Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
UNIUNEA EUROPEANA
CUPRINS
1. Argument ................................................................................................................................2
2. Conceptul de învăŃare .............................................................................................................3
4. A învăŃa să înveŃi ...................................................................................................................9
5. Strategii de învăŃare ..............................................................................................................12
5.1. Definirea strategiilor de învăŃare ..................................................................................13
5. 2. Tipuri de strategii..........................................................................................................14
6. ModalităŃi de selectarea a strategiilor de învăŃare.................................................................29
6.1. Stilul de învăŃare ............................................................................................................30
6.2 Instrumente de recunoaştere a stilurilor de învăŃare .......................................................34
6.3 Strategii de dezvoltare a stilurilor de învăŃare ................................................................39
Bibliografie ...............................................................................................................................40
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
1. Argument
2 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
2. Conceptul de învăŃare
3 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
4 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
5 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
AplicaŃie
1. Obiective:
2. Materiale:
• Flip-chart
• Markere
3. Desfăşurare
• Se începe printr-o discuŃie într-un mod foarte deschis despre învăŃare, încurajând
participanŃii pentru a-şi prezenta propriul punct de vedere. ParticipanŃii sunt liberi să
îşi exprime satisfacŃia sau lipsa de satisfacŃie faŃă de învăŃare sau educaŃie în general.
• Se împărte tabla în două coloane
• Sunt întrebaŃi participanŃii de ce cred că există şcoală în societate. Care este folosul ei?
Îşi vor exprima punctele de vedere şi vor fi notate în prima coloană. Printre răspunsuri
ar fi bine să apară indici ai relaŃiei dintre şcoală şi viaŃa adultă – de ex: şcoala ca
pregătire pentru viaŃă.
• ParticipanŃii vor fi rugaŃi să îşi imagineze cum ar arăta o societate fără şcoală/
educaŃie. Ar fi foarte diferită de cea actuală? Mai bună? Mai rea?
• Elevii se vor gândi la motivele lor personale pentru care frecventează şcoala şi pentru
care învaŃă şi le vor nota în a doua coloană. Este foarte probabil să apară un amestec
de motive – unele provenind din exterior (ex. pentru a face pe plac părinŃilor), altele
din interior (ex. pentru că vreau să am succes în viaŃă, pentru că îmi place să învăŃ). Se
evidenŃiază faptul că motivele care îŃi dau mai multă putere şi perseverenŃă în învăŃare
sunt cele care vin din interior.
6 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
7 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
Nevoile sunt plasate într-o piramidă pentru că Maslow considera că doar când
nivelurile inferioare sunt îndeplinite, apar cele superioare. De exemplu, dacă nu avem
suficientă mâncare şi nu ne simŃim în siguranŃă, vom încerca să satisfacem aceste nevoi, cele
de la nivelurile superioare fiind mai puŃin active în acest moment.
Ce este motivaŃia pentru învăŃare?
MotivaŃia pentru învăŃare se referă la ce ne determină pe noi să învăŃăm.
Unde aŃi plasa motivaŃia pentru învăŃare în piramida lui Maslow?
MotivaŃia, alături de inteligenŃă, aptitudini şi voinŃă, este una dintre variabilele cele mai
importante pentru obŃinerea performanŃelor şcolare şi profesionale.
8 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
Ceea ce este cel mai important este că stă în puterea noastră să ne controlăm motivaŃia,
putem să o intensificăm şi să ”o punem la lucru” pentru noi.
4. A învăŃa să înveŃi
Ce înseamnă a învăŃa să înveŃi?
Reprezintă o competenŃă cheie pentru învăŃarea pe tot
parcursul vieŃii. În 2006, Consiliul şi Parlamentul Europei a
adoptat un set de recomandări privitoare la competenŃele
cheie pentru învăŃarea pe tot parcursul vieŃii. Recomandarea
conŃine o listă de opt competenŃe, a învăŃa să înveŃi fiind una
dintre ele:
• Comunicare în limba maternă;
• Comunicare în limbi străine;
• CompetenŃe matematice şi competenŃe de bază în ştiinŃă şi tehnologie;
• CompetenŃe digitale (tehnologia informaŃiei şi a comunicării);
• A învăŃa să înveŃi;
• CompetenŃe sociale şi civice;
• Spirit de iniŃiativă şi antreprenoriat;
• Sensibilizare şi exprimare culturală.”
Documentul european referitor la competenŃele cheie conŃine următoarea definiŃie a
competenŃei a învăŃa să înveŃi:
9 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
A învăŃa
să înveŃi
Dimensiunea
Dimensiunea metacognitiv
afectivă ă
Dimensiunea
cognitivă
10 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
11 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
zi înainte de verificare), cu atât este mai rapidă şi mai masivă uitarea cunoştinŃelor astfel
asimilate.
5. Strategii de învăŃare
12 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
13 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
3. strategiile sunt deseori tactici pentru rezolvarea problemelor şi devin independente mai
ales când sunt legate de sarcini de învăŃare academice;
Comportamentul strategic implică mai mult decât simpla cunoaştere sau metacunoaştere
a strategiilor. Teoriile despre strategii ale copiilor trebuie să fie unite cu teoriie lor despre
propria competenŃă, efort şi sarcini academice, pentru a fi manifestate în învăŃarea auto-
reglatoare. CunoştinŃele trebuie să fie transpuse în acŃiuni cu obiective pe termen scurt şi control
voliŃional.
Borkowski, Johnston şi Reid sintetizează strategiile, metacogniŃia şi motivaŃia în trei
tipuri de cunoştinŃe obŃinute de copii. În primul rând ei discută faptul că, subiecŃiii obŃin
cunoştinŃe specifice despre strategii, care includ cunoştinŃe declarative şi procedurale despre un
număr de procese cognitive. De exemplu:
1. obiectivele şi scopurile unei strategii;
2. sarcinile pentru care acea informaŃie procedurală este potrivită;
3. raza ei de aplicabilitate;
4. câştigurile în învăŃare care se aşteaptă de la folosirea conştientă a strategiei;
5. cantitatea de efort asociată cu folosirea lui;
6. dacă strategia este plăcută sau greu de folosit.
În al doilea rând, ei apreciază că acelor cunoştinŃe generale despre strategii li se cere să
reflecte gradul de efort necesar pentru a aplica strategiile cu succes.
În al treilea rând copiii acumulează cunoştinŃele relaŃionale despre strategii, care îi ajută
să compare diferite strategii, astfel încât să poată selecta tactici adecvate în faŃa cererilor
schimbătoare ale sarcinilor. Elevul care are mai multe teorii articulate despre strategiile
învăŃarii efective, în mod constant are performanŃe mai mari în învăŃare.
5. 2. Tipuri de strategii
14 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
raportate la fapte de natură psihică, cu conŃinutul cărora se află în fine şi compexe conexiuni
cum ar fi deprinderile intelectuale şi deprinderile de studiu, stilul cognitiv şi stilul de învăŃare.
O clasificare a strategiilor include trei categorii generale:
- strategii cognitive de învăŃare;
- strategii metacognitive şi auto-reglatoare;
- strategii de management al resurselor.
Strategiile cognitive de învăŃare pot fi aplicate simplelor sarcini de memorare sau unor
sarcini mai complexe care necesită înŃelegerea informaŃiilor (înŃelegerea unui text sau a unei
lecturi).
Literatura de specialitate cuprinde o serie de inventare de strategii ale activităŃii
cognitive:
- strategii de receptare, care implică recitarea unor termeni de învăŃat sau spunerea unor cuvinte
cu voce tare în timpul citirii unui text. Scoaterea în evidenŃă sau sublinierea în cadrul textului a
unor noŃiuni, idei;
- strategii de elaborare - presupun parafrazarea sau realizarea unui sumar al materialului de
învăŃat, crearea analogiilor, luarea unor notiŃe generative (unde elevii de fapt reorganizează şi
leagă ideile din notiŃele lor), explicarea ideilor din materialul de învăŃat altcuiva şi punerea de
întrebări şi răspunsuri;
- strategii de rezolvare de probleme;
- strategii de înŃelegere;
- strategii decizionale;
- strategii de memorare-stocare-reactualizare.
AplicaŃie:
Luarea notiŃelor
Obiective:
• De a prezenta diferite modalităŃi de a lua notiŃe;
• De a evidenŃia importanŃa luării notiŃelor în mod eficient;
• De a exersa un model de luare eficientă a notiŃelor.
Materiale:
• Hârtie şi pixuri
• Fişa “Un model de luare a notiŃelor” – pentru fiecare participant
Desfăşurare:
• ParticipanŃilor li se va spune că vor discuta despre diferite modalităŃi de luare a
15 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
notiŃelor. Se va insista pe faptul că modul în care sunt luate notiŃele are un efect important
asupra eficienŃei învăŃării.
• Se facilitează o discuŃie despre această temă:
De ce credeŃi că este importantă modalitatea de luare a notiŃelor?
Cum luaŃi notiŃele de obicei? AveŃi propria metodă sau profesorul vă spune exact ce şi cum
să notaŃi?
• Se împarte fişa “ Un model de luare a notiŃelor” tuturor participanŃilor.
• Elevii au cinci minute la dispoziŃie să citească fişa.
• Se discută fişa, explicând fiecare dintre cele trei secŃiuni şi clarificând ceea ce nu este
bine înŃeles.
• Elevii vor completa secŃiunile 2 şi 3, pe baza a ceea ce tocmai s-a discutat. Practic vor
trebui să ia notiŃe despre luarea de notiŃe! Nu vor completa secŃiunea 1, pentru că nu aveau
fişa în timp ce ascultau. ExplicaŃi că la în mod normal la ore vor completa întâi secŃiunea 1.
Această parte a activităŃii se desfăşoară pe grupe mici.
• Se încheie printr-o discuŃie despre această aplicaŃie:
- ConsideraŃi că este o metodă eficientă? MotivaŃi răspunsul.
- IntenŃionaŃi să o utilizaŃi?
- La ce materii consideraŃi că este aplicabilă?
Luarea de notiŃe este una dintre deprinderile de bază în cadrul studiului. Aceasta,
întrucât notiŃele luate constituie o sursă alternativă pentru studiu, alături de manual şi alte
surse bibliografice.
Luarea de notiŃe reprezintă o modalitate de stocare a informaŃiilor; reprezintă o triplă
codare a materialului, verbală, vizuală şi kinestezică, ceea ce permite o retenŃie mai bună şi o
reactualizare mai uşoară. Cele mai utile sunt notiŃele care sunt reprezentări relativ complete
ale materialului prezentat, cuprinzând sumarizări ale principalelor idei şi furnizează detalii şi
elaborări proprii pe baza materialului. Ele permit să se realizeze revizuirea şi completarea lor
ulterioară. Revizuirea permite reactualizarea informaŃiilor, clarificarea conceptelor dificile,
completarea abrevierilor şi a informaŃiilor care lipsesc şi sublinierea sau întărirea ideilor sau a
conceptelor-cheie. Se pot, de asemenea, introduce titluri şi subtitluri şi se pot adăuga fraze sau
propoziŃii clarificatoare.
16 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
Sistemul de luarea a notiŃelor care s-a impus cel mai mult este sistemul T sau sistemul
Cornell. Acest sistem are succes pentru că este simplu şi eficient, putând fi utilizat atât de
elevi, cât şi de studenŃi. El cuprinde treisecŃiuni:
SecŃiunea 1, porŃiunea cea mai mare, aflată în partea dreaptă a paginii, în care se
notează de fapt ideile într-o modalitate informală(aşa cum sunt prezentate sau receptate în
oră).
SecŃiunea 2, aflată în partea stângă a paginii, este cunoscută ca porŃiunea cuvintelor-
cheie. Ea se completează de obicei în faza de revizuire şi cuprinde comentarii care
accentuează ideile importante, clarifică sensuri, sugerează exemple sau leagă idei şi exemple
şi care, ulterior, vor constitui elementele de bază în reactualizarea informaŃiilor.
SecŃiunea 3, în partea de jos a paginii, este cunoscută ca zona rezumatului. Aici se
include un rezumat format din două- trei propoziŃii, care sumarizează ideile din pagină şi le
integrează într-o structură clarificatoare.
2 1
Obiective:
• a discuta despre tehnicile de memorare;
• a exersa tehnicile de memorare.
Materiale:
• Hârtie şi pixuri
• Fişa “Dezvoltă-Ńi capacitatea de a memora”
Desfăşurare:
• Elevii sunt anunŃaŃi că vor desfăşura jocuri de memorie. Sunt diferite metode care ne
pot ajuta să memorăm informaŃii şi astăzi le vom aplica pe unele dintre ele.
• Se împărte fişa “ Trucuri de memorie” tuturor participanŃilor. Elevii citesc cu voce tare
tehnicile descrise.
17 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
ExerciŃiul nr. 1: CitiŃi cu atenŃie un text, apoi imediat reformulaŃi sintetic în scris ideile
principale expuse în acel text. VerificaŃi ceea ce aŃi scris şi completaŃi, dacă este cazul.
ExerciŃiul nr. 3: AlcătuiŃi un referat sau o lucrare pe baza ideilor extrase din text, adăugându-
le idei proprii sau culese din alte surse ca argumente pro sau contra.
UtilizaŃi mnemotehnici!
PerformanŃele mnezice pot fi crescute, apelând la aşa zisele mnemotehnici, ori de câte
ori vi se cere să reŃineŃi numeroase date nestructurate logic. Exemple de mnemotehnici:
Tehnica numerică. InformaŃiile ce trebuie memorate sunt reamintite pe baza unui număr
cheie, ale cărui cifre au semnificaŃii pentru fiecare element memorat.
Tehnica asocierii prin concatenare. Presupune formarea unor lanŃuri de litere sau cuvinte.
Exemplu: Cezautica= Cezar – August – Tiberiu – Caligula.
18 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
Tehnica lanŃurilor. Se asociază ceea ce trebuie memorat cu unele lanŃuri tipice; de exemplu
cu zilele săptămânii, lunile anului, succesiunea anotimpurilor, etc.
Pentru a studia eficient trebuie să înŃelegem ceea ce învăŃăm şi pentru a realiza acest
lucru avem nevoie să tratăm informaŃia într-o manieră activă. De multe ori facem acest lucru
în mod implicit, inconştient, dar nu se întâmplă aşa întotdeauna. Acest lucru la rândul lui duce
la o scădere a motivaŃiei pentru învăŃare, iar în unele cazuri chiar la eşec şi abandon şcolar.
Un pas esenŃial în învăŃarea unui material este înŃelegerea acestuia. Unele lucruri sunt
uşor de înŃeles, altele mai dificil; depinde de cunoştinŃele noastre anterioare în acel domeniu,
de tehnicile de învăŃare şi de caracteristicile materialului pe care îl învăŃăm.
Desigur că putem studia şi într-un mod superficial, de exemplu, citind doar şi
memorând un text. Dar, cu siguranŃă, informaŃia pe care am acumulat-o în acest mod nu va
rămâne în mintea noastră pentru mult timp şi ne va ajuta foarte puŃin în dezvoltarea noastră
personală. În schimb, folosind gândirea critică putem construi pas cu pas sistemul nostru de
cunoaştere şi ne dezvoltăm încrederea în propria capacitate de a învăŃa într-un mod raŃional.
În abordarea studiului este important să observaŃi succesiunea normală a învăŃării.
ÎnvăŃarea începe în mod normal de la global la specific, de la imaginea largă la detalii
specifice. De exemplu, la biologie învăŃăm în primă instanŃă care sunt componentele
principale ale corpului uman: cap, trunchi, braŃe, picioare. Apoi învăŃăm din ce în ce mai
multe despre fiecare parte, până când ajungem la detalii foarte mici, invizibile ochiului uman,
cum ar fi de exemplu neuronii. Cei care aleg să studieze la facultate biologia ajung să înveŃe
tone de informaŃii despre lucruri foarte specifice, cum ar fi neurotransmiŃătorii, enzime şi
altele. Sau în cazul literaturii, începem prin a citi cărŃi mici cu multe imagini şi pe măsură ce
creştem citim poveşti, nuvele, romane. De asemenea, datorită cunoştinŃelor noastre în
continuă dezvoltare ajungem să preferăm unii autori sau unele genuri literare, sau chiar
începem să scriem noi înşine. StudenŃii la literatură intră în foarte multe detalii despre anumiŃi
autori sau genuri literare.
Deci, de ce să nu folosim această succesiune a învăŃării în mod conştient? Citirea unui
text e mai uşoară dacă la început îŃi faci o imagine de ansamblu, apoi umpli detaliile.
Rezolvarea unei probleme de matematică necesită la început înŃelegerea ansamblului, apoi a
detaliilor.
VeŃi constata că învăŃarea e mai uşoară dacă aplicaŃi această strategie în studiul
diferitelor materii.
Acelaşi lucru este valabil pentru scris (ex. un eseu); trebuie să începi prin a face un
plan general, apoi lucrând în profunzime diferitele părŃi.
19 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
AplicaŃie
Tehnică de studiu – ANALOGIA
Obiective:
• De a discuta analogia ca metodă de studiu;
• De a exersa folosirea analogiei ca tehnică de studiu.
Materiale:
• Hârtie şi pixuri
• ConŃinutul unei lecŃii pe care trebuie să o înveŃe elevii
Desfăşurare:
• Pentru această activitate va trebui să alegem o lecŃie pe care o au de învăŃat elevii.
• Începem prin a spune grupului că scopul acestei activităŃi este de a exersa folosirea
unei tehnici de studiu care s-a dovedit a fi foarte eficientă pentru înŃelegerea
informaŃiilor: analogia.
• Se vor forma grupuri de câte patru membri. Fiecare membru are un rol specific: unul
este scriitorul (notează ideile membrilor grupului), unul este raportorul (va prezenta
celorlalŃi din clasă ideile grupului din care face parte), unul este manager (se asigură
că toŃi din grup participă cu idei) şi un antrenor (încurajează membrii grupului să
găsească idei şi se asigură că întregul grup lucrează).
• Se explică elevilor că a face o analogie înseamnă a compara o idee, un concept nou, pe
care îl studiezi acum cu altul pe care deja îl cunoşti şi cu care se aseamănă. (ex. mintea
este ca un muşchi, dacă o antrenezi se dezvoltă şi devine puternică).
• Se dau instrucŃiuni grupelor:
- Vor trebui să identifice concepte noi în lecŃie şi să găsească analogii potrivite.
- Li se sugerează să fie cât mai creativi, să îşi lase imaginaŃia să zboare.
• Vor avea le dispoziŃie 15 – 20 minute pentru realizarea sarcinii de lucru.
• Se reuneşte grupul mare. Raportorii sunt rugaŃi să prezinte munca grupurilor în faŃa
colegilor.
• AplicaŃia se finalizează printr-o discuŃie: FolosiŃi analogii când studiaŃi? CredeŃi că e o
tehnică eficientă? PuteŃi identifica alte analogii utile pentru ceea ce trebuie să studiaŃi?
20 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
Strategiile metacognitive
21 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
22 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
taking) într-o situaŃie de examinare. Aceste strategii îl alertează pe cel ce învaŃă de eşuările în
atenŃie sau înŃelegere care pot fi „reparate”, utilizând strategii reglatoare.
Strategiile reglatoare sunt strâns legate de strategiile de monitorizare. Aşa cum elevii
îşi monitorizează învăŃarea şi performanŃele în comparaŃie cu anumite obiective sau criterii,
acest proces de monitorizare sugerează nevoia de reglare a procesului pentru a readuce
comportamentul pe aceeaşi linie cu Ńelul sau să-l apropie de un criteriu. De exemplu, cei ce
învaŃă îşi pun întrebări în timp ce citesc pentru a-şi monitoriza înŃelegerea, apoi se reîntorc să
recitească o porŃiune din text, această recitire este o strategie de reglare. Un alt tip de strategie
de auto-reglare pentru citire are loc atunci când un elev încetineşte viteza de citire, când se
confruntă cu un text mai dificil sau mai puŃin familiar. Sărirea peste întrebări în timpul unui test
şi reîntoarcerea la ele mai târziu este o altă strategie pe care elevul o poate folosi pentru a-şi
regla comportamentul.
Toate aceste strategii pot fi integrate în conceptul larg al reflexiei. Reflectând în mod
conştient asupra propriei învăŃări îŃi sporeşti în mod considerabil şansele de succes. Folosirea
reflexiei este una din principalele diferenŃe între experŃii şi novicii în învăŃare. De obicei,
novicii învaŃă fără a se opri să se întrebe ce au înŃeles. De exemplu, este probabil ca un novice
să citească o pagină întreagă şi să treacă apoi la următoarea, chiar dacă nu a înŃeles prima
pagină. Cu siguranŃă că rezultatul final nu va fi unul satisfăcător. În schimb, experŃii îşi alocă
timp pentru a studia un material în profunzime, îşi pun întrebări în legătură cu textul, fac
conexiuni cu cunoştinŃele anterioare şi cu viaŃa lor personală, verifică erorile şi schimbă
strategiile de învăŃare dacă este cazul. În final, rezultatele sunt superioare pentru că au înŃeles
pe deplin noile informaŃii şi le-au integrat în sistemul de cunoştinŃe.
Vestea bună este că nu trebuie să aştepŃi ani de zile până când să devii expert în
învăŃare, poŃi învăŃa şi aplica strategiile folosite de experŃi pentru a deveni tu însuŃi un expert
în învăŃare.
De asemenea, fiind stăpân pe aceste strategii, devii din ce în ce mai independent în
învăŃare, mai încrezător în abilităŃile tale şi astfel îŃi poŃi gestiona învăŃarea cu mai mare
libertate. Societatea de astăzi abundă în informaŃii, iar a fi dotat cu strategii metacognitive îŃi
permite să beneficiezi pe deplin de această bogăŃie de informaŃii.
23 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
24 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
AplicaŃie
Obiective:
• a discuta despre planificare, monitorizare şi evaluare ca strategii de control al învăŃării;
• a realiza un calendar de studiu pentru un interval de timp de o săptămână.
Materiale:
• Hârtie şi pixuri
• Fişa “ Program pentru gestionarea optimă a timpului”
Desfăşurare :
25 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
Obiective :
Toate aceste strategii se presupune că îmbunătăŃesc învăŃarea prin a-i ajuta pe elevi să-şi
corecteze comportamentele de învăŃare şi să repare lacunele de înŃelegere.
În foarte multe tratate de psihologia educaŃiei este prezentă convingerea autorilor că
automanagementul învăŃării presupune activarea unor strategii metacognitive ca:
√ reflectarea asupra propriilor procese cognitive şi a relaŃiilor dintre ele,
√ observarea şi monitorizarea operaŃiilor mentale utilizate în rezolvarea diferitelor
sarcini,
√ formarea unei imagini corecte despre propriile procese cognitive,
√ reflecŃia asupra propriului model de învăŃare,
√ înŃelegerea propriilor activităŃi de studiu, a propriilor lor caracteristici, a
condiŃiilor şi contextelor de învăŃare,
√ monitorizarea progrseului în atingerea obiectivelor de învăŃare stabilite,
√ schimbarea strategiilor dacă cele utilizate s-au dovedit ineficiente,
√ revenirea la momentul alegerii strategiei dacă rezultatul este nesatisfăcător,
26 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
27 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
28 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
29 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
30 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
Fiecare dintre noi are o capacitate extraordinară de a învăŃa în diferite moduri. Pentru a
determina ce stil de învăŃare avem, nu trebuie decât să ne gîndim la cum preferăm să învăŃăm
ceva nou. Ne place să asimilăm noile informaŃii, abilităŃi, atitudini prin imagini, emoŃii,
contacte cu persoane diferite, sunete, aplicaŃii practice, prin participare activă, directă?
AplicaŃie:
Elevii vor răspunde întrebărilor de mai jos, sub forma unui interviu, iar prin discuŃii şi
întrebări, ei vor afla aspecte importante ale propriului lor comportament în învăŃare.
Aminteşte-Ńi cum procedezi atunci când doreşti să înveŃi ceva nou?
• Cum începi? Cu ce începi?
• Cum progresezi?
• ÎŃi faci un plan de acŃiune? Care sunt paşii pe care îi urmezi?
• Cum integrezi ceea ce ai învăŃat în „bagajul” pe care îl ai deja?
• În ce condiŃii afirmi că ai avut succes?
• Cu cine îŃi place să înveŃi?
• Preferi să înveŃi din ceea ce îŃi prezintă altcineva?
• Preferi să citeşti?
• Iei notiŃe? Faci scheme? Subliniezi cu culori ideile principale?
• Preferi să participi la o aplicaŃie practică?
A vorbi despre stilurile de învăŃare, despre modurile diferite de a cunoaşte, despre
diferenŃele între cei care învaŃă poate este mai puŃin important decât strategiile efective
adecvate fiecărui stil de învăŃare şi materialele de învăŃare specifice folosite. Este deosebit de
important „să învăŃăm cum se învaŃă”, să ne adaptăm nevoilor, intereselor, calităŃilor
personale, aspiraŃiilor, stilului de învăŃare identificat.
31 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
• Al doilea secret se referă la a conştientiza care stil de învăŃare creează cea mai
eficientă cale de a înŃelege şi de a Ńine minte ceea ce alegem şi decidem să învăŃăm.
Ce stiluri de învăŃare cunoaştem?
Pentru a-Ńi îmbunătăŃi randamentul învăŃării, trebuie mai întîi să-Ńi cunoşti modul
specific de învăŃare care sporeşte eficienŃa şi bucuria în timpul acŃiunii de a învăŃa. În procesul
învăŃării depindem de simŃurile implicate în proces: văz, auz, tactil.
Pentru a afla cum sa înveŃi eficient trebuie să -Ńi determini stilul de învăŃare şi pentru
asta, trebuie doar să te gîndeşti cum preferi să înveŃi ceva nou : prin imagini, emoŃii, sunete,
aplicaŃii practice, prin participare activă, directă, contacte cu persoane diferite.
Mai precis, s-a observat că există în principiu trei mari categorii de stiluri de învăŃare :
stilul vizual, stilul auditiv şi stilul kinestezic.
Stilul de învăŃare vizual are următoarele puncte tari:
• Îşi aminteşte ceea ce scrie şi citeşte
• Îi plac prezentările şi proiectele vizuale
• Îşi poate aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole şi hărŃi
• ÎnŃelege cel mai bine informaŃiile atunci când le văd
Strategii pentru stilul de învăŃare vizual!
• LuaŃi notiŃe! Cea mai eficientă cale pentru o învăŃare de lungă durată.
• PriviŃi persoana cu care vorbiŃi! Vă ajută la concentrare asupra sarcinii de învăŃare.
• AlegeŃi un loc de învăŃare liniştit! Dacă este necesar puteŃi folosi căşti, pentru a nu
vă distrage atenŃia din cauza zgomotului. Unele persoane preferă, în timp ce învaŃă, să
asculte pe fundal, o muzică liniştită «soft».
• Cei mai mulŃi cu acest stil de învăŃare învaŃă mai bine singuri.
• Când învăŃaŃi, luaŃi multe notiŃe şi explicaŃi-le detaliat, în josul paginii.
• Dacă folosiŃi notiŃele altcuiva, rescrieŃi-le, daŃi-le o notă personală! Vă veŃi aminti
mult mai bine!
• UtilizaŃi marcatoarele, culorile pentru a sublinia ideile principale!
• Înainte de a începe o sarcină/ temă stabiliŃi-vă obiectivele şi scrieŃi-le.
• AfişaŃi-le! Să fie cât mai vizibile, să vă atragă atenŃia, să fie uşor de citit.
• Înainte de a citi un capitol sau o carte, treceŃi în revistă, “scanaŃi” imaginile,
fotografiile, schemele, titlurile etc.
• NotaŃi-vă ideile principale pe cartonaşe colorate (engl.“flashcards”), apoi
verificaŃi-le!
32 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
• Dacă este posibil, folosiŃi diagrame, hărŃi, postere, filme, video, programe
computere, atunci când studiaŃi, când aveŃi de pregătit o temă sau când faceŃi o
prezentare.
33 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
• Dacă sunteŃi o fire agitată, nervoasă, nu-i deranjaŃi pe cei din jurul vostru. FaceŃi
exerciŃii pentru mâini, degete, picioare, tălpi, părŃile corpului, practicaŃi un sport,
jucaŃi-vă cu o minge de tenis, strângeŃi în pumn o minge elastică sau ceva similar.
• Este posibil ca nu întotdeauna să studiaŃi cel mai bine la birou sau în bancă. De aceea,
încercaŃi să studiaŃi într-un spaŃiu adecvat, folosind un scaun confortabil, unde vă
şi puteŃi relaxa în acelaşi timp.
• StudiaŃi cu muzică în fundal (de ex. muzica barocă, clasică este cea mai recomandată
faŃă de o muzică zgomotoasă, de ex. heavy-metal).
• AlegeŃi culoarea favorită pentru mediul în care învăŃaŃi, care vă ajută să vă
concentraŃi. Această tehnică este numită fond de culoare, “engl. colour grounding.
• ÎncercaŃi să citiŃi prin folii transparente colorate, care ajută la concentrarea atenŃiei.
Înainte de a alege culoarea potrivită, încercaŃi o varietate de culori.
• LuaŃi frecvent mici pauze! Dar asiguraŃi-vă că vă întoarceŃi repede la lucru. Un orar
eficient cuprinde 15-25 minute de studiu, 3-5 minute de pauză.
• Când învăŃaŃi o nouă informaŃie, confecŃionaŃi cartonaşe colorate în care să includeŃi
ideile esenŃiale, cuvintele cheie.
34 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
Pentru copii...
• dezvoltarea autocunoaşterii;
• relevarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale învăŃării;
• eliminarea obstacolelor învăŃării;
• îmbunătăŃirea stimei de sine;
• evidenŃierea abilităŃilor de învăŃare;
• optimizarea învăŃării prin adoptarea unui mod personal;
• dezvoltarea unor relaŃii pozitive cu cei din jur;
• scăderea problemelor de comportament.
Pentru părinŃi...
• înŃelegerea nevoilor de învăŃare ale copiilor;
• identificarea motivelor care generau eşecul şcolar;
• reconsiderarea barierelor în învăŃare şi abordarea optimistă a întregului potenŃial al
copilului.
Pentru profesori....
• se constată mai puŃin stres – zi de zi, în situaŃiile din clasă şi din afara clasei
• se obŃin rezultate mai bune şi există satisfacŃie profesională
• se îmbunătăŃeşte managementul timpului
• se formează o imagine clară asupra diversităŃii din clasă
• creşte spiritul de echipă
• se dezvoltă relaŃia interpersonală dintre profesor-elev şi comunicarea profesorilor cu
elevii şi părinŃii
• se clarifică nevoile de învăŃare individuale ale elevilor
• are succes învăŃarea prin cooperare, lucrul pe grupe
• se evidenŃiază în mod real nevoile elevilor etichetaŃi „slabi” şi ale elevilor „talentaŃi”
• se conştientizează cauzele eşecului în învăŃare
• se stabilesc strategii de optimizare a învăŃării
35 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
AplicaŃie
Nume: ...................................................................
Acest chestionar te va ajuta să găseşti modul în care poŃi învăŃa cel mai bine.
Nu există răspunsuri corecte sau greşite.
Pentru completarea chestionarului ai la dispoziŃie atât timp cât ai nevoie.
În mod normal, completarea chestionarului durează între 20 şi 30 minute, dar nu este
NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult.
Răspunde la întrebări prin DA sau NU.
Încercuieşte doar un singur răspuns la fiecare întrebare.
Pentru a obŃine cele mai bune rezultate, sinceritatea este foarte importantă pentru
completarea acetui chestioanar.
Completează chestionarul pe cont propriu.
36 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
37 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
Interpretarea chestionarului
După completarea chestionarului, află care este stilul tău de învăŃare. Încercuieşte
numai numărul întrebăriilor la care ai răspuns cu DA.
13 13
12 12
11 11
10 10
9 9
8 8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
Vizual/A vedea Auditiv/A aculta Kinestezic
38 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
39 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
Bibliografie
2. Cerghit, I., Neacşu, I., Dobridor, I., Pânişoară, I. (2001). Prelegeri pedagogice. Bucureşti:
Polirom.
3. Ciolan, L. (2004). Cursul de Metodologia Cercetării în ŞtiinŃele EducaŃiei, Curs
Manuscris, Facultatea de Psihologie şi StiinŃele EducaŃiei. Bucureşti.
4. Jinga, I. (2001). Managementul învăŃământului. Bucureşti: Ed. Aldin.
5. Jinga, I., NegreŃ, I. (1994). ÎnvăŃarea eficientă. Bucureşti: EDITIS.
6. Neacşu, I. (1990). Metode şi tehnnici de învăŃare eficientă. Bucureşti: Ed. Militară.
7. Neacşu, I, (2006). ÎnvăŃarea academică independentă. Ghid metodologic. Bucureşti.
(online – www.unibuc.ro).
8. Negovan, Valeria. (2004). Autonomia în învăŃarea academică- fundamente şi resurse.
Bucureşti: Ed. “Curtea Veche”.
9. Siebert, H. (2000). ÎnvăŃarea autodirijată şi consilierea pentru invăŃare. Bucureşti: Ed.
Institutul European.
10. Zörgo, B., Radu, I. (1979). Studii de psihologie şcolară. Bucureşti: E.D.P.
www.instituteoflearning.org.
http://www.studygs.net.
www.how-to-study.com.
http://www.accelerated-learning-online.com/styles/default.asp.
http://ro.wikipedia.org.
40 AUTOÎNVĂłAREA
Program de dezvoltare a abilităŃilor de viaŃă ale copiilor aflaŃi în situaŃie de risc din mediul rural buzoian
41 AUTOÎNVĂłAREA