Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Cristi Grosaru - Tu Ai Iubi Un Om Ca Tine (2018) PDF

    Transféré par

    Vlad Smith
    192 vues55 pages
    Cristi Grosaru - Tu ai iubi un om ca tine (2018).pdf

    Titre original

    Cristi Grosaru - Tu ai iubi un om ca tine (2018).pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    Cristi Grosaru - Tu ai iubi un om ca tine (2018).pdf

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    192 vues55 pages

    Cristi Grosaru - Tu Ai Iubi Un Om Ca Tine (2018) PDF

    Transféré par

    Vlad Smith
    Cristi Grosaru - Tu ai iubi un om ca tine (2018).pdf

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 55
    4 ue UN OMCATINE ¢ TU ALIUBI UN OM CA TINE ee rege va -Nu poate fata de simp” Nu este, pentru cd secretul fericiri este si al ‘TU ALIUBI UN OM CA TINE? CCRISTI GROSARU puterea s8 diruest. $i ca s& ai ce dirui, trebuie peeumulezi, In momentul cnd ai acumulat ceea sa iti suficient si vei simfi nevoia s& oferi, Sica s4 poti simti asta, e nevoie de integritate, Jemnitate si, mai ales, compasiune. Aici vei Sjunge doar cind iti vei inlstura mastile ce le porti Vei trai profunzimea acestui moment cand, presupunind c& esti pe culoarul unui avion, ca tltim pasager, vei ridica o bucatd de hartie de pe jos stiind c& dupa tine cineva va face curat. ins din pacate, pusini oameni au aceasta capacitate de asi observa comportamentul, de a avea puterea de a-si alinia acest comportament la valorile in ‘are cred. Observa lumea din jur. Un exemplu de ‘ignorangi. Uita-te cum parc o mare de roboti ist ‘autd cu neputinta rostul, Fiecare om isi vinde sufletul celuilalt, fird sa le pese de acesta insa. Cnd te-ai uitat ultima oar la un semen de-al tau cucompasiune? Cand ai gindit ci, uneori, in cei pe langa care treci saldsluieste un potential care ar putea schimba vieti?” -Niciodat’, dar de fiecare data cand treceam pe langi cineva amarat pot spune cd am simfit mila” MII? Nici nu ma gandeam la altceva. Mila nu este acelasi lucru cu compasiunea. Mila este consecinfa unei forme de aroganta interioar8, Este produsul superioritapi. Simti mild pentru ci te-crezi superior. Eu pot, tu nu poti- Asta transmite "7 48 mila. Este finalitatea lipsei de incredere in propria persoani, Si, cand nu ai incredere in capacitatile tale, cand potenfialul tu este adormit undeva tn cele mai adanci abisuri ale sufletului tau, de fries si nu-fi deconspire cineva acest lucru, vei iesi la atac avand ca si arma aroganta. Compasiunea poate fi simtita doar de cineva care si-a trezit potentialul din adormire, doar cine are o minima doz de incredere personala poate crede in cineva, Compasiunea este cea care transmite unui neajutorat urmatorul mesaj: imi pare ru pentru ce ti se intampla, dar eu sunt aici pentru a te ajuta, pentru cd am toata increderea {n capacitatea ta de a merge mai departe. Lumea nu are nevole de mila ta, are nevoie de un dram de incredere. Oare cata incredere primeste un om lovit de greutatile viesii? $i totusi, pe cine poti intreba ce si faci si ce s& nu faci in viafa si care siti dea un raspuns cat mai sincer si cat mai profund? Cine crezi ca ti-ar putea da un sfat mai infelept, un om care nu are nicio grija sau un om carea pierdut totul? Brusc, parca o ceati dens mi s-a ridicat de pe ochi, Treaba cu mila ma lovea din toate partile. Nu o dat cergeam mild la randul meu. Foloseam acea senzajie ca pe 0 protecsie a sinelul,traiam © mascarada emotional’, eram ca intr-un dans batjocoritor 1a adresa mea. Intr-adevar, mi-er@ mila pentru c& singura masc& pe care 0 purtam ‘TU AIIUBIUN OM CA TINE? — {n acele momente era aroganta. Si asta ca sé-mi acopar acea lips de sigurant’ din interior. Nu sam pe nimeni s&-mi vada profunzimea si pentru asta imbracasem 0 mantic a arogantului. Credeam ‘ca umea imi este inferioara. $i cum altfel puteam simi mila mai bine fn toata profunzimea ei, cum altfel ma puteam indeparta de mine mai usor? Judecdndu-i pe altii cu superioritate era singurul rrispuns pe care mi-l puteam da, Aceasta gindire nefasta nu ficea altceva decit si-mi submineze faptul cd ma pot ajuta Crezind despre alfii c& sunt inferiori, de fapt credeam despre mine acelasi lucru. $1 pentru ca ma simfeam inferior, in gandirea mea insemna ci orice a§ fi facut, oricum nu aveam potentialul si ‘mi ridic, cdci eu sunt inferior, Nu-iasa? Dar aveam Ja Indemana compasiunea. Ea poate deciansa acel, potential care lancezea in mine de atat de mult, timp. Este acel combustibil ce nu se consuma iciodata. Crez4nd cu adevirat in oameni, te vei simyi obligat sa cresti, educdndu-te. Am realizat c4 reusesc precum un campion olimpic s4-mi cladese singur ziduri tn calea visului Nu reusesc nicicum sa vad dincolo de el, nu stiu daca am de ales sau nu. Inca imi doresc si invat cA viafa-i despre a alege. Sunt intr-un punct unde acest verb imi este conditionat de experienta ce ‘m-a cuprins. Toata starea asta se agafa precum un pietroi de puterea mea de a fi diferit. Nici macar 49 CcRISTI GROSARU — niu ma lasa si vid dincolo de ce sunt acum, 33 vid dincolo de aceasta experienta. Dac-as putea so ascund pentru o clipa undeva sa pot vedes libertatea din spatele ei, cu siguranti as sti ce ¢3 fac. Dar, fiind cufundatin atatea si atdtea ginduri, hu pot decat s& ma retrag in neputinta mea si sf blestem realtatea. Nu stiu sd fug, nu stiu si pot, tu stiu ce si fac cu aceasta suferinta. De fleeare dati cind uit de ea, 0 forma de energie infinits ‘mi cuprinde, ins ma intorc repede acas8, unde urerea ma asteapti cao ubita flimanda” ~Cludat ce-mi spui tu, ciudat pentru c& acea ibertate de care vorbesti este, de fapt. chiar sah nasul tu Aiolostewantulenemestacer a cu gandul la suferinta t: rence teem © sim cu toat finga. Conpul aceasta mantie gi aceasti mantle care ai nevoie acum. Uité-te la becul din faye ta Fimalloneazé pe baza energie, pe baza curentul slectric: Cu siguransa nu eprea placut laatingre, Poti chiar muri din asta, dar cu siguranta pss 4 tiar face viaga un chin. Ceea ce trebuie tu si faci este $8 inveti ce sa faci cu aceasta forma de $erBHe. Cum te pot flosi de aceasta umbra ce ‘e Insoteste peste tot. Este, in primul rand, vorba este infisurat in este energia de 50 ‘TW AIIUBI UN OM CA TINE? CRISTI GROSARU .cceptarea faptului cd perspectiva din care cidiferita Nu te poti schimba fra si ingelegi cd, de exemplu, iubirea este totalitatea tuturor Sentimentelor, la fel cum albul este totalitatea tuturor culorilor. Cand esti prins in eterna dilema oS mai stau sau s las fn urma totul ~ tocmai ‘aceasti indecizie te tine pe loc. Lipsa de acceptare a faptului c& exist in noi gio parte intunecaté, ne provoaci o stare de confuzie permanent’, Tocmai atunci, in aceasta stare, avem nevoie de puterea de a schimba perspectiva asupra_perceptiei interioare fata de trecut, fata de gindurile pe care le avem cu privire la ceea ce regretém” Cum pot schimba perspectiva supra trecutului daca ealitatea lui este unica schimba 0 realitate daci ea deja s~ Asta nu infelegi si tocmai aici gresesti, Nu poti schimba experienta, dar poti schimba modul dea gandi asupra ei. Aceste clipe pe care le pierzi ancorndu-te in trecut sunt, de fapt, o insiruire de prezenje orientate gresit. $i, pentru tine, tot acest timp pierdut se confunda cu un gind. Gandul tau, fn acest caz, este, de fapt, regretul pe care-! ai atunci cdnd te uiti in spate si privesti ceea ce nu al facut. Te uisi cu mahnire la cite lucruri aif Putut face difert, la cat de mule i fi putut schimba 51 82 experientele acd luai alte decizi. Dar tocmaiacest lucru este diferit. Privesti in trecut cu gnduri ce-ti vin pentru viitor, angi aeeast cp, da sons regret cand, cu cea ce ai, te uiti intr-o directie gresits, Teal educat, a inva, ai devenit mat Sees iar cu acest lucru te uifi spre ceea ce nu ai facut ‘Te uiti spre o experienta absent’, $i tocmai acea absenfa te-aficutsa te rdici. Nu uita, acele preset din trecut au fost doza ta de combustibil. Accle frustrari, acele mahniri, acele neajunsuri ‘Acum rolul tau este s8 construiesti viitorul adundnd ciple pundit nan singur lo acel loc se numeste inima. Clipa trait din inims, acel cumul de prezente, iti construieste viitorul Regretul nu este altceva decit o judecata laadresa trecutului, iar aceast latura a ta se dezvolta prin compararea inconstienta si aproape continua ci cel care ai fi putut 58 fi Aeest fl de a-i fool flinga este cel mai eficient mod de a te Indepatta de clipa prezentd, Aceast’ presupunere, cd daci ai ‘facut at fi avut, sau dact a facyionatdiferit af fost altul acum, ii are originea in axarea ta spre exterior Acest regret nu este nimic altceva deci? lipsa de atentie asupra sine Tot ceea ce ti s-a intamplat, toate finalittle, toate efectele ce au rezultatdin diferite experiente, ‘1 ANTUBIUN OM CA TINE? sunt altceva decat absenta prezentului. Ele iu sunt Sinteresul pe care-l acordaipropriet expres Sau, mai bine zis, dezinteresul. In Mmparanduste cu ceva din afara ta. Apoi, Stasindu-te de acel lucru si neavandu-1, ai Inceput Sate smiorcdi. Atunel, in acele momente, ai dat vote suferinfei site subjuge. Dar oare ce te face s& suferi? Experienta de anu putea avea acel lucru sau lipsa acelui Iucru la care tanjeai? Aici sunt oui lucruridiferite. Lucral in sine si experienta derivatd din dorinta de a-1 define. Daci aceasta experient’ este neindeplinits, atunct logica ne spune ¢& nu vei define acel lucru lar aici intervine starea de confuzie, aici intervine momentul in care igi face aparitia regretul $i nu sti ce te doare ‘mai mult: ipsa lucrului sau esecul experientei. Daca-ti doresti un lucru, iar cineva fi ar pune imediat in brate, ai sti imediat daca l-ai mai vrea ‘sau nu. Pentru ca atunci vei fi prezent. Ins, daca va trebui sa lupsi pentru acel lucru, te vei abandona lunei succesiuni de momente viitoare ce apartin respectivului lucru. Te vei atasa experientel de a define, ignorand faptul c& acel timp pierdut poate fimai important decat lucrul in sine. De aceea este foarte important s& stil ce-ti doresti cu adevarat” »De cate ori al simfit c&fi-ai pierdut timpul?” 53 CcRISTI GRosARU Of, dacd ma uit mai atent la viata mea, pot spune c8 a fost o pierdere de vreme tot ceam facut pana acum.” important este cd, observand acest lucru, incepi s& fii prezent, iar acest mod de a privi lucrurile isi poate accentua si grabi procesul de evolutie, de autocunoastere. Prin evolutie acumulezi ca sa posi darui.” . slim, partea cu daruitul ma duce cu gandul doar la frustrarile pe care le-am acumulat experimentand acest lucru.” »Se poate, pentru ci ai cazut in capcana daruirii punctuale” ~Ce naiba vrea si insemne acest lucru?” sinseamna ca, ajutand o persoand, poti cidea in capcana nevoii de afivalidat sau de afi apreciat. Toata energia ti se directioneaza spre a ajuta acea ersoana. $i cizdnd in mirajul plicut al aprecieri exista riscul ca acea persoana si uite s’ iti ‘mulgumeascd acest lucru, resimtindu-l sub forma de frustrare. Tot ceea ce ai oferit rimane blocat ‘in lipsa acelei doze de apreciere, iar finalitatea acestei experienge te poate opri, la un moment dat, din a darui. Te trezesti ajutand fara sa fii apreciat Deaceea rolul tau este si te dezvolti, s’ acumule2! 54 ‘TW ALIUBIUN OM CATTINE? pind ajungi la nevoia de a drui ceva inapoi. Cand ajungi aici, acest verb, a darui, devine 0 nevoie personal, lar acfiunea lui este gratuita pentru c& vine ca si 0 consecinfa a eului interior. Vei ajuta lumea pentru ci fie if este suficient.” »Da, dar desi acest lucru pare simplu, eu zic cAnueste asa, Pentru c& acest lucru, dea acumula, poate fi interpretat de oameni ca fiind egoism.” -Aimare dreptate, insd egoismul este o ancora alipsei de apreciere, este un id care te impiedica sf acumulezi, s8 evoluezi, Poti raspunde, la un moment dat, oferind din ce al. Dar atunci exist riscul si ramai gol pe dinduntru si, instinctiy, te vel retrage s& acumulezi din nou, In acel moment, lumea te va percepe ca flind egoist. lar daci vei raspunde acestei senzati cu judecata, existd riscul s& cazi in patima avarului. Vei imbratiga cu toata flinga rolul de 2garcit, cd le-ai dat atitea si ei au apreciat, Asa ca fil atent, rolul tau pe acest Amant este si oferi atunci cAnd esti pregatit Sa oferi. Aceasti directie, educatie, acumulare, daruire, ii oferd libertatea de a accepta ci orice faci, faci, in primul rand, pentru tine. Orice alta forma de acceptare atrage dupa sine un morman de minciuni personale de care cu greu mai scapi. Tine minte asta, tot cea ce faci, faci pentru tine, ca sa poti acumula si, mai apoi, sa poti darui 55 56 CCRISTI GROSARU din preaplinul tu. $i, ca S& poy face acest trebuie si crezi c& pot! fl mai mare decét vig, Insisi. Acolo, in acele momente de magic, unde cceea ce oferi va fi gratuit, vel cunoaste abundenys de toate felurile. De la cea material’ la ces spirituala. Dar, pana atunci, trebuie sa trezest in tine acel potential care, odata iesit la suprafaa, va lumina tot ceea ce poti tu visa. Si fiecare trire interioar& devine un prilej de autocunoastere, fiecare moment de interiorizare constient’ it aduce 0 nou informatie despre scopul tau, iar cAnd, la un moment dat, vet simfi ceea ce cauti, in acea clipa ti se va dezvalui potenfialul, lar acel potenfial nu este altceva decat suma cunoasterilo, ‘suma rspunsurilor pe care le-ai aflat in drumul spre tine.” Nery, imi place cum sund asta, dar starea mea actual este de blocaj, parca nu vad nimic, parca nu Bandesc nimic, tot ceea ce vad este doar un desert continuu. Ce se intampla in aceste momente?” Bun’ observatie. Este momentul in care parca fi se epuizeaza resursele. Este acea trie interioara in care toata esenfa ta este confuzd Nu stii daca este bine ceea ce faci, nu stii dacd are vreun rost toat autocunoasterea asta. Parci toate starile fi se reduc la una singura, Te sit ca un punct pe o linie atemporala. Ei, afl cd acel Moment este punctul de intalnire al vechilot ‘qu ariel UN OMCA TINE? fle noi, Acum, cand ai vazut ca inger eva, Imbratisarea noulul vine si te fae arcor ceea ce este vechi in tine parc ivy do aceastd noutate. Te all intro stare % Minfurie constructiva a cael finalitate este Sigurul lucru posibil, claritatea. Eo chestiune seiogicd in momentul fn care te simi confuz in sna unor procese interioare profunde va rezulta fntotdeauna claritatea, Sa-ti fle clar, ca si fil clar inevoie de confuzie. Asa ca nu-ti fie tama, t printr-un proces normal si firesc al evolutiei. Ascultindu-ti corpul, urmérindu-fi gandurile ‘el ajunge la acea stare de luciditate pe care ti-o ddoresti. Dar aici incepe munca de cunoastere a potentialului, munca de directionare a lui, i mai apoi culegerea roadelor. lar aceast’ munca trebuie sé fi, in primul rand, una constienta, Acest Jucru presupune un lucru extrem de important, ‘anume, directionarea energiel spre ceea ce fac.” convingeri cH 57 58 CCRISTI GROSARU _ DACA NU LUCREZILA VISUL TAU, DE CE-MI SPUI CA-1 VIATA TA? Dac nu vrei sd muncesti, trebuie sa muncesti pentru a céstiga suficienti bani incat ‘sd nu trebuiased sé muncesti.” ‘Ogden Nash ‘Tu AI UN OM CA TINE? _ ‘CRISTI GROSARU ee Ce nseamni asta? Cum pot si-mi directionez jena spre un singur Tucru, daca ew sunt prins ‘Soma a fete activi? Acele activitati iti apartin, sunt legate de «ceea ce ffi doresti sau doar fac parte din viata ta Ge zicu i? Luerezi la visul tu cumva, iar eu doar sma bag in seama?” .Nu pot spune ci fac asta, as fi un ipocrit, dar ceea ce fac imi asigurd o existent minimali. E vorba de viaga mea” -Te mai intreb o data, lucrezi pentru visul tau sau pentru visul alteuiva?” Nu cred cd am cum si te mint, deci lucrez pentru altcineva” »Sratunci, de ce-mi spui ci e viata ta? Bineingeles cd toate astea isi au rostul lor in elipa de fatd, dar daca ma asculti un pic, renungand la incapatanarea asta a ta, s-ar putea ca pe viitor s3- fi céstigi existenta din ceea ce faci cu re, Cur ‘sund asta?” risers cam Ar fi extraordinar, $8 faci a el lar e-i place gi si mi § Cistigi niste bani din asta, cred ci doar putini ameni au reusit acest lucru -Intradevar, doar pusins lume are parte de 59 60 asa ceva. Dar acei oameni sunt experti in ceea oe fac $i aici nu vorbesc de acei oportunisti de dg, bani sau de castigatorii la loto, Aceia nu vor tra; in asta, La un moment dat, vor reveni acolo de unde au plecat. Dar tu nu vrei asta, tu vrei si¥ traiesti visul. Hai si vedem atunci ce pot face, astfel Incat si esi din aceasta stare de confuzie, sd ajungi la claritate, s faci ce vrei si si si fac bani din asta. Vorbeam mai inainte ci evoluim entra a acumula si intr-un final pentru a darui din preaplinul nostru: Exact, dar cum facem bani daca déruim fr sivindem?* Vite, vezi, tu te concentrezi pe cum s& faci bani. Toata energia ta se duce pe acolo. Dar iti lipseste parghia si aici vorbesc despre ceea ce vinzi. Tu neavand nimic, ai si vinzi nimic gi ai si

    Vous aimerez peut-être aussi