Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
- stabilirea dimensiunilor masinii, pe baza datelor din tema de proiectare si a solicitarilor
electromagnetice recomandate;
In cazul unei dimensionari bine facute, parametrii si caracteristicile masinii coincid cu cele
din tema de proiectare. In consecinta, se poate trece la etapele urmatoare de proiectare a
masinii, respectiv calculul mecanic, calculul de ventilatie, calculul termic si proiectarea
constructiei.
Calculul de dimensionare al unei masini asincrone se face pornind de la datele impuse prin
tema de proiectare, date care, in functie de scopul pentru care se realizeaza masina, precizeaza
performantele tehnice, conditiile de lucru si eventualele restrictii constructive (gabarit, forma,
greutate, etc.).
Intrucat masina asincrona este folosita, in general, in regim de motor, in cele ce urmeaza,
modul de abordare a calculului de dimensionare si exemplele se refera numai la motorul
asincron, cu mentiunea ca, etapele de calcul prezentate se aplica in mod similar si in cazul in
care se urmareste dimensionarea unui generator asincron.
Caracteristicile unui motor asincron, specificate, de obicei, prin tema de proiectare, sunt
prezentate in cele ce urmeaza.
- conditii speciale de functionare (mediu, altitudine, serviciul, etc.); in cazul in care
acestea nu sunt specificate, se considera conditii normale si serviciu continuu, S 1, conform
STAS 1893/1-87;
Din relatia de legatura dintre numarul de perechi de poli p, frecventa f1 (in Hz) si turatia
sincrona n1 (in rot/min), rezulta:
. (3.1)
[VA]; (3.2)
in care:
- h - este randamentul motorului, valoarea sa estimandu-se, initial, din figurile 3.1 sau
3.3, in functie de tipul motorului;
- cosj - factorul de putere al motorului, care, in acest moment, se estimeaza din figurile
3.2 sau 3.4, tot in functie de tipul motorului.
3.2.3. Curentul nominal pe faza, In f.
; (3.3)
a) T.e.m.
rezulta din ecuatia de tensiuni a statorului si diagrama fazoriala corespunzatoare.
Valoarea t.e.m. de faza se poate estima cu relatia:
E1 = kE·U1, (3.4)
unde . (3.5)
Pentru valorile obisnuite ale lui Xs1 si cos j, in functie de puterea si turatia motoarelor, se
obtin, cu relatia (3.5), valorile coeficientului kE reprezentate in figura 3.5.
; (3.6)
in care,
, (3.7)
Relatiile (3.6) si (3.7) sunt va-labile in cazul in care curba induc-tiei magnetice in
intrefier este sinusoidala.
Daca aceasta curba nu este sinusoidala, asa cum se intampla cel mai frecvent in realitate,
atunci relatiile (3.6) si (3.7) se vor scrie sub forma:
respectiv
Si = m·E1·In, (3.10)
. (3.10.a)
Pornind de la relatia (3.10) si tinand cont de relatiile (3.8) si (3.9) se ajunge la relatia:
[VA]; (3.11)
in care:
- Bd - in [T].
Se determina cu relatia:
kw = kp·ky . (3.12)
De obicei, valoarea relativa a pasului principal, by, se alege astfel incat sa avem:
S-a constatat ca, scurtarea pasului diametral cu aproximativ 1/6, are ca rezultat diminuarea
armonicilor de ordinul 5 si 7, din curba inductiei mag-netice din intrefier.
kw = kp·ky·ki (3.12.a)
kw = 0,91 ÷ 0,93.
3.2.6. Factorul de forma al t.e.m. kB si coeficientul de acoperire ideala a pasului polar ai.
, (3.13)
Umd1, Umd2 - tensiunile magnetice ale dintilor statorici, respectiv roto-rici, pe o pereche de
poli.
Curbele de variatie ale lui kB si ai, in functie de ksd, sunt indicate in figura 3.6.
Initial, pentru solicitari mag-netice normale, se poate estima:
, (3.14)
- Si - in [VA];
- n1 - in [rot/min];
- l - coeficientul de forma; valoarea sa initiala a se poate estima din figura 3.7.
. (3.15)
Valoarea sa se poate aproxima din figura 3.8, sau se poate determina cu ajutorul relatiei
[J/m3], (3.16)
in care:
- Pentru clasa de izolatie F, patura de curent se poate lua cu aproximativ 5% mai mare
decat valorile rezultate din figura.
Pasul polar:
(3.17)
. (3.18)
(3.19)
Pentru determinarea latimii intrefierului trebuie facut un compromis intre conditiile necesare
obtinerii unor parametri ridicati sub aspect elec-tromagnetic, adica un curent de magnetizare cat
mai mic si un factor de putere cat mai mare si cele de natura mecanica. Conditiile de natura
electromagnetica impun realizarea unui intrefier cat mai mic, in timp ce, din punct de vedere
tehnologic, este de preferat un intrefier mai mare, pentru evitarea aparitiei frecarii intre stator si
rotor, in timpul functionarii masinii.
Latimea intrefierului se poate adopta din curbele reprezentate in figura 3.10, sau calcula:
. (3.20)
Din punct de vedere constructiv, miezul magnetic poate fi compact sau divizat.
a) Miez feromagnetic compact - fara canale radiale de ventilatie, pen-tru diametre mici si
lungimi ideale ce nu depasesc 20 ¸ 25 cm, sau cand se utilizeaza, pentru racire, ventilatia axiala
(canale de ventilatie in lungul miezului).
lg = lFe » li .
b) Miez feromagnetic divizat - cand sunt prevazute canale radiale de ventilatie (figura
3.11), pentru diametre mai mari de 25 ¸ 30 cm si lungimi ideale peste 25 cm.
In cazul masinilor asincrone prevazute cu miez divizat, canalele radiale de ventilatie sunt
eficiente in procesul de racire, numai daca diametrul interior al miezului feromagnetic rotoric,
Dir, este mai mare decat diametrul arborelui motorului. Prin urmare, in aceste situatii, se
utilizeaza arbori cu nervuri sudate, nervurile avand atat rolul de a sustine pachetul de tole
rotoric, cat si acela de a permite aerului de ventilatie sa treaca spre canalele radiale.
in care,
(3.22)
- [cm], valoare care trebuie sa fie apropiata de cea obtinuta cu ajutorul
relatiei (3.18);
Dimensiunile geometrice ale unei masini electrice in general, deci, implicit, gabaritul si
masa acesteia, sunt influentate, in mod direct, de valo-rile solicitarilor electromagnetice ale
acesteia. Tendinta actuala, de reducere a dimensiunilor masinilor electrice si a volumului de
materiale active folo-site (tabla silicioasa, cupru sau aluminiu), prin cresterea valorilor acestor
solicitari, este temperata, in primul rand, de limitele termice impuse pentru diversele clase de
izolatie.
A) Patura de curent, A,- se alege, pentru o anumita clasa de izolatie, in functie de numarul
perechilor de poli, p si pasul polar, t (vezi figura 3.9). Valoarea adoptata initial se compara,
ulterior, cu valoarea calculata a paturii de curent, in functie de elementele constructive care o
determina, limitele abaterilor dintre cele doua valori fiind destul de restrictive.
De exemplu, pentru masini in constructie protejata, in gama de turatii normale (peste 300
rot/min), cu ventilatie de tip axial - radial, pur radiala, sau pur axiala, in clasa de izolatie F, se
recomanda:
Valorile mai mici sunt recomandate pentru masinile cu turatie mica, iar valorile mai mari
pentru masinile cu turatie mare (peste 750 rot/min).
b) In infasurarea rotorului, densitatea de curent, J2, poate avea valori sensibil mai mari,
deoarece, prin invartire, rotorul se raceste mai bine.
Observatie: pentru masinile in constructie inchisa, valorile densitatilor de curent de mai sus
se micsoreaza cu 10 ¸ 15%.
Tolele miezului feromagnetic sunt confectionate din tabla silicioasa laminata la rece, cu
cristale neorientate si izolata cu lac sau oxizi ceramici.
Valorile inductiei magnetice, indicate pentru diferitele portiuni ale circuitului magnetic al
masinii, sunt prezentate in continuare.
Alegerea tipului de infasurare statorica si realizarea acesteia, sunt impuse in primul rand de
puterea masinii, de valoarea tensiunii de alimen-tare si de solicitarile termice, din masina.
Pentru masinile de puteri mici si medii (Pn £ 500 kW) si de joasa tensiune, adica acelea care
constituie obiectul principal al indrumarului de fata, se folosesc infasurari intr-un strat sau in
doua straturi. Reamintim aici ca, infasurarile in doua straturi, printr-o scurtare convenabila a
pasului principal al bobinei, prezinta avantajul reducerii armonicilor superioare din curba
tensiunii magnetice.
Daca infasurarea este confectionata din sarma (conductor rotund), crestaturile au forma
ovala sau trapezoidala si sunt semideschise sau semiinchise (figura 3.12). Acestor tipuri de
crestaturi le corespund, in mod firesc, dinti cu pereti paraleli.
Pentru infasurarile de inalta tensiune, realizate din conductor profilat, daca numarul de
conductoare in crestatura, nc, este mare, se pot utiliza dife-rite variante de dispunere a
conductoarelor in bobina si in crestatura, figura 3.14.a, b. In aceste situatii, izolatia crestaturii,
adica, a conductorului fata de masa, o constituie insasi izolatia bobinei, care are o grosime de
1,5 ¸ 2 mm. Prin izolatia respectiva, bobina dobandeste o rigiditate mecanica relativ mare, de
aceea, infasurarea de inalta tensiune se mai numeste si infasurare cu sectii rigide sau
prefabricate.
Pentru infasurarile de joasa tensiune, realizate din conductor profilat neizolat, izolatia
crestaturii este prevazuta separat (figura 3.14.c).
3.6.1. Numarul de crestaturi statorice.
Z1 = 2m1·p·q1, (3.23)
a) Pentru masinile asincrone obisnuite, numarul de crestaturi pe pol si faza trebuie sa fie
numar intreg. In cazuri de exceptie, la masini de putere si turatie mica, q1 poate fi fractionar,
partea fractionara fiind 1/2.
b) Pentru ca forma curbei tensiunii magnetice, in intrefier, sa fie cat mai apropiata de o
sinusoida, pentru a avea o stabilitate buna in functionare, este de preferat ca q1 sa fie cat mai
mare, obligatoriu q1 > 2. In functie de numarul de poli, se recomanda, pentru q1, valorile din
tabelul 3.1.
Tabelul 3.1.
[cm]; (3.25)
- se verifica daca valoarea obtinuta se incadreaza in limitele orien-tative date de relatia
(3.24).
- pentru infasurarile din conductor rotund, intr-un singur strat, nc1 poate fi numar par sau
impar.
- pentru infasurarile in doua straturi, din motive tehnologice - bobine egale, bobinare mai
usoara - se prefera ca nc1 sa fie numar par.
Dupa definitivarea elementelor infasurarii, pentru pasul principal al bobinei, y1, stabilit pe
baza celor mentionate, se determina cu relatia (3.12). Valoarea definitiva a factorului de
infasurare kw1.
; (3.28)
[A/cm]. (3.29)
Valoarea paturii de curent, obtinuta cu relatia (3.29), tebuie sa fie apro-piata de cea adoptata
initial; ca limite orientative se poate considera:
[T]; (3.31)
[Wb]; (3.31.a)
unde: w1 este valoarea definitiva a numarului de spire; kw1 are valoarea corespunzatoare tipului
de infasurare ales.
Limitele orientative pentru abaterile inductiei, fata da valoarea adoptata initial, sunt:
. (3.33)
Tabelul 3.2.
Tipul
sCu1 Forma Forma
constructiv al
[mm2] conducto-rului crestaturii
infasurarii
Ovala sau
trapezoi-dala
Infasurare din
(fig. 3.12.);
Rotund, izolat sarma, nf ³ 1,
cu email intr-un strat, cu
as ³ diz + 1,5
sCu1 £ 6 tereftalic (ET). pas diametral
mm.
Clasa de izolatie sau in doua
F. straturi, cu pas
Izolatia
scurtat.
crestaturii este
separata.
Infasurare in
doua straturi, cu
bobine egale:
Dreptunghiular, Deschisa, fig.
izolat cu email 3.13.a si
- neizolate,
tereftalic si 3.14.a,b - pentru
pen-tru j. t.;
doua straturi de i.t.
fire din sticla Izolatia
- izolate (sectii
(PE2S). crestaturii
rigide), pentru
Clasa de izolatie separata pentru
i.t.
6 < sCu1 £ F. j.t. (fig. 3.14.c)
20
De obicei, nc1 >
6.
La masinile de
j.t. se pot lua
Rotund, izolat suficiente fire in
(ET). paralel, astfel Ovala sau
Clasa de izolatie incat sa se trapezoi-dala.
F. obtina o
infasurare din
sarma.
Infasurare din
Dreptunghiular,
bare (nc1 = Deschisa, fig.
izolat (PE2S),
2;4;6), de tip 3.13.a si 3.15.a.
cu o singura
continuu.
bara sau mai
Semideschisa
multe in paralel. Infasurare din
sau semiinchisa,
Clasa de izolatie bare, cu mufa
fig. 3.13.b, c si
F. de inseriere.
3.15.b.
sCu1 > 20 Pentru
infasurarile de
j.t. se pot lua
Rotund, izolat
mai multe cai de
(ET). Ovala sau
curent in paralel
Clasa de izolatie trapezoi-dala.
(a1 > 1) si mai
F.
multe fire in
paralel (nf = 6 ¸
10).
, (3.34)
cu respectarea limitelor recomandate pentru densitatea de curent. Sectiunea unui fir este numita,
in mod uzual, sectiunea conductorului elementar, sce si se alege, impreuna cu diametrul
corespunzator, dce, din STAS-ul de conductoare.
; (3.35)
ـ kFe este coeficientul de impachetare a tolelor; pentru tabla de 0,5 mm grosime,
laminata la rece, cu cristale neorientate si izolata cu pelicula fina de lac, kFe = 0,95;
- Se determina sectiunea neta a crestaturii, S'cr, fara pana si istm si excluzand izolatia de
crestatura, compusa, in mod uzual, din 2 folii izolante de NMN („nomex - myler - nomex”), cu
grosimea de 0,22 mm fiecare, dar, luand in considerare izolatia dintre straturi:
(3.36)
ـ ntot = nc1×nf - numarul total al conductoarelor elementare din crestatura (in acest caz
nf = 1);
; (3.37)
- Tinand cont de grosimea izolatiei de crestatura, de grosimea izolati-ei dintre straturi si
grosimea penei, se definitiveaza forma crestaturii, deci, implicit, inaltimea acesteia si a dintelui.
- Se stabileste tipul crestaturii (figura 3.13) si al izolatiilor folosite, in functie de tensiunea
nominala a masinii si numarul conductoarelor, nc1:
- pentru joasa tensiune si conductor profilat, cu nc > 6, conform figurii 3.14.c;
- pentru joasa tensiune si conductor din bara izolata (PE2S), conform figurii 3.15;
- Izolatia crestaturii: NMN (nomex - myler - nomex), cu grosimea de 0,22 mm;
2 folii suprapuse.
- Izolatia de protectie mecanica (nu este obligatorie la miezurile impachetate bine):
NMN, cu grosimea 0,22 mm, intr-un strat.
- Izolatia „in Z”, intre randuri: folie izolanta, cu grosimea de 0,25 mm, sau NMN.
- Izolatia bobinei, pentru inalta tensiune: teaca izolanta pe baza de mica, avand grosimea
de:
- Se calculeaza:
- Pentru aceste limite ale lui bCu1 si pentru sCu1, determinat cu relatia (3.33), se aleg din
STAS 2873/1 - 86 (anexa 5) dimensiunile definitive ale conductorului: bCu1, hCu1 si sCu1.
- Din anexa 6, se stabileste grosimea bilaterala a izolatiei conduc-torului.
- Se recalculeaza
dimensiunile definitive ale crestaturii:
- Pentru dintii cu pereti paraleli, valoarea inductiei magnetice (con-stanta pe toata
lungimea dintelui) se obtine din relatia (3.35), in care, latimea dintelui, bd1, are valoarea
adoptata.
- In cazul crestaturilor cu pereti paraleli, inductia magnetica ia valoa-re maxima la baza
dintelui, acolo unde sectiunea acestuia este minima:
. (3.42)
. (3.43)
; (3.44)
pentru infasurarile cu mai multe fire in paralel, sCu1 = nf·scond, in care, scond este sectiunea unui
singur conductor (sectiunea conductorului elementar), rezultata din STAS, in functie de
diametrul sau dimensiunile conductorului.
Se calculeaza cu relatia:
(3.45)
- B*j1 este inductia in jugul statoric, aleasa intre limitele indicate in paragraful 3.5.2.
- cand nu exista canale axiale de ventilatie in jugul statoric, h'j1 = hj1, adica, h'j1 este
tocmai inaltimea jugului;
; (3.46)
ma1 este numarul randurilor dupa care sunt dispuse canalele axiale (pe inaltimea
jugului); in mod obisnuit, ma1 = 1.
Tabelul 3.3.
Dext
210 250 280 330 380 425 495 560 595 650 740 850 990
[mm]
Prin urmare, se va incerca aducerea valorii calculate a lui Dext la cea mai apropiata valoare
normalizata, prin modificarea inaltimii jugului statoric.
Modul de realizare a infasurarii rotorice, la masinile asincrone cu rotor bobinat, este similar
celui de la infasurarea statorica, in sensul ca, infasu-rarea este tot trifazata, m2 = m1 = 3, iar
numarul de crestaturi, Z2, se determina cu o relatie identica cu cea de la stator:
Z2 = 2m2·p·q2;
O conditie importanta insa, pentru numarul de crestaturi ale rotorului, in vederea evitarii
aparitiei cuplurilor parazite, care pot produce blocarea rotorului in momentul pornirii este:
Z2 ¹ Z1; (3.48)
q2 = q1 ± 1. (3.48.a)
Astfel, daca pentru determinarea numarului de crestaturi statorice, Z1, pe baza
recomandarilor din tabelul 3.1, s-a ales pentru q1 o valoare medie sau spre limita superioara,
atunci se prefera q2 = q1 - 1 si invers, pentru q1 la limita inferioara, q2 = q1 + 1. O valoare mica
a lui q2 contribuie la reducerea pierderilor de pulsatie in dintii statorului.
Pentru masinile de puteri mijlocii si mari se utilizeaza infasurari din bare, in doua straturi si
crestaturi semiinchise, cu pereti paraleli, de tipul celei prezentate in figura 3.15.b. Cel mai
utilizat tip de infasurare in doua straturi, din bare, este infasurarea ondulata, deoarece necesita
un numar minim de conexiuni intre bobine.
Pasul principal al infasurarii rotorice, indiferent de tipul de infasurare, este pasul diametral:
(3.50)
Dupa cum s-a mentionat si in cazul rotorului bobinat, pentru evitarea fenomenului de
„lipire” la pornire, numarul de crestaturi rotorice, Z2, trebuie sa fie diferit de Z1, in mod
obligatoriu.
De asemenea, in timpul rotirii, datorita deplasarii permanente a dintilor rotorici fata de cei
statorici, apar vibratii periodice ale inductiei magnetice in dintii celor doua armaturi, fapt care
determina aparitia unor fenomene acustice.
Se poate spune ca, fenomenele care apar in timpul functionarii unui motor asincron sunt
similare, ca efect, acelora generate de functionarea unui numar de motoare sincrone si asincrone
cuplate la acelasi arbore, dar functionand la cupluri si turatii diferite, fata de motorul principal.
De aceea, aparitia cuplurilor parazite trebuie evitata sau, in cel mai defavorabil caz, valoarea
acestora trebuie redusa cat mai mult posibil.
Una dintre masurile simple si eficiente, pentru inlaturarea cuplurilor asincrone parazite, este
reducerea armonicilor solenatiei statorului, prin utilizarea unor infasurari cu pas scurtat si cu
numar intreg de crestaturi, pe pol si faza.
; (3.51)
- - raportul dintre inclinarea crestaturii, b si pasul dentar al armaturii, t (vezi figura
3.18).
Daca inclinarea se face in rotor si cu un pas dentar statoric, relatia (3.51) devine:
. (3.51.a)
In concluzie, se poate spune ca, pentru inlaturarea neajunsurilor men-tionate, intre numerele
crestaturilor din stator, Z1, si cele din rotor, Z2, trebuie respectate o serie de relatii, depinzand de
puterea si dimensiunile masinii, destinatie, caracteristici de functionare, numar de poli, etc.
Rezul-tate satisfacatoare se obtin cand Z2 difera cu 15 ¸ 30 % fata de Z1.
Tabelul 3.4.
Nr. de
poli, Z1 Z2 - crestaturi drepte Z2 - crestaturi inclinate
2p
1 2 3 4
Masini pentru conditii normale de lucru.
18 ¾ 26
24 [16], 32 (18),(30),31,33,34,35
30 22, 38 (18),20,21,23,(24),37,39,40
2
36 26,28,44,46 25,27,29,43,45,47
42 32,34,50,52 ¾
48 38,40,56,58 59
24 [32] 16,[20],30,33,34,35,36
36 26,44,46 (24),27,28,30,[32],45,48
42 (34),(50),52,54 (33),34,[38],(51),53
4
48 34,38,56,58,62,64 (36),(39),40,[44],57,59
60 50,52,68,70,74 48,49,51,56,64,69,71
72 62,64,80,82,86 61,63,68,76,81,83
36 26,42,[48] 47,49,50
54 44,64,66,68 42,43,65,67
6
72 56,58,62,82,84,86,88 57,59,60,61,83,85,87
90 74,76,78,80,100,102,104 75,77,79,101,103,105
48 34,62,[64] 35,61,63,65
72 58,86,88,90 56,57,59,85,87,89
8
84 66,(68),70,98,100,102,104 (68),(69),(71),(97),(99),(101)
96 78,82,110,112,114 79,80,81,83,109,111,113
44,46,74,76
60 68,72,74,76,104,106,108,110, 57,63,77,78,79
10 90 112,114 70,71,73,87,93,107,109
106,134,138,140,142,144,146
56,64,80,88
69,75,80,89,91,92
72 68,70,74,82,98,106,110
(71),(73),86,87,93,94,(107)
90 86,88,92,100,116,124,128,130,
12 84,89,91,104,105,111,112,125,
108 132
127
144 124,128,136,152,160,164,166,
125,127,141,147,161,163
168,170,172
Tabelul 3.4 -
continuare.
1 2 3 4
74,94,102,104,106 75,77,79,89,91,93,103
84
14 106,108,116,136,144,146,148, 107,117,119,121,131,133,135,
126
150,152,154,158 145
84,86,106,108,116,118,120
96 90,102
16 122,124,132,134,154,156,164,
144 138,150
166,168,170,172
Masini silentioase.
24 16,(18),(30),(32)
2
30 (18),20,22,(24),(36),38,40
36 (24),26,28,44,46,(48)
4
48 (34),36,38,40,55,58,60,62,64
54 42,44,64,66,68
6
72 56,58,60,62,82,84,86,88,90
72 58,86,88,90
8
96 78,80,82,110,112,114
Colivii cu bare inalte. Barele acestor colivii sunt, de obicei, drept-unghiulare (figura
b)
3.20), dar pot fi si de forma profilata sau trapezoidala, avand raportul h/b ³ 4. Se utilizeaza la
masinile de puteri medii si mari, cu caracteristici de pornire normale. Crestaturile pot fi drepte
sau inclinate radial (figura 3.20).
Materialele utilizate in mod frecvent pentru confectionarea barelor acestor colivii, atat
pentru cele sudate, cat si pentru cele turnate, sunt cuprul, cand se cer caracteristici de
functionare si conditii mecanice deosebite si aluminiul.
c) Colivii
duble (figura 3.21). De obicei, atat barele coliviei de pornire (superioara) cat si
cele ale coliviei de lucru (inferioara) sunt rotunde. Uneori insa, colivia de lucru poate fi
confectionata si din bare dreptunghiulare.
; (3.52)
In mod normal, tipul si valorile parametrilor infasurarii unei anumite masini electrice depind
de forma si dimensiunile conductorului si ale bobi-nei. Totodata, parametrii infasurarii
influenteaza in mod direct performan-tele masinii.
Tipurile de infasurari, folosite in mod uzual la masinile asincrone si forma lor constructiva
au fost expuse in capitolul 2. In consecinta, in cele ce urmeaza, va fi prezentat doar modul de
determinare a lungimii partilor frontale ale bobinelor care alcatuiesc infasurarile respective.
Intrucat infasurarile se preteaza ambelor armaturi (stator si rotor bobinat), nu se va mai face
referire la indicii caracteristici statorului, respectiv rotorului.
in care:
- , este pasul dentar mediu (se ia semnul „+” pentru stator si „-” pentru
rotor);
- h = hc - (hp + h0), este inaltimea bobinei; hp este grosimea penei, h0 inaltimea istmului;
Tabelul 3.5.
Observatii:
- Pentru j. t. se foloseste de regula conductor rotund („bobine moi”). In acest caz, valorile
cotelor din tabelul 3.5 pot suferi modificari.
- Daca la marginea miezului magnetic exista elemente de presare a pachetului de tole,
care ajung la inaltimea capatului de bobina a etajului I, cota „a1” se considera de la aceste
elemente (vezi figura 3.23).
Cota „a” se ia astfel incat sa fie egala cu cota „ a' ” (distanta medie de la miezul magnetic la
interiorul primei bobine din grupa etajului I (figura 3.22.b).
Lungimea medie frontala a bobinei din interiorul unui grup de bobine este, figura 3.22.a: lf1
= lABCDEF.
Se determina apoi lungimea frontala lf2, pentru a doua bobina din grup, lf3, pentru a treia
s.a.m.d.
Lungimea frontala medie a grupului de bobine, care se introduce in relatia (3.54), este:
a)
. (3.55)
Pentru cazul din figura 3.23.a, daca lf1, lf2, …, sunt lungimile medii frontale ale primei
bobine (cea din interior), ale celei de a doua, etc., din grupul fiecarui etaj, lungimea medie
frontala, care se introduce in relatia (3.54), este:
. (3.56)
Pentru figura 3.23.b, se calculeaza mai intai lungimile medii frontale ale fiecarui etaj: