-Mare ,i Cotul-BgeT De lingg mila No. 24. Prime,te a- cuitorT ;o scoalg ; 2 biserie,
la Temelie trece pe teritoriul pele lacurilor Pentiliciuc, Bahli- S-ta Treime (1859) pi SI. Nico-
com. Ciumulepti, pi apor se ra- nepti, Fortuna ,i Hontul-Mic. lae (1832), deservite de 2 preoti
mificg la dreapta printr'un canal Intre ea, Chilia ,i Sulina, e in- pi 3 cintgretT ; 4 circiumr.
numit Girla-MoriT, pentru cg pune chis ostrovul numit Pardina. LocuitoriT posedg : 803 vite
in mipcare o moripcg, prime,te marT, 596 vite miel pi 171 pord.
In stinga Pirlul-Rece, iar in dreap- §ondul, punct trigonometric, in In coprinsul comuneT se aflg
ta Toplita, taie poseaua Fglticeni- partea N. a jud. ,i pl. Tulcea mar multe mggurr, Brazda-lur-
Roman pe din jos de satul BI- pi a com. urb. Mahmudia, pe Novac, ruine de cale romang

www.dacoromanica.ro
OPOTUL 627 OTRILE

pi, la V., ruinele uneT manas- vaiT Cu acelag nume, jud. Olt. In raionul comuneT sunt padurl
ti rT. (VezT orapul Slatina). in intindere cam de 85000 ariT.
Are 2 mine de carbunr de pa.
§Opotul, com. rur., repedinta sub- §oriciul, callen, pendinte de com. mint in exploatare, una a proprie.
prefectureT Dumbrava-d.-s., jud. FrAsinetul, pl. Glavaciocul, jud. taruluT D. Dobrogeanu pi alta a
Dolj, la 26 kil. de Craiova, 5 kil. Vlapca, proprietatea Moptenilor- statuluT, exploatata inteun mod
de Oghianul, 5 kil. de PTetroasa oricepti. sistematic. Aci se face pi var.
pi 12 kil. de Gogopul.
Situara pe dealurile Buciumul §oroca, sat, cu 6o case, in jud. §otircari, sal', In jud. R.-Sarat,
la N. pi Boianul la S., care for- Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur. plaiul Rimnicul, catunul comuneT
meaza Valea-Mare sail *opotul, Marga. Dealul-Lung. Are o suprafata de
prin care curge un 01.41 periodic, 25 hect., Cu o populatie de 30
n umit opotul. §orogari, sat, jud. Ia,i, pl. pi locuitorT.
Se marginepte la E. cu com. com. Copoul, situat pe inclina-
Belotul; la V Cu com. Gogo,u1; tiunea de E. a dealuluT cu acelapT §otrile, com. rur., jud. ,i plaiul
despartita prin movilele ingine- nume. Are o populatie de 158 Prahova, situata pe valea otrile,
rilor ;la N., cu com. Rasnicul suflete. in dreapta girleT Doftana, la 45
pi la S., cu com. PTetroaia. LocuitoriT posea : 90 vite kil. -1e capitala judetuluT pi la
Se compune din 2 catune : marl cornute, 6 cal pi 18 rimatorT. 12 kil. de a plaiulta.
opotul pi Manastiricea.
- Se margine,te la N. cu cat.
Ape : Valea-Rece, Sopotul pi §otani, sub dwizie a com. Dejoiul, Secaria, ce tine de com. Co.
Buciumul. pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are marnicul ; la S., cu com. urb.
In comuna se gasesc 2 sili,tT, o populatiune de 230 locuitorT. Cimpina ; la E., cu com. Brebul,
numite opotul pi Manastiricea. de care se desparte prin riul
Are o populatie de 1357 lo- §oting a, com. rur., jud. Dimbovita, Doftana, pi la V., cu com. Breaza-
cuitorI; 2 bisericl, una in com. pl. Dealul-Dimbovita, situatA la d.-s., de care se desparte prin
5opotul, cu hramul Sf. Constan- 6 kil. spre N.-V. de Tirgoviptea, riul Prahova.
tin pi Elena, facuta la 1889, de pe malul drept al IalomiteT, Se compune din 5 catune :
proprietarul Saya on:tanescu, cu parte pe loc pes, parte pe ma- Lunca-Mare, Frati, Osibitul, Se-
ajutorul locuitorilor, cea-l'alta in lurl pi val'. Dealurile dimprejur ciurile pi Plaiul-CornuluT, dintre
cat. Manastincea, cu hramul Sf. pi pe unde este apezata comuna care : Lunca-Mare, Frati ,i Osi-
Nicolae, facuta in 1828 de lo- se numesc: Gilbina, Plaiul-ReziT, bitul sunt pe proprietatea Prin-
cuitorT, deservite de 2 preoff pi Carbunarul, Rovina pi Stibina ; cipelul Dimitrie Barbu tirbeiu ;
3 cintaretT ; o pcoall mixta,. iar cimpie, este Cimpia-Tirgulul. Seciurile pe a d luT Stan Biebea,
Dupa legea din 1864, ati fost Se invecinepte : la E. cu Doi- iar Plaiul.CornuluT pe a d-luT Ni-
impamintenitT 174 locuitoti din cepti ; la V., cuManesi; la N., colae Bibescu.
opotul pi 38 din Manastiricea. cu Vilcana-Pandeli pi la S., cu Are o supralata de 4250 hect.,
O cale de comunicatie, in di- Tirgovigea, despartindu-se de cu o populatiune de 1568 lo-
rectiunea de la V. la E., unepte Doicepti prin Ialomita, de MI. cuitorl ; o pcoala; 2 bisericT, una
com. cu Gogopul. nepti prin padurT marl, dealuri In cat. Frati pi cea-l'alta in cat.
pi val, iar de Tirgoviptea pi Vil- Lunca-Mare. Cea din Frati s'a
§opo tul, sat, jud. Dolj, pl. Dum- cana-Pandeli printr'o posea ve- fondat la 1886 de Printul Stir-
brava-d.-s., com. Sopotul, re,e- cino-comunald, ce merge cam beiti pi locuitorT, iar cea din
dinta primarieT. Are o populatie paralel cu Ialomita. Lunca-Mare de Sardarul Grigore
de 1065 suflete ; o pcoala mixta, Prin raionul comuneT curge Negru, la 1845. Ambele bisericT
ce functioneaza din 1877; o bi- Ialomita pi piraele : Valceaua cu sunt deservite de 2 preo0.
sericà de zid, facuta in 1889 Glodul pi Valea-PopeT. LocuitoriT in numAr de T70
de proprietarul Saya otrianescu, Se compune din treT catune: s'ail improprietarit la 1864, pe
impreuna cu locuitoriT pi deser. otinga, Goleasca pi Teipul, cu mopia 5otrile a Pr intuluT 5tirbeiuí,
vitA de r preot pi 2 cintAretT. o populatie de 2200 locuitorT. din care li s'ad dat 591 hect. ET
Are doua bisericT pi o pcoala posea : 40 cal, 45 lepe, 361 vact,
§opotul, schit, situat in coasta mixta. 200 porcl O 3525 oT.

www.dacoromanica.ro
OVARNA-DE-JOS 528 qTEFINEASCA

In raionul comuner, pe dul nute, 21 cair, 310 or i 360 ri- §tefan, n'unte, in jud. Gorj, plaiul
Doftana, sunt 4 morT, 3 pive mgtorr. Novaci, spre N. de com. Novaci,
si o dirstg. Budgetul com. e la veniturr situat intre munir: arbunele,
In localitatea numitg Seciu- de 1236 ler, iar la cheltuelr, de GAurile, Coasta-Benghir si Me-
rile sunt cadete de pratrg. 798 la reutul san Mirul-Mic, pe dreapta
Comerciul se exercitg de 5 Dealurr mar principale sunt : riulur Gilortul.
circiumari. Culmea-Plaiului-Viilor, care e o
Veniturile ccmuner se ridicg ramurg a Culmer-Cracul e-Petrel, §tefan-cel-Mare, cdtun, judetul
la suma de ler 2990i che/tue- Culmea-Tginasulur, care e o ra- Vlasca, pendinte de com. Gla-
/He, la 2900 ler. murg a Culmer-Mohornatulta, a- vaciocul, proprietatea statuluT,
E brgzdatg de virfurile: Bon- coperitg Cu pgdure secular, Cul- format cu ocasiunea aplicgrer
cul, Frurnosul si Pietrisulur. Din mea Cheier i dealurile Poiana, legiI improprietgrirer.
Ins u rgteil o r.
Boncul izvoresc doug van Va- Lazul-Mare, Lazul-Mic, Cismer, S'a dat aci pentru 400 locuitorT,
lea-Bonculur, ce curge spre S. Stiljer, Bejenici, DealuI-MaluluI, o bisericg si 2 §coaie, o supra-
si desparte cgtunele Osibitul de Dealul-de-Mijloc, Dealul-Cglugg- fatg de 2210 hect. (VezT com.
Plaiul-Cornulur i Valea-Serbu- ritel i Dealul Cheer. VgI: Va- Glavaciocul).
loaia, ce curge spre S., se in- lea-Caselor, Valea-Iepelor si Va-
tilneste cu cea d'intiiti si for- lea-Pestenet §tefan-cel-Mare, sat, jud. Vas-
meazg gina Cimpinita, ce trece Este udatg in lungul sgil de luir', pl. Stemnicul, com. Bro-
pe lingg com. Cimpina si_ se Apa overnilor, si de piriul Pes- docul, infiintat in 1878, Cu nota
varsg in riul Prahova. tener, care se varsg in Iupca. improprietgritT, situat in partea
Prin partea de V. e udatg de cea mal de N.-E. a com., pe se-
Valea-Firilor, ce se varsg In §ovarna-de-Sus, com. rur. §i sul Birladulur, in stinga
Doftana. sat, In jud. Mehedinti, plaiul pe locul numit Dealul-Birladulur.
Closani, la 40 kil, de orasul I s'a dat numele de tefan-cel-
§ovarna-de-Jos, coin. rur. §i sat, Turnul-Severin. Satul formeazg Mare, pentru cg se pretinde
jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. cu satele Runcul i Studina aicT ar fi fost una din luptele
la 37 kil. de orasul Turnu - Se- si e situat pe valea piriulur Run- ce a avut marele Domn cu Tur-
verin. Este asezatg la poalele cul. cir, in rgzboiul de la Racova.
dealulur numit Plaiul i brgzdatg Se mgrgineste la E. cu com. Are o suprafatg de 120 hect.,
de mar multe dealurI ce se ra- ovarna-d.-j ; la V., cu com. Ilo- Cu o populatie de 30 familir,
mificg din dealul Plaiulur. vgtul ; la N., cu comunele Dilma sal:1 176 suflete.
Se màrgineste : la E. Cu com. si Rudina ; iar la S., cu com. Vite: 8 car, 103 vite niarI,
Vidimiresti i Pestenuta ; ht V., Ilovg tul. 14 rimgtorr si 310 or.
cu com. ovarna-d.-s. ; la N., cu Are o populatie de 1200 lo-
comunele Rudina i Vidimiresti; cuitoti ; o bisericg, deservitg de §tefanuluI (Valea-), cittun al
iar la S., cu com. 11°001 si 2 preog i 2 cint5retY; o coalg. com. Boziorul, jud. Buzgri, cu
cgt. Noaptesa din Sisesti-d..j. Locuitorir posedg : 46 plugurT, 160 locuitorr si 40 case.
Satul formeazg com. cu ma- 79 care cu bol, 6 cgrute cu cal.;
halalele Prundenilor, Ivgnestilor, 6o stupT ; 600 vite marr cornute, §tefäneasca, sat, fgcind parte
Cotorbilor, Mostiorilor, Cgrunti- 30 cal, 400 or si 500 ritrigtorr. din com. rur. Lgmotesti-Gglbe-
lor, Girbovaniior, Stroestilor, Budgetul com, e la veniturr nasi, p. Negoesti, jud. Ilfov,
Lerenilor i Ggdgilor, cu o po- de 1552 leT, iar la cheltuelI, de situat spre N. de Gglbinasi, in-
pulatie de 960 locuitorr. 968 ler. tre rlul Dimbovita si Valea-
Prin com, trece soseaua co- Dealurr mar principale in com. Grecilor.
munalg Sovarna-d.-s. i ovarna- sunt Dealul-Studina, pe care Se intinde pe o suprafatg de
d.-j.-Pestenuta. este asezat satul Studina, Dea- 205 hect., cu o populatie de
Are o bisericg, deservitg de lul-RunculuT ii Dealul- overner ; 121 locuitorr.
I preot i I cintgret ; o scoalg. iar vgr Valea-Runculur si Va- Numgrul vitelor marr e de
Locuitorir posedg: 40 plugurr, lea-Soverner, pe unde curge pi 124 si al celor micr, de 47.
70 care cu bol, 5 cgrute cu cal"; rlul Runcul, care in Sovarna-d.-j. Comerciul se face de r
roo stupI; 1236 vite marI cor- ia numele de Apa-5overner. ciumar.

www.dacoromanica.ro
TEFANELUL 529

Are i moara cu aloa si Babiceni ; Dealul-Botcelor, Cui_ Industriile manuale ca : croi-


ma,ina de treerat. bul-Vulturulur i movila Capta- toria, ciubotaria, lemnaria, ro-
lanul, in com. Bobulqti ; Co- taria, fieraria, etc., se practica
tefänelul, sat, cu 525 suflete, rogea, Hirtopul-lur-Anciaza, MA- mar mult in tirgul 5tefdne§ti.
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., 1a4tea i Vier, In com. Ostop- Comerciul se face cu cereale,
com. GogoOul. ceni ; filtre Corogea i Jijia : Cra- vite, vinurr §i alte produse lo-
calia, Cristioaia, Ulucele i Vul- cale. Pietele de desfacere sunt
§tefäne§ti, ptasei, jud. Botosa ni. turul, in com. Ringhilesti. tirgul 5tefanqti §i Boto,ani.
E situata in partea de E. a ju- Vaile mar insemnate sunt Comunicatia cu Botopni se
detuluT. Se intinde pe vaile Valea-PrutuluT, in tot lungul pla- face pe calea judeteana Boto-
Prutulur §i Baeulur si pe valle si ser, la E.; Valea-BaeuluT, care prin comunele
§ani - tefa.ne§ti,
dealurile dintre Jijia i Prut. o strabate in partea de N.-E., Durnesti i Babiceni. Are calea
Se margine§te : la N., cu jud. si valea Corogea care o strabate vecinala tefane§ti-Ia0, pe Prut,
Dorohoiti ; la S., cu pl. Jijia prin centru, in lungul plaseT. prin comunele Bobule§ti, Ostop-
jud. Iasi ; la E., cu Prutul i la Apele ce strabat plasa in ceni iRinghile§ti, pe o lun-
V., cu pl. Jijia. ordine de la E. la V. sunt : gime de 24 kil. Mar sunt §i
Este formata din lo comune : Prutul, la E., trecind pe linga ,osele comunale, care leaga co-
Babiceni, Bobule,ti, Brateni, Do- comunele Movila-Rupta, 5tefg- munele cu soselele marT.
birceni, Durnesti, Movila-Rupta, ne,ti, Bobulesti, Ostopceni Formeaza un ocol cu plasa
Ostopceni, tefanqti-Tirg, 5te- Ringhilesti i curgind spre Du- Jijia, §i re§edinta judecatorier e
fanesti-Sat §i nOre ; Ba,eul, ce curge prin valea in tirgul *tefane§ti.
In tirgul 5teane§ti, la scoala BaFul, prin comunele Brateni,
de baetr, este o statiune me- Stetanesti, Bobulqti i, la Os- tefa'ne9ti, jud. Boto§ani. (Vezr
teorologica. topceni, se varsa in Prut ; Co. ,Stefdne,cti - Tirg i ,Stefelne,sti-
Dealurile ce strabat plasa, se rogea izvorind din com. Do- Sat).
impart, prin valea §i piriul Ba- bfrceni i formeaza mar multe ia-
seul, in doul Ore: una in stinga zurT in cursul sati, trece prin §tefäne§ti, com. rur., in partea
Ba,eulur, pana in Prut, iar cea- comunele Durneti, Babiceni de N.-E. a com. Pojogeni, jud.
l'alta in dreapta Bapulur, pana Ringhilesti i, mar in jos de sa- Gorj, pl. Amaradia, situata pe
in Jijia. Aceasta din urrna e des- tul Ili§eni, se varsa in Prut. valea Gilortulur §i pe valceaua
partita inca in doua culmT, prin In toata plasa sunt 55 iazurY Ungurelul, pe partea dreapta a
valea i piriul Corogea : una in §i 12 baltr. dula Gilortul.
stinga Coroger, care se termina Aproape intreaga suprafata Se compune din catunele :
la satul Ilieni,§i alta in dreapta, a piasei e ocupata de semana. *tefaneti, Ungurelul i Cojani.
care, intretaiata de mar multe turr, finete i ima§urT ; paclurl E situata d'alungul une val-
var, se continua in jud. sunt putine. cele. Are o suprafata de 1920
sub numele de podipl Furilor Are o populatie de 5952 fa- hect., cu o populatie de 219
o al Turier. sai:i 18735 suflete; 26 bi- familiT, salí 884 suflete; o coala,
Cele mar insemnate dealurl : in sericT, deservite de 23 preotr inflintata la 1864; 4 bisericT,
stinga Ba§eulur: Cinghineni, Gea- §i 46 cintaretr; 13 scolT mixte. deservite de i preot i 2 cin-
manul, Hirtopul, Padurer, Po- LocuitoriT posea : 2743 cal, taretr.
poia, Stinca, Sarata i Viilor, 9265 bol i vacT, 3408 porcI, Venitul comuneT este de 1105
In com. Nlovila-Rupta; intre 7000 01, 200 capre ; 2374 stupT ler, 90 banr, lar cheltuelile, de
Baseul si Corogea : Bratenilor, de albine. 998 leT, 73 banT.
Ferarul §i Incaul, in com. Bra- In plasa Stefanesti se afla : Locuitorir posea : 27 pluguri,
teni ; Valea-Adinca, Birsenesti, 6 morT cu aburi, 21 morr cu 77 care cu bol, 63 stupr, 647
Cismane,ti, Ciriter, Luparia, Mur- apa, i moara de car §i 3 de vite marT cornute, 246 capre,
guta-Parulur.
§i Vier, in com.
Bulhacul, Corogea,
Dobirceni ;
vint ; i fabrica de tabacit pide,
fabrica de luminarT §i i de
661 or, 235 rimatorr i 80 cal.

Riul Gilortul ucla Stefane§ti de


Pelin §i Vier, in com. Durne0; sapun ; apoT 2 cariere de piatra la N. la S.
Bro§tenilor, Bisericer, Cineper, de var, una la Lehnqti §i cea- Comunicatia in comuna se
Murguta i Zgirieta, in com. l'alta la satul Stinca. faceprin oseaua comunala, care,

66646. Marojo 2h4kniar 6r/os/ratio. YoL 67

www.dacoromanica.ro
TETrANEM 530 TEleANEFTI

In apropriere de Cojeni, da in iar prin mijlocul eT, dela N. la a treia, schitul 5erbanesti ; o
soseaua vecinala ce vine de la S., trec piraele : Izvorani si $te- scoala mixta; o moara cu aburT.
Petresti-d.-s. fanesti, care se vana in rful LocuitoriT posea : 275 boT,
Argesul. 340 vacT, 41 caT, 41 capre,
§tefäne§ti, com. rur., in jud. Ia- Parte din locuitorT sunt mos- 900 oT.
lomita, pl. CimpuluT, situad qpre nenT, iar parte s'ají improprie- LocuitoriT, in nutria'. de 271,
E. de com. Lehliul si aproape drit pe mosiile statuluT: Ani- s'ati improprietarit dupa legea
de jud. Ilfov. noasi, Herburia, EpiscopieT-de- rurall din 1864, pe 1020 hect.
Dupa legea rurala din 1864, Arges si Cimpulungeanca. din rnosia EforieT Spitalelor Ci-
sunt improprietaritT 159 locui- Calea ferata Golesti-Cimpu- vile din Bucuresti.
torT si in 1878 s'ati mal' impro- lung trece prin statia Florica, Veniturile comuneT se urca la
prietarit T3 ; neimproprietaritT din aceasta comuna. Peste gir- 1903 leT si cheltuelile, la 1715 leT.
se maT afla 58 locuitorT. lele 5tefanesti si Izvorani sunt Locurile din jurul comuneT
Teritoriul comuneT este braz- micT podistf. Calea nationala' Bu- sunt linaf toate proprietatile Efo-
dat de Valea-1/eaneT si Valea- curesti-Pitesti strabate partea de riel.
BanciuluT. S. a comuna Alte 3 sosele ve- Prin comuna trece calea fe-
Este formata din satele: Ste- cinale merg prin centrul co- rata si soseaua nationala. In ra-
fanesti si Odaia, cu resedinta mune. ionul comunel sunt drumurT co-
primarieT si a judecatorieT co- In partea de N a com. sunt munale ce-T inlesnesc comunica-
munale in satul $tefanesti. padurT, iar la E. si V., dealurT tia cu com. Stanesti, Lungesti
Are o populatie de 1478 lo- acoperite cu vil. Printre catunele si Zlatarei.
cuitorT; o scoall ; 2 bisericT, cu 5teranesti si Izvorani este un deal DealurT sunt: 5erbanesti, Con-
2 preotT si 3 dascalT. mare si frumos, pe care se cul- doesti, Parasistea si Dobrusa ;
Vite : 720 cal, 800 bol, 1400 tiva numaT vita. La S., pe ma- val: Dobrus2 si 5erbanesti. Un
oT, 84 capre, 4 bivolT si 85o lul riuluT Argesul, sunt locurile de sant, de la schitul Serbanesti
porcT. flnete si porumbiste ale locuito- pana la cannul Santul, s'a facut
rilor. pentru cut-Airea schituluT.
§tefäne§ti, jud. Ilfov. (VezI ..5'te- Se zice ca la anul 1712, Ca-
fitne,cti-Lipovillul). rol XII, regele Suedief, in dru- §tefäne§ti, sat, cu 138 locuitorT,
mul saii spre Pitesti, a trecut jud. Arges, pl. Galasei;ti, facind
§teráne§ti (Tirgul- Dealulul), dincoace de acest oras, sub vil, parte din com. rur. Cersanele.
com. rur., jud. Muscel, pl. Ar- in coasta cimpuluT, la Tirgul- Are o biserica cu hramul TotT
geselW, la 54 kil. spre S. de DealuluT, si a poposit in minunita SfintiT, deservid de 1 preot si
Cimpulung. lunca a Golestilor, in casele spa- I cintAret.
E situad' pe piraele Stefanesti taruluT Radu Golescu.
si Izvorani. Se margineste la §tefäne§ti, sat, cu 210 suflete,
N. cu o mare padure ; la S., cu §tefäne§ti, com. mur., pl. Oltul- jud. Arges, pl. Galasesti, facind
'1111 Argesul ; la E., cu comuna d.-s., jud. Vilcea, compusa din parte din com. rur. Stanislavesti.
Golesti, si la V., cu comuna Va- 6 catune: Dobrusa, Scoala, Con- Are o biserica, cu hramul Sf.
lea-Mare. doesti, 5erbanesti, Santul si Pet- VoevozT, cu 1 preot, 1 cfntaret
Are o populatie de 1628 lo- culesti, cu o populatie de 1427 si I paracliser.
cuitorT ; 3 bisericT, deservite de lo.cuitorT.
4 preotT si 5 dascalT; o scoala, Este situad pe valea $tefa- §teráne§ti, sat, in jud. Botosani,
infiintata la 1866. nesti si Dobrusa, la 85 kil, de com. 5tefanesti-sat, in apropiere
Scoala are un rasboiti siste- capitala judetuluT si la 7 kil, de si in partea de V. a tirguluT
matic oferit de Ministerul In- resedinta plaseT. 5tefanesti.
structiuneT publice la anul 1886. Se margineste Cu com.: Lun. Are o populatie de 216 fa-
Vite sunt: 39 cal, 275 oT, gesti, Stanesti, Fumureni, Voi- miliT, sa5 864 suflete ; o biserica,
701 porcT, 9 capre, 1907 vacT cesti si Zlatarei. cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
si bol si 3 catirT. Are 3 bisericT, una in Dobrusa, deservid de I preot si 2 din-
Riul Argesul uda partea de S. alta in catunul 5coala, ambele taretT, facuta, se zice, de 5tefan-
a comund (distanta de 4 kil.), de lemn, facute de enoriasT si cel-Mare.

www.dacoromanica.ro
TEFANETI 531 TEli''ANEM-L1P0VATUL

Vite : 529 bol' i vad, 88 cal, 500 bor, 800 al, 8o capre, 4 Cotnerciul se face de un cir-
924 or, 204 pord, 7 bivolr. bivolri 600 pord. ciumar.
In partea de N.-V. a satuld Numarul vitelor inarr e de
til guita *tefine§ti, incepind §tefäne§ti, sat, facind parte din 328 i al celar mici, de 186.
de litiga tirg i pana in dealul com. rur. cu acelag nume, jud.
Stinca, se afla o rezetura mare Mu§cel. E strabitut de la N. §tefäne§ti-de-Sus, ficind parte
pe piriul Bwul, despre care se spre S. de girla *tefine§ti, care din com. rur. tefinesti-Lipo-
zice a era facuti de Stefan--) se varsi in riul Argqul. Are o vitul, pl. Dimbovita, jud. Ilfov,
cel-Mare. Se zice cä toati valea populatie de 1196 locuitorr ; 2 situat la N. de Stefine,ti-d.-j.,
Baeulur, spre V. de tefitne;ti bisericr i 2 ,colT. pe malul sting al vaier Pasirea.
forma pe atuncI un iaz mare. Este as-ezat pe Valea-Stefa- Se intinde pe o suprafata de
In mijlocul esulur Ba,eul se afla netilor. O ,osea comunal, care 781 hect., cu o populatie Lie
o movila, pe care se spune pleaca din calea nationala Bucu- 327 locuitorT.
era un foi,or al luT Stef-an, unde re,ti-Pite§ti, II stribate in tot Are o biserica, Cu hramul
poposia acesta cind venea cu lungul lur. Voevozr, cu i preot
barca de pe iaz i de la ring- Se desparte de cit. Izvorani cintAret ; un heleteri.
toare, cu suita sa. printr'un deal mare, pe care Comerciul se face de 3 cir-
sunt plantate numaI vii i di- ciumarT.
§tefäne§ti, certun, jud. Gorj, pl. feritr arborr fr.uctiferr. Numarul vitelor marr e de
Amaradia, com. Stefaneti, si- 218 ii al celor n'id', de 224.
tuat pe valceaua Ungurelul, co- §tefäne§ti, sat, facind parte din
prins futre dealul Culmea la com. rur. Piro,i, pl. Oltul-d.s., §tefäne§ti-Lipovätul, com. rur.,
V. i Ursoaia la E. jud. Olt. Are o populatiune de jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situad.
Are o suprafata cam de 55o 365 locuitorT §i o biserica vechre. la N. de BucureA linga valea
hect., cu o populatie de 92 fa- Pasirea, la 15 kil. de Bucurqti.
miliT, sali 406 suflete; i biserica, §tefäne§ti, atun, pendinte de Sta in legitura cu Colintina §i
deserviti de preotul de la ci- com. Antone§ti, pl. TirguluT, Dascilul-Creata prin osele ve-
tunul de rqedinti, Ungurelul. jud. Teleorman, situat in apro- cinale.
Locuitoril posed 1:13 plugurr, piere de com. Bivolita i la 6 Se compune din satele : Boldul,
37 care CU bol; 35 stupI ; 325 kil, de cit. de re§edinta Anta- Cretule§ti -Lipovitul, *tefine,ti-
vite marr cornute, 249 or, 151 ne§ti, pe valea Tinoasa. Are d.-s., tefine,ti-d.-j., Stefinqti-
capre, 86 rimatorr i 12 cal. o populatiune de 95 suflete. Pasirea, cu o populatie de 1714
Deosebit de riul Gilortul, cat. locuitorr, mare parte tiganr de
mar e udat i de piriul Ungurelul, §tefäne§ti, sat, facind parte din vatri.
care curge de la N. la S., prin com. rur. Stefinqti, pl. Oltul- Are o suprafata de 3076 hect.;
mijlocul sait d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 3 bisericr, la CretuleAi-Lipovatul,
latiune de 403 locuitorr. E si- *tefäneAi-d.-s. §i
§tefäne§ti, sat, in jud. Ialomita, tuat la i kil. zoo m. de cit. o §coall mixta 2 hele§taie.
i

pl. ampulta, pendinte de co- coala (§coali). Locuitorii poseda : 124 plu-
muna cu acelaÌ nume, situat gurr : 91 CU bol', 33 CU car ;
In S. pli,er, in apropiere de §tefäne§ti -de -Jos, sat, ficind 172 care i cal.* : Iii cu bol,
limita dintre judetul Ialomita parte din com. rur. tefane,ti- 6.1 cu cal; 270 ce §i lepe, 281
jud. Ilfov §i pe amindona Lipovatul, pl. Dimbovita, jud. bor, 135 vad §i viter, 8 tata%
malurile viiI Bulumezir. Ilfov, situat la N. de Bucureti, 85 bivoll i bivolite, 22 capre,
Se nume,te §i iar pe malul drept al vnieT Pasirea. 142 porci §i 826 or.
mar inainte se numea Buluvita. Aci este resedinta primaria Budgetul com. e la venituri
Aid este rqedinta. Se intinde pe o suprafata de de 6812 ler, iar la cheltuelT, de
a judecitorier comunale. ton hect., Cu o populatie de 6895 ler.
Are o populatie de 226 fa- 543 locuitorr. ImproprietaritT sunt 157 locu-
milir ; o §coall ; doua biserid, Are o biserica, cu hramul Sf. itorr i neimproprietarip, 265.
deservite cu 2 preotr i3 dascilr. Nicolae, deservita de i preot Comerciul se face de 8 cit.-
Locuitorir poseda : 450 cal, I cintaret ; o ,coala. ciumarr.

www.dacoromanica.ro
TEFXNEV'I-PASXREA 532 TEFUL

§tefane§ti-Pasarea, sat, facind care se afla tirgul, itnasul si vila, fu razboiti la Stefanesti intre
parte din com. rur. tefanesti- viile, e de vre-o 286 hect. Constantin, fiul lur Sitnion Mo-
Lipovatul, pl. Dimbovita, jud. Are o populatie de 857 fa- vila, ajutat de PolonT, cu Vis-
Ilfov. miliT, salí 3092 suflete ; t bise- novetki, i intre Mihailas, fiul lur
Se intinde pe o suprafata de rica, deservita de 1 preot si 4 Irimia Movila, ajutat de Turcr.
178 hect., cu o populatie de cintaretr; t farmacie, i spital ju- La anal 1685, esind Turculet
145 locuitorT. detean, i biroü telegrafo-postal ; cel mare la 5tefgle,ti, a batut
Comercial se face de i cir- fabrica de tabacit pide, I moara un pile de TurcT, ca la 40, care
ciumar. cu cal pentru grisa si Mina de se intorceart pe sleah de la Ca-
Numarul vitelor marT e de griti, i fabrica de rachiil de tes- menita (cLetop.», ton-i, II, pag.
110 I al celor mid, de 223. covina, cite-va {abrid de luml- 239).
narr, de sapun; i coala mixta, La anul 1713, Turcir, tutor-
§tefäne§ti-Sat, com. rur., jud. unde mar este instalan si cindu-se din razboiul cu Polonir,
Botosani, situata in partea de statiune udometrica, conclusa de ati facut pod peste Prut la Ste-
E. a piase teranesti. Se intinde invatatorul-director al scoaler. fanesti, pentru a trece ostile ce
pe sesul BaseuluT si al Prutulur, Vite sunt : 503 bol i vad, veneati de la Hotin.
dealul Sanca si dealurile ce mar- 355 cal, 240 capre, 836 or si La 1855, tefanesti all fost
ginesc Baseul in dreapta 285 porcl. ocupatY de AustriacT, care ati
E formata din satele : Badinti, Viile, in Intiodere de 43 hect., facut cazarmr i grajdurr de cal.
Stinca i tefanesti-Sat. sunt asezate pe dealul ce se ri In fine, Stefanesti art fost o-
E udata in partea de E. de dica Ruga erg, in partea de S. cupatr In alte multe rindurr de
Prut i strabatuta de pir.Baseul. Are trecatoare in Rusia, cu armate streine, caer eT erati tre.
Are o suprafata de 6435 hect., vacua sucursala. catoare i loc de propas pentru
Cu o populatie de 1958 suflete ; Este legat cu orasul Botosani ostirile care mergeati la Hotin
3 bisericr, deservite de 3 preop prin o osea petruita si fire te- orT in Polonia.
6 cintaretT; i coala mixta. legrafice; o alta osea il pune
Vite sunt : iris bol i vacr, in legatura ca orasul Iasi prin §tefäne§ti, deal, in raionul co-
217 caT, 2148 or si 453 pord. tirgusorul Bivolari. muner cu acelasr nume, plasa
Budgetul comund e de 4110 In Stefanesti e resedinta sub- Riul-Doamne, jud. Muscel, pe
leT la veniturr si de 3994 ler la prefecturer plasilor Jijia - tefa- care se cultiva 202 hect. vie.
cheltuelr. nesti, apor resedinta judecato- Valea tefanestilor produce
Comunicatia se face pe calea riel ocoluld. multe fructe bune i gustoase,
judeteana Botosani- tefanesti Budgetul comuneT e la veni- mar ales persicT i strugurT de
calea tefanesti-Iasi, care stra- turY de 23820 leT, 52 banT si la diferite soiurr.
bat comuna. cheltuelT, de 2 I I Io ler, 20 banY.
In privinta vechimer tirguld, §tefäne§ti, girld, ce izvoreste
§tefine§ti-Tlrg, com. rur., jud. cronicele spun : din mar multe izvoare i, dupa
Botosani, asezata in partea de In anul 7017 (1500), luna lur ce uda com. teranesti, pl. Riul-
E. a piase Stefanesti, pe tar- Iulie, PoloniT ati ars si pradat Doamner, jud. Muscel, d'alungul
mul drept al Baseulur si pe loc tefanesti, din pricina el Bog- satt, de la N. la S., se varsa
ses. Se margineste in toate par- dan, Domnul Moldover i fiul lur in tIni Argesul, la locul numit
tile teritoriul comuner tefa- 5tefan-cel-Mare, a intrat cu ar- Zavoiul.
nesti-Sat : la E., pe o mica parte mata in Polonia, spre a 'sr raz-
cu Prutul; la S.-E., Cu satul Ba- buna contra regeluT Sigismund, §tefänoaia, fost sal. S'a desfiintat
dinti ; si la N.-V., cu satul te- care refuzase a'r da in casatorie impreuna cu Risnarul, Cioricesti
fanesti. pe sora sa Elisaveta («Letop.», si Chira, pentru a se forma
E situata la 46 kil, de orasul tom. I, pag. 181). com. Ghirdoveni, pl. Filipesti,
Botosani spre E., si la 75 m. La anul 7021 (1513), Ma- jud. Prahova.
deasupra niveluluT Marer-Negre. ri( cu Bet-Gherer, fiul Hanulur
Udata la E. de Prut, lar pe litiga Menlii, ati pradat si ars tefa- §teful, cdtun al comuner Cotul-
tirg trece piriul Baseul. nesti (cLetop.»,tom. I, pag. 184). Ciorir, jud. Buzad, cu 40 locui-
Intinderea mosier tirgulur pe Dupa moartea lur Simion Mo- torT si 8 case.

www.dacoromanica.ro
TEJICUL 533 TIRBET7

§tejlcul, munte, in jud. R.-Sgrat, Vasluiti, curge printre dealurile : chelttuala dtunt-sale d-1 uT Alexandru
plaiul Rimnicul, com. Jifia. Are Anghelina si Liesti, apor Iese Ciurea la anttl 5867.
2 virfurT: tejicul-Mare si *te- din comung si se varsg in riul Satul formeazg o parohie cu
jicul-Mic. E acoperit cu pgclurT Birladul, aproape de Docolina, Silistea,
si pgsunI. Vara se fac stine de dupg ce primeste piraele : Lie- ImproprietgritT in 1864 sunt
oT. De aci izvoreste 01551 5te- sti si Mita, pe 5esul-Mclinoailor. 24 fruntasT, 23 palmasT si lo
jicul, afluent al riulta Rimnicelul. codasT, stgpinind 762 /*lid si
§torobäneasa, com. rur., in jud. 32 prj.
§tioboräni, com. rur., jud. Vas- Teleorman, pl. Margine, situatg DrumurT principale sunt ; la
luiii, pl. Crasna, in partea de pe partea stingg a Huid Te- Silistea (4400 m.) si la Liteni
V. a judetuluT, la 20 kil, de leorman, la 15 kil. de Alexan- (3 kil ). Se numea in vechime
orasul Vasluiil, si la 27 kil. de dria, 28 kil. de Zimnicea si si Iliseni si Letcani.
Codgesti, resedinta plgseT, si- 52 kil. de T.-Mggurele.
tuatg pe o continuitate de dealurT Se invecineste la N. cu com. tirbeiii, numire vechie a orafu-
si ygT, avind teritoriul accidentat. Atirnati; la S., cu com. Beiul; lur 011grasi, ju .1. Ialomita.
E formatg din satele : Stio- Ja V., cu com. Brinceni si Ti-
borgni, Valea-SilisteT si Bgltati. ggnesti, dincolo de riul Vedea, *tirbeiti, com. rur., in N. pl.
Are o suprafatg de 2348 hect., iar la E., cu hotarul mosieT Cio- Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma-
Cu o populatie de 366 familiT, sail china, din jud. Vlasca si cu va- nati, la 16 kil. spre N. de Bals
1630 suflete ; 3 bisericT deser- lea Atirnati. si la 47 kil. de Caracal. Se
vite de 2 preotT si 6 eclesiarchT; Are o intindere de 2825 hect., compune din satele : Stirbeiti
o scoalg ; o moarg cu vaporl, cu o populatie de Io16 suflete ; (7348 locuitorT), Curtisoara (30o
maT multe de vint si 4 circiumT. o scoalä si o bisericg, cu treT locuitor5), Dobretul (300 locui-
Budgetul comuneT e de 2327 preotT si dol cintgretT. tort), Bgrbesti, (300 locuitorT) s't
leT la veniturT, si de 2247 leT, Locuitorl improprietgritT sunt &Apoca (Oltetani, 300 locuitor5).
67 banT, la cheltuelT. 181, pe 734 hect. Satul f,itirbeill (Ciuturoaia) este
LocuitoriT posedg : 90 plugurl Vite : 402 caT, 74 mrtgarT, situat pe tgrmul drept al Olte-
si 99 care bol ; 1 lo stupT ; 530 605 vite marT cornute, 1793 vite tuluT; Boboca si Bgrbesti, din-
vite marl cornute, 7530 ol, 76 miel cornute si 103 porcI. colo de Oltet, pe tgrmul sting ;
cal si 150 rimgtorT. Budgetul comuneT e de leT Dobretul si Curtisoara, spre V.
3956 la veniturT, si de leT 3489, de 5tirbeiii.
§tioboräni, sat, in centrul com. banT 94, la cheltueli. Are o populatie de 2848 locui-
Stioborgni, pl. Crasna, judetul Cale de comunicatie are o so- torT ; 3 bicericT, Cuy. Paraschi-
Vasluiti. E situat pe coasta dea- sea vecinalg spre com. Beiul, cu va (156o, clgditg de Buzesti) in
luluT Stioborgni, pe o suprafatg un pod peste elesteul din co- 5tirbeitl, S tiT VoivozT (1850) in
de 529 hect., cu o populatie de Inung, osea care dg in drumul Bgrbesti si S-til Voevozr 0857,
116 familiT, sail 580 suflete. judetean Alexandria-Zimnicea. clgclitg de printul B. *tirbeitl
Este resedinta comunef. Are Dintre mggurT, Mggura-Rgco- in Curtisoara, cu 4 preotT si 6
o scoalg, infiintatg la 1881 ; o testilor este singurg maT impor- cintgretl; o scoalg si 16 circiumT.
bisericg, fgcutg /a 1752 de un tantg; cele- Falte sunt numaT Vite : 1124 vite marI cornute,
cgluggr numit Isaia, deservitg niste micI movilite. 3840 vite miel' si 700 porcT.
de I preot si 2 eclisiarcT ; 2 Satul s'a numit $tirbeiti, du-
circiumT. §tirbätul, sat, jud. Suceava, pe pg numele princip. Barbu D.
LocuitoriT pose& : 3o plugurT mosia si in com. Silistea, ase 5tirbeiri, care a ayut proprie-
si 45 care cu bol ; 60 stupI ; zat pe sesul SuceveT si lingg tate aci, unde a fost cea mal
164 vite marT cornute, 29 caT, Sucevita. vechie locuintg a Buzestilor, si
300 oT si 8o rimatorT. Are o populatie de 434 lo- unde se stinse ulthnul reprezen-
cuitorT ; o scoalá mixtg, infiin tant din aceastg familie.
§tioboräni, pirifi, izvoreste de tatg in I890; o bisericg, cu hra-
sub Dealul-Popestilor, com. Mi- mul Sf. Nicolae, pe catapeteas- §tirbe§ti, com. rur., jud. Vilcea,
clesti, intrg pe teritoriul com. ma cgreia se citeste: pl. Oltetul-d.-j., compusg din 2
5tioborgni, din pl. Crasna, jud- Acest slint locas s'a Rcut cu OO. cgtune: tirbesti si Hergsti. Este

www.dacoromanica.ro
TI1113ETTI 534 TUBEIUL

situatg pe valea Pe§teneT, dea- de N.-E. a pl. Ba§eul, jud. Do- dinti, pl. Vailor, com rur. Mi-
lul Chituci §i dealul Nucul, la rohoiti, formata din satele : cule§ti.
70 kil, de re§edinta judetuluT§i Petricani, StiubeTeni §i
Ja 40 kil, de a plg,eI. OdaiaBosia, cu re§edinta pri- §tiucani, sat, in jud. Mehedinti,
Se margine§te la N. cu com. mgrieT in StiubeTeni. pl. Motrul-d -s., com. rur. Girbo-
Ghioroiul ; la E., cu com. Be- Are o pop. de 531 familiI, vgtul.
ne§ti ; la S., cu com. Balce§ti sati 1959 suflete; 2 bisericT, de-
§i la V., Cu com. Frgtila. servite de 2 preott, 4 cintgretr §treanga, sat, pe mo§ia cu ace-
Are o populatie de 1006 lo- §i 2 palgmarI; o §coalg;. 5 ia- laT jud. Dorohoiii, pl.
cuitorT; 3 bisericT : 2 in Stirbe§ti zurT §i 3 pog. vie. Herta, com Mamornita.
§i t în Herg§ti; o §coala da- Budgetul com. e la veniturT Are 132 loc. improprietaritI.
tind de peste 5o de anT ; 2 mort de 8285 leT §i la cheltuelT, de Piriul Molnita trece pe mo§ie.
LocuitoriT sunt mo§nenT. ET 7002 la Drumurl principale : calea ju-
posedg : 20 caT §i Tepe, 120 boT, Vite marI cornute 1208, OT deteang Herta-Matnornita §i dru-
300 vacT, 2 bivolT, 250 capre, 3672, cal 148 §i pord 670. mul ce merge la Hreatca.
800 oT §i 350 porcT. Mo§ia se hotareAe cu : Hreatca,
Veniturile §i cheltuelile com. §tiubeieni, sat, jud. Dorohoiti, Calea-HotinuluT §i Bance§ti.
se urca la t000 let. pl. Ba§eul, com. StiubeTeni, pe
Stg in leggturg Cu COm Ghio- mo§ia Cu acela§T mime. §tubeile, sal, in jud. Dimbovita,
roiul, Frgtila, Balce§ti, prin §o- S'a numit in vechime Bala pl. Ialornita-Dimbovita, cgt. com.
sele comunale. ne§ti i apoi Chi§cgreni. Valea-Lungg.
E brazdata de dealurile : 01- Proprietatea mo§ieT, fostg a
tetul, Chitucul, Nucul, Tiguzul §i mängstireT Putna, din Bucovina, §tubeile, cdtun, spre S.-V. com.
Prgdgtorul §i udatg de vgile pgng la 1785, e a familier Gri- Streje§ti -d. - s., jud. Romanati,
Pe§teana, Tinoasa, Maluroasa, gorie Cogälniceanu. spre E. de dealul Streje§ti.
Jivul, Covaciul, Raciul, Giurica, Are o pop. de tolo locui-
Gherghina i Ascunsa. torl ; o biseria, deservitg de t §tubeilor (Dealul-), deal, in jud.
preot, 2 cintaretT §i i palmar, Tulcea, pl. Mgcin, pe teritoriul
§tirbe§ti, sat, facind parte din micg, ziditg de locuitorr ; o §coala com. rur. Cerna. Se desface din
com. rur. cu acela§T nume, pl. mixta. dealul Co§lugea, se intinde spre
Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Aci e Piriul ce trece pe mo§ie este E., inteo directie generalg de
re§edinta comunet. Are o popu- Ba§eul, iar Podriga §i Ibgneasa la V. spre E., brazdind partea
latiune de 1554 locuitorT; 2 bis e- trec pe margine. de E. a pl. i a com. Se pre-
rict, una cu hramul Intrarea in Piatrg calcaricg se gase§te lunge§te spre S. cu Dealul-lur-
Bisericd, zidire foarte vechie §i destulg. Cultura vitelor e foarte Negoiti. Este tgiat de drumul
reparatg la 1856, ceaTaltg,cu hra- bine ingrijitg. comunal Greci-Tiganca. Are 407
mul Cuvioasa Paraschiva, ziditg. Din vechime, apicultura era m. inaltime, §i e unul din cele
din temelie de Popa Marin cu ad foarte raspindita, de unde mal inalte virfurT din jud. i din
fecioriT luT §i zugrgvitg la 1837. numele satuluI. Dobrogea. Este acoperit numaï
Drumurile principale : acel de cu padurT.
§tirbe§ti, cdtun, facind parte din la Sgveni la Dorohoití; acel de
com. Dide§ti, pl. Tirgulut, jude- la Radauti-DrOgg§eni la Boto- §tubeiul, com. rur,, in jud. R.-
tul Teleorman, situat pe partea §ani, pe la Plopeni-Jianu ; acel Sgrat, pl. Gradi§tea, pe malul
dreaptg a riuluT Vedea, la vre-o de la Darabani la Sgveni i acel drept al riulut Rimnicul-Särat,
4 kil, de cit. de re§edintg, la de la Sgveni la Boto§ani. a§ezatg in partea de mijloc a
punctul numit Uidumacul i nu- Mo§ia se ingrginete cu: Drg- jud., la 9 kil. spre E. de ora§ul
maT la 11/2 kil, de com. vecina, gu§eni, Mileanca, Podriga, Sa- Rimnicul-Sgrat §i in partea de
Cucueti. veni, Vlasine§ti, Plopeni-Jianu, N. a pl., la 27 kil. spre N. de
Are o populatie de 200 su- Odaia- BosieT, Balinti §i Tgtg- Grgdi§tea-d.-s., re§edinta plg§eT.
flete. rg§eni. Se invecine§te cu com.: Obi-
diti §i Mgcrina (5 kil.), Pue§ti
§tiubeieni, com. rur., in partea §tiucani, sat, in judetul Mehe- BOltati (8 kil.), Salcioara (9 kil.).

www.dacoromanica.ro
TUBEIUL 535 1.ilCA

Se mgrgineste la N. cu Vo- §tubeiul, sat, fgcind parte din gurT : 94 cu bol si 23 Cu caT ;
tinul; la E., cu Puesti si Mgcrina ; com. rur. Olteni, pl. Teleajenul, 166 cale si cgrute : 102 cu bol,
la S., cu Sglcioara si la V., cu jud. Prahova. 64 cu cal.
Obiditi. Are o bisericg cu urmatoarea ItriproprietgritT 117 locuitorT
Riul Rimnicul o udg prin mij- i nscripti e si neimproprietgritT 192.
loc si Orla Iazul-Morilor, la S. clntlreste Doamne santa si Dum- Comerciul se face de 9 cir
E formatd din cgt. : Stubeiul, nezeeasca busericK aceasta pe care o aT ciumarY si 1 hangiti.
resedinta la S., Fotenul la N., c4tigat cu scump singele CristosuluT th5,
Colibasul la N.-V. ce acum din temelie s'a ridicat si s'a
zugrXvit prin ostrdia si cheltuiala D-lor
§ube§ti, vechie suburbie a orap-
Ateo suprafatg de 3900 hect., tut Cimpulung (1831), jud. Mil,-
NegoitX PAntoiul si a locuitorilor de aci
cu o populatie de 717 suflete ; si altor particularT de afarK, si sK prhz- cel. Coprindea toatg partea dela
3 bisericT, una in cgt. Fotenul, nueascl SE Nicolae si Cuvioasa Paras- Mgngstire, pAng la Crucea-de
cu hramul Sf. loan, ziditg in chiva ; la anul de la Christos 1870). Piatrg.
1890 de Ioan G. Ciurea, a doua Aceastg bisericg s'a construit
in cgt. tubeiul, cu hramul Nas- In locul cele vechT. §uchea, cdtun, al com. Cgnesti,
terea Maicil DomnuluT, ziditg jud. Buzgil, Cu 300 locuitorT si
in 1838 de Alecu C. Nicolescu §tubeiul, sat i resedinta comuneT 48 case. Are subdivizia Rotar.
si a treia in cgt. Colibasi, cu Cu acelasT nume, jud. R.-Sgrat,
hramul Sf. VoevozT, ziditg in pl. Gradistea, asezat la S., pe §uica, com. mur., jud. Olt, pl. Ve-
1888 de preotul Rosescu cu lo- malul drept al riuluI Rimnicul- dea-d.-j , compusg din 3 cgtune:
cuitoriT, deservite de 3 preoti, Sgrat. Are o intindere de 25 Teisul, Rusciorul si uica, cu
1 dascgl si 2 paracliserT; 2 colY. hect., cu o populatie de 89 fa- o suprafatg de 1104 hect., si o
LocuitoriT posedg : 89 plugurT, miliT, sail 375 suflete; o bisericg populatie de 1132 locuitorT.
o moarg cu aburT, o masing de si o scoalg. Este situatg pe dealul dintre
semgnat, 2 de secerat, 4 de tre- apa PlapceT si Teiusul si vgile
erat ; 272 boT, 310 vacT, 160 §tubeiul, virf de munte, din Cul- girlelor Teiusul, uica si Plap-
caT, 110 Tepe, 2172 oT, 39 ca- mea-ComarniculuT, jud. Arges, cea-Micg, la 30 kil, de capitala
pre, 118 rimgtorl si 2 mggarT. pl. Lovistea. judetuluT si la 5 kil, de rese-
Budgetul com. e la veniturT dinta plgseT.
de 4862 leT, 24 banT, si la chel- §tubeiul-Orä§ti (§tubeiul-SE- Are o scoalg mixtg; 4 bise-
tuell, de 4732 leT, 74 banT. Gheorghe), com. rur., judetul riel, una in cgt. Teiusul, ridi-
CAT de comunicatie : calca ju- Ilfov, plasa Dimbovita, situatà catg futre aniT 1863-66, avind
deteang Rimnicul-MgicInesti ; la la 16 kil. spre S -E. de Bucu- de ctitorT pe preotul St. Refe.
Puesti; SAlcioara -Balta - Albg ; resti. rendar, Const. Popescu, etc., a
Voetinul-Bogza-Sihlele. Se compune din satele : Ca- doua in cgt. Rusciorul, ridicatg
nela, Filastache, Orgsti, °rasca, intre anir 1883-85, o a treia in
§tubeiul, sat, pendinte de com. Postgvari, Pitigaia, Posta si Pg- cgt. uica, fondatg la 1816, avind
iur. Caciulatul, pl. Dumbrava- roaia, cu o populatie de 1190 de ctitorT pe Popa Gheorghe
d..s., jud. Dolj, situat la 6 kil. locuitorI. uiceanu, Const. Sterpu si Pos-
spre V. de aciulatul, resedinta Are 4 bisericf, la Filastache, telnicul Nicolae Cretu, reparatg
comuneT. Ordsti, Postgvari si Pitigaia ; o la 1870, si a patra, tot in cgt.
Are o populatie de 97 familiT, scoalg mixtg ; 5 morT cu apg.; uica, ziditg la 1832, avind de
sati 437 suflete; o bisericg, fon- 3 helestaie ; 4 podurT. ctitorr pe MateT Mihaiti, Stoica
data de locuitorT, cu hramul Vite : 439 caT si Tepe, 15 ar- Stefgnescu, Radu Tgtulescu si
S-tiT ImpgratT, deservitg de un mIsarT, 339 boT, 245 vacT si altiT, deservite de 4 preotT.
preot si un cintgret ; o scoald viteT, 9 taurT, 12 bivolT si bivo- MeseriasT sunt : 7 dulgherT,
mixtg. lite, 78 capre, 1558 oT si 357 3 butarT si 2 rotarl.
Comunicatia in cgtun se face porci. LocuitoriT sunt mosnenT. Ef
prin sosele vecinale si comu- Budgetul comuneT e la veni- posedg : 30 caT si Tepe, 320 bol,
nale, carT il pun in leggturg turT de 6228 leT si la cheltuell, 260 vacT, 1400 or si I30 porcT.
Cu Ivgchesti la E. si cu Geblesti de 6193 leT. Comerciul se exercitg in com.
la V. LocuitoriT posedg 117 plu- de 5 circiumarr.

www.dacoromanica.ro
qiTICA 536 q1JRINA

Budgetul com. e la veniturf Vite : 505 vite mari cornute, guporul Codaepti ; apezat parte
de 2068 leT pi la cheltuell, de 557 oT, 55 cal i 154 porcr. pe platoul dealuluT .5uranepti,
2039 la Budgetul com, e de leT 3105, parte pe pesul din valea pla-
posea inlesneste comuni- bara 83, la veniturT, i de leT toulut Are o populatie de 125
ca0a spre com. Tatarai pi Po- 2662, banT 54, la cheituelf. familiT sal"' 559 suflete.
borul, M'ara de alte posele ce AicT este repedinta comuna
trec prin interiorul com. §umandra, sat, in jud. Mehe- Are o pcoala, infiintata in anul
brazdata de dealul dintre diO, pl. Dumbrava, facind parte 1878; o biserica, deservid de
Plapcea-Mic i Teiupul, de cel din com. rur. Secul. preot pi r cintaret, zidire fru-
dintre uica pi Teiupul, pe care moasa,claditapi inzestrata la 1877
se cultiva cereale. Servesc de §upan saii §ipan, sat, jud. Bacgti, de catre d-1 Gh. Racovita, pro.
papune, avind in interiorul com. pl MunteluT, com. Comanepti, prietarul mopieT ; o moara cu
o lungime de 5 kil. situat pe malul drept al Trotu- aburT pi 2 circiumT.
udata. de girlele Plapcea, puluT, mar sus de confluenta aces- LocuitoriT poseda : 45 plugurf
Teiupul i uica pi de vaile: Stu- tuT rî Cu piriul upan, la 710 pi 6o care cu bol', 3 plugurI pi
parul, Valea-PoduluY i Adinca. ni. de satul Comanepti. 5 carute Cu cal ; 280 vite marY
Are o populatie de 95 familif, cornute, ro bivoll, 615 oI, 6 ca-
§uica, sat, facind parte din com. sal 432 suflete ; o biserica, cla- pre, 40 cal pi 45 rimatorT.
rur. cu acelag nume, pl. Ve- dita pe la 1810, deservid de 2
dea-d.-j., jud. Olt. Are o popu- cintareti ; 2 cliciumT. §urAnqtilor (Dealul -), deal,
latie de 440 locuitorI ; 2 bise- In apropierea acestuT sat, in jud. Vasluid. Se intinde din com.
riel, una cu hramul Cuvioasa valea upanulul se gasesc mine Dane,ti, pe la E., purtind nu-
Paraschiva, fondata la 1816 de de carbunI de pamint. mele de Suranepti, in partea de
Popa Gheorghe *uiceanu i altil, N., pi de Ghergheleul in partea
cea.l'alta zidita la 1832. §uräne§ti, com i ur., in partea de S. In deosebT de acest deal,
de N. a plapeT Mijlocul, jud. se mal intinde un altul la V.
§uletea, com. rur., in partea de Vasluiii, la 33 kil, de orapul comunel, pi care in partea de
S..V. a pl. Mijlocul, jud. Vasluid i la 5 kil. de Codlepti, N. poarta numele de Dealul-
Se marginepte la S.-V. cu re,edind plapeT. E formad din Rapcanilor, in dreptul BereseT, se
com. Iepureni pi jud. Tutova ; satele : Suranepti.d -s., pi Sura- numepte Dealul-Bereser, iar in
la V., cu com. Jigalia pi la E. nepti-d..j., Ghergheleul i Drac- partea de S., Dealul-GolieI
cu com. Gagepti. E ajezata pe peni. Are o suprafad de 5083 Dealul-Fereptilor.
dealurile Zavoiul pi *ipotul, hect., Cu o populatie de 309 fa- Din Dealul- uraneptilor, se mal
pe valle formate de aceste dea- miliT, sati 1405 suflete ; 3 bise- prelungesc alte dota limbI de
lurT, pe o suprafad cam de deservite de 2 preotT i 3 deal : una alaturea Cu satul Da-
1300 hect., pi Cu o populatie cintaretY ; o ,coala ; 2 morl cu nepti spre E., numita Brehnacea
de 245 familif, sad 932 suflete. aburI; 3 iazurT pi 5 circiume. alta prin mijlocul satuluT Da-
formad numaT din satul Comerciul se face de 8 per. nepti, nurnita al-Daneptilor. Din
5uletea brazdata de doua pi-
i soane. Dealul-GhergheleuluT, despre E.,
raie, unul pe partea de E , nu- Vite : 688 vite marT cornute, se mal prelungepte un deal pe
mit Bobi,u1 pi altul pe partea 12 bivolT, 1780 01, 5 capre, 98 lîngä satul Danepti.GolieT spre
de V., numit Dealul-de-pe-Vale. cal pi 128 porcT. S. pi pe care e apezat Ciorita,
LocuitoriT sunt razepT, pi, pe Buclgetul comuneT e de 3600 iar altul, prelungit tot din Dealul-
linga agricultura, se ocupa cu leI la veniturT, pi de 3394 leT, 60 GhergheleuluT, continua spre E.
cultura viilor pi a livezilor. banT, la cheltueli. pana la Sudul comuner pi se
Pe teritoriul com. se afla o LocuitoriT posedrt: 8 plugurT numepte Dealul.UlmuluT.
padure cam de roo hect. pi 124 care cu bol, ii plugurT
Are o pcoall, infiiMata la pi 16 caru0 cu cal; 190 stupl. §urina, sat, jud. Bacad, pl. Bis-
1809 pi o biserica, facuta la tta-d.-s., com. Girleni, apezat
1899, pe ruinele altel bisericT §uräne§ti, sat, in centrul com. pe pes pi pe dreapta BistteT.
vechr pi deservid de 2 preotr uranepti, pl. Mijlocul, jud. Vas- Are o populatie de 88 su-
2 d asa i'. luid, la 6 kil. spre V. de tir- flete.

www.dacoromanica.ro
1JRPA 537 1.1grA

Vite : 88 vite marT cornute, §u§ani, sat, facind parte din com. §u§ani-Sirbi, padure a statulur,
28 Or i 40 porcr. rur. Supani-d.-s., pl. Oltul-d.-j., in intindere de 68o hect., situata
jud. Vilcea. in com. Supani, pl. Oltul d.-j.,
urpa, deal, se prelungepte in jud. Vasluihi, i formatg din tru-
partea de N.-E. a satulta pi co- §u§ani-de-Jos, com. rur., in jud. purile : Miloramul (125 hect.),
muna Bohotinul, pl. Podoleni, Vilcea, pl. Oltul-d.-j., com¿ausa Grauri (280 hect.) i Sirbi (275
jud. Fálciii, trece in com. Isaia, din 2 catune : Staicule,ti pi Su- hect.).
se termina in Gura-Bohoti- situatg pe riul Beica
nula Costipa despre S.-V. din .pi dealul Stgiculepti, la 75 kil. §u§ita, p/astr, jud. Putna. Se com-
com. Isaia, se numepte Zatuotic. de capitala jud. i la 20 kil, de pune din it coinune, 28 catune
Mare parte a dealulur e acope- a plaper. tirg : Batinepti, Ciu,lea, Dio-
ritg cu vil i pgdure. Are o populatie de 1768 lo- chepti, Domnepti, Fgurei,
cuitorT pi o bisericg. rg,e,ti, Movilita, Pgdureni, Pgu-
*urpenul, sat, facind parte din Locuitorir, in nutria,- de 165, ne,ti, Pufepti pi Rugine,ti.
com. rur. Mircepti, pl. s'ail improprietarit la 1864, cind Are O populatie de 4279 fa-
jud. Olt. li dat 601 hect. pamint, pe milir, sati 16217 suflete ; 26
mo,ia d-ner Ana utu. seria, din care 12 parohiale pi
urupali, com. rur., in jud. Gorj, Vite sunt : 24 cal, 240 boi, 13 filiale; 12 pcolr.
plaiul Novaci, la S. de com. 198 vacr, 65 capre i 759 or.
Crasna i formatg din satul cu Budgetul com, e la veniturr §u§ita, com. rur. §i sat, in jud.
acela,r nume. de 1890 ler, iar la cheltuelr, de Mehedinti, pl. Motruhd..j., la 70
Are o intindere de 500 hect., 995 ler. kil, de orapul Turnul-Severin,
cu o populatie de 130 familir, E brazdata de dealurile : Zi- situatg pe proprietatile statulur:
sail 571 suflete ; o pcoall ; 2 bi- nelor i Stgiculepti i udatg de Tizmana, Ionepti i Gura-Motru-
sericr, fond2te una la 1780 pi valle: Milovanul, Greaca, Bal- luI, pe valea upiteT. Satul for-
reparatg la 1850, iar cea-l'altg poara, Stilpul i Matupa, pi de meazg comuna cu diviziile Scur-
la 1840, ambele deservite de 2 Hui Beica. tulani, Popepti, Lungulani, Mo-
preotr, 2 cintgretY pi 2 paracliserl. gopani, Fometani, Rupinari, Grau-
LocuitoriT posedg : 15 plugurf, §u§ani-de-Jos, sat, facind parte rani-din-Fatg, Iepurani, PAsgrani,
26 care cu ; 390 vite marr din com. rur. Supani-d.-j., pl. Graurani-din-Cimp i Ghiculepti,
cornute, 21 car, 506 or pi 70 Oltul-d.-j., jud. Vilcea cu o populatie de 570 locuitorr.
rimatorr. Are o bisericg, deservitg de
Budgetul com, e la veniturl u§ani-de-Sus, com. rur., in jud. preot pi 2 cintgretr ; o pcoalg.
de 500 ler, iar la cheltuelT, de Vitcea, pl. Oltul-d.-j., compusa Budgetul comuner e la veni-
460 leI. din 2 catune : Supani i Sirbi, turr de 646 ler, iar la cheltuelf,
Riul Blahnita udg, de la N. situatg pe riul Beica, la 8o kil. de 467 leT.
la S., partea de V. a com.; pe de capitala jud, pi la 20 kil. de Locuitorir posedg : 26 plugurr,
el sunt 5 morI. a plaper. 46 care cu bol, 4 cgrute cu ;
Comunicatia in com, se face Are o populatie de 668 lo 41 stupT ; 360 vite marr cornute,
prin poseaua comunalg care e cuitorr ; o bisericg ; o pcoalg ; I I cal*, 460 rimatorr i 500 or.
impietritg numar in interiorul o moara cu aburr. Prin comuna trece poseaua
com. pi prin drumurI ordinare Locuitorir improprietgrit care vine de la com. Grozepti.
care o pun in comunicalie cu la 1864. El posedg : local, 159 Este legatg i cu com. rur. Stin-
Crasna la N., cu Turbati la bol, 200 vacr i 500 or. gaceaua.
N.-V. pi Ciocadia la S.-E. Budgetul com, e la veniturr E udatg de apele : uita, cu
Dealurile mar insemnate in de 1000 ler, iar la cheltuelr, de piraele Blidarul, Valea Seaca,
com. sunt: Dealul- urupatilor, pe 900 ler. Vlgdutul, ce izvorgsc din Obir-
care se ggsepte situatA com., Dea- E brazdatg de dealurile : Mi- pia; VlAdoaica, Fintina-lur-Cioacg,
lul-CarpenuluI i Dealul-Bolcer, lovanul, Mupatepti i Olari pi Nadelul, Clainicul, ce izvorgsc
plantate cu vir i pomr roditorr. udatg, afarg de riul Beica, de din valea Clainiculur.
: Valea-Blahniter, Valea- vgile Milovanul, Sirbeaua, Ciu- Dealurile mar principale sunt :
Ursului i Valea-Bolcer. leiul, Negrilg, Cirstea pi Purcal ul. Dealul-Scurtulur,

66646. Marele Dictionar Geograflo. Vol. Tr. 68

www.dacoromanica.ro
st.IsiTA 538 1;171TA

Dealul-Mogosanilor, Dealul-Ro- o parte din pl. Biliesti, jud. Put- vuluT, din coprinsul com. Lu-
tarilor, Piscul-CroitoruluT, Dea- na. Izvores'te din mosia oveja, cieni ; curge pe ltngä comunele :
lul-luT-Ghica i Dea/ul-Mfeilor. la locul nurnit Fundul-Tina, pri- Suta-Seacg, Raciul, Gura-SuteT,
Val sunt : Valea-BlidaruluT, meste piriul Sgrata si piraele Produlesti, Titu, Odobesti, si se
Valea - Seacg, Valea - BuciuluT, Dumicusul, Chioa, Cirligatul, Cre- varsg In partea stingg a riultg
Vdcloaica, Sirboaica, Valea-luT- minetul, Valea-Babel, SingureluT, Rgstoaca, aproape de Vgcgresti
Parg, Valea-luT.Creacg si Valea- Rgdoaia, Hatasul, Alba (cel mal de-Rgstoacg. In raionul com.
Crainicului. mare áfluent al sg5), Repejoara, Suta-Seacg se desparte in doug
Aluna,Valea-Cimpulul, Repedea, ramurr : Suta-Mare iSuta-Micg.
§u§ita, clitun, al com. lonesti, pl. Strgoani, Valea-DaniT si Hgulita.
JiuluT, jud. Gorj, situat la S. Udg com.: Panciul, Cimpu- §uta-Seacà, com. rur., jud. Dim-
com., pe loc ses i lingg lantul rile, Crucea-d.-j., Crucea-d.-s., bovita, pl. Cobia, situatg pe Dea-
de ingltiinT din dreapta _Dula Fgurei, Mgrgsesti, Soveja i Strg- lul-SuteT, cam la 12 kil. spre S.-
Are o suprafatg de 534 hect., oani-d.-s., si se varsg in Siret, V. de Tirgoviste, pe soseaua ju-
cu o populatie de 71 familiT, la S. de Mgrgsesti. deteangTirgoviste-Ggesti-Vlasca.
salí 388 suflete. Prin raionul comuneT curg pira-
LocuitoriT posedg : 13 plugurl, §uta (Gura), com. rur., jud. Dim- jebe: Suta-Maresi Suta-Mica, peste
39 care CU bol ; 5 stupT ; 220 bovita, pl. Cobia, situad pe dril- care sunt doug podete. Se com-
vite marl cornute, 13 cal, 305 pia, care din vechime se nu- pune din patru cgtune : Olteni,
oT i 107 rimgtort. ine,te Cimpia-Brinzoaia. E si- uta, Boboci i Pgdureni, cu o
Comunicatia in cgtun se face tuatg spre S. de Tirgoviste, la populatie de 800 locuitorT..
prin soseaua vecinalg, care 'I 25 kil., pe partea dreapta a Are doug bisericr si o scoalg.
pune in leggturg la N. cu com. DimboviteT. In raionul sg.5, afarg Se invecineste: la E., Cu com.
sa Ionesti, iar la S. ca soseaua de Dimbovita, mal are pir. Suta Raciul ; la V., cu Cobia ; la N.,
judeteang Dolj-Mehedinti. .si un heleste5, numit Pgpuristea. Cu Lucieni si la S., cu Piciorul-
Are o populatie de 2450 lo- de-Munte. Se desparte de mal
§u§ita, sat, in jud. Mehedinti, pl. cuitorT ; o bisericg si o scoalg. toate corn. vecine prin pgdurT
Ocolul-d -s., com. rur. Jidostita. Se invecineste la E. cu Nuce- se uneste cu Lucieni i Piciorul-
tul, de care se desparte prin de.Munte prin soseaua judeteang
§u§ita, rî, izvoreste din Valea- Dimbovita ; la V., cu Sperieteni, Tirgoviste-Ggesti-Vlasca, iar cu
LaculuT, udg com. Circeni, Gro la N., cu Persinari ;4 la S., cu cele-l'alte, prin sosele vecinale-
zesti i Susita, jud. Mehedinti, Produlesti, despärtindu-se prin comunale.
si se varsg in Jitl, la satul Gura- pgdure si apa Stita
Susita. §uvita, sal, jud. Dimbovita, plaiul
§uta, pira, jud. Dimbovita. Iz- Ialomita-Dintbovita, com. Virfu-
§u§ita, udind pl. Zgbrguti vore,te din pgdurile Rincgcio- rile.

www.dacoromanica.ro
T
Tabaci, tnahala, din com. rur. N.-V. a com. Poiana-CirnuluT, cea, capitala judetuluT, situate
Fole§ti d.-s., plaiul Horezul, jud. pl. Crasna, jud. Vasluiri. in partea de V. a pina i de
Vilcea, la 1 kil, de cat. Dosul N.-V. a ora§uluT, pe dealul Tul-
(;icoalX), in partea de S. a co- Tabara-Mänästirel, sat, jud. ceY, linga ruinele vechiultn ora;
muneT, pe unja BabeniHorezul. Ia§i, pl. Turia, com. Bivolari, Tulcea. S'a distrus de cind Ro-
situat inteun cot al riuluT Prutul, minia a luat Dobrogea ; fusese
Tabära, sat, cu 29 locuitorT, jud. In partea de E. a comuneT, for- ridicata pe la inceputul seco
Roman, pl. Fundul, com. Balu- mind un trup cu satul Siline,ti. luluf de catre TurcT, pentru a
§e§ti, ,i la 4 kil, de re§edinta com. Are o populatie de 94 familiT, apara trecerea DunareT in con-
sati 328 suflete ; o biserica, re- tra Ru,ilor, in razboaiele ce pur
TabAra, deal, in jud. Roman, parata in 1832, deservita de 1 tari cu eT.
pl. Fundul, com. Balue,ti, spre preot, I cintaret ,i 1 eclesiarh;
S. de satul Balu,egi, cam la o ,coala, infiintata in 1871. Tablele, pichel, pe granita Tran-
I 'la kil. Se intinde la E. de satul Vite : 82 caT, 527 vite niarT silvanier, jud. Neamtu, situat in-
Tabara, face o curba spre S., cornute, 148 rimatorT ,i 190 oT. tre pir. Bistrita ;;i Coromislele.
pana in dreptul satuluT Balu- In acest sat se afla un loc
§e,ti, de unde apol se indreapa numit La-Po,ta, fiind-ca, pe tim- Tabonul, picket militar pentru
spre V. §i trece pe linga satul purile vechT, se facea ,i pe aicT paza frontiereT, jud. Teleorman,
Iuc§e§ti-d.-j. Desparte satul Ba- comunicatia cu cetatea Hoti- pe marginea DunareT, in drep-
lu,e,ti de satul Chiliile ,i Iuc- nuluT. Pana in anul 1835, s'a tul com. Seaca.
§e§ti-d.-j.de satul Batrinegi, vazut inca urmele poduluT peste
luind numirile satelor prin drep- riul Prutul ce servea de treca- Taili-Sirti,deal, in jud. Constanta,
tul carora ti ece. Este acoperit toare in Basarabia. In partga pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
maT in intregime cu padure. de V. a satuluT este un com. rur. En4enli, §i anume pe
care inconjura satul in formX de acela al cAtunelor Bazirgian ,i
Tabära, localitate istorica li pd- semi cerc, prelungindu-§T ambele Techi-Chioi. Se intinde din S.
dure, de 300 hect., a statuluT, capete pana in malul PrutuluT. de satul Bazirgian, indreptindu-
in partea de S.-V. a satuluT Este inalt de 12 palme i facut, se spre S., cu o directie gene
Stanile§ti, jud. Falcití, pl. Prutul, se zice, din timpul Eteri,tilor, rala de la N.-V. catre S.-E.
in hotar cu comunele Lunca- care ati stationat in 1821, in Se intinde printre valea Gheren-
BanuluT §i Ivane§ti. Se zice ca acest cot al Prutuluf, aparin- Cea ir ,i dealul Mezarlic-Bair
aicea a fost lagarul cel mare du-se in contra Turcilor. §i.se prelunge§te cu dealul
al Turcilor, in razboiul de la 1711 Havalele-Burun. Este acoperit
cu Ru§iT. (VezT Stanilqti, sat). Tabia-Vechie, ruinele una for- cu tufer4 e situat in partea
i,-3i

tigre/e turcqtT, in jud. O pl. Tul- de S.-E. a pla§eT §i cea de V.


Tabära, peiclure, in partea de cea, pe teritoriul com. urb. Tul- O centrall a comuna.

www.dacoromanica.ro
TAINA 540 TAITA

Taina, deal, jud. Fälciuí, pl. Pru- RotunduluT, de la balta Ro- Pe muchia lur merge drumul
tul, ramificare a dealulur Lo- tundul, in care se deschide. comunal Cocopl-Taita. Se ri-
hanul, care se intinde spre E., Contine pe,te, ce vine din dicg la o ingltime de 284 ni.
pe teritoriul com. Iepureni, Ore. Pe malul sAil drept este Este acoperit numaI cu pgclurr,
spre V. de satul Iepureni, in drumul, ce vine de la Hirova In care predoming stejarul
hotarul mosier Hui. Nurnit ast- spre Conacul-lur-Manole. teiul.
fel, pentru cg aicr era un loc
unde se ascundeati locuitorir Taita, sat, in jud. Tulcea, pl. Isac- Taita, rid, cel mal insemnat
vechr in timpul invaziunilor. cea, com. rur. Balabancea, situat curs de apg din jud. Tulcea §i
In partea centralg a plgOT ì in din toatg Dobrogea. Izvore§te
Tainita, munte, in jud. Buzgg, cea nordicg a comuneI, pe ma- din dealul Cadiulur, din poalele
com. Boziorul, cgt. Nucul, situat lul drept al vgiT Tiganca, unde sudice ale 14 face un semi-cerc
intre valea Tainiter i piriul Bisca- Tiganca se une,te cu Taita, la 9 spre V.; se indrepteazg iar spre
RozileI, i zvorul Gote,u1;i muntele kil. spre N. de cgt, de re,edintg. S., udind poalele dealulur Taita ;
Arsenia. E izolat i acoperit de Se märginqte la N. cu com. trece prin satul Tiganca- Tai-
vaste §i seculare pgdurr. urbang Isaccea ; la E., cu com. ta ; de unde o ia spre S.-E. ;
Nicolitelul ; la V., cu cgt. Ti- trece prin satele Hancearca §i
Tainita, iddure secularA, in jud. ganca ; la S., cu ea. Gea- Giaferca-Rusg, pe lingg cgtunul
Buzlg, com. Boziorul, cit. Nucul ; ferca-Rusg. Balabancea ; intrg in com. Orta,
face un corp cu BIleanca, Bursu- Dealurile care fi brgzdeazg Chioi, pe care o udg pe la S.;
aria i Hinsarul, sub numele de sunt : Cadiul i Breazul la N,, de aci se indreaptg spre E., ping
Nucul. (Vezr Nucul, pgdure). Taita prin rnijloc, Piral la E. In dreptul com. Alibei-Chioi, de
E udat de piriul Taita ii aflu- unde o la spre S.-E; trece pe
Tainitei (lzvorul-), izvor, in j ud. entul sgg Valea-Cadiulur, la V. lingg com. Ba,-Chioi, Armutlia,
Buzgil, com. Boziorul, cgt. Nu- N. §i de valea Pirlita, unitä cu ca. Camber §i Satul-Noti ; for-
cul, pe hotarul de N. despre Pirlita-Micg, la S. i E. meaz4 lacul Toprac-Chiopru,
com. Goidqti. Incepe din mun- Drumurr comunale Il leagä cu dupg un curs de aproape roo
tele Tainita §i se scurge in pi- ca. Hancearca, Geaferca i com. kil., udind partea centralg-sudicg
nul in fata localu apor cu Isaccea §i a plg,er Isaccea §i pe cea de
luT primgrier din com. Gura- Luncavita. N. a plg,er Babadag, se varsg
Teghir. Malurile sale sunt avute in lacul Babadag, la 3'12 kil, mar
In grezie, lignitg, lemne petrifi- Taita, mandstfre, in jud. Tulcea, sus de ora§ul Babadag. Malu-
cate, fier sulfurat, etc. Aproape pl. Isaccea, pe teritoriul com. rile sale sunt ripoase pgrig in
de sorgintea sa are i o ving Balabancea, i anume pe acela com. Balabancea ; §i de aci joase
de apg pucioasg. al -cgtunulur sàil Tiganca-Taita, §-i acoperite cu verdeatg. Basi-
In partea de N. a pl4er §i a nul sAti, Cu o intindere de 150000
stinct de piatrd, comuner, la T o kil. spre N. de hect., e cuprins intre dealurile
ce se ridicg in formg de coloane ca. de re,edintg, Balabancea, Teilor, CoOegiul, Secarul, David,
marr, in mijlocul pädtirer Tainita, la 11/2 kil. spre N.-V. de satul Amzalgr, Carapcea, Dautcea,
com. Boziorul, jud. Tiganca-Ta4a, la poalele dealu- Consulul, Bac-Ciaupl, Petrosul
lur Tiganca, pe malul drept al Carada-Bair, la V. §i S.;
Tair-Buaz (Privalul-luL),gir/d, piriulur Valea-Tiganca. dealurile Cadiul, Piatra Ro;iie,
jud. Constanta, pl. Hirova, com. Telita, Ciliculur la N. Cuprin-
urbang Hir,ova. Se desface din Taita, deal, in jud. Tulcea, pl. de juingate din pl. Isaccea,
Dungre, din dreptul Canalulur- Isaccea, pe teritoriul com. rur. cu comunele Balabancea, Orta-
lur-Manole, se indreaptg spre Balabancea, cgt. Tiganca-Taita. Chioi, Meidan-Chioi o parte
i

E., avind o directiune generalá Se desface din dealul Breazulur. din pl. Babadag cu con). Ba-
dela N.-V.-V. spre S.-E.-E. Se intinde spre S., printre pi- Chioi, Armutlia, Congazul. Aflu-
brazdind partea apusang a co- raiele Taita i Pirlita, avind o entir principalr ar sAT sunt : Va-
muneT. Dupg 21/2 kil, de curs, directiune generalg de la N.-E. lea-Tiganca, Cgrbungria, Sarap-
primefte apele bgltil Puturoasa, spre S.-V. ii brázdind partea Dere, unit cu David, Dautcea,
la apor numele de Privalul- de N. a plg;ief i a comuna Ba§-Chioi, unit cu Musafir-Culac,

www.dacoromanica.ro
TAITA-MARE 541 TALEA

Jidini si Bac Ciausul, pe dreapta ; com. Fundeni, pl. Birlad. Are ritoriul com. rur. Enige si anume
valea Boclogea,
Valea - Pirlita, o suprafata de 314 hect., 89 pe acela al cat. sau Talasman,
piriul Acadinul, valea Orman- ariI, din care 156 hect. loc a- in partea de V. a piase si cea de
gic-Cula si izvorul Telita, pe rabil, iar restul baltos. N. a comline, la 1 ' 2 kil. spre
stinga. Avind tot-d'auna apa, E strabatuta de calea ferata N. de satul Talasman. Are 178
intretine rodnicia cimpiilor pe Hanul-Conachi-Privalul. m. Inaltime. E punct strategic
care le strabate. Pune in mis- Poarta aceasta numire de la dorninind prin inaltimea sa satele
care peste 50 morY asezate pe el. un slujbas al le 5tefan-cel-Mare Talasman, Polucci si Arabagi,
cu numele de Talaba, care pen- valea Urluia, drumul judetean
Taita-Mare, ramurd principald tru serviciile sale militare a pri- Ostrovul-Cuzgun si calle comu
a riului Taita, jud. Tulcea. Iz- mit dar aceastà mosie, unde nale Rasova Enige si Aliman-
voreste din poalele sudice ale dea- a infiintat 2 sate: Branistea si Polucci. Este acoperita cu ver-
lule .Cocosul. Se indreapta spre Piele - Goala, care, din cauza deata.
S.. V., pritneste piriul Cadiuleinundatiilor Siretule, s'ail dis-
si,lingl satul Tiganca, piriul trus. Talea, com. rur., jud. Prahova,
Taita-Mica, spre a forma im- plaiul Pelesul. S'a infiintat pe la
preuna riul Taita. Ud a partea Talapanul, cdtun, in jud. Putna, 1790, dupa cum se constata
de N. a piase' Isaccea si com. pl. Zabrauti, comuna Straoani- dintr'un leat gasit pe stilpul bi.
Balabancea. d.-s., situat pe apa itsiteT si pe serice vechl.
coasta piriuluT Repedea. E situata pe un deal, in a-
Taita-Mica', ramurd secundara Are o populatie de 135 su- propiere de muntT, la 55 kil.
a riului Taita, jud. Tulcea. Iz- flete. de capitala judetule si la 28
voreste din poalele sudice ale kil. de resedinta plaiilla
D ealul uT-Teilor. Se indreapta spre Talar-Ceair, vale, in jud. Con- Se margineste cu jud. Dim
S.-E., udind partea de N. a stanta, pl. Mangalia, pe teritoriul bovita si Cu mosia Cotnarnicul.
piase Isaccea si a comune Ba- com. rur. Cavaclar, si anume pe Se compune din 2 catune
labancea. Primeste pe dreapta acela al catunule sal Mangaci, Talea si Plaiul, cu o populatie
Valea-Tiganca si, litiga satul Ti. situata In partea de V. a piase de 841 locuitorI.
ganca, se uneste cu Taita-Mare, si cea centrala a comuna Este Are 2 bisericT, una de lemn,
spre a forma riul Taita. asezata intre %/lile Culac-Ceair facuta la 1790, si cea-l'alta de
si Mangaci-Ceair, cu o directiune zid, construita la 1878, Cu hra
Talaba, sat, in partea de S.-E. generala de la N.-V. catre S.- mul Sf. Nicolae, ambele deser-
a cora. Deleni, pl. Mijlocul, ju- E. Are o lungime de aproape 3 vite de 1 preot; o scoala ; 2 ch.
detul Falda, la kil, de satul
T kil. Satul Mangaci este asezat citunT
de resedinta, asezat pe costisa in partea de N. a ;rae, care e Locuitorii, in numar de 127,
dealuluI si a sesuluT piriule Bu- strabatuta de drumul comunal s'au improprietarit la 1864, pe
jor-Talaba. Mangaci-Ghiuvenli. mosia Printule Panait Ghica si
S'a infiintat de un proprietar, a caseT Zoe Brincoveanu, din-
numit Toma.Luca, cu locuitori Tala§manul, sat, in jud. Con- du-li-se 380 hect. ET poseda :
Tiganr, improprietariti dupa le- stanta, pl. Medgidia, cal. com. 166 cal, 182 lepe, 20 vacT,
gea din 1864, pe o suprafata. Enige, situat in partea de V. a 156 boT, 385 capre, 3685 oT si
de 115 hect. piase si cea de N.-V. a comu- 269 porcT.
Are o populatie de mi su- na la spre N.-V. de
T o kil. In raionul comunet, pe moia.
flete; o biserica vechie, recon- resedinta, pe valea cu acelasT Breaza, este o cariera de piatra,
struita de catre locuitorr in 1856. nume. Are o intindel e de 166 numita Cariera BeliT.
hect., din care 4 hect. ocupate Budgetul comuna e la vera
Talaba, mgie, jud. Ilfov, pl. 01- de vatra satuluï, cu o populatie turI de 2190 lel si la cheltuell,
tenita ; tine de com. Cascioarele. in parte bulgareasca si in parte de 2169 leT, 74 banT.
Are o intindere de 953 hect. romina. E brazdata de mal multe dea-
apartinind insurateilor. lurl, cu directia S.. E, si de pis
Tala§manul, movild, in judetul curile : Ptscul-cu-Catina si Pisad
Talabasca, mofie, In j ud. Tecuciti, Constanta, pl. Medgidia, pe te- cu-Plopt, situate in partea de S

www.dacoromanica.ro
TALEA 542 TALPA-TR1VALEA

a comuneI. Toate servg pentru hect., i o populatie de 24 fa- flete ; o §coalg. mixta; o biserica,
pa,une. miliï 85 suflete ; 3 iazuti ; cu hramul Sf. Paraschiva, de-
E udatä de girla Belia, care moarg de abuti i puting pg- servitg de 2 preotr §i 2 dascglr.
face mal' multe zigzagurY, i de dure. Budgetul com, e la veniturI
ValceauaNiezuinei. Vite : 200 bol' §i vacI, lo cal, de 2844 leï, iar la cheltueli, de
150 oT §i 45 perd. 2094 leT.
Talea, sat, facind parte din com. Se mal' numea §i Pe aci trecea drumul ce] vechiti
rur. Talea, pl. Pelepl, jud. Pra- al pcnteI, ce ducea de la Bucu-
hoya. Aci e re,edinta comuna. Talpa, sat, pe mo,ia Cu re,ti la Craiova.
nume, com. Lozna, pl. Berho-
Taterul, insuld in Dungre, jud. metete, jud. Dorohoid. Talpa - Ione§ti, cdtun, pendinte
Constanta, pl. Sdistra-Noug, pe Are o populatie de 168 su- de com. Talpa °grazne, pl. Gla-
teritoriul com. rur. Beilicul, lungg flete ; o bisericg, cu hramul SI. vaciocul, jud. Vlaca, proprie-
de i kil., larga de too m., cu o Mihail i Gavril §i S-ta Treime, tate a mopenilor.
intindere de lo hect., i despgr- Cu i palamar, mica, facuta din
titd de malul dobrogean al Du- lemn in 1777 de Teodor Vo- Talpa-Ogräzile, com. rur., in
ngreY printr'un brat, larg de too linschi, §i reparatg in 1860 de jud. Vla§ca, pl. Glavaciocul, com-
adinc de 4 in., putin navi- loan Volinschi. pusd din cgt. : Lefe;ti,
gabil. E neproductivg, fiind aco- Riul Siretul curge pe hotar. Talpa - Ograze,ti
perita in toatg intinderea cu pie- Drumurl principale sunt : calea Cu mahalaua Dovloce,ti i Talpa
tris i nisip. nationalg Mihaileni-Boto,ani, Trivalea, toate situate pe platoul
drumul care duce la Zamo0a dintre Valea-Clenite i Valea-
Talpa, com. rur., in jud. Neamtu, la Grameti. Cilni;itd, la V. judetuluT, despre
pl. de Sus-Mijlocul, formatd din Mo;iia se hotgre,te cu : Do Teleorman, la 67 kil. de Giur-
satele : Chiliile, Crge;iti, Hld- bronguti, riul Siretul, gill la 29 kil. de Obedeni, re-
pe;ti, Homiceni, Negoe0, Talpa, Lozna. edir4a pl. Glavacioc-Neajlovul.
§i Taetura (Tdetura-Bor,eni), cu Are o populatie de 1583 su-
o suprafatg de 3118 hect., i o Talpa, sat, in jud. Neamtu, pl. flete ; 2 bisericI, deservite de 2
populatiune de 18 lo suflete. de Sus - Mijlocul, com. Talpa, preotf .5i 3 dascali ; o ;icoala
Dintre locuitoriI improprieta- situat la 301/2 kil. de ora;u1 mixta; o moara cu aburr §i 6
ritI in 1864, sunt astazI : 85 Piatra (prin satul Borni). A re o
care trgesc §i-,I stdpinesc locu- populatiune de 450 suflete ; o Budgetul com, e la veniturI
rile lor, 92 ca urmag; 42 care, bisericg, ortodoxa, Cu un preot de 3776 Id i la cheltueli, de
dei insurati i cultivatorI de i i dascal i una catolicg ; o 2783 ler.
pgmint, n'ad nicI un fel de pro- ,coald ; 2 morT de apä i i fergrie.
prietate. Numgrul vitelor e de 295 Talpa-Ogräzile sal:1 Peret, cdt.,
Are 5 biserid ortodoxe, de- capete. pendinte de com. Talpa-Ogra-
servite de 2 preotr i 5 dascal1; zeni, jud. Vlaca, pl. Glavaciocul.
una catolicg ; o §coala mixta. Talpa, subdivizie a satuluz Dealul- Moia are o suprf. de 1300 hect.
Burdgetul com. e de 4828 Nod, jud. 13acgii, pl. Bistrita-d.-j.
4 banT, la venituil Id de 4783 Id Talpa-Trivalea, cdtun, pendinte
la cheltuelI. Talpa-Bitcoveni, com. rur., in de com. Talpa °grazne, jud.
Comunicatia cu satele vecine jud. VJaca, compusg din cgt. : Vla§ca.
se face prin §oselele Bgrbgoani- Linia-Coastd, Mo§teni-Rotgre,ti
Talpa-Tupilati ; Talpa-Baratca ; saü Rindurica, Talpa - Trivalea Talpa-Trivalea satá Bitcoveni,
Talpa-Hlape$i.Totote§ti. san Bitcoveni ;;i Zadáriciul, Pdu- cdtun,pendinte de com. Talpa-
leasca san Coste0. Situata la Bitcoveni, jud. VJaca, pl. Gla-
Talpa, sat, jud. Botopni, a§ezat V. judetuluI Teleortnan, la 62 vaciocul.
pe coasta de deal, in dreapta vaid kil. de Bucure,ti, 65 kil. de Giur- Are o suprafata de 1615 hect.
piriuluT Ursoaia, in partea de gi4 28 kil. de Obedeni, re,e- S'a dat la 35 locuitorI in 1864
V. a com. Gorbgneti, pl. Mile- dinta pl4er Glavacioc-Neajlovul. o suprafata de 171 hect.
tinul. Are o suprafata de 507 Are o populatie de 684 su- Are o padure de 25 hect. §i

www.dacoromanica.ro
TAMAg 543 TANACUL

o moara Cu aburt pe Valea-A- masi si lingà dealurile Chicerea stanta, pl Silistra-Noul, pe teri-
si Chitigoiul. toriul comunet rurale Lipnita
(Vezt com. Talpa-Bitcoveni) Are o populatie de 502 su- anume pe acela al catunulut
flete ; o scoala; o biserica cato- sau Coslugea. Se desfare din
Tama§i, com. rur.. In jud. Baca, lica, facuta de locuitorf la 1836, poalele rasaritene ale dealulut
pl. Siretul-d.-j., situata pe sesul si una ortodoxa, Peal la 1792 Coslugea, si se indreapta spre E.,
Siretulut, pe malul sting. E for- de Manolache - Coroiu; o cir- avind o directiune generala de la
mata din 6 sate : Furnicari, Ra- duma ; 2 morf. S.-V. spre N.-E., brazdind partea
coya, Fintineanul, Tarnasi (rese- Vite: 18 cal, 209 vite cor- de N. a plaset si pe cea de
dinta) Coteni si Chetrisul. nute, 102 porcT si 19 capre. N.-V. a comunet si a catunulta.
Se invecineste la N. cu Rusi, Dupa un drum de vre-o 21/2 kil.
de care se desparte prin riul Si- Tama§ul, sat, facin i parte din se uneste cu vaile Micul-Orman
retul si com. Buhociul ; la S., com. rur. Corbeanca, pl. Zna- Valea-lat-Iroftie, pentru a forma
cu Gioseni; la E., cu govul, jud. Ilfov, situat pe un impreuna valea Coslugea. Ma-
la V., cu Valea-Seaca. ses intins, la N. de Bucuresti. lurile sale sunt joase si acope
E udata, afara de Siretul, care Sta.' in legatura cu Bu ftea si Cu rite id' si colo cu padurice. Prin-
if spalà marginea de V., si de Corbeasca prin o osea vecinala. tr'insa trece drumul comunal
2 piriiase: Racova i Tamasi ; Aci este resedinta primaria. ce duce de la Calnia la Satul-
si este brizdata de dealurile Se intinde pe o suprafata de Nou.
Coteni, Racova, Chicerea, Bra- 721 hect., cu o populatie de
dulut si Chitigoiul. 598 locuitort. Tana-Sirti, deal, jud. Constanta,
Are o populatie de 1440 SU- Are o biserica, cu hramul in pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
flete; o scoala mixta, care func- Sí. Nicolae, deservità de i preot com. rur. Girlita. Se desface
tioneaza din 1865, in satul Ta- siI cintaret; i coala mixta; 2 din dealul Bei-Orman-Bair, si
masi ; 3 bisericr, una ortodoxa, masinf de treerat, i he/esteti. anume din virful numit Cuiugiuc;
deservita de un preot .si un cin- Comerciul se face de 3 cir- se indreapta spre N., avind o
taret, una catolica, la Chetris, ciumarT. directiune generala de la S.-E.
si alta, tot catolica, la Ra- Numarul vitelor mart e de spre N.-V., brazdind partea de S.
coya. 336 si al celor micT, de 525. si V. a plaset si cea de S. a co-
Se gaseste pe mosie o moara munet. Se intinde printre valea
Cu vaport si 3 mort de apa. Tama§ul-Mare §i Tama§ul- Ese-Chioi-Ceair si doua vat mat
Viile ocupa o suprafata de Mic, munti, la N. jud. Mus- miel, adiacente ale sale. Se ridica
74 hect. cel, intre riul Dimbovita si Fron- pana la o inaltime de 135 m.,
Vite : 38 caT, 559 vite marT tiera. Aci culmea principalä a dominind valea Ese-Chioi-Ceair.
cornute, 238 porcT, 32 capre Carpatifor, in dreptul plaiulut Este acoperit cu tufarisurt,
990 oT. Dimbovita, 'sf schinTha brusc mapitT din intinsele padurt ce
Budgetul com, e la veniturt directiunea spre S.-E., merge odinioara acopereati acest deal.
de 5172 ler, 77 bant, iar la chel ast-fel pana din jos de Peatra- Pe la poalele-I de E. trece un
tuelt, de 2711 Id, 19 bant. lut-Craiti, la Piscul Sf. Ilie, de drum comunal : Chiuciuc-Cai-
E strabatuta de calea judeteana unde se indrepte spre N.-E., nargi-Girlita.
Bacaa-Parincea si de cat com. formind in aceasta parta hotarul
care o leaga cu satele vecine. catre jud. Dimbovita. Tanacul, com. rur., jud.
Distantele ; la Bacau, capitala pl Crasna, la to kil. de orasul
jud., Ii kil. ; la Tirgul-Parincea, Tamba, sal, ju I. Botosani, pl. Vasluiti si la 32 kil de Coda-
resedinta pl., 15 kil.; la Valea- Cosula, asezat pe coasta de E. esti, resedinta plaset, situata in
Seaca, 16 kil. ; la Rus', 5 kil. ; a dealulut Tamba, in dreapta sirul de dealurt ce se intind de
la Gioseni, 7 kil. ; la Buhociul, piriulut Miletinul si in partea de la N. spre S., pe partea stinga
16 kil. si la Milesti, 12 kil. N. a com. Uriceni. Are o po- a piriulut Vasluetul. Terenul sari
pulatie de 59 familiT, sail 230 est foarte accidentat, prezintind
Tama§i, sat, i resedinta com. suflete. dealurT, podise si val.
cu acelast nume, jud. Bacati, pl. E formata din satele: Tanacul,
Siretul-d.-j., situat pe piriul Ta- Tana-Sala, vale, in j'id. Con- Burghelesti i Benesti, pe o su

www.dacoromanica.ro
TANACUL 544 TAPLICUL

prafatg de 3290 hect., ca o po- iusu-Chiuciuc-Biulbiul. Este si- luiti i la 25 kil. de Negre,ti,

pulatie de 556 familiT set 2136 tuatg in partea de V. a pl. re,edinta plg,eT.
suflete. corn Mamut-Cuiusu í cea de E a§ezatg in partea de V. a
Are o coak i 4 bisericl, V. a com. Biulbiul. pl. Fundurile i a jud.
deservite de 4 preotl si 4 ecle- in margine ca jud. Roman, si-
siarta ; maT multe morY de vint Tangtrul, com. rur., jud. Vla,ca, tuatg intr'o infundAturg a doug
6 circiume. pl. Cilni,tea, compusg din cgtu- dealurT, din care unul, care vine
Comercial se lace de 29 per nele Gubavia, Mirgul, Tangirul in partea de E., poartg nunnele
soane. Petru-Rare,. E situatg pe de Suhuletul, iar in prelungirea
Vite: 1497 vite marl corunte, partea dreaptg a apeT Cilni,tea, sa spre N. ia numirea de Dealul-
1550 cif, 129 caT §i 870 rimg- putin mal sus de Stoene,ti, la PgdureT-MuculuT §i cel-l'alt, care
torT. 42 kil. de Bucure,ti, 30 kil. vine in partea de V. a satuluT,
LocuitoriT posedg : 185 plu- de Giurgiti i 9 kil, de Ghim- se nume,te dealul Fina, pe al
gurT si 290 care cu bol, 4 plu pati, re,edinta plg,eT. cgrul podi i coaste e asezata
gurI cu caT; 200 stupT cu albine. Are o populatie de 1379 su o mare parte a satuluT. La poa-
Budgetul com, e de 3246 le1, flete ; 2 bisericT, deservite de 2 lele luT se intinde un §es, nu-
57 bant, la veniturT i de 2640 preotT i 3 cintgretT; o ,coalá mit *esul-Dagitel, care lgtindu-
le, 87 bant, la cheltuell. mixtg ; 4 circiuml. se spre S.-E., ia numirea de
Budgetul com, e la veniturT Lunca-Dagitet.
Tanacul, sat, jud. Vasluiti, pl. de 4171 leI i la cheltue11, de E strgbgtut prin centru de
Crasna, com. Tanacul, situat 3494 ler piriul Tansa, care desparte
pe podi,u1 §i coasta DealuluT- In com., Statul posedg 4 tru- In doug.
MoareT, pe o limbg de pgmint purT de pgdure: Ogara, 400 Are o suprafatg de 713 hect.,
numitg DealulParpanita pe ;--;i hect.; Te,i1a, 350 hect.; Manaful, cu o populatie de 581 familif,
coasta dealuluI Merieni. 300 hect; Albele i aliile, 400 sati 2355 suflete ; 2 bisericT, una
Are o suprafatg. de 1717 hect., hect. ; toate tin de ocolul silvic vechie §i alta mal' noug, fgcutg
cu o popula tie de 355 familiT, Ghimpati. la 1882 de ob§tia locuitorilor,
1402 suflete ; o ,coalg, infiintatg deservite de 2 preott i 2 cin-
in 1867; o bisericg,deservitg de Tangtrul sati Ogarul, catun, tgretT; o ,coalg, infiintatg la
2 preNT si 2 cintäretT; maT multe pendinte de com. Tangirul, pl. 1865; maT multe morT de vint.
morl de vint i 4 circiuml. Cilni,tea, jud. Vla,ca, situat pe Comerciul se face de 9 per-
Vite 1004 vite marT cornute, partea dreaptg a apel Cilni,tea, soane.
1100 ol, 59 cal §i 500 rimritor1 proprietatea statuld, fosa a mA- Vite : 723 vite marT cornute,
LocuitoriT posedg: too plu- na'stireT Sgrindarul. Se arendeazg 12 caT, 956 oT, 8 capre ;i 33
gurT, 209 care ca bol; too stupT. impreung cu trupurile Mirgul .5i rimgtorT.
Albele Cu 47000 leT. Budgetul com, e de 3850 le
Tanai-Teiubesi, deal, in jud. Are o suprafatá. de 1750 hect.; la veniturT §i de 3618 leí, 19
Constanta, pl. Medjidia, pe teri- o bisericg, deservitg de i preot banT, la cheltuelT.
toriul com. rur. Mamut-Cuiusu dascAl ; 2 circiumI.
Biulbiul. Se desface din partea Taplicul, deal, in jud. Constanta,
de N. a dealuluT Carada-Bair, Tanislavi sati Stanigociul, sat, pl. Silistra Noug, pe teritoriul
indreptinduse spre N., inteo fgcind parte din com. rur. Do- com. rur. Girlita, §i anume pe
directiune generalg de la S.-E. ze,ti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea, acela al cgtunuluT sgti Ganta. Se
spre N.-V. ; trece prin satul Ma- situat in partea de S. a com., desface din dealul Draca, se in-
mut-Cuiusu §i se terming eu dealul pe valea riuluT Geamgna. dreaptá spre V., avind o directie
Ciflic-Bair, dupg ce a mers prin- Are o populatie de 366 lo- generalg de la N.-E. spre S.-V.,
tre vgile Ce§me-Culac §i Derin- cuitorr; o bisericg, cu hramul brgzdeazg partea de N. a plg-
Alceac. Are o ingltime de 125 m., Sf. loan, ziditg de locuitorT in §el §i a comunel §i se intinde
dominind satul Mamut-Cuiusu, anal 1864. printre valea Galia i Tezerul
vgile Derin-Alceac, Ce,me-Culac Girlita, flcindu-T malurile inalte
drumurile comunale Mamut- Tansa, com. rur. i sat, jud. Vas- stincoase. Satul Galita, in parte,
Cuiusu, Caceamac §i Mamut-Cu- luir', la 50 kil, de ora,u1 Vas- e a,ezat chiar la poalele sale su-

www.dacoromanica.ro
TARCAUL 545 T4-BAIR

dice. Se ridica pana la o inal- dreapta riulul Bistrita, dupti ce Are o suprafata de 250 hect.,
time de 46 m., dominind valea prime,te urmatoarele piriia,e : din cu o populatie de 564 suflete ;
Galita, satul Galita, Tezerul Gir- dreapta, piriul Cracul - TapuluT, o ,coall mixta, infiintata la 1891;
lita, in parte, ,i drumul comunal Parami,tea, Piriul-luT - Dumitru, o biserica, cu hramul Adormi-
ce merge pe muchia luT: Gatita- Piriul-luT Chirila, al-Murgociului, rea MaiciT DomnuluT, situata toc.
Cilnia. E acoperit cu paclurr ,i al-ParuluY, al-Radulta, Butuci/or, mal pe hotar, intre jud. Te.
finete, iar pe poalele de S.-E,, Laptoacelor ,i Malae,tea ; iar din cuciu ,i Bacau.
cu putine podgoriT. stinga: Tarcuta, Bolohánosul (Bo- Satul are o vechime de mat
1ohani,u1), Brate,u1, Ata, CheiT, bine de I00 anT ,i locuitoriT
Tarcäul, sat, in jud. Neamtu, pl. PretreT, BatrineT, Frasinul, CriveT. sal' sunt venitl din Bucovina
Piatra-Muntele, com. Pingarati,
situat pe piriul Cu acela,T nume. Taraul, izvoare minerale sul- Tarnita, schit de calugelrr,la poa-
Are o populatiune de 400 su- furoase, jud. Neamtu, pl. Piatra- lele munteluT Magura, comuna
flete ,i 119 case. Muntele, com. Pingarati, pe mo,ia Grage,ti, pl. Girlele, jud. Putna.
Tarcaul.
TarcAul, schit, situat pe mo,ia Tarnita, sau Tarnitoaia, virf de
Tarcaul, com. Pingarati, pl. Pia- Tan-Verde, sat, in jud. Tulcea , munte, jud Bacan, pl. MunteluT,
tra-Muntele, jud. Neamtu, la con- pl. IstruluT, catunul com. Coge- com. Vasie,ti, din ,ira Moine,-
fluenta pieuluT Bolohani,u1 cu lac, situat in partea de S. a plOT tilor. La poalele luT se afla un
piriul Tarcaul. §i cea de E. a comuneT, la 2 kil. lac mare de vre-o 7 hect.
S'a zidit la 1833 de catre E- spre E. de catunui de re,edinta,
romonacul Avratn, cm' cheltuiala Cogelac, pe malul sting al pi- Tarnita, mofie, proprietate a sta-
bine-facatorilor», ,i are hramul riuluT Duimgi, la poalele sudice tutti)", jud. Tecuciii, com. Once,ti,
Dumineca tufuror Sfintilor. ale dealuluT Haidin. pl. Stanimti. Apartinea manas-
Are o intindere de 3010 hect., tireT Rachitoasa. Are o supra-
Tarcäul, san Ciudomirul, ,rird cu o populatiune, amestecata, de fata de 1205 hect., din care o
de munir, jud. Bacan, pl. Mun- 563 suflete ; o ,coall ,i o casä padure de 400 hect.
teluT, com. Brusturoasa, de pe de rugaciunT.
granita spre Ardeal, de la Ghi me, Tarnitele, munte, jud. Suceava,
§i muntele Ciudomirul pana in Tarnita, sat, facind parte din pe culmea caruia e hotarul Ta-
virful cu acela,T nume, ,i de aci com. rur. Baia de-Arama, jud. reY, intre Bro,teni ,i Bucovina,
inainte prin judetul Neamtu, pan'a" Mehedinti, plaiul Clo,ani, a,ezat avind 1475,5 m. altitudine.
la pasul BicazuluT. pe ambele laturT ale ,oselel Se-
verin-Flore,ti-Baia-de-Arama, in- Tasoc, deal, in com. Tanacul,
Tarcaul, virf de triunfe, jud. Ba- teo pozitiune frutnoasa. pl. Crasna, jud. Vasluiii. Se in-
can, pl. MunteluT, com. Brustu- In sat, in apropiere ,i in partea tinde de la N. spre S., dinspre
roasa, situat putin maT la N. de dreapta a piriuluT Bistrita, se afla Grumaze,ti, pana la circiuma Bu-
coltul N.-V. al judetuluT, pi inalt urmele une manastirT vechT. zabriciti.
de 1664 m. Pe dinsul e a,ezata o parte
Tarnita, sat, in jud. Roman, pl. a satuluT Tanacul.
TarcAul, ftlidure a statuluT, in Siretul-d.-s., com. Stanita, spre
intindere de 35000 hect., jud. S.-V. de satul Stanita ,i la Ta§-Bair, deal, in jud. Tulcea,
Neamtu. Din aceasta intindere, 4 kil, de el, aproape de extre- pl. Babadag, pe teritoriul com.
numaT ¡0000 hect. sunt puse mitatea de E. a judetuluT. Are Congaz. Se desface din dealul
in exploatare. o populatie de 135 suflete. Ciatal.Bair, se intinde spre S.,
Locuitorif posea 2009 vite In o directie generala de la N.
Tarchul, Ala, izvore,te din mun- marT cornute. spre S., brazdind partea de N.
tele Tarhaoa,u1, jud. Neamtu, a plA,eT ,i cea de E. a com. Pe
(marginea despre judetul Bacan), Tarnita, sat, factnd parte din com. la poalele de S. trece drumul co.
curge spre N., trecind pe la Once,ti, pl. Stani,e,ti, jud. Te- munal Congaz-Agi-Ghiol. Este
schitul Tarcaul, apoI pe la Bra- cuciti, situat in partea de N. a acoperit cu tuferi,urY ,i de natu-
te,, Tarcan, ,i se varsa pe comunel. ra pietroasa. Domina s. Congaz.

66546. Afarole Diojionar Geograjto. Voi. V. 69

www.dacoromanica.ro
TAs-BAIR 546 TA-PUNAR

Ta§-Bair, deal, in jud. Tulcea, zenta de odinioara a Mari prin hect., cu o populatie, amestecata,
pl. Babadag, com. Arinutlia. Se aceste locurL de 1738 suflete ; 2 biseria una in
desface din dealul Asmilar-Bair; cat. Saragea, deservita de 1 preot
se intinde spre N., in o directie Ta§-Punar, com. rur., jud. Con- si 1paracliser, alta in cat. Tas-
generala de la S. spre N., braz- stanta, pl. Medjidia, situata in Punar, deservita de I preot, 1
dind partea de N. a plasiI si de S. partea de V. a judetuluT, la 54 cintaret si 1 paracliser, prima
a comuna Este de natura stin- kil. spre N.-V. de orasul Con- cu hramul Sf. Nicolae, a dona
coasa, acoperit cu padurI si cu stanta, capitala districtulur, si cea cu hramul S-tiI VoevozI ; 2
pasunT. Domina cu virful sail septentrionala a piase, la 19 kif. geamif, una in cat. Chior-Cesme
inalt de 115 m. satul Camber spre N.-E. de oraselul Medjidia, $i alta in cat. Tas-Punar, Cu 2
si drumul comunal Camber- pe valea Tas-Punar. hogT; 2 scoale mixte, una in cat.
Slava-Rusa. Se margineste la N. cu com. Chior-Cesme $i cea-l'alta in cat.
Siriul (pl. Hirsova) ; la E., cu Tas-Punar; 2 coale musulmane
Ta§-Bair, deal, in jud. Tulcea, com. Pazarli $i Carol I (pl. Con- alipite de gearnir; 3 morI de
pl. IstruluI, pe teritoriul com. stanta); la S., cu com. Torto- vint si 1 cu abur'''.
rur. Ciamurli-d.-s., $i pe al ca- manul ; iar la V., cu com. Sei- E formata din eatunele : Tas-
tunulta sart Caugagi. Sc desface meni si Topalul (pl. Hirsova). Punar, resedinta, in partea de
din dealul Chiuciuc-Bair ; se in- Solul e in general accidentat. S., pe vaile Tas-Punar $i Sali-
tinde spre E., in o directie ge- Valle ad malurI inalte $i pra- Bei-Dere ; Baltagesti, in partea
nerará de la V. spre E, braz- pastioase. Este brazdata de cul- de N., la 7 kil. spre N. de re-
dind partea de N. a plasiI i cea mile Carol I la E., Tas-Pu- sedinta, pe piriul Sara gea ; Chior-
de mijloc a comuna Se pre- nar la S., Topalul la V., $i Cesme-Romin, spre E., la 5 kil.
lungeste spre E. cu dealurile iriul la N. Principalele dealurI spre N.-E. de resedinta, pe valea
Tasli-Bair si Bal-Bair. E de na- din comuna sunt : Geabac-Bair cu acelasT nu me ; Chior-Cesme-Ta-
tura pietroasa $i acoperit cu pa- (106 m.), la S.-V.; Calele-Bair tar, la 800 m. spre N.-E. de prece-
;uní. (114 in ) $i Tortomanul (107 m.) dentul, tot in valea Chior-Cesme.
la S.; Tuzla-Bair (129 m.) la Locuitoril poseda: 260 plu-
Ta§-Burun, a'eal, in jud. Tulcea, S -E. ; Harapat Daga (103 ni.), gurl, 484 care $i carute, 1 ma-
pl. Babadag, pe teritoriul com. dealul La-Movila-Greculuï(95 ni.), sina de treerat cu aburf, 8 ma-
rur. Enisala. Se desface din Pinar-Bair (I to m.), Zavol-Bair sini de secerat, 30 masini de
dealul Golovar-Bair ; se intinde (126 m.), toate spre V.; lantul batut porumb, 25 grape de fier,
spre E., in forma de semicerc, Eschesec (234 m.), Satis.Chioi- 4 masinI de vinturat, 20 de co-
avind o directiune generala de la Bair (131 m.), Alah-Bair (204 sit; 1007 caT, 2445 bol, 20 asinT,
S.-E. spre N.-V. ; brasdeaza par- ni.) $i Saragea-Bair, &alud pie- 22344 01 ii 194 pora
tea de E. a piase si cea de S.-E. troase $i intretaiate de o mul- Comerciul este activ. Se face
a comuna Pe la poalele de S. time de va( adincT si prapasti- prin gara Cernavoda, la 17 kil.
trece calea judeteanä Babadag- case, la N ; Hos-Tepe-Bair (203 spre S.-E., $i consta in import
Jurilofca. Este de natura pie- m.), Mdhometcea Bair (127 m.), de coloniale $i manufacturT si in
troasa, acoperit cu putina padure la E ; dealurile Tas-Punar (roo export de cereale $i vite, cu
si pasunI. Virful cel mar inalt, ni.), Mezarlic-Bair ( loa ni.), Chior- produsele lor.
dealul Juc, are 84 m. Cesme, (17 ni.) $i Baltagesti Budgetul com, e la veniturr de
(137 m.), in interiorul comuna 10955 1. si la chelt., de 5545 1.
Ta§-Burun, virf de deal, jud. Ele sunt acoperite, in cea maT Cal de comunicatie sunt: ca-
Tulcea, situat in partea de E. mare parte, cu Aun)", fmete $i lca judeteana Hirsova-Medjidia,
a plaseT Babadag $i a com. rur. putine samanatutt trecind pe la 1 kil. spre V. de
Enisala. Este unul din virfurile Movile sunt 22, toate artifi- satul Tas-Punar ; apor drumurI
nordice ale dealuluf Tas.Burun. ciale, $i servesc ca puncte de miel ce unesc catunele intre ele
E stincos si bah de 70 m. orientare si observatie. si cu satele vecine : Tortomanul,
Se termina repede in iezerul Ra- Are 2 piraie miel': Boazgic- Caro] I, Dorobantul, Siriul, Satis-
zelmul. Pe la 12-15 m. de la Dere $i afluentul sati Saragea- Chioi, Boazgicul, Seimeni, etc.,
baza luI se vad resturl de co- Dere, precum si mal multe val'. ;d care se intretae in deosebite
chiliI marine, ceca ce atesta pre- Are o suprafata de 15708 directiunI.

www.dacoromanica.ro
TA-PUNAR 547 TATINA

Ta§-Punar, sat, in jud. Cons- S.-V. a laculuT si in interiorul Chilia-VechTe, format de bratul
tanta, pl. Medjidia, cgt, de re- luT se aflg insula Chiuciuc-Ada, Chilia, in una din revgrsgrile sale,
sedintg al com. Tas-Punar, si- care tine de com. Gargali-ul. si cu al cgruT brat secundar Tatam ,
tuat in partea de N. a plgser si In partea de N. se varsg piriul comunicl prin gira Tatanir. Are
centralg a com., pe valea cu a- Casimcea si, putin maT la E., pi- o intindere de 300 hect. si, im-
celasT nume. Are o intindere riul Tasgul ; iar in partea meri- preung cu lacurile Pojaret, Bisagi,
de 3198 hect., din care 11 hect. dionalg, se varsg piriiasul Ci- Capanos, ce se varsg inteinsul,
ocupate de vatra satuluT, cu o cracci. Afarg de aceste piriun, 420 hect. Are 2 micT insu-
populatie de 99 familiT, salí 525 se mal deschid in acest lac si lete in interiorul sgu. Este in-
suflete. urmgtoarele vgl : Valea-Tasgul, conjurat Cu stuf, si contine peste,
Valea-Dolufaci si Valea-Cicracci. care se consumg in orasul Chi-
Ta§-Tepe-Iuc, movild, in juti. Contine peste, al cgruT venit lla si se exportg si in Basara-
Tulcea, situatg in partea de S. apartine statuluT. Pe marginele bia.
a plgseT IstruluT si cea de E. a sale s'ail asezat mal multe sate :
com. Casimcea, asezatg pe una Cara-Coium, situat in coltul sgil Tatar-Bair, deal, in jud. Tulcea,
din prelungirile de S.-V. ale dea- de la S.; Cicracci, situat aproape pl. Babadag, pe teritoriul cotn.
luluT Saxan-Cula, intre vgile Su- la jumgtatea liniel S.-V. ; Dolu- Bas-Chioi. Este o prelungi re S.-E.
lugea si Di chili-Tas-Aleac. E aco- faci, situat la extremitatea sa a dealuluT Stamuni-Culac, brgz-
peritg cu verdeatg. Are 184 m., N.-V. ; satul Tasgul, situat in par- dind partea centralg a plgseT si
dominind cele doug vgT, piriul tea de N., si satul $ahman, si- a comuneT. De naturg stincoasg,
Casimcea, satul Caciamac si dru- tuat aproape de extremitatea S. pe alocurea, doming satul Ras-
mul comunal Caciamac-Rimnic. a latureT N.-E. Malurile sale sunt Chioi, asezat la poalele sale su
in general joase. Nu comunicg dice, si piriul Telita. Este acoperit
Ta§äul, sat, in jud. si pl. Cons- Cu marea, fiind, intre el si mare, cu putine pgdurT si pgsunT In
tanta, cut, com. Cicracci, situat o insemnatg distantg acoperitg tinse, si cu ceva semIngturl pe
maT mult in partea de E. a plg- cu nisip. la poale.
seT ;ti cea centralg a com., la 5
kil. spre N. de cgt. de resedintg, Ta§aul, alt nume al piriului Ca- Tatar-Eni-Ghiol, lac, in partea
Cicracci, pe ambele malurT ale simcea, care udg jud. Tulcea, pl. de N. a plgseT si jud. Tulcea
piriuluT Tasgul si la marginea IstruluT. si cea de N.-V. a com. Malcoci,
laculuT Tasgul. Are o suprafatg a.proape de bratul Sulina, de
de 1150 hect., cu o populatie Ta§Aul, vale, in jud. si pl. Cons- care este format. Este izolat,
de 68 familil, sail 308 suflete. tanta, pe teritoriul com. rur. inconjurat de toate pgrtile Cu
Soseaua nationalg Constanta- Cicracci, si anume pe acela al stuf. Are o formg triunghiularg,
Babadag trece cu 2 kil. maT cgt. sgii Tasgul. Are o directie o intindere de 8o hect. si contine
spre V. de sat. generalg de la N.-E. cgtre S. Se peste.
intinde dea-lungul dealuluT Ta-
TaOul, lac, in jud. si pl. Cons- sgul-Sirti, trece prin satul Tasgul Tatina, sat, flcind parte din com.
tanta, pe teritoriul comunelor si se deschide in lacul Tasgul. rur. Spantov, jud. Ilfov, pl. 01
rurale Cicracci si Gargalic, situat Prin mijlocul acesteT válT e albia tenita, situat spre N. V. de Span
In partea de E. a plgseT, de S.- piriuluT Tasgul, care are j umgtate tov, inconjurat de dealurT. Spre
V. a com. Gargalic, centrará si de din lungitnea vgieT. V. de sat este o micg baltg,
E. a com. Cicracci. Este incon- numitg Tatina.
jurat de dealurile Sahman la Taca, sittuc, in jud. Neamtu, pl. Se intinde pe o suprafatg de
N.-E. si Cicracci si Cara-Chioi- Piatra-Muntele, com. Bicazul, si- 1863 hect., cu o populatie de
Bair la S.-V. Lungimea sa, con- tuat pe stinga piriuluT Bicazul, 252 locuitorT.
sideratg de la locul unde apa In drumul ce duce spre trecg- Numgrul vitelor marT e de
Casimcea se varsg in el si pgng toarea Prisgcani. 317 si al celor micr, de 443.
la marginea sa de S.-E., este Are o scoalg.
de 8 kil. Adincimea variazg in- Tatina, insuld in Dungre, in
tre 2 5 40 metri, iar intinderea Tatanir, lac, jud. Tulcea, pl. dreptul satuluT cu acelasT nume,
este de 1200 hect. In partea de Sulina, pe teritoriul com. urb. jud. Ilfov.

www.dacoromanica.ro
TATINA 648 TATOMIREM

Tatina, mosie a statuluT, pl. Olte- din dealul Ghelingec, trecind prin lacul Tatligeac-Ghiol, dupg un
nita, jud. Ilfov. satul Tatligeac-Mic, O vgrsindu-se curs de 8 kil.
in lacul Tatligeac.
Tatina,p/idure,jud. Ilfov, pl. Olte- E formatg din doug cgtune : Tatligeac -Biuiuc (Tatligea-
nita , com. Spantov, formatä din Tatligeac-Buiuc ,i Tatligeac-Cu- cul-Mare), sat, in jud. Cons-
trupurile : Tatina-de-Baltg (too ciuc. tanta, pl. Mangalia, cgtunul de
pog.) ;-;i Tatina-din-Deal (700 Are o suprafatg de 4407 hect., reedintg al com. Tatligeac, si-
pog.). cu o populatie, amestecatä, de tuat in p artea de E. a plg§el O
568 suflete ; 4 geamit, cite 2 cea central a com uneI.
Tat1A-Suhat, ano, acoperit cu In fie-care cgtun, avind cite 1 Are o suprafatg de 2182 hect.,
iarbg O Cu pg,unl, jud. Tulcea, pl. hoge. Cu o populatie, in rnaioritate tur-
Babadag, pe teritoriul comune- Locuitoril posedg : 40 plu- ceascg, de 267 suflete, care se
lor Canli-Bugeac O Ciamurli-d.-j. gurI, 105 care ,i. cgrute, I ma- ocupä cu agricultura *i putin cu
Este tgiat de mica vale Mil-Vel- ing de treerat cu aburI, 6 ma- pescgria. Casele sunt a,ezate pe
Culac; iezerul Golovita cel mic ,inI de semgnat, 6 ma4inI de valea Tatligeac-Derea, putin mal
il udg de 3 pgrtT. Are o intin- treerat, 9 grape de fier, 2 tri- spre N. de lacul Tatligeac-Ghiol.
dere de 300 hect., din care mal' oare; 8540 capete de vite, mal
mult de 2 pgrtl apartin com. cu seamg oI ,i bol; 4 moti de Tatligeac-Cuciuc (Tatlfg ea-
Canli-Bugeac, restul, com. Cia- vint. cul-Mic), sat, in jud. Constanta,
rnurli. Budgetul com, e la veniturI pl. Mangalia, cgtunul comuneI
de 3705 leI, i la cheltuelT, de Tatligeac, situat in partea de
Tatligeac, com. rur., jud. Con- 1716 la E. a pläml" ,i cea de V. a co-
stanta, pl. Mangalia, situatg in Clf de comunicatie sunt: pe muna, la 2 kii. spre S.-V. de
partea meridionalg a jud , la 58 lac ,i Mare cu luntrile; ,oseaua cgtunul de re§edintg, Tatligeac-
kil. spre S. de ora;-ail Constanta, judeteang Constanta - Mangalia Biuiuc.
capitala districtuluI, i in cea care trece printre cele doug Are o suprafatg de 2225 hect.,
de E. a pl4eI, la 13 kil. spre N. sate ; drumurl miel' comunale cu o populatie, amestecatg, de
de org,elul Mangalia, re§edinta sati vecinale ce duc la satele in- 433 suflete.
ocoluluT, lingg lacul Tatligeac. vecinate ca: Tuzla, Parveli, Ab-
Se mgrgine,te la N. cu com. dulah, Gheringec, Ascilar, Co- Tatligeac-Derea, vale, in jud.
Tuzla i Musurat ; la E., cu Ma- pucci, Mangalia, etc. Constanta, pl. Mangalia, com.
rea-Neagrg ; la S., cu com. ur- Tatligeac. Se desface din dealul
bang Mangalia ; iar la V., cu Tatligeac, movild, in jud. Con- Tainian-Bair, i anume din virful
com. Ghelingec ,i cgt. Parveli stanta, pl. Mangalia, pe teritoriul slu Sani-Iucler, indreptindu-se
(al com. Tuzla). comunef Tatligeac. Are 63 ni. spre S. ,i avind o directiune
Relieful soluluI e putin acci- ,i doming satele Pervelei, Tat- de la N. cgtre S.-E Apucg pe
dentat ; principalele dealurT care ligeacul-Mare ,i Tatligeacul-Mic, valea Biuiuc-Derea, trece prin
o brgzdeazg sunt: Taupn-Bair precurn i valea cu acelag nume. satul Tatligeac-Biuiuc 5i se des-
(70 m.), la N.; Mangea-Punar- chide in lacul Tatligeac-Ghiol.
Bair (47 ni.), la N.-E.; Parveli Tatligeac, pirki, in jud. Con-
(66 m.), la V. ; Tatligeac-Bair, la stanta, pl. Mangalia, pe teritoriul Tatligeac-Ghiol, lac, in jud. Con-
S. (55 m.) ; ele sunt acoperite com. rur. Glieringec §i. Tatli- stanta, pe teritoriul com. rur.
cu finete ,i semgngturT. geac. I,T ja na§tere din doug Tatligeac, situat in Sudul satului
Movile sunt 25, toate artifi- fintini marI, ale satulul Gherin- Tatligeac-Biuluc O la E. satulta
ciale. gec, indreptindu-se spre S. i Tatligeac-Cuciuc. Are o formg
Ape:Marea-Neagrg, care o udä mergind spre S.-E. pana la satul alungitg de la E. cgtre V. Este
la E., pe o distantg de 6 kil.; la- Ascilar, udindu-i partea de N.; a- acoperit mal mult de jumgtate
cul Tatligeac-Ghiol, format de poI se indreaptg spre N.-E., Ora cu stuf §i trestie, avind o su-
Mare, la E. com., avind i8o hect. la Tatligeacul-Mic, strgbate satul prafatg de 80 hect. In el se varsg
intindere, din care jumgtatea apu- prin mijloc O la e§ire se indreaptg piriul Tatligeac.
sana acoperitg cu stuf; piriul spre E. Formeazg in drurr ul gil
Tatligeac, curgind dinspre V., doug lgculete, ,i apoI se varsg in Tatomire§ti, com. rur., jud Dolj,

www.dacoromanica.ro
TATOMIRETTI 549 TAZLÄUL

pl. Jiul-d.-s., la 27 kil. de Cra- com. Margineni, pl. De-Sus-Mijlo- Locuitoril sunt vechl rAmi §i
iova si la 9 kil. de resedinta cul, situat pe piriul cu acelasT st5pinesc tot teritoriul catuntiluT,
piase, Filiasi. nume, intre satele Micsoreni care e de 255 hect.
E situata pe ambele malurl Itrinesti.
ale Hule' Jiul i forman din ca- Are o populatie de 319 su- Taula-Parvuloc, o cotitura a
tunele Tatomiresti, resedinta, pe flete; i biserica, cu i preot brafulut SE Gheorghe, jud.
stinga, i Segarcea, pe malul dascal. Tulcea, situit4 in partea de V.
drept. Vite: 74 be, 81 vaci, IO a piase Sulina i cea de S.-V.
Se invecineste la E., cu com. jund, 177 oT, 30 cal, 26 porcI. a com. rur. Cara-Orinan ; in ea
Bradesti, despartindu-se prin Va- se varsa gira Litcovul ; linga
lea-Rea; la V., cu com. Ra- Tatomire§ti, sat, in partea de ea e situat i punctul trigono-
cari ;la S., cu com. Bralostita, E. a com. Draguseni, pl. Fun- metric Parvuloc, inalt de 2,2 In.
si la N., cu com. Bradesti. duri, jud. Vasluiu. Are o su-
Terenul comund este ses. prafata de 715 hect., cu o po- Taumirul, /oc cu plidure, de go
Este udata de riul Jiul, cu di- pulatie de 360 suflete; o bise- run, in intindere de 6700 ni. p.,
rectiunea de la V. spre E. Pe rica, zidita din piatra. jud. Vilcea, com. R. Vilcea, pl.
el se aflä doug podurT stata- De acest sat tin i catunele: Ocolul, pe mosia Cetatuia
toare. Jiul primeste in comuna Mácresti, Gura-VAie, fosa pro-
Tatomiresti, pe dreapta, tre pi- prietate a statuluT, lar acum Tau§an-Bair, deal, in jud. Cons
raje. a locuitorilor improprietaritT in tanta, pi. Mangalia, pe teritoriul
Are o suprafata. de 1355 hect., 1879, i Perieni. com. rur. Tuzla si Musurat. Se
cu o populatie de 1097 suflete ; intinde de la S.-V. satuluI Tuzla
dotia bisericT : una in Tatomi- Tatomire§ti, moFie particulard, si pana la N.-E. satule Per-
resti, fácuta de Mate Biv-vel- jud. Dolj, pl. Jiul- d.-s., com. Tato- velei, avind o directiune de la
Aga Medelnicerul, cu sotia sa miresti, apartinind clne Filisanu S.-V. catre N.-E. Are maT multe
Anita, pe la 1750, reparata la locuitorilor. Aduce venit anual virfurl ca Dara-Iuiuc (57 m.),
1826 de R. Serban-Filisianu si de 54000 Id. Are pe dinsa 6o Baldova-Iuiuc (70 ni.) i Sari-
la anul 1886 de d-na S. Fili- hect. vie si 300 hectare pa- Iucler, care e cel mal inalt (74m.).
sianu, cea-l'alta in cal. Sfircea, dure. Dealungul aceste deal, merge
tacuta de locuitorl, pe la anul drumul com mal Tuzla-Pervelei
1850, ambele deservite de 2 Tatu-Cimpoia§ul, piria, in jud. iar extremitatea sa S.-V. este
preoff si 2 cintareff ; o scoall R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. taiata de soseaua judeteana Man
mixta. Valea-Salcie. Izvoreste din Dea- g ilia-Constanta.
Prin comuna trece calea fe- lul-Modrenilor, uda partea de
rata Racari, la 3 kil., i tre cal E. a comune si se varsa in riul Tazläul, com. rur., in S. piase.
vecinale : una catre Bralostita, pe dreapta luT, mal jos Bistrita, jud. Neamtu.
lunga de 5 kil., a doua catre de catunul Modreni. E formata din catunele: Taz
Scaesti, in intindere de 5 kil., Legenda zice ca luat nu- laul, Frumoasa i Balcani, Cu o
si a treia la Bradesti, de 7 kil. mele de la un gingas pastor, populatiune de 2871 suflete.
Tatu-Cimpoiasul,care cinta foarte Dintre locuitoril improprietA-
Tatomire§ti, sat, jud. Dolj, pl. frumos, muri tinar, si fu plins de ritT in 1864 sunt astAzi : 280
Jiul-d.-s., com. Tatomiresti, si- top' sAtenit Acesti a in amintirea-T care trAesc si-s1 stdpinesc lo-
tuat pe stinga riule Jiul si stra- ciadura numele sàù val pe unde curile Ion; 184, ca urmag; 257,
batut de dealul Tatomiresti. de obicelli el isT ducea oile. care dei insuratI i cultivatorT
Are o populatie de 583 su- de pamint, n'au niel un soiu
o scoala mixta, ce func-
flete ; Taula, sat, facind parte din com. de proprietate.
tioneaza din 1874; o biserica, Oncesti, pl. Stänisesti, jud. Te- Are 3 biserici ortodoxe, cu
fondata in 1750 de Mate Biv- situat pe coasta dealuluI lo deserventT si una catolica ;
vel-Aga Medelnicerul i sotia sa Taula, la E., pe rediul Scafara o scoala.
Anita. la S., si pe dealul Perjul la N.-V. Budgetul com. e la veniturT
Are o populatie de 289 su- de 6450 leT, si la cheltuelT, de
Tatomire§ti, sat, in jud. Neamtu, flete, locuind in 65 case. 6155 leT.

www.dacoromanica.ro
TAZLÀUL 650 TAZLÀ131,

Comunicatia cu satele vecine al domnier sale, pe locul unde apelor alcaline-sodice-salifere


se face prin soseaua judeteang maT inainte exista mgngstirea Cu bicarbonate ; continutul lor este
Dobreni .Moinesti. acelasT nume, precum se con- analog cu al apelor minerale de
statg dinteun uric din 1481 al Ja Slgnic, Ems, Royat, Gleichen-
TazlAul salí Präjoaia, sal, jud. aceluT Domn, prin care dg Sf. berg.
Bacgti, pl. Tazlgul-d.-j., com. MgngstireT din Tazlgul sail Taz- Terenurile apartin grupeT ter-
Berzuntul, situat pe malul drept by, dou1 sate din vecingtate tiare ; izvorul principal iese din-
al TazlguluT-Mare, la 7 kil, de Borilesti i Dragotesti (v. Mel- tr'un chist argilos, care formeazg
satul Berzuntul (scoalg). chisedec, (Notite istorice si ar- malul sting al piriuluT ; apa se
Are o populatie de 135 su- cheologice», adunate de pe la 48 adung intrio escavatiune la malul
flete. mgngstirT i bisericT antice piriuluT Tazigul.
Vite : 9 cal,187 vite marl' Moldova, pag. 89-92). In anul ProprietAtile fizice i chimice
cornute, 18 pord i ii capre. 1852 s'a reinoit catapiteasma sunt urmgtoarele apa este 11m-
si alte lucrurf maT micT, cu chel- pede, incolorg, cu un miros de
Tazläul, sat, jud. Bacgii, pl. Mun- tuiala luT Gh. Constantinidi. Usa hidrogen sulfurat i cu un gust
teluT, com. Valea-Arinilor, situat cea mare de lemn din nguntru sgrat. Temperatura 140,5 C. Apa
In valea si pe piriul Tazlgul- este in stil gotic si incadratg degajeazà putin gaz, compus din
Sgrat, la N. de Girlele, la 4500 In stilpT de granit, grosT de o anhidritg carbonicg, hidrogen
m. de satul Lucgcesti (scoalg). palmg i foarte frumos sculp- sulfurat i o hidrocarburg.
Are o populatie de 442 Su- tatT; are si o inscriptie slavong Densitatea determinata de d.
flete; o bisericg, fostg schit de pe ea, care ne aratg cà existg Poni este egalg cu 1,0082, la
cgluggrI, ziditg in secolul XV de 400 anT. Din ornamentatiile temperatura, 170 C.
(1496), reziditg in 1852 de lo- cele vechT nu se maT ggsesc ; Hirtia de turnesol este inro-
cuitorr, deservitg de 2 cintgretT; cele noT sunt de bacfon rusesc. sitg, ceea ce indicg o reactiune
3 circiurra. Aceastg mgngstire se intindea acidg.
Vite : 30 caT, 311 vite cor- pe marginea piriuluT TazlAul-SX- Aceste ape sunt bine contra
nute, 33 porcl si 63 capre. rat, ocolitg fiind din treT pgrtT de reumatismuluT, accidentelor se-
Pe teritoriul atunulul se aflg muntT uriasT, ale cgror poale si cundare i tertiare sifilitice
peste 58 de puturT cu pgcurg, virfurT sunt acoperite cu brae. contra diferitelor eczeme.
care daii titeiti in mare cantitate, Curtea eT este spatioasg, pgtratA
iar gropT pArgsite sunt peste inconjurafä cu zidurY Make Tazläul, culme de munii, jud.
100. de peatrg. Deasupra porteT are Bacgti, pfgsile Tazlgul-d.-s. si
o clopotnitg; in stinga sunt ca- Tazlgul-d.-j., care, Incepind din
Tazläul, cdtun, Cu 56 locuitorY, sele egumenestI, toate zugrgvite. Tarcgul, apucA spre E. si intrg
fgcind parte din com. Solontul, Dinaintea bisericel este un turn In jud. Bacgil, pe la Bgsgsti. De
pl. Tazlgul-c1.-s., jud. Bacìí, si- care contine i vre-o 5 chiliT ; aci inainte e formatg numaT de
tuat la poalele muntelul Utura, afarg din curte este o grgding dealurT,care despart Tazlgul-
in valea Tazlgulta-Sgrat, la frumoasg. Mare de Bistrita si de Siret,
kil, de satul Solontul (scoalà). AstgzT este redusg la bise- apol Trotusul de Siret pgng la
ricg de mir. Adjud (jud. Putna).
Tazliul, sat, in jud. Neamtu, pl.
Bistrita, com. Tazlgul, situat pe Tazläul, ape minerale, situate pe Tazläul, rîi. Izvoreste din mun-
piriul cu acelasT nume, la 31 mosia statuluT, jud. Neamtu, pl. tele GosmanuluT, jud. Neamtu,
kil, de orasul Piatra. Bistrita, com. Tazlgul, pe malul plasa Bistrita, comuna Tazlgul
Are o populatie de 287 fam.; drept al piriuluT Tazlgul, la poa- curge printr'o vale frumoasg
3 bisericT si o scoalg. lele dealului Mggura-Micg. pgng in dreptul satuluT Tazlgul,
Ingltimea deasupra niveluluT urmind directiunea V.-E.; de aci
Tazläul, losl?! mandstire, jud. MgreT a acestor izvoare e de coboarg inteo vale, Cu coastele
Baal, pl. MunteluI, com. Va- 430 m. Izvorul principal se aflg ripoase i descoperite, mergind
lea- Arinilor, situatg pe valea la 2 kil. spre N.-V. de mgngs- paralel cu Bistrita si Siretul,
Tazlgului si ziditg de tefan-cel- tirea Tazlgul. printre masivul TazlguluT.Mare,
Mare la 1496, in al 40-lea an Izvoarele fac parte din c/asa la E. si ale Pietrei si Moines-

www.dacoromanica.ro
TAZLXUL 551 TAZLXUL-DE-SUS

tilor (jud. Bacati) la V., straba- E., precum si din partile Inun- mificarT din sira Moinestilor
tind pana la hotar in doua rin- toase de la V., prin ridicaturT brazdeaza partea S.-V. a plaseT,
durT soseaua judeteana Dobreni- de tal-in-1 destul de importante, inchizind intre ele valea riuluT
Moinesti (in dreptul kil. 42-46 asa ca clima sa este foarte dulce Tazlaul-Mare.
ramificat). pläcuta. Nimic nu impedica Dupa vechia impartire admi-
Se varsa in Trotus, in fata vederea de la inceputul el, pe nistrativa, mal cuprindea si co-
satulul Onesti, la Slobozia-Mie- povirnisul S.-E. al munteluT Tar- munele Nadisa, Scorteni, Tet-
luluT din com. Ripile. caul, pana in valea TrotusuluT. cani i Ardeoani, care azI sunt
AfluentiT s'al din jud. Neamtu alaturate de pl. Tazlaul d.-s. Alte
sunt, pe dreapta : piriul Soimu- Tazläul-de-Jos, plath, jud. Ba- douä comune, care apartineart
luT, PuciosuluT, CociorveT, Babel', numita ast-fel de la apa plasel Trotusul, i anutne Gropile
Nacladul ; pe stinga : piriul Car- Tazlaului. Ripile, alipit de .aceasta
panul, Brusturosul, StrajeT, Pes- Se margineste la E. cu pl. plasa, unita alta data adminis-
tiosul, Limpegiorul, Radia, Car- Bistrita-d.-j., de la satul Turluiul trativ cu pl. Trotusul i nu-
panul si RaduluT. pana la satul Gropile, catre co- mita pl. Tazlaul d.-j.-Trotusul.
In jud. Bacàù, uda cele doua munele Valea-Mare, Cuprinde to cotnune rurale,
pläsT ce poarta numele de Taz- Faraoani, Cleja i Fundul-Raca- avind resedinta in Tirgul-Valea
laul si se incarca pe dreapta ciuui ;la S.-E., cu jud. Putna Rea : Bosoteni, Sanduleni, T'ir-
cu : Piriul-Iuï-Coman sati Ne- si pl. Trotusul, pe o mica in- gul-Valea-Rea, Dragugesti, Bra-
grul, Solontul, Tazlaul-Sarat, pe tindere; la S. si S.-V., cu pl. tila, Gropile, Ripile, Beresti, Ber-
care-I prime.ste la satul Tetcani, Trotusul, spre comunele insirate zuntul i Birsanesti.
Cernul, Versesti, Berzuntul ; Pi- d'alungul TrotusuluT, de la co- Are o suprafata de 42499
riul - Albelor, Birsanesti, Gura- muna Onesti Orla la com. Dof- hect., cu o populatie de 18095
VaiT i Prisacelul; iar pe stinga, tana ; la V., Cu pl. MunteluI, spre locuitorT; to scolT; 12 parohiT,
cu Piriul-BouluT, Sla- tina, Borzesti, comunele Darrnanesti Vasiesti, cu 42 bisericT filiale, deservite
Piriul-Sirbilor, Nadisa, FinatuluT, Moinesti i Poduri ; iar la N., cu de 20 preotT i 44 cintaretT; 6
Turluiul, ()rasa, Valea-Rea, Fili- pl. Tazlául.d.-s., spre comunele bisericT catolice ; 76 circiumr.
pea, Balaneasa, Helegiul, Deleni, Bucsesti, Tetcani i Nadisa. LocuitoriI posea : 646 caT,
Bratila si Belciul. Are forma une pilniI, al ca- 10233 vite marY cortlute, 2148
Lungimea cursuluI sail este rta gît ar fi intre izvoarele pi- porcT, 1391 capre i 9126
de 585c0 m. Apele sale sunt riulta Racaciuni confluenta
i Viile ocupa 266 hect.
repezT si pe timp ploios lesne TazlauluT-Mare cu Trotusul. Budgetul comunelor din plasa
se revarsa, inundind foarte iute Riul Tazlaul intra in plasa e, la veniturT, de 69435,84 leT
mal toata 'alea sa. Albia-T este pe la Gura-Cernul si, dupa ce o si la cheltuelT, de 31286,02
bolovanoasa, iar de la Tetcani strabate in directia de la N. la Drumurile sunt : calea natio-
In jos contine pietris. Valea-T S., se varsa in Trotus, la E. nala Bacall-Ocna, care trece prin
este in general larga de 11/2 kil. de Slobozia-Mielultá, de unde in- comunele : Sanduleni, Tirgul-
si comunica cu valea Bistritel susi Trotusul curge. pe limita Valea - Rea, Dragugesti, Birsa-
prin pasul Orase, pe unde trece plaseI panà la satul Motocesti. nesti. Aceasta cale are 2 po-
soseaua Bacaii-Ocna, care se Tazlaul se incarca cu piriurtle : durr: la Helegirt, pe Tazlaul-Mare
lasa. spre S. pe aceasta vale. Strimba, Berzuntul, Albele, Bir- si la Onesti, pe Trotus. Mal este
sanesti, pe dreapta ; si Turluiul, un drum vecinal-comunal, care
Tazläul, vale, in jud. Neamtu Comanul, Valea - Rea, Dragu- leaga Barsanesti d'a dreptul cu
Bacati. Are directia N.-V. spre gesti, Bratila l Belciul, pe stinga. Tirgul-Ocna.
S.-E., paralela cu a Siretulul Dintre afluentiT Trotusuld, pi-
printeinsa curge Tazlaul-Mare. riul Paltinata curge pe dintregul Tazliul-de-Sus, plasa, jud. Ba-
Este coprinsa intre sira Moines- In aceasta plasa, iar Caraclaul cati, numita ast-fel de la Tazlaul-
ttlor si a TazlauluT. Este viabila, o uda numaT in cursul sau su- Mare, care in cursul sail superior,
vesela, roditoare i cu aer curat, perior. $irele de dealurT numite o strabate prin mijloc. Mal nainte
dar expusa revarsarilor dese ale ale TazlauluT rnerg in directie se numea Tazlaul-Sarat, fiind-ca
riurilor. Este garantata in con- N.-V. spre S.-E., pe marginea lit,' ce poartd acest nume o
tra curentilor red de la N. si de E. a plaseT, iar ultimele ra- uda in intregime.

www.dacoromanica.ro
TAZLAUL-MARE 552 TAZIAC-CULA

Riul Tazlgul-Mare udg plasa, Tazläul-Mare, ramurlt de munp, Are un virf inalt de 258 m.
in directie N.-V. spre S.-E., pgng In grupa TrotusuluT, jud.Neamtu, Este acoperit numaT cu pgdurT.
la Gura-Cernulul. Aceasta se in jud. Bacgti, formind marginele
caret pe dreapta, cu piriul Co. ba sinuluT Trotusul in acest judet. Taz1I-Burun-Ceair, alt nume
man, Solontul si Tazlgul-Sgrat; a 71E1 Nursus-Ceair, jud. Con-
iar coltul de E. al plgsiT, este Tazliul-Mare, nil, jud. Neamtu stanta, pe care ea Il poartg pe
udat de piriul Trebisul. jud. Bacuí. VezT TazliYul, teritoriul com. rur. Garvan.
Este strgbgtutg de partea N.
a culmeT TazlguluT la E. si de Tazlic-Bair, deal, in jud. Con-
culmile sireT PietreT la V. Tazräul -Frumos, pitdure, de stanta, pl. Medjidia, pe terito-
Aceasta plasg se intindea, maT 14700 pog., in jud. Neamtu, pl. riul com. rur. Alacapi, situat
nainte de 1892, 'Ana la granita Bistrita. (VezT Branistea, mosie). in partea E. a plgseT i cea
V. a judetuluT, mergind de la centralg a com. Se intinde pe
Ghimes pAng la Doftana. Din Tazläul-Särat, sat, jud. la E. satuluT Alacapo, avind o
15 cornune din care se alcgtuia pl. MunteluT, com. Mggiresti, directie generala de la S.-V.
maT inainte, i s'ati luat comunele situat in valea TazlguluT-Sgrat, spre N.-E. Este tgiat pe la fie-
Mggiresti, Valea-Arinilor, Podu- la 7500 m. de satul Mggiresti care din extremitgtT de cate un
rile, Moinesti, Vgsiesti, Brustu- (scoalg). val al luí Traian, iar in partea
roasa, (Aggsul nu era infiintatg) Are o populatie de 107 su- S. maT este tgiat si dd calea fe.
Comgnesti, Dgrmgnesti i Dof- flete. rataConstanta-Cernavoda si de
tana. Cele 8 d'intiiti ati for- Vite : 7 caT, 79 vite cornute drumul com. Omurcea-Alacapi.
mat plasa MunteluT (Doftana si 14 porcT. Are o ingltime maximg de 83
s'a alipit de plasa Trotusul), m. i domina intreg satul Ala-
iar comunele Luncani i Slo- Tazlaul-SArat, jud. Bacgti,
nuil, capi, care se aflg la I kil.
bozia-Luncani, ce erau in pl. plile MunteluT i Tazlgul-d.-s. spre V., precum i ambele valurT
Bistrita-d.-s., precum i Nadisa, Izvoreste din locul Flocea de pe ale luT Traian, calea feratg
Scorteni, Ardeoani si Tetcani, muntele Geamgna, pe limita drumul comunal.
care erati alipite de fosta plasg judetelor Bacgti i Neamtu. Curge
Tazlaul-11.-j.-Trotusul, s'ad alipit maT intiiti spre E -S.-E., pe ur- Tazlic-Bair, deal, in jud. Tul-
de aceastä plasg. mg spre S., pAng la Lucgcesti, cea, pl. IstruluT, com. Ciamurli-
Ea coprinde azT 12 comune cu si spre E., ridicindu-se putin d.-s., cgt. Caugagi. Se desface
resedinta in Scorteni: Luncani, spre N., spre a se vgrsa in din dealul Tas-Bair, si se intinde
Slobozia-Luncani, Bgsgsti, Scor Tazlgul-Mare, la Tetcani. Valea spre N., in o directie de la S.-
teni, Nadisa, Schitul-Frumoasa, sa este cuprinsg intre culmea Pie- V., spre N.-E. Are un virf de
Bghngseni, Solontul, Leontinesti, trel si a Moinestilor. 189 m., dominind pirlul Slava
Ardeoani, Tetcani, i Bucsesti. AfluentiT sgt, pe dreapta: Di- si satul Caug,agi. Este de na-
Are o populatie de r782 anca, iar pe stinga : Valea-Ari- tura stincoasg i acoperit cu pg-
locuitoriT ; 12 §colT ; I i parohiT nilor, Ruja, Cglnusul, Bejenia, duri si pgsunï.
cu 61 bisericT fi/iale i deservite Birzul, Stgnisoara, Modirzgul,
de 19 preotT si 42 cintgretT ; 5 bi- Cornita i Vgclimbul. Apele-1 sunt Tazlic-Cula, vale, in jud. Tul-
serici catolice. repezT si albia, bolovgnoasg. Con- cea, pl. Istrulul, com. Tocsof.
Teritoriul pl. are 54991 hect., duce maT multe morT si herestrae. Se desface din dealul Rimnicul ;
dintre care 21450 hect. pgdure, Lungimea sa 'este de 39750 m. curge spre S., pe lingg dealul
9615,22 hect. pgmint de culturg. Tazlic-Culac, taie drama' com.
LocuitoriT posedg : 732 cal, Taz11-Bair, deal, in jud. Tul- Tocsof-Rimnic i dupg 3 kil, se
10334 vite cornute, 2282 capre, cea, pl. Babadag, com. S'aya- deschide in valea Cuiu-Culac,
9659 oT; 651 stupT CU albine. Rusg. Are o directie generalg pe dreapta, in satul Tocsof.
Ville ocupg 8567,50 hect. de la N.-V. spre S.-E., braz-
D rumurT sunt : catea judeteang dind partea centralg a plgseT Tazlic-Cula, vale, in jud. Tul-
Bacgti-Moinesti Tirgul-Ocna nordicg a com. Pe la poalele cea, pl. Babadag, orasul Baba-
alte cgT vecinale comunale, care sale merge un drum comunal de dag ; iese din dealul Ianchi-Bair,
leagg satele acestei plgsT. la Cambt.r la Slava-Cerchezg. se indreaptg spre N.-E., brgz-

www.dacoromanica.ro
TA ZLÌ C-CULAC 553 TACUTA
_

dind partea N. a plgsiT si a Are o populatie de 309 lo- CgT de comunicatie are : so-
com., si dupg 3 kil, se varsg cuitorT, in care intrg si popu- seaua judeteang Buzgti-Brgila,
In balta Toprac-Chiopru, lingg latia cgtunelor Plesesti si Valea- prin Tgbgresti, si alte drumurT
soseaua nationalg Tulcea-Con- cu-Apg. n atu rale.
stanta. LocuitoriI posedg : 197 caT,
Tälaäräe§ti, com. rur., in partea 311 Tepe, 75 minjT, 734 bol,
Tazitc-Culac, deal, in jud. Tul- de N.-E, a pl. Crasna, jud. Fgl- 542 vacf, 245 viteT, 8 bivo1T,
cea, partea S. a plgseT IstruluT citi, 13e dealurT si vgT. Se mgr- 24 bivolite, 3 asinT, 575 porcT,
ii cea V. a com. Tocsof. Se gineste la N., Cu comunele Bo- 2 capre si 3500 oT ; 48 stupT
desface din dealul Rimnic-Bair, testi si Averesti ; la S., cu com. de albine.
se intinde spre S. in o directie Stroesti ; spre E., Cu comunele
de la N.-E. spre S.-V., pgng in Iepureni si Duda, si la V., cu Täbäre§ti, stafie de-dr.-d.-fier, ju-
piriul Casimcea. La poalele E. e Gugesti. Este formatg din sa- detul Buzgti, pl. Cimpul, com.
asezat satul Tocsof. E tgiat de tele : Tgbglgesti, Valea-Seacg si Tgbgresti, pe unja Buzgil-Brgila,
drumul Rimnic-Tocsof si este Mantul, cu o populatie de 180 pusg in circulatie la 13 Sep-
acoperit Cu pgsunT. a familiT, sati 265 suflete. tembrie 1872. Se aflg intre sta-
Are o bisericg si o scoalg. tiile Buzgti (9,6 kil.) si Cilibia
Täbäcari, sat, in jud. R.-Sgrat, Vite : 75 cal, 355 vite marT (6,3 kil.). Ingltimea d'asupra ni-
pl. Rimnicul-d.-s., cgt. com. Ji- cornute, 197 porcT si 384 oT. veluluT Madi e de 721'1,64. Ve-
deni, in partea de V. a comu- Este udatg de piriul Crasna, nitul acester statil a fost pe
ner, pe malul drept al riuluY ce trece prin mijlocul s511. anul 1896 de 19464 leT, 85 bani.
Rimnicul-Sgrat, la poalele dea-
luluT Cotatcul, si la 200 m. spre Täbälfie§ti, sat, in partea de N. Täbfire§ti-Noi, atun al com.
V. de cgtunul de resedintg, O- a com. Tlbglgesti, pl. Crasna, Tgbgresti, jud. Buzar], cu 110
ratia. jud. Fglclii, asezat parte pe locuitorT si 24 case.
coasta dealulur si parte pe se-
TabficAria, las, in jud. si pl. sul CrasneT. Täbäre§ti-VechI, clItun de re-
Constanta, pe teritoriul com. urb. Este resedinta comuneT. sedintg al com. Tgbgrgsti, jud.
Constanta, situat in partea de Are o populatie de 539 lo- Buzgti, Cu 460 loc. si 103 case.
E. a plgseT, cea de N. a co- cuitorT; o bisericg vechTe, deser-
muneT, la 3 kii. spre N. de o- vitg de 1 preot si 2 dascgiT ; o Täbäre§ti-Vechl, mo,sie, in jud.
rasul Constanta si la 1 kil. spre scoalg, infiintatg la 1864. Buzgil, com. Tgbgrgsti, fostg pro-
N.-E. de' satul Anadol-Chioi. Are LocuitoriT sunt rgzesT vechT prietate a statulur, pendinte de
o suprafatg de aproape roo hect. Mihairt-Vodg ; acum datg in loturT.
Din el se scoate o mare cantitate Täbfirä§ti, com. rur., jud. Buzgu,
de peste. In partea de N.-E. se pl. Cimpul, situatg pe malul Täcmfineqti (CAlugfireni), sat,
apropie foarte mult de Mare, drept al riuluT Buzgul, la 12 kil. in partea de S. a com. Birzesti,
insg nu comunicg cu ea prin de orasul Buzgii. pl. Stemnicul, jud. Vasluiii, si-
nicT o parte. Mal la N. de acest E formatg din cgtunele : Ben- tuat pe coasta dealuluT Tgcmg
iaz se intinde marele lac Siut- tul, Gglbinasul, TAbgresti-Vechr nesti.
Ghiol. Este inconjurat de drumit- si Tgbgresti-NouT, cu o popu- Are o suprafatg de 624 hect.,
rile comunale Anadol-Chioi-Tg- latie de 1640 locuitorT. cu o populatie de 74 familiT,
bgcgria (fabrica), Tgbgcgria-Pala- Are o suprafatg de 5230 sal 310 suflete ; o bisericg de
zul-Mare si Palazul-Mare-Ana- hect. ; o §coall, in cgt. Gglbi- lemn, flcutg intre aniT 1826
dol-Chioi. In partea de V., pe nasul ; 3 bisericT, deservite de 4 si 1830, de locuitorT.
malul sgt.i, sunt foarte multe grg- preotT, 3 cintgretT si 3 paracli- Vite : 67 vite marT cornute,
dingriT. serT, si din care catedrala e cea cu 6 car, roo oT si 4 rimgtorT.
hramul Sf. Nicolae ; 8 circiumT. E strgbgtut de la V. la E.
rábfice§ti, sat, in jud. Tutova, Proprietgtr me insemnate sunt: de o ripg, formatg din scurgerea
pl. Pereschivul, com. Prisgcani, Tgbgresti-VechT, Bentul-Dudeas- ploilor.
pe piriul Bolborosoaia, spre S. ca, Gglbinasul, Masca si Sforile
de satul Prisgcani. mosnenilor LipienT. Tficuta, com. rur., in partea de

66546. Nardo Dlclionar Geograflo. Vol. V. 70

www.dacoromanica.ro
TACUTA 554 TALPAUL

N. a plg§eT Mijlocul, jud. Vas- boO, situat in mijlocul padurel din urmatoarele 12 cgtune: Dan-
luir', la 41 kil, de ora,u1 Vas- Barbo,i, pe mo0a cu acela,T Dutule§ti, Halgnge§ti.
luiti i la 9 kil. de Codge,ti, re- nume. Nistoiul, Pirvule§ti, Pope,ti, Ro-
dinta p1eT, situatg parte pe Are o populatie de 40 loc. be0i, Soceni, TàlpauJ, Viezu-
deal, parte pe va/. Prin sat trece piriul Prunocul. reni, Vladirnireti i Zgicoiul.
E formatg din satele : Tgcuta, Se compune din 4 cgtune :
Cujba, PotropeO, Ruleni, Pri- TäetureI(Plaiul-), treatoare, din Talpnul, re§edinta, Vladimirul,
poarele i Foc§asca, pe o Intin- Neagra-SaruluT peste Cgl?rnan, in Soceni i Nistoiul.
dere de 3603 hect., cu o po- Ardeal, jud. Suceava. Are o suprafatg de 350 hect.,
pulatie de 298 familif, sati 1396 cu o populatie de 1410 lo-
suflete. Täeturei (Poiana-), poiand, in cuitorl ; doug bisericI, una in
Are 4 bisericI, deservite de virful munteluT Tgetura, jud. Su- cal Soceni, fondatg cu ajutorul
preot §i 2 eclesiarhl; o coala; ceava, la o inaltime de 7408,3 preotuluI Vasile Socianu, cu hra-
2 iazurl; o velni i 4 cit.- metri. mul S-tiT VoevozT, cea-l'alta
ciuml. in cut. Talpapl, cu hramul
Comerciul se face de 4 per- Täeturile, munte, (1408,3 m.), in Inaltarea DomnuluT, fondatg de
soane. jud. Suceava, com. Neagra-Sa- Ghitg ì Ngstase TglAgneanu,
LocuitoriT posedg : 65 plugurI ruluT. deservite de i preot §i 3 cin-
120 care cu bol, 16 tgretT ; o §coala mixta in cat.
§i 26 carute cu cal; 77 stupT Tälä§manul, mute, in jud.Neam- Soceni.
cu albine. tu, pl. Piatra-Muntele, Com. Do- Dupg legea runa din 1864
Vite : 720 vite marl cornute, breni. sunt 36 locuitorI impamintenitT.
1293 ol, 2 capre, 131 cal Este strgbgtuta de clIvecinale,
137 rimatorT. Tälhäre§ti, sat, in partea de N.-E. pe o lungime de 8 kil., §i de
Budgetul com, e la veniturl a com. Idriciul, pl. Crasna, jud. cal comunale, pe o lungime de
de 3146 leT, iar la cheltuelI, de Falda, a,ezat pe coasta de V. a 2 kil.
3109 10, 91 banT. dealulul Dolheni. Budgetul com. e la veniturT
Are o populatie de 40 familiT, de 2184,88 leT, iar la cheltuelT,
Ticuta, sat i rqedinta com. Tg- sal 150 suflete. de 1988,6 leT.
cuta, la E. com., pl. Mijlocul, E udat de piriul Idriciul. Vite sunt : 51 caT, 429 vite
jud. Vasluiti, situat intre dealu- marl cornute, 563 oT, 314 capre
rile DumWi i Larga, pe o su- Tälpa§ul, com. rur., in jud. Dolj, §i 223 porcl.
prafatg de 2150 hect., cu o po- pl. Ama radia, la 45 kil. de Cra-
pulatie de 133 familil, salí 741 iova .5i la 16 kil, de re§edinta Tälpaqul, sat i re§edinta com.
suflete. Are o biserica, deservita cu acelag nume, jud. Dolj, pl.
de preot §i 2 eclesiarhY, facutg E situatg pe ambele malurT Amaradia, situat pe dreapta pi-
de fostul proprietar al mo§ieT, ale riuluT Plosca. riuluT Plosca, la 9 kil. spre S.
Gh. Sturdza ; o ,coalg, infiintatg Se invecinqte la N. cu com. de Zgicoiul §i la 45 kil. spre N.
la 1867; 2 morT ; o fabrica de Zaicoi ; la S., cu cat. Golum- de Craiova. E format din doug
spirt ; 3 circiumI i I iaz. buluT, com. Amgrqti ; la E., cu cat. :
Vite : 337 vite marT cornute, comunele Ghioroiul i Poenari, Cu o populatie de 764 su-
1072 o!, 44 cal i 84 rimatorT. din jud. Vilcea, de care se des- flete.
LocuitoriT posedg : 26 plugurT parte prin dealurile Ghioroiul Are 2 bisericI, din care una
§i 62 care cu bol, 6 plugurT Poienarul; iar la V., cu comu parohialg in cgt.
t6 carute cu nele Mierea i Slavuta, de care cu hramul Ingltarea DomnuluT,
se desparte prin dealurile cu a- fondatg de GIL §i Ngstase Tal-
Thetura, sat, in jud. Neamtu, pl. celag nume. p4anu, i una filialg in cgt. Tal-
De-Sus-Mijlocul, com. Talpa. Este accidentata de dealurile cu hramul Sf. Nico-
Are o populatie de 54 suflete. Mueri, de la N. la S., Blinda- lae, deservite de I preot 2
rulul i NistoiuluT. cintaretT.
Täetura-Bärbo§i, sat, in jud, Tine de basinul riuluT Plosca. Comunicatia se face prin pa-
pl. Mijlocul, com. Bar- In 1873, com, se compunea se ata comunala, care pune com.

www.dacoromanica.ro
TÀLPALAI 555 TAM4EN1

In leggturg la N. cu Soceni, tgretT, clgditg, in 1865, cu aju- vari, Tgmgdgul-d. - s. si


iar la S., cu Fgrcasul. torul locuitorilor, dupg cum se cu o populatie de 1176
vede din o condicg. locuitorT.
Tälpäläi, sat, cu 153 loc., jud. Se intinde pe o suprafatg de
Roman, pl. Siretul-d.- s., com. Tämacläul, mofie a statuluT, pen- 5550 hect.
Pincesti, spre N.-E. de satul dinte de mgnXstirea Plumbuita, Are 3 biserid (in fie-care eXt.
cesti si la 2 '/2 kil, de el, ase- jud. Ilfov, arendatg cu 16550 leT cite una); o scoalX mixtg ; o
zat pe vale. anual. moarg Cu aburT, 2 morT pe apg;
LocuitoriI posedg 287 vite 3 masinT de treerat cu aburT ;
marT cornute. Tämädäul-de-Jos, sat, fgcind 3 helestee ; i pod.
parte din com. rur. Tgmgdgul- LocuitoriT posea : 201 plu.
TAlpa§eni, sat, CU 37 locuitorl, Dirvari, pl. Mostistea, jud. Ilfov, gurT :104 cu bol si 97 cu cal;
jud. Falciii, pl. Crasna, com. Brg- situat la S. de Tgmgdgul-d.-s., 205 care si clrute: 112 cu bol
dicesti, proprietate rgzgseascg. pe malul drept al vgii Mostistea. si 93 Cu cal; 491 cal si Tepe,
Intre aceste sate este un pod 438 bol, 351 vacT i vitel, TO
Tälpä§e§ti, cdtun al com. Cea- de lemn peste girla Mostistea, taurT, 29 bivolT, 44 bivolite, 13
urul, jud. Gorj, pl. Ocolul, situat Are o suprafatg de 1800 hect., capre, 350 porcf, 2607 of.
pe partea dreaptg a apeT cu o populatie de 196 locuitorT; ImproprietgritT sunt 141 locui.
la S. com. Bglesti. o bisericg, Cu hramul S-tiT 40 torT i neimproprietgritT, 151.
Are o intindere de I000 hect., de MucenicT ; i helesteil. Comerciul se face de 4 cir-
cu o populatie de 113 familil, Comerciul se face de un cir. ciumarT i i hangiii.
sail 358 suflete. ciumar.
LocuitoriT posedg 42 plugurT, Vite: 290 vite marT cornute ritnioani, sat, in jud. Covurluitl,
78 care cu boT, o cgrutg cu cal; si 415 vite micT cornute. pl. Prutul, com. Frumusita, in
15 stupl ; 232 vite marf cornute, sus de resedinta comunet
23 caT si 128 rimItorT. Tämädaul-de-Sus, sat, fr.cind Are o populatie de 438 su-
Comunicatia in cgt. se face parte din com. rur. TImgclgul- flete si o bisericg.
prin soseaua comunalg care Dirvari, pl. Mostistea, jud Ilfov,
pune in leggturg la N. cu situat la E. de Bucuresti, pe Tämä§ani, sat, fácind parte din
lesti, iar la S. cu com. sa Cea- malul sting al vgieT Mostistea. com. Umbrgresti, jud. Tecuciti,
urul. Prin mijlocul satuluY trece so- asezat pe partea stingg a Birla-
seaua judeteang Bucuresti-Brgila. duluT, la kil. si 200 m. de re.
Tilpäul, sat, in jud. Tutova, pl. Aci este resedinta primgrier. sedinta comuneT.
Corodul, com. Ghidigeni, spre Are o suprafatg de 1900 hect., Are o populatie de 138 su-
S. de satul Ghidigeni, pe malul cu o populatie de 584 locuitorT ; flete.
sting al riuluT Birladul. o bisericg, cu hramul Adormirea,
deservitg de un preot si un cin- rárnä§elul, mutile, jud. Muscel,
Tälpe§ti, maha la, fgcind parte din tgret; o scoalg mixtg ; 2 masilla' plaiul Dimbovita, situat la extre-
com. rur. Slgtioara, plaiul Ho- de treerat Cu aburT ; o moarg mitatea de N.-E. a jud., serveste
rezul. E situatg in partea de S.-E. pe apg, o moarg cu aburT; un ca hotar despre Transilvania.
a com. si udatg de piriul Gre- helesteil si un pod.
sarea. Are o bisericg. Comerciul se face de 2 cfr. Tämä§eni, com. rur. i sat, jud.
ciumarT si un hangiii. pl. Mijlocul.
Tälpigi saU Tälchici, sat, fgcind Vite: 795 vite marT cornute Are o populatie de 138 fa-
parte din com. Negrilesti, pl. si 1666 vite mid cornute. miliT, salí 760 suflete; o bise-
Nicoresti, jud. Tecuciti, la 3 kil. ricg, fácut5 la 1853, deservitg
de resedinta cnmunef. *Tämädäul-Dirvari, com. rur., de I preot si 2 cintgretT.
Are o suprafatg de 630 hect., jud. Ilfov, pl. Mostistea, situatg LocuitoriT sunt rgzesT vechT.
Cu o populatie de 171 familiT, la E. de Bucuresti, lingl valea El posedg : 211 vite inarT cor-
sail 703 suflete ; o scoalg; o bi- Mostistea, la 38 kil. de Bucu- nute, 380 oT, 40 cal si 260 porcl.
sericg, cu hramul S4i1 VoevozT, resti.
deservitg de un preot i 3 cin- Se compune din satele Thmä§eni, com. rur. i sat, jud.

www.dacoromanica.ro
TilM4EM 556 TXRICENI

Roman, pl. Moldova, spre N.- din care s'a dat la 150 locuitorT, 317 vite marT cornute, II cal,
N.-E. de oraptil Roman, la 9 kil. fo,tT clacapI, 450 hect. 312 OT, 36 capre §i 214 rim goa.
de el pi la lo kil. de repedinta Are un petec de pgdure de Venitul comuneT este de Id
plapeT. E apezatg pe malul drept 18o hect. 88o, banT 5, iar cheltuelile, de
al riuluT Siretul, inteun loc jos. Pe dealul unde se face bilciul, leY 869, batir 20.
Are o populatie de Io6o su- sunt nipte ruine despre care se Riul Amaradia o udg de la
flete, compusg numaT din Un- zice cg ail fost o cetate ro- N. la S.
guri ; o bisericg catolicg, formind mang. Comunicatia in com. se face
o parohie cu locuitoriT UngurI Are o bisericg, cu hramul Sf. printr'o posea vecinalg, care o
din satul Sagna pi orapul Roman ; Nicolae, deservità de 1 preot pi pune in leggturg la N. cu Lo-
o pcoalg mixtg. 2 cintgretT. wepti-Birnici, iar la S. cu Col-
Se face aci bilciti la 24 August. te,ti.
Budgetul com, e la veniturl Täma§oaia, catun, in jud. Putna, DealurT sunt : al- Gilceptilor
de 1824 leT, 85 bard ,i la chel- pl. Rgcgcluni, com. Cotofenepti, spreV., Dealul-Viilor ,i al-Horgel
tuell, de 1795 leT. apezat lingg cgtunele Cotofenepti spre E.; iar vgl : a AmaradieT,
Este legatg cu ora,u1 Roman pi Satul-Nog, in lunca Trotu- a Crainuld-cu-Corbul pi Valea-
prin posea. puluI, sub poalele pgdureT. Horgea.
Are o populatie de 18o lo-
Tämä§e§ti, com. rur., jud. Vlapca, cuitorT. Tärateni, sat, in jud. Neamtu,
pl. Glavaciocul, compusg din cg- pl. De-Sus-Mijlocul, com. Pipirig,
tunele: Parisepti, Spinepti, Stgn- Tänase (airla-lui-), girld, jud. situat pe piriul cu acelapl nume,
ceasca, cu mahalaua Lacui-Spur- Tulcea, pl. Mgcinul, com. Pi- spre marginea jud. Suceava.
cat, pi Tgmlpepti. E situatá pe sica, cgt. Azacliul, in partea de Are o populatie de Io8 suflete.
partea stingà a apeT Glavacio- N.-V. a plapel. pi cea de S.-V. LocuitoriT posedg 295 capete
cul, la 23 kit. de Bucurepti, 6o a comunel. Se desface din Du- de vite.
kil. de Giurgig pi 12 kil. de ngre, merge spre N.-E., prin.grin-
Obedeni, repedinta plgpel. dul VglcanuluI, se unepte Cu Tärde§ti, sat, flcind parte din
Are 2 bisericl, deservite de Orla Hilerul pi, dupg un curs com. rur. Mopaia, jud. Argep,
2 preotT pi 3 cintgreti, consti- de 3 kil., se varsg iar in Du- pl. Pitepti.
tuind parohia Tgmgsepti ; o pcoalg ngre, lingg satul Azacliul.
mixtg ; 8 circiumT. Täriceni, com. mur., jud. Ilfov,
Se face tirg cu obor de vite Tallase (Grindul-lul-), grind, pl. Oltenita, situata la 77 kil.
la Duminica Floriilor. jud. Tulcea, in partea de S. a spre E. de Bucurepti, lingg riul
plapeT Sulina si cea de V. a pi balta Mostiptea.
Tämä§e§ti, sat, fgcind parte din com. Sf. Gheorghe, situat lingg Se compune din satele : Cu-
com. rur. Dirmonepti, pl. Riul- bratul Sf. Gheorghe. Se intinde rgtepti, Luptgtori, Odaia - V1A-
DoamneT, jud. Mupcel. ca o flpie spre S.-V. Are 18 dicha pi Tgriceni, cu o populatie
hect. intindere. de 1351 locuitorl.
Tfimä§e§ti, sat O repedinta com. Se intinde pe o suprafatg de
cu acelapT nume, jud. Roman, Tfindäle§ti, com. rur.,jud. Gorj, 6500 hect.
pl. Moldova, com. Tgmgpepti. pl. Gilortul, situatg intre com. Lo- Are 3 bisericT : la Curgtepti,
Aid s'a dat la 22 August gepti, la N., pi Colte,ti, la S., Odaia-Vildichif, pi Tgriceni ; 2
1454 lupta intre Alexandru-Vo- pe malul sting al riuluT Ama- pcoale mixte ; 3 bgItT.
dg pi Bogdan, in care luptg radia. Budgetul com, e la venituri
cel d'intiiti fu invins pi perdu pi Are o suprafatg de soo hect., de 6256 leT, pi la cheltueli, de
domnia. cu o populatie de 567 locuitorl ; 5112 leT.
o pcoalg, infiintata la 1854; o Locuitorif posedg : 259 plu-
Tämä§e§ti, catun, pendinte de bisericg de zid, refticutg de lo- gurT: 252 cu cal pi 7 cu bol;
com. Tgmlpepti, pl. Glavaciocul, cuitorI la anul 1884, deservitg 288 care i cgrute : 276 Cu cal
jud. Vlapca, situat pe coasta de I preot O 2 cintlreV. pi 12 cu bol.; 815 cal- pi Tepe,
stingg a apeT Glavaciocul. LocuitoriT posedg: 20 plugurT, 22 armgsarT, 25 boT, 444 vacT
Are o suprafatg de ¡520 hect., 2 cgrute Cu cal, 31 care ca bol ; pi vitel, 37 taurr, 15 bivolf, 117

www.dacoromanica.ro
TARICENI 557 TXTARILOR (ANTUL-)

bivolite, 812 porcT si 2586 ol. Täriceni-Curäte§ti, mo,sie a sta- pichet; a 2-a, poteca ce se de-
Comerciul se face de 'o cir- tuluT, pendinte de Mitropolie si taseazg din poteca generalg No-
ciurnarT. Cotroceni, jud. Ilfov, arendatg vaci-Timpa, spre stinga, in direc-
ImproprietgritT, 264 locuitorl, cu 61300 leT anual, impreung tia N., trecind peste virful Plesea-
si neimproprietgritl, 276. cu Odaia - VlgdichiT, afarg de TimpeT, si scoboará. in Tgrtg-
trupul Cotroceanca, care s'a vin- rail.
Täriceni, com.rur., jud. Prahova, dut de vecT. De la pichetul Poiana-MuereT,
pl. Tirgsorul, situatg pe valea la Salane, mergI pe linia de
P.rahoveT, la 15 kil, de capitala Tarita sei Gura -SolontuluI, frontierg.
judetuluT si a plgser. jud. Baca, pl. TazIgul-d.j.,
sat,
Are o suprafatg de 1352 hect., com. Bghngseni, situat la con- Tärtd§e§ti, com. rur., jud. Ilfov,
cu o populatie de 1255 locuitorT; fluenta piriuluT Solontul cu Taz- pl. Znagovul, situatg la N.-V. de
o scoalg ; o bisericg, fondatg la lgul-Mare, la 3200 m. de satul Bucuresti, pe soseaua natio-
1735 de Radu Scarlat vel vistier Bghngseni (scoalg). nalg Bururesti-Pite;sti, la 30 kil.
si Maria, sotia sa, reparatg in Are o populatie de 357 lo- de Bucuresti. Stg in leggturg
1843 de Marele Ban George Fi- cuitorT; o bisericg catolicg, clg- cu Brezoaia si Ciocgnesti prin
lipescu si Ecaterina, sotia sa, iar dità de locuitorT, si o circiumg. sosele vecinale.
mal in urmg de locuitorT, si acum Vite sunt: 8 cal, 173 vite Se compune din satele : Bu-
deservitg de I preot. marT cornute si 6 porcI. joreanca, Cgluggrul, Hanul-de-
Locuitoril se ocupg me mult In sat, in fie-care an, la S-ta Pg mint si Pajerea, cu o popu-
cu fabricarea varuluT alb, numit Mgria-Micg (8 Septembrie), se latie de 1148 locuitorr.
de irna. face tirg. Are o suprafatg. de 1558 hect.
Un numgr de 158 locuitorT Are 3 bisericT, (la Bujoreanca,
s'el improprietgrit la 1864, din- Tärle§ti, sat, cu 15 familir, jud. Cgluggrul si Pajeiea) ; 1 scoalg
du-li-se 772 hect. El posedg : 67 Arges, pl. Cotmeana, flcind parte mixtg ; 1 moarg cu aburT.
cal si Tepe, 258 vacT, 4 bivolI, din com. rur. Telesti. AicT este Budgetul com. e de 5417 leT
345 oT si 139 pord. resedinta primgrieT. la veniturT, si de 4937 leT, la
Comerciul se exercitg in co- cheltuelT.
mung de 3 circiumarI. Tärpe§ti, sat, in jud. Neamtu, pl. LocuitoriT posedg.: 151 care ;si
Budgetul com, e la veniturT De-Sus-Mijlocul, com. Petricani. cgrute; 119 Cu boT si 32 Cu ce ;
de 7436 leY, 79 banT, iar la chel- 71 plugurT: 62 cu boT si 9 Cu caT ;
tuell, de 4126 leT, 38 banT. Tärse§ti, sat, cu 28 familiT, jud. 103 caT si Tepe, 311 bol, 266
Prin com. trece soseaua Tg.- Arges, pl. Pitesti, flcind parte vacl si viteT, 36 taurT, 23 capre,
riceni-Popesti si Poenari-Burchi. din com. rur. Drgganul Bascovel. 291 porcT si 1696 oT.
ImproprietgritY, 132 locuitori
Täriceni, sat, fgcind parte din Tärtäräul, munte,laN. com. Ani- si neimproprietgritT, 149.
com. rur. cu acelasT nume, jud. nisul, plaiul Novaci, jud. Gorj, Comerciul se face de 6 cir-
Ilfov. Situat la E. de Bucuresti, in partea dreaptg a GilortuluT, ciumarT si 5 hangiT.
pe malul drept al ritiluT Mostis- situat intre muntiT : Macaria,
tea. Se imparte in doug trupurT: Mindra si Tguzul. Aci se aflg Tätarca, sat, in jud. Covurluiii,
Tgriceni-d -s. si Tgriceni-d.-j. pichetul cu No. 1 1, numit M'in- pl. Prutul, com. ivita. Are o
Aci este resedinta primgrieT. dra. populatie de 403 suflete; o bi-
Se intinde pe o suprafatg de sericg si o scoalg.
430 hect. cu o populatie de 423 Tärtäräul, pichel, Cu No. 15, jud.
locuitorT. Gorj, situat pe muntele Tgrtg- Tätarilor (§arrtul-), resturi' din-
Are o bisericg, cu hramul Sf. rgul. tr'o vechie fortificalie, in jud.
Nicolae, deservitg de 1 preot si Potecele ce se supravegheazg Buzgti, com. Gura - NiscovuluT,
2 cintgretT ; o scoalg mixtg. din acest pichet, sunt : 1, poteca cgt. Mierea. antul incepe din
Comerciul se face de 3 circiu- ce pleacg din Timpa, in directia culmca dealului pgdureT Mierea,
marT. N.-V., trece pe la obirsia pi- se lasg in jos, trece riul Niscovul
Numgrul vitelor marT e de riuluT Frumoasa si ajunge in si urcg pe dealul opus, in pg.
555 si al celor micT, de 1233. poalele munteluT TArtgrgul, la durea Filitis.

www.dacoromanica.ro
TXTARILOR (VALEA-) 558 TATXRANI

Titarilor (Valea-), coast11,in sedintg, Bolboaca. Are o intin- Tgtarul-Mic, Daller-Mare i Dal-
jud. Buzgii, com. Trestia, cgt. dere de 12 hect., cu o popu- ler-Mic. In el se scurg la cu-
Pietrarul, formind o prgpastie latie de 381 suflete; o bisericg, rile: CArpgnosul, Tatanirul, Po-
foarte adincg in partea de N. a deservitg de I preot si 2 cin- jaretul, Bisagi-Lung,-Bisagi-Mare,
munteluT Dintele i virfuluT Di- tAretl. Fudulul, Maxinca si Baciul. Pe
nimezi. Aci ggsit instrumente malul sAti drept merge drumul
de piatrg i alte urme, ce pro- Tätarul, in suprafatg de Pardina - Chilia - VechTe. Contine
beazg existenta preistoricg a 5190 hect., pendinte de com. peste.
omuluT in aceste locurT. Tgtarul, pl. CAlmAtuiuluT, jud.
Brgila, apartine statuluT, unitg rátarul-Mare, ostrov, jud. Tul-
Tätarul, com. rur., jud. Brgila, ftind cu Cioara-Radu-Vodg. (V. cea, in bratul Chilia, in partea
pl. CAlmgtuiuluT, situatA pe loc Cioara-Radu-Vodg, mosie). de N. a pl. Sulina si a com.
ses. Se mgrgineste la S.-E. cu urb. Chilia-VechTe, cuprins 'filtre
com. Cioara-Radu-Vodg ; la V., Tätarul, grita, sati loc ridicat bratul principal Chilia i ce! se-
cu com. Colea; la N., cu com. deasupra stufului inconjurgtor, cundar Tgtarul. Are o lungime
Slujitori-Albotesti si la S.-V., in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe de 15 kil. si o suprafatg de
cu com. Rosiori. teritoriul com. urb. Chilia-Ve- 1500 hect., acoperitg' cu stuf.
Are o suprafatg de 5090 hect., chTe, situat in partea de N.-V.
ru o populatie de 1470 suflete; a plgseT i cea de V. a com. ; se Tätarul - Mic sati Tätärutul,
bisericg, fondatg pe la 1830 intinde de-alungul maluluT drept munte, in jud. Buzgil, com. Chioj-
reparatg. la 1862 de locuitorT al bratuld Tgtarul (brat secun- dul-din-Bisca, ramificatie din ma-
de arendas, deservitA de i preot dar al ramureT celeT marT Chi- sivul Siriul, fgcind hotarul din-
si I cintgret; I coala mixtg. lia); are forma une fásiT si o tre jud. BuzAti i Prahova. Are
DrumurT sunt spre comunele: intindere de 400 hect., acope- 818 m. ingltime si e acoperit
Vizirul, Insurgtei, Cioara-Radu- ritg cu pgsunT ; pe el se aflg si- de izlaz.
Vodg, Rosiori, Colea, Durescu, tuatg pescgria cu acelasT nume
Slujitori-Albotesti si l'azul, din punctul trigonometric Fudulul. Tätarul-Mic, ostrov, jud. Tul-
jud. Ialomita. cea, in partea de V. a plAseT
rätarul, lac intins, acoperit cu Sulina si a comuneT urb. Chilia-
Tätarul, cont. rur., in jud. Pra- stuf, in apropiere de cgt. Plag- Vechie. Are o lungime de 7 kil.
hoya, pl. Cricovul, situatg in resti, jud. Ilfov, care aminteste si o intindere de 600 hect., aco-
partea de E. a plAser, lingg jud. izbinda luT Mateiti-Basarab asu- perita cu stuf.
BuzAti. pra Tgtarilor, la 1639.
E formatg numaT din satul Tätärani, com. rur., jud. Dim-
cu acelasT nume. Tätarul, bral al Dungrel, jud. bov4a, pl. Dealul-Dimbovita, si-
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul tuata spre N.-V. de Tirgoviste,
Tätarul, sat, in partea de N.-V. com. urb. Chilia-Vechie ; se des- cam la 20 kil., pe dealurT si pe
a com. cu acelasT nume, jud. face din bratul Chilla, la i kil. ripT, pe malul drept al titila
Brgila, la 63 kil. spre S. de mal jos de satul Pardina ; se in- Dimbovita.
orasul Brgila. dreaptg spre E., avind o direc- Se invecineste la E. si S. cu
Are o scoalg mixtg ; o bise- tiune generalg de la S.-V. la Manesti; la V., cu Botesti si la
ricg, clgdita la 1854 de locui- N.-E., paralell cu aceea a bra- N., cu com. Priboiul, despgrtin-
torl, deservitg de i preot, i cm- tuluT Chilia, si, dupg un curs de du-se de Botesti prin pgdurT si
täre i paracliser ; 6 circiumT
i 25 kil., se uneste iar cu vechiul dealuti i unindu:se cu Mgnesti
si 2 lipscAniT. brat Chilia, lingg orasul Chilia, Priboiul prin osea comu-
brAzdind partea de V. a plgseT nalg.
Tätarul, sat, in jud. R.-Sgrat, pl. si cea de N. a com. Lgtimea luT Se compune din doug cgtune:
Marginea-d.-j., cAtunul comuneT e de la 400-800 m., adincimea Tgtgrani i Cgpriorul, cu o po-
Mgicgnesti sati Bolboaca, asezat de 25-50 m.; comunicg in 3 lo- pulatie de 1339 locuitorT.
in partea de V. a com., pe ma- curT cu bratul Chilla, inchizind Tgtgrani are in raionul sAil:
lul drept al Hulla R.-Sgrat, la ast-fel intre ele 4 ostroave : Tg- Piscul-cel-lnalt, Piscul Bulina, Pis-
to kil. spre V. de cgt. de re- tarul- Mare (Ivgnesti-Tatarschi), cul-Podisorul, Piscul- Valea- Ur-

www.dacoromanica.ro
TATA.RANI 559 TATXRANILOR (DEALUL.)

sulur i Piscul-CaruluT ; iar CI- preot, i diacon i i cintd- cu ora,u1 Hui i la V, Cu jud.
priorul are : Piscul-Mlaca, Pis- ret. Vaslui5. Este formatá numaT din
cul-Mop-Neagulul, Piscul-Crucel satul Tgargni, a§ezat pe coasta
Ripa-BaciuluI. TatärAi, com. rur., jud. Dimbo- de V. a colino' Lohan-Crasna.
Are doug bisericT §i o ,coalg. vita, pl. Ialomita, situatd la 45 Are o suprafatg de 1380 hect.,
kil. spre S.-E. de Tirgov4te, pe Cu o populatie de 226 familiT,
Tätärani, com. rur., jud. Prahova, cinipie i pe malul drept al riu- sau 890 suflete ; o ,coalg ; o bi-
pl. Crivina, situatl pe ambele luT Ialo mita. sericd, flcutg in 1877, in locul
malurT ale piraelor Recelea Se invecinqte la E. cu com. alteia vechle, deservita de i preot
Calda, la 5 kil, de capitala ju- Fldbudul Poenari-Burchi din
i §i 2 dascglI.
detuluTi la 9 kil, de a pl4e1'. jud. Prahova ; spre V. i N. Budgetul com, este de lel
Se mdrginqte la N. cu ora- cu com. Cdtunul i spre S., cu 1732, bani 96, la veniturT i !el
ul Ploqti ; la S., cu com. Bar- coin. Poenari.PolizuluT, din plasa 1579, banT 63, la cheltuelT.
cgneti ; la V., ca Pope§ti i la Znagovul, jud. Ilfov. Vite : 758 vite marT cornute,
E. cu Rifovul. Se compune din treT cgtune : 5o8 of, 53 caT §i 150 pord.
Are o suprafatd de 2040 hect., Tgargi, Ologeni i Poenari, cu Numele de Tgtgrgni se zice
cu o populatie de 683 locuitorT; o populatie de 1029 locuitorI. el i s'a dat din cauzg cd in
o bisericg, fondatá la anul 1744 Are 2 bisericT; o ,coald; o aceastg localitate ar fi existat din
de Jupin Gherghiceanu i Jupi- moarg de apg i o piug. vechime niqte bordee locuite de
neasa Joita, reparatd in 1830 de Aproape de com, se varsg. TgtarT. Faptul este de crezut, de
Vel Mihalache Cornescu, deser- riul Cricovu/-Dulce in Ialomita. oare-ce se §tie cg Tgtarif aì lo-
vitd de i preot ; o §coalg. La citl-va kil. spre E. de TI- cuit mult timp in partea de jos
LocuitoriI, in numgr de 116, tgrgi se aflg gara Crivina in a Basarabiel, in vecingtatea ju-
improprietgrit la anul 1864, jud. Prahova, i gara Periul, in detulul, i ca uniT DomnT ingg-
pe m4a d-luI Emanoil Laho- jud. Ilfovul, pe linia feratd Bu- duiati Tgtarilor sg se stabileascg
vari, dinduli-se 360 hect. EI po- cure,ti-Ploe§ti. In aceastg parte a TgreT
seda : 28 cal, 26 Tepe, 122 vacf, du-le unele conditiunT de dare.
8 bivoll, 268 oT i 119 porcT. Tätärdi, com. rur., jud. Olt, pl.
Comerciul se exercitg In co- Vedea-d.-j., situatg in apropiere Tätäräni, sal, in partea de E. a
mung de 6 circiumarT. de Hui Plapcea-Micg, spre N.-E. com. Telejna, pl. ,Mijlocul, jud.
Budgetul comunel e la veniturT de orapl Slatina. situat 'filtre doug dea-
de leT 6390,88, iar la cheltuelT, Se invecine§te cu comunele : lurT marl.
de 4776 lei. ScorniceSi i Constan- Se intinde pe o suprafatg de
Prin comung trece §oseaua 199 hect., cu o populatie de
nationald ce-T inlesnqte comu- Se compune din 2 cdtune : 75 familiT, sail 263 suflete.
nicatia spre Ploe§ti i Bgrcane0. Tdtgrdi §i Isgrg,ti. Are o popu- Are o bisericg cu i preot
E udatd de piraele : Recelea, latie de 664 locuitorT ; o coalg eclesiarh, fgcutg la 186o de
Calda §i Topila. In partea de 2 bisericT. preotul N. TIbu§c1 i locuitoriT
E. a comuneT se aflg un elqteti, LocuitoriT sunt mopenT. rgze0; 3 morT de vint §i o
flcut de Cotman Vel Mihalache posedg : soo bol §i vacT, 15 cal, circiumg.
Cornescu, prin care trec piraele 2000 0.1 i 150 porcl. Mo§ia Tgareni este proprie-
Recelea §i Calda. O ,osea comunalg leagg com. tateá locuitorilor rgze0, care stg-
Tgtgrgi de Scornicqti pinesc acest loc prin succesiune
Tfitáranul, sat, In jud. R.-Sgrat, de la strgbuniT lor, improprietg-
pl. Marginea-d.-j., cgtunul com. TatAräi-Conduratul. (VezT com. ritT de cgtre Stefan-Cel-Mare, in
Mgrtinqti, aezat pe riul Rim- Conduratul, pl. Cricovul, jud. urma rdzboiuluT cu Turca de la
nicul-Sdrat, in partea de S. a Prahova). Valea-RacoveT.
comund, la 1440 m. spre N. de Vite: 130 vite marl cornute,
cgtunul de rqedintg Mgrtinqti. Tätarani, com. rur., in centrul 20 oT, 14 cal §i 50 rimgtorT.
Are o suprafalg de so hect., pl4e1* Crasna, jud. Fdlciti. Se
cu o populatie de 141 familif, mgrginqte la N. cu com. Stroe§ti ; Tatiränilor (Dealul-), deal, ce
sal."' 546 suflete; o bisericg, cu la S., cu com. Crgsn4eni ; la E., se intinde la V. sattiluI Tata.

www.dacoromanica.ro
TATAR4ANI 560 TXTXREFI'I-DE-SUS

rani, com. Telejna, pl. Mijlocul, la satul luT, la TgtArgpni, iar Parte din moOile locuitorilor,
jud. Vasluiti ; i e cel mal inalt de acolo a luat drumul pe sub In mare maioritate monenT, se
deal din comung. Pe timp frumos codru la IbAnqti, filtra intimpi- intind i in jud. Vla;ca, peste
se vgd de pe el muntiT CarpaIi. narea Polonilor, care veniail din tiul Teleorman ; iar din mo0a
Este o continuare din irul de jos, (c Let.)) , tom. 2, pag. 203). Negreni, se intinde o bung parte
deal ce vine din com. Bereasa, in raza com. TAtgrepti-d.-j.
despre N., despgttindu - se in TAfáre§ti, a'omenit7, in jud. Te- E situatg la 78 kil. de rep-
marginea satulut Tgtgrgni. For. leorman, pl. TeleormanuluI, pro- dinta judetului, 51 kil. de Ale-
meazg o infundgturg numitg prietatea d-luI Stefan Belu. Pe xandria i 38 kil. de RoOori.
Noug-Funil, de la care infun- acest domenii.1 se ggsesc apzate Teritoriul com, este putin ac-
dAturg mar la vale se intinde comunele TAtArgqti-d.-s., Slobo- cidentat. ImproprietgritT dupg
satul Tgtgrani. 5irul despre zia Trgsnitul i Popqti-Palang.i. legea rur. sunt 157 locuitorI pe
E. de Tgtgrani, se intinde spre Intinderea luT este de aproape 586 hect. ; restul moOilor este
S. in com. Ferwi, iar irul des- 6000 hect., din care goo hect. al momenilor.
pre V., incepind cu dealul Ta- pgdure. Are o populatiune de 1487
tArani, continug spre S., trecind suflete ; o coalg mixtg ; doug
in com. Zepodeni. TAtfire§ti, sat, pendinte de com. biserid, una vechle care set--
Ramificgrile luI in com. Te- Corni, pl. Berheciii, jud. Tecucitt vete de paraclis la cimitirul
lejna poartg diferite Aezat in centrul comuneI, filtre com. i alta maT nouä, in sat,
Buznoia, BArbinta, Pislgreasa, dealul Cgrgmizilor i valea Tg- deservite de un preot i 2 d'u-
Zgvoiul, Laba§cul, Bgliteni i SA- tgretilor, la E.; dealul SontuluT tgretI ; 2 circiumT i o moarg
rAcine,ti. Pe cost4e se face semg- la S.; dealurile Dimboaia cu aburT.
nAturl, lar pe culme sunt pAclurT. litulur, la V., i Valea-PirlituluT Vite: 314 cal, 8io vite marI
la N. cornute, 2641 oT, 51 capre
Tätärägani, sat, pe mcnia cu AicT se aflg rqedinta com. 477 porcI.
acela0 nume, com. Mileanca, Are o suprafatg de 726 hect., Cal de comunicatiune are : p-
pl. Prutul-d.-j jud. Dorohoiti,
, cu o populatie de 63 familiT, seaua judeteang, care strgbate
cu 149 familiI, sail 613 suflete. 305 suflete ; o ;coalg mixtg, o prin interiorul com. i o pune
Are o bisericg cu hramul Sí. bisericg de zid, deservità de in comunicatiune cu com. Udu-
Ion Botezgtorul, cu I preot, 2 preot i 2 cintgretl. pul i Zlotqti, i oseaua comu-
cintgreV i z palgmar ; este de Locuitoril posedg: 27 plugurT nalg spre com. Negreni, din jud.
zid i spatioasg, fgcutg la 1843 de fer i 6 de lemn, i maOng Vlwa.
de defunctul N. Mi§olu, fost pro- de treerat, i de bgtut porumb Satul Tagrqti-de-jos este din
prietar. 2 de vinturat ; zoo stupT. cele mal vechI ale judetulul. Se
Baeul curge pe botar. ggsqte trecut in lista satelor
DrumurI principale sunt : acel Tatäre§ti (MoviIele-), tnovile, intocmitg la 1741, cind fgceaparte
de la RAdguti la Botopni In jud. Buzgii, com. Glodeanul- din pl. TeleormanuluT-d.-j., iar
acel de la Darabani la Sgveni. Sgrat. pe la finele secoluluT trecut, a fa-
Mo0a se hotgrqte cu : DrA- cut parte din pl. Mijlocul. A
guqeni, Mileanca, Girbeni, Ha- Tätäre§ti-de-Jos, com. rur., in fost locuit numal de mo,nenT
virna ;i Balinti. pl. Teleormanulul, jud. Teleor- este i astAzT unul din putinele
Proprietatea acesteT inoOT a man, pe partea dreaptg a titi- sate locuite de un mare numgr
fost din vechime a luT stefan la Telcorman. de mopenT. Actele lor de pro-
Petriceico-Vodg. Acest Domn, Se invecinete la N. cu hota. prietate i diferitele lar chrisoave
intorcindu-se, dimpreung cu Gri- rul moieT statuluT Udupul-Ho- prezintg un deosebit interes.
gore Ghica, Domnul ValahieT, rezeanca ; la S., cu hotarele di-
de la rAzboiul urmat intre TurcI feritelor sforT de m(niT ce tin de TätAre§tl-de-Sus, com. rur in
si Leg la Hotin, unde luarg com. ZloteSi ; la E., cu mo0a partea de E. a pl. Teleorma-
el* parte, ají trecut Prutul pe la Negreni, din jud. Vlapa, din. nuluI, jud. Teleorman, la ho-
Zalucea la Crginiceni, in aceastg colo de riul Teleorman, iar la tarul cgtre jud. Vlaca, pe par-
parte, i de unde s'ari des- V., cu teritoriul mo,ieT tea stinga a vgiel i a riuluT
pgrtit. Petriceico-Vodg a mers Teleormanul, la impreunarea sa

www.dacoromanica.ro
TATA.ROAICA 561 TATXRUI

cu valea si cu piriul Bucovulur, Caí de comunícale sunt : so- oaea, Leordisul, Posta, Satulur,
la 82 kil, de resedinta jude- seaua judeteana care strabate Racilor si Oiter.
tulur, 56 kil. de Alexandria si prin interiorul comuner, si so- Mosia, proprietatea statulur,
33 kil. de Rosiori. seaua vecinala Silistea-Tataresti, fosta a ManastireT Probota, are
Se magineste : la E. Cu teri- care o pune in legatura cu com. 3517 l'ala, din care 1900 culti-
toriul com. Negreni, din jud. Balaciul. Aceasta din urrna ra- vabile, 1566 padure si 51 hect.
Vaca; la V., cu al com. Gu- mura de osea pune in lega- loc sterp.
mesti-Silistea ; la N., cu al com. tura com. Tataresti cu comunele Improprietaitr in 1864 sunt
Slobozia-Traznitul si la S., cu din tot mijlocul piase, incepind 11 fruntasT, 129 palmasr si 240
al com. Udupul. de la hotarul judetuluT Oltul, codas!, stapinind 1177 l'ala si
Teritoriul comuner, impreuna strabatind in lungime to,pta plasa 40 prajinr.
cu trosiile de pe dinsa, ocupa si trecind in ;ud. Vlasca. Pe teritoriul comuner existan
aproape 60oo hect. Mosia face Satul Tataresti-d..s. avea fiinta alta data satele Iorcani, Nana-
parte din domeniul Tatarestilor inca din secolul al XVII-lea, de seni, Turbata, pe locurile nu-
si este proprietatea d-luT te- oare-ce sub domnia lul C. Ma- mite ast-fel, unde si acum se
fan Belu. Pe dinsa sunt impro- vrocordat, la 1741, se vede tre- vad urmele livezilor de pomr
prietaritr 141 locuitorr, pe o in- cut in lista satelor, ca sat mare roditorí. Ati mar fost sate la
tindere de 565 hect. si populat. Facea si atund parte Fintina- la - Ovaz, la Visini si
Are o populatie de 734 lo- din plasa ce se numea Teleor- la Temelie, unde si. acum se
cuitorT; o scoall mixta ; 2 bi- manul-d.-j., iar in Istoria luí cunosc urmele temelier uner bi-
sericT, una intretinuta de co- Fotino se vede figurind in plasa sericr.
muna si de locuitori, servita Teleormanulul-d.-mj. De la 1870 Prin hrisovul din 1472, August
de 1 preot si 1 cintaret, cea-l-alta pana la anul 1876, a fost intru- 19, Stefan-cel-M are acorda Mana-
intretinuta de proprietar si ser- nit cu Tatarasesti-d.-j. stirer de la Poiana (Probota),
vita de I preot si 2 cintaretr. A- pentru freí sate din judetul Su-
ceasta din urma are deosebita im- Tätfiroaica, sat, facind parte din ceava : Bodesti, l'atad si Ior-
portanta istorica ; este cladita in com. rur. Prundeni, pl. Oltul-d.-j., cani, prerogativele urmatoare:
felul manastirilor, inconjurata de jud. Vilcea. Are o populatie Scuteall de orrce gloaba dom-
toate 01-pie de zidurT groase, de 735 locuitorr. neasca, afara nume acea cuve-
Cu turnulete in dreapta si in nita pentru rapire de fete ; su-
stinga, un adevaat bastion. A TätAru§i, com. rur , jud. Suceava, punerea absoluta la jurisdicti-
fost zidita de stramosir actua- situata in partea de V. a plaser unea egumeneasca, fara nicr un
lulur proprietar si, in urma cu- Siretul- (3,-s. si la 30 kil. de amestic din partea juzilor dom-
tremurulur cel mare de la 1802, Falticeni. nestr. (gArhiva Istorica», de B.
s'a darimat si s'a construit Ruga Se margineste la E. cu com. P. Hasdeti, tom. I, p. 124). Vezr
clima biserica actuala. Se crede Lespezi; la V., cu com. Uideti ; si satul Tatarusi.
cà cladirile dimprejur ar fi da- la S., cu com. Pascani si Cris-
tind de mar bine de doua secole. testi si la N., Cu com. Dolhasca. Tfitäru§i, sat, in jud. Iasi, pl.
In interiorul bisericer este mor- E formata din satele Tatarusi Copoul, com. Tautesti, infiintat
mintul boieruluT Anghelache A- si Uda, cu resedinta in satul In 1879, cu improprietairele fa-
mira, ingropat acolo la 1798. Tatausi. cute de Stat insurateilor. E si-
Vite : 147 caT, 569 vite marT Are o populatie de 2308 su- tuat allturea de satul Radiul-
cornute, 5 magarT, 289 porcf, flete; 2 bisericT, deservite de 1 lur-Tatar, pe valea Radiului. Are
196 capre si 1885 or. preot s'i 4 cintaretr; o scoala o populatie de 17 locuitorf.
Sunt 3 circiumr, din care una mi,cta. I s'a dat numele de Tatarusi
are si diferite marfurT de manu- Budgetul comuneT e la veni- pentru a-1 deosebi de satul Ra-
factura si coloniale; o moara de turT de 4387 leT, si la cheltuelr, diul-Tatar.
macinat cu aburT. de 4358,40 lei.
Aci se sine tirg la 20 Iulie. Vite : 71 car, 397 bol', 607 Tätaru§i, sat, pe mosia si in com.
Budgetul com. e la veniturT vacr, 1523 or, 6 capre ,i 447 cu acelasT nume, jud. Suceava,
de 4058 ler, 91 banT si la chel- porcr. asezat pe ondulatiunile formate
tuelr, de 4025 ler, 30 banr. E udata de piriiasele: Mati- de piraiele Calugarer, SatuluT si

66546. Manad Dialionar Googrevlo. Vol. V. 71

www.dacoromanica.ro
TATMIT.W1, 562 TAUTETI

Posta. Partea din dreapta Pi- Veniturile i cheltuelile com. pl. Tulcea, pe teritoriul com.
riulur-Satulur poartg numirea de se urcg la 2317 ler anual. Cataloi ; se desface din dealul
Tgtgrusi-MarT, iar partea din stin- Prin Tgtulesti trece soseaua Uzum-Bair, se intinde spre S.,
ga, de Tgtgrusi-Micr i Pietrosul. comunalg, care o leagg la N. in o directie generalg de la N.-
Vatra satulur ocupg 48 ("lid, CU com Cghiggri si la S. cu E. spre S.-V., brAzdind partea
cu o populatie de 2230 suflete. com. Optasi. Riul Vedea udg vesticg a plgseT si esticg a co-
Improprietgritl in 1864 sunt partea de E. a com., de la N. muna ; este acoperit Cu pgsunr
ii fruntasT, 129 pgInnasT si 240 la S. Prin centru e udatg de vgile livezr ; are o ingltime de 106
codasT, stgpinind 11771 2 fgla. Negrisoara, Dopicea si Fremul. dominind satul Eni-Chioi
Are o bisericg, in Tgtgrusi- calea nationalg Tificea-Constanta.
Mari, cu hramul SI. Nicolae, zi- Mureasa, numire vechie a co-
dita in [842 si alta in Tgtgrusi- munei ,si a mo,tier Uda-Paciurea, Täu§ani (Ulmeni - Tätnani),
MicT, cu hramul Sf. Vasile, zi- jud. Teleorman. sat, fácind parte din com. rur.
dita 1827, deservite de ï preot Ulmeni, pl. Oltenita, jud. Ilfov,
si 4 cintgretr; o scoalg mixta. Täu§an-Iol, vale, in jud. i pl. situat la E. de satul Ulmeni.
In 1803, Tgtgrusir mgngstireT Tulcea, servind de hotar futre Se intinde pe o suprafatg de
Probota, numgrg 192 liuzT, plg- com. rur. Cisla si orasul Tulcea. 648 hect., cu o populatie de 437
tind 314 ler bir anual si avind Iese din dealul Tgusan-Tepe, se locuitorT.
loe in destul. (cUricar.» VII, p. indreaptg spre N., tale soseaua Numgrul vitelor marT e de
127). judeteang Tulcea-Isaccea, pe la 470 si al celor miel, de 763.
kil. 4, i dupg 4 kil, de curs
Tfitäru§ul, sat, jud. Iai. Vez! prin stuf se deschide in partea Täute§ti, com. rur., in partea
sudicg a laculur asta. Numele de S. a plgser Copoul, judetul
ski inseamng Valea-IepureluT. Iasi, spre N. de orasul Iasi.
TatAru§ul, mafie, in jud. Neamtu, Terenul e plin de hirtopurl,
pl. Piatra-Muntele, com. Gircina. Täu§an-Orman,ftadure, judete/e dimburr i miel' platourr, care
Formeazg trup cu Gircina. Am- Tulcea i Constanta. Are o in- in mare parte sunt acoperite Cu
bele sunt pendinte de manas- tindere de 350 hect. argila plasticg i humoasg.
tirea Bistrita. Arendatg anual cu E formatg din satele: Tgu-
13410 lel. Täu§an-Tepe, deal, in jud. testi, Zahorna, Horlesti, Rgdiul-
pl. Tulcea, pe teritoriul com. lur-Tgtar, Tatgrusul i Letcani,
Tätule§ti, com. rur., in jud. Olt, rur. Cataloi. Are o directie ca o populatie de I Too locuitorr,
pl. Vedea-d.-j., situatg pe valea generalg de la S.- V. spre N.-E., din care parte sunt rgzgsT.
riulur Vedea, la 35 kil de ca- brgzdind partea vesticg a plgser Are 4 bisericl, deservite de
pitala jud. Este resedinta plg- si nordicg a comuna. Este tg- 3 preotr, 3 cintgretr si I eclesiarc;
seT. iat de drumul comunal Cataloi- 2 §C011 i 2 morr.
Se mgrgineste : la E., cu com. Cisla. Satul Cataloi e asezat la Budgetul comuna e la veni-
Colonesti ; la V., cu com. uica; poalele lui sudice. Are un virf turT de 9012 ler, 76 banT, si la
la N., cu com. Cgluggri si la S., pietros de 104 m., dominind cheltuell, de 8216 ler, 45 bant
cu com. Optasi. satul Cataloi si piriul Telita. Vite: 1906 vite marT cornute,
Are o populatie de 1209 lo- Acoperit ca pgsunT. 2420 oT, 205 car si 418 rimgtorT.
cuitorT ; 4 biseria, 3 fondate la
1736, 186i, 1814 si una repa- Tau§an-Tepe, deal, in partea Täute§ti.VezT Zamostia, sat, com.
ratg la 1890, deservite de 5 esticg a pl. si jud. Tulcea Zamostia, pl. Berhometele, jud.
preotT ; o scoalg mixtg ; o moarg cea nordicg a comuna Sari- Dorohoiii.
cu aburr. Ghiol. Este cel maT inalt virf al
LocuitoriT sunt mosnenr. ET dealulur Calica (118 m ). Do- Täute§ti, sat, ca 23 familir, pe
ají: 2600 a, 400 bol, 260 vacr, mina si drumul comunal Sari- mosia cu acelasr nume,- com.
58 cal si Tepe, 40 capre si 200 Ghiol-Bes-Tepe-Pirlita i satul Borzesti, pl. Baseul, jud. Do-
porcT. Sari Ghiol. rohoiti.
Suprafata com, e de 1429
hect. Täu§an-Tepe, deal, in jud. Täute§ti, sat, in partea de S.-E.

www.dacoromanica.ro
TA VA DARETI 563 TECHE-CHIOI

a com. Tautesti, pl. Copoul, jud. Voineasca, Filipeasca, Ilieasca flete; o biserica, fondata de lo-
Iasi, situat in centrul mosieT Tau- Zoresti. Terenul e yes, acciden- cuitorT.
testi, pe coasta de S. a dealulta tat la N. de mar multe dealurT,
.si pe malurile piriuluT Tautesti. acoperite de viT i paclurT. Teascul, pisc, ce se lasa din Dea-
Are o populatie de i 11 locui- CAT de comunicatie sunt : so- lul-OltetuluT, in partea de E. a
torT. seaua vecinala Mizil-Gura Nis- com. Zatreni, pl. Mijlocul, jud.
Vite: 387 vite mati cornute, covuluT prin Valea-Teanculul, Vilcea.
29 caT si 36 rimatorT. precum i alte drumurT naturale,
Mosia Tautesti este cedata care o pun in comunicatie cu Teascul-din-Deal, sat, Cu 146
prin testament com. Tautesti, orasul Buzar'. suflete, jud. Dolj, pl. Jiul d.-s.,
de catre raposatul Procopie Flo- Vite: 357 boT, toG vacT, 24 com. Argetoaia.
rescu, pentru a intretine din viteI, 66 cal, 12 Tepe, 4 minjT,
venitul eT, o scoall profesionala 460 oT, si 120 porcI. Teascul-din-Vale, sat, cu 315
de fete. suflete, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,
Teancului (Valea-), cdtun al com. Argetoaia.
Tavädäresti, sat, fIcind parte com. Valea-TeanculuT, jud. Bu-
din com. Vultureni, pl. Berhe- zar', cu 360 locuitorT i 81 case. Teascului (Valea-), izvor de
ciul, jud. Tecuciti, situat in mij- apd mineral, continind fier
locul com. pe malul drept al Teancului (Valea-), bliciti, pe sare, in jud. Prahova, cat. Pre-
riulul Berhecii.i. teritoriul com. Vernesti, judetul deal, pe Domeniul CoroaneT, in
Are o populatie de 140 su- Buzar', in apropriere de com. apropiere de gara Predeal.
flete; o scoala mixta. Valea.TeanculuT ; incepe de la
Teritoriul satuluT este de 544 15 Septembre sine pana la Teche-Chioi, sat, in jud. Con-
hect. LocuitoriT, fostf clacasT 15 Noembre, numaT Simbata stanta, pl. Silistra-Noua, catunul
improprietaritT la 1864, stapi- Duminica. Pana in 1868 era mult com. Enisenli, situat in partea
nesc 143 hect., iar proprietariT, mal important. Primaria orasuluT, de E. a plA§eT i cea de V. a co-
403 hect. Vatra satuluT ocupa infiintind si ea un tirg de toamna muner, la 4 kil. spre V. de re-
17 hect. sub nutDele : Carol I-Valea-Tean- ,edint5, En4enli, pe malul sting
LocuitoriT posecia : 66 boT, culuT, pe locul unde se sine tir- al vAel Medmedi Bair, lingO va-
32 vacT, 16 caT, 8 Tepe, 5 bi- gul DragaiceT, i-a luat forte lea Teche-Chioi, cgreia i-a dat
vol, 250 oT ; 6 capre; 30 stupT; mult din insemnätatea sa. §i numele, la poalele de E. ale
To plugurT de fer, 15 de lemn, dealului Teche-Chioi i la cele
T masilla de treerat. TeanculuI (Valea-), (Carol I), de V. ale dealuluT Hazarlic.
Comerciul se face de 3 circiu- bilciti, in jud. i orasul BuzAil Are o suprafata de 1218 hect.,
marT. incepe la 15 Septembre i sine din care 130 hect., ocupate de
pana la 15 Noembre. vatra satuluT, cu o populatie de
Teancului (Valea-), cont. rur., 321 suflete.
in jud. Buzar", pl. SI-ata, filtre Teascul, sat, in partea de S. a
comunele Simileasca i Vernesti, com. Popouti, pl. Tirgul, jud. Teche-Chioi, vale, in jud. Con.
la 12 kil, de orasul Buzar,. Botosani, cu o suprafata de 72 stanta, pl. Silistra-Noua, com.
E formata din catunele: Ni- hect. si o populatie de 22 fa- rur. Dobrornirul si En4enlia ;
sipul, Valea-TeanculuT i Zo- milif, sati 90 suflete. vine din Bulgaria, sub numele
resti. Vite : 42 bol' si vad i 12 de valea Uzum-Culac, ja apor
Are o suprafata de 2152 hect., porcT. pe cel de Iucari-Mahala-Ceair ;
cu o populatie de To8o locui- trece prin satele Dobromirul-din-
torl ; o scoall in cat. Zoresti ; Teascul, sat, jud. Dolj, pl. Oco- Vale si Dobromirul-din-Deal, de
2 bisericT, deservite de i preot, lul, com. Secuiul. Se invecineste unde ia numele de Teche-Chioi ;
cîntäre i i paracliser si din care la E. cu com. Ghindeni ; la V., intra in com. Enisenlia, trece pe
catedrala e cea cu hramul Ador- cu riul Jiul ; la N., cu mahalaua Ruga satul Teche-Chioi si se
mirea MaiciT DomnuluT; 6 cir- Pescarul si la S., cu com. Adu- deschide in valea Gheran-Ceair
ciumT. nati-de-Giormane. (sail Beilicul), pe stinga, la locul
ProprietatT mai insemnat e sunt : Are o populatie de 350 su. numit Giumifa-C4me; are o lun-

www.dacoromanica.ro
TECHE-CHIOI-BAIR 564 TECHIR-GHIOL

gime de 14 kil.; brgzdeazg par- Com. si cgt. invecinate cu lac Tuzla-Ghiol ; malurile sale
tea centralg a com. Dobromirul &lisa sunt: Tuzla, la 5 kil. spre sunt in general inalte si ripoase,
si cele de S. si S.-V. a com. S; Urlu-Chicri, la 4 kil.; Musurat, afarg de locurile din dreptul la-
Enifenlia ; prin ea trece drumul la 5 kil. ; Carli-Chioi, la 6 kil.; curilor de maT sus, cgcT intre
Dobromirul-Enisenlia. Chiuchiuc-Muratan, la 6112 kil. ; ele 5i mare se intinde o plajg
Biuiuc-Muratan, la 7 kil. ; Ab- formatg de o bandA de nisip
Teche-Chioi-Bair, deal, in jud. dalah, la 6 kil. (toate cgt. ale 5i pietri, destul de largg.
Constanta, pl. Sílistra-Noug, co- com. Mu3urat, pl. Mangalia) spre Lacurile care se ggsesc pe te-
muna Enisenlia, cgt. Teche-Chioi, S. si S.-V.; Mametcea, la fo ritoriul com. sunt toate asezate
In partea de V. a comund .5i a kil.; Hasancea, la 13 kil. (cgt. spre E., pe malul MgriT, de
cAtunuluI si cea de E. a plg5ef. ale com. Hasancea) spre N.-V. ; care sunt formate prin revAr -
Se desface din dealul Sitma- Toprai-Sari, la ti kil. spre S.-V. sgrile el din ti mpurile mal
Baír ; se intínde spre S. printre Se mArgineste la E. cu Marea- vechT; aceste lacurT sunt : Agi-
vgile Teche-Chioi si Medmedi- Neagrg ; la N., cu com. urbang gea-Ghiol, la E. de satul Agi-
Culac. La poalele sale de E., e Constanta, de care se desparte gea, cu 80 hect. intindere 5i
asezat satul Teche-Chioi, la cele prin dealul Laz-Mahale si Valul- presgrat icI 5i colo cu stuf; Ta-
deV., satul Dobromirul-din-Vale. luf-Traian si cu com. Hasancea, rafan-Ghiol, spre S. de prece-
Le doming pe amindoug. Are de care se separg prin dealul dentul, litiga movila cu acelasT
196 m. Acoperit cu tuferisurT, e Hazi-Diuluc si vaiul de S. al luI nume, Cu r8 hect. intindere ;
tgiat de drumurile cornunale ce Traían; la V., cu satele Mamet- Tuzla-Ghiol, in partea de S. a
duc de la Teche-Chioi la Do- cea (al com. Hasancea) ,i Ab- com. Tuzla, Cu 700 hect. in-
bromirul-din-Vale si Dobromirul- dulah (al com. Musurat, pl. Man- tindere, din care 300 hect. apar-
din-Deal. galia), separindu-se de cel dintiiti tín com. Techír-Ghiol, putin
prin dealul Hazi-Diuluc si de cel al adinc. Produc peste foarte bun,
Teche-Deresi, sat, in jud. Con- 2-lea prin valea Abdulah-Deresi ; ce se consumg in localítate 5i
stanta, pl. Silistra-Noug, cgtunul la S., cu satele Musurat si Urlu- se exportg 5i al cgruT venit apar-
com. Regep-Cuiusu, situat in Chioi (ale com. Musurat, pl. tine statuluT.
partea meridionalg a plgseT si Mangalia), separindu-se prin dea - Cgtunele ca.re conapun com.
a com., la 3 kil. spre S.-E. de lul Ormancea-Bair si valea Aia- sunt : Techir-Ghiol, resedinta, a-
cgtunul de re5edintg, Techi-De- tan-Dere si cu com. Tuzla (tot sezat in partea meridionalg a
resi-Ceair. Este inconjurat la din pl. Mangalia), despArtindu-se com., pe malul nordic al laculuT
N. si la E. de marea pgdure prin lacul Tuzla-Ghiol. Tuzla-Ghiol, pe ambele malurT
Sarpali-Orman, dominat fiind de Relieful soluld este putin ale piriuluT Techir-Ghiol, inchis
virful Tuzla-Iuc, care este si accidentat, de oare-ce dealurile si dominat la S. de dealul Or-
tuat la 1kil. spre S.-V. de sat prezintg ingltimI luid, iar ondu- manciul-Bair, la V. de dealul
si care are o ingltime de 182 m. latiunile lor sunt marf si largT. Techir-Ghiol si la N. de dealul
Prin mijlocul satuluY, avind Culmea Techir-Ghiol cu ramifi- Telegraf-Tepesi-Bair, si de m o-
directiunea de la N. cAtre S., catiile sale brgzdeazg teritoriul vilele Ormanciul-Tepe la S.,
trece drumul comunal, care vine comune. Techir-Ghiol la V., Bozlutac-Iuc
de la Dobromir si duce in Movile sunt in numgr de 34, la N. Agigea, in partea de E.
Bulgaria. Alte drumurI comunale grgmgdite in partea de N.-V. a com. la 3 kil. spre N.-E.
mal sunt: unul care merge la Piriul Techir-Ghiol brgzdeazg de cAt. Techir-Ghiol, resedinta,
Regep-Cuiusu 5i altul la Cadi- partea de S. a com., trecind a5ezat pe malul de V. al laculuT
Chioi (Bulgaria). prin satul Techir-Ghiol $i des- Agigea, inchis i dominat la S.
chizindu-se in lacul Tuzla-Ghiol. de dealurile Agigea Cu virful
Techir-Ghiol,com. rur., jud. Con- Vi sunt numeroase, cu ma- Agigea, Cum-Tepe, .5i Tuzla-Iuc ;
stanta, pl Constanta, situatg in lva putin inalte 5i depArtate in- la V., de dealul Telegraf-Te-
partea de E. a judetulur, la 17 tre ele. besi-Bair; la N.-V., de dealul
kil. spre S. de orasul Constanta, Marea-Neagrg udg com, in Orto-Burun-Bair pe muchia cg-
capitala districtuluT si in cea S. partea de E., pe o lungime de ruja la 11/2 kil. spre N.-V. de sat,
a plg5eT, la 43 kil. spre S-E. de ¡o kil., formind lacurile Agigea- e asezatg fortgreata Orta-Tabia
com. Cara-Murat, re5edin ta plAseI. Ghiol, Tarafan-Ghiol, li. marele in ruine; la N.-E., de dealul

www.dacoromanica.ro
TECHIR-GH1OL 565 TECHIR-GH1OL

Lazmahale, la malurl ale piriuluT cu acelasT tre lacul Techir-Ghiol si Marea


E. com. la 5 kil. spre N. de satul nume si pe marginea N -V. a Neagra. Acest spital e compus
Techir-Ghiol, resedinta, in valea laculuT Tuzla-Ghiol, fiind inchis din 2 sali marT pentru scrofulosT
Lazmahale-Ceair, inchis si do- la S.-V. de dealul Ormancic- si 4 rezerve ; apoT vin dependin-
minat la N. si la V. de dealul Bair i dominat la N. de vir- tele : bucatat'a, sala de tnincare
Lazmahale-Bair, cu movilele ful Bozlutuc-Iuc (48 m.) i la si catnerile personaluluT.
Cioinac-Tuc, iar la S. de virful Ormancic - Tepe Proectul clAdireT acestuT spital
E si S.-E., de dealul Denis-Iolasi- (39 ni.). se l'Acuse la 1893, cind se afla
Bair, cu movilele Sara-Iuc si Are o suprafata de 3445 hect., ca prim-efor d-1 Gheorghe Gr.
Lazmahale-Iuc. Hazi-Diuluc, in cu o populatie de 118 familiT, Cantacuzino, lar inaugurarea luT
partea centralA a com., la 8 saiI 434 suflete. s'a faca in vara anuluT 1899,
kil. spre N.-V. de cat. Teghir- Soseaua judeteanA Mangalia- fiind prim-efor d-1 Mihail Gh.
Ghiol, in valea Hazi -Diuluc, Constanta tre,e prin partea V. Ca ntacuzino.
sati Carsi-Dere, dominat si in- a satuluT; alte drumurT conm- In vara anuluT 1899 acest
chis la N.-E. de dealul Laz- nale nT pleaca doua spre N., spital fiind deschis, serviciul me-
mahale, cu movilele Cioinac-Iuc mergind la Agigea i Hasi-Diu- dical a fost incredintat d-luT dr.
Tera-Iuc, la V. de dealul luc, dota spre V., mergind la Marinescu -Sadoveanul, medicul
Hazi-Diuluc, cu movila Caramat- Abdulah si Musurat i unul la primar a judetului Constanta,
Iuc, si la S. de dealul Techir- E., care o ja apor la S. pe care a avut 105 copiI scrofulo§I
Ghiol, cu movila dupd lacul Tuzla-Ghiol si duce In 3 seriT.
Suprafata com. este de 20388 la Tuzla. S'a facut i bAT calde cu aloa
hect., cu o populatie, in rnaiori- cu namol, in cabine provizoriT.
tate TurcT, de 1268 locuitorT. Techir-Ghiol, lac §i stabiliment Serviciul technic al judetulul
LocuitoriT poseda : 126 plu- balnear, in jud. Constanta, la Constanta a facut de curind stu
gurT, 180 care si arute ; 3 ma- 15 kil, de orasul Constanta, dis- diele pentru facerea uneT liniT
sinT de treerat cu aburT, 3 ma- tanta. ce se percurge inteo ora ferate de la Constanta la Te-
sinT de semanat, 15 masinT de cu trasura, sart, Cu calea ferata chir-Ghiol.
secerat, 2 masinT de batut po- proectata, in 15 minute, si in Lacul Techir-Ghiol precum
rumbul, 69 grape de fier, 3 apropiere de comuna Techir- imprejurimile apartin grupeT cua-
trioare ; 902 caT, 1284 boT, 106 Ghiol, la 15o m. de malul MA- ternare.
bivoll, 17 asinT, 2240 oT, 13 reT. Flora acuaticl este aceeasT
capre, 55 porcT. Este unul din principalele la- ca a LaculuT-Sarat (v. a. c.).
Sunt in Techir Ghiol 3 giamiT curT sarate din Dobrogea, avind Apa nu este limpede, cu o
cu 3 hogT ; o scoala primara o suprafata de 8o hect. densitate foarte mare, Cu un gust
mixta si o scoall mahometana. Techir-Ghiolul se afla la o foarte sarat si un miros pro-
Budgetul com. e de 8179 leT altitudine de 20 m., latitudine nuntat de hidrogen sulfurat.
la venituri, si de 1193 leT la N. de 44,ii'i longitudine E., A fost analizata de d-niT d-ri
cheltuelT. de 28°,39'. Maximilian PopovicT, Saligny si
CAT de comunicatiune sunt : Comuna Techir-Ghiol are 1268 Georgescu.
pe lac cu luntrele; calea jud. locuitorT, iar comuna Tuzla din Analiza flcuta in Septembre
Constanta - Mangalia ce trece apropiere, 1065 locuitorT. 1893 de d-niT d-r1 Saligny si M.
prin com.; apoT drumurT ve- Se afla o frumoasa planta- Georgescu, a dat urmAtorul re-
cinale i comunale, care unesc tiune de salcimi i brazT, facuta zultat apa putin opalescentl,
cAt. intre ele si le leaga cu sa- de Eforia Spitalelor Civile. miros slab de hidrogen sulfurat
tele maT apropiate, ca Gheringec, BolnavT vin putinT in timpul si un gust sgrat amar foarte
Ascilar, Perveli, etc. vereT, ca la 100-150 persoane, pronuntat.
fiind-cA nu sunt pana acum de Densitatea 1,0552 la 15° C.
Techir-Ghiol, sat, in jud. si pl. cit locuintele satenilor unde sa In un litru apa s'a gasit :
Constanta, catunul de resedinta se poata adaposti. Clorur de soditi . 55,39722
al comuna Techir-Ghiol, situat Este proprietatea EforieT Spi- potaziù 2,00462
In partea S.-E. a plaseT si me- talelor Civile, care a cladit un 2amoniuí . 0,00366
ridionala a comuneT, pe ambele spital maritim pe locul aflat in- 3 magneziii 4,46890

www.dacoromanica.ro
TECHIR-GHIOL-BAIR 566 TECL'CIUL (JUDET)

Bromur de magneziti 0,13573 chronice, rachitiztu, boale de fe- Branistea. De aci intrg pe te-
Azotat de soditi 0,00523 mer, paraliziT cronice. ritoriul com. Nicoresti, avind
Sulfat de magneziti 8,14978 S'a tratat in verile anilor 1899, pe malul drept satul Sirbi, din
Sulfat de calciti 0,60013 900 si 901, cu succes, la copif: josul caruia primeste 0111 Ca-
Carbonat de magneziti 0,00287 osteite supurate cronice, ade- clina, care vine din Nicoresti-
Oxid de fer . nite tuberculoase, reumatizm no- d.-s. Trece pe linga satul Do-
Oxid de aluminiti 0,02084 dos, afectiunile ligatnentelor, ade- brinesti si de ad i putin spre S.,
Silice . 0,00720 rente cronice. schinabg directia spre S.-E., in-
Total 70,87716 Cataplasmele de clamol pe cap, trind pe teritoriul com. Tecuciti,
Anhidrita carbonicg la Favus, aplicate la mar multT udg «astil Tecuciù' spre V.,
libera si semi-combinata 0,28416 bolnavT, ari dat rezultate exce- avind pe dreapta mahalaua Bul-
Hidrogen sulfurat urme lente. gari, iar pe stinga mahalaua
Materir organice 0,59600 In 1896 a fost vizitatg de 65 Branistea, face o cotiturg spre
Din aceasta analiza vedem : bolnavr, in 1897.ail fost 97 bol- E., udg partea de S. a orasu-
I. Cg apa acestur lac este navl, iar in 1899 ati efost 105 lur, unde se varsa in Birlad.
foarte mineralizad si este de copir, in Spitalul maritim.
4 orT mal sgrata i maT concen- Tecucelul-Sec, sat, facind parte
trad ca apa de Mare. Techir-Ghiol-Bair, deal, jud. din com. Buciumeni, pl. Nico-
2. CA proportiunea de Brom si pl. Constanta, pe teritoriul resti, jud. Tecuciti, situat pe am-
e mar mare ca in apa de Mare. com. rur. Techir-Ghiol Se in- bele malurT ale piriulur cu ace-
lata in rezumat apreciarea sus tinde de la V. satuluT Hasi-Diu- last nurne, la 2 kil, de resedinta
zisilor chimistT : ¿Apta din la cul liuc i pana la N.-V. satuluT Te- comuneT.
Techir-Ghiol meritg a fi Wad chir-Ghiol, avind o directiune Are o populatie de 6o8 su-
in serioasa considerare de me- generala de la N.-V. catre S.-E. flete; o bisericg, facutä in 1886,
dicir nostri balneologr, fijad o Din el se desface spre E. dealul deservid de i preot si 2
apa chloro -sodicg magneziang Telegraf - Tepesi - Bair si valea cinta retT.
concentrad', si cea mar bromu- Iantacan-Dere la N.; lar spre Teritoriul satuluT este de 496
rata din cite s'ad analizat pana V., se desfac vaile Cuan-Dere hect. LocuitoriT, vechT razesT,sta-
acum in Tara). Aiatan-Dere. Are o inaltime pinesc tot teritoriul, iar proprie-
Namolul se afla pe toata su- medie de 8o m., avind ca tarul, d-I Gh. Istrate, roo hect.
prafata laculur. furT mar insemnate : Iuci-Iuc-Be- Vii sunt pe o intindere de
D-I dr. in chimie Georgescu richi (81 m.) i Cogea-Iuc, din 100 hect.
a facut analiza calitativa a ex- care se desface deAul Telegraf- Vatra satului ocupa 35 hect.
tractuluT apos al ngmolutur, Tepesi-Bair. si 75 ariI.
a gasit: Locuitorir posea: 65 boj', 63
Hidrogen sulfurat liber. Acid Techir-Ohiol, virf de deal, jud. vad, 22 cal, 66 or ; 10 pluguri
sulfuric putin (ca sulfatT). Acid Constanta, pe platoul pl. Con- de frer, 28 de lema si 8 cazane
chlorhidric mult (ca clorure). stanta i Mangalia si al com. pentru fabricarea rachiulur ;
Brom putin (ca bromurg). Techir Ghiol si Musurat. Este 78 stupT,
putin. Magneziti mult. Frer virful cel maT inalt al dealulur Pe piriul Tecucelul, in punctul
si aluminita' putin. Soditi mult. Ormancic-Bair (82 m.). numit Silistea, a mar fost o bi-
Potasiti putin. Materir organice serica, ale carel urme se cu-
putine. Tecucelul, pira Izvoreste din nosc i astazr. Aid a fost un
Rezidiul insolubil in apg este punctul nutnit Fintina-TeiuluT, sat vechiti. In partea de E. a
compus din : in partea de N. a cat. Buciu- satulur se intinde Valul lur-Tra-
Carbonar. Calciti mult. Frer meni, pl. Nicoresti, jul Te- ian, care desparte Tecucelul-Sec
mult. Nisip i argila mult. Co- cuciti, curge spre S.-V., pe lingg de com. Tepul, in directia de
loarea bruna inchisa satul Buciutneni. Aci primeste la N.-E. spre S.-E
Baile cu nomol aü dat rezul- pe dreapta piriul Runcul, iar
tate bune in reumatistne arti- pe stinga Ripa-Rosie. Udá la Tecuciul, judeb asezat in partea
culare, artrite, scrofule, stinga satele Tecucelul-Sec de S. a Moldover.
sifilis inveterat i eczeme Vizuresti, iar la dreapta satul Hotarul. La N.: o linie con-

www.dacoromanica.ro
TECUC1UL (JUDET) 567 TECUCIUL (JUDET)

ventionalg care pleicg din ma- Siretul, la rriarginea de V. spre S.-V., trece in pl. Birlad
lul sting al SiretuluT, de lingg II separg de judetele se varsg in stinga Birladulm,
satul Marvila, merge spre E., Plana, i putin de Rimnicul-Sg- din jos de satul Barcea.
pe pir. Pogletul, pe ring. satul rat, pe o intindere de mal' bine de i Gerul. Udg partea de E.
Pogletul, continug pe lingg satul 115 kil. Malul cel drept din spre a plg§ilor Nicorwi i B:rlad,
Taula, Faca in raionul comuneT judetul Putna este jos; iar cel apoT trece in jud. Covurluiti,
Colone,ti, despgrtindu-se de ju- sting despre Tecuchl este, in unrle se va rsg in stinga SiretuluT
detele Bacgii i Roman. La E., partea de N. a judetuluT, foarte la S. de com. Tudor-Vladimi-
incepe cu o culme de dealurI, inalt i cu cit merge spre S., se rescu.
de la E. comuneT Colone,ti, tot micpreazg, pgng ce aproape Fie-care din aceste ape for-
merge spre S. pgng la Negri- de marginea de S. a judetuluT meazg cite o vale, din care maT
le,ti, de ala' apucg spre E. päng dispare eu desgvir§ire, a,a cg insemnatg este valea BirladuluT,
la satul Brgtulqti (com. Corodul), revgrsgrile sunt dese pe terito- cea mal frumoasg i mar pro-
pgng unde se desparte de jud. riul comunelor: Bucqti, prie pentru cultura cerealelor.
Tutova ; de la Brgtuleti, tot prin Fundeni i Tudor-Vladimirescu, ApoT avem: valea Si. etuluT, care
o linie de invoealg, merge pgng toate in plasa BirladuluT. tine numaT pe teritoriul comu-
la satul Mindre,ti, (cotn. Puteni) Polocinul. Udg 'plan Ber- nelor : Umbre,ti, Iveti, Bucqti,
De la Mindre0, hotaru il for- heciul §i se varsg in Siret, din Fundeni i Tudor-Vladi-
meazg piriul Gerul, care merge jos de satul Homocea. mirescu din pl. Birlad ; vgile
spre S. pgng la comuna Tudor- Birladul. Intrg in judet pe TecuciuluT, Gerulur i Corozelu-
Vladimirescu, de unde curge teritoriul satuluT Ireasza, ser- luT, asemenea propriT pentru
spre V. i apoT se varsg in Siret. vete ca margine futre plg,ile cultura cerealelor ; vgile : Polo
In partea de E. se atinge cu Nicoreti Zeletinul, pgng la
i cinuluT, BerheciuluT, ZeletinuluT
judetele Tutova i Covurluiti. gura BerheciuluT ; apoT udg nu- DobrotforuluT, propriT mal mult
In partea de V., hotarul maT plasa Nicore,ti pgng din pentru fineatg, din cauzg cg
formeazg Siretul, care intrg in jos de oraul Tecuchl, trecind terenul judetuluT in plgOle
judet la satul Marvila, merge In urmg in plasa Birladul, unde Zeletinul, Berheciul ;;i in
spre S., pgng la satul in dreptul satuluI SerbInqti se partea de N. a plg,eT Nicorqti,
de aicT, prin cotiturT, spre S.-E., varsg in Siret. este foarte deluros, formind 4
pgng la satul Fundeni, unde Tecucelul. Udg plasa Ni- lanturT de dealurT, ce se detapel
face o cotiturg mal mare, tot core,ti i partea de S. .V. a ora- din muntiT jud. Bacgri.
spre E., pIng la com. Tudor- pluT Tecuchl, i se varsg in Orografia. Lanturile de muntT
Vladimirescu, in punctul unde dreapta BirladuluT, la marginea sunt : Unul care vine prin pl. Stg-
era satul Privalul i de unde in- de S. a orapluT. niF,ti, separa va lea Dobrotforu-
trg in judetul Covurluirr. e) Berheciul. Izvore,te din ju- lul de a ZeletinuluTi se termina
Siretul desparte jud. Tecuciti detul Baati, udg plàile Berhe- pe teritoriul com. Motoeni
de judetul Putna pe o intindere ciul i Zeletinul, i se varsg in Al 2-lea lant, mal mare, care
de i15 kil. dreapta BirladuluT, din jos de strgbate comunele din partea
La S, Siretul pe o intindere comuna TigAne,ti, pl. Nicore0i. de E. a pl4eT Berheciul, separa
micg desparte jud. Tecuciri de Zeletinul. Vine tot din ju- valea BerheciuluT de vale Dobrot-
jud. Rimnicul-Sgrat, din jos de detul Bacäul, udg plgOle foruluT, apoT de a ZeletinuluT
satul Fundeni ipgng la Privalul- Zeletinul, i se une,te se terming din jos de Corcioveni,
Vechiti; iar de aicT, spre E., r. Ge- cu Berheciul, pe teritoriul com. comuna Brghgmti, unde Zele-
rul Il desparte de jud. Covurluirr. Brghg,e,ti, plasa ZeletinuluT. tinui se une,te cu Berheciul.
Judetul Tecucid are o mare lun- Dobrotforul. IzvorWe din Al 3-lea lant, la V., care
gime in raport cu lgtimea luT; in- com. Colonqti, pl. Stgnii, str5bate plasa Berheciul, sepa-
teadevgr, lungimea luT este de udg comunele Stgnimti, Crle§ti rind valea BerheciuluT de a Po-
140 kil., iar lgtimea, in punctele Moto§eni §i apoT se varsg locinuluT, i apoT trece in plasa
cele mal depgrtate, numaT de in dreapta ZeletinuluT. Nicorqti i se terming din sus
25 - 28 kil. Corodelul. Izvorqte din de com. Tig5ne0, separind valea
Idrografia. Este udat de mal jud. Tutova, udg pl. Nicorqti BerheciuluT de a TecuceluluT.
multe ape : in partea de E., in directia N.-E. Al 4-lea lant, la V. comune-

www.dacoromanica.ro
TECUCIUL (JUDET) 568 TECUCIUL (JUDET)

lor din plasa Berheciul, care De si malul sting al si care pleaca din Iasi, strabate
separa valea Polocinulur de a Siretulur este ridicat in partea orasele Roman si Baca trece
Siretulur si se termina din sus despre judetul Tecuciii, totusT Siretul la Cosmesti, pe sub po-
de com. Homocea. in dreptul comuner Homocea dul cäer-ferate (mar inainte tre-
Afara de aceste lanturT, mar unde se varsa Polocinul, malul cea pe la Ionäsesti), se ridica
sunt si altele de mar putinä in- este tntretaiat si formeaza mar pe deal si merge paralel cu ca-
semnatate, intre plriele ce uda multe baltr ; asemenea, se for- lea ferata pana in Tecuciii, de
judetul. meaza cite-va baltT pe teritoriul unde apuca spre S., prin strada
Dealurile din aceste plasr, in comunelor Fundeni si Tudor- Galati, trece Tecucelul, tae ca
cea mal mare parte, sunt aco- Vladimirescu, in pl. Birlad. lea ferata Ruga Draganesti, tre-
perite cu padurr ; unele 115 viT, Clima judetulur este foarte ce Birladul, strabate prin mij-
din care mar insemnate sunt placuta; partea de 'a S. nu este loc satele : Dragänesti, Dorasti,
cele de pe dealurile cotnunelor expusa curentilor, fiind mal mult BarceaNouO, Ivesti, Blajeri-d.-j.,
Nicoresti, Buciumeni, Gohorul, seasa. Vultureni, Bucesti, Liesti, Ser-
Corbita i Valea-Rea. Teritoriul. Suprafata judetulur banesti, face o cotit ura spre
Aceasta a fäcut ca marca ju- este de aproximativ 216550 hect., S.-E., intra in padurea Hanul-
detuluT din timpurile cele mar din care proprietariT i arendasir Conachi, pe care o strabate prin
vechT, sa fie o vita cu strugurT. posea. 127439 hect., iar locui- mijloc, trece prin satele : Hanul-
Pe valle dintre dealurT, pi toril vechr rà'zesT, 44848 Conachi i Tudor-Vladimirescu
mintul este bun pentru cultura hect. si fostiT clacasT, 44163 hect. si intra in jud. Covurluiii. Aceasta
cerealelor i pentru fineata. Vil sunt 6170 hect.; padurr sosea este aproape paralela cu
In partea de V. si S. a pl. 32000 hect., finete 6749 hect., calea ferata.
Nicoresti i toata plasa Birlad, baltr, 1885 hect., livezr 3524 Soseaua nationala, care pleaca
nu se afla de loc dealurr ; aci hect. din Tecucill spre Birlad, iesind
sesul intins alterna cu valle Si- Catunele ocupa 10272 hect. prin partea de N. a orasuluT,
retulur, Birladulur, CorozeluluT Vite in z 900 : 14197 caT, 35 trece prin suburbia Tecuciul-
GeruluT. asinr, 17 catirr, 55422 borsi satele TigInesti, Posta, de
Printre aceste vAT sunt 2 pla- bivoll, 25883 porcr, 622 capre unde apucind spre N.-E. infra in
tourT unul numit Furceni, cel §i 74724 01- jud. Tutova.
mal mare din toata Moldova si LocuitoriT posea 10970 stupT. 5oseie judetene sunt : In par-
care se intinde spre V. pana in Unelte: 4745 plugurr de fier, tea de V. soseaua ce duce la Ni-
malul sting al Siretulur, spre E. 5262 de lemn, 55 masin1 de coresti, si care se desparte la Ha-
pana in valea TecuceluluT si a treerat, 18 de vinturat, 49 de nul-Cincul din soseaua nationalä
Birladulur, spre N. pana la Ni- secerat, 15 de semanat, ii de apuca spre N., trecind prin tir-
coresti si spre S. pana la Movi- cosit, 13 de bätut porumb. gul Nicoresti, i satele : Poiana,
leni ; cea-l-alt care se intinde in pl. Serviciulsanitar. Are 4 spita Buciumeni, Ploscuteni, Homo-
Birlad, intre valle: Corozelul la unul in orasul Tecuciil, al II-lea cea, Huruesti, Condrachesti, Gil-
N., Birladul la V. si Vilcea-He- In tirgul Nicoresti, facut i in- ceana, Hutul, Ghilovesti si de
retaulur la E., pe o latitne de tretinut din fondul donat de d. aicr intrl in jud.
vre-o ro kil. si o lungime de maT A. Cincu, al ¡II-lea in tirgul Din partea de N. a orasuluT
bine de 30 .kil. Podul-Turculur, intretinut de ju- Tecuciii, pleaca soseaua natio-
Pamintul de pe aceste pla- det si al IV-lea in tirgul Ivesti nala care, in com. TigAnqti, se
tourr, precum i acela de pe intretinut de stat ; ele ati fie- desparte in dota: o parte a-
val, fiind un pamint gras, este care cite un medic si un ajutor puca spre E. la orasul Birlad, iar
propriii pentru cultura cereale- sub-chirurg. In fie-care plasa se alta spre N.; aceasta din urna se
lor. Valle dati fin de latina ca- mar afla cite un doctor de plasa. bifurca: o osea apuca pe va-
lit ate. Caile de comunicafie. Jud. Te- lea Zeletinulur pe Ruga satele :
Pe cele 2 platourT se afla cuciti este strabatut de caile- Goholul, Boghesti, infra in tirgul
padurT, i anume: la Furceni, ferate Marasesti-Tecuciul-Galati Podul-Turculur, iese prin partea
teritoriul com. Cosmesti, pl. Ni- Tecuciul-Birlad. de N., trece prin mijlocul sa-
coresti si la Hanul-Conachi, te- Soseaua nationalä facuta din tulur Muncelul, si de aicr prin
ritoriul com. Fundeni, pl. Birlad. timpul Domnier luT Mihail Sturza, com. Burdusaci, Rächitoasa, Bu-

www.dacoromanica.ro
TECUCIUL (JUDET) 569 TECUC1UL (ORA)

da, Colonesti pi satele de N., repedinta in com. Ivepti ; pl. Ni- gScrisoarea despre Tecticiq,, pu.
de unde trece in jud. Bacail. corepti, cu repedinta in com. blicata in g ConvorbirT Literare»
Cea-lalta posea judeteana a- Nicoresti ; pl. Stanipesti, cu re- $i bazata pe documente si scrierl
puca pe valea Berheciulul, trece sedinta in com. Colonepti $i pl. importante. (V. Tecuciul, oras).
prin com. Brahasepti, Corbita, Zeletinul, cu repedinta in com. In acest judet ari fost 3 tb.-
Giurgioana, Valea-Rea si Negu- Tirgul-Podul-Turculut gurT insemnate : Tecuciul, Nico-
lepti, unde iarapT se bifurca, o In anul 1895 s'a facut o noua repti pi Piscul. Acest din urma
ramura apucind pe valea Gai- impartire a plasilor, unindu-se este actualmente un sat in jud.
ceana pi ducind la tirgul Gaiceana ast-fel : Covur/uia.
pi alta ramura mergind spre N., Plasa Birlad-Nicoresti, cu Denumirea generala a jude-
trecind prin com.: Vultureni, re,edinta in tirgul Nicorepti. tuluT vine de la orasul Tecuciti,
Godinesti pi Oncepti si de aicT Plasa Berheciul, cu re.pe- care din caliza situatiund sale
Bacati. dinta in tirgul Gliceana. geografice a fost preferat tutu-
Din Tecuciti maT pleaca o posea Plasa Stanipepti-Zeletinul, ror celor-l-alte localitatI ca re-
judeteana spre E. si duce la com. cu resedinta in tirgul Podul-Tur- pedinta autoritatilor. AicT s'a a-
Puteni, iar de aicY trece In jud. culuT. ezat de timpuritl centrul de
Covurluiti si jud. Tutova. Comunele. In tot judetul sunt administratie.
.MO,siile statulul. In jud. Te- o comuna' urbana ,i 47 comune Judetul Tecuciti a fost adese-
cuciti statul posea 17 mopiT, rurale, compuse din 225 catune. orT teatrul luptelor Moldovenilor
Cu alte trupurl maT micT. Populafiunea jud. (in 1900) Cu TurciT, cum ,i a pretenden-
Industria ,si Comerciul. Se este de 120026 locuitorT. tibor la tronul Tare.
practica mar mult In capitala Bua'etul judetuluY pe 1900 Tecuciul a fost impartit in tim-
jud. LocuitoriI din satul Buda 901 a fost de 407468 le1, 83 pu/1 mal vechT in patru ocoale
se ocupa Cu rotaria pi carutaria ; banT, la venituri $i de 398278 numite : Birladul, Berheciul, Po-
cesí din tirgul Nicorepti fabrica leI, 98 banT la cheltuelT. iocinul $i Zeletinul. Aceste o.
strachinT, oale pi faz-atril. Comer- .7us4lia. Are un tribunal pi coale ají luat in urma numele
ciul consta in export de cereale, 2 judecatorif de ocoale : Tecucili de plapl, schimbindu-se numaT
vite pi vin pi in import de ma- ,i Podul-Turculta. denumirea de Polocinul in Ni-
nufacturT, etc. Cultul. In judet sunt 153 bi- coresti. In anul 1892 s'a im-
Morl de abur 38, de apa 47, sericT. Din cele ce functioneaza, parta in cincT plapT: Birladul,
si de vint 20. 2 se intretin de stat, 2 de com. Berheciul, Nicoresti, Stanipepti
FabricT de coniac sunt 2: la Tecucia, 8 de ctitoril fondatorr pi Zeletinul. In anul 1895 s'a
Berheciti si la Iona,e,ti. $i 141 prin epitropil, de (A:Ola unit, formind numal 3 pla,T.
O fabrica de cherestea este la locuitorilor. Acest judet a fost leaganul
Furceni, pe malul SiretultiT, ;si La aceste bisericT, sunt 123 maT inultor barbatl insemnatY,
una de lumlnarT, in ora,u1 Te- preotI, 2 diacont, 163 cintaretT din care amintim pe poetul $i
cuciti. ,i 7 paracliserT. Marele Logofat al MoldoveT Cos
Bilciun (iarmaroace) se fac : In judetul Tecucia se afla pi tache Conache, nascut in satul
in orasul Tecuciti, la 24 Iunie 2 bisericT catolice, in com. Plos- TigAnelti.
(Dragaica); la Ivepti, de 4 orT cuteni pi Unguri (com. Gaiceana).
pe an ; la Nicorepti, :a Lespezi, Instrucjiunea. In judetul Te. TeCuciul, ora,s, capitala judetuluT
pi la Podul-TurculuT, in fie-care cuciti sunt 4 .pcolT urbane de Tecuciii, pl. Nicorepti, apezat pe
saptamina, Lunea. baetT si 3 de fete; 79 ,colT rurale cu loc pes, in valea BirladuluT, pe
Imparfirea administrativa. o populatie ,colara (1899-900) ambele maluri ale acestuT riti
PAnA la 1892, judetul era im- de 4097 copir. pi ale piriuluT Tecucelul.
partit in 4 plapT, din care 2 In Tecucid este un ghnnazid. Birladul uda partea de E. a
(Birlad-Nicorepti) erati unite, a- Istoricul jade/u/tú. Istoricul ora;ailui, in directie de la N. la
vind un singur sub-prefect, cu complect al judetuluT pi orapuluT S. $i Tecucelul partea de V. pi
repedinta in Ivepti. Din anul Tecuciti, incepind din timpurile S., unde se unepte cu Birladul.
1892, s'a impartit in 5 pla,T : cele mal vechT pi pana in zilele Teritoriul orapulul se inveci-
Plasa Berheciul, cu re,edinta in noastre, s'a rezumat intru cit-va neAe : la N. cu comunele Tia.
com. Giliceana ; pl. Birladul, cu de d. Papadopol - Calimach in nesti si Nicoresti ; la E., cu com.

66546. M'arete Dicjionar Geografic. Voi V


72

www.dacoromanica.ro
TECCCIUL (ORA§) 570 TECUCIUL (ORA)

Matca ; la S., cu com. Barcea In oras sunt 9 biserict scriere istoricg a judetulut i ora.
fi la V., ca com. Cozmesti. anume: sulut Tecuciù'.
Orasul se imparte in 3 culort Sf. Gheorghe, catedralg, con- Tecuciti, oras foarte vechirt,
sa5 comisit : Albastrg, Galbeng struitg la 1813 de orgsent. pomenit in documente vecht, de
Rosie. SI. Nicolae, foarte vechte si re- 760 ant. Numele acesta îI poartg
De culoarea rosie tine si fgcutg la 1825. alte localitgtt din Valachia
fosta com. rur. Tecuciul-Noti, S-tit Voivozt-Vecht, ziditg la Bucovina ; asa in Bucovina este
asezatg la marginea de N. a 1838 de spgtarul Vidra. satul Tecuciil (Hurmuzachi, do-
orasulut, de ambele pgrtt ale S-tit Voivozt-Not, ziditg la 1856 cuntente, tom. VII, pag. 498),
cgiet nationale Tecuciù-Birlad, de Grigore Istrate, Dimitrie Vra- In Valahia, satul Tecuciti i apa
situatg intre malul drept al Bir- bie si cu ajutorul orgsenilor. Tecucirt in Teleorman. Acest
ladulut si calea feratg Tecuciù- Maica Precista, foarte vechte, nume, dupg toatg probabilitatea,
Birlad, comuna infiintatg con- 'Msà refIcutg la 1828. pare a se fi dat de la orasul Te-
form leget de la 1879, pe mo- SI. loan, ziditg de Tudoran cuciti, o traditie vechie din timpul
sia Spitaluld-Odaia (vezt Oda ia, Cincu, la 1858. ngvgliret Tgtarilor zicind cg Ro-
mosie), si care la i88z a fost Sf. Dumitru, construitg in 1835 minit din Moldova si Vrancea
alipitg la orasul Tecuciii, sub de Miron i ca ajutorul popora- s'ati adgpostit in Valachia, mat
numele de suburbia Tecuc iul- nilor. Cu seamg peste Olt si de acolo,
Non. S-tit Apostolt, construita la in unire ca totit, ail ngvglit asu-
In oras sunt doug grgdint 1866 de Mihalcea Costea. pra Tgtarilor (Aricescu, cIstoria
publice : una in centrul orasulut Sí. Ilie, construitg la 1882 de ampu-Lungulut), tom. II, p. 85).
pe strada Carol I si cea-l-altg primrtrie, cu banit lgsatt de de- Acest oras, in timpurile vecht,
la marginea de N., tot pe strada functul Teo lor Sgndulescu. se afla tot pe locul unde este
Carol I; la partea de V. a a- La toate aceste bisericf sunt asezat astge; cronicarul Gri-
cestet grgclint se aflg cimitirul 15 pre(41 i 17 cintAreff. gorie Ureche scrie cg, la 1475,
ca o capelg frumoasg, care are In 1891, din initiativa j stg- dud Stefan-eel-Mare a alungat
patronul St. lije. ruinta Protoiereulut I. An d reescu , pe Turd dupg bgtglia de la
Doug piete : una in centrul s'a infiintat o scoalg de cintg- Podul-Inalt, Tecuciul era asezat
orasuluI, bine pavatg, avind in rep'. spre Iongsesti, deasupra Sire-
mijloc un frumos turn de ob- Are : un gimnaziti, infiintat la tulut.
servatie ; cea-l-altg, ande se afil 1878; 3 scolt primare de MO' Pentru prima oarg se pome-
pescgria, este asezatà pe si 3 de fete si o scoalg mixtg neste de Tecuciù la 1134, Maiti
strada .5tefan-cel-Mare. ruralg in suburbia Cernicari. in 20, inteun hrisov al Dom-
Cele mat insemnate clgdirt Are i tribunal si o judecg- nulut Birladulut de pe acele
publice sunt Primgria, Teatrul, torie de ocol. timpurr, Iancu Rotislavovict, care
Tribunalul, Gimnaziul real, Spi- Comunicaliunile. Tecuciul este avea pe atunct dominatiune asu-
talul, intretinut de judet. pus in leggturg Cu orasele si ju- pra Moldova-de-Jos cu orasele:
Fopulafiunea orasulut este de detele vecine prin calea feratg Birlad, Tecuciti si Galati, hri-
13405 suflete (1899). Iasi-Vasluitl-Galati si soy ce Il dgdu negustorilor din
Teritoriul com. orasulut Te- Mgrgsesti i prin sosele. Mesemvria, i unde se spun e
cuciù este de 12600 hect., din osele sunt in numgr de 6: 50- cg le acordg sg nu plgteascg
care proprietatea d-net Ecaterina seaua nationalg Tecuciti-Galati, varng, la intrarea mgrfurilor lor
Sturdza (mosia Cernicari) s000 spre S.; Tecuciti-Birlad, spre N.- in orasul Galati, ci numat la
hect., proprietatea comunei 1072 V. si Tecuciti-Mgrgsesti, spre V.; Birlad, Tecuciil i cele-l'alte o-
hect., raza orasulut 600 hect. si si 3 sosele judetene: Tecuciti- rase ale Domniet sale.
mosia statulut Odaia 1430 hect. Puteni spre E spre jud. Covur- Acest document cunoscut sub
Budgetulorasulut in 1896-97 luiti; TecuciiI.Furceni, spre V., numele de Diploma Birlgcleang,
a fost acesta: budgetul ordinar : peste Siret, la Focsani ; Tecuciti- s'a ggsit in Rusia intre cgrtile
let 320961,50; budgetul spita- Podul-Turculut. Domnulut MoldoveI, Dimitrie
Midi', 27085,5610; budgetul dru- Istorieul. D-1 Papadopol-Cali- Cantemir. Asa dar la 1134 Te-
ITIUril0r, 44926,67 let. mach, membru al Academier Ro- cuciul exista si avea importantg
Cultul, Instrueliunea j justi- mine, ne dg o interesantg de- de tirg cu scaun de vamg.

www.dacoromanica.ro
TECUC1UL (ORA) 571 TECUCIUL (ORA)

In timpurile vechT, fiind a- plit la 1576, in Berhecirt ; pe dovedeste o hartg tipAritg la


proape de hotarul MoldoveT spre Nicorita, vornic de gloatg 1615, Viena, in 1541, de George Rei-
Valahia, se numea oras de mar- In mAngstirea Nicorita, care la chersdorf, ambasadorul Unga-
gine; ast-fel '1 numeste ,i Jop- 1620 cumpArg o casA in Iasi, rid de la Curtea luT Petru Rare,.
pecourt, ostas nobil din Lota- in ulita Ungureascg, de la logo- La 1434, cind fiT luT Alexan-
ringia, care a luat parte la lup- fgtul Vitolt, fiind Soltuz in Iasi dru cel-Bun, Ilie si Stefgnicg,
tele dintre fiT lul Simeon ,i aT ,i iscglind zapisul de cumpgrg- au impArtit Tara intre el, se po-
luT Irimia Movilg (1608-1617), turg Glegorcea Lapte-Acru cu meneste in impArteala lor si de
pe lingg principir polonl, pro- 12 pirgarl; pe Margo, Toflea, Tecucirt.
tectoriT familieI Movile,tY, ,i care cgpitan de Tecucid (1597), in La 3 Iulie 1460, 5tetan cel-
a scris, dui:4 sederea si luptele mota Toflea, astg-zI proprie- Mare acord1 din Suceava un
sale in Moldova, memoriile sale tatea familier Crgescu. asezAmint negustorilor din Lem-
sub titlul : f Histoire sommaire Acestl boerl al Moldovel art berg, cu oare-care privilegiT, in
des choses plus mémorables ad- lgsat numele lor citatelor loca- care asezdmint pomeneste de
venues aux derniers troubles de litgtl, care le art fost dgruite de orasele : Roman, Bacgti, Putna,
Moldavie», si le-a tipgrit, la 1620, DornniT TgreT pentru vitejia ,i Vasluirt si Tecuciti ca sg plg-
Ja Paris. Joppecourt numeste Te- slujba lor. teascg cite dor galbenT de casg.
cuciul oras de margine destul Nu departe de Tecuciti, spre La 1475, Stefan - cel - Mare,
de bun: e Ticouche est une ville Nicoresti, a fo.st satul Bucuresti. cind a alungat pe Turd dupg
frontière assez bonne». Aceastg localitate pgstreazg po- bItglia de la Podul-Inalt ,i T-a
Letopisetul vechiti moldove- menirea vecheI familiT Bucur, gonit pang la Iongserti, ine-
nesc, scris de aluggriI de la mg- pe care o ggsim in analele Mol- cindu-I in locul numit si astg-zT
ngstirea Putna, pe la 1466, de doveT. Vadul-Turcilor, s'a oprit la mo-
pe care avem numaT o foarte Pe la 1820, ggsim incg pe un vila cea mare a TecuciuluT, care
micg prescurtare, scrisg in limba Vasile Bucur, vornic de poartg, este in partea de V. a ora,uluT
polonA la Iasi, la 1566, Octom- pogoritor din aceastA familie si si unde s'a odihnit treT zile. («Le-
bre 28 ,i pgstratA de renumitul unul din poetif MoldoveT de pe topisete», Tom. I, pag. 126).
istoric polon Adam Naruszewiez, atunci. La 1564, Alexandru Lgpus
vorbeste despre tinutul Tecuciii In marginea de sus a Tecu- neanu venind pentru a doua
«powiat Tekuczowschi». ciuluI, este rnosia Odaia. °all Domn, cu o armatA de 7030
In jud. Tecuciii, glsim pome- In vechile documente de prin de spahiT si 3000 oaste de strin-
nindu-se multe nume de ale ve- zilele urgieT turcestY, ea se nu- surg, ajungind la coastele Te
cheT aristrocratiT moldovenestI : meste Odae-de-beilic. Pe acele cuciuluT, unde poposirg la Dum
pe Nicoarg, mare vornic al Tg - vremT de jale si de asuprire, brava Drággnesti, in partea de
rel-de-Jos, in Nicoresti ; familia Ieniceril aveati etape, adicg sta- S.-E. a orasulur, pe malul Co-
acestuT boier al TAreT o ggsim tiunT prin maT multe locurT ale rozeluluT, intre satul Matca la
in fastele Moldova pe la 1570, TAreT, care se numeart « OdAile V. si Drgggnesti la S.-V., T-ail
1574, 1615 si 1624; pe Condrea ieniceresaz ; era dar si aci o esit inainte boeriT luf Tomsa-
Bucium, mare vornic al TAreI- odae de beilic, precum era bei- Vodg : Vornicul Motoc, Postel-
de-Jos (1460, 1582 si 1588) in licul la Iasi si in alte locurT ale niculVeveritg, SpItarul Spancioc
BuciumenI; pe Sendrea, viteazul TgreT. si Vistierul StroicT, si inchinin-
hatman si cumnat al luT tefan- Tirgul Tecuciti, la E., merge du se luT LIpu,neanu fgrg a I
cel-Mare, in Sendresti ; pe Huru, 'Ara in apa BirladuluT, care sgruta poala dupg cum era obi-
mare vornic al TAreT-de-Jos si vi- curge de la N. spre S. si se ceiul, Lpusneanu le zise :
teaz vestit (1535) sub Petre Ra- vars1 in Siret lingg satul Ser- «Bine at( venit boert» iar el
re, Voevod, in Huruesti ; pe bgnesti. La V. de tirg curge apa iT rAspunse:.«SA fiT sgngtos MA-
Dgmgcusa (1429, 1431, 1432, Tecuciul (Tecucel), care se varsg ria Ta». Alexandru adaose :
1456 §1 1460) in DgmAcusa ; pe in Birlad, la marginea din jos a «Am auzit de bintuelile 'rarer
Grozav, hatman vestit si viteaz tirguluT, formind aci un unghiti, si am venit sA o mintuT». Mo-
sub Stefan-cel-Mare, in Grog- In lguntrul cgruia se aflA tirgul. toc zise : «SA nu bAnuestT MA-
vesti ; pe Berheciii, logagt mare In timpurile veclii se afla, tot ria Ta 1 Tara este linistitg si
In zilele lul loan-Vodg ce! cum- ca s't acum, pe Birlad, dupg cum pentru aceia ne-a trimis pe nol

www.dacoromanica.ro
TECUClUL (ORA.5) 572 TECUCJUL (01(A)

sg-tY spunem a norodul nu Te sg facd pace, imparte armata Ilie, pe malul BirladuluY, arsg la
vrea, niel Te iubeste si Mgria sa, iar el trece prin Tecucid, 1858, cind a ars o mare parte
Ta sg te intorcY inapds. e Daei Birlad, Roman, Vasluid si se din Tecucid si Sf. Nicolae, in
nu MI voitl vol, Ed vd vreau,, intoarse la Iasi. (A. P. Laurian, mijlocul orasuluI, pe m ilul drept
zise Lgpusneanu, si ridicindu-se e Tesaur de monumente istori- al Birladulut
cu oastea a mers la Iasi ; iar ce», p. 264-266). La 1711, in urma invingeril
Stefan Torna cu Motoc, Span- La 1624, a fost din no nuntg la Prut, vizirul Achmet Baltagi,
cioc si Veveritg ad fugit in Po- In Tecucifl : Mihnea-cel-Mare, &ad voe Tdtari/or si Turcilor
lonia, unde Regele le-a tgiat Domnul Moldova, cdsgtori pe sa prade Tara, cea mal mare
capul la tOrL fiul sgti, Alexandru, Domnul Mun- parte a MoldoveI-d.-j. a fost
La 1587, Petru Vocld Schio- tenia, cu fata und oin bogat pustiitg si data pradg focule;
pul, domnind pentru a doua din Tarigrad, Scarlat Telem- iar locuitoriT, parte all fost ucisl,
oard in Moliova, in ziva de 20 basa Beicliceiul si la aceastd parte Way robT la Marl% iar
Iunie a fAcut nuntd aid in Te- nuntg, uncle amindoI DomnI ad parte ail fugit incotro all apucat.
cucid, nepotuld sdil Vlad, fe- luat parte cu tor( boerit lor, Intre orasele pustiite a fost
ciorul luY Milos, fratele sil, care veselia a tinut io zile; bocril si Tecuciul, iar locuitora cif( aù
a luat in cdsgtorie pe fiica luI Moldova sedeati la masd in mal rginas s'ad retra.s la Nico-
Mircea, fost Domn al Valahiel, dreapta lor, iar eel din Munte- resti, mg aproape de muntl si
la care nuntg a poftit si pe Mih- nia sedeati in stinga. codri.
nea-Vodd, Domnul Valahia, un- Mobile trebuincioasc la aceastg Ocirmuirea tinutuluT se retrg-
chiul Oil. masg, s'atí lucrat la Movileni sese atuncT la Nicoresti.
Nunta a fost insotitg de multe (Movileni, coin., pl. Birlad, jud. De pe atunci, multe familif
petrecerY si veseliT, la care ail Tecuciti). s'ail mutat la Nicoresti si ail
luat parte multI DomnY de prin La aceastg veselie venirg soh' rginas Ong astgd.
prejur. din partea Transilvania, Unga- Pe la 1769, Tecuciul era pus-
Intre anil 1608 si 1617, tiind rid si Poloniel, cu darurY bo- tiit din cauza acelor devastärt
multe lupte pentru Domnia Mol- gate (Miron Costin, c LetopiseteIe In acel an mitropolitul si
davia, intre urmasiI Movilesti- Moldova), Tom. I, p. 258). boeril Moldova, dupd ordinul
lor, care erail ajutatl de cum- Intre anil' 1650 si 166o, Ar- impgräteseI Ecaterina, fAcind un
natiY lor din Polonia si fiind-ca hidiaconul Paul de Alepo, into- raport care generalul rus Elen,
Stefan Toma cel rinduit de värgsind pe Macarie, patriarhul si vorbind in el despre starea
Turd, venea sg ocupe scaunul AntiohieY, in cdldtoriile sale prin Tgra, pomeneste si despre Te-
Cu ajutorul a 4000 de MuntenY Moldova si Valahia si descriind cuciti, zicind cd: cIn acest tinut
trimig de Mihnea Domnul Vala- acele cälltoriY, vorbeste despre a fost Virg mal inainte, numin-
hid, Alexandru, fiul 10 Eremia Tecucid, care este un tirg asezat du-se tirgul Tecuciuld, dar s'a
Movilg, trimite pe principele Co- pe un rill mare (Birladul). pustiit ne rgininind nicl o casg».
rechy, cu 60o cglgretY PolonY si Zice cg Tecuciul era un tirg IscglitY : Manolachie Bogdan vel
Cazad ca sa astepte pe Toma intins si avea treI biserid cu ispravnic, Iordachi Iamandi ve!
la Tecuciti, care este un prea clopotnite la poartg si cd Pk- paharnic.
bun oras de margine, iar Ale- cglabul de Tecuciii intimping pe Pe la 1785, Tecuciul era
xandru rdmine in Iasi Cu un Patriarh, aducindu-I trasurd si cal fäcut la loc; comitele Haute-
cumnat al sgd, principele Visi- domnestl de la Vasile-Lupu-Vo- rive, gentilom de ambasadg
novschi. da, dindu-I si un boer sa-1 in- pe lingd ambasadorul Francia
Corechy asteaptd lingd Tecuciii, tovdrgseascd si cd de acolo ple- din Constantinopole, venind in
unde, primind veste imbucurg- end cu toatg salta sa inainte, acel an in Moldova, in calitate
toare ed. Alexandru a bdtut pe seara foarte tirziti a ajuns la un de secretar francez al Domnu-
Orheeni, ce tinead cu Toma, alt tirg numit Birlad. (e Arhiva ld Moldova, Alexandru Ma-
in marginea de V. a Tecuciulul, Istoria Rominilor», tom. 111-lea, vrocordat, si descriind aceastg
pe cimpia ce se mgrgineste cu p. 60 7 3). cglgtorie, zice cg, ajungind cu
Siretul (Furceni), se intoarse Cele tra biserid erail : suita dornneascd la Tecucid, is-
seara in Tecucid, ca sä se odih- Precista, care este si astgd pravnicul de Tecuciil era un
neascg ; dar fiind-cg nu putuse la partea de N. a orasuluI ; Sf. boer mare, mal mare de &it

www.dacoromanica.ro
TECUCIUL (ORA) 573 TECUClUL (ORAS)

cel de Focsani, cg in ¡inutul Un alt hrisov, de la Mi- la Mihail Cehan Racovitg, in


TecuciuluT sint 3 tirgurT ce vin hail Cehan Racovitg, din 1757, anul 1708.
unul dupg altul, cuprinzind o dgrueite mgngstireT Prooroculul La 1838, tirgovetir all rgs-
vale frumoasg, bine cultivatg Samoil din Focani, 2540 stin cumpgrat tirgul cu mosia incon-
udatg de riurT, cg ispravnicul de jenT lungime si 670 stinjenT jurgtoare, si fiind-cg nu puteau
Tecuchl era un om foarte se- time din mo§ia tirguluT, drept cumpgra Cu banT partea mgngs-
rios si cu nepgsare de strginT, din malul BirladuluT i algturea tireT Proorocul Samoil, ci nu-
cg avea o barbg asa de fru- de mosia luT Crisoverghi. maT in schimb cumpgrg de la
naoasg, cum n'a maT vgzut in Mgngstirea ProoroculuT Sa- logofgtul Conache, atit partea
viata sa. moil era ziditg de sus numitul din tirg, cit i mosille Cosmesti,
Cele treT tirgurT erati: Nico- Domn. Onceni i Poeni, opresc pe seama
resti, Tecuchi si Piscul (acuna Un hrisov de la Scarlat Ghica lor din ceia ce ati cumpgrat de
cgtunul Piscul este in jud. Co- Voevod, din 23 Maja 1758, al. la Conache, analog si mosia in-
vurluiti). tul din 28 Februarie 1759, in- conjurgtoare ; iar mosiile le schim-
Puterea armatg a TecuciuluT tgresc dania fgcutg de Mihail bg Cu Proorocul Samoil, adicg
era asezatg sub conducerea unuT Racovitg, mgnIstireT Proorocu- Prorocul Samoil primeste mosiile,
vel cgpitan. luT Samoil. Igsind oamenilor partea ce el o
Orasul Tecuciti, cu mosia in- Din o anafora a DivanuluT avea in Tecuciti.
conjurgtoare, a fost in vechime din 1798, cgtre Domnul Mol- Acest schimb fácut prin mij-
proprietate domneascg, ca toate doveT, Alexandru I. Calimah, locirea mareluT logofgt Conache,
tirgurile in vremile vechT, dar In una unor judecgti urmate ce era si membru in comitetul
mal pe urmg a trecut la mal intre Nicolae Roseti, teran Ca- central al spitalurilor, dimpreung
multe fallan de boerT, dgruit targiii, Elena Costandache si Cu mitropolitul Veniamin Cos-
fiindu-le pgrnintul de deosebitT mgngstirea ProoroculuT Samoil, tache, s'a confirmat de comitet
DomnI, pgng la 1839, d'Id s'a se constata cg toate aceste fa- si intgrit de divanul apelativ al
rescumpgrat si a devenit obstea mili1 aveati fie-care cite o por- Tgrilor-de-jos, sub No. 792 din
proprietarg. tiune de pgrnint pe teritoriul 1837, Fcbruarie 26, si la 1839,
Printr'un hrisov de la Dom- mosiel tirguluT, däruitg de di- spgtarul C. Vidra, epitropul ob-
nul Constantin MihaT Cehan feritT DomnT. steT, a obtinut hrisovul domnesc
Racovitg din 20 Maiii 7261 Din o jalbg, cu data de 5 No. 84 din 14 Iunie, care a in-
(i5,), Domnul milueste pe Ni- Septembrie 1815, se constata tgrit schimbul fgcut intre obstia
colae Crisoverghi, pentru Sluj- cg in acel timp mal erail stg- tirguluT Tecuchi i epitropia SI.
bele cu dreptate si cu credintg pinT asupra mosieY tirguluT, fa- Spiridon, mgngstireT Prooroculuf
fgcute DomnuluT i TgreT, cu miliile Costache, Ghenea si mg- Samoil din Focsani.
5oo stinjeuT mosie din fruntea ngstirea Rgchitoasa. La 22 Noembrie 184E, pos.
loculuT, din teritoriul domnesc a La 1735, Martie 15, o carte telnicul Iancu Costandache, care
tirgului Tecuciti, ce a ramas de schimb intgritg de Divanul avea si el o parte din mosia
ne dat danie la altI DomnT, apelativ al TgreT-de-Jos, aratg. tirguluT Tecucia, vinde obstieT
numind hotarnicl pentru alege- vornicul N. CoRtache, a schim- tirguluT partea sa de 150 stin-
rea locuiuT pe boeriT: Tgnase bat cu logofgtul Costache Co- jenT curmezi,u1, incepind mgsu-
Meleghe, vornic de poartg, nachi, dind luT partea de loc rarea din partea mosieT luT Cri-
Nicolae, vel cgpitan de Te- ce avea in trupul TecuciuluT, pe soverghi. (Actul No. 364 din
cucii.i. ambele pgrtT ale BirladuluT, si 1841).
O carte a Divanulur Moldo. pgrtile de mosie Cosmesti, On- Aa dar tirgul i mosia incon-
veT din 1774, lginureste cg acea cesti i Joseni, de pe apa Si- jurgtoare TecuciuluT, a fost odi-
parte se afla in acel an proprieta- retuluT, i luind in schimb de nioarg proprietate domneascg,
tea dumnealuT loan Cazu vello- la Conachi mosia Mirzesti. apoT a familieT Crisoverghi, a
gofa de Tara-de Sus, zestre a Partea din trupul TecuciuluT mgngstirel Prooroculur Samoil, a
jupineseT sale Anastasie Cos- a CostandgchioaeT era venitg de familiilor Roset, Costandache, Va-
tache, ce ea a avueo de la cel la familia Ghenea, care primise sile i Costache Conache. La
intiiti boer al d-sale, spgtar Ma- aceastg parte de pgmint din tru 1834 si 1841, orgseniT, prin res-
nolache Crisoverghi. pul mosieT tirguluT, danie tot de cumpgrgrI i schimburT, ail rg-

www.dacoromanica.ro
TECUCIUL 574 TEGA

mas stgpinT pe raza ora§uluT §i cu numeroasele vgIcelu,e care Aci se tin trel bilciurT pe an :
pe mo§ia fnconjurgtoare. strgbat Cimpia-Burdet, fricepind la Dumineca TomeT, la Dumi-
dintre comunele Strimbeni neca Mare i la Pantelimon (27
Tecuciul, stalie de jud. Urlueni, pgng la punctul Bgli- Iulie).
Tecuciti, pl. Nicore§ti, com. Te- ganul. Aci valea incepe a se Cal de comunicatiune are :
cuciul, pe liniile Tecuciu-Birlad, lgrgi, malurile el sunt mal ridi- §oseaua, vecinalg, care duce la
pusg in circulatie la 13 Sept. cate, iar piriul dobinde§te un N. spre com. Tufeni i de acolo
1872 i Mgrg,qti-Tecuciii - Ga- volum mal mare de apg. la gara Stolnici, iar la S.-E. Tese
lati. Se aflg intre statiile Cosme,ti in §oseaua judeteang RoOori-
(7,4 kil.) i Berheciul (15,9 kil.) Tecuciul-Calenderu, com. rur., Strimbeni, la com. Balaciul; alte
pe linia 1-a i Cosme§ti i Bar- In jud. Teleorman, pl. Teleorma- doug ramurT de osea vecinalg,
cea (8 kil.) pe a 2-a. Inglti- nuluT, situatg filtre ambele malurT care duc la com. Stobortl i
mea d'asupra niveluluT Mgril de ale pirfuluT Tecuciti. Vatra sa- la comuna Dobrotqti. Pe dind
35111,93. tuluI este wzatg atit pe deal exista vechiul drum al CraioveT,
Venitul acesteT statiT pe anul clt i In vale. Are un cgtun, Cg- aci era releí potal.
1896 a fost de 440080 leT, tele§ti, situat la 5 kil., pe partea Veniturile comuneT sunt de
88 banT. dreaptg a vgiT Burdea. leT 7095, iar cheltuelile, de leT
Se invecine,te la E. cu com. 7029.
Tecuciul, mofie, in jud. Teleor- Balaciul, de care este despgrtitg In partea despre S. a satuluT
man, pl. TeleormanuluT, pro- prin välceltle BglgceluluT i Ti- sunt cite-va mggurl inteuna din
prietatea fratilor I. i Dr. N. ganuluT ; la V. i la N.-V., cu acestea s'ají ggsit ni§te resturi
Calenderu. Se intinde pgng pe teritoriul com. Dobrote,ti i Tu- de ceramicg, din epoca preroma-
Cimpia-Burdel, de o parte, iar feni ; iar in partea despre S., cu ng, i unelte casnice de oare-care
de alta pang in hotarele mo- o altg vAlcea, a CapreT, care o importantg archeologicg.
Olor Dobrote,ti, Tufeni, desparte de com. Dobrote,ti. La Tecuciul este sat foarte vechiii.
Balaciul, Cu care se invecinqte. N. se limiteazg cu teritoriul com. Il ggsim trecut In toate listele
Mo0a are o intindere de mal Tufeni de sate intocmite in secolul 18-lea,
bine de 3000 hect. Pirhil Tecuciul muge prin inte- la inceputul secoluluT 19, pre-
riorul comuneT. cum i in Istoria luT Fotino;
Tecuciul, pira Izvore§te de pe Cgturuil de re,edintg este situit tot-d'auna a fost sat mare §i po-
teritoriul com. Martalogi din jud. la 73 kil. de Turnu-Mggurele, pulat.
Argq, in apropiere de hotarul 61 kil. de Alexandria, 29 kil. Cgtunul Cgtele,ti a fost de
judetuluT Teleorman i dupg ce de Ro§iori i i8 kil, de gara asemenea sat mare, de care-
strgbate Cimpia-Burdel, in jud. Stolnici. ce amindoug sate le vedem fi-
Teleorman, servind de hotar fu- Are o scprafatg de 4500 hect., gurind printre cele mar insem-
tre diferite moOT, trece prin co- cu o populatie de 1630 suflete ; nate ale vechiT plg..5T a Mijlo-
munele Tecuciti Calenderu, Do- o §coalg mixtg; 2 bisericT, una culuT. incetul cu incetul cgtunul
brote§ti, Meri§ani §i se varsg In ziditg de Lazgr Calenderu, deser. Cgteleti s'a despopulat.
Vedea, la punctul numit Gura- vitg de dol preotT i doT cintgretT,
CeretuluT, aproape de cgtunul wzatg pe partea stingg a pi- Tecuciul-Noti, suburbie a ora-
5tirbeti In cursul säuí i spre riulu1 Tecuciul §i avind aspectul jud. Tecuciti, In
gura sa prime§te piriia,ele Te- une mIngstirT, inconjuratg fiind partea de N., infiiiitatg pe mo§ia
cucelul din toa& pgrtile de zidurT, lar Odaia, sub numele de Satul-
cea-l'altg in partea opusg a sa- Noti. S'a numit Tecuciul-Noti,
Tecuciului (Valea-), vale, jud. tuluT, pe deal, deservitg de un alipindu-se la orapl Tecuciti.
Teleorman. Strgbate toatg plasa preot §i doT cintgretT; 6 circiumT,
TeleormanuluT, de la hotarul dintre care un han mare al pro- Tega, atta: al com. Gura-Teghir,
despre N. cu judetul Argq, pe prietltif, unde se desfac mgrfurT jud. Buzäui, cu lo° locuitorT
Cimpia-Burdel, i urmeazg cur- de manufacturg i coloniale ; 32 case ; are subdivizia Spitg-
sul piriuluf cu acela§T nume. La spital rural. re§ti.
punctul Bgliganul, pe teritoriul Vite 1139 vite marT cornute,
comuneT Tufeni, se impreung 238 caT, 3092 01 i 313 porcI. Tega (Privale9ti), cdtun al com.

www.dacoromanica.ro
TEGA 575 TEIOAS i

Rusiavatul, jud. Buzar', cu 380 mal mur si ceT mal frumosI al Tehomirul, com. mur., in jud. Me-
locuitorI si 87 case. Are sub- jud., 'filtre care Podul-Grecilor. hedinti, pl. Vailor, la 57 kil, de
divizia Valea-Cirnulul. E avut in substante minerale si orasul Turnul-Severin. E sauna
mar cu seama in fier, lignita, pe vale si e formatg din satul cu
Tega, serie de muutZ, in jud. Bu- sorgintI sulfuroase, etc. Finetele acelasT nume, avind o populatie
Mi, com. Gura - TeghiI, intre si izlazele al-1 o deosebitg repu- de 400 locuitorI ; o bisericg, cu 1
inuntil Podul-CaluluI si Paltini- tatie. Animalele sglbatice : ursul, preot si I cintaret; o scoalg mixta.
sul. Aci pasc anual pana la lupul, vulpea, aprioara, si chiar Locuitora posea : 10 plugurI,
2600 °I si 120 vacI. cerbul, se intilnesc adesea. Gala 14 care cu bol, 2 carute cu cal;
Are o caserie, al careia pro- si cocosI salbaticl sunt multi in 30 stupT; 200 vite marT cornute ;
dus se vinde in comercia sub jurul pichetuluI Cocianul ; iar 7 cal, 160 en- si 300 rimatorT.
mele de Pentele5. pastraviI se pescuesc aci mal' Are o osea comunalg, care o
mult ca in oil-ce altg com. Lo- leaga cu comunele rurale Cos-
Teghii" (Gura-), com. rur., in jud. cultora se o:upg cu lucrarea bra- manesti si Miculesti.
si plaiul Buzar', pe malui drept duluT pentru facerea scindurilor, Budgetul com, e la ven iturT de
al riuluT Bisca-RozileT, la 88 kil. putinelor, donitelor, si nd Hiel', etc. 654 Id, iar la chelt., de 534 leT.
de orasul Buzari. Ail 2 ruca de ap5, 6 facae, 2
E formatg din enunele : Ar- piue, 7 hergstrae, apoT caseria Tehu1e9ti, mo,sie O pildure, in jud.
ggsalesti, Gura-PaltinisuluI, Gu- Tega si 2 stine. Se lucreaza de Tutova, pl. Tirgul, com. Vin
ra-Teghif, Furtunesti, Ivanesti, asemenea aci tesaturI de fina, pre- derei, proprietateastatulur; aren
Lunca-PirciuluT, Lunca-Vasculul, cum : plocate, saricI, di rni I, data, cu mosia Andonia, Cu 2728
Nemertea, Pietriceni, Piatra-Cor- zeglif, etc. Comerciul consta in leT anual.
nuluï, Páltinisul-d.-s., Roscoiul desfacerea acestor productiunT.
si Tega, cu o populatie de 1650 Are 3 tirgurT : 29 Iunie, 8 Teilor (Dealul-), deal, jud. Tul
locuitorT. Septembrie si Dumineca Mare. cea, pl. Isaccea, pe teritoriul co
Are o scoalg in cat. Lunca- Comuna e vechie si consta in mune rurale Balabancea, si anu
Pirciulul; 2 bisericI, in enuncie secolul al XVIII-lea numaI din me pe acela al catunuluI sa5 Ti
Gura-Teghil si Piatra-Corbulta, satul Gura-Teghii. Cele-l'alte cg- ganca-Taita. Se desface din dealul
deservite de 2 preotT, 2 cinta- tune sunt formate in mare parte Piscul Inalt-si-Tutuiat; se intinde,
retT si 1 paracliser, catedrala fi- futre aniI 1830 si 1840. In forma de semicerc, spre E,
id cea cu hramul SI. Nicolae ; Caí de coinunicatie sunt : so- avind o directiune generala de
5 circiumr. seaua vecinala Nehoiasul-Gura- la S.-V. spre N.-E., brgzdind
Vite : 358 bol, 207 vad, 62 TeghiT, care se intrerupe adeiea, partea de N. a plaseI si a co
viteT, 3 bivoll, 9 cal, 27 Tepe, atit din viitura Biscel cit si din munet Se intinde printre pira-
II minjI, 58o °I, 130 capre si lugirea malurilor, mal cu seama iele Luncavita-Mare si Lunca
350 pord. la Venetisul si Rupturi, care o vita-Mica. Din poalele-T sudice iz
MeseriasI sunt : 6 lemnarl, 2 a stupá. La aceasta se poate a- voreste piriul Tiganca si Taita
rotarT, 3 fierarI si 3 cojocarI, dgoga romanticul drum al Pen- Mica; iar din poalele nordice,
pe lingl care se poate aciaoga teleuluI. cele doug Luncavite. Este taiat
o mare parte din locuitorI, o- de drumul comunal Luncavita-
cupatI cu taierea trunchiurilor Teghii (Gura-), celtun, al com. Tiganca. Se ridica pana la 304
in herastraie si lucrarea obiec- Gura-TeghiT, jud. Buza, Cu 220 m. Este acoperit numar cu padurf
telor de brad. locuitorI si 27 case. intinse de tel.
Are o suprafatg de 10040 hect.
ProprietatI mar insem nate sunt: Teharäul, movild, in jud. Buzar', Teioasa, sat, pe mosia cu acelasT
Tega si Bisca-RozileY, ale cete- com. Nehoiaul, pe malul sting nume, jud. Dorohoiti, pl. Prutul
lor de mosnenI: PaltinisenI, Fur- al riuluf Buzad, in apropiere de d.-j., com. Paltinisul.
tunestl, Roscoiul, PietricenT, Ne- frontierg ; baza sa pare a fi o Are o populatie de 641 su
mertenI, TeganT, ale cetel straine masa de lava; mijlocul e acoperit flete ; o bisericg, de lemn, cu
Sibiciï. de padure, iar virful, de pasun't hramul Sf. Mihail si Gavril, de-
Terenul com, e accidentat, renumite, unde pot paste anual servia de 1 preot, 1 cintaret si
coprinzind parte din muntiI ceI 2000 oI. 1 [Alamar si acida la 1823.

www.dacoromanica.ro
576 TEIUL

Locuitora improprietaritT ati In raionul comuna se ga- Tei§ul, cittun al com. Trestia, jud.
486 hect., 95 ariT, pamint, iar septe piatra de constructie Buzar', Cu 290 /ocuitorT pi 64
proprietarul mopieT, 966 hect., marmora slaba, de coloare verde, case.
48 ariT cimp, 143 hect., 22 ariT precum pi gips.
padure, un iaz i io pog. vie. Sare se gaseste in mare can- Tei§ul, sat, in jud. Dimbovita,
Mckia se hotare,te cu riul titate. pl. Dealul-Dimbovita, cat. com.
Prutul, cu Paltinisul i Darabani. Comerciul se exercita in co- Sotinga, situat la 3 kil. de ba-
muna de 3 circiumarT. ri era Plaiurilor sail a-Susenilor
Tei§ani, com. rur., jud. Prahova, Iti partea de E. e udata de din Tirgoviste. Pe cimpiile Tei-
plaiul Teleajenul, situata pe va- riurile Teleajenul, Bughea i Dra- suluT sunt redute facute la 1877.
lea Tekanilor .si pe malul drept gomirul, pi de väile : Marcu-
al riului Teleajenul, la 33 kil, Viteazul, StilpuluT, MusceluluT, Tei§ul, cdtun al com. Leotepti,
de capitala judetuluY pi la 5 kil. SaratureT, BirzeT, CruceT, Valea- jud. Romanati, pl. Oltetul-Oltul-
de repedinta plaiulu1. Rea, Valea-Mare, etc. d.-j., situat pe valea Genge,
Se margineste cu comuncle : E brazdata de multime de poseaua ii calea ferata Craiova-
Slanicul, Olteni i Drajna. dealurT, intre carT: Virful-Petrel, Slatina, la 2 kil. spre E. de Bak.
Are o populatie de 1355 lo- Mare, TeiuluT, Gorinilor, Ca- Are o populatie de 375 lo-
cuitorT; o pcoala, infiintata la luluT, Fata-luT-Lomotä, Fata-Cu- cuitorT ; o biserica, cu hramul
1894; 2 bisericY, una fondata raturilor, Coama-CaluluT, Pre- Cuvioasa Paraschiva, deservita
in anul 1878, cu cheltuiala lo- dealul, Ripa-Mare, etc. de I preot pi 2 cintarett
cuitorilor, .si a doua, vechie, ra- Soseaua Teipani-Slanicul, ce
masa ca cimitir. Pe clopot se se desparte din poseaua jude- Tei§ul, fost schit, linga satul cu
vede urmátoare inscriptie:«1786, teana Ploesti-Bratocea, trece prin acelapT nume, com. rur. Poiana-
rail facut Bratul pi Maria», iar Teipani pi merge la Slanic. Din LaculuT, jud. Argep, pl. Pitepti,
pe zidurile bisericeT : «s'a inadit aceasta se despart doua ramurT: astazT redus la biserica de mir.
de d. Dinu Duducitl, sotia Ma- una ce duce la com. Olteni
ria, 1848, Noembrie 18». In cea-ralta la Homoriciul. Teiul, com. rur., jud. Arge,, pl.
adevar, biserica fiind prea mica, In timpul domnieT luT Radu Galapepti, pe apa Mozacul, la
la 1848 s'a inadit cu o tina Serban-Basarab, la Teisani a ¡8 kil, de com. rur. Costesti,
pi Cu prispa din fata. Construc- avut loc o lupta intre Stroe resedinta subprefecturel, pi la 49
tia in intregime este de birne. Buzescu i nepotul hanuluT ta- de Pitesti. Se compune din
O data maT nouá. «1856, Iunie taresc. satele: Buta,
20) indica o reparatiune ce s'a Olanepti, Lagarul (Ciupa), Te-
maT fácut bisericeT. Tei§ani, sat, CU I 3 t locuitorT, jud. iul-Noti (Teiul-din-Deal) i Teiul-
LocuitoriT sunt parte mo, Dolj, pl. Ocolul, com. Ghecesti. Vechiti (Teiul-din-Vale).
nenT, parte claca,T. ET posea:: Are o populatie de 1624 lo-
18 caT pi Tepe, 376 bol', 209 Tei§oara, sat, pe valea piriuluT 2 bisericT; o pcoala.
cuitorT ;
vacT, 207 porcr i 444 a Teipoara, in partea de N.-V. a Budgetul com. e la venitur7
In raionul comunel e o rimara, com. Costepti, pl. TirguluT, jud. de 4323 leT, iar la cheltuelT, de
pe un iaz despartit din riul Te- Botopani, pe mopia statuluT Tei- 3923 leT.
leajenul. para. Are o populatie de 120 Vite: 623 vite marT cornute,
La confluenta Vaiei-luT-Dra- familiT, sail 540 suflete ; o bise- 86 caT, 986 oT si 210 rimatorT.
gomir cu Teleajenul, se afla ur- rica, deservita de 2 cintaretT; o
mele unor ocne, foste proprie- pcoala. Teiul, sat, cu 26 familiT, jud. Ar-
tatea locuitorilor, ce se exploa- Vite : 770 vite marl cornute, gep, pl. Oltul, facind parte din
tail prin secolul al XIV-lea si 116 caT, 2400 oí, 14 capre com. rur. Galicea,Flaminda. Are
al XV-lea, pi care ail fost vin- 500 porcI. o biserica, cu hramul Adormirea,
dute de locuitoril din Tekani deservita de un preot pi un cin-
luT Aga MateT, impreuna cu Tei§ul, sat, cu 16 locuitorr, fa- tAret.
cele 3 trupurT de mckie ce a- cind parte din com. rur. Poiana-
veat in stapinire, din cauza da- LaculuT, jud. Argepul, plasa Pi- Teiul, sat, in jud. Dolj, pl. Dum-
rilor prea grele. testi. brava.d.-jr, com. Cornul.

www.dacoromanica.ro
TE1UL 577 TELEAJENUL

Are o populatie de 305 lo- Teiusul, sat, ficind parte din zuritoareT. Urmind malul Oltu-
cuitorT ; o biserici, cu hramul com. rur. Titireciul, pl. Ocolul, luT catre S., mal formeazi s.1
Sf. Glv:orghe ; 2 circiumI. jud. Vilcea, la 3 kil, de cit. Piscul.Boia, pe lingi care trece
de remdinti. Brazda-luI-Novac.
Teiul, loc izolat, jud. Ilfov, spre Are o populatie de 553 lo- Are o intindere de aproape
N. de Bucuresti. Ad este orfe- cuitorT ; o biserici, cu hratuul 3 kil.
linatul numit De - la - Teiì, azil SI. Nicolae, ziditi in timpul oral.
pentru copiT surdo-mutT si ceT paiuneT austriace (1718-1738) Teleasca, cdtun, pe apa Teleor-
lipsitT de mijloace. La 24 Iunie, si cu urmitoarea inscriptiune : manul, jud. Arges, pl. Cotmeana,
In fie-care an, se face aci un tirg. ficind parte din com. rur. Cos.
1. Cu vrerea tatluT i cu ajutorul
Tot aci a fost palatul si re- fruluY si cu slivlqirea sfintuluY Duh, zi- testi.
sedinta de vari a fostuluT Domn ditu-s'alt aceastl sfintd i Dumnezeeascd
Grigorie-Vodi-Ghica. Servea de bisericl din temelie de robul luT Dum- Teleajenul, plaid, jud. Prahova.
loc preumblare Bucure?teni- nezeil Nicolae Eromonahul, d'impreunii cu Se mirgineste la E. cu jud. Bu-
lor pe la inceputul secolulul ajutorul fratilor sfintieY-sale, Intru cinstea
si lauda aceluY dintre sfintiY ph.rintelta
ziti si pl. Podgoria, de care se
trecut. O frumoasi alee de tei nostru Nicolae Archiepiscopul de la Mira- desparte printr'o linie dusi de la
ducea de la Colentina pini la Lichia, fdatorul de minuta, si a sfinti- N., din muntir CarpatT, pini in
palatul domnesc, de unde si lor TreY Erarlif, In zilele pica pl. Podgoria si care trece pe la
numele de (La Tela. tuluT lmpgrat al RomeT Caro!, avtrid
E. de com. Bitrini, Popesti
archiplstor pe Pica Sfintitul pNrintele
Tirlesti. De ad i se indreapti spre
Inochentie, Episcopul RbuniculuY, i cu
Teiul (La-Tel), baltd, in jud. toste ante-podoabele ce se vor face lin- S.-V, pini la com. Scliosi.
Ilfov, formati de riul Colentina, prejurul sfinteY biscricY. La N., se mirgineste cu Tran-
la N. de Bucuresti. silvania, de care se desparte prin
Teiusul, sat, Cu 53 locuitorl, pl. munir CarpatT si la V., cu plaiul
Teiul-Noií sati Teiul-din-Deal, Bistrita-d.-j., jud. Bacäii, com. Virbiliul, de care se desparte
sat, cu 9o0 suflete, ficind parte situat pe dreapta printr'o lithe aproape verticali,
din com. rur. Teiul, jud. Arges, retuluT, mar sus de Riciciuni, dusi din muntiT CarpatT pini
pl. Gilisesti. Are o biserici, cu la 2 kil, de satul Riciciuni la com. Scilosi si care trece pe
hramul Adormirea, deserviti de (scoali). la V. de comunele Mineciul,
un preot si un cintiret. Izvoarele, Homoriciurile, Teisani
Teiusul, sat, ficind parte din Bughiile.
Teiul-Vechia saii Teiul-din- com. rur. uica, pl. Vedea-d.-j., Se compune dintr'o com. urb.,
Vale, sat, cu 435 suflete, fi- jud. Olt. Are o populatie de Vileni, si 21 comune rurale: Bi-
cind parte din com. rur. Teiul, 530 locuitorT si o biserici, zi- trini, Bughiile, Citunul, Cerasul,
jud. Arges, pl. Gi14sesti. Aci dita filtre aniT 1863-66. Drajna-d.-j., Drajna-d.-s., Gura-
este resedinta primiriel. Are o VitioareT, Homoriciurile, Izvoa-
biserici, cu hrarnul Cuvioasa Pa- Teiusul, cdtun, in jud. Putna, rele, Mineciul-Piminteni, Mine-
raschiva, deserviti de un preot pl. Riciciuni, com. Parava, si- ciul-Ungureni, Ogretinul, Olteni,
si un cintiret tuat peste dealul de la Drigu- Opiriti, Posesti, Predealul, Rin-
sani, in valea pe care curge cezi, Scäioi, Star-Chiojdul, Tir-
Teiulul (Finttna-), loc, la N. piriul Parava. lesti si Teisani.
de satul Buciumeni, com. cu a- Are o populatie de 402 su- Resedinta sub prefectureT e in
celasT nume, pl. Nicoresti, jud. flete si o biserici, Cu hramul com. Vileni.
Tecuciti, mal in sus de schitul Adormirea. Cele mal populate comune
Buciumeni, in mijlocul pidureT. din plaiul Teleajenul sunt Star-
Alce este obirsia pir. Tecucelul. Teiusul, deal, care brizdeazi Chiojdul, Drajna-d.-j., Homori-
partea de V. a com. Coteana, ciurile i Posesti ; apoT vin Rin-
Teiul-Brazului, localitate mllis- pl. Siul-d.-s., jud Olt. cezi, Mineciul-Ungureni, Cerasul,
tinoas11, lingi Dunire, spre V. Se intinde la N. citre V., 'fil- Opiriti i Bitrini. Cele mal putin
de Itlaz, jud. Romanati, acope riti tre Valea-DirjovuluT i vilcelele populate sunt : Gura - Vitioarer,
adt sea, din cauza miceI sale alti- Ciocirlia i Cotenita. Aproape Ogretinul, Bughiile, Citunul si
tudinI (24m.), de apele DunireT. de Ipotesti formeazi Piscul-Spin- Drajna-d.-s.

66646. Afarolo Dlefionar Geogralio. Va. V. 73

www.dacoromanica.ro
TELEAJENUL 678 TELEGA

Plaiul Teleajenul, din punctul Dintre animalele domestice Neagra, Ciumernicul, Mogosul,
de vedere al producpuneT ca sunt: cal, bol, oT, vacT, bivolT, Toma, Rogozul, Stancea, Bobul,
al inaltimeT soluluT, coprinde dota asinT, cada, rimgtorT, capre, etc. Carpenul, Popa, Brusturei,
regiunT :regiunea muntoasa Prin padurT asemenea sunt Molivisul, Boul, Plaiul, Sea-
regiunea deluroasa. felul de animale s1lbatice, pre- ca, Sacuianca (unit cu Gheba),
In regiunea muntoasa se cum : ursT, lupt, porcr mistretT, Crasna i Dragomir ; pe stinga :
&ese intinse padurT de brad, cerbT, caprioare, iepurl, vulpl, etc. Timpa, Tapul, Rudele, Prigva-
fag, carpen si stejar, mal ales Se cultiva viea pe o intindere rea, BrAdetul, Iepurele, Plesul,
pe vi, pe coastele i poalele de 119 hect. Monteorul, Telejenelul i Drajna.
muntilor, si locurT de pasune, unde Riuri insemnate sunt Teleaje- Cursul sati e repede, mare,
se nutresc vara cirezT de vite si nul i Drajna. si formeaza patru cascade. Catn
turme de ol. Lemnele scoase din Plaiul Teleajen s'a imparta In in dreptul manastirei Chela la
padurr se intrebuinteaza la fa- 22 parohiI, avind i 12 filiale. adevaratul nume de Teleajenul.
cerca scindurilor de tot felul,
prin taerea in numeroasele heras- Teleajenul, sat, facind parte din Teleajenul saa Pläetul, pcklure
trae ce se &ese pe riul Crasna, com. rur. Maneciul-Ungureni, pl. a statuluT, in intindere de 750
pe Teleajen i in muntif Siriul, Teleajenul, jud. Prahova, situat hect., pendinte de com. Izvoa-
precum si la facerea donitelor, spre N., aproape de vama Bra- rele, pl. Teleajenul, jud. Pra-
hirdaelor, putinilor, sindrileT, etc. tocea, pe valea riulul cu acelasT hoya, care, Impreuna cu trupu-
Finetele naturale, care se ga- nume. Are o populatie de 82 rile Ursoaia (I 50 hect.) si Vatta
sesc mal ales pe Valea-Teleaje- locuitorL manastirei Crasna (50 hect.), for-
nulta, dati un fin foarte bun meaza padurea Izvoarele.
pentru hrana vitelor. TeleajenuI, 1-177. Izvoreste din
In regiunea dealurilor, se muntil Chirusca, de la N. cat. Telega, com. rur., jud. Prahova,
&ese paduri intinse, maT ales Teleajenul, com. Maneciul-Un- plaiul Prahova, situata inteo
de stejar, fag, plop, etc., din gureni, pl. Teleajenul, jud. Pra- frumoasa positiune, in valea Riu-
care locuitoriT prepara : doage, hoya ; curge de la N. spre S. luT-Sarat, la 40 kil. de Ploesti,
lemne de constructie, care. printre muntii Bratocea, Tigaile, capitala judetuluT, si la 4. kil.
Prunele se cultiva in toate sate- Balabanul, Babesul, Fata - de Cimpina, resedinta plaiuluT.
le plaiuluT, extragindu-se din ele Gherghel, Bobul - Mic, Bobul- Se compune din 4 catune :
o plica de cea maT buna calitate. Mare, Ulita, Nebunasul, Nebu- Boselcesti, Bustenari,
Dintre minerale, In plaiul Te- nul-Mare, Clabucetul si Malul- Telega, avind o populatie de
leajenul gasim sare in mare can- BasteT; trece, aproape de izvor, 4000 locuitori. Este cea
titate ; pacura, carbunT de pa- pe l'higa manastirile Cheia populata comuna a plaiuluT.
mint ; argila, din care se tac Susana; uda comunele : Mane- Se margineste cu com.: Cim-
oale, strachinT, etc. ; un fel de ciul-Ungureni, Maneciul-Pamin- pina, Brebul, Banesti i Scorteni.
argila alba, din care s'ar putea teni, Homoriciul, Drajna-d.-s., Aceasta mosie, dupd cum se
face diferite obiecte de faianta ; Drajna-d.-j., Valeni, Vitioara, constata din urmatorul hrisov, a
pietris pentru asternutul drumu- Scliosi, Magurelele, Manastirea apartinut Manastirei Margineni :
rilor ; plata de var, din care se Zamfira, Bucovul, Coslegiul si
aZeonle Vlascoe sfinta
face cel mal bun var alb; plata Sienta, si se varsä in riul Pra- ministire ilirgineni, din sud Prahova,
de construcpune de gips ; pu- hoya, filtre cat. Palanga si Bel- are mosie ce se numeste Telcga, pe care
cioasa multa i fier prin munp. ciugul. Uda pl. Teleajenul in este si ocna Telega, i prin cirtT Dom-
Pe linga acestea se mal &ese tot lungul ; pe la comuna nesti ati avut obiceid ca numg o clr-
numeroase izvoare de ape mi- Scaiosi inta in pl. Podgoria, clumi g tie cimirasiT de ocne pentru
nerale, precum : izvoare de apa treaba lor, iar alt nimenea, ci toati vin-
formeaza limita intre aceasta zarca vinuluT, i a rachiuluT, garz de cit.-
santa, in toate localitatile unde plasa si pl, Tirgusorul, si apor ciuma chmirasilor, si fie a ministiret,
se afla sare; izvoare de apa a- intra In pl. Cimpul, unde se cum g jelui Dormid mele Varnava,
mestecata cu pucioasa, izvoare varsa in riul Prahova. citlugirul acesteY sfinte mintistirT, a nu
amestecate cu rugine de fier, la In cursul san primeste ur- i se pizeste acest obiceid ci,
manastirea Susana si pe dial locuitoriT de acolo ad deschis 12 cir
matoriT afluenp, pe dreapta :
ciumT; decT fiind c pentru acest obiceiti
Teleajenul. Bratocea, Babesul, Cheia, Valea- nti avut din vechime, ne adeverim

www.dacoromanica.ro
TELEGA 579 TELEJNA-DE-JOS

Domnia mea din cdrtile mIrastireY, eatit Telega (Telega-Doftana), si 131 care cu bol, 4 plugurr
Vit poruncim Domnia mea Dunmea-Voas- de sare, avind nomol continind
ispravnicilor aï judetuluY: toate cele-
si 7 carute cu cal ; 732 vite
l'alte circiume stt le opritY, afarl de clr- iod, com. Telega, pl. i jud. marr cornute, tolo or, 21 capre,
ciuma cnnKrasilor, i ffirit de vota ml.- Prahova, situate in centrul co. 8o cal i 170 rimatorl ; 360 de
nfistireY, niminea sfi nu fie volnic a face muna, in apropiere de gara Dof- stu pr.
vInzare de vin, i rachiti, dind Dumnea- tana, pe unja Buda-Slanic. A-
Voastrfi tot ajutorul cel cuviinctos la partin mosnenilor Telegenr si Telejna, vale §i pirit7. Izvoreste
aceasta, ca sit nu p5gubeascl sflnta ml-
nAstire de drepturile sale. 1791. Nov. 161.
statuluI, care a avnt saline pe de sub dealul satulur Riscani,
locul acestor bar. jud. Vasluiji, pl. Mijlocul, com.
In raionul comuner se vad Altitudine : 5 lo m. Nu este Bereasa si, dupa ce primeste a-
mar multe gua de puturr, din instalatie sistematica ; totusr apa fluentul Chioaia, trece de-a lun-
care se extragea inainte vretne se intrebuinteaza de vre-o roo gul spre S., prin comunele : Be-
sare. In aceste gropl, pline bolnavr pe vara. reasa, Telejna si Zepodeni,
cu ap5, sarata, patimasir mar In raionul comuner Telega din jos de Capul-Dealulur, in
ales ce r ce su far de reumatism, mal sunt izvoare de apa sul- com. Zepodeni, se varsa in Hui
slabiciune i boale de pide, furoasa si apa purgativa, pe pro- Birladul. Are o lungime cam de
fac bar. prietatile locuitorilor Dinu Bre- kil.
Sub Voda Mihail atit zianu si C. Stavgrache Bobescu,
ocna de la Telega, cit si cea tot in centrul comuner si in apro- Telejna-de-Jos, sat i resedinta
de la Slanic, erati un apanaj al piere de gara Doftana. com. Telejna, pl. Mijlocul, jud.
Domnier. La anul 1791, Mihail Vasluiti, situat pe un podis mare,
*utu autoriza pe Caminarul Mos- Telejenelul, Ha, izvoreste din intre donä dealurl cu loc des-
cul esa faca zapt tot venitul aces munir Clabucetul si se varsa in chis, avind putine livezr si vil.
tor ocne pe scama camarel Dom- riul Teleajenul, pe malul sting, Are o suprafata de 572 hect.,
niel mele,. in raionul com. Maneciul-Ungu- cu o populatie de 30 fatniliI,
Pe la 1856, minele ati in- reni, pl. Teleajenul, jud. Pra- sati 130 suflete; o scoala, in-
ceput sa se lucreze dupa un hoya. fiintata la 1879; 2 iazurr si o
sistem noti. Are de afluentr piraiele : Al- circi urna.
Parasindu-se aceste mine, s'a ticioarele, Valea-Rea si Valea- Satul acesta mal de mult a
inceput exploatarea la Doftana luT-Dutnitru. fost alipit pe linga Telejna-d.-
(v. a. n.), unde s'a construit un s., formind un singur sat, sub
penitenciar model de =rica sil- Telejna, com. rur., in centrul numele de Telejna; insa, la 1856,
nica, alocindu-se in budgetul sta- piase Mijlocul, jud. Vasluiti, in proprietarul mosier a strátnutat
tulur, in acest scop, suma de marginea despre V., la 23 kil. pe locuitorir clacasl cu gospo-
8650oo ler. de orasul Vasluiti si la 23 kil. clariile Ion in vale, aproape de
Are 2 scoale, una in Telega de Codlesti, re;edinta plaser. pian' Telejna, si de atuncr satul
si a doua in Bustenari ; 4 bise- E formata din satele : Telejna- a luat numirea de Telejna-d.-j.,
deservite de 4 preott d -j., Telejna-d.-s., Butuaria, iar satul ramas in deal, al 11-
Aci mal este si un izvor Cu Chioaia, Tatarani i Ciofeni. zesilor vechr, a luat numirea de
apa sulfuroasa i särata. Are o suprafata de 2287 hec- Telejna-d.-s.
Comuna are un venit anual tare, cu o populatie de 1067 lo- In partea de E. a satuluI Te-
de 17350 leT. cuitorr. lejna-d.-j., dincolo de piriul Te-
Comerciul se exercita in co- Are 3 bisericr, deservite de lejna, pe coasta dealulur, se zice
muna de 18 circiumarr i N,- 2 preotI si 3 cintaretr ; o scoala ; ca din vechime ar fi fost un
canr. 4 morT de vint, una de aburr ; sat cu numele Blieni, ar ea-
In timpul verer, pentru in- 4 iazurr si 5 circiumI. ruja locuitorr parte s'ar fi ase-
lesnirea vizitatorilor, sunt res- Comerciul se face de 9 per zat in satul TatIreni, iar parte
taurante si otelurr. soane. din el, cu materialul bisericer,
Budgetul com. e la veniturr In satul Butucaria. Locul ramas
Telega, sat, facind parte din com. de 2271 ler, 42 banI, iar la chel- clamp dovedeste intru cit-va
rur. Telega, plaiul Prahova, jud. tuell de 2075 ler, 61 batir. ar fi existat satul, fiind-ca si as.
Prahova. Locuitorir posea : 81 plugurl ta-zr se cunosc mormintele

www.dacoromanica.ro
TELEJNA-DE-SUS 580 TELEORMANUL (JUDET)

daca se sapa pamintul se ga- insulele Jul pana in thalweg, Bucovul-Adunati, apol intra pe
sesc pietre i caramizT. care fi desparte de Bulgaria, de teritoriul com. Strimbeni, de
LocuitoriT posea : 15 plugurT la gura OltuluT pana in hotarul unde limita judetelor Teleorman
§i care cu bol, i plug §i 2 ca- jud. Vla,ca, la puntul unde se §i Arge; urmeaza in linic aproape
rute cu cal; 132 vite marT cor- varsa riul Vedea in Dunare, pe dreapta Cimpia-Burdel, pana la
nute, 140 oT, 25 cal §i 30 ti- o distanta de aproape 8o kil. com. Urlueni, unde da de riul
matorT ; 'o° stupT. De ad, de la gura VedeT, ho- Cotmeana, care serve§te ca
tarul apuca de la S. spre N.- masa' cu jud. OltuluT, spre N.-V.
Telejna-de-Sus, sat, la N. de E., in linie aproape dreapta, De la com. Urlueni, riul Cot-
satul Telejna-d.-j., pl. Mijlocul, jud. pe cimpia Burnazulul, care se meana lormeaza limita naturala
Vasluiti, situat pe o costi,a de intinde mal departe in judetul de V. intre aceste doua judete,
deal. Are o suprafata de Si hect., pana in Valea-Petrop- pana la padurea Bade§ti, din
cu o populatie de 26 familiT, nilor, de pe teritoriul com. Pe- com. Mozaceni, unde riul Cot-
sall 139 locuitorl ; o biserica, fa- tro§ani, tot din VlaKa. Hotarul meana se varsa in riul Vedea.
cuta de locuitoriT raze0 in 1816, sue apoT cit-va numaT spre N., De la Bacle§ti, hotarul judetuluf
Cu i preot i i eclesiarh ; o In linie tot cam dreapta, cu urmeaza cursul VedeT pana in
moara cu aburT ; o circiuma. prea putine curbe, pana la ho- hotarul mo0e1 statuluT Neaga,
Satul Telejna-d.s. este pro- tarul com. Cacaleti din Vla,ca, in tata catunulul Pope§ti, al com.
prietate vechie a locuitorilor de unde apol ja directiunea de Valeni din jud. Olt. Dintre mo-
raze§T, mo;ltenita de la strabuniT la N. spre V., intra in Valea- §iile Neaga i Valeni, hotarul
lor, de pre timpul Marelul Domn Atirnatilor, trece pe la hotarul almea spre S.-V., parasind cu
*tefan, in urma razboiuluT de la mo§iilor Foiasca i Pielea, de totul unja VedeT, pana unde in-
Racova. unde ja din noti directiunea cepe Valea-BratcovuluT. De la
Pana la 1856, acest sat s'a spre N., facind aci mal multe aceasta vale hotarul merge in
numit Telejna, insa din acel curbe pana in hotarul Dome- linie dreapta pana pe Cimpia-
an, proprietarul rno0eT stramu- niuluT Alexandria. De ad i ina- Boianulul i de la hotarul com.
tind pe locuitoriT clacag mal inte merge in linie aproape pa- Mihae§ti-d.-s., din jud. Olt, intra
In vale, a format un al doilea sat ralela cu cursul riuluT Teleor- pe ramurile vaii CalmatuiuluT,
pentru a le deosebi, a numit man, incepind de la comuna numita Sodolul, pana la hotarul
pe unul Telejna-d.-s., §i pe altul Laceni i urcind spre N. pana moOeT Maldgeni, atingind o mica
Telejna-d.-j. la com. Zlote,ti. De pe terito- parte din Valea-Urluiulul. De
Partile de pamint de pe mo- riul acesteT din urma comune pe teritoriul Maldaienilor apuca
§ia satuluT Telejna se numeail hotarul se indrepteaza tot spre in linie aproape tot dreapta spre
dupa numele unor familiT vechT N., pe o distanta aproape egala S., pana da de cea-l'alta ramura a
raze,e§tI: Condre$1, SaracinqtT, filtre riurile Teleormanul i al- CalmatuiuluT, la hotarul com.
TabuceST, Childe§tT. nita, pana intra pe teritoriul Base§ti, §i de aci inainte cote,te
LocuitoriT posea : 6 plugurT comuneT Slobozia-Trasnitul, de pe linga com. Cranceni, cobo-
14 care cu bol, I caruta Cu unde limita atit a judetuluT Te- rindu-se mentí spre S.-V. pana
cal; 16 vite marT cornute, 50 leorman, cit i a uneT partl din da in Valea-Cioarei, de unde
oT, 2 cal, 20 rimgtorT ; 50 stupT judeteie VlaFa i Argequl, o intra pe teritoriul com. Plopi-
cu albine. formeaza riul Clanita. Pe te. Slaviteqti, apoT apuca pe mar-
ritoriul com. Slobozia-Trasnitul, ginea riuluT Oltul. De la Piopi,
Teleormanul, judej, numit ast-Id se termina limita despre jud. riul Oltul formeaza limita cu
dupa 6'111 Teleorman, care uda Argq, urmind tot pe partea jud. Romanati, pe luncl, de
toata partea sa de E. i o mica dreapta a ClaniteT, luind direc- la N. spre S., pXna la gura
parte din Nord Estul saii. Se in- tiunea mal spre V., printre ho- luT la limare, de unde am
tinde intre 22°, 36' i 240, 30' tarele comunelor Slobozia-Tras- plecat. Jud. Teleorman are ca
longitudine de E. i intre 43°, nitul din Teleorman i hvorul. limita la S. fluviul Dunarea,
41', i 45°, 33' latitudine de N. d. j. din jud. Argq, facind care Ii desparte de principatul
Limitele. Incepind de la S., mal multe curbe, in direc- BulgarieT, la E. jud. Vla§ca, la -
jud. Teleorman are ca limita na- tiune spre V., pe la marginea N.-V. i N. jud. Argeq §i la V.
turala fluviul Dunarea, cu toate comunelor Pope§ti Manga §i judetele Oltul qi Romanati.

www.dacoromanica.ro
TELEORMANUL (JUDET) 581 TELEORMANUL (JUDDr)

Forma judetuluT este un con cei, in partea de V., si Chnpia- este Valea-CgInigtuiuluT, care ve-
neregulat, avind la baza (de la Gguriciului, mal spre S.-E. ju- nind din jud. Olt incepe de la
gura Ohului si pgng la punctul detuluT. Partea despre E. este N. plgser Cglmgtuiul, lgrgindu-
Bujor) o intindere de peste 83 si maT putin accidentatg, pgng se din ce in ce maT mult pgng
kil.; ceva mal sus, de la com. In Dungre, avind si dinsa o dril- Ja com. Voivoda, de unde con-
Mindra,din margineaOltului,pgng pie foarte intinsg, dincolo de Hui . tinug printre com. Piatra
in hotarul com. Atirnati, 96 kil. ; Vedea, Cimpia BurnazuluT, care Viisoara, pgng la gura el. Aceastg
din dreptul com. Plopi-Slgvitesti se intinde mal mult in jud. Vlas- vale are la inceputul eT, in jud.
pgng la hotarul com. Pielea, ca, lar in partea de V. sunt dea- Olt, doug rainurT, una numitg
89 kil. ; din hotarul com. mal- lurile OltuluT, care incep la com. Sodolul sail CAlmuiul Sec si
dgeni pgng la al com. Lgceni, Plopi-Slgvitesti i merg inclinin- cea.l'altg Càlrnatuiul; ambele ra-
49 kil.; lar de aci in sus, spre du-se spre Dungre. In fine toatg murl isl a/1 origina aproape una
N. merge subtiindu-se pgng la partea despre Dunri re prezinth de alta. Intre com. Cringeni
limita sa de N., unde (futre com. un sir de dealurT, nu to_mai pro- BAsesti ele se impreung, for-
Urlueni si Slobozia-Trgsnitul) este nuntate, precum si locurT intinse, mind o singurg vale care se lgr-
de o intindere numaT de 43 kil., acoperite de bgltiM care se aflg geste.
pe diferite cotituri. pe lingti Dungre, in toatg partea Valea-Urluiului vine tot din
Relieful. Te/eormanul este de S. a judetuiur. Olt, de pe teritoriul com
judet numaT de cimp. Incepind Altitudinea diferitelor puncte Mihgesti-d.-s., trece pe la S.-V.
de la limita lui dintre N -E. si din judet este : T.-Mggurele, 40 orasuluT Rosiori, pe la com. Be-
N.-V., formatg de riurile Cot- m ; Zimnicea, 35 in. ; dealul litori i Spgtgrei, de unde merge
meana i Clgnita, el prezintg in de la com. Slobozia-Min Ira, 95 de se impreung cu Valea-011-
aceastg parte maT multe vgi m.; Rosiori, 110 m.; Balaci, mAtuiului, la com. Voivoda.
vglcele, strgbgtute de Oraje si 135 m ; Urlueni si Strimbeni, Valea-Bratcovuluf este maT
dealuri, care merg inclinindu-se 155 m. ; Drgguseni, 150 ni. si micg ; incepe tot din jud. Olt,
din ce in ce mal mult spre S. Alexandria, 100 trece pe lingg com. Bgltati,
In partea de N. este Cimpia-Bur- Suprafala.Judetul Teleorman Scrioastea i Rosiori, de unde
dei, un mic I3grggan, care incepe are o suprafatg de 476000 hect. se pierde spre Valea-VedeT, in
din jud. Arges, se intinde pe sail 4760 kil patrati. Ca im- dreptul com. Meri Goala.
o lungime de maT bine de 30 portantg teritorialg, el ocupg al Valea Tinoasa incepe mal sus
kil. si pe o lgthne de aproape cincilea rind printre judetele de de com. Zimbreasca, din pl.
40 kil , de la limita de N. a jud. chnp ale 'j'Are. Teleormanul, îT urmeazg cursul
pIng in hotarul com. Dobrotesti Din suprafata sus argtatg, pe lingg com. Ciurnri, Saceni,
(Doagele). De aci inainte, filtre 286663 hect. sunt pgmint ara- Sfintesti, Rgdoesti, Antonesti
hotarele de V. si E., vglcelele bil, 32000 hect. pgdure, din Licuriciul, din pl. Tirgulia, si se
incep a se rgri, rgrninind numaT care numaT statul, in 1890, avea impreung cu in
vgile cele maT pronunt.te, cuni 27000 hect., 4000 hect. zg- dreptul com. Mavrodinul.
sunt : Valea-TeleormanuluT, Va- voaie, lo681 hect. livezT Valea-Ciinelui isT are incepu-
lea- CiineluT, Valea-Burdel, Valea- nete, 7699 hect. vil, 269 hect. tul pe Cimpia-Burdel, in jud.
Tinoasa i Valea-TecuciuluT, care livezl de pruni, aproape 1600o Arges, merge pe la com. Strim-
toate strgbat jud. de la N. spre hect. balti, lar restul de 118688 beni, Rica, Silistea-Gumesti din
S. Din jos de. orasele Rosiori hect , pginint neproductiv, in pl. Teleormanul si de,aci inainte
si Alexandria, spre Dungre, in- care intrg nisipurile, terenurile pgng la com. Mavrodinul, unde
clinatiunea este si maT micg, vg- satelor si oraselor, drumurile, se impreung cu valea Tmoasa.
ile mal largi si dealurile mi cursurile riurilor, helestaele, etc. Valea-Teleormanului urmeazg
mici. Aci, pe la mijlocul jude- Nuineroasele valcele cc cursul riului cu acelasT nume,
tuluT, intre riurile Olt si Teleor- strgbat maT ales partea de N. incepind de la com. Poiana-
man, pe lingg diferitele vgi a judetului ail maT toate gu- Laculul, din jud. Arges. In a-
vglcele ce strgbat judetul, mal rile lor in vgile cele marT. Din ceastg vale dail o multime de
sunt i alte doug cimpiT, maT acestea din urmg, voin nota pe vglcele pe partea dreaptg ; ea
putin intinse de cit Cimpia-Bur- cele me importante: se impreung cu Valea VedeT la
dei, i anume : Cimpia-Coman- Indreptata de la V. spre S.-E., com. Beiul, de unde continug.

www.dacoromanica.ro
TELEORMANUL (JUDET) 682 TELEORMANUL (JUDET)

sub numirea de Valea-Veder vale este Cu mult mar ingusta de acestea, Teleormanul mar pri-
panX la Dunare. ca cele-l'alte. meste inteinsul si apele altor
Valea-Tirnaver cu Valea-Gau- Mara de aceste val princi- pirae si girlite de mica impor-
riciuluT, formind una si aceeasr pale, mal sunt o multime de tanta.
vale, isT are inceputul din apro- valcele din carr unele sunt mar Riul Vedea care izvoreste din
piere de soseaua nationala T.- nu se urnple de
mult sed t si dealul Dadulesti, jud. Arges, in-
Magurele-Alexandria, intre com. apa de cit numal cind pica tra pe teritoriul judetulur in
Spat arel si orasul Alexandria, sail la topirea zapezer. dreptul comuna Tufeni, ja di-
de la Lacul-Simioaner. Valea- ldrografia. Judetul Teleorman rectiunea spre S.-E., trece pe
Tirnaver merge in linie aproape are norocul d'a fi udat, in toata linga orasele Rosiori si Ale-
dreapta de la N. spre S., pana partea sa de S., de apele Du- xandria si se impreuna cu Te-
pe teritoriul com. Piatra, pe narer si pe laturea de la V. de leormanul la punctul Beiul. In
linga cat. Starita, unde formeaza ale riulur Oltul. calea sa primeste apele dula
o cotitura foarte pronuntata. De Dunairea, cu intinsele er baltr, Cotmeana, ale piraelor Bratco-
aci inainte ja numirea de Valea- curge in judet pe o distanta vul, Urluiul, Tecuciul, Ciinelur,
Gäuriciulur, largindu-se de odata de mar bine de 89 kil.; Oltul, Tinoasa si altele. Se varsa in
si luind directiunea de la E. pe aproape de 33 kil., socotind Dunare, in dreptul coinuner Bu-
spre V., pana spre com. Gau- si cotiturile la Acest riti are jorul, din jud. Vlasca.
riciul, de unde apuca iar spre un singur afluent in jud. Tele- Apele Veder scad atit de mult
N.-V. si se pierde in Valea-Ve- orinan, Siul sail Siceiul, care iz- vara, in cit adese-orr matca sa
del, pe teritoriul com. Zmir- voreste din jud. Olt si se varsa rämine Cu totul uscata pe alo-
dioasa. In apropiere de com. Lita. curea.
Valea-Veder strabate judetul Tot de la V. spre S.-E. curge In partea de N.-E. este pi-
incepind de la com. Mozaceni riul almatuiul, care strabate riul Cotmeana, un afluent al
(paclurea Badesti), scoboara spre toata plasa cu acest nume si la \redel% care uda o latura a plaser
comunele Ghimpeteni, Didesti, com. Voivoda se impreuna cu pi- Teleormanulur, de la com. Ur-
Socetul, si de aci spre comuna riul Urluiul, formind marT intin- lueni pana la com. MozIceni,
Papa, pe Ruga orasul Rosiori, derl mlastinoase. De aci, Calma- In dreptul cat. Badesti.
de unde se largeste din ce in tuiul, marindu-s1 volumul, merge Beilit. Ca judet dunarean, Te-
ce mai mult printre comunele de se varsà in balta Suhaia, in- leormanul are balt7 foarte im-
Peretul, Plosca, Nanovul, pana tre comunele Lisa si Viisoara. portante, producatoare de marr
la marginea orasulur Alexandria, Despre Nordul judetulur curg: cantitatT de peste de tot felul.
si de aci inainte spre comuna piriul Ciinelta sau Cfineasca, care Incepind despre V., este balta
Beiul. strabate toata plasa Teleorma- Berceluiulur, in apropiere de
De la N. spre S. sunt : Valea- nulur si o parte din plasa Tir- Turnul-Magurele ; apor vin tal-
Tecuciulur, care trece pe terito- gulul ; piraele Tinoasa, Burdea lile din dreptul comunelor Seaca
riul comunelor Mirosi, Tecuciti- sail Zbirgleasa, Tecuciul, pre- si Cioara, care sunt mar miel'.
Calenderu, Dobrotesti, Merisani cum si un mare numar de pi- La putinä departare de Cioara
si se pierde in Valea-Veder, pe 1-fiase, care vara sunt seci si nu incepe balta sail rezerul Suhaia.
teritoriul com. Didesti. se umple de cit numal la plor Aceasta balta are o suprafata de
Valea Burdea, ce vine din jud. sail la topirea zapezer, varsin- aproape toor>0 hect. si se in-
Arges, intra in judet pe la com. du-se in cele-l'alte pirae mal marr. tinde de la comuna Vinatori
Strimbeni, taie in doua platoul La E., Teleormanul curge de pana in marginea orasulur Zim-
Burdel si se prelungeste pana la N. spre S. si se varsa in riul nicea ; ea poarta in intinderea
In Valea-Veder, in apropiere de Vedea, pe teritoriul comuna er diferite numirr, dupa propri-
comunele Albesti si Dulceanca. Beiul. Acest rid ucll toata par- etatile carora apartine ; ast-fel
Valea-Cotmenir, ce vine din tea despre E. a judetulur si are i se zice balta Viisoarer, a-Su-
munir A rgesu lui , formeaza cu riul de afluentl piraele : Teleorma- hale, a-Fintinelor, etc., dupa nu-
Cotmeana latura despartitoare a nelul, Cerboaica si Clanita. A- mirea mosiilor pe care se afla.
jud. Teleorman despre jud. Olt, cest din urmä curge prin ju- In partea despre E. a orasulur
incepind de la com. Urlueni detul Vlasca si se varsa in Te- Zitnnicea este balta Scaestilor,
pana la com. Mozaceni. Aceasta leorman la com. Laceni. Mara foarte intinsa.

www.dacoromanica.ro
TELEORMANUL (JUDET) 583 TELEORMANUL (JUDET)

Toate aceste baltT sunt for- Periodic se maT formeaza mid din padurile seculare nu a maT
mate din derivatiunile si din re- insule din depunerile de namol ramas aproape nimic si in cu-
varsarile Dullard precum si din ale Dullard. rind agricultoriT vor fi nevoiti
cursurile apelor ce primesc. In Riul Oltul are si dinsul in- a recurge la amendarea parnin-
latul acestor baltT, exploatatoriI sule; cea maT importanta este tuluT, care s'a si inceput pe alo-
lor intretin lucrarl de arta, cum Insula-dintre-OlturI, care tine de curea, maI ales in partealie N.,
sunt zagazurile si gardurile prin mosia IzIazultif; vin apoT Chi- in pl. Teleormanuld.
care opresc pestele de a nu tiece chinetul -de- Olt, care apartine In alte cite-va partí ale jude-
maT departe. Statulul, facind parte din do- tuld, spre Dunare, imprejurul
Produc si multa trestie si pa- meniul TurnuluI (trupul Gira), comunelor Suhaia, Fintinele,
pull, care serveste la fabricatul precum si alte insule maI micI Zimnicea si Viisaora, se observa
rogojinelor. si maT putin importante. un fel de pamint cenusiti, fria
Sunt si cite-va helestae formate In lacul Suhaia inca este o bil, ce se preface in pulbere fina
din oprirea cursuld riurilor; mar insula insemnata, Beciul, si alte pe timp secetos; acesta este
Importante sunt: helesteul de la dougi maT mid : Mosul si Plop- format din o amestecatura de
Belciug, din com. Gardesti, for- sorul ; iar pe Riul-Ciineld, in nisip Cu argila, asociate si cu
mat din oprirea apelor riuluT helesteul de la com. Gardesti, putin calcar. MaT putin bogat
Ciineld si din izvoare; helestaele este 'o insula, numita Belciugul. In materiI organice, acest pa-
de la Brosteanca, Pirlita, Beli- Natura sulului. Ca judet de mint produce totug destul de
tori, Ulmeni si altele. cimp, Teleormanul apartine for- bine.
Baltile
. de la Dunare consti- matiund deluviane. Deluviul o- Vine apoT pamintul rosu, o
tuesc una din ramurele prin- cupa maI toga supratata luí, amestecatura de nisip feruginos
cipale de avutie a judetuld. a vailor si dealurilor ce are ; in si argila, care se gaseste maT
Sunt proprietarI carT isT aren- multe vat' se gasesc si aluviud mult dealungul dealurilor Oltu-
deaza partile lor din balta cu moderne, formate md ales din lur, al Will' Tinoasa, si prin pre-
preturI mar bune de cit cea cauza deselor revarsarI de ape. jurul comunelor Dracea, 13eli
mar bung mosie; altiI le aren- Deluviul g Liben pe care geo- tori, Pirlita, etc. Acesta este
deaza dimpreuna cu mosia. Ast- logiT it numesc loess se gaseste putin priincios agricultureT, el
fel este pentru partile de balta In toate lunette, cum este a 01- ocupa insa putina intindere si
de la Lisa, Viisoara, Suhaia, tuld, a Veda, a TeleormanuluT, me tot-d'a-una, in straturile lui
Fintinele si Scaesti. a Dullard. Solul judetuluI, maI inferioare, se gasesc cariere de
Insule. Dunarea, in jud. Te- ales in pilsile Calinatuiul si Mar- pietris.
leorman, are multe insule, din ginea, e bogat in materiI orga- Cu cit trecem me spre N.
care unele sunt importante atit nice, coprinzind toate ciernen- judetuluT, calitätile productive
ca marime &it si in ce priveste tele necesare vegetatiund. Gro- ale soluluT se imputineaza. Ast-
foloasele ce aduc statuld prin ex- simea acestuT strat trece in unele fel, pe eft este de bogat in pla
ploatarea zavoaelor si a finetelor. locurl de 50 cm. si este foarte site Calmatuiul, Marginea si parte
Incepind de la gura Oltuld, in permeabil. La analizele chimice din Tirg, indata ce trecem de
josul fluviul uT, aceste insule sunt : facute, s'a constatat ca pamin Rosiori, se resimt lipsurile. M IT

Catina-Mare si Catina-Mica, tul din aceste doug plasT, pe ales Cimpia-Burdel este de o ca-
intre portul Turnul-Mggurele si linga alte diferite materiI, con- litate maT putin de cit mediocra.
com. Flaminda; Cioroiul, in drep- sine inteo mare proportiune car- Aci, compozitiunea soluluT este
tul com. Cioara; Belina, intre bonat de calce, acid fosforic si din argila amestecata cu sub-
coin. Cioara si Vinatori. Apd potasa, ceea ce il face a fi re- stage calcaroase, ceca ce il face
vin Luta-Mare si Luta-Mica, numit in toatg Tara pentru pro- prea putin permeabil. Pentru a
Cinghinelele, Birzina, Chichinetul ductiunea agricola. Bogatia so. cest motiv, pe timpurT ploioase
si Bujorescul, care toate sunt in- luluT in aceste plasT se atribue, apele baltesc pe cimpie, iar la
sirate pe distanta pana la Zim- pe linga stratuluT de loess, si in- seceta pamintul crapa.
nicea. Din dreptul acestia oras tinselor paclurf ce ati existat in Cu toata diferenta sensibila a
pana la limita judetuld maI sunt acest judet, si gratiecarora stra- calitatilor soluluT in diferitele luT
insulele: Fisteica, Gisca.Mare si tul vegetal a putut ajunge la o regiud, jud. Teleorman, consi-
Gisca-Mica. grosime putin obicinuita. Astazt, derat in totalitatea luT, ocupa

www.dacoromanica.ro
TEL EORMANUL (JUDET) 584 TELEORMANUL (JUDET)

cel d'intiiil rind ca productiune vinturilor care sufla in toata in prietate a statuluT, se gasesc
agricola cantitativa a soluluT. tin lerea judetuluT si care, din lemne de stejar, frasin, ulm, ju-
Ast-fel, pe chid in unele judete cauza despldurira aproipe com- gastru, cer 0 carpen de diferite
aceasta productiune variaza in- plecta, spulbera zapada si o duc dimensiunT; salcimul i salcia se
tre 30 si 42010, in jud. Teleor- pinsanturT i adaposturi, cau- gasesc in tot judetul ; in partea
matt, ea tace in anif bunT de zind intreruperT de comunica- despre Dunare si Olt, copacul
63nio, iar ca mijlocie nu ramine tiunT zile itvregi, aft pe calea creste foarte rar ; in partea des-
nicT °data mal pre jos de 50- ferata eft si pe sosele. Se ob- pre N. a judetuluT, pe la com.
5 t'io serva adesea, dupa viscole, cif Malul i Urlueni si putin pe
Clima. Regiunea despre In unele locurf zapada nu are Valea - TeleormanuluT, sunt pa-
Turnul-Magurele, coprinsa in un- grosimea nicT de i mm., iar in durT. Paul a nu se despaduri
ghiul format de Olt si Dunare, altele este de 3 4 ni. Sunt judetul, se gasea foarte multa
este foarte mult expusa vintu- iernf chid ninge foarte putin. s:umpie. De aci se aprovizionatl
rilor ; de asemenea i toata par- Vinturile dominante diferd tabacil din Bucuresti si din alte
tea de S. a judetului care se dupa regiunile judetuluT: In par- part1 ale TariT cu scumpia de
intinde dealungul Dunarit A- tea de S. si S.-V., dupa obser- care aveatí trebuinta.
ceste douil partT, Valea-OltuluT vatiunile luate la Turnul-Magu- Daca ponal roditorT nu sunt
si Valea-DunareT, produc in totT rele si Zimnice i, vinturile do- multi, cultura viilor a luat mare
aniT emanatiunT palustre, care minante sunt cele de S.-E. si dezvoltare in anif din urma ;
cauzeaza frigurT i alte maladiT S.-V.; aceste doua vinturT sunt multe din viile din partite des.
printre populatiunea rurala ; e- cele maT frecuente in cursul a- pre Dunare se crede ca ail fost
manatiunile nu sunt de eh con- nuluT ;vine apoT vintul de V. plantate pe titnpiT ocupaliunilor
secinta naturall a revarsarilor si de N.-V. si, maT rar, cel de turcestI; ast-fel sunt viile ba-
periodice ale acestor (Iota marl' N. si N.-E. trine de la Bogdana, de la Min-
cursurI de apa. Cind sufld vintul de N.-E., dra si de la Turnul.
Presiunea atmosferica, dupa lama, apele riurilor adesea in Flora 0 fauna judetuluT sunt
observatiunile meteorologice din ghiata ; grosimea gheteT pe Du- acelea a tutulor judetelor din Va-
Turnul-Magurele, atinge anual nare si Olt variaza in aniT ge- lea-DunareT.
media de 774,8. rosl hare 0,40-0,80 cm. ; ail Agricultura. Teleormanul
Sunt iern1 grele, dud tempe- fost iernT chid ghiata din Du- este unul din judetele cele maT
ratura atinge chiar 28° si a- nare a ajuns, la unele puncte, renumite pentru productiunea sa
tuncT apele DunareT i chiar ale pana la i metru grosime. agricola. Dintr'un tabloil com-
OltuluT inghiata cu desavirsire, In partea despre N. a jude- parativ publicat de directium a
asa ca se poate trece peste tului, vinturile maT frecuente sunt generala a statisticeT, rezulta
dinsele cu carele si cu cele mal cele de N.-E., de E. si S.-V. in timp de 30 de anT, intinderea
grele poverT ; ast-fel a fost iarna Iuteala vinturilor, in partca cultureI s'a impatrit in acest
din 1884 ;i acele din 1887 si despre Dunare, merge adesea judet. In 1862 suprafata culti-
1888. In timpul vereT tempera- pana la 6 m. pe secunda; pe vata cu grill era de 42114 hect.;
tura se ridica la Turnul-Magu- timpurT furtunoase ajunge la to in 1892, ea a atins 142601 hect.
rele in uniT anT pana la 39,9 iar iuteala cea maT mica la Cultura cerealelor de tot fe-
chiar. Media maximala este de Turnul-Magurele este i m. pe lul este cea maI mare si aproape
17,4 i cea minitnala de 6,7. secunda aproape in permanenti ; singura productiune a acestuT
De la 1884-1891, verile curentil OltutuT i DunareT, fac jud, Griul ocupa eindul de frunte,
fost mal mult secetoase. Canti- ca vinturile sa nu inceteze in vin apoT porumbul, rapita, orzul,
tatea de ploaie cazuta in anul aceasta parte a judetuluT. ovazul, meiul, si in fine secara.
1891 a fost de 516 mm., iar Produouni naturale. Cite- Plante textile, ca inul si cinepa,
maxima in 24 ore de 38,I. Gro- va cariere de pietri; sunt pe precum i leg-uminoasele, ca fa.
simea stratului de zapada va moiiIe Putineiul, Ulmeni, Piatra solea, lintea, etc., se cultiva
riaza de la 30 la 45 mm. Sunt si Lisa. Ape minerale sunt la maT putin.
foarte rare iernile, chid stratul com. Flaminda si la Didesti Teleormanul ocupa aproape
de zdpada ajunge la 80 cm. A- In putinele padurf ce ail maT intiiul rind printre judetele akri-
ceasta se explica prin frecuenta ramas, cea maT mare parte pro- cole de la Dunare; ast-fel in

www.dacoromanica.ro
TELEORMANUL (JUDET) 585 TELEORMANUL (JUDET)

privinta culturer griulur, el a fost mar 269 hect., in pla0le Tir care produc mar mult pier groase
in 1892 al doilea dupg Dolj 0 gulur 0 TeleormanuluT. pentru opincr. Pentru lucratul
intinderea acester culturr a re- Animalele domes/ice yri de liner sunt.prin orae i prin cite-
prezintat 9,35°/0 din toate se- muna Apicultura §.i Seri cicul- va com. ma0nr perfectionate pen-
manaturile de grill din Tara. In tura. Dei agricultura este foarte tru daracit i pine pentru batut
raport cu suprafata sa, acest dezvoltata in acest jud., crqte- abalele pe diferite cursurr de apa.
jud. este unicul in Tara, cad rea vitelor tot ocupg un loc in- In orw 0 prin multe comune
aproape jumgtate, 48,290/0, din semnat, mar ales in ceea-ce pri- industria cojoacelor ,i a haine-
intinderea ILA' totalg, a fost a- ve,te oile. Dupg numargtoarea lor tarane,tr este ceva mar dez-
coperita cu semanaturr de grill. din Decembrie 1890, sunt in Te- voltata. Tarancele mar ales se
In privinta cantitater recoltate, leorman : 45226 car, 1341 asinT, deosebesc in cite-va localitatT,
a fost tot cel d'intliti, de oare- 45 catirr, 74907 boT §i bivolT, cum este Neaga (Socetul), Gu-
ce din cele 22532961 hectolitri 281321 oT, 13839 capre, 68006 me0, Piatra, Mindra i altele,
de grill, care a fost productiu- porcr. Locuitorir posecla 12327 in tesaturr i alesaturr de tot
nea PHI intregr, 2652473 hec- stupor de albine. felul de o arta vrednicg de ad-
tolitri, a produs numar jud. Te In 1892 s'atf crescut vrermr mirat. In cite-va coll' se prac-
leorman, ceea-ce reprezinta pro- de matase in 76 de comune, de tica, de putin timp, impletitul
portia de 11,770/e din productiu- catre un numgr de 3532 cres- palariilor de paie, iar locuitorir
nea intregeT Tarr. catorT. Productiunea gogoOlor din comunele despre Dungre se
Abia t1454 hect. all fost a- de mgtase a fost de 13371 indeletnicesc ca fabricatul ng-
coperite cu finaturT, in 1892, kilogr. voadelor i, mar putinr, cu al
pe cit timp in ¡865 erall 23622 Industria. Sunt in judet : r rogoj i n il or.
hect. finete. Aceastg insemnata fabrica de bere la Turnul-Magu- Spre Dungre, se prepara marr
scgdere se explica prin dezvol- rele, 8 (abrid T de lumingrI de cantitatr de pete sgrat, cu care
tarea uria.A ce a luat 0 ia pe cearg, 3 de sgpun, 28 morT de se face insemnat comerciri, pen-
fie-care an cultura cerealelor. Nu macinat Cu aburr, din care 3 foarte tru indestularea insa fulmar a
numar finetele, dar 0 izlazurile importante in orwle Alexandria, trebuintelor locale.
se imputineaza din ce in ce mar Zimnicea i Ro0ori ; 14 mod' Fabricatiunea brinzer, in pl.
mult. Nu mar sunt acum renu- de apa, 4 pe Olt, cele-l'alte Marginer mar cu osebire, meritg,
mitele suhaturr de alta data de pe Calmatuiul, Urluiul, Teleor- sg fie notatg ; oile care pap-
pe mo0ile Bragadirul, Lisa, manul ,i alte Hurl'. Fabricr de neazg prin prejurul orwlor A-
Mindra 0 Mavrodinul, unde Ai- spirt sunt doug : mar importanta lexandria 0 Zimnicea produc
teati mil de vite marl' 0 unde este cea de la Nanovul, pro brinza de excelenta calitate, re-
se ingrapii de cirezariT de prin prietatea d-lur I. Christodorescu; valizind cu cea de Braila. Din
Bucurqti 0 Craiova. cea-l-alta se aflà in com. BI- Zimnicea se exporteazg, in multr
Viile datl in acest jud. foarte se,ti, proprietatea d-lur Gh. Mil- anT, cantitatr insemnate de brin-
insemnat produs ; nu se culth A liaressi, i e cu mult mar mica za pentru Bucurqti i alte orw
insa vita in toate partile luT. Re- In fabrica de la Nanovul se pro- ale Tarir.
giunea viticoll mal insemnata duce anual pang la 1200000 Comerciul. Productiunea mar
este in plgOle Calmatuiul 0 Mar- decalitri spirt, intrebuintindu-se insemnata a judetulur fiind nu-
ginea. Viile de pe dealurile din- la fabricatiune 4-4500 cintare mar cerealele, singurul comerciti
tre com. Magurele, paralel cu metrice de producte, 0 mar cu mar dezvoltat este desfacerea
Dungrea, pang aproape de Zim seama porumb 0 putin orz. Fa- produselor agricole. Pietele mar
nicea, sunt cele mar renumite ; bricatiunea tuicer se face in pu- importante de cereale sunt por.
apor vin viile de pe dealurile tine localitätl din pla0le Tirgu- tul T.-Mggurele, orwil Ro0ori ;
Oltulur, cele dimprejurul Alexan- lur ,i Teleormanulur. Osebit de apor vin Alexandria 0 Zimni-
drier, 0 in fine viile, de o mar acestea, mar in fie-care com. cea. Ora.011 Ro0ori tinde a lua
mica importanta, din pl. Tirgu- pe unde sunt vir, se gasesc cite intliul loc in judet in comerciul
lut In plasa Teleormanul sunt unul sari mar multe caz.gnete de cereale. Aci precum 0 in
foarteputine viT. Intinderea viilor pentru fabricatul tescoviner. Fa- Odle Balaci 0 Salcia, se fac
din jud. este de 7699 hect bricr de apg gazoasg sunt 3, citr-va anT transactiunT comer-
LivezT de prunT all rgmas nu- tipografir 3, tabacarir sunt 4, ciale destul de insemnate.

16546. Hardie Dictionar Geografta. voi. V.


74

www.dacoromanica.ro
TELEORMANUL (JUDET) 586 TELEORMANUL (JUDET)

Vinzarea cerealelor se face se face de catre citT-va din agri- Cm t ferate ,vi drumurt. Jude-
numaT pentru export; cele maY cultoril marl' al judetuld ; mo- tul e strabatut, de la anul 1885,
multe vinzarl se fac pentru ,iile unde se cresc mal multi de ramura de cale ferata Cos-
Braila, prin porturile Turnul-Ma- pore/ sunt : Bragadirul, Zimni- te,ti- Turnul-Magurele, care in
gurele i Zimnicea, de unde se cea, Cioara, domeniul Turnul, statiunea Coste,ti se impreuna
incarca in ,lepurT ; parte din ce- Cringeni, Gume,ti, Mavrodinul cu linia Bucure,ti- Virciorova.
reafe lau i directiunea spre altele. anul 1892 s'a construit linia Tur-
Buda-Pesta, mal ales griul ce se Tirg-urr. Pentru comerciul lo- nul-Magurele-Port, destinata pen-
vinde i in Austria i Germania, cal sunt bilciurile saU tirgurile tru inlesnirea transportuluT de
sub nume de grill unguresc. anuale, precum 0 cele sAptami- cereale.
In timpul ierneT, cind naviga- nale. Cel mal insemnat din aces- MaT are unja ferata Ro0ori
tiunea pe Dunare este inchisa, tea este tirgul AlexandrieT (fost prin Alexandria la Zimnicea.
transportul cerealelor se face pe al MavrodinuluI), care se tine Calea nationala, cu o lun-
cal ea ferata Coste,ti-Magurele, de Rusalii ; apoI tirgul de la gime de 57 kii., Turnul-MAgu-
luind directiunea atit spre Braila Roiori (infiintat de vre-o citT-va rele-Alexandria-Vitane,ti.
eft i spre Virciorova. anI), care se tine de douà orT Calea portuld T.-Magurele,
Importanta comercian a ce- pe an : la 25 Martie i la 8 Cu o lungime de 4 kil. 200 m.
lor dotia portua ale judetilluf a Septembrie ; tirgul de la Turnul- Calea portuluT Zimnicea, de
scazut coniiderabil de la inmul- Magurele, deschis intre I 0 15 la S. acestuT ora, ducind la port,
tirea mijloacelor de transport. August. cu o lungime de 3 kil. 800 m.
Turnul-Magurele, cel ma/ in- In com. rtir., maY importante CA/ judetene : calea Turnul-
semnat port al Dunaril dupa sunt Ro§iori-Balaci, de 89 kil. ; Ro
Giurgiii, servia pana la 1875 ca In plasa Calmatuiul : tirgul de iori - Zimnicea, de 71 kil. ;
singurul debu,ei.1 pentru desfa- la Cringeni, la 9 Martie, la Alexandria-Giurgiti, de 22 kil.
cerea productelor agricole din. Floril, la 20 Iulie 0 8 Septem- 500 m. pana la marginea jude-
judetele Teleorman, Olt, Arge, brie ; la Uda-Clocociovul, 15 Au- tuluT ; Turnul-Izlaz, care, la Olt,

Mu,cel. gust i 29 Iunie. se impreung printr'un pod plu-


De la infiintarea portuluT Co- In plasa Marginea : Conte,ti, titor cu ,oselele din Romanati ;
rabia in judetul Romanati 0 de 25 Martie j 26 Octombre; Turnul Magurele-Slatina, de 29
la constructiunea linielor ferate tra, la Dumineca-TomiT i 29 kil. Soo in. 0 Turnul-Magurele-
de-a lungul Tarif, traficul din a- Iunie. Zimnicea, de 55 kil,
cest port a scazut in mod sim- In plasa Tirguluï: Mavrodinul, CAT vecinale. Lungimea tom%
titor. De la constructiunea li- de RusaliI i la 20 Iulie ; Pere- a ,oselelor vecinale date in cir-
niel ferate Piatra-Corabia acest tul, la Inaltare i Orbeasca la culatie este de 589 kil.
port a pferdut i ma/ mult. 29 Iu nie. Mara de aceste drumur/ ve-
Tot asemenea i portul Zim- Cele ma/ multe tirgurT sunt cinale de mare comunicatie, co-
nicea, unde se aduceati pro- In plasa Teleormanulta. Mal munele sunt in mare parte le-
ducte din judetele Vla,ca importante sunt : cel de la Urlu- gate intre ele cu catunele lor
Arge,u1, acum este redus la sta- eni la 15 August, 8 Septem- Cu comunele invecinate pi-in
rea until portulet neinsemnat, ser- brie 0 27 ; Miro,i, 23 A- ,osele comunale. Tot asemenea
vid ca punct de desfacere a pro- prilie, 14 Octombre ; Balaci, la garile sunt legate cu comu-
ductelor mo,iilor mal apropiate. 29 Iulie; Dobrote,ti, 24 lunie; nele prin
Comerciul de vite nu este atit Gume,ti-Sili,tea,.8 Man, 6 Au- DrumurI vechY. Cu toate ca
de insemnat ; tau,/ merita gust; Cionne,ti-din-Del, la Du- noile drumurT de comunicatie
fie notat. Vinzarea vitelor marl mineca-Mare 0 14 Septembre ; aU facut sa dispara vechile dru-
se face atit in zilele de tirgur/ 20 Iulie i Tecu- muri naturale, pe alocurea, pe
marl, &it i la cele saptaminale ciul, la 9 Martie, Dumineca-Mare unde nu ail fost cotropite de
in ora,ele Alexandria, Ro,iori 0 27 Iulie. araturY, ele îT pastreaza inca
la alte tirgurT anuale de prin Populagunea, (recensg mintul vechile numiri i servesc
comune, unde vin cirezarT din din 1899), este de 236129 locui- pc ntru comunicatiune. Pi-in unele
Bucure,ti, Craiova i Pite,ti. Co- torY : 120467 barbatY i 115662 locurl ele servesc i ca hotare
merciul de porcl, pentru export, femeT. int re mo0T.

www.dacoromanica.ro
TELEORMANUL (JUDET) 587 TELEORMANUL (JUDET)

Ele sunt : nainte de a se construi soselele Plasa Veda cu comunele :


Troianul (v. a. n.). nationale si cele judetene, avind Izvorul, Vatad.-s., Vata-d.-j., 131-
Drumul-Oif, ce incepe de lingg din distantg in distan tg (vechia rgsti, Motoesti, Guesti, Buzesti,
com. Lita din pl. CgImgtuiuluT, postg avea 20 - 25 kil.), statiT Merlesti, Corbul, Maldgrul, Vlaici
trece pe Ruga comunele Segar- unde se schimbad caiT de catre Colone.sti.
ceadin-Deal, Dorobantul, Crin- renumitil surugii de pe atuncT Plasa Cotmeni : Mirghiile,
geni si de acolo in jud. Olt, pe Drumul-UntuluT, care venea Lunca-Corbuluf, Cochinesti, Ti-
la com. Mihgesti, spre Slatina. despre Giurgiti i cobora pe la esti, Stolnici, Cgcgrezeni, Izbg-
Numele acestuT drum aratg des. Bragadir, de unde se indrepta sesti, Vlgscuta, arstesti, Urlueni,
tul de Igmurit destinatiunea luT spre mosia GguriciuluT, si de aci Martalogi, Tomesti, Lereni, Mg-
pe acest drum se ccborali si se pe d'asupra satuluT Piatra, ur- lureni, Ciocesti, Mindra, )3irla,
coboarg incg toamna turmele mind linie dreaptg spre Turnul. Tufeni, Stoborgsti i Slobozia.
de of de la munte /a baltg, Drumul-CeriT, care venea parte Plasa TeleormanuluY-d.-s. :
pentru iernatic. despre Romanati, parte despre Mosoaia, Maresul, Cerbul, Mu-
Drumul-Tintef, ce incepea de jud. Olt, se impreuna pe mosia mueni, Podul-din-Brosteni, Cer-
la Rosiori, de unde apuca spre Segarcea, de unde pornea, pe sani-d.-s., Cersani-d. j , Pgrul-
com. Peretul, si de aci o lua pe deal, spre mosia Piatra si de Rosu, Brosteni, Oarzele, Bradul-
moiile Indita i Bogdana, tre- acolo la Zimnicea. d.-s., Hintesti, Zmeura, Bradul-
cea pe d'asupra satuluT Spgtgrei Impärfirile administrative. d.-j., Albota i Stantiile.
si se cobora d'asupra mosief Pgn1 la 1882, jud. Teleorman era Plasa TeleormanuluT-d.-mj.:
Piatra, de unde lua directiunea impgrtit in patru plgsf : 1. Plasa Costesti, Stirci, Ionesti, Vulpesti,
spre Viisoara i Suhaia ; apoT CalmatuiuluT, cu resedinta in com. Corngtelul, Deagu, Ungheni, Col-
pe d'asupra FintInelor pgng la Riioasa si mal in urmg in Turnul- tul, Buzoesti, Hutne/e, Recea
Zimnicea. In unele locurT if zicea Mggurele. 2. Plasa Marginel, cu Serboeni.
Drumul-Suiter. resedinta in orasul Alexandria ; Plasa MijloculuT.d.-j.: Ggr-
Drumul-SgriT punea in lega- pe la 1868 resedinta acestel plgsT desti, Capul-LunceT, Ciolgnesti,
turg orasul Pitesti cu portul Zim- era in com. Brinceni. 3. Plasa Slgvesti, Tgtgresti-d.-j., Tgtaresti-
nicea. Parte din acest drum tre- TirguluT, cu resedinta in orasul d.-s. si Poenesti.
cea pe Valea-Teleormanulta, de Rosiori si 4. Plasa Teleorma- Plasa Mijloculul-d.-s. : Pa-
pe care se abgtea spre Valea- nuluf, cu resedinta in com. Ba- langa, Strimbeni, Rica-Vechfe,
Tinoasa , pe la comunele Rgdo- laciul. Rica-Noug, Mirosi, Cgtelesti, Do-
esti, Licuriciul i Mavrodin, de De la 1882, plgsile CgIrrigtniul brotesti, Tecucitl, Balaciti, Si-
unde lua directiunea spre Zim- si Marginea s'ati intrunit, for- Merisani i Zimbreasca.
nicea. Acesta era drum comer- mind o singurg impgrtire admi- Plasa TirguluT : Scrioastele,
cial de mare importan; el nistrativg sub numirea de plasa Plopi, Rusi - de - Vede, Saceni,
punea in comunicatie toate co- CgImgtuiul-Marginea. Cele-l'alte Belitori, Peretul, Pirlita, Sfintesti,
munele din cursul luT, sub vechia doug plasT art ramas nemodi- Drggsenei, Albesti, Butculesti-
impgrtire administrativg, cind ficate. Mitra, Brosteanca, Plosca i Mg-
jud. Teleorman se intindea pgng Judetul are 127 'com. rur., gureni.
aproape de Pitesti. si 4 com. urb. ; T.-Mggurele, Plasa Teleormanulta-d.-j. :
Drumul-OlacuIuT, saü vechiul Rosiori- de - Vede, Zimnicea Depatati, Bratasani, Netoti, Or-
drum al Craiovel, ce incepea de Alexandria. beasca - d. -j., Lgceni, Putinte!,
la com. Tecucid, venind despre In secolul trecut, dupg Istoria Strgini, Copgceanca, Negulesti,
Slatina, de unde avea treT sta- luT Dionisie Fotino, jud. Tele- Orbeasca-d.-s. i Speriatul.
tiunf sau popasurT : la Greci, la orman avea, in urrna impgrtireT Plasa Marginea-d.-j. : Cgtu-
Serbgnesti si de acolo la Te- fgcutg sub domnia luT C. Ma- neasca, Scgesti, Petrosani, Bra-
cuciul, apol la Ciolgnesti si Lada, vrocordat, io plg§I Cu 137 sate. gadirul, Odaia-Hrisi, Zmirdioasa,
de unde trecea la com. Talpa Impgrtirea de pe atuncT a ju- Brinceni, Adgmesti, Nanovul-Ro-
din jud. Vlasca ; de ad lua di- detuluT a avut de norma cur- mini, Soimul, Nanovul Sirbi,
rectiunea spre Bucuresti. Acesta surile riurilor care serveati de Beiul, Sirbi-cle-pe-Mosia - MitreT,
era drumul pe care se faceati limita naturalg. Cele zece plgsT Odaia-CerneT si Tiggnesti.
cursele postale si calgtoriile maT eran: 10, Plasa Marginea-d.-s. : Vii-

www.dacoromanica.ro
TELEORMANUL (JULIET) 588 TELEORMANUL (JUDET)

soara, Ulmeni, Dracea, Secara, Rosiori-de-Vede, estecite o scoalg In privinta magurilor jude-
Voivoda,Piatra,Cgcangul, Suhaia, primarg ruralg tnixtg ; in T.-Mg- tuluT, foarte numeroase, eruditul
Fintgnelele, Gorganul, Furculesti, gurele sunt 2 scoff primare urbane nostru profesor, d. Gr. Tocilescu,
Malul-Rosu, Zimnicea, Ologi, de baetT iuna de fete, in Alexan- ne spunein cDacia inainte de Ro-
Lisa si Cioara. dria 3 de bgetT si 2 de fete, in manYI cg nu toate sunt din a-
Dupg descrierea ValahieT de Rosiori, 2 de bgetT si 2 de fete, ceeasT epocg, nicT toate aparti n
Nicolae Lazaru, Teleormanul In Zimnicea, i de bgetf i i de acelorasi populatiunT si nicT co-
avea la 1776 numaT sapte plgsT fete. respund uniculuT scop cum
si tot 137 de sate, lar Fotino In 'Alexandria si in T.-Magu- pretind unil de a fi servit
adaogg a in acest judet eratl rele sunt cite un gimnaziil. drept morminte. Unele sunt de
si 7 capitaniT a Scaunulur de Marca. Insetnnele judetultif o data inaT recentg, inaltate in
la resedinta judetulni, a Cot- sunt trel cite. Aceastg marcg a- memoria oare-cgror evenimente
meneI, a Humelor, a BalaciuluT, testa ca aci s'ail crescut si se marT, unor bgtglif ; altele
Ciolgnestilor, a RicheT, a PietreT, cresc numeroase turme de of. acestea sunt din departata ve-
si a ZitnniceT. Pe lingg acestea Pang la 1845, judetul Olt se chimeall fost semne de dru-
era o polcovnicie si o vatasie intindea pang la Dungre si co- murT si de vadurT dupg care se
de arabagil. prindea maT toate satele de pe calguziail popoarele in desul lor
Budgetuljud. Teleorman a fost partea dreaptg a riultif Cglmg- cutreierat pe lunca rgsleatg a
in 1900-901 de leT 823120, tuiul. Negresit ea i T.-Mggurele DunareT. Cele maT multe mo-
banT 13, la veniturT si de leT fácea parte tot din jud. Olt pi vile insg, magurT i gorgane, sunt
778613, banr 70, la cheltuelt de la turnul roman de cetate de morminte omenesti din epocele
Spitalurt se aflä'.: la Tecucia- la gura Oltuluf sT-a lua marca cind se inhuma sail se incinera
CaIenderu, intretinut de judet, acel judet. cadavrul.
la T.-Mggurele, la Rosiori si la Astg-zT chid maï bine de o Cit priveste armele i unel-
Alexandria. jumgtate secol s'a luat judetu- tele ce s'atl gasit si se ggsesc
Yustifia. Sunt treT judecgtoriT luT Olt orasul Turnul, el con- inca in interiorul mggurilor, a-
de ocol, la T.-Magurele, Alexan- tinua a avea ca marcg tot un celas autor ne explica el ce-
dria si Rosiori ; un tribunal la turn, pe cit timp Teleormanul nusa sail cadavrul mortuluT era
T.-Mggurele, care tine de juris- a ratnas cu marca celor treT oite, insotit de cutite, sagetT, ciocane,
dictiunea CurteT de apel din Bu- pe care o avea i inainte de dalte alte obiecte de piatrg
i
curesti ; o curte cu juratI. rotunjire. sail de metal, cum si de vase
Cultul. Bisericile de prin sate Importauta archeologicli a ju- pen tru baut i mincat, in cre-
si orase sunt in numNr de 200, deplur. De si nu s'ail /kilt in dinta ca aveaa sg-T serve pe cea-
deservite de 246 preotT, 3 diaconT, acest judet descoperia de felul l'altg lume, sail din sentimen-
165 cintgrep si 117 paracliserT; celor din judetele Romanati, Me- tul de pietate cgtre decedat,
14 bisericT sunt parasite. hedinti, Vilcea si altele, totusT pentru cg se servise de aceste
Din punctul de vedere admi- nicT Teleormanul nu este lipsit unelte in timpul vieteT. Ast-fel
nistrativ, bisericile din acest ju- de impottantg, din punctul de se explica hirburile ce se ggsesc
de; tin de Eparchia Mitropoliei vedere archeologic. Drumul-luT- astg-zT pe la magurT, in di-
din Bucuresti. Traian sail Troianul, cum IT zic ferite lo:alitatT ale judetuluT.
CatoliciT aU in T.-Magurele locuitoriT, Cetatea- de - la - Zim- Istoricul. Numirea judetuluT
o scoala, al egret' local serveste nicea, cu importantele el obiecte Teleorman este ramasa de pe
de capelg credinciosilor acestuI de ceramicg ; cetgtile de pamint timpul invaziunilor i ocupati-
rit. de la Calotnfiresti, Frumoasa, uner Cumanilor. D. Hasdetl in
Evreif ail cite o sinagoga in Voivoda, Netoti, Zimbreasca Colutnna /uT Traian», d. Grig.
case particulare inchiriate, in altele ; apoT sirul nesfirsit de Tocilescu in scrierile sale si d.
T.-Mggurele, Rosiori si Alexan- magurf, care maT de care maT Al. Xenopol in astoria Komi-
dria. importante in descoperirT ; mo- nilorl all stabilit el Deli-Orman
Instructiunea. Sunt in comu- netele ce s'ail ggsit si atitea alte inseamna apgdurea deasgv.
nele rurale 138 scoale primare imprejurarT, dovedesc cg judetul numire cam identicg se ggseste
(1900), din care 130 mixte Teleorman este important si din siin Bucovina, Denuorman, a
4 de cgtun ; in Alexandria si in punctul de vedere archeologic. cgreT origing cumanicg nu poate

www.dacoromanica.ro
TELEORMANUL (JUDET) 589 TELEORMANUL (JUDET)

fi pus la indoialg, cgcl cunos- ngvgleati in 'Tara de peste Dungre. Paul din Alep, apoT Macarie al
cut este cl CumaniT ail ocupat Lucrul se explicä prin faptul cl AntiochieT, care sf-a publicat
mult timp 0 Moldova. fluviul este cu mult mal ingust scrierile sale in liniba englezg
Teritoriul Teleorm anuluT a p'aci 0 ch pgdurile, de sigur, Cu putin mal naintea aces-
fost locuit incg de pe timpul nu vor fi fost atit de dese in tora, un alt episcop catolic din
colonizgreT DacieT, cum ne-o partea sudicg, cum erati in cea ora,u1 :Galipoli, Petru Bogdan
probeazg Drumul-luT-Traian, ce- nordicg, 0 aceste imprejurgrT le Bacsic1.
tatea de la Zimnicea, intgriturile, inlesnea mult inaintarea mal Acest episcop laudg mult fer-
,anturile 0 numeroasele desco- departe pe ad, pe la S., spre tilitatea soluluT din prejurul ce-
perirT archeologice de tot felul inima Tgri.T. tgtir turcqtT a TurnuluT.
tgcute in diferitele luT localitgtT. TurciT maT ales, dupg ce el In secolul XVIII, gIsim Cu
prin acest judet incg apucase ocupat toatg partea de peste profusiune documente §i scrierT
sg0 facg drum civilizatiunea ro- Dungre 0 0-el stabilit re,e- care ne lgmuresc cum era orga-
mang, dupe cite rezultg din di- dinte pe la Nic poli, Sofia (vechia nizat judetul sub toate raportu-
ferite dovezT istorice §i archeo- Sardica) §i alte puncte, gdsesc rile : adrninistrativ, financiar §i
logice ; dar tot p'aicT 0-ail fgcut maT nernerit sg treacg adese-orT militar, maT ales cu ocaziunea
drum §i neamurile barbare care Dungrea prin pgrtile judetuluI reformeT de sub domnia luT
el cotropit Tara in curgerea Teleorman, incepind de la Gura- Constantin Mavrocordat.
veacurilor. OltuluI 0 pgng la Pfetro§ani. Judetul Teleorman se intindea
Din probele istorice ce avem, Pe timpul domnieT luT Mircea, de la Dungre, cam de la ac-
se poate induce ca 0 prin acest dupg intiia organizare maT se- tuala com. Cioara, in sus pe
judet arr Inaintat RomaniT in rioasg a TgriI, Teleormanul in- inarginea stingg a Cd1mgtuiuluT,
contra Dacilor 0 Getilor, cgcT cepe a fi maT bine cunoscut ca coprinzind toate satele din a-
urma neapgrat g pung in co- imphrtire administrativg. In se- ceastg parte, dimpreung cu ora-
municatiune 0 partea de din- colul XV numirea judetuluT Te- pl de re,edintg Ru,i-de-Vede
coace de Olt cu cea de dincolo, leorman o ggsim maT adesea §i satele de la V. luT; de aci a-
pe care o stgpinea maT dinainte repetatg prin hrisoave 0 diferite pucg pe riul Vedea in sus, pgng
0, in acela4 timp, sg izgoneascg documente, care probeazg cg ju- la com. Vata, care astg-zT este
pe barbarT 0 sg asigure lini§- detul era infiintat 0 avea admi- In jud. Olt.
tita stgpinire a coloni§tilor din nistratiunea proprie organizatg. Limita de N. a judetuluT era
judetele de astgzT Romanati, Un act de implcgciune dintre o linie dreaptg, plecind de la
Dolj i Mehedinti. mar multI locuitorT din comuna s.itul Vata Ong la Hinte0, (as-
Intr'o scriere recentg, d. Gr. Nec§e0i, purtind data de 23 tgzI in jud. Arge,), de unde se
Tocilescu, vorbind despre Dru- Aprilie 1486, publicat in cAr- cobora spre E. de-a lungul riu-
mul-luT-Traian, demonstreazg cg chiva Istoricg a Rominie12, ne luT Teleorman pgng la Dungre,
el nu putea fi alt-ceva de cit probeazg cg judetul era deja pe unde este 0 astgzI limita luT;
tot un drum roman, avind din populat 0 avea multe sate int e- iar la S., hotarul era Dungrea
distantg in distantg diferite in- mei at e. pgng la com. Cioara.
tgriturT sail punte de pazg §i Din secolul XVI, se ggsesc De la aceastg comuna pgng
observatiune, dintre care cel nurneroase documente in care in zona cetgtiT turce§tI a Tur-
maT important era la T.-Mggu- se citeazg diferite numirT de sate nulul era judetul OltuluT, care
rele, cgruia i s'ar fi zis Turris. 0 mal ales de mo0T din judetul se intindea dincolo de zong, in-
Acest drum probabil cg merge Teleorman. MaT cu osebire hri- tre partea stingg a HuluT Olt
spre munte, pentru a e0 pe o soavele din timpul luI Mihaiti- 0 partea dreaptg a Cglmgtuiu-
altg directiune, poate pe la Cimpu- Vitea'zul 0 a§a nuniitele luT slo- luT pgng la satul Cimpul-Mare
lung tot in Transilvania, pre- bozil, documenteazg ciar cg or- 0 de acolo in sus, in linie dreaptg,
cum e0a 0 cel-l'alt drum prin ganizatiunea adrninistrativg a ju- Ong la satul Izvorul, de unde
Romanati, Vilcea (Bivolari), Riul- detuluT era deja de mult timp apoT o Ilia pe partea dreaptg a
VaduluT, tot in Transilvania. intemeiatg. riuluT.
Partea despre S. a acestuT Printre cglgtoriT maT de vazg Impgrtirea administrativg din
judet a servit ca trecgtoare de carT ail trecut prin Teleorman secolul trecut a tinut pgng dupg
preferintg ordelor barbare care In secolul XVII este episcopul 1843, and siati format actualele

www.dacoromanica.ro
TELEORMANUL (JUDET) 590 TELEORMANUL (PLASX)

circumscriptiunT ale judetelor Olt, de pe la stgpinire, pi nu s'ag latul adrninistrativ care se vede
Argep pi Teleorman. mal inapoiat. pi astil-zr.
Dupg scriitorul grec Nicolae In urma tratatuluT de la A- Multe din satele ale cgror nu-
Lazaru pi dupg Dionisie Fotino, drianopole, la 1828, s'a desfi- mili le ggsim prin nomenclatu-
in secolul al XVIII-lea Teleor- intat vama turceascg de la Tur- rete din secolir trecutl ati dis-
manul avea 137 sate pi 65000 nul ; totu,1 a mal ramas adi pgrut prin diferite imprejurgrl,
locuitorir. cit-va timp un beiri, care tgcea dar mar ales din cauza nesigu-
Plgpile, dupg Lazaru, erati marT neajunsurr locuitorilor de ranter in care se ggseati p'atuncr
papte, insg el nu ne aratg de cit prin prejur, dindu-se cu neferir viata pi averea locuitorilor. In
pase ; dupg Dionise Fotino, erati s'Al la numeroase prgdgciunT, as- locul lor s'ati format mar in
zece. cunzindu-le vitele ,i atrggindu-T urmg alte sate, cu alte numirr.
Dupg scriitorul german Sul- In cursg. In partea de S. a judetulur ,i
zer eral o sutg-doug-zecT ,i ceva Dupg aceastg desfiintare s'a.5 mar ales in plgpile Cglmgtuiul
de sate (Ortschaften) in 1781. organizat vgmile romineptY de pi Marginea se vgd pi astil-zr
Generalul austriac von Bauer la Turnul pi Zimnicea, dindu-se siliptr de sate vechr pi urme de
s'a ocupat de asemenea cu des- in arendg, dimpreung cu cele- bisericr.
crierea amgnuntitg a multora l'alte vgmr pi Cu salinele, cunos- Gratie legeT pentru vinzarea
din satele pi localitgtile mar im- cutuluT boier Vilara. Tot pe In loturr a mopiilor statulur la
portante ale judetultif, mal ales atuncT s'all infiintat, pe lingg sgtenr, Teleormanul se popu-
din punct de vedere istoric pi biurourile vamale, pi carantinele, leazg pe zi ce merge ,i sate
archeologic. pentru care eral" pi revizorr sa- noT, ca Traianul, Vodg Carol,
Neajunsurite ce sufereati crep- nitarr. Cuza-Vodg pi altele mgresc nu-
tinir de peste Dungre din partea Paza graniter s'a fgcut mult mgrul centrufflor locuite pe in-
Turcilor, ail fgcut pe multT Bul- timp de cgtre trupe regulate, tinsele lur cimpir.
garT sg pr caute refugiul ,i adg- pgng sub domnia lur Stirber- In secolul in care ne ggsim,
postul in multe pgrtT ale acestul Vodg; apoT s'a dat grgnicerilor ca pi in cele precedente, Tele-
judet, unde ari format colonir carT erati luatY treptat, dupg ormanul a fost judetul unde s'ari
carT existg pi astg-zr. Satele Gg- tunsul pletelor, cu schimbul ; mar desfg,urat insemnate fapte de
uriciul, Licuriciul, Cringeni, Ca- in urmg grgnicerir ati fost scu- arme in rgzboaele Cu Turcir.
ravaneti, parte din Segarcea-din- titT de bir pi alte dgrT. La 1812, la 1828 ,i la 1877,
Deal pi din orapul Alexandria, Pana la 1837, repedinta jude- prin Teleorman a fost locul
sunt !oculte de multr BulgarT, tullir, alcgtuit precum argtargm de trecere al armatelor peste
din carr unir ipT pgstreazg lila mar sus, era la Rupi-de-Vede. Dungre.
limba, portul pi datinele lor. Asi- Dupg rotunjirea administrativg, In rezbelul pentru indepen-
milarea lor cu populatiunea ro- urmatg la acea epocg, repedinta dentà mar ales, in Teleorman,
mina se face treptat. s'a mutat la Zimnicea, unde a spre Dungre s'a grgmgdit tot
In privinta acestor colonir, pu- stat dor anr. Pe la 1831, erati grosill armatelor. Spre Turnul-
tem spune ca ele n'ad a face dor ispravnicY la Ropiori. Mggurele ,i Zimnicea se con-
cu acelea din Dolj pi Prahova, La noua organizare data Tgrir centra tí toate aproviziongrile pen-
despre care s'a scris cg dateazg in timpul ocupatiuner RuseptT, tru armate ; p'aci s'a intors, in-
de pe timpul luT Mihairi-Vitea- sub generalul guvernator Kisse- cgrcat de glorie, ilustrul nostru
zul. Coluniile bulgare din Tele- leff, s'a dispus ca pentru inte- cgpitan, Domnitorul Carol I pi
orman sunt venite in urmg de resul apgrgrir interioruluT pril, viteaza lur armatg, dupg luarea
tot, pi mar ales in secolul XIX. repedintele judetelor sil se mute Plevner.
Ast-fel, Bulgarir din com. Crin- in ora,ele de pe marginea Du-
geni ati venit pe la 1821, iar ngriT, spre a se putea veghia Teleormanul, plasd, in partea
ceT din Alexandria s'el stabilit mar bine in caz de vre-o incer- de N. a jud. Teleorman. si-a
acolo odatg cu intemeerea ora- care de ngvAlire. La 1839, re- luat numele de la riul Teleor-
puluT, pe la anul 1833. In multe pedinta TeleormanuluT s'a mu- manul, care curge in partea des-
locurr e! s'el stabilit prin sim- tat definitiv la Turnul-Mggurele. pre V. Este apezatg intre doug
ple invoelT cu proprietarir mo- AtuncT s'ad mutat aci toate vgr, Valea-CotmeneT pi a Tele-
piilor, fgrg sg maT aptepte invoire autoritgtile pi s'a construit pa- ormanuluT, care o desparte de

www.dacoromanica.ro
TELEORMANUL (RIU) 591 TELEORMANELUL

jud. Vlasca si Olt. Terfnul eT si cimpia Burdea, situate tot de fluenta CIgniteT formeazg o mlas-
este putin accidentat, strgbgtut la N. spre S. ting intinsg.
de vAl si v4lcele, piraie si gir- Com. Tecuciti, Dobrotesti Afarg de afluentiT sus argtatl,
lite. MaT toatg partea despre si Merisani, pe Valea-TecuciuluT. Teleormanul primeste si apele
N.-E., N.-V. si de mijloc, for- Com. Bucovul-Adunati, la maY multor Odiase, atit pe
meazg un ses intins, prea pu- N.-V. plgseT, pe Valea-Buco- dreapta, cit si pe stinga. Cornu-
tin variat, numit cimpia Burdea. vuluT. nele pe care le udg sunt : Po-
La N. se mgrgineste cu pl. Resedinta acesteT plgsT este in pesti-Palanga , Tgtgresti, Udu-
Cotmeana-Gglasesti din jud. Ar- com. Balaci. (V. si Teleorma- pul, Zlotesti, SINvesti, Lada, De-
ges, incepind de la com. Ur- nul, judet). parati-Flirl esti, Netotif, Orbeasca-
lueni si päng la TgtArgsti-d.-s. d.-s. si Orbeasca d.-j., Lgceni,
La V., cu pl. erbgnesti din Teleormanul, ra Izvoreste in Pielea, AtirnatiT, Storobgneasca
jud. Olt, incepind de la com. jud. Arges, la locul numit Po- si Beiul.
Urlueni si páng la com. Ghim- iana-LaculuT, lingl Pitesti ; dupg
peteni. La E., cu pl. Neajlovul- ce udg in acest judet plgsile TeleormanuluI (Valea-), vale,
Glavaciocul din jud. Vlasca, in- Cotnneana si GAllsesti, trece in jud. Teleorman, strAbgtutg de
cepind de la com. Slobozia- jud. Teleorman, pe care II strg- riul Teleorman, de la intrarea
TrAsnitul, pgng la com. Depa- bate spre a se vgrsa in Hui in judet si pgng la gura luY.
rati - Hirlesti si la S., Cu pl. Vedea, fgrä sg farg limitg spre MultT din locuitorT dar' aceastg
TirguluT din jud. Teleorman. jud. Vlasca, dupg cum se repre- numire si pArtil care continug
Este formatg din 33 comune zintg pe charte si mal in toate spre Dungre, de la punctul unde
si 59 cgtune, avind o suprafatg manualele de geografie. acest riti se varsg in Vedea.
de 85580 hect. Limita jud. Teleorman spre Pe valea TeleormanuluT sunt
Cele 33 com. sunt : jud. Vlasca e mult mal departe cele maT plgcute pozitiunT din
i. Urlueni, cu cit. Tomesti de acest t'ir]; ea urmeazg o li- tot judetul. Inspirat de frumu-
si Lezeni ; Malul, cu cdt. Afri- nie conventionalg, dupg intin- setea lor, poetul Depgrgteanu
mesti, Brabeti si Zuvelcati ; Cio- derea teritoriuluT comunclor a scris gingasele luT g DorurT si
cesti-Nlindra; Mozgceni, cu cgt. dincolo de apa Teleorman si amorurT, , in partea maT despre
Bgzesti si Tufeni ; Stoborgsti, care toate fac parte din jud. N., la satul Deparati, unde se
cu cgt. Barza si Ghimpeteni cu Teleorman. ngscuse si locuia.
cgt. Atirnati, la extremitatea In parcursul luT primeste, pe Aproape intreagg aceastg vale
de N.-V. si V. a plAseT, pe Va- partea dreaptg, incepind de la este de o fertilitate exceptio-
lea-VedeT. intrarea sa, urmgtoarele pirae, nalg.
Slobozia-Trgsnitul, Cu cgt. ca afluentl : Bucovul, care se
Dobreni si Purcgreni; TAtArgsti- varsg pe teritoriul com. Tgtg- Teleormänelul, pitia, jud. Te-
d.-s. ; Udupul ; TAtgrAsti-d.-j., cu resti-d.-s.; Cerboaica ce se varsg leorman, mal adese-orl sec. Cur-
cgt. Ochesti; Zlotesti, Lada si In dreptul corn. SlAvesti; Teleor- sul sgri incepe de la izvoarele
Deparati-Hirlesti pe Valea-Te- mgnelul, la limita com. Depg- ce curg din dealurile de prin
leormanuluT, in partea de E. a rati-Hirlesti-Netoti, si Rgcica in prejurul com. Popesti-Palanca.
pAseT. apropiere de com. Olteni ; iar Se varsg in riul Teleormanul,
Strimbeni, cu cgt. Calda- pe stinga, primeste apele CIgni- intre comunele Deparati - FM--
rarul si Riea ; GumestiSilistea, teT, care curge prin jud. Vlasca lesti si Netoti. Serveste ca ho-
cu cut. Rica-Noug, Ciolgnesti- si se varsg in Teleorman, pe tar natural al maT multor mosiT.
din-Deal si Ciolgnesti-din-Vale ; teritoriul com. Lgceni. El desparte mosia statuluT Cio-
Grgdesti, cu cgt. Belciugul si Dupg ce trece, udind in cur- Ignesti-Baldovinesti de mosia Gu-
Cgzgneasca si com. Necsesti, pe su-T toate com. de la limita jud., mesti-Silistea, mosiile si pgdurile
Valea-CiineluT, prin mdlocul pl., din plAsile Teleorman, Tirg-ul si statului Udupul si Zlotesti S11-
de la N. spre S.-E. Margineni, se varsg in Hui Ve- vesti de TItgresti, precum si
Mirosi, Surdulesti si Bala- dea futre comunele Beiul s't Cer- mal multe mosiT ale proprieta-
ciul, cu cAt. Pgdureti ; cgt. Cate- venia. Albia acestuT riti este ni- rilor din partea loculuT si ale
lesti, de la com. Tecuciti, com. sipoasa si curatg ; apa curge mosnenilor din com. Tgtgresti-
Zimbreasca si Beuca pe valea limpede si lin ; numal la con- d .-j., SlAvesti, Zlotesti si altele

www.dacoromanica.ro
TELEWANI 592 TELITA

Tele§mani, sat, fkind parte din Are doug bisericT, una cu hra- Parchesul ; la E., cu Trestenicul;
com. rur. Chilla, pl. Vedea-d.-s., mul Sí. Voevozr si cea-l'altg cu la S., cu Frecgtei si Nalbantul ;
jud. Olt. Are o populatiune de hramul Adormirea, deservite de la V., cu Meidan-Chioi si Ni-
158 locuitorY si o bisericg, zi- 2 preotT, 2 cintAretY O 2 para- colitelul.
dit5. la 1872. clisert Dealurile care brgzdeazg teri-
toriul comuneI sunt: dealul Drg-
Te1e0i, com. rur, pe apa Teleor- Tele§ti-Birnici, cdtun al com. gaica la E., dealul Tocila la S.,
manulul, jud. Arges, pl. Cot- onIgnesti, pl. Ocolul, jud. Gorj, Sarica la V.; apol dealul Ar-
meana, la u) kil, de com. rur. situat pe malul drept al riuluT mutlu-Conac, la S.-E. (182 m.),
Costesti, resedinta subprefectu- Bistrita si aproape de soseaua dealul CiliculuT (342 m.), cu
reY, si la 55 kil. de Pitesti. Sc judeteang T --Jiti-Severin. virful Selda - Copac (315 In.),
compune din satele Dactul, Tir- Are o suprafatg de 379 hect., dealul Fundul-BurtiT (263 m.),
lesti si Telesti. cu o populatie de no familiT, toate la S. si acoperite cu pg-
Are o populatic de 607 lo- sail 340 suflete ; o bisericg de durT ; dealul Sarica, acoperit cu
cuitorT ; 2 biserid, cu 2 preoff zid, fondatg la 1727, de Egu- vil.
si I cintgret; o scoalg. menul Dionisie Balgcescu. Piraiele, care udg comuna sunt :
Budgetul com. e de 1469 leT la LocuitoriT posedg: 20 plugurT, Valea-Telita, de la N.-V. spre
veniturl, si de 1534 leT la cheltuelT. 30 care cu bol si yací, 2 cg- S.-E, trece prin mijloc si pe
Vite: 505 boT si yací, 53 caT, rute cu cal, 230 vite marT cor- Ruga satul Telita, cu afluentiT
983 di, 20 capre si 22! poref. nute, 20 cal', 110 pord, too cir sn: Valea-Plopilor, pe stinga, si
si capre. care trece pe
Piriul -CiliculuT,
Tele§ti, com. rur., in jud. Gorj, Este udat de apa Bistrita. lingg mängstirea CiliculuT, pe
pl. Ocolul, la N. comuneT o- Comunicatia in cgtun se face dreapta; apol Valea-AmziT, pe
ingnesti, situatg pe ses si pe prin soseaua comunalg, care il stinga.
deal, pe partea dreaptg a riulta pune in leggturg la N. cu com. E formatg din egtunele : Te-
Bistrita si pe Dealul-cu-Viile. Teiesti, lar la S. cu orrigne.sti, lita, resedinta, pe malul sting
E formatg din satul cu acelasT &lid in soseaua judeteang. al piriuluT Telita ; Mingstirea
nume. Cilicul, pe teritoriul sgtr; Posta,
Are o suprafatg de 620 hect., Teletul, pirig, jud. Iasi, pl. Stav- la E., tot pe piriul Telita.
cu o populatie de 242 familiT, nicul, com. Miroslava. Izvoreste Intinderea comuna este de
sail 1051 suflete ; o scoai5, fon- de sub poalele podisulur Foc- 4500 hect., cu o populatie de
dan la 186o ; 2 bisericY de lemn, soaia ; curge prin valea Prosel- 186 familii, sati 874 suflete.
deservite de 2 preotI i 4 cin- nici, apoT trece in valea Cor- Budgetul com. e la % eniturt
tgretT ; 2 morl pe apa Bistrita, nesti, primind in dreapta piriul de 4057 leT, si la cheltuelT, de
19 puturT si 7 fintinT. TigAnimea. Formeazä doug ia- 4053 leT.
Locuitorii posedg: 40 plugurY, zurT in vatra satuluT Cornesti, Are o bisericg, fondatg la
50 care cu bol si vacT, 4 cärute pe care se afil cite o moarä. 1803 de locuitorY, cu hramul
cu cal; 20 stupY ; 420 vite marT Mal' la vale prirneste piriul Bo- Nasterea Maici/ DomnuluT, de-
cornute, 25 cal, 150 oT, 50 capre ghea si, in stinga, piriul Surda, servia de 1 preot si 2 cinta-
si 90 elingtorT. dupg care formeaza iazul de retl ; o scoalg, fondatg in 1879,
Venitul comuneT este de 669 11110 Colonia-Italiang. Iesind din de RusT.
leT, 19 banT, iar cheltuelile, de satul Cornesti, primeste piriul DrumurT sunt: la N., soseaua
653 leT, 89 banY. Dancasul ; trece in valea Ieze- nationalg Tulcea-Isaccea ; apoT
Comunicatia in com, se face reni si, formind iazul cu acest drumurT comunale la comunele
prin soseaua comunalg ce vine nume, se varsg in piriul Nico- Parchesul, Somova, Nicolitelul
din comuna Brldiceni, trece riul lina. si Frecgtei.
Bistrita si se leagg cu soseaua
comunal de la *onignesti. Telita, com, rur., jud. Tulcea, Telita, sat, in jud. Tulcea, pl.
situatä in partea de N. a jude- Isaccea, cgt. de resedintg al com.
Tele§ti, sat, cu 307 locuitorT, ¡ud. tuluT si cea de E. a plgseT Isac- Telita, asezat in partea centralä
Arges, plasa Cottneana, igcind cea, pe piriul Cu acelasT mune. a pl. si cea de V. a com., pe
parte din com. rur. Telesti. Se mgrgineste la N. cu com. malul sting al piriuluT Telita. Are

www.dacoromanica.ro
TELITA 593 TERESCONDU-CEAIR

o intindere de 480 hect., din pl. JiuluI, pe partea dreapta a tireT, pe zid, se afla o inscriptie
care 78 hect. ocupate de vatra riuluT Jiul, situata pe o vale si cu literile C. W. 1587 si marca
satuluT, cu o populatie de no la poalele dealultd Rosia, la Tare, cu capul de zimbru sapat
familIT, sail 523 suflete, compusa V. comune Rosia. in platra.
din RominT, BulgarY i RusT. Are o suprafata de 422 hect.,
Pe aci trece drumul comunal cu o populatie de 709 locuitorf, Tepe-Bair, deal, jud. Constanta,
Frecatei-Nicolitelul. scoala, i biserica de lemn, fon pl. Constanta, pe teritoriul com.
data de locuitorY la anul 1740, rur. Cicracci i anume pe acela
Telita, rig, in jud. Tulcea, pl. descrvita de j preot i i &in- al catunuluI Cogea-Ali. Are o
Tulcea, Isaccea i Babadag. Ia ret. directiune generala de la N. la
nastere din dealul NicoliteluluY; LocuitoriT sunt mosnenI. ET S., Cu o inaltime maxima de 83
se indreapta mal întîiti spre N.- poseda : 32 plugurT, 40 care cu m. in virful sati Movila-Imbi-
E.-E., pana in dreptul com. Te- bol i vacT, 4 carute Cu ; nata. Este tliat pe la S. de so-
lita, sub numele de Valea-Mo- 534 vite marl cornute, 33 caT, seaua judeteana Canara - Cara-
rilor ; de aci o ia spre S.-E.-E., 364 oI i capre i 331 porcT. murat.
Cu numele de Telita i arare-orY Venitul comuneY este de leI
Cilicul, pentru ca trece pe Ruga 556, banT 27, iar cheltuelile, de Tepe-Caramurat, virf de deal,
manastirea Cilicul; curge prin leI 553, banT 31. in jud. i pl. Constanta, com.
satele Posta, Frecatei, Cataloi, Comunicatia in aceasta co- Caramurat. Are 103 m. si este
de unde o ja spre S., trecind prin muna se face prin soseaua co. virful cel maT inalt al dealulu/
Eni-ChioI, Congaz, si se varsä, munala, care la comuna Rosia Amut-Bair.
dupa un curs de 6o kil., in da in soseaua vecinala.
lacul Babadag, in partea numita Dintre dealurT, cele maT in- Tepsinari, sat, Cu 45 familiT, jud.
Coada-BaltiT. Malurile sale sunt semnate sunt : al-Rosief si al- Arges, pl. Topologul, facind parte
joase i acoperite cu verdeatä. chiopuluT, cu maY multe rami- din com. rur.
Uda partea de E. a pl. Isaccea, ficatiI; printre aceste dealurT se Are o biserica, Cu hramul Ador-
pe cea de V. a pl. Tulcea formeaza valcelele : a-Brazilor, mirea, deservita de un preot
pe cea de N. a pl. Babadag. a-StineT, a-RosieT,a-ScoarteT, etc. un paracliser.
Primeste ca afluentT: Valea Ni-
colitelulta, Valea - Mare, Valea- Tenghea - Orman, pddure, In Terca, atun, al com. Lopatari,
Stupinef, valea Cataloi i Valea- jud. Constanta, pl. Silistra.Noua, jud. Buzati, Cu 50 locuitoti si 14
IzvoruluT, unita cu valea Hagi- pe teritoriul comuneI rurale Do- case.
lar. Are tot-de-a-una apl. bromir, si anume pe acela al
catunuluT sàiíCalaigi. Are o Terchesti, sat, in jud. R.-Sarat,
Telita, »la, in jud. Tulcea, pl. intindere de peste 120 hect., pl. Marginea-d.-s., catunul com.
Babadag, pe teritoriul comuna intinzindu-se la Vestul dealuluI Dragosloveni. Este asezat pe ritil
Nalbant. Izvoreste din Dealul- Uzun-Mese-Sirti. Pe la Sudul saii Rima, in partea de V. a co-
CiliculuT (400 m.), se indreapta trece drumul comunal Calaigi- muneI, la 3 kil. spre V. de
spre S.-E, sub numele de Valea- Dobromirul-din-Vale. catunul de resedinta, Dragoslo-
Carbunarilor, trece prin satele veni. Are o intindere de 20
Trestenicul i Nalbant, de unde Teodora, cîli, (tia de O, in hect., cu o populatiune de 107
ja numele de Valea-IzvoruluI- jud. Tuicea, pl. Macin, pe te- familiT, sati 516 suflete ; o bise-
Telita i, dupa ce trece pe la ritodul comuneI rurale Satul- rica, cu i preot i i dascar; o
poalele dealurilor Ghel- Tepe, Noti, in partea E. a plaseI si scoala.
Esil-Tepe, Sari-Tepe si Cata- cea de V. a comuneT, Ruga girla
loi-Bair, se varsa in riul Taita, Valea-Ulmulta, pe drumul °co- Terescondu-Ceair, vale, jud.
pe stinga, ceva maY sus de satul munal Turcoaia-Picineaga. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
Satul-Noti. Pe valea sa merge teritoriul comuneT rurale Regep-
drumul comunal Babadag-Nal- Teodoreni, in jud. Cuiusu, i anume pe acela al ca-
bant-Telita. Botosani, com. Burdujeni-Tirg, tunuluI sa5 Techi-Deresi ; are o
fundata la 1587 de Simion Movila directie de la V. catre E.; vine
Temisani, com. rur., jud. Gorj, Voda. La partea de E. a manas- din Bulgaria, merge drept pe

66546. Nardo Dicjionar Goograllo. Vol. V. 75

www.dacoromanica.ro
TEkELJA 694 TERZI-CH10I

hotarul DobrogeT si, la i kil. nul, situat in partea de N. a Plesoiul ; la S., cu com. Tinca-
spre S. de satul Techi-Deresi, pl. si cea de V. a com. Are o naul ; la V., cu com. Caciulata
se deschide in valea Techi-De- lungime de i kil., o largime si la E., cu com. Virvorul.
resi-Ceair ; merge printre padu- de 300 ni. si o 'tntindere de Terenul com, este accidentat
rile Caralmus-Orman i Sarpali- 77 hect. E despartit de ostro- de dealul Troian, Piscul-luT-Cin-
Orman, la N., si Checi-Orman, vul Teriul-Mic prin o limbd de ghir i ripa numita Puica.
la S. pamint, care adesea e acope- Este udata la S. de piriul
Este situata in partea de S. a rita cu apa; iar de ostrovul Purceaua, care are un vad
piase( si S. E. a comuna Puiul-StrimbuluT, deunbrat putin un pod pe dinsul, in cuprinsul
adinc, nenavigabil. E acoperit acesteT com.
Tereuja, com. rur., jud. Vilcea, cu sala' i richite. Se compune din 3 sate : Ga-
pl. Oltetul-d.-s., formata din 7 brul, Lazul i Terpezita, sat de
mahalale : Dobricea, Zgubea, Teriul-Mic, ostrov, jud. Con- resedinta.
Urzica, Valea-StejaruluT, Dealul- stanta, pl. Silistra-Nota, pe te- Are o suprafata de 4450 pog.,
Bisericel, Mijlocul f Budoiul. E ritoriul com. rur. Mirleanul, si- cu o populatie de 1457 local-
situata pe riul Oltetul, la 9 kil. tuat spre E. Are o suprafata toa ; 2 bisericT, fondate de lo-
de resedinta subprefectureT. de 42 hect. si comunica cu Te. cuitorT, una in Terpezita, ice-
Are o suprafata de 1158 hect., riul-Mare printeun mic istmu, puta la 1848 si terminata la
cu o populatie de 518 locuitorT ; acoperit mal* tot-d'auna cu apa. 1852, i cea-l'alta in Gabrul, in-
3 bisericT de lemn. ceputa la 1889 si terminata la
LocuitoriT poseda : lo caT, 50 Terjoasei (Burcutul-), ape mi- 1891, deservite de i preot
bol, 40 vacl, 100 capre. nerale, jud. Neamtu, pl. Piatra- 3 cintareti ; o scoala mixta in
19 locuitorT improprietarit Muntele, com. Hangul. satul Terpezita, care functioneaza
la 1864, pe 16 hect ; restul sunt Izvoresc din malul drept al din 1856; 8 circiumt
mosnenT. dealuluI Terjoasa, in Poiana- Com, e strabatuta de soseaua
Veniturile comuneT se urca SaruluT. Apa este limpede judeteana Craiova-Cetatea si de
Ja 1103 leT anual. Aran la gust. A fost analizata poteca Puica, care duce spre
de dr. Th. Steiner., la 1856, Plesoiul.
Tereujani, ca/un, facind parte si s'a constatat ca 7680 grame Prin centrul comu neT trece dru-
din com. Logresti-Mosneni, pl. de apa contin : sulf. de potasa, mul numit Brazda-luT-Traian.
Gilortul, jud. Gorj, situat pe 0,1958; clorur de potas4, 0,0699; Budgetul com. e la veniturT
sesul si coasta cu acelasí nume, clorur de soditi, 4,61404; carbo- de 4371 leT, 71 banT, si la chel-
spre S.-E. de catunul Logresti- nat de soda, 10,2444; carbonat tuelT, de 3098 leT, 50 banT.
Mosneni. de calce, 3,0763; carbonat de Vite cornute 318, caT 49,
Are o suprafata de 20o hect., magnezia, 0,9055 ; carb. de pro- ol 70.
Cu o populatie de 69 familif, tox. de fer, o,o6oi ; aluminiti,
sail 280 suflete ; o biserica de urme ; acid silicic, 0,0256; (suma Terpezita, sat, in jud. Dolj, pl.
lemn, refacuta de locuitorT la subst. compacte : 17, 97o ; acid Dumbrava-d.-s., com. Terpezita,
1834. carb. liber, socotit in grame, resedinta primaria Are o po-
LocuitoriT poseda: 23 plugurT, 15,3604 pulatie de 592 suflete; o scoala
32 care cu boT, 2 chrute Cu Acest izvor face parte din mixta, ce functioneaza din 1856;
cal, 100 vite marl cornute, Io grupa izvoarelor minerale de o biserica, fondata de locuitorT
cat 145 oí, 13 capre i 86 ri- la Hangul, si este clasat ?are la 1848 si terminata la 1852;
mátorT. apele clorurate sodice. 5 circiumT.
Comunicatia in catun se face
printr'un drum ordinar, care da Terpezita, com. rur., jud. Dolj, Terzi-Chioi, sat, in jud. Con-
in soseaua vecinala Tindalesti- pl. Dumbrava-d.-s., la 27 kil. stanta, pl. Hirsova, cat. com.
Logresti. de Craiova si la 16 kil. de Vir- Siriul, situat in partea de E. a
topul, resedinta plA§er. pl. si a com., la 6 kil. spre N.-E.
Teriul-Mare, ostrov, in Dunare, Este asezata pe dealul Troian de cat. de resedinta, pe valea
jud. Constanta, pl. Silistra-Notia, valea Terpezita. cu acelasT nume. Are o intin-
pe teritoriul com. rur. Mirlea- Se margineste la N. cu com. dere de 3228 hect., din care 188

www.dacoromanica.ro
TERZI-VELI 595 TEILA

hect. ocupate de vatra satultir, tgrit dupg legea rur. din 1864, care udg com. Motoci, Mischir,
Cu o populatie, in maioritate tur- cind li s'el dat 718 hect, pg- Ghercesti-Izvorul si Pielesti; apoI
ceascg, de 202 fama', sail 930 mint din mosiele Curtisoara, Tes- pgtrunde in jud. Romanati, udg
suflete. luiul, Cherlesti-din-Vale, Cher- com. Viisoara, lasg Caracalul in
lesti-din-Deal. ET posedg : 65 cal dreapta si riul Oltetul in stinga
Terzi-Veli, sat, in jud. Constanta, si Tepe, 346 boY, 186 vacT, 18 ca- si se varsg in Olt, la com. Stoe-
pl. Mangalia, cgtunul com. Ca- pre, 1256 or si 522 porcT. nesti, spre E. de Caracal. A-
zil-Murad, situat in partea oc- In cgt. Curtisoara se ggsesc cest d'U seacg in timpul verer.
cidenialg a pl. si cea de N.-V. sub pgmint zidurr in forma de Valea Tesluiulur este populatg
a com., la 4 kil. spre N.-V. de curte, cu mar multe despgrtirT si productivg. Albia sa e strg-
cgt. de resedintg, Cazil-Murad; si cotiturr. bgtutg. de 2 sosele nationale :
asezat pe valea Cazil - Murad. Se intinde pe o suprafatg de Slatina - Craiova si Drgggsani-
Ceair si inchis la S.-E. de dealul 2459 hect., pe care sunt si cite- Caracal, si de 2 CM' ferate : Sla-
Bairam-Dede-Bair. va carien l de pratrg pentru dru- tina Craiova si Drgggsani - Co-
Arco suprafatg de 1515 hect., murT. rabia, peste care sunt podurr
din care numaY 5 hect. sunt Comerciul se exercitg de 5 de fier.
ocupate de vatra satulur si de circiumarr.
grgdinI, cu o populatie, compusg Veniturile com. sunt de 3225 Testemelul, sal, in jud. Tulcea,
numar din TurcT si BulgarY, de ler, si cheltuelile, de 2869 leT. pl. Istrulur, cgt. com. Ciamurli-
48 suflete. oseaua judeteang ce trece prin d.-s., situat in partea nordicg a
partea de V. a com. inlesneste plgseI si in cea vesticg a co-
Tescureni, sat, pe mosia cu a- comunicatia com. Tesluiul spre muner, la 7 kil. spre N.-V. de
celasT nume, jud. Dorohoiri, pl. N. cu com. Deleni si Comgnita, resedintg, de ambele malud ale
Baseul, com. Manoleasa. E si- si spre S. cu com. Dobrotinetul piriulur Beidaut. Are o intindere
tuat pe malul piriulur Volovgtul si Slatina. O alta osea comunalg de 65 hect., cu o populatie de
si format din doug cgt. : Tescu- pleacg din cea judeteang, trece 42 familiT, sail 178 suflete. Pg-
reni Bagiurea si Tescureni-Ti- prin satul Tesluiul, merge spre mintul e acoperit cu pgdurY si
musul, cu o populatie de 168 E. si N. la com. Oporelul, Rg- pgsiunT. Printeinsul trece dru-
locuitorr. desti, etc. mul comunal Beidaut - Bas-Pu-
Piritil Volovgtul trece peste In partea de E. a com. se nar.
mosie. aflg Drumul-Oer, care'T serveste
Hotarele mosier sunt: Mitocul, de limita. Te§ila, com. rur., jud. Prahova,
Avrgmeni si Hgtcguti. Dealurile de pe lingg Olt, cu plaiul Pelesul, situatg pe albia du-
directia N.-E., se intind spre E. la Doftana si la poalele mun-
Tesluiul, com. rur., jud. Olt, pl. de com., pana in Orla Plapcea- tilor : Fundurile, Negrasul, Cio-
Oltul-de-jos, compusg din 4 Mare. Pe ele se cultiva tot felul pirceni, Carabanul, Prislopul, Ru-
cgt.: Tesluiul, Cherlesti-din-Deal, de cereale si vie. sul, Lacurile si Gilma-Secgrier,
Cherlesti-din-Vale si Curtisoara, E udatg de vgile Oltului, Rai- la 79 kil. de Ploesti si la 20
Cu o populatiune de 1434 locui- tultir, Tesluiul si Cherleasca. Riul kil. de resedinta plaiulur.
torT. Oltul in dreptul com. formeazg Se compune din 3 cgtune :
Este situatg pe valea OltuluT o mare insulg, despgrtitg in doug ; Prislopul, Negrasul si Trestieni,
si pe valea Tesluiulur, la 8 kil. bratul Oltulur despre com, se cu o populatie de 2816 locuitorr
de capitala jud. si la 2 kil. de numeste Oltisorul. Are doug bisericr: tina in
resedinta plgsel. cgt. Trestieni, fondatg la 1724
Parte din locuitorr sunt venit1 Tesluiul, sat, fgeind parte din de Constantin Cuculeatg, azT a-
din Transilvania, si parte de com. rur. Tesluiul, pl. Oltul- proape in ruing din cauza ve-
peste Olt. d.-j., jud Olt. chimer, si a doua in cgt. Tesila,
Are 2 bisericI: una in cgt. ziditg la 1878 de locuitorr si
Cherlesti-din.Deal si cea-l'altg in Tesluiul, riti, afluent pe dreapta de decedatul Bucur Sgvulescu,
Curtisoara, deservite de 3 pre- Oltulur, jud. Dolj si Romanati. ambele deservite de 2 preotr; o
otT ; o scoalg; o moarg cu aburT. Izvoreste din dealul Crucile, jud. scoalg.
220 locuitorT s'ail improprie- Dolj, trece in pl. Ocolul, din LocuitoriT, in numgr de 229,

www.dacoromanica.ro
TEFLA 596 TETOIUL

s'ají improprietarit la 1864, pe Te§ila, sat, facind parte din com. locuitor Lgzgrescu, si reparate :
mosia statuluT si a EforieT, din. rur. cu acelasT nume, pf. Pelesul, cea la 1826, lar cea de
du-li-se 900 hect. jud. Prahova. a doua, la 1812.
Vite 196 caT, 149 Tepe, 480 Locuitor.iT sunt parte mopenT,
vacT, 360 vitel, 500 bol, 12 Te§ila, ftddhre a statuluT, in in- parte improprietgritT. ET posed5 :
taurr, 396 capre, 4298 di, 604 tindere de 5coo hect., pendinte 30 plugurT, 60 care cu boT; 539
miel si 243 porcI. de com. Tesila, pl. Pelesul, jud. vite marT cornute, 585 o'f, 370
In raionul comuneT, pe apa Prahova, formatg din trupurile : rimNtorT, 56 cal i 97 capre.
Doftana, sunt 4 pive, 7 morT Gilma, Carabanul-cu-Boia, Lacu- Veniturile comuna sunt de /el
(din care doug fgcgurl), II he- rile-cu-Rusul, Rusul-d.-j., Prislo- 568, banT 40, iar cheltuelile, de
rgstrae, din care 3 circulare, si pul, Podurile i Virful - Negra- leT 500, banT 12.
o dirstg. suluT. Comunicatia in comuna se
La poalele muntelul Negrasul face prin soseaua nationalg Fi-
sunt multime de izvoare minerale. TeOla-cu-Muntii, me* a sta- liasi-Pietrosani, care trece pe la
In partea de S. a comuneT, tulul, pendinte de mángstirea V. comuneT, prin soseaua co-
la punctul numit Cheia-TesileY, Mgrgineni, jud. Prahova. munalg i prin soseaua vecinalg ;
se aflg o carierg de piatrg, ce din cgt. Tetila mal pleacg un
apartine statuluT si comuneT, din Tetcoiul, sat, jud. Dimbovita, pl. drum ordinar, care dg in soseaua
care se scoate anual in termen Cobia, cgt. com. Mogosani. nationalg.
mediti pana la 12000 In. c. de
piatrà. Tetera-Bair, deal, in jud. Con- Tetila, cdtun de resedintg al co-
Comerciul se executá in co- stanta, pl. Medgidia, pe terito munes( Tetila, jud. Gorj, situat
mung de 7 circiumarT. riul com. urb. Cernavoda, situat pe ses i in stinga JiuluT.
Veniturile j cheltuelile comu- In partea de V. a pI4eI i cea Are o intindere de 450 hect.,
neI se urca. la 7308 leT de S.-V. a com., intinzindu-se Cu o populatie de 58 familiT, set
De la S. la N., pgng in Tran- filtre Dungre i balta Carasu, 283 suflete.
silvania, este strgbgtutg de o so- intr'o directiune generalg de LocuitoriT posedg: to plugurY,
sea care o pune in leggturg cu la S. spre N. Se desface din 18 care cu boT ; zoo vite marT
Brebul i Telega. Din aceastg virful Cernavoda si se sfirseste cornute, 150 or, 120 rimgtorT, 30
posea pleacg o alta spre comuna in valea Carasu, in dreptul dea- cal. si 40 capre.
Comarnicul. luluI Sari-Burun. Partea sa mer-
De la N. la S., de la cgtunul dionalg este tgiatg de Valul-luT- Tetoiul, com. rur., jud. Viicea,
Trestieni, i pgng la locul nu- Traian, partea septentrionalg este pl. Mijlocul, formatá din 4 cg-
mit Cheia-Tesild, unde se ter- tgiatg de calea feratg Cernavoda- tune : Mandocesti, Ruginosul, Vi-
mina comuna, este brgzdatg de Constanta i oseaua judeteang joesti i Bgroiul.
muntir: Fundurile sati Silistea, Cernavoda - Medgidia ; iar de-a E situatg pe valea riuluT 01-
Negrasul-Mic, Ciopirceni i Ca- lungul luT merge drumul comu- tetul, la confluenta acestuia cu
rabanul, totT pe partea stingg a nal Chochirleni-Cernavoda. girla $asa. Hotarul comund e pe
riuluI Doftana ; iar pe partea lingg Dealul-cu-Vil, avind directia
dreaptg, de muntiT Prislopul, Ru- Tetila, com. rur., in partea de spre S.-E. Se aflg la 70 kil. de
sul, Lacurile i Gilma-Secgriei. V. a plaiuluT Novaci, jud. Gorj, capitala judetuluT si la 40 kil. de
Totl acestY muntT servesc pentru si la S. comuneT Bumbesti-de-JiT. Drgggsani, resedinta
pgsunarea vitelor. E formatg din 3 cgtune : Te- Se mgrgineste la E. cu co-
De la N. la S. e udatg de tila, unde e si resedinta, Ggmani munele Giulesti i Rusgnesti, de
riul Doftana, de piraele Negra- Lgzgresti. care se desparte pi-in matca riuluI
Hermeneasa, Fiord' i Pris- Are o intindere de 719 hect, Omoricea; la V., cu teritoriul co-
lopul, si de valle : Mogosoaia, cu o populatie de 499 locuitorT ; mund Ggnesti, de care se des-
Ciopgrceni, Gilmeia, argbanul, 2 bisericT, deservite de t preot parte prin nul Oltetul i printr'o
Ghimpoasa, Petrisorul, Brgde- si I eintgret, una in cgt. Tetila, linie tras1 din sus de Gura-
tul, etc. fondatg de un locuitor Tetileanu, $aseT, pgng in capuI dealuluI ce
Se mgrgineste cu Transilva- pe la 1783, i cea-l'altg in cgt. desparte $asa de Oltetul ; la N.,
nia, Sinaia i Comarnicul. Lgzgresti, fondatg la 1702 de un cu com. $erbgnesti -si la S., cu

www.dacoromanica.ro
TETCANI 597 TIA-MARE

arlogani, de care se separa prin com. Scorteni, la E., cu co- flete ; o scoalg mixtg ; o bise-
Valea-RoscgT. munele Nadisa si Bosoteni, la ricg, Cu I preot si i cintgret,
Are o populatie de 729 lo- S., Cu com. Beresti, la V., cu clgditä de defunctul G. Roseti
cuitorT; o scoalg; 2 bisericr, in com. Bucsesti, si la N.-V., Cu la 1769; 5 circiumr.
cgtunul Vijoesti, una fondatg Í. com. Ardeoani. Este brgzdat Vite : 34 cal, 71 vite marl cor-
I820, i cea-l'altg la 1792. Cea de dealurile: Zarea-Tetcanilor, nute si 74 porcr.
din 1820 s'a fgcut Cu cheltuiala Stirpa, Arsura, Sirbir si Coman.
rgposatuluT protopop Tetoianu Ad se tine de vre-o 12 orI Tetcani, sat, in jud. Roman, pl.
si a sope?' sale Ruxandra. Cea pe an erg, pe la sgrbgtorT, ca Moldova, com. Mircesti, spre
de la 1792 e fgcutg de rgpo- Intimp. DomnuluT, Sf. Gheor- S.-V. de satul Mircesti, pe so-
satul VlAdutu Tetoianu, biv Vel ghe, Ziva CruceT, Sf. Ion (dupg seaua nationalg Roman-Fdlticeni,
Stolnic, i sotia sa, cocoana Safta, Boboteazg) etc. asezat pe platoul ce separg ba-
zugrgvitg cu cheltuiala fiilor Are o suprafatg de 1793 hect., sinul Moldover de al Siretulur.
lor, Gheorghitg Tetoianu, biv Cu o populatie de 919 locuitorT; Are o populatie, in maioritate
Vel $etrar, Constantin Tetoianu. o scoalg mixta in satul Tetcani, Ungurr, de 251 locuitorT; o bi-
Ion Tetoianu i vgrul lor, BArbu- infiintatg. in 1865 ; 2 bisericT, una sericg catolicg. Locuitorir Un-
ceanu, biv-velT logofetr, in 1823. ortodoxg in satul Tetcani, cu I gurr tin de parochia catolicg.
TotT locuitorir sunt mosnent preot j icîntaret, si una catolicg Ghirgesti. Se face bilciti la 20
Budgetul com. e la venituri In cgtunul SirbiT. August. Se numea in vechime
de 1977 leT, si la cheltuelT, de Dupg legea ruralg din 1864, Steticani, dupg cum se vede
1818 ler. s'a improprietgrit 83 locuitorT, din documentul din 1679, Apri-
De com. Tetoiul atirng Dealul- cu 254 fAlcr pgmint in taring. lie 27, de la Duca-Vodg.
Viilor, cu plantatiunT de vil, tu- Ad se fabrica cgratnizr. Se
farT i putine ogrAzT de prunT ggseste o moarg cu aburT si o Tetcani, mo,sie, jud. Bacgii, pl.
pe coaste,si Dealul-Piriulur, aco- fabricg de spirt, bine instalan'. Tazlgul-d.-s., com. Tetcani, apar-
perit cu pgdure mgruntg si pu- Pe teritoriul com. sunt izvoare tinind familier Tetcanu, Cu vre-o
sine pgsunl. Ambele dealurr aii de ape minerale continind sull 1500 hect. intindere si venit
directia spre S. si futre ele se fier. de aproape 30000 ler anual.
aflá. valea Piriul. Vite : 36 caT, 815 vite cornute,
In valea Ruginosul se aflg rui- porcr, 3 capre i 248 oT. Teu§anul, insuld, in Dungre, cu
nele uneT vechT bisericr, fondatg Budgetul comuneI e la veni to hect. pgdure. Depinde de
de un cgpitan numit Ruginosul, turT de leT 3921, banT 75, si la com. Orlea, jud. Romanati.
care a dat numele sàuí cgtunulur cheltuielT de leT 3914, batir 25.
La N., comunicg printr'o so- Este strAbltutg de calea ve- Tia-Mare, COM. rur., in E. pl.
sea comunalg cu Serbgnesti, iar cinal g Moinesti Poduri-Tetcani- Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
spre S., Cu com. Cirlogani, prin Nadisa i altele comunale spre Se compune din satul Tia-Mare,
drumurr nesoseluite. Beresti si A rdeoani. (850 locuitorr), si Urdgreanca
Prin satul Tetcani trece so- cu Parsinoia (191 locuitorl). E
Tetcani, com. rur., jud. Bacgti, seaua judeteang Bacgii-Moinesti. situatg lingg Olt, pe soseaua
pl. Tazlgul-d.-s., situatg in vgile Distantele : la Bacgii, capitala Stoenesti-Izlaz, la 14 kil. de Co
Tazlgultif-Mare si a Tazlgulul- districtuluT, 33 kil. ; la Tirgu- rabia si ra .34 kil. de Caracal.
Sgrat. Se compune din 2 cAtune: Ocna, 42 kil. ; la com. Nadisa, Are o populatie de 1041 lo-
Tetcani, resedinta, mal jos de 6 kil.; la com. Bucsesti, 6 kil.; cuitorT ; o bisericg, cu hramul
confluenta celor doug riurT si pe la com. Ardeoani, 5 kil. ; la com. Sf. Haralambie (1895), deser-
dreapta TazlguluT-Mare, i SirbiT, Beresti, 8 kil.; la com. Scorteni, vitg. de i preot si 2 cintgretT ;
pe piriiasul Sirbilor, futre dealurl. resedinta plgseT, 5 kil. o scoalg mixtd.
In Condica Liuzilor, ggsim In timpul Romanilor (sec. III
Tetcanir apartinind medelnice- Tetcani, sat, ¡ud. Bacan, pl. Taz- p. Chr.), s'a numit Antonina,
ruluT Gheorghe Roset, iar in lgul-d.-s., i resedinta comuner dupg. numele Impgratulur An-
Statistica din 1874, SirbiT sunt cu acelas nume, situat la con- tonin-Caracala, si mar tirzia la
numitl Sirbit-UngurT. fluenta celor dota Tazlgurr. RominT deveni Tia, dupg cum
Se mgrgineste la N.-E. cu Are o populatie de 678 su- din Vidin s'a fAcut Diul. Era

www.dacoromanica.ro
TIABIA-BABALIC 598 TICHILETI

In vechime statiune la catea a comuner si cea vestica a pla- pl. Hirsova, catunul com. Ghiz-
Romana ce mergea de la Izlaz ser. daresti, asezat in partea de V.
la Romula, pe malul Oltulur, Are o suprafata de aproape a plaseT si cea de S.-E. a com.,
dupl cum ne probeaza 2 cetati 15 hect., acoperitä de stuf si la 6 kil. spre S.-E. de resedinta
ce se afla la S. de sat. Fotino trestie. Ghizdaresti, pe malul drept al pi-
confunda Antina cu Tia: 'Av- riuluT Cechirgea, la locul unde
ttva il Tia, dupa cum le confunda Tichile§ti (Frumu§ica), com. se deschide in piriul Dalasma-
si Vaillant : (Antine ou Tia», rur., jud. Braila, pl. Vadeni, si- Cuide.
de si sunt puncte geografice tuata. pe malul sting al Dunarer. Se margineste la N. cu cat.
foarte departate unul de altul. Se marginete la N. cu Chis- de resedinta si cat. Muslu (al
Tia poate fi Antonina, dar An- cani; la V., cu Silistrarul si Os- com. Siriul); la E., cu cat. Ca-
tina nu. manul; la S., cu Gropeni si Va- pugi (al com. Siriul); la S., cu
lea-Cineper si la E., cu Dunarea. com. rur. Topalul ; la V., cu
Tiabia-Babalic, deal, in jud. Are o suprafata. de 15748 jud Ialomita, despartindu-se prin
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe hect., cu o populatie de 2460 fluviul Dunarea.
teritoriul comuner rurale Hairam- suflete; 1 biserica, construita in Are o intindere de ii8o hect.,
Chioi, situat in partea S.-V. a pla- 1854 de locuitorT, cu hramul Sf. din care 75 hect, ocupate de
ser si cea V. a com. Se intinde Voevozi, deservita de 2 preotr, vatra si gradinele satulur, cu o
din Bulgaria, desfacindu-se din 2 cintaretT si I paracliser ; o populatie de 92 familir, sati 538
dealul Circ-Bair ; trece printre scoall mixta. su flete.
satele Dell-Iusuf-Cuiusu sí Ha- Drumurr: la Chiscani spre N. Relieful ad e accidentat de
samcea ; intra in Dobrogea pe (7 kii.), la Gropeni spre S. (6 prelungirele'iN.-V. ale dealulur
la 1 kil. spre S. de virful Ia- kil.), la Valea-Cineper spre S.-V. Erchesec (189 in. cele de N.
ram-Iuc, si se termina in valea (9 kil.), la Osman spre S.-V. ale dealulur Olacul (124 m.), am-
Schender. E acoperit cu padurT (ro kil.), la Silistrarul spre V. bele aflatoare la hotar si aco-
si tufaris. (io kil.), la Braila spre N. (17 perite Cu pasunT si semana-
kil.). turr.
Tibrinul, vale, in jud. Constanta, Comuna s'a infiintat pe la Movile sunt putine, artificiale
pl. Medjidia, pe teritoriul com. I8ro. Mal inainte se ,numea si acoperite cu verdeata.
rur. Tortomanul si pe acel al Frumusica. Rusir in razboaele Dunarea, la V., pe 2 Mi., uda
comuner Seimeni, Pacind hotar lor cu Turcil ati trecut prin co- com., formind ostrovul Atirnati
Intre Seimeni si comuna Cerna- muna. Pe aci era drumul poster (70 hect.), acoperit cu salcir. In
voda. Este formata. de unirea vechr Braila-Calarasi. Dunare se deschide piriul Ce-
vailor Geaba-Culac si Geaba- Budgetul com. e la veniturr chirgea, ce trece prin sat si in
Ceair. Se indreapta spre V. si de 5359 ler, 4 banr, si la chel- care se deschid urmatoarele val':
se deschide in Dunare la S. tueli, de 5109 ler, 50 banr. Batacli-Dere, la N.-E , Tichilesti
satulur Seimeni-Micr. In valea la S.-E. ambele pe stinga ; Da-
Tibrinul, incepind de la E. ca- Tichile§ti, sat, pe muchea pla- lasma-Culac la N. si N.-V., pe
tre V., se afla lacurile Tibrinul, toulur de N. a judetulur Braila, dreapta.
Ramazan si Purcáreti. la 17 kil. spre S. de orasul
Cursul Mil are ; directie ge- Braila. Tichile§ti, siituc, jud. Tulcea, ase-
nerala de la E. catre V. si pu- Are o intindere de 97 hect., zat intr-una din cele mar fru-
%in spre N., mergind printre Cu o populatie de i2o6 locui- moase pozitiT ale dealulur Gil-
dealurile Dermengiulur si Cerna- torr ; o scoala mixta; o biserica, mele-Insirate, din plasa Isaccea,
voda la S. si In-Izlaz la N. cladita de locuitorT la 1852, de- pe teritoriul comuneT Luncavita,
servita de 2 preotT, 2 cintarep in partea de N. a piase si de
Tibrinul, lac, in jud. Constanta, si I paracliser. E. a comuneT.
pl. Medjidia, pe teritoriul com. Vite : 1310 vite marT cornute, Are o populatie de 37 tocui-
rur. Seimeni. 710 cal, 4260 or si 800 rima- torT.
E situat pe valea Tibrinulur, torr. Un drum vecinal se desface
putin mar la E. de lacul Ra- din drumul Isaccea - Macin ,l
madan, in partea meridionala Tichile§ti, sat, in jud. Constato, duce ad.

www.dacoromanica.ro
TICHIR-GHIOL 599 TIGVENI

Tichir-Ghiol. VezT Techir-Ghiol. jud. Neamtu, care Tigoiul -Dedule§ti, pö.dume, in


formeaza in tot cursul säA ho- jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
Tichiri§ul, com.rur., in jud. tarul judetuluI despre Transil. com. Dedule,ti, latid parte din
Putna, pl. Vrancea, situata pe vania ; se varsa pe dreapta pi- circumscriptia VII, ocolul Ba-
malul sting al Putnel, pe coasta riuluI Bicazul. beni. Are o intindere de 1 soo
dealuluI ce formeaza podipul Ti- hect., populate cu fag, jugastru,
chiripul pi pe ripa piriulur cu ace- Tiefeloaga (Tefeleica), masiv, frasin i ulm.
lapT nume, la 37 kil, de capitala intre riul Argepelul i ritil Dim-
judetuluI. bovita, jud. Mupcel. Este inconju- Tigvele, munte, jud. Gorj. VezT
E udata de riul Putna i de rat de confluenta riuluT Doimna Titvele.
piraele Tichiniul, Colacelul, Ba- cu Argepelul. Se prelungepte la
lanul i Chilimetea. S.-E..spre Pite,ti-pi-Glepti pi apoT Tigveni, com, rur., pe apa To-
Se compune din catunele: PA- dispare spre Titu. Acest masiv pologuluT, jud. Argep, pl. Topo-
rosul, Rugetul si Tichiri,u1 (unde prezinta, intre Namaepti î Stoe- logul, la 31 kil. de Pitepti. Se
e pi primaria comune1). Are o nepti, o larga depresiune, care compune din satele :
populatie de 262 familiI, salí 1013 poate fi considerata ca zona de Balteni, Blajul, Momaia
suflete; i biscrica parohiala, cu despartire a parte muntoase de cu o populatie de 740 lo-
hramul Adormirea, pi 2 filiale, cea deloasa i prin care trece cuitorT.
din care una cu hramul Sf. Du- poseaua Rucarul. Aci este repedinta plapeT To-
mitru, in Rugetul i cea-l'alta, cu Regiunea muntoasa este ane- pologul. Are 4 biserid, in
hranaul S-tiT VoevozI in Parosul ; voioasa pi are o poteca care Balilepti, Balteni, Blajul i Tig-
pcoall de meseriT, infiintata duce prin virful Tiefeloaga (1500 veni ; o pcoall ; 8 circiumT.
In 1883. ni.) pe Papupa pi se termina la Vite : 73 caT, 652 boT i vacT,
Budgetul comuneT e la veniturT, S. prin piscul Pravatul, care 235 rim atorT, 66 capre i 195 oT.
de 2240 leI, pi la cheltuelI, de are o frumoasa vedere asupra Ru- Budgetul com. e la veniturT
2164 leT. caruluT. Regiunea deluroasa co- de 4484 leT, pi la cheltuelT, de
LocuitoiiI poseda : 25 plugurT prinde dealurI foarte inalte pana 3994 leT.
de lemn, i de fier, 6 morT pe Tese din jud. Mupcel (com. Ge- Prin comuna trece poseaua
apa; 277 boI, 190 vacT, 69 caT, menea). La S., aceasta regiune Curtea - de - Argep la Rimnicul-
985 oT, 72 capre i 133 porcI. este Mata de piriul Circinovul. ilcea. Tigveni se afla cam la 20
kil, de fie-care din aceste dotia
Tichiri§ul, clitun, in comuna cu Tiefeloaga, virf (1500 m.), pe °rape.
acelapT nume, pl. Vrancea, jud. masivul cu acelapT nume, jud. Ad i se tine anual un bilciti
Putna, situat pe malul sting al Mupcel. Are o poteca care duce (la 9 Martie).
Putnef, la 1/4 ora de Vidra. Are Papupa pi care se termina la S.
biserica parohiala, cu hramul prin piscul Pravatul. Tigveni, sat, cu 160 suflete, jud.
Adormirea; i coala de meseriT, Argep, pl. Galapepti, facind parte
infiintata: la anul 1883. Tighina, sat, facind parte din din com. rur. Ratepti-Furduepti.
com. rur. Stanepti, pl. Oltul.d.-j., Are o biserica, cu hramul
Tichiri§ul, parohie, in comuna jud. Vilcea. Are o populatie de S-tiI VoevozI, deservita de
cu acelapT nume, pl. Vrancea, 318 locuitori. preot i I cintaret.
jud. Putna, avind i biserica pa-
rohiala, cu hramul Adormirea, Tigoiul, sat, in jud. R.-Sarat, pl. Tigveni, sat, cu 460 locuitorT,
in catunul Tichiripul, pi 2 filiale, Rimnicul-d.-s , catunul com. Ji- pe apa TopologuluT, jud. Arge,,
una cu hramul Sí. Dumitru, in deni, apezat in partea de N. a pl. Topologul, facind parte din
Rugetul i cea-l'alta cu hramul comuneI, .pe piriul Cotatcul, pe com. rur. cu acelapI nume.
S-tiT VoevozI in Parosul. malul drept, la 3115 m. spre Aci se afla repedinta sub-
N.-V. de catunul de repedinta prefecturiT plá§eT Topologul.
Tico§ul, ciitun, in jud. Neamtu, Oratia. Are o intindere cam de Are o biserica vechie, zidita
com. Bicazul,. pl. Piatra.Muntele, 355 hect., cu o populatie de de Stolnicul Dinu Bratianu, ta-
situat la hotarul despre Tran- 126 familiI, sal 493 suflete ; o tal fratilor Ion pi Dumitru Bra-
silvania, linga satul Chisirt. biserica, cu I preot i I cintaret. tianu, cu hramul Adormirea.

www.dacoromanica.ro
TIMARESTI 600 TINOSUL

Timäre§ti, sat, Cu 36 locuitorr, cul, jud. Vilcea, formatg din 2 Tinoasa (11.1u1-), rhl, jud. Te.
jud. Bacgti, pl. Tazlgul-d -s., com. cgt. : Tina §i Valea-Mare. leorman, strgbate pe la mijloc
Bgs4ti, situat aproape de malul E situatà pe valea riulur 01- pl4ile Teleormanulur 9i Tirgul.
sting al Tazigulur-Mare, la poalele tetul, la 8o kil, de capitala ju. Incepe din apropiere de com.
dealulur Bourul, la 3800 m. de detulur §i la 3 kil, de a plápr. Zimbreasca, dintr'o pgdure Pie-
satul Bgs4ti (poalg). Se rrarginqte cu com. Ple- tripl, intrg in pl. Tirgulur, pe
Locuitorir posea : 19 vite piul, Grad*ea, Pirieni, Veaca la corn. Ciurari, curge apor pe
cornute, 36 or O 8 porcr. 5i la N. Cu jud. Gorj. lingg. comunele SIceni, Butcu-
Are o populatie de 368 lo- le§ti, Sfinte§ti, Rgdoe§ti, Anto-
Timi§e§ti, com. rur., in partea cuitorr; 2 bisericr, una de lemn, ne,ti §i Licuriciul, de unde se in-
despre N.-E. a pigpr De-Sus- In cgt. Valea-Mare, fIcutg de drepteazg spre com. Mavrodinul,
Mijlocul, jud. Neamtu, situatg pe fotiT proprietarr Vigdgeni, i unde se varsg in Apa-Ciinelur,
valea riulur Moldova. cea-l'altg de zid in Tina, fondatg la marginea satulur. Apor amin-
E formatg din cgtunele : Bu- de V. N. Plepianu, la 1861 ; o doug aceste ape, irnpreunate, se
zati, Plgepl, Preute§ti, Timi- §coalg ; o moarg pe 'l'II Oltetul. varsg la depgrtare de citr-va kil.
pti §i Ungheni. Vite: 13 cal, 56 bor, 71 in Vedea.
Are o intindere de 2130 hect.; vacr, 4 bivolr, 12 capre ,i 130 or. Numirea acestut rig se atribue
o populatie de 1889 suflete ; 2 Locuitorir s'el' improprietgrit m'ad tine ce poartg in albia
bisericT, Cu 2 preotr O 3 dascgIT; la 1864, pe moOele familiilor ha. Este atit de clisos ngmolul
o poalg. Piriianu li Plepianu. acester ape, in cit abiti se pot
Vite : 358 bol, 474 vacr, 548 Veniturile §i cheltuelile com. desnomoli carele cu bol, cind
junci, 1709 or, 94 cal, 360 porcr. se urcg la 673 anual. se intimplg sI treacg printeinsa,
Comunicatia Cu satele vecine E brgzdatá de dealurile : 01- pe la unele vadurr.
se face prin oseaua T.-Neamtu- tul, Dealul-Pescener, Bibolea, Pis. Apa acestur piriti este gglbue
Papani fi prin drumul Tirni,qti cul-jiganilor 9i Cisla ; 11 udatg li pare a fi mar mult stgatoare.
Pgstrgveni. la S. de Hui Oltetul. Tina ce poartà in albia lur pro-
vine din cauza terenuluT argilos
Timi§e§ti, sat, in jud. Neamtu, Tincule§ti, sat. Vezr Vgt4e,ti, al albier sale.
pl. De-Sus Mijlocul, com. Timi- jud. Arge§.
poi, situat la 55 kil. de orapl Tinoasa, pira, in jud. R.-Sgrat,
Piatra. Tinda, baltd, jud. Tulcea, in par. plasa Oraplur, com. Odobasca.
Are o populatie de 958 su- tea de N. a pl. Mgcin i cea Izvorqte din dealul Piciorul-Nu-
flete ; o bisericg, deservitg de de V. a com. rur. Pisica, situatg culta, udg partea de N. a co-
I preot 5i 2 dascIlT ; o §coalg. pe grindul Tinda. E formatg de mune'. O de se varsg in riul
Vite: 1 6o bol', 230 vacr, 275 Balta-anciuldr; are forma unuT Rimna, mar sus de cgt. Odo-
juncr, 809 or, 40 cal, 200 porcr. corn O o intindere de 6o hect. basca .
Vechimea satulur o dovedqte
uricul lur tefan-Voevod, din Tinda, grind, in jud. Tulcea, pl. Tinosul, sat, fgcind parte din
6942 k1434), Aprilie 24, prin Mgcin, pe teritoriul com. rur. com. rur. Tinosul, pl. Crivina,
care el intgrqte lur Popa Iuga Pisica ; in partea de N. a pl4eT jud. Prahova. Locuitorir s'ati im-
hgazirea pgrintelur sIll Alexan- §i cea de V. a comuner; este o proprietgrit la 1864.
dru Voevod : satele Buciumeni, parte din marele grind Pisica,
li, la Gura-Studentel, satul Ti. coprins intre balta Cluciulur, Orla Tinosul salí Tinoasa, sat, in
mip,ti, amindoug pgrtile de ju- Ciulnetul §i Durare. Se impreung jud. R.-Sgrat, plaiul Rimnicul,
des, ,i Strimba din vid pgng Cu grindul Gemener. Are o formg. cgt. com. Dealui-Lung, apzat in
la gurg. semi.cercularg ,i o intindere de partea de V. a comuner, pe pi-
1.15 hect. E tgiat de drumul co- riul Tinosul, la poalele dealulur
Timnea, com. rur., stalie de dr- munal Pisica-Azacliu10 acoperit Tinosul, la 7 kil. spre V. de
d.f., judetul Mehedinti. Vezr Cu pgpnr O puting pgdure la N. cgt. de repdintg, Peleticul. Are
Timna. o intindere de 80 hect., cu o po.
Tinoasa, sat, jud. 12.-Sgrat. Vezr pulatie de 50 familir, sal 207
Tina, sat O com. mur., pl. Mijlo- Tinosul. suflete.

www.dacoromanica.ro
T1NOSUL 601 T1SÀUL

Tinosul, cetate vechie, pe un pisc rur. Olàneti, piaiul Cozia, jud. deservite de 6 preotT, 5 cintgretT
al maluluT PrahoveT, jud. Pra- Vilcea, situat pe valea Tisa, la si 2 paracliserT ; 22 circiumT; 6
hoya, 11110 com. Pucheni-MicT. 4 kil, de cgt, de rqedintg. Are morT i i fAcAti.
Este inconjuratá. de un val am o populatie de 62 locuitor). Vite : 857 boI, 230 vacT, 51
de 2 m., de pAmint ars. Obiec- vitei, 24 caT, 18 Tepe, 3 minjI,
tele antice ce s'ail ggsit aci sunt Tisa, vale ,si pîrîu, jud. 480 01', 152 capre i 231 pord.
fragmente de olgrie ro§ie, ce- pl. Racova, strgbate teritoriul Meseria0 sunt : 4 lemnarT, 6o
nuOe i negriparg ; cgrburif; o com. Lipova, trece prin esul rotarT, 2 butnarr, 7 cizmarT, 6
mica cgtime de meiti carbonizat ; Tisa i se varsg in piriul Li- fierarI i i vgrar.
vase cu substante carbonizate, pova, unde, la confluentg, e nu- Coinerciul constg in transpor-
§i, inteun strat superior al su- mit de locuitorT Duruitoarea ; for- tul lemnelor, in desfacerea uice
prafeteT, un fier de lance §i o meazg aci o miel cascadg. §i a pietreT de var.
micg uneltg in forma de 'cutit Budgetul com, este de 4600
Vasele poartg pe coade §i buze Tisa-Silvestri, sat, jud. Bacgti, lef.
ornamente §i impletiturI de di- pl. Siretul-d. s., com. Odobeti, Com. e foarte vechie, con-
ferite grade de dezvoltare ar- situat pe pirlul OdobuI §i pe sistind la inceput numaT din sa-
tisticg. Ele sunt din lut ales, bine pîruiaele Tisa i Silvestri, la 21/a tul Tisgul. Cele-l'alte cit. sunt
frAmintat i bine ars, indicind o kil, de com. OdobeSi. In Sta- formate in decursul secoluluT al
industrie oare-care. Intre altele, tistica din 1874, acest cgt. era XIX-lea, alar de Halepl i Li-
s'a ggsit i doug ulcele de o compus din doug sate: Tisa §i nia-Ciolanul, care exista din-
formà ciudatg, cu o mAnue Silvestri. Are o populatie de tr'o vreme cu schitul Ciolanul.
cu o gaurg in chip de turloiti 412 locuitorT ; o bisericg, fon- Frumusetea, intinderea, multi-
la mijloc, cu substage carboni- data la 1799, cu r preot i r chi- mea pgdurilor, izvoarele mine-
zate inteinsele. tgret ; o moarg cu aburT §i 2 cir- rale : Fata-Inaltg i Tisgul, mg-
ciumT. ngstirele Ciolanul, Cetgtuia, Bra-
Tiia, sat, cu 108 locuitorT, jud. Vite : 32 cal, 296 vite marY dul, etc. fac ca aceastg com.
Baca'', pl. TazIgul-d.-j., com. cornute 47 porcT. si fie una .,din cele ,maT impor-
Sgnduieni, situat pe stinga Taz- tante §i mal vizitate din judet.
Iguld-Mare. Tisa-Silvestri sati Sälävästrul, CM' de comunicatie sunt : p-
peIdure foiasg, jud. Bacgti, pl. seaua vecinalg N4covul-Tisgul §i
Tisa, sat, jud. Dimbovita, plaiul Siretul-d.-s., com. Odobe§ti. Cu- §oseaua com. Tisgul-Lapo§ul,
Ialomita -Dimbovita, cgt. com. prinde 3 partT: a Sta.tuluY, cu prin Glodul.
279 hect., ce apartinea mal in- Are o suprafatg de 9360 hec-
nainte mgngstireT Dolge,ti (jud. tare.
Tisa, sat, jud. Dimbovita, plaiul Roman), a luT Ilie Dgscglescu, ProprietAtImarinsemnatesunt:
Ialomita-Dimbovita, cgt. com. Cu 45 hect., i a familiel Lu- Bradul-Berca, Vatra mAngstirer
Valea-Lungg. pacu, cu 286 hect. Ciolanul, Sf. Gheorghe-Noil, Slo-
bozia i Ngeni-Sfinteanul, ale
Tisa, sat, fAcind parte din com. Tisäul, com. rur., in pl. Sgrata, statuluT; apoT: Bldeni, Burdu-
rur. Apostolache, pl. Podgoria, jud. BUZàuI, situatg pe ambele §e,ti, Cal, Cgtunul, Frgsineanca,
jud. Prahova. Are o populatie de malurT ale riuluT Ni§covul, la 26 Glogoveanul, Leiculqti, Meli-
279 locuitorT ; o bisericg, fondatg kil, de ora,ul cioaia, Ngeni §i Tisgul, particu-
la 1893. E formatg din cit.: Glodul, lare, sail ale cetelor de mo
LocuitoriT improprietgrit Linia-Ciola- nenT : BAdenl, Pope§ti, GenqtT,
la 1864. nul, Pisculeni, Tisgul, Sf. Geor- ProcanT, MArculetT, Hodoro-
ghe-Noi.1, Strejeni, Valea-Caprel gWT, NgenT, BunT i RAT. Te-
Tisa, sat, fAcind parte din com. Valea-Rea, Cu o populatie de renul e muntos, strAbgtut de la
rur. Moreni, pl. Filipeti, jud. 2650 locuitorI. V. spre E. de frumoasa vale a
Prahova. Are o bisericg, con- Are o coalg, in com. Valea- duluT Ni§covul, ale cgreT malurT
struitg din temelie la anul 1893. Rea; 7 bisericT, dintre care sunt acoperite de pgdurT secu-
schiturile Ciolan i Cetgtuea, ca- lare..
Tisa, sat, fAcind parte din com. tedralg fiind mgngstirea Bradul, E avutg in substante minerale

66700.Marele Ditlionar Geognift. Va. 76

www.dacoromanica.ro
TisAUL 602 TITIRECIUL

i mal cu seama in sare O ape Tite§ti, sat, cu o populatie de situat d'asupra schituluT Tarnita.
sulfuroase. 500 suflete, jud. Argq, pl. Lo- Din virful sail se vede de o
Multimea padurilor a facut vi,itea, facind parte din com. rur. parte Vrancea, cu frumo§iT sal'
ca o mare parte de locuitorT sä Titqti-Bratove§ti. Aci este re- muntT, O de alta, cimpia din
se ocupe cu lucrarea lemnuluT, edinta primarieT. Are o bise- jud. Putna. Vederea se intinde
O in special cu rotaria. rica, cu hramul SfintiT Ingerl, In judetele Rimnicul, Tecuciti,
deservita de un preot ,i un cin- Galati §i Braila, O nu se opre§te
Tis'aul, catun,a1 com. Tisaul, jud. taret. de cit la Dunare ,i Marea-N eagra.
Buzail, Cu 270 locuitorT O 69
case. Tite§ti-Bratovoe§ti, com. rur., Titila, munte, in jud. Buzati, com.
jud. Arge,, pl. Lov4tea, la 40 atina, cat. Moara-luT-Ienica ; face
Tisäuti, sat, cu 30 locuitorY, jud. kil, de com. rur. Suici, re,edinta hotar despre com. Patarlagi; e
Botopni, in apropiere de Hui pla§eT, ,i la 78 kil. de Pitqti. punct trigonometric; are rami-
Suceava, in partea de S. a com. E situata la poulele munteluT ficatia Titilele.
Satul-Burdujeni. Clabucetul.
Se compune din 3 sate : Bra- Titireciul, com. rur., jud. Vil-
TiseI (Podul-), cofia, in jud. tovoe§ti, Cucoilil ,i Tite§ti, cu o cea, pl. Ocolul, compusa din 3
Buzan, com. Magura, cIt. Cinta, populatie de 1188 locuitorT. cal.: Titireciul, Fire§ti §i Teitipl.
intre muntiT Cetatuia §i Schitul- Are 3 bisericT, in fie-care sat E situata pe dealurile Teiu,ul,
Nifon. Are renumite cariere de cite una ; o coalri. Firqti §i pe Ruga riul Govora,
piatra de constructiunT, cunoscuta Budgetul com, e la veniturT, 1 t x 4 kil, de re§edinta jud. i
sub numele de Ciuta. de3144 le, iar la cheltueli, de la 7 kil. de rqedinta pla§eT.
2630 leT. Are o populatie de 765 lo-
Tise§ti, suburbie a com. Tirgul- Vite : 900 vite marT cornute, cuitorT ; o §coala ; 2 bisericT,
Oena, jud. Bacaii, pl. Trotu§ul, 40 cal, ¡500 of, 360 capre, iSo una in cat. Titireciul §i cea-l'alta
situata la S.-V., pe partea dreapta rimatorT §i 2 asinT. in Teiqul.
a TrotguluT, pe-drumurile ce Mo0a tinea de schitul Titi-
duc la Bogclane§ti li trecatoarea Titila, sat, in jud. R.-Sarat, pl. reciul.
Oituzul i la poalele munteluT OrapluT, cat. com. Andrea0, 154 locuitorT s'ail improprie-
Chichilaul. Are o populatie de a,ezat in partea de V. a com., tarit la 1864, clindu-li-se 534
120 familiT ; o biserica, cu hra- pe poalele dealuluT Titila, la 2 hect. pe mo0a statuluT Go-
mul Sf. Gheorghe, cladita de kil. spre V. de cat. de rqedinta, vora §i pe mo§ia Titireciul, pen-
protopopul Ion Tisescu la 1798. A n drea0 . dinte de Eforia Spitalelor Civile
Aci se afla o casa mare, incon- din Bucurwi.
jurata de o padure care se intinde Titila, munte, in jud. R.-Sarat, LocuitoriT posea : 28 caT,
pana la malul TrotutiluT, casa in pl. OrapluT, com. Andrea0. Se 167 bol, 222 vacT, 357 01, 330
care a locuit Costache Negri. desface din culmea AluntiluT, porcI li 4 capre.
brazdeaza partea de V. a com., Pe riul Govora, in raionul
Titcovul, (miren', in jud. Braila, impiedica cursul Huid Milcovul, comuneT, sunt 2 morT.
coprins intre ramificatiile Duna- formind aci una din cele maT Veniturile i cheltuelile com.
reT-VechT, la S. de ostrovul Tur- frumoase pozitiunT ale pla§eT O- se urca la 1385 leI.
coaia si spre E. de privalul Tit- rapta Are o inaltime de 800 In cat. Titireciul este un iz-
covul. Este format de venga m. §: e acoperit cu padurT i . vor de apa salifera.
Titcovul. pasunt. Vara se waza pe dinsul $oseaua Rimnicul - Ocna-Go-
,i stine de oT. Mal are §i nu- vora-Titireciul-Bune,ti inlesnqte
Titerle§ti, sat, cu 83 case, in jud. mele de Chitila, care se aplica comunicatia.
Mehedinti, plaiul Clopni, tinind deopotriva i catunulta Titila. In raionul com. sunt : Dealul-
de com. rur. Orze§ti. In acest luT-Dragota, Crucea - de-Piatra,
sat, ca §i in Stane§ti ,i Bratilov, Titila, virf al munteluT Monte- dealul Teiu§ul, Dealul-Viilor, Les-
locuesc maT mult UngurenT, care orul, in lantul AlunipluT, jud. pezilor, CornuluT, Coasta-Mare,
se ocupa Cu cre,terea ,oilor, a Putna, cel mal inalt al MagureT Valea - lul - Mogol, a-Teiu,uluT,
cailor §i a vitelor mar! cornute. din ramul dintre Milcov §i Putna, Poeana-Galbena, Stejeretul, Ri-

www.dacoromanica.ro
T1TIRECIUL 603 T1TULESTI

chitile,. Mggura-PopeT i Fintina- veald la luna lut Octombre, fiind zu- seaua nationall Bucurepti-Pitepti,
Rece. gravY Popa Gheorghe, Ignat Ego, Iorgne, lar ca cele-l'alte, prin pos ele co-
nepotul egumenulut
munale pi drumurT practice.
Titireciul, sat, lcind parte din
com. rur. Titireciul, pl Ocolul, Titireciul sa 11" Ungureanul, deal, Titu, stalie de dr.-d.-f., jud. in
jud. Vilcea. Aci e re;edinta la V. orapluT Ocnele-MarT, jud. Dimbovita, pl Bolintinul, cát.
com. Are o pop. de 164 locui- Vilcea, pe dreapta RiuluT-Sarat, Titu, pe unja pusg
torT; o bisericg, cu hramul S-tif prelungindu-se spre S. Ora la in circulatie la 13 Septembrie
Apostoll, ziditg din temelie de Govora. 1872 i statie final a liniel Titu-
Pitarul Iancu Panait, din ora§ul Tirgovite-Pucioasa. Se aflg pe
Ocnele-MarT, la 1852, i repa- Titu, com. rur., in jud. Dimbo- unja Bucureti-Pite,ti, intre
ratg la 1875. vira, pl. Bolintinul, situatg la Contqti (6,5 kil.) i Airad-
35 kil. spre S. de Tirgovi,te, sarul (10,4 kil.) pi pe Unja cea-
Titireciul, fost schit, in raionul maT la vale putin de gara Titu, l'ala la 10 kil. de Canton 3,
com. Ocnele-MarT, jud. Vilcea, pe cimpie întins i pe §oseaua statia cea mal apropiatg. Ingl-
inteo pozitie frumoasg, zidit de nationalg Bucure§ti-Pitqti. Prin timea d'asupra niveluluT MgriT
Mihaiù Cantacuzino, vel spátar, raionul aceste com. curge pf- de 152'11,38. Ven itul acestei statiT
la 168o, §i terminat cu zugrá- riul 5uta i apa Negripara, avind pe 1896 a fost de 331550 leT
veala in 1746 de un monah treT podete : unul peste uta, 68 banT.
egumen, Damaschin Cernavo- altul peste Negripoara i altul
deanu. peste SpVátura. Com, se com- Titule§ti, com rue., in jud. Olt,
Inscriptia de d'asupra u,eT de pune din 8 cAtune : Titu, Plopul, pl. erbane,ti, situatg pe dea-
d'ara are urmgtoarea coprindere : MAruntipul, Fusca, Codreanu, lurile Tituleiti i Ungurei, pe
Hagoasca, Dimbovicioara i A- stinga DorofeiuluT i a VedeT,
Aceastii s(tnt j Dumnezeeascd
biserich ce se numeste Titireciul, unde tirnati, Cu o populatie de 16o6 la 40 kil, de capitala jud. §i la
se prdznueste hramul pe numele locuitorT. 8 kil, de rqedinta
reuld si Misal sfIntul Ion Zlataost Este re§eJinta subprefectureT Se mgrginete la N. ca Crim-
(Gurd de aur), s'ad zidit din temelie cu plg§eT Bolintinul i a judecgto- poaia ; la E., cu riul Vedea,
toste cele de prin prejur zidirT de d-lid
Juptn Mihaiti Cantacuzino, vel-spdtar, cu
riel de ocol. care o separg de Ghimpeteni
ispavnicia Jupinulut cilindras, fiind In Titu este un mic tirg, com- §i de Pgdurea-BisericeT; la S.,
Indemnitor I ostenitor d-luY Logoat pus din mal multe prgvgliT cu Valeni i la V., cu Hui cal-
Kera de la vel Ocnd. case de comercid dé diferite mAtuiul, care o separa. de Stoi-
lar acum, prin nevointa phrintelta Ka- articole Gara Titu se leagg cu cIne,ti.
tegumenula Kir Ion Ursache, s'ad aco- Se compune din 2 cgtune :
perit de iznoavd sí s'ad pardosit.
comuna prin o mica ,osea co-
Ferestrile s'ad Inoit si s'ad scris si munal. Titule§ti i Ungurei, cu o po-
pisania aceasta in zilele prea luminatuluT Are 4 bisericT ; 2 §coale ; o pulatie de 989 locuitort
Implrat Carol VI-lea. Leat (nedescifrabil). moarg de aburT. Are o §coalg i o bisericg cu
Inscriptiunea din nguntru are Gara Titu este una din ggr,ile urmgtoarea inscriptie
urmgtoarea coprindere: cele maT insemnate din jud. Dim-
Cu puterea Prea SfinteY ficlitoare de
Aceastil. sfintd biseried ce se chiamd
bovita. Aci este punctul de in- viatd Troita, s'ad zidit acest sfint si
Titireciul, unde se prliznueste hramul tilnire al linieT ferate Titu-Tir- Duumezeesc ldcas Intru cinstea $i lauda
S-tulut Ion Zlataost, din temelia eY s'a govipte cu unja principal Bu- Erarhulut Nicolae g a sí. Marele Mu-
zidit de d-lut rdposatul Jupin Manid cureti-Virciorova. cenic Gheorghe, nrin ostrdia i stdruinta
Cantacuzino, vel-splitar, InzestrInd'o tu sí. sale, Protopop Nicolae Pcotonotarie,
Se invecinete la E. cu com.
mo,if i tu alte ce se add Intr'Insa. dintr'acest sat Ungurei, Inslt cu cheltu-
Cornetul ; la V., cu Mgrunti§ul ; iala, atit de la stintia sa, cum si din ve-
trectnd multa vreme la mijloc, nu s'ad
putut zugr.vi, iar cind all fost acum, la la N., cu Brani,tea §i la S., cu nitul mosiel ce are sf. bisencl danie de
leatul 1746, s'ad Indemnat pdrintele egu- Odobe,ti. Se desparte de Cor- la un Radu Reutea si din venitul a una
men Damaschin Monah Cernavotleanul, netul prin cimpie ì apa Negri- sutd. stinjent rnosie, ce ad ddruit tot a-
de ad Infrumusetat'o cu zugrliveala pe para, de Mgrunti,u1 prin Ras- cesteY biserid, prin adiata sa, rdposatul
din nduntru, precum se vede, In zilele Dumitrache Ungurelu, cum si de la alt1
luminatuluT Domn Ion ConstantinNico-
toaca, de Brani§tea prin cimpie prea blagoslavnicY crestint, care dupd
lae Voevod Mavrocordat, fiind ispravnic de Odobqti prin pgdure, le- slivIrsirea In leatu 1838, Ghenarie
K Kliment, i s'all stivirsit de zugrd- gindu-se ca Cornetul prin po- din tntimplarea groazniculd cutrernur,

www.dacoromanica.ro
TITULETI'I 604 . T1ZNIkNA

crIpind foarte edil si cum iar prin °sir- letilor, pe Valea-Iancil. E rqe- printre pichetele cu No. 6 i io,
dia omenosuld Protopop, tot din venitul dinta comuneT. Are o populatie merge spre N. printre vgile
cum si de la sí. sa intrind i drepturile
preotilor, ce ah de la aceasth mosie
de 443 locuitorY, din carT 42 Chelege-Ceair i Punar-Orman-
anume : Popa Costache Eromnimo sunt improprietgritl dupg legea Ceair, brgzdind partea S.-V. a
Popa Dumitru, prePlcindu-se In turll ruralg, cu 195 hect. plg,e1 i cea S.-E. a comuneT ;
auavonul mare, meremeusindu se toate este de naturg stincoasg ; acoperit
zugrhvindu.se precum se vede, 1844. Titvele, munte, in jud. Gorj, In cea maT mare parte cu tu-
LocuitoriT, in numgr de 104, plaiul Novaci, pe stinga muntelta feri,urY, §i cite-va pgdurf; are
improprietgrit la 1864, Cu Rinca i Dglbanul, pe partea o ingltime de 134 m.; pe muchia
299 hect. EY posedg : 127 caY, stingg a GilortuluY i intre muntil luT merge drumul comunal Ese-
99 Tepe, 345 bol, 102 vad, Mu,etoiul (750 m.). Chioi-Chiuciuc-Cainargi ì este
bivolT, 13 capre, 2279 oT i 301 Este o statiune climatericg de tgiat de marele drum Silistra-
pord. munte putin frecuentatg incg. Varna.
Teritoriul com. se intinde pe Soseaua ce duce la acest munte
o suprafatT de 2400 hect., co- fiind acum terminatg, Eforia Tiutiuluc-Ceair, vale, in jud.
prinse intre valea Cglnigtuiulul Spit. Civile, proprietara, are in- Constanta, pl. Silistra-Noug, com.
la V. i riul Vedea la E. tentiunea de a zidi pe dinsul Aliman ; se desface din poalele
Comerciul se exercitg in com. un sanatoriti pentru tuberculo,T. N. ale dealuluT Echi-Iuiuc-Al-
de 5 circiumarT. ceac ; se Indreaptg. spre N.,
Budgetul com, e la veniturl Titie§ti, salí Pepele§ti, sat, cu inteo directie generalg de la S.
de 4014 lel, iar la cheltuell, de 140 familif, jud. Arge, pl. Pi- spre N., printre dealurile Polucci,
4006 leT. te,ti, fgcind parte din com. rur. Uzun-Culac-Bair la E. i Chior-
Comuna se leagg prin oseaua Sgpata-de-jos. Are i bisericg, Cuius la V.; dupg un drum de
judeteang Slatina-RoOori, la N. cu hramul Sí. Nicolae, deservitd 5 kil., .se deschide, trecind prin
cu Crimpoaia i la S. cu Vgleni, de preot, I cintgret §i satul Aliman, in balta Sarpul
§i printr'o osea vecinalg, la E., paracliser. (a bglteY Vederoasa) ; pe dinsa
peste Vedea, cu Ghimpeteni, din merge drumul comunal Aliman-
jud. Teleorman. Tiumbet-Bair, deal, in jud. Con- Polucci.
Teritoriul in genere e §es, ac- stanta, pl. Silistra-Noug, pe teri-
cidentat numal cgtre E. prin toriul com. rur. Ese-Chioi ; este Tizmana, com. rur., in partea
dealurile Ungureilor maT mult o prelungire N. a de N. a com. Godinqti, plaiul
tilor i udat de apele Dorofeiu- dealului' Pinirlic - Bair ; se in- Vulcanul, jud. Gorj. Se com-
!di i Vedea, care se impreung' dreaptg spre N , avind o direc- pune din cgtunele : Tizmana
intre aceste doul cgtune. Aceste tiune generalg de la S.-V. spre Vingta. E situatg pe es i la
dealurT pi ape strgbat com. in N.-V., intinzindu-se printre vgile gura vgeT Tizmana.
partea de E., avind directia N.- Ese-Chioi-Ceair I Begene-Ceair, Are o suprafatg de 995 hect.,
V. cgtre S.-E. brgzdind partea V. a plg,eT cu o populatie de 333 locui-
Vglcelele mal insemnate ce cea E. a com., din care o parte torY ; o coalg, fondatg la 1857;
udg teritoriul com. sunt : Valea- e wzatg pe poalele luY S.-V.; 4 biserid, din care i de zid
Strimbg, Neacul, Valea - Lun- are 77 ni. ingltime; de naturg 3 de lemn, cu 2 preotI i4
geSilor, Moara-Burcg, numitg stincoasg, doming satul i valea cintgretT.
CgclIgul, Valea-DurupnuluT, a- Ese-Chioi acoperit cu pgdurT, tu- LocuitoriT sunt fo,tr clgca,r
Manole§tilor i Turcoaica. Toate fer4urI §i p4unT; pe muchea al statuluT, i posedg ad i un
ati directiunea V.-E. §i se varsg lul trece i drumul comunal Gir- intins domeniti.
in Vedea. La N.-E., intre Do- lita Chiuciuc-Cainargi Ese- El el : 49 plugurY, 50 care
rofeiul §i Vedea, se afig pgclurea Chioi. cu boY, 35 cgrute Cu caT ; 290
Zgvoiul. cal, 908 vite marl cornute, 590
Tiumbet-Bair, deal, al plg,eT Si- rimgtorl, 73 capre §i 3600 oT
Titule§ti, sal, pendinte de com. listra-Noug, jud. Constanta, situat 180 stupT.
Titule§ti, pl. ,5 e r b nqti, jud. pe teritoriul bulgar al com. Budgetul com. e la veniturT
Olt, situat la S., pe malul drept Ese-Chioi; se intinde de la S. spre de 1319 leT, 75 banT, iar la
al Veda, numit Dealul -Titu- N., intrind in jud, Constanta, cheltuelT, de 1315 leT, 24 banT.

www.dacoromanica.ro
TlZMANA 605 TILVICI

Este udatg de dril Tizmana. purile una din cele mg impor- Tizmana, riz7, in jud. Gorj, pla-
Comunicatia in comung se tante si mal bogate mgngstirT iul Vulcan. Izvoreste de la pi-
face prin soseaua vecinalg T.-Jiul- ale TgreT. Ea a constituits un ciorul muntelul Rechitelor, cur-
Pestisani-Tizmana. loc de apgrare, fa tg de trecg- ge de la N. la S., lgsind in
toarele de la Vulcan si fatg de partea de V. Cracul-GearnInuluI,
Tizmana, celtun de resedinn al Valea-JiuluT. si Schitul-Cioclovina, iar la E.
comuner Cu acelasT nume, plaiul La anul 1382, caluggrul Ni- muntiT Gripcia, Ulmgtul si Schi-
Vulcan, jud. Gorj. codim, sosit in aceastg localitate tul-TenisuluT, primind in cursul
Are o suprafatg de 680 hect., din Prilep (Albania), a ridicat o sgilpiriul Tizmgnuta, ce vine
cu o populatie de 232 familiT, micg bisericg de lemn de tisg de la E., pe valea cu acelasT
sati 943 suflete ; 1 bisericg de In locul unta mare copac de nume, din muntele Gripcia ; trece
zid, fondatg la anu,1 1724 si 2 tisg, in tata izvoruluT, si pe care pe lingg mgngstirea Tizmana,
de lemn, fondate una la 1834 si o numi Biserica-de-Tisg. De la a- iese din muntT la com. Tiz-
cea-l'altg la 1835, deservite toate ceastg bisericg 'sl-a luat mgngs- mana, pe care o udg, trece prin
de I preot si 3 cintgretY. tirea numele de Tizmana. corn. Godinesti, prinieste in
LocuitoriT posedg : 29 plu La 1386, Radu-Vodg Basarab dreapta piriul Orlea la cgt. Ar
gurl, 30 care cu bol, 20 cgrute a asezat cel d'india temelia de joci, iar in stinga : Singerasul,
cu cal; 173 cal', 537 vite marT zid a mgngstirel Tizmana, pe Sgucul si Bistrita; trece prin
cornute, 340 porcl, 39 capre, care o terming fiul sgil Dan. centrul cgtunelor : Piriul, Ciu-
2600 oT ; too stupT. Ruinan prin invaziunile bar- perceni, Hodorasca si alnicul,
bare, stgtu in ruing pgng la 1520, din pl. Ocolul, intrg in pl. Jiulul,
Tizmana, mandstire, jud. Gorj, cind a inceput a fi restauran udind com. Rosia, in dreptul
situata in muntii plaiuluT Vul- de Radu-cel-Frumos. Restaura- cgreia se varsg in Jiti.
can, la N. com. Tizmana, pe rea s'a terminat la anul 1542 Mijloacele de trecere peste
poalele muntilor si in strimta, sub Mircea, iar la 1566, sub acest rití sunt : pe podurT de
dar frumoasa vale a riului Tiz- domnia luT Petre, fiul luT Mir- leinn, la Mgngstirea Tizmana ;
mana, pe o ingltime grandioasg, cea, Tizmana a fost zugrgvitg. pe pod de lemn, pe drumul ce
inconjuratg de palaturT zidite La anul 1732, jupineasa Stan- duce spre cgt. Cilnicul; pe pod
tocmal pe marginea stincoasg a ca Glogoveanu 'I-a acut miel de leinn, de la Godinesti la
ingltimer. Din sus de mgngstire, reparatif. com. Cilnicul si la cgt. Rogo-
valea se mal lgrgeste putin, incit La 1788, s'a schimbat timpla jelul.
rgmine dealungul riuluT loe pen- si zugrgviala in urma foculuT
tru livezT. Dealurile ce inchid pus de TurcT, care 1-art ridicat Tilveqti, catun al comunel ar-
mgngstirea sunt piezise, acope- si portile de fier ale intrgreT, besti, pl. Ocolul, jud. Gorj, si-
rite cu pgdurT, in parte de cas- cgcl' er o socoteati cetate. tuat pe un platal si la S.-E.
tanl. La 1844, a fost reparatg de cgtunuluT de resedintg.
Din pgretele stincos, situat in Printul George Bibescu, care a Are o suprafatg de 290 hect.,
partea de S. a MgngstireI, Tese ridicat si clgdirT nof, din care cu o populatie de 327 suflete ;
zgomotos un izvor puternic, care, v acuse resedinta sa de varg. 1 bisericg de lemn, fondatg de
captat in conducte, strgbate cur- Dar la 1861, palatul a ars. Bi- locuitorT in I790, deservitg de
tea mAngstireT, esind de sub serica prin restaurare a pIerdut 1 preot si 1 cintgret.
palat si formind prin cgderea stilul el original. LocuitoriT posedg : to plugurT,
sa, de la o ingltime de vr'o 60 La 1888, statul a pus in re- 30 care cu bol, 2 cgrute Cu cal";
m., o frumoasg cascadg. paratie acoperisul, sargmat de 200 vite marl cornute, 60 cal',
Intrarea in mgngstire se face grinding, si parte chiar din pa- Ioo poi-el, toa ol si capre.
printr'o osea care inconjurg stin- latul ars la 1861, lucrare care Cotnunicatia in cgtun se face
ca in partea de N., trece riul s'a terminat in anul 1891. prin soseaua comunalg, care o
Tizmana printr'un pod de lemn In stinga TizmaneT, pe un pune in leggturg, pe de o parte
si urcg coasta., intrind prin par deal, e o pesterg unde se zice Cu comuna sa, pe de alta Cu
tea de V. pe portile mgngstireT. cl a locuit Sf. Nicodim ; iar in comuna Poiana.
Are 13 cgluggrI si 1 egumen. curtea mgngstireT se afla mor-
Tizmana a fost in toate tim- mintul sfintuluT. l'Hl/1cl, sat, acind parte din com.

www.dacoromanica.ro
TIMBOE*TI 606 TIMNA

rur. Pdusesti-Otdsdul, pl. Ocolul, trece prin mijlocul comuneT, prin dintd al cotn. Timboesti, asezat
jud. Vilcea, situat in partea de cdtunele Timboesti si Slitnnicul, in mijlocul el, pe riul Slimnicul
S.F. a comuneI i udat de riul de la V. la E. si de piriul Tim- si la gura piriuluT Timboesti.
Otdsdul. boesti, ce o udd in partea de E. Are o intindere de 277 hect.
Are o populatie de 519 lo- Are o suprafatd de 3010 hect., Cu 0---populatie de 172 familiT,
cuitorY; o bisericd, fondatd la Cu o populatie de 2709 locui- salí 574 suflete ; 2 bisericr, una
1833 i reparatd la anul 1845. torT; 2 §colI; 3 bisericT : una de zid deservitd de i preot,
in cät. Slimnicul, cu hramul cintdret si r paracliser, cea-l'altd
Timboe§ti, com. rur., in jud. R.- Sf. Niculae, construitd din birne de lemn, foarte vechTe, ce servd
Sdrat, pl. Marginea-d.-s., pe pi- la 1717, de cdtre locuitorT, de cimitir ; o scoall.
riul Slimnicul. läsatd acum ca cimitir, alta
E asezatd in partea de mijloc in Tirnboesti, cu hramul Cuvi- Timna, coz. rur., in jud. Mehe-
a judetuluT, la 17 kil. spre N. oasa Paraschiva, de gard, fd- dinti, pl. Ocolul-d.-j., la 37 kil.
de orasul Rimnicul-Sdrat, si in cutd, in I720, tot de locuitorT, de orasul Turnul-Severin, situatd
partea de V. a pldser Marginea- si a treia in cdtunul Timboesti, parte pe vale, parte pe deal.
d.-s., la 6 kil. spre V. de com. cu hramul Sf. Dumitru, a cdreI Se mdrgineste la N. cu com.
Pldinesti, resedinta plAseI. pisanie este : Cremenea, la E., cu com. Va-
E formatd din atunele : Tim- Intlrirea celor ce ngajduesc spre lea.UrsuluT, la S., Cu com. Plopi,
boesti, cdtunul de resedintd, ase- tine, Doamne, intgreste sfint locasul tu iar la V., Cu com. Izvordlul
zat pe riul Slimnicul, in mijlocul acesta, care cu scump slngele al Mi Pavdtul.
l'aY clstigat, spre serbarea i mXrirea
comuneT; MdrAcini, in partea E formatd din satul cu ace-
ngscittoare si a sf. mare martir i mu-
despre E., la kil., la poalele cenic Dumitru, izvoritolul de mir cu
lasT nutne si din satul Valea-Pe-
dealultd Cindesti ; Slimnicul, la osirdia si cheltuiala preotuluY Dumitru, rilor, nurnit i Bdrzuica, Cu ma-
V. pe piriul Slimnicul, la 550 m. trnpreura cu ajutorul locuitorilor acestuf halalele Gurdnesti i Drdgulani.
spre S. de cdtunul Timboesti ; sat i a altor iubitorY de Dumnezed cres- Are o populatie de 740 lo-
tinY, cu binecuvIntarea prea o sfintitulul cuitorT ; o bisericd de zid, fl-
Gura-FdgetuluT, in partea de V.
episcop al BuzXuliff i cavaler al ordi-
a comuneT, la i kil. spre V. de nuluY Sf. Vladimir de clasa al seaselea, cutd de decedatul loan Izvoranu,
cdtunul de resedintd, la poalele D. D. FilofteY, In zilele oblliduiriT sale Cu I preot si 2 cintdretf ;
dealuluI Trdistenilor;"apol cdtu- printulta caimacam a toatit Romtnia A- scoald; i circiumd.
nasele: Bordesti, in partea de S. lexandru D. Ghica, anul 1858, Noem- LocuitoriT posea : 34 plugurT,
bre 5. 57 care cu bol, 13 cdrute Cu
a comuneT pe piriul Slimnicul,
fost al comuner Bordesti; Trdis- In curtea acester bisericT se caT; 40 stupT; 400 vite marT
teni, in partea de V. a comuneT, afld i vechia bisericd de gard. cornute, 32 caT, 8 bivoli, 460
pe poenile dealuluT Träistenilor. Sunt deservite de 2 preotT, 2 oT i 340 rimAtorT.
Se Invecineste cu comunele : cintdretT i 2 paracliserT. Budgetul comunel e la veni-
Slobozia (6 kil.), Bordesti (6 kil ), LocuitoriT posedd: 23 plugurT; turr de 1502 leT, iar la cheltuelT,
Sihlele (8 kil.), Popesti (13 kil.), 399 bol*, 120 Vad, 200 cal, 40 de 1012 leT.
Lacul-luT-Baban (14 kil.) i Bog- Tepe, i5o oT, 88 capre i 300 Prin aceastA comunA trece o-
za (14 kil.). rimAtorT. seaua Timna-Izvordlul-Plopi,
Se mdrgineste la E. cu com. Cdile de comunicatie sunt : soseaua nationall.
Pldinesti, de care se desparte Drumul ce vine de la Dumi- Tot pe teritoriul acesteT co-
prin Dealul-Trdistenilor i piriul tresti, trece prin comuna Pldi- mune trece si calea feratd, a-
Slimnicul, la N. cu comuna Bor- nesti ; cel ce vine de la Lacul- vind gara
desti. luT-Baban, Bordesti, si trece la Este udatd de riul Husnita,
E brdzdatd la V. de Dealul- Sihlele i cel ce merge la Slobo- In partea de N., si in care se
GirboveT, de pldurosul Gurguia- zia-R.-Sdrat. varsd aci Pesceana, si de piriul
tul, la N., de Virful-PddureT-Pie- Budgetul com, e la veniturT MdtuseT, ce se formeazd din
troaseT, dealurile Intre-Andrea.sT de 8407 leT, 18 banT si la chel-
si Valea-Neagra. tuel1 de 8245 leT, 60 banT. Dealurr sunt:. dealul Dosan,
VAT sunt: Valea-Slitnnicultd, acoperit cu pddure, i Dealul-
valea Timboesti. TImboeqti, sat, in jud. R.-Sdrat, HaimanaleT, pe care este ziditd
E udatd de riul Slimnicul, ce pl. Marginea-d.-s., cdt. de rese- biserica.

www.dacoromanica.ro
TIMNA 607 TfIvIPEM

Timna, stafie de dr.-d.-f., jud. rile-Albe. Pe aci trece o potecg valcele, carT dati in DorofeT ;
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. in Transilvania. TeiusuI i Zmedrioasa pe dreap-
Timna, pe unja Craiova-T.-Se- ta ; Bacea, Tgngsuia i Ivgneasa,
verin, pusg in circulatie la 5 Timpeni, com. rur., jud. Olt-, pl. pe stinga.
Ianuarie 1875. Se aflg intre sta- .Serbgnesti, situatg pe piriul Do Tot pe teritoriul acesteI co-
tiile Strehaia (14,9 kil.) i Pru- rofeiul, la 25 kil. de capitala ju- mune trece si Brazda-lui-Novac,
nisorul (9,8 kil.). Ingltimea d'a- detuliff si la 6 kil. de a plgseT. Cu directiunea S.-V. cgtre N.-E.
supra nivelulul MAril, de 1781%82. Se compune din 3 cgtune pe la N. de satul Timpeni, prin
Venitul acestel statiT pe anul Timpeni - d.- s., Timpeni- d.- j. si cgt. Bacea, i printr'o pgdure,
1896 a fost de 27239 ley, 12 b. Bacea, cu o populatie de 2200 numitg Brazda.
locuitorl.
Timpa, jud. Prahova, pl. Se invecineste la V. cu Pe- Timpeni, cdtun, Cu 113 locuitorT,
Teleajenul. Izvoreste de sub poa- rieti si Mierlesti; la N. si N.-E., pendinte de comuna Vizirul, pl.
lele munteluT Zgganul, trece pe cu Valea - Merilor ; la E., cu Balta, jud. Vasluitt, situat la 67
lingg mgngstirea Cheia si se Icoana i Florul, separata prin kil. spre N.
varsg. in riul Teleajenul, pe malul Valea-Rogojina si la S., cu com. LocuitoriI posedg; 74 boI, 55
sting, in raionul com. Mgneciul- Serbgnesti. vacT, 8 vitel, 51 cal, 283
Ungureni. E format din Valea- Are 2 bisericI, una in cg.t. 13 rinigtoff.
Neagrg si piriul Curul-Rosu, care Timpeni-d.-s., clgditg la 1843 de
se unesc spre E. de mgng'stirea serdarul Gheorghe Opran i cea Timpeni-de-Jos,cdtun, pendinte
Cheia, i se varsg in riul Te- l'altg in cgt. Bacea, fondatg la de com. Timpeni, jud. Olt, si-
leajenul. 1857, deservite de 2 preotI ; o tuat la S., pe ambele laturI ale
scoalg, infiintatá. la 1882. pirîuluï Dorofeiul.
Timpa, picket, cu No. 16, numit In cgt. Bacea, ceT mal multT Are o populatie de 500 lo-
Florile-Albe, jud. Gorj, situat locuitorI sunt mosnenI. cuitorT, din carl 70 improprie-
pe clina de S. a munteldf Timpa. ImproprietgritY dupg legea ru- tgritI. Elposedà 150 bol, 8o vacI,
Poteca ce se privegheazg din ral g din 1864, sunt 211 locuitorI; 100 cal', 1200 oI si 150 porcT.
acest pichet trece in Targ pe iar 56 s'ail improprietgrit dupg Cu ocaziunea facerer unel so-
muntele Larga, apol pe la Timpa, legea insurAteilor din 1879. sele, tgindu-se un mal, s'ati dez-
s_oboarg in Lotru pe la Plesa- LocuitoriT posedg 140 cal, gropat aci o multime de schelete
TimpeT, urmeazg cursul Lotru- 300 Tepe, 818 bol, 354 vacI, omenestY, toate de mgrime na-
luI, in jos de poteca ce duce de 6200 oT si 500 porcl. turalg i cu capul cgtre V. S'ati
la Urdele la Timpa, apol trece Teritoriul comuner se intinde ggsit niste inele de argint, cu un
la muntele Pgpusa si de aci in de la V. la E., din Iminogul pgng fel de .scaun mare, vre o 3 brg-
Novaci, pe poteca Pgpusa-Cazar- in Valea-Rogojinef, pe o supra- tgrl marr, tot de argint, 'de o
rnele-Novad, descrise la piche- fatg de 4625 hect. greutate de 850 grame una, fgrg
tul Bora. Femeile Timpene se ocupg nid o inscriptiune, dar frumos
cu cultura gindacilor de rngtase. ornate si in forma luI C.
Timpeanul, lac, in jud. R.-Sgrat, Comerciul se exercitg in co-
pl. Rimnicul-d.-j., com. Galbenul. mung. de 7 circiumarI. Timpeni-de-Sus, sat, pendinte
Are o intindere de 30 pog. Veniturile com, se ridicg la de com. Timpeni, pl. $erbgnesti,
Proprietate particular, con- 6256 leí, 14 banI si cheltuelile, jud. Olt, situat pe valea i malul
tine peste ce se consumg in la 6254 leI, 14 banT. sting al DorofeiuluI, in formg
comung O osea vecinalg, care trece de amfiteatru, la N. si in apro-
prin centrul comunel si merge piere de cgt. Timpeni-d.-j. E re-
munte, in ¡ud. Gorj, paralel cu Valea - DorofeiuluI, sedinta comuna
plaiul Novaci, la frontierg, pe leagg com. la N. cu gara Pot- LocuitorT improprietgriff sunt
stinga riuluI Lotrul, situat intre coava si la S. Cu com. .Serbg- so, cu 600 hect. El' posedg
muntil: Tartgrgul, Largile i Ba- nesti. no bol, 180 vacl, 150 ce si
lul. Ad se aflg sucursala vamalg Teritoriul comuneI e mal mult 2800
NovaciTimpa i pichetul de pazg ses, putin ondulat de cite-va dea-
No. 16, numit Timpa sati Flo- luti micI si udat de mal multe Timpe§ti, sat, jud. Suceava, pe

www.dacoromanica.ro
TIMPLARI 608 TINCANAUL

mo,ia Cu acela§T nume, care for- Locuitoril posedg : 58 plugurT, Comerciul se face de 2 cir-
meazg un trup cu mo0a Baia, 43 cu boT, 15 Cu caT; 143 care ciumarl.
com. Soldgne§ti. O cgrute: 91 cu boT §i 52 Cu Numgrul vitelor marT e de
E a§ezat pe coasta rgsgriteang cal; 105 caT O tepe, 7 arma- 270 i al celor miel, de 318.
a dealulni Timpe,ti. sarT, 377 bol, 236 vacT §i viteT,
Are o populatie de 115 lo- 22 taurT, I 1 bivolT O bivolite, Tincanaul, com. rur., jud. DO,
cuitorT ; o bisericg, in jurul el- 57 porcT, 25 capre i 959 ol. pl. Dumbrava-d.-j., la 28 kil.
reia se aflg cimitirul ora*iluT Fgl- Budgetul com, e la veniturl de Craiova, §i la 13 kil. de
ticeni O unde se aflá. urmgtoarea de 5699 lei, §i la cheltuelT, de re§edinta p14ei, com. Virtopul.
inscriptie: 5092 lel. Situatg pe ambele malurT ale
Tudorache Ciurea, Marele Paharnic,
Comerciul se face de 1 1 cir- duluT Dgsngtuiu1,0 pe marginea
am zidit din temelie, cu tosa cheltuiala ciumarl. pgdureT statuluT, Tincgn41.
mea, acest Sfint si Dumnezeesc locas, uncle Locuitorl improprietgritT sunt Se mgrginege: la N. cu com.
se priisnueste hramul Sfintilor Mg Ma- 180 i neimproprietgritT, 174. Ciutura ; la S., cu com. Peri-
rilor Voevozt Mihail si Gavril, spre po- prul .5i Sglcuta; la E., cu com.
menirea rhposatilor phrintilor si stritmo-
Olor meT si a skracilor locuitorY din satul
Tincäbe§ti-Ciofliceni, mofie li Ciutura §i Virvorul li la V., cu
acesta, rugind pe totY ceT ce vor mira pticlure a statuluT, in intindere com. Sglcuta.
In biserica aceasta sK roage pe Dumnezet de 1250 hect., pendinte de Este accidentatg de dealul
pentru mIntuirea pomenitilor si s.-Y Yerte. com. Tincgbe,ti, pl. Znagovul, Tincgngul, acoperit cu viT, §i
Anul 1807, Maui 31. jud. Ilfov, formatg din trupu- de pgdurea Tincgng'ul ; prin cen-
ImproprietgritT in 1864 sunt : rile : TincgbeSi (675 hect.), Cio- tru este tgiatg de valea Dgsng-
4 frunta,T, 8 pg1ma4T i 3 coda0, fliceni (200 hect.) §i Comora tuiuluT, acoperitg Cu finete, §i
stgpinind 38 fglcT O 28 prgjinT. (375 hect.). udatg de d'II Dgsntuiul, cu
In 1803, a Timpqti a Cluceruldf indreptarea de la V. spre E.
Tudorache Ciurea avea 35 liuzT, Tincäbe§ti-Filitis, sat, jud. Il- Prime§te in stinga apa Dgsng-
plgtind 376 ler bir anual, fiind ,i fov, pl. Znagovul, fgcind parte tuiuluT-Mic.
3 liuzT de ceT scutitTI (cUricar.v, din cotn. rur. TincAbqti. Se compune din treT cgtune :
VII). Se intinde pe o suprafatg de Drggoaia, numitg in vechime
2400 hect., cu o populatie de Iculqti, Mgrgcinele i Tincgngul,
Timplari, sat, jud. Arge§, pl. 242 locuitorr. cu re§edinta in cgt. Manga
Oltulul, pendinte de com. rur. Are o bisericg, cu hramul Are o suprafatg de 4503 hect.,
Barsoiul. Are o bisericg, cu hra- Ingltarea, deservitg de 1 preot Cu o populatie de 1520 locui-
mul Adormirea, cu 1 preot §i O 2 cintgretl; 1 moarg cu aburT, torY ; 2 biserici de zid: una in
I cintgret. I moarg Cu apg ; 2 maOnT de Tincgngul, fondatg la 1852, de
treerat cu aburT ; 1 helqteil §i Mitricg Constantin ,i jupin Du-
Tincäbe§ti, com. rur., pl. Zna- I pod stAtgtor. mitru Ciorecan, cu hramul S-tuT
govul, jud. Ilfov, situatI la 29 Numgrul vitelor mati e de VoevozT, cea-l-altà in Mg-
kil. spre N. de Bucure§ti. Spre 151 i al celor miel, de 300. rgcinele, fondatg la anul 1869
V. trece ,oseaua nationalá Bu- Comerciul se face de 4 cir- de Lepädatu Petcu, Chirea Buit,
curqti-Ploe§ti. ciumarT. Sanda Berceanu §i loan Ciliciti,
Se compune din satele : Cio- cu hramul Sf. Nicolae, deser-
fliceni, Izvorani, Tincgbe,ti-Fi- Tincäbe§ti-Mitropolia, sal, fa- vite de 1 preot §i. 1 cintgret ;
litis §i Tincgbqti-Mitropolia, cu cind parte din com. rur. Tincg- o §coalg mixtg ; 5 circiumI li
o populatie de 1385 locuitorT bqti, pl. Znagovul, jud. Ilfov, 3 morT.
§i 317 case. situat la N. de Bucureti, intre Vite: 40 cal", 214 vite cornute.
Are o suprafatg de 6535 hect.; Valea-luT-Baron O Valea-Pescg- Dupg legea ruralg din 1864,
3 bisericT : la Ciofliceni, Izvorani rieT, brat al bglteT Znagovul. sunt 188 impAmintenitT, dupg
li Tincgbe§ti-Filitis ;1 coalg Spre V. trece oseaua nationalg legea din 1879 sunt 18 insu-
mixtg ; 1 moarg cu apg, 1 Cu B ucurqti- Ploe§ti. rgteT.
yapo:1; 1 pod; 2 bgltT; 1 he- Are o suprafatg de 2190 hect., Viile in intindere de 186 hect.
le,teti ; 1 maing de treerat cu cu o populatie de 399 locui- apartin locuitorilor, iar o vie
aburT. toa; o coalg mixtg. de 36 hect. apartine statuluï.

www.dacoromanica.ro
TINCANXUL 609 TtNTAVA-BANULUI

Cete de mo§nenT se ggsec 2 preorí O 2 cintdreV ; 1 hele Tingujei, sal, in centrul comuneT
in Drggoaia. teil ; i pod ; o maing de treerat. Tingujei, pl. Fundurile, jud. Vas-
Budgetul com, e la veniturT Comerciul se face de 4 cir- luiä, situat pe un podi§, incon-
de 2675 leT, 94 banT, iar la ciumarT. jurat de dealul Gorgana la E.,
cheltuelf, de 1712 leT, 63 banT. Numgrul vitelor marT e de de dealul Cojana ;ii Toaca la
491 ,i al celor micT, de 944. N., de doug movile §i de valea
Tincinäul, sat, jud. Dolj, pl. Onaca la S., iar la V., de fru-
Dumbrava.d..j., com. TincAngul, Tinganul, mo,vie a statuluT, pen- moasa vale a piriulur Sacovgtul.
rqedinta primgrieT. Are o po- dinte de mIngstirea Vgare,ti, Are o suprafatg de 1344 hect.,
pulatie de 816 suflete; o ,coalg jud. Ilfov, arendata cu 28400 cu o populatie de 120 familiT,
mixtg, ce functioneazg din 1882; ler anual. salí 413 suflete.
o bisericg, fondatg in 1852 de Are i o pgdure de 1063 hect: Este resedinta comuneT. Are
Mitrica Constantin li jupin Du- o bisericg, fácutg la 1845 de d-1
mitru Ciorecan, Cu hramul S-tiT Tinganul, fostd stalie de caT de Grigore Carp, §i o coalg infiin-
VOiVOZT; 2 &dula po,tä pe la anul 1836, pe dru- tatg la 1867.
mul intre Bucure,ti O Un-4, Vite : 329 vite marT cornute,
Tinganul, com. rur., pl. Dimbo- jud. Ilfov. 68 caT, 678 oT, 84 capre ,i 384
visa, jud. Ilfov, situatg lingg riul rimAtorT.
Dimbovita, la r6 kil. de Bucu- Tinganul-Moara, sat, fácind par-
re§ti. te din com. rur. Tinganul, pl. 'Mitaya, com. rur., jud. Ilfov,
Se compune din satele : -fin- Dimbovita, jud. Il fov, lingg valea pl. Sabarul, situatg spre V. de
ganul §i Tinganul-Moara, cu o Pasgrea. Bucurwi, intre riul Rgstoaca ,i.
populatie de 883 locuitorT. Se intinde pe o suprafatA de Arge§ul, la 26 kil. de BucureAi.
Stg in legAturg cu Cernica ,i 56 hect., cu o populatie de 72 Stg in legAturg Cu BAlApeni ,i
Frunzinqti prin ,osele vecinale. locuitorT. GrAdinari-FAlcoianca prin o qo-
Se intinde pe o supra fa de Proprietatea e a locuitorilor. sea vecinal.
1935 hectare. Are 1 pod stAtItor. Se compune din satele : Tinta-
Are i bisericg; 1 §coall mixtg; Comerciul se face de 1 cir- va-BanuluT .1i Tintava-BAll§oaia,
1 ma,ing de treerat cu abur'; ciumar. cu o populatie de i180 locuitorT.
I hele§teti; 2 podurT. Numgrul vitelor marT e de 55 Are o suprafatg de 1127 hect. ;
LocuitoriT posedä : 67 plu- §i al celor micT, de 23. o bisericä ; o pcoalg mixtg ; o
gurT, 50 boT, t7 Cu caí; 112 moarg Cu apg ; 2 podurT.
care O cgrute : 64 Cu boT, 48 Tingujei, com. rur., in partea Budgetul com, e de 3073 leT
cu caT ; 173 caT O Tepe, 3 ar- de N. a plg§eT Fundurile, jud. Ja veniturT, i de 3148 leT la
mgsarT, 213 boT, 2 taurT, 119 Vasluiti, la 40 kil, de oraul Vas- cheltuelT.
vacT ,i viteT, 36 bivolf §i bivo- luir' §i la 14 kil. de Negre,ti, LocuitoriT posea 103 plugurT :
lite, 147 porcT, 43 capre O 777 oT. rqedinta pl4eT. 63 Cu boT, 40 cu cal'; 167 care
ImproprietgritT sunt 84 locui- E formatg din satele : Tin- li cgrute : 92 cu boT, 75 Cu caí;
torT §i neimpropriet4riff, 127. gujei, Grie,ti, RAcea, Moara-luT- 170 caT §i Tepe, 180 oT, 270
Comerciul se face de 5 cfr. Ciorneiti, Pänoasa li Poiana.MA- vad ,i viteT, io taurT, 12 bivolf,
ciumarT. ngstireT, pe o suprafatA de 4044 558 01 §i 20 pura.
hect. §i cu o populatie de 565
Tinganul, sat, fAcind parte din familiT, sati 1323 suflete. Tintava - Banulul (Dirvari),
com, rur. cu ace1a0 nume, pl. Are 2 bisericT ,i o §coalg. sat, fAcind parte din com. rur.
Dimbovita, jud. Ilfov, situat intre Comerciul se face de 6 per- Tintava, pl. Sabarul, jud. Ilfov,
riul Dimbovita i valea Pasgrea. soane. situat la V, de Bucure,ti, pe
Aci este rqedinta primgrieT. Vite : 675 vite marT cornute, malul drept al riuluT Rgstoaca,
Se intinde pe o suprafatI de 163 cal, 1600 oT, 56 capre, 160 intre riul Arge §i Rgstoaca.
1878 hect., cu o populatiune de rimAtorT. Se intinde pe o suprafatg. de
81i locuitorT. Budgetul comuneT e de 3055 751 hect., cu o populatie de
Are o coalg ; o biserick cu leT, 30 banT, la veniturT, §i de 867 locuitorT.
hramul Acjormirea, deservitg de 2773 leT, 18 banT, la cheltuelT. Aci este rqedinta primgrieT.

66700. Morolo Dlefionar Goografic. Vol. V. 77

www.dacoromanica.ro
TÌNTAVA-BXLWAIA 610 TiRGOVI§TEA

Are 1 bisericg, cu hramul cetelor de mosnenT TircovenT. aparare. $antul cetateT dateaza
Sf. Treime, deservita de z preot Budgetul com. e de 951 leT, din timpul luT Matheiti-Basarab
§i 2 cintaretT; 1 moarg cu apa ; 98 bard. si a fost pe alocurea reconstruit
i pod ; o scoala mixta. Locuitorif din comuna Tres- la 1821 de Al. Ipsilante.
Comerciul se face de 5 cir- tieni sunt improprietaritf pe Are dota scoale primare de
ciumarT. mosia Lunca-Frumoasa. bletl, doug de fete si un gim-
... Numarul vitelor marT e de Terenul este accidentat, avind naziti.
416 si al celor micT, de 526. forma uneT arene, care din vir- BisericT sunt 24, din care
ful muntelur Mima se !asa pana 19 functioneaza si 5 sunt in
Tintava-Bälä§oaia(Bäcanul), in albia riulul Buzar'. ruina. Din cele in fiinta sunt mal
sat, facind parte din com. Cale de comunicatie e drumul insemnate : Mitropolia, templu
rur. Tintava, pl. Sabarul, jud. natural pe valea TircovuluT. mgret, care sta in picioare de
Ilfov. D-na Zinca Tircoveanca po- 370 anT si pare ca a fost regina
$e intinde pe o suprafata de seda un hrisov de la MihaT-Vi- tutulor bisericilor din Tara. Ea
376 hect., cu o populatie de teazul prin care se recunoaste are 9 turnurT marT si miel si a
312 locuitorl. oare-care drepturT mosnenilor fost invelita toata cu plumb.
In raionul satuluT e o padure din aceasta comuna. La revolutia din 1821, se zice
de vr'o 30 hect. ca soldatiT luT Ipsilante ati luat
Comerciul se face de I cir- Tircovul, cdtun, al com. Tirco- plumbul de pe biserica si ail
ciumar.. vul, jud. Buzar', Cu 270 locui- facut dintr'insul gloante, lasind
Numarul vitelor marT e de torT si 65 case ; are subdivizia numaT pe cel de pe turnurT.
226 si al celor micT, de 122. Fundul-TircovuluT. Neagu Basarab, fondatorul ves-
titeT mangstirT de la Curtea-de-
Tirbe§ti, aftun, al com. Baldovi- Tircovului(Fundul-)(Schitul), Arges, a pus temelia si mitro-
nesti, pl. Oltetu-Oltul-d.-s., jud. subdivizie a comunei Tircovul, poliel din Tirgoviste, la 1515.
Romanati, la 5 kif. spre V., si- jud. Buzad, com. Tircovul. In nauntrul el sunt mar multe
tuat pe niste dealurT, aproape morminte pretioase a diferitT Mi-
de hotarul judetuluT, la 8 'ja kil. nrcovulul (Gura-), cdtun, al tropolip si Domnl aT Tarif. Mi-
de Bals. Are o populatie de com. Tircovul, jud. Buzati, cu tropolia vechie a fost radical re-
117 locuitorT. i6o locuitorT si 39 case. construita de catre d. Lecomte
du Nouy, dar inca nu e zugra-
nrcovul, com. rur., in jud. Buzail, TircovuluI (Schitul-), fost me- vita.
pl. Pirscovul, situata d'a-lungul toh al EpiscopieT Buzail, jud. Mara de Mitropolie se afla:
vgiT Tircovul si pe malul sting Buzaii, com. si cat. Tircovul, Biserica Curtea-Domneasca, re-
al riuluT Buzati, la 28 kil., 500 azT biserica de mir. construitg de Petru-Voda-Cercel,
m. de orasul Buzgli. pe la 1585, si mal tirziii reinoita
E formata din at. Gura-Tir- Tirgovi§tea, com. urb., situatg cu totul 0 impodobita la 1699
covuluT, Olesesti, Tircovul si cam in centrul jud. Dimbovita, de Constantin Brincoveanu. La
Trestieni, cu o populatie de a carel' resedinta este. Are o 1745, Grigore-Ghica o mal re-
900 loeuitorT, populatie de 7812 locuitorT. Este para si infrumuseta ; dar arzind
Are o suprafata de 12 30 hect.; asezata pe loc ses, pe malul si daralnindu-se de un cutremur
2 bisericT, deservite de 1 drept al dula Ialomita, aproape mal pe urma, fu iarasT rezidita
preot, 2 cintaretT li 1 para- de locul unde acest riti scapa si impodobita la 1748, tot de
cliser, catedrala fiind cea cu hra- din muntT si serpueste spre S.-E. Grigore-Ghica. Asta-A acest tem-
mul Adormirea-MaiceT-Domnu- In partea de N.-V., V., S.-V., plu, de pi vechiti, este solid ;
luT; 1 scoala; 2 circiumT. S. si S.-E., orasul e incins cu zugraveala, ornamentele si tim-
Vite : 168 boT, 140 vacT, 38 un sant si cu un zid, ambele in pla sunt lucrate in aur, pgstrin-
viter, 2 cal, 9 Tepe, 3 minjr, stare de ruina, care ati forma du-se aproape cum erail in ve-
800 oT, 24 capre si 116 porcT. unuT semi-perimetru de poligon, chime. L'higa acest monument
LocuitoriT posea 88 stupT. aproape regulat si care din (lis- pretios sunt ruinele palatelor
ProprietatT mal insemnate sunt: tanta in distanta sunt intrerupte DomnestT si subteranele salí dru-
Tircoveneasca si Oleseasca, ale de 12 metereze sara forturT de mutile pe sub palate, despre

www.dacoromanica.ro
TIRGOVIMA 611 TIRGOVIMA

care se vorbqte a unele merg ca i toate cladirile vechT din Constantin, in care se zice ca
chiar afarg din ora., pe sub pa- Tirgovi,te, a suferit multe. s'a fgcut jurgmintul de alianta in-
mint. Tot aci este Chindia, un Biserica Sf. Nicolae pe strada tre Mihaili Viteazul, Aron, Dom-
turn de observatie, care se crede Brincoveanu, facuta--de Mateiti- nul Moldovet, i Sigismund Ba-
a fi fgcut de Mircea-cel-Mare, Basarab in anul morteT sale, tori, Domnul TransilvanieT, con-
impreung cu palatele. Chindia 1654. In apropiere de aceastg tra Turcilor ; biserica Sf. loan,
insa se cam ruinase ; dar la 1844 bisericg, se afla Tunelul, care biserica sf. ImpgratT, §i in fine
s'a reparat de Bibescu-Vodg. este o mare clgdire particularg, capela de la cimitir, care este
Acest turn se compune din doug facuta pe una din pivnitile cele afarg din ora, in apropiere de
partT. Partea de la bazg are mg marl din Tirgovi0ea, ce se gara drumuluT de fer. Ca mg-
forma unul trunchia de piramidg zice a a fost a DomnuluT nastirT din apropiere citgm : mg-
patrunghiularg, claditg toatg de coveanu Basarab. ngstirea DealuluT i Viforita.
piatr i inalta cam de To m. ; Biserica Sf. VinerT, a§ezata in- Pe locul deschis dintre Fun-
a doua, partea de sus, are forma tre ruine, aproape de Curtea clarie, Mitropolie, strada Pro-
cilindricg i e cladita din cara- Domneascg. Aceastg bisericl gresuluT, Industria 0 Stelea-
mida i ne tencuitg. Aceastg este 0 ea foarte vechre. La 1595, VechTe, este tirgul sauí oborul
parte la extremitatea superioarg dupg lupta de la Caluggreni, de saptaming. Ad, in fie-care
are, de jur-imprejur, in forma Mihaill-Viteazul, ducindu-se in saptaming, Joia i Vinerea, se
circularg, niaì multT stilpT de zid muntT, Sinan-Pap intra in Tir- face mare comerciti cu tot felul
de forma paralelipipedica, de govi§te, îí stabili cartierul ge- de articole.
inaltimea unuT metru §i prin,T neral in palatele i Curtea bi- Tirgov4tea este orapl romi-
unul pe altul cu lanturT de fer. sericer Sf. Vinerf, pe care o pre- nesc cel mal vechiti, datind in-
Partea cilindricg este cam de 30 fgcu impreung cu palatul Dom- nainte chiar de fundarea prin-
metri. De la acest turn a ramas nesc in cetgtuie, din care 0 azT cipatuluT TgriT-RomineM. Este
in popor zicatoarea : «A ajuns se mal vgd doug zidurT groase cea d'inteiti i cea mal vechie
soarele la chindiT», adicg la un arcurT mgrete de port! de ce- capitala a Tara, constatata prin
punct al zileT, end trebue a se tate. documente, 0 a ramas ca atare
pune la masa, fiinclcä in tim- In ipoi, d. profesor Tocilescu pana pe vremea luT Gheorghe-
purile trecute DomniT aveati o- a reggsit pe teren fortgreata Voda Ghica (1659-1660), care
biceill a pune la masg sg le luT Sinan-Pap, adicg zidurile din porunca Turcilor muta pen-
cinte muzica din virful acestuT imprejmuitoare. In jurul acestel tru tot-d'auna capitala TariT la
turn. Asta zi inca exista cintecul bisericT se vgd ruine de palate, Bucure§ti §i &lima la pamint
chindia, care este un fel de joc. care se zice ca la 1821 erati zidurile Tirgovi§teT i mangsti-
Biserica Stelea-VechTe, linga ca- in bung stare, aproape de locul rile de prin prejur; aceasta pen-
zarmele militare de dorobantr §i unde Ipsilante, cu ZavergiiT sgT, tru ca Poarta sg fie maT sigurg
calgra0. Aceasta bisericg s'a fa- aî prins pe Vladimirescu. de credintaDomnilor (Tocilescu,
cut dupg modelul bisericel TreT- Afar-a de aceste, semnalgm «Manual de Istoriea Rominilor ,
IerarhY din Ia0 de cgtre Vasile- ca bisericT mat putin insemnate : 1900, pag. 370).
Lupu, Dom nul Moldova, la 1645, biserica Sf. Nifon, biserica Si- A face istoria orapluT este
in locul alteT bisericT vechT, ce muleasa, biserica Alba, biserica a scrie istoria TariT-Romine01.
fusese ridicatg de mult de un Ro0e i biserica Stolnicul pe Vom da cite-vaindicatir numar
negustor, anume Stelea. Aceastg Strada-Mare; biserica Cretulescu, Pe la 1515, Neagu Basarab fgcu in
bisericg in timpul luT Mateiil- biserica Sf. Dimitrie, biserica Sf. Tirgov4te biserica Sf. Gheorghe,
Basarab era inconjurata de zi- George, biserica Lemnul, bise- care azT e in ruina, i zidi din
durT groase i Make i avea in rica Tirgul, biserica VoevozT, temelie Mitropolia. Tot Neagu
curte palaturT metropolitane. In biserica Geartul, biserica Izvo- strgmutd de la Argq tronul
curtea SteleT-VechT, se zice ca rul TamaduireT. ApoT in ruing : metropolitan in palatele Mitro-
ar fi stat patriarhul Nifon, pe Biserica-Vg rzarul, cladita, se zice, polieT din Tirgov4te. Mitropo-
vremea luT Radu-Vodg-cel-Mare. de catre Ghinea Vgrzarul, mi- lia din Tirgov4te, in acel timp,
NumaT poleiala crucilor de pe nistrul luT Mateiti-Basarab ; bise- avea in prejurul sail palate §i
turnurT costa pe Vasile-Lupu rica Catolica, ziditg in timpul gradinile cele mar frumoase,
700 galbenT venetianT. Stelea, luT Negru-Voda ; biserica sí. care coprindeati mal tot oborul

www.dacoromanica.ro
TIRGOVITEA 612 TIRWRUL

I-undaria de azi. Pe la mina de cit cenusa, spre a nu din com. rur. Ploestiori, jud.
1583, Petru Cercel mal inavuti avea eT de ce se maï teme. Prahova, pl. Tirgsorul,
Tirgovistea cu biserica Dom- Pana i orasuluT, unul din Are o populatie de 317 lo-
neasca. Apo/ peste 12 anT, la domeniile cele mal intinse din cuitorT.
1595, in timpul ,lui Mihaiti Vi- Tara, era sa fie data zestre fiiceT In cimpia de linga acest catun
teazul, SinanPasa cuprinse sale de un Domn fanariot al Ta- se afta ruinele uncí bisericI.
govistea, intra in ea si prefacu reT (Sutil); dar s'ají rasculat ora- Inainte de 1848, in jurul a-
Curtea domneasca si biserica senil ca un singur om, dus celeT bisericI se afla un tirgsor
Sf. VinerT in cetatue de apa- la Bucuresti cu jaiba in protap numit Bereasca, format din lo-
rare. Aceste Intariri se vad si cu rogojinT pe cap si ati pro- cuitorl bulgarT, venitY aicl in
azT; dar Mihaitl prin vitejia luT testat sa nu 11-se instrAineze mo- urma rezbelulul ruso - turc din
Ii scoate d'aci. In timpul luT ; cererea lor a fost ascul- 1828.
Mateiii Basarab, Tirgovistea a tata. Tirgovistea nu numaT in Proprietarul mosieT, voind a-T
ajuns la apogeul san. In acest timpurile eT de marire a fost impune la daca, el' n'ati voit
timp orasul era bine canalizat, cuibul eroilor i oamenilor sa se supuna, darimat sin-
stradele frumos pavate, si ora- marT aT Tare; dar si in epoca gurT casele retras la Plo-
sul avea peste 60000 locuitorT. eT de decadenta. Asa, pe la esti, in partea de N., pe malul
Mateiti repara din temelie zidu- 1786 s'a näscui: la cit1-va kil. Dimbului, ce se numeste i azi"
rile cetatet El fácil biserica Sf. de Tirgoviste, in com. Va- mahalaua sirbeasca.
Nicolae-Vechiil la 1651 si Sf. Ni- caresti, poetul, literatul i ma-
colae-Noti la 1654. Pe timpul rele patriot romin, loan Vaca- Tirporul, plasd, jud. Prahova.
lul, la i65z, Vasile Lupu, Dom- rescu, al caruia nume Il poarta Se margineste la E. cu
nul MoldoveT, fiind in relatiT gimnaziul din Tirgoviste. La Crivina si Cricovul, de care se
prietenestl cu Mateiti, facu bise- 1802, s'a nascut loan Eliade Ra- desparte printr'o linie mixta dusa
rica Stelea. Un viene musca dulescu, pärintele literatureT ro- de la N. la S. si care trece pe
din linistea luT Mateiti si din mine. Casele in care s'a näscut la E. de comunele: Blejoiul.Strim-
fericirea : el nu avea ar- el sunt inca: in fiinta linga bise- beni, Ploesti, Popesti i Tariceni ;
mata romineasca, ci niste stra- serica Voivozl. Eliade a cintat la N., cu plasa Podgoria, unde
ini cu plata, numitT SeimenT. ruinele Tirgovister. Tot in Hui Teleajen formeaza un unghiti
SeimeniT nu s'ail sfiit a ucide Tirgovi,te s'a nascut poetul si ascutit cu limita de N.-V. a
chiar in palatele domnestI, care fabulistul Gr. Alexandrescu, la piase si care trece pe ling4
sunt azT in ruina, pe Ghinea 1812. El a fost elevul lul Eliade. cornunele : Paulesti, Tirgsorul-
Varzarul i Armasul Radu Ola- Un bust al sati infrumuseteaza Non $i Vladeni-Margineni ; la
rul, ceT d'intiiii sfetnicT aT gradina orauluT. Poetul Va- S. cu judetul Dimbovita, de care
Chiar Domnulul eT iT sile Cirlova s'a näscut asemenea se desparte prin piriul Cricovul-
inchisera portile cetAteT bite() in Tirgoviste, la 1809. Dulce.
zi cind venea de la Curtea-de- Se compune din 14 comune
Arges, zicindu-T : InapoT, nu ne Tirgovi§tea, stafie de dr.-d.-f., rurale si una urbana, cu rese-
trebue Domn batrin», cela ce jud. Dimbovita, com. Tirgovis- dinta plaseT in com. Tirgsorul-
grabi moartea bunuluT Domn. tea, pe linia Titu-Th-govistea- Noti.
De la Mateiti Basarab Pucioasa, pusä in circulatie la Partea de N. a plaseT este
govistea a inceput a da inda- 2 Ianuarie 1884. deluroasa, acoperita cu vil
rat. La 166o, Vizirul Cupruli a Se afla intre statiile Vacaresti padurT. Partea de V. si S. are
dat ordin de s'a darimat ceta- (7,1 kil.) i Doicesti (9,9 kil.). indestulatoare locuri de finete
tea si s'a mutat capitala in Bu Intre Tirgovistea si Doicesti se si produce cereale. Ad sunt
curesti. Sub Grigore Ghica II, afla halta cite-va padurl.
pe la 1748, tot se mg facu re- Inaltimea d'asupra niveluluY RiurT insemnate sunt Pra-
paratie i imbunatatirT palatelor MariT de 276m,26. Venitul aces- hoya, Cricovul - Dulce si Lea-
domnestT ; dar sub Constantin teT stat4 pe anul 1896 a fost otul.
Mavrocordat, TurciT ars -cu de 253261 leI si 97 banT. Plasa Tirgsorul are II parohir
totul, daramind i toate intari- jo filiale.
turile cetateT, ca sa numaI ra- Tirporeanca, $at, flcind parte Parohiile sunt: Tariceni, 5irna,

www.dacoromanica.ro
TIRGSORUL 613 TIRGSORUL-VECHIU

HIbudul,Popqti, Strejnicul, Co- stramutatii, A aiba de unde a da vi ba- vile, §i Tiggnia, proprietate a bi-
corg,ti-Coltul, Pgule§ti, Ploe§tiori, ticul cu care A se ajutoreze sama bol- sericeI Cretulescu.
Tirporul-Noti, Mänqti i VII- navY de la spital 1i pentru ca A fie
DomnieT.mele vi riiposatilor Intru feri-
Ef ail : 56 caT, 345 boT, 122
deni. cire parintilor Domnief-mele vecYnica vacT, 3 capre, 735 oTi 154 pord.
pomenire, am /ntarit Domnie-mea hri. In raionul comuneT, pe apa
Tirg§orul, sat, fäcind parte din soyul acesta cu InsavY credinta Domnier- Leaotul, numitä i Moruzi, sunt
com. rur. Tirporul-Vechitl, pl. mele 1w Alexandru Ipsilante Voevod doug morT.
Tirporul, jud. Prahova. cu credinta prea iubitilor DomnieT-mele
fi! Constantin-Voevod, Dumitravcu-Voe-
Are o suprafatä de 2459 hect ;
vod, vi martorY punem pe toft cinstitir o §coalg; un oficia telegrafo
Tirporul, mandstire, in jud. Pra. credincioviY boeif ceY mar! aT diva- poSal; un penitenciar niilitar.
hoya, pl. Tirgorul, com. Tirg- nula Domnier mele, Pan Dumitrache Comerciul se exercitä in co-
sorul-Noil. Ghica Ve! Ban, Pan Nicolae Dudescu mung de 5 circiumarT.
UrmAtorul hrisov, de la Ale- Vel Vornic de Tara-de-Sus, Radu Vaca-
rescu, Vornic de Tara- dejos, Pana. Fi-
Mara de ,oseaua dintre Tirg-
xandru Ipsilante, ne aratä lipescu Vornic de Tara-de-Sus, etc. vi §orul i Tirgovi,te, prin com.
mängstirea Tirg.5oru1 s'a fondat s'a pus hrisovul acesta In anul dintliit Dirmonqti, Haimanalele, etc.,
de Antonie-Vodg, in a doua ju- al Domnier-mele, ad In Bucurevti, la prin com, mal e o altä osea,
mätate a secoluluT XVII, §i cg leatul de la Adam 7283, iar de la nav- ce-T inlesne,te comunicatia spre
a fost scutitä de toate dAjdiile terca DomnuluY nostru Is. Hrist. 1775,
Iunie 22.
Arice0i, Nedelea i Flore§ti,
puse pe alte mänästirT : unindu-se cu §oseaua nationalä
SfinteT o dumnezeevter manastirT Tirg-
De-asupra u,eT se cite,te o Ploe,ti-Brapv, la locul numit
vorul, unde se cinstevte vi se praznuevte inscriptiune aproape tearsä, li- Doug-Circiume. Tot aceag
hramul sfintilor i afara de trupurY, maY terile fiind mäcinate. AstäzI bi- sea inlesnqte comunicatiunea
mar! VoevozY i ArhistratigY, Mihail vi serica fiind dezvälitä i servind intre Tirporul i Ploe,ti, pe la
Gavriil, care este zidit i Inaltata din de adäpost vitelor, e condam- punctul Tiggnia.
temelia e! de Domnia-sa Antonie-Voda
cuviosuluT egumen Kir tutulor
natä a se desfiinta. Cite-va pie. Pe teritoriul comund se aflä
parintilor clingier eitY se afia locuitorY tul-Ymurale ail fost luate 8 movile de diferite märiml
la aceasta sfinta manastire, ca A fie depuse in muzeul national de a§ezate in di ferite directiunT. Din-
sfinta manlstire In pace v't Yertata de antichitätT, prin ingrijirea direc- tre ele numaT treT ail numirl :
toate dajdiile i orInduelile ce vor evi tiuneY acestuT a,ezamint. Movila-Mare, situatä la V. de
de la visteria DomnieY.mele pe alte ma-
nastirl de nicY unele val satl supurare sil
cät Tirgorul, intre riul Pra-
n'alba ; j iar sa fie sfinteY manastirY TIrg§orul-Noil, com. rur., jud. hoya §i apa Leaotul, fäcind ho.
mill de la Domnia-mea sä sibil a lua Prahova, pl. Tirporul, situatg tar intre mo0a Tirg,orul i Ti
In totrY aniY din vama Ploevtilor cite ta- in partea de E. a apeT Leaotul, gänia ; Movila-FlueruluT, pe ma-
lerY una sial, care batir A alba a-Y da la fo kil, de capitala judetulta. lul sting al LeaotuluT; §i Movila-
vameviY de doua orY 'litem an, /usa la
Aci e re,edinta luT-Serban, situatä la E. de Tirg-
Sf. Dimitrie taleif cincY-zed vi la Sf.
Gheorghe talerY cincY-zecY. Avijderea Se compune din z atune : sorul
)
drepte bucatele manastireY sil. fie scu- cäruia locuitoriT Din restul de 5 movile, färä
tite, stupY i rimatorY de dijmarit i vinul 'T mal zic i Cringul-Teitiluï, numirT, 3 sunt situate la E. de
de vinaricr, i doul pivnite In oravul nume pe care l'a purtat oficial Tirpor, lingg pädurea Cringul-
Ploevti scutite i n'Arate, de vama, de
päng la 1857, iTigAnia, numitg luT-Bot, una la N. §i alta la S.-
fumarit, de caminarit, de vin Domnesc
vi de ot vatavesc; j iar sa fie sfinteY Tigänia-Stoenqti. Are o popu- V. Pe toate aceste movile, a
manlistirY, mila de la Domnia mea sit latie de 1127 locuitorT. farä de cea mare, se cultivä ce-
aibli a lua In totT aniY mertic de sare de la In comunä e mänästirea Tirg- reale.
Ocna Telega pe an bolovanY douit sute, §orul, iar in cgt. Tigrtnia o bi- E udatä de riul Prahova §i
la vremea chid vor lua i alte sfinte apa Leaotul nurnitä §i Moruzi.
manastirT i sa facl ca dInsa orY ce va
seria ziditä la 1827 de Arhie-
vrea, vi de catre nitnenea reul Ioanichie i Jupin Voicilä,
nu aibl, numaY i egumenul dupl ave- deservità de un preot, plätit de Tirg§orul-Vechitl, com. rur., in
zamintul ce s'a flicut sä aibl a da Eforia Cretnlescu. jud. Prahova, pl. Tiroorul, si-
ruptoarea de sfintul Pantelimon, unde LocuitoriT, in numär de 147, tuatä pe malul drept al piriuluT
este Inchinata, pe an talerY una sida, la
s'ati improprietärit la 1864, pe Leaotul i malul sting al Pra
sflntul Gheorghe talen l cind-zecT vi la
sfIntul Dimitrie talerY cincr-zed ; vi pen- mcOa azI pro- hover, la fo kil, de capitala jud.
tru ca sa se pazeasca mila aceasta ne- prietate a EforieT Spitalelor Ci- §i la 4 kil, de rqedinta pl4eT.

www.dacoromanica.ro
TiRGUL 614 T1RGUL

Se compune din 4 cgt. : Mg- Siret i Sicna, in partea de N.-V. jud. Dorohoiù, strgbate pl. de
porul, StIncepti, Dedulepti pi Col- a jud. Botopani. Se mgrgine,te la N.-V. spre S.-E., prin valea
tul. la N. cu jud. Dorohoiii ; la E., Sicna. E un piriti mic, dar pri
Are o suprafatg de 1250 hect., cu pl. Jijia i Miletinul ; la S.-V., mete alte multe piriiape. Dupg
cu populatie de 803 locuitorl ; cu pl. Copula i Siretul. ce formeazg in cursul sgii o mul-
2 bisericT, una in cgt. Tirgporul- Se compune din 8 comune : time de iazurT marT i bogate in
Vechiti, cu hramul Sf. Nicolae, Bglupeni, Botopani, Coste,ti, Cos- pepte, se varsgin Jijia, la Todireni.
fondatg la 1884, pi cea-l'altg in tinepti, Cucoreni, Curte,ti, Md- Prime,te, in stinga: Tei,oara,
cgt. Stgncepti, cu hramul ngstireni i Poponti. care izvore,te din phdurea Cioara,
ApostolT, fondatg de locuitorT, Aceastg plasg e strgbgtutg de din jud. Doroiniti, pi se varsg in
ca cea din Tirgporul, la 1874; dealurile ce se prelungesc de la iazul Stgnceni, in com. Bglupeni.
o pcoalg; 3 circiumr. N.- V. spre S.-E., intre riul Siretul Piriul-Porcgrier pi Prisecer, pe
Un numgr de 136 locuitorI Jijia, de ambele pgrt1 ale pi- mopia Stgnceni, com. Bglupeni,
s'ají improprietgrit la 1864, pe riuluT Sicna ; multe din ele sunt ca re se varsg in iazul Stgncenilor ;
Inopia EforieT, din care li nipte platourl intinse. Ele se im- In dreapta Bucecea cu Dolina
dat 120 hect. ET : 58 cal, part prin valea SicneT in doug Vasilincea, in com. Costinepti ;
o iepe, 402 bol, 120 vacT, 24 grupe : dealurile din dreapta Sie- Budgiul, in com. Cucoreni.
bivolf, 724 oT. na i dealurile din stinga sa. Drgsleuca, care curge din iazul
in raionul com. e o fabricg Cele mal insemnate sunt : Loeptilor, com. Cocoreni, cu pi-
de spirt pi 4 morT de apg : 2 In stinga SicneT: Cotirgaci, Mo- raiele Slatina, Loepti i Brgiasca,
pe apa Leaotul, una pe izvorul vila-VulturuluT, Nicpeni, Teipara, prin com. Cucoreni, apor, trecind
Bularul pi una pe Pantelimon. in com. Costepti ; Cripma-Min- prin com. Curtepti, primepte pi-
Budgetul com. e la veniturT zuluT, Gherman, Rgchiti i Tei- raiele IoaneT, Olmul, Baisa, Hli-
de 6376 leT, pi la cheltuelT, de poara, in com. Poponti ; Coparilor, boci, Turcani, Izvoarele, Broscg-
4548,88 le!. LupuluT, PuturosuluT, Curmgtura, ría, Sgliptea pi trece in com. Bg-
O posea comunalg inlesne,te Humgria, Ionete pi Valea-San- lupeni, i primind Cgcaina i Cir-
comunicatia cu com. Strejnicul, tuluT, in com. BIlupeni. nitura se varsg in Sicna, com.
cea mal apropiatg. In dreapta SicneT : ArapuluT Bglupeni.
E udatg de riul Prahova, de (Licache), Dolina, Staniptea, Sic- Birlgdeanca, care curge prin
apa Leaotul, izvoarele Bularul na, Vasilincea, in com. Costi- com. Bglupeni pi Drgcpani pi se
Pantelimon. Se mgrgine,te cu nepti ; Armanul, BrAiasca, Boto- varsg in Siena.
comunele : Tirgporul-Notl, Mg- panca, Budgiul, Harangiul, Hu- Sunt 42 iazurT pi 7 bgltT, din
nepti, Cocorgpti, Negoepti, Plo- mgria, Cornul, Curmgtura, Meica, care cele mal insemnate sunt :
epti i Strejnicul. Slatina i Sicna, in com. Cuco- Drgcpani, in com. Drgcpani, Ia-
Tirgporul este unul din ora- reni ; CipmeleT i SicneT, in com. zul-Stgneptilor pi Zosinul, in com.
pele vechf ale TgriT. Il ggsim deja Poponti ; Agafton, Bobeicg, Bal- Rgchita i Vasiliul in
mentionat pe timpul luT Mircea ta-Arsg, Bgsgrgboaia, Birul, Chi- com. Poponti.
Vodg Basarab (1386-1418) bi- rivoaia, Conegi, Crivgtul, Hul- Plasa Tirgul se compune din
te° poruncg domneascg a fiuluT mul, Humgria, Hliboci, Lebgda, 28 comune formate din orapul
sgti Mihaiii. Este in 'relatiunT Micul, Manole,ti, Nisipgria, Ra- Botopani pi 42 sate pi se adminis-
strinse comerciale cu Brapovul. diul, Sicna, Tirgul, Via pi Vul- treazg, unitg cu pl. Miletinul, de
Cu infiintarea orapluT Ploepti, turul, in com. Curtepti ; PostuluT, un sub-prefect, cu re,edinta in
pe la finele secolulur al XVI-lea, In comuna BAlupeni (v. a. n.). Botopani.
Tirgporul ipT pierde treptat din Vgile mal principale sunt: Va- Are o suprafatg de 46000
vechia sa insemngtate, ast-fel lea-SicneT, care strgbate plasa hect., cu o populatie de 49123
astg-zT nimic nu mal amintepte prin mijloc, valea Teipoara locuitorT ; 49 bisericT, deservite
trecutul sgri, de cit ruinele unef Valea-GrajduluT in stinga pi va- de 58 preotr pi 83 cintaretT; 28
vechT mgngstirT situata pe o ingl- lea Drgsleuca in dreapta. ,coale, conduse de 67 invgtg-
time. Valea-SicneT e bogatg in ia- torl pi 16 invItgtoare ; 24 morT
zurT, stuhgriT i papurg. de apg, i 9 morT de aburl;
Tirgul, p/asii, in jud. Botopani. Apele ce udg plasa sunt : fabricg de tabIcit peile ; i de
Se intinde pe dealurile dintre Sicna, pida care izvorepte din bere ; i de spodium ; i de ci-

www.dacoromanica.ro
TIRGUL 615 TIRGUL

coare; T de vax si cerneala; prin hotare artificiale; si la E., cu prinsul plaser Corodul, de unde
5 de luminarT si sapun ; j de provincia Basarabia (Rusia), de se continua spre S.-V., mergind
spirt (alcool); ma multe fabricT care se desparte prin riul Prutul. la Galati.
de cardmida. Pamintul plase este ses, lar
Cerealele, finetele si imasele in partea despre E., baltos. Tirgul,plasd, a§ezatI in partea de
ocupa in plasa cea maT mare Este udata, in partea despre mijloc a judetuluT Teleorman,
parte din teritoriti ; padurl maT E. de dill Prutul; in interior, de spre N. de plasile unite Cahill-
multe se Oa in com. Cucoreni, piriul Elanul, care se varsa in tuiul-Marginea.
Curtesti, Costinesti si Baluseni, Prut, pe teritoriul jud. Covurluiii, Se margineste la N. cu pl.
iar vil, in com. Botosani, Cur- incarcat pe dreapta cu plraiele Mi- TeleormanuluT; la S.-V., cu pl.
testi si Balusani. hoaia, Ser atul si Liscovul; in par- CalmatuiuluT ; la E., cu judetul
LocuitoriT poseda : 12588 boT tea de V., de riul Birladul, care Vlasca, si la V., cu jud. Olt. Are
si vacT, 30 bivolf, 2099 caT, primeste pe stinga piraiele Recea, 39 comune rurale §i I urbana,
15438 ol si 3703 porcT; 1849 Trausul si Trestiana ; si in partea Rosiori-de-Vede, unde este si
stupT cu albine. de S.-V., de piriiasele Vinderei si resedinta plaseT, cu o suprafata
Se exporta cereale, vite si Docani, afluentI aT JeravatuluT. de 122147 hect.
produsele indigene, importindu- Riul Prutul formeaza in plasa o Riul Vedea strabate toata pla-
se produse manufacturare, colo- multime de baltT. sa in diagonala, incepind de la
niale, maOnf agricole, ferariT, etc. Are 17 comune, din care com. Didesti si pana la com.
Piata cea maT importanta e T urband, cu o populatie de Mavrodin, spre extremitatea de
orasul Botosani. 19045 locuitorT ; 37 bisericT ; 19 S.-E. a plaseT ; maT este udata
Caile de comunicatie sunt : scolT primare mixte ; un oficiu de rlurile maT mid Burdea, Ti-
Calea ferata Botosani-Veresti, postal rural in com. Slobozia- noasa si apa CiineluT, care stra-
care are 2 statiunI in plasa: Zorleni, pentru pl4ile Tirgul si bat plasa in directiunea de la
Botosani si Leorda. Simila. Aceste doua OW sunt N. spre S. Teleormanul uda par-
oseaua nationala Dorohoiii- impartite in 9 sectiunT, avind tea de E. a plaseT, pe o distanta
Botosani - Hirlaul, trecind prin afara de biroul din Zorleni, inca de 28 kil. Piraele Urluiul si Brat-
Cucoreni, Poponti, Curtesti si 3 birourT sucursale : in Murgeni, covul udd partea eT despre V.
Baluseni. In Bacani si in Banca. Vaile mg principale din plasa,
oselele judetene : Botosani- Viea se cultiva pe o suprafata incepind de la V., sunt: Valea
tefanesti, Botosani-Seveni (jud. de 987,50 hect., din care 6o hect. UrluiuluT cu valea Adincata, Va-
Dorohoii1), Botosani - Burdujeni nelucraroare, socotite si acele din lea-BratcovuluT si Valea-Veder
si Botosani-Falticeni, precum si com. Birlad ; iar livezile cu prunT, Prin mijlocul pl4eI strlibat vAile
maT multe sosele comunale. pe o suprafata de 4225 hect. Tinoasa, Ciinele, si parte din va-
Are doua fabricT de spirt si lea Burdea.
Tirgul, plasd, in partea de E. a 3 morT cu abur. Comunele sunt toate insirate
judetuluT Tutova. Comerciul este destul de activ. prin val. Pe partea dreapta a
Se margineste la N. si N.-V. Din baltile pla,d, ce sunt pe riuluT Vedea sunt comunele : Pe-
cu jud. Falciii, pl. Simila si pl. malul PrutuluT, Se scoate o mul- retul, Plosca, cu cat. Plosca-d.-j.,
Tutova, despgrtindu-se de cel time de peste, cu care se face Plosca-d.-s. si Buzescul ;vin par-
d'intiiii prin hotarele artificiale un comercill insemnat, din care tea stinga a VedeT sunt comu-
ale mosiilor limitrofe, de cea de cauza s'a dat acestuT judet ca nele Meri-Goala, Albesti, Nen-
a doua parte prin hotare arti- marca treT pqtT. ciulesti, cu cat. Parul-Rotund si
ficiale si parte prin did Birladul, Este strabatuta de 2 drumurl: Mavrodinul. In susul riuluT Ve-
si de cea a treia tot prin hotare soseaua jud. Birlad-FIlciti, ce dea, vin comunele Papa, Cucueti
artificiale; la S. si S.-V., cu jud. trece prin satele Simila, Zorleni, cu cat. Ciocul, si Didesti cu cat.
Covurluid, de care se desparte Popeni si Iepureni si merge la tirbeti, tot pe stinga ; Scrioas-
prin hotare artificiale, sicu pl. Co- tirgul Falciti ; soseaua Birlad- tea, Baltati cu cat. Bratcovul
rodul, de care se desparte parte Galati, ce pleacd din orasul Bir- si Gresia, apoT Socetul sari Nea-
prin hotare artificiale si parte lad spre S., parcurgind pe o ga, pe dreapta. Dealungul cur-
prin pirlul Jeravatul., laV. Cu pl. mica distan ta cuprinsul aceste suluT pirluluT Bratcovul, incepind
Pereschivul, de care se desparte plasT si trecind in urma in cu- de la N.-V., de la limita jud.

www.dacoromanica.ro
T1RGUL 616 TtRGUL-FRUMOS

Olt, sunt comunele Mggureni Are o populatie de 52120 lo- orasul situatg parte pe pla-
Mgldgeni, Pe cursul riulur Bur- euitorr si 41 scoale. toul Dealulur-Tirgulur, care e o
dea, sunt comunele Drggsitnei Vite: 8973 car, 29524 vite prelungire a Dealului-Cotnari,
cu cgt. Muti, Odobeasca si Drgg- marr cornute, 92480 vite miel parte pe Dealul-Costestilor, iar
sani, pe dreapta si pe stinga, cornute i 10298 porcr. parte pe sesurile Costesti, Bah-
precum .si com. Drgggnesti, si- Statul posea in aceastg plasg luet i Crivesti, avind o pozi-
tuatg pe muchia dealulur dintre mosir si pgdurT insemnate Bog- tiune inchisg mar de toate pgr-
Vedea i Burdea, impreung cu dana-Neniculesti, Drgganesti-Ti- tile cu dealurr, iar in partea de
cgt. TigAnia i Atirnati; dupg gnia i Didesti (cu plidurT bl- E. se deschide sesul Bahluetulur.
acestea, tot pe Burdea, este com. trine), Plosca si Netoti-Trivalea. Se mgrgineste la N. si N.-E.
Dulceanca. Pe Valea - Urluiulur In comunele Ciurari, SOceni, cu com. Bgiceni ; la E., cu teri-
sunt comunele : Belitori, cu cgt. Muti, Cucueti, GArgggul, Rg- toriul satulur Prigoreni (com.
Dulceni i Adincata, Edita si doesti, Sfintesti i Virtoapele, se Brgesti) ; la S., cu com. Buznea,
Bogdana, cu cdt. Brosteanca. Pe ggsesc incg multT mosnent si la V., cu mosia Jora.
cursul vAer Tinoasa sunt Locurr insemn ate in plasg sunt : Prin mijlocul tirgulur, curge
rate, de la N. spre S.: Ciurari, Troianul, care trece pe terito- piriul Bahluetul.
Sgceni, Butculesti cu cgt. Sirbi, riul com. Belitori, cgt. Adincata, Are o intindere de aproape
Sfintesti, Rgdoesti, Sfintesti Cu luind directiunea pe lingg mar- 3112 kil., cu o populatie de
RAteasca, Antonesti cu cgt. ginea de V. a plgsel, pe lingg. 4585 locuitorr ; 3 bisericT or-
Cetatea i tefgnesti si com. com. Maldgeni i Bgltati. todoxe, Cu 5 preoti, 2 dia-
Licuriciul. Pe Valea-CiineluT, de Comunele : Netoti, Antonesti cota, 6 cintgretr si 3 eclesiarhY;
ambele pgrtr, sunt com. Gärà- si Bgltati, cgt. Gresia, importante o bisericA lipovang ; o scoalA
gul cgt. Golgsei, Virtoapele pentru descoperirile archeologice. mixtg ; un spital judetean; o
d.-j. cu cgt. Nichita, Virtoapele- In secolul XVIII si in primele farmacie ; un biuroil telegrafo-
d.-s., Bivolita cu cAt. Manita si treT decena' ale secolulur XIX, postal.
Cglinesti. Dealungul riuluT Te- aceastg plas1 era mult mar micg, La 8 kil, de aicr, pe soseaua
leorman sunt comunele Netoti, multe din comunele eT fgcind nationalg, se afil bgile sulfuroase
compusà din cgt. Netoti - d. - j., parte din plgsile vecine, care de la Strunga, din jud. Roman.
Netoti-d.-s. i Mosteni, Peri-Ri- se numeati Teleormanul i Mij- Este legat cu comundle .limi-
cu cgt. Brosteni, Olteni cu locul. trofe si cu tirgurile depgrtate,
cAt. Dobrogostea, Orbeasca-d.-s. prin calea feratg Iasi-Pascani ;
Orbeasca - cl. -j. Intre Valea- Tirgul, suburbie a °regula Cim- cu soseaua nationalg Iasi-Roman ,
CiineluT i Valea-TeleormanuluT, pulung, jud. Muscel. Coprindea ce trece prin mijlocul lur
la extremitatea de S., este com. dupg statistica de la 1844, su- spre N., cu jud. Botosani, prin
Lgceni. Resedinta plgseT este in burbiile Popa Savu, Sf. lije, Bi- soseaua mixtg
orasul Rosiori-de-Vede. serica Domneascg iSubesti, de Istoric. E un oras vec.biii
Este strgbItutä in toate di- la Calea-BraduluT pgng la Piug. a fost capitala judetulur Cir-
rectiunile de diferite sosele ju- ligatura, pgng la Regulamentul
detene si vecinale, precum ca- Tirgul, sub-divizie a com.rur. Sig.- Organic, eind s'a desfiintat ju-
le"deteang Turnul-Rosiori-Ba- vesti, pl. Oltur-d.-s., jud. Vilcea. detul, impgrtjndu-se intre Iasi'
laciul, Rosiori-Alexandria, catea si Roman. Se zice cg acest tirg
judeteang de pe Valea-Teleor- Tirgul-Cucului, sat, in jud. R.- din vechime era situat mar spre
manulta isoselele vecinale care Sgrat, pl. Marginea-d.-s., cAtunul N. si cl in urma untar incendiii
pun comunele sale in comuni- de resedintg al com. Plginesti. s'a asezat mar in jos, pe locul de
catiune directl cu comunele din Vez1 CuculuT (Tirgul-). astgzT, avind inIesnire si de apg.
jud. Oltul i Vlasca si cu cele A existat odinioarg in aceastg
din plgsile invecinate. Tirgul-Dealuluï. Vez1 tefgnesti, localitate i un palat Domnesc,
Solul este de o fertilitate re- pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel. in care locuia5 Pircglabir tinu-
cunoscutg in toatA partea de S., tulur si unde Duca-Vodg a tliat
mar bine de jumgtate 'plasa in Tirgul-Frumos, com. urb., in eapul luT Donia, fiul luìHtncu,
tot cursul riulur Vedea si al partea de N.-V. a plgser la 7188,
lunceT ggtura, jud. Iasi, la 411/2 kil. de Tinutul Cirliggturer (de sigur

www.dacoromanica.ro
TIRGUL-FRUMOS 617 TIRGUL-JIULUT

ca i tirgul), a fost prgdat §i ars Este udatg de piriul Berheciti Ora§ul T.-JiuluT, deosebit de
de catre Bet-Gherel, Hanul Ta- piriia§ele Mirza i Glodul. riul Pul, care '1 udg in partea
tgrgsc, la 1512. Are o populatie de 533 lo- de V., mal este strgbgtut §i
Pe la 7199 (1691), Sobieschi, cuitorT ; o §coalg mixta in Tirgul- de piriul Hodongul, care curge
Craiul Le§esc, a trecut prin acest Glodurile, care functioneazg din de la E. spre V. i se varsg
tirg spre cetatea Neamtula 1874, o bisericg, deservitg de un in Jiu ; trecerea peste acest pi-
preot §i un cintgret; 7 circiumT. 115 se face prin 3 podurT de
Tirgul-Frumo s,s talie de dr.-d.-f, Teritoriul com. este de 539 lemn. In partea de V. a ora-
jud. Ia§i, pl. Cirliggtura, c. hect. Are o pgdure in intindere §uluT, i paralel cu riul Jiul, este
T.-Frumos, pe unja Ia§i-Pa§- de 18 hect. un canal din Jiti, adus de pri-
cani, pusg in circulatie la Viile ocupa o intindere de mgria ora§uluT in scop de a
Iunie 1870. Se aflg intre statille 340 hect. avea apg maY in apropiere. Tre-
Ruginoasa (16,o kil.) i Sirca Vite sunt : 28 cal, 243 vite cor- cerea peste acest canal se face
(10,8 kil.). Ingltimea d'asupra nute, 66 pord, 17 capre §i 695 01. pe un pod de lemn.
niveluluT Mari de 74m,72. Ve- Teritoriul comunel este strg- Comunicatia in acest ora § se
nitul acesteT statiT pe anul 1896 bItut de calea vecinalg ampeni- face prin calea feratg T..Jiul-
a fost de 325599 le); 44 banT. Obir§ia-Gloduri Otele,ti, lungg Filia§i, prin calea nationalg Fi-
de 13 kil. prin cgile jude-
Tirgul- Frumos, localitate, Distantele: la Bacati, capitala tene T.-Jiul -Ciuperceni -Severin,
partea de V. a com Dirmo- districtuluT, 33 kil. ; la com. Mg- - SpahiT - Dolj, T.-Jiul-Ciu-
ne§ti, pl. Filipe§ti, jud. Prahova, rg§ti, 3 kil.; la com. Otele§ti, 5 perceni-Vilcea, i prin alte §o-
pe malul drept al riuluT Praho- kil.; la com. Obir§ia, 7 kil. §i sele vecinale §i comunale, care,
vita, unde se zice cg a fost ce- la com. Sgcuieni, re§edinta plg- din deosebite directiunT, con-
tate fgcutg de Tgtaff §i care §eT, 15 kil. vergeazg catre ora.
s'a pustiit de Negru-Vodg. P'aci Are o clima plgcutg §i tem-
s'a gasit un drum a§ternut cu Tirgul-Glodurile, sat i re§e- peratg in acelag timp, aer curat
pietri§ mgrunt, oseminte i multa dinta cotn. cu acela§T nume, jud. §i apg bung de bgut.
zidgrie, ce s'a dgrimat de riul Bacn, pl. Siretul-d.-s., situat Altitudinea ora§uluT de-asupra
Prahovita. pe pirlurile Berheciù i Glodul, MgriT-Negre e de 226 m.
avind dealul Pgdureni la E. §i Budgetul ora§uluT pe anul
Tirgul-Glodurile, com. rur., jud. Coroiul, la V. Are o populatie 1899-900 a fost acesta : Ze-
Bacgti, pl. Siretul-d.-s., situatg de 445 locuitorI; o §coalg mixta; cimI, 273173 lel, 54 banI ; Dru-
In valea piriuluT Berheciti i intre o bisericI, clAditg de Constan- murT, 22300 leY; Pensil, 15776
dealurile: Spira §i Podureni, spre tin Botez, in 1853, deservitg de leT, 48 banl, la venit, 6905 leT,
jud. Tecucirt, Raiul §i Bgimacul preot §i I einfaret ; 7 circiumT. 28 banT, la cheltuelT.
spre com. Obir§ia, §i Coroiul, Vite : 28 cal, 99 vite cornute, Are un gimnaziti, deschis in
spre com. Mgrg§ti. 56 pord §i 17 capre. anul 1890; 2 §colT primare, una
E compusg din 2 cgtune: de bgetY §i una de fete.
gul-Glodurile, re§edinta, §i Glo- Tirgul-DuluI, com. urb., capitala In T.-Jiul sunt 5 bisericT :
duri, sat. judetului Gorj, situata cam in Biserica Domneascg, cu hra-
In anul 1833, cind s'a fgcut centrul judetulta §i pe malul mul S-tuT VoevozT, fgcutg in
rotunjirea, comuna se gase;te sting al riuluT Jiul. Se compune anul 1736, de Dobre Sirbul §i
alcgtuitg din cgtunele : Gloduri- din 2 mahalale : Botorogi §i Radu Cupetul, deservitg de
Conachi §i Gloduri-Botez Intre-Jiete. protopop, i preot, i diacon, 2
gu§orul-Gloduri). Are o suprafatg de 3000 hect., cintaretT §i i paracliser ; bise-
In statistica din 1874 are cg- §i o populatie, dupg recensg- rica, cu hramul Sf. Constantin,
tunele : Dobriana §i Gloduri. mintul din 1899, de 6634 locui- fgcutg in anul 1875 de locui
Se mgrgine§te la E. cu co- torT : 3898 bgrbatT §i 2736 t'eme. torT, deservitg de I preot, 2
munele: Spira §i Colone§ti (jud. Numele i s'a dat de la d'A cintaretY §i I paracliser ; bise-
Tecuciti);la S., cu com. Otele,ti; care udg teritoriul jud. Gorj, rica, cu hramul S-tiT ApostolT,
la V., cu com. Mgrg§ti, §i la N., atit in partea sa muntoasg cit fgcutg de locuitorT in anul 1838,
cu com. Obir§ia. §i in regiunea dealurilor. deservitg de i cintgret, slujba

66700. Mareta Diolionar Geograft. Vol. T. 78

www.dacoromanica.ro
TiRGUL-puLlif 618 TiRGUL-JI1JLUI

bisericeascà fiind facuta de preo- Pe la T.-Jiului a trecut o parte va-Blacorum (Amlas), pana la
tiï de la cele-l-alte biserici ; bi- din armata romana in timpul Fagaras, iar la S., pe ambele ma-
serica, cu hrarrul Sf. Nicolae, razboaielor de cucerire a Da- lurI ale Jiului, pana la Dunare,
facuta de locuitorT in anul 181o, cieT probabil legiunea I Mi-
i punctul politic central $i maT
deservita de i preot i r cin- nervia, pia fidelis. bine aparat era regiunea superi-
taret ; biserica, cu hramul S-teT Imparatul Traian insusT a oara a JiuluT.
TreimI, facuta de loc. in 1853, trecut in fruntea ostirilor pe la Basarab, cel numit de Rasa-
deservità de i preot si i cintaret. Drobeta spre N.-E., peste Mo- nerenT Radu-Negru, trebue sa. fi
Are un tribunal ; o judeca- tru si Tizmana, apol peste PI, plecat de la Tirgul-Jiul, cind a
torie de ocol ; un spital intre- pe la Iasi si Rominesti, si s'a go nit pe contele Conrad din VII-
tinut de judet ; un biuroil tele- oprit in Bumbesti, unde a w- cea si din Sylva Blacorum (1235
grafo-postal ; o statie a caleT zat un c tstru. Probabil cA Tir- 1240). El venise dincoace de
ferate Filiasi-T.-Jiul, etc. gut-Pula a fost, pe timpul Ro- muntY, din AmIa i Fagaras, la
Ca cladire mal insemnata este manilor, maT intîiü statiune pos- 1232, din cauza prigonirel con-
un frumos palat comunal. tal la Jiti (mansio telui de mal' sus. Acesta e eBa-
La terminarea stradelor Uni- apoY vicus (sat), in fine poate saran-Barn», care s'a razboit la
rea i Tudor Vladimirescu, in chiar muncipiu m, forurnjiliense 1241 cu Mongolil si cu care s'a
marginea de E. a orasuluT, este (oras, tirg al PuluT). identificat Radu -Negru (1380),
platoul numit Obrejia, pe care Populatiunea acestul oras s'a adevaratul intemeetor al Statu-
se face tirgul saptaminal, pre- alimentat dupI incetarea ad- lul Muntean. 'fa din T.-JiuluY
cum si 2 bilciuri anuale, unul ministratiund romane, in timpul cata sa fi pornit Mihahl-Voda-
la Vinerea Mare si altul la Inäl- fora-lard micilor satulete in Liteanul (1246-78) cind s'a dus
tare (Ispas). muntf cu locuitoriI canabe- sa combata pe navalitoril Un.
Tabacaria de piel si blanr, im- lor negustorest1 ale veteranilor guri in Hateg.
beacAmintea, incaltämintea, do- Romani din Bumbesti, al caror D upa intemeerea principatuluT
garia, timplaria i mai cu seama ur masI, inmultindu-se, aìí pornit TariT-RomlnestI, Tirgul-Jiului in-
°Facia, constituesc industria o- In jos, pe apa JiuluT, spre im- ceteaza de a fi curte a Voivo-
rasului. belsugatul Corn al CapreT, zilor Tarii-JiuluT i ramine nu-
LocuitoriT poseda : 53 plugurr, aü intemeiat alte centre de via- maI resedinta a judetilor. Tinutul
83 care cu bol i vacT, 38 tra- A. azY, nemijiocit mal caruia apartinea se numea jud. de
suet', 18 carute; 205 car, 600 jos de castru, pe ambele malurT Jales. Pe la 1330, Carol Albert
vite marT cornute, 33 bivoli, ale JiuluT, o comuna mare nu- ocupa Severinul si trece prin
346 porcI I 140 oi. mita Curtisoara, si in secolele acest judet, poate i prin Orasul-
Din istoricul trecute cCurtei. Numele acesta Jiulul. Armata luT e sdrobita de
presupune ca pe locul unde se ori implica idea de resedinta a vre- Romini in muntT, la intoarcerea
afla acum Tirgul-Jiul ar fi fost, unuI Voevod al Tarii-Jiului, sa pe aceeasT cale. Judetul de
inainte de cucerirea DacieT, un vine de la cohortele romane care Jales in secolul al XIV-lea se in-
sat dac. Vatra orasului de azi, stationail in castrul stabilit in tindea mult mal spre V. ca acum,
acoperita de ape, cu nenuma- apropiere. Migratiunea popula- cuprinzind i Hategul pe care l'a
rate insulete pline de padurl tiunei de la N. la S. se con- perdut intre aniT 1390-1400.
mal nestrabatute, printre care firma i prin ramasitele de zi- La 1406, Orasul-pulur era re-
serpuiail Jiul, Hodonaul, Voivo- duri aflate pe malul JiuluT de la sedinta judecatoruluT JiuluT, Ju-
diciul si Putna, forma un fel castrul din Bumbesti pana in ora. pin Brat, si pe la 1420 calu-
de adapost, favorabil contra na- Pentru intervalul dintre sec. gariT din Tizmana aveati morT
padirilor din afara. VXIII ne lipsesc texte si do- ad, pe apa
Tirgul-Jiul este asezat toemaI cumente, dar nu ne lipseste per- In prima jumatate a secoluluT
pe calea romana care lega odi- spectiva istoriel. In Oltenia si XV, pe timpul lui Basarab-Vocla
nioara castre si municipiY bine Hateg traia poporul romin ada- cel Batrin, orasenif cumpara mo-
cunoscute, ca muncipiul Dro- postit in munti. sia otasulul Tirgul-JiuluT de la
beta (Turnul-Severin), cu stati- In sec. XIII, pe and voevo- Tudor Negrul cu I00000 aspri.
unea romana Buridava (R.-Vii- datul oltenesc se intindea la N. AceeasT epoca se poate carac-
cel. Pons-Aluti la Aschbach). asupra IIategului si peste Syl- teriza prin fixarea, asezarea ora.

www.dacoromanica.ro
TiRGUL-JIULUÌ 619 IIRGUL-OCNA

suluT in hotarele actuale. Mosia catre Printul Eugeniti de Sa durT. AtuncT s'a dat porunca sa
Tirgul - Pule se marginea pe voia si contra boerilor Baleanu inceteze macelul si s'a ridicat
atuncT, ca si acum : la V. Cu si Stirbehl, partisaniT politiceT steag pe cula Pestenarula din
Birsesti, Slobozia, Balesti, Voi turcestt El devine apol" teatrul Slobozia, unde se tala inca t'ara
nigesti; la S. cu Rominesti ; la luptelor intre AustriacT si TurcT, mita.
S.-E. cu Vacarea si Da.nesti ; la in urma carora Oltenia se reincor- La 1848 se face in T.-Jiul o
E. cu Varsaturile, Moine§ti; la poreaza la pamintul TareT-Ro- mare manifestatie contra Regu-
V. cu Vaseni, isesti-d.-s., i- minesa ( t 739). Sub Mavrogheni- lamentulul Organic, pe care po-
sesti-d.-j., la N.-V. cu Cernadia Vodä. (1788), Tirgul-JiuluT e din porul il arde in Obrejie. larde
de Mazaroi. notl supus flageluluT razboiuluir la acea data, orase incepu a
Secolul al XVI-lea reprezinta In intre AustriacT si TurcT, cu care duce o viata linistita si a face
istoria Tirgul-JiuluT epoca lupte- acum erail aliatl" RominiT. insemnate progrese.
lor orasenilor pentru Ostra rea Catre finele secoluluT XVIII in-
posesiunilor lor impresurate de cep Domnii TariT, ca Alexandru Tirgul-PuluI, statie de dr.-d.1.,
vecinï. Bucsa Comisul si altiT Ipsilante, Al. C. Moruzzi, sa se jud. Gorj, pl. Ocolul, com. Tirgul-
cotropesc mosia Frasinetul, care ocupe de scolt Cel din urma da JiuluT pe linia Filiad-T.-Jiul, pusa
era a orasulta. Orasenil jura cu un hrisov prin care se hotaresc in circulatie la T Iulie 1888. Se
24 boerT inaintea le Mircea- veniturile scoaleT stabilita de Du- atla la 13,2 kil. de Copacioasa,
Voda Ciobanul si cistiga proce- mitrascu biv vel Stolnic in chi- statie finala. Inaltimea d'asupra
sul. Dar eT maT avura a lupta hile dimprejurul bisericeT cate- niveluluT Mard de 202".5 I. Ve-
pana la 1591 pentru hotarele drale. In ultimul an al sec. XVIII, nitul acester statiT pe anul 1896
mosiei lor. Pasvangiii ard orase, faptuind a fost de 203.110 leY, 59 banT.
In secolul XVII, oraseniT nu cele maT cumplite cruzim1, care
numaT isT asigura prin noT hri- silesc pe locuitorl sa bajena- Ttrgul-Moine§ti. VezY Moine,sti.
soave domnestT proprietatile cis- reasca. El sunt urmatY in pri-
tigate, dar cumpara si alte mo§iT mul an al sec. XIX de CirjaliT, Tirgul-Noil, sat, in jud. Neamtu,
In satele invecinate, ca Danesti, demniT lor emulT. com. Petricani, pl. De-Sus-Mij-
Petresti, Pistesti, Dragoeni, Ba- Dupl aceasta epoca de jale locul, situat pe piriul Topolita.
lanesti. In acest secol, Radu se ilustreaza in Tirgul-Jiuldf, prin La 7099 a fost daruit, de Ies-
5erban Basarab darueste fratilor fapte patriotice si evlavioase, pro- tion Usmel, M-reT Agapia.
Buzesti, Radu Clucerul si Preda topopul ora§uluT, parintele An-
Marele Ban, o parte din T.-Jiu- dreT Skevofilax. Tot aci, stra- Tirgul-Ocna, com. urb., jud. Ba-
luT cu mori si viY, pentru cre- luceste Tudor Vladimirescu, care cati, pl. Trotusul, situata in va-
dinta si slujbele lor, precum si gaseste in Tirgul-Jiulul elemen- lea TrotusuluT, intre muntii Ru-
ale frateluT lor Stroe, Marele tele trebuincioase marilor sale ginosul, Chichilaul, Magura, Gre-
Stolnic. In 1631, Tirgul-JiuluT a planurT. TurciT, crezind pe Tudor blisul, Prislovul si Carbunari.
fost teatrul luptelor dintre Ma- aliat cu eteristil", incepura a face Se margineste la N. si N.-E.
teiil-Aga si Leon-Voda. din noti cruzimT. Se platea o cu com. Birsanesti; la S., cu co-
Pe la inceputul secoluluT al rubia de fie-care cap de pandur. muna Grozesti ; la E., cu com.
XVIII-lea se naste in Oltenia MultY oamenT nevinovaff piereei Tirgul-Trotusul si la V. si N.-V.,
un curent puternic contra suze- dupa simpla pira a unora sati cu com. Doftana.
ranitatel turcestT. BoeriT oltenT a altora. Pasa turcesc era tras Este udata de apele riuluT
nazuesc catre civilisatiunea apu- In casele pitaruluT Dumitrache Trotusul, care o strabate prin
sana si, inca inainte de anexarea Maldarescu. In pridvorul caselor rnijloc, de la V. spre E., si de
Oltenier la Austria, militiele ol- se faceei gramezi din capetele ale piraelor Slanicul si Vilcica.
tene, sub conducerea Sardarilor taiate spre a se plati. Intr'o zi Se compune din 8 suburbiT
Barbu Brailoiu, Obedeanu si Ben - lusa, veni la conacul PasiT slu- sail mahalale, situate de-a dreapta
gescu, boerT proprietarT in Gorj gerul Costin Radosanu, om de si de-a stinga Trotusulul; pe
§i in oras, infring la Tirgul-Jiu- un caracter energic, care a atras stinga riuluT, sunt : Pacurele, Mo-
luT cetele luT Nicolae Mavrocor- atentiunea Pase a unele capete soarele, Gura-Slanicul sail Troita
dat. In acest ora § se semneaza din pridvor sunt de femeT si a si Tisesti ;. iar pe dreapta : VA-
la 1719 o petitie de 66 boerT ceT taiatT sunt raiale, iar nu pan- leni, Centrul, Vilcelele si Gio sen i.

www.dacoromanica.ro
TIRGUL-OCNA 620 TIRGUL-OCNA

Comuna Tirgul-Ocna este re- Voevod, prin ofisul domnesc continuatie prin mijlocul orasu-
cunoscutg ca com. urb. prin No. 46; 2 cazgrml, una in Cen- luT cu calea Tirgul-Ocna-Comg-
anaforaua sfatultil ocirmuitor din tru si alta in Gioseni; un foisor nesti; de calea vecinalg Helegiul-
30 Ianuarie 1846, in urma ra- de foc, in curtea localuld Primg- BirsgnestiTirgul-Ocna-Bgile- Sig-
portuld comisiund instituitg de riel, cu un serviciii de pompierI. nic, care si &Lisa trece prin
Principele Mihail Sturdza in 1845. Aci se aflg : o statie de cale oras ; de calea vecinalg spre Ti-
Are 2 coale primare de bg- feratg situatg la marginea de sesti si Grozesti. E atinsI de calea
etl si 2 de fete. .5coala de bg- E. a orasuluT; resedinta sub- feratg Adjud-Palanca.
etT No. 1 functioneazg de la prefectureI plgseI Trotusul si a Sunt 6 bariere : Mosoarele,
1845 de pe timpul Itil Gr. Ghica, judecgtorieT ocolultil Trotusul; Gura-SIgnicul, Tisesti, Galianu,
inteun local dgruit de acest 1 oficiti postal - telegrafic, in- Vilcica, Viisoara, si doug podurT
Domn. Localul el, a fost ref-A- fiintat la 1861 ; doug sucursale .maT marl pe Trotusul: Podul C.
cut de com. in 188r. coala ale Societgtilor de Asigurare Negri (de la Rgducan), pe dru-
de bgeff No. 2, situatg in str. e Nation al a " si (Dacia-Rominia mul SIgniculuT si podul Lgstu-
GgreT, functioneazg de la 1868. din Bucuresti; o societate de nilor, pe drumul Comgnestilor,
In anul 1899-900 ail fost fre- economie evreiascg (Fortuna', si alte mg micT, dintre care unul
cuentate de 381 bgietT si 222 fondatg la 1 Noembrie 1886. pe SIgnic, spre bgile Nastasache.
fete. Mal este in or4e1 o scoalg Teritoriul comuneI are o in- Distantele : la Bacgri, capitala
armeneasc.1 si 5 belferil. tindere de 20000 hect. Pgdurile districtuluT, 58 kil. ; la com.
Sunt 1 1 biserici ortodoxe : (Blggesti, Mggura, Tirgul-Ocna, Tirgul-Trotusul, 5 kil. ; la corn.
1 in mahalaua Mosoarele, 2 in Bgile-Nastasache) ocupg aproape Doftana, 8 kil. ; la com. Gro-
Vgleni, 4 in centru, 1 in Vil- 6000 hect Proprietarl sunt : zesti, 8 kil. ; la com. Birsgnesti,
cele, 1 in Gioseni, 1 in Tisesti Statul, Epitropia CaseT Sf. Spi- 23 kil. ; la Slgnic (bgI), 18 kil.
si 1 in Gura-Slgnicul, deservite ridon din Iasi, Boter, rufetasil si la Ajud, 51 kil.
de 9 preotl; o bisericg arme- Ocnelor, care ail numaT un drept Documente de cumpgrIturT
neascg in Vgleni, una catolicg de usufruct asupra pgminturilor. de pgminturi de prin secolul
In Pgcurele si o sinagogg in Pgmintul comuneI este bogat XVII dovedesc cg rufetul OcneT
centru. Dintre bisericele orto in mine de sare, plcurg, care trebue sg se fi infiintat pe la
doxe : 2 se intretin de stat, 3 se exploateazg maY cu seamg la inceputul secoluld XVII. Pe la
cu propriul lor venit si 8 de Mosoarele si Pgcurele, si cariere 1580, Tirgul-Ocna era numaT un
comung. Pe muntele Mggura se de piatrg (proprietatea cumuneT). sat mic, care ocupa mahalaua
aflg un schit de caluggrT intre- Se ggsesc izvoare cu ape sul- Vgleni de astg-zT, locuit in mare
tinut de Epitropia Casa Sf. furoase, de fier, de iod (vezl parte de corporatiunea alggilor
Spiridon din Iasi. Bgile Nastasache), ape sgrate In din Ocnele vechT, ad umplute
Are o populatie de 8033 su- mahalaua Vilcelele. cu apg. Acest sat tinea de
flete (recens. din 1899), din care Mal' are : 2 fabrid de gaz, o fa- Tirgul-Trotusul, unde era si rese-
aproape 500 contribuabilT. bricg de tgbgcgrie, una de säpun, dinta judetuluT. Pe dud, dar,
Orasul este strgbätut de 6o una de lumingrT de cearg albg, Tirgul-Trotusul era orasul cel mal
strade, dintre care mal marT sunt : 2 de pglgriT tgrgnesti, 5 morT (una insemnat din tinutul TrotusuluT,
Calea Ajud-OcnaMoinesti, Str. de apg si una cu aburI), 1 olgrie. Ocna nu era de cit un sat. Fie
Mare si Str. Garet. ViT sunt pe o intindere des- insg in vederea und maT bune
Posedg : o piatg ; 71 debi- tul de mare. Mal toate coastele administratiud a Ocnelor, fie
tantT de tutun ; otelurT; o grg- de dealurl, chiar de oras, sunt ea, dupg cum spun locuitoriT
ding publicg.; un spital, intretinut acoperite de yip. TirguluI-Trotusul, ne maT fiind el
de Epitropia Sí. Spiridon din Vite sunt : 409 cal, 1977 vite In sigurantg in acel oras din
Iasi, care functioneazg de la marT cornute, 500 porcT, 300 cauza deselor ngvälirT de ostI
1854 CU 30 paturT si altul, cu capre si 2033 oT. strgine, muntenestT si ungurestT,
12 paturT, al penitenciaruluI, in- Budgetul com, e la venit u-I erati nevoitT sg pgrgseascg orasul,
tretinut de Stat ; o farmacie, in de Id 96635, banT 66, si la spre a se adgposti in alte locurT
centru ; un penitenciar, numit cheltuelT, de leT 94483. mal linistite, s'a mutat si cg-
Castelul, in mahalaua Vgleni, fon- Este strAbgtutg de calea ju- margsia Ocnelor la gura lor,
dat la 1851 de Gr. Al. Ghica- deteang Onesti-Tirgul-Ocna, in fapt care s'ar fi petrecut intre

www.dacoromanica.ro
TIRGUL-OCNA 621 TiRGUL-TROTWL

anul 1680, cand s'a zidit bise- pozitiunea universalN de la Paris leac pentru diferite boale. Pe
rica cea mal vechie, i 1700. din 1867. teritoriul sAii se aflg cele mal
In acest timp i dupg, mare insemnate bNI din Moldova
parte a tirgovetilor din Trotu,, Tirgul-Ocna, stalie de dr.-d.f., BNile
s'ati a,ezat in locurile de azY jud. Bacri, pl. Trotu,u1, com. Despre re,edinta acester co-
ale TirguluT-Ocna spre a fi mal T.-Ocna, pe unja Adjud-T.- mune, care a fost inteun timp
aproape de Ocne (Ocnele-vechT) Ocna, pusl in circulatie la 22 capitala tinutulut Trotu,u1, pre-
pe care le exploatail el. Pe la Iunie 1884. Se aflg la x2,6 kil. cum i loe de vamN, iatg ce
1760, Tirgul-Ocna era bine in- de One,ti, statia vecing. InAlti- spune istoria :
temeiat, dupg cum rezultI din mea d'asupra nivelulut Milrit, de 'La 1653, Vasile-VodA venind
hrisovul hit Gr. Ghica-Voevod, de 25411%94. Venitul acesteT sta- cu ajutorul lut Timu, Hmelnitki,
din 3 August 1766, prin care tiT pe anul 1896 a fost de 707943 fiul luT Bogdan, Hatmanul Ca-
dispunea a tirgovetiT nu ati voe leT, 62 banT. zacilor, recapete tronul, pu-
a vinde i a instrNina locul dom- sese pe fugN pe Gheorghe Ste-
nesc imprejurul TirguluT-Trotu,, Tirgul-Ocna, plidure, jud. Baati, fan, care, impreunl cu Kemeny
ci acel loc fusese 1Nsat lor com. Groze,ti, parte a Statulut Iano,, fuge pIng la Trotu,. De
hotgrit de Gr. Ghica-Voevod parte a comunet, cu 5550 aict, Kemeny Iano, a trecut in
numaT ca sI se hrgneasa pe el hect. Mal inainte apartinea sa- Ardeal ; iar G. Stefan a apucat
pe cit le va fi trebuinta lor, linelor TirguluT-Ocna. Este fo- in jos pe apa TrotupluT i a
hrisov care fusese dat in urma ioas i ra,inoasI; neamenajatN. trecut prin Foc,ani in Valachia
plingereT SalgAilor i Tirgove- La 1637, Vasile-Lupul a trA-
tilor Ocnet, cg locurile nu le Tirgul-Pirincea. VezT Pgrincea. mis aci pe cumnatul sàui Sol-
mal ajung ca sI pue bucatele dan, cu cite-va mil de oaste
pd,uneze vitele din cauzl Tirgul-Trotu§ul, com. rur.,jud. moldoveneascN, ca sA pAzeascl
cg multt instrginase pgminturile. BacAti, pl. Trotu,u1, a,ezatN in inarginea despre Ungaria, plaiul
Muncitorilor de la saline numitt valea S1Nnicu1uT i in a Trotu,u- Oituzul, de la Trotu,, in contra
rufeta,T, li se dNduse in schim- luT. Se compune din 4 atune : oastet ungure,g, condusg de Ion
bul munceT lor locurt de hranN gul-Trotu,u1, re,edinta, in stinga fiul luT Simion Movi1N-
de pA,une pentru vite i erati Trotu,uluT; Vii,oara, pe dea 1, Voevod, care era pretendent la
scutitT de orr-ce dare de anga- tot in stinga ; Piriul-BoghiT, pe tronul Moldovet, sub protectia
rale (dgrt in muna) i recrutatie. malul drept al aceluia,T riti, iar lut Racoti I. Vasile-Lupul se
Mal cu seamN dupg ce re,e- BNile-SlAnicul, dimpreung cu sec- temea de ngvglirea oastet ungu-
dinta tinutuluT se mutà la BacAti, tiile SINnicelul, La-Cerdac i La- re,tt, fiind-cA Matet-VodN, Dom-
tirgul crescu repede, venind Bisericg, a,ezate toate pe piriul nul Valachiet, a areT Tara Va-
intilninduse aci locuitoriT i de S1Nnicul, de la izvoare in jos. sile-Vodl o alcase i o prg-
prin satele vecine. Prin secolul In Condica Liuzilor (1802) se dase, se legase in aliantN cu
XVII se a,ezarN i multi strAinT, gNsesc trecute Vii,oara i Tro- Racoti I, Domnul Transilvaniet.
care venind in Moldova treceati tu,u1, rAze,e,tT, iar in Statistica Oastea ungureascX, condusg de
pe aci, pe unde, dupg cum spune din 1874 se gNse,te compusA Ion MovilX, se pogorise pgnI
Cantemir, era drumul cel din cele 4 atune de maT sus. in Trotu,, dar in urma ordine-
drept din Moldova la Ardeal, Teritoriul com. se intinde de lor, primite de la MateT, s'a
atra,I de bogNtiile locale la limita din spre Ardeal pAnA reintors inapot, orT temindu-se
de clima-1* pacutN, rilmineati ad. In malul sting al Trotu,ulut de Turd i intelegind patima
Domnit pret Moldovet dindule se mArgine,te la N. cu teritoriul ViziruluT, oil din vre-o alt1 cauzg,
SalgAilor anumite prerogative, comunelor Doftana i T.-Ocna, dupg cum spune Miron Costin
pun ast-fel solide temeliT corpora- la V., cu Transilvania i T.-Ocna, ( Letop. Mold.», tom. I, p. 281).
tiuneT lor. .kst-fel, crescind mere5 la S., cu comunele Groze,ti Aceste imprejurgrT sunt arAtate
numArul industria,flor, glsim a- BogdIne,ti i la E., cu com. intr'o scrisoare a principelut Ra-
cest sat de odinioarg, a este One,ti. Muntit de pe comunN coti I, atre cancelarul Imperial
ridicat la starea de ora,, par- sunt Inalti i cu priveli,t1 fru- (Presburg), datatA din 23 De-
ticipind in secolul nostru cu moase, iar riurile sunt pline de cembre 1637 i care se aflg
multe i variate producte la ex- substante minerale ce servg de publicatg in Hurmuzachi. («Do-

www.dacoromanica.ro
TIRGUL-T ROTUV L 622 TÌRGULUT (PL4SA-)

cumente privitoare la Istoria vamg (B, P. Flajdeil, (Archiva 1864; 3 biserid ortodoxe, cite
Rominilor», tom. IV, part. I, pag- istoricg»). El a dat numele fi- una in cgtunele : Poiana, Bglg-
635, 636). nutultfi Trotu,u1 ,i a fost locul neasa pi Orgpa-Mare, deservite
Are o populatie de 2812 SU- de re,edintg a poltuzilor .si pir- de 2 preotT pi 6 cintgretT, ,i una
flete; doug pcolf mi xte, una in Tir- garilor, despre care au rgmas catolicg, in cit. Balgneasa ; 1 1
gul-Trotupul, care functioneazg documente. In timpul domnielor circiumT.
de la 1869, .si cea-l'altg in satul luT Vasile-Lupul ,i Stefan Gheor- Vite : 97 cal', 1103 vite marT
Bgile-SIgnicul, care functioneazá ghitg-Voevod, era incg capitala cornute, 49 capre, 964 oT pi 114
de la 1889; 4 biserid ortodoxe, tinutuluT cu acela,r nume, iar in pord.
cite una in fie-care cgt un, deser- urmg mutindu se la Bacgii ad- Totalul pgminturilor de cul-
vite de I preot pi 5 cintgretI, ministratia, tirgul a decgzut, mal turg este de 67089 hect.
.si o bisericg catolicg in Tirgul- cu seamg fiind-cä mal totT tir- Dupg legea ruralg din 1864
Trotupul, foarte vechTe, care a govetiT s'e:1 mutat pi la Tirgul- s'ati improprietgrit 251 locuitorl,
fost ridicatg de SecuT; 7 hergs- Ocna. Sigiliul municipalitgtil Tro- Cu 796 fgIcT, I prIjing ,i 24 stin-
trae de apg, 3 ale EpitropieT tupul era un brat cu ciocan, care genT pgmint in taring.
caseT Sí. Spiridon, pi 4 ale lo- se tipgrea cu fum. Teritoriul com, are o intindere
cuitorilor, 6 morY ; o carierg de de 61o° hect., din care pgdurile
piatrg; 21 circiumT. Tirgul-Valea-Rea, com. rur., ocupg aproape 2000 hect.
Teritoriul comuneT are o in- in jud. Bacgd, pl. Tazlgul-d.-j., Viile sunt pe o intindere de
tindere de 4269 hect. adurile situatá in valea Tazlgul-Mare. 2175 hect.
ocupg aproape 2000 hect Se compune din 7 cgtune : O- Budgetul corn.. e la veniturl'
Vite sunt: 117 cal, 1683 vite rg.sa-Mare, Valea-Rea (sat), Va- de 7099 leT, 99 banT, iar la
cornute, 433 pord, 389 capre lea- Rea (tirgupor), repedinta com., cheltuelT, de 4883 leT, 65 banT.
. i 2314 a a plgpeT pi a judecgtoriel de Este strgbgtutg de poseaua
Budgetul comunel e la veni- ocol, Bglgneasa, pe stinga riu- nationalg Bacgti-Onepti .si de ca-
turT de ¡el 16150, ban/ 14, pi luT ; Lunca (Filipea), Scariga pi tea vecinalg Valea-Rea-Berzun-
la cheltuelr de leI 11379, banT 65. Poiana, pe dreapta riulul pi Vrg- tul-Poduri/e.
Viile sunt pe o intindere de bieni. Distantele : la Bacgil, capitala
121,25 hect. Orgpa, in Condica Liuzilor, districtuluT, 31 kil. ; la Tirgul-
Totalul pgminturilor de cul- este mopie a banuluT Stefan Ro- Ocna, 24 kil. ; la com. Faraoani,
turg este de 1001,50 hect. set, iar in Statistica din 1874 49 kil. ; la cotn. Cleja, 70 kil.;
Distantele : la Bacni, capitala ggsim Orgpa-Mare, lipitg de l'ir- la com. Berzuntul, ir kil. ; la
districtuluT, 56 kil.; la T.-Ocna, gul-Valea-Rea pi doug alte cg- com. Drágugegi, 7 kil. pi la
re,edinta plgpeT, 5 kil. ; la com. tune : Filipea (azT alipitg. de Lun- com. Sgriduleni, 4 kil.
Doftana, 13 kil.; la com. Gro- ca) ,i Albele (azT alipitg de satul
zepti, 24 kil. ; la com. Bogdg- Albele, din com. Birsgnepti). Tirgului (Iazul-), iaz, jud. Su-
nepti, 15 kil.; la com. Onepti, Se mgrginepte la N cu com. ceava, format de Somuzul-Mare,
9 kil. Sgnduleni ; la V., cu com. Ber- mal' la vale de Fglticeni, in su-
Este strgbgtutg de calea ju- zuntul; la S., cu com DrAgu- prafata de 50-6o flia. I se mal
deteang Onepti-Ocna si de calea gesti pi la E., cu comunele Fa- zice si lazul de-la-Moriscg.
vecinalg Ocna-Bgile-Slänicul. raoni pi Cleja.
Este udatg de Tazlgul-Mare, TIrgului (PIrlul-), pilla, izvo-
TIrgul-Trotusul, sat ,i re,edinta Cu directia de la N. la S., pi de repte din Ripa-Maluluï, com. Be-
com. cu acelapT nume, jud. Ba- afluentiT sgT : piriurile Orgsa, Va- revoesti-PgmintenT, plaiul Nuc-
ají, pl. Trotupul, situat pe ma- lea-Rea pi Bglgneasa, de pe stin- para, jud. Mupcel, se uneste Cu
lul sting al TrotupuluT. Are o ga pi Filipea, de pe dreapta. piriul Ciocanul pi formeazg Va-
populatie de 865 locuitorY ; o E brgzdatà de dealurile : Ghi- lea-SatuluT, care se varsg in riul
,coalg mixta ; o bisericg orto- melciul, Pietrele, Bglgneasa, BA- Bratia, pe teritoriul comuneT Be-
doxg foarte vechie, deservitg de 1Inelul pi Bglanul. revoepti- Pg m in tenT.
2 cintgretT .si una cato/icg In Are o populatie de 593 fa-
centru ; 8 circiumr. miliT, sati 2241 suflete ; o pcoalg TIrgului (Plasa-). Vezr Tirgul,
In acest tirg era biuroif de mixtg, care functioneazg de la plasg.

www.dacoromanica.ro
TÌRGULUT 623 TÌRNAUCA

TIrgultif (R1u1-), rî. Izvore§te servind de limita filtre jud. Virful-Mare i Vir-
din muntele Batrina, jud. Muscel, Prahova i jud. Dimbovita. ful.Mic, Malul.Lung, Neacsulta,
com. Leresti, plaiul Dimbovita, Tofilului, PaunuluI, PoeniteT, Dul
primeste de afluentI aproape de Tirle§ti, com. rur., plaiul Telea- banuluT, FeligeI, Zboilor, Bine-
izvor pe Cuca, din Papusa jen, jud. Prahova, situata pe ltif i Predvalea cu plaiul Ho-
Riusorul, si cistigà o ti-adule ce vaile Zeletinul i Gogeasca, la tilor. Pe aceste plaiurT se afla
intrece de 2 orT pe a ritiluI Arge- 48 kil, de capitala judetuluT padure si locurT de pasune.
selul. la 20 kil, de resedinta plaiulul. PoienT mal principale are :
El tia. comunele Leresti Se margineste la E. cu jud. Paunul, Ursoaia, Valea-Saraca,
Voinesti si trece apoT in plaiul Buzar', lar la S., V. si N., cu Poiana Ascunsa, PlopiI, Fun-
Nucsoara, udind orasul Cimpu- mosiile mosnenilor CarbunestI, datura, MarcarT, La CarbunarI
lung, comunele Schitul-Golesti, AricestI, Posestf, atina si Chioj- si Fungul-GirleT.
Mihaesti, Valea-PopeT, Radesti, dent E strabatuta de girlele Zele-
Stilpeni si Livezeni si se varsa Se compune din dotia catune: tinul, Gogeasca si de valle:
in riul Doamna, la comuna Co- Tirlesti i Gogeasca, Cu o po- Seaca, Saraca, FintineI i T'ir-
libasi, plasa pulatiune de 1181 locuitorT. Girla Zeletinul o uda de
El primeste pe dreapta Hui Are o biserica, cu hramul Sí. la N. la S., in toata lungimea el'.
Bratia, din jos de Bajesti, Nicolae, fondata de locuitorT la
riul Bughea, in dreptul catunu- 186o, deservita de un preot; o Tirle§ti, sat, facind parte din com.
luI Furnicosi, comuna Mihrtesti. scoala. rur. Tirlesti, plaiul Teleajenul,
Pe linga agricultura, locui- jud. Prahova.
n'ella, ruiz. Izvoreste din muntii toril se maI ocupà cu dulghe-
Polovragi, jud. Gorj, curge apoI ria, dogaria, ziclaria i rotaria. Tirnauca, com. rur., in partea
prin jud. Vilcea, de la N. spre Parte din locuitorI sunt mos- de S.-E. a plaseT Herta, jud.
S.-E., printr'o vale foarte in- nera ; 119 s'ail improprietarit Dorohofil, formata din satele
gusta si adinca pana la Berbesti, la 1864 pe mosiile Floreasca, Probotesti si Tirnauca, cu re. e-
de unde incepe a descrie un Carbunesti si Homoriceanul, dinta primariel in satul Tirnauca.
arc de cerc, apoI se indrepteaza dindu-li-se 243 hect. EI posea: Are o populatie de 1017 fa-
catre S.-V. si se varsa in Oltetul, 16 caT, Too vad, 266 boI, so 4093 suflete ; 4 bise-
pe stinga, putin maï jos de co- capre, 400 ol, 250 porcI. ricI, cu 3 preotT, 6 cintareff
muna Coltesti. Are o suprafata de 1550 3 palämarT; i coala mixta; mal
Valea Jul e populata, produc- hect. multe iazurI si 15 pogoane de
tiva i viabila. Acest 1111 nu seaca In raionul comuneT se gasesc vie.
vara. Fundul albieIcontine pTetris. localitätT cu piatra de moara Vite marr cornute 1796, ol
Ucla comunele Milostea, Greci, si pietris pentru sosele, iar pe 1084, caT 153 §i porcl 2555.
Mateesti, Turcesti, Berbesti si Valea-Saraca se gasesc carbunI Budgetul com, e de 6704 leí,
Slavesti. de pamint. 68 banI, la veniturr si de 6482
Comerciul se exercita in co- leT, 58 banI, la cheltuelT.
Tirltul, sat, in jud. R.-Sarat, pl. muna de 3 circiumarT.
Orasul, catunul com. Andreasi, Budgetul com, e de 2300 leI Tirnauca, sat, pe mosia cu ace-
asezat pe riul Rimna, la poalele 88 bant lasT nume, comuna Tirnauca, pl.
dealuluI nihil, in partea de E. Prin comuna trec doua so- Herta, jud. Dorohoiii, cu o po-
a comuneT, la 8 kil. spre E. de sele : soseaua judeteana ce vine pulatie de 618 familil, san 2507
catunul de resedinta, Andreasi. din spre Valeni si comunica cu suflete.
Are o intindere de 600 hect., plaiul BuzaO, i oseaua peste Are 2 bisericr : una cu hra-
Cu o populatiune de 28 familil, muntele Predvalea, ce o pune mul Sf. Dinnitrie, cam in cen-
sati 124 suflete. in cornunicatie cu com. Carbu- trul satuluI, de zid, i facuta la
nesti. 1812 de Zoe Sturza, cea-l-alta
Tirla-BerbeculuI, munte (1598 E brazdata de dealurile: mal la o parte de sat, cu hra-
m. d'asupra MariT Negre), si- Valea-Saraca, Malul-Lung, mul Sf. Nicolae, l'anua din lemn
tuat la N.-V. de cat. Azuga, Croitorari, Borsari si Coasta-Voi- la 1773, de catre proprietarul
com. Predealul, jud. Prahova, culuI. Piscurï: Valea-SeciI, Vir- C. Potlog, deservite de 2 preotT,

www.dacoromanica.ro
TIRNAUCA 624 Tt1INAVA-DE-SUS

4 cintarep pi 3 palamarl ; o La 1672, Matd Sturza nia- servit de un preot pi un cintl-


pcoala ; un spital numit Potlo- rita pe o copila a sa cu Gri- rq, ce slujcsc O la biserica din
gescu, apezat in vechia casa gore Ghica-Voda al ValahieT. Fintinelele.
boereasca a Sturzeptilor. («Let.», tom. 3., pag. 151.)
Pe mopie e o velnita mare cu La 1709, sub MihaT Racovita- Tirnava-de-Jos, com. rur., in
toate dependintele eT ; o moarA Voda, loan Sturza era Mare jud. Vlapca, compusa din cat.:
pi doua vil: una de 5 pog. linga' Postelnic pi consilier Domnesc Tirnava-d. j., Comoara, Dandara
satul Tirnauca p't cea-l'alta de io («Cron. Hup.», pag. 163). pi Cu Tunari salí Zgaidaracul,
pogoane, linga satul Probdepti. La 1757, sub Const. Mihaiti situate pe valea Cilni,tea, pro-
Piraele ce trec pe mopie sunt : Racovita-Voda, Const. Sturza prietate a statuluT. Inainte de
Georteanul, Obadari pi Petro- vel Paharnic, era consilier Dom- secularizare apartinea manastireI
vanul. nesc. («Cron. Hup.», pag. 249). Zlatari ; azY se arendeaza impre-
Piatra de constructiT se afla La 1782, sub Const. Dimitre una cu Mereni-MitropolieT Cu
multa pi in marl blocurl. Moruzi-Voda, stefan Sturza era pretul de 6100o lel.
Drum principal e acel de la Vornic-Mare pi Scarlat Sturza, E situata la 41 kil. de Giur-
Herta la Mihaileni. Mare Hatman (c Cron. Hup. » , pa- gitl, 18 kil. de Ghimpati, repe-
Hotarele mopieT sunt cu : Herta, gina 331). dinta plapeT, pi 60 kil. de Bucu-
Pomirla, Culiceni, Fundoaia, Be- La 1799, sub Cons. Alex. Ip- repti.
cepti pi Hreatca. silant-Voda, Sandulache Sturza Are o suprafata de 5100 hect.,
Proprietatea mopiei a fost a pi Grigorap erati LogofetT MarT. cu o populatie de 2010 suflete;
ManastireI Putna, din Bucovina, De la 1822, pana la 1828 a o biserica, in Tirnava-d.-j., zi-
daruita de Stefan-Voda-cel-Mare, fost Domnitor al Moldover, Io- dita de calugatr pi alta in Co-
la 17 Martie 1479. De la 1785, nita Sandu Sturza. moara, zidita la i866, deservite
s'a cumpärat de la Manastire Mihail Gr. Sturza a domnit de 3 preotT pi 4 dascalI; o pcoall
de catre Familia Potlog de la de la 1834 pana la 1848. mixta; 8 circiumT.
care trecu la familia Sturza ; Unul din descendentI, Dimitrie Vite : 443 vite marT cornute,
apor a trecut intealte miinT. Alex. Sturza, Secretarul actual 250 caT, 170001 O 520 rimatorT.
Familia Sturza e, dupa uniI, al Academiel Romine, a fost Aci sunt 2 heleptae ce produc
originara din Valahia, unde este ministru sub Voda Carol I la pepte.
pi satul SturzaniT (Sturzepti) in 1866, apoT in diferite rindurl mi- oseaua judeteana Giurgiu Pi-
jud. Dimbovita, pi unde Vlad- nistru pi prim-ministru. tqti trece prin Tirnava.
Voda era din familia Sturzeptilor, Padurea statuluT, de pe teri-
dupa diploma latina a lui Mi- Tirnauca, pddure, pe mopia cu toriul Comoara, are o suprafata
hail Apafi, Principele Transilva- acelapT nume,.jud. Dorohoiti, pl. de 350 hect., pi e compusa din
niel, din 24 Februarie 1670, Herta, com. Tirnauca. Poarta 2 trupurl : Cringul-Hotilor pi PA-
in care numepte pe Vladislati diferite numirl : Boura, Ciocova, durea-TurculuT.
Turzo, Principe de Valahia. Comori, Huta, Lozia-Neagra, Ma-
Dupa altiT, familia Sturza este laiptea, Pietroasa, Piciorul-PietreT, nrnava-de-Jos, cdtun, in jud.
originara din Moldova, unde Poarta-Gristea, Stodola, Tinca Vlapca, pendinte de com. cu
de secolT a fost in marT pozitil pi Valea-PlopuluT. Toate aceste acelapT nume, situat pe Valea-
sociale. Apa: partT, legate una de alta, for- CilnipteT pi proprietate a statuluT.
La 1539, sub Stefan Lacusta- meaza impreuna padurea cea Are o suprafata de 1050 hect.
Voda, Sturza era mare Cama- mare de pe Tirnauca pi Probo- pi se arendeaza cu Mereni-Ste-
rap, velit boer, («Fond. Relig. te,ti, in suprafata de 2860 hect. feni.
PUM.), p. 48). In 1864, s'a dat la 6o locui-
La 1546, sub Petru Rarep- Tirnava, sat, in jud. Dolj, pl. torT o suprafata de 153 hect.
Voda, Sturza era consilier Dom- Jiul-d.-Mijloc, com. Virvorul. Are Are o biserica, facuta in 1862
nesc intre velitiT boerT. («Cron. o populatie de 549 suflete; o de catre calugarT, deservita de
Rom. » Melh., tom. 1, pag. 175). pcoall mixta, ce functioneaza un preot pi un dascal; o pcoall;
La 1613, sub Stefan Tompa- din 1862; un schit, fondat la 3 circiumT.
Voda, Sturza era Hatman. («Le- 1540 pi terminat la 1543 de Voi-
top. , tom. I, pag. 236). vodul Constantin Basarab, de- Tfrnava-de-Sus, sati Botoroa-

www.dacoromanica.ro
ThINAVEr (VALEA-) 625 TtRziT

ga, com. rur., compusg din el- Are ca pisc maT inalt mun- Are o populatie de 230 lo-
tunul Cu acela§T nume, situat tele Tirnova §i Turcina. cuitorI.
pe apa alni§tea, pl. Cilni§tea,
jud. Vla§ca, §i proprietate a sta- Tirsa, sat, in jud. Mehedinti, pl. Tir§i. VezI Brgni§teni-d..s , sat,
tulut Inainte de secularizare, ti- Motrul d.-j., tinind de com. rur. in jud. Roman, pl. Siretul.d..s.
nea de mgngstirea Sf. Gheor- CosovAtul-de-Motru.
ghe.Noti li se compunea din tru- Ttrzia, sat, pe mo§ia §i in com.
purile Ieroslgvescu §i Vilceni. Tina, (Steagul, Piatra - DrahneI, Boroaia, jud. Suceava, a§ezat pe
Sub acest din urmg nume sunt Dealul-Vid, Pesculdf, Surupgtu- albia piriuluT cu acela§T nume.
trecute la Stat. rile, Capul - StoguluT, Fereggi, Are o populatie de 289 lo.
E situatg la 6o kil. de Bu- Malul-Stoice§ti), sir de dealurr, cuitorT; o bisericg, cu hramul
cure§ti, 45 kil. de Giurgiti §i prelungindu-se din poalele munti- Sf. Vasile §i Sf. Maria-Micg,
la 20 kil. de Ghimpiti, re§e- lor Arnota, jud. Vilcea, mergind clgditg de egluggriT ingnIstireT
dinta plg§eI. prin centrul com. Coste§ti, plaiul Rica, deservitg de 1 preot §i 2
Are o suprafatg de 3000 hect., Horezul, intre titirite Bistrita §i cintgretY.
cu o populatie de 490 locuitorT; Coste§ti, pgng se pierde aproape ImproprietgritT In 1864 sunt
o bisericg, cu hramul Adormí- de impreunarea acestor doug 3 frunta§T, io pglma§1 §i 35 co-
rea-MaiceT.Domnulia, ziditg. la rturl. Este brgzdat de cite-va dal, stgpinind 1431/2 fgIcT. In
1830, deservitg de 2 preotT §i vgl : Valea-GglbezeT, care ia na.§- 1879, s'ati improprietgrit 5 in.
3 dascg1T, constituind parohia tere de sub dealul Tirsa §i merge surgteT cu 15 falcI, lar In 1889,
Tirnava-d..s., impreung cu T'ir- spre E, värsindu-se in dreapta ají cumpgrat 15 locuitorT cite
nava-d.-j , Comoara li Tunari ; riuluT Coste§ti ; Valea-CgrgmideI, un lot mie a 5 hect.
o §coalg mixtg. care ja na§tere de la N. piscului
Locuitoril posea : 532 caY, Stogul-Mare, vArsindu-se in Hui Tirzieni gati Tirzeni, sat, jud.

410 boT §i vacI, 24 bivolf, 1526 Coste§ti pe partea dreaptg ; Va. Bacgti, pl. Bistrita-d.-s., comuna
oT §i capre §i 402 riingtorY. lea-Prodoe§tilor §i Valea.PopeT, situat pe piriul
Valea - luY - Ion,
Printeinsa trece §oseaua ju- ce izvoresc din virful Stogul- Vrabie §i pe dealul Obcina.
deteang care duce la Giurgiti. Mic §i merg spre E. de se varsg Are o populatie de 129 fa.
in dreapta riuluT Coste§ti. De miliT ;o bisericg, deservitg de
TirnaveI (Valea-), vale, ineepe la N. spre S. sunt uringtoarele I preot §i 2 cIntAretY, vechie,
de pe cimpia dintre mo§iile Spg- piscurT: Piscul-ILid, Cu-PerY, vir- ziditg de enoria§T pe la 1760;
tgrei §i Alexandria, jud. Teleor- ful Stogul.Mare, Stogul-Mic, Cu- 3 circiumT.
man, din apropiere de Lacul- PlopT, Curgturile, Izvorul, Rugi- Vite: 14 cal, 247 vite marT
SimioaneY, formind mal departe lor, Mlacilor, Coastele-Pivelor, cornute, 364 or ,i 23 pord.
una §i aceia§T vale cu Valea- Mu§eT §i Mu§ceilor.
GguriciuluI. Cimpiile de pe coama §i poa- Tirzii, com. rur., in partea de S.-
Spre sfir§itul sgii, Valea-Ggu- lele acestuT §ir de dealurT, luate V. a plg§eI Crasna, jud. Fglciti,
riciuluT este mal tot-d'a una pling In ordine de la N. spre S., sunt : pe deal §i vg. E formatg din
de apg, atit din ploT cit §i, maT Cimpia DrahneT, Glodul, Finata, satele : Gura-CrasneT, Pihna, Pe-
ales, din izvoarele dealurilor pe Vgrnitilor, Liciulta, Zacharie, trile§ti, Sodolul, Stana §i T'Iza,
sub care trece. Ghiorghioi, Luncilor, Cirstel, Ba- cu o suprafata cam de 6294
sarab, VggAuna, Prejurelul, Tir. hect. §i o populatie de 846 su-
Ttrnova, sat, jud. Neamtu, pl. seT, StoguluI §i Mlgcilor. flete.
De-Sus-Mijlocul, com. Filioara ; Are : o scoalg; 2 bisericT §i
se me nume§te §i Piriul-Tirnova. Tirseni, sat, facind parte din com. 1 Taz.
rur. Purcgreni, pl. Riul-Doamnef, Vite : 838 vite mar/ cornute,
Tirnova, culme de munte, jnd. jud. Mu§cel. E situat la N. com. 1396 oT, 97 caY, 65 capre §i 306
Vilcea. Porne§te din muntele Purcgreni, pe malul drept al porcT.
Bobul, tot din Culmea-Paringu- riulta Doamna §i sträbgtut de De-a lungul comund pe par.
luí, insg pe partea de N, se §oseaua comunalg care leagg tea de V. trece calea feratg
indrepteazg cgtre N.-E. §i merge com. PurcAreni cu Dirmone§ti, Crasna-Hui §i §oseauajudeteang,
pgng In apa Lotrita. spre N. iar pe partea de S.-V., calea

66700. Marero Diationar Geograllo. Vol. v. 79

www.dacoromanica.ro
626 TOCSOF

ferati Vasluiti-Birlad i calea na- Toader mo- Tirgul, pe coasta de deal in


tionala. villl artificiala, in jud. i plasa stinga iazuluT Zosinul i piriuluT
Tot pe partea de S.-V. e Constanta, pe teritoriul com. Sicna, in partea de E. a comu-
udata de piraiele Lohanul §i rur. Pazarli i anume pe acela na BIltqeni. Are o suprafata
Crasna §i de riul Birladul, pe o al satuluT säìi Seremet, situata de 675 hect., ca o popuIatie de
intindere cam de 5 kil. in partea nordica a pl4eI 89 familil, sail 347 suflete;
cea nord-esticä a comuna, la biserica, cu i preot i i cintaret;
Tfrzif, sat, in centrul com. Tirzil, 212 kil. spre N. de satul Seremet. 2 circiumt
pl. Crasna, jud. Fàlciü, pe valea Are 88 m. inaltime §i domina Vite: 120 bol i vacY, 8 cal,
Cu acela0 nume, inconjurat de satul Seremet i drumurile co- 120 OT §i 230 porcI.
dealurT, atara de partea vestica munale Seremet-Tocsof i Pa-
unde se intinde .5esul Lohanuluf. nyli-Cogealac (jud. Tulcea). Tociloasa sati Doru§anul, sal,
Aid este re§edinta comuna. in jud. Bacatl, pl. Siretul-d.-j.,
Are o populatie de 404 sufiete; Tochile, sat, facind parte din com. Leca, wzat pe pirliapl
o cola, infiintata in 1884; o com. Burdusaci, pl. Stani,qti, Varnita, la 5700 m. de satul
biserica, facuta la 1802, Cu jud. Tecuciti. E situat pe malul Ungureni. Are o populatie de
preot i 2 dascalI. sting al piriuluI Zeletinul, in 221 SUflete.
Pe partea de V. a satuluI tre- partea de N.-V. a comuna, §i
ce calea ferata Crasna-1-10 la 3 kil. 200 m. de Burdusaci, Tocsimiul, inovill, in jud. i pl.
§oseaua judeteana. Este udat de rqedinta comuna. Tulcea, pe teritoriul com. rur.
piraiele Lohanul i Crasna, pe Are o populatie de 35 familil, Agi-Ghiol i anume pe acela al
marginea mo§ia. sail 136 suflete, care locuesc in catunultá sati Sabandgia. In ju-
LocuitoriT s'ati improprietarit 40 case. rul lur se incruci§eaza hotarele
la 1864. Locuitorif sunt vechI razeg. comunelor Agi-Ghiol, Congaz
Teritoriul satuluT este de 141 Sari-Chioi. Este naturala i aco-
Toaba-Tepe, virf de deal, in hect. perita cu verdeata. Are o
jud. Constanta, pl. Hir§ova, pe Locuitorir poseda : 8 plugurl time dede 115 m., dominind va-
teritoriul com. rur. Siriul, a§ezat de lemn i 3 de fer ; 21 bol, lea Cozangia ì drumurile comu-
pe culmea dealuluI Siriul. Are 50 vacT, 2 taurl, 4 cal, 2 Tepe nale Congaz-Sari-Chioi i Agi-
o inaltime de 164 m., cu care 18 °I. Ghiol-Zebil.
domina satele Siriul i Muslu E strabatit de doua drumurf :
drumurile comunale Siriul- unul venind din oseaua judeteana Tocsof, com. rur., in jud. Tulcea,
Dulgherul i Muslu - Cartal - Se- cel-l'alt din satul Burdusaci. a§ezata in partea de S. a jud.
leu§ul. E situat in partea sudica a pla§a Iatrullf, pe un aflu-
a pl4el i cea nordica a comu- Tocila, sat, jud. Bacatl, pl. Taz- ent al piriuld Casimcea.
na, la 2 //2 kil. spre N.-E. de laul-d.-s., com. Luncani, situat Se marginete: la N. cu com.
catunul Siriul §i la 4 kil. spre pe costia dealuluI cu acelag Beidaut; la V., cu com. Casim-
E. de cat. Muslu. Este acope- nume. Are o populatie de 223 cea; la S., cu com. Pazarli (din
rit peste tot ca verdeata §i a suflete. jud. Constanta) i la E., cu com.
fost punct trigonometric de ob. Cogelac.
servatiune de rangul al III-lea. Tocila, clitun, al com. Beciul, jud. DealurT mal insemnate sunt :
Buzati, Cu 90 locuitorI ji 19 case. Iuci-Tepe-Bair (I 85) m., ;
Toaca, munte, jud. Mu§cel, la Chiuciuc-Chioi-Bair, al ami vid
N. de Cimpulung i ale caruT Tocileasa, vale, in jud. Buzati, Apti-Iuc are 178 m., la V.;
poale le uda riul Bughea. com. Magura, formata din To. Tal?-Cula, la V.; Cara-Tepe-
cileasa-Mare Tocileasa-Mica.
i Bair (170m.), Chelin gec-B lir (r85
Toaca (Muntele-), munte, jul. Ambele incep de la Piscul.cu- Chir4lic-Bair (135 m.), Se-
Argq, pl. Lov4tea, com. Dan- BolovanI i, dupa ce se reunesc remet-Bair (128 m.), toate de
ge§ti, pendinte de schitul Cor- sub numele de Tocileasa, se natura stincoasa, la S.;
netul, proprietatea EforieT Spi- scurg in ritil Buzaul. cu virful Biuiuc-Cogelac-
talelor Civile din Bucure0. Are Tepe (194 m.), la E.; Rimnicul-
o intindere de 4083 pog. Tocileni, sal, jud. Botoani, pl. Bair, cu 6 virtud de peste 200111.9

www.dacoromanica.ro
TOCSOF 627 TODIRENI

Sarim-Iuc (206 m.), la N.-E. ; Are o intindere de 1200 hect., Are 3 bisericT, deservite de 2
Zimdam-Bair (197 m-.), la N.; cu o populdtie compusa din Bul- preotT i 4 cintgretT ; i coalX;
toate sunt acoperite cu fin* garT, TurcT, TatarI §i RominT. 6 circiumr; 9 iazurI §i I moara
seinanaturT. de apa pe Sicna.
Movilele sunt numeroase, parte Tocsof, deal, in jud. Tulcea, pl. Teritoriul comuneT e deluros,
artificiale, parte raturale. IstruluI, pe teritoriul com. rur. dar de buna calitate.
Apele care udä com. sunt : Tocsof. Se deslace din dealul Vite : 3900 boT i vacT, 132
piriul Casimcea sati Ta. aul la Rimnic-Bair ; se intinde spre E., cal, 3676 oT 135 porcT.
S. i afluentil saT pe stinga : pi- avind o directiune generala de Budgetul comuneT are la ve-
riul Rimnicul-Dere, format din la N.-V. spre S.-E., brazdind niturT 8412 leT, 70 b3nT, i la
valle Curt-Balic i Sari-Ghiol. partea de S. a pl4eT i cea de cheltuelf, 8336 leT.
Dere, unit apoT cu piraiele Curu- N. a comund ; din el se desface Este udata de riurile Jijia §i
Dere i Sari-Ghiol-Dere, la N. TaP-Culac, i îT iaU nWere pl- Siena, care conflueaza ambele la
N.-E. ; alt afluent, valea Cuiu- raiele Ta1i-Culac §i Cuiu.Culac. Hlipiceni.
Culac, unita cu Ta0i-Culac, la S., Este intretaiat de mal multe Este strabatuta de calea fe.
trecind i prin satul Tocsof. drumurY comunale, ce duc de la rata Dorohoiti-Ia,i i de o osea.
E formata din catunele : Toc- Tocsof la Rimnic, la ruan-Ce,me
sof, re§edinta, la S., pe piriul §.1 Cogelac. Este acoperit cu se- Todireni, sat, in partea de N.-
Cuiu-Culac saU Tocsof ; manaturI V. a com. Todireni, pl. Jijia,
la 4 kil. spre S., pe malul jud. Botopni, situat pe coasta
sting al piriuluT Casimcea ; Cu- Tocsof, pîrî, in jud. Tulcea, pl. de E. a culmer ce se prelungqte
lelia, la 6 kil. spre N., pe malul IstruluT, pe teritoriul com. Toc- intre piraiele Cozancea, Jijia §i
sting al piriuluT Rimnicul; sof. Este format din doua v1: Sicna.
nicul-d.-s. i Rimnicul-d.-j., la 7 TaP-Culac Cuiu-Culac, care
i Teritoriul moieT e deluros
8 kil. spre N. de rqedinta, se unesc linga satul Tocsof, intins. Mo,ia apartine Epitropief
pe piriul Rimnicul-Dere. prin care trec, i se varsa in SpitaluluT Sf. Spiridon din
Are o suprafata de 15318 piriul Casimcea, pe partea stin- §i are o suprafata de 7278 hect.,
hect., Cu o populatie amestecata ga, brazdind partea de S. a pla- Cu o populatie de 229 familiT,
de 500 familiT, saU 2010 suflete §ef §i cea centrala a com. Ma- sati 679 suflete.
2 bisericT, una in Tocsof, cu lurile sale sunt inalte i ripoase. Are i biserica, deservita de
hramul SE Paraschiva, i cea- preot i 2 cintaretT, facuta
l'alta in cu hra Todirelul, sat,jud. Iai, pl. Codrul, de Visternicul Sturza, vechiul
mul SE Nicolae ; 2 FolI. com. Ciurea, spre E de satul proprietar al mo0e1; 2 circiumI.
LocuitoriT poseda : 312 plu- Ciurea i la 3 kil, peste esul Ti- Vite : 992 bol i vacT, 71 caT,
gurT ;8831 cape de vite ; 44 noasa, a,ezat pe dealurile To- 3691 oT i 280 pora
morI de vint ; 5 circiuml i 2 direlul §i Popa-Vasile.
bacanit Are o populatie de 78 fa- Todireni, sat, in partea de S. a
Budgetul com, e la venituri miliT, sati 321 suflete, parte Ti- com. IvaneSi, pl. Prutul, jud.
de 12200 leT, lar la cheltuelT, de ganT, fotT robT de aT manastireT wzat pe valea piriuluT
10500 ler. Birnova, §i parte RominT. Chetrosul §i pe coasta dealuluT
Poseda caT comunale care duc Vite 258 vite marf cornute, Todireni, pe o suprafata de 917
la satele invecinate, Cogelac, Ca- 120 oT, 30 caT i 27 rfm5torT. hect. i u o populatie de 18
simcea, i prin catunele comu- familiI, sati 25 suflete.
neT. Todireni, com. rur., in partea de
S. a p14er Jijia, jud. Botopni. Todireni, sat, in jud. Roman, pl.
Tocsof, sat, In jud. Tulcea, pl. Se intinde pe Valea-JijieI, Va- Siretul-d..s., com. Stanita, spre
IstruluT, cat. de rqedinta al com. lea.SicneT i dealurile din dreapta E. de satul Stanita i la 2 kil.
Tocsof, aezat in partea de S. stinga Jijiel. E formata din de el. Are o populatie de 165
a pl4er i a comuneT, pe am- satele: Cobiceni, Hlipiceni §i To- locuitorT i o biserica de zid.
bele malurI ale piriuluT Tocsof, direni, cu o suprafata de 85374 Se face aci iarmaroc la -15 Au-
la locul de intilnire al vailor hect. §i o populatie de 545 fa- gust.
TaP-Culac i Cuiu-Culac. miliT, salí 1878 suflete. Se mal numqte i Todireni-

www.dacoromanica.ro
TOD1RENI 828 TOHANI

Rgzgsr, spre deosebire de satul Suceava, com. Vgscani, formlnd rat de dealurile : Brghgsestilor
Cichirdic, care mar poartg si un sat cu Bglucesti. la V. si Toflea la E. Este strg-
numele de Todireni-Sturzer. El E strgbgtut de plriul Ciu- bgtut de plriul Toflea.
forma mar inainte de 1886, im- malul. Are o suprafatg de 1781 hect.,
preung cu satele Cichirdic (To- Vatra satulur ocupg. aproape cu o populatie de 956 suflete;
direni-Sturzel), Pietrele, Tarnita 14 falcr, cu o populatie de 213 o bisericg, cu hramul Intrarea-
si Veja, o com. seperatg, care suflete. in-Bisericg, deservitg de 1 preot
purta numele de com. Todireni. Mosia, proprietate a statulur, si 2 cintgreV; 2 circiumr.
are to8 hect., din care 58 hect. Locuitorir posedg: 19 plu-
Todireni, stafie de dr.-d.f., jud. pgdure si restul cultivabil. gua de fier, 26 de lemn, 2 ma-
Botosani, pl. $tefgnesti, cgt. To- Improprietgriti in 1864 si 1878 sinT de secerat, 1 de bgtut po-
direni, pe unja Iasi-Dorohoiti, sunt 17 locuitorT, Cu 44 fald. rumb si 1 de vinturat ; 84 bol',
pusä in circulatie la I Iunie Are o scoalg mixtg ; o bise- I6o yac', 2 taurT, 45 cal', 28
1896. Se afll 'filtre statiile Re- ricg, in sinodicul cgreia citim : Tepe, 4 armgsarr, 300 or si 6o
diul (lo,' kil.) si ZIgtunoaia (13,1 e Biserica, cu patronul Adormi- capre.
kil.). Ingltimea d'asupra nivelu- rea-MaiceT-DomnuluT, din satul Este pus in comunicatie cu
luT MgriT de 56"1,50. Venitul Todiresti, a com. Ruginoasa, sat ele dimprejur prin mal multe
acesteT statiI pe anul 1896 a este construitg din vechime, de drumurT naturale si o osea co-
fost de 31757 ler, 50 batir. cine si la ce an nu se stie. Se munalg.
zice a fi fost inhintatg ca schit
Todireni-Raze§i, numire ce se pentru cgluggrl ce tinea de mg- Togeni, numire vechle a satului
del satulur Todireni, din com. ngstirea Zagavia ...» E deser- Hagieni, pl. Ialomita-Balta, jud.
StInita, pl. Siretul-d.-s., jud. vitg de 1 preot si 2 cintgretI. Ialomita.
Roman.
Todire§ti, s.zt, in centrul com. Tohani, plasd, in partea de S.-
Todireni-Sturzei, numire ce se Todiresti, pl. Fundurile, jud. V., a jud. Buzati, limitatg. la N.
da satulza Cichirdicul, din com. Vasluiti, si tuat pe coasta dea- de plaiul Buzgti si pl. Sgrata,
Stgnita, pl. Siretul -d.-s., jud. luluT cu acelasf nutne, pe o su- la E. de pl. Cimpulta, la S. de
Roman. prafatg de 1933 hect. si cu o jud. Ialomita si la V., de jud.
populatie de 104 familiT, salí 385 Prahova.
Todire§ti, com. rur., in partea suflete. E formatg din 18 comune,
de S. a pl. Fundurile, jud. Vas- Are o bisericg, deservitg de dintre care Mizilul e urbang,
luiti, la 49 kil, de orasul Vas- un preot. iar Amarul, Baba-Ana, Boldesti,
luir] si la 5 kil. de Negresti, re- Vite : 553 vite mari cornute, Breaza, Cotorca, Fintesti, Gg-
sedinta plgser, situad. intre 11111 80 cal, 119 oT si 8o ritnAtorl. geni-Vintileanca, Glodeanul- Cir-
Birladul si pfriul acovgtul. lig, Glodeanul-Sgrat, Glodeanul-
E formatg din satele : Todi- Todiriteni, trup de sat, in jud. Silistea, Jugureni, Mihgilesti, NI-
resti, Balica, Coticul si Hucul, Neamtu, pl. De-Sus - Mijlocul, eni, Pietroasa-c1.-j., Pietroasa-d.s.,
pe o suprafatg de 2907 hect., com. Vingtori-NeamtuluT. Tohani si Vispesti sunt rurale,
cu o populatie de 249 familiT, avind 57 de cgtune si 12 sub-
sati 946 suflete. Tofanari, insuld, pe Dungre, in divi ziu nT.
Comerciul se face de 7 per- jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Are o suprafatg de 89823
soane. Dgeni, situatg la V. plgseT si hect, cu o populatie de 29560
LocuitoriT pose& : 881 vite comuner, in fata satului Dgeni locuitort
marr cornute, Ii8 cal', 2000 oT, si la S. ostrovulta Dgeni. Are Proprietgy mar insemnate sunt
55 capre si 162 rirrigtort o suprafatl de I° hect. si e 68 mosil si 9 pgdurr, parte ale
Budgetul com, e la veniturI acoperitg Cu sglciI si richite. statuluI, parte particulare si parte
de 1875 ler, si la cheltuell, de ale celor 38 cete de mosnenT
1847 lei, 45 banT. Toflea, sat, facind parte din com. aflatl in plasg. Terenul e ,es,acci-
Brghgsesti, pl. Zeletinul, jud. dentat putin In partea de N.,
Todire§ti, sart CAluggreni, c1, Tecuciti, situat la 1 kil. de rese- de muntiT Istrita si Strihani cu
pe *mosia cu acelasT nume, jud. dinta com., inteo vale, si inconju- ramificatiile lor.

www.dacoromanica.ro
TOHANI 629 TOMENI

E udatg de piraiele Sgrata pcoala primara ruralg mixtg radia, com. SIgvuta. Are o po-
Istgul, de vgile Tohgneanca, In cgt. Tohani; 7 biserid, cu 5 pulatie de 399 suflete ; o bise-
Ngeanca Pietroasa ; are lacurile : preoff pi 5 cintgretI; 12 cir- ricg, cu hramul SI. Gheorghe.
Amarul, Boldepti, Coltgneni, Cu- ciumI. E apezat pe dealul Toiaga.
furitul, Glodeanul, Margineanul Terenul este accidentat de mun
Mihgilepti. tele Strihani i nenumgrate Tojanul, cdtun, în jud. Putna,
Are 18 pcoll rurale, 2 §coir acoperite cu viI, dintre care pl. Vrancea, com. Spulberul, a-
primare in com. Mizil; 38 bise- maï renutnite sunt Dumbrava, ezat pe piriul Zgbala, in sus de
riel, Cu 37 preotI, i diacon, 39 Drggaica i Virful-Utit cgtunul Paltinul.
cintgretT pi 23 paraclised ; 193 CV de comunicatie are ,o- Ard o populatie de 245 su.
circiumI ; i moarg de apg, seaua vecinalg Mizil-Jugureni flete pi 6o case.
fgcgil, 9 morT de aburI, 4 cg- drumul La-Bobod pe Valea-
periT, 32 stine pi 5 fabrie. Scheilor. Tolanul, munte, in plaiul Novaci,
Vite : 10552 bol, 4922 vacT, Vite : 754 bol, 201 vad, 76 jud. Gorj, la N. de com. Cer-
2032 vite,- 94 bivolí, 104 bivo- vite, 4 bivolI, 46 caí, 19 Tepe, ngdia pi la S. de muntele Flo-
lite, 3196 cal*, 1941 Tepe, 559 5 ininjf, 1120 01 §i 419 porcT. rile-Albe.
minjT, 32980 oI, 300 capre, 39 Budgetul com. e de 6720 le.
asinI pi 6514 porcI. Ca locurT de vgzut sunt: Bgile Tolosmanul, vale, judetul Tul-
Sunt 8 tIrgurT, dintre care mal Bobod, unde cea, in partea S.-V. a plgpe
principal e Drggaica, de la Mizil. se aflg ruinele crame luT Brin- Mgcin pi E. a comune Pici-
Caí de comunicatie sunt : unja coveanu, Virful-Guld i Virful- neaga. Se formeazg pe teri-
feratg i oseaua nationalg in UtiT, de unde se desfilpurg o toriul comuna, se indreaptg
partea de N.; poselele vecinale: frumoasg privelipte. spre N., avind o directiune ge-
Mizil-Cotorca, Mizil-Jugureni Comuna e vechie pi a fost nera% de la S. spre N, taie
Mizil-Pietroasa ; poselele comu- mult timp repedintg a plg,e drumul comunal Picineaga-Jaila
nale : prin Baba. Tohani. PrimiI e locuitorY sunt dupg 2 kil, se aruncg in Va-
Ana, Jugureni-Pietroasa, prin coloniI aduse din satul Tohani, lea-Cerna, pe 4inga, ceva mal
Fintepti, Ngeni i Breaza, Vin- din Transilvania, care 'i ati jos de Satul-Nou.
tileanca-Sghgteni, etc.; precum dat numele. Satele aflate pe te-
pi parte din poseaua judetiang ritoriul aceste comune la ?rice- Toma (Movila-luI-Mos-), mo-
Buzgri-Urziceni, la care se pot putul secoluluI erail: Tohani, vild, jud. Tulcea, in partea N.
adgoga mal multe drumurI na- Tohgneanca, Vgdeni (Gura-Va- a plgpe Isaccea i cea centralg
turale, dintre care mal insem- duluI) i Valea-DealuluT (Valea- a com. Luncavita, pe una din
nate sunt Drumul-SgriI ii Dru- Scheilor). prelungirile N. ale dealuluI Gil-
mul-Oilor. mele-Inpirate. Are 92 ni.; e ato-
Pgng la 1844, a tinut de des- Tohani, cdtun de re,edintl al peritg Cu verdeatg pi doming
fiintatul judet Sgcueni. In urmg, com. Tohani, jud. Buzgti, cu satul Rachel pi drumul judetean
satele ce compuneati acest judet 500 locuitod, 146 case i multe Mgcin-Isaccea, pe o mare intin-
ati trecut, parte la jud. Buzgri, crame. Are subdivizia Tirchi- dere.
parte la jud. Prahova. lepti.
Tomeasca, pddure, supusg regi-
Tohani, com. rur., in jud. Bu- Tohani, in jud. Buzgti, multa silvic, jud. Mupcel, coin.
zgri, pl. Tohani, situatg pe am- com. Tohani-, proprietate a mo, Glimbocelul, pl. Podgoria, avind,
bele malurT ale vil Tohgneanca, nenilor Tolignent Are 940 hect., impreung cu trupurile Goleasca,
la 43 kil, de orapul Buzga, cea mal mare parte vie. Bgneasa, Dinuleasa, Cilceasca,
la 12'/2 kil. de Mizil. Ghergsoaia, Chiriceasca i Chi-
E formata din cgtunele Gura- Tohäneanca, celtun, al com. To- teasca, o intindere de 1350 hect,
Vadului, Tohani, Tohgneanca, hani, jud. Buzga, cu 660 locui- compuse din stejar, fag, carpen,
Valea Scheilor, cu subdiviziu- toa i 177 case ; are subdiviziile: jugastru, plop pi frasin.
nile lor. Perpunari i Ungureni.
Are o suprafatg de 3024 hect., Tomeni, cdtun, al coinuneI Po
cu o populatie de 2020 locuitorI; Toiaga, sat, jud. Dolj, pl. Ama- ciovaliptea, pl. Novaci, jud. Gorj,

www.dacoromanica.ro
TOMEN' 630 TOMANT

situat pe malul drept al Gilor- de orasul lasi, la 8 kil., situat Tecuciti, asezat in partea de S.
tulur. inteo infundlturg a dealurilor a com., la V, de pgdurea Cui-
Are o suprafatg de 400 hect, Blanarul, Pgun, Opinca si Mur- bgresti, pe coasta dealulur cu
Cu o populatie de 65 familiT, gul. acelag nume.
sail 290 suflete ; 1 bisericg, de- Este resedinta comuna Are Are o populatie de 264 su-
servitg de 1 preot si 1 cintgret ; o populatie de 745 'oculto??; o flete; o bisericg, cu hramul Sf.
8 mor?. bisericg, cu 1 preot si 1 cin- VoevozI, ziditg la 1795 de un
Locuitorir posedg: 20 plugurr, tgret; o scoalg, infiintatg in 1865. cgluggr Tomozeiti si reziditg la
30 care cu bol, 1 cgrutg cu cal, Vite : 496 vite marT cornute, 1830.
280 vite marT cornute, 20 cal, 269 oY, 114 cal si 278 ritugtorT. Vi!le ocupa Io hect., finetele
ioo o?, 8o capre, 120 pord. Pe marginea satuld, la N.- 32 hect., pgsunile 40 hect., iar
Comunicatia in cgtun cu co- E., trece soseaua nationalg Iasi- vatra satuluY 30 hect.
muna sa se face prin drum or- Tutora, iar prin mijlocul satuluT, LocuitoriT sunt vechr rgzesl.
dinar. soseaua judeteang Tasi-Fglcid. El' posedg : 45 bol, 72 yac?, 3
Peste apa BahluiuluT, pe ma- cal, 8 Tepe, 2 armgsarr, 64 o?;
Tomeni (Ostrovul, Tigänia), lul sting si in fata satultn To- 6o stup? ; 2 plugurT de fer si 18
cdtun, al com. Greci, pl. Olte- mesti, se aflg satul Hulboca, ce de lemn ; 3 morT de vint.
tul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, si- se zice cg mal din nainte se nu- Comerciul se face de 2 cir-
tuatg spre E., la confluenta Olti- mea Tomesti (V. Hulboca, sat). ciumart
soruluT cu Oltul. Are 250 lo-
cultor?. Tomesti, catana', fgcind parte din Toma, sat, in com. Hoceni, pl.
com. Urlueni, jud. Teleorman. Mijlocul, jud. Fglchl.
Tomesti, com. rur., in partea de (Vez? Urlueni, com. rur.).
N.-E. a plgsel Codrul, jud. Iasi, Tomsani, com. rur., jud. Vilcea,
asezatg pe dealurT si vgT. E for- Tomesti, sat, in jud. si pl. Tu- pl. Horezul, compusg din 3 cg-
matg din satele : Tomesti, Goroni, tova, com. Bogesti, spre N.-E. tune: Tomsani, Bogdgnesti si
Chicirea si Osoiul, pe o intindere de satul Bogesti. Are o popu- Modirceni, situatg pe riul Bis-
de aproape 6006 hect. si cu o latie de 452 locuitorT. trita, la 40 kil. de capitala ju-
populatie de 579 fanal, sail detuluI si la 4 kii. de a plaiuluT.
2767 suflete. Tomesti-Ciolac, sat, in partea Se mgrgineste cu comunele
Vite: 2242 vite marY cornute, de N. a com. Gorbgnesti, pl. Petrari-d.-s., Mgldgresti, Folesti-
1910 oT, 322 cal si 690 rimg- Miletinul, jud. Botosani, cu o po- d.-s. si Costesti.
torT. pulatie de 33 familiI, sari 132 Mosia s'a vindut de ved /o-
Pe marginea de N.-E. a co- su flete. cuitorilor.
m. une?' trece soseaua nationalg Mal nainte se numea Tomesti- Are o suprafatg de 1290 hect.,
Tutora si calea feratg Iasi-Un- Fotea. ca o populatie de 740 locuitorT;
gheni. LocuitoriY poseda : 300 bol si 3 bisericT: una in Tomsani,
Are 3 bisericY, Cu 3 preotT, vacr, 30 cal', 125 or si 40 pora fondatg, dupg cum se vede in-
3 cintgreti si 4 eclesiarhT ; 2 tr'un pomelnic, la anul 7339,
coll". Tomesti - VirnAvoaia, sat, in ctitorr fiind jupin Pgun Dan 0
Teritoriul comune1 a fost pen- partea de N. a com. Gorbgnesti, Cu Milita, sotia sa si reparatg in
dinte de mgngstirea Golia si, pl. Miletinul, jud. Botosani, cu anil 1853 si 1890; o alta in Bog-
dupg secularizare, a devenit pro- o populatie de r6o suflete. dgnesti, fondatg la 1812, ctitorT
prietatea statuluT, care l'a dat LocuitoriT posedg: 120 bol si fiind Niculae Leca si Bgdicg
comunel lag in contul dato- vad, 15 cal', 21 oI si 25 porcY. Chiceanu, si reparatg la 1890, ;i a
riel de io milioane. treia in Modirceni, fondatg la
Budgetul comuna e de 10809 Tomnaticul, munte, in jud. Su- 18 to de Anghel Chiceanu ; o
le?, 8 banI, la veniturT si de ceava, com. Brosteni, avind 1604 scoalg.
10284 leT, 52 batir, la cheltuelr. m. altitudine. Parte din locuitorT sunt mos-
nenT ; 200 s'ail improprietgrit la
Tomesti, sat, in jud. Iasi, pl. Co- Tomozeiul, sat, fgcind parte din ¡864, cind li s'ad dat 600 hect.
drul, com. Tomesti, spre S.-E. com. Oncesti, pl. StInisesti, jud. pgmint pe mosia Tomsani si

www.dacoromanica.ro
TOMSANI 681 TONTI

pe mo0a BogdOne,ti, pendinte rile gem cu o turbare nespusg Pe teritoriul comuneT curg :
de mgngstirea Arnota. i miT de stincT Tes ascutite din Dungrea O Borcea, precum §i
Are o suprafatg de 1200 hect. sinul BistriteT inspumate. Val! bratele (privalele) : Bogdanul,
Veniturile ,i cheltuelile comu- de pluta§ul care n'o ti sg cgr- Costache, Popa-Vlad, Camnita
neT se urcg la T000 leT anual. mueasca pluta pe acolo! Cind §i Nica. LacurT sunt : Lupul,
Soseaua judeteang. Horezul- nevoia il silqte sg treacg prin Bglanul, Rotundul, Geabalacul,
Bgbeni inlesne§te comunicatia cu Toancele, el se preggte§te ca Strimbul, Zatonul, Albina, 511-
comunele Flore§ti-d.-s., Horezul de rOzbolii; cearcI maT intif cirma, bovita, Saragul i Plosca.
li Costqti (Bistrita). Soseaua co- cerceteazg toate leggturile grin- Prin satul Tonea trece o-
munal g (din oseaua judeteang) zilor, pentru ca sg se incredin- seaua judeteang CalgraO-Roseti-
trece pe lingg §coalg §i bisericg. teze dacg nu e vre o zmintealg; Volna§i.
E brOzdatg de dealurile: Gro- 41' suflecg minecele §i-'0 face Pe cimpul Bgraganul s'a plan-
tina, Mggura §i Dealul-Inalt, §i semnul cruciT. tat de stat, pe 250 hect, din teri-
udatg de vgile : Ripilor, Rudg- c Cum a intrat pluta in Toance, toriul comuneT, pgdure de salcim.
re§ti, NeagoteT §i ModarieT. torentul a O luat-o inteun vgl-
mg§ag de spume, i, purtatg Tonea, sat, in jud. Ialomita, pl.
Tomsani, sat, jud. Dimbovita, ca o scoTcg pe crestele valuri- Borcea, pendinte de comuna
pl. Bolintinul, cgtunul com. MA- lor, ea s'afundg, se ridicg, se cu acela§Y nume, situat pe ma-
runtisul. sfg§ie O se ftlimintO inteo luptg lul sting al bratuluT Borcea, la
nesfirOtg, i e de ajuns o sin- 5 kil. spre E. de orapl Cala-
Tomsani, sat, faind parte din gurg gre§all de lopatg, pentru ra§i.
com. rur. Tompni, pl. Cricovul, ca dinteinsa sg nu mal rgrnie Ad i este reedinta priingrier
jud. Prahova. de cit tAndArTp. (N. Gane, eNu- §i a judecgtoriel comunale.
velel). Are o populatie de 330 lo-
Tomsani, sat O mo,sie a sta- cuitorI ; o §coalg mixtg; o bi-
tuluT, facind parte din com. rur. Tonea, com. rur., pl. Borcea, seria, deservitO de i preot i
Torqani, plaiul Horezul, jud. jud. Ialomita, situata intre o- 2 dascgli.
Vilcea. ra§ul Calgra0 §i com. Roseti- Prin sat treee calea judeteang
Volna§i. Cglgra§i-Roseti-Volna0.
Tomseanca, sat, cu 40 familiT Se compune din satele : To-
O 115 suflete, jud. Arge§, pl. nea, Cadina, Roseti-Clgca0 li Tonesti, sat, fkind parte din
Cotmeana, fOcind parte din com. Gambeta §i din cgtunele (tirlele): com. rur. Simbure§ti, pl. Oltul-
rur. Ione§ti. Nacul, Sirbi, Cgprgreasa, Bu- d.-s., jud. Olt. Are o popu-
dulea, Putul- din - Grind, Potir- latie de 400 locuitorT.
Tomuleasca, loc les, in lunca Si- nichea, MOnucul, Ceacgnul, Ni-
retulul, jud. Tecuciti, pl. Nico- sipul ,i Prodanul, cu re§edinta Tonti, sat, pe mo§ia Cu acela0
re§ti, com. Iong§e0. Pe acest primAriel yi a judecAtorieT co- nume, com. Drgggne0, jud.
,es a existat vechiul sat Tomu- munale in satul Tonea. Suceava, wzat pe tOrmul sting
1e0 care, din cauza deselor inun- Are o populatie de 1483 lo- al RisceT.
al-Y ale SiretuluT, s'a distrus. cuitorT; o coalg mixtg ; 2 bi- Are o populatie de 139 lo-
sericT, Cu 2 preotT li 4 dascAlT. cuitorI ;o bisericg, cu hramul
Tomulesti, sat, jud. Argq, pl. Teritoriul comuneT, cu o su- Sf. ImpgratI Constantin O E-
Topologul, fkind parte din com. prafatg de 28917 hect., se in- lena, clIditg din lemn de N.
rur. AlimOne0-Poenari. tinde din Dungre spre N., pe Beldiceanu, la 1852, deservitg de
cimpul BgrAganul, §i coprinde preotul din 5z)imgre,ti §i 2 das-
Toancele, strimloare intre muutt, 12 mo,iT, din care doug sunt cgli ; icoanele §i catapeteazma
prin care trece Bistrita, jud. Su- proprietAtI ale statuluT. acestel bisericT s'ail adus in
ceava. gStrinsg intre doT muntI Dupg legea ruralg din 1864, anul infiintg reT de la prima bi-
inaltY O stinco§T, printre carT sunt improprietgritT 321 locui- seria din FAlticeni, Sf. Ilie.
abia strgbate lumina zileT, Bis- torT ; in 1878 s'ail mal impro- DrumurT principale sunt : la
trita spumegg aci ca §i cind ar prietgrit 230; neimproprietAritT DrAggnqti (1674 m.) §i la Soi-
curge pe o albie de foc. Valu- se mal' afil 140. mgre§ti (1226 m.).

www.dacoromanica.ro
TOPA-ASLER 632 TOPANA

Topa-Asler, deal, in jud. Cons- m.), prelungit spre S.-V. cu pla- Topalul, sat, in jud. Constanta,
tanta, pl. Silistra-Noua, pe teri- toul Siln*ea, brazdeaza com. pl. Hirpva, cat. de rqedinta
toriul com. rur. Hairam-Chioi in partea N. i N.-E. Dealurile al com. Topalul, wzat in partea
§i anume pe acela al satuluT sunt acoperite cu p4unT intinse, S.-E. a pl. i cea N.-V. a com.,
sau Malcoci, coprins filtre dea- finete i bogate semanaturT. pe malul drept al DunareT §i pe
lurile Cime-Bair i Turla-Me- Movilele sunt parte naturale, ambele malurT ale vaii Tataru-
zarlic-Bair i inconjurat de toate parte artificiale i acoperite cu luT, la locul unde se desface gira
partile de satele Becter, Chio- verdeata. Viroaga sad Venga, la poalele
seler, Borungea, Sarapcea-Ca- E udata de Duna.re la V., pe V. ale dealuluT Olacul. Se mar-
raci §i Malcoci; are o directie o distanta de 22 kil. Venga, ginqte la N. cu catunul Tichi-
de la N. catre S. i este situat un brat al DunareT, incepind de leSi al comuneT Ghizclare0, la
In partea de E. a pl4eT i cea linga Topal i pana in dreptul E. cu catunul Capugi al com.
de N.-E. a comuneT ; este aco- ostrovuluT Atirnati, o uda la N. Siriul, la S. cu catunul sail Boaz-
pen t cu verdea ta §i putine pa- §i N. V. Piriul Boazgicul o Ira gic, la V. cu jud. Ialomita, des-
durT. la S.-E. §i se varsa in Dunare, partit prin Dunare.
trecind prin satul Boazgicul. Relieful gil e accidentat de
Topalul, con:. rur., jud. Con- Valle sunt numeroase, brazdind prelungirile vestice ale dealuluT
stanta, pl. Hirpva, situata in teritoriul com. in directiune de Erchesec 089 m.) de la hotar,
partea N.-V. a judetuluT, la 77 la N.-E. spre S.-V. i toate des- care se intind de la E. spre
kif. spre N.-V. de orapl Con- chizindu-se in Dunare. V ,i intre ca re dealul Olacul (125
stanta, re§edinta judetuluT, i in Se compune din doua catune: m.) e cel mal insemnat.
partea meridional a pla§ef, la Topalul, re§edinta comund, a- Movile sunt numeroase, ar-
22 kil. spre S.-E, de orapl §ezat in partea N,-V. a com., tificiale i acoperite toate cu ver-
Hirpva, reedinta pe malul drept al DunareT, de la deata.
Se invecinqte cu comunele locul unde se desface girla Ve- E udata de Dunarea la V.,
Ghizclarqti, la 5 kil, spre N. riga, la poalele prelungirilor V. de girla Venga, la N.-V., avind
Siriul, la 6 kil. spre N.-E.; Ta4- ale dealuluT Olacul, strabatut de amindoua malurT inalte i stin-
Punar, la 7 kil. spre S.-E. §i valea TabaculuT i dominat de coase.
Seimeni-MarT, la 5 kil. spre S. movilele Dragaica, Olac i To- VaT : Cechirgea §i adiacenta
Se marginqte la N. cu com. palul ; Boazgicul, in partea de S. sa, valea Picioarele-CechirgeliT
rur. Ghizdarqd, de care se des- a comuneT, to kil. spre S.-E. de la N.; Tatarul, prin centru ;
parte prin pidul Cechirgea rqedinta, pe tnalul drept al Du- Olacul la S.
valea Tichile0; la E., Cu co- nareT, in fata ostroavelor Boaz- Are o intindere de 5836 hect.,
munele rurale Siriul, despartindu- gicul-Mare i Boazgicul Mic, la din care 130 hect. ocupate de
se prin dealul Erchesec i Ta- poalele S.-V. ale dealuluT Za- vatra i gradinele satuluT, cu o
Punar (pl. Medjidia), separándu- vol-Bair i malul drept al girleT populatie de 450 familiT, sad
se prin dealul Zavol-Bair Boazgic-Dere. 1334 suflete.
Pinar-Bair; la S., cu com. Sei- Suprafata comuneT e de 9642
meni-MarT de care o desparte hect., cu o populatie de 2000 Topana, com. rur., in jud. Olt,
dealul la Movila-GreculuT i Valea- locuitorr. pl. Vedea-d.-s. Are o popula-
Mare ; iar la V., cu jud. Ialomita, Are 2 bisericT, una in catunul tiune de 750 locuitorT.
de care se desparte prin flu- Topalul, cu hramul Adormirea, PrimiT eT locuitorl s'ad numit
viul Dunarea. a doua in catunul Boazgicul Cringumti.
Relieful sail este in general cu hramul Inaltarea, deservite Este situatA pe dealul numit
accidentat, insa inaltimele nu se de 3 preotT, 3 dascalT i 3 pa- Drumul-OaeT, i intre valle Vedea
ridica mult asupra niveluluT Du- racliserT ; 2 §colT mixte, in fie- Cungri§oara, la 6o kil, de ca-
rareT. Prelungirile i ramificatiu- care eatun câte una. pitala judetuluT §1 la 8 kil, de
nile V. ale dealurilor : Erchesec LocuitoriT poseda : 369 plugurT, a pl4el.
(189 m.) la E., Zavol Bair (126 472 care i carute, 4 tna§inT Se margine§te cu com. ParoO,
m.) la S.-E.-E., Pinar-Bair (116 de batut porumb, 4 ma,inT de Chilia, Valea-UngureT, din jud.
m.) la S.-E., brazdeaza com, de vinturat ; 8800 capete de vite, Argq.
la V. la E.; dealul Olacul (125 maT Cu seama boT i or. La inceput com. a fost situ-

www.dacoromanica.ro
TOPANA 633 TOPLITA

ata pe valea Vedea, dar locui- Budgetul com, e la veniturT Vatra satuluT ocupa aproape
toril s'ail stramutat pe deal din de 1144 le, iar la cheltuelT, de 66 ala
cauza apelor. 1143 let Are o scoala mixta, purtind nu-
Are o biserica, zidita in 1857 Comunicatia cu Pestisani se mele de eScoala din Gistesti-
de familia CringusT; o scoala. face printr'o osea comunala. Topiley de oare-ce serva si sa-
Un numar de 139 locoitorI e tuluT Gistesti a caruia biserica
s'ab' improprietarit la 1864, pe Tope§ti, atun de resedinta al serveste si locuitorilor din Topile.
mosiastatuluT Topana, dindu-lise com. cu acelal nume, jud. Gorj, ImproprietaritT in 1864 sunt
461 hect. EI posecla : 150 vite plaiul Vulcan, situat pe coasta. 70 palmal si 41 codal, stapl-
marl cornute, I I cal si iepe, Are o suprafata de 460 hect., nind 416 t'ala si 63 prj.
200 oT §i. 50 porcT. cu o populatie de 909 suflete ; Drumurile principale sunt: la
Budgetul com, e la veniturI 2 bisericI de lemn, una fondata Gistesti (i kil.), Brosteni
la
si la cheltuelI de 1882,27 leT. la 1703 si cea-l'alta la 1833, de- (4 kil ), la Valea Seaca (3500
oseaua comunala iT inlesneste servite de 1 preot si 2 cintaretT. m.) si la Pascani (6 kil.).
comunicatia cu com. Fagetelul LocnitoriT posea : 23 plugurT,
si Parosi. 30 care cu bol:, 5 carute cu cal ; Topilele, al com. Mla-
clitun,
35 stupl ; 514 vite marT cornute, jetul, jud. Buzar', Cu ro locui-
Topana, mo,rie, in jud. Arges, pl. 24 cal, 200 capre, 1400 of si torT si 40 case.
OltuluT. Are o intindere de 5600 170 rimatorI.
pogoane, din care 4000 pogoane TopliceanuluI (Odaia-), numi-
padure, proprietatea statuluT, tos- Tope§ti, catun, in jud. Putna, pl. re vechie a catunulul Zoita, jud.
ta pendinte de Episcopia de Ar- Vrancea, com. Birsesti, asezat Rimnicul-Sarat, com. Costieni-
ges. La 1871 avea un venit anual pe malul sting al PutneT, parte MarT.
de 13700 leT si a fost ipotecata, sub Dealul-CurmatureT si parte
impreuna cu alte 380 mosiT ale sub muchea PetrimanuluI si chiar Topliceni, sat, in jud. R.-SI-
statulta, pentru imprumutul do. pe prundisul Putnel, despartit rat, pl. RImnicul-d.-s., cat. com.
menial de 78 milioane. prin piriul Cociul de cat. Birsesti. Zgirciti, in partea de mijloc a
Are o populatie de 513 su- comuneT, asezat pe malul drept
Topci-Iol, pichet, No. 5, jud. Con- flete ; o biserica, cu bramul S-tir al riuluT Rimnicul-Sarat si la
stanta, com. Almaliul, situat in VoevozT. imbucatura piriuluT Topliceanul,
partea de V. a com., linga dru- la 2 kil. spre N. de cat, de
mul Silistra-Varna, aproape de Topila cu Pale§ul, ball?, pe te- resedinta, Zgirciti. Are o intin-
inceputul micet val Topci-Iol. ritoriul satulul Scoposeni, com. dere de 385 hect., cu o popu-
Sberoaia, pl. Prutul, jud. Fakir', latie de 70 familiT, salí 198 su-
Tope§ti, com. rur., in partea de pe o suprafata cam de 86 hect., flete.
N.-V. a plaiuluT Vulcanul, jud. unite printr'o glrla cu piriul Bo-
Gorj, si a com. Pestisani. Se com- hotinul. Toplita, sat, cu 520 suflete, jud.
pune din catunele Topesti si si pl. Arges, facind parte din
Gornovita, ce sunt legate prin- Topilea, munti,sor, pe malul gir- com. rur. Malureni.Badiceni.
tr'un drum ordinar, care comu- leI Zeletinul, com. Posesti, pl. Are o biserica, cu hramul i Sf.
nica Cu soseaua ce vine din- Teleajenul, jud. Prahova, pe care Teodor», cu un preot si un
spre Pestisani. sunt papal pentru vite. cintaret.
Are o suprafata de 770 hect., Din acest munte curge un
cu o populatie de 358 familiI ; izvor abonent de apa ce contine Toplita, aftun, Cu 40 case, in
o scoala, fondata la 1856; 3 bi- pucioasa. jud. Mehedinti, pl. Vailor, tinind
sericT de lemn, cu un preot si de com rur. Negomirul.
3 CintgretT. Topilele, sat, pe mosia si in
LocuitoriT pose& : 33 plugurT, com. Pascani, jud. Suceava. Toplita, pefterd, cu o intrare
45 care cu bol si vad, 8 carute E asezat pe coastele dealu- foarte strimta si periculoasa, jud
cu cal; 6 stupT ; 750 vite marT rilor BisericeT si Racea si stra- Muscel, sub un colt din fata
cornute, 39 caT, 2000 oT, 300 batut de piriul Varlam, zis si schituluT Namaesti si in care s'a
capre O 273 rimatorT. Topilele. gasit o amasa romana de fier,

86700. Mareta Diciionar Geogralto. Vol. V. 80

www.dacoromanica.ro
TOPLITA 634 TOPOLOGUL

niste sggctT i monede dace Topolnita, rig, ce izvoreste din Resedinta plgse este in com.
romane. Prin ea trece izvorul poala muntelui Secul, jud. Me- rur. Tigveni.
de apg care l'ese la luming toc- hedinti, din hotarul com. Cos- MgngstirT maT insemnate in
mal la poalele munteld din testi, fi mgreste cursul cu pi- plasg sunt : Biscovul, Fedele-
fa, la locul numit Toplita. raiele Gornovita i Prejna, dupg soiul, Goranul, Jiblea, etc.
ce formeazg o mare baaltg CIT de comunicatie sunt : so-
Toplita, pdclure foiasa, jud. Ba- hotarul com. Balta, curge spre seaua judeteang Curtea-de-Ar-
en, pl. MunteluI, com. Valea- com. Ciresul, unde la dealul Pro- ges-kimnicul-Vilcea i mal multe
Arinilor. Are 1300 hect. si este seacul intrg In pgmint, de unde sosele comunale.
supusg regimuluT silvic. Tese la Gura-Pestere, despre mg- Plasa Topologul produce poa-
ngstirea Topolnita, unde ja nu- me renumite, ca mere, pere, ci-
Topoliceni, sat, in jud. Neamtu, mele de Topolnita. ApoT udg rese. Se cultiva mult aci po-
pl. Piatra-Muntele, com. Galul, comunele : GOdeanul, Balotesti, rumbul, care este de o calitate
situat pe valea Hulla gistrita. Izvorul-Birzer, Malovgtul, Seve- supenoarg. Se fabrica rachiti de
rinul i imianul, unde se varsg pruhe. Tuica de Topolog se
Topolita, sat, in com. Humu- in Dungre, in partea de V. a bucurg si cu drept cuvint de o
le0, pl. de Sus-Mijlocul, jud. satuluT reputatie care a trecut de mult
Neamtu. Are o intindere de 760 Din punctul de vedere istoric peste marginele judetuluT.
hect., cu o populatie de vr'o valea Topolnite i mal' cu sea- In bgtrinele pgdurT din aceastg
140 familiI; o scoalg. mg nomenclatura de la comu- plasg se cresc si se ingrasg turme
Vite : 294 vite cornute, 34 caT, nele Balotesti, Izvorul-Birze, Go- numeroase de rimg.torT, care sunt
46 pore, 232 or si 34 juncT. deanul i altele, sunt foarte in- dusI spre Sibii, Buda-Pesta si
teresante, dupg cum se vede si Viena.
Topolita, ofrig, ce izvoreste din din urmele de zidgriT romane E acum unitg cu pl. °huta
llealulMare (ramura muntilot ce se ggsesc la Grgdetul, Mar-
Mggura), jud. Neamtu, com Fi- talogi, Schitul-Topolnita si alte Topologul, com. rur., jud. Con-
lioara, pl. de Sus-Mijlocul; curge imprejurimT. stanta, pl. Hirsova, situatg in
spre E., strIbgtind soseaua partea de N. a judetuluT, la 96
Piatra-Neamtu, trece pe lingg Topologul, plasd, in jud. Arges. kil. spre N.-V. de orasul Con-
satele Ceablgesti, Topolita, Co- Se invecineste la N., Cu plaiul stanta, capitala districtuluT i in
cea, Tolicea, Terpesti, Tirgul- Lovistea, la E. cu pl. ArgesuluT, cea septentrionalg a plgse, la
Nou, Curechistea, Petricani-d -j., la S. cu pl. Oltului si la V. cu 44 kil. spre N.-E. de orasul Hin-
Uricheni, Spiesti, In dreptul cg- jud. Vilcea, de care este des- soya, resedinta eT, pe piriul To-
ruja se varsg pe dreapta riului pgrtitg prin riul Oltul. Este udatg pologul (saii Sarai).
Moldova, dupg ce primeste ur- In tot lungul e pe la mijloc de Se mgrgineste la N. ca com.
mgtoriT afluentT, din dreapta : riul Topologul ; de riul Oltul, pe Atmagea (jud. Tulcea); la 'E,,
Agapia, Varatic, Terpesti, toatg marginea de V. si de maI cu Ciucurova si Slava-Rusg (tot
din 8tinga, cite-va piriiase multe piraie i torente, intre care din jud. Tulcea); la S., cu com.
cele mal insemnate sunt: Simni- Calfa; iar la V., cu comuna
Topolnita, altor, in jud. Mehe- cul, Simnicelul, Barza, Valea-Iz- Urumbei.
dinti, pl. Ocolul-d.-s., tinind de bgsesti, Valea-BAlceasca i altele. Relieful soluluT e accidentat
com. rur. Izvorul-BirzeT. In plasg sunt ramificatiile Cul- de culmile : Topologul, la N. si
me ComarniculuI, care desparte E. si Ghium-Ghiurmes, la V. E.
Topolnita, schit, in jud. Mehe- valea Argesul de valea Topo- brgzdatg de dealurile : Ghiolgic-
dinti, pl. Ocolul-d.-s., tinind de logul i valea Oltul de Topo- Bair (315 m.), la N.-V.; Cer-
satul Topolnita. Este ziditg de logul. chene-Bair, (302 m.) la V.; Ce-
Lupu Buliga 1675; dupg
in Intinderea plgser este de 50944 emsicBair (223 m.), la S.-V.;
cum se spune, ea ar fi ziditg hect. Cara-Mica-Tepe (197 m.), la S.;
pe urmele une zidgriT romane. Are 18 comune rurale, formate Periclic, cu virful Doerani (392
Aci ggsit maT multe pietre din 95 sate si cgtune, cu o po- m.), cel mal inalt din judet, la
cu instriptiunT romane, unele pulatie de 18800 suflete ; 4305 S.-E.; dealurile Bas-Punar (298
bine conservate. case i 59 bisericT. m.) i Chitisliva (320 m.) la E;

www.dacoromanica.ro
TOPOLOGIJL 635 TOPOLOVENI

dealurile Sultan-Bair (358 m.) pl. Hirsova, cgtunul de resedintg supusg regimuld silvic, pe pro-
Topologul (366 m.), la N.-E.; al comuneT Topologul. Are o in- prietatea Negresti, jud. Muscel,
(221 m.), la S.-E. tindere de 2939 hect., din care pl. Podgoria, com. Beleti. Pg-
Toate aceste dealurT, afarg de 113 hect. ocupate de vatra sa- durea are 2500 hect., impreung
Ceemsicul i Caramisea, sunt tulul, Cu o populatiune, In ma- cu trupul de pgdure Cglineasca,
stincoase, pietroase i acoperite ioritate RominT, de 202 familiT, populate cu fag, stejar, carpen,
Cu pgdurT intinse, prin care se sail 930 suflete. mesteacgn i anin.
intrevgd pgsunT mgnoase ; cele
doug de mal sus sunt acoperite Topologul, fostd stafie de poFtd, Topoloveni, com. rur., judetul
cu fin* i semgngturT. jud. Arges, pl. Oltul, a doua Muscel, pl. Podgoria, la 66 kil.
Movilele sunt 5, artificiale. poste de drum vechitl de la Pi- spre S. de orasul Cimpulung,
E udatg de doug pirae Sarai testi la Ritunicul-Vilcea. Cele- situatg in mare parte pe tgrmul
Hagi-Omer sail Doerani, si de alte poste erail Biscovul, Cocorul drept al girleT Circinovul.
cite-va micT vgl carT a apg. nu- Rimnicul. Posta Topologul a- Se compune din 3 cgtune
mal in timpurile ploioase. vea (1850) un numgr de 36 cal. Topoloveni, Circinovul si Inurile,
E fortuatg din doug cgtune cu o populatie de 684 locuitorT.
Topologul, resedinta, in partea Topologul, deal, in jud. Tulcea, Se mgrgineste la N. cu com.
vesticg, pe ambele malurT ale plgsile Babadag i Mgdn, la ho- TigAnqti, la S. Cu com. Cg-
piriulut Sarai sail Topologul, tarul judetuluT cgtre districtul teasca-Popesti, jud. Arges, de
desOrtit in doug trupurT: To- Constanta ; el este un nod cen- care se desparte prin riul Arges,
pologul-Thar la N. si Topolo- tral, de unde pornesc o multime la E. cu. com. Glimbocelul
gul-Romin la 300 m. spre S. de alte ramificatiunl ata in ju- Golesti Badel si la V. cu com.
de cel d'intihl ; Doerani, in par- detul Constanta cit si in Tul- Cglinesti.
tea de S., pe ambele malurT ale cea, ca Coium - Punar la V., Are o biserica, asezatg de-
piriuluT Hag i-Omer sati Doerani, Ghiun-Ghiurmes la V., Sacar- parte de centru, la marginea
la 4 kil. spre S.-E. de resedintg. Bair cu virful Atmagea la N., de N. a comunel, din cauzg
Suprafata comuna este de Chirisliva la E., Bas-Punar la mar inainte pe p.colo era com.
5606 hect., din care 217 hect. S.-E. si Periclic la S. Desparte MaT In urmg s'a strgmutat maT
ocupate de vetrele celor tret basinele riurilor Aiggr - Ahmet la vale, de o parte si de alta a
sate, cu o populatie, In maiori- (Constanta), Ai-Orman si Slava- cgieT nationale Bucuresti-Pitesti.
tate RominT, de 799 suflete. Rusg (Tulcea). Se ridicg pgng Are si o scoalg, care dateazg
Are doug bisericl ortodoxe, la 388 in. ingltitne, fiind i punct de la 1830.
cite una in fie-care cgtun, deser- trigonometric de observatie de Budgetul com. e la veniturT
vite de i preot, z dascgl si 2 rangul 1-iti. Din el izvoresc piraele de Id 3125 si la cheltuelT, de
paracliserT ; o geamie cu I hoge Aiggr-Ahmet, Valea - Orumbei, 3019 leT.
In càt. Topologul; 2 scoale, cite Valea-Topologul si Valea-Hagi- Locuitorif posea : 53 vacT,
una in fie-care cgtun. Omer. Este acoperit pretutin- 101 bol, 19 taurT, 50 vitei, 15
Locuitorit posedg : 120 plu- denT cu pgclurl. cal. i lepe, 279 or, 52 berbeci
gurT, 138 care si cgrute, 2 ma- si 89 porcl.
Out de bgtut porumb, 15 grape Topologul, rîz, izvoreste din In jurul comuneT sunt vil, li-
de fier; 3520 capete de vite. muntele Fata-SfintuluT-Ilie, jud. vezT, dealurT i pgdurT compuse
Budgetul comuneT e la veni- Arges, pl. Lovistea, curge prin- din stejarT, plopT i mesteacInT.
turT de 9145 leT, si la cheltuelT, tre Culmea-Cozier i Culmea-Co- Gira Circinovul udg comuna
de 4128 leT. marniculuI, de la N. la S., pgng In tot lungul sgu, de la N. spre
CgT de comunicatie sunt numaT in dreptul orasuluT Rimnicul- S.; pe dinsa se aflg 3 morT.
drumurile comunale, care, strgba- Vilcea, apol spre S.-V. pang Parte din locuitorT im-
tind dealurT i vgt, prin pgclurT la satul Ostroveni, unde se varsg proprietgrit dupg legea din 1864
leagg satele intre ele si cu cele in Olt, fatg de gura Luncgvg- pe mosiile d-lor Urlgteanu, Toma
invecinate UrumbeT, Calla, Bas- tul, in dreptul satului Slgvitesti Bucsan, Stan Mirescu si Topo-
Punar, Atmagea, Carp-Bair. din judetul Vilcea. loveanu ; iar parte sunt mosnenT.
Peste Orla Circinovul este un
Topologul, sat, in jud. Constanta, Topoloveanca, mo,rie i pddure pod de lemn care leagg coni.

www.dacoromanica.ro
TOPOLOVEN1 636 TORCETI

Topoloveni cu comuna Golesti- de 8246 ler si la cheltuelf, de Este formatg de cAt. cu acelasT
Bader. 8721 Id. nume, situat in mijlocul comuner
Calea feratg trece pe la S. In centrul satulta se afll un bite° depresiune coprinsg intre
de comung. Calea nationalg Bu- helesteti ce apartine Eforier Spi- dealurile Toprai-Sari-Bair, Me-
curesti-Pitesti trece prin comung talelor Civile si care servg pen- ragi-Bair si Toprai-Sari.
si are o directie spre S.-E. Din tru pescuit. Are o suprafatg de 6697 hect.,
aceastg osea o altg osea comu- Pe aci trece soseaua jude- cu o populatie de 176 familir,
nalg merge spre N. si leagg com. teang Giurgiu-Pitesti. sati 796 suflete, in maioritate
Topoloveni cu Tiggnesti. TurcI si Bulgarr; o bisericg or-
P'aci a trecut Carol XII, Re- Toporul, padure, proprietate a todoicg, 2 geamif Cu 2 hogr,
gele Suedier, la anul 1712, in statuluI, in intindere de 1032 si 1 casg de ruggciunr protes-
drumul sgti spre Pitesti. hect., com. Hirtiesti, pl. Ar- tantg ; o scoalg mixtg, infiintatg
geselul, jud. Muscel. de stat in 1884.
Topoloveni, sat, fgand parte din Locuitorif posedg : 71 plugurf,
com. rur. cu acelasr nume, jud. Toprac-Chiopru, lac, in jud. 126 care si cgrute, 3 masinr de
Muscel. Tulcea, pl. Babadag, pe teri- secerat, 4 masinT de bgtiit po-
toriul com. rur. Conga; si rumb si i masing de vinturat ;
Toporästi, sat, in partea de E. anume pe acela al cgtunulur 5600 vite, mal cu seamg bol
a com. Cursesti, pl. Racova, sgil Satul-Noti, situat in partea si a
jud. Vasluiti. Are o suprafatg de E. a plIser si cea de S. a Budgetul com. e la veniturr
de 1392 hect., cu o populatie comuner. Este format de piriul de 2630 ler, si la cheltuelT, de
de 150 fainiliT, sati 725 suflete ; Taita. Are o lungime de 6 kil. 2513 lel.
o bisericg, deservitg de 1 preot si o lime de 400 ni. In cea Are drumurr vecinale si co-
si 2 eclesiarcr, flcutg de obstia mar mare parte este acoperit munale, la satele invecinate ca
locuitorilor la 1835; I circiumg. cu stuf. Contine peste in abun- Musurat, Muratan, Uzumlar, Edil-
Locuitoril posea.: 30 pluguri dentg. Pe malul de N. merge Chioi, Tuzla, Gheringec, etc.
si 65 care cu bol*, io cgrute Cu calea judeteang M gcin-Bas-Chioi-
cal; 20 stupi cu albine; 316 Babadag. Torcesti, com. rur., jud. Tecuciti,
vite marT cornute, 700 01, 36 pl. Birlad, compusg din 2 cg-
cal O 100 rimAtorY. Topraisar, com. rur., jud. Con- tune: Blgjeri-d.-s. si Torcesti.
stanta, pl. Mangalia, situatg in Satul Torcesti e situat pe
Toporul, com. rur., in j ud. Vlasca, partea de S.-E. a judetuluI, la malul sting al Birladulur, iar
pl. Marginea, situatg pe Valea- 26 kil. spre S.-V. de orasul Blgjeri-d.-s., pe platoul ce se
Tresteniculur, la 26 kil. de Giur- Constanta, capitala districtulur, intinde in partea de E., lingg
gin, 16 kil. de Stgnesti, rese- si in cea de E. a plgsir, la 18 tirgusorul Ivesti.
dinta plgser si 6o kil. de Bu- kil. spre N.-V. de orgselul Man- Se aflg la 27 kil. spre S.
curesti. galia, resedinta plgsir. de capitala judetulul, si la 2
Are o bisericg, ziditg la 1854 Se mgrgineste: la N., cu com. kil, de resedinta plgser.
de fostul proprietar Steriade, Osman-Faci ; la E., cu com. Are o populatie de 230 fa-
deservitg de I preot si 2 chi- Musurat; la S., cu com. Ghe- milir, sail 1300 suflete ; o scoalg
aretr ; o §coalg mixtA, facutg rengic si la V., cu com. Edil- mixtg, infiintatg la 1865; o bi-
de zid, tot de Steriade ; 5 cir- Chioi. seria, in satul Torcesti, ziditg
ciumr. Are dealurile : Osman-Faci- In anul 1840 de Gavrilg si Con-
Vite: 550 bor, 25 bivolr, 75 Bair, la N. -V.; Meragi - Bair stantin Dodan, arendasir mosier
caT, 200 01 §i 130 rimItorr. (88 m.), la S.-V. ; Muratan- lur Mihail Pascan, proprietar pe
Are o suprafatg de 1282 hect. Bair (80 m.), la S.-E.; Toprai- acel timp al mosier Torcesti.
S'a improprietgrit la 1864 un Sari (82 m.), la E.; Toprai-Sari- S'a reparat in anul 1877. Are
numgr de 160 locuitorr fostr Bair (77 m.), prin interior; aceste o bogatg colectie de cgrtI bi-
clgcasI, din pgrtile d-luI dr. Teo- dealurr sunt acoperite cu semg- sericesa, dgruite de Panait Bals
dori si Ef. Spit. Chile, pe o nAturI §i flnete. in anul 1859, dupg cum se vede
suprafatg de 706 hect. Movile sunt putine ; ele ati scris in Triod. E deservitg de
Budgetul com, e la veniturr servit ca puncte de orientatie. I preot si 2 cintgretr.

www.dacoromanica.ro
TORCET1 637 TORTOMANUL

Teritoriul comuna este de mosieT Torcqti, d-1 Mihail Ba4, Se mgrgine;te la N. cu com.
7197 hect. LocuitoriT, fosa clx- 5148 hect. Ta-Punar si Carol I (din pl.
ca i improprietgritI la 1864, In partea de S., pe malul Bir- Conetanta); la E., cu com. Ca-
stgpinesc to8o hect., iar pro- laduluT, este o moarg cu aburT, ratai §i Alaca pi; la S., cu orasul
prietarul mosiei Torcesti, d-1 ziditg in 1851 si reparatg in 1892. Medjidia si com. Cochirleni; la
Mihail Bals, 6117 hect. V., cu com. urb. Cernavoda si
LocuitoriT posedg : 115 plu- Toropäle§ti, sat, in jud. R.-Sg- Seimeni-MarT.
gua de fer, 5 de lemn, 2 ma- rat, plaiul Rimnicul, en. com. DealurT : Carapat - Daga (tot
sinT agricole i i maOng de Buda, asezat in partea de E. m.), la N.-V. ; Geabacu-Bair (1o6
bgtut porumb; 50 caT, 120 Tepe, a comuneT, pe malul sting al m.) ; Calele-Bair (114 m.), cu
560 bor, 340 vacT, 320 minj1, riuluT R.-Sgrat, la poalele dea- virful Tas-Punar (107 m); Tuzla-
4 asinT, 16o porcT i 240 or. luluT Dgnulestilor, la 2200 m. Bair (129 m.); Tortoman (99
Comuna este udatg de patru spre E. de cgt, de re,edintg m.); Bilarlar cu virful Dere-Chioi
ape : Siretul, in partea de V., Buda. Are o intindere de 700 (108 m.), la N.; Dere-Chioi (90
despgrtind-o de jud.Putna; Birlo- hect., cu o populatie de 84 fa- m.), la E.; Ducuzol-Bair (93
vita, o girlg ce se formeazg din mili'', sal" 344 suflete. Se numea m.); Panaghir (97 m.); Ciocurac-
Siret, in partea de S.; Birladul, inainte Fggetul si Fintina-CapreT- Bair (104 m.), Bechiraga-Bair
ce trece prin mijlocul satuluT (t t4 m.), la S.; Oba-Bair (107
TorceSi, curgind in directie Toropi, cIttun, al com. Bglg nesti, m.); Dealul-TurculuT (121 m.) ;
de la N. la S.; Hergtgul, cu jud. Gorj, pl. Ocolul, la N. co- Dealul-In-Izlaz (102 m.), Cilibi-
valea sa, la E. muneT §i pe tgrmul drept al pi- Chioi-Bair (tos m.), prin partea
Are calea feratg dula Amaradia. centralg. Sunt acoperite cu fi-
cu statia Ivesti, pe teri- Are o suprafatg de 500 hect., nete i sernAnAturl.
toriul com. Torcesti ; soseaua cu o populatie de 107 familiT, . Movilele sunt numeroase, mal
nationalg Tecuciti-Galati, care sati 160 suflete ; i bisericg, de- ales pe dealul Oba-Bair.
o strgbate prin mijloc, para- servia de preotul de resedintg. E formatg din cgtunele: Tor-
lelg cu calea feratg, in direc- LocuitoriT pose& : i i plugurT, toman, resedintg, in centru, pe
tie de la N. la S., pe o intin- 18 care cu bol, So vite marT valea Tortoman ; Dere - Chioi,
dere de 21/2 kil. ; o osea co- cornute, 4 caT, too oT si 60 ri- spre E., la 5 kil. spre E. de re-
munalg, care pleacg din soseaua mgtorT. sed i ntg, pe valea Dere-Chioi ; Gea-
nationalg, din jos de gara Comunicatia in cgtun se face bacul.Mare si Geabacul-Mic, spre
strgbate satul Blgjeri-d.-s. si duce prin drumurT ordinare. V., la 6 kil. spre V. de resedintg,
la satul Cglmgtuiul ; o osea pe vgile Geabacul i Tibrinul ;
comunalg, care pleacg tot din Torove§ti, sat, jud. Argq, pl. Devcea, spre S., la 4 kil. spre S.-V.
soseaua nationalg de lingg gara Pitesti, f1cind parte din com. de re,edintg, pe valea Tortoman ;
Ivesti, si duce la satul Torcesti rur. Bradul-d.-j. Azizic, spre V., la 5 kil. spre S.-
si la moara de pe Birlad. V. de resedintg, pe valea Gea-
Tortoe§ti, sat, acind parte din bacul ; Cilibi-Chioi, spre S., la 7
Torce§ti, sat, pendinte de com. com. rur. Drgganul, pl. Cerna- kil. spre S.-V. de re,edintg, pe
cu acelasT nume, pl. Birladul, jud. d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- valea Ciiibi-Chioi-Dere ; Fgcria,
Tecuciti, situat pe malul sting al latie de 480 locuitorT ; o bisericg la 3 kil. spre S.-V. de resedintg,
BirladuluT, la 2 kil. de resedinta de zid, fondatg la 1802. pe valea Tortoman ; Satul-Nou,
comuneT. la 61/s kil. spre S. de resedintg,
Are o populatie de 170 fa- Tortomanul, com. rur., jud. Con- pe valea Cilibi-Chioi-Ceair.
sail 760 suflete ; o bisericg, stanta, pl. Medjidia, situatà in Suprafata comunei este de
zidin la 1840, deservitg de I partea vesticg a judetuluT, la 4 14412 hect., din care 123 hect.
preot i 2 cintgretT ; o scoalg kil. spre N.-V. de ora§ul Con- ocupate de vetrele satelor, cu o
de bgetT, infiintatg la 1865. stanta, capitala districtuluT si in populatie, formatg din Bulgarl,
Teritoriul cgt. este de 5717 cea centralg a plgseI, la 12 kil. TurcI si GermanT, de 423 familiT,
hect. LocuitoriI, fWT clgcasT spre N. de oraul Medjidia, re- sati 2037 suflete.
improprietgritT la 1864, stgpi- sedinta, pe valea Tortoman (sati Are o bisericg ortodoxg in
nesc 564 hect., lar proprietarul Geabacul sati Tibrinul). cgtunul Ta4-Punar, cu hramul Sf.

www.dacoromanica.ro
TORTOMANUL 638 TRAIAN

Dumitru, ziditg de locuitorT, cu Pe valea acestuT lila se aflg neT, care servepte de hotar al
I preot, 1 paracliser ; 2 giamiT situat cgtunul Giurcul al com. mo,iiler din acea directiune.
In cgtunele Celibi-Chioi pi Dev- Negreni, din plasa Gilortul ; lar- In timpul cind Dungrea se
cea, ca 2 hogI pi o capelg cato- gunea acestel val* variazg intre revarsg, se formeazg pe terito-
kg in cgtunul Fgcria ; 2 pcolT 400-800 M. riul comuneT, in lunca Dungrel,
mixte, una in cgtunul Celibi- lacurT carT poartg diferite nurnirr:
Chioi, a doua in cgt. Tortoman. Tote§ti, sal, in partea de N.-E., Lipteava, a cgruT lungime este
LocuitoriT posea : 383 plu- a com. Birlepti, pl. Bahluiul, si- ca de 2 kil.:; Rotundul, alt lac cu
gurT, 432 care pi carute, I ma- tuat pe coastele podipulur To- o forma rotunda; Sgratul-SeceT,
§ina de treerat cu abur, 51 ma- toepti, de-a stinga riulur Bahluiul. spre S.-E. pi din care o parte
pini de secerat, 6 mapini de bgtut E format de un numgr de lo- cade pi pe mopia Seaca. Aceste
porumb, 79 grape de fier, to cuitorT, fugitt din partea de jos doug lacuri, cind apele se re_
mapinf de vinturat ; 1265 cal, a MoldoveT, de pe linga orapul trag, lasg pe teren un depozit
2 asinI, 13172 or, 3173 bol' pi Galati, din cauza invasiunilor de sgrurT.
479 porci. turcepti. In partea despre N., se in-
CaT de comunicatie sunt : calea Are o intindere de aproape tinde cimpia, tgiata de vilceaua
judeteang Medjidia-Hirpova, tre- 4000 hect., cu o populatie de numitg Cucuta, care da in lunca
cind prin satul Tortoman ; apoi 151 familiY saa 736 suflete ; o DungreY pi care continua, pre-
drumurT comunale intre cgtunele bisericg, cu I preot pi I cinta- sgratg de cite-va ggvane, pana
comuner, §i catre satele inveci- ret ; o pcoalg, infiintatg in 1869. in valea Duhna. Valle Suroaia
nate : Seimeni, Cernavoda, Tap- Vite: 222 vite marr cornute, pi Adincata pornesc de la N.-
Punar, Caratai, Carol I, etc. 49 cal, 1000 or O 220 rirnatorr. V. comuneT spre S.-E, pana
dau in lunca DungreT.
Tortomanul, sal, in jud. Con- Totoe§ti, trup de sat, in jud. In dreptul acestel comune se
stanta, pl. Medjidia, cgtunul de Neamtu, comuna Uscati, pl. de aflg mal multe zgvoaie ale sta-
repedintg al comuneT Tortoma- Sus-Mijlocul, situat in dreapta tuluT, precum pi pichetele mili-
nul, situat in partea N. a plapei piriuluI Valea-Alba, lingg satul tare de paza frontiereT No. 5 §i
pi cea mericlionala a comuneT, Bor,eni. 5 bis. (Tabonul).
pe valea Tortomanul. Are o in- LocuitorT improprietaritl din
tindere de 1477 hect., din care Totoia, munte, in plaiul Clopani, I88o sunt in numgr de 250 .si
18 hect. ocupate de vatra sa- jud. Mehedinti ; are 1993 m. posedg o intindere de 1375 hect.
tuluT, Cu o populatie, in maiori- ingltime de la nivelul MareT. Are o populatie de 1265 su-
tate romineasca, de 91 familir o pcoala mixta; o bise-
cuitorT ;
saii 476 suflete. Traian, com. rur., /a extremita- rica, construita de locuitorY, cu
tea de S. a plgpel almatuiul, I preot pi 2 cintareV; o amara
Totea, pi/4u, in jud. Gorj, plasa jud. Teleorman, situatg pe lunca de aburT cu doug pietre.
Gilortul. Izvore,te din furcgtura din stinga fluviuluT Dungrea, la Vite : 3970 capete, din care
DealuluT-Negreni, in dreptul co- 3 kil, de fluvia pi la gura AA 298 car, 587 vite marT cornute,
muna Frumosi pi curge filtre numitg Suroaia, la 12 kil, de 2981 vite mici cornute O 104
dealurile Icleanul pi Negreni, repedinta judetuluT. porcT.
pana la comuna Hurezeni-d.-s., S'a infiintat la 1880 din in- Pe la V. comuneT trece va-
cu directia de la N. la S., apoT surateiT comunelor de prin pre- lul lut Traian; spre S., se afla
se varsg in riul Amaradia. jur pi din com. Izlazul din jud. dota magurl marT : Magura-Sg-
Tgrmurile rr sunt inalte pi ri- Romanati ; se gasepte pe pro- pata pi Mggura-Mare, iar spre N.,
poase pe unele locurT, iar prin prietatea statuluT domeniul Tur- o alta magurg numitg a SuroacI.
altele, joase. nul, inconjuratá in toatg partea Cgile de comunicatie sunt : la
Latimea variazg intre I pi 2 de N.. E. pi V. de dealurile comuna Seaca (2 kil.), la cit.
m. ; el se formeazg din ploT ,i Calina, Adinca pi Dealul-Surtaa Ciuperceni (1 kil.), prin poseaua
izvoare, iar in timpul vereT, seacg. Se invecinepte la E. cu com. judeteang Turnul-Zimnicea.
Peste acest piral trece poseaua Seaca ; la V., cu cit. Ciuper-
vecinall, pe care e un pod de ceni ; la S., cu lunca pi fluviul Traían, sat, jud. Bacali, pl. Si-
lemn, la comuna Hurezani-d.-s. Dungrea p't la N , cu Valea-Duh- retui-d,-s., comuna PrajA§ti, in-

www.dacoromanica.ro
TRATAN 639 TREI-FiNTINI

fiintat la 1879 pi situat pe tgr- trgi,b ; astg-zT e loc de pgpune, obiria sa se numepte Trebipelul
mul sting al SiretuluI, la 4 kil. numit la (Poptg » cgcT ad i sta- pi numaT dupg ce se incarcl
de Prgjgpti-Ungur:. Are 52 fa- tionati caiT popteT, mar de de. cu piriTapele: Chetrosul, Vulpea,
milit mult. Aceastg peninsulg 'pf are Rgul, Duba,u1, Scursura-Serpe-
inceputul in virful Carpatilor, la nilor, Sgratul, Drgcosul, Ralea,
Traian (Muftiul), cdtun, pen- hotar cu Transilvania. Glodul sail Tocilita pi Petrosul,
dinte de com. Silistrarul, pl. Vg- pe teritoriul com. Luncani, ja
deni, jud. Brgila, situat la 1 kil. Träistari-Oräseni, sat, jud. Ar- numele de Trebipul, apoI se in-
spre V. de comuna:. Are o po- gep, pl. OltuluT, pendinte de carcg cu Cirligata pe dreapta
pulatie de 564 locuitorT; I bi- com. rur. Stoiceni.Plepoiul. pi se varsg in Bistrita sub nu.
sericg, cu I preot pi un cintg- mele de Birnatul.
ret; o pcoalg mixta:, infiintatg Träisteni, sat, in jud. R.-Sgrat,
la 1882. pl. Marginea-d..s., cgtunul com Trec Atoarea - Domneasc '6, /o-
La N. de cgtun e statia Muf- Timboepti, apezat in parte de cul vadulu?, pe cursul PrutuluT,
tiul, a cgeT ferate BrAila-Bucu- V. a comund, pe Dealul-Trg- mopia Crginiceni, jud. Dorohoiti,
repti. istenilor. pl. Prutul-d.-j., com. Horodiptea,
pe unde se zice cg ar fi trecut
Traian, sat, jud. pi pl. Constanta, Trämsani, insuM, formatg de cu optile DomnitoriT Ghica-Vodg
cgtunul comund Cara-Harman, bratul Borcea, in jud. Ialomita, al Valachiei pi Petriceico Voclif
infiintat in 1884, pe partea de pl. Borcea, com. Tonea. In drep- al MoldoveT, dupg rgzboiul ur-
N. a plgpeT ,i cea meridionalg tul satuluT Mggureni, Borcea se mat intre TurcI ,i Levi, la ce-
a comuna, la 4 kil. spre S.-E. desface in doug brate, care nu tatea HotinuluT in anul 1672.
de repedintg. Are o intindere se unesc de cit in dreptul sa-
de 1270 hect., din care 22 hect. tuluT Tonea pi formeazg ast-fel Trecátoarea-Ostilor, localitate,
ocupate de vatra statuluI, Cu o insula pe care se aflg p4iunT la riul Prut, pe mopia Iznovatul,
populatie de 34 familiT sati 117 pi vi?. Pgng la 1828, aicT a fost com. Rgdguti, pl. Prutul - d.-j.,
su flete un sat, populat de TurcT, carT jud. Dorohoiù, pe unde, la 2
cu inceperea rgzboiuluT dintre Septembrie 1746 (7248) a tre-
Traian, sat, in jud. Covurluitl, Rup1 pi TurcT, &I trecut peste cut Prutul armata ruseascg con-
com. Braniptea, pl. Siretul. Are Dungre. dusg de Feld-Marepalul Miinich,
o intindere de 730 hect., cu o urmgrind pe TurcI, cind Beiza-
populatie de 115 locuitorT pi o Trebisul, sat, jud. Bacgti, pl. dea Dimitrie Cantemir, ce era
bisericg. Bistrita-d.-s., com. Fintinele, ape- maior, cu o parte din optire apu-
zat pe malul sting al piriuluT carg cgtre Suceava pi apoT pe
Traian, sat,in jud. Neamtu, com. cu acelapT nume. sub muntY cgtre Bacgil ; iar Bei-
Zgne,ti, pl. Bistrita Are o populatie, arnestecatg, zadea Constantin Antioh Can.
de 373 locuitorT. temir, fiind brigadir, cu altg parte
Traian (Valul-lui-), Vez? Va- Vite: 7 caT, 165 vite cornute, de oaste apucg spre Jijia, cgtre
lul-lui-Traian, jud. Vilcea pi Tro- 97 oI pi 42 porcT. Botopani pi Iapi. insg Feld-Ma-
ianul. repalul cu greul armateT s'e" co-
Trebi§ul sati Birnatul,filriu, jud. borit de a dreptul la Iapi de il
Träistari, numire ce se da tirgulut Bacgil, pl. Bistrita-d.-s. pi Taz- ocupara. ((Let.', t. 2, pag. 407)
Horezul propriii zis, jud. Vilcea, Igul-d.-s., care strgbate comunele
afarg de cele 2 cgtune ce'? apar- Slobozia-Luncani pi Mggureni- Trei-Fintini, tirgupr, in jud. Iapi,
tin, Olari pi BgIgnepti. Este si- Munteni. Izvorepte in dealul Fe- pl. Codrul, com. Buciumi (v. So-
tuat pe loc pes, 'filtre doug riurT: iuca, curge de la V. spre E. pi cola, tirgupor). Numele i s'a dat
Luncavgtul la S.-V. pi Lunca- aproape de confluenta sa cu dupg treI fintinT ce sunt aicT.
vgciorul la N.-E, in capul uneT Bistrita, curge paralel cu dinsa, Se afig in marginea de S. a o-
lungT peninsule. Acest cap al vgrsindu-se inteinsa, maT jos de rapuluT Iapi, apezat de o parte
peninsuleT se numea in vechime fabrica de lemngrie, la N. de pi alta a oselei nationale Iapi-
cTrgistrariv, fiind-cg era locuit Bacgil, lingg care se aflA pi un Vasluitl, pe o intindere de 87
de nipte oamenT fIcgtorT de pod pe dinsul. Acest pida, la hectare.

www.dacoromanica.ro
TRELHOTARE 640 TRESTIA

Are o fabrica de sgpun, una situatg pe valea Trestenicul, la Trestenicul-Tomule§ti, clttun,


de lumingrI, alta de scrobealg extrema N.-V. a plgseT, in mar- pendinte de com. Trestenicul-
si o moarg cu vaporT, o fabrica ginea jud. despre Teleorman, la d.-j., pl. Marginea, jud. Vlasca.
de chibriturT, infiintatg in 1878 33 kil. de Giurgiii, la 64 de Bu- O parte apartine d.lor Urseanu
si mal multe cArgmidgriT. curesti si la 23 de Stgnesti, re- si Tomulescu, in suprafatg de
sedinta plgseT. 1340 hect., si alta, familiel Ale-
Tref-Hotare, loe de trecere in Are o populatie de 638 lo- xandrescu, in suprafatg de 145
Rusia, cu punct vamal, sucur- cuitorT ; o bisericg, cu hramul hect. Din acestea, s'a dat la 66
sala, in satul Molnita, com. Pi- S-tuT ImpgratT, ziditg la 1858, locuitorT, fostT clgcasT, 286 hect.
lipguti, pl. Herta, jud. Dorohoiti. deservitg de 1 preot si 2 das- Ambele aii un venit anual de
cAlY ; o scoalg mixtg. 36000 leT.
Trenul, sat, fa'cind parte din com. Vite : 372 vite marT cornute, Are o bisericg vechTe, cu hra-
rur Chiojdeanca, pl. Podgoria, 75 cal, 340 or . i 140 timatort mul Sf. Dumitru, cu i preot si
jud. Prahova. si 2 daSCg1T.
Trestenicul-de-Sus, ditun, pen-
Trepteanca, girld, in jud. Ar- dinte de com. Trestenicul-d.-s., Trestia, com. rur., in plaiul Pirs-
ges, formind limita intre acest jud. Vlasca, pl. Marginea, situat covul, jud. Buzgii, situatg pe
judet si jud. Oltul ; se varsg pe ambele coaste ale vgiT Tres- ainbele malurT ale piriuluT SArg-
In riul Oltul, aproape de satul tenicul. telul-BAlgnesti, la 37500 m. de
Olanul. Are o suprafatg de '118 hect. BuzAti.
S'a dat la 1864, la 70 locui- E formatg din atunele : Cio-
Trepteni, sat, cu so familiT, jud. cuitorT improprietgritl, o supra- cgnesti, Colteni, Glodurile, Iz-
Arges, pl. Oltul, fácind parte fatg de 298 hect. vorul, Lungesti, Nistoresti, Pie-
din com. rur. Vitomiresti-Trep- Are o bisericg, cu hramul Sf. trarul, Pietrile, Punga, Teisul,
teni. ImpgratT, ziditg la 1858, deser- Trestia, Valea-Roatel si Zapodia,
Are o bisericg, cu hramul vitg de I preot si 2 dascAlT si cu o populatie de 2220 locuitorT.
S-tuT Impg.ratT, deservitg de un o scoalg ; un helesteti intins. La inceput com. avea satele
preot si un cintgret si case bo- Pe la capul mosieT despre E. Trestia si Mosesti (azT Pietrarul).
erestT, zidite la 1811 de boerul trece drumul Pielea-Giurgiii. Cele l'alte s'el format maT in
anca Trepteanu. urml. Primele cete de mosnenT
Trestenicul-Gäjdänescu,cdtun, ad fost Mosesti si Pietrgreni, din
Trestenicui-de-Jos saja' Pope§ti, pendinte de com. Trestenicul-d.-j. care ail derivat cetele de azT :
com. rur., in jud. Vlasca, pl. sati Popesti, pl. Marginea, jud. PietrgrestT, PosmangiT, MArggri-
Marginea, compusg. din cgtunele : Vlasca. testl si HirbAsestT.
Trestenicul-GrAjdgnesti, Treste- Apartine trupulta GrAjdgnescu Are o scoalg ; 2 bisericT, cu
nicul Popesti si Trestenicul-To- si are o suprafatg de 1300 hect., 2 preotT, 2 cintgretT si 2 para-
mulesti, situate pe valea Tres- pe care, la 1864, s'a improprie- cliserT, catedrala fiind cea cu hra-
tenicul, la 26 kil. de Giurgiti si tgrit 70 locuitorT fostI clAcasT, mul S f. Constantin si Elena ;
la 15 de StAnesti, resedinta pl. dinduli-se 220 hect. 6 circiumT.
Are o populatie de 920 lo- Vite : 306 bol, 164 yac!, 63
cuitorT ; 2 bisericT, din care una Trestenicul-Pope§ti sati Räz- vitel, 5 bivolT, 1 o cal, 7 lepe,
in Trestenicul-Tomulesti si cea- mire§ti,attun, pendinte de com. 1200 oT, 51 capre si 315 porcT.
l'altA in Trestenicul-Popesti, de- Trestenicul-d .-j., pl. Marginea, Stupl sunt 13.
servite de 2 preotT si 4 dascIIT ; jud. Vlasca, apartinind EforieT Meseriasl sunt : 24 lemnati,
o scoalg mixta si 6 circiumT. Spitalelor Civile din Bucuresti. I r timplati, 7 rotar, II butnarT,
Vite : 620 vite marT cornute, Are o suprafatg de 2600 hect., I croitor, I cizmar, I fierar, 1
120 cal, 740 o! §i 306 rfingtorY. din care s'a dat la 68 locuitorf cojocar, 1 boiangitl si 1 brutar.

improprietgritY dupg legea ru- Anual se ti n 4 tirgurT : 21


Trestenicul-de-Sus sati Rfiz- ralg din 1864, o suprafatg de Maui'', 27 Iulie, 8 Septembre si
mire§ti,com.rur., in jud. Vlasca, 333 hect. Dumineca-Mare.
pl. Marginea, compusg din cgt.: Are o bisericg, deservitg de Are o suprafatg de 3924 hect.
Trestenicul-d. -s. si Ludgneasca, I preot si I dascgl. Proprietgff mal insemnate sunt :

www.dacoromanica.ro
TRESTIA 641 TRESTIOARA

Trestia, Micheia si Zapodia ; driceni, Ibgnesti, Liveni, Po- V. de Bucuresti, pe malul drept
apor pgdurile : Dilma si Valea- peni-Basotg, Broscguti si tirgul al riuluT Ciorogirla.
Seacg, Birza si PAngtgul. Do ro hoiti. Se intinde pe o suprafalg de
Terenul e accidentat, constind De insemnat aci este Movila- 627 hect., cu o populatie de
din frumoase coline si dealurT, Mare, ridicgturg inaltg. 436 locuitorT.
parte goale, parte acoperite de Familia Calimah, originarg de Are 1 bisericg, Cu hramul
pgdurT, livezT si finete. ad, este una din vechile familiT, Sf. Niculae, deservitg de 1 preot
CgT de comunicatie sunt : so- care ail dat mal multI DomnT in si 1 cintgret; 1 moarg cu apg ;
seaua vecinalg Pirscovul-Goidesti Moldova, in timpul de la 1758 3 masinT de treerat cu aburT;
prin Trestia si maT multe dru- 1819, pe: loan Teodor Calimah, 1 baltg ; 4 podurT stgtgtoare.
mur). naturale. Grigore Ioan Calimah, Alexan-
dru loan Calimah si Scarlat Trestieni, sal, fgcind parte din
Trestia, sat, Cu mo locuitorT, jud. Alexandru Calimah. com. rur. Netoti, pl. ampul,
Bgcgti, pl. Siretul-d.-s., comuna jud. Prahova.
Odobesti, situat d'a stinga pi- Trestiana, sat,. in jud. Tutova,
riulta Odobul si pe dealul cu pi. Tirgul, com. Birladul, spre Trestieni, sat, flcind parte din
acelasT nume, la 3 kil. de Odo- S.-E. de acest oras. com. rur. Ciupelnita, pl. ampul,
besti. jud. Prahova.
Trestiana, sat, in partea de mij-
Trestia, sail Trestia-cu-lzvor, loc a comuneI Poiana-arnulta, Trestieni, sal, &ciad parte din
cdtun de resedintg al com. Tres- pl. Cerna, jud. Vasluiti, cu o com. rur. Tesila, pl. Pelesul, jud.
tia, jud. Buzgil, cu 130 locui- intindere de 107 hect., pro- Prahova. Are 1 bisericg, fondatg
torl si 22 case. prietatea locuitoxilor, in numgr la anul 1724 de Constantin Cu-
de 260. culeatg, az1 aproape in ruing
Trestiana, sat, pe mosia Cu a- Are o bisericg, deservitg de din cauza vechimer.
celasT nume, com. Broscguti, pl. I preot si 2 eclesiarhT, construitg
Cosula, jud. Dorohoiii. Se des- din lemn de stejar de cgtre Trestii (Grindul-,cu-), grind, in
parte de mahalaua tirguluT Do- niste monahT. partea V. a com. Sf. Gheorghe
rohoiti, prin 1.11 Jijia. LocuitoriT posedg : 20 plugurT si cea S. a plgsil Sulina, jud.
Are o populatie de 612 lo- si 30 care cu bol, 6 plugurT si Tulcea. Este mal mult o pre-
cuitorT ; o bisericg, cu hramul 8 cgrute Cu cal'; 140 vite marT lungire a grinduluT Danov. E
Nasterea -MaiceT - Domnul u f, de- cornute, 55 cal', 120 OY, II ca- acoperit Cu trestiT.
servitg de 1 preot, 2 cintgretT pre si 65 rimgtorT; 90 stupT Cu
si 1 pglgmar. Bis, este micg, albine. Trestinicul, sat, in jud. Tufcea,
ziditg de locuitorT la 1881. pl. Babadag, cgtunul comund
Apele care curg pe mosie Trestiei (Gura-), sat, in jud. Nalbaut, asezat la 3 kil. spre
sunt : riul Jijia si piraiele Za- R.-Sgra t, pl. Rimnicul, cgtunul N.-V. de resedintl, pe ambele
horna si Ghirlanca. MaT sunt 5 com. D umitresti, asezat In par. malurT ale vgiT Telita... Are o
iazurI, din care cel maT mare, tea de N. a com., pe piriul Va- intindere de 1700 hect., din care
numit al-Popilor, e in supra- lea-TrestieT, la poalele dealuluT 28 hect. vatra satuluT, Cu o po-
fa 0 de 3 hect. Lupanul. pulatie, amestecatg, de 102 fa-
DrumurY principale sunt : acel miliT sail 511 suflete.
care duce din Dorohoiti la Po- Trestieni, cdtun al com. Tircovul,
mida, Ibgnesti si Herta ; acel jud. Buzgil, cu 200 locuitorI si Trestioara, com. rur., in jud.
care duce de la Dorohoiti la 53 case. Buzgti, plaiul Pirscov, situatg pe
Iazul - Popilor ; o ramurg prin ambele malurT ale piriiasuluT Fun-
Lisna, Hudesti si Darabani si Trestieni, jud. Ilfov, pl. Sabarul. data, la 45 kil. soo im de ora-
alta prin Liveni, Havirna si Bi- VezT Poenari-Floresculuf. sul Buzgil.
volul, la Radguti; drumul ducind E. formatg din cgtunele : Al-
peste mosia Broscguti, prin Ca- Trestieni, sat, fgcind parte din besti, Budesti, Chiliile, Crivelesti,
rasa si Corlgteni, In jos. com. rur. Cosoba-Trestieni, pl. Ghiocari, Trestioara, Si cari si Ve-
Mosia se mgrgineste cu : 5en- Znagovul, jud. Ilfov, situat spre ghlurile, cu o pop. de 980 loc.

66700. Marele Diclionar Geograllo. Vol. V. 81

www.dacoromanica.ro
TRESTIOARA 642 TRIVALEA

Terenul e accidentat si steril, Trestioara, cdtun al com. Min. si la 51/2 kiI, de resedinta pIX-
constind, in mare parte, din coline zalesti, jud. Buzar', cu 6o locui- seT, pe piriul Valea-Neagra.
albe, pe care rar se vede iarba. torT si 13 case. Are o populatie de 1502 lo-
E avut in substante minerale cultor!; o biserica de zid ; o
si maT cu seama in sare. Trestioara (Minciune§ti),cdtun scoalg. mixta.
Aci se fac 2 tirgurT anuale al com. Trestioara, jud. Buzati, Aci se face iarmaroc la Inal-
la 23 Aprilie si la 20 Iunie. Cu 270 locuitorT si 59 case. tarea DomnuluT, cind este i
Vite: 104 boT, 109 vacT, 42 hramul bisericeT.
vitel, 32 caT, 77 Tepe, 46 minjT, Trestioara, cdtun al com. M'A- Este legat cu orasul Roman
2020 OT, 451 capre si 148 pord. jetul, jud. Buzar', cu 180 locui- prin osea.
Are 3 bisericY, cu 2 preotT, torT si 36 case. Acest sat, impreund cu mosia
2 cintaretT si 3 paracliserl, ca- inconjuratoare, apartinea, dupa
tedrala fiind cea cu hramul la 14 Trestio ara, sat, in jud. Mehedinti, cum ne spune Episcopul Ioani-
Octombre ; o scoala mixta. pl. Vailor, tinind de com. rur. chie in jaluirea sa catre C. Ra-
Corobaile. covita-Voda din 12 Aprilie 1751,
Trestioara, com. rur., jud. Pra- SpataruluT Aristarchi (cCr.Rom . 2
hoya, plaiul Varbilaul, situata pe Trife§ti, com. rur., in jud. Ro- Melc., vol. II, p. 38).
valle : Chilia, Urzicarul si Tur- man, pl. Siretul-d.-j., spre S.-V.
burea, la 30 kil, de capitala de orasul Roman, la 61/2 kil. Trife§ti, culme de deal, ce stra-
judetuluT si la 12 kil. de rese- de el si la 5'12 kil, de resedinta bate com. Trifesti, pl. Siretul-
dinta plaiului. plaser. Este formata din satele : d.-j., jud. Roman, de la N. spre
Are o suprafata de 350 hect., Radiul, Sofracesti si Trifesti, re- S., trecind prin marginea de E.
cu o populatie de 475 locuitorT ; sedinta. a satulul Trifesti.
o biserica, fondata la anul 1842, Are o populatie de 462 fa- Pe muchea acestel culmT, spre
deservita de i preot, cu urma- miliT, sail 1829 suflete ; 2 bise- N.-E, de satul Trifesti, se afla
toarea inscriptie : riel de zid ; o scoala mixta. o movila mare artificiala.
Budgetul com. e la veniturT
Acesstii sfintK si Dumnezelascii bi- de 5487 leT, iar la cheltuelT de Triozorul, lac, jud. Tulcea, in
seria s'a ridicat din temelie si s'a in-
frumusetat ca zugrIveala fi ca toate, al
5125 leT. partea de N. a plasei Sulina si
cdreia bram SI. Islicolae, Sf. Ion Bote- Este legata cu orasul Roman cea de S. a comuneT urbane
zhtorul DomnuluT de D.nu Ghill sin prin osea. Chilia-Veche, lingd bratul Su-
Jupin Alexe Pescaru ot Ploesti, Alexan- lina, de care este format. Co-
dru Dimitrie Voevodul, fiind Episcop Trife§ti, sat, in partea de N. a munica cu Sulina, gira Lopatna
Kir Kir Chesarie, si s'ah slvirsit In anul
com. Hermeziul, pl. Turia, jud. si lacul Bodaproste. Are o in-
1842, Octombre 20. Avram Chesarie,
Pirvu Zugravu ot Tirgovistea. Iasi, situat pe coasta podisulul tindere de wo hect. si e incon-
ce formeaza valea PrutuluT, linga jurat cu stuf.
LocuitoriT s'al improprietarit, tirgusorul Damachi.
la 1864, pe mosia D-luT GhitI Are o populatie de 482 lo- Trivalea, schit, Cu hramul S-ta
Alexiu si pe mosia statuluT, din- cuitorT ; o biserica, deservita de Treime, jud. Arges, pl. Pitesti,
du-li-se 155 hect. O poseda : 4 caT 1 preot, 1 cintaret si 1 eclesiarh. la io minute spre V. de Pi-
si Tepe, 6o vacT, Zoo bol, 37 Vite : 6o6 vite marT cornute, testi. S'a intemeiat de pitro-
viteT, 2 taurT, 120 or. 58 or, 59 cal si 149 rimatorT. politul Varlaam si era metoh
Prin comuna e o singura so- In partea despre N. este o al mandstirer Cozia (din Vilcea).
sea spre Vilcanesti. movila mare patrunghiulara si la A stat vr'o 40 de anT pustiti
E brazdata de Movila-de-la- mijloc gAunoasa, care pare a fi si la 1854 s'a restaurat din te-
Furca-PutuluT si de muntele MI- o urma a vre-unuT razboiù din melie de catre Egumenul schi
gura-Neagra, ce servA pentru pa- timpurile vechr. tuluT. Dupd secularizare (1862),
sunatul vitelor. s'a redus la biserica de mir si
E udatg de riul Saratul, in Trife§ti, sat O resedinta com. Cu s'a inscris in budgetul general
care se varsa vXile : Chilia, Ur- acelasT nume, in judetul Roman, al statuluT pe 1897/98 o suma
zicarul, Turburea si Vilceaua- plasa Siretul-d.-j., spre S.-V. de de 2532 leT pentru intretinerea
de-pe-Vale. orasul Roman, la 61/2 kil, de el serviciuluT divin, care se face

www.dacoromanica.ro
TRIVALEA 643 TROESM1S

de 2 preotT, 1 cintaret si i pa- dind partea de N.-V. a plaseT si Fortgretele se Malta pe un


racliser. de S.-V. a comuneT; merge prin- promontoriu, tocmaT acolo unde
In pgdurea care inconjoara tre dealurile Trincovita la S., Iap- Dungrea 41 incovoae trutasul
schitul s'a fgcut, in timpurile din ce-Bair la N., si DealulCarginiziT sgil curs, apgrat la spate de
urm4 un frumos parc, care servg la E.; se deschide in valea malul stincos al fluviuluT. Trece rea
de loc de preumblare orgsenilor piriuluT Almaliul, la locul numit fluviuluT in acest loc era tot atit
din Pitesti. Cismeaua-Ostrovenilor. Valea nu de upara in vechime ca si acuma,
este adincg, malurile 'T sunt joase, maT cu seamg iarna, cind, inghe-
Trivalea, padure, in jud. Arge, si are apg numaT in timpurile tind Dungrea,ScytiT, Getif si Da-
pl. Pitesti, proprietatea statuluT. ploioase. Este tgiata de drumul cif o trecean spre a prada aceste
Are o intindere de 640 pog. comunal Ostrov-Almaliul si de cel tinuturT. De aci, insenmatatea
judetean, ce duce de la Ostrov strategicg ce a avut statiunea
Trivalea (Vatra - Schitului-), la Cuzgun. de la Iglita, in epoca romana.
mofie, in jud. Arges, pl. Pitesti, Cele doug marT castre stative
proprietatea statuluT, cu venit Troaca, sat, jud. Dolj, pl. Oco- cu turnurY, santurile si treT si-
anual de 3800 leT. lul, com. Cernelile, in N. comu- rurT de circumvalatiunT ati ajuns
neY, pe malul sting al riuluT pana la noT.
Trivalea-Netoti,mofie,i peIdure Amaradia, in punctul unde acest La N., S, si E. se intindea
a statulul, in com. Netoti, jud. riti se varsg in 1111 Jiu. Are o fortgreata, care dupg pietrile
Teleorman ; pgdurea are o intin- populatie de 430 suflete, o bi- ce s'el ggsit, itinerariile, si
derea de 360 hect. sericg de zid, fondatg la 1855 scriitoriT vechimel, se numea
Atit pgdurea cit si mosia apar- de Gheorghe Sandoin si Dimi- Troesmis. Prima mentiune
tineati mangstireT Trivalea, ina- trie Pata si reparatg la 1882 de despre Troesmis o ggsim In
inte de secularizare. loan Sandoin. Oviditi, inteo epistolg a luT catre
C. Pomponius Graecinus, in
Trincovita, deal, jud. Constanta, Trocanul sail Tarnita, deal, in care, intre altele, spune ea fra-
pl. Silistra-Noug, pe teritoriul jud. Gorj, com. Hodorasca, pl. tele luT Graecinus, anume Fla-
com. Ostrovul si Almaliul ; se Ocolul. Incepe de la locul numit cus, guvernase itiainte aceste
desface din dealul Ieral-Ceea- Moara-Trocanilor, merge paralel locurT, care sub el ati fost linis-
Bair ; se intinde spre E., inteo cu vatra satuluT si se tertning tite, cadbarbariT tremurati de sa-
directiune generalg de la V. In hotarul catunulul Strimba, bia sa ; a luat inapoT de la ini-
spre E., printre piriul Almaliul pendinte tot de com. Hodorasca. mic, Troesmis, si a rosit cu
si afluentul san, valea Trinco- Pe acest deal este drumul Stre- singe Istrul ; fapt intimplat la
vita, brazdind partea de N.-V. jeT, care se zice cg dateazg de pe 16 p. C. De la Ovidin si pana
a plaseT si pe cea de S. a comu- timpul Tatarilor. E acoperit cu la Ptolemeil nu mar ggsim nicT
neT rurale Almaliul. Ingltimea pgdure, plantatiT de vil si prunet. o mentiune despre Troesmis.
sa cea maT mare este de 88 m. Ptolemeil, tabula Peutingiriang,
Domineaza com. Almaliul, care, Troche§ti, sat, Cu 1070 locuitorY, itinerariul Antonin, mentioneaza
In parte este asezatg la poalele jud. Dolj, pl. Bgilesti, com. Cio- acest municipiti, insa pana in
sale de S., precum si valea piriu- roiasul. anul 1861 nimenf nu bgnui lo-
luT Almaliul. Este acoperit cu cul unde a fost °data Troes-
semangturT si pasunT, si e tgiat Troesmis, stafiune anda, jud. mis si ce .insemnatate are acest
de drumul comunal Almaliul- Tulcea, pe malurile Dungref- loc. Cu toate astea, din tim-
Ostrovul. d.-j., departe o ora numal de purT vechT, locuitoriT din satele
Macin, intre satele Greci si Tur- dinprejurul IgliteT scoteatt din
Trincovita, vale, jud. Constanta, coaia, si cunoscutg sub numele ruinele castrelor materiale pen-
in pl. Silistra-Noug, pe teritoriul de Iglita. A fost unul din cele tru constructiunf, ca : pietre lu-
comunef urbane Ostrov. Incepe maT strategice puncte, ce Ro- crate, cgramizI legionare, co.
din poalele de V. ale dealului maniT an stiut sasT aleagg in loane, fragmente architectonice ;
Trincovita, se indreapta intil spre aceste locurT si laggrul de la le transportan si le vindeati in alte
S., avind o directiune generala Domitian pana la Marcu Aure- partí, t'ara sg fie impedicatT de
de la N.-V. spre S.-E., si brgz. lin al legiuneT V macedonice. guvernul otoman. La 186r, in-

www.dacoromanica.ro
TROFINCI-VOVILION 644 TROIANITL

ginerul frances Désiré More a constructie in Biserica greceasa coya, apezat parte pe Dealul-Bise-
aatat permisiune de a ex- Sf. Dumitru din BrAila ; uná a rice!, iar parte pe coasta unur
ploata aceste mine ; dar sgpd- nimerit in Normandia ; 16 s'el alt deal, pe o suprafatá cam de
turne PárA niel o regulá stricail prerdut, iar restul, prin ingrijirea 800 hect., din care 459 hect.
fizionomia antia a castrelor, d-luT Tocilescu s'ail adus in Mu- pádure pi 167 vil' cu livezr, cu
pAnN. ce d-1 Engelhardt, comi- zeul de anchitAtT din Bucurepti, populatie de 114 familiT, sau
sarul frances al navigatiuner Du- impreung pi cu alte I I pietre 500 suflete, locuitorl rneg.
nNreT, intelegind insematatea ce ad fost gIsite de d-sa in s'a% Aicr este repedinta comuna
ruinelor de la Iglita ,i a unor páturile intreprinse in anul 1881. Are o biserica de lemn, fi-
pietre cu inscriptiunr, ca : ordo Troesmis de pi exista pe tim- cutA la 1824, deservitA de 1
Troesmensium, ordo municipii pul tu! Ovidiii, n'a cIatat forma preot pi 2 eclesiarhr.
Troesm., intreprinse cu chel- constitutiuniT romane de cit in Locuitorir posedá: 20 plugurl
tuiala sa skaturr regulate si urmA, pe timpul imaratulur ,i 28 care cu boT, 3 plugurT pi
atrase atentia gavernuluT fran- Marcu Aureliti, cind legiunea a 5 cárute cu caT, 208 vite mar!
ces 0 a AcademieT din Paris V macedonia, care pr-a avut cornute, 84 Of, 15 capre, 47
asupra rezultatelor sale. Copa laggrul aci, a fost mutatá in cal' pi 120 rimAtorl; 51 stupT
de pe inscriptil aii fost comu- Dacia la Potaissa (Torda). A- cu albine.
nicate ilustrulul epigrafist L. tuncr canabele care existaii in
Rénier; pe de ala parte Th. preajma lagArulur furN prefAcute Troianul, stalie de dr.-d.-f., jud.
Mommsen, cApNtá de la Blii- in municipiii. Cetatea deveni in- Teleorman, pl. Tirgultir, com.
cher, vice-consulul PrusieT la floritoare ; era rezidenta sacer. Belitori, pe linia Ropiori-Turnu-
GalatT, copir de pe alte monu- dotelta provincia Pustiita d'a MAgurele, pusN in circulatie la
mente; Engelhardt mar trimete rindul de popoare barbare, Con- 12 Septembrie 1887. Se afIN
fila. 16 lur Rénier; 7 din ele stantin sail Justinian a recon- intre statiile Ropiori (13,0 kil.)
s'ail publicat de Laurian in «Te- struit lag-Art.11 cu materialurile pi Salcea (9,5 kil.). Ialtimea
zaur de monumente istoricev. In cetNtir derimate, futre care a d'asupra nivelulur Mire! de 98,27
acelap an, d-nir Gustav Bois- fost pi un mare numNr de pietre m. Venitul acester statir pe anul
sière pi Ambroise Baudry, in- cu inscriptiunr, scoase acum la 1896 a fost de 27697 la 15
sarcinatr de imaratul Napo- ivealá. banT.
leon III cu o misiune archeo- Astfel origina acestur muni-
logia in42.ominia, ail intreprins cipiii, ca a altor orape din Da- Troianul, val de pdmint, jud.
lucrArT regulate pi costisitoare cia, este militará; municipiul se Teleorman, constituind, dupi
la Iglita, care avurá de rezultat intindea pe un spatiil de mar studiile d-lur profesor Tocilescu,
desgroparea castrulur de S., cu multe kil. pNtrate. La N., S. pi a doua linie de apgrare romaa,
fragmente de pietre cu inscrip- E. de castre liniile apeductelor saii linia rAsNriteanN a OltuluT
tir, etc. LucrArile ail fost oprite sunt incN vizibile. (limes cis-alutanus), prima linie
din ordinul papel' de la Tulcea. (Vez! Grig. Tocilescu, (Monu- fiind formati de castrele romane
In 1867, d. Desjardins, explo- mente epigrafice in Dobrogea,). d'alungul Oltulur (limes trans-
rind Dobrogea, s'a oprit la alutanus).
Iglita, unde a aflat fila 21 in- Trofinci-Vovilion, grind, jud. Iatl descrie'rea lur pe scurt
scriptiunt In fine, in 1873, Tulcea, situat in partea sudici apa cum ne-a dat-o d. Gr. Toci-
Mommsen a editat toate inscrip- a plAper Sulina pi a com. rur. lescu : 4( Valul incepe drept din
tiunile descoperite succesiv la Sf. Gheorghe ; se desface din maluI DunNriT, la 2 kif. spre E.
Iglita de d-ni! More, Engelhardt, grindul Carasevschi, se intinde de com. Fláminda, la io kil.
Boissière pi Desjardins, pi care spre S.-V. in formá de (lisie, pe spre E. de gura OltuluT. El are
se tira la 55, in (Corpus In- o lungime de 7 kit.; are o in- látime de 1 1 m. pi se ridia
scriptionum Latinarum». TreT- tindere de 44 hect. pi e acope- d'asupra nivelulur terenulur Cu
zecr pi trer din aceste monu- rit ca nisip. ialtime ce variaza de la 20-
mente s'al' dus la Paris, pi azT 30 centimetri pAnN la 2 m. Va-
se pot vedea in galeria de jos Trohanul, sat, in partea de V. lul trece prin Balta-Sipteaua ang
a Bibliotecer nationale ; doa a com. Girceni, pl. Racova, jud. la poseaua Turnul-MAgurele-Ciu-
s'el intrebuintat ca material de Vasluiti, de-a stinga piriulur Ra- perceni - Troianul, pe care al-

www.dacoromanica.ro
TRO1ANUL 646 TROINA

cind-o d'acurmezi se duce drept a cgruia constructiune seamang ati fost proprietAtT ale acestur
pe deal spre a scobori in Valea cu cel de la Bumbe,ti §i pare Domn i inchinate mangstireT
Adincg, §i de acolo, prin Valea- a data din timpul luT Septimiti Horezul, ziditg de el.
Surer, valea Poper, Putineiri, Sever (201 d. Cr.) cind, dupg lata coprinsul chrisovulur in
valea Calmatuiulur, pana la gara inscriptiunea aflatg la Bumbe,ti, cestiune :
Troian. De aci scoboarg in va- castelul de pgmint de acolo a §i eadi si fie sfinteY mantistid (IIo-
lea Urlueni, in valea Bratcovu- fost reconstruit in castel de pia- rezul) niste locurY i livezY din dealul
lur, la 2 kil. spre V. de Ro,iori- trg (muros cespiticios castrorum TroianuluY ot sud Vilcea, care locurY si
de-Vede, intrg in Brani§tea de livezY sunt alaturea cu via din Troian
vetustate dilapsos lapidas eos a sfinteY manastirY (Horezul) data de
la Scrio§tea (proprietate a d-luT restituerunt) I . Domnia Mea, unde s'ad facut via cea
General Manu), unde are o Mal. nona, insa dizoare 16 cumparate de la
time de la 1m,50 pana la 2 m., Troianul, val de piimint, jud. Radul BorboanN, singa Episcopie de la
iar lAtimea de 22 par. ApoT, ce se intinde de la V. spre drept talere 12.
dupg o intrerupere, reapare toc- E., trece printre com. Radiul-Mi- Chiliile. mangstirer ari servit
mar pe Dealul-Urluenitor, apoT tropolier i Cgrniceni, i se intinde pana mar anir trecutT de arest
iar dispare ca sg ni se arate la in marginea dula Prutul, pana preventiv al judetulur Vilcea.
Piriul-GiorociT, un kil. spre E. la satul Sendreni, din com. Scu-
de Albota, i de aci continua leni. Continua peste Prut prin Troianul, loc istoric, la S. de
neintrerupt pana la izlazul Pi- Basarabia, pana la apa NistruluT. Rimnicul-Vilcea, jud. Vilcea.
unde sfir§qte pe malui Locuitorir numesc aceasta ri- In urma evenimentelor intim.
cel ripos al riulur Arge§, la citr- dicaturg Santul-luT-Troian. plate in Bucurqti, in vara anulur
va pa0 numaT de gara drumu- 1848, armatele ruse,tr i tur-
lur de fier. De aci, el apucg spre Troianul, val de pdmint, judetul ce§tr ocupara Tara din toate par-
Cimpulung, recunoscindu - se o Tecucia. Incepe din pgdure, din Guvernul revolutionar ho-
bucatg din el in satul Valea- dreptul com. Homocea, ja di- tgri a se opune invaziuner
Mare din sus de Cimpulung, rectiunea catre S.-E., formeazg strgine §i, in acest scop,
apor trece prin pasul Bran in marginea intre com. Buciumeni concentra aci, la Troian, un corp
Transilvania. §i Tepul, trece pe teritoriul co- de armatg de voluntarT, pandurr,
cAcest val saa limes, con- muneT TigAne§ti, de aci ja di- sub comanda generalutur Ma-
struit probabil pe la inceputul rectia mar mult catre E., trece gheru. In urma infiintarer unta
Domnier luT Marcu-Aurelia (16i prin comunele Corodul, i Puteni, guvern legal in Bucure§ti °a-ce
dupg Cristos) era apgrat de 18 se duce in jud. Covurluil rezistentg devenind imposibilg,
castele, din care 14 simple Are o. latime de vre-o 6 m. armata se licentig, iar capir er
4 duble. Din aceste castele men- §i pe unele locurr o inaltime de trecurg in Transilvania prin Tur-
tiongm de la Dungre in sus : maT bine de I m. nul-Rop. (G. I. Lahovari).
Bgneasa, Valea-UrluiI,
Gresia, Ghioca, Sgpata, Albota, Troianul sari Traianul, deal, Troina, insulä, pe Dungre, in
Purcgreni, Jidova (tanga Cimpu In jud. Vilcea, la 15 minute de jud. Constanta, plasa Medjidia,
lung, castru de piatra, unde Rimnicul, care doming toatg va- com, Seimeni, la S. ostrovutur
ggsit pietre §i caramizT Cu in- lea OltuluT §i pe virful cgruia Seimeni-Mari i in fata satulur
scriptiunT 'atine pe ele), §i Rij- se aflg ziditg o frumoas1 bise- Seimeni-Micr. Are o suprafatg
nov (Rosenau) in Transilvania. ricutg, datoritg egumenulur Hri- de 120 hect.; e acoperitg numar
Linia totalg a valulur de la sant Horezeanul, care o zidi im cu sAlcir i rAchitT ; este nelo-
Dungre i pana la Rijnov, rnA- preung cu un mic palat in anul cuita ; are o forma lunguiatg, in.
suratg pe val, este de 235 kil. 1838, spre a'T servi de re§edintà.', dreptatg de la N. catre S., i e
e Valul este construit din lemn cind pgrAsea metania sa obici- situatg in partea de V. a plg,er
pamint bgtut §i bine ars, nuitg, mAngstirea Horezul. (G. a comuneT, tinind dreapta sa-
se poate u§or recunoWe prin I. Lahovari). tulul pana maT la
araturr dupg culoarea roOaticg Locurile i livezile de la Tro- S. de Seimeni-Micr.
a pamintutur ars. Castelele sunt ianul, dupg cum se vede in hri-
toate castele saa cetatT de pg- sovul ita Constantin Vodg. Brin- Troina, insuld, pe Dungre, in
mint, afarg de cel de la Jidova, coveanu din anul 7219 (171 1), jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,

www.dacoromanica.ro
TROINA 646 TROTU§IlL (RIL)

com. Cegani. Are 70 hect. pg- lea-TrotusuluI, mal jos de Tir- sa cu piriul Santul, ce formeazg
dure, populata cu salcie si plop. gul Ocna, unde stejarul i fagul o parte din frontiera de N. a
iag locul braduluT. prei.
Troina, pichet vechig de fron- Prin pl. Trotusul trec urmg- De la Palanca, curge in jud.
fiera, pe Dungre, jud Ialomita, toarele cgI : Bacàü spre S.-V., pgna la satul
pl. Ialomita-Balta, com. Cegani. Calea feratg Adjud-Cgiut-O- Comgnesti, strabgtind pana aci
nesti-Tirgul-Ocna, soseaua O- o distantg de 33 kil. 600 m.
Tronari (Poiana-Lungi--), cd- nesti-Oituzul, soseaua Caiutul-O- De la Comgnesti riul
tun, al com. atina, jud. Buzag, nesti-Tirgul.Ocna, soseaua Tir- schimbä directiunea putin mal
cu 100 locuitorY si 22 case; de gul-Ocna-Bgile-Slgnic, i altele. spre S. si, dupg un parcurs de
dinsul e alipit i cgtunasul Roma. Aceastg plasg a fost alrpita 21 kil. 500 m., ajunge la T.-
cu pl. Tazlgul-d.-j. si cuprindea Ocna, de unde indreptindu-se
Trotu§anul, cdtun, in jud. Putna, si com. Ripile i Gropile, iar spre E., dupg un parcurs de
pl. uita, com. Movilita, situat com. Doftana nu tinca de dinsa, 17 kil. 600 m., ajunge in mar-
pe piriul Zabrgutul, mal sus de fiind in plasa Tazlgul-d.-s. Prin ginea de V. a satuluT Ripile. Aci
Diocheti. noua impartire administrativg se schimbg iar'a'.sT directia maT spre
Are o populatie de 225 su- alcgtueste din 12 comune, cu S.-E., si, dupg ce conflueazg cu
flete; i bisericg, cu hramul Sf. resedinta administrativa in Tir- riul Bilca, intrg in jud. Putna,
Nicolae. gul.Ocna, unde se aflg i jude- In dreptul com. Borsani, ast-fel
cgtoria de pace. cg dupg o curgere de 45 kil.
Trotu§ul, plas, judetul Bacgg, Cele 12 comune sunt : Dof- zoo m. ajunge la confluenta sa
situatg in partea de S.-V. a ju- tana, Tirgul-Ocna, Tirgul-Tro- cu Siret-ul, situatg la r kil. 300 m.
detuluT, din malul TrotusuluT pana tusul, Hirja, Grozesti, Bogdg- la S. de satul Burcioaia.
in muntiT de pe granita tran- nesti, Mangstirea-Casinul, Casi- Orografla vela. Riul Trotusul
silvang i pgng la limita jud. nul, Onesti, Bogdana, Cgiutul curge in regiune de munte pana
Putna. Javreni. la T.-Ocna ; iar de ad i in re-
M'ad de sira Carpatilor mol- Are o populatie de 7865 fa- giune de deal pgng la Adjud,
dovenr, care limiteazg plasa spre miliT, sag 29537 suflete; 18 scoale, in fine in regiune de ses pgriä
V., se maT desprind dintr'aceasta dintre care 4 urbane in Tirgul- la confluenta cu Siretul.
mal multe cultnT precum : a Sla- Ocna. Regiunea ce strgbate este
niculuT, OituzuluT, Grozestilor, Parohiile sunt in numgr de acoperitg cu pgdurr seculare de
Mggura-CasinuluI i Zgbrgutilor, 14, cu 52 bisericr filiale, deser- la intrarea in Tara si Ora la
cu ramurile CirpanuluT, GoronuluI vite de 32 preotT i 50 cinta- satul Brusturoasa, unde riul in-
Bilca. D'a stinga TrotusuluT retl. BisericT catolice sunt io, trg inteo poiang situatg mar
se ridicg ultimile ramifican ale cu 2 preotr. mult pe stinga vgeT, lungg
sireT Moinestilor pi ale Ciortolo- Teritoriul plIseT este de apro- de aproape 12 kil., i lata
muluT, care sfirseste muntir Taz- ximativ 102258 hect., din care pgng la 5 kil. ; de la satul Go-
lguluT. padurile ocupa 68185 hect., iar ioasa §i pgng la satul Straja,
Printre ele curge Trotusul in pgmintul de cultura, 16257 hect. marginele pgclurilor incep a se
directie generalg de la N.-V. spre LocuitoriT posea : 1363 cal, departa, avind liziera lor foarte
S.-E. si se incarcg cu: Doftana, 14056 vite marl cornute, 3862 neregulatg pgng la V. de T.-
Slgnicul, Oituzul, Casinul, Ca- porcI, 1740 capre §i 17964 oT Ocna, de unde riul incepe a
iutul, pe dreapta, i Carcalgul, 590 stupT cu albine. strgbate o regiune descoperitg
Tazigul - Mare i Pgltinata, pe Viile cuprind 5720,67 hect. pana la confluenta sa cu Siretul.
stinga. Ingltimile ce insotesc riul, a-
Clima este relativ mal asprg Trotu§ul, rîù. Izvoreste din mun- proape in toatg lungimea luI,
de cit in orT-care alta parte a tele Solul, din masivul CiculuI ag un comandament destul de
judetului din pricina altitudineT ; (Transilvania), curge mal mare, atit asupra vgeT, cit
aerul insg este foarte sgngtos spre N.-E., pgng la confluenta asupra regiund invecinate.
imbglsgmat, mal cu deosebire sa cu piriul Recea i apoT intrg Ast-fel avem : intre goo si 1072
vara, din cauza intinselor pgdurT In Rominia, pe la trecgtoarea in. in dreptul trecgtoareT Pa-
de brad, afarg de partea din Va- Palanca, unde este si confluenta lanca; 1200 i 1062 m. In drep-

www.dacoromanica.ro
TROTUWL (RIO) 647. TROTUVL (Mi»

tul satulul Brusturoasa ; 1244 luT, Biene, Valea-Rea, CorbuluT, regiunea de munte; iar in re-
908 m. in dreptul confluen- FgteT, Flocepti, GreculuT, giunea de deal, cursul sgil este
teI cu Sula; 1034 pi II15 M. Heltin, Valea-HotaruluT, Scorlä- destul de liniptit.
in dreptul satuld Ciobgnapul ; rieT, BglcuteT, Lipgnoaea, 111- Patul sgt1 in regiunea de mun-
931 pi §,58 m. in dreptul satu- sdavang i VgarieT. te este nisipos i bolovgnos;
luT Asäul ; 560 pi 842 m. in Afarg de aceste vgl, !fui maT dar bolovaniT dispar cu cit riul
dreptul Comgneptilor ; 561 pi prime,te in sinul säti o multime inainteazg spre confluenta sa cu
757 m. in dreptul Dgrmgnepti- de alte vilcele ce coboarä din Siretul, unde patul sgti devine
lor ; 717 pi 506 ni. la T.-OcneI; coastele ce 'I insotesc aproape numaT nisipos.
400 pi 403 la Onelti ; 442
1111. in tot cursul sgti. Inclinarea cursulut, in gene-
m. la Miele; 310 pi 541 ni. Lärgimea afta Trotu.,cului va- ral pi in regiunea muntoasg, o are
la Cgiuti ; 330 pi 522 ni. la Co- riaz1 filtre 4-50 m. in regiu- de 10m. pe kilometru.Aceastg
tofenepti ; 409 m. la Corngtelul nea muntoasg, i anume : 4 m. inclinare se indulcepte pe mg-
309 ni. la Copgcepti. la Palanca ; io ni. la Brustu- surg ce riul inainteazg, ajungind
Din aceste cote, cele dintilil roasa ; 15 ni. la Gura-Ciobäna- la confluenta sa cu o pana de
sunt pe dreapta rIuluT, iar cele puluT; 30 m. la Dgrmgnepti; 40 2u1,50 pe kilometru.
de al doilea sunt pe stinga. m. la Doftana ; 50 m. la T.- Cotele luate cu ocazia ridi-
Afluenfi. Riul Trotupul pri- Ocna ; dar aceastg lgrgime nu arel HarteT TgriT in 1892-93
mepte in sinul gil o multime poate fi constantä, fie din cauza sunt uringtoarele : 694 m. de-
de afluentI, iar parte din aceptf ploilor, care fac ca riul sg creascg, asupra nivelulur MäriT-Negre, la
afluenp ati o importan tg deo- fie din cauzg cg lgrgimea pa- trecgtoarea Palanca ; 61i m la
sebitg, atit din punct de vedere tuluT sgti Il face adesea sg se Brusturoasa ; 532 m. la conflu-
al populatieT i exploatgrilor, cit despartg in mal multe brate. enta cu piriul ; 461 m. la
pi din punct de vedere militar, De la T.-OcneT spre conflu- confluenta cu Ciobgnapul; 386
de oare-ce vgile lor conduc la enta sa cu Siretul, riul merge m. la Coingnepti; 325 m. la
&ondea. pe un pat maT liniptit, iar lgr- confluenta cu Uzul; 257 m. la
Aflueng e dreapta sunt : Po- gimea sa medie este de 50 m. T.-Ocna ; 228' m. la T.-Trotu-
poiul-d.-s., Popoiul, Ciughepul, la tirgul Trotupul ; So m. la puluT; 206 m. la Onepti ; 193
Cotumba, piriul Grohotipul, $ulta, podul liniel ferate Adjud-T.-0c- m. la satul Ripele; 159 m. la
Tuluc, Grohotulur, Edera, Cio- neT (Onepti) ; 90 m. la Podul- Cgiuti ; 125 m. la Corngtelul;
bgnapul, Laload, upanul, Va- lta-tefan-cel-Mare ; 40 m. la 117 m. la Urechepti ; i in fine
lea-MaluluT, Darmäneasca, Uzul, podul de la Corngtel; 8o m. la 82 ni. la confluenta cu Siretul.
Mascapul, Doftana, Slgnicul, Bo- Adjud i in fine 6o m. la con- Lungimea cursulut Trotupu-
ghiT, CretuluT, Oituzul i Capinul fluenta sa cu Siretul. luT este de 117 kil. goo m. de
la Onepti ; Ggureana, Bogdana, Larg-imea albie sale este de la intrarea sa in Targ i pgnä
Garbovanul, Matiapul (Cgiutul), m. la S. de Palanca; 250 la confluenta cu Siretul.
Popenilor (Cgiutul-Mare), Piriul- m. la Brusturoasa; 300 m. la Loa:lita/t. Valea - Trotupul uT
luT-Pang, piriul Adinc, Borpani, confluenta cu piriul Sulta ; 250 este una din cele mal populate
Bilca, Larga, Trestioara i Dg- m. la confluenta cu Asgul ; 300 vgI ale Rominier pi aceasta se
mopita. m. la ComInepti ; 350 ni. la dovedepte prin marele numgr
4fluenir pe sting-a sunt : Pi- confluenta cu Uzul ; 300 m. *fil- de sate ce acest nu udg in cur-
riul antul, ce formeazg fron- tre T.-Ocner i Bgile-Ngstgsache; sul sgri. Ast-fel avem : Palanca,
tierg, RunculuT, Cuchinipul, To- 300 m. la Onepti ; 250 m. la pe ambele pgrtT ale riuluT ; Brus-
nenilor, UrsuluT, Camuga, Bu- Cgiuti; 300 m. la satul Bojo ea- turo asa, pe stinga ; Cotumba,
rinipul, *ugura, Aggpul, Sea- Boereascg ; 580 in. la Corngte- pe dreapta ; Simbrea, Aggptil,
ca, Beleghetul, Foroja, Goepi, lul; goo m. la satul Slobozia, Beleghetul i Preluci, pe stinga ;
Lungenilor, Asàul, Ulmeni, Bu- pendinte de com. Copgcepti ; Gura-CiobgnapluI, L5-
suioc (Glodurile), Plopul, Conti, goo m. la Adjud i t000 in. la laia, &panul, DgrmIneasca, Dgr-
LargeT, Brgatelul, Huitori, Da- confluenta cu Siretul. nignepti, Doftana, Bogatul, Poe-
coaia, OciT, Vilcica la T.- Repeziciunea. Curentul Tro- nile, Gura-SIgniculur, Tisepti, Pi-
OcneT, Gglianul, Caraclgul, Taz- tupultir este mal putin repede riul-Boghif, PArggrepti, Tutul,
lgul la satul Slobozia-Mielu- zgomotos ca al PrahoveT, in Onepti, Negoepti, Girbovanul,

www.dacoromanica.ro
TROTUUL (RIÙ) 648 TROTUVL (RE))

Cliuti, Cotofenesti, Corngtelul, De la sorgintea sa i pänä bastru, zace discordant un gres


Lunca-DochieT si Copgcesti, pe la confluenta cu Trotusul galben anian.
dreapta; iar pe stinga rnaì sunt: are un curs torenfial ; de aci Peste aceste urmeazg alt gres
Ggioasa, Streja, Asäul, Coma- pgng la revärsarea in Siret, mal alb-sur, in bancurl groase, care nu
nesti, Lunca-d.-j., ipoteni, Plo- jos de Ploscuteni, cursul presintg niel lut nj,cT marne,
pul, PAgubeni, Larga, Pgcurele, divagant se schimbg pe patu-I e lipsit cu desgvirsire de fosile,
Vgieni, T.-Ocna, Ghioseni, T.- de aluviunI de o micg gro- si ocupg o mare intindere
Trotusulta, Slobozia - MieluluI, sime. basinul Trotusultif si al UzuluT.
Ripele, Petroscani, Corbul, Je- Trotusul izvoreste i curge El reprezintä terenul albian
vreni, Flocesti, Vrinceni, Hel- prin zona de Flysch gres car- (Godula Sandstein). Acesta este
tiul, Boistea-Boereascg, Boistea- patic pogná, la Comdne,sti, de aci gresul cunoscut sub numele de
Rgzesi, Boistea - Galinul, Ure- päng la Tirgul-Ocna, cind pe peatrd de Tirgul-Ocna, ce se
chesti, Slobozia i Adjudul. flysch, ciad pe Salifer ; iar de exploateazg ca peaträ de cioplit,
Trecdtori. Rin' Trotusul po- la Tirgul-Ocna pgng la Onesti pentru trepte, constructiY de po-
sedg o multime de podurf, atit strgbate dea curmezisul zona duti, soclu de grilaj, etc.
pentru trecerea linieT ferate saliferg, si de la aceasta din urmä De la confluenta cu
a soselelor, cit si a celor-l'alte localitate i pgng la confluenta Trotusul inträ in zona eoceng
drumurI ce serpuesc in lungul sa cu Siretul, formeazg limita reprezintatg prin gresurr dure
acesteI väI. intre Sarmatic i Pontian. cu vine de calcitd (eocene), prin
Cele mat principale podurY In Transilvania, in valea sa marnele inframenilitice de-
sunt : doug podurI de fier la superioarg, in schisturr marnoase , positele de Bajo, ce se afig la
S.-E. de Adjud, peste care trece Herbich a ggsit in 1873 Apty- suprafatg, in apropiere de Moi-
unja feratg i oseaua nationalg chus de Amoniff neocomient nesti i mg departe la Solont,
Focsani-Adjud ; podul dublu de Peste ele urmeaza un gres sur Tetcani, si care cuprind gise-
la satul Corngtelul, fgcut pentru identic cu gresul de mente de petrol, ce se exploa-
linia feratg isoseaua Adjud-T.- Csukas, fin la fir, cu ciment lu- teazg; prin schisturil e menilitice=
Ocna ; podul dublu de la Onesti, tos, adesea.orl cu vine de cal- schisturile cu sola de pe,str de
ce servg pentru acelas scop ; car spatic, ca i marnele cu care la Ilonda, care cuprind schis-
podul de la Rgducanul (T.-Ocna), alterng. El prezintg crgpäturI turI argiloase dure, infiltrate de
Podul-Lgstunilor si al linid fe- cu crest ele microscopice de quart silice, cu argile bituminoase
rate, de la V. de T.-Ocna ; po- foarte des bipiramidate, strglu- pIturI cu silice menilit. Schis-
dul liniel ferate de la N. de Dgr- citoare ca la Osdola (valea Kas- turile argiloase se desfac in for
mgneasca ; podurile de fier de zon). Acest gres se vede in ba- subtirI i presintä suprafetele
la Comgnesti, Gura-Ciobgnasu- sinul Uzulul si al KaszonuluT, de stratificare acoperite cu o
luT, Ggioasa si Diaconesti. continuindu-se pgng la Zaizon, pulbere galbeng. In urma stu-
Trecerea pe acest 310 se mal unde suprapoartg depozite de diilor d-luT Saba tefgnescu, a-
face in cea mg mare parte prin calcar cu Caprotina Lonsdalii ceste schisturY menilitice trebuesc
vaduri, care de alt-fel sunt foarte d'Orb. si C. amonia d'Orb. raportate la eocenul superior.
numeroase, dar aceastg trecere Acest gres sur-albgstriti ocupg In fine, ultimul nivel al fly-
este periculoasg i chiar suspen- spatiul inre sorg-intea Trotusulta schuluT e gresul de Mdgura
datg pe timpul ploilor marI si a OltuluI. In schisturile ce (oligocen), ce constitue muntele
primIvara, cind apele cresc prin contin sferosiderit i insotesc cu acelas nume de lingg Tir-
topirea zgpezilor de la munte. gresul, Herbich a ggsit la Os- gul-Ocna.
Geologia vdiel Trotu,sulur. dola (Kaszon) un Roplites cas- In basinul Uzulta si al Dof-
Geologia basinuluI Trotusulta tellanensis d'Orb. lar in valea tanelor gresul de Mggura se aflä
este foarte interesantg, fiind-cg Kovasna, pe coasta N. a mun- acoperit probabil de Ponlian.
In el si in imprejurimile sale teluI Kopacs, a gäsit Hoplites De la Tirgul-Ocna, Trotusul
din Transilvania, deja de acum 30 neocomiensis d'Orb. in marnele strgbate transversal banda de
anT, Rerbich a gdsii fasile in inchise cu sferosiderit. Aceste salifer pgng la Onesti -Berkiul.
gresul carpatic, cea ce a permis specir sunt Hanteriviane-schis- La confluenta cu Caracläul,
stabilirea virste1 diferitelor ni- turile de Teschen i Grodischte. se vgd in tärmul TrotusuluI ar-
vele din acest gres. Deasupra gresiuluT sur - al- si& ,si bancurt de gyps, ce for-

www.dacoromanica.ro
TRUCNEI 649 TUDOR-VLADIMIRESCU

meaza mal multe incretiturT cu Trusesti, com. rur., jud Boto- Tudor-Vladimirescu, com. rur.,
axa indreptatä de la N.-N.-E. sani, situata pe valea Jijia si dea- jud. Brgila, pl. Vgdeni, situatg
la S.-S.-V. Acest nivel contine lurile din dreapta si stinga Miel, pe ses. Se mgrgineste la N., cu
sare. In centrul plaseT Jifia, si for. com. Nazirul; la E., cu Cazasul;
Deasupra urmeaza un gres mata din satele: Masateni, Hu- la V., cu Ro nanul si la S., cu
grosiar Cu gyps de culoare alba lubul - Vechia, Hulubul - Noti si Scortarui-Vechia. S'a infiintat la
galbue, care se vede bine in Trusesti, situate pe mosiile Mas- 1884 prin improprietarirea insu-
dealul Berchiulta din fata Ones- cateni si Trusesti. rateilor din 1878, venitf din ca-
tilor, la Viisoara, la Tirgul-Ocna, Are o suprafatá de 5025 hect., tunele invecinate : Cenusa si Va..
in partea superioara a Dealulur- cu o populatie de 540 familiT, lea-Adincg.
SdreZ. In aceasta localitate, sub sail 2079 suflete ; 3 bisericl, cu Are o suprafata de 500o hect
gres, se aflg argile ce contin 4 preotT si 6 cintaretT ; 2 colí cu o populatie de 899 suflete ;
bancurile de sare exploatate, mixte ; 8 iazurT si o moara de o biserica, construita de locuitorT
care in Rominia se afla in ge- aburT. la 1884, cu hramul Sf. TreT fe-
neral in a 2-a zona salifera a Teritoriul comuneT este foarte rarht, deservita de 1 preot si t
luT Cobalcescu (I-a, zona con- deluros si strabatut de cite-va cíntgret ; o coalA mixta, infiin-
glomeratulul, a 2-a, zona argilelor val inguste : Jijia, Drislea si Va- tata la 1882; 7 circiumT.
salifere 5i a 3-a, zona gresultiT). lea-GurandeT. Vite : 632 bol', 369 vacT, 27
D. Teisseyre a gasit la Vii- E strabatutá de calea ferata taurT, 96 viteT, 435 cal, 3 magarT,
para si Bratesti fragmente de Dorohoiti-Iasi si de soseaua ju- 1750 oT, 134 rimatorT.
calcar cu Nullzpore intercalate deteana. Botosani- teianesti. DrumurT : la Braila spre E.,
in gresurT analoage cu cele din Vite : 1054 boT si vacT, 276 11 kil. ; la Cazasul, spre E., 6
dealui Berchiulta si in dealul caí, 4424 oT, 142 porcT si 6 capre. kil. ; la Nazirul, spre N., 8 kil. ;
Clenciul calcar cu Nullipore, cu la Romanul, spre V., 13 kil. ; la
Pecten din grupa P. Substriatus, Trumti, sat, jud. Botosini, si- Scortarul-Vechiii, spre S., 7 kil.;
Ostrea, Trochus, Astrea, cuprins tuat pe coasta dealuluI din stinga la Silistrarul, spre S., jo kil.
In paturT. salifere aná.loage cu JijieT, pe valea Jijiel si in cen- la Lacul-Saratspre S.-E., stra-
cele de la Onesti. trul com. Trusesti, pe mosia sta- batind calea ferata Braila-Buzau,
Flind-ca calcarul cu NullzPore tuluT Trusesti, pl. Jijia. Are o 4 kil.
de Leitha apartine la al doilea suprafata de 2359 hect., cu o
etaj mediteranian, formaliunea populatie de 227 familif sau 950 Tudor-Vladimirescu, com. rur.
saliferd subcarpaticd trebue ra- suflete ; o biserica, cu 1 preot i sat, jud. Tecuciii, pl. Birlad,

portatli cel putin la al 2-lea si 2 cintgreff; o scoall mixta. asezata pe loc ses, la marginea
etaj mediteranian. Vite : 726 bol si vacT, 102 caT, de S. a plasel si a judetulul. Se
De la Onesti, ce se afla in 2166 oT si 69 porcT. invecineste la E. cu catunul Va-
fata gureT TazlauluT, si pana la Despre Trusesti se zice ca in mesul, com. Piscul, jud. Covur-
confluenta cu Siretul, Trotusul vechime a fost mosie razaseasca, luir], de care se desparte prin
face limita intre Sarmatic la N. dar parte din razasT aii inchinat piriul Gerul; la S, cu com. Na-
si Pontic la S. (Pentru aceste 2 manastireT partile lor si mal pe moloasa, din jud. Putna, si Cor
terenurY a se vedea cursul in- urma si ceT-l'altY, silitT de catre bul, din jud. R.-Sarat, de care
ferior al SiretuluT). calugarT, ati vindut partile lor. se desparte prin riul Siret ; la
V., cu com. Fundeni si la N.,
Trucnei, sat, jud. Arges, pl. 01- Trusesti, stafie de dr.-d. f., jud. cu teritoriul com. Liesti.
tuluT, com. rur. Stoiceni-Plesoilif. Botosani, pl. Jijia, c. Trusesti, Este udata de apele : Siretul
(V. a. n.). pe unja Iasi-Dorohoiii, pusa in la S., Gerul la E. si Calmatuiul
circulatie la 1 Iunie 1896. Se la V.
Trufinesti, sat, pendinte de com. afla intre statiile Zlatunoaia (13,2 Are o suprafata de 4415 hect.,
Potcoava, pl. Mijlocul, jud. Olt, kil.) si Dingeni (to,8 kil.). Inal- cu o populatie de 1875 suflete ;
situat la Estul comuneT, pe malul timea d'asupra nivelulT Mari e o biserica, cladita de locuitoti
sting al girleT Plapcea. Are 260 de 71'43. Venitul acesteT statiT Ja 1883, Cu 2 preott si 2 cinta-
locuitorT si o biserica, fondata pe anul 1896 a fost de 36796 retT, 13 circiumT.
de enoriasl, la 1875. lel, 70 bani. Locuitorit posea : 676 boT,
66700. Mango »Jet{ nar Geograflo. Voi. V.
82

www.dacoromanica.ro
TUDOR-VLAD1MIRESCU 650 TCFENI

503 vacr, 6 taurr, 156 car, 154 Are o suprafatg de 8304 hect., com. Lacul-lur-Baban. E asezat in
Tepe si 530 or ; 152 stupr ; 157 cu o populatie de 713 farair partea de E. a comunef, inteo
plugurl de fer; 1 masing de tree- sari 2795 suflete ; 2 bisericr, cu scobiturg, in mijlocul uner pgdurT
rat si 1 de vinturat. 2 preotr si 2 cintgretr ; o scoalg de tufanT, la poalele dealulur
Distantele: pana la Tect:citi mixtg. Constandoiul, la 2860 m. spre
38 kil., pgng la Ivesti, resedinta Teritoriul comuner e deluros E. de cgt. de resedintg, Con-
plgser, 18 kil. si acoperit cu pgdurr, care se ex- standoiul. Are o intindere cam
Este pus g in comunicatie cu ploateazg sistematic si ocupg de 12 hect., cu o populatie de
comunele vecine prin calea fe- toatg partea de S. si S.-E., pe 18 familiT, sati 62 suflete.
ratg Tecuciti-Galati, ce strgbate o intindere de 3243 hect.
prin mijlocul com., de la N.-V. Vite : 1300 bor esi vacr, 236 Tufele, cätun, al com. Fintesti,
spre S.-E., si 3 sosele : soseaua cal, 2070 or, 6o t pord. jud. Buzgil, cu zoo locuitorT si
nationalg Tecuciti-Galati, p a ra lelg 23 case.
cu calea feratg si care trece prin Tudora, sat, jud. Botosani, in
mijlocul com , si 2 §osele co- centrul com. Tudora, in stinga Tufeni, com. rur., in jud. Teleor-
munale : una ce duce spre N., Siretulur, cu o suprafatg de 8304 man, pl. Teleormanulur, in par-
la Cglmgtuiti, si alta spre S., hect., din care 3243 hect. pg- tea de V., situatg pe calea ju-
peste Siret, la com. Corbul, in dure, si o populatie de 609 fa- deteang Rosiori-Urlueni, la 76
jud. R.-Sgrat. milir sail 2332 suflete. kil. de resedinta judetulur, la
Are 2 bisericr, cu 1 preot si 35 kil. de Rosiori si la 67 kil.
Tudor - Vladimirescu, sat, in 2 cintgretT; o scoalg. mixtg. de Alexandria.
partea de N.-V. a com. cu ace- Vite: 859 bol si vacr, 91 cal, Se invecineste la N. cu com.
las nume, jud. Brgila, la 1 I kil. 961 or, 237 pord. Mozgceni ; la E., cu teritoriul
spre S. - V. de orasul Brgila. com. Tecuciul-Calenderu ; la S.,
S'a infiintat la 1879 si 1881, Tudorächesti, catan, al com. cu com. Stoborgsti si la V., Cu
Cu ocazia improprietarireT. Ngeni, jud. Buzgti, cu 140 lo- riul Vedea, care serveste in parte
Are o populatie de 890 lo- cuitorr §i 35 case. de hotTr.
cuitorr; o scoalg mixtg, infiintatg Teritoriul comuner, cu diferi-
la 1881 ; o bisericg clAditg de Tudoresti, sat, cu 81 locuitorY, tele mosirsi trupurr, este de
locuitorT la 1887, deservitg de jud. Arges, pl. Oltul, com. rur. aproape s000 hect. Pe aceste
I preot, I cintgret si z para- Cremenart-Mosneni (v. a. n.). mosir sunt improprietgritr 185
cliser. locuitorr, care stgpinesc aproape
Vite : 440 cal', 3 asinr, 1130 Tudoresti, sat, jud. Arges, pl. 65o hect.
vite cornute, 1750 01 si 150 ri- Oltul, com. rur. Lgunele-d.-s. Comuna se imparte in doug:
mgtorr. (v. a. n.). Pluggresti, in partea de N.-V.,
si Tufeni-Olgresti saii Pgdureti,
Tudor-Vladimirescu,cdtun, jud. Tudoresti-PopiI, sat,jud. Arges, in partea de S.
Tecuciti, com. Tudor-Vladimi- pl. Topologul, com. rur. Ciu- Are o populatie de 1167 su-
rescu, pl. Birlad. testi-Cgzgnesti (v. a. n.). flete ; o scoalg mixtg ; o bisericg,
S'a infiintat la 1881 cu locui- deservitg de 2 preotr si 2 cin-
toril de prin satul Privalul si din Tufani, sat, fgcind parte din con). tAretT; 3 circiumr si 1 han.
comunile invecinate, in urma ma- rur. Hgtcgrgul, pl. Cimpul, jud. Vite : 772 vite mar/ cornute,
rer inundgrr a Siretulur, care a Prahova. Are o populatie de 166 cal', 1458 or si 212 porcr.
distrus satul Privalul. 102 locuitorT. Cgile de comunicatiune sunt:
soseaua judeteang Rosiori-Ur-
Tudora, com. rur., jud. Botosani. Tufari, sat, jud. Olt, fgcind parte lueni, care trece prin comung,
Se intinde in partea de S. a pl. din com. rur. Ursi, pl. Oltul-d.-s. soselele vecinale spre com. Sto-
Siretul, pe valea Siretulur si dea- Are o populatie de 210 loc. borgsti-Mozgceni si spre com.
lurile din stinga sa, pgng in ho- Este situat pe dealul Tufari. Florul, din judetul Olt, spre riul
tarul judetulur Suceava, spre S. Vedea.
Se compune din satele Tudora Tufei (Groapa-), sat, in jud.
si Vorona-Mare. R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-s., cgt. Tufeni, sat, situat la N. com.

www.dacoromanica.ro
TUFENI 651 TULCEA (JUDET)

rur. Bgicoiul, pl. Filipepti, jud. spre N. V., brazdind partea N. liner, 186 kil., pi de la satul Chi-
Prahova. Are o populatie de a plgpel pl S. a comunei. Pe la ri,lic la Chilia-Vechre, 240 kil.
340 locuitorr. poalele S. merge drumul co. Relieful solulur este foarte
munal Satul-Noil-Sari-Chioi, iar accidentat, cu dealurile sale care
Tufeni, mo,sie particulara, jud. pe la cele V., curge piriul Te- ajung pOng la 500 m. Judetul
Teleorman, Plasa Teleormanulut lita. El domina satul Congazul Tulcea cuprinde doul regiunr :
com. Tufeni, compusl din tru- pi e acoperit Cu papa. a pesurilor ,i a dealurilor. Re_
purile Stoborg,ti, Mozgceni pi giunea pesurilor se intinde in
Bldepti. Tulburea, sat, jud. Botopani, a- partea de N. a judetulur, pe o
Intinderea acester mopil este pezat pe coasta de S. a dealulur fg.pie relativ ingustg, pe malul
de aproape 4500 hect. Tamba, in stinga piriulur Tul- drept al Dungrer; cuprinde in-
burea, in partea de S. a com. treaga Deltg pi partea de E. a
Tufe§ti, sat, jud. Argep, pl. Vi- Urviceni. Are o populatie de 130 judetului ; ocupg o Intindere de
te§ti, fgcind parte din com. rur. familir, saii 289 suflete. aproape 4000 kil, patratr sau
Bradul-d.-j. (v. a. n.). Vite : 199 bor pi %raer, pi 400000 hect. Aceastg regiune
248 of. este acoperitg mal numaT cu stuf,
Tufeqti-d.-j., sat, partea de
in semanatg de bgItT nenumgrate,
S. a com. Botepti, pl. Mijlocul, Tulbureni, sat, in partea de N.- variate in intindere pi in forma,
jud. Vasluiri, situat pe valea V. a com. Bglupeni, pl. Tirgul, intretgiatg de girle nu mar putin
dealulur Tufepti, in partea de jud. Botopani, in stinga cger numeroase, care nu seacg nicr-
E., pe mopia Rgdiul-Scinteia. nationale Botopani - Hirlgti, pe odatg, fiind alimentate tot-deauna
Are o suprafatg de III hect., mopia Stanceni. Are o populatie de Dungre. Id pi colo se ridicg
cu o populatie de 41 familil salí de 123 familir, set 452 suflete ; oare-care intinderr de pgmint de-
149 suflete. 1 bisericg cu I cintgret. asupra nivelulur bAltilor pi stu-
Locuitorir posedg : 4 plugurT, Vite : 320 bol pi vacr, 20 cal, fulur, unele formate din pgmint
pi 8 care cu bol', 2 cgrute cu 80 or, 2 bivolr, 301 pord. nisipos, altele phmint roditor,
cal', 82 vite marT cornute, 13 pe care sunt satele, orr Ova,
cal* pi 46 ol. V. Botepti, com. rur. Tulcea, judef, unul din cele doug °a locurr arábile. Aceste su-
districte ale Dobroger. prafete poartg numele de grin-
Tufe§ti-d.-s., sat, in partea de Este apezat in partea de N. durr ; apa avem in partea de
E. a com. Bodepti, pl. Mijlocul, a Dobroger pi in cea de E. a N.-V. a judetulur, in cotitura
jud. Vasluitl, apezat pe valea Rominier pi e cuprins intre 280 6' Dungrer de la Brgila pi Galati,
Tufeptilor, prin care curge pi- pi 32° to' longitudine oriental grindurile : Zgtoaca, Oder, Coaer,
riul Cu acelapT nume, pe o su- (Ghecet pi Insula - erpilor) pi Spinaul, Ghecet, Azaclig, Gola,
prafatg de 720 hect., cu o po_ intre 440 30' ,i 45° 40' latitu- Gemener, Galati, Tinda, Cliciul
pulatie de 97 familil sati 303 dine boreald (Chilia-Vechie pi pi Pisica, cel mar insemnat; apor
suilete. Duiingi). in Delt1 se aflA mal marT grin-
Are o bisericg, cu I cintgret ; Forma luT, exceptind Delta durY pi mar bine ingrijite, cum
moarg de apg, un iaz pi o Dungrir, este aceea a unuT drept- sunt grindurile Chilia - Vechie,
&duma. unghiti mar mult sag mal putin Satul-Noti, Letea, Sfiptofca, Sti-
LocuitoriT posedg: to plugurr regulat, ale cgrur virfurr ar fi: pocul, Periprava pi Cara-Orman,
si 12 care cu bor ; io stupr cu satul Azaclig, Picineaga, gura cu pgd urea cu acest nume. In Delta
albine, 139 vite marT cornute, Perita,ca pi aceea a bratulur companie olandez1 se silepte
I i caT, 98 of, 4 capre §i 35 Sf. Gheorghe ; la aceasta mar din rgsputerT a da agriculturel
rlmatorY. adguggm pi triunghiul Delter cu bung parte din acest teren,
virfurile gura Chilier, gura SE aproape mobil. In partea de
Tugarlea-Bair, deal, k judetul Gheorghe pi bifurcatia Ciatal. E., intre malul Mgrer pi lacul
Tulcea, pl. Babadag, pe terito- Lung-imea hotarulur este de 400 Razelm, se intinde iar stuful
riul com. rur. Congaz. Se des- kil. ; iar intinderea totalg, de nestrgbgtut, Wat de girle pi lacurr
face din dealul Fundul - Ggva- 8453 MI. pltratT sag 845300 pi destinat a ramine incg multg
nulta, se ,intinde spre E., in hect. Cele mar mur diagonale vreme ne productiv. Regiunea
directie generala de la S.-E. sunt : De la Ghecet la gura Su- dealurilor coprinde partea cen

www.dacoromanica.ro
TULCEA (J(JDET) 652 TULCEA (JUDET)

trail`, de V. si de S. a jude- lina, cu o directie spre E. §i Jidanulur, Imputita, Tudor-Vg-


tulur. Dealurile din judetul Tul- bratul Sf. Gheorghe, spre S.-E., taful, Marchel i Litcovul. Du-
cea se pot grupa in trer marl' inchizind intre ele si bratul Chi- navgtul, cea mar insemnatg din-
diviziunr, afarg de altele mar lia, portiunea numitg Delta si tre toate, cAcT uniT o consi-
izolate : 1. Dealurile-Mg.- compusg din insulele : Ciatal, derg ca chiar un brat sudic al
cinuluT, in partea de V., 2. Cul- Tgtarul-Mare, TAtarul-Mic, Da- Dungrer, leagg bratul Sf Gheor-
mea-Babadagulur, in partea cen- ler I, Daler II, Letea, Meslin, ghe cu lacul Razelm, face o re-
tralg si de E. a judetuluT, 3 Cul- Cernofca i Sf. Gheorghe, cu o tea cu girlele Cernetul, Florea,
mea-Isaccer, situatä in partea de suprafatg de 2600 kil. pgtr. Du- Dranovul, Semngtul, Dovinca,
N. a judetulur, intinzindu se in- ngrea primette afluentr numerosT etc., intre Mare, lacul Razehn si
tr'o directie paralelg cu cursul pe dreapta, din care mar insem- bratul SI. Gheorghe.
Dungrer. natr: Picineaga saü Ai-Ortnanul, 2. Basinul Ilfdrer-Negre co-
In partea de S. a judetulur la S., cu afluentir sgr Cana-Calfa prinde partea centralg, de E. si
este un sistetn de dealurr care pe stinga, valea Hormular, pi- de S. a judetulur, intregile plgsr
stall in leggturg cu cele din ju- riul Cerna unit cu valea Jaila, Babadag i Istrul, si partea de
detul Constanta : Bas-Punar, To- pe dreapta. Apa Calistrier, la N. S. a plgsilor Isaccea i Tulcea;
polog, Chirisliva, Periclic, Ca. de precedenta, cu afluentul sAti are o intindere de 4250 kil. p.
mena, Eschi-Baba, toate acope- Valea-Grecilor, udind satul Iglita, (425000 hect.). In Mare nu se
rite cu pgdurr. Mar la S. sunt formind i lacul Iglita. Valea- varsg niel o girlg sat"' rig, dar
dealurr acoperite numarcu pgsunr, Vitelarulur, mar sus de aceasta, in bAltile formate de inundatiu-
anume: Rimnic-Bair, Arman. trecind prin Mgcin. Valea Ji- nile er anterioare, ca lacul Ra-
Tepe, Sari-Ghiol, Inan - Cesme- jila, cu afluentir : Valea-Largg, zelm, Babadag, Zmeica, Sinoe
Haidin, Mormintelor, Cascalac- Valea-Grecilor i Valea-Popir, la etc , se varsg :
Bair si Chirislic, cu frumoase N.-V., vArsindu-se in balta Jijila. VAile Sari Ghiol i Agi-Ghiol
grote. Valea Luncavita, formatg din la N., udind satele cu aceleasr
Dealurr izolate sunt : Bes-Tepe, Luncavita - Mare si Luncavita- numirT. Telita (70 kil.), tot la N.,
(240 m. Cu 5 virfur1), ale cgruT Micg', Cu afluentil Valea-As- udind satele : Telita, Frecgtei,
poale ail fost scgldate de Mare cunsg, Luncgvicioara, Valea-Sa- Posta, Cataloi i Eni-Chioi, vgr-
odinioarg, la N.-E.; Deniz-Tepe tulur, trecind prin satul Lunca sindu-se in lacul Babadag
(180 m.); Dealul-Mgrer, fiind-cl vita, vIrsindu-se in gira Ciuline- avind ca afluentr Valea-Izvorulur,
altg-datg Marea se intindea pgng tul. Numar Valea-Vitelarulur se unitg cu vgile Hagilar i Cili-
la el. varsg direct in Dungre; cer-l'altr culuI, pe dreapta, Valea-Car-
Maude sunt foarte numeroase, afluentr se pierd sail in stuful de pe donulur, unitg cu Valea-Redil
miele naturale, altele artificiale. malul el sail in bältile nume- pe stinga. Taita, cel mar in-
Hidrografia. Jud. Tulcea se roase ce o marginesc. Dar afarg semnat rid al Dobroger, udg
poate impArti in 2 basinurr: al de acestea, ma1 sunt o multime centrul Dobroger, trece prin sa-
Dungrer si al Mgrer. de canale ale Dungrer, unele tele Tiganca, Taita, Hancearca,
1. Basinul DundreY ocupà fAcute de ea in revgrsgrile er, Balabancea, Orta-Chioi, Cineli,
partea de V., N. si N.-E. a ju- altele de oamenT, ca sI facg sg Bas-Chioi, Arnnutlia, Camber si
detulur; are o intindere de 4200 treacg pe$e din Dungre in Satul-Noii, se varsg in lacul Ba-
kil. pAtratr (420000 hect.), CO- pesco-tse; ele se numesc badag, are mo kil. lungime
prinzlnd toatg plasa Mgcinulur, N. girle, ape sal privalurr. Cele printre numerosiT sAl afluent1
plásilor Isaccea i Tulcea i in- mal insemnate sunt : Viroaga distingem valea Tiganca, Sarap-
treaga plasg Sulina. Dungrea de Rugg Dungre, Turcoaia, pri- Dere, Hancearca, Dantcea, pe
udg judetul la V., N.-V. si N. valele Carcaliul i Coticerulur, dreapta ; valea Pirlita, valea Boc-
Plug in dreptul Brgiler poartg si girlele : CoticeruluT, Lgtimea, logea, pirlul Accadin, Ormangi-
numele de Canalul-Mgcinulur, Combra, Coea, Oaia i Moca- Cula i izvorul Telita, pe stinga.
la punctul numit Ciatal se bi- nulur, la V.; Ciulinetul si So. Slava, al 3-lea rid al Dobroger
furcg in doug : Bratul Chilia la moya, la N. In Deltg sunt si al judetulur, udg V. si S.
N. si Tulcea la S.-E. Acest din mal numeroase; mar marr sunt : judetulur, format din vgile Sla-
urmg, la 6 kit mar jos de Rosul, Pardina, Aliboca-Suhat, va-Rusg si Slava-Cerchezg (85
Tulcea, se divide in : bratul Su- Iacob-Suhat, Sondul, Merheder, kil.), avind ca afluentr valea At-

www.dacoromanica.ro
TUL C EA (JUDET) 653 TULCEA (JUDET)

magea, valea Chirisliva, Valea- Coaea, Oaia, Porcilor, Piatra-Fe- In total judetul Tulcea are 7
CgluggruluT, Cari-Iol-Dere si Ca. teT, Popina, Crapina (cel mal com. urb : Chilia-Vechie, Sulina,
mena, udg satele Ciucurova, Bas- mane lac dulce), la N.-V. ; Ra- Isaccea, Mgcin, Babadag, Mah-
Punar, Slava-Rusg si Slava-Cer- chel, Rotunda, Somova, Ra- mudia si Tulcea, 57 com. rur.
chezg, Caugagia si se varsg in hoya, Iapsia, Piatra Cgcatg, la si 120 sate, cu o populatie a-
lacul Golovita. Beidaut, (50 kil.) N.; Zaghen, Malcoci, Dirnoiul, mestecatá, compusg din RominT,
la S. de aceasta, udg satele Moru Ghiol si Dranov, la N.-E. Turd, BulgarI, RusT, GermanT,
Testemel, Beidaut, Potur si Ha- In Deltg avem multe si marT ; TiganT, etc., de 123192 locuitorT,
mamgi ; are ca afluentT vgile principalele sunt : Rosul, Pardina, dupg recensgmintul din 1899.
Cail-Dere, Sari-Ghiol, Hagi-Avat Tgtarul, Fortuna, Gorgova, Ba- Instrucliunea, Cultul. Judetul
si Ciamurli, se varsg tot in la- bina, Matita, Velichi - MercheT, are : un gimnaziti, in orasul Tul
cul Golovita. Sari-Iurt, la S., udg Puiul, Puiuletul, Rosul si Rosu- cea, 78 scoale primare mixte, 16
satele Sari-Iurt si Casap-Chioi si letul. 2. Bältile sánate, ce poartg scoale de cAtun, in com. rur.,
se varsg in lacul Sinoe. Duimgi, nutnele de Tezere si ghiolurT, sunt frecuent tte in 1899.900 de 4466
la S. de precedentul, udg satele formate de apele MgreT, fie prin copiT, 2 scoale primare rurale
Iuan-Cesme, Tarivende si Duimgi o revgrsare anterioarg, fie prin mixte in com. urb. Tulcea; 4
si se varsg, dupg ce a primit retragerea Ion. Inteadevgr, in scoale primate urbane de bgett
ca afluent valea Cogealac, in secolul al VII-lea a. Cr. orasul si 4 de fete in orasul Tulcea ;
lacul Tuzla. Casimcea (95 kil.), Istropolis, ce era pe malul unuT cite o scoall primarg urbang de
al 2-lea riti al DobrogeT, udg brat al DungreT si lingg Mare, bgetT ;ni una de fete, in Baba-
V. si S.-V. lul, trece prin sa- acum este la to kil. ; dealu- dag, Mgcin, Isaccea si Sulina.
tele Alifaci, Casimcea, Chiuciuc- rile Denis - Tepe si Bes- Tepe, Sunt 74 bisericT ortodoxe, 12
Chioi, Chirislic (Tulcea), Sere- ale cgror poale erati scgldate de geamit, 8 temple lipovenestT, 4
met, Talazul-Mic (Constanta), si valurile Mgret astgzT sunt la 40 bisericT catolice, 1 luterang, I
se varsg in lacul Tasgul, de unde kil, departe de tgrmul eT ; pro- anabaptista, 7 sinagoge, I bise-
s't une-orl numele sgti de piriul babil cg Dungrea prin aluviu- ricg armeneascg si una a secteT
Tasgul ; are ca afluentT piriul nile el a fgcut sg se retragg. Natnolocilor. Aye 68 parohiT or-
Rimnic-Dere, unit cu Sari-Ghio)- apele Mgret Cele ma,1 insemnate todoxe rurale si 9 urbane.
Dere, Valea-Esteref si valea Ca- lacurT sunt: Razelmul, cel mal Budgelul judetuluT Tulcea pe
zargic. Vara aceste riurT seacg mare lac al DobrogeT si Ro 1900-901 a fost acesta: Zecimi,
de cele mal multe orT; numaT minieT, cu insula Popina, cu de- 215957,65 leT la veniturt, 187530
Taita, Telita, Beidaut, Lunca- pendentele alimentate de el, la la cheltuelY; DrumurT, 123 too leT;
vita si Casimcea, nu seacg nicT curile Agi-Ghiol, Calica si Baba- spitalul rural Babadag 30176,95
o datg. dag, in care se varsg riurile Taita leT; Pensil, 18802,16 leT, la ve
BIltT sunt nutneroase ; in a- si Telita, El comunica cu alt nituti si 11250 la cheltuelt.
ceasta privintg este cel mal bo- lac mare, Zmeica, cu Golovita- Geologia, (rezumat de d. Gr.
gat judet, avind cele maT multe Mare, Golovita - Micg, Sinoe si teránescu) Jud. Tulcea prezintg
si mal marT; intinderea lor este Tuzla, formind o intindere a- mare interes din punctul de ve-
de 1200 kil. p. (salí 120000 hect.). poasg de 9oo kil. p. (90000 dere geologic. La E. si la V.
Ele se impart in bgltT cu apg hect.), inconjuratg cu prundurT el este aproape ses si acoperit
dulce si cu apg sgratg. I. Cele si stuhurT, producind peste bun de depozitele cuaternare, care
cu apg dulce, numite lacurT si si abundent, al cgrul venit a- insg sunt strgbgtute de roce mat
ghiolurT, sunt toate asezate lingg partine statuluT si, foarte insem- vechT, formind adevgrate insule.
Dungre si in Deltg ; sunt for- nat, trece de '/2 milion de ler Asa in partea de E., numeroase
mate de revgrsgrile el si alimen- anual. roce triasice strgbat depozitele
tate de aceste revgrsgrT sail prin Imparfirea administrativd. cuaternare, formind spre Du-
gidele, ce se intretae ca o re- Judetul Tulcea se imparte de ngre cele cinc! coline (Bes-Tepe,
tea, facindu-le sg comunice unele la 1895 in 4 plgsT: Babadag, turceste); iar spre Mare si a-
cu altele. Cele mal insemnate Tulcea, Mgcin si Sulina. Inainte prope paralel cu acestea, lantul
sunt : Picineaga, Turcoaia, Iglita se impIrtea in 6: MIcin, Isac- de coline triasice numite Caira-
si Carcaliul, la V.; Jijila, LAO- cea, Istrul, Babadag, Tulcea si cile ; si mal spre V., la N. de
mea, Plosca, Mocanul, Combra, Sulina. (VezT aceste cuvinte). lacul Razim, Dealul-cu-Cunung.

www.dacoromanica.ro
TULCEA (JUDET) 654 TULCEA (JUDET)

Satul-Rosu ; afarg de acestea, deschise, dupg cum am argtat, virtutea until firman imperial, a
triasicul maT formeazg alte cite- in calcarurile triasice, maT avem fost scutitg de taxe cAtre stat
va insule. Triasicul, i mal cu In schisturile cristaline, carie- singurg a avut ;ireptul de
sea mg partea superioarg, procurg rele de la orasul Mgcin. deschidere a carierilor de piaträ
frumoase marmure de ornament, In greziile vent' primare, ca- si de calce. Se fac de asemenea
rosiT i cu vine albe; ele se ex- rierele pentru fabricarea varuluT exportatiunT de piatrg de con-
ploateazg /a Tulcea si Isaccea, pentru pietre de constructie, structiutif si de pavagiT din ca-
unde se aflg importante cariere. cum sunt : carierele de la Tul- rierele MgcinuluT, Isaccer, Iglitel,
In partea de V. a judetulur cea, Eschi-Tulcea i Iglita, la pentru orasele Brgila si Galati.
depozitele cuaternare sunt strà- Dungre ; cele de la Cataloi, de Intre productiunile minerale pu-
bNtute de roce primare, niste la Cirjelari si de la Enisala, ce tem considera si sarea, care se
grezir i schisturT verzY silicioase se ggsesc in centrul judetuluT extrage din apa MArel si a la-
si de calcarurT jurasice, care for- spre Mare. curilor sgrate de pe malul MA-
meazg asemena numeroase in- Carierele de la Babadag si a- rel. Unele din lacurT, precum
sule. nume acele de la Chiul-Culac lacul Agi-Ghiol, ati si proprie-
Centrul judetulul, incepind de de la Cismele, acele de la Ha- tAtT medicamentoase. AstAzI Agi-
la Mare si mergind spre Du- sanlac, deschise in calcarurile cre- Ghiol este statiune balnearg ;
ngre, in o directiune de la S.- tacice pentru pietre de construe- iodul abundg in apa sa. La
S.-E. spre N.-N.-V., este ocu- tiunt; si, in fine : Duitngi, statul are niste saline,
pat de adevgratT muntisorT com- Importantele cariere deschise neexploatate incg sistematic.
pusT de masive de roce, de di- in masivele de granit de la mun- Vegetale. Are pAsunT i livezT
ferite virste ; asa in partea de tele Iacob, in com. Turcoaia, intinse, unde pasc nenumgrate
S.-S.-V. si dirijindu-se de la de la com. Greci, la S.-E. de turme de cif, terenurT destul
Cara-Choium la S.-E. Ong. la Mgcin. de fertile, cultivate cu griti, orz,
Dungre, la Picineaga la N.-V., In delta DungreT, i mal cu sea- secarg, poiumb, meiti, rapitA ;
se aflg masivul primar, format mg la Letea i la Satul-Noii, la plante textile : cinepg, in, si
din greziile i schisturile verzl N. de Sulina, si la Cara-Orman in fine tutun. MaT cu sea mg
pline cu numeroase oxidate de la S., precutn i d'alungul orzul si secara, consti-
pirite de fier. La mijloc i urmind muluT Mgrel, existg suprafete in- tue, impreund cu plantele ole-
aceeasT directiune, ggsim masivul tinse acoperite cu dune de nisip. oginoase, obiectele de export.
cretacic, iar spre N.-N.-E. ma- Ca minerale stint oare-care Dintre arborI, viinuI, zarzgrul,
sivul jurasic si al schisturilor cris- indiciT de oxizI de fier, la At- mgrul, pgrul, prunul, per-
taline arhaice. magea, Lozova si la dealul Cara- sicul i dudul se ggsesc rgspin-
Intreaga masg a acestor ma- Pelit ; iar indiciT de cupru sub ditT pi-in tot judetul; gutuiul,
sive este strIbAtutg de nume- forta de Carbonat de cupru alunul i cornul se ggsesc chiar
roase si importante roce erup- verde (Malachit) se vgd la Lo- In stare salbaticA prin pgcluri ;
tive; asa la Camena, la mun- zova, dar sunt neinsemnate. dintre arbustT, vita se cultivg
tele Consul, la muntele Topta- Producliunile. Minerale : gra- cu succes, pe lingg Tulcea, MAcin,
sul si la Iglicioara, se aflg pu- nit rosu si alb, porfir, cuart, Isaccea (viile Sarica i Babadag
ternice TesiturT de porfire; apoT micg, calcar, silice, schist si fier (viile Bgdila).
la Atmagea, la Slava-Rusg, la oligist, dintre metale. Dintre a- Pgdurile sunt pi ele una din
Dealul-10-Iacob, la Greci i la cestea, numaT calcarul este ex- boggtiile judetulta si din cele
Vgareni gAsim insemnate iesi- ploatat, precum i piatra de var mal insemnate ; nu sunt insa
turT de granit i pegmatitg. La dealungul DungreT, de la Sulina incg exploatate sistematic ; se in-
Nicolitelul, Isaccea, Rachel si la Cernavoda ; cariere mat impor- tind pe 200000 hect.
Luncavita ggsim importante ma- tante sunt cele din Dealul-Ca- Animale. LivezT i pAsunT bo-
sive de melafir. riere de ling orasul Tulcea, gate ; pgdurT intinse i stufoase,
Numeroase cariere sunt des- linga Mgcin, si cele din dealul lacurT abundente, Dungrea
chise, atit in rocele sedimentare Iacob de Rugg satul Turcoaia. si Marea, iatg. cauzele ce fac ca
cit i in rocele eruptive. Cea mg mare exploatatiune a animale de tot solul sg se gg-
Afarg de carierele de marmurg acestor cariere a fost fácutg de seascg pe mult incercatul pAmint
coloratA de la Tulcea i Isaccea, comisiunea clunAreanl, care in al DobrogeT.

www.dacoromanica.ro
TULCEA (JUDET) 655 TULCEA (JUDET)

Vite, dupg statisti a din 19o1: ciulta judetulur cu natiunile strg- cipiilor si coloniilor romane, in
36837 car ; 422 Inggarr ; 53240 ine ; cea mar umblatg cale este fine ingrijirea monumentelor, care
bor si bivolí ; 14507 porcr; 12349 cea pe bratul Sulina, de la Su- pot servi istorier desvoltgrir po-
capre ; 214082 or. StupT cu al- lina-Tulcea-Isaccea-Mgcin, si tot lit ice, militare si intelectuale a
bine sunt 5690. de-odatg cea mar scurtg, mar une provincir, sentinelg Main
Ogarir dobrogenr erail cer mal ales acum chid s'a prescurtat tatg a civilisatiuner romane in
renumit1 in Orient ; pgsgrile do- bratul Sulina si i s'a amenajat Orient, este o lucrare ce se im-
mestice sunt abundente ; dintre cursul sAil prin lucrgrile comi- pune puternic. Am putut sg for
animalele abatice, cerbul, cg- siuner europene; girlele si la- mez in muzeul national de an-
prioara, vulpea, lupul si mistre- curile servesc mime pescarilor tichitAtT, inteun spatiti de un an,
'01 se ggsesc in mare numgr in lipovenT; cele de pe Mare, va- o colectiune de monumente din
pgdurele cele intinse ; mistretul poarelor strgine de comerciil. Dobrogea, cu inscriptiunr, sarco-
se ggseste si in bgltile Delta. Cele mar insemnate drumurT pe fage, bas-reliefurr, statue, frag-
Pestele, care constitue un insem- uscat sunt: 1. Calea nationalg mente architectonice, sculpturr
nat articol de expirt, este abun- Tulcea-Babadag- Constanta ; 2. si altele, care se urcg la 300 bu-
dent si de cele mar marl' specir, Soselele judetene : a) Tulcea- cgtI si mar mult de jumdtate
in Mare, Dungre, MO, lacurT Isaccea-MAcin ; b) Tulcea-Mah- sunt inscriptir grece si latine.
si girle. mudia ; c) Babadag-MAcin ; d) Aceste monumente art fost gg-
Industria §-i Comerciul. Sunt BabadagJurilovca ; e) MAcin-Sa- site mar toate la Constanta.,
In Tulcea si Isaccea fabricantr tul-Noil - Ostrov ; 3. Drumurile SgpAturile s'ail inceput de niste
de vin si de rachiii din tes- comunale, care unesc comunele invAtatr francezr, si ail fost con-
coving; o fabricg de sgpun, si satele intre ele. tinuate cu mult succes, de sin-
una de lumingrr de seil si de Monumente istorice. In aceastg gurul nostru epigrafist, d-1 To-
cearg, vre-o cite-va caserir. Ala privintA, iatg ce zice d-lTocilescu, cilescu, dind la ivealg un ma-
datg, la Isaccea si Tulcea, erail In cRevista de Archeologie si de terial foarte bogat, relativ la is-
si santiere, unde se construiail litere) : cCu anexiunea Dobro toria noulur oras. Sgplturile s'ail
si se reparail vase pentru Turcia. ger Rominier s'a deschis un cimp fAcut la Iglita 1857-1858 (ve-
Dealurile judetulta fiind bogate cu totul noil oamenilor de stiintg chia Troesmis); la Constanta
In gismente minerale, exploa- care se ocupg Cu archeologia, (Tomi), AdamKlissi (Tropaeum
tarea lor ar da nastere indus epigrafia, numismatica si geo- Trajani). In ce priveste jude-
trier metalurgice, care ar ridica grafia anticA. Dobrogea, fkind tul Tulcea, ca rAmgsite a tim-
mult comerciul judetulur. parte din provincia romang cu- purilor trecute, sunt : ruinele mu-
Comerciul judetulur Tulcea noscutg mar intiiil sub nuinele nicipiulur Troesmis, resedinta le-
este din cele mar prospere ; in de cRipa. Thracia», apor de giunilor III si VIII macedonicg;
aceastg privintg stg algturr Cu eMoesia, inferior, sub Domi- rgmAsitele until zid paralel cu
cele mar comerciale judete, Co- tian, si de g Scytia, sub Diocle- vechiul curs al Dungrer, pe lingg
vurluiil (Galati) si Brgila, pe care tian, se vor putea face profunde Babadag; un apeduct pe ling
le intrece in ceca-ce priveste cercetArT, ad ea pgstreazg rg- acest zid si ale cgrur ruine se
intrgrile si esirile vaselor, fiin- mAsite de orase, de sate, de sta- vgd la Armutlia si Enisala ; Ni-
du-le insg inferior in ce priveste tiunr, de laggre fortificate si de colitelul se crede a fi asezat pe
transactiunile comerciale. Jude- alte urme, care atestg prezenta ruinele infloritorulur oras Tra-
tul Tulcea are 5 porturr, din Grecilor si a Romanilor. Explo- janopolis sail Trianopolis; Mg-
care Sulina si Tulcea sunt inflo- rared 6 in fe-care punct, iden- cinul e considerat ca vechia A-
ritoare, Isaccea si Mgcinul, incg tificarea minelor actuale prin mij- rubium sail Axiopolis ; cgtunul
neinsemnate, Chilia-Vechie, cl- locirea numelor lgsate de anticir Rachel, pare a fi fost, dupg rui-
zutg din inflorirea de odinioarg. scriitorr, verificarea distantelor nele sale, un laggr militar roman
Sulina si Tulcea fac aproape sin- prin ajutorul vechilor itinerarir, mar mare de cit cel de la Iglita.
gure transactiunile comerciale restabilirea topografier, recom- Afarg de ruinele de la Isaccea
ale judetulur. punerea istorier celor mar im- si Bes-Tepe, care atestg dominatia
Cade de comunicafie. Cgile portante orase pontice, ca To- romang in aceste locurr, se mar
de apg sunt Dungrea, girlele si mis, Kallatis, Istros sail Istro- ggsesc intre Nicolitelul si MAng-
Marea. Acestea servesc comer- polis, precum si aceea a muni- stirea Cilicul, ruine de fintinT

www.dacoromanica.ro
TUL CEA 656 TULCEA

s'iapeducte romane, vase de tuna, Gorgova, la N.; Iezerul soseaua nationall Tulcea-Baba-
parnint ars, de 4 m. ca dimen- Razelm si cu dependentele sale, dag-Constanta ; soseaua natio-
siune, ce serveati la pastrarea Dranov, Calica, Agi-Ghiol, care nala Tulcea-Isaccea-Macin ; so-
vinuluI saii a cerealelor. Tot la produc stuf si contin cantitatT sele judetene Tulcea-Mahmudia
marginea satulta Nicolitelul s'a insemnate de peste. si Tulcea-Agi-Ghiol ; apoI ne-
descoperit pe la 1820, de niste Intinderea acesteT plasI este numarate drumurY comunale si
vinAtorT, un templu p5gin roman, de 1600 kil. patratT saii 1 60000 vecinale ce unesc comunele si
care acum serva de biserica a sa- hect., din care 5000 hect. ocu- satele futre ele.
tulta ; este pe jumAtate ingropat pate de vetrele com., 50000
in pgmint, tnic, dar are zidurile hect. pamint bun, si restul, de Tulcea, com. urb., in jud. si pl.
groase de 1 m., cu 2 ferestre ios000 hect., acoperit de baltY, Tulcea, asezata in partea de
la S. si N.; forma sa e poligo- Dunare si locurT neproductive. N. a districtuluT, a carta capi-
nala regulata. Multimea mone- Populatia sa este cea mal' tala este si in partea de N. a
delor vechT grece, romane si bi- amestecata din tot judetul si plaseT, pe malul drept al Du-
zantine, precum si a rninelor care chiar din Dobrogea intreaga ; ele- nareT, numit bratul Tulcea, la
acopera Dobrogea, sunt probe mentul predominant sunt insa jumatate distanta intre ramifica-
ca aceasta provincie era mal' po- Rominit Sunt 5600 familiI, cu rea bratuluT Chilia si ramifica-
pulata si mal' infloritoare de cit mal' mult de 40000 suflete, Ro- rea bratuluT Sulina, in forma
astNzt Ruinele de zidirT, de ape- mita, RusT, BulgarT, Turcl si de annfiteatru, la poalele dea-
ducte, lagare, sunt ca o amin- Mari, GrecT, GermanT, Evref, lurilor Tulcea si Dealul-Mare.
tire departata a vecheI inflorirT etc. Aspectul sati este din cele mal
de odinioara. Comunele care compun aceasta pitorestI, mal' cu seama cid
plasa sunt : Mahmudia, comuna vil cu vaporul de la Galati spre
Tulcea, plasd, in partea de N. urbana, resedinta piase, la E., Sulina. Dupä ce scapT de cotul
a jud. Tulcea. pe amare ; Agi-Ghiol, cu en. de la Ciatal si intri in canalul
Se margineste la N. cu pl. Su. Agi-Ghiol si Sabangia, la S., Tulcea, 41 apare orasul, cu ca-
lina si Cu Basarabia, de care se litiga lacul Agi-Ghiol; Bes-Tepe, sele-T vapsite si coperisurile albe,
desparte prin amare ; la S., cu cu catunele Bes-Tepe si l'Hita, cu geamiile, cupolele bisericilor
pl. Babadag ; la E., cu pl. Su- la N., nu departe de amare ; lipovenestI si ortodoxe, ce stra-
lina si la V. cu pl. Isvcea. Cisla, la V.; Cataloi, cu catunele lucesc in departare, lar pe muchia
Relieful sNti se imparte in Cataloi si Eni-Chioi, la S.-V., pe verde a dealurilor, cu nenuma-
doua regiunT : sesul, ce cuprinde piriul Telita ; Malcoci, cu cat. ratele sale morI de vint.
68 din suprafata plaseT, in par- Malcoci si Prislova, la mijloc, Se margineste la N. cu com.
tea de N. si E., intretaiat de litiga Dunare ; Moru-Ghiol, cu cat. Satul-Noii; la V., cu com. Cisla ;
limare, girlele el', baltT, si in Moru- Ghiol, Dunavatul-d.-s. si la S., cu comunele Cataloi si
burla parte acoperit cu stuf in- Dunavatul-d.-j., la E. de Du- En!-Chioi; la E., cu com. Mal-
tins. Dealurile, ce cuprind 28 nare ; Sari-Chioi, la S.-E., pe la- coci.
din intinderea a si ocupa E. .si cul Razelm ; Sari-Ghiol, cu cat. Comuna apartine $i regiunel
centrul plasiT, si din cate prin- Sari-Ghiol si Calica, la S., nu dealurilor si regiuneT sesuluT ;
cipalele sunt dealurile : Tulci, Ca- departe de lacul Razelm ; Sari- partea de N. apartine sesuluT
taloi, Orta-Bair, Bes-Tepe (242 Nasuf, cu cat. Sari-Nasut, Ca- brazdat de Dunare, girle si la-
ni.), si Cairacile, toate acoperite raibil si Bei-Bugeac, la S., linga curT, lar cea de S., regiuner dea-
cu semanaturT si pasunT bogate. lacul Razelm ; Satul-Noti, cu ca- lurilor.
In partea de N., Dunarea, Cu tunele Ceata-Chioi, Pardina, Pat. Cursurile de apa : Dunarea
cele trel brate ale sale : Chilia, Iggeanca si Satul-Noil, la N., (Bratul Tulcea) la N., uda co-
Sulina, Sí. Gheorghe, o uda. pe bratul Chilia ; Zebil, la S. pe muna pe o lungime de 8 mile
Piraiele : Telita la V. si Agi- lacul Babadag ; orasul Tulcea (satl 13 kil.) de la mila 46-54;
Ghiol, pe la S., o strabat. Bal- capitala judetuluT. In total avem pe malu-1 drept se afla gradi-
tile sunt numeroase si situate in plasa doul comune urbane si nariile orasulta. Valea Tausan-
litigasi futre bra tele Duna- 1 1 comune rurale, ce cuprind Ghiol, la V. Valea-Tulcel salí
reT; principalele sunt : Zaghen, 21 sate. Agi-Ghiol, la S., si Valea-Mare,
Rosul, Rosculetul, Malcoci, For- Calle de comunicatie sunt : la E. Comuna are pase baltT, cu

www.dacoromanica.ro
TULCEA 657 TULETI

o intindere total de 400 hect. scoali greacg, ambele in curtile Isaccea; pe virful luT sunt ruinele
)si din care cea maT insem- bisericelor lor, mal multe scol! vecher Tutee, a uneT fortgrete
nata este Zughenul, la E. de ovreestl, 1 scoalg turceasci in turcesti si a 3 forturT.
ora § (120 hect.). corpul geamiT. S'a infiintat la
Tulcea se divide in doug .1889 si un gimnaziti romin. Bul- Tulcea, virf de deal, in partea
culorT, galben la V. si rosu la gariT al si er gimnaziul lor. centralg a jud. si pl. Tulcea si
E.; mal inainte, ba chiar si Comerciul orasuluT Tulcea este cea S. a com. urbane Tulcea,
azT, locuitoril cunosc numai sub destul de activ. In 1893-94 ají punctul culminant al DealuluT-
numele de mahalale, impirtirile intrat in Tulcea 256 vase de Mare. Are o iniltime de 204 m.,
acestea ; avem t Mahalaua-Titi- Mare cu 17627 tone. punct trigonometric de rangul
reasci, la V.; cea Turceascg, tot Exportul in 1893 a fost de al 2-lea, dominind orasul Tulcea.
la V.; cea Bulggreasci, la V. si 30000 tone, in valoare de 4992726 E acoperit cu pisunT.
E., intinzindu-se din ambele cu- le!; articole de export rnaT in-
loe ; cea Lipoveneascg, tot la semnate sunt : cereale si brinze- Tulcea, vale, jud. Tulcea, in
V. si E.; cea Nemteascg (in cu- turT in Turcia si Anglia, linurT partea central I a plI§iT Tulcea
loarea de rosu), si cea Ovre- In Rusia si Austria, peste si O a com. Agi-Ghiol ; se deschide
iasci, la V. icre in Rusia si Rominia, cereale din Dealul-Mare, de la poalele
Populalia este foarte ames- In Olanda si Italia, grill in Gre- virfuluT Tulcea ; se indreapta spre
tecati ; sunt 1888o locuitori cia, secara in Austria, griii si S., in o directie de la N.-V. spre
(1899), RominT, TurcT, Bulgarr, linurT in Grecia, comestibile in S.-E.; trece prin satul A gi-Ghiol
NemtT, Rusi, EvreT, etc. Rominia. §i se deschide in lacul Agi-Ghiol ;
Intinderea totali a comunei Importul in 1893 a fost de 4000 pe vale-T merge drumul comu-
este de 1800o hect., din care tone in valoare de 2640000 be!. nal Tulcea-Agi-Ghiol.
250 hect. ocupate de casete si Budgetul com, a fost pe 1900
griclinile orasuluT; 3500 hect. 901 acesta : Budgetul ordinar, Tulchia-Mare, insuld, pe Du-
apartin locuitorilor si restul a- 497100 leT la veniturT li 492983 nire, in dreptul satului Tonea,
partine statuluT. leT la cheltueli ; DrumurT, 64000 pl Borcea, jud. Ialomita.
Biserici : Catedrala roming, cu leT la veniturT §i cheltueli.
hramul SI. Nicolae, ziditg de lo- Cdile de comunica/le : Soseaua Tulchia-Mick insuld, pe Dungre,
cuitorT (are un cor intretinut de nationalg Tulcea-Babadag-Con- spre E. de Tulchia-Mare si in
corn. cu 4200 leT anual), cu fi- stanta, soselele judetene ce duc dreptul orasuluT Ostrov, din jud.
lialele Buna-Vestire (eleng) si Co- la Isaccea-Mgcin, Cataloi si Mah- Constanta.
morovca sati Buna-Vestire (rusa), mudia, ' drumurile comunale ce
apoi bisericile Sf. Impirati (ro- duc la Chilia - Vechie, Sulina, Tulchia-VechIe, insuld, pe Du-
ming), Schimbarea la fati (bi- Agi-Ghiol, Zebil, etc.; principa- ngre, spre V. de Tulchia-Mare.
sericg rusa), biserica Sf. Gheor- tele ciT de comerciti sunt Du- Se maT numeste si Insula-Vechre.
ghe (bulggreascg). MaT avem in nirea, soseaua nationalg si so-
Tulcea I geamie, 3 sinagoge, I selele judetene. Tulei, sat, cu 25 familiT,jud.
biserici a lipovenilor cu pop, Istoricul. De la inceput si Arges, pl. Topologul, com. rur.
1 a lipovenilor firg pop, 1 bi- pira la 1834, orasul Tulcea a Giurgiuveni-Vitisesti. (V. a. n.).
seria catolicg, 1 luterang, o casi fost asezat maT la V. de cel actual,
de rugiciune a Nimolecilor, alta pe dealul Tulcea. La 1854 a Tu1e9ti, sat, in jud. si pl. Tutova,
a Anabaptistilor, 1 schit lipo- suferit o nivilire a Turcilor, ea spre N -V. de orasul Birlad, pe
venesc de ciluggrite si o bise- la 1828 si ca acu In in urmg la piriul cu acelas nume, compusg
Tia armeneascg, toate intreti- 1877. din 2 pirti: Tulesti-Boeresti si
nute de comunititile respective. Tulesti-RizisT. Are o populatie
Instrucliunea. Are (I 899-90o) : Tulcea, deal, jud. Tulcea, in par- de 260 locuitorT. Formeazg o
2 coale primare rurale mixte ; tea N. a pl. Tulcea si N.-V. com. cu cit.: Popesti, Bgbuta,
4 scoale primare urbane de bieti a orasuluT Tulcea; e acoperit cu Seimeni, Ciuperca, Rideni li Vin-
si 4 de fete ; 2 scoale bulggresti verdeatg ; se ridicg ping la 47 derei.
(I de bietT si 1 de fete) in cur- m., dominind orasul Tulcea, Du- Se cultivi viea pe o suprafati
tea bisericeT, 1 scoali rus, I nirea si drumul judetean Tulcea- de 17 hect.

66700. Morolo Dio¡ionar Googroilo. Vol. V. 83

www.dacoromanica.ro
TULNICI 658 TUNARI

Tulnici, com. rur., in jud. Putna, Sf. Arhanghelr, i preot paroh ceT de asupra useT se aflg ur-
situatg pe partea formatg de si 2 cintarep ; i Odaia-luT-Mano- mAtoarea inscriptie:
dealurile de pe malul drept al Jachi, formatg din cgtunele Odaia- cAceastg sftnt i dumnezeiascli bi-
PutneT, la 34 kil de subprefec- luT Manolachi, Vingtori, Finti- seria, care s'a zidit din ternelie In leittul
tura plAser si la 61 kil, de capitala nele i Cismelele, cu I preot 1867, Martie 5, Cu toate cheltuelile, Cu
maY mu1t1 fraff ajutorY, care se pritzuu-
judetuluT. E udatg de riul Putna paroh si 2 cintgretT; 5 §coale.
egte Sf. Gheorghe i S.ii VoevozY In vre-
si de piraele Gresul, Valea-Mg- Pe teritoriul com., incepind mea prea Intiltatuld nostru Carol 1. Cti-
ruluT, Steiul, Lepsa, Mociarul, de la coada BratesuluT, trece torY: Ion RadovicY, C. Poiana, Nicola
Lepsuletul, Lorinca i CurmAtura. Valul-luT-Traian. Asemenea pe PetrovicY, Preotul Ion, loan M1inuI, B.
Se compune din cgtunele parte din teritoriul sgil se intind Muera, G. Mludew, Oprig Muda gi
Lepsa i Tulnici, cu o popu- fortificatiile Galati - NAmoloasa- lancu Muda.
latie de 939 suflete. Focsani. in com. sunt 4 circiumT.
Are o bisericg parohialg, cu Prin mijlocul satuluT trece so- Movile : Movila-luT-Stamat, Mg-
hramul S-tiT Voevoz1. seaua judeteang gura-cu-Nita, doug movile : Insi-
LocuitoriT posedg: 30 plugurT calea feratg Galati- ratele, Mggura - TrgsniteT, Mg-
de lemn si 4 morY de apg. Birlad. gu ra-luT-Poparg, MAgura-HotuluT,
Grindul-cu-BanT, care este plan-
Tulnici, cdtun, pl. Vrancea, jud. Tuluce§ti, sat iresedinta com. tat cu salcimI, Mggura - VAcg-
Putna, situat la poalele amfi- cu acelas nume, pl. Siretul, jud. reaua i Grindul-cu-Gutuita.
teatruluf format de dealurile ce Covurluiti, cu 850 suflete, o bi- Balta-Popesti, la S. com.,
se intind pe malul drept al riu- sericg i 2 scolT. se scurge spre V., in apa Pur-
luT Putna. cgrieT, pendinte de com. Poiana ;
Are i bisericg parohialg, cu Tulu ce§ti, mo,sie a statuluT, de balta Lacul-Cailor, tot la S.
hramul S-tiT Voevozl. 1778 hect., fostg a mgngstireI Balta-Gogoneatg, Balta-Sandulta,
Cetgtuia din Iasi, jud. Covur- lacul Catranul i balta Frumosul.
Tulnici, schit d cdlugdrr, jud. luir', com. Tulucesti, pl. Siretul. Viile, in intindere de 73 '/2 hect.,
Putna, pe malul Lepsel. se ggsesc toate pe mosiile lo-
Tuna-Orman, deal, in jud. Con- cuitorilor.
TuluCe§ti, com. rur., jud. Covur- stanta, pl. Silistra-Noug, pe te- CAT: doug cAT comunalg
luiti, pl. Siretul, la 14 kil. de Ga- ritoriul com. Beilicul i Oltina. cea vecinalg.
lati, pe malul PrutuluI, asezatg Se desface din dealul Cale-Ur-
la coada laculuT Bratesul. Se mgr- girla, se intinde spre E., inteo Tunari, sat, fIcind parte din com.
gineste la N. cu ivita, la E. directie generalg de la S.-E. spre rur. Tunari-Dimieni, jud. Ilfov,
cu balta i lacul Bratesul, la S. N.-V., dealungul maluluI drept pl. Dimbovita, situat la N. de
cu Galati si la V. cu teritoriul dobrogean al DungriT, intre scur- Bucuresti, pe malul drept al vg-
com. Filesti, Branistea, Indepen- gerile Iezeruri/or Oltina i Mir- iet Pasgrea. La N., locul e bgl-
denta i Slobozia-Conachi. leanul, brgzdind partea de N. a tos, din cauzg cg e prea mult
E formatg din 7 cgtune : Tu- plAseT si a comunelor. Are o ingl- aplecat spre valea Pasgrea.
lucesti (resedinta), Costache-Ne- time de 105 m. Se intinde pe o suprafatg de
gri, Cismelele, Fintinele, Odaia- 3484 hect., cu o populatie de
luT Manolachi, Slobozia - Movi- Tunari, com. rur. 1ci sat, in jud. 1317 hect.
leT Vingtori, cu o populatie
i Dolj, pl. Cimpul, situatA pe loc Are 2 bisericT, una cu hramul
de 2976 suflete. ses, la 8o kil. de Craiova si la S. Nicolae si cea-l'altg cu hra-
Numgrul vitelor se urca in 14 de resedinta plAseT, Calafat. mul Invierea-luT-Lazgr, deservite
total la 3499 capete. Se invecineste la E. Cu co:n. de 2 preotT ; o qcoalA mixtg ;
Are 2 bisericT : in Tulucesti, Sf. Piscul, la V. si N., cu com. Po. helestell; o masing de treerat.
ArhanghelT, si in Odaia-luï-Mano- iana, i la S., Cu com. Desa. Vite : 494 vite marT cornute
Jachi, Sf. Gheorghe. Dupg in- Are o populatie de 1037 su- 921 vite micT.
tocmirea sinodalg din 1888, com. flete ; o scoalg mixta; o bise-
Tulucesti formeazg doug parohiT: ricg, fondatg de locuitorT, la 1868, Tunari, sat, com. rur. Glnesti, pl.
Tulucesti, alcgtuitg numaT din Cu hramul SI. Gheorghe i S-tiT Mijlocul, jud. Vilcea, Cu o po-
resedinta comunalg, cu catedrala VoevozT. Pe frontispiciul biseri- pulatie de 181 locuitorT.

www.dacoromanica.ro
TUNARI 659 TURBATI

Tunari se:1 Zgaidaracul, cdtun, catia in cgtun se face prin dru- din dealurile ce separg jud. Ro-
pendinte de com. Tirnava-d.-j., murT ordinare si printr'o osea man de jud. Neamtu ; curge de
pl. Cilnistea, jud. Vlasca, com- comunalg care il leagg la N. cu la N.-V. la S.-E. La S.-E. de
pus din 97 locuitorT, insurgteT. Cretesti, cgtun de resedintg. satul Galbeni iese din jud. Ro-
Piriul Cioiana curge prin mij- man si trece in jud. Baca, apoT
Tunari,fort, in jurul Bucurestilor. locul com., de la N. la S.-V. se varsg, la N.-E. de satul Sir-
besti, in riul Siretul, de a dreapta,
Tunari-Dimieni, com. rur., in Tunzäria, munte, intre comunele dupg ce primeste in sine pe stinga
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situatà Brosteni, arul-DorneT si Dorna, piraiele Bahna si Galbeni. Acest
la N. de Bucuresti, lingg Valea- jud. Suceava. plriti curge printr'un ses intins,
Pasgrea, la r8 kil. de Bucuresti. din care cauzg maT in tot-d'a-
Se compune din satele : Tu- Tupilati, com. rur. §i sat, in jud. una, in timpurile ploioase, apele
nari si Dimieni, cu o populatie Roman, pl. Moldova, spre N.-V. tul ies din albie si se varsg
de 1638 locuitor/ si 371 case ; de orasul Roman, la 31 kil, de peste cimp.
3 bisericl (2 la Tunari si i la el si la 32 kil, de resedinta plg-
Dimieni); o scoalg mixtg ; o sel. E situatg spre N.-V., la Turbata, poiand, in jud. Suceava,
moarg cu aburT, 2 masinl de confluenta piriulul Valea-Albg cu in pgdurea cu acelas nume, in-
treerat ; 2 helestae. 11111 Moldova si pe malul drept tre com. Dolhesti si Tgtgrusi.
Vite: 433 vite marr cornute, al acestuT riti. Se zice cg pe aci trecea slea-
185 cal si iepe. Are o populatie de 1144 lo- hul (drumul mare) ce lega Su-
LocuitoriT posea : 179 plu- cuitorr ; 3 bisericT: 2 ortodoxe ceava cu Iasi.
gurT : 136 cu bol si 43 cu cal; si i catolicg; o scoalg mixtg.
193 care si cgrute: 136 cu bol Se lucreazg lemngrie ordinarg Turbatul, cdtun, pendinte de com
si 57 Cu cal. si mobile de lux. Bállnoaia, pl. Marginea, jud.
Sunt 506 vite marT cornute. Vlasca, situat pe domeniul Giur-
Tunari-Popeqti, me* a statu- Se face iarmaroc la 24 Iunie. giil.
luT, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Budgetul com. e la .veniturT La 1864 s'ad improprietgrit aci
Tunari. de 3394,56 leT, iar la cheltuelT, 92 locuitorT, primind 370 hect.,
de 3094 leT. iar la 1882 s'aii improprietgrit
Tunse§ti, sat, in jud. Tutova, pl. Pe teritoriul com., lingg satul 25 insurgteT, primid 146 hect.
Simila, com. Bogdgnita, spre V. Tupilati, este un pod de lemn Are o bisericg vechie.
de satul Bogdgnita, pe dreapta stgtgtor, peste care trece soseaua
piriuluf Bogdana, campus din 2 judeteang Piatra-Iasi. Este legatg Turbati, com. rur., in jud. Gorj,
pgrtl: Tunsesti-d.-j. si Tunsesti- cu orasul Roman prin osea. plaiul Novaci, la S. com. Drg-
d.-s. goesti, situatg parte pe culmea
Tupilati, sat, in partea de S.-V. dealulul Turbatilor si parte pe
Tunse§ti, mo,s.. ie §i peaure, in jud. a com. Mglgesti, pl. Mijlocul, valea piriuluI Sgngtoarea.
Tutova, pl. Simila, com. Bog- jud. FAlciii, asezat pe valea pi- E formatg din 2 cgtune : Tur-
dgnita, proprietatea statuluT. riulul Cu acela nume, pe o su- bati, resedinta, si Buzesti.
prafatg de 573 hect., cu o po- Are o suprafatg de 2000 hect.,
Tun§i, cdtun, al com. Ticleni, pl. pulatie de 6o familiT, salí 303 cu o populatie de 224 familiT,
JiuluT, jud. Gorj, situat pe valea suflete. Are o bisericg, deservitg sau roo2 suflete ; o scoalg, in-
Cioiana. de / preot si 2 dascglf. fiintata la 1888; 2 bisericT, de-
Are o suprafatg cam de 800 servite de 2 preoff si 2 cintgrep.
hect., cu o populatie de 48 fa- Tupilati, sat O resedinta com. LocuitoriT posedg: 32 plugurI.
milil, se:1 170 suflete ; o bisericg cu acelas nume, jud. Roman, pl. 64 care cu bol; 1153 vite marl
reparatg in 1886 si deservitg de Moldova. V. Tupilati, com. rur. comute, 74 cal, 1221 OI, 94
preotul din cgt. Cretesti. capre si 471 rimgtorf ; 62 stupT,
Locuitoril posedg : 67 plugurT, Turbata, piriu, ce curge prin pl. E udatg de piraiele Sgngtoa-
37 care cu bol; 128 vite marT Siretul-d.-j., com. Brosteni, Bah- rea si Scurta.
cornute, 185 oT, 126 capre, 6 na si Galbeni, jud. Roman. Iz- Comunicatia in aceastg com.
cal si zoco rinigtorl. Comuni- voreste la V. de satul Tutcani, se face prin drumurI ordinare.

www.dacoromanica.ro
TURBAT1 1360 TURBUREA.DE-SUS

DealurT maT insemnate in com. la Curudgea, Dulgherul, Cartal- Turburea, sat, in jud. R -Sgrat,
sunt : Curaturile, Soava si Dea- Seleus. E acoperit cu verdeata. plaiul Rimnic, cat. com. Chioj-
lul-LargeT. deni, asezat in poalele muntilor,
Turburea, com. rur., jud. Gorj, in partea de V. a comuneT, pe
Turbati, celtun li resedinta com. pl. Gilortul, in partea de S. a malul sting al duluT Rimnicul-
Cu acelasT nume, situat pe cul- plaseT si la S. com. Andreesti. Sgrat si la imbucatura piriuluT
mea Turtasilor, jud. Gorj, plaiul E compusa din catunele Tur- Turburea. Are o intindere cam
Novaci. burea-d.-s. si Turburea-d.-j., si- de 500 hect., cu o populatiune
Are o suprafatg de 1400 hect., tuatg pe ses si coastg, pe ma- de 107 familiT saii 422 suflete.
cu o populatie de 134 familiT, lul sting al riuluT Gilortul.
salí 552 suflete ; o scoalg, infiin- Are o suprafatg de 1974 hect., Turburea, mahala, facind parte
tata la 1888; o biserica, deser- cu o populatie de 267 familit, din com. rur. Bgesti, pl. Olte-
vita de r preot si 1 cintaret ; se:1 1302 suflete. tul-d.-s. Are o populatie de 327
3 morT pe apa. Are: 1 scoala, infiintata la locuitorT ; o biserica, pe un deal.
1837; 2 biserici, Cu 2 preotl si Este situata In centrul comuneT,
Turbati, sat, jud. Ilfov, pl. Zna- 4 cintaretT. si udata de piriul Dobrice4 si
govul, com. rur. Lipia-Bojdani, LocuitoriT posedg.: 91 plu- valle: Turburea, Baza si a Mar-
situat la N. de Gruiul, pe malul gurT, 5 cArute cu cal, 149 care tologuluT.
drept al riuluT Ialomita si in Cu bol', 748 vite marT cornute.
partea de N. a balteT Znago- 24 caT, 976 of, 132 capre si 315 Turburea, gira Izvoreste din
vul. ri m ato rI. com. Vitioara, intra in com. Pa-
Aci a fost mangstire de ca- Deosebit de apa GilortuluT, cureti, pl. Podgoria, jud. Pra-
luggrite. Dupa anul 1812 ele ail care uda comuna in partea de hoya, curge de la N. la S., prin-
fost duse la mangstirea Ti- V., mal sunt si alte pirae care tre dealurile Nucetul sí Vrgnesti,
ganesti, raminind la Turbati o udg de la E. la V., facind pe pana la localitatea numitg (Cru-
un schit. Astg-zT este bisericg timpurl ploiase stricaciunT prin cea Bracaci,, unde se uneste
de mir. inundatiile lor. Aceste pirae sunt: Cu Sgratelul.
Are o suprafata de 775 hect., Nangul, Valea-TurbureT, Valea-
Cu o populatie de 441 locuitorf; CaluluT, Valea-CaluseluluT, care, Turburea-de-Jos, cIttun, re,e-
I scoala mixtl. impreunindu-se, se varsg in Gi- dinta com. Turburea, pl. Gi-
Numgrul vitelor marT e de lort si Valea-StinceT. lortuI, jud. Gorj, situat pe ses
245 si al celor micT de 417. Comunicatia in comuna se si coastg, pe maiul sting al Gi-
face prin soseaua judetiang T.- lortulift si la gura VgiT-CaluluT.
Turbencea, ruinele unza fost sat, Jiul-Spahii-Dolj, prin calea fe. Are o populatie de 900 suflete ;
jud. Tulcea, situat in partea de rata Filiasi-T.-Jiul, avind ca sta- i scoalg, infiintatg la 1837; I
V. a pl. IstruluT si a com. rur. tie mal apropiata statia Gilortul, biserica de lema, facuta la anul
Casimcea, la poalele de N. ale prin soseaua com. si drumurr 1885.
dealuluT Turbencea, aproape de ordinare. LocuitoriT posea : 53 plugurT,
piriul Casimcea ; ca si satul 90 care cu boT, 4 cgrute cu cal,
Saxancula, de pe malul opus, Turburea, sat, cu 140 locuitorl 500 vite marT cornute, 14 cal,
a fost distrus de un incendiii si jud. Arges, pl. Lovistea, com. 600 o!, 90 capre si 195 rima-
locuitoriT s'ati asezat In satul rur. Corbeni (y, a. n.). torT.
Casimcea.
Turburea, cdtun al com. Bala- Turburea - de.. Sus, editen, jud.
Turbencea, movild, in com. Ca- nesti, jud. Buzgil, cu 290 locui- Gorj, pl. Gilortul, com. Tur-
simcea, pe cel maf inalt virf torT si 72 case. burea, situat pe ses si coaste,
(252 ni.) al dealulur Dulgherul, pe malul sting al riuluT Gilortul
la hotarul jud. Tulcea si Con- Turburea, sat, facind parte din la N. de cgt. Turburea-d.-j. Are
stanta, punct trigonometric de com. rur. Predealul, pl. Teleaje- o populape de 402 suflete si I
rangul 1-iii, dominind satele Ca- nul, jud. Prahova. Are o popu- bisericg, eleservitg de i preot si
simcea, Curudgea, drumurile co- latie de 232 locuitorT. Girla-Tur- 2 cintgretT.
munale ce duc de la Casimcea burea trece printr'insul. LocuitoriT sunt mosnenT. ET

www.dacoromanica.ro
TURCENI-DE-JOS 661 TURCOAIA

poseda: 38 plugurf, 59 care cu cal, 30 stupt, 452 vite marT cina, Poiana-Mare, Repedea pi
bol, 1 caruta Cu cal, 248 vite cornute, 68 casi, 575 or, IO ca- Gurascul, se desface din mun-
marT cornute, To car, 376 or, pre O 342 rimatorT. tele Bobul, al Culmet-Paringulut,
42 capre pi 120 rimätorl. Cale : poseaua vecinal, le- se intinde paralel cu Culmea-
Ond'o Cu Murgepti, la N., Tur- Plataneptilor, separind Lotrul de
Turceni-de-Jos, com. rur., pl. ceni-d.-j., la S. pi Caloparul-d.-j., Lotrita.
JiuluT, jud. Gorj, la N. comunet la V.
Ionepti, In partea dreapta a Jiu- Turcine§ti, cdtun, re;iedinta. coin.
lut pi pe linga poalele dealulut Turce§ti, com. rur., jud. Vilcea, Curtipoara, pl. Ocolul, jud. Gorj,
Ropul, situata parte pe pes, parte pl. Oltetul-d.-s., compusa din ma- situat la V. de Curtipara pi in
cam pe deal. halele : Vladulepti, Biserica-de- partea dreapta a riulut Jiul, Cu
Se compune din catunele : Zid, Lespedea, Iriptea, Meia, Co- 56o suflete pi 1 biserica, deser-
Turceni-d.-j. pi Iliepti, cu o po- drepti pi Pilpepti, cu o populatie vitá de 1 preot pi 1 cintaret.
pulatie de 1126 locuitort ; 1 de 902 locuitort, 4 biserict (una Locuitorit posea: 20 plugurT,
pcoala ; 2 biserid, deservite de In Biserica-de-Zid, de la 1837, 38 care cu bol, 70 vite mart
2 preoff pi 2 cintarett. alta in Mahalaua-Vechre, ziditá. cornute, 7 cal', 100 or, 10 capre
Locuitorit posea: 40 plugurt, la 1856, una in Lespedea de la §i 25 dmItorr.
8o care cu boT, 6 carute cu cal, I880 pi una zidita in 1857) pi posea comunal o leaga cu
I6o stupT, 584 vite mart cor- o pcoall, infiintata in 1882. catunele invecinate. (V. Curti-
nute, 51 cal, 992 ol, 29 capre E situata pe dealurile : Co- poara, com. rur.)
,i 267 rimatort. drepti, Vladutepti, Iriptea, Meia
Are o posea vecina% care o pi Pilpepti, pe lingá riul Tirlia Turcoaia, com, mur., in jud. Tul
pune in legatura la N. Cu com. pi valea Lespedea, la 6o kil. de cea, pl. Macinul, situata in par-
Turceni-d.-s , iar la S., cu Io- re,edinta judetuluT pi la zo kil. tea V. a districtului, la 80 kil.
nepti. de a plaiulut. spre S.-V. de orapul Tulcea, ca-
Se marginepte la E. cu com. pitala judetulut pi in partea de
Turceni-de-Jos, cdtun, repedinta Pojogi pi Cirepiul; la V., cu com. S.-V. a plapel,, la 18 kil. spre
com. Tureeni-d.-j., pl. Jiulut, jud. Alunul ; la N., cu com. Mateepti S. de orapelul Macin, repedinta
Gorj, Cu o populatie de 540 ,i Berbepti. plapeT. Infiintata pe la 1830.
locuitorT, o pcoala pi 1 biserica Locuitorit sunt mopenl. ET formata din cat. Turcoaia,
facuta pe la 1841, deservita de poseda: 100 bol, 200 vad, 30 repedinta, pi Iglita, cu 1081 su-
I preot pi I cintaret. capre, 350 or, 30 cal pi 300 flete ; o pcoala mixta; o bise
Locuitorit poseda : 21 plu gua, pord; 6 mort de macinat. rica, cu hramul SI. Nicolae, zi-
50 care cu boT, 4 carute cu cal, 5oseaua judeteana o leaga cu dita la 1862 de locuitort, de-
40 stupT, 292 vite marl cor- Berbepti pi Mateepti. servita de 1 preot pi 1 cintgrq.
nute, 34 cal, 487 or, lo capre E brazdata de dealurile : Pil- Se marginepte la N. cu com.
li 177 rimatort. (V. Turceni-d.-j., peptipi Talpele ,i udata de urb. Mácinul ; la V., cu judetul
com. rur). valle: Lespedea, CiineluT, Secit, Braila, despartita de Dunare ;
precum pi de girla Tiriia. La la S., cu com. Satul-Noil ; la E.,
Turceni-de-Sus, com. rur., in E. are locurile izolate : Valea- cu com. Cerna si Greci.
jud. Gorj, pl. Jiul, la N. com. Podulul, Padinile pi Socetul; la Dealurn Iacob, cu prelungi-
Turceni-d.-j. pi in partea dreapta V., Pleasca pi Jderul ; la N., A- rile: Iglicioara Mare, Iglicioara-
a Jiulut. Are o populatie de 740 luni,u1 ,i Valea-Onicioiulut; la Mica, Gorgova pi Manole.
o pcoall pi o biserica
suflete ; S., Lunca-Mare pi Crivinalut- Movile sunt 1 i, artificiale.
de lemn, facuta de locuitort pe Panait. udata de Dunare la V.
la 1848, deservita de 1 preot pi de girlele Balanul, Redeluia
pi 1 cintaret. Turce§ti, sat, jud. Argep, pl. Pi- pi Noroioasa. In Dunare, Insula-
Este situata parte la poalele tepti, com. rur. Bradul-Geamana lut - Mop - Dobre apartine co-
dealulur Teiul, care este pi cul- (v._ a. n.). munet.
mea JiuluT pi parte cam pe coasta. Baltt: Turcoaia salí Armanul
Locuitorit posea : 35 plugurr, Turcina, culme de munte, jud. (2oo hect.), Certe-Tele, Iglita,
I E) care cu bol', 4 carute Cu Vilcea, cu virfurile : Bora, Tur- (300 hect.), ale_statulut.

www.dacoromanica.ro
TURCOAIA 662 TURIA

Locuitoril posedg : 105 plu- Turculetul, deal (45o ni.), jud. liceni, Dersca, Singuti, Stgnesti
gurr, 218 cal, 5 asinT, 583 bol R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-s., la si Bucovina.
si vacT, 1608 oT, 356 capre si hotarul el' cgtre plaiul Rimnicul. Originarg de aicT este fami-
228 pord; 2 morY de apg. E continuatia dealuluT Lupanul lia Balus.
CgT : Soseaua judeteang Mg- si 'sT intinde rarnificatiile prin- In unele cronice si acte vechT
cin-Satul-Noti si drumurT comu- tre afluentif riurilor R.-Sgrat si se vede scrise Bale, iar in al-
nale la Turcoaia, la cit. Iglita, Rimna. La poalele luT se aflg tele Balo. Tot dupg unele acte
la Greci, Cerna, Satul-Nori, Car- satul Poenita. Este acoperit parte se deduce cl Balas ar fi tul-
caliul si Picineaga. cu pgdurT, parte cu pasunT. pina familieT, si cg se trage din
Cneazul Balo, proprietarul mo-
Turcoaia,1
sa_, cu 1040 locuitor1 Turcului (FintIna), sat, Cu 18 sieT Poiana de pe Moldova, care
si o intindere de 3351 hect., suflete, in jud. R.-Sgrat, pl. Rim- a venit din Serbia si s'a stator-
In jud. Tulcea, pl. Mäcinul. Se nicu1-c1.-s., in partea de N. a nicit in Moldova.
mgrgineste la N. cu Iglita, la com. Grebgnul, la poalele dealu- In Serbia vietuia in secolul
V. cu Dungrea, la E. cu Satul- luT si pe piriul Cu acelas nume. al 14-lea aceastg familie vechle.
Noti si la S. cu Picineaga. Are o Banul Balo; era ginerele luT La-
;coalg si o bisericg, ziditg in Turda, pise, pe creasta siruluT de zgr, Regele SerbieT. Dupg cl-
1862. (V. coin. Turcoaia). dealurT ce brgzdeazg in lung si derea SerbieT sub jugul turcesc,
lat com. Costesti, plaiul Ho- el pgrgsit Tara si pe la 1430
Turcoaia, ostrov, jud. Tulcea, rezul, j ud. Vilcea, si se prelungesc trecurg in Moldova. In Dom-
format de Dungrea-Vechre. Aci pe toatA partea de E. a com., nia fratilor Dies si Stefan, fiiT
se aflg carierg de piatrg. in stinga riuluT Costesti. luT Alexandru-cel-Bun, pe la
1436, Balus era intre velitiT
Turcoaia, lac (140 hect.), jud. Tureatca, com. rur., in partea boerT si Consilier Domnesc. (1 Le-
Tulcea, pl. Mgcinul, pe teritoriul de N. a pl. Berhometele, jud. topisitele, si cCron. Rom.) de
com. rur. Turcoaia. Doroholit, formatg din satele : Cu- Melhisedic).
liceni, Mihoreni, Stgnesti sati
Turcoaia, tuna trigonometric de Pueni, Singuti si Tureatca. Are Turia, t'asa, in partea de N.-E.
rangul al 2-lea, jud. Tulcea, pl. 3046 suflete; 5 bisericT, deser- a jud. Iasi, asezatg filtre riurile
Mgcinul, com rur. Turcoaia, a- vite de i preot, 5 cintgretT si Jijiea la V. si Prutul la E. si
sezat pe dealul Iacob (336 m.). 4 pgIgniarI; I scoalg. N., pe podisul TurieT, pe va-
Vite marT cornute 1630, oT lea Miel ;i pe sesul PrutuluT,
Turcul, munte, in jud. Prahova, 1300, cal 255, porcT 1575. prelungindu-se paralel cu riurile
pl. Pelesul, com. Predealul, la Prutul si Jijia, din marginea jud.
limita dintre jud. Prahova si jud. Tureatca, sat, pe mosia cu ace- Botosani, spre S. pgng in capgtul
Buzga, futre izvoarele Stevia si las nume, jud. Dorohoiti, com. de N. al plIseT Branistea, ocu-
Turcul. Este proprietatea d-luT Tureatca, pl. Berhometele. pind 39377 hect.
G. Gr. Cantacuzino. Are o populatie de 1680 lo- Se mgrgineste la N. cu jud.
cuitorT, 2 bisericT, una in sat, Boto;ani, de care se desparte
Turcule§ti, sat, resedinta com. de lemn, din 1770, si una in prin hotare stabilite; la V., cu
Cglinesti, pl. Podgoria, jud. Mus- curtea boiereascg, fgcutg la 1842 pl. Bahluiul si Copoul, de care
cel, cu 500 loc. si o bisericg, de vornicul T. Bals; o scoalg, se desparte prin riul Jijia; la
deservitg de i preot si 2 cintgretT. ziditg in 1890. S., cu pl. Branistea si la E.,
E situat in centrul comune Piraie : Aria, Molnicioara si cu Basarabia, de care se des-
§i se intinde pgng in riul Ar- Molnita. parte prin riul Prutul.
gesul. In centru si la N. are Piatrg calcaricg si grezia se E formatà din 5 comune: Bi-
doug dealurT: Slgtineanca si Dea- afla in mare cantitate. volani, Iepureni, Hermeziul, Ros-
lul-BisericeT, acoperite cu viT ;i DrumurT principale sunt: acel cani si CArniceni, 37 sate si 3
livezl. de la Mihaileni la Mamornita tirgusoare.
Prin mijlocul satuluT trece ca- si la Herta si acel ce duce Are 24 bisericT, cu 16 preotT,
lea feratg Bucuresti - Pitesti si la Dersca. 29 cintgretT si 9 eclesiarhT, apar-
soseaua nationalg paraleig. Mosia se hotgreste cu: Cu- tinind de eparhia Mitropolie

www.dacoromanica.ro
TURIA 663 TURNUL-M A.GURE LE

din Iapr; 13 pcolT ; un spital ju- oseaua nationall Pitepti-Sla- Turnul, loc izolat, tipos, judetul
detean ; 20 morT. tina traverseaza comuna. Mupcel, com. Berevoepti-Pamin-
Dealul Turia, cu diferitele tur E brazdata de dealurile : Re- teni, plaiul Nucpoara. Legencia
ramificarT se intinde de la N. cea, Drumul-Oir (de la N. la S.), spune ca pe ripile Turnulta, Ne-
la S., printre riurile Jijia pi Prutul. Biftia (de la E. la V.), Osiletul gru-Voda 'T-a apezat optirea sa
Ape: Prutul pi Jijia pi un numar (de la E. la V.), Sterpul (de la pi s'a batut cu Mara, care erail
de piraie, ce izvoresc de printre N. spre S.) pi udata de valle: apezatI pe Malul-Vier (spre S.),
deaturr pi care in cursul lor for- Turie, Pana, Paraschiva, Biftia unde voiati sa zideasca cetate.
meaza prin diferite val' IazurI, ce pi Dirjovul.
servesc pentru adapatul vitelor. Turnul, mofie a statule, judetul
Can poseaua judeteana Ia,i- Turia, sat, Cu 550 locuitorT, jud. Teleorman. (Vezr: Turnulur (Do
Botopani, o cale comunala ve- Olt, pl. Oltul-d.-j., com. Turia meniul-).
cinala pi un drum vechiti, nu- (v. a. n.).
mit Drumul-Furilor, ce vine din Turnul-Mägurele, com. urb.,§i
, jud. Boto,ani ; mal multe dru- Turia, podi,c al dealulur Turia, repedinta jud. Teleorman, situata
murr comunale pi vecinale. ocupa partea de mijloc a com. pe partea stinga a fluviuleDu-
Din 39377 hect., intinderea Ropcani, pl. Turia, jud. Iapi, pre- /tarea, pe un platal care inain
teritoriule plaper Turia, 13513 lungindu-se de la N. la S. Pe teaza din tunca coprinsa mire
hect. sunt parnint de cultura, care el se afla drumul Furilor. Dunare pi riul Olt. Se gase,te
produce tot soiul de cereale pi Ca ramificarI ale aceste podip la distanta de 4200 ni. de la
legume ; 75 hect. vil' pi 1835 hect, sunt podipele : Tabira, Pope! pi Dunare pi 3200 m. de la Olt, iar
padurI; lar 23956 hect. sunt al CruceT, Capul-Dealule pi al in unghiul format de aceste 2
cuprinse de apa (piraie, iazurT, Gaurenilor pi podipul Borper. distante se afta gura unde 01-
mlaptin1), imape, finate, locurT tul da in Minare. Inaltimea o-
pentru apezarea satelor pi livezI. Turia, vale, in jud. pi pl. Tulcea, rapule d'asupra niveluluI Mare-
E bogata in imape pi fi pe teritoriul com. rur. Be-Tepe. Negre este de 40 m., la obser-
nate inlesnindu se prin aceasta vatorul meteorologic de litiga
crepterea vitelor, care se ridica Turiacului (Valea-), pirig, in spitalul judetule. E situat la
la 37344 capete, din care : 13182 jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te- 242 kil. de Bucurepti.
vite marI cornute, 18815 oT, ritoriul com. Luncavita, pi a- Turnul e apezat pe deal in for-
113 capre, 1753 ce pi 3481 nume pe al cat. satí Rachel. ma de amfiteatru care domina
rimatott toata tunca dintre Dunare pi Olt
E acum unita cu pl. Copoul Turluianul, sat, Cu 208 locuitorr, In ata sunt dealurile Bulgariel
(v. a. n.). jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., co- pi orapul Nicopoli.
muna Bucpepti, situat pe 01'111 Orapul propriti zis are ca li-
Turia, com. rur., jud. Olt, pl. CernuluI, mal la vale de satul mite la S.-E, pi la S.-V. tunca
Oltul-d.-j., compusa din 6 cat.: Cernul, la 3 kil, de satul Buc- dintre Dunare pi Olt, la N. pi
Zorleasca, Recea, Turia, Birca, pepti (v. a. n.). N.-V. com. Odaia pi teritoriul
Valea-Mare pi Buicepti, cu o el, lar la E. com. Magurele, pana
populatie de 2400 locuitorI, 5 Tumul, schit de cdlugelrr, jud. aproape de bifurcatia dintre po-
bisericr pi o pcoala. Argep, pl. Loviptea, metoh al seaua nationala Turnul Alexan-
Este situata pe dealul pi va' manastirer Cozia, din jud. Vil- dria pi cea judeteana Turnul-
lea Turia, la ro kil. de Slatina, cea. Este situat in mijlocul pa- Ropiori.
capitala judetulur, pi la 12 de durilor seculare pi nu este ac- Fiind situat intre Olt pi Du-
repedinta plaper. cesibil de cit cu piciorul sal-, cu nare, este tot-d'auna expus cu-
Parte din locuitorT sunt mop- cale. Monahir duc o viata de rentilor acestor marl cursurT de
nenT, 325 s'ail improprietarit la schimnicr foarte retrasa. apl. In timpul veril temperatura
1864. El' posea: 200 ce, 500 In timpul din urma (1900 se ridica in unir anT pana la
Tepe, 800 be, 6o0 vacI, ro ca- Y9o1) acest schit s'a reparat pi 39,90 Celsius; iarna termometrut
pre, 5000 e pi 500 porcT. infrumusetat prin ingrijirea pi se coboara intre 150 pi 200 ,i
Veniturile pi cheltuelile co. Cu cheltuiala P. S. S. parintele ciliar pana la 28°, cind inghiata
mune se ridica la 6148,99 ler. Episcop de Argep, Timu,. Dunarea pi chiar Oltul.

www.dacoromanica.ro
TURNUL-MXGURELE 664 TURNUL-MAGURELE

Suprafata comuna, dimpreung sgpun, i fabricg de lumingrr de cupase. Turca stgpinesc acest
Cu mopia i diferitele proprietgtY cearg i mal multe ateliere me- punct ping la anul 1462.
ce are prin prejur, este de 1450 canice. In primgvara anulur 1462 o
hect. Ce de coinunicatie : calea fe- armatg turceascl de 250000 sol-
Populatiunea orapulur in 1900 ratg Costepti-Mggurele i dife- datT porni in doug pgrtr: o parte
a fost de 8668 locuitorT : 5013 rite posele, din care mar insem- pe Marea-Neagrg cu flota pen-
bgrbatr pi 3655 femer. nate calca nationall Turnul-A- tru transportul proviziunilor de
Numgrul vite/or e de 9264 lexandria-Bucurepti, calea jude- razboiii pi de hrang ; cea-l'altg
capete in toatg raza comuner. teang Turnul-Slatina, calea ju- parte i cea mar insemnatg
Din acestea sunt 315 caT, 2960 deteang Turnul Izlaz, calea Tur- de la Adrianopole se indreptg
vite marr cornute, 1939 vite nul-Zi mnicea pi dru mul spre Port. spre Dungre. Locul de intilnire
micT cornute i 4000 pord. Not4e istorice. In apropiere era la Nicopole. Vlad, cu vre-o
Turnul-Mggurele are un gim- de Turnul-Mggurele se aflg rui- 22000 oamenT, intre care se nu-
naziti infiintat in 1889; trer nele unur castel roman, transfor- mAraii i tinerir de la 12 anr in
pcolr primare, doug de bletr mat mal in urrnA in cetate ro- sus, tglagri in dreptul Nicopoler,
alta de fete ; o grgding de copir mineascg sub numele de Nico- ca sg apere trecgtoarea. Armata
pi o pcoalg confesional l a iz- poli-Mic, sati Nicopoiul-Mic, turceascg de uscat, comandatg
raelitilor. care apoi a devenit cetate tur- de insupr Sultanul Mahomet, a-
Bisericr sunt dota: SI. Hara- ceascg. Ea a fost dgrimatg in ur- jungind ad, trecu Dungrea cu
lambie pi SI. Vinere. La ciad- ma tractatulur de la Adriano- marr pierden, din cauza picad
tirul orapulur este 'fila o bise- pole (1827), Cu care ocaziune s'a de sggetT ce Rominir aruncail
ricg ce servepte de capelg aflat o piatrg Cu inscriptiune la- asuprg-r. Tepe; este silit insg a
unde nu se oficiazg. Preotr sunt ting privitoare la Iulius Captiv, se retrage, ne mar pudrid apgra
5, cintgretr 4 pi paracliserr 2. conductor publici portara Illy- trecgoarea.
Catolicir i Evreir ati case par- rici et ripae Thraciae, adicg a- Tirnp de aproape 6o de anr
ticulare de ruggciune. rendap general al vgmilor din istoria nu mar mentioneazg des-
Are o statiune meteorologicg tgrile de la izvoarele Dungrer pre vre-o intimplare imprejurul
de al II-lea ordin. pgrig. la gurile riulur (din anir acester cetgtT.
Ca punct comercial de intiia 161-169 d. Chr.). Tot de aci Pe la 1521, Mahomet-Ber vine
ming, Turnul-Mggurele a avut d. Tocilescu a transportat la mu- de peste Durare cu puterr marr
timp de peste 40 de anT cel mar zeul din Bucurepti o altg inscrip- pentru a nimici optirea lur Radu
mare renume in Targ. Aci se tiune a luT Traianus Decius. A- de la AfumatT, care dupg ce fu-
aducean spre incgrcare la Du- ceste pietre cu inscriptiunT pro- sese izgonit de Turcr de pe tron,
ngre productele de tot felul din vin probabil din ruinele cetgtil strinsese oaste pi ipr reocupg scau-
mar multe judete, din Olt, Ar- Oescus (azT Ghighen) in Bulga- nul. Mahomet vine ca puterr
gep, Mupcel, Romanati i chiar ria, peite drum de pi mar marT, in urma acestur
Vilcea. Abia in secolul al XIV-lea in- fapt, dar dupg mar multe
Dupg ce se infiintg portul cep a se ivi oare-care dovezr cg este silit sg ja fuga peste
infringenr

Corabia la 1870, mare parte din prin aceste locurr petre- Dungre, unde Radu il urmgrepte
traficul comercial trecu la acest cut fapte insemnate. In anul 1394, bgtindu-1 infricopat la Nicopole
port noil, iar in urma terming- Baiazed a trecut Dungrea cu o ar- Siptov.
Ter liniilor ferate Bucurepti-Ro- matg numeroasg pi a cuprins for- In anul 1545, sub domnia luT
man, Bucurepti-Brgila i Bucure- tgreata Nicopoiulcel mic, apezind Radu, fiul luT Radu-cel-Mare,
pti Vicirorova, Turnul incepe a acolo garnizoang. Mircea Basarab, TurciT puserI din noti mina pe
pierde pi mar mult din impor cu ajutorul luI Sigismund, regele cetatea TurnuluT, o intIrirg
tanta lur i aceasta s'a accentuat UngarieT, alungg pe Turcr pi cu- impreung cu teritoriul dimprejur
u deosebiredupg constructiunea prinde din noil cetatea (1395). o declararI raja, utilizind'o ca
liniel ferate Costepti-Mggurele. La 1416, Turca* trec Dungrea, un post inaintat in aceastg parte
Ae nu mar avem de semnalat jefuesc i pustiesc Tara, oeupg a imperiulul. Delimitarea terito-
aci de cit comerciul de cereale. din noti Turnul pi apeazg riulur ocupat de raiaoa Turnulur
Vezr pi Turnul, port. sul armatg pentru a le servi de s'a fgcut in anul 1546, sub dom-
Are o fabricg de bere, 2 de apgrare, cgcr Giurgiul deja II o- nia lur Mircea - Vodg - Ciobanul.

www.dacoromanica.ro
TURNUL-MAGURELE 665 TURNUL-MÀGURELE

Marele ban al PriT a luat parte La 13 Ianuarie 1774, Izzet- ca vin Turcil, preoth si lumea
la aceastá importanta lucrare. Ahmed-pasa reuseste a bate pe din biserica ati fugit, coprinst
De la acesta a ramas numele Rust la Turnul. de frica'. Unul din acestia, ra
de Drumul-Banulut, care venea In anul 181o, luna Maiti, RusiT posatul preot Paraschiva, a fugit
despre Giurgiti, pe marginea Du- incercara a trece Dunarea tot imbracat in hainele preotestt,
naret. °data cu ocuparea ceta- pe la punctul Turnul-Magurele, luind cu dinsul pe un copil mic
tel de catre TurcT, i s'a dat si dar sunt respinst. al sati si ail apucat spre Ale
un comandant sati beiti si beg. In iarna anulur 1828-1829, xandria, impreuna Cu altf locui-
(cMagazin istoric,, vol. IV), Rusit luara capul de pod stabi- torT, Turcit al intrat in adevar
In timpul luptelor luT Mihaiti- lit pe Dunare, intre Nicopoli si in biserica, crezind ca vor gasi
Viteazul, punctul Turnul-Magu- Turnul. In Nicopoli se gasea ceva odoare scumpe si lume, sa
rele a fost locul multor inttm- atunct comandant Ceapanoglu, jefuiasca ; negasind ?usa nimic,
plarT insemnate. Dunarea fiind dintr'o familie ilustra din Asia. atí profanat'o, tragind un glont
inghetata in iarna anulut 1598, In Februarie 1829, un deta- in icoana SI. Haralambie, fu-
o parte din trupele erouluT tre- sament din trupele rusestT, din rind numaT vasele sfinte ale bi
cura si pe ad, cuprinse, pustii al 9-lea regiment de vinatorT, sericeT. Pe la 186o, acele vase
si dariml Nicopoli si satele de trece Dunarea si surprinde flo- ati fost Osito la un Turc din
prin prejur, precum acuse si cu tila turceasca nu departe de Ni- Nicopoli si readuse la biserica.
alte cetatt si orase de pe ma- copoli. Acest fapt e de relevat pentru
lurile Dunaret pana la Marea- In urma tractatulut de la Adri- a este cel din urma, din mul
Neagra. Turcit lusa, curind dupa anopole, Turcit sunt obligatt sa titnea de salbaticit si tilharit ce
aceia, luara iarasT cetatea Tur- paraseasca raiaoa Turnulut, ca si Turcit mal bine de cinci secole
nulur inapor. In Septembrie 1596, pe a Giurgiulut si Brailet, si te- aii savirsit asupra 'T'axil.
Mihairt ataca din noti aceasta ritoriul ocupat de raja fu ina- Din toate luptele ce s'ati pe.
cetate si o darima, poiat Pril. Dar cu toate ca sta- trecut la acest punct, reese im-
°data cu stingerea erouluT, pinirea turceasca fusese margi- portanta vadita a lui, cact el a
In urma odiosulut asasinat de nita, un beiti, care a mal stat fost considerat tot-d'a-una drept
la Turda, TurciT reocupa Turnul acolo cit-va timp, fleea mart cap al podulut pe Dunare pe
si ist stabilesc acolo desavirsitä neajunsurt locuitorilor, pe care la Nicopoli, de aci la Plevna
stapinire. Dupa aceasta data, nu IT jefuia prin neferiT sal. spre Sofia (vechia Sardica); iar
maT vedem facindu-se mentiune La anul 1848, Turnul-Magu- pe de alta parte deschidea dru
de dinsul thnp de aproape un rele fuse si dinsul, intru cit-va, mul spre pasul Sipca la Balcant,
secol si jumatate. teatrul evenimentelor revolutiu- de unde apot se putea lua dru-
In timpul razboiulut dintre net la care participara Eliade, mul spre Constantinopole.
Rusl si TurcT, la 1768-1774, Tell, Magheru, Popa-Sapca si Cel maT important rol lusa,
cetatea Turnulut, ocupata de o altit, care pornise de la comuna l'a avut Turnul Magurele in tot
garnizoana de 3000 Turct, este Izlazul din judetul Romanati, tre timpul ultimuluT rezbel pentru
asedian de armatele rusestT, care cind prin Turnul-Magurele. independenta, din 1877.
inaintail sub comanda generaluluT In rezbelul de la 1853 54, Dupa ce trupele rusestt tre-
Repnin (1771). In aceastl cer- Turnul-Magurele suferi multe in- cura Dunarea pe la Zimnicea,
care sosqte §i generalul Potem- cercarT pe una luptelor dintre diviziunea IV-a romina trecu de
kin. Impresurarea cetatit parea Rust si TurcT. peste Olt la T.-Magurele.
anevoioasa din cauza pozitiuneT In timpul acestut rezbel, in La luarea NicopoleT, trupele
sale. Februarie 1854, pe cind arma- romine de la Turnul - Magu-
La 15 Martie 1772, generalul tele ruse se aflati pe la Segar- rele si Izlaz ati contribuit in
rus Bogdan batu pe Turd la cea si alte sate de prin prejur, cea mal mare parte la aceasta
Turnul si le ocupa intarirea ; in Turcit ati navalit despre Dunare izbincla.
18 Aprilie, Turcit navalesc spre in oras, cu scop maT mult ca In zilele de restriste ale Ru-
a relua castelul, dar sunt batutl sa jefueasca de cit sa se lupte. silor inaintea Plevnet, generalit
Cu desavirsire si pust pe fuga. Era inteo zi de sarbatoare, pe rust, marele duce Nicolae si in-
Mulp din et se ineaca in Dunare. cind se urma slujba la biserica sust Imparatul Alexandru II, ati
(Cronicarul Atanasie Comnen). Sf. Haralambie. La alarma data cerut mal intiiii ca trupele ro-

86700. Afarole Diclionar Geografic. Vol. V. 84

www.dacoromanica.ro
TURNUL-MAGURELE 666 TURNUL-MXGURELE "A

mine sg ocupe Nicopoli pi mal timpurile de mal inainte ca e- tgtiI Turnulul, simtindu-se tre-
in urmg ca sg le ving in ajutor piscopiI catolicT sail loctiitoriT buinta de a se infiinta acolo o-
din naintea PlevneT. StrimtoratT lor sg. plece pe la doT-treT anT rap, de oarece negutgtoril ce
de repetatele infringen' suferite odatg din repedintele lor, spre ayear' afacerT in port locuiati in
din naintea PlevneT, RupiT cer a vizita bisericele catolice, fie satul Mggurele, s'a pi pus la
prin faimoasa telegramg a ma- din circumscriptiunea lor, fie din cale ca repedinta jud. Oltul, din
reluT duce Nicolae, din 15 Iulie circumscriptiunea altora care, ne- care incg fgcea parte aceastg
1877, adresatg A. S. R. Carol avind parale sail curagiul de a regiune, sg se mute de la Sla-
I, Domnitorul RominieT, ca sg infrunta primejdiile cglgtorieT, 'tina la Turnul.
le ving in ajutor gcu orT-ce pret cereati voie de la Roma sg nu gGazeta oficialgl a Tgril cu
pi in orT-ce conditiunl, cauza fie obligatT a face aceste inspec- No. 5 din 27 Februarie 1836 a
creptingtgtiT fiind in mare pe- tiunT publicat textul decisiuneT luatg
ricol*. La 20 Iulie, trupele ro- gPetru Bogdan BacsicT viziteazg de M. S. Vodg, de pe care re-
mine aflate pe la T.-Magurele in primgvara ,i in vara anuluT producem urmgtorul extras :
pi prin prejur trec Dungrea pi 1640 bisericile catolice din Bul- gCu prilejul incredintgreT ce
ocupg Nicopoli ; peste putin trece garia pi, pentru cg la Nicopole s'a primit de la departamentul
pi Domnul Rominilor, Carol I, se aflA o bisericg catolicg, in- din lguntru, cl negutatoriT ce
tot pe la T.-Mggurele, la car.. chinatg S-tuluI pi mareluT mu- prin jalbg cgtre Ingltimea Sa ati
tierul general rusesc ; iar mal' cenic tefan, el vine pi aci pi argtat dorinta a infiinta ora p la
In urmg se apezg pe Dungre apoT trece pi peste Dungre, in Turnul, sunt la numgr una-sutg-
podul pe vase pe care s'ají fg- Tara-Romineascg, la Turnul-Mg- cincl.spre-zece pi se pot aduna
cut comunicatiunile cu Nicopole gurele. Cetate turceascg, Turnul pg.ng la doug-sute ; luindu-se in
In tot timpul cit a tina rgzboiul. avea imprejuru-T un domeniti de bggare de seamg cit de folositor
In toatg durata impresurgrei pease mile de lung, ,i incg mal' este a fi capitala judetelor de
PlevneT, T.-Mggurele a avut cea mare in lgrgime ; acest domeniti margine la locul unde este port,
mal mare importantg : aci se era sub stgpinirea Turcilor. Pg- privind aceasta atit spre inflo
adunau toate proviziunile de mintul acestuT domeniil, e de o rirea negotulul cea cu inlesnirea
hrang pi de rgzboiu ale trupelor ro- calitate minunatg pi produce cu adungreI populatieT, multa in-
mine pi parte din a celor ruse; pri- un belpug care intrece produc- tindere pi spornicg inaintarea
mul-ministru al j'Are pi ministru tiunea tuturor pgminturilor ara- intru infrumusetarea orapelor, cit
de rezbel loan C. Brgtianu statu bile din Bulgaria,. O sfire in maT multg inlesnire
multe sAptAminf aci pentru a in- Teleormanul pgstreazg pi as- in organisatia bunelor intocmirT,
griji de inciestularea optirel; pe tgzT, dupg. 262 anT, reputatiunea urmind a fi inteunul pi acelap
aci erau condup1 prisonieril; de pi calitgtile ce-I recuno;itea epis- loc pi maT cu seamg unde este
aci i0 comunicau noutgtile di- copul catolic la 1640. carantina, toate ramurile de
feritii corespondentr al ziarelor La schela TurnuluI se fgcea, dreggtoril administrative, jude-
din lumea intreagg ; de ad, in ne spune tot BacsicT, comercia cgtoreptI pi carantineptT, precum
fine, fu anuntata la cele patru intins de cereale, lemne, oT, vin, pi strejuitorie de granitg. etc.,
punctecardinale, gloria armatelor pe,te. NegutgtoriT RaguseT, ce- chibzuepte polieteneasca prive-
romine pi bravura valorosulia tate al cIreI rol in istoria co- ghere pi inlesnirile ce pot avea
Cgpitan pi Domn al Rominilor, merciuluT rominesc este nesgmuit negutgtoriT asupra relatiel ce ar.i
la 18/20 Noembrie 1878. de mare, veneati la Nicopole pi in felurT de pricinT Cu dreggtoriile,
Dar nu numaI ca punct stra- la Turnul ca sg, cumpere, sg cit pi pentru cg Slatina se aflg
tegic a avut importantg Turnul- vindg pi sg schimbe, ,i veneati inteun loc Cu totul la o mar-
Mggurele in decursul veacurilor, In numgr atit de mare, in cit gine pi neindenignatic pentru
ci ,i ca punct comercial a jucat simtiserg trebuinta de a avea o cea maT multa parte a locuito-
mare rol ; aci era pi port pi tre- bisericg a lor catolicg. nlor judetulul la trebuintele ce
atoare insemnatg, cAcT lata ce In privinta intemeieriI orapuluT ail cu autoritgtile din capitala
ne spune un misionar catolic Turnul-Mggurele, dgm aci urmg- lid, de neaparat se socotqte a
care a cglgtorit acum 256 de toarele amgnunte : se muta capitala judetuluf Oltul
anT pe la T.-Mggurele: Citl-va anl dupg complecta la Turnul, dupg pilda orapelor
gObiceiul se fgcuse incg din evacuare de cgtre TurcT a ce- Giurgiul, Brgila pi Turnul-Seve-

www.dacoromanica.ro
TURNUL-MAGURELE 667 TURNUL-MAGURELE

rinulul. n'Id i judet din cele Orasul se popula treptat de infiintat in 1860, a avut in 1897
de margine si cu o schelg asa cgtre locuitoriT, maT ales negu- un venit de 187261 leT. Biuroul
insemngtoare, iar maT Cu seamg tgtorT, din satul Mggurele, pre- vamal este instalat in oras, iar
cg si locuitoril judetelor inve cum si cu ceT venitT de pe la in port se aflg numaT o sucur-
cinate vor simti un mare ajutor Rosiori, Zimnicea si din alte salg ; operatiunile vamale maT
de a putea vinde maT cu pret pgrtT. importante se fac la biuroti, iar
productele ce ar putea stringe cele maT miel la sucursalg.
din munca lor, pentru cg atuncT Turnul-Mägurele, port, situat Tot aci In port, pe partea
le vor duce cu inlesnire la acest pe Dungre, jud. Teleorman, la dreaptg a soseleT, se aflg clg-
port, unde vor putea g5si des- 4 kil, de orasul cu acest nume direaobservatoruluT de vite, unde
tuT mustereT a le cumpgra, spre si la 2 kil, de gura OltuluT. Aci se tin sub observatiune vitele
un asemenea dar sfirsit, se chib- abordeazg vapoarele i toate bAntuite a fi bolnave, destinate
zueste urmgtoarele vasele plutito are ce vin pe Du- pentru import salí export.
Se va statornici acolo, oras, ngre cu mgrfurl si cglgtorT. Com- Locul unde este astIzT portul,
in raza sa de stinjenT cuadratT pania austriacg de navigatiune a fost una din cele maT vechT
200000, avind i islaz, peste are aci debarcaderul sgil pro- trecgtori pe Dungre si un punct
tot 1004 pogoane, cu aceleasY priil si o agentie sucursalg. A- comercial de mare importantg.
indatorirl §i regull ce s'el in- gentia este pusg In comunica- Pe timpul ocupatiuneT turcestT
tocmit si la Giurgiul si la Brgila. tiune printr'un fir telegrafie Cu era in adevgr trecgtoare pe la
Planul orasuluT se va. alcg- oficiul Turnul-MAgurele, cgruia cetatea TurnuluT si doug vgmT,
tui dupg pilda celor noug orase se transmite telegrame numaT una turceasa in port §i una
marT ale EuropeT. Numirea pentru serviciul navigatiuneT si romineascg la Segarcea. Fatg
acestuT ora § va fi Turnul. al afacerilor de comercirt. Com- cu nesiguranta in care se ggseail
Strgmutarea ot-cirmuireT si a pania rusg de navigatiune Ga- negutgtoriT rominT in fata autori-
tribunaluluT din S'atina la Turnul, garin» are de asemenea debar- tgtilor turcestT i fatg de jafurile
se va face dupg noua inscriere caderul sgii propritt, avind in la cari erail expusT, multT din-
a contributiunilor, cind atuncT oras un reprezintant pentru ala- tr'insiT preferati sg-§1 incarce mgr-
se va duce la sgvir§ire §i pro- cerile comerciale. Ad e si un de- furile pe la com. Cioara, unde
iectul despre rotunjire In totalul barcader propriil al RegieT Mono- a fost mult timp o micg trecg-
sgti, potrivit cu intinderea jude- polurilor StatuluT pentru servi- toare pe Dungre. Dupg stabi-
tuluT Olt, fiind unele sate peste dul navigatiunel romine. lirea autoritgtilor rominestr la
treT-zecT ceasurT depgrtare de Portul este pus in legaturg Turnul, trecgtoarea de la Cioara
Turnulf. Cu ormul printeo osea, intreti- s'a desfiintat.
La inceput a fost vorba ca nutl de Ministerul lucrgrilor
orasul sg se stabileascg in vale, publice din veniturile portuluT. Turnul-Mägurele, s'a/je de dr.-
la cetate, dar in vederea revgr- In 1885 s'a construit la ca- d.f, jud. Teleorman, pl. Cal-
sgrilor DungreT si Oltultif, se pgtul soselel, in port, un cheil mgtuiul-Marginea, com. Turnul-
hotgri sg'l pue in deal unde se de lemn care a fost degradat Mggurele, pe linia Rosiori-T.-
ggseste. de inundatiunile DungreT si 01- Mggurele, pusg in circulatie la
Strgmutarea definitivg a tu- tuluT, dar care mal in urmg a 12 Septembrie 1887. Se afht la
turor autoritgtilor s'a fgcut toc- fost reparat si pus in bune con- 7,6 kil. de Lita, statia vecing.
maT la 1839. ditiunT. in 1892 s'aii inceput Ingltimea d'asupra niveluluT Mg-
Rotunjirea judetelor Oltul si lucrgrile pentru constructiunea riT de 26',57. Venitul acesteT
Teleorman, despre care se face ramureT de cale feratg Turnul- statiT pe anul 1896 a fost de
mentiune, s'a fgcut ast-fel pre- Port, care pleacl din gara Tur- 184280 leT, 39 banT. De aci
cum existg azT, dindu-se OltuluT nul-Mggurele, ast-fel cd incgrcg- pleacg o linie la port.
Slatina ca resedintg, iar capitala Ale de producte se fac astgzT din
TeleormanuluT s'a strgmutat de vagoane direct la port. Ramura Turnul-Mägurele-Port, stafie
la Rosiori intiiil la Zimnicea, Turnul Port are o lungime de 5,2 de dr-d.f., jud. Teleorman, pl.
ende a stat vre-o doT anT, si kil. CIlmgtuiil, com. Mggurele, pe
apoT a trecut la Turnul.Mggu- Turnul-Mggurele este si punct finja T.-Mggurele-Port, pusg. In
rele. vamal important. Biuroul vamal, circulatie la i Decembrie 1893.

www.dacoromanica.ro
TURNUL-SEVERIN 668 TURNULUT (DOMEN1UL-)

Se afil la 5,2 kil. de T.-Mggu- dieval ce a fiintat ad, si de la de zidurile casteluluT sgpgturile
rele, statia vecing. Ingltimea de- care sì'-a luat numele de Turnul- atf descoperit ruinele une bi-
asupra nivelulur Mgrir de 22n1,07. Severin. sericr si a uner capele crestine
Venitul acester statir pe anul Orasul antic se afia ceva mar (VezI Gr. G. Tocilesco, ,Fouil-
1896 a fost de 38477 ler, 90 sus, in dreptul capuluT podulur. les et recherches archéologiques
banl. Aci se trece Dungrea spre Este cel mar vechiti asezg- en Roumanie,, p. 141).
a lua trenul ducind la Sofia in mint roman in Tara noastrg, In partea de V. a orasulur
Bulgaria. dupä constatgrile d-lur To- s'a descoperit un cimitir vechiti
cilescu, era deja municipiti cu in marginea DungreT.
Tumul-Severin, com. urb., in numele Municipium Flavium In Turnul-Severin se aflg san-
pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti, Drobetta, inainte ca Traian sg tierul romin al vapoarelor, un
situatg pe o pozitie frumoasg fi bgtut i supus pe DacT. Po- atelier al cger ferate si un de-
in valea Dungrer, la V. TgreT. dul de piatrg construit aci de poil de masinT, iar mar sus, pe
Are forma unur poligon, in- Traian a inceput deja inainte malul Dungrer, se afiä ocoalele
conjurat in partea de N., E. si de sfirsitul primuluT rgzboiii da- de rImAtorr. In acest oras sunt
V. de un sant, iar la S., de cic, si la anul 105 era gata. si mar multe fintinT Cu apg bung
Dungre. Municipiul dgrimat fiind de de bgut, despre care traditia
Se mgrgineste : la E., cu com. barbarr, impgratul Hadrian l'a povesteste cg ar fi fost adusg
imianul; la S., cu fluviul Du- reconstruit i I-a dat numele : de catre
.
RomanT de la Bres-
ngrea; la V., cu com. Schela- MUnicipium Flavium Hadria- nita (v. a. n.).
Cladovef, iar la N., cu com. num Dobrettensium. Septimiti
Bresnita. Sever l'a ridicat la rangul de Turnul-Severin, stalie de dr.-
Turnul-Severin are aproape colonie. Inscriptiunile, din care d.-f., in jud. Mehedinti, pl.
4000 case si 18626 locuitorT o parte se afig expuse in grg- Ocolul, com. T.- Severin, pe
(recensgmintul din Decembrie dina publica a orasuluT, ne linia Craiova-Virciorova, pusg
1899). ajutg a cgpgta o idee despre in circulatie la 5 Ianuarie 1875.
E capitala judetuluT, oras co- viata ce a inflorit odinioarg aci. Se afig intre statiile Palota (18,8
mercial si unul din porturile cele La capul poduluT antic se afig kil.) i Virciorova (17,3 kil.).
maT principale ale Rominier pe ruinele castelulur, cate pgzia po- Ingltimea d'asupra niveluluT Mg-
Dungre. dul. Sgpgturile intreprinse de d. riT, de 48'1,24. Venitul acester
Are un ;o scoalg prole- Tocilescu in anir 1897 si 1898 statir pe anul 1896 a fost de
sionalg; 3 scoale primare de ati constatat in acest castel 3 300406 ler i 19 banT.
bgetT si 3 de fete ; mar multe epoce : a) epoca /O Trazan, ca-
institute private; o scoalg de reia apartine rgmgsitele capulut TurnuluI (Domeniul-), mo,rie,
cgtun, in mahalaua Cerneti. zidurile fortgreteI cu proprietate a statulur, in jud.
Sunt 3 bisericr ortodoxe ale sale 15 turnurr asezate in Teleorman, pl. Caltugtuiul, com-
anume : biserica cu hramul Ador- interior, i praetorium ; b) epoca pusg din 3 corpurr : Turnul, Su-
mirea-MaiceT-Domnulur, care e luT Constantin-cel-Mare, cgreia roaia i Gira. Aceasta din urmg
catedrala, biserica Grecescu- if apartine : 4 turnurr exterioare este situatg peste Olt in jud.
luT, cu hramul Si. loan i ca- si 4 edificiT cu ale lor 8o de Romanati. Pe acest domeniti
pela de la cirnitirul orasuluT; ele camere sea' cubicula (aceste ca. este si balta Berceluiul. Se in-
sunt deservite de 7 preotr, un mere airi inaintea lor o arcadg tinde de la Dungre spre ho-
protoereii, 2 diaconT §i 7 cintg- boltitg); i c) epoca luT Yustinian, tarul mosieT Seaca, de aci merge
retT. Se mal afig o bisericg ca- de la care s'a pgstrat turnul pe hotarele mosieT Secara, Dra.
tolicd, una protestantg si o si- circular mentionat de scriitorul cea, Lita i Segarcea, de unde
nagogg ; 3 cimitire : unul orto- Procopios sub numele de Tur- trece pe hotarele mosier si tere-
dox, unul catolic i unul izraelit. nul-Teodorer. In acest turn, ar- nuri/or orasuluT T.-Mggurele. Su-
Are 201 circiumr. cheologul nostru a ggsit futre- prafata sa este cam de 4500
El posedg o grgding foarte buintate ca materiale de con- hect., impreung cu balta. Statul
frumoisg pe malul DungreY, in structiune 9 marT stele funerare are pe domeniul sgil mal multe
mijlocul cgreia se inaltg un turn, de ale unor soldatT mortr putin clgdirT. La marginea com. Tra-
singura rging,itg a castelulur me- dupg epoca luT Traian. In afarg ianul este conacul mosier, ma-

www.dacoromanica.ro
TURTABA 669 TUTOVA

gaziT de producte si o moara Tutana, Valea-Brazilor, Valea- domenial de 78 milioane leT si


de macinat cu aburT. Pretul Cu Enache i Valea-PorculuT, cu 1881 avea la acea epoca o arenda
care se arendeaza mosia este locuitorf, 2 scoa/e i5 bisericT, de 39900 leT. Pe mosie sunt
de 82445 la. din care una fosta Manastirea case, han, magazie, poyarna
Inainte de frnproprietarirea in- Tutana (v. a. n.). o moara pe apa ArgesuluT.
surateilor pe o portiune din cor- E situata pe malul drept al
pul Suroaia, unde s'a format duluT Arges, cam la vr'o 15 kil. Tutova, situat in regiunea
com, Traianul, acest domeniti spre S. de Curtea-de-Arges. seasa dintre riurile Sirettil
era cu mult maT mare. LocuitoriT posea: 394 bol Prutul.
Patru com. rur. sunt pe terito- vacf, 21 caT, 12 bivoll, i T8 or, Are forma aproape a unul
riul domeniuluI Magurelele, Fla- 46 capre i 820 rimatorT. drept-unghiti, asezat asa ca la-
Traianul i Odaia. Aci Satul Tutana se afla pe pro- turile sale cele lungT ail direc-
sunt i vil, in me multe partT, prietatea statuluT Vatra-Schitu- tiunea de la N. spre S. si avind
cultivate de locuitoriT cu drept lul-Tutana. dota prelungiturT, asemenea unor
de otasnita. Tot pe acest do- drept-unghiurT, una in partea
meniti statul are maT multe case, Tutana, sat. VezT Cicanesti-d.-j., de N.-V. si alta in partea de E.
bordee si locurT virane, date cu jud. A rges. $T-a luat numele de la piritil
embatic. Tutova, care '1 uda prin partea
Tutana, sat, jud. Arges, pl. Pi- de V., aproape in toata lungi-
Turtaba, sal, facind parte din testi, com. rur. Gavana-Vatea- mea sa.
com. rur. Silistea, pl. Cerna, Rea (v. a. n.). Se margineste la N. cu jud.
jud. Mehedinti. Este situat la Vasluiii; la N.-V., pe o mica
poalele dealulul Paharnicul. Tutana, sat cu 312 locuitorT, jud. distanta, cu jud. Roman ; la S.,
si pl. Arges, com. rur. Tutana cu judetele Covurluiti i Tecuciii ;
Turtucaia (Ostrovul-), piidure (v. a. n). la V., cu jud. Tecuciti i putin
a statuluT, jud. Ilfov, in intin- cu jud. Bacati si la E., cu jud.
dere de 200 hect. Tutana, schit de calugarT, cu hra- Falciii, cu Basarabia (Rusia) si
mul Cuy. Athanasie, pe malul jud. Covurluiii. Toate limitele
Turturesti, sat, Cu 195 locuitorT, drept al riuluT jud. Arges,
i sunt artificiale, afara de una,
com. Caciulesti, pl. Piatra-Mun- intemeiat de Mihnea Vocla, fe- care este naturala, riul Prutul,
tele, jud. Neamtu, situat la 5 kil. ciorul luT Alexandru Voda, la anul ce o separa de Basarabia. Dintre
de orasul Piatra. 1577. Servea de metoh manastirif judetele incunjurgtoare, jud. Te-
LocuitoriT posea 125 vite Radu-Vocla din Bucuresti, care cuciti, este acela cu care se a-
cornute, i0 caT, 9 porcI, 300 cif. era inchinata la manastirea Jvi- tinge pe o distanta mal mare.
rul din muntele Athos. In urma Are 0 supi afata de 255205,72
Tuta, sal, jud. Bacati, pl. Trotus, secularizariT, s'a redus la biserica hect.
com. Bogdanesti, situat pe malul de mir, avind 2 preotr, i cinta- Pamintul sati este in cea mar
drept al TrotusuluT, la 'hl kil. ret paracliser. mare parte favorabil agricultu-
de satul Bogdanesti si la 3 ra ; cu toate aceste se ggseste
de gara Onesti. Are o popu- Tutana, viunte (2079 m.), in jud. incg destule ball, locurf m'as-
latie de 311 suflete, UngurT Arges, plaiul Lovistea, tinoase, joase si supuse foarte
o biserica catolica, cladita in 1866 des inundatiunilor.
de locuitorl. Tutana, peldure (4000 pogoane), Partea de N. si mal cu seama
Vite: 127 cal, 16o vite cor- proprietatea statulul, jud. Arges, partea de V. a luT, este foarte
nute i 35 porcT. pl. Topolog. deluroasa. Aceste dealurf for-
meaza o culme aproape nein-
Tutana, com. rur., pe valea cu Tutana (Vatra-Schitului-), mo- trerupta pe toata marginea de
acelas nume, jud. Arges, pl. fie, de 6200 pog., proprietatea V., ajungind une-orT la inaltimT
Arges, la 12 kil. de Curtea de statuldf, jud. si pl. Arges, fosta destul de manTi adese-orT pretroa-
Arges, resedinta subprefectu reT si proprietatea schituluT cu acelas se. Ele merg micsorindu-se din
la i8 kil. de Pitesti. Se compune nume. La 1871 a fost ipotecatg ce in ce spre S.-E., pana maT in
din sate/e : Anghinesti, Noaptesu, pentru asigurarea imprumutuluT jos de prasul Birlad, de unde

www.dacoromanica.ro
TUTOVA 670 TUTOVA

se deschide un ;es intins, care Falcitl, soseaua jud. Birlad-Ga- Are 2 centrurT maT insemnate :
se continugpNnI la extremitatea lati, soseaua vecinala Birlad- tirgsoarele Puiesti i Plopana.
judetuluT, trecind in urma in Bogdana. Este strabatuta numat de un
jud. Tecuciii i Covurluiii. Este subimpartit in 5 plasY : singur drum mal principal, de
Este udat de Prutul care curge pl. Tirgul, in partea de. E. a soseaua Birlad - Bacati, care o
prin marginea despre E. si '1 jud.; pl. Simila, in partea de N.; parcurge prin mijloc in toatl
separa de Basarabia, cu afluen- pl. Tutova, in partea de N.-V.; lungimea sa, trecind prin com.
tele Elanul, incarcat si el la pl. Pereschiv, in partea de V. Bogesti, Halaresti, Puiesti, La-
rindul sati Cu piraele Mihoia, pl. Corod, in partea de S. lesti, Voinesti, Tule,ti, Drago_
Sarat si Liscovul; de Birladul, cu Acum sunt unite in 3: Tirgul- miresti i Plopana.
afluentil sal, care trece prin mij- Simila, Corodul Pereschivul Resedinta este in tirgsorul Pu-
locul judetuluT, curgind de la Tutova.
N.-E. spre S.-V. Are o populatie de 115786 In privinta judiciará depinde
Viea se cultiva pe -o supra- locuit (1899); 72 comune, din de judecatoria de ocol din tirg-
fata de 4824 hect., din care 688 care I urbana si 71 rurale, din sorul Puiesti.
nelucratoare; lar livezile cu prunT care cele mal" popu/ate sunt : Are 14 comune rurale, din
ocupa o suprafata de 49490 hect. orasul Birlad, tirgs. Puiesti, satul care cele mal populate sunt :
Vite in 1901: 10599 cal, 58 Balabane,ti i tirg,. Murgeni ; Puiesti, Plopana i Bogesti ; 81
asinY i catirT, 60364 bol si bi- 158 bisericI; 78 scolI primare sate, din care cele mal populate
volT, 25522 porcT, 3474 capre rurale, in sate ; I gimnaziù, 6 sunt Perieni, Puiesti, Dragomi-
837oo oT. ,coale primare de baetT i 6 de resti si Avramesti; 2 tirg,oare
Locuitorif poseda 10401 stupT. fete in Birlad si 2 spitale, unul Puiesti i Plopana ; 36 bisericT ;
GindaciT de matase se cultiva in oras si altul in satul Floresti; 16 scoll mixte i de catun
in citeva locurT, insa pe o scara un tribunal, dependinte de Curtea (1899-1900). V. Tutova judet.
maT intinsa numaï in Balaba- de apel din Galati si 3 jude-
nesti i Grajdeni. catoriT de ocol, 2 in Birlad si Tutova, stalie de dr-d.-f, jud.
Se lucreaza in maT multe lo- una in tirgsorul Puesti. Tutova, pl. Corodul-Pereschiv,
curT polobocele. Se fabrica in Formeaza o protoerie, care com. Pogonesti, pe unja Te-
4 fabricT, spirtul, care se con- depinde de Episcopia de Hui pusa in circulatie la
suma parte in judet si parte se ambele de Mitropolia de Iasi. 13 Septembrie 1872. Se afla in-
exporta; din aceste fabricT cea Budgetul pe 1900-901 este tre statiile Ghidigeni (7,1 kil.),
de la Ghidigeni este mal per- acesta: Zecimr, 218858 leí; Dru- si Birlad ('5,0 kil.). inaltimea d'a-
fectionata. Faina se macina in tima, veniturT, 115247 leT, chel- supra nivelulur Mara' de 50in 5.
18 morT cu vaporY i maT multe tuelT, 113814 ieT; bud, extra Venitul acestel statir pe anul
de apa si de vint. Se fabrica ordivar 20607 ; spitalul rural 1896 a fost de 94637 lel, 70
sapunul in Birlad. Floresti, 48879 leI, 95 banT ; bant
Acest judet era maT inainte Pensil', veniturT, 7714 leY, chel-
foarte bogat in peste, pe care'l tuelr, 2800 ler. Tutova, ftfrîu, jud. Tutova, ce
scotea din baltile sale, ce se purge de la N. spre S. prin par-
gasesc pe malul PrutuluI si din Tutova, plasd, in pilca de N.- tea de V. a acestuT judet ; iz-
iazurile din interiorul sail, ceea V. a jud. Tutova, udata- prin voreste din padurea Fundul-Tu-
ce a facut ca sa i se dea de mijoc in toata lungimea sa de toveT (punctul 'cel maT despre
marca treT pestI; astazl s'a im- la N. spre S, de piriul Tutova N. a judetuluI) ; curge maT in-
putinat mult acest produs. ii avind un pamint in genere tîiü S.-E., pana aproape de
Are 6 drumurT mal principale deluros. Se tnargineste la N. Cu satul Dragomire,ti, de aicT spre
si anume : Linia ferata Tecucití- jud. Vasluiti, la N.-V. cu jud. S.-V., pana aproape de satul
Birlad-Vasluiti, soseaua nationall Roman, la S. cu pl. Tirgul, la Tulesti, de unde ja directiunea
Tecuciti-Birlad-Vaslulli-Hui, so- E. Cu pl. Simila, la S.-V. cu S.-S.-E, pana in dreptul satuluT
seaua judeteana Birlad-Bacati- pl. Pereschivul si la V. cu jud. Politeni, pe urma se 1ndreapta
R ornan, soseaua vecinall ce ur- Tecuciii i Bacati, hotarele mo- spre S.-V. pana aproape de Bo-
meaza malul sting al piriuluT Olor limitrofe (servindu-I peste gesti, apol spre S.-E. pana in
Tutova, soseaua jud.. Birlad- tot de limite. dreptul satuluT Pogona, de aicT

www.dacoromanica.ro
TUTOVET (ZAREA-) 671 TUZLA-CiMP

spre S.-V. pgng mal in jos de Tuzla, com. rur., jud. Constanta, guri, 200 care si cgrute, 17 ma
satul Cirygoani, apoT drept spre pl. Mangalia, situatg in partea sinT agricole, 20 grape de fier,
S. pàng la satul Pogonesti si de E. a jud , la 24 kil. spre S. de 3 trioare ; 7200 vite, mal cu
aid spre S.-E. pgng la vgrsa- orasul Constanta, capitala dis- seamg oT i bol.
rea sa. trictuluT, si in cea orientalg a CgI : pe lacurr si Mare, apoI
El primeste pe shga piraiele: plAsil, la 22 kil. spre N. de org- calca judeteang Constanta-Man-
Lipova, Iezerul i Studinetul ; selul Mangalia, resedinta el', pe galia i drumurT rnicT spre Te-
lar pe dreapta piraiele : Fundul_ malul S. al laculuT Tuzla.Ghiol, chir Ghiol, Muratan, Topraisar,
Cornesti, Valea-Mare nu departe de Mare. Tatligeac, Gheringec, etc.
dupg care se varsg Se mn.gineste la N., cu com.
in dreapta riulta Birlad in fata Techir-Gbiol, pl. Constanta ; la Tuzla, sat, resedinta com. Tuzla,
satulul Crivesti, dupg ce a udat E., cu Marea-Neagrg ; la S., cu pl. Mangalia, jud. Constanta,
pl. Tutova in toatg lungimea comuna Tatligeac si la V., cu pe lacul Tuzla cu 6o8 suflete,
sa, si partea de E. a pl. Peres- com. rur. Musurat. In maioritate Turd, ocupindu se
chivul, trecind pe lingg satul Vgl: Chiuciuc, Tuzla - Bair cu agricultura si pescuitul.
Fundul-TutoveT, tirporul Plo- (48 m.), la N.; Tgusan - Bair
pana, satele Dragomiresti, Lg- (70 tn.), la V. si S-.V.; Der- Tuzla, lac, in jud. si pl. Cons
lesti, tirgsorul Puiesti, satele Bo- men-Bair (51 m.), la S. si E., tanta si jud. Tulcea, pl. IstruluT,
gesti, Ciocani, Ivesti i Pogonesti. terminindu-se pe malul Mire ; pe teritoriul com Cara Nasuf.
Este afluentul cel maT mare a Murata (8o m.), la S.-V. Sunt Este format de lacul Sinoe, de
riuluT Birlad in cuprinsul acestuT acoperite Cu finete si semAng- care acum e despgrtit printr'o
judet. Valea sa este ingrginita turI. Movile sunt numeroase, lungg baria de nisip. Contine
de dealurT, din
de doug culi-J[1T artificiale. sare si peste in abundentg. Ve-
care cele din dreapta sunt maT E udatg de Marea-Neagrg, la nitul e al statuldl. Are o intin-
inalte. E., si de lacul Tuzla-Ghiol, la N. dere de 700 hect.
E formatg din cgtunele : Tuzla,
TutoveI (Zarea-), deal (400 m.), resedinfa , la N., lingg lacul Tuzla, Tuzla, movild (43 m.), in jud.
jud. Tecuciti, continuare a dea- pe valea Tuzla-Alceac, la i kil., Constanta, pl. Mangalia, com.
lulul ce vine din judetul Ro- departe de Mare ; Perveli, spre Tuzla, situatg pe culmea dea-
man, in directie N.-S., pe la mar- V., la 8 kil., spre S.-V., pe va- luluT Dermen-Bair.
ginea de E. a comunelor Co- lea Chiuciuc - Tatligeac, intre
lonesti si Buda, pl. Stgnisesti, dealurfle Muratan la N. si Ghe- Tuzla, peninsuld, in Marea-Nea
pe o Intindere de 15 kil. ; for- ringech la S.-V. ; Mangea-Punar, grg, jud. Constanta, pl. Man-
rneazg hotarul intre com. Buda, la S., pe malul V. al laculuI galia, com. Tuzla, situaig la
Avramesti i Lglesti (din jud. Mangea-Punar, la 6 kil., spre S. 212 kil. spre S.-E. de satul
Tutova) i mal separg Valea-Ze- de resedintg, la poalele S. ale Tuzla si la 2 kil. spre E. de
letinuluT de Valea-TutoveT, pur- dealulul Derrnen-Bair. movila Meragi-Iuc. Este capul
tind diferite numirT, dupg co- Are o suprafatg de 11767 cel maT inaintat In Mare din
munele pe care le strgbate. hect., cu o populatie de 1035 intreaga Dobrogea.
locuitorT, compusg din BulgarI
Tutunarul, phi, jud. Ilfov. Iz- si TurcT ; o bisericg, Cu hramul Tuzla-CImp sari Baldara-Iu-
voreste din pgdurea Paduroaica, Sf. Nicolae, in cgtunul Tuzla ; iuc, movild (70 m.), in jud.
trece pe la N. de com. Cocio- 4 geamiT, cu 4 hogI ; o scoalg Constanta, pl. Mangalia, coin.
cul, pl. Znagovul, si alimenteazg mixtg, in cgt. Tuzla. rur. Tuzla, situatá pe culmea
balta Znagovul. LocuitoriT posee% : 132 plu- dealuluT Tausan Bair.

www.dacoromanica.ro
T
Tandära, sat, Cu 177 suflete, jud. nepti-d.-s. (v. a. n.). Este situat curr, insg carierile din dealul
Dolj, pl. Amaradia, com. Adin- la S. de Domne,ti-d.-s., pe ma- Pietraria sunt exploatate din
cata (v. a. n.). lul sting al riulur A rgepul. Intre timpurile cele mar vechr. Ad i se
Domnepti pi Teghepiul locurile fabrica vestitele pletre de moarg
Täcäliile, mahala, jud.Vilcea, pl. sunt zmircoase. numite de Hirlail.
Oltul-d.-s., situatg intre Dealurile- Numgrul vitelor marr e de In com. Storepti, pe mopia
cu-Vir (Fiscglia) ,i lunca Olt ulur. 169 pi al celor miel', de 234. Storepti, in pgdure, pe coasta
dealulur Tencupa, se afig o stincl,
Täcäul, cdtun, com. Vizirul, pl. Teica, cdtun ,si fost schit, la N. in care se liad sgpate cuptoare,
Balta, jud. Braila, situat pe par- de com. Ocnele-MarT, pl. Oco- mese, locurr de paturr, etc., nu-
tea dreaptg a Vilciulur, in ata lul, jud. Vilcea. Schitul s'a zidit mita Masa-Tilharulur.
padurer Ruptura - Moldovencer. la 1726. Se face aci Mar la
V. Vizirul, com. rur. Sf. Ilie pi la Sf. Gheorghe. Tepe§ti, sat, com. Crgpaturile,
pl. Cema-d.-j., jud. Vilcea. Are
Tändarei, com. rur., sat, stage Tencu§a, deal, inalt pi pietros, o bisericg care serve,te pi lo-
de dr.-d.-f. Vezr 7Thddrei. jud. Botopani. Incepe din dreapta cuitorilor din cat. Popepti. Este
MeletinuluT, linga. satul Flarninzi, inconjurat la N. de vir pi pa-
Tärcule§ti, sat, com. rur. Gor- pi se prelungepte spre S., prin durr, lar la S. de pometurr. E
netul-Cricovul, pl. Cricovul, jud. comunele Storepti, Redeni, sub udat de Valea- asa, la S.
Prahova, cu 642 locuitorr pi o numele de Holmul, prin com.
bisericg, fondatá de locuitorT la Feredieni, sub numele de Cer- Tepoaia, sat, jud. Tecucia, la
anul 1840, cu hrainul Cuvioasa batoarea, pi prin com. Deleni, S.-V. de com. Motopeni, pe
Paraschiva. pana lingg Hirläil, sub nurnele malul sting al Dobrotforulta,
de Pietrgria pi se termina in Cu 430 suflete pi o bisericg, Cu
TärtAlul, cdtun de repedinlg al stinga BahluiuluT. hramul Adormirea Maicer Dom-
com. Strimba (v. a. n.), in par- In partea de N. trimite mar nuluT, construitg in 1830, deser-
tea de V. a plaper Ocolul, jud. multe ramurr spre V. pi S. V. vita. de 1 preot §i 2 cintareV.
Romanati, situat pe un tgrim In partea de E. coastele dea, Locuitorir posea.: 72 plu-
dcluros (165 m.), la 21 kil. luid sunt repezr pi ponoroase, gurr ; 2 cazane de fabricat ra-
spre V. de Caracal. Are 219 lo- ocupate de satele : Radeni, Slo- cha"' ; 28 cal*, 5 taurr, 120 &l'E,
cuitorT pi o bisericg, cu I preot bozia, Feredieni, Deleni pi Mac- I00 vacr pi 420 or ; 110 stupl.
§i 2 cintgreV. sut, futre carr pi multe viT, iar Are o posea ce vine din com.
coastele de V. sunt ocupate de Muncelul pi duce la Stani,epti,
Teghelul (Domne§ti- Ale§i), padurr intinse. pe valea Dobrotforulur.
sat, Cu 419 locuitorT, jud. Ilfov, Este bogat in piatrg care se
pl. Sabarul, com. rur. Dom- exploateaza din mar multe lo- Tepoaia O Sili§tele, mo,cie a

66700. Morolo Diclionar Geogralto. Vol. V. 85

www.dacoromanica.ro
TEPUL 674 TIBUCANI

statuluT, de 311 hect., in ra- LocuitoriT posea: 500 boT, luggrT. Se zice cg ar fi fost a
ionul com. Motoseni, pl. Stgni- 250 vacT, 33 cal, 116 Tepe, 12 cutg de tefan.cel-Mare. De ase-
sesti, jud. Tecucirz. Apartinea armgsarl, 1480 ol, 15 capre si menea se vgd urmele unor san-
mgngstireT R gchitoasa. 130 stupr ; 160 plugurT, 2 ma- turT despre care se zic cg ar fi
§inT de bgtut porumb s't 1 de fost o intgriturg militarg, fgcutg
Tepul, com. rur., jud. Tecucitt, pl. vinturat ; 14 cazane; o moarg tot de cgtre acest Domn.
Nicoresti, asezatg in partea de de apg. Pe teritoriul com. sunt pgdurT
E. a phisif, la 17 kil. de Te- marT seculare si bine ingrijite,
cuciti si la Ir kil. de Nicoresti. Se Tepul-de-Sus, sat, cu 587 suflete, proprietatea d-luT Petru Carp.
mgrgineste la N. cu com. Brghg- jud. Tecuciti, pl. Nicoresti, ase- LocuitoriT ati: 1332 vite marT
sesti, la E. cu com. Gohorul, de zat in partea de N. a comuneT, cornute, 203 caT, 1733 oT, 97
care se desparte prin apa Ber- intre valea Despina la S., dealu- capre si 467 rimgtorT.
heciuluT, la S. cu com. Tigg- rile Grigoriti si Despina la V.
nesti si la V. cu com. Buciumeni. Are o bisericg, cu hramul S-tuT Tibinesti, sat, resedinta comuneT
Se compune din 2 cgtune : VoivozT, construitg de locuitorT Tibgnesti, pl. Fundurile, jud,
Tepul-d..s. si Tepul-d.-j., rese. la 1845, Cu I preot si I chi- Vasluiti, situat pe un podis, intre
dinta, Cu 1373 locuitorT; 2 bi- tgret. piraiele: China si Ivgneasca Are
seria, deservite de 2 preoff si Locuitoril sunt vechT rgegsT. o suprafatg de 38 hect., cu o
3 cintgretr .si o scoalg mixtg. ET ab': 40 bol', 45 vacT, I taur, populatie de 476 suflete; o bi-
Teritoriul comuneT e de 1646 5 caT, 2 Tepe, 12001'; 20 stupT; sericg, ziditg la 1834, de fostul
hect. 22 plugurT; 1 cazan pentru fa- proprietar loan Carp, cu 1 preot
E strgbautg de vgile : Valea- bricarea rachiuluI. (V. Tepul, si 2 cintgretT ; o scoalg, infiin-
Socilor, Grigoriti, Despina, Ipo- com. rur.). tatg la 1868.
testi, Valea.Mitulul satl Roma- Vite : 758 vite marT cornute,
ntta, BizuluT, TimpeT si pava, Tibana, argufor, cu 665 locuitorT, 127 cal, 1335 oT, 46 capre si
si de dealurile : GirlesculuT s't jud. Iasi, pl. Stavnic, com. Mi- 276 rlingtorT.
MunteanuluT, in partea de V. a roneasa, pe mosia Voinesti. Pi.. Satul Tibgnesti s'a format din
vgeT BerheciuluT. riul Tibana curge pe partea des- desfiintatele sate Ivgnesti si Olg-
Din valea Paye izvoreste Pi- pre N. a satuluT. nesti, ce se aflati in partea de
riul-JilaveT si din Ipotesti, ptriul LocuitoriT ad : r66 vite marT S. a actualuluT sat.
Ipotesti, carT se varsg ambele cornute, 3 capre, 20 caT, 45 ti- Mosia e proprietatea d-luT Pe-
in dreapta BerheciuluT. mgtorT si o velnitA pentru fa- tru Carp.
LocuitoriT posedg : 600 bol, bricarea spirtuluT. Aci sunt cel
295 vacT, 12 bivolT, 35 cal', 121 mal' bunT rotarT din judet. Tibänesti-Buhli, sat, in partea
Tepe, 14 armgsarT, 16o° oT, 15 de N.-V. a com. Dumesti, pl.
capre si 150 stupT; 182 pluguri ; Tibäne§ti, com. rur ., in partea Fundul, jud. Vasluitl, situat pe
3 masinT agricole si o moarg de de N.-V. a plgseT Fundurile, jud. coasta despre V. a dealuluT Rin-
apg. ViT sunt pe 176 hect. Vasluitl, la 48 kil, de orasul Vas- goaia, pe o suprafatg de 59 hect.,
CgT are : Soseaua nationalg luitt si la 14 kil. de Negresti, cu o populatie de 8o familiT
Tecuciti-Birlad, care o atinge la resedinta plgseT. sati 230 suflete ; o biseria.
marginea de S.-E., si drumurile E formatg din satele : Tibd- Vite : 154 vite marT cornute,
nepietruite ce duc la Buciumeni nesti, Jigorani, Girbesti si Lin- 8 caT, 609 oT si 40 rlingtorl.
si la Vizuresti, cgtre Nicoresti. gurari, pe o suprafatg de 6421 Loc. atí 90 stupT.
hect. Are o populatie de 1216
Tepul-de-Jos, sat, resedinta com. suflete; 2 bisericr, Cu 2 preotT Ti blesul-Mic, munte (1669,6 m.),
Tepul, pl. Nicoresti, jud. Tecucitt, sí 4 cintgretT; o scoalg; 3 iazurT, jud. Suceava, intre cotn. Borca
asezat in partea de S.-V. a pl., doug pe locul numit Glodeni si si Transilvania.
intre doug rindurT de IX. Are unul pe locul numit Jugoranca.
1407 locuitorT; o biiericg cu hra. In partea de N. a comuneT Tibucani salí Tibucani-de-Sus,
mul SI. Nicolae, construità la pe marginea pgduriT Tibgnes- satuc, in jud. Neamtu, pl. de
1855 si o scoalg mixta, infiin- tilor, se aflg o bisericutg, care Sus-Mijlocul.
tata la 1864. pgng. la 1881, a avut vr'o 8 cg- Are o bisericg, care odinioarg

www.dacoromanica.ro
T1BULEA 675 TIGANCA

a fost schit ; o velnitg (fabrica SiretuluI, la N. de satul Corni, In partea de N. pe dealul Va-
de spirt). pl. Berheciul, jud. Tecucid. MaT lea-OneT, se aflg multe viT; in
inainte pe acest deal se afig o partea de V., o pgdure (roo
Tibulea, 'fria, jud. Dorohoiti, mAngstire, care a durat pgng. la hect). si pe Dealul-Podisulul o
numit si Piriul-Intors. Izvoreste 1864, cind secularizindu-se ave- movilg, in hotar cu com. Stee-
din pgdurea Saucen ita, trece prin rile mgngstirestT, a fost pgrAsitg sesti.
Valea-Fundoaia, prin mijlocul de cAluggrT si in urmg s'a dis- Doug piraie udg comuna : Ti-
satuluT Vgculesti, pl. Copla, unde trus. ful si Ghiholul.
primeste in dreapta piriul Co- Vite: 160 vite marT cornute,
dgul ; apoI trece pe mosiile : Sau- Tife§ti, com. rur., in jud. Putna, 100 oT, 9 cal' si 20 porcr.
cenita, Predi:tea si Horlgceni si pl. Girlele. Se compune din ca-
apucg spre com. Sendriceni, tunele Olesesti, Slrbi si Tifesti, Tiful, sat, resedinta com. Tiful,
unde se varsg in ptriul Buhaiul. situate pe dealul de pe malul pl. Mijloc, jud. FAlcid, asezat pe
sting al PutneY, din jos de Vi- valea piriuluI Tiful, futre dea-
Ticäul, mahala, in partea de V. tgnesti, la 18 kil. de Focsani. lurile : Ursoaea, Valea-Onei si
a satulur Poiana, pl. Nicoresti, Are o populatie de 490 familiY, Podisul, pe o suprafatg cam de
jud. Tecuciii. (V. Poiana, sat, si sail 1921 suflete ; 5 bisericI, din 360 hect., cu o populatie de
CetAtuia). care 3 parohiale si o scoalg 462 suflete, o bisericg, fgcutg.
mixtl, in cNt. Tifesti. la 1827, Cu I preot si 2 das-
Ticleni, com. rur., in partea de LocuitoriT posedg : 3 masinT can'.
N.-E. a com. Rgsina, pl. Jiuldf, de bgtut porumb ; 50 pluguti ; Locuitoriï sunt rgzesT, avind
jud. Gorj, compusg din cgtunele 1 moarg de apg ; 350 bol', 6o mosia lor, despre care pgstreazg
Cretesti, resedinta, Tunsi si Ti- caT, 640 oi, 4 capre si 330 ri- un hrisov Domnesc de la 1730.
cleni. mgtorI. EI se ocupg pe lingl agricul-
Are o suprafatg cam de 2600 Vil' sunt pe 834 hect. turg si cu cultura viilor.
hect., cu o populatie de 1265
locuitorT; o scoalg, infiintatg la Tife§ti, cdtun, com. cu acelasi Tiganc a sati ,Tig sanegti, sat,
1859; 3 bisericI, deservite de mime, pl. Girlele, jud. Putna, pe Cu 20 familit, jud. Arges, pl.
3 preotY si 5 cintgretT; 5 morI. dealul de pe malul PutneT, din Pitesti, com. rur. Merisani (v.
LocuitoriT, mosnenr, posedg : jos de Vitgnesti. (VezT Tifesti, a. c.).
161 plugurI, 171 care cu bol, com. rur.).
3 cgrute Cu caT ; 592 vite marY Tiganca, sat, in jud. Tulcea, pl.
cornute, 830 olí, 543 capre, 42 Tifla-Corbului, pisc, de sub care Isaccea, cgt. com. Balabancea,
caT si 972 rimAtorT ; 30 stupt izvoreste Valea-Mare, com. V1A- in partea centralg a plgser si
CM : sosele vecinale, care o desti, pl. Riurile, jud. Muscel. in cea septentrionalg a comu-
pune in leggturg la N. Cu cgt. net, la 8 kil. spre N. de cAt.
de resedintA, iar la S.-V., cu com. Tifla-Farca§a sati Virful-Ti- de resedintg, Balabancea, pe
Rgsina. fiel, munte, in jud. Suceava, malul drept al N'Id' Tiganca,
Piriul Cioiana, pe malurile com. FM-casa, aviad 1341 m. afluent al riultif Taita, aproape
cgruia e asezatg o parte a com., de confluenta lor. Are 180 lo-
curge de la N. la S.-V., aVind la Tiful, com. rur., in partea de S.- cuitorr, RusI. In apropiere se
N.-V. dealul Mggura, iar la S.-E. V. a pl. Mijlocul, jud. Falciii. aflg mgngstirea Taita. Se mgr-
dealurile SoculuT si Ghiciora-luï- Se margineste la N. Cu com. gineste la N. cu com. Lunca-
Iepure. Dodesti ; la S., cu Jigglia ; la visa, la V. cu com. Greci, la
E., cu Urdesti, si la V., cu E. cu cgt. Taita si la S. cu
Ticleni, atun, resedinta comune Stoesesti. Este formatg din doug cgt, Hancearca.
Ticleni, jud. Gorj, pl. Jiuldi, si- sate : Miclesti si Tiful, cu 552 Dealuri sunt : Dealul-Cadiultif,
tuat pe valea Cioiana. Are o su- locuitorI. Arco bisericg ; 2 scoale. Gilmele-Insirate, la N.; Gogon-
prafatg de 1200 heet. si 535 Aceastg comung pe la 1730 se cea, la N.-E.; Teilor, prin mij-
locuitorI. (V. com. Ticleni). numea Miclesti, lar de la 1863, loc; Stubeilor, Tiganca si Dea-
mutindu-se resedinta in satul lul-luT-Negri (401 m.), la V.
Tierna, virf de a'eal, in malul Tiful, si-a luat aceastg numire. E udatg de riul Taita, la E.; de

www.dacoromanica.ro
TIGANCA 676 TIGXNEM

afluentiT sgT Valea-TiganceT, unitg formatg din satul cu acelasT taurr, 74 bivolT i bivolite, 13
cu Valea-TaiteT, prin mijloc ; de nume, Cu goo locuitorl si 2 bi- capre, 50 pord si 826 oT.
Valea-LupuluT, unitg cu Valea- sericT, Cu I preot i 2 cintg- Improprietgritt 143 locuitort
Lungg, la V.; de Valea-Cgrbung- rett neimproprietgritt III.
.ria, la S. Locuitoril posea: 50 plugurT,
70 care cu bol si 7 cgrute Cu Tigäne9ti, com. rur. i sat, jud.
Tiganca, deal, acoperit de pg- cal; 56o vite marT cornute, 21 Muscel, pl. Podgoria, la S. de
durT, in jud. Tulcea, pl. Isac- cal, 600 oT si 450 rimgtorT. Cimpulung, situatg pe ambele
cea, com. Balabancea, cgt. Ti- Pe aci trece soseaua Scgpgul- malurT ale apel Circinovul, la 55
ganca-Taita, se desface din dea- Deveselul Burila-Mare TigAna§i. kil. de Cimpulung si la 16 kil.
lul Negoiul, se intinde spre N. de resedinta subprefecturet
printre Valea-Lungg si 01111 Tigtna§i, insuld, i pichet de gra- Se mgrgineste la N. cu com.
Taita, brgzdind partea de N. nitg in Dungre, jud. Mehedinti. Priboeni; la S., cu com. Topo-
a plgseT si de V. a comuneT. Are loveni ; la E., cu com. Bogati,
un vid de 309 m. ce doming Tigina§ul (Caminäresti), sat din jud. Dimbovita, si la V., cu
satul Taita. tirgu,sor, in partea de V. a com. Gorganul.
com. Cgrniceni, pl. Turia, jud. Are o intindere de 750 hect.,
Tiganca, jud. Roman. rz- Iasi, situat pe un plata, in va- Cu o populatie de 1206 locui-
voreste de la E. de satul He- lea cgruia se intinde sesul riu- torT ; o bisericK, deservitg de 2
lestieni, curge mal intiiti spre luT Jijiet preotT si 2 cintgretT ; o scoalg.
V. si apoT se indreaptg spre Are o suprafatg de 3432 hect., Mal tot teritoriul comund este
S., udg satele Helestieni i Co- Cu o populatie de 5151suflete ; o compus din dealurT, acoperite
gglniceanu, trece pe la V. de bisericg, ziditg mnanul 1802, Cu cu vil i livezT de prunT.
satul Cuza-Vodg si putin maT preot, I cîntàre i i eclesiarh. O posea vecinalg traverseazg
in jos de acest sat se varsd in Pe capgtul dintre dealurile com. toatg valea CircinovuluT i leagg
riul Siret de a sano. Primeste se aflg urmele unuT vechiti cimitir, com. Tiggnesti cu com. Priboeni
pe sano. pirlul Caracas. unde se zice cg a fost i satul (la N.) si Topoloveni (la S.).
rgzesesc numit Blindesti (VezT
Tigani, movil i punct trigono- Blindesti, sat). Tigäne§ti, com. rur., in jud. Te-
tnetric, lingg Dnngre, intre com. LocuitoriT posedg : 614 vite leorman, pl. MargineT, pe par-
Selistoara i Gircovd, din jud. marT cornute, 52 cal, 1182 oT, tea dreaptg a riuluT Vedea, si-
Romanati, avind 35 m. altitu- 6 capre i 139 rimgtort tuatg la 8 kil. de Alexandria,
dine d'asupra nivelulul Mgret la 38 kil. de Zimnicea i la 52
Tigäne§ti, com rur., jud. Ilfov, kil. de resedinta judetulut Are
Tiganul (Vasluetul), phiN, iz- pl. Znagovul, situatg la N. de un cgtun, Calomfiresti, situat la
voreste din pgdurea Dancul, co- Bucuresti, la 36 kil, de acest kil., sub Dealul-Nanovulut in
muna Buciumi, p/. Codrul, jud. oras, pe ambele malur1 ale riuluT partea despre N.-V. Ambele cgt.
Iasi, curge spre S.-E., se uneste Ialomita. sunt pe loc ses intre doug dealurt
cu piriul Cgrbunarul mal in jos Se compune din satele: Ciol- Se mgrgineste la N. cu teri-
de podul Blaga, formeazg pi- pani, Lupgria-Sgrgcineasca si Ti- toriul com. Poroschia ; la S. si
riul Vasluid si trece pe teritoriul ggnesti, in coprinsul cgreia se S.-E., cu com. Brinceni ; la E.,
jud. Vasluiti. aflg i mAnAstirea Tiggnqti, cu cu com. Storobgneasa i Atir-
o intindere de 1960 hect. si o nati, de care e despgrtitg prin riul
Tiganului (Grindul-), grind, de populatie de 1274 locuitort Vedea ; iar la V., cu mosia Sta-
ro hect., in partea de S. a Are 4 bisericT ; icoalA mixtg ; rita din com. Piatra.
plgser Sufina i cea de V. a com. z helested ; z pod. Riul Vedea udg o laturg a
rur. Sf. Gheorghe, jud. Tulcea. Dintre locuitorT, 230 sunt plu- comunel i piriul Nanovul strg-
garr, 16 arz diferite profesil. bate printeinsa si se vars1 in
Tigänaqi, com. rur., in jud. Me- LocuitoriT posedg : 20 plugurt Vedea, in apropiere; in partea
hedinti, pl. Blahnita, la distantg 135 care si cgrute, 104 cu bol despre V., este o vglcea micg,
de 42 kil. de orasul TurnulSe- si 31 cu cal, 76 cal i Tepe, pe care locuitoriT o numesc Va-
verin, situatg pe valea Dungrer 206 bol, 96 vacT i vitef, 7 lea-Doamnet

www.dacoromanica.ro
TIGANETI 677 TIGXNEVTI

Are o suprafat5 de aproape reliefurr. Arheologir nostri atri- vesticI, soseaua nationall ce
3000 hect., cu o populatie de bue aceste obiecte epoceT de vine din Tecuciti si merge la
2645 locuitorY; o biseria, de- piatr5. Birlad, si soseaua comunall ce
servit5 de 4 preotl si 3 cintA- Satul TigAnqti era foarte po- str5bate satele TigAne,ti si Un-
retT ; o scoala. putat i in secolul XVIII; fAcea gureni si merge la com. Negri-
Sunt aci viT, renumite pentru parte din pl. Marginea-d -j. C5t. lesti.
productiunea vinuluT, pe o su- Calomfiresti, locuit astAzT maT
prafatI de 1621/2 hect. Solul mult de BulgarT venitr de peste Tigarie§tf, sal, jud. Arges. (VezI
este me tot negru-vegetal, foarte Dun5re, s'a format cu mult Tiganca).
reputat pentru fertilitatea lul. In urmd.
Vite: 1034 vite marl cornute, Tigäne§ti, sat, jud. Ilfov, com.
567 cal, 3486 vite micT cornute Tigäne§ti, com. rur., jud. Te- rur. cu acelas nume, pl. Zna-
si 718 pord. cuciti, pl. Nicoresti, compusa govul, situat la N. de Ciolpani,
C5T : $oseaua judeteanI Ale- din 3 catune : Munteni, TigA- pe tArmul drept al riulul Talo-
xandria-Zimnicea, trecind prin neti i Ungureni. Este situat5 mita i spre E. de lacul
mijlocul satuluT; soseaua comu- pe ambele malurl ale riuluT Bir- Printre sat si m5n5stirea
nall spre cdt. Cá.lomfiresti si so- lad, la 7 kil. spre N. de capi- Tiggnesti trece calea nationalg
seaua vecinal 5 spre càt. Starita. tala judetuluT si la 20 kil. de Bucuresti-Ploesti.
Satul TigAnesti este foarte resedinta plAseT. S'a infiintat pe la 180o si are
vechiti. Prin preajma luT Se mArgineste la N. cu com.: o suprafat5 de 778 hect., cu o
pe timpul luT Gohorul, Tepul i Negrilesti ; populatie de 236 locuitorT ; o
mal multe mosiT domnestT, din la E., cu com. Corodul i Matca; biseric5, cu hramul Adormirea,
care una a fost dIruitl luT Ca- la S., cu orasul Tecuciti si la deservitd de I preot si i cin-
lomfirescu pentru credintI si vi- V., cu com. Nicoresti. t5ret.
tejie. Se stie a Radu Calom- Are o suprafat5 de 7432 hect. Numgrul vitelor mar/ e de 134
firescu a fost omorit de fratele Cu o populatie de 4040 suflete ; si al celor micT, de 265.
sati, in timpul 3 bisericT, deservite de 3 preotT
teazul se afla cu ostirile in lunca si 3 cint5retT, f5cute de poetul Tigäne§ti, sat, in jud. Tecuciu,
TurnuluT Vestea despre moar- Costache Conache (in cea din pl. Berheciul, com. Godinesti,
tea credinciosuld sAil general a TigNne;ti-VechI, se aflg mor- asezat in pdrtea de S.-V. a com.
intristat foarte rnult pe era. mintul luT si al familieT); 2 scoll si in partea dreaptA a piriuluT
Imprejurimile acestuT sat al.", mixte : una in satu1 Ungureni, ReprivAtul.
fost obiectul multor cercet5rT si alta in satul Munteni (fig5.- Are o populatie de 307 su-
descoperia arheologice, de care nesti-No1), infiintate in a. 1863. flete ; o biseria, cu hramul Sí.
s'ati ocupat mal cu osebire Ce- LocuitoriT, fosa clAcasT i im- Nicolae, facut5 de locuitorT, re-
sar Boliac, d-niT D. Butculescu si proprietäritT la 1864, stApinesc zidit5 in urm5 in 1793.
Gr. Tocilescu. In partea de V., 2054 hect. si 42 arit LocuitoriT posea : 44 pluguri,
In dep5rtare de 2 kil, de sat, s'a Venitul comune, pe 1893 3 cazane pentru fabricarea ra
descoperit in 1869 urmele uneT 1894, a fost de (2033 leT i 80 chiuluT, 3 morl de vint.
cet5tT, pe o m5gur5 inaltl. Ocolul banT, iar cheltuelile urcat la
central al int5ritureT era de 40 m., suma de 11746 leT i o banT. Tiganelti, mdndstire de cdlugd-
15.'rgimea el de 60 m., fiind in. LocuitoriT posedI : 310 plu- rite, situat5 pe o limb5 de pa-
conjurat5 de un bloc de pImint gurT, 7 masinr de secerat, 2 de mint intratl in lacul BAlteni,
ars. Aci s'ati g5sit busturT de cosit, 3 de treerat, 2 de bdtut avind in fatl pgclurea Tiglne,ti,
silex, unelte si vase de lut. In porumb i 19 de vinturat ; 2 jud. Ilfov.
1872 s'ati fAcut nouT descoperirT: cazane pentru fabricarea rachiu- Este una din chinoviile cele
gdsit sAget/ negre boante, luT, 2 mori cu aburT; 12W boT, maT marY ale 'j'Arel.
despre care mentioneaet si d. 1283 vacT, lo taurT, 750 cal, Are 186 maicT.
Tocilescu in cDacia inainte de 200 Tepe, 200 armäsarT, 1770 oT, S'a zidit la anul 1812, de sta-
RomanT2., rijnite de moarA, bul- 32 capre; 540 stupT. tul mAn5stireT C51dArusani, Do-
gArT de cremene pentru prdstiT Cal: calea ferat5 Tecucill.Bir- softeia, i cu ajutorul boerilor
olarie lucrat5 cu eleganta in lad, care o strabate in partea Vel-Ban Radu Golescu, G. Flo

www.dacoromanica.ro
T1GXNE TI 678 TIGAN14-DE-LA-DRAGXNEM

rescu O altiT. MaT inainte aceastg sg scrie poezia intitulatg cPgru/ pe ambele malurT ale rittluT Bis-
mgngstire a fost locuitg de mo- cgzut. trita §i udat de la V. spre E.
nahT. aluggritele ail fost aduse de Valea-TuturuluT. De acest
aci de la mangstirea Turbati. Tigänia, sal, Cu 22 familiT, jud. cgtun apartine mgngstirea Bis-
i pl. Argq, com. Flgminzqti, trita, unde e §i §coala de sub-
Tigäne§ti,pda'ure, in intindere de la N. O. in apropiere de mIngs- ofiterT, li schitul Pgpua. Ad e
400 hect., pendinte de com. Ti- tirea Curtea - de - Arge. AicT a o bisericg.
gAneSi, pl. Znagovul, jud. Ilfov. fost wzatg TigAnia-Episcopiel
O satul era pe atuncT mult maT Tigänia, sat, jud. Vilcea, plaiul
Tigäne§ti - Ursoaia, mofie, in populat. Cozia, com Cglirngne,ti.
com. Ru§iavgtul, cgt. Utsoaia,
jud. BuzAti, proprietate a sta- Tigänia, sat, in jud. Prahova, pl. Tigänia, parte din satul Cotori-
tuluT, pendinte de Episcopie. Are Tirg§orul, com. Cocorg§ti, situat Tiggnia, jud. Mgcel, pl. Riurile,
1430 hect., din care 1153 pgdu- in partea de N. a com. i udat com. Stilpeni.
rea Ursoaia ,i Crivina, restul a- de riul Prahova
rgturT, fineatg ,i loc sterp. TigAnia, mahala, com. Govora,
TigAnia, sat, in jud. Prahova, pl. pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Tigäne§ti-VechI, sat, ¡ud. Te- Tirporul, com. Tirporul-Noti.
cuciii, pl. NicoreSi, com. TigI- In actele vechT se ggsege Ti- Tigänia-Brincoveanca, alta nu-
ne,ti, a§ezat pe malul sting al ggnia-Stoene,ti, pentru cg era mire a satulul Elisabeta, din pl.
riuluT Birlad, in partea de S., format din doug sate: Tiggnia, Calmgtuiul,jud.Teleorman, locuit
la 2 kil. de rqedinta coinuneT. situat tot pe locul unde se gg- in mane parte de TiganT.
Are o suprafatg de 469 hect., se§te astgzT, ;3i Stoene§ti, situat
Cu o populatie de 615 suflete ; la 3 kil. spre V., pe malul sting Tigänia-Crivina, com. rur., jud.
o bisericg, zidità de Costache al riuluT Prahova. LocuitoriT a- Ilfov, pl. Sabarul, situatg pe tgr-
Conache la 1843. cestuT cgtun, din cauza deselor murile riuluT Argq i riuluT Rgs-
Vite : 317 vite marf cornute, inundatiT ale riulut Prahova, s'ail toaca, la 24 kil. de Bucure§ti.
15 caT, 50 iepe, 5 armgsarT, 370 mutat in Tiggnia, formind un Se compune din satele : Ti-
oT O 8 capre. singur sat, sub numirea de Ti- ggnia §i Crivina, cu o suprafatg
LocuitoriT posedg: 90 plugurT; gänia-StoenWi. Are o populatie de 978 hect. Are o populatie de
2 morf cu aburl. de 499 locuitorr O o bisericg, 1519 locuitorr; 1 bisericg ; r
CgT : calea nationalg Tecuciil- clgditg la 1827 de Archiereul §coalg mixtg ; 3 morT Cu apg
Birlad ; o osea comunalg, care Ioanichie O Jupin Voicilg, de- 2 podurT satItoare.
plecind din oseaua nationalg in servia de un preot. LocuitoriT posedg 74 plugurT:
dreptul satuluT, trece pe stinga 43 Cu boT, 31 Cu caT ; 232 care
Birladuluf, strgbate cgt. de la Tigänia, sat, jud. Ilfov, com. 'fi- qi Cgrute : 120 Cu bol', 112 Cu
S. la N. §i duce in satul Ungu- gänia-Crivina (v. a n.), pl. Sa- caT; 283 caT li Tepe, 253 boT,
reni. barul, situat la V. de Bucurqti, 267 vacT ,i vitel, 132 pord ,i
In acest sat, in anul 1777, intre riul Rgstoaca §i. oseaua 874 oT.
Octombrie 14, s'a ngscut poe- judeteang Bucure§ti-Pite,ti. Are
tul §i logofgtul Costache Cona- dealurr frumoase. Tigania - de -la - Afumati, altd
che. Are o suprafatg de 775 hect. numire a cat. Afumati, com.
In grgdina curtilor de la Ti- cu o populatie de 996 locuitorT; Bivolita, pl. TirguluT, jud. Te-
ggne§ti, se vgd O acum ruinele 1 bisericg, Cu hramul Sí. Nico- leorman.
caseT doamneY Dafina, unde pgrig lae, deservitg de I preot ,i 2
mar aniT trecutT sta in picioare cintgretT ; 2 morT ca apg; 2 po- Tigänia-de-la-DrAgäne§ti, cd-
o parte din zidul case1 i al durl; 1 coalg mixtg. tun al com. DrggInWi, pl. Tir-
une bisericute, dinaintea cgreia Numgrul vitelor marT e de guluT, jud. Teleorman, Cu 216
era un pgr uria, sub care ade- 547 §i al celor micT, de 924. suflete, situat pe malul de d' asupra
sea poetul Conache I§T compunea pgdureT statuluT din lunca VedeT,
versurile sale erotice. Distru- Tigänia, sat, jud. Vilcea, plaiul In partea de S.-E., aproape de
gerea arboreluT a fgcut pe poet Horezul, com. Costqti, situat §oseaua jud. RuO-Ciolgne,ti.

www.dacoromanica.ro
T1GARENI 679

Tigäreni, sat, cu 23 case, jud. nierg de vitg americang, a sta- 870 locuitort, o bisericg si o
Mchedinti, pl. Ocolul-d.-s., com. tulur. scoalg.
Valea-Boereascg Parte din locuitorT sunt mos- ProprietAtT mar insem na te sunt:
nenT. 197 s'ati improprietgrit Tinteasca, Tinteasca-Museteas-
Tiera, sat, cu 58 suflete, jud. la 1864, pe mosia statulur Mgr- ca, Bezendeasca i Opgriti-de-la-
Bacgti, pl. Bistrita-d.-s., com. gineanca, din care li s'ati dat UlniT.
Odobesti, situat in stinga pidulur 750 hect. El al roo car si Tepe, Chi are : soseaua vecinalg Bu-
Odob, la poalele dealuluI cu a- roo vacT, 20 capre, 1200 oT, 300 zati-Tintesti si Tintesti-Maxenul,
celas nume. porcT. afarg de alte drumurr naturale.
CgT : soselele Movila-VulpiT Vite sunt: 436 bor, 320 vacT,
Tiera, sittuc, jud. Tecuciuí, pl. Sta- Gggeni. 135 viter, 21 bivolite, ro cal,
nisesti, com. Colonesti, asezat E strIbItutg de piriul 207 Tepe, 54 rninjT, 2300 oT, 3
In hotarul judetuluT Bacgti. bul si brgzdatg de dealul Tin- azinT si 267 porcT.
tea si Coasta-GgdeT. Restul e Cgtunul Tinte0 este vechiti,
Tiera, deal, jud. Bacgti, pl. Si- loc ses. iar cIt. Pogoanele-Micr s'a for-
retul-d.-s., com. Odobesti, din mat in 1863 de cgtre locuitorir
sira dealurilor dupg stinga Sire- Tintea, moFie ,si pddure (900 hect.), clgcasT, care 'sr aU cumpgrat
tuluT. Pe piscul sgti de-asupra ale sta pendinte de mgngs- locurr de casg de la fostul pro-
Odobestilor, se intilnesc limitele tirea Mgrgineni, jud. Prahova. prietar Gregore Chrisoscoleti.
a 4 judete Baca, Roman, Te- Arenda s'a scgzut la 11512
cuciil si Tutova. leTpentru terenul ce s'a luat Tintesti, atun, resedinta com.
pentru pepiniera de vite ame- Tintesti, judetul Buzgri, Cu 450
Tigläul, pisc, situat la extremi- ricane ce statul a infiintat aci la locuitorT.
tatea superioarg a CeahlguluT, 240 rn. d'asupra MgreT-Negre.
jud. Neamtu. Tipfire§ti, sat, jud. Prahova, com.
Tintea, izvoare cloro-sodice, sul- Mglgesti, pl. Vgrbilgul, cu o
Tiglina, mo,si e de 1144 hect., a pri- furoase si iodate, jud. Prahova, populatiune de 234 locuitorr, o
mgrieT Galati, aproape de oras, pl. Filipesti, com. Tintea. bisericg, fondalg la 1860.
In partea S.-V. a jud. Covur- Aceste izvoare ati o tempe-
luiti. raturg de 25-30 grade C., pe munte, de sare, in com.
cind a aeruluT ambiant e de Spulberul, pl. Vrancea, jud. Put-
Tiglina, una din n umirile date 13-14 grade C. na. Are doug virfurr : Tipgul
foastet cetlfil romane Gherghina propriti zis si Sghastrul, Tine
de lingg Bgrbosi, jud. Covurluiti. Tinteasca (Färcäseanca), mo- de muntir Laposulur.
(VezT Gherghina). fie (1400 hect ), in jud. Buzgti,
com. Tintesti. Tipesti-§erbesti, mo,sie
Tintea, sat i com. rur.,jud. Pra- dure, a statulur, in jud. Covur-
h ova, pl. Filipesti, situatg pe Tinteni, sat, pe mosia cu ace- luid, com. Branistea, pl. Siretu-
valea riuluT Dimbul, la 13 kil, de lasT nume, com. Movila, Pl. luT, foste ale EpiscopieT de Ro-
capitala judetuluT si la 9 kil, de Herta, jud. Dorohoiti, Cu 150 man. Mosia are o intindere de
resedinta plgseT. suflete si o bisericg (1855). 5698 hect., pgdurea, de 486 hect.
Se mgrgineste cu comunelp : Piriul Prilisocul trece dealun- Arenda anualg 75000 ler.
Bordeni, Cocorgsti-Mislea, Bgi- gul nlo$ei, care se hotgreste cu :
coiul, cgt. Gggeni i mosia sta- Baranca, Herta, Hreatca, Molnita Tipile§ti, sat, in com. Rgdiul.Mi-
tuluT Misleanca. .si Tirnauca. tropolieT, pl. Copoul, jud. Iasi,
Se compune din 3 cgtune situat pe coasta dealuluT cu ace-
Tintea, Dimbul i Liliesti. Are o Tintesti, com. rur., in pl. am- lasT nume, in partea dreaptg a
suprafatg de 950 hect. si o popu- puluT, jud. BuzIti, la ro kil. spre riuluT Jijiea, pe o intindere cam
latie de 1240 locuitorr ; o scoalg S. de orasul Buzgti. de 1144 hect. Are o populatie
si 3 bisericT : la Tintea, fondatg E formatg din cgt. Tintesti de 242 locuitort si o bisericg
in anul 1853, la Liliesti, in Pogoanele-Micr, pe o suprafatg fgcutg la 1855.
anul 1848, si la Dimbul; o pepi- de 2480 hect., cu o populatie de Vite sunt : 400 vite mart cor-

www.dacoromanica.ro
TIRDENI 680 TÌNTXRENI

nute, 23 caT, 259 oT i 48 ri- vechiul drum al po,teT filtre Pi- Cotul-Iepure, Strachina, Tindg-
mgtorT. tqti li Cimpulung. rei si Ciineasca.
Are o bisericg li mgngstirea Teritoriul com, este udat de
Tirdeni, sat, Cu To6 locuitorT, Valea, ambele deservite de 2 riul Ialomita li brgzdat de valea
Bistrita, com. Gindeti, jud. preotT §i 3 dascglI. Biserica s'a Strachina, pe care este lacul cu
Neamtu, situat pe piriul Cocida. fondat la anul 7042 (i534) li acela0 nume.
este de zid masiv cu un turn. ' Se compune din satele :
Tirioiul, com. rur. §i sat, in jud. 5coala (infiintatá. in 1835) are dgrei, Strachina, Cotul-Iepure,
Mehedinti, pl. VAilor, la 46 kil. un local construit in 1873. Valea-Troni, Ciineasca i Nico-
de ora§ul Turnul-Severin, avind lqti, precurn §i cgtunele (tirlele):
350 locuitorT, o bisericg io Tite9ti, sat, resedinta com. cu Radieni, Putul-Noti, Suditeni,
§coalg. acelag nume, jud. Mu,cel, cu Gornia §i Afumati. Are 2900 lo-
LocuitoriT posedg: 15 plugurT, 513 locuitorT, care se ocupg cuitorT ; o §coall mixtg §i o bi-
30 care cu bol, 3 cArute Cu cal, mal ales cu facerea spetelor. sericg, Cu 2 preotT §i 2 dascAlT.
20 stupT, 200 vite marT cor- Girla Valea-Mgngstirel trece Vite: uno cal', 2130 boT, 8450
nute, lo cal, 240 oT §i 18o ti- prin mijlocul satuluT. oT $i 2780 pord.
mgtorT. Pe teritoriul com, trece catea
Pe aci trece oseaua HorgO- pul, sat O com. rur., pl. D u in b ra - feratg Fäurei-Feteti, avind sta-
Tiroi-Leurda-Pleotina. va-d.-s., jud. Dolj. A.sezatg pe fata tia Tindgrei.
dealuluT numit al Perilor, pe
TiteicA, cd tun (tirlg), in jud. Ia- dealul Gogoaa spre S., i pe Tindarei, sat, in pl. Ialomita-
lomita, pl. Ialomita-Balta, com. dealul Argetoaia spre N., la 38 Balta, jud. Ialomita, com. cu a-
Balaciul. kil. de Craiova, 16 kil. de 50- celag nume, situat pe malul
potul, 17 kil. de Cerngtesti i sting al riulut Ialomita. (V. T'in-
Tite§ti, com. rur., jud. Mu§cel, pl. 6 kil. de Gogopl. Se inveci- dArei, com. rur.).
Riul-DoamneT, la 30 kil. spre neste la E. cu com. Cernktesti.,
S. de Cimpulung, pe partea la V. cu com. BOrboiul (Mehe- Tindärei, stalie de dr.-de-fter, jud.
stingg a dula Tirgul. dinti), la N. cu com. Argetoaia Ialomita, pl. Balta, com.
Se compune din 4 cgtune: li la S. cu com. Gogwill $ se dArei, pe linia Fgurei-Fetesti;
Titqti, Dezrobiti, Hirtie§ti §i desparte de toate prin hotare pusg in circulatie la 21 Noem-
Valea-StineT, cu 1150 locuitorT, insemnate prin mggurl. brie 1886. Se afig intre statiile
O se mgrginete la N. cu com. Are 1085 locuitorl, o coalA Hagieni (z3 kil.) li Murgeni
Stilpeni, la S. cu com. Conte,ti, (1889) ,i o bisericg. (12,1 kil ). Ingltimea d'asupra
la E. cu com. Davidqti. Terenul comuneT este acciden- niveluluT Mgril e de 171%69. Ve-
LocuitoriT comuneT se ocup'it tat de Dealurile : Perilor, Arge- nitul acesteT statiT pe anu11896
cu agricultura, facerea spetelor, toaia li Gogopl, cu inglti mea de a fost de 86632 leT, 90 banT.
fiergria, i facerea cgrutelor. la 30-60 ni. li udat de piriul
Vite sunt : lo caT, 340 bol, Obedeanca, numit §i. Valea-Cor Tintarul, sat, in jud. Mehedinti,
150 vacT, 8o oT si 300 porcT. zuluT. In vechitne satul se nu- pl. Motrul-d.-j., com. rur. Pluta.
In pgrtile de E., N. O S. a mea Valea-Scgqti.
comuneT se intinde pgdurea sta- Tintareni, com. rur., in jud. Dolj,
tuluT numitg Rgde0, formata Tiuleni, sat, in jud. Mehedinti, pl. Jiul-d.-s., pe un mic platal
numaT din stejar §i fag. pl. Dumbrava, com. mi% Secul. cu o ingltime de 30 m, d'asupra
Dealur1: Dealul-MutuluT, Mg- niveluluT sesulul san albieT JiuluT,
ngstireT, Titqtilor, Piscul-ChilieT, Timbure§ti, sat, in j ud. Dolj, pl. la 40 kil. de Craiova O la 5 kil.
Bugeloiul, Burtoi i Cgtelul. Jiul.d.-j., com. Murta, avind 459 de rqedinta pl4eT, Filia0.
Gira Valea-MAngstireI §i Va- suflete fi o bisericg. Se invecineSe la E. cu com.
lea-Cire§uluT udg com, in tot Fratostita ; la V., cu com. Gura-
lungul sgi. Tindfirei, com. rur., in jud. Ia- MotruluT (jud. Mehedinti); la N.,
car: calea ferata Gole§ti-Citn- lomita, pl. Ialomita-Balta, situatg cu com. IonWi (jud. Gorj) li
pulung, ce trece prin cgtunul pe ambele tgrmurT ale riuluT Ia- Cu comuna FloreSi ; iar la S.,
Hirtiesti, pe partea de Vest ; lomita. Coprinde patru moOT : Cu cm. Filiasi.

www.dacoromanica.ro
TINTARENI 681 TUGULEA

Este udatg de riul Pur cu di- seaua nationalg Tirgoviste-Tran- ImproprietgritT in 1864 sunt
rectia N.-S. si care ad i primeste silvania. In raionul acesteT com. 40 codasT, cu cite ro prgjinT, iar
Gilortul. sunt : Dealurile-Brata, Brani9tea insurgteT s'al improprietgrit 26
futre com. si riul pul sunt 9i Plaiul-Sglgtr uculur. Se compune pe mosia Manolea.
bAltile : Motorimul, co o supra- din treT cgtune: Tia, Buciumeni Drumurile principale sunt : la
fa ll de 2 hect., continind peste ; 9i Pizlari, co o populatie de 1700 Uidesti (z kil.), la Tgtgrusi (5
Balta-TJ1muluT, de 4 hect., ali- locuitorT. Are 2 bisericT si o kil.), si la Manolea (3 kil.).
mentindu-se din apa puluT. Pe scoalg ; 4 morT de apg. Locui- In 1803, cTolesti rIzAsesti
teritoriul com, se intilnesc patru toril cresc bol, vacT, cal, capre. avea 41 liuzT, plItind 608 leT
marT val: Motruluï, Jiulur, Gilor- PAmintul sar" produce porumb, bir anual. El erail ocupatT cu
tuluT si usitel. cinepg si pgdure ; iar din mi- lucrul pgmintulur avind loc in
Comuna este foarte vechTe. nerale, var bun. Se invecineste destul». (cUricar.,, vol. VII, p.
Pe la 1806 in Tintgreni fiind la E. cu com. Bezdeadul ; la V., 250).
mangstire, cgluggriT ati hotgrit cu Runcul ; la N., cu Pietrosita
a se face tirg sgptAminal. Bilcia 9i. la S., cu cgtunul Fieni, al Tole§ti, pilla, jud. Suceava. Iz-
anual se face la 25 Martie. com. Motgeni, despgrtindu-se de voreste din satul Tolesti sub
Are o suprafatg de 4076 pog., Bezdead si Runcul prin dealurT numele de Obirsia, si dupg ce
coprinzind o intinsg. mosie : 'fin- si pgdure, de Motgeni, prin loc a primit piriul Platonita, ja nu-
tgreni-Arpadia si pgdurl (2500 ses si de Pietrosita, prin riul Ia- inele afluentuluT sgri si se varsg
hect.), apartinind statuluT. lomita. in omuzul - Mare (5 kil. lun-
Este iormatg din cgtunul de gime).
resedintg, Tintgreni si cgt. Picul. TiteI (Valea-), sat, jud. D'hubo- Are de tributarT : Ponoarele,
Are o populatie de 1056 suflete; vita, plaiul Ialomita-Dimbovita, Tgnase, ipotul, Teleman, PAI-
o scoalg si o bisericg, ziditg in com. Pietrosita. tinisul, Purdila, Platonita, Boura
18o6. si Piriul-Topilelor, zis si al-Lu-
La S. comuneI sT-a asezat Titirligul, cdtun al com. Gura- puluT.
Tudor-Vladimirescu tabgra fria- AninoaseT, jud. Buzgil, cu 200 ,
inte de a pleca la Bucuresti. locuitorT. Tolicea, sat, Cu zo familiT, jud.
CAT : Calea feratg Filiasi-T.- Neamtu, com. Humulesti, pl. de
y', la roo m. de vatra satuluT Titul, sat, jud. Tecuciti, com. Cor- Sus-Mijlocul.
Tintgreni ; c. f. Filiasi-Severin, bita, pl. Zeletin, situat in par-
la 2 ldl. ; soseaua nationalg Fi- tea de V. a comund, pe malul Totoi, cdtun, jud. Gorj, pl. Ama-
fiasi - Pasul - Vulcani, strgbAtind drept al BerheciuluT, la i kil. si radia, com. Negoesti, asezat pe
com. pe o lungime de 2700 m. 500 m. de resedinta comuneT. Valea - CilniculuT si pe dealul
Cu comunele vecine se leagg Are o suprafatg de 175 hect., Curva si Birlanul.
prin sosele vecinale bine lucrate 79 ariT ; 244 locuitorT; o bise- Are o suprafatg de 22 hect.;
si impietrite. ricg, cu hramul Cuvioasa Paras- o populatie de 396 suflete ; 2
chiva, flcutg in 1878, de 7 bg- bisericT.
Tintareni, sat, O resedinta com. trinT ce popular' atuncT atul. LocuitoriT posedg : ro plu-
cu acelasT nume, jud. Dolj, pl. Locuitorii ati : 30 bo1, 36 gurT, 20 care cu bol, i cgrutg
Jiul-d.-s. (VezT com. rur. Tin- vacT, 9 car si 50 ol ; 15 plugurT cu cal; lo stupT; 151 vite marT
tgreni). de lemn, 5 cazane pentru fa- cornute, 6 caT, I20 capre, 72
bricarea rachiulur. rimAtorT, 2 bivolT si 150 or.
Thrtäreni, sat, com. rur. Ploes- Comunicatia Cu cAtunele e-
tiori, pl. Tirgsorul, jud. Prahova. Tole§ti, sat, pe mosia Cu acelasT cinele se face prin drumurT or-
nume, jud. Suceava, com. Uidesti. dinare.
Tia, com. rur., jud. Dimbovita, E strAbgtut de piriul To1e9ti.
plaiul Ialomita-Dimbovita, situatg Are o populatie de 629 locui- Tugheni, sat, jud. Dolj, pl. Pul-
la 30 kil. spre N. de Tirgoviste, torT; o bisericg, cu hramul Sf. d.-Mijloc, com. Glodul, avind
fltre vAT, pe ambele malurT ale TreT-IerarchT, ziditg de locuitori 730 suflete si o scoalg.
riulur Ialomita si ale piriulul Va- in 1854; o scoalg mixtg, infiin-
lea-Titer 9i in aptopiere de 9o- tatg in 1865. Tugulea, deal (242 m.), in jud.

66700. Mareta Dictionar Geografic. Vol. V. 86

www.dacoromanica.ro
TUGURE$T1 682 TUTURUL

Tulcea, in partea N. a plgser Are 3 cgtune: Tutcani (re- Mare parte din teritorlii e cu-
Isaccea i cea V. a comuna sedinta), Mgngstireni i Sipeni, cu prins de bAltt i Orle formate
Nicolitelul. 2107 locuitori, numaT rAzgsT ; 2 din vgrsgrile JijieT si a PrutuluT,
scolT mixte (in Tutcani si in Si- si din care se scot : racT, pestT,
Tugure§ti,sat, jud. Dolj, pl. Balta, peni); 3 bisericT:- S-tiT VoevozT papurg i stuh.
com. Birza, asezat la 500 m. (1884), Sf. Dumitru si Sf. Gheor- Vite sunt : 1221 vite tnarT cor-
spre N. de satul Birza i aproape ghe (1868). nac, 1905 oT, 198 caT i 863
de malul drept al dula Pul. Teritoriul com., in suprafatg rimAtorT.
Are 800 suflete, si o bisericA. de 2230 hect., este mal' mult de.
E strAbgtut de o osea comu- Juros i impodobit cu plantatiT. Tutora, sat, resedinta com. Tu-
nalg, ducind la N. spre Padea, LocuitoriT posea : 240 phi- tora, pl. Branistea, jul. Iasi, ase-
iar la S. spre Valea - Stanciu- gurT ; 410 stupT ; 559 boT, 312 zat pe malul drept al PrutuluT,
lut V. Birza, com. rur. vacT, 86 juncT i junce, 88 caT, la zo kil. de Iasi si la 6 kil. de
641 oT si 551 pord. Ungheni. V. Tutora, comung.
Tuicani, sat, Cu 124 locuitorT, E una din cele maT frumoase
com. rur. Moreni, pl. Filipesti, comune ale judetuluT. LocuitoriT Tutueni,mahala, in Tirgul-Neam-
jud. Prahova. aü case bune, grgdinT cu pomr tulur, jud. Neamtu.
roditorT, viT.
Turcine§ti, sat, jud. Olt, com. Tutule§ti, sat, jud. Vilcea, plaiul
rur. Profa, pl. Vedea-d..s. Tutcani, sat, resedinta com. Tut- Cozia, com. rur. CglimInesti, cu
cani, pl. Horincea, jud. Covur- 39 locuitorT, situat in partea de
Turcfine§ti, sat, cu 397 locuitorT, cu 1091 locuitorT. (V. com. N. a comuneT, pe soseaua natio-
com. rur. BItAsani, pl. Cerna- rur. Tutrani). nalg Rimnicul-Riul-VaduluT si pe
d.-j., jud. Vilcea. malul OltuluT. In dreptul cltu-
Tutcani-din-Deal, sat, in jud. nulur e un pod de vase, pe riul
Turlue§ti, a/un, al com. SArti- Roman, pl. Siretul-d.-j., comuna Oltul. La S. de aci valea CAli-
lesti, jud. BuzAti, Cu 140 loc. Brosteai, la 2 kil, de resedinta mgnesti se varsg in Olt.
com., avind 55 loc. si o bise-
Turluiul, sat, jud. Badil, pl. Bis- ricg. Tutule§ti, sat, cu 400 suflete, jud.
trita-d.-j., com. Dealul-Noil. Arges, pl. GAlgsesti, resedinta
Tutcani-din-Vale, sat, in jud. comunel rur. Tutulesti-GAlgsesti,
Tutcani, com. rur., in jud. Co- Roman, pl. Siretul-d.-j., comuna avind o bisericg cu hramul Ingl-
vurluiti, pl. Horincea, asezatg la Brosteni, putin maT la S. de satul tarea Domnuluï.
punctul de intilnire al dealurilor Tutcani - din- Deal, in marginea
ce formeazg ambele laturl ale jud., avind 258 locuitorT si o bi- Tutule§ti-Gälä§e§ti, com. rur.,
vgeT Tutcanilor, la 93 kil, de la sericA. pe apa DrimbovniculuT, jud. Ar-
Ga/ati, formind, impreung cu Mg- gesul, pl. Gglgsesti, la 18 kil.
lusteni i Lupesti, cele mal ex- Tutora, com. rur., jud. Iasi, pl. de com. rur. Costesti, resedinta
treme connune nordice ale jud. Branistea, situatä intre dude subprefectureT, si la 37 kil. de
Covurluiii. Se mgrgineste la N.- Prutul i Jijia i dealurile Chi- Pitesti. Se compune din 3 sate:
E. cu jud. Tutova (com. SI-a- peresti i Osoiii, formata din GglIsesti, Odgeni i Tutulesti,
teni-Schineni, Igesti i BAIggesti), satele : Tutora (reedinta), Opri- cu o populatie de 1286 locuitorT,
la S., cu Ggnesti si la V., cu seni d.-s., Opriseni-d.-j., Chipi- 3 bisericT, cite una in fie-care
satele Mglusteni, Minzgtesti, Al- resti si Cristesti. Are 1354 locui- sat si o scoalg prim. mixtg.
desti i Prodgnesti torT; o scoalä si 4 bisericT. Vite : 930 boT i vacl, 46 caT,
Prin mijlocul com. curge un Pe teritoriul comuneT trece so- 2053 or, 17 capre si 345 rimAtorT.
Odias, care izvoreste de la N. seaua nationalg i calea feratg
com., curge priti valea numitg Iasi-Ungheni, de la V. spre E. Tuturul, sat, jud. Vilcea, pl. 01-
Valea-SatuluT si se varsg in Ho- Este udatg de riurile Prutul tetul-d.-s,, com. rur. Obislavul,
rincea, drept Prodgnesti. Jijia, de la _N. spre S. Cu 213 locuitorT.

www.dacoromanica.ro
u
Uble§ti, sat, jud. Argep, pl. Pi- noscut sub numele de tirgul de Udade-Sus, com. rur., jud. Ar-
tepti, com. rur. Bradul-d.-j. (v. la Uda. gep, pl. Oltul, la 30 kil. de
a. n.). Satul Uda este foarte vechiii; com. rur. Tigveni, repedinta sub-
a flcut parte pana la 1845 din prefectureT, pi la 1 i kil. de Pi-
Uda, sat, pe mopia pi in comuna jud. Oltul. Numirea de Uda-Clo- te,ti. Se compune din satele :
Tatarupi, jud. Suceava, apezat cociovul i s'a dat de pe mopia Grebeni, Linia-Mare, Rizepti pi
pe tirmurile piraielor Matioaia mánastireascN, ce apartinea mg- Udad.-s., avind 186 familiT, 2
pi Leordipul, cu 78 locuitorT. nAstireT Clocociovul din jud. Olt, bisericl pi o pcoala. mixta.
DrumurT sunt : la Tatarupi pi spre a se deosebi de cel-l'alt Vite : 20 caT, 400 bol pi yací,
(T 500 m.) pi la Cristepti (9544. m.). sat, Uda-PaciureT, care se numea 150 rimatorT, 50 capre pi 500 oT.
(V. Tatarupi, com. rur). In trecut Uda - Coman eanuluT, ,
de pe numele proprietaruluT mo- Uda-de-Sus, sat, cu 77 familiT,
Uda-Clocociovul, com. rur., in sieT
1 - jud. Arge,, pl. Oltul, repedinta
jild. Teleorman, pl. Calmatuiul- com. rur. cu acelap nume. Are o
Marginea, in partea de V., la Uda-Clocociovul, mo,rie a sta- biserica, eAdormireap.
19 kil. de repedinta jud., 56 kil. tuluT, in pl. Calmgtuiul, jud. Te-
de Alexandria pi 71 kil. de Sla- leorman, fosta inchinata manas- Uda-PaciureI, com. rur., in jud.
tina. Se marginepte la N. pi N.- tireT Clocociovul. Teleorman, pl. Calmatuiul-Mar-
E., cu teritoriul com. Slobozia- ginea, pe valea SiuluT, in par-
Mindra ; la S. pi S.-E., cu com. Uda-de-Jos, com. rur., pl. Oltul, Cea de V. a judetuluT, la 18 kil.
Uda-PaciureT, de care este despar- jud. Argep, la 33 kil, de com. de T.-Magurele.
lita printr'un piriiap ce curge din rur. Tigveni, repedinta sub-pre- Se marginepte la S.-E., cu
coasta dealuluT pe care este si- fectureI, pi la 9 kil. de Pite,ti. teritoriul com. Saelele; la N. pi
tuata, iar la V., cu riul Oltul. Se compune din satele : Ba- N.-E. Cu com. Uda-Clocociovul,
Are o suprafata de 2000 hect., gepti, Cioraca, Durduepti, Go- pi la V., cu riul Oltul.
Cu 1105 locuitorT ; o pcoala pi o ranul, Lungulepti pi Uda-d.-j., Este apezata la poalele dea-
biserica. avind 976 locuitorT, 5 bisericr luluT ; piriul Siul uda mare parte
Vite : 178 caT, 1088 vite marT pi o pcoala mixta, in satul Uda- din comuna, iar din deal izvo-
cornute, 950 vite micl cornute d.-j. resc abundente izvoare de va.
i 109 porcT. Vite : 40 caT, 6 bivolT, 746 Are o populatie de 726 su.
Caí are : poseaua vecinalg spre vite.marT cornute, 259 rlingtorT, flete, o pcoala mixta pi o bi-
com. Uda-PaciureT pi spre com. 89 capre li moo oT. serica.
Mindra. Vite : 139 caT, 398 vite marT,
Aci se tine tirg de treT orT pe Uda-de-Jos, sat, CU 210 locui- 714 vite micT pi 174 porcT.
an : la Sf. Constantin, la 29 Iunie torT, jud. Argep, pl. Oltul, repe- CAT are : pe d'asupra dea-
pi 15 August ; este foarte cu- dinta com. rur. cu acela.§ nume. luluT, poseaua judeteana Turnul

www.dacoromanica.ro
IMATI 684 UEM-GOLEASCA

Slatina, la care locuitoriT co- Uderul, sat, com. rur. time de 120 m., in jud. Con-
municg pe diferite ruscT, din (v. a. n.), pl. Podgoria, jud. stanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
care una maT importantg. numitg Mu§cel. com. rur. Cochirleni i anume
cRusca-RoibuluTs. Pe vale sunt pe acela al cgtunulul Sgri
mal multe ramurT de osele ve- Udresti, com. rur., pl. Podgoria, vranes.
cinale spre com. Saelele la S. jud. Prahova, brgzdatg de dea-
spre Uda-Clocociovul la N. lurile : Val-de-El, Udre§ti i Do- Udupul, com. rur., in pl. Teleor-
Comunicatia spre Saelele se face brota ; situatg la 40 kil, de manuluT, jud. Teleorman, si-
prin maT multe vadurT prin pi- capitala judetuluT la ro kil. tuatg pe partea dreaptg a riu-
riul SiuluT. de a plg§eT. luT Teleorman, in vale, la 80
Pe deal, in partea despre co- Se compune din 3 cgtune : kil, de rqedinta judetuluT, la
muna Saelele, se atig o mggurg Udre0, Val-de-El i Dobrota. 54 kil. de Alexandria i 37
inaltg, inconjuratg de un pnt, Are o populatie de 1825 locui- kil. de Reliori.
cgreia locuitoriT IT zic «Gurguiul- torT, 3 bisericT §i o ,coalg. Se invecinqte la N. cu com.
Nemtilor» sati da Cetatea. LocuitoriI sunt moment El Tgtgre,ti-d.-s. ; la S., cu TAU-
Se numea altg-datg Uda-Co- 142 boT, 66 vacT,
ati : ro caT, re§ti-d.-j. ; la V. i la N.-V., cu
mgneanuluT i Tgureasa. 452 porcT, 18 capre Í 592 oT ; teritoriul com. Rica, i la E.,
30 stupT. cu riul Teleorman.
Udati (Udati- Minzul), ceitun In valea DobroteI sunt ca- Are o suprafatg de 1650 hect.;
al com. Albe§ti, jud. Buzgri, cu rierT de piatrg ; terenul contine 1079 locuitorT ; o coalI; 2 bisericT.
380 locuitorT. Are sub-diviziile : mula sare. Vite: 15! caT, 268 vite marT
Udati-BanuluT i Udati-Mart O osea principalg II hiles- cornUte, 256 porcT, 442 vite
ne§te comunicatia cu comunele : micT.
Udati-Mari (Niculeasca), Gornetul-Cricovul i Tgtarul. Cal: soseaua judeteang de
(800 hect.), in jud. Buzgil, Se mgrgine§te cu comunele : pe valea TeleormanuluT, cu care
com. Albe0, cgt. Udati. Apostolache, Gornetul i Tg- este pusg in leggturg prin o
tarul i e udatg de apele SI- ramurg de osea, care pleacg
Udeni, com. rur., jud. rgtica i Izvorul-DealuluT. din comung ; apoT ramura de
compusg din cgtunele : Sirbeni- osea vecinalg Udupul-Rica.
Mo§teni i Udeni -Fgrc4anca, Udresti, sat, jud. Arge, pl. 01-
situatg pe valea JirnovuluT, pl. tul, com. rur. Dobre§ti (v. a. Udupul-Horezeanca, fosa mo-
NeajlovuluT, la 42 kil. de Bucu- n.). ,sie a statuluT, in jud, Teleorman,
reti, la 74 kil. de Giurgiti 11 la pl. Teleormanulta, avind o in-
21 kil. de Obedeni, re,edinta Udre§ti, sat, cu 40 familil, jud. tindere de 1130 hect., din care
plg,eT. Are o populatie de t000 Arge§, pl. Oltul, com. rur. Cuca, 200 pgdure. S'a dat in loturr
locuitorT ; 2 bisericT, una in U- (v. a. n.). Are o bisericg (S-tiT locuitorilor.
deni §i alta in Sirbeni ; o §coalg VoivozT».
mixtg. Uesti-Goleasca, com. rur., in
Vite : 48 cat 380 bol' i vact Udresti, sat, jud. Dimbovita, pl. jud. Vla§ca, pl. Neajlovul, com-
75 bivolT, 270 rimgtorT i 635 oT. Dealul-Dimbovita, cAt. coin. Co- pusg din cgtunele Ue§ti-Gole§ti
La capul ino§ieT este valea lanul. Popeasca-Ciupagea, situatg
MilcovuluT, ce desparte Corbi- pe apa Drimbovnicul, la 6o kil.
Ciungi de Udeni. Udresti, sat, Cll 458 locuitort de Giurgiti, 32 kil. de Bucu-
com. rur. Udre§ti, pl. Podgoria, re,ti §i la 7 kil. de Obedeni, re-
Udeni, sat, com. rur. Vrgne§ti, jud. Prahova. §edinta plg§eT.
pl. Podgoria, jud. Mu§cel. Are 744 locuitorT; o bisericg,
Udri§tea, sat, jud. Mebedinti, pl. cu hramul Adormirea - MaiceT-
Udeni sati Ffircasanca, catun Motrul-d.-j., com. mi% Jirovul. DomnuluT, deservitg de r preot
al com. Udeni, pl. NeajlovuluT, Mal poartg numele §i de Valea- 2 dascAlT ; o §coalg mixtg ; o
jud. Vla§ca, situat pe coasta luT-Udri§te. moarg pe apa Drimbovnicul; 4
stingg a acesteT vgY. (VezT U- circiumT.
deni, comung). Uduamel-Bair, aea1, cu ,0 ingl- Vite : 300 boT j vacT, 10 bi-

www.dacoromanica.ro
_
UE$T1-G0LEM 685 ULMEN1

va', 72 cal, 370 oT §i 139 ri- E udata de riul Moldova si catune; Coada - IzvoruluT, Sta-
matorT. piraiele : Tole§ti, Paltini§ul, Pur- vropoleos, Jugureni, Olteni, Fun-
Cal: soseaua judeteana mer- dila, Platonita, Boura, Ignatul durile, Manastioara, Zinca, Do-
gind pe Valea-DrimbovniculuT §i Mediasca.. gari, Uliesti li Baraceni. Se in-
la Obedeni. ImproprietaritT in 1864 §i 1878 vecine§te : la E., cu Coste§ti ;
sunt 473 locuitorY, stapinind la V., cu Petre§ti §i Bro§teni ;
Uesti-Golesti, catun, al com. cu 1286 falcT. la N., cu Greci §i la S., cu
acela§ nume, pl. Neajlovul, jud. Se numea alta-data Undesti. cotn. Obislavul, din jud. Vla§ca.
Vlasca, situat pe Valea-Drtm- Se leaga Cu §oseaua judeteana
bovniculuY (V. Uesti, com. rur.). Uidesti, sat, pe mo§ia §i in com. din jud. Vla§ca.
cu acelas nume, jud. Suceava, Are 1979 locuitorT; 2 bisericT
Uesti - Mosteni, com. rur., si- a§ezat pe podisul dintre dealu- si o §coala.
tuata in Valea-Drimbovniculul, rile Purdila si Uide§ti. Are 189
la S. de Uesti-Goleasza, pl Neaj- locuitorT. Ulita, sat, com. rur. Gole§ti (y.
lovul, jud. Vlasca, la 58 kil. de ImproprietaritY in 1864 sunt a. n.), pl. Riurile, jud. Mu§cel,
Giurgiii, 30 kil. de Bucure§ti §i la 23 fruntasT, 9 palma§T si 13 co- situat pe malul sting al riuluT
3 kil. de Obedeni, resedinta pl. da§T, stapinind aproape 62 falcT. Bratia. Are 256 locuitorT; o bi-
Are o populatie de 244 lo- DiumurT sunt : la Fora§ti (4 serica de zid, cu hramul Ador-
cuitorT ; o biserica, deservita de kil.), la Tolesti (2 kil.) si la Ma- mirea, deservita de 1 preot si
I preot si 2 dascalT; 3 circiuml. nolea (2 kil.), 1 dascal.
Aci se face bilciti cu obor de E udat la E. de Valea-UliteT
vite : la 21 Maiti, 24 Iunie, 6 Ulea, sat, cu 300 locuitorl, in §i Valea-Mica.
August §i 8 Septembre. jud. Tutova, pl. Simila, com.
Prin sat trece §oseaua jude- Untesti, spre N.-E. de satul Ulita-Tigäneascfi, mahala, din
teana care merge pe Valea- Unte§ti. com. Gole§ti, pl. Podgoria, jud.
DrimbovniculuT. Muscel, careia RominiT in bat-
Ulesti, com. rur. §i sat, jud. Ia- jocura iT zic plita-Francea
Uiasca, sat, cu to familiT, jud. 'omita, pl. CimpuluT, situata pe
Arges, pl. Pitesti, com. rur. partea dreapta a riuluT Ialomita, Uliteasca, sat, Cu 75 locuitorT,
Biscovul-Flesti (v. a. n.). intre comunele Condeesti §i Fru- com. rur. Ciume§ti (v. a. n.),
musica. pl. Riul-Doamnel, jud. Mu§cel.
Uidesti, com. rur., jud. Suceava, Teritoriul comuneT, cu o su- E udat de Riul-Doamnel, pe
situata la E. pla§eT Mold ova- prafata de i600 hect., se in- al caruia mal drept trece calea
d.-j., la 22 kil. de Falticeni. tinde din riul Ialomita spre S., ferata Golesti-Cimpulung §i §o-
Se margineste la E. cu com. limitindu-se cu mal multe mo§ir. seaua Pite§ti-Frontiera. Se mur-
Tatárusi; la V., cu com. Ciu- Dupa legea rurala din 1864, gineste la E. cu jud. Arge§.
mulesti ; la S., cu com. Dragu- s'ail improprietarit 128 locuitorT.
seni §i Draganesti si la N., cu Are o populatie de 664 lo- Ulmeni, com. rur., pl. Oltenita,
com. Preutesti §i Dolhe§ti. cuitorl; o §coala mixta; o bi - jud. Ilfov, situata la 69 kil. spre
E formata din satele: Uidesti serica ; o osea prin care se S.-E. de Bucure§ti, linga Valea-
(re§edinta), Tolesti, Manolea-Fo- leaga de satele vecine. luT-Soare. Sta in legatura cu
rlisti, Antoceni, Oniceni §i Ru§i. com. Oltenita §i Tatina prin §o-
Are o populatie de 3250 su- Uliesti, com. rur., in jud. Dim- sele vecinale.
flete; 4 bisericT ortodoxe, una bovita, pl. Cobia, situata pe Se compune din satele : Ul-
lipoveneasca, 2 schiturT §i 3 cimpie, intre riul Arge§ul §i meni-Paminteni, Ulmeni - Ungu-
scoale mixte. Neajlovul, spre S. de Tirgovi§- reni si Tausanca. Are o popula-
LocuitoriT poseda : 415 caT, tea, la 12 kil. de Gaesti, pe tie de 2578 locuitorT, 2 bise-
300 bol, 504 vacT, 3320 oT, 3 soseaua judeteana Tirgovistea- ricT §i 1 §coall mixta.
capre, 66o poi-a §i 406 stupl ; Gae§ti-Vlasca. Cimpiile din ra- LocuitoriT poseda: 223 plu-
To morT, 6 teascurT de uleiil de ionul com. sunt : Mocanul, Ca- gurT, 300 care si cgrute ; 591
cinepa (in Manolea) ; To baca- zacul, Izvorul, Stavropolea §i cal §i Tepe, 6 armasarT, 482 bol,
nil, 4 hanurT, 5 circiumr. Jugureni. Se compune din io 467 vaca §i vitel, 7 taurT, 120

www.dacoromanica.ro
ULMENI 686 ULMI-ORNETI

bivolT i bivolite, 7770 or de Bucuresti, inconjurat de micT Ulme tul, numire datli unut v e ohig
1459 porcT; 2 maOnt de treerat. dealurT. schitsimetoh al EpiscopieT, com.
ImproprietgritT sunt 202 lo- Are o suprafatg de 6000 hect., Robesti, jud. Buzgil. Ved Vii -
cuitort Cu o populatie de 1796 locui- soara.
torT ; o bisericg, cu hramul Sf.
Ulmeni, catan, in jud. Teleor- Nicolae, deservitg de i preot Ulmetul, mo,sie i pltdure a sta-
man, pl. Calmgtuiul-Marginea. siI cintgret ; iscoalg mixtg ; 2 tutut, in jud. Buzgg, com. I3o-
(Vez! com. SpKtgrei). masinT de treerat cu abur!. ziorul, cgt. Ulmetul, pendinte
Satul Ulmeni este din cele Numgrul vitelor marT e de de Episcopie. Are 760 hect.
mal vechT ale judetultif ; se gg- 966 si al celor micT, de 7325.
seste mentionat in diferite do- Ulmetul, sat, Cu 61 suflete, com.
cumente de pe timpul luT Mi- Ulmeni-Ungureni, sat, com. rur. Slgvuta, pl. Amaradia, jud.
haiil-Viteazul ; este trecut i in rur. Ulmeni (v. a. n.), pl. 01- Dolj, situat la 4300 M. S.-N.
listele satelor din secolul XVIII. tenita, jud. Ilfov, situat la E. de Slgvuta, cgtunul de resedintg
A format comuna deosebitg pang de Ulmeni-Pgminteni. Pe la S. al comuneT.
la 1870, ciad a fost intrunit cu trece Valea-luT-Soare.
Spgtgrei, unde s'a trecut si re- Se intinde pe o suprafatg de Ulmi, sat, com. Colariul, pl. Dea-
sedinta. 562 hect. Are o populatie de 309 lul-Dimbovita, jud. Dimbovita,
locuitorT ; o bisericg, cu hra- la 3 kil. spre S.-E. de l'irgo-
Ulmeni sag Dara-de-Jos, c11- mul Sf. Treime, deservitg de vistea pe soseaua nationalg
tun, cu 870 locuitorT, resedinta preot si 2 cintgretT. govistea-Fundata-Bucuresti.
com. Dara, jud. Buzgg. Numgrul vitelor marT e de A fost in vechime locul de
328 si al celor micT, de 114E. executiune al condamnatilor la
Ulmeni, tirtli, jud. Brgila, la z moarte, pe cind Tirgovistea era
kil. spre N.-E. de satul Rosiori, Ulmetul, com. rur. §i sat, plasa capitala TgreT.
pe muchea vger laculuT Tgtarul. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, situatg
Vatra satuluT este de t2 hect., intre dealul UlmetuluT (spre E.) Ulmi, vechie numire a clitunulut
cu 87 locuitorT, posedind : 58 Slgvesti, pe valea riuluT Cerna- Ciocirlia, jud. Buzar', com. Scur-
cai, ¡50 vite cornute, 280 oT Mare, la 20 kil. de resedinta testi.
si 6o rimgtorT. judetulul si la to kil, de a plgsel.
Se mgrgineste cu comunele Ulmi-No!, sat nog, jud. Iasi, pl.
Ulmeni, stafie de dr.-d.f., jud. Slgvesti, Berbesti, Orleni, Ar- Bahluiul, com. Belcesti. S'a in-
Buzgil, pl. Tohani-Sgrata, com. mgsesti i Coplceni. E brgz- fiintat in 1879. E asezat pe tgr-
Dara, pe unja Ploesti -Buzgg, data de dealurile Padinile, Stg- mul sting al iazuluT Sarja, spre
pusä in circulatie la 13 Sep- nilg, Capul - PisculuT, Ulmetul, V. de satul Belcesti, si are o
tembrie 1872. Se aflg futre sta- Seciul, si udata de vgile : Seciu- populatie de 245 locuitorT.
tiile Vintileanca (12,0 kil.) lui, VgtafuluT, Caselor, Sorbetul
Monteorul (4,6 kil.). Ingltimea si Luca. Ulmi-Ornesti, sat, com. rur.
de-asupra niveluluT Mgrer de Aceastg comung a mar fost Poenari (v. a. n.), pl. Sabarul,
tm,64. Venitul acesteT statiT intrunitg Cu com. Copgceni jud. Ilfov, situat la N. de Poe-
pe anul 1896 a fost de 93065 Brosteni. nari-Mosteni, pe culmea unul
leí, 70 banT. Are o populatie de 427 lo- frumos deal, pe o suprafatg de
cuitorT, 2 bisericl: Sf. Nicolae 322 hect., avind o populatie de
Ulmeni-Mogo§ani, fosa mosi e Sf. Gheorghe ; o scoalg ; 2 384 locuitorl si o bisericg cA-
a statuluT, in jud. Teleorman, morT. dormireaz.
pl. CgImgt.uiul-Marginea, pe te- LocuitoriT sunt mosnenT. ET Numgrul vitelor marT e de
ritoriul com. Spgtgrei. Acutn e ají: ii cal, 50 boT, 50 yac!, 298 si al celor micT, de 335.
vindutg in loturT. 90 capre, 50 oT, 150 porcl. MosneniT ail cgpgtat pgmint
In urma fapteior vitejestI con-
Ulmeni-Päminteni, sat, com. Ulmetul, cdtun, al comuneT Bo- tra vrgjmasilor Tare!, cu deo-
rur. Ulmeni (v. a. n.), pl. Olte- ziorul, jud. Buzätí, Cu 130 lo- sebire in contra Turcilor. Mo-
nita, jud. Ilfov, situat la S.-E. cuitorT. siile li s'ati dgruit de Domnil

www.dacoromanica.ro
ULMI-VECHI 687 UMBRXREFTI

pgmintenT din timpurile vechr. Bgrgganul, Chirnogi si Gresia si Ulmuletul, clitun (tirlg), in jud.
Acest cgtun se crede cl ar udatg de lacul Mostistea. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
exista de mal mult de 400 anT. Are 3900 hect., din care 200 Pciana, situat pe BgrOgan.
hect. pgdure.
Ulmi-Vechi, ctitunaf, formind Se compune din satele : Ul- Ulmu§orul, munte (880 m.), in
sat cu Polieni si cu Liteni, spre mul, (resedinta), Bosn ea gul. Nen- jud. R.-Sgrat, plaiul Rimnic, pe
S.-V. de satul Belcesti, comuna ciulesti si Faurei. teritoriile comunelor Bisoca si Ji-
Belcesti, plasa Bahluiul, judetul Are 2 §colf mixte si 5 bise- tia, si printre afluentir riulur
Iasi, asezat pe malul drept al tia Rimnicul-Sgrat si acel al riulur
riulur Bahluitil, si cu o populatie Dintre locuitorY, 527 sunt im- Slgnic, afluente al Buzgulur, for-
de 300 locuitorr. proprietgritr, mind intru cit-va hotarul dintre
Plna la z Aprilie 1891 fAcea jud. Buzgti si R.-Sgrat.
Ulmul, com. rur., jud. BrAila, parte din aceastO comuna si
pl. almAtuiulur, situatl pe ma- satul Valea-Mare, care de la acea Ulmu§orul, piriii, jud. R.-Sgrat,
lul drept al vger CalmAtuiul. Se datg a format cu satul Valea- plaiul Rimnicul. Izvoreste din
margineste la E. cu com. Fleas- Rusulur com. Plevna. muntele Ulmusorul si ucll co-
ca; la N.-E., cu Slobozia-Cire- Vite : 1910 cal, 1794 bol, munele Bisoca si Jifia, trece prin
sul ; la V., cu Jugureanu ; la N., 238 bivolr, 41 capre, I i asinr, ca. BaltOgari, sub numele de
cu SurdilaGgiseanca, si la S., 2820 oí si 1686 porcr. UlmusorulBAltagari, si dupg
cu Ciocile. Are o suprafatg de un curs cotit se varsg in riul
4460 hect., cu o populatie de Ulmul, sat, in partea de N. a Rimnicul-Sgrat, mal sus de Jitia.
1076 locuitoti; o bisericg., ziditg com. Ulmul, jud. Brgila, pe mu- Are o lungime de 5 kil.
Ja 1858 de cgtre mgngstirea Sf. chia platoultir, la 65 kil. spre
Gheorghe-Noti din Bucuresti ; o S.-V. de orasul BrOila. (VezT Ul- Ulucile-Lungl, ciitun (dril), pe
scoalg, infiintata la 1830. mul, comuiA). cimpul Barggan, pl. Ialomita-Bal-
Vite : 804 bol, 470 vacr, 5 ta, com. Ciulnita, jud. Ialomita.
taurT, 234 viteT, I0 bivorf, 477 Ulmul, sat, jud. Dolj, pl. Cim- ,
cal, 2999 or, 319 rimgtorl si pul, com. Cetatea. Umbrirelul, vechie numire a
2 capre. cdt. Grabicina-d.-s., din com.
Are 1442 pogoane izlaz. Ulmul, sat, in jud. Ialomita, pl. Grabicina, jud. Buzar].
Drumurr : la Brgila, spre N.-E., Borcea, pendinte de com. cu
prin Slobozia-Ciresul, Batogul, acelas nume, situat pe malul Umbräre§ti, com. rur., jud. Te-
Tirlele-Filiul, Burta-Encer, Silis- de E. al laculul Mostistea. cucitl, pl. Birlad, compusa din
trarul, 65 kil. (pe acest drum pe (Vea Ulmul, comuna). 5 cgtune : Condrea, Salcia, Silis-
apa CalmOtuiulur, se aflg un pod tea, Slobozia-Umbraresti si Um-
al jud. in apropiere de comuna Ulmul, munte, (1156 m.), in jud. brgresti, si situatg pe ambele
Ulmul) ;la Vizirul, spre E., tre- Suceava, com. Dorna, parte pl. tnalurT ale riulur Birlad, la 25
cind prin Fleasca, tgind C. F. FOu- dure, parte finete. kil. departare de capitala jude-
rei-Fetesti la cantonul 12 peste tuluT si la 5 kil, de a plOser.
CAlingtuiul, pe podul din dreptul Ulmul, mofie, a statulur, pen- Se margineste la N. cu com.
Filiuluï, 32 kil.; la gara FOurei, dinte de com. Ulmul, pl. al- Barcea, la E. cu com. Calmatuiul,
spre N., trecind pe podul de pe mOtuiulta, jud. Braila, cu o su- la V. cu dial Siretul si la S. cu
Cglmatuiul ; la Jugureanu, spre prafata de 2500 hect. si un venit com. Torcesti.
V., 3 kil. ; la Coltea, spre S., pe de 27740 lel. E udatI de Siretul si de lita
linga movila Grindul-Lung, 13 Birladul.
kit. Ulmul, reser mare, jud. Brgila, Are o populatie de 2098 su-
la E. com. Gropeni, aproape de flete ; 3 bisericr, S-tir Voivozr,
Ulmul, COM. t'UY., CU 2542 lo- Dungrea-Veclife, lung de la N. Adormirea Matcer Domnulul si
cuitorr, in jud. Ialomita, situata spre S. ca de 5 si lat ca
kil. a treia tot S-tir-Voevozr; 2 scolr.
In partea cea mal de V. a plg- de 02 kil. Comunicg la N. Cu atunele Condrea, Salcia si
ser, limitindu-se cu jud. Ilfov. Tezerul erban prin privalul Ja- Umbrgresti sunt locuite de vechr
E brOzdata de vgile : Argova, ghia si la S., cu privalul Bindoiul. rgzesr.

www.dacoromanica.ro
UMBRXRETI 688 UNGHIULUT (VALEA-)

LocuitoriT posea: 570 boT, si soseaua Pitesti-Turnul-Magu- Unghia-Mare, munte, inalt de


428 vaci, 1428 01, 410 porcl; rele. 2038 m. d'asupra Marel Negre,
301 plugurT si mal multe masinT ; 'in raionul com. Predeal, pl. Pe-
cite-va morT de macinat. Ungheni, sat, in partea de S.-E. lesul, jud. Prahova. Este proprie-
Cal: soseaua nationala la V. a com. Bosia, pl. Branistea, jud. tatea Eforier spitalelor civile din
si soseaua comunal ce merge Iasi, pe malul drept al PrutuluT. Bucuresti.
la Condrea. Are o suprafata de 80 hect. si
o populatie de 256 locuitorT; o Unghia-Mare,proprietate a Efo-
Umbrfire§ti, sat, in jud. Covur- biserica, facuta la 1830. Aci este riel Spitalelor Civile din Bucu-
luir', com. Bujor, pl. Prutul, in statia caieT ferate ce ne leaga. resti, l'esta pendinte de manas-
jos de resedinta comunal, pe va- cu Rusia, pi-in un pod mare de tirea Colea, jud. Prahova, co-
lea Covurluiulul, Cu 452 suflete fer peste apa PrutuluT. E punct muna Predeal, pl. Pelesul. Impre-
si o biserica (V. Bujor, comuna). vamal si trecatoare in Rusia. und ca mosiile Neamtu, Ceau-
Vite: 275 vite marT cornute, soaia si Pristolul de pe Doftana,
Umbrare§ti, sat, jud. Tecucia, 477 oT, 23 caT si 68 rimatorT. are o intindere de 6o6 hect.
pl. BirladuluT, com. cu acelasT nu-
me, pe partea dreapta a riulul Bir- Ungheni, trup de sat, cu 25 su- Unghia-Mick munte, ce se in-
lad. (V. Umbraresti, com. rur.). flete, jud. Neamtu, com. Timi- tinde intre muntele Unghia-Mare
sesti, pl. De-Sus-Mijlocul. si piriul Azuga, jud. Prahova.
Unce§ti, sat, jud. Roman, pl. Si- Aci acest pirill 's1 indreapta cur-
retul-d.-j., com. Bogzesti, la 1 Ungheni, sat, al com. Corbul, sul spre V. Virful sati este go-
kil, de satul Butnaresti (resedinta pl. Mijlocul, jud. Olt, situat in las -si se vede tocmar de la
comunel). (V. Bogzesti, comuna). dreapta Veda, la S. comuna Azuga.
Are o populatie de 225 locui- Acest munte, impreuna Cu
Unce§ti, sal, jud. Suceava pe torT. La V. se afla valea Corbul. Susaiul, Fata Gavanel, Costila
mosia cu acelas nume din com. si altiT, apartineag, din timpurile
Plesesti. (V. Plesesti, com. rur.). Ungheni, statie de dr.-d.f., jud. cele mal veda', fa.milieT Dudes-
Iasi, pl. Branistea, com. Bosia, tilor.
Unce§ti, sat, in partea de E. a pe unja Iasi-Ungheni, pus a in La anul 1804 a trecut in po-
com. Buhaesti, pl. Stemnicul, j ud. circulatie la i August 1874. sesiunea unuf oare-care Bala-
Vasluiti, asezat pe valea Fun- Se afla la 5,7 kil. de Cristesti, r*.
datura Tariceanca, pe o
sal:1 statia vecina. Inaltimea d'asupra AstazI se stapineste de M.
suprafata de 952 hect. si Cu o nivelule MareT de 35m,58. Ve- S. Regele Carol I si a fost
populatie de 113 familiT sati 424 nitul acesteT statiT pe anul 1896 cumparat, impreuna cu totT mun-
suflete. a fost de 33114 leT, 85 banT. til de mal sus, in Maiii 1892,
Are o biserica, facuta la 1742, de la Manuk-Bey, pe pretul de
de familia Toderascu. Ungheni-Coltul, com. rur., jud. 850000 lef.
Pe dealul TiglauluT este o ca- Arges, pl. Cotmeana, la 7 kil.
rierà din care se scoate multa de com. rur. Costesti (resedinta Unghia-Micä (Muntele-), p i.
piatra. subprefectureT) si la 42 kil. de dure particulara, supusa regi-
Vite :130 V. m. C., 40 cal, Pitesti. Se compune din satele mulur silvic inca din anal 1883,
roo of si 40 rimatorI. Coltul si Ungheni, cu 1450 loe, pe mosia Unghia-Mica, pendinte
E situata la extremitatea de de com. Sinaia, pl. Pelesul, jud.
Ungheni, sat, cu 210 familiT, jud. S. a jud. Arges, despre jud. Te- Prahova.
Arges, pl. Cotmeana, la extre- leorman. Pi-in com, trece so-
mitatea de S. a jud. Arges, des- seaua judeteana Pitesti-Turnul- Unghiul-luI-Par, sat, jud, Iasi,
pre jud. Teleorman, resedinta Magurele. Are 2 bisericT, Cu 3 pre- com. Hermeziul, pl. Turia, all-
com. rur. Ungheni-Coltul (v. otT, 2 cintaretT si un paracliser ; turea Cu satul Vladomira si lo-
a. n.). o scoala mixta. cuit de TiganT.
Are o biserica cu hramul Vite : 1654 bol si vacT, 179
iNasterea Domnulur». cal, 4 bivolT, 3 asinT, 4876 oT, Unghiului(Valea-),cdtun, com.
Prin sat trece apa Plescara 24 capre si 973 rimator/. Laposul, jud. Buzgi, cu 320

www.dacoromanica.ro
UNGURAVL 889 UNGURENI

locuitorT. Are subdivizia Fun- Locuitoril po3edg : 1106 vite Junior ce formeazg valea aces-
dul-Vgil. marT cornute, 292 cal, 3613 tuT
IoI pord, 26 capre ; 68 stupl
Unguraqul, plaifi §i pichel, la cu albine. Ungureni, sat, jud. Prahova, pl.
confinele TgreT cu Transilvania, E strgbgtuta de riul Jijia prin Cricovul, com. Fintinelele. Are
jud. Putna. centru. o bisericg, gAdormirea MaiceT
Cgl de comunicatie calea fe- DomnuluT»
Ungurei, sat, al com. Tituresti, atg Dorohoii-i-lasi i oseaua ju-
pl. 5erlAnqti, jud. Olt, situat deteang Botosani-Sgveni. Ungureni, com, rur,, in V. piX-
la N. comuneT, pe Dealul-Un- ,el Oltetul Oltul-d.-s., jud. Ro-
gurei/or si in stinga Dorofeiulul, Ungureni, sal, in jud. i pl. Ar- manati, formatg din satele Un-
la i kil. de Tutulesti, resedinta ges, ticind parte din com. rur. gureni (766 loc.) si Inusorul (98
comuneT. Are o populatiune de Albesti-Brgtesti (v. a. n.). situatg aproape de hotarul
441 locuitorT, parte improprie- jud., pe valea Baleasa, la 12 kil.
tgritT la 1864, pe 197 hect. Ungureni, sat, in jud. i pl. Ar- spre N.-V. de Bals si la 42 kil. de
Vite: 193 vite marT cornute, 94 ges, fgcind parte din com. rur. Caracal. Altitudinea terenuluT
cal, 2000 01 i 95 porcT. Cerbureni-lasul (v. a. n.). d'asupra niveluluT Mgrel e de
Are o bisericg, clgclitg. la 1838. 185 m.
Ungureni, sat, cu 350 suflete Are : 864 locuitorT ; o bisericg,
Ungurelul, cdtun de resedintg al o bisericg, eS-tiT Voivozl , jud. cu hramul S-tul Nicolae, deser-
com. Stergnesti, jud. Gorj, pl. A rges, pl. Oltul, co .Valea-Ungu- vitg de un preot si 2 cintgretT.
Amaradia, situat la S.-E. coin. reni (v. a. n.). Vite : 524 vite marT cornute,
sale, pe valea Ungurelul. Are 1462 vite miel i 204 pord.
o suprafatg cam de 450 hect. ; Ungureni saii Leca, sat, in jud.
o populatie de 203 suflete si 2 Bacgti, pl. Siretul-d.-j., com Leca, Ungureni, sat, fAcind parte din
bisericT, deservite de i preot si asezat pe piriiasul Ungureni, re- com. Tiglne,ti, pl. Nicoresti,
2 cintAretT. sedinta com. (VezT com. Leca). jud. Tecuciti, situat in valea Bir-
Locuitorit posedg 7 plugurT, laduluT, pe malul sting al aces-
20 care CU bol ; 21 I vi te marT Ungureni, tatua al com. Drggo- tuT riti si in partea de E. a co-
cornute, 206 ol, 74 riingtorT, esti, jud. Gorj, pl. Novaci, situat muneT.
34 cal si 30 capre ; 14 stupT. pe loc ses si la N.-V. de Drg- Are o populatie de 750 su-
Piriul Ungurelul udg cgtunul, goesti. flete; o bisericg, cu hramul Schim-
trece prin mijlocul luT, curgind Are o suprafatg de 5000 hect., barca la fatg, deservitg de
de la N. spre si se varsg Cu o populatie de 300 suflete. preot si 2 cintgretT si ziditg la
In Gilortul. LocuitoriT posedg 9 plugurT, 1840 de poetul Costache Co-
Are o osea comunalg ce'l 14 care cu bol, 119 vite marT nache, a cgruT iscgliturg se aflg
strgbate pune in leggturg cu cornute, 31 Cal, 1543 oT, 92 ri- pe maT multe cgry ; o scoalg.
5teflne,ti i Cgrbunesti. ingtorT si 35 asinT. Vite : 771 vite marT cornute,
Comunicatia se face prin dru- 20 cal*, 58 Tepe, 6 armNsarT, 640
Ungureni, com. rur., situatA in murT ordinare. oT i 15 capre.
partea de N.-V. a plgseT Jijia, Schitul Crasna face parte din Locuitorii posedg 60 plugurT
jud. totosani. Se intinde pe acest cgtun. (VezT com. Drggo- de fier, to de lemn ; 3 masinT
valea Jijia si dealurile ce mgrgi- esti). de secerat, i de cosit, I de tre-
nesc Jijia pe ambele pgry, pgng erat, i de bgtut porumb si 6
in hotarul jud. Dorohoiti. E for- Ungureni, sat, Cu 395 locuitorT, de vinturat si 2 cazane pentru
matg din satele Durnesti, Epu- jud. Prahova, pl. Cimpul, com. fabricarea rachiulut
reni, Sgpgveni, Ungureni Ciulei, Gherghita. Are o bisericg. Comunicatia cu sa' ele vecine
Ungureni-Isgcescu, Ungureni-Ji- se face prin o posea comunalg
anu i Vicoleni, ca o suprafatg Ungureni, catun, Cu 128 suflete, ce vine din soseaua nationalg
de 6190 hect. si o populatie de com. HergstrAti, pl Vrancea, jud. Tecuciti-Birlad, prin satul Tigg-
1459 suflete. Are 3 bisericT ; o sittat lingl vgrsarea Ng- nesti, si duce la com. Negri-
scoalg mixta; I I iazurT si 2 inorf. rujeT in Zgbala, in coasta dea le,ti.

66700. Mande Dicjionar Geografla. Vot. V. 87

www.dacoromanica.ro
UNGURENI 690 URDARI-DE-JOS

Vechimea satulur se urca pana Ungureni, mahala, jud. Tecuciti, guriul, fosa a Sf. Gheorghe-
In secolul al XVI-lea. El a fost com. Stanipepti. Non ; are 720 hect.; e incorpo-
locuit de Ungurr, adupT aid de rata acum cu mopia Magura, for-
Dabija-Voda, care poseda mopia Ungureni, stafie de dr.-d.-f., in mind un singur trup Magura Un-
TigAne§ti, ca dota a sotid sale jud. Botopni, pl. Jijia, cat. Un- guriul. Terenul arabil se vinde in
Dafina. Pe timpul lur Costache gureni, pe linia Ia,i-Dorohoiii, loturr. Are pi 500 hect. padure.
Conache, o parte din el ají pa- pusa in circulatie la I Iunier896.
rasit satul, care s'a populat cu Se afla intre statiile Dangeni Unguriul-Ojeasca, mo,rie a sta-
RominT venir din satele vecine. (11,3 kil.) i Vorniceni (11,9 kil.). tulur, in jud. Buzati, com. Ma-
Inaltimea d'asupra nivelulur Ma- gura, cAt. Unguriul, fosta a Sf.
Ungureni, sat, in jud. Tecuciti, di' de 86m,42. Venitul acester Gheorghe-Noti ; are 175 hect.
pl. Berheciul, com. Gaiceana, si- statif pe 1896 a fost de 64327 araturT pi fineata ; face
tuat in fundul vair Ungurilor, sub ler, 20 banI. parte din mopia Albepti-Unguriul.
poalele Dealulur-Mare, in partea
de N.-V. a comuna. Ungureni, mo,sie a statuluT, jud. Unguroaia, padure, in partea de
Poarta acest nume dupa lo- Romanati, cu o arenda anuala V. a com. Cristepti, pl. Copula,
cuitorir sal, caer top sunt Un- de vr'o 9000 leT. jud. Botopani ; impreuna cu pa-
gua venitT din jud. Ilacati, cam durea Ursoaia, are o intindere
de vre-o 300 anT. LocuitoriT Ungureni-Ciulei, sat, in partea de 1315 hect.
numesc pi (Unguri2. de N.-V. a com. Ungureni, in
Are o populatie de 418 su- dreapta Jijiel, jud. Botopani, cu Unsa, sat, in partea de V. a
flete ; o biserica catolica. o intindere de 410 hect., i o com. Feredieni, pl. Copula, jud.
La V. de acest sat, pe virfui populatie de 127 suflete. Botopani, in apropiere de pa-
Dealulur-Mare, se afla o poiana durea Feredieni, Cu o suprafata
numita. Poiana- DealuluT - Mare, Ungureni-IsAcescu, sat,in cen- de 330 hect. pi o populatie de
unde se Ad urmele pantuluT trul com. Ungureni, jud. Boto- 212 suflete.
une cetatT. pani, in dreapta Jijier, Cu o su- Vite : 110 bol pi vacT, 21 car,
prafata de 763 hect., pi o Po. 83 °I' pi 18 pord.
Ungureni, sat, in jud. Tecuciii, pulatie de 238 suflete. Numele satulur vine de la schi-
pl. Berheciul, com. Corni, ape- tul de calugarite Unsa, asta-zr
zat in partea de S. a com., in- Ungureni-Jianul, sat, in centrul biserica a satulur Unsa.
tre dealul Sontul la N., malul Si- com. Ungureni, jud. Botopani,
retulur la V. si satul Costipa la S. In dreapta Jijiei, cu o suprafata Untä§ti, com. rur. si sat, in jud.
Are o populatie de 259 su- de 389 hect., pi o populatie de Tutova, pl. Simula, spre N.-E.
flete ; o biserica, zidita la 1818. 162 suflete. de Birlad, pe piriul Horoeta. Sa-
Teritoriul satulur e de 461 tul formeaza comuna cu eatu-
hect. Locuitorir, foptI clacapr, Ungureti, mahala,in jud. Vilcea, nele : Ulea pi Vladnicul. Are 900
stapinesc 185 hect. pl. Oltetul-d.-j., com. Vasilati. locuitorI; 18,75 hect. vil' pi 13,25
Vil sunt 12 hect., finete 5o hect. livezT cu prunT; 4 lazurr ;
hect., papunT 32 hect. ; iar va- Unguriul, cdtun, al com. Magura, o pcoala primara pi 2 bisericr.
tra satulur ocupa 23 hect. jud. Buzar', Cu 920 locuitorT pi
Locuitorir poseda : 35 plugurT 216 case ; are subdiviziile Pa- Urda, sat, Cu 178 suflete, jud.
de fer i 12 de lemn, i mapina langa pi Scriptoarea. Dolj, pl. Amaradia, com Stoina.
de treerat, i de semanat, i de (V. Stoiana, com. rur.).
batut porumb pi 3 de vinturat; Unguriul, fost schit metoh al
117 bor, 42 ;rae, 16 cal, 245 manastireT Sf. Gheorghe-Noti, Urda, sat, cu 279 suflete, jud.
oI pi II capre ; 20 stupT. din Bucurepti, azI biserica de Dolj, pl. Amaradia, com. Valea-
nair, com. Magura, cat. Unguriul, BouluT (v. a. c.), situat pe dreapta
Ungureni, partea de S. a salida jud. AmaradieT, la 3'/Is kil. de Boul-
Poreepti, pl. Siretul-d.-j., jud. d.-s., repedinta comuna.
Roman. Se mar numqte si Por- Unguriul, mo,vie a statuluT, jud.
cepti-Precister. Buzar', com. Magura, cat. Un- Urdari-de-Jos, com. rur., rese-

www.dacoromanica.ro
URDARI-DE-JOS 691 URECHWI

dina plg§eT Jiulur, jud. Gorj, in Are o intindere de 629 hect. Locuitorir posedg : 6o plugurr,
partea dreaptg a riuluT Jiul, si- ;3 i 315 locuitorT. (V. Urdari.d.-s., Ioo care cu bol i vacr, 3 cg-
tuatg parte pe Dealul-Caselor com. rur.). rute Cu caT, 432 vite marT cor-
parte pe lingg §oseaua vecinalg nute, 42 cal, 480 or §i capre
§i compusg din cgtunele : Steja- Urdäreanca, cätun, al com. Tia- 190 rimgtorT.
rul i Urdari-d.-j. Mare (v. a. n.), jud. Romanati, Comunicatiunea se face prin
La V. com. se intind dealu- pl. Balta-Oltul-d.-j., la 3 kil. spre §osele comunale, care o pune
rile Hotul §i Graurele (v. a. c.), S. de rqedintg, situat HITA Olt, In leggturg cu Cirbe0, Vgcarea
care dar' na$ere vgilor Cotetul pe ,oseaua Stoienwi-Izlaz. Are com. Ia§i, legindu-se ast-fel
Graurele. 191 locuitorl. Cu calea nationalg
Are o suprafatg de 1253 hect.,
Cu o populatie de 872 locuitorT ; Urdesti, com. rur., cam in cen-
o §coalg ; o bisericg ziditg la tru §i spre S. pl. Mijlocul, jud. Urechesti, com. rur., in judetul
1807. formatg din satele : Cir- Putna, plasa Rgcgciuni, situatg
Locuitorir posedg : 41 plugurr, pqti, Odaiul-Sirbilor, Poggceni, pe malul ridicat al Trotu§ulul,
105 care cu bol, io cgrute Cu Popeni, Urde§ti §i Urde,ti, unde se intinde sub forma unur
cal ; 526 vite marT cornute, 52 gupr. pod4 foarte frumos, la 8 kil.
cal, 446 porcr i 779 or i ea- Are o suprafatg cam de 2840 de re,edinta p14er §i la 52 kil.
. pre. hect., cu o populatie de 393 de Focpni, formatg din 2 cl-
Cal : ,oseaua vecinalg care o suflete ; o bisericg. tune: Urechqti-d.-j. i Urechqti-
pune in comunicatie la N. cu Pgdure e pe o suprafatg cam d.-s. Are o populatie de 543
com. Urdari-d.-s., iar la S. cu de 183 hect. suflete ; o bisericg parohialg, cu
com. Strimba. E udatg de Urde§ti i Elanul hramul Buna-Vestire ; o §coalg.
de 3 iazurT. Locuitorir posedg : 53 plugurf,
Urdari-de-Jos, ciitun, al com. Vite marT cornute 56o, or I grapg de fier ; 533 bor, 174
Urdari-d.-j., pl. Jiulur, jud. Gorj. 565, cal 29 §i porcr 80. vacT, 34 cal, 481 or §i 115 ti-
Are o suprafatg de 653 hect. mNtorT; 162 stupT de albine.
441 locuitorT. (V. com.. rur. Urdesti, tirgu,sor, in partea de
Urdari-d.-j.). E. a com. UrdWi, pl. Mijlocul, Urechesti, com, rur., in jud.
jud. Fälciü, wzat pe dealul cu R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-s., pe
Urdan-de-Sus, com. rur., jud. acela0 nume, cu o populatie de Hui Oreavul, la 26 kil. spre N.
Gorj, pl. Jiulur, situatg parte Ioo suflete. Dateazg de la 1842. de ora§ul Rimnicul-Sgrat, §i in
cam pe deal i parte d'alungul partea de E. a plg§iT, la 9 kil.
§oseler vecinal; in partea dreaptg Urdesti, sat, reedinta com. Ur- spre N.-V. de com. Plginwi.
a riuluT Jiul i compusg din ca- de§ti, pl. Mijlocul, jud. Se invecine,te cu com. Po-
tunele : 0.rzul, Otgroasa i Ur- a§ezat pe valea piriuluT Cu acela§T peti, la 2 kil. ;Bude§ti la 3
dari-d.-s. nume, in partea de V. a comu- kil.; Cote§ti, la 5 kil.; Borde§ti,
Are o suprafatg de 1099 hect., ner, cu o suprafatg de 125 hect., la 9 kil.; Dragosloveni, la io
Cu o populatie de 580 suflete ; dimpreung cu satul Cirpe§ti kil.; Odobasca, la 12 kil.; §i La-
o §coalg ; o bisericg, ziditg la cu o populatie de 116 suflete. cul-lur-Baban, la 13 kil.
1812. Se mgrgine§te la N. cu com.
Locuitorir posedg : 50 plugurT, Urechesti, com. ?uf. i sat, jud. Budqti i Cotqti, de care se
34 care cu bol, 4 cgrute Cu cal ; Gorj, pl. Ocolul, situatg parte desparte prin Piriul-Circer
298 vite marT cornute, 21 cal, pe deal §i parte pe lingg §o- dealul Urechqti; la E., cu com.
212 porcr, 454 or i capre. seaua comunalg, intre cgtunele Pope§ti ; la S., tot cu aceastg
CgT : oseaua vecinalg ce o Vgcarea i Tglve§ti. comung ; la V., cu comunele La-
pune in leggturg la N. cu com. Pirlul Slaciul o udg in par. cul-lul-Baban i Dealul-Lung, de
Valea-cu-Apg, iar la S. cu com. tea despre N. care se desparte prin dealul
Urdari-d.-j. Are o suprafatg de 793 hect., Mggura, ale cgrer ramificatir brgz-
Cu o populatie de 950 suflete ; deazg partea vesticg a comuna
Urdan-de-Sus, cdtun, al com. o coalg §i 2 bisericT, una ziditg In partea de N. este brgz-
Urdari-d,-s., pl. Jiul, jud. Gorj. in 1840 alta din 1888. data de ultirnele ramificatiunT

www.dacoromanica.ro
URECHETI 692 URICHENI

ale Dealulta - Cornitelor : la E. Ureche§ti, alt nume al cdt. Ni- nicul, com. Miro)lava, situat pe
dealul Urecheti, iar la S. dea- sipuri, com. Dobrotesti, pl. Balta- valea dintre dealurile Holmul
lul Palanca, si udatg de riurile: Oltul-d.-j., jud. Romanati. Uricani, cu 387 suflete, o bise.
Valea.CirceI, de la V. la E., rica si o moarg de apg.
despartind'o si de com. Budesti ; Ureche§ti, stalie de dr.-d.-f.,jud. Pe dealurile din jurul acestuI
Oreavul, ce o udg la V. si la Putna, pl. Racaciuni, com. Ure- sat sunt multe vit, care produc
S., trecind prin mijlocul comu- chesti, pe linia Adjud.T. Ocna, vinurI renumite pentru calitatea
na; Varzarul ce o uda la V., aflu pusg in circulatie la 22 Iunie lor.
ent al riulut Oreavul. 1884. Se aflg intre statiile Ad-
E forman din Urechesti (re- jud (8,8 kil.) i Mea (8,5 H.). Uricani. VezI Uriceni, comuna,
sedinta), in partea de E. a co- Ingltimea d'asupra nivelul uY Mg- in plasa Cosula, judetul Doro-
munet, pe malul sting al Hu- rit de II6,75. Venitul acesteI hoiti.
lla Oreavul; Palanca, in partea statit pe anul 1896 a fost de
de V. a corr unel, la 670 m. 23049 leí, 85 banY. Uricari, sal, in jud. Tutova, com.
spre S.-V. de cgtunul de rese Avrarnesti, spre N. de satul Avrg-
dintg, pe malul drept al riuri- Ureche§ti- de-Jos, cdtun, cu 360 mesti, Cu 154 locuitorY..
lor Oreavul ii Varzarul. locuitorY, resedinta comuneY cu
Are o suprafatg cam de 1396 acelas nume, pl. Rgcaciuni, jud. Uriceni, com. rur., situatg in par-
hect ; o populatiune de 1675 Putna, asezat pe maiul Trotusu- tea de N.-E. a pEsel' Cosula,
suflete ; 3 biserid: Sf. Dumitru, lut, mg jos de cat. Urechesti- jud. Botosani, pe valea piriulut
in Urechesti, ziclitg la 1837 de d.-s. (V. Urechesti, cotnung). Miletinul i dealurile ce mgrgi-
catre clucerul Toma si familia nesc Miletinul, si formatà din
sa ; Sf. Nicolae, in Palanca, zi- Ureche§ti - de -Jos, nuntire ve- satele Bosinceni, Chitoveni, Stah-
dita in 1840, de aceiasY si Schi ckre a cdtunuhtr Palanca, pen- na, Tamba i Tulburea.
tul-VarzarestI (v. a. c.); o ,coalg, dinte de com. Urechesti, jud. Are o suprafata de 1956 hect. ;
fundatg in 1892 de locuitort. R.-Sarat. o populatie de 1680 suflete ; 2
Locuitorit posedg : 120 plu- bisericT, Cu 2 preott si 3 cin-
gurY, 580 capete de vite. Ureche§ti-de-Sus, numire m- tgrett ; o scoalg mixta; 3 iazurt,
Cal : spre Budesti Golesti, spre ata a cdtunulur Podul-LaculuI, 2 morI de apg si 4 hect. vit.
com. Cotesti, Blidare, Cirlige- pendinte de com. Odobasca, jud. Vite : 133 bol i vacY, 50 cal',
Virtescoi, spre Plginesti-Rim- R.-Sgrat. 779 oT, 5 capre i 6 pord.
nicul-Sgrat, spre Lacul-lut-Ba- Prin comuna trece calea na-
ban, Dealul-Lung, Odobasca Ureche§ti-Podul-Laculul, mo- tionalg Botosani-Hirlati.
spre Bordesti-Dumitresti. ,sie a statulut, in jud. R..Sgrat,
pl. Marginea-d.-s., comuna Ure- U richeni, com. rur. §i sat, in jud.
Ureche§ti, sat, cu 325 suflete, chesti, pe care se afla intinsa Neamtu, pl. de Susigijlocul, spre
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Mo- pgdure Varzäresti, de 1500 hect. Sudul dealulut numit Pgdurea-
toci (v. a. c.). Grasi, intre satele Petricani.d.-s.,
Urechia, munte, in com. Pre- Petricani-d..j. si Julfeni, spre V.
Ureche§ti sat, resedinta com. dealul, pl. Pelesul, jud. Prahova, (com. Petricani) i satele RO-
Ul echesti, jud. R.-Sarat, in pl. situat intre valea Urechia i Ca- deni i Pastrgveni (com. Pgstrg-
Marginea d.-s., in part ea de zacul si pe care se aflä o fa- veni), spre S.-E. Are o intindere
E. a comunef, pe malul sting brica de var hidraulic. de 1812 hect., cu o populatie
al riulut Oreanul, asezat in cimp, de 1487 suflete ; i bisericg, Cu
la poalele dealulut Urechesti. Una, cdtun, com. Frunzarul, pl. preot si 2 dascalf ; o scoalg ;
Mal' purta numele de Urechesti- Siul-d.-j., jud. Oltul. Situat pe 2 morY de apg.
din - Vale, spre deosebire de hinca Oltultif, linga tnalul drept Teritoriul com., strabgtut de-
Ureche?ti-din-Deal, acum Podul- al Siulut, la 4 kil. spre S.-E. de alungul pe piriul Topolita, nu
Laculur, care depinde de com. Frunzarul, resedinta comuna (V. prezinta de cit podise mict, se-
Odobasca Are o intindere de comuna Frunzarul). surt i val intinse, inclinate pu-
1026 hect., cu o populatie de ;in catre E., care sunt foarte
1210 sufl.; o bisericg si o scoalg. Uricani, sat, jud. Iasi, pl. Stav- priitoare cerealelor si finetelor

www.dacoromanica.ro
URJUGOAIA 693 URLEASCA

Urjugoaia O Muqita, p lidurt Pache Protopopescu), o coalg, ampuluT, pl. Berhometele, jud.
ale statuluT, in intindere de 1500 o pepiniera de vita americana Dorohoiti, care, impreung mi ;
hect., situate intre plaiurile Pe- a statuluI, un spital rural, 2 Humaria, Piriul-Arinilor, Podi§ul,
lepl ,i Varbilgul, jud. Prahova. morT §i I piug. Gavanul, FaguluT, Puhari, Rgdiul
Are o suprafata de 4500 hect. ,i Mavrodineasa, formeazg un
Urlani, aria, jud. Brgila, la 6 Parte din locuitorT sunt fin- singur trup in suprafata de 1430
kil. spre S.-E. de satul Scortarul- proprienritT, parte embaticarT ,i hect.
Noti, pe platoul de N. al jud. foarte putinT mopenT. La 1864
din com. Scortarul-Noil, aproape s'al:1 improprietarit io 1 locuitorT, Urlätoarea, pida, jud. Prahova,
de hotarul com. Movila-MireseT. pe mo§ia comuneT O a§ezgmin- izvorepte din poalele muntilor
tuluT Coltea. Jepi, curge foarte repede §i zgo-
Urlati, com. rur., re,edinta pla§eT ET posedg : 75 cal, 38 lepe, motos prin cgt. Poiana-TapuluT,
Cricovul, jud. Prahova, situat 250 vacT, 7 bivolr, 30 capre, com. Predealul, pl. Pele§ul, §i,
pe malul sting al riuluT Crico- 80o oT, 250 porcT. in partea de E. a acestuT catun,
vul-Sgrat §i pe valle : Seinan, Diferite §osele 'T inlesne§te se impreung cu Valea-BabeT,
Urloiul, CringuluT, NucetuluT, comunicatia spre Albe§ti-Paleo- varsindu-se apol in riul Prahova,
PietreT, BobuluT ,i HumeT, la logul pi Iordachianul. pe malul drept, tot in raionul
450 latitudine N. .5i 230,54 lon- Se margine,te cu comunele : cgt. Poiana-TapuluT.
gitudine E. §i la 20 kil. de Ploe,ti. Iordgchianul, Ceptura, Valea-Cg- Este renumitg pentru fru-
In comuna sunt maT multe luggreasca §i Albepti-Paleologul. moasa eT cascada, de pe poa-
dealurr, din care cel maT princi- lele muntilor Jepi.
pal este cel dup. malul drept al Urlati, com. rur., in partea de
CricovuluT-Sarat, ramificatie din N. a pl4e1 Mijlocul, jud. Falca'', Urlätori, clitun al com. PleFoi,
Dealul-Mare, cu directia N.-S.-V. marginal la E. cu com. chio- jud. Buzga, Cu 500 locuitorT.
Pe aceste dealurT se cultiva griti, peni, la V. cu Grumgzoaia; la Are subdivisia Pietripl. Ad se
porumb li puting secará'. S. ca Hurduji O la N. cu Cris- afla o' mica ,i foarte vechie bi-
Pana la anul 1775, s'a numit te,ti, Se intinde pe valea §i dea- sericg.
Satul Urlati. De la aceastg data lurile din stinga ElanuluT. E
a purtat numirea de tirg, unde formatg din satele: Plotone§ti Urläteanca, mosie cu peldure, pe
dupg traditiune se scoborail ,i Urlati, pe o suprafatg cam care la 1864 s'el improprietgrit
locuitoril dupg dealurile vecine de 2700 hect., cu o populatie parte din locuitoriT comuna Cep-
spre a se aduna la urlgtoare, de 699 suflete. tura, pl. Cricovul, jud. Prahova.
adicg la tirg. Are 2 bisericl, cu 1 preot §i
Pe la 1678, ar fi purtat nu- 2 dascalT. Urleasca, com. rur., pl. Calma-
mele de gSaac,, din judetul Vite marT cornute 561, di tuiuluT, jud. Brgila, situatg pe §es.
Saac ,i de 4 Neqeteasca», dupg 971, caT 74 ,i pord 200. Se margine,te la N. cu lacul
un hrisov al luT Duca-Vodg, Coada-EnceT O Lutul-Alb, la S.
prin care se da posesiune nmia Urlati, sat, In partea de N. a cu Bordeiul-Verde, la E. cu Os-
Nec§eteasca preoteseT Ana a com. Gorbgnqti, pl. Miletinul, manul §i la V. Cu Ianca. Are
preotulur Dimitrie Stancul Lar- jud. Boto,ani, cu o populatie o suprafatg de 10880 hect., cu
giul, zicind : esa le fie lor ocing de 144 suflete. o populatie de 1182 suflete ; 1
li copiilor lor, in Urlati, ce se Se mg numea O Tote§ti- bisericg, construitg la 1861 cu
chiamg i Neqeteasca ». Ruset. hramul Sf. VoevozT, cu 2 preotT,
Se compune din 14 catune : 1 cintgret O 1 paracliser; 1 ci-
Coteni, Marun ti,u1, Valea-Seman, Urlati, sat, in jud. Falciii, com. mitir; 1 §coalg, .infiintata la
Valea-Urloiul, Valea-CringuluT, Urlati, pl. Mijlocul, a§ezatl pe 1860.
Valea-NucetuluT, Valea-Bobulul, valea piriuluT Elanul. Are o su- LocuitoriT posedg : 1208 bol,
Orzoaia, JarcalaT, Valea-PfetreT, prafatg de 1700 hect. (din care 713 vacT, jo bivolT, 25 taurT,
Arionqti-VechT, Arione,ti-NoT, 572 hect. pgdure), 490 locuitorT 354 viteT, 790 caT, 4 magarT,
Humel §i Cherbea, avind o po- §i o bisericg. 3740 oT, 583 rimatorT.
pulatie de 4500 locuitorT, 9 bi- Suhatul vitelor e de loo hect.
sericT (una apartinind caser Em. Urlati, perdure, pe mo0a Virful- Pcqta vechle Brgila - Bucu-

www.dacoromanica.ro
TALEASCA 694 URVUEM

reSi trecea prin punctul Hanul- riuluT Cotmeana, parte pe stinga. locuitorT, apoT le vedem trecute
Ton-Jet Are doug cgtune : Tome§ti In nomenclatura satelor din
Drumurr: la Silistrarul, spre Lereni. E sitnatg la 29 kil, de re- secolul XVII, citeg trele ose-
E., io kil.; la Scortarul-Vechiti, edinta judetuld, 48 kil. de Ro bite, ca sate importante i po-
spre N.-E., prin G ara - Muftiul §iori, 8o kil. de Alexandria pulate. Multf din mopenT 0-ati
13 kil. ; la Movila-MireseT, spre 12 kil, de gara Stolnici. vindut pgmintul ; totu,T marea
N.-V., 10 kil. ; la SutWi, StrA- Se mgrginqte la N. cu ho- maioritate a proprietarilor din
bgend calea feratg, pe la Can- tarul com. Martalogi din jud. aceste dota sate, este compusg
tonul 125, spre V., 20 kit.; la Arge§, la S. ca al com. Malul, astgzI mal mult din mopenT.
Peri§orul, spre S.-V., 17 kil.; la E. cu cimpia Burdel, §i la In imprejurimile comunel s'ati
la Bordeiul-Verde, spre S., ii V. cu hotarul com. Buze§ti, din fgcut multe descoperirT archeolo-
kil. ; la Barierg, spre N.-E., 29 jud. Olt. E udatg de riul Cot- gice. In partea despre cimpia
kil.; la Osmanul, spre E., ti kil. meana §i de diferite Burdel reapare urmele drumu-
Suprafata comuna este de luT luT Traian, cgruia locuitoriT
Urleasca, sat, Infiintat la 1859, aproape 1300 hect, cu o po- iT zic, p'aci ca §i pe la Dungre,
jud. Brgila, situat in mijlocul pulatie de 1403 locuitort Troianul, ale cgruT urme dispar
cornuneT -cu acelag nume, la 29 Vite : 727 vite cornute marT, pe la com. Mgldgieni ; in apro-
kil. spre S.-V. de Brgila. Are 2971 or, 143 caT, §i 435 porcT. piere de acest drum se vgd incg
482 locuitorT. (V. Urleasca, com. Aci se tine de trel orT pe an urmele a doug intgriturl de pg-
rur.). tirg, la Ingltare, la 15 August mint roOti ars, ocolite cu §an-
Ja 8 Septembre. Tirgul Urlu- turT, in care s'ati ggsit vase de
Urleasca, stafie de dr.-d -f., jud. enilor este foarte renumit, nu diferite forme i unelte de rea-
Brgila, pl. Ianca, com. Urleasca, numaT in jud. Teleorman, dar bel. Atit Troianul cit i cele
pe unja pus g in §i in judetele vecine. doug intgriturT aü fost arate de
circulatie la 13 Septembrie 1872. Cal: §oseaua judeteang care catre locuitorT. Intre cele doug
Se aflg intre statiile Ianca (8,5 strgbate interitoriul comuneY ; intAriturI este o mggurg micg,
kil.) i;i Muftiul (8,7 kil.). Inglti- o ramurg de osea vecinalg du- cgreia locuitoriT IT zic Mggura
mea d'asupra niveluluT MgriT, de cind spre com. Buzescu din jud. de la Cetate». Putin maT de-
Venitul acesteT statiT pe Olt ; osele vecinale intre cgtune. parte de Urlueni, in apropiere
anul 1896 a fost de 13767 leT, Are o §coalg mixta ; patru bi- de gara Corbul, este Brazda
95 banT. sericT, deservite de 3 preop luT Novac. Apropierea acestel
3 cintgretT. Cea mar importantg brazde de Troian, urmele intg-
Urle§ti, sat, in jud. este biserica din cgt, de re§e- riturilor mentionate i obiectele
com. Mgci§eni, pl. Zimbrul, ceva dintg Urlueni, cu turle in stil ggsite, sunt o dovadg cg in tim-
maT sus de cgtunul Corni. (V. bizantin. Una din bisericT ser- piT ceT maT depgrtatT impreju-
Mgc4eni, com.). vete de paraclis la cimitirul com. rimile Urluenilor ali avut o de-
Biserica din Urlueni s'a zi- osebita importantg.
Urleta, sat, jud. Prahova, com. dit pe timpul domnieT fui Ma- Inteun studid recent al d-luT
rur. Bgne,ti, plaiul Prahova. vrogheni §i al MitropolituluT Gri- Gr. Tocilescu, asupra drumuluT
gorie, serbeazg Adormirea Maicel lui Traian, fgcut in urma unor
Urlu-Chioi, sat, cu 24 locuitorl, DomnuluT; 25 anT a stat r4e, lungT i minutioase cercetIrT,
In jud. Constanta, pl. Mangalia, netencuitg, i apol a fost ter- cl-sa stabile.,te in mod neindoios
cgtunul comuneT Musurat, situat minatg i zugrgvitg, dupg cit cg drumul de la Urlueni este
in partea septentrionalg a plg§eT se vede din inscriptia de la continuarea TroianuluT de la
mal mult central a comuneT, u§a bisericeT, de cgtre «clascglul Dungre i cg, intgriturile, ,an-
la 2i/2 kil. spre S.-E. de cgtunul Blaicu ot Cimpul-lung i dascglul turile i mggurile, inOrate in
de re,edintg, Musurat. Nitu ot Pite§ti » , amindor zugravr. tot cursul luT, nu puteail fi alt-
Urlueni i cgtunele Lerqti ceva de cit posturT de observa-
Urlueni, com. rur., in jud. Te- §i Tome§ti, sunt sate foarte tiune pentru siguranta drumuluT
leorman, pl. TeleormanuluT, la vechl de momea Pe lingä cl care, probabil, ducea spre munte.
extremitatea de N.-V. a jude- se ggsesc mentionate prin di-
tuluT, situatg parte pe dreapta ferite documente aflate pe la Urlueqti, sat, Cu 87 familiT, jud.

www.dacoromanica.ro
URLUEsTI-BXBEN1 695 URSETEI

Arge§, pl. Topologul, com. rur. inteinsul, se scurge in piriul C11- N.-E. de comuna §i pe malul
Urlue§ti-Blbeni (v. a. c.). IT maT mltuiul, formind la acel punct sting al apeT u§ita, sub Dea-
zice i Cepari-Urlue§ti. marT intinsurr mll§tinoase. Ur- lul - Ursatilor. Are o suprafatX
alimentat i de apele iz- de 128 hect. §i 129 locuitort
Urluegti-Bäbeni, com. rur., jud. voarelor ce se scurg inteinsul, (Veif com. rur. Slobozia).
Arge§, pl. Topologul, la to kil. formeazI la com. Belitori,
de com. rur. Tigveni (re§edinta Bro§teanca, Bogdana, Ulmeni §i UrsAregti, sal, in jud. Roman,
subprefecturel) i la 35 kil. de Furcule§ti, ele§tae, din care se pl. Moldova, com. RXchiteni,
Pite§ti. Se compune din satele prinde mult pe§te lí se recolteazl spre N. de satul Rlcifriteni §i
Cepari-Urlue§ti, Surpati i Valea- trestie §i papurl. Toate aceste la i kil. de el. Are 20 familit
Babit avind 914 locuitorT ; 3 bi- ele§tae ail zlgazurr pentru oprirea Se numea mal inainte §i Iu-
sericl (in Surpati,': Urlue§ti apa gani-din-Vale.
Valea-BabiT) §i o §coall mixta.
Vite : 800 bol i vacT, 44 cal, Urminigul, salí Hingani, sat, Urseiul, com, rur., jud. Dimbo
160 01, 50 capre, 380 rimItort jud. Baclii, pl. Muntelut com. vita, plaiul Ialomita-Dimbovita,
Prin com. trec vgile Urluiasca Vlsie§ti, situat pe valea piriuluT situatI la N.-E. de Tirgovi§te,
§i Vladislava, care se varsa in cu acela§ nume, mal sus de sa- pe vAT §i pe dealurile Sultanul,
riul Topologul. tul Vlsie§ti, la 800 m. Virful - lur - Coco, Virful-Banu-
Are 300 hect. ; 309 locuitorT; lut Sultànelu i Virful-Urse-
Urluia, sat, cu 165 locuitorT, in §i o bisericA ortodoxa, clAdità pe iuluI. Cursurl de apl sunt : piriul
jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, la 1700 de un anume Sandu Cricovul-Dulce, Urseiul, Valea-
cal, com. urb. Cuzgun, la 7 kil. Longhinescu. Lacurilor §i Valea-Trestiet
spre E. de re§edinta, or4elul In raionul comuneT este un
Cuzgun, pe malul sting al Oil Urminigul-Mare, ftfrni2, jud. Ba- izvor cu apä sulfuroag §i doul
Urluia, la poalele de E. ale dea- cni, pl. Muntelut com. VAsie§ti, izvolre Cu apd sIratà.
luluTCuru - Alceac - Bair. VezI care obir§e§te din muntele Ta§- Se compune din doul cl-
Cuzgun. buga, com. Moine§ti, se incara tune : Puturosul §i Urseiul, cu
Cu piriia§ele : Moine§tilor, Ior- 745 locuitort :Are o bisericl
Urluiasca, com. rur., jud. Olt, dana, Plcurile,Poloboacele, Brea- o §coall, 4 morY de apl.
pl. Oltul d.-j., situatI pe valea blnul, Ruptura, Nogea §i Urmi- Locuitoril posea : vacI, bol
riuluI Cungrea-Micg. Are o po- ni§ul-Mic §i apoI se varsl pe capre ; pldure §i livezT.
pulatiune de 557 locuitorl; o bi- stinga Trotu§ulut mal jos de Se invecine§te : spre E. cu
sericl, deservit4 de i preot §i confluenta AsAulut Are o lun- com. Prahovita-d.-s., plaiul §i
(lasca'. gime de peste io kil. jud. Prahova; spre V., Cu Bez-
Un numAr de 48 locuitorT s'ati deadul ; spre N., cu com. Ocina,
improprietArit la 1864. Mari :150 jud. Ba- pl. §i jud. Prahova, i spre S.,
bol §i vacT, lo cal, ioo porcT, ola, pl. Muntelul, com. VAsie§ti, Cu com. Vi§ine§ti, despArtindu-
152 oT. care curge pe teritoriul satuluT se de Prahovita §i Ocina prin
Comuna Urluiasca se leagà prin Cu acela§I nume. Izvore§te in dealurI §i pXdurl, de Bezdeadul
§oseaua judeteanl Drumul-Oil, la locul numit Nogea §i se varsI prin dealuri, iar de Vi§ine§ti e
N. cu §i la S. cu in Urmini§ul-Mare. nedespgrtitl. Se leagl cu Pra-
Ib5ne§ti. hovita prin osea vecinall, Cu
Ursa, vechle numire a satuha Mo- Bezdeadul prin drumurI ne§ose-
Urluiul, ?Id, ce izvore§te aproape toeni, pl. Stani§e§ti, jud. Te- luite §i cu Ocina prin potecT
de com. IVIihle§ti-d.-s.,din jud. Olt. cuciti. de picior.
Intrà in jud. Teleorman pe lingI
com. MAldIeni, apucI pe mo§ia Ursari, sat, alipit satulul Blrbu- Urseregti, sal, cu 480 locuitorT,
Ro§iorilor, trece prin corpunele le§ti, pl, CimpuluT, jud. ralo- com. rur. Pau§e§ti-Otlgul, pl.
Belitori, Pmnlita, Bogdana, Spatl- mita. Ocolul, jud. Vilcea. (V. Plu§e§ti-
rei, Furcule§ti §i, la com. Voivoda, Otgsgul, com. rur.).
dupà ce-§l a mArit volumul cu Ursati, catnn al com. Slobozia,
apele din pirgia§ele ce se vars1 pl. Ocolul, jud. Gorj, situat spre Ursetel, altun, al com. Slobozia,

www.dacoromanica.ro
URSOAIA 696 URSI

pl. Ocolul, jud. Gorj, spre N.-V. Ursoaia, sat,, in jud. Mehedinti, Ursoia-Crivina, piidure, in jud.
de comuna. Are 253 hect. si pl. Dumbrava, com. rur. Buzeil, com. Rtasiav3tul, cat. Ur-
402 locuitorT. (V. Slobozia, com. soaia, proprietate a statuluT, pen-
rur.). dinte de Episcopie ; are 1154
Ursoaia, sat, cu ri8 locuitori, hect., cea mar mare parte tufa
Ursoaia, com. rur., jud. Olt, pl. jud. Roman, pl. Fundul, com. seculara ; situata pe mosia Ti
Mijlocul, situata pe Ola Plap- Negri, spre S. de satul Negri gAneti-Ursoaia.
cea, sub coasta Golasul, la 28 si la 2 kil. de el, pe malul sting
kil, de capitala judetului si la al riuluT Siretul. Ursolea, sat, spre S.-V. de sa-
6 kil, de resedinta plaseT. tul Armasoaia, pl. Racova, jud.
Se compune din 4 catune : Ursoaia, pichet vechifi de fron- Vasluiri, situat pe valea Ursoaiei.
Stanislavesti, Baceni, Ciuciul fiera pe Dunare, in dreptul sa- infiintat in 1864, si are o
Pitigoesti. Are o populatie de tuluT Buliga, pl. Borcea, jud. suprafata de 224 hect., cu o
690 locuitorT ; o scoala, infiin- Ialomita.. populatie de 332 suflete
tata- la 1860 ; o biserica, in Ciu-
ciul, zidita in 1819. Ursoaia, lira de lnuntr, jud. Ba- Ur§ani, sat, com. rur. Rimnesti,
Teritoriul comuneT are o su- en, pl. Trotusul, cat. Caiutul, ce plaiul Horezul, jud. Vilcea, cu
prafata de 2266 hect. se intinde de la obirsia CaiutuluT- o populatiune de 403 locuitort,
O osea comunal a strabate Mare, pe limita comunelor o biserica, fon -lata de vataful
comuna de la N. la S., drept iutut i Casinul pana in muntele Ion Ur sanui la 1805.
prin Cu comunele ve- Coa-rnele, de pe granitC Face
cine se leaga numai prin dru- parte din sira Zabrautilor. MaT Ur§i, com. rur., jud. Arges, pl.
murT naturale. are virfurile Seciul, Puturosul, Oltul, la 28 kil. de com. rur.
La V. de comuna se afla sur- Negura (500 m.) si Cranc (5 10 m.). Tigveni, resedinta subprefectu-
pAtura unuT deal, formatà din ret, si la 27 kil. de Pitesti. Se
malul drept al girleT Plapcea, Ursoaia, vdlcea,jud. Ilfov, care'si compune din satele Ursi-din-
numit Golasul. Doua vilcele, ja nastere din cap3ttil cat. Or- Deal i Ursi din-Vale, avind 990
Adincata i Ursoaia, taie acest doreanu i dupa ce face mal locuitorT, 2 biserici si o scoala.
mal si dati in Plapcea, prin com. multe cotiturl spre E., p*AnX ce Vite 270 bol i vacI, 15 cal,
La E., teritoriul e udat de trece pe urmele vechiuluT sat 235 oi, 23 capre, 115 rImXtorI.
gira Plapcea, care curge de la Ordoreanu, ia directiunea spre
N. la S. S., facind o mare curba ; apoi Ur§i, com. rur., jud. Olt, pl. 01-
La N. se vede trecind Brazda- strabate in curmezis centrul tno- tul-d.-s., dompusg din 4 cAtune:
luT-Novac, ce-I maT zice i Tro- siilor Slobozia. si Clinceni, trece Afumati, Vilvoiul, Tufari si Do.
ianul. prin apropiere de satul Poeni brienesti. E situata pe valea
La S.-V., in muchia dealului si se pierde in matca Argesu- Cungrisoara si pe dealurile Afu-
Ursoaica, fine cit. Pitigoesti, 10. mati, Tufari i Dobrienesti, la
se afla o ridicatura de pamint, A fost in vechime albia salí 38 kil, de capitala judetului si
numita de locuitori Cetatuia sail matca riului Arges, care cu tim- la ro kil, de a plaseT.
Dealul-Cetatei. pul 'si a sapat alta =tea. Nu- Se margineste cu comunele :
Se limiteaza la N. cu com. Si- maT cind Argesul vine prea Cornatelul, Alunisul, Fagetelul,
nesti la E. cu Buzesti ; la S. mare, Tese din matca sa i'si Parosi, Dobroteasa, Otesti-d.-s.
eu Icoana si la V. cu cat. Bacea, face drum si prin aceasta valcea. si VaT-de-El.
com. Timpeni. Aceasta insa se intimpla foatte Are o populatiune de 932 lo-
rar; ca la 1864 si 1880. Par- cu!torT; 2 bisericT (la Vilvoiul
Ursoaia, sat, Cu 140 suflete, jud. tea de valcea ce strabate in Afumati), cu 2 preoti; o scoala,
si pl. Arges, com. rur. Basco- curmezis numai mosia Slobozia infiintata, la 1863; 2 morT.
vele (v. a. n.). Clinceni se nntneste Ursoaia; E brazdata de dealul Afu-
lar partea ce trece pe Ruga mati, spre N.-E. de centrul co-
Ursoaia (Tigäne§ti), clttun, al satul Cornetul se numeste Balta, muna' i Dobrienesti, spre S.-E.,
com. Rusiavatul, jud. Buzati, caci, In adevar, are aspectul pe care se cultiva tot felul de
Cu 400 /ocuitori. une( baltr. cerealei care servesc i de izlaz

www.dacoromanica.ro
Ilitl. 697 URZICENI

Gugul ,i Cungripoara, in care cuitorT, jud. Argep, pl. Oltul, In jud. Constanta, pl. Hirpova,
se varsg vAile Panul, Baican, com. rur. Urpi (v. a. n.). Are cgtunul de repedinta al comunel
Sucetul, Stilpi, Fggetelul, Porcul, bisericg, «Sf. Gheorghex. Urumbei.
lije, Ursul, Margarita, Obrezana
pi Leurda, udg com. Urpi. Ur§i-din-Vale, sal, cu 400 lo- Urzica, com. rur., la V. plgpeT
O posea comunal, care incepe cuitorT, jud. Argep, pl. Oitul, Balta-Oltul-d.j., jud. Romanati,
din hotarul com. Pro, trece prin com. rur. Urpi (v. a. n.). Are formatg din satul cu acelag
cgt. Afumati, coboarg dealul bisericg, cAdormirea». nume, situatg pe un teren pes,
Afumati, spre E. pi apoT tine aproape de hotarul judetuluT.
valea Cungripoara spre S. pgng Urumbei, com. rur., jud. Con- Se invecinepte cu domeniul Sa-
In com. Var-de-ET. stanta, pl. Hirpova, in partea dova pi se aflg la 18 kil. de Cora-
de N. a judetuluT, la Tor kil. bia pi la 29 kil. de Caracal. Al-
Ur§1, com. rur., pl. Cerna-d.-s., spre N.-V. de orapul Constanta, titudinea terenuluT d'asupra ni-
jud. Vilcea. In vechime aceastg capitala judetulta pi in cea de veluluT MgreT este de 120 m.
comung a fost situatg pe maT N. a pl4eT, la 44 kil. spre N.-E. Are o bisericg, cu hramul
multe vil din coprinsul eT ; in de orgpelul Hirpova, repedinta Adormirea-MaiceT-DomnuluT, zi-
urmg insg locuitoriT s'ati adunat eT, pe piriul Urumbei (Aiggr- ditg In 1887 pi deservitg de 1
la un loc, pi pentru-cg cea maT Ahmet), pi pe un teren acci- preot pi 2 cintgretT; o §coall
mare parte a comuneT era pe dentat de cite-va dealurT, avind mixtd.
valea UrsuluT, a5 numit pi com. de la 8o ni. pgng la 220 m. ingl- Vite : 1090 vite marT, 1400
«Urpi D . time. Formatd din cgt.: Urumbei vite micT pi 260 rfingtorr.
Este situatg pe valea riuluT (repedinta), in partea de E., pe
Luncavgtul, la 30 kil., de re,e- malul drept al riuluT Urumbei Urzica, mo,rie a statuluT, lingg
di%a judeWluT pi la 25 kil, de (Rapt-Dere), aproape de izvorul com. Urzica, din jud. Romanati,
a plApeT. sgil ; Fgggrapul-Noti, spre S., la cu o arendg anualg de 24000
Se mgrginepte cu com. Genu 5 kil. spre S.-V. de repedintg, leT (1887-88). Are o pgdure
neni, Popepti, Modoia ,i Cucepti. pe valea Fgggrapul-Noli de 80 pog., pendinte de mg-
Are o populatie de 572 lo- Se mArginepte la N. cu com. ngstirea Sadova.
cuitorT, 2 bisericT : «Sf. Ion Bo- Cirjelari, jud. Tulcea ; la E., cu
tezgtorul ), fonda tg la anul 1817 com. Topologul ; la S., cu com. Urzica-Mare, sal, in jud. Dolj,
pi «Buna-Vestires ; o pcoalg, in- Calla, pi la V., cu com. Ostrovul. pl. Bgilepti, com. Urzicuta, ape-
fiintatg la 1889; 2 morT. Are o suprafatg de 5760 hect. ; zat pe Hui Desngtuiul, Cu 493
LocuitoriT sunt mopnenT. ET populatie de 1336 locuitorT ; suflete.
ati io cal, 295 bol', 164 vacT, 2 bisericT ; 2 pcoale ; 3 morT cu
207 capre, 50 di i 311 pord. aburT, una pe apg. Urzicarul, loc izolat, jud. Me-
Are o posea care duce din po- LocuitoriT posedg peste 6500 hedinti, la poalele munteluT Gtr-
seaua judeteang, de la com. S11- vite, maT cu seamg ol pi bol. domanul, pe partea dreaptg a
vitepti, spre Horezul. Cgile de comunicatie : dru- riulta Cerna, tuteo pozitie fru-
E brgzdatg de dealurile : Dan- mutile comunale ce unesc satele moasg. Ad i este pichetul de la
ciuluT, Pgpupoiul,
D'ida nuluT, filtre ele pi cu cele invecinate capul plaiuluT Girdomanul. Din
Mopneni, CoastadvaneY pi Bgtoaia ca Topologul, Ostrovul, Calfa, acestloc izvorepte deodatg Cerna
(v. a. n.) pi udatg de vgile: Badel, Cirjelari, Dgeni, Rahman, etc.
Jarostea, Pgpupoiul, Socetul pi Pe teritoriul com., spre N.-V., Urziceanca, sal, jud. Ilfov, pl.
UrsuluT (v. a. n.). pe malul drept al pirtulul Aiggr- Znagovul, com. rur. Ciocgnepti
Ahmet, la t kil. spre N. de (v. a. n.), spre N. de satul Cio-
Ur§i sal Starita, mo,rie, cu o satul Fggärapul-Noil se ggsesc cgnepti §i pe malul sting al riu-
intindere de 200 pog., jud. Ar- ruinele satuluT Sempeler, azT Si- luT Ciorogirla. Are o suprafatg
gep, pl. Oltul, proprietate a sta- liptea. Satul hind distrus de in- de 277 hect. pi 171 locuitorT.
tuluY, fostg pendinte de schitul cenditi, locuitoriT s'ari refugiat
Flgminda. In Fgggrap. Urziceni, com. rur., in jud. Ia-
lomita, pl. CimpuluT, situatg pe
Ur§i-din-Deal, sat, cu 590 lo- Urumbei, sal, Cu 545 locuitorT, partea stingä a piriuluf Sgrata,

66700. Mareta DIctionar asografic. roi. V. 88

www.dacoromanica.ro
URZICENI 698 USPENIA

invecinindu-se spre E. cu com. pi un tirg sgptaminal pentru mopia cu acelap nume, iar in
Manasia i spre V. cu Bar- manufacturT i altele. Urzica-Mare, mo,ia Buhana. Lo-
bulepti. LocuitoriT posea: 300 ca/, cuitorT ail i6o pog. vil.
Se compune din satele Urzi- 150 boT, 600 oT, ro capre, 20
ceni (tirgupor) i Cotorca. bivoll, 3 asinT i 200 porcT. Urzicuta, sat, jud. Dolj, pl. Bai-
Are o suprafata de 4750 hect., Spre S. pleacg calea nationala repedinta com. Urzicuta,
cu o populati e de 2279 locui- Bucurepti-Urziceni i spre E., ca- cu 1392 locuitorT. (V. Urzicuta,
toa ; 2 pcoale ; 2 bisericT, de- lea judeteana Slobozia-Urziceni. com. rur.).
servite de 3 preoff pi 4 dascalT.
Se intinde din pirlul Sarata Urzice§ti, vechie numire a satu- Uscati, com. rur., In jud. Neamtu,
spre N. pi coprinde 4 trupurT 114 Martalogi (v. a. n.), judetul pl. de Sus-Mijlocul, situata catre
de mopil, apartinind la maI mulp Argep. hotarul jud. Roman, de-alungul
proprietarT. piriuluT Valea-Alba.
ImproprietaritT dupa legea ru- Urzici, sat, in jud. Roman, pl. Este formata din catunele :
ral a din 1864, sunt 201 loc. Siretul-c1.-j., com. Bahna, spre N. Uscati, Razboeni, Borpeni (Bor-
Teritoriul com, este udat de de satul Bahna i Ruga dinsul, a- pepti), Marginea, Poenele i To-
piriul Sarata i brazdat de Va- pezat pe malul sting al piriuluT toepti pi are o populatie de 2261
leaPlopuluT pi de valea Turbata. Are 371 locuitorT suflete, 6 bisericT (tare care
Vite : 350 cal, 190 bol, roo° o bisericä de valatucr. pi un schit), cu 22 deserventr,
oT, 15 capre, 20 bivoll, 5 asinT o pcoala, morT de aloa, herastrae.
pi 260 porcT. Urzicuta, com. rur., jud. Dolj, Imapul are o intindere de 14
Din comuna pleaca doua cal, pl. Bailepti, la 49 kil. de Cra- hect. pi nutrepte vr'o 2500 vite.
una spre Bucurepti pi alta spre iova pi la 17 kil. de repedinta Comunicatia cu satele vecine
Slobozia. plapeI, com. Bailepti, situata pe se face prin poseaua judeteana
ambele malurI ale piriuluT Ur- Girovul-Tupilati.
Urziceni, tirgu,sor, in jud. Ialo- zicuta.
mita, pl. CimpuluT, pendinte de Se marginepte la N. cu co- Uscati, sat, repedinta com. Us-
com. cu acelapT mune, situat pe munele : Intorsura, Lipovul cati, pl. de Sus-Mijlocul, jud.
un teren putin ridicat, avind Segircea ; la S., cu com. Bistre- Neamtu, situat pe valea piriuluT
spre S. piriul Sal-ata i spre V. tul; la V., cu com. Afumati Valea-Alba, la 26 kil. de ora-
lacul ce formeaz1 baza val Si- Siliptea-Crucel; la E., cu co- pul Piatra, format din trupurile
liptea pi care poaita numele munele Birca i Giurgita. Lela pi Dramepti.
guporuluT. La 2 kii. spre E. se Comuna se compunea in ve-
afll satul Manasia i spre V., la chime din doug. catune : Urzica- Uspenia, salí Uspinia, mdnds-
3 kil., satul Barbulepti. Mare i Ionelele; azT se com- tire lipoveneasca, de calugarT, in
Pana la 1832 ala a fost ca- pune din treI i anume: Urzi- jud. Tulcea, pl. Babadag, com.
pitaba judetuluT Ialomita i purta cuta, care este catunul de repe- Slava-Ruseasca, apezata pe pi-
numirea de capitania ScaunuluT, dinta, Urzica-Mare i Ionelele. riul Slava-Ruseasca, in partea
pentru cä aid era un coman- Are o suprafata de 15180 centrala a plapel pi in cea ves-
dant militar pi repedinta isprav- pog., cu o populatie de 213 tia a comuner, la 3 kil. spre
nicilor judetuluT. locuitorT ; doug. bisericI, facute V. pi mal sus de sat. Slava-Rusa.
Are o populatie de 480 fa- de obptea locuitorilor; o pcoala Pozitia sa este una din cele mal'
milir ; un biuroti telegrafo poptal; mixta; 6 cazane pentru facut frumoase din tot judetul. Ape-
un spital ; o farmacie ; o moara rachití; j moara cu aburT zat pe partea stinga a piriuluT
cu aburT ; i coala ; doua bise- 3 de apg. Slava, unde pamintul se ridica
ricT, una construita la 1828 In Urzicuta sunt doua baltT in pante pi acoperit cu verdeata;
alta la 1861, deservite de trer pi un mic iaz. pe malul drept, dealurile se ridica
preotT pi 4 dascalI. Vite : 248 vite marT cornute, brusc acoperite cu padurT pe
Acest tirgupor, fiind situat in 89 cal pi 140 oT. la poale.
centrul plapeT Cimpului, are un Are un drum vechill numit Este cea maT frumoasa bise-
comercig foarte viti. Aci se fac Drumul-DiuluT (VidinuluT). rica din tot judetul. Are 50 ca-
peste an doua tirgurT de vite Pe catunul Urzicuta se afta lugarl i in ea resida Episcoptil

www.dacoromanica.ro
U§URE1 699 UZUNUL

tutulor Lipovenilor din Dobro- Curge de la V. spre E. §i se Vartiade, re§edinta, Uzunul §i Bu-
gea. Apartine secter zisa : Li- varsa in Trotu§, la Darmane§ti, turugari aT mcgtenitorilor fratif
povenir-cu-Popa. dupa un curs de 40 kil. dintre Dimitriu, Calugareni-Mo§tenT §i
care 21,375 kil. in com. Darma- alugareni-Manastirer sati Cru-
U§urei, com. rur., jud. Vilcea, ne§ti. Intrarea sa in Tara se afla cea-de-Piatra, a statuluT, situate
pl. Oltul-d.-j., formata din satul la 6 kil. mar sus de Poiana. Se in gura \rail Uzunul, pe coasta
cu acela§ nume, situat pe valea incarca cu piriia§ele : Berzauti. stinga a apeT Calni§tea, pl. Cal-
riuluT Beica, la 8o kil, de capi- Izvorul-Alb, Tulburea, Groaza ni§tea, la 31 kil. de Giurgitl, 34
tala judetuluT i la 20 kil, de a §i Izvorul.Negru, pe dreapta, §i kil. de Bucure§ti §i la 15 kil.
pla§eT. Chinul, Coporia, Plopul de Ghimpati, re§edinta pla§er. E
Are o populatie de 822 lo- ia§ul-Chiticilor, pe stinga. Albia strabatuta de §oseaua
cuitorY mo§nenT ; o §coala i o riuluT e plina de bolovanT Bucure§ti.
biserica, rezidita la 1843, pe pietre in tot lungul sàü i riul Are 3 bisericT, in Uzunul,
urmele une alte bisericT de lemn. e foarte repede. Linga Poiana. dita la 1842, in Calugareni-Io-
E brazdata de Dealul.Viilor, §i la poalele munteluT Farcul ne§ti, cladita la 1874 §i in Ca-
plantat cu vil §i udat de valea face o cascada numita Nasolea lugareni-Mo§tenT, cladita lar 836;
Beica. sati Nasoaia. Acest riti deschide 2 §co1T, in Uzunul §i in Caluga-
Se margine§te cu com. Cre- pasul UzuluT §i e urmat in tot reni-Ione§ti ; 3 morT de apa :
teni, Madulari, Dicule§ti iSu- lungul sati de un drum primitiv pe Neajlovul i 2 pe Calni§tea ;
pana la frontiera, de unde se 5 podurr de lemn peste Cal-
continua o osea impietrita. ni§tea §i ramurile el; 16
Uzlina, sat, in jud. Tulcea, pl. ciumT.
Tulcea, com. Moru-Gliiol (v. a. Uzunlar, sat, in jud. Constanta, Loc. posea: 592 bol, 102
n.). Are 75 locuitorT. pl. Mangalia, com. Edil-Chioi bivolT, 136 cal, 3200 oT §i 620
(v. a. n.). Are o intindere de porct
Uzul, riti. Izvore§te din extre- 1450 hect. §i 524 locuitorT,
mitatea de S. a muntilor Ciculur toff Turcr. Uzunul, cdtun, Uzunul, pl.
(Transilvania), patrunde in Tara Calni§tea, jud. Vla§ca, situat in
pe la trecatoarea UzuluT la sa- Uzunul, com. rur., jud. Vla§ca, gura vair Uzunul, in fata Cal-
tul Poiana-UzuluT, jud. compusa din cat. Calugareni- ni§teT. (V. com. Uzunul).

www.dacoromanica.ro
V
Vaca, insuld, pe Dungre, in jud. Vadul - de - Aramä, vechia nu- pie, ir locul numit Putul-luT-Mo-
falomita, pl. Ialomita-Balta, in mire a satulut Vadul-Veje!, jud. Petre. Se maT nume,te O Sirbi
dreptul guriT vechl a riuluT Ia- Roman, pl. Siretul-d.-s., comuna O Horea.
lomita; formeazg limita intre Boghicea.
jud. Ialomita O Brgila ; are pl- Vadul-PIrlulul, mosie a statuluT,
§unT O pgdurT. Vadul-Lat, cdtun al com. Obe- jud. Prahova, pendinte de mg-
deni, pl. Neajlovul, jud. VlaFa, ngstirea Znagovul, care pe pe-
Vadislava, sat, jud. Argq, pl. pe proprietatea Clejani, situatg riodul 1886 96 s'a arendat cu
Topologul, com. rur. Cepari-Bir- la gura vgiel Drimbovnicultd, 15000 leT pe an.
sqti (v. a. n.). unde aceasta dg in Neajlov.
Are 45 locuitorT. Vadul-Säpat,, com. sur. §i sat,
Vadul, sat, in jud. Roman, pl. Aci a fost statia a doua a in jud. Prahova, pl. Cricovul,
Fundul, com. Bozieni, spre N.- pcnteT vechT a drumulta Olacu- situatg pe ambele malurT ale
V. de satul Bozieni, pe piriul luT filtre Bucure§ti si Craiova. girlelor Budureasca §i Scheianca,
Bozoianca, cu 185 locuitorT. (Vez! com. Obedeni). la 35 kil, de capitala jud. li la
17 kil. de a pl4eT, pe o supra-
Vadul-AneI, sat, infiintat la 1879 Vadul - OaeI, pichet vechig de fatg de 972 hect., cu o populatie
din 73 insurAteT, pe mo0a Va- frontierd, pe Dungre, in pl. Ia- de 1092 locuitorT.
dul-AneT, jud. Ilfov, pl. D'hubo- lomita-Balta, jud. Ialomita, in Are 2 bisericf, una cu hramul
vita, com. rur. BrAne,ti (v. a. n.), dreptul satuluT Giurgeni. SI. Gheorghe, ziditg la T881 §i
situat la S. de BrAne§ti, pe ma- cea-l'altg, in 18 lo; o §coalg.
lul sting al vgieT Pasgrea §i la Vadul-ParuluI, sat, in jud. Pra- Parte din locuitorT sunt mo§-
S. pgdureT Buda-Tgiatg. hoya, pl. Cricovul, com. Albwi- nenT ; 63 s'el improprietgrit la
Se intinde pe o suprafatg de de-Mur, cu 696 locuitorT. 1864, pe moOile : Brincoveanca,
824 hect., cu o populatie de Meri§easca, Bltrina, Dgneasca §i
320 locuitorT. Vadul-Pietros, sat, in jud. Ialo- Ghenoaia. ET posedg : 22 caT li
Numgrul vitelor marT e de mita, pl. Ialomita-Balta, com. iepe, 96 vacT, 6 bivolite, To ca-
179 §i al celor micT, de 350. Fundul-Crgsani, situat la 12 kil. pre, 725 of §i 262 pord.
spre S. de satul de re§edintg. E strAbAtutg de girlele: Bu-
Vadul-Anel, ftddure a statulta, Are o populatie de 72 familiT ; dureasa i Scheianca li de vgile :
pendinte de com. Brgnqti, pl. o coalg. AriciuluT, Ggvana, Gruiul, Valea-
Dimbovita, jud. Ilfov, in intin- A fost situat pe tgrmul drept lur-Mop, CapreT, StupineT O asi.
dere de 395 hect., formatg din al riuluT Ialomita, la marginea Se mgrgine§te cu com.: Ca-
trupurile: Zarzgrul (250 hect.), de V. a pl4eT i sub coasta Bg- luggreni, Tohani §i Fintinelele.
Cociocul (45 hect.) i Trgsnea rAganuluf, de unde s'a strgmutat
(loo hect.). pe la 1885, mar spre S., pe dm- Vadul-SilistreI, pichet vechia de

www.dacoromanica.ro
VALEA-STANCHIT 702 VAIDEENI

frontierer, pe Dungre, in jud. Ia- Vadurile, perdure, in com. Va- Vaideeni, com. rur. O sat, pla-
lomita, pl. Borcea, in dreptul ce- dutile, pl. Piatra-Muntele, jud. iul Horezul, jud. Vilcea. i-a
tgtir Silistra din Bulgaria. Neamtu, cu o intindere de 1661 luat numele din nefericirea fosti-
pogoane. lor proprietarT, cgrora s'a luat
Va lea-Stanchil, Giulea saiiCre- proprietatea de egumeniT mg-
tuleasca, ciitun al com. Cor- Val-de-EL com. rur., pl. Oltul- ngstirer Bistrita. S'a inflintat
bi-Ciungi, pl. Neajlovul, jud. d.-s., jud. Olt, compusg din 4 cam de 200 de anr de RominT
Vlasca, situat pe dreapta Neaj- cgtune : Popesti, Merlicesti, Gre- venitT din Transilvania.
lovuluT, la 40 kil. de Bucuresti eresti, si Spgtari, situatg pe va- Mar 'nainte purta numele de
si la 75 de Giurgiti. (VezT Corbi- lea-Cungrisoara si Dealul-Merli- Ferecati.
Ciungi, com. rur.). cestilor, pe o suprafatg de 1500 Este situatg pe ambele ma-
hect., la 35 Idl, de capitala jud. lurr ale riulur Luncavgtul, la 42
Vadul-Seicei, sat, in jud. Brgila. si la ro kil, de resedinta plgseI. kil, de capitala judetulur si la
(VezT Polizesti, din com. Bertesti- Are o populatiune de 850 5 kil, de a plaiulur.
d.-j.). locuitorT ; 2 bisericT (la Merli- Comuna, Cu izlaz cu tot, are
cesti si Popesti) ; o scoalg, infiin- IT 1 1 hect.
Vadul-Vejei, sat, in jud. Roman, tata la 1836. Are o populatie de 3100 locui-
pl. Siretul-d.-s., com. Boghicea, Locuitorif sunt mosnenT, afarg torT ; o scoalg, fondatg pe la
spre S.-E. de satul Boghicea si de 27 care s'el improprietgrit 1835 ; 2 bisericr : una reziditg la
la 12 kil. de el, in marginea de la 1864, Cu 34 hect. ET ati 20 1822 in locul une arse, si cea
E. a judetulur. Are 506 locuitorT. cal §i iepe, 55 bol, ro r vacT, l'altg filtre anir 1872-77 in locul
Inconjurat aproape din toate pgr- 25 capre, 805 or si 102 porct une alte bisericr de lemn ; 2
tile cu pgdurT. Drumul la acest Are o osea comunal g le- pive, 6 morr de mgcinat si I
sat este foarte anevoios. gind-o la N. cu com. Ursi si spre hergstrgti pe riul Luncavgtul.
S. cu Albesti. Locuitorir se ocupg cu agri-
Vadulul (Gura-), Suditi sail Gira Cungrisoara udg com. cultura si facerea sindrileT de
Vädeni, clltun al com. Tohani, de la N. la S. si in ea se varsg, brad.
jud. Buzgil, Cu 470 locuitort tot in raionul comuner, vilcelele S'ad improprietgrit la 1864,
Fggetelul, Gusterul, Mglaia, Pri- pe mosia statuluT Vaideeni, pen-
Vadurile, com. rur., in jud. Neam- seceaua, Glgmboaca, Slavul, dinte de mgngstirea Bistrita, cind
tu, pl. Piatra-Muntele, formatg din Sboistea, Purcarul, Oita si Lu- li s'el dat III 1 hect. ET MI: 44
cgtunele : Tarcgul, Oantul, Va- poaia. E brgzdatg de dealurile cal, 800 bor, 753 vaci, 63 ca-
durile, Agircia, Glburesti, Ma- Muscelul si Fggetelul. pre, 31050 or.
licia, Niteni, Podorgni, Prelunca Se mgrgineste cu comunele : In raionul comuner sunt mun-
si Secul, cu o populatie de 1281 Otesti, Albesti, Optgsani si Ursi. tir : Ursul, CIpItina, Balota,
suflete. Cgseria, Zenogile, Grosetul, Gro-
Imasul are o intindere de 341 Vai-de-EI, certun al com. Drg- pile-MarT si Furnicelul, situate
hect. si nutreste 3058 capete de ggnesti, fgcut la x 88o, pe pro- la N. comuner, unde se fabricg
vite. Locuitorir, pe lingg agricul- prietatea Ludeanesti, jud. Vlas- brinza.
turg, se ocupa foarte mult cu ca. (V. Drgggnesti, com. rur.). Comunicatia se inlesneste de
pluggria. soselele comunalg si vecinalg:
Are 1 bisericg, deservitg de Val-de-El, siArte vechie de sat, Vaideeni-Horezul si Vaideeni-
un preot si un dascgl ; o scoalg ; in proprietatea Stgnesti, din sus Recea.
I piug pentru fgcutul sucmanelor ; de domeniul Giurgiul, jud. In jurul comuner sunt locu-
morT de apg. Vlasca. rile: Richitele, Lazurile, Lunca,
Vgile si Dealul-Recir.
Vadurile, sat, resedinta com. VaI-de-EI, vedija numire a md-
Vadurile, pl. Piatra-Muntele, jud. nerstiret Slobozia, jud. Ialomita. Vaideeni, mo,rie a statulur, jud.
Neamtu, situat pe dreapta riulur Vilcea, situatg in comuna Vai-
Bistrita la 9500 kil, de orasul Val-de-El, sat, com. rur..Udresti, deeni, plaiul Horezul, fostg pen-
Piatra, cu o populatie de 427 pl. Podgoria, jud. Prahova, cu dinte de mgngstirea Bistrita, aren-
sufl., 1 bisericg, o scoalg, 1 piug, 910 locuitorT si o bisericg. datg (1888-93), impreung cu

www.dacoromanica.ro
VAIDEENI-CU-MUNT11 703 VALEA-AR1NILOR

muntil ce-Y apartin, Cu 3500 leí construita de zid masiv, avind se afla ni te urme vechT numite
anual. dou6 turnurt Cetatuia - Buzduganulul, pentru
AstazI este redusa la biserica ca in vechime s'el gasit acolo
Vaideeni-cu-Muntil, ddure a de mir §i se intretine de stat. buzdugane vechT.
statulut in intindere de 5582
hect., situata in com. Vaideeni, Valea-Adincä, sat, jud. Ia0, pl. Valea-Arinilor, com. rur , jud.
plaiul Horezul, jud. Vilcea, for- Codrul, com. Galata, situat pe Bacatl, pl. Trotupl, care se in-
mata din trupurile : Vaideeni, Za- valea formata de dealurile Ga- tinde de pe ambele malua ale
noagele, Ursoaia O Padina (4038 lata O Nuculut ce se intind de TazlauluI-Sarat pana in malul
hect.) i Ca4eria (1544 hect.). la N.-V. spre S.-E. §i printre sting al apeI Asaulur, cuprin-
care trece piriiapl cu asemenea zind amindoua povarniprile ale
Vaidomir, sat, in jud. IaLmita, numire. Are o populatie de 165 irel Moinqtilor.
pl. Borcea, com. Rasa, situat locuitorY, cea mar mare parte In Condice. Liuzilor (1803)
pe malul sting al bratuluI Botul, vierI. nu se gasqte de cit Lucacqti
spre E. §i in apropriere de satul Vite: 105 vite marY cornute, manastird 13:strip, care el-ad
de rqedinta. Are 350 locuitorY. 13 cal i 29 rimatort de pe atunci avutT in pacura.
In Statistica din 1874 comuna
Vaivasin-Bair, deal (120 m.), Valea-Alba, sat, jud. Oltul, pl. se gasqte compusa numaY din
in jud. Constanta, pl. Medjidia, Oltul-d.-s., com. Vulture§ti. 4 catune: Lucacqti, Valea-Ari-
pe teritoriul com. urbane Med- nilor, Chiliele O Tazlaul.
jidia. Valea-Albä, vezl Razboeni, jud. Numel.e sail vine de la codriT
Neamtu. de anini (moldov. arinI) care
Valair sat, cu 231 locuitort in acopereati teritoriul el.
jud. Constanta, pl. Mangalia, ea- Valea-Alunului, sat, cu 70 case, Are 6 catune : LucaceAi, pri-
tunul comunef Cheregi, situat In jud. Mehedinti, pl. Motrul- triarie, Valea-Arinilor,, Tazlaul,
In partea de N. a pl4eT O a d.-s., com. rur. Severine,ti. Chiliile, Asaul O Girlele, cu o
comuna, la 5 kil. spre S. de populatie de, 2833 locuitorY ; 2
catunul de rqedinta Cheragi. Valea-Anei, sat, jud. Prahova, colY mixte, una in Lucqti, i
(V. com. Cheragi). com. rur. Star-Chiojdul, pl. Te- alta in Valea-Arinilor ; 5 bise-
leajenul, cu o populatie de 500 riel, in satele Lucacepti, Valea-
Valcani, cata, in jud. Putna, pl. locuitort (V. Star-Chiojdul, com. Arinilor, Tazlaul, Chiliile §i A-
Vrancea, com. Paltinul, situat pe rur.). saul. Se margineAe la N. cu
Dealul-Zabalet mal sus de ca- comunele : Schitul - Frumoasa,
tunul Ghebari, cu wo locuitorl. Valea-Anilor, com. rur. O sal, Solontul §i Tazlaul, jud. Neamtu,
in jud. Mehedinti, pl. ampul, la S., cu ccmunele Moinqti i
Valea, sat, cu 502 locuitort (V. la 43 kil, de orapl Turnul-Se- Conlanqti ; la E., cu comunele
Cotnari, sat, com. Cotnari, pl. verin, situata pe valea riuluT Schitul-Frumoasa, Magirwi §i
Bahluiul, jud. IaO). Drincea. Se margine§te : la E. Podurile §i la V., cu com. Co-
Locuitorir ail : 369 vite mal-1 cu com. Vladaia ; la S., cu com. mane,ti.
cornute, 68 cat 127 01 O 137 Recea ; la V., cu corn. Bucura ; CeT mal insemnatY muntT care
rimatorY ; o moara de aburt iar la N., cu com. Corlatelul. brazdeaza com., sunt : §ira Gea-
Satul formeaza comuna cu ma- mana sail a Moine§tilor, Flocea,
Valea, fosa' mcIncIstire, in jud. halaua Rudari, avind 1200 lo- Rotunda, Runcul-Rn O spre
Mucel, pl. Riul-Doamner, com. cuitort o biserica O o §coall. MoineSi, Ta03uga, i dealurile
Tite§ti, catunul Dezrobiti, zi- Vite : 650 vite marl cornute, Gemanosul, Modarzaul, Zamopil,
dita de Ion Radu Voevod Pai- 700 o'f, 24 cal O 475 rimatort Foalele, Ticmele, Arinul i Plaiul.
sie la 7042 (1534) i zugravita Teritoriul comunei are o in-
la 7056 (1548) de Mircea-Voe- Valea-AproduluI, vale, jud. Ba- tindere de peste 370000 hect.,
vod (Calugarul). cati, pl. Siretul-d.-j., com. Mi- din care numaT padurile ocupa
In mijlocul manastire sunt 7 lqti, care merge pe o lungime o suprafata de 15000 hect. Pa-
pisanit din carY 4 Cu litere foarte de 7-8 kil., pana sub dealul durea statuluT Lucacqti are
vecht iar 3 terse. Biserica este de deasupra Mile§tilor i unde aproape 12000 hect. intindere.

www.dacoromanica.ro
VALEA-ARIN1LOR 701 VALEA-BoULut

Pgmintul din aceastg comung Valea-BisericeI, sat, in ¡lid. Me- gepte spre sfirpit, se aflg ase-
este foarte bogat in pgcurg ; hedinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur. zate comunele : Buwa, 12.1clu-
sunt 25 puturT a cgror adincime Samarinepti. cAneni, Bohotinul, Isaia pi Gura-
variazg intre 20 pi 79 metre. BohotinuluT, legate de judetul
Se ggsesc 14 fabricT de petroliti, Valea-Biserice, sat, com. rur. Iapi prin poseaua judeteang care
o fabricg de aburI pentru che Orbepti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vil- vine de la Hui prin Drgnceni
restele pi 16 ferestrae de apg. cea, Cu 735 locuitorT, situat pe pi apoT in sus pe valea aceasta
Vite sunt : 95 car, 1284 vite valea riuluT Nisipoasa, care se pgng la marginea de N. a com.
cornute, 208 porcr, 275 capre varsg in Olt. (V. Orbepti, com. Cozia, unde se leagg cu .poseaua
si 1283 or. rur.). judeteang Ia,i.
CgT : calea judeteang Bacgii-
Moinepti, trecind pe lingg satul Valea-Boereascä, com. rur. si Valea-Bordeiulur, cittun, cu 6o
Lucgcepti, pi cgile vecinale pi sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul- locuitorT, jud. Vilcea, pl. Mijlo
comunale la Solontul, Mggirepti d.-s., la 14 kil, de orapul Turnul- cul, com. Pirieni-d.-s.
pi Schitul-Frumoasa. Severin, situatg pe vale. Satul
Distantele : la Bacgti, capitala formeazg com. cu satele Lazul Valea-BoruluI, sat, com. rur.
districtuluT, 50 kil. ; la com. pi Stoicani, avind 1290 locuitorT, Cerapul, pl. Teleajenul, jud. Pra-
Moinepti, repedinta plgpiT, 4 kil.; 2 bisericT cu un preot pi 2 d'u- hoya.
la com. Podurile, 5 kil.; la com. tgretI, o pcoalg ce poartg numele
Mggirepti, 4 kil.; la com. Solon- de Pantelie Colibapanu. Valea-Botez, sati Hermeziul
tul, 6 kil.; la com. Schitul-Fru- LocuitoriT posedg: 50 plugurT, sat, pe mopia Cu acela,T nume,
moasa, 15 kil. ¡o° care cu bol, 4 cgrute cu cal jud. Suceava, com. Plepepti, a-
pi wo stupT, 600 vite marT cor- pezatpe tgrmurile piriiapured Her-
Valea-Arinilor, sat, jud. Bacgti, nute, 56o cl, 27 car, T40 capre meziul. Are 30 case pi 126 su-
pl. Tazlgul-d.-s., com. cu acelap pi 640 rimgtorT. flete.
nume, situat in valea 01'00 Are o posea comunal g ce o Drumurl principale sunt: la
Tazlgul-Sgrat, pe stinga. (V. Va- leagg de poseaua judeteang Se- Ggneni (2 kil.) pi la Valea-Glo-
lea-Arinilor, com. rur.). verin-Tirgul-Jiti care trece pi prin dulur (5 kil.).
teritoriul sgti.
Valea-Babel, sat, cu 117 locui- De remarcat in comuna sunt : Valea-BotuluI sati Valea-Bo-
torT, jud. Tecuciti, pl. Stgni,epti, locul numit Jidovinele, pe unde tul, sdtuc, jud.. Bacgli, pl. Si-
com. Crgepti, situat in partea RomaniT ati voit sg facg un canal retul-d.-s., com. Filipeni, care
de V. a comuneT, in partea de mare; un izvor cu apg mineral; intrg in compunerea satuluT Slo-
E. a dealuluI Bglgtepti, la 8 kil. pi Dealul-BisericeT, unde s'all gg- bozia-Filipeni.
pi 700 m. de repedinta comu- sit monede din timpul impgra-
neT. tuluT Sever. Valea-Bouldf, com. rur., in jud.
Are o intindere de )53 hect., Dolj, pl. Amaradia, la 40 kil.
stgpinitg de locuitorT. (V. Crg- Valea-Boereascä, sat, cu 45 fa- de Craiova pi la 11 kil. de com.
epti, com. rur.). miliT, jud. Argep, pl. Pitepti, re- Melinepti, repedinta plgpeT, situatg
pedinta com. rur. Meripani. (v. pe vgile : Boul, Bouporul pi Mie-
Valea-Babel, sat, cu 81 familiT, a. c.). rea pi intre dealurile Boul, Bou-
jud. Argep, pl. Topologul, com porul pi MiereT. E limitatg : la
rur. Urlepti-Bgbeni (v. a. c.). Valea-Boereasc5, sat, com rur. E., cu com. Mierea-Birnici ; la
Gole,ti (v. a. n.), pl. Podgoria, V., cu com. Florepti pi Fratos-
Valea-Basange§ti (Valea-01- jud. Mupcel. tita; la N., cu com. Stoina pi
teni, sat, cu 47 familiT, jud. la S., cu com. Bodgepti.
Argep, pl. Pitepti, com. rur. Hin- Valea-BohotinuluI, vale, jud. Terenul com, este accidentat
testi-Zmeura (v. a. c.). Fglciti, prin care curge piriul de dealurile : BouluT, BouporuluT,
Bohotinul. Se Intinde de la N.- MiereT, PiscurT, Lupoiul, Juggs-
Valea-Bälceasca, sat, Cu 170 V. spre S.-E. de a lungul plgpeT tripuluT, CaluluT, Naltul, din care
suflete, jud. Argep, pl. Oltul, Podoleni. parte sunt plantate cu vil, fi-
com. rur. Bglcepti (v. a c.). Pe aceastg vale care se lar- nete pi pgdurT. VAT sunt : Lu-

www.dacoromanica.ro
VALEA-BOULUI. 705 VALEA-CASELOR

poiul, Nalta, CaluluT i Jugastri- Ocina, pl. Pelepul, judeSul Pra- Valea - Caselor, com. rur., pl.
puluT. hoya. Dealul-Dimbovita, jud. Dimbo-
Este udata de micT piriurT, vita, situata spre S.-V. de Tirgo-
formate din ploT pi micT izvoare : Valea-BraduluI, sat, com. rur. vipte, pe vale pi pe deal, In apro-
Boul, B.2uporul i Mierea, care Mihaepti, pl. Riurile, jud. Mup- piere de malul sting al piriuluT Po-
se varsa pe dreapta dula Ama- cel, la ro kil. de Cirnpulung, topul pi cana la ro kil. spre N.-V.
radia. situat pe ambele malurT ale riu- de Gae,ti. Se compune din patru
Este compusa din 5 sate: luT Tirgul, in partea de S. a catune : Valea-Caselor, Valea-
Boul-d.-s. (repedinSI), Bouporul, com. Mihaepti. Este strabatut LupuluT, Girleni pi arul. Are
Mierea-Mopneni, careia i se mal de Dealul-Vacilor i Dealul-V1A- o biserica, pi o moara pe apa
zicea Mericeana, CrupeSul pi Urda. deanuluT, printre care curge pi- PotopuluT, peste care este pi un
Are o populatie de 1555 lo- riul Manetulul. Are 197 locui- podes. Se invecinepte : la E. Cu
cuitorT; o manastire, fondata de torr (V. Mihae,ti, com. rur.). Cobia, la V. cu Glimbocata, la
satenT in satul Boul-d.-s. pi 5 N. cu Hulubepti pi la S. cu Va-
bisericT, de fie-care sat cite una ; Valea-Brazilor, sat, Cu 90 fa- lea-Mare, despartindu-se prin pa-
o pcoala, in satul Boul-d.-s. milir,pe malul drept al riuluT durT i cimpiT i unindu-se cu
Suprafga com, este de 12000 Argep, jud. pi pl. Argep, com. Valea-Mare i Hulubepti printr'o
pog. Mopit sunt 5, purtind nu- rur. Tutana (v. a. c.). posea vecino-comunal.
mele satelor comuneT. AparSin
mo,nenilor. PadurT sunt in in- Valea-BucurieI, sat, in jud. Ar- Valea-Caselor, sat, jud. Vasluid,
tindere de 65oo pog., aparSin ge,, pl. Topologul, com. rur. pl. Racova, com. Lipova, cu cat.
mopnenilor pi se compun din Cepari-Birsepti (v. a. c.). ValeaMaruluf, Costipa pi Dra-
gorunT, emite, fagr i cerT. coaea, situat spre V. de satul
Prin com. trece poseaua ju- Valea-Budului, sat, in jud. Ba- Lipova-RazepT, parte pe pesul
deSeana (Capreni-Craiova). Este ca pl. Bistrita-d.-j., com. Mar- LipoveT i parte pe ni,te coaste
unita cu comunele vecine, Mie- gineni-Munteni (v. a. n.), apezat de dealurT, pe o suprafaSa de
rea, Florepti i FratoptiSa, prin pe stinga piriului Trebipul, la 3 674 hect. Are o populatie de 311
caT comunale vecinale. Satele kil. de repedinta comuneT. Are suflete ; o biserica de valatucT.
intre dinsele sunt unite printr'o 186 suflete. Spre S.-V. de sat, tate° pa-
poteca de car. dure, la 2 kil., se afla un schit
Valea-ButiI, sat, Cu 438 loc., com. lipovenesc, facut pe la 1859,
Valea-Boului, celtun, in jud. pi rur. Schitul-Golepti (v. a. n.), pl. avind o biserica pi un paraclis.
pl. Argep, com. rur. Malureni- Riurile, jud. Mupcel. Se des- LocuitoriT posea : 54 vite
Badiceni (v. a. c.). parte de cat. Valea-Pechil prin marl cornute, 140 oT, io capre,
riul Tirgul. 24 caT pi 42 rimatorf ; 8 plu-
Valea-BouluI, sat, com. rur. Gor- Calea ferata Golepti-Cimpu- gurr pi 4 care cu bol, 3 plugurT
netul Cricovul, pl. Cricovul, jud. lung trece prin mijlocul satuluT. 6 caruSe cu caT, 36 stupT.
Prahova. Are o populatie de
277 locuitorT. Aci se afl coala Valea-Calului, sat, in jud. Ar- Valea-Caselor, sat, jud. Vilcea,
V. G. Paapa pi o biserica, fon- gep, pl Topologul, com. rur. Ce- plasa Oltul-de-sus, com. mi%
data la 187o de decedatul V. pari-Barsepti (v. a. n.). Daepti.
G. Paapa.
Valea-Caprei, sat, Cu 18 familiT, Valea-Caselor, Izvorepte
Valea-Boului, sat, com. rur. On- jud. Argep, pl. Pitepti, com. rur. dintre dealurile Florepti pi Ce-
cepti, pl. Stanipepti, jud. Tecuciii, Gropi (v. a. n.). tatea, curge spre N.-E., printre
situat in coltul S.-E. al com., pe satele : Poenepti-Manastird
248 hect. pi udat de piriul Pla- Valea-CaseI, sat, in jud. Tutova, Poenepti-RazepT, din com. Poe-
vanul. pl. Pereschivul, com. endrepti, nepti, pl. Racova, jud. Vasluid,
Are o populatie de 113 su- In marginea de V. a judeSuluT. pi se varsa in plrful Racova,
flete ; o moara de vint. jud. Vasluid, dupa ce primepte
Valea-Casei, celtun, in jud. Me de afluenST piraiele : Girlita Ham-
Valea-Braduluï, sat, com. rur. hedinti, pl. Vailor, com. rur.Sura. baruluT, Ursul, Girlila-Caselor

68700. Afarole Dicitynar Googrivto. Vol. V. 89

www.dacoromanica.ro
VALEA-aLUGXREASCA 706 VALEA-CIJCULUI

Motocul, care toate izvoresc din Valea - CinepeI, com. rur., jud. urb. Urlati, pl. Cricovul, jud.
Dealul-CetateT. Braila, pl. Balta, situata pe pes Prahova. (V. Urlati).
marginindu-se la N. cu Tichi-
Valea-Calugäreascä, com. rur., lepti, la E. cu Gropeni, la V. cu Valea-Crucilor, sat, cu 20 fa-
jud. Prahova, pl. Cricovul, si- Osmanul pi la S. cu Ciacirul. miliT, jud. Argel', pl. Oltul, com.
tuata in apropiere de apa Bu- Suprafata com, este de 3770 rur. Danicei (v. a. 'ti.).
covelul. hect., cu o populatie de 1029
Se compune din II catune: Ar- locuitorl. Valea-cu-Apä, com. rur., jud.
sa, Dosurile, Rachieri, Scheaul, Are : 847 vite cornute, 402 cal', Gorj, pl. JiuluT, la S. comuneT
Valea-Calugareasca, Valea-Lar- 5 magarr, 2785 or §i 170 rima- Farcapepti, situatg pe loc pes
Valea -Meilor, Valea - Ni co. torT. dealungul poseleT vecinale i in
vani, Valea-PoieneT, Valea-Popel Comuna, infiintatI la 1822, partea dreapta a riuluT Jiul pi
Valea-UrsoaeT. are i biserica, construita in 1845 formata din catunele Pepteana-
Budgetul comuneT prezinta la de locuitorT ; o pcoall mixta d.-j. (repedinta) i Valea-cu-Apa,
veniturT suma de leT 6700. (pcoala de baetI e aci de la 1856). brazdate de dealurile : PlopuluT,
Are o pcoala, la Valea-Calu- DrumurT : la Sutepti, spre N.- FintineT, Spahiilor, BratueT, Va-
gareasca, infiintata la 1872. Lo. V., 34 kil.; la Braila, spre N., lariT i Curmaturil, care. unite for-
cdlul a fost cladit in 1887 pi a 24 kil. ; la Ciacirul, spre S., 8 meaza cul mea Ursoael pi a Nego-
fost donat de def. VasiIe Paapa. kil. ; la Vizirul, spre S., 12 H.; miruluT, pi de vaile : a-PlopuluT, a-
P'aci trece poseaua nationail la Osmanul, spre N.-V., 4 kil.; Calugarenilor, a-Fintiner, a.Bra-
Ploepti-Buzag, care o pune in la Tichilepti, spre N., 9 kil.; la tueT, a-AninoaseT i Valea-cu-
legatura cu com. Bucovul pi Al- Gropeni, spre S., 6 kil. Apa.
bepti-Paleologul. Pe la S. trece Are o suprafata de 2000 hect.
calea ferata Ploepti Buzai.l. Valea-ClnepeT, sat, jud. Braila, pi o populatie de 750 suflete ;
Se marginepte cu com. Al- In partea de N. a comuneT cu pcoala in cat. Valea-cu-Apa ;
bepti.Paleologul i Bucovul. acelaS nume, pe ambele partT 3 bisericT.
ale poselel Braila-Calarapi, la 24 LocuitoriT posea : 150 plu-
Valea-CAlugareasci, stafie de kil.spre S. de Braila. (V. Valea- gurT, 200 care cu bol i vacT,
jud. Prahova, pl. Cri- CinepeT, com. rur.). 8 cXrute cu cal, 401 vite marT
covul-Podgoria, cat. Valea-Calu- cornute, 36 cal, 155 porcr, 422
gareasca, pe unja Ploepti-Buzaii, Valea-Cinepei, sat, jud. Falda. or i capre.
pusa in circulatie la 13 Septem- (V. Cotul-Ghermanepti, sat, com. Cale : poseaua comunala care
brie 1872. Se afta intre statiile Dranceni, pl. Podoleni). o pune in comunicatie la N. cu
Ploepti (T T,o kil.) i Albepti (5,9 Farcapepti, iar la S. cu 1.3r-
kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT Valea-CinepeT, sat, jud. Vasluiii, dari-d.-s.
MariT de 1371°,83. Venitul acesteT pl. Racova, com. Ivanepti, si-
statiT, pe anul 1896, a fost de tuat la poalele dealurilor Fundul- Valea-cu-Apä, cdtun al comuneT
80837 leT. VaieT i Mangalaria, la S. de sa- cu acelapT nume, pl. JiuluT, jud.
tul Hupeni, pe o suprafata de Gorj. Are 450 locuitorT. (V. Va-
Valea-Cipitanului, mo,sie a sta- 96 hect. pi cu o populatie de lea.cu-Apa, com. rur.).
tuluT, pendinte de Mitropolie, 35 familiT, sat 176 suflete.
jud. Ilfov, care s'a arendat (1884- Valea-cu-Apä, sat, In jud. Tu-
95), impreuna cu Vladiceasca, Valea-Coculuf, sat, Cu 200 lo- tova, pl. Pereschivul, com. Pri-
Cu 22100 ler anual. cuitorT, jud. Argep, pl. Pitepti, secani, t.pre V. de satul Prise-
repedinta com. rur. Cocul-Po- cani.
Valea-Cäpu§e§tilor, numire ve- pepti (y. a. n.).
chre a cdt. Balaca, com. Sca- Valea-cu-Apà, pîr2i, jud. Ar-
eni, pl. Podgoria, jud. Prahova. Valea-CopceT, clitun, in jud. Me- gep. Se varsa in riul Olt, linga
hedinti, plasa Ocolul-d.-s., com. satul Teiul.
Valea-Ceparilor, sat, jud. Ar- rur. Dodovita.
gep, pl. Topologul, com. rur. Valea-CuculuT, sat, com. rur.
Cepari-Barsepti (v. a. n.). Valea - Crincului, a/un, com. Hirsa, pl. Podgoria, jud. Pra-

www.dacoromanica.ro
VALEA-DANULUI 707 VALE A-GLO DULL r

hoya. Are o populatie de 490 Valea-Draga, sat, jud. Bacail, cel, plaiul Dimbovita, resedinta
locuitorT si o bisericg (din se- pl. com.Valea-Mare, com. rur. Voinesti (v. a. n.). Are
colul al XVI lea). facind trup cu satul Valea-Mare, o populatie de 600 locuitorT ; o
situat pe dealul Odiagas §i pe bisericg, fondatg la 1790 de cti-
Valea-Danului, com. rur., pe Valea-Mare. toril VisoenT ; o scoall.
apa cu acelasT nume, jud. Ar-
ges, pl. Argesulur, la 7 kil. de Valea-Dragului, com. rur., pl. Valea-GarduluI, cdtun, in jud.
Curtea-de-Arges (resedinta sub- Negoesti, jud. Ilfov, situatg la Prahova, pl. Teleajenul, com.
prefecturer) si la 31 kil. de Pi- S. de Bucuresti, lîngà riul Sa- urb. Vgleni-de-Munte.
testi. Se compune din 3 sate : barul, la 42 kil. de Bucuresti.
Dealul-Borobgnesti, Lerisani Sta in leggtura cu cgt. Gruiul Valea-Gardulul, dituc, in jud.
Valea-Danulur, avind 473 locui- prin o osea vecinalg. si pl. Tutova, com. Plopana, lingg
torT, o bisericg, in satul Valea- Se compune din satele : Cio- satul Itcani, compus din vr'o
Danulur si o scoala. coveni, Ghimpati i Valea-Dra- bordeie.
Vite : 30 cal, 8o0 bor i vacT, guita, cu o populatie de 1926
300 rimatorr, 300 or i loo capre. locuitorT. Valea-Glodulul, com. mur., for-
Inainte de 1876 aceastg co Are o suprafatg de 3831 hect.; matl din satele Valea.Glodulta
mung era alipitg de com. Ver 2 bisericl, una la Ghimpati si (resedinta) i Osoiul, situatg cam
nesti, cu care forma o comuna. a doua la Valea-Dragulur ; In centrul plaser Somuzul, jud. Su-
scoalg mixta ; I moara cu apg; ceava, (alt 335-360m.), mgrgi-
Valea-DanuluI, sat, jud. si pl. I masina de treerat Cu aburr : nindu se la E. cu com. Silistea
Argesulur, resedinta com. rur. helested si 2 podurr. Dolhesti, la V., cu com. Giur-
cu acelasT nume (v. com. rur. Locuitorir posedg : 294 plu- gesti, la N., cu Bucovina si com.
Valea-DanuluT). Are 149 suflete ; gurT, 238 Cu bol, 56 Cu Cal, Silistea si la S., cu com. Preu-
o bisericg, cu hramul Sf. Nico- 322 care si cgrute : 228 CU bol testi.
lae, deservitg de i preot si 94 Cu car ; 323 cal si Tepe, Are o populatie de 88o su-
cintaret si o scoalg. 6 armasarT, 478 bol', 282 vacT flete ; o biserica si o scoala.
si viter, 59 taurr, 32 bivolT Vite : 70 caT, 156 vacT, 86
Valea-db-Jos sati Valea-Schi- 78 bivolite, 272 po-cf si 2388 or. boT, 125 or i 153 porcr.
tuluI, sat, jud. Bacgd, pl. Bis- Forma'T teritoriala e aproape
trita-d.-j., com. Valea Mare, si- Valea-DraguluI, sat, resedinta dreptunghiularg, intinzindu-se de
tuat la S. satului de resedinta. com. rur. cu acelasT nume, pl. la N. spre S. si inclinatg spre
(Vezr Valea-Mare). Negoesti, juJ. Ilfov, situat la S.-E. E udatg de Somuzul-Mic
S. de Bucuresti. Este inconprat cu afluentir : Piriul-Glodulur, al-
Valea-de-Sus, sat, CU 538 locui- de dealurT la S. si V. Teiulur, Lingurari, al - Prisacir,
torT, jud. Bacan, pl. Bistrita-de- Se intinde pe o suprafatg de Osoiul, Pietrisultir, Grajdulta, Lu-
jos, al com. Valea-Mare, situat 200 hect., cu o populatie de tulur i Racover.
pe valea cu acelasT nume, d'a 1184 locuitorT. (V. Valea-Dra- Pe teritoriul com, se aflg lo-
dreapta Siretulta. (V. Valea- gula, com. rur.). calitatea numitg Mangstioara (v.
Mare). a. n.).
Valea-Dulce, sat, com. rur. Po-
Valea-din-DArät, sat, COM. rur. deni Nor (v. a. c.), pl. Podgoria, Valea-Glodului, sat, numit
Poenari, pl. Argeselul, jud. Mus- jud. Prahova. Piriul-Glodulur, pe mosia si in
cel . com. cu acelasT nume, jud. Su-
Valea-Fiturului, sat, cu 200 lo- ceava, asezat pe coastele dea-
Valea-din-Därät, sat, cu 24 lo- cuitorT, jud. si pl. Argesulur, lurilor Cotirgasi, Osoiul i in
cuitorT, com. rur. Jugurul (v. a. com. rur. Valsgnesti (v. a. n.). lungul piriulur cu acelasr nume.
n.), pl. Argeselul, jud. Muscel. Are o populatie de 610 lo-
Valea-FeteI, sat, in jud. Olt, pl. cuitorr ; o scoalg mixta si o bi-
Valea-Dorneni, scItuc, in jud. Oltul-d.-j., com. rur. Cucueti. sericg.
si pl. Tutova, com. Plopana, Drumurr principale sunt : la
coinpus din cite-va case. Valea-Foaiei, sat, in jud. Mus- Giurgesti (21/2 kil.), la Liteni (8

www.dacoromanica.ro
VALEA-GRAMTET 708 VALEA-1-1;1-ION

kil.), la Siliptea (3 kil.) pi la O- Valea-Itului, sat, jud. Mupcel, kil, de satul de repedintg, Stro-
soiul (1500 m.). com. rur. Jugurul (v. a. n.), pl. epti, apezat intr'o vale deschisg,
In 1803, Valea-GloduluT a Argepelul, cu 116 locuitorT. pe coasta colineT Lohan-Crasna.
postelniculuT Iordache Varnav,
avea 32 liuzT, plgtind 468 leT Valea-Izvorul, sat, jud. Argep, Valea-luI-Cline, catun, cu 600
bir anual. (e UricariuI2, vol. VII, p. pl. Pitepti, com. rur. Borlepti- locuitorT, com. Fata - Valea - luT-
255). Vgrzari (v. a. n.). Cine, pl. Gilortul, jud. Gorj,
Iordache Varnav dgrui mo,ia in partea despre V. a com., si-
la botez fine sale Anastasia Balp, Valea-Largi, altd numire a co- tuat parte pe vale, parte pe
devenitg apoT Greceanu. muna Mgneciul-Ungureni, plaiul coastg. (V. Fata-Valea-lur-Ciine,
Teleajenul, jud. Prahova. com. rur.).
Valea-Gradistei, sat, in jud. Vil-
cea, pl. Oltetul-d.-s., com. rur. Valea-Largä, sat, com. rur. Va. Valea-lui-Darie, sat, in partea
Gradi;tea, Cu o populatie de 355 lea Cgluggreascg, pl. Cricovul, de N.-E. a com. Ropiepti (v. a.
loc. pi udat de Valea-GradipteT. jud. Prahova. n.), pl. Crasna, jud. Fglciti, si-
Are o bisericg, ziditg la anul tuat pe ;ralea Cu acela,r nume,
1828 reparatg la 1873 de ob- Valea-Largä, sat, jud. pe o suprafatg de 311 hect., pi
ptea locuitorilor. com. rur. Pucheni (v. a. n.), pl. Cu o populatie de 311 suflete.
La N., este locul numit Ce- Argepelul.
tatea, unde se vgd ruinele una Valea-lui-Drag sati Valea-lui-
vechT cetlyr dacice. Valea-Largä, stafie de dr.4.-fer, Drob, sat, cu 134 locuitorT, jud.
jud. Prahova, pl. Pelepul, com. Bacgti, pl. Siretul-c1.-j , c. Milepti,
Valea-Grajdultd, sat, in valea Sinaia, pe linia Ploepti-Predeal, apezat pe dealul Fuioaga, in par-
cu acelapT nume, in partea de pus l in circulatie la i Decem- tea de V. a com., la 2700 m.
N. a com. Mgngstireni, pl. T'ir- brie 1879. Se afll intre statiile de Milepti-d.-s. (pcoalg).
gul, jud. Botopani, cu o supra- Comarnic (9,4 kil.) i Sinaia (5,7
fa tg de 858 hect. pi. o populatie kil.). Ingltimea de-asupra nive- Valea-luI-Ichim, sat, in jud. Ia-
de 8o suflete. lulul lVigrif e de 722m,89. Ve- lomita, pl. Borcea, com. Mihaiii-
nitul acesteT statiT pe 1896 a Viteazul, situat spre V. pi in
Valea-HotuluI, sat, in jud. Me- fost de 52696 leT, lip banT. apropiere de satul de repedintg.
hedinti, pl. Ocolul d com. Iz-
vorul-Aneptilor. Valea-Largä, munte, jud. Pra- Valea-luI-lene, sat, in jud. Ro-
hoya, pl. Pele,u1, con). Comar- man, pl. Fundul, com Oniceni,
Valea-IasuluI, sat, jud. pi pl. nicul. lingg satul Oniceni, pe piriul
Argep, cu 350 locuitorT, ree- Valea-luT-lene, Cu 207 locuitorT.
dinta com. rur. Cerbureni-Iapul Valea-Largäair/d. Izvorepte din
(v. a. n.). poalele munteluT Ggvana pi Mar- Valea-lui-Ion, com. rur., pl. Bis-
ginea-Domneascl, jud. Mupcel, trita-d.-s., jud. Bacgti, situatg in
Valea-Ienache, sat, pe malul udg com. rur. Pucheni, pl. Ar- cursul superior al piriuluT B1A-
drept al riuluT Argep, jud. pi pl. gepelul, prin centru, pi, dupg ce geasca, intre piriia,ele : Piriul-
Argep, com. rur. Tutana, cu primepte Valea-Murgif, se varsg luT-Vrabie pi al-Bocenilor.
320 suflete. Are o bisericg ve- in riul Dimbovita la satul Capul- Se invecinepte la E. cu com.
chie pi o ,coalg. CoastiT, comuna Gemenea, jud. BIggepti, la V. cu com. TazlAul,
Dimbovita. pl. Bistrita, jud. Neamtu, la N.
Valea-Iepef, mahala, tgcind parte cu com. Cindepti, pl. Bistrita,
din satul Tarnita, com. Oncepti, Valea-LeurdeI, sat, jud. Dim- jud. Neamtu, de care se des-
pl. Stgnipepti, jud. Tecucia. bovita, plaiul Ialomita-Dimbo- parte prin riul Bistrita, la S. cu
vita, com. Bezdeadul (v. a. c.). com. Blsepti.
Valea-Iezerulul, sat, in jud. In partea de S.-V. a com.
pl. Tutova, com. Obirpeni, cu Valea-lui-Bosie, sat, in partea se aflg dealurl, printre care
163 locuitorT. Se maT numepte de S.-E. a com. Stroepti (v. a. dealul Sgcriepul, prin zarca cg-
Lingurari. n.), pl. Crasna, jud. Fälciil, la 2 ruia trece limita spre com. Bg-

www.dacoromanica.ro
VALEA-LUf-ION 709 VALEA-LUNGA

apoT dealul Pgscgreni, pe cuitorT, jud. Bacàul, pl. Bistrita- 441 vite marl cornute i 1763
panta cgruia se aflg a,ezat sa- d.-s., rqedinta com. cu acela, vite miel.
tul Cu acela, nume. Din aceste nume, a.,ezat pe Piriul-Boceni-
dealurT care se ;in f ir, izvoresc lor. (V. Valea.luT-Ion, com. rur.) Valea-lui-Soare, mo,sie a statu-
piriurile : Tochilelor, Bocenilor luT, pendinte de mgngstirea Ne-
Piriul - Tochile- Valea-luI-Mateiti, sat, cu 337 lo- goe,ti, arendatg pe 1888-93
lor se scurge in al-Bocenilor, cuitorT, face parte din com. Co- Cu 25000 leT anual.
acesta in stinga PiriuluT luT- lone,ti, pl. Stgni,e,ti, jud. Te-
Vrabie, care duce la rindul situat la marginea de E. Valea-luI-Soare, pichel pe Du-
apele sale in piriul Girla-MoriT ; a comuneT, pe partea stingg a tigre, No. 17, jud. Ilfov.
iar acesta, dupg ce maT prime,te riuluT Zeletin, udat de piriul cu
apele canaluluT Dragova, curge acela, nume, la o distantg de 8 Valea-lui-Stan, sat, cu 186 su.
paralel cu dinsul i se varsg in- kil. de re,edinta comuneT (V. flete, jud. Dolj, pl. Amaradia,
teinsul pe malul drept. In co- Colone,ti, com. rur.). com. Stoina (v. a. n.).
mung se maT aflg i piriul B11-
geasca, care curge de la S. spre Valea-lui-Mo§u, sat, jud. i pl. Valea-Lungl, com. rur., jud.
N., pgng ce dg in dreapta Bis- Argepl, cotn. rur. Musgte,ti Dimbovita, plaiul Ialomita-Dim-
triteT. (v. a. n.). bovita, situatg la 28 kil. spre
E formatg din 7 cgtune: Va- N. - N. - E. de Tirgovi,tea, intre
lea - luT - Ion, re,edinta, Tirzeni, Valea-luI-Nanu, sat, jud. i pl. mal multe dealurT i vgr, care
Pgscgreni, Boita, Cotreanta, Po- Argepl, com. rur. Mglureni BI- se numesc : Gura-OgriT, Telpe-
iana-NegustoruluT i Frunzeni. diceni (v. a. n.). pala, Tu rtudgul, Virful-VieT,
Are 1740 locuitorT ; 2 bisericT ful-RuptureT, Berelul, Virful-Ur-
vechT, in satele Tirzeni i Valea. Valea-lui-Nastase, in par-
sat, seiul, Prigorile, Virlanul, Malu-
luT-Ion, deservite de 3 preotT tea de S.-V. a com. Armgpaia, rile, Curpenipl i Frasinul. Prin
3 cintgretT ; lo circiumT ; o pl. Racova, jud. VasluiU, situat raionul comuneT curg piraele :
,coalg, in satul Valea-lul-Ion, care pe Valea-RgcliuluT maT in sus Valea-luT-Natu, Tinoasa, Strim-
functioneazg de la 1886. de satul Rgdiul (v. a. n.), des- bul, Valea-Rea, Cordunul i Va-
Dupg legea ruralg de la 1864, pgrtit de acesta prin o girlg. lea-Lungg ; sunt 6 podurT peste
dat la 275 locuitorT 813 Are o suprafatg de 440 hect., pirae i 16 podete peste pitlia,e.
fglcI pi 40 prgjinT. cu o populatie de 21 familiT satl Se cornpune din ,apte cg-
Intinderea comuna este de 181 suflete. (V. Armg,oaia, com. tune :Ogrea, Gorgota, Vatra
T 58,30 hect. rur.). SatuluT, Strimbul, Frasinul,
Vite sunt : 56 caT, 782 vite Tisa. Are o populatie de
cornute, 58 porcI, 58 capre Valea-luI-Neagu, jud. Ar-
sat, 1559 locuitorT; doug biserici
300 oT, care apartin la 3 pro- ge,u1, pl. Pite,ti, com. rur. Va- o ,coalg ; 6 morT de apg.
prietarT i care ati dat, in 1891, lea-M gruluY (v. ?a. n.). Are 209 Se invecine,te la E. cu com.
900 kil. link amestecatg. suflete, o bisericg i o ,coalg. Coliba,i, jud. Dimbovita, i com.
Distanta la capitalg, Bacgti, Iedera, pl. Filipe,ti, jud. Pra-
este de 35 kil. ; la Blggegi, de Valea-luI-Petru, sat, cu 511 lo- hoya ; la V., cu com. Virfurile
5 kil. ; la Buda, de ii kil., iar cuttorT, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., erbgne,ti-Podurile ; la N., cu
la Girleni, re,edinta plg,eT, de com. Salcia (v. a. n). com. Valea-Lungg, din plaiul
17 kil. Calea vecinalg, ,oseluitg, jud. Prahova, i la S., cu com.
lungg de 11300 kil. : Valea-lui-Soare, sat, jud. Glodeni i Omita, despgrtindu-
PodulLespezi, pl. °Repita, com. rur. Spanto- se maT de toate aceste comune
strgbate comuna i apoT dg. in vul ."(v. a. n.), a,ezat :spre N.- prin dealud i pgclurT i unindu-
,oseaua nationalg Bacgti-Piatra. E. de Spantovul. Are o micg se cu Coliba,i, Iedera, Virturile
Statia de drum de fer cea maT baltg spre-S., care poartg nu- Valea-Lungg prin ,oseaua co-
apropiatg este gara Buhuri, jud. mele satuluT. munalg ; iar cele-l'alte prin
Neamtu, la 8 kil. Are o suprafatg de 1402 hect., drumurT ne,oseluite.
cu o populatie de 572 locuitorT ; Valea-Lungg are in raionul
Valea-lui-Ion, sat, Cu 724 10- o bisericg, cu hrarnul Sf. Treime; sgil peste 200000 ariT pgclure.

www.dacoromanica.ro
VALEA-LUNGX 710 VALEA-MANTIT

Valea-Lungl, com. rur., plaiul spre S.-V. si altele spre S -E; Este proprietatea com. Iasi, ce-
Prahova, jud. Prahova, situata apor fie care dintr'insele se im- data de stat, pentru datoria de
pe valea Cricovulur-Dulce, Va- parte in alte sirurr si mar luid. ro milioane.
lea Lunga, Valea-lur-Dan si pe Cele mar insemnate virfurT ale
dealul numit Serbaneasa, pe o celor care ail directiunT spre a- Valea-LungA, sat, Cu 288 loc.,
suprafata de 2050 hect., la 45 ceasta comuna sunt : Piscul-Boe- jud. si pl. Prahova, com. rur.
kil. de Ploesti, capitala judetu- rilor, Calugarul, Hireul. Ghio- Breaza-d.-j. (v. a. n.).
lur si la 20 kil. de Cimpina, noiul, Telpesioaia, Ciolpani
resedinta plaiuluT. altele. Valea-Lungl, sat, cu 939 loc.,
Se margineste la E. cu co- Sirul dealurilor despre V. se jud. i pl. Prahova, com. rur.
munele Provita-d.-s., Provita-d.-j. Imparte asetnenea limar multe si- Valea-LungA, situat in centrul
fi Iedera, lar la N., S. si V. cu rurr, care oil directiunea spre S.- comuna
comunele : Urseiul, Virfurile si E., catre aceastA comuna i spre
Valea-Lunga, toate din judetul S.-V., catre comunele: Virfurile Valea-Lungä, sat, cu 216 loc.,
Dimbovita. Valea-Lunga, din jud. Dim- in jud. Tutova, pl. Tirgul, com.
Se compune din trer catune : bovita. Vinderei, spre E. de satul Vin-
Valea-Lunga, Gheboasa i Vi- Virfurile lor cele mar insem- derei, in marginea de S.-E. a
sinesti. Are o populatie de nate sunt : Pravaciorul, Ripa- judetulur.
1206 locuitorT ; doua bisericr : SoimuluT, Ripa-CorbuluT, Omul-
una, de si pe teritoriul acester Mort, Fata-Pietrer, Virful-Vier. Valea-Lung A, sat, Cu 207 loc.,
comune, apartinind com. Valea- Toate aceste sirurr de dea- jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j., la S.
Luna din jud. Dimbovita, lurT sunt acoperite cu padurr, com. rur. Stanesti (v. a. n.).
carer locuitorT ail construit-o, cu putine pasunT pentru vite,
alta zidita in 1810 i reparata afara de Virful-Vier, pe care Valea-Lungä, vale (12 kil.), in
In 1874 si 1889; o scoala. se afla putine vil, i Ciolpani, jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te-
Vite : 39 cal si Tepe, 540 bor pe care se afla livezr i locurr ritoriul com. Somova i Fre-
si vacT, 6 bivolY, 30 capre, 870 de cultura. catei.
or i 400 porcr. E udata de riul Cricovul-
In comuna se afla apa sarata Dulce, pe prundul caruia se afla Valea-LupuluI, sat, infiintat la
in locurile numite : Valea-Ursu- pietre de constructie, i mar cu 1879 in com. Miroslava, pl.
luT, Dragarteasa i Puturosul seama de var, si de vaile : Va- Stavnicul, jud. Iai, situat pe
apa de pucioasa in Draganeasa. lea-Lunga, Valea - Rea, Valea- valea cu acelasT nume, pe par-
Tot in Drgglneasa se aflA Bisericer, Valea-Plutir i Valea- tea stinga a dula Bahluiul, a-
locurT petrolifere, de unde se Puturosul. proape de soseaua nationala
extrageatl insemnate cantitatr de In partea de S. are urma- Iasi-Roman, la 5 kil. de orasul
pacura (titeiii). Sunt i in multe toarele val laterale : Valea-lur-
locurr terenurT pietroase. Mateiii, Magazier, Cracanul, Va-
Soselele vecinale i comunale lea-luT - Dragan; la N., vaile Valea-LupuluI, sat, in jud. Te-
ir inlesnesc comunicatia spre E. Lespezile, Valea-Lupulur, Adin- cuciil, pl. Berheciil, com. Go-
cu Prahovita-d.-s., spre S.-E. cu ca i altele ; la S., Podul-cu- dinesti, asezat in partea de S.-V.
federa i spre V. cu Volea- Fagr, Valea-cu-AninT si altele. a comuner, pe vale, la 2 kil.
Lunga, din jud. Ditnbovita. Pe linga acestea mar Sunt de resedinta com., cu o intin-
In comuna sunt doua siruti vaile:: Priboiul, Ploscarier, Ri- dere de 377 hect. si o popu-
de dealurr mar insemnate, unul iosul, Valea-Ursulur, toate aco- latie de 300 locuitorT.
intinzindu-se spre S. de com., perite cu padurr, proprietatr ale
altul spre V. Cel despre E. d-lur G. Gr. Cantacuzino, avind Valea-LupuluI, sat, cu 71 lo-
are urmatoarele virfurr : Draga- pe dinsele livezT i pafune. cuitorT, in jud. si pl. Tutova, co-
neasa, Virtejele, Lacul Rosu, Ca- muna Micesti, spre S. de satul
lul i Strigoiul. Valea-Lungl, sat noti, jud. Micesti.
irt,/ de dealurr despre E., se pl. Branistea, com. Hulboca, in-
imparte in mar multe sirurl mar fiintat la 1879, situat pe valea Valea-Mantii, numire vechie a
micr, care ail directiunea, unele piriului Lungul, Cu 94 locuitorr. ccitunulu1 Valea-Poener, din com.

www.dacoromanica.ro
VALEA-MARCULUI 711 VALEA-MARE

Valea-Cgluggreascg, pl. Cric°. Mare, Bgsesti si Primejdesti. Se Valea-Mare, com. rur., pl. Riul-
vul, jud. Prahova. invecineste : la E. cu Bgdulesti; Doamnel, jud. Muscel, situatg
la V., cu Glimbocata ; la N., la S.-V. de Cimpulung, la 49
Valea-MarculuI, com. rur. O cu cgt. Valea-LupuluT, din com. kil. Se mgrgineste la N. cu com.
sat, pe Valea-BiclesuluT, pl. Dum- Valea-Caselor, si la S., cu com. Colibasi, la S. si V. cu Hui Ar-
brava, jud. Mehedinti, la 56 kil. Cringurile, despgrtindu-se spre gesul si la E. cu com. Priboeni,
de orasul T.-Severin. Are 640 E. si S. prin cimpil, iar spre de care se desparte prin dealurT
locuitorT, posedind 35 plugurT, V. si N. prin dealurT si pgdurT, acoperite cu vil si pomI rodi-
64 care cu boT, 4 cgrute Cu cal, pi legindu-se cu mal toate com. torT.
87 stupT, 300 vite marY cornute, prin sosele vecino-comunale. Se compune din 4 cgtune :
16 caT, 360 oT si 240 rimgtorT. Are 845 locuitorT; doug bise- Cimpul, ValeaMare, Enculesti
Pe aci trece soseaua Albulesti- ricT ; o scoalg si o moarg de apg. si Ploscariul avind o populatie
Valea-MarculuTPiria. DealurT: Bgsesti, Simanul, Bu- de 1172 locuitorT.
toiul si Piscul. Ape: Potopul si Este asezatg pe malul sting al
Vale a-Mare, com. rur., jud. Ba- Rgstoaca. riurlior Doamna si Argesul, spre
ca, pl. Bistrita-d.-j., asezatg in E. de bariera Pitestilor, pe cimp,
regiunea sesulur din dreapta Si- Valea-Mare, com. rur., plaiul vale si deal.
retuluT, formatg. din 4 cgt. : Va- Dimbovita, jud. Muscel, la 7 Are 3 bisericT si o scoalg.
lea-Mare (resedinta), cu o sec- kil. de Cimpulung, asezatg pe Vite sunt : 400 vite marT cor-
tie, Valea-Dragg, Valea-d.-j. sati o vilcea care in timpurr ploioase nute, 120 porcT, 170 capre, 50
Valea -Schitulul, Valea-c1.-s. si vine foarte mare, f1cind marT oT O 5 caT.
Costita, Cu 1435 hect. intindere stricgci unT. In jurul com. sunt vil, livezI,
si 1563 locuitori. Se compune din 3 cgtune coaste si dealua cu mea, prunT,
Se invecineste la N. cu com. Valea-Mare, Selari si Boggtesti, perT si tot felul de arborT fruc-
Valea-Seacg ; la S., cu Fara- si se mgrgineste la N. cu com. tifea, si in special persicT, cu
oani ; la E., cu Valea-Seacg (sa- NAmgesti si Leresti, la S. cu care se face un bun comerciti pe
tul Galbeni) si la V., cu com. com. Mgtgul, la E. cu com. Bg- pietele Pitestilor.
Sgnduleni si Tirgul-Valea-Rea. deni-UngurenT si la V. cu com. Prin comung trece : Orla Va-
E strgbgtutg in lungul sgil de Voinesti. lea-Mare, formatg din izvoare si
piriul Valea. In interiorul com. sunt grA- ape periodice ce vin despre E.
Are 2 bisericT catolice si o dinT Cu prunT. In partea de E. Tot in aceastg girlg intrg si
scoalg. se intind muscelua cu livezT de pidul format din renumita fin
Viile ocupg 212 hect. finete. DealurT micT ca Mata, ting Buca (y a. n.).
Vite sunt: 141 caT, 679 vite Malul-luT-Neciul, inconjoarg com. LocuitoriT s'ail improprietgrit
cornute, 151 capre, 321 oT si in partea de E. si N. dupg legea ruralg din 1864 pe
693 porcT. Are o populatie de 1048 lo- mosiile : Namliasca, Ferburia-
Teritoriul com, este strgbgtut cuitorT, o bisericg (1837) si o Vierosul si Mgngstirea-Cimpu-
la E. de calea nationalg Focsani- scoalg (1879). lung.
Bacga. Vite : 89 cal, 507 boT, 259 Prin comung trece calea feratg
Distantele : la Bacgti, capitala vacT, 5032 oT si 126 pord. Golesti-Cimpulung, avind un poi
judetuluT, 16 kil. ; la Tirgul- Piriul Valea-Mare, care izv..)- de fier peste dial Doamna, si so-
Valea-Rea, 47 kil.; la Sgndu- reste din dealul Poiana-de-Ho- seaua nationalg Bucuresti-Pitesti,
leni, 44 llil. ; la Faraoani, 3 kil.; toril, udg com. pe o micg dis- In care dg soseaua Vierosul, a-
la Valea-Seacg, resedinta plgseT, tantg. Riul Argeselul udg musce- proape de Clucereasa.
4 kil. lele com. si pe el se aflA 4 In Valea-Mare sunt cite-va iz-
morl si I piug. voare de apg ce contin oxid
Valea-Mare, com. rur., pl. Co- Soseaua Pitesti - Cimpulung - de fier si de aramg.
bia, jud, Dimbovita, spre V. de Frontierg trece prin mijlocul In cgtunul Ploscarul se vgd
Ggesti, cam la 8 kil, sub dea- com. si are 2 podurl de piatrg. ruine din schitul Virggluiul, schi
luri si in apropiere de soseaua In coprinsul comuneT se gl- tul de maicT Valea-Mare si un
nationalg Bucuresti-Pitesti. Se seste piatrg de var, care se ex- alt schit de cglugarT ce a figu-
compune din 3 cgtune : Valea- ploateazg pe o scarg intinsg. rat pe Valea-PopeT.

www.dacoromanica.ro
VALEA-MARE 712 VALEA-MARULU1

Valea-Mare, sat, Cu 130 familiT, Ngmgesti, serveste de bisericg tot de lemn, de Pr. St. Nico-
jud. Arges, pl. Oltul, resedinta de mir. laescu, Marin Sturza i altiT.
com. rur. Valea-Ungureni (v.
a. n.). Valea-Mare, sat, cu 571 locui- Valea-Mare, sal, com. rur. Ber-
torT, resedinta com. Cu acelas besti, pl Oltetul-d.-s., jud. Vil-
Valea-Mare, sat, jud. Bacgrr, pl. nume, plaiul Dimbovitai jud. cea. Are 540 locuitorT, o bise-
Bistrita-d.-j., resedinta comuneT, Muscel, udat de girla Valea- ricg, ziditä la anul 1845. E udat
Cu acelas nume, situat pe piriul LargA. de riurile Titila i Valea.Mare.
Valea-Mare, d'a dreapta Sire- Are o bisericg, ziditg la anul
tuluT. 1837, I scoalg mixta. Valea-Mare, sat, jud. Vilcea,
Are o sectie numitg Valea- com. rur. Tina, pl. Mijlocul.
Draga. (VezT Valea Mare, com. Valea-Mare, sat, cu 190 locui-
rur.). toa, jud. Muscel, pl. Riurile, Valea-Mare, sat, com. rur. BA-
com. rur. BAlileti (v. a. n.). beni, pl. Oltul-d.-s , jud. Vilcea.
Valea-Mare, Sa-, CU 469 locui- Are 200 locuitorT, o bisericA fon-
torT, jud. Dolj, pl. Amaradia, Valea-Mare,ssat, cu 500 locui- datg de locuitorT la.:1821. Este
com. Godeni (v. a. n.). torl, com. rur. Turia, pl. Oltul- la 3 kil, de cAt. Ungureni, unde
d.-j., jud. Olt. (VezT Turia, com. e scoala.
Valea-Mare, cálun al comuneT, rur.).
Balta, plaiul Vulcan, jud. Gorj, Vaiea-Mare, fost schit de maia.
In partea de V. a comunel, si- Valea-Mare, sat, cu 88 locui- VezT Valea-Mare, sat, pl. Riul.
tuat pe dealurT i vglcele cu torT, com. rur. Colonesti, pl. Stg- DoamneT, jud. Muscel.
aceiasT numire, pe o suprafatg nisesti, jud. Tecuciti, asezat in
de 320 hect., cu o populatie partea de E. a satulur Spira- Valea-Mäcripluï, vechte numi-
de 107 familiT (VezT Balta, com. d.-j., pe partea stingä a riuluT re a satuluY Grindasi, com.
rur.). Zeletinul, la 5 kil. si 500 m. de Grindul, pl. CimpuluT, jud. la-
resedinta comuneT. lomita.
Valea-Mare, sat, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, situat pe coastele vgiT Valea-Mare, sat, com. Ivgnesti Valea-Mänästirel, sat, cu 82
cu acelas nume. Pgng la i Apri- (v. a. n.), pl. Rahova, jud. Vas- case, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehe-
lie 1891 a fost pendinte de la N.-E. de Husem, situat dinti, com. rur. Lupoaia.
com. Ulmul, cind, unindu-se cu in o vale mare ce se intinde
satul Valea-RusuluT, ce era pen- Intre dealurile: Valea-Mare, Va- Valea-MAnästirel, alttl numire
dinte de Lupsani, aü format lea-Seacg, Sindrilita i Deca, cu a satului Dezrobiti (v. a. n.),
impreung com. Plevna. (VezT o populatie de 290 suflete, de com. Titesti, pl. Riul-DoamneT,
Plevna, com. rur.). origing TiganT. jud. Muscel.

Valea-Mare, sat, cu 458 locui- Valea-Mare, sal, com. Negoesti Valea-Mänästirei, pSrîz, jud.
torT, resedinta com. rur. cu ace- (v. a. n.), pl. Fundurile, jud. Vas- Muscel, izvoreste din locul numit
las nume, pl. Riul-DoamneT, jud. cu o suprafatg de 150 Valea-CiresuluTo, din dreptul
Muscel. hect. (cu vi)), si o populatie de comuneT Valea-PopiT, si se varsg
Are lo §coalA ; o bisericg, 59 familii, Sarl 424 suflete. in riul Tirgulu1, in dreptul co-
aproape ruinatg, servind de ci- muneT Bgjesti.
mitir, fost schit de maicT, fon- Valea-Mare, sat, com. rur. Pe-
dat de Grigore Ghica la 1735 troasa, pl. Cerna-d.-j., jud. Vil- Valea-MäruluI, com. rur., jud.
restaurat de Jupin Ion Vel cea. Are 1255 locuitorT; 2 bise- Arges, pl. Pitesti, pe Hui Ar-
Postelnic si Aga Golescu la riel, una fAcutg la anul 1863 ges, la 8 kil. de com. rur. Bis-
1793. de preotul Popa Barbul, Ma- covul-Flesti (resedinta subpre-
In dependintele bisericeT a fost rin Diconeasa i altI locuitorT, fectureT), si la 20 kil. de Pitesti,
prima scoalg a satuluT sub Grigo- In locul uneT alte bisericT vechT In apropiere de vArsarea Vgl-
rie Ghica-Vodg. De la 1854, de de lemn, alta reziditg la anul sanuluT in Arges. Se compune
cind s'ají transportat maicile la T880, pe locul uneT alte bisericT din satele : Calotesti, Ciobotea,

www.dacoromanica.ro
VALEA-MAROLUT 713 VALEA-NICOVANI

Valea- luI-Neagu si Zisul, cu S., Potcoava la V. si Sinesti Valea-Mo§ulul, sat, jud. Arges.
836 suflete. Are o bisericg cu la Ê. (VezT Valea-luT-Mosu).
hrannil (Adormirea3, deservitg O osea vecinalg leagá com.
de un preot, un cintgret si un la N.-V. cu Potcoava, la E. cu Valea-Muerei-de-Jos, sat, jud.
paracliser; o scoalg. Sinesti, si o alta duce la S.-V., Dolj, pl. Amaradia, com. Meli-
Vite : bol si vacT 685, caT 25, la com. Mirlesti. Tot prin partea nesti, Cu 230 locuitorT si 1 bi-
oT 150, capre 5o, rimätorT 120. de S.-V., trtce soseaua Timpeni- seria de birne, (Sf. Niculae*,
Potcoava. fondatg de locuitorT.
Valea-MáruluI, anun. (V. Valea- E strábátutg de 2 dealurI
Caselor, sat, pl. Racova, jud. marT : Dealul-Drept al Plapcer Valea-Muerei-de-Mijloc, sat,
Vasluiti). si Dealul-Sting al PlapceI, for- jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
mate de malurile girleT Plapcea. Melinesti, situat la 3 kil, de cg-
Valea-Märutul, fttria, jud. Ar- Pe dealul sting e situatg vatra tunul Melinesti, cu 304 suflete
ges, pl. Pitesti. Se varsa in 11111 com.; pe cel drept trece calea si o bisericg, cAdormirea Mai-
Válsanul, la satul cu acelas nume. feratä Bucuresti-Virciorova. ce' DomnuluT) .
Spre N. se aflg pgd urea Osica.
Valea - Mereni, sal, resedinta Valea-Muerei-de-Sus, sat, jud.
com. rur. Mereni, pl. Vedea-d.-s., Valea-Merilor, maña/a, fácind Dolj, pl. Amaradia, com. Ro-
jud. Olt, situat in centrul comune parte din satul Tiggnesti, com. clIesti, cu 264 suflete si o bi-
pe ambele maluri ale girleT Eiul. Godinesti, jud. Tecuciti (V. Tigg- sericg de birne, fondata de lo-
Are o populatie de 340 locui- nesti). cuitorl, cam de pe la 1850.
torT, o scoalg, si o bisericg, zi- Are o osea comunalg, care
dita la 1887. Valea-Mieilor, sat,jud. Prahova, il pune in leggturg, la E., cu so-
com. Valea-aluggreascg, pl. Cri- seaua judeteang Craiova - CA-
Valea-Merilor (Ggojani), com. covul. preni. Comunicatiunea e foarte
rur., pl. Mijlocul, jud. Olt, situatg anevoiasg, din cauza dealurilor
pe malul sting al girleT Plapcea Valea-Moarel, sat, cu 118 loc., care strgbat satul.
..si pe vilcelel e oimul si Lupeasca, in jud. Tecuciil, pl. Berheciu-
la 26 kil, de capitala judetuluT luT, com. Ggiceana (v. a. n.). Valea-NandriI, sat, jud. Muscel,
si 4 kil, de rese.dinta plgseT. Este asezat inteo vággung, pl. Riul-DoamneT, com. rur, D'ir-
Se invecineste la N. cu com. la N. de satul Recea, la 51/2 monesti (v. a. c.).
Corbul, la E. cu Sinesti, la V. kil, de resedinta comuneT, si se
cu Potcoava si la S. cu Mierlesti intinde pe 589 hect. Valea-Neagrá, pilla, ce curge
si Perieti. E sträbgtut de drumul ce prin pl. Siretul-d.-j., jud. Roman.
Se compune din 4 cát: : Co- merge din Ggiceana la satul Ghi- Ia nastere din mal multe iz-
porgesti, Popesti, Baboesti si lovesti. Valea-MoareT dateazg, voare si piriiase ce curg prin
Barosesti, cu o populatiune de se zice, din secolul al XVII-lea. com. Birgloani, Budesti si Bozi-
68o locuitorT. eni (j ud. Neamtu), care Odiase,
Comuna e vechie de tot. Tra- Valea-Moaref,sat, cu 124 loc., purtind diferite numirI, formeazg
ditiunea spune a o bisericá de Tiganr, in jud. Tecuciti, pl. Stä- in cursul lor, in coprinsul aces-
birne, ce a existat aci pgriä la nesti, com. Colonesti (v. a. n.), tor comune, mal multe iazurI
1888, era mai vechTe de cit ora- asezat in partea stingg a dula si dupg esirea din Iazul-Bozie-
u1 Slatina, adicg data cu mult Zeletinul, la 2 kil. de resed. com. nilor trece pe teritoriul com. Dul-
mar inainte de descglicgtoare. ceoti, jud. Roman. Curge Ola
Are o bisericg, ziditg la 1888; Valea-Mosneaguldi, sat, jud. la satul ofrgcesti printeo vale
o scoalg. Vasluiil, pl. Racova, com. Li- adincg, iar de aicT trece in sesul
Vite: 402 vite marT cornute, pova (v. a. n.), in partea de V. SiretuluT. Acest piria formeazg
8o caí si Tepe, 20 capre, 1200 oT a satulul Lipova-Rgzesl, situat in jud. RomanuluI 6 iazurT : 2
si 302 porcI. .
In fundul uneT vgI, pe niste ripT In com. Dulcesti, 1 In com. Brg-
Suprafata comuneI e de 788 si porniturT. Are o suprafatá de nisteni si 3 in com. Trifesti.
hect. si se intinde intre pädurea 288 hect. ; o populatie de 21
Osica la N., vilceaua Vedita la familir salí 103 suflete. Valea-Nicovani, sat, jud. Pra-

66700. afarola Diclionar Goograjle. Vol. V. 90

www.dacoromanica.ro
VALEA-NUCETULIYI 714 VALEA-POPli

hoya, pl. Cricovul, com. rur. Va- Valea.PechiI, sat, jud. Mu,cel, Valea-Poienei, sat, com. rur.
lea. Calugareasca. com. rur. Schitul-Gole§ti (v. a. n.), Valea-Calugareasca, pl. Cricovul,
A facut parte din desfiintatul pl. Riurile, pe valea cu acela jud. Prahova.
judet Sacueni §i se numea pe nume. Se desparte de catunul
atuncT Valea-Negovanilor. Valea-ButiT prin Riul-Tirgulul. Valea-PopiI, com. rur., in jud.
Are o populatie de 280 lo- Mu§cel, situata la 21 kil. spre
Valea-Nucetulul, c&tun, jud. cuitorT. S. de Cimpulung, pe malul sting
Prahova, pl. Cricovul, com. urb. In acest catun este Schitul- al riuluT Tirgul §i pe valle Hu-
Urlati (v. a. n.). Gole,ti (v. a. n.). lubea i Vacarea, strabatuta
de gira Valea-Popir, de la E.
Valea-Nucilor, vechiul nume Valea-Perilor, celtun, in jud. Me- spre N.
satulu1 jud. Dolj, hedinti, pl. Motrul-d.-s., com. Se intinde pe o suprafata de
pl. Jiul-d.-s., com. Scle§ti. rur. Catunele. 702 hect., din care livezile cu
prunT ocupa cea mal mare parte.
Valea-Oilor, sat, in partea de Valea-Perilor, sat, in jud. Me- In partea de E. se intinde
N. a com. Braqti, pe mo§ia hedinti, pl. Ocolul-d.-j., com. rur. padurea statulur numita Raciqti,
statuluT Gugea, pl. Cirligatura, Mima. Se mal numqte formata numaT din stejar i fag,
jud. Iai, infiintat in 1879. Se zuica. iar de jur imprejur este incon-
afla futre satele Gugea i Facuti, jurata de dealurile: Padina, Dea-
situat pe valea Cu acela nume Valea-Pietrei, com. rur. i sat, lul-Mare, Piscul-Diaconulul, Ciu-
§i are o populatie de 394 lo- In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j , hurezul, Dealul - DraghiciuluT,
cuitorT, posedind: 295 V. m. c., la 22 kil, de orapl Turnul-Se- Dan, Dealul-PadureT, al-Du§eI,
10 cal, 1098 oT i 165 rimatorT. verin, avind 640 locuitorT, care Piscul-Hirtoapele, Piscul - VaieT-
posea.: 20 plugurT, 37 care cu Red, Dealul-Zmeulul,
Valea-OltuluI (V. Valea-Basan- bol, 3 carute cu cal, 360 vite Pitigaia, Huluba i Arge-
ge§ti, jud. Arge,). marI cornute, 314 oT, 28 capre, §elul.
8 cal §i 288 rimatorY, 49 stupl. Se marginqte cu comunele :
Valea-Onei, sat, la V. de com. Are o osea comunala care o Vulturqd (S.), Draghiciul (E.),
C(ne,ti, pl. Racova, jud. Vas- leaga de §oseaua Turnul-Seve- Racle,ti (V.) pi se compune din
luiti, situat in valea Cu asemenea rin-Pietrile-Ro§iT Govodarva; alte 3 catune Valea-PopiT, Vacarea
numire, pe o suprafata de 154 drumurT spre com. Zagaia. Huluba, cu reedinta in cat.
hect., cu o populatie de 165 lo- Are o biserica. Valea-PopiT.
cuitorT, posedind 123 vite marT Are o populatie de 1346 lo-
cornute, 126 oT, 7 cal §i 40 rima- Valea-Pietrei, sal, com. urb. Ur- cuitorT, posedind : 12 cal, 410
torI, ir plugurl i 13 care cu bol. lati (v. a. u.), pl. Cricovul, jud. bol, 320 vacT, 75 capre, 112
Are o biserica de lemn, fa- Prahova. of i 450 porcf.
cuta, se zice, de 3 calugart Pe la V. trece calea ferata
Valea-PlopuluI, sal, cu 531 lo- Pite§ti-Cimpulung.
Valea-Orlel, sat, jud. Prahova, cuitorT, com. rur. Poseti (v. a.
pl. Cricovul, com. rur. Bucovul, n.), pl. Teleajenul, jud. Prahova. Valea-Popii, sat, numit §i Po-
Cu o populatie de 170 locuitorl, peni, pe mo0a BraWi, com.
o biserica gSf. Nicolaei, in Valea-Plopului, ciitun, in jud. Brae§ti, pl. Co§ula, jud. Doro-
care este inmormintata Doamna Mehedinti, plaiul Clo,ani, com. hoiti, cu 191 suflete.
Stanca a luI Constantin Nicolae rur. Crainici.
Voevod, la 1756. Valea-Popii, sat, re§cdinta com.
Valea-Plopului, vechie numire rur. cu acela§ nume, jud. Mu§-
Valea-Orlei, maha/a,jud. Nrilcea, a satulut Ceacul, pl. Borcea, cel, pl. Riurile, situat pe ambele
com. rur. Madulari, pl. Cerna- jud. Ialomita. malurT ale girleT Valea-PopiT
d.-s., cu o populatiune de 200 pe tarmul sting al riuluT Tirgul.
locuitorr, a§ezat in partea de V. Valea-PoieneI, sat, cu 249 lo- Se intinde pe o suprafata de
a comuneT. Are 2 bisericT : una cuitorT, com. rur. Prahovita-d.-s., 176 hect. Are o populatie de
fondata la 1774 i alta la 1829. plaitil Prabova, jud. Prahova. 754 locuitorT ; 2 bisericT, una

www.dacoromanica.ro
VALEA-POP1T 715 VALEA-REA

ziditg la 1872, si alta la 1877; Valea-Porcului, sat, CU 120 su- de Podul-TurculuT, resedinta sub.
o scoalg rural g mixtg, infiintatg flete, jud. si pl. Arges, coin. rur. prefectureT.
la 1855. Biscovele (v. a. n.). Se margineste la N. cu comuna
In jurul satuluT sunt : Dealul- Giurgioana, la S. cu comuna
PadineT (N.), Dealul-Mare, Pis- Valea-PrisaceI, mahala, cu 25 Bratigsesti, la E. cu jud. Tutova
cul-DiaconuluT si al-CiuhurezuluT locuitorT, din com. Godinesti, jud. si la V. Cu comuna Corbita.
(E.). Intre cgtunele Valea-PopiT Tecuciti. Are o populatie de 1621 su-
si Vgcarea este Piscul-Hirtoa- flete ; 5 bisericT si 2 scol l mixte.
pele si Valea Rece ; iar intre Valea-Ratei, com. rur., in jud. Teritoriul comuneT este de
Valea-PopiT si Huluba : Dealul- R.-Sgrat, pl. Ritnnicul-d..s., pe 4241 hect., 31 ariT. Locuitorir,
Zmeulul, Dealul luT-Crgciun, Pi- riul alngul, la 17 kil. spre vechT rgzesT in satele : Cglimg-
tigaia, Huluba si Argeselul. V. de orasul R.-Sgrat si la 13 kil. neasa, Galbeni, Valea-Rea, NI-
LocuitoriT sunt fosti clgcasT, spre V. de com. Zgirciti, rese- nesti si Sglcuta, stgpinesc to86
improprietgriti dupg legea ruralg dinta plgseT. hect. ; lar locuitorl, RO' clgcasT,
de la 1864, pe mosia statuluT Se mgrgineste la N. cu com. improprietgriti in 1864 in Vlad-
numitg Rgdesti. Pardosi, la S. cu com. Raco- nicul, Covragul si parte din satul
viteni, la E. cu com. Grebgnul, Valea-Rea, stgpinesc 295 hect.,
Valea-Popii, sat, com. rur. Va- si la V. cu Gura-Dgmieni, jud, Bu. 55 ariT.
lea-Cgluggreascg, pl. Cric.ovul, zgti, desOrtindu-se prin culmea Vil sunt 217 hect., 6o arif.
jud. Prahova. Hirboca. E brgzdatg la E. de dea- LocuitoriT posea : 538 bol',
lurile Fintinele-Babel si Strejesti, 211 vacI, 48 caY, 22 Tepe, 1543
Valea-PopiI, deal, in jud. Mus- la V. de ramificatiile dealuluT Hir- oT si 34 capre ; 500 stupT ; 228
cel, la V. comuneT Stilpeni, pl. boca, si e udatg de piriul Cilngul, plugurT, i masing de treerat, i
Riurile. Se intinde in lungul com. prin mijloc, de la N. la S. de bgtut porumb, 2 de vinturat,
de la N. la S. si este acoperit Se compune din cgtunele Va- ro cazane pentru fabricarea ra.
cu pgdurT compuse din stejar, lea-RateT, resedinta, Chiperul la chiuluT ; 2 morT de apg.
fag, plop, carpen, ulm, frasin si N., Batogul spre V., Murgesti la Comuna este udatg de '1111
alte esente. Se desparte de Dea- S -V. Zeletinul in partea de E. si de
lul-MgngstireT, aceiasT com., prin Are o suprafata de 2263 hect., Berheciul la V.
Riul-TirguluT. Coastele lul sunt Cu o populatie de 765 suflete ; Are o osea ce vine de la
acoperite cu intinse livezT de 2 bisericT, o scoalg mixtg. gara Berheciul si duce pe va-
prunT. LocuitoriT ail : 59 plugurT, i lea ZeletinuluT la Podul-TurculuT;
moarg cu aburT. din ea pleacg mal multe sosele
Valea-Popii, &la, in jud. Mus- CM : drumurT vecinale: spre si drumurl naturale, care se ra-
cel. Izvoreste din locul numit MgrggritestiCimpulungeanca mificg la satele ce compun co-
Sub-Ripg, la E. de sat, curge Valea-SAlcieT ; spre Buda ; spre muna.
spre V. prin mijlocul satuluT si Pardosi- Grebgnul- Rimnicul - Sg-
se varsg in Riul-TirguluT. In ea rat ; spre RacoviteniVadul-So- Valea-Rea, com. rur., in partea
dg Valea-de-la-Roman, Valea- restilorBuzgri. de S. a plgsel Mijlocul, jud.
de-la-Mateiri si Vilcelul-RiioaseT, Vasluid, la I i kil. de orasul Vas-
toate pe terit. com. Valea-PopiT. Valea-Räff, cittun, apartinind de luir' si la zo kil. de Codgesti,
com. Ocnele MarT (v. a n.), jud. resedinta plgser, situatg de o
Valea--PopiI, girld, izvoreste de Vilcea, pl. Ocolul. parte si de alta a soseleT natio-
la locul numit Corboaica, com. nale Vasluiti-Iasi, si udatg de pi-
Bgilesti, pl. Riurile, jud. Muscel Valea-Rea, com, rur., pl. Zele- riul V asluetul.
si se varsg in dial Bratia. tinul, jud. Tecuciti, compusg din E formatg din satele : Valea-
7 cgtune: Cglimgneasa, Covragul, Rea, Moara-Domneascg si Por-
Valea-PorculuT, sat, pe valea cu Galbenul, Ngnesti, Sglcuta, Va- tari, pe o suprafatg de 5496
acelas nume, jud. si pl. Arges, lea-Rea si Vladnicul, si situatg hect., cu o populatie de 1426
com. rur. Tutana (v. a. n), cu pe amindoug malurile ale phi- suflete.
321 locuitorT si o bisericg cu hra- uluT Zeletinul, la 33 kil. spre N. Are 3 bisericT, Cu 2 preotT li
;Pul Cuy. Paraschiva. . de Tecuciri si la 91 kil. spre S. 2 eclesiarhT ; o scoalg ; o moarg

www.dacoromanica.ro
VALEA-REA 716 VALEA-RtIOASA

cu vaporf, una de apg, maT multe Valea-Rea, sat, in partea de N. Valea-Rea, munte, in jud. Pra-
morT de vint, si 5 circiumT. a com. Valea-Rea, pl. Mijlocul, hoya, plaiul Pelesul, proprietatea
LocuitoriT posedg: 83 plugurT jud. Vasluiti, la 1 1 kil, de ora- Eforier Spitalelor Civile din Bu-
137 care cu bol, 4 plugurT si sul Vasluiil, situat pe stinga so- curesti.
8 cgrute cu cal; 6o stupT ; 617 seleT nationale Vasluiti-Iasi, si
vite marr cornute, 5 bivolT, 47 pe doug costise de dealurT care, Valea-Rea, vale, in jud. Prahova,
caT, 1869 oï si 95 rimgtorT. formind vgl, se infundg prin mij- izvoreste de sub poalele mun-
locul satuluT inteo 1-10 profundg. teluT Zamura, com. Predealul,
Valea-Rea, sat, cu 147 locuitorT, Are o suprafatg de 2601 hect., plaiul Pelesul, curge de la N.
jud. Arges, pl. Pitesti, com. rur. cu o populatie de 320 familiT, spre S., face o mare curbg si,
Ggvanul-Valea-Rea (v. a. n.). sail 873 suflete; o bisericg, fg- indreptindu-se spre V., se varsg
cutg de locuitorT la 1873 si re- in riul Prahova, pe tgrmul sting,
Valea-Rea, sat, jud. si pl. Arges, paratg tot de ella 1885 ; o scoalg, spre N. de com. Sinaia.
com. rur. Bgiculesti-Mgnicesti (v. infiintatg la 1869.
a. n.). LocuitoriT posea : 52 plugurY, Valea-Rea (Tirgul-), tirguFor,
si 77 care cu bol, 2 plugurT si cu 306 locuitorT, din care peste
Valea-Rea, sat, cu 132 locuitorY, 5 cArute cu ce; 67 stupT de al- 250 Evrer, jud. Bacgti, pl. Taz-
jud. Bacgil, pl. Bistrita-d.-j., com. bine ; 367 vite marT cornute, 5 lgul-d.-j., resedinta com. Tirgul-
Cleja, situat pe coasta dealuluT bivolT, 1000 oI, 21 cal si 57 rl- V.alea-Rea (v. a. n.), situat pe
Rusul. m'ätorT. piriul Valea-Rea, d'a stinga Taz-
lguluT-Mare.
Valea-Rea, clItun, jud. Buzgil, Valea-Rea, fost sat, ce se afla si- Tirgul-Valea-Rea este insti-
com. Mlgjetul, cu 140 locuitorT. tuat pe valea cu acelas nume, tuit prin hrisovul DomnuluT Mi-
lingg pgdurea Buzduganul, in ra- haT-Sturdza, din 1845. Aci se
Valea-Rea, ditun de resedintg ionul com. Negulestio pl. Ber- face ttrg in toate Duminicele.
al com. Tisä.'ul, jud. Buzgil, cu heciul, jud. Tecuciti. Locuitorit
290 locuitori. Are subdivizia Mg- de aicT s'ati mutat inainte de Valea-Rea (Satul-), eiitun, cu
ngstirea-Bradul. 1864 in satele din corn.Ggiceana, 350 locuitorT, jud. Bacgti, p/.
din cauza terenuluT prea tipos Tazlgul-d.-j., com. Tirgul-Valea-
Valea-Rea, sat, in jud. Mehe- pe care se afla satul. Rea, situat pe piriul Valea-Rea,
dinti, pl. Vgilor, com. rur. Vg- la 300 m. de Tirgui-Valea-Rea
giulesti. Valea-Rea, proprietate a EforieT (scoalg).
Spitalelor .Civile din Bucuresti,
Valea-Rea, sat, Cu 70 case, in fostg pendinte de mgrià'stirea Si- Valea-Rea-Rudari, sat, in jud.
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d -s., naia, com. Sinaia, pl. Pelesul, .si pl. Arges, com. Bgiculesti-Mg-
com. rur. Govodarva. jud. Prahova, care, iingreung cu nicesti (v. a. u.).
mosiile Muntele Gagul si Gggu-
Valea-Rea, sat, jud. Tecuciil, pl. tul, are o intindere de 820 hect. Valea-RiziI, sat, in jud. si pl.
Zeletinul, com. cu acelas nume, (411 hect. suprafata impgduritg Arges, com. Mglureni-Bgdiceni
asezat pe coasta dealuluT cu ace- si 409 hect., pgmint cultivabil si (v. a. n.).
las nume, in partea de S.-E. fin ete).
a com., pe malul sting al Zele- Acest munte a fost pang la Valea-Rizii, sat, in jud. yluscel,
tinuluT, la 3 kil, de satul Gal- 1828 proprietatea BanuluT Brin- com. Dirmonesti.
beni, resedinta com. coveanu.
Este strgbAtut de o ripg mare, Valea-Rlioasa, vale, numitg si
care merge in directie de la E. Valea-Rea, munte, in jud. &rus- gira Riioasa, in partea de N.-E.
la V., iar de satul Cglimgneasa cel, plaiul Nucsoara. Din el iese a com. Stgniesti, pl. Prutul, jud.
la N. se desparte tot prin o ripg, primul izvor, care, unindu-se cu Fglciti, situatg pe teritoriul sa-
numitg Botoaia. cel din muntele Bindea, formeazg tuluT Voinesti, in sesul dintre
Are 337 locuitorT si dateazg riul Doamna. La 30 m spre S, apa Orle Prutetul si a riuluT
din sec. al XVII-lea. (V. Valea- formeazg o cascadg intre 30-40 Prutul, spre V. de locul numit Me-
Rea, com. rur.). metri. terezele si de localitgtile : Impg.

www.dacoromanica.ro
VALEA-ROMNESTILOR 717 VALEA-SEACX

rgteasa i Crgiasa. Ad sunt urme Arge,, com. rur. Malureni-Bg- Cilngul, Modreni, Spidea, Poiana-
rgmase din timpul rgzboiuluT din- diceni (v. a. n.). PgruluT, Dimasul, Alimanul, la S.,
tre Rug i TurcT de la 1711. de dealul Valea-SalcieT, la V., de
Valea-Satului, sat, jud. Arge,, culmea Cim pulun geanca, cu virfu-
Valea-Romtne§tilor, sat,cu 461 pl. Oltul, com. rur. Uda-d.-j. rile Cumatra, Carpenut, Goicelul.
locuitorT, com. Namge,ti (v. a. (v. a. n.). E udat't de riurile Cilnaul, prin
n.), plaiul Dimbovita, jud. Mu,- mijloc, de la N. la S., Jori,tea,
cel. Valea-SatuluI, sat, in partea de Hirjea-Chirone,tilor i Modreni,
V. a com. Valea-SatuluT, pl. la E.
Valea-Ro§ie, munte, la N. com. Funduri, jud. VaIuiìí, situat pe Are o suprafatg de 4550 hect.,
Predealul, plaiul Pele,u1, jud. o vale mare. cu o populatie de 728 suflete ;
Prahova, care serveste de limita Are o suprafata de 1753 hect. o biserica, cu hramul Adormi-
intre jud. Prahova i jud. Dim- .si o populatie de 82 familiT satl rea MaiciT DomnuluT, inceputg
bovita, situat la E. de muntele 410 suflete. la 1847, sub Bibescu Vodg, de
Petricica. Se zice cg ar fi fost infiintat marele pitar Ion Popescu i so
pe la anul 1460, dat de Ste- tia sa Maria, lasata in para-
Valea-RusuluI, sat, Cu 475 lo- fan-cel-Mare ca razasie unuT o,- sire pana la 1850, din cauza
cuitorT, in jud. Ialomita, pl. Bor- tean al sati. revolutieT din 1848, ispravitg
cea, com. Plevna (v. a. n.), si- De acest sat tine si cAtunul sfiintitg la 1851, Septembre 8,
tuat intre satele Mihaiti-Viteazul Hutupeni. de catre locuitorT, sub StirbeT
Lup,ani i pe malurile vgiT Vodg; o ,coala mixtl.
ce poartg numele satuluT. Valea-SatuluI, celtun, alipit de Locuitorir posedg : 5 plugurf,
satul Lipova-Rgze,i, pl. Racova, ma,ing de treerat, i moarg
Valea-Sasului, sat, in jud si pl. jud. VasluiO (v. a. n.). cu aburT, 218 bol, 163 vacf, 18
Arges, com. Curtea-de-Arge, (v. cal, 22 Tepe, 1082 oT, 45 capre
a. n.). Valea-SAlcief, com. rur., in pla- 73 rimatorT.
iul Rimnic, jud. R.-Sgrat, pe Are caT veeinale: spre Buda ;
Valea-SatuluI, com. rur., in par. ambele malurT ale rhiluT Cilngul spre Jifia Chiojdeni-Bisoca ; spre
tea de N. a plg,eT Fundurile, la poalele DealuluT-Salcie1. Margarite,ti; spre Dumitrep.
jud. Vasluig, futre com : Mogo- Este a,ezata in partea apu-
e,ti din jud. Ia,i, Scheia i Bo- sana a judetuluT, la 28 kil. spre Valea-SälcieI, sat, Cu 516 lo-
rosg,ti din jud. Vasluiii, la 51 N.-V. de ora,u1 R.-Sgrat, i in cuitort, jud. R.-Sgrat, in plaiul
kil, de ora,u1 Vasluiti i la 15 partea de S. a plaiulut, la 16 Rimnic, cgtunul de re,edintg al
de Negre,ti, re,edinta plg,eT. kil. spre S. de com. Dumi- com. Valea-SglcieT (v. a. n.).
E formatg din satele : Graj- tre,ti, re,edinta plaiuluT.
durile, Valea-SatuluT, Ciocirle,ti Se invecine,te cu Cimpulun- Valea-SalcieI, sat, cu 152 lo-
Cgrbunari, pe litiga, care se geanca la 8 kil., Buda, Marga- cuitori, jud. Tecuciii, cona. Go-
mar adaogg ni,te miel cgtune, rite,ti i Pardo,i la 9 kil. dine;ti (v. a. n.), pl. Berheciut,
numite : Golia, Corcodelul Valea-RateT la 12 kil. a,ezat In partea de V. a co
Lunca, a,ezate intre satele Cio Se margine,te la E. Cu com. muneT, la o departare de 4 kil.
cirle,ti i Valea-SatuluT, i un ca- Buda 1.1 Chiojdeni, de care se 630 metri de re,edinta co-
tun, numit Hutupeni, intre Va- desparte prin Dealiil-CilnauluT ; muneT.
lea-SatuluT i Grajdurile. la V., cu com. Sarule,ti (jud.
Are o suprafatg de 3562 hect., Buzgü), despartitg prin Virful- Valea-Scheiul, sat, Cu 220 lo-
cu o populatie de 1072 suflete ; CumetriT ; la N., cu Jifia i Bi- cuitorT i o bisericg, jud. Arge,,
o bisericg; o ,coalg; o mo rg soca, despartitg prin muntele Di. pl. OltuluT, com. rur. Scheiul
de vint. nuluT, ì la S , Cu Marggrite,ti, (v. a. n).
Vite : 821 tite marT cornute, despgrtitg prin dealul Valea-Sgl-
48 caT, 91 oï, 2 capre i 260 cieT. Valea-SchiauluI, v. Schiaul, jud.
rimatorT. E brazdata la N. de munti1 Arge,.
Dinul sati Tutuia, Ulmu,orul,
Valea-SatuluI, sat, jud. i pl. Fundul-CiIngil ; la E., de dealurile Valea-Seack com. rur., pl. Bi,-

www.dacoromanica.ro
VALEA-SEACX 718 VALEA-S1C1TET

trita-d.-j., jud. Bacgra, asezatg in arabil, aducind un venit anual Corabia (v. a. n.), jud. Roma-
regiunea sesurilor de pe dreapta de 37020 leI. nati.
Siretulur, si formatg din 6 ea- Pgdurea cu numele de Valea-
tune : Valea-Seacg, resedinta co- Seacg ocupg aproximativ 900 Valea-Seack sat, pe rnosia
muna si a plgseT, Albeni, Flo- hect. De pe teritoriul comune1 In com. Pgscani, jud. Suceava,
resti, Buchila, Galbeni i Bgl- se scoate piatra de constructiune. strgbgtut de ptriiasul cu acelas
tata. LocuitoriT posedg : 140 cal, nume si la poalele Dea/uluT-Dunr-
Mosia cu acest nume, cu sat 1288 vite cornute, 553 pord, brgveT. Are 603 suflete.
cu vecinT, a fost a Ceauresti- 75 capre §i 909 ot Drumurile principale sunt : la
lor (familie din care se trggea Este strgbAtut la E. de calea Pgscani (7 kil.), la Topilele (21/2
Gheorghe 5tefan-Vodà). Ceau- nationalg si de calea feratg Foc- si la Contesti (2 kil.). (V.
kil.),
restir ali dat-o de zestre jupine- sani-Bacgil, iar prin mijiocul sa- Pgscani, com. rur.).
ser VestierniculuI Toader Paladi telcr trece calea vicinalg Fun-
din neamul Ceaurestilor, iar dul-Rgcgciuni-Cgluggra. Valea-Seack stafie de dr.-d.-f.,
MihaT-Racovitg-Voevod a dato jud. Bacgti, pl. Bistrita.d.-j , com.
lur Iordachi Ruset, Medelnice- Valea-Seacä, sat, cu 1172 lo- Valea-Seacg, pe unja MArgsesti-
rul, pedepsind pe CeaurestY cu cuitorT, pl. Bistrita-d.-j. i rese- Bacgil, pusg in circulatie la 13
confiscarea, cum dovedeste o dinta comuneT V alea-Seacg (v. Septembrie 1872. Se aflg intre
carte de judecatg a Divanu- a. c.), situat la poalele dealu- statiile Faraoni (ro,6 kil ),
luT Velitilor boierT din 25 Mar- luT Cgrunta. Are o scoalg mixtg ; Bacgri (10,8 kil.). Ingltimea d'a-
tie 7250 (1742). (T. Codrescu. judecgtorie de mol ; 2 bise- supra nivelulur MgriT de I28m,48.
tUricar.», Vol. H, p. 244-246). : una ortodoxI, clgditg la Venitul acesteT statiT pe anul
Aci la Valea-Seacg, oastea 1848 de printul Wittgenstein, si 1896 a fost de 15436 leT, 90
luT G. Stefan a bgtut la 1523, alta catolicg, fondatg in 1843, banT.
pe Orcheenii lui Vasile-Lupu- de locuitorT i cu ajutorul prin-
Vodg, cind a venit contra aces- tuluT de Wittgenstein. Valea-Secil, sat, com. rur. Al-
tuia, Cu ajutorul luT Matel-Vodg, besti (v. a. n.), pl. Oltul-d.-j.,
ca sa-1 alunge din noti de pe tro- Valea-Seacä, sa., 369 locui-
Cu ¡ud. Olt, cu 300 locuitorr.
nul MoldoveT. torT, pl. Trotusul, resedinta
Se invecineste la N. cu co- com. Bogdana (v. a. c.), jud. Valea-Seman, cdtun, com. rur.
muele Rusi i Letea, la S. cu Bacgri, situat pe valea piriuluI Urlati, plasa Cricovul, jud. Pra-
com. Valea-Mare, la E. cu co- Bogdana, lingg muntele Urliacul, hoya.
munele Rusi, Tamasi si Gio- la 2 kil. r6o m. de satul Bogdana.
senil, de care se desparte prin Are o bisericg catolicg, clg- Valea-Sili§tef, sat, cu 550 locui-
riul Siretul, si la V. cu com. dita de locuitorT la 1843 si de- torT, com. rur. Aninoasa (v. a. n.),
servitg de preotul din com. Gro- pl. Riurile, jud. Muscel, situat
Este udatg de piriurile B11- zesti pe riul Slgnicul. Aci se varsg
tata si Valea-Seacg, care curg Valea-SilisteI in Slgnic.
la poalele dealulul Cgrunta Valea-Seacä, sat, cu 66 locui-
Albeni. torI, in partea de S.-E. a com. Valea-Sili§teI, sat, in partea de
Are o populatie de 2839 lo- TgbIllesti, pl. Crasna, jud. V. a com. Stioborgni, pl. Crasna,
cuitorT; o scoalg mixtg, care asezat pe valea cu acelas jud. Vasiuiü, cu o suprafatg de
functioneazg de la 1865 in sa nume. 227 hect. si o populatie de 8o
tul Valea-Seacg ; 4 bisericI, din familiT sail 400 suflete. (V. Stio-
care 3 catolice ; 8 circiumT si 3 Valea-SeacA, sal, cu 73 familiT, borgni, com. rur.).
morI de apg. In pl. Borcea, com. Lupsani
Teritoriul comuneT are o in- (v. a. c.), jud. Ialomita, situatla Valea - Sili§tei, rnahala, com.
tindere de 3085 hect. 3 kil. spre N.-V. de satul de Stoenesti, pl. Ocolul, jud. Vil-
Proprietar mare aci este princi- resedintg si pe malurile vgir cu cea. Aci e resedinta primgriel
pesa Lucia de Schoenburg-Wal- acelas nume. scoala. Are o bisericg, fon-
denburg, cu o mosie de 1510 datg la anul 186° pe ruinele
hect., din care 3020 pgmint Valea-Seack catun, al orasuluT une alte bisericT foarte vechT.

www.dacoromanica.ro
VALEA-STANClULUT 719 VALEA-VALIDE-EI

Valea-Stanciului, com. rur. Valea-Stupilor, sat, cu 80 lo- veni (rerdinta subprefectureT)


sat, din pl Balta, jud. Dolj, la cuitorT, la 2 kil. spre N. de sa- la 13 kil. de Pite0. Se compune
45 kil. de Craiova i la 19 kil. tul de rqedinta Crasna,eni, com. din satele : Blojqti, Condule§ti,
de re,edinta pl. Macqul-d.-s. Cu acela nume, pl. Crasna, jud. Cioreca - Gheresqti, GojgArei,
Situata pe malul drept al Jiu- Falciii, a§ezat pe coasta de V. Ungureni, Valea-Mare i \TAU-
lul. a colina Lohan-Crasna, in valea mareni. Are o populatie de
Se marginqte: la N. cu com. deschisa spre V., numitO Valea- 992 suflete; 2 bisericT i o §coala.
Birza, la S., cu com. Gherce,ti, Stupilor. Vite : 586 bol i vacT, 24 cal,
la E., cu apa pulla i la V., cu 760 oT, 36 capre i 250 rima-
com. Birca. Valea - §osel sati Sosani, sat, torT.
E udatä de apa JiuluT, in par- cu 516 locuitorT, jud. Bacati, pl.
tea de E., curgind de la N. MunteluT, com. Podurile (v. a. c.), Valea-Urloiul, atun, com. urb.
spre S. situat in valea cu acela nume, Urlati, pl. Cricovul, jud. Pra-
Are o suprafata de aproape la o departare de 1800 m. de hoya.
3000 hect.; o populatie de 1819 satul Podurile (coala).
locuitorT ; o biserica. Valea-Ursoi, sat, com. rur. Va-
Pe teritoriul comuneT se afla Valea-TirguluI, sat, cu 90 lo- lea. Calugareasca, pl. Cricovul,
o mo0e, numitO Valea-Stanciu- cuitorT, infiintat la 1868, Cu noT jud. Prahova.
luT, cu o intindere de 570 hect. improprietaritf, in partea de E.
arabile, cu un venit de aproape a com. Brodocul (v. a. c.), jud. Valea-UrsuluI, com. rur. §i sat,
22800 leT, apartinind locuitori Vasluití, pl. Stemnicul, situat pe In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j.,
lor comuneT, care sunt mopenT. 107 hect., in valea cu asemenea la distanta de 38 kil, de orapl
Alta mo0e, Nioeti, cu o su- numire, inconjurata de dealurT, Turnul-Severin, situata pe vale
prafata cam de 2000 hect., aduce In apropiere de orapl Vasluiti. avind 600 de locuitorT, care
un venit de 30000 leT. Statul poseda : 26 plugurT, 43 care cu
are o f4ie de pamint, numita Cu- Valea-TIrsei, sat, cu 359 locui- boT, 4 cArute Cu caT, 32 stupt,
reaua-Roaba, care a fost aren- torT, com. rur. Breaza-d.-j., pl. 300 vite mart. cornute, 400 oY,
data de la 1893-98 cu 10150 Prahova, jud. Prahova. In acest 13 cal §i 230 rimatorT.
leT. catun sunt cariere de piatra Are o biserica i o coala.
In comuna se afla plaiul Da- locurT sarate. O posea comunala o leaga
lea, acoperit Cu vil pe o Intin- Cu oseaua nationala.
dere cam de 126 hect.; din Valea-Toacei, sat, jud. Prahova,
aceste, 20 hect. sunt ale mome- pl. Teleajenul, com. rur. Ce- Valea-Ursului, sat, CU 28 familiT,
nilor. ra§ul. jud. Arge§, pl. Pite§ti, com. rur.
E strabatuta de calea com. Biscovul-Fle§til (v. a. n.).
de la V. la E., pe o lungime Valea-Troni, sat, jud. Ialomita,
de 600 in. i de §oseaua comu- pl. Ialomita-Balta, com. Tindlrei Valea - Ursulul, clitun, In jud.
nall vecinala, care merge de la (v. a. c.), situat pe o mica vale Mehedinti, plaiul Clopni, com.
N. la S., pe o lungirne de 400 spre N. ì in apropiere de satul rur. Ponoarele, aezat pe dea-
m. la coin. Grecqti. de rqedinta. lul ce duce d'asupra SipotuluT.

Valea-StIlpului, sat, com. rur. Valea-TheI, sat, jud. Dimbovita, Valea-Ursului, sat, cu 343 lo-
Olteni, plaiul Teleajenul, jud. Pra- plaiul Ialomita-Dimbovita, com. cuitorT, in jud. Roman, pl. Fun-
hoya. Pietroita. dul, rqedinta com. Giurgeni,
spre V. de satul Giurgeni §i la
Valea-StIneI, sat, Cu 325 locui- Valea-Uleiului, sat, com. rur. o depli tare de 2 kil. de el,
torT, com. rur. Tieti (v. a. n.), Flaminzqti (v. a. n.), jud. i pl. aproape de sorgintea riului Bir-
pl. Riul-DoainneT, jud. ArgepluT, cu 90 de suflete. lad. E legat cu ora§ul Roman
prin osea. (V. Giurgeni, comuna
Valea-StineI, sat, Cu 211 locui- Valea-Ungureni, com. rur., pe rurala).
ton, jud. Mqcel, pl. Riul Doam- apa Vedea, jud. Argq, pl. 01-
neT, com. rur. Racovita (v. a. n.). tul, la 35 kil. de com. rur. Tig- Valea-Vai-de-El, sat, cu 342

www.dacoromanica.ro
VALEA-VILEN1 720 VARLAN

locuitorT, com. rur. Albesti (v. Cimpulung, care fac parte din Buzail i trecerea vechiuluT drum
a. c.), pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. comunele Corbsc,ri i Berevoesti, peste podul de la Grgdistea.
plaiul Nucsoara, jud. Musca
Valea-Väleni, sat, con,. rur. Vg- Valul - Traian, haltig de-dr.-de-
leni (v. a. n.), pl. Podgoria, jud. ValimAreni, sat, jud. Arges, pl. fier, infiintata in Iunie 1902,
Musctl, Cu o populatie de 451 Oltul, com. rur. Valea-Ungu- pe unja Constanta-Cernavoda,
locuitorl. reni (v. a. n.). filtre statiile Constanta si Mur-
Biserica din acest cgtun este fatlar.
foarte vechie (vr'o 350-400 Valter-Maracineanu sati Ma-
arn). La inceput a fost de lemn, teia-Basarab, aitun, pe pro- Vama sail Punctul - Oituzul,
maT tirziil s'a invelit Cu sitg, la prietatea Iepuresti, pl. Cilnistea, sat, jud. Bacaü, pl. Trotusul,
anul 1733, de 4 locuitorT : Ju- jud. Vlasca. com. Hirja.
detu Ivan, Manole Chisgloiu,
Popa Albutu i Const. Guroiu. Valul-lui-Traian, valur1 de pa- Vamepaia (Muntele-), pro-
S'a reparat apor la 1864 si mint, in diferite pgrtI ale Tara prietate a EforieT Spitalelor Ci-
1878. (VezT mal jos acest nume, precum vile din Bucuresti, pendinte de
Troianul, Brazda-lul-Novac). schitul Fedelesoiul (v. a. n.),
Valea-Väleni, proprietate a sta- jud. Arges, pl. Lovistea, com.
tuluf, pendinte de mgngstirea Valul-lui-Traian, val, in jud. Ciineni.
Radu-Vodg, jud. Muscel. Covurluiti, incepe dinspre V. de
ruinele ceateT Gherghina, com. Vame§ul sail ertsine§ti, sat,
Valea-Viel, sat, cu 649 locui- Filesti, i anume dintre satele Cu 360 locuitorT, in com. Cotul-
torT, jud. Arges, pl. OltuluT, erbesti-VechT, cam la 500 m. Lung (v. a. n.), jud. Braila, pe
com. rur. Stoiceni-Plesoiul (v. Branistea, trecind prin com. tgrmul drept al riuluT Siretul,
a. n.). Fintinele, pang la coada Bra- la 2 kil. spre V. de satul Co-
tesuluT, lingg Tulucesti. tul-Lung.
Valea-Viei, ccitun al com. Gin Dupg unil istoricT ar fi vorba
bovul, pl. JiuluT, jud. Gorj, in de o lucrare fortificatoricg, ridi- Vame§ul, sal, Cu 264 locuiton, ce-i
partea despre N. a comuneT, catg de Atanaric, regele Visi- zice si Odaia-PopeT (PochiT), in
situat pe loc ses i aproape de gotilor, spre a se opune ngvg- com. Piscul, pl. Siretul, jud. Co-
lantul de ingltimI din dreapta lirel Hunilor. Este maT probabil vurluiu,la depgrtare de 4 kil.
JiuluT. insg un val de aparare pentru in spre V.-N. de resedinta co-
Are o suprafatg de 295 hect., o cetate, care ar fi in locul Ga- munalg. (VezT Piscul, com. rur.).
cu o populatie de 246 suflete. latuluT, de oare-ce acest punct
(V. Girbovul, com. rur.). se &este tocmaT in centrul ra- Vame§ul, stafie de dr.-d.-f., jud.
zeT apgrate de acest val. Covurluiu, pl. Siretul, com.Piscul,
Valea VieI (Valea - Viel - PA- cgt. Vamesul, pe unja Barbosi-
mInteni), ciitun al com. Patir- Valul-lui-Traian, val de pamba, Tecuciti, pusg in circulatie la 13
lagele, jud. Buzgtl, cu 400 lo- situat in jud. Tulcea, pl. Isac- Septembrie 1872. Se aflg intre
cuitorT. cea, pe teritoriul comunelor ru- statiile Independenta (9,7 kil.)
rale Nicolitelul, Meidan-Chioi H. Conachi Inaltimea d'a-
Valea-VieI, mahala, in pa, tea Balabancea. supra niveluluT Mgra de 15m,68
despre N. a orasuluT Piatra, jud. Venitul acesteT statiT pe anul
Neamtu. (V. Piatra, oras). Valul-lul-Traian, val de pamba, 1896 a fost de 38211 leT, 65
la S.-V. de satul Sutesti, futre banT.
Valea-Villor, vale, in jud. si pl. sat si podul de la Gradistea,
Constanta, la hotarul comunelor j ud. Brgila, situat pe capul pla- Varatecul. VezT Ve1raticul.
rurale Sari-Ghiol si Ghenligec. touluT, pe care'l traverseazg
de la S. spre N., pe o in- Varlam, sat, com. rur. CopAceni-
Valea-Vladului, padure a sta- tindere de I kil., avind Mogosesti (v. a, n.), pl. Sabaruf,
tuluT, in intindere de 750 hect,, mult aparenta uneT intariturI, jud. Ilfov.
apartinind de muntir Mgngstirer- de oare-ce predomina' lunca riulta Se intinde pe o suprafatg de

www.dacoromanica.ro
VARNAVA 721 VASLUIUL (JUDET)

624 hect., cu o populatie de 20 cal, 60 boT, 200 vacl, 200 Vasluetul, piriz7, format din pl.
305 locuitort pord, 1000 ol". rdiasele : Tiganul, ce izvorete
din pAdurea Dancul, de sub
Varnava, munte, jud. Neamtu, in Vasilati, sat, resedinta com. rur. poalele dealuluT Rdpedea din
ramura muntilor Bistritel Mol. Vasilati-Popesti (v. a. n.), pl. jud. Iasi si Cdrbundriul, ce iz-
dove, situat spre N. MAndstireT Negoesti, jud. Ilfov, situat la voreste din pAdurea Poeni,
Bistrita. S.-E. de Bucuresti, pe malul apot, unindu-se mal jos de Po-
sting al riuluT Dimbovita, in dul-Blaga, trece prin teritoriul
Varnita, sati Dealul-Mare, sat, niste locurT foarte smircoase. jud. Vasluiti, sub nurnirea de
Cu 91 locuitorT, jud. Bacdil, pl. Se intinde pe o suprafatd de Vasluetul, udind de alungul toatd
Siretul-d.-j., com. Leca, situat 1750 hect., cu o populatie de plasa Crasna, pdnd din jos de
pe pirliasul Varnita, la o de- 1041 locuitorT. (Vezr Vasilati- orasul Vasluiti, unde se varsd in
l:II-tare de 7 H. de Ungureni Popesti, com. rur.) Hui Birlad, dupà ce primeste pe
(scoald). dreapta si stinga sa me multT
Vasilati-Pope§ti, com. rur., jud. afluentT.
Varnita, sat, com. rur. Sirna, pl. Ilfov, pl. Negoesti, situatd la S -E.
Tirgusorul. jud. Prabova. (VezT de Bucuresti, lingd Hui Dimbo- Vasluiul, jade;, cam in centrul
Sirna, com.). vita, la 32 Id!. de Bucuresti. Std si in partea de E. a MoldoveT,
in legdturd cu com. Budesti si asezat pe dealurT si vdT, care
Varnita, tatua, Cu i6o locuitorT, Ldmotesti prin sosele vecinale. pleacd de la N., inclinind spre
In com. Strdoani-d.-s. (v. a. n.), Se compune din satele : Po- S.-V.
pl. Zabrautul, jud. Putna, situat pesti, Pirlita, Pi osanicul, Stoe- Se mdrgineste la N. cu jud.
pe apa SusiteT, pe coasta pirtu- nesti-Vdcdresti si Vasilati, pe o Iasi, avind ca linie de hotar
lul Repedea. suprafatd de 7550 hect. si cu culmea dealuluT numit : Voinesti,
o populatie de 2319 locuitorT, Mogwei-ti si Bordea ; la E., cu
Vascului (Lunca-), atun, al Are 2 bisericT (la Popesti si jud. Fdlciti ; la S., cu jud. Tu-
com. Gura-TeghiT, jud. Buzati, cu Vasilati), 1 scoald mixtI, 2 morT tova, si la E.,' cu jud. Roman.
19 locuitorT. cu apd, 5 masinT de treerat cu Intinderea teritoriuluT este de
abur', 4 podurT. 213255 hect., din care : 43744
Vasilati, com. rur., pl. Oltetul- LocuitoriT posea : 395 plu- padure, 112278 pdmint arabil,
d.-j., jud. Vilcea, situatd pe va. gurT ; 169 Cu bol, 126 cu cal ; 44592 finate si hnas, 9033 po-
lea Oltetul, la 25 kil, de capi- 357 care si cdrute : 196 cu bol, noare si drumurT, iar restul vil
tala pldseT si la 55 kil, de a 161 Cu caT ; 708 caT si Tepe, si livezT.
judetulul. I artngsar, 705 bol, 550 vacT Orografia. Terenul acestuT
Se mArgineste la E. cu com. si viteT, 39 taurT, 21 bivolT, 118 judet este foarte accidentat, ri-
Bdtdsani si Pietroasa, la V. cu bivolite, 52 capre, 680 porcT, dicat la N. si inclinat, spre S.-V.
Beneol, la N. cu Cirlogani si 6256 oT. Ramurile de dealurTcare pleacd
la S. cu com. Otetelisul. ImproprietäritT 348 locuitorT, din jud. Iasi, pe partea dreaptd
E brdzdatd de un deal acoperit neimproprietdritr, 259. a riuluT Bahluiul, desfdurd mar
Cu pAdure si vil si udatd de valle: Comerciul se face de 6 cir- multe culmT longitudinale, pe
Rogojina, Fintina si Sirbilor. ciumarf si 1 hangiii. pdrtde de E. si de V., care se
Din deal, spre E., locul se inclind prelungesc pdnd din jos de Vas-
mult pentru scurgerea apelor, Vasile Alexandri, sat, cu 16o luid si de acolo, formind Valea-
iar spre V., vdile se scurg in loc., jud. Covurluiti, pl. Siretul, BirladuluT, continua in jud. Tu.
riul Oltetul. com. Independenta, putin mal tova.-Culmile ce pdtrund prin
Are o suprafatd de 500 hect. jos de resedinta comunald, for- mijlocul judetuluT se termind
cu o populatie de 80o locuitoti; mat din insurdteT, improprietdrip gradat : pe dreapta si stinga
2 bisericT: una cu hramul SI. in 1879/81, si purtind numele riuluT Birlad ; pe dreapta piriu-
VoevozT, reparatd la anul 1857, poetuluT Vasile Alexandri. Mo- luT Vasluetul ; pe dreapta si pe
;A alta cu hramul St. Niculae, sia pe care e asezat satul se nu. stinga piriuluT Racova ; pdnd la
preinoitd la 1884. mea inainte Viorici-Vechie sail confluenta acestor piraie in riul
LocuitoriT sunt mosnenT si ail : CrIciuna (v. In dependenta, com.). Birlad, lingl orasul Vasluiii.

66700. Morolo Dieffonar Googrodio. Vol. V. 91

www.dacoromanica.ro
VASLUIUL (JUDET) 722 VASLUIUL (JUDET)

In partea de N. a jud. se Intre piriele : Stavnicul i a- com. Dumepti, apoT trece prin
afla culmea cea mar ridicata covattil, se prelungepte direct comunele : Todirepti, unde pri-
a dealuluT numit Bordea, pusa culmea DealuluT-Mare, ce vine mepte piriul acovatul ; Negrepti,
de-a curmezipul intre jud. Iapi pi din jud. Ia,i, prin com. Miro- unde primepte din sus piriul
Vasluitl, din care se desfac toate neasa pi care se termina din jos Vilna pi din jos piriul Stavnicul ;
culmile ce patrund prin mijlo- de Negrepti, la confluenta piriu- Parpanita i Buhdepti, unde pri-
cul judetululVasluiìî, ast-fel luT Stavnic Cu riul Birlad. Mal mepte pirlul Rebricea; Birzepti ;
culmea ce pleaca printre piraiele e culmea ce se prelungepte din RAdiul §i Vasluiul, unde pri-
Vasluetul i Dobrovatul, ce se jud. Roman printre riul Birlad, mepte piriul Racova in dreapta
termina la podul de junctiune a pi care se termina la confluenta pi Vasluetul in stinga ; Munteni
poselelor Iapi-Vasluiti, pi Coda- acova.tuluT in Birlad, futre To- Lipovatul, unde primepte pi-
epti, unde se face pi confluenta direpti i Negrepti. riul Cutnariul.
acestor doud pirlie in dreptul De a dreapta riuluT Birlad, In judet sunt pi un mimar de
MovileT-luT-Burel ; culmea dintre trece din jud. Roman, de la iazurT, cele maT multe de mica
piraiele Dobrovatul i Cutigna, tirguporul Bacepti, o culme care intindere.
care se termina din sus de t'ir- se prelungepte pe toatA partea Proprietdit. Statul poseda in
guporul Cocidepti, la confluenta de V., facind i hotarul intre acest judet rnoiT in intindere
acestor piraie. aceste dota judete. Aceasta de maT mult de 6000 hectare,
Tot din dealul Bordea, dintre culme, despre N., face douabifur- dind un venit anual de aproape
piraiele Cutigna pi Rebricea, catiunT marT: una se prelungepte s 0000 leT.
pleaca o alta culme, care se pre- printre riul Birladul i piriul Mosiiie stapinite de razepT pro-
lungepte pe dreapta, pana la satul Stemnic, pi se termina in com. vin in mare parte de pe timpul
Buhaepti, la varsarea piriuluT Brodocul, din sus de satul BA1teni; MareluT Domn stefan - Voda.
Rebricea in riul Birlad, pi de iar alta se prelungepte intre pi- Cele mal intinse din ele, pi tot-
acolo continua paralel Cu piriul raiele Stemnicul i Racova, ce °data cele mg vechl sate, sunt :
Birlad, pana in marginea de S. a se termina la epirea piriuluT Ra- Pocreaca, Tanacul, Minjepti
orapuluT Vasluiü, lar pe stinga, de coya in pesul BirladuluT, in drep- Deleni, in pl. Crasna ; Mircepti,
la confluenta piriului Cutigna unit tul orapuluT Vasluiti. Cea maT Danepti, Bereasa, Tatarani pi
cu Dobrovatul, in piriul Vaslue- lunga culme este aceea din par- Zepodeni, in pl. Mijlocul ; Tansa,
tul, din jos de Codlepti ; i apoT tea dreapta a piriuluT Racova, Suhuletul, Ipatele pi Borapti, in
paralel cu acest pirîü, se ter- care inconjura judetul pe toata pl. Fundurile; apepti, Cozmepti
mina la confluenta VasluetuluT partea de V. pi S. pi face ho- Chetrepti, in pl. Stemnicul ;
in riul Birlad. Pe capatul acestuT tarul Cu o parte din judetele Girceni, Dumbraveni, Ivanepti
deal, numit Delea, e situat Romanul pi Tutova, iar din Cwepti, in pl. Racova.
orapul Vasluitl. dreptul orapulur Vasluiti, de la Restul mopiilor apartin la par-
Aceasta culme din centrul ju- epirea piriulta Racova in pesul ticularT pi la loc. improprietaritT
detuluT care e cea mal MITA, BirladuluT, formeaza culmea pe- dupa legile din 1864 pi 1878.
e intretdeata, ata pe dreapta suluT riuluT Birlad. Producliullea. Pamintul este
cit pi pe stinga, de mal multe Hidrografia. Printre culmile foarte fértil pi produce in abun-
vdT Cu pide, care se termina dealurilor, ce strabat teritoriul denta cereale, nu numaT pen-
treptat pe o parte a piriuluT judetuluT, curg un insemnat nu- tru trebuintele locale, dar pi
Vasluetul, precum sunt : Valea- mar de piriepe, in diferite direc- pentru export.
5erbepti, Valea-Ferepti,Planepti, tiunT, varsindu-se mai toate in Padurile ati o intindere de
p. a. precum pi pe partea riuluT riul Birlad, ce trece prin mij- 43744 hect.; imapele i finetele, o
Birlad : Valea-TelejneT, Valea- locul judetuluT, de la N.-V. spre S. intindere de 44592 hect.
Zepodeni, Valea-TirguluT, p a. Riul Birladul formeaza basinul Vite, dupa recensamintul din
Intre piraiele Rebricea i Stav- teritoriului judetuluT, in care se Decembrie 190o : 9034 caT, 39
nicul se intinde alta culme, care scurg apele ce pleaca de la N. catirT i asinT, 58070 boT i bi-
se termina din jos de Negrepti spre S., de la V. spre E. pi de volT, 28079 porcT, 769 capre,
la confluenta piraielor cu apa la E. spre V. 91971 oT.
asemenea intretaete Birladul intra pe teritoriul ju- Viile i livezile ati o intindere
de alte micT vaT cu piraie. detuluT prin partea de V., prin cam de 4000 hect.

www.dacoromanica.ro
VASLU1UL (ORA*) 723 VASLIIIUL (ORA§)

Albinele se cultivg pe o scarg Sunt 2 case de arest : peni- tat platoul intins al dealulur De-
mal intinsg de cit in alte judete. tenciarul de corectiune, din com. lea, cu intinse holde de cereale.
In anul 1900,1ocuitorl posedati Dobrovgtul, intretinut de stat, Intinderea orasulur este de
13993 stupT. AicT a fost in tre- si arestul preventiv din orasul 145 hect., cu o populatie de
cut patria acester culturr, de la de resedintI. 9024 locuitorr (Decembrie 1899),
care sra luat judetul marca sa : Cultul. Bisericele ortodoxe in din care 3742 Evrer.
un stup cu albine. numgr de 156 atirng de Eparhia Aproape treT pgrtT din acestr
Din dealurr si piraese scoate EpiscopieT de Hui. locuitorT se ocupg cu comerciul
prundis, ngsip si piatrg pentru Sunt 2 bisericr lipovene. si diferite meserir, lar o parte
constructir si facerea varulur. Mgngstirile din judet intreti- cu agricultura.
Renumitg localitate lpentru ca- flute de stat sunt : Dobrovgtul, In fie-care sgptgming, Martea
riere de piatrkeste satul Scheia. Fistici, Buda-Rafaila, Scinteia si si Vinerea, este zi de tirg ; iar-
Industria ,ri comerciul. Indus- Li povgtul maroc anual se tine la 1-8
tria este maT mult casnicg. Este Instrucliunea. Sunt in com. Septembrie.
o fabricg sistematicg de rachiii, rur. 75 sc-ale primare mixte si Se practicd in oras : croitoria,
la citi-va kil. de Vasluiii, mar 4 de cAtun, frecuentate in 1899 cismgria, lemngria, fergria, ti-
multe morr, etc. Comerciul con- 900 de 2421 copir ; 2 §coale nichigeria si altele.
stg in desfacerea cerealelor, a primare urbane de bgetr si 2 Industria mare e reprezentatg
vitelor si a lemnelor ; se face tirg de fete in orasul Vasluiti ; o prin 6 morT cu vaporT, o tdbg-
pe patru piete insemnate : ora- scoalg profesionalg de fete si i cgrie, mar multe cgrAmidgriT, o
sul Vasluiti si tirgusoarele : Co- gimnaziti in oras. ipsosgrie si o fabrica de apg
dgesti, Negresti si Pungesti. Spitalurr sunt doug : unul in gazoasg.
Drumurr : t. Calea feratg Bit-- oras si unuf_rural la Negresti. Aci se afll un tribunal ; o ca-
lad-Vasluiti-Iasi. 2. Calea natio- Budgetul pe 1898 99 : Ze- zarmg ; 2 scoll primare de bgetT
nail Vasluid-Iasi, care se sub- cimr, ler 174211, b. 47, la ve- si 2 de fete ; o scoall profesio-
imparte in soselele : Vasluiii- niturr, ler 168208, b. 69, la chel- nail de fete ; un gimnaziU; un
Movila, Blaga Movila, Vasluiii- tuelr; Drumurr, ler 66240, b. 50 spital, fonda t la 1864 de cgtre
Crasna si Vasluiti-Dealul-Bustea. la veniturr, let 65576 la chel- defunctul D. DrAghid ; 2 far-
3. CAT judetene, care se impart tuelT; Spitalul rural Negregi, leT macir ; o grgding publicg ; un
In sose/ele: Vasluiii-Iasi, Vas- 30113, b. 14 foisor de 25 m. pentru paza de
luiti-Roman, Vasluiù - Pungesti, foc ; un rezervor de apg ce se
Vasluitt-Rafaila, Budgioasa-Hui V asluiul, com. urb., capitala jud. distribue in oras.
si Movila-Codgesti. Vasluiii, situatg pe capgtul de Are 2 bisericr, intretinute de
Impdrlirea administrativii . S. al dealulur Delea, in unghiul comung, la care servesc 6 preoff,
Judetul Vasluiti, pgng la 1895, format de confluenta piriulul Vas- 2 diaconr, 3 cintgretT si 5 ecle-
era impgrtit in 5 plgsr si anume : luetul cu riul Birladul, intre siarcr ; un paracliser la spital, o
Crasna, Fundurile, Mijlocul, Ra- plgsile : Mijlocul la N., Crasna bisericg lipoveneascl si 5 havre
cova, Stemnicul. Are acum 3 la E. si S. si Stemnicul la V. izraelite.
plgsr, Crasna fiind unitg cu Mij- In partea de V. si S. se des- Una din bisericr, cu hramul
locul si Fundurile cu Stemnicul. chide valea intinsg a Birladulur, Sf. loan, situatg in marginea
Judetul are 56 comune, 235 pe a cgreia dreaptg se prelun- de S.-E. a orasulur si care ser-
sate, 2 tirgupare i un oras. gesc dealurile ce pornesc din vea de catedralg, este fgcutg in
Are o populafie de 109356 Valea-Racover, acoperite cu pg- 1490 de cgtre tefan-cel-Mare.
locuitorT : 55023 bgrbatT si 54333 dud', livezr si vil, iar in vale se Cu timpul, acest monument
femeT (Dec. 1899). vgd serpuind piraiele Racova si tstoric inceouse a se ruina si
Yustyia. In Vasluiti e un tri- Stemnicul, afluentr ar Birladulur. la 1820, i se fficu o reparatie
bunal, care cade in jurisdictiu- Pe partea de E. se deschide radicalg de cgtre proprietara tit--
nea Curter de Apel din Iasi. valea intinsg a Cramer, prin care gulur Maria Cantacuzin Logofe-
Sunt si trer judecgtoril : la Vas- curge piriul Vasluetul, ce, mar teasa.
luiti (ocolul Vasluiii), Negresti in jos de oras, se aruncg in apa Budgetul orasuluT pe 1899
(ocolul Stemnicul) si Codgesti Birladulur. 90o : B. ordinar, venit 272483
(ocolul Crasna). In partea de N. se ridicg trep- leT, 38 b..nr, chelt. 271483 ler,

www.dacoromanica.ro
VASLUIUL 721 VATRA-EPISCOPIET-DE-ARGES

42 banT ; drumurT, venit 32992 palat dotnnesc, facut cu mult pi impartit optenilor ce s'art ba-
leT, 95 banT, cheit. 32740 leT ; maT inainte de biserica Sf. loan, tut cu TurciT in razboiul de
Pensil, venit 18685 leT, 77 banT, zidita la 1490 de catre tefan- la Racova.
chelt. 2890 leT. Vocla-cel-Mare, pi aceasta se do- In 1795, hrisovul de danie al
Prin mijlocul tirguluT trece vedeste din urmatoarele rindurT luT tefan-Vocid a fost desfiin-
poseaua nationala, ce..vine din din letopisete; 4:3tefan-Voda-cel- tat de Mihail 5utu, in favoarea
Iapi pi trece spre Birlad. Intrarea Mare, aflindu-se in palatul din HatmanuluT Costache Ghica, ca-
pi epirea se face prin 6 bariere. Vasluirt la 1471, a decapitat ruja i-a d tt tirgul pi mopia in
Nofiunr istorice. Orapul pe: Negrila Paharnicul, Stolni- stapinire.
Vasluiti se zice a fi facut de cul Alexa pi Vornicul Isaiea, tirgovetiT din razepir bas-
BizantinT, spre amintire de tre acuzatI de acte de tradarep. tinalT, ad devenit bezmanarT,
-cerca lor in Dacia-Oriental. ET (cLetopis.D, tom. I, pag. 157), pana la 188o, cind s'a facut
it* dadura numele de Basilica, La 1473, stefan - Voda, bi- rescumpararea razeT tirguluT cu
dupa numele ImpAratuluT Basile ruind pe Radu Domnul Munte- 16000 galbenT, de la actuaba
Bulgaroctonul (Descrierea I uT Ma- niel pi luind in robie pe Maria, proprietara, d-na Elena 5ubin.
carie, in calatoria sa de la A- ferneia lul Radu pi pe Dochita, Restul mopieT, pe o intindere
iep la Moscova). fiica luT, le-ad inchis in paiatul de 5058 hect., afara de ale lo-
Acest tirg, la 1418, a fost co- de la Vasluiti (v. Cronicarul cuitorilor impropiietaritT prin le-
lonizat cu maT multe familiT de Duglop). gea din 1864, a ramas instrai-
ArmenT, de catre Alexandru- Tot Duglop spune ca, la 1474, nata.
Voda-cel-Bun. Stefan-Vocia a primit in Palatul
La 1440, orapul fiind ars de de la Vasluid pe soliT trimipT de Vasluiul, stafie de dr.-d.-f, jud.
catre TatarT, mare parte din fa- Cazimir Regele Polonilor, pen- Vasluiti, pl. Vasluitil, com. Vas-
miliile armene s'ata' stramutat tru ca sd'l impace cu Radu, luiui, pe linia Birlad- Vasluiul,
aiurea. Din ceT ramapT inca., Domnul 'T'arel Munteneptl. pusa in circulatie la 13 Noem-
s'ad impraptiat parte pe la 1526, Aceste date anterioare razbo- brie 1886. Se afla intre statiiie
in timpul domnieT luT *tefan al iuluT pi zidireT bisericel dove- Munteni (4,5 kil.) pi Bdlteni (,7
V.lea, nepotul luT tefan-Vocla- desc a palatul era fdcut cu kil.). Inaltimea de-asupra nive-
cel-Mare, care Domn primind mult mal inainte. luluT Maril e de 88m,55. Venitul
jeiuire din partea locuitorilor Alt fapt istoric ce se maT cu- acesteT statiT pe 1896 a fost de
RominT -VasluenT, ca sunt ex- noapte ca petrecut aid este r4z- 377628 leT, 86 banT.
ploatatT de catre strainT : ArmenT, boiul care a avut loe la pod,
EvreT pi GrecT, a dat porunca luT din jos de ora, la 1514, Fe- Vatra, sat, pe mopia Hudepti,
Carabat Pircalabui de Vasluiti, bruar 27, intre Ungurif, carT com. Hudesti.Marr, pl. Prutul-
ca sa impedice pe strainT de a venise cu Trifoild, un preten- d.-s ,cu 946 suflete. (V. Hu-
cumpara proprietAtT in acest o- dent la Domnie, contra luT Bog- depti-Marf, com. rur.)
ra, care era proprietatea locui- dan-Vocia; Ungurif ad' fost ba-
torilor VasluenT, data lor cu hri- tutT pi alungatT de catre Mol- Vatra, sat, pe mopia Zvoriptea,
sov de catre 5tefan - Voda, in dovenl, iar luT Trifoila i s'a ta- com. cu acelapT nume, pl. Ber-
urma razboiultfi de la Racova iat capul (v. cLetop.D, tom. I, hometele, jud. Dorohoiti, Cu 440
(v. Hrisovul publicat in Cronica pag. 185). suflete. (V. Zvoriptea, com. rur.).
Hupilor, de Episcopul Meichi- La 1658, mal in jos pe valea
sedec). Vasluiulur, Gheorghe, Domnul Vatra-Comunel, sat, com. rur.
ArmeniT ce ad maT ramas, MoldoveT, cu ajutorul Tatarilor, Prahovita-d.-s., plaiul Prahova,
asimildidu-se cu Rominil, ati de- bdtu cumplit pe Constantin Ba- jud. Prahova, Cu 340 locuitorT.
venit ba,tinarT. Arhidiaconul Mi- sarab, care navalise in Tara cu (V. Prahovita-d. s., com. rur.).
carie Paul de la Alep, in cdla- ajutorul luT Mihnea-Vocla din
toda sa spre Moscova, trecind Valachia pi a luT Racoti, prin- Vatra-Episcopiei-de-Argessati
prin Tara pe la 1650, marturi- cipele Transilvania Fläminze§ti, mafie, Cu o su-
se,te cd in acest ora p se afla o Se ptie ca orapi Vasluill, cu prafatd de 2912 pogoane, din
biserica armeana. toata mopia din jurul luT, a fost care 1000 pogoane padure ma-
In acest ora p a existat pi un cumparat de catre tefan-Voda runta, jud. pi pl. .A rgep, pro-

www.dacoromanica.ro
VATRA-MXNXSTIREY-COTROCENI 725 VATRA-SCHITULIJI-SURPATELE

prietatea statuluT. Apartinea E- mo,sie a statuluT, pendinte de purile Sinesti i Cretesti, tno,rie
piscopiel de Arge,. Mgngstirea Vgcgresti, care s'a a statuluT, jud. Olt, fosa pen-
La 1871 avea un venit anual arendat (1886-96) cu 16197 dinte de Mitropolia din Bucu-
de 20800 leT si a fost ipotecatg le1 anual. Arenda s'a scgzut la resti, care, pe periodul 1888
impreung cu alte 380 proprie- 15116 lel, pentru unele vil rgs- 93, s'a arendat, afarg de Vatra-
tgtT ale statuluT pentru asigu- cumpgrate de posesorT. SchituluT-Striharetul, cu 12100
rarea imprumutuluT domenial de leT anual.
78 de milioane. Pe periodul din Vatra - MänästireI - Znagovul,
1883-88 arenda acestel mosiT mo,sie a statuluT, pendinte de Vatra-Schitulul-Iordächianu,
a schzut la 7697 leT, 20 banT. Mgngstirea Znagovul, jud. Ilfov, ino,sie a statuluT, jud. Prahova,
Pe mosie sunt case de arendas, arendatg (1883-93) Cu 24100 pendinte de Mitropolia din Bu-
han, magaziT i poverne. leT anual. curesti, care, pe periodul 1888
93, s'a arendat Cu 2100 leT
Vatra - MänästireI Cotroceni, Vatra-Schitului-Apostolache, anual.
mo,sie a statului, pendinte de mo,sie a statuluT, pendinte de
mgngstirea Cotroceni, jud. Ilfov, Slobozia, jud. Prahova, arendatg Vatra-Schitului-Lespezile saii
arendatg (1883-93) cu 29324 (1885-95) Cu 193c0 leT anual. Plesuva-Micä, proprietate a
leT anual si din care s'a luat in Eforier Spitalelor Civile din Bu-
1890, pentru trebuintele armateI Vatra - Schitula-Brebul, pro- curesti, fostg pendinte de schi-
pentru grldina botanicg, maT prietate a EforieT Spitalelor ci- tul Lespezile, com. Cotnarnicul,
multe hect. vile din Bucuresti, fostg pen- pl. Pelesul, jud. Prahova, in in-
dinte de MIngstirea Brebul, com. tindere de 331 hect., din care
Vatra-Mänästirel-Govora,mo- Brebul, plaiul Prahova, jud. Pra- 285 hect. pgdure si 46 hect.
§ie a statuluT, pendinte de mg- hoya, in intindere de 1753 hect., pgmint arabil si finete.
ngstirea Govora, jud. Vilcea, din care 1503 hect. suprafatg
arendatg Cu 7410 leT anual. impgduritg si 250 hect. plmint Vatra -SchituluI-Poiana, pro-
cultivabil si finete. prietate a Efo'rieT Spitalelor Ci-
Vatra-MänästireI-Gruiubmo,sie vile din Bucuresti, fostg pen-
a statuluT, pendinte de mgngs- Vatra Schitului - Cotmeana, dinte de schitul Poiana, jud. si
tirea Gruiul, jud. Ilfov, arendatg mo,sie. (V. Rgsgritul si Apusul, pl. Prahova, com. Poiana, in
(1885-95) Cu 21500 leT anual. jud, Arges). intindere de 221 hect., din care
99 hect. pgdure si 122 hect.
Vatra - MänästireI Negoe§ti, Vatra-SchituluI-Deleni, mofie plmint cultivabil.
ino§.ie a statuluT, pendinte de a statuluT, jud. Olt, fosa pen-
M-rea Negoesti, jud. Ilfov, aren- dinte de Mitropolia din Bucu- Vatra - Schitului - Sfiräcinesti,
datg( 883 93) cu 401001. anual. resti, care s'a arendat (1888 lno§ie a statulul, fostg pendinte
93) Cu 2030 leT anual. de Episcopia Rimnicul, situatä
Vatra - MänästireI - Pasärea, In com. Sgracinesti, pl. Cozia,
mo§ie a statuluT, pendinte de Vatra-SchituluI - Fedelesoiul, jud. Vilcea, arendatg (1888-93)
Mgastirea Pasgrea, jud. Ilfov, proprietate a EforieT Spitalelor Cu 4180 leT anual.
arendatg (1885-95) cu 6812 lel Civile din Bucuresti, jud. Arges
anual, afarg de 25 hect. pamint, (v. mosia Fedelesoiul). Vatra-SchituluI-Slätioara, ?no-
aflate in jurul MgngstireY, lgsate fie a statuluT, jud. Vilcea, pl.
in folosinta sa. Vatra - SchituluI - Fläminda, Ocolul, com. Ocna, fostg pen-
proprietatea statuluI din jud. dinte de schitul Slgtioarele, a-
Vatra-MänästireI-Plumbuita, Arges (v. mosia FlIminda). rendatg (1888-93) cu 2420
mofie a statuluT, pendinte de anual.
MIngstirea Plumbuita, jud. Ilfov, Vatra-Schitului-Goranul, pro-
care s'a arendat (1886-96) cu firietate a statuluT din jud. Ar- Vatra - SchitutuI - Surpatele,
5850 le T anual. ges (v. mosia Goranul). mo§ie a statuluT, pendinte de
schitul Surpatele, jud. Vilcea;
Vatra - Mänästirei- Vác Are§ti, Vatra-SchituluI-Greci, Cu tru- s'a arendat cu 700 leT anual.

www.dacoromanica.ro
VATRA-SCHITULI)4ERBANETTI 726 VACAREN!

Vatra - Schitului- Serbäne§ti, care unele se apropie foarte mult ale aper Vgcarea §i pe malul
proprietate a EforieT Spitalelor de forma bisericilor. Dintre toate sting al duluT Tirgul.
Civile din Bucuresti, pendinte acestea, cea maT frumoasg i cea Se intinde pe o suprafatg de
de schitul Serbgnesti, jud. Vil- mg bine clgditg este cea din 223 hect. si se aflg intre comuna
cea, pl. Oltul, com. teflnesti, cgt. Nitulesti, fgcutg la 1865 de Drgghiciul í pgdurea Rgdesti.
In intindere de 1812 hect, im- Stancu Stoica Diconescu si altir. In jurul sunt : Dealul-Drg-
preung Cu 368 hect. pgdure, Alte troite maT sunt: 2 in at. ghiciuluT i Danul (N ), Dealul-
arendatg (1886 - 91) cu 'oso° Ciuresti, I in Bldicea, I in Flo- PgdureT (E.), Dealul-DuseT (S.);
lei anual. resti, i in Vetisoara si 2 in Chi- lar futre cgtunele Vgcarea si Va-
tan. lea-Poper este piscul Hirtoapele
Vatra - Schitului- Tfrgu§orul- Afarg de agriculturg, locuitoriT si Valea-Rece.
Strimbeni, proprietate a Efo: se mal ocupI cu timplgria, do- Are 435 locuitorT i o bisericg,
riel Spitalelor Civile din Bucu- ggria, rotgria, baterea i asezarea ziditg in 1788.
resti, fostg pendinte de schitul de sindrile, si de §itg pe casele de
Tirgsorul, com. Tirgsorul-Noti, locuit, cu fabricarea rachiuluT de Väcäreni, com. rur., in jud.
pl. Tirgsorul, jud. Prahova, in prune si cu chirigeria, transportul Tulcea, pl. Mgcin, asezatg in
intindere de 1693 hect., din rachiuluT prin Targ, etc. partea N.-V. a judetuluT, la 45
care 539 hect. pgdure i 1154 Top' locuitorii sunt mosnenT. kil. spre V. de orasul Tulcea,
hect. pgmint cultivabil i finete, Ef aii 35 caT si Tepe, 60o boT, capitala districtuluT, i in cea
arendatg (1888-93) Cu 23100 35 vacT, 56 capre, 3500 oT de N. a plgsiT, la 15 kil. spre
leT anual. 215 porcr; 2 morT pe Orla Ve- N. de orasul Mgcin, resedinta
ditia i Vetisoara, si una de plgset
Vatra-Schitului-Tutana, mosi e abur', asezatg in cgtunul Chitani, Sc mgrgineste la N. cu com.
a statuluT, din jud. Arges. (V. pe mosia Cioara. Pisica, la S. cu com. Jijila, la
mosia Tutana). Suprafata comuneT e de 1928 E. cu com. Luncavita si la V.
hect. cu com. urbang Mgcin i com.
Vatra-Schitului-Väleni, mosie oselele Gura-BouluT i Bgrgsti- Pisici.
a statuluT, com. Vgleni, pl. Telea- de-Vede inlesnesc comunicatia E brgzdatg de dealurile Dea-
jenul, jud. Prahova, vindutg de intre comunele Gura-BouluT, B1- lul-Cgrgrilor, la V. si centru, Pie-
vecT. rgsti - de-Vede, Pgduroiul, Cru- trosul, Dealul-cu-Monument, Bu-
cisoara i Izvorul geacul, la N. Are pe terito-
Vata, com, rur., pl. Vedea-o1.-s., E brgzdatg de dealurile : Spi- riul eT i movile artificiale si e
jud. Olt, compusg din 7 cgtune : nuluT, Bocanul, Bondoci, Bgdicea, udatA de Gira Ciulinetul la E.,
Chiritesti, Nitulesti, Vetisoara, ale aror coaste sunt acoperite Girla-LgtuneT la V. si centru,
Chitani, Floresti, Bondociul cu pgdurT, i pe a cgror coamg se Girla-Mare, prin mijloc, Valea-
Bgdicea. cultivg cerealesi sunt sgditT prunt, Nucilor la S., Valea-GloduluT
E situatg pe Dealul-SpinuluT, udatg de vgile : Vetisoara, la S.-E., Valea-luT-Bran, afluent
saü Telegilor, Ciurestilor i Ba- Cgpoteasa, Ausul, Adincata al V.-Jijila i Jijila la S., de bäl-
dicea i valea girleT Vetisoara, tirbul si de alte micT vilcele. tile I.gtimea si Marea-
la 55 kil, de capitala judetulut Neagrg la V.
si la 2 kil, de resedinta plgseT. Vacarea, cdtun, al com. Dgnesti, Are 4500 hect. Este com-
Se mgrgineste cu comunele : din pl. Ocolul, jud. Gorj, spre pusg din Vgcgreni, resedinta, la
Izvorul, Crucisoara, Gura-BouluT, S.-V. de resedintg, pe loc yes. E. pe malul drept al girleT
Bgrgsti de-Vede, Sgpata-d.-j. si Are o suprafatg de 532 hect.; MarT, la poalele dealuluT Pie-
Pgduroiul din jud. Arges. o populatie de 408 suflete; o trosul ; Garvan, la N.-V., la
Are o populatiune de 1623 bisericg, ziditg la 1812. E strg- kil, de resedintg, pe malul gir-
locuitorT; o §coalg ; 3 bisericT (la bgtut de soseaua comunalg asa- leT Lltimea, la poalele DealuluT-
Chiritesti, fondatg in 1833, la Urechesti (V. Dgnesti, com. rur.). cu-Monument.
Bondoci, 1885 si la Vetipara, Are : io6o locuitorT ; 2 coale;
In 1835). Tot in aceastg comung, *l'Acarea, sat, com. rur. Valea- 2 bisericT, una in cgt. Vgcgreni,
afarg de aceste bisericl, se mal PopeT (v. a. n.), pl. Riurile, jud. cu hramul Sf. Nicolae, ziditg in
ggsesc i niste micT troite, dintre Muscel, situat pe ambele malurT 1826 de impgratul Alexandru I

www.dacoromanica.ro
VACARENI 727 ITACÀREM-DE-RASTOACX

al RusieT i cea-l'alta in cat. Gar- Argep, pl. Oltul, com. rur. Da- tru apararea sa in contra boe-
van, cu hramul SE Gheorghe, nicei (v. a. n.). rilor rominT.
fundata de comuna; 5 morT de In aceasta cetatue printul
vint pi o moara Cu aburT. VacAre§ti, sat, cu 89 locuitorT, Rempnin batu cu armata rusK
Locuitorif posea 150 plu- pl. Dimbovita, jud. Iltov, com. toata oastea turceasca.
gurT, 743 bof i vacT, 323 caT rur. Dudepti-Cioplea (v. a. n.), La anul 1640, Ibrahim
pi Tepe, II asinl, 529 ol i ber- situat spre S.-V. de Dudepti. dupa sfatul prietenilor luT Va-
becT, 385 capre i 137 porcT. La S. are dealurT pe care se sile-Lupu, a dat porunca luT Si-
Soseaua judeteana Tulcea Isac- cultiva viea ; lar spre N.-E., pa- flan-Papa, care se afla la Isaccea,
cea-Macin pi drumurile comunale mintul e !Altos, pamintul fiind sa plece cu optirea ce o avea
ce duc la cat. Garvan pi la co- mult aplecat spre albia riuluT sub comanda sa spre Bucurepti,
munele Luncavita, Jijila, Pisica, Dimbovita. Pe la S. trece calea s5 se arate prieten Jur Mateiti-
Greci i Macin inlesnesc comu- judeteana Bucurepti-Oltenita. Basarab pi de'T va fi la inde-
nicatia. Are o biserica cu hramul mina sa-1 prinda i sa-1 aduca
SfintiT ImparatT Constantin pi la Stambul. TurciT venind ari
Vficareni, sat, in jud. Tulcea, pl. Elena», deservita de 2 preotT con5cit parte la V5c5rqti, parte
Macin, catunul pe repedinta al 2 cintAreff, fosa manastire, zi- la Cotroceni (Gr. G. Tocilescu).
com. Vacareni, apezat la poa- dita de Nicolae Mavrocordat la La Vacarepti este mormintul
lele dealuluT Pietrosul, pe malul 1722. Aceasta biserica privita luT Nicolae Mavrocordat, zidi-
drept al GirleT-Mare. Se mar- de departe are aspectul uner torul bisericeT. Manastirea a fost
gine,te la N. cu com. Pisica, cetatur. Imprejur are zid gros inchinata sfintuluT Mormint. Ca-
la V. cu catunul Garvan, la V. la poarta o clopotnita foarte ragea la anul 1813 in hrisovul
pi E. Cu com. Luncavita. solida. Pe cind alte constructiT manastireT Vacarepti, zice cEpi-
Are o intindere de 2500 hect., de felul acesta s'ati darimat de tropiT se indatoreaza sa trimita
Cu 1060 locuitorT, RominT din ciltremure, clopotnita dela Va- ajutor la SE Mormint, fara nicl
Basarabia ; o biserica pi o pcoala. carepti a rezistat. Biserica, con- o scadere, chiar cind anir vor
(V. Vacareni, com. rur.). structie frumoasa, apezata in fi raT i veniturile manastireT nu

mijlocul curta, e destul de in- vor ajunge v.


VficAre§ti, corn. rur., jud. Dim- capatoare. La inceput a fost
bovita, pl. Dealul-Dimbovita, si- frumos zugravita, dar invechin- Väeäre§ti, trwie, jud. Braila, pen-
tuata pe cimpia Vacareasca, pe du-se, unul din cer din urma dinte de com. Rupetul. Apar-
malul sting al riulut Dimbovita egumenT grecT o vapsi apa de tine DomeniuluT CoroaneT.
pi in apropiere de riul Ilfovul, raii ca a schimonosit-o.
la zece kil. spre S. de Tirgo- Intre obiectele de valoare ga- Vficare§ti, statie de dr.-d.-f., jud.
vipte, linga unja ferata Titul- sim aci : un potir poleit cu aur Dimbovita, pl. DealuluT, com.
Tirgovipte. Se compune din 4 din 1821, un potir de argint Vacarepti, pe linia Titu-Tirgo-
catune Vacarepti, Bajepti, Bun- din 1853 pi 4 clopote de dife- vipte, pusa in circulatie la 2 Ia-
gctul i Ciurari, cu o populatie rite marimT. Aceasta manastire nuarie 1884. Se afla intre sta-
de 1730 locuitorT. Are 3 bise- servea la 1848 ca temnita pen- tiile Nucetul (9,1 kil.) pi Tirgo-
ricT, o pcoall, o moara de apa tru oameniT politicT. Odinioara vipte (7,1 kil.). Inaltimea d'asu-
cu facae, produce cereale
pi servia ca punct intarit pi se pra nivelului Marel de 244',01.
multe, avind i padure. lega cu cetatea Curtea-Vechfe. Venitul acesteT statiT pe anul
Se invecine,te spre E. cu Co Pe litiga cladirile ce deja exis- 1896 a fost de 38495 leT, 90
spre V. cu Raciul te'', la anul 1870 s'a mar adao-
Luceni, spre N. cu Colanul gat una mare, care, impreuna
spre S Cu Cazaci i Per,inari, Cu cele-l'alte, serva de arest Vacäre§ti-Berte§ti, mo,sie, a sta-
despartindu - se maT de toate preventiv. tulul, jud. Braila, pendinte de
aceste com. prin padure i unin- In fundul curteT, la stinga, com. Mihaitt-Bravul, pl. Balta, cu
du-se prin posele vecinale i co- sunt maretele palaturT transfor- o suprafata de 12000 hect, i un
munale. mate azT in spital al arestatilor. venit anual de 70000 leT.
In timpul luT Nicolae Mavro-
Vacäre§ti, sat cu 17 farnilil, jud. cordat servea de cetatue pen- Vicäre§ti-de-RAstoack com.

www.dacoromanica.ro
VXCXRIA 728 VXDASTRA

rur., jud. Dimbovita, pl. Bolin- Lipovanul, de 7 hect., toate cu un teren $es, la 14 kil. de Co-
tinul, situata pe cimpie, la 8 pe$tT i racT. rabia $i la 26 de Caracal. MaT
kil. spre S.-E. de gara Titu, pe TreT piraie principale trec pe multe magurT inconjoara satul
malul sting al piriuluT Rastoaca mo,ie : Tibulea, Dolina isesul. $i o Orla mocirloasa formeaza
aproape de locul unde uta se DrumurT : drumul vechiil Do- aci o insula.
varsd in Rastoaca. Se compune rohoiil Boto$ani, pe la rate,u1 Are o populatie de 1373 lo-
din trel cgtune : Pitarul, Strim- Cotirgaci i Valea UrechioaeT ; cuitorT ; o biserica, cu hramul
beanul $i Moara-Crovulta, cu o calea judeteana Dorohoid - Le- Sf. Grigore, zidita la 1836, de-
populatie de 800 locuitorT. Are yarda $i calea ce duce la satul servita de 2 preotI §i 2 cinta-
doug bisericT $i o $coala, o moarg Goroveid i com. Virful-Cim- retT ; o $coalg primara; 8 cir-
de apa pe piriul 5uta. Se in- puluT. ciumr.
vecine$te : la E. cu Serdanul, la Mo$ia se hotara$te cu : Bra- Aci s'a descoperit la 1872
V. cu Crovul, la N. cu Odo e$ti, Dimacheni, Saucenita $i de C. Boliac, o locuinta preis-
be$ti $i la S. cu Potlogi-Ru- Virful-CimpuluT. toricg.
ralT, despartindu-se de O dobe$ti Localitgt1 insemnate sunt : Ia- S'a dat de un oazis preistoric,
prin piriul Suta, de Potlogi- zul - Domnesc, Sili$tea - Caluga- infundat lineo mla$ting, pe care
RuralT i Crovul prin piriul Ras- reasca i Sili$tea-Verghia sail s'ad superpus constructiunl ro-
toaca $i de Serdan prin aro*. Verbia. mane $i medievale. Aceasta sta-
Istoricul. Vechia proprietate tiune preistoricg e mal vechie
Väcäria, sat, Cu 50 suflete, jud. a mo$iel a fost a mangstireT ca GetiT i Dacil, de vom ju-
Arge$, pl. Oltul, com. rur. Sto- Moldavita din Bucovina, anula deca dupg vasele de lutdrie gro-
ile$ti (v. a. n.). de Ana Doamna, sosia !La Ale- solana, aschiile de cremene
xandru-Vodg-cel-Bun, dupg cum alte unelte lucrate in piatra. E
Vaculesti, com. rur., in partea se dovede$te din uricul de intari- din epoca pietreT lustruite, cind
de S.-V. a plg$eI Co$ula, jud. turg al acestuT Domn, cu data omul in necuno,tinta de metale
Dorohoiti, formatg din satele : din 14 Aprilie 1415. Aceastg se servea in trebuin tele sale caz-
Goroveiul, Horlaceni, Prelipca, mo$ie a fost impresuratä de nice $i de inmormintare, numai
Saucenita $i Vacule$ti, re$edinta. multe orT de cgtre vecinT, pentru cu lut, os i piatrg.
Are : 3156 suflete ; 4 bise- care manastirea a avut grele pro- Vdclastra a fost un punct stra-
riel cu 3 preotr, 5 cintAretT cese ce se curmarg prin hriso tegic insemnat ; inconjuratd de
4 palgmarT i$coala prim. mixta, vul din 8 Iunie 1746, dat de o sprinceanä de mal, prezinta
13 iazurI ; 15 pogoane vie Ioan N. Mavrocordat-Voda. Dupg o vechTe cetate de pamint cu zi-
1461 vite marl cornute, 1582 aceasta, mgngstirea stgpini in durT uria,e, numita Sculieni
oT, 5 capre, 340 caT, I Io porcT pace mo$ia 011a la 1785 cind s'a maT multe magurT. Intre obiec-
$i 50 stupt vindut. tele gasite cind s'ad fäcut sa-
paturT, distingem idolalf de pa-
Väculesti, sat, pe mo$ia cu ace- Viculesti, stalie de dr.-d.-f, , in mint inchipuind un om cu bra-
la0 nume, jud. Dorohoid, pl. Co- jud. Dorohoid, pl. Co$ula, com. tele intinse, fetig diforml al uneT
$ula, cu o populatie de 1578 su- Vgcule$ti, pe linia Leorda-Do- populatiunT barbare, dalte marl
flete. rohoiil, pus g in circulatie la 15 de silex, sagetT, sulite, topoare
Are : o biserica, cu hramul A- Decembrie 1888. Se aflg futre de granit verde neggurite, pietre
dormirea i SI. Nicolae, mica, statiile Leorda 1,5 kil.) i Do- de ascutit, custure i herestrae
de lemn, facuta la 1712, de Lu- rohoid (To kil.). Ingltimea d'a- de silex, vetre de bordee, o-
pu Dascalul i Nimerincul Ucrgi- supra niveluluT MgriT, de 2Iim,60. biecte de olgrie foarte vechT, etc.
neanu ; o $coalg primara. Venitul acesteT statiT pe anul Afarg din insula, gasim $i a$e-
SateniT improprietgriti ad 1204 1896 a fost de 19754 !el', 35 zaminte romane, judecind dupg
hect. 48 aril pamint ; iar proprie- banT. monedele de bronz, din timpul
tatea, 1730 hect. 52 aril cimp, luT Filip Arabul, zidariile $i a-
1719 hect. 63 ariT, padure, 12 po- Vädastra, com. rur., in mijlocul peductele romane.
goane vie de specie aleas a $i 5 plg$eT Balta-Oltul d. j., jud, Ro-
iazurT, din care cele mar marY manati, formata numaT din sa- Vädastra cu Viisoara, moyie,
sunt : Ciobald'ul, de 12 hect. $i tul cu acela$T nume, situat pe a statului, in jud. Romanati, cu

www.dacoromanica.ro
VADISTR1TA 729 VAG1ULEM

arendg anual de io68 lo ler Cu o populatie de 770 suflete Prutulur, la 5 kil. de resedinta
(1887/88.) bisericg, construitg la 1848 de comunalg si la 76 kil, de la Ga-
locuitorr, Cu hramul Adormfrea lati. (V. Rogojeni, com.).
Vidastrita, com. rur., pl. Maicir DomnuluT, cu i preot,
jud. Romanati, for- cîntàre i I paracliser ; o Vädeni, clitun, resedinta com.
matg numal din satul cu acest scoalg mixtg, infiintatg la 1859. Vgdeni, jud. Gorj.
nume, situat pe un teren ses, DrumurT : la Nazirul, spre S.. Are o suprafata de 600 hect.
intre com. Urzica i Vgdastra, II kil.; la C.-Lung, spre V., ro si o populatie de 710 suflete.
la 28 kil. de Caracal i 15 kil. la Cazacul, spre S., ir kil.; (V. Vgdeni, com. rur.).
de Corabia. Mal multe mggure la Galati, spre N., peste Siretul.
inconjoarg satul. Prin com, trece calea feratg Vädeni, stafie de dr.-d.f.,in jud.
Are o populatie de 1706 loc. ; Brgila-Galati, avind aci podul de Brgila, pl. VIdeni, com. Vadeni,
bisericg, cu hramul Intrarea fer de peste Siret, si care are o pe linia Brgila-Galati, pusg in
in Bisericg (1861) cu 2 preotr lungime in comung de 8 kil. circulatie la 13 Septembrie 1872.
si 2 cintgretT ; o scoalg primarg ; Se aflg intre statiile Brgila (12,4
II circiume. Vädeni, com. mur., in partea de N. kil.) i Bgrbosi (8,1 kil.). Ingl-
M'al anual : la ro August. a plgser Ocolulur, jud. Gorj, timea d'asupra nivelulur Mgrir
la S. de com. Curtisoara, situatg de 8111,39. Venitul acester statir
Vädeni, p/asd, in jud. Brgila, ocu- pe partea stingg a Pula pe 1896 a fost de 8203 ler, 20
pind partea de N.-E. a judetu- Este formatg de 3 cgt. Vg- batir.
lur i intinzindu-se pe luncile Du- deni, resedinta, Sisesti í Preajba,
ngrer, Siretulur i Buzgulur, cu cu o suprafatg de 1340 hect., Vädeni, mo,cie a statulur, de 1120
resedinta in com. Tudor-Vladi- populatie de 1069 suflete, 3 falcr (cu vii cu tot), in jud. Co-
mirescu. Se mgrgineste la N. bisericr, cite una in fie-care cgt., vurluill, pl. Horincea, com. Ro-
cu j ud. Covurluiii, de care se des- din care una e foarte vechre, gojeni, fostg pendinte de mg-
parte prin riul Siretul, la S. scoalg si o fabrica insemnatg ngstirea Dobrovgtul; cu o arendg
cu pl. Ianca si parte din pl. de lemngrie la pgdurea Besna. de 18550 lel.
Bgltir, la E. cu Dobrogea de Locuitorir posedg : so plugurr,
Care se desparte prin Dungrea- 96 care cu bol, 4 cgrute cu cal, Vädurelele, sat, Cu 280 locuitorT,
Vechre si la V. Cu o parte a 954 vite mar! cornute, 150 in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com.
jud. Rimnicul-Sgrat, de care se 4647 or, 257 rimgtorr, 89 ca- Socea, situat spre marginea com.
desparte prin riul Buzgul. E for- pre, 3 bivolr, 15 asinT si 88 Cindesti. (V. Cindesti, com. rur.).
matg din com. urb. Brgila stupr.
comunele : Cazasul, Chiscani, Soseaua nationalg Väeni, sat, cu 90 case, in jud.
Cotul-Lung, G urgueti, Islazul, La- trosani, oseaua comunalg care Mehedinti, plaiul Closani, com.
tinul, Nazarul, Romanul, Scor- leagg Cu Turcinesti i alte rur. Orzesti, la 2 ldl. de satul
tarul-Noii, Scortarul-Vechiil, Si- drumurr ordinare, inlesnesc co- Padesul si la 5 kil, de resedinta
listrarul, Tichilesti, Tudor-Vladi- municatia. comuna
mirescu i Vgdeni.
In total are I oras, 14 com., Vädeni, sat, Cu o intindere de fost pichet de granild, in
45 sate si 15 tirle. 204 hect. si CU 770 10C., jud. jud. Mehedinti, plaiul Closani.
S'a unit de curad cu pl. Brgila, la N. com. Cu acelasT
Ianca, avind unite 25 com. (V. nume, pe malul viroager Sirete- Vägiule§ti, com. rur. §i sat, jud.
Brgila, judet). lul, la 500 m. de riul Siretul, Mehedinti, pl. Vgilor, la 14 kil.
situat de a lungul viroager Si- de orasul Turnul-Severin, situatg
Vädeni, com. rur., jud. Brgila, pl. retul ì cger ferate Barbosi-Brg- pe valea riulur Motrul. Se mgr-
Vgdeni, situatg pe malul drept ila (V. Vgdeni, com. rur.). gineste : la N., cu comunele Co-
al riulul Sfretul. Se mgrgineste la vrigi i Strimptul; la E., cu co-
E. cu Dungrea, la N. cu Siretul, Videni, sat, cu 390 locuitorr, in munele Miluta, Mentir-din-Fatg,
la V. Cu Cotul-Lung si la S. Cu Iz- jud. Covurluiti, plasa Horincea, Cernaia i Jirovul ; la S., cu co-
lazul. com. Rogojeni, cel mal de N. munele Corcova si Imoasa ; lar
Are o suprafatg de 3000 hect., sat al jud. Covurluiti, pe malul la V., cu com. Samariniesti.

B6700. Moras Diclionar Googrculo. Vol. V.


92

www.dacoromanica.ro
VAGIULESTI-ROMINI 730 VALEN'

Satul formeazd com. Cu satele : curelul, Sli vilesti, Strimptul, Sura, deservite de 2 preotf, doT
VNgiulesti - Romini, Vdgiulesti- Tehomirul, Tirioiul si Vdgiulesti. tdretT si un paracliser ; o §coall
Ungureni, Circiul si Valea-Rea, Se mdrgineste : la E. si N., primal-A mixtd.
avind 1400 suflete. cu jud. Gorj ; la S., Cu pl. Mo- Vite : 406 bol si vacT, 20 caT,
Are 3 biserid si o scoald. trul-d.-j.; iar la V., cu pl. Mo- 9 bivolT, 120 oT, 90 capre
LocuitoriT posea.: 60 plugurY, trul-d.-s. si parte din plaiul Clo- 200 eimAtorT.
Ioo care cu bol, 18 cdrute cu sani.
cal; 6o stupT. De la 1895 s'a desfiintat, iar Välcelele (Dara -de-Sus), cd-
DealurT : Cioaca-Miscodanilor, com. al trecut unele la pl. Dum- tun al com. Dara, jud. Buzdti,
Dealul - BozneT, Codita - Rosie, brava-Motrul-d.-j., altele la pl. Cu 360 locuitorT.
Brumarulul, Bdlenilor, AlbieI, Motrul-d.-j.
Samarinestilor si Dealul-Ciocd- Välcelele-de-Jos (Olteni), sat,
lduluT. Vaje§ti, sat, cu Too suflete, jud. cu 998 locuitorT, com. rur. Bdr-
VAT : Valea-BozneT, a-Micso- Arges, pl. G515sesti, com. rur. cdnesti, pl. Siul-d.-s , jud. Olt,
danilor, a-BrumaruluT, a-AlbieY, Cersanele (v. a. n.). situat in partea de S. a com.,
a-luT-Semen, a-Rdpenilor, si Va- pe valea IminoguluT. (V. Bdrcd-
lea VldeT. Välari, com. rur., jud. Gorj, pla- nesti, com. rur.).
Piraie : valea iul Vulcan, la N. com. StAnesti,
Nisipoasa, Piriul-BrumaruluT, ce asezat pe deal. Välcelele-de-Sus, sat, cu 1117
ucld in lung satul Ungureni, Pi- Se compune din cAtunele : Va- locuitorT, com. rur. Bdranqti,
riul-VIgiulestilor, care udd satul lari, Curpenul i Curpenelul, cu pl Siul-d.-s., jud. Olt, situat in
Vdgiulesti, piraiele Viaja i Gir- o suprafatd de 282 hect. si o partea de S.-E. a comuneT, pe
Uf, Piriul-Ripenilor, Piriul-VdieT- populatie de 1835 suflete. Dealul IminoguluT. (V. BArcd-
luT-Semen, ce udd. proprietatea LocuitoriT posedd : 54 plugurY, nesti, com. rur.).
Corcova, Piriul - CirceluT, care loa care cu bol, 22 stupT, 250
toate se varsd in apa MotruluT. vite marT cornute, 400 oT, 300 Välce§ti, vezT Bucecea, sat, com.
Are o osea comunald, care o capre, 30 cal si 150 rimAtorT. aline§ti, pl. Siretul, jud. Bo-
leagd cu soseaua Strehaia-Baia- Teritoriul comunel este udat tosani.
de-Aramd, precum i alte §o- de apa $usita.
sele si drumurT, care o leagd cu Are o osea comunald, care Välcule§ti, sat, jud. Arges, pl.
comunele vecine. vine din spre S., de la Stdnesti; Pitesti, resedinta com. rur. Bra-
20 morT, 4 herdstrae, pentru dul-Geamdna (v. a. n.).
Vägiule§ti-Romtni, sat, in jud. tdiat scindurile; i coal4 ; 5 bi-
Mehedinti, pl. VAilor, resedinta sericT, cu 2 preoV i 4 cintAretT. Väleanca, cdtun al com. Vis-
com. rur. Vdgiulesti. pesti, jud. Buza, Cu 360 locui-
Välari, cdtun de resedintd, al co- torT i 95 case.
Vägiule§ti-Ungureni, sat, Cu muna Wad, plaiul Vulcan,
6o case, in jud. Mehedinti, Pl. jud. Gorj, situat pe ses i lingd Vfileni, com, rur., jud. Muscel,
VAile, com. rur. Vdgiulesti. (V. apa usita. Are 120 hect., cu o pl. Argeselul, la 18 kil. spre S.-
com. rur. Vdgiulesti). populatie de 687 locuitorT. (V. E. de Cimpulung.
Vdlari, com. rur.). Se compune din 4 cdtune :
Väiei (Gura-), ccltun al com. Po- Lunca, Plopisorul, Vdleni i Vrd-
liciori, jud. Buzdtl, Cu 230 lo- Välcelele, sat i com. rur., pe biesti, cu o populatie de 1781
cuitorl si 54 case. riul Arges, jud. Arges, pl. Pi- locuitorl.
testi, la 12 kil, de com. rur. Se mdrgineste la N. cu com.
Väile, plasd, numita si pl. VAilor, Bdscovul-Flesti (resedinta sub pre- Cetdteni-din-Deal, la S. cu pro-
jud. Mehedinti, formatd din 18 fectureT) si la 14 kil. de Pitesti. prietatea statulul fostd a mAn5s-
cornune i anume: Se compune din 4 sate : Brd- tireT Vierosul, la E. cu com.
Brddetul, Corobdile, Cosmd- teasca, Capul-PisculuT, Crimpo- rur. LdicNi-Runceasa si la V. cu
nesti, Covrigi, Dragostesti, Ho- teni i Vdlcelele. Are 1228 su- com. rur. Boteni.
rdsti, Leurda, Matdsari, Micu- flete ; 2 biserid, una In satul Are o bisericd si o coald
lesti, Negomirul, Rosiuta, Run- VAlcelele si alta in Crimpoteni, mixtd.

www.dacoromanica.ro
VKLENI 731 VALENI

Mopia e a locuitorilor pi se in- Väleni, com. rur., jud. Olt, pl. pl. Mijlocul, situatg pe dreapta
tinde pe o suprafatg de 700 hect. Serbgnepti, situat pe un deal din riulut Oltetul, la 70 kil. de ca-
LocuitoriT ail : 505 vacT, 520 dreapta Vede, la 42 kil. de pitala judetuluT pi la 15 kil, de
boT, 300 taurT, 192 vitel, 40 Slatina pi la 20 kil, de re,edinta a plgpeT.
Tepe, 30 caT, 18 armgsarT, 12 plgpel. Are o populatie de 754 lo-
minjT, 450 oT, 140 berbecT, 279 Se compune din 2 cgtune : Vg- cuitorT ;o pcoalg pi 2 bisericT.
pord, 123 capre. leni pi Popepti, cu o populatie LocuitoriT sunt mopnenT. ET
In jurul comuneT sunt malu- de 2546 locuitori. E vechie, ají: 5 cal, 50 boT, 20 vacT pi
rile : Ghermgni (la E.), Virtopul fostg proprietate a boierilor VA- 150 of.
pi Chiciora (la V.), Cornetul (la lenT. Comuna se intinde pe o su-
N.), Mglgiptea pi Corbul (la S.). Se invecinepte la N. cu Titu- prafatg de 120 hect.
La N. este Mupcelul, unde lo- lepti, la E. cu riul Vedea, la S. E brAzdatg de dealurile : Mu-
cuitoriT al locurT de finete. cu Seaca-Belciugata pi la V. cu ereT, Mare, Zgliata-Mare, Sgliata.
Este udatg de vilcelele : Mup- Stoicgnepti, de care se desparte Micg, Corbul pi Plodi,u1 pi udatg
celul, Sgroaia .pi Brgduletul, care prin valea Cglmgtuiul. de riul Oltetul.
se impreung in centrul comuneT Are 2 bisericT, (in fie-care cg-
pi se vara in riul Dimbovita la tun cite una), deservite de 3 Väleni, suburbie a com. T..0cna,
E. de com. rur. Lgicgi-Runceasa. preotf ; o ,coalg, infiintatg la jud. Bacgil, pl. Trotusul, situatg
La S. se afIl un deal numit 1877. pe partea stingg a TrotupuluT.
Mormintele. Vite: 300 caT, 260 Tepe, 118o
boT, 510 vacT, 40 bivolT, 5580 Väleni, sat, jud. Arges, pl. Lo.
Väleni, com. rur., pl. Podgoria, oT pi 1050 porcT. vistea, com. rur. Suici (v. a. n.).
jud. Mupcel, la 6o kil. spre S. Suprafata com, e de 8300 hect. Aci este schitul Vgleni (v. a. n.),
de Cimpulung. Soseaua judeteang Slatina-Ro- intemeiat de familia Gradiste-
Se compune din 2 cgtune: piori leagg comuna la N. cu Ti- nilor.
Valea-Vgleni pi CiocAnepti, cu o tulepti pi la S.-E. cu Socetul,
populatie de 935 locuitorT. din jud. Teleorman. O altg po. Väleni, sat, cu 349 locuitorT, jud.
Este situatg pe ambele ma- pea vecinalg o leagg la V. cu Bacgil, pl. Siretul.d.-j., com. Mi.
lurT ale vgiel numitg. Valea-VA- Stoicgnepti pi cu Seaca-Belciu- lepti, s'tuat la confluenta piriuluT
leni, impresuratg de dealurT in gata la S.-V. Cornitelul cu piriul RIcAtgul, la
toate pArtile, afarg de partea In partea de E. sunt dealul 2500 m. de satul Milepti.d.-s.
de S., unde se intinde cimpia pi riul Vedea, in care dati cite- (pcoalg). Are o bisericg catolicg,
mopiilor statuluT Radu-Vodg pi va vglcele : Tumba, Chicioaia, cláditg de locuitorr la 1850.
Cotmeana, pAnä in riul Argep. Peptepti pi Bindulepti.
LocuitoriT ail : zo caT pi Tepe, Väleni, sat, cu 147 locuitorT, jud.
43 viteT, 246 bol, 178 vacTs Väleni, com. rur., jud. Roman, Bacgù', pl. Siretul.d.-s., com.
193 oT, 66 berbecl ,i zoo porcT. In pl. Moldova, spre N.-V. de o- Berbinceni, apezat d'a stinga pi-
Girla-Vglenilor udg comuna rapul Roman, la 23 kil. de el pi dula Odobul pi pe piriiapul Da-
de la N. spre S., apor Tese in la 22 kil. de repedinta plIpeT, dalica.
poseaua nationalg Bucurepti-Pi- In malkinea judetuluT. Este for-
tepti, curge prin cimpia Radu- matg din satele : Cioplepti, Da- Väleni, sat, Cu 234 locuitorT, in
Vodg pi se varsg in riul Argep la vid (Scheea), Moreni, Munteni- partea de V. a comuneT Vilto-
locul numit e ZAvoiul-CotmeniT 3 . Ghirgepti, Munteni-Vgleni pi Va. tepti (v. a. n.), pl. Mijlocul, jud.
Ea izvorepte din Valea-SchituluT, leni, repedinta. Are o popula- FAlciti, apezat pe valea Vgleni,
cgtunul Valea-Vgleni. tie de 1545 locuitorT, 2 bise- intre dealurile: Dumbrava-Mare
Un numgr de 139 locuitorT ricf, una de zid pi alta de lemn; pi Comoara, pe unde trece pi
s'ail improprietgrit prin legea o pcoalg prim. mixtg ; cite-va piriul FAggdgul
de la 1864 pe mopille statuluT morT pe 01(11 Moreanca.
Radu-Vodg pi Valea-Vgleni. Este legatg cu orapul Roman Väleni, clitun al comunef Izvoa-
Are 2 bisericT (in he-care cg- prin posea. rele, pl. Jiulul, jud. Gorj, in par-
tun cite una) ; o pcoalg, datind tea despre N. a comuneT, situat
din 1855. Väleni, com. rur., jud. Vilcea, pe loc es pi linga lantul de

www.dacoromanica.ro
VALENI 732 VALENI-DE-MUNTE

ingltimT din stinga JiuluT, pe kil.) si la Fglticeni (26 kil.). (V. Cociocul (v. a. n.), pl. Znagovul,
marginea soseler nationale Mglini, com. rur.). jud. Ilfov, situat la N. de Co-
ciocul, format din 2 trupurT
Are o suprafatg de 384 hect. laleni, sat, cu 200 locuitorr, in Vgleni Buriasul, ambele pe
i
si 16o locuitorT. (V. Izvoarele, jud. Tutova, pl. Pereschiv, com. malul drept al riuluT Ialomita
com. rur.). Stgnuesti, spre N. de satul Sta- inconjurate la S. de pgdurea
nuesti. Radu-Vodg.
Vileni, sat, in jud. Neamtu, com. Are o suprafatg de 236 hect.,
Grumgzesti, pl. De-Sus-Mijlocul, Väleni,sat, jud. Vilcea, pl. Ocolul, cu o populatie de 260 locaitorT.
cu o suprafatg de 400 hect. si com. rur. Pgusesti-Otgsgul. Are,
o populatie de 312 suflete. impreung cu Barcanele, o po- Väleni - de - Munte, con. urb.,
pulatie de 5 r7 locuitorT ; o bi- plaiul Teleajenul, jud. Prahova,
Väleni,sat,cu 199 locuitorT, in ju d. sericg, reziditg la 1868. Cade situatg in partea de N. a ora-
Neamtu, com. Vingtori - Dum- in partea de N.-V. a comuneT, suluT Ploesti.
brava-Rosie (v. a. n.), situat pe la 0/2 kil. de cgt. Ursgresti Se compune din 3 cgtune
malul riulul Bistrita, lingg Petro- este udat de riul Otgsgul. Vgleni (Tirgul-), Turburea si Va-
Dava. lea-GarduluT, cu resedinta com.
Váleni (Schitul-), schit, Cu 40 in Tirgul-Vgleni si o populatie
VAleni, sat, cu 1287 locuitorT, de maicT, pe riul TopologuluT, de 3000 locuitorT.
com. Cu acelas nume, pl. er- jud. ..4rges, plaiul Lovistea, la E udatg prin centru de riul
bgnesti, jud. Olt, situat pe ma- doug ceasurT de Tigveni si la Vgleanca, alimentata de «Mea.
lul drept al VedeT. (V. Vgleni, 5 de Curtea-ele-Arges. Acest Teiencel.
com. rur.). schit a fost intemeiat de familia , In vecingtatea tirguluT Vgleni
Grgdistenilor i pgng la 1818 sunt : la E., Pgcureti, cu boga-
Väleni, ditun, Cu 110 locuitoff, a fost schit de cgluggrT, iar de te surse de pgcurg ; la V., Va-
in jud.Putna, pl. Zgbrgutul, com. la aceastg data s'ad asezat aicT lea-SlgniculuT, cu bogate mine
Strgoani-de-j. (v. a. c.), situat maicT. Biserica, cu hramul SI. de sane; la N., vgile TeleajenuluT
pe malu/ usiteï, lingg piriul Troita, este in stare bung, iar DrajneT, pe care sunt situate
Valea-DaniT. zidurile mgngstirif sunt in ruine. istoricele sate : Mete rezele, Piscul-
Intre tgrtile vechT ale acestel Doruluï, Teisani, Drajna, Homo-
Väleni, sat, cu 905 locuitorr, in mgngstirl se aflg un liturghier riciul, etc., iar spre S., e Gura-
jud. Roman, pl. Moldova, com. din vremea mitropolituluT Theo- VitioareT.
Vgleni, spre N.-V. si la 23 kil. dosie. Aceastg mgngstire este Acest orgsel, ca i Tirgsorul,
de orasul Roman si la 22 kil. intretinutg de stat (are doT pre- Gherghita i Cimpina, trebue sg
de resedinta plgseT, pe piriul otl, un cintgret si un paracliser) fie foarte vechid, poate chiar
Moreanca. (V. Vgleni, com. rur.). si se Inscrie pe tot anul in bud- din timpul Jul Mircea-cel-Bgtrin,
getul ministeruluT de Culte o trebue sg fi fost pe la 1503
Väleni, catun, al com. Brinco- sumg de 13231 leT pentru in- In toatg splendoarea, de oare-ce
v eni, pl. Oltetul-Oltul-de-Sus, jud. tretinerea maicelor i pentru se ggsea la aceastg datg in re-
Romanati, la 19 kil. spre N. de serviciul divin. latiunT comerciale cu Brasovul.
Caracal, pe soseaua Corabia- Are o statie telegrafo-postalg,
Riul-VaduluT i lingg linia feratg. Väleni, schit, jud. Neamtu. (V. un spital si o farmacie.
Altitudinea terenulul de 135 m. Vgleni, sat.) P'aci trece soseaua judeteang
Are 280 locuitorT ; o bise- Ploesti-Bratocea, ce pleacg din
ricg. Váleni (Vatra-Schitului-), mo- Ploesti pe bariera Vgleni i ja
fie a statuluT, Cu o intindere de directia spre N., pe Valea-Te-
sail Satul-Noil, sat, jud. 610 pogoane, din care 500 leajenuluT, legind mar toate co-
Suceava, pe mosia i in com. pogoane pgdure, jud. Arges, pl. munele de pe aceastg vale.
Mglini, asezat pe valea piriuluT Lovistea. Pe mosie se aflg case, In apropiere de orgsel se vede
Suha-Mare, cu o populatie de magaziT, o moarg si o piug. frumosul pod fgcut de curind
685 suflete. pe riul Teleajen, la locul numit
DrumurT sunt : la Brosteni (44 Väleni-Buriaqul, sat, com. rur. Hanul Rosu.

www.dacoromanica.ro
VÀLENI-DIN-VALE 733 VARATICUL

Intre fondatoriT acestuT orgpel Väluga, pichet de granifil pe mar- ghicesel. Are o populatie de 312
se mentioneazg maT cu seamg ginea DungreT, in jud. Mehe- suflete.
familia Berivoeptilor pi a luT dinti, pl. Blahnita, com. rur. Ba-
Marcu Bgrceanu. In ocolnita (ho- toti. Väraticul, sat, in jud. Tutova,
tgrnicia) Drgjnenilor - d. - s., din pl. Pereschivul, com. Sendrepti,
1625, se citepte : (Si am stgpi- Välduta-de-Jos, sat, jud. Dolj, spre E. de satul endrepti.
nitgrg apa din vremile ngvgliri- pl. Amaradia, com. Mierea-Bir-
lor Tgtarilor in tara Ungureascg nici (v. a. n.), cu 119 suflete. Väraticul, mändstire de eillugd-
(Transilvania), cind neamul Be- oseaua vecinalg pune cgtunul rife, jud. Neamtu, pl. de Sus-
rivoeptilor hglgduia pre'ngruiul in leggturg la S. cu Miericica, Mijlocul, com. Filioara, infiin-
Teipanilor pi valea VglenciT; iar lar la N. cu Vgluta-d.-s. tata pe. la finele veaculur XVIII
BgrceniT pe malul pi valea Te- de cuvioasa maicg Nazaria, sub
leajenuluT, etc.,. Väluta-de-Sus, sat, jud. Dolj, conducerea staretuluT Paise, de
Are 6 bisericT, dintre care pl. Amaradia, com. Mierea-Bir- la MgnIstirea Neamtu.
cele mal vechT sunt: a Berivo- nici, cu 344 suflete. Biserica cea mare s'a zidit,
eptilor pi a Bgrcenilor, apoT mg- Soseaua vecinalg pune cgtunul dupg cura aratg inscriptia de-
ngstirea catedral g (mgngstire in- in leggturg la S. cu Vgluta-d.-j., asupra bisericeT, la 1807, de cg-
chinata la muntele Athos) pi bi- iar la N. cu Marinepti. tre Iosif Ieromonahul pi simona-
serica Sf.Ioan din orapul de sus ; hia Olimpiada, cu ajutorul mai-
o pcoalg de bgetT pi una de fete. Vämile, tirld, jud. Brgila, la 6 cilor pi altora bunT credincio,T.
Pe la 1830, era ad, chiar in kil. spre S.-V. de satul Osman, Elena Paladi dgrui acesteT mg-
catedrala orapuluT, o pcoall unde lingg movila Cu acelap nume, ngstirT mopiile : Vglilepti, Cleja,
se invgta grecepte. infiintatg la 1878 pe mopia Mo- Zernepti, Peripani, cu trupurile
La 1839, pe lingg ,coala gre- rotepti, din com. Osman. ce tin de ea.
ceascg, mal funciona pi o pcoalg Are o populatie de 37 suflete; Simonahia Elisabeta Balp ii
normalg, frecuentata de 139 copiT, 30 cal, 90 vite marT cornute, dgrui mopia Vulturepti, cu tru-
condusg de David Almgpanu. La Too oT pi 20 rimgtorT. purile algturate.
1845 pi 1846, pcoala normalg La 1841 a fost reparatg de
avea 80-90 copiT. Väratica, sat, jud. Argep, pl. Lo- cltre Scarlat Paladi pi simona-
In jurul orgpeluluT se intind vitea, com. rur. Racovita (v. hia Fevronia.
viile Mglgeptilor pi ale Gorne- a, n.). Mgnástirea Vgraticul mg avu
tu/uT, Cu frumoase livezl pi cu pi urmgtoarele proprietgtT : Bg-
tot felul de pomT. Väraticile, sat, cu 461 locuitorT, lilepti (jud. D n.ohoid), BrAtuletul
La inceputul luneT Iunie 1788, jud. Arge,, pl. Topologul, com. (jud. Neamtu), Buciumeni pi Vlad-
fiind Domn Mavrogheni pi avind rur. Runcul (v. a. n.). nica (jud. Tecucid), Buhaiul pi
rgzboiti cu AustriaciT, pe cind Sgrata (jud. Neamtu).
el se afla la Vgleni-deMunte, Väraticile, sat, jud. Vilcea, pl. In mgngstirea Vgraticul se aflg
i-a venit veste de izbinda ce ar- Horezul, com. rur. Costepti, si- o pcoala de fete.
mata sa a repurtat la vama Bu- tuat pe ambele malurT ale riuluT In vara anului 1900, tot cen-
zguluT in contra Austriacilor. Bistrita, la 2 kil. de cgtunul Cos- trul pi bise.rica mAngstireT ati ars.
Acolo ail cgzut T000 de os- tepti, unde e repedinta com. pi S'a restaurat in aniT urmgtorT.
tal austriacT pi muly ail fost pcoala. Situatg inteo pozitiune fru-
prinpT viT. Are o bisericg de lemn pi ten- moasg, allturT de bgile Bgltg-
cuitg, cu hramul Adormirea, fon- tepti, de Tirgul-NeamtuluT pi de
Valeni-din-Vale, sat, jud. N'u,- datg de preotul Nicolae Briceag mgngstirea Agapia, e foarte fre-
cel, plaiul Dimbovita, com. rur, la 1840. cuentatg in timpul vereT ca sta-
Vgleni (y. a. n.). Are 2 bisericT: tiune climatericg.
una fondatg, in 1827, de Sgrdarul Väraticul, sat, pe mopia Dutn-
Scarlat Iorgules:u din Cimpulung brgveni, in partea de S.-V. a co- Väraticul, pirifi, ce izvorepte din
pi cea-l'altg in 1856 de NO M. muneT Dumbrgveni (v. a. c.), muntele M Igura-Vgraticul, jud.
Lungu, Nitg Miricg, Stanciti Zg- jud. Botopani, pl. Siretul, pe va- Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, co-
bavg pi Nitg tefgnescu; o pcoalg. lea piriuluT Vgraticul sati Gheor- muna Filioara; curge in direc-

www.dacoromanica.ro
VARXRIA 734 VARB1LAUL

tiune trecind pe la mg.- Intre Vgrgpti i Cimpurelul, ma- Värbila, mandstire, jud. Prahova,
ngstirea Vgraticul, strgbate apol lul drept al dula Sabarul e fondatg de Radu Voevod Ba-
poseaua judeteang Piatra-Neam- foarte zmircos. sarab, la 1510.
tu, filtre kil. 30-31, i se varsg Se intinde pe o suprafatg de Preotul Gr. Musceleanu sustine
pe dreapta piriuluT Topolita, in 2300 hect., cu o populatie de cg aceastg mgngstire s'a edificat
fata satuluf Topolita, dupg ce 1700 locuitorT. (V. Vgrg,ti-Obe- la 1533 de Dragomirescu Spgtar,
primepte pe dreapta piriiapele deni). dupg cum ar proba urmgtoarea
Sgrata (Bgltgtepti) pi Gindgoani. inscriptiune din frontispiciii :
VArä§ti-Obedeni, com. rur., pl. Acest hmm (biserich) cu Adormirea
Väriria, sat, in jud. Fglciti, pl. Sabarul, jud. Ilfov, situatg la 24 MaiciY Domnuld, s'a zidit de Jupin Dra-
Podoleni, com. Drgnceni. Se maT kil spre E. de Bucurepti, lingg gomirescu, mare Spdtar i Jupin Toma
numepte pi Vgrgria-BuzneT de riul Sabarul. Stg in leggturg cu Ban, Septembre In 14, din leatu 7041,
la fratif Buzneptf, care al:1 pi ei Ghimpati i Dobreni prin posele i Jupin Caran, Biv... (aci literile lipsesc).
o parte de mopie in trupul mo- vecinale. Aci e mormintul luT Laiot
pieT statuluT. Suprafata terito- Se compune din satele : Obe- Vodg Basarab, cu urmgtoarea
riuluf e de 600 hect., cu o po- deni i Vgrgpti, cu o populOe inscriptie :
pulatie de 66 suflete. de 2355 locuitorT.
Basarab Laiot Voevod, ce ad fost tdiat
Se intinde pe o suprafatg de de Racial \roda Citlugdrul gi In pomenirea
Värä§ti, com. rur.li sat, in jud. 3255 hect. pdrintitor sIi, la anul 7043 (1535), luna
Ialomita, pl. Borcea, situatg in Are 2 biserid (in fie-care cgtun Octombre, s'ad pristIvit i robul luY
partea de S.-V. a plgpeT, intre cite una); i coall mixtg ; Juptit Stanciu, marele Vistier, fie-Y po-
menire.
comunele Ulmul i Ciocgne,ti- moarg cu aburl ; 2 ma,inT de
SirbT, pe malul de N. al laculuf treerat; 3 podurT. Aceastg mgngstire a fost metoh
Boianul pi la gura vgiT Ando- Locuitorif posedg : 364 plu- al mAngstireT Mgrgineni.
lina. gurT : 346 cu bol, 18 Cu cal ;
Teritoriul comuneT se intin- 405 care pi cgrute : 338 cu Värbila, trup de pdclure al sta-
de din Dungre spre N., pe o pi 67 Cu cal; 341 caT pi lepe, 8 tuluT, in intindere de 2470 hect.,
suprafatg de 8700 hect. Este armgsarT, 697 boT, 354 vacT pendinte de com. Podeni, pl.
proprietatea statuluT, fostg a mg- viteT, 52 bivolT, 103 bivolite, 23 Podgoria, jud. Prahova, care, im-
ngstireT Viforita, arendatg pe pe- capre, 142 porcf i 2096 of. preung cu trupul Pgaloaia (208
riodul 1893-1898 cu 190000 leT. hect.), formeazg pgdurea Vgrbila-
Are o populatie de 1326 lo- Värá§ti-de-Jos (Bajenari), sat, Pgcgloaia.
cuitorT ; o ,coalg. primarg mixtg ; jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com. rur.
o bisericg, cu un preot i doul Dascglul-Creata (v. a. n.), situat Värbila -cu-Trupurile, mo,rie
dascglf. la S. de Vgrgpti-d.-s., aproape a stdtuluT, pendinte de manb.'s-
ImproprietgritT dupg legea ru- de unde izvorepte Valea-Mostip- tirea Mgrgineni, jud. Prahova,
rala din 1864 sunt 163 locuitorT, tea, pe o suprafatg de 161 hect. care pe periodul 1887-97 s'a
In 1878 s'ail maT improprietgrit Cu O populatie de 259 loc. arendat cu 6200 leT anual. De
12, §i neimproprietgrip se mal* aceastg mopie apartine pi tru-
aflg 154 locuitorT. Värä§ti-de-Sus (Pitar-Mo§u), pul Benga din Buzgti.
Este udatg de Dungre i Ge sat, jud. Ilfov, pl. Dimbovita,
lacurile Boianul, Sticlinul, Co- com rur. Dascglul-Creata (v. a. pdclure a
cenosul, Lunguletul, Luminosul n.), situat spre N. de Bucurepti, statuluT, in intindere de 2678
Ggvanele, avind bratele (pri. aproape de Linde izvorepte va- hect., pendinte de com. Po-
valele) : Cochira, Bgtrina i Mop- lea Mostiptea, pe o suprafatg de deni, pl. Podgoria, jud. Pra-
Mihaiti, care leagg Dungrea cu 140 hect. pi Cu o populatie de hoya, formaa din trupurile:
lacurile. 304 locuitorT. Vgrbila (2470 hect.) pi Pgcgloaia
(208 hect.).
Varà§ti, sat, repedinta com. rur. Värbila, sat, cu 519 locuitorT,
VA:11U Obedeni, pl. Sabarul, jud. com. rur. Hirsa, pl. Podgoria, Värbilaul, plaiù, jud. Prahova.
Ilfov, situat la E. de Bucurepti, jud Prahova. Se mgrginepte la E. cu plaiul
pe malul sting al duluT Sabarul. Aci e mgngstirea Vgrbila. Teleajenul pi o parte din plasa

www.dacoromanica.ro
ITÀRBiLXUL 735 VXRZXREVTI

Podgoria, de care se desparte Parte din locuitorr sunt mos- reni si Vgrsatura, unde e si pri-
tuteo mica parte prin dril Sigui- nenT si parte s'el improprietgrit maria comuna.
cul si comunele : Poiana, Mala- la 1864. Atund s'a dat la 181 Are o populatie de 1182 su.
esti si riul Teleajenul; la S., cu locuitorr 477 hect, din mosia flete; r bisericg parohialg, cu
parte din plasile Tirgsorul si ColtiT, proprietate a Eforier Spi- hramul Sí. Trer-Ierarchl, in cgt.
Filipesti ; la V., cu plaiul Pra- talelor Civile din Bucuresti si Varsatura, si 1 filialg, cu hramul
hoya si plaiul Pelesul ; iar la a mosnenilor. ET ail: 30 cal si Sf. Vasile ; o scoalg mixta.
N., cu Transilvania, de care se Tepe, 346 bol', 244 vacr, 8 bi Pe toata intinderea comuner
desparte prin muntil Carpati. volT, 461 pord, 36501 si 40 capre. sunt plantate vir si pgdure.
Se compune din Slanicul, com. Suprafata comuner e de vr'o Locuitorir posedg : 4 plugurr ;
urb., si din i r comune rurale : 15oo hect. 180 bol, 54 vacr, 23 car, 15 or,
Bertea, Cocorgsti-Misli, Cosmi- In raionul comuner sunt cite- 7 capre si 50 porcr.
ndle, Livadea, Malgesti, Poiana- va izvoare, ce contin pucioasg. Pe teritoriul comuna, la poa-
de-Varbilgri, Stefesti, Strimbeni, E brazdatg de virfurile: Mg- lele muntelur Mggura, se afig
Trestioara, Vilanesti si Irga-- gura, Timpa, Viia Popir si Gilma, schitul Bolucul, la 40 kil. de cgt.
bilgul, cu resedinta sub-prefec- acoperite cu padurr si pastinf. Padureni, si urmele cetater Crg-
tureT in com. SIgnicul. Este strabgtutg de la N. la S. ciuna (v. a. n.).
Cea mar populatg comuna de Orla Varbilgul, in care, la
din plaiul Varbilgul este com. punctul numit Gindesti, se varsg Väratura, cdtun, in comuna cu
Mglgesti, apoT vin Strimbeni, apa SIgnicul, si de vade: Ste- acelas nume, pl. Girlele, jud.
Vilanesti, Varbilg.ul. Cele mar jarulur, Petroasa, Cotuni, Surli, Putna, situat lingg Odobesti, la
putin populate sunt : Trestioara, Baesti (v. a. c.). impreunarea pirlului \TM-satura-
Poiana-de-Vgrbilad si Livadea. In comuna sunt doug sosele, Mare cu Varsatura-Micg.
S'a desfiintat in 1895, tre- inlesnind comunicatia spre com.
cindu-se comunele la pl. Cimpul- urb. SIgnicul si Livadea. Värsätura, atun, jud. Brgila, la
Tirgsorul si Teleajenul. 2 kil. spre N. de satul Chiscani,
Värbiläul, riii, jud. Prahova, iz- aproape de Brgila. Are 87 lo-
Värbilaul, com. rur. li sat, pla- voreste din muntele Radila-Mare; cuitorT si o bisericg.
iul Vgrbilgul, jud. Prahova. Se uda comunele Stefgnesti, Li-
crede ea dateazg de vr'o 250 vadea, Varbilgul ; strgbate com. Värsätura, piehet vechiti de (ron-
de anI. Poiana-de-Varbilail, plaiul Van tierd, pe Dungre, in pl. Ialo-
Este situatg pe vaile apelor bilgul si Malgesti si se varsg in mita-Balta, in dreptul satulur
Varbilgul si SIgnicul, la 30 kil. 11111 Teleajenul. Cegani, jud. Ialornita.
departe de capitala judetulur si In raionul com. Vgrbilgul pir-
la 7 kil, de re§edinta plaiuluT. meste vgile : SIgnicul, cu aflu- Värsätura, ostrov, in jud. Braila,
Se mgrgineste la N. cu com. entele Valea-Pietroasg, Stejarul, com. Bertesti-d.-s., intre canalul
SIgnicul si Livadea ; la S., cu Cotuna, Bgesti si Surli. Cremenea si Minusoaia, avind o
com. Poiana-de-Varbilgil; la E., lungime de 6 kil.
cu com. Bughille si la V. cu Värläne§ti, sat, Cu 50 locuitorr,
Trestioara. com. Godinesti, pl. Berheciul, Vär§e§ti, sat, cu 150 locuitorr,
Are o populatie de 1699 lo- jud. Tecuciti, situat pe deal, in com. rur. Gura-Boulur, pl. Ve-
cuitorr; 2 bisericr, una vechre, partea de N. a comuneT, la 9 dea-d.-s., jud. Olt.
fondata cam de vr'o 80 de anT, kil. si 200 ni. de resedinta com.
de Ion Teleanul si Lazar Mol- Värzari, sat, cu 410 locuitorr,
doveanu, si alta noug, fondatg ~satura, com. rur., in pl. Gir- jud. Arges, pl. Topologul, com.
de Nica Filip si locuitorir ; r lele, jud. Putna, situata lingg Odo- rur. Dedulesti-Vgrzari (v. a. n.).
scoalg si 3 morr. besti, pe poale de deal, la im-
Locuitorir comuner se ocupa preunarea girler Varsatura-Mare VArzari, sat, pe dril Argq, jud.
mult cu cargusia. cu Vgrsatura-Micg, la 3 kil, de Argos, pl. Pitesti, com. rur. Bor-
In comuna sunt : 20 dulgherT, subprefectura plaser si la 15 de lesti-Vgrzari (v. a. n.).
2 zidarr, ro butarT, 3 rotarr li capitala judetulur.
5 fierarT. Se compune din cgt. Pgdu- Värz5re§ti, schit, in jud. R.-Sg.

www.dacoromanica.ro
VARZXRETI 736 VXTAI-BANOV

rat, pl. Marginea-d.-s., com. Slo- afarg de cer din Stroesti si Laiul, cuitorY; o coal4 mixtg, care
bozia, situatg in partea de V. cgrora le-a fost lgsatg prin tes- functioneazg din 1885 in satul
a com., pe piriul cu acelas nume, tament de Smaranda Costin mo- Vasiesti ; 4 biserid, cite una
lingg lacul sati helesteul VAr- sia in mArime de 210 fAlcT. fie-care cgtun, deservite de 3
zgresti. S'a zidit in anul 1644 LocurT insemnate in comung preotf i 7 cintgretT.
de Radu-Vgrzarul, vel Armas al sunt : Dealurile Osoiul i Cetg- Vite: 64 caY, 1003 vite cor-
luT MateT Basarab ; la inceput a tuia, din care s'A scos antici- nute, 280 pord, 321 capre, 1972
fost metoh al MitropolieT din tgy de d-niT Sturza, Tocilescu, oT. Locuitoril art 102 stupT.
BucurestT. Are 20 cglugArT. Butculescu si Beldiceanu. Dupg legea rur. din 1864 s'el
In marginea V. a mosieT improprietgrit 247 locuitorT, cu
Vfirzäre§ti,pcidure, de 675 hect., mgnesti, d'asupra satuluT Blg- 892 fAlcT, 46 prgjinT si 34 stin-
jud. R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-s., gesti din com. PAscani, se vgd jenT pgmint.
com. Slobozia, lingg schitul Vgr- ruinele uneT biserid marT, des- Teritoriul comuneT are o in-
zgresti. pre care se zice cg ar fi fost tindere de 2578 hect.
fgcutg de cgtre Logagtul Tau- Este strAbgtutg de calea ju-
Värziroala, sat, com. rur. Pe- tul, marele diplomat al luT Bog- deteang Ocna-Comgnesti - Moi-
trosani (v. a. n.), plaiul Nuc- dan-Vodg. nesti.
para, jud. Muscel. Distantele : la BacAti, capitala
Vascani, sat, pe mosia si in com. districtuluT, 50 kil. ; la Moinesti,
VAscani, com. rur., situatg la cu acelas nutne, jud. Suceava, resedinta plAseT, 3 kil.; la com.
S.-E. pl. Siretul-d.-s., jud. Su- asezat pe tgrmurile piriuluT Pgu- Podurile, 7 kil. ; la com. Co-
ceava, la 52 kil. de .FAlticeni. nesti si coastele dealuluT Pgu- mgnesti, 3 kil., si la com. Dgr-
Se mgrgineste la E. cu com. nesti, 501 suflete. mgnesti, i i kil.
Bgiceni, din jud. Iai, la V. cu Drumuti sunt la Ruginoasa
com. PAscani, la S. cu com. (3 kil.) si la Costesti (3 kil.) (V. Väste§ti, sat, cu 8io locuitorT,
Cucuteni (Iasi) si Ruginoasa si Vgscani, com. rur.). jud. Bacäil, pl. MunteluT, si re-
la N. cu com. Lespezile i jud. sedinta comuneT Cu acelas nu
Botosani. Väsie§ti, com. rur., jud. me, situat pe piriul Urminisul,
Are forma unuT poligon ne- pl. MunteluT, asezatg la poalele care '1 udg prin mijloc. (V. Vi-
regulat. E compusg din satele: munteluT Tarnita i in valea pi- siesti, com. rur.).
Vlscani, resedinta, Boldesti, riuluT Urminisul-Mare. Se com-
Hgrmgnesti, Todiresti-Bglusesti, pune din 5 cgtune : Vgsiesti, Väsuiul, com. rur., in jud. Put-
Stroesti si Laiul. Inainte de 1876 resedinta, Leorda, Vermesti, cu na, pl. Vrancea, la 17 kil. de
forma o singurg comung cu sectia Glodurile, Urminisul sal subprefectura plgsiT si la 54 de
Ruginoasa. Hingani i $ipoteni. capitala judetuluT.
Are o populatie de 2720 su- In Condica Liuzilor se gg- Este udatg de piraiele : Vg-
flete ; 5 bise-ricT ortodoxe, cu 3 sesc treT sate din aceastg co- suiul, Sgrgtelul i Zgribincea.
preotT si 6 cintgrep, si una li- mung: Vgsiesti, Urminisul Are o populatie de 402 su'
poveneascg, in Bglosesti ; 3 scolI Leorda, de unde incg de pe a- flete si i bisericg parohialg, cu
rurale mixte. tuncT se exploata pIcura. hramul Sf. Nicolae».
Vite : 246 caT, 660 boT, 402 Se mgrgineste la E. cu teri- LocuitoriT posedg 16 plu-
yací, 2499 oT, 3 capre i T81 toriul comunelor Moinesti si Po- gurT, 2 morT de apg ; 162 boT,
porcT. durile, la S. cu al com. DAr- 150 yac!, 33 cal', 830 oT,
Altitudinea 320---330 in. E mgnesti, la V. cu al com. Co. capre i 81 porcT ; 3 fabricT de
udatg de piraele : VAscani, Bol- mgnesti si la N. cu al com. rachití ; o rotgrie.
desti, Hgrmgnesti, Ciumalul, Drg- Moinesti.
goteni, Rggoaza, Checea si Bu- Este strgbgtutg de piriurile Väta§i, sat, com. rur. Crimpoaia,
dgile. Urminisul-Mare i Busuiocul si pl, erbgnesti, jud. Olt, situat
Are o suprafatg de 9012 hect. brgzdatg de muntele Tarnita si pe malul drept al DorofeiuluT,
Improprietgrit1 in
1864 si dealurile Leorda, Babelor, Bu- Cu 320 locuitorT.
1878 sunt 586 locuitorT, stgpi- suiocul i Nogea.
nind 1753 fAlcT si 50 prgjinT, Are o populatie de 1911 lo- VStaw-Banov,ccitun, com. Preaj.

www.dacoromanica.ro
VXTXANI 737 VEDEROASA

ba, pl. Glavaciocul, jud. VI isca. BuzqU siaproape de com. Icoana de ploT mad si la topirea za-
(VezT com. Preajba). se incarca pe dreapta cu piriul peziT, Vedea vine foarte mare
Plapcea, uda coin. Florul, unde si se revarsa peste marl intin-
Vätà§ani, vechia numire a sa- pritneste piriul Florisorul. De derT. In acest rill se glsepte
tutu% Nenciulesti, pl. Tirgulta, ad inainte serveste de hotar in- peptiporul numit pitroc, precum
jud. Ttleorman. tre jud. Olt si Teleorman. Trece pi puOne varietAtr de petl obici-
pe la E. de magura MihaT-Vodi nuitr, maT ales crap.
VAtä§e§ti (Tincule§ti), sat, Cu si la S. de cat. Ungurei, com. In tot cursul sail are o lun-
50 familil, jud. Arges, pl. Topo- Tatulesti, pe dreapta se incarca gime de aproape 200 kil.
logul, corn. rur. Giurgiuveni- cu piriul Dorofeiul saü $erba- Dupa istoria luT Dionisie Fo-
Vatasesti (v. a. n.). Are o bise- nesti. Apol curge tot pe hotar tino, riul Vedea se numea in
rica, 4Buna-Vestire>. pana is E. de dit. Popesti, com. vechime Apa-Vinata.
Valeni, de unde la directia
Vätä§e§ti-de-Jos, sat, Cu 25 fa- S.-E. si intra in jud. Teleorman Vedea-de-jos, plasd, jud. Olt.
milir i ro suflete, jud. Arges, la punctul Badesti, unde se varsa Se margineste la N. cu pl. Ve-
pl. Pitesti, com. rur. Bradul- inteinsul dui Cotmeana. dea d.-s., printeo linie dreapta,
Geamana (v. acest nume). Are De la Badesti, urmeaza cit-va dusa de la S. de coin.
o biserica, (Sf. MateTv. in linie aproape dre.apta pang la S. de com. Barasti-de-Cep-
In dreptul coin. Socetul, de unde turT ; la E., se margineste Cu
Vätä§e§ti-de-Sus, sat, jud. Ar- apuca spre N.-E. spre Rosiori jud. Arge; la S., cu pl. Mij-
ges, pl. Pitesti, com. rur. Bra- si de acolo la Alexandria, apol locul si la V., cu pl. Oltul-d.-j.,
dul-Geamana (v. a. n.). spre S., primind apele riuluT Te- avind ca hotar despartitor in
leorman, intre comunele Cer- cea mal mare parte Hui Plapcea-
Vävälugi,celtun,al. com. Boziorul, venia i Beiul i dupIt mal multe Mare (Vez'! Oltul, judet).
jud. Buzari, Cu 140 locuitorY. cotitur1 varsindu-se in Dunare Coprinde 14 com. rur. (cu re-
°data cu Girla-Mare, la hotarul sedinta in com. Tatulesti), adica :
VeOhia, sat, CU 254 locuitorT, dintre Ga.ojani i Petrosani, din Calugari, Colopesti, Constanti-
com. rur. Daesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vlasca. nesti, Maldarul, Mircesti, Mogo-
jud. Vilcea, situat la i 1/2 kil. De la Badesti i pana unde sesti, Negreni, Poborul, Scorni-
de cat. Curtea, unde e scoala. se impreuna cu Teleormanul, cesti, Sp¡neni, uica, Marti,
Vedea taie jud. Olt in diagonal. TA tulesti, Vlaici.
Vechia, mahala, com. rur. Si- Afluentii Vedef sunt: Cotmea- Acum face parte din pl. unite
nest', pl. Oltetul-d.-s., jud. Vil- na, Tecuciul, Bratcovul, Bur- Oltul-Vedea, care ail 54 comune.
cea. dea salí Zbirgleaza, Piriul-Cii-
nelul impreunat cu Tinoasa Vedea-de-Sus, p/asd, jud. Olt.
Vedea, rizI. Izvorete din dealul Teleormanul, precum i maT Se margineste la N. si E. cu jud.
Daduiesti, jud. Arges, curge ca- multe piraie ipiriiase, ca Ba- Arges, la S. cu pl. Vedea de-
tre S., intra in jud. Oltul pe racea, Cirsteasca i Nanovul. Pe jos, i la V., cu pl. Oltul-d.-s.
linga Topana, uda Fagetelul, partea dreapta are ca afluentI (V. Oltul, jud.).
Alunisul, Spineni i Tatulesti, principalf Plapcea i Vedita in Coprinde 14 c )mune rurale,
la N. careia primeste pe stinga jud. Olt, cum si piraie si piriiase cu resedinta in com. Chilia,
piriul Eiul; uda Optasi i aproape ca Florisorul, Dorofeiul i altele. adica : Alunisul, Barasti-de-Cep-
de catunul Ungheni, com. Cor- Cu totT afluentí sal marl si micl, turT, 135r5,ti-de-Vede, Chilia, Fa-
bul, se impreuna pe stinga cu dui Vedea, pana la oare-care getelul, Fata, Gura-BouluT, lz-
Vedita, care izvoreste tot din dea- departare de Rosiori, are volum vorul, Mereni, Profa, Rijletul-
lurile judetuluT Arges, aproape de apa foarte mic ; adesea e Govora, Rijletul-Vierosul, To-
de Pitesti, i intr in jud. Olt, aproape de tot sec. Din apro- pana si Vata.
la Rijletul-Vieros, uda Rijletul- piere de Alexandria isT mare;te Face acum parte din plasile
Govora, Vatp., Barasti-de-Vede, volumul din ce in ce mal mult unite Oltul-Vedea.
Barasti-de-CepturT, Vlaici, Colo- pana la Dunare. Albia luT este
nesti si Maldarul. foarte larga, neregulata i plina Vederoasa, lac, jud. Constanta,
De la Cerbul, Vedea mar uda de nisip foate fin. Pe timpurI pl. Medjidia, pe teritoriul co-

66700. Marais Diclionar Geograjfe. Vol. V. 93

www.dacoromanica.ro
VEDITA 738 VELE§TI

mune rurale Rasova, situat in Stanira, spre E. si la 3 kil. de tarT, precum si satenilor ; Ce-
partea de S.-V. a plaser si in satul Stgnira, (V. Stanira, co- tgruia, aparrinind statuluT, si cu
cea de N. si N.-V. a comunel, muna). V enitul anual futre 4000-5000
'higa malul drept al DungreT. leT ; Bucoviciorul si Sabarul.
Comunica cu Dungrea, de care Veja-Lingurarl, sat, pl. Siretul- Pgdurl : Cetaruia, in intindere
este alimentat, printr'o mica d.-s., com. Stanira, spre E. si de 250 hect. si 58 ariT, aparrinind
gira, lungg de aproape 1 kil. la 3 kil. de satul Stanira, in statulul, si amenajatg ; Leurdoa-
Diferitele pgrrl ale sale poartg marginea juderuluT Roman. (V. sa, de 32 hect.; Burdiosul, de
deosebite numirT : la E., se nu- Stgnira, comuna). 30 hect., pe mosia Sabarul ;
meste Baciul ; la V., Limpezi- Toia, de 20 hect. si Leurdoasa, pe
sul ; la S.-E., Sgrpul. Intreaga Vela, com. rur., jud. Dolj, plasa mosia Bucoviciorul. Inainte a-
baltg se mal numeste si Vlah- Dumbrava-d.-j., situatg pe Dea- parrineaa mangstirelor, azi sunt
Chioi. lul - luI - Stupinearg, dealul Bur- ale statuluT. Se compun din cerT,
Satele asezate pe malurile sale diosul, dealul Mocirla si sesul ulmT, stejarl, frasinT, plopT si
sunt : Alimanul, pe malul de V. Desnaruiul, la 38 kil. de Cra- girnire.
al parre Limpezisul, Vlah-Chioi iova si la 16 kil. de Virtopul, Pe mosia Vela sunt 2 morT
pe cel de E. al VederoaseT; iar resedinra plasel Dumbrava-d.-j. de apg si una de aburT, iar pe
invecinate sunt : Bac-Cuius, Po. Se invecineste la N. cu com. mosia Sabarul, una de apa.
lucci, Talasman la S. (3-4 kil ), Terpezira, h S. cu com. Sal-
Rasova, la 3 kil. spre E. Ba- cura, la V. cu com. Carpeni, Vela, sat, cu 865 suflete, rese-
sinul salí e considerabil, coprin- pl. Dumbrava-d.-s., si cu com. dinra com. Vela, jud. Dolj, pl.
zind 80000 hect. (800 kil ) si Cornul si la E. cu com. Ciutura. Dumbrava-d.-j. (v. a. n.).
teritoriile com. Rasova, Ali- DealurT : Stupineara, Burdiosul
manul, Enigea, Mamut-Cuius. si Mocirla, acoperite de pgdurT. Velea sati Nebuna, ditun, com.
Este coprins intre dealurile Este udatg de riul Desnaruiul, Bulbucata, pl. Neajlovul, jud.
Zbreia, Catira, Chior-Cuius, Echi- ce trece prin S. com., cu direc- Vlasca (v. a. n.).
Iuiuc-Obeac, Mulver-Acceuci si riunea V.-E., si care are un pod
Ghiol-Punar, la V.; hotarul ju- pe dinsul In localitatea numitg Vele§ti, com. rur., pl. Amaradia,
deruluT la S. (de la movila Sarim- Ripa-Rosie. jud. Dolj, la 32 kil. de Craiova
Basa si pana la movila Bali- In vechime com. coprindea si la 22 kil, de resedinra plaseT,
Iuc); dealurile Baicul, Ciocanul, satul Plopsorul, com. Gubancea, situat pe Dealul-Velestilor, pe
Cesme, Canli, Piribei, Caciamac- si satul Sabarul, care era des- Dealul-Rupturilor si pe malul
Orman-Bair, Sari-Iuc-Bair, Culti- parta in doug mahalale, Suha- sting al riuluT Geamartaluiul.
mes-Bair, Alibi-Chioi, Cara-O- rui-Mare.sati Sabarul-Mare si Su- Se margineste la N. cu com.
mer si Bair-Iuiuc, la E. harul-Mic sati Sabarul-Mic, care Gheoroiul (Vilcea), de care se
Are 700 hect. ; conrine mult azI sunt unite O compun actua- desparte prin pirita Ghermane,
peste, al clrur venit (peste 10000 iul sat Sabarul. AzT com. Vela la S. cu com. Balota (satul Ba-
le) aparrine statuluf. coprinde 4 sate : Vela, resedinra, lota-d.-s.), la V. cu com. Ama-
Bucoviciorul, Sabarul si Cetgruia. rgsti, de care se desparte prin
Vedita, pirlii, izvoreste din dea- Aci se afig Cetgruia, ruina piriul Palinga.
lurile jud. Arges, de litiga Pi- de cetate romana. In 1873, comuna se compu-
testi si se varsg in Hui Vedea, Are o popularie de 1741 lo- nea din eltunele : Balota-d.-s.,
la cgt. Ungheni, din jud. Olt. cuitorT ; 2 bisericT, una in Bu- Rupturile si Velesti ; dupg a-
coviciorul, cu hramul Sí. Voe- ya timp s'a adgogat cgt. Mo-
Veghiurile, atunah al comuna vozT, fondata de proprietara S. toci si azY acest catun a ramas
Trestioara, jud. Buzar', Cu 30 Roschoschi si cea-l'altg in Vela, ca mahala catunuluT de rese-
locuitorT; e alipit de cgt. Crive- fondatg de locuitorT, si cu hra- dinra Velesti. Cgtunul Velesti
lesti si situat pe terenul cel maT mul Sf. Nicolae; 2 scoale mixte. este in centru, avind la N. ma-
steril din juder. Suprafara com, este aproxi- halau-a Motoci ; Ilupturile sunt
mativ de 8750 pog. spre E. si Balota-d -s., la S.
Veja-Claca§I, sat, la marginea Mosiile se numesc : Vela, ce Terenul comuneT este aciden-
jud. Roman, pl. Siretubd.-s., com. aparrine la mal muirT proprie- tat de dealurile : Velesti (400

www.dacoromanica.ro
VELETTI 729 VERDEA

m.), al-CapreT (5oo m.), Rupturi cornute, 12t6 oT, 610 porcT pi In vechime, com. se numia
(150 ni), Piscul Popel (300 ni.), 380 capre, CrIngul. Pana la 1874 repedinta
Piscul-StaiculuT (200 ni.), Piscul- era in Calugarei.
CirepuluT (zoo ni.), pi Dealul-Ra Vele§ti, sat, cu 603 loc., repedinta Se compune din 2 cat. : Ver-
carenilor. Dealul-CapreY este a- com. rur. Velepti, pl. Amaradia, bita, repedinta, pi Verbicioara.
coperit cu fin*, Dealul-Velepti, jud. Dolj, situat pe malul sting al In cat. Verbicioara se vad
Cu porumb pi grid, Dealul-Rup- Geamartaluiulul, la 9 kil. S.-E. urmele une cetatue, iar la S. de
turilor, cu finete, Piscul-Staicu- de Talpapul pi la 7 kil. N.-E. de cat. Verbita, se vad ruinele ca-
tul, Cu padure, Piscul-CirepuluT, Amarepti, strabatut in partea selor unta vechiti sat ce se afla
Cu padure pi cu viT. N. de dealul Fratila. (V. Velepti, in vechime pe acel loc.
Este udata de riul Geamarta- com. rur.). Un drutn vechid trece prin
luiul, ce intra pe la V. in com. V. com. pi merge la schela Ce-
pi curge spre E. pi primepte pe Veli-Chioi, sat, in jud. Constanta, tatea.
teritoriul com. piraiele Scindura, pl. Silistra-Noua, cat. com. Gar- Are o populatie de 1460 su-
Fagetelul pi pidul-luT-Stan, lar van (v. a. n.), situat in partea flete; doul bisericT, una in cat.
pe stinga: Floreiul, Staicul .pi meridional a plaper pi cea ra- Verbita, fondata la 1843, de
Artanelul. sariteana a comuneT, la 211/9 kil. locuitoriT ; cea-l'alta in cat. Ver-
Are o populatie de 952 su- spre N.-E. de catunul de repe- bicioara, zidita tot de locuitorT
flete; trer bisericT, una in cat. dinta, Garvanul-Mare. la anul i888; o pcoala mixta,
Vtlepti, cu hramul Adormirea ce functioneaza din 1879, futre-
MaiciT DomnuluT, fondata la 1786 Veneti§ul,cdt. al com. Nehoia,u1, tinuta de comuna.
de protopopiT loan p'i Consta n- jud. Buzad, cu 150 locuitorT. Dupa legea rural din 1864
tin Dinu, una in catunul Rup- sunt 165 improprietaritT, iar dupa
tura, cu hramul Sf. Dumitru, Verbicioara, sat, jud. Dolj, pl. cea din 1879 sunt 8 insurateT.
fondata la 1790 de capitanif Dumbrava-d.-j., com. Verbita (v. Suprafata com. este de 4700
Mitrache pi Madi', pi a treia a. n.), cu 648 suflete. hect.
In cat. Balota-d.-s., fondata la Moplile de pe teritoriul comu-
1782 de catre Caluda, cu hra- Verbicioara, mosie .5i pddure a nal sunt Verbita, Cringul, Verbi-
mul S-tiT VoevozT ; o pcoalä statuluT, jud. Dolj, pl. Dum- cioara, dind un venit de 76386
mixta, ce functioneaza de la 1879. brava-d.-j., com. Verbita, satul leT.
Suprafata intreguluT teritoriú Verbicioara, arendata (1886 96) PadurT : Verbita, de 400 hect.
comunal este de 1300 hect. cu I I too leT. Apartinea manas- pi Verbi cioara, de t000 hect ,com-
In comuna sunt doua mopiY: tire Sadova. puse din cerT pi girnita ; ambele
Velepti pi Balota, avind o su- sunt amenajate.
prafata de zoo hect. pi un ve- Verbita, com. rur., jud. Dolj, pl.
nit de t0000 leT. Velepti apar- Dumbrava-d.-j., la 51 kil. de Verbita, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
tine locuitorilor. Craiova, pi la 25 de repedinta brava-d.-j., com. Verbita, cu 8 r 2
Padurea Vele,ti, de 300 hect., plapeT, com. Virtopul. Situata 'fil- suflete (V. Verbita, com. rur.).
padurea Balota, de 500 hect., tre pesul Verbita pi padurea Val--
padurea Veleptenilor, apartinead b icio a ra. Vercicani, silige de sat, pe tar-
pi in trecut mopnenilor; padurea Se marginepte la N. cu com. mul sting al SiretuluT, jud. Su-
Balota apartine statuluT. Aceste Cleanovul, la S. cu com. Plenita ceava, com. Liteni.
paclurT sunt compuse din emita, pi Poiana-Plenita, de care se
cer, gorun, stejar ; predomina desparte prin padurea statultil ; Verde (Muntele-), munte, jud.
Omita. Padurea Balota, care la V., cu com. Prisacea, pi la Suceava, futre com. Sarul-DorneT
este amenajata, apartinea bise- E., cu com. Calugarei pi Oro- pi Bropteni, acoperit cu padure
riceT Obedeanu. dealul ; despartindu-se de aceste de rapinoase (1530 m. altitu-
Viile in intindere de 20 hect. din urma prin padurea statuluT dine).
apartin mopnenilor VeleptenT. Verbicioara.
CaiT : calea vecinal, calea Are un elepted numit Verbita, Verdea, cdt., cu 457 loc., in com.
comunal pi o cale natural. in care se gasesc peptT pi racT Racoroasa, pl. Zabrautul, jud.
Vite: 37 cal', 750 .vite marr in mare cantitate. Putna, situat 'in sus de Varnita,

www.dacoromanica.ro
VERDEA 740 VERNETI

la locul mide se varsg Repe- Constanta, pl. Hirpva, care se a. n.), cu o sectie, Glodurile,
dea in uOta. desface din dreptul ostrovulul situat la poalele dealuluT Busu-
Tofanari, satul Dgeni, se indreap- iocul §i in valea piriuluT Busu-
Verdea, sat, in jud. Vilcea, pl. tä spre N.-E., brgzdind partea iocul, la 11/2 kil, de satul Vg-
Oltuf d.-j., com Sutqti, cu o Po- de N -V. a pl4eT Hirpva i se siqti. Are 300 locuitorT.
pulatie de 424 loc. Cade in par- terming Arsindu-se iar in Du-
tea de N.-E. a com. §i e udat ngre in dreptul MovileT-PopeT, Verpole, sat, pe mo,ia cu ace-
de riul cu acela4 nume. (V. Su. dupg un curs de 6 kil. In ea la0' nume, com. Grgme;ti, pl.
te0, com. rur.). se deschide Valea - Mo,uluT Berhometele, jud. Dorohoiil, cu
Valea-Viilor de la Pinga. Des- 272 suflete.
Verdea, sot, in jud. Vilcea, com. parte ostrovul Dgeni de malul Hotarele mo,ieT sunt cu: Grg-
Amgr4ti, pl. Olti cu o DobrogeT. E nenavigabil. mqti, Rudeti §i Bucovina, de
populatie de 173 loc., la 4 kil. care se desparte prin antul
de cgt. Amgrg,ti, re§edinta com. Venga, bral al Dungrif, in jud. Hata. anume fgcut.
E brgzdat de dealul i va/ea cu Constanta, pläile Silistra-Noug (V. Grgme,ti, com. rur.).
acela0 nume. §i Medjidia. Se desface din drep-
tul ostrovuluT Huzud-Ada, de Vernesti, sat §i com. rur., jud.
Verdea, pichet de granild, pe lingg Mggura-DrägaiciT i valea Argq, pl. Argq, la 9 kil. de
Dungre, lingg com. Izlazui, din Carasan, se indreaptg spre E., Curtea-de-A rge§, re§edinta sub-
jud. Romanati. avind o directiune generalg de prefectureT, i la 6 kil. de Pi-
la V. spre E., brgzclind Fiartea tqti.
Verdea, insuld, in Dungrea, cu de N.-E. a pl4eT Silistra-Noug Are 785 suflete §i o bisericg,
6o hect. pgdure, com. Izlazul, §i cea de N. a comunelor Mir- cu hramul Na§terea Maicil Dom-
jud. Romanati. leanul i Alimanul, precurn §i nuluT, deservitg de i preot §i
partea de V. a plg?eT Medjidia I cintgret.
Veresti, sat, pe §esul riuluT Su- a com. Rasova. Are o lun- Vite : 550 boT §i vacT, I 5 caT,
ceava, in stinga i in partea de gime de ii kil. Se deschide tot 30 oT, 25 capre i 700 rinigtorT.
S. a com. numbrgveni (v. a. n.), in Dungre putin maT la V. de Inainte de 1874, com. Ver-
pl. Siretul, jud. Botopni, pe satul Rasova. Are o adincime nqti era alipitg de com. Valea-
mo0a Dumbrgveni. Are o po- de 2-3 metri. Desparte insula DanuluT ; azT fie-care e com.
pulatie de 370 locuitorT. Ostrovul-Lung de malul dobro- deosebitg.
brogean. E nenavigabil.
Verestf, stalie de dr.-d.-f., in jud. Vernesti, com. rur., in jud. Bu-
Bomani, pl. Siretul, com. Dum- Venga, canal, care une,te Du- zgri, pl. SgrgteT, pe malul drept
brgveni, pe linia-Pwani-Burdu- ngrea-Mare cu bratul Dungrii al riuluT Buzgul, la 9 kil. de o-
jeni, pusg in circulatie la 15 despre ora§ul Giurgiìí,jud. Vla§ca. ra§ul Buzgii.
Decembrie 1869 i pe unja Ve- E formatg din cgtunele : A-
re§ti-Botopni. Se aflg pe prima Veriga-Stoenesti, prival, care gudul, Clinciul §i Verne,ti, avind
linie 'filtre statiile Liteni (12,9 pleacg din Dungrea-Vechle, din o populatie de 710 locuitorT.
kil.) ì Burdujeni (14,8 kil.) hotarul jud. Ialomita, fgcind un Are o §coalg ; 2 bisericT, de.
pe a doua la 19 kil. de Buce- ocol, in formg de semi-cerc servite de 2 preop, 2 cintgretT
cea, statia vecing. Ingltimea d'a- se une§te tot cu Dungrea-VechTe, 2 paracliserT. Catedrala e cea
supra nivelu/uT Mgrif de 256',90. dupg ce strgbate comunele Ber- cu hramul 25 Martie, ziditg la
Venitul acesteT statiT pe 1896 te§ti-d.-s., Berte§ti-d.-j. i Stgn- 1714 .5i terminatg la 1721, in
a fost de 119625 leT i 27 banT. cuta, jud. Brgila. zilele Domnilor stefan Canta-
cuzin i Nicolae Mavrocordat,
Venga, pichet vechiz7 de frontierd, Verguleasa, sat, cu 1160 locui- de cgtre jupin Jipa §i Stanciu
pe Dungre, in dreptul satuluT torT, com. rur. Dumitre§ti (v. Vernescu.
Chioara, pl. Ialomita-Balta, jud. a. n.), pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. Vite : 190 boT, 52 vacT, 22
Ialomita. viteT, 3 bivolite, 31 caT, 8 Tepe,
Vermesti, sat, in jud. Bacgil, pl. 5 minjr, 700 oT §i 174 porcT.
Venga, bral al DungriT, in jud. MunteluT, al com. Vgsie§ti (v. Loc. posedg 16 stupT.

www.dacoromanica.ro
VERNWI 741 VETR 40A1A

Suprafata com, este de 1860 Are o suprafatg cam de 448 bogat in finate pi imape ; se aflg
hect. hect., cu o populatie de 273 su- ,i multe bAltT pi 2 luncT. Viea
Terenul e ;es, putin deluros flete. se cultivg pe o intindere de 53
in partea de N.-V. (VezT CAciulepti, com. rur.). hect.
Are tirgul de toamng : Valea- Are o pcoall pi o bisericg.
TeanculuT. Ver§e§ti-de-Jos saii Ver§e§ti, Vite : 1488 vite marT cornute,
C1: poseaua judeteang Bu- sat, Cu 691 locuitorT, jud. Ba- 5499 oT, 99 caT pi 188 porcT.
zgd-Frontiera prin Vernepti ; ,o- cgti, pl. Tazlgul-d -j., com. SAn
seaua vecinalg.Verne,ti-Nipcovul- duleni, situat d'a dreapta Taz- Vetri§oaia, sat, in centrul com.
Tisgul pi alte drumurT naturale. lguluT-Mare. (V. SAnduleni, com. Vetripaia, jud. FAlcid, pl. Pru-
Comuna e foarte vechle pi a rur.). tul, apezat pe un platod ridicat
fost formatg numaT din s. Ver- cu 15 m. de la nivelul pesuluT
nepti. Cgt. Liscepti (Agudul) a fost Veruici, sat, cu 62 suflete, jud. Prutul. E unit cu satul Siminepti.
infiintat de Leaschina, care a Argep, pl. Pitepti, com. Cruel- (VezT Siminepti, sat).
adus oamenT pe mopia sa, iar poara (v. a. n.). Are o bisericg Partea aceasta a satuluT Ve-
Clinciul e maT nori. Vernepti a vechTe de lemn, fgcutg de Bg- tripoaia se mal numepte pi Cg-
fost in secolul al XVII-lea pro- dicg Veruicu, cu hramul SE Teo- luggreasca, de la stgpinirea mo-
prietatea Grecenilor ; aci fratiT dor, deservitg de un preot pi piel de cgtre cgluggriT grecT. Pro-
Radu pi Serban ail scris multe un cintgret. prietatea este a statuluT, de la se-
din operile lor. Parte din aceastg cularizarea averilor mgngstirilor.
mopie se posedg inch' de Co- Verzel (Valea-), cdtun de repe- Aceastg mopie cu o parte a
lonelul Greceanu. Tot aci e lo- dintg, al com. Cgnepti, jud. Bu- satuluT se intindea pi peste Prut,
cul natal al familieT Marghilo- zgil, Cu 150 locuitorT. pgng la luarea BasarabieT in 1812.
man. In marginea de R. a satuluT
Vetre§ti, clitun, cu 185 locuitorT, se aflg Ola Prutetul. (VezT pi Ve-
Verneqti, cdtun de repedintg, al jud. Putna, pl. Vrancea, com. tripoaia, com. rur.).
com. Vernepti, jud. Buzgd, cu Hergstrgul, situat pe malul NI-
500 locuitorT. rujeni, in coasta dealurilor ce-1 Vetri§oaia, tes, jud. Fglcid, in
formeazg valea. partea de S.-E. a com. Vetri-
Vervni, sat, cu 682 locuitorT, pe paia, pl. Prutul. Se intinde de
mopia pi in com. MiroslAvepti, Vetrile - SchituluI- Comani §i la S. de pesul Siminepti, intre
jud. Suceava, apezat pe tgrmul GlImeele, »zo,sie a statuluT, jud. Prutet pi riul Prutul, pe o su-
sting al MoldoveT. Olt, fostg pendinte de Mitropo- prafatg cam de 634 hect. Este
DrumurT : la Miroslgvepti (6 lia din Bucurepti pi care pe pe- bogat in finete pi pAptine.
kil.) pi la Ciohoreni (3,5oo kil ). riodul 1883-93, s'a arendat cu In partea de N. a ,esuluT se
In 1803, (Verepeni, a d-sale 17500 leT anual. intinde o luna de loziT numitg
Logo fgtul Iordache Canta avea Lunca-Vetripoaer. In dreptul a-
40 liuzi, plAtini 516 let bit a- Vetri§oaia, com. rur., in partea cesteT luncT, Prutul formeazg un
nual». (gUricariul», vol. VII, p. de E. a plgpeT Prutul, jud. FAlcid. cot care vine sub satul Hgsng-
248). (VezI MiroslAve,ti, com. Se intinde, de la N. la S., in- peni de peste Prut in Basara-
rur.). tre riul Prutul pi piriul Sgrata, bia, numit Cotul-SofieT. In jos
ce o desparte de comunele Rgn- de luncg, se aflg Girla-Zaharier,
Ver§e§ti, sat, in jud. Neamtu, ceni pi Mu.pata. E apezatg pe pesul care tare pesul in curmezip, co-
pl. Piatra-Muntele, com. Cgciu- PrutuluT pi brgzdatg in partea municind cu Prutul pi Prutetul
lepti, apezat pe valea CrgcguluT, de V. de un pir de dealurT. prin Girla-lul-Filip.
filtre cursul acestuia de-a stinga, E formatg din satele : Satul- In partea de S. a pesuluT sunt
pi a pirliapuluT Valea-Mare de a Noti, Siminepti ,i Vetripaia, pe doug bglp, numite Pgdurariul pi
dreapta. Se mArginepte la N. o suprafatg cam de 4310 hect., Ca,cavalul, care comunicg cu
Cu terenurile com. Cirligi ; la V., pi cu o populatie de 955 suRete. Prutetul prin girla Pgdurariul.
Cu satul CAciulepti, despgrtit prin Pe toatg partea de E. ,i S. In dreptul acestor doug lagly,
piriul Cracgul ; la S., Cu satul Con- a com., se intinde pesul PrutuluT, Prutul formeazg iargpT un cot,
tepti pi la E., cu satul erbepti. in suprafatg cam de 1266 hect. numit Cotul-Nitotilor.

www.dacoromanica.ro
VETELUL 742 VIDRA

Tot pe sesul Vetrisoaia, pe o suprafatg de 1087 hect. si o Are o bisericg, cu un preot


grindul din stinga PrutetuluT, se populatie de 220 suflete. si 2 dascg1T si o scoalg mixtg.
cultivg viea pe o intindere de 25 Vite : 480 bol, io bivolT,
hect. Vicoleni, sat, pe mosia cu ace- 140 cal, 480 oT si 210 rimg-
lasl nume, com. Borzesti, pl. torT.
Vetelul, sat, jud. Vilcea, com. rur. Baseul, jud. Dorohoiti, cu 110
Brosteni, pl. Cerna-d.-s. E si- suflete. Vida-Furculesti, cdtun, comuna
tuat in partea de N. a comunel, Pe hotarul mosieT despre Min- cu acelasT nume, pl. Glavacio-
Ja 02 kil, de cgtunul Serbg- dresti trece Hui Jijia. Mosia se cul, jud. Vlasca, situat pe par-
nesti (resedinta com. si scoalg) hotgreste cu : Vlgsinesti, Plo tea dreaptg a acestuT rii.l. (V.
si este udat de Hui Cerna si de vg- peni-Jianu si Jijia. Vida-Furculesti, com. rur.).
ile : Valea-LupuluT si Valea-
Mare. Vicoleni, sat, in centrul COMU- Vida-Stavropoleos saii Calu-
Are o populatie de 548 lo- neT Berezeni, pl. Crasna, jud. gareascä, clitun, com. Vida-
cuitorT si o bisericg, fondatg in FAlciii, la S. de satul de rese- Furculesti (v. a. c.), pl. Glava-
1849. dintg, de care se desparte prin ciocul, judetul Vlasca, situat pe
piriul Berezeni, pe platoul Pru- coasta dreaptg a vgil Glavaciocul.
Veteni, sat, com. rur. Bgrgsti-de- tuluT si udat in partea de E. de
CepturT (v. a. n.), pl. Vedea- Prutetul. Vidimiresti, com. rur. i sat, jud.
d.-s , jud. Olt. Are o bisericg, Are o suprafatg de 2288 hect., Mehedinti, plaiul Closani, la 46
fondatà in 1723. dimpreung cu Satul-Noti, si o kil, de orasul Turnul-Severin, si-
populatie de 300 suflete ; o bi tuatI pe valea piriuluT Hobita.
Vetisoara, sat, cu 298 locuitorT, sericg, fgcutg la 1838; o moarg Se mgrgineste : la E. si S. cu
com. rur. Vata (v. a. n), pl. cu abur/ si o scoalg, asezata in- com. Pestenuta ; la V., cu com.
Vedea-d.-s., jud. Olt, in partea tre satele: Vicoleni si Vetri- Sovarna-d.-j. si Rudina; iar la
de V. a comuneT. Are o bise- soaia. Infiintat in 1823. Se afta N., cu com. Bala-c1.-j., Iupca si
ricg, fondatg in 1835. pe proprietatea domeniuluT sta- Cgtunele.
tului Vetrisoaia, care a fost a Satul formeazg comung cu sa-
Veverita, culme de munte, jud. mgngstireT Agapia. tele Ohaba si Pgpesti, avind
Vilcea, care porneste din cul- mal multe mahalale.
mea Plgtgnestilor si de care se Vida-de-Jos sati FotAchescu, Are o populatie de 1000 lo-
detaseazg din muntele Virful- catun, com. Cid ojani-d.-j., pl. cuitorT ; 3 bisericT, deservite de
Mare. Se indrepteazg cgtre S.- Glavaciocul, jud. \lasca, situat 2 preop li 5 cintgrep; o scoalg.
E. si se terming aproape de pe ;ralea GlavacioculuT. Forma o- LocuitoriT posedg: 36 plugurT,
confluenta LotruluT cu Oltul. dinioarg singur o comung cu nu- 57 care cu bol, 6 cgrute cu cal,
Piscurile cele maT insemnate mele Vida-Cirtojani. (V. arto- 56o vite marT cornute, 19 caT,
sunt : Virful-Mare, Robul, Ve- jani-d.-j., com. rur.). 400 oi si 300 rimgtorT.
verita si Sulita (v. a. n.). E udatg de piraiele : Hobita,
Vida-Furculesti, com. rur., com- Sovernele si Iupca in care se
Veveritele, munte, in jud. Bu- pusg din cgtunele : Vida-Furcu- varsg si Rudina.
zgii,com. Vinttlg - Vodg, cgt. luT si Vida - Stavropoleos salí DealurT : Dealul-DeveT cu Va-
Lunca, pe la poalele cgruia curge Cgluggresti, situate pe partea lea-Devel, Dealul-Viilor, Marge-
Peceneaga ; face hotar despre dreaptg a vgiT Glavaciocul, care latul si Dealul-PesteneT.
com. Sgrulesti. aci primeste Sericicul, din sus
de Vida-Cirtojeni, la 45 kil. de Vidra, com, mur., in jud. Putna,
Viasul (Zmirdastetul), sat, com. Bucuresti, la 6o kil. de Giurgig - pl. Vrancea, asezatg pe malul
rur. Bucura, pl. Blahnita, jud. si la 14 kil. de Obedeni, resedinta PutneT, aproape de unde piriul
Mehedinti. plgseT. Vidra dg in acest riti, la 34 kil.
Printeinsa trece soseaua ju- de Focsani, udatg de riul Putna
Vicoleni, sat, pe dreapta jtjieT, deteang ce vine din Giurgiti, si de piraiele Vizgutul, Sogasul,
In partea de E. a COM. Ungu- trece pe la Flgminda si Tese Rupturile, Vidra si Valea-Rea.
reni, pl. Jijia, jud. Botosani, cu din jud, pe la com. Glavaciocul. Se compune din cgtunele :

www.dacoromanica.ro
VIDRA 743 VIERUL

Burca, Calimanul, Vidra (rese- Vieri, alt nume al cit. Soho- noscute in Rominia, este picara
dinta) si Voloscani. testi, com. Dobrotesti, pl. Balta- de pe mormintul lut Nicolae
Are o populatie de 1729 su- Oltul-d.-j., jud. Romanati. S'a Voda Basarab din 1362. Din
flete ; i biserica parohiala, cu numit ast-fel pentru ca a fost citatiile lut inc.at, cCronica Ro
hramul Adormirea, in cat. Vi- intemeiat de niste vierT, venitt tninilorD, I, 328, aceasta piatra se
dra si 3 filiale : cS-tit VoevozT,, de pe mosia Zvorsca si impro- cauta la manastirea Cimpulung,
In Caliman, c Adormirea ,, in Bur- prietaritt la 1864 (v. Sohotesti). unde in adevar el este zugravit
ca si cSf. Me», in Voloscani ; ca ctitor, ceca ce in realitate si
o scoala mixta; un spital Cu 68 Viero§ul, sat, jud. Arges, pl. Pi- era, dupà cum rezulta din maT
paturT, infiintat la 1887; mal testi, com. rur. Gavana-Valea- multe hrisoave ale aceler ma-
multe fabrict de rachiii, pra- Rea (v. a. n.). naste, aflate in arhiva statulut.
vAlit, etc. Din ce imprejurart piatra in
Locuitorit posea : 67 plugurt ; Vierowl, sat, com. rur. Colibasi cestiune se gaseste la Vierosul,
376 boT, 231 vact, 59 cal', 822 (v. a. n.), pl. Riul-Doamnet, jud. nu putem sti». (Gr. G. Tocilescu).
ot, 86 capre si 463 porct. Muscel. Pana acum citt-va ant Dintre cartile aflate la aceasta
La 23 Aprilie, 6 August si forma singur o comuna. Locui- manastire s'el luat doua de d-1
26 Octombrie al fie-caruT an se toril' sal' sunt TiganY de vatra Tocilescu si anume : Psaltirea
face tirg pentru vinzare de vite d'al' manastiret Vierosul, la 2 Proroculul David, tiparita in
si alte produse din localitate. ore departe de orasul Pitesti. Rimnicul-Vilcea, la 1795, si un
Vit sunt pe 3500 hect. Cu foarte multa greutate s'a Apostol, tiparit la Buzar', la 1704,
putut face p'aci sosele, din cauza si s'ail depus la Muzell.
Vidra (Straini-Dobreni), sat, ca pamintul se surpa lesne si
jud. Ilfov, pl. Sabarul, resedinta satul e situat pe deal, de In3e Vier§ani, com. rur. §i sat, pla,,a.
com. rur. Straini-Dobreni (v. a. se vede orasul Pitesti si va- Gilortul, jud. Gorj, situata spre
n.), situat litiga riul Sabarul. lea riului Doamna pana din sus S. de com. Jupinesti, pe malul
Se intinde pe o suprafata de de Piscani. sting al riulut Gilortul, la 32
154 locuitorT. kil. spre S.-E. de orasul T. PU.
Are o scoala mixta; i moara Vierowl, mtYastire, jud. Muscel, Are o suprafata cam de 840
cu apa, 1 masina de treerat si situata pe valea riuluT Doamna, hect. ; o populatie de 192 fa-
2 podurt. la 2 ore departare de Pitesti. S'a ma-, sail 767 suflete; 2 bise-
Numartil vitelor marT e de 87 intemeiat de MarSle Ban Ivascu rict, una fondata la 1856, iar
si al celor mict, de 390. Golescu la ¡543; iar la 1615 cea l'alta la 1867; o scoall.
s'a restaurat si dotat de Vel Vis- LocuitoriT posea : 66 plugm Y,
Vidra, ca/un, in com. cu acelast tierul Stroe de la Leordeni. 2 carute cu cat, 62 care cu bol,
nume, pl. Vrancea, jud. Putna, Biserica se aflg in buna stare 27 stupt, 270 vite mart cor-
asezat pe coasta maluluT sting si, de la 1884, a fost trecuta in nute, 379 ot, 138 capre, 118
al Putner, la locul unde se varsa sarcina com., care o intretine si rtmatort si 14 cal.
In el pir. Vidra. (V. Vidra, c. r.). asta zT. COI: soseaua comunala care
Biserica are 2 clopote. Cel vine din spre N. de com. Ju-
Vidra, stalie de dr.-d.-f, jud. Ilfov, mare poartO o inscriptie romina pinesti si o leaga la S. cu Ro-
pl. Sabarul, cit. Straini-Dobreni, din anul 7156 (1648), din care gojina, la E. se leaga cu Fru-
pe unja Bucuresti-Giurgiii, pusa se vede ca l'a faca Jupin Stroe musei prin drum de care, iar
In circulatie la t Noembrie 1869. Vel Vistier din Leordeni, in spre V. cu Socul, tot prin drum
Se afla futre statiile Sintesti cetate in Tirgoviste. Cel mal de care.
(4,8 kil.) si Gradistea (6,6 kil.). mic are o inscriptie in carac-
Inaltimea d'asupra niveluluT MI- tere gotice. Vierul, clitun, com. Hadivoia, pl.
riT de 5 im,77 Venitul acesteT cLa Vierosul, pe pardoseala Marginea, jud. Vlasca, situat pe
statit pe anul 1896 a fost de bisericet se afla 9 pietre tom- loc ves, la V. judetulta, despre
51498 leT, 25 baza. bale cu inscriptiunt slavone si Teleorman, unde incepe cimpia
romine. Din acestea, cea mar in- Burnazul. E proprietate a Eforiet
Vidra, treclitoare cu piciorul in teresanta, cact e cea mar vechte Spitalelor Civile din Bucuresti.
Transilvania, jud. Vilcea. din inscriptiunile pana azt cu- (V. com. Hadivoia).

www.dacoromanica.ro
VIESPEM 744 VIWARA

Viespe§ti, com. rur., jud. Olt, pl. Viespepti, jud Olt, situat pe prune. Gura-ViforiteT este o pg-
Siul-d -j., situatg pe valea i mu- stinga SiuluT, sub coasta dea- dure cam de 7500 ariT, iar va-
chia dealulur Oltul, in stinga lulta Oltul, Cu o populatiune tra mangstireT coprinde 45000
SiuluT, la 51 kil. de capitala ju- de 498 1 ,cuitorT. (V. Viespepti, ariT, tot pgdure, care se intinde
detuluT pi la 18 kil de ree- com. rur.). spre Ocnita.
dinta plapet. Aci sunt mangstirile Dealul
Com, e vechie pi se compune Viezuri, catun, cu 225 locuitorT, Viforita.
din doug cgtune: Viespepti com. allgnepti, pl. Ocolul, jud.
Gilmeele, cu o populatiune de Gorj, la S. de repedintg, situat Vifortta (Valea-Popil), cdtun
550 locuitorT. pe loc pes, in valea piriuluT Ama- al com. Gura-AninoaseT, jud.
Cel rnaT multI locuitorT sunt radia (v. Bglanepti, com. rur.). Buzar', cu 50 locuitorT.
mo,nenf; iar in Gllmeele, 47 lo-
cuitorT improprietgrit, dupg Viezuri, sat, cu 40 locuitorT, com. Viforita, mandstire, jud. Dimbo-
legea ruralg, Cu 470 hect. din rur. Sgracinepti (v. a. c.), pl. vira, la 3 kil. spre N. de T'ir-
proprietatea sta,tuluT. Cozia, jud. Vilcea. goviptea. Aceasta mangstire s'a
Are o suprafatg de 3037 hect.; fundat de Vlad-Vodg Basarab,
o bisericg i un fost schit (bi- Viforani, sat, jud. Bacati, pl. Si- la 1530. Aci se aflg o icoang
serica din Viespepti s'a fondat la retul-d.-j., com. Botepti, situat mare, cu hramul Sf. Gheorghe,
anul 1855, iar biserica din Gil- pe piriul Racatgul, la 1400 m. lucrata in argint aurit, dgruitg
meele e fostul schit); o pcoalg. de cat. Bote,ti (pcoalg). mangstireT de catre Leon-Vodg
LocuitoriT posedg : 63 cal, 29 Are 598 loc.; 2 bisericT, una Toma i Doamna sa Victoria
Tepe, 82 boT, 46 vacT, 687 oT clgdita de locuitorT in 1840 pi la 1631. S'a intretinut din ve-
pi 110 porcI. altu de Costache Cappa, In anul niturile rnopiilor BrincoveneptT
O posea vecinalg leagg com. 1859. pana cind ati fost luate de stat.
la N. cu cgt. Sprincenata, com AzT chiar se aflg in aceastg mg-
Frunzarul, pi la S. Cu Birsepti. Viforeni-Cerchez, sat, in par- ngstire busturile DomnuluT
La V. comuna e litnitatg de tea de N. a com. oldgneti, DoamneT Brincoveanu pi mal
piriul Siul, in dreapta cgruia, pl. Miletinul, jud. Boto,ani, cu multe odoare lgsate mangstireT
pana in matca OltuluT, se in- o suprafata de 1144 hect. pi o de Constantin Brincoveanu. In
tind tnaT multe tuferipurT, zg- populatie de 311 suflete. jurul acesteT mangstirT se fac
voaie, poenT i livezT ca: Pg- daug tirgulete anuale: la Sf.
durea-Mo,tenilor, Poiana-Stufu- Viforlt a, com mur., jud. Dimbo- Gheorghe i Sf. Maria.
luT, Poiana-cu-Parul-Ars pi Po- vita, pl. Dealul-Dimbovita, si-
iana-luI-Ropca ; la N.-V., tot pe tuatg in apropiere de mangsti- Viforita, munte, in com. Gol-
valea OltuluT, cu zgvoaiele Sprin- rea cu acela, nume, pe cimpie, de§ti, jud. Buzati, ramificatie din
cenata, ale statuluT. La E. se intre riul Ialomita, Dealul.Viilor muntele Penteleul ; se poate lua
inaltg, de la N. la S., o mu- mgngstirea Dealul. maT mult ca un plaiti ce leagg
chie inaltg a dealuluI Oltul, de Se invecinete la E. cu Oc- Virful - PenteleuluT de muntele
la care se Intinde un platal, nita, la V. cu Tirgoviptea, la N. Cernat. Are o cg5erie renumitg,
pana in Dealul-CalmatuiuluT. Pe Cu Aninoasa pi la S. cu Rgz- unde se fabrica adevgratul cap-
acest plata se aflg un pant vadul. caval de Penteler, pi unde se
vechiti, numit Cetatea-luT-Gilma Prin comuna curge pirliapul aduce laptele oilor ce pase mun-
pi o movilg numitg Movila-luT- Gura-Viforitg, peste care sunt tif Penteleul, Cernatul i Co-
Gima. MaT la E. de pantul doug podete: unul k Viforita
cetater trece poseaua judeteana altul In cgt. Mahalaua. Se
Slatina-T.-Mggurele. Platoul e compune din doug cgtune : Ma- Viile-Cenu§asca, sat, in jud.
brazdat de doug vilcele : Vil- halaua í Viforita, cu o popu- R.-Sgrat, pl. Marginea-d.-j. (V.
ceaua-Mica i Valea-Mare. Pe latie de 1500 locuitorl. Cenu,ascgi (Viile-).
acest plata se aflg tarinele lo- Are 2 biserid; o pcoalg,
cuitorilor pi ale proprietarilor. cite-va fabricl de gaz. Vii§oara, com. rur., pl. Siul-d.-s.,
Aceastg comuna produce cu jud. Olt, situatg pe valea
Viespe§h, ciTtull, re,edinta com. deosebire vin mult i tuicg de malul OltuluT, aproape de gura

www.dacoromanica.ro
VlIgIARA 745 VlIOARA

Iminogulul, la 25 kil, de capi- vite de 2 preoff si 4 cinta.- numeste Bentul - Sirbilor. Este
tala judetuluT si la 12 kil, de retr. adinc si periculos cind sunt apele
resedinta p/aseT. In coprinsul comune se afla marT. Pe teritoriul comunel, de la
Se margineste la N. cu com. magurT si trece Brazdalul-No- S. spre N., sunt semanate m ulti me
Balanesti; la S.-E., ca com. MI- yac (v. a. c.). de magua : Magura-Tinter, Ma-
runtei si la V., cu riul Oltul. gura-BitlanuluT, a-luí Duminica,
Se compune din 2 catune : Vii§aara, com. rur., in jud. Te- a-HandaculuT, a-DragaiciI, a-A-
Viisoara si Gigirtul, cu o popu- leorman, plasa Calmatuiul-Mar- rapuluT, a-luT-Blejan. Magura-Co
latie de 761 locuitori. ginea, situata in partea de S. tofeni serveste ca semn de ho-
Se zice ca numirea de Vii- a judetuluT, pe sesul de d'asupra tar ca mosia statuluI Suhaia,
soara i s'a dat de la nume- dealului care incepe de la punc- in partea despre E., si cu pa-
roasele vil care acoperiail alta- tul unde se varsa riul Calma- minturile a locuitorilor ; este cea
data dealul numit Piscul - lia- tuiul in balta Suhaia, la 33 kil. mal importanta si se &este
arpe, care se afla in apro- de resedinta judetuluT, la 22 trecuta in maT multe acte vechl
piere, spre N.-E. kil. de Zimnicea si la 24 kil. de proprietate. Mal sunt si cite-
Un numar de ror locuitorT de Alexandria. va movile, care toate servesc
s'ail improprietarit la 1864 pe Se invecineste la N. cu teri- ca semne de hotar : Movila-Mir-
384 hect. Viile ocupa o supra- toriul com. Piatra ; la S., cu cil, a-luT-Bulumac si a-Lupulusi.
fa ta de 41 hect. Balta-Suhael, din care o parte Satul V iisoara este foarte ve-
Teritoriul comuna are o su- cade chiar pe proprietatea Vii- chal; se &este trecut in lista
prafata de 1554 hect. soara ; la S.-E. cu com. Suhaia; satelor, intocmita la 1741, in
Are o biserica, fondata la la E., cu mosiile Piatra si Su. plasa care punta numirea de
anul 1883, deservita de I preot halasi la V., cu com. Lisa, Marginea-d.-s. El era, dirnpre-
si 1 cintaret ; o scoa/à. de care o desparte riul Calmatu- una ca mosia, sat de frontiera
Vite : 32 cal, 255 bol', 19 iuluT. al Pret. tl gasim citat de Dio
vacT, 18 bivolT, 71 pord si Suprafata comuneT, dimpreunà nisie Fotino care, reproducind
609 oT. cu mosiile aflate pe dinsa, are textul actuluT dé hotarnicia gra-
In virful dealuluT Piscul-luT- o intindere de peste g000 hect. nitelor Tara, arata ca hotarul
Sarpe se 05 o groapa adinca, Locuitor' improprietaritT pe ViisoareT se intindea pana in
numita Groapa-SarpeluT. La S. aceasta mosie sunt in numar de Dunare.
e o bala numita Cacata. 270, pe o intindere de 865 hect.
CM : o osea vecinall, care Ville ail o intindere de 1721/2 Vii§oara, sat, jud. Bacati, pl. Tro-
o leaga la N. cu com. Milcovul hect. Pamintul, M'ara, de cel din tusul, com. Tirgul-Trotusul (v. a.
si la S. cu com. Maruntei, si spre bala, este ses, negru-ve- c.), situat nu departe de inalul
soseaua comunala, care o lea ga getal, foarte productiv. In par- sting al TrotusuluT, la o departare
la E. cu cea judeteana Slatina- tea despre N. si N.-V. a comu- de 1800 m. de satul Tirgul-Tro-
Turnul -Magurele si la V. cu neT, terenul prezinta mal multe tusuluT (scoala).
gara Romula, situata peste Olt, adincaturr sail gavane ; cele mal
pe linia ferata Rininicul-Vilcea- de searna sunt : Gavanul-Larg Vii§oara, sat noil, infiintat in
Corabia. si Gavanul-Adinc. Aceste gavane, jud. Iasi, la 1879, prin improprie-
cit si toga partea de pe deal tarirea unor insurateT, pe rno-
Vii§oara, com. rur., in partea de a mosieT, sunt renumite pentru sia Andrieseni, com. Iepureni,
N.-V. a pl. O colul, jud. Rornanati. fertilitatea lor. pl. Turia, situat in partea de
Se compune din Viisoara-Mos- Are o populatie de 1737 su- E. a satuluT Andrieseni, pe pla-
teneasca si Viisoara-Mica. Si- flete ; o scoall mixta; o bise- toul dealuluT Soci. Are o supra-
tuata litiga Tesluiul, pe dreapta, rica, cu 3 preoff si 2 cintaretT. fata de 715 hect., cu o popu-
la 21 kil. de Caracal. Vite : 399 caT, 12 rn4garT, latie de 204 locuitorl.
Are o populatie de 888 lo- 697 vite mil cornute, 4910
cuitorl ; o scoala ; 2 bisericT, vite micT si 300 'Dora Viiqoara, sat, cu 114 locuitorl,
una cu hramul Intrarea in Bi- La V., spre com. Lisa, se afla in jud. Neamtu, pl. Piatra.Mun-
seria (1865) si cea-l'alta cu hra- un vad pe riul Calmatuiul, care tele, com. Doamna, situat pe
mul S-il Voivozl (1849), deser- serveste ca semn de hotar si se malul rfulur Bistrita.

66700. Afarole lionar Goograllo. Vol. V. 94

www.dacoromanica.ro
VIIOARA 746 VINETWI

Vii§oara, cdtun, cu 390 locuitorY, prietatea stolniculuT Stefan si a de 1752 hect. si cu o populatie
resedinta com. Viisoara, jud. luT Radu Guliano. de 655 suflete.
Olt, pl. Siul-d.-s., situat pe Are o scoalg si o biserici.
valea OltuluT, lingi poalele Vii§oara, sail Bonta, mo,rie a Vite : 589 vite marT cornute,
dealuluT numit Piscul-SarpeluT. statuluT, Cu o arena anualg. de 644 oT, 64 caT si 286 porcl.
(V. Viisoara, com rur.). 13960 leT (1888/89), v'nd si o pg- Pidure se afli pe o intindere
dure de 1201 pogoane. pen- de 195 hect. si viT, pe io hect.
Vii§oara, th-M, cu 50 locuitorT, dinte de Episcopia Rimn iculuT
posedind maI mult de 2000 oT, situati lingi satul Viisoara, Viltote§ti, sat, jud. Filciil, pl.
jud. Brgila, pl. Balta, com. Lacul- din jud. Romanati. Mijlocul, com. Vi/totesti, asezat
ReziT, la S.-S.-V. de reved. com. pe valea piriuluT Figidiul, ce
Vii§oara - Mo§teneascä (Vil- curge prin mijlocul luT, intre dea-
Vii§oara (Ulmetul), vechig schit §oara-Mare), sat, lingi Tes- lurile Hingiul i Piscul-Uliulut
de cilugirT, in j ud. Buzgil, resedinta com. Viisoara, Are o suprafatg de 1752 hect.,
com. Robesti, cit. Stgnilesti, pl. Ocolul, jud. Romanati (V. cu o populatie de 418 suflete ;
acum biserici de mir. Viisoara, com. rur.). o scoali, infiintati in 1865 si o
bisericg, ficuti la 1751.
Vii§oara, baltd, ficind parte din Vii§oara-Mica, celtun, in spre
Balta-SubaieT, jud. Teleorman. E. com. Viisoara (v. a. n.), Vinderei, com. rur. 9i sat, jud.
Aceasti numire o are numaT din pl. Ocolul, jud. Romanati. Tutova, pl. Tirgul, spre S.-E.
partea ce cade in raza proprie- de Birlad, pe piriul Valea-Vin-
titiT Cu acelas nume, in intin- Vija, plIdure a statuluT, jud. Mus- dereilor. S3tul formeazi co-
dere de 500 hect. Se limiteazg cel, in intindere de 400 hect., ti- mung cu cit.: Cruceanul, Doci-
pe d'o parte cu Balta-SuhaieT nind de muntif mingstireT Cimpu neasa i Valea-Lungi. Comuna
a statuluT si de alta cu Balta- lung, care fac parte din com. toati are 1529 locuitorT, iar satul,
LiseT. Corbusori i Berevoesti, plainl 841 locuitorr.
Nucsoara. Se cultivi viea pe o suprafati
Vii§oara, moie, in jud. Teleor- de 71 hect. si livezile cu prunT,
man, pl. Cilmituiul-Marginea, cu Vijoe§ti, sat, 234 iOcuitOrT,
c1.1 pe 34 hect. Are o scoali mixtä
o intindere de aproape 8500 com. rur. Tetoiul, pl. Mijlocul, si 5 bisericT.
hect., din care 4000 pimint jud. Vilcea. Are 2 bisericT ; una
arabil, 500 hect. in balta Suhaia fondati la 1820, de protopopul Vinderei, sat, cu 85 locuitorY, in
i000 hect. izlaz, finete Constantin Tetoianul, si a doua jud. si pl. Tutova, com. Tulesti
pimint neproductiv. Este pro- la 1792, de Vlaiutu Tetoianu, (v. a. n,).
prietatea d-neT Maria I. Can- biv-vel stolnic, i sotia sa, co-
tacuzino si e formati din maT coana Safta i zugriviti de fiiT Vine§e§ti, catun, in jud. Putna,
multe corpurT, care poarti lor Gheorgbiti Tetoianu, biv-vel pl. Girlele, com. Odobesti, situat
astizT numirile ddte din ve- Setrar, si Ion Tetoianu, cu virul pe malul MilcovuluT.
chi m e : Viisoara, cu 4480 hect., in lor Bgrbuceanu Tetoianu, biv-
care intri i 500 hect. balti, Voi- vel logofetY, la anul 1823. Vinete§ti, com, mur., in partea
neasca, de 1300 hect , Lipcineasa de V. a pliseT Crasna, jud. Fil.
saiVlinihuteancala N.-E. de 1120 Vijule§ti, cdtun,cu 247 locuitorT, cit.'', in hotarul despre jud. Vas-
hect. si Stejgrelul sati Traista la E. de com. Radomirul (v. a. n.), asezati intre piraiele Lo-
in partea de E., cu 1550 hect. pl. Ocolul, jud. Romanati, situat hanul si Crasna.
Aceasti din urrng maT are si la 13 kil. spre V. de Caracal, pe Este formati, din satele Cor-
numirea de Greceanca sail soseaua Caracal-Craiova. Se in- deni i Vinetesti, cu o populatie
vecineste la E. cu de 104 familir, sal 763 suflete.
Mosia Viisoara se giseste ci- Pe teritoriul comuneT trece so-
tati in astoria DacieT, de Dio Viltote§ti, com. rur., in partea seaua judeteani care leagg orasul
nisie Fotino, ca formind hota- de V. a pliseT Mijlocul, jud. Vil- Husi cu orasul Vasluiui, capitala
rul TireT cu Turcia, despre Du- cea, formati din satele Viltotesti jud. Vasluiti.
nire ; in secolul trecut era pro- Vileni, pe o suprafati cam Pe marginea de S.-V. a co-

www.dacoromanica.ro
VINETETI 747 VINTILEANCA

mune trece piriul Crasna, iar avut in substante rninerale : sane, ad omorit pe egumenul RIzbici,
pe cea de E., piriul Lohanul ; lignitg, fier, aur, etc., prezintind ati furat actele de proprietate si
la impreunarea lor formeazg un un deosebit interes geologic, le-aii inlocuit cu acte false, sub
unghiii si se varsg apoT in riul atit din punct de vedere al struc- domnia luY Radu-Vodg, fiul luT
Birladul. tureT, cit si al fosilelor ce con- Mihnea-Vodg. In timpul luT Ma-
Are o scoalg in satul Vine- tine. Are 5 morT, 7 pive ; locui- teiri-Basarab, mgngstirea ig re-
testi si 2 bisericT din care una toril se ocupi cu lucra rea lemnu- vendicg averea (hrisovul din
in satul Vinetesti, fgcutg la 1788. luT si cu cojocgria. Comerciul 1643, August 8), dar in loc sg
constd in desfacerea tuiceT si a fie administratd de egumeniT el,
Vinete§ti, sat, numit si Ivinetesti, lemngrieT lucrate. incepe a se administra de Epis-
in partea de N. a com. cu ace- Are 6 tirgurl la : 25 Martie, 30 copT.
las nume, pl. Crasna, jud. Fll- August, 14 Sept., 6 Decem-
citi, asezat pe coasta dealuluT bre, Dumineca-TomiT si la Ispas. Vintilà-Vodä (La Zidul ve-
Musteatg si udat la V. de piriul Cal: soseaua vecinalg Sgpoca- chiti), ruine de cetate in com.
Crasna. Are o populatie de 500 Lopgtari, intreruptg adesea de Vintilg - Vodd, cgt. Reghinari,
suflete. (V. Vinetesti, com. rur.). cursul SlgniculuT. jud. Buzgri. (V. istoricul com.
Comuna e vechie, cel putin Mgnesti).
Vineti, sat, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j., cit si mgngstirea Ot-Menedec.
com. rur. Cucueti. Dionisie Fotino enumgrg ad nu- Vintileanca (GAgeni - Vinti-
mal satul Scheiul. leanca), com. rur., in jud. Bu-
Vineti-de-Jos, sat, cu 369 lo- zgri, pl. Tohani, situatg intre
cuitorT, jud. Olt, pl. Vedea-d.-j., Vintilà-Vodä, catun al com. Vin- piriul Sgrata si Valea-Ngeanca, la
com. rur. Spineni (v. a. c.). tila-Vodg, jud. Buzgii, Cu 150 31 kil, de orasul Buzgri.
locuitorT si 42 case ; tine de cg- E formad. din cgtunele Gg-
Vineti-de-Sus, sal, CU 380 locui- tunul de resedintg Lunca. geni-d.-j., Gggeni-d.-s., Geme-
torT, jud. Olt, pl. Vedea-d.-j., nile, Sdhgteni-d.-j., Sghgteni-d.-s.
com. rur. Spineni (v. a. c.). Vintilá.-Vodä (Ot-Menedec), si Vintileanca cu o populatie
melna'stire, in com. Vintilg-Vodg, de 1230 locuitorT.
Vintila-Vodä, com. rur., in jud. jud. Buzgti, ziditd la anul 1532 Are o suprafatg de 6280 hect.;
Buzgil, plaiul Slgnic, situata pe In interiorul eetgtel dupg dea- o scoall in com. Vintileanca ;
ambele malurr ale riuluT Slgnicul, lul Reghinari, servind mult timp 2 bisericT, in cgt. Vintileanca si
la 46 kil, de orasul Buzgii. si ca scaun al Episcopiel Bu- Sghdteni ; 1 moarg de abur( si
E formatg din cut.: Bodinesti, zgulu1. In anul 1748 Episcopul z sane.
Fundul-PapiT, Gura-Papa, Izvorul- Metodie a rezidit-o putin mal Proprietgrf mal insemnate
BouluT, Lunca, Scheiul, Sirbesti, la vale sub numele de mgngsti- sunt : Vintileanca, Riiosi, Gggeni
Zmeesti si Vintilg-Vodd, cu o rea luT Vintild-Vodd. Cu sforile (ale statuluT), Tina-
po. pulatie de 1600 locuitort Episcopul Cesarie a ridicat'o roaia, Gggeni-d.-j., Gageni-c1.-s.,
Are o supiafatg de 3440 hect.; din ruine pentru a treia oarg, ¡tul, Sghgteni, Sghlteni-Tgndg-
o Scoall
) in cdt. Vintilg-Vodg In anul 1846, impodobind'o si roae, Proscani, Serpesti, Rilosi,
(Lunca) ; 2 bisericT, in Vintilg- inzestrind'o. De la secularizare Lunca - GhizdIveata, Vgcgres-
Vodg si Bodinesti. a devenit bisericg de mir, sub teanca si alte sforT mal micT,
Vite : 310 bol, 170 vacT, 87 administrarea unuT egumen. Ca- parte particulare, parte ale mos-
viteï, 9 bivoll, 21 caT, 17 lepe, sele domnestT si chiliile ati in- nenilor: TomsanT, BrezenT, Ser-
7 minjT, 1650 oT, 150 capte si ceput sg se ruineze. pestT si ProscanT. Terenul e un
267 porcT. StupT are 20. Aceastg nigngstire a inceput vast ves, de o fertilitate mijlo-
ProprietgtI mal insemnate sg decadg indatd ce a devenit cie, cu multe sdrIturf si expus
sunt : Vintild-Vodg (a statulul), metoh al EpiscopieT Buzgil (vezT adesea inundatiilor.
Bodinesti, Bisocuta, Coca, Colni- istoricul EpiscopieT). Mosiile da- CgT : unja feratg Mizil-Buzdii,
cele (particulare), Bodinesti si ruite de Vintild : Furesti, Clo- cu halta Vintileanca si soseaua
Chivulesti, ale cetelor de mos- citi, Goicelul si Poiana-Necule- nationald paralelg ; soseaua co-
nenT : BodinestT, Chivulestl si lor, ail fost mal intiiii rgpite de munall Sghgteni-Vintileanca si
Tulinestr. Terenul e muntos si ceata mosnenilor BrgghestT, care alte drumurT naturale.

www.dacoromanica.ro
VINTILEANCA 748

Vite : 495 boT, 236 vacT, ti8 sunt: Predesti, Valea-Largg, ale Sforile-Ngeni, Istrita de-sus, sati
viteT, 6 bivolT, 127 caT, 105 Tepe, statuluT, i Viperesti, a mosneni- Argesul, ale statuluT, Vispeasca,
28 minjT, 3250 o! si 295 porcT. lor ViperestT, despgrtitT in patru Hodorogeasca, Turbureasca
StupT sunt 20. cete : AlbulestT, BarbgtestT, Pi- Burduceasca, ale cetelor de mos-
La inceputul secoluluT XIX nu tigoestI i RosiorT. nenT: RgdulestT, CirjenestT, Ho-
exista de cit cgt. Sghgteni Terenul e accidentat si aco- dorogestT i Ngrtestr.
Gggeni ; dupg 1830 a luat nas- pen it de seculare pgdurT, partea Terenul e accidentat, constind
tere i Vintileanca. In urma im- de N. insg e o fertilg luncg si- numaT din coline, parte fertile
proprietgrirei din 1864, toate tuatg d'alungul riuluT Buzgul. acoperite de semIngturr, livezT
aceste cgtune reunit inteo Productia principalg e tuica. finete, parte stincoase, aco-
singurg comung, Gggeni-Vinti- TirgurT sunt 2 : la RusaliT si perite de pgdurT i vil.
leanca, numitg maT des numaï la 8 Noembre. Are un tirg la Ispas.
Vintileanca. Satul Gggeni ser- CIT : soseaua BuzgiiFrontierg CgT : oseau a comunalg Breaza-
vea in secolul XVIII ca depozit prin Viperesti, precum i alte Fintesti prin Vispesti.
al mgrfurilor ce veniail din Bra- drumurY naturale. Vite : 492 bol, 115 vacT, 61
sov. E formatg din cgt. Predesti viteT, 19 caY, 14 Tepe, 2 minjT,
Viperesti, cu subdiviziile lor, 800 or si 216 porcT.
Vintileanca (Voinegti), cdt. al avind o populatie de 1620 lo- Com, e vechTe ; cel mal vechTti
com. Vintileanca, jud. Buzgri, cu cuitorT. sat a fost Istrita-d.-s. ; la luce-
o populatie de 500 locuitorT. Are o scoalg ; 2 bisericl, putul sec. XIX existait i satele
Cu 2 preotT, 2 cintgretl si 2 Vispesti i Fintinele ; cele-l'alte
Vintileanca, statie de dr.-d.f., paracliserT. Catedrala e cea Cu sunt formate dupg 1830. Mult
ju d. Buzg tí, pl. Tohani, com. Vin- hramul SI. Constantin si Elena. timp a fost incorporatg cu com.
tileanca, pe Erija Ploesti-Buzgú, Vite : 216 boT, 160 vacT, 69 Breaza ; din 1876 fie-care e co-
pusg in circulatie la 13 Septem- viteY, 9 caT, 4 minjT, 240 oT mung deosebitg.
brie 1872. Se aflg intre statiile 90 capre si 300 porcT. StupT
Mizil (7,4 kil.) si Ulmeni (12 sunt Io. Vispegti, catun de resedintg al com.
kil.) Ingltimea d'asupra nivelu- Vispesti; jud. Buzgti, cu o po-
luT MAriT de Venitul Viperegti, atun, cu 800 loc., rese- pulatie de 610 locuitorT.
acesteT statiT pe anul 1896 a dinta com. Viperesti, jud. Buzgit
fost de 43669 leT i 15 banT. Are subdiviziile: Ghiocul, Poiana- Vistea-Mare sati
GhioculuT, Rosiori i Valea virf de munte, terminal
Vintileasca, sat, in jud. R.-Sg- Largg. al culmeT FgggrasuluT, jud. Ar-
rat, plaiul Rimnicul, cgt. de ges, pl. Lovistea.
resedintg al com. Buda, asezat Virul, .ftichet de granild, pe mar-
In partea de V. a com., pe ginea DungreT, in apropiere de Visterna, sat, Cu 150 locuitorT,
poalele muntelur Pietrile-Fete, com. rur. Virciorova, jud. Me- jud. Tulcea, pl. Babadag, com.
la 2 400 ni. sore N. .V. de cgt. hedinti. Enisala (v. a. n.), situat pe Va-
de resedintg, Jitia-din-Deal. Are lea-Ceairelor, la 4 kil. de rese-
o intindere de Ioo hect., cu o Vispegti, com. rur., in jud. Buzgti, dinta comuneT.
populatie de 203 locuitorT. pl. Tohani, situatg sub ramifi-
catiile munteluT Istrita, futre com. Viga (Baba-), cittuna,s, in jud.
Voregti, mahala, in partea de Breaza i Ngeni, la 26 kil. de R. Sgrat, pl. Gradistea, comuna
V. a com. rur. SlItioara, (v. orasul aineni, asezat spre E., pe ma-
a. c.) pl. Horezul, jud. Vilcea. E formatg din cgt.: Fintinelele, lul sting al riuluf Buzgul.
Vgleanca, Vispesti si Virful, cu
Viperegti, com. rur., in jud. Bu- o populatie de 1250 locuitorT. Vigani, com. rur., in jud. R.-S1-
plaiul Buzuí, situatg pe malul Are o scoalg in cgt. Vispesti, rat, pl. Rimnicul-d.-j., pe malul
drept al riuluT Buzgul, la 40 kil. 2 bisericT, in Vispesti si Fin- sting al riuluT Buzgul, asezatg in
de orasul Buzgti. tinelele. partea de S. a jud., la 32 kil.
Are o suprafatg de 4050 hect Are o suprafatg de 2150 hect. spre S.E. de orasul Rimnicul-
ProprietgtT maT insemnate ProprietgtT maT insemnate sunt; Sgrat si in partea de S. a pl.

www.dacoromanica.ro
V1 ANUL 749 VITANUL

Ja 15 kil. spre S.-E. de com. Vi§ina, com, rur., in jud. Vlapca, 1887. Se aflg intre statiile Fra-
Bglgceanul, repedinta plgpeT. pl. Neajlovul, compusg din cgt. sinet (13,0 kil.) i Corabia (14,4
Seinvecinepte Cu corn. Drogul, Vipina pi HanulluT-Palg, situatg kil.). Ingltimea d'asupra nivelu-
la 4 kii. ; Ciineni, la 6 kil. ; la extremitatea N.-V.-V. a jud. lul Mgrif de 61m,24. Venitul a-
ul i Nisipurile, la 7 kil. ; Amara, despre Argep, pe platoul dintre cesteT statiT pe anal 1896 a fost
Socariciul i Galbenul, la II kil. riul Neajlovul i Valea - Drim- de 13557 leT i 70 banT
Se mgrginepte la N. cu com. bovniculuT, la 62 kil. de Bucu-
Drogul, la E, Cu com. Ciineni, repti, la 80 de Giurgiti, la 37 Vi§ineni, cdtun, cu 136 locuitorT,
la V., cu comunele Jirlgul pi Ni- de Obedeni, repedinta plgpeT, la jud. Brgila, la 3 kil spre N.-V.
sipuri, la S., cu com. Filipepti 22 de statia drumuluT de fier de satul Dedule,ti, pe tgrmul
(jud. Brgila), de care se desparte Titu.si la 36 de Pitepti. Aproape sting al riuluT Buzgul.
prin Hui Buzgul. de aci curge apa Neajlovului.
Riul Buzgul, udg com. 'in par. Se compune din doug maha- Vi§ine§ti, com. rur., jud. Dim-
tea de S., de la V. la E. lale : Vipina d.-s pi Vipina-d. j. bovita, pl. Ialomita-Dimbovita,
La N.-V. comuneT e balta Vg- Apartine moptenilor. situatg spre N. de Tirgoviptea,
ceni, numit i Jirlgul satiDrogul. Are o populatie de 1570 su- pe valea piriuluT Cricovul-Dulce,
Suprafata com, este de 7066 flete ; 2 bisericT, din care una la ro kil. spre N.-E. de bgile
hect. la Hanul-luT-Palg i cea-l'altg in Pucioasa, sal"' $erbIne,ti-Podu-
Are o populatie de 1061 su- Vipina ; o moarg cu abur). rile.
flete ; o bisericg, cu hramul Sf. Locuitorir sunt totT moptenT. Se invecinepte la E. cu com.
Nicolae, ziditg in 1837 de Al. Vite 485 boT i vacI, 275 Prahovita, plaiul .pi jud. Pra-
Vilara, G. Manu, 5tefan Cretu- caI, 726 oT, 35 capre i 142 ri- hoya ; la V. cu com. Virfurile ;
lescu pi locuitorT ; o pcoalg mixtg. mgtor). Ja N. Cu com. Valea-Lungg din
Locuitorif posea 155 plu- Prin com. trece poseaua jude- Dimbovita i Valea-Lungg din
gurT, o maping de secerat ; o teang ce duce la Corbi. plaiul i jud. Prahova.
moarä Cu aburT ; 672 bol, 484 Se compune din doug egtu-
yac), 300 cal, 123 iepe, 1550 Vi§ina, com. rur., pl. Balta-01 ne : Vipine?ti si Puturosul ; cu
oT pi 149 rlingtorT. tul-d.-j., jud. Romanati, formatg 646 locuitorT o bisericg.; doug
CgT DrumurT vecinale spre : numai din satul cu acelap nume, morl de apg.
Drogul-Galbenul - Bglgcean u -R." situatg pe un teren pes, pe ,o- In raionul comuneT se aflg :
Sgrat ; spre Cfineni i spre Ni- seaua Corabia-Caracal, la t i kil. Va I ea-P uturosuluT, Virful-cu-Dor,
sipuri. spre N. de Corabia i 27 kil. ValeaSila, Valea-FundulBugiT,
spreS. de Caracal. Altitudinea: Virful LaculuT, Virful-cu-StejarT,
Vi§anul, mahala a com. Goidepti, 122 m. Are o populatie de 1252 Ripa-Porcului, dealul Malurile,
alipitg de cgt. Virlam, jud Buzgti ; locuitorT, o bisericg (Buna-Ves- Piscul-Rgtl, V irful-PietriT.
are vr'o cite-va case pe poalele tire) pi o ,coalg. Ape : Piriul Cricovul pi piriul
munteluT Cursele, pe malul drept Vite : 3510 vite marT, 2090 Puturosul. In apropiere se aflg
al piriuluT Bisca-Micg, in apro vite micT pi 500 pord. pi un izvor Cu apg sulfuroasg,
piere de Infuratura-B1,telor. Aci se fac 2 bilciurT pe an : pe Valea-PuturosuluT.
unul la 18 Maití i altul la r
Vi§anul, sat, in jud. Iapi, pl. Co- Septernbrie. Viqine§ti, sat, cu 96 locuitorT,
drul, com. Galata, situat pe par- com. rur. Valea-Lungg, plaiul
tea de E. a dealuluT Vipanul Vi§ina, ciltun, pendinte de co- Prahova, situat spre N. de com.
(podgorie), cu o populatie de muna ca acelap nume, pl. Neaj-
86 locuitorT. lovul, jud. Vlapca. Se compune Vi§oiul, suburbi e a oraplui Cim
din doug mahalale Vipina-d.-s. pulung, jud. Mupcel. De la 1844
Vi§anuluf (Piatra-), sanca fru- pi Vipinac1.-j. (Vez) com. Vi,ina). coprinde mahalaua Scheiul pgng
moasg, in jud. Buzgti, com. Goi- la Calea-BraduluT. Aci se lu-
depti, cgt. Vipnul, avind forma Vi§ina, stage de dr.-d.-f, jud. creazg cu multg rngestrie cos-
unuT semicerc, de care se izbesc Romanati, pl. Balta, com. Bras- tume nat.ionale.
ambele Bi,ce, dupg ce se impre- tavgtul, pe unja Piatra Corabia,
ung. pusg in circulatie la i Aprilie Vitanul, sat, jud. Ilfov, pl. Din',

www.dacoromanica.ro
VITXNEM 750 V1ZANTIA

bovita, din com. rur. Dudepti-Cio- Are o populafie de 1341 su- Vizantia (Manästirea-),
plea (v. a. u.), situat spre V. flete ; 3 biserict (in Bulimanul, apezatg in comuna cu
de Dudepti. Trepteni pi Vitomirepti) pi o acelap nume, pl. Zgbrgutul, jud.
Se intinde, impreung cu cgt. pcoalg primarg mixtg. Putna. Dateazg de la finele vea-
Cgtelul, pe o suprafatg de 620 Vite : 217 bol i vacT, 30 cal, culut al i6-lea, de la Ieremia Mo-
Ilict., II are o populatie de 178 748 oT, 30 capre i 207 rimgtort vilg Voevod, carele este pus in
locultort fruntea ctitorilor, impreung cu
Vitcani, sat, cu 270 locuitort, pe Doamna Elisaveta, sotia lui. Bi-
Vit'ane§ti, sat, repedinta com. mopia cu asemenea numire, com. serica actualg este ziditg pe la
Corbul, pl. Mijlocul, jud. Dersca, pl. Berhometele, jud. anul 1850 de Ieromonachul Vi-
situat pe amindoug malurile Ve- Dorohoir4, peculmea dealuluTVit- sarion, ce era pe atuncT egu-
da, intre dealurile Potericiul canul, i incunjurat de piraiele men. Ea este ziditg din piatrg
Somindocul, in partea de N.-V. Vitcanul i Vitcgnelul. cioplitg, in stil grecesc modern,
a comuneT. Are 275 locuitorT, Are o bisericg, fgcut1 la 1857. cu cupolg pi in loc de boltt, cu
o pcoalg pi o bisericg, ziditg din Drumurr principale sunt : ca- bagdadii. Exista incg maT la vale,
vechime, de un domn Bglpanu, lea nationalg Mihaileni-Boto,ani, spre piriul Vizgutul, in grgdina
fost proprietar aci. drumul ducgtor la com.Dersca. mgngstiret i vechia bisericg, care
Mopia se hotgrepte cu : Cg- este din lemn de stejar.
Vitäne§ti, cdtun, pendinte de Cindepti, Piriul-Negru pi Mgngstirea a fost pusg pe
com. Mggura, pl. Cglnil;tea, jud. Dersca. malul piriulut, carde pi astgzt
Vlapca, pe valea Clenita. poartg numirea de Vizgutul-Mare,
Vitiche§ti, sat, cu 551 locuitorT, spre deosebire de alt pIritI, tot
Vitäne§ti-de-Jos, catun in com. com. rur. Cglinepti, pl. Podgoria, cu numire de Vizgut, carele
Clipicepti (v. a. c.), pl. Girlele, jud. Mupcel, situat in partea de curge peste deal prin comuna
jud. Putna, situat pe malul sting E. a comuna i strgbgtut de vecina din Vrancea, numitg Ggu-
al Putnet, nu departe de Irepti. piraiele Izvorul pi Spoita In cen- rile, pi care spre deosebire de
tru i la N. are doug dealurt : Vizgutul-Mare, se numepte Vi-
Vitioara, sat, in centrul com. Unguroiciul i Chiciura, acope- zgutul-Mic pi se varsg tot in
rur. Opgriti (v. a. c.), pl. Te- rite cu viT i livezT intinse. Vizgutul-Mare, mal jos de com.
leajenul, jud. Prahova, cu o po- E strgbgtut de calea feratg Bu- Vizantia. Se vede cg pe tim-
pulatie de 644 locuitorT pi o curepti-Pitepti i de poseaua na- pul cind s'a fundat mgngstirea,
bisericg, fgcutg la 1841. tionalg de la Bucurepti la Pitepti. piriul de lingg ea se numea Vi-
(V. Cglinepti, com. rur.). zgt saü Vizat, de unde forma
Vitomirelti, sat, cu 45 familit, adjectivalg slavong : Vizatnea, ca
jud. Argq, pl. Oltul, reedinta Vizantia, com. rur., in jud. Putna, numire a mgngstireI, adecg mgng-
com. rur. Vitomirepti-Trepteni pl. Zgbrgutul, apezatg pe dealul stirea Vizaticg, sal de la Vizgt.
(v. a. n.). ce desparte apele ce merg in Pe pomelnic, de desuptul upilor,
In acest sat se aflg o bisericg, 5u,ita de cele ce merg in Putna. este scris in slavonepte tAcest
Cuvioasa Paraschiva» pi case E udatg de piraiele Albul pi Vi- sfind pomelnic a osArduit (a'l
marT boerepti, ambele zidite la zantia-Mare. face) mult pgcgtosul loan Iup-
1820 de boerul Mihalache La- Se compune din cgtunele: Vi- tocov, in zilele lut Stefan Voe-
boyan. zantia-Mgngstireascg (unde e pi vodul, in anul 7121, Martie 6
primgria) i Vizantia-RIzgpeascg. (1613)».
Vitomire§ti-Trepteni, COM.rUr Are o populatie de 1043 su- Si aceastg mgngstire este din-
pe valea Trepteana, jud. Argep, flete ; 1 bis&icg parohialg, cu tre cele cart ail fost inchinate
pl. Oltul, la 37 kil, de coin. rur. hramul Sf. Cruce, in Vizantia- anume la mgngstirea Grigoriti
Tigreni (repedinta subprefecturei) Mgngstireascg i i flhialä cu hra- de la rnuntele Athos, in anul
pi la 25 kil. de Pitepti. Se com- mul SI. Nicolae, in Vizantia-RA- 1777, de mitropolitul Gavriil
pune din satele : Bostinari, Bu- zg,eascg ; o pcoall mixtg. Calimach pi Domnul Grigorie
limanul, Cgrlepti, Gura-DragoliT, Vite : 395 boT, 274 vact, 42 Ghica.
Gura-PonoruluT, Patrulepti, Trep- cat, 1054 oT, 19 capre pi 136
teni pi Vitomirepti. pord. Vizantia, izvoare minerale, in

www.dacoromanica.ro
VIZANTIA 751 VIZ1RUL

com. cu acelas nume, jud. Putna, multa pucioasa ; dar drumul pana cea, pl. Isaccea, pe teritoriul
situata linga Vrancea, intre So- acolo e cam greu. Aceasta ex- com. urb. Isaccea, in partea de
veja si apa Susitel, cam la 45 plica pentru ce apa de la Piriul- N. a plaseT o cea de E. a co-
kil, de la gara Marasesti. Nu se Alt se plateste maT scump. muneT, spre E. de orasul Isac-
stia maT nimic de Vizantia pana cea ; are 3 ridicaturT, una de 71
Vizantia, îrî, jud. Putna, for-
la 1882, cind un evreil din Pancita', m., alta de 62 m. si a 3-a de
stiut de olog de toata lumea, mat din 2 piraie ce curg unul 24 metri (v. Eschi Cale), toate
se intoarse cu totul vindecat de la Pietricele si altul de la Plo. puncte strategice i trigonorne-
dupa o luna de baT. Atund pul. Ucla com. Vizantia, pl. Za- trice de rangul r-iu, dominind
vestea despre apele de la Vi- brrtutul. In cursul sàü primeste asupra orasulul Isaccea i Du-
zantia se raspindi maT intia in Vizautul-Mare si Piriul-Alb, ce nareT ; pe el descoperit ra-
jud. Putna, apol prin Tecuciil, are izvoare de pacura i apa masite de castre romane si pro
Roman, Galati i lumea incepu sulfuroasa. Pe Vizantia este un babil ca ad a fost vechiul No.
sa vie din ce in ce maT multa. izvor de apa sarata la locul nu- viodunum, precum si intariturT
Pozitia este cit se poate de fru- mit Slatina, de care se ingri- de fortarete turcestI, sail tabiT,
moasa. Chiar in fata satuluT se jeste administratia salinelor de de oare-ce punctul e strategic,
afla mun tele Scaunele, impaclu- la T.-Ocna. Se val-AA in Putna fiind singurul pe intinderea Du-
rit cu mesteacanT si fagT, ames- linga satul Caliman. nareT de la Macin pana la Tul-
tecap cu brad. Dupa virful aces- cea ; pe la poalele sale orientale
tui se vad frutnoasele Vizantia ( Inconjuratoarea a fost drumul luT Dariu, si al
ondulatiunT ale Vrancer, cuprinse padure barbarilor cind navaleat1 in Moe-
intre GaiirT si Tichiris. Spre V., de 150 hectare, juietul Putna, sia inferioara (Dobrogea) ; este
distanta de 2 ore si jumatate proprietatea statuluT, foste pen- acoperit cu finete i semanaturT.
pe jos, sail i ora si jumatate ca- dinte de schitul Vizantia, aren-
lare, se afla Soveja, unde padu- date pe periodul 1886-96, cu Viziraci, munte, in jud. Arges,
rile sunt numaT de brad. 6700 leT anual. plaiul Lovistea.
Apele contin pucioasa, sare
iod. Pucioasa maT Cu searna Vizantia - Mänästireascä, cd- Vizireni (Moqi.e§ti), cdtun, Cu
se afla in foarte mare canti- tun, Cu 550 loc., in comuna cu 346 loc., la 6 kil. spre N.-V.
tate. La 3 de sat, curge
kil, acelas nume, jud. Putna, udat de satul Surdila-Greci, judetul
Riul-Alb, numit asa pentru de piraiele Albul i -Vizantia-Ma- Braila, la capatul de N. al mo-
apa luT e alba ca laptele; mi- re. (V. Vizantia, com. rur.). sieT Vizireni, pe tarmul drept
rosul de pucioasa se simte de al riuluT Buzaul. Numit ast-fel
departe si pozitia devine din ce Vizantia - Räzä§eascä, cdtun, fiind ca a fost infiintat de lo-
In ce mal pitoreasca, cu cit te cu 805 loc., in comuna cu ace- cuitorif venitT din Vizirul. (V.
apropiT mal mult de acest las nume, pl. Zabrauti, judetul Surdila Greci).
El curge la picoarele unuT co- Putna, situat pe dealul ce des-
losal zid de stine, prin crapatu- parte apele ce merg in Susita Vizireni, mo,sie particulard, jud.
rile caruia Tese, unde i unde de cele ce dail in Putna. (V. Braila, pl. Vadeni, com. Surdila-
cite un fag. Aceste stincT for- Vizantia, com. rur.). Greci, suprafata 2400 hect. Ve-
meaza stratul inferior al mun- nit : 23600 leT. Pe aceasta mosie,
telul, care se ridica. intre Vi- Vizautul-Mare, pida, ce ucla la N.-V. de cat. Vizireni, este
zantia i Soveja. In partea opusa, com. Graurile, pl. Vrancea, jud. un pod peste riul Buzaul, in
spre S., se intinde seria de muntT Putna, primeste ca afiuent pe dreptul cat. Nisipeni.
care imprejmuesc Vrancea. Vizautul-Mic si se varsa in Putna,
Stabilimente sisternatice nu maT jos de com. Vizantia. Vizirul, com. rur., jud. Braila,
sunt. Baile se fac in barace de pl. Balta, asezata pe loc ses, la
lemn, construite in mod rudi- Vizäutul-Mic, pida, ce uda com. 15 kil. de Dunare. Se inveci-
mentar de locuitorT i apa se Gaurile, pl. Vrancea, jud. Putna, neste la N. O N.-E. cu Osma-
incalzeste cu pietre. si se varsa in Vizautul-Mare. nul i Valea-CinepeT, Gropeni
Sunt mal multe izvoare; cele Ciacirul; la S.-S.-E., cu La-
de la Piriul-Alb insa contin foarte Vizir-Tepe, deal, in jud. Tul- cul-R eziT, Pirlita i Stancuta ; la

www.dacoromanica.ro
VIZIRUL 762 VIJIITOAREA

N. E. Cu Bordeiul-Verde ; la V. apanajele sale §i 3500 leT Na- de Birlad, pe piriul Birzotelul.


§i S.-V., cu Filiul, Slujitori-Al- ziruluY din Brgila. Are 289 locuitorI. Satul for-
bote§ti i Insurgtei. Pgng a nu fi incorporatg cu meazg com. cu cgtunele Cior-
Suprafata com. .e de 35340 Tara, adicl pe la 1763, Ci§la tolomul §i Crive§ti. Intreaga co-
hect., cu o populatie de 4284 Viziruld se compunea din 1440 mung are 872 locuitorY, o §coalg
suflete ; 3 bisericI, una in satul familiI, cati erati indatorate a primarg de bgett §i 2 bisericT.
Vizirul, infiintatg la 1850-62, plAti, pentru intretinerea cailor Se cultivg mult tutunul.
cu hramul Sf. Treime, fgcutg de §i altor animale, pentru incglzit, Pe teritoriul comuneI este sta-
locuitorI §i Doamna luI Ipsilan- un car de fin i altul de lemne tiunea de drum de fier Tutova.
te ; una infiintatà la 1874, Cu de fie-care familie.
hramul Adormirea-Maica-Dom- Sub Alexandru Ghica, in 1767, Vizuresti, com. rur,. jud. Dim-
nuluT, facutg de locuitorT .§i a dgrile impuse asupra Ci§leY-Vi- bovita, pl. Ialomita, situatg pe
3-a infiintata la 1 869 de proprie- ziruluY produserg 30211 leI. cimpie, la 8 kil. spre S.-E. de
tarul, Petru Conte de Roma, cu Aceastg comuna a fost infiin. gara Ghergani. Prin centrul co-
hramul Sf. Sofia ; o §coalg mixta, tata acum 2-300 anT prin ur- muner curge piriul Colentina,
In saturVizirul, inteun frumos lo- mgtoarea imprejurare TurciI peste care este un pod.
cal (§coalg de bgetT e aci de ducind in robie locuitorY despre Se compune din treI cgtune :
la 1837, de fete, de la 1862). Foc§ani, Rimnicul i Buzgul in Vizure§ti, Ghimpati §i Priseaca,
Vite: 2370 bol, 2826 vacI, tara lor, ati ajuns In aceacta lo- CU o populatie de 1297 locui-
34 tauti, 994 viteY, 2108 cal', calitate, uncle-I ati intimpinat fir- toa. Are doug bisericI §i o
26 mggarI, 10434 oT, 1212 Ti- manul de liberare. El' de §i li- moarg de apg.
matorT §i 15 capre. berI ati fost silitI sg se stabi- Se invecine§te : la E. cu com.
Suhatul vitelor e de II 17 hect. leascg. aci §i formind comuna 'I Cojasca, la V. cu Ghergani, la
Se aflg o moarg de aburY cu a dat numele Vizirul, dupg nu- N. tot ca Ghergani §i la S.
venit 6000 le anual. mele celuI ce i-a liberat. Pgng cu Bildana §i comuna §i gara
In comuna sunt viI, cu o su- la 1828 Vizirul a fosta re§e- Ciocgne§ti din jud. Ilfov.
prafatg de 163 hect. dinta unuT Capuchehaia.
DrumurI: la Brgila, spre N.- Vizuresti, sat, jud. Tecuciti, com.
E., pe §oseaua judeteang, 35 kil.; Vizirul, sat mare, jud. Braila., cu Buciumeni, pl. Nicore§ti, a§ezat
la Bordeiul-Verde, spre N.-V., 3450 locuitorY, la 35 kil. spre in partea de S. a comund, pe
prin tirlele Grose§ti, 14 kil.; la S. de ora§ul Brgila, la S.-E. co- malul sting al piriuluI Tecuce-
cgt. Liscoteanca, spre V.; la In mune cu acela§T nume, pe §o- lul, la i kil. de re§edinta co
surgter, spre S.-V., 12 kil. ; la seaua Brgila-Cglgra§i, re§edinta muneT.
Pirlita, spre S.-E., 8 kil. ; la Stgn- pl. Balta. La marginea de E a satuluT
cuta, spre S.-E., 16 kil. ; la Ibi§i, A.cest sat pana la 1875 forma se intinde Valul-luI-Traian (vesli
spre E.; la Ciacirul, spre N.-E., doug sate : Vizirul-d.-s. i Vizi- Troian).
8 kil. ; la Gropeni, spre N.-E., rul-d.-j. i doug comune indepen- Are o intindere de 572 hect.
16 kil. dente. Vizirul d -s. este pe mo§ia Cu 466 locuitorT ; o §coalg mixta,
In comunä se face un bilciti conteluT de Roma, iar Vizirul infiintatg la ¡864; 2 bisericr,
la 29 Iunie. d.-s. pe Dameniul BrgileT. S'a una fAcutg in 1808 i alta in
ei§la ViziruluT, dupä argtarea infiintat la 1462 pe timpul dom- 1827.
luT Bauer, era un sat sail nieT luY Vlad-Tepe§ (V. Vizi-
gu§or coprins in raiaua .BrgileI. rul, com. rur.). Vijiitoarea, sat, jud. Rimnicul-
Pana la dgrimarca ceatilor de Sgrat, in pl. Marginea-d.-j., cg-
pe tgrmul DungreY, Brgila, Giur- Vizirul-de-Sus, rno,cie, jud. Brg- tunul com. Mgrtine§ti, numit
giul i Turnul erati raiale, adicg ila, pl. Balta, com. Vizirul, pro- inainte Mihalceni, fiind-cg apar-
guvernate de TurcY. Vizirul fgcea prietatea conteluY Petru de Roma. tinuse com. Slobozia-Mihglceni,
odinioarg parte din raiaua Brg- Are o suprafata de 10000 hect., a§ezat in S. comuna, la 3200
insg pe la 1765 se redete
ileI, cu un venit de 163267 le. m. spre S. de cgtunul de re§e-
Tara cu conditiunea a va plgti dinta, pe piriul cu acela§I nume,
anual 25000 leI Sultanel, de oare- Vizureni, com. rur. sat, jud.
i cu o intindere de 15 hect. §i o
ce Ci§1a ViziruluT era unul din Tutova, in pl. Corodul, spre S. populatie de 275 suflete.

www.dacoromanica.ro
VILCANA 753 OXEA OUDED

Vticana. (VezT Vulcana). Vilane§ti, sat, com. rur. Vaca- Orografia. Partea de N. a
nepti, plasa Varbilaul, judetul jud. Vilcea se compune din o
VilcAneasa, sat, in jud. Rimni- Prahova. multime de ramur1 de muntY, por-
cul-Sarat, pl. Ora,uluT, catunul nitr din CarpatT, sub numele de
com. Bropteni, la gura piriuluT VIlcäne§ti, ape minerale conti- MuntiT-ParinguluT pi Platanepti.
cu acelapT nutne, pe malul drept nind pucioasa, iod, sare pi fier, Din muntele Paringul, care
al riuluT Milcovul, la 6 'hl kil. situate s.ib un deal din com. este punctul culminant al coa-
spre V. de catunul de ree- Vilcanepti, plaiul Varbilaul, jud. me!, culmea principal se bi-
&M'a'. Are 5000 hect., o po- Prahova. Se gasesc in apropiere furca in douà ramurT : culmea
pulatie de 413 suflete, o bise- de gara Plopeni. ParinguluT, propriil zisa, care
rica pi o pcoala. continua a merge catre E., for-
Vilcea, judei, situat in partea de mind necontenit tarmul drept
Vileäne§ti, com. rur., jud. Pra- N.-E. a Oltenieï. al LotruluT pana la confluenta
hoya, plaiul Varbilaul. Pe la Limitele. Judetul Vilcea se luT Cu Oltul ; Culmea-Platanepti-
1450 exista aci un schit de ea- marginepte : lor, care se indreapta mai intiiii
lugarT. La N. cu Transilvania, de catre N., pi dupa ce ajunge la
Este situata pe valle glrlelor care se desparte prin culmea muntele Tartaraul, se intoarce
Cosmina pi Sarata, la 35 kil. muntilor Platanepti. Hotarul ju- tot catre E. pi constitue in
de capitala judetulta, pi la 20 detuluT incepe de la pichetul toata lungimea sa malul sting
kil, de re,edinta plaiuluT. Vfdra p't tine directia de N.-E. al Lotruld.
Se compune din 2 catune : pe litiga riul Lotrul, pana la Aceste dota culmT, (lind a-
Vilcanepti pi Cirjari, cu o po- pichetul Voineasa. De aci merge proape paralele pi distantate de
pulatie de 117o locuitorT. o linie trasa pe culmea muntilor, zo kil., formeaza frumoasa .pi
Are 2 bisericT, una foarte la muntele Piatra-Catanei pi Vir- bogata vale a LotruluT, care,
vechTe pi reparata in 1869 pi a ful-Mare, de unde hotarul 11 for- impreuna cu Lotrita, afluent al
doua, azT parohie, fondata de meaza Riul-VaduluT pana in Olt, sil, din dreapta, constitue sin-
raposatul Dimitrie Pacureteanu la Turnul-Ropu. gura vale paralelg cu toata infla-
In anul 1859. La S., cu jud. Romanati, de derea frontiereT ce poseda tara
Are o pcoala, infiintata. la care se desparte prin comunele noastra.
188i. Lalopul, Rimepti, Lungepti, te- Din culmea principal, Parin
Parte din locuitorT se ocupa fanepti pi Voicepti. gul, se ramifica in jud. Vilcea:
cu rotaria pi dulgheria ; parte La E., cu jud. Argep pi Olt, i. Culmea Gurguiata, 2. Ur-
din eT sunt mopnenT ; 222 s'ati de care se desparte prin 1111 ,anilor, 3. Bistrita, 4. Arnota, 5.
improprietarit la 1864 pe dife- Oltul, in tot lungul judetuluT. Vinturarita, care se ramifica in
rite proprietatT. ET ail : 53 caT, La V., cu jud. Gorj. Rotarul, cumule: a) Petrenilor, b) Bar-
436 boT, 152 vacT, 15 capre, incepind de la punctul Vidra, bate,tilor pi c) Zmeuratul, 6.
550 oT pi 348 porcT. trece prin muntele Robul (cul- Culmea Cheia, 7. Olaneptilor,
Toata comuna se intinde pe mea ParinguluT), coboara prin din care se ramifica culmile :
o suprafata de 3500 hect. culmea Polovragi printre Raco a) Calimanepti, b) Caciulata pi
Tuica se fabrica In comuna visa pi Polovragi, da in Hui 01- c) Naurutul.
pana la 13000 decal. tetul, urmeaza culmea Dealul- Tot din culmea ParinguluT,
O posea comunal inlesnepte MuereT pana la comuna Valeni, 'fina pe partea nordica, se des-
comunicatia spre Trestioara pi trece pe linga Zatreni pi. Poe- parte :
Cosmina. nari, de unde hotarul for-
'1 a) Culmea Tirnova, b) cul-
In partea de N.-V. are dea- meaza Dealul-Fratila, ce-1 des- mea Turcina.
lurT, acoperite cu pomT, izlaz parte de jud. Dolj. Din Culmea-Plataneptilor por
pi maracinT. E udata de girlele: Forma judetuluT este aceia a nesc catre S. numaT doua culmT
Cosmina, Sarata pi Lespedea unul drept-unghiii lungit de la maT principale :
pi de valle: MocanuluT, Hodo- N. catre S., cu o suprafata de 1. Culmea Malaia, 2. Culmea
roaga, Ripilor, IzvoruluT, Mandil, 260370 hect. Veverita.
UrsuluT, BurtiT, Cu-NucT, Poia- Clima jud. este identica cu a Din muntele Robul se rami-
na-cu-Scaiul, Dragna pi Ripile. judetelor de munte ale Tara'. fica Culmea-Brezoilor.

66700. Afarole MI:ganar Goograjlo. Vol. V. 95

www.dacoromanica.ro
ViLCEA (JUDET) 754 VIL CEA (JUDET)

Din muntele Virful-Mare maT dina plgseT in comuna Mgldg- boris, quia prae caeteris magis
pleacg cgtre E. cea din uring resti. fructifer est». Raportul este da-
culine, numitg Cuimea-Clinenilor. Plaiul Cozia, Cu resedinta plg tat din Craiova, 14 Octombre
Toate aceste culmT, impreung seT in com. Cglimgnesti. 1719; prin urmare, la epoca
Cu muntiT FgggrasuluT, in gusteazg Plaiul Horezul, cu resedinta ocupgreT Oltenier de armatele
mult valea OltuluT si dar, nas- plgseT in com. Horezul. imperiale, stema judetuluT Vilcea
tere importantulta defiler, al 01- Masa Mijlocul, Cu resedinta era un copac, nu un postalion.
tuluT, care este cel mal lung din plgseT in com. Zgtreni. Postalionul ca marca a jude-
cite se aflg in Oltenia. Plasa Ocolul, Cu resedinta plg- tuluT s'a adoptat, mai mult de
(VezT la literile respective cul. seT in com. Ocnele-MarT. cit probabil, de cgtre adminis-
mile de maT sus si cuy. Carpati). Plasa Olteful-dejos, Cu rese- tratia austriacg, spre a perpe-
Idrografia. Judetul e udat in dinta plgseT in com. Bglcesti. tua memoria atit a ocupgrel 01-
toatg partea de E. de Oltul, a- Plasa Olteful-de-sus, cu re- tenieT, cit i mal ales pentru
vind de afluentT principalT, in se Unta plgsel' in com. Slgvesti. perpetua amintire a constructieT
Vilcea, pe dreapta : Riul-Vadu- Plasa Oltul-dejos, cu resedinta soseleT Via-Carolina, executatg
luT, al.Ciinenilor ; valea Robesti, plgseT in com. Drggg.sani. de contele de Steinwille, in anul
Sgrgcinesti, Tutulesti, Lotrul, Plasa Oltul-de-sus, cu rese- 1717, din ordinul printuluT Eu-
Lotrisorcl, Puturoasa, Cgciulata, dinta plgseT in com. Bgbeni. geniu de Savoia.
Cglimgnesti, Gura-Vgier, Rimni- (VezT aceste cuvinte). Thstrucliunea. Are 120 coale
cul, Ocna sar, Sgrata, Govora, De la 1895, unindu-se miele primare rurale si una de cgtun
Bistrita, Luncavgtul, Orleasca, plgsT, jud. coprinde 5 plgsT : In com. rur., frecuentate in 1899
Pesteana, Mamul, Beica i Col.- Ocolul-Otgsgul, Horezul, Cozia, 900 de 6o8o copiT ; cite o
nesul (v. a. n.). Oltetul- d.-s., Oltul- Oltetul-d.-j., ;mal prim. urb. de bgetl
Prin centru si pe la V. jud. Cu 163 comune rurale si 3 co- cite una de fete in R.-VilceT
Vilcea e udat de riurile Cerna mune urbane : R.-Vilcea (capi- Ocnele-MarT; 2 coale prim. urb.
Cernisoara, care isT impreung tala), Drgggsani si Ocnele-Mari. de bgetT si una de fete in Drg-
apele cu Oltetul si pe la S. Tes Populatia dupg recensgmintul ggsani ; 2 §coale prim. rur. mixte
din acest jud. si intrg in jud. din Decembrie 1899: 189865 In mahalalele Omita sart Ocne/e-
Romanati. locuitorT: 95669 bärbatT si 94196 Mari i Arhanghelul, din R.-
Imparfirea t'olida a judefuluk. femeT. In 1859 populatia era de Vilcer ; un gimnaziti in R.-Vil-
Pgng la 1882, jud. Vilcea se 140911 locuitorT. ceT; un seminar.
impgrtea in 7 ocoale (5 plgsl $i Budgetul pe 1898-99 Ze- Cultul. Are 358 bisericT intre-
2 plaiurT). De la aceastg datg, cimT, leY 276113, banT 94, la ve- tinute de comune i 16 intreti-
pl. Oltetul-d.-j. s'a unit adminis- niturT, leT 267081, b. 62, la chel- nute de stat; 4 mgngstirT: Co-
trativ cu piile Oltul si Ocolul tuelT; Drumur1, leT 94029, bani zia, Bistrita, Arnota, Dintr'un-
cu Otgsgul, asa cg atuncea din 68, la veniturT, lel 91120, la Lemn (v. a. c.), si 12 foste schi-
punctul de vedere politic coprin- cheltuelT; Spitalul Horezul, leT turT, afarg d'e schiturile Corne-
dea urmgtoarele despgrtirT : 43914, banT 12. tul si erbgnesti, intretinute de
Plaiul Cozia, cu resedinta in Marca judefulur. Pgng azT in Eforie si schitul Frgsinetul, care
com. Olgnesti ; plaiul Horezul, toate manualele noastre geogra- se intretine dintr'un mic venit
Cu resedinta in com. Tirgul-Ho- fice s'a strecurat pgrerea gre- lgsat de repausatul Episcop Ca-
rezul ; pl. Oltetul-d.-s., cu rese- sitg. cg marca judetuluT Vilcea linic.
dinta in com. Pirieni-d.-mj. ; pl. este-un postalion. In vechime numgrul mAngsti-
Oltetul-d.-j.-Oltul, cu resedinta In realitate insg, vechea stemg rilor i schiturilor se ridica la
in com. Drgggsani ; pl. Ocolul- a judctuluT Vilcea a fost un 40, dar, odatg cu secularizarea
Otgsgul, cu resedinta in com. copac, in semn cg acest judet averilor mangstirestI, ail fost re-
Ocnele-Mari. avea multe si bgtrine pgdurT. duse la bisericT de mir. (VezT:
La i Noembrie 1892, jud. s'a lata in adevgr ce ggsim in ra- Arhanghelul, CetAtuia, Surpa-
impgrtit in lo plgsT. portul deputatiuneT administra- tele, Mamul, Titireciul, Teica,
Plasa Cerna-dejos, cu rese- tive cu ocaziunea ompgreT 01- Troianul, Stgnesti, Sghiabul, Ie-
dinta plgseT in com. Giulesti. tenieT de cgtre AustriacT : 4 Vulsa zerul, Slgtioarele, Sgrgcinesti,
Plasa Cerna-de-sus, cu rqe- sigillum habeat cum signo ar- Serbgnesti, Pgpusa, Sf. Proco.

www.dacoromanica.ro
V1LCEA (JUDED 755 V1LCEA (JUDET)

piti, Inateti, Patrunsa, Dobri- mana numaT in plaOle Oltul §i detele Tara in productia vinuluT.
ceni, Bon:iulqti, Dobru§a, Sf. Oltetul-d.-j. Cartofir se cultiva in Aproape 8000 hect. pamint din
ApostolT, Pahotnie, Buda, Schi- toate comunele judetula raionul judetuluT sunt acoperite
tul, etc.). Apicultura. Sunt in jud. 9985 cu va, maT ales pe dealurile
Sunt in tot jud. 4 parohil ur- stupl. din comunele : Mitrofani, Ama-
bane §i 91 rurale. illo,siile Fi pddurile statulur. r4ti, Sute§ti, etc. Comerciul cu
yustitia. Sunt in jud. Vilcea 4 In jud. Vilcea statul are 63 mo- vinurile VilceT se intinde O in
judecatorif de ocoale, in Rimnic, §iI, impreuna cu alte trupurl strainatate.
Tirgul-Horezul, Drag4ani ,i Zd- mal miel' alipite pe linga aceste Pomicultura. Daca pamin-
treni §i un tribunal in capital. moOT, de la care incaseaza a- tul e prielnic vitel, nu maT pu-
Spitale sunt in Rimnic, Dra- renzT anuale de vr'o 250000 leT. tin priqte prunulul. Insemnate
ga§ani i Horezul. Numarul padurilor statulul cu plantatiunT cu prunr se Osen
Agricultura. Regiunea dealu- trupurile lor se ridica in acest prin plaiurile Cozia O Horezul
rilor i a vailor din partea de judet la 114, avind o intindere §i prin p14i1e Oltetul-d.-s., O-
N. a judetuluT Vilcea este for- de aproape 60000 hect. i adu- colul i Otasaul. Ocupatia prin-

mata din pamint argilos. Pe unele cind un venit de peste 70000 cipala a locuitorilor din aceste
locurf sunt depozite nisipoase leI. ocoale este fabricarea tuicer, care
(lignit), d. e. pe vaile : Tiriia, Din punctul de vedere silvic se urca pana la 80000 hl. anual,
Oltetul, Cerna, Otasaul li Lun- jud. Vilcea face parte din cir- in terrnen de mijloc.
cavatul, centrul judetuluT. Aces- cumscriptia a XIV-a i este di- Animale domestice ,si Jaiba-
tea, aproape de sorgintea lor, vizat in 3 ocoale : Rimnicul-Vil- tice, peftZ. Vite dupa statis-
contin pTetr4, apoI dupl ce in- cea, Tirgul-Horezul i Draga- tica din Dec. I900 : 12243 caT,
tra in p14T contin diferite felurI §ani. 236 asinT i catill, 112205 boT
de paminturi foarte priincioase Ape minerale. Pe Ruga re- O bivoll, 89886 porcI, 123915
agricultureT. numitele izvoare de apa mine- oT O. 15666 capre.
Partea de S. a jud. (pl. Oltul) ralA de la Calimane§ti, Ola- Pe valle riurilor Oltetul, Lo-
coprinde argilurT galbene li rc:g- neti, Ocnele-MarT, Govora O trul §i Riul-Vadulul §i pe cul-
cate nisipoase, pe alocurea Cu Caciulata (v. a. n.), jud. Vilcea, mile muntilor Paringul §i Plata-
amestecaturT margoase. F4ia a- mal are §i alte sorgintr de a- nqti, traesc cerbT, urg, capri-
ceasta incepe din com. Prudeni semenea ape. oare, porcY mistretT §i capre
§i intra in Romanati. Pe toate In com. Ote,ani, plaiul Ho- negre. Pe dealurile O padurile
valle riurilor se gasesc depunerT rezul, se gasesc ape sulfuroase, din apropiere de comune se
aluviane priincioase agricultureT: care izvoresc din apropierea gasesc multime de lupr, veve-
Pamintul judetulul Vilcea, pri- unef sana numita Boia. rite, ,derT, viezurT §i repurT.
vit din punctul de vedere agri- La Pausqti-Otasaul §i la Cheia Dintre pasan, prin muntiT ju-
col, se divide in 3 pa rtr: a) Partea sunt peste 15 izvoare cu apà detuluT se gasesc vulturT, oimI,
muntelul unde agricultura e ina- alcalina sulfuroast gainuT, ghionoT, apoT, mal prin
poiata din lipsa de locurT ara- La gradina numita Zavoiul apropiere de comune, prin pa-
bile li, unde locuitoriT se ocupa din Rimnic sunt ape alcaline durT, se gasesc : bufnite, ciu-
mal' mult cu cre§terea vitelor sulfuroase. Aci s'a construit un hurezT, ciorI, gaite, potirnichl,
plantarea prunilor ; b) centrul ju- stabiliment balnear. prepelite, rate salbatice, sturzI,
detulul, adica prin plaOle Olte- Sorginti de ape salifere sunt: mierle, corbT, etc.
tul ,i (»ball], unde agricultura In comunele Petrari-d.-s., plaiul In Olt se Osen : mrenI,
inflore§te, dar unde vaile fiind Cozia (localitatea Valea-Sarata), somnI, scobazI, crapT, clean, so-
prea inguste, nu permit cultura la Urzicarul, Petrari-d.-j., Bit-- reata, nisiparita.
cerealelor in cantitatT marI ; c) zqti, etc. Lostita, moaca O pastravul
partea de S. a jud., avuta in ce- Viticultura. Pamintul jude- se gasesc in riurile dintre muntI
reale. tuluT priqte mult viteT. Locui- de la Riul-VaduluT §i pana la
Prin comunele de sub munte toril, profitind de rodnicia luT, Gura-Lotrulul §i chiar pana a-
se cultiva numaT porumbul. se indeletnicesc mult cu viti- proape de Cozia.
Cinepa §i inul se cultiva nu- cultura, a§a ca judetul Vilcea In Oltetul O Cerna se gasesc
mar pe alocurea. Meiul se sea- se poate socoti priinul intre ju- multI racT.

www.dacoromanica.ro
ViLCEA (JUDET) 756 ViLCEA (JUDET)

Industria fi comerciul. Indus- se une§te cu §oseaua de pe t'Id Alta osea judeteang este pe
tria in judetul Vilcea este nu- Bistrita la comuna Tom§ani. valea OltetuluT, ce pleacg de la
maT pentru trebuinta casnicg. Soseaua ce pleacg din cgtunul frontiera judetuluI pe riul Tiriia
Doggria §i rotgria, olgria, se Copgceni (ce tine de Ocna), din (com. Milostea), traverseazg co-
practica in toate comunele §i cu §oseaua ce leagg O cna cu Riu- munele: Greci, Matee,ti, Tur-
deosebire in com. din prejurul reni, trece prin com. Cgzgne0, ce0, Berbe§ti, SIgve§ti i Si-
RimniculuT. Birse,ti, merge pe riul Govora ne§ti, in capul cgreia ja nu-
coala de doggrie din Drggg- la comuna i baile Govora ; ad mele de §oseaua OltetuluT, fiind-
cea de meseriI din Rim- se desface in doug ramurT : una cg Tirlia se une§te Cu .01-
nic sunt un indemn pentru dez- trece prin bgT, Dealul-HintiT, prin tetul, i apoT continua prin co-
voltarea industrieT in judet. comuna Pgu§e§ti-Otgsgul, se u- munele : Gradi§tea, Tina, Ple-
Comerciul consta in vin, tuicg, ne§te ad cu oseaua de pe Hui ,oitl, Pirieni, Zgtreni, Ggne,ti,
sare, var, etc. Lemne de Otgsgtí; iar a doua ramurg merge Locusteni, BeneSi, Bälceti, Bg-
constructil din brad se exporta la comuna Titireciul, in §oseaua beni, Diculeti, Fgurwi, i intrg
in marT cantitgtT. ce vine pe DealulOcneT i merge in jud. Romanati pe la com.
Bilciurile din acest judet sunt : la Horezul. Lalo§ul.
Riureni (v. a. n.). Alte bilciurT Din oseaua GovoreT, com. Bir- Din comuna MgIdgre§ti (cgt.
se tin la: 29 Iunie §i 14 Octombre se§ti, pleacg o osea judeteang Lgde§ti), pornqte pe Cerna in
lingg Rimnic ; 15 August, 14 prin comunele Mihgqti, Ungu- sus soseaua ce trece prin co-
Septembre i 26 Octornbre la reni, se unete Cu cea nationalg munele Lgpu,ata, Bro,teni, Co-
Drggg§ani ; io Iulie la Oteteli,u1; In comuna Bgbeni ; porne,te pe paceni, Ulmetul, Bllteni, Pojogi,
la Duminica Floriilor i la 26 riul Bistrita prin comunele Cire§iul, Stroe$i, Slgtioara, unde
Octombre la Slgve,ti; 25 Martie Genuneni, Fole§ti-d.-j., Fo- se une§te Cu calea GorjuluT.
Duminica Floriilor la Vaide- le§ti-d.-s., Tonnani, la Tirgul-Ho- Din com. Bgleti porne§te o
eni. Se maT tin in comunele : rezul, avind de la Rimnicul pgng ramurg prin com. Gorune§ti,
Grgdi§tea, Fomete§ti, la tirg 52 kil. De aci pornqte direct peste dealul Aninoasa,
Jilava, SlIvitqti, etc. la Tirgul-Jiti prin comunele Slg- la Craiova.
Caile de comunicatie. Princi- tioara, Milostea, lgsind pe dreapta Afarg de aceste §osele se aflg
pala cale de comunicatie este maT sus, comunele : Fomete,ti, alte cgT de comunicatie pe riu-
calea feratg, de la Piatra prin Recea i Racovita. Lungimea sa letul Pe§teana pe riul Mamul
Drggg,ani la Rimnicul - Vilcea, pIng in hotarul judetuluT Gorj §i pe Valea-Beica : ,osele late-
apoi la Frontierg. (comuna Polovragi) este de 20 rale ca cea de la Rimnic la Olg-
ApoI, ,oseaua nationalg ce vine kil. Din comuna Frince§ti por- ne,ti; de la Titireciul la Stoe-
din judetul Romanati, intrg in nqte oseaua pe riul Otgsgul prin ne§ti, Dobriceni, Bgrbgtqti ; pe
jud. Vilcea pe la comuna Ste- comunele : Mgngstireni, Surpa- Cernipara, la Modia i Mgdu-
fgne,ti, pl. Oltul, trece prin co- tele, Serbgne0, Pgumti Otgsgul lari, etc.
munele : Drggg,ani, Cglina, Prun- §i se intilne§te in satul Jilava cu Intre §oselele vecinale citgm :
deni, Zgvideni, Orle§ti, lone§ti- §oseaua Ocna. de la Horez la Vaideeni ; de la
MinculuT, Ficàlia, Marcea, Bg- Din com. irineasa pleacg Tom§ani la Costwi i Bistrita ;
beni, Rimnicul, CglimAne§ti, CA- ,oseaua LuncavgtuluT, prin co- de la Drgggpni la Creteni ; de
Robe,ti i Ciineni §i se munele : DgeO, Popqti, la Amgrg§ti la Glgvile ; de la
unete calea SibiuluT la Riul-Va- Cirstine0, Otepni, MgIdgre0- Cermege,ti la Modoia ; de la
duluT. Lungimea sa pe rnalul d -j., Mgldgrqti-d.-s., la Tirgul- Sgrgcine§ti la Cheia, Olgne,ti ;
drept al OltuluT, in judetul Vil- Horezul. de la Lgpupta la Romane§ti
cea, este de 130 kil. Din com. Dge§ti, pleacg, peste Ro0, etc.
Principalele osele judetene dealul Coto§manul, §oseaua nu- Date istorice. Impgratul Tra-
sunt : mitg a Coto,manuluT, prin co- ian, plecind la io5 d. Chr. con-
oseaua ce pleacg din calea munele : Roe§ti, MAIdgre§ti, Lg- tra Dacilor, a trecut Dungrea
nationalg, de lingg Rimnic (ba- de§ti, Ciumagi, Dejoiul, Nisipi, pe la Severin §i a luat drumul
riera Troian), trece prin comu- Rusgne§ti, mergind pe lingg riul la Sarmisegetuza, capitala Da-
nele : Ocnele-MarT, Titireciul, Pe- Cerna pgng la com. Oteteli§ul, cieT, pe malul OltuluT.
trari-d.-j., Petrari-d.-s., Birze§ti avind o lungime de 58 kil. Spre a'07 inlesni mersul a

www.dacoromanica.ro
ViLCEA (JUDET) '757 ViLCELELE

construit un drum de piatrg, in mgngstire contra incursiuni- devenirg prada Zavergiilor pi in


care mergea pe malul drept al lor bandelor turceptT. urmg a Turcilor, care dederg
OltuluT pgng in apropiere de La anul 1768, fiind iar prin foc mgngstirel, desgroparg mor-
com. Cglimgnepti, unde era ce- imprejurimile orapuluT Rimnicul, mintele lur Mircea pi altor DomnT,
tatea Buridava, de aci trecea pe lupte intre Austria pi Turcia, crezind a ggsi inteinsele comorT
malul sting pgng la Ciineni, pi acest ora § a suferit multe ne- ascunse, pi comiserà tot felul de
apoT se intorcea iargpT pe ma ajunsurT. Atuncl s'a clArimat pi grozgva. Astg-zY se vgd incg
lul drept al OltuluT. Urme din biserica Cuvioasa Paraschiva, in- sfintele icoane impupcate pi sgi-
acest drum se vAd chiar azT ceputg de PgtrapcuNodg pi ter- date ,i ochiT sfintilor scopT de
pe lingg Riureni pi COlimInepti. minatg de Mihaiil-Viteazul. pistoale pi iatagane.
Traian ipT apez1 castrele la La 1788, Turcil ajutatT de La 1847, focul a mistuit o
Troian, lingg Rimnic pi la Bi- armata roming conclusl de Ni- parte din orapul Rimnicul, pre-
volari, in dreptul mgngstireT Co- colae Mavrogheni-Voclg, bgturg cum pi Episcopia.
zia, unde s'ail descoperit ur- la Cozia pe Printul Coburg pi La 1848, guvernul revolutio-
mele laggruluT roman cu bgile il silirg sà reintre in Ardeal. nar hotgri a se opune invasiuneT
sale. Mal spre N. era cetatea La 1789, Turci1 ,i NemtiT ail optirilor strgine pi in acest scop
Sargidava (com. Racovita) unde avut multe hgrtuelT pe teritoriul se concentrg la Troian, 3 kil, din
s'a ggsit o piatrO Cu inscriptia jud. Vilcea, maT ales prin plaiul jos de ora4u1 Rimnic, un corp
(populi Sargidavensis, pi ale Horezul. TurciT ipT apezaserg de armatg de voluntarT, sub co-
cgreT urme se cunosc pi ad. cuartierul in mAngstirea Horezul, manda generaluluT 1Vlagheru. In
Tot de coloniile romane s'aii unde ata' stat aproape un an, a- urma infiintgreT unuT guvern le-
fondat, pe 11110 Olt, cetgtile : cindu-T marT striaciunT. gal in Bucurepti, orl-ce rezistenta
Aurarium (Zlgtgrei), Rusidava In August 1802, tirgul de la devenind imposibilg, armata se
(Ione,ti-Govori), Pons-Aluti (in Riureni fu jefuit ,i ars de nipte licentie, iar capiT eT trecurg in
Rimnicul-Vilcea), Arutela (Bre- Turcl din Vidin ; peste 20 ne- Transilvania prin Turnul-Rop.
zoiul), Praetoria (Turnul.Ropu). gutgtorl furg taiatT. Chiar sali-
Se crede a pe Dealul-Cgrg- nele marT furg jefuite. Vilcelele, com. ,rur., in jud. R.-
mizilor, la Aninoasa, Slgtioara, In 1803, altT TurcT sub nu- Sgrat, pl. Gradiptea, pe un mic
Pgusepti-Mgglapi, Gradi;tea, ar fi mele de ManafT, condu,T de Ma- piriiap, in mijlocul eimpuluT, a-
fost cetltT romane. naf-Ibraim, jefuirg pe locuitoril pezatg in partea de S. a jude-
La anul 1735, fiind rgzboitl din DrggIpani. tuluT, la 25 kil, de ora,u1 Rim-
intre NemtT ,i TurcT, o parte din La ¡821, in satul Zgvideni pi nicul-Sgrat, pi la I I kil. spre N.-
ora,u1 Rimnicul a fost ruinat de in lunca Oltulur de lingg Drg- E. de com. Grgcli,tea d.-s., re-
armatele strgine, iar Episcopia ggpani, ati fost sIngeroase pi crin- pedinta plIpiT. Se invecine,te cu
i s'a dat loc. cene lupte intre optirile turceptI Balta-Albg la 8 kil., Boldul, la
La 1738, sub impgratul Ca- pi MavroforiT luT Ipsilante. As- 10 kil.; Nicolepti, la i, kil.
rol VI, Banatul CraioveT fiind tg-z1 incg, plugurile dezgroapg Se mgrginepte la N. cu Cio-
sub stgpinirea Austriacilor pi fl- oseminte bdrbgte,tI. La Drggg- la V., cu Boldul pi Balta-
rOpti ;
cindu-se resbel cu Turcii, ace,- pani s'a ridicat nu de mult de Albg, la Sud, cu Domnita ; la
tia el scos Nemtif din Targ pi cgtre colonia greceascg un mic E. cu com. Grgcliptea.d.-s.
ail devastat tot ora,u1Rimnicul monument in amintirea obscu- Are numeroase vAT pi cite.va
prin foc. La 1739, ei pgtrun- rilor pi necunoscutilor eroT cg. movile izolate.
sea pgril la Cozia, jefuind pi zutT in aceste lupte. Ape : Piriul Ciulnita, care o
predind tot ce le ven ca in cale Tot la 1821, dupg uciderea udg prin mijloc, vgrsindu-se in
pi luara robT familiile refugiate luT Tudor-Vladimirescu pi Infrin- balta Ciulnita, la E. comuneT,
In mgngstirea Cozia. gerea eteriptilor de cgtre trupele pi piriul Valea-Rea, la V. eT.
In secolul XVIII pi in prima turcepti la Zgvideni pi Drggg- E formatO din atunele : Vil-
jumAtate a secolula XIX, mg- pani, Ipsilante, urmgrit de TurcT, celele, repedinta, la V. pi Erca-
ngstirea Cozia a servit de ac1A- se refugia in mgngstirea Cozia lepti, la E.
post numeroaselor familiT din i de aci trecu in Transilvania. Suprafata comuneT e de 4710
Craiova, Rimnicul-Vilcea pi res. AtuncT mIngstirea §i. familiile hect., cu o populatie de T364
tul Oltenief, care se intgreati refugiate acolo pi prin prejur suflete.

www.dacoromanica.ro
VILCELELE 758 Vils/XTORI

Are o bisericg, cu hramul S-tuT Luciul, din jud. Ialomita, din pulatie de 104 locuitorT, o bi-
VoevozT, Mihail O Gavril, ziditg dreptul satuluT Mihaiti - Bravul, sericg, fondatg la 1814 .5i. repa-
In 1856 de locuitorT, o §coalg strgbate spre N. comunele : Ber- ratg la 1858.
m ixtg. te§ti-d.-j. O Bertqti-d.-s., StAn-
LocuitoriT posedg : 289 plu- cuta, Vizirul, Ciacirul, unindu- Vina-Puturoasä, sorginte de apd
gurT, 1 maOng de treerat; 742 se Cu Dungrea-Vapoarelor in minerald , in com. Nehoia,u1,
boT, 370 vacT, 415 caT, 155 Tepe, dreptul satuluT Gropeni. Par- jud. Buzgil. (VezT Luncalgrg-
1543 o!, 65 rimgtorT. curge o distantg cam de 36 kil. Zgpadg).
Cgr : drumurile vecinale spre
Balta-Albg-Amarg ; spre Gradi - Vilcului (Poiana-), cdtun, al Vinät (Dealul-), munte p4una-
tea-d.-s.; spre Domnita ; spre Gu- com. Minzglqti, judetul Buzgri, bil, in com. Sarul-DorneT, jud.
lianca ; spre Nicole§ti-Mgcrina- Cu 70 locuitorT. Suceava, avind 1640,7 m. alti-
Rimnicul-Sgrat . tudine.
Vilsanul, pirtri, in jud. Argq.
Vilcelele, sat, jud. R.-Sgrat, pl. Izvorqte in muntele Mglureanu, Vinäta, cel tun al com. Tizmana,
OrauluT, com. Cimpineanca, pe udg plaiul LoviSea O pl. Ar- (v. a. n.), jud. Gorj, plaiul Vul-
rird Milcov, la 3 kil. spre E. de geuluT §i se varsg in riul Ar- can, in partea de S. a com., cu
cgtunul de re§edintg, Pintece,ti, ge§ul, la satul Valea-MgruluT. o suprafatg de 315 hect. li o
cu o intindere de 50 hect. §i o populatie de 439 suflete.
populatie de 171 suflete. Vils5ne§ti, com. rur., pe apa
Vilsana, jud. li pl. ArgepluT, Vinätä (BItca-), movild inaltg,
Vilcelele, sat, in jud. R.-Sgrat, la 12 kil. de Curtea-de-Arge naturalg, in satul Neagra-Saru-
pl. Grad4tea, cgtunul de rqe- (rqedinta subprefecturel) li la 36 luT, jud. Suceava.
dintg al comuneT Vilcelele, a4e- kil. de Pite§ti. Se compune din
zat spre V., pe piriul cu ace- 2 sate: Valea-FauruluT li Vilsg- Vinatori, com. rur. §i sat, in jud.
la nume. Are 68 hect., o po- ne§ti. Mehedinti, pl. Cimpul, rqedinta
pulatie de 931 suflete ; o bise- Are 818 locuitorY; o bisericg sub-prefectureT pl. Cimpul, si-
ricg ; o ,coalg. §i o coalg mixtg. tuatg pe loc §es, pe ambele la-
Vite : 485 boT i yac), 54 cal, turT ale oseleT judetene. S'a in-
Vilcelele, sdtuc, la N. de com. 250 oT, I00 capre i70 porcT. temeiat in 1891, pe proprieta-
Streje§ti-d.-s., pl. Oltetul-Oltul- LocuitoriT comuneT se maT o- tea ce s'a dat insurgteilor, con-
d.-s., jud. Romanati, situat la cupg cu (Agria, rotgria i lem- form legeT rurale.
hotarul judetuluT. ngria. Se mgrgine§te la N. cu com.
Recea ,i Punghina, la E., cu
VlIcelele, suburbie, jud. Bacgil, Vilsäne§ti, sat, Cu 598 locuitorl, Bran4tea, la S., cu Cujmirul,
pl. Trotu§ul, com. Tirgul-Ocna, pe apa Vilsana, jud. §i pl. Ar- §i la V. cu Pgtulele.
In partea stingg a TrotupluT, gepluT, com. rur. cu acela,T Are o bisericg, cu un preot §i
pe piriul Vilcica. nume. Are o bisericg, cu hra- un cintAret, li o §coalg.
mul Adormirea MaiceT Dom-
Vilcica, MI, jud. Bacgii, pl. Tro- nuluT. Vinatori, com. rur., jud. Neamtu,
tu§ul, com. Tirgul-Ocna, situate In apropiere de sat, in pgdure, pl. De-Sus-Mijlocul, a,ezatg pe
pe piriul Cu acela nume, in- se aflg un lac a cgruT suprafatg valea piriuluT Neamtul §i a piri-
semnate prin apele sale sgrate ; este acoperitg cu muchiti, peste iapluT Nemtiprul, pe terenu-
proprietatea comuneT. care un om poate trece lacul rile ramurilor Halluca, Dealul,
fgrg a se cufunda in apg. Rusul-Mare, Plqa §i Procovul
Vilciovita, lac, la S. com. Zim- (marginea jud. Suceava), in spre
nicea, jud. Teleorman, format Vilsäne§ti (Olari), catun al co- S., li pe culmile DealuluT-Mane,
din vgrsgturile apelor DungriT. muneT Pirscoveni, pl. Oltetul-01- Muncelul (Mggura), Fundul-Ro-
tul-d.-s.,jud. Romanati. (V.Olari). minqtf, pgng in Fundacul-Mg-
Vilciul, canal al DungreT, judetul gureT, care desparte pe la S. mun-
Brgila. Se desparte de Dungrea- Vilvoiul, sat, com. rur. Ur§i, pl. tiT SihleT.
VechTe, de pe teritoriul comuneT Oltul.d.-s., jud. Olt, cu o po- Este formatg din cgtunele :

www.dacoromanica.ro
VilsaTORI 759 VtNATORT-DUMBRAVA-ROFE

Vingtori, Nemtisorul, Condreni, Vite : 401 vite marT cornute, pulatie de 1684 suflete. (V. Vi-
Debruta, Todiriteni, Lunca 1201 vite micT cornute i 112 ngtori, com. rur.).
comunitgtile religioase : Ming- porcY.
stirea NeamtuluT, Secul, Schitul- CgT spre com. Lisa si Cioara, Vffiätori, sat, jud. Neamtu, pl.
Sihlea, Vovidenia, Procovul si sosele vecinale. Piatra-Muntele, com. Vingtori-
SehAstria. Satul Vingtori a purtat pgng Dumbrava-Rosie, situat pe am-
Are o suprafatg de 12864 In anul 1879 vechiul i istoricul bele malurT ale riuluT Bistrita,
hect., 28 ariT, cu o populatie de nume de Cgcgngul. Sa tul Cgcl- spre S. de com. urtnng Piatra.
3638 suflete ; 4 bisericT, tI mg- ngul este din cele mal vechr; Are o populatie de 251 su-
ngstirT, 3 schiturT, cu 16 preotT, fácea parte din pl. Marginea-d.-s., flete ; o bisericg ; o moarg.
8 dascitIT, 194 cgluggrY ; 2 oh' ; lar mosia Cgcgngul, impreung cu Acest sat se mar numeste
velnitg ; 13 morT de apg ; 2 Lisa, era proprietatea Cluce- Vingtori-P1etriT si a format pgng
pive. ruluT Slgtineanu si se intindea la 1883, impreung co Cetgtuia
Agricultura se face pe o in- pgng in Dungre, formind gra- (Petro-Dava), Cotul, Izvoarele,
tindere de 4275 hect. nita TgriT in acea parte. Poeni si Vgleni, comung aparte ;
Imasul are o intindere de 530 Intre anil 1870-76 a fost in- de la acel an insg s'a contopit
hect., nutrind 3123 capete de trunitg cu com. Lisa. cu com. Dumbrava-Ro0e.
vite, i anume : 288 vite marT
cornute, 168 caT si 767 mascurT. Vinatori, sat, jud. Botosani, pl. Vinätori, cdtun, jud. Putna, pl.
CgT : soseaua jud. flumulesti. Miletinul, situat pe valea piriuluT Biliesti, com. Jorgsti, pe malul
Vingtori- Mgngstirea -NeamtuluT. satuluT Gorbgnesti, pe mosia PutneT, in cimpia Focsanilor,
statuluT, in partea de S.-V. a cotn. spre E. de acest din urmg tirg,
Vinatori, cont. rur., in jud. Te- Gorbgnesti (v. a. n.). Intemeiat infiintat in anul 1881 co insu-
leorman, pl. MargineT, asezatg la 1776 Cu noT improprietgritl, rgteT improprietgritT.
pe continuarea dealuluT Pgruselul, are 349 suflete, o scoalg mixtg Are 138 suflete si o bisericg.
care incepe de la hotarul com. si o bisericg.
Cioara. La 25 kil, de resedinta VinAtori, izvoare minerale sg-
judetuluT, la 30 kil. de Zimnicea Vinfitori, cdt, CU 21 loc., jud. rate, jud. Neatutu, situate inteo
la 28 kil. de Alexandria. Se Brgila, la i kil. spre V. de satul pgdure de stejarf, din localita-
invecineste cu com. Lisa la N. Cioara-Radu-Vodg, infiintat la tea numitg Slgtioara-Vingtorilor,
si la E, cu Cioara la V. si cu 1879 co ocazia improprietgriret pe proprietatea statului din com.
parte din balta Suhaia la S. Vingtori-Neamtulur, pl. De-Sus-
De sub dealul pe care se aflg Vinätori, sat, in com. Tulucesti, Mijlocul.
satul, curg abundente izvoare de pl. Siretul, jud. Covurluiii, nu de- Sunt situate la o org depgr-
apg, care se varsg in balta Su- parte de Galati, Cu 147 fam. tare de Tirgul-Neamtu, cu trg-
haia. Pozitiunea luT este frumoasg sura, pe o ingitime de 379 m.
si doming peste toatg valea Du- VInatori, sett, jud. Ilfov, pl. Mos- deasupra niveluluT MgreT.
ngreT. Pe teritoriul com, se gg- tiste, com. Creata-LeOle (v. a.
sesc cite-va lacurT si un Odias n.), situat intre satele Lesile si VInätori (Cotul-VinAtori) pa-
numit piriul BranuluT sail Vas- Gagul. dure, de 2563 pogoane, in com.
luiul. Mosia face parte din do- Se intinde pe o suprafatg de Vingtori-Dumbrava-Rosie, plasa
meniul Lisa. LocuitorT impro- 276 hect., cu o populatie de Piatra-Muntele, jud. bleamtu.
prietgritT sunt in numgr de 109, 72 locuitorT.
pe o intindere de 340 hect. Balta Vinatori- Dumbrava - Ro9ie,
produce mare cantitate de stuf VInatori (Vinfitori - Neamtu- com. rur., in jud. Neamtu, pl.
papurg. Viile de pe dealul Pg- luI), sat, in com. Vingtori, pl. Piatra-Muntele, situatg pe riul
ruseluluT sunt renumite pentru De-Sus Mijlocul,jud. Neamtu, si- Bistrita, spre S. de com. urbang
vinul excelent ce produc ; ele tuat la 40 kil de orasul Piatra Pi atra.
sunt plantate pe o intindere de si la 3 5 kil. spre V. de ora- Este formatg din cgt. : Cutul,
46112 hect. ul Dumbrava Rosie (de sus), Izvoa-
Arco populatie de 569 suflete; Are o suprafatg de 1244 hect. rele, Poeni, Vingtori i Vgleni,
scoalg mixtg si o bisericg. (869 fgIcT, 60 prgjinT), cu o po- cu o populatie de 1725 suflete.

www.dacoromanica.ro
viATORI-MARI 760 VIRCIOROVA

Imasul are o Intindere de 143 Are o bisericg, deservitg de aflg si o parte din pgdurea sta-
hect., nutrind 2210 capete de I preot si 2 cintgretT, si o scoalg tulla numitg Virciorova si pg-
vite. mixtg. durea Vinjul-Mare, de 800 hect.
Are 2 bisericT, cu ro deser- Cgtunul Vingtori - MicT sT-a Prin comung trece soseaua
ventT ; o scoalg ; 4 morT de apg ; luat acest nume pentru a la in- Rogova - Vinjul - Mare-Corlgtelul.
o piug pentru sucmane ; o fa- ceput era locuit de vingtorir mg-
bricg de scrobealg. ngstirer Cgscioarele si acestora Vlnjuletul, com. rut-. i sat, in
Cale : Soseaua mixtg Piatra- li s'a dat numirea de VingtoriT- jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la
Bacgii. MicT ca sg se deosibeascg de 28 kil, de orasul Turnul-Severin.
VingtoriT boerestT sail domnestr, Satul formeazg comung cu
Vinfitori-MarI, com. rur., in jud. cgrora li se zicea Vingtorir - satul Hotgrani, avind 1900 lo-
Vlasca, pl. Neajlovul, compusg Mari. cuitorT.
din cgt. : Cupele-MarT si Ving- LocuitoriT posedg : 8o plugurT,
tori-MarT, cu mahalaua Corbean- VInatori-MicI, cdtun, com. cu 95 care cu boT ; 800 vite marT
ca, situate pe dreapta apeT Neaj- acela§ nume, situat pe proprie- cornute, 900 oT, 76 caT li 780
lovuluT, din sus de Corbi-CiungT, tatea Vatra-MgngstireT-Cgscioa- rimAtorT
pe proprietatea Corbi-Mari, la rele, jud. Vlasca, pl. Neajlovul Are 2 bisericT, deservite de
36 kil. de Bucuresti, 73 kil. de (VezT com. Vingtori-Mic1). 3 preotT si 4 dintgretT ; o scoalg.
Giurgiii, 18 kil. de Obedeni, re- Prin comung trece soseaua Ro-
sedinta plgseT, si la 23 kil, de Vlnitori-Neamtuldf. (VezT Vi- gova-Vinjuletul.
statia Titu. ngtori, sat, in com. Vingtori, jud.
Are o bisericg, deservitg de Neamtu). VInturarita, munte §i culme de
r preot si 2 dascgll ; o scoalg munte, jud. Vilcea. Culmea por-
mixtg; 5 circiumT; o moard pe Vinätori-Pietra (Vezr Vingtori, neste din muntele Breota, se in-
apa NeajlovuluT. sat, in com. Vingtori-Dumbrava- dreaptg cgtre S.-E. si ajungind
Cgtunul Vingtori-MarT sT-a luat Rosie, jud. Neamtu). la muntele Vinturarita se ramificg
numirea de la prima ocupatie a In: Culmea-Petrenilor, Culmea-
locuitorilor care eral vingtorT bo- VInjul-Mare, com. rur. ,i sat, in Bgrbgtestilor si culmea Zme-
erestT sart vingtorT domnestT. Vi- jud. Mehedinti, pl. Blahnita, si- urgtul.
ngtorir e marrp erati scutitI de clArT tuatg pe loc polejnic, pe mosia
cgtre stat. Se deosibeati de cer- statuluT Orevita, la 33 kil, de ora- VIrboceni-Blestematele, mo-
l-alt1 vingtorl, care se ziceari sul Turnul-Severin. ,sie, in jud. Buzga, com. Cgr-
(filias, cAcr acestf din urmg Satul formeazg comung cu pinistea, Cu 500 hect., despgr-
era ti pendintr de mgngstirea Cgs- satul Poroinita. titg in treT pgrtl: Licoi sail Vir-
cioarele. Are o populatie de 3000 lo- boceni-Blestematele, 500 hect.,
cuitorT ; un spital rural; 2 bise- Licoi se:1 Hirboca-Richitele, 80o
Vinfitori-Marl, cdtun, in jud. ricT, deservite de 2 preoff §i 3 hect. si Licoi-Perieteni,2oohect.,
Vlasca, com. cu acelas nume, cintgretf ; o scoalg. argturT, finete, livezT, pgdure si
pe malul drept al aper Neajlovul. LocuitoriT posedg : 1600 vite izlaz.
(Ved com. Vingtori-Mar1). marT cornute, 76 car, 1700 oT
si 940 rirngtorT ; Pm plugurT, Virciorova, com. rur. ,i sat, in
Vfnitori-MicI, com. rur., in jud. 218 care cu boT, 29 cgrute Cu jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., la
Vlasca, pl. Neajlovul, compusg cal; roo stupl. 20 kil, de orasul Turnul-Seve-
din cgt. : Poiana-luT.Stincg si Vi- LocurT insemnate sunt : Fun- rin, situatg la poalele Carpati-
ngtori-MicT, situate pe platoul deni, Nisipoasa, Rusca, Pupgza, lor, in valea DungreT, fiind cea
dintre Drirnbovnicul si Neajlo- Icoana, Tambul, Valea-Cizma- maT de V. com. a TgreT.
vul, pe proprietatea statuluT Va- ruluT si Cgita, acoperite cu viT. Satul formeazg comung cu
tra-MgngstireT-Cgscioarele, la 35 E udat de piriul Orevita, ce iz- satele : Bahna, Ilovita si Moi-
kil. de Bucuresti, 73 kil. de voreste din locul numit Zgvoiul ; sesti, avind 1800 locuitorT.
Giurgill, 17 kil. de Obedeni, iar la locul numit Izvorache, sunt Pe aci trece soseaua natio-
resedinta plgsef, si la 24 kil de izvoare cu frumoase fintinT. nalg si calea feratg Vircioro-
statia Titu. Pe teritoriul acesteT comune se va-Bucuresti, avind aci o garg

www.dacoromanica.ro
Vt1CCIOR OVA 761 VIRFUL-LO-DRÀOAll

frumoasg. Tot din com. Vircio. VIrful-CeateleI, piscul cel mal' trece de limita pgdurilot pi oco-
roya pleacg, pe valea riuluT inalt al dealurilor din comuna lind stind pi prgpgstiT, incalecg
Bahna, ingusta cale feratg Vir- Drajna - d. -i., plaiul Teleajenul, muchea pentru a se cobori pe
ciorova-Bahna, precum pi po- jud. Prahova, Intre Drajna-d.-s. dina cea-l'altg, in valea riuluT
seaua comunalg ce leagg Vir_ pi Homoriciul pi din care se poate Ialomita.
ciorova cu Baia-de-Aramg. vedea tot plaiul Teleajenul pi O datg sus pe creastA, se
Are 3 bisericl; un Mural chiar ora,u1 Ploepti. inalt1 in stinga Virful-cu-Dor,
vamal (cu sucursala Bahna), in- de unde vederea se intinde de-
fiintat la i Ianuarie 186o pi al VIrful - CimpuluI, com, rur., in parte pe vale, pgng la Cimpina
cgruT venit pe 1896-97 a fost jud. Dorohoiti, pl. Berhometele, pi Bgicoiti.
de 1605692 leT, 43 banT. formatg din satele : Dobronguti Tot Virful-cu-Dor este presg-
LocuitoriT posedg: 32 plu- (Hapii), Iong,ani, Maghera pi rat Cu nipte floricele numite a-
gurT, 88 care cu boT, 6 cgrute Virful-Cimpulur, repedinta. nemone alpine sati dediter de
Cu cal; 170 stupT ; 900 vite marT Are 3625 locuitorT ; 5 bise- munte, care in Maiti pi Iunie
cornite, 14 caT, 640 oT, 414 ca- riel, deservite de 3 preotr, 6 infloresc pi zmglteazg pajiptea
pre pi 450 rimgtorT. cintgretT pi 4 pglgnaarT ; I pcoalg verde cu flort albe-ropietice, ,i
Virciorova are o multime de mixta. care maT tirziti, cind floarea cade,
ruine romane, precum pi ur- LocuitoriT posedg : 1332 vite 'pl imbracg semintele Cu fulgT de
mele mgngstireT Vodita (v. a. marl cornute, 3090 oT, 43 ca- catifea.
n.). care se afig situate pe va- pre, 204 caT, 570 porcT ; 190 Acest ranunculaceu se ggse,te
lea Huid Vodita, la impreuna- stupT. pe muntele Brocken in Harz,
rea acestuT riii Cu piriul Sfinta unde este in apa mare stimg,
pi sunt inalte de cam 8 metri de Virful-CImpuluI, sat, pe mo,ia in cit pe cgrarea ce duce pe
la suprafata terenuluT. Aci, fg- cu acelap nume, jud. Dorohoiii, munte sunt placarde prin care
cindu-se sgpgturT, s'ati ggsit nipte pl. Berhometele, comuna Virful- se roagg cglgtoriT sg respecte
obiecte de valoare. Tot in a- ampulur, care, impreung cu cg- anemona alping pi sg nu o rupg.
ceastg comung se aflg pi rui- tunele : Pustaia, Maghera pi Tu-
nele cetäteT Oreava (v. a. n.) cani, formeazg trupul satuluT. Virful - Dobrei, munte, in jud.
pi altele. Are o populatie de 1485 su- Mehedinti, plaiul Clopani (1923
flete ; o bisericg, cu hramul Sf. metri).
VIrciorova, stafie de dr. d.-f., Dimitrie, ziditg in 1863 de Prin-
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., cesa Aglae Moruzzi ; o popal Virful - Gol!, munte, intre com.
com. Virciorova, pe Unja Cra- primarg. Bropteni pi Mglini, jud. Suceava,
i ova- Turnul-S everin - Vire' o roya, E udatg de piraiele Adincul avind 1298 m. altitudine.
pus 4 in circulatie la 5 Ianuarie pi Siretelul pi de riul Siretul, ce
1875. Se afIg la 17,3 kil. de Tur- curge despre Zvorgptea. Virful-Gropilor, munte, in jud.
nul-Severin. Ingltimea d'asupra Dru murT : calea nationalg Mi- Argep, pl. Loviptea.
niveluluT MgriT de 50'n,90. Ve- hgileni-Botopani pi calea jude-
nitul acesteT statiT pe anul 1896 teang Zvorgptea-Dorohoiti. Virful - Inalt, VIrful - CheieI,
a fost de 1139713 leT pi 94 Mopia se hotgrepte cu Iong- V!rful-cu-Ogräzile, piscurl,
banT. pani, Vgcule.pti, Saucenita, Pre- pe coasta piruluT de dealuri ce
lipca, Horlgceni, Zvorgptea, Talpa brgzdeazg in lung pi lat com.
Vircoliciul, sat, pe mopia Cu pi tirguporul Bucecea, din jud. Costepti, pl Horezul, jud. Vil-
acela,/ nume, com. Cordgreni Boto,ani. cea. Acest pir de dealurT se
(v. a. n.), pl. Prutul-d.-s., . jud. De insemnat aid este locali- prelunge,te pe toatg partea de
Dorohoiti, cu 114 suflete. tatea Cimpul-Lupter (v. a. c.). E. a comuneT, in stinga riulta
Costepti.
Virful, cal:" al com. Vispepti, VIrful-cu-Dor,pisc Inalt de 2288
jud. Buzgti, Cu 150 locuitorT. in. d'asupra niveluluT MgreT-Ne- VIrful-lui-Drfigan, munte, jud.
gre, jud. Prahova. De la Sinaia Prahova, pi. Pelepul, com. Pre-
VIrful-CameneI, munte, jud. Me- la Virful cu-Dor, este o potecg deal, care, impreung Cu muntiT
h edinti, plaiul Clo,ani (1230 m.). de cal care urcind neincetat, Susaiul, Retivoiul, Fata-GgvaneT,

66700. Afarolo Dlolionar Chagra*. Vol. V. 96

www.dacoromanica.ro
VÌRFUL-LDT-GXVAN 762 VIRS4TI

jumgtate din Lacul-Ropu, juma. drumurT practice pi posele co- Maciuceaua, TiganuluT, Bacgra-
tatedin Podurile, Unghia-Micg munale. nilor, Lovipteanca, precum 0 de
pi Coptila cu Virful-OmuluT, a Are o bisericg pi o pcoalg. nul Cerna.
apartinut familier Dudeptilor, de Produce porumb, prune pi pg-
la care, la 1804, a trecut in po- dure multa ; apoT vacY, boT, etc. Virleni, sat, jud. Vilcea, com.
sesiunea unuT oare-care Baltg- DealurT sunt: Privacarul, Fu- rur. cu acelapT nume, pl. Cerna
retul. sarul, Miercanul, Ulmetul ii Bg- d.-j., cu o populatie de 500 lo-
Asta-zI se stapinesc de M. S. loiul; iar piriia,e Valea-R ea pi cuitorT. (V. Virleni, com. rur.).
Regele Carol I. Strimbul.
Virlezi, com. mur., in pl. Zim-
Virful-lui-Gavan, munte, jud. Virlti, sat, jud. Dolj, pl. Jiul- brul, jud. Covurluiti, la 58 kil.
Prahova, com. Predealul, pe care d.-mj., com. Livezile, Cu 351 de Galati pi la 4 kil. spre N.-V.
Medelnicerul Const. Filipescu l'a suflete. (V. Livezile, com. rur.). de Bujor, apezata pe dealurile
vindut la 1794 vgruluT sad Dinu Lupepti, la V. pi Bugeanul, la E.
Cantacuzino Paharnicul, impre- Viriti, sat, jud. lapi, com. Bah- Se margine,te la V. cu cat. Urlepti,
ung cu altT muntT, carT, dupg luiul, spre E de satul Buhal- com. Macipeni, pi cu com, Z multi,
cum spun actele : cse vor im- nita, pe piriul Buhalnita, cu o la S. ca com. Bgleni i parte
parti frgtepte cu copiiT frate- populatie de 382 locuitorT. din Bujorul, la E. cu com. Bujorul
luI sail, Stolnicul Rgducan o parte din Jorg,ti pi la N.-V.
Virlam, clitun, al com. Goi- cu Crgepti.
depti, jud. Buzati, cu loo locui- E formatg dintr'un singur sat
VIrful-Mare, munte, jud. Vilcea, torr pi 24 case, cel maT de N. razapesc, inconjurat de viT
pe culmea Veverita (v. a. n.), al judetuluT ; de dinsul se ali- livezT i udat de piriiapul Vir-
care servepte de hotar intre Ro- peic catuna,ele : Vipanul pi Po- leaza 0 de o ramurg a Suhu-
minia i Austro Ungaria 0 e iana-cu-Rugl, precum i izola- luiulut.
udat de Riul-Vaduluï. tele case ale BizdadeleT. Are o populatie de 1601 su-
flete, 3 bisericT, Sf. Ioan-Botezg-
VIrful-Paltinisuluï, piscul mun- Virleni, com. rur., jud. Vilcea, torul (1833), Sf. VoivozT (1832)
telui cu acest nume, jud. Su- pl. Cerna d.-j., compusg din 3 Adormirea - MaiceT-DomnuluT
ava, avind 1444,8 m. de al- cgtune : Linia-din-Deal, Virleni (1852); 2 §colT.
titudi ne. Becpani. E situatg pe valea LocuitoriT posecla : 608 .boT,
riuluT Cerna, la 50 kil, de re- 326 vacT, 103 juncT, 52 junce,
Virful-Rusului, piscul muntelut pedinta jud. i la 45 kil de a 53 minzatT, 48 minzate, 52 viter ;
Cu acest nume, in com. arul- plapeT. 149 plugurT ; 4 morT de Vint.
DorneT, jud. Suceava, avind I 540 Se marginepte cu comunele : Prin teritoriul acester comune
ni. altitudine. Glgvile, Zavoeni, Dozepti i Ni. trece calea judeteang ce merge
sipi. spre Birlad. CAT vecino-comu-
VIrfurile, com. rur., jud. Dim- Are o populatie de 1204 lo- nale sunt : spre E. h Bujor,
bovita, plaiul Ialomitu-Dimbovi- cuitorT ; 3 bisericT, un schit pi o spre V. la Craepti i spre S.-V.
ta, situatg parte pe vIT pi parte pe pcoalg. h Baleni.
dealurT, la 25 kil. spre N. de LocuitoriT sunt mopnenT. El De aceastg co:n. tin mopiile
Tirgov4te. : 9 caT, 70 boT, 115 vacT, 25 Virleaza-Itepti, Virleaza-d.-s. pi
Se compune din pase catune: capre, 250 oT 0 221 porcT. Virleaza-d.-j.
Virfurile, Valea-Rea, Cojoiul, Or- Are o posea care inlesnepte
lanepti, Strimbul i uvita, cu comunicatia intre com. Nisipi, Virloveni, sat, cu 40 familif pi
1300 locuitorT. Dozepti i altele. 60 locuitorT, jud. i pl. Argep,
Se invecinepte : la E. Cu Vi- E brazdatg de dealurile Otin- com. rur. Bascovele (v. a. n.).
pinepti, la V. cu erbAnqti-Po- celeT i OaeT spre E. de vatra
durile, la N. cu Bezdeadul pi la comuneT, Dealul-Mare i Dealul. Virse§ti, sat, com. rur. Bgrapti-
S. Cu Valea-Lungg, despgrtin- Mic, al-CerneT, al-SchituluT pi al- de-CepturT, pl. Vedea d.-s., jud.
du-se mar de toate prin dea- Dozeptilor spre V., pi e udatg Olt, situat pe dealurile i vaile
lull i pk'durT i unindu-se prin de valle: NemoiuluT, GupuenciT, riurilor Eiul i Bgrapti.

www.dacoromanica.ro
VÌRSTELE 763 VIRTOAPELE-DE-JOS

Virstele, nzunte, jud. R.-Sgrat, S. de gura Geamartaluiuluï. Alti- numitg i Boanta, cu


In plaiul Rimnicul, la N. com. tudinea 187 m. pe Dealul-Chilier. hratuul Adormirea Maicif Dom-
Bisoca. Are o populatie de 1035 lo- nuluT, foarte vechie, fosta schit
cuitort ; o scoala; 2 bisericT: Ador- de elluggrI; o scoalg mixta, fon-
Virtejul (Simizeni), sat, jud. mirea-MaiceT DomnuluT (1866) data in 188r.
Ilfov, pi. Sabarul, com. rur. Vir- in Virtina, i Adormirea-MaiceT- LocuitoriI posedg : 36 plugurr;
tejul-Nefliul, situat pe deal, spre DomnuluT (1828) in Corbeni, 184 boT, 48 vacT, 40 cal, 9 Tepe,
S.-V. de Bucuresti, pe rnalul Cu 2 preotT si 4 Gintgretl. 700 oT, roo capre i 127 rima-
sting al riul LIT Ciorogirla, aproape torT.
de unirea acestuT riii cu d'A Rus- Virtina, catun, resedinta comuneT CaT: soseaua judeteang Vir-
toaca, la 2 kil, de soseaua na- Virtina (v. a. n.), din jud. Ro- tiscoiul-Braila i drumul spre Fa-
tionall Bucuresti-Alexandria. manati. raoanele-Cotesti - Plainesti-R.-Sa-
Se intinde pe o suprafatg de rat.
1475 hect., cu o populatie de Virti§coiul, com. rur., in judetul
639 locuitorl. (VezT Virlejul-Ne- R.-Sgrat, pl. Orasultil, pe malul VIrti§coiul, sal, In jud. R.-Sarat,
fliul, com. rur.). drept al riuld Milcovul, in par- pl. Orasulur, cgt. com. Virtis-
tea de N. a jud., la 46 kil, de coiul, asezat in partea de S. a
Vistejul-Nefliul, com. rur., pl. orasul R.-Sgrat si la 16 kil. spre com., la 4 kil. spre S.-E de cgt.
Sabarul, jud. Ilfov, situatg la N.-V. de com. Cotesti, resedinta de resedintg Rotgresti ; are o
kil. spre S.-V. de Bucuresti, plgset. intindere de 75 hect. si O po-
asezatg pe tgrmurile riurilor Cio- Se invecineste ca Brosteni, la pulatie de 679 suflete ; o bise-
ogirla, Sabarul i Argesul. Sta 2 kil. ; Faraoanele i Cimpinean- rica.
in leggturg cu com. Slobozia- ca, la 9 kil., i Bontesti, la ro kil.
Clinceni prin o osea vecinalg. Se mgrgineste : la N., cu o- Virtoapele, munte, in jud. Gorj,
Se compune din satele: Vir- rasul Odobesti (jud. Putna); la spte N. de muntele Plesea, din
tejul, Pruni, Nefliul i Chirca, E., cu com. Cimpineanca ; la V., plaiul Vulcan ; are pgdure i pg-
Cu o populatie de 1191 locui- cu com. Brosteni si la S., cu sune ; e propriétate a statulur.
toa. com. Faraoanele.
Se intinde pe o suprafata de E brazdata de ramificatiile dea- Virtoapele-de-Jos, com. rur., in
2495 hect. lurilor Teiusul i Dealul-CapreT, Teleorman, pl. TirguluT, situatg
Are 2 bisericI, la Nefliul udatg de d'Id Milcovul i aflu pe Valea-Ciinelur, la 59 kil, de
Virtejul ; o scoalg mixta, la Vir- entul suí, piriul Valea-DrejiT. resedinta jud., la 19 kil. de
tejul ; 2 morY cu ap i 4 po- E formata din cgtunele Rck- Rosiori si la 29 kil. de Alexan-
durT statatoare. tgresti, resedinta, Virtiscoiul, 01- dria. Este formatg din 3 cgtune
Locuitoril posedg: 212 plu- teni i Beciul Virtoapele d -j. (resedinta), Mos-
gurT: 189 cu bol, 23 cu caT ; Are o suprafatg de 2460 hect., teni-Virtopeni i Nichita, situate
217 care si carute: 189 cu bol, Cu o populatie de 1565 suflete ; pe ambele partT ale VgieT-Cii-
28 cu cal; 66 cal si Tepe, 376 3 bisericr: una in cat. Rotgresti, neluT.
bol, 228 vacT i viteI, 16 taurY, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, Are o suprafatg de r000 hect.,
99 bivolT i bivolite, ro capre, SE Nicolae i Schimbarea la fa, cu o populatie de 1013 suflete;
61 porcr, 513 col. fondatg in 1868, de un oare o scoalg mixta; o bisericg in
LocuitorT impropietgriti sunt care Nicolae Papa loan, cu sosia cgt Virtoapele-d.-j., deservitg de
165 i neimproprietaritT, 123. sa Agapia, cu fiir lor Cristache preot si 2 cint5reVi.
Gheorghe Dinu, sub numele Vite : 791 vite marT cornute,
VIrtescoiul. Vez1 Virti,scoiut. de biserica corporatiunil Vina- 109 cal, 1477 oT, 4 capre i 203
rilor din orasul Braila, sfintitg porcr,
Virtina, com. rur., pl. Oltetul- la 1873, sub Voda Carol ; a Este legatg prin cal vecinale
Oltul-d.-s., jud. Romanati, for- doua in cat. Olteni, cu hra- ca cat. Peri si cu soseaua ju-
mata din satele Virtina, Romina mul S-tul VoivozT, fondatg in deteang AIexandria-Pitesti, la N..
Corbeni, situatg la 2 kil. de 186o, de loan Caramel si sosia E.; cu Virtoapele-d.-s. spre com.
Bals si la 39 kil. de Caracal, sa Profira, reparatg de locuitorT Ggraggul, la N., si cu com. Ra-
pe malul drept al Oltetulul, la In 1866, si a treia in cat. Vir- doesti, la S.-V.

www.dacoromanica.ro
VtRTOAPELE-DE-SUS 764 VtRVORUL

Virtoapele-de-Sus, com. rur., Dealul BobuluT si altul numit Virtopul, sat, Cu 276 locuitorT,
in pl. TirguluT, jud. Teleorman, Dealul-JugastruluT, jud. Dolj, pl. com. rur. Boteni (v. a. n.), pl.
situatg pe ;ralea Tinoasa, intre Dumbrava - d.-j., la 1 kil. de Argeselul, jud. Muscel, situat
ambele sale dealurr. Este strg'- Craiova. spre N.-E. de comung, pe ma-
bautg in toatg lungimea de Se invecineste la N. Cu com. lul sting al riuluT Argeselul, si
piriul si valea Tinoasa. Gubancea, la S. Cu com. Cor- udat la N. de Valea-Grecilor,
Se mgrgineste la E. cu com. latele, la E. cu com. Sglcuta si iar la S. de Valea-Iudel.
Olteni, la V. cu com. Sfintesti, la V. cu comunele Caraula si
la S. cu com. Virtoapele-d.-j. Cornul. Virtopul, mosie particylard, jud.
si la N. cu com. Ggrgggul. Se Comuna s'a infiintat /a anul Dolj, pl. Dumbrava-d. j., com.
aflg la 61 kil. de resedinta ju- 1700 in timpul stgpinire Tur- Virtopul, cu o intindere aproxi-
detuluT, 2! kil. de Rosiori si cilor, de la care a luat-o Geang mativg de 3718 pog. arabile.
la 31 kil. de Alexandria. Ithmonul (Constantin Brgiloiii Aduce venit anual de aproxi-
Intinderea comuneI, impreung clucerul). mativ 2 2 3080 leT.
cu mosia Eforia Spitalelor Ci- Comuna este brgzdatg de Dea-
vile si cu proprietg.tile locuito- lul-BouluTsi al-Jugastrulta, de upo Virtul (Cetatea), cdtun, in co-
rilor, este de 1600 hect. aproxi- m. ináltime, si udatg de l'Hui- muna Bglgcesti, pl. Ocolul, jud.
mativ. Sunt si 9 hect, de vie. Teiulu/, care izvoreste de la N. Gorj, spre S. de com. Stejerei,
Locuitorl improprietgritT dupg la V., din cgtunul Teiul, pen- situat pe Valea-VirtuluT.
legea ruralg sunt in nurniár de dinte de com. Cornul. Are o suprafatg de 567 hect.
216, pe 432 hect. Se compune dintr'un singur si 369 locuitorT (V. Bglgcesti,
Are o populatiune de 1411 cgtun, care e resedinta plgsa com. rur.).
suflete; o scoalg mixtg ; i bise- Dumbrava- d.-j. Pgng la 1876
rica de lemn, reedificatg in 1869. plasa a avut resedinta in com. Virvorul, com. rur., jud. Dolj,
Vite : 1058 vite marT cornute, Cornul. pl. Jiul-de-Mijloc, situat pe valea
88 cal, 1674 oT si 188 pord. Are o populatie de 1361 lo- Purceaua, la 18 kil. de Craiova
Cal: sosele vecinale la com. cuitorT ; o bisericg, fondatg de si la 20 kil. de Segircea.
Ggrgggul si Virtoapele-d.-j. Constantin Brgiloiti Clucerul ; o Se invecineste la E. cu co-
scoalg mixtg. muna Calopgrul (cgt. Panaghia),
Virtopul, com. rur. ,i sat, in Dupg legea ruralg din 1864 la V. Cu com. Ciutura, la N.
partea de S.-V. a plaiuluI Vul- sunt 234 loc. improprietgritl. Cu com. Bucovgtul si la S. Cu
canul, jud. Gorj, in marginea si Teritoriul comunal este de com. Intorsura.
in partea dreaptg a sosela ju- 1779 pog., din care 1228 pog. Comuna este brgzdatg de dea-
detene T.-Jiul-Ciuperceni - Seve- arabile, 234 finete. lul Virvorul si de valea Purceaua
rin, situatg pe valea cu acelas Mosia Virtopul, proprietatea si udatg de piriul Purceaua.
nume, futre dealurile Bujorgsk.ul familia Ferichide, are o supra- Se compune din 5 cgtune :
si Virfurile-Crucilor. fatg de 3718 pog., cu un ve- Criva, Fintinelele, Ruptura, T'ir-
Are o suprafatg de '118 hect., nit de 223080 la. nava si Virvorul, resedinta.
en o populatie de 471 de su- Pgdurea Genoaica, cu o su- Are o populatie de 3050 lo-
flete. prafatg de 15000 pog., se com- cuitorT ; un schit in cAt. Tirnava,
LocuitoriT posedg: i6 plugurl, pune din cer, stejar si girnitg. fondat de Constantin Voevod
32 care cu boT, 302 vite marl Viile, de 317 pog., apartin lo- Basarab, intre anit 1542-1543;
cornute, 6 cal, 206 ol, 248 ca- cuitorilor. 2 bisericT, una in cgtunul Vir-
pre §i 222 rimgtorY. Pe proprietatea familieT Feri- vorul, fondatg de locuitorI la
CM : soseaua comunalg, care chide se aflg o moarg si o sting anul 1875 si cea-l'altg in Finti-
plecind in directie S.-E., dg in care produce anual 14700 kgr. nelele, fondatg de locuitorT intre
soseaua judeteang T.-Jinl-Ciuper- brinzg. 1540-1543; 2 ;COIT mixte, ce
ceni-Severin, si alte drumurT or- Prin comung trece calea ju functioneazg din 1863, una in
dinare. deteang Craiova-Cetatea, ce duce Virvorul si cea-l'altg in Tirnava.
prin Bucovgtul, Leamna, Terpe- Suprafata teritoriuluT comunal
Virtopul, com. rur., situatg intre zita, Plopsorul, la Virtopul si este de 11381 pog., coprinzind
doug dealurT, unul la N. numit apoT la Caraula si Cetatea. mosia Virvorul, cu trupurile Cri-

www.dacoromanica.ro
VÌRVORUL 765 VLAICI

va i Fintinelele, de 5707 pog. Vladimirul, sat, Cu 75 locuitorT, abundentg. Pe marginea el des-


doug pgdurT ale sta tuluT: una jud. Dolj, com, rur. TAlpa§ul, pre N., trece calea feratg Ia0-
numitg Virvorul, cu o suprafatg. pl. Amaradia, situatg la i kil. Ungheni.
de 500 hect. O alta numitg N. de TAlpapl, cgtunul de re-
Criva, §i 480 pog. vil. §edintg al comuneT. Vladomira, sat, com. Hermeziul,
Are calea comunalg vecinalg pl. Turia, jud. Ia0, situat pe
Virvorul - Ciutura- Terpezita, de Vladimirul, cdtun de rqedintg es, la malul PrutuluT, in jos de
unde incepe calea comunalg spre al comuneT cu acela nume, jud. satul Hermeziul.
Cetatea. Gorj. Are 209 lóctutorT, dimpreung
LocuitoriT posedg : 480 vite Are o suprafatg de 1037 hect., cu satul Unghiul-lul-Pgr.
marT cornute, 700 oT i 48 caT. i 911 locuitort (V. Vladimirul,
com. rur.). Vlah-Chioi saii VlaheI, sat, in
Virvorul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul- jud. Constanta, pl. Medjidia,
d.-mijloc, reedinta com. Virvo- Vladislava, sat, Cu 18 familiT, cgt. com. Rasova, situat in par-
rul. (V. Virvorul, com rur.). jud. Arge§, pl. Topologul, com. tea S.-V. a plg§eT §i in cea V.
rur. Golqti (v. a. n.). a com., la 9 kil. spre S.-V. de
Vlad-Tepe§ sati Gurbanul, cli- re§edintg, pe malul E. al laculuT
tun, cu 50 locuitorT, jud Vlaca, Vladnicul, sat, jud. BacIti, pl. Alima sati Vederoasa. Are 1693
intemeiat la 1882 pe proprietatea Siretul-d.-j., com. NAne,ti, ave- hect, cu o populatie de 542 lo-
Vatra-MgngstireT-Comana, situat zat pe cursul superior al piriuluI cuitori (V. Rasova, com. rur.).
pe partea dreaptg a vgeT Gur- Dienetul, la o depgrtare de 2000
banuluT, in pgdurea Comana. m. de satul NAne0 (Foalg). Are Vlaici, com. rur., jud. Olt, pl.
480 locuitorI; o bisericg cato- Vedea-d.-j., situatg pe riul Ve-
Vladimirul, com. rur., situatg licg, fAcuta in 1854 de Pascal dita, la 51 kil, de capitala ju-
In partea centralä a pl4eI Gi- Vidrwu. detuluT i la 4 kil, de re,edinta
lortul, jud. Gorj, la N. comunei pl4eT, compusg din catunele :
Andreqti, pe es, coaste §i vgl- Vladnicul, sat, Cu 394 locuitorT, Vlaici §i Cristefti, cu o popu-
cele, pe ambele tArmuti ale pt- com. Valea-Rea, pl. Zeletinul, latie de 725 locuitorT.
riuluT De,iul. Se compune din jud. Tecuciri, wzat in partea de Are 2 bisericT, in fie-care cA
cgtunele : Vladirnirul O Lunca- V. a comuneT, pe malul sting al tun cite una : biserica din Vlaici
Mare. Aci este re§edinta sub- BerheciuluT, pe coastele uneT ripT s'a fondat la 1841, avind de
prefectureT de Gilort. foarte marT, numitg tot Vlad- ctitorT pe Voicu Diaconul i
Are o suprafatg de 1800 hect., nicul, ce se gil la mijlocul luT, Voica Diaconeasa, biserica din
o populatie de 1711 suflete ; o i prin care curge un Pilas Cristqti s'a fondat la anul 1877
§coalg, inflintatg la anul 1872; care se varsg in stinga Ber- de Ion Citg, Badea Cojocarul
2 bisericT, una de lemn, fondatg heciuluT. (V. Valea-Rea, com. §i alta; o coalg ; o moarg cu
la 1802, lar cea-l'altä ziditg la rur.). aburT.
1830, amindoug clgdite de lo- Suprafata comuneT e de 1250
cuitorT, deservite de i preot §i Vladnicul, sat, in jud. Tutova, hect.
2 cintgretT. pl. Sitnila, com. Untg0. LocuitoriT din cgt. Criste§ti
LocuitoriT posedg: 85 plugurT, s'ad improprietgrit la 1864. El
4 cgrute Cu cal, 132 care Cu Vladnicul, bala, jud. Ia0, com. ail: 45 cal i Tepe, 242 bol,
bol, 520 vite marT cornute, 33 Tutora, pl. Brani,tea, la mar- 112 vaCr, 980 OI li 300 porcT.
caT, 1671 oT, 235 capre O 234 ginea satuluT Criste0, intre riu- Soseaua comunalg traverseazg
rimgtorT. rile Jijia §i Bahluiul, formatg comuna de la N. la S., inles-
E legatg cu Andreqti §i Hure- din vgrsarea acestor ape. Are o nindu-T comunicatia la N. cu
zani-d.-s.prin §osele vecinale, intindere foarte mare §i o adin- com. BArg§ti de-Vede §i BgrA§ti-
iar cu Muscule,ti, prin osele co- cime, pe unele locurT, pgng la de-CepturT, iar la S., cu com.
munale. to m. Este insemnatg pentru Colone0.
In aceastg comung, in a 2-a multimea pe,telul, a racilor i La V. comuneT se aflg Dealul-
jumgtate a secoluluf XVIII, s'a scoicelor ce se pescuesc din ea. IzvoruluT, iar la E., un drum,
nAscut Tudor Vladimirescu. MaT produce stuh qi papurg in numit Drumul-BgjgnieT.

www.dacoromanica.ro
VLAICI 766 VLACA (JUDET)

E udata de Valea - Veditel, tulur este linia dreaptg dintre Orografie ,si idrografie.Jud.
Valea-CraiuluT, Valea-Rea si de Petrosani si Visina, adica par- Vlasca este unul din judetele
girlele Izvorul si Izvorasul (v. tea de V., de la Mutare la Pod- de cimp ale Mil; este insa
a. n.). gorie, de 99 kil. ; iar cea mal format de mal multe platourT
mare latime este linia transver- strabatute de miel valcele ; de
Vlaici, sat, Cu 570 locuitorT, re- sala care pleaca din com. Mg- aceia are un aspect maT putin
sedinta com. rur. cu acelas nume, gura despre Teleorman si l'ese monoton ca a altor judete de
pl. Vedea-d.-j., jud. Olt (v. in cat. Falastoaca, despre Ilfov, cimp, ca Braila si Ialomita. Daca
Vlaici, c )m. rur.). de 68 kil. incepem de la Dunare sg ne
Are o suprafatg de 448810 suim catre N., la o distantg de
Vla§ca, _Iraq', situat cam la mij- hect.. si o populatie, dupg re- ro I 2 kil, de malurile Duna-
locul latureT de S. a l'arel. censamintul din Dec. 1899, de rer, incep dealurile acestuT flu-
LimiteIe in 1778 erati : (Des- 200530 locuitorl. In 1859 jud. viti cam paralele ca dinsul, avind
pre E. cu jud. Dimbovita si avea 113759 locuitorT. o inaltime de 35m,47 peste ni-
Ilfov, despre V. cu Argesul si In judet sunt numaT RominT, velul Maxer, sad cu i rm,6r
Teleormanul, despre S. cu Giur- afarà de satele : Udeni, Dra- peste inaltimea orasuluT Giurgid
giti si Dungrea si despre N. cu ghinesti, Iepuresti- SirbT, unde (22m,88). Acest platod se in-
Dimbovita si Muscel (FratiT Tu- se vgd SirbT. Pe malul Dungrei, tinde de la E., din Frasinul, pgna
nusliT, Ist. Taril», pag. 117). prin satele: Malul, Slobozia, Pa- In jos de Ghizdarul, la V.; iar
La 1828, zice Fotino, jud. raipani, Gg.ojani, Bila, Sopirlesti spre N. merge pana in coas-
Vlasca, inainte de a se lua Giur- si Gurgueti, sunt multime de tele drepte ale vaieT alnistea.
giul de la TurcT, era vecin la BulgarT, dar carT azT nu se con- De la Dungre la Uniste este
N. cu Muscelul si Dimbovita, sidera de cit ca Romini ; mare luncaDunareT, platoul dintre Gil-
la E. cu /1fovul, la S. cu Po- parte din el aii" uitat chiar limba niste si coastele dealulul DungreT.
iana-GiurgiuluT si Dungrea si la lor si nu maT pastreazg niel Cum trecem alnistea, judetul
V. cu jud. Teleorman. portul bulgaresc. e strabatut de mar multe Hita
AzT jud. Vlasca se limiteaza ImpOrfireaadministrativd.La si vaT; mal are inca cite-va pla-
ast-fe!: la S., cu Bulgaria, prin 1875, jud. coprindea 9 plasT si tourl, filtre care putem cita, pe
talvegul DungreT, plecind de la anume : pl. Cobia, Gglasesti, Iz cel dintre Cilnistea si Glavacio-
punctul unde se varsa apele Te- voruluT, Grecilor, Orzarenilor, cul, si pe ce! dintre Neajlovul
leormanul si Vedea in Dungre, Cilnistea, FrasinuluT, Hadivoia si Drimbovnicul.
in josul apel, cale de 65 kil. si Baltel. Cele mal principale val cu
pana la satul Pruntul-Belulta ; Avea 3 schele: Giurgiti, Slo- riurT din judet, sunt : Valea ri-
la V., cu jud. Teleorman, ur bozia si Petrosani si 2 capita- uluT Arges, care o limiteaza in
mind cursul apelor Vedea si niT, infiintate la 1735 sub dom- mare parte despre Ilfov; Valea-
Teleormanul si o limita conven- nia lur Mircea, una fiind la Ha- Neajlovulur, care vine din jude-
tionall pana unde incepe sg se divoia si alta la Daia. tul Arges si da in Cilniste; Valea
reuneasca cu Argesul, la com. Dupa 1828, jud. Vlasca co- DrimbovniculuI, care vine din
elarul ; la N,, cu jud. Arges, prinde si raiaua GiurgiuluT si Arges si da in Neajlovul la Va-
pana la com. Visina si de aci se formeaza divizia administra- dul-Lat ; Valea-JirnovuluT, care
cu jud. Dimbovita, mergind ca- tiva ast-fel : pl. Ograzile, ca re- da in Drimbovnicul la Gratia; va-
tre E. pana la com. Cascioarele, §edinta in Corbi-MarT ; pl. Iz- lea Glavaciocul, care vine din
incepind din Corbi-Mari si avind vorul, cu resedinta in Talpa ; Arges si da in Cilniste la Cro-
ca limita riul Arges. La E., cu pl. Balta, cu resedinta in No- vul ; valea Cilnistea, care incepe
jud. My de care il desparte yací; si pl. Marginea, cu rese- chiar din judet si da in Arges
riul Arges pana la catunul Fa- dinta in Hadivoia. la Falastoace; valea Clenita, care
lastoaca si de aci hotarul Va- Acum, jud. \T'asea e subim- vine din Arges si da in Vedea
tra mangclirel. Comana, apor partit in 3 plasT : pl. Glava- la Magura ; valea Teleorman si
hotarul intre Pruntul-Comana si cioc-Neajlov, cu 54 comune si valea Vedea, care o limiteaza
Pruntul-BeluluT, pana in Dungre, 130 catune; pl. Cilnistea, cu 28 despre judetul Teleorman si dar'
unde se incepe limita de S. comune si 69 catune ; si pl. Mar- in Dungre in jos de Bujorul. Du-
Cea mal mare lungime a jude- ginea, cu 29 com. si 52 cAt. narea, care o limiteazg despre

www.dacoromanica.ro
VLWA GUDED 767 VLAKA GUDED

Bulgaria, intra, din sus, in ju- loc. fabrica cantitati mari de Martie; la Buteasca: Duminica
det, la Petropani pi rese la Prun- rachiu), vi inT, nucr, mar cu searna Tomer, 29 Iunie, 25 Octornbrie
tul-Belu pi are in jtid. urmatoarele in com. Vipina pi Obislavi. pi in toate Duminicile; la FrA-
insule: Batinul, Dinul, Mocanul, Vil sunt pe o intindere de sinetul: 9 Martie, 20 Iulie pi 8
Regalul, Lungul, Cioroiul, Ra- vr'o 4500 hect. Septembrie ; la Gratia : 20 Iu-
madanul, Sf. Gheorghe,i Costin. Loc. posea (statistica din lie, 14 Septembrie pi in toate
Principalele dealurT sunt: Sto- 1890): 37279 car, 428 asinT pi Duminecele ; la Corbi-Mari: in
enepti, FlAtepti, Onceasca, care catirr, 68122 bol pi bivolt, 202306 toate Vinerile; la Adunati-Sir-
sunt d'alungul Dunarel, apoT dea- or, 7940 capre pi 52568 porcr ; benr : 15 August ; la Ru,i-lur-
lurile Argepulur, Cilnipter, Gla- 9895 stupr cu albine, 8o mori. Asan : 23 Aprilie pi 20 Iulie ;
vacioculur pi Neajlovultd, cu ma- Totr loc. ati plugurr de fier. Ma- la Cirtojani : 23 Aprilie ; la
gurile : Gogo-pri, Toporul, Bila, pinT de secerat sunt pe fie-care Uegi-Moptenr : 21 Mar, 24 Iu-
Luceanca, Darvapul, etc. mopie; mapinT de treerat, mal nie, 6 August pi 8 Septembrie.
Cea mar insemnata cimpie din mult de iso. Cal: Calea ferata Bucurepti-
judet este ainpia-BurnazuluI, la In satele : Baneasa, Frasinul, Giurgiti, avind in judet statiile:
V. er; apor vine cimpia Lunca- Pueni, Pruntul, Gostinul pi in Zmirda, Giurgirt, Fratepti, Ba-
Giurgiulur. alte sate din josul Giurgiulur, neasa, Comana pi halta Gradiptea.
Baltr mar insemn ate : Petropani, se fac cantitatT insemnate de Artera mar principald a jud.
Petripul, Malul, Slobozia, Fra- rogojinT, carr se vind la Giurgiii, este Dundrea, pe o distanta de
sinul, Baneasa, Gostinul, Pretrile, Alexandria pi Bucurepti. 65 kil., in partea de S. a jud. ;
Pueni pi Pruntul, toat: pe albia Pe malul DunareT, in orapul ea l'usa nu serva de cit pen-
DundreT. Giurgiti, e o fabrica de fasonat tru transporturr marr pi de la
Clima. Clima este foarte va- lemnele ce sunt aduse din Vil- anumite puncte precum : Petro-
riatd : vara,foarte calda (pe cimpia cea, de pe valea Lotrulur, apoI pani pi Zmirda-Giurgifl.
BurnazuluT nicr o umbra salí ada- scobor pe Olt, pi pe Dunare. Avem apor poseaua nationala
post) ; iarna, rece pi bintuita de La marginea GiurgiuluI se Giurgiti-Bucuregi, avind in Vlap-
crivat. In partea de N. a jude- fabrica carAmida pi olane. ca o lungime de ' 45 kil., adicd
tullir, clima e mar putin asprd, Comerciuljud. e mar cu searna futre Giurgid pi podul peste Ar-
mar putin calda vara pi iarna acel de cereale, lemne pi vite, gep, la CopAceni ; poseaua ju-
mar pazita de vinturr prin paclu- care se transporta prin statiile deteana Giurgiii-Alexandria, pana
rile intinse din plapile Neajlovul cailor ferate : Titu, Gaepti pi din sus de Putineiti, la extrema
pi Glavaciocul. Ghergani pi mar cu seamA prin jud. despre Teleorman, pe o
Productiuni. Jud. Vlapca este Giurgiti (port). lungime de 31 kit.; o posea ju-
considerat ca unul din cele maT Cel mar insemnat mijloc de deteana, plecind din Giurgiti la
avute ale 'parir; terenul sati fer- schimb in acest jud., mal cu Zimnicea pe malul Dunarer, prin
til, mar cu seama in plapile Mar- seama pentru vite pi manufac- satele : Malul, Paraipanul pi Pe-
ginea pi Cilniptea, produce Cu tura, sunt bilciurile caer se tin tro,ani, in lungime de 24 kil. ;
abundenta cereale de o calitate In diferite sate, la diferite epocr poseaua jud. pe Valea Neajlovu-
renumita, vin bun, iar baltile ale afluid. lur ce vine din jud. Dimbovita
contin pepte in abundenta. Sta- In judet se sin, in 17 locali- pi merge pe la Fundul-ParuluT
tul poseda in jud. 38 mopir, tatI, 30 bilciurTanuale pi anume : la Obedeanca, ramificindu-se la
aducindu-I un venit de aproape La Giurgiti, 2 bilciurl cu obor Zadarnici, catre Bucurepti, prin
r milion leT. de vite: la SI. Petru pi Sf. Malul-Spart pi avind o lungime de
In pl4ile Neajlovul pi Glava_ Maria ; la Fratepti : 9 Martie .5i 52 kil. ; poseaua jud. pe valea
ciocul sunt padurr intinse (mar 23 Aprilie ; la Arsache : 26 Clenita la V. judetulta; poseaua
mult de 25cY oo hect., din care Iunie ; la DrAganepti : 25 Mar- e pe valea DrimhovniculuT ce
61 padurr ale statulur, de 33000 tie; la Camineasca : 29 Iunie ; vine de la Vatap pi Tese pe la
hect). In aceasta parte cultura la Strimba: 9 Martie pi 6 Au. Gratia la Obedeanca ; poseaua
tutunuluT, ovazuluT, inuluT pi ci- gust ; la Tamasepti : la Florir ; dupa valea Gla%acioculur ce vine
neper se dezvolta bine. Catre la Vidra Furculepti : 21 Martie, pe la Merei-Letca-Noua pi rese
extremitatea jud. sunt pometu- 14 Septembre pi in toate Du- la Camineasca.
rile, precum : prunT (din care rninicele ; la Glavacioc : 25 Judetul este aproape lipsit de

www.dacoromanica.ro
VLASCA (JUDET) 168 VLACA (JUDET)

posele in centrul luT, pe cimpui despre judetul Teleorman, era giul- Bucurepti era pe /ocurile
BurnazuluT, pe la Topor fgrg pgdurI ; pe acolo se putea nepgduroase i anume: pe la
pgng in valea alni,tea. mica armatele de la anir 1400 Dgrgpti trecea Argepul ca sg
Budgetul pe 1898-99: ze Inapor ; numar pe acolo a pu- iasg la Hulubepti orl la Singu-
eimI, 402830 ler, 79 banI, la tut Romanit sg infiinteze punc- reni, ca sg treacg Neajlovul; de
veniturI; 399172 la 30 banT, tele de observatie, movilele carI acolo urma cimpul d'intre Cil-
la cheltuelt; drumurT, 379802 leT, se maT vgd înc i azI. niptea i dealurile Giurgiil, de
24 banT, la veniturr, 315578 leT, Din istoricul judeplur.Prin epia oil la Frgtepti, orI la Stg-
la cheltuelY; spitalul rural Obe- acest judet treceail hordele bar- nepti, pe unde cobora In tunca
deni, 30581 leT, 5 banY ; casa bare, d'a stinga DungreT, spre a GiurgiuluT.
pensiunilor, 15850 leT la veni- inainta in interiorul TgreT. Se La 1850, s'a maT rgrit pgdu-
turI, 4500 leT la cheltuell. pare cg RomaniT inaintase con- rile i drumul venea de la Vidra,
Yustifia. Are : i Tribunal tra Dacilor pi a Getilor peste de aci trecea Argepul la FA14-
de prima clasg, dependinte de Dungre nu prin Vlapca, ci maT toaca, apol prin pgdurea Co-
Curtea de Apel din Bucurepti, mult prin judetele din sus, pe mana, Tepea la PietriIe, de aci
o curte cu JuratT pi 3 Judecg- la Teleorman, Romanati, Dolj pe la Bgneasa cobora la Frasin
toril de ocoale, i anume la Mehedinti ; e1 nu strgbgteati venea pe luncg la Giurgiti.
Giurgiil, la Vidra i la Clejani. Vlapca de clt in partea V. a Pe la 1856, drumul a fost din
Spitale sunt : unul judetean in judetulta, pe la Petropani, pe Bucurepti la Dgrgpti, unde tre-
Giurgiti i unul rural in Odo- unde se vede urmele cetgteT cea apa Argqul, apoT a doua
beni. Reca. poptg la Cgluggreni, a treia la
Instruclia. Are, in Giurgiil, Se poate ca Dungrea fiind Padina, a patra la Daia, de aci
gimnaziil, o pcoalg profesio- prea latg in josul acesteT pgrff, trecea pe la Putul-MiuluT, de
nal de fete, 4 ,coale primare sg le fi fost un obstacol, cobora in lunca GiurgiuluT, pe
urbane de bgetT pi 3 de fete ; multimea 1:d1Olor in albia Du- la Daia, unde era a 5-a poptg.
in comunele rurale, 127 pcoale ngreT pi a pgdurilor, in interio- La 186o, s'a inceput cea d'in-
primare rurale mixte i 3 de rul judetuluT, sg fi fost cauza t'Uü posea in jud. Vlapca, acea
cgtun, frecuentate in 1899-900 d el nu treceail de cit prin nationall care pleacg din Bucu-
de 4701 copit partea de V., pi nu inaintail repti pe la Copgceni, aluggreni,
Sunt 2 statiunT meteorologice : de eh pe cimpia Burnazulta. Daia i Giurgirt.
la Giurgiii pi la Comana. Chiar TurciT mal emití vedem La 1865, s'a inceput cel d'in-
Cultul. Judetul Vlapca de- cg urmeazg acelap drum. Movi- tija drum de fier din Targ, intre
pinde de Eparhia S-teT Mitro- lele romane din cimpul Burna- Giurgiil i Bucurepti, sub dom-
poliT a Ungro-Vlahiei, cu repe- zuluT lipsesc in pgrtile pgdu- nia luT Vodg Cuza Alexandru I
dinta In Bucurepti. roase ale restu/uT judetuluT. Niel pi s'a inaugurat mersul luT la
In anul 1890, se aflati in ja- un nume roman nu se aude In 1867, sub domnia luT Carol I.
de t 83 parohil: 4 in comunele aceste pgrtT ale judetuluT. Pgng la 1829, repedinta jude-
urbane, 79 in comune rurale, Se vgd pe alocurea, la Petro- tulla era la Ggepti. Dupa luarea
Cu 190 bisericT, deservite de pani, Tgmgpepti i Talpa-Ogrg- GiurgiuluI de la TurcT, s'a tre
156 preoff i 136 cintgretT. zeni, urme de cetgtT, care se cut repedinta judetulul la Giur-
CatoliciT ají o bisericg cu zice a fi cetAtI romane. giti. Pgna la acea epocg Vlapca
preot i I cintgret ; iar mozaiciT La 1416, cind Sultanul Ma- era impgrtitg in 9 plgpT, dupg
aii 2 sinagoge. homed se lupta contra luI Mir- cum le l'Acuse Ipsilante, Domnul
Marca judetuluT este treT cea, ca pi la 1595, cind Sinan TgreY, la 1775.
stejarT2.Aceastg marcg pgng venea contra luT Mihaiti, nu La 1829, erail in judet 4 mg-
la 188o servea pi pentru ora; trecea cgtre interiorul TgreT de ngstirT i anume : Glavaciocul,
de la acea epocg orapul cit pe la StInepti, de acolo la Cobia, Cgscioarele i Comana,
schimbat marca (vezT Giurgit1). Stoenepti, apoT la Hulubepti cu ii metocurT, adicg : Babele,
Toatg partea judetuluT despre indatg ce trecea alniptea una Poenari, Lipgnepti, Capisgni, Ho-
N. pi E. a fost acoperitg cu pe la Dgrg,ti, pe la Copgceni, divoaia, Dala, Ggepti, Cglugg-
vaste pi seculare pgdurf de ste- de ajungea la Bucurepti. reni, Podul-DoamneT, Cacaleti
jar; numar cimpia Burnazulut, Pgng la 1840, drumul Giur- pi Putul-TglpiI. (V. FratiT Tu-

www.dacoromanica.ro
VLA§CA 769 VLXDENI

nusliT, cIstoria Tdrei-Rominesti», Vlädanul (Muntele-), izvor de Odinioard se numea Fando-


pag. 177). apd sulfuroasd, situat sub munte, lica.
In apropiere de gara Cimpina, Are o populatie de 539 lo-
Vla§ca, cdtun, spre E. comuneT com. Prahovita-d.-j., pl. Pra- cuitori si o bisericd, ziditd in
Golfinul, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., hoya, jud. Prahova, apartinind 1868.
jud. Romanati, situat pe Valea- d-luT G. Gr. Cantacuzino. Proprietatea mosier a fost din
TesluiuluT, aproape de hotarul vechime a mdndstireT Voronetul
judetuluT, pe un teten inalt de Vlädäse§ti, cdtun, jud. Mehe- din Bucovina, datd de Stefan-
180 m. d'asupra nivelulta Märii, dinti, pl. Motrul-d.-j., com. rur. Vodd-cel-Mare, prin uricul din
la 31 kil. de Caracal si la 9 Cernaia. io Martie 1485. MAndstirea a
kil. de Bals. Are 350 locuitorT stdpinit'o pAnd. in 1785, cind
si o bisericd. Vlädeni, com. rur. i sat, in jud. se vindurd bunurile mAndstirilor.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, si- (e Fond. Relig,» Pum., p. 99).
VIAcheni, fost sat separat, care tuatd intre comunele Gdita si Are un iaz numit al-Borcei,
cu satele Rasa- si Dudesti, a Chioara, pe tdrmul sting al Bor- in sularafatd de 25 hect. 78 ariT,
format satul Dudesti, pl. Talo- ciT, pe mt:chea si coasta de continind peste si raer (vezT
mita-Balta, jud. Ialomita. N.-E. a BdrAganuluT. Borcea sad Borolea, vale).
Are o suprafatd de t0000 Riul Jijia si piriul Vladnicul
Vladaia, com. rur. §i sat, in pl. hect., cu o populatie de 984 trec pe mosie.
Cimpul, jud. Mehedinti, la 48 kil. locuitorT ; o scoald mixtd ; o bi- DrumurT : acel de la Doro-
de orasul Turnul-Severin, asezatd seria, cu un preot si dour das- hoid, ce vine prin Corldteni si
pe 2 miel' coline, separate de o cälT. Este proprietate a statuluI, merge la Podul-Stamate, si acel
vale, cu maT multe izvoare. fostd pendinte de biserica Sf. de la Vorniceni, care inerge la
Se mdrgineste : la E. cu com. Ioan din Bucuresti si e arendatd Botosani, pe mosia Cdlugdreni.
Prisdceaua ; la S., cu com. Drin- (1893-1898) cu 95000 lei. Se hotdreste cu : Corldteni,
cea ; la V., cu com. Corldtelul ; Locuitori improprietdritI din MateTeni, Nicsdni, alugareni,
iar la N., cu com. Almdjelul. 1864, sunt loo si din 1878, to. Podul - Stamater Vorniceni si
Satul formeazd comund cu Teritoriul comunei e udat de Cozddreni.
satul Stircovita, avind peste tot Dundre si de bratele : Borcea
i8o0 locuitorT. si Sdltava, precum si de lacu- Vlädeni, sliti,cor, jud. Dorohoiu.
Are o bisericd si o scoald. rile : Mocilna, Neagra, Pulia si VezT Piriul-Negru, sat, comuna
LocuitoriT posea : 88 plugurT, Mosia. Dersca, pl. Berhometele.
181 care cu boT, 28 cdrute cu
cal; 6o stupT ; 900 vite marT Vlideni, sat, in partea de N. a VlAdeni, sat, in partea de S. a
cornute, 68 caT, I000 oT .si 700 com. Brehuesti (v. a. c.), pl. com. 5ipotele (v. a. n.), pl. Bah-
rimAtorT. Siretul, jud. Botosani, Cu o su-- luiul, jud. Iasi, situat pe un po-
Are o osea care o leagd cu prafatd de 1002 hect., si o po- dis, pe malul drept al Niel si
soseaua Vinjul-Mare-Rogova-Se- pulatie de 1145 suflete. pe cel sting al MiletinuluT, cu o
veril'. populatie de 461 locuitori.
Ape: Pirlul-Fintinelor, care se Vlideni, sat, jud. Botosani, pe
varsd in Drincea. Piriul-Vlddenilor si pe coasta Vradeni, sat, jud. Prahova, pl.
de E. a dealuluT Holmul, in Tirgsorul, com. VlIdeniMArgi-
Vlädanul, deal, cu pAdure si li- partea de V. a com. Rddeni neni.
vezT, intinzindu-se in partea de (v. a. o.), pl. Cosula.
N. a com. Provita-d.-j., plaiul Are o suprafatd de 1088 hect., Vlideni, stafie de dr.-d.-f, jud.
Prahova, jud. Prahova, in formd din care parte acoperite cu pd- Iasi, com. 5ipotele, cdt. VIddeni,
de semi-cerc, cdtre E. si S., for- duri, si o populatie de 996 su- pe lina Iasi-Dorohoid, pusd in
mind culmile: Mesteceni, Virful- flete. circulatie la 1 August 1896. Se
Poenei si Virful-Pietrel. afld intre statiile Larga (10,6 kil.)
Din aceste dealurT se ramified Vlädeni, sat, pe mosia cu ace- O 5oldana (8,8 kil.). Indltimea
dealurile numite : Durda, Plaiul- las nume, jud. Dorohoid, pl. d'asupra niveluluT Mdrir este de
NisipuluT si Piatra - Neagulul. Cosula, com. Corldteni. 42',29 Venitul aceste1 statiT pe

66700. M'arde Dfclionar Geograao. va. F: 97

www.dacoromanica.ro
VLADEN1 770 VLADEM

anul 1896 a fost de 27429 leT teritoriul com. Rogojeni si Oan- cu prunT si padurT populate cu
si 70 banI. cea ; la E., Cu Basarabia, prin stejarT, fagT, aninT, mesteacanT,
11111 Prutul; la N.-V., Cu Baneasa paltinT si alunT.
Vlädeni, mo,sie a statuluT, pen- si Bujorul si la S.-V., cu Mas- Este strabatuta de 19 vilcele
dinte de manastirea Marginen', tacani si Firtanesti. si viroage, si de riul Bratia, care
jud. Prahova, arendata pe 1888 93 Teritoriul com, e udat de riul o uda prin centru.
cu 19050 leT anual. Prutul si de baltile Maicasi si Un numar de 189 de locui-
Pascanul. torT s'el improprietarit la 1864.
VIAdeni, pädure de sAlciT si plopT, E formata din 4 catune : Ros- Suprafata com, este de 1455
in insula Balta, jud. Ialomita, pl. can', Vladesti (resedinta), Fas- hect.
Ialomita-Balta, comuna Vladeni, cani si Branesti. O osea comunala o leaga cu
compusa din trupurile : Petroiul, Arco suprafata de 11251 hect., Aninoasa la N. si Golesti la S.
Bobul, SgItava, Sitele si Cam- 24 ariT, cu o populatie de 2013 Aceasta comuna, cit si co-
berul, cu 8o0 hect., din care 350 locuitorT. munele : Cotesti, Rete voesti, Mi-
hect. imprastiate in mici,pilcurT. Afara de plugarie, locuitoriT haesti si TigAnqti, dupa cum
se mal ocupa cu carausia si pes- se constata din hrisoavele aflate
Vlädeni-Märgineni, com. rur., cuitul. ET posea multe vite marT In A rchivele statuluT, ail existat
jud. Prahova, pl. Tirgsorul, si- si micT. inainte de secolul al XVI-lea.
tuata pe malul girlelor Prahovita Are 4 bisericT : una in VII-
si Cricovul-Dulce, la 18 kil. de desti, cu hramul Sf. VoevozI, a Vlade§ti, com. rur., jud. Vilcea,
capitala jud. si la 8 kil, de a doua in Roscani, c Adormirea Mai- pl. Ocolul, compusa din 2 ca-
plaseT. ce1 DomnuluT», zidita in 1827, a tune : Dosul si Vladesti.
Se tnargine;te la N. cu com. treia in Branesti, cSf. VoevozT», Este situata pe Ritnnicul, la
Dirmonesti ; la S., cu com. Ma- zidita in 1848, si a patra in Pas- 5 kil, de resedinta judetuluT si
nesti ; la V., cu com. Baleni, din cani, tot (Sf. VoevozT», zidita in la 4 kil. de a plaseT.
jud. Dimbovita, si la E., cu Tirg- 1843; 3 scoli: in Vladesti, in- Se margineste la E. cu ora-
sorul-Nori. flintata in 1865, in Roscani, zi- sul Rimnic,. la V. cu com. Pau-
Se compune din catunele : Vla- dita in 1883, s! in Branesti. neti, la N. cu com. Bogda-
deni, Coada-IzvoruluT si Zaha- Prin comuna trece calea jude- nesti si la S. cu Ocnele-MarT.
naua, cu o populatie de 2600 teana Galati-Falciti. E brazdata de dealurile: Cru-
locuitorT. cer, Alimanul, Urzicarul, Pie-
, Are o biserica, fondata la 1802, Vläde§ti, com. rur., jud. Muscel, asa si Frustulesti si udata de
si o scoala, infiintata la 1878. pl. Riurile, la S.-V. de Cimpu- vaile: PluteT, UrsuluT, Turburea,
Un numar de 238 locuitorT lung, situata pe ambele malurT Glimboaca, Nasintocul, Lim-
s'al improprietarit la 1864, pe ale riuluT Bratia, 'filtre dealul pedea.
mosia Vladeni, si 56 pe mosia Runcul la E. si plaiul Draghi- Are o populatie de 1226 lo-
Coada IzvoruluT. ET ail : 400 boT, neT la V. cuitorr; 2 bisericT, din care una
250 vacT, 260 caT, 1300 oT, Too Se compune din 3 calme : fondata la anul 1718 de fami-
capre, 800 porcT, 12 bivoli. Vladesti-d.-s., Vladesti-d.-j., sati lia Vladescu (din care se trage
Pe iazul din Ola Prahova e Paminteni, si Prislopul si se mar- si generalul Mateiil Vladescu);
o pilla si o moara. gineste la N. cu com.Aninoasa, o scoala.
Suprafata com, e de 4100 la S. Cu com. Golesti, la E. Cu LocuitoriT, afara de agricul-
hect. com. l. ote,ti si Capul-PisculuT tura, se mal' ocupa cu olaria,
Are 2 §osele : una spre Dir- si la V. cu com. Badesti. dulgheria, rogojinaria si doga-
monesti si alta spre Manesti. Are o populatie de 1450 lo- ria. ET ati 8 caT, 13 capre, 230
E udata la E. de riul Prahova cuitorT ; 3 bisericT si o scoala bol', 311 vacT, 176 of si 328
si la V., de riul Cricovul-Dulce. mixta. pora Parte sunt mosnenT, parte
LocuitoriT posea : 41 caT, improprietaritT la 1864.
Vläde§ti, com. rur., in jud. Co- 1388 yací, 18 bivolT, 135 ca- Pe riul Rimnic, in raionul co-
vurluiti, pl. Prutul, situata pe pre, 443 porcT, 1149 oT; 112 muneT, sunt 2 morI de macinat.
malul PratuluT, la 52 kil. de Ga- stupl.
lati. Se margineste la N.-E. cu In jurul comuneT sunt livezT Vläde§ti, sat, Cu 40 familiT, jud.

www.dacoromanica.ro
VIIDEM 771 VIADULENI

Arges, pl. Topologul, com. rur. Vlädia, sat, in jud. si pl. Tutova, jud. Roman, plasa Siretul-d. s.,
Cepari-Birsesti (v. a. n.). com. Plopana, spre S de tirgu- com. Stgnita, spre S.-E. de sa-
sorul Plopana, litiga satul Bun- tul Stgnita si la 3 kit, de el.
Vlädeqti, sat, resedinta com. cu geni, cu care formeazg un singur
acelas nume, pl. Prutul, jud. trup. Este format la 1879, prin Vlädoiul, catun, apartinind com.
Covurluiii, Cu 532 suflete si 131 improprietgrirea insurgteilor. Cerngclia, plaiul Vulcan, jud.
case, o bisericg si o scollg. (V. Gorj, situat pe dreapta Cerng-
VIldesti, com. rur.). Vlädiceasca, mqie a statuluT, dieT si la E. com. Novaci.
In jud. Ilfov, pl. ZnagovnluT, Are o suprafatg de 1170 hect.
Vläde§ti, com. rur. si sat, in jud. pendinte de Mitropolie, arendatg si 4t4 locuitorT. (V. Cerngdia,
Tutova, pl. Simila, spre N.-E. pe 1894-95, impreung cu Va,- com. rur.).
de Birlad, pe piriul Horoeta. lea-CgpitanuluT, Cu 22100 leT a-
Satul formeazg com. cu cg- nual. Vläduceni, sat, com. rur. Pgu-
tunele : Cgpuseni, Limboesti si Are si o pgclure mare, futre sesti-Mgglasi (v. a. c.), plaiul Co-
Corlgtesti. . valea ZnagovuluT si valea Po- zia, jud. Vilcea.
Are 245 locuitorT si 59 case ; ciovalistea. Are o bisericg, fondatg la 1744
o scoalg mixtg ; 2 biserid. de Onisifor _Monah Vlgduceanu.
Teritoriul com, este in multe Vladiceni, sat, In jud. Iasi, pl.
locurT mlgstinos, producind stuh Codrul, com. Buciumi, asezat Vräduleasca, sat, in jud. R.-Sg-
si papurg. Se cultiva viea pe o intre dealurile : Vlgdiceni si Mur- rat, pl. Marginea.d.-s., cgt. com.
suprafatg de 2925 hect., iar li- gul, printre care curge piriul Gologanul, asezat in cimp, la 6
vezile Cu prunT ocupg o supra- VIgdiceni. Este maT mult o pod- kil. spre S. de cgt. de resedintg ;
fatg de 825 hect. gorie. Are o suprafatg de 612 are 40 hect., cu 83 locuitorT.
hect., cu o populatie de 342
Vläde§ti, sat, resedinta com. rur. loc. ; o bisericg, ziditg la 1803.. Vläduleni, com. rur.-si sat, jud.
cu acelas nume, pl. Ocolul, jud. Gorj, pl. JiuluT, la N. comuneT
Vilcea, Cu o populatie de 686 VlAdiceni, sat, in jud. Neamtu, Bglteni, pe párteá stingg a Jiu-
locuitorT. pl. de Sus-Mijlocul, com. Bgr- 10, d'alungul soseleT nationale
Prin centru este udat de Hui ggoani. Are 376 suflete ; o bi- Filiasi-Pietrosani.
Rimnicul si de vgile : Ursul, Tur- sericl ; 2 morT. Are o suprafatg de 460 hect.,
burea si Racovita, care se varsg cu o populatie de 779 suflete ;
in riul Rimnicul (V. VIgdesti, Vlidiceni, parte din satul Ivg- o scoalg ; o bisericg de lemn,
com. rur.). nesti, din stinga piriultif Che- fondatg de locuitorT, in 1876,
trosul. (V. Ivgnesti, pl. Prutul, deservita de I preot si 2 cin-
Vläde§ti, fost sat, in com. Preo- jud. Fglciri). tgretT.
testi, jud. Suceava, la gura pi- LocuitoriT posedg : 50 plugurT,
riuluT Cu acest nume. Vlidila, com. rur. si sat, in jud. 1 so care cu bol §i vad, To cg-
Romanati, pl. Ocolul, situatg in rute cu ce, 563 vite mad cor-
Vläde§ti-de-Sus, sat, com. rur. apropiere de soseaua si unja fe- nute, 35 cal', 631 o1 si capre si
VlIdesti (v. a. n.), pl. Riurile, jud. rata Corabia.Caracal, la 12 kil. 270 rimgtorT.
Muscel, in partea de N. a com. de Caracal si la 25 kil. de Co- Soseaua nationalg Filiasi-Pie-
Riul Bratia trece prin mijlo- rabia. Altitudinea : 124 m. Are trosani o pune in leggturg la
cul satuluT. Pe el sunt 2 morT. o populatie de 1160 locuitorY ; S. cu Bglteni, iar la N.-V. cu
Are o populatie de 463 lo- o bisericg, cu hrarnul Sf. Ni- Moi.
cuitori si o bisericg, ziditg la colae, clgditg la 1765 de locui-
1657. torT ; o scoalg. VIAduleni, catun de E. al com.
Osica-d.-s. (v. a. n.), in S.-E. pl.
Vläde§ti-Pärnintenl, sat, cu 663 Vlädinul, insulli in Dunlre, jud. 0/tetul-Oltul-d -s jud.Romanati,
locuitorT, resedinta com. rur. V1g- Rornanati, com. Hotarul, cu 8o asezat pe soseaua Corabia-Riul-
desti, pl. Riurile, jud. Muscel, pog. patita-e. VaduluT si fina linia feratg Ca-
spre S.-V. comuna. (V. Vlgdesti, racal-R.-VilceT, care aci are o
com. rur.). Vlädnicelele, sat, cu 91 locuitorr, statiune, la 15 kil. spre N. de

www.dacoromanica.ro
VLXDULENI 772 VOD X-CA ROL

Caracal, i in n'are apropiere de Vläscuta-din-Deal. Vezr VIgs- zultg din hrisovul din acel timp
Oltetul. Are 351 de locuitorr ; o cuta, jud. Arges. al luT Constantin Duca-Vodg.
moarg cu aburr si o bisericg Are o bisericg, cu hramul
(1854). In partea de E. a sa- Vläscuta-din-Vale. Vezr VIgs- Adormirea, micg, ziditg in i8o0
tulur, in valea °hulla, se intinde cuta, jud. Arges. de catre Marele Logofa't Anas-
o pgdure. tase Basotg ; o scoalg.
Vlasia, ptriii, jud. Ilfov. Izvo- Vite sunt : 670 vite marT cor-
Vläcluleni, stalie de dr-d.-f.,jud. reste din pl. Znagovul, i dupg nute, 16o° or, 150 caT si 113
Romanati, plasa Oltul-d.-s., com. ce trece pe la N. de com. Ba- pord.
Osica-d.-s., zis g Osica Mare, lotesti i Cgciulati, isT impreung Drumurr : acel de la Sgveni
pe unja Piatra-Corabia, pusa apele cu Pociovalistea la CgIdg- si 5tiubeieni ce merge la Ste-
circulatie la i Aprilie 188? Se rusani, spre N. de cgt. Gra- fgnesti, si acel de la Vicoleni,
afla intre statiile Piatra-Olt (14,4 distea, si se varsg in riul Talo- si care duce in jos la Iasi, pe
kil.) si Romula (10,7 kil.). Ingl- mita, la E. de Ferbinti. Jijia.
timea d'asupra niveluluT MgriT Apa lur este micg i pling de Mo$a se. hotgreste Cu:Ba-
de 95m,72. Venitul acester statir stuf; are insg o multime de iz seul, Sirbi, Hgnesti, Vicoleni,
pe anul 1896 a fost de 43432 voare. Intre acestea, sunt 3 Cu Stiubeieni i Sgveni.
ler, 45 banY. ape minerale : Fintina-de-la-Sal-
cia-Trgznitg, Fintina-de-la-Vale a- Vocote§ti, sat, in partea de N.-
VIAdule§ti, sat, jud, Arges, pl. Moaser i Fintina-CAluggrulur. V. a coin. Mogosesti, pl. Stav-
Oltul, com. rur. Ursi (v. a. n.). nicul, jud. Tai, situat pe podi-
fiddure, la N. jud. Ilfov, sul satulur Vocotesti.
Vladule§ti, cettun, la 4 kil., spre pl. Znagovul, una din pgdurile Are 182 /ocuitorr; o bisericg,
S.-E. satulur Dedulesti, judetul cele mar marT din Targ. Este fondatg la 1830; o moarg de apl.
BrAila, la stinga C. F. Brgila- coprinsg intre Valea-Znagovulur
la N., Pociovalistea la S., pg- Vodi-Carol, com. rur., jud Te-
durea Vlgdiceasca la E. si Pg- leorman, in partea de N. a
Vlficiuta, sat, cu 90 locuitorY, jud. duroaica la V. plgsir ClImgtuiul, situatg intre
Arges, pl. Cotmeana, pendinte Aci tilhgreari TiganiT din Tia, com. Cirligati i Dorobantul, pe
de com. rur. 5erboeni (v. a. n.). cgbesti, TigAne§ti i Poenari, de valea CgImgtuiulur, pe coasta
unde zicgtoarea: (Furg ca in dealulur din stinga acesteT v11.
Vladute§ti, mahala, com. rur. Codrul Vlgsier». S'a format de la anul 1880
Turcesti, pl. Oltetul.d.-s., jud. Are lemne de constructir. Ar- incoace in urma improprietgrirer
lacea. Cade la S. comuneT borde ce predoming in aceastg insurgteilor pe mosia statulur
este udatg de riul Tiriia, de Va- pgdure e cerul de cea mar bung Dorobantul, din care flcea parte
lea-CiineluT si de Lespedea. calitate. O parte din pgdure se teritoriul actual al comuneT. Este
exploateazg sistematic. inconjuratg din toate pgrtile de
VlAicule§ti, sat, jud. Ialomita, micr dealurr si de pgdurea sta-
pl. CimpuluT, com. Artari, si- Vliísine§ti, com. rur. i sat, in eDorobantul,, i udatg de
tuat la I kil. spre N.-V. de sa- jud. Dorohoiti, pl. Baseul, pe nul Cglmgtuiul, in partea de E.
tul Artari, resedinta comuner. mosia cu acelas nume, pe la- si S.-E.
(V. Artari, com. rur.). turea dreaptg a piriulur Baseul. Are o populatie de 1284 su-
Are o populatie de 160o su- flete ; o scoalg mixtg ; o bise-
Vrängäre§ti, sat, com. rur. Cim- flete. ricg, ziditg de locuitorr, cu I
pul-Mare, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Proprietatea mosier este a e- preot i I cintgret ; o moarg
rezilor defunctulur Iosif Uhri- cu aburr.
Vläscuta, sat, jud. Arges, plasa novschi. Mar inainte a fost a Vite : 230 car, 910 vite cor-
Cotmeana, com. rur. Hirsesti defunctulur Colonel Stratulat, co- nute marr, 1567 vite cornute
(v. a. n). Se compune din 2 boritor din vechea familie a lur mid i 304 porcr.
cgtune : Vlgscuta - din - Deal si Stratulat, care pe la 1693 a fost Un numgr de 239 locuitorr
VlIscuta-din-Vale, cu 424 lo- Pgrcglab de Roman si boer de improprietgrit la 1864, pe
cu ito rr. credintg al Domnulur, cum re- 1195 hect.

www.dacoromanica.ro
VODITA 773 VOINEASA

Pe apa almatuiulur sunt mar Are o suprafatg de 183 hect., Voicepti-din-Vale. Este situatd
multe gradinr de zarzavat. pi 515 locuitort (V.Voite,ti, cotn. pe valea Oltulur, la 70 kil. de
rur.). repedinta jud. pi la 3 kil, de a
Vodita, fasta maneYstire, jud. Me- plker.
hedinti, la impreunarea aper Vo- Voetesti-din-Vale, catan de re- Se invecineste la E. cu 01-
dita cu piriul Sfinta, in com. pedintg al com. Voete,ti, pl. tul, la V. Cu mosia Episco-
rur. Virciorova, pl. Ocolul-d.-s. Ocolul, jud. Gorj, situat pe coas- pia pi 5erbAnqti (proprietate a
S'a construit, se zice, de Sf. tele dealulur Voeteliti ,i sub ca- Eforiei), la N. Cu Deleanca pi
Nicodim. tunul Voetepti din-Deal. la S. Cu Strgchineasca pi Ser-
Are o intindere de 155 hect. ,i banepti Parte din mopia De-
Voetesti, com. rur., jud. Gorj, 5 lo locuitorI. (V. Voete,ti, com. leanca pi toata Strachineasca
in partea de N.-E. a plaper Oco- rur.). s'al', vindut in loturl la locui-
lul, situata pe coline pi pe un torT.
deal, spre V. de com. Glodeni. Voetinul, com. rur., in jud. Rim- E udatg de vaile Dobru,a,
Este formatg din 2 cgtune nicul-Sarat, pl. Marginead.-s., Putreda pi Pesceana.
Voete,ti-din-Deal, care mal co- pe piriul Cotatcul. Are o supra fatg de 65o hect.;
prinde o mica mahala numitg E apezata in mijlocul judetulur, o populatie de r000 locuitorI ;
Bgltoci, pi Voetesti-din-Vale, cu la 12 kil. spre N.-E. de ora- 3 bisericr, una fondata la anal
mahalaua Cinepepti. pul Rimnicul-Sgrat pi in par- 1800 de Ceau, Dutu, alta de
Are o suprafatg de 338 hect., tea de S. a plapeI, la 14 kil. Mateiu Podarul, la 1839, ;ti a
cu o populatie de 1025 suflete ; de com. Planepti, repedinta plaper. treia de Ionitg. pi Dumitru Du-
o pcoalg, construitg in anul 1876 Se invecinepte cu : Sihlele, la t descu, la anul 1827; 3 morI
pi 4 bisericr Cu 2 preotl pi 2 7 kil.; Bogza, la 8 kil.; Bale,ti pi o pcoalg.
cintgretI, fondate : una in anul o Puepti, la 9 kil. Locuitoril sunt parte mosnenr,
1724, una in 1780, una in Se marginepte la N. cu Sih- parte impropi ietgritT la 1864,
1804, iar a patra reparatg la lele pi Bogza; la E cu Bglepti; pe mopiile mopenilor pi pe mo-
186o. la V., cu Slobozia ; la S, cu piile Deleanca pi Strgchineasca.
Locuitorir posedg : 45 plu- 5tubeiul si Rimnicul-Sgrat. Er ail: 80 cal, 200 bol', 18o
gua, 74 care cu bol; 689 vite Piriul Cotatcul o udg la N., vacr, 40 capre §i 1500 oT.
marl cornute, 32 cal, 883 or, pi formeazg balta Voetinul sail
580 rimAtorT, 157 capre i 45 Robescul. Voicesti, sat, jud. Argep, pl. Lo-
stupl. Are o suprafata de 2465 hect., viptea, com. rur. Salgtrucul (v.
E udatg de apele : piriul Ama- cu o populatie de 850 suflete ; a. n.).
radia, piriul Inoasa, Piriul-cel- o bisericg, cu hramul Adormi-
Mare pi Valea-Gruiului, afluentr rea Majar Domnulur, ziditg in Voicesti-din-Deal ,i Voice§ti-
al Amaradier pi de piriul Glodul, 1808 de Asanache Robescu, cu din-Vale sate jud. Vilcea, pl.
din catunul Voite,ti, care se I preot, 1 cintaret pi un para- Oltul-d.-j., cont. rur. Voicepti.
varsg tot in Amaradia. Putin cliser ; o pcoall.
mal sus de mide acest pirid Locuitoril pose3g : lo 1 plu- Voieulesti, sat, jud. Argep, pl.
se varsg in Amaradia, se aflg gurI, 1 maping de semanat, 1 Topologul, coin. rur. Ciutepti-
2 izvoare, unul in dreapta pi- de secerat ; 480 bol, 401 vacr, Cazanepti (v. a. n.).
dula, continind apa. sgratg, ,i 30 cal', 92 lepe, 1784 or pi 122
cel-l'alt in stinga, continind apg rimgtorr. Voiculesti, sea, jud, Arges, pl.
feruginoasa. Clil are: calea feratg Ritnni- Oltul, com. rur. Stoicepti-Plepo-
Comunicatia se face prin po- cul-Focpani ; drumurr : spre Bog- iul (v. a. n.).
sele comunale, poseaua veci- za ; spre Sihlele; spre Bglepti ;
nalg de la Glodeni-Bglanesti pi spre Stubeiul pi spre Rimnicul- Voineasa, sat, jud. Vilcea, plaiul
alte drumurr ordinare. Sgrat. Cozia, com. rur. Malaia, situat
pe riul Lotrul, la 58 kil. de co-
Voetesti-din-Deal, diluir, la E. Voiee§ti, com. rur., jud Vilcea, muna Olgnepti, repedinta plaiulur.
com. Voetepti, pl. Ocolul, jud. pi. Oltul-d.-j., compusg din 2 Are 280 locuitorr pi o bisericg
Gorj. catune : Voice,ti- din - Deal, pi cládita de mopnent

www.dacoromanica.ro
VOINEASA 774 VOIVODA

Voineasa, risa. Izvore,te din mun- Voine,tilor, riul Dimbovita i pi- Voine§ti, sat, re,edinta com. cu
tele Piatra-Catane, curge de la riul Burlane,ti, pe care este un acela, nume, jud. Ia,i, pl. Sta v-
N. spre S. i se varsa pe stinga pod. nicul, situat la poalele dealuluT
riuluI Lotrul, aproape de satul Se compune din doua catune : Voine,ti.
cu acela, nume, jud. Vilcea. Voine,ti i Burlane,ti, cu goo lo- Are 1120 locuitorT ; o bise-
cuitorI. rica, zidita la 1832, de proprie-
Voineasa-Mare, cdtun, cu too Are doug bisericT ; o ,coala ; tarul Enachi Negruti, cu i preot
locuitorT, jud. Romanati, pl. 01- doua morr. 2 cintareff; o ,coala.
tetul-Oltul-d.-s., com. Rusane,ti- Se face erg anual la 8 No- Prin mijlocul satuluT trece ,o-
d.-s., situat lingg riul Oltetul, la etnbrie qi la Florir. seaua judeteana Ia,i-Roman.
23 kil. de Caracal i la 8 kil. Satul, impreung cu Slobozia,
de Bak. Voine§ti, com. rur., jud. Ia,i, si- formeaza mo,ia Voine,ti, pe o in-
tuata pe val i dealurT, formata tindere de 7391 hect., acoperita
Voineasa-Mick cdtun, jud. Ro- din satele : Voine,ti, Schitul- cea mal mare parte de padurT;
manati, pl Oltetul-Oltul-d.-s , co- Stavnicul, Slobozia i Lungani. este proprietatea farniliel Ne-
muna Rusane,ti-d.-s. (v. a. n.), Are o suprafata de 9769 hect., gruti.
situat filtre Tesluiul i Oltetul, cu o populatie de 2155 locui- Vite : 895 vite marT cornute,
la 8 kil. de Bak. torI ; 4 bisericI, cu i preot 1221 oT, 3 capre, 81 caT, 18
3 cintaretY ; o ,coala. bivolf i 131 rimatorT.
Voineasca, treedtoare §i pichel Vite : 1593 vite marT cornute,
de gran:A despre Transilvania, 1548 e, 3 capre, 140 caT, 18 Voine§ti, sat, jud. Vasluiti, pl.
jud. Arge,, pl. Lovktea. bivolI i 217 rimatorI. Stemnicul, com. Buhae,ti, a,e-
Terenul comune e foarte ac- zat pe ,esul cu acela, nume,
Voineasca, corp de 1300 hect., dentat i cea mal mare parte cu pe o suprafata de 304 hect,, cu
din mo,ia Vikoara, judetul Te- prinde dealurT, acoperite cu pa- 290 locuitorT.
leorman, plasa Calmatuiul-Mar- durI, din care se exploateaza
gin ea. lemne. Voine§ti-Boere§ti (CArtiba§i),
Prin mijlocul comuneT trece sat, cu 249 locuitorf, in jud.
Voinescu, sat, jud. Falciti, pl. ,oseaua judeteana de la Ia,i, care pl. Tutova, com. Voine,ti.
Prutul, in partea de N.-E. a co- se leaga cu Romanul in partea
mune Stanile,ti, pl. Prutul, si- despre S. Voine§ti-Räzä§i, com. rur. i sat,
tuat pe ,esul dintre riul Prutul in jud. Tutova, pl. Tutova, spre
apa Prutetuld, pe o suprafata Voine§ti, com. rur., jud. N.-V. de Birlad. Satul formeaza
cam de 700 hect., cu o popu- plaiul Dimbovita, la 4 kil. spre com. cu cat. Voine,ti-Boere,ti,
latie de 55 suflete. N. de Cimpulung, situata pe Bance,ti, Garde,ti i Fundatura-
malul sting al riuluT Tirgul. Se Voine,ti. Are 708 locuitorT ; 2 bi-
Voine§ti, com. rur., jud. Dimbo- compune din 2 cgtune Raceni serie ; o ,coala; o moarX cu va-
vita, plaiul Ialomita-Dimbovita, Valea-FoaieI i se margine,te porI. Pe teritoriul com., foarte
situata pe cimpie, la 28 kil. spre la N., cu com. Lere,ti, la S., deluros, sunt 2650 hect. vil'
N.-V. de Tirgovi,tea, pe ,oseaua Cu orapl ampulung i Mataul, 775 hect. livezI cu prunT.
jud. Tirgovi,tea-Cimpulung i pe la E., Cu com. Valea-Mare i la
lunca maluluT sting al riulur Dim- V., cu Bughea. Voinige§ti, cdtun, com. rur. Ba-
bovita. Are o populatie de 1190 lo- le,ti, jud. Gorj, pl. Ocolul-Vulcan.
Se invecine0e: la E. cu Pie- cuitorr; 2 bisericr; o qcoala mixta;
trari, la V., cu Cinde,ti, la N., o moara i o piva. Voivoda, com. rur. isat, la
cu Gemenea i la S., cu Pri- LocuitoriT posea: 50 cal', 500 V. pla,eI Calmatuiul-Marginea,
boiul. Se leaga cu com. Ge- bol i vad, 6500 oI. jud. Teleorman, intre vaile unde
menea prin ,oseaua judeteana Riul-TirguluT uda partea de se impreuna riul Calmatuiul cu
Tirgovktea-Cimpulung, iar cu V. a com. Urluiul, a,ezata parte pe dealul
cele-Falte prin drumurI ne,ose- despre E., pe Calmatuiul, parte
I uite. Voine§ti, sat, jud. Dimbovita, pl. in vale, pe luna., la 24 kil. de
In raionul com, se afla Piscul- Bolintinul, com. Crovul. re,edinta judetulta, 21 kil. de

www.dacoromanica.ro
VOLINTIRETTI 775 VORNICENI

Alexandria i 29 kil. de Zim- Cu I preot i 2 cintgretr ; o Logoratul Racovitg stapinea


nicea. Stanile§ti, i de atund Volo-
Se invecine§te la N. cu cat. Locuitorii posedg : 72 plugurr, seni intrunit cu Stgniiqti.
Mo§teni-Furculepi, la N.-V. cu ¡29 care cu bol', 12 CgrUte Cu Earà dupg ce a devenit a Epis-
cgt. Secara al com. Ologi, la cal; 6o stupI ; 700 vite marY cor- copie, s'a incorporat la mo§ia
S. cu teritoriul com. Piatra, la nute, 38 car, 68o or, i 480 ri- tirg,ulur, ne mal existind satul.
E. cu parte din mo§ia Piatra §i mgtorr. Dupg secularizarea averilor mg-
la V. cu parte din domeniul Prin aceastg comunI trece nastire§tr, a devenit proprietatea
Turnul. §oseaua Strehaia-Voloiacul-Rup- statulur, pe care fIcindu-se im-
Are o populatie de 855 su- tura-Degerati-Pruniwri. proprietgrirT in 1878 s'a infiintat
flete ; o §coalg mixtg ; o bisericg; Cimpia Hu,nitel se intinde in satul Voloseni, dupg numele mo-
2 MOT.1. com, pe ambele malurr al piri- Oer.
Intinderea comuner este de ulul Hu§nita. Este foarte pro-
2500 hect. ductivg. Volo§cani, ditun, cu 349 locuitorr,
Locuitorr improprietgritI DealurT : Dealul-Laculur, Dea- com. Vidra, pl. Vrancea, jud.
1864 sunt 127, pe o intindere lul-Voloiaculur §i Dealul-Vger- Putna, pe malul sting al Putner,
de 928 hect. Vil sunt 65 hect. Bune, acoperite parte cu la confluenta el cu piriul Vi-
Vite: 310 cal% 514 vite cor- parte cu livezr de padure. zantia.
nute marT, 1537 vite cornute VAN Valea-Voloiaculur, strg-
miel §i 182 porcr. batuta de piriul Cotoria. Volovätul (Manoleasa-Volo-
Se leagg cu cgt. Secara prin Pirae : piriul Hupita ce o uda vätul), sat, pe mo§ia cu ace-
o osea vecinalg ì un pod de In partea de S., piriul Cervenita, laT com. Manoleasa, pl.
lemn peste Calingtuiul, la S. cu piriul Cotoroia i piriul Valea- jud. Dorohoiii, la care
comuna Piatra i la N. cu com. Buna. este alipit §i Hriteni-Stroicr, cu
Furcule§ti prin §osele vecinale 290 suflete, aezat intre Pru-
impietrite. Din cgt. Secara, §o- Voloseni, sat, care se mar nu- tul i piraiele : Volovatul i No-
seaua vecinalg intra in calea na- inqte Bogdan i Cantimir, la vacul.
tionalg Turnul-Alexandria. S. com. Epureni, pl. Prutul, jud, Drumurr : acel de la Rgclguti
Satul Voivoda este dintre cele Falciil, la 8 kil, de satul de re- ducind la Steflne§ti ; acel ce
mal vechr. Pang la 1845 a fgcut §edintg, aezat pe valea Volo- merge la Botopni pe lingg Avrg-
parte din plasa care se numea seni, cu o populatie de 144 loc. meni, i prin Sgveni sail prin
Marginea-d.-s. Din vechime a existat un sat Borolea la Hanqti i acel ce
tot cu acest nume, de la care merge la Dorohoiii prin Flon-
Volintire§ti, sat, CU 430 IOCUi10/1 mo§ia s'a numit Voloseni, dar dora, pe la Avrgmeni i Sgveni.
§i o bisericg, in jud. Roman, pl. s'a desfiintat, nu se tie de ce Mo0a se hotgre§te cu Pru-
Siretul-d.-s., com. Hele§tieni, pe cind. tul, Zahoreni, Boldul i Hriteni.
malul sting al riulur Siretul. Este Se tie numal cg pe timpul Localitatile insemnate sunt :
cel mal despre N. sal al jude- lul Stefan Toma-Vocla, satul Valul-TraianuluT, Sirul-Movilelor
tullir. Pe aicr ilusa 111.11 Siretul in Voloseni facea parte din ocolul §i
jud. Roman. Stgnile,ti. Toma-Vocla a vindut
acest sat lul IonaFu Cehan, Vorniceni, com. rur. i sat, in
Voloiacul, com. rur. i sat, in pl. pentru 6 cal i 200 galbenr un- jud. Dorohoiti, pl. Bwul. Are
Motrul-d.-j., jud. Mehedinti, la gure§tr. In un hrisov dat de Va- o populatie de x885 suflete;
42 kil, de ora§ul Turnul-Severin, sile Lupu la 1653, pentru Volo- o bisericg cu hramul Sf. Dimi-
Satul formeazg comung cu sa- seni, se zice cl a nniluit cu el trie, cu 2 preotI, 2 cintAretT
tele : Lacul i Valea-Bung. Este pe Vel-Logoltu Racovitg Cehan, 2 pXlImarY, micg, facutg din
situat pe vale. Se marginqte : tcare sat l'a tinut acel cine ne- lemn la 1821 de locuitorir satu-
la E. cu comuna Strehaia ; la ertat Stefan Sardariul, §i acel lur; o coalg.
S. cu com. Sglatrucul ; la V. cu sat a fost de mar inainte de Proprietatea moger in ve-
com. Ruptura; iar la N. cu com. vreme a luI Ionacu Cehan, ce chime a fost a Mangstirer Ho-
Cernaia. a fost unchiti D-sale Racovitg- moruluI din Bucovina, pe care
Are 1700 locuitorr ; o biserica Vel-Logofgt». a staptnit'o pang in 1785, eind

www.dacoromanica.ro
VORNICENI 776 VRANCEA

s'a vindut; apor a devenit a Ceal'alta bisericg, cu hramul Vorove§ti, sat, in com. Miros-
marelur Visternic Iordachi Ro- Adormirea Maicer Domnulur si lava, pl. Stavnicul, jud. Iasi, situat
seti Roznovanul, al cara nepot inceputa la 1793, s'a terminat pe valea dintre dealul Uricani la
o vindu. Ja 1803 de Iordache Panaite, E. si Dragglina la V., cu 267
DrumurT : acel de la Sgveni paharnicul, cu sora sa Safta si locuitorT. (VezT Miroslava, com.
la Dorohoiu, acel de la Rgdguti- sotia sa Maria. rur.).
Darabani la Botosani si acel ce
merge la Herta. Vorona-Carale (Vorona-Do- Vovrie§ti, sat, in jud. Roman,
Mosia se hotgreste cu : Ba- brovolschi), sat, situat in par- pl. Siretul-d.-s., com. Dagita,
linti, Stiubeieni, Borzesti, Ha- tea de S. a com. Poiana-Lungg, spre S. de satul Dagita. Are 425
;Tima, Tgutesti, Vladeni si Cor- pl. Siretul, jud. Botosani. Are o locuitorT. Este compus din douà
dgreni-Gafencu. suprafatg de 629 hect.; 260 lo- parí': Vovriesti-d.-j. si Vovriesti-
Vite: 1063 vite mar cornute, cuitorT si o bisericg (186o). d.-s. Inainte de 1885, impreung
2522 01, 178 caT si 220 porcr. cu satele : Bglusesti MicT, Holmul
Locuitorir ata' 60 stupr. Vorona - Dobrovols chi. (VezT si Zimbrul, forma o com, se-
Vorona Carale, sat, com. Poiana- parata, cu numele de com. Vo-
Vorniceni, s'alíe de dr.-d.f., jud. Lungg, pl. Siretul, jud. Botosani). vriesti.
Dorohoití, pl. Baseul, com. Bur-
zesti, pe unja Iasi-Dorohoiil, pusg Vorona-Mare, sat, in com. Tu. Vrancea, p/aifi, in jud. Putna,
In circulatie la i Iunie 1896. dora, pl. Siretul, jud. Botosani, ocupind partea de S.-V. a jud.
Se aflg intre statiile Ungureni cu o populatie de 458 suflete Se mgrgineste la E. cu pl. Gir
(119 kil.) si Cazasul (107 kil.). si o bisericg. lele, la V. cu Transilvania, la
Ingltimea d'asupra nivelulur Ma- N. cu plaiul Zabrautul, la S. cu
riT de 98',64. Venitul acestel Vorona-Musteatä. (VezT Vo- judetele Buzga si R.-Sgrat.
statiT pe anul 1896 4 fost de rona-Teodor, sat, com. Poiana- Are o suprafatg aproximativa
13991 ler, 70 batir. Lungg, jud. Botosani). de 80000 de falcr, adicg cam
a treia parte din suprafata to-
VorniculuI (Fundul-), ceïtun, Vorona-Teodor (Pancul), sat, tala a jud, Putna. (In ce pri-
al com. Giuvargsti, pl. Balta- situat in partea de S.-E. a com. veste geografia fizicg si econo-
Oltul-d.-j., jud. Romanati. (VezT Poiana-Lungg, pl. Siretul, jud. mica, vezr Putna, judet).
Fundul-Vorniculur.) Botosani, cu o suprafatg de 600 Se compune din 18 comune
hect. si anume : Birsesti, Colacul, Ggu-
Vorona, nandstire de cdlugdri, rile, Herastrgul, Ngruja, Negri-
pe mosia statulul Vorona, in Voroveni, com. rur., pl. Arge- lesti, Nerejul, Nistoresti, Paltinul,
pgdure, in partea de E. a com. selul, jud Muscel, la S. si la Pgulesti, Poiana, Spinesti, Spul-
Poiana-Lnngg, pl. Siretul, jud. 26 kil. de Cimpulung, situatg berul, Tichirisul, Tulnici, Valea-
Botosani, intretinutg de stat si pe malul sting al rfulur Arge- SIrer, Vasuiul si Vidra.
avind 30 calugarT. selul si compusg din 3 catune : Are 38 bisericT; 12 scolr mixte,
Aceastg mangstire se zice ca GuraUlber, Raduleoti si Voro- frecuentate in 1899-900 de
s'a fondat pe la anul 1600 de veni, avind o populatie de 725 520 copil ; o judecgtorie de ocol
niste cgluggrT RusT, cu. ajutorul locuitorT. si un oficia telegrafo-postal in
hatmanulur Ilie Hora. LocuitoriT s'atí improprietgrit Vidra.
Are 2 bisericT in ograda m'A- dupg legea ruralg din 1864, pe Resedinta este in com. Vidra
ngstirer si una la cimitirul cg- mosiile d-lor Farcasanu si Stg- (cgt. Vidra).
lugarilor. nescu. Din istoric. In timpul luT Can-
Una din bisericr, din curtea Are o scoalg ; o bisericg. temir, pe la 1716, Vrancea era
mangstirei, cu hramul Nasterea La Voroveni se ggseste in deja mica si facea parte din
Maicer DomnuluY, care e cea pImint lignitg, si sunt izvoare cele 3 republice ale Moldover :
d'intal ziditg, a fost reziditg din s trate si sulfuroase. Kiegielz (jud. Falcia), Vrancea
piatra la 1835 de Arhimandri- (jud. Putna) si Cimpul-Lung (jud.
tul Rafail, in locul vechel bise- Voroveni, sat, com. rur. cu ace- Suceava).
ricr de lemn. lasT nume, jud. Muscel. In secolul al XV-lea, intregul

www.dacoromanica.ro
VRANCEA 777 VULCANA

cre§tet al Carpatilor, mal jos de terniculuI Iordachi Roset Ros- Vräjitorul, sat, com. rur. Z1g-
Bra§ov, spre E. in unja Foc- novanu. VrgnceniT se judecarg tgrei, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea,
§anilor §i apoT cotind in sus §i multà vreme ca sg ias1 de sub Cu 144 IOCUitOrr.
mar inainte, se numea Vrancea. stgpinirea RosnovanuluT §i in
Vrancea a apartinut Munte- anul 1814 el ci§tigarg procesul, Vränceni, sat, jud. Bacgtl, pl.
niel, inainte de 1475, cind te- devenind iarg§T proprietarT al Trotu§ul, com. Bogdana, situat
fan-cel-Mare, Domnul MoldoveT, as:esta pgmInt, pgstrat de din§iI d'a stinga Trotu§uluT, la o de-
stabilind Milcovul ca hotar intre din mo.§T strgmo§T. pgrtare de 650o m. de satul
cele 2 tgrT, Vrancea trecu in Bogdana (§coalg).
partea MoldoveT. Un document Vrancea (Podul-VranceI), sub-
descoperit de Episcopul Mel- divisie a satulur Mgngstirea- Vräncioaia, calzo:, cu 197 locui-
chisedec, datat de la 1445 §i Ca§inuluT, jud. Bacgti, pl. Tro- torT, in comuna Negrile§ti, pl.
emanat de la tefan-Vodg, fiul tu§ul. Vrancea, jud. Putna, situat pe
lur Alexandru cel-Bun, pome- malul sting al PutneT, sub dea-
ne§te de ni§te sate pe riul Putna, Vrata, com. rur. O sat, cu 1200 lurile Zeica §i Babel §-1 lingg pi-
date de acest Domn in stgpini- locuitorr, in jud. Mehedinti, pl. riul Bahna, ce dg in Putna.
rea panuluT Oana Ureacli. Cimpul, la 65 kil, de ora§ul Tur-
D1 Tocilescu, vorbind de nul-Severin. Vräne§ti, com. rur., jud. Mu§cel,
starea in care se aflatl Tgrile Com. Vrata este situatg in va- pl. Podgoria, la 64 kil. spre S.
Romine§tT, inainte de descgle- lea DungreI §i Valea-VirtopuluT, de Cimpulung, situatg intre co-
care, pomene§te de o cgpetenie futre comuna Girla-Mare §i co- munele Vgleni (V.) §i Gorganul
mongolg Bugek, care trecind muna Salcea. (E.). Pe la S. trece calea natio-
peste muntT, cam pe la 1241 Are o bisericg, cu I preot §i nalg Bucure§ti-Pite§ti li calea
despre Predeal din Tara-Romi- 2 cintgretT; o §coalg. feratg Gole§ti-ampulung.
neascg, s'ati bgtut cu RominiT LocuitoriT, pe lingg agricul- Se compune din 5 cAtune:
de prin Prahova, Buzgil, Vran- tura §i cre§terea vitelor, se ocu- Vrgne§ti, Bade§ti, Gu§ati, Udeni
cea §. a. m. d. ; de aci rezultg pg Cu pescuitul. §i Zgvoiul, cu 6ioo locuitorT,
cg VrgnceniT sunt stabilitT in ET posedg : 70 plugurT, loo o §coalg, 2 bisericT.
locurile unde se aflg astge incg care cu bol, 11 cgrute Cu cal ; Vil' sunt pe 150 hect.
inainte de descglecare. 50 stupT ; 600 vite marT cornute, DealurT : Dealul-Bgde§ti, Dru-
Vrancea din vechime se in- 40 cal, 700 oT §i 500 rim g.- mul-MocanuluT, Furdue§ti, Tei-
tindea din apa MilcovuluT, pgng torl. §uluT, Gu§ati, Piscul - LupuluT,
d'asupra Odobe§tilor, apor pe CgT : §oseaua Girla-Mare-Vra- Zainfirache, Dgine§ti, Vgleni,
linia MggureT, pe drumul Vran- ta-Salcea §i alte §osele comu- Radu -Vodg, lapa-Albg. Val :
ceT, prin satele Jari§tea, Tife§ti, nale. Vrgne§ti, GaneT, Teiu§uluT, Oltea-
Satul-Noù', Crucea.d.-s., Movi. Comuna Vrata a fost alta nula, GloduluT, LupuluT, DrA-
lita, Marginea Pgune§tilor, a datg' situatg pe locurile numite ggne§tilor, Vgtg§inel, CaliteT.
Ruginenilor pgng in Trotu§, co. Grinduriele §i Valea-TupluT, pre-
prinzind mar toatg pl. Girlele cum §i pe marginea DungreT. Vräne§ti, sat, com. VrAne§ti, pl.
de la Odobe§ti pe Milcov in sus Podgoria, jud. Mu§cel. Aci este
pIng la hotarul TgreT, §i satele Vrata, pichel de granifd, pe mar- re§edinta judecgtorieT ocoluluT
din Racgciuni de la Rugine§ti ginea DungreT, in comuna ru- Podgoria.(V.Vrgne§ti, com. rur.).
in sus pe Trotu§, pgng la Ca- rail Vrata, pl. Cimpul, jud. Me-
§inul, coprinzind §i Ca§inul. hedinti. Vrinceni. VezT Vrdnceni.
De la inceputul veaculuT al
XVI-lea, in 1518, Vrancea tre- Vräbieni, sat, jud. Bacgti, pl. Vulcana, bia, situate in judetul
buia sg fi fost intinsä, de oare- Tazlgul-d.-j., com. Tirgul-Valea- Dimbovita, plaiul Ialomita-Dim-
ce vedem cg catoliciT i§I ati a- Rea. bovita, com. Cucuteni, la 12
colo un decanat deosebit, nu- kil, de ora§ul Tirgovi§tea, spre
mit cdecanatus Varanczensis». Vräble§ti (Vrabille), sat, la V. N., cu o lung. E. 250,201, htit.
Pang la anul 1814, maT tot com. rur. Vgleni, pl. Arge§elul, N. 44°,56' §i cu o alt. de 300m.
teritoriul Vrancer apartinea Vis- jud. Mu§cel. Sunt la Vulcana patru izvoare

66700. Mara* Dtclionar Geogroglo. Vol. V. 98

www.dacoromanica.ro
VULCANA-PANDELI 778 VULPEN1

cu ape minerale, care les din dealurile : Tatarul, Manasti- lojeni, Rasova, Ursatei, Lelepti
puturile de 'Acura pi anume : rea-Bunea i Fusca. Turcinepti.
r. O fintina, numita Moara, Se compune din trer catune: (In ce privepte geografia fi-
pe locul Vulcana-lur-Pandele. Gura-Vulcaner, Fagetul i Vul- zica i economica, vezr jud.
0 fintina numita mar in cana-Pandeli. God).
urma Mircea, adinca de 37 stj., Se invecinepte la E. cu Pu- In acest plaiü sunt 24 de co-
pe acela, loc i in apropierea draria armater, cat. Laculete mune i anume : Cartiul, Hore-
celer d'intiiii numita' Carol, cu o pi cat. Do/ani ; la V. cu com. zul, Schela, Rugi, Valari, Sta-
adincime de 46 stj. i este aco- Izvoarele i Mane,ti ; la N. cu nepti, Lelepti, Dobrita, Runcul,
perita cu o ghereta. Branepti i Baile-Vukana, com. Stroepti, Arcani, Stolojani, Balta,
0 fintina la marginea sa- Cucuteni, pi la S. cu Bradiceni, Francepti, Peptipani,
tulur, pe locul Vulcana-Ratescu, Are 2 bisericl, doua mangs- Piriul, Calcepti, Godinepti, Tiz-
numita Egna, cu o adincime de tirr pi o pcoala. mana, Pocruia, Topepti, Virtopul,
84 stj. Cu com. Sotinga, Branepti pi Costeni (v. a. c.), precum i Ma-
Fintina sad putul No. 2, Baile-Vulcana se leaga prin nastirea Tizmana i Schiturile
pe acelap loc. seaua vecino-comunala ; iar cu Cioclovina, Lainici i Locurile-
Analizindu-se apele de la Vul- cele-l'a/te, prin drumurr nepose- Rele.
cana s'a gasit cà sunt cele mar luite. De aceasta com. tine pi Va- LocalitatT istorice sunt : la
iodate din Europa ; apa inteun lea-Sticlaria (Vezr Bunea i Vul- Cartiul pi la Schela.
kgr. de apa s'a gasit cana-d.-j.).
Iodur de magneziti. 0,1335 Vulpà§e§ti, sat, in jud. Roman,
Clorur de soditi. . 64,3410 Vulcana-d.-j., sat, plaiul Ialomita- pl. Siretul-d.-s., com. Sagna, pe
a a maaneziti 4,9820 D/mbovita, com. Cucuteni, jud. piriul Vulpapepti, spre E. de sa-
calciü. 4,7020 Dimbovita. Aci sunt cunoscutele tul Sagna pi la o departare de
Carbonat de social. 0,2770 bar de iod, numite bAile Vul- 3 kil, de el. Are 955 locuitorr.
Sulfat de soditi . urine cana (vezr acest cuvint i Cu- Forma inainte de 1886 singur
Suma . 73,4355 cuteni, com. rur.). o comuna, com. Vulpapepti, dar
Avind aproape aceeap com- de la aceasta data s'a unit cu
pozitie chimica ca cele de la Vulcana-d.-s., sat, jud. Dimbo- com. Sagna. Este legat cu ora.
Govora, ail aproape aceleapr e- vita, plasa Ialomita-Dimbovita, pul Roman prin posea.
fecte fiziologice i aplicatiunT te- com. Cucuteni (v. a. c.). Are iarmaroc la Dumineca-
rapeutice in sifilis, scrofulosa, Tuturor-Sfintilor ; o pcoala mixta.
limfatism, etc. Apa se intrebu- VulcaneI (Gura-), catun, com.
inteaza numar in bar din cauza Vulcana-Pandeli, jud. Dimbovita. Vulpfirni, sat, Cu 117 locuitorr,
prea marer concentratiunT in In jud. Tutova, pl. Simila, com.
iod ; baile se incalzesc in mod Vulcanul, plaii, situat in partea Bacani, pe piriul Bogdana, spre
primitiv, cu bolovanr. de N.-V. a jud. Gorj. Acest N.-E. de satul Bacani. Mal ina-
ExcursiunT se pot face la ma- pang la anul 1887, '§T inte se numea Cotul-Podulur.
nastirea Bunea, manastirea Dea- avea repedinta in Bradiceni, dar
lulur, la Pucioasa, la Pudraria de atuncea s'a unit cu pl. Oco- Vulpeanca, celtun, cu 600 locui-
armater, etc. lul i formeaza o singura plasa torr, la V. coin. Vulpeni (v. a.
In 1895 aU fost 93 bolnavr, sub denumirea de pl. Vulcanul- n.), pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
In 1896, 92; in 1897, 52 ; in Ocolul, cu repedinta in Bradiceni. Romanati, situat aproape de ho-
1898, 98; in 1899, 133. Se marginepte la N. cu mun- tarul judetulur.
CarpatT ; la V., cu jud. Me-
Vulcana-Pandeli, com. rur., ju- hedinti ; la E. cu plaiul Novaci, Vulpeanca, nutne vechig al tir-
detul Dimbovita, plaiul Ialomita- de care se desparte prin Hu/ gului Ba4, din jud. Romanati.
Dimbovita, situata pe cimpie, la Jiul ; iar la S. Cu pl. Ocolul, cu
12 kil. spre N. de Tirgoviptea, care se atinge prin urmatoarele Vulpeni, com.rur., in N.-V. pl. 01-
pe malul drept al riulur Jalo- localitatr luate de la V. spre E.: tetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
mita. In raionul comuner, afara Virtopul, Pepteana, Ciuperceni, formata din satele : Vulpeni
de Ialomita, sunt piriul Vulcana Stejerei, Cilnicul, Telepti, Sto- Vulpeanca pi situata pe un teren

www.dacoromanica.ro
VULPETII 779 VULTURETI

deluros, aproape de hotarul jud., de care se desparte prin dealul COI: oseaua ce vine de la
in dreapta apeT GeamartaluiuluT, Bene,tilor. gara Berheciul pe Valea-Berhe-
la 18 kil. spre N.-V. de Ba4 Terenul este foarte deluros, ciulul i duce spre N. la tirgul
la 49 kil. de Caracal. Altitu- §i, afara de dealurile citate maT GOiceana.
dinea terenuluT : 194 m. sus, dealurile Papura i MoriT
Are o populatie de 1645 lo- In stinga BerheciuluT, altele in Vultureni, sat, com. Vultureni,
cuitorY, 2 bisericT : Sf. Nicolae dreapta, ca NOzArioaia i Ghio- pl. Berheciul, jud. Tecuciii, a,e-
(1802) i Intrarea in Biserica noaia, if strAbat teritoriul. zat in partea de E. a com., cu
(1821), o §coald mixt4. Este udatd de apa Berheciul, o populatie de 300 locuitorf. (V.
Vite marr 150, vite micT 2278 care o strObate prin mijloc de Vultureni, com. rur.).
§i pOrd 220. la N. la S. i de mal multe pi-
rae, care toate se varsO in Ber- Vultureni, sat, jud. Tecucia, pl.
Vulpe§ti, com. rur., pe malul heciul, unele in stinga i altele Birlad, com. Buce§ti, a§ezat pe
sting al TeleormanuluT, jud. Ar- in dreapta. platoul din stinga BirladuluT, pe
gq, pl. Cotmeana, la 15 kil. Se compune, pe o intindere ambele partT ale clieT nationale
de com. rur. Costqti (rqedinta de 4822 hect., din 13 cdtune : Tecucia-GalatT, cu o populatie
subprefecturei) i la 34 kil. de Rugetul, Vultureni, de 1409 suflete.
Pite§ti. Se compune din 3 sate : Baldne§ti, Dorofeiul, MeleFani Inainte de 1891, era a,ezat,
Bujoreni, Olteni i Vulpqti, cu Bobopl in partea de E., in di- dimpreuna cu maT multe alte
760 suflete. recia de la N. la S., pe stinga catune, in valea BirladuluT, pe
Are o bisericO, facutO pe la BerheciuluT; DAcle0, NOzarioaia, malul gIrleT Birlovita, i avea
inceputul secoluluT al XIX-lea, In coltul N.-V.; Ghionoaia-Ve- 2 bisericT ; dar in urma inunda-
de un postelnic Gheorghita Vul- che, Ghionoaia-Nou i Uva- tiunilor din prim avara aceluT
pescu, cu hramul Adormirea, dOrqti, in partea de V., pe ma- an, s'a strOmutat pe deal, in
deservita de t preot, t cintOret lul drept al Berheciulur; Bo- stinga BirladuluT, pe platoul ce
paracliser ; o coala primard deasa, in coltul de V. i Gra- se intinde pe ambele pOrtt ale
ruralN. dqti, in coltul S.-V. cOeT nationale Tecucia Galati.
Vite: 550 bol i vacT, 72 cal, Rqedinta comuneY este in Satul formeazI un singur cd-
4 bivoli, 2 asinT, r800 oT, ro atunul TAvOclareti. tun nedislipit de cOtunul Die-
capre, 100 rimatorT. Are o populatie de 1603 lo- cheni, aT cAror locuitorT sunt im-
cuitorT ; 6 bisericT, cu 4 preotT proprietaritl pe mo§ia statuluT
Vulpe§ti, sal, Cu 126 familiT, jud. §i 5 cintOretY ; o coald mixtO, cu acela nume. (V. Buce§ti,
Argq, pl. Cotmeana, com. rur. In satul Vultureni. com. mur.).
Cu acela nume. LocuitoriT, vechT rOza0 in cOtu-
nele Vultureni, Rugetul i Ghio- Vulture§ti, com. rur., jud. Mtq-
Vulpe§ti, sat, com. rur. Dejqti, noaia, stApinesc 331 hect.; iar cel, pl. Arge§elul, la 27 kil. spre
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. fotiï clacag ati fost improprie- S.-E. de Cimpulung, pe malul
taritT la 1864 in catunele : drept al riulLiT Arge§elul.
Vulpue§ti, mahala, com. rur. Go- Mele§cani, Dorofeiul, BO- Se compune din 3 catune
vora, pl. Ocolul, jud. Vilcea. lOne,ti, Lichiti§eni i DAdqti. Vulturqti - d.-j.
CeT din Nazaroaia, Tlvaddrqti, §i Batie0, §i se mArginepte la
Vultureanca, sat, com. Morteni, Bodeasa §i GrOdWi, stapinesc N. cu com. Hirtie0, la S. cu
pl. Cobia, jud. Dimbovita. 882 hect. com. Birze§ti, la E. cu jud. Dim-
Vii sunt pe o intindere de bovita, §i la V. cu com. Racle0.
Vultureni, com. rur., jud. Tecu- 76 hect. Femeile Vulturqtene se in-
cia, plasa Berheciul. Se mArgi- Locuitorif posedd : 724 boT, deletnicesc mult cu crqterea
ne§te la N. cu com. Godinqti, 452 vad, 17 taurT, 79 cal, 57 gindacilor de mAtase; iar bar-
la V. Cu comunele Gaiceana Tepe, io armlsarT, i I bivolT, batiT se ocupg, pe ling5. agri-
Condrachqti, de care se des- 1661 oT i loo capre ; 73 stupT ; cultura, i cu rotaria.
parte prin dealurile GOiceneT 276 plugurT, 3 maOnT de tree- Are o §coalà ; 3 bisericT, in
Ochenilor, la S. Cu com. Negu- rat, una de bAtut porumb, i 3 fie-care cOtun cite una; 4 morT
la E. cu com. Craqti, de vinturat. §i un herIstrOa.

www.dacoromanica.ro
VULTURWI 780 VUTCANI

LocuitoriT ati : 290 bol', 85 Are o suprafata de 945 hcct., grape de fier; 1287 bol, 1052
yac!, 650 capre, 250 oT, 780 porcT. Cu o populatie de 437 locui- vacT, 330 caT, 2032 oT pi 495
Dealud: al-SatuluT, Dealul-Ma- torT. pord. Pe teritoriul com. sunt
re, Braniptea, Pana, Piscul-Cer- In acest sat se aflä o bise- baltile: Baltita pi Vulturul.
buluT pi Teipul, acoperite cu pa- rica, facuta la 1767, de vorni-
durY, livezT pi gradinT cu prunT. ceasa Elisabeta Balup. Vulturul-de-Jos, ciftun de repe-
E udata de riul Argepelul. dinta al com. cu acelap nume,
Locuitoril din d'alinde Vultu- Vulture9ti-de-Jos, sat, com. rur. Cu 1003 locuitorT, pl. Biliepti,
repti-d.-s. pi Vulturepti-d.-j., sunt Vulturepti (v. a. n.), pl. Arge- jud. Putna, situat pe cimpia
mopnenT, iar ceT din cdtunul Ba- pelul, jud. Mupcel. Se maT nu- dlntre rnalurile PutneT pi Sire-
tiepti s'ail improprietarit dupa mepte pi Birdigani. tuluT. (V. Vulturul, com. rur ).
legea din 1864, pe proprietatea
statuluT Batiasca. Vulture§ti-de-Sus, sal, com mur. Vulturul-de-Sus,/Y
c_tun, Cu 702
Se leaga prin o posea comu- Vulturepti (v. a. n.), pl. Arge- locuitorT, in com. Vulturul (v.
nala cu com. Hirtiepti, spre N., pelul, jud. Mupcel. Se maT nu- a. c.), pl. Biliepti, jud. Putna,
pi cu com. Birsepti, la S. mepte pi Dobopani. situat pe malul SiretuluT, in apro-
piere de cat. Vulturul-d.-j.
Vu1ture9ti, com. rur., jud. Olt, Vulturi sati Capul- Dealului,
pl. Oltul-d.-s., compusa din 4 sat, cu 113 locuitorT, infiintat Vutcani, com. rur., li sat, jud.
catune : Vulturepti, Valea-Alba, pe mo,ia Cirligul, in anul 1879, Falciti, pl. Mijlocul, apezata pe
Linepti pi Batia. E situata pe In partea de N. a com. Copoul, valea piriuluT cu acelap nume,
mal* multe girle, care se varsa jud. Iapi, situat la poalele dea- 'filtre dealurile despre Ropiepti
in Olt. Are o suprafata de 1850 lulul Popricani. pi Malle,ti.
hect., cu o populatie de 954 Are o suprafata de 1939 hect.,
locuitorT. Vulturul, com. rur., jud. Putna, cu o populatie de 2502 suflete;
Pamintul saii e parte pes, pl. Biliepti, situata pe malul 2 bisericT, una facuta la 1819
parte deluros. PutneT pi al SiretuluT, la 9 kil. pi alta la 1835; o pcoala; o
Are 2 bisericT; o pcoala.. de subprefectura plapeT pi la 25 moara cu aburT ; o brutarie pi
E legata prin poseaua jude- kil, de capitala judetuld. 6 dughenT cu manufacturT. Pe
teana principala la N. Cu com. Se compune din catunele : culmea dealuluT despre V., de-
Cimpul-Mare pi la S. cu com. Botarlaul, Vadul-Ropu, Vulturul- asupra satuluT, sunt 20 morT
D u mitrepti. d.-j. (re,edinta primarier), pi Vul- de vint.
turul-d.-s. LocuitoriT sunt vechT raze,1
Vu1ture9ti, sat, com. rur. Vul- Are o populatie de 2831 su- pi se ocupa, pe litiga agricul-
turepti, pl. Oltul-d.-s., jud, Olt. flete; o biserica, in Vulturul-d.-j. tura, cu cultura viilor ,i a li-
pi alta in Vulturul.d.-s.; o pcoala vezilor.
Vu1ture9ti, sat, in partea de S. mixta. Vito.: 1 1 14 vite mari cor-
a com. Buhaepti, pl. Stemnicul, Loc. poseda: 2 maOra de nute, 386 oT, 35 capre, 230 caT
jud. Vasluiti, situat pe costipa semanat, una de treerat cu aburT, pi 699 mascurT.
dealuluT cu acelap nume. una de vinturat, 123 plugurT, 8

www.dacoromanica.ro
z
Zaboloteni-Fotei, sat, in par- Cotul-Lung, pe malul viroageT grupa GrientiesuluT, com. Cglii-
tea de N. a com. Hermeziul, Zagna, de pe mosia Mihalea, la ggreni, pl. Piatra-Muntele, jud.
pl. Turia, jud. Iasi, situat in 11/2kil. spre S.-E. de satul Neamtu; face leggturg cu muntiT
ses, pe malul PrutuluT, mar in Mihalea. PlopuluT si Margestea, ocupind
sus de satul Zaboloteni- Stur- toatg partea dintre riul Bistrita,
zoad. Are o populatie de 182 Zagoneni, (cu Tapliza), mo,rie, hotarul jud. Suceava si hotarul
suflete. si pl. Arges, proprietatea sta TransilvanieT.
tuluT, fostg pendinte de Epis-
Zaboloteni-Sturzoaei, sat, in copia de Arges. Are o arendg Zahornei (Valea-), vale, jud.
partea de N. a com. Herme- de 2150 Id anual. Iasi, prin care trece piriul Cu
ziul, pl. Turia, jud. Iasi, situat acelasT nutnein partea de N.-
In ses, pe malul Prutulul. Are Zahoreni, sat, pe valea Sgrata, V. a com. Tgutesti, pl. Copoul,
di mpreung cu tirgsorul Da- in partea de N.-V. a comuneT intinzindu-se spre S.-E. printre
nachi (v. a. c.) 438 locuitorr ; o Movila-Ruptg, pl. Stefgnesti, jud. dealurile: Zahorna, Pitcani, Vul-
bisericg. Botosani, cu o suprafatg de 784 turul, Horlesti si Mirzgsti.
hect. si o populatie de 385 su- Cu aceastg vale pe care se
Zagavia, sal, com. Bldeni, pl. flete. aflg si satul Zahorna, comunicg
Bahluiul, jud. Iasi, formind un vilcelele Mgrzgsti, Dirvari Gi-
trup Cu sateleFetesti si Scobinti, Zahoreni (ArApoaia), sat, pe rinca.
pe o suprafatg de 344 hect. si mosia cu acelas nume, com.
cu o populatie de 229 suflete. Avrgmeni, pl. Baseul, jud. Doro. Zalhanaua, sat, com. rur. V11-
Are o bisericg. hoiil, Cu 172 suflete. deni-Margineni, pl. Tirgsorul,
Mosia este proprietatea sta- Hotarele mosie sunt cu Ma- jud. Prahova.
tuluT, avind pe ea si o pgdure noleasa si Domoseni.
In intindere ca de 136 hect. Zalhanaua, sat, com. rur. Ne-
Zahorna, sat, resedinta com. goesti, pl. Tirgsorul, jud. Pra-
Zaghen, baltd, 125 hect., in jud. Tgutesti, pl. Copoul, jud. Iasi, hoya, situat pe loc yes, pe mar-
Tulcea, pl. Tulcea, pe terito- situat in valea ZahorneT, prin ginea apeT Leaotul. Are o po-
riul com. urb. Tulcea. mijlocul cgreia trece piriul cu pulatie de 56 locuitorT si o bi-
acelasT nume. Are o populatie seria (181i).
Zagna, stituc, Cu 25 locuitorT, pe de 192 locuitorT, rgzesT.
viroaga Zagna, jud. Brgila, com. Are o bisericg, si o scoalg Zalhanaua, numirea vechie a
Nazirul, la 2 kil. spre S.-E. de infiintatg in anul 1877 (v. Tgu- cittunulut Fundeni, com. Scgiosi,
satul Mihalea. testi, com. rur.). plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

Zagna, cdtun, jud. Brgila, com. Zahorna, ramurd de munfi, in Zalivi-Baba-Hasan, bral al Du-

www.dacoromanica.ro
ZAMCA 782 ZABRAUTI

prin care bratul Chilia Zamo§tia, sat, pe mopia cu ace- Zatonul-Vechiti,g1r111, jud. Tul-
comunica cu Marea-NedgrA, jud. lapT nume, jud. Dorohoia, pl. cea, pl. Sulina, pe teritoriul co-
Tulcea, pl. Sulina, com. Svip-* Berhometele, comuna Zamoptia, muneT Sf. Gheorghe (sati Cadir-
tofca, in partea de E. a plApeT format din cAt.: RAuteni, TAu- lez); se desface din Marea-Nea-
pi a comuneT ; are un grup de tepti i Nicani, cu o populatie grg, de la locul numit Priboina,
5 insule micT stufoase, pi 2 maT de 1956 suflete. pi se pierde in stuful ce! intins ;
micT, nisipoase, maT joase; cu Proprietatea mopieT e a sta- are o lungime cam de 14 kil.
bratul principal comunica prin- tuluT, fostg a mAngstireT Rica, pi o suprafatA de 500 hect.
teun canal, pe ale cgruT ma- iar din vechime a mAnAstireT Za-
lur1 se intind cele 2 insule : mogia din Bucovina, pAng la ZAbala, pIrIli, jud. Putna. Izvo-
Popina-Mare i Popina-Micg, a- 1785 cind s'a vindut. repte din Fata-AripoaieT, ja pi-
coperite cu putine tuferipurT Are o bisericA (1803) pi o riul ce vine de la Poarta-de-Vint,
stuf; satul Sviptofca e la i kil. pcoalA. trece pe sub Pietrosul, aducind
departe de el; e inconjurat cu E udat de : Putrida, Humgria cu sine apele PiriuluT-de-la-Deal
stut; pe marginea luT S. se aflA Caranca, incepAtoare din pg- pi se unepte cu NAruja apoT
apezate pescAriT; lungimea luT e durea mopieT pi care se varsä dA in Putna, la satul Prisaca.
de 6 kil., lgtimea medie, de 0/2 In riul Siretul, ce curge pe mar- Piriul ZAbala primepte in par-
kil., intinderea, de goo hect. gine. tea dreaptg urmAtoarele piriiape:
DrumurT : acel ce duce la Mi- Sgrata, NAruja, HanuluT, Peticul,
Zamca, localitate, cu ruine de hAileni i acel ce duce la satele Reghiul, Oci, Zirna-Mare pi Zir-
intgriturl, si deal, pe mopia vecine. na-MicA, Valea - BouluT, Cremi-
Miorcani, com. Hudepti-Mici, pl. Mo§ia se hotArepte cu : Balniti, netul, Monteorul, HanguluT, Ne-
Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti. Ru,i-Ciomirtanul i Zvoriptea. rejul-Mic, BArcaneasca, etc. ; iar
In partea stingg : Valea-Lapo-
Zamfira, sat, com. rur. MAgn- Zamura, munte, strAbAtind mij- puluT, Vulturul, Adincul, Bise-
relele, pl. Podgoria, jud. Pra- locul com. Predealul, jud. Pra- riceT, Clinuluï, Valea-NeagrA, Ar-
hoya. hoya, pl. Pelepul, acoperit cu pà- seminoaieT, Piatra-Lef, Mggura,
dur'i de fag, bogate pgpunT CocArcilul, Pintupepti, Robepti,
Zamfira, mändstire de cAlugg- locurT de finete, proprietatea d-luT CintIcepti, Osinda, Burparul, Ti-
rite, jud. Prahova, fondatA la G. Gr. Cantacuzino. ganul, Lespezile, Ti$ta, Chiliile,
1857 de Mitropolitul Nifon Pe la 1830, s'a infiintat aci, Coza, Huzunul, VAsuiul, DuO,
Cu ajutorul altor .A rhimandritT, de un anume Aslan, din RucAr, Hirtoapele, PAulepti, I,eadova,
In zilele CAimgcAmieT luT Ale- prima fabrica de sticlArie din HAulipca, Tipgul, Tichiniul, Co-
xandru Dumitru Ghica Voevod. Tara. lAcelul, BAlanul, Chilimeticul, Gre-
Este situatl pe o cimpie in- pul, Valea - MgruluT, SgrAtelul,
tinsg, lingl riul Teleajenul, la 2 Zapodia (Valea-Banulul), ,Zgribincea, Sogapul Rupturile.
ore de Ploepti, in drumul VA tun, com. Trestia, jud. BuzAti, Cu Udg comunele Nerejul, NAruja,
lenilor. Are 46 maicT. o populatie de 170 locuitorT. Paltinul pi Spulberul.

Zamfire§ti, sat, cu so suflete, Zaporojenilor (Cetatea-), ru- ZAbrauti, masiv muntos, jud. Ba-
jud. pi pl. Argep, com. Basco- ine ale uner fortdrele cazdce,sti, caí, l. Trotu,u1, situat intre Oi-
vele (v. a. n.). jud. pi pl. Tulcea, com. Moru. tuzul, Trotupul Supita, avind
Ghiol, cgt. DunsávAtul - d. - j., in doug pire principale : Culmea-Lip-
Zamo§tia, com. rur., in jud. Do- parte de E. a plApiT cea de seT cu a Grozeptilor sail CapinuluT
rohoiii, pl. Berhometele, formatg S. a com., la poalele dealuluT pi culmea proprin zisg a ZAbrg-
din satele: Bàline1ti, Rupi-Cio- Cara-Bair pi lingl gira Clinetul. utilor, care desparte Capinul de
mirtanul i Zamo,tia. Aci a fost re,edinta Cazacilor Supita, mergind cit-va chiar pe
Are o populatie de 2805 su- ZaporojenT, fugitT din Rusia sub granita judetelor Bacgi.1 Putna.
flete ; 3 bisericT pi o pcoalg. Petru - cel - Mare, pi primitT de O ramurg transversalg a acestuT
LocuitoriT posedg : I140 vite TurcT a se stabili in Deltg, cu masiv, de pe granitg, trece prin
marT cornute, io66 oT, 34 capre, conditie a se lupta contra Ru- virfurile Clglaucul, Goarnele sati
166 caT, 866 porcT pi 200 stupT. Doboca Runcul-Alb.

www.dacoromanica.ro
zABRXLITUL 783 zA icoim

Zabräutul, plasd, in jud. Putna, suprafatd de 300 hect. pi o bi- (resedinta) In anul 1875, com.
compusd 0900 din 13 comune seria. (V. com. ZAddriciul). Zdicoiul mal coprindea un al
anume: ampurile, Crucea-de- 7-lea atun, Dutulepti.
jos, Crucea-de-sus, Diocheti, Fi- ZAdariciul, Päuleasa sad Cos- De-alungul hotaruluT de E.
tione,ti, MAndstioara, Movilita, te§ti, cdtun, pendinte de com. se intinde Dealul-MuereT, cu di-
PAunepti, Rdcoasa, Strdoani-de- Talpa-Bitcoveni, pl. Glavaciocul, rectiunea de la N. la S. pi care
jos, Strdoani-de-sus, Soveja pi jud. Vlapca. (V. com. Talpa- desparte Zdicoiul la S. de co-
Vizantia (v. a. c.). Bitcoveni). munele Zdtreni pi Poenari.
.Are o populatie de 20058 su- Pe limita dintre cdtunele
flete. (V. Putna, judet). ZAgancea, sat, Cu 48 locuitorT, ld.ngepti i Pirvulepti, la stinga
la S. de com. Bdleni, pl. Zim- cdtunele Zdicoitil i Diaco-
Zabräutul, pÊrî, jud. Tutova, brul, jud. Covurluiti, la 5 kil. nepti la dreapta, se intinde Dea-
ce izvorepte din sus de Mopi- de re,edinta comuneI. (V. BA- lul-Magurilor, prelungire a dea-
noaia, primepte ca afluent pe leni, com.). lulul dealul Piscul,
Glodul, din sus de Fitione,ti Dealul-ScroafeT, despdrtind va-
pi la capdtul AtindstioareT se ZähAre§ti, cdtun al com. Mdrun- lea Ploscuta de valea piriuluT
unepte cu Zdbrduciorul, curge tipul, jud. Ruin, cu 500 locui- ScroafeT, afluent din stinga al
pe din jos de Diocheti pi se torT. Are subdivizia Tega. piriuluT Ploscuta. Din dealul Rd-
varsd in Siretul, pe la N. de dinepti se lasd : Adincata, prin-
Padureni. Ud d comunele : Dio- Zähäre§ti, sat, com. rur. tre piriul Adincata si Piriul-Vid,
chepti, Fitionepti i Pdclureni. monepti, pl. Riul-DoamneT, jud. afluentI pe dreapta al PloscuteI;
Mupcel. Dealul-StejaruluT, printre
Zädäriciul, com. rur., Cu 150o Vid pi piriul Stejarul ; Dealul-
locuitorr, compusd din atunele : nicoiul, com. ur., cu 1357 lo- CerdteI i DAnciulepti, pe li-
Belimoaica, Crevedia-d.-j., Cre- cuitorT, situatI pe ambele ma- mita aire com. Bácepti. Din
vedia-Micd i Zdddriciul, in jud. lurT ale riuluT Plosca pi ale pi- dealul Cerdtul se lag Dealul-
Vlapca, pl. Neajlovul, pe valea riuluT Ploscuta, pe costipa dea- LeuluT, despdttind cursul supe-
Neajlovul, pe ambele laturT ale lulul Hdldngepti i pe sub poa- rior al apeT Leul de al apeT
luT, la 32 kil. de Bucurepti, la lele pdclureT Negovanul, jud. Nistoiul. Toate aceste dealurT,
70 kil. de Giurgiii, i la i i kil. Dolj, pl. Amaradia, la 54 kil. care sunt acoperite cu pAdurT,
de Obedeni, repedinta pldper. de Craiova, pi la 25 kil. de viT, finete, sunt ramificarT ale
Are 3 bisericT, in Crevedia- Melinepti. culmer Zanoaga, ce strdbate jud.
cl.-j., Crevedia-d.-s. i Zdddriciul, Se invecinepte la N. cu com. Gorj pi care se desface din
constituind parohia Crevedia- rur. Rddinepti, despdrtitd prin virful Mupetoaia, din muntiT Pa-
Mica; o pcoall mixtd ; 3 morr ramificatiile dealurilor Mdgurilor ringulur.
pe Neajlovul. Adincata; la S., cu com. Tal- Este udatA de riul Plosca,
DrumurI: poseaua judeteand papi, de care se desparte prin afluent pe stinga al A maradieT
ce duce la Bucurepti prin pd- o linie conventionald ; la E., cu pi de cite-va micr piraie.
durea Cdscioarele i iese la Ma- comunele: Ciortepti, Zdtreni Are 2 bisericT : una in cdt.
lul-Spart ; poseaua la Giurgiti, Poenari, de care se desparte HAIgngqti, cu hramul SI. Gheor-
care merge prin Obedeni. prin Dealul-Muerit ; iar la V., ghe, inceputd la 1833, de cdtre
Ad sunt padurile statulur cu com. BAcepti, despdrtitd prin enoriapT i terminatd la anul
Sf. Gheorghe, Crevedia pi Beli- Dealul-LeuluT. 1836, alta in cdt. Zdicoiul, cu
moaica, cu o suprafatd de 552 Pdrid la anul 1862, satul hramul Sf. Nicolae, inceputd de
hect. coiul, compus din vr'o 40 case, enoriapT la anul 1866 i termi-
fAcea parte din jud. Gorj. natd la 1869; o pcoald (1870),
Zädäriciul, cdtun, pendinte de E compusd din 6 cdtune : in cdt. Zdicoiul.
comuna cu acelap nume, pl. Ddnciule§ti, despdrtit de cdtunul Suprafata comund este de
Neajlovul, jud. Vlapca, situat de repedinta prin Dealul-Viilor, 7245 pogoane.
pe partea stingd a riuluT Neaj- Pirvulepti i HdlIngepti, ce se Vite: 23 caT, 218 vite marT
lovul, proprietate a statulul, fostd intind de-alungul riuluT Plosca, cornute, 250 porcT, 174 capre
a mdridstireI Radu-Vocld. Are o Diaconepti, PetracheT i Zdicoiul Pi 394 or

www.dacoromanica.ro
ZXICOILYL 784 ZXP0DEN1

Mosia din com. se numeste Zänoaga, sat, jud. Olt, pl. Siul- Siriuluf, jud. Biaza, situat intre
Miericeanca i aduce un venit d.-j., com. Gostavatul, situat pe colina Piatra-ZapezeT i Poiana-
de veo 5000 leT. malul OltuluT, la 41/2 kil. spre BerbeculuT. Apa sa are o tem-
E strgbgtutg de oseaua ju- E. de Gostavgtul, rqedinta com. peratura de + 350 i contine
deteang Craiova-Amaradia. Are o populatiune de 8io lo- sulf in abundentg.
cuitorT ;o biserica eAdormirea
Zäicoiul, sat, jud. Dolj, pl. Ama- MaiciT DomnuluT2, fondata la Zäplazi, sat, in jud. R.-Sgrat, pl.
radia, rqedinta com. Zgicoiul, anul 1730 de N. Onescu, Preo- Rimnicul d. s., com. Grebgnul,
cu 394 suflete. (V Zgicoiul, com. tul MateT, Preotul Stan, Postel- a,ezat in partea de miazg--noapte
rur.). nicul stefan i Preotul Voicu, a com., la 4 kil. spre N. de
reparatg la J 866. cgt, de re§edintg, Grebgnul, pe
Zäne§ti, com.rr., in jud. Neamtu, piriul Oreavul, la poalele deaiu-
pl. Bistrita, situata pe partea Zänoaga, sat, jud. Prahova, cont. luT Fintina- TurculuT. Are 54
stingg a riuluT Bistrita, intre Netoti, din pl. Cimpul. hect. j 119 suflete.
com. Roznovul, Mgrgineni, Po-
doleni i Mastacgnul. Zänoaga, munte, jud. Arge, pla- Zapodeni, com. rur., spre N.-V.
Este format5 din satele Zanqti, iul LoviSea. la 23 kil, de ora§ul
reedintg, Fauri-d.-s., Fauri d -j. in centrul pl. Mijlocul, jud. Vas-
Traian (de la 1883), avind Zänoaga, munte, jud. Buzgii, com. luir'. E strgbAtutg de un ir de
o populatie de 2038 suflete, o ramificatie de N. a deal, de la N. spre S., al cgruT
bisericg si o coalg. munteluT Penteleul, cu p4unT pisc principal se nume§te Chi-
Imapl are o intindere de 142 intinse, nutrind anual 3000 oT ; cerea. Aceastg culme imparte
hect., nutrind un numgr de 2031 laptele se fabrica in cg,eria Vi- com. in doug partT ; pe coasta
capete de vite. forita. (VezT Penteleul, monie). de V. se aflg satul Zgpodeni,
Cal: ,oseaua nationalg Pia- iar pe cea de E., satele : Por-
tra-Bacgil ; un drum din satul Zfinoaga, munte, jud. Dimbovita, t ari d.-mj. i Portari-d.-j.
Zgne§ti la satul Traian. plaiul Ialomita-Dimbovita, in sus Intinderea com, e cam de
de Moroeni, pe stinga, spre Ialo- 1300 hect.
Za'ne§ti, sat, in jud. Neamtu, pl. mita. Pe virful muntelul se afla Prin marginea de S. a com.
Bistrita, com. Zgne§ti ; situat in un platal numit : trece riul Birlad, iar pe partea
stinga riuluT Bistrita, la 17 kil. sail Cimpul-cu-Florile. de V., piriul Telejna.
de orapil Piatra. Are : 2 bisericI, cu 3 preotT
Are o bisericg i o ,coalg. Zänoaga, ',Junte, jud. Gorj, pla- 4 eclesiarhT ; o ,coalg; 2 morT ;
iul Vulcan, com. Schela, situat iaz.
Zäne§ti, mofie, in jud. Neamtu, spre N.-E. de com. §i pe care Locuitorir posedg : 121 plu-
pl. Bistrita, com. Zgne,ti ; for- se aflg vama Buliga, pichetele gurT §i i8i care cu boT, 3 plu-
meazg trup cu rno0a Fauri, de granitg cu No. 7 i 8, pre- gurf i 8 cgrute cu cal, 224
avind un venit anual de 30873 cum i trecgtoarea VulcanuluT stupT, 738 vite marT cornute,
leT. In Austro-Ungaria ; se vgd pe 1770 oT, 2 capre, 70 cal i 268
aci urmele uneT §osele fgcute rimatorT.
Zänoaga, com. rur. i sat, jud. de NemtT pe la 1712.
Romanati, pl. Ocolul, situatg la Zäpodeni, sat, in partea de V.
hotarul jud., pe §oseaua Caracal- Zänoaga, pddure, jud. Mu§cel, a coin. Zgpodeni, pl. Mijlocul,
Craiova, la 20 kil. spre V. de pl. Nucpara, in intindere de jud. Vasluirt, asezat pe coasta
Caracal §i la 34 kil. de Craiova. 1625 hect., proprietatea statuluT. V. a dealuluT Chicerea, intretgiat
Se invecinqte la V. cu com. Face parte din marea padure In directia E.-V. de treT ripT, cu
Puturile (Dolj), la N. cu com. Corbi (v. a n.). o adincime de la 5-15 metri.
Strimba §i la E. cu Ciocgne§ti Are o suprafatg de 840 hect.
§i Radomirul. Altitudinea : i6o Zapezei (Piatra-) (Poiana-Ber- o populatie de 49 suflete ; o
m. Are 323 locuitorT ; o bisericg beculuT, Lunca l'Ara zapad, Vina infiintatg in anul 1865;
cu hramul Sf. Nicolae (1830) puturoasN, etc.), izvor termal, o bisericg, ziditg la 1834; o
§i o §coala. din com. Nehoia,u1, cgt. Gura- moarg.

www.dacoromanica.ro
ZXPODIA 785 ZXTREN1

ZApodia, sat, in jud. Tecuciii, biserica (Naterea MaiceT Dom- pendinte de mangstirea Vara-
pl. Stanimti, com. Colone§ti nuluT». ticul ; arenda : 13000 ler.
(v. a. c.), a,ezat in partea de S.
a com., pe malul drept al Ze- ZArne§ti, clitun, rqedinta. com. ZAtoaca, insula, pe Dungre, jud.
letinuluf, Cu o populatie de 113 Zgrne§ti, jud. Buzgu, cu 60o lo- Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
suflete. cuitorT. Numit i Zarnqti-de-Cil- Vlgdeni. Are ioo hect. pgdure
nail, spre deosebire de Zg.rne,ti- de plop §i salcie.
ZApodia, alta numire a satulut de-SIgnic.
Nisporqti, jud. Roman, pl. Mol- ZAtoaca, vechia pichet de fron
dova, com. Botqti. ZArne§ti, sat, jud. Covurluiii, pl. tiera, pe Dungre, in insula Cu
Prutul, com. Jor4ti, la 4 kil. acela nume, jud. Ialomita, pl.
ZArnegti (ZArne§ti-de-Cilnäil), spre N. de rqedinta comunala. Ialomita-Balta, com. Vlgdeni.
com. rur., in jud. Buzad, plaiul Numgrg, impreung cu grupuletul
Slgnicul, situata pe malul drept HulWi, i81 locuitorT. ZAtoaca, girld, jud. Tulcea, pl.
al riuluT CiIngul, la 18 Id]. de Mgcin, pe teritoriul comuneT Pi
ora§ul Buzar]. ZArne§ti, sat, jud. Vilcea, plasa sica i pe al cgt. ski Azacliul.
E formata din cgtunele : Ghiz- Cerna-d.-s., com. rur. Lapu§ata Se desface din Dunare, la 100
dita, Lunca0 i Zgrneti, avind (v. a. c.), cu o populatie de 711 m. maT sus de satul Azacliul
o populatie de 1300 locuitorT. locuitorT i o bisericg, cu hra- se varsa tot in Dungre, Ruga
Are o coalg in cgt. Ghizdita ; mul Sf. Nicolae, ziditg la 1868. movila Zgtoaca. Are 5 kil. lun-
o bisericg. gime.
LocuitoriT posedg : 66o bol, Zärne§ti - Cacaleti (Cacaleti-
203 vacT, 126 viteT, 3 bivolf, ZArne§ti), com. rur., pe apa ZAtoaca, grind, de 130 hect.,
71 cal, 40 Tepe, 17 minji, 2640 VglsanuluT, jud. ,l pl. Argepl, cultivat, in jud Tulcea, pl. Ma
oT, 34 capre, 2 asinT §i 384 porcl; la 17 kil. de Curtea-de-Arge cm, pe teritoriul comuneT Pisica.
30 stupl; 1 moarg de aburT §i (repdinta. subprefectureT) §i la Pe el este a,ezat satul Azaclitil.
3 sane. 18 kil. de Pite,ti. Se compune
ProprietatI maT insemnate sunt : din satele : Bute§ti, Cacaleti, Io- ZAtoana, vechiu' ticket de fron-
Ghizdita, a mo,nenilor GhizdenT; nWi, Mgnqti, Pguleasa, Popeas- tiera, pe Dungre, jud. Ialomita,
Ghizdita cu anexele : ugubina ca §i Zgrne,ti, avind 1366 su- pl. Borcea, ,i in dreptul satuluT
li Cojoceasca, Turbureasa, Zgr- flete. Jegglia.
neasca-Serianul li Zgrneasca-So- Are z bisericI vechT, una in
lomon. Terenul e putin acciden- Cacaleti ,i alta in Zarneti li o Záltreni, com. rur., jud. Vilcea, pl.
tat de cite-va dealurT §i coline, §coalg primara ruralg. Mijlocul, compusg din 5 cgtu-
precum i de mal multe movile Vite : 450 bol §i vacT, 40 cal, ne : Dobrescul, Biserica, Oarba,
situate d'alungul riului ClIngul. 200 oT, 350 capre §i 250 rima- Manicea ,i Stanomirul Infiintatg
Din punct de vedere geolo- torT. acum zoo de anT de Preda
...
gic, malurile CiInguluT prezintg Zgtreanu Vornicul. E situatg pe
un deosebit interes. Aci, in vara Zfirne§ti- de -SlAnic, catun, al valea Hule Oltetul, la 65 kil.
anuluT 1884, s'a ggsit scheletele com. Cernate,ti, jud. Buzgu, cu de reedinta judetuluT §i la 41
a patru mastodontT, depuse acum 480 locuitorT. kil. de Drag4ani.
in Muzeul din Bucure,ti. Are o populatie de 933 lo-
CM' de comunicatie n'are, a- ZArne§ti ,- de - Slänic, numire cuitorT ; o coalg.; 3 inorl ; 2 bi-
farg de albia CiInguluT §i alte ce se mai da clitunelor Calda- sericT, una de zid, facutg de
druinurr naturale. ru§a, Malgeti, Ungureni i VIg- Preda Zgtreanu Vornicul li cea-
La inceputul secolultá existail deni, din com. Cerrigtqti, jud. l'alta de lemn, cu timpla admi
cgt. Zgrnegi li Ghizdita, iar Buzad. rabil sculptatg, claditg de Iovan,
Lunca0 e mal nod. feciorul luT Jupin Vasile Zgtreanu
ZArne§ti-Peri§eni i Chi§teala, li reparata de Ionitg Ggnescu
ZArne§ti, sat, in jud. §i pl. Ar- trupurt de mofit cu putinl pA.- .1i Catinca Ganescu,
gq, com. rur. Zarnegi-Cacaleti dure, ale statuluT, com. Jor4ti, LocuitoriT al : 40 cal §i Tepe,
(v. a. n.) ; are 65 familiT O o pl. Prutul, jud. Covurluid, foste 240 bol, 271 yac!, 25 cave,

66700. Afarole Diolionar Geogrcolo. Vol. V. 99

www.dacoromanica.ro
ZkTRENI 786 ZAATIDEN1

265 oT si 305 porcT. Pe ritil Vite : 240 vite marT, 17 caT Zivestreni, mofie a statuluT ,
Oltetul, in raionul comuneT, sunt si 280 of. fostg pendinte de mgngstirea
3 morT, care aduc anual un venit Pe teritoriul com. se ggseste Cozia , jud. Vilcea. Arenda
de la 1500-2500 leT. o movilg artificialg, numitg Mo- 600o leT anual.
Vatra satuluT are 1 soo hect. ; vila.Ostril, despre care se zice cg
izlazul, 500 hect. ; iar pgdurile dateazg de pe timpul luT Traian. Zävideni, com. rur., jud. Vilcea,
(tufar), vr'o moca hect. In S. comune se intinde un pl. Oltul..d..s., situatg pe valea
E brIzdatg de la N. la S. de es, numit sestil Chischilgul, pe OltuluT, la 42 kit, de capitala
Dealul-OltetuluT si de ramificatiile care se aflg un sant adinc, in jud. si la lo kil, de a plgseT.
Dealutilor-PesteniteT si MinculuT care s'atz ggsit risipiturf de cl- Se mgrgineste cu comunele :
si de 4 vgT : a OltetuluT, a Pes- rgmidg anticg, sfgrimatg si pot. Auresti (N.), Prundeni (S.), riul
teniteT, Strimba si Pesteana. Din molitg de ngmolul JiuluT. Acest Oltul (E.) si Dealul-Viilor (V.).
Dealul-OltetuluT spre E se !asa sant s'a numit Cetgtuia. Are o populatie de 916 lo-
5 piscud numite : Oarba, Teas- Este udatg la S. .de Dungre, 2 bisericT, una cu hra-
cuitorT ;
cul, Biserica, Dobrescul si Piscul- In care se aflá. ostroavele Co. mul cSf. Treime 3, fondata la
BurteT. panita si ceva inaT departe spre 1842 de Dumitru Stoenescu si
Aceste piscurl formeazg 6 val- E. ostrovul Carabulea, precum Elenca Fgrcgsanu, si reparatg
cele : Boca, Mgnicea, Butanul, si de Hui Jiul. la 188E de lozuitorf si alta, cu
Oarba, Teascul si Triza (v. a. n). In pgdurea statuluT Zg.valul hramul Adormirea, ziditä din
Are ca cale de comunicatie se ggseste un izvor sub-teran temelie de Barbu Caragic cu
soseaua judeteang. nutnit Izvorul-Ghiciul, care co- sotia sa Stanca, la 1815, si
prinde .substante feruginoase. reparatg la 1890 de locuitorT ;
ntreni, cdtun, al comuneT FM.- Suprafata comuneT este de O scoalg si 3 morl, una cu aburf
cgsesti, pl. JiuluT, jud. Gorj, si- peste 6000 pogoane. si doug pe Hui Oltul.
tuat spre S. cle reved. com. si Mosia si pgdurea de pe teri- Locuitoril com, se ocupg cu
spre N. comunel Valea.cu-Apg, toriul com. se numesc Zgvalul; agricultura, iar mestesugarT sunt.
cam pe culmea dealulul Zgtreni apartinail statuluT; aii fost ale 5 timplarT, 3 zidart, 3 rotarT
ce face parte din dealurile Ne- mgngstireT Sadova. si un dogar. El desfac produ-
gomiruluT si pe partea dreaptg Pgdure i are o intindere de sul munceT la Drgggsani si Cim-
a JiuluT. roo° hect. si epopulatg cu pul-Mare.
Are o suprafatg de 330 hect. stejar, frasin, ulm si salde. Este Un numgr de 155 locuitori
si 285 locuitorT ; o bisericg (1820). pusg in exploatare prin darea s'el improprietArit la 1864, pe
(V. FArcgsesti, com. rur.). de parchete anuale. mosiile d-lor Fgrcgsanu si Ca-
Viile se ggsesc pe proprie- ragic, Cu 425 hect. Ef all : 4
ZiValUl, com. rur. i sat, jud.
. tatea locuitorilor si produc vin caT, 201 bol, 43 vacT, 30 viteT,
Dolj, pl. Balta, la 6o kil. de rosu. 27 capre, 176 or si 446 porcT.
Craiova si la 46 kil, de rese- Pe mosia statuluT sunt morT Intinderea comuner este de
dinta, pl. Mgcesul.d.-s , situatg de apg si cite-va sane. 677 hect.
In dreapta JiuluT pe platoul nu- Transportul se face cu carde E brgzdatg de dealurile : Gor-
mit Valea-BabeT-Rada si pe ma- si cgrutele pe calea comunalg gota, Rgspintiile, Chelcoiul, Pis-
ltil sting al DungreT. ce duce la Craiova. cul-Cocosul, Muruianca, Lacu-
Se mgrgineste la E. cu com. Cal are : calea vecinalg la Be- rilor, Nisipul-Rosu, Ripa-Inaltg,
Grindeni; la V., cu com. Gi- chetul, calea comunalg. la Copa- si udatg de vgile : Caragicul si
ghera ; la N., cu com. Comos- nita, un drum vechiti si mal BAlutoiul, care se varsg in riul
teni ; iar la S., cu Dungrea, care multe potecT. Oltul.
o desparte de Bulgaria. Limita Comunicatia cu com. Auresti,
catre apa JiuluT o formeazg pg- Zavalul, mofie §i padure (roo Prundeni, s. a. se face prin
durea Zgvalul. hect.), ale statuluT, jud. Dolj, soselele judetene, vecinale si co-
Are o populatie de ro' 5 lo- pl. Balta, com. Zgvalul. Mosia munale.
cuitorT ; o bisericg, cu hramul aduce un venit anual de 14000 Paralel cu soseaua judeteang
Sf. Nicolae, infiintata la 1842; leT. Inainte apaitinea mgngsti- trece calea feratg Piatra-Rim-
o scoalg mixta. reT Sadova. nicul, avind aci statia Zgvideni.

www.dacoromanica.ro
ZAVIDENI 787 ZIARCEA

Zfivideni, loc istor(c, jud. Vilcea, dinta com. rur. Zgvoieni, pl. a com. Bgiceni, pl. Bahluiul, jud.
situat 'filtre satul Zgvideni Cerna-c1.-j. , situatg in centrul Ia,i, situat pe valea cu acela,
lunca OltuluT, unde la 1821 al com., pe valea riuluT Cerna. Are nume, inconjurat de toate pgr-
fost crincene lupte futre ostirile o populatie de 250 locuitorT ; o tile cu dealurT, acoperite cu pg-
turce,tr i MavroforiT luT Ipsi- bisericg, ziditg in 1842. durY, avind in partea de S. pi-
lante. Este udat de vgile : Ngvrg- riul Cirjoaia, iar in partea de N.,
pita , Sneaful Lovi,teanca piriul Valea-RaculuT.
Zävideni, statie de dr.-d.f., jud. Nan, care se varsg in riul Cerna, Are o suprafatg de 243 hect.,
Rimnicul-Vilcea, pl. Oltul-Olte- brgzdat de dealurile : Dealul- cu o populatie de i7i locuitorT;
tul-d.-j., cgt. Zävideni, pe unja Mare, Piscul-Lung, Dealul-CerneT o bisericg de lemn, numitg Mi-
Drggg,ani-R.-Vilcea, pusg in cir- al-Schitulur. tocul, pentru a a fost schit de
culatie la 20 Iunie 1887. Se aflg cgluggrT.
intre statiile Drggg,ani (10,2 kil.) Ziv oiul, sat, jud. Mu,cel, pl. Pod-
Orle,ti (4,9 kil.). Ingltimea d'a- goria, com. rur. Vrgne,ti. Zbiere§ti-de-Jos, sat, jud. Neam-
supra niveluluT MgriT de 165',54. tu, pl. Bistrita, com. CostiOa.
Venitul acesteT statiT pe anul Zfivoiul, catun,.jud. Olt, pl. Mij-
1896 a fost de 53378 10, 90 b. locul, com. Opta,i, situat la S. Zbiere§ti-de-Sus,sat, jud. Neam-
el, pe lunca Vede. Are 35010- tu, pl. Bistrita, com. Costip.
ZAvoaia, sat i comuna. VezT cuitorT i o bisericg.
Slujitori-Albote,ti, jud. Brgila. Zbieroaia, com. rur., in partea
gradincl publicA a ora- de E. a plg,eT Podoleni, jud.
Zävoieni, com. rur., jud.V ilcea, uluT Rimnicul, jud. Vilcea, unde a,ezatg pe valea PrutuluT,
pl. compusg din 3 se aflg surse de apg. alcaling-sul- mgrginitg la N. cu com. Brgdi-
cgtune : avoieni, MOldgre,ti furoasg. Ad s'a construit i un ce,ti, la S. i E. cu Hui Prutul
Jarostea. Situatg pe malul sting stabiliment balnear, de catre rg- la V. cu Gura-BohotinuluT.
al riulul Cerna, la 55 kil, de posatul Novac. Este formata din satele : Copg-
capitala judetuluI i la 50 kil. ceanul, Satul-N9O, Zbieroaia
de a plg,eT. Zavoiul-OrbuluI, sat, jud. Dim- Scoposeni, pe o suprafatO cam
Are o populatie de 562 lo- bovita, pl. Cobia, com. Greci. de 3000 hect. Are o populatie
cuitorT ;3 biserid, in fie-care de 1282 suflete ; o ,coalg i 2
catan cate una ; o ,coalg (1869) Zfivol-Bair, deal (126 m), in jud. bisericr.
§i 2 morT. Constanta, pl. Medjidia, pe te-
LocuitoriT sunt mo,nenT. ET ritoriul com. rur. Ta,-Punar Zbieroaia, sat, cu 478 locuitori,
ati : 8 caT, 6o boT, Too vad, 25 anume pe acela al catunuluT in jud. Fàlciií, pl. Podoleni, co-
capre, 120 oT i 100 porcT. Baltgge,ti. muna Zbieroaia, a,ezat in yes,
Se mgrgine,te cu comunele : pe malul PrutuluT, unit in partea
Mgciuca, Amgre,ti, Glgvile, Vir- Zivolul, vale, jud. Constanta, pl. de S. cu satul Scoposeni, cu
leni i Doze,ti. La E. are dea- Hir,ova, pe teritoriul comuneT care formeazg un trup. Dim-
lurile Jarostea, °ad, Chitarul, rur. Topalul i anume pe acela preung cu Satul-Noti i Copgcea-
Piscul-Lung i Vilvarea ; iar la al cgtunuluT sgil Boazgic. Se nul, se aflg pe domeniul statuluT,
V., al-CerneT, al-SchituluT i al- varsg in Dungre, dupg un curs fost al mgngstireT Sf. Saya din
Doze,tilor. de 4 kil., la 21/2 kil, spre N. de Suprafata mo,ieT e can.' de
Este strIbItutg de vgile satul Boazgic. 1371 hect.
vilcelele: Nemoiul, Gu,uianca, Are o bisericg, flcutg la 1820
Ngvrgpeasa, NIvrgpita, Valea- Zbenghea, sub-divizie a cdtunu- 93 hect. pgdure de rgchitg
Mare, Valea-luT-Nan, Valea- nea- lui Prede,ti, com. Vipere,ti, jud. plop. (V. Scoposeni, sat).
fuluT, toate la E.; valea Lovi- Buzgii.
,teanca, spre V. Zbircea, mcvie a statuluT, pen-
Pe valea Hulla Cerna este ,o- Zbiereni, sat, in jud. Iai, pl. Bah- dinte de biserica Sf. Ion din
seaua judeteang. luiul, cu o populatie de 302 sufl. Bucure,ti, jud. Ilfov, arendatd
(1887-96) impreung cu mo,ia
Zavoleni, sat, jud. Vilcea, re,e- Zbierenl, sat, in partea de N.-V. Crete,ti, Cu 33927 leT anual.

www.dacoromanica.ro
ZBIRGLEAZA 788 ZEGAIA

Zbirgleaza, vale, ce vine din Zboiul, munte, in jud. Buzgii, Muiur (T T5 m.), §i Movila-cu-
jud. Argq, aproape de com. com. Colti, cultninind inteun pisc SocT (T 16 In.) la N.; dealul Gura-
Strimbeni, li se impreung cu foarte ascutit 0 stincos : Virful- ZmeuluT, cu o pe,terg.
Valea BortiI, tot in jud. Arge, ZbotuluT, care face hotar despre Riurile qi piriurile care udg
apol trece in jud. Teleorman. Boziorul. comuna sunt : Telita la V.; De-
De la impreunarea acestor vgr reaua-ZebiluluT, prin mijloc, tre-
li mal ales dupg ce trece de Zboiul, vale, fgrg apg, Cu o lun- cind O prin sat ; valea Cazan-
com. Strimbeni, Zbirgleaza ja gime de 30 kil. Incepe de a- gia, la E.
numirea de Valea Burdel. Lo- proape de satul Gurbanul, jud. Bg1t1 avem : intinsul Tezer Ba-
curtoril insa fi zic cind Zbir- VlaFa, i se terming aproape badag la S. (din care 800 hect.
gleaza, cind Burdea. Denumirea de satul Cgscioarele, jud. Ilfov, apartin comunei) §i intrarea zisg
de Zbirgleaza se clg de prefe- in directia S.-E. Cotul (laculuT Razelm), spre E.
rintg pentru a deosebi aceastà Lacurile produc pqte, stuf,
vale de Cimpia-Burdet. (V. Bur- Zbreia, deal (t 1 5 in.), jud. Con- papurg. Venitul este al statulul.
dea, vale). stanta, pl. Silistra-Noug, pe teri- Intinderea comuneT este de
toriul comunelor rurale Mirleanul 3987 hect., cu o populatie de
Zboghite§ti, sat, cu 120 locuitori, i Aliman, ramurg a dealuluT 925 suflete, compusg din Ro-
jud. Mu§cel, com. rur. Corbi Catita. mili)", carl predomnesc, Bulgarr,
(v. a. n.), plaiul Nucpara, a,e- RuO, Tigani §i OvreT.
zat spre N. de cgtunul Corbi, Zburätorul, pda'ure, in intindere Are o bisericg ortodoxg, ca
pe ambele malurr ale riulur de peste 1000 hect., situatg pe hramul Sf. Dumitru, fundatg in
Doamna i udat O de Valea- teritoriul comuneT Pgule§ti, pl. 1874 de locuitorT ; o §coalg.
Nucaret O de Piriul-Bujord. Vrancea, jud. Putna, apartinind Locuitoril posedg : 16o plu-
In indiviziune locuitorilor din cif- gurT, 7 maOnT de secerat, 2
Zboina, munte, al satelor Spi- tunul Pgrosul. ma§inT de vinturat; 224 bol,
ne0, Vgsuiul . i Hergstrgul, virf 132 vacT, 303 cal, 216 Tepe,
al lantuld Lapopl, jud. Putna. Zeama-Rece, sat, ca 8 familil, 2 asinT, go bivolí, 1544 o!, 23
In acest munte se vgd stincT jud. Arge§, pl. Pitegi, com. rur. capre, 239 rimAtorT ; 18 morl
goale de sare. Prundul (v. a. n.). de vint si 1 moarg de apg.
Cal: un drum judetean Zebil-
Zboina-Arsä, pichet, Cu No. 114, Zebilul, com. rur., in jud. i pl. Sari-Chioi-Mahmudia, apol dru-
la confinele Tgrd Cu Transilva- Tulcea, a§ezatg in partea de E. murT comunale ce merg la co-
nia, jud. Putna. a judetuld, la 28 kil. spre S. munele invecinate : Congaz, Sa-
de ora,u1 Tulcea, capitala ju- bangia, Cataloi, Sari-Chioi, Eni-
Zboina-Neagrä, munte, jud. Ba- detuluT, ,i in partea de S. sala, Babadag, etc.
cgu, pl. Trotu§ul, pe teritoriul a plg§eT, la 34 kil. spre S.-V.
com. Mangstirea-CaOnul, de unde de orapl Mahmudia, rqedinta Zegaia, com. rur. O sat, in jud.
ig are obirOa piriiapl Zboi- plg§eT. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 20
nita. Se mgrginege la N. cu com. kit, de oraqul Turnul-Severin,
Congaz ; la S., Cu orapl Baba- situatg pe deal. Satul formeazg
Zboina-Verde, munte, jud. Ba- dag O com. Enisala; la E., cu com. cu satele Blditegi §i Cio-
cgti, pl. Trotupl, com. Mgngs- com. Sari-Chioi ; la V., ca cg- lani. Se mgrginqte : la E. cu
tirea Ca§inul, situat pe dreapta tunul Satul - Noù, al comuna comunele Peri qi Pruni§ori ; la
piriulut CaOnul. Congaz. S., cu com. Gutul; la V., cu
Dealuri le : GA vana-Mare (167- comunele Bistrita .0 Dedovita ;
Zboiul, sat, com. rur. Hotarele 18o m.), BufniteT (150 m.), iar la N., cu com. Seli§teni.
(v. a. n), pl. Oltenita, jud. Ilfov, Piatra-RoOe (140 m.), LutgrieT Are 1870 locuitori; o bisericg
situat la S. de com. Hotarele, (140 m.), Gura-Zrneulul (120 O o §coalg.
pe Valea-Zboid. m.), Ggvana-Micg (roo m.), toate LocuitoriT posedg: 5 1 plugurT,
Se intinde pe o suprafatg de la N.; Cairacul-Mare (6o in.) O 89 care cu bol, 6 cgrute cu cal;
695 hect., cu o populatie de Cairacul-Mic (5 m.), la E. Mo- 900 vite marT cornute, 20 cal,
135 locuitorT. vile : CeatiricT (15 m.), Toc-Si- 850 of i619 t'imana; 204 stupT.

www.dacoromanica.ro
ZEGUJANI 789 ZGtRaT1

Se leaga prin o osea comu- dinta in Podul-TurculuT, coprinde dincimea, mal in toata intinderea,
nal cu soseaua nationala Bu- ¡5 comune rurale: Boghesti, Bra- este de la z m. pana la 2
curesti-Virciorova. h5sesti, Buda, Burdusaci, Colo-
DealurT: Seamanul, Barscotea nesti, Corbita, Craesti, Giurgia- Zemni§ul, pddure de brazT, fagT
al-ZagaieT. CimpiT: Cimpul- na, Gohorul, Motosani, Munce- mesteacanT, jud. Bacau, pl.
Mare i Cimpul-Oblegilor. Vale : lul, Podul-TurculuT, Rachitoasa, MunteluT, com. Valea-Arinilor,
Zagaia. Stanisesti, Valea-Rea (v. a. c:). de pe teritoriul satuluT Tazlaul,
(Pentru geografia fizica si eco- proprietatea principesef Schoen-
Zegujani, com. rur. §i sat, jud. nomica, vezT jud. Tecucii1). burg. Are o intindere de 1000
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 3 hect.
kil, de orasul Turnul-Severin, Zeletinul, cdtun, al com. Calvini,
situata pe deal. Satul formeaza jud. Buzati, Cu 260 locuitorT ; Zgaia, cdtun, com. Roata-d.-j.,
com. cu satul Stroesti si 8 ma- se alipeste de cat. Bisceni-d.-s. pl. Neajlovul, jud. Vlasca. (V.
halale : Ripa, Popesti, Linia, Ze- com. Roata-d.-j.).
gujanilor, Nistorani, Ghiculesti, Zeletinul, rid. Izvoreste de sub
Pesteana si Copacioasa. dealul com. Odobesti, jud. Ba- Zgamira-Mare, grind, sail loe
Are noo locuitorT ; o bise- cal, din punctul numit Fundul- ridicat deasupra stufuluT incon-
rica, deservita de 2 preot1 si 2 TigareT, intra in jud. Tecucitl, jurator (70 hect.), jud. Tulcea,
cintareti ; o scoala. pe teritoriul com. Colonesti, pl. pl. Macin, pe teritoriul com. Ji-
LocuitoriT pose& : 46 plu- Stanisesti, uda in directia de la jila, in partea despre V. a com.,
gurT, 74 cate cu boT, 8 carute N. la S. comunele : Colonesti, la o mica distanta de satul Ji-
cu ; 600 vite marT cornute, Buda, Rachitoasa, Burdusaci, jila, intinzindu-se pe malul de
26 cal, 500 oT si 450 rimatorT; Motoseni din plasa Stanisesti ; S. al laculuT Jijila.
30 stupT. curge prin comunele : Muncelul,
Dealurl : Zegujani, arlesti, Gir- Podul-TurculuT, Boghesti, Valea- Zgäidäracul saù Tunari,
doaia i Copacioasa. Rea si Gohorul, din pl. Zeletioul com. Tirnava-d.-j., jud. Vlasca,
Ape Riul Motrul i piraiele si, la locul numit Moara-BanuluT, infiintat la 1882 prin improprie-
Pesteana, Noaptesa Copacioa- la capul dealuluT se impreuna tarirea insurateilor. (Vez( com.
sa, care unindu-se in com. Flo- Cu Berheciul. Tirnava).
resti, se varsa in nul Motrul la Primeste pe dreapta piraiele :
com. Brosteni. Poiana-CorbuluT, Spria-d.-j., Za- Zghiabul, cdtun, al com. Mina-
In com. se face in fie-care an, podio, Salahorul, Mazanariul, lesti, jud. Buzàú, cu 320 locui-
de la 15-20 Martie, un Chetrosul, Bogdan, Rachitoasa, torl; are subdivizia
In mahalaua Ripa se gasesc pe Oprisesti, Gunoaia, Apa-Neagra,
ogase carbunT de pamint. Dobrotforul i Valea-Rea ; iar Zghiabul, schit, in com. Cacova,
pe stinga, piraiele : Danciul, pl. Cozia, jud. Vilcea, pe riul
Zeiceqti, sat, in partea de V. a Spria-d.-s., Valed-Mare, Valea- Cacova, refacut de Mateiti Lo-
com. Baluseni, pl. Tirgul, jud. MoreT, Valea-luT-Mateid, Chipe- gofatul in 1640, tot pe ruinele
Botosani, cu o suprafata de 957 riul, PutineT, Bratoaia, Deleni, vecheT biseria Pe frontispiciri
hect., o populatie de 424 su- Drutesti i Bucsa. sta scris cà a fost zidit de Radu-
flete, o biserica, deservita de 2 De la izvor pana la satul Spria- Negru-Vocla, la 13
cintarep. d.-s. curge printrio ripa ingusta, Linga acest schit este un iz-
lar de aicT albia se lar-geste pana vor cu apa sulfuroasa.
Zeletinul, plasd, asezata in par- la 30 de metri. Spre S., se for-
tea de N.-E. a jud. Tecuciti. Se meaza albia mal intinsa cu o Zerciti, com. rur., in jud. R..Sa-
invecineste la E. cu jud. Tu- vale frumoasa, numita Valea-Ze- rat, pl. Rimnicul d.-s., pe malul
tova ; la S., cu pl. Nicoresti ; letinuluT. Primavara si in tim- drept al riuluT R.-Sgrat, asezata
la V., cu plasile Nicoresi purT ploioase inundeaza toata In partea de V. a judetuluT, la
Berheciul si la N., cu pl. Sta- valea avind un curs foarte re- 4 kil. spre V. de orasul R.-Sa-
nisesti. pede si facind rima stricaciunT rat si in partea de E. a piase',
Acum aceasta plasa, unita cu fineteT ce se afla in abundenta a carel resedinta este.
pl. Stanisesti (1901), cu rese- pe toata valea ZeletinuluT. A- Se margineste la E. cu Ji-.

www.dacoromanica.ro
zGITtcrri 790 ZILlnEA

deni, despartita prin riul Zerciti, sat, jud. R."Sarat, pl. Zide§ti, sat, cu 98 locuitorY, in
nicul ; la V., cu riul Grebanul ; Rimnicul, catunul de resedinta com. Girovul, pl. Piatra-Muntele,
la N., cu Babeni si la S., cu al com. Zgirciti, asezat pe ma- jud. Neamtu, situat pe piriul
orasul R.-Sarat i Baltati. lul drept al riulur Rimnicul, in Caluisul.
Este brazdata la V. de dealu- mijlocul com. Are 160o hect.,
rile Fintinelor, Oreavul i Fin- cu 775 suflete ; o biserica si o Zidina. VezT Gradetul, jud.
tina-TurculuT; la S. de dealul scoala. hedinti.
Topliceni si la N. de dealul Po-
diacul. Zgripce§ti, sat, jud. Musca, pl. Zidul, sat, jud. Dimbovita, Pl.
Riul R.-Sarat i Iazul-Morilor Podgoria, com. rur. Beleti (v. Bolintinul, com. Crovul.
o uda la E. de la N. la S. ; pi- a. n.), situat in centrul com. si
riul Oreavul la V., Cacova udat de Orla Circinovul Adi Zidul, sat, jud. R.-Sarat, pl. Rim-
Petrisul la S. este biserica i co ala com uneT. nicul-d.-j., com. Costienid.-j., si-
E formata din catunele: Zgir- Are o populatie de 470 loc. tuat in partea de V. a comu-
citi (resedin;a) in mijloc, Cristi- neT, la 300 m. de catunul de
nesti si Posta la S., Darimati Zgubea, com. rur., jud. Vilcea, resedinta, Costieni-d.-j. (Vezi Cos-
Plevna la V. pl. Oltetul-d.-s., compusa din 3 tieni-d.-j., catun).
Are o suprafata de 3400 hect., catune : Zg ubea, Borca i Popesti.
cu o populatie de 1770 suflete Situata pe piriul Zgubea i piscul Zidul, munte, jud. Arges, plaiul
5 bisericT, una in cat. Zgirciti, Borca, la 65 kil. de resedinta Lovistea.
cu hramul Sf. VoevozT, zidita judetuluT si la 6 kil, de a piase.
In 1806 de Mihalache Pido], Are o populatie de 300 lo Zidul-lui-Doni, ruine, jud. R.-
Mihalcea Arion i Anastase De- cuitorT ; o biserica, reparata la Sarat, pl. Marginea-d.-j., con/.
dulescu, zugravita din noil la 186o. Hingulesti, la 6'/2 kil. spre V.
1881, una in cat Topliceni, LocuitoriT sunt mosneni. Ei de resedinta comuneT, pe mar
cu hramul Adormirea MaiceI. a: 20 bol, 50 yací, 100 capre, ginea /acular Leica, dind numele
DomnuluT si Sf. Haralambie, 30 oT, 50 porcT; 30 stupf. de Zidul uneT partT din acest lac.
zidita in 1866 de Oprisan, Pe-
trache i Nae Iorgulescu, una Zgubea, sat, com. rur. Zgubea, Zigoneni, sat, cu 350 locuitorT,
In catunul Darimati, cu hra- pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea jud. i pl. Arges, com. rur.
mul Sf. VoevozT, zidita in 1884 Bliculesti (v. a. n.). Are o bi-
de preotul Dumitru loan, una Z gura, sat, in partea de S.-E. a serie& cTotT-Sfintir».
in catunul Plevna, cu hramul com. Oltenesti, pl. Crasna, jud.
Cuvioasa Paraschiva, zidita in incunjurat de toate par- Zigoneni, tnoie, jud. si pl. Ar-
1884 de Panait Iordanescu, so- tele cu padure, afara despre gesu/uT, cu o intindere de 1400
tia sa Simioana i locuitoriT, partea de S. unde se afla loc pog., din care 1200 pog. pa-
a cincea in cat. Cristinesti, cu deschis de cultura. Se afla la dure, proprietatea statului. Are
hramul Sf. Dumitru si Sf. loan 2'/2 kil, de satul de resedinM, case de arendas, magaziT si po-
Botezatorul, zidita in 1865 de Oltenesti, si e locuit mal rnult varna.
Feraru, familia sa i locuitoriT; de TiganT. AicT a fost si un
o scoala primara mixta. schit de calugarT, pana la secula- Zili§tea, sat, jud. R.-Sarat, pl.
Loc. poseda : 280 plugurT, 5 rizarea manastirilor. Marginea-d.-s., com. Slobozia-
morT pe %DA, 2 herastrae, o Ciorasti, asezat In partea de
moara cu aburT, o masina de Zidari, sat, com. Tzvoarele, pl. E. a comuna, in cimp, la 2 kil.
treerat ; 548 bol, 301 vacT, 81 Siul d -s., jud. Olt, situat in par- spre S.E. de catunul de rese-
cal, 112 Tepe, 510 oT, 61 capre tea de E., la I kil, de cat, de dinta, Ciorasti. Are o intindere
408 rimatorT. resedinta, in stinga IminoguluT, de 1100 hect. si 254 suflete.
CIT : un drum ce vine de la la poalele dealuluT Badia. In vechime se mal numia si
Babeni, trece prin com. si se Slobozia-ZilisteT, de la proprie-
duce la R.-Sarat; i altul ducind Zidäre§ti, sat, CU 20 locuitorT, tatea
la Grebanul, la Baltati si la jud. Arges, pl. Pitesti, com. rur.
Jideni. Slatioarele (v. a. n.). Zili§tea, moie, in jud. Buzar',

www.dacoromanica.ro
ZILIMA-SOREASCA 791 ZIMNICEA

com. Cochirleanca, cgt. Parul. sforile mosnenilor : lVIihailestY, brul, sat, in com. Pursucani,
Are 1840 hect., mar toate ara- Potirnichestr si Rinciogestr. Te- pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, ceva
bile. renul e putin accidentat si foarte mar sus de resedinta comunala.
producgtor, mar cu seamg in griii Are I to suflete si o biserica. (V.
Zilistea - Soreasca (Panteli- si porumb. Bursucani, com.).
MOn), mop'e, in jud. Buzati, Cal: soseaua nationalg Bu-
com. Zilisteanca, proprietate a zail Focsani si alte drumurr na- Zimbrul, sat, jud. Roman, pl.
Eforier Spitalelor. Are 800 hect. turale. Siretul-d.-s., com. Pincesti, spre
din care numar 4 izlaz, restul Comuna e vechie. Dionisie Fo- N. de satul Pincesti si la 5 kil.
arabil. Consta din 2 sforT : Zi- tino enumgrg aci numar satele de el, pe piriul Zimbrul. Are 129
listea si Soreasca. Slobozia si Cilnaul. Cele-l'alte locuitorT, posedind 36 vite marT
sate, dupg spusa batrinilor, s'ail cornute.
Zilistea-Trestieni (Muntele-), format ast-fel : Zilisteanca, din
proprietate a EforieT Spitalelor locuitorii stabilitT pe silistea Zimbrului (Piatra-), stincd, intre
Civile din Bucuresti, pendinte com., cam pe la 1780; cat. Slo- virful Raraulur si Pietrele-Doam-
de mangstirea Sinaia, comuna bozia si satul Aleculur, din co- neT, in jud. Suceava, com. Bros-
Tesila, plaiul Pele-iul, jud. Pra- loniile aduse de proprietarul teni.
hoya, care, impreung cu rnosiile Alecu Hrisoscoleti pe mosia sa ;
Negrasul si Sasilor, are o intin- parte din aceste colonir fiind Zimnicea, coon. urb., in jud. Te-
dere de 1246 hect. (1044 hect. scutite de dad, ati dat nastere leorman, pl. Cahnatuiul-Margi-
suprdfatg impgduritg si 200 hect. cgt. Suditi. Cat. Haimanalele e nea, situatg pe partea stingg a
pamint cultivabil si finete). In format din surugiir postel Cil- fluviulur Dungrea, la 55 kil. de
total s'ail arendat Cu 8422 lel ngul, carT de si adunatT din di- Zimnicea, 46 kil. de Alexan-
anual. ferite pärtr, s'ail stabilit aci. Cg- dria si la 68 kil de Giurgiri, la
luggri s'ad format din oameniT 2800 m. de la Dungre. Se in-
Zilisteanca, com. rur., in jud. schitulur Nifon, stabilitT pe pro- tinde (la o alt. de 48 m.), in
Buzar], plaiul Slanicul, situata pe prietatea acestuT schit, unde era forma de patrulaterf pe o supra-
ambele malurr ale riulur Clingul, si un metoh. Cele-l'alte cat sunt fatg de aproape 365 hect.
la 12 kil, de orasul Buzgri. formate dupg 1864, iar cite-va Orasul domina prin pozitiunea
E formatg din cgt.: Haima- din insurgtel. lur toatg lunca Dungrir.
nalele (cu 7 subdiviziT: Haima- Se mgrgineste la E. cu ho-
nalele, Cilnaul, Girbovi, Gaya- Zilisteanca, catun de resedintg tarul mosieT Zimnicelele (Fis-
nele, Cgluggri, Gura-Cilngulur, al com. Zilisteanca, jud. Buzar', teica). La V. hotarul incepe de
Ercari si Postea), Slobozia (Cu Cu 490 locuitorT. De dinsul se la pichetul No. 14, de unde se
3 subdivizir : Aliceni, Satul-Ale- alipeste cgtunasul Coconari. indreaptg spre Magura-Tiganu-
culur si Suditi) si Zilisteanca lur, apucind spre N., pana ajunge
(cu subdivizia Coconari). Zimbroaia, sat, cu 312 locuitorT, dupg Magura-Tiganulur, urmind
Are o suprafatg de 7520 hect. com. rur. Predealul, plaiul Te- hotarele mosiilor Soimul, Fru-
cu o populatie de 2820 suflete; leajenul, jud. Prahova. moasa si Pguleasa, in mar toatg
3 bisericT si o scoalg. partea despre N. La S., Duna-
Vite: 1263 bor, 5o6 vacT, 71 Zimbrul, fostil plasd a jud. Co- rea, unitg cu lacul Pasgrea, for-
viter, 146 car, 196 Tepe, 12 minjr, vurluiti, desfiintatg in 1895. Re- meazg hotarul natural al ora-
5104 or, 61 capre, 9 asinT si sedinta e Tirgul-Draguseni. pita.
552 porcr. Se compunea din 8 comune : Partea despre Dungre prezinta
Proprietatr mar insemnate Bgleni, Bursucani, Crgesti, Cu- particularitatea ca, la venirea
sunt : Zilistea-Soreasca (Eforia), dalbi, Maciseni, Zmulti, Tirgul- apelor marT, fluviul se impreung
CiIngul - Girbovi, Cilngul - Ggva- Drgguseni, Virlezi. cu canalul Pasgrea si lacul Vil-
nele, CiIngul-Episcopier (Gura- Unele din com. el fost trecute ciovita si se intinde pana sub
anguila), Sgrindarul, foste ale la pl. Siretul si altele, la pl. Ho- malul unde incepe orasul, for-
statulur ; apor Cilngul, Zilistean- rincea-Prutul. mind o suprafatg de mar bine
ca, Zilisteanca - Paicul, Haima- de 4 kil. in latime, de la un
nalele, Slobozia, particulare, li Zimbrul, san Schitul - Zim- mal al Dungrer la cel-l'alt. In

www.dacoromanica.ro
ZEMNICEA 792 ZIMNICEI (CETATEA-)

asemenea cazurT incgrcgrile de aceastà populatie se formase maT Frgtesti-Zimnicea, care maT in
cereale se fac chiar la margi- mult din BulgarT refugiatT de urmg s'a desfiintat. Impgratul
nea orasuluT. peste Dungre, din care o mare Alexandru al II-lea a stat maT
Orasul s'a format pe fosta parte ad fost adusT acolo cu sila mult timp ad, mal inainte de
proprietate a principeluT Al. lp- de Rug. MaT in urmg. BulgariT a-sT stabili cartierul general peste
silante. s'ail risipit, parte pe la Ploesti, DunAre.
Are o populatie de 5000 lo- parte pe la Bucuresti. Imprejurimile orasulul de as-
cuitorT ; o grAding publicg ; un In rgzboaele díntre Rug si tge al Zimnicel aii o deosebitg
spital ; 2 scoale primare, i de TurcT, Zímnicea a avut o mare insemngtate archeologicg.
bgetT si alta de fete ; 2 bisericT, importantg ca trecgtoare, atit
una cu hramul S-tilor ImpgratT si In secolul al IX-/ea cit si in se- Zimnicea, domenig, jud. Teleor-
a doua cu hramul S-tilor ApostolT; colul trecut. La 1828 a fost man, pl. Calmgtuiul -Marginea,
un oficia telegrafo-postal; un biu- ocupat de putine trupe. compus din corpurile: Zimnicea,
roti vamal, infiintat la 186o si Rol ceva mal insemnat a avut Fintinelele- si Zimnicelele. Din
al cgruT venit la 1896-97 a acest oras intre aniT 1830 si acest domeniti, s'el vindut te-
fost de 40344 leT, 15 banT. 1832, cind dupg organizarea ce renurile pe care s'a infiintat
Vite: 834 cal, 27 mggarT, se dgduse priT de cgtre gene. orgselul Zimnicea. Pe dinsul
2080 vite marT cornute, 7865 ralul-guvernator Kisseleff, s'a ho- sunt situate satele Fintinelele
vite mid comute si 2342 pord. tgrit ca orasele de pe marginea si
., Zimnicelele.
Portul se af11 la 3 kil. Co- DungriT sg fie capitale de judet, Mosia Zimnicelele era in se-
merciul cel maT insemnat este pentru a servi maT bine apgra- colul trecut, dupg Dionisie Fo-
al cerealelor ; cumpgrgrile se face rea interioruld tgriT de ngvgli- tino, a Mgngstirel Cotroceni ;
direct de cgtre reprezentantiT rile de peste Dungre. Capitala maT era §i o altg mosie, Zim-
maï multor case comerciale din judetuluT s'a si mutat atund de nicea - Ulmulení, proprietate a
Bilila si din strgingtate. la Rosiori la Zimnicea, unde a banulur Constantin Cretulescu.
DrumurT: linia feratg Rosiori- stat maT bine de doT anT, dupà Aceasta din urmg probabil cg
Alexandria-Zimnicea; la Alexan- care a trecut la T.-Mggurele. a facut parte din mosiile de as-
dria pe calea judeteang ; la T.- Cu ocaziunea intemeeriï ora. tázT Ngsturelul si Zimnicelele.
MIgurele pe catea vecinalg; spre suluT Alexandria, dupg anul 1835,
Giurgiti pe drumurf vecinale, pe cea mal mare parte din locui- Zimnicei (Cetatea-), ruine de
la comunele Ngsturelul, Braga- torT ari pgrgsit Zimnicea si ail ceta/e, jud. Teleorman, in par-
dirul, si de aci la com. Bujorul trecut la orasul cel noii, din tea de V. a orasuluT, la 740
din jud. Vlasca, unde este pod cauza neintelegerilor ce aveati m., pe loc ses, intre Rusca-
peste Hui Vedea. Spre Dungre, cu proprietarul mosieT. (A se Lungg si Rusca-Carantind. In
comunicatia se face pe soseaua vedea istoricul oraselor Alexan- anul 1869, rgposatul C. Boliac
portuluT. dria si T.-Mggurele). a ggsit acolo diferite monete
Istoricul. Orasul unde se gg- Ad i a fost mult timp conacul si unelte. De si ruinatg de timp
seste astazI Zimnicea este de cavaleriei romine, nutretul fiind se vgd si azT doug rindurT de
o formatiune cu totul recentg. mult maT eftin. Pgng la 1868 a santurf marI, de care acea in-
Tirgulet si port mic a existat fost si resedinta pl. Marginea. tgriturg era inconjuratg.
de mult timp aci. Ast-fel, atit Cel mal insemnat rol l'a avut D. Gr. Tocilescu in merítoasa
istoriograful Sulzer, cit si gene- Zimnicea In timpul rezbeluluT sa scriere e Dacia inainte de Ro-
ralul Bauer, in inemoriile sale, ruso-romino-turc din 1877. Pe inanY» stabileste, de acord cu -
spun cg Zimnicea era, pe la fi-. aci a trecut si s'a oprit grosul arheologul Cesar Boliac, cg
nele secoluluT trecut, in ultímele armatelor rusestT, inainte si dupg la aceastg cetate a fost o ne-
doug deceniT, un tirgulet pe Du- luarea Sistovuld ; aci se afla cropolg salí un cimp al mor-
ngre, unde era si apitgnie de statul-major al trupelor impe- tilor, sail mal bine zis un cimi-
pazg, avind tgrmul greiri de a- riale, avind ca sef pe generalul tir antic.
bordat. Nepocoicinski ; tot materialul Reproducem intocmaT, din
Pe la anul 1812, orasul se de rezbel si proviziunile p'aci mentionata scriere, descoperírile
populase foarte mult, avind, se s'ad cgrat pentru indestularea fgcute intre aniT 1869 si 1872
zice, maT bine de 12000 case ; armatelor, adus pe calea feratg la aceastd cetate :

www.dacoromanica.ro
ZIMNICELELE 793 ZIMBREASCA

«In Rominia, cea maT insem- patra a cincea cu gura in jos. cu oseminte, a altor vase mal
nata necropola antica este fara Osemintele in acest fel de urna miel, s'a constatat inca si in
indoiala, cimpul mortilor de la sunt in cea de a cincea, printre necropolea de la Pilin in comi-
Zimnicea, despre care D. Boliac care oserninte am gasit si o- tatul Neograd, in movila de la
relateaza urmatoarele : cBanu- biecte trecute §i ele prin foc. Ali-Bunar, in Banat §i in cimi-
iam de un oras dac in jurul O alta observatiune am facut: tirul de la Apodul-Mare in Tran-
acesteT cetatT din afara santu- unele dintre aceste urne ce ga- silvania, unde in fie-care urna
rilor, in jos spre orasul Zim- siam cele simple eraù ridi- mare se gasea alta mal mica.
nicea de acum ; pentru-ca multe cate drept in sus, §i toate cele Acest din urma cimitir a servit
vestigiuri dace tot gasim pe culcate, cu maï multe urne una locuitorilor i in epoca romana,
acolo din altY anT, si mal ales intealta. ApoI in aceste urne judecind dupa caramizile ro-
din anul trecut. M'am pus dar culcate am gasit §i obiecte de mane ce acoperiaa unele vases.
sa fac cercetarT atit spre malul podoabe femeesti, adeca un co-
Dunarel cit si pe partea opo- lier de electrum zdrobit, o bra- Zimnicelele, ceitun,cu 423 loc.,1n
sita; m'am oprit spre centru, tarà in treT bucatT, diformate jud. Teleorman, pl. Margine*,
intre locul unde este acum tirul oare-cum de foc, dar conservin- com. Nasturelul.
militar §i filtre cazarma, pentru- du-sT inca toata ciselura in liniT
ca am dat aja de vre-o dota §i in toarte cu totul in modul Zinca, sat, jud. Dimbovita, pl.
vase mormintale, cu cenuse §i bijuterieT numite celta. Cobia, com. Uliesti.
oase calcinate inteinsele. «Alte cite-va miel obiecte s'a
Observind mal bine locul din gasit prin aceste vase arse, pre- Zisu, sau Linia-Zisu, sat, pe
cetate spre ora, am vazut ca cum : un cercelu§ interina, un malul drept al riuluT Arges, jud.
ora§ul dac a urmat sa fie pe fel de agraf si un ac de os in- Arges, pl. Pite§ti, com. Valea-
partea stinga, care este si mal trialta, toate trecute prin foc, Marulul (v. a. n.). Are 209 loc.
ridicata, si ca pe partea dreapta §i tot obiecte de parura feme-
despre Dunare, a trebuit sa fie iasca, ceia-ce 'ml da ideia ca Zizinca, sat, in partea de E. a
locul destinat pentru inmormin- arderea corpurilor se facea cu com. Lipovatul, pl. Crasna, jud.
tart Am adunat dar oamenif toate podoabele lor, idee con- Vasluiil, asezat pe coasta de S.
ce ir aveam pe o singura linie, &mata cu vre-o dota bucatT a dealulul Zizinca. Are o supra-
§i 'T am pornit de la tir spre metal topit, gasite Une° urna in fata de 245 hect., cu o popula-
cazarma pe partea stinga, de care era §i un obiect de fier, tie de 201 suflete, §i o biseri-
vale, unde am presupus cà a agraf saU legatura, spre inche- cuta.
trebuit sa fie orasul. Indata, la ierea vre-unuf colier ce s'a to-
mal multe locurT, s'ail ivit di- pit. D. Boliac observa («Tromp. ZiMbe§ti, sat, in com. Filioara,
ferite urne. In toata lucrarea Carpatilors, No. 1137), ca ba- pl. de-S us-Mijlocul, jud. Neamtu.
mea de o saptamina la Zim- ga rea de urna in urna nu se
nicea, in acest locas de moarte putea face de cit in chipul ur- ZImbreasca, com. rur., in jud.
n'am gasit de cit un singur sche- mator : se adunati oscioarele Teleorman, pl. TeleormanuluT,
let nears, al caruT crania l'am maT mistuite de flacarT, cu dife- in partea de S., intre Valea-Cii-
scos intreg de sub o jumatate ritele obiecte ramase, se puneail neluT i valea Burdea, la 68 kil.
de urna cu care era acoperit, inteo urna mica, in jurul careia, de re§edinta jud., 24 kil. de Ro-
pe cind urne cu oase calcinate, pusa cu gura in jos, se fasona §iori si 48 kil. de Alexandria.
pe jumatate arse, am scos 63, o alta urna, in partea careia se Se invecine§te la N. si N.-V.
din care 8 am putut sa le scot grava ornamente si simbolurT; Cu teritoriul com. Balad, la V.
intregT, intacte. Toate urnele apoi acestea, dupa ce se uscati cu al com. Dobrotesti, la S. cu
ce descopeream erati numal cu prin evaporare la soare, cacl mosia Plopi, ce tine de com.
-cenuse §i oase calcinate, adu- indicia de coacere la foc nu se Beuca i la E. cu teritoriul com.
natura de oase de corpurY arse vede niel de cum, se fasona in Ciolanesti-din-Deal.
pe rug. Un lucru foarte straniti, jurul lar o a treia urna care se Satul este impartit in dota:
un lucru extra-ordinar usca §i acesta tot ast-fel, apoT Zimbreasca - de - Sus salí Olteni
urna este bagata alta, in aceia a patra §i apol a cincea. spre V. si Zimbreasca-de-Jos la E.
alta, in a treia, a patra si in a «Punerea in urna principala Este strabatuta de valcelele : Ta-

66700: M'arde Diolionar Geognyle. Vol. V. 100

www.dacoromanica.ro
ZINDAN-BAIR 794 ZLOTWI

tarul, Olteni pi Zimbreasca. Te- In raionul satuld, la locul flete ; 7 bisericI pi 3 pcoll mixte ;
renul satuluT este foartea acci- numit Poiana-Dealulul, se vad I fabrica de spirt, 3 iazurI, 3
dentat pi tipos. urmele a doug cetap inconju- morT de apg pe Sicna pi 1 de vint.
Are o suprafatg de aproape rate cu pant. (V. Ggiceana, com. Vite : 2500 bol pi vacT, 350
1840 hect., cu o populatie de rur.). cal, 8400 o' pi 625 porcT,
1283 suflete ; o pcoala mixta,
o bisericg. Zlätarei, com. rur., jud. Vilcea, Zatunoaia, sal, Cu 1141 locui-
Vite : 834 vite marl cornute, pl. Oltul-d.-j., compusg din 3 torT, apezat pe dealul Zlatunoaia
269 cal, 42 magarT, 3954 01 pi cgtune : Zlgtgrei, Dobrupa pi sati Bisericel, in partea de N. a
565 porcT. Vrajitori. com. Zlatunoaia, pl. Meletinul,
Se leagg Cu com. Balaci p't Este situatg pe valea Oltu- jud. Botopani, (V. Zlgtunoaia,
Ciolgnepti-din-Vale prin posele 10, la 8o kil, de capitala jude- com. rur.).
vecinale, peste care sunt con- tuluI pi la 3 kit de a pla,el.
struite mal multe podurr pi po- Se marginqte la E. cu ora- Zlatunoaia, stafie de dr.-d.f.,
dete la trecerea valcelelor. pul Draggpani, la V. Cu comuna jud. Bohnani, pl. Tirgul-Mile-
Satul Zimbreasca este din cele Upurei pi Fometeti, la N. cu tinul, com. Zlgtunoaia, pe unja
mal vecht ale jud. ; se gasepte comuna Sutepti pi la S. cu co- Iapi-Dorohoiti, pusg in circulatie
trecut In diferite documente muna Stefanepti pi Voicepti. la 1 Iunie 1896. Se aflg futre
vechT, precurn pi in lista satelor Are o populatie de 1400 lo- statiile Todireni (131 kil.) pi Tru-
intocmitg pe timpul reformel cuitorT ; schitul Dobrupa (v. a. n.) pepti ( t 32 kil.). Ingltimea d'asupra
luI Const. Mavrocordat ; el fi- pi o biserica de lemn ; o pcoalg. niveluluf Mara de 64'°,34. Ve-
gureazg pi in lista satelor din Locuitorir se ocupa cu agri- nitul acesteT statir pe anul 1896
e Istoria Daciell de Dionisie Fo- cultura, viticultura, dulgheria or- a fost de 24878 lel, 35 banr.
tino. Facea parte din pl. Mij- dinarg pi rotgria. EI art: 26 cal,
locul-d.-s. 200 vacT, 300 bol, 160 capre, Zlatunoaia-Mica, sat, in partea
350 oI. de S.-E. a com. Dracpani, pl.
Zindan - bair, deal (197 m. in Un numgr de 203 locuitorl s'ad Miletinul, jud. Botopani, cu o
virful Babadag-Iol-Iuc), jud. Tul- impropiietgrit la 1864 pe mopia suprafatg de T TT hect. pi o po-
cea, pl. IstruluI, pe teritoriul com. statuluT Drgggpani-Trupul - ZII- pulatie de 8o locuitorI.
Tocsof, pi pe al cgt. sati Rim- tarei, cu 626 hect.
nicul-d.-s.; e o prelungire sudicg Are o posea comunalg. Ziodica, sat, din com. Cotnari,
a dealuluI Caragea-Bair (v. a. n.). E brazdatg in directia N.-S. de pl. Bahluiul, jud. Iapi (v. Cotnari,
dealul Dobrupa, populat cu vit, sat). Are o populatie de 181 lo-
Zlapia (Slapia), sal, Cu. 70 loc., pi udat de gira Pepteana. cuitorf, .precum pi o bisericg de
jud. Argep, pl. Pitepti, com. lemn, vechte.
Samara (y. a. n.). Zlätärel, sat, com. rur. cu acelapr In acest sat, peste un mic
nume, jud. Vilcea, cu 719 lo- piriti, se afla un pod mare, for-
Zlata (Päragina), catun, com. cuitorl. (V. Zlatgrei, com. rur.). mat de lespezf de piatrg natu-
Dracea, pl. Calmatuiul-Marginea, rala necioplita i pe care legenda
jud. Teleorman. Zlitunoaia, com. rur., jud. Boto- 11 atribue lut tefan-cel-Mdre.
pani. Se intinde in partea de S.-
Zlitari, sat, cu 231 loc., jud. E. a pl. Miletinul, pe vade Sic- Zlota-Vechle,celtun (tirla), in jud.
Bacart, pl. Siretul-d.-j., comuna net pi Cozancea pi dealurile din Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Leca, apezat d'a stinga piriuluT dreapta pi stinga SicneI pi se Bora, pe cimpul Bgragan.
Ungureni, la o departare de compune din satele: Biznoasa,
2000 m. de cat. Ungureni. Cernepti, Cociungeni, Girbeti, Zlote§ti, com. rur., In jud. Te-
Iurepti, Lunca, Novaci, Stanepti, leorman, pl. Telcormanulut, pe
ZlitAreasa, sat, cu 119 loc., jud. Stroepti pi Zlgtunoaia. laturea de V. a judetuluI, situ-
Tecuciii, pl. Berhecitl, com. Ggi- Teritoriul comunel e deluros, ata pe partea stinga a riuluI Te-
ceana, a.ezat in partea de E. dar de bung calitate pi are o leorman, in vale, la 79 kil. de
a com., pe coasta V. a dealuld suprafatg de 13401 hect. T.-Mggurele, 35 kil. de Ropi-
Gaiceana. Are o populatie de 4017 su- ori pi 48 kil. de Alexandria.

www.dacoromanica.ro
zMADov1TA 795 ZMEURATUL

Are o populatie de 722 su- Satul formeaza comuna cu Zmeesti, cdtun al com. Vintila-
flete; o pcoala mixta pi o bise- mahalaua Lazul, avind 740 lo- Vocla, jud. Buzan, cu 6o locui-
rica, at un preot, un cintaret pi cuitorr. torT, alipit de catunul Lunca.
un paracliser ; doua morT. Are o biserica, Cu 1 preot pi
Vite : 320 vite marT cornute, 2 cintaretT; o pcoala prim. mixta. Zmei, sat, cu 40 familiT, jul.
169 caT, 834 01, 27 capre pi 150 LocuitoriT posea : 36 plu- Argep, pl. Cotmeana, com. rur.
rimatorT. gurT; 61 care cu boT ; 6 carute Podul-Bropteni (v. a. n.). Are o
Teritoriul com. este strabatut cu caY ; 32 stupT; 440 vite marT biserica i Cuvioasa Paraschiva,.
de cite-va valcele pi piritape ce cornute, 18 cal, 460 oT pi 5oo
izvoresc din dealul de la stinga riingtorr. Zmeica, bala insemnata, in jud.
satuluT. Piriul Cerboaica izvo- Prin comuna trece poseaua Tulcea, pl. IstruluI, pe terito-
repte de pe teritoriul mopieT Cio- Biclepul-Zmadovita-Secul. riul cotn. Casap-Chioi ; este unul
lanepti pi se varsa in riul Tele- DealurT: Dealul-LazuluT, Dea- din cele 4 marT lacurT ce com-
orman, in partea de V. a co- lul-Gropanilor pi Dealul-Albtilep- pun masa de apa sarata din
ni une T. Dobrogea ; intinderea sa totala
Al e o suprafata de aproape til°ra
Vl: Valea-Zmadovitel pi Va- (exceptind stuful dintre dinsa
1400 hect., din care o parte este lea-LazuluT. Piraie : Piriul-Lazu- pi Golovita) este de 2500 hect.,
acoperita cu padurr. Din aceasta luT pi Piriul-ZmadoviteT. ce apartin toate com. Casal).
suprafala, ca la soo hect. sipt Paclure: Paclurea-LazuluT. Chioi ; comunica cu balta Golo-
sforr de mopie ale diferitilor pro- vita prin douà portite, din care
prietarT din Zlotepti, avind aproa- Zmeeni, com. rur., in jud. Bu- una e numita Zmeica, iar cu
pe he-care pi cite un pile de zan, pl. CimpuluT, situata pe balta Sinoe, pe la cele 2 extre-
padure ; 240 hect. sunt proprie- ambele malurT ale riuluI Cal- mitatT ale insuleT Curt-Bei ; spre
tatT a 68 locuitorI, date dupa matutul, la 18 Va k 1. de ora- N., aproape de una din comu-
legea rural a pi restul este ocu- pul Buzan. nicatiile cu Golovita, se afla o
pat de vatra satuluT, de drumurT E formata din catunele : Moi- mica insula stufoasa; pe tarmul
si cursurile riuluT pi piraielor- sica, Salcioara pi Zmeeni. san despre uscat 'sunt dealurile
CM : poseaua judeteana Ale- Are o suprafata de 5498 Cara-Burun, Acic-Suat pi Cale ;
xandria - Valea - TeleormanuluT, hect., cu o populatie de 1859 contine mult pepte.
care trece prin mijlocul satuluT locuitorT; o scoala; o biserica.
pi care comunica cu com. TI- C1: poselele judetene Tin- Zmerodava. VezY Zmirodava.
tArqti-d.-j., la N.; spre Slavesti, tepti-Zmeeni pi Zmeeni-Albepti,
la S.; spre com. Ciolanepti-din- precum pi alte drumurT naturale. Zmeura-de-Jos, sat, Cu 37 fa-
Deal ; precum pi spre Catalina Vite: 616 boT, 539 vacr , miliT, jud. Argep, pl. Pitepti,
din jud. Vlapca. 276 viteT, 9 bivolT, 339 caT, com. rur. Hintepti-Zmeura (v.
In straturile de pietrip ce se 252 lepe, 106 ininjT, 2350 or, a. n.). Are o biserica, gAdor-
afla de-a lungul riulul Teleor- 3 capre pi 631 pord. mireal.
manul pi pe linga piriul Cer- Comuna e vechie pi cite trele
boaica se gasesc adesea, cu o- catunele sale existan din seco- Zmeura-de-Sus, sat, Cu 40 fa-
caziunea sapaturilor ce se fac, lul trecut. Catunul Zmeeni la miliT,jud. Argep, pl. Pitepti,
multe oase de cerbT marT si falcI inceput era impartit in Zmeeni- com. rur. Hintepti-Zmeura (v.
de mastodontl petrificate. d.-s. pi Zmeeni-d.-j. In anul 1864, a. n.). Are o biserica, cu hra-
ata improprietarirea, cit pi insa- mul gAdormirea».
Zmadovita, com. rur. si sat, in lubra pi baltoasa pozitiune a lo-
jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, culuT, atí silit pe cer din Zme- Zmeuratul, com. rur., pl. Oco-
la 56 kil. de orapul Turnul-Se- eni-d.-j. sa se mute in Zmeeni- lul, jud. Vilcea, situata pe dea-
verin, situata pe valea Zmado- d.-s., contopindu -se amindoul lul Zmeuratul, la 15 kil, de ca-
vitet inteun singur sat. pitala judetuluT pi la 6 kil. de
Se marginepte : la E. cu co- a plapeT, pi udata de valle : Bra-
muna Secul ; la S., cu comuna Zmeeni, aitun de re,edinta al detul, Stroe, Brozba pi Adinca
Stanepti ; la V., cu -comuna Bi- com. Zmeeni, jud. Buzan, cu Are o populatiune de 368
clepul ; la N., cu com. Albulepti. 1020 locuitorT. de locuitorl ; 2 bisericT, una cu

www.dacoromanica.ro
ZMEURATUL 796 ZM iRDANUL

hramul cIntrarea in Biserica a, Zmirodava (Zmerodava), rui- pentru ca sa-1 dea donania Tare/
tondata la anul ¡708 de Popa ne de cetate vechié, in apropiere (gLetop.s, t. I, p. 188) i ni micita.
Andreiti §i Damaschin §i alta de orapl Roman, jud. Roman, in urma de un Bogdan, proprie-
cu bramul cSf. Dumitru a , fon- pe malul sting al riuluI Siretul, tarul mo§ieT Gidinti O de vladica
data in anul 1828, de Dima pe teritoriul com. Gidinti, din Gherasim. Zidurile acesteT cetatT
Postelnicu ; o §coala, infiintata pl. Siretul-d.-s. Urmele acestel ati existat pana la inceputul aces-
la 1830. cetatT se cunosc bine ,i astazT. tul secol, pana cind proprietarul
Locuitorir posea: 25 caT, 50 Ele formeaza o circumferinta de Bogdan §i episcopul Gherasim ati
boT, roo vacI, 30 oT i 30 capre. vr'o 600 pa0 §i. reprezinta n4te scos materialul de acolo pentru
oseaua comunal '1 inles- gramezr de moloz acoperite cu casele ion. (V. pentru aceasta
neSe comunicatia cu com. Ca- porumbeT §i altT tufarT. Cetatea gCr, Rom. O a EpiscopieT de Ro-
coya li Paqe§ti-Magla0. se pare ca ar fi avut forma de mana de Melchisedec). Se mar
stea, judecind dupä liniile ce cunosc aceste ruinT sub numele
Zmeurätul, sat, cu 25 locuitorT formeaza urmele fundamentelor. de a Sf. Dumitru a .
spre N.-V. com. rur. Star-Chioj- Imprejurul eT se vad urmele unuT
dul, pl. Teleajenul, jud. Prahova, canal, prin care ea se inconjura Zmirda, celtun, in partea de E.
situat la poalele munteluT Zmeu- cu apa din Siret. In partea des- a ora§uluT Giurgiii, jud. VlaFa.
ratul O udata de Ola Chiojdul. pre E. a fortareteT se deschide A fost inainte de 1828 ceoflic
un loc plan, care era acoperit (catun) turcesc O era afara din
Zmeurktul, culme de munte, care de mal multe forturl marunte raionul fortificatiilor orapluT.
pornqte din culmea Vintura- ale caror baze se vad §i acum
rita ,i separa riul Govora de In ant O care erail inconjurate Zmirda, stafie de dr.-d I., jud.
Rimnic, jud. Vilcea. In dreptul cu aloa. Dealurile ce formeazá Vlwa, pl. Marginea, catunul
comuneT Bune§ti, se bifurca in malul sting al riuluT Siretul, in Zmirda, pe linia Giurgiti-Zmirda,
doua culmT de dealurT : Dealul- dreptul acesteT cetatT, formeaza pusa in circulatie la r Noembrie
Sohoratul li Dealul-Ocna. Din o curba spre E., lasind ala 1869. Se afla la 2,7 kil. de Giur-
aceasta bifurcatie ia nWere riul un loc plan. Aceasta cetate, giti, statie final. Inaltimea d'a-
Ocnita (Sarata), afluent al Oltu- daca credem pe cronicarul Ure- supra niveluluT Maril e de i 1m,56
luT. che, a fost zidita de tefan- Venitul acesteT statiT pe 1896
cel - Mare la 1483 (e Letop. a , a fost de 318787 lel, i5 batir.
Zmida, padure, in jud. Neamtu, t. I, pag. 133). El 'I' a dat nu-
com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele, mele de Cetatea-Noul, caer sub Zmirdanul, com. rur., jud. Dolj,
situata pe Domeniul Coroanel. numele de Novograd (Cetatea- pl. Cimpul, la 87 kil. de orapl
Are un venit de 30000 Id, §i Noua) o vedem aparind in toate Craiova §i. la 4 kil. de Calafat,
¡6 herastrae §i un circular pen- uricile vechT slavone cit timp ea compusA din satul cu aceasta
tru exploatarea padurilor. a existat. Numirea de Zmero- numire, infiintat la 1879 §i. caruia
dava sail Zmirodava, ce dati i s'a dat numele de Zmirda, in
Zmirna, com. rur., jud. Ialomita, acestel cetatT Ureche O Cante- amintirea lupteT c4tigate de
pl. lalomita-Balta, situata la N. mir, este luata din traditiunea RominT in 1877, la satul Zmirda
pla§el, futre comunele Milo;e§ti populara, precum afirma Cante- din Bulgaria.
§i Iazul-Ialomita. mir. Din aceasta veche numire Este situata pe malul sting
Se compune din satele : Zmir- traditionala precum i din nu- al DunareT, avind vatra la o de-
na §i Grivita, cu o populatie de mirea de Cetatea-Nouà data de partare de 6 kil, de ea.
2537 locuitorT. Marele stefan, putem deduce Suprafata com. este de 1460
Are o §coall mixta O o bi- ca a fost pe acolo maT inainte pogoane.
serica. vrerne o alta cetate mar vechTe Cursul DunareT in dreptul co-
O numele de Zmirodava nu este muneT Zmirdan, incepe din ho-
Zmirna, sat, cu 225 familiI, in de cit numele uneT cetatT dace, tarul com. Ciuperceni, merge
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, ce trebue sa fi fost pe acolo. A de la N.-E.-S.-V. pana la pichetul
com. cu acela0 nume, situat fost darimata probabil de Ale- 34 saù' Schelea-VecheT, de linde
pe valea Lata.Sarata §i la 4 xandru Lapupeanu, in urma an- se indrepteaza de la N.-S., pana
kil. spre V. de satul Iazul. gajamentuluT luat fata cu TurciT, la pichetul 35, sail Bogan ; de

www.dacoromanica.ro
ZMIRDANUL 797 ZNAGOVUL

-ad pana la pichetul Canape, Imprejurul comuneTsunt multe Zmulti, sat, §i resedipta comuna
descrie un mare arc de cerc cu magurT. cu acela0 nume, jud. Covurluiu,
deschiderea spre comuna. Cal; soseaua judeteana Ale- pl. Zimbrul. (V. Zmulti, com.).
Se invecine§te cu com. urb. xandria - Zimnicea, care trece
Calafat la N.; cu Dunarea i cu prin interiorul cat. Zmirdioasa, Znagovul, plasd, jud. Ilfov, ocu-
cat. Ciuperceni-NoT, din com. §i §oseaua vecinala de la Zmir- pind partea de N.-V. a judetuluf.
Ciuperceni, la V.; cu com. Po- dioasa la cat. Soimul. Se marginqte la N. cu jud. Pra-
iana, la E,; cu Dunarea i cu Catunele Zmirdioasa i Soi- hoya, de care se desparte prin
com. Desa, la S. mul, care formeaza azi o sin- rîl Ialomita, pana la com. Li-
Are o populatie de 729 su- gura comuna, erad sate marT in pia-Bojdani ; la V., cu jud. Dim-
flete ; o biserica, cu i preot secolul trecut.. Pe amindoul le bovita; la E., cu parte. din pl.
dntaret; o §coala mixta. gasim trecute osebit, in pl. Mar- Mosti,tea i pl. Dimbovita §i la
Cano calea vecinala comunala gineT-d.-j., ata in lista satelor S., cu pl. Sabarul.
Calafat-Zmirdan ; calea naturala intocmita sub a doua domnie a Este udata la S. de Hui Dim-
Zmirdan-Poiana-Lunga i calea Jul Const. Mavrocordat, cit bovita, in care se varsd Ilfovatul
naturala Zmirdan-Ciuperceni. In istoria luT Dionisie Fotino, Colintina ; de riul Ialomita,
la inceputul secoluluT IX. Intru- care primqte in apropiere de
Znairdanul, cittun, cu 400 loc., nirea acestor doua sate inteo com. Dridul apele riulur Pra-
com. Glodeanul - Cirlig, judetul singura comuna s'a faca dupa hoya, de Ciorogirla i alte mar
Buzad, format din insurateT pe anul 1845. multe piraie i val.

mo§iile Cirligul-Mare i arligul- Intinderea t °tala a acesteT pla§I


Mic. Zmulti, com, rur., in jud. Co- e de 80423.
vurluid, pl. Zimbrul, la 62 kil. In toata plasa sunt: o judeca-
Zmirdanul, sat, cu 253 loc., jud. de Galati. Are o intindere de torie de °colla Buciumeni ; 66 bi.
Covurluiti, pl. Siretul, com. Fi- 2426 hect. §i e situata pe dea- seria, deservite de 65 preoff; 36
le§ti, format din insurater im- lun i vgr. §coale mixte §i 2 de catun; 5
proprietaritT dupa razboiul din Se marginege la N. cu com. morT cu abur, Cu apg, 3
1877-78. (V. Filqti, com.). Fundeanul (jud. Tutova); la S., poverne, 2 zalhanale, 41 podurT
cu com. Maci§eni; la E, cu statatoare i 19 masini de treerat
Zmirdanul (otinga), cdtun, cu com. Craqti ; la V., cu com. cu abur!.
148 loc., jud. Olt, com. Beciul, Corodul (jud. Tecucid) i la N.- Locuitoril poseda 278! plu-
situat pe vale, intre malul sting E., cu com. Dragu§eni. gurl, 2372 cu bol, 409 cu cal;
al JiuluT i Dealul-OltuluT, la S. Prin centrul com. trece &tul 4757 care i carute ; 3725 Cu
la 3 kil. de at. Birse§ti. Suhuluiuluï, iar prin partea de bol, 1032 Cu cal; 4076 cal si
V. a satuluT curge Gerul. lepe, 69 arnigsarr, 9726 bol,
Zmird'astetul (Via§u1), sat, jud. E formata din dota catune : 4725 vacT, 2297 V4ef, 313 taurT,
Mehedinti, pl. Blahnita, com. Zmulti (rqedinta) i Gorne§ti. 678 bivolf, 696 bivolite, 688
rur. Bucura. Are o populatie de 2750 su. capre, 5199 porcI §i. 30618 oT.
flete; 5 bisericT, din care numaT Comerciul se face de 20 han-
Zmirdioasa, com. rur., in jud. 3 functioneaza ; SI. Gheorghe gil i 224 circiumarT.
Teleorman, pl. Margina, situata (1849), Sf. Nicolae (181o) i StiT In coprinsul plaser sunt 5 baltT
intre Valea-VedeT i Valea-Gau- Arhanghell §i Modest (1831); o 28 heletaie.
riciuluT, in unghiul unde acestea §coala mixta, infiintata in 1864. Si a luat numele de la balta
se impreuna. Singura proprietate mare e Znagovul, care e,te situata la
Teritoriul comuneT este de mo§ia Gornqti. N. pla§ef
peste 4900 hect., cu o popula- Vite : 871 boT, 5 taurr, 501 Padurile ad lemne de con-
itie de 168° suflete. vacT, 110 car, 2176 01 si 200 structiT i foc. Baltile contin
Are o coall mixta §i o bi- porcT. pqte, racT i scoicT. Prin locu-
seria. De la Zmulti se indreapta rile cele maT mlWinoase ale
Vite: 500 caT, 29 mggarr, 907 urmatoarele cal vecino - comu- pl4eT crqte cu abondenta pa.
vite marr cornute, 2536 vite nale catre Baleni, catre Corni pura §i trestia.
miel cornute i 409 poza catre Diocheti. Reoedinta pla§eT este in com.

www.dacoromanica.ro
ZNAGOVUL 798 ZORLENI

rural Buciumeni. Are 99 ca- din Muntele Athos. Mateiii Ba- Zoita sati Palta, sat, in jud. R.-
tune, care formeaza 20 comune sarab a deservit'o i le-ati dat Sarat, pl. Rimnicul-d4., catunul
rurale Balotesti, Brezoaia, Bu- pe seama l'arel cum aU fost de comuneT Costieni-MarT, asezat
coveni, Butimanul-Luceanca, CA- veac». El a inzestrat'o cu sate, in partea de V. a comuneT, in
ciulati, Chiajna, Ciocanesti, Co- odoire si veniturl de tot felul. cimp, la 80o metri spre V. de
ciocul, Corbeanca, Cosoba-Tres- La Znagov a fost sugrumat resedinta comuneT, Costieni-MarT,
tieni, Cretulesti, Crevedia, Li- postelnicul Const. Cantacuzino si la ioo ni. spre E. de calea fe-
pia-Bojdani, Militari, Poenari, din porunca lul Grigore Ghica rata. Are o intindere de 540
Vulpesti, Popesti-Dragomiresti- Voda. hect., cu o populatiune de soo
Rosul, Tincabesti, Tartasesti si Din aceasta manastire, nu a suflete, dimpreuna cu ctunaul
Tiganesti. maT ramas de cit biserica, re- Curcuiati, ce tine tot de com.
calea ferata Bucuresti- clusa la biserica de niir. Costieni-Mari; o biserica.
Pitesti ; calea ferata Bucuresti- In vechirne se numea Odaia-
Ploesti; calea nationala Bucu- Znagovul, mo,sie a statuluT, pe Topliceanulur.
resti-Pitesti ; calea judeteana la care la 1864 s'el improprietarit
Tirgoviste i calea nationala Bu- parte din loc. com Trestioara, Zoita, stafie de dr.-d.-f., jud. R.-
curesti-Ploesti. pl. Varbilaul, jud. Pragova. Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., com.
Costieni-MarT, pe linia Buzail-
Znagovul, fostä mdndstire, 4 ore Znagovul, piidure a statuluT, Marasesti, pusa in circulatie la
departe de Bucuresti, asezatà com. Lipia-Bojdani, jud. Ilfov, 13 Iunie 1881. Se afla intre
pe o insula din lacul Znagovul, in intindere de 1250 hect., for- statiile Bobocul (10,7 kil.) si R.-
In dreptul satuluT Fundul. mata din trupurile Znagovul Sarat (12,3 kil.). Inaltimea de-
Unir istorid sustin a s'a edi- (1125 hect.) si Fundul-SeculuT asupra niveluluT MariT de 93',38.
ficat in zilele luT Vlad Tepes, (125 hect.). Venitul acesteT statii pe amil
1457; altif in zilele luT Vladis- 1896 a fost de ii4o80 leT si 91 b.
lav-Voevod, 1453; iar altiT com- Znagovul, pîriì. lzvoreste din
bat ambele asertiunT pe moti- padurea Cornesti, pl. Ialomita, Zoita, pisc de munte, in jud. Ar-
vul ca se gaseste un panaghiar jud. Dimbovita, infra in jud. ges, plaiul tovistea (v. Joita)
de metal, zestre a manastireT Ilfov pe la N. de cat. Butima-
Znagov, Cu leatul 1431, data nul ; formeaza helesteie la Bu- Zopoga, munte, in jud. Arges,
anterioara domniilor lui Tepes si timanul, Poenari, Cociocul, Tin- pl. Lovistea.
Vladislav-Voevod. cabesti si Ciofliceni, de unde
La Znagov, Mateiii-Basarab incepe balta Znagovul, i curge Zoresti, cdtun, al com. Valea-
a asezat pe la 1643 prima ti- pana in Coadele ZnagovuluT, de TeanculuT, jud. Buzati, Cu 340
pografie pentru imprimarea car- unde printeo mica scurgere de locuitorT.
Olor in limba TareT, la care a apa lind, se varsa in riul Ialomita,
contribuit mult sotia sa, Doamna litiga com. Lipia-Bojdani. Zorili, pichet de granijd pe Du-
Elena, mitropolitul stefan si U- cu No. 4, la S. de lacul
driste Nasturel. (Gr. G. Toci- Znagovul, baltd, ce se scurge Greaca, jud. Ilfov.
lescu). in riul Ialomita, linga com. Lipia-
Aci, Antim, ales mitropolit al Bojdani, pl. Znagov, jud. Ilfov. Zorleasca, sat, com. rur. Turia,
TareT, sub numele de Antim II Se intinde intre padurea Zna- pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
la 1709, pe cind era egumen govul, Codrul-luT-Roman, padu-
al manastireT Znagov, a tiparit rea Balta-Neagra i riul Ialomita. Zorleni, com. rur. §i s3t, in jud.
maT multe cartl bisericestY in Tutova, pl. Tirgul, spre N.-E.
elineste i romineste. Znamina, sat, cu 107 locuitorT, de Birlad si in apropiere de el,
Pana acum 40 anT era aci o jud. Arges, pl. Topologul, com. pe malul sting al riuluT Birladul.
tipografie, si un penitenciar, care rur. Runcu (v. a. n.). Satul formeaza com. cu cat. Bu-
in cele din urma servea de exil joreni, si este proprietatea M.
patriutilor romini. Zoicarul, sat, cu 104 locuitorI, S. RegeluT.
CalugariT grecT inchinasera a- com. rur. Fundeni-Gherasi (v. Teritoriul com, este ses si a-
ceasta manastire mänastirilor a. n.), pl. Dimbovita, jud. Ilfov. coperit cu multe pasunf, unde se

www.dacoromanica.ro
ZORLENI 799 ZVORSCA

nutresc un numar insemnat de Zorlesti, cei-tun, pe valea Zorlesti- suflete ; 6 bisericr, deservite de
vite. lor, jud. Gorj, pl. Amaradia, 3 preotT, 7 cintaretT si 6 pala-
Are 1236 locuitorT ; o livada corn. Zorlesti, cu o suprafata de marT ; o scoall mixta,
cu duzT ; o fabrica de spirt ; o 2550 hect., si o populatie de 428 Vite : 939 vite marT cornute,
scoala primara ; o bisericä; o sta- locuitorT. (Veg Zorlesti, com. 1719 oT, 8 capre, 212 cal i 300
tiune de druin de fler si un o- rur.). porcT.
ficia poptal rural, pentru pl. Tir-
gul i Simila. Zosin, fost schit, in jul. Boto- Zvorästea cu Sttnca (Zvoris-
Prin acest sat, care este legat sani, la S. mosier Baluseni, com. tea), sale, pe mopia Zvorastea,
printr'un pod de lemn, peste Baluseni, pl. Tirgul, zidit de Ior- com. cu acelag nume, pl. Ber-
apa BirladuluT, Cu satul Gura- dache Zosin, vechiti proprietar. hometele, jud. Dorohoiä, Cu 1132
Simila , trece soseaua judeteana suflete.
Zotunul, ostrov pe Dunare, cu Din vechime, trupul mosier
Acest sat s'a format dupa paclúre de salcie, in suprafatä de Zvorastea din spre S. a fost a
anul 1602, Tunie 2, pe locul nu- 78 hect., pendinte de com. Slo- manastireT Moldavita, din Buco-
rnit Silistea Zorileni, daruit de bozia, pl. Marginea, jud. Vlasca. vina, data de 5tefan-Vocla-cel-
Eremia-Vocla IuT Andre Chiriac Mare, pi-in uricul din 12 Martie
varnepul, ca sa'sT faca acolo sat. Zugreni, sat, pe mosia i in com. 1488 i trupul din sus a boeru-
E nunnit i Slobozia-Zorleni. Dorna, jud. Suceava, situat pe luT Petru Chescu.
tarrnul drept al BistriteT. Are 105 Are o biserica, cu hramul A-
Zorleni, stafie de dr.-d.-f.,in jud. suflete. dormirea-Maicii-DomnuluT, de-
Tutova, pl. Tirgul-Simila, coin. Singurul drum principal e cel servita de I preot, 2 cintaretT
Zorleni, pe unja Birlad-Vasluill, ce duce la Sunatori (2 kit.). si 2 palamarT, mare si bine zidita,
pus a in circulatie la 13 Noein- facuta la 1782 de Petru Chepcu ;
brie 1886. Se afla intre statiile Zurbaua, sat, com. rur. Popesti- o pcoala.
Birlad (7,3 kil.) i Beuca (9,2 Dragomirepti (v. a. n.), pl. Zna- Piriul ce trece pe mosie este
kil.). Inaltimea d'asupra nivelului govul, jud. Ilfov, situat la S.-E. Leahul. Riul Sirettfl trece pe mar-
Mari! de 68',99. Venitul acestei de cat. Sabareni, pe malul sting gine.
statiT pe anul 1896 a fost de al riuluT Ilfovatul. Drumurr: calea comunala de
42895 leT, 6o batir. Are o suprafata de 924 hect., la Podul-SiretuluT i calea natio-
cu o populatie de 295 locui- nala ce duce la Hantasti.
Zorlesti, com. rur., in jud. Gorj, torT ; o biserica, Sf. Treimes. Mosia se hotareste cu :
pl. Amaradia, situata pe valea ful-CimpuluT, Bucovina, Häntasti
Zorlestilor, formata in dina de Zuvelcati, catun,jud. Teleorman, Zamostia.
V. a Dealulut-Muere si la S.-E. pl. Teleormanului, com. Malul,
comune Cidigei. Este compusa cu o populatie de 165 suflete. Zvorsca, com. rur., la N.-V.
din cat. Zodepti, Dealul-Via Este unul din satele cele mal piase Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro-
Becheni. veda din partea loculuT. Se ga- manati, compusa numaT din sa-
Are o supratata de 3375 hect., seste trecut ca sat mare si po- tul cu acest nume, situat pe
cu o populatie de 586 suflete ; pulat in lista satelor din 1741, drumul ce duce de la Caracal
o scoala pi 2 biserid, deservite precum i in Istoria Dionisie la Bechet, la 'o kil. de Ca-
de un preot si un cintaret. Fotino. racal si la 34 kil. de Corabia.
Locuitord poseda : 45 pluguri, Altitudinea terenuluT d'asupra
47 care cu bol, 3 carute cu ca!; ZvorAstea (Zvoristea), com. nivelulul MariT este de 138 m. pe
$0 stupT; 99 ca!, 733 vite marT rur., in jud. Dorohoiii, pl. Ber- magura PanciT, la N.-E. de sat.
cornute, 636 o! si 69 rimatorT. hometele, formata din satele: Are o populatie de 844 lo-
Ca!: soseaua vecinala care o Beresti, Buda-cu-Deaiul, Poiana, cuitorY, care posea 8z z vite
pune in comunicatie cu Prigoria, Pustaiul, Serbanesti-cu-Slobozia, marT cornute, 1154 vite micT
la S.; poselele comunale spre Stinca-cu-Zvorastea i Vatra, cu cornute i 170 porcf. Are o
Bumbepti - Pitesti si Rosia-d.-s. resedinta in Zvorastea. Are 5164 scoala ; o biserica, cSf.

www.dacoromanica.ro
ADAOSE
(CUVINTELE ADAOSE SUNT TIPXRITE CU L1TERE GRASE)

Argeo, judet. Populatia, dupl recensilmIntul Braniotea, mooie, jud. Neamtu, a se ceti : Chnpulung, oras. Populatia (1899): 13030
din 1899: 205822 locuitorT. din pl. Bistrita, In loc de pl. Braniotea. locuitorY.

Artari, cdtun, com. rur. Dlineoli, jud. Gorj. Bratuia, com. rur., jud. Gorj, coprinde si Coasta, (l'hin, com. mur. Stolojani, jud.
Bacilli, judet. Populatia, dupll recensitmin-
eh tunele Merfuleoti oi Trocani. Gorj, pl. Vulcan.
tul din 1899: 192963 locuitorY. Brlila, judet. Populatia In 1899: 147006 Constanta, judet. Populatia (1899): 135050
locuitorT. locuitorT.
Bacilli, ora'. Populatia, clupl recensilmtntul
din 1899: 16187 locuitorT. Pag. 182, Mita, oral. Populatia In 1899: 58392 lo- Constants, orno. Populatia (1899) : 12725
col. I, a se ceti 690 hect. In loc de cultort locuitort
34260 hect. Buda, statie de dr.-d.-f. (vol. II, pag. 38). Corneoti, com. rur., jud. Gorj, coprinde si
Baoeul, lid, cut ge In jos pe la Hudeoti- A se adaoga : De ad se ramificd finja cut. Matra pi Uncioaia.,
MarT, HavIrna, Stiubeieni, pe Boga tir- Buda Sidnic, lungd de ast,r kiL
Coroorul, com. rur., jud. Gorj, coprinde oi
gul Sdveni, Vldsineoti, etc. Buda-Mare, sat, jud. Dorohoi4. Scoala a fost ciltunele Leculeoti, Nistoreoti oi Petecul.
Bilava, cdtun, com. rur. Corneoti, jud. claditl la 1869, nu la x880.
Gorj. Costeoti, com, mur., jud. Botooani, coprinde
Buda-Mica, sat, jud. Dorohoid. A nu se so- pi cilt. Dorobanti (v. a. c.).
BdIeti, com. rur., jud. Gorj, coprinde oi coti Intre hotarele mooieT, com. HIrbova.
catunul Voinigeoti. Budeiti, sat, com. Grilmeoti, jud. Dorohoid. Covurluiul, judet, are, dupil recensiheintul
Blloiul, sat, jud. Argeo, a se ceti : pen- din 1899, 144075 locuitorT.
Buhalnita, com. mur., jud. Neamtu. A se ceti
dinte de com. Stoileoti, In loc de Stoi- Secul-Buhalnita, in loc de Lacul-Buhalnita. Craiova, Oras. Populatia In 1899: 45438
ceni. La satul Buhalnita, p. 56, rIndul 5, a se locuitorT.
Birslineoti. A se ceti elminarul Lucache ceti: Piriul-Buhaluits In loc de Schitul- Dilneoti, com. rur., jud. Gorj, coprinde oi
Venfer, In loc de Veiner. Buhalnita. ext. Artari oi Uourei.
Blrza, tsin, com. rur. §stoi, jud. Gorj. Bustuchini, canea, corn. mur. Pojarul-d.-s., Dealul-Viti, cdtun, com. mur. Zorle0, jud.
Btrzeiul-de-Pldure, com. mur., jud. Gorj, co- jud. Gorj. Gorj.
prinde oi clItunele Paschi, PlriulNia oi Buzibil, judet. Populatia (1899): 220439 lo- Dobrana, atan, al com. irigoria, jud. Gorj.
Scurtul. cuitorT.
Dorohoiul, judet. Populatia In 1899: 158605
Botooani, judet. Populatia, dupli recensit- Buz/ul, oral. Populatia (x899) : 21561 lo- locuitorT.
mintul din 1899: 170455 locuitorT. Pag. cuitorY.
559, col. I, rindul 30, a se ceti hectolitri Dorohoiul, ora. Populatia In 1899: 12701
Caracol, oral. Populatia (1899): 12035 lo-
In loc de hectare. locuitort
cuitorT.
Botooani, ora'. Populatia dupa recensImIntul Galati, oras, are, dupX recens. din 1899,
CIllraoi, oral. POpIllatiii (1899): n02410-
din 1899: 32193 loc. §coalil de mesera 62678 locuitorT.
cuitorY.
nu maY este, dar este o ocoal/ profesio- Godineoti, com. rur., jud. Gorj, coprinde oi
nal/. §coala Romlno-Armeang s'a des. arbuneoti, com. rur., jud. Gorj, copriude
cut. Chillile.
fiintat. lntre instituliile de binefacere a se pi ciltunele Cionteoti oi Tupoeni.
adaoga : ospiciul comunal, spitalul de copiT, Chiliile, cdtun, com. rur. Godineoti, jud. Grtimeoti, com. rur., jud. Dorohoill, are oi
azilul de biltrInT N. Sofiano, spit. militar. Gorj. cut. Budeoti.
BOZielli, cdtun, com. mur. juputeoti, jud. Ciontopi, calzos, com. mur. Cirbuneoti, jud. Horezul, comuna, jud. Gorj, coprinde oi
Gorj. Gorj. cilt. Pajiotile.

66700. Afarole Diclionar Geografto. Vol. y. 101

www.dacoromanica.ro
802

Ialomita, judet. Populatia (11899) 187193 Prigeria, com. rur., jud. Gorj, coprinde luY Duca-Vocli, din anal 7186 (1678), care
locuitorY. atunul Dobrana. sice: areoteseY Ani care a fost a popiT
Rogojina, com, rur., jud. Gorj, coprinde luY Dumitru sin Stanciul Largul din Ur-
Iasi, oras. La altitudine a se rectifica ast- lati, ot sud Saak i fiuluY aliti lu Dumitru,
fel: Are, In dealul Copoul, aproape 200 si cht. Voicul.
ca si le fie lor ocia In Urlati ce se
m. alt. si la gata, 36m,89. Populatia Säräcinef ti, fost ¡chi, jud. VlIcea, pe va- chiami Necseteasca, etc.», resala( a co-
(1899): 78067 locuitorl. les 11'110 Rimnicul, zidit de §tefan,Epis- muna Cristi parta acest nume Ina la
liltul, cdtun, com. rur. Turceni-d.-s., jud. cop de RImnic, ta 1688. E acum bi- 1678, de sunt 216 anY (1894 nu se stie
Gorj. sericli de mir. Vatra satuld s'a vindut tata istoricul cum s'a format comuna si
d-luY avocat C. Disessu. de unde TI vine numele de Urlati.
Jupinesti, com, rur., jud. Gorj, are si atu- In hotirnicia mosieY Stinceasca a mi-
nul Bodeni. Seciurile, sat, jud. Gorj, com. rala-. Poiana-
Seciuirile, se compune din 2 cit.: Se- nitstireY Coltea din testa 7192 (1684) de
Leculegti, clituts, com. rur. Corsorul, jud. ciurile-din-Deal i Seciurile-din-Vale. sunt 210 anY, hotarnicul zice ca alt fost
Gorj. orInduitY pentru mosia Stinceasca de la
Scurtul, cdtun, com. rur. Birzeiul-de-Piclure, Cricov, dan sus de satul Urlati, etc.».
Lelesti, com, rur., jud. Gorj, coprinde jud. Gorj. La 7886 (1778) In hotitrnicia mosief
cittunul Suseni.
Suici, com. rur., jud. Arges. In aceasti co- Stinceasca se constati cit Urlati era tIrg.
Merfulegti, afilia, com. rur. Brituia, jud. muni e leaginul neamuluY Tot de ttrgul Urlati se vorbeste si In
Gorj. Ad i se afta si o scoalit comunall Toma hotirnicia dan anul 7289 (1781), ficuti
Britianu care cuprinde treY corpurY In de MateY Log. Bucoveanu, Dinul Log.
Motelti, alma, com. rur. Petresti-de-jos, jud. mdirie : scoala ca 4 clase, locuinta pro- Plivianu si loan Zapciu, sunt 113 anY
Gorj. fesorulut si o clidire deosebiti pentru lu- (1894).
Nistoregti, crYtun, com. rur. Corsorul, jud. crul de Ming, precum i doui pogoane Din tinte aceste documente resulti dar
Gorj. pimInt pentru agriculturit. S'a ridicat de a comuna Urlati era constituitit In sal
Generalul C. Batianu In memoria frateluY i sat de mosnerif tnainte de anal
PaRtile, atto:, al com. rur. Horezul, jud. ara Toma, care a testat banY peotru a- 1678, a a puntal ca circumscriptie admi-
Gorj. ceasta. nistmtivi calificativul de sat, 51 di a fost
Paschi, cittun, com. mi% Bitrzeiul-de-Pidure, Nusenl, d'hm, com. rur. Lelesti, jud. Gorj. transformati In tirg In perioda anilor de
jud. Gorj. la 1678 piral la 1778, fla a se putea
kia0, com, rur., jud. Gorj, are si cit. BIrza. determina epoca cInd s'a dat aceastit de-
Petecul, (atuso, com. rur. Corsorul, jud. Gorj.
Stolojani, com, rur., jud. Gorj, pl. Vulcan, numire.
Petresti-de-Jos, com, rur., jud. Gorj, are si are si cit. Coasta. Ugurei, calun, com. rur. Dinesti, ¡ud. Gorj.
citunul Motesti. Trocani, ccItun, com. rur., Bratuia, jud. Voicul, catan, com. rur. Rogojina, jud. Gorj.
Pirlul-Vitl, anulo, com, rur. Gorj.
dure, jud. Gorj. Vrata, si Gtrla.Mare, comuna rumie, jud.
Tupgeni, atusa, com, rur. arbunesti, jud. Mehedinti, cuprind baza geodesia misu-
Poiana-Seciurile, com. rur., jud. Gorj, e Gorj. rati 1893 de Institutul Geografic pen-
formad( din citunele Poiana, Seciurile-din- Turceni-de-Sus, com. rur., jud. Gorj, co- tru a servi triangulirel harteY tire' In
Deal i Seciurile-din-Vale. prinde i cit. Jiltul. amasa/ parte.
Pojarul-de-Sus, com. rur., jud. Gorj, Uncioaia, tatua, com. rur. Comesti, jud. Zeveicelti, atto:, com. rur. Pojarul-d.-s.,
are 2 cit. : Bustuchini i Zevelcesti. Gorj. jud. Gorj.
Popelti, sal, com. Briesti, jud, Dorohoiti, Urlati, com. urb., jud. Prahova. Din hrisovul

www.dacoromanica.ro
LISTA DE ABONAMENT
LA

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC AL ROMINIEI


DE LA MARTIE 1898 ['INA. LA. 1 IULIE 1902.

No. No.
No. exem- No. eXelII-
NUMELE SUBSCRUTORILOR NUMELE SUBSCRIITORILOR
curent Piare- curent plare-
lor lor

1 Majestatea Sa Regele . . . . 2e) Report . . 67


33 Basilescu N., profesor universitar . . . . 1

2 A. S. R. Principele Ferdinand 3 84 Basilescu Th I


35 131:WU. D. A., avocat, Iaa 1
3 Adamescu Gh., profesor, Loco 1 36 Bldulescu Alex . 1
4 Adarnescu M., Piatra-N. I
1 37 Bfticoianu Const. 1
6 Adunarea Deputatilor 1 33 BAicoiann O. L, secretar general al Minist.
6 Alexandrescu Gr 1 Domeniilor --. 1
,
7 Alexandrescu N., funcionar Creditul urban 1 39 tritlftnescu, inginer 1

8 Alexe Constantin, greflerul Inalief Curti de 40 Bllteanu Eniu y I


ConturI 1 41 Bhrbittescu Ion I
9 Alimlinisteann C. 1 42 BArbuceanu G., funct. Creditul urban, Loco 1

10 Altan Anton, farmacia I 43 Becheann Stancu I


it Andreescu Ion, maior, Turnul-Severin . . 1 41 Behles Eug. 1

12 Angelescu D., colonel 1 45 Berendel loan 1


13 Angelescu G., avocat 1 46 Berendel I. D., architect . . . . , . . . . 1
14 Antonescu M I 47 Bibescu Alex., printul I
15 Antonescu V 1 48 Bibescu George, .. 1
16 Apostolu D. T. 1 49 Bibicescu I. G. 1

17 Apostolu N., profesor, Roman 1 60 Biciola G., Bitolia 1


18 Arsenalul Armatel 1 51 Boambl, George i
19 Artaria & Co., Viena 6 52 Boambfi, loan 1
20 A§ezhmintele BrincovenestI 1 53 Boboc Dim. N., institutor, Ostrov . , . 1

21 Atanasescu Gr., capitan, Tulcea .. . , . . 1 54 Bogdan I 1


22 Athanasie al Rininiculul, P. S. S. Episcopul, 65 Boiarolu Dim 1
R.-Vficea 1 56 Boierescu Const. 1

23 Athanasovia Vladimir 1 57 Bottea C., inginer t 1

68 Bragadir D. M. 2
21 Bagdat G. N 1 59 Bragadir Sofia M 1

25 Bal§ Const 1 60 Braumiiller & Sohn, Viena 1


26 Ball M. A. 1 61 Brilllohl Alex. 1
27 Banca Agricol/ 1 62 &Miami B I
28 Banca National, 6 63 BrIttianu C., general 1

29 Banca Romlniel I 64 Brlitianu, Dr. Dina 1

30 Baronescu, locot., Baclit I 66 BrAtianu L L C., ministrul Liter. publice _ /


31 Barozzi C., general 1 66 BrMiami Th., Tigveni, jud. Argot} . . . . I
32 Barozzi L C., avocat 1 67 Budiaeanu D. A., inginer 1

De reportat . . 67 De reportat . . 103

*) Maj. Sa a bine-voit a maY vent In ajutorul tipltrire M.


D. G. cu o suma de 500o le!.

www.dacoromanica.ro
804

No. No.
No.
NUMELE SUBSCRI1TORILOR exem- No. NUMELE SUBSCRUTORILOR exem-
curent Piare- curent plare-
lor lor

Report . . 103 Report . . 173


68 Budurescu M. St., inginer 1 121 Clement Dr. 1
69. BuieHu Dr 1 122 Climescu C., profesor universitar, Iasi . . 1
70 Buieliu Gr. I., Iasi I 123 Clubul Oflterilor in rezerv4 1

71 Buieliu Gr., Ourtea de Casage 1 124 Clubul Regal 1


72 Burada Th., Iasi 1 125 Clubnl Tinerimel 1

73 Burghele G. G., Dorohoid 1 126 Coculescu N. 1

74 Burghele N., fost consilier la Curtea de 127 Comisia European& a DunIrel 1

Conturl 1 128 Comunitatea Evangelich 1


75 Butculescu Const 1 129 . Consiliul judetean Ilfov . , . . . . 5 . 2
76 Butculescu Dim. 1 130 I
Constantinescu C. I., referend. C. de Conturl
131 Constantinescu L C 1
77 Callimaki Alex 1 132 1, N. 1., deputat, Buzful . . . 1
78 Calistrat Orleanu, Arhiereil, ZIMari . . . . 1 133 Corbescu Mad I
79 Calloianu M., profesor 1 184 Costaforu C. I
80 Calloianu, locot 1 135 Costapol George . . 1
81 Camera de comerchl din Baila 1 136 Costinescu Silvid 1
82 n Craiova 1 137 Crliniceanu, loeot. cavalerie, Austria . . . 1
83 ,, n Focsani 1 138 Catunescu N., profesor la Universitate . 1
84 ,, I, Iasi I 139 Creditul Agricol 1
85 germanri din Bucuresti 1 140 Creditul funciar urban 1
86
,,
Cantacuzino Al. Gh .. 1 141 Creditul rural 2
87 Cantacuzino CApitan 1 142 Cretzeanu Gh 1
88 Cantacuzino George C., fost ministru . . 1 143 Culcer Dr., Tirgul-Jill I
89 Cantacuzino George Grig 1 141 Culoglu Em. 1

90 Pantacuzino Grig. C. 2 145 Curtea de Casatie, Biblioteca I


91 Cantacuzino loan I. Dr. 1 146 Curtea de Conturl, 3
92 Capa Gr. 2
93 Carakas Titu, referendar Curtea de Conturl 1 147 Dancovicl M. AL 1
94 Carada Eng. 1 148 Darvari D. 1

95 Cariboln Mih., maior 1 149 Dedu Zaharia B. 1


96 Carp Anton 1 150 Demosthene Dr 1
97 Casa de Depunere 2 151 Demetriad, maior, Oraiova 1

98 Casa Scoalelor 10 152 Delavrancea Barba Stefan 1


99 Casotti Procopie, Mizil 1 153 Demetrian Mih. I., Caracal 1

100 Catargi Barbu I' 154 Desliu Mill. I


101 Catargi Lascar 1 155 Dimitrescu-Coco-Iasi, rectorul Universit. . 1
102 Cazzavilani 1 156 Dimitrescu loan I
103 CMIe ferate, Directia 6 157 Dinculescu N., Alexandria 1
104 CAlinescu Dr. M. D. 1 158 Dionisie al Buzflulul, P. S. S. Episcopul. . 1
105 Cerchez N. 1 159 Directia Penitenciarelor 2
106 Caren]. Militar I 160 Directia Postelor si Telegrafelor, Bibl. . . 1

107 Cerlenti Christ . 1 161 ,, , Serviciul Postel or rurale. i


108 Cesiann L St 1 162 Djuvara Trandafir G. I
Chernbach R. Dr., Husi
109
110
111
Chiricescu Dr. 0
Chirilescu Chiril, preot, Buhalnita . . . .
1

1
163
164
165
Dobrescu D.
Domeniul Coroanel, Ad-tia .
Donicl Dim. G., Vasluill
, ...... 1

112 Chiritescu P. I., comuna Scortarul . . . . 1 166 Dotatia Oaste1, Casa 8


113 Chiru Const., inginer 1 167 Drlighiceanu Mat., inginer 1

114 C.Ihitu D. P., Craiova 1 168 Dagoies3u C., inginer, Slatina 1


115 Chiistopol AL St i 169 Drogeanu N., inginer de mine 1
116 Ciocanel Gh. Popescu, Ploesti 1 170 Duca loan, consilier C. de Casatie . . 1
117 Ciresianu Ion 1 171 Dumba N., Viena 1
118 Ciuntn Teodor, BrAila 1 172 Dumitrescu Anghel 1
119 Cimpineanu Irina D-na I 173 Dnmitrescu Drag. Dr 1
120 Clayton & Shuttleworth 1 174 Dumitrescu G., clpitan. 1
De reportat . 173 De reportat . . i 238

www.dacoromanica.ro
805

No.
No. eX0111. No. exem-
NUMELE SU13SCRIITORILOR NUMELE SLTBSCRIITORILOR
curent plNaore. - curent plare-
lor lor
Report . . 238 Repot. . 292
175 Dumitrescu loan, R.-VIIcea. 1 227 Golescu Radu, inginer
176 Dumitrescu Ion Procopie, primarul Capit.. 1 228 Gra9osky, maior, adjutant regal 1

229 Graur, capitan, T.-Severin 1

177 Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti. . 1 230 Grecu I., profesor, Cimpulting 1

178 Eleuterescu Ion C. 1 231 Green Arthur 1

179 Enacovicl Alex., Botosani 1

180 Epitropia bis. Sf. Stefan Cuibul cu Barz4 1 232 Haret Spiru, ministru al Cultelor 1
181 Spiridon 1 233 Hepites Std. 1
182 S-ta Vinerl 1 234 Herescu O., R.-Vlicea . 1
183 Eremie Gr. A., referendar Curtea de Conturl. 1 235 Hernia Dim. 1

236 Hill George, referendar Curtes de Conturl.


184 Faranga N. Th 1 237 Hiott C
185 Filip N., Dr. veterinar I 238 Holban M., Dorohoi6. 1

186 Filipescu Alex I 239 Humulescu Evghenie, arhimandrit la Mi-


187 Filipescu-Nic 1 tropolie 1

188 Flor Emilian, Roman 1 240 Hurmuzachi C., funct. Cred. urban . 1

189 Florea Teodorescu Dr 1

190 Florescu Alex. G 1 211 Ianovicl N. P


191 Florescu I. I., locot 1 242 Jarca Alex., colonel, Buzi1.0.
192 Florescu I. T 1 243 Jarca D. C., inginer
193 Fotino Dr., general 1 244 Iarka Sc., procuror al Curtel de Contar!
194 Frumusianu Dr 1 245 Ieschek & Comp.
195 Frumusianu Numa, Tirgni-Jid 1 246 Iliescu D., funct. la Cred. urban
196 Furtuna I. St. 1 247 Inspectoratul general al geandarmeriel ru-
rale
197 Galoschleger, librar, Botosani 1 248 Institutul de Bactereologie Dr. Aurel Babes.
198 Gtrneattt Em., Roman 1 249 Patologie i Bactereorogie
199 Georgief Evlovie 250 Gaograidc at armateI
200 Ghenadie, fost Mitrop. primat, ClildArusani 1 251 Otetelisanu, Mitgurele
201 Gherasim, P. S. S. Episcopul, Roman . 1 252 S-ta Maria
202 Gheorghiu Atanasie. lasi 1 253 Ioanitiu G. I., funct. ()red. Urban .
203 Ghermani D. N 1 254 Ion escu M., apitan
204 Ghica Alex. I. 1 255 Ionescu Tache
205 Ghica Comrtnest1 Dim 1 256 Iorgulescu B., prof., Buz5.6
206 Ghica Delenl Const 1 257 Ioung Dr
207 Ghica Dim. I., Roma 1 238 Jockey Club
208 Ghica Emil, Viena . 1 259 Iulian Mih
209 Ghica Scarlat Ion 1 260 Lilian N
210 Ghica Vladimir M
211 Ghitescu M., avocat, Ffilticeni 1 261 Kalenderu Dr. 1

212 Giani D. 1 262 Klaest B 1

213 Gimnaziul din Bucuresti: Canternir. . 1 263 Klinksiek Charles, Paris 2


214 Sincai 1 264 Kornea M. D., avocat 1

215 OfdArasi 1 265 Kretulescu E 1

216 Dorohoid 1

217 Fhlticeni 1 206 Laboratorul de botania medics% 1

218 Giurgid 1 267 chimie al Scoalel de podurl


219 Iasi : Alexandru ce! Bnn . 1 sosele
220 /I Stefan cel Mare . I 268 Laboratorul de mineralogie al Universititil
221 Piatra-N. 1 269 Lahovari Al. Em 1
222
223
224 "
R.-Sitrat
TIrgoviste
Vasluit.1
..... 1

1
1
270
271
272
Lahovari Charles Gr., Paris
Lahovari Const. Gr
Lahovari Emil
1

225 Gion-Ionescu. 1 273 Lahovari George I., Presedintele In. Curti


226 Golesteann G 1 de Con tuft 1

De reportat . . 292 De reportat . . 812

www.dacoromanica.ro
806

No. No.
No. exem- No. exem-
NUMELE SUBSORIITORILOR NUMELE SUBSCRIITORILOR 'Aare-
curen plare- curent lor
lor

Report 342 Report . 396


271 Lahovari Grig. I., Pregedintele s. I Curtea 326 Michaieseu G 1

de Casatie 327 Miclescu C 1

275 Lambru tef. 1


398 Miclescu Em 1

276 Lascar V 1
329 Miculescu C. 1

277 Leautey Ch. Albert 330 Mineulescu M


278 Lobltda Iacob G. 331 Ministerul de Culte 1

Lecca Dim., Bacán 332 Domenil 6


279 1
Lecca Octav G. 333 Extern e 10
280 1
Lecomte du Nouy 334 3
281 1 i,

282 Len § A. 1
335 Interne . . 1

283 Len § Slatineanu I. 1


336 Justitie 1

Leonte Dr. 337 Lucraxl publice 5


284 1
Lessel E Resbel 281
285 1
286 Liceul din Bucure§ti Lazar 1
339 Mircea Aurel, Craiova 1

Mateid-Basarab 340 Mircea Ig. 1


257 1

288 Mihaid-Viteazul 1 341 Mircea a R., inginer 1

289 Sf.-Sava 1 342 Mironescu G 1

290 Bead 1 343 Missail George 1

291 Birlad 2 844 Missir B. ministru de Domeml 1

292 Boto§ani 1 345 Mitilineu Charles, Paris 1

293 , Buz' 1 346 Mitilineu Ion 1

294 Craiova 1 347 Moga V., profesor 1

295 Foc§ani 1
348 Monitorul Oficial, Directia .. 1

296 Galati 1 349 Monteor Grig . 1

297 Iaqi: Internat 1 350 Mortzun Gh., Fidticeni 1

298 National 351 Moruzzi Dim., Dorohohl 1

299 Pite§ti 1 352 Movila Ion 1

300 Turnul-Severin 1 353 Munteanu Gh., inginer 1

301 Licia G., consilier Curtea de Casatie . . 1


354 Murguletz Gh., capitan, Bacrul 1

302 Lolescu P., capitan, Constanta 1 355 Muzeul de istorie naturaltt, Dr. Antipa 1

303 Lupu C. Kostake 1

356 Nacu Const., profesor universitar


304 Macri Gr. N., Ia§i 1 357 Narcis Cretulescu, M-rea Neamtm
305 Mandy G. A. 1 358 Nedelcovicl Alex
306 Mania Gr., avocet 1 359 Nedelescu D. Gh
307 Maniu I. V 1 360 Negoeseu Christu
308 Many D. G 1 361 Negre I., deputat, Piatra-N.
309 Manolescu N., inginer silvie, Pite§ti . . 1 362 Negreanu D., prof.
310 Menu Const. 1 363 Negruzzi Iacob
311 Manu George, general 1 364 Ney Stef. Stamatin
312 Mann Grig. N. 1 365 Nenitescu I., f. prefect de Tulcea .
313 Marele stat major 2 366 Nicolicl Dumitru, funct. la Cred. urban
314 Marghiloman Alex . 1 367 Niculaidi Alex.
316 Manan Ilarifi, Calafat 1 368 Niculescu Anastasie
316 Marincu itqf 1., Calafat 1 369 Niculescu Dorobantu
317 Marinescu Ion 1 370 Niculescu Matel I.
318 Marmorosch & Blanc, bancher1 1 371 Niculescu Victor
319 Massim Len. L. 1 372 Nifon Mitropolitul, Epitropia
320 Matak Dim., inginer 1 373 Nitescu Alex., referendar Curtea Conturl
321 Mateescu Aurel, funct. Cred. urban 1 374 Novian Radu, prof.
322 Mavrocordat Edgard 1

323 Margaritescu I. C., sindicul bursel . . 1 375 Obedeanu C., magistxat


324 Meisner Const. prof., Ia§i 1 376 Obreja Dr.
325 Michaiescu C., colonel, cons. la Curtea de 377 Olitnescu C.
Contufl 1 378 Olknescu Gr. P
De reportat . . 396 De reportat 752

www.dacoromanica.ro
807

No. 1 No.
-s- No. exem- No. exem-
NUM ELE SUBSCRIITORILO R plare- cnrent NUMELE SUBSCRIITORILOR
curent plare-
lor lor
Report . . 752 Report 805
379 Oppler Carol 1 431 Prefectura judetulul Dorohoill 1
380 Opreanu N. Remus, Cons. Curtea de Casatie 1 432 9, 9, Dolj 1
381 Oprescu I., general 1 433 n n Mehl 1

382 1 Oprescu M., funcionar Credit. Urban . . 1 434 n n Gorj 1


383 OrKscu Dr. 1 435 n n Ialomita 1

384 Orleanu M G. 1 416 n n Ilfov 1

437 n n Muacel 1
385 Paianu N., inginer 1 438 n n Mehedinti 1
380 Palladi G. D. ,. I 439 n n Prahova I
387 Pantelli D. Hagi 1 440 n n Putna I
388 Parthenie, I. P. S. S. Mitropolitul Mold., laai 2 441 n ,, R.-Shrat 1
889 Pata Petre, funct. Creditul Urban .. . . . 1 442 n n Roman 1

390 Patrulius D 1 443 n Romanati 2


391 Pavel G., locot. 1 444 Suceava 1
392 Platineanu Barbu 1 445 n Tulcea n 1

393 Picleanu Al. D., Buzrtit 1 446 n Teleorman 9, 1

394 Pencovicl Alex 1 447 n Tecuci5 1


395 Penescu Const., Iaai 1 448 n n Tutova . I
390 Persa A. G., profesor 1 449 n n Vlaaca 1

397 Perticari C. C., f st Cons. Curtea de Contur1 1 450 n Vasluiil 2


398 Petraru C. Gr. 1 451 n n Vlicea I
399 Petrescu G. P., Consilier Curtea de Casatie 1 452 Prezan C., colonel, Vasluill 1
400 Petrescu Gh., funct. Credit Urban . . . . 1 453 PrinAria comunel Alexandria 1

401 Philipuescu G. C., Mare Mareaal al Curtel 454 n Boto§ani 1

Regale 1 455 11
Brills 2
402 Pitiateanu B., Cartea de Casatie 1 456 n n Bucureati 1
403 Plessia I. G., Craiova .... .. . 1 457 n n Buzil.0 i

404 Ploeateanu, Arbieret Nifon N 1 458 n n Bacilli 1


405 Poenaru Bordea Ion 1 459 n n Birlad 1
406 Poenaru Bordea M., Curtea de Casatie . 1 4C0 77 11 Caracal 1

407 Poenaru Const., Craiova - i 461 71 71 Craiova 1

408 Poenaru S. N 1 4132 n n Cfmpulung 1


409 Polizu Micaune§t1 1 463 n n Constanta 1

410 Pontbriant Scarlat, colonel I 464 n ,, CItlitraai . 1

411 Popescu C., apitan, Giurgift 1 465 n n Dorohohl. t


412 Popescu I. 1 466 , Focaani 1

413 Popescu Minen, referendar la Curtea de 467 n Galati 1


Contad I 468 n Giurgid 1

414 Popescu V. I., Tirgu-Jit. i 469 n n Hlraova 1

416 Popescu N. D. 1 470 n n Tsai 1

416 Poppitzeanu Mih., avocat 1 471 n n Mangalia 1


417 Popovicl Ath. N. 1 472 ,, ,, Ocuele mad, j. Vflcea I
418 Popovicl G., Dr 1 473 " n Piteati 1
419 Poroineanu O 1 474 n n Piatra-N. 1
420 Porumbaru Em 1 475 n n Panciu, jud. Putna . 1
421 Porumbaru Rada C I 476 n n R.-Sirat 1

422 Poulieff C. N I 477 ,, n R.-Vficea 1

428 Preda Romulus 1 478 n n Sari-Ghiol,jud. Tutees. I


424 Predescu N. I 479 n n tefitneati " llfov 1
425 Prefectura judetulul Arge§ 1 480 7/ 11
Tfrgoviate 1
426 /1 Bacrul 1 481 to n Tutees 1
/1

427 Buzful. 1 482 n n Tirgul-Jiti 1


11 77

428 Constants I 483 n n Tecuchl I


7/ 71

429 n Covurluid 1 484 Turnul-M6gurele . . 1


n to n
430 Dfmbovita 1 486 Procopescu N. I
n n
De reportat . 805 De reportat . . 863

www.dacoromanica.ro
808

No. No.
No. exem- No. NUMELE SUBSCRIITORILOR exem-
NUMELE SUBSCRIITORILOR piare- curent plare-
curent
lor lor

Report . . 863 Report 923


486 Rachtifan M. 1 639 Stamatescu Fl. 1
487 Racovitä Anton, locot., Galati . . . . I 840 Statiunea agronomick Scuds veterinarb. . I
488 Radovicl Dr. 1 641 StAnceseu C. I
489 Rficeanu Th., locot., In cavalerie, Slobozia . 1 542 Stänceseu Em., c/ipitan 1
499 Rldulescu B. P I 613 Steffineseu Dim., functionar Credit urban I
491 Regia Monopolurilor Statulul 1 611 Steffinescu Dr. 1
492 Regimental Cantemir No. 12, Bfrlad . . . 1 645 Stef&nescu Dr. I. 1
493 Rioseanu Al., avocet 1 b10 Stetlineseu Gr., profesor 1
191 Rioseanu Mih 1 517 Steil:3(3mi Ion, funcionar Cred. urban . . 1
495 Rimniceanu Manolescu Cornelia 1 518 Stefänescu-Sturdza, locot. eavalerie . . . . 1
49f) G. D 1 549 Steflinescu Th., Banca National& 1
497 Robescu Al. F. 1 550 Steriadi Sterie, deputat, T.-Severin . . . . 1.

498 Romanescu Nie. P. 1 561 Stoianescu M. G., consilier, C. de Conturl 1


499 Rosenthal S. I 652 Stoics Alex., Impiegat . 17 fl 1
599 Rozescu hall 1 663 Stolojan Anast. 1
501 Rozuovanu G,, colonel, Roznov, jud, Neamtu I 554 Storck & Willer, librliria . . . 2
502 Rozwadowski, Th. de 1 565 Stratnlat Ion I
566 Stroescu. P. L, profesor I
503 Sirfiteanu Const. 1 557 Stroicl Georged, com. Manoleasa, jud. Doro-
501 Scheleru Dina., com Bfiltini, jud. Gorj . 1 hoia 1

505 coala de agricu/turli de la posea . . . 1 668 Sturdza Dim. A., ministru de rezbel, prese-
606 normal& de institutorl 1 dintele Consiliulul 1
607 ,,normal& de fete din Iasi 1 559 Sturdza Grig. M., printul 1
608 de podurl si sosele 1 360 Sturdza Scheianu D. C. 1
y)
609 superioarl de resbel 1 561 Sutzu Mihail C., guvernatorul Bfincel Na-
t/
510 Scoalele ramble din Brasov 1 tionale 1
511 Scaly Dr., Iasi 1 552 aabner Tuduri, Dr. I
612 Segfirceanu C., clpitan 1 563 Siaicaru Basilia 1
513 Senatul, Biblioteca 1
54 Serescu Erbiceanu Smaranda, profesoarä . 1 561 Tacu D. D., inginer 1
515 Serviciul hidraulic, luerfirI publice . . . 1 566 Tanoviceanu C., profesor, T.-Severin . . . I
616 71
de miscare al c&ilor ferate . . . j 666 Tinfisescu Sultana, D-na 1
617 sanitar, Directia g-14 1 567 Teirich & Co . 1
»
518 studil si constructi1 1 668 Theodoraky D. li 1
.19 Severeanu Dr. 1 569 Theodoreanu Laurentia, inginer, 1110 . . 1
620 Sihleanu St. 1 370 Theadoreseu L I
521 Silvestru, P. S. S. Episcopul 1 571 Theodorescu, elpitart la flotilk Isaccea . . 1
622 Socec, I. I. V I 572 Theodori, general Dr 1
523 Socee librfiria 6 573 Thierrin Flor 1

524 Societatea de Asigurare: "Generala' . . 1 571 Timus, Episcop, Bis. Antim 1


625 Dacia -Rominia". 8 675 Tocileseu Grig. G 1
,, n 9,
.526 Pf 79 ?I Unfree" . . . I 576 Toescu Vasile, locot., Galati Tiglina . . . 1
527 . Nationale" . . . 1 577 Tomescu Const. Oh., Tecucia. 1
528 central & agricol& 1 578 Toroceanu Virg. I
629 y, functionarilor publici 1 579 Triandafll Grig 1

630 " pentru furniturl militare . . . 1 580 Tudacescu Alex., funct. la Creditul Urban 1
531 Soflan N 1

532 Solacolu Dim., apitan, Ploesti 1 581 Ureche V. Al. 1


533 Solomon D., efipitan 1 §82 Urlätianu Dr. . I 1

534 Sordony Const. 1 583 Urlatianu Gr 1


535 Spineanu Dr. G. A. 1 681 Ursianu Valerian, profesor la Universitate,
536 Staadecker W. 1 senator 1

537 Stadnichievicl Vladimir, ingiuer, Rosiori-


de-Vede 1 585 Vanicu Anton . 1

638 Staehli I 1 585 Vasiliu Gr. S., functionar Cred. Urban . . 1


De reportat . . 923 De reportat . . 972

www.dacoromanica.ro
809

No. ' No.


No. exem- No. exetn-
NUMELE SUBSCRLITORILOR piare- curent NUMELE SUBSCRIITORILOR plare-
eurent
lor lor

Report . 972 Report . . 983


687 Vasiliu V. D., libran, Birlad 1 698 Wineler Francisc 1

688 Vitclirescu Th 1

689 Verbiceanu, cripitan 1 609 Zamfireseu Pandeli, Iasi 1


690 Vernescu Coast. G. 1 600 Zanne I. 1

691 Vitzu Dr. Al., profesor 1 601 Zianu Serban '1


692 VIfidesen C., Alexandria ' 1 602 Zissu Al. S. 1
593 Vlltdescu Ieremia, institutor, Ploegti . . . 1 603 Zottu loan 1

594 Vlideseu M., general I C04 Zottu Stet. 1

595 Vllidescu Mittel, profesor universiiar . . . 1 605 Zottu P., cam. Lungitlet, jud. Dimbovita . 1

690 Vlitdoianu Vasile I., Tirgul-Fiumos . . . i


Total . . 991
697 Vrana, functionar Cred. Urban 1

De reportat . . 983

66700. Mares Dtaftanar Geogro4o. Vol V 102

www.dacoromanica.ro

Vous aimerez peut-être aussi