Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • MES Carte

    Transféré par

    Lucian Cadere
    57 vues72 pages
    Carte mașini electrice speciale

    Titre original

    MES-carte

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    Carte mașini electrice speciale

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    57 vues72 pages

    MES Carte

    Transféré par

    Lucian Cadere
    Carte mașini electrice speciale

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 72
    Carmen Cojocaru-Filipiue MASINI ELECTRICE SPHCIALE Blemente de teorie si aplicatii, I ue, Tel, 0232-278680 / 1196 e-mail: setis@ec.tuiasi.ro TASS Referenti stiintifici: Prof. Dr. Ing. Crefu Adrian Universitatea Tehnict “Gh. Asachi Prof. Dr. Ing. Teodoru Emil Costel Universitatea Tehnica “Gh. Asachi” Iasi Iasi Tehnoredactare computerizata si grafici: Cecilia Hisei ISBN: 978-606-9204 1-1-5 (COJOCARU-FILIPIUC, CARMEN-GEORGETA Masini electrice speciale : elemente de teorie gi aplicafii / conf. dr. ing. Cojocaru-Filipiue Carmen. - lagi: Setis, 2010 Bibliogr. ISBN 978-606-92041-1-5 621.313(075.8) ‘CUPRINS Prefata Al. Microservomotorul asincron bifazat. Reglarea vitezei prin comanda in amplitudine si faz 1.1 Caracterizare generald, Scheme de alimentare-comandi a servomotorului asincron bifazat (SAB) 1 1.2. Principiul opriri eu antofrinare a SAB 3 1.3. Principiul reglirii de vitezA la SAB a) 1.4, Variante constructive ale SAB.....ccsccssevsrneisnenien 8 1.5. Procedeul experimental... 0 A2, Microservomotor asineron bifazat intr-un sistem de pozifionare cu traductor incremental 2.1. Introducere 19 2.2. Elemente constituente $i funefionarea sistemului de pocitionare inorementald cu uSAB seve AD 2.3, Procedeul experimental sl A3. Microservomotor asineron bifazat intr-un sistem de pozifionare cu traductor analogic, tip reocord 311. Sistem de pozifionare cu reacfie de la un traductor de pozifie analogic de tip reocord, firs amplificarea erori.. eas 3.2. Skate de poonae en taduetr tip reoond i amplificarea erori 3.3. Procedeul experimental Ad. Micromotorul de curent continu, Reglarea vitezei 4.1. Introducere... 42. Comanda jIMCC prin servoamplifcatoae linire cu tranzistoare bipolare 43, Schema de antrenare reversibila cu control lnir al curentului 38 4.4. Schemi de reglare unidirecfionalA a vitezei fird tradustor de turafie 4.5 Schema de conttol unidirectional al vitezei cu tahogenerator 46, Procedeu experimental _ AS. Micromotor de cc. fir peri monofazat, cu sifintrefier asimetric 5.1. Caracterizare general 7 5.2. Elemente constructive si functionarea wMCCTP eu asimetric ‘53, Scheme de comand a MCCFP 54, Procedeul experimental. imentare monopolar oa A6, Micromotor de ccc. firk peri (rifazat, eu alimentare monopolaré 6.1. Caracterizare general. 69 6.2. Constructia micromotorului 70 6.3, Comutatorul electronic autocondus 4 64, Funcfionarea zMCCFP. Cuplul electromagnetic de excitae 77 6.5, Reglarea cuplului si vitezei wMCCFP 6.6. Comutatia. Diodele de descércare. 6.7. Pozitionarea sensorilor Hall 6.8, Procedeul experimental AT. Servomotor de c.c. fird peril trifazat, ew curenfi dreptunghiulari bipolari 7.1. Constructia indusului MCEA-CD sero 7.2. Construcjia inductorului MCEA-CD-MP 7.3. Traductorul de pozitie al MCEA-CD 7.4. Comutatorul electronic (invertorul) MCEA-CD_ 7.5. Ecualii de funcfionare a MCEA-CD 76 Principalele mirimi de construcjie a MCEA-CD-MP tip SBS 2,4/0,6 Nm... 110 7.1. Provedeul experimental savesocssseesstisestseessetceseneeeeee ET AB, Resolverul "sin-cos" functioniind ca traduetor de pozifie rotorics al ‘unui motor sincron autocondus 8.1. Elemente teoretice 7 8.2, Functionarea resolverului sin-cos in regim static 120 8.3. Funcfionarea resolverului sin-cos in regim de rotajie continua ...122 8.4, Procedeul experimental... : 128 BIBLIOGRAFIE 137 PREPATA Masinile electrice speciale au cunoscut in ultimele decenit 0 evolujie remarcabilé bazatd pe progresul in domeniile materialelor magnetice $i clectroizolante cu proprietati excepfionale, a unei largi game de dispositive semiconductoare ultra-performante, microprocesoare si circuitel_ integrate specializate, a convertoaretor electronice de putere sia sistemelor si tehmicilor de control asociate cu software de nivel inal, dedicat Exigentele impuse de aplicayile practice, de larga uiilizare sau specializate, au stimulat suplimentar conceperea si diversificarea de noi solu ‘constructive $i realizarea de performante superioare, care au condus la noi caracteristici ale masinilor electrice speciale actuale: ~ 0 miniaturizare ‘avansatd; - asocierea aproape omniprezenté a masinii cu ansambluri clectronice de alimentare-comandd-control: ~ un grad inalt de integrare structurala a electronicit de alimentare-comanda in structura electromecanied a ‘masinii si de integrare functional a masinit in dispozitivul antrenat ;~largirea caracterului de servomotor al elementelor de execute, prin cresterea gradului de controlabilitate a misedrii si prin eresterea ponderii detinute de conversia de semnal-informatie in raport cu conversia energetici ; cresterea performanelor dinamice in sisteme de control automat al cuplului, vitezei, pozifiei; - diversificarea $i cresterea preciziei, recolujiei, masinilor electrice speciale traductoare; ~ 0 apreciabilé marine a fiabilitiqit masinii propiw-zise, cdt si a ‘echipamentelor de comand si reglare aferente. Motoarele imeligente care incorporeaza electronica de alimentare, feed-back (electric st mecanic) si control analogie sau numeric cu controlere ‘sau microprocesoare, realizénd controlul complex al mixcdri prin programare e interfeje software dedicate, sunt 0 prezenja marcanta, specifica masinilor electrice speciale actuale. Lucrarea de fata prezinta posibilitatea de studiu teoretic si experimental al nor masini electrice speciale in cadrul unor aplicatii de laborator de conceptie, execupie $i prezentare groficd originald preponderent, care au caracter didactic, dar oferd de asemeni posibilititi de cercetare aprofundat stiinficd a unor detalii constructiv-functionale. Sunt vizate masini electrice speciale de putere redusa (sute, zeci, sau fractiuni de Watt) din categoria servomotoarelor (asincrone, sincrone cu magnefipermanenti, de curent continu clasice cu magnefi permanent, sau sevomotoare cu comutatie electronici autocondusd) si a mayinilor electrice speciale traductoare (ahogeneratoare, resolvere) Aplicatlle se realizeazd pe standuri experimentale originale, prevazute cu un panow frontal care permite reglaje, comenzi, miasurdri si inregistriri de date. Modul de prezentare a aplicafiilor este unitar, fiecare aplicatie conjinind © parte introductiva, in care se prezinta scopul lucrdri si elemente de tearie ‘generale $i particulare referitoare la specificul cazului studiat, evidengiind atat principiul de functionare cét si fenomenologia intima a respectivului sistem. Deserierea standului si a instalafiei din laborator impreund cw prezentarea ‘procedeului experimental aferent precum si unele rezultate experimentale inregistrate, sunt incluse de asemeni in fiecare aplicatie, Volumul de fay reprezint& partea intdi a lucrérii, contindnd un numéir de opt aplicati, referitoare la : servomotoare asincrone bifazate, micromotoare de curent continu clasice cu magnefi permanenti, servomotoare cu comutapie celectronicd autocondusa, resolvere ca traductoare de pozitie rotoricd. ‘Materialul prezentat se adreseazdi studentilor care urmeazit cursurile de Masini electrice speciale si respectiv de Micromasini electrice predate la Facultatea de Inginerie Electrica, Energeticd si Informatica Aplicata gi respectiv 1a Facultatea de Mecanici, din Univesitatea Tehnicis Gh Asachi" Tosi; prin actualitatea domeniului abordat si prin caracterul practic al informasilor pe care le oferd poate fi util de asemeni inginerilor si specialistilor implica in studi avansate in domentul Masinilor electrice speciale. ‘Autorul mulfumeste celor care au sustinut aparitia acestei luerdri asi, decembrie 2009 Al. MICROSERVOMOTORUL ASINCRON BIFAZAT. REGLAREA VITEZEI PRIN COMANDA IN AMPLITUDINE $I FAZA. 1.1. Caracterizare generali. Scheme de alimentare-comanda a servomotorului asineron bifazat (SAB) Servomotorulasincron bifazat (SAB) este un motor asincron bifazat - cu ‘camp magnetic rotitor- care se deosebeste constructiv de motoarele asinerone de utilizare generala (convenfionale) prin aceea c& rezistenfa rotorului are valoare ‘marta. SAB permite controlul migcirii prin reglarea vitezei si oprirea cu ‘autofranare, func{it realizate prin alimentarea uncia dintre infasuririle statorice ‘eu seminal de comanda, Statorul SAB confine o tnfisurare bifazata — formata din doud bobinaje de fait cu axele magnetice decalate in spafiu cu 90. ~ alimentaié cu un sistem: bifazat de tensiuni, defazate in timp, in cazul ideal, cu 90°el. Rotorul este de tip {in scurtcireuit, prezintd recistenté ohmicd maritd si este reslizat wzual in variante constructive particulae, destinate a micsora momentul de inerfe a pai mobile gi a ereste performantele dinamice ale SAB; dintre solute constructive ale rotorului,folosite in practicd, cele mai importante sunt prezentate in §1.4. ‘Atunei cand cele doud solenafi statorice de faz& prezinta variatie spatio- temporal in intrefier sinusoidala, amp! ini egale $i defazaj de 90°cL., se generezi un cdmp magnetic rotitor uniform, circular, si se real2eaz8 regimul simetric de functionare a SAB. Aceasti situajie’ se obfine atunci ind Infasurarea statoricd bifazatd este simetried (infisuravile de fazd au impedante identice si axele decalate in spafiu ideal, la 90%. formand un receptor bifacat echilibrat), iat cele dou tensiuni de alimentare formeazi un sistem bifacat simetric (cu frecventa si amplitudini egale, iar defazajul in timp ideal, de 90°.) Jn practca, se urmareste eu precidere realizarea cu ajutorul SAB a unor performante dinamice si de comanda particulare, sau realizarea unei scheme simple de alimentare-comandé-reglare (de complexitate redusi, acceptabila), ceea ce conduce, de cele mai multe ori, la un regim nesimetrie de functionare a servomotoarelor asincrone bifazate SAB se construiese cu precddere pentru _domeniul puterilor mi (P,<10KW), fractionare (P,<1kW) si micro (P,<100W, inclusiv P.<1W); avind ‘in’ verdere ci In aceasti gama de puteri ‘se admit compromisuri_privind performanjele energetice si de ficient a utilizarii materialelor active ale maginii (randamentul, valoarea rapoartelor putere per masi [Wike], cuglu per curent ENmV/A], sau gradul de uniformitate a cuplului ete.) in favoarea performanfclor de controlabiltate asupra misc, regimurile nesimetrice sunt ual uilzate in funyionarea SAB. Una din infisuririle statorice ale SAB, este denumité infésurare de ‘excitatie, FEX si rimane in permanenti alimentath de la 0 retea monofazat& de ca,, cto tensiune notatiU «far cea de a doua, numita infdsurare de comand, frecvenjii dar defazatii cu 90° care constituie semnalul de comanda al SAB. Cd este alimentatd cu o tensiune U,., de acer cl. fas de U, [Bearare anal Fig. 1-1 Metode de rege vite SAB prin: a. reglreaamplitain tens de comands Ue= vat. lay =90°, Us ts Up=ets 6. reglrea mint a amplitin i fae ensiuni de comand: Uc=var, = va. Comanda SAB consti in reglarea tensiunii Ug aplicate fazei de ‘comands, in timp ce tensiunea U, de alimentare a fazei de excitatie se menjine ‘constant. Prin comanda SAB se ot |. oprirea eu autofranare a SAB, realizatA prin anularea tensiunii de comands, Ue= 0; 2. reglarea vitezei de rotatie a SAB, realizati prin reglarea tensiunii de comands, conform uneia din urmatoarele trei metode care sunt sugerate gi in fig 1-1: a) reglarea amplitudinii tensiunii de comand, U = var., in timp ce se asigura un defazaj permanent constant de y = 90° al Ue tn raport eu Up, iar Urconst; b) reglarea defazajului tensiunii Uc in raport cu Us, y = var, ‘mengindndu-se constanta amplitudinea sa, Uc const. si Us~ const; ©) reglarea mixta, atit a amplitudini tensiunii de comands, Uc = var. cit si a defazajului y = var. a teusiunii de comand’ U. in raport cu tensiunea de excitafie, Up 1.2. Prineipiul opririi cu autofranare a SAB in fig1-2, curba (1) eprezinta caracteristca mecanica, Mm) @ unui motor asineron bifazat normal, cu rezistenja rotoricd redusi (MAB), Alura caracterstci este asemdndtoare eu cea a motoarelor asinerone wrifazate normale (Man). Spre deosebire de acestea, SAB prezinti rezistenfi rotorics mart, ceea ce determing, in conde unui cimp statoric circular, © caracteristicé mecanic& de forma curbei (2): valoarea euplului critic, Mx se obine in domeniul vitezelor negative (in fig, 1-2, lan =-ny,respectiv s= 2), in general la 0 valoare a turatiei in intervalul_n = (l...3)m, respectiv la alunecari de valoare s~ caracterstca Mn) a SAB prezintio aluri liniard. _ (1) MAB, MAT 1-2 Compaaje itr caractristicile mecanice M = il motorlasincron bifaat, MAB (rezstenf§ rtoric& normals, odus8) si = servomotorulasneronbifazat, SAB (ezistenfarotrid mii. Caracteristica -mecanic de forma curbei (2) (fig.!-2) corespunde functionarié SAB fa regime simetrie (objinut cu o infigurare bifazata echilibrati, alimentati cu un sistem bifazat simetric de tensiuni), Atunci insA cand se cfectucaz’ reglarea vitezei SAB prin reglarea tensiunii de comand’, Ue (conform uneia din cele trei metode menfionate mai sus), are loc 0 functionare fn regim bifazat nesimetric (Uc. =var., sawsi y # 90°). Mai mult, pentru a realiza oprirea cu autofranare a SAB se anuleaza tensiunea de comands, Uc=0, menfindndu-se alimentata faza de excitafie, objinndu-se astfel o funcyionare in regim monofacat (Uc=0, Ur #0). Pentru explicarea procesului de oprire cu. autoftinare se analizeaza in ccontinuare caracteristicile mecanice corespunzstoare acestor dou situaii de functionare a SAB, in tegim nesimetric, respecti in regim monofezat. 4) Alura caracterstcii mecanice a SAB in regim monofazat, M;sax() ‘impreuna cu cea a componentelor directa gi inversi ale cuplului, Mid”) si Midi), este prezentati in fig.l-3.b. Caracterstica M; san(n) difera in raport cu caracteristica motorului asincron monofazat normal, Mor), cu rezistenta rotorica redust, prezentath pentru comparatie in fig.\-3.a. Deosebirea de alura este determinat’ de valoarea madritd a rezistenjei rotorice realizat& prin constructie Ia SAB. Se observa ci SAB in regim monofazat dezvolth exclusiv un cuplu de finare (rezistent): carcateristica Mi gaan) se gaseste in cadranele IV gi Tunde cuplul sap $i turatia n au sermne contrare. Fig. 1-3 Comparati ‘8. motorul asincron monofazat eu rezistenfrotoric&| mic&; 'b, motorul asineron monofazat cu rezisten{arotorica mart, sau SAB in regim monofazat, ) Oprirea cu autofranare @ SAB in regim simetric. Se considera mai inti ct SAB este de construct echlibratt i este alimentat de la un sistem bifazat simetric de tensiuni, astfel incét ciimpul magnetic statoric este circular. {n fig.1-4.a, caracteristiea mecanic& Mi(n) corespunde cuplului de regim bifacat simetric. Se presupune 8 funcfionaree are Joc intr-un punct 4 din cadranul I, rotorul evoludnd cu viteza ng in sens direct. ‘Atunci cdnd se intrerupe alimentarea infiguririi de comanda (Uc 0) si se ‘menfine alimentati doar infigurarea de excitatie (Up #0), cémpul magnetic statoric devine un cmp monofazat, pulsator altemativ, de direcfe fix in spatiu, determinat de o singuri infigurare alimentath in c.a., FEX. Curba M(x) din fig.1-4.a reprezintd caracteristica mecanicé a SAB in acest regim monofaczat, care trece prin origine si se situeaza in cadranele If si IV, ardténd un regim de fidnare, oricare ar fi sensul de rotatic al SAB (similar curbei Mj san din fig. 1-3). La deconectarea bruset a fazei de comand’ si riminerea SAB sub acfiunea exclusiva a fazei de excita, funcfionarea trece din punctul A de pe ccaracteristica Mj, in punctul Ay de pe caracteristica Mj; cuplul dezvoltat in Ay este negativ, de frénare (se opune migedrii in sens direct) si determina oprirea ‘SAB in timp scurt, cu deplasarea punctului de functionare pe curba Mi, din A, in 0, unde n= 0. 1-4 Caracterstica Mn) si oprtea cu autoftinareprin deconectarea fazei de ‘comanda: a. SAB in regim simetrc; b. SAB in rogim nesimeti. ©) Oprirea cu autofrinare a SAB in regim nesimetric. La reglarea vitezei prin reglarea tensiunii de comands sistemul de tensiuni de alimentare Up $i Uc ‘nu mai formeazi un sistem bifazat simetric. Pe de altd parte, in unele variante constructive, SAB nu se realizeaza cu inftigurdti FEx si FCd identce, constituind ‘un consumator bifazat dezechilibrat; in ambele cazuri edmpul magnetic rotitor statoric nu mai este circular, devenind un edmp rotitor, eliptic. Un astfel de sistem bifuzat nesimetric dezechilibrat se studiaza prin descompunerea in dout sisteme bifazate simetrice eckilibrare, unl de succesiune directa si altul de sucesiune inversa. Caracteristicile somponentelor de cuplu, directs, Mig si inversi, Mj, precum si caracteristica cuplului recultant, produs de SAB in regim bifacat nesimetric, Muy sunt prezentate in fig. 1-4. Caracteristica mecanica, Mny(n) a SAB in regim nesimetric (fig.1-4.b) se plaseazi sub caraceristica de regim simettic, My(n) (fig.1-4.), valoarea cuplului de pornire, Mp este mai mica si funefionarea are loc la valori mai mici ale vitezei pentru acelagi cuplu rezistent la arbore, Mg; viteza de mers in gol este ‘de asemenea mai mic& deest viteza de sincronism, my <7 Se presupune si in acest caz e& funefionarea are loc intr-un pune stajionar A de pe caracteristca mecanic8 Muy a SAB in regim nesimetric, eorespunzitor unui acelasi cuplu activ (My > 0), egal in modul cu cuplul ezistent Ia arbore, care determina o vitezi de rotafie uniform in sens direct, my < np

    Vous aimerez peut-être aussi