Soltan Andreea,anul II,grupa X

“De ce sa nu privim acesti ani prin prisma continuarii rolurilor in societate sau a adoptarii altora noi- un alt stadiu al cresterii si dezvoltarii personale si chiar
spirituale?.” Betty Friedan
Resursele psihologice ale varstei a treia
Persoanele de varsta a treia au resurse psihologice

Persoanele de varsta a treia continua sa aiba roluri active in societate. Aceste persoane merita respectul si aprecierea celorlalti deoarece au participat si s-au
implicat in activitati de care noi ne bucuram astazi. Batranetea nu are numai parti rele, are si parti bune, iar aceasta perioada este frumoasa prin linistea si
seninatatea pe care o ofera. Unele resurse sufera o deterioare, in special cele fiziologice, dar majoritatea resurselor psihologice necesare supravietuirii si
adaptarii in societate raman, sau chiar se dezvolta. De aceea eu afirm cu taria ca adultii de varta a treia au resurse psihologice.
psihologice Resurse

Ideea PARTICULARITATI
generala
1. Flexibilitata 1. Contrat primelor cercetari in care se sustinea rigiditatea personalitatii corelata cu varsta adulta varstnica, McCrae si Costa au aratat opusul. Testele
personalitati de personalitate pe 3 442 de participanti la Studiul longitudinal Seatle nu au decelat nicio tendinta corelata cu varsta in ceea ce priveste rigiditatea
(Schaie,2005). Oamenii din cohorte mai recente tind sa fie mai flexibili decat cohortele anterioare. Aceste constatari sugereaza ca studiile
2. Batranii au o anterioare au corelat varsta cu rigiditatea datorita experientelor de viata purtate de membrii unei cohorte iar aceasta rigiditate nu este cauzata de
imagine mai
procesul de imbatranire.
pozitiva a
realitatii
2. Emotiile negative (agitatia, plictiseala,singuratatea,nefericirea) autodeclarate se reduc cu varsta, in timp ce emotiile pozitive (entuziasmul,interesul,
mandria si sentimentul realizarii) tind sa ramana stabile,iar apoi se reduc putin si treptat (Charles, Reynolds si Gatz,2001). Explicatia este data de
teoria selectivitatii socio-emotionale, care spune ca varstnicii cauta activitati si oameni care sa le ofere gratificare emotionala. In plus batranii au
3. Capacitatea capacitatea de a-si regla mai bine emotiile, de aceea tind sa fie mai fericiti decat adultii mai tineri si sa resimta emotii negative mai rar si mai
remarcabila trecator (Blanchard-Fields, Stein si Watson,2004; Carstensen,1999;Mroczek si Kolarz,1998).
de coping 3. Intr-o analiza a 33 de ani de anchete nationale efectuate in SUA anul intre 1972-2004, fericirea sau starea de bine subiectiva a crescut in ansamblu
de-a lungul vietii, cu o scadere la varsta mijlocie, urmata de cresterea fericirii la batranete. Aceasta se datoreaza perspectivei mature asupra vietii a
batranilor, dar si supravietuirea selectiva a oamenilor mai fericiti sau cu motive mai multe de a fi fericiti.
Potrivit lui Vaillant(2000) batranii folosesc eficient mecanisme de aparare adaptative- perceptia oamenilor cu privire la realitatea pe care nu au
puterea sa o schimbe- astfel ei fac fata pierderii partenerului de viata sau imbolnavirea acestuia(precum cazul bolii Alzheimer, cand partenerul de
viata este prezent fizic, dar absent psihic).
Batranii folosesc strategii de coping¹ centrate pe emotie, care urmaresc imbunatatirea starii, gestionarea reactiei emotionale la o situatie stresanta,
spre a-i atenua impactul fizic sau psihic. Acest tip de coping are loc cand persoana conchide ca nu se mai poate face nimic cu privire la o situatie
(Folkman, Lazarus,Pimley si Novacek,1987; Prohaska, Leventhal, Leventhal si Keller,1985). Adultii tinerii si de varsta mijlocie tind sa foloseasca
4. Rezolvarea coping-ul centrat pe problema (indreaptat spre inlaturarea, gestionarea sau ameliorarea unei situatii stresante).
conflictelor 4. Cuplurile de adulti varstnici rezolva conflictele aparute in casnicie mai eficient datorita capacitatilor mai bune de a-si regla emotiile, care duce
5. Integritate la reducerea gravitatii conflictelor(Carstensen at al, 1996). De aceea divorturile in randul varstnicilor sunt mai rare.
a eului VS 5. Adultii varstnici trebuie sa-si evalueze si sa-si accepte viata, ca sa poata accepta moartea.Folosindu-se de cele 7 stadii anterioare, ei se lupta sa
disperare
ajunga la un sentiment al coerentei si al intregului ,in loc sa cada prada disperarii (Erikson 1985).
coping¹=gandire sau comportament adaptativ, care urmareste reducerea sau inlaturarea stresului determinat de conditii daunatoare,amenintatoare sau problematice.
social

1. productivita- 1. Contrat stereotipurilor bazate pe varsta, lucratorii varstnici sunt deseori mai productivi decat cei mai tineri. Desi ar putea sa munceasca mai
tea incet decat oamenii mai tineri, acestia au mai multa acuratete, precizie, ritm constant si judecata matura in ceea ce fac (Czaja si Sharit,1998).

1
cognitive
1. Capacitatea de 1. Capacitatea de a intelege cuvinte nefamiliare pe baza contextului ramane puternica pana la sfarsitul deceniului al 8lea (Finch si Gutchess,2006).
a intelege 2. La scala de inteligenta verbala WAIS adultii varstnici tind sa obtina rezultate bune la cele 6 teste verbale, mai ales la testele de vocabular, de
cuvintele pe
baza contextului informatii si de intelegere.,in general itemii care se bazeaza pe cunostintele acumulate pe parcursul vietii (Botwinick,1984).
2. Inteligenta 3. A. In acest studiu au fost masurate 6 abilitati mentale:semnificatia cuvintelor,fluenta verbala, capacitatea de calcul, orientarea spatiala,
verbala rationamentul inductiv si viteza perceptiva. Au rezultat diferente interindividuale in deteriorarea sau pastrarea eficientei cognitive la cele 6 abilitati
3. A. in sensul ca unii participanti prezentau un declin la 40 de ani iar altii si-au pastrat competenta chiar si la 90 de ani. Majoritatea persoanelor de varsta
QI-studiul
longitudinal Seatle
a treia relativ sanatoase prezinta doar pierderi neinsemnate pana la sfarsitul deceniului al8-lea. Abia dupa 90 de ani competenta lor scade sub nivelul
B. competentei adultilor tineri si chiar si atunci reducerea abilitatilor verbale si a rationarii este modesta (Schaie,2005).
Imbunatatirea B. In cadrul studiului Seatle, varstnicii care prezentau deja un declin al inteligentei au obtinut progrese semnificative in privinta a doua abilitati
performantelor fluide (orientarea spatiala si mai ales rationamentul inductiv), dupa instruirea primita. Patru din zece participanti au revenit la nivelul de pricepere
cognitive ale pe care il prezentau cu 14 ani in urma. In concluzie, varstnicii nu pot doar sa-si recapete competenta pierduta ci sa-si depaseasca realizarile
varstnicilor
4. Deteriorarea anterioare (Schaie si Willis,1996).
unor arii 4. Creierul compenseaza deteriorarile corelate cu inaintarea in varsta de la nivelul ariilor specializate facand apel la alte arii. Intr-un studiu, atunci
determina cand li s-a cerut studentilor sa-si aminteasca seturi de litere afisate pe ecranul computerului, acestia au folosit doar emisfera stanga, cand li s-a cerut
compensarea sa isi aminteasca localizarea unor puncte de pe ecran, au folosit doar emisfera dreapta. Adultii varstnici, care au obtinut rezultate similare calitatii
spre alte arii, in
sarcinile de
rezultatelor studentilor ,au folosit lobul frontal drept si stang pentru ambele sarcini ( Reuter-Lorenz, Stanczak si Miller, 1999; Reuter-Lorenz at
memorie al.,2000).
Intr-un alt studiu, adultii tineri au folosit mai mult portiunile mediane ale lobilor temporali in efectuarea sarcinilor de memorie, in timp ce varstnicii
s-au bazat mai mult pe lobii frontali pentru aceleasi sarcini (Springer, McIntosh,Winocur si Grandy, 2005).
neurologice

1. Modificarile 1. Amigdala, nucleul cerebral care controleaza emotiile, prezinta reactii mai slabe la intamplarile negative, dar nu si la cele pozitive . Ca urmare, adultii
cerebrale=conse varstnici tind sa abordeze mai constructiv decat cei mai tineri rezolvarea conflictelor (von Hippel,2007).
cinte pozitive la
nivel cognitiv 2. Exista schimbari pozitive la nivelul creierului. Cercetatorii au descoperit ca in creierele varstnicilor pot sa apara celule nervoase noi, din celulele
2. Aparitia de stem, lucru crezut imposibil. S-au gasit dovezi de diviziune celulara la nivelul hipocampului ,formatiunea cerebrala implicata in invatare si
celule nervoase memorie (Eriksson et al., 1998; Van Praag et al.,2002).
noi 3. Pierderea de neuroni nu este substantiala si nu afecteaza cognitia. Volumul si greutatea creierului se reduc treptat, mai mult la nivelul cortexului
3. Pierderea de
masa neuronala
frontal, care controleaza functiile executorii. In prezent majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca aceasta pierdere nu este la fel de intensa la
nu afecteaza nivelul altor zone cerebrale, cum ar fi cerebelul, care coordoneaza activitatea senzoriala si motorie (Burke si Barnes,2005; Finch si Zelinski,2005).
cognitia 4. Examinarea post-mortem a mostrelor de tesut cerebral prelevate de la indivizi cu varsta intre 26 si 106 ani a relevat o deteriorare semnificativa a
4. Deteriorarea ADN-ului la nivelul anumitor gene care influenteaza invatarea si memoria, atat la varstnici, cat si la varsta mijlocie (Lu et al,2004). Totusi o astfel
cerebrala nu de deteriorare nu este inevitabila. Examinarea post-mortem a creierului unei femei olandeze de 115 ani nu a aratat nici un semn de dementa si nici
are loc numai in
cazul varstei a o deteriorare semnificativa. Inaintea decesului cu trei ani performantele neurologice si cognitive ale acestei femei au condus la rezultate mai bune la
treia, deci ea nu teste, comparativ cu indivizii cu varste de 60 de ani (den Dunnen et al;2008).
este inevitabila

Bibliografie:
 Dezvoltarea umana - Diane E. Papalia, Sally Wendkos Olds, Ruthduskin Feldman, editura Trei, 2010
 Psihologia imbatranirii - Roger Fontaine, editura Polirom, 2008
 Psihologia dezvoltarii -Ann Birch, editura Tehnica, Bucuresti 2000
 Imbatranirea, o abordare psihosociala:studiu de caz in caminul de batrani-Diac Georgeta