Capitolul 5 - Cuadrice Reduse

CUADRICE PE ECUAłII REDUSE / MARIANA ZAMFIR 65
CAPITOLUL 5
CUADRICE PE ECUAłII REDUSE
Se consideră în spaŃiu un sistem de coordonate de axe Ox, Oy, Oz raportat la versorii

i, j , k .
CUADRICE NEDEGENERATE
ELIPSOIDUL
DefiniŃia 5.1. Elipsoidul (real) este mulŃimea punctelor din spaŃiu care satisfac ecuaŃia
carteziană, numită ecuaŃia canonică (redusă) a elipsoidului:
x2 y2 z2
(E): + + − 1 = 0, unde a, b, c > 0 . (1)
a2 b2 c2
Pentru elipsoidul ( E ) avem următoarele noŃiuni uzuale (Figura 1):
• a, b, c sunt semiaxele elipsoidului.
• A ( a, 0, 0 ) , A′ ( −a, 0, 0 ) , B ( 0, b, 0 ) , B′ ( 0, − b, 0 ) , C ( 0, 0, c ) , C ′ ( 0, 0, − c ) sunt
vârfurile elipsoidului.
• O ( 0, 0, 0 ) este centru de simetrie numit centrul elipsoidului; Ox, Oy, Oz sunt axe de
simetrie numite axele elipsoidului; Oxy, Oxz , Oyz sunt plane de simetrie numite planele
principale pentru elipsoid.
Figura 1: Elipsoidul real

66 C A P I T O LU L 5
x2 y2 z2
Remarca 5.2. Cuadrica descrisă prin ecuaŃia + + + 1 = 0, a, b, c > 0 se
a2 b2 c2
numeşte elipsoid imaginar.
Remarca 5.3. Elipsoidul ( E ) este o mulŃime mărginită şi închisă, deci compactă, con-
Ńinută în interiorul paralelipipedului x ≤ a, y ≤ b, z ≤ c .
Dacă două dintre semiaxele elipsoidului sunt egale, de exemplu a = b , atunci elipsoidul
x2 y2 z2
+ + − 1 = 0 se numeşte de rotaŃie în jurul axei Oz şi se obŃine prin rotaŃia în jurul
a2 a2 c2
 y2 z2
 2 + 2 −1 = 0
axei Oz a elipsei  a c .
x = 0

Dacă semiaxele sunt egale, a = b = c , atunci elipsoidul este o sferă de rază a .
EcuaŃiile parametrice ale elipsoidului:
 x = a ⋅ cos u sin v

 y = b ⋅ sin u sin v , u ∈ [ 0, 2π ] , v ∈ [ 0, π ] . (2)
 z = c ⋅ cos v

IntersecŃia unui elipsoid cu o dreaptă
O dreaptă intersectează elipsoidul în cel mult două puncte, ale căror coordonate se
găsesc rezolvând sistemul format din ecuaŃia elipsoidului şi ecuaŃiile dreptei.

ObservaŃia 5.4. O dreaptă cu vectorul director v = l i + m j + nk este tangentă într-un
lx0 my0 nz0
punct M ( x0 , y0 , z0 ) ∈ ( E ) la elipsoid dacă + + =0.
a2 b2 c2
IntersecŃia unei elipsoid cu un plan
1. Planele de simetrie Oxy, Oxz, Oyz intersectează elipsoidul după elipse reale.
IntersecŃia elipsoidului cu planul Oxy este o elipsă situată în planul Oxy de ecuaŃii:
 x2 y2 z 2  x2 y2
 2 + 2 + 2 −1 = 0  + −1 = 0
a b c ⇔  a2 b 2 .
z = 0 z = 0
 
 x2 z2
 + −1 = 0
Analog se arată că intersecŃia elipsoidului cu planul Oxz este elipsa  a2 c 2 , iar
y = 0

 y2 z2
 + −1 = 0
intersecŃia cu planul Oyz este elipsa  b 2 c 2 .
x = 0

2. Planele paralele cu planele de coordonate intersectează elipsoidul după elipse.
IntersecŃia elipsoidului cu planul z = λ este o elipsă de ecuaŃii:
 x2 y2
 x2 y 2 z 2  + −1 = 0
 2 + 2 + 2 −1 = 0  2  λ2   λ 2
a b c ⇔  a 1 − 2
 b 1 − 2  .
 c2   c 
z = λ     
 z = λ

ObservaŃia 5.5. Dacă λ < c , atunci elipsa este o elipsă reală situată în planul z = λ ,
λ2 λ2
cu semiaxele a1 = a 1 − şi b1 = b 1 − (cea mai mare elipsă este cea din planul Oxy,
c2 c2
elipsele devenind din ce în ce mai mici pe măsură ce λ creşte); dacă λ = ± c , atunci elipsa se
reduce la vârfurile C ( 0, 0, c ) , C′ ( 0, 0, − c ) ; dacă λ > c , atunci elipsa este imaginară (adică
planul nu intersectează elipsoidul).

IntersecŃiile cu plane paralele cu celelalte două plane de simetrie sunt tot elipse reale
sau imaginare şi se studiază în mod analog.
Plan tangent la elipsoid
EcuaŃia planului tangent la elipsoid într-un punct M ( x0 , y0 , z0 ) de pe elipsoidul ( E )
x 2 y 2 z 2
(adică 0 + 0 + 0 − 1 = 0 ):
a2 b2 c2
xx0 yy0 zz0
+ + −1 = 0 . (3)
a2 b2 c2
ObservaŃia 5.6. EcuaŃia planului tangent într-un punct al elipsoidului se obŃine prin
dedublarea ecuaŃiei acestuia.
EcuaŃiile planelor tangente la elipsoidul (E) paralele cu un plan dat de ecuaŃie
(π ) : Ax + By + Cz + D = 0 :
Ax + By + Cz ± a 2 A2 + b 2 B 2 + c 2C 2 = 0 . (4)
Plan polar. Pol

EcuaŃia planului polar al unui punct M ( x0 , y0 , z0 ) care nu aparŃine elipsoidului ( E )
x 2 y02 z 2
(adică 0 + + 0 − 1 ≠ 0 ) în raport cu elipsoidul:
a2 b2 c2
xx0 yy0 zz0
+ + −1 = 0 . (5)
2 2
a b c2
Punctul M ( x0 , y0 , z0 ) se numeşte polul planului (5) în raport cu elipsoidul.
x0 2y 2 z0 2
ObservaŃia 5.7. Dacă punctul M ( x0 , y0 , z0 ) ∈ ( E ) (adică + 0 + − 1 = 0 ),
a2 b2 c2
atunci planul polar al punctului M în raport cu elipsoidul este planul tangent în punctul M la
elipsoid (planul tangent este planul polar al punctului de contact cu elipsoidul).
HIPERBOLOIZI
DefiniŃia 5.8. Hiperboloidul cu o pânză cu axa netransversală Oz este mulŃimea
punctelor din spaŃiu care satisfac ecuaŃia, numită ecuaŃia canonică (redusă):
x2 y2 z2
( H1 ) : + − − 1 = 0, unde a, b, c > 0 .. (6)
a2 b2 c2
Pentru hiperboloidul ( H 1 ) avem următoarele noŃiuni uzuale (Figura 2) :
• a, b, c sunt semiaxele hiperboloidului.
• A ( a, 0, 0 ) , A′ ( −a, 0, 0 ) , B ( 0, b, 0 ) , B′ ( 0, − b, 0 ) sunt vârfurile hiperboloidului.
• O ( 0, 0, 0 ) este centru de simetrie, Ox, Oy, Oz sunt axe de simetrie şi planele de

coordonate Oxy, Oxz , Oyz sunt plane de simetrie pentru hiperboloid.
• Axa Oz nu intersectează suprafaŃa hiperboloidului.
Figura 2: Hiperboloidul cu o pânză

Remarca 5.9. Cuadricele descrise prin ecuaŃiile H1′ : − ( ) x2

a2
+
y2
b2
+
z2
c2
− 1 = 0 , respectiv
( ) ax
2
y2 z2
H1′′ : − + −1 = 0 definesc tot un hiperboloid cu o pânză cu axă netransversală Ox,
2
b2 c2
respectiv Oy.
Remarca 5.10. Hiperboloidul cu o pânză ( H 1 ) este o mulŃime nemărginită şi închisă.
Dacă două dintre semiaxe sunt egale, de exemplu a = b , atunci hiperboliodul cu o

pânză se numeşte de rotaŃie în jurul axei Oz.
EcuaŃiile parametrice ale hiperboloidului cu o pânză:
 x = a ⋅ cos u ch v

 y = b ⋅ sin u ch v , u ∈ [ 0, 2π ] , v ∈ ℝ . (7)
 z = c ⋅ sh v

IntersecŃia unui hiperboloid cu o pânză cu o dreaptă
O dreaptă intersectează hiperboloidul cu o pânză în cel mult două puncte, ale căror
coordonate se găsesc rezolvând sistemul format din ecuaŃia hiperboloidului şi ecuaŃiile
dreptei.
Dacă o dreaptă are în comun cu hiperboloidul cu o pânză mai mult de două puncte,
atunci dreapta aparŃine în întregime hiperboloidului.

lx0 my0 nz0
punct M ( x0 , y0 , z0 ) ∈ ( H1 ) la hiperboloidul cu o pânză ( H1 ) dacă + − = 0.
a2 b2 c2
IntersecŃia unei hiperboloid cu o pânză cu un plan
1. Planele de simetrie Oxy, Oxz, Oyz intersectează hiperboloidul cu o pânză după o
elipsă reală şi două hiperbole.
IntersecŃia hiperboloidului cu o pânză cu planul Oxy este o elipsă reală, numită elipsa
 x2 y2 z 2  x2 y 2
 2 + 2 − 2 −1 = 0  + −1 = 0
colier, de ecuaŃii  a b c ⇔  a2 b 2 .
z = 0 z = 0
 
 x2 z 2  y2 z2
 2 − 2 − 1 = 0  2 − 2 −1 = 0
Hiperbolele  a c şi  b c reprezintă intersecŃiile hiperboloidului
y = 0 x = 0
 
cu o pânză cu planele Oxz, respectiv Oyz.
2. Planele z = λ paralele cu planul de coordonate Oxy intersectează hiperboloidul cu o
pânză după elipse reale situate în planul z = λ , de ecuaŃii:
 x2 y2
 x2 y 2 z 2  + −1 = 0
 2 + 2 − 2 −1 = 0  2  λ2   λ 2
a b c ⇔  a 1 + 2
 b 1 + 2  , (∀) λ ∈ ℝ .
 c2   c 
z = λ     
 z = λ

Cea mai mică elipsă este situată în planul Oxy (elipsa colier), elipsele devenind din ce
în ce mai mari pe măsură ce λ creşte.
3. Planele x = α paralele cu planul de coordonate Oyz intersectează hiperboloidul cu
 x2 y 2 z 2
 + − −1 = 0
o pânză după hiperbole nedegenerate sau degenerate de ecuaŃii:  a 2 b 2 c 2 .
x = α

 y2 z2
 − −1 = 0
 2  α2  2  α2 
ObservaŃia 5.12. Dacă α < a , atunci hiperbola este b 1−  c 1−  , cu
 2  a2 
  a   

x = α
axa transversă Oy, situată în planul x = α ; dacă α = ± a , atunci intersecŃia se reduce la două
y z y z
 − =0  + =0
drepte concurente în punctul (α , 0, 0 ) , de ecuaŃii  b c şi  b c , situate în planul
 x = α  x = α
 y2 z2
 − + −1 = 0
  α 2   α 2 
x = α ; dacă α > a , atunci intersecŃia este hiperbola  b2  − 1 c 2  2 − 1 , cu
 a2  a 
    
x = α

axa transversă Oz, situată în planul x = α .
IntersecŃiile cu planele y = β , β ∈ ℝ paralele cu planul de coordonate Oxz sunt tot
hiperbole nedegenerate sau degenerate şi se tratează în mod analog.
Plan tangent la hiperboloidul cu o pânză
EcuaŃia planului tangent la hiperboloidul cu o pânză într-un punct M ( x0 , y0 , z0 ) de
x 2 y 2 z 2
pe hiperboloidul ( H1 ) (adică 0 + 0 − 0 − 1 = 0 ):
a2 b2 c2
xx0 yy0 zz0
+ − −1 = 0 . (8)
a2 b2 c2
EcuaŃiile planelor tangente la hiperboloidul cu o pânză ( H1 ) paralele cu un plan de
ecuaŃie (π ) : Ax + By + Cz + D = 0 :
Ax + By + Cz ± a 2 A2 + b 2 B 2 − c 2C 2 = 0 . (9)
Plan polar. Pol

EcuaŃia planului polar al unui punct M ( x0 , y0 , z0 ) care nu aparŃine hiperboloidului
x0 2 y02 z0 2
( H1 ) (adică + − − 1 ≠ 0 ) în raport cu hiperboloidul:
a2 b2 c2
xx0 yy0 zz0
+ − −1 = 0 . (10)
2 2
a b c2
Punctul M ( x0, y0, z0 ) se numeşte polul planului (10) în raport cu hiperboloidul ( H1 ) .
ObservaŃia 5.13. Planul polar al unui punct de pe hiperboloidul cu o pânză în raport

cu hiperboloidul este chiar planul tangent la hiperboloid în punctul respectv.
Con asimptotic
x2 y2 z2
DefiniŃia 5.14. SuprafaŃa + − = 0 , a, b, c > 0 este un con numit conul
a2 b2 c2
asimptotic al hiperboloidului cu o pânză ( H1 ) (se află în interiorul hiperboloidului ( H1 ) ).
DefiniŃia 5.15. Hiperboloidul cu două pânze cu axa transversală Oz este mulŃimea

punctelor din spaŃiu care satisfac ecuaŃia, numită ecuaŃia canonică (redusă):
x2 y2 z2
( H2 ) : − − + − 1 = 0, unde a, b, c > 0 . (11)
a2 b2 c2
Pentru hiperboloidul ( H 2 ) avem următoarele noŃiuni uzuale (Figura 3) :
• a, b, c sunt semiaxele hiperboliodului.
• C ( 0, 0, c ) , C ′ ( 0, 0, − c ) sunt vârfurile hiperboloidului.
• O ( 0, 0, 0 ) este centru de simetrie, axele Ox, Oy, Oz sunt axe de simetrie şi planele
de coordonate Oxy, Oxz , Oyz sunt plane de simetrie pentru hiperboloid.

• Axa Oz intersectează suprafaŃa hiperboloidului, axele Ox şi Oy nu intersectează
hiperboloidul.
Figura 3: Hiperboloidul cu două pânze

Remarca 5.16. EcuaŃiile
( )′ x2 y 2 z 2
H2 : − ′′ ( )
x2 y 2 z 2
− − 1 = 0 şi H 2 : − + − − 1 = 0
a2 b 2 c2 a2 b 2 c2
definesc tot câte un hiperboloid cu două pânze cu axele transversale Ox, respectiv Oy.
Remarca 5.17. Hiperboloidul cu două pânze ( H 2 ) este o mulŃime nemărginită şi
închisă.
Dacă două dintre semiaxe sunt egale, de exemplu a = b , atunci hiperboliodul cu două
pânze se numeşte de rotaŃie în jurul axei Oz.
EcuaŃiile parametrice ale hiperboloidului cu două pânze:
 x = a ⋅ cos u sh v

 y = b ⋅ sin u sh v , u ∈ [ 0, 2π ] , v ∈ ℝ . (12)
 z = ± c ⋅ ch v

IntersecŃia unui hiperboloid cu două pânze cu o dreaptă
O dreaptă intersectează hiperboloidul cu două pânze în cel mult două puncte, ale căror
coordonate sunt soluŃiile sistemul format din ecuaŃia hiperboloidului şi ecuaŃiile dreptei.

lx0 my0 nz0
punct M ( x0 , y0 , z0 ) ∈ ( H 2 ) la hiperboloidul cu două pânze ( H 2 ) dacă + − = 0.
a2 b2 c2
IntersecŃia unei hiperboloid cu două pânze cu un plan
1. Planele de simetrie Oxy, Oxz, Oyz intersectează hiperboloidul cu două pânze după o
elipsă imaginară şi două hiperbole.
IntersecŃia hiperboloidului cu două pânze cu planul Oxy este o elipsă imaginară de
 x2 y2 z 2  x2 y2
− 2 − 2 + 2 − 1 = 0  + +1 = 0
ecuaŃii  a b c ⇔  a2 b 2 , deci nu se intersectează.
z = 0 z = 0
 
 x2 z 2  y2 z 2
− + − 1 = 0 − + −1 = 0
EcuaŃiile  a 2 c 2 şi  b 2 c 2 reprezintă hiperbolele de intersecŃie
y = 0 x = 0
 
dintre hiperboloidul cu două pânze şi planele Oxz, respectiv Oyz.
2 Planele z = λ paralele cu planul de coordonate Oxy intersectează hiperboloidul cu
două pânze după curba de ecuaŃii:
 x2 y2
 x2 y2 z 2  + −1 = 0
− 2 − 2 + 2 − 1 = 0  2  λ2   λ2 
 a b c ⇔ a  2
− 1 b  2 − 1 , (∀) λ ∈ ℝ .
 2   
z = λ  c  c 
 z = λ

ObservaŃia 5.19. Dacă λ > c , atunci intersecŃia este elipsa reală de semiaxe a1 =
λ2 λ2
=a −1 şi b1 = b − 1 situată în planul z = λ ; dacă λ = ± c , atunci intersecŃia se reduce
c2 c2
la vârfurile C ( 0, 0, c ) , C′ ( 0, 0, − c ) ; dacă λ < c , planul z = λ nu intersectează hiperboloidul.
3. Planele x = α , α ∈ℝ paralele cu planul de coordonate Oyz intersectează
hiperboloidul cu două pânze după hiperbole cu axa transversă Oz de ecuaŃii:
 y2 z2
 x2 y 2 z 2 − + −1 = 0
− 2 − 2 + 2 − 1 = 0  2  α 2  2  α 2 
 a b c ⇔ b  + 1 c  2 + 1 , ( ∀) α ∈ ℝ .
 a2  a 
x = α     
 
x = α
IntersecŃiile hiperboloidului cu planele y = β , β ∈ℝ , paralele cu planul de coordonate
 x2 z2
− + −1 = 0
  β 2   β 2 
Oxz, sunt hiperbole cu axa transversă Oz de ecuaŃii  a2  +1 c2  +1 , ( ∀) β ∈ℝ .
 b2   b2 
    

y = β
Plan tangent la hiperboloidul cu două pânze
EcuaŃia planului tangent la hiperboloidul cu două pânze într-un punct M ( x0 , y0 , z0 )
x 2 y 2 z 2
de pe hiperboloidul ( H 2 ) (adică 0 + 0 − 0 + 1 = 0 ):
a2 b2 c2
xx0 yy0 zz0
+ − +1 = 0 . (13)
a2 b2 c2
EcuaŃiile planelor tangente la hiperboloidul cu două pânze ( H 2 ) paralele cu un plan
de ecuaŃie (π ) : Ax + By + Cz + D = 0 :
Ax + By + Cz ± − a 2 A2 − b2 B 2 + c 2C 2 = 0 . (14)
Plan polar. Pol

EcuaŃia planului polar al unui punct M ( x0 , y0 , z0 ) care nu aparŃine hiperboloidului
x0 2 y02 z0 2
( H2 ) (adică + − + 1 ≠ 0 ) în raport cu hiperboloidul:
a2 b2 c2
xx0 yy0 zz0
+ − +1 = 0 . (15)
2 2
a b c2
Punctul M ( x0, y0, z0 ) se numeşte polul planului (15) în raport cu hiperboloidul ( H 2 ) .
Con asimptotic
x2 y2 z2
DefiniŃia 5.20. Conul + − = 0 , a, b, c > 0 este conul asimptotic al hiperbo-
a2 b2 c2
loidului cu două pânze ( H 2 ) (hiperboloidul ( H 2 ) se află în interiorul conului).
ObservaŃia 5.21. Hiperboloidul cu o pânză ( H1 ) şi hiperboloidul cu două pânze ( H 2 )
au acelaşi con asimptotic.

Hiperboloidul cu două pânze nu are generatoare rectilinii.
PARABOLOIZI
DefiniŃia 5.22. Paraboloidul eliptic cu axa de simetrie Oz este mulŃimea punctelor din
spaŃiu care satisfac ecuaŃia canonică (redusă):
x2 y2
( PE ) : + = 2 z , unde a, b > 0 . (16)
a2 b2
Pentru paraboloidul eliptic ( PE ) avem următoarele noŃiuni uzuale (Figura 4) :
• a, b sunt semiaxele paraboloidului.

• O ( 0, 0, 0 ) este vârful paraboloidului.
• Oz este axă de simetrie; planele de coordonate Oxz , Oyz sunt plane de simetrie
pentru paraboloid; paraboloidul nu are puncte sub planul Oxy .
Figura 4: Parabolidul eliptic

Remarca 5.23. Cuadricele
( )b
PE′ :
y2
2
+
z2
c2
( )
= 2 x şi PE ′′ :
x2
a2
+
z2
c2
= 2 y , a , b, c > 0
sunt tot paraboloizi eliptici cu axele de simetrie Ox, respectiv Oy.

Remarca 5.24. Paraboloidul eliptic este o mulŃime nemărginită şi închisă.
Dacă a = b , atunci paraboloidul eliptic se numeşte de rotaŃie în jurul axei Oz.
EcuaŃiile parametrice ale paraboloidului eliptic:
 x = av ⋅ cos u
 y = bv ⋅ sin u

 , u ∈ [ 0, 2π ] , v ∈ ℝ . (17)
 v2
 z = 2
IntersecŃia unui paraboloid eliptic cu o dreaptă
O dreaptă intersectează paraboloidul eliptic în cel mult două puncte, ale căror
coordonate sunt soluŃiile sistemul format din ecuaŃia paraboloidului şi ecuaŃiile dreptei.
IntersecŃia unei paraboloidul eliptic cu un plan
1. Planul de coordonate Oxy intersectează paraboloidul eliptic în vârful O ( 0, 0, 0 ) .
2. Planele de simetrie Oxz, Oyz intersectează paraboloidul eliptic după parabole:
 x 2 = 2a 2 z  y 2 = 2b 2 z
 ş i  .
 y = 0  x = 0
3. Planele z =λ paralele cu planul de coordonate Oxy intersectează paraboloidul eliptic
 x2 y2  x2 y2
 + = 2 z  + −1 = 0
după curbe de ecuaŃii:  a 2 b 2 ⇔  2a 2λ 2b 2λ , ( ∀) λ ∈ ℝ .
z = λ z = λ
 
ObservaŃia 5.25. Dacă λ > 0 , atunci intersecŃia este elipsa reală de semiaxe a1 =
= a 2λ şi b1 = b 2λ situată în planul z = λ ; dacă λ=0, atunci intersecŃia este vârful O( 0, 0, 0) ;

dacă λ < 0 , planul z = λ nu intersectează paraboloidul (intersecŃia este o elipsă imaginară).
4. Planele x = α , α ∈ ℝ paralele cu planul de simetrie Oyz intersectează paraboloidul
eliptic după parabole cu axa de simetrie paralelă cu axa Oz de ecuaŃii:
 x2 y 2  2 2
 α2 
 2 + 2 = 2z  y = 2b  z − 
a ⇔  2a 2  ,α ∈ ℝ .
b  
x = α 
 x = α
 α2 
Parabolele au acelaşi parametru b şi vârfurile de coordonate V  α , 0,
2
.
 2a 2 

IntersecŃiile paraboloidului eliptic cu planele y = β, β ∈ℝ paralele cu planul de simetrie
Oxz sunt parabole cu axa de simetrie paralelă cu axa Oz şi se determină în mod analog.
Plan tangent la paraboloidul eliptic
EcuaŃia planului tangent la paraboloidul eliptic într-un punct M ( x0, y0, z0 ) aparŃinând
x 2 y 2
paraboloidulului ( PE ) (adică 0 + 0 − 2 z0 = 0 ):
a2 b2
xx0 yy0
+ = z + z0 . (18)
a2 b2
EcuaŃia planului tangent la paraboloidul eliptic ( PE ) paralel cu un plan de ecuaŃie
(π ) : Ax + By + Cz + D = 0 :
2C ( Ax + By + Cz ) + a 2 A2 + b2 B 2 = 0 . (19)
Plan polar. Pol

EcuaŃia planului polar al unui punct M ( x0 , y0 , z0 ) care nu aparŃine paraboloidului
x 2 y 2
( PE ) (adică 0 + 0 − 2 z0 ≠ 0 ) în raport cu paraboloidul:
a2 b2
xx0 yy0
+ = z + z0 . (20)
a2 b2
Punctul M ( x0, y0, z0 ) se numeşte polul planului (20) în raport cu paraboloidul ( PE ) .
DefiniŃia 5.26. Paraboloidul hiperbolic cu axa de simetrie Oz este mulŃimea punctelor

din spaŃiu care satisfac ecuaŃia canonică (redusă):
x2 y2
( PH ) : − = 2 z , unde a, b > 0 . (21)
a2 b2
Pentru paraboloidul hiperbolic ( PH ) avem următoarele noŃiuni uzuale (Figura 5) :
• a, b sunt semiaxele paraboloidului.
• O ( 0, 0, 0 ) este vârful paraboloidului.
• Oz este axă de simetrie şi planele de coordonate Oxz , Oyz sunt plane de simetrie
pentru paraboloid.
Figura 5: Paraboloidul hiperbolic

Remarca 5.27. EcuaŃiile
( )′
PH :
y2 z 2
− = 2x
b 2 c2
ş i ′′ ( )
x2 z 2
PH : − = 2y , a, b, c > 0 (sau schimbând semnul)
a2 c 2
definesc tot paraboloizi hiperbolici cu axele de simetrie Ox, respectiv Oy.
Remarca 5.28. Paraboloidul hiperbolic este o mulŃime nemărginită şi închisă.
EcuaŃiile parametrice ale paraboloidului hiperbolic:
 x = av ⋅ ch u
 y = bv ⋅ sh u

 , u, v ∈ ℝ . (22)
2
 v
 z = 2
IntersecŃia unui paraboloid hiperbolic cu o dreaptă
O dreaptă intersectează paraboloidul hiperbolic în cel mult două puncte, ale căror
coordonate sunt soluŃiile sistemul format din ecuaŃia paraboloidului şi ecuaŃiile dreptei.
Dacă o dreaptă are în comun cu paraboloidul hiperbolic mai mult de două puncte,
atunci dreapta aparŃine în întregime paraboloidului.
IntersecŃia unei paraboloidul hiperbolic cu un plan
1. Planul de coordonate Oxy intersectează paraboloidul hiperbolic după două drepte
x y x y
 − =0  + =0
concurente în punctul O ( 0, 0, 0 ) , de ecuaŃii  a b şi  a b .
 z = 0  z = 0
2. Planele de simetrie Oxz, Oyz intersectează paraboloidul hiperbolic după parabole:

 x 2 = 2a 2 z  y 2 = −2b 2 z
 şi  ,
 y = 0  x = 0
cu axa de simetrie Oz, prima în sensul pozitiv al axei, iar a doua în sensul negativ al axei.
4. Planele z = λ paralele cu planul de coordonate Oxy intersectează paraboloidul
 x2 y 2  x2 y2
 2 − 2 = 2z  2 − 2 −1 = 0
hiperbolic după hiperbole de ecuaŃii:  a b ⇔  2a λ 2b λ , ( ∀ ) λ ∈ ℝ \ {0} ,
z = λ z = λ
 
cu axa transversă paralelă cu Ox sau cu Oy, după cum λ > 0 sau λ < 0 .
ObservaŃia 5.29. Dacă λ = 0 , atunci intersecŃia sunt dreptele concurente descrise la
punctul 1.
5. Planele x = α paralele cu planul de coordonate Oyz intersectează paraboloidul
hiperbolic după parabole cu axa de simetrie paralelă cu axa Oz de ecuaŃii:
 x2 y 2  2 2
 α2 
 2 − 2 = 2z  y = 2b  − z + 
a ⇔  2a 2  .
b 
x = α 
 x = α
 α2 
Parabolele au acelaşi parametru b şi vârfurile de coordonate V  α , 0,
2
.
 2a 2 

IntersecŃiile paraboloidului hiperbolic cu planele y = β paralele cu planul de coordona-
te Oxz sunt parabole cu axa de simetrie paralelă cu Oz ce se determină în mod analog.
Plan tangent la paraboloidul hiperbolic
EcuaŃia planului tangent la paraboloidul hiperbolic într-un punct M ( x0 , y0 , z0 ) de pe
x 2 y02
paraboloidul ( PH ) (adică 0 − − 2 z0 = 0 ):
a2 b2
xx0 yy0
− = z + z0 . (23)
a2 b2
EcuaŃia planului tangent la paraboloidul hiperbolic ( PH ) paralel cu un plan de ecuaŃie
(π ) : Ax + By + Cz + D = 0 :
2C ( Ax + By + Cz ) + a 2 A2 − b 2 B 2 = 0 . (24)
Plan polar. Pol
EcuaŃia planului polar al unui punct M ( x0 , y0 , z0 ) care nu aparŃine paraboloidului
x0 2 y02
( PH ) (adică − − 2 z0 ≠ 0 ) în raport cu paraboloidul:
a2 b2
xx0 yy0
− = z + z0 . (25)
a2 b2
Punctul M ( x0, y0, z0 ) se numeşte polul planului (25) în raport cu paraboloidul ( PH ) .
CUADRICE DEGENERATE
DefiniŃia 5.30.
a) Conul cu vârful în origine este cuadrica dată prin ecuaŃia canonică:
x2 y2 z2
+ − = 0 , unde a, b, c > 0 sunt semiaxele conului. (26)
a2 b2 c2
Pentru conul cu vârful în origine avem următoarele noŃiuni uzuale (Figura 6) :
• a, b, c sunt semiaxele conului.
• O ( 0, 0, 0 ) este vârful conului.
• O ( 0, 0, 0 ) este centru de simetrie, Ox, Oy, Oz sunt axe de simetrie şi planele de
coordonate Oxy, Oxz , Oyz sunt plane de simetrie pentru con.

Remarcă 5.31. Punctul O ( 0, 0, 0 ) este intersecŃia conului cu axele de coordonate şi

cu planul de coordonate Oxy; intersecŃiile cu planele de coordonate Oxz şi Oyz sunt perechi de
drepte concurente în origine; intersecŃiile cu plane paralele cu Oxy sunt elipse; intersecŃiile cu
plane paralele cu Oxz, Oyz sunt hiperbole.
EcuaŃiile parametrice ale conului:
 x = av ⋅ cos u

 y = bv ⋅ sin u , u ∈ [ 0, 2π ] , v ∈ ℝ . (27)
 z = cv

b) Cilindrul circular cu generatoarele paralele cu Oz este cuadrica dată prin ecuaŃia
canonică:
x 2 + y 2 = a 2 , unde a > 0 este raza cilindrului. (28)

EcuaŃiile parametrice ale cilindrului circular:
 x = a ⋅ cos u

 y = a ⋅ sin u , u ∈ [ 0, 2π ] , v ∈ ℝ . (29)
z = v

c) Cilindrul eliptic real cu generatoarele paralele cu Oz este cuadrica dată prin ecuaŃia
canonică:
x2 y2
+ − 1 = 0 , unde a, b > 0 sunt semiaxele cilindrului. (30)
a2 b2
x2 y2
ObservaŃia 5.32. Cuadrica degenerată descrisă prin ecuaŃia + + 1 = 0, a, b > 0
a2 b2
reprezintă un cilindru eliptic imaginar.
EcuaŃiile parametrice ale cilindrului eliptic:
 x = a ⋅ cos u

 y = b ⋅ sin u , u ∈ [ 0, 2π ] , v ∈ ℝ . (31)
z = v

d) Cilindrul hiperbolic cu generatoarele paralele cu Oz este cuadrica dată prin ecuaŃia
canonică:
x2 y2
− − 1 = 0 , unde a, b > 0 sunt semiaxele cilindrului. (32)
a2 b2
EcuaŃiile parametrice ale cilindrului hiperbolic:
 x = ± a ⋅ ch u

 y = b ⋅ sh u , u , v ∈ ℝ . (33)
z = v

e) Cilindrul parabolic cu generatoarele paralele cu Oz este cuadrica dată prin ecuaŃia

canonică:
y 2 = 2 px , unde p ∈ ℝ * . (34)
EcuaŃiile parametrice ale cilindrului parabolic:
 x = 2 pu 2

 y = 2 pu , u , v ∈ ℝ . (35)
z = v

y2 z2 y2 z2
ObservaŃia 5.33. EcuaŃiile + − 1 = 0, − − 1 = 0, z 2 = 2 px , etc. (adică pentru
2 2 2 2
b c b c
care lipseşte o variabilă) reprezintă tot cilindrii cu generatoarele paralele cu axele de
coordonate date de variabila care lipseşte.
Alte tipuri de cuadrice (majoritatea degenerate) sunt:
x2 y2
• Pereche de plane concurente: − =0
a2 b2
x2
• Pereche de plane paralele: −1 = 0
a2
x2
• Pereche de plane confundate: =0
a2
x2
• Pereche de plane imaginare: +1 = 0
a2
x2 y2
• Dreaptă dublă: + =0
a2 b2
x2 y2 z2
• Punct dublu: + + = 0 , adică O ( 0, 0, 0 ) .
a2 b2 c2
CUADRICE RIGLATE
Există cuadrice al căror plan tangent într-un punct al acestora conŃine cel puŃin o
dreaptă inclusă în cuadrică. Exemple remarcabile sunt: hiperboloidul cu o pânză, paraboloidul
hiperbolic, conul, cilindrii (circular, eliptic, hiperbolic, parabolic).
DefiniŃia 5.33. O suprafaŃă care poate fi generată prin mişcarea unei drepte, numită
generatoare rectilinie, care se sprijină pe o curbă dată în spaŃiu, numită curbă directoare, se
numeşte suprafaŃă riglată. Dacă prin orice punct al unei suprafeŃe riglate trec două drepte
distincte conŃinute în suprafaŃă, atunci suprafaŃa se numeşte dublu riglată.
Hiperboloidul cu o pânză şi paraboloidul hiperbolic sunt suprafeŃe dublu riglate
generate de câte două familii de drepte numite generatoare rectilinii.
EcuaŃia hiperboloidului cu o pânză ( H1 ) se scrie şi sub forma:
 x z   x z   y  y
 −   +  = 1 − 1 +  .
 a c   a c   b  b 
Familiile de drepte ( Gλ )λ∈ℝ ∪ ( G∞ ) şi Gµ

µ∈ℝ
( )
∪ ( G∞
′ ) , unde
x z  y
 a − c = λ 1 − b 
( Gλ ) :    x z y
, λ ∈ℝ , ( G∞ ) : + = 1 − = 0 şi
x
 + = z 1  y  a c b
1+
 a c λ  b 
(36)
x z  y
 a − c = µ 1 + b 
( ) 
Gµ : 
 
,µ ∈ℝ, ( G∞′ ) :
x z y
+ = 1+ = 0
 x + z = 1 1 − y  a c b
 a c µ  b 
definesc generatoarele rectilinii pe suprafaŃa ( H1 ) .
EcuaŃia paraboloidului hiperbolic ( PH ) se scrie şi sub forma:
 x y  x y 
 −  +  = 2 z .
 a b  a b 
şi se obŃin familiile de generatoare rectilinii ( Gλ )λ∈ℝ ∪ ( G∞ ) şi Gµ

µ∈ℝ
( )
∪ ( G∞
′ ) , unde
x y
 a − b = λ x y
( Gλ ) :  , λ ∈ℝ , ( G∞ ) : − = z = 0 şi
x + y = 2 z a b
 a b λ
(37)
x y
 a + b = µ
( )
Gµ : 
x y 2
,µ ∈ℝ , ( G∞′ ) :
x y
+ = z =0.
a b
 − = z
 a b µ
ObservaŃia 5.34.
1) Translatând în origine oricare din cele două familii de generatoare ale hiperboloidu-
lui cu o pânză se obŃine o singură familie de generatoare rectilinii ale conului asimptotic al
acestuia (adică paralelele duse prin origine la generatoarele din oricare din cele două familii
sunt situate pe conul asimptotic), deci conul este o suprafaŃă simplu riglată.
2) Orice dreaptă aşezată pe hiperboloidul cu o pânză sau pe paraboloidul hiperbolic
face parte din una din cele două familii de generatoare rectilinii.
3) Prin fiecare punct al hiperboloidului cu o pânză şi al paraboloidului hiperbolic trece
( )
o unică generatoare rectilinie din fiecare din familiile ( Gλ ) şi Gµ .
4) Oricare două generatoare rectilinii din aceeaşi familie nu se intersectează (sunt chiar
necoplanare), dar oricare două generatoare rectilinii ce aparŃin la familii diferite sunt
coplanare (în cazul hiperboloidului cu o pânză sunt concurente, excceptând cazul când trec
prin puncte simetrice ale elipsei colier; în cazul paraboloidului hiperbolic sunt întotdeauna
concurente).
5) Două generatoare rectilinii concurente din familii diferite determină planul tangent
la hiperboloidul cu o pânză sau paraboloidul hiperbolic în punctul lor de intersecŃie.
6) În cazul hiperboloidului cu o pânză, trei generatoare din aceeaşi familie nu pot fi
paralele cu un acelaşi plan; în cazul paraboloidului hiperbolic, toate generatoarele din aceeaşi
familie sunt paralele cu un acelaşi plan fix (numit plan director).
7) În cazul hiperboloidului cu o pânză, trei generatoare nu pot fi coplanare.
EXERCIłII ŞI PROBLEME REZOLVATE
5.1. Să se determine curbele de intersecŃie ale următoarelor cuadrice cu planele de coordonate:
x2 y 2 z 2
a) + + −1 = 0
25 4 100
b) x 2 + 4 y 2 − 25 z 2 − 100 = 0
c) 4 x 2 + y 2 − 25 z 2 + 100 = 0
d) 4 x 2 + 25 y 2 − 200 z = 0
e) 25 x 2 − 4 y 2 − 200 z = 0
f) 25 x 2 + 4 y 2 − z 2 = 0 .
Pentru fiecare cuadrică, să se determine ecuaŃiile parametrice şi să se reprezinte grafic.
x2 y 2 z 2
SoluŃie. a) Cuadrica + + − 1 = 0 este un elipsoid real de semiaxe a = 5, b = 2, c = 10
25 4 100
şi vârfuri A ( 5, 0, 0 ) , A′ ( −5, 0, 0 ) , B ( 0, 2, 0 ) , B′ ( 0, − 2, 0 ) , C ( 0, 0, 10 ) , C ′ ( 0, 0, − 10 ) .
Planul de coordonate Oxy, de ecuaŃie z = 0 , intersectează elipsoidul după elipsa reală

 x2 y 2
 + −1 = 0
 25 4 . Similar, planele Oxz, de ecuaŃie y = 0 , respectiv Oyz, de ecuaŃie x = 0 taie
z = 0

 x2 z 2  y2 z2
 + −1 = 0  + −1 = 0
cuadrica după elipsele reale  25 100 , respectiv  4 100 .
y = 0 x = 0
 
EcuŃiile parametrice ale elipsoidului sunt:
 x = 5 ⋅ cos u sin v

 y = 2 ⋅ sin u sin v , u ∈ [ 0, 2π ] , v ∈ [ 0, π ] (conform formulei (2)).
 z = 10 ⋅ cos v

x2 y2 z 2
b) Cuadrica x 2 + 4 y 2 − 25 z 2 − 100 = 0 ⇔ + − − 1 = 0 este un hiperboloid cu o pânză
100 25 4
cu axa netransversală Oz de semiaxe a = 10, b = 5, c = 2 şi vârfuri A (10, 0, 0 ) , A′ ( −10, 0, 0 ) ,
B ( 0, 5, 0 ) , B′ ( 0, − 5, 0 ) .
Planul de coordonate Oxy, de ecuaŃie z = 0 , intersectează hiperboloidul cu o pânză
 x2 y 2
 + −1 = 0
după elipsa reală 100 25 (elipsa colier).
z = 0

Planele de coordonate Oxz, respectiv Oyz intersectează hiperboloidul cu o pânză după
 x2 z 2
 − −1 = 0
hiperbola cu axa transversă Ox: 100 4 , respectiv hiperbola cu axa transversă Oy:
y = 0

 y2 z2
 − −1 = 0
 25 4 .
x = 0

EcuaŃiile parametrice ale hiperboloidului cu o pânză sunt:
 x = 10 ⋅ cos u ch v

 y = 5 ⋅ sin u ch v , u ∈ [ 0, 2π ] , v ∈ ℝ (conform formulei (7)).
 z = 2 ⋅ sh v

x2 y 2 z 2
c) Cuadrica 4 x 2 + y 2 − 25z 2 + 100 = 0 ⇔ − − + − 1 = 0 este un hiperboloid cu două
25 100 4
pânze cu axa transversală Oz de semiaxe a = 5, b = 10, c = 2 şi vârfuri C ( 0, 0, 2 ) , C ′ ( 0, 0, − 2 ) .
Planul de coordonate Oxy, de ecuaŃie z = 0 , intersectează hiperboloidul cu două pânze
 x2 y 2
 + +1 = 0
după elipsa imaginară  25 100 (deci planul şi hiperboloidul nu se intersectează).
z = 0

 x2 z 2  y2 z2
− + −1 = 0 − + −1 = 0
EcuaŃiile  25 4 şi  100 4 reprezintă hiperbolele cu axa
y = 0 x = 0
 
transversă Oz de intersecŃie dintre hiperboloidul cu două pânze şi planele Oxz, respectiv Oyz.
EcuaŃiile parametrice ale hiperboloidului cu două pânze sunt:
 x = 5 ⋅ cos u sh v

 y = 10 ⋅ sin u sh v , u ∈ [ 0, 2π ] , v ∈ ℝ (conform formulei (12)).
 z = ± 2 ⋅ ch v

x2 y 2
d) Cuadrica 4x2 + 25y 2 − 200 z = 0 ⇔ + = 2z este un paraboloid eliptic cu axa de simetrie
25 4
Oz de semiaxe a = 5, b = 2 şi vârful O ( 0, 0, 0 ) .
Planul de coordonate Oxy intersectează paraboloidul eliptic în vârful O ( 0, 0, 0 ) .
Planele de coordonate Oxz, respectiv Oyz intersectează paraboloidul eliptic după

 x 2 = 50 z  y 2 = 8 z
parabolele  , respectiv  , cu axa de simetrie Oz, în sensul pozitiv al axei.
 y = 0  x = 0
EcuaŃiile parametrice ale paraboloidului eliptic sunt:
 x = 5v ⋅ cos u
 y = 2v ⋅ sin u

 , u ∈ [ 0, 2π ] , v ∈ ℝ (conform formulei (17)).
2
 v
 z = 2
x2 y2
e) Cuadrica 25x 2 − 4 y 2 − 200 z = 0 ⇔ − = 2 z este un paraboloid hiperbolic cu axa de
4 25
simetrie Oz de semiaxe a = 2, b = 5 şi vârful O ( 0, 0, 0 ) .
Planul de coordonate Oxy, de ecuaŃie z = 0 , intersectează paraboloidul hiperbolic după

x y x y
 − =0  + =0
două drepte concurente în punctul O ( 0, 0, 0 ) , de ecuaŃii  2 5 şi  2 5 .
 z = 0  z = 0
Planele de coordonate Oxz, Oyz intersectează paraboloidul hiperbolic după parabolele

 x 2 = 8 z  y 2 = −50 z
 ş i  , cu axa de simetrie Oz, prima în sensul pozitiv al axei, iar a doua în
 y = 0  x = 0
sensul negativ al axei.
EcuaŃiile parametrice ale paraboloidului hiperbolic sunt:
 x = 2v ⋅ ch u
 y = 5v ⋅ sh u

 , u , v ∈ ℝ (conform formulei (22)).
2
 v
 z = 2
x2 y 2 z 2
f) Cuadrica 25 x 2 + 4 y 2 − z 2 = 0 ⇔ + − = 0 este un con de semiaxe a = 2, b = 5,
4 25 100
c = 10 şi vârful O ( 0, 0, 0 ) .
Planul de coordonate Oxy, de ecuaŃie z = 0 , intersectează conul în vârful O ( 0, 0, 0 ) .
Planul de coordonate Oxz intersectează conul după două drepte concurente în punctul
x z x z
 − =0  + =0
O ( 0, 0, 0 ) , de ecuaŃii  2 10 şi  2 10 .
 y = 0  y = 0
Planul de coordonate Oyz intersectează conul după două drepte concurente în punctul
2 y − z = 0 2 y + z = 0
O ( 0, 0, 0 ) , de ecuaŃii  şi  .
x = 0 x = 0
EcuaŃiile parametrice ale conului sunt:
 x = 2v ⋅ cos u

 y = 5v ⋅ sin u , u ∈ [ 0, 2π ] , v ∈ ℝ (conform formulei (27)).
 z = 10v

5.2. a) Să se determine semiaxele şi coordonatele vârfurilor elipsei obŃinută prin intersecŃia
x2 y 2 z 2
planului x − 6 = 0 cu elipsoidul + + −1 = 0 .
45 20 5
b) Să se determine semiaxele şi coordonatele vârfurilor hiperbolei obŃinută prin intersecŃia
x2 y 2 z 2
planului y − 2 = 0 cu hiperboloidul cu o pânză + − −1 = 0 .
27 6 48
c) Să se determine coordonatele centrului şi raza cercului spaŃial obŃinut prin intersecŃia
x2 y 2 z 2
planului z − 3 = 0 cu hiperboloidul cu două pânze + − +1 = 0 .
2 2 3
d) Să se determine parametrul şi coordonatele vârfului parabolei obŃinută prin intersecŃia
x2 y 2
planului y + 12 = 0 cu paraboloidul hiperbolic − = 6z .
3 8
x2 y2 z 2
SoluŃie. a) Planul x − 6 = 0 intersectează elipsoidul + + −1 = 0 după o elipsă reală de
45 20 5
 y2 z2 1  y2 z 2
 + − = 0  + −1 = 0
ecuaŃii:  20 5 5 ⇔ 4 1 (situată în planul x = 6 , cu axele de simetrie Oy şi
x = 6 x = 6
 
Oz). Semiaxele elipsei sunt b = 2 şi c = 1 , iar vârfurile sunt punctele B ( 6, 2, 0) , B′ ( 6, − 2, 0) ,
C ( 6, 0, 1) , C ′ ( 6, 0, − 1) .
x2 y 2 z 2
b) Planul y = 2 intersectează hiperboloidul cu o pânză + − − 1 = 0 după o hiperbolă
27 6 48
 x2 z 2 1  x2 z 2
 − − = 0  − −1 = 0
nedegenerată de ecuaŃii:  27 48 3 ⇔  9 16 (situată în planul y = 2 , cu axa
y = 2 y = 2
 
transversală Ox). Semiaxele hiperbolei sunt a = 3 şi c = 4 , iar vârfurile sunt punctele
A ( 3, 2, 0 ) şi A′ ( −3, 2, 0 ) .
x2 y2 z2
c) Planul z = 3 intersectează hiperboloidul cu două pânze + − + 1 = 0 după un cerc
2 2 3
 x2 y 2
 + − 2 = 0  x2 + y 2 − 4 = 0
spaŃial de ecuaŃii:  2 2 ⇔ (situat în planul z = 3 ). Centrul cercului
z = 3  z = 3

este punctul C ( 0, 0, 3) , iar raza este R = 2 .
x2 y 2
d) Planul y = −12 intersectează paraboloidul hiperbolic − = 6 z după o parabolă de
3 8
 x2
 −18 = 6 z  x2 = 18z + 54  x2 = 18 ( z + 3)
ecuaŃii  3 ⇔ ⇔ (situată în planul y = −12 , cu axa de
 y = −12 
 y = −12  y = −12

simetrie z = −3 , paralelă cu Oz). Parametrul parabolei este p = 9 şi vârful este V ( 0, −12, −3) .
x −3 y − 4 z + 2
5.3. Se dau elipsoidul 4 x 2 + 9 y 2 + 36 z 2 − 324 = 0 , dreapta ( d ) : = = , planele
3 −6 4
(π ) : 2 x − 3 y + 3z + 1 = 0 şi (α ) : x − 3 y − 6 z + 27 = 0 şi punctul M ( 6, − 4, 2 ) . Se cere:
a) ecuaŃiile planelor tangente la elipsoid în punctele de intersecŃie cu dreapta ( d )
b) ecuaŃiile normalelor la elipsoid în punctele de intersecŃie cu dreapta ( d )
c) coordonatele punctelor de pe elipsoid în care normalele la suprafaŃă sunt paralele cu

dreapta ( d )
d) ecuaŃiile planelor tangente la elipsoid paralele cu planul (π ) şi coordonatele punctelor
de tangenŃă, precum şi distanŃa dintre aceste plane tangente

e) să se arate că elipsoidul şi planul (α ) au un punct comun şi să se determine coordonatele
acestuia
f) coordonatele punctelor de pe elipsoid în care normalele la suprafaŃă sunt perpendiculare
pe planul (α ) şi ecuaŃiile normalelor în aceste puncte
g) ecuaŃia planului polar al punctului M în raport cu elipsoidul.
x2 y2 z 2
SoluŃie. a) EcuaŃia echivalentă a elipsoidului este + + −1 = 0 , deci a = 9, b = 6, c = 3 .
81 36 9
Coordonatele punctelor de intersecŃie dintre elipsoid şi dreaptă sunt soluŃiile sistemului
x2 y2 z2
 + + −1 = 0
format din ecuaŃia elipsoidului şi ecuaŃiile dreptei:  81 36 9 . Folosind ecuaŃiile
x −3 = y −4 = z + 2
 3 −6 4
 x = 3t + 3

parametrice ale dreptei ( d ) :  y = −6t + 4, t ∈ ℝ şi înlocuind în ecuaŃia elipsoidului se obŃine
 z = 4t − 2

ecuaŃia t 2 − t = 0 , cu soluŃiile t1 = 0, t 2 = 1 . Pentru t1 = 0 se găsesc x1 = 3, y 2 = 4, z1 = −2 ,
iar pentru t 2 = 1 se găsesc x2 = 6, y 2 = −2, z 2 = 2 .
Aşadar M1 ( 3, 4, − 2 ) şi M 2 ( 6, − 2, 2 ) sunt punctele de intersecŃie dintre elipsoid şi
dreapta ( d ) .
EcuaŃia planului tangent la elipsoid în punctul M1 ( 3, 4, − 2 ) , conform formulei (3),
3 x 4 y −2 z
este: ( PT1 ) : + + − 1 = 0 ⇔ ( PT1 ) : x + 3 y − 6 z − 27 = 0 .
81 36 9
EcuaŃia planului tangent la elipsoid în punctul M 2 ( 6, − 2, 2 ) , conform formulei (3),
6 x −2 y 2 z
este: ( PT2 ) : + + − 1 = 0 ⇔ ( PT2 ) : 4 x − 3 y + 12 z − 54 = 0 .
81 36 9
b) Normala la elipsoid în punctul M1 ( 3, 4, − 2 ) este dreapta perpendiculară pe planul tangent

( PT1 ) în punctul M1 . Vectorul normal n1 = i + 3 j − 6k al planului tangent ( PT1 ) reprezintă
vectorul director al normalei la elipsoid în punctul M 1 .
x −3 y −4 z + 2
EcuaŃiile normalei la elipsoid în punctul M1 ( 3, 4, − 2) sunt: ( d1 ) : = = .
1 3 −6
Analog se arată că ecuaŃiile normalei la elipsoid în punctul M 2 ( 6, − 2, 2 ) sunt:
x−6 y +2 z −2
( d2 ) : = = .
4 −3 12
c) ObsevaŃie. Dacă F ( x, y, z ) = 0 este ecuaŃia unei cuadrice şi punctul M 0 ( x0 , y0 , z0 ) este pe
cuadrică, atunci ecuaŃiile normalei la cuadrică în punctul M 0 sunt:
x − x0 y − y0 z − z0
= =
∂F ∂F ∂F
( x0 , y0 , z0 ) ( x0 , y0 , z0 ) ( x0 , y0 , z0 )
∂x ∂y ∂z
Notăm cu F ( x, y, z ) = 4 x 2 + 9 y 2 + 36 z 2 − 324 = 0 ecuaŃia elipsoidului.

∂F ∂F ∂F
Prin derivare parŃială se obŃine ( x, y, z ) = 8 x, ( x, y, z ) = 18 y, ( x, y, z ) = 72 z .
∂x ∂y ∂z
Dacă M i ( xi , yi , zi ) , i = 3, 4 sunt punctele căutate de pe elipsoid, atunci normala la
suprafaŃă în M i are ecuaŃiile
x − xi y − yi z − zi x − xi y − yi z − zi
= = ⇔ = =
∂F ∂F ∂F
( xi , yi , zi ) ( xi , yi , zi ) ( xi , yi , zi ) 8 xi 18 yi 72 zi
∂x ∂y ∂z

şi vectorul său director este vi = 8 xi i + 18 yi j + 72 zi k , i = 3, 4 .

CondiŃia de paralelism a normalei cu dreapta ( d ) , deci a vectorului director vi al

normalei cu vectorul director v = 3i − 6 j + 4k al dreptei ( d ) implică, conform formulei (18),
8 xi 18 yi 72 zi 27
Capitolul 1, egalitatea = = , adică xi = zi şi yi = −6 zi .
3 −6 4 4
Deoarece punctele M i ( xi , yi , zi ) , i = 3, 4 aparŃin elipsoidului, atunci coordonatele lor
x2 y2 z2 12
verifică ecuaŃia elipsoidului: i + i + i − 1 = 0 ⇔ 241 zi 2 − 144 = 0 , deci z i = ± .
81 36 9 241
27  12  81  12  72
Rezultă xi = ⋅ ±  =± şi yi = −6 ⋅  ±  =∓ , i = 3, 4 , deci se
4  241  241  241  241
 81 72 12   81 72 12 
găsesc punctele M 3  − , ,−  şi M 4  ,− , .
 241 241 241   241 241 241 
d) Metoda 1. EcuaŃiile planelor tangente la elipsoid paralele cu planul (π ) : 2x − 3 y + 3z +1 = 0 ,
conform formulei (4), sunt:


(π 1 ) : 2 x − 3 y + 3z − 81⋅ 2 + 36 ⋅ ( −3) + 9 ⋅ 3 = 0 (π 1 ) : 2 x − 3 y + 3 z − 27 = 0
2 2 2
 ⇔ .
(
 2π ) − + + =
(π 2 ) : 2 x − 3 y + 3 z + 81 ⋅ 2 + 36 ⋅ ( −3) + 9 ⋅ 3 = 0
 2 2 2 : 2 x 3 y 3 z 27 0
Metoda 2. Orice plan paralel cu planul (π ) : 2x − 3 y + 3z +1 = 0 are ecuaŃia 2 x − 3 y + 3z + λ = 0 ,
λ ∈ ℝ , deci şi planele tangente la elipsoid paralele cu (π ) au ecuaŃiile de această formă.

Notăm cu x 0 , y 0 , z 0 coordonatele punctului de contact M 0 dintre elipsoid şi planul
tangent paralel cu planul (π ) . Conform formulei (3), ecuaŃia planului tangent la elipsoid în
xx0 yy0 zz0

punctul M 0 ( x 0 , y 0 , z 0 ) este + + − 1 = 0 ⇔ 4 x0 x + 9 y0 y + 36 z0 z − 324 = 0 .
81 36 9
Identificând cele două ecuaŃii ale planului tangent la elipsoid în punctul M 0 ( x0, y0, z0 )
rezultă (conform formulei (23), Capitolul 1) egalitatea de rapoarte:

4x0 9 y 0 36 z 0 −324 162 108 27
= = = , deci x0 = − , y0 = , z0 = − .
2 −3 3 λ λ λ λ
Întrucât punctul M0 ( x0, y0, z0 ) aparŃine elipsoidului, atunci se verifică ecuaŃia acestuia:
2 2 2
x0 2 y 0 2 z 0 2 1  162  1  108  1  27 
+ + −1 = 0 ⇔ ⋅  −  + ⋅  + ⋅  −  −1 = 0 ⇔
81 36 9 81  λ  36  λ  9  λ 
324 324 81
+ + − 1 = 0 ⇔ λ 2 = 729,
λ2 λ2 λ2
deci λ = ± 27 .
Planele tangente la elipsoid paralele cu planul (π ) au ecuaŃiile:
(π 1 ) : 2 x − 3 y + 3z − 27 = 0 şi (π 2 ) : 2 x − 3 y + 3z + 27 = 0 .
Pentru λ = − 27 , rezultă x01 = 6, y01 = −4, z 01 = 1 , deci M 01 ( 6, − 4,1) este punctul de
tangenŃă dintre elipsoid şi planul tangent (π 1 ) .
Pentru λ = 27 , se obŃin x02 = −6, y 02 = 4, z 02 = −1 , deci M 02 ( −6,4, −1) este punctul
de tangenŃă dintre elipsoid şi planul tangent (π 2 ) .
Planele tangente (π 1 ) şi (π 2 ) sunt paralele, deci distanŃa dintre ele reprezintă distanŃa
de la un punct arbitrar al unuia dintre cele două plane la celălalt plan.

Fie E ( λ , µ , ε ) un punct arbitrar al planului (π 1 ) , deci coordonatele sale verifică
ecuaŃia planului (π 1 ) : 2λ − 3µ + 3ε − 27 = 0 ⇒ 2λ − 3µ + 3ε = 27 .
Folosind această relaŃie şi formula (28), Capitolul 1 rezultă:

2λ − 3µ + 3ε + 27 27 + 27
dist ( (π1 ) , (π 2 ) ) = dist ( E , (π 2 ) ) =
54
= = .
22 + ( −3) + 32
2 22 22
e) Metoda 1. Pentru aflarea coordonatelor punctului de intersecŃie dintre planul (α ) şi
elipsoid se determină proiecŃia curbei de intersecŃie a celor două suprafeŃe pe planul Oxy.
EcuaŃiile proiecŃiei pe planul Oxy a curbei de intersecŃie a elipsoidului cu planul (α )
 4 x 2 + 9 y 2 + 36 z 2 − 324 = 0
se obŃin intersectând curba ( Γ ) :  cu planul Oxy:
 x − 3 y − 6 z + 27 = 0
4 x 2 + 9 y 2 + 36 z 2 − 324 = 0
4 x 2 + 9 y 2 + 36 z 2 − 324 = 0 
 ⇔ 1 1 9 ⇔
 x − 3 y − 6 z + 27 = 0 z = x − y +
 6 2 2
 1 1 9
2
2 2
4 x + 9 y + 36  x − y +  − 324 = 0
 6 2 2 .

z = 0
Aşadar proiecŃia curbei de intersecŃie ( Γ ) pe planul Oxy este o conică de ecuaŃii:
 f ( x, y ) = 5 x 2 − 6 xz + 18 z 2 + 54 x − 162 z + 405 = 0

 z = 0
ai cărei invarianŃii sunt:

5 −3 27
5 −3
δ= = 81 > 0, I = 23, ∆ = −3 18 −81 = 0 , deci este o elipsă degenerată, care
−3 18
27 −81 405
reprezintă două drepte concurente imaginare, adică conica se reduce la un punct, şi anume,
centrul său.
Coordonatele x, y ale centrului elipsei degenerate sunt soluŃiile sistemului:
 1 ∂f
⋅ ( x, y ) = 0
 2 ∂x  5 x − 3 y + 27 = 0
 ⇔  ,
 1 ⋅ ∂f ( x, y ) = 0  −3 x + 18 y − 81 = 0
 2 ∂y
deci x = −3, y = 4 şi punctul P′ ( −3, 4, 0 ) este proiecŃia pe planul Oxy a curbei de intersecŃie
( Γ ) a celor două suprafeŃe.

În concluzie, planul (α ) intersectează elipsoidul după două drepte concurente
imaginare, care se taie în punctul P ( −3, 4, 2 ) , a cărui proiecŃie pe planul Oxy este punctul
P′ ( −3, 4, 0 ) (coordonata z a punctului P s-a determinat înlocuind x = −3 şi y = 4 în relaŃia
1 1 9
z = x − y + ).
6 2 2
Planul (α ) şi elipsoidul sunt tangente în punctul P ( −3, 4, 2 ) .
ObservaŃie. Coordonatele punctului de intersecŃie P dintre elipsoid şi planul (α ) se pot găsi şi
dacă se determină proiecŃia curbei de intersecŃie a celor două suprafeŃe pe planul Oxz sau pe
planul Oyz.
Metoda 2. Deoarece planul tangent la o cuadrică are ca pol în raport cu cuadrica punctul de
contact (conform ObservaŃia 5.7.), atunci se determină coordonatele polului planului (α ) în
raport cu elipsoidul.
Fie P( xP, yP, zP ) punctul de contact al planului (α ) cu elipsoidul. Atunci P este polul
planului (α ) : x − 3 y − 6 z + 27 = 0 în raport cu elipsoidul.
Conform formulei (5), planul polar al punctului P în raport cu elipsoidul are ecuaŃia:
xP x y P y z P z x 3y
+ + − 1 = 0 ⇔ P ⋅ x + P ⋅ y + 3 z P ⋅ z − 27 = 0 .
81 36 9 3 4
Identificând ecuaŃia planului polar şi ecuaŃia planului (α ) , rezultă egalităŃile:
xP 3yP
3 = 4 = 3 z P = −27 , deci x = −3, y = 4, z = 2 .
P P P
1 −3 −6 27
Punctul P ( −3, 4, 2 ) este polul planului (α ) în raport cu elipsoidul, deci planul (α ) şi
elipsoidul sunt tangente în punctul P ( −3, 4, 2 ) .
f) Notăm cu F ( x, y, z ) = 4 x 2 + 9 y 2 + 36 z 2 − 324 = 0 ecuaŃia elipsoidului.

∂F ∂F ∂F
Prin derivare parŃială se găseşte ( x, y, z ) = 8 x, ( x, y, z ) = 18 y, ( x, y, z ) = 72 z .
∂x ∂y ∂z
Dacă M i ( xi , yi , zi ) , i = 5, 6 sunt punctele căutate de pe elipsoid, atunci normala la
suprafaŃă în M i are ecuaŃiile
x − xi y − yi z − zi x − xi y − yi z − zi
= = ⇔ = =
∂F ∂F ∂F
( xi , yi , zi ) ( xi , yi , zi ) (x , y , z ) 8 xi 18 yi 72 zi
∂x ∂y ∂z i i i

şi vectorul director vi = 8 xi i + 18 yi j + 72 zi k , i = 5, 6 .

CondiŃia de perpendicularitate a normalei cu planul (α ) , deci a vectorului director vi

al normalei cu vectorul normal n = i − 3 j − 6k al planului (α ) implică, conform formulei (26),
Capitolul 1, egalităŃile:
8 xi 18 yi 72 zi 3
= = ⇔ 8 xi = −6 yi = −12 zi ⇔ 4 xi = −3 yi = −6 zi , adică xi = − zi şi
1 −3 −6 2
yi = 2 zi .
Deoarece punctele M i ( xi , yi , zi ) , i = 5,6 aparŃin elipsoidului, atunci se verifică ecuaŃia
xi 2 yi 2 zi 2
acestuia: + + − 1 = 0 ⇔ 81 zi 2 − 324 = 0 , deci z i = ± 2, i = 5, 6 .
81 36 9
Rezultă xi = ∓ 3 şi yi = ± 4 , deci se găsesc punctele M 5 ( −3, 4, 2 ) şi M 6 ( 3, −4, −2 ) .
EcuaŃiile normalei la elipsoid în punctul M 5 ( −3, 4, 2 ) sunt
x+3 y −4 z −2 x+3 y −4 z −2
( d5 ) : = = ⇔ = = .
−24 72 288 −1 3 12
EcuaŃiile normalei la elipsoid în punctul M 6 ( 3, −4, −2 ) sunt
x−3 y +4 z +2 x−3 y +4 z +2
( d6 ) : = = ⇔ = = .
24 −72 −288 −1 3 12
g) EcuaŃia planului polar al punctului M ( 6, − 4, 2 ) în raport cu elipsoidul, conform formulei
6 x −4 y 2 z
(5) este: + + − 1 = 0 ⇔ 2 x − 3 y + 6 z − 27 = 0 .
81 36 9
5.4. Se consideră paraboloidul eliptic y 2 + z 2 = 2 x şi planul (π ) : x − 2 y + z = 0 . Se cere:
a) ecuaŃia planului tangent la paraboloidul eliptic în punctul A ( 4, −2, −2 )
b) ecuaŃiile normalei la paraboloidul eliptic în punctul A ( 4, −2, −2 )
c) polul planului (π ) în raport cu paraboloidul eliptic
d) ecuaŃia planului tangent la paraboloidul eliptic paralel cu planul (π )

e) ecuaŃia planului tangent la paraboloidul eliptic perpendicular pe vectorul n = 2i + j − 3k
f) ecuaŃiile proiecŃiilor pe planele de coordonate a curbelor de intersecŃie dintre paraboloid
şi planul (π ) şi centrele lor de simetrie.
SoluŃie. a) EcuaŃia planului tangent la paraboloidul eliptic în punctul A ( 4, −2, −2 ) , conform
formulei (18), este: (α ) : y ⋅ ( −2 ) + z ⋅ ( −2 ) = x + 4 ⇔ (α ) : x + 2 y + 2 z + 4 = 0 .
b) Normala la paraboloidul eliptic în punctul A ( 4, −2, −2 ) este dreapta perpendiculară pe

planul tangent (α ) în punctul A . Vectorul normal nα = i + 2 j + 2k al planului tangent (α )
reprezintă vectorul director al normalei la paraboloidul eliptic în punctul A .

EcuaŃiile normalei la paraboloidul eliptic în punctul A ( 4, −2, −2 ) sunt
x−4 y+2 z+2

(d ) : = = .
1 2 2
c) Notăm cu M ( x0, y0, z0 ) polul planului (π ) în raport cu paraboloidul eliptic.
Conform formulei (20), planul polar al punctului M în raport cu paraboloidul eliptic

are ecuaŃia: yy0 + zz0 = x + x0 ⇔ x − y0 y − z0 z + x0 = 0 .
Identificând ecuaŃia planului polar cu ecuaŃia planului (π ) , rezultă relaŃiile: x 0 = 0 şi
1 − y0 − z0
= = , deci x 0 = 0, y 0 = 2, z 0 = −1 .
1 −2 1
Punctul M ( 0, 2, − 1) este polul planului (π ) în raport cu paraboloidul eliptic.
d) Metoda 1. EcuaŃia planului tangent la paraboloidul eliptic paralel cu planul (π ) : x −2y + z = 0 ,
conform formulei (19), este:
2 ⋅1( x − 2 y + z ) + 1 ⋅12 + 1 ⋅ ( −2 ) = 0 ⇔ 2 x − 4 y + 2 z + 5 = 0 .
2
Metoda 2. Orice plan paralel cu planul (π ) : x − 2 y + z = 0 are ecuaŃia x − 2 y + z + λ = 0, λ ∈ ℝ ,
deci şi ecuaŃia planului tangent la paraboloidul eliptic este de această formă.

Notăm cu x 0 , y 0 , z 0 coordonatele punctului de contact dintre paraboloidul eliptic şi
planul tangent paralel cu planul (π ) .
Folosind formula (18), ecuaŃia planului tangent la paraboloidul eliptic în punctul
( x0, y0, z0 ) este yy0 + zz0 = x + x0 ⇔ x − y0 y − z0 z + x0 = 0 .
1 − y0 − z 0 x0
Identificând ecuaŃiile planelor tangente de mai sus rezultă = = = , deci
1 −2 1 λ
x0 = λ , y 0 = 2, z 0 = −1 .
Deoarece punctul ( x 0 , y 0 , z 0 ) aparŃine paraboloidului eliptic, atunci ecuaŃia acestuia
5
se verifică: y0 2 + z 0 2 = 2 x0 ⇔ 4 + 1 = 2λ , deci λ = .
2
Planul tangent la paraboloidul eliptic paralel cu planul (π ) are ecuaŃia:
5
x − 2y + z + = 0 ⇔ 2x − 4 y + 2z + 5 = 0 .
2

e) EcuaŃia unui plan arbitrar care are vectorul normal n = 2i + j − 3k este de forma
2 x + y − 3 z + µ = 0, µ ∈ ℝ . Acest plan este tangent paraboloidului eliptic dacă intersecŃia celor
două suprafeŃe este o conică degenerată formată din două drepte concurente imaginare (adică
intersecŃia este un punct).
Pentru aflarea ecuaŃiei planului tangent la paraboloidul eliptic perpendicular pe

vectorul n se determină proiecŃia curbei de intersecŃie a celor două suprafeŃe pe planul Oxz.
EcuaŃiile proiecŃiei pe planul Oxz a curbei de intersecŃie a paraboloidului cu planul dat
 y 2 + z 2 = 2 x
se obŃin intersectând curba  cu planul Oxz:
2 x + y − 3z + µ = 0
 y 2 + z 2 = 2 x  y 2 + z 2 = 2 x ( −2 x + 3 z − µ ) 2 + z 2 − 2 x = 0
 ⇔ ⇔ .
2 x + y − 3 z + µ = 0  y = −2 x + 3 z − µ  y = 0
Aşadar proiecŃia curbei de intersecŃie pe planul Oxz este o conică de ecuaŃii:
4 x 2 − 12 xz + 10 z 2 + 2 x ( 2 µ − 1) − 6 µ z + µ 2 = 0,

 y = 0
ai cărei invarianŃii sunt:
4 −6 2µ −1
4 −6
δ= = 4 > 0, I = 14, ∆ = −6 10 −3µ = 4µ −10 .
−6 10
2µ −1 −3µ µ2
Această conică este de gen eliptic şi va reprezenta două drepte concurente imaginare
5
dacă ∆ = 0 ⇔ 4 µ − 10 = 0 , deci dacă µ = .
2

EcuaŃia planului tangent la paraboloidul eliptic perpendicular pe vectorul n se găseşte
5 5
înlocuind µ = , adică de obŃine: 2 x + y − 3 z + = 0 ⇔ 4 x + 2 y − 6 z + 5 = 0 .
2 2
ObservaŃie. În mod similar se găseşte ecuaŃia planului tangent la paraboloidul eliptic

perpendicular pe vectorul n dacă se face proiecŃia curbei de intersecŃie a celor două suprafeŃe
pe planul Oxy sau pe planul Oyz.
f) EcuaŃiile proiecŃiei pe planul Oxy a curbei de intersecŃie a paraboloidului cu planul (π ) se
 y 2 + z 2 = 2 x
obŃin intersectând curba ( Γ ) :  cu planul Oxy:
 x − 2 y + z = 0
 y 2 + z 2 = 2 x  y 2 + z 2 = 2 x  y + ( − x + 2 y ) − 2 x = 0
2 2
 ⇔ ⇔ .
 x − 2 y + z = 0  z = − x + 2 y  z = 0
EcuaŃiile proiecŃiei curbei de intersecŃie ( Γ ) pe planul Oxy sunt:
 f ( x, y ) = x 2 − 4 xy + 5 y 2 − 2 x = 0,

 z = 0
deci curba proiectată este o conică cu invarianŃii:

1 −2 −1
1 −2
δ1 = = 1 > 0, I1 = 6, ∆1 = −2 5 0 = −5 ≠ 0, ∆1I1 < 0 , adicăo elipsă reală.
−2 5
−1 0 0
Coordonatele x, y ale centrului elipsei sunt soluŃiile sistemului:
 1 ∂f
⋅ ( x, y ) = 0
 2 ∂x  x − 2y − 1 = 0
 1 ∂f ⇔ ,
 ⋅ ( x, y ) = 0  − 2 x + 5 y = 0
 2 ∂y
deci x = 5, y = 2 şi C1′ ( 5, 2, 0 ) este centrul elipsei din planul Oxy.
Curba ( Γ ) din planul de secŃiune este o elipsă cu centrul în C1 ( 5, 2, − 1) (deoarece
centrul elipsei din spaŃiu se proiectează în centrul C1′ al proiecŃiei sale pe planul Oxy).
Similar, pentru a determina ecuaŃiile proiecŃiei pe planul Oxz a curbei de intersecŃie

dintre paraboloid şi planul (π ) se rezolvă sistemul
 y 2 + z 2 = 2x  x + z  2
 y 2 + z 2 = 2 x    + z 2 − 2x = 0
 ⇔ x+ z ⇔  2  ⇔
 x − 2 y + z = 0 y = 
 2 y = 0
 g ( x, z ) = x 2 + 2 xz + 5 z 2 − 8 x = 0
 .
 y = 0
Curba de intersecŃie proiectată în planul Oxz este o conică cu invarianŃii:

1 1 −4
1 1
δ2 = = 4 > 0, I 2 = 6, ∆ 2 = 1 5 0 = −80 ≠ 0, ∆ 2 I 2 < 0 , deci este o elipsă reală.
1 5
−4 0 0
Coordonatele x, z ale centrului elipsei sunt soluŃiile sistemului:
 1 ∂g
⋅ ( x, z ) = 0
 2 ∂x x + z − 4 = 0
 ⇔ ,
1 ∂ g
 ⋅ ( x, z ) = 0  x + 5 z = 0
 2 ∂z
deci x = 5, z = −1 şi C 2 ′ ( 5, 0, − 1) este centrul elipsei din planul Oxz.
Curba din planul de secŃiune este o elipsă cu centrul în C 2 ( 5, 2, − 1) (deoarece centrul
secŃiunii se proiectează în centrul C2′ al proiecŃiei sale pe planul Oxz).
ProiecŃia pe planul Oyz a curbei de intersecŃie dintre paraboloid şi planul (π ) are
 y 2 + z 2 = 2 x  y 2 + z 2 = 2 x  y + z − 2 ( 2 y − z ) = 0
2 2
ecuaŃiile:  ⇔ ⇔ ⇔
 x − 2 y + z = 0  x = 2 y − z  x = 0
h ( y, z ) = y 2 + z 2 − 4 y + 2 z = 0
 .
 x = 0
Curba de intersecŃie proiectată în planul Oyz este o conică cu invarianŃii:
1 0 −2
1 0
δ3 = = 1 > 0, I 3 = 2, ∆ 3 = 0 1 1 = −5 ≠ 0, ∆ 3 I 3 < 0 , deci este o elipsă reală.
0 1
−2 1 0
Coordonatele y, z ale centrului elipsei sunt soluŃiile sistemului:
 1 ∂h
⋅ ( y, z ) = 0
 2 ∂y y −2=0
 ⇔ ,
 1 ⋅ ∂y ( y , z ) = 0  z + 1= 0
 2 ∂z
deci y = 2, z = −1 şi C 3′ ( 0, 2, − 1) este centrul elipsei din planul yOz.

Curba din planul de secŃiune este o elipsă cu centrul în C 3 ( 5, 2, − 1) (deoarece centrul
secŃiunii se proiectează în centrul C3′ al proiecŃiei sale pe planul Oyz).
5.5. Ce curbă rezultă din intersecŃia hiperboloidului cu două pânze 4 x 2 + 16 y 2 − z 2 + 144 = 0
cu planul (π ) : 3x − 2 y − z − 6 = 0 ? Să se determine centrul său de simetrie.
SoluŃie. Se cercetează proiecŃiile curbei de intersecŃiei a hiperboloidul cu două pânze cu
planul (π ) pe planele de coordonate.
EcuaŃiile proiecŃiei curbei de intersecŃie a hiperboloidului cu două pânze cu planul dat,
4 x + 16 y − z + 144 = 0
2 2 2
pe planul Oxy, se găsesc intersectând curba  cu planul Oxy:
3x − 2 y − z − 6 = 0
4 x 2 + 16 y 2 − z 2 + 144 = 0 4 x 2 + 16 y 2 − z 2 + 144 = 0

 ⇔ ⇔
3 x − 2 y − z − 6 = 0  z = 3 x − 2 y − 6
4 x 2 + 16 y 2 − ( 3 x − 2 y − 6 ) 2 + 144 = 0 5 x 2 − 12 xy − 12 y 2 − 36 x + 24 y − 108 = 0
 ⇔  .
 z = 0  z = 0
Aşadar proiecŃia curbei de intersecŃie pe planul Oxy este o conică de ecuaŃii:
 f ( x, y ) = 5 x 2 − 12 xy − 12 y 2 − 36 x + 24 y − 108 = 0

 z = 0
5 −6 −18
5 −6
ai cărei invarianŃii sunt: δ = = −96 < 0, I = −7, ∆ = −6 −12 12 = 16128 , deci este
−6 −12
−18 12 −108
o hiperbolă.
Coordonatele x 0 , y 0 ale centrului hiperbolei sunt soluŃiile sistemului:
 1 ∂f
⋅ ( x, y ) = 0
 2 ∂x  5 x − 16 y − 18 = 0
 1 ∂f ⇔ ,
 ⋅ ( x, y ) = 0  −6 x − 12 y + 12 = 0
 2 ∂y
1  1 
deci x 0 = 3, y 0 = − şi C ′  3, − , 0  este centrul hiperbolei din planul Oxy.
2  2 
 1 
Curba din planul de secŃiune este o hiperbolă cu centrul în punctul C  3, − , 4
 2 
(deoarece centrul hiperbolei din spaŃiu se proiectează în centrul C ′ al proiecŃiei sale pe planul
Oxy şi coordonata z a centrului se determină din relaŃia z = 3 x − 2 y − 6 ).
ObservaŃie. În mod analog se procedează dacă se determină proiecŃiile curbei de interesecŃie
pe planul Oxz sau pe planul Oyz.
x2 y2
5.6. Se dau paraboloidul hiperbolic − = 8 z şi punctul A ( −6, 5, − 2 ) .
4 1
a) Să se scrie ecuaŃiile generatoarelor rectilinii ce trec prin punctul A şi se află pe
paraboloidul hiperbolic.
b) Să se calculeze unghiul ascuŃit dintre generatoarele rectilinii determinate la punctul a).
c) Să se determine ecuaŃia planului tangent la paraboloidul hiperbolic în punctul A.
d) Să se determine ecuaŃiile normalei în punctul A la paraboloidul hiperbolic.
 x y  x y 
SoluŃie. a) EcuaŃia paraboloidul hiperbolic se scrie şi sub forma  −   +  = 8 z .
 2 1  2 1 
Familiile de generatoare rectilinii ale paraboloidului hiperbolic au ecuaŃiile:
x y
− =λ x − 2 y − 2λ = 0
 2 1 
( Gλ ) :  , λ ∈ℝ ⇔  , λ ∈ ℝ şi
x
 + = zy 8  λ ( x + 2 y ) − 16 z = 0
 2 1 λ
x y
 2 + 1 = µ  x + 2 y − 2µ = 0
( )
Gµ :  ,µ ∈ℝ ⇔  , µ ∈ℝ .
x − y = 8 z  µ ( x − 2 y ) − 16 z = 0
 2 1 µ
Se determină parametrii reali λ şi µ impunând condiŃia ca generatoarele rectilinii să
treacă prin punctul A ( −6, 5, − 2 ) , adică coordonatele punctului A să verifice ecuaŃiile celor
două familii de generatoare. Astfel rezultă:

 −6 − 2 ⋅ 5 − 2λ = 0  −6 + 2 ⋅ 5 − 2µ = 0
 şi 
λ ( −6 + 2 ⋅ 5 ) − 16 ⋅ ( −2 ) = 0  µ ( −6 − 2 ⋅ 5) − 16 ⋅ ( −2 ) = 0
şi se găsesc λ = −8 şi µ = 2 .
EcuaŃiile generatoarelor rectilinii ce trec prin punctul A ( −6, 5, − 2 ) sunt:

x − 2 y + 16 = 0 x + 2 y −4=0
( G1 ) :  şi ( G2 ) :  .
x + 2 y + 2z =0  x − 2 y − 8z =0
Calculăm vectorii directori ai dreptelor ( G1 ) şi ( G2 ) :

i j k i j k

v1 = 1 −2 0 = −4i − 2 j + 4k şi v2 = 1 2 0 = −16i + 8 j − 4k .
1 2 2 1 −2 −8
EcuaŃiile dreptelor ( G1 ) şi ( G2 ) se mai pot scrie sub formele:
x+6 y −5 z + 2 x+6 y −5 z +2
(G1 ) : = = ⇔ = = şi
−4 −2 4 2 1 −2
x + 6 y −5 z + 2 x+6 y −5 z +2
(G2 ) : = = ⇔ = = .
−16 8 −4 4 −2 1
b) Unghiul dintre generatoarele rectilinii ( G1 ) şi ( G2 ) este unghiul determinat de vectorii

directori v1 şi v2 ai celor două drepte.
Conform formulei (15), Capitolul 1, unghiul ascuŃit dintre dreptele ( G1 ) şi ( G2 ) este:

v1 ⋅ v 2 ( −4 ) ⋅ ( −16 ) + ( −2 ) ⋅ 8 + 4 ⋅ ( −4 ) 32 4
cos θ = = = = .
v1 v 2 ( −4 ) 2 + ( −2 ) 2 + 4 2 ⋅ ( −16 ) 2 + 8 2 + ( −4 ) 2 6 ⋅ 4 21 3 21
c) Metoda 1. Planul tangent la paraboloidul hiperbolic în punctul A( −6, 5, − 2) , conform
formulei (23), este:

x ⋅ ( −6 ) y ⋅5
− = 4 ( z − 2 ) ⇔ 3 x + 10 y + 8 z − 16 = 0 .
4 1
Metoda 2. Planul tangent la paraboloidul hiperbolic în punctul A este planul determinat de
generatoarele rectilinii concurente ( G1 ) şi ( G2 ) (conform ObservaŃiei 5.34., punctul 5).
Planul determinat de dreptele concurente ( G1 ) şi ( G2 ) este planul ce trece prin punctul

de concurenŃă A( −6, 5, −2) şi este paralel cu direcŃiile neparalele determinate de vectorii v1 şi

v2 .
Conform formulei (4), Capitolul 1, ecuaŃia planului tangent în punctul A este:
x+6 y −5 z + 2
−4 −2 4 = 0 ⇔ 3x + 10 y + 8 z − 16 = 0 .
−16 8 −4
d) Normala în punctul A la paraboloidul hiperbolic este dreapta perpendiculară pe planul

tangent în A la paraboloid. Atunci vectorul normal n = 3i + 10 j + 8k al planului tangent
(determinat la punctul c)) este vectorul director al normalei.
x + 6 y −5 z + 2
EcuaŃiile normalei în A( −6, 5, − 2) la paraboloidul hiperbolic sunt: = = .
3 10 8
x2 y 2 z 2
5.7. Se dau hiperboloidul cu o pânză + − − 1 = 0 , planul (π ) : 2 x − y + 3z − 5 = 0 şi
9 36 4
punctul A ( −3, 3, − 1) .
a) Să se scrie ecuaŃiile generatoarelor rectilinii ale hiperboloidului cu o pânză ce trec prin

punctul A.
b) Să se scrie ecuaŃiile generatoarelor rectilinii ale hiperboloidului cu o pânză care sunt
paralele cu planul (π ) .
SoluŃie. a) EcuaŃia hiperboloidului cu o pânză se scrie şi sub forma:
x2 z 2 y2  x z  x z   y   y
− = 1− ⇔  −  +  = 1 −  1 +  .
9 4 36  3 2  3 2   6   6 
EcuaŃiile celor două familii de generatoare rectilinii pentru hiperboloidul cu o pânză
sunt:
x z  y
 3 − 2 = λ 1 − 6   2 x + λ y − 3 z − 6λ = 0
( Gλ ) :   
, λ ∈ℝ ⇔  , λ ∈ ℝ şi
x
 + =z 1  y   2 λ x − y + 3λ z − 6 = 0
1+
 3 2 λ  6 
x z  y
 3 − 2 = µ 1 + 6  2 x − µ y − 3z − 6µ = 0
( ) 
Gµ : 




,µ ∈ℝ ⇔ 
µ + + µ − =
, µ ∈ℝ .
x
 + = z 1
1−
y  2 x y 3 z 6 0
 3 2 µ  6 
Se determină parametrii reali λ şi µ impunând condiŃia ca generatoarele rectilinii să
treacă prin punctul A ( −3, 3, − 1) , adică coordonatele punctului A să verifice ecuaŃiile celor
două familii de generatoare. Astfel rezultă:
2 ⋅ ( −3) + 3λ − 3 ⋅ ( −1) − 6λ = 0  2 ⋅ ( −3) − 3µ − 3 ⋅ ( −1) − 6 µ = 0

 şi 
2λ ⋅ ( −3) − 3 + 3λ ⋅ ( −1) − 6 = 0 2 µ ⋅ ( −3) + 3 + 3µ ⋅ ( −1) − 6 = 0
1
şi se găsesc λ = −1 şi µ = − .
3
EcuaŃiile generatoarelor rectilinii ce trec prin punctul A ( −3, 3, − 1) sunt:
2 x − y − 3z + 6 = 0 6 x + y − 9 z + 6 = 0
( G1 ) :  şi ( G2 ) :  .
2 x + y + 3z + 6 = 0 2 x − 3 y + 3 z + 18 = 0
Calculăm vectorii directori ai dreptelor ( G1 ) şi ( G2 ) :

i k j i j k

v1 = 2 −1 −3 = −12 j + 4k şi v2 = 6 1 −9 = −24i − 36 j − 20k .
2 1 3 2 −3 3
x + 3 y − 3 z +1 x + 3 y − 3 z +1
(G1 ) : = = ⇔ = = şi
0 −12 4 0 −3 1
x + 3 y − 3 z +1 x + 3 y − 3 z +1
(G2 ) : = = ⇔ = = .
−24 −36 −20 6 9 5
b) Cele două familii de generatoare rectilinii pentru hiperboloidul cu o pânză sunt ( Gλ ) şi
( Gµ ) .
Vectorii directori ai familiilor de generatoare ( Gλ ) şi Gµ sunt: ( )

i j k
( ) ( )

vλ = 2 λ −3 = 3λ 2 − 3 i − 12λ j + −2 − 2λ 2 k şi
2λ −1 3λ

i j k
( ) ( )

vµ = 2 − µ −3 = −3µ 2 + 3 i − 12 µ j + 2 + 2 µ 2 k .
2µ 1 3µ

Vectorul normal al planului (π ) : 2 x − y + 3z − 5 = 0 este n = 2i − j + 3k .
Planul (π ) este paralel cu dreptele familiei ( Gλ ) , respectiv cu dreptele familiei Gµ ( )

dacă vectorii n şi vλ , respectiv vectorii n şi vµ sunt ortogonali, deci, conform formulei
(27), Capitolul 1, dacă au locrelaŃiile:
( ) ( )

n ⋅ vλ = 0 ⇔ 2 ⋅ 3λ 2 − 3 − 1 ⋅ ( −12λ ) + 3 ⋅ −2 − 2λ 2 = 0 ⇔ 12λ − 12 = 0
( ) ( )

n ⋅ vµ = 0 ⇔ 2 ⋅ −3µ 2 + 3 − 1 ⋅ ( −12 µ ) + 3 ⋅ 2 + 2 µ 2 = 0 ⇔ 12 µ + 12 = 0 ,
de unde rezultă λ = 1 şi µ = −1 .
Înlocuind aceste valori în ecuaŃiile familiilor de generatoare ( Gλ ) şi Gµ ( ) se găsesc

ecuaŃiile generatoarelor paralele cu planul (π ) :
2 x + y − 3z − 6 = 0 2 x + y − 3z + 6 = 0
( G3 ) :  şi ( G4 ) :  .
2 x − y + 3z − 6 = 0 2 x − y + 3z + 6 = 0

Vectorii directori ai dreptelor ( G3 ) şi ( G4 ) sunt v3 = −12 j − 4k şi v4 = −12 j − 4k .
x−3 y z x −3 y z
(G3 ) : = = ⇔ = = şi
0 −12 −4 0 3 1
x+3 y z x+3 y z
(G4 ) : = = ⇔ = = .
0 −12 −4 0 3 1
ObservaŃie. Dreptele generatoare ( G3 ) şi ( G4 ) sunt paralele, având acelaşi vector director.
x2 2 z
2
x −1 y + 4 z + 1
5.8. Se dau hiperboloidul cu o pânză −y + − 1 = 0 , dreapta ( d ) : = =
4 9 3 12 −4
şi planul (π ) : 2 x + 5 y + z = 0 .
a) Să se scrie ecuaŃiile generatoarelor rectilinii ale hiperboloidului cu o pânză conŃinute în
planul (π ) .
b) Să se determine punctele de pe hiperboloidul cu o pânză în care normalele la suprafaŃă
sunt paralele cu dreapta ( d ) şi să se găsească ecuaŃiile acestor normale.
c) Să se determine ecuaŃiile planelor tangente la hiperboloidul cu o pânză care conŃin
dreapta ( d ) .
SoluŃie. a) EcuaŃia hiperboloidului cu o pânză se scrie şi sub forma:
x2 z2 x  x   z  z 
− y2 = 1− ⇔  − y  + y  = 1 − 1 +  .
4 9 2  2   3  3 
EcuaŃiile celor două familii de generatoare rectilinii pentru hiperboloidul cu o pânză
sunt:
x  z 1 λ
 2 − y = λ 1 − 3   x−y+ z− λ =0
   2
( Gλ ) :  , λ ∈ℝ ⇔ 
3
, λ ∈ ℝ şi
 x + y = 1 1 + z  1 x + y − 1 z − 1 = 0
 2 λ  3   2 3λ λ
x  z 1 µ
 2 − y = µ 1 + 3   x−y− z− µ =0
( )
Gµ : 
   2
,µ ∈ℝ ⇔ 
3
, µ ∈ℝ .
 x + y = 1 1 − z  1 x + y + 1 z − 1 = 0
 2 µ  3   2 3µ µ
Dreptele din familia de generatoare ( Gλ ) sunt conŃinute în planul (π ) dacă, din punct
de vedere algebric, sistemul format din ecuaŃiile familiei ( Gλ ) şi ecuaŃia planului (π ) are o
infinitate de soluŃii. Se formează un sistem liniar neomogen, de trei ecuaŃii cu trei necunoscute
 x λ
 2 − y+ z− λ=0
3

 x + y− 1 1
z − = 0 , care trebuie să fie compatibil nedeterminat, adică determinantul
 2 3λ λ

2 x + 5 y + z =0
său trebuie să fie nul.

1 λ
−1
2 3
1 1 λ 9 1
Din condiŃia 1 − = 0 ⇔ 1+ + =0⇔ ( λ + 3 ) 2 = 0 , rezultă λ = −3 .
2 3λ 6 6λ 6λ
2 5 1
Se înlocuieşte λ = −3 în ecuaŃiile familiei de generatoare ( Gλ ) şi se găsesc ecuaŃiile
1
 2 x − y − z + 3 = 0  x − 2 y − 2z + 6 = 0
generatoarei conŃinută în planul (π ) : ( G1 ) :  ⇔ .
1 x + y + 1 z + 1 = 0 9 x + 18 y + 2 z + 6 = 0
 2 9 3
( )
Analog, dreptele din familia de generatoare Gµ sunt conŃinute în planul (π ) dacă
( )
ecuaŃiile familiei Gµ împreună cu ecuaŃia planului (π ) formează un sistem liniar neomogen,
de trei ecuaŃii cu trei necunoscute, compatibil nedeterminat.

Determinantul sistemului trebuie să fie nul şi avem
1 µ
−1 −
2 3
1 1 1 9 1
1 = 0 ⇔ 1− µ − =0⇔− ( µ − 3 ) 2 = 0 , de unde rezultă µ = 3 .
2 3µ 6 6µ 6µ
2 5 1
( )
Substituind µ = 3 în ecuaŃiile familiei de generatoare Gµ şi se găsesc ecuaŃiile
1
x− y− z −3 =0
 2  x − 2 y − 2z − 6 = 0
generatoarei conŃinută în planul (π ) : ( G2 ) :  ⇔ .
 1 x + y + 1 z − 1 = 0 9 x + 18 y + 2 z − 6 = 0
 2 9 3

i j k

ObservaŃie. Dreptele ( G1 ) şi ( G2 ) sunt paralele, având vectorul director v = 1 −2 −2 =
9 18 2

(
= 32i − 20 j + 36k = 4 8i − 5 j + 9k .)
b) Notăm cu x 0 , y 0 , z 0 coordonatele unui punct de pe hiperboloidul cu o pânză.
Pentru a determina ecuaŃiile normalei la hiperboloidul cu o pânză duse în punctul de

mai sus, trebuie determinată ecuaŃia planului tangent la hiperboloidul cu o pânză în acest
xx0 zz
punct: − yy0 + 0 − 1 = 0 ⇔ 9 x0 x − 36 y0 y + 4 z 0 z − 36 = 0 .
4 9
Normala la hiperboloidul cu o pânză ce trece prin punctul de coordonate x 0 , y 0 , z 0
x − x0 y − y 0 z − z 0
are ecuaŃiile: = = .
9 x0 −36 y 0 4z0
Normala la hiperboloidul cu o pânză este paralelă cu dreapta ( d ) dacă vectorii lor
directori sunt coliniari, deci conform formulei (18), Capitolul 1, dacă avem egalitatea:
9 x 0 −36 y 0 4 z 0
= = ⇔ 3 x 0 = −3 y 0 = − z 0 , deci x 0 = − y 0 şi z 0 = 3 y 0 .
3 12 −4
Deoarece punctul ( x 0 , y 0 , z 0 ) aparŃine hiperboloidului cu o pânză, atunci se verifică
x 2 z 2 y 2 9y 2
ecuaŃia acestuia: 0 − y0 2 + 0 − 1 = 0 ⇔ 0 − y0 2 + 0 − 1 = 0 ⇔ y0 2 = 4 , deci y 0 = ± 2 .
4 9 4 9
Atunci rezultă x 0 = ∓ 2 şi z 0 = ± 6 .
Aşadar există două puncte M 1 ( −2, 2, 6) şi M 2 ( 2, − 2, − 6) pe hiperboloidul cu o
pânză în care normalele la suprafaŃă sunt paralele cu dreapta ( d ) .
x+ 2 y −2 z −6
EcuaŃiile normalei în punctul M1 ( −2, 2, 6) la hiperboloid sunt: = = .
3 12 −4
x−2 y +2 z +6
EcuaŃiile normalei în punctul M 2 ( 2, − 2, − 6) la hiperboloid sunt: = = .
3 12 −4
x −1 y + 4 z +1 4x − y − 8 = 0
c) Planele care conŃin dreapta ( d ) : = = ⇔ fac parte din fasciculul
3 12 −4 4x + 3z − 1 = 0
de plane determinat de dreapta ( d ) , cu ecuaŃia de forma:
( Fλ ) : 4 x − y − 8 + λ ( 4 x + 3z − 1) = 0, λ ∈ ℝ ⇔
( Fλ ) : ( 4 + 4λ ) x − y + 3λ z − 8 − λ = 0, λ ∈ ℝ,
deci ecuaŃiile planelor tangente la hiperboloid care conŃin dreapta ( d ) sunt de această formă.
Fie x1, y1, z1 coordonatele unui punct de pe hiperboloidul cu o pânză. EcuaŃia
planului tangent la hiperboloid în acest punct, conform formulei (8), este:

xx1 zz
− yy1 + 1 − 1 = 0 ⇔ 9 x1x − 36 y1 y + 4 z1z − 36 = 0 .
4 9
Se identifică cele două forme de ecuaŃii ale planului tangent şi rezultă egalităŃile:
9 x1 −36 y1 4 z1 −36 9 x1 4z 36
= = = ⇔ = 36 y1 = 1 = ,
4 + 4λ −1 3λ −8 − λ 4 + 4λ 3λ 8 + λ
16 (1 + λ ) 1 27λ
deci x1 = , y0 = , z0 = .
8+ λ 8+λ 8+ λ
Deoarece punctul ( x1, y1, z1 ) aparŃine hiperboloidului, atunci se verifică ecuaŃia
acestuia:
 16 (1 + λ ) 
2 2 2
x12  27λ 
2
2 z1  1 
− y1 + −1 = 0 ⇔ 9 ⋅   − 36 ⋅   + 4⋅  − 36 = 0 ⇔
4 9  8+λ  8+λ  8+λ 
2304 ⋅ (1 + λ ) − 36 + 2916 ⋅ λ 2 − 36 ⋅ ( 8 + λ )
2 2
=0⇔
(
36 144λ 2 + 112λ − 1 ) = 0,
(8 + λ ) 2 (8 + λ )2
−14 ± 205
deci λ = .
36
−14 − 205 −14 + 205

Se înlocuiesc λ = , respectiv λ = în ecuaŃia fasciculului de
36 36
plane ( Fλ ) şi se obŃin ecuaŃiile planelor tangente la hiperboloid care conŃin dreapta ( d ) :
(π 1 ) : 4 ( 22 − ) ( )
205 x − 36 y − 3 14 + 205 z − 274 + 205 = 0 şi
(π 2 ) : 4 ( 22 + 205 ) x − 36 y − 3 (14 − 205 ) z − 274 − 205 = 0 .
5.9. Să se arate că planul (π ) : 2x −12 y − z + 16 = 0 intersectează paraboloidul hiperbolic de
ecuaŃie x 2 − 4 y 2 = 2 z după două generatoare rectilinii ale căror ecuaŃii se cer.

SoluŃie. Metoda 1. Se determină ecuaŃiile generatoarelor rectilinii ale paraboloidului hiperbo-
lic incluse în planul (π ) .
EcuaŃia paraboloidului hiperbolic se poate scrie şi sub forma: ( x − 2 y )( x + 2 y ) = 2 z .
EcuaŃiile familiilor de generatoarerectilinii sunt:

 x − 2 y = 2λ  x − 2 y − 2λ = 0
 
( Gλ ) :  1 , λ ∈ℝ ⇔  1 , λ ∈ ℝ şi
 x + 2 y = z  x + 2 y − z = 0
λ λ
 x + 2 y = 2µ  x + 2 y − 2µ = 0
( ) 
Gµ : 

1 ,µ ∈ℝ ⇔  1 , µ ∈ℝ.
x − 2 y = µ z x − 2 y − µ z = 0
 
Planul (π ) intersectează paraboloidul hiperbolic după o generatoare din familia ( Gλ )
şi după o generatoare din familia Gµ . ( )

Dreptele din familia de generatoare ( Gλ ) sunt conŃinute în planul (π ) dacă sistemul
liniar neomogen, de trei ecuaŃii cu trei necunoscute format din ecuaŃiile familiei ( Gλ ) şi
ecuaŃia planului (π ) este compatibil nedeterminat, adică determinantul asociat este nul:
x − 2 y − 2λ = 0 1 −2 0

 1 1 −4 ( λ + 2 )
x + 2 y − z = 0 . Din condiŃia 1 2 − =0⇔ = 0 , rezultă λ = −2 .
 λ λ λ
2 x − 12 y − z + 16 = 0 2 −12 −1

Se înlocuieşte λ = −2 în ecuaŃiile familiei de generatoare ( Gλ ) şi se găsesc ecuaŃiile
primei generatoare după care planul (π ) intersectează paraboloidul hiperbolic:

x − 2 y +4=0 x y − 2 z +8
( G1 ) :  ⇔ = = .
2 x + 4 y + z =0 2 1 −8
( )
Dreptele din familia de generatoare Gµ sunt conŃinute în planul (π ) dacă ecuaŃiile
( )
familiei Gµ împreună cu ecuaŃia planului (π ) formează un sistem liniar neomogen, de trei
ecuaŃii cu trei necunoscute, compatibil nedeterminat.

1 2 0
1 4( µ − 4 )
Determinantul sistemului trebuie să fie nul şi avem 1 −2 − =0⇔ = 0,
µ µ
2 −12 −1
de unde rezultă µ = 4 .
( )
Se înlocuieşte µ = 4 în ecuaŃiile familiei de generatoare Gµ şi se găsesc ecuaŃiile
celei de-a doua generatoare după care planul (π ) intersectează paraboloidul hiperbolic:
x + 2 y −8=0 x−4 y−2 z

( G2 ) :  ⇔ = = .
4 x − 8 y − z =0 2 −1 16
Metoda 2. Se determină ecuaŃiile proiecŃiei pe planul Oxy a curbei de intersecŃie dintre
paraboloidul hiperbolic şi planul (π ) .
Se rezolvă sistemul format din ecuaŃia paraboloidului hiperbolic şi ecuaŃia planului.

Înlocuind z = 2 x − 12 y + 16 în ecuaŃia paraboloidului, prin calcul se obŃine ecuaŃia
 x 2 − 4 y 2 − 4 x + 24 y − 32 = 0
 .
 z = 0
Curba de intersecŃie proiectată în planul Oxy este o conică cu invarianŃii:
1 0 −2
1 0
δ= = −4 < 0, I = −3, ∆ = 0 −4 12 = 0 ,
0 −4
−2 12 −32
deci este o conică de gen hiperbolic degenerată în două drepte concurente reale.
EcuaŃiile conicei degenerate se mai scriu sub forma:
 x 2 − 4 x + 4 − 4 y 2 + 24 y − 36 = 0 ( x − 2 ) − ( 2 y − 6 ) = 0
2 2
 ⇔  ⇔
 z = 0  z = 0
( x − 2 y + 4 )( x + 2 y − 8 ) = 0
 ,
 z = 0
deci ecuaŃiile dreptelor în care degenerează această conică sunt
x − 2 y + 4 = 0 x + 2 y − 8 = 0
 şi  .
z = 0 z = 0
EcuaŃiile x − 2y + 4 = 0 şi x + 2 y − 8 = 0 descriu fiecare câte un plan care proiectează
dreptele generatoare căutate pe planul Oxy.
Aşadar intersecŃia paraboloidului hiperbolic cu planul (π ) se compune din dreptele
generatoare date prin ecuaŃiile:
 x − 2y + 4=0 x − 2 y − 3 z + 16
( G1 ) :  ⇔ = = şi
2 x − 12 y − z + 16 = 0 2 1 −8
 x + 2y − 8=0 x − 2 y − 3 z + 16
( G2 ) :  ⇔ = = .
2 x − 12 y − z + 16 = 0 2 −1 16
5.10. Să se determine valorile parametrului real m pentru care planul (π ) : 9x + 2 y − 6z + m = 0
x2 y2 z 2
este tangent hiperboloidului cu o pânză − + + − 1 = 0 şi să se găsească coordonatele
4 9 17
punctelor de tangenŃă.
SoluŃie. Notăm cu x 0 , y 0 , z 0 coordonatele punctului de contact dintre hiperboloidul cu o
pânză şi planul (π ) .
Conform formulei (8), ecuaŃia planului tangent la hiperboloidul cu o pânză în punctul
xx0 yy0 zz0
( x0 , y 0 , z 0 ) este − + + − 1 = 0 ⇔ −153 x0 x + 68 y0 y + 36 z0 z − 612 = 0 .
4 9 17
Identificând ecuaŃia planului (π ) şi ecuaŃia planului tangent la hiperboloid rezultă
−153 x 0 68 y 0 36 z 0 −612 −612 36
egalitatea = = = ⇔ −17 x 0 = 34 y 0 = −6 z 0 = , deci x 0 = ,
9 2 −6 m m m
18 102
y0 = − , z0 = .
m m
Cum punctul ( x 0 , y 0 , z 0 ) aparŃine planului (π ) , atunci se verifică ecuaŃia acestuia:
324 36 612
9 x0 + 2 y 0 − 6 z 0 + m = 0 ⇔ − − + m = 0 ⇔ m 2 = 324 , deci m1 = −18 şi m 2 = 18 .
m m m
Planele tangente la hiperboloidul cu o pânză au ecuaŃiile 9 x + 2 y − 6 z ± 18 = 0 .
Planul 9 x + 2 y − 6 z − 18 = 0 este tangent hiperboloidului cu o pânză în punctul M 1 de
36 18 102 17
coordonate: x1 = = −2, y1 = − = 1, z1 = =− .
m1 m1 m1 3
Planul 9 x + 2 y − 6 z + 18 = 0 este tangent hiperboloidului cu o pânză în punctul M 2 de
36 18 102 17
coordonate: x 2 = = 2, y 2 = = −1, z 2 = = .
m2 m2 m2 3
5.11. Să se determine ecuaŃia planului paralel cu planul de coordonate Oxy care intersectează
x2 y 2
paraboloidul eliptic + = z după o elipsă cu distanŃa focală egală cu 4.
4 3
SoluŃie. Semiaxele paraboloidului eliptic sunt a = 2 şi b = 3 , iar planele paralele cu planul
Oxy au ecuaŃiile z = λ , λ ∈ ℝ .
Conform ObservaŃiei 5.25., planele z = λ intersectează paraboloidul eliptic după
 x2 y 2  x2 y 2
 + =z  + −1 = 0
elipse reale de ecuaŃii  4 3 ⇔  4λ 3λ , dacă λ > 0 .
z = λ z = λ
 
Semiaxele elipsei căutate sunt a1 = 2 λ şi b1 = 3λ şi distanŃa focală este 2c1 , unde
c12 = a12 − b12 = 4λ − 3λ = λ . Din ipoteză avem 2c1 = 4 , deci c1 = 2 , adică λ = 4 .

Aşadar, planul z = 4 intersectează paraboloidul eliptic dat după o elipsă cu distanŃa
focală 4.
5.12. Să se determine ecuaŃia canonică a hiperboloidului cu o pânză cu axa netransversală

paralelă cu Oz, cu vârfurile A( 7, 0, 0) şi A′ ( −1, 0, 0 ) situate pe aceeaşi axă de simetrie, ştiind
că planul de coordonate Oyz îl intersecteză după o hiperbolă echilateră de semiaxă 14 .

SoluŃie. Deoarece A ( 7, 0, 0 ) şi A′ ( −1, 0, 0 ) sunt vârfurile hiperboloidului situate pe axa Ox,
atunci C ( 3, 0, 0 ) este centrul de simetrie al hiperboloidului cu o pânză şi a = 4 este semiaxa
corespunzătoare axei de simetrie Ox.

EcuaŃia canonică a hiperboloidului cu o pânză cu axa netransversală paralelă cu Oz şi
centrul de simetrie C ( 3, 0, 0 ) este

( x − 3) 2 + y 2 − z 2 − 1 = 0 , cu b, c > 0 .
16 b2 c2
IntersecŃia hiperboloidului cu planul Oyz este o hiperbolă de ecuaŃii:
 y2 z2
 ( x − 3) 2 y 2 z 2  y2 z 2 7  − −1 = 0
 + − − 1 = 0  2 − 2 − = 0  7b 2 7 c 2
 16 b2 c2 ⇔ b c 16 ⇔ .
 x = 0  16 16
x = 0   x = 0
7b 2 7c 2
( 14 )
2
Deoarece hiperbola este echilateră de semiaxă 14 , rezultă că = = ,
16 16
deci b 2 = c 2 = 32 .
EcuaŃia canonică a hiperboloidului cu o pânză este:
( x − 3) 2 + y 2 − z 2 − 1 = 0 ⇔ 2
( x − 3) 2 + y 2 − z 2 − 32 = 0 .
16 32 32
5.13. Să se determine locul geometric generat de familia de drepte:

 6 x − 3 y − 4α z − 12α = 0
 , α ∈ℝ .
6α x + 3α y + 4 z − 12 = 0
SoluŃie. Se elimină parametrul α dintre ecuaŃiile familiei de drepte.
6x − 3y
Din prima ecuaŃie rezultă α = . Folosind această relaŃie în ecuaŃia a doua
4 z + 12
rezultă:
6x − 3y 6x − 3 y
6⋅ x + 3⋅ y + 4 z − 12 = 0 ⇔
4 z + 12 4 z + 12
x2 y 2 z 2
36 x 2 − 9 y 2 + 16 z 2 − 144 = 0 ⇔ − + − 1 = 0,
4 16 9
deci locul geometric al familiei de drepte este un hiperboloid cu o pânză cu axa netransversală
Oy şi semiaxe a = 2, b = 4, c = 3 .
PROBLEME PROPUSE
1. Să se determine curbele de intersecŃie ale următoarelor cuadrice cu planele de coordonate:
a) 9 x 2 + 16 y 2 + 36 z 2 − 144 = 0
b) 16 x 2 + 4 y 2 − z 2 − 144 = 0
c) 9 x 2 + y 2 − 4 z 2 + 36 = 0
d) 4 x 2 + y 2 − 8 z = 0
e) 36 x 2 − 9 y 2 − 288 z = 0
f) 16 x 2 + 36 y 2 − 9 z 2 = 0 .
Pentru fiecare cuadrică, să se scrie ecuaŃiile parametrice şi să se reprezinte grafic.
x2 y 2 z 2
2. a) Să se arate că planul z = 3 intersectează elipsoidul + + − 1 = 0 după o elipsă
16 20 12
reală şi să se găsească semiaxele şi coordonatele vârfurilor acesteia.
x2 y 2 z 2
b) Să se arate că planul y = 1 intersectează hiperboloidul cu o pânză − + −1 = 0
5 4 5
după un cerc spaŃial şi să se găsească coordonatele centrului şi raza acestuia.
c) Să se determine semiaxele şi coordonatele vârfurilor elipsei reale obŃinută prin
x2 y 2 z 2
intersecŃia planului y = 3 cu hiperboloidul cu două pânze − + +1 = 0 .
8 6 14
d) Să se arate că planul z = λ 2 , λ > 0 intersectează paraboloidul eliptic x 2 + y 2 = 4 z după

un cerc spaŃial şi să se găsească coordonatele centrului şi raza acestuia.
1 y2 z2
e) Să se arate că planul x = intersectează paraboloidul hiperbolic − = 6 x după o
2 3 4
hiperbolă şi să se găsească semiaxele şi coordonatele vârfurilor acesteia.
x2 y 2
f) Să se arate că planul x = −1 intersectează paraboloidul eliptic + = 3z după o
4 2
parabolă şi să se găsească parametrul şi coordonatele vârfului acesteia.
 x2 y 2
 + −1 = 0
Răspuns: a)  4 5 ( ) (
; a = 2, b = 5 ; A( 2, 0, 3) , A′ ( −2, 0, 3) , B 0, 5, 3 , B′ 0, − 5, 3 ; )
z = 3

 2 2 25  x2 z2
x + z = 5  + −1 = 0
b)  4 ; C ( 0, 1, 0 ) , R = ; c) 4 7 ; a = 2, c = 7 ; A( 2, 3, 0) , A′ ( −2, 3, 0) ,
 y = 1 2 y = 3

 y2 z2
x2 + y2 = 4λ2  − − 1 = 0
( ) (
C 0, 3, 7 , C ′ 0, 3, − 7 ; d)  )
z = λ , λ > 0
2 ( )
; C 0, 0, λ 2 , R = 2λ ; e)  9 12
x = 1
; b = 3,
 2
1  1  1  1 
c = 2 3 ; B  , 3, 0  , B′  , − 3, 0  , C  , 0, 2 3  , C′  , 0, − 2 3  ;
2  2  2  2 
 2  3
 y = 6 z −   3
f)   4  ; p = 3 ; V  −1, 0,  .
 x = −1  4

3. Să se precizeze natura următoarelor curbe:
 x2 z 2
 x 2 + y 2 + z 2 = 5  x 2 − y 2 + z 2 = 7  − =y
a)  ; b)  ; c)  4 9 .
 z = 3  y = 3 y = 0

 x 2 + y 2 + 4 = 0  x 2 + z 2 − 16 = 0
Răspuns: a)  elipsă imaginară; b)  cerc spaŃial;
 z = 3  y = 3
x y x y
 − =0  + =0
c)  2 3 şi  2 3 drepte concurente în origine.
 z = 0  z = 0
4. Să se determine punctele de intersecŃie ale cuadricelor următoare cu dreptele date:
x2 y2 z 2 x−3 y −3 z +6
a) ( E ) : + + − 1 = 0 şi ( d ) : = =
15 5 20 3 1 −4
x2 y2 z2 x−2 y+3 z +4
b) ( H1 ) : − + + − 1 = 0 şi ( d ) : = =
7 21 14 −1 3 8
x = t + 3
x2 2 z
2

c) ( H 2 ) : +y − + 1 = 0 şi ( d ) :  y = t + 1, t ∈ ℝ
4 9  z = 3t + 6

x2 y2 x +1 y − 2 z + 3
d) ( PE ) : + = z şi ( d ) : = =
5 3 2 −1 −2
x2 y2 x + 2 y − 2z =0
e) ( PH ) : − = z şi ( d ) :  .
16 4 x − 2 y −8=0
Răspuns: a) Dreapta este secantă elipsoidului în M 1 ( −3, 1, 2 ) , M 2 ( 0, 2, − 2 ) ; c) Dreapta este
secantă hiperboloidului cu o pânză în M 1 (1, 0, 4 ) , M 2 ( 2, − 3, − 4 ) ; c) Dreapta este tangentă
hiperboloidului cu două pânze în M ( 4, 2, 9) ; d) Dreapta este exterioară paraboloidului eliptic;
e) Dreapta este inclusă în paraboloidul hiperbolic.

 1 
5. Se dau elipsoidul 36x2 +16 y 2 + 9z 2 −144 = 0 şi punctele M  2, ,1 , N ( 2, 3, 6 ) . Să se arate
 2 
că dreapta MN este tangentă la elipsoid şi să se determine coordonatele punctului de tangenŃă.
Răspuns: Punctul de tangenŃă este vârful A ( 2, 0, 0 ) .
6. Să se găsească ecuaŃiile proiecŃiilor pe planele de coordonate a curbelor de intersecŃie dintre

x2 y2
hiperboloidul cu două pânze ( H 2 ) : − + z 2 + 1 = 0 şi planul (π ) : x + 2 y − z + 3 = 0 şi
4 2
centrele lor de simetrie.
5x 2 + 16 xy + 14 y 2 + 24 x + 48 y + 40 = 0
Răspuns: Pe Oxy:  elipsă reală cu centrul C1 ( 4, − 4, 0) ;
 z = 0
 x + 2 xz + 7 z − 6 x + 6 z −1 = 0
2 2
Pe Oxz:  hiperbolă cu centrul C 2 ( 4, 0, − 1) ;
 y = 0
2 y − 4 yz + 5z + 12 y − 6 z + 13 = 0
2 2
Pe Oyz:  elipsă reală cu centrul C3 ( 0, − 4, − 1) .
 x = 0
Conica din planul de secŃiune are centrul în punctul C ( 4, − 4, −1) .

7. Să se determine ecuaŃiile proiecŃiei pe planul Oyz a curbei de intersecŃie a paraboloidului
y2 z2
hiperbolic − = x cu planul (π ) : 3x − 4 y − 3z + 9 = 0 .
9 4
4y 2 − 9z 2 − 48y − 36z +108 = 0
Răspuns:  hiperbolă degenerată în două drepte secante reale de
x = 0
2 y − 3z − 18 = 0 2 y + 3z − 6 = 0
ecuaŃii  şi  .
x = 0 x = 0
8. Să se determine curba de intersecŃie a elipsoidului ( E ) : 3x 2 + 2 y 2 + z 2 − 6 = 0 cu planul
3 x − 2 y + z + 2 = 0 . Să se determine centrul său de simetrie.

Răspuns: ProiecŃia curbei de intersecŃie pe planul Oxy este o elipsă reală de ecuaŃii:
6x − 6xy + 3y + 6x − 4 y −1 = 0
2 2
 1 1 
 şi cu centrul în  − , ,0 .
z = 0  3 3 
 1 1 1
Curba din planul de secŃiune este o elipsă cu centrul în punctul  − , , −  (deoarece
 3 3 3
centrul elipsei din spaŃiu se proiectează în centrul elipsei proiecŃie).
9. Să se determine ecuaŃiile planelor tangente la cuadricele:
x2 y2 z 2
a) ( E ) : + + −1 = 0
9 4 25
x2 y 2 z 2
b) ( H1 ) : − + −1 = 0
9 4 25
x2 y2 z 2
c) ( H 2 ) : − + +1 = 0
9 4 25
x2 y2
d) ( PE ) : + = 2z
9 4
y2 z2
e) ( PH ) : − = 2x
4 25
în punctele lor de intersecŃie cu axele de coordonate.
Răspuns: a) ( E ) intersectează axele Ox, Oy, Oz în vârfurile A( 3,0,0) , A′ ( −3,0,0) , B ( 0,2,0) ,
B′ ( 0, −2, 0 ) , C ( 0,0,5 ) , C ′ ( 0, 0, −5 ) . Planele tangente sunt x ∓ 3 = 0, y ∓ 2 = 0, z ∓ 5 = 0 ;
b) ( H1 ) intersectează axele Ox şi Oz în vârfurile A, A′, C , C ′ . Planele tangente sunt x ∓ 3 = 0
şi z ∓ 5 = 0 ;
c) ( H 2 ) intersectează axa Oy în vârfurile B, B′ . Planele tangente sunt y ∓ 2 = 0 ;
d) ( PE ) intersectează axele Ox, Oy, Oz în vârful O ( 0, 0, 0 ) . Planul tangent este z = 0 ;
e) ( PH ) intersectează axele Ox, Oy, Oz în vârful O ( 0, 0, 0 ) . Planul tangent este x = 0 .
x2 y2 z2
10. Să se determine ecuaŃiile planelor tangente la elipsoidul + + − 1 = 0 în punctele
4 12 16
x = t + 1

de intersecŃie cu dreapta de ecuaŃii parametrice ( d ) :  y = −6t − 9, t ∈ ℝ şi ecuaŃia planului
 z = 2t + 4

polar al punctului M ( 2, − 1, 6 ) în raport cu elipsoidul dat.
Răspuns: Planul tangent în M 1 ( 0, − 3, 2 ) : 2 y − z + 8 = 0 ; Planul tangent în M 2 ( −1, 3, 0 ) :
x − y + 4 = 0 ; Planul polar al punctului M ( 2, − 1, 6 ) :12 x − 2 y + 9 z − 24 = 0 .
11. Să se determine ecuaŃia planului polar al punctului M (1, −1,1) în raport cu hiperboloidul
cu două pânze 2 x 2 + y 2 − 3 z 2 + 1 = 0 şi polul planului (π ) : x + y + z −1 = 0 în raport cu acelaşi
hiperboloid.
 1 1
Răspuns: Planul polar al punctului M (1, −1,1) :2x − y − 3z +1 = 0 ; Polul planului: M0  − , −1,  .
 2 3
x2 y 2 z 2
12. Să se arate că hiperboloidul cu o pânză + − −1 = 0 şi planul 10 x − 6 y − 15 z − 30 = 0
9 25 4
sunt tangente şi să se determine coordonatele punctului de tangenŃă.
Răspuns: ( 3, − 5, 2 ) .
x2 y 2 z 2
13. Să se arate că hiperboloidul cu două pânze + − + 1 = 0 şi planul 5 x + 2 z + 5 = 0
3 4 25
au un singur punct comun şi să se determine coordonatele acestui punct.
Răspuns: ( 3, 0, − 10 ) .
x2 y 2 z 2
14. Să se găsească ecuaŃiile planelor tangente la elipsoidul + + −1 = 0 paralele cu
9 2 4
planul (π ) : 2 x − 2 y + 5 z + 7 = 0 şi apoi să se determine distanŃele de la planul (π ) la fiecare
din planele tangente determinate.
( )
Răspuns: π 1,2 : 2 x − 2 y + 5 z ∓ 12 = 0 ; dist ( (π ) , (π1 ) ) =
19
33
; dist ( (π ) , (π 2 ) ) =
5
33
.
x2 z2
15. Să se determine ecuaŃia planului tangent la paraboloidul eliptic + = y paralel cu
7 3
planul (π ) : 2 x + y + 2 z − 5 = 0 şi polul planului (π ) în raport cu acest paraboloid.
Răspuns: 2 x + y + 2 z + 10 = 0 ; M ( −7, 5, − 3) .
x2 y 2 z 2
16. Se dau hiperboloidul cu o pânză − + − 1 = 0 , planul (π ) : 2 x + 3 y − z + 11 = 0 şi
9 4 3
( )
punctele M 1 3, − 2, − 3 şi M 2 (1, − 4, 3) . Se cere:
a) ecuaŃiile planelor tangente la hiperboloidul cu o pânză paralele cu planul (π ) şi distanŃa
dintre aceste plane tangente

b) ecuaŃia planului tangent la hiperboloidul cu o pânză în punctul M 1
c) ecuaŃiile normalei la hiperboloidul cu o pânză în punctul M 1
d) ecuaŃia planului polar al punctului M 2 în raport cu hiperboloidul cu o pânză.
( )
Răspuns: a) π 1,2 : 2 x + 3 y − z ± 3 = 0 ; dist ( (π 1 ) , (π 2 ) ) =
6
7
; b) 2 x + 3 y − 2 3 z − 6 = 0 ;
x−3 y +2 z + 3
c) = = ; d) x + 9 y + 9 z − 9 = 0 .
2 3 −2 3
17. Să se găsească ecuaŃiile planelor care conŃin dreapta ( d ) : x = y = z − 1 şi sunt tangente la
hiperboloidul cu două pânze x 2 − 2 y 2 − z 2 − 1 = 0 .

Răspuns: 
( ) (
 6+ 6 x − 2 3+ 6 y + ) 6z − 6 =0
.
( ) (
 6− 6 x − 2 3− 6 y −
 ) 6z + 6 =0
18. Să se găsească coordonatele punctelor de pe elipsoidul 3x 2 + 2 y 2 + z 2 − 9 = 0 ale căror
normale la suprafaŃă sunt perpendiculare pe planul (π ) : 3 x − 2 y − 2 z + 7 = 0 , precum şi
ecuaŃiile normalelor în aceste puncte.

Răspuns: Punctele sunt M1 ( −1,1, 2 ) , M 2 (1, −1, −2 ) ;
x +1 y −1 z − 2 x −1 y +1 z + 2
Normala în M 1 : = = ; Normala în M 2 : = = .
3 −2 −2 3 −2 −2
x2 y 2 x y z −1
19. Se dau paraboloidul hiperbolic − = 2 z şi dreapta ( d ) : = = .
4 9 2 3 1
a) Să se găsească punctele de intersecŃie dintre paraboloidul hiperbolic şi dreapta ( d ) .
b) Să se determine ecuaŃiile planelor tangente la paraboloidul hiperbolic în punctele de

intersecŃie cu dreapta ( d ) .
c) Să se determine ecuaŃiile normalelor la paraboloidul hiperbolic paralele cu dreapta ( d ) .

d) Să se determine ecuaŃiile planelor tangente la paraboloidul hiperbolic care trec prin
dreapta ( d ) .
65
z+
x + 8 y − 27
Răspuns: a) M ( −2, − 3, 0 ) ; b) 3 x − 2 y + 6 z = 0 ; c) = = 2 ; d) 3 x − 2 y = 0 şi
2 3 1
x − 2 y + 4z − 4 = 0 .
20. Să se determine valoarea parametrului real λ pentru care planul x − z + λ = 0 este tangent
x2
paraboloidului eliptic + y 2 = 2z şi să se găsească coordonatele punctului de tangenŃă.
9
9  9
Răspuns: λ = − ; M  9, 0,  .
2  2
21. Să se determine valorile parametrului real λ pentru care planul 4 x − y + 5 z + λ = 0 este
x2 y 2 z 2
tangent hiperboloidul cu două pânze + − + 1 = 0 şi să se găsească coordonatele
5 20 8
punctelor de tangenŃă.
Răspuns: λ = ±10 ; M 1 ( 2, − 2, − 4 ) , M 2 ( −2, 2, 4 ) .
22. Să se determine locul geometric generat de familiile de drepte:

 2 x − 3α y + 6 z − 6α = 0  x − 3 z − 9α = 0
a)  ; b)  , α ∈ℝ .
2α x + 3 y − 6α z − 6 = 0 α x − 3 y + 3α z =0
x2 y 2
Răspuns: a) Hiperboloidul cu o pânză + − z 2 −1 = 0 ;
9 4
x2
b) Paraboloidul hiperbolic − z 2 = 3y .
9
x2 y 2 z 2
23. Să se arate că punctul M ( 2, −1, − 2) aparŃine hiperboloidului cu o pânză − + −1 = 0
36 9 4
şi să se scrie ecuaŃiile generatoarelor rectilinii ale hiperboloidului ce trec prin acest punct.
x − 2 y + z − 2 = 0 x − 10 y − 4 z  x − 2 y = 0 x − 2 y −1 z − 2
Răspuns:  ⇔ = = ,  ⇔ = = .
 x + 2 y − 9 z − 18 = 0 8 5 2 z − 2 = 0 0 2 1
x2 2 z 2
24. Să se determine generatoarele rectilinii ale hiperboloidului cu o pânză − y + −1 = 0
4 9
conŃinute în planul (π ) : x + 6 y − 2 z − 2 = 0 .
3 x − 6 y + 2 z − 6 = 0 3 x − 6 y + 4 z − 12 = 0 3 x − 6 y + 4 z + 12 = 0
Răspuns:  ,  ,  şi
3 x + 6 y − 2 z − 6 = 0 3 x + 6 y − z − 3 = 0 3 x + 6 y − z + 3 = 0
3 x − 6 y + 2 z + 6 = 0
 .
3 x + 6 y − 2 z + 6 = 0
x2 z2
25. Se dau paraboloidul hiperbolic − = y şi punctul M ( 3, 1, 0 ) . Se cere:
9 4
a) ecuaŃiile generatoarelor rectilinii ale paraboloidului hiperbolic ce trec prin punctul M
b) unghiul ascuŃit format de generatoarele rectilinii determinate la punctul a)
c) ecuaŃia planului tangent la paraboloidul hiperbolic ce trece prin punctul M.
2 x − 3z − 6 = 0 x − 3 y −1 z 2 x − 6 y − 3 z = 0 x − 3 y −1 z
Răspuns: a)  ⇔ = = ;  ⇔ = =
2 x − 6 y + 3 z = 0 3 2 2 2 x + 3z − 6 = 0 3 2 −2
9 
b) arccos   ; c) 2 x − 3 y − 3 = 0 .
 17 
x2 2 2
26. Se dau hiperboloidului cu o pânză + y − z −1 = 0 şi punctul M ( 2, 1, 1) . Se cere:
4
a) ecuaŃiile generatoarelor rectilinii ale hiperboloidului cu o pânză ce trec prin punctul M
b) unghiul ascuŃit format de generatoarele rectilinii determinate la punctul a)
c) ecuaŃiile normalei la hiperboloidul cu o pânză în punctul M.
x + 2 y − 2z − 2 = 0 x − 2 y −1 z −1  x − 2z = 0 x − 2 y −1 z −1
Răspuns: a)  ⇔ = = ;  ⇔ = = ;
x − 2 y + 2z − 2 = 0 0 1 1  y −1 = 0 2 0 1
 1  x − 2 y −1 z −1
b) arccos   ; c) 1 = 2 = −2 .
 10 
27. Să se determine ecuaŃiile generatoarelor rectilinii ale hiperboloidului cu o pânză
x2 y 2 2
+ − z −1 = 0 ce trec prin punctul M ( 6, − 2, 2 ) şi unghiul ascuŃit format de aceste
9 4
generatoare.
 x − 3z = 0 x − 6 y + 2 z − 2 4 x − 3 y − 13z − 6 = 0 x−6 y + 2 z −2
Răspuns:  ⇔ = = ;  ⇔ = = ;
y + 2 = 0 3 0 1  x + 3 y + 3z − 6 = 0 9 −8 5
 16 
arccos  .
 5 17 
x2 y2
28. Să se determine ecuaŃiile generatoarelor rectilinii ale paraboloidului hiperbolic − =z
16 4
care sunt paralele cu planul 3 x + 2 y − 4 z + 3 = 0 .
x − 2 y − 8 = 0 x y+4 z+4 x + 2 y − 4 = 0 x y − 2 z +1
Răspuns:  ⇔ = = ,  ⇔ = = .
x + 2 y − 2z = 0 2 1 2 x − 2 y − 4z = 0 2 −1 1
29. Să se determine ecuaŃiile celor două drepte de intersecŃie dintre paraboloidul hiperbolic
x 2 − y 2 = 3z cu planul tangent în punctul M ( 2, 1, 1) la suprafaŃă.
 x − y −1 = 0 x − 2 y −1 z −1 x + y − 3 = 0 x − 2 y −1 z −1
Răspuns:  ⇔ = = şi  ⇔ = = .
 x + y − 3z = 0 3 3 2 x − y − z = 0 1 −1 2
30. Să se arate că planul (π ) : 4 x − 5 y −10 z − 20 = 0 intersectează hiperboloidul cu o pânză
x2 y 2 z 2
+ − −1 = 0 după două generatoare rectilinii ale căror ecuaŃii se cer.
25 16 4
2 x − 5 z = 0 x −5 y + 4 z − 2  y + 2z = 0 x − 5 y + 2 z −1
Răspuns:  ⇔ = = şi  ⇔ = = .
y + 4 = 0 5 0 2 x − 5 = 0 0 2 −1
31. Să se determine ecuaŃiile generatoarelor rectilinii ale hiperboloidului cu o pânză
x2 y 2 z 2
+ − + 1 = 0 care sunt paralele cu planul 4 x + 12 y + 3 z − 2 = 0 .
9 4 16
4 x − 3 y − 3 z + 6 = 0 x +6 y −2 z +8
Răspuns:  ⇔ = = ,
4 x + 12 y + 3z + 24 = 0 9 −8 20
4 x − 3 y − 3 z − 6 = 0 x −6 y + 2 z −8
 ⇔ = = .
4 x + 12 y + 3z − 24 = 0 9 −8 20
32. Să se determine ecuaŃiile planelor paralele cu planul de coordonate Oxy care intersectează
x2 y 2 z 2
elipsoidul + + −1 = 0 după o elipsă cu distanŃa focală egală cu 6.
25 9 4
7
Răspuns: z = ± .
2
x2 y2 z2
33. Pe elipsoidul + + − 1 = 0, a, b, c > 0 se iau două puncte arbitrare M 1 ( x1 , y1 , z1 )
a2 b2 c2
şi M 2 ( x2 , y2 , z 2 ) , iar planele tangente la elipsoid în aceste puncte se intersectează după o
dreaptă ( d ) . Să se arate că planul determinat de dreapta ( d ) şi de mijlocul N al segmentului
M1M 2 trece prin centrul elipsoidului.
IndicaŃie: Planele tangente la elipsoid în punctele M1 ( x1, y1, z1 ) , respectiv M 2 ( x2 , y2 , z2 ) au
ecuaŃiile:
x1x y y z1z x x y y z z
+ 1 + − 1 = 0 şi 2 + 2 + 2 − 1 = 0 ,
a 2 b2 c2 a2 b2 c2
 x1x y1 y z1z
 2 + 2 + 2 −1 = 0
a
iar dreapta lor de intersecŃie ( d ) are ecuaŃiile 
b c
.
 x2 x + y 2 y + z 2 z − 1 = 0
 a 2 b2 c2
Planul căutat face parte din fasciculul de plane determinat de dreapta ( d ) , a cărui ecuaŃie
xx y y zz x x y y z z 
este: 1 + 1 + 1 − 1 + λ  2 + 2 + 2 − 1 = 0, λ ∈ ℝ .
2 2 2
a b c  a2 b2 c2 
x +x y +y z +z 
Punem condiŃia ca acest plan să treacă prin punctul N  1 2 , 1 2 , 1 2  , mijlocul
 2 2 2 
x12 y2 z12 x 2 y 2 z 2
segmentului M1M 2 , şi Ńinând seama şi de relaŃiile + 1 + = 2 + 2 + 2 =1
a 2 b2 c2 a2 b2 c2
(deoarece punctele M1 şi M 2 aparŃin elipsoidului) se găseşte λ = −1 .
EcuaŃia planului ce trece prin dreapta ( d ) şi prin punctul N este:
x1 − x2 y −y z −z
⋅x+ 1 2 ⋅y+ 1 2 ⋅z = 0,
2 2
a b c2
iar acest plan trece prin centrul de simetrie O ( 0, 0, 0 ) .

Capitolul 5 - Cuadrice Reduse

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Capitolul 5 - Cuadrice Reduse

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

CUADRICE PE ECUAłII REDUSE / MARIANA ZAMFIR 65

CUADRICE PE ECUAłII REDUSE

Se consideră în spaŃiu un sistem de coordonate de axe Ox, Oy, Oz raportat la versorii

Figura 1: Elipsoidul real

Ńinută în interiorul paralelipipedului x ≤ a, y ≤ b, z ≤ c .

reduce la vârfurile C ( 0, 0, c ) , C′ ( 0, 0, − c ) ; dacă λ > c , atunci elipsa este imaginară (adică

planul nu intersectează elipsoidul).

Plan polar. Pol

• O ( 0, 0, 0 ) este centru de simetrie, Ox, Oy, Oz sunt axe de simetrie şi planele de

Figura 2: Hiperboloidul cu o pânză

Remarca 5.9. Cuadricele descrise prin ecuaŃiile H1′ : − ( ) x2

Dacă două dintre semiaxe sunt egale, de exemplu a = b , atunci hiperboliodul cu o

Plan polar. Pol

ObservaŃia 5.13. Planul polar al unui punct de pe hiperboloidul cu o pânză în raport

DefiniŃia 5.15. Hiperboloidul cu două pânze cu axa transversală Oz este mulŃimea

• a, b, c sunt semiaxele hiperboliodului.

• C ( 0, 0, c ) , C ′ ( 0, 0, − c ) sunt vârfurile hiperboloidului.

de coordonate Oxy, Oxz , Oyz sunt plane de simetrie pentru hiperboloid.

Figura 3: Hiperboloidul cu două pânze

Plan polar. Pol

ObservaŃia 5.21. Hiperboloidul cu o pânză ( H1 ) şi hiperboloidul cu două pânze ( H 2 )

au acelaşi con asimptotic.

• a, b sunt semiaxele paraboloidului.

Figura 4: Parabolidul eliptic

sunt tot paraboloizi eliptici cu axele de simetrie Ox, respectiv Oy.

= a 2λ şi b1 = b 2λ situată în planul z = λ ; dacă λ=0, atunci intersecŃia este vârful O( 0, 0, 0) ;

Plan polar. Pol

DefiniŃia 5.26. Paraboloidul hiperbolic cu axa de simetrie Oz este mulŃimea punctelor

• a, b sunt semiaxele paraboloidului.

• O ( 0, 0, 0 ) este vârful paraboloidului.

Figura 5: Paraboloidul hiperbolic

2. Planele de simetrie Oxz, Oyz intersectează paraboloidul hiperbolic după parabole:

EcuaŃia planului tangent la paraboloidul hiperbolic într-un punct M ( x0 , y0 , z0 ) de pe

EcuaŃia planului tangent la paraboloidul hiperbolic ( PH ) paralel cu un plan de ecuaŃie

Plan polar. Pol

EcuaŃia planului polar al unui punct M ( x0 , y0 , z0 ) care nu aparŃine paraboloidului

Punctul M ( x0, y0, z0 ) se numeşte polul planului (25) în raport cu paraboloidul ( PH ) .

• a, b, c sunt semiaxele conului.

• O ( 0, 0, 0 ) este vârful conului.

• O ( 0, 0, 0 ) este centru de simetrie, Ox, Oy, Oz sunt axe de simetrie şi planele de

coordonate Oxy, Oxz , Oyz sunt plane de simetrie pentru con.

Remarcă 5.31. Punctul O ( 0, 0, 0 ) este intersecŃia conului cu axele de coordonate şi

x 2 + y 2 = a 2 , unde a > 0 este raza cilindrului. (28)

e) Cilindrul parabolic cu generatoarele paralele cu Oz este cuadrica dată prin ecuaŃia

EcuaŃiile parametrice ale cilindrului parabolic:

Familiile de drepte ( Gλ )λ∈ℝ ∪ ( G∞ ) şi Gµ

definesc generatoarele rectilinii pe suprafaŃa ( H1 ) .

EcuaŃia paraboloidului hiperbolic ( PH ) se scrie şi sub forma:

şi se obŃin familiile de generatoare rectilinii ( Gλ )λ∈ℝ ∪ ( G∞ ) şi Gµ

EXERCIłII ŞI PROBLEME REZOLVATE

5.1. Să se determine curbele de intersecŃie ale următoarelor cuadrice cu planele de coordonate:

Planul de coordonate Oxy, de ecuaŃie z = 0 , intersectează elipsoidul după elipsa reală

Planul de coordonate Oxy, de ecuaŃie z = 0 , intersectează hiperboloidul cu o pânză

Planul de coordonate Oxy, de ecuaŃie z = 0 , intersectează hiperboloidul cu două pânze

Planul de coordonate Oxy intersectează paraboloidul eliptic în vârful O ( 0, 0, 0 ) .

Planele de coordonate Oxz, respectiv Oyz intersectează paraboloidul eliptic după

Planul de coordonate Oxy, de ecuaŃie z = 0 , intersectează paraboloidul hiperbolic după

Planele de coordonate Oxz, Oyz intersectează paraboloidul hiperbolic după parabolele

5.2. a) Să se determine semiaxele şi coordonatele vârfurilor elipsei obŃinută prin intersecŃia

Oz). Semiaxele elipsei sunt b = 2 şi c = 1 , iar vârfurile sunt punctele B ( 6, 2, 0) , B′ ( 6, − 2, 0) ,

a) ecuaŃiile planelor tangente la elipsoid în punctele de intersecŃie cu dreapta ( d )

b) ecuaŃiile normalelor la elipsoid în punctele de intersecŃie cu dreapta ( d )

c) coordonatele punctelor de pe elipsoid în care normalele la suprafaŃă sunt paralele cu