Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
,rl
lru
t.
261
Nationalbank1938
The Nationol Bank, 1938
Fe
,!"
l r
f..
Sediul Societdlii "Regna", 1926
"Regna" -Gesellschaft1926
The "Regna"societyHeadquarters, 1926
1,,
***#*
CentrulCultural,1918
Kulturzentrum I9I8
The Cultural Centre, I9I8
lru
&rpr*r$ntns,
Aparifia curselor regulate^ale poqtalioanelor in oraqul nostru a fost legatd,de inceputurile
activitdlii poqtalein Transilvania. In Elul mediu existao refeade c[l[re!i qi curieri pogtali ce stribdteau
voievodatul la dispozifia Principelui autonom, acegtiaduc0nd corespondenfala nevoie. In perioada
154 1- 1688 incepeor ganizareaprimelorpogtelocale.
Organizareapogtelorlocale a fost impusd de introducereapogtalioanelorce asigurau,pe ldngd
serviciilepogtale,qi pe celede transportdepersoane.Oraqelein careacesteaajungeauerauobligatesd
asigure caii de schimb, pentru o deplasaremai rapidd, ca gi gdzduirea gi cinstirea cdldtorilor.
Cheltuielile trebuiausuportatede citre municipalitate.
in anul 1667 aufostnumifi la Bistrila primii doi directori depoqt[, in persoanadomnilor Johann
Rosenauerqi GeorgParlaghi,cu sarcini de a seocupade acestelucruri.
La sfdrqitul secolului al XVIII-lea se stabilesc curse regulate intre principalele orage ale
Transilvaniei,careaveauleg[turi gi cu ldrile invecinate.
I
li
rol
:'i:::::"':I
ift:::r!vl1iiil11i:6'
-1
lx*.,
ii$i,l ,'3,
'{11*.,,i":l -,',
Plecarea poStalionului din Bistrila, picturd I 896 - Malerei von I 896-Abfahrt des Postillions von Bistritz - Mail coaches leaving Bistrila, painting 1896
Ankunftder
Postkutschen
1850
Mail coachesare
coming,1850
{
;
*
It
OficiulpoStallliula, 1870
Postamt lliula 1870
Iliula Post-ffice, 1870
The&{sit Cacscl*
The setting of regular mail coachjourneys in our town is connectedto the beginning of mail
activiry in Transylvania.In the Middle Ages there was a systemof riders and mail couriers *ho .'.r.
rroving acrosstheprincipality at the self governingprince'sorder.They usedto takemail, ifneeded.
BefweenI54Iandl688thefirstlocalmailofficesareorganized.Thishadbeenimposedbythe
appearanceof mail coacheswhich ensured,besidesmail services,the public transport.The towns
n*'herethey arrived were compelledto have sparehorsesfor a fasterjourney and
ensureihesleepingand
t,"-rod
facilitiesfor thetravellers.The expenses hadto bepaidby themunicipality.
In 1667 the first two post-office directors were appointed at Bistrifa; they were Mr. Johann
RosenauerandMr. GeorgParlaghiin chargeofthese things.
At the endofthe 18thcenturywere setregularjourneysbetweenthe main towns ofTransilvania,
o,rhich werealsoconnectedto theneighbouringcounties.
FTOM "CALENDARIUM NOVUM ET VETUS MAGNUSP RINCIPATUS
TR{NSILVANIAE", the editionsof 1796 1836we know the itinerariesofTransylvaniamain coaches,
the appointing of the main mail magistratesand the towns where there were post offices. Thus, in the
presentareaof our district,the mainjourney of the mail coacheswas the one linking Sibiu to Casovia.
| oo
Thisjourney was madein 44 hours, with important stopsat Sighigoara,Tdrgu Mur.f Birtrilu, Suceava I ""
andCerndufi,leadingon to Vienna.
On the above-mentionedjourney, in our district there were the following post offrces: Teaca,
Bistrita, PrunduBdrgaului,Iliula and,a liule later Tihu{a,afterthe actsalvaiant of the road to Bucovina
hadbeenestablished.
The time necessaryto reach the post offices was: Reghin Teaca:t hour and a half, Teaca
Bistrita: 2 hours,Bistrifa PrunduBdrgaului 1 anda halfhour.
Therewere also 2 local journeys, madetwice a week: Bistrila CluJ 7 hours and,45minutes,with post
otf-tcesat Ciceu Cristeqtiand$intereag,andBistrifa Baia Mare 10hours.Among themain magistrates
in this period are: in Bistrifa: Sambori,Fagarasi,Daniel Schuster,JohanesDreiler; in Teaca:Budai,
Din-eesand Mriller; in Prundu Bdrgaului Maria Bechesand IacobusKhol, in Iliufa: Roterich and Iosif
Held and in Tihuta: Martin Bohner andIosif Scrabal.
JonathanHarcker, the hero of the famousBram Stoker'snovel "Dracula" also goesby the mail
coachfrom Tihutato PoianaStampeiacrossBargauPassandon the night of May 4th I8i3 ,aimidnight
"meetsherethe famousvampire" after a journey "by the mail
coachalong the river of Bistrifa through
ther.illageofPrunduBargaului".
C twx&rd&tw
Unul dintre edificiile vechi ale oragului, cu valoare arhitectonicdqi istoriograficd,aparte,este
,,CasaIoanZidaru", situatdin Centrul Vechi al oraqului ( vis-d-vis de Tribunal), pe coltul strddulei ce
ducesprePiefigor.
Edificatd de meqterii autohtoni pentru Prim-judele Bistrifei, Andreas Beuchel, ea a fost
terminatd in jurul anului 1520. Spafioasi, cu numeroasecamerecu tavaneboltite in ogive gotice, cu
portaluri de piatr6, ornamentatecu motive geometricegi florale, ea arecoridoare de accesla nivelul
etajului,precum gi mari spalii de depozitare,fiind o re alizarearhitectonici de excepfiea acelorvremuri.
Valoareaarhitectonicda acesteiclddiri estecompletatdgi de o istorio grafie aparte.
Dupd cddereaRegatului Ungariei la 1526,sub
loviturile otomane, incepe, la scurtd vreme, lupta
pentru supremaliaTransivanieidintre loan Zapolya qi
Ferdinand de Habsburg. Acegtia, degi antrenali cu
armatele pe mai multe fronturi, nu au putut sd-gi
impund superioritateaasupra provinciei fErd sprijin
341 extern.Astfel, ambii igi dau seamade rolul strategicAi
militar pe care l-ar putea avea Domnul Moldovei,
Petru Rareq,in dobdndireaacesteiprovincii. in aceste
incercdri Petru Rareq sprijind, mai intdi, tabdra lui
Ferdinand, trecdnd apoi de partealui Ioan Zapolya,
care, in schimbul acestei alian[e,oferd domnitorului
moldovean,ca recompensd,Cetateade BaltS,Cetatea
Ciceului cu cele 60 de sate,Unguragul cu 34 de sate,
Bistrila qi Valea Rodnei, ambele cu cele 23 de sate
apa\indtoare.
In acestecondilii, cind lupta dintre cei doi era
incert6, se pare c5 Prim-judele Bishifei, Andreas
Beuchel, a ezitatin a se aldturadin weme grupdrii ce
vadeveni invingdtoare,Acest lucru i-a fdcutpe bistrileni sd-l consideretrdddtor.Urmagulsduin funcfia
de Prim-jude al Bistrifei il condamn[ la moarte prin decapitare,ceea ce s-a 9i intAmplat in Piala
Centrald a oragului, in iulie 1532, cdnd cdldul oraqului a primit recompensade un galben pentru
executareasentinlei.
Tot acum sehotdrdgteca efrgiain basoreliefa celui pedepsitsd fie expusdspreluare aminte pe
pereteledemiazdzial Bisericii sisegti,undepoatefi vdzut[ gi astdzi.
Oragulsechestreazdbunurile executatului,printrecaregi casaamintitd,cevafldndutdulterior
lui Ioan Zidaru ( Pietrarul ), megtervenit din Moldova. Acesta, la rdndul sdu, a fost urmdrit de Petru
Rareg qi urmagii gdi, pentru neonorareaunor datorii qi astfel a fugit la Sibiu. in urma acestui fapt,
clddireaa fost din nou v0ndutd, cu 200 de florini, cetdfeanuluiPaul Budaker .
Moqteniti din generaliein generafie,ea afost apoi etatizatdgireamenajatd,iar cdtevadeceniia
funcfionatin ea,,RestaurantulCentral".
In prezent edificiul a revenit mogtenitorilor Doctorului Buduqan, cel care a fost ultimul
proprietartabular antebelic.
Y*eXp&rrslwn Zidaru
One of the old buildings of the town, with special architecturaland historiographicalvalue is
"The house loan Zidaru" ,situatedin the Old Centre of the town (opposite the Court of Law;, at the
cornerofthe streetleadingto Pielisor (piata Mica).
It was built by the local craftsmenfor the Prime Judgeof Bistrita, AndreasBeuchel, and it was
finished around 1520.It is large,with numerousrooms having vaulted ceiiings in Gothic pointed arches
and stoneportals with floral and geometricalornaments;it has accesscorridors at the storey level and
large lodging spaces,being an exceptional architectural achievementof the time. The architectural
value of this building is completedby a particular historiography.Shortly after the fall of the Kingdom
of Hungary in 1526under the Turkish attacks,the fight for the rule ovei Transylvaniabeganbeiveen
loanZapolya and Ferdinandof Habsburg.Although they had been trained witil their arm-ieson front
neither of them could imposehis supremicy over tf," p.orrin.. without externalsupport.This way both
realizedthe strategicand military role that the king of Moldova, Petru Rares,might have in conquering
this province. In theseattemptsPetru Raresfirst supportedFerdinandbut afterihat he took sideswith
IoanZapolva who in exchangefor this alliance offered as a reward to the Moldavian King, Cetateade
rul Balta, CetateaCiceului and its 60 villages Unguragulwith 34 villages, Bistrita and Rodna,both with
their23villages.
Under these circumstances,when their fight was uncertain, the Prime-Judge of Bistrita,
Andreas Beuchel would have hesitatedto join before long the group who was to win. This made the
people in Bistrita considerhim a traitor. His follower in the off,rceof Frime-Judgeof Bistrita sentenced
him to be beheadedwhich actually happenedin the Central Squareof the town-in July l632when the
tgwn hggman got his one ducatpay for the execution.Then they also decidedthat his bas-relief effigy
shouldbe displayedon the easternwall ofthe SaxonChurch,whereit canstill be seen.
The town held back his belongings,amongwhich the above mentionedhouse,which would be
later sold to Ioan Zidaru(the stone- cutter), a mastermasonwho had come from Moldova. He, in his
turn was followed by Petru Rares and his descendentsfor not honouring his debts and so he fled to
Sibiu Consequently,the building was sold againto citizenPaul Budakerfor 200 ducats.
It had beeninherited from one generationto anotherthen it becamestateproperty and restored.
The "Central Restaurant"hasbeenherefor sometensofyears.
_ In the present,the househas becomethe property of the heirs of doctor Budugan,who was the
lastpre-wartabularowner ofthe building.
Tbrwnx{
Sry',srf$pr
Cei ce strdbat astdziparcul oraguluipot vedea,spremiazdnoapte,fragmentedin vechiul zidde
apdrarea Bistrilei de altddatd,agacum se bucur[ de existenfa acestoraqi cei din strdzile Ecaterina
Teodoroiu, Dogarilor, sau Bistricioarei. Zidul avea rolul de a proteja oragul de desele invazir ale
popoarelormigratoare, dara jucatun rol important gi in asigurareaindependenleioragului,periclitat de
tmpele austriecesaumaghiare,ce l-au asediatqi elein numeroaserdnduri.
421
Catedral&Evanghelicd
CatedralaEvanghelicd din Piafa Central[ a rbmas gi ast[zi, dup[ mai multe secole, cel mai
impundtoredificiu al oraqului.Construcfiaacesteiaa inceput?nsecolulaI XIV-lea, continudndu-sede-a
lungul anilor cu lucrdri de addugire,?ndl!6rigi consoliddri succesive,incheiatela1563 de c[tre meqterii
din Lrvov ai arhitectului PetrusItalus de Lugano.
Biserica a fost ridicatd peste o mai veche
Bazilicd romanS. in mare parte aceastaa fost
inglobata in actuala construclie, ceea ce explicd
prezentaunor elementearhitectoniceqi decorative
mai vechi, cum ar fi gi cele datate la inceputul
secoluluiaI XIV-lea.
Catedralaeste de tip ha15,cu tribune peste
navelelaterale,susfinutedepilaqtrii octogonali.
Portalul principal, ca gi cele laterale, au
impresionanteregistre de colonete angajate,de o
ridicata valoare artisticd gi sculpturald"Zidurrle cu
frize au arcuri trilobate, specificegoticului gernan,
lot
au 9i elemente arhitectonice ce apa\in Renagterii
Europeimeridionale.
Ferestrele inalte, cuprinse in contururi
semicirculare, mai au incd vitralii din epoci
diferite.incdperile laterale au un plan neregulat cu
Saptetraveede dimensiunivariabile.
Acestea au apdrut odatd cu construirea
stranelor,in 1508,decdtremeqterulAntonius.
Pe latura de mrazdzi a zidulrLi exterior se
poate observa cea mai veche sculpturd goticd din
datatdla 1320;separecd eaestelespedeade pe
1ard.,
morm6ntulunui cavalerdecedatqi inmormdntat aici,
in urma participdrii sale la una din numeroasele
cruciade ale cavalerilor teutoni, care atJ trecut 9i
pesteplaiurile noastre.Tot aici, pe pereteledinspre Portalul dinspre est al catedralei
- TheCathedraleasternportal
miazdzi a CatedraleiSfdtul Nicolae se Das Ostportal
poatevedealdngdbasoreliefulcu efigia Prim-judelui Beuchel qi ceasulsolar.
Turnul catedraleimdsoard76,5 mindlfime. El s-a ridicat separatin mai multe etape,cu lungi
perioadede intrerupere.La 1487 eraterminatetajul al Il-lea, la 1513,al III-lea, la1519, al IV-lea,
des5vArqindu-seabia in a doua jumdtate a secolului al XV[I-lea. in firidele etajului al treilea apar
sculpturi din secolul al XV-lea, unele deteriorate de vremuri, altele prdbugite,datoriti nepdsdrii 9i
neglijenlei administratorilorurbei. Turnul principal arepatru turnulele spremuchii, ce simbolizau forla
giprosperitatea urbei.
in incintacatedraleisepot admiravalorosulmobilier lucratin 1519de JohannesBegler,cele23
de steaguriale breslelor bistrifene, cdt qi orga cu o vechime de peste500 de ani. Orga esteo bijuterie
avAndun registru amplu, in starede funcfionare,agacum ne putem convinge cu tolii la concertelece se
^*?x#:r#"#,!;nl:'"
ool
susfinfrecventaici.
Numai clopoful cel mare al bisericii, al c6rui dangdtse auzeacdndvadin Herina, nu mai este. El
a fo9!ton1t ln primul rdzboi mondial, din interesemilitare, fiind inlocuit cu un altul, ceva mai mic, in
anul 1932.In rest,totul esteaici de o originalitateindiscutablld,de o sobrietateausterdqi de o vdrstd
secular5,ceea ce ar trebui sd ne indemne sd cercetdm mai in am[nunt gi sd vizitdm iatedrala toti
bistrifeniiqinunumai
In acest templu, popula{ia germand,majoritard in burgul medieval, ?gitrdia o parte a viefii
spirituale,in wemuri depacegiprosperitate,cagiin wemuri de restrigte,ce,din picate, pentru eaau fost
numeroase qi indelungate. Aq aminti cd[iva slujitori ai bisericii, printre cire pasio.ii: Molitoris,
Menning, sauFranchy,care au servit cu credin!6in ultimele decenii,inaintea exodului spreoccident a
populaiiei gennane. Ei au transformat biserica intr-un centru de culturi important, cu o generoasd
deschiderespretoleranfasocialdqi etnicd.
Astdzi, catedralaestesupusdunor restaurdriexterioare.Sperca la insistenlelenotabilit6filor, cu
eforturile Parohiei Evanghelice gi ale saqilor de pretutindeni, antreprenorulpiincipal sd-i p6streze
nealteratevalorile gi sd-iredeacdt mai grabnic strdlucireade altddatd.Estebine gli.rt.A u".rt edificiu nu
estenumai un loc in cares-afburit istorie, ci qiunpatrimoniu cultural nafional deexcepfie.
Esteun bun al nostru, al tuturor bistrifenilor, ce secerepdstratcu sfinfeniepentru noi gi urmagii
nogtri. Dar, inainte de toate,el a fostun locaqde cult, ce concentraviala ipirituald aunei'populalii
gefinanenumeroasecindva. Preofii, slujitorii lui, erau respectafi,iubili gi venerali deopotrivd de tofi
bistrifenii, indiferent dena{ie.
Serviciul religios se desfbquraaici sobru, dupd un ritual binecunoscut:incepeaintotdeaunala
orele 10, cala T1 fix el sd se incheie.In acestinterval, credincioqii participau .f..tiu cu cdrlile
religioasein mdini, la sivArqirea gi suslinereaslujbei in acompaniamentulvestitei orgi.
Participarea la manifestirile bisericeqti era consideratd de toatd lumea ca evenimentul
sdptimdnal cel mai important qi, ca atare,gi modul in care se prezentaufamiliile aici, nu era unui
oarecare,ci unul de fastvestimentartraditional.
Primdvara anului 1928
Friihling 1928
Thespringof 1928
D.!
oul
151
Eer&eware
tn NugaCewtra{&
C0ndalaiul celorceveneaula bisericaevanghelicdseincropea,noi, copiii, numaiochi giurechi,
impresionalipestemdsurS,urmiream cu mare atenfie,cel mai fascinantspectacol'accesibil
noud, celai
defilirii cortegiului de enoriagisagi.Poate gi de aceea costumaliagi particularit[file vestimentare
mi-
au rdmasgi astdziatdtdeproaspetein memorie.
Saqii veneau la biserici in frumoaselelor
costume populare tradifionale, la care observam cu
ugurinli diferenfelelegatede calitateamaterialelor,a
liniei croiului, intuind astfel cu ugurin{i zona de
obArgiea acestora,deoarecefiecaresatsdsescigi avea
particularitdfile lui in privinla pieselor componentegi
in varietatea coloristicd,, mai ales la vestimentalia
feminind. Elemente specifice trddau originea lor qi
generauo mare diversitatea costumelorpe care noi
leadmiram.
Bdrbalii purtau pantaloni cambra[i gi scurte
url negre, cdmdgi albe gi cizme. Numai chimirele gi
cravatele, cusute in motive florale pastelate,
contrastau cu sobrietatea imbrdcdmintei. pe cap
purtau o pdldrie neagrd, cu boruri mari. Numai in
anotimpul friguros imbricau cojoacealbe cu motive
florale intente indrdzne[e.Femeile,in schimb,etalau
o costumaliedin care serevdrsadin belqugo farfiezie
coloristicd greu de imaginat,dar de un real bun gust.
Mi se pdreaatunci cd trupurile erau doar un suport al
hainelor,adevdratemanechinein migcare.
Pe cap purtau o mitrd din catifea neagri
numitd "Borten", ce seprindeacu douapanglici negre
gi inguste la ceafr".Aceastaera impodobitd cu paiete
gi mdrgelein partea dinfa!d, iar in spateseinch-eiacu
doud pOni la gase ornamente sferice din pietre
semipre{ioase,sausticld verdeqirogie.inspre spatese
revdrsaupatrupanglicilungi, albastresaugalbene,cu
motive florale policrome. in multe din acesteamotivul predominanteraspicul de gr6uin fir
aurit.
trei sdptdmdniinainte de cununie,ca qi la logodnd, fetele p.trturr.oroiil" colorate sau albe,
cubentife.
Nevesteleprimeaula nuntd din parteasoacreio scufi{i numiti "Haubchen",din catifeaneagrd",
brodatdcu motive florale, dereguldin nuanlede roqugi roz. C'6ndele aveauculoareaalbastrd,
acestaera
un semnde doliu, fiind, in general,culoareade predilecfie a femeilor vdrstnice.Florile prefeiate
erauin
cea-maimare parte ttandafirii,ldcrimioarele qi nu-mi-uita. Scufilele erau apoi decoiate paiete
cu qi
perle.Ele seprindeau cu doudpanglici r ozla ceafr,.Parulil purtau impletit in
ioud cozi,formate fiecare
din opt pdndla unsprezeceguvile. Cozile seprindeaur.tr pd.up. De asemenea,purtau qiraguri
lungi de
mirgele ce searanjauin doudpdn6la gaserdnduri strdnseinjurul gdtului, iar unii rugmailung
erald"sat
pe piept.Mirgelele eraudin sticldalbd,sidef sauargint,
Pestebluzaalbdseimbrdcaun laibdr("Rockleiber")din postavsaucatifearogie(uneori
alb sau
negru-vara) frtd m6neci, cusut de fustd de obicei, dar se foloseiu gi laibdre
festonatepesterochie, ce
erauornatein trandafiri pe piept qi spate.Ele seincheiaucu o pafta argintie,incrustatd
cu ornamentedin
sticla rogie ;i verde.Pestefustelelungi de culoareinchisS,se purtau gorluri
albe plisate,cu cusdturi
geometricegi florale in negru.
Poate ar fi necesar si adaug la aceastd,prezentarea costumului sdsesc,
faptul ci sagii se
distingeauca fiind oameniharnici, onegti,capabili de o mare generozitate, pentru carealtruismul nu era
o nofiune abstractd,ci un fel de a fi. Cu tolii erau,pur qi simpli, niqtebistrileni,
carein zilele de lucru nu
sedeosebeau cu nimic de ceilalli concitadinidec6tpoate,prin tenacitate.
541
iuu
., :;*x**,&!l,
Costumelepopulare tradilionale ale
femeilor de nalionalitate germand din Bistrila
TraditionelleVolkstrachtender deutschenFrauen in Bistritz
Germanwomenbtraditionalfolk costumes
uul
Festival in Central Squure
When the processionsof people coming from the Evangelical Church started,we, children,
deeply impressed,used to follow attentively the most fascinating show we could afford seeing,that is
the paradeof Saxonparishioners.Maybe that is why their costumesand their clothes peculiarities of
theirdressarestill sofreshinmymind.
They used to come to church in their beautiful, traditional folk costumes,to which we could
easily distinguishthe differenceregardingthe quality ofthe material, of the design,guessingfrom these
their source because every Saxon village had its own peculiarities in the colour variety and the
componentparts, especiallyin the women's costumes.The specific elementsrevealedtheir origin and
generateda wide variety of folk costumeswhich we usedto admire.
Men were wearing tight trousers and black jackets, white shirts and boots. Only their money
belts and ties, adornedwith coloured, flowered patterns, were in contrast with the sobriety of their
clothes.They were wearing large brimmed black hats on their heads.In the cold seasonsthey used to
wear white sheepskincoats decoratedwith boldly coloured flowery patterns. Women showed off
clotheswhich proved an extraordinarycolour fantasy,yet they were of taste.I was thinking their bodies
u8l seemedto bejust hangersfor their clothes,real moving dummies.They usedto wear a black velvet mitre
called "Borten" on their heads.They were adornedwith spanglesand beadson the front part and at the
back it was buttonedwith 2 to 6 sphericalornamentsmadeup of semi-preciousstonesor red and green
glass.Four long ribbons,blue or yellow, with colourful flowery decorationswere left loosetowardsthe
back.
The favouritepatternwasthe corn earsown in goldenthread.
Young ladies were wearing coloured or white ribbons with bands, three weeks before the
wedding or at their engagement.
On their wedding day, daughters-in-lawused to get as a presentfrom their mothers-in-law a
black velvet cap,embroideredwith pink andred flowered patterns,called "Haubchen".When they were
blue, they meantmourning, old women'scolour.
The favourite flowers were mostly the rose, the lily-of-the-va11eyand the forget-me-not.The
capswere then decoratedwith spanglesandpearls.They were tied back with two pink ribbons.They had
their hair plaited in two pigtails, eachmadeup of 8 to 11 strands,and then tied togetherup their heac.
They were alsowearing long beadnecklaceswhich they arrangedin two up to six successiverows round
the neck and a longer necklacewas left down the breast.The beadswere madeup of white glass,nacreor
silver.
They used to wear a waistcoat ("Rockleiber") made of red cloth or velvet (sometimeswhite or
black in summer), over the white blouse, usually sewn to the skirt, but they also used festooned
waistcoatsover the dress,decoratedwith roseson chest and back. They were buttoned with a silvery
buckle, engravedwith red and green glass ornaments.They were wearing, over the skirts, long dark-
colored plaited apronswith black geometricaland flowery seams.
I may need to add to this short presentation of the Saxon costume the fact that they were
especiallyhard-working people,honest,very generous,for whom altruism was not an abstractconcept
but their lifestyle. They were all, not in the leastdifferent from the other people,if one doesn'ttake into
accounttheirtenaciW.
Complexul Swg,&lete
Putinesuntlocurile din oragcaresdfie atdtde incdrcatede istorie ca Sugdletele.
Ca ansamblucivic din vechea cetate,complexul cuprinde,pe latura de nord a Piefei Centrale,
tilsprezece clddiri, sub care se inqird doudzecide bol1i, in ogive gotice, suslinutegi strdjuite de
:,:,rizeci giunu depilaqtriidreptunghiulari.
Complexul a fost construit la sfdrgitul secolului aI XIV-lea qi inceputul secolului al XV-lea,
:e,consolidat in marepartedupi I45l , cdndunincendiudevastatora distruso partedin construcfiilede
.:::i:r ale oragului,printre caregiunele din PiafaC entrald.
Re,eeleLudovic I de Anjou (1342-1382),incurajdndindustriaqi comerlul saqilorbistrifeni,a
,; i'r,Jaracestora,lal352,dreptul de a line "t6rgulcel mare", de Sf. Bartolomeu,cu o durat6de 15zile.
T,:,tarunci.oraqulprimegtegi dreptul de antrepozit.
Ca urmare, localnicii au edificat ?nscurtdvreme Complexul Sugdletegi cu scopurimercuriale
s:ce desen'ire,construind spalii extinsededepozitaregi addpostpentrunegustori qi convoaielelor.
Subporliunea acoperitda colonadelor,comercianlii iqi puteau etalamarfapetimp nefavorabil,
:: .,-remece Piala Centrald (Marktplatz) ofereaun spafiu mai mult decit suficient cdnd timpul era
llllTlr\S. I
Burgul primeqteqi titlul de ,,oraqliber regesc",in stemasaobservAndu-se un stru! cu potcoava I 59
;3 aur in cioc, ce simboliza prosperitatea comerfului, crinii Casei
;c,mnitoaredeAnjou,ca qi celepatrudungi din stemaUngariei.
In anul 1453regeleLadislau al V-lea il inal!6 pe inving[torul turcilor,
:igenrul Ioan de Hunedoara(Hunyadi),la rangul de grof regal al Bistrifei,
';,-..rdandu-igi veniturile oragului. Se pare cd aceastdnumire a finut cont qi
Je taprul cd acesta avea deja aici un ,,castel cetate" pe Dealul
Burberg(Burich),din imediatavecindtatea oraqului.
Prin pozifia sain teritoriu, Bistrila seafla la intersecliaunor drumuri
r '-lmercialede mare importan!6,ce legauEuropade Vestcu ceaRdsdriteand,
Pu-,ltrniagi Rusia cu Peninsula Balcanicd. Oraqul era in drumul de tranzit orasuluiBistrila
Stema
t;,:::::;':3iyrT:;:
rblrgatoriu pentru cei ce-gi doreau o cale lesnicioasd qi directd spre gi
;lnspre acesteregiuni.Aqa seexplicdnumirul marede convoaiecomercialecetreceauinacelewemuri
:nn Bistrila.
Dezvoltareaeconomic[ a oragului a fost sprijinitd qi de cdtre Matei Corvin, devenit intre timp
:egeal Ungariei.in anul 1465elacorddbistrilenilordreptulde a ddrdmacetateasadepe Burich,pe care
c,rno;tenise,sprijinind astfel populafia in ridicareaprimului zid de apdrareal oragului.Dupd allrzece
ani. in l175,Matei Corvin atribuieBistrilei Districtul Rodna,cu cele20 de localitdficomponente,std-
pinire ceva durapeste300 de ani,p0ndlamilitarizarearcgiuhiide cdtreMariaThereza,inanullT66.
Bistrila devine, astfel, in scurtdvreme, un centru comercial qi economic de primi mdrime al
Transilvaniei.
De multe ori comercianfii zdboveauaici, fiind scutifi de taxe gi impozite, dar qi obligali, prin,
.-rrdinulexpresal regelui, sd-gioferemarfa sprevdnzareqibistrilenilor, cdndtranzitauburgul.
Aproape zllntc, care cu coviltire umpleau curlile lungi ale caselor din^Sugdlete.Aici erau
amenajate,pe ldngd depozitespafioase,qi grajdurile pentru animalelede povard.In inc6perile dinspre
pia1d.drumelii se puteau ospdtape cinste, cu rafinatele preparateculinare ale bistriJenilor.Vinurile
aurohtonede Lechinfa,Teaca,Neuburgerul gi Steiningerul erau renumite gi se bucurau qi atunci de o
binemeritatdapreciere.Viile roditoaredin preajmaoraquluieraumai mult decdtindestuldtoarepentru a
asiguradin belqugvinul pentru cei ce-qipotoleaucu greu setea, saudoreaus5-qi,,pertracteze"afacerile
launpahar.
Nu arareori in curlile qi grddinile spafioasedin incintd se orAnduiau,la cerereamusafirilor,
mese,unde sepetreceain voie, ferit de privirile curiogilor.In vreme ce al1ii,dimpotrivi, se agezaula
meseleorAnduitespre strad[, printre florile de piatrd ce impestrilau in acelevremuri pestetot pavajul
mdrunt al strdzilor,cu un covor policrom, suavparfumat.
Toate cl[dirile ansamblului aveau crame
spaJioase. . .qi, acolo unde era bdutura,se instala de
obiceiqibunadispozilie.
Dacd clavirul nu-l gdseaipeste tot, instru-
mentelecu coardeqi cele de suflat eraupretutindeni gi
se intreceau seardde seardin a desluqi mazurcile qi
lendlerelecelemai lamodd.
Tdrziu, in noapte, oaspefii se retrdgeau spre
camerele de la etaj, amenqate in dormitoare
confortabile.Doar ceasuldin Turnul sagilormai linea
seamatimpului, bdt0nd ore exacte,pentru cei ce ar fi
fost interesalisaudispuqis5le mai aud6.Numai garda
municipal[, ce patrula noaptea prin t6rg, le mai
urmdrea, deoarece qi ei anunfau ora cu glasurile
rigugite, odati cu asigurareadatdordqenilorc6 este
liniqtedeplindgitotu-i in ordinein cetate.
Dis-de-dimineatd, zona fremdta datoritd
tdrgovefilor.Se rdnduiaumeseleqi tonetelecu marfi.
Uneori marfa eraexpusdinc[rule sauchiarpejos, sub
bolfile stradale.
uol Dintre mdrfurile ce se ofereau aici spre
vdnzarebistrileniloq de o mare diversitate,eraucele ale meqterilor autohtoni,dar se giseau qi obiecte
din aur gi argint, ornamenteartistice , vestimentalii bisericegti qi chiar anne, ce-gi aveau obArgiain
Europa occidentaldsaumeridionald.Mdrfurile erauexpusezllnic sub arcadeca qi in piala mare de vis-
d-vis.
Dinspre rdsdrit,din Moldova,Ucraina, Polonia si Rusia, comercianliiaduceaupiei, bldnuri,
animalepentrusacrificat,peqte,mierede albine,pietresemiprelioase qip0nzeturi.
Dezvoltarearaprdd"a breslelorin Bistrifa a flcut ca in scurtdvreme produselemeseriaqilor
bistrileni s[ aibd o mare cdutareqi peste grani16.Nu rareori convoaielebreslaqilorqi mai ales ale
negustorilorbistrifeniau fost semnalateqiinAsia Central[ sauOrientulApropiat.
De o deosebitdprefuires-aubucuratmeseriagiibistrifeniin Moldova.Incbdin secolulal XV-lea,
bistrilenii frecventauregulat tdrgurile moldoveneqti.Ei duceauin Moldova unelte agricole, arrne,
clopote,uneltecasniceetc.
Iat[ doarc6tevaexempledin comenziledomnitorilormoldoveni,culesedin hrisoavelevremii:
Domnitorul Eremia Movil5 a cumpdratdin Bistrila 200 quintale de vasede aramd,linguri, coase,iarbd
de puqcd,sape,seceri,topoare,frAnghii qi plasede pescuit.PetruRareqa cumpdratndvoadede prins
peqte,podoabede aur qi argint, sdnii qi care.Alexandru Ldpuqneanuqi-aprocurat de aici o suti de coli
depergament.
Tot bistrilenii au furnizat voievozilor moldoveni postar,urifine de Flandra gi Colonia, stofe de
mbtasecu fire aurite, ca gi ornamenteartisticevenejiene,stofepentru vegmintelebisericeqti,precum qi
colonialeca:piperul,ghimberul,sauchiaralifri gimedicamente.
Comerjul s-afEcutpe bani pegin,dar qi in naturd,pe boi ingriqali, cai, porci,piei, bldnuri,ldnd,
pegtesaupostavldrdnescetc.
Mulli meseriaqiau fost solicitali, de-alungul timpului, in Moldova.Ceimai cunosculiau fost
meqteriizidari qipietrari,care auconstruitmulte din bisericileqi cetdfilefortificatealeMoldovei.
In aceavreme vestili au fost qi ,,doctorii" bistrileni, careav ingnjit multe fefe domneqtide-a
lungul secolelor,dovaddfiind numeroaseledocumenteexistentecu relatdripe aceastdtem6.
in perioadele de restrigte, bistrilenii au ajutat moldovenii in repetate rdnduri cu hrand gi
sezduire.O vreme,insSgiBistri\aaapa\inut domnitorului moldoveanPetruRareg.
Complexul Sugdlete este o reahzare arhitectonicd remarcabild, cu un rol funclional bine
determinat,ce a oferit siguranfa,atdtdenecesari,convoaielorcomercianfilorin aceaepoci medievald.
Elementelespecificearhitectoniceale fiecdreiclddiri seintegrauperfectin ansamblu,iespect6ndstilul
eoticului qi al renagteriitransilvinene.
Interven{iile ulterioare asupra construcliilor au frcut sd apard sporadic gi elemente ale
arhitecturii renascentistesaualebarocului tdrziu.
Cele treisprezececlddiri au fost ingeminate din considerentestrategice.Grosimeade pAndla
un metru qi jumdtatea zidurilor caselorqi masivitateaporlilor carosabilebine zdvordte,dovedesccu
prisosin!6gi astizi acestlucru. Doar diversitateabasoreliefurilor,a ancadramentelor, a cheilor de bolt6,
a blazoanelorgi a faladelor,ofereau caselorcealcdtuiaucomplexulo varietatece semai pistreazdincd.
Din pdcate astdzi,elementede o mare valoare arhitectonicdqi artisticd, martore ale istoriei
noastre,suntacoperite,inparte,detencuialaindiferenfeigi a iresponsabilitdfii.
Acoperiqurile caselorau fost reficute gi ele in repetaterdnduri, mai alesin ultimul secol,fiind
inldrurate elemente decorative importante, reduc0ndu-le mult din indlfime qi din ingeniozitatea
constructivd.Astfel, cogurilede fum ca gi lucarneleetajateale acoperigurilorde altddatl au disparutin
ceamai mareparte.
Pierzdnd din amplitudinea acoperiqurilor, Sugdletele a pierdut gi din somptuozitatea de
odinioard.Uniformizarea copertinelora siricit complexul de farmecul sdumedieval.
in prima casd,dinspre rdsirit, gi-a avut sediul prima farmacie din orag, numitd ,,La vulturul
ne-eru",atestatddocumentarin anul 1516. In urmdtoareaclddire a funcfionatmulte decenii Librd-
niaBinder.Urmau caseleH. Tomae,Himberg & Co., J. Lutsch qi Sklamer,girul incheindu-secu Casa
ParohialdEvanghelicd,acegtiafiind proprietariitabulari la inceput de secolXX, aqacum reiesedin
esrraseledecartefunciard,aleacestorimobile.
Multe din clddiri au suferit modificdri repetate,pierzAnddin originalitate, unele din porfile de
accesin curlile spalioaseau fost irg'umit5fite, ferestrele qi chiar incdperile recompartimenlate,f5ri
ceamai elementariresponsabilitatecivicS, subochii indulgenli, dacdnu nepdsdtori,ai notabilitdlilor. lu,
Doar ultimele trei clddiri din partea de vest a ansamblului, p[streazd elementeconstructive
ori ginale,asupracdroravoi insistapufin.
Nu suntmulte datelecarene dau amdnunteasupraproprietarilor acestorade-alungul secolelor.
$tim doarcd Ursula,soliaconsilieruluiPaulForster,lasdin anul 1505,o casddin Compleiul Sug[lete,
parohiei oraqului( probabil ceade lanr.23), casdce ulterior a fost vAndutdqi apoi currydratl aha, drn
vecindtateaCaseiparohiale,(ceade la m"I4) restauratigi ea ?n I5I2 cu banii provenifi din vdnzarea
celei dintdi.Aceastaa primit numelede Kapitelhaus,deoarecea fost donatdin anul 1432printestament
de cdtre PetrusKreschmeier,Ordinului catolic Fraternitasbeatevirginis, cu destinafiade gdzd:uirea
adunarilorcapitulului ecumenic.Degradatd,detimp, eaa fost ren ovatddeUrsula qi recedatdOrdinului.
I'lembrii acestuiordin eraupreolii catolici ai oragului,ca qi cei din satele apa\indtoare.Dupd reforma
luterand,eaa ad[postit adundrilepreofilor reformafi ce alcdtuiaucapitul evanghelic.
Casaparohialdevanghelic[(de la nr.13)esteceamai noud clddirea complexuluiqi pdstreazd
incd multe elementeoriginale. Unele dintre acesteasunt vizibile din PiafS CentraId,,cumar fi portalul
din piatrd in arc frAnt, cu un capiteliu heraldic astral,pe care sepot vedeasimbolurile: soarele,luna gi
luceafErul.Pe acestaesteinscripjionatqi anul 1480.
Cladirea are forma literei U. Din curtea interioard
se deschidganguri de accesla etaj, cu bol1i gi arcuri
rntermediare. De o valoare artisticd aparte sunt
ancadramenteleuqilor qi ferestrelor,mdiestrit d5ltuite
in piatrd, ca qi bollile cu pandantivi ale inciperilor de
la etaj.
CasaPetermann(situatdla nr.15) a pdstrat,in
cea mai mare parte, forma inifial5. Dintre elementele
arhitectonicede aici, aq aminti ancadramentulugilor
de la etaj,ce sunt consideratecauneledintrecelemai
r 909
prelioaserealizdriin stilul gotic din Transilvania.Ancadramentularein parteade susdoubherburi care
infEfigeazdstemaoraquluiqi blazonulproprietaruluiPetermann.Pe capiteliuestegravatqi anul 1480,
probabil anul edificdrii. Dar estetot atdtdeverosimil ca aceastdcifrd s6 reprezinteanul reconstrucliei
acesteia.Una din uqilece separddoudincdperide la etaj estesculptatdin lemn depaltin, cu ornamente
florale deosebitde valoroase,meqtequgrtreahzale gi bine pdstrate.CasaPetermannare sub colonade
qi
cheideboltd cu sculpturiflorale astralestilizate .
Cl[dirile situate spre est de cele amintite mai sus, sunt mici qi intervenliile masive ale
restauratorilorle-audiminuat mult autenticitatea.La uneledintre ele s-aintervenit asuprafaladelorprin
amenajareaunor vitrine dreptunghiulareanonime in locul portalurilor gotice sau prin montarea pe
perefia levilor de apd,canalqi gaze,preurmgi a branqamentelor electriceqi telefonicepesteelemente
arhitecturalevaloroase.Din exteriorul ansamblului, turistul poate observacomponenteledecorative
ale portalurilor din piatrd, capiteliul heraldic,
statuetaSfdntului Nicolaie dintre ferestrele Casei
Parohiale,portalurile gi porlile carosabile,ca gi
particularitSlile constructive ale caselor compo-
nente.
Interiorul ansamblului este spaliu locuibil,
oferind posibilitdli limitate de vizitare. Doar
parterul stradal, inchiriat comercianfilor, ca qi
colonadeleexterioaremai pot oferi astdzi imagini,
cdt de cdt, apropiate de ceea ce reprezenta
ambientulmedieval al acestorlocuri, c6ndva.
Astdzi, o valorificare a intregului ansamblu,
cu pretenfii de restaurare,este, pe cAt de greu de
reahzat din motive lesne de infeles in aceastd
perioaddde austeritate,pe atdtdenecesard.
url Ansamblul are pentru oraqul Bistrifa, pe
lAngdo valoare arhitectonicd,gi una simbolicd qi
patrimonialS, ce se cere etalatd gi inclusd in
circuitul nafional qi internalional de valori.
Valorificarea turistic[ a ansambluluiestenu numai
posibild, ci gi imperativS, ca o chestiune de
clllizatie.
;fi
:""#:, lut
uol
Ospdtard,1878
Kellnerin 1878
Waitress,1878
The Sugd,leteCornPlex