Proba scrisa Modele de teste Modelul nr. | + Toate subivetele suat obligatorii, Se acorda zece puncte din oficiu + Timpul de lucru efectiy este de trei ore. SUBIECTULI (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment Rep: Este homeschoolingul legal in Roménia? Mircea Miclea: Homeschoolingul este legal doar daci de el beneficiaza copii cu ceriuje educationale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, conform art. 25, aliniat 2, din Legea Educatie’ Nationale, Accasta inseauma ca, dacé vrei ce: institufiite statulyi roman sd recnnoasca aceasta ford de inveitare, trebuie sd faci dovada cé copilil tau se incadreara intr-una dintre cele doud categorii. Daca im se incadreaza, el mu poate objine diplomele si benejiciile aferente conferite de statul nostru. Dincolo de aspectele legale, pe haze cercetirilor de specialitate, ay sfaitui parinfii sa mi recurgé la aceasti solutie. Scoala oferé nu numai continuturi cognitive, ci si competenfe socio-emofionale, esentiale pentru succesul in viaja si care se pot forma doar in colectivitatea scolar. E greu sa dobandesti abilitaqi de comunicare, sau de leadership, sau de rezolvare a conflictelor, sau de lueru in echipé — competente extrem de apreciate de angajatori, studiind doar acasé. De altfel, homeschoolingul este o excepfie in toate sistemele educationale din lume; se justificd numai pentru cazurile menjionate sau pentru situajiile in care copiii locuiese in zone foarte fudepartate de o scoalé (cazul mor zone din Australia, de pildd). Nu am pus si aceasta situafie in legeo noastré, pentru cd Roménic. an are astfel de caracteristici geografice. [...] Rep: Credefi ed discutia despre hoincschooling poate cuprinde asti mare de persoane interesate, decdt in trent? Care sunt cauzcle? Mircea Miclea: A/-as opri la trei cavce. Prima se leagé de insatisfactia tot mai pe care 0 au parintii fayd de calitatea sisteuului de invétéiudnt. Aceasté insatisfuctie este legitimd, dar calea de urmat este de a pime presivni pe politicieni si alti decidenti sa optimizee sisternul, nu de a-ti retrage copitul si de ¢ face homeschooling. A dowa cauzé se referd la tehnologiile digitale care an dewocratizat enorm accesul la informatie. Acelasi confinut, pe care in urmd cu 20 de ani il géscai numai la scoala, acum il gésesti pe zeci de site-uri de pe net. Scoala (de la invéitémdutel primar la universitate) a pierdut monopolul wransmiterii de informarii stiinifice si profesionale. Scoala mai are monopolul diplomelor, dar nu mai are monopolul cunoasterii. Ar fi multe de discutat aici, der mi ¢ cazul sti o facem acum. in fine, tot mai mulfi oameni ct mijloacele financiare care le permit sd ofere copiilor lor homeschooling. Din conjunctia acestor catze pot spune ci mumérul celor ce vor cochera cu astfel de solutii va creste in wridtorii ani. Sublinez incd 0 data: ni aceasta ¢ solutia cea mai bund pentru copi mi amarMircea Miclea, interviu pe tema ,, scoala acasa”, in HotNews.ro, 20 septembrie 2016 A. Scrie pe foaia de examen, in enunturi, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text: 1. Indic sensul din text al secventei numdrul celor ce vor cocheta cu astfel de solufii va creste 6 puncte 2. Menfioneaz& dou’ condigii in care homeschoolingul e legal in Roménia, asa cum reiese din textul dat. 6 puncte 3. Precizeaz& o cauza care ji determina pe unii parinfi A aleagi homeschoolingul, justificndu-fi raspunsul cu o seeventa din textul dat. 6 puncte Explici motivul principal pentru care, in viziunea lui Mircea Miclea, homeschoolingul nu ar trebui s& inlocuiascé scoala traditional. 6 puncte 5. Prezint& semnificatia afirmatiei Scoala mai are monopolul diplomelor, dar nu mai are monopolul cunoasterii, valorificand informatiile din textul dat 6 puncte B. Redacteazi un text de minimum 150 de cuvinte, in care si argumentezi daca homeschoolingul poate sau nu poate fi o alternativa la invatiméntul traditional, raportandu-te atat la fragmentul extras din interviul acordat de Mircea Miclea site- ului de stiri HotNews.ro, cat si la experienta personal sau culturala. 20 de puncte in redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = formularea unei opinii fal’ de problematica pusd in disculie, enunlarea $i dezvoltarea corespunzdtoare a doud argumente adecvate opiniei $i formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte = utilizarea corecté a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie gi de punctualie), asezarea in pagina, __ lizibilitatea. 6 puncte Nota! in vederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie si aibé minimum 150 de cuvinte gi dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al I-lea (10 puncte) Prezint’, in minimum 50 de cuvinte, doua’ modalitati de caracterizare a personajului identificat in fragmentul dat: Tanase istorisi, in fine, ce i se intamplase pe drum, cum lasase pe vizitiu in noroi, ce nenorocire mai sunt $i slugile astea pe capul stépdnilor [...] Nimeni nu zise nimic, find tofi depringi cu firea lui sucita. [...] Zgdrcit si fanfaron in acelasi timp, ii placea sé vada casa bine finutd, ca sa se stie cé era bogat, iar pe de alta parte il durea inima de banii risipifi Fusese deja deputat in doud legislaturi, cu guvernul cdzut, $i acum era ales pentru a treia oard, cu noul guvern. De-a pururi in majoritate, vorbea de ministri parcit ar fi fost cel mai de aproape prieten al lor; tutuia pe toaté lumea in convorbirea lui imaginara cu oamenii de la putere; istorisea cum a indemnat pe ,,fleacu” dla de general sé mute regimentul [-iu de la Slobozia, si fleacul l-a satisfacut; intrebuinfa cuvinte pe care nu le putea rosti; incurca ,, bugetul farii” cu ,,politica vamala” si ,,milioanele de la fortificatii” si, socialism de stat”, intr-o frazeologie imposibild, din care nu se putea infelege decat un singur lucru: cd in fara roméneascdé nu mai era de trait de cdnd mizerabilii de {drani se ridicau cu pritentii impotriva ,, boierilor”.Ja corenl Ini de provincie ere: mi tiran in politicé, cum era tiran in casé. in ale vietit zilnice. Cand vorbea Ini Nae Eftiniv, ori veewnui alt tagrijitor de la mosie, sau vrewnui biet datoraic, ori postulant, ny se vita uiciodaté in fafa omulni, ci tot pieziy, sou se plimba prin casé cu nidinile in bucunar, repetdnd vorba ,,ma intelegi" de mii de ori si nespundnt nimic. Duiliu Zamfirescu, Tanase Seatiu Nota! Pentru continut, vei primi 6 punete, iar pentru redactare, vei primi 4 punete (eilizarea limbii Fitevare ~ | punct; logice inldnjuirit idcilor — \ punct; ortografia ~ | punct; punctuatia — | punet), jn vederea acordarii punctajului peniru redactare, rispunsul trebuie sa aibii minimum 50 de cuvinte si st dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al Ill-lea _(30 de puncte) Redacteaz& un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezin|i particularitali ale unui text poetic studiat, apar(inand lui Tudor Arghezi. in claborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: - eviden{ierea a doua trasituri care fac posibila incadrarea textului poetic studiat intr-un curent cultural/literar; - prezentarea modului in care tema se reflect in textul poetic studiat, prin comentarea a doud imagini sau idei poetice; - analiza, la alegere, a doua elemente de compozi(ie si de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice Notii! Ordinea integeiirii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confinutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare ceringi/reper), Pentru redactarea eseului, vei primi 12 punete (existenta parsilor componente ~ introducere, cuprins, incheiere - | punct; logica inlantuirit ideilor - | punct; abilitayi de analizd si de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; asezarea in pagind, lizibilitatea - \ punet). in vederea acordari punctajului pentru redactare, eseul trebuie si aibi minimum 400 de cuvinte si si dezvolte subiectul propus. Modelul nr. 2 + Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord’ zece puncte din oficiu. + Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I_ _(50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: [..] De ce oamenilor le place, de atdéta amar de vreme, sé spund, sd scrie, sé asculte sau set citeasca povesti scornite nu ¢ clar nici pand azi. S-a spus cdi ar fi inrudite cu istoria si cd sunt, ii: felul lor, mai adevarate decdt aceasta, dat flind ca relatarile istorice sunt constranse s margineasca la ce s-a intémplat, in timp ce 0 poveste bine ticluité istoriseste ce ax webui sa s: intémple, sub semnul necesarului gi al verosimilului. S-a spus despre unele dintre ele ca, prin mila si teama pe care ni le stérnesc, ne purified de propriile emotii. S-a spus cé ne readue le 7 seconditia noastea primar, refed .,strighil ovighien”™ cl oneneseritut Jin noi, Cane desta cu si, Cane aint ne oferé un spatiu de simulare, ca cel iu care se anrrencactt astronatuii, in care sé ne prieni exersa liber capaciiatea de a ire trai propriile existemte. Cat hranese mia dintre aplecarite noastie native definitorii, curiozitatea, Ca ne indrumd spre o intelegere deliberative a lumii, vidicdndy-n deasupra poncitelor’ si a locurilor comune, Cé ne pun la dispozitic un rezervor ineprizabil de alternative pentru ideile si credintele noastre, anmnci cénd valubilitatca acestora ineepe 8a se crodeze. Cé ne tin weze imaginatia si ereativiratea, de care aveni in pernumenté nevoie, Cane ojutd sé viscim. Cat ne deschid cai neasteptate cunoasteriié de sive. Ca ne fac mai intelegeitori si mai toleranti jena de ceilalyi. S-a spus cam tonul pe tema asta si iv Onest aw fi sé marturisim cd nu stim exact de ce e@ importanta lectura serievite: literare, in formarea unui elev. Dar ed stim, din experienté — a noasta. a celor de dinaintea noastré — cd ea are efecte profunde si de duraté. Restul eo larga enumerare. O poveste, la réndul ei Dacé as fi pus in situayia de a-i expliva unui tandv de 15-20 de ani de cee bine s¢ citeascé, probabil primul lucru pe care i Lay spune este eé mai tarziu va fi prea térziu. Nu e un raspuns foarte convingator, dar e cel putin cu certitudine adevarat. 7 E ca atunci cand iti faci 0 casd. Nu tofi ne dorim palate, dar vren cu tofii @ locuintet in care sé nu ne freedm umerii de pereti, atunci cdnd ne miscan. Citim ca sé ue facem locul in care sé puiem locui Liviu Papadima, De ce (sd) citin?, in Dilema Tech, st clam sens teumii i care trains ¢ de egoismul ii eave ne ingrocpa viata ck G pure «fi insuficient. *poneife - loc comun, banalitate A. Scrie pe foaia de examen, in enunfuri, raspunsul la fiecare dintre urmétoarele cerinte cu privire la text: 1. Indica sensul din text al structurii de atéta amar de vreme. 6 puncte 2. Mentioneazi domeniul cu care a fost asociati literatura, aga cum reiese din text. 6 puncte Precizeazi doua valori morale pe care le dezvolté lectura scrierilor literare, justificéndu-ti raspunsul cu o seevent& din textul dat. 6 puncte Explicd de ce ar fi foarte dificil pentru autor s& ofere unui tin’r argumente in favoarea lecturii scrierilor literare. 6 puncte 3. Prezinti, in 30-50 de cuvinte, semnificatia fragmentului 2 ea attinct eénd iti faci 0 casa. Nu tori ne dorin: palate, dar vem ca tofii 0 locuinja in care sé nw ie frecéan umerii de perefi, atunci cand ne miscdin. Citim cn se ne facei loon! in cave sa puresn locui, 6 puncte B. Redacteazi un text de minimum 150 de cuvinte, in care si a acd Lectura operelor literare poate sau nu poate si ne apropie de noi insine.valorificand textul citat, cfit si raportandu-te la experienga personali sau cultural, 20 de puncte in redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = formularea unei opinii fa(é de problematica pus in disculie, enun(area i dezvoltarea corespunzatoare a dows argumente adecvate opiniei si formularea unei coneluzii pertinente: 14 puncte = utilizarea corect& a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctua(ie). agezarea in pagina lizibilitatea, 6 puncte 8 wgumentesNoti stde/volte subiectul prom condirii puneiajrla: penny + Laiba inininmn 150 do euvinte sf SUBJECTUL al H-lea 0 puncic) Prezinta, in minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativié din fragmentul de moi jos: Sea oprit inv-o zi in dreptul unei sivaz preocupaté, impenctrabild, $i mia soptit: .O luda pe-aici!” Era o stead kuerali, vu pavata, fard trotuar si n-am inteles de ce webuia s-o lnm pe-acolo. Am raspriis: Nu!” «Dace mi vrei, aim ai f neal ce mai cditie pe la nine.” Chiar ese? C: putea fi atdt de important? Nu!” am repetat. Aiunci ea s-a rasucit pe caledic, 5a uite in jos linistitd, s-a uitat chiar la mine, dav fird sdk mé vadé si ini-a spus: Singur fi-ai dat foe la valiza!” Si s-a indepartat. Dar nu s-« dus pe strada acces. Am rdmas pe loc clipe lungi nedumerit: de ce nu vroisem sd merg pe-acolo pe unde dorise ca? Nu-mi era indiferent pe unde ne-am fi dus? Pe de alta parte, simteam in mod obscur cé dacé ea, fard 8-0 spund, ar fi luat-o pur si simplu pe strada aceea ag fi urmat-o fard sa observ ciudatenia de a ne fi plimbat pe 0 anumité strada. Dar chiar si asa, ce-mi péisa mie ea e annmité? Eram totusi senin. Cu aceasté senindtate am ramas apoi totdeauna in fata rupturilor, dar numai atunci, in clipele cénd primeam lovitura, decastrul incepea muli mai tdiziu. [..] Matin Preda, Cel mai iubit dintre paménteai sa witat dea hingil ei cu 0 expresic ito spundnd, aiun Nota! Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (wilisarea limbii litcrare ~1 punet; logica ialdafuirii ideitor ~ 1 punct; ortografia ~ 1 punct; punctuatia ~ 1 punct). fn vederea acordirii punctajului pentru redactare, rispunsul trebuie s4 aibi minimum 50 de cuvinte gi si dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al Ill-lea Redacteaz un escu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezin{i particularitati ale unui text poetic studiat, apar{indnd lui Mihai Eminescu. (30 de puncte) in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere: - evidenfierea a doud trasdturi care fac posibilé incadrarea textului poetic studiai intr-un curent cultural/literar, - prezentarea modului in care tema se reflect fn textul poetic siudiat, prin comentarea a doula imagini sau idei poetice: - analiza, la alegere, a dou% elemente de compozilie si de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice. Not! Ordines integrarii reperctor in cuprinsul evcului este fa alegere Pentru confinutul escului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerini®/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (cxisteita partilor componente — introducere, cuprins, incheiere - 1 punet; logica inldinquirii ideilor - 1 punct; abilitéiti de analizé si de argumentare - 3 puncte; uilizarca limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuotia - 2 puncte; asezarea in pagina, licibilitatea ~ 1 punct). in vederea acordirii punctajului pentru redac si dezvolte subiectul propus. c, eseul trebuie sii aiba inimun 400 de cuvinte siModelul nr. 3 . Toate subiectele suni obligatorii. Se acorda zece puncte din oficin. + Timpul de fucru cfectiv este de trei ore. SUBLECTU __ 50. de punete) Citeste urmatorul fragment: Paris, 2 decembric 1946 Drage Jenny, iti raspund putin cam tarziu la scrisoarea ta, desi pe datd ce ana primit-o am vrut sa- {i trimit o telegrama de mul{umire. Intr-adevar, de acolo nimeni nu-mi mai serie. releg perfect motivele tacerii generale si nu mé plang. De alffel, eu insumi m-am dezradéicinat intr-o asa mare masura, incat launtric simt c& nu mai am dreptul la amintirea nimanui. in curdnd, se vor implini zece ani de cand sunt la Paris, adicd in singurul loc de pe glob unde se poate trai. Acest rastimp comporta consecinge din cele mai grave si din cele mai agreabile. Vreau sd spun ca sunt fericit de a fi aici si nefericit de a nu ma mai putea imagina altundeva. Despre cea ce fac n-am nicio idee. Cred ca mu fac nimic. Locuiese intr-o mansardé, mdndne intr-o cantina studenfeascé, n-am profesie si e natural cd nu castig nimic. Nu pot considera nemiloasd soarta ce mi-a permis sd traiesc pand la 35 de ani liber si in marginea societdtii.[...]. Pentru a-mi da un pretext de activitate, am scris in vremea din urmd o ,,carte” in franjuzeste, Exercices negatifs. Nu stiu dacd va apdvea candva. Este un fel de ramas bun la iluziile mostenite sau intrefimute inconstient, un fel de teorie a exilului metafizic faird pretentii filosofice, care mi se pare mai mult ca oricdnd ridicola....] ‘Am auzit c& Argavir este modest functionar nu mai stiu unde. As vrea sa aflu de asemeni daca Tujea a ramas tot genial?-Cu Mircea (n.r. Eliade) vorbim des despre voi Eventualitatea revederii, din pacate, imi pare de domeniul utopiei. (Vorba ,,diluia”: ,,n-a (fost sé fie”) Te imbriitigeaza cu drag, Emil Emil Cioran catre Jeni Acterian, Serisori ‘A. Serie pe foaia de examen, in enunfuri, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele ceringe cu privire la text: 1, Indic& sensul din text al cuvantului acolo. 6 puncte 2. Mentioneazi motivul pentru care Emil Cioran a scris cartea Exercices negatifi, aga cum se desprinde din textul dat. 6 puncte Precizeaz’ modul in care autorul scrisorii isi percepe soarta, justificdndu-{i raspunsul cu o secventa din textul dat. 6 puncte 4. Explica de ce, pentru Emil Cioran, consecintele celor zece ani petrecuti la Paris sunt atat grave, cat si agreabile. 6 puncte 5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, atitudinea autorului scrisorii fala de cei care nu-i mai scriu, degprinsa din secvenla: Infeleg perfect motivele tacerii generale si nu ma plang. De altfel, eu insumi m-am dezradéicinat intr-o asa mare mdsurd, incdt lduntric simt cé nu mai am dreptul la amintirea nimanui. 6 puncte 10B. Redacteazi un text de minimum 150 de cuvinte, in care s& argumentezi dac& singuratatea este sau nu este o forma de cunoastere a sinelui, valorificdnd informatiile transmise de textul dat, cat si raporténdu-te la experienta personala sau culturala. 20 de puncte in redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = formularea unei opinii fa(é de problematica pusa in discutic, emun{area si dezvoltarea corespunzitoare a doud argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte = utilizarea corecté a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctuatie), agezarea in pagina, lizibilitatea. 6 puncte Nota! in vederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie si aib& minimum 150 de cuvinte gi sii dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al H-lea (10 puncte) Prezinti, in minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativa din fragmentul de mai jos: El trimisese scrisoarea. Sta in fereastré nelinistit, pareca astepta sentinfa de moarte, nu stia ce sd gandeased, nici gdndea ceva, era un amestec fard sir de icoane turburi, imbatdtoare. Ah! el ceruse dispret si spera amor. Ea se ivi in fereastra. El se retrase dupa perdea, ca s-0 observe. Ochii lui se uscau de ardoare si sclipeau cu 0 bolnava dorinja; ea se ivi frumoasé, ochii ei cei mari si adénci erau plini de lacrimi, si se uité inaintea ei, in mdinile unite si lasate in jos fiind scrisoarea $i in fajé cu-o expresie indecisd, inecatit de dorinta de-a plange ca un copil vinovat. El se arata in fereastra, si ochii ei painjinit lacrimi se indreptard spre el... adnci, milosi, plutitori... M. Eminescu, Sarmanul Dionis Noti! Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (wtilizarea limbii literare ~ 1 punct; logica inldnfuirii ideilor —\ punct; ortografia ~ 1 punct; punctuagia ~ 1 punct). in vederea acordirii punctajului pentru redactare, rispunsul trebuie si aibi minimum 50 de cuvinte si si dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al [l-lea (30 de puncte) Redacteaz un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s4 prezin|i particularita(i ale unui text poetic studiat, apar|indnd lui Jon Barbu. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: - evidenfierea a doua trastituri care fac posibilé incadrarea textului poetic studiat intr- un curent cultural/literar; - prezentarea modului in care tema se reflecta in textul poetic studiat, prin comentarea a doua imagini sau idei poetice; - analiza, la alegere, a dou elemente de compozitie si de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice. Notit! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confinutul éseului, vei primi 18 punete (céte 6 puncte pentru fiecare cerina/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 punete (existenta partilor componente ~ introducer, cuprins, incheiere - 1 punet; logica inldnjuirii ideilor - 1 punct; abilitdyi de analiza si de argumentare - 3 puncte; 11ilizarea limbit literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; as. lizibilitatea - | punct). in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s4 aiba minimum 400 de cuvinte si sk dezyolte subieetul propus. rea in pagina, Modelul nr. 4 + Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu. + Timpul efectiv de lucru este de trei ore. SUBIECTULI _ __(50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: [..] Diaristul* isi line jurnalul, incercénd sd reliné detaliile fugitive ale intémplarilor zilnice, ale intdlnirilor, experien(elor (inclusiv ale experien{elor de lectura), in ideea cé va putea reciti paragrafele céndva in viitor. Jurnalul este, evident, o metodé de a,,salva” timpul, de a smulge momente semnificative din ireversibila curgere a timpului linear si de a le conserva pentru amintirea ulterioard, pentru reinspectarea $i resuscitarea lor [...], un gen in care, teoretic cel pulin, scrierea se presupune cd este secretd $i prin urmare mu are un adresant sau un cititor in in{elesul obisnuit, ci doar un singur re-cititor: autorul insusi.[...] Unele reguli ale jocului de-a scrisul si, implicit, de-a cititul jurnalelor s-au modificat in primele decenii ale secolului XX, cand André Gide a publicat parfi din jurnalul sdiu intim (pand atunci se acceptase, tacit, regula ca jurnalele nu trebuie publicate decdt cel mult postum). Genul s-a apropiat mai mult de autobiografie, cu toate cd si-a pdstrat trasdturile distinctive: structura aleatorie, logica interné specialé impusa de necesitatea de a scrie paragrafe datate sau de notarea zilnica a observajiilor, precum si con{inutul eterogen (jurnalul poate consemna lucruri de mare diversitate, cum sunt starile sufletesti, evenimentele personale, visele, discufiile, lecturile, impresiile, amintirile, proiectele, zvonurile, barfele $i multe altele). Stilistic, daca nu $i in alt sens, jurnalul a continuat s (fie — ceea ce este important - 0 specie de scriere secreté, de fapt pseudo-secretd. Diaristii pot opta sé impartdseasca secretele lor $i altora, isi pot chiar folosi secretele (sau pseudo-secretele) cu scopul de a se autoflagela in public sau de a-si face singuri publicitate (sau ambele); cu toate acestea, legdtura dintre ideea de jurnal intim $i ideea de lucru secret ramdne neafectatd, fiind o trasdturé structurald a genului Asa se explica cele dowd tipuri de interes wezite de jurnal in cititor. Primul este dorin(a acestuia din urma sé devind confidentul scriitorului $i depozitarul secretelor lui. Pentru asta, cititorul trebuie sd fie un admirator, un devotat al scriitorului, sau cel pu{in o persoana care-i cunoaste in amdnunt opera; altminteri, secretele scriitorului nu ar avea nicio noimé pentru el, textul jurnalului devenind plictisitor, ilizibil. Interesul de acest fel fata de jurnale este amplificat desi deseori duce la recitirea celorlalte opere ale scriitorului in cauzé. Jurnalul ofera indicii pre{ioase pentru construirea lecturii sau relecturii celorlalte car{i ale scriitorului, Al doilea tip de interes il caracterizeaza pe cititorul care {ine $i el un jurnal sau este un diarist potential. In cazul acesta, cititorul este curios sé vadé, $i gata sd-si insuseasca, felul cum rezolvé problemele diaristul publicat. [...] Matei Calinescu, A citi, a reciti * diarist — cel care igi noteazA intamplarile zilnice 12A. Scrie pe foaia de examen, in enunturi, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerin{e cu privire la text: 1. _ Indica sensu! seeven|ei nu ar avea nicio noimé in text. 6 puncte 2. Mentioneaza, folosind informa(iile transmise de text, regula de publicare a jurnalelor pana in primele decenii ale secolului XX. 6 puncte 3. Precizeazi cele dou’ categorii de cititori interesati de lectura jurnalelor unui scriitor, justificdndu-ti raspunsul cu o secventi din textul dat 6 puncte 4, Explic& in ce constau modificarile legate de scrierea gi cititul jurnalelor, aparute odata cu publicarea de catre André Gide a unor parti din jurnalul sau intim. 6 punete 5. Prezinté, in 30-50 de cuvinte, importan{a scrierii intr-un jurnel, yalorificand informa(iile transmise de primul paragraf al textului dat. 6 puncte B. Redacteazé un text de minimum 150 de cuvinte, in care sf argumentezi dacd jurnalul unui scriitor ar trebui sau nu ar trebui publicat, raportindu-te la fragmentul extras din A citi, a reciti de Matei Calinescu, cat si raporténdu-te la experienta personal sau culturala. 20 de puncte in redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = formularea unei opinii fa(a de problematica pusa in disculie, enun{area s dezvoltarea corespunzatoare a dou’ argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte = utilizarea corect a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctualie), asezarea in pagina, __ lizibilitatea. 6 puncte Nota! In vederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie sa aibé minimum 150 de cuvinte yi s& dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al Il-lea ___(10 puncte) Comenteaza textul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentiind relatia dintre ideile poetice si mijloacele expresiei artistic: O carte mica, N-am luat cu mine Decdt 0 carte subfire, Aga ca o frunzi Aga ca 0 via(a de om. M-am géndit c-o sci mé doaré spinarea. C-0 sé ma doaré numele Care-o va cara. Marin Sorescu, Povara Nota! Pentru confinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 punete (utilizarea limbii literare ~ 1 punct; logica inlénfuirii ideilor — 1 punct; ortografia — 1 punct; punctuatia — 1 punct). in vederea acordirii punctajului pentru redactare, rispunsul trebuic s4 aibii minimum 50 de cuvinte gi sii dezvolte subiectul propus. 13SUBIECTUL al Il-lea__ 30 de puncte) Redacteaz un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezin{i particularitaile de constructi¢ a unui personaj dintr-o nuvel’ studiati in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din nuvela studiat - evidenfierea unei trisdturi de caracter a personajului ales prin dowd episoade/ secven|e comentate; - analiza, la alegere, a dowd componente de structura si de limbaj ale nuvelei, semnificative pentru construc|ia personajului, din seria: acliune, conflict, perspectiva narativa, modalita{i de caracterizare. Noti! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul escului este la alegere. Pentru continutul eseului, vei primi 18 punete (céte 6 puncte pentru fiecare cerinté/reper). Pentru redaetarea eseului, vei primi 12 punete (existenta partilor componente ~ introducere, cuprins, incheiere - | punct; logica inliinjuirii ideilor - 1 punet; abilitai de analiza si de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; asezarea in pagind, izibilitatea ~ 1 punct) in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuic si aibi minimum 400 de cuvinte si s& dezyolte subiectul propus. Modelul nr. 5 + Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu. + Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: Unit isi fac 0 fala din refuzul oricdrui compromis. Dar asta e 0 iluzie, cel mai adesea onesté, dar nu chiar totdeauna. Nu se poate trai fara compromisuri. Totul e o chestiune de priorité(i $i de sim( al valorilor. Compromisurile sunt legea co-existen(ei, legea pastravit valorilor umane in contextul social $i istoric. Civilizalia societé{ii se men{ine printr-o subtilé relea de compromisuri. Nu se poate trai in acest context refuzdnd orice compromis, dupd cum nu se poate realiza ceva fara un anumit oportunism*, mai corect spus un anumit sim{ al oportunita(ii. Trebuie sd $tii ce e oportun de facut pentru ca 0 valoare sd se poatd afirma $i men{ine. Valoarea poate fi in spe(a viala ta proprie - nu ein principiu nimic infamant* in asta, depinde doar de natura $i pre{ul compromisului. Uneori, cea mai oportund solulie e intransigen(a* intratabild. Alteori, 0 oarecare maleabilitate*, un tact al tranzaciiilor abile. Intransigen{a nu trebuie sa fie cdpoasé, indardtnica, ci lucida, degajati, curajoasa si demnd. Maleabilitatea sa nu fie lasa, complezenta*, defetista*. Trebuie sd rémdi arbitrul compromisurilor tale, sim{ul oportunitdfii sd nu te facd sa luneci pe panta oportunismului rentabil, conjunctural. Pofi concede, dar mu trebuie sd cedezi. Cand {i se pune problema compromisului, {i se pune $i cea a distingerii esenfialului de inesenlial. Trebuie sa sti sd alegi si sd decizi ce e esen{ial, $i deci nu poate sub niciun motiv face obiectul unui compromis, gi ce [ine de inesefial, $i deci poate tolera 0 marja de nuan{are. Strategia compromisului e foarte 14delicata $i cere 0 mand fermé, cu reflexe foarte sigure, flindca limita admisibild nu e nici neta, nici etansa. Cineva poate crede cét nu a faicut pasul neingéiduit, ireparabil, se poate amégi cu ideea c& nu a trecut Rubiconul*, pe care de fapt il trecuse demult, deoarece uzura compromisurilor fi amor ise sensibilitatea la ele. Dar cine a fost in Italia a putut vedea cé Rubiconul e un rdu foarte mic, se trece pe nesim{ite. Alexandru Paleologu, Despre lucrurile cu adevarat importante *oportunism ~ atitudine lipsita de principialitate a unei persoane care, pentru a-si satisface interesele personale, adopt si aplica, dup’ imprejurari, principii si pareri_potrivite momentului. *infamant — rusinos *intransigen{ii— atitudine care nu permite compromisul *maleabilitate — ugurin(4 de adaptare *complezenta — amabila *defetisté — lipsita de incredere *a trece Rubiconul — a depisi un punct fara intoarcere A. Serie pe foaia de examen, in enunturi, rispunsul la fiecare dintre urmatoarele cerin(e cu privire la text: 1, Indic& sensul din text al secvenlei se poate améigi cu ideea cai nu a trecut Rubiconul. 6 puncte 2. Mentioneaz4, valorificand informa(iile transmise de text, doua defin(ii pe care autorul le ofera compromisului 6 puncte Precizeazé una dintre solutiile oportune pe care autorul le intrevede pentru ca 0 valoare si se poata afirma si mentine, justificndu-ti raspunsul cu o secventa din textul dat. 6 puncte 4. Explic& de ce, in viziunea autorului, refuzul oricarui compromis este 0 iluzie. 6 puncte Prezinta, in 30-50 de cuvinte, relalia dintre compromis si oportunitate, asa cum se desprinde din text. 6 puncte B. Redacteaz& un text de minimum 150 de cuvinte, in care si argumentezi in ce masura compromisul poate sau nu poate fi acceptat in rela{iile sociale, folosind informatiile din fragmentul extras din volumul Despre Iucrurile cu adeviirat importante de Alexandru Paleologu, cat si raportindu-te la experienta personal sau cultural, 20 de puncte in redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: * formularea unei opinii fa(’ de problematica pus& in disculie, enun(area si dezvoltarea corespunzdtoare a doud argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente: 14 punete * utilizarea corecti a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie $i de punctualie), agezarea in pagina, __ lizibilitatea, 6 puncte Nota! in vederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie s& aib& minimum 150 de cuvinte si si dezvolte subiectul propus. 15SUBIECTUL al IL-lea__ Comenteaza textul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentiind relatia dintre ideile poetice si mijloacele expresiei artistice: Stau... $i moina cade, apa, glod .. Sa nu mai stiu nimic, ar fi un singur mod — Un bec agonizeazd, existd, nu exist, ~ Un alcoolic trece pia{a trista. Orasul doarme ud in umezeala grea, Prin zidurile astea, poate, doarme ea, ~ Case de fier in case de zid, $i porlile grele se-nchid. [..-] George Bacovia, Nocturna Nota! Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (uiilizarea limbit lterare~ 1 punet logica inlanpuirtideitor ~ pune; ortografia~ punts punciuatia = 1 punct), in vederea acordarii punctajului pentru redactare, raspunsul trebuie si aibi minimum 50 de cuvinte si si dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al IT-lea a (30 de puncte) Redacteaz un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s& prezin|i, la alegere, particularitilile de construc(ie a unut personaj dintr-un text narativ studiat, apar(inand unuia dintre autorii canonici: lon Creanga, George Calinescu, Marin Preda. in claborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ studiat; _ evidenlierea unei trisituri de caracter a personajului ales prin doud episoade/ secven{e comentate; _ analiza, la alegere, a doua componente de structura si de limbaj ale textului narativ, semnificative pentru constractia personajului, din seria: actiune, conflict, modalitai de caracterizare, limbaj, Notii! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere, Pentru confinutul eseului, vei primi 18 punete (céte 6 puncte pentru fiecare cer inti/reper). pentru redactarea eseului, vei primi 12 punete (existenta parfilor componente ~ introducere, cuprins, inchetore « 1 punet; logica inlanpuiri ideilor ~ 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare - 3 puncte: suilisarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte, punctuafia - 2 puncte; asezarea in pagints lizibilitatea ~ 1 punct). in yederea acordirii punctajului pentru redactare, s4 dezyolte subicetul propus. eseul trebuie si aibi minimum 400 de cuvinte si 16Modelul nr. 6 + Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu. + Timpul de lucru efectiv este de trei ore. eee eee ene eee ___(50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: SUBIECTUL I fi invaqaim pe copiii nostri sa fie curafi, respectuosi, politicosi, sé-si asculte dascélul si parinfii, sd fie atenfi cand traverseazd strada, sé nu mintd etc. Cu adevarat, insd, foarte rar ne gandim cum sé-i invajam sii fie generosi. Sa déiruiascd. In preajma sarbétorilor, in special, copiii oferad nenumdrate lecfii de generozitate: strang, aldturi de adulti, bani sau jucarii pentru familiile sarace, colindé pe la casele celor nevoiasi, fac spectacole pentru copiti aflati in Centrele de plasament, aduc alinare celor bolnavi. li invéjam, apoi, pe cei mici sd daruiasca colegului de banca 0 banand, caé ,asa e frumos, sd imparfi cu cel de lng tine”, sé aleagé cadoul potrivit pentru bunica sau pentru prieten, sa daruiascd flori invajatoarei, sd-si imparta jucariile cu cei mai putin norocosi. $i e bine cdi toate aceste lucruri se intémpla. Dar ele nu pot fi decdt un (prim) pas. Cred cd lectia despre generozitate, despre adevarata generozitate, este ceva mai complicati: departe de a rdmane doar o simpla regula de bune maniere sau un moment Jestiv, adund in ea o seama de exigen{e mult mai diverse si mai profunde decat pare la ‘prima vedere. Un dar facut cum se cuvine e mai mult decat un dar faicut din politege, din dorinja de a recompensa un gest frumos sau o iubire neconditionata (desi, nici aceste motive nu-s deloc de lepddat). Un dar ficut cum se cuvine are efecte nu numai asupra celui care primeste, ci $i asupra celui care oferd. Ce-ar mai trebui sa cuprinda, deci, lectia despre generozitate (in afara de modelul propriu oferit de adult celui pe care il educd)? Céte ceva despre timpul potrivit pentru a déirui. Despre darul facut fara ostentatie, fara calcule, fara gandul rasplafii. Despre darul care sé implineasca nevoia sau dorinfa celui care primeste, si nu pe cele ale celui care oferdi. Despre darul féicut din putinul pe care il avem, Despre renuntarea in favoarea celui care are inca si mai putin. Despre daruri care nu au pref: timp petrecut cu cei care au nevoie de timpul nostru, cuvinte de incurajare pentru cei care au umerii impovdrati, bucurie pentru reusita celuilalt, incredere neconditionatd. [...] Maria Jordanescu, Despre generozitate, in Dilema veche, nr. 411, 29 decembrie 2011 A. Scrie pe foaia de examen, in enunturi, rispunsul la fiecare dintre urmiitoarele cerin{e cu privire la text: 1, Indic& sensul din text al secven{ei cei care au umerii impovéirafi 6 puncte 2. Mentioneaza calitatea umana despre care se vorbeste in textul dat. 6 puncte 3. Precizeazi sirbatoarea care ii face pe copii si fie generosi, justificdndu-ti raspunsul cu o secventa din textul dat. 6 puncte 4. Explica in ce consta lectia de generozitate. 6 puncte 5. Prezint’, in 30-50 de cuvinte, viziunea autoarei despre generozitate, aga cum se desprinde din al doilea paragraf al textului. 6 puncte B. Redacteazi un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi daca generozitatea poate sau nu poate fi o calitate dobandita pe parcursul vie(ii, folosind 17informaliile din fragmentul extras din articolul Despre generozitate, scris de Maria Jordanescu, cat si la experienta personala sau culturala. 20 de puncte in redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: s formularea unei opinii fali de problematica pusa in disculie, enuntarea si dezvoltarea corespunzitoare a doud argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte = utilizarea corect’ a conectorilor in argumentare, respectarea _normelor limbii literate (norme de exprimare, de ortografie si de punctualie), agezarea in pagina, lizibilitatea. 6 puncte Nota! in vederea acordirii punctajului pentru redactare, textul trebuie si aiba minimum 150 de cuvinte $i s& dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al I __(10 puncte) Comenteaza textul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidenfiind relatia dintre ideile poetice si mijloacele expresiei artistice: ~ Ma dor in mine drumurile inapoi. - Esti palidé, ochii tai sunt mai mari. - Te-am asteptat, fiinded te-am gonit. - Am fugit sa gdsese 0 departare mai adevérrata. Peste tot locul e deopotrivd de departe si de aproape de tine. ~ Mai sunt in sufletul téu aceeasi? In ce intuneric am ratacit... ~ Am smuls impleteala cdntecului nostru care s-a pierdut ca firele unui izvor dezbinat de stanci. -Tu care ai stins celelalte povesti fe-am urmédrit cu visul in orase mari cu steaua ta deasupra ~ Am vrut sii-mi creased numele ca o veste catre tine. [...] Ton Vinea, Revedere Nota! Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei prim! 4 punete (utilizarea limbii literare | punet; logica inldnjuriéideilor ~ 1 punct; orfografia ~ 1 punet; punctuayia~ 1 punch) jin yederea acordiirii punctajului pentru redactare, rispunsul trebuie si aiba imum 50 de cuvinte gi si dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al H-lea Redacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s& prezin{i relatia dintre dou personaje dintr-un roman studiat, publicat dupa amul 1980. (30 de puncte) in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: prezentatea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecdruia dintre cele doua personaje din romanul studiat; _evidentierea modului in care se manifesta relatia dintre cele dou’ personaje prin douk episoade/ secvente comentate; 18- analiza, la alegere, a dou’ componente de structura si de limbaj ale romanului studiat. semnificative pentru relalia dintre cele doua personaje, din seria: ac{iune, conflict, modalita{i de caracterizare, limbaj. Nota! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confinutul eseului, vei primi 18 puncte (céte 6 puncte pentru fiecare cerinté/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta partilor componente — introducere, cuprins, incheiere - \ punct; logica inléinfuirii ideilor - 1 punct, abilitéti de analiza si de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuaria - 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea - | punct). in vederea acordirii puncta, s dezvolte subiectul propus. Jui pentru redactare, eseul trebuie si aibii minimum 400 de cuvinte si Modelul nr. 7 + Toate subiectele sunt obligatorii, Se acorda zece puncte din oficiu. + Timpul efectiv de luctu este de trei ore SUBIECTUL 1 (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: Rep: Dumneavoastra afi observat ca noi, romani, suntem mereu in tranzifie: ,,Nu se cheama cd te adaptezi; mai curdnd te dizolvi. Te pliezi mereu pe o forma de relief exterioara $i ifi pierzi forma proprie.” Ce elemente definesc identitatea culturala a unui popor? Cum poate fi ea construita si pdstraté? Andrei Plegu: Ambele intrebdri se invdrt in jurul unei teme devenite obsesie: tema specificului national. Cine suntem $i cum ne vom distinge, cum ne vom diferen{ia in ,, satul global”? As raéspunde, prompt, ca vom esua cu siguran|a daca vom transforma problema identitafii_ noastre intr-un program, intr-o acfiune de propagandd. Dacd vom avea insomnii intrebandu-ne ce e de facut ca nu cumva sé semdndm cu alli, vom ajunge nevrotici. A fi roman nu e 0 optiune personald $i nicio profesie care se invafa $i care se practic ,,in mod corespunzdtor”. Problema nu e ca trebuie sé te compor{i ca un exponent al roménitd{ii. Problema este cit si dacd vrei sé scapi de ,,romédnitate” tot roman ramai! Arghezi a spus odaté despre poetul nostru nalional: ,,Fiind foarte romén, Eminescu e universal.” Cu alte cuvinte, cu cat esti mai tu insufi, cu atdt esti mai interesant in concertul global. Cu 0 singura condifie: sd nu fii urmarit, zi si noapte, de mania de a fi interesant. $i de ideea (fic a ,,specificului”. Nu depinde de tine sa te compor{i sau nu romédneste. Daca esti romén, te vei comporta roméneste $i in somn. Sau cand vei decide sa faci pe italianul, sau pe americanul. Cu atat mai mult atunci. Céici o vei face ,,roméneste" $i, pana la urmd, vei fi caraghios.[...] Justa masurd Va propun ins $i o alté perspectivé. Cat suntem de indreptd[ili sé vorbim de identité[i etnice absolute? Nem{ii sunt asa, turcii sunt aga, spaniolii sunt aga. Existd, fireste, lucruri care leagé $i definesc 0 comunitate daté: limba, memoria comund, |,matricea stilisticé” despre care vorbea Blaga. Dar induntrul acestei omogenitd{i avem de-a face cu o diferenliere enorma. Romani sunt si Caragiale, si Farimi{a Lambru, $i @Bratienii, si Ceausescu. Si Kogdlniceanu, $i Vacdroiu. In ceea ce md priveste, md simt, adesea, mult mai aproape de un prieten de alté nafionalitate, decat de anumi{i romani, cu care mi pot comunica $i de care, in fond, mi-e rusine. Unit roméni sunt admirabili, iar alfii sunt de nesuportat. La fel, unii rugi sunt admirabili, al{ii nu, Calita{i $i defecte se gasesc peste tot $i e 0 aberafie sa faci din ele ,etichete” definitive. Trebuie avuté mereu in vedere dreapta masurd. Interviu cu Andrei Plesu, Dacd esti romdn, te vei comporta romaneste $i in somn, in revista cariere.ro A. Scrie pe foaia de examen, in enunturi, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinle cu privire la text: 1. Indica sensul din text al secven{ei re pliezi mereu pe o forma de relief exterioard. 6 puncte 2. Menfioneaza dowd lucruri care leagi si definese o comunitate dat, aga cum reiese din text. 6 puncte 3. Precizeaz numele a doi poeti romani mentionati in textul dat. 6 puncte 4. Explicd ce ar putea genera esecul in incercarea de a ne diferentia in samul global, in opinia lui Andrei Plesu. 6 puncte 5, Prezint, in 30-50 de cuvinte, atitudinea lui Andrei Plegu fala de identitatile naionale, pornind de la afirmalia trebuie avutd mereu in vedere dreapta mésurd. 6 puncte B. Redacteazii un text de minimum 150 de cuvinte, in care si argumentezi dacd apararea identiti{ii na{ionale trebuic sau nu trebuie s& fie 0 prioritate a romAnilor in contextul globalizarii, raportindu-te la fragmentul extras din interviul cu Andrei Plegu, cat si la experienta personal sau cultural’. 20 de puncte in redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = formularea unei opinii fala de problematica pusi in discufie, enuntarea si dezvoltarea corespunzitoare a doud argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte «= utilizarea corect’ a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie gi de punctualie), agezarea in pagin’, __ lizibilitatea. 6 puncte Notit in vederca acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie si aibai minimum 150 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al II-lea Comenteaz’ textul de mai jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentiind relatia dintre ideile poetice si mijloacele expresiei artistice: (10 puncte) Se zbate Sirémba-Lemne cumplit in pomul zdravan, Cu brale noduroase $i cu atletic trunchi Anfelenit in vie, desi pan-la genunchi Is-a urcat cu-ncetul pdmantul gras $i reavan. Dar toamna, sub rodire incununat cu spini, $i-n noapte plin de pace, de péséiri $i de stele, 20Ca grindina sloboade castanele lui grele Si-nseninat, primeste pe crestetu-i lumini. Castanul intre struguri $i-a in{eles menirea Ce-am cdutat pe drumuri, gaseste stand pe loc, Si, addncind pamantul aceluiasi noroc, Cu zeci de ramuri {ine in bra(e fericirea. lon Pillat, Castanul cel mare Notii! Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbit literare ~\ punct; logica inlanjuirit ideilor ~ 1 punct; ortografia — | punct: punctuagia ~ 1 punct). in vederea acordarii punctajului pentru redactare, raspunsul trebuie si aib’ minimum 50 de cuvinte si si dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al Il-lea (30 de puncte) Redacteazi un escu de minimum 400 de cuvinte, in care s& prezin{i particularitati ale basmului cult, prin raportare la un text studiat. in claborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: - eviden|ierea a doud trasaturi ale basmului cult, prezente in textul studiat; - prezentarea subiectului basmului cult, prin raportare la tema acestuia; - analiza, la alegere, a doua elemente de structura si de limbaj, semnificative pentru basmul cult studiat, din seria: conflict, constructia subiectului, perspectiva narativ: modalitili de caracterizare a personajelor. Nota! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul escului este la alegere. Pentru confinutul eseului, vei primi 18 punete (cite 6 puncte pentru fiecare ceringi/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 punete (existenta partilor componente — introducere, cuprins, incheiere - | punct; logica inldnjuirii ideilor ~ | punct; abilitdti de analiza si de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbit literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte: ayezarea in pagind, lizibilitatea - 1 punct). in vederea acordirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie si aib minimum 400 de cuvinte si si dezvolte subiectul propus. Modelul nr. 8 + Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu. + Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: Muzica vorbeste prin intermediul psihicului celui care o asculté, ea avand condensate in structurile ei gdndurile $i sentimentele compozitorului, poten{ate si explicitate prin eforturile interpretului. Acest mesaj voluntar (transmis intr-o forma precisé de autor) sau involuntar (imaginat de autor) prezinta, in detaliile sale componente, aspecte codificate conforme cu regulile muzicii dar, in efortul ascultatorului de a gasi sensuri muzicii ascultate, acesta se poate sprifini pe anumite analogii referitoare 21la raporturile complexe dintre sunete si cele dintre obiectele $i fenomenele pe care el, ‘ascultétorul, le-a sedimentat, cu ajutorul muzicii, la nivelul experienei sale trdite, Putem afirma, deci, pe aceasta bazd a izomorfismului (,,aceeasi forma”), ed existd analogii intre structura gandirii verbale $i structura géndirii muzicale, Punctul de pornire al decodificarii il reprezinté. memoria auditivé care permite recunoasterea $i retrairea elementelor limbajului muzical (conceput si elaborat de compozitor), de 0 maniera proprie ascultétorului (conform cu gandirea sa verbald). Toatd muzica (fiecare tip $i fiecare melodie) posedd un subject pe care autorul incearca sa-I converteasca, sé-l codifice in muzica gi pe care ascultétorul irebuie sé-l recunoascé, tot pe buza aceluiasi izomorfism care se afld in spatele codivrii, Aceasta recunoastere depinde $i de calitd{ile auditive si intelectuale ale ascultétorului, dar $i de valoarea compozitorului, de plasticitatea muzicii acestuia. De aici reiese cé muzica este transmiterea unui mesaj, ca si cel verbal, care implicd un emifdtor, cod, canal de transmitere, receptor $i, poate mai mult decdt primul, zgomot. Chiar dacé ascultétorul nu cauté sé gdseascd sensuri deosebite muzicii ascultate (ldsdndu-se abandonat in voia ei sau chiar cand nu vrea sé o ia in seaméd) orice muzica ii poate destepta 0 multitudine de imagini sau ii poate induce autentice trairi emotionale. E posibil, totusi, ca atunci c¢ ind fi acorda mai multé aten{ie sd fie mai permeabil la ea, decat ‘atunci cand aceasta aclioneazd subliminal’ sau cénd este un element din suma influen{elor unei persoane la un moment dat. Dumitru Sorin, Muzica, oglindé a personalita (ii? subliminal - care este inferior pragului constiin(ei, care nu devine constient 'A. Serie pe foaia de examen, in enunuri, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerin|e ou privire la text 1. Indic sensul din text al secventei /ésdndu-se abandonat in voia ei 6 puncte 2. Mentioneaza, valorificénd informaliile din primul paragraf al textului, doud elemente transmise de compozitor prin intermediul muzicii sale. 6 puncte 3. Precizeaza patru elemente comune mesajului verbal si celui muzical, justificdndu-ti raspunsul cu o secven{a din textul dat. 6 puncte 4, Explica felu! in care se produce decodificarea mesajului muzical. 6 puncte 5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, efectele muzicii asupra ascultatorului, desprinse din ultimul paragraf al textului dat. 6 puncte B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, In care s& argumentezi dacd muzica poate sau nu poate fi considerata o forma de comunicare intre autorul unei piese $i ascultitorul ei, valorificdnd textul citat, cAt si raportandu-te la experienta personala sau cultural’. 20 de puncte in redactarea textului, vei avea in vedere urmAtoarele repere: = formularea unei opinii fa(a de problematica pusi in disculie, enun{area si dezvoltarea corespunzitoare a dou’ argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte = utilizarea corect a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctualie), ayezarea in pagin’, lizibilitatea. 6 puncte 22tal teduie si sib& mininuny 150 de cuvinte si Nota! is vederea acordarii punctainhii pertra redacts © dezvolte subiectu! propus. SUBIECTUL al tea {10 puncte) Comenteaza, in minimum $0 de cuvine. catul urmator, evidentiind rolul dialogului: ELEVA: Zdjada cade tevna, lavna © umul din cole pain anotimpuri. Cclelatte tei Stith Od... pie. PROFESORUL: Da? ELEVA mavare, pe wind vard.. st. ei PROPESORUL: ficepe la. fel cu ,,toane” , dont ELEVA: th, da, toanun PROFESORUL: Exact, domiiyoaré cd veji fi o eleva bund. O sé faceti progres memorie bund. ELEVA: Nei aga ca sti anotimpurile, domnule? PROFESORUL: Sigur. domnisoaré... sau, ma rog, aproape. Dar se rezolva. In orice ca, pentru moment e bine. O sd ajungeti sa stiti toute unotimpurile, eu achii inchisi Ase ca mine, ELEVA: £ sare eren PROFESORUL: Oh, iv. Nu-i nevoie decat de putin efort, de beudvointd, eit. Osa vedeti. Se rezolva, n-avet nicio grifa. ELEVA: Dac-afi sti cat imi dovese, domule. Ant ir nt inci av dovi semi aprofides cunostintele. Vor sa ma special generolis, cat ar fi ea de solidi, nu incr e de-cjuns in ziua de azi PROFESORUL: Parin(ii dunineavoasir® au perfecta drepiate, domnisoare. Trebuic sé vd cominuati studiile. lertati-md eé v-o spr, dar @ un lueru absolut necesar. Viafa contemporand a devenit foarte complexa. [...) puns fourte bine, ¢ perfect. Sunt convins nteti inteligentd, pare(i cultivaté, aveti down 0 sete de carte! $i parin(il Ej zie ca simple cultura Eugen lonescu, Leefia Nott! Pentru continut. vei primi 6 punete, iar peo'ru redactare, vei primi 4 panete (atilicas cor linhit hicrove — 1 panets logics telengutsT ideilor —1 panes ortogreife = 1 pune:: peucrmation~ 1 pune’). in yederea ncordirié punctaivisi pentre redactue, rispunstl trebicie 58 aibi minimum $0 de cuvinte si si dezvolte subject! propus. ECTUL ai iti-lea (36, de puncte) Redacioa7a un eseu de stinimuma 400 de cuvinte. in care si prezinti pacticulorititi ale unui text pootie studiag, apartindad iui Lucian Blaga. in elabori2a eseului, vei g ~ — evidentierea a dowd tras un curent culural/Miverar; prezeniarea modului in care tema se reflect in textul poctie studiat 4 doud imagini sau idei poetice: -~ analiza. la alegere, a dow’ elemente de compozilic gi de limbaj. semnificstis¢ pentru studiat, dis seria: ttlu, inaginar poetic, figuri semantice (trop!) motive ca tn vedere urmatoarele repere: uri care fac posibila ineadr: textului poetic studiat intr- nu comentarea texte! pocit poetic etd! Ordin integririi reperelor fn cupsinsnl eseutui este Ia alegere 3Pootu confinuuul cscului, vet prin 18 punete (cite Cy rest cscului, vei pein 12 puncte (existeanle parila cour ye — Foice alia fiewor Incheiere ~ V punct: fogive inkinpeiess ideitor = 1 panek. ahitingyd de anaiiza st fe a es udilizarea limbii literars - 2 pounce, oriceraiia lizihilitetea~ 1 pwet). in vederea acordarii punctajulni pent si dezvolte subieetul propus. smictestie! = 2 panedes avezincn He mers vine i Modelal nr. 9 * Toaic subieciele suat obligat gcord’ cece puncte din off cil de trei ore + Timpul efectiv de luere est SUBIECTUL | _ (50 de prreic) Citeste urmatorul fragment: S-au observat schimbavi semuificative de comportament ale consumatorilor si, in special, ale minorilor, in utilizarea mass-media, Acestia wilizcaca din ce in ce mai nnuli mass-media prin intermediut dispozitivelor mobile, inclisiv fount video on-line [..] Ca yelele de socializare aw enil extrem de importante, atit pentrn, ividhtali, cat $i din punct de vedeve social. [..] Toate acesie noi evelutii oferdé mineroase oportiaitati iainorilor, dand nasiere in acelasi tiap la anunite provoctvd in cvea ev privesie protectia lor. Prezentul vapor! recapitnleczs realizavile de pdud in domeniul protectiei minorilor in hunea digitald si emmya etapele care sui necesare ti continuare pentru consolidarea acestei protectii. Linii de asistenté telefouica Agenda digitalé pentru Enropa” prevede infitatarea paid in 2013 a unor lini te asisten{a telefonica pentru raporiarea confinutulut on-line jignitor sau déundtor. |...) De asemenea, suit inplementate proceduri de aotificere yi retragere pentru ca fi rit de servicii internet (ISP) sé elimine continitul ilegal vaportat de @ porsoand prin interaedivl liniei de asisien(a telefonica. [...] Educatia fa domeniul mass-media si sensibilizare Statele menibre s-au angajat sé consolideze vducofia in domeriul mass-media, Exista numeroase inijiative in acest nit a fi partenericizle public-privat seis + Copii UE on-line”, Cu toate 6 Si ermonizarco faire ycoli si stotele membre edna in coutharore provocdii sevinificative, chiar daca ivtegrarea educatici in domeniul mes. rezltate pozitive. [..] Jocuri video Cu exceptia Germanici, toate statele irembre utiliccos «Sistem de Jay acmetit despre Jo la Nivel Parcuropean"(PEG!) privind proicetia minorilor bi caceul milizarii jocuwilor video. Presemul rapori fadicd fapiul ca ev fi oportne wisnri suplimentare de sensibilizare in scop preventiv, indeosedt fn scott In plus, suist wecesare in coniimiare progrese penirn a asigura respectarea sistemelor «le vating pe categwiti d. varstd in cova ce priveste vanzarea jocurilor video si pentru a extinde aplicarce nos GI la jocurile on-line. patente, estea, inplicarca tuturor contilor sia pavintiler, $e media in inetiu! scolar hiv eyiste carctt sisteme precrit Pi Rapoit CE, Prowe ital coptilor int linea