Vrei mai mult?

Citeste Zori de Ziua, periodic on-line de analiza si sinteza asupra realitatii f

antastice
Utilizarea stejarului în medicina corpului fizic şi în terapiile subtile Ing. Dan Corn
eliu Brăneanu Prin componentele sale: coajă, frunze, ghindă, vâsc şi gogoşile de pe frunze,
tejarul poate fi considerat un leac pentru toate bolile, ne mai existând nici un a
lt arbore atât de valoros din acest punct de vedere. Acest fapt obiectiv a fost înţele
s din cele mai vechi timpuri şi aplicat nuanţat de la popor la popor. În nordul Italie
i frunzele de stejar erau culese în dimineaţa solstiţiului de vară pentru obţinerea untdel
emnului numit al Sfântului Ion care rezolva rănile provocate de obiecte tăioase. În ţara n
oastră coaja de stejar fiartă cu piatră acră ţinută în gură înlătură durerile de dinţi. Pen
us în gingivite,coaja se macerează în oţet,cu adaos de alaun. Rănile ca şi hemoroizii se po
spăla cu un decoct tot din coajă de stejar. Folosind coajă de stejar numai de primăvară s
e obţine un ceai bun pentru rinichi. Ceaiul din coaja de stejarb este util în cazul
vărsăturilor de sânge,chiar a hemoptiziilor. Dacă se face un decoct, acesta este bun con
tra reumatismului prin băi la picioare. Din coajă, în sfârşit,se pot obţine băi de şezut fo
oare în cazul durerilor abdominale. Din rămurele de stejar sa face un ceai bun în cazu
l leucoreei, şi la femei chiar pentru hemoragii. Crenguţe de stejar, frunze şi coajă se
pot pune cu folos în scăldătorile copiilor, acolo unde se mai practică astăzi aşa ceva. Pra
ul din coajă de stejar este bun de a fi tras pe nas (prizat) pentru oprirea curger
ii de sânge. Ghinda de stejar prăjită şi râşnită fin este bună pentru copii când aceştia au
Gogoaşele de pe frunze, uscate şi pisate, înmuiate în apă pot fi folositoare ca apă de gură
ste de amintit un episod interesant menţionat în literatură. La 30 iulie 1860 Alexandr
u Odobescu, împreună cu graficianul H.Trenk, aflându-se la Mănăstirea Dintr-un Lemn, a asi
stat la o scenă în care ţăranii din împrejurimi luau bucăţi din trunchiul(nu numai din scoa
utred al unui gorun care se surpase de bătrâneţe de câţiva ani. Aceste bucăţele fierte cons
uiau un remediu foarte apreciat împotriva frigurilor (gorunul fiind o specie de st
ejar). Terapiile subtile legate de stejar se practică în două moduri diferite. Un om îşi p
oate reface sau supraîncărca energia îmbrăţişând copacii în general, stejarii în mod specia
el se poate da ca exemplu istoric cazul ”cancelarului de fier” al Germaniei, Otto vo
n Bismarck (18151898) care, în a doua parte a zilei, îmbrăţişa un stejar viguros pe care îl
descoperise şi îl considera ca fiind binefăcător. Este de reţinut faptul că stejarul dă for
pezime gândurilor. Oricine vrea să întreprindă ceva serios trebuie să mediteze lângă un ste
. Există mai multe tehnici de preluare a energiei (apropierea cu faţa, spatele, pusu
l palmelor etc.) care au fost făcute cunoscute şi la noi în ţară în ultimii ani. Acumularea
bioenergiei stejarului se face nu numai prin contact, dar şi prin acordarea cu res
piraţia omului. Aceasta trebuie să aibă un anumit ritm, de exemplu 4-6-8 (inspiraţie-reţin
ere-expiraţie). De asemenea trebuie folosită imaginaţia pentru a vizualiza o energie g
albenă care se urcă la inspir şi coboară la expir. Inginerul Valeriu Popa îşi avea arborele
său preferat în parcul Teatrului de Vară 23 August din Bucureşti; doctorul Dinculescu Do
lj ţinea cursuri elevilor săi în Grădina Cişmigiu pe lângă unii arbori deosebiţi. Cel mai b
noscător al acestor tehnici este bioterapeutul Vladimir Ciorici, venit din Basarab
ia şi care, ca profesie de bază, este silvicultor. Stejarul are un maxim de manifest
are energetică între orele 21-23, pentru clarvăzători energia pe care o percep fiind uni
formă şi de culoare galben închis. Afinitatea om-copac a ajuns la valenţe maxime în cazul
marelui om al Bisericii, Arsenie Papacioc care, ascunzându-se trei ani în pădure din m
otive politice, ajunsese să înţeleagă graiul copacilor. Importanţa cea mai mare în astfel d
terapii este alegerea stejarului cu care se lucrează şi cunoaşterea prin studiu a inf
luenţei factorilor ambientali: poziţia Lunii în casele astrologice,stadiul ei de evoluţi
e, parametri fizici, etc. Colaborarea om-stejar se realizează la parametri maximi
numai când copacul rezonează afectiv cu interlocutorul său. Acest fapt a fost stabilit
în mod ştiinţific prin măsurătorile efectuate într-o întreprindere aerospaţială din USA de
orge Lawrence.
Vrei mai mult?
Citeste Zori de Ziua, periodic on-line de analiza si sinteza asupra realitatii f
antastice
În practica mondială se cunosc cazuri când paturile bolnavilor netransportabili erau ţin
ute sub crengile unor stejari viguroşi. Mergând în continuare pe folosirea efectului m
ai multor exemplare de copaci,ajungem la unitatea fizică care este pădurea şi care are
în ansamblul ei efecte terapeutice diverse, în funcţie de specie. Astfel pădurea de ste
jar are efect stenic, antistresant numai prin parcurgerea ei sau prin vieţuirea ac
olo un timp mai îndelungat.