Resursele psihologice ale varstei a treia

In pofida tuturor criticilor “ carcotasilor “putem vorbi de resurse psihologice la persoanele de varsta a
treia . Aceste resurse constau in castigurile inregistrate in plan socio-emotional.
1.Reglarea emotionala
-este mult mai eficienta la varsta a treia deoarece :
 adultii varstnici se simt mult mai tineri (varsta subiectiva ) ,aspect ce este in contradictie cu varsta
lor cronologica , biologica ;
Ex : Clarke (2001) a descoperit intr-un experiment ca femeile varstnice descriau frecvent discrepante intre
varsta lor subiectiva si imaginea corpului lor reflectata in oglinda .Acestea simteau ca au o energie foarte
mare ,ca sunt tinere desi cand se priveau in oglinda observau amprenta trecerii timpului asupra corpului lor.
 persoanele de varsta a treia sunt motivate sa investeasca in lucruri sigure , obiectivele emotio-
nale devenind mult mai saliente decat cele informationale , ca urmare a perceperii timpului ca
fiind limitat (teoria selectivitatii emotionale -Carstensen ,Isaacowitz & Charles ,1999) ;
-are consecinte asupra procesarii cognitive : adultii varstnici aloca o mai mare parte a resurselor lor
cognitive informatiilor care sunt relevante emotional ; strict legat de acest aspect este efectul pozitivitatii
(possitivity effect -Carstensen & Mikels , 2005; Carstensen & Mather ,2005) ; acest efect este un pattern develop
-mental potrivit caruia indivizii de varsta a treia favorizeaza materialul pozitiv in procesarea informatiilor in timp
ce cei tineri il favorizeaza pe cel negativ .
2.Efectul pozitivitatii si atentia
-procesele automate ale atentiei care intervin in detectarea amenintarii( stimul emotional negativ) se schim-
ba foarte putin o data cu inaintarea in varsta ;
Ex: Mather si colaboratorii (2004) sustin ca ignorarea stimulilor negativi in cazul persoanelor de varsta a
treia nu e o dovada a declinului amigdalei ( regiune a creierului responsabila cu raspunsurile la informatiile care
induc emotii , in special negative) .Acordarea atentiei reduse stimulilor negativi s-ar datora activarii reduse a
amigdalei .
3.Efectul pozitivitatii si memoria
- adultii varstnici isi amintesc mai mult informatiile emotionale decat cele referitoare la achizitionarea de
cunostinte ; acest lucru e vizibil in cazul memoriei autobiografice: persoanele de varsta a treia reproduc mai
mult evenimentele pozitive din viata lor .
-centrarea pe sentimente si pe gandurile interioare a persoanelor varstnice este o dovada functionarii
memoriei semantice ;
4.Angajamentul social
-punand accent pe aspectele emotionale pozitive ale vietii ,adultii de varsta a treia reusesc sa-si mentina
starea de bine subiectiva (subjective well-being );
-satisfactia in viata a persoanelor varstnice este furnizata de sentimentul de a fi util (feeling of uselful-
ness )celorlalti ; implicandu-se in activitati de voluntariat si devenind astfel utili societatii , adultii varstnici devin
multumiti de propria persoana ;
-satisfactia in viata si angajamentul social devin conditii ale unei batraneti reusite .

Bibliografie
1. Carstensen L. L, Mikels J. A. & Mather M. Aging and intersection of cognition , motivation and emotion . in J.
Birren & K. W. Schaie . Handbook of Psychology of Aging(2006) , 343- 362
2.Kennedy Quinn & Mara Mather . Cap 11 Aging , Affect and Decision Making in K. D. Vorhis , R. F. Baumeister &
G.Lowenstein . Do Emotions Help or Hurt Decision Making ? A Hedgefoxian perspective (2007) , 245- 259
3.Mara Mather & Laura L. Carstensen . Aging and motivated cognition : the positivity effect in attemtion and
memory .,Trends in Cognitive Science 2005 , vol 9, nr 10
4. Anna Kleinspehn –Ammerlahn , Dana Kotter- Gruhn & Jacqui Smith . Self –Perceptions of Aging : Do Subjective Age
and Satisfaction With Aging Change During Old Age ? ,Journal of Gerontology ,2008, vol 62 B , nr 6, 377-385