2018 Romanian Rev Priv L362

DATE DOWNLOADED: Fri Feb 25 07:41:53 2022
SOURCE: Content Downloaded from HeinOnline
Citations:
Bluebook 21st ed.

Ioan Ilies Neamt, Particularities of the Class Action, 2018 ROMANIAN REV. PRIV. L.
362 (2018).
ALWD 7th ed.

Ioan Ilies Neamt, Particularities of the Class Action, 2018 Romanian Rev. Priv. L.
362 (2018).
APA 7th ed.

Neamt, I. (2018). Particularities of the Class Action. Romanian Review of Private
Law, 2018(4), 362-390.
Chicago 17th ed.

Ioan Ilies Neamt, "Particularities of the Class Action," Romanian Review of Private
Law 2018, no. 4 (2018): 362-390
McGill Guide 9th ed.

Ioan Ilies Neamt, "Particularities of the Class Action" [2018] 2018:4 Romanian Rev
Priv L 362.
AGLC 4th ed.

Ioan Ilies Neamt, 'Particularities of the Class Action' [2018] 2018 Romanian Review
of Private Law 362.
MLA 8th ed.

Neamt, Ioan Ilies. "Particularities of the Class Action." Romanian Review of Private
Law, vol. 2018, no. 4, 2018, p. 362-390. HeinOnline.
OSCOLA 4th ed.

Ioan Ilies Neamt, 'Particularities of the Class Action' (2018) 2018 Romanian Rev Priv
L 362
-- Your use of this HeinOnline PDF indicates your acceptance of HeinOnline's Terms and
Conditions of the license agreement available at
https://heinonline.org/HOL/License
-- The search text of this PDF is generated from uncorrected OCR text.
-- To obtain permission to use this article beyond the scope of your license, please use:
Copyright Information
Elemente de particularitate aie actiunii colective
Jud. dr. IOAN ILIE5 NEAMT
DES ÉLÉMENTS DE PARTICULARITÉ DE L'ACTION COLLECTIVE

RÉSUMÉ
Compte tenant de l'inflation de préjudices massifs dans les derniers ans, il est de
plus en plus évidente la nécessité de l'intervention du législateur dans le sens su
règlement d'un mécanisme juridique qui réponde de manière appropriée aux défis
posés par ce nouveau type de préjudices. Une solution possible que les autres pays
envisagentsouvent, pourraitêtre l'action collective.
L'action collective est une institution complètement atypique,y compris dans les
systèmes de droit ayant une certaine tradition en la matière. En supposant le droit
d'agird'un demandeur,en l'absence d'un mandat légal ou conventionnel au nom des
victimes d'un certain préjudice en masse, qui ne serontpas de parties à la procédure
dans le sens commun du mot, mais elles seront tenus par autorité de la chose jugée du
jugement, l'action collective se distingue par une série unique de particularités,qui
l'individualisentet lui développent l'identité excentrique. En même temps, les traits
uniques qu'elle suppose font la naturejuridique de l'action collective difficilement à
définir, et elle ne peut être qualifiée ni comme éminemment procédurale,ni comme
strictement substantielle. De toute façon, lorsqu'il s'agit des préjudices en masse,
l'action collective implique, par rapportà l'action individuelle,suite l'agrégation de
toutes les victimes dans un seul litige, une série d'avantages nets pour les parties et
pour le système judiciaire.
Mots-clés: préjudices en masse; action collective; conditionspour certification;droits

diffus; droits collectifs; droits individuels homogènes; avantages.
PARTICULARITIES OF THE CLASS ACTION

ABSTRACT
Considering the substantialincrease of mass torts in recentyears,the need for a
legislative intervention in order to regulate a legal mechanism able to respond
adequately to the challenges posed by this new type of torts bas become obvious. A
possible solution, often adopted by other states,might be the class action.
The class action is a completely atypical institution even for those legal systems
that have a historicaltradition in thefield. Implying the right of a representative to
act, without a legal or conventional mandate, on behalf of the victims of a mass tort,
who are not partiesin the proceedings but will be heled by the res iudicata effect of
the decision, the class action stands out through a unique set of particularitiesthat
individualizeand outline its eccentric identity.At the same time, these uniquefeatures
lead to major dfficulties in identifying class action's legal nature, as it is neither a
purely procedural instrument nor a strictly substantial one. In any case, when it
comes to mass torts, as it makes possible the aggregationof all victims in single trial,
by comparison with individual trials,the class action bas some clear advantagesfor
both the partiesandjudiciary.
Keywords: mass torts; class action; conditions for authorization; diffuse rights;
collective rights; individual homogeneous rights; advantages.
Elemente de particularitate ale actiunii colective
1. Introducere
Dreptul este expresia nivelului de convergent5 dintre stat §i societate. Find chemat
s5 ofere valentele adecvate §i pertinente relatiilor care se nasc §i se desfaoar5 in
societate, statul, prin puterea legiuitoare, este nevoit s5 adapteze constant sistemul de
drept la transform~rile pe care ins5i societatea la sufer5, riscAnd, in caz contrar, s5 i~i
incalce obligatiile asumate prin contractul social §i s5 i se conteste legitimitatea. Din
acest punct de vedere, sistemul de drept trebuie s5 configureze §i reconfigureze arhi-
tectura drepturilor civile, pentru a corespunde modului actual de manifestare a relatiilor
sociale, §i s5 ofere mecanisme functionale apte de a proteja drepturile subiective in fata
noilor provoc~ri. Un sistem de drept anacronic nu doar c5 va crea o bre§ intre societate
§i stat, dar se va constitui §i intr-un puternic element de eroziune a progresului §i de
propagare a inechit~tilor.
Una dintre transform~rile cele mai mar pe care le-a suferit societatea in ultimul
secol este legat5 de fenomenul masific~rii, care se caracterizeaz5 prin productia §i
prestarea in mas5 de bunuri §i servicii, consumerism §i o deplasare a atentiei dinspre
indivizi spre grupuri care imp~rt5esc o serie de tr~s~turi comune'. Masificarea a impus,
pe de o parte, o nou5 optic5 asupra relatiilor dintre indivizi §i, implicit, o nou5 perspec-
tiv5 asupra drepturilor subiective, acestea nemaifiind percepute ca exclusiv individuale,
ci meta-individuale, colective, drepturi ,,sociale" ale asociatilor, comunit~tilor §i claselor
de persoane2 , iar, pe de alt5 parte, a condus la un nou nivel de manifestare a faptelor
ilicite, fie prin facilitarea sgvar~irii §i propag~rii formelor clasice de ilicit, fie prin crearea
contextului in care noi tipuri de fapte ilicite s5 fie s~vAr~ite 3. Cea mai pregnant5 influenta
s-a manifestat ins5 pe tOrAmul efectelor ilicitului 4, in sensul c5, in noua dinamic5 a
relatiilor sociale, in mod frecvent, o faptO ilicit5 unic5 sau o serie de fapte ilicite ajung s5
prejudicieze un num~r semnificativ de persoane, uneori de ordinul milioanelor s , res-
pectiv s5 cauzeze un prejudiciu in mas 6 .
1A se vedea, in acest sens, R.A. Nagareda, R.G. Bone, E.G. Burch, C.Silver, P. Woolley, The Law
of Class Actions and Other Aggregate Litigation, 2nd ed., Foundation Press, Saint Paul (USA), 2013,
p. 1 .
2 M. Cappelletti, Vindicating the Public Interest Through the Courts: A Comparativist's
Contribution,in ,,Buffalo Law Review" nr. 25/1975, p. 646.
3 A se vedea, in acest sens, E.Poddighe, I ,mass torts" nel sistema della responsabilit6 civile,
Giuffr& Editore, Milano, 2008, p. 13.
4A se vedea, in acest sens, I.I.
Neamt, Actiunea colectivd ca mijloc de repararea prejudiciilorin
masa. 0 analiza din perspectivadreptului comparat,Ed. Universul Juridic, Bucureoti, 2017, p. 34.
5 A se vedea, in acest sens: C. Hodges, Current Discussions on Consumer Redress: Collective
Redress and ADR, p. 1, lucrare prezentat5 la conferinta anual5 in materie de drept al consumului,
organizat5 in anul 2011 de cttre Academia European5 de Drept, in Trier, Germania; L.J. Hine, The
DangerousAllure of the Issue Class Action, in ,,Indiana Law Journal", vol. 79/2004, pp. 569-570;
D.R.Hensler, The Globalization of Class Actions: An Overview, in ,,The Globalization of Class Actions.
The Annals of the American Academy of Political and Social Science", editie coordonat de D.R. Hensler,
C. Hodges §i M. Tulibacka, SAGE, 2009, pp. 7-8. Pentru o prezentare pe larg a consecintelor masi-
fictrii societtii asupra efectelor ilicitului, a se vedea I.I. Neamt, Actiunea colectiva.... op. cit,
pp. 33-54.
6 Cu alt5 ocazie (I.. Neamt, Actiunea colectivd..., op. cit, p. 88), am arttat c5 suntem in pre-
zenta unui prejudiciu in mas5 atunci cfind o fapt5 ilicit5 unic5 ori o serie de fapte ilicite avfind o
origine comuna vattm5 drepturile subiective sau interesele legitime apartinfind unui numtr mare
de persoane, unui grup sau unei comunitti §i d5 na~tere la raporturi juridice civile care prezint5
un nivel ridicat de coeziune, iar interesul public cere luarea unor mtsuri speciale pentru repararea
prejudiciilor cauzate sau prevenirea ori reducerea riscului stvfririi unor fapte similare pe viitor.
Pentru o prezentare pe larg a prejudiciilor in mas5, ibidem, pp. 54-111.
loan llie Neamt
in incercarea de a face fat provoc~rilor ridicate de prejudicile in mas5, atit la

nivelul statelor, cAt §i la nivel international, prima reactie a fost aceea de a adapta
normele dreptului material la noile realit~ti, in special prin instituirea unor noi drepturi
subiective, standarde de conduit5 ori forme de r~spundere juridic5 sau prin crearea
unor regimuri speciale de protectie ce au in centru subiectii de drept considerati vulne-
rabili, cum ar fi consumatorii. CurAnd ins5 s-a ajuns la concluzia, care era, de altfel,
evident5, c5 normele dreptului material r~mAn o form5 fPar5 fond dac5 nu existA un
mecanism judiciar adaptat s5 le protejeze. De aceea, atentia s-a indreptat, treptat, spre o
institutie exotic5 §i, totodat5, atipic5 pentru juristul de formatie romano-germana:
actiunea colectiv5, un instrument care, cu toate c5 are deja in spate o istorie milenar5,
s-a dovedit a fi suficient de flexibil §i, paradoxal, modern pentru a putea r~spunde cu
brio problemelor ridicate de masificarea efectelor ilicitului.
Cu origini in dreptul englez medieval §i cu o definire a fizionomiei in dreptul
american din a doua jumtate a secolului al XX-lea 7, actiunea colectiv5 a fost initial hulit5
§i contestat5 cu vehement de ctre doctrina din trile de sorginte civil law, fiind consi-
derat5 o anomalie juridica §i o institutie v~dit incompatibil5 cu principiile generale ale
dreptului 8. Timpul avea ins5 s5 demonstreze, ca de atAtea alte d~ti, ca ceea ce pare initial
inacceptabil devine ulterior, cAnd circumstantele o impun, de-a dreptul dezirabil. Astfel,
cum sistemele de drept civil s-au dovedit incapabile de a oferi ele insele un r~spuns
adecvat, iar optiunea real5 §i lipsitO de ipocrizie era lipsa unei protectii efective a
numeroase drepturi civile §i propagarea ilicitului in mas5, atentia s-a indreptat spre ceea
ce initial era afirmat ca inacceptabil: actiunea colectiv5 9. A~a s-a ajuns ca astfzi nume-
roase tOri cu sisteme de drept romano-germanice s5 implementeze diferite forme de
actiune colectiv5, iar Comisia European5 s5 propun5 introducerea acesteia la nivelul
tuturor statelor membre pentru protejarea drepturilor oferite de legislatia Uniunii' 0 .
RomAnia ins5 pare s5 fi r~mas §i de aceastO datO in afara curentului, in ciuda
nenum~ratelor ipoteze de prejudicii in mas5, de la cele izvorAte din accidente, precum
incendiul de la clubul ,,Colectiv" sau cel de la maternitatea ,,Giule~ti", pAn5 la cele cauzate
7 Pentru o prezentare pe larg a evolutiei istorice §i geografice a actunii colective, a se vedea

I.I. Neamt,Actiunea colectivd..., op. cit, pp. 245-264.
8 A se vedea, in acest sens, cu titlu de exemplu, R.O. Faulk, Armageddon Through Aggregation:
The Use and Abuse of Class actions in InternationalDispute Resolution, in ,,Tort & Insurance Law
Journal", vol. 37/2002, pp. 999-1026. Actiunea colectiv5 nu a fost ins5 contestat5 doar de c~tre
doctrina §i jurisprudenta din t~rile cu sisteme de drept romano-germanic, ci §i de c~tre doctrina §i
jurisprudenta americani Spre exemplu, in cauza Eisen vs. Carlisle &Jacquelin, 391 F.2d 555, 572
(2nd Cir., 1968), judec~torul Lombard a numit actiunea colectiv5 ca fiind un veritabil ,,monstru al
lui Frankenstein". Pentru criticile aduse actunii colective peste ocean, a se vedea: A.R. Miller, Of
Frankenstein Monsters and Shining Knights: Myth, Reality and the ,Class Action Problem", in
,,Harvard Law Review", vol. 92/1979; M. Carroll, Class Action Myopia, in ,,Duke Law Journal",
vol. 65/2016.
9 Principalele cauze ale acestei repozitionfri sunt recurenta tot mai mare a prejudiciilor in
mas5 incep~nd cu anii 1980 §i lipsa unor alte mecanisme disponibile pentru a face fat5 in mod
adecvat acestui fenomen. A se vedea, sub acest aspect: S. Issacharoff, G.P. Miller, Will Aggregate
Litigation Come to Europe,in ,,Vanderbilt Law Review", vol. 62/2009, pp. 179-180; C.Jones, Theory
of Class Actions, Irwin Law, 2003, pp. 247-248; T.D. Rowe, jr., Debates over group ligation in
comparative perspective: what can we learn from each other, in ,,Duke Journal of Comparative &
International Law", vol. 11/2001, p. 157.
10 A se vedea, in acest sens, Recomandarea 2013/396/UE privind principii comune aplicabile
actiunilor colective in incetare §i in despfgubire introduse in statele membre in cazul incflcfrii
drepturilor conferite de legislatia Uniunii.
Elemente de particularitate ale aciunii colective
prin utilizarea de cätre profesioni5ti a unor clauze abuzive in contractele incheiate cu

consumatorii. in afara unor proto-forme de actiune colectivä impuse prin obligatia de
transpunere a acquis-ului european1 1 , actiunea colectivä a rämas sträinä atåt pentru
dezbaterile doctrinare, cåt i fatä de preocupärile legiuitorului.
in cele ce urmeazä ne propunem sä identificäm principalele elemente de particula-
ritate ale actiunii colective, a5a cum emerg acestea din dreptul comparat, cu un accent
atåt pe modul säu de manifestare procesualä, cåt 5i pe natura sa juridicä, pentru ca, in
final, sä evidentiem principalele avantaje ale institutiei.
2. Elementele de particularitate ale aciunii colective
in momentul de fatä, peste 50 de state, atåt de tip common law, cåt 5i de tip civil law,
preväd o formä sau alta de actiune colectivä. Cu toate cä, in marea majoritate a cazurilor,
modelul de referintä, asumat sau nu, a fost actiunea colectivä reglementatä in Statele
Unite ale Americii de FederalRule of Civil Procedure23, fiecare tarä a adaptat institutia la
specificul 5i nevoile sale. A5a se face cä azi este destul de dificil de identificat elementele
cu valoare de constantä care particularizeazä actiunea colectivä in raport cu alte insti-
tutii similare. Dacä unele diferente sunt minore 5i vizeazä mai degrabä calibräri ale
instrumentului prin raportare la specificul sistemului judiciar, altele sunt majore,
mergånd pånä la natura juridicä a actiunii. Spre exemplu, dacä in modelul de referintä
american actiunea colectivä este abordatä dintr-o perspectivä preponderent proce-
duralä, dupä cum vom vedea, in alte sisteme, precum cele din America Centralä 5i de
Sud, accentul se pune pe componenta substantialä. Delimitarea clarä nu poate fl fäcutä
nici mäcar prin raportare la tipul sistemului de drept, existånd, bunäoarä, in egalä
mäsurä, sisteme de civil law care abordeazä problematica dintr-o perspectivä substan-
tialä 5i sisteme care mizeazä pe componenta proceduralä. Dincolo de a fl o chestiune pur
teoreticä, modalitatea de abordare influenteazä semnificativ atåt conditiile ce se impun a
fl analizate, cåt 5i regimul juridic al actiunii colective.
in ciuda multiplelor diferente, existä totu5i un nucleu dur de elemente care pot fi
regäsite aproape uniform la nivelul dreptului comparat atunci cånd vine vorba de
actiunea colectivä. Pornind de la acestea, cu altä ocazie, am definit actiunea colectivä
ca flind acel mecanism juridic special prin care una sau mai multe persoane formuleazä
o cerere de chemare in judecatä ori apäräri in calitate de påråti, in lipsa unui drept legal
sau conventional de reprezentare, in numele unei clase de persoane ce nu au calitatea de
pärti, insä care impärtä5esc probleme de fapt sau de drept comune ca urmare a
prejudicierii lor printr-o faptä ilicitä unicä sau mai multe fapte ilicite avånd o origine
comunä, 5i in cadrul cäruia hotärårea judecätoreascä pronuntatä are autoritate de lucru
judecat atåt in raport cu pärtile, cåt 5i cu clasa in numele cäreia s-a actionat12 .
Din cuprinsul definitiei expuse rezultä elementele particularizante ale actiunii
colective in raport cu alte institutii, acestea urmånd a fl succint expuse in cele ce
11 Singurele forme de actiune colectivä (sau, maj bine spus, cvasi-actiune colectivä) le
regäsim in materia clauzelor abuzive, a protectiei consumatorilor 5i a protectiei drepturilor
omului. Pentru o prezentare a acestor actiuni colective, a se vedea 1.1.Neamt, Actiunea colectivä....
op. cit, pp. 335-344. Totodatä, pentru o prezentare pe larg a actiunii colective reglementate de
art. 12 5i 13 din Legea nr. 193/2000, a se vedea 1.1.Neamt, Consideratiigenerale cu privire la
actiunea reglementatäde art.12 ýi 13 din Legea nr. 193/2000,in RRDP nr. 6/2 013, p. 87 5i urm.
12 A se vedea, in acest sens, 1.1.Neamt, Actiunea colectivä..., op. cit, p. 233.
loan llie Neamt
urmeaz5. Mai ar5tOm, la acest punct, c5 toate tr~sturile care individualizeaz5 actiunea
colectiv5 cap5tO valoarea unor conditii ce sunt adesea analizate in limine litis, intr-o
procedur5 special5 de certificare sau autorizare.
A. EXISTENTA UNUI REPREZENTANT CARE ACTIONEAZA IN NUMELE UNEI

CLASE DE PERSOANE. Primul element de particularitate al actiunii colective, reg~sit la
nivelul tuturor statelor, este acela c5 presupune o persoan5 care actioneaz5, in lipsa unui
mandat legal sau conventional, in numele celor prejudiciati prin actiunea ilicit. Aici se
opresc ins5 similitudinile. Din analiza comparativ5 a solutillor avansate in dreptul
comparat rezultO c5 problematica reprezent~rii in cadrul actiunii colective comportO
unele precizari.
Cu toate c5 notiunea de ,,reprezentantf' este larg r~spAnditO pentru a desemna per-
soana care actioneaza in numele clasei, aceasta poate fi sursa unor confuzii. Dac5 in
relatia dintre persoana care actioneaza in numele clasei §i membrii acesteia putem vorbi
de un raport de reprezentare, ins5 §i aici atipic, in plan procesual ,reprezentantul" are
natura unui veritabil reclamant, care ins5 actioneaz5 nu in nume propriu (sau nu doar in
nume propriu), ci (§i) in numele unor alte persoane.
Pe urm5, in principiu, anterior momentului formul~rii actiunii in instant5 de ctre
reprezentant, intre acesta §i membrii clasei nu a existat un contact sau o legtur5
juridic5. A~a se face c5 reprezentantul nu actioneaz5 in temeiul unui mandat conven-
tional §i nici al unui mandat legal care s5 ii fi fost acordat de ctre legiuitor, pornind de la
o legtur5 special5 in care s-ar afla cu membrii clasei.
Atunci cAnd vine vorba de persoana care poate actiona in numele clasei, solutiile
sunt dintre cele mai diverse. In Statele Unite ale Americii, pornind de la traditia istoric,
in numele clasei poate actiona doar un membru al acesteia (actiuneacolectivd privatd) 3 .
Altfel spus, numai una dintre persoane prejudiciate prin fapta presupus ilicitO poate s5
actioneze in numele tuturor victimelor. In schimb, in alte sisteme de drept, locus standi
este oferit unor organizatii non-guvernamentale care au ca scop protejarea drep-
turilor ce au fost lezate prin conduita imputat5 pArAtului (actiunilecolective organiza-
tionale)14. In fine, intr-o a treia variant5, calitatea de reprezentant este atribuit5 unor
autorit~ti publice precum parchetele, unit~ile administrativ-teritoriale sau organele cu
competente in domeniul dedus judec~tii (actiunea colectivd publicd)15 . Trebuie ins5
13 Actiunea colectiv5 privat5 este specific5 tfrilor common law. A se vedea, cu titlu de
exemplu, pentru Canada, par. 334.12 (1) din Federal Court Rules. Aceast5 abordare nu exist5
exclusiv la nivel federal, ci ea se regfse~te §i in reglementfrile statelor federate. A se vedea, in
acest sens: par. 2 (1) din Class Proceedings Act, pentru Alberta; par. 2 (1) din Class Proceedings
Act, pentru British Columbia; par. 3 (1) din Class Proceedings Act, pentru New Brunswick; par. 3 (1)
din Class Actions Act, pentru Newfoundland §i Labrador; par. 4 (1) din Class Proceedings Act,
pentru Nova Scotia; par. 2 (1) din Class Proceedings Act, pentru Ontario, §i art. 571 din Code of
Civil Procedure, pentru Qu6bec. Pentru Australia, a se vedea Order 6 Rule 13 (1) din Federal Court
Rules. Cu toate acestea, exist5 §i tfri de sorginte civil law care recunosc o form5 de actiune colec-
tiv5 privat5, dintre care enumerfm, exemplificativ, Austria, Suedia, Portugalia, Danemarca,
Norvegia, Israel, Polonia sau Italia. Pentru mai multe detalii cu privire la actunile colective private,
precum §i avantajele §i dezavantajele unui astfel de sistem, a se vedea I.I. Neamt, Actiunea
colectiva..., op. cit., pp. 291-293.
14 Actiunea colectiv5 organizational5 este cea mai r~spfndit5 form5 in spatiul european,
astfel de mecanisme fiind instituite indeosebi in materia dreptului consumatorilor.

15 A se vedea, cu titlu de exemplu, cazul Finlandei, unde, prin Sectiunea 1 (1) din
Ryhmikannelaki, s-a reglementat calitatea procesual5 activ5 a Ombudsmanului consumatorilor.
mentionat c5, in destul de multe cazuri, trile opteaz5 pentru un sistem mixt, de regul5
organizational-public 6 .
intruct cei in numele c~rora se actioneaz5 nu §i-au dat un consimt~mAnt expres in
acest sens, pentru a li se proteja drepturile, mai ales atunci cAnd se recunoa~te calitate
procesual5 unui membru al clasei, se prevede, de regul5, conditia ca reprezentantul s5
probeze capacitatea sa de a actiona in mod adecvat §i viguros in numele membrilor
clasei, aspect adesea analizat sub forma conditiei reprezentarii adecvate. A~a se face
c5, in ipoteza actiunii colective private, in cele mai multe cazuri, instanta este cea care
trebuie s5 numeasca reprezentantul clasei, putAnd alege persoana care a introdus
actiunea sau o alta, dup5 ce stabile~te c5 aceasta poate s5 reprezinte §i s5 apere in mod
real §i efectiv interesele membrilor clasei, actionAnd ca un veritabil fiduciar 17 . Atunci
cAnd analizeaz5 conditia reprezent~rii adecvate §i procedeaz5 la numirea reprezen-
tantului, instanta trebuie s5 urm~reasc5, in esent, dou5 aspecte18 : s5 nu existe un
conflict de interese intre reprezentantul potential §i membrii clasei' 9 §i capacitatea
16 Un exemplu in acest sens este §i RomAnia, care, prin art. 12 §i 13 din Legea nr. 193/2000, a
reglementat o formA de actiune colectivA in cadrul c~reia calitatea procesualA activA este recunos-
cutA atAt asociatillor pentru protectia consumatorilor, cAt §i ANPC. Alte exemple in acest sens sunt
Brazilia, Mexic, Israel, Portugalia, Polonia, Norvegia sau Danemarca.
17 in acest sens, Federal Code of Civil Procedure 23 (a)(4) prevede, in cazul Statelor Unite ale
Americii, cA reprezentantul trebuie sA aibA capacitatea de a proteja in mod corect §i adecvat
interesele clasei. Pentru norme similare in alte sisteme de drept, a se vedea, cu titlu de exemplu, din
Competition Act 1998, astfel cum a fost modificat prin Consumer Rights Act (2015) - par. 47B (8)(b)
(Marea Britanie); Federal Court Rule, par. 334.16 (1)(e) (Canada); Federal Court of Australia Act
1976, sectiunea 33T (1) (Australia); LOV-2005-06-17-90: Lov om mekling og rettergang i sivile
tvister (tvisteloven), sectiunea 35-9 (3) (Norvegia); Lagen om grupprittegang, sectiunea 8 pct. 5
(Suedia), sau Sefer Hachukim 5766-2006, par. 8 (a)(3)-(4) (Israel).
Pentru ideea cA reprezentantul are obligati similare cu ale unui fiduciar, a se vedea: R.G. Bone,
The Puzzling Idea ofAdjudicative Representation:Lessons for Aggregate Litigation and ClassActions,
in ,,The George Washington Law Review', vol. 79/2011, p. 588; T.E. Eble, Federal Class Action
Practice Manual 1999, par. 2, disponibil la http://www.classactionlitigation.com/ fcapmanual
par. 45.4; C. Chorba, B.H. Evanson, Other Due Process Challenges to the Class Device, in
,,A Practitioner's Guide to Class Action", ABA Publishing, 2010, lucrare coordonatA de M. Hogan
Greer, p. 873; G.C. Lilly, Modeling Class Actions: The Representative Suits as an Analytic Tool in
,,Nebraska Law Review", vol. 81/2003, p. 1021; C. Pich6, Qu6bec: The Canadian Jurisdiction of
Choicefor ClassActions?, in ,,Class Action Reports", vol. 26/2005, p. 580.
18 Pentru o analizA pe larg a celor douA aspecte, a se vedea I.I. Neamt, Actiunea colectiva...
op. cit., pp. 402-405.
19 A se vedea, in acest sens: S.C. Yeazell, Civil Procedure, 7th ed., Ed. Wolters Kluwer, 2008,
p. 806, p. 841; R.H. Klonoff, Class Actions and Other Multi-PartyLitigation in a Nutshell 4th ed., West
Academic Publishing, Saint Paul, 2012, p. 62; Federal Judicial Center, Manual for Complex
Litigation,4tf ed., Thompson West, 2004, p. 277; J.C. Coffee jr., Class Wars: The dilemma of the Mass
Tort Class Action, in ,,Columbia Law Review' nr. 6/1995, p. 1385; G.C. Lilly, Modeling Class
Actions..., op. cit, p. 1038; T.E. Eble, FederalClass Action..., op. cit., par. 14.1; S.J. Campos, Mass Torts
and Due Process,in ,,Vanderbilt Law Review', vol. 65/2012, p. 1015.
Pentru o viziune similarA la nivelul altor tOri decAt Statele Unite ale Americii, a se vedea:
C. Pich6, Qu6bec.... op. cit, p. 580; J.F. Brown, Seeking Recognition of Canadian Class Action
Judgments in Foreign Jurisdictions: Perils and Pitfalls, in ,,The Canadian Class Action Review',
vol. 4/2008, p. 21; E.Silvestri, The Italian Collective Action for Damages:An Update,p. 3, disponibil la
http://globalclassactions.stanford.edu/sites/default/files/documents/Italian Collective Action fo
r Damages.pd; V. Smith, M. Moeiri-Farsi, England and Wales, disponibil la http://www.collective
redress.org/collective-redress/reports/ew/overview;A.E. Bass, K.A. Henderson, UK: A New Down for
Antitrust Class Actions, in ,journal of European Competition Law & Practice", 2015, p. 4; art. 586
din C6digo Federal de Procedimientos Civiles (Mexic).
loan llie Neamt
reprezentantului de a ap~ra viguros interesele membrilor clasei2 ° . A~adar, in materia

actiunilor colective private, judectorul trebuie s5 procedeze cel mai adesea la o analiz5
in concret a capacit~tii reprezentantului de a actiona in numele clasei. in cazul
ONG-urilor, solutile difer5 de la o tar la alta. In timp ce in unele state acestea sunt
supuse unei verific~ri in concreto,la fel ca persoanele fizice, in altele se realizeaz5 doar o
verificare in abstracto, prin raportare la un set de criterii predefinite, in timp ce alte
state nu prevd nicio verificare2 1. Relativ la autorit~tile publice, dup5 cuno~tintele
noastre, nu exist5 niciun sistem de drept care sa prevad5 o verificare a capacit5tii de
reprezentare adecvat5, cu toate c5, a~a cum am ar~tat §i cu alt5 ocazie, ratiunile unei
atari verific~ri subzistO §i in acest caz22 .
B. CLASA DE PERSOANE IN NUMELE CAREIA SE ACTIONEAZA POATE AVEA

CALITATEA DE RECLAMANT SAU DE PARAT. in cadrul actiunii colective, clasa de
persoane in numele c~reia se actioneaz5 poate viza att reclamantul, cAt §i p~rtul.
Astfel, in ciuda faptului c5 forma predominant5 de actiune colectiv5 este cea activ5, in
care reprezentantul actioneaz5 in calitate de reclamant, conceptul nu trebuie redus la
aceastO ipotez5, existAnd inc5 suficient de multe sisteme de drept care consacr5 o form5
de actiune colectiv5 pasiv5, respectiv in care reprezentantul actioneaz5 in calitate
de pArat.
Mai mult, la originile sale §i pentru o bun5 perioad5 de timp, singura form5
colectiv5 recunoscut5 era cea pasiv5, instrumentul fiind folosit indeosebi de ctre
autorit~tile statale sau ecleziastice pentru a obtine obligarea unei clase de persoane, de
regul, s5 plteasc5 o sum5 de bani 23 . A~adar, contrar paradigmei actuale, actiunea
colectiv5 nu era un instrument de lupt5 al celor slabi §i neajutorati impotriva celor
puternici, ci tocmai opusul, un mecanism prin intermediul c~ruia puteau fi realizate §i
conservate puterea §i autoritatea 24 . Schimbarea pare s5 fi avut loc abia prin secolul
al XVIII-lea, cand actiunea colectiv5 activ5 a inceput s5 se manifeste pentru prima dat525 .
20 A se vedea, in acest sens: S.C. Yeazell, Civil Procedure..., op. cit., p. 806; Federal Judicial
Center, Manual..., op. cit, p. 259; J.C. Coffee jr., D.Wolf, Class Certification:Trends and Developments
Over the Last Five Years (2004-2009), American Bar Association. National Institute on Class
Actions, 2009, p. 40; M.E. Solimine, C.O. Hine, Deciding to Decide: Class Action Certification and
Interlocutory Review by the United States Courts ofAppeals Under Rule 23 Wf, in ,,William and Mary
Law Review", vol. 41/2000, 1540; G.C. Lilly, Modeling Class Actions..., op. cit., p. 1038. in acela~i
sens, a se vedea art. 586 din C6digo Federal de Procedimientos Civiles (Mexic).
21 Pentru mai multe detalii cu privire la acest aspect, a se vedea I.I. Neamt, Actiunea
colectiva..., op.cit., pp. 294-295.

22 Ibidem, p. 400.
23 A se vedea, in acest sens, cu titlu de exemplu, cauzele Master Martin Rector of Barkway vs.
Parishionersof Nuthampstead sau Brawn vs. Vermudem, judecate in Anglia in secolul al XII-lea,
respectiv al XVII-lea. Pentru mai multe detalii, a se vedea I.I. Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit.,
pp. 246-249.
24 A se vedea, in acest sens: S.C. Yeazell, The Past and Future of defendant and settlement
classes in collective litigation, in ,Arizona Law Review", vol. 39/1997, p. 688; F. Valdes, Procedure,
Policy and Power: Class Actions and Social Justice in Historical and Comparative Perspective, in
,,Georgia State University Law Review", vol. 24/2008, pp. 4-5; M. Helveston, PromotingJustice
Through Public InterestAdvocacy in ClassActions,in ,,Buffalo Law Review', vol. 60/2012, p. 755.
25 A se vedea, in acest sens, cauza Chancey vs. May, citat5 in S.C. Yeazell, The Pastand Future...
op. cit, pp. 692-693.
368
Extinderea §i generalizarea actiunilor colective active au inceput ins5 abia odat5 cu

proliferarea prejudicillor in masa, spre a doua jum~tate a secolului al XX-lea26 ,
ajung;ndu-se azi ca actiunile colective pasive s5 fie ,,rare precum unicornii", dup5 cum
plastic s-a exprimat unul dintre cei mai marl experti in domeniu 27 .
Dec~derea actiunii colective pasive in ultimul secol a fost cauzatO de dificult~tile
relative la mecanismul de functionare, fundamentarea teoretic5, asigurarea garantiilor
procesului echitabil (in special in ceea ce prive~te reprezentarea adecvat5), competenta
teritorial5 §.a.28. in plus, spre deosebire de actiunea colectiv5 activ5, cea pasiv5 nu va
aduce mar beneficii nici in ceea ce prive~te eficienta, costurile, o mai bun5 implemen-
tare a dreptului substantial ori preventia 2 9.
Cu toate acestea, sistemele de drept ale mai multor tri, printre care Statele Unite
ale Americii, Canada, Brazilia, Israel, Columbia, Paraguay, Argentina sau Chile, recunosc
in continuare, legal sau jurisprudential, actiunea colectiv5 pasivO0 . Mecanismul este
folosit indeosebi in materia litigiilor indreptate impotriva autorit~tilor publice prin care
se invoc5 inc~lcarea normelor constitutionale de ctre legislatia secundar5, a celor in
materia pietei de capital sau inc5lcarea drepturilor de autor ori a drepturilor civile 3t .
in conditiile in care actiunea colectiv5 pasiv5 a stArnit ample §i consistente contro-
verse, iar avantajele acesteia sunt cel putin discutabile, atentia noast5, pe parcursul
acestei lucr~ri, se va indrepta cu predilectie spre actiunea colectiv5 activ5, aceasta find
forma predominant5 adoptat5 la nivelul dreptului comparat.
C. REPREZENTANTUL ACTIONEAZA IN NUMELE UNEI CLASE DE PERSOANE.

Un alt element de specificitate al actiunii colective constO in faptul c5 reprezentantul
actioneaz5 in numele unei clase de persoane in raport cu care, dup5 cum am v5zut, nu
are un drept conventional sau legal de reprezentare.
Clasa de persoane fa de care se actioneaz5 trebuie s5 se caracterizeze printr-o
structur5 unitarY, omogena §i coezivi. Altfel spus, membrii care compun clasa trebuie s5
prezinte un set de tr~sturi comune, cu relevant5 direct5 asupra litigiului dedus jude-
ctii, care s5 aib5 o asemenea intensitate, inct judecarea unitar5 a tuturor s5 fie posibil
f~r5 inc~lcarea drepturilor ce compun garantiile asociate procesului echitabil, aspect
26 In aceast5 privint5, in jurisprudenta din Statele Unite ale Americii s-a retinut c5 actiunea
colectiv5 a ap~rut ca un r~spuns la necesitatea practic5 de a oferi un instrument procedural
eficient, astfel incft num~rul mare de persoane interesate de un anumit aspect s5 nu fie un
impediment in calea implement5rii drepturilor echitabile apartnfnd unor largi grupuri de
indivizi, avfnd acelea~i interese, §i nici un mod de a obtine impunitatea pentru faptele ilicite. A se
vedea, in acest sens, cauza Montgomery Ward & Co. vs. Langer, 168 F 2d. 182, 187 (8th Circ., 1948).
27 J.C. Coffee jr., Class Action Accountability: Reconciling Exit Voice, and Loyalty in
RepresentativeLitigation,in ,,Columbia Law Review", vol. 100/2000, p. 388.

28 Pentru o analiz5 a acestor probleme, a se vedea R.H. Klonoff, Class Actions and Other
Multi-PartyLitigation..., op. cit., pp. 376-394.
29 A se vedea, in acest sens, J. Brosteen, 0. Fiss, The Class Action Rule, in ,,Notre Dame Law
Review", vol. 78/2003, p. 1422.

30 A se vedea, in acest sens, 1.1.Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit, p. 286.
31 A se vedea, in acest sens: R.H. Klonoff, Class Actions and Other Multi-Party Litigation....
op. cit, p. 375; T.E. Willging, L.L. Hooper, R.J. Niemic, An EmpiricalAnalysis of Rule 23 to Address the
Rulemaking Challenges,in ,,New York University Law Review", vol. 71/1996, pp. 119-120.
Un alt domeniu in care s-a ar~tat c5 actiunea colectiv5 pasiv5 ar putea fi un instrument
extrem de viabil este cel al prejudiciilor de mediu. A se vedea, in acest sens, A.P. Parson, K.W. Starr,
Environmental Litigation and Defendant Class Actions: The Unrealized Viability of Rule 23, in
,,Ecology Law Quarterly", vol. 4/1975, pp. 881-914.
Ioan llieý Neamt
adesea analizat prin conditia comunitåtii problemelor de fapt sau de drept ýi cea a
caracterului definibil al clasei. Tråsåturile mentionate sunt indisolubil legate de
dreptul sau interesul legitim dedus judecåtii. Din acest punct de vedere, la baza actiunii
colective nu pot sta drepturi subiective civile clasice, caracterizate printr-un inalt nivel
de particularitate 5i individualitate, ci numai o categorie specialå de drepturi subiective,
care presupun, prin natura lor, elementul colectiv, respectiv drepturile subiective civile
difuze, colective sau individuale omogene, despre care vom face o referire mai pe larg in
sectiunea urmåtoare 32.
Din perspectiva clasei, una dintre cele mai ample dezbateri in dreptul comparat,
atunci cånd vine vorba de actiunea colectivå, este cea privitoare la modalitatea de deter-
minare a compunerii acesteia, respectiv a modului prin care sunt individualizate sau
circumstantiate persoanele in numele cårora actioneazå reprezentantul. Importanta
acestei dezbateri rezidå in aceea cå persoanele care compun clasa vor fl tinute de
autoritatea de lucru judecat a hotårårii pronuntate 5i, drept urmare, nu vor mai putea
formula actiuni pe cale individualå sau colectivå. Sub acest aspect, pornind din nou de la
dreptul american, trei solutii au fost avansate.
Prima dintre ele ia forma actiunii colective de tip voluntar sau opt in. in cadrul
acesteia, cu toate cå toti cei vizati de actiunea deduså judecåtii sunt prezumati incå de la
inceput ca fåcånd parte din claså, prezumtia este una sub conditia suspensivå ca flecare
så-5i exercite expres op!iunea in acest sens. A5a se face cå, dupå demararea actiunii
colective 5i certificarea acesteia, membrii clasei sunt notificati asupra posibilitåtii de a-5i
exercita dreptul de opiune intr-un anumit interval de timp, atrågåndu-li-se, totodatå,
atentia asupra consecintelor råmånerii in pasivitate. De regulå, opiunea se exercitå prin
completarea unui formular, ce este expediat ulterior instantei sau avocatului clasei,
dupå caz. Dacå o anumitå persoanå nu 5i-a exercitat in mod expres dorinta de a face
parte din claså, aceasta råmåne in afara procedurii, iar hotårårea pronuntatå nu ii va
putea fl opuså, inså nici nu va beneficia de pe urma ei. Actiunea colectivå de tip opt in
este consideratå a fi cea mai compatibilå cu litigiul individual clasic, conservånd cel mai
mult autonomia individualå 5i dreptul de dispozitie al membrilor clasei. in plus, s-a
aråtat cå exercitarea opiunii de cåtre membrii clasei implicå automat 5i acceptul
acestora de a le fi deduse judecåtii drepturile subiective sau interesele legitime intr-un
litigiu in cadrul cåruia vor avea drepturi limitate, inså vor fi tinuti de hotårårea pronun-
tatå 5i, totodatå, ar oferi un plus de legitimitate reprezentantului 33. Tocmai de aceea, in
marea majoritate a cazurilor, atunci cånd un anumit sistem de drept adoptå pentru
prima datå un model de actiune colectivå, aceasta este una de tip voluntar 5i abia
ulterior, in unele cazuri, se trece la modelul de tip dispozitiv 34 . De altfel, actiunea
32 In conditiile in care in Statele Unite ale Americii nu este recunoscutå institutia dreptului
subiectiv, abordarea coeziunii clasei se face prin raportare la problemele de fapt sau de drept
comune pe care le ridicå victimele ca urmare a våtåmårii lor printr-o faptå ilicitå unicå sau o serie
de fapte ilicite avånd o origine comunå 5i caracterul divizibil sau indivizibil al remediului solicitat.
33
A se vedea, in acest sens, D.L. Bassett, Just Go Away: Representation, Due Process, and
Preclusion in Class Actions, in ,,Brigham Young University Law Review', 2009, p. 1125. Pentru alte
avantaje ale modalitåtii opt-in de determinare a clasei, a se vedea E.H. Cooper, Aggregation and
Settlement ofMass Torts, in ,,University of Pennsylvania Law Review', vol. 148/2000, p. 1950.
34 A se vedea, in acest sens, exemplul Marii Britanii, care initial a prevåzut un model voluntar
de actiune colectivå, inså, pe fondul ineficacitåtii acesteia, a trecut la actiunea colectivå de tip
hibrid (opt in/opt out), odatå cu reforma Codului consumului din 2015. Aceea5i a fost situatia
Statelor Unite ale Americii, unde actiunea colectivå pentru prejudiciile pecuniare a fost una de tip
opt in pånå la reforma majorå ce a avut loc in anul 1966.
colectivå de tip voluntar constituie forma predominantå in Europa, flind insu5itå de tåri
precum Austria, Italia, Finlanda, Suedia, Germania 5i Polonia, 5i este modelul principal
avut in vedere de cåtre Comisia Europeanå in Recomandarea din 2013. in afarå de
Europa, actiunea colectivå de tip opt in mai poate fi intålnitå in tåri precum Israel, Chile
sau Mexic. In ciuda avantajelor sale, actiunea colectivå voluntarå comportå 5i nenu-
mårate dezavantaje, printre care faptul cå are ca efect insuficienta agregare a victimelor,
mai ales in cazul prejudiciilor individuale reduse ca insemnåtate, unde victimele au un
interes redus de a ie5i din pasivitate, ceea ce va conduce la insuficienta realizare a
functiei preventive a råspunderii 5i, implicit, la o propagare a faptelor ilicite 5i menti-
nerea beneficiului ilicit de cåtre autor 35 .
Cea de-a doua formå de actiune colectivå este cea de tip dispozitiv sau opt out. A5a
cum am aråtat 5i cu altå ocazie, actiunea colectivå dispozitivå este un model in oglindå al
celei voluntare 36 . in cazul actiunii colective dispozitive, toate persoanele care cad sub
definitia clasei, astfel cum a fost stabilitå prin hotårårea de certificare, sunt prezumate ca
fåcånd parte din claså, lar pentru a se sustrage procedurii 5i, implicit, autoritåtii de lucru
judecat, trebuie så se exprime in mod expres in acest sens, intr-un termen dat. Drept
urmare, dacå in cazul actiunii colective voluntare membrii potestativi ai clasei trebuie
så-5i exercite optiunea in sensul råmånerii in litigiu, in cazul actiunii colective dispo-
zitive, ace5tia trebuie så se exprime numai dacå doresc så se retragå din procedurå, in
caz contrar flind prezumati ex lege ca fåcånd parte din claså. Pentru exercitarea optiunii,
membrii clasei vor fi notificati, aducåndu-li-se la cuno5tintå, printre altele, natura 5i
obiectul procedurii, dreptul de a se retrage, modalitatea 5i termenul in care o pot face 37 ,
precum 5i consecintele neexercitårii dreptului de retragere, indeosebi faptul cå hotå-
rårea pronuntatå va avea autoritate de lucru judecat fatå de ei. Cei care ii exercitå
dreptul de opt out nu mai sunt considerati ca fåcånd parte din claså, motiv pentru care
hotårårea nu le va putea fi opuså, ei avånd posibilitatea så formuleze actiuni indivi-
duale 38 . in comparatie cu a4iunea colectivå de tip voluntar, cel mai mare avantaj al
actiunii colective dispozitive este acela cå permite o mai mare agregare, ceea ce conduce
la costuri mai reduse pentru pårti 5i sistemul judiciar, o mai mare eficientå 5i un nivel
mai ridicat de efectivitate a normelor dreptului substantial. Printre criticile aduse
acestui model se numårå faptul cå promoveazå existenta unor litigii acolo unde interesul
individual al membrilor clasei este redus, cå, in lipsa unei notificåri individuale, multe
persoane vor ajunge så facå parte din claså fårå måcar så cunoascå acest lucru 5i cå se
incalcå autonomia procesualå a persoanelor interesate, inclusiv dreptul acestora la un
proces echitabil3 9. Actiunea colectivå dispozitivå este, de regulå, adoptatå de sistemele
35A se vedea, in acest sens, I.I. Neamt, Actiunea colectivå..., op. cit, pp. 2 68-270.
36 Ibidem, p. 271.
37 Cånd vine vorba de termenul in care poate fi exercitat dreptul de opt out, solutiile avansate
la nivelul dreptului comparat sunt dintre cele mai diverse. In timp ce in unele sisteme de drept
abordarea este foarte rigidå, flind prevåzut un termen fix in care membrii clasei se pot retrage
dupå notificare, altele sunt mult mai flexibile, permitånd judecåtorului så stabileascå termenul in
functie de circumstantele cauzei sau chiar så incuviinteze retrageri dupå exercitarea dreptului de
optune. Pentru mai multe detalii asupra acestui aspect, a se vedea I.I. Neamt, Actiunea colectivå....
op. cit, p. 272.
38 A se vedea, in acest sens: T.E. Eble, Federal Class Action..., op. cit., par. 43; E.F. Sherman,
Group Litigation under Foreign Legal Systems: Variations and Alternative to American Actions, in
,,DePaul Law Review', vol. 52/2002, p. 410; D.R. Hensler, The Globalization..., op. cit, p. 15. A se
vedea, in acela5i sens, par. 17 (3) din Alberta Class Proceedings Act.
39 Pentru mai multe detalii 5i o analizå a acestor critici a se vedea I.I. Neamt, Actiunea
colectivå..., op. cit., pp. 274-275.
loan llie Neamt
de drept de sorginte common law, precum Statele Unite ale Americii, Canada, Australia
sau Marea Britanie, ins5 existO §i t~ri cu sisteme de drept civil law care au prev~zut un
astfel de model, dintre care amintim Portugalia, Danemarca, Norvegia §i Olanda.
in fine, cel de-al treilea model de actiune colectiv5 este cel de tip imperativ sau
mandatory, in care persoanele care intr5 sub definitia clasei, cuprins5 in hot~rArea de
certificare, sunt prezumate absolut ca f-cAnd parte din clas5 §i nu se pot retrage nici
m~car dac5 doresc acest lucru 4 . A~a fiind, hot~rArea pronuntat5 asupra fondului va avea
in toate cazurile autoritate de lucru judecat asupra tuturor persoanelor vizate de
aceasta. Nefiind posibil5 retragerea din procedur5, in cele mai multe cazuri nu este
prev~zut5 nicio procedur5 de notificare a membrilor clasei, instantele avAnd, eventual,
un drept de apreciere in acest sens. Marele avantaj al actiunii colective imperative este
faptul c5 permite maxima agregare a cererilor, ceea ce conduce la reducerea costurilor,
un nivel mai ridicat de eficientO a sistemului judiciar, o mai bun5 realizare a functiei
preventive a r~spunderii §i o complet5 inlturare a riscului de jurisprudent diver-
gent 4 1 . Un alt avantaj, adesea indicat, este acela c5 actiunea colectiv5 de tip imperativ
plaseaz5 toate persoanele prejudiciate prin fapta ilicita pe pozitii de egalitate in ceea ce
prive~te posibilitatea de realizare a dreptului, atunci cAnd patrimoniul pArAtului este
insuficient pentru acoperirea integral5 a prejudiciilor 42 . in schimb, dezavantajul evident
al acestui model de actiune colectiv5 const5 in aceea c5 aneantizeaz5 integral autonomia
procesual5 a p~rtilor interesate. Printre trile care prevd astfel de mecanisme se
num~r5 Statele Unite ale Americii, unde trei din cele patru modele de actiune colectiv5
prev~zute de FederalRule of Civil Procedure23 sunt imperative, §i Canada.
In ciuda faptului c5 modalitatea de desemnare a clasei a creat ample §i complexe
dezbateri, se impune a fi precizat c5 aceste distinctii au relevant numai acolo unde
dreptul dedus judec~tii este unul divizibil, intruck, dac5 dreptul este indivizibil §i acesta
apartine mai multor subiecti, nu se va putea pune problema unei diviz~ri a clasei,
singura form5 de actiune colectiv5 posibil5 find cea imperativ5. Drept urmare, dac5
actiunea va purta asupra unui drept difuz sau colectiv, in mod necesar din clas5 vor face
parte toti membrii grupului c~ruia ii apartine dreptul. A~adar, chestiunea alegerii unui
model de actiune colectiv5 in functie de modalitatea de determinare a componentei
clasei r~mAne doar in cazul drepturilor individuale omogene. Ce-i drept, dezbaterile
relative la adoptarea unor forme de actiune colectiv5 au gravitat cel mai adesea in jurul
celui din urm5 tip de drepturi subiective civile, ins5 din analiz5 nu pot fi ignorate §i
drepturile difuze §i colective, mai ales c5 actiunea colectiv5 reprezint5 mecanismul
arhetipal de protectie a acestora.
Prin ins5i definitia ei, existenta unei ,clase" de persoane implic5 o colectivitate,
respectiv mai multe persoane reunite printr-o serie de tr~s~turi §i caracteristici comune 43 .
In contextul actiunii colective, aspectul mentionat este analizat prin intermediul conditiei
pluralitdtii. Dac5 toate sistemele de drept prevd, intr-o form5 sau alta, conditia plura-
lit~tii, optica asupra continutului acesteia difer5 substantial. ExistA, in principiu, dou5
abord~ri majore 44 .
40 A se vedea, in acest sens: C. Jones, Theory..., op. cit., p. 213; 1.1.Neamt, Consideratiigene-
rale..., op. cii., p. 97.
41 A se vedea, in acest sens, 1.1.Neamt, Actiunea colectiva..., op. cii., pp. 2 76-277.
42 A se vedea, in acest sens, D. Rosenberg, Mandatory Litigation ClassAction: The Only Option
for Mass Tort Cases, in ,,Harvard Law Review", vol. 115/2002, p. 1115, §i cauza In rejointEastern
and Southern DistrictAsbestos Litigation,982, F.2d, 721, 736-737 (2nd Circ., 1992).
43 A~a cum am arAtat cu altA ocazie, existenta unei pluralit~ti de persoane este cea care
reclamA necesitatea actunii colective §i tot ea imprimA conditiile fundamentale ale mecanismului.
A se vedea, in acest sens, 1.1.Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit, p. 385.
44 Pentru o prezentare pe larg a celor douA abord~ri: ibidem, pp. 385-390.
Intr-o primd abordare,pluralitatea este analizat5 din punct de vedere substantial. in

aceastO optic5, nu exist5 un prag fix de persoane ce, odat5 atins, s5 conduc5 la aprecierea
conditiei ca realizat5, ci este necesar5 o analiz5 de la caz. Exemplul tipic ii constituie
Statele Unite ale Americii, unde este necesar ca num~rul celor care compun clasa s5 fie
atit de ridicat, inct participarea tuturor la litigiu sub forma unui litisconsortiu s5 fie
impracticabil5 45 . Cu toate c5 un num~r de membri nu conduce automat la o anumit5
concluzie, din analiza jurisprudentei se poate deduce c5: atunci cAnd clasa este format5
din peste 40 de persoane, de regul5, se apreciaz5 c5 este indeplinit5 conditia; dac5
num~rul membrilor este intre 20 §i 40, solutia in acest sens depinde de circumstantele
cauzei; dac5 din clas5 fac parte sub 20 de persoane, cererea de certificare este, in marea
majoritate a cazurilor, respins5 46 .
in cea de-a doua abordare,formal5, legiuitorul stabile~te un anumit prag ce, odat5
atins, determin5 considerarea conditiei ca indeplinit, fa-r5 a mai fi necesare alte
analize 47 . Num~rul minim de membri ai clasei avut in vedere de fiecare sistem difer5
ins5 considerabil, de la 2 persoane in Canada 48 , Marea Britanie 49, China 0 sau conform
Recomand~rii Comisiei Europenes 1, la 7 persoane in Australia 5 2 , 10 persoane in
45 A se vedea, in acest sens, Federal Rule of Civil Procedure 23 (a)(1). Pentru criteriile avute
in vedere atunci cfnd se determin5 caracterul impracticabil litisconsortiului a se vedea:
R.H. Klonoff, Class Actions and Other Multi-PartyLitigation..., op. cit, pp. 39-42; T.E. Eble, Federal
Class Action.... op. cit., par. 9-11; C. Silver, Class Actions - Representative Proceedings, in
,,Encyclopedia of Law and Economic", editat5 de B. Bauckert §i C. De Geest, Edward Edgar
Publishing, Cheltenham, 2000, vol. V, pp. 206-207; J.C. Coffee jr., D. Wolf, Class Certification....
op. cit., pp. 22-28; J.M. Erold, The Use of Federal Class actions in Mass Toxic Pollution Torts, in
,,Tennessee Law Review", vol. 56/1998, p. 252; J.B. Weinstein, Revision of Procedure: Some
Problemsin Class actions,in ,,Buffalo Law Review', vol. 9/1960, p. 459.
A se vedea, de asemenea, cauzele Coca-Cola Bottling Co. vs. Coca-Cola Co., 95 F.R.D. 168, 175
(D. Del., 1982) §iAnsarivs. New York Univ., 179 F.R.D., 112, 114 (S.D.N.Y. 1998).
46 A se vedea, in acest sens: S.C. Yeazell, Civil Procedure...,op. cit., p. 799; J.C. Coffee, jr., D. Wolf,
Class Certification...,op. cit., pp. 22-24. A se vedea, de asemenea, cauzele: In re Methyl TertiaryButyl
Ether Prod. Liab. Lit., 241 F.R.D., 185, 196 (S.D.N.Y., 2007); Cox vs. American Cast Iron Pipe, 784,
F.2d 1546, 1553 (11th Circ., 1986); Afro American Patrolmen's League vs. Duck, 503F.2d 294
(6th Circ., 1974); General Tel. Co. vs. EEOC,446, U.S. 318, 330, 100, S. Ct. 1698, 1706, 64, L. Ed. 2D
319 (1980).
47 Pentru o critic5 a acestei abord~ri, a se vedea I.I. Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit,
pp. 389-390.
48 A se vedea, in acest sens, par. 334.16 (1)(b) din Federal Court Rules. Pentru statele
federate, a se vedea: Class Proceedings Act, par. 5 (1)(b), pentru Alberta; Class Proceedings
Act, par. 4 (1)(b), pentru British Columbia; Class Proceedings Act, par. 6 (1)(b), pentru New
Brunswick; Class Actions Act, par. 5 (1)(b), pentru Newfoundland §i Labrador; Class Proceedings
Act, par. 7 (1)(b), pentru Nova Scotia; Class Proceedings Act, par. 5 (1)(b), pentru Ontario; Class
Proceedings Act, par. 4 (b), pentru Manitoba.
49 A se vedea, in acest sens, par. 47B (1) din Competition Act 1998, astfel cum a fost modificat
prin Consumer Rights Act (2015).
50
A se vedea, in acest sens, art. 53 din Codul de procedur5 civil5 chinez.
51 Acest prag se deduce din definitia prejudiciului colectiv retinut5 de c~tre Comisia
European5 la pct. 3 lit. b) din Recomandare.

5
2A se vedea, in acest sens, part. IVA sect. 33C (1)(a) din Federal Court Rules of Australia Act
(1976). In mod paradoxal, de~i determin5 in mod formal compozitia clasei, sect. 33H din acela~i
act normativ prevede c5 nu este necesar ca numele membrilor clasei s5 fie indicati, fiind suficient
ca grupul s5 fie identificat in alt mod.
loan llie Neamt
Germania 3 §i Polonia 5 4 , 30 de persoane in Mexicss §i 50 de persoane in Chiles6 .

0 alt5 chestiune ce se impune a fi mentionat5 este cea relativ5 la pozitia mem-
brilor clasei in cadrul litigiului. De regul5, ace~tia au dreptul de a interveni in
procedur 5 7 , de a formula apel impotriva hot~rArii pronuntate asupra cererii de certifi-
care sau a fondului 5 8 ori de a formula obiectii cu privire la tranzactia incheiat5 de repre-
zentant cu pArAtul5 9 . De~i, analizAnd comparativ sistemele de drept, putem conchide c5
drepturile membrilor clasei difer5 partial in cadrul mecanismului, cert este c5 in niciun
sistem ace~tia nu au calitatea de p~rti in sensul procedural al termenului, cu toate c5
hot~rArea pronuntat5 va avea autoritate de lucru judecat in ceea ce-i prive~te60 . in
53 A se vedea, in acest sens, D. Baetge, Class Actions, Group Litigation & Other Forms of
Collective Litigation - Germany, p. 15, disponibil la http://globalclassactions.stanford.edu/sites/

default/files/documents/Germany National Reportpdf.
54 A se vedea, in acest sens, art. 1.1 din Ustawa o Dochodzeniu Roszczefi w Postqpowaniu
Grupowym, 17 December 2009.

55 A se vedea, in acest sens, art. 588 III din C6digo Federal de Procedimientos Civiles.
56 A se vedea, in acest sens, art. 51 alin. (1) lit. c) din Ley N' 19.496 de protecci6n de los
derechos de los consumidores.

57 A se vedea, in acest sens: R.H. Kionoff, Class Actions for Monetary Relief Under Rule 23 (b)(1)(A)
and (b)(1)(B): Does Due Process Require Notice and Opt-Out Rights?, in ,,The George Washington
Law Review", vol. 82/2014, p. 830; T.E. Eble, FederalClass Action..., op. cit., par. 45.3; T.E. Willging,
L.L. Hooper, R.J. Niemic, An EmpiricalAnalysis..., op. cit., pp. 138-139; J.Berstch, Missing the Mark:
The Search for an Effective Class Certification Process, in ,,Valparaiso University Law Review"',
vol. 39/2004, p. 114.
Art. 586 din Code of Civil Procedure (Qu6bec) prevede c5 un membru al clasei nu poate
interveni in procedur5 decAt pentru a-l asista sau sprijini pe reclamantul reprezentant, iar inter-
ventia acestuia poate fi admis5 de ctre instant5 numai atunci cAnd se apreciaz5 c5 ar fi in
interesul clasei. Chiar dac5 cererea de interventie este admis5, instanta poate limita dreptul
intervenientului in ceea ce prive~te formularea de concluzii sau argumente ori participarea
acestuia la proceduri.
58 Despre dreptul membrilor clasei de a formula apel in Statele Unite ale Americii, a se vedea
T.E. Willging, L.L. Hooper, R.J. Niemic, An Empirical Analysis..., op. cit., p. 142. Despre faptul c5
acesta este un drept general recunoscut, a se vedea D.R. Hensler, The Globalization..., op. cit, p. 17.
Pentru o exceptie in acest sens, a se vedea, cu titlu de exemplu, cazul Olandei, care, prin art. 1018
din Wetboek van Burgerlijke Rechtsvordering, recunoa~te dreptul de a formula cale de atac numai
p~rtilor. In Canada, un membru al clasei poate formula apel, ins5 numai in ceea ce prive~te o
hotarAre a instantei prin care acestuia i s-a determinat sau respins o cerere relativ5 la o problem5
de fapt sau de drept ce-i este individual5 - a se vedea, in acest sens, art. 334.31 (1) din Federal
Court Rules.
59 A se vedea, in acest sens, I.I. Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit, p. 362, pp. 447-449.
op. cit, p. 17; T.E. Eble, FederalClassAction..., op. cit, par. 48; S.C. Yeazell, Civil Procedure...,op. cit.,
p. 815; C. Silver, ClassActions..., op. cit, p. 196; C. Pich6, The CulturalAnalysis of ClassAction Law, in
,,Journal of Civil Law Studies", vol. 2/2 009, p. 114; J. Kalajdzic, Access to a just Result: Revisiting
Settlement Standards and Cy-prbs Distributions, in ,,The Canadian Class Action Review"',
vol. 6/2010, p. 227; D.L. Bassett,Just Go Away..., op. cit, p. 1110; G.C. Lilly, Modeling Class Actions....
op. cit, pp. 1019-1020.
Pentru Danemarca, a se vedea Sectiunea 254f din Bekendtgorelse af Lov om rettens pleje. In
Finlanda, Sectiunea a 11-a din Ryhm~ikannelaki recunoa~te calitatea de p~rti a membrilor clasei,
ins5 numai sub unele aspecte, precum dreptul de a recuza judecttorul §i efectele introducerii unei
actiuni in instant. Pentru Suedia, a se vedea P.H. Lindblom, Sweden, in ,,The Globalization...",
op. cit., p. 235. In cazul Olandei, a se vedea ].]. Kuipers, La loi sur le rbglement collectif de dommages
de masse aux Pays Bas et ses ambitions dans l'espacejudiciaireeuropden, in ,,Revue Internationale
de Droit Compar&' nr. 1/2012, p. 230. Pentru exemple in care jurisprudenta a statuat in acela~i
esent5, pozitia membrilor clasei in cadrul procedurii este una sui-generis, ace~tia nefiind
nici veritabile p~rti sau participanti la proces §i nici terti absoluti.
Comunicarea cu membrii clasei are loc prin intermediul procedurii notificarii,
care trebuie diferentiatO de citare6". in esent5, notificarea este mijlocul prin intermediul
c~ruia sunt informati membrii clasei despre procedura actiunii colective §i drepturile ce
le revin in diverse faze 62 . Modul de reglementare a notific~rii difer5 de la un stat la altul.
in timp ce in unele state, precum Olanda 6 3 sau Indonezia 4 , notificarea este invariabil
obligatorie, in altele, cum ar fi Canada6 s , este lsat5 la aprecierea judec~torului, in timp
ce pentru o ultimA categorie de state, intre care Statele Unite ale Americii66 sau
Australia67 , caracterul imperativ sau dispozitiv al notific~rii depinde de tipul remediului
solicitat ori de natura actiunii colective6 8 . Diferente de optic5 exist5 §i in ceea ce prive~te
costurile cu notificarea, acestea find suportate, dup5 caz, de reprezentantul clasei, de
pArAt, de ambele p~rti sau de instant5. Marea majoritate a sistemelor de drept prevd c5
judec~torul va fi cel care va stabili in concret modalitatea de notificare, putind apela, in
functie de circumstante, fie la notificarea individual5, fie la alte modalit~ti mai flexibile §i
mai putin costisitoare, precum mass-media, crearea de pagini web speciale, afi~area de
anunturi la sediile pirtului sau pe site-urile unor institutii, prin intermediul organiza-
tiilor neguvernamentale sau al celor profesionale etc.69 .
sens, a se vedea cauzele In re Corrugated Container Antitrust Litig., 756, F.2d 411, 418-419
(5th Circ., 1985); Dep. Guar.Nat Bank vs. Roper, 445 U.S. 326, 3 L. Ed. 2D, 427, S. Ct. 1166 (1980);
Dabs vs. Sun LifeAss. Co. of Canada (1998), 41 O.R. (3d) 97 (CA); Taylor vs. Sturgell, 128, S. Ct. 2161,
2172 (2008). 0 situatie cu totul atipicA este cea din Norvegia, unde membrii clasei nu sunt p~rti in
litigiu, insA ace~tia pot fi audiati in calitate de martori. A se vedea, in acest sens, Class Actions,
Group Litigation & Other Forms of Collective Redress in Norwegian Courts, p. 7, disponibil la
http://globalclassactions.stanford.edu/sites/default/files/documents/Norway National Report pdf.
61 A se vedea, in acest sens, 1.1.Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit, p. 454.
62 Despre importanta notifictrii in contextul actiunii colective, a se vedea: Federal judicial
Center, Manual..., op. cit., p. 285; J.G. Ginsberg, ClassAction Notice: The Internet's Time Has Come, in
,,University of Chicago Legal Forum", 2003, p. 740. in sensul cA, in ciuda importantei majore in
cadrul modelelor contemporane de actiune colectivA, notificarea nu are totu~i rtdtcini istorice, a
se vedea S.C. Yeazell, The Pastand Future..., op. cit., p. 698.
63 A se vedea, in acest sens, art. 1013 pct. 5 din Wetboek van Burgerlijke Rechtsvordering.
64 A se vedea, in acest sens, art. 5 alin. (4) §i art. 7 din PERMA Nomor 1 Tahun 2002 Tata Cara
Tindakan Kelas.
65 A se vedea, in acest sens, par. 334.32 (2) din Federal Court Rules.
66 A se vedea, in acest sens, Federal Rule of Civil Procedure 23 (c)(2), care prevede obliga-
tivitatea notifictrii numai pentru actiunile colective de tip (b)(3) prin care se solicitA obligarea
prtului la plata unei sume de bani.
67 A se vedea, in acest sens, Federal Court of Australia Act 1976, sect. 33X, care prevede
dreptul instantei de a aprecia asupra necesit~tii notifictrii atunci cind remediul este altul decet
obligarea prtului la plata unei sume de bani.
68 Pentru mai multe detalii cu privire la acest aspect, a se vedea 1.1.Neamt, Actiunea colec-
tiva..., op. cit, pp. 456-457.

op. cit., p. 196; idem, Class Actions for Monetary Relief..., op. cit., pp. 831-832; Federal judicial
Center, Manual..., op. cit, p. 292; J.G. Ginsberg, Class Action Notice..., op. cit., pp. 748-759; T.E. Eble,
Federal Class Action.... op. cit, par. 40-41; C. Jones, Theory.... op. cit., pp. 196-197; C. Chorba,
B.H. Evanson, Other Due Process..., op. cit, pp. 743-744; O.M. Fiss, The Political Theory of Class
Actions, in ,,Washington and Lee Law Review", vol. 53/1996, p. 27; J.F. Rice, N.W. Davis, The Future
of Mass Tort Claims: Comparison of Settlement Class Action to Bankruptcy Treatment of Mass Tort
Claims, in ,,South Carolina Law Review", vol. 50/1999, p. 42 0; T.E. Willging, L.L. Hooper, R.J. Niemic,
An Empirical Analysis..., op. cit, p. 129; E.F. Sherman, Group Litigation..., op. cit., p. 410; R. Gaudet,
loan llie Neamt
D. AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT. in conditile in care membrii clasei nu

sunt p~rti la procedur5, hot~rArea pronuntat5 nu ar trebui s5 aib5 autoritate de lucru
judecat in ceea ce-i prive~te, intruct nu este indeplinitO conditia identit~tii de p~rti. Cu
toate acestea, este de esenta actiunii colective faptul c5 hotorArea are autoritate de lucru
judecat §i in raport cu membrii clasei70 . Pentru a justifica autoritatea de lucru judecat
fatO de membrii clasei, au fost emise, in principiu, dou5 teorii.
Intr-o primd teorie, autoritatea de lucru judecat se fundamenteaz5 pe consimo-
mAntul implicit al membrilor clasei de a fi tinuti de hot~rArea pronuntat5 ca urmare a
exercit~rii dreptului de opt in sau a neexercit~rii dreptului de opt out 71 .
Intr-o altd teorie, larg r5spAndit5 la nivelul dreptului comparat, autoritatea de lucru
judecat a hot~rArii in raport cu membrii clasei se intemeiaz5 pe reprezentarea adecvat5
a acestora in cursul procedurii 72 . in ceea ce ne prive~te, credem c5 se impune a fi facutO
o diferentO in functie de natura divizibil5 sau indivizibil5 a dreptului dedus judec~tii. in
Turning a blind eye: The Commission's rejection of opt-out class action overlooks Swedish,
Norwegian, Danish and Dutch experience, in ,,European Competition Law Review", vol. 3/2009,
pp. 110-114. In sensul c5, in contextul evolutiei telnologice actuale, cea mai eficient5 §i viabil5
metod5 din punctul de vedere al costurilor este internetul, a se vedea J.G. Ginsberg, Class Action
Notice..., op. cit., pp. 761-766. A se vedea, de asemenea, art. 7 din PERMA Nomor 1 Tahun 2002
Tata Cara Tindakan Kelas, sectiunea a 6-a din Ryhm~ikannelaki §i art. 94 din C6digo de defesa do
consumidor.
70 A se vedea, in acest sens: I.T. Buschkin, The Viability of Class Action Lawsuit in a Globalized
Economy - PermittingForeign Claimants to be Members of ClassAction Lawsuits in the U.S. Federal

Courts, in ,,Cornell Law Review", vol. 90/2005, p. 1581; M. Taruffo, Some Remarks on the Group
Litigation in Comparative Perspective, in ,,Duke Journal of Comparative & International Law",
vol. 11/2001, p. 416; TT. Eisenberg, G.P. Miller, The Role of Opt-Outs and Objectors in Class Action
Litigation: Theoretical and Empirical Issues, in ,,Vanderbilt Law Review", vol. 57/2004, p. 1530;
G.C. Hazard jr., J.L. Gedid, S. Sowle, An HistoricalAnalysis of the Binding Effect of Class Suit, in
,,University of Pennsylvania Law Review', vol. 146/1998, p. 1850; G.C. Lilly, Modeling Class
Actions..., op. cit., pp. 1009, 1022; D. Marcus, Flawed but Nobble: Desegregation Litigation and its
Implicationsfor the Modern Class Actions, in ,,Florida Law Review", vol. 63/2011, pp. 658, 696;
R.G. Bone, The Puzzling Idea..., op. cit., p. 577.
Cu toate acestea, problematica autorit~tii de lucru judecat in contextul actiunii colective
comport5 anumite nuanttri in unele sisteme de drept. Un exemplu in acest sens este Brazilia, unde
hottrArea pronuntat5 in procedura colectiv5 are autoritate de lucru judecat in raport cu membrii
clasei numai dac5 le este favorabil5. A se vedea, in acest sens, art. 103 din C6digo de defesa do
consumidor.
71 A se vedea, in acest sens: R.C. Williams, Due Process,Class Action Opt-outs and the Right Not
to Sue, in ,,Columbia Law Review", vol. 115/2015, p. 640; R.G. Bone, The Puzzling Idea..., op. cit.,
p. 580. Principala problem5 cu teoria enuntat5 este aceea c5 nu ofer5 un fundament autoritttii de
lucru judecat in cazul actiunilor colective de tip imperativ §i nici nu justific5 de ce in majoritatea
sistemelor de drept nu este permis5 inlturarea autorittii de lucru judecat pentru ipoteza actiu-
nilor colective dispozitive, atunci cAnd membrul clasei probeaz5 c5 nu a fost efectiv notificat sau
nu a avut cuno~tint5 de procedur5 pentru a-§i putea exercita dreptul de retragere.
72 A se vedea, in acest sens: S.C. Yeazell, Civil Procedure..., op. cit, pp. 815-816; R.H. Klonoff,
Class Actions and Other Multi-Party Litigation.... op. cit., p. 57; idem, Class Actions for Monetary
Relief..., op. cit., p. 805; D. Marcus, Some Realism about Mass Torts, in ,,The University of Chicago
Law Review", vol. 75/2008, p. 1970; idem, Flawed but Nobble..., op. cit, p. 663; R.G. Bone, The
Puzzling Idea..., op. cit, pp. 577-580; L.S. Mullenix, Resolving Aggregate Mass Tort Litigation: The
New Private Law Dispute Resolution Paradigm, in ,,Valparasio University Law Review',
vol. 33/1999, p. 436; D.L. Bassett, just Go Away..., op. cit, pp. 1089-1099; J. Berstch, Missing the
Mark..., op. cit., p. 132; T.E. Eble, Federal Class Action..., op. cit., par. 14-14.1; G.C. Lilly, Modeling
ClassActions..., op. cit., p. 1017.
cazul drepturilor subiective difuze sau colective, care apartin in mod indivizibil unei
anumite colectivitàti, iar nu membrilor care o compun, nu se poate pune problema ca
hotàràrea pronuntatà sà aibà autoritate de lucru judecat fatà de anumiti membri ai
grupului, iar nu 5i fatà de altii, intrucàt, in realitate, calitatea de parte apartine grupului
insu5i, din care fac parte toti membrii, 5i se exercità prin reprezentantul clasei. Problema
ràmàne numai in materia drepturilor individuale omogene, unde, in acord cu jurispru-
denta 5i doctrina majoritarà, autoritatea de lucru judecat extra partes se fundamenteazà
pe considerentul cà drepturile membrilor clasei au fost real 5i efectiv protejate in cursul
procedurii de càtre reclamantul reprezentant
E. IMPLICATIILE NATURII SPECIALE A MECANISMULUI. CONDITIA SUPERIO-

RITATII. Indiferent de modul de reglementare, actiunea colectivà li va priva pe membrii
clasei de autonomia procesualà 5i li va angrena intr-un mecanism extrem de complex
asupra càruia vor avea un control redus sau nu vor avea niciun contro 73 . Tocmai de
aceea, o bunà parte a sistemelor de drept prevàd cà, pentru a fi admisibilá, actiunea
colectivà trebuie sà aparà ca superioarà prin comparatie cu toate celelalte posibile
optiuni disponibile pentru solutionarea diferendului, ceea ce presupune o punere in
balantà a avantajelor 5i dezavantajelor sale in raport cu alte mecanisme, prin raportare
la criterii precum: disponibilitatea membrilor clasei de a formula cereri individuale,
numàrul 5i natura litigiilor individuale deja pendinte, avantajele 5i limitele concentràrii
tuturor cauzelor in fata unei singure instante 5i dificultàtile pe care le-ar presupune
administrarea unei actiuni colective 74 .
Drept urmare, pentru a conserva pe càt posibil drepturile persoanelor prejudiciate
5i a mentine un echilibru intre interesul public de a preveni prejudiciile in masà 5i a
reduce costurile cu repararea acestora, pe de o parte, 5i dreptul persoanelor prejudiciate
de a obtine repararea prejudiciilor prin mijloace care sà le conserve cel mai bine drep-
turile procesuale, pe de altà parte, actiunea colectivá trebuie vàzutà ca un instrument
subsidiar fat de modalitatea de drept comun de solutionare a litigiilor 75.
F. CERTIFICAREA ACTIUNII COLECTIVE. SINTEZÀ A CONDITIILOR. Majoritatea

sistemelor de drept prevàd cà, pentru a putea continua ca atare, actiunea colectivà
trebuie mai intài certificatà sau autorizatà de instantà intr-o procedura specialà ce are
loc in limine litis 5i prin intermediul càreia se verificà in ce másurà sunt indeplinite con-
ditiile legale pentru mecanismul colectiv. Càt prive5te conditiile efectiv verificate,
acestea diferà de la un sistem de drept la altul 5i de la un tip de actiune colectivà la altul.
Dacà unele conditii, precum comunitatea problemelor de fapt sau de drept 5i plurali-
tatea, sunt, explicit sau implicit, prevàzute in toate sistemele, altele, cum ar fi tipicitatea
cererilor reclamantului reprezentant sau predominanta elementelor comune 76, sunt mai
degrabà izolate. in orice caz, a5a cum am aràtat 5i cu altà ocazie, in ceea ce ne prive5te,
apreciem cà, pentru certificarea unei actiuni colective, instanta ar trebuie sá verifice in
ce màsurà existà o clasà suficient de coezivà pentru a putea fi definitá unitar (caracterul
definibil), existenta unor probleme comune de fapt 5i de drept intre membrii clasei
(comunitatea), capacitatea reprezentantului reclamant de a actiona in mod adecvat in
numele membrilor clasei (reprezentarea adecvatà), superioritatea actiunii colective prin
raportare la alte mecanisme disponibile (superioritatea) 5i existenta unei aparente de
73 A se vedea, in acest sens, 1.1. Neamt, Actiunea colectivú..., op. cit, p. 436.
74
A se vedea, in acest sens, cu titlu de exemplu, Federal Rule of Civil Procedure 2 3 (b) (3).
75 A se vedea, in acest sens, 1.1. Neamt, Actiunea colectivú..., op. ci., p. 43 6.
76 Pentru o prezentare pe larga celor douà conditii, ibidem, pp. 394-397, pp. 427-430.
loan llieq Neamt
drept in favoarea membrilor clasei (aparenta de drept) 7 . Aceste conditii sunt necesare
§i suficiente atAt pentru a face ca actiunea colectivA sA fie un instrument viabil, eficient §i
functional, cAt §i pentru a proteja in mod adecvat toate interesele aflate in joc.
Efectele certific~rii sunt multiple. in primul rand, procedura devine cu adev~rat
colectivA abia ca urmare a certificArii, de la aceste moment punAndu-se problema unei
eventuale intreruperi sau suspend~ri a termenului de prescriptie in raport cu membrii
clasei 78 , a notific~rii acestora sau a incheierii unei tranzactii. Pe urm, trebuie mentionat
faptul cA, in foarte multe cazuri, mai ales acolo unde prejudicile individuale sunt reduse
ca insemntate, respingerea cererii de certificare va avea ca efect lipsirea persoanelor
prejudiciate de posibilitatea unui acces real la instant, dat fiind cA formularea unor
cereri individuale nu este economic fezabilA7 9 . TotodatA, etapa certific~rii poate fi v~zutA
§i ca o garantie a procesului echitabil pentru membrii clasei, in aceasto procedurA fiind
analizate aspecte precum comunitatea problemelor de fapt sau de drept §i capacitatea
reclamantului reprezentant de a actiona in mod adecvat in numele lor, care sunt indiso-
lubil legate de protejarea drepturilor §i intereselor persoanelor care compun clasa 8° .
3. Natura juridic a actiunii colective: de la substantial

la procesual i intre
Una dintre multiplele chestiuni controversate legate de actiunea colectivA este cea
relativA la natura sa juridicA, respectiv in ce m~surA este un instrument procedural sau
substantial. Verificarea acestui aspect este cu atAt mai dificilA cu cAt in Statele Unite ale
Americii, de unde s-au inspirat majoritatea statelor care au implementat o formA de
actiune colectivA, nu este cunoscut conceptul de drept subiectiv, ceea ce a reclamat
pentru statele de tip civil law, la momentul introducerii actiunii, inclusiv o reformA in
planul dreptul substantial. F~rA a ne propune sA dam un raspuns tran~ant problemei
analizate, in cele ce urmeaza, pornind de la legtura dintre dreptul subiectiv §i acgiune
civilA §i trecAnd prin drepturile subiective specifice actiunii colective, sper~m ca in final
sA ajungem la o concluzie asupra naturii juridice a mecanismului analizat.
A. LEGATURA DINTRE DREPTUL SUBIECTIV 51 ACTIUNEA CIVILA. Dreptul

subiectiv civil este definit ca indrituirea unei persoane de a avea o anumitA conduitA sau
de a solicita unei alte persoane sA dea, sA facA sau sA nu facA ceva sub sanctiunea fortei
de constrAngere a statului 8t .
Atunci cAnd dreptul subiectiv presupune indrept~tirea subiectului activ de a solicita
subiectului pasiv sA dea, sA facA sau sA nu facA ceva, suntem in prezenta unui raport
77
A se vedea, in acest sens, I.I. Neamt, Actiunea colectiva..., op. ci., pp. 383-437.
78 A se vedea, in acest sens, par. 23 din Sefer Hachukim 5766-2006, pentru Israel; par. 47E
din Competition Act 1998, astfel cum a fost modificat prin Consumer Rights Act (2015), pentru
Marea Britanie, §i par. 40 din Class Proceedings Act, pentru Alberta.
79 A se vedea, in acest sens: S.C. Yeazell, Civil Procedure.... op. cit, p. 814; M.E. Solimine,
C.O. Hine, Deciding to Decide..., op. cit, p. 1546; D.Geradin, Collective Redressfor Antitrust Damages
in the European Union: Is this a Reality Now?, in ,,George Mason Law Review', vol. 22/2015,
p. 1089; R.H. Klonoff, Class Action and Other Multi-PartyLitigation..., op. cit, p. 145.
80 A se vedea, in acest sens, I.I. Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit, p. 368.
81 A se vedea, pentru detalii, M. Nicolae, Drept civil. Teoria generala, vol. I, Teoria dreptului
civil, Ed. Solomon, Bucure~ti, 2017, p. 17.
juridic obligational. Intre elementele raportului juridic obligational se numår sanctiunea,

inteleaså, din perspectiva subiectului activ, ca flind ansamblul mijloacelor juridice puse
la dispozitie de lege creditorului, prin care acesta poate urmåri realizarea voluntarå sau
silitå a dreptului82 . Aceste mijloace pot fl ofensive sau defensive. in categoria mijloacelor
ofensive intrå 5i indrituirea creditorului de a apela la anumite mecanisme juridice prin
care så obtinå realizarea dreptului de la debitor cu ajutorul fortei de coercitie a statului,
mecanisme care depind de natura dreptului såu subiectiv. Fac parte din aceastå categorie
dreptul de a cere executarea silitå in naturå sau prin echivalent, dreptul de a cere rezo-
lutiunea, dreptul de a formula actiunea oblicå sau actiunea revocatorie etc. De5i multora
dintre mecanisme le este ata5atå notiunea de ,,actiune", acestea nu trebuie confundate nici
cu actiunea civilå 5i nici cu formele de manifestare a acesteia in plan procesual, repre-
zentånd, in fapt, instrumente substantiale de obiectivizare a dreptului subiectiv.
De cele mai multe ori, creditorul va avea la indemånå mai multe mecanisme, putånd
alege så 11punå in mi5care pe oricare dintre ele ori, atunci cånd legea o permite, så
exercite douå sau mai multe simultan. Ansamblul mecanismelor aflate la indemåna
creditorului formeazå dreptul material la actiune, respectiv dreptul creditorului de a
recurge la forta de coercitie a statului pentru a-1 obliga pe debitor så-5i execute prestatia
la care s-a indatorat, så respecte o anumitå situatie juridicå sau så suporte orice altå
sanctiune civilå, dupå caz83, aspecte care rezultå din inså5i definitia dreptului subiectiv.
Dreptul material la actiune ii realizeazå functia de coercitie prin intermediul
dreptului la actiune, våzut ca un drept autonom 5i fundamental procesual civil 84, care, la
råndu-i, se manifestå prin actiunea civilå.
A5a fiind, din punct de vedere substantial, dreptul material la actiune cuprinde
ansamblul mecanismelor de ordin substantial cårora le este ata5atå forta de coercitie a
statului 5i la care creditorul poate recurge pentru a obtine realizarea sau respectarea
dreptului såu in relatia cu debitorul 85, iar obtinerea efectivå a interventiei fortei de
coercitie se realizeazå prin exercitarea dreptului la actiune 51 punerea in mi5care a
actiunii civile, inteleaså ca ansamblul mijloacelor procesuale prevåzute de lege pentru
protectia dreptului subiectiv pretins de cåtre una dintre pårti sau a unei alte situatii
juridice86 . Atåt dreptul material la actiune, cåt 5i dreptul la actiune se particularizeazå 51
se individualizeazå pe måsurå ce sunt exercitate, in functie de calea aleaså de creditor.
Spre exemplu, in caz de neexecutare a unei obligatii contractuale, creditorul poate cere
obligarea debitorului la indeplinirea obligatiei, angajarea råspunderii civile contractuale,
82 A se vedea, in acest sens: L.Pop, in L.Pop, I.F. Popa, S.I. Vidu, Tratat elementar de dreptcivil.
Obligatille,Ed. Universul Juridic, Bucure5ti, 2012, p. 18; I.F. Popa, in L. Pop, I.F. Popa, S.I. Vidu, Curs
de drept civil. Obligatile,Ed. Universul Juridic, Bucure5ti, 2015, pp. 15-16; C.Jugastru, Drept civil.
Teoriageneralåa obligatiilor,Ed. Universul Juridic, Bucure5ti, 2017.
83 Pentru aceastå definitie a dreptului material la actiune, a se vedea art. 2.500 alin. (2) C.civ.
84 A se vedea, in acest sens, I. Deleanu, Observatiicu privire la criteriul valoric de determinare
a competentei de atributiunea instantelorjudecåtoretiin cazul unor categoriide actiuni,in RRDP

nr. 6/2008, p. 61.
85 In sensul cå intre dreptul material la actiune 5i dreptul procesual la actiune nu ar exista
vreo distinctie, a se vedea I. Le5, Tratat de dreptprocesualcivil, vol. I, Principiiýi institutiigenerale.
Judecatainfata primei instante,Ed. Universul Juridic, Bucure5ti, 2014, pp. 253-254.
86 Pentru aceastå definitie a actiunii civile, a se vedea art. 29 C. pr. civ. Pentru o prezentare pe
larg a problematicii actiunii colective, a se vedea C.Peticå Roman, Actiunea civilå. Perspectivå co-
parativå, Ed. Universul Juridic, Bucure5ti, 2017; A. Stoica, Actiunea civilå in sistemul de drept
judiciar privat, Ed. Universul Juridic, Bucure5ti, 2011; G. Buta, Notiunea de actiune civilå, cu
succintå privire asupra noului Cod de procedurå civilå, in ,,In honorem lon Deleanu. Drept 5i
drepturi - traditie 5i modernitate", Ed. Universul Juridic, Bucure5ti, 2013, pp. 42-69.
loan llieý Neamt
poate invoca exceptia de neexecutare sau poate cere rezolutiunea. Toate acestea
formeazä mecanismele ce compun dreptul säu material la actiune. in mäsura in care
creditorul va dori sä exercite unul dintre aceste mecanisme, va trebui sä apeleze la
actiunea civilä, respectiv la mijloacele procesuale pe care legiuitorul i le-a pus la
dispozitie pentru exercitarea mecanismului in cauzä. Actiunea civilä se pune in mi5care
prin formularea cererii de chemare in judecatä, insä nu se rezumä la acest mijloc, ci
cuprinde ansamblul drepturilor procesuale aflate la dispozitia pärti 8 7. Revenind la
exemplul nostru, subiectul activ poate alege sä solicite executarea in naturä a obligatiei,
care este o institutie de drept substantial. Acesta obtine interventia fortei coercitive a
statului prin aducerea actiunii in fata unei instante, care va dispune obligarea debito-
rului sä-5i indeplineascä obligatia in naturä. Mijlocul practic prin care este adusä
actiunea substantialä in fata instantei este actiunea civilä, care se pune in mi5care prin
cererea de chemare in judecatä, dar nu se rezumä la aceasta. De asemenea, dacä detine
deja un titlu executoriu, creditorul se va adresa executorului judecätoresc, solicitånd
demararea executärii silite. A5adar, dreptul material la actiune constituie mecanismul
substantial prin care se obtine realizarea sau recunoa5terea dreptului creditorului,
dreptul la actiune constituie dreptul de a apela la forta de coercitie a statului, iar
actiunea civilä este instrumentul practic prin care mecanismului substantial ii este
ata5atä forta de coercitie a statului, ca urmare a exercitärii dreptului la actiune. Tocmai
pentru cä actiunea civilä constituie modul prin care se aduce in fata instantei o formä de
realizare sau recunoa5tere a dreptului subiectiv, aceasta este indisolubil legatä de cel din
urmä, imprumutånd din particularitätile sale88 .
Am mai putea spune cä dreptului subiectiv civil ii sunt ata5ate o sumä de alte
drepturi substantiale 5i procesuale cu rol executiv, finalitatea acestora flind cea de a da
efectivitate 5i relevantä juridicä dreptului subiectiv.
Pornind de la elementele anterior expuse, rezultä cä intre actiunea civilä, inteleasä
ca ansamblul mijloacelor procesuale aflate la dispozitia creditorului pentru protectia
dreptului säu subiectiv, 5i dreptul subiectiv insui existä o indisolubilä legäturä. Tocmai
de aceea, pentru intelegerea pe deplin a actiunii colective, se impune a se porni de la
natura dreptului subiectiv invocat, pentru ca in final sä stabilim dacä este vorba de o
institutie substantialä sau procesualä.
B. DREPTURILE SUBIECTIVE SPECIFICE ACTIUNII COLECTIVE. in demersul

acestei analize, prima dificultate majorä rezultä din aceea cä, aa cum am väzut, actiunea
colectivä ii are originile in sistemul de common law, mai exact, in dreptul englez 9, de
unde a fost preluatä 5i adusä la forma universal cunoscutä azi de dreptul american 90. Or,
87 A se vedea, in acest sens: 1.Deleanu, Tratat de procedurä civilä, ed. reväzutä, completatä 5i
actualizatä, Noul Cod de procedurä civilä,vol. 1,Ed. Universul Juridic, Bucure5ti, 2013, p. 252; 1.Le5,
Tratat..., op. cit, pp. 247-2 54.
88 in sensul cä, de5i actiunea civilä nu se identificä cu dreptul subiectiv, aceasta este totu5i
instrumentul practic de realizare a dreptului, in raport cu care se 5i configureazä, a se vedea
1.Deleanu, Tratat...,op. cit., p. 253.
89 Prima cauzä ce constituie expresia unei actiuni colective este consideratä a fi Master
Martin Rector of Barkway vs. Parishionersof Nuthampstead,judecatä aproximativ in anul 1191 de
cätre curtea arhiepiscopului de Canterbury. Pentru o analizä in extenso a evolutiei actiunii colec-
tive din dreptul englez medieval pånä azi, a se vedea S.C. Yeazell, From Medieval Group Litigation to
Modern Class action,Yale University Press, New Haven, 1987, passim.
90 In dreptul american, actiunea colectivä este reglementatä de Federal Rule of Civil
Procedure 23.
dreptul american nu opereaz5 cu institutia drepturilor subjective, in timp ce pentru

t~rile de tip civil law, inclusiv RomAnia, dreptul subiectiv civil constituie unul dintre
constructele fundamentale in arhitectura sistemului de drept. De aceea, orice analiz5
presupune §i impune o compatibilizare a celor dou5 institutii, riscAndu-se, in caz
contrar, ca actiunea colectiv5 s5 devin5 lipsit5 de obiect, respectiv un mecanism judiciar
f~r5 drepturi pe care s5 le apere sau realizeze 9t .
Acest aspect a fost con§tientizat de o bun5 parte a sistemelor de drept de sorginte
romano-germanic5 ce au adoptat un mecanism de actiune colectiv5, cel mai bun
exemplu find statele ibero-americane, care au pornit reforma mai intAi de la reconcep-
tualizarea dreptului subiectiv prin raportare la particularit~tile societ~tii masificate.
Dup5 cum am ar5tat anterior, masificarea s-a r~sfrAnt, printre altele, asupra
relatiilor sociale, a consumului §i a productiei. In acest context, ,societatea modernd a
depasit in mod necesar viziunea individualistd asupra drepturilor,specifica legislatiilor
secolului al optsprezecelea si noudsprezecelea (..) spre o recunoa tere a unor drepturi si
obligatii sociale pentru guverne, comunitkti, asociatii si indivizi"92 , precum cele legate de
mediu §i de protectia consumatorilor 93 . Noile drepturi, cunoscute ca difuze sau colective
§i considerate de a treia generatie 94, au inceput s5 fie teoretizate in t5rile de traditie
romano-germanic5 abia la finele anilor 1960, respectiv inceputul anilor 197095. Primele
abord~ri au apartinut doctrinei italiene 96 , ins5 sistematizarea conceptelor a revenit
t~rilor iberice §i din America Latin5 97, fiind prea putin cunoscute in celelalte sisteme de
drept de tip civil law98 .
Drepturile subiective din aceast5 nou5 generatie pot fi clasificate in trei categorii:
drepturi difuze, drepturi colective §i drepturi individuale omogene.
Sunt difuze acele drepturi subiective trans-individuale §i indivizibile ce apartin
unui grup format din persoane nedeterminate §i adesea nedeterminabile, care, in prin-
cipiu, nu aveau anterior vreo leg~tur5 unele cu altele, devenind conectate prin elementul
factual care a dus la aparitia litigiului 99 . Dreptul difuz este trans-individual intruct nu
apartine unor indivizi determinati sau determinabili, ci unor comunit~ti ori societ~tii in
ansamblul ei' 00 . Acesta nu reprezint5 o simpl sum5 de drepturi individuale, ci este un
91 A se vedea, in acest sens, A. Gidi, ClassActions in Brazil: A Modelfor Civil Law Countries,in
,,American Journal of Comparative Law" nr. 51/2003, p. 348.
92 A se vedea, in acest sens, B.G. Garth, M. Cappelletti, Access to Justice: The Newest Wave in the
Worldwide Movement to Make Rights Effective, in ,,Buffalo Law Review', vol. 2 7/19 78, p. 184.
93 Cele dou5 categorii se consider5 a fi exemplul clasic in materia drepturilor din aceast5
nou5 generatie. A se vedea, in acest sens, S. Wrbka, S. Van Uytsel, M. Siems, Access to Justice and
Collective Actions. ,Florence" and beyond, in ,,Collective Actions. Enhancing Access to Justice and
Reconciling Multilayer Interests?", editie coordonat5 de S. Wrbka, S. Van Uytsel §i M. Siems,
Cambridge University Press, 2015, p. 8.
94 A se vedea, in acest sens, A.P. Grinover, New Trends in Standing and Res Judicata in
Collective Suits. General Report. Civil Law, p. 6, lucrare prezentat5 la XIII International Congress of
Procedural Law Salvador/Bahia, 16-22 septembrie 2007.
95 A se vedea, in acest sens, M. Taruffo, Some Remarks..., p. 411.
96 Ibidem, nota de subsol 18.
97 Reglementgri legale ale drepturilor colective §i difuze pot fi regtsite in constitutiile §i legile
unor tri precum Spania, Portugalia, Mexic, Argentina sau Brazilia.
98 A se vedea, in acest sens, M. Taruffo, Some Remarks..., op. cit, p. 411.
99 A se vedea, in acest sens, art. 81 din C6digo de defesa do consumidor (Brazilia); art. 581
par. 1 din C6digo Federal de Procedimientos Civiles (Mexic); A. Gidi, Class Actions.... op. cit,
pp. 351-352; H. Mairal, Argentina,in,,The Globalization...", op. cit, p. 55.
100 A se vedea, in acest sens: A. Gidi, Class Actions.... op. cir, p. 351; 1.1.Neamt, Actiunea
colectiva.... op. cit, p. 91; A.P. Grinover, New Trends.... op. cit, p. 8; idem, Brazil, in ,,The
loan llieq Neamt
drept distinct de cel al unor indivizi, apartinAnd unui titular farA personalitate juridicA,
precum un grup de persoane ce imprtAesc acelea~i tr~s~turi. De aceea, despre drep-
01
turile difuze se poate afirma cA ,,apartintuturor i nimdnui, in mod special"' . Caracterul
indivizibil al dreptului difuz reflectA ideea cA acesta nu poate fi divizat prin raportare la
membrii grupului sau ai societ~tii, nu poate fi exercitat in mod individual de c5tre o
persoanA §i nici nu poate sta la baza unui remediu individual"0 2 . Au fost apreciate ca
intrAnd in categoria drepturilor difuze cele vizAnd un interes public"0 3 , precum dreptul
la un mediu curat, dreptul la protectie contra reclamelor in~el~toare, dreptul la servicii
publice de calitate, protejarea domeniului public, protejarea mo~tenirii culturale etc.'0 4 .
in ciuda faptului cA §i dreptul colectiv este un drept trans-individual §i indivizibil,
acesta se particularizeazA raportat la dreptul difuz prin aceea cA presupune o relatie mai
strAnsA intre membrii grupului, fondatA pe preexistenta unei leg~turi juridice intre
ace~tia sau intre fiecare §i autorul unei fapte ilicite0 s . Relatia dintre membrii grupului
nu mai este, a~adar, doar una factualA, datA de apartenenta la o anumitA categorie sau
imprejurare, ci juridic ' 0 6 . De asemenea, dacA indivizibilitatea tine de esenta drepturilor
difuze, aceasta tine doar de natura drepturilor colective, nefiind exclus ca, in unele situ-
atii particulare, dreptul colectiv sA poatA fi totu~i divizat' 7 . IntrA in categoria drepturilor
Globalization...", op. cit, p. 65; H. Mairal, Argentina.... op. cit., p. 55; H.S. Antunes, Class Actions,
Group Litigation & Other Forms of Collective Litigation (PortugueseReport), pp. 6-7, nota de subsol 16,
disponibil la http://globalclassactions.stanford.edu/sites/default/files/documents/Portuga National
Report.pdf.
A se vedea, in acela~i sens, in cazul Spaniei, art. 11 par. 3 din Ley de Enjuiciamiento Civil §i
art. 1.1.1 din Modelul de actiuni colective pentru trile cu sistem de drept de sorginte
romano-germanic5, elaborat de Institutul Ibero-American de Procedur5 Civil5. La nivel european,
a se vedea considerentul (2) din Preambulul Directivei 98/27/CE a Parlamentului §i Consiliului
privind actiunile in incetare in ceea ce prive~te protectia intereselor consumatorilor [conside-
rentul (3) din Directiva 2009/22/CE a Parlamentului European §i a Consiliului din 23 aprilie 2009
privind actiunile in incetare in ceea ce prive~te protectia intereselor consumatorilor], care prevede
in mod expres c5 drepturile colective (sau difuze) nu sunt o simpl5 cumulare de drepturi indivi-
duale, ci drepturi distincte de acestea.
101 A se vedea, in acest sens, I.I. Neamt, Class action la portile cetatii!(?), in I.F. Popa,
D.A. Popescu (coord.), ,,Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat romAn in contextul
federalismului juridic European", Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2015, p. 571, nota de subsol 176.
102 A se vedea, in acest sens: A. Gidi, Class Actions..., op. cit, p. 352; A.P. Grinover, Brazil....
op. cit, p. 65; 1.1.Neamt,Actiunea colectiva..., op. cit., p. 91.

103 A se vedea, in acest sens, M.A. G6mez, Will the Birds Stay South? The Rise of Class actions
and Other Forms of Group Litigation across Latin America, in ,,University of Miami Inter-American
Law Review", vol. 43/2012, p. 45.
104 A se vedea, in acest sens: A.P. Grinover, New Trends..., op. cit, p. 8; idem, Brazil..., op. cit.,
p. 65; A. Gidi, Class Actions..., op. cit, p. 354; H.S. Antunes, Portugal,in ,,The Globalization...", op. cit,
p. 163; 1.1.Neamt, Class action..., op. cit., p. 571.
105 A se vedea, in acest sens, art. 81 din C6digo de defesa do consumidor, art. 11 alin. (2) din
Ley de Enjuiciamiento Civil, art. 1.1.1 din Modelul de actiuni colective pentru ttrile cu sistem de
drept de sorginte romano-germanic5 §i art. 581 par. 2 din C6digo Federal de Procedimientos
Civiles.
106 A se vedea, in acest sens: H.S. Antunes, ClassActions..., op. cit., pp. 6-7, nota de subsol 16;
A.P. Grinover, The Defense of the TransindividualInterests:Brazil and Ibero-America, p. 5, disponibil

la http://globalclassactions.stanford.edu;idem, Brazil..., op. cit., p. 65; idem, New Trends..., op. cit,
p. 8; H.A. Mairal, Argentina..., op. cit., p. 57; 1.1. Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit., p. 93.
107A se vedea, in acest sens, A. Gidi, Class Actions..., op. cit., p. 357.
colective cele din materia raporturilor consumatorilor cu unitâtile bancare'0 8 , cele in

materie de educatie ori cele privitoare la raporturile de muncâ' 0 9 .
Spre deosebire de drepturile difuze 5i colective, drepturile individuale omogene
au o naturâ individualâ 5i divizibilâ, insâ se particularizeazâ prin aceea câ au fost preju-
diciate prin aceea5i faptâ ilicitâ sau o serie de fapte ilicite având o origine comunâ" 0° .
Altfel spus, drepturile individuale omogene sunt acele drepturi subiective clasice unite
printr-o serie de elemente factuale sau legale"'. A5a cum s-a arátat, aceste drepturi sunt
colective ,,accidental"" 2 , diferentiindu-se de drepturile subiective civile individuale
clasice doar prin vâtâmarea lor printr-o faptá ilicitâ unicâ ori o serie de fapte ilicite
având aceea5i origine 5i prin trâsâturile comune pe care le împârt5esc. Vâtâmarea unui
drept subiectiv dâ dreptul la reparatie. Atunci când, prin aceea5i faptâ ilicitâ sau o serie
de fapte ilicite având o origine comunâ, sunt vâtâmate drepturi subiective apartinând
mai multor persoane, ca urmare a ilicitului unitar, dreptul la reparatie va presupune o
serie de elemente comune 5i uniforme, precum cele legate de fapta prejudiciabilâ, natura
ilicitâ a acesteia, forma de vinovâtie 5i chiar natura prejudiciului 5i raportul de cauza-
litate. Aceastâ uniformitate a dreptului la reparatie este cea care dâ omogenitate victi-
melor 5i reparatiei 5i permite o abordare unitarâ a ilicitului. Privite dintr-o atare
perspectivâ, am putea spune câ drepturile individuale omogene vizeazâ dreptul la
reparatie rezultat ca urmare a unei fapte ilicite, iar nu insu5i dreptul ce a fost vâtâmat
prin fapta ilicitâ. Drept urmare, dacâ drepturile difuze 5i colective sunt, prin natura lor,
plurale, drepturile individuale omogene incep prin a fi individuale, cápâtând dimen-
siunea colectivâ numai ca o consecintâ a vâtâmârii lor printr-o faptâ ilicitâ unicâ sau o
serie de fapte ilicite având o origine comuna.
Indiferent dacâ este vorba de un drept difuz, colectiv sau individual omogen, vâtâ-
marea acestuia va conduce invariabil la cauzarea unui prejudiciu in masá, având in
vedere componenta sa pluralâ. In schimb, dacâ in cazul drepturilor difuze 5i colective,
fatâ de natura lor indivizibilâ 5i trans-individualâ, prejudiciul nu va putea fi reparat
decât colectiv, in cazul drepturilor individuale omogene, care sunt colective doar prin
efectul ilicitului 5i divizibile, reparatia poate fi atât individualâ, cât 5i colectivâ, preju-
diciul fiind unul in masá numai prin efectel 13.
C. NATURA JURIDICA A ACTIUNII COLECTIVE. Cât prive5te natura juridicâ a

actiunii colective, la nivelul dreptului comparat pot fi întâlnite douâ orientâri diametral
108 A se vedea, in acest sens, I.I. Neamt, ClassAction..., op. cit., p. 572.
109 A se vedea, in acest sens, A.P. Grinover, New Trends..., op. ci., p. 8.
110 A se vedea, in acest sens, art. 81 din Côdigo de defesa do consumidor 5i art. 581 par. 3 din
Côdigo Federal de Procedimientos Civiles. Sub aspect doctrinar, a se vedea: A.P. Grinover, The
Defense..., op. cit., p. 5; A. Gidi, Class Actions..., op. cit, p. 408; H.S. Antunes, Class Actions..., op. cit,
pp. 6-7, nota de subsol 16.
111 A se vedea, in acest sens, art. 1.1.2 din Modelul de actiuni colective pentru târile cu sistem
de drept de sorginte romano-germanic.
112 A se vedea, in acest sens A.P. Grinover, New Trends..., op. cit., p. 8.
113 Spuneam, cu altâ ocazie (1.1. Neamt, Actiunea colectiv... op. cit, p. 88), câ suntem in
prezenta prejudiciilor in masá atunci când o faptâ ilicitâ unicâ ori o serie de fapte ilicite având o
origine comunâ vatâmâ drepturile subiective sau interesele legitime apartinând unui numâr mare
de persoane, unui grup sau unei comunitti 5i dâ na5tere unor raporturi juridice civile care
prezintâ un nivel ridicat de coeziune, iar interesul public cere luarea unor mâsuri speciale pentru
repararea prejudiciilor cauzate sau prevenirea ori reducerea riscului sâvâr5irii unor fapte similare
p e viitor.
loan llie Neamt
opuse. intr-o prim5 orientare, majoritar5, dominatO de doctrina §i jurisprudena

american5" 4, ins5 reg~sit5 §i la nivelul altor state" s, actiunea colectiv5 este v~zut5 ca un
instrument pur procedural. Dac5 pozitionarea doctrinei §i jurisprudentei americane este
justificat5 pe considerente de constitutionalitate" 6 , argumentele celorlalte sisteme sunt
mai greu de identificat. Trebuie mentionat c5 Prile care v~d actiunea colectiv5 ca fiind
un instrument exclusiv procedural nu reglementeaz5 in mod expres drepturile subjec-
tive difuze, colective sau individuale omogene. in aceasti abordare, particularittile
drepturilor subjective deduse judec~tii fie sunt complet ignorate, fie sunt analizate din
perspectiva conditionalit~tilor procedurale. in ambele situatii ins5, lipsa unei imagini
clare cu privire la relatia drept subiectiv-mecanism de protectie §i realizare a dreptului
poate conduce la multiple probleme legate de domeniul de aplicare al actiunii colective §i,
in final, la instituirea unui mecanism judiciar care s5 nu aib5 ce drepturi sa protejeze, dup5
cum spunea profesorul Gidi" 7 , sau, intr-o exprimare maiorescian5, o form5 far5 fond.
La polul opus se afi sistemele care reglementeaz5 actiunea colectiv5 ca mecanism
preponderent substantial. Un exemplu in acest sens sunt statele din America Latin5,
intre care Brazilia, Chile §i Mexic, unde reglementarea se concentreaz5 pe drepturile
subiective difuze, colective §i individuale omogene, actiunea colectiv5 fiind doar forma
in care aceste drepturi se manifest5 in plan procesual.
Reprezentnd un mecanism prin intermediul c~ruia o persoan5 actioneaza in
instantO in numele altor persoane pentru a obtine o hot~r~re care s5 fie in final obliga-
torie pentru toti, actiunea colectiv5 are, indeniabil, o pregnantO component5 proce-
dural51 8 . in plus, a~a cum s-a ararat, actiunea colectiv5 nu influenteaz5 caracterul licit
sau ilicit al unei fapte §i nu creeaz5 drepturi subiective noi sau obligatii corelative, ci
doar confer5 un mecanism prin intermediul c~ruia poate fi obtinut un remediu intr-o
situatie particular5 9 .
op. cit, p. 10; E.F. Sherman, American ClassActions: SignificantFeatures and Developing alternatives
in Foreign Legal Systems, in ,,Federal Rules Decisions", vol. 215/2003, p. 130; C. Chorba,
B.H. Evanson, Other Due Process..., op. cit, p. 749; T.E. Eble, Federal Class Action..., op. cit, par. 2;
B.G. Stier, Resolving the ClassAction Crisis: Mass Tort Litigation as a Network, in ,,Utah Law RevieW',
vol. 3/2005, p. 877. Pentru jurisprudent5, a se vedea cauzaAmchem ProductsInc. vs. Windsor, 521
US 591, 117 S. Ct. 2231, 138 L.Ed. 2 d (1997), unde Curtea Suprem5 americana a ar~tat c5 natura
pur procedural5 a Rule 23 limiteaz5 inventivitatea judiciar5 strict la ceea ce poate fi inovat din
punct de vedere procedural, iar nu §i substantial.
115 A se vedea, cu titlu de exemplu, pentru cazul Canadei: J.J. Chapman, P. Shedden, Class
Proceedings,Gains-Based Claims,and Deterrence,in ,,The Canadian Class Action RevieW', vol. 4/2007,
pp. 47-48; C.Jones, Theory..., op. cit., pp. 15-16.
Pentru jurisprudentg, a se vedea cauzele Charom vs. Bre-X Minerals Ltd. (1999), 43 O.R. (3d)
451 (Gen. Div); Ontario New Home Warranty vs. Chevron (1999), 46 O.R. (3d) 130, 50 (S.C.J.);
Bisaillon vs. Concordia University (2006), S.C.C., 19, 17. Un alt exemplu ar fi cel al Suediei, unde, de
asemenea, doctrina a ar~tat c5 actiunea colectiv5 este un instrument pur procedural - a se vedea,
in acest sens, P.H. Lindblom, National Report: Group Litigation in Sweden, prezentat la conferinta
cu tema The Globalization of Class Actions, organizat5 de c~tre Oxford in 12-14 decembrie 2007,
pp. 10 §i 32.
116 Pentru considerentele de natur5 constitutional5 care impun abordarea in Statele Unite ale
Americii a actiunii colective strict din punct de vedere procedural, a se vedea 1.1.Neamt, Actiunea
colectiva..., op. cit., pp. 234-235.
117 A se vedea, in acest sens, A. Gidi, Class Actions..., op. cit., p. 348.
118 A se vedea, in acest sens, 1.1.Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit., p. 236.
119 A se vedea, in acest sens, C.Jones, Theory..., op. cit, p. 160.
Cu toate acestea, pAn5 §i doctrina american5, adept5 consecvent5 a teoriei proce-

duriste, admite unanim c5 niciun alt mecanism judiciar nu a exercitat vreodato atita
influent asupra dreptului substantial ca actiunea colectiv 120 .
Astfel, in primul rand, actiunea colectiv5 faciliteaz5 accesul la instant, v~zut ca o
premis5 a protectiei tuturor drepturilor substantiale 2 .
in al doilea rand, consolidAnd toate victimele unui ilicit intr-un singur litigiu §i
dandu-le acestora forta num5rului, actiunea colectiv5 permite cel mai inalt nivel de
realizare a functiei preventive a r~spunderii, element eminamente substantial' 22 .
In al treilea rand, prin raportare la conditile comunit~tii, superiorittii §i caracte-
rului definibil, actiunea colectiv5 nu poate fi exercitat5 decAt atunci cAnd se solicit5
repararea unui prejudiciu in mas5, rezultat ca urmare a inc~lc~rii unui drept difuz,
colectiv sau individual omogen, jar nu §i a unui prejudiciu individual, cauzat prin lezarea
unui drept subiectiv clasic' 23 . A~a fiind, actiunea colectiv5 este o componento special5 a
dreptului material la actiune in cazul raporturilor juridice n~scute dintr-un prejudiciu in
mas5 12 4. A~adar, actiunea colectiv5 nu se num~r5 printre posibilit~tile pe care le detine
orice persoan5 care a suferit un prejudiciu ca urmare a inc~lcrii dreptului subiectiv
civil, ci este conditionat5 de natura dreptului subiectiv civil inc~lcat 2 s . Din acest punct
de vedere, am putea spune c5 actiunea colectiv5 intr5 in categoria actiunilor speciale
substantiale ce compun dreptul material la actiune asociat drepturilor difuze, colective
§i individuale omogene, fiind unul dintre mijloacele ofensive la care poate apela victima
pentru a obtine realizarea dreptului s~u' 26 .
In al patrulea rand, este de observat c5, din punct de vedere procedural, caracterul
,,colectiv" al actiunii colective este cel putin discutabil, in conditiile in care, in litigiu,
figureaz5 ca p~rti, in sensul comun al termenului, numai reprezentantul §i pArAtul.
Singurul aspect in care actiunea cap~tA tr~sturi ,,colective", din punct de vedere proce-
dural, este cel al efectelor, hot~rArea fiind, dup5 cum am v5zut, obligatorie pentru toti
membrii clasei, nu doar pentru reprezentant. In schimb, actiunea este inerent colectiv5
in plan substantial, in conditiile in care emerge dintr-un prejudiciu in mas5 cauzat prin
v~t~marea unui drept subiectiv difuz, colectiv sau individual omogen.
120 A se vedea, in acest sens, 1.1.Chapman, P.Shedden, Class Proceedings..., op. cit, p. 48.
121 The Ontario Law Reform Commission, Report on Class Actions, 1982, p. 139, disponibil in
format electronic la https://archive.org/details/reportonclassactOlonta.
122 A se vedea, in acest sens: C.Jones, Theory..., op. cit, p. 160; 1.1.
Chapman, P. Shedden, Class
Proceeding...,op. cit, p. 48.
123 0 actiune colectiv5 intemeiat5 pe un prejudiciu individual ar fi respins5 ca inadmisibil inca
din faza
24
preliminar5 a certificgrii, fiind cu neputinti s5 indeplineasc5 conditiile pentru certificare.
1 A se vedea, in acest sens, II. Neamet, Actiunea colectiva..., op. cit., p. 237.
125 0 particularitate important5 exist5 in cazul drepturilor individuale omogene. Dac5 in
materia drepturilor difuze §i colective, fat5 de natura indivizibil5 a acestora, actiunea colectiv5 este
singurul mecanism prin intermediul c~ruia se poate obtine protectia §i realizarea dreptului, in
ipoteza drepturilor individuale omogene, victimele au la dispozitie atAt o actiune individual5, cAt §i
actiunea colectiv5. Din acest punct de vedere, actiunea colectiv5 devine un instrument suplimentar
§i integrator, avAnd ca scop oferirea unor posibilit~ti mai largi de realizare §i protectie a dreptului.
126 Cu alt5 ocazie (II. Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit., p. 237) am aratat c5, in conditiile in
care dreptul de a exercita actiunea colectiv5 este recunoscut numai celor care au suferit un preju-
diciu in mas5, cei care au suferit un prejudiciu individual neputAnd exercita o astfel de actiune,
intre cele dou5 categorii de subiecti se instituie o diferent5 de tratament care nu poate fi justificat5
decAt prin raportare la dreptul substantial care st5 la baza actiunii, ceea ce conduce la concluzia c5
actiunea colectiv5 este ea ins5i o component5 a dreptului subiectiv.
Ioan llieý Neamt
in fine, efectele actiunii colective se vâd 5i pe târâmul remediilor ce pot fi solicitate

de câtre victimele prejudiciilor in masâ. Astfel, in primul rând, jurisprudenta a recu-
noscut in contextul actiunii colective unele remedii unice, ce nu poate fi regâsite, in
principiu, in cazul actiunilor individuale 2 7 . Pe urm, inclusiv remediile clasice, precum
acordarea unor despâgubiri, cunosc o serie de adaptári specifice, care particularizeazâ
actiunea colectivâ in raport cu actiunea clasicâ individualâ' 2 8 .
Fatâ de toate aceste considerente, a5a cum am arátat 5i cu altâ ocazie 2 9 , din punctul
nostru de vedere, actiunea colectivâ nu poate fi catalogatâ ca fiind eminamente proce-
duralâ sau substantialâ, ci, mai degrabâ, ca un mecanism sui-generis, care incorporeazâ
atât elemente procedurale, cât 5i substantiale' 31 . Privitâ dintr-o atare opticâ, actiunea
colectivâ permite o abordare complexá 5i structuratâ 5i o corelare a formelor cu fondul.
Aceasta nu mai râmâne un simplu instrument de degrevare a instantelor 5i de unificare
a practicii, ci devine un mecanism de realizare 5i protectie a drepturilor subiective 5i de
prevenire a ilicitului generalizat. Cuplatâ cu drepturile difuze, colective 5i individuale omo-
gene, actiunea colectivâ adapteazâ sistemul juridic la provocârile secolului al XXI-lea, in
care prejudiciile in masâ constituie mai degrabâ regula decât exceptia, 5i oferâ victi-
melor un instrument viabil 5i flexibil prin intermediul câruia pot obtine inlâturarea
efectelor ilicitului.
4. Avantajele aciunii colective
Departe de a fi un instrument perfect sau in afara oricârei critici, actiunea colectivâ

prezintâ totu5i, in contextul prejudiciilor in masâ, o serie de avantaje nete prin raportare
la actiunea individualâ. Fârâ a avea pretentia unei prezentâri exhaustive, in cele ce
urmeazâ vom incerca sa expunem succint principalele avantaje substantiale, procesuale
5i sistemice ale actiunii colective 3 1 .
A. AVANTAJE SUBSTANTIALE. Atunci când vine vorba de avantaje substantiale, ne

referim la acele aspecte pozitive ale actiunii colective in planul dreptului substantial. Din
aceastâ perspectivâ, actiunea colectivâ prezintâ douâ avantaje majore.
127 Un exemplu in acest sens i1 constituie remediul fluid recovery sau cy-près, intâlnit in
dreptul american sau canadian, in cadrul câruia, atunci când, din diverse motive, in special legate
de dimensiunea prejudiciului individual, repararea individualâ a fiecârui prejudiciu nu este
fezabilâ, instanta va hotârî ca suma de bani stabilitâ cu titlu de despâgubire sâ fie acordatâ unui
tert de a cârui activitate beneficiazâ in mod indirect victimele. Un alt exemplu 11constituie cel
reglementat de art. 13 din Legea nr. 193/2000, care prevede câ, in caz de admitere a actiunii,
instanta 11va obliga pe pârât la inlâturarea clauzei constatate ca fiind abuzivâ atât din toate
contractele in curs, cât 5i din modelul contractual utilizat. Or, acesta constituie un remediu specific
actiunii reglementate de art. 12 5i art. 13 - a se vedea, in acest sens, I.F. Popa, Aplicarea in timp a
normelor privind clauzele abuzive. Actiunea in incetarea utilizariiclauzelor abuzive (art 12-13 din
Legea nr. 193/2000),in RRDP nr. 5/2016, pp. 186-189.
128 Pentru o analizâ a particularit4tilor in materie de reparare a prejudiciilor in contextul
actiunilor colective, a se vedea I.I. Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit, pp. 477-489.
129 In acest sens, ibidem, p. 238.
130 Sub acest aspect, conditiile de existentâ 5i recunoa5tere ale actiunii colective au o naturâ
substantialâ, in timp ce modul de exercitare este prevâzut de norme cu o naturâ procedural. In

acest sens, ibidem, p. 237.
131 Pentru o prezentare pe larg a acestor avantaje, a se vedea I.I. Neamt, Actiunea colectiva....
op. cit., pp. 511-527.
386
in primul rand, este uniform acceptat c5 actiunea colectiv5 faciliteazd realizarea

functiei preventive a rdspunderiicivile. Astfel, intensitatea functiei preventive a r~spun-
derii este in directA corelatie cu nivelul la care autorul internalizeaz5 efectele negative
ale faptei ilicite. Cu cAt autorul resimte, in final, mai mult din efectele negative ale faptei
ilicite, cu atit este mai probabil s5 se abtin5 pe viitor de la conduite ilicite vt~m5-
toare 132. PresupunAnd consolidarea tuturor prejudiciilor intr-un litigiu unic, actiunea
colectiv5 permite aducerea in fata instantei §i tragerea la r~spundere a autorului sau a
persoanei responsabile intr-un mod cu mult mai facil §i putin costisitor. Acest lucru va
avea ca efect sanctionarea unor fapte ilicite, prin internalizarea efectelor negative, care
altminteri ar r~mAne adesea nesanctionate, §i, implicit, realizarea unei mai bune
preventii 133. A~a este, bun~oar5, situatia prejudiciilor individuale reduse ca insemn~tate,
pentru care exercitarea actiunii individuale nu este, din considerente de cost §i efort, un
demers fiabil, ins5 care, luate cumulat, se ridic5 de multe ori la valori de zeci sau chiar
sute de milioane de euro 134.
in al doilea rand, actiunea colectiv5 creyte probabilitatea ca toate victimele
prejudiciuluiin masd s fie despdgubite in ipoteza in care valoarea activelor pArAtului
este inferioar5 prejudiciului global. in acest sens, atunci cAnd valoarea prejudiciului total
excedeaz5 activul patrimonial al autorului sau al persoanei responsabile, victimele sunt
puse in situatia de a concura pentru a obtine cAt mai repede un titlu executoriu pe care
s5-1 pun5 in executare, riscAnd ca, in caz, contrar s5 nu fie desp~gubite deloc, in timp ce
altele vor fi desp~gubite integral. Or, o atare situatie apare ca v~dit inechitabil5, cu atAt
mai mult cu cAt durata de solutionare a litigiilor individuale poate depinde de factori
externi victimelor, precum gradul de inc~rcare al instantei, modul de administrare a
cauzei de ctre judector, probatiunea administrat5 etc. Reunind toate victimele intr-un
singur litigiu, actiunea colectiv5 le plaseaz5 pe conditii de egalitate §i exclude riscul de a
nu fi desp~gubite pe considerente aleatorii, toate obtinAnd titlul executoriu in acela~i
timp 35 . in altA ordine de idei, presupunand un singur litigiu, o singur5 ap~rare §i o
singur5 probatiune, actiunea colectiv5 permite conservarea activului patrimonial al
132 A se vedea, in acest sens: D.Rosenberg, Mandatory Litigation..., op. cit, p. 853; C. Jones,
Theory..., op. cit, p. 133.
133 A se vedea, in acest sens: C. Jones, Theory..., op. cit., pp. 3-4; D. Rosenberg, Mandatory
Litigation..., op. cit., p. 869; C. Silver, Class Actions..., op. cit., p. 209; T. Eisenberg, G.P. Miller, The
Role of Opt-Outs.... op. cit., p. 1530; J.C. Coffee jr., Litigation Governance: Taking Accountability
Seriously, in ,,Columbia Law Review', vol. 110/2010, pp. 343-344; S. Malveaux, A Diamond in the
Rough: Trans-Substantivity of the Federal Rules of Civil Procedure and its Detrimental Impact on
Civil Rights, in ,,Washington University Law Review', vol. 92/2014, pp. 488-489; D.Rosenberg,
Class Actions for Mass Torts: Doing Individualjustice by Collective Means, in ,,Indiana Law Journal",
vol. 62/1987, p. 575; S.J. Campos, Mass Torts..., op. cit., p. 1074.
134 Un exemplu in acest sens il constituie faptele ilicite costfnd in inc~lcarea normelor de
concurentA, unde prejudiciul suferit de consumatorii finali va fi cel mai adesea unul nesemni-
ficativ, ins5 valoarea cumulat5 uria§5. in astfel de situatii, rezumarea la preventia public5 se poate
dovedi insuficient5 sau ineficace, fiind important §i util ca aceasta s5 fie dublat5 §i de o form5 de
preventie privat5 realizat5 prin angajarea r~spunderii civile a autorilor, aspect subliniat §i de
Curtea European5 de Justitie in cauza C-453/99, Courage Ltd c. Bernard Crehan i Bernard Crehan
c. CourageLtd i altii,ECLI:EU:C:2001:465.
135 A se vedea, in acest sens: D.Rosenberg, Mandatory Litigation..., op. cit, p. 855; M.A. Perino,
Class Action Chaos? The Theory of the Core and an Analysis of Opt-Out Rights in Mass Tort Class
Actions, in ,,Emory Law Journal", vol. 46/1997, pp. 96-97; R.C. Cramton, IndividualizedJusticeMass
Torts and Settlement Class Actions: An Introduction,in ,,Cornell Law Review", vol. 80/1995, p. 817.
loan llieq Neamt
pArAtului prin reducerea costurilor cu judecarea cererilor individuale in multiple

procese, ceea ce va reduce riscul insolvabilit~tii §i va create §ansa victimelor de realizare
a dreptului 13 6 .
B. AVANTAJE PROCESUALE. Cele mai multe avantaje ale actiunii colective se

manifestA in plan procesual §i toate rezultA, invariabil, din agregarea cererilor
individuale. intre aceste avantaje se num~rA facilitarea accesului la instantA, egalizarea
armelor, reducerea costurilor §i inlturarea jurisprudentei divergente.
in nenum~rate cazuri, victimele unei fapte ilicite refuzA sA se adreseze instantei
pentru a solicita repararea prejudiciului intruct accederea la forta de coercitie a statului
este adesea un demers complex §i costisitor, iar pe alocuri ermetic §i imprevizibi1 37 . Or,
aversiuneafatjd de sistemul de justitie este inldturatd prin intermediul actiunii colective ca
urmare a faptului cA mecanismul permite diminuarea costurilor, reducerea obligatiilor §i a
riscurilor procesuale pentru victime §i cre~terea nivelului de incredere prin coagularea
fortelor §i accesul la asistenO juridicA de calitate superioarA13 8.
Prejudiciile in masa presupun, de cele mai multe ori, un dezechilibru deforte intre
autor §i victime, care se manifestA in diverse forme, de la capacitatea financiarA §i
accesul la informatiile relevante, pAnA la nivelul de influentA, familiaritatea cu sistemul
legal, gradul de organizare §i deschiderea spre canalele de comunicare 39. Prin conso-
lidarea tuturor victimelor intr-un litigiu comun, acestea pot sA-§i uneascA fortele §i
resursele pentru a beneficia de ap~rare cel putin la fel de calificatA ca §i a pArAtului 4 , sA
inlture diferentele relative la posibilit~tile financiare 4l, sA aibA un acces mai u~or la
informatii, sA depAeascA eventuale bariere psihologice §i sA aibA o mai mare putere de
negociere in caz de tranzactie 142.
136 A se vedea, in acest sens: C. Silver, Class Actions..., op. cit, pp. 204-205; D. Rosenberg,
Avoiding Duplicative Litigation of Similar Claims: The Superiority of Class Action vs. Collateral
Estopel vs. Standard Claim Market, Discussion Paper no. 394/2002, Harvard Law School, p. 8,
disponibil la http://www.law.harvard.edu/programs/olincenter/.
137 A se vedea, in acest sens, C.Pich6, The CulturalAnalysis..., op. cit, p. 127.
138 A se vedea, in acest sens: F. Valdes, Procedure, Policy and Power.... op. cit., p. 649;
J. Kalajdzic, Access to a Just Result..., op. cit., pp. 120-121; C. Jones, Theory..., op. cit, pp. 27-28;
W.H. Pryor jr., A Comparison ofAbuses and Reforms of Class Actions and Multigovernment Lawsuits,
in ,,Tulane Law Review", vol. 74/2000, p 1887; C. Hodges, What are People Trying to Do in
Resolving Mass Issues, How is Going and Where are we Headed?, in ,,The Globalization...", op. cit.,
p. 335; S.B. Burbank, The Class Action FairnessAct of 2005 in Historical Context A Preliminary View,
in ,,University of Pennsylvania Law Review', vol. 156/2008, pp. 1488-1489.
in sensul cA, in contextul prejudiciilor in mas5, actiunile colective sunt de multe ori singurul
mijloc de acces real la instant5, a se vedea J.B. Weinstein, FederalTrialJudges:Dealing with the Real
World,in ,,University of Miami Law Review", vol. 69/2015, p. 356.
139 A se vedea, in acest sens, I.I. Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit., p. 520.
140 A se vedea, in acest sens: C. Fisk, E. Chemerinsky, The Failing Faith in Class Action:
Wal-Mart v. Dukes and AT&T Mobility v. Conception, in ,,Duke Journal of Constitutional Law &
Public Policy Special Issue", vol. 7/2011, p. 76; C. Jones, Theory.... op. cit., pp. 24-25; J.F. Rice,
N.W. Davis, The Future..., op. cit, p. 416; C. Silver, Class Actions..., op. cit, p. 203; D. Rosenberg,
Avoiding Duplicative Litigation..., op. cit, p. 12; S.J. Campos, Mass Torts..., op. cit., p. 1077.
141 A se vedea, in acest sens: S.J. Campos, Class Actions all the Way Down, in ,,Columbia Law
Review Sidebar", vol. 113/2013, p. 27; S. Malveaux, A Diamond in the Rough.... op. cit, p. 487;
C. Silver, Class Actions..., op. cit, p. 203; L.J. Hines, The DangerousAllure of the Issue Class Action,
op. cit., p. 567; S.J. Campos, Mass Torts.... op. cit, p. 1078; J.B. Weinstein, Compensating Large
Numbers of People for Inflicted Harms, in ,,Duke Journal of Comparative & International Law',
vol. 11/2001, p. 174.
142 A se vedea, in acest sens, I.I. Neamt, Actiunea colectivd..., op. cit., pp. 521-522.
Ca urmare a faptului c5 aspectele comune sunt tran~ate o singur5 dat5, far5 a fi

necesar5 judecarea lor in multiple litigii, actiunea colectiv5 reduce substantialcosturile
de ansamblu pentru solutionarea diferendului litigios atAt pentru victime, cAt §i pentru
pArAt, fiind administrat un singur probatoriu §i necesar5 o singur5 asistent5 juridic5 143 .
in fine, actiunea colectiv5 exclude riscul aparitieijurisprudenteidivergente, oferind
un raspuns unic la problemele similare sau identice ridicate de c~tre victime, fapt ce
conserv5 credibilitatea §i eficienta sistemului judiciar §i diminueaz5 riscul unor critici cu
privire la solutia pronuntat5' 4 4. Or, dac5 jurisprudenta unitar5 este un element, in
genere, extrem de important in arhitectura sistemului de drept, existenta unei jurispru-
dente unitare este cu at~it mai necesar5 in cazul prejudicillor in mas5, unde victimele
sunt prejudiciate prin aceea~i faptO ilicit5 sau o serie de fapte ilicite avAnd o origine
comun5, context in care orice diferent5 de tratament poate p~rea, at~it in ochii victi-
melor, cfit §i ai opiniei publice, ca v~dit inechitabil5' 45 .
C. AVANTAJE SISTEMICE. Sub aspectul avantajelor sistemice, avem in vedere acele

efecte pozitive pe care actiunea colectiv5 le are asupra sistemului judiciar. in acest sens,
un prim avantaj evident const5 in degrevarea instantelor de judecatd de cauzele repe-
titive n~scute din acela~i prejudiciu in masa, prin consolidarea tuturor potentialelor
cereri intr-un litigiu unic, fapt ce va imbunt~ti calitatea actului de justitie §i va reduce,
implicit, riscul erorilor judiciare 46 .
Un alt avantaj, ce decurge din cel anterior, constO in reducerea costurilorde functio-
nare a sistemului judiciar, ca urmare a nevoilor diminuate de resurse umane §i logistice
pe fondul unui num~r mai mic de cauze 147 .
in fine, facilitfind accesul la instant5, mai ales in cazul prejudiciilor individuale
reduse ca insemn~tate, egalizfind armele intre victime §i autor §i promovfind uniformi-
tatea jurisprudentei, actiunea colectiv5 va conduce la consolidarea increderiijustitia-
bililor in sistemuljudiciark48 .
143 A se vedea, in acest sens, D. Rosenberg, Avoiding Duplicative Litigation..., op. cit, p. 29;
D. Geradin, Collective Redressfor Antitrust Damages..., op. cit., p. 1088; I.T. Buschkin, The Viability of
ClassAction..., op. cit., p. 1583.
144 A se vedea, in acest sens: T.E. Eble, Federal Class Action.... op. cit, par. 4; E.C. Burch,
Optimal Lead Plaintiffs, in ,,Vanderbilt Law Review", vol. 64/2011, pp. 1188-1189; I.T. Buschkin,
The Viability of Class Action..., op. cit., p. 1538; L.A. Hines, The DangerousAllure..., op. cit., p. 567;
E.F. Sherman, Group Litigation.... op. cit., p. 401; J.B. Weinstein, Compensating Large Numbers....
op. cit, p. 172.
145 A se vedea, in acest sens, I.I. Neamt, Actiunea colectiva..., op. cit., p. 524.
146 A se vedea, in acest sens: M. Helveston, Promoting justice.... op. cit, p. 783; C. Jones,
Theory..., op. cit., p. 27; R.H. Klonoff, Class Actions and Other Multi-Party Litigation..., op. cit., p. 9;
D. Rosenberg, Avoiding DuplicativeLitigation..., op. cit., p. 3; S.Malveaux, A Diamond in the Rough....
op. cit, p. 489; T.E. Eble, Federal Class Action.... op. cit., par. 4; P.H. Schuck, Mass Torts: An
InstitutionalEvolutionist Perspective, in ,,Cornell Law Review", vol. 80/1995, p. 958; J.C. Coffee jr.,
Class Wars.... op. cit., pp. 1348-1349; B.G. Stier, Resolving the Class Action.... op. cit, p. 865;
D. Rosenberg, Mandatory Litigation.... op. cit., pp. 847-848; P.D. Blank, justice Improved: The
unrecognized Benefits of Aggregation and Sampling in the Trial of Mass Torts, in ,Arizona Law
Review", vol. 44/1192, pp. 820-821; M. Carroll, Class Action Myopia, op. cit, pp. 873-874;
I.T. Buschkin, The Viability of ClassAction..., op. cit., p. 1583.
147 A se vedea, in acest sens: C. Jones, Theory..., op. cit, p. 80; T.E. Eble, Federal Class Action ....
op. cit, par. 4; C.Silver, Class Actions..., op. cit, p. 208; D.Rosenberg, Avoiding Duplicative Litigation....
op. cit., p. 8; C. Hodges, What arePeople Trying to Do in Resolving Mass Issues..., op. cit, p. 235.
148 A se vedea, in acest sens: D.R. Hensler, N.M. Pace, B. Dombey-Moore, B. Giddens, J. Gross,
E.K. Moller, Class Action Dilemma. PursuingPublic Goals for Private Gain, RAND Institute for Civil
Justice, Santa Monica, 2000, p. 7; I.T. Buschkin, The Viability of Class Action.... op. cit., p. 1584;
I.I.NeamtActiunea colectiva..., op. cit, p. 526.
Ioan llie Neamt
5. ConcIuzie
Prin natura sa, actiunea colectivà este un mecanism juridic atipic. Nàscutà mai
degrabà dintr-o nevoie practicà de a veni cu un ràspuns adecvat la provocàrile preju-
diciilor in masá, aceasta permite unei persoane sà actioneze in lipsa unui mandat legal
sau conventional in numele unei clase de victime ce au fost prejudiciate prin aceea5i
faptà ilicità ori o serie de fapte ilicite avànd o origine unicà 5i care prezintà substantiale
elemente comune de fapt 5i de drept, urmànd ca hotàràrea sà fie opozabilá celor care
compun clasa, cu toate cà nu au figurat ca pàrti in procedurà.
Sub aspectul naturii sale juridice, actiunea colectivà nu poate fi lejer catalogatá nici
ca exclusiv proceduralà 5i nici ca preponderent substantialà, plasàndu-se mai degrabà la
limita dintre substantial 5i procesual.
Fàrà a fi in afara oricárei critici, actiunea colectivá comportà totu5i nenumàrate
avantaje prin comparatie cu actiunile individuale, atunci cànd vine vorba de repararea
prejudiciilor in masá. Astfel, din punct de vedere substantial, aceasta oferà o mai bunà
realizare a functiei preventive a ràspunderii 5i cre5te probabilitatea de despàgubire a
tuturor victimelor; procesual, faciliteazà accesul la instantà, egalizeazà armele intre
victime 5i autor sau persoana responsabilà, reduce costurile procesuale pentru pàrti 5i
inlàturà riscul aparitiei jurisprudentei divergente cu privire la chestiuni identice sau
similare; sistemic, conduce la degrevarea instantelor de cauzele repetitive, reducerea
costurilor de functionare a sistemului judiciar 5i cre5te increderea in actul de justitie.
Toate aceste avantaje capàtà valoarea unor argumente viabile 5i importante atunci
cànd se pune problema adoptàrii sau nu a unui mecanism de actiune colectivà 5i
indeamnà legiuitorul la o realà considerare a unei atari posibilitàti, cu atàt mai mult cu
càt provocàrile ridicate de prejudiciile in masá sunt tot mai complexe, iar alternativele -
mai putine.

Langue

2018 Romanian Rev Priv L362

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

2018 Romanian Rev Priv L362

Titre original :

Transféré par

Droits d'auteur :

DATE DOWNLOADED: Fri Feb 25 07:41:53 2022

SOURCE: Content Downloaded from HeinOnline

Bluebook 21st ed.

ALWD 7th ed.

APA 7th ed.

Chicago 17th ed.

McGill Guide 9th ed.

AGLC 4th ed.

MLA 8th ed.

OSCOLA 4th ed.

Jud. dr. IOAN ILIE5 NEAMT

DES ÉLÉMENTS DE PARTICULARITÉ DE L'ACTION COLLECTIVE

Mots-clés: préjudices en masse; action collective; conditionspour certification;droits

PARTICULARITIES OF THE CLASS ACTION

in incercarea de a face fat provoc~rilor ridicate de prejudicile in mas5, atit la

7 Pentru o prezentare pe larg a evolutiei istorice §i geografice a actunii colective, a se vedea

prin utilizarea de cätre profesioni5ti a unor clauze abuzive in contractele incheiate cu

2. Elementele de particularitate ale aciunii colective

A. EXISTENTA UNUI REPREZENTANT CARE ACTIONEAZA IN NUMELE UNEI

astfel de mecanisme fiind instituite indeosebi in materia dreptului consumatorilor.

reprezentantului de a ap~ra viguros interesele membrilor clasei2 ° . A~adar, in materia

B. CLASA DE PERSOANE IN NUMELE CAREIA SE ACTIONEAZA POATE AVEA

colectiva..., op.cit., pp. 294-295.

op. cit, pp. 692-693.

Extinderea §i generalizarea actiunilor colective active au inceput ins5 abia odat5 cu

C. REPREZENTANTUL ACTIONEAZA IN NUMELE UNEI CLASE DE PERSOANE.

RepresentativeLitigation,in ,,Columbia Law Review", vol. 100/2000, p. 388.

Review", vol. 78/2003, p. 1422.

Intr-o primd abordare,pluralitatea este analizat5 din punct de vedere substantial. in

European5 la pct. 3 lit. b) din Recomandare.

Germania 3 §i Polonia 5 4 , 30 de persoane in Mexicss §i 50 de persoane in Chiles6 .

Collective Litigation - Germany, p. 15, disponibil la http://globalclassactions.stanford.edu/sites/

Grupowym, 17 December 2009.

derechos de los consumidores.

tiva..., op. cit, pp. 456-457.

D. AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT. in conditile in care membrii clasei nu

Economy - PermittingForeign Claimants to be Members of ClassAction Lawsuits in the U.S. Federal

E. IMPLICATIILE NATURII SPECIALE A MECANISMULUI. CONDITIA SUPERIO-

F. CERTIFICAREA ACTIUNII COLECTIVE. SINTEZÀ A CONDITIILOR. Majoritatea

3. Natura juridic a actiunii colective: de la substantial

A. LEGATURA DINTRE DREPTUL SUBIECTIV 51 ACTIUNEA CIVILA. Dreptul

juridic obligational. Intre elementele raportului juridic obligational se numår sanctiunea,

a competentei de atributiunea instantelorjudecåtoretiin cazul unor categoriide actiuni,in RRDP

B. DREPTURILE SUBIECTIVE SPECIFICE ACTIUNII COLECTIVE. in demersul

dreptul american nu opereaz5 cu institutia drepturilor subjective, in timp ce pentru

op. cit, p. 65; 1.1.Neamt,Actiunea colectiva..., op. cit., p. 91.

A.P. Grinover, The Defense of the TransindividualInterests:Brazil and Ibero-America, p. 5, disponibil

colective cele din materia raporturilor consumatorilor cu unitâtile bancare'0 8 , cele in

C. NATURA JURIDICA A ACTIUNII COLECTIVE. Cât prive5te natura juridicâ a

opuse. intr-o prim5 orientare, majoritar5, dominatO de doctrina §i jurisprudena

Cu toate acestea, pAn5 §i doctrina american5, adept5 consecvent5 a teoriei proce-

in fine, efectele actiunii colective se vâd 5i pe târâmul remediilor ce pot fi solicitate

4. Avantajele aciunii colective

Departe de a fi un instrument perfect sau in afara oricârei critici, actiunea colectivâ

A. AVANTAJE SUBSTANTIALE. Atunci când vine vorba de avantaje substantiale, ne

substantialâ, in timp ce modul de exercitare este prevâzut de norme cu o naturâ procedural. In

op. cit., pp. 511-527.

in primul rand, este uniform acceptat c5 actiunea colectiv5 faciliteazd realizarea

pArAtului prin reducerea costurilor cu judecarea cererilor individuale in multiple

B. AVANTAJE PROCESUALE. Cele mai multe avantaje ale actiunii colective se

Ca urmare a faptului c5 aspectele comune sunt tran~ate o singur5 dat5, far5 a fi

C. AVANTAJE SISTEMICE. Sub aspectul avantajelor sistemice, avem in vedere acele

Centres d'intérêt liés

Vous aimerez peut-être aussi