Prof. dr. ANDREI IONESCU TRATAMENTUL EDENTATIEI PARTIALE CU PROTEZE MOBILE —CLINICA $i TEHNICA DE LABORATOR — AsNATIONAL 2006pln edentatia partiald, nientinerea ftesuturilor restante in cele mai bune condifiuni si pentru cdt mai mult timp este mai importantié decét inlocuirea a ceea ce s-a pierdut.“CAFIPOLOL L SCURT ISTORIC Wu se poate aprecia corect nivelul actual al proteticii dentare fars o succint’ trecere in revisti!a evolutiei acestei ramuri a stomatologici de-a lungul timpurilor. Deurnud parcurs de nrotetica dentack de fa inceputurile istoriei pand fn vremea noastri a fost influenfat de continua evolutic stiintificl gi culmuralé a omenirii, pare mn 2 sat neatined nici aceastt ramurd a medicinei, stomatologia, {nevolutia stomatologici, deci si a yroteticii deatane, sedisting trei perioade, si aume: ‘LL, Protetica dentari de Ja inceputurile istoriei omenirii pan’ in val Mediu; 1.2, Protetica dentard in Eval Mediu; 1.3, Protetica dentard fn timpurile moderne (secolele al XVHi-lea ~ ul A-lea). Pentru aceste trei pericade vor fi prezentate cele mai importante aspecte privind evolutia in general a proteticii si in mod special a protezei partiale, fara a avea pretentia unci prezentiri complete a unui subiect ce este mai putin cunoscut in Titeratura noastrii de specialitate. 1,3, Protetica dexter da Ie. inesputurile istorie! pan# ie Lyul Medic Este de la sine fnteles ci nu se poate stabili precis cfind s-au realizat primele ‘proteze dentare, Evident ci atentia s-a indreptat clive primele civilizatii ale omenirii. ‘Cea mai veche lucrare dentari, descoperiti in Egipt, dateazii aproximativ de la mijlocul ceiui de-al treilea mileniu LLC. Aceasta Incrare este de fapt o ligatura din sSirmi.de aur pentru imobilizarea unor dintt mobili (fig. 1.1). in Siria, 2000 de ani mai trziu, s-au realizat tratamente. protetice, incisivii pierduyj fiind fnlocuifi cu dingi umani fixafi Ja dinti vecini cu ligaturi din sfimii de aur. La etrusci gi romani se folosea curent metoda ligaturii dintilor cu benzi de aur. ts urma cercetirilor arheologice ficnte fn Bgipt, s-au gisit plticute de aur, cearti gi argild care, dup& unii specialigti, in lipsa altei explicatii, ar fi servitpentru acopetirea unor edentatii.La israelii erau utilizati dinti artificiali din aur gi argint, insd mai mult ca obiecte de podoabi femininé. ‘Nu este exclus ca cercetirile arheologice efectuate in regiunile locuite de babilonieni, asirieni si israeliti s& descopere, printre altele, si lucrari de proteticd dentara. De altfel, acest aspect nu a Ocupat un loc deosebit in cerce- tarea sttinfifick arheologic’. Deocamdati nu avem date asupra prote- ziti dentare la chinezi si japonezi, cu toate cA diverse luctari vorbesc despre tratamente dentare. Marco Polo a intAlnit in nord-vestal Chinei barbafi ai caror dingi erau acoperiti NA . Americz, incasii cunogteau arta prote- Fie LCeamaivechehucraredentari ri dentare, in Foundor atost gisit,in 1913, Siete eter um ranin datind din vremea incasilor, are prezenta coroanc din aur ¢i obturatii din acelasi metal, foarte bine executate. fn Grecia a fost descoperitd 0 Iucrare dentaré exeoutatli din benai de aur, ce dateaza din secolul IT L.C. Etruscii confectionau lucriri dentare din aur deosebit de frumoase pentru conditiile tehnice gi materiale de atunci, acestea fiind, se pare, realizate de megtegu- F gari. De la primele lucrri dentare realizate prin ligaturi din sfirm& de aur (fig. 1.2) s-a trecut Ja lucriri protetice confectionate din benzi de aur, de care se fixau dinti artificiali umani sau de bovine (fig. 1.3). Despre arta protez&rii dentare la romani aflam abia cu referire la perioada anului 450 1.C,, prin intermediu! Legii celor XIl ‘Table transmise de Cicero, Se utiliza curent ligatora cu sfrmi de aur a dintilor mobili si inlocuirea unor dinti pierdui cu alti dinti fixati la cei invecinafi, tot cu ligaturi din sem : de aur. in 1907 s-a descoperit o mumie co Fig. 1.2. Tratament proteticrealizat in data din jurut anului 300 LC. si prezenta o Sidon, sec. 5-4 1.C. punte de aur.Fig. 1.3, Tratamente protetice etrusce ca benzi din aur Ja care se fixeari dinfii attificiali Pe vremes impXratului Augustus se confectionau dinti artificiali din os gi fildes, care esau fixati de dintii vecini edentatiei cu fire de pir de cal sau co mitase. Se ‘utifizan gi dinti artificiali din aur. Asemenea proteze nau fost gisite fact, deoarece cadavrele erat incinerate, ins metoda de fixare a dintilor artificiali a fost amintiti - tnepigramele lui Martial, satirele Ini Horefiu, Juvenal gi Persius. Arta proteziirii Ja romani, ca gi in alte regiuni ale humii, era practicaf’ de artizani. 12, Protetice dentarii ia Eval Medin tn pericada Renasterii nu se remancd progrese deosebite i domeniul protezirii dentare, fat de antichitate. Pe ling’ dintii artificiali umani, de os de vit gi fildes, se utilizau dingi din os de hipopotam gi morsii, fixati Ja vecinii edentatiei tot prin Figatuni. ‘Chirurgul francez Ambroise Paré (1509-1590) considera proteza dentard ca fiind neapirat necesari, mai ales pentra vorbire. Peter Forest (1522-1597) contrsindica utilizarea protezelor dentare, din cauza inflamagiilor gi tumorilor pe care le provocau fn cavitatea bucali. Era gi fireso, dack ne gindim ci asemenea proteze evan confectionate fiir amprentare, deci fick un model precis al situatiei clinice, Bazele protezelar se realizau prin sculpturi, ceea ce fiicea ca precizia adaptirii s4 lase mult de dorit.“fh Franja existan megtegugari care confectionau proteze din fildes utilizate numai pentra vorhire gi fizionomie, dar se scoteau in timpul meselor. Secolele XVI si XVI au avut ofnsemnitate redusg in evolutia proteticii dentare, desi stomatologia a progresat, ca urmare a studiilor iui A. Paré, Eustache si Vesal. Practicarea stomatologiei se facea in conditii improprii. Dintii artificiali care s-au utilizat pentru confectionarea protezelor in aceastii perioada, si chiar pant in sec. XIX, au fost: ~ dinsii din oase de bovine, care erau porogi gi se alteran rapid in mediul bucal (fig. 1.4); din acelagi bloc osos era realizati, prin sculptarX, gi baza protezei (fig. 15); Fig. 1.4. Dinfi antificialt Fig. 15. Baza protezelor este realizati din 06 de bovine din os de bovine ~ dinti de bovine, cai gi alte mamifere; erau mai rezistenti in mediul bucal, fnsH gi acesti dinti, din cauza mitrimii, ebula glefuiti, ajungéndu-se la stratul de dentin’, mai putin rezistent; ~ ding din fildes, frecvent utilizet prin sculpturi, atSt pentru dinti, cAt si peatra baza protezei (fig. 1.6, 1.7); din cauza porozititii, fildesul devenea urat mirositor, —dingii de hipopotam erau mai rezistenti decét cti menfionafi mai sus. Fig. 1.6, Dinti artificiali gi baz realizatt din fildes. Fig. 1.7. Proteze din fildeg &Fig. 1.8. Realizarea unui transplant de diabe Fig. 1.9, Dini mani fixate baza protezelar ilostrat intno caricators Dintii umani erau considerafi ca avfind cel mai bun material. Acestia se foloseau astfel: ~ transplanturi; fn alveola postextractionali se introducea un dinte proaspit extras de la alti persoand (fig. 1.8); ~ dint umani fixafi la baza protezei prin diferite metode, dupa sectionarea radacinii (fig. 1.9); ~ dinti umani fixati prin ligaturi de dintii invecinati. fn Japonia se confectionan baze de proteze dintr-un lemn de esenfii tare, iat dinfii, din fildes sau cremmene. Protezele parfiake sealizate din aceste inateriale se fixau co sdrme din aur sau argiot la dingii vecini edeutatiel (fig. 1.10). fn mod obignuit, baza protezei se sealiza prin sculptur’, in urma unor smfsuritori ale breselor, folosind bepzi Fig. 1.10, Proteze cu baz din lemn de hirtie gi un compas. . Bi dingidim cenmene Sfiirgitul secolulni al XVIl-lea aduce ins. un progres esential proteticii dentare, grajie medicului german Gestfrled Purmann (1648-1721), care utilizeaz pentru prima dat o amprentare a maxi- Jarului, folosind ceara. ‘Toati aceastl lung perioadd istoticd, din antichitate p&nd in sec. XVIII, poate fi consideraté perioada empiricd a tratamentelor dentare protetice. LE. Pretetion dontert in tmpurtle moderne - a. Secolulul al XVIl-lea (perioada tehnicistd) Dac in antichitate gi in fatregul Ev Mediu stomatologia au cra considerati o parte esentiall a medicinii, nefiind practicatt de medici, secolnl al XVII-lea aduce o revolutie in acest domeniu.Franta este prima farii care recunoaste in mod oficial dentistii. Un edict al lui Filip cel Frumos interzice barbierilor orice activitate stomatologici gi fi admite Pentru tratarea dingilor numai pe medicii dentisti, care sunt situati pe acclagi plan cu ceilalfi medici. Pierre Fauchard (1690-1762) trebuiie consi- derat creatorul stomatulogici modeme. in i728, el publica lucravea ,Le chirurgien dentist’, care deschide o er noud fn stomatologie gi fn protetic’, in mod deosebit (fig. 1.11). P, Fauchard realizeazd pentru prima dath proteze totale si partiale care se mentin gratie unor arcuri. Realizeaz prima punte dentary, utilizeazi portelanul roz pentru baza protezei si inventeaz4 dingii cu gsift radicular (fig. 1.12, 1.13, 1.14, 1.15). Dvuchateau, farmacist parizian, inventeazi proteza in intregime din porjelan, care este apoi introdusa in practica stomatologica de c&tre __= dentistul Nicolas Dubois De Chemant, accsta Fig. L1.Picsre Fauchard —ayind gi meritul de a fi nfilizat un material mineral peatu amprentare, fa care toame gips poniru vealizacea imodelelur. Dubois De Chemant introduce in Anglia, in 1791, tehnica moielirii protazelor din portelan, care se bucurd de o mare popularitate (fig, 1.16). Christophe Francois Delabarre, doctor in medicind sidentistla curte, publicd Ja Paris, in 1820, priniul manual stiiatitic de protetic’ dentar4, intitulat ,,Traité de la partie mécanique de I’art du chirurgien-dentist*. Joseph Duboi-Foucou, dentistul lui Ludovic al XVI-lea, Napoleon, Ludovic al XVIF-lea gi Caroi al X-lea, aduce noi imbun&titiri protezelor din poryelan gi fabric’ pentru prima oar dinfi minerali. Dentistul Mouton publica un manual de proteticd dentari unde, printre altele, . descrie modalitatea de realizare a coroanelar din aur pe care se arde portelanul: el este primul care realizeaz un croset dentar. La Forgue realizeazi baze protetice metalice care se mentin cu ajutorul ventuzelor. Franja are in acest secol, prin multi dentigti renumiti, un apott deosebit la dezvoltarea proteticii dentare si a stomatologiei, in general. “fn Germania si Anglia, realizirile in protetica dentari erau modeste. Trebuie 88-i amintim fnsi pe Philipp Pfaff, care realizeazi, in 1756, cu 30 de ani inaintea francezilor, primul model de ghips, si pe Gottfried Purmann, mentionat deja, care a luat prima amprent cu ceari. 10Fig. 1.12-1,15, Tratameate protetice ilustrate fn Incrarea Le chirurgien-dentist”MINERAL PASTE TEETH Fig. 1.17. Lingurile de amprentare ale lui Maury Fig. 1.16. Proteze realizate din porfelan 5, Secolul al XIX-lea (perioada rationala) in Buropa, inceputurile secolului al XIX-lea sunt caracterizate prin perfectionarea confectiondrii dingilor artificiali. Giuseppangelo Fonzi realizeazi la Paris, in 1808, dinti individuali din portelan, eee eeee an conn cl Ammpoane ue Suess din punt de Wedere ee 1820, aspectul fizionomic al dintilor din porjelan, ca si al gingiei artificiale. El realizeazi i primele linguri de amprentare (fig. 1.17). Cu toate aceste realiziri, pana la jumtatea secolului al XIX-lea se mai fixau pe proteze dinti umani. Acestia proveneau de Ia cadavre ale tinerilor (20-30 de ani), pe timp de rizboi. Chiar fn timpul rizboiului Crimeii (1853-1856), aga- numitele hiene ale cAmpurilor de lupti recoltan dingi de la cadavre, mai ales incisivi gi premolati, care erau.apoi conservafi in alcool sau ceari gi vanduti dentigtilor. Pe timp de pace, se apela la donatori sau la saia de disectii. Productia de dingi artificiali ia un avant deosebit la inceputul secolului al XIX-lea in Statele Unite, unde se deplaseaz centrul de dezvoltare al stomatologiei si mai ales al proteticii. Primii stomatologi din Statele Unite au emigrat din Franfa si Anglia. Mention pe fostul medic de marind Jaques (James) Gardette, care a realizat prima protezi total mentinnt’ prin adeziune gi succiune, procum gi crogetul din aur. El ainventat gi ometod® de fixare a dingilor antificiali (umani) prin gtifturi de aur, la o plac din aur. John Greenwoods (fig. 1.18), unul dintre cei mai renumiti dentisti americani, a. confectionat o protezi pentru George Washington (fig. 1.19) gi prima plac din aur din America. ~ Din 1825, dni din prteian ncep sfc Ebel pe sas ag — o jumitate de milion de dinti pe an -, de citre Samuel Wesley Stockton. 12Fig. 1.19. Proteza lui George Washington realizala de J. Greeawoods Fig. 1.21. Dinpii tubi ai firmei ASH SONS Co. ‘Big. 1.20. Samael Stockton ‘White (S.S. White) Samui Stockton White (fig. 1.20) intemeiazii in 1844 cunoscnta firma 8.8. WHITE Co., ale ctirei produse stomatologice se rispindesc in fntreaga lume. Jn Anglia, Ciewdius Ash intemeiaz’ cunoscuta firmi ASH SONS Co. care a scos pe piati, in 1837, dintii tubi (fig. 1.21). Yn Germania, in 1893, Friedrich Acgust Wienand intemeiaz4 prima fabrich de dinfi de pe batvaaul continent, care s-a putut afirma prin produsele sale. fn domeniul protezci mobile partiale, mentionim imbuntitirea menfinerii cu ajatorul crogetelor. Jn 1820, Delebarze realizeazi o proteza partial cu sprijin parodontal. tn 1827, dentistul englez 7.7. de ix Nors realizeaz un croset aseminliior cu crogetul de mai tirziu al Ini Jackson. ain mod obignuit, protezele partiale se mentineau gratic unor stifturi fixate cu un capt in baza protezelor, in timp ce capital liber intra in canalul radicular al unei ridacini. Arcurile din banda de ofel ale lui P. Fauchard, care serveau la mentinerea protezelos, au fost inlocuite cu arcuri din aur sau platin’. S-a incercat cealizarea placilor protezelor din aur sau platind prin stantare, Gind folosité o matriyi din cupra gi o contramatriti din plumb. ‘Totusi, in mod curent, baza protezelor se confectiona din os, prin sculpturi. * Aparifia dintilor artificial din porjelan a ugurat accesibilitatea 1a tratamentul protetic. Raménea fnsi problema realizarii bazei protezei dintr-un material corespunzitor. Dupa cum s-a mentionat, pana la mijlocul secolului al XIX-lea, bazele erau confectionate.din os de bovine, fildes, dinji de hipopotam, baga (cara- pace de broasca festoasa), toate alterfndu-se in mediul bucal. S-au utilizat baze din cositor, dar acestea aveau 0 greutate prea mare. in 1865, la Londra, Alfred Blandy utiliza pentru baze un aliaj nénobil, usor fuzibil, pe care fl turna fn tipare din ghips, macheta flind realizatii din cear. Acest ‘aliaj se coroda fst in cavitatea bucali. Nici alurniniull nu a dat rezultate satisfficktoare. Dintele de bipopotam réiménea cel mai utilizat material pentru baza protezelor. Jn 1861, se aprecia c& este necesar sh se sacrifice anval cel putin 1.100 de asemenea mamifere pentru a asigura necesarului dentigtilor. in 1851, Charles Goodyear a realizat in Statele Unite un cauciuc care se , intirea prin tneilzire gi sulfurare, fn 1855, acest cauciuc a inceput sd fie utilizat fn mod curent pentru bazele protezclor dentare, deschizfind o nou eri in proteticd. Primul care a utilizat cauciucul ia protetici a fost Thomas W. Evans (fig. 1.22), care Te-a cedat brevetul lui Goodyear si Morey. in 1859, Me. Intosh introduce in practica den- tara celuloidul pentru realizarea bazelor protezelor, ‘ns gi acest material se altera in mediu] bucal. Singurul material satisfficktor rimanea cauciucul vulcanizat, care fncepe ai se generalizeze. ‘Sfargital secolului al XIX-lea se caracterizeazi prin impunerea metodelor de amprentare in practica uzualé. Apar si primele fabrici de realizare a lingu- Fig. 1.22. Thomas W.Evans ‘Tilor de amprentare, materialul de amprentate in 1857, dentistul londonez Charles Stent inventeaz’ materialul de amprenti utilizat ined gi astiizi (fig. 1.23). 4Fag. 1:23. Charles Stent Hig. 1.24, Aticulatorul Ini 3. Linderer Modell Borwtit mit Dreieck and Btellychranben. Hreie, sxie Abbitdung, mit | Paar Ke- “wrve-Rinsdizen. vernickeit 8 Uintseher Mecof! ohne Drei- (och und ohne Stelicchravben i... ‘Fig. 1.25. Gibson Arkington Bonwill Fig. 1.26. Articulatoral Bonwill Auupreata cu ghips se pare ci a fost utilizati prin 1840, in Statele Unite, do c&tre Levi, Gilbert si W. Dwnelio. {in 1864, dentistul german Johann Joseph Schrott prezinti metoda amprentirii fancfionsle ntilizfind lingurt individuale, iar ca material de amprent’, guttapercha. 6sOcluzia a fost inregistrati prima oari fn 1756, de citre Pfaff, utiliznd fn acest scop ceara, la fel ca si Gariot, in 1805. in 1848, Joseph Linderer descrie un model de articulator primitiv (fig. 1.24). Primul articulator realizat pe baze stiintifice a fost creat de Gibson Arkington Bonwill din Phila- delphia (fig. 1.25), de numele Ini fiind legat gi unul* dintre cele mai cunoscute crosete (fig. 1.26). fn 1894, Alfred Gysi, dentist din Ziirich, fealizeaz4 un articulator satisfiicdtor $i se ocupii de problemele ocluziei (fig. 1.27). Degi secolul al XTX-lea a adus imbundtapiri deosebite stomatologiei, protetica dentard fnc% nu era considerat o ramurd a médicinii dentare, cise incadra in domeniul megtesugiresc, limitat, medicul stomatolog se putea lipsi de ea, lisand-o in grija tehnicianului dentar. acl pani th prima jumitate a socolului al XIX-lea dentistii isi realizau singuri protezele, din a doua jumitate a secolului, datorit& noilor metode de lucru gi aparaturii aferente, realizarea protezelor dentare se deplaseaz4 tot mai mult spre Jaboratorul de tehnic& dentara. “¢, Secolul al XX-lea (perioada stiingificd) foceputul secolulni al XX-lea se caracterizeaz4 prin recunoasterea proteticii dentare ca gtiint4, fiind consideratii parte integrant’ a roedicinii dentare. Degi se realizeaz’ incd proteze cu baza din cauciuc, acestea sunt mai fizio- nomice, mai funcfionale gi mult mai rezistente. Dr. Polk Ackers a fost primul care, din 1918, a tamat proteze partiale cu crogete dintr-o singuré furniture, procedeu care se folosea numai fn Statele Unite. Turnarea protezelor a fost facilitati de aparitia aparatelor speciale de turnat centrifugale, cum sunt cele ale lui Jameson (1907), Rotaxul Ini Weiss, Degussa, Burns gi Kerr. - Se utilizan pentru realizarea protezelor mai ales aliajele din aur, care fins nu eran accesibile majorititii pacientilor. S-au realizat gi aliaje nenobile, dar faci nu aveau calititile corespunzitoare confectionarii protezelor. In 1919, firma KRUEP propune, pentrua fi utilizatin protetic’, ofetul inoxidabil 2A, realizat tne din 1912, de Strauss si Maurer. Acest aliaj, numit gi ofel 18/8, datoritd confinutul de Cr si Nt, a fost utilizat pani fn zilele noastre, sub numele de wipla sau ojel crom-nichel. Fig. 1.27. Alfred Gysi 16Baza protezelor se realiza prin stanfarea tablei de wipla. Pentru crogete se utilizeazi gi astiizi sirma din acetagi aliaj, precum gi elemente prefabricate de protezii partial (bare, crogete). ‘Tot in 1919, firma KRUPP claboreazii un aliaj din cobalt gi crom, care a fost descris Ine’ din 1999 de c&tre Tosmaa, fizician din Gitingen. Brevetul pentru acest aliaj, a fost preluat fn 1922 de firma AUSTENAL din Statele Unite. Lirdie si Prange au ameliorat calititile acesiui aliaj care a fost scos pe piaté ia 1932. sub numele de VITALLIUM, cunoscut gi folosit si astiizi pentru calititile sale. fn 1930 este patentat um alt sliaj de Co-Cr, numit Ticonium. Aliajele din cobalt-crom, tn mod gresit numite oteluri, au inlocuit aliajele nobile pentrn realizarea protezelor partiale. fn 1935-1936, la Viena gi Frankfurt auinceput si fie utilizate pentru bazii si dinfi masele plastice polimerizabile, iar din 1936, pe baza lucririlor lui RBhm gi Schmidt, fiona KULZER pune pe piat primul acrilat pentru proteze, namit PALADON. Aparitia riginilor acrilice a dat un nou avant proteticii dentare, mai ales dup’ ce] de-al doilea razboi mondial. Prepul de cost scizut gi ugurinta de realizare a bazei si dinfilor artificiali au facilitat accesul la tratamentul protetic. Au aparut materiale de amprentare cu calititi deosebite. Hidrocoloizii reversibili pe baz’ de agar-agar au fost realizati in Anglia. in 1925, de citre Alshors Peter. Firma DE TREY din Ziirich realiza pent amprentace un astfel de material, numit Dentocoll. Alginatele au fost realizate fn 1930, insi s-au generalizat in practicd dupa ultimul rizboi mondial. Siliconii au fost experimentagi multe devenii, dar numai din 1950 sunt utilizati ‘tn mod curent, S-au imbunstitit calitativ dingii prefabricati din acrilat si portelan, au apérut aliaje noi, o tehnologie perfectionatS a Iucrrilor din porjelan, acrilate elastice pent rebaziri, de exempla cel realizatin 1951 de Bayer, numit PLASTUPALAT, articulatoare perfectionate, aparate de uurnat prin inductie. -fn domeniul protezei partiale o serie de autori consacrati au perfectionat mijloacele de ancorare. Au apirut sistemele speciale gen culise, cum este cea utilizati de Chayes tn 1906, sistemele de ruptori si amortizori de forte. S-a imbu- nlitifit conceptia privind proiectarea protezelor partiale, realizarea sprijinului, tehnicile de amprentare etc. in acest sens trebuie si fi mentiontim pe Balters, Ackermenr, Cummor, ifernedy, Beach, Bonylard, Erdiong, Sears, De Van, Ackeva, Roach, Mc. Cracken, Kantorowicz, Elbzechs, precum gi pe alti practicieni amintii in cadrul acestei lucrari. Un merit deosebit ii revine firmei JELENCO Co., care a realizat primele proteze scheletate modeme, dar gi companiei NEY din Statele Unite, care fn anii’50 publick. 7broyura PLANNED PARTIAL, un manual modern de concepere si realizare a grote- zelor scheletate, preluat in 1956 de firma DEGUSSA $i rispandit in intreaga Europa. Compania NEY a realizat si unul dintre cele mai simple, dar eficiente paralclografe, care nu trebuie si lipseascd din cabinetul gi laboratorul de protez4 scheletatt. ‘Tehnologia modern a protezei scheletate a preluat tehnici indusuiale care au fost aplicate miniatural fn tehnica dentard. ‘Niimérul mare de aparate, instrummente si materiale necesare realizirii protezelor parfiale scheletate, precum gi tehnologia aferenti impun o pregatire deosebita atét a medicului, cat gi a tehnicianului. Uldmele decenii au impus in domeniu! protezei parfiaie rezolvarea unor dezi- derate biologice ale tratamentului, problemele mecanice gi tehnologice tiind bine stipanite, S-a trecut astfel de la caracterul restaurator al protezei partiale la cel profilactic, ‘Nu se poate si nu zambim astiizi viizind crosetele gi protezele partiale realizate in secolele trecute, dacii le compariim cu protezele partiale modeme, prevazute cu crogete sau cu sisteme speciale, adevarate bijuterii ale artei stomatologice. (fig. 1.28 - 1.33). Fig. 1.28. Protezele si crogeteledescrise de Fig. 1.29. Crogetele deserise de Gall in 1834 Delabarre in 1820 18Fig. 1.30, Proteze din secolul al XVI-lea Fig. 1.31. Proteze din sevolul al XIX-lea ‘Rig, 1.32. Protez scheletatli modernd ancarati cu croyeto 19Fig. 1.33. Proteze acheictatc modeme previzte cu sistemo speciale de meafinereCAPITOLOL CAUZELE SI COMPLICATOLE EDENTATIEL PARTIALE INDICATIHLE PROTEZEL PARTIALE MOBILIZABILE, Edentatia partial’, care necesits tratament protetic cu ajutorul protezelor mobilizabile, se intiveste dup’ varsta de 40 de aii, solicitarea batamentului fiiad frecventi tnire 40 gi 50 de ani la femei gi fntre 5 gi 60 de ani la biirbati. 2,1, Ceurele edoniaite particle Cauzele obignuite ale edentatiei partiale sunt reprezentate de acele afectiuni ale aparatului dento-maxilar ce fac necesard extractia dintilor care nu mai pot fi salvati. in ordinea frecventei acestur cauze, amintim: —caria complicati; — parodontopatia, cu afectarea gravé a parodontiului; ~ etiologia mixti, carie-parodontopatie; —abraziunea exagerat’; —migririle dentare verticale gi orizontale exagerate; — traumatismele care intereseazA mai ales regiunea frontal, ~twatamentele stomatologice incorecte care nu respect principiile biomecanice $i biofunctionale, crear conditii pentru aparifia dizarmoniilor ocluzale si instalarea sindromulii de disfunctie al aparciului dento-maxilar, sau care au produs cari secundare, complicatii pulpare sau afectarea parodontinlui; -- intervenfii chirurgicale dupa diferite tumori; — neglijenta pacientului fags de tratamnentul dentar. 212.2, Complticatiile edentatiel partieie Complicafiile edentatiei partiale netratate sunt numeroase si pot imbriica aspecte dela cele mai simple pan’ la unele extrem de grave, care pun probleme de tatment atat pentru medic, oft si pentra pacient. Aceste complicafii depind in general de numicul, extinderea gi topogeatia breselor edentale, de reactivitatea organismului, precum gi de vechimea edentatiei. Functia masticatorie este in mod deosebit afectatd atunci cAnd se pierd dintii din regiunea lateral. Se apreciaz’ c& prin pierderea molarilor dispar 3/4 din suprafata activé de masticatie, cea ce duce la solilerea eficientei de triturace a alimentelor, atat cantitativ, cat gi calitativ, Reducerea suprafetei masticatorii implicd o Jungire a timpului de triturare gio foncentrare a forfelor de masticatie asupra dintilor restanti. pentru a se obtine o Masticatie satisfacitoare. De cele mai multe ori, aceastA suprasoticitare este cauza manifestirilor patologice care apar la nivelul dinjilor restanti. Functia fizionomicd este afectati mai ales prin pierderea dintilor din regiunea frontal sau a premolurilor. Fizionomia poate fi afectati insii si prin complicatiile edvatatici partials netwatate, cum stot migricile orizontale cu aparifia de trerae yi diasteme, vestibulariziri exagerate ale frontarilor superiori, scliderea dimensiunii verticaie de intercuspidare maximé, abraziuni exagerate ale dintiior restanli, mai ales frontali. Fonafia cate rat afectath, producfindu-se de obicei o adaptare rapid’ la condifiile starii de edentatie, Alaturi de aceste tulburici functionale ale ederitatiei partiale netratate pot sii apara $i alte manifest&ri care, Ja nivelul dintilor restanti, imbracd aspecte deosebit de grave, att pentru aspectul clinic, ct mai ales pentru tratament. Manifestdrile dentare se traduc in primul rind prin schimbifile de pozitie ale Gingilor restanti. Astfel, ca urmare a producerii unei brege, pot si apard (fig. 2.1): ae Ne ; sie attaee corns ene e eigr vverticald cu pioces alveolar; f.lipsa de paralelism dintre dinjii migrati orizontal; g. migrare vertical ‘irk proces alveolar; h. pierderes punctelor de contact, din cautza migririi verticale; i. migrri oxime spent tz’ osoast prin traumi ocluzaldl Fig. 2.1. Complicatiile dentare ale edentatiei vile: a migrate orion rn fcr; at—Migriri orizontale ale dintilor care limiteazi brega, acegtia avand tendinta sl ocupe spatiul cdentat, Se produc astfol mezializiri, distaliziri, rotatii, vestibu- Jariziiri sau oraliz&ri ale dintilor limitafi. Migririle orizontale se pot face prin translatie total a dintclui sau prin fnclinare, acestea fiind mai frecvente la mandibul&. Daca se pierde molarm] I pnd la varsta de 9 ani, molaral II poate migra, printr-o deplasare de translafic, putind chiar sii inchida spatiul edentat. ‘Dupi vairsta de 12 ani, migririle orizontale se fac frecvent prin fnclinarea coroa-_ nelor ciitre spatiul edentat, ceea ce are ca urmare 0 solicitare nefiziologici a parodontiului acestor dinti, deoarece forfele verticale din timpul masticatiei ow mai actioneazi in axul lung al dintelui. Din acest motiv, inclinarile de peste 30° duc la pierderea valorii protetice a acestor dinti, deoarece spre partea fn care s-a ficut inclinarea se exerciti presiuni asupra alveolsi, au tracfiuni prin fibrele parodontale. Dact la acest aspect se adaugs suprasolicitarea fn masticatic a dintilor Tespectivi (pentru a compensa lipsurile dentare), pierderea punctelor de contact ca vécinii, precum gi aparitia unor contacte incorecte cu antagonigtii (contacts premature gi interferenye), se poate infelege de ce dintii adiacenti bregelor devin mobili fn scurt timp. Migriirile orizontale se explici prin lipsa de rezistenji a dintilor Ja forjele orizontale tangente arcadelor, ca urmare a pierderii punctelor de contact interdentare in zona edentatiei. Dintele ajunge s& fie izolat, iar solicitérile ocluzale funetionale, care pani acum puteau fi tolerate, ajung si aibd efect patologic asupra implanticii dintelui, creand ceea ce se numegte 0 traumnd primard. Migririle orizontale clitre spatiul edentat atrag complicatii cum sunt: aparitia tremelor care favorizeazi retentiile alimentare, depozitele tartrice, cariile, traumatismede directe ale parodontiului marginal la nivelul papilei interdentare, solicitarea individual& a dintilor tn timpul masticafiei; prin inclinarea dintelui apare 0 zZon& retentivi pentru alimente 51 microorganisme, care favorizcazi. formarea plicii bactetiene, ce afecteaz parodontiul si jesutul dur al dintelui; inclinarea dintilor pune probleme dificile de insertle a protezelor mobile sau-a unor jucriiri conjuncte; prin fncliniiri se modificd gi indlsimea cuspizilor—daci se fnclin3 un molar spre. mezial, cuspizii distali devin mai inalti, cea ce duce la aparitia de contacte premature ¢i interferente fn intereuspidare maxima sau relafie centrica, . Rotafiile, care sunt tot deplasari orizontale, pun probleme privind plasarea crosetului gi impun de multe ori acoperirea dintelui respectiv cu microproteze. a barelar linguale, iar vestibularizirile creeazi zone de retentie exagerate, pentru rogete, san chiar Smpiedick insertia protezei, crogetele neputind si treacd de aceste zone retentive fir interventii proprotetice. BMigrarile verticale se produc Ja dinfii antagonifti epatiului edentat. Acegti inti, fiind fipsifi de stimuli functionali, tind si migreze cAtre spatiu] edentat. ‘Cauzele acestei deplasitri nu sunt elucidate. Migrarea vertical se poate produce ‘Smpreuni cu procesul alveolar, ceea ce se numegte egresiune si este intalniti mai ales la dingii cu parodontiu sindtos, 1a molarii I gi I superiori. fn urma egresiuni ‘se poate ocupa in iniregime spatiul edentat, dintii migrati vertical venind in con- tact cu mucoasa crestci antagoniste. fn aceste situatii, tratamentul protetic a intarziat prea mult si nu mai poate fi realizat fri extractia dintilor migrati si chiar remodclarea chirurgicali a alveolelor acestor dinti. Egresinnea poate fi cauzati si de 0 activitate exagerati a centrului osteogenic parodontal, lipsit de stimuli Existi gi o migrare vertical a dinfilor fair proces alveolar, numit% extruzie. Se intlnegte mai ales Ia dingii afectati parodontal gi se produce mai repede ca egresiunea. Migririle verticale au o serie de consecinte, gi anume: denivelarea planului de ocluzie, cu aparitia de contacte premature gi interferente' ce duc la devierea sau limi- tarea unor migciri ale mandibulei, cu aparitia unei ocluzii de necesitate care, dacl ny afecteazé vreun {esut al aparatului dento-maxilar, se transformé fn ocluzic de obis- nuin’; disparitia punctelor de contact interdentare, cu aparitia acelorasi fenomene ca la dinfii adiaceni bregei; aparitia sindromutui molarului de 6 ani, cauzat de pierderea molarului I inferior in timpul copilariei si care, din cauza migrarilor verticale gi orizontale, duce la aparitia de interferente in propulsie la nivelul molarilor, precum gi interferenge fn miscarea de lateralitate inspre partea activa, Manifestirt parodontale. tmboinivirea parodontiului poate si se product gi prin alte mecanisme dec&t cele menfionate. Astfel, prin pierderea unui dinte se fibrelor interdentare transseptale, la care se adangi rarefierea si subfierea trabeculelor osoase ale septului interdentar. Uneori, dup’ extractic, involutia osteoligamentari este marcatii, riidicina dintelui vecin edentatiei fiind dezgoliti peo mare suprafagii, ceea ce poate compromite dintele, mai ales daci se adaug’ gi © traumi ocluzali! de forma gi volun, din couza faptului cd nu mai este protejats de punctul de contact dintre dinji, ccea ce favorizeazi traumatismele directe din timpul masticatiei. Involutia papilei poate merge pana la atrofia complet, in locul ei aplrénd o depresiune sau o pungi gingivalé, in care sunt retentionate resturi alimentare ce favorizeazi inflamatia parodontiului marginal. Acest rest de papili interdenti, lipsit deseori gi de steatul de cheratin’, trebuie neaparat ferit de contactul cu proteza. 4Jo cazul dintilor migrati vertical, din cauza lipsei de stimuli functionali, dispare $i orientarea functionald a fibrelor parodontale. Acestea devin orizontale sau au orientare. invers’ celei obignuite, iar in spafiul periodontal predomina tesutul conjunctiv lax neorientat, care dupa unii autori provoac3 resorbfia laminei dura. Fibrele parodontale scad ca numir, iar cele care rman sunt subjiate. Se micsoreaza senaibil spatiul periodontal, aspect care poate fi evidenfiat radiografic. Afectarea parcdontala, ca urmare a edentafiei, se poate produce gi fa distant’, aga cum se intimpla in ,,fencmenul Thielemann™. Manifestéri ocluzale, Din cawza migririlor dentare consecutive edentati¢i, pot sa apari, dupa cum s-a amintit, contacte premature si interferente ocluzaie, care fac ca dinfii s& se intiilneasca in alte raporturi decAt cele echilibrate. Modificirile raporturilor ocluzale, ca urmare a migririlor dentare, apar chiar si atunci cfind Eipseste un singur dinte, de unde concluzia necesitafii tratamentului protetic. Manifestirile ocluzale, care apar in urma migrarilor, sunt variate, de la cele mai simple Ja cele mai grave, gi fac obiectul studiului ,,sindromului de disfunctie mandibular’. ‘Dup% unii autori, prin pierderea dintilor din zona lateral de sprijin, se poate produce o micsorare a dimensiunii verticale de ocluzie, cu o m&rire a gradului de supraocluzic frontal’, sau cu vestioulatizarca dinfilor frontafi superiori ort Tingualizarea cctor infeciori. Chiar cénd constatiim unele modificari de dimensiune verticala de ocluzie, ele au apfrut lent si au determinat in timp o readaptare a sistemului neuromuscular la noua situatic. fn unele cazuri de edentafii termino-te:ninale bimaxilare, din cauza unci abraziuni exagerate a dinfilor restanti, se ajunge la 0 ocluzie cap Ia cap. Manifestéri la nivelul crestelor alveolare. Lanivelul segmentelor muco-osoase edentate, aspectal va fi asemSnitor cu cel din edentatia total, atrofia fiind fnsa mai putin marcati in edentatia partial. Existl inst cazuri de edentatii terminale {m care atrofia crestelor este foarte pronunjati. Aceasta depinde de vechimea edentatici, precum gi de cauza care a produs-o, de felul extractiilor, virsta Sei evans asics tu snnaguelx (Gy metal ectoas) ns Sy cific edentatiei partiale este faptul cM pierderea unui dinte face ca osul din zona edentati si fie mai stirac fn trabecule osoase, in zona superficiald gi medic a exestei. Rarefactia oscasi vecin’ dintilor limitanti bregei reprezinti un loc de minima rezisten{i, care nu poate impiedica migrarile orizontale, iar in cazul apliciirii unei proteze terminale, dintele-stflp va fi mai ugor torsionat de .cdtre croget, prin efectal de parghie al protezei tn timpul masticafiei (bascularea prin fnfundare, din cauza rezilien{ei mucoasei). Prin pierderea dintilor, traiectele trabeculae care alcdtuiesr stflpii verticall si liniile de rezisten{S ale maxilarului sunt lipsite de stimulii fiziologici, care intretin woficitatea osului. 25‘Tulburdri ale cinematecii mandibulare, Ca urmare a edentatici partiale pot si apari modificiri in migc&rile mandibulei, incorect denumite ,.laterodeviatii". Din cauza diferitelor obstacole ocluzale ivite in calea migearilor mandibulare, se pot produce fie pozitii mandibulare vicioase, fie migc4ri anormale. ‘Trebuie s4 manifestim multi circumspectie in aprecierea aga-zisului sindrom al ocluziei coborate, deoarece fn cele inai multe cazuri este numai o impresie a scliderii dimensiunii verticale de ocluzie, or, dacd aceasta intr-adevair s-a produs, timpul lung de instalare a permis aparifia unor fenomene adaptative $i compen- satoare ale pozifiei mandibulci, care nu impun prin tratament protetic o nous. pozitionare a mandibulei, deci o redimensionare a etajului inferior al fejei. fn prezenta unei supraocluzii frontale mari, intr-o edentatie terminal, se apreciazii frecvent ci ,,ocluzia este coboriti" si se recurge la o redimensionare prin tratament protetic. fn aceste situafii trebuie verificaté prin mai multe teste functionale ,,coborarea ocluziei" si, dact tntr-adevar existé, trebuie s& se stabileasc4 imperativele functionale care impun mirirea etajului inferior ai fefei. Trebuie si 8¢ aibd fn vedere faptul ci orice redimensionare nejustificat este dezastruoasi: pentru dinfit restanfi, pentru mugchi gi articulatia temporo-mandibulara gi ci menfinerca unci dimensiuni mai mici este preferabila supradimensiondrii etajului inferior al fe{ei. , Alte cauze care pot abate mandibula de Ja migcarea fn plan sagital sunt de naturi musculard sau articular. Spasmele nousculare care pot modifica cinematica mandibular’ sunt de obicei efectul unor dizarmonii ocluzale si dispar imediat dupa ce s-n facut echilibrarea ocluzalé. C4nd laterodeviafia mandibulei este de naturi articular’ degenerativa sau inflamatorie cronici, ea nu mai dispare, Cand laterodeviatia in deschidere este fnsofitd de o luxatie a unui condil, de obicei cauza este de partea cealalti, fiind de natura’ inflamatorie, mecanic& sau de spasm muscular. Deplasirile distale ale mandibulei sunt negate de cei mai multi autori. Nu “trebuie confundati retruzia mandibulei cu retruzia functionala, care apare in prezenfa unui long centric (deplasarea mandibulei din intercuspidare maxim fn relafie centrici). -Manifestdri musculare. Acestea apar ca urmare a prezentei unor dizarmonii ocluzale care directioneaz4 mandibula in pozitii noi, care soliciti in mod neobignuit miugcbii, Se produce o solicitare inegali, asimetricX, urmati de hipertrofie, spasme ‘gi dureri mousculare, care pot determina alte modificari ocluzale. ‘Musculatura se poate adapta tn timp Ia noile pozitii ale mandibulei, si se ajunge Ja 0 ocluzie de obignuinti. O repozitionare a mandibulei prin tatament protetic ‘va solicita in mod nefavorabil musculatura, fn acest moment putind s& apara un sindrom disfunctional. 6Parafuncsit. Modificirile ocluzate amintite pot duce la aparitia de parafunctii ‘sum sunt: bruxismul, presarea arcadelor, presiuni pe dingi cu limba sau cu buzele, care sunt evident inconstiente, dar pot afecta mai ales parodonfiul dintilor restanfi. Manifestéri in articulatia temporo-mandibulard. Deviatiile in dinamica mandibulari determinate de dizarmoniile ocluzale, parafuncfii, spasme musculare sau abraziuni exagerate pot afecta gi articulatia temporo-mandibulard. Apar semmele clinice ale unci artropatii: freciituri, cracmente, deviatii la deschiderea gusii, dureri la presinne in regiunea articulatici, cu diferite iradieri. Semmele clinice din articulatia temporo-mandibulari apar mai tarziu decit modificiirile ocluzale. Modificdrile de comportament. ‘Starea de edentatie este considerati de multi care apare frecvent in edentatia partial poate duce la modific&ri nervoase grave. ‘Toate aceste aspecte pot si modifice comportamentul nervos al pacientilor, in astfel de situatii tipul de sistem neryog avand un rol deosebit, Medicul stomatolog are obligatia de a face cunoscute pacientilor complicatiile pe care le poate genera starea de edentatie partiali gi de a-i convinge de necesitatea institairii precoce a unui tratament protetic, fn orice forma de edentatie partiali, chiar atunci cfnd lipsesc pufini dingi. 3.3. Tndieatifie protezel mobflizabile Indicafiile protezei mobilizabile pot fi grupate tn dou categorii, ‘si anume:, situafii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabile gi situatii clinice Exxisti sitnatii clinice care, in mod obiganit, nu pot fi tratate decat cu ajutoral eee eerie si anume: . — edentajiile de clasa I (termino-terminale) (fig. 22); — cdentafiile de clasa a Il-a (terminale unilateralc} (fig. 2.3). — edentatiile de clasa a I-a extinse (edentayi {aterale care se extind gi ta regiunea frontali) (fg. 2.6); — edentafiile de clasa a TV-a cu lipsa tuturor frontalilor (fig. 2.7); . ~edentatiile combinate (termino-laterale san termino-fronto-laterale) (fig, 2.8, 2.9); 27Fig. 2.4, In edentagin do clasa a Il-2, proteza Fig. 2.5. Protez in edentatia de clasa a T-a oe extinde gi pe homiarcada integrit molar, nacotinuts, sprifinits si, stabilizatd unilateral ‘Pig. 2.6. Edentatic de clara a Il-a extinst Fig. 2.7. Bdeatatio de clasa a IV-a sifa regianoa froutalt a fipsa taturoe frontalilor 28Fig. 2.8. Bdentajic do elrsa a fi-n cn o bree! Fig. 29, Bdentatie de clana a Hea eu douk suptimentart (edentxjietermino-lateral) ‘rege suplimentere (termino-fromto-Ieteral¥) Fig. 2.11. Repartitie nefavorabila a Gafilor restanti ~ eden‘atii cu existenta unvi numar mic de ding restanfi (2-5 dinji); dac acesti dinti sunt repartizati biluteral,. §i stabilizarea protezei, comperativ cu. situafia find acesti dinti sual grupati pe o singuré parte (fig. 2.10, 2.11). - ile subvotale, cu existenfa a 1-2 dinti restangi (fig. 2.12).2.3.2, Situagii clinice care exclud tratamentul prin punte Degi ca intindere edentatia se preteaz& pentru un tratament conjunct, exist’ totugi motive pentru restaur&ri protetice adjuncte, si anume: ~ Edentatii laterale tntinse (clasa a IiI-a) avand ca dinti-stalpi caninol si molarul de minte care, degi nu sunt mobili, au o valoare parodontalé scdzuta (retractii parodontale mari) (fig. 2.13). O protezii partial’, mai ales scheletati extinss si pe hermiarcada opusi, are avantajul dispersarii solicitirilor funcfionale pe mai multi dingi comparatiy cu o punte (fig. 2.14). in cazul pierderii unuia dinte dintii stalpi, proteza poate fi reconditionata; "here Fig. 2.13. Edentatio de clasa a I1l-a Fig. 2.14. Proiectol unei proteze (lateraliifntins4) Scheletate Intro edentatie de-clasa a HI-a in care dingii-sillpi au o vafoare parodontal’ sc&uti — Edentafiile laterale reduse, ca gi cele frontale, ins’ cu afectarea parodontala atuturor dinfilor restanti, pot beneficia de tratamentul cu protez’ mobila scheletatt care, in afara restauririi edentatiei, poate reprezenta gi un aparat de imobilizare a dintilor restanfi ce are si avantajul distribuirii solicitirilor functionale pe tofi dintii restanfi (fig. 2.15, 2.16); ~Edentatiile laterale sau frontale reduse, cind exist contraindicatii ale glefuirii dintilor (afectiunilor generale grave); uneori pacientul refuzi, din diferite mo- tive, slefuirea dintilor pentru realizarea unei punfi. fn asemenea situatii, exist’ posibilitatea realizarii unei mici proteze scheletate cu maximum 1-2 ding, care nu se extinde pe hemiarcada opus’. O astfel de protez& (fig: 2.17) are avantajul unei acomodari rapide a pacientului, previne migririle dentare, se poate pastra o bund igiend, se realizeazi mai repede, necesita pregatiri clinice minime gi putine materiale dentare. Are ins% dezavantajul unei stabiliziri orizontale reduse, care favorizeazi dezactivarea crogetelor, diminuarea menginerii, cu pericolul inghitirii, 30Pig. 2.15, Edentatie de ciasa a I-a (lntero~ Fig. 2.16. Edentayle de class 2 IVa tata cu prota’ scheletatX din canza afvetictt ‘parodontale a dintilor restangi Fig, 2.17, Protext pentru Fig. 2.18, Brotezi pentru o edentajle lateral © edentato lateral reds ‘care se extinde ei pe hemiarcada integri ‘Fig, 2.19. Béentatie fa zona de carburd (clasa a HII-a)Fig. 2.21. Protege care restaureazii edentatii, ‘Fig. 2.22, Aparate mobile pentra dos rezolva gi comunictri sau pierderi ‘solidarizaréa dintilor parodontotici* de substantli oscasé (obturatoare) proteza avand un volum mic. Pentru prevenirea unor asemenea accidente; proteza se-va extinde gi pe hemiarcada opus’ (fig. 2.18); ~ Edentafiile din zona de curburd a arcadei (incisivul lateral, canin, primul premolar), dup’ unii specialisti, nu recomanda realizarea unei punti, fiind preferati © protezi mobili, care distribuie solicitarile functionale pe mai multi dinti restanti (fig. 2.19, 2.20); — Edentafiile frontale asociate cu pierdere de substanfi osoasi avand diferite cauze beneficiazd de tratament cu proteze mobile, care au gi avantajul compensirii distructici osoase, refficind perfect fizionomia (vezi fig. 2.21); —Edentafiile frontale unde sunt necesare artificli de montare a dintilor artificial (weme, diasteme, fnciileciiri sau rotafii) ori anumite forme, mirimi sav culoti ale dintilor. O proteza parfiala mobilA poate realiza aceste imperative mult mai bine dec&t o punte gi cu sactificiu minim de substan dentarli. — Edentafiile care se asociaz4 cu comuniciri buco-sinusale san buco-nazale pot fi rezolvate numai cu ajutorul protezelor partiale mobile care, in afara restaurarii edentatiei, au gi rolul de obturator (6g. 2.21); — Edentatii care necesiti o reevaluare a dimensiunii verticale de octuzie; in sceste cazwri se vor realiza proteze partiale acrilice provizorii, cu care se va testa noua D.V.0. Se mai poate mentiona cd, in cadrul tratamentului parodontopatiilor ca ‘mobilitatea tuturor dinfilor, exist posibilitatea de a se realiza un aparat mobil dé solidarizare conceput dup& regulile mecanice, dar si profilactice ale protezei scheletate. Degi nu se trateazii o edentafie, aceste aparate au pirfi componente identice cn ale protezei scheletate (fig. 2.22), 32CAPITOLUL U1 EXAMENUL CLINIC AL EDENTATULUI PARTIAL ‘Examenul clinic atest, complex si competent al edentatului partial are o deose- bith important’ atdt pentra stabilirea planalui de tratament pro- si proprotetic, cat gi pana concopsrea unei proteze parfiale corecie gi indicase pentru cazul respectiv. ‘Bxamenol clinic 52 face in dout etaps, gi anume: — Etapa preliminard: de contact, informatie gi examinare generala a aparatatui deato-maxilar; 7 ~~ Etapa secundara sau finald: de stabilire a diagnosticutui, de elaborare a pkinuiui de tatament pro- gi proprotetic gi de concepars a proiectulai viitoarei protezo; aceasté examinare se face intr-o a doua gedintl, fiind necesare modele gi rediografii. 3.1, Eiape preliminort (Contactul cu paciental fncepe fn cele mai multe cazuri inca din sala de agteptare, ‘Comportamentul pacientuiui, aspectul general, obiceiurile, ticurile, sterea de nervozitate sau tensiune, instabilitatca, starea de nelinigte sau chiar indiferengi fepzezint& aspecte p> care un medic cu expetientd le poate folosi, astfel incat Japortal medic-pacient si fie favorabil tratamentului protetic. Aspoctal fejei, vocea (prin tonul gi volumu! su) pot ariita incredere, teami sen chiar ostilitate. indriizneala gi nerlbdarea sunt de obicei favorabile trata montnini protetic. Nesigurant:, hiparscasivilitatea, tendinje d= amfnare a gedingelor de tratament sunt aspecte care tngreuneaz’ tratamentul gi diminueazi corec- titedinza Ini, iar adaptarea la protez’ va fi dificild. Chiar aspectul ochilor poate fi de ajutor pentru medic: pupilele contractate pot arlita fic sau nesigurents. 33Medicul trebuie si faci tot ce-i std in puting pentru a stabili cu pacientul an climat de sinpatie gi incredere. La acest aspect contribuie in mare misuri ambianta si aspectul cabinetului, buna dispozitic si solicitadinea medicului si ale personalului auxiliar ete, 3.11 Anamuew Istoricul reprezinté o informatie suplimentard care poate influenja tipul de ‘ratament protetic, tipul de proteza partial, profilaxia fesuturilor de sprijin pentru protezi, adaptarea la protezi etc; Desi multi medici trec rapid peste aceasti parte a examenului clinic sau oignora cu destvarsire, este important si se retina anumite date care pot influenta tratamentul protetic. Istoricul medical, inainte de a intra tn discutii privind istoricul, este necesar st ise explice pacienuului scopul acestui interogatoriu, deoarece multi pacienti ignord Jegatura stiiii lor generale cu tratamentul stomatologic, in gencral, gi cu cel protetic, in Vairsta si sexul pacientului pot indica anumite particularitéti privind starea fiziologicl @ organismului. Astfel, climacteriul, sarcina, senilitatea influenteazi. conduita terapeutic&’. La varste tnaintate, coordonarea neuromuscular’ este deficitar’, varsmicii adaptindu-se mai greu la nova situatie de protezati; in ge- neral, pacien{ii tineri se adapteaz’ mult mai usor cu ptoteza. Epiteliul bucal al varstnicilor este mai deshidratat, avand elasticitate scAzuti, secretie.salivari diminuaté gi jesuiul mucos mult mai putin rezistent la neplicerile mecanice date de protezi. Femeile in perioada climacteriului au de obicei o osteoporoz4 care se ashciazd cu dezechilibrul genend neuro-honmonal; alaturi de aceste manifestari, ‘Scliderea hormonilor estrogeni are ca efect atrofia epiteliului bucal, ce influenteazi adaptarea la protez favorizindIeziunile de decubit i aparitia nor senza gusta- tive false. Starea generald a sdndtajii, Intereseaza in special bolile generale trecute sau prezente, care pot influente tratamentil protetic, Un bun examinator poate des- coperi o afectiune general cu manifestiri bucale de care pacientul nu este congtient. Desigur c& fn aceste cazuri se impune colaborarea cu medicul internist. Dintre bolile generale care pot influenja tratamentul protetic mengionim: Anemiile — genereazA 0 mucoasi bucal palidé, secretie salivard redusa, limba rogie, singeriri gingivale, senzafia de arsuri fa nivelul cavitétii bucale, manifestiri din cauza clrora adaptarea la protezi este mult ingreunati. Unele dintre aceste manifestiri bucale date de afectiunea general pot fi etichetate de pacient drept efecte ale aplickrii protezei partiale. Diabetul - se intalneste destul de frecvent si pune probleme, mai ales atunci cfind pacienfii nu stiu despre cxistenta boli. Aléturi de parodontopatia diabeticd 4se fntflneste o limba miriti in volum, rogie gi cu sensibilitate crescata. Poate apiirea o osteoporozii si atrofia accelerati a crestelor alveolare. ‘Sub protezii se produc usor leziuni ale mucoasci, care se vindect destul de grew. fnainte de tratamentul protetic se impune aplicarea tratamentulai antidia- betic corespunzitor. Hiperparatiroidismul — favorizeaza halistereza, provocdnd atrofii exagerate ale crestelor alveolare. Osteoporoza este generalizati Ja tot sistemul osos. La examenul radiografic al dintilor restanti, lamina dura apare pierduti partial sau total, Sunt necesare tratamentul medical specific gi apai (sau concomitent) cel Protetic.. Hipertiroidismul — nu di manifestaci bucale evidente, fn afara unei erupfii precoce a dintilor definitivi. Pacicnfii cu aceasté afectiune prezinti insi o hiperexcitebilitate, sunt nemulfumiti gi hipercritici la adresa tratamentulni protetic. ‘Se adapteazi greu Ja protezi, de care sunt aproape intotdeauna nemmulamiti. Artritismul poate afecta gi acticulatia temporo-mandibulard, putfnd pune probleme Gifle de diagnostic ferential cx ranmaiamal articular Ge cack cia a ey rahitism, TBC, epilepsie, tulburiti de motabolism, avitaminoze, afectiuni acute cardiopulmonare, hepatice, renale, care obligé Ja prudent’ sau la amfnarea tratamentului protetic si instituirea Un loc aparte, deosebit de important, trebuie si-1 ocupe bolile contagioase, att pentru pacient, cat mai ales pentru medicul stomatolog care, prin specificul munecii sale, este supus unor conditii deosebit de favorabile imbolnivirii, poate mai mult dec&t alte apecialitii medicale, Se au tn vedere afectiuni ca hepatite, ‘gcipa, sifiisul, SIDA etc., care impun o serio de mitsuri de protectie pentru medicul stomatolog — miinugi, ochelari de protectie, masci -, dar si mAsuri speciale de aterilizare a instrumentarului, pentru evitarea imbolnivirii altor pacienti. Profesiunea pacientului — poate explica uneori cauza pierderii dintilor (mediu toxic, cofetari etc.) sau cauza procesului de abraziune, ticurile si obicciurile vicioase (suflitori, croitori etc.). In unele cazuri, profesia impune restauréri a care fizionomia ¢i fonafia sunt primordial (actori, camtareti, profesori etc.). Cuocazia discutiilor, medicul igi poate da seama, mai ales daci are expericati, de comportamental pacientului, de tipul de sistem nervos $i de implicatiile acestora in tratamentului. Istoricul dentar — din interogatoriu trebuie sii se canoasci si cauza care a dus Ja starea de edentafie. Daci dinfii au fost pierduti prin parodontopatii, pronosticul pentru dinfii restanti gi crestele alveotare nu este favorabil; se impune ca tratament preprotetic un tratament parodontal corespunzitor, iar tratamentul proprotetic 35de protectie a dintilor-stalpi, prin acoperirea cu microproteze, th cadrul tratamentului proprotetic. Pronosticul pentru parodontiu gi creste este favorabil, in aceste cazuri. - Experienja proteticd anterioard — majoritatea pacienjilor edentati partial au -deja o experienta privind tratamental stomatologic, in general, si ce! protetic, in special. IntereseazA fn mod deosebit atitudinea pacientului fafi de proteza anterioard pustati sau nepurtatS, precum gi motivele care ii determini si.o schimbe ‘Sau s& solicite tratament protetic. Se va examina proteza veche din toate punctele de vedere: elemente de mentinere, sprijin si stabilizare, baza protezei, tntinderea conectorilor principali, dintii artificiali, efectul fizionomic, stabilitatea si menti- nerea protezei, ocluzia, aspectul protezei. Vor fi analizate toate acuzele pacientului privind proteza (dureri, lips de menfinere, ineficienti masticatorie, deficiente fizionomice etc). Pacientnlui trebuie'si i se explice care dintre doleanfele sale pot fi tadeplinite sicare nu, ce'se poate obtine prin tratamentul protetic cu o protezi partial, etaland tmotivele de ordin mecanic, biologic si functional. Exist pacienti care nu au avut protetic al uvui membru din familie san al unui cunoscut. Aiitudinea pacientului — din discutiile purtate se constaté sau se deduce ce agteapti pacientul de la tratamentul pe care-] va uma. Multe tratamente protetice perfecte din punct de vedere mecanic gi functional an eguat din cauza nesesiziitii _ de ciitre medic a aspectului psihic. Sunt multi pacienti care nu banuiesc c& trebuie 8 poarte o protezii partial mobili. Acesti pacienti mu trebuie pugi neavizati fn fata unui fapt tmplinit. De aceca este bine si se explice pacientilor ce tratament Protetic trebuie realizat, iar celor care nu accepti proteza, cu mult tact, 98 li se explice necesitatea tratamentului protetic ¢i sii li ze arate la ce complicatii se expun dac& edentatia partial nu va fi tratati. in acest scop modelele documentare sunt de un real folos, mai ales pentru acei pacienti care solicit’ numai un tratament de urgenfi gi nu vor si urmeze gi un tratament protetic. 3.1.2. Examinarea aparatului dento-maxilar Examinarea se va face sub o lumin3 bunii, iar datele obtinute se trec fn figa pacientului, pe masura constatirilor. Examenul exobucal incepe cu inspectia care unmiregte aprecicrea simetriei faciale, a proportionalit&tii etajelor fefei, observarea unor aspecte de mimici, ticuri sau respiraple bucali. Se examineazil amplitudinea de deschidere a cavititii bucale: o deschidere limitati ingreuneaz4 att examinarea endobucal, cit mai ales amprentarea, imitarea putind fi cauzatii de un trismus. Se constati dacd 36deschiderea este rectilinie, deviat’ sau dureroasi. La inchiderea gi deschiderea ‘gucii se poate observe. uneori excursia anormal unilaterald a unui condil. Prin palpare se cexceteazd zonele de emergen{a a ncrvilor supraorbitari, infraorbitari st mentonieri, precum gi punctele sinusale gi zona mastoid’. De asemenea, se palpeazi mugchii mobilizatori ai mandibulei gi mugchii Bventualcle puncte dureroase pot. fi semne ale unei disfunctii ocluzale. Prin inteeducerea indexului in conductele auditive exteme se poate simti condilul arti- cular, care fn mod normal nu se percepe fh repaus si intercuspidare maxim. gurii, 2gomote care pot teida o eventual’ disfunctie ocluzald sau fenomene de- geverative ale articulatiei. ‘De asemenea, la inchiderea gurii in intercuspidare maxima, un sunet clar si net Inseamn& contacte dento-dentare normale, iar sunetul in doi timpi trideazi anormalul. Examenul endobucal trebuie 8 urmeze examenului facial $i si preceada orice tratament sali interventic. Se fncepe cu exemenul maxilarului, apreciindu-se forma general si miirimca ‘Topografia zonelor edentate permite si se fact. un diagnostic preliminar al edentatici. Diagnosticul definitiv al edentatiei va fi pus numai dupd efectuarea tratamentului preprotetic care, uneori, din cauza extractiilor, poate s modifice sitratia clinicd initial’. Deci este posibil ca din aceast’ cauzi diagnosticul definitiv al edentatici si nu mai coincid’ cu cel preliminar, care se pune in aceasté fazi a exesnintrii. Taspectia tncepe ca dint restanti, interestind numBul si reparttia topograficl aacestora, Situafiile favorabile tratamentului cu proteze partiale sunt acelea unde se intilnesc multi dinti restanfi, de pildd edentatiile termino-terminale molare care se preteazA aplicirii unor proteze scheletate in cele mai bune conditii, privind sprijinul, menfinerea gi stabilizarea acestora, Cu cat sunt mai pufini dingi, cu alat problemele de concepere a protezei sc complica. Alitari de numar este important, i repartitia topografict a dintilor restanti. Pot exista mulfi dinti restanti, cum se intilneste in edentatia de hemiarcad’, der datoriti repartitie] nnilaterale a dintilor prezenti, problemele de menfinere, sprijin gi stabilizare sunt greu de redolvat. Din contri, exist situatii cu putini dinti restanti, la care repartitia favorabili. bilaterali. s acestora asiguré condipi bune de mentinere, sprijin gi stabilizare a protezci. 37Se examinesz4 atent forma si tnillfimes coroarsi, mai ales a diniilor-statp!, pentru cé aceste aspecte pot influsata alegerea mijloacelor de mentincze sas aceperirea cu microproieze. Dinti fri convexitZ{i nu pot asigura menjinerea Exovezei ca ajutorul crosetclor, din cauza lipsei retentivitétilor natucale, care in acesic cazeri trebuie create artificial. Pingii ecargi sen abcazadi mu sunt apsi pentru aptieesea corveti a crogsteler gi a majouitifii sistemelor speciale é2 mentinece. In elee situnji so fattinesc dinti-si@lpi cace prezinit, convextiti avagecets, cove ce Smipume o remodelare a cevoansi ia cadrel wetnmentwlai proprotetic. ~~ Incisivii, ca dinji-stilpi, au sot «pti pouty apiicarea crogztzier dis motive —Scopresiagh enol recistenja mecanict a Gingiice estandi gi mai ales 2 dingo stéipi. Ceriile intins: fa sup >sa{i gi in profunzins, obtumajifie wari si diferite!:_ plonderi de sobsieuti dentart scad rezisteny. meceticl a osesior dint, oma oc inapune scopetiree cu microproteze san inlocuirea corosnie! rattzal: ex ocorexs%, ée substitstie. Caziile mici ocluzale, ccluzo-proximale sau ds colet, tratate corect, at impact neapivai acopecices dirgilor respectivi. Freeveaqa hese 2 caxitior infinte sav netatate oriontca8 insd medical ctre acomurises cingilo:-statpi cu zeiroprolens, asi alce deck ¢ igiens, cavit#gi bacale este deveciecas*. Mame la pestowp'i Tick tordinge Iz cari igiend buceid bund cinjit-stlip! pot ot sini’ wovcdyerig, — Restrile radicolare pot fi luete in considerave nomet dept mennjatt prin folicre de contacuul cx baza protecci. Torusnl mandibular naic scapt inspectici, el putind fi evidengiat mumai prin pulpare cu degetul, ca si linia milohioidiandi, care se poate prezenta ca 0 creasti ascutit, sensibill In presime. in aceste cazari se impune folierea torusulut gi mobilizerea protezei Gatoriti contracisi milohicidiaratai. Cudegetele se depisteaz’ spasmele dureroase la nivelul muschilor pterigoidieri, ai plangeutui bucal si limbii. Se palpeazii, de sseuenza, diferite formafiuni samerale ale piirfilor moi, cal- conti eslivari, impastici ale rauschiior etc. Prin palpere 9¢ pot localiza, in momeatul comtacielor deato-dentay, couriotele premature $i interferon(sle. Tinfind pulps degetalui ariittar pe feyele vostibulare Percatia se face en miner sondei ¢i poate evidenjia, la ugoare Joviri in axul dinwini, dureri date dz inflamarii acu! apicale sau sensibilitace cauzati de 0 traum ocluzala. De asomenca, peveufia in ax san vostibuio-oralf, Tusotitl de un suuct mat, teideast o afectare patodontalé si/can mertificare pulpari. 2.1.3, Hewnivarea oclazicl / peivind raposturile intermaxilare tn edantatia partial, pacienti se pot prezenta jn dou situatii clinice, si anume: enisti coatacte dento-dentare (exist ocluzic) corccte sam incozcie; mt mai exist conte dento-dentare (fra ocluzic), deg existii dingi restanti, dar scestia wa vin in contact unil cu alfii. ‘Bxamenal fancjiucal al contuctelordento-dentare (ochuzia), cfd acestea exist, este deosebit de important, deosrece foarte frecvent edeaiatia partiali este fnsopied do talbariei fonctiovJe gi leziuni la nivelul dinjilor, mugchilor ¢i A-T-ML, care se focédreazii in sindromul de disfunctie dunto-maxileri. 43Examennl ocluzal trebuie sii se fact fn urmiitoarea secventh: a) Anamneza, care trebuie si elucideze cauzele pierderii dintilor, mai ales in edentatiile reduse, pentru a descoperi dac& dinfii nu au fost pierduti din cauza unei traume ocluzale care poate persista inc. Pentru a elucida aceast posibilitate, este foarte utilé schema de intrebari a Ini Mack si Moser: ~Aveti dureri fn masticatie ? — Doare la deschiderea mare a gurii? —Auziti zgomote in articulatie ? — Aveti des dureri de cap? — Aveti des dureri ale urechii sau Inaintea urechii 7 ~ Aveji dureri fn regiunea ferei, ganului, articulatiei, cefei ? Puteti face vreo Jegiturt intre durerile dumneavoastra si eventualele tratamente dentare ? — Dinjii dummeavonsmrii au fost vreodaté glefuiti ? ~ Pentrn durerile dumneavoastri luafi calmante ? Vi ajutii ? — Durerile sau celelalte manifestiri vi tulburi somoul ? — Durerile sau celelalte manifestiri vi influenjeazi munca sau activitatea 7 —Aveti impresia necesit&{ii unui tratament 2 Dac la dona dintre aceste tntrebiri se va rispunde afirmativ, inseamnd ci exist dizarmonii ocluzale insofite de wulburiri functionale. in aceste situatii examenul ocluziei trebuie facut cu muita atentie, pentru a descoperi contactele dentare premature sau interfetele. b) Examinarea raporturilor ocluzale tn intercuspidare maximd, pentro & constata dact existi contacte dento-dentare intre toti dinfii sau daci, din cauza, unor tratamente dentare (lucriiri protetice, obturafii etc.), a apirut o ocluzie de obignuintd, cu fenomens de traumi ocluzalt gi cu repercusiuni asupra fesuturilor aparatului dento-maxiler, cum ar fi: ~devierea mandibulei la inchiderea si la deschiderea gurii; —mobilitate dentari izolatt fa unul san doi dingi; —dureri musculare; ~ mobilitate anormal, dureri sau zgomote Ja nivelul articulajiei temporo- mandibalare; —fenomene de puipiti la dinti fiird nici o Jeziune carioas’; ~ resorbfii osoave evidentiate radiografic, dar cu pistrarea vitalitatii dintelui; — hipercementoze; sp eerentet Se rogeance atecla; ebraziuni exagerate. ‘Apaxiia unui singursimptom dintreccle mentionate conan diagnosticul de traumi ocluzali.¢) Examinarea raporturilor ocluzale tn relatie centrica este mai dificili, deoarece necesiti insusirea de citre medic a tehnicilor de ducere a mandibulei in relatie centricd. Dupa ce pacientul a fost obigmuit cu pozifia de relafie centricd, se urmiireste dack: —se face contact sinaultan pe cft mai multe stopuri ocluzalc (cuspizii vestibular inferiori, palatinali superiosi gi marginsa incizall a frontalitor inferiori); —dup& ce an aplirut primele contacte in relafie centric, mandibula poate si se giseascd in urmitoarele situatii: * riméne imobil#, situatie normali, care indicd de obicei existenta unui ,point- centric” (coincidenta intre R.C. gi Liv); ¢ alunec’ maxim 1 mm sagital anterior rectilinin, situatie normal, care indicd existenta unui long centric’; © alunecd fnainte mai mult de 1 mm gi nu fa Tinie dreaptt, situatie anozmald, care triideazi un contact prematur Intre versantele meziale de la maxilar gi ver- santele distale de la mandibula (regula MUDL in engleza si MODU in germanil); ¢ alunect usor lateral cAtre obraz, p> partea unde pacientul simte prinmul con- tact Intre dinti. in acest caz, contactul prematur trebuie clutat intre versantele cuspizilor de la maxilar, care sunt orientate vestibular, ¢i versantele cuspidienc de Ja mandibol%, care sunt orientate lingual (regula BULL in engleza, BOLU fn » alunecd spre limba in raport cu priraul contact simfit de pacient. In acest caz, contactul prematur apare intre versantele cuspizilor de la maxilar, care sunt ori- ‘eniate spre lingual, gi vorsanicle cuspidieue de la mandibulé, care sunt orientate spre vestibular (regula LUBL in englezi, LOBU fn gemant), Pentru @ se putea aprecia corect in ce parte alunecd mandibula, pacientul aratd inthi cu degetul pe care parte simte primul contact (dreapta, stinga), dupa aceea se stabilegte dact mandibula alunecd spre limbd sau obraz, raportat la contactul prematur d) Examenul migcarii de propulsie. Se constat4 dack dintii anteriori preiau to totalitate sarcina de a conduce incizia alimentelor, cu alte cuvinte dacd raporturile. ce se stabilesc intre marginea incizald a incisivilor inferiori gi fafa palatinald a incisivilor superiori provoact dezocluzia tuturor dintilor cuspidaji Qlaterali), Pedentul este invitat se duck mandibula din intercuspidare maximi fn pozitie cap la cap, Se pot constata urmiitoarele situntii: —mandibula aluasci ugor Inainte parcurgind un dram drept, iar fn pozitie cap Ja cap se intdlnesc tofi incisivii sau cel putin dow’ perechi de antagonisti, cea ce reprezint o situatie normala; --mandibula parcurge un drum drept, dar la un moment dat intra in contact gi © pereche de dinti laterali, care fac contact o dat cu dintii frontali, situatie 4sanormali, contactele din regiunea lateralé fiind contacte traumatizante, deci trebuie desfiintate; aceste contacte incorecte se numesc interferenge.ocluzale $i pot inopiedica uneori chiar stabilirea contactuhi intre: dintii frontali, ceea ce reprezinti © situatie si mai traumatizant’; ~mandibula parcurge un drum cu usoari deviere cite. dreapla sau cite stinga. {fn aceasté situatie, medicol, dirijfnd cu ména, obligi mandibula pacientului sd alunece in linie dreapti. Se poate descoperi astfel o interferenta fie intre dintii laterali, fic intre dinfii frontali, ce obligi mandibula si devieze in timpul propulsiei, Evident ci examenul in propulsie nu poate fi facut la pacienjii care au o ocluzie cap la cap sau la cei cu ocluzie inversi. ©) Examenul miscdrii de lateralitate. Acest examen este ceva mai complicat, medicul trebuind s§ ghideze miscarea de lateralitate a pacientului din intercus- Bidarea maxima c&tre pozitia cap la cap a caninilor sau a cuspizilor vestibulari ai dingilor laterali, Se pot constata urmiatoarele: ~ migcarea de lateralitate este condust de contactul dintre caninul superior gi cal inferior (protectic canini8), situatia cea mai frecvente; pe mAsura migcirii de lnteralitate tebuie #8 se product dezangrenarea dintilor si pe partea activi, gi pe Partea inactiva (nelucrdtoare sau de balans); — migcarea de lateralitate este condusi de un grup al dintilor ‘faterali, de preferin(d tofi, situatie mai rard, dar functionald, numita Protectic (conducere) de grup; in aceste cazuri tofi dinfii laterali participA cu aceeagi intensitate la dinfilor laterali pe partea nelucritoare; ~miscarea de lateralitate este condusi de dintii laterali 5i canin, sau al&turi de canin gi un alt dinte frontal — situatie nonmali, Situafiile anormale apar atanci cénd migcarea de lateralitate este condusi de un-singur dinte lateral, numai de premolari sau cfnd, indiferent de tipul de conducere, nu se produce dezociuzia dintilor dé pe partea nelucritoare. In toate aceste situafii, mai devreme sau mai tirziu vor apiirea fie imboladvirea parodontala a dintelui in cauz’, fie migriri dentare de tipul fenomenului ‘Thiclemann, fie imbolndvirea sistemului uenro-muscular, cu aparifia de spasme musculare gi chiar afectarea A.M. in afar de studivl contactelor dento-dentare, examennl ochuzici trebuie Cuprind’ fined dow’ aspecte importante, gi anume: ~aivelul si aspectul planului de ocluzie, care in edentatia partial este modlificat foarte des, din cauza migrarilor verticale; ~ dimensiunea vertical a etajului inferior al fejei in pozitia de intercuspidare maxim’ (dimensiunea verticalii de ocluzic), care $i ea poate fi modificat, fn sensul micsor4rii sau uncori al supradimensiondtii, din cauza wnor tratamente Protetice incorecte. Aprecierea dimensiunii verticale trebuie si se faci de preferingi 46prin mai multe teste functionale (Silverman, Ismail etc.), deoarece numai coincidenta a 2-3 teste permite objinerea unor concluzii pertinente. ‘S-a mentionat de la inceput ci in ceea ce priveste raporturile i flare tn edentatia partial, pacientii se pot prezenta cu ocluzie (existenja contactelor dento~ dentare), situatie ce a fost prezentat mai Mnainte, dar uneori se intalnesc gi situatii clinice in care, degi existi dinti restanti, acegtia sunt astfel repartizafi topografic tncdt nm realizeazdl contacte de ocluzie (dento-dentare). Aceste cazuri clinice numite _ fiir ocluzie" necesiti — pentru studiul raporturilor intermaxilare — determinarea, Guajutornl sabloanelor de ocluzie realizate pe modelele de studiu, a relatici centrice si diménsiunii verticale a ctajului inferior al fefei, in mod aseminator edentafiei totale. Exsminarea raportorilor intermaxilare se va face insti in etapa secundard a examenulni clinic gi va avea tn vedere in special studiul planului de ocluzie, stabilindu-se masurile terapeutice 3.14, Indicatii pentrn examenul radiografic Examinarea radiograficd este de cele mai multe ori obligatorie pentra stabilirea unui diagnostic precis, precum si pentru cfectnarea corectii a tratamentului pre- si proprotetic, Telnica radiografierti trebuie si fie perfect, pentru a se evita _gregelile de diagnostic saa conduiti terapeuticl inadecvatl. Se vor indica radiografii pentru: —procesul alveolar la nivelul dinfilor-stélpi; — dinfii-stilpi (eidaicin’, spatiu periodontal, corvané); —crestele alvealare; ~ dinfii restanti care clinic ridic& probleme (obteratii mari, microproteze, modifictri de culosre, mobilitate, dureri, restari radiculare care au important pentm proiectul protezei). Radiogradiile simple retroalveolare sunt suficiente gi vor fi realizate in acecasi 3.5. Anprentarea fn simuatiile clinice grave, gravitatea fiind reprezentati de complicatiile cdentatiei partiale (in special migriri exagerate), so amprenteazd cu lingurd som dard gi alginat ambele maxilare, inainte de orice tratament preprotetic, cu exceptia unpi detartraj supregingival sumar, pentru 2 fi redate corect forma ¢i Snilfimea coroanelor dentare. ‘Aceastil amprenti este denumiti amprentd documentard, dupa ea Bind realizet modelni documentar. fn cazarile clinice simple, fir compiicatii ale edentatici partiale gi unde nu sunt necesare extractii, va fi Inati o amprentd preliminard atat pentro maxilar, cat 47si pentru mandibold, cu lingurd standard gi alginat. Modelul realizat dup aceste amprente este denumit model de studiv. Este bine ca toate modelele si fic realizate din ghips dur. ‘Tehnica amprentirii este descrisi la capitalul respectiv. 3.1.6. Fotografia . De obicei, tn acele cazuri fn care sunt realizate modele documentare sunt necesare gi diapozitive, pentru a ilustra gravitatea situafici gi complexitatea tratamentelor, Este bine ca fotografia, filmele sau fnregistrarea video sd se fact inainte de amprentare, pentru a demonstra exact starea clinic cu care se prezinti pacientul. ‘Etapa preliminarg a examenului clinic fn edentatie partial’, dup cum se poate aprecia, necesiti destul timp, att din partea medicului, c&t gi a pacientului. Examinarea trebuic ofl se termine cu stabilirea urmitoarei gedinte de tratament. ‘Vor i precizate in ecris, pentru pacient, ziua gi ora la care trebuie sii se prezinte gi, bineinfeles, acestea vor fi notate in agenda mediculni, Este foarte bine ca datele sh fic riguros respectate atft de medic, ct $i de pacient, cea ce denotii seriazitate, rescind increderea in medic. Un pacient care intarzie sistematic, amfnd frecvent sedintele de tratament sau lipseste fara motivatie perturbi activitatea. medicului, fapt ce are repercusiuni gi asupra calit’fii tratamentelor. Este bine ca medicul si memoreze numele pacientului. Adresfindu-i-se pe nume, paciental este constient de atentia si de importanta care se acordd situatiei sale, ‘cea ce reprezinti un avantaj in colaborarea dintre medic gi pacient, 3.2. Etapa secundard (final) Eiapa secundaria sav final a examenului clinic are drept obiectiv stabilirea diagnosticului si claborarea planului de tratament. Inainte de prezentarea pacientului la cea de a doua gedingS, medicul va examina tadiografiile gi modelele documentare sau de studin. Datele obfinute vor fi coroborate cu situatia clinicd a cavitifii bucale, stabilindu-se astfel un diagnostic precis si complex, orientnd medicul asupra tratamentelor pre- gi proprotetice gi chiar asupra tratamentulni protetic propriu-zis (proiectul viitoarei proteze partiale). Etapeie tratamentului, interventiile si pregatirile care vor urma trebuie cunoscute si de pacient, iar succesiunea tratamentelor si proiectul protezei se trec in figa speciald a edentavutui partial. Pacientol trebuie avertizat de la fnceput cA unele precizisi ficute acum, privind etapele tratamentulni si interventille cu care. paciontal a fost de acond, se pot schimba pe parcurs, glaindu-se poate solufii mai bune san mai adecvate situatiei clinice. Acest aspect este important, pentru ca pacientul s% nu punt Ja tndoialit 48czpacitatea profesionali a medicului. Nu trebuis uitat ca pacientul si fie informat inc& de acum ca fn final va trebui si poarte o protezi mcbilizabil&; este bine ca bolnavului si-i fie prezentatd, din colectia medicului, 0 protez c&t mai apropiatd de situatia pe cure o prezinti. S21 Examenal rediograjic si inserpretorea lui Jmaginea radtograficd a procesulyi alveolar la nivelul dingilor-stalpi ‘Aste important sé fie examinath aceasti regiune, deoarece dintii-stflpi vor suporta, prin aplicarea protezei, mai multe sarcini decit ta mod dbignuit, verticale, dar mai ales orizontale. Aceste forte pot fi reduse prin realizarea unei ocluzii armonicase gi prin conceperea protezei fn aga manierii inc&t distribuirea forjelor sii se fact pe ct mai multi dinti restanqi. Aceasta este posibilé mai ales Ia protezele echeletate care au sprijin dento-parodontal. In edentatiile terminale dinfii-stilpi sunt supusi etat la forte orizontale gi vesticale mai mari, cat si la basculiri distale, din cauza infundii geilor in nucoasa rezilientii. Dac solicitiirile verticale si c la extremitt+iic gzilo: tmpiedicd eficient aceastideplasae (Gig. 4.45). Elementsi¢ ds sprijin paredontal sunt reprereatate de: pinteni ccluzali, brete opozante aplicate pe microproteze previizute cu trepte, portiunile saprae- cuatoriale ale brajelor crosetelor, gherutele incizale, pintenii supracirgulari, sistemels speciale gon culise, telescoepe, oare, capse, precum gi conectorii prin- cipali dento-mucozal previzugi cu pinteni sau-gherute. 117Protezele la care infundarea poate. fi neutralizata au sprijin dento-parodontal, tn cele mai multe cazuri, acest sprijin se realizeazi prin pinteni ocluzali plasati in fosctele vecine edeatatici. Ce se cere de la ua sprijin parodontal corect ? —si actioneze fn axul lung al dintelui- stélp. Pentru aceasta, Micagul uebuie pteparat perpendicular pe axul dintelui sau intr-un unghi ascutit, in nici un caz fntr-un unghi obtuz. Dintii-stflpi inclinagi peste 30° nu mai au valoare pentru un sprijin parodontal de lung’ duratt; Fig. 445. infundarea este opriti de protezele ‘scheletate cu sprijin dento-parodontal — sii acfioneze ct mai aproape de centrul dintelui, adic aproape de axul lung al stilpului. Pintenii ocluzali actioneaza la periferia euprafejei ocluzale. Culisele intracoronare, precum gi pintenii supracingulari sunt mai apropiati de acest ax; ~ sprijinul parodontal si fie plasat lz marginea protezei. Dac linia de sprijin trece prin bava protezei, accasti linie se transforma in axa de basculare (de rotatie) protezei. Cel mai eficient sprijin parodontal este cel fn suprafati, aga cum se realizeazii in edentafiile de cl. a Il-a. Pentru ca proteza si aibii un bun echilibru static, forfele trebuie si actioneze fo inte- iorul acestui poligon, Linia de sprijin pa- odontal poate sii corespundi cu mijlocul crestei, si fic in afard sau in interior. Pen- tru statica protezei, ideal ar fi ca aceste linii si coincida, iar dinfii artificiali s4 fie corect montati $i perfect echilibrati oclu- zal. Daci linia de sprijin parodontal se plaseaz4 citre vestibular sau oral, in mas- ticatic apar tendinte de basculéri laterale, cu torsiunea nefiziologicd a dintilor-stAlpi (fig. 4.46). u — si fie plasat ling’ edentagie, cfind toteza are sprijin dento-parodontal, sila distant, cand proteza are sprijin mixt. ‘nfundarea este partial posibild tn cazul edentatiilor de cl. I, a Ii-a gia IV-a intinsd, 118 £99 Fig. 4.46. a. Linta de sprijin parodontal este. Plasati in afara liniei ce reprezint mijlocal ste plasatil fa interioral liniei ce reptezintd mijlocol cresteitratate ca proteze scheletate care au sprijin parodontal la o extremitate a geilor gi muco-osos la cealalt extremitate, Aceste proteze an sprijin mixt. fnfundarea care apare numai la o extremitate a geilor este o deplasare rotatoric gi va fi descrisi ulterior. 4,3.2.2.2, In sens orizontal ‘Téndinjele gi deplasirile posibile se pot face in sens sagital (mezializiri sau dista- _Hzisi) 94 in sens lateral, vestibulo-oral, de echilibrare ochizals, caracterizati prin. con- tacte premature protruzive in relatie centci- c&, impinge proteza mandibular spre mezial sipe cea shaxilard epre distal (fig. 4.47). Mezializarea este oprith de prezenta dintilor restanti, mai ales frontali, proteza -proptindu-se in acesti dinti. Cei mai vulne- rabili la'solicitirile date de protezi sunt dingii laterali izolati, de aceea, pentru a mari -valoarea lor perodontali, trebuie solidarizasi de alfi dingi, Dack dintii laterali au puncte de contact, pot rezista la solicitirile orizon- tale meziale date de protez4. Dintii frontali, prin clementele protetice cu care vin incon- tact — croget continuu, conectori principali dento-mucozali, placa acrilici -, se opun acestei deplasiiri, Efortul de mezializare este Srelvat insi, fn cea mai mare parte, de dintii iaterali; numai cind acestia lipsesc, soli- citarea dinfilor frontali va fi mult mai putin fiziologicl, {a aceste situatii, solidariza- rea tuturor dintilor frontali este bineveniti (fig. 4. 48). b es "Distaligarea este tot o tendinfi de deplasere, fiind favorizatt de creste des- cendente spre distal la mandibuil si ascendente spre distal la maxilar, situafii, din fericine, mai rar intflnite. 119Contactele dentare neechilibrate care au fost amintite.mai sus pot impinge proteza maxilari spre distal (fig. 4.49). Distalizarea este opriti in special de dinfii restanti laterali, prin clementele protetice care se aplicd pe ei —brate opozante, pinteni ocluzali, conectori secundari interdentari, conectori principali dentomucozali si placa protezei acrilice, care fac contact cu dinfii laterali. De asemenea, tuberculul piriform oblic $i tuberozititile tmaxilare, bine reprezentate $i acoperite corespunzitor de seile protezei, contribuie la limitarea distalizirii, ca si functia crosetelor turnate, numit& ,,incercuire“, prin care dintele-stalp este inconjurat de clementele rigide ale crosetului, pe cel putin 180°. CAnd dinfii laterali lipsesc, distalizarea este oprit# numai de bratele elastice ale crogetelor turnate, iar la proteza acrilic&, de crogetele din sfrmi, Fractura ‘fepetati a acestor crogete indica tendinta de distalizare a protezei, care influenjeaz’ in mad evident ¢i implentarea dintilor-stalpi. fn aceste cazuri este recomandatd solidarizarea wtuxor dintilor frontali. Microprotezele vor fi previzute cu trepte orale fnclinaté spre axul dintilor. Conectorul care se aplicd pe asemenea trepte ajuti att la sprijinul parodontal, c&t si la impiedicarea distalizirii, menajand de dezactivare gi fracturi bratele elastice ale crogetelor. Gherutele incizale care ajung si pe fata vestibular se opun distalizirii, Inst an un efect destul de nefizionomic, Sistemele speciale, gen culise, telescoape, bare eic., printre altcle se opun gi distalizixii. Daca in regiunea frontali exist brese suplimentare, utilizarea unor bare fixate lamicroproteze cose aplicd pe dint limitanti poate Impiedica distaliziile, grafic cillirefilor care stan pe bare. Deplastrilelatarale sunt, de 250- menea, numai tendinte de deplasare, find favorizate de atrofii mari ale crestelor laterale sau de migcirile laterale ale mandibulei, cu contacte _ dento-dentare neechilibrate. Dinfii restanfi gi mai ales dinjii jateraii, prin elementele protetice aplicate pe ci — brafcle opozante, Pportiunea supraecnatoriali a bratelor retentive ale crogetelor tumate, pin- tenii ocluzali gi conectorii secundari interdentari -, se cpun deplastiriior laterale, ca gi baza protezei acrilice, care face contact cu dintii (fig. 4.50). 120De asemenea, scile extinse cozect po creste impiedici migcarea laterali, cele mai solicitate fiind versantele crestelor. fronteli, iar crestele laterale sunt foarte atrofiate. in aceste situafii se poats pro- duce un fel de pendulare in plan orizontal a protezei in jurul dintilor-stilpi. parfiale se numesc elemente de stabilizare. De aceea, atunct cAnd se vorbeste de .stabilizare, trebuie sd cvem in vedere deplasérile orizontale, si nu alte deplasdri. 4.3.2.2.3. Rotagiile protezelor partiale ‘Sunt deaumite si basculiri gi se produc in doul sensuri: sagital gi transversal. Rotafiile sagitale sunt de doui feluri: bescularea prin desprinderea, respectiv prin ‘nfundarea extremitipii distale a ycilor terminale sau ¢ yeilor frontale tn edeatatiile decl aTV-afntinse. Bascularea prin desprinderea extremitégii distale a seilor Aceastil rotatie este numai o tendinti de deplasare care apare ie. edentatiile de ci. I gi a Tl-a, tratate -exypenteze echeletate care su sprijin mixt. Este cauzati de alimentele adezive, de unele sei care depasesc limitele poriferice fiziologice ale efinpului protetic (eunt supracx- tinse), de gravitatie pentru protezele maxilare, de acte reflexe ca tusea san strinutul, mai ales cind sunt Putini dinti restanti. Axa dupa care se face aceasti rotafie este transversalli in edentatiile de cl. 1 si oblic# in edentatiil= de cl. a I-a si trece: prin varfurile extremititii libere e brefelor getontive cle crosetelos plaiate cel mai posterior. Aceastd and se numeste gi axa de rotatie secundari s#7 linie felcrum secundard (fig. 4.51). ‘Cummer a descris primul aceasti tendintide deplasare gi 2 imaginateiementele prutetice cate si se opuni acestei migctri a protezelox partiale. Aga-aumitele ~Aegete Cummer“ nu mai svat astizé utilizate in forma descrist de auto. Flind o desprinderez protezei, desi una partial, elemeatele care se open ecestei deplasiici se numesc mijloace de menfinere indirect sau elemente contrabasculants. Aceste mijloace suu elemente protetice igi indeplinese rolul museai dack elementele de mentinere cirecte (crogete sau sisteme spyciale) sunt eficiente. Daci ‘elementele de mentinere directi lipscse san nu functioneazd din diferite motive, Fig. 4.51. linia fillorum secundari 121ia aceleasi solicitéri nu mai apare bascularea prin desprindere, ci desprinderea complet a protezei. Daci mijloacele de mentinere direct sunt eficiente, dar lipsese mijloacele de mentinere indirect’ (elementele contrabasculante), urmi- rile sunt: hea ~ oboseala rapidi, urmatk de dezactivare gi chiar fracturi a bratelor retentive ale crogetclor, sau uzura prematurii a sistemelor speciale; ~ solicitiri suplimentare nefiziologice ale dingilor-stélpi principali; ~ ¢roziumi urmate de carie la locul plasiirii bratelor crogetelor turnate, pe dintii- stiilpi neacoperiti de microproteze; ~ inconfort pentru pacient, care sesizeari deplasarea permanenti a protezei in tirapul masticatiei, Mentinerea indirect depinde de urmitorii factori: ~ eficacitatea mentinerii direcie; mentinerea indirect incepe si functioneze cand mentinerea direct’ a fost invins’; ~ distanja de plasare a elementelor contrabasculante fat de axa de basculare; aceasti distanti depinde, Ia rfndul ci, de: *Tungimea geilor terminale: cu c&t saua terminalA este mai lung, cu att tendinta -de basculare prin desprindere este mai mare; * situarea axei de basculare: cfind lipsesc rnulti dinfi, de pilda rim4n numai dintii trontali, axa de basculare este situatl nefavorabil pentru ca elementcle de mentinere indirect’ sit fic eficicnte, Situatia cea mai nefavorabild se fatilneste mai ales atunci cfnd dingii restangi sunt plesafi aproape fn linie dreaptt; la accasta sc adaugit luagimea mare a geilor; cAnd sunt multi restanti plasati bilateral, axa de basculare are © pozitic favorabila actiunii eficiente a mijloacelor contrabasculante. - “= locul plasirii elementelor contrabasculante’fati de axa de basculare, S-a meafionat ci, cu ct aceste elemente sunt plasate mai departe de axa de basculare, cu at&t eficienta lor este mai mare, De obicci, elementele contrabasculante sunt aplicate pe canin gi in foseta mezialA a primului premolar, degi mu acesti dinti ‘sunt cci mai depirtati de axa de basculare, aceasta pentru ci incisivii, in mod obignuit, mu oferd decat foarte rar conditii pentru aplicarea cotect a opritorilor de basculare. Cfind sunt multi dinti restanti, elementul contrabasculant se aplict ‘Aumnai pe primii premolar. Cand sunt mai putin dinti restanti, caninul va suporta elementul de mentinere indirect’; ~tigiditatea conectonului secundar de care este legat elemental contrabasculant, ca sia conectorului principal fn care se termini acest conector secundar, Accasta este obligatorie pentru obtinerea unui bun efect de mentinere indirect; ~ existenfa unui lacag special pregatit pe dinfii-stAlpi indirecti, tn care si se aplice element! contrabssculant, la fel ca pentru un pinten ocluzal, incizal sau 122supracingular, Plasarce elementelor contrabasculante pe suprafete nepre- a dinfilor stalpi-indirecti (fig. 4.52); —valoarea parodontali a dinfilor-stalpi indirecti; au vor fi aplicate elemente con- trabasculante pe dintii mobili, supraso- Jicitarea ducind rapid la pierderea lor. t. Si in edentatia de cl a IV-a intins’ i existii tendinta de basculare prin desprin- Fig. 4.52. a. Elementul contrabasculant deren geii din cauza slimentelor adezive, sebint po un dik ot a ah eae ‘aplicat Ea a vy rae Care sunt si unde se plaseazd elementele contrabasculante La protezele scheletate care trateazi edentatii de cl I, clementele contra- bascalante se aplici bilateral. Acestea sunt: — pintenii ocluzali plasafi ta foseta mezialii a primului premolar, cfind este 0 ‘edentatie termino-terminali molark (fig. 4.53-4.54); —pintenul supracingular pe canin va fi utilizat cfind lipsesc premolarii secunzi, pentra aplicarea lui fiind necesar sii se creeze o treapth (Big. 4.55); — crosetul continuu este un bun element contrabasculant numai dacd are la prezent numai grupul dintilor frontali. Sprijimul crogetului continu fn aceste alcazuri se face numai pe canin, printr-o ghe- sufi incizali plasaté tntr-un lca incizal imezial (fig. 4.57) sau printr-o ghernyi pla- Sati fntre canin gi Jateral (fig. 4.58). Ghe- rufele sunt indicate mai ales la mandibuld, ‘unde caninii nu an cingulum; ~ gherufele sau pintenii incizali plasati ‘intre toti dintii frontali au o actiune contra- basculanté foarte eficienti, inst efectul nefi- zionomic lasi molt de dorit, iar frecventa cariilor in Hicagele incizale face ca aceste clemente protetice s& fie rar utilizate; 14Fig. 4.69, Progitire popritickryrerete Hig. 4.61. Ampectat pincemile! intem at Ee comnane suanitizionossier fa cca a fer: rol eatibescolact yl pect potrica? ea a2 Figertomabyice extrnnarenork iar interdeniee in menfirenca protazel dat foicle laterale au an ecuctor fnalt. ~ > Linin ecuatovialé coborktt este plasatsi tn apropicéea coictului yi se IntAineste pe fetele proximate ale dintilor care prezini? pe fetele leterale un ecuator inal? gi pe dintii conici, Se ini@incyte mai frecvent ps molari (dig. 4.156 51 4,157), Gradul de flexibilitate c. porjiunii terminal: @ bratului vetentiv Valoarca mentinerii in raport de floxibilitate a portiunii terminaie a bratalui retentiv depinde de: . — Lengimea brapului retentiv al crosctrivi. Cu cit acesta este mai lung, cu atat porjiunea Jui terminal va fi mai flexibild (elasticd). Deci, pe molari, datoritii jungiznii drapelor retentive, elasticitatéa va fi mai mare, gi invers, la premolar. ‘Un ccoget divizat, detorizA Iungimii consctorului secundar al brapului sctentiv, poate G mai flexibil decdi un croget ciroular. * Diameiral brajubsi rotentiv, Cu cat diawotel oste mii mic, cu att floxibilitatea este mai mare. Reducesez diametrulvi poate micgora ins veloarea mentine=ii gi iezistenfa mocaaicll * bertului votentiv. Diametral media a} unui bra; retentiv tunzt se afl4 la jumatrtse cistantei dinire varf gi origine. — Forma sectiunii transversale. Un brat retentiv rotund este mai fleaibil decat unul semirotund sau ovel, mai ales daci este realizat prin trefilare, si au prin turnace. Crosetele tummate avind sectiunca semirotundé prezinti clasticitate numai la indoirea intr-un singur plan orizontal fay de dintele-stalp, ceea ce unii autori au denunmtit elasticitat: letralt, fn plan oclizo-gingival, fiexibilivates este foerte limitaté. Elasticitatea lateral este suficisnti pentra mentinerea protezelor fn: edentafiile de cl. a Iil-a si a IV-a. La protezele din edentatiile de cl. I gia Ii-a, in afari de elasticitatea laterali, bratul reteativ trebuie s4 fie flexibil gi fn sens osiuzo- gingival, pentri a permite tnfundarea gcilor terminale; Mir a antrena in aceasti deplasare gi dintele-stlp sau crosetul sf permit dezangajarea brafuiui elastic din zona retcntivi a dintelui-stalp, Pentru realizarea acestor deziderate, crogetele cu brafe retentive din sft corespund mai bine, motiv pentru care aceste crogete sunt des utilizate in edentatiile terminale. fa uerea dezactivirii care se produice in timp, este necesart t\ctivarca brajelor reten- tive, care la crogetele turnate se poate face numai prin apropieren brafului elastic de dintele-stilp. Accasti manevrii miregte insii frictiunea dintre dinte gi croget. 161Trebuie mentionat ci exist si crogete tumate care pe secfune au forma ‘semieliptic’, de exemplu cele ale firmei Bios. ~ Forma in care se termina braful retentiv. Pentru afi flexibil, diametrul portiunii terminale a bratului retentiv trebuie sii se micsoreze uniform, la var ajungand s4 fie jumitate din diametral initial. Un astfel de brat retentiv va fi de circa 4 ori mai clastic decat unul nesubjiat ia varf. La crogetele turnate circulare, numai 1/3 sau 1/4 din bratal retentiv trebuie si ‘se afle sub ecuatorul protetic, in functie de lungimea acestui brat; pe premolari, braful retentiv este mai scurt, deci, numai 1/3 din bratul retentiv este ptasat sub ecuator, pe cand la molari, brajul retentiv find mai lung, numai 1/4 din bratul Tetentiv se afld sub ecuator. Un brat retentiv: care nu se subjiazi uniform nu {gi modificd flexibilitatea in sod gradat, prezentind fn acelagi timp zone de minima rezistenti. ~ Felul aliajului. Aliajul din cobalt-crom are un modul de elasticitate mai mare decét cel al aliajelor de aur cu acelagi diametru; desi nu sunt att de reziliente ca alinjele de aur. ‘Un croget de srmi este mai flexibil decdt un croset tmat Ja aceeasi lungime, grosime si aliaj, datorit& structurii salc interne. Tratamentul termic corect mireste rezilienta aliajelor din aur, Tratamentul fermic incorect ff face fragil si fiir rezilienti, prin rezilienté injelegand rezistenfa la soc a aliajelor, La protezele scheletate din aur, pentru a asigura rezistenta mecanica gi rigiditatea elementelor Protezei, volumul acestora trebuic si fie mai mare, La aceasta se adaugi greutatea specifica a aucului, cace este mult mai mare decit cea a aliajelor din cobalt-crom. Pentru calititile lor, aliajele din cobalt-crom rimén cele mai indicate pentru realizarea protezei scheletate si mai ales a crosetelor. . Datorité elasticititii, uniformititii gi constantei caracteristicilor, crosetele din sami sunt mai rezistente si se dezactiveazd mai grev decit cele turnate. Orice croset, tn functie de aliajul din care este realizat, prezinti o flexibilitate {elasticitate) cuprinsk intre anumite limite. fntre aceste limite, conform legii lui Hooke, sub actiunea unei forfe care apare la insertia gi dezinsertia protezci, crogetul, trecand peste ecuatonil protetic, suferi o deformare elastic’ reversibila. Dac’. forfa de solicitare a bratului retentiv care intri gi iese din zona retentivéia dintelui- stfilp trece de limita maxim’ a flexibilitétii, se ajunge la deformarea plastica irever- sibild a braqului retentiv. Deci portiunea flexibila a bratului retentiv al crosetului trebuie plasatd fntr-o zoni retentiva subecuatorial’ a cirei mirime si nu dep%seasca limitele de deformare elastic a aliajului, Fortele la care crogetul trebuie si reziste. Pentru a asigura menjinerea protezei sunt cuprinse intre 400 si 500 g. Desigur c& unele alimente foarte lipicioase exerciti fore de tractiune mult mai mati, putand si duc la desprinderea protezei de pe cimpul protetic, Pacientul va evita intotdeauna asemenea alimente. 162Numdrul crosetelor si pozitia lor Numérul crogetelor care sé asigure o bunii mentinere a protezei depinde de tipul de edentatic, de numirul breselor, topografia edentatiei, mérimea edentatiei, valoarea retentivi a dinfilor-stalpi, valoarea implant&rii dintilor-staipi, precum gi ‘Trei crogete— in edentajiile latero-terminale. Patra crogete — in edentafiile latero-laterale gi frontale, cu lipsa tuturor dingilor frontali. Mai multe crogete sunt folosite atunci clnd Ia aceste situatii topografice ale cdentatiei se adangi o mobilitate a dingilor-stflpL In aceate situatii este necesar se utilizeze zone retentive subecuatoriale minime, iar pentru a asigura totusi o suficientS mentinere a protezei, vor fi aplicate inci dou crogete. De asemenca, cdind dingii-stilpi nu prezint’ retentivit’ti suficient de mari pentru a se asigura menfinerea protezci, cfind se doreste si se mireasca stabilizarea protezei sau cand din motive fiziometrice crogetul nu este suficient de activ, vor fi utilizate mai multe crogete. ‘Dack dinfii restanti sunt plasati pe o singurd parte a maxilarolui, mentinerca gi stabilizarea protezci suferd. Pentru asigurarea mentinerii protezei nu se va mafri gradul de retentie al crogetulni (au va fi plasat in zone mai retentive subecuatoriale), cise va miiri numarul de crosete care utilizeaza un minimum din zona retentivé a dingilor-stflpi (0,25 mm) gi se vor exploata la maximum mijloacele auxiliare de menfinere, Pentru a se asignra o mentinere optim’. protezei, poligomul care se obfine prin umirea dintilor-stiilpi principali ar trebui sii circumscrie cea mai mare parte din aria ocupatii de protezii, aga cum se fntimpld fn edentatiile decl. a Ill-a (latero_lsterale). Repartitia crogetelor va fi cf se poate de simetricd gi, in acelagi timp, echilibrats. ‘Simetria este o conditie a confortului pacientului. Echilibral crogetelor se realizeazit prin utilizarca accleiasi marimi de retentie pentru toate crogetele si, dack este pesibil, prin plasarea lor en bratele retentive pe aceleagi fete ale dintilor-stilpi. ‘Brajele retentive pot fi aplicate fie pe fetele vestibulare, fie pe cele orale, in fanctie de plasarea zonei retentive favorabile. Nu este totugi o contraindicatie ca bratul retentiv ail fie aplicat vestibular pe o parte a arcadei, iar pe cealaltii, oral; chiar gi tipul de croget ponte fi diferit pe Hlecare dinte-ctflp, dar cu conditia aii fle plasate Ia aceeagi miirime de retenfic. Dispanerea asimetricd a seilor, datorité asimetriei edentajiilor, favorizeazt aparitia unor momente multiple de parghie, cu efecte de torsiune asupra dinti- Jor-stillpi; in aceste situatii va fi neceser un numiir mai mare de crosete. 163Gradul de frictiune dintre dlinte gi croget Frictionea dintre dintele-stilp si croget reprezinti un element auxiliar de smentinere a protezei partiale. Frictiunea depinde de marimea suprafetei de con- tact dintre dinte gi croset, de intimitatea acestui contact, precum gi de tipul de aliaj din care este confectionat crosetul. Crogetele tumate oferii un grad de frictiume mai mare decAt crosetele din srma, deoarece fac cu dintele un contact in suprafati. Crogetele din cobalt-crom, datoriti durit#¢ii mai mari a aliajului, precum si contactului intim pe o suprafati mare, pot produce abraziunea dintelui. Duritatea aliajului din cobalt-crom este de 274-380 Knoope, iar cca a smalului, de 260-290 Knoope. Existi aliaje din co- balt-crom a clror duritate ajunge, dup& Skiner, aproape de duritatea smaltului. ‘Crogetele circulare au on contact mai mare cu dintele-stilp decit crogetele divizate, deci si o frictiune mai mare. Umplantarea dingilor-stalpi ‘Nu in toate cazurile dintii-stlpi au o valoare parodontal& bund. fn cazul dinfilor- stalpi mobili este necesar si se realizeze o cfit mai suplii mentinere a protezei, utilizfind brafe retentive cit mai flexibile i plasate c&t mai aproape de ecuatorul protetic. Pentru ca mentinerea protezei s4 nu sufere, este necesar si se mireascd numarul crogetelor, alegdnd gi alti dinti-stalpi, pe care se aplic& crogete supli- mentare. De asemenea, s¢ impune solidarizarea prin microproteze a dintilor-stalpi, fara a miri gradul de retentie a crogetelor peste 0,25 mm. Pe dingii mobili sunt mai indicate crogetele divizate sau din sarmi. Tipul de croget Nu toate crogetele pot oferi protezelor partiale acelagi grad de mentinere. Cea mai bund mentinere este oferiti de crosetele divizate, apoi de cele circulare gi, pe ultimul loc, de crogetele din sérmi. B Crosetele Ney I, II gi 1-H, avfnd doud brate retentive, oferii si cle o bund menfinere, ca gi crogetele circulare de tip Bonwill. Alegerea unui tip sau altul de croget se face in functie de elasticitatea brajului retentiv, corelati tnsi cu implantarea dintilor-stélpi, cu tipul de edentatie, cu fu edentatiile de cl. 4 Hl-a yi a IV-a pot Gi wtilizate oricare dintre crogete. fn edentatiile terminale sunt insi necesare crosete cu brate retentive ct mai elastice, cum sunt cele divizate sau din sirmi. Fizionomia Fizionomia impune de multe ori utilizarea unor crogete cat mai putin vizibile. Crogetele divizate, cum ar fi crogetele fn ,,I“, sunt mai putin vizibile, dar nu au on bon efect de mentinere, find necesar s4 se aplice crogete suplimentare fn regiunea lateral. Crogetele circulare sunt mai vizibile, dar se pot plasa fatr-o zon mai 164retentivii care este mai putin vizibili, fnsi fa acest caz solicitarea dintelui-stalp va fi mai mare. \ b Stebilizarec. Aceasta este functia prin care crosetul se — opuac deplasirilor orizontale ale protezei. La stabilizare contribuie toate portiunile rigide supraccuatoriale ale cro- setului. Crogetele circulare au o actiuae de stabilizare mai bund decat crogetele divizate (fig. 4.158). Pentru a se obfine stabilizarea, clementelc rigide ale Fig, 4.158. crogetului trebuie plasatobilateral,asigurindu-sestabilizarea Stabivamnese ‘fn sens transversal, dar gi pe fejele proximale ale dintilor- ‘portiuaile rigtde staipi, pentru asigurerea stabilititii fn sens mezio-distal. ele crogetulee, Prehmgirea bratelor opozante rigide p> mai multi dingi sau chiar pe tofi dintii resianti méreste stabilizarea, solicitrile orizontale peri- culoase pentru parodontiul dinfilor-stalpi find distribuite pe un numir mai mare de dinti restanti, Soiidarizarea prin znicroproteze a dinfilor-st®lpi mireste valoarea lor parodon- tala qi vezistenta la migcdrile orizontale ale protezei. ¢. Sprijinul, Reprozint® functia prin care crogetul se opune deplasitrilor verticale in directia ocluzo-mucozald a protezei (de infurdare), asigurfndu-i acesteia Elementul principal care asigur& spzijimul parodontal este pintenul. La sprijin ‘Bete indicat gi se ponte realiza sprijin parcdontal al unci proteze chiar atunci cfind — exist un singur dinte restant. ixsti douil categorii de pinteni, dupX modul de aplicare pe dintii-sttipi: — pinteni interci; —plateni externi; Pauentl interni. Acesti pinteni nu telnie coafandati cu sistemele speciale cuz sunt cslisele, intracfit ei nu sunt realizati fp mod deosebit pent mepfinerea protezei. Pintenii interni pat fi stilizati fn edentajiile de cl. a ILl-e si mai rar in edexiatiile deci. wIV-a, pe dinfii care imiteazd bregele, sprijinul find pur dento-parodontal. Dingi-stitpi vor fi obligaturiu acoperiti cu microgroteze ¢e tipal coroanelor turnate, coroene mixte seu de substitutic. tn aceste microproteze, incl din faza de machetit Se realizsezii cayititi in formii de ,,coada de rindunic™, deschise cltre edeatatic qi plasate pe faja ocluzold. Cavitiifile sunt finisate dup turnare cu ajutorut izoparaielometrelor, prin frezare. Pintenii care ocupi uceste licage se continu ca cele coud brafe ale crogetului (retentiv gi reciproc, sau dou’ bra{e retentive) si ‘conectorul secendar (6. 4.159), Pentra suutive fizionomice se poate utilize numai 165Fig, 4.159. Pinteni interni utifizati in Fig. 4.160. Pinten intern; codentatia de cl, a II-2 pentru respectarea fizionomici, se aplic’ brajol rotentiv numai pe fata oral 4un bray retentiv plasat pe fata orala a dintelui-stalp, reciprocitatea fiind asigurati de suprafetele laterale ale pintenului, care sunt fn contact cu peretii cavitatii in care este plasat pintenul intern (fig. 4.160). Acest tip de pinten realizeazd un sprijin parodontal eficient, care actioneazi mai aproape de axul dintelui-stAlp, asigura o bund stabilizare a protezei gi are o mare rezisteny’ mecanicd. Evident ci, in cazul mai multor pinteni intemi, intre Perotii cavitatilor trebuie sii existe ua paralelism riguros, altfel nu se poate face insertia corecté a protezei. Paralelismul este realizat inci din faza de machct a microprotezclor, apoi definitivat prin frezare cu ajutorui izopartlelometrelot. Inedentatiite terminale pot f realizafi pinteni interni care sunt plasati fn cavitti realizate fa microproteze, Cavitttile sunt plasate inietdentar, au formii cilindricd si in ele se aplicd un pinten intern care preia o parte dintre solicitArile sistémului de menfinere (culise, capse etc.), mai ales rolul antibasculant, mai putin pe celde sprijin (fig. 4.161 si 4,162). Fig. 4.161, Licage interdentare realizate prin frezare, Fig. 4,162. Pintent intern interdentaci ‘Penteu aplicarea tnor pinteni interni, Menfinerea, Protez estc mentinutii cu capse Ceka, rotezel se face cu ajutoral culiselor, 166Pintenii externi, Pintenii externi sunt aplicati fie pe dinti neacoperifi, fie pe dinti acoperiti cu microproteze. Sunt denumiti externi pentru ci lacagele in care se aplicd acesti pinteni au o mic profunzime. Pintenii care fac parte dintf-un croget sunt denumiti pinteni principali. Se aplic pe molari gi premolai. Caracteristicile pintenilor externi principali Pintenii ocluzali vor fi astfel proiectati gi realizafi fac&t fortele transmise de ei 4 fie paralele cu axul hung al dintiloe-stilpi si ct mai aproape de acest ax. fn acest scop, este necesar ca: ~ pintenii sii fie plasafi intr-um lacag in formal emisfericd gi cu fnclinare adecvaté Licagull poate fi preparat, dup’ cum s-a vizut la capitolul tratamentului proprotetic, pe inti neacoperiti, pe microproteze, incrustafii sau obturatii din amalgam; niciodatii um pinten nu se va aplica pe fete inclinate si nepregitite pentru a primi ‘un pinten. — pintenii si aib& o rigiditate absolut; rigi- ditatea este dependentii de forma, mirimea $i grosimea pintenului, de aliajul din care este con- fectionat, precum gi de legitura cu conectorul stu secundar; cu cAt saua este mai lung#, cu at&t ——- pintenul gi conectomul secundar trebuie sii fie mai rezistenti. ~ forma pinteaului ocluzal si fie triunghiulard, cu virf rotunjit, plasat spre centru! fefei ocluzale; / ‘paza este mai lati gi face Jegitura cu conectorul sooundar (fig. 4.163); Fig 4.163, Parma pineen - mirimea pintenului si fie dependent de i pe care se aplick; ge apreciazii cil langimen trebuie si fie 1/4 din Iifimea mezio-distalf, iar Mitimea 1/3 din iitimea vestibulo-oralé a dintelui-stilp; grosimea vai de circa 1,5 mm la unirea cu conectorul secundar gi de 1 mm spre varf. Un pinten mai fngust poate fi realizat cfind grosimea Iui cote mai mare, gi invers. Grosimea pintenului este conditionat de profunzimea liicagului care, la rindut lui, depinde de grosimea stratului de smalt sau de prezenfa unei microprotezo. Grosimea pinteaului nu trebuie si deranjeze raportarile functionale de ochuzie, Rigidiiatea cea mai mare cu minimum de grosime o au numai pintenii din aliaje de cobalt-crom., ‘Pentru a putea sh-¢i Indeplineascdi rolut, orice pinten trebuie sd se continue cu un conector secundgr Niciodati ou vor fi aplicafi pinteni ocluzali care sii nu fic Sneltiti de conectori secundari (fig. 4.164). Unirea dintre pinten ¢i conectorul sia secundar trebuie sii se fact Intr-un unghi de 90° sau mai mic, ceea ce se obfine prin prepararea inclinati a Hicagului spre centrul dintelui (fig. 4.165). 167‘Dac unghinl de unire cu conectorul secundar este mai mare de 90°, exist tendinta de alunecare a pintenului pe planul fnclinat al Licasului, cu posibi- jitatea aparitici unor forte disortodontice (fig. 4.166). fntrucat cea mai mare solicitare a pintenului se afli la unirea a conectorul secundar, rezistenta lui, in afari de grosimea gi litimea la acest nivel, se asigur’ gi prin realizarea unui unghi diedru rotunjit intre pinten si conectorul secundar (fig.4.167 gi 4.168). Fig. 4.165. Rupostul dintre pintenul extern gi conectornl sli secundar Fig. 4.167, Unghiul diedmu dintre pinten si ‘conectarul secundar trebuie sii fie rotunjit. 168 Fig. 4.164, Pinteni oclurali externi nefutiitti de conectori secondari f a” Aa ‘Unghi incorect titre Pinten gl conectorul secundar Fig, 4.168, Un unghi diedra ascurit sige sii duct la fractura pintenului,‘Cucat edentatia este mai fung3, cu at&t pintenii care sprijini geile trebuie si fie mai rezistenti. In edentatiile terminale exist cea mai mere solicitare 2 pinteailor ocluzali, Din aceste considerente, in afzri de rezistenta mecanici a pinteniiox, se impune ca relatia pintenilor cu dinfii-stélpi si fie aseméniioare unei aniculatii cero sh permit migcares, de basculare prin Infundare = gcilor, ffird solicitaree ‘perefilcr leterali ai licagelor. Forma emisfericy a Licagului gia pintenilor realizeazt col mai bine acest dezidera:. ~asigurd sprijinul parodontal al proteze?, impiedicind deplasarea spre mucoasit a acesteza; in edentatiile de cl. a Il-a ¢i a 1V-a reduse, pintenii transmit integral presiunile de masticatic dintilor-stilpi, exervinttor unei punt dentere; fn edentefiile de cl. I gi a Ul-a, pintenii principali transmit dintilor-st@ipi numai o parte cintre presimnile de masticatie, celelate ind transmise prin sei crestelor alveolare; — menfin nivelul cuspidian al dintilor artificiali in planul de octuzie, . ~ mentin relatia ccluzal4 a protezei cx dinfii antagonisti, dimins4nd etzofia crestelor gi evitfind lezarea parodontiutui marginal; “—mentin brajele crosetului in pozitie ccnstant!, stabild fap de ecuatorul protetic si zona de retentie a dingilor-stAlpi; ~reduc presiunea durcroasii a seilor ssupra createlor, cae poate si apard uncori in masticatie, mai ales iz protezele cu spzijin nucozal; | — plasafi fn fosetele vecine edentatied, evith xetengiile alimentare intre sci gi dingi-stdipi, realizfiné um punct de contact perfect; = plasati interdeniar, not reface ponctele de contact pierdute prin migrHrile orizontale ale dintilor; ~ intervin in stabilizarea orizonial a protezei; — pot iinpiedice migcirile verticele ale unor dinfi (mai ales moleri} care nu au antagonist. Piatenii principali seprocingulari Acegti pinteni se aplicS mai ales p csain‘i superiori, dstoritd existentei unui cingulum procminent. Pe coninii inferioci mai rar pot fi aplicaji, datoriti unui cingulum inexistent seu prea mic. Acest pirten trebuie aplicat intoideauna p> 0 treapti supracingularé realizatii prin glofnire. Pintenui supcacingular nu trebuie s& jeneze cAtusi de putin rapoarturile ocluzale cu antagonistii, la acest nivel realizindu-se stopuriic dx gradul Ir in centric. Orice medicare a zonei cingalare sau subcingulare poate avea efectn deosebit de grave asuz=s, ghidajulvi anterior sau antero-lateral. ~ Pintenii supracingwlai ac avantajul de a transmite presiuaile mai aproepe de axul dintelui si nu sunt vizibili. Pintenii aplicati supzacingular, fard a reeliza c treapté, au efecte disortodontice asupra dintilor, putand sf-j vestibularizeze. Aplicati pe microproteze, 22 cum 169s-a amintit la capitolul pregatirilor proprotetice, pot avea o grosime mai mare si, {in acelasi timp, pot reface contural corect al fetei orale a dintelui-stalp. Pintenii principall incizalt (gheryjele incizale) Sunt utilizati atunei cand dinti frontali rimfin singurii dinfi restangi. Se aplica in licage realizate pe unghiurile incizale ale dintilor frontali care nu sunt acoperiti de microproteze. Aceste Licase se prepart, mai ales la mandibuld, numai pe canin sau intre canin gi lateral (fig. 4.169). GOTTA. Fig. 4.169. Gherute incizale Fig. 4.170, Gherujele incizale tretuio aplicate tatre canin si lateral previanite ew conectori secundari, Ble nu trebuie si deranjeze contactele ocluzale functionsle, (Cit toate cli sunt de mici dimensiuni, afecteazd fizionomia, de aceea sunt folositi sumai cind cote absolutd nevoie, fn afar de functia de sprijin, gherujele incizale Pot reface punctele de contact dintre dintii restanti pierdute prin migririle orizontale gi au rolul de opritori de basculare. Gherutele incizale nu trebuie si afecteze contactele dento-dentare fn intercuspidarea maximi, nici in conducerea anterioardi a mandibulei (fig. 4.170). {in afara pintenilor principali, care fac parte din croget, existi pintenii auxiliari sau suplimentari, care nu fac parte din croget, avand rol in distribuirea presiunilor de masticatie pe un aumir mai mare de dinti restanti sau rol de mentinere indirect {optitori de basculare). 4. Incercuirea, Este functia prin care crogetul trebuie s% cuprind’ mai mult de 180° din circumferinja dintelui. La incercuire trebuie si ia parte numai portiunile rigide ale crogetului (brapul opozant, portiunea supraccuatorialé a brafului retentiv, Conectorul secundar fn zona supriecuatoriala sau cea plasati pe ecuator — pentru crosetele circulare — si braqul opozant si zona conectorului secundar - pentru crogetele divizate) (fig. 4.171). {ncorcuirea are rolut de a asigura stabilizarea orizontal& « protezei tn sens sagital gi transversal, iar ca rol secundar contribuie la sprijinul parodontal gi la menfinerea protezei, prin efectul de frictiune dintre croget si dintele-stilp. 170>tto* $60" . Fig. 4.171 foceroniresralizal de ceogetele Fig, 4172, Zonade Mlexbllitas » croqetuiat ircalare gi divizate ste cuprinsif futre punctele a gi b. Zona de reciproeitnte este cuprins4 fnire punctete a’ gb. ©. Reciprocitatea, Fste fanctia crogetului prin care se neutralizeazX efectul portion fleribile a brapuiui retemtv, care solicit orizontal dintele-stalp tn timpul inser i dezinecte poteze. La inseriaprotezsi,poriuneaflexibil brani drumol intre a gi b pe suprafafa convext a dintelui-stilp, portiunea flexibili brofabairetentiv sufero deformare elastic, care este maxim la nivelul eeuatoralu protic gi null punctle agi» (veri mal depertefonctiade pasivitate). fa urma Ecested doforniisi elastice apar forte orizontale gi oblice care, desi sunt de scurti Gurati gi de micd intensitatc, pot declanga dureri In nivelok dintelui-stilp, iar tn att Ia insertia, cft gi la dezinsertia protezei gi depinde de: gradal de flexibilitate a portion terminsle a brafului retentiv, mArimea unghiului de convergent ecuatorialé (mirimoa zonei retentive subecuatoriale), zona in care se termini -varfal brajului retentiv $i ti crosetului, Pentru a evita acest efect nedorit, dintele- stip trebuie al fe sprjinit de clive bratel opozant tot timpul eft portiunea flexibilé a brafului retentiv trece din punctul a ta b, si invers, la dezinsertia protezei. De obicei, braful opozant este rigid gi se plaseazX supraecuatorial, ceca ce face a la insertia protezel primul contact cu dintele-stilp si fie flicut de portiunea flexibil& a boxqului retentiy, iar mai tArziu va face contact gi braful opozant, timp saficient final pent soliciterea nefiziologick a dintelui-stflp. La dezinsertia protezei, pinsarea supraccuatoriall a brapulni opozant face ea acest brat si pinrd e ntactal eu dintele-stilp tocmai in momental fn care portianea flexibili a brafulni retentiv intra fn tensiune maximi pentra a trece de ecuatorul protetic (fig. 4.173). imFig. 4.173, Plasarea supmecuatoriali « benfului opazant Beceem ‘nm realizeazii fanctia de xociprovitate. Trin plaaro oral oper acelagi nivel cu braful retentiv Efectul disortodontic asupra dintilor-stSipi apare la toate tipurile de crogete al c&ror brat opozant este plasat supraecuatorial. in mod corect, ar trebui ca Ia insertia protezei braful opozant si vin’ tn contact cu dintele-stflp in acefagi timp cu bratul retentiv al crogetului gi sii parcurga aceeasi distanjii pe dinte ca aceea pe care o parcirge bratul retentiv intre punctele a gi b. La dezinserfia protezei, cele doud brate ar trebui s& p&rliseascd fn acelasi timp dintele-stillp. Brayal opozant fiind insi rigid si plasat supraecuatorial, nu poate indeplini corect functia de reciprocitate. Pentru a se réaliza perfect reciprocitatea, braful opozant ar trebui plasat pe o suprafati planii de aceeagi lungime cu drumul parcurs de portiunea flexibild a brafului retentiv de la punctul a la punctul b, ceea ce practic se objine destul de greu. Este mai ugor aif se realizeze o suprafatd pland mai hing decét distanta dintre punctele @ sib, pe care si se deplaseze bratul opozant antfelncit la derinseria proteae ed pirdecascl altnel divtle oy ir Ja inserfie s vinii primul tn contact cu dintele. Reciprocitatea corect poate fi realizath prin urmitoarele metode: ~ —Plasarea bratelor crosetului fn mod echilibrat, adic la acclagi nivel orizontal sub ecuatorul protetic. Aceasta se poate indeplini prin: » slefuirea, fn cadrul tratamennilui proprotctic, a fetci pe care se aplicd bratul opozant {de obicei, fafa oralii) astfel incdt, prin desfiinjarea convexit%tii acestei a nn ee epee ii flexibile a bratulvi retentiv (fig. 4.174), + aplicarea de microproteze al ciror perete oral este plan si paralel cu axa de insertie a protezei. Acest perete este realizat incd din faza de macheté a smicroprotezelor, cu ajutorul paralelografului gi al spatulei de ceari. Pata oral pland poate san nu si fie previizutii cu un prag supragingival pe care se sprijin’ bratal opozant. fn aceste simatii, bratnl pozant este nuit mai let, ier deck se sprijinX pe un prag, se asiguré gi sprijinnl parodontal al proteze?, mai eficient decét cu ajutoral unui pinten ocluzal, la care fn acest caz se poate renun{a, 72Fig.4.175. Respectarea Fig. 4.176, Coroani cu Fig. 4.177, Realizaroa reciprocititii prin acoperirea perete oral vertical seciprocitiii prin utilizarea dintelui cy o coroan’ modelati ‘gi preg supragingival croseiclor biactive Ney ‘cu peretele oral vertical Bragul opozant va fi astfel modelat incdt ef retaci morfologia feyei orale (fig. 4.175 si 4.176); © utilizarea crosetelor Ney biactive I, IL, I-Il gi a crogetului Ney mixt, bratele retentive fiind plasate sub ecuatorul protetic 1a acelagi nivel de retentic, trebuind {ned sH aibA aneengi lnngime gi grosims, pentru a nu exista diferente de flexibilitate (fig. 4.177). + Renuntarea la bratal opozant, rolnl de contracroget revenind unni pinten intecn sau unui conector secundar plasat interdentar, care va face contact cu dintele- stilp peruanent oft porfiunea flexibil& e bragului retentiv se deplaseazii pe dinte, ta insertia gi dezinsertia protezei (fig. 4.178). La fel poate actiona i un conector principal dento-mucozal (fig. 4.179). Utilizarea tipului ds croget aumit RPI (fig. 4.251) f. Pasivitatea. Este functia croyetului prin care acesta, dupa ce este aplicat corect pe dintele-stilp, nu trebuie sf exercite nici o presione esupra dintelui, Toate brafele crosetului, chiar gi porfiunea flexibill a bratului retentiv, desi au contact cudintele, trebuie sé fie pasive in momentul tn care asupra protezei nu se exercita nici o forgt. g. Mentinerea indirectd. Crogetele tumnate pot avea, intr-o oarecare misurd, ¢i functia de opritor de basculare (menfinerea indicect2), rol neglijabil dack proteza *. Fig. 4.178. Realizarea meciprocititii de Fig. 4.179. Realizarea reciprocititii de cltre tre conectorul secundar intezdeatar conectorii principali dento-mucozali 173este prevézuti cu mijloace contrabasculamte corespunzAtoare, care deja au fost amintite. Efectul contrabasculant al Crogetelor poate fi realizat fn urmatoarele feluri: ~ prin portiunile terminale flexibile ale bratelor Tetentive ale crosetelor circularc. orientate citre edentafie, care se Proptese in retentivitatea dintelui In momentul ‘in care proteza are tendinta si basculeze prin desprindere (fig. 4.180); — Prin jumatatea distal subecuatorial’, orieatatd ciitre edentatie, a portiunii orizontale a crogetuiui divizat in ,.T“ (fig. 4.181). a Ne Fig, 4.180. Bfectul contrabasculant al crojetclor Fig. 4.181. Electal contrabascuiane irculare deschise edental at crogetelor divizate insa, datoriti elasticitatii acestor poxtiuni ale bratelor retentive, efectul contra- basculant esto destal de mic, ~ prin bratele opozante, mai ales cele care sunt plasate pe microproteze previzute cu ptag supragingival. Duioriti apropierii bragalui opozant de linia de basculare a protezei, se realizeazi un brat de parghie proa scurt pentru a rapiedica eficient bascularea prin desprindere. Afectele crosetelor turnate asupra dingilor-stalpt a Oric&t de bine este realizat un croget turnat, fn timp pot sX-apari o serie de ‘manifeatiiri patologice determinate de ectiunea crosetului asupra dintelai. Acestea pot fi: — manifestiri dentare; —manifestari parodontale; ~ manifestiri ocluzale; — manifestari fizionomice, —Manifestarile dentare Caria dentard poate si apari mai ales in licagele de pinteni ocluzali sav incizali i mai rar le nivelul suprafetelor de contact cu bratele crosetului. Caria este favorizath de aparitia ,plicii dentare" care se formeazii pe fata interni a crogetului ce are un contact fn suprafata cy dintele-stilp. Placa dentark favorizeazd dezvoltarea microorganismelor ce fatretin un pH acid, creand conditii propice pentra aparitia cariilor, La aceasta se adaugi actiunea de uzoré a crosetului asupra smalfului, 174