INTRODUCERE.................................................................................................................................

3
CAP 1 ANALIZA DEZVOLTĂRII REGIONALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ..........................4
1.1 Delimitari conceptuale privind dezvoltarea regionala in cadrul Uniunii Europene.................4
1.2 Politica regionala a Uniunii Europene....................................................................................8
Capitolul 2 - POLITICA DE DEZVOLTARE A UE.......................................................................18
2.1 Politica şi obiectivele.............................................................................................................18
2.2 Mijloacele financiare - Instrumentele structurale şi complementare.....................................19
2.3 Instrumente Structurale - Domenii de intervenţie..................................................................19
2.4 Instrumente Structurale - Reglementări comunitare..............................................................21
2.5 Asistenţa financiară pentru România.....................................................................................22
2.6 Alocări financiare...................................................................................................................23
2.7 Cofinanţare.............................................................................................................................23
2.9 Planificare şi programare.......................................................................................................24
2.9.1 Priorităţi...........................................................................................................................24
2.9.2 Programe operaţionale 2007-2013..................................................................................25
2.10. Programele Operaţionale – prezentare generală.................................................................27
2.10.1 Programul Operaţional de Transport.............................................................................27
2.10.2 Programul Operaţional de Mediu..................................................................................28
2.10.3 Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice.....................................30
2.10.4 Programul Operaţional Regional...................................................................................31
2.10.5 Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane...............................................33
2.10.6 Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative.......................34
2.10.7 Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică.........................................................35
2.11. Puncte cheie pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune..................................36
2.11.1 Beneficiarul eligibil.......................................................................................................36
2.11.2 Proiectul eligibil............................................................................................................36
2.11.3 Cofinanţare necesară pentru un proiect cu fonduri structurale.....................................36
2.11.4 Documentaţie necesară..................................................................................................37
2.11.5 Paşi în obţinerea finanţării.............................................................................................37
CAP 3 Fondurile Structurale si de Coeziune...................................................................................39
3.1. Obiectivele fondurilor structurale si de coeziune..................................................................39
3.2. INSTRUMENTELE STRUCTURALE................................................................................39
3.2.1. FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ - F.E.D.R.......................40
3.2.2. FONDUL SOCIAL EUROPEAN (F.S.E.) ...................................................................46
3.2.3. FONDUL DE COEZIUNE (F.C.)..................................................................................47
3.2.4. FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
(F.E.A.D.R.)..............................................................................................................................47
3.2.5. FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT (F.E.P.)..................................................48
CAPITOLUL 4 – STUDIU DE CAZ................................................................................................49
1.INFORMAŢII PRIVIND SOLICITANTUL.................................................................................50
2.DESCRIEREA PROIECTULUI....................................................................................................53
3. CONCORDANŢA CU POLITICILE UE ŞI LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ..............................66
4. FINANŢAREA PROIECTULUI..................................................................................................68
5. CERTIFICAREA APLICAŢIEI...................................................................................................71
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................72
INTRODUCERE

Ideea unei Europe unite a fost susţinută de-a lungul secolelor de împăraţi şi intelectuali
deopotrivă, cum spunea si V. Hugo in anul 1867: ,,Va veni o zi in care Franta, Rusia, Italia,
Germania, toate natiunile continentului,fara a-si pierde trasaturile distincte si glorioasa lor
individualitate, se vor topi intr-o unitate superioara si vor constitui fraternitatea europeana ... Va
veni o zi in care nu vor mai exista alte campuri de batalie decat pietele deschise comertului si
spiritele deschise ideilor‘‘ dar, numai după cel de-al doilea război mondial statele europene au
instituţionalizat forme de cooperare internaţională, cu competenţe în domenii specifice, forme care
au pus bazele unei solidarităţi mai strânse între statele europene, a unei uniuni intre state şi ale
cooperării interguvernamentale.
Obiectivul principal al Uniunii Europene este ca economia diferitelor regiuni in Comunitate
sa fie aduse, pe termen mediu, in functie de posibilitati, la acelasi nivel sau cel putin la un nivel
comparabil pentru fiecare intreprindere, persoana. Intreprinderile si intreprinzatorii trebuie sa
profite de avantajele oferite de piata interna "Europeana", si pe termen mediu sa nu se bazeze pe
ajutoarele si subventiilor tarilor membre.
Astfel în anul 1957, tarile semnatare ale Tratatului de la Roma se refera în preambulul
acestuia la necesitatea de „a consolida unitatea economiilor lor si de a asigura dezvoltarea lor
armonioasa prin reducerea diferentelor existente între diversele regiuni si a decalajelor cu care se
confrunta regiunile mai putin favorizate”, in anul 1958 in urma tratatului de la Roma ia fiinta
primul fond structural cu denumirea de Fondul Social European urmat de Fondul European de
Orientare si Garantare Agricola care este constituit in anul 1962 urmand ca in anul 1975 sa fie creat
Fondul European de Dezvoltare Regionala iar ultimele doua fonduri structural au fost creat in anul
1993: Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului si Fondul de Coeziune, fonduri care au
ca obiectiv principal de a estompa decalajul cu care se confrunta regiunile mai putin favorizate.
În cele trei capitole ale acestei lucrări am tratat impactul instrumentelor financiare asupta
României, obiectivele si caracteristicile acestora, prin intermediul cărora Uniunea Europeană
acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării
coeziunii economice şi sociale

3
 CAP 1 ANALIZA DEZVOLTĂRII REGIONALE ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂ

1.1 Delimitari conceptuale privind dezvoltarea regionala in cadrul Uniunii

Europene

Obiectul de studiu al economiei regionale poate fi definit pornind de la definitia economica

stiintifica, adica economia regional are ca obiect de studiu fapte, fenomene, pro-cese si relatii
generate de activitatea si comportamentul agentilor economici in procesul com-plex al alocarii
resurselor rare potrivit cu nevoile individuale si sociale in cadrul unei regiuni.
Regiunea cuprinde o parte dintr-un teritoriu (stat, continent, zona geografică) caracterizată
prin, anumite particularităţi şi colectivitatea care trăieşte în acest teritoriu. Termenul de regiune are
o arie de aplicabilitate foarte vastă. Studiul economiei regionale este delimitat spatial la nivelul
unei regiuni si are ca finalitate cresterea si dezvoltarea regional durabila.
Regiunea ca sfera de cuprindere trebuie localizata in ierarhia spatiului economic. Care
poate fi analizat pe trei niveluri dispuse ierarhic: local - cuprinzand municipiile, orasele si
comunele; national - cuprinzand un teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere
administrativ şi politic într-un stat; si spatiul economic international care grupeaza mai multe state
avand obiective comune.
Din perspectiva dezvoltării regionale şi a integrării europene, s-au conturat trei categorii de
regiuni: regiunile din interiorul statelor ; regiunile care cuprind mai multe state dintr-o anumită
zonă geografică (ex. Benelux, grupul Vişegrad, grupul ţărilor din zona Mării Negre); regiunile
transfrontaliere, care presupune localizarea geografica a unei regiuni depasind granitele statului
national cuprinzand, fie mai multe economii nationale, fie spatii ce se regasesc la limita statelor cu
frontiera comuna (Dunare, Mures, Cris, Tisa -DMKT).Gruparea zonelor geografice de o parte si
alta a frontierelor statelor are la baza legaturile stabilite prin tradiţie, limbă, religie, cultură dar cel
mai importanta legatura reprezinta obiective economice comune.
Regiunea ca segment transfrontalier face din regionalism o problema de integrare adica o
problema de creare si punere in functiune a unor structuri noi pe fondul unor diversitati ale
subregiuniunilor componente.Se stie ca fixarea obiectivelor si a criteriilor de constituire a spatiilor
regionale tine preponderent de domeniul economicului.
Locul si rolul fiecaruia dintre participantii la integrarea regionala este evident legata in
primul rand de criterii de natura economica. Daca participantii sunt compatibili prin performantele
economice se poate spune ca regiunea este un spatiu al relatiilor de parteneriat, diferentele de
4
performante si de niveluri de dezvoltare genereaza relatii de dominare sau subordonare care in
plan economic se concretizeaza intr-o diviziune sau specializare pe subregiuni.Raportul dintre
regional si national trebuie avut in vedere prin prisma incidentei relatiilor transfrontaliere asupra
relatiilor proprii. Politicile regionale si cele nationale ridica problema delimitarii si interferentei lor.
Regionalizarea poate fi denumita ca un proces de formare a regiunilor, actiunile proprii ei
sunt: de definire a unei regiuni in raport cu alte spatii, actiunea de integrare regionala care
inseamna fie constituirea unor alte regiuni integrate fie integrarea unor spatii in regiuni existente
cum ar fi spre exemplu integrarea Romaniei la spatiul Uniunii Europene.
Regionalismul este modalitatea specifica de abordare a problemelor economice sociale
politice prin raportare la un spatiu regional. De aceea regionalismul este considerat o alternativa
spatiala a strategiilor economice,el nu poate fi privit in afara crearii unor structuri institutionale
proprii.
Regiunile ce intră în componenţa statelor au o deosebită importanţă dacă sunt privite prin
prisma etapelor pe care trebuie să le parcurgă statele membre şi statele care doresc să adere la UE.
Pe de o parte se asigură un tratament egal din punctul de vedere al sprijinului financiar pe care UE
îl asigură statelor membre şi regiunilor acestora, iar pe de altă parte se creează posibilitatea unor
colaborări eficiente între regiunile statale. Regiunile vor participa activ la construirea Europei unite
şi reclamă un loc bine definit în structurile instituţionale şi procesele decizionale.
După intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, regiunile au devenit, de fapt şi de
drept, unul din pilonii integrării europene. În prezent, Europa fiind alcătuită dintr-un veritabil
mozaic de regiuni. Ele reprezintă rezultatul diversităţii socio-economice şi culturale a societăţii.
Din această perspectivă, este de necontestat faptul că Europa nu va putea exista decât cu
respectarea acestei diversităţi. Problema regionalismului nu trebuie privită ca o reinstaurare a unor
forme teritoriale existente în trecut, de regulă bazate pe principii naţionaliste.
Statul şi regiunea din interiorul statului se condiţionează reciproc, iar principiul
subsidiarităţii, înscris în Tratatul de la Maastricht, serveşte ca bază de articulare a puterilor şi
competenţelor în interiorul fiecărui stat. Europa unită se întemeiază atât pe statele ce o compun, cât
şi pe componentele regionale şi descentralizate ale acestor state.
La nivelul UE au fost emise o serie de propuneri de structuri regionale din diferite spatii
nationale in unitati relativ omogene astfel Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale pentru Statistica
(N.U.T.S.) elaborat de Oficiul de Statistica al Uniunii Europene a delimitat euroregiuni cu scopul
de a realiza o clasificare uniforma a unitatiilor teritoriale pentru statistica regionala a zonelor
N.U.T.S. care au fost delimitate luand in considereare previziunile administrativ-institutionale
existente pe teritoriul national. Aplicarea criteriilor permite identificarea reglementariilor
normative si in acest caz ele sunt expresia unor considerente de natura politica si teritoriala luand
in considerare potentialul productiv, dar si factorii de natura istorica culturala si religioasa.
5
 N.U.T.S. prevede o reglementare a regiunilor prin fixarea unor praguri de minim si maxim
privind marimea populatiei regiunii,astfel exista urmatoarele trei categorii de regiuni:
NUTS 1- cu un nivel minim de 3 mil. de locuitori si cu un prag maxim de 7 mil.
NUTS 2- cu un nivel minim de 800 000 de locuitori si cu un prag maxim de 3 mil.
NUTS 3- cu un nivel minim de 150 000 de locuitori si cu un prag maxim de 800 000.

România împărţită în cele opt regiuni de dezvoltare Sursa: EUROSTAT, 2007

Constituirea NUTS- urilor urmareste atingerea urmatoarelor obiective:

1. Colectarea, dezvoltarea si armonizarea sistemelor de statistici regionale

2. Analiza socio-economica a regiunilor in conditii de comparabilitate a datelor statistice

3. Definirea clara si adecvata specificului regional a obiectivelor si problemelor de dezvoltare

regionala

In Romania structura administrativ teritoriala cuprinde un nivel regional compus din judete si
municipiul Bucuresti si un nivel local compus din municipii, orase, comune. Totodata in Romania
au fost vizate opt regiuni de dezvoltare care constituie spatiul de compunere promovare si evaluare
a politicii de dezvoltare regionala, precum si de culegere a datelor statistice specifice, in
conformitate cu reglementarile de clasificare teritoriala NUTS 2.
Rolul pe care îl au regiunile în perspectiva edificării Europei constă în:

6
1. păstrarea, respectarea şi valorificarea tradiţiilor, culturii şi istoriei colectivităţilor regionale;
2. asigurarea prosperităţii economice a fiecărei zone;
3. oferă posibilitatea participării efective şi directe a cetăţenilor la gestionarea afacerilor unităţii
administrativ-teritoriale în care trăiesc;
4. prin valorificarea autonomiei regionale se contribuie la întărirea democraţiei şi descentralizarea
puterii;
5. asigură dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a tuturor unităţilor administrativ-teritoriale;
6. constituie un nivel de putere adecvat pentru aplicarea în practică a principiului subsidiarităţii;
7. asigură premisele cooperării interregionale între diferite state, contribuţie importantă la
construirea viitoarei Europe.

Potrivit principiului autonomiei regionale, regiunile, prin autorităţile administraţiei publice

organizate la nivelul acestora, au dreptul şi capacitatea efectivă de a rezolva şi a gestiona, în nume
propriu şi sub responsabilitatea lor, o parte importantă a treburilor publice, în interesul
colectivităţilor regionale pe care le reprezintă.
Autonomia regională este administrativă şi se exercită numai în cadrul constituţional şi
legal din fiecare stat. Prin urmare, autonomia regională bazată pe alte criterii, cum ar fi cele etnice,
rasiale, confesionale, politice este exclusă.
Autonomia regională nu trebuie să aducă atingere suveranităţii statului şi integrităţii
teritoriale a acestuia. De asemenea, dacă nu este vorba de un stat federal, autonomia regională nu
trebuie să aducă atingere caracterului unitar al statului

Competenţele autorităţilor publice regionale, în majoritatea statelor europene, se referă la:

adoptarea bugetului propriu al regiunii; organizarea şi conducerea serviciilor publice de interes
regional; adoptarea unor programe şi prognoze de dezvoltare economico-socială a regiunii;
administrarea patrimoniului regiunii; stabilirea impozitelor şi taxelor regionale;
protecţia mediului, a solului, a faunei şi florei, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale de pe teritoriul
regiunii; administrarea reţelei rutiere şi a transporturilor de interes regional;
competenţe care le sunt delegate în mod expres de către stat.
Raportul stat-regiune şi raportul regiune-celelalte entităţi administrativ-teritoriale
regiunea reprezintă o unitate intermediară administrativ-teritorială, situată la nivelul imediat
următor statului şi deasupra altor diviziuni (provincii, departamente, districte etc.), ori direct asupra
comunelor, oraşelor sau altor celule de bază ale organizării administrativ-teritoriale.
Fiind situată imediat sub stat ca nivel de organizare, regiunea are raporturi directe cu statul.
Conform principiului subsidiarităţii, statul deleagă o parte din competenţele sale regiunilor. Acest

7
transfer de competenţe nu trebuie privit ca o diminuare a autorităţii acestuia, ci ca o consolidare a
statului de drept şi a democraţiei.
Raporturile dintre stat şi regiune trebuie să se bazeze pe loialitate, cooperare şi solidaritate.
Statul nu trebuie să prejudicieze sau să limiteze autonomia regională, dar nici regiunii nu-i este
îngăduit să ştirbească autoritatea statului. Exercitarea autonomiei regionale nu trebuie să aducă
atingere integrităţii teritoriale şi suveranităţii statului.
În exercitarea competenţelor conferite de lege, regiunile şi autorităţile administraţiei locale
trebuie să asigure condiţiile pentru o cooperare eficientă şi reciproc avantajoasă. Autorităţile locale
trebuie să fie consultate de către autorităţile regionale ori de câte ori, prin măsurile luate de către
acestea din urmă, sunt afectate interesele din sfera lor de competenţă sau interesele individuale.

1.2 Politica regionala a Uniunii Europene

Pentru a putea avea o privire de ansamblu si a putea intelege mecanismul de acordare a

fondurilor structurale trebuie sa cunoastem contextul care le genereaza. Dupa cum se stie, aceste
fonduri sunt alocate doar statelor membre, prin intermediul politicii regionale a acesteia.

Competetia in crestere dintre diferite regiuni, implicit activitatile desfasurate in cadrul

acestora, atat in interiorul Uniunii Europene cat si in afara acesteia reprezinta o stare de fapt a lumii
"globalizate" in care traim. Nota distincta pe care UE o realizeaza, in tot acest peisaj, consta in
atentia pe care o acorda faptului ca nu toate regiunile se bucura de aceleasi conditii economice,
geografice si sociale si, ca urmare a acestei realitati, nu toate pot concura de pe aceleasi pozitii.

Pentru multi ani, disparitatile regionale din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare si al
calitatii vietii faceau obiectul politicilor nationale ale Statelor Membre. Multe imbunatatiri au putut

8
fi observate din momentul in care Uniunea Europeana a initiat politica de reducere a lor.

Politica de coeziune este definita in scopul sprijiniri procesului de reducere a decalajelor

dintre regiunile si statele membre mai dezvoltate ale Uniunii Europene si cele mai putin dezvoltate.
Politica de coeziune isi are baza legala primara in textul Tratatului UE (Titlul XVII "Coeziunea
Economica si Sociala" si Art. 148 referitor la Fondul Social European). Obiectivul de a intari
coeziunea economica si sociala este mentionat explicit in Tratatului de la Amsterdam, fiind un
obiectiv de prim rang al Uniunii Europene. Acelasi tratat mentioneaza coeziunea ca pe o
preconditie pentru dezvoltarea armonioasa a UE, precizand vointa de "a reduce disparitatile intre
nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni si ramanerea in urma a celor mai defavorizate regiuni
sau insule, inclusiv zone rurale". Inainte de toate, Politica regionala a UE este pentru
Solidaritate: este astfel conceputa incat sa asigure la nivelul comunitatii asistenta pentru ca cele
mai dezavantajate regiuni sa depaseasca handicapurile pe care le au. in perioada 2000-2006, o
treime din bugetul comunitatii, realizat din contributiile statelor membre (213 bilions of Euros) au
fost cheltuiti prin intermediul acestei politici, adica redistribuite catre regiunile care aveau nevoie
de aceste fonduri pentru a se dezvolta.

Statele Membre prin intermediul propriilor strategii de ajutor financiar si Uniunea

Europeana isi vor continua eforturile intreprinse pentru reducerea decalajelor an dezvoltare, pentru
sprijinirea zonelor industriale aflate in declin, pentru diversificarea activitatilor in mediul rural si
pentru imbunatatirea zonelor urbane aflate in declin.

Politica regionala este de asemenea tangibila: rezultatele ei pot fi cu usurinta observate de

catre cetatenii europeni, care beneficiaza in mod direct de asistenta (in diferite forme: prin sprijinul
de care dispun in cautarea unui loc de munca si in adaptarea la conditiile unei piete mereu in
schimbare, prin instruire, mai ales). Ea contribuie la imbunatatirea vietilor celor care traiesc in
aceste regiuni, prin cresterea fondurile pe care autoritatile publice le au la dispozitie pentru a
asigura noi infrastructuri si pentru a ajuta companiile private sa devine din ce in ce mai
competitive. Autostrazi, aeroporturi si cai ferate pentru trenuri de mare viteza au fost construite sau
renovate cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene (fonduri structurale), dar intotdeauna
in acord cu standardele de mediu europene. IMM sunt infiintate si sprijinite in parcurgerea primilor
ani de existenta in zonele aflate in declin. Sistemele informationale patrund in cele mai izolate zone
rurale. Noi facilitati in domeniul educatiei, al sanatatii, chiar si al petrecerii timpului liber sunt
create in suburbiile reabilitate. Toate acestea reprezinta exemple tangibile care arata cetatenilor de
rand cu contribuie UE la cresterea calitatii vietii lor.

9
 Necesitatea promovarii unei dezvoltari echilibrate prin reducerea disparitatilor dintre
diferite regiuni si sprijinirea celor mai putin dezvoltate in recuperarea diferentelor a fost observata
chiar din preambulul Tratatului de la Roma (1957). S-au pus bazele Fondului Social European si a
Bancii Europene de Investitii. Alte instrumente au fost create in timp, concomitent constructiei
europene si cresterii numarului de noi State Membre.
Astfel, in 1962, in momentul atingerii unui conses in privinta dezvoltarii unei politici agricole
comune, a fost creat Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola. in 1964 a fost
impartit in 2 sectiuni principale - una de Orientare si alta de Garantare - care contribuie la
implementarea unei politici sustinute de reforme in agricultura si la promovarea unor noi forme de
dezvoltare rurala.

Dupa aderarea la Uniunea Europeana a Marii Britanii, a Irlandei si a Danemarcei, in 1973,

in 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regionala. Menirea initiala a acestui fond a
fost de a sprijini regenerarea regiunilor industriale aflate in declin din Marea Britanie si de a
compensa fondurile reduse pe care Marea Britanie le primea prin intermediul Politicii Agricole
Comune. Integrarea Greciei si, ulterior a Spaniei si Portugaliei, au facut ca, treptat, fondul sa se
adreseze tuturor acelor regiuni ramase in urma, din punctul de vedere al dezvoltarii.

Actul Unic European (1986) a introdus prima titulatura pentru desemnarea notiunii de
coeziune economica si sociala si a creat premisele pentru o politica regionala bazata pe solidaritate.
Tratatul de la Maastricht a transformat coeziunea economica si sociala intr-unul dintre obiectivele
prioritare ale Comunitatii, alaturi de o uniune economica si monetara si o piata unica europeana.
Prin crearea de criterii pentru convergenta economica si bugetara a Statelor Membre, s-a impus un
control mai riguros al deficiturilor publice. Pentru tarile mai putin bogate, aceasta a insemnat o
politica bugetara stricta coroborata cu investitii in infrastructura, necesare accelerarii procesului de
dezvoltare. Acesta a fost momentul in care Uniunea a decis crearea Fondului de Coeziune cu
scopul de a sprijini tarile membre mai putin dezvoltate sa se integreze in Uniunea Economica si
Monetara in cele mai bune conditii, prin cofinantarea proiectelor de investitii din domeniile
transport si mediu.

Consiliul European de la Edinburgh din decembrie 1992 a decis cresterea fondurilor alocate
in perioada 1994 - 1999 cu peste 40%. Anul urmator a fost creat Instrumentul Financiar de
Orientare in Pescuit, ca raspuns la criza din sectorul pescuitului de la inceputul anilor 90, cu scopul
de sprijin restructurarea acestui domeniu.

10
 Tratatul de la Amsterdam a subliniat, inca o data, importanta coeziunii, incluzand si titluri
speciale pentru ocupare, accentuand nevoia de actiona la nivel european pentru reducerea
somajului.La Consiliul European de la Berlin, din martie 1999, sefii de Guvern ai Statelor Membre
au ajuns la un consens in privinta Agendei 2000, un plan de actiune initiat de Comisie pentru intari
Politicile Comunitare si pentru a oferi Uniunii un cadru financiar, ce a tinut cont de extinderea din
mai 2004. Agenda 2000 a inclus de asemenea reforma fondurilor structurale.

In noiembrie 2002, Uniunea Europeana a creat Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene,

cu scopul de a acorda ajutor Statelor Membre - si regiunilor lor, in anumite cazuri - afectate de
calamitati naturale. Aportul acestuia a fost resimtit in reconstructia infrastructurilor si relansarea
economica a regiunilor afectate de inundatii, in Estul Europei (2002) (dar si in Portugalia, in 2003,
in cazul deversarii de petrol de la Prestige).

In prezent Politica Regionala a Uniunii Europene se confrunta cu trei mari provocari:

Competitia - din ce in ce mai acerba o data cu liberalizarea comertului. Firmele se localizeaza
acolo unde gasesc conditii propice pentru a le creste nivelul de competitivitate. Daca regiunile
doresc sa dezvolte sectorul afacerilor pe teritoriul propriu atunci ele trebuie sa fie suficient de
"echipate" pentru a oferi infrastructura si serviciile la un nivel calitativ superior;

Societatea informationala si revolutia tehnologica - care contribuie la cresterea gradului de

flexibilitate a oamenilor, companiilor si teritoriilor. Existenta retelelor de telecomunicatii
presupune ca oamenii, indiferent de locatie, pot avea acces la Know-how, inovare si instruire de o
calitate superioara iar a treia mare provocare a Uniunii Europene este extinderea - care reprezinta
atat o oportunitate cat si o provocare pentru Uniunea Europeana. Reforma politicii
regionale stabilite in cadrul previziunilor financiare ale Agendei 2000 a subliniat necesitatea
concentrarii asistentei comunitare in acele regiuni in care nivelul de dezvoltare era mult ramas in
urma, pe de o parte, iar pe de alta parte, necesitatea simplificarii procedurilor politicilor structurale.

O noua reforma a politicii regionale a avut loc o data cu prezentarea concluziilor asupra celui de-al
treilea Raport asupra Coeziunii Economice si Sociale.

Vechile obiective (1 - sprijinirea dezvoltarii in zonele mai putin prospere, 2 - reconversia

economica si sociala a regiunilor cu dificultati structurale si 3 - dezvoltarea resurselor umane) si
cele patru initiative comunitare (INTERREG III, Leader+, Equal si Urban II) sunt reorganizate
incepand cu 2007 in doar trei obiective prioritare,reglementate prin Regulamentul Consiliului Nr.
1083/2006 din 11 Iulie 2006 acestea fiind:
11
 Convergenta promovează dezvoltarea şi ajustările structurale ale regiunilor care înregistrează
întârzieri în dezvoltare.Este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social
European si Fondul de Coeziune. Acoperă zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al căror PIB pe
locuitor este sub 75% din media UE,sprijinind regiunile ramase in urma din punct de vedere al
dezvoltarii economice. Obiectivul "Convergenta" este destinat sa imbunatateasca conditiile de
crestere economica si factorii care contribuie la o reala convergenta pentru statele membre si
regiunile cel mai putin dezvoltate. in Uniunea Europeana cu 27 de state membre (UE 27), acest
obiectiv se refera la 84 de regiuni situate in 17 state membre, cu alte cuvinte 154 de milioane de
locuitori al caror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitara. intr-un sistem de
suspendare progresiva a ajutorului ("phasing out"), acest obiectiv include, de asemenea, alte 16
regiuni care numara 16,4 milioane de locuitori si care dispun de un PIB care depaseste cu putin
pragul, ca urmare a efectului statistic al extinderii Uniunii Europene. Sumele alocate obiectivului
se ridica la 282,8 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 81,5% din suma totala, repartizate dupa cum
urmeaza: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenta obiectivului "Convergenta", 14
miliarde pentru regiunilor care se afla in etapa de suspendare progresiva a ajutorului, iar 69,5
miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplica in cazul a 15 state membre.
Competitivitate Regionala si Ocupare Fortei de Munca sprijină regiunile care nu sunt
eligibile pentru obiectivul Convergenţă. Fiind finanţat prin Fondul European de Dezvoltare
Regionala, Fondul Social European acoperă zonele NUTS nivel III (nivel-judeţ) sau mai mici,
inclusiv zone cu schimbări socio-economice în sectoarele industrial şi de servicii, zone rurale în
declin, zone urbane în dificultate şi zone dependente de pescuit.
Obiectivul "Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca" este destinat sa
consolideze competitivitatea si atractivitatea regiunilor, precum si capacitatea de ocupare a fortei
de munca, printr-o abordare duala. Aceasta consta, mai intai, in introducerea de programe de
dezvoltare pentru a ajuta regiunile sa anticipeze si sa fie favorabile schimbarilor economice
stimuland inovarea, societatea bazata pe cunoastere, spiritul antreprenorial si protectia mediului si
imbunatatind accesabilitatea, iar apoi, in cresterea numarului si calitatii locurilor de munca prin
adaptarea fortei de munca si prin efectuarea de investitii in materie de resurse umane. intr-o Uniune
Europeana cu 27 de state membre, aceasta situatie este valabila pentru 68 de regiuni, ceea ce
reprezinta 314 milioane de locuitori. 13 dintre acestea, cu alte cuvinte 19 milioane de locuitori,
sunt in etapa de instituire progresiva a ajutorului ("phasing in") si fac obiectul unor alocari
financiare speciale datorita fostului lor statut de regiuni sub incidenta "Obiectivului 1". Suma de 55
de miliarde de euro, din care 11,4 miliarde pentru regiunile care se afla in etapa de instituirea
progresiva a ajutorului, reprezinta ceva mai putin de 16% din alocarea totala. Acest obiectiv se
aplica regiunilor din 19 state membre.

12
 Cooperare Teritoriala Europeana sprijină regiuni, judeţe şi zone transnaţionale, acest
obiectiv este finantat doar prin Fondul European de Dezvoltare Regionala aria de acoperire a
acestui obiectiv este zona de tip NUTS nivel III(nivel-judeţ) ce sunt graniţe interne ale UE, precum
şi anumite graniţe externe.(promovand o dezvoltare echilibrata a intregului teritoriu comunitar,
prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune practici intre toate regiunile UE), organizat pe trei
axe: cooperare trans-frontaliera, transnationala si inter-regionala. Obiectivul "Cooperare teritoriala
europeana" este destinat sa intareasca cooperarea transfrontaliera datorita unor initiative locale si
regionale realizate in comun, sa consolideze cooperarea transnationala prin actiuni menite sa
favorizeze dezvoltarea teritoriala integrata si sa stimuleze cooperarea interregionala, precum si
schimbul de experienta. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezinta 37,5% din populatia
totala a Uniunii Europene) traiesc in zone transfrontaliere. Toate regiunile si toti cetatenii Uniunii
fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare transnationala. Cele 8,7 miliarde de euro (care
reprezinta 2,5% din bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate dupa cum urmeaza:
6,44 miliarde pentru cooperarea transfrontaliera, 1,58 miliarde pentru cooperarea transnationala si
445 de milioane pentru cooperarea interregional.

In noua arhitectura, Romania va fi eligibila sub doua obiective: Convergenta si Cooperare

Teritoriala Europeana Coeficientii maximi de cofinantare pentru fiecare obiectiv sunt pentru
Convergenta intre 75% si 85%, pentru competitivitate si ocuparea fortei de munca: intre 50% si
85%, Cooperare teritoriala europeana este cofinantata intre 75% si 85% iar Fondul de Coeziune
este cofinantat cu 85 %.

Din cele cinci instrumente structurale (Fondul de Coeziune si patru fonduri structurale: Fondul
European de Dezvoltare Regionala - FEDER, Fondul Social European - FSE, Fondul European de
Orientare si Garantare in Agricultura - FEOGA, sectiunea Orientare si Instrumentul Financiar de
Orientare in domeniul Pescuitului - IFOP), politica de coeziune este structurata din 2007 pe trei
fonduri structurale (FEDER, FSE si Fondul de Coeziune). Pentru a simplifica lucrurile, fondurile
pentru agricultura si pescuit au fost transferate catre politicile aferente, respectiv Politica Agricola
Comuna si Politica in domeniul Pescuitului. Totodata, Fondului de Coeziune ii vor fi aplicate
aceleasi reguli ca si Fondurilor Structurale. O noua regula destinata sa simplifice
gestionarea financiara a fondurilor este: un program = un fond. Datorita acestui principiu, Fondul
European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul Social European (FSE) pot sa finanteze,
fiecare, in mod complementar si limitat, actiunile care tin de aria de interventie a celuilalt fond (in
limita a 10% din creditele alocate de Comunitate fiecarei axe prioritare a unui program
operational).

13
 Exista o exceptie de la aceasta regula: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si
Fondul de Coeziune intervin impreuna pentru programele in materie de infrastructuri si de
mediu.Principiile care stau la baza alocarii si accesarii acestor fonduri au suferit si acestea
numeroase ajustari, din cinci, devenind 9, cu un accent foarte important pe egalitatea de gen si
protectia mediului inconjurator.

Complementaritate, coerenta, coordonare si conformitate.

Fondurile vor asigura o asistenta complementara actiunilor locale si nationale, integrandu-
le in prioritatile Uniunii. Coerenta se stabileste prin orientarile strategice ale comunitatii, prin
cadrul national de referinta strategica si prin programele operationale. In functie de
responsabilitatile fiecaruia Comisia si Statele Membre vor asigura coordonarea dintre asistenta
oferita prin intermediul Politicii de Coeziune (FC, FEDR; FSE), Politicii Agricole Comune
(EAFRD, EFF), interventiile Bancii Europene pentru Investitii si alte instrumente financiare.
Operatiunile finantate prin intermediul fondurilor vor trebui sa fie in conformitate cu prevederile
actelor normative adoptate pentru aplicarea lui.

Programarea
Atingerea obiectivelor urmarite prin alocarea fondurilor structurale va fi urmarita prin
intermediul procesului de programare multi-anuala, la diferite nivele, incluzand identificarea
prioritatilor, finantarea si sistemul de management si control.

Parteneriatul.

Atingerea obiectivele fondurilor vor fi urmarita in cadrul general al unei stranse colaborari dintre
Comisie si fiecare Stat Membru. Fiecare Stat Membru, va organiza, oridecateori va fi cazul, in
concordanta cu practicile si reglementarile nationale, parteneriate cu organizatii precum:
a)Autoritati publice sau non-publice locale, urbane, regionale;
b)Parteneri economici si sociali; c) Orice alt organism abilitat, reprezentand societatea civila,
parteneri in domeniul protectiei mediului, organizatii non-guvernamentale precum si alte
organizatii responsabile de promovarea egalitatii de gen.

Fiecare Stat Membru va desemna cei mai importanti parteneri la nivel local, regional si national, in
diferite domenii precum cel economic, social, de mediu, in concordanta cu practicile si
reglementarile nationale, avand in vedere necesitatea promovarii egalitatii de gen si a dezvoltarii
durabile prin integrarea noilor normative de protectie a mediului.Parteneriatul va trebui sa trebui sa
fie operational la nivele de pregatire, implementare, monitorizare si control ale programelor
operationale.
14
Nivel Teritorial de implementare.
Implementarea Programelor Operationale va fi in responsabilitatea Statelor Membre si va fi
realizata la cel mai potrivit nivel teritorial, in concordanta cu sistemul institutional specific
acestora.

Interventia.proportionala.
Resursele financiare si administrative utilizate de Comisie si statele membre pentru
aplicarea Fondurilor in ceea ce priveste: a) Alegerea indicatorilor prevazuti conform carora
obiectivele axelor prioritare ale programelor operationale se cuantifica cu ajutorul unui numar
limitat de indicatori ai realizarii si ai rezultatelor, tinand seama de principiul proportionalitatii.
Indicatorii respectivi permit masurarea progreselor in comparatie cu situatia initiala si realizarea
obiectivelor care aplica axele prioritare)c) Principiile generale ale sistemelor de gestiune si de
control;d) Intocmirea de rapoarte;

Gestiunea impartita. Bugetul

Uniunii Europene alocat Fondurilor este executat in cadrul gestiunii impartite intre Statele Membre
si Comisie. Comisia isi asuma responsabilitatile de executie a bugetului general al Uniunii
Europene in conformitate cu urmatoarele dispozitii:
a) Se asigura de existenta si buna functionare a sistemelor de gestiune si de control in statele
membre;

b) Intrerupe sau suspenda total sau partial platile in cazul unor nereguli in cadrul sistemelor
nationale de gestiune si control si aplica orice alta corectie financiara ceruta; c) Se asigura cu
privire la rambursarea aconturilor si procedeaza la degajarea din oficiu a angajamentelor bugetare;

Aditionalitatea. a)
Contributia Fondurilor structurale nu se substituie cheltuielilor structurale publice sau asimilabile
dintr-un Stat Membru;

b) Pentru regiunile incluse in obiectivul de convergenta, Comisia si statul membru stabilesc nivelul
cheltuielilor publice sau asimilabile pe care statul membru le efectueaza in toate regiunile in cauza
pe parcursul perioadei de programare. Nivelul cheltuielilor efectuate de statul membru este unul
dintre elementele incluse in decizia Comisiei privind cadrul strategic national de referinta;

c) Nivelul cheltuielilor mentionate este cel putin egal cu suma cheltuielilor medii anuale in
termene reale atinsa pe parcursul perioadei precedente de programare.
In afara de aceasta, nivelul cheltuielilor se determina in functie de conditiile macroeconomice
15
generale in care se efectueaza finantarea si tinand seama de anumite situatii economice specifice
sau exceptionale, cum este privatizarea sau un nivel extraordinar de cheltuieli structurale publice
sau asimilabile ale statului membru pe parcursul perioadei precedente de programare.

Egalitatea de gen si nediscriminarea.

Statele membre si Comisia asigura promovarea egalitatii intre barbati si femei si integrarea
principiului de egalitate de sanse in domeniul respectiv in fiecare dintre diferitele etape ale aplicarii
Fondurilor.

Statele membre si Comisia iau masurile adecvate pentru prevenirea oricarei discriminari bazate pe
sex, rasa sau origine etnica, religie sau convingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala in fiecare
dintre diferitele etape ale aplicarii Fondurilor si in special in ceea ce priveste accesul la Fonduri. in
special, accesibilitatea persoanelor cu handicap este unul dintre criteriile care trebuie respectate la
definirea operatiunilor cofinantate din Fonduri si de care trebuie sa se tina seama in fiecare dintre
diferitele etape ale aplicarii Fondurilor.

Dezvoltarea durabila.
Obiectivele Fondurilor sunt urmarite in cadrul dezvoltarii durabile si a promovarii, de catre
Comunitate, a obiectivului de protejare si imbunatatire a mediului inconjurator.

O alta modificare semnificativa adusa de reforma vizeaza domeniul programarii: astfel, in trecut,
procesul programarii este organizat pe trei paliere: Planul National de Dezvoltare si Cadrul de
Sprijin Comunitar (primul continand prioritatile de dezvoltare a intregii economii nationale, al
doilea doar prioritatile de finantat din instrumentele structurale), Programele Operationale (fiecare
dezvoltand cate o prioritate din Cadrul de Sprijin Comunitar) si Programele Complement
(documente detaliate de implementare a Programelor Operationale).

Reforma mentine obligativitatea programarii multianuale (pe o perioada de 7 ani), dar aduce o
viziune strategica pronuntata si pune accent pe prioritatile Strategiei Lisabona, solicitand
elaborarea a doar doua documente programatice: unul strategic - Cadrul National Strategic de
Referinta (armonizand atat prioritatile nationale, cat si pe cele comunitare, cuprinse in Orientarile
Comunitare Strategice pentru politica de coeziune) si unul operational Programele
Operationale dispare astfel necesitatea elaborarii Planului National de Dezvoltare, a Programelor
Complement, precum si caracterul operational al Cadrului de Sprijin Comunitar. In domeniul
managementului, principalele modificari aduse de reforma privind gestionarea programelor
operationale sub obiectivul Convergenta vizeaza crearea unei Autoritati de Audit (organ

16
independent, insarcinat de verificarea bunei functionari a sistemelor de management si control) si a
unei Autoritati de Certificare (pentru certificarea declaratiilor de cheltuieli si a cererilor de plata
inaintea transmiterii lor catre Comisie), precum si disparitia notiunii de Autoritate de Plata.

Pentru programele operationale de sub obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana, principalele

modificari constau in necesitatea crearii unei Autoritati de Certificare, a unei Autoritati Unice de
Control si a unui grup de controlori financiari (format din cate un controlor numit de fiecare stat
membru participant si avand rolul de a sprijini Autoritatea de Control), precum si disparitia
notiunii de Autoritate de Plata.

17
 Capitolul 2 - POLITICA DE DEZVOLTARE A UE

2.1 Politica şi obiectivele

România va primi din momentul aderării la Uniunea Europeana asistenţă financiară pentru
dezvoltare. Fondurile sunt alocate statelor membre potrivit politicilor Uniunii Europene.
Politica de Coeziune Economică şi Socială (PCES) reprezintă politica fundamentală a UE
fiindu-i alocat 1/3 din bugetul său şi urmăreşte:
� Reducea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între statele membre/regiunile UE;
� Îmbunătăţirea funcţionării Pieţei unice;
� Promovarea dezvoltării stabile şi durabile a UE.
Obiectivele de intervenţie ale PCES:
� Convergenţă – pentru regiunile unde PIB/locuitor este sub 75% din media UE;
� Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă – pentru regiunile care nu sunt eligibile
pentru obiectivul Convergenţă;
� Cooperare teritorială europeană – pentru regiuni, judeţe şi zone transnaţionale.
Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformata pentru a
răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg (economie competitiva bazata
pe cunoaştere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forţei de
munca).
� Sumă totală alocată pentru perioada 2007-2013: 336,1 mld Euro
� Repartizare pe obiective la nivel european:

Politici complementare de dezvoltare: Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC) şi

Politica Comună de Pescuit (PCP).
Politica de dezvoltare rurala în perioada 2007-2013 se va concentra pe trei axe tematice stabilite în
noua reglementare privind dezvoltarea rurala: îmbunătăţirea competitivităţii pentru agricultura şi
păduri; mediu şi peisaj rural; îmbunătăţirea

calităţii vieţii şi diversificarea economiei rurale. O a patra axa, numită „Leader” se bazează pe
experienţa dată de iniţiativele comunitare.

18
2.2 Mijloacele financiare - Instrumentele structurale şi complementare

Mijloacele financiare prin care se implementează PCES se numesc Instrumente Structurale şi

cuprind: Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social
European), şi Fondul de Coeziune. Aceste 3 fonduri sunt cunoscute sub denumirea generică de
Fonduri Structurale şi de Coeziune (FSC).
Fonduri complementare: Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Fondul
European pentru Pescuit

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) susţine dezvoltarea economică durabilă la

nivel regional şi local prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice
în domenii precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, societatea
informaţională, IMM-uri, protecţia mediului, turism, energie.

Fondul Social European (FSE) contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a

întreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă, prevenirea şomajului, prelungirea
vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi a migranţilor,
sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării.

Fondul de Coeziune (FC) finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor

de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum şi proiecte care
vizează îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban,
dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) are ca scop creşterea
competitivităţii în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăţirea calităţii
vieţii în zonele rurale prin promovarea diversităţii activităţilor economice.

Fondul European pentru Pescuit (FEP) investeşte în dezvoltarea resurselor acvatice vii, în
modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit şi îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării
produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijină implementarea strategiilor pentru dezvoltare
durabilă a zonelor de coasta.

2.3 Instrumente Structurale - Domenii de intervenţie

19
Fondul European de Dezvoltare Regională
Domenii de intervenţie pentru Obiectivul „Convergenţă” prin susţinerea dezvoltării economice
integrate la nivel regional şi local şi durabile prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea
structurilor economice, în special în domeniile:
1. Cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, sprijinirea cercetării şi dezvoltării
în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătăţirea legaturilor dintre IMM-uri şi universităţi şi centre
de cercetare, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de afaceri, sprijin pentru furnizorii de servicii
dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finanţare dedicate stimulării
antreprenoriatului şi inovaţiei;
2. Societatea informaţională, inclusiv dezvoltarea serviciilor şi aplicaţiilor locale, îmbunătăţirea
accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficienta a tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor;
3. Protecţia mediului, inclusiv investiţii legate de managementul deşeurilor, aprovizionarea cu apa,
tratarea apelor uzate, calitatea aerului, prevenirea poluării, reabilitarea zonelor contaminate,
promovarea biodiversitatii şi protejarea naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru a promova metode
durabile de producţie prin introducerea managementului de mediu eficient şi adoptarea
tehnologiilor de prevenire a poluării;
4. Susţinerea dezvoltării economice integrate la nivel regional şi local şi durabile prin mobilizarea
capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice, în special în domeniile:
� Cercetare şi dezvoltare tehnologica, inovare şi antreprenoriat, sprijinirea cercetării şi dezvoltării
în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătăţirea legaturilor dintre IMM-uri şi universităţi şi centre
de cercetare, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de afaceri, sprijin pentru furnizorii de servicii
dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finanţare dedicate stimulării antreprenoriatului şi
inovaţiei;
� Societatea informaţionala, inclusiv dezvoltarea serviciilor şi aplicaţiilor locale, îmbunătăţirea
accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficienta a tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor.
Domenii de intervenţie pentru Obiectivul „Cooperare teritoriala europeana”:
1. Dezvoltarea activităţilor economice şi sociale transfrontaliere, prin strategii comune pentru
dezvoltarea teritoriala durabila (ex.: dezvoltarea IMM, turismului, culturii, infrastructurii pentru
sănătate, protecţia mediului);
2. Stabilirea şi dezvoltarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterala intre regiuni
maritime, prin finanţarea reţelelor şi a activităţilor ce conduc la dezvoltarea teritoriala integrata
(managementul apelor, accesibilitate, prevenirea riscurilor, reţele de cooperare ştiinţifică şi
tehnologica);

20
 4. Promovarea lucrului în reţea (networking) şi a schimbului de experienţa intre autorităţile
locale şi regionale, inclusiv programele de cooperare şi acţiuni ce implica studii, culegere
de date, monitorizarea şi analiza tendinţelor de dezvoltare în comunitate.

Fondul Social European

Domenii de intervenţie pentru Obiectivul „Convergenta”:
1. Sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor;
2. Creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă şi a persoanelor inactive, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea
gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi migranţilor
3. Sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării;
4. Reforma în domeniile ocupării şi incluziunii sociale, în particular prin promovarea
dezvoltării parteneriatelor şi a convenţiilor prin lucrul în reţea al actorilor relevanţi la nivel
naţional, regional şi local;
5. Extinderea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman (educaţie şi formare
profesională);
6. Întărirea capacităţii instituţionale şi a eficientei administraţiilor publice şi serviciilor publice
la nivel naţional, regional şi local, pentru a putea implementa reforme, în special în
domeniul economic, social, al ocupării forţei de muncă, protecţiei mediului şi judiciar.

Fondul de Coeziune
Domenii de intervenţie:
1. Reţelele trans-europene de transport;
2. Proiecte majore de infrastructură de mediu;
3. Domenii care se pot dezvolta durabil şi care prezintă beneficii evidente în ceea ce priveşte
protecţia mediului (eficienta energetică şi energie regenerabilă, sisteme de transport în afara
coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial şi maritim, sisteme de transport intermodal şi
interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban şi transport public ecologic).

2.4 Instrumente Structurale - Reglementări comunitare

Pentru perioada 2007-2013, baza legală a instrumentelor structurale este reprezentată de un pachet
de cinci regulamente adoptate de Comisia Europeană şi de Parlamentul European în 2006.
21
� Regulamentul nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 conţine prevederile generale aplicabile Fondului
European pentru Dezvoltare Regionala, Fondului Social European şi Fondului de Coeziune;
� Regulamentul nr. 1080/2006 din 5 iulie 2006, conţine prevederile referitoare la Fondul
European pentru Dezvoltare Regionala;
� Regulamentul nr. 1081/2006 din 5 iulie 2006, conţine prevederile referitoare la Fondul Social
European (FSE);
� Regulamentul Consiliului nr. 1084/2006 din 11 iulie 2006 defineşte condiţiile de înfiinţare şi
funcţionare ale Fondului de Coeziune;
� Regulamentul nr. 1082/2006 din 5 iulie 2006, constituie baza legala a înfiinţării unei Grupări
Europene pentru Cooperare Teritoriala (EGTC).

2.5 Asistenţa financiară pentru România

Asistenţa financiară nerambursabilă în cadrul Politicii de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii

Europene se acorda României prin Fondurile Structurale şi de Coeziune în cadrul obiectivelor
„Convergenţă” şi „Cooperare teritorială europeană”.
Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României pentru perioada 2007-2013
este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile Structurale în
cadrul obiectivului „Convergenţă”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar
0,455 miliarde vor fi alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”.
Alocările proiectate corespund priorităţilor naţionale stabilite prin Cadrul Strategic Naţional de
Referinţă 2007-2013 (CSNR) elaborat pe baza prevederilor Planului Naţional de Dezvoltare 2007-
2013 (PND).
Asistenţa financiară nerambursabilă complementară în cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii
Europene însumează 8,022 miliarde Euro acordându-se României prin Fondul European de
Dezvoltare Rurală. Priorităţile au fost stabilite prin Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltare
Rurală 2007-2013.

22
2.6 Alocări financiare

Potrivit Perspectivei Financiare 2007-2013 convenită la Consiliul European din Decembrie 2005,
Statele Membre al căror PNB (PPS) mediu per capita în perioada 2001-2003 este sub 40% din
media UE-25 sunt îndreptăţite să primească transferuri de Instrumente Structurale în valoare
maximă de 3,7893% din PIB-ul lor.
Întregul teritoriu al României este eligibil sub obiectivul „Convergenţă", având în vedere că PIB-ul
(PPS) per capita în fiecare regiune NUTS II este sub 75% din media UE-25. România va primi
finanţare şi în cadrul obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană", pentru acţiuni de cooperare
transfrontalieră, transnaţional şi interregională.
Ca stat membru al cărui PNB (PPS) per capita este sub 90% din media UE-25, România va
beneficia de Fondul de Coeziune. Pentru a reflecta nevoile semnificative ale noilor State Membre
cu privire la infrastructura de transport şi de mediu, proporţia Fondului de Coeziune va fi stabilită
la o treime din alocarea financiară totală (Fonduri Structurale plus Fond de Coeziune) pentru noile
State Membre în perioada 2007-2013.

2.7 Cofinanţare

23
Reglementările referitoare la Fondurile Structurale şi de Coeziune prevăd ca împrumuturile
nerambursabile UE să fie cofinanţate de statele membre. Nivelul maxim al unui împrumut
nerambursabil UE va fi stabilit în Regulamentul General, în conformitate cu Perspectiva Financiară
UE pentru 2007-2013. României i se oferă o rată maximă de finanţare comunitară la nivelul PO de
85% pentru toate cele trei Fonduri: FEDR, FSE şi FC.
Alocarea CSNR în cadrul obiectivului „Convergenţă" necesită o finanţare naţională estimată la 4,4
mld Euro, constituită atât din surse publice cât şi din surse private.
Cofinanţarea publică va fi asigurată de la bugetul de stat de către Guvernul României şi de la
bugetele locale de către autorităţile publice locale, care vor aplica pentru finanţare din Instrumente
Structurale.
Cofinanţarea privată va fi necesară pentru proiectele adresate beneficiarilor privaţi, cum ar fi
întreprinderile.

2.9 Planificare şi programare

2.9.1 Priorităţi
Documentele de programare care stau la baza implementării FSC la nivel naţional sunt: Planul
Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND), Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013
(CSNR) şi Programele Operaţionale (PO).
Fiecare PO este detaliat printr-un Program Complement (PC).
Pentru accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene, România a elaborat
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, pe baza strategiilor sectoriale de dezvoltare şi a
strategiei naţionale de dezvoltare regională, realizându-se astfel o programare a dezvoltării
economice şi sociale a ţării, similară celei realizate de statele membre ale UE.
Planul Naţional de Dezvoltare reprezintă documentul de planificare strategică şi programare
financiară multianuală, în conformitate cu principiile Politicii de Coeziune, având ca obiectiv
strategic global „reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică faţă de
statele membre ale UE”.
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă realizează programarea strategică a FSC, având la bază
priorităţile strategice stabilite în PND. Obiectivele strategice ale CSNR sunt:
reducerea disparităţilor sociale şi de dezvoltare economică dintre România şi statele membre ale
Uniunii Europene şi reducerea disparităţilor faţă de UE prin generarea unei creşteri suplimentare de
10% a PIB până în anul 2015.
Strategia stabileşte patru priorităţi tematice:
1. Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene;
24
2. Îmbunătăţirea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
3. Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman;
4. Construirea unei capacităţi administrative eficiente.
De asemenea, s-a stabilit o prioritate teritorială „Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate”.

2.9.2 Programe operaţionale 2007-2013

Implementarea strategiei CSNR se realizează prin programele operaţionale.
Programele Operaţionale sunt elaborate de către Autorităţile de Management şi stabilesc domeniile
majore de intervenţie ale FSC, conform prevederilor regulamentelor europene. Elaborarea lor se
realizează în coordonarea metodologică a MFP. Finanţarea acţiunilor indicative din Programele
Operaţionale se realizează din fonduri europene şi naţionale (buget de stat, bugete locale, alte surse
publice, surse private).

25
Autoritatea de Management (AM) este responsabilă de implementarea în întregime a Programului
Operaţional.
Organismele Intermediare (OI) – instituţii publice (de regulă) cărora le pot fi atribuite unele
responsabilităţi privind implementarea curentă şi relaţiile cu Beneficiarii.
Beneficiarii (BF) – entităţi care aplică pentru finanţare şi implementează proiecte individuale sau
scheme de granturi cofinanţate de PO. Beneficiarii contractează lucrări şi servicii pentru
implementarea proiectelor. Beneficiarii pot fi organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale
sau parteneri din sectorul privat în funcţie de specificitatea măsurilor PO
26
Programe Operaţionale care oferă posibilităţi de finanţare directă pentru mediul de afaceri:
� PO Sectorial Creşterea competitivităţii economice;
� PO Sectorial Dezvoltarea resurselor umane;
� PO Regional.

2.10. Programele Operaţionale – prezentare generală

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă descrie strategia care sprijină Programele Operaţionale, care
vor fi cofinanţate de Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul European Social şi
Fondul de Coeziune.

2.10.1 Programul Operaţional de Transport

Obiectivul global al POST este de a promova un sistem de transport în România, care să faciliteze
circulaţia rapidă şi eficientă, în condiţii de siguranţă şi la standarde europene, a persoanelor şi
bunurilor, la nivel naţional şi internaţional.
Pentru realizarea obiectivului POST, se propune ca fondurile de la UE şi de la buget să se
concentreze pe modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii TEN-T şi naţionale, pe toate modurile de
transport de transport. Reţeaua feroviară are un rol important în infrastructura de transport din
România, iar dezvoltarea sa implică nu numai investiţii în infrastructură, ci şi îmbunătăţirea
calităţii serviciilor. În cadrul acestui proces de modernizare, o atenţie deosebită va fi acordată
dezvoltării durabile a sectorului transport.
Axa prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T
Obiectiv: Această axă prioritară are scopul de a întări coeziunea teritorială dintre România şi
statele membre UE, prin reducerea semnificativă a duratelor călătoriilor, în condiţii de siguranţă şi
servicii de calitate sporite, către destinaţiile principale, în România şi în Europa, atât pentru
pasageri, cât şi pentru mărfuri, de-a lungul Axelor Prioritare TEN-T 7,18 şi 22. Aceasta se va
realiza prin construirea de autostrăzi şi modernizarea celor existente, modernizarea infrastructurii

27
feroviare şi navale, cu scopul de a creşterea calitatea, eficienţa şi viteza de furnizare a serviciilor de
transport, "door-to-door" şi creşterea volumului traficului de pasageri şi marfă.
Această axă prioritară se va concentra asupra dezvoltării reţelei de autostrăzi (prioritatea TEN-T
nr.7) şi modernizării infrastructurii feroviare din punct de vedere al inter-operabilităţii (prioritatea
TEN-T nr.22). Se va acorda o atenţie specială transportului naval pe căile navigabile interioare
(prioritatea TEN-T nr.18).
Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara
axelor prioritare TEN-T
Obiectiv: Această axă prioritară urmăreşte modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere,
feroviare, navale şi aeriene din reţeaua naţională care se află în afara axelor prioritare TEN-T.
Va creşte volumul şi viteza traficulului de pasageri şi marfă, în condiţii de siguranţă şi calitate a
serviciilor sporite, inclusiv în ceea ce priveşte inter-operabilitatea feroviară.
Pentru atingerea acestui obiectiv, POT va lua în considerare şi celelalte programe operaţionale şi va
evita suprapunerile cu operaţiunile din cadrul acestora.
Axa prioritară 3: Modernizarea materialului rulant feroviar de pasageri din reţelele
feroviare naţionale şi TEN-T
Obiectiv: Această axă prioritară urmăreşte promovarea echilibrului dintre modurile de transport.
Urmăreşte furnizarea de servicii mai rapide, mai sigure şi de o calitate mai bună, la standarde
europene de inter-operabilitate, pentru transportul feroviar naţional şi internaţional de persoane,
prin modernizarea materialului rulant de cale ferată, astfel încât transportul feroviar să poată
concura cu transportul rutier, din ce în ce mai utilizat.
Acest obiectiv se înscrie în efortul general de revitalizare a căilor ferate, pentru echilibrarea
modurilor de transport, obiectivul Cartei Albe a CE: Politica europeană în transport până în 2010.
Axa prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a sectorului de transport
Obiectiv: Această axă prioritară urmăreşte implementarea principiilor de dezvoltare durabilă a
sectorului transport în România, conform concluziilor Consiliului European de la Cardiff (1998) şi
Strategiei europene de dezvoltare durabilă (Gothenburg 2001). Va promova nivele crescute de
siguranţă, va minimiza efectele adverse asupra mediului şi va promova transportul inter-modal şi
combinat.
Axa prioritară 5: Asistenţa tehnică

2.10.2 Programul Operaţional de Mediu

Obiectivul global al Programului Operaţional pentru Mediu este de a îmbunătăţi standardele de

viaţă şi calitatea mediului, punându-se accent în special pe respectarea acquis-ului privind mediul.
28
Programul sectorial operaţional pentru mediu urmăreşte reducerea decalajului dintre Uniunea
Europeană şi România, în ceea ce priveşte respectarea standardelor de mediu, luând în considerare
două scopuri pe termen lung:
1. Asigurarea accesului general la utilităţile publice de bază;
2. Îmbunătăţirea calităţii mediului;
3. Consolidarea capacităţii instituţionale şi a guvernării.
Obiectivele specifice ale Axelor Prioritare sunt formulate pe baza acquis-ului European de mediu
şi a angajamentelor asumate în procesul de negociere la Capitolul 22 “Mediu”.
Axa prioritară 1 - Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată
Obiective:
� Asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile;
� Furnizarea de apă potabilă de calitate corespunzătoare în toate aglomerările urbane;
� Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă;
� Creşterea calităţii managementului nămolurilor provenite din staţiile de epurare a apelor uzate;
Axa prioritară 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi
reabilitarea siturilor contaminate
Obiective:
� Creşterea ratei de conectare la servicii publice de salubritate, la un nivel calitativ adecvat şi la
tarife accesibile;
� Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate;
� Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi refolosite;
� Reducerea numărului de situri contaminate;
Axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare
selectate
Obiective:
� Reducerea emisiilor de poluanţi provenite de la centralele publice de termoficare;
� Ameliorarea nivelului minim de concentraţie al poluanţilor în localităţile vizate;
� Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din localităţile vizate;
Axa prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea
naturii
Obiective:
� Conservarea diversităţii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor sălbatice de floră şi faună;
� Asigurarea managementului durabil al zonelor protejate;
Axa prioritară 5 - Implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor
naturale în zonele cele mai vulnerabile
Obiective:
29
� Un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc;
� Asigurarea protecţiei şi reabilitării litoralului Mării Negre;
Axa prioritară 6 -Asistenţă tehnică pentru sprijinirea implementării PO Mediu

2.10.3 Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice

Obiectivul general al POS CCE este de a contribui la creşterea productivităţii întreprinderilor

româneşti în primul rând prin modernizarea celor existente şi crearea unora noi, în special IMM-uri
în sectoarele productive şi de servicii pentru afaceri.
Dezvoltarea antreprenoriatului prin îmbunătăţirea accesului la finanţare şi la infrastructura de
afaceri poate avea un rol important în conturarea unui mediu economic sănătos, cu reale posibilităţi
de dezvoltare.
Dezvoltarea infrastructurii CDI, creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative
destinate sectorului productiv, valorificarea potenţialului TIC în procesele administrative ca şi în
viaţa cotidiană, va avea rezultate aplicabile direct în economie şi va oferi pieţei o nouă generaţie de
produse şi servicii cu valoare adăugată semnificativă.
Reducerea intensităţii energetice, producerea de energie din surse regenerabile, ca şi
implementarea de tehnologi moderne pentru reducerea emisiilor datorate marilor instalaţii
energetice va avea impact direct asupra competitivităţii economice, dar şi asupra protecţiei
mediului.
Nu în ultimul rând, promovarea României şi a potenţialului ei turistic poate impulsiona mediul
economic în general şi competitivitatea prin sporirea încrederii investitorilor străini şi creşterea
atractivităţii spaţiului românesc în străinătate.
Axa prioritară 1: Un sistem inovativ de producţie
Obiective:
� Îmbunătăţirea/ valorificarea echipamentului de producţie, prin extinderea şi modernizarea sa,
inovarea proceselor productive şi sprijin pentru adoptarea standardelor internaţionale, promovarea
creşterii gamei de produse;
� Îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă specializate şi sprijin pentru internaţionalizare în scopul
dezvoltării segmentului de piaţă;
� Asigurarea unui cadru favorabil dezvoltării antreprenoriatului prin reducerea constrângerilor
existente în domeniile de eşec al pieţei - acces la finanţare, instrumente financiare inovatoare,
accesabilitatea infrastructurii şi serviciilor de afaceri.
Axa prioritară 2: Cercetare şi dezvoltare pentru asigurarea competitivităţii
Obiectiv:
30
� Sprijinirea modernizării şi dezvoltării capacităţilor şi infrastructurii CDI, pentru a îmbunătăţi
gama de servicii inovatoare şi calitatea acestora şi a stimula cererea de inovare din sectorul
productiv.
Axa prioritară 3: TIC pentru sectoarele public şi privat
Obiectiv:
� Extinderea infrastructurii TIC, în special în zonele de eşec al pieţei;
� Promovarea introducerii inovării în sectorul productiv, în procesele administrative şi sociale;
� Dezvoltarea unei pieţe pentru o nouă generaţie de conexiuni pentru produse şi servicii, sprijin
pentru crearea de portaluri, dezvoltarea de sisteme informaţionale integrate pentru creşterea
interoperabilităţii bazate pe sisteme GIS (geographic information systems) şi dezvoltarea de
aplicaţii e-business.
Axa prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului
energetic
Obiective:
� Creşterea eficienţei energetice;
� Intensificarea folosirii de surse energetice regenerabile;
� Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.
Axa prioritară 5: România - destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri
Obiectiv:
� Îmbunătăţirea imaginii României ca şi destinaţie turistică, în scopul creşterii atractivităţii nu
doar în scop turistic ci şi pentru afaceri, precum şi crearea unui sistem integrat de oferte turistice.
Axa prioritară 6: Asistenţa tehnică

2.10.4 Programul Operaţional Regional

Scopul POR este de a accelera creşterea economică a Regiunilor rămase în urmă.

Obiectivul poate fi atins doar printr-o coordonare strânsă cu acţiunile prevăzute pentru celelalte
programe operaţionale. POR va acorda prioritate regiunilor rămase în urmă, folosind resurse
regionale şi locale. Principalul mijloc de sprijinire a Regiunilor este finanţarea diferenţiată, astfel
încât Regiunile rămase în urmă să primească proporţional mai multe fonduri decât cele dezvoltate.
Axa prioritară 1: Îmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale
Obiectiv: această axă prioritară prevede îmbunătăţirea infrastructurii de bază în transport, educaţie
şi a infrastructurii sociale, cu scopul de a creşte atractivitatea şi accesibilitatea Regiunilor şi de a
stimula dezvoltarea lor socio-economică. Se va acorda atenţie specială regiunilor mai puţin

31
dezvoltate şi de asemenea zonelor din regiunile mai prospere care trec printr-o perioadă de declin.
Domeniile principale de intervenţie identificate în infrastructura de transport şi socială sunt:
� Reabilitarea / modernizarea reţelelor judeţene şi locale de transport rutier;
� Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea serviciilor de sănătate şi a infrastructurii sociale şi de
siguranţă publică;
� Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea infrastructurii educaţionale.
Axa prioritară 2: Întărirea mediului de afaceri regional şi local
Obiectiv: creşterea contribuţiei economiilor locale şi regionale la crearea produsului intern brut,
prin sprijinirea acelor economii care au devenit mai puţin competitive în economia de piaţă şi
crearea de structuri economice funcţionale, pentru susţinerea utilizării eficiente a potenţialului
endogen al regiunilor - resurse naturale, materii prime, resurse umane - şi pentru stimularea
economiilor regionale. Domeniile principale de intervenţie sunt:
� Dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri specifice fiecărei regiuni;
� Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale locale.
Axa prioritară 3: Dezvoltarea turismului regional şi local
Obiectiv: Crearea de surse suplimentare de venit la nivel regional / local şi crearea de noi locuri de
muncă, prin dezvoltarea patrimoniului istoric, natural şi cultural al tuturor regiunilor( şi în
interiorul regiunilor, în zonele izolate, cu potenţial turistic, care pot contribui la dezvoltarea lor
economică şi la reducerea gradului de izolare).
Domeniile principale de intervenţie sunt:
� Restaurarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural şi istoric;
� Dezvoltarea resurselor turistice naturale în contextul dezvoltării durabile;
� Creşterea calităţii serviciilor turistice din punct de vedere al condiţiilor de cazare şi recreere.
Axa prioritară 4: Dezvoltarea urbană durabilă
Obiectiv: creşterea rolului centrelor urbane în dezvoltarea economică locală şi regională prin
regenerarea / revitalizarea oraşelor mici şi mijlocii, precum şi a unor părţi ale oraşelor mari, cu
scopul reducerii disparităţilor existente. Domeniile principale de intervenţie vor fi legate de
sprijinirea regenerării urbane prin finanţarea de proiecte integrate de regenerare urbană pentru
zonele urbane defavorizate ("zone urbane de acţiune"), delimitate clar, din punct de vedere spaţial,
în interiorul zonelor urbane. Aceste proiecte vor viza:
� Reabilitarea mediului construit, dezvoltarea centrelor urbane şi spaţiilor publice pentru a creşte
calitatea vieţii şi a încuraja activităţile economice;
� Stimularea antreprenoriatului, crearea de oportunităţi de ocupare, furnizarea de servicii de
consiliere;
� Sprijinirea incluziunii sociale, care va asigura şanse egale pentru bărbaţi şi femei, precum şi
condiţii pentru o mai bună integrare în viaţa socială şi piaţa muncii.
32
Axa prioritară 5: Asistenţa tehnică

2.10.5 Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane

Obiectivele strategice ale POS DRU sprijină îndeplinirea obiectivelor comune la nivel European,
în ceea ce priveşte participarea sporită pe piaţa muncii a unei forţe de muncă înalt calificate şi
adaptabile, îmbunătăţirea sistemului educaţional şi creşterea adaptabilităţii acestuia la cererea pieţei
muncii, promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii, creşterea adapabilităţii angajaţilor şi a
întreprinderilor, asigurarea calificărilor şi cunoştinţelor necesare integrării şi mobilităţii pe piaţa
muncii şi facilitarea dezvoltării economice. PO urmăreşte promovarea şi dezvoltarea tuturor
formelor de economie socială ca şi modalitate de asigurare a incluziunii sociale a personalelor care
aparţin grupurilor vulnerabile, minorităţilor etnice sau populaţiei Rromă.
Axa prioritară 1 - Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
Obiective:
� Asigurarea premiselor pentru dezvoltarea unui capital uman competitiv prin dezvoltarea rutelor
flexibile de învăţare pe tot parcursul vieţii, furnizarea de servicii educaţionale şi de formare
profesională continuă moderne şi de calitate pentru toţi, care să răspundă cerinţelor specifice ale
pieţei muncii şi societăţii bazate pe cunoaştere;
� Modernizarea sistemului de educaţie şi formare profesională astfel încât să satisfacă nevoile
pieţei muncii şi asumarea unei abordări comune a învăţării şi instruirii, pentru a genera valoare
adăugată intervenţiilor SF;
� Sprijinirea asigurării calităţii, elaborarea curiculelor şcolare în sprijinul competitivităţii,
asigurarea relevanţei ofertelor educaţionale.
Axa prioritară 2 - Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii Obiective:
� Crearea premiselor pentru îmbunătăţirea nivelului de educaţie, dezvoltarea de programe de
învăţare bazate pe acţiune şi creşterea capacităţii de angajare a resurselor umane pe tot parcursul
vieţii, în contextul societăţii bazate pe cunoaştere;
� Asigurarea educaţiei pe tot parcursul vieţii şi a însuşirii competenţelor şi aptitudinilor cerute pe
piaţa muncii.
Axa prioritară 4- Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Obiectiv:
� Modernizarea SPO, diversificarea şi actualizarea serviciilor în sprijinul unei bune funcţionari a
pieţei muncii.
Axa prioritară 3 - Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor
33
Axa prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare
Axa prioritară 6 - Promovarea incluziunii sociale
Obiectivele axelor prioritare 3, 5 şi 6 privesc nevoia indivizilor de a-şi creşte capacitatea de
ocupare şi adaptabilitatea, întărirea antreprenoriatului, şi promovarea incluziunii sociale şi a
egalităţii de şanse.
Aceste axe prioritare vor fi abordate regional şi datorită existenţei unor disparităţi între regiuni în
ceea ce priveşte ratele de ocupare a forţei de muncă, ratele şomajului de toate tipurile (şomaj de
lungă durată, şomaj structural, şomaj ascuns, inclusiv în zonele rurale), participarea la FPC, cultura
antreprenorială diferită, ratele variabile ale sărăciei, problemele specifice populaţiei Rroma,
îmbunătăţirea poziţiei femeilor pe piaţa muncii etc.
Axa prioritară 7: Asistenţa tehnică

2.10.6 Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la realizarea obiectivelor

naţionale şi ale Uniuni Europene de a obţine progresul în dezvoltarea socioeconomică
potrivit obiectivelor de coeziune şi convergenţă.
Realizarea obiectivului general se va reflecta în creşterea activităţilor economice din
România, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi în îmbunătăţirea
măsurabilă a furnizării de servicii publice la nivelul administraţiei publice centrale şi
locale. Aceste realizări vor fi legate în mod direct de implementarea cu succes a unui
pachet de reforme ale administraţiei publice care vizează întărirea capacităţii de
management.
Axa prioritară 1: Întărirea intervenţiilor de politici publice în administraţia centrală
Obiective:
� Să contribuie la dezvoltarea capacităţii administrative a administraţiei centrale din România;
� Să modernizeze şi să integreze procesele de formulare a propunerilor de politici publice (PPP-
uri) şi relaţionarea lor cu planurile instituţionale strategice (PIS-uri);
� Finalizarea reformelor funcţiei publice care vizează raţionalizarea structurilor administraţiei
centrale, implementarea managementului performanţei şi consolidarea reformelor prin intervenţii
durabile de instruire;
� Introducerea unei culturi de monitorizare şi evaluare a rezultatelor.
Axa prioritară 2: Dezvoltarea capacităţii de îmbunătăţire a performanţei serviciilor în
administraţia locală
Obiective:
34
� Să contribuie la reforma administraţiei publice la nivel judeţean şi subjudeţean prin
implementarea unui pachet de management al reformei care se adresează unor elemente cheie ale
ciclului de management strategic;
� Să modernizeze şi să integreze procesele privind planificarea strategică şi a activităţilor,
managementul resurselor umane (managementul performanţei) şi rezultatul activităţilor de
monitorizare şi evaluare;
� Să ofere sprijin pentru implementare organizaţiilor judeţene şi sub-judeţene (municipalităţi şi
comune), pentru creşterea eficienţei şi calităţii furnizării de servicii publice.
Axa prioritară 3: Asistenţa tehnică

2.10.7 Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică

Obiectivul Programului operaţional pentru asistenţă tehnică la nivel naţional este de a asigura
sprijin pentru coordonarea şi implementarea instrumentelor structurale în România.
Axa prioritară 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi pentru
coordonarea programelor
Obiectiv:
� Atingerea unei capacităţi administrative suficiente pentru o implementare şi absorbţie eficientă
şi efectivă a instrumentelor structurale în perioada 2007- 2013 şi pregătirea intervenţiilor viitoare
ale instrumentelor structurale.
Axa prioritară 2: Dezvoltarea şi sprijinirea în continuare a funcţionării Sistemului
Informatic Unic de Management
Obiectiv:
� Asigurarea funcţionării SMIS, dezvoltarea organizaţională şi funcţională şi extinderea continuă
a sistemului, astfel încât să permită accesul prompt la date din toate instituţiile implicate în
procesul instrumentelor structurale şi instituirea unui management eficient al programelor
europene, în conformitate cu reglementările naţionale şi europene.
Axa prioritară 3: Diseminarea de informaţii şi promovarea instrumentelor structurale
Obiectiv:
� Informarea potenţialilor candidaţi cu privire la oportunităţile existente şi promovarea cunoaşterii
publice a obiectivelor şi realizărilor instrumentelor structurale şi ale Planului Naţional de
Dezvoltare, precum şi asigurarea recunoaşterii rolului instrumentelor structurale ale UE.
Axa prioritară 4: Asistenţa tehnică

35
2.11. Puncte cheie pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune

2.11.1 Beneficiarul eligibil

� Îndeplineşte criteriile de eligibilitate stabilite în Programul Complement pentru fiecare domeniu

major de intervenţie (Programele Complement trebuie prezentate pe paginile de internet ale
ministerelor în care se află Autorităţile de Management);
� Respectă eventuale cerinţe specifice stabilite de Autoritatea de Management la momentul
lansării „cererii de proiecte”, precum şi în Ghidul
Solicitantului.;
� Are o forma de organizare conformă legislaţiei române şi să fie înregistrat în România.

2.11.2 Proiectul eligibil

� Este dezvoltat şi implementat pe teritoriul României;

� Se regăseşte pe lista operaţiunilor eligibile prezentate în Programul Complement, pentru fiecare
domeniu major de intervenţie;
� Se adresează unei zone sau grup ţintă (dacă este cazul), aşa cum este prezentat în Programul
Complement sau în Ghidul Solicitantului;
� Durata şi valoarea finanţării solicitate se încadrează în limitele stabilite în „cererea de
proiecte”;
� Respectă politicile şi normele comunitare şi naţionale în ce priveşte ajutorul de stat, achiziţiile
publice, respectiv egalitatea de şanse, dezvoltare durabilă.

2.11.3 Cofinanţare necesară pentru un proiect cu fonduri structurale

Din costul total al proiectului, beneficiarul trebuie să acopere cheltuielile neeligibile, precum şi
cofinanţarea.
Cofinanţarea poate fi reprezentată şi de contribuţia în natură a beneficiarului, aşa cum este
prezentată în Manualul privind eligibilitatea cheltuielilor şi în Ghidul Solicitantului.
De asemenea, cheltuielile eligibile pentru fiecare proiect în parte vor fi stabilite de către
Autorităţile de Management în conformitate cu regulile naţionale de eligibilitate.
Astfel, în momentul lansării unei „cereri de proiecte”, Autoritatea de Management va face
cunoscută şi lista cu cheltuielile eligibile pentru acele proiecte.
36
2.11.4 Documentaţie necesară

Documentele necesare depind de tipul de proiect:

� Analiza economico-financiară;
� Analiză de risc;
� Studiul de fezabilitate;
� Proiectul tehnic, acolo unde este cazul;
� Autorizaţia de construcţie;
� Aviz de mediu;
� Evaluarea strategică de mediu;
� Documente de confirmare a cofinanţării;
� Detalii privind contribuţia în natură;
� Titlul de proprietate/ Act de concesiune;
� Documente contabile ale firmei;
� Cazierul fiscal al persoanei autorizate să depună cererea de finanţare şi al
persoanei responsabile de proiect;
� Adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (obţinuta de la
Administraţia Financiara).

2.11.5 Paşi în obţinerea finanţării

Paşi urmaţi în procesul de obţinere a finanţării:

Pasul 1: Beneficiarii eligibili completează cererea de finanţare şi anexele solicitate de
Autoritatea de Management. Există un model unic de cerere de finanţare pentru toate
cele trei instrumente structurale, cu anexe diferenţiate pe fiecare fond în parte;
Pasul 2: Cererea de finanţare este transmisă Organismului Intermediar / Autorităţii
de Management;
Pasul 3: Se verifică conformitatea administrativă a cererii de finanţare, în
conformitate cu procedurile interne ale fiecărei AM;
Pasul 4: După verificarea conformităţii administrative urmează verificarea
eligibilităţii proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate în
Programul Complement şi trebuie aprobate de către Comitetul de Monitorizare;
Pasul 5: Evaluarea tehnică şi financiară a proiectului;
Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de
37
Monitorizare;
Pasul 7: Aprobarea proiectului şi semnarea contractului de finanţare.

38
 CAP 3 Fondurile Structurale si de Coeziune

Sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea
disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.
Instrumentele Structurale denumesc Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune, luate în
ansamblu.
Mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene este destinat dezvoltării regionale şi coeziunii
economice şi sociale, prin intermediul Fondurilor Structurale.
Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie
finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu
intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de
lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale (sursa MIE).
Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient si trebuie sa ajunga acolo unde este nevoie pentru
dezvoltare, altfel, exista pericolul pierderii lor. Chiar daca banii nu vor fi atrasi in proiecte in
Romania, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE.

3.1. Obiectivele fondurilor structurale si de coeziune

Fondurile structural ale UE sunt gestionate de către Comisia Europeană şi au ca destinaţie

finanţarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu
întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea şomajului de
lungă durată, inserţia profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltării rurale.
Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt
instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea dispari-tăţilor
economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.
Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin
Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, care defineşte regulile
generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul
de Coeziune.

3.2. INSTRUMENTELE STRUCTURALE

39
3.2.1. FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ - F.E.D.R

Fondul European de Dezvoltare Regională (European Regional Development Found-

ERDF) a fost înfiinţat în 1975 şi a devenit principalul instrument al politicii regionale a
Comunităţii. Obiectivele FEDR sunt:
promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor a căror dezvoltare este rămasă în urma şi
susţinerea reconversiei economice;
redezvoltarea şi dezvoltarea zonelor cu probleme structurale, inclusiv regiunile industriale în
declin, zonele urbane în dificultate, zonele aflate în criză, precum şi zonele dependente de pescuit
sau de servicii.
Prin FEDR sunt finanţate investiţii productive care să contribuie la crearea şi salvarea de locuri de
muncă, în principal prin investiţii cu prioritate în IMM-uri, investiţii în infrastructură, dezvoltarea
potenţialului autohton prin măsuri de sprijin la nivel regional şi local.

Tratatul de la Amsterdam prevede ca Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) este

destinat sa redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate. Astfel, FEDR contribuie
la reducerea diferentei intre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni si la recuperarea
decalajului de catre regiunile cele mai putin favorizate, inclusiv zonele rurale si urbane, zonele
industriale in declin, precum si regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, precum
regiunile insulare si zonele muntoase, zonele cu densitate mica a populatiei si regiunile de frontier
. "Regulamentrul (CE) Nr.
1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de
Dezvoltare Regionala si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999" stabileste principalele
tipuri de investitii ce vor fi finantate prin FEDR, dupa cum urmeaza:

FEDR contribuie la finantarea urmatoarelor incestitii

Investitiilor productive care contribuie la crearea si salvgardarea locurilor de munca
durabile, in special prin intermediul unor ajutoare directe pentru investitiile efectuate indeosebi in
IMM-uri;
Investitiilor in infrastructuri;
Dezvoltarii potentialului endogen prin masuri de sustinere a dezvoltarii regionale si locale.
Aceste masuri cuprind asistenta si serviciile pentru intreprinderi, in special pentru IMM-uri,
crearea si dezvoltarea instrumentelor de finantare precum capitalul de risc, fondurile de imprumut
si de garantie, fondurile de dezvoltare locala, subventiile la dobanda, conectarea la retea,
cooperarea si schimbul de experienta intre regiuni, orase si factorii sociali, economici si de mediu

40
relevanti; Asistentei
tehnice.

Obiectivele FEDR sunt: convergenta, competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca ,

cooperarea teritoriala europeana, eligibilitatea cheltuielilor
Convergenta

Pentru obiectivul "convergenta", FEDR isi concentreaza interventia asupra sustinerii dezvoltarii
economice durabile integrate la nivel regional si local si a ocuparii fortei de munca, mobilizand si
consolidand capacitatea endogena prin intermediul unor programe operationale care urmaresc
modernizarea si diversificarea structurilor economice si crearea si salvgardarea locurilor de munca
durabile. Aceasta se realizeaza, in special, prin intermediul urmatoarelor prioritati, iar combinarea
exacta a masurilor care trebuie puse in aplicare depinde de particularitatile fiecarui membru:

Cercetarea si dezvoltarea tehnologica (CDT), inovatia si spiritul de intreprindere, inclusiv

consolidarea capacitatilor de cercetare si de dezvoltare tehnologica si integrarea lor in Spatiul
European de Cercetare, inclusiv infrastructurile; ajutorul pentru CDT, in special in IMM-uri, si
pentru transferul de tehnologii; imbunatatirea relatiilor intre IMM-uri, pe de o parte, si
invatamantul superior, institutiile de cercetare si centrele de cercetare si de tehnologie, pe de alta
parte; dezvoltarea retelelor de intreprinderi; parteneriatele public-privat si grupurile de
intreprinderi; asistenta in furnizarea de servicii comerciale si tehnologice grupurilor de IMM-uri si
stimularea spiritului de intreprindere si a finantarii inovatiei pentru IMM-uri prin intermediul
instrumentelor de inginerie financiara;

Societatea informationala, inclusiv elaborarea unei infrastructuri de comunicatii electrice, de

continut local, de servicii si aplicatii, imbunatatirea accesului sigur la serviciile publice on-line si
dezvoltarea lor; si ajutorul si serviciile pentru IMM-uri in scopul adoptarii si utilizarii eficiente a
tehnologiilor informatiei si ale comunicatiei (TIC) sau exploatarea de idei noi;

Initiativele locale in materie de dezvoltare si ajutorul pentru structurile care furnizeaza servicii
de proximitate pentru a crea noi locuri de munca, atunci cand aceste initiative nu intra in sfera de
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006; Mediul,
inclusiv investitiile legate de aprovizionarea cu apa, precum si de gestiunea deseurilor si a apei;
tratarea apelor uzate si calitatea aerului; prevenirea si controlul desertificarii, precum si combaterea
acestui fenomen; prevenirea si controlul integrat al poluarii; ajutoarele care urmaresc sa atenueze
efectele schimbarilor climatice; reabilitarea mediului fizic, inclusiv locuri si terenuri contaminate si
41
zone brownfield; promovarea biodiversitatii si protectia naturii, inclusiv investitii pentru siturile
Natura 2000; ajutorul pentru IMM-uri cu scopul de a promova planuri de productie durabile prin
punerea in aplicare a sistemelor de gestiune a mediului rentabile si prin adoptarea si utilizarea de
tehnologii de prevenire a poluarii.Prevenirea riscurilor, inclusiv elaborarea si punerea in aplicare a
planurilor care urmaresc prevenirea si gestiunea riscurilor naturale si tehnologice;

Turismul, inclusiv promovarea resurselor naturale in calitate de potential pentru dezvoltarea

turismului durabil; protectia si valorificarea patrimoniului natural in sprijinul dezvoltarii socio-
economice; ajutorul care urmareste imbunatatirea ofertei de servicii turistice prin intermediul a noi
servicii cu o valoare adaugata mai considerabila si facilitarea trecerii la noi modele de turism mai
durabile;

Investitiile culturale, inclusiv protectia, promovarea si pastrarea patrimoniului cultural;

dezvoltarea de infrastructuri culturale in sprijinul dezvoltarii socio-economice, turismului durabil si
consolidarii atractivitatii regionale; si ajutoarele care urmaresc imbunatatirea ofertei de servicii
culturale prin intermediul a noi servicii cu o valoare adaugata mai considerabila; Investitiile in
transporturi, inclusiv imbunatatirea retelelor transeuropene si a legaturilor cu reteaua RTE-T;
strategiile integrate de promovare a transporturilor proprii, care contribuie la imbunatatirea
accesului la serviciile pentru pasageri si pentru marfuri, precum si a calitatii lor, la realizarea unei
repartitii modale mai echilibrate, la incurajarea sistemelor intermodale si la reducerea impactului
asupra mediului;

Investitiile legate de energie, inclusiv in imbunatatirea retelelor transeuropene care contribuie la

consolidarea securitatii aprovizionarii, integrarea preocuparilor legate de mediu, imbunatatirea
eficientei energetice si dezvoltarea energiilor regenerabile;

Investitiile in favoarea educatiei, in special a formarii profesionale, care contribuie la cresterea

atractiei si a calitatii vietii;iar ultimul obiectiv de convergenta al FEDR este investitiile in
infrastructurile sanitare si sociale care contribuie la dezvoltarea regionala si locala si la cresterea
calitatii vietii.

Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca In

conformitate cu obiectivul de competitivitate regionala si de ocupare a fortei de munca, FEDER isi
concentreaza interventia, in cadrul strategiilor de dezvoltare durabila, promovand ocuparea fortei
de munca, in special avand in vedere urmatoarele trei prioritati: Inovatia si economia
cunoasterii, in special prin crearea si consolidarea unor economii regionale eficiente ale inovatiei si
a unor relatii generalizate intre sectoarele privat si public, universitatile si centrele tehnologice,
42
tinand seama de necesitatile locale, in special; Imbunatatirea capacitatilor regionale de CDT
si de inovatie, in legatura directa cu obiectivele regionale de dezvoltare economica, printr-o
sustinere in favoarea centrelor de competenta industriale sau axate pe o tehnologie specifica; prin
promovarea CDT industriale, a IMM-urilor si a transferului de tehnologie; prin dezvoltarea
previziunii tehnologice si a evaluarii comparative la nivel international a politicilor de promovare a
inovatiei; si printr-o sustinere in favoarea colaborarii intre intreprinderile si politicile comune in
materie de CDT si de inovatie; Stimularea inovatiei si a spiritului de intreprindere in toate
sectoarele economiei regionale si locale printr-o sustinere in favoarea comercializarii de produse,
de procese si de servicii noi sau imbunatatite de IMM-uri; printr-o sustinere in favoarea retelelor si
grupurilor de intreprinderi; prin imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantari; prin promovarea
retelelor de cooperare intre intreprinderi si institutiile de invatamant superior si de cercetare
corespunzatoare; printr-un acces mai usor pentru IMM-uri la serviciile de asistenta pentru
intreprinderi, precum si printr-o sustinere in favoarea integrarii de tehnologii mai adecvate si
inovatoare in IMM-uri; Promovarea spiritului de intreprindere, in special prin
facilitarea exploatarii economice a noilor idei si incurajarea crearii de noi intreprinderi prin
intermediul institutiilor de invatamant superior si de cercetare in cauza si al intreprinderilor
existente;

Crearea de instrumente de inginerie financiara si de pepiniere propice capacitatii de dezvoltare

tehnologica si de cercetare a IMM-urilor si incurajarii spiritului de intreprindere si a formarii de
noi intreprinderi, in special IMM-uri care utilizeaza intensiv informatiile disponibile;
Incurajarea investitiilor pentru reabilitarea mediului fizic, inclusiv siturile si terenurile
contaminate, desertificate si zonele brownfield;
Promovarea dezvoltarii infrastructurilor legate de biodiversitate si a investitiilor in siturile
Natura 2000, in cazul in care aceasta abordare contribuie la dezvoltarea economica durabila si/sau
la diversificarea zonelor rurale;Stimularea eficientei energetice si a productiei de energii
regenerabile si dezvoltarea de sisteme eficiente de gestiune a energiei;Promovarea transporturilor
publice adecvate si durabile, in special in zonele urbane;Elaborarea de planuri si de masuri de
prevenire si de gestiune a riscurilor naturale (de exemplu desertificarea, secetele, incendiile si
inundatiile) si tehnologice;Protectia si valorificarea patrimoniului natural si cultural in sprijinul
dezvoltarii socio-economice si promovarea resurselor naturale si culturale in calitate de potential
pentru dezvoltarea turismului durabil;Accesul la serviciile de transport si de telecomunicatii de
interes economic general, in special:Consolidarea resurselor secundare de transport prin
imbunatatirea legaturilor cu retelele transeuropene de transport (RTE-T), cu centrele feroviare,
aeroporturi si porturi regionale sau cu platforme multimodale; prin asigurarea unor legaturi
transversale cu principalele linii feroviare si prin promovarea cailor navigabile interne regionale si
43
locale, precum si a transportului maritim pe distante scurte;

Incurajarea accesului la TIC prin intermediul IMM-urilor, a adoptarii acestor tehnologii si a

utilizarii lor eficiente, prin sustinerea accesului la retele; a stabilirii de puncte de acces publice la
Internet; a echiparii si a dezvoltarii de servicii si de aplicatii, in special cu realizarea de planuri de
actiune pentru intreprinderile foarte mici si intreprinderile artizanale.

In afara de aceasta, deoarece sunt programe operationale cofinantate de FEDR in regiunile care au
dreptul la finantarea specifica si tranzitorie, statele membre si Comisia pot decide extinderea
sprijinului pentru anumite prioritatile.

Cooperarea teritoriala europeana In

conformitate cu obiectivul de cooperare teritoriala europeana, FEDR isi focalizeaza asistenta
asupra urmatoarelor prioritati privind dezvoltarea de activitati economice, sociale si de mediu
transfrontaliere prin intermediul strategiilor comune in favoarea dezvoltarii teritoriale durabile prin
incurajarea spiritului de intreprindere, in special dezvoltarea IMM-urilor, turismului, culturii si
comertului transfrontalier;prin incurajarea si imbunatatirea protectiei si gestionarii comune a
resurselor naturale si culturale, precum si prin prevenirea riscurilor de mediu si tehnologice
prin reducerea izolarii, prin intermediul unui acces optimizat la retelele si serviciile de
transport, de informatii si de comunicatii si la retelele si instalatiile transfrontaliere de distributie a
apei, de gestiune a deseurilor si de aprovizionare cu energie de asemenea si prin dezvoltarea
colaborarii, capacitatilor si utilizarii comune a infrastructurilor, in special in sectoare precum
sanatatea, cultura, turismul si educatia.

In afara de aceasta, FEDR poate contribui la incurajarea cooperarii administrative si juridice, a

integrarii pietelor de munca transfrontaliere, a initiativelor locale pentru ocuparea fortelor de
munca, a egalitatii intre barbati si femei si a egalitatii sanselor, a formarii si a insertiei sociale,
precum si la partajarea resurselor umane si a infrastructurilor pentru CDT. Instituirea si dezvoltarea
cooperarii transnationale, inclusiv a cooperarii bilaterale intre regiunile maritime prin intermediul
finantarii de retele si de actiuni propice dezvoltarii teritoriale integrate, centrate in special pe
urmatoarele prioritati:

Inovatia: crearea si dezvoltarea de retele stiintifice si tehnologice si imbunatatirea capacitatilor

regionale in materie de CDT si de inovatie atunci cand ele contribuie direct la dezvoltarea
economica armonioasa a zonelor transnationale. Actiunile pot cuprinde realizarea de retele intre
institutiile de invatamant superior si de cercetare in cauza, pe de o parte, si IMM-uri, pe de alta

44
parte; legaturile in vederea facilitarii accesului la cunoasterea stiintifica si transferul tehnologic
intre infrastructurile de CDT si centrele internationale de excelenta in materie de CDT; asocierea
organismelor de transfer de tehnologii si elaborarea de instrumente de inginerie financiara comune
axate pe sustinerea CDT in IMM-uri;

Mediul: gestiunea apei, a eficacitatii energetice, a prevenirii riscurilor si a activitatilor legate de

protectia mediului, a carei dimensiune transnationala este evidenta. Aceste actiuni pot cuprinde:
protectia si gestiunea bazinelor hidrografice, a zonelor de coasta, a resurselor marine, a serviciilor
de aprovizionare cu apa si a zonelor cu umiditate sporita; prevenirea incendiilor, secetei si a
inundatiilor; promovarea securitatii maritime si a protectiei impotriva riscurilor naturale si
tehnologice; protectia si valorificarea patrimoniului natural in sprijinul dezvoltarii socio-economice
si a turismului durabil;

Accesibilitatea: activitati care contribuie la facilitarea accesului la serviciile de transport si de

telecomunicatii, precum si la imbunatatirea calitatii lor, atunci cand dimensiunea transnationala a
acestor servicii este evidenta. Aceste actiuni pot cuprinde: efectuarea unor investitii in sectiunile
transfrontaliere ale retelelor transeuropene; imbunatatirea accesului local si regional la retelele
nationale si transnationale; imbunatatirea interoperabilitatii sistemelor nationale si regionale; si
promovarea unor tehnologii a informatiei si de comunicatii de varf;
Dezvoltarea urbana durabila: consolidarea dezvoltarii cu centre multiple de interes
la nivel transnational, national si regional, a carei impact transnational este evident. Aceste actiuni
pot cuprinde: crearea si imbunatatirea retelelor urbane si a relatiilor intre zonele urbane si rurale;
elaborarea de strategii pentru a lua in considerare problemele similare cu privire la dimensiunile
urbane si rurale; pastrarea si promovarea patrimoniului cultural si integrarea strategica a zonelor de
dezvoltare intr-o perspectiva transnationala.

Asistenta pentru cooperarea bilaterala intre regiunile maritime poate fi extinsa cu

1. Consolidarea eficientei politicii regionale prin promovarea:

2. Cooperarii interregionale axate pe inovatie si economia informatiei, precum si pe mediu si
prevenirea riscurilor in sensul articolului 5 punctele 1. si 2.;
3. Schimburilor de experienta cu privire la identificarea, transferul si diseminarea celor mai
bune practici, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea urbana durabila prevazuta la articolul
8; si
4. Actiunilor legate de studii, colectarea de date, precum si de observarea si analiza tendintelor
de dezvoltare in Comunitate.

45
Eligibilitatea cheltuielilor

Urmatoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contributie a FEDER:

a)Dobanzile.debitoare;
b) Achizitionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10% din cheltuielile totale eligibile ale
operatiunii in cauza. in cazuri exceptionale si justificate in mod corespunzator, autoritatea de
gestiune poate admite un procent mai mare pentru operatiunile cu privire la protectia mediului;
c) Dezmembrarea centralelor nucleare;

d) Taxa pe valoarea adaugata recuperabila.

Cheltuielile pentru locuinte sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat la Uniunea
Europeana la 1 mai 2004 sau dupa aceasta data si in urmatoarele conditii:
a) Cheltuielile sunt programate in cadrul unei operatiuni integrate de dezvoltare urbana sau al unei
axe prioritare pentru zonele afectate sau amenintate de o deteriorare fizica si de excluderea sociala;

b) Alocatia financiara atribuita cheltuielilor pentru locuinte se ridica cel mult la 3% din contributia
FEDER la programele operationale in cauza sau la 2% din contributia totala FEDER;

c) Cheltuielile sunt limitate la: -Locuintele multifamiliale sau imobilele apartinand autoritatilor
publice sau exploatantilor fara scop lucrativ care sunt destinate familiilor cu venit mic sau
persoanelor cu nevoi speciale.

3.2.2. FONDUL SOCIAL EUROPEAN (F.S.E.)

Fondul Social European (European Social Found - ESF) a fost înfiinţat în 1958 în scopul de a întări
coeziunea economică şi socială şi de a contribui la implementarea “Strategiei europene privind
ocuparea forţei de munca”. FSE are ca sarcină îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare pentru
şomeri şi muncitori în Piaţa Unică, prin creşterea mobilităţii lor şi prin facilitarea adaptării la
schimbările industriale, în particular prin instruire vocaţională şi reinstruire, precum şi prin
46
sistemele de recrutare. Prin intermediul său se acordă susţinere financiară acţiunilor de formare şi
reconversie profesională ca şi celor vizând crearea de noi locuri de muncă.

3.2.3. FONDUL DE COEZIUNE (F.C.)

Fondul de Coeziune a fost creat de Tratatul de la Maastricht în 1992 pentru a furniza contribuţia
financiară necesară proiectelor din domeniul mediului şi a reţelelor transeuropene de infrastructură
de transport.
Fondul este rezervat Statelor Membre care au introdus “programul de convergenţă” şi al caror PIB
pe locuitor este sub 90% din media Comunităţii.
Spre deosebire de Fondurile Structurale prezentate mai sus, Fondul de Coeziune nu co-finanţează
programe, ci furnizează finanţare directă pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de
la început.
Decizia de a finanţa un proiect este luata de Comisia Europeană, în acord cu Statul Membru
beneficiar, în timp ce proiectele sunt administrate de autorităţi naţionale şi supervizate de un
Comitet de Monitorizare.
Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijină investiţiile în domeniul infrastructurii
de transport, energiei şi mediului.

3.2.4. FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE

RURALĂ (F.E.A.D.R.)

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală este acţiunea complementară destinată
politicii agricole comune a Uniunii Europene. FEADR a fost înfiinţat în 1958 şi finanţează măsuri
de dezvoltare rurală şi ajutoare pentru fermieri, în special în regiuni cu intârzieri în dezvoltare.
Este destinat îmbunătăţirii eficienţei structurilor de producţie, procesare şi marketing al produselor
agricole şi forestiere şi dezvoltării potenţialului local în zonele rurale.
Este corespondentul Fondului SAPARD, accesibil însă statelor membre ale UE şi care
are ca obiective susţinerea pieţei produselor agricole şi promovarea restructurării agriculturii
comunitare.

47
3.2.5. FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT (F.E.P.)

Fondul European pentru Pescuit (FEP) este acţiunea financiară complementară destinată politicii
comunitare din domeniul pescuitului, care sprijină măsuri pentru creşterea competitivităţii
sectorului piscicol, în condiţiile asigurării unui echilibru durabil
între resurse şi capacitatea de exploatare.
Înfiinţat în 1993, fondul contribuie la adaptarea şi modernizarea industriei pescuitului prin
îndepărtarea capacităţilor în surplus şi orientarea industriei către susţinerea unei dezvoltări
integrate a regiunilor costiere dependente puternic de pescuit.

48
 CAPITOLUL 4 – STUDIU DE CAZ

Anexa 1

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013

CERERE DE FINANŢARE

ÎNREGISTRAREA CERERII DE FINANŢARE

[Se completează de către Organismul Intermediar]

ORGANISMUL INTERMEDIAR pentru POR, din cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare

Regională ..................................………………………..

Număr de înregistrare Înregistrată de

……………................... …………………………............................................
[Se completează cu nr. de înregistrare de la [Numele şi prenumele persoanei care înregistrează]
registratura ADR]

Cod SMIS (Număr cerere de finanţare) Semnătura

………..................................> ……………………………........................

Data înregistrării
…………………...............
[zz/ll/aaaa]

[ Instrucţiuni privind completarea cererii de finanţare:

 Pentru a veni în sprijinul solicitantului, la fiecare punct din cererea de finanţare s-a explicat
modul în care trebuie completată informaţia solicitată; această explicaţie este redactată cu
caractere italice şi marcată între paranteze dreptunghiulare [ ]. Va rugăm să citiţi cu atenţie
explicaţiile înainte de completarea cererii de finanţare!
 La momentul completării cererii de finanţare, explicaţia marcată între parantezele
dreptunghiulare trebuie ştearsă
 Tabelul de pe coperta cererii de finanţare se va completa numai de către organismul intermediar.
Vă rugăm să nu completaţi, modificaţi sau ştergeţi tabelul!
 După completarea cu informaţiile solicitate, cererea de finanţare se va numerota corespunzător,
49
 în conformitate cu prevederile din ghidul solicitantului ]

TITLUL PROIECTULUI
REABILITARE ŞI MODERNIZARE STRADA CARACAL

TIPUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE

01 FEDER
[ Această informaţie este predefinită. Va rugam nu ştergeţi, modificaţi, completaţi! ]

1. INFORMAŢII PRIVIND SOLICITANTUL

1.1 SOLICITANT

Denumire organizaţie: ............................................................ ...............................

Cod de înregistrare fiscală………………………………..........................................
Nr. de la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor.(dacă este cazul).............................
Adresa poştală:……………………………………......................................................
Adresa poştă electronică……………… ………………………………………............
[ Se va completa cu date despre organizaţie, aşa cum apar ele în documentele statutare. Rubrica privind
adresa poştală se completează cu adresa completă a sediului principal al organizaţiei.
Adresa electronică este cea generală a organizaţiei sau a reprezentantului legal al acesteia; această
informaţie referitoare la adresa electronică nu este obligatorie! ]

1.2 TIPUL SOLICITANTULUI:

X autoritate a administraţiei publice locale
asociaţie de dezvoltare intercomunitară de utilitate publică, conform legii nr.215/2001 cu
modificările şi completările ulterioare
autorităţi ale administraţiei publice locale între care există acorduri sau parteneriate
pentru realizarea unor programe de dezvoltare zonală

1.3 REPREZENTANTUL LEGAL AL SOLICITANTULUI

Nume, prenume………………………………………………………………………………………
Funcţie ………………………………………………………………………………………………….
Număr de telefon………………………………………………………………………………………
Număr de fax …………………………………………………………………………………………..
Adresă poştă electronică …………………………………………………………………………….
[Se va completa cu numele persoanei care are dreptul, conform actelor de constituire, să reprezinte
organizaţia şi să semneze în numele acesteia. Se va trece numele complet şi iniţiala tatălui, aşa cum apare
în cartea de identitate ]
50
 1.4 PERSOANA DE CONTACT
Nume, prenume……………………………………………………................................................
Funcţie…………………………………………………………………………………………………..
Număr de telefon………………………………………………………………………………………
Număr de fax………………………………………………………………………………………….
Adresă poştă electronică ........................................................................................................
[Se va completa cu numele persoanei desemnate de solicitant pentru relaţia cu organismul
intermediar/autoritatea de management în ceea ce priveşte cererea de finanţare. Se va trece numele
complet şi iniţiala tatălui, aşa cum apare în cartea de identitate. Persoana de contact poate fi chiar
reprezentantul legal, dacă solicitantul doreşte ]

1.5. PERSOANA RESPONSABILĂ CU OPERAŢIUNILE FINANCIARE

Nume……………………………………………………………………………………………………
Funcţie …………………………………………………………………………………………………
Număr de telefon……………………………………………………………………………………..
Număr de fax …………………………………………………………………………………………
Adresă poştă electronică........................................................................................................
[Se va completa cu numele persoanei desemnate de solicitant cu drept de semnătura pentru operaţiuni
financiar-bancare. Se va trece numele complet şi iniţiala tatălui, aşa cum apare în cartea de identitate]

1.6 BANCA / TREZORERIA

Banca/ Sucursală: ............................................................................................................

Adresa:………………………………………………………………………………………………..
Cod IBAN:…………………………………………………………………………………………….

1.7 SPRIJIN PRIMIT ÎN PREZENT SAU ANTERIOR DIN FONDURI PUBLICE ŞI/SAU
ÎMPRUMUTURI DIN PARTEA INSTITUŢIILOR FINANCIARE INTERNAŢIONALE
(IFI)

• Aţi beneficiat de asistenţă nerambursabilă din fonduri publice sau de împrumut din partea IFI în
ultimii 5 ani?

DA

X
NU

• Dacă DA, vă rugăm specificaţi următoarele informaţii pentru proiectele pentru care aţi beneficiat de
finanţare nerambursabilă sau împrumut:
[Se vor completa informaţii pentru maxim trei proiecte, selectate în ordinea descrescătoare a anului
51
 calendaristic în care s-a semnat contractul de finanţare. Pentru fiecare proiect se va completa câte un
tabel, după modelul de mai jos ]

Titlul proiectului şi nr. de referinţă REABILITARE ŞI MODERNIZARE STRADA CARACAL

[Se va completa cu titlul proiectului aşa cum apare în contractul de finanţare. Numărul de referinţa
reprezintă codul proiectului/ numărul contractului aşa cum a fost el stabilit de organizaţia
finanţatoare/autoritatea de contractare]

Stadiul implementării proiectului IN CURS DE FINALIZARE

Obiectul proiectului REABILITAREA SI MODERNIZAREA STRAZII CARACAL

Rezultate obţinute [Se va completa cu rezultatele finale sau parţiale ale proiectului]

Valoarea proiectului [Se va completa cu valoarea finală a proiectului –dacă acesta a

fost finalizat sau cu valoarea de contract dacă acesta este în
implementare. Pentru proiectele la care contractul de finanţare
s-a încheiat în altă monedă decât RON se va trece valoarea în
moneda respectiva şi echivalentul în RON la data semnării
contractului de finanţare]

Sursa de finanţare [Se va indica sursa de finanţare – ex. bugetul de stat, bugetele
locale, surse externe nerambursabile , etc - şi se va completa cu
denumirea organizaţiei finanţatoare şi a autorităţii contractante
(dacă diferă)]

• Vă rugăm să specificaţi dacă pentru proiectul (în întregime sau parţial, respectiv activităţi din proiect)
ce constituie obiectul prezentei cereri de finanţare a mai fost solicitat sprijin financiar din fonduri
publice, împrumuturi din partea IFI
DA

X
NU
• Dacă DA, vă rugăm specificaţi următoarele informaţii:
Denumirea programului şi nr. de înregistrare a proiectului ………………………
Sursa de finanţare – FONDURI NERAMBURSABILE
Stadiul la data depunerii cererii de finanţare – IN CURS DE FINANTARE
[ se va completa cu: în evaluare, în curs de finanţare, respins etc]

• Vă rugăm să specificaţi dacă proiectul (în întregime sau parţial, respectiv activităţi din proiect) ce
constituie obiectul prezentei cereri de finanţare a/ au beneficiat deja de sprijin financiar din fonduri
publice, împrumuturi din partea IFI
DA

X
NU

• Dacă DA, vă rugăm să daţi detalii cu privire la program, organizaţia finanţatoare/autoritatea de

contractare, activităţile finanţate (respectiv acele activităţi care se regăsesc şi în proiectul care face
obiectul prezentei cereri de finanţare), valoarea activităţilor finanţate.
52
 2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1 AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL ŞI DOMENIUL MAJOR DE

INTERVENŢIE
• PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL
• AXA PRIORITARĂ
Axa prioritară 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale”

• DOMENIUL DE INTERVENŢIE
„Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane-inclusiv
construcţia/reabilitarea şoselelor de centură”
• SCHEMA DE AJUTOR DE STAT
[în cazul proiectelor care se încadrează într-o schemă de ajutor de stat, se vor indica: denumirea schemei de
ajutor de stat, numărul avizului Consiliului Concurenţei pentru schemele exceptate de la obligaţia notificării,
respectiv decizia Comisiei Europene şi JO al Comunităţilor Europene în care s-a publicat rezumatul deciziei sau
decizia, după caz, în cazul schemelor de ajutor de stat notificate la Comisia Europeană; informaţiile legate de
denumirea schemei/ nr. avizului sunt afişate pe site-ul ministerului, după obţinerea avizului Consiliului
Concurentei/ deciziei Comisiei Europene şi publicarea schemei în Monitorul Oficial al României/ Jurnalul
Oficial al CE]

2.2 LOCALIZAREA PROIECTULUI

ROMÂNIA
REGIUNEA: SUD-VEST OLTENIA

JUDEŢUL: DOLJ
LOCALITATEA: CRAIOVA

2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI

2.3.1 Obiectivul proiectului

Obiectiv specific:
Reabilitarea şi modernizarea străzii Caracal de la km 0 - pana la km 10 pâna la finele anului 2010.

Acest obiectiv specific contribuie la atingerea următoarelor obiective generale:

 Sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile şi echilibrate teritorial, a zonei SV Oltenia prin
îmbunătăţirea accesului la infrastructura rutiera prin reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane;
 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport a Municipiului Craiova;
 Promovarea dezvoltării socio-economice şi creşterea calităţii vieţii locuitorilor din Municipiul Craiova;
 Îmbunătăţirea accesibilităţii locale, regionale şi judeţene, a mobilităţii populaţiei şi în special a forţei de
muncă, a bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile a Municipiului
Craiova şi, implicit, a regiunii Oltenia.

2.3.2 Context

53
 Fenomenele de circulaţie sunt fenomene complexe, de factură dificil de analizat şi de prevăzut, care
implică o mare diversitate de aspecte. Pe măsură ce se manifestă tot mai pregnant intensificarea circulaţiei se
impune efectuarea pe baze ştiinţifice a analizei traficului potenţial existent pe un teritoriu considerat, care ia
naştere ca efect al unor cerinţe funcţionale de deplasări şi transporturi. Această analiză este determinată atât de
necesitatea realizării în cele mai bune condiţii a transportului de mărfuri şi călători, cât şi de efectuarea
transporturilor în condiţii optime atât din punct de vedere al folosirii mijloacelor de transport din dotare cât şi
din punct de vedere al consumului de carburanţi (şi al implicaţiilor asupra mediului).
Rolul reţelei căilor de transport şi comunicaţie în dezvoltarea economică şi socială a municipiului
Craiova este determinant, în prezent o infrastructură de transport funcţională reprezintă un factor de avantaj
major în competiţia regională, naţională şi internaţională. Un alt aspect specific al acestui tip de infrastructuri
este că afectează nu numai comunitatea locală ci şi pe cei aflaţi în tranzit, acesta reprezentând, într-un fel,
„cartea de vizită” a teritoriului respectiv.

Toate căile de comunicaţie care fac obiectul municipiului Craiova şi zonei periurbane au fost analizate
si facute propuneri de imbunatatire a acestora în contextul legăturilor atât cu judeţul Dolj şi Regiunea de
Dezvoltare Sud-Vest, cât şi cu regiunile învecinate in toate documentele de programe elaborate de
municipalitate, respectiv Planul Urbanistic General, Studiul privind fluidizarea traficului, Strategia de dezvoltare
locala a municipiului Craiova si Planul de Actiune in Domeniul Transportului Local.
Proiectul propus se incadreaza in Strategia de Dezvoltare Regionala 2007 – 2013, elaborata in perioada
februarie – martie 2006 de catre Agentia de Dezvoltare Regionala, in corelare cu politicile si reglementarile
comunitare, obiectivele sale prioritare fiind orientate in principal spre domeniile de interventie ale Fondurilor
Structurale.
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Regionala socio-economică pentru 2007-2013 este de a
aduce Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la nivelul mediei din România, sau nu mai puţin de 95% din
această valoare.
Aceasta strategie regionala se axeaza pe sase prioritati, respectiv:
1. sprijinul pentru creşterea competitivităţii economice în sectorul privat;
2. modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii regionale;
3. dezvoltarea turismului şi valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii cultural istorice;
4. dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi îmbunătăţirea serviciilor sociale;
5. dezvoltarea zonelor rurale şi montane;
6. protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

Prioritatea 2 este cea care se adreseaza infrastructurii rutiere, specificand ca interventia in acest domeniu
va contribui la imbunatatirea infrastructurii de transport la nivelul intregii regiuni si deci prin urmare la nivel
judetean si local. Proiectul privind reabilitarea bulevardului Decebal – Dacia se incadreaza in prioritatea
regionala 2 de dezvoltare, contribuind astfel la imbunatatirea infrastructurii de transport atat la nivel local cat si
la nivel judetean si regional.
In ceea ce priveste judeţul Dolj, mentionam faptul ca acesta este situat la periferia sudică a Regiunii de
Dezvoltare Sud-Vest, cât şi a spaţiului naţional, dar în raza de polarizare a două culoare paneuropene de
transport. Astfel, partea central-vestică a judeţului este traversat de Coridorul IV paneuropean (Berlin/Nurenberg
– Praga – Budapesta – Constanţa – Istambul – Salonic) multimodal-secundar (feroviar-rutier): Curtici (punct
vamal feroviar) Nădlac (punct vamal rutier) – Arad – Timişoara – Drobeta-Turnu Severin – Craiova – Calafat
(punct vamal feroviar şi rutier cu trecere a Dunării pe ferry-boat). În partea sudică a judeţului, de-a lungul
Dunării se dezvoltă Coridorul VII fluvial paneuropean, tronsonul principal cu port fluvial la Calafat. La aceasta
se adaugă traversarea părţii de nord-est a Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest de către Coridorul IV paneuropean
multimodal-principal (rutier - feroviar) Curtici (punct vamal feroviar) Nădlac (punct vamal rutier) – Arad –
Deva – Sebeş–Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – Bucureşti – Constanţa. Din acest motiv, judeţul se prezintă
foarte favorabil în raport cu deschiderea pe plan naţional şi internaţional in ceea ce priveste problematica
transportului.
Strategia de dezvoltare locala identifica obiectivele specifice de dezvoltare ale infrastructurii de
transport pentru municipiul Craiova, respectiv:
- reabilitarea si modernizarea arterelor de circulatie importante ale orasului, in special pe cele care fac
legatura cu zona periurbana si cu drumurile judetene, nationale si europene de importanta strategica;
- renaşterea zonelor centrale ale oraşului prin modernizarea infrastructurii de transport;
- conectări rapide, eficiente, ale reţelei de transport public cu locurile de muncă: tren-tramvai-autobuz;
- stoparea impactului negativ al creşterii nelimitate a utilizării automobilului;
- dezvoltarea tehnologică a combustibililor regenerabili;
- îmbunătăţirea siguranţei rutiere pentru toţi utilizatorii, îndeosebi pentru pietoni şi biciclişti;
- reducerea traficului motorizat;
54
 - promovarea mijloacelor de transport public, mai economice şi mai puţin poluante, a mersului cu
bicicleta şi pe jos;
- îmbunătăţirea utilizării eficiente a principalelor căi rutiere, prin redistribuirea spaţiilor şi informaţii
despre trafic;
- organizarea parcării automobilului şi a sistemului de plată aplicate la nivelul zonei centrale, pentru toţi
utilizatorii;
- raţionalizarea transportului de marfă şi a livrării acesteia, precum şi dezvoltarea transportului
multimodal;
- încurajarea planurilor de deplasare în cadrul unor companii şi alte activităţi de promovare a
transportului public asociat cu cel individual;
- implementarea sistemelor de tarifare şi ticketing pentru încurajarea transportului intermodal;
- dezvoltarea şi gestionarea culoarelor pentru biciclete;
- dezvoltarea şi gestionarea zonelor şi culoarelor pentru pietoni, a zonelor din vecinătatea şcolilor;
- derularea aplicaţiilor ITS pentru ameliorarea mobilităţii urbane;
- reducerea poluării fonice şi chimice;
- economiile de energie;
- creşterea diviziunii modale pentru transportul public;
- siguranţa rutieră trebuie să devină un element esenţial al planificării transportului în viitor, prin
adoptarea unei abordări durabile.

Astfel, modernizarea transportului public urban prin proiectarea si executarea lucrarilor de investitii in
infrastructura intr-o conceptie unitara in vederea cresterii accesibilitatii catre Craiova, inima Baniei si motorul de
dezvoltare al regiunii Oltenia reprezinta unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare pe termen lung
ale municipalitatii.

Strada Caracal se constituie în acelaşi timp ca o variantă la artera principală a oraşului: Calea
Severinului – bvd. Titulescu – Calea Bucureşti (E70 – E574) prin care se evită traversarea zonei centrale a
municipiului, fiind folosită atât de către autoturisme cât şi de vehicule de marfă, întrucât artera traversează, sau
este limitrofă unor cartiere de locuinţe dar şi unor zone industriale. Aceasta artera rutieră preia fluxul principal
auto din toată zona de Nord a municipiului, direcţionându-l către ieşirile spre Bucureşti şi respectiv spre
Timişoara.
Reabilitarea strazii Caracal ar rezolva nu numai problema uneia din cele mai importante artere rutiere a
oraşului dar ar contribui sensibil si la fluidizarea traficului a municipiului, fiind preferată ca variantă la artera
centrală Calea Severinului – bvd. Titulescu – Calea Bucureşti mult mai aglomerată.

2.3.3 Justificarea necesităţii implementării proiectului

Aderarea la Uniunea Europeană, accesul României la Piaţa Unică Europeană şi accesul la coridoarele de
transport Vest Europene precum şi la sudul şi estul Europei generează valori ridicate de trafic care nu pot fi
suportate de infrastructurile de transport sub–dezvoltate în termeni calitativi şi de capacitate de transport şi
presupun totodată o creştere semnificativă a fluxurilor comerciale. Acest aspect obligă fiecare municipalitate care
are în responsabilitate întreţinerea de drumuri urbane, să le aducă la standardele europene şi să le integreze în
circuitul economic european.
Primaria Municipiului Craiova, ca şi alte Primării din ţară, şi-a definit o strategie de dezvoltare locală pe
termen scurt, mediu şi lung cu accent pe îmbunătăţirea infrastructurii de transport locale pentru a contribui astfel,
la dezvoltarea infrastructurii regionale şi naţionale de transport.

Prezentul PUG al Municipiului Craiova propune modificări importante în trama stradală existentă, prin
deschiderea de noi artere de circulaţie şi lărgirea unor străzi existente, acordând astfel prioritate arterelor de
importanţă majoră, şi anume arterele de penetraţie, ocolitoare, inelul rutier central, arterele magistrale ce
traversează oraşul, cum este şi cazul străzii Caracal.

Referitor la transportul urban, PUG stabileşte, de asemenea, următoarele măsuri de implementat:

• decongestionarea zonei centrale a oraşului prin crearea de variante alternative la fluxurile auto
principale;
• devierea traficului local de autovehicule de transport marfă pe artere adiacente zonei centrale, funcţie de
destinaţia de încărcare – descărcare marfă;

55
 • îmbunătăţirea drumurilor prin lărgirea tramei stradale (pentru a ajunge la 4 benzi de circulaţie) – pentru
secţiunile din DN 56 care conectează oraşul cu partea de sud a judeţului şi arterelor care fac conexiunea
cu E70 si E574.
Astfel, căile de comunicaţie care fac obiectul Municipiului Craiova şi zonei periurbane au fost analizate în
Planul Urbanistic General, Studiul privind fluidizarea traficului în Municipiul Craiova, Strategia de dezvoltare
locală şi Planul de Acţiune în Domeniul Transportului Local, au fost făcute propuneri de îmbunătăţire a acestora
în contextul legăturilor atât cu judeţul Dolj şi Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest, cât şi cu regiunile învecinate.
Modernizarea transportului public urban prin proiectarea şi executarea lucrărilor de investiţii în
infrastructură într-o concepţie unitară în vederea creşterii accesibilităţii către Craiova, inima Baniei şi motorul de
dezvoltare al regiunii Oltenia reprezintă unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare pe termen lung al
municipalităţii, în cadrul căruia se înscrie cu succes şi str. Caracal.
Astfel, Strategia de Dezvoltare Locală îşi propune să finalizeze până în anul 2013 inelul rutier interior,
constituit din str. Pelendava, str. Brestei, str. Râului, bvd. Nicolae Romanescu, str. Potelu, str. Caracal şi
bulevardul Decebal – Dacia.
Toate acestea demonstrează capacitatea proiectului de a genera valoare adaugată prin
complementaritatea şi corelarea acestuia cu investiţiile descrise mai sus.

Principala problemă vizată de proiect este calitatea scăzută a infrastructurii de transport în zona studiată.
Sursa problemei este traficul crescut, declanşat de existenţa vehiculelor grele care tranzitează oraşul generând
astfel probleme legate de poluare şi legate de dezvoltarea serviciilor de transport cetăţeni şi mărfuri. Scopul
reabilitării şi modernizării străzii Caracal este facilitarea accesului în zonele industriale de Est şi de Vest ale
oraşului.
Reabilitarea străzii Caracal va avea un impact pozitiv considerabil, atât asupra infrastructurii locale, cât
şi asupra celei regionale şi naţionale, întrucât „colectează” traficul provenind dinspre partea de sud a ţării, de pe
drumul naţional DN6, zona de est (Piteşti, Bucureşti)– dirijându-l spre latura vestică a oraşului, pe drumul
european E 70, conectând apoi oraşul şi regiunea cu zona de vest a ţării, respectiv oraşele Timişoara, Arad,
Oradea. În plus, trebuie menţionat faptul ca oraşul Craiova se află la intersecţia a două drumuri europene – E 70
şi E 79 – din totalul de 17 care traversează teritoriul ţării noastre.
Cel mai semnificativ argument în favoarea reabilitarii străzii Caracal rămâne însă faptul ca Municipiul
Craiova este cel mai important oraş al regiunii Oltenia – centru economic, industrial, comercial, dar şi universitar.
Datorită faptului că cea mai mare concentrare economică a judeţului se găseşte localizată în Craiova, traficul greu
atinge cote deosebit de mari, fapt ce impune implementarea proiectelor din domeniul infrastructurii de transport
care să rezolve punctele „fierbinţi’’ ale oraşului. Prin urmare, reabilitarea străzii Caracal – care va crea o
alternativă rutieră la ocolitoarea de sud a oraşului, va îmbunătăţi accesul la zonele industriale ale oraşului,
contribuind astfel la dezvoltarea economică a zonei, cât şi pentru decongestionarea traficului din centrul oraşului.
Reabilitarea acestei străzi este necesară şi din perspectiva faptului că ea va fi principala cale de acces a
autotransportatoarelor cu autoturisme de la fabrica “FORD”-Craiova catre drumul european Craiova-Calafat.
Pe aceasta strada se realizeaza accesul la importante obiective civice: Scoala Generala nr. 29, Liceul de
Informatica „Stefan Odobleja” si Spitalul Militar de Urgenta „Stefan Odobleja”, acesta din urma fiind greu
accesibil de catre ambulante din cauza circulatiei abundente, mai ales la orele de varf.
Prezenta pe viitor pe aceasta artera a celor mai mari obiective comerciale de tip „mall” din Craiova va
duce la congestionarea si mai accentuata a traficului
2.3.4 Potenţialii beneficiari ai proiectului/ grupul ţintă direct:
- 30 operatori de transport locali, national, international;
- populaţia( vama, DAEWOO, SELGROS);
- agenţii economici (bania, selgros, samar, reprezentate vanzari auto,arabesque);
indirect:
- atat populatia Mun. Craiova, din intreaga regiune Oltenia cat şi populaţia în tranzit
- toata reteaua de transport nationala si europeana
Operatorii de Vehicule. Aceasta categorie va obtine cele mai mari beneficii in urma implementarii
proiectului. Reabilitarea strazii Caracal va genera pentru aceasta categorie conditii mai bune si mai sigure de
trafic, costuri reduse de operare, viteza de deplasare sporita si, de asemenea, va oferi o ruta alternativa de acces
la zona industriala a orasului care nu implica traversarea centrului.
Populatia. Aceasta categorie va obtine beneficii si prin prisma faptului ca reprezinta o proportie
semnificativa din operatorii de vehicule. De asemenea, noul bulevard reabilitat si dotat corespunzator din punct
de vedere al sistematizarii circulatiei, respectiv semnalizarea, crearea bretelelor de virarea la dreapta in
intersectiile semaforizate si nesemaforizate, crearea si refacerea de refugii pentru statiile de autobuz si statiile de
taxi, pe amplasamentele realizate de Consiliul Local al municipiului Craiova, crearea de rampe de acces pentru
persoanele cu dizabilitati la strazile unde sunt amenajate treceri de pietoni va avea un impact pozitiv asupra
cetatenilor care locuiesc in zona si asupra celor care tranziteaza zona.
56
 Agentii economici. Este de asteptat ca implementarea proiectului sa genereze un impact pozitiv asupra
activitatii economice din zona. Drumul reabilitat va genera un trafic sporit, va imbunatati conditiile de trafic
pentru operatorii de vehicule si va facilita accesul la cele doua zone industriale ale orasului si la zona periurbana
cat si la intreg judetul, regiunea Oltenia si regiunile invecinate
Primaria Craiova. Primaria Craiova va beneficia in urma reabilitarii drumului in primul rand datorita
faptului ca este responsabila cu intretinerea acestuia.
Proiectul va rezolva problema accesului la zonele industriale de est si de vest si va avea efecte pozitive
in legatura cu decongestionarea traficului in zona centrala a orasului, cresterea accesibilitatii in viitoarea zona
metropolitana a Craiovei, reducerea emisiilor poluante si a nivelului de zgomot.

2.3.5. Activităţile proiectului

1. Întocmirea Planului de Acţiune al Proiectului.

În cadrul acestei activităţi se vor stabili responsabilităţile fiecărui membru, gradul de implicare cât şi alocarea
resurselor.

2. Organizarea procedurii de achiziţie publică în vederea atribuirii contractului de prestări servicii de proiectare
şi realizare documente de proiectare: proiect tehnic, detalii de execuţie şi caiet de sarcini, studiu de fezabilitate.
În cadrul acestei activităţi se va încheia contractul de prestări servicii, detalii de execuţie şi întocmirea
caietului de sarcini.

3. Realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic de execuţie.

4. Organizarea procedurii de licitaţie pentru atribuirea lucrărilor de construcţie şi atriburea realizării

lucrărilor de construcţie.
În cadrul acestei activităţi se va intocmi documentaţia necesară in vederea licitaţiei, se va desmna firma
câştigătoare şi se va semna contractul de executie a lucrărilor.

5. Realizarea unor acţiuni premergătoare execuţiei de lucrări.

În cadrul acestei activităţi se va emite ordinul de începere al lucrărilor, se va preda amplasamentul, se vor
contacta deţinătorii de utilităţi în vederea luării măsurilor de siguranţă, se vor achiziţiona panourile.

6. Reabilitare str. Caracal.

În cadrul acestei activităţi se vor realiza efectiv lucrările de reabilitare şi modernizare pentru carosabil,
trotuare, intersectii, parcări, refugii pentru statii de autobuz si taxi, benzi de preselectie si virarea la dreapta in
intersectiile semaforizate si nesemaforizate ale bulevardului, rampe de acces pentru persoane cu dizabilitati
amenajate la trecerile de pietoni, treceri de pietoni marcate corerspunzator, retele de utilitati.

7. Organizarea procedurii de achiziţie publică în vederea atribuirii contractului de prestări servicii de auditare
a proiectului şi recepţia raportului de audit.
În cadrul acestei activităţi se va realiza contractul de prestări servicii de auditare.

8. Realizarea unor activităţi de vizibilitate a proiectului: publicare comunicat presă pentru finalizare proiect şi
montarea plăcilor pentru amplasarea permanentă, realizare materiale publicitare.
În cadrul acestei activităţi se va concepe comunicatul de presă cât şi publicarea lui, realizarea de materiale
publicitare (pliant, broşuri, postere) cât şi realizarea de emisiuni radio şi TV.

9. Monitorizare, control, raportare, evaluare.

Această activitate se va desfăşura pe tot parcursul implementării proiectului cât şi după terminarea acestuia,
vor avea loc deplasări la faţa locului şi se vor întocmi rapoarte cu situaţia lucrărilor şi menţinerea stării
drumului.

57
2.3.6 Calendarul activităţilor
Nr. Activitate/ subactivitate Poziţia/ persoana
crt responsabilă cu
implementarea
activităţii
Anul 1 Anul 2

Luna 11

Luna 12

Luna 10

Luna 12
Luna 10

Luna 11
Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 6

Luna 9

Luna 5

Luna 7
Luna 4

Luna 5

Luna 7

Luna 8

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 6

Luna 8

Luna 9
Întocmirea Planului de Acţiune al
1. Proiectului.
Organizarea procedurii de achiziţie
publică în vederea atribuirii
contractului de prestări servicii de
proiectare şi realizare documente de
proiectare: proiect tehnic, detalii de
execuţie şi caiet de sarcini, studiu de
2. fezabilitate.
Realizarea studiului de fezabilitate şi a
3. proiectului tehnic de execuţie.
Organizarea procedurii de licitaţie
pentru atribuirea lucrărilor de
construcţie şi atriburea realizării
4. lucrărilor de construcţie.
Realizarea unor acţiuni premergătoare
5. execuţiei de lucrări.
6. Reabilitare str. Caracal .
Organizarea procedurii de achiziţie
publică în vederea atribuirii
contractului de prestări servicii de
auditare a proiectului şi recepţia
7. raportului de audit.
Realizarea unor activităţi de vizibilitate
a proiectului: publicare comunicat
presă pentru finalizare proiect şi
montarea plăcilor pentru amplasarea
permanentă, realizare materiale
8. publicitare.
Monitorizare, control, raportare,
evaluare.
9.

59
2.3.7. Resursele materiale implicate în realizarea proiectului
- UN NUMAR 7 DE MEMBRI AI ECHIPEI INDEPLININD DIVERSE FUNCTII: manager de
proiect, asistent manager, responsabil comunicare, consilier juridic, responsabil achiziţii, responsabil
financiar, inspectori lucrari constructie,
- 7 CALCULATOARE CU CONECTARE LA INTERNET
- UN FAX
- UN XEROX
- UN APARATAT FOTO DIGITAL
- 2 telefoane fixe în 2 reţele diferite
- 7 imprimante

2.3.8 Rezultate anticipate

Ca urmare a implementarii activitatilor prezentate mai sus se vor obtine urmatoarele rezultate la finalul
proiectului

Cantitative:
- 10 km carosabil reabilitat;
- 20 km trotuare reabilitate;
- 3 intersectii reamenajate si semaforizate inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi;
- 400 locuri de parcare nou create;
- 6 refugii pentru statii de autobuz si taxi;
- 3 benzi de preselectie si virarea la dreapta in intersectiile semaforizate si nesemaforizate ale bulevardului;
- 11 rampe de acces pentru persoane cu dizabilitati amenajate la trecerile de pietoni;
- 8 treceri de pietoni marcate corerspunzator;
- retele de utilitati deviate;
- sistem de control si monitorizare trafic, economii de timp si costuri de operare a vehiculelor.

- 50 postere
- 1000 broşuri, pliante pentru diseminarea rezultatelor;
- 5 anunţuri în presa scrisă;
- 2 emisiuni radio si TV;

Calitative:
- îmbunătăţirea infrastructurii de transport;
- creştera calitaţii vieţii populaţiei
- fluidizarea traficului;
- creşterea accesibilităţii la cele doua zone industriale ale oraşului;
- reducerea cu 20% a noxelor din atmosferă

De impact:
- îmbunătăţirea imaginii Municipiului Craiova
- creşterea economică

2.4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Precizaţi care sunt resursele umane alocate implementării proiectului (existente şi viitoare)
În cazul în care aplicantul nu intenţionează să contracteze managementul proiectului la acest punct, se
vor descrie:
• numărul persoanelor implicate/avute în vedere pentru managementul proiectului, poziţia,
atribuţiile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect, experienţa relevantă necesară pentru
rolul propus în echipa de proiect, CV-ul, fisele de post corespunzătoare.

În cazul în care aplicantul intenţionează să contracteze managementul proiectului la acest punct, se vor
descrie:
• cerinţele minime (experienţa similară, expertiza etc) pe care solicitantul le va cere prin caietul de
sarcini de achiziţionare a serviciilor de management a proiectului.
• activităţile de management al proiectului ce vor face obiectul contractului de servicii de
management al proiectului.
• modul în care solicitantul şi persoanele din partea acestuia (CV, fişele de post corespunzătoare,
rol în organizaţie, atribuţii etc) vor verifica/monitoriza activitatea contractorului care va furniza
servicii de management al proiectului.

Se va preciza modul în care se va asigura monitorizarea implementării proiectului: strategia pe care o

are solicitantul în acest sens, responsabilităţile membrilor echipei de proiect, procedurile care vor fi
urmate şi calendarul activităţilor de monitorizare. De asemenea, se va descrie procedura de verificare/
supervizare a activităţii echipei de proiect aplicabilă în cadrul instituţiei solicitante, respectiv în cadrul
fiecăreia dintre instituţiile membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară/ al fiecărui partener.
2.5 DURATA PROIECTULUI
Finalizarea proiectului se va realiza in maxim 2 ani de la data semnarii contractului.
[Durata de implementare reprezintă perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanţare şi
data finalizării ultimei activităţi prevăzute în cadrul proiectului. Se va avea în vedere faptul că
activităţile deja efectuate pană la data semnării contractului de finanţare pentru proiectul care face
obiectul prezentei cereri de finanţare nu vor fi luate în calcul la estimarea duratei de implementare.
Pentru a estima corect perioada în care se semnează contractul de finanţare, vă rugam să citiţi cu atenţie
Ghidul solicitantului, secţiunea „Evaluarea şi selecţia cererilor de finanţare” unde este precizată
perioada maximă în care solicitantul este informat asupra rezultatului fiecărei etape de evaluare şi
selecţie. Va rugăm să corelaţi informaţia privind durata proiectului cu calendarul activităţilor prevăzute
la punctul 2.3.6. Atenţie: perioada de implementare a proiectului nu poate depăşi 31.07.2015]

61
2.6 INDICATORI

62
INDICATORI Valoare la începutul Valoare la sfârşitul perioadei de
perioadei de implementare implementare

Rezultat imediat (direct) 2008 2010

Lungime carosabil reabilitat 0 km 10 km

Lungime trotuare reabilitate 0 km 20 km

Intersecţii reamenajate 0 3

Locuri de parcare 0 400

Refugii pentru staţii de autobuz 0 6

şi taxi

Benzi de preselectie si virarea 0 3

la dreapta in intersectiile
semaforizate si nesemaforizate
ale bulevardului

Rampe de acces pentru persoane cu 0 11

dizabilitati amenajate la trecerile de
pietoni

Treceri de pietoni marcate 0 8

corerspunzator

Retele de utilitati deviate 0 4

Rezultate induse (indirecte)

Îmbunătăţirea infrastructurii de 0 10%

transport

Creşterea nr masini în tranzit 0 50%

Scaderea nr de accidente 0 50%

Scadedea perioadei de deplasare 0 50%

Reducerea noxelor din atmosferă 0 10%

Alte rezultate

Postere 0 50

broşuri, pliante pentru diseminarea 0 1000

rezultatelor

anunţuri în presa scrisă 0 5

63
emisiuni radio si TV;
0 2
 2.7 PARTENERII IMPLICAŢI ÎN DERULAREA PROIECTULUI
Implementarea proiectului se face în parteneriat?
DA

x
NU
Dacă DA, descrieţi partenerii, completând următorul tabel:

Denumire organizaţie Tipul organizaţiei Mod de implicare Mod de implicare în

partenere partenere financiar implementare

2.8 RELAŢIA CU ALTE PROGRAME / STRATEGII / PROIECTE

[se va descrie modul în care proiectul relaţionează/se încadrează/răspunde unei strategii naţionale în
domeniu, modul în care proiectul se corelează cu alte proiecte finanţate din fonduri publice/private în
regiune/judeţ, modul în care proiectul se încadrează în strategia locală de dezvoltare etc completând
tabelul de mai jos, selectând opţiunea/opţiunile care sunt relevante pentru proiect.]

MOD DE RELAŢIONARE

[DENUMIRE PROGRAM]

[DENUMIRE STRATEGIE]

[TITLU PROIECT]

[ALT DOCUMENT RELEVANT LA NIVEL

NAŢIONAL/ REGIONAL-PRECIZAŢI]

2.9 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Organizaţia este plătitoare de TVA?
DA

x
NU

2.10 PROIECT GENERATOR DE VENIT

64
 Este proiectul pentru care solicitaţi finanţarea generator de venituri?

DA

x
NU

Dacă DA, vă rugăm să precizaţi care este valoarea estimată a veniturilor nete generate de proiect în timpul
implementării acestuia şi pe durata de viaţă a investiţiei.
2.11 IMPACTUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ASUPRA
IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Asistenţa financiară nerambursabilă pe care o solicitaţi va avea rolul să:

a) accelereze implementarea proiectului

X DA

NU
b) este esenţială pentru implementarea proiectului

X DA

NU

2.12 SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Consiliul Local al Municipiului Craiova în calitate de solicitant individual pentru realizarea
proiectului REABILITARE ŞI MODERNIZARE STRADA CARACAL din Craiova, va asigura
managementul acestuia prin echipa de proiect cât şi cu departamentele specifice fiecărei activitaţi
propuse a se desfăşura în cadrul acestui proiect.
Prin implementarea acestui proiect se are în vedere fluidizarea traficului pe strada Caracal ,
în Municipiul Craiova cât şi în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Consiliul Local va asigura menţinerea şi funcţionalitatea strazii reabilitate pe o perioadă de 5
ani după implementarea proiectului cât şi întreţinerea acestuia prin Direcţia Proiecte şi programe de
dezvoltare, tehnică şi investiţii, care are în subordine un număr de 50 de funcţionari în cadrul a 3
servicii; serviciul proiecte şi programe de dezvoltare îşi desfăşoară activitatea din anul 2003, cu 12
funcţionari având domeniul de activitate - depistarea lansării programelor, scrierea proiectelor şi
implementarea acestora;
Analiza financiară demonstrază abilitatea Consiliului Local al Municipiului Craiova de a
susţine întreţinerea anuală cât şi periodică a sectoarelor de drum din bugetul său rămânând în
proprietatea şi administrarea sa.
65
 Proiectul va avea un impact social şi de stimulare economică prin reabilitarea infrastructurii
de transport, facilitând accesul spre agenţii economici din zonă ţinând cont că în zonă îşi desfăşoară
activitatea un număr important de firme cum ar fi: FORD, SELGROS, SAMAR, BANIE,
ARABESQUE, REPREZENTANTA FORD, OPEL, CHEVROLET, ETC., dar si Spitalul Militar si Sc.
Nr.29., Unitate Militara.
Prin reabilitarea acestei străzi se vor reduce noxele din atmosferă cu 10% va creşte calitaţea
vieţii populaţiei, se va realiza fluidizarea traficului;
Pentru masini peste X tone –taxa (model Mazare)
2.13 INFORMARE ŞI PUBLICITATE
[Va rugăm să precizaţi măsurile pe care le veţi întreprinde pentru respectarea cerinţelor regulamentelor
comunitare de asigurare a vizibilităţii contribuţiei comunitare la proiect. Vor fi incluse cel puţin
următoarele tipuri de activităţi de informare şi publicitate: anunţ de presă într-un ziar regional şi/sau
local privind începerea proiectului, anunţ de presă la închiderea proiectului cu menţionarea rezultatelor
iar în cazul proiectelor de infrastructură, măsurile obligatorii prevăzute de regulamentele specifice ale
Comisiei Europene. Vă rugăm să citiţi cu atenţie Ghidul solicitantului la secţiunea referitoare la
Informare şi publicitate pentru detalii. Activitatea de informare şi publicitate trebuie să se regăsească şi
la pct 2.3.5, 2.3.6, 2.3.8, 2.6] .[ Nu mai mult de 2 pagini]

Nr. Activitatea de informare şi publicitate Durata estimată/ Perioada Costuri estimate

1 anunţ de presă într-un ziar regional 2 luni 10000 RON

2 anunţ de presă la închiderea 1 zi 1000 RON

proiectului

....

3. CONCORDANŢA CU POLITICILE UE ŞI LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ

3.1 EGALITATEA DE ŞANSE

Echipa de proiect va fi formata din 3 femei si 4 bărbaţi.
Prin realizarea proiectului vor rezulta facilitati pentru persoane cu dizabilitati;
La realizarea lucrarilor de reabilitare se vor folosi puscariasi si vor fi angajati cat mai multi someri.

3.2 DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI EFICIENŢA ENERGETICĂ

Reabilitarea străzii Caracal va avea un impact pozitiv considerabil, atât asupra infrastructurii locale,
cât şi asupra celei regionale şi naţionale, întrucât „colectează” traficul provenind dinspre partea de sud a ţării,
de pe drumul naţional DN6, zona de est (Piteşti, Bucureşti)– dirijându-l spre latura vestică a oraşului, pe
drumul european E 70, conectând apoi oraşul şi regiunea cu zona de vest a ţării, respectiv oraşele Timişoara,
Arad, Oradea. În plus, trebuie menţionat faptul ca oraşul Craiova se află la intersecţia a două drumuri europene
– E 70 şi E 79 – din totalul de 17 care traversează teritoriul ţării noastre.
Cel mai semnificativ argument în favoarea reabilitarii străzii Caracal rămâne însă faptul ca Municipiul
Craiova este cel mai important oraş al regiunii Oltenia – centru economic, industrial, comercial, dar şi
universitar. Datorită faptului că cea mai mare concentrare economică a judeţului se găseşte localizată în
Craiova, traficul greu atinge cote deosebit de mari, fapt ce impune implementarea proiectelor din domeniul

66
infrastructurii de transport care să rezolve punctele „fierbinţi’’ ale oraşului. Prin urmare, reabilitarea străzii
Caracal – care va crea o alternativă rutieră la ocolitoarea de sud a oraşului, va îmbunătăţi accesul la zonele
industriale ale oraşului, contribuind astfel la dezvoltarea economică a zonei, cât şi pentru decongestionarea
traficului din centrul oraşului.
Reabilitarea acestei străzi este necesară şi din perspectiva faptului că ea va fi principala cale de acces a
autotransportatoarelor cu autoturisme de la fabrica “FORD”-Craiova catre drumul european Craiova-Calafat.
Pe aceasta strada se realizeaza accesul la importante obiective civice: Scoala Generala nr. 29, Liceul
de Informatica „Stefan Odobleja” si Spitalul Militar de Urgenta „Stefan Odobleja”, acesta din urma fiind greu
accesibil de catre ambulante din cauza circulatiei abundente, mai ales la orele de varf.
Prezenta pe viitor pe aceasta artera a celor mai mari obiective comerciale de tip „mall” din Craiova va duce la
congestionarea si mai accentuata a traficului
[Explicaţi modul în care proiectul contribuie la maximizarea beneficiilor şi reducerea efectelor negative în
privinţa componentelor: economică, socială, de mediu, modul în care proiectul contribuie la îmbunătăţirea
eficienţei energetice (dacă este cazul). Vă rugăm să citiţi Ghidul solicitantului pentru clarificări asupra
cerinţelor temelor orizontale. Nu mai mult de 2 pagini ]

3.3 TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

[Explicaţi modul în care proiectul contribuie la introducerea noilor tehnologii şi are caracter inovativ, dacă
este cazul. Nu mai mult de 1 pagină ]

3.4 ACHIZIŢII PUBLICE

Vă rugăm să completaţi formularul privind programul/ calendarul achiziţiilor publice:

67
 ACHIZIŢII PUBLICE DEMARATE/EFECTUATE PÂNĂ LA DEPUNEREA
CERERII DE FINANŢARE
Obiectul
contractului/ Valoarea Data
Nr. Procedura Data începerii
Acordului-cadru reală finalizării
crt. aplicată procedurii*
pentru realizarea (Lei) procedurii*
proiectului
1
2
3
4

ACHIZIŢII PUBLICE PRECONIZATE DUPĂ DEPUNEREA CERERII DE

FINANŢARE

Obiectul
Data estimată
contractului/ Valoarea Data estimată
Nr. Procedura pentru
Acordului-cadru estimată pentru începerea
crt. aplicată finalizarea
pentru realizarea (ron) procedurii*
procedurii*
proiectului
1 Gasirea furnizorului de 5000000 Licitatie Prima luna Prima luna
materie prima

* Se va completa cu nr. lunii (ex. a treia luna) de la semnarea acordului de finanţare

4. FINANŢAREA PROIECTULUI

4.1 BUGETUL PROIECTULUI

Denumirea capitolelor şi Cheltuieli Cheltuieli

Nr. crt TOTAL TVA*
subcapitolelor neeligibile eligibile
1 2 3 4 5=3+4 6
CAPITOL 1
1 Cheltuieli pentru obţinerea şi
amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului 0 0 0
1.2 Amenajarea terenului 200000 1000000 1200000
1.3 Amenajarea pentru protecţia mediului 25000 300000 325000
TOTAL CAPITOL 1
2 CAPITOL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor
necesare obiectivului

68
 2.1
Canalizare, alimentare cu gaze naturale,
energie electrică, telefonie, radio-tv etc 150000 800000 950000
2.2 Drumuri de acces 200000 1000000 1200000

TOTAL CAPITOL 2
3 CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare şi
asistenţă tehnică
3.1 Studii de teren (geologice, topografice,
hidrologice) 50000 100000 150000
3.2 Cheltuieli pentru avize, acorduri,
autorizaţii de construcţie - 40000 40000
3.3 Proiectare şi inginerie - 35000 35000
3.4 Consultanţă şi expertiză - 35000 35000
3.5 Asistenţă tehnică - 25000 25000
TOTAL CAPITOL 3
4 CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiţii
4.1 Construcţii şi instalaţii - 85000 85000
4.2 Utilaje şi echipamente - -
4.3 Mijloace de transport - -
4.4 Dotări - -
TOTAL CAPITOL 4
5 CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier 10000 30000 40000
5.1.1 5.1.1. Lucrări de construcţii - 3%
5.1.2 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de
şantier
5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de
finanţare 12000 12000
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 50000 50000
TOTAL CAPITOL 5
6 CAPITOLUL 6
Cheltuieli aferente implementării
proiectului
6.1 Cheltuieli de publicitate şi informare 60000 60000
6.2 Cheltuieli de audit 23000 23000
TOTAL CAPITOL 6
I TOTAL GENERAL

* Se completează această coloană numai în cazul în care solicitantul beneficiază de plată TVA
în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor
structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul
naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale

69
şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, modificată prin Legea nr. 29/2007 pentru
aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2007

4.2 SURSE DE FINANŢARE A PROIECTULUI

Prezentaţi detalierea surselor de finanţare ale proiectului, conform tabelului:

NR. SURSE DE FINANŢARE VALOARE

CRT.
(RON)

I Valoarea totală a proiectului, din care:

A. valoarea neeligibilă a proiectului

B. valoarea eligibilă a proiectului

II Contribuţia proprie în proiect, din care:

A. contribuţia solicitantului

B contribuţia partenerului /partenerilor

III Venituri nete în cazul proiectelor generatoare de venituri

IV Asistenţă financiară nerambursabilă solicitată = IB – II - III

70
 5. CERTIFICAREA APLICAŢIEI

5.1 DECLARAŢIE
Confirm că informaţiile incluse în această cerere şi detaliile prezentate în documentele anexate sunt corecte şi
asistenţa financiară pentru care am aplicat este necesară proiectului pentru a se derula conform descrierii.
De asemenea, confirm că nu am la cunoştinţă nici un motiv pentru care proiectul ar putea să nu se deruleze sau
ar putea fi întârziat.
Înţeleg că dacă cererea de finanţare nu este completă cu privire la toate detaliile şi aspectele solicitate, inclusiv
această secţiune, ar putea fi respinsă.
Prezenta cerere a fost completată în conformitate cu prevederile art. 291 din Codul Penal.

Data

Numele , prenumele (litere mari de tipar) reprezentantului legal al solicitantului sau persoanei
împuternicite
Funcţia ocupată în organizaţie
..............................................

Semnătura..........................
(ştampila)

71
BIBLIOGRAFIE

Resurse WEB
� Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 -
http://discutii.mfinante.ro/static/10/pnd/pnd_2007.htm
� Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 -
http://discutii.mfinante.ro/static/10/pnd/csnr.htm
� Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală -
http://www.maap.ro/pages/page.php?self=03&sub=0303&tz=030301&lang=2
� Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor
Structurale şi de Coeziune în perioada 2007-2013 -
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/newregl0713_en.
htm
� Orientări Strategice de Coeziune ale UE pentru perioada 2007-2013 -
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/2007/osc/index_en.htm

72