Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
XI
'-
Scurtcircuitele care apar in retele trebuia lichidate in= t r--un' tirnp cit mai scuz-t , astfel incl.t ef'ec bel e lor dauna.t,oa~ re
sa
fie "
cIt este
Sistemul
toarelor releso
prin
Protect;ia
"'" s e1 eo t1 V'"
Siguranva functionarii eete neeesaral} gubele mar! care se p r-oduc in echlpamentul_ av.ind in vedere electric saula 'PSF> curt..,.
sumatori~- daca scurtciroultul nu s e deccnec t eaaa su!icient de rep ed e fI p rin efec tel e are III ui sau af ec tpl. be no 10 1$1 d in am1e a1 curenbului de- scurtcircui te.. Cu. c1: t eehi:pamentul esbe de mat mare valoare (de ex snp l u generatoara
de mare putera)
san
cu
ei t p aguba PI'9dusa la consumatdr~ prin intrerupere<-. neoportuna.., . este mai mare 9 cu atJ: t ~i costul echipamentului de protee1jie p oar e £'1. mal r-idicat ~ In general ~ ch eLtuielile
tru
0
p ro t ect Le sigura
sint
intrlt
tatul
justtiicate ~ chiar
c erea pierderllor
inoursul
0
exploatarii
=-
S.iguranYa prptectiei se asigum tii tehnice-corespunzatoare~ pe cit sirea unui echipament b Ine construit organ13ata~ supraveghere atenta.()Cu
prin adep t ar-e a uno.r soluposibU simple, prin £010= $1 'prin exploata:r:e bine t_oata grija pentru alege~ prin reI ee~i.n uneeo'
d~ protec.t;ie
ar
pm>tea
sa
nu f'une'tiQne~
Pentruaceasta situat;is9 protecyia prin relee trebui.e proiectata 'In as a 'fe19 incit pe ,linga protsetta de baze. sa exists
f? i una de rez eNa. ..
Sensibilitatea
prateetiei
abateri
rent,
de Is valoarea
tensiune) ..
Rapiditatea protec1ji~i este n ecesard atit pentru a mdcs ora efectele cure-nyilor de- scurteircuit~ cit $1 pentru marirea ,eapacitatii de transport a liniilor" Int~adevar, dupa cum &=8 amcat" efectul perturbator a1 scurtcircuitului asup r-a s!;abi11ts.1;li dlnamiee depinde de durata avaris! $1 are inf'luenta. negative. asup ra puA terti care se poate transmite in mod stabil pe linia data. Selee tlvitatea proteetiel prin re1ee aaigur8. aleger-ea, pentru deconectarea Fig" XloL, Retea inelariL,
',.
_scurtcircu!tului,
aintreru-)
patoarelQr~elor mai apr~~~te d§..Locuf de scurtcirc~tfel, la un scurtcircuit in ' puncbul, K- din fig", XIol, tronsonul de linie se d econec t eaaa prin :tntrerupatoarel e oc '~i <x,' Daca in lac de oc curentul de
<i)
?'<4tt) c
st:tnga linia
ar fi' lntrerupt
de intrerupato
~ a tunc I consumatorul
C nu ar mai i1 alimentat
dupa.:tn-
dinspre centrala A. Tot~i intr~rup area in fi' este necesa.ra daca nu a functionat pro beetia de baza :'? i de rez erva din 0<;.' Dace.nu deccn ec teaza intrerupa tortll ex: ~ abunc L va trebui sa se deschida -r ~i fit c eea as are ca efect nealimentarea consumatorului C' ~i sePararea ge0
neraeoarelor
B de- la
sistema
Re'f;ielele poate
sint
1ar La re1;ele
bucLab e c omp'lexe,
pro-
teetie de d1s banta", In unel. e cazuri sa rolasel? be 0 pro tee 1;ie diferen'f;iiala; omopolara sau de inalta freeven'f;ia~ 10 Protecyia maximala
de eurent
.. Protsetia
maximala curentul
de
depa.·~eH?be f.n GIbO masura bine determina ta valoarea normalS. din timpul exp l.oa bariL, Sel ec tivitatea .ae asigl1ra prin alag ez-ea
act;ioneaza-
potrivi
te.
a tempor-izarii
proteetiei" de. declan$arel> Senl.1JTI89te caracteristi~~ t = rr r), t fiind timpuI de act Lonaz-e ~ iar
I valoarea
ca
a
(temporizarea)
efectiva
a cu r-en-.
te
releu. In afara de cazul decl an~arii instantane e t e La t ~ 0.,1 s), reI eel e de supraouren t po t fUnc="
1;ionacll 0 ternporizare care depinde de v al o a r-ea c uz-en tu Luf., temporizarea fiilld r-eal Lzaba fie prin con strruc td.a ralaului; fie printD=-un protec-yie"
rel"eu detimp
, care
fae e parte
din schema
de
tmox
i mox
tmin
~~]\._rI
I
I
bJ
de d ee.Lans ar-e , repl;'9zinta
0
c)
brei ear?cteristici,
a-a
de tem-por~za"'"
aI'aCf'd
In .f.igl:1ra Xlo2, a
...18 4
teristiea. XL,2;b
t;
0
.t'
de I,
t scade
XL.29c
'max
'!"'llna la
0
9
-dental!
pentru
la Care t seade de la tmax: la tmin' raml.n~nd constant I ~ I' 9 In to at e e az uzd.l e , releul acYioneaza. numai da-
mai
mare
f\NYVO.
C7"(~,
tronsoane.
cu mai mul be tronsoane (fig" XIo3) timpul de d ecl.ans az-e trebuie sa cz-easca , independent devaloarea curenbului la intrerupatoarel e mai apropiate de sursa€> Astfe11 La un scurtcirouit in K,vor pomi releele 0(. ,;3 ()"" (cele mai apropiate de eentrale VOl' porni numai d Bea au Ie su,fic Len t de mio ), insa va ae tiona numai 0(., ,j3
achema de proteetie linii av ind nu r_circ~it
0
9'
temporizare sup er-Loara , sau ev enbua], va aetiona.;9 (fiJi din ac el as L motiv), da.ca. c<. este defect. La un scurt in Kt va ac t Lona 0- , iar lui 1'"' '" cf nu va actiona dec1 t la
net'unc t ionarea
- .tt.. ' 1-
caracteris-
41.9 "'"
arat'ate' rezul. te. oa 18 Griee QIlFent este nse eaaz-. c a td > t x: > t_fi > t(X_ il adicacaracteristieUe $a nu sa tnteJ.6 secteze (figo XI~4 ~i XI 5) .. In eazul figurii XI;;5 la. eurenti nu prea mari toe.. >.~ \1 deci protectia nu Elate selectiv8..", Caracteristiea dependenta (fig" Xlo2pb) a~e avanta~ul ta de c ea independentS. (fig" XIG2I1a) ea la scurtcirc:uiti,e t-o,
Din aele
I G
ra-
iar
la
nnoz
ram
d ec en ec tiar-e. trecerea
d epend en ba , prin
sup racur-enbul.ut
fap Iml ca t -
la
un l.ntrerupator terminal, deo aeee e La seu~eircuite TIU asi",,, gura 0 gradat"ie de timl'$i teate intrerupato.arele ar d ecenee sa simultan !?i inst;antW1eu~ Fe de alta parte la consumatorii 'apro"", piati de centralS. vor fi putin probabile suprasarcinile treca~" to ar-e sehsibile in raport cu eu renbul, p ezmananb , de val.oare re." 1at-iv mare", De ace ea aiei co respurd bin-e c a rac teristicileind~ pendente", Caraeteristica semidependenta. (fig", XI",290) poate ti fo108ita la un releu d Ln t o-un pane t intenne=
diar (fig". Xlo4)", , • O·',;u CA.b e Prot sa it ~a 0=
fy" ....
to aI'e1 or.o _' Motoarele e1eotrice _ :formeaza e ea mai impol:'tanta , sarciUa M f?i adesea la un capat de 1 iDie eabe racordat Fig", un motor de pu t ens mare Xla6G o 1 Schema (fig., xr,s i, alimen= Fiecare element tarii Figo XIo?o Oara.c!:ieristici unui, de Pl"Otectie pen t ru motor, din schema' are 0 e ar-ac-. e ablu lil i in trerupato:t'o motor" teristica a comportarii lui la un proces tranzitoriug. e a ec et a de POrP..:i'l;.t'e" La intreru= pat~r carac teristica c e ne intereseazaeste e sa a declan~ari:h t = fI(I)v La cablu'caract;eristica duratei admisibile de inear= oare .funct;ie de cursnG' t = fcCI)~ iar La motor curentul. de pomirs functie de timp sau. t :::fMCI) (fig", XI07)", Tre"9uie r-e-
---
marcatcaou.rentul,
l"6prez.entat
_i.n abseisa
este
eonsid 6rat
en t = reala
0 q\
~i deci
cara__cteristica prin
motorului
unuf cUrBnteficaceiJ I=
J
o
t
I~_ d b , t~ curentul I a1 incalzirii c u eel
zero la as a . 'cum &,,~a re-.suficient de
IlU
In este
intervalul
de la
ech.rval.enb
de vedere
sa
fie
situate
in figura
te9
fara
trebuie
t; ez e Q
sa s e in t eraec
In tI\o-> ad evar,
sa
fie
d.aca el e
ar- fi ap rop La t e , ar rezul ba un c ahLu de al.Im en trar-e sup rad tmensiatiats iar ar deconecta peste
dana
s=ar lIltimpul
tnasura",
e a I a lntrerupatorului am con st de ra caracteristica unui fuzibil Fv 9tiind ca fuzibilul are inertie termica mica (figGXI<>7)~ la curentul mare de La inceputul pomirii motorului va rezul~ ta topirea fuzibiluluL. Ests d ec L n ec eaar- un fuzibil Fit de, un c ur-en t nominal -de supracurentii deci mai mar-e , ac eaba insa care nu va proteja cablul C apar La supral.ncarcarea
mO cerului"
mot;;oarelor
'
nee esar un cablusupradimensionac C' e Din eele de mai sus rezulta.' caprotrect;ia cu fuzibil e nnrmal
6,9 ,de
inert,ie
termica
p~ntru uneari
protectia
numai
al~entatn;ono:fazat<i>Aiimci l::::U 'r' ~os l' in Lee de l , -p . ~ adica euzenbul. ere~te de aprokimativ (lri, "V3 Un-COS f' . ~ e eea c s eate periculos pentru motor", Caracteristica I (fig", Xlo 7) a intrerupatorn.lui de. protectia a m-ota-rului trebuie sa asf.guz-e pede 0 parte 'tempor1za-
!3"
rea-necesara
eonectarea z area It
penliru pornir-e
rapida (partea
p
(partea If) 9 pede alta. parte d.eIn) in -caz de'scurtcircuite Temporie puse pe aoua f,aze (a parcu;r:'sa \singura de cu,
se asiguri
9
cu rele-e bimetalic
trei,s faza
neprotej~ta
nu pcat e fi
421 .,.,.
rentul de sarcina) 9 iar intreruperea instantanee- La seurtci~ euire(I") se asigura cu ralae electromagnetice pusepe c el e treifaze (scurtcircui'tul po abe f1 monofazat fI eu Intoal.'Cer~a cuz-enbul.ud, prin pamint)(!). in e aaul, eind pubenea de ecurtcire.u:it est;~ mai mare dectt pub enea de rupere a intrerupiitorului9 se foleseee fuzibile de mare putere de ~l')era l;ii. curant nOl'lliiuY,t nal mare in serie cu intrerupatorule I' ~ (}-c Q-<.' temporizarii", Seleetivitatea protectiei unei retele ram1ficate protejate eu rel ae de sllpraeurehti (figoXT,,8) se asigura prin grada~ia tanperizarii
Co Gradati,a
t_p
tir
::::
toe:. +
L\
up
etce
= tfl + ~ t,
te+ L1t
tIf"
,6
teste gradatia de timp .. Ea trebuie sa fie cit mai mica~pen"'-' tl."Q. c a tem_porizarea nu devine. prea m-are la intrerupatoarele apropiate de e entralso In general. Ll t == 095 ls" In unel.e
sa
0"
cc,
Fig
.e azum , temp0r1zarea stinge valori apropiate de 5 So Astfelll cerinta l"spidi taiii pro tecjiei nu mal este sat1sfaeu tal 1 un· S<iHlrtcireu_it' .in"ltV-n9tul, :K apropia::t. ~e q,,~n~ra_Ht, curentu;:t 1r+a-r',e -de \seu:r:tcireu:l.1;-',Va -:f:i"~.. in'tire1t'~p~ ell, It;l~~ _:i{ltl.rziff;r;e'J301i_~it;l':lQ. ~.~
'
pu"te,rnic."mafilin:i.l'e:::s,incronel>
FaSc o2~Oaa
10"OG571%4"
422
orieit de mica9 deoarEF e e de 1a cotaanda de declan*are date. de releu pina la ef'eo tUBrea 9€clanflarii apare 0 inIJirz;iere data rita mecanismului declan.;;!'storuluip al intrerupatoIUlui , 91 a1 duratei insaf?i a intrerupePii" De asemenea ~i reglarea temporizariie.ste ·afec tata de eroerGo De ac eea , dace. L:. t ar fi prea mic s=ar pa tea , ca prin intirzierea 1ntreruperd.:t scurtciJ:(:;uitului ~1 releul proxim sa. des comand! de in trerupere·i,1 De aiei rezul ti limita 1 inferioare pentru Ll t de circa
Grads't;ia de tiD!i1
b. t D,l;l po at e Ii
Temporizarea releelor poat'e Ii mult redusa dace. se folosese reI ee eli s€Ctionarsn adicli cu intrerupere l;p.sbantaneela eurenti de scurtcircuit marl (fige XIc9) care apar in cazul cind scurtciI.'Cuitul are Lee nu prea
0.9
S0
(,....,~L+_-- - - - - - - -- +I I '-" I
"-~ t--I
t--I
-t-lD---E-r---
__
-+-O-_L___.,,--_J_-+ln--
~_
R'
sectionariL
In figura XTol-o s=a reprezen-
at! t; var,iavia curen5ului de scurtcircuit cit ~it1mpul de d eccnec bar-e funct;:ie de locul scurtcLrcuitului pennru ;raleele .R ~d. RI b La un scurtcixeuit 1n K .furlct",ioneaza Lna t antraneu z-eleur Rs aatr La ne.f~ctionarea ·lui act;ioneaza,. cu 0 mica i·ntiJ;i-
tat
zi"'ere rel"eul R' La un scurtci<rcuit in K' funcyi~Ileaza po rdz aze Ri! aau la nevo Le , dupa nn seurl; timp Rt ... ,~
{j
cu tem-
Se ,remarC&~ scurtcircuitele
sonul ud., Cele tul de s ec b Lonar-e sau "de echilibruH E, in care I c a p ro bect La sa fie rapidS. p e 0 parte ex t mai mare
Lns tranbane e , dar numai 'La situate aproximativ i.n prima jum'atate a tron ... doua portiuni de tronson s:int separate p rdn puncp ro trec t t.a este
Ca
Is ..Pentiru
-8
tronsonq,-
lui est e de doric,oa punc tul, E sa fie ci.t mai i.ndreapta .. In re'alitate pozit;ia punctului E nu €lste fixa~ d eoar-ec e I depin$> de nu numai de locul scurtelrcuitului, dar fili d,s feluI scu r-bc Lrc uf.bul.uf, (meral.Lc, eu are,
3F; 2F;
de
de sarcina Ohiar'dacs.
premergatoare
ca're
determilla
in conditiUe unor curenyi mari punc bu.L E poate fi in extremitatea din 'dreapta a tronsonul.uf., :in Gonditiile unor curenti- miei punc bul, E se poate d~ p Laaa pina In extrem1t7ate's din stings sau sa iasa 1nspre' stin~
ga din stantanee tronsonul devine cons Lde rab
f
astfelca dispare
zona
de aetionare
ih= s sa-
compt e t s, A~adar~
bilitatea punc tului de echilibru p rc t ec t La sa fie Ln s t anbane e pe Sectionarea de cu renb , de~i face
t empor-Lzaz-ea independentS.
este 0 co nd Lt t.e pentru c a 0 mare parte a trouaonul.uf , p rot ec t La mai rapida decit prost sba-
-bilitatea pune tul.u L de sch Ll Lbru E $i deci nu este rapidS. de, C:l. t p sn t ru. 0 parte e. scurtcircuitelor, Exist:;ag dupe. c um S9' va. arata; <lJ. be medur-L de teci;iie , la Care Q_econectarea instan-
pro
tanee - chiar
..90%
din
lungimea
san
se
p"
prin Sist:emul
'
schema de pro.tecYie.
de protectie
comanda deschiderea
l.ntrerupatoI'llui In unel.e
mediul declaru}atorului
aceatud,a,
rul are infa~;mrare s~rie 9i este conectat direct in 'c~rcuit;u1 p.rot~~at9 avind un meeanism propriu de tl?IDporiz.areo..,AseDlene,a' deelanl;la.toare i'ec,ta~ a.e~i serie
"
~ numite
uneori
$1 relee
primers
'
cu ac~iune
9:i~
din
sitrq?li.fi~a
d~ dezavantaje~
din, Carecauz8:
schema de proteetie~ ,
p9
p,rezin1ta.
e1 imin,a
er~ tat
totu~~ e:
el'e slnt to ti tlmpul sub ~eIl$iune, (jin eare eauza veri .... fiGarea 9i reglareatemporizarii Lo n eate anevoioasa
sau imposibila\j meubab e direct pe intrerupator sinu supuse La vibratii lili trepida'ljii9 c sea ce Le deregleaza, .f8..cind necesare. a gradatie detimp .6 t mai mare,
fiind
fiind p arouz-se direct de curentul de scurtcircuib (as reles Itprimare" ale nu sinu in seoundarul, unui trans ~ fonnator de curent~ unde din c auz a saturat1ei la scu r-bcirou~t~ curentul de scq.rtcircuit eate limitat) ale sinh mult solic1 tate de curentul de seurtcireuit~ pu tind f1 e auz a unoravarii chiar La intrerupator" In figura XI.,ll e at e reprezentata schema de comanda a unuf intrerupator, real1zata cu relee instantanee de sup racurent (ralee maximale)~ combinate cu un releu de timp pentru asig~rarea t;emporizarii. . .In ach.em sle. G)b~nuite de proteci;ie ,
Bare electrice
I (
! I I I I L
~.
P1ecore '
1," .-'
protectie
a unui in\tre~U1?ator ..
c omanda de d ee.Lansare se transmite printl'- .. releu intsrmeun dlaro In c azul, considerat (fig XI"l.l) se da comanda' de d,~ clan$areprin· releul de timp, pravazut. cu contacts suficient de robust,@" Dace. tempori~area este' as;i.,gurata <thiar·p :in -c6n~
lJ
rel,eul
te eu un releu intennediar" Acesta are contacte potrivite -bru a putea comanda circuitul dee~an~atoruluit respectiv sufic iente este
a pu tea
om and a, din
nee esan, mai mul te c Lrcudtre .. Rel.e e'l e maximale I s1.nt parcurse
de curentul
rul transformatoarelor de curent TC-" Contactele relee10r Sl.ht in paral e1 9 astrel inc 1. ~ l' e o ri,c are faza se produe e scurtc i:t= cuitul ~ releul de timp T se pun e sub tensiune, de la 0 sursa auxiliara nOGata cu + 9i Dupe. trecerea timp.u1ui reglat pe
-0
contactele
bobi-
na d ec Lans a to rul.u f BD~ con t ac bel e bloc eontae telor sale ~. sub act Lunea unui eu etec tuarea comenzii de deschidere, tremp leului c ircuitul decl anaabcrul.uf, de timp nu rnai sint solieitate de mai
intrerupa torul ui
re-sort pu t ernf,c, 0 data con cac tele bloc CB ln~ 1:ncl. t c on.trac tel e r&<> lor la La desehiderea
, astfel
ac t Lun ea a rc ul.u L, Care riind cu ren t con tinuu se l.n trerup e lent e . !n continuare prine ip iul vorn ionare
defunct
va tipuri
ma unu L releu
ac t Lun e Lns t antiene e , eu annatur8. in Z. C1:nd bobina Beste parcursa de curent (consumul, p rop rd,u al releului
t anban
e e<l
este
foarte
mie),
ar-=-
matura A as tie atrass. intre pOlii mi szului Iv! impotriva aetiu nii resortului N.. La atragerea .armaturii ae l.nchid- contaetele
1-2 .. Depl asind siunea initialS. tionare ..
PWlC
tul fix F al resortului, se modirica telt=' in resort $1 cu aceasta curentul minim de ae..;.
In figura
temporizare valoarea
XIo13s-a
reprezentat
de curent iar
'schematic
un r-el.eu eu
Daca
Ie,
I prinbobina
armatura
acrasal
aet;ionat prin
resort;
inehide
c'ircuitu1
po:;t>iz area este- Lnd.epend enba del, In cazul reprez entat,l'n figura
, "
tem-
mobil ,re-
t;inut de mecanism'ul de inti.rziere MI, se deplaseaza eu atilt mai rapid c.u ci.t curentuJ. este mai mare$Deaaeea timp¥l- de in-
thzi.ere
_l1U
va mai f1 constant-
fiind
0
apropiat
_Z:1.
de zero la
~W" Resort
curenti
t
1
o
E
Fig
<.1
X:L 13~, e~ R
0
Mecanism eu -induc~ie.
caracberisbiei semidependente principiu
se
reqlizarea
a1 carui
de
functionare este :-' prezentat in figura XIQ15q Cuplul activ este dab de forta FI a unuf electromagnet' EM cu pol ecranat Eo Sub ac -giunea acestui cup l.u , un diseD se r-ot ss be cu vitez a stationar@. v'i) La care cuplul r-ez Lat ent , dat de forta F2 a mag... netului permanent MP ech Ll Ib r-eaza cup Lul, ac t.rv , Discul se in,.. virte$te $i in regim no rmat, indicind ca releul egue ln stare
dar nu antreneaza con tae tul mobil a1 .reI eul ut., NWI1aidaca cunen tul.: trece peste, 0' anumita 1 irnita~ fortel e " Fl $i Fa vorf! destul de,mari, astfel 'ea forta rezultanta Fl+F2 sa poata deplasa axa diseului impO'triva fortei unui resort, stabilind astfel transmisia mi$carii la contactul mO'bil~-Acest a s e va deplasa cu atit mai rapid cu ci t vi teza 'discl1lui ,;;1
de func\; ionare
9>
I
d.ec
L ~dcurentul
vor fi
mai mari,
l.nsa cu a viteza
din c auz a lBatura:riielec tNptagneeului . valort o.e tree peste 0' ,anumj.ta limit~L. "".
a~ daca ~
limitra'ta
d.esc r-es tie dec i 1 imitat e1 emenf e1 eo tromagnetic mobil ~ p rovce ind XI",2 ) la ie care
intrerupere,a
instanbanee
Ie
sa
fie
cu.rentului de scurtci:rcuit sub comanda IIDui alt fig .. XIQO) releul de supracurent (fige Xlo12)sa-~:i.
eliberez e arm~ turaO) Elib er-ar-sa annaturii insa ca curentul sa scade. sub 0 val oar-e mica decl.t tru
08
Tr
curentul
Ie
de act;io1'!are trebuie
sa
sa
leoDin fie
sufie-ient
faptul
1) numtb co sf'Lcd enti de revenire9 ca dupe.. intrerupere curentul nu revine Is nor scaderit de tensiune in timpul scu r-bc Lr-. etinirii mersului sau opririi unor mo~;da' cur-entrul uL ridicat ab so ro t b 1a
kr
= yf ( ~
fte
sigura"
La alegerea
considem
al.un'sc ar-ea marita 9 un coeficient de siguran't;a" Pen tru ca curentul 1 imita de ac t Lonar-e sa nu trebniascZ.f 8~' fie ales prea mare , se caata sa se realiz6ze un 'coefici"ent de revenirec:tt mai aprcp La t de unitats., Valoarea k 1:' = o~B eate . considerata ea buna , 2" Relee direcy-iooale" 8" Protecxiarsyelelo,r 1a deua capets", Re'tielele alimentst's La dOllB. c apece ~liTilen~a;te !?i reVele-
1 e inelar:e', car-e de rapt reprezinta un c az particular 81 lOT'~ pot; fi protejate cu ralee de supracummt au graaat;ie fixe de timp (e a rtrVel ale arboreseen tie) 9 completate insa cu element-.6 sau reiee directional eo
In figura Xlo16 ae analizeaza problema aplicarii protec=
t;iei maximale dtrectionale Ie 0, lin1s alime!1tata din A !iii Bo La ambele e ape t e ale tronsoanelortrebuie -sa exists 1n~ trerupa. to are ~ deoarec e locu1 de se urtie treui t B,e, al 1m t eaza en
din doua ps..rtio
Gonsiderim re1;eaua (rigo Xlo.16,a) desco,mpusa in ·do,Us.Fe-'" telealiJnentate d1nt;r:t-.-os:ipgura p$rte f'ieea,re (figo~L,1.6~b 91 c) e are "prin, su.pr~pun-ep.evsr da li'eieSlla realao Gradat;ia de
\""
componsnte'l) fictive!) ~ezul ta temporizarea indicaue. in. figurli prin- cifrsl e nobat~ ttl ;dreptul rele,elor .. TFebuie remere ~t _,os.
in figuraXIE>16~b
tinlp
,6.
t 0 eonsideram--,pent:ru
simpiifiCaI'e
de 1
So
In retelele
--a)
Ij'c
sensul
eu.rentu~ui ~
a pub e-
mai precis
1'11 de- seur-tc ireu= iUl) asbe inspre dreapta~ ia1" figu 1'<9 Xlo 16 9C in=
12
l.;c
10
b)
I~
spre stingaoIn
mod
H------M ~l ~I
C)
¢o-riC'Spl.iffizator~ p e
f'igu.rarezultanta
s-au no tat in dreptul reI e eJ. or nu numai tempori=
z~rilev ci $i sen=
Fige XIo16o Protec'iia unei revela cate 1a ,doui eapeteo eup rapunezea schemel or coaponen teo pJ,,!Z;,arEHii peleelo'r e1 aen sul, pe care
alimen-
Burile puterilor
pentru e a :rsleul sa aevionez6o Acest sens sa alege intoatecaz,urlle dinspre bare BpI'S l1nieo Dace.. sensuf puceri! este contrar eu cel' indicae prinsageata in dreptmJ. .eleului~ proteciia trebu,ie sa :fie bloeat:ao Rezul tii dec! nee asitates une r relee sau elemente diX'ectional e sau de put,ere (wattmetrice) ~ -rieoare,ae- ale' p emit sau bloc_heaza. 'fun~tiona:rea-proteetiei~ in funci{ie de sensal, pute= rii de seurt;elreuibo Pentru alimentarea releului dip.6cVional eau wattmetric stItt neeElsar:e in statts :s1 transformatoar-e de tensiun6~ careseumpesc. in.stalatiao De ae ese , alitnentarea. "tilnet revel,s din doua capete~ de!?i avan.tajoa-sa prin, marireasi.gurantei de al.iment$re a ¢onenunat;oriior" prezlnta dezavan':" f;a~~l protee:t;iei mai complicate ~i mai eos'tisitoareo
eare rezul til prin In ae est fel rezul ta tempo= trebuie sa.... aiba pu t e r-ea l
Jie sourtc,ircuit~
~a un seurtcirauit
Xlo16,a)
VOl'
aO-'
tiona releele de 1a oapatul t:t"Onsonului, d ee azec e gelelalte reI ee din re'V·ea .sint fie temp-ariz EitEl La in fd:rz :ieri mai 'mati
La deconsG:tarsl'l
deelementels trebuie
prevazuteeu
direetional,eo
Sa _ob-
element_s direc-
tiona19", In f;igura XIQ16~a ae asbe cazuri au f'O.8-t notate prin sageata punc nata , -Astf'el, la un scurtci!:'Cuit in K' ~r6=, leul din sbat t.a de La cap.e. tul din drea,p ba a tronsonu lui ~ t empozd.z at la 1 s face de prisos el amentul tional a1 releului temporizat la :3 So In st-atia mijlocul marirea retelsi temporizarii und s temporizarile la sint de 2 s , u~ul din relee la3 direc.= de la prin
s (respec=
" 2
tind bineinteles gradat La de timp la releele unnatoa ~ re) se poateelimina elementul direot;ional La ac es t r-e-leu"
b , Gouacher-ea re-
direptl.o,nale" P'ro bec t La direc\iionala se poate realiza sup r-acur-enb ell un element directional, directional
;t eelor
un releu de un releu
aeparatQ
In figura ,XI,,1? a-a indicat- felul in care un element directional poate bloc~ (atunei cind puterea de scurtcircuit are sensu'l de la linie lnspre bare) act Lunea releului de su ~ pr-ac u r ent , Intre ccn bae t et e aeest-uia se introduce In cazul considerat elementului buie sa. fie
0
p'l.aca izolan ta. p 9 deplasaes. directional W (wattmetric)G mai rapidli decl.u a elementului
de sistemul Actiuneaaesstuia
mohU al tre--
de supracurento
-E
W
CB
I------i...
l-----l
~~~80'
1-1--
b)
11
~BI--_
a)
c)
De eele mai mul be oriD blooareaserealizeaza prill purierea in aerie a contaetelor rele-ului directional eu contactele releului de sapracurent" In, figura Xlo18p8 s-a. reprezentatpenbro
0
singura
fazeS attt
'comeada releelor
cit,
$i circuibul Releul
ope~
rativ~
wattmetrie
c------~~-----------------------a------~-----r--~~--------------
c'
~-
b'
a'
La releul directional ,
sp r e
bobina
ne ,
ui" In figura
s~a reprezentat
ope;rativ in c az ul. unca p ro t ec t iL cu brei relee de eup raeur-en t ~i -trei. relee direci;ionale monofazate .. In figura XI,,18,c s-a con sf.d e r-ab un singur reI eu directional trifazat e La reyel el e de medie b ensf.une, nulul nefiind legat direct la pamlnt;~ slut sufi c i au t; e a 0 ue. reI e e de sup rae uren t;~ iar reI eut VI( at tm e bric
poate
terii i;inerea
fara
Pentru
ob~
sinb suficiente
doua
t-ransfor--~ ac-
ma to ar-e de tensiune (montajul fn V~ figG. XI"19),, c , Comportareala scurtcircuite nesimetrice .. Cuplu1 tiv al unuf raIeu directional are expresia
C == k I U cos (
cG =-
ex: )~
'1'
eXI_? 1 )
in care
releu
ristic
releului,
care
defazajul dispare
devine maxime
La- scurtcircuite
lor $i a curentllor, e auza el ementele
"'"
91 defazajele,
pu tea functions
Fentru oa nesimetria
fata de pamint (tensiunea
tensiunilor
omopolara) trUa
=-
cauza montajul se numes ce "de 900n .. -Tn tensiunea Uab9 ar fi rezflltat un men-
La montajul de 900, considerat in figure Xlo2o~ la un d~ fazaj 'f al curenbul uf de scurtcircuit' fa~ ~n urma fata de t-e:q .... siunea Uaf' ac esta._ va fi de.faz at l.nain be fate. de tensiun-ea
Ubc aplieatareleului eu
0(,=
Astfel zul ta
...
0(..
1a = 20 0
'f = 45° .,
a ..
45
r
.p.
DC-:::
rxr.t :
30 sail 45
a cuplului
poate
C = Be (kI unde
iT
l-oC,.. )'9
,_
--
$i deel
e
joe.
Cuplul
total
kI
dab de cele
trei
sisteme
wattro.etrice
va
fi
c :;
2: Re
ul- ocr::::kRel-ocr(Ia
cupl.ul, ui
Db-c + Ib Uca+lc
Uab)e
Inlocuim
in expresi.a
aeama,
c.a a :: a 2s
A.
Ib+ a2Ic)
~:f2(Ia+a2Ib HI
Ie)]} _
(XI" 4 )
:: k Re {
Y3 j 1- ocr
U.fl cos (90
0
(:3 II
~.- CG
f IT
= 3 12
U f2)}
%:
=. f2)]=
)}+
I2Uf2cOS {Cf~tM(900-OCr)}]o
expresia
aparente conjugate complex .3 II Un ~i .3 12 Uf2 de secventa direcba !?i inversa~ Dace. prima eate indrep-tata intotdeau:na .pl eaGa d Ln, d au ten-
inspre Locuf, de scurtci:t.'Cuit.;~ a doua , dimpotriva, ~. spr-e loc;ul de sctlrte-UJcu1t, deoareee generatoarele ,
_ siuni
deed nu genereaza putera de s€cvent'a inversa .. De ac eea =I2Uf2 este. practic de acel as I s:ms au jj_ Un t din care c auza ambel, e oupluri r~zUl be. paz itiv8 Prin urmare. nesimetria scurtct1.'Cu1tului nu influenveaza negativ asupra f~c tionarii releulq.i trifazat conec bab dupa montajul dt9 90° .... do Oe,ri'n1e faja. de relesle direct;ionalel) Releul direb.tional trebuie sa act;ioneze rapid. la aparitia scurtcircuicu1ui mai rapid decit releu1 de sup mcurent g dar La disparit;ia scu r-tc ircultu1ui (1 a revenire) mall ante AItfeI pot sUNani daconec tari neselec tive c a , de exemplu~ in ·cazul reprezentat in figure XI,,21, simetric9D
, _ ......... _ A •
eind sensul
(1)
puterii
:prin
QC
in re
difem saNin!i
~7'
g Im normal
dincauza
mari cuit
lui
s:
de
sensul " Fig", XI~.21 '" Oaz ul un ef d ec enec tar~ n eael ec tiv9",
(2) 18 un scurtciD=
in K~ daca t'''eleul directional nu eate suficienb de rapids e1 nu bf oeh eaz a cirouitml operativ a1 int.rerupatortilui Oc;ca.re
va fi inchis
de reloul
de aupracuzent,
tiona! este prearapid la disparitia scurtciX'C·ulbului.el debl@cheaz& circuitUi. operably inainte c a e1 sa £1 tost intrerupt
de r~leu1 de sup racurent , In ambele cazurij,1 intrerupatorul oC. se va d ec.on ec ba in.mod nedorit~ La avar!! apropiat;e~ tensiunea sc ad s mul t9 l.nsa nu sub 1%
din val canea nomala~
de scurtcircuib~
"Re1eele
directionale
sa
,. Viteza deac;t;ionare depi.nde de val e area tensiuniie· Deoar-eoe viteza trebuie sa. fie mare 18 aparitia scurtcir.cu;itului , I~" -' ~i mai mica. 18 disparii;ia lui!} este bins e.a bobina .d e tensiune sEt fie aliment:aba La aparivia sCllrtcircuitrului, e u t'ensiunea nonnEila di:'" nainte d~ ',S(}Uit't~ir¢:uit
1a .dispari1; timpul
1~ ,;lcU',t'tio.i;r'C 1:11ulu::h. t
'.0 U
,Ac:est efeq t deinert;iYJ sau -de ".memoriz,aref' se realizeazi oornpl$tind (figeXlo22) bobina releului L cu 0 capacitate _0 illl"9Z0nanta em ea La 50 Hz ~ i sl!bind. mult 1 eglitu:r8Si.s temului rezonant eu ten.siunea exteI'ioa~ -Ub eu ajutorut .unei rez is tent e mari Ro, In !'egin1sJ;ationar- 'P x-in- R, t1' eae numai un ,e,U'X'errti fo!,rte mic~ din c auz a ~ezonetei<> c De aceeaU == Up'; La sC&derea b:.t'Us.;" ci!1(san laariu1area) uenaiunii Ub,Ii, tensiunea U se manVille pina nu a,a dd!slpea,za energia inmaga;zinatl in circuitml oseil~toRezistjenVa R
.fiind m.are" lar 'p_ierderil ai.:ecuit:u1 0 se ilan t fiind Figo 'XIo 22:0 'circuit'de inti!'ZierE1 pen1;irubob:t"'" e din mf,ci ~
na de bensiune~
periodice amorti~at;ei\ , . 'Qsoilant~ doo1 50 Hz,; eo ponstU1Cj1a, re*;~e+_(),£,,, R~leel edirec"t',ion?:le pot .ii realtza,te pe un~l din pr.inelpii1e au Garesepoat:e~eallza un wattnnetrn" Sini; raspl:nd1be rele,lecu inducv1e~ av.:l:nd ll1\ miez (M~f-igol!Q,23) ~i. un tarnbur din alam.i sau-alum1n1u~ care eats' r0tit S:nfa~""un $;e:n;~ seu altnll, dupe. sensul de -I'O 'tafiea e{m1?tt~Ui lllagneti.c 1"0titer nrod·l1sde .f1.uxur:iledate de bobins__ de cuz-enb oil i bob1na .de tensilln€" Ollplu1 lat;ii tului
J:' -.
energia :tnmagazinatii se poate mellto, tine citava perioade, :tezultind _ scaderea lenta a tensiunii U!il1 a stariL de magnetizare ~ prin osc:.i"", avind frecventa propria a o'1rcni-
<>---1---- ........
r· .1
u
_. Fig.oXI¢ 230< ReleH
dlr€:ctienalotll.p,,d,uct'ie.'" '."'
e sin.t· in ta~1 (i1 /I f 2:h P;r'ima:sitnati~ tre~ui\7 sa co~espundi. ungb1!llut eG.: dcr(~e1aYie. ""-'1" I)'" :::1'",',,,,. __.f>' ,;dl';""",·OC _. 9 0 ,A;:l.~' ".i!.S.r. 51 ~.s;r:,:,Uo.~.~e:~ W3.1.aza>J~.Ji. " ~ (:iC.;,r t. -'D.'a L un meean' 1am:
-+.,., ...:""><.
7
(isee I!lBJr;im (l.iIld rltrxu~ilQst:nt9.efazatl3 ell 90'€!, (,1l.L f2, ~:t zert\ ei.n~ -tl uxuril
el'ec tm,dinam;i.Ol (w~t;'hlnef~) ·euplta Bste:' rz;e;rm o5!rld Ii .lI~i): ,Ori. de cft€: o~l, ae.e.astl ~0n_<t't\ii. l1lt:~ste.$~t:i::sli'leu:t~.,-l'Bleulfn;.. t~ 1n funcv1e-o
'1:
PezpendLcu.lard.ba t ea curentilor (II .L 12) considerata mai SIlS pentra simplif,icarea prez entarii ca 0 con~i~ie de echili~ bru pentru releu poate i1 illl'ocuita prin camparares 'inQdule1or '
ma.rimilor I'
pi
:; II + k
I2-~
(fig
XI" 24:)
= II - k 12"
Numa dae_a.j3:; 90 a i re=
900
0 , ,
.aul ta It
= I"" Daca.f3.(
daca_j3'>
90
Iii caaul
figura proportionale
'I' ~i lit ..
mobil
aci;ioneaza It,
cureni;ilor
1"0 EchUibrul
=1 II
fomind
diferenta
If
0
In _
+ k 12 I....
I II ... k 121
If nindu=se modul e'Le If., L" sub forma de aurent continuu, iarcureni;ii se scad dirac t 7 sau se formeazii diferenta am-. perspireloro Aceasba difereni;a. ae'tioac easba se redreseaza
un releu
polarizat,
l.nt1'-'un
sens sau altul, dupe. sembul diferen·~ i;ei, deci dupe. cum_;S:5 90° .. Daca se formeaza curen1;ii
+ kt
It - II lit
echil1brul
12 ,
(k' F k" )
- II
kit 12 ~
(j
sep'oate' obtine la un unghi j3;: 90° Din prezentarea de mai sus a rezul tat eli 0 eondi1;ie de faze. intre II $i 12_ a-a putut inlocui c u 0 condii;ie de modul p en t ruT" $i pt~ Obss:r'Vat;ia este valab'Ua $i ,invers~ .astfel :t:n. cit releeis cu armatu.ra oscilanta
(fig"
dupe.
Gum se va
a:r~ta,
c ad ru'I XI"23),,
unei
de impedanta, pot fi in1ocuite, scheme co respunza to ere , c u r-al.ee de indl1c1;.ie complexe functionarea
0
COl.relee
.In
(figQ
30 Pro bectia
temporiselec-
De ac e ea se realizeaza
releu 9i-locul
t;a d intre
scurl:icircuitului
t =:: f(d)o
Aceasta functie poate :fi continua (releu cu ac t Lune lenta, (f ig" XI 26~a) sau d iscon tinu.a ~ av ind 0 treap te. de :fune t ionare . rapida, instantanee (1) -9 0 portiu.ne eu variat1,a contintJ8. i
Q
tl
;-/'"
·w
o~~---------- --~
d
o~====~------d
(1)
a)
(1J
oj
c)
Fig
eu ralee
de d1stant;a.
(fig~ XI.,26p:b) sau In trepte (fig .. XI.26,e) .. Ultima este .cea mai rasp:l.nditag p en er-u os. se realizeaz-a W?or printr-o eprpbinatie de relee9 e el.e de tim.'!?':fii;nd reglate La 0 mtirziere con..,.
stanta.&
In cazulre~el a1 CCi:mplexe din figura XI:"27, 1 a un BCtlr~circuit in K, dintre toate relge1e' de disbanya (prevazute .cu
elemente direei;ionale
d rep ba t~insp te
care
esbe in':
fiind mai indepartate ~i avind deci intirzie= re mai .aar ej la un scu.rtcircuit in Kg vor ae t Lona oCt $1 f" iar ex. , (3tt; Y vor pomi dar nu vor put ea da comanda -- oe .dec od
e~
(I'
fit
r8 bare)
nu vo r ae tiona
f? 1.fi
.~ el.slalc
71'")
nectars
d:Ln'cauza
int:lrzierii
mai mario
a-a
temparizarii avind
La
caracterisctei La l.>e'lee.1.ea<>o .. e
(din rinYa.
0
dreapta
9
barelaI')
100,!-
d easup z-a axe L de'refe=iar a eel e a' .. od' (din stf.nga bareIor, d~i sensibi1 e 1 a pu teri indrep ta1 reI
(1)
al_---:~--. 80%
80%
stings) ded~ sub bul, axe ide . ref' ~ r.inta~ Se observa (de exempl u 1 a diagrama releului trasata
be spre
a;
vite,z,ei la un
tron ~"
de
mai gras) 9 os. zona' CL) (adica treapt~ de aciJiuneinstantanee) ac op era aproximalJiv 80% din lungimeatronsonului~ zona san treapta (2) ac era res"tul din tnxmscn inca
op primul 91 c Lzc
50% din tronsonUl. v ec tn , iar z sna (3) corespunde celei d s--a do ua jumata't!i din tronsQnul v ee tn , plus 0 mica aGop~rir~ (ci~ c a 20%) din altreil e a tronsono
--'
XI. 29), partea aentraIa, a unui d\? ambele pa~vi in zcna {l),deci Ap!'o.ximativ ?o% prin deconectare
d.econectarea este simul tana '}i ins.tantanee~ d;Ln tronscn , la ambele c apet e , este protejat in zona (1)~ d.ec L instantanee~
T
a)
bJ
-+
113 capatul apz-op Lat , 9i deee ~ nee tare "in zona (2) ~la c apa t ul, indepa.rtat., Deconectarea
T
20%
E
60%
20%
partea
Fig.,
t or , mare9te por'f;;iunea de tronson eu pro t;.Gctie rapida:"La :nef'unc,!;ionarea reI eelor in zona .(1) aau
(2)~ deconeetarea in zonele La
0
nata ..t;irea
XL.30e
stahilita'l;ii
tronsoane.lor
vecina
(2)
respectiv
schema bloc
(f.ig" XI.3o,a-),re.ac~
be GU
uno r po r-t Iun L suplimentare de linie 'fig" XTo30-~b)c In ac e sb c az , p unct eLe de ech I'l ibru p o t fi si tua be afara port.iu;:lii de linie p rop r-iu-z ise ~ rezul tind pen tru intreaga linie 0 p ro~
in:
e simul tane. ~. rapidS. .. Masurarea distantei se P?ste realiza detenninind Lmp aned 'lIa, r-eac t anjia , rezisten'f;;a (sau 0 alta marime proportionala' cu distan'f;;a) dintre releu ~;i Loc ul. de scurtcircuit .. Corespunzii ~
tecti
t:or~ releele fii proteetla realizata se numesc "de im.pedantan·~ !fda reactan~a" e tc, a, Raleed? impedantiL In punctul de scurtcireu1t, la un seurtcircllit ttl.e,ta1ic~ t ens Iun ea este; zero. Variat;ia tensiunii $i a curentului; 1n f'unctie de'distanta de la locul de scu rbcircuit: a punetului de m~sura (releul) este reprezentata. fn figurcLXIo 31" 'De fap t c:hiar Hf variaza proportionalcu dis tantat dar I 'nu esteconstant:tn teate cazurile. De ac eea se ma~
" .". v'
soare
imped?nya
,z=+"
U
'
- 439 Elementul de masura este un releu ou arma'tura Clsoilanta (balall"~a), reprezentat sohematio in f'igura XI.32. El :1..91 :t.nchide contactele dao a Z .::: Zr' Zr fiind impedanta r'eg Latao
----I~d
?I~
I
I
I
t 11111111111111111111
I,
Ii
~ 1111111 I II
! III11I
t II [
a curentului
Intr-adevar,
Fig.
tao
cuplurile
. au
incpidereacontactelor
Cr
:::kr
=
r2,
2
kU Uf,
se face oind
au < GI,
adlca
leu u~
sau
Z<~
= Zr"
Valorile regtate difere. pentru eele trei zone. Elesint' Zl,22,Z3 (fig. XI.33). Caracteristica in trepte rezulta,da;ca
(j) ,---------- --- - --- -----,....,..------1 -
I- - - _ - ..... __ ~_--l.:.'_"'_---! --
2}
r,~ O,{,.
(I;
Fig. XI.33. Zonele de impedante. protect;ia ae rea.J:izeaza. trei elemente de impe4an~;j_, fU·14eCUI
j_
ce ,
primulft 1a Z < Zl \l instanfJaneup. adiQa ':PI =: 0' ,I s , al donea~ La Z < Z2~ en T2 ~ 0.;6 s (acest element de$:i. po rne~ be 1 a .z < Zl ~ dar est e fara ef'ec t d 11" t ~ d eo arb ec ce Tl < '112) a1 trei1ea~ 1a Z < Z3P cu T, - 1,1 s (ill; =: 0,5 sj ac ssb element nu ajunge sa ac1:tioneze dace. Z < Z29 d eoar-ece
jJ
Figura XIo 34 arata. ci.rGuttul operativ de co·manda a declan"atorulu1 (BD bbbin~ de deelan~a:re~ OB "" ccn t ac ts bloc 9 W = ~oil.tac tul releului directional) ~ pen tru a realiza 0 carae terir tiel co. erei· zone de pro tee tie cu tempC!lrizare in trepte .f1xe~ ]?roGE1etia eate sensibila pina. Ie distanta l,a care Z < Z3 (din""
=
releul
nu I'vedett)"
<
z3
tacte1e
T
rea nu se produce
deschi-s.el
T inchi= 3, colarespunza= or
88
unei
abunc t dec onec tarea c e dupa timpul d erea ,con bac tel
.'
toare ale releuluio ~acaZ < Z19 elementul manda d ec enee t ar-ea Lns t ant ane e "
In unele cazuri~elemeIlt;u1 en d!3' impedanta arc
de impedanta
Z3.se
Zl
009
inlocuie$te con~"
cu un releu
,..oG
0
de pamire.,.
izolatoarelor la
I n flu ar
80
t:
u 1 u ide
t; urn
Arcul
electric
de conturnarea
scartcircuit mare9 be impedant;a caii de scuz-tc Lrcut.t cu rez Lstenija arcului Rao Notln:d c u 'ie :lmpedanta liniei, rezulta
v
In figura de .relatLa X'ePrez entat XI" 359 impedantel e masurate din a 91 eX"primate,
eXI"S)
sint
reprezentate
rind
in primul
grafic
la
im;pedan~e
,
ae ..
orizontale, bine
r-ez Lst.enba
arcului
nu are
valoare
_det-enninata,
(2 )
d eo arec eid e --
(3)
Fig.
XI.35.,
de impedantae
de muf.ti. fae tori, ea, de exemplu~,_ marimea curentului, lu-ngimea areului, v t t ez a vin!:;ului e tc., De ac e ea , t"in:tnd seama de v al.o a r-ea maxima a lui Ra (ea c r-es t s dace. Isc este mai mic),
rezul zenta
d epinde
be.
z~
care
pot
repre-
s-au reprezentat :;;i c crcu raf e eu ~ :; ZI' Z- =Z2' ~ultlnd ~onele de functional'e a p ro t ec bd eL cu vt erapo-.
rizariY Tl" T2, T,. Dreapta D :imparte pianul R-X in zona l:r~e1'a $i c e a b'l oc aba , deterininate de r-el eul, direc"t;ionale Astf,el,
scurteircuitele
'lOBeS.
~:J!3-O-da
-liiob571"'9e;4~
Punctul (1) la
]}I:t
de pe linie9
trecerea
de la
zona Et~i
zona (2)~
E _(respectiv
pen tru
t de co ndLtia
Z == Zl' (Xlo6)
adica
E1 apare deci la impedan~e Zt 'cu atit mal mac a , deci eu mal aproap·e de at-atia a., cu ef.t Ra este mai mare» Grafia
atit. pozi~
E se determina cu ajutorul cercului reprezentind Z ::::Zl' (fig Xle35) $-1 a v al.o rd.L date pentru Ra" Rezul ta d ee L, ca. din oaus a aze ul.uf ~ pro teetie de impedanta nu asigura. un
Q
tia punetului
stabi!,
px.o tootie
ae.eab
rezultind
estfel
omicl?orare rapidao
a par-
insta.ntanee a
Proteetia
La
~ "-13,"
studiul statice
.1 ape n d u 1 a r 1Q diagramelor de impedante~ la problema stabl1itatii 8-.8 V:9.zuu ca polulPt care in planul R-X reprezinta
inconvenience
are
impedanta
masurata
in care
- '1
p
XI.36) in Ca-
zul Cg tensiun:U e
doua punc be teI'=minal e ramin constant;e~ La pendul~ .... 1'i1 e mas 1nU or -sin-
lihera
.~
Fig$ XI.36o I;DetJ.l lui P·-;l..,a. pend~la..-ri,,, In cureul pendularii dace. ga· tn pt eu Z·
libera
din ajun-
>. Z:3~
mill t P
dar
~~ ampli bU:dine
Z3'
reS1?e-c tiv
ac t;ionarea
prbteci;iei
de
-'exil:lte 'scu'r-tcircuito In punetul Pc' impedan1;a 91 eurentul nu difem de valoriie ,care s , ' apar- In cazu.L unui .6 Clll"tc,ircui t pe linie,~ Pendularil·e' sint inspt,ite d'e euren1;i mard, in~a aacaracter trecator e Le aoeea functibnarea pro tectiei trebuie b'l ocatEt in cazul ,peIiduVirilor 'de amp Lftud In e mar e, Elementul 'de blocare determina a
na (3)
sa
zonA
bloast!
B(figeXle
36) ~ care trebuie in.sa sa perrnita functionS. ~ rea la scu rbcd reud.b eu
xt
are
o ',",
(zona
A) .. Linia
de
sa
o a la majarltatea
rilor'-
cazuQ
R'
eu pendli1.ari, b lo-
in zona (3)' s L partial $i in Zona (2)(> b Rale e de rase tan:ya~ Re~istenta arcului modifi,ca im:p&-., danta liniei~ :1:n.sa reactanta rezultanta nu se schimba~Prin uz-mare punc bul de ecf:'lilib,rq. E nu se deplaseaza -,
.
prinefeotul
de. linie'cu
j'_'
8_!b;
cului
$1 deci
-
por-yfunea
-
inst antanee,simv.l
tana po aGe
Protectia se realizeaza (figaXI,,37) eu doua elements de reactant;a care aCiji-oneaza cind X < Xip respectiv X <: X.2~ un e'l emen t de po,rnire Y1J Care inlocu= ie9te:;;i e10mentul directional I?i un element de fntirziere (tem:porizar'e.)" de reactanta poat e fi rea=
;, Un releu lizat; eu un ruecanf sm de indl,.wtie conectat oa :l:n figura XI$ 3-8., Poe ocoloana exi:.sta $'1 o i'nfa,;iurare ~upiiOlenta;i 'D'>~entru
II
def'aaar-ea fJ_ll~rului {;uplurU"6 r-ezul t8. pr-Ln :interactiunea £lu~rilor de :pe eoloane perp£mdiculare intr.e ,ele~Astfel rezulta
c1 =
C
kl-I2
U I sin
- kIt
t.
Raleul actioneaza
r2 ,
X <-, k
sau
U." SUl !
/'
Z'V: SUi,:;
Oontactele
va Lcar-e ,
£x;. •
r n ire. XI. 37, e1em enttl 1 .de pornire Yare 0 carae teristic care trace prin -origine. In felulacesta
-,
E 1 e men
In figura circulara -
- -.functione'aza
c ale' tron-
- blocheaza
tia
la scurtcircuite
din direc-
directi0nal),
...locheaza b
, torului
in regim normal de func'tiionar e (punc tuI P), cind dincauza fac-de putere (cos~) ridicat, X
011'iu1 de .func-· Oaracteristica circu1ara se cbj Lne eu tionare a releu- .montajul din figura XI.39. Cuplurile sint
Fig. XI.39.Prln-
este mic.
lui de pornire Y.
°1
C' unde
;:::
·2 k' U k"
~,
ur
cos
( t"
- JV).,
U ;;;i I la care fig~XI.38, C0 o e., >P :::90 ).
'..f
este
ungh'IuL dedefazaj
Y,
l.utre
devine Releu.l
maxim (la rel~ul de reactants. din act i.oneaz a dac,a C <; 0,2' ad i.cd l
s (''I - Sb)
f·
cos
CaI'acteristiea
rel.eului
este
data ('f~
de egal.Ltratiea
'z ::
d cos
If),
c a re i a in planul R-X 1.i corespunde un cere c u diametrul d (fiiS.· XI.4o), fnclinat eu 90° fata de axa realaoEste de darit c a ac es t unghi sa fie apropiat de unghiul de faza a1 impedant;ei pina La Locul, de scuz-tc Lrcu t c (:a:rctgi) .. -Contactele releului se p en t ru valorUe luiZ situate teriorul .c ercul.ut , Exista tici
TIU
~II
circulare
tree prin origine s L nu -au c en ~ trul in origi::1e ~ aau avind carae te... ristici eliptice. Aeestea asigura \1:.'1 blocaj :in eazul penduUirllorg
j3.Schema 'de mGntar-e"Releelededistan= 'g('t pot !f:e.sura g r-es Lt distanta pina La Lcc ul de scurtcirCuit nu num a.i datorita rezisten1;iei arcultii (c e ea ee se elimina la releele.de reaetanta), dar ~:;;i dat'orita faptului ea la seurt ""' c ircui t e nesimetrie e ram:in tensiuni de faze. diferite de z ero , 8i :in Beast c az :in-sa erorile pot fi eliminatsp prin al.ege r-ea urie I scheme de montare co respunza to are .. q 17 Fie de ex empLu un sc ur-tc Lrcu.i b 2F C'
t
I [
II
t
t
t I
tf
I~-4 4,-t
..
La releu
TT
Ubf - Ucf -
avem = U,0 f +
-'
-'bf'
-R
Z Ib Ie
+ Z' Ie'
,'l" Z
9i
ucf
ITef + Zt
+ Z. f
(XI~8)
It'
Z'
fiind
cu al,e ale
Imp €<l ant e£ e p rop r-i L $1 muf az.e'l or-. TJa scurtcircuitul 2Ft 2F?\ : I b .+
_ 1= o~
'e (XI,,8)
::;; tinind i
adica (XL.9 ) Prin urmar e , dace. p ro t ec t La de reactants. se alimenteaza de la tensiunile intre faze s L de'la transformatoarel e de eu= rent:; legate'in triunghi (fig" XI~~l) ~ punc t;ul deechilibru ra,mine .stabil
fiti iri raport
c u felul
40 Protec:Yiadiferentiala.Q Deconec tarea simul tana~ rapi= . dB.J·a unei li:h11.:din ambe:tle oapete, se pcat e r:ealiza prin de .",
teetarea sCl1'rtciI'Ouitm.lui p e linie~compartnd curentii de .1-8,_ e el.e doua. cap~te~ Acest Lucru ae realizeaza au aju.torul pro teci;i.ei diferen'\liale 1eng Lbudinak e ....Acea.st'a comparatie , ae rea~ lizeaza eu ajutorul uner fire auxiliare numite fire pllot,din
<=
a.re c auea proteet_ia diferentiala longitudinala nu seaplica decit la tronsoane de linii scurte~ In roul te cazuri exista insa lin1i cu...ciNuit dubLu , la care eompararea cu.renVi1·or' am=
t~'l1n 'singur
capat
poate
indica
din c,ircui.te\1l Pe ac eas sa eomparatie realiz eaza pro tee Via diferentiala transversala{l In e cntdnuar-e vom p r-ez enca :1:nt1:i , ae es t mod de p re c ec t Le prin'raIee",
,
se
avarii
pe unul
Protect1.a diferentiala pcabe .fi apl tc aba nu numailali=_ n11, c t in principiu la ariee element de reyea ~i se folosel;l= te·d~fapti La t;ransfQrmatoare~ genera to are $i b·ars", .__a'0 Pro t;,ecti~ di:fBrep.tial~ .
eels
"iGllaci,i.auit-e--pal'alele
il'ltr-unpune
ea
18
t K' exterior tronsonul ui (fig XI~4.2) avem Il = 120 Transformatoarele de cur-ens Slnl:; i.n zp.on= t;aj dii' ere,trtial -(sau H in 8") It obtinlndu~se curentul de d if 6"'"
un seu.rtcili'Cuit
retita
(XL,lo) uncle
Ii ;:: ~
II'
I~ :: k2 12 "
I'apoartel
dcua transformatoa!'e
e efec tlve de transformars a1e e e10r de curent de pe ae seas f fa;4a 'a c e'lorin prima aproximatie ea incl.t releul dlrerential
~.=
Care
doua e Lrcu Lt e , Se po ate presupune =k2 s L prin urmare In,:::.;= 01) as-trel esue
RD,
un rei en eensibil
de' su.pX"acuren,t~nueste
a,etlonat",
8----
FigoXliIl4ZQ
Pro teetia
diferentiala:
La un scurtcircui
jat9
itelor
c ur-ent LL fiind
respective
scurtcireuit eurge p e c al ea A-B-K), rezulta II F 12 (II> 12 ) $i deci In' #. 0" Curentul de diferent;a va provoca d ec onec tarea imediata a . scurtcireuituluiQ -
Alegerea tional
indepartatreprez entat
circu1tului avariat se face de un 91 E!llsn.t direc...: nereprez entiat in figura Xr,A2o Deconee tarea la c spa tul
B se face .in A" de un sist~m erorilor de protect;ie analog cu eel
oC"Problema
ma
t;
are
lor
de
(XI,,12)
Ii 12 din
9-
d:e relatiile
(XI"ll)
ideale
-.;a
datorita
erorilor
...
=-
448
0=
11
Sa consideram.
12
= I, iar
cazul din
Atunci
(XI ..12)
presu.-pune \' ca
kl
este
riguros
egal
cu
tizars
s L deci
$i
cau=
constructive
$i
e ro-
sL o~~~----~~---------------------kll In
12
Ii
de ~I
Ii-I2
k" I. 10
trans=
comportarea
cu r-en b 18 sup.racur-en td se d ef'Ln es be Curentul 110 la Care e ro s-rea de curenb este de l~ (adice, It o~9' ~I) $1 cifra de su~ pracurent
(XI ..13) ad Lea ace'L mul tiplual curentului nominal La care eroarea de cu ren b este de 10%o Ambele ac es t e marimi slnt determinate ::Ln mod unfvcc numai dadi sarcina secunda ra e,ste cea nominala,adica d ac a .irnpedanta sarc-iniiare val car-es bIn s d et ezmdzrata
Zne
.lnbr--.adevar ten.siunea indueS. in tran.sformatorul de curen t tr€=> bu l.e sa acopere caderea de tensiune pe Zn lid dec-i e s t e d e t e r-
induss.
determine.
nl1X~
Pro tectia difereJtt;1aVi transversale. 'nu l:irebuie sa -ac\;izy;,. nsz e 1a scurtcireu1te exterioare" De ae eea trans,format-oarel e de cur-enf f;,rebuie sa fie de coustruct;ie ;tdant:Lca ~i sa aiba c ifra de, sup raeu ren tel t maf, mare," In ac e1 a$ i t imp ~ c ireui tul lor exterior sa nu fie incareat; eu ,;Lmpedant;e suplimenta.t'e9ca~
de exempl
S'6
u , a uno
e ralee
de
eup
racu
renb
Instrumentele acesta~curentul
.de
ma"'?
sura
avind
trab.sform,atoar'€
Tn felul
de eure,nt~
sede scu rbed.reu-
de masura de distruger'€lla
diferential
RD' trebuie
trebuie
sa
fie
sens 1.bi19
c
insap.ra~
gul de sensibilitate
sa
fie
suficient
de ridicat0cpen-
·tru c a el, sa nu ac 1;; ez e Is scurtcircuite ion exteric:iare'llAceasi;a insensibilitate a releului La curen1;;i de Ciif€ren-ga In J:r).iei prezinta dezavanta.jul ~ ca 1a extremitatea indepartata' a lini~
"-
ei apare
zona de insensibilitate
transversala
diferen1;;iala
II\) 12_
oi t trausfonnatoarele de c ur-enb au erori mai mlei 113. supracuren1;;ij) cu atitpragul de sen~ibilitate a releuluiRD poate fi mai cobor.tt liIi deci cu atl.t zona deinsensibilitate 1 a capatul:J:ndepartat a1 trons'onului pro tejat devine mai micaf) Ea e sb e ades ea sub 10% din Lungdzaea tro.nsonului .. In afara de erorile transfoIm.atoareloa:' de curent $1_ in~ gal i.ta tea imp eel ant e1 or c e1 or do ua eire u i ~e influ ent :eaza asu """ pra sensibilitat;ii admLs e 1a releul difer-ential,>
Fu net f 'on a r- e a in e a s Os d. ,8.., La un scu r-be Lrc ud t in zona de insensib:Uitate B. (fig" XIG44)~, releul a nuv a _funeti.ona (II =f2)~ deconectarecacirouitului ef.ee<7~ tUlndu<=> se l:ntr...o prima faz.a numai dinspre b ina ~1.,a <>-o~2 S·9Cun ...
fl-
j3
de., Pr.in
egal
eu cu ren.bu'l
absQrb-a..t
d e_ sa rc ina) ~ p e cind 12 = Is,c ~rezul tind d eeozrec tare.s; ~ i in a~ IntS:±'Ziere-a. est,eegalacu :lnttrziet"ea :re.1.e'elor '0$1_a 1ntaP€lr~pa= toa:J:!elor din.a.j)- dee:J,.d_e 0 til e "o()ojj2 '$"",
'-
are 10«1 _simultan~i instantaneu, in c asc ada, insa s L alia timpul total alintreruperii scurtci~ cuitulu:l este mai mic (o~2", ...;0 ~4 s ) decil; la p r-ot ec t La de d.Ls-, tanti~ in zona 2
Decon ec carea dec4. nu c L
(circa
0.,6 s ) ..
Protect-ia
dif
t-
in caScada ..
fi PI:O t ec t Le independenta, 01 numai ca 0 p ro t ec t Le auxiliara" In caz de n efunc t Lorrar-e , intreruperea se comanda de un sistem de. p ro t ec t Le de baza , Ogre reprezinta 0 rezerva.pentru ac es t c az ,
b , Protect-ia
protec1;ie
bele
gul
difereny1ala lengitudinala.. aSigu!'a- 0 d econect ar-e instantanee-~ al e liniei, protejat oriunde •. Fi-
capete
s-ar fi produs
tronsonului
slnt insa 0 Bursa. de avarie p en t ru sistemul de p rc t ec t Le $i de ac e oa precum s L pentru instalai;ia, faptul aeest relativ S c hem
r-e'l e pilot
/J
FP
ca
scump eac
4
B
teet-ie
nu se aplice.. decit
DC.
tronsoane
C' 0
n e c ta:re"Se
doui scheme
.feren1;iala 'ciroulatie
de
£"010seso . pro t ec t Le dide Fig. xr;45.- Scheme de C onec tareo 1 a protec tia giferen1;iala longitudinala."
. - ~ schema cu cu,ren1;i
- schema cu tensiuni in opozi1;ie (fig~ XI~45;b)~ La ·schema din figura XI~45ta; Care este c ea mai re..spindiI;a gl ide ac eea va it analiz ata mai in de tal iu ~.fir"e1 e pil 0 t FP sint parcurse i-!}, mod no mal de curen tu~ de ciI'Culatie Ii =I2" In c as de scurtcircuit p"e linie CII "I: 12)~ cure_ntu1 de dif_8 ... retitEi ..·va treee prih releele diferentiale, provocind" decon ec tra-
- 451
'=
rea liniei" La un scu.rbc Lreuf b exterior spare de asemenea un curent de diferenta datorita erorilor inegale aletransformatoarelor -de curent, Insa sub pragul de' sensibil i'ta:te a rei ee=loro La schema din .figure XI.. 5,bt curentul 4 din seeundarul transi'ormatoarelor de curent are numai 0 circula1;ie local-a p r-oducf nd in regim. normal caderi de tensiune egal e p e l'6z'is ... tentele r. Aceste doua caderi slnt in opozitiein cireuitul ' reI e e'l or , care 1 e compara ~ i deci ac tiQneaza Is apari1;ia une! dlferente a _curen1;ilor Ii ,12.
Ruperea f'irelor la
pilot
lor
are
ef'ec--
te diferite
gitudinala.
dif'eren1;iala
Ton-
Ele rezul-ta
a scurte ircuita te .A
b
f
ftltrer
-t e
A B
B
A
=
0
j3
niei
Bob
ina
deb
1 a car
tiaV4. cu c_ircula1;ie
ci 9i a tunc f cind impedan-ta lor (respectiv rezisl:ien1;a lor~ds= ca darentul de circula1;;i.e este redresat) este prea mar e , datorita caderii tensiune pe ele. PentI'u a :impiedica aasast-a
de
ae t Lune nedorita;analizata
bine de blocare. In figura XI ..46
se prevad
.
cu bo-
va-
'_)
lJ
'\
in lungul
(puac tu1 M)
..- Sa observa
~ensiunea est'e zere9. din care e.auza fire'l.e--pilot pot fi considerate BQurtcircu1bate in ae es ,t punc t , iar circuitul separat . 14 douat;; In figura, XI.A7 s=~a repre.z entia t part ea de circuit 00respunzatoare rel eulu1 din AQ Se vede ca 0 parte IR a eu renbu .... 1 ui I t tree e prin .releu $ $ i anume cu ati t mai mul t ~ cu c i, tim ....
ped ant a
a buc l ef fonnate
de f'i:rele
pilot
liniel
fc
rP
B
Repartizarea a impiedica
curentului
relar pUote
pe releu
!?i cireuitul
fi~
actionarea I'eleului dlferential de catt's curentul IR!) curentul de circulatle Ie (sau eu ren tut to => tal din aecund ar- I~) se t1">ece print:v-·o bobina de blacare B -a rel eul U19 dind un afee t de fr.tnareo- In fel u1 ac esta ~ rel eul Batie desensibiliz;at $1 faVa. de eurent!i de diferenta. e ane ap ar- in -regim de sGurncirculb datorita erorilor transformatoa ... relor de c urent ,
.?," e T ran s f' 0' r mat 0 a r- e de i Z 0 1 a" reo In general sa p r-eecr-Le e a aeeund aref e tran.sfonnatoarelor de curent sa fie puse .Ia pa.mInt ~ p enbz-u securitatea exploatariL Punerea la pamint eabe deoseblt de importanta ohiar din c auz a
_firelor pilot;~ care fiind in cimpul electric al liniei
pro!;;e->
jate,~ a r put ea obvine fata de prunl:nt un potential ridicat0- In c az ul pro teet ie1 d iferen tisl e rep rez en ea he in' figure. XL.4 5 ~ a
pun
!nsa
ar--
p en t ru secundarul celuilalt transf'ormator de cu renb , iar, alta parte ~ punerea La pam:Lnt in ambe'l e parti ar p emite
de
sa
curenti (vrag.abonzi) din pamint~ Deaees-a ~ firel e pilot nu bl"ebuie sa aiba legattl:t'ia galvanice. eu eehipamentul de protectie~ care as pane is paml.nt;"
apare in circuit;
"" 453
LegatLlra se face c u transformatosre de eu ren t de i?iolare TI,. , astfel ineit curentul de ei1X!il1atie sa fie -nri ceo rab (_figoXI ..48)0 Prin m Lcso rar-ea eurentului .;:;irnarirea tensiun.ii de aliment/are 1 . a c Lrcud tu'LuL pil ob , imp €danta ac estuia apare di:nspre releu r-edusa ~n rap 0 rtul pe. tratuluiraportUl ui de
A
transfonnare
91 deci
'sarcl,na
secunda-
de curent
TC
Protectia diferentiall longitudinala n eces Lba 4 fire pilot (3 de faza 9i 1 nul) .. Pro t ec t t a diferent1a~
Ie. longit_udinala 50) necesita omopolam (f'ig.XI~ numai 2 fire
pilot,cees
Lmpor-ban t ,
Fig .. Xlo48o' Izelarea ech ipam en tul ut'd e proteetie de firel e pile-t ..
;:'.
I
c e c on s t i tu Le un avantaj
5 e Protec}iiabomopolarao Pzo t ec t La prin relse pe faze I.1U poate :fi sensiblla Is Cureilti mici de punere la pamintp deo~ rece ea nu trebuie sa. ac t Ionez e La c ur-en Lf, normali de sarc ft nao Folosind ins~.pentru sesizarea unor atingeri la pamint
sau chiar a unuiscurtcircuit F.N" sau 2FN
0
schema de protec
=.
tiehomopolara, ac eas ba sigu.r.nn va ac t Lona la sup raaarc Ind , Totodata proteetia:hpmpolara este simpla~ realizindu-se cu un singur s i s bem de p ro t ec t Le , alimentat de la t.ransformatoare' de masura~ mantate c a filtre
de secven'tahomopolarao ao Fil tre pentru suce esiuneanomopo la''ra.o In figure XI.o49, a s e ob t Ine un curcn t proporfional cu celnomopolar p+"in insu!"'~,
f!
'.
OJ
Fig ....XI...4ge Ell trejpmopolareG "
marea curelltilor
In figura-
p entrru seovent~AbmoPOlaras curentul total primal' :f1fnd .suma Cllrentilor esler brei faze ale unu L eabf.u t~ifazat t r-ecut prin nriez uf M al, transtoI'Jn\a.tarului", In ftgura Xlo49,c_ 5=a reprezen=
ab c
TC
rc . abc
tat
uniil
.'
de faza (fata de pamint)o.Aceas= ta se obtine prin 1nsllmarea celor brei bensiuni de faze.
FP din
tensiunilor
secun-
omopolara"
d1ferent;iala
lui trebuie sa aibB. 0 co'l oana suplimen tara de intearcere a fluxu~ de magnetizare ab so rb Lt la pun·&->
ap l.Lc at Le a pro=
«--~----~------------------~----0---4~~------------------_'~---
in.-,-, t~un montsj diferenti~ al longitudinal este rep r-ez en t a ta tn figur~ _Protect-is maximal a ,; -di;t:'6ct;ionala homopolara ' ae reallz es.za dupe. Bche=
rna
XI<>5G"
7C
din figura
Xlo51o
Aie! I rep~ezintli,
1e de supracur-enti
protectiei 10 releul
tional Vie
Protectia maximala direc tional a faomopla!;'iio o maximal pentru eurentul ~mopolar $i Wo reI eul, direc ..... p.entrn putereahomopolari pe faza~ iar
faptul
5e remarca
ea
lll
......
..
protectiaiomopolara
nu eate
pro tec-
independental'>
....
Selectivitatea proteatiei~mo:pola;pe Selectivitateao se asigura prin gradare in t1.mp !iii elemente d1reetionale, sau uneeri pur 91 simplu P!in reglarea potrivita a curentului de
bo
caputerea
omoma-
polara circuTa.dlnspre
de 1a capetele
tronsonului
r: o
k
1:.nfa9urarea in Yo a
din stat1e la pamint 9i 0 parte mai mica prill intrerupatoa.:reLe 7' " ReLeuL directional dinfi blocheaza circui.tul de declan'!?are dac a puterea~bomopolara este indreptata· de La bare api'e trans.formator, iar releele r nu ao.t;ioneaza. ourentul omopola-r _ fiind pnea mie .. Releele ec ac~ioneaza instantaneu, curentul de scurtoircuitAomopolar fiind mai mare declt Qurentul de ae~ i;ionare la care sint reglat'e., Asadae , proteet1a este select'i:" v~ fiind toto data ~i instantanee pentru intregul tronson protejat .. 6 .. Protectia de inalta. frecvenya ..La linii de inalta ven. siune" in looul .firelcir pilot pentru transmiterea semne.lelo,~ se pot .folas! cur_entt purtatori de frecvent·a. ridicata (50 OCOc .... 100 ooe Hz) transmifi-i pe un donduotor de .faz,a, sau ehiar unde scur-tre transmise fara fir e Abaste semnale nu pot' se.rvi. insa~ ,din lipsa de precizie,pentru protectia dif'erell tiala, ci transmit aomenzi de declan.$are aau debJ,.ocare. la e.... lalalt capat a1 liniei pentru a asigara deconecta~ea-~~maltanl:
:p~ntru Is din
oricare (2)
9
Xl,,53~av
de distan1;aj3
in zona
-re transmise
oc. 91 l.ntrerupatorul_)3
deconecteaza
instq.n,,~
taneuo
In caz ul, f'igurii
intregul
de co-.
nee t;~raa instantanee si;= mul canas In ac es t c az , 1 a un scu r-tc i rcu Lt in K~ a rputea declanl,?a 9i :intra'=rupatorul _j3 9 care ap ar-...... tine trons:onului v ec tn c elu1 ava r-La t , £1 e abe
f.nsa b'l.oe-ab de s eranal.ul
Fige
tional din oc 9 pentru Care a ac t; ionariie Transmiterea samna.,_, lelor pe liniil e de fnal ta te."'1siune se face dupa schema din figura XI", 54 9 folosind condensatoare de inalta
frecven-
t-e.
cireui~ul
venta
slut limitate
la
in unde sint
prevazute
.
ae ea t c'i:reuit
bobine
frecventa :l:nalt~C> Astfel~punctsle prezinba 'fate. de bare tensiune de inal ta frecven.'t;a~ insa cu r-en t ul, rez~l tan't; PId..,j,"'1
457 circu1tul rez,on~t L-C' eatre neglijabil. La. 50Hz(ciro~-ltwl 1) reactants. wL este neglijabila, iar curentul cap~citiv :pr~ Ct este practic egal eu zero. Cele doua circuite, .1 ~i 2 si~t astfel separate i.ntreele, in afara de conduotioavu.Lasrian,_ in care caderile de tensiune slnt comune.
, C.
PROTECTIA
GENERATOARELOR
Genera toarele s ine.rcne a.:tnt ele1IJenteIe de baza ale producerii energiei eleotrice ~i in afara de cazul puteriler mioi, ele sint 9i foarte scumpe.De aceea, l?rotectia prin relee trebuie sa asigure scoaterea lor din functie in teate cazurile de avarie care ar putisa sa Le da:uneze~a-stfe:l :tncit sa nu apara distrngere in generator. Aeeasta c~rinta se rezolva eu un sistem complex de protec-t;ie, cv- attt mai complex' cu cit generatorul este de putere mai mare. Numai gener:atoare"Is din microcentrale au 0 protectie simpla, formata doar~in relee de supracurent. La avarii in afar a de generator, pro~eetia nu trebuie sa funci;ioneze rieapar-atr instan.taneu, deoarec e generatorul superta timp de citeva-secunde efectele c~rentului 'de scu~tcireuit~Temporizareaare ca sc op asigurarea ae Lec tzivi ta·i;ii. La avarii interioare apare adesea un arc car(e poate. sa ards. local miezul de'fier 1;11 bobinajul, producind p?gube foarte marie .Repararea ar putea seoate generatorul mult timp _din func-tie. De aceea, arcul trebuie stins in 'eel mai scurttimp, decQnectind fara intirziere generatorul de la bare 91 anulind tel1siunea indusa in generator, prill dezexcitare rapida (numita 9i stingerea oimpului). In urma separarii generatorulu1 de 1a bar e, din Ld.p reacsa tiei'de indUS, tensiunea la borne tinds sa. creasca. Regulatorul de tensiune slabe9te excita"t;1a, nepermiVl,nd O;L'~9te:t'ea excesiva a tensiunii. La nefuncijionarea acestuia,cre:;;terea exe8siva de tensiun,e trebuie impiedicata prin ac1;;iuneaunei protectiiGu, relee de tensiune maxima. Avar iile interioa're p-o f1: sour-to i_rcui te in tre fa ze di..". t ' ferite sau intra sp:j:rele aeeleia9i faze, J?u.n~ri, pamiIJ.t.~i' la intreruper_i. Protect;i~ :fbios1ta eate c ea difeTc~nt:tala:.
1. Oer:i.ntegenerale.
:
458
lor
Protecyia max lmal.a , Pro tee yia imp 0 triva scurtc ircuite,exterio are es te 0 pro tee tie maxima1a gtempo rizata (figu=
.20
ra XI",55)0
Transfonnatoarele nul
de curent
TC slnt
in partea
_____ J
fiJ
ma9iniio
Aceasta
can6xiune poate
fi
utila la generatoare m Ic L, n epr evazu t e eu pro tee tie dif eren1;ialiL,. 3oProtecyia diferenyia1ao Gene~ rataareIe mijlocii s L mari au p en t ru p ro t ec t La impacriva avariilor interioare 0 protec1;;ie diferenyiala longitudinal.a , De fapt9 aeest mod de proteetie
(figa
XL.56;a) din
nu p oa t.e acyiona
0
d ec i
cU<-
derivatie
de
alta
faza
rent (scurtcircuit
interiorul fazei "protejate~ . in bre faz e) _sau spre corp (1 ~ spirele ac e'l el as L
lnfa=
~protec=
tia nu act1onea=
Curentul
de punere
sa
.fie se.nsibi=
a
Figo XI~56E>Prot;ectia
b
diferentiala 1a
1 a
un
g ene raboane ,
scurl:;circuit exterior!) din c aua a erori1cr transformatoarelor d-e cuz-en b., In figura XIo56,b~. releul di£'erential s-a prevazut CU 0 bo b tna de b10care B p arcu raa de curentul de cireulayie ~
- 459 ...
O'are dB. un euplu antagonist mare In cazul U-'l1ui scurtcircuit exterior, desensibilizl,ndreleul. Rele:ul-diferential da Gomanda·pentru deconectare lili dezexcitare instantanee. ec , Rea 1-i z are a e a i ide J: n t 0 'a,r e erea G u r e n t u 1 u i. L~ puner1 la corp in indu~ul generatorului sineron curentul trebuie sa fie suficient de ma.-re pentru a ac t.Lcna pr-c ect La dife,rentiala, fnsa nu atit t 'de rnare,incit 1a locul de'punere la pamint sa apara distrugeri. In siste:mele enropene,generatoarele de medie tensiune functioneaza eu nulul izolat, de aceea curentul de punere la pamint
I
I
J;~ '.P
L
11
t
b
mare.
....!
I 1 I
punsrea
1a pamint
se
face in apropierea bornelor de, ie91re, .unde Uf -= Ufn,curentul de puner e la pamJ:nt va fi egal, clnd generatorul eate e onee» tat la retea, eu curentul capacitiv de puners La P'B.mUltal retelei, compensat eventual eu 0 b?bina de stingere-. Daca punerea la pam.int se produce intr-un punct eu 0 tensiune'mai mica, curentul va fi proportional mai mie. fiind zero daca ajunge la pamtnt extremitatea dinspre nul a lnfa9urarii.Evident acest caz nu este de .Loc probabil, deoarece strapunge:rea i;;:;ole.1jiei apane- in puuctele cu tensiune ridieata.. Totu,§,i i-ntensi_tatell;i cur~ritului depunerela pamint: poate fi foarte diferita de la
460 "'" c az la
C~Zi
-depinzfnd este
0
de marimea
retelei, este
ea. dacii punerea La pamint este in retea sau in generator" - De ac e ea , p ro bec t La impotriva punerii la prunint din generator trebuie sa .se bazez e pe detee trar-ea unui c urenf descuxgere in ge=ne rabo r , de valoare este d eccn ec tat
J
~-i-P---'-.·v "V'-fN~
suf-icienh
'de mar-e, ch i.ar d aca generatorul unnara .trebuie as Lgu.raba a c ur-en tul ui
0
de 1a retea .. Prin
de punere
~R
la pB.m:int, inaintea
generatorului •.
in"",
tru curentul de -pun er-e la pBmlnt prin rezistenva R legatia .l.ntre nu~ lul generatorului !:}i pam.l.ntoValoarea curentului v a fi
U.f
o
De aeeea construirea ei p rez Inta difioul tati ~ ea rezul t.l.nd de a: imensiuni mario Inconvenientul poa te fi evi ta t, man ti:ind rez:i,..stanta nu direc t; in Circuit, ci prin intennediul unui transfoJ:'->.mato r- de tensiune '1T(tlg.XI •. 7,b).,avlnd 5 tensiune redusa in secund an, De aaemene a , _in 10-0 de a pune 1a paml.nt printIbo r-ezLs ....
Ro
paffifnt
-La 0 pun ere la pBmln t t in treaga tens~_une ITf se aplica r-ez is'tient;ei
tent;a arfie
nulu! ia1
folosi
in
ac eab sc op un nul
1.l...1'J.
miez eli 4"" ~5 c o l.oane ~ Limitarea curentului o rezistenija R intr-un secundar in triunghi ma ton Bauch) .. 0 a treia infa.$urare in stea (Yo/f:::./Yo) poate servi pentru masurarea dec! p en t ru u:rma.rirea st~rii de izolare
se iac e introducfnd
deschis (transfo~ a trans'formatollil.ui
~ 461 .,..
l? r C'b - e e ~ i a d i fer e n .~ i a 1 a t ran a v e r sal a~ l?rotec:via diferantiala Ibngitud1nala nu act10neaza 1a un sCQ,rteircuit int_re spire (fig., n",59~a-) -sau 18. 0 in tramp ere a in:f8i;l llmri i fazei (fig XI 59 ~ b) ne exi&-> bind- un curent derivat9 aattel inc! t sa.--Nzul he ~ F'Iao La_ gEmeratoare ma.ri g avi.nd inf~uri.r1 in paralal (figoXI~ 59 pC) acss be avarii pot 1"1 detee.tate printJ."'o-oo p1'!'O= teetie aifel'e!!.'!;: iala t ransve raa,la ~care ao. 10t neaza la oriee nssim,e ... -q) trie care apare in unna
;S
Q-
I)
I)
unui
defect
pe una
din doua
\"'O!.l9i
r-,
inf~'Urarile
tec'!;ia transf'onnatoare
fazeiGPro"", Fige
de
C)
c cns na din
XI ..590 '-Protect:J..ad-lferentla"'"'
rent:' (l~.-~) Care alimeIPteazi¥LreleUl cl~erent:ia1 -lID'0 ---40 Prot,ecyis-rotoricap Daoe. un punc t al rotcrului ajunge in atingers cU-,carpul este nee eaara osemnalizare intruol. t e a dou'aatingere scartcircuiteaza 0 par,te a inf~urarii_ ,rot'ori.". C.St) In ace sf caz ,ourentul de axe,! bati e 0: re~ tie E? i magna t;i~ 2 z,eaza neunifo'nR miszuI de
fierg
!lA!
De aceea91~~; . . imediaua a
necesare
Fig" XI e 60 oDez axe 1 bar-ea rap ida
II'
_oprirea
grupului"
a generatoarelor", Dezexeitarea se peat e realiza J:n brei felurit "0" p rdn dezexc i taree exe itaboarei 9 introducind €1 y.a 8uficientde mare in cireuiuul de excitatie
(pWlct;ul 1),~ Fas,(j~'" ~~ '-Cfl£t ' ,l~ t,~ 5/~964 teia'
1OI
r9Z
is ten.". . a aCe,s,..
.. ],.rin intFerupereactlr~tului -. I~ de - exet tatie a geneFa= _ torului sine ron (punc tiUl 2); ....prin j.ntNdllG'e:rea una! r:eti,stente po.trivite :tn cireuihut indus1Uui exe i haGee,rei (punc ttd 3) Dezexe Lbar-ea excitatoar.ei este umata numai cu fntirziere de dezex~ita.rea na:;;inii sdrie ron e, d eaaree s chiar dace. 1e::o, _curentul I e ~ a carei anul are ne in tereseaza" se rnic~oreaza lent; cu constanta de timp T = ~ a circuitului de excitatie a ma9J.n1.1.s Inc ron e , In plus, intreruperea lui ia ar duc e la tensiuni p ericuloase In indue torul masinii de curent con tinuti.," .Tn bre.rup er-ea curenbului I~ in punctul 2 fara. masafi sp eciale nu es tie posibila, pantru ca tensiunea indusa -~ in fnfa.$urarea de excitatie arprovoca strapungerea izolatiei ace s t ei.a, De fapt ~ ac eas ta tensiune eat e egala eu ae e ea 1 a . hornele fntrerupatorului 2, determinata de e,aderea de tensiune pe arcul, de l.ntrerupere .. Ou cit su.flajt:ll este mai anergic eu ~t:tt ~i supra!3'ensiuneaeste mai mare, rezultind .0 scadere ma'i, rapida a' eurentului, Limitarsa supratensiunii La dezexcitare' se r-eal dz eaza prin introduc erea, in momentul fn trerupe:r'ii :in pune buI 2~ a unei rezisten~e de d escazc are .. ei, lntre borne--~ R Ie circuitului de excitatie a generatorului 'sincrono Astfel curentul Ie nu se anul eaz a b ru se , inchizind~se prin Rd9 Tensiunea care rezulta la bornele induetorului este mprimul moment
CI
deci cu auit mai mare~ comparata eu cea pormala, eu eft rapo~ tal ~ este mai mare , Pe de a1 be. parve'~ conacanua de t;imp din sxp r-e s La varlatiei curentului t
Ie =.1
et::o
·e
-rji
este T =- -;R
+L%-
d.ecl dezelXCitarea rapid'a sa poate realiza eu 0 rezis,tenVa. de desc a re.ar-e mare, Valoar-aa maxima; Care nu periQlit:;eaza iz01a"9ia este in jur de (39 o ,,4 ):R"
- Anularea curenoului l~ nu eliulini fluxulx-emanenta1 airQuituiui.magnetical genera:borulutsd;ncron, 0 d~ze:x;eitare foarte rapid~t cu elimin'srea ~i a .fluXUlTJ._iremanent se poab a realiza introducl.ndQ razi.s .... tenta in cireuitul indU8U Ie lui excitatoarei,(punctul 3)" Atunci cu.rentul Ie!lc:ar~ nu va sa poat e mic$ora bruse. trece partial (cslea-oC
riga Xla6o) _in cirouitul de
exciha'\iie a excitatoarei anulind 91 sohimbind ch1a.r sensul curentului de exc1tat tie a ac estets!) Astfel UEI l!:?i schimba s en suf , acc et eFl.g,,:a ... 61.. Variayia enr-enbu rind tree erea. #3P re z ero lui de excitetia 18 dezexeita:·= a re osc·U·antia lui let care trece rapid pr-Ln zero s i$1 schimba sensu! (fig XI,,61) ~i anuleaza. raua ..., nent;a", Anularea fina}.a a lui Ie se face dupe. 01 teva oscUatiL.
»Q '
ll
ARPmOR
In scheme'le de protect1,e. transfo.rmaboarele se considera ca imped-anye longitudi.nals, dec! elemente de ratea anal.og e cu tronsoanele de linii.QProtectia lor poate fi=
maxima1a~
1 ~ ProteCyi8: max~mala9 Considerat c a transforms torul este pro tejat;· tntl'--O re'tea 1·8e maximale~ cu temporizars :tn trepte~ in porizarea protectiei tronsoanelor de linie
- 464 -
In cazul cind funct;1oneaza doua transformatosre in poaraleI asta necesar sa exists intrerupatoare inspre ambels sisteme de bare (fige XI. 6,) ~ deoarece La un sCTirtcir.cuitin tr--:unul
protect-iei ralor.
maximala a transformato8-
din transforma to are, barel e secundare fiind ment1nute sub tensiune de c"ela lal t transformator, curentul de scurtcircuit va curge dinspre- ambe'le sisteme de bare.Bineintel es, ~1 tn cazul unui singur transfomator~ daca linta este alimentata din ambels e ap e tre, proFig. XI. 63. Cazul a doua transformatoa~~ beetla trebuie real izsta bU'ateral, La re in paralal. fel ca a tronsoanelor de lipie. 2.. Proteetia eu relee de gaze. Releele de gaze, denumit s ~i reI es Buchholz, sin t elemente de pro bectie simple t left.in e .$ i siguN,
sensibile la toa be avarill e interioare _ ale trans.formaborului~ insotite cu fopnare gaze prin z i:::-e-a lac ala de
:tne~il-
L.~T
Fig.
----.
XI. 64-. ReTeul cu gaz e.
uleiului-.
Releul Buchholz RB (fig. XI.64) Gate un mic rezervor· urnplut cu ul ed, situat in calea uleiulu1 prin tuoul de legatura de la cuva transform.atorului (~) ~i conaervabo nn, C (;t"ezervo ... rul. de ulei)~ La 0 ava rd.e in share incipienta~ gazele care se
formeaza nivelul
as :ridiaa
uleiu.lui d:tn rel:eal eu g az e, Oa urmar-e , -p1.utitorulk, ceboare 91 inchide con nac be'l e 1-2, semnalizind prezenva Ull.ei' nereguli in transformator, inc:l t personalu1 de suprav~ghere sa poata lua masuri, fam sa deconeo bez e neaparat tr$hs""t formatorule Dace. existS. 0 avarie neta, eu formare intensa de gaz e, nivelul u1eiului cobow.a.$i mai mul t, astfel i:ncte an al doilea ·notor sa poata de comanda de declan$are., De eele
asttel
sa ajunga
uneoJ:'.i e az-aa-
pina
r-e
Leu
01
unda
de
presiunecare
spar-e (avind
cel-de-al doiles pluti~or inchide contactsl e3-4 a1 e cireui tului care cemanda declan9area~ Se rem arc a faptnl,ea pro beetia este rapida, insa nu deconee teazii d eei t; daca exi·sta a avaris neta: la 0 i.nealzire 10cala care adeseanu se transforma i.n scurtcircuit II personalul de exploatare poate eventt_la1 trece aarc.Ina pe un alt transformatar Protectia
Cll~
prevenindavar.iafJ
eu relee
de gaze nu
douB. lntrerupa.-
transfonnatorol (1,2,fig.XI.63) ci numal la ac el.ea care dezvol ta gaze in cuva scurt ~ circuit &xter1or~ de exemplu .La 0 eon tumare de izal al:io,r, pro teetis nu funet.ione·azaf)
e
tral1sformatorului
La an
pid
cu Lbe 18 trans.fom..atoare este pro teetla dif·eren1;1aUL. Ea _ se realizeaza asemanator ca la linii (fig., XI ..65),1 cu observatia,
ca. La traIlsformator !?i in regim n.ormal
portului
de transformare» insacuren'iii Ii' 1 'Gbtinl:1Vi in secundarele transformatoarelor de eurant trebuie sa fia ap:ro~ ximat1v egali i aautel tnett cQ.FEmtul de dif'eren1;!tn raga normal sa fie cit m.ai JJ).ico RapQr'lml de .tra.nsformare f?ischem..a deeonexi:tmi 1a ~rans:(orm~toarele de cl1renu ae sIege ll:t at;1B fel, ineit sa set asigure
1\ -F 12, dator1ta.
2,
Fa -
=>
q :: 12, _rent;iler
asig~'rind
$1
1'0
bi:r:ea faz,eijl
aind. .fazele
eu=
schema
Y/Ll a t ran s-
ExistS. totu9i o eerie de dificulta-gi in a 8sigura un eu'rent dedif.erent;a mia, din care eauza proteetia diferentiala trebui_6 reglaba. la 0 sensibilitate midi (25"'0 o5e% a eurentu lui de aiI'Culat;ie ) .. Difieul ta:t;ile ai.nt urmatoarele I 10 Rapoartele
=
de transformars la transformatoarele de putere rezul tis. din valorile tensiunilor normalizate (in trept6 maril), iar raposl.'tel e detransformars la
transformatoarele de eurent rezulta-din la
0
valorile
cu.....
rent;ilor
nominali
no rmal.dzat L (tot
Goeficienfml
de schema (
Y3
fn trepte
conextune
mari!) ..
Y/Ll. ) po a-
te q;i e1 modifiea raportul de transformars" Prin uzmare- este gz-eu sa: se asigure curent;i aproximativ egali in secundar-, in regimul no rma'l, de f'llllc\1'ionareG 0 core,otis ae realizeaza ell un au:tQt:ransi'Qrmator mon cat 1naintea releului diferenVialo
20
cu ~-pr~ze,
Transformatorul de putere are ade sea priz 69 reglabUe in. exploatare in limite larg;i..9 deci rap(H1;tul de transf'onnare est e v'ariabilo Curencii transformatorului d~ putera nu slnt fnt~un
30
raport cons t an t , datorita cur-entului de magnetizars .(of tev a p roc en t e din cur-en tul nominal)
Q
4" La punerea
sub tensiune
a transfonnatorului
in go19
cueel nominal 9 timp de cit-eva secundeo Fiind :in gal ~ _ eurEmtul de diferent:a este egal Oil aeest curenb tranzitoriu doe coneetareoCauza aparit;ieiunui euzen b im= poeban t La -cc:m,fi!ctare eate aparl V1;a~ui flux aperio= die rja (fig" XI.,66) care .completeaza comp0nenta pe- _ riodiea..~ sta~ionara a fluxalu.i
ac eaba paate
absorbi
un cueen t important,
comparabU
tip'
Is valoarea
rezu1=
banta P'rfitlJ t egala ell zero in momentul conectariiel'Flu..,. xul rez,ul,tant po at e aves velaarea maxima aproape dubHi d.e~1t e ea a fluxului g,t;ationar ¢,p,," Cum transi'om.atorul ashe saturat ~i La fluxul stationar ¢-p .. e1 se S?~
t:ureaza. deasebit de p:lilternic prin sJJ,prapun,er~a e omponentel aperioaiG€ !?i de ao e ea Gurentml .de magneti.zare
absorbit cijiar
-€late un_ mu1.tiplu a1 celui normal, putind f1 mad, maN declt cuzenbuf nominal a1 ,transfoma,to'"
releului difereht;lala
,"
fat,a
de
ecn ecsaze ,
se
fluxului, la conectarea transformatorului in gal., sensibilizata la components aperiodica. a cllren-tului_) " " fie prin .folosirea ln schema de protect;ie a unui transformator aabu rab , Care retine dincurentul de di..fer·~ta componenta aperied1cao Transformatoarele cu trei infa~ura.ri pot f1 de asemeaea
ciI:Culai;ic r~dresat (deei protejate
-1_
pr ez,en ta ta.
7C
cu un montaj
0
dl.terent;ialo
------AA.---.----~
fiind
prima.J;",see1 tarviare,.--'
RD
actlonore
rentiale f'armator
~~-~.--------------~
fae-~ari,,_
1a un _ transcutreiin=-
Eo l?ROTE3TIA BAllEtOR' COLECTOARE , importante se prevede deco~ nsetarea instantanee a barelor coLee boane, la un seurtcironit pe bare~ Pentru aceasba deet.ans ar-ea intreru.patoarelQr se Co m.snd& un relea de supraeu:rent~ alimental:; de eurentul de de
- - In instalatii
de di.stributi~
diferenViala.
a barelor
e o'lec bo az-e,
de
sa aiba toate ac e.LasL raport de transformare(> In re.gim n.ormal 2: i = Q iar la avarie ID = 2. If este propo~ tional en eur-snsul de scurticireuita Cireuitul aecundar- trebuie sa fi e pus la piimint (petru s~Gt1rits t eaexploatarii) in tl."-un singu- pune t (nu separa t . fieear-e infa~ara.X'e seeundaraJ)s
-
520- ....
D. smCRONIZAREA
GENERATOARELOR SlNCRONE
Cuplarea unut generator sincron in paralal cu un alt gene.rator sincron sau eu un sist em energetic se poate efee tua in conditille egalitatii tens1unilor, egalitatii frecvenvelor ~1 coincidenya fazelor .. Operatiile t p~in care generatorul se aduc e in situayia care satisface conditiile de-mai sus,' pre cum li'i cuplarea la bare a gener-abc rul ud , ,se .nueesc sincronlza-
.@-/4--0
re~ generatoruluL sine ron. 1. Fenomenel e c e apar 1nain tea cuplari± generatorulul 18 bare. Fe0) nomenele eleotriee ce aper :tnaintea cupl~riigenerato1"Ului s1ncron la bare. precum fil:l. cele din momentul oUplih;'ii $1 dupa momentul cupUirii, se pot studia p e baza schemeidin Fig .. XII.24. Schena .figura XII.24. Sistemul elec trio la ecp-ival en tie. pen tru stud1:ul cuplarii ucare se cupleaz! general;orul se renut generator 1a 8i8prez,1nta printr-~ generator -echivatem .. len t, .nc tat cu S. Schema din figura XII.24,b sco abe in evident;a, marimUe electrice o-ar&cteristice ale scheme! din figura XII~24,a,.
Uegf este valoarea erective. a fj,ens1un:tielec-trpmo_toare a generatorului ce se cupleazi:;-ITS! valoar~a ef'e,ctiva a tensiunii electromoboare a generatorului echivalent ClI sistemul; ~g reactanta generatorului care se cupleazl, Xs reactanta generat9~lu1 echivalent ell sistEmu!. Se va no ta eu Uf valoarea e:fee tiva. a tensiunii Is borneLe :i:ntrerupatorului de cup-l are , Observ:i:nd os. ace8st§. tensiua::l~ e diter-enva din ere tensiunea generatorulu1 G ,91 a generatorului echdv al.en t S, se po abe serie
und e relat;ia
-
euprinde
cores-
punz a to are , Tensiimile indicate av1nd 0 lege de variavie ~n" raport eu timpul ~ relat-fa de mai sua-ae poate forma campI exa
Uf
eO"f
o
- '[far"
unde Uegf Sf
wg ~i wS -reprezentind pulsat-lile tenai-Wlilor celor C\oua generatoare, i~:r,. fg 91 <fS 1ndicind fazele initiale ale aces tor tensiunJ, pent;ru. t = a. Pe b aza diagramei' tensiunilor din figura XII.25 se poate stabili valoarea nuznericii- 9i faza bensiunii rezultante Uf
Uf = ~ U~gf + U~f - 2 U~f
ullde
IT Sf co
«.,
(XII.l)
_cr =
etc! == 'f o
~<,-,
-=«
wS)t + ('fg-
'fS,)
d= (
W'g -
'-US)t
+ 'f .-
-....:c·~
- 522 Rezul
ta
faza
Ue - sin .
tg( ec - Wgt-
<f s)
= ---'
Ue gf
"",g;L::f:-.o,..' ---cos cr
USf
de unde
U
tg
~Uw--~iiJ,ic~o-s-(f"""'--""u'_S-f.... ' •
gf
est
sind (XII.2)
Analizlnd expresia (XII.l) a valorii efective a tensi~ii Uf' se constat! ca.,ea nu e constanta in report cu timpul.IntI'-ade-' var~ de9i yaloMle erective uegf" :respectiv USf stnt constante I v,a! oarea efec tiv~ Uf rezulta va.riabUa in raport eu timpul datorita. modificarii 'unghiului . d din c auz a inegalit!tii (.f,.}g~ / ~ wS.Limitele intre care oac I-
liyl'_~;
o~,· --~~---"""--;-'--7 ~
Fig. XII~25. DiagramS. f,azoriaa tensiunilor inaintea Cuplarii generatorului Is bare1e sistem:ului.
la
Fig. XII.2'6. -Variatia tensinnii la bomele int;-erupatoru ... lui de cuplare -agene'ratorului 18 sist an_
leaz~ valoarea elec tiva Uf se pot obtine facind pe cos J" ega! cu 1, respectiv cu -1. Rezu1ba limite1e Uf :: U, - USP ~i _ m~ ~f ~ Uf~ ~ Ueg.r .: US.r- Pr,ima limite. (U ) co respund e si·tuatiei fmin elnd eels doua tensiunl neg! ~i USf ajung in faze., a dous 11mita aore~unde'opozitiei de fazl a.celor doua tensiuni.
Figura XIla-22 reprezinta variat1a in timp a "a10rii e£ective a tensiunii UII a bornele fntrerupa to rului de ~cuplaFew,La traEare~ diagramei s~a cons1derat ca originea timpului se fixeaz a fntr-un moment :tn Cared=: a, ceea ce :tnseamna 'tg=' <f s= = 0, c u altecuvinte inseamna coincidenta de faza dintre USO"f o $i USf• Din legea d~ variatie (XII~l)a lui Ut se poate deduce simplu ca T, '
" w
'g
2~
-
-w
'
f ' ... .r
g
In eaztil partic~ar, c:tnd Uegf _= USf' limitele de varia yie a valorii efective a lui Ut var f1 2 USf $i 0, obtin1nd curba trasats. eu linie Intreruptain figure XII.26", Aceasta curba poate fi exprimata matematic ~ daca :tn rela-tis (~II",l}se consid era Ue = Usr: In ac est C,8Z rez ul be. gf ~
Se mentioneaza. cs. numai valorile pozitive ale funetiei trigonometrice de mat sus pot f1 luate .in consideratieo-2Q Cuplal;'ea generatorului s1ncron 18 bare. In momentul c . _ cuplarii generatorului sincron la bare apare un !il0c de curent el fiind debeminat de existenta diferentei dintre tensiunea uegf .~i USf; adie! toc~ai de tensiunea Uf analiz,atii mai l~ain~ t e , Socul de c ur-enb' solicitS. termie $i dinamic instalatia., ..cu , consecintel e co r-espunzabo are , Pentru a nu ave-a 90C d~. cuz-enb , trebuie c a :tn momentul cuplarii Uf sa fie nul .. Din expresia. (XII~I) se c on sb abll ea U.f e nul; daea unnatoarele doua condi~ tii s:ln t fnd eplini be
'"
It;gf.
De aici rezu1ta ca cuplarea trebuie aa aiba lac la egalitatea tensiunl10r uegf f}i USf $i~a coincidenta de f~za a +0r~ In reali t~te 11+ momentul cupls.ri.i t conditiile indica be' ~e a-bi...; cei nu sinb riguros indeplinite; ceea c e cauzeaza aparitia~bc ulu.i de cur-en t
0
. c= 0
US! '
.... 524
In continuare s e va analiza natura ~oculu1 de eu nen b pen... tru dOliELe aaurd , $1 anume cind £'i6 una , fie ceal'alta din- eele deu~conditii anterior enunvate ~ nu sinh indeplini be..
I
Sa cQnsidem
U·:.
6g;t'
.-F- USf
d=
Conform r61a"\;:1ei (XII ~1) ITf
'f}i
OQ
ITe
gf,-
USf
in consecint;a
de lilac
sau exprimat
prin marimi'relative
1.
.It
== 1 ~8" "V2(Ue
$00
x,,1t g
X""" S
;.r -
U~f)
Curentul este d ebezmdnat de valarile supratranzitorii ale reactantelor g en er-aboru Luf, 9i ale generatorului echivatent cu sistem:uL~ ,.. Canf?ider.tri.d un c az d ezavanbajo a , $1 anume cind generateTul ae eupleaza la un sisham de putere infinit:a, deci = 0, 1ar pentru reactanta generatorului se ia 0 valoare mica x~1f= .: 0 ~l~J rezulta ea pentru a avea un ?U~ rent de soc egal cu curentul nominal, trebuie sa apara. 0 aba tere a tensiuni ~
XS*
lor
de ::::: 1
'
u,lf
cuadiea
Fig~ XII ..27. Deterrentului la cuplarea generatorulu1 La sistem Xu condi~ii~.e u~-c~, -# USt- ' S ::0. ., Sf "
De aici rezul ua eEl abater! relativ importante de la condivia 6.$a1itatii ten,siunilor due Ia cureny! de soe relativ mipiQ Pe b~za diagram.e1, din fi=: guraJCllo27 se poate constata eaeuren ...
de ~.
egf
U;t =-
to 5 ~,
tul ce apare e pur reactiv, ceea ceinseamna cs. elnu duc s la aparitiatmui soc de putere la arborel e ag regabul.ud, turbinagenerator sdrieron , Sa considera cazul a1 dailes
U egf'
=
'.:
USf
d#
..
0•
Conform relatiei
(XII,I); tensiunea
rezultanta va fi
2USf
sin
care va determina
4t
curentul
iQoc
y
de sec .d aan 2 ..
,"
= -----.-..,;;;:..~
Deoarece curentml de soc variaza eu sinusul semiunghiului de defazaj dintre cele 'doua tensiuni f,)i cum la sincroniza ... , re nu este lnto tdeauna pasibil sa se asigure defazaje .mici; abaterile de la eanditia de coincidenta de faza a tensiunilor provo aca aparitia uno r- curenti de sue relativ mariO' Curentul de $OC maxim ce poate sa apera, .tn cazul de fata (1 a sinf = 1) e de doua. ori mai mare deci t curentul de 1iI0C maxim oe poate sa apare in cazul anterior tratat (t.a Uegf ;: o)~ Fe baza diagramei indicate in figure XII ..28 se poate con sta ta ca deoarec e curentul e reaetiv in raport cu tensiunea rezultanta Uttel are 0 eonsiderabiHi c ompcmenta ac tiva faVs. de tensiunea generatorului U"g:e. De aiei rezulta aparitia aocu -lui de putere aetiva la c onec bare, ce determina solicit-area meFigoXII;" . Fig.xn ,,29..De28oDeterterminarea fazei c an i.ca a ma§inli primaJ:'e sub minarea curent u1 ud la cu.plarea generato .... faz'e'i"curulni la slat-em r entului laeupl~ea" gE:!net'at6rului la sisi in condit:tile . tem' in . con9-i~iile_r' "Ugf .. USiJ d ~ o , ~ UgfFU'sf) G;': o.
fo~a de 900 AsemeIl,Eia oliel tari, daca dep:a~esc anumite limi"'~ s te ; pot duc e Ta avar,i.erea ma~inii primaJ;'6., - In eazul '~enersl, cind ~ gf F USf $'1 cf F ap ane supraprmerea calor daua eazuri anal Iz at e, Diagrams din figura .. XII ..29 sco at s in evidenta s ecul de patera activa cs apaz-e . in ac est ca,z .. -Se poate crage c one Luz La ca p e cind inegalitatea tensiu.-~ nilar nu are urmari grave ~ nicican tltativ, nicica+itativ, necoineidenv~ fazelor La eon ee t ane duc e la ~oouri de cuz-en t relativ 'mari~ ou act-lune mecanica !?i asupra mS9iiiii p rdmar-e., 3~ Conditii1e intrarii in sincronism a generatorului sin ... ~ cron caplat 18 b ane , Pentru ca generatorul sinCI'O:Q. cuplat la bare sa S6 ment'1na in sincronism p e linga c ale doua conditii , indicate anterior trebuie sa fie satisfa.cuta $1 conditia ega1 i-tavii frecvenvelor
III
0;
In pract.ica Ii ac.easta condit;ie nu este riguros 2ndepl:tni~~ hao Astrel se pune problema stabilirii abater1i maxime a frecV'ent.elor, 12 care inca generatorul cuplat se mentine in
adnc rcnt sm, . Dupa c e generatorul
a fest cuplat la bare, asupra lui ac= tioneaza urm!toarele cupluri. - em este e upl.nL de antrenare dezvol tat de motorul pri. mar, care se presup'une constant, .cuplu1 de frinare dete~inat de pierd erile m(p - co c anIc e ~i pieI'derile in fter din generator; presupns de asemenea cen stian t-; .... C cupluI electromagnet:t.c, care c or-espunde puterii . . e1 eo tromagne tic e sine rene , avind expresia de
<=
.forma
C :: Cmax sin
d~ _
simetric,
"'" Cas ~
pentru 'cuplul
=. Kas
ab '
- 01
, care ,ap are ,da to rita in-t erac t iuni i din tr'e eimpul magnetic rotib-or $1 curentii ,din ·infa,:,?urarea- de exci tat'ie-, din fiertil'ro to ral ui 91 din' infsE]u", rea de amortiz a~e, e:e apar 1a 0- deplal:fare. nela.". tiv-ii a eimpului magnetic ro tito_r fatl de 'rcJ't,oll":, cupIul de inertia eor-espun,za,tor ace el e,mrilt p!rviloX' in,- ro-tai}ie
C',
= ...... p
'!
dt2
d2r:r
Deoereee cuplareaagregstului se produce dup§., c s ag regatul a ajuns la 0 tureitie stationar! (diferita de ceasinc.ro-, na).~. ..,. se poate serie Om =: Co 1i11astfel eeuetia cuplur110r de-
vine
adict!
au
d~{
Aoeast! eeustie, determine variatia ungh1ulu1, din fune .... tie de t1mp~ Mentinerea in sincronism a rotorului e asigu.raba; dac a ac es ~a exec ubind anum.i ta p andu! §.ri-, unghiul .. d nu .d ep!i~ eSl'" te valori.limite bina p.recizate~ In ac es t caz-,oscil.at"fils-robe rul ui V9r fiamort iza be; .g ene,ra :&0 rult inzindsp r.e'func,t'ioua.,;.. re sine rona. Din punat:ul de vedere al intrllri1 in sineronism prezinQ-a importanta doar limitele~ -.tnt:re care au lac osc11aV111a.,.-Pen":' tro aimplifiearea caleul eler se va renunt'a la considerarea termenului Iras din eeastie d1ferentiali de mai sus,-- astfel ecuabLa ce Ere obtine ~ va reflec be eac 11at1i nealtCI'tiza te, d eei .amplitudini marita fat! de eele reale~ dind rezultate acoperi~~ to ar-a, Astral sa obtine ecp.etia dlferentiala I d2d:~ . . ... .. :":"2' + C .. ' sin <f' = 0'.
... -r
gt
P-
dtmsx
52&3 -
~Totind CJ..),.:::; Wg - ws' consideram ca cuplarea genera torului se produce la pul aat i.e reI a ti va '10. fili la un ungh1 de decalaj 00. Presupunind COg:> wS,inseamns. cs. unghiul d Qupa cuplare c-re~te .. Mentinerea :tn sincronism e asigurata, dace. c:f nudepa~sfi'te vat car-ea limi te. ,. • Se mentioneaza cacuplul electromagnetic are 0 ac~iune de frinars asupre rotorului ~i i1 imprima deci 0 micli\orare a vi bezel unght.ul are , Astfel condit-ia de mai, sus ravine la a spune es. OJr trebuie sa sa anuleze La cf <. 5i . Reluind eeua~ia diferen~iala de mai lnainte, i sa pot aduee urmatoareletransfoxm!irl: Tin:lnd eont ca
wr
w-
deci,
liIi inmulti-nd
ecuat La diferent~ala
.. w
i
eu
OJ,.;:::
dd at ' rezulta
I -- . p
adrca
-I p
urmeaza ca ecngtia
o'btinu-
iO
Wi;:::
d;::: deci
0'0
$1
cf ~ ~
- 1 fO P
.
w('0
'dw
:::;c·max
1
g; do
sin d dd
Aceasta ecuatia exprima condit;ia limita de 1ntrare in si~cronism a gene rab o rnl.ut , Dace. se cuncasb e , lao care· sa 0 produce eup'l azea gemeratorUlui, pulsat1a relat1v~t wr 0 "in mo. aentul. cuplarii t rebui e sa fie mad, mica, decit cas determ1hate. de ccuatd a de- mai SUSe lnvers, dace. se curicasbe pulsat;ia relativa wro din momentul cuplarii, unghiul Co lacere sa produce euplarea t:rebuie sa fie mai mic decit eel '. deb aminat de ecuatia de mai sus. Relat;1a analizata. scoate in eVident,a, cs' din punctul de vedere a1 intrarii fn sincronism, semnul lui do '!?ial·lui Wo nu prezinte. interese 40 Metode1e de sincronizare. Procesul de sincronizarl? a~e loe fD doul stape: = prima etape. euprinde manevrsle, care due la egalizarea t enat uni.Loz $i a frecventelor, ~ a doua etapaconst:a din euplarea gene :rat orul ui 1& bare, care trebuie sa aiba Loc in momentul e!nd e satisf~cuta !ii conditia de coineidenta. de faze. a cslor doua tensiuni. Operatiile ambelor stape ale sincronizarii ·pot f1 efee nuate fie manual, fie automat Egalizarea tensiWlilor !ili··'. frecventelor pe ca Is automata sa realizeaza cu 8f/8-zisel. ~galizatoare de te.nsiune, respectiv de 'frecven:f(ae Veriflcarea· ccndf "lji 1or sineroni zs.·rii, pre c um !?i eenenda aut anal;' ·a fnchi1 derii intrerupatorului in momentul favorabil SI executl d. c!l.tre apa raul, de punez-e in' para1el. Toat. dispozitivele ~ oare realizeazi opera'f(ii1e apartinind ambelor eteps ale sincronizarii, fC)l''Illeaza a9a~numitul sincronoscop. .. Opera"lj1ile, apartinind primai stape ale S incronizarii se poi:; efectu8. relstiv simplu $i Uf~orpe eale manusla. Realizerea etapei a doua pe eale nanuaf a , ladicl cuplare.- manual~ a generatorulu1 la bare prezinta deficul tat1, - deoarece 0 evanbualao gregeala in efectuarea seastai manevre poat'eavea conseefn'If e defa"vorabile 'grave. Din aces t e motive~ foarte frecvent" procesul de sincronizare se automatiz,eaza. doar- pat1ial 91 anuma
Ii
- 530 ...
sa efectueaza manual egalizarea'tensiunilor ~i a frecventelor - ~1 se au'tomatizea~~ controlul fndep.linirii celor trei opnd1 tii ale .sineronizarii Eli comanda cuplarii generatorului 18 ba,
Autosincronizarea este llll procedeu sparta de sincronizar~ automatag care se va analiza mai jose a) 5inc:ronizarea manuaJJi" Sincronlzarea manuall fnseamna efectuarea manual! a tuturor operatiilor sincronizarii. Procedeul de sincronizare manuala e cunoecut din Cursul de mafiini electr1ce~ b) Sincronizarea automata. Opera~lile, apar"t;in!nd primei etape ale sincronizarii, sfnt aceleB91 eu eele executate de .regulatoarele automate de tensiune $i de fre6venva. Totul?i~pe eind regulatoarele amintite realizeaza un reglaj eu abateJd foerte mici~ reglarea tensiunii $i a frecventei:in vederea slncronizarii apare ca un reglaj brut. De Bceea" pentru egalizarea tensiunilor ~i frecventelqr~ la sincroniiare nu'se 'uti~ lizeaz.B. r-egu'l atoar-e'I automat e de tensiune $1 de freeverl't"!a e agregatelor~ 01 flspozitive aparte9 denumite egalizatoare de tensiune; respectiv egalizatoare de frecvenva. Pispoziti vul automat de sincronizare ~ dup! ce verific! dadi condiit,iilesincronizarii sint sstisfacqte ~ trebuie sa' 00mande fnchiderea fntrerupatorului in B1ilB fel ce momen:tUi.inchiderii al aiba loe Is cf = o, Aceas·ta presupune ca dispozitivul sa des comanda de :inchidere a fntrerupatorului cu 0 oarecare' anticipare faVa de momentul cind d~ 0, deoarece at1ngerea contactelor:l.ntrerupatorului are loe cu 0 e anacar-e fntirziere fata de comanda :inehiderii acestuia ..Dupa felul cum realizeaza di,spozitivul aoeast! anticipare, deosebim: - sineronizatoare cu unghf constant de anticipare.,. - sincron1zatoare eu timp constant de anticipare •. In capul sineronizatorului eu unghi constant deanttcipare, comanda de inebidere a :intrerupatorului se da. eu un unghi consbsnb inainte de moraent uI cind ungbiul electric a ia val as":" rea zero (respectiv un multiplu de 2 Ji). SA. .not!m aeest unghi eu da (unghi de anticipar~)Q
r• :
Figura XII.3o reprez1nta. varia-tia'in.timp a tensiunii 1'ez'ul t anb e Uf Is trei,frecvente relative c~r dife::_ite, in ordi-. ne descresca.toare. S-a presupus egalitatea censiunilor Ue =
gf
== U
- 531 -
Sf" Notam
eu tl
t.impul propriu
de aetionare
a aparat:;ajului,
O}
t:')
Figli XIl.. 30..Determinarea momentului euplarii generatox>ului la sistem in c8zul sincronizarii automate eu unghi constant de anticipare. adica int ervalul de timp,
.
intre
momentul aplicarii
ccmenatf, :
ve a intrerups.torului. Dacs. comanda de :inchiderea :tntrerupatorului se da. eu un unghi de anticipare era t aceasb:a'inseamna ca trecerea prin nul a tensiunii Uf va aves 10e dupe. timpul ..
t -a
de inchidere a intrerupatorului
_ da
-wr
Daca e indepl1nita
condi1;ia te = ti
It
inchiderea intrerupatorului va avea loc ohiar in momentul trecerii prin zero a tensiunii Uf~adica la cf = 0" l?ulsavia relativa, la care ta ti~ 0 denumim pulsatie relativaop€ima
. In diagramele din figura XII.:;o s.... a notat ell. momentul M c.ind se dB. comanda inchiderii .int:r:erupato.rulu1 ~ ·iar m.€,.mentul incb.iderii intr.erupatorului s-a notatcu N• Figura XI:t.3o~b repreZlinta cazul wr .... w;t'opt' adina tia -1;;1.'
(Wrapt;)"
Daca wr > UJro;.t (fig. XII ..;o ,a), la ac~la~i ung;hi de anticipare timpul de antieipare rezulta. mal mie, adice. in ~cest caa .rezul be. ti > t a' de unde se .deduce ea ipehiderea' intreru-' patOrului va avea loc eu osrecare intirziere fata de momentUl tracerii prln zero a tensiunii IT£" adica La un cr #0. ' ~Daca wr< wropt (fig.XII. 30~ e), rezul ta. laac'ala~i unghi de anticipare un timp de anticipare mai mare, decit in cazul cind wr = wropt• In aceat caz tl .( ba; 'd'e' unde' se constata ea inehiderea intrerupatorului va aVea 100 cu oarecare an,ticlpare fat! de momentul trecerii prin aero a tensiunii ITf; adiee. ili .in acesboaa la dI- O. ,Din cele aratate rezulta. cs. inchiderea intrerupatorului in moment l, dorit ~ adice. la d == 0, va avea lac numai la 0 sdnu gurs. valoare a f'recventei generatorului, .!if anume La care
Wg ~_ Ws -
rapt
La frecventel e generatorului dif erit e de eea det erminats. de relstia indicata, caplares intrerupatorului se va produce 18 d I o~ adics. eu aareeare eroareg Aceasta, eroare se poate ex~ prima, sub forma de unghi in f elul urm~tor
IJ.J'==
w t.
J.
d' a
Deoarece da :::
w.
rap tti
adics
paragra:f'
ant erior
a-a
aratat
ca 1ntrarea
in sin-
a generatorului
I 2P
e asigurat,e.,
2'
dacii e l.ndepli;ni
be.
condi-
ra
unde
ro t ul inchiderii
f}i
cra
sint
valorile
intrerupatarul
ant erioare
reprezinta
La conectare,
din rela1;;ia (XII ..; 1?i XIIQ4) rezulta cermina valorile limite ale lui wr' nizarea I w2 2p rlim
sincronizatorului cu timp constant comand a de inchidere a intrerupatorului are lac de timp constant inaintea trecerii prin
In cazul
zero a tensiunii
tante Uf, adica inainte ca unghiul d sa obtine. val oar ea ze~_?-, respeotiv multiplu de 2 W ~ Dace. timpul de anticipare se ia eg a.I cu timpul propriu de ac t Lonar-e a aparatajului, momentul conectarii va coincide cu momentul in care d = 0 ~ independent de
valaarea pulsatiei relative. Astfel sincronizatoarele cu tim~ constant de anticipare nn prezinta eroriIe Sistematica, pe care Ie prezinta sincronizatoarele eu unghi constant de anticipare f}i care deriva chiar din principiul lor de functiOnareo c) Autosincronizarea. Metodele de sincronizar"e automata. descriee sint denumibe f}i metode de sincronizare automaea-pre-cisa$ Ele permit €fectuarea operatiilor de sincronizare fntr-un timp relahiv scurt fii cu E?ocuri de putera activa l?i reactiva mici~ Dace. fnsa frecventa sistemului nu e constanta, ciescileaza~durata sincronizarii automate precise se lu:nge~tel!De as e« menea~ dace. tensiunea sistemului scade~ erorile sincronizatoarelor cresc~ ele ies chiar din functiune. Din eels aratate rezulbe. ca sincronizatoarele automate nU-9i indeplinesc ro~ul in regim de ava~ie .. o metoda de sincronizare foarte r-ecomanc ata , in speci.al in regim cle avarie; este sincronizarea automata'aproximativa
"
Inainte de cuplarea
la bare, asupra
generatorului
ac1;io-
neaza cup Lu'l, de antrenare 01 dezv,oltat de motorul pril;llB.r l?i cuplul defrinare 0: determinat de pierderile mecanice. Ambe,le cup LusL sint variabile in raport eu trura t la .. Rezulta _' ca sub-influenta aoestor doua cupluri, agregatul tinde sa. obtina 0. anumita turatie bine precizata, la care cele doua cup1uri slnt ega Le, Aceasta. tllr,atie in general e diferita de cea sin .... crona ..Dupa cuplarea la bare a generatorului, regimul de func .... tionare .fiind asincron, apaz e cup Iu L asincron, care -apropie turai;;j.a de tura'tiia s Inc rona .. Astfel, cuplul asinoron are 0 in.... fluen"t:a considerabilii asupra procesului de autosincronizare, cremd eonditi~ favorabile intrarii in sincronism a genel'atorului • .A.tragerea in sincronism a rotorului poate avea loc numai dupa aplicarea excitatiei, sub influeht;a cuplului ,sincron. . Scriind expresiile tutu.rox: cup1urilort se poate calcula r;;1 trasa cur-be s :::: ( d), care .scca+e in evident~t, daca rotorul f 5S prinde iil sincronism, aau p.u. S,e remarca. ca deoarece 1ege~·de variatie a lui 01 91 C~ in functie de turatie nu se poate- exprima sub f-erma matematiea, determinarea curbe1. s:;: f( if) devine posibila numai printr-o metoda de caleul grafocmaliticaf> Figura XII.31. reprezinta curba s :: fCcI) pentru un oaz, l.n oat'e autosincronizarea reuf:?e~te. Fenomenele s-au urmarit de 18. un moment dat, cind r/ = o., Se mentioneaza ca cuplarea ae face La 0 valoare oar-scar-e a lui r/. S-a considerat GUy <w,s in meraerrtu Gup1ar ii. l, Osoila"t;iile aurbei a :c f( q) se datoresc cuplu1ui sincrc-nt care 1.n- interv-alul 0 "",17 pentru c/" are carac_ter de motor fi1 deci p.rovoa@a- crefilt"erea lui Cd g adica mic~:;orar-ea aluneaarii. . . i.ar :in -1ntervalu.1F ...... 27. pentru uare caraote-r-ul de generato'r . 91 deei--provoaea mitf90xarea lui ~ g' adi(J~t cre-~tereaa1u. ... -necari:'L :;1.a.m.d.
',
!::
Datorita, faptu1,ui cacrezultanta cuplurilor Orb.'0;' E?iCas arecara.Q.ter de annr-snar-e ~ oseile~iil e .curb ef s e apropie de axa absciselor, permit-ind ca Is un.. moment dat g sa - devirla egala eu {.D ~(p,unctul A) e '-' Incepind eu acest mos ment9 rotorul executa pendulari amortizate,eare due spre sincronism (punctul B)o Dacs. rezultanta. ce'l oz- brei cu-pluri amint1te ar f1 de frinare~ autosincroniza~
(_<J
rea nu ar fi p_osi.bila e, Curba s= feef) ar prezenta osc11at;ii, ee se in"'" departeaza de axa absc1selor~ edicl
Wg::
Fig"
a
0
de situatia
wS~
fn care
In caaul, generatQarelor sincronecu poll proeminenti~ pe lingS. cuplurile amintite in eonsidera1(iile ant;~rj_oare~ mai joaca rol f}i cuplul sineron react1v~ Datorita existentei acestui cuplu, atragerea in sineronism e posibilK inca inainee de aplicarea excitat;iei~ Totulilinu e recomandab11 cia-atlrage:rea in sincronism sa se produce. sub' influenva aup1ul ui sincron reactiv~ deoarece in aeest caz sincronismu~ ar putea sa- apare. la 0 poziti~ necorespunzatoare a :rl9tol."ulu1~ fill anume Ie. a =Wfj . . .In acest caz , 18 apliearea. excipatiei apare un see deputere~ Deoarece calculale grafoanalltice,ca.rene -as,i~ura· -. de reu~ita autosineroniz~ii t sinu relativ complidate, s... sta= -au bilib relatii empirice·u eu ajutorul carorase' pOG'aprecia con. ' ditiUe in care 8utasincronizarea are_Ioc ~ acestea fiind indicate in literatura de 8peoialitate~1 In favoarea auto'sineronizarii ae mai pot amintl urniatoa;re .... 1 e conai.d firent e: ~ cuplare·a" sa admite la alu:neeart I'elati'V mari~ ceaa c e
red ue'e mt1lt timpul neaesa;r- s1ncron1zarii~
-
C",'1' e n e se
u Aut;'omatiea eriergebiee,
~i telemecB:l,'l,ica
196Q.
Bucul"e~t1,
'
'i , __
- ih "momentul
ouplar1i
Us
mecardca La arborele ,agregatulul. Autosincronizarea este insot-1ta de ~oc de curent la eu 'pI are·" Exp'erient-a aaratat 'os.se pcab s splica procedeul de BUtosinerinizare dael tare
gf
==
a
gaeu
Considerind cazul cel mai dezavantajos, cind cuplerea sa f ac e La un sistem de putere practic infinit de mare, votnavea Ieupl
'iar in unitati relative
I*
cupI' =
* USi
Xi·
g
• posibila in
deci
*' · USf
1 ,0 5
:rezu1ta ca cuplarea
e admisibila,
dS.ea
x,it> g.
~'~+55 =
t
o,3~
In cazul h1drogeneratoarelor,
nita~ cee a ce inseamna 'a:utosincronizare. Turbogeneratoarele ins~ prezinta-o reactan1;a smerona tranzitorie ma mica decl.t vaLoanea indicabs., mai" l,
sus, motiv pent.ruca:r:e dacii reactanta sistemului e mica, cgpl.ar-ea lor e posibil6 numad prin res,ct0.;!;r'e aau t;l:"aI\sformatca-,re de' cuplare9
>