Cuprins

Cap. I Turismul – fenomen economic şi social

Secţiunea A

1.1. Noţiuni introductive

1.2. Criterii de clasificare şi particularităţi ale formelor de turism
1.3. Motivaţia turistică
1.4. Locul şi rolul în economia naţională

Secţiunea B

1.5. Judeţul Maramures - prezentare

1.6. Analiza SWOT a turismului în Judeţul Maramures

Cap. II Maramures – un judeţ in plina ascensiune

2.1. Localizarea şi caracterizarea Judeţului Maramures

2.2. Prezentarea potenţialului turistic în Judeţul Maramures
2.2.1. Potenţialul turistic natural
2.2.2. Potenţialul turistic antropic
2.2.3. Trasee turistice

Cap. III Analiza bazei tehnico-materiale

3.1. Infrastructura turismului în Judeţul Maramures

3.2. Unităţi de cazare
3.3. Unităţi de alimentaţie
3.4. Unităţi de agrement
3.5. Unităţi de tratament

Cap. IV Plan de dezvoltare teritorial/zonal a Judeţului Maramures

Bibliografie
CAP.1 Turismul-fenomen economic si social

1.1 Notiuni introductive

Turismul, ca fenomen economic si social, a cunoscut dezvoltari spectaculoase,

explozive in cea dea doua jumatate a secolului xx. Dorinta de a calatori si
de a cunoaste lucruri noi este cunoscuta inca din antichitate, chiar daca la
inceput aceste dorinte aveau ca scop principal razboiul, cuceririle de noi
teritorii sau schimburile comerciale.Poate primii care si-au dorit sa
calatoresca mult si au inlesnit calatoriile au fost vechii greci. Ei incheiau
contracte de vizite reciproce,prieteneau oameni de aceasi ocupatie,
dobandind in acest fel siguranta calatoriei. Acest contract de vizitare se
putea mosteni din tata in fiu. Au fost antrenate mase relativ mari de
oameni pentru vizitarea locurilor sfinte, bailor curative,a locurilor de
desfasurare a jocurilor festive. Deosebit de importanta era circulatia spre
baile curative la Roma, orasul avand 854 bai populare si 14 bai de lux.
Primul ghid turistic apare la 1130, scris de Aimeri Picaud, un calugar
francez. De-a lungul timpului, incep sa se diversifice motivatiile de
calatorie, conturandu-se tot mai mult activitatea de turism, determinata de
actiuni religioase, folosirea bailor curative, deplasarile calfelor si
studentilor catre centrele universitare, calatorii catre lumi noi etc. In paralel
cu cresterea traficului de calatori, s-a dezvoltat si industria hoteliera,
comunicatiile,transportul,activitati destinate turismului.
Transformarea circulatiei de calatori in turism propriu-zis a inceput o data
cu secolul xix si s-a manifestat, in primul rand, prin cresterea numarului de
calatori englezi ce se indreptau in mod special in Franta, Elvetia, Italia.
De-a lungul anilor, turismul a capatat diverse definitii, unele punand
accent mai ales pe latura de agrement.
Astfel M. peyromaure Deborg definea
turismul ca fiind actiunea, dorinta, arta de a calatori pentru propria placere;
in 1880 E-Guy Frenler preciza ca "turismul, in sensul modern al
cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cunoasterea
necesitatii de refacere a sanatatii si schimbare a mediului inconjurator,
cultivarea sentimentului pentru frumusetile naturii, ca rezultat al dezvoltarii
comertului, induistriei, precum al perfectionarii mijloacelor de transport". In
sensul actual, turismul a capatat un continut mult mai compex din punct
de vedere economic, social si spiritual.Turismul prezinta ansamblul de
masuri puse in aplicare pentru organizarea in desfasurarea unor calatorii
de agrement sau in alte scopuri, realizate, fie prin intermediul unor
organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o
durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea
nevoilor turistice.

1.2 Criterii de clasificare si particularitati ale fenomenelor de turism

Turismul, care implică ideea alegerii deliberate a destinaţiilor, a itinerariilor, a
perioadei şi duratei sejurului de către fiecare turist în parte are ca scop
satisfacerea anumitor necesitaţi de ordin social, cultural, spiritual, medical
etc. şi, în ultima instanţă, satisfacerea nevoilor de consum turistic. Ţinând
seama de aceste considerente, în literatura de specialitate s-au cristalizat
diferite clasificari ale formelor de turism practicate. Astfel întâlnim
următoarele clasificări1:după locul de provenienţă a turiştilor în două forme
principale: - turismul naţional (intern), practicat de
cetăţenii unei ţări în interiorul graniţelor ei;
- turismul internaţional
(extern), caracterizat prin vizitele cetăţenilor străini într-o ţară şi prin
plecările cetăţenilor autohtoni în scopuri turistice în afara graniţelor ţării
lor. Fiecare dintre aceste două forme de turism prezintă anumite
particularităţi, dar, din punctul de vedere al ţărilor primitoare, între ele nu
exista o delimitare categorică, ci o interdependenţă care serveşte la
promovarea în ansamblu a activităţii turistice. De altfel, acest fapt este
firesc, deoarece se oferă aceeaşi bază materială de primire atât turiştilor
interni, cât şi turiştilor străini, trataţi ca solicitanţi simultani de servicii
turistice. Studiind curentele turistice intenaţionale care au loc într-un cadru
geografic delimitat ca arie, se poate face următoarea subclasificare a
turismului internaţional: turismul receptor (turismul activ, de primire)
reprezintă acea parte a turismului care înregistrează sosirile cetăţenilor
străini într-o ţară dată, aceşti cetăţeni având domiciliul permanent în ţara
emitentă. Turismul receptor reprezintă pentru ţările primitoare o sursă
importantă şi eficientă de încasări valutare; turismul emiţător (turismul
pasiv, de trimitere) reprezintă acea parte a turismului internaţional care
înregistrează plecările cetăţenilor unei ţări (pentru călătorii) în străinătate.
b) după gradul de mobilitate al turistului. Turistul poate să-şi
satisfacă, cererea de servicii turistice fie rămânând un timp cu durata
variabilă într-o zonă (staţiune) turistică, ceea ce a dat naştere noţiunii de
turism de sejur, fie sub forma unor deplasări continue, pe itinerare stabilite
dinainte sau ocazional, cu opriri şi rămâneri scurte în diferite localităţi
(microzone) de pe traseele traversate, ceea ce a dat naştere turismului de
circulaţie (itinerant, în circuit etc.). Intrucât turistul devine tot mai mobil, se
tinde către un turism de vizitare, în care programul cuprinde vizitarea într-
o vacanţă a mai multor localităţi sau ţări. Scurtarea duratei de şedere într-
o localitate, staţiune, zonă sau ţară este o tendinţă mondială, o consecinţă
a diferitelor forme de turism de circulaţie. În ceea ce priveşte
turismul internaţional, în cadrul acestei clasificări se distinge şi turismul de
tranzit, noţiune legată inerent de traversarea, cu sau fără oprire, a unor
ţări sau zone pentru a ajunge la anumite destinaţii mai îndepărtate. În
perspectiva aniior viitori, este previzibilă dezvoltarea turismului de tranzit,
datorită numărului crescând de automobile proprietate personală, cât şi a
timpului liber sporit şi dorinţei turistului de a vizita cât mai multe ţări. În
funcţie de utilizarea timpului disponibil pentru călătorii, turismul de sejur
1 Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neacşu – „Economia turismului”, Editura Expert, Bucureşti, 2001,
poate avea următoarele forme: -turismul de sejur
lung (rezidenţial), în care sunt incluşi acei turişti a căror durată de şedere
într-o localitate, staţiune etc., depăşeşte o lună de zile. Aceasta formă de
turism prezintă, în general, caracteristici tipologice bine definite, deoarece
presupune, a priori, că turiştii au depăşit limita de vârstă pentru muncă
activă (de exemplu, pensionarii care efectuează cure sau tratamente
medicale în staţiuni balneoclimaterice, curele necesitând o perioadă de
30-60 şi uneori mai multe zile) sau că turiştii dispun de un nivel ridicat de
venituri, ceea ce le permite să ramână perioade mai îndelungate într-o
zonă, staţiune, localitate etc., fără a exercita o activitate
remunerată. Aceste categorii de turisti preferă microzonele relativ
liniştite, cu un climat blând, adecvat şi, de cele mai multe ori,
perioade de timp care nu se suprapun cu vârfurile de sezon sau cu
perioadele aglomerate în staţiunile (microzonele) respective. Tot aici
poate fi inclus, parţial, şi turismul de tineret, practicat în perioada
vacanţelor de vară, a cărei durată poate depăşi o lună de zile. Prin
specificul cererii turistice, tineretul preferă însă zone animate, cu
posibilităţi diversificate de distracţie şi agrement, cu folosirea capacităţilor
complementare de cazare mai ieftine. turismul de sejur de durată medie
cuprinde acei turişti a căror rămânere într-o zonă, staţiune etc., nu
depăşeşte 30 de zile, perioadă ce coincide cu durata apreciată ca limita
maximă a concediilor plătite. Experienţa activităţii turistice demonstrează
că majoritatea turiştilor dispun de perioade limitate de concedii sau de
vacanţă, ceea ce transformă turismul de sejur mediu în turism de masă,
practicat de toate categoriile de populaţie, indiferent de nivelul veniturilor.
Sejurul mediu este mai degrabă un criteriu caracteristic pentru toate
categoriile de populaţie cu venituri medii şi submedii. În acelaşi timp,
turismul de sejur mediu are un caracter sezonier pronunţat. turismul de
sejur scurt cuprinde turiştii care se deplasează pe o durată scurtă de timp
(de regulă pe o durată de până la o săptămână). Aici se includ, cu
preponderenţă, formele turismului ocazional (de circumstanţă) şi diversele
variante ale turismului de sfârşit de săptămână (week-end). Aparent, în
cadrul acestei clasificări, deosebirile între formele menţionate de turism nu
sunt marcate decât prin durata diferită a sejurului. În realitate însă această
clasificare ia în considerare grupe tipologice diferenţiate de turişti, mai
ales dacă se are în vedere şi faptul că turismul sezonier în staţiunile de
litoral şi respectiv în staţiunile de sporturi de iarnă are o durată limitată
(dictată de numărul zilelor însorite pe litoral, pentru plajă, sau al celor cu
zăpadă, pentru practicarea sporturilor de iarnă), perioade care coincid cu
vârfurile de cerere intensă de servicii. În acelaşi timp, între aceste
categorii de turişti există diferenţe şi în ceea ce priveşte componenta pe
grupe de vârstă, nivelul de venituri, gusturi şi preferinţe.
Turismul de
circulaţie (itinerant) cuprinde turiştii care, în perioada concediului lor, se
deplasează succesiv în diferite localităţi (zone) de interes turistic. Prin
caracteristicile ei, această formă de turism se diferenţiază pronunţat de
turismul de sejur. În general se constată că turismul itinerant este mai
puţin legat de un anumit sezon determinant, fiind tot atât de caracteristic şi
sezonului intermediar (primavara şi toamna) ca şi sezonului estival.
c) din punct de vedere al sezonalităţii.
Influenţele sezonalităţii, respectiv practicarea turismului în perioada
sezonului plin (de vară sau de iarnă), în perioada sezonului intermediar
(de început sau de sfârşit de sezon) şi în perioadele de extrasezon
constituie o problemă deosebit de acută, care este studiată cu atenţie de
specialiştii din industria turismului, căutându-se soluţii pentru atenuarea
intensităţii acestor vârfuri sezoniere şi asigurarea unei activităţi eşalonate
cât mai raţional în tot cursul anului. Există însă o serie de manifestări
turistice care nu permit asemenea imixtiuni (de exemplu: sezonul
sporturilor nautice de vară, al sporturilor de iarnă, sezonul sărbătorilor
tradiţionale etc.) în ceea ce priveşte perioadele de sezon în care au loc
aceste activităţi. Din punctul de vedere al sezonalităţii, distingem:
- turismul de iarnă, care prezintă
două caracteristici distincte, după motivul pentru care se face deplasarea:
turismul pentru zăpadă şi turismul pentru soarele căutat şi în timpul iernii;
- turismul de vară, care are loc în perioadele calde ale anului (de
preferinţă legat de apă, soare, litoral, băi de namol, cure heliomarine).
Acest turism se caracterizează prin fluxuri masive, cu o mare diversificare
în ceea ce priveşte tipologia turiştilor şi a produselor turistice, având
îndeosebi un caracter de masă. Deşi este practicat, în cea mai mare
parte, de turişti cu venituri modeste, datorită volumului său masiv,
constituie forma de turism cu rol hotărâtor în rezultatele economice ale
activităţii turistice ale unei ţări (zone, staţiuni); -
turismul de circumstanţă (ocazional) este de obicei un turism localizat în
timp şi spaţiu, cu fluxuri limitate ca durată, generate de anumite
evenimente specifice (de exemplu, sezonul de vânătoare şi pescuit
sportiv) sau de diferite festivităţi tradiţionale, naţionale şi internaţionale, cu
caracter periodic sau ocazional (folclorice, cultural-artistice, sportive etc.) .
d) în funcţie de mijlocul de
transport folosit de turist pentru parcurgerea distanţei dintre localitatea
(ţara) de reşedinţă şi localitatea (ţara) în care îşi petrece vacanţa.
- drumeţiile
sunt reprezentate de excursiile pedestre cu scop recreativ şi de îngrijire a
sănătăţii în zonele nepoluate, cu o natură nealterată, la care pot fi
asociate şi manifestarile mai complexe, ca: excursiile în munţi şi
alpinismul, camparea în corturi pentru turiştii pe cont propriu şi în tabere
de corturi pentru grupurile organizate şi semiorganizate; Practicarea
drumeţiei presupune existenţa unor poteci corespunzătoare întreţinute şi
prevăzute cu marcaje adecvate, pentru a facilita orientarea turiştilor şi
parcurgerea pe jos a unor trasee atractive. În ţara noastră există condiţii
nelimitate pentru cultivarea drumeţiei în toate zonele montane ale ţării. Tot
aici trebuie să fie inclusă şi vânătoarea (exerciţiul sportiv de agrement
care presupune însă şi drumeţia) şi pescuitulsportiv.
- turismul feroviar - trenul rămâne mijlocul clasic de transport pentru un
procent important al persoanelor dornice de a călători. Acest mijloc de
transport este apreciat tot mai mult datorită extinderii reţelelor de căi ferate
care, practic, leagă toate localităţile importante atât pe plan intern, cât şi
internaţional, creşterii vitezei de transport şi confortului trenurilor.
- turismul rutier s-a dezvoltat foarte mult datorită dezvoltării şi
modernizării reţelei de şosele şi autostrăzi, creării infrastructurii turistice
rutiere în majoritatea ţării. Formele sale specifice sunt: cicloturismul,
motociclismul şi, mai ales, turismul automobilistic (cu autocare şi cu
autoturisme proprietate personală sau închiriate de la agenţii specializate).
Dezvoltarea turismului rutier, dar mai ales a turismului automobilistic, a
dus şi la diversificarea corespunzătoare a echipării şi dotărilor amplasate
de-a lungul reţelelor rutiere (restaurante rutiere, staţii service, staţii de
benzină etc.).
- turismul naval foloseşte ca mijloc de transport navele maritime şi
fluviale. Companiile de navigaţie organizează de altfel, ca şi agenţiile de
turism, croaziere maritime şi fluviale apreciate de turişti. În cadrul
turismului naval, s-a dezvoltat foarte mult şi turismul nautic sportiv, care
constă în excursii şi plimbări de agrement cu bărci cu motor şi vele, cu
caiacuri, canoe etc., pe traseele oferite de porţiunile navigabile ale râurilor,
precum şi de oglinzile de apă ale lacurilor naturale, ale deltelor şi lacurilor
de acumulare. - turismul aerian, s-
a dezvoltat mai târziu, acesta folosind avioanele, helicopterele etc.
Punerea în serviciu a unor tipuri de avioane moderne, cu capacitate
sporită de transport şi exploatare mai raţională a parcului de avioane, ca şi
creşterea securităţii călătoriilor, au dus la dezvoltarea considerabilă a
ofertei traficului aerian modern, care oferă reduceri de tarife pentru
călătoriile turistice (de exemplu, în cazul avioanelor închiriate de agenţiile
de voiaj la întreaga capacitate - tip charter).
În practica activităţii turistice se folosesc
tot mai mult şi combinaţiile de diferite forme de transport. De exemplu:
aerian + automobilistic, formula "FLY AND DRIVE", croazierele fluviale cu
returnarea turiştilor la reşedinţă pe calea aerului etc.
Turismul feroviar, rutier,
naval şi aerian, reducând distanţele dintre diferitele ţări ale globului,
necesită un echipament tehnic modern şi o infrastructura tehnică
complicată şi foarte costisitoare, adecvată diferitelor forme de transport
turistic (gări, aeroporturi, porturi maritime şi fluviale de interes general şi
de agrement, reţea de şosele şi de autostrazi, staţii de întreţinere şi
reparaţii, servicii mobile de asistenţă tehnică rutieră, capacităţi adecvate
de cazare, alimentaţie, agrement, puncte comerciale etc.) concentrate
într-o ofertă complexă etalată pe arterele respective de circulaţie.

e) După criteriul motivaţiilor

deplasărilor, se disting următoarele forme de turism:
-turismul de
agrement, forma de turism practicată de călătorii care
caută să profite de frumuseţile naturii (peisaje agreabile), de prilejul
de a cunoaşte oameni şi locuri noi, istoria şi obiceiurile lor şi, în
general, doresc să-şi folosească timpul de vacanţă pentru practi-
carea unor activităţi preferate (hobby etc.). Într-un sens determinant,
turismul de agrement se interferează cu turismul cultural.
- turismul cultural, numit adesea şi turism de vizitare, deoarece
practicarea sa presupune, invariabil „vizita” la un obiectiv sau grupare de
obiective sau resurse atractive. Atributul "cultural" se poate acorda oricărei
forme de turism al cărei scop depăşeşte simpla deplasare în vederea
odihnei, distracţiei, refacerii fizice sau sportului; oricărei călătorii în care
noţiunea de odihnă este considerată, sub aspectele ei de înlocuire a
ambianţei vieţii cotidiene, printr-o ambianţă mai stimulativă pentru
satisfacerea necesităţilor spirituale; oricărei călătorii al cărei scop principal
sau subsidiar este îmbogăţirea personalităţii individului sau dobândirea de
noi cunoştinţe. turismul de odihnă şi recreere (destindere): dacă prin
destindere nu se înţelege abandonarea tuturor activităţilor de orice natură
ar fi ele, ci exercitarea, în mod voluntar, a unor activităţi diferite de cele
practicate în mod obişnuit, turismul, în general, prin caracteristicile
serviciilor sale, este un turism de odihnă şi recreere (destindere).
distribuirea relativ liniară şi cu o intensitate constantă a circulaţiei turistice
în cursul întregului an, turismul balneoclimateric fiind cel mai puţin sensibil
la influenţele sezonalităţii şi la oscilaţiile sezoniere ale cererii; asigurarea
unor sejururi medii relativ constante şi mai lungi (12-30 zile), puţin
influenţate de tendinţele reducerii duratei sejurului mediu al turiştilor în
majoritatea ţărilor; atragerea unei clientele stabile, rezultatele
tratamentelor şi curelor balneare fiind condiţionate, în general, de
repetarea lor într-o perioadă de mai mulţi ani. În plus, pentru persoanele
trecute de o anumită categorie de vârstă (turişti de "vârsta a treia") se
impune un control periodic general al sănătăţii; realizarea unor încasări
medii sporite pe zi/turist, ca urmare a solicitării şi prestării unei game de
servicii specifice de cură balneară şi tratamente medicale complexe şi
calificate, deci mai costisitoare în comparaţie cu alte forme de
turism;ridicarea coeficienţilor de utilizare a capacităţilor de bază materială
turistică (de cazare, tratament, alimentaţie etc.).
În perspectiva perioadelor viitoare, ca urmare a creşterii longevităţii,
această formă de turism se va dezvolta considerabil, având ca obiect nu
numai tratamentul balnear propriu-zis, ci şi tratamentele şi curele balneo-
medicale profilactice (aplicate persoanelor active de vârsta medie şi peste
medie).
Existenţa unor bogate resurse naturale
balneoclimaterice în ţara noastră oferă turismului românesc posibilitatea
de a dezvolta intens turismul balneomedical.
-turismul sportiv este o formă a turismului de agrement, motivat de dorinţa
de a învăţa şi de a practica diferite activităţi sportive, ca o consecinţă tot
mai pregnantă a vieţii sedentare a populaţiei urbane din zilele noastre.
Ponderea cea mai mare în turismul sportiv îl ocupă sporturile nautice de
vară (canotaj, schi nautic, yahting etc.) şi sporturile de iarnă în staţiunile
de altitudine (schi, patinaj), unde abundenţa şi durata zăpezii permit
practicarea acestora, la care se
adaugă alpinismul şi ascensiunile pe munte, motivate de dorinţa de
cucerire a naturii, plimbările şi excursiile, pescuitul sportiv şi vânătoarea
sportivă (din ce în ce mai apreciate şi solicitate), activităţile sportive
pronunţat individualizate (gimnastica sportivă, aerobica, ciclism, călărie
etc.), precum şi orice alte manifestări sportive ocazionale (competiţii
sportive amicale, tenis, golf, tir sportiv, "safari fotografic" etc.).Conţinutul
noţiunii de turism sportiv nu este încă suficient clarificat: în aceasta
categorie unii organizatori de turism sunt tentaţi să includă şi formele
pasive de participare a turiştilor, ca spectatori, la gama manifestărilor
sportive de orice natură: competiţii amicale locale de amatori, întâlniri ale
echipelor sportive de performanţă, Jocurile Olimpice. În realitate, turismul
sportiv pasiv se bazează pe oferirea unor posibilităţi complementare de
agrement pentru turiştii care îşi petrec vacanţa într-o anumită localitate
sau, respectiv, pe organizarea unor călătorii pentru amatorii de spectacole
sportive. În adevăratul sens al cuvântului, turismul sportiv presupune o
participare efectivă a turiştilor la diferitele acţiuni sportive care, evident,
constituie şi ele o formă de agrementare a vacanţei turiştilor, atât din
punctul de vedere al predilecţiei acestora pentru diferitele ramuri sportive,
cât şi, în anumite cazuri, ca rezultat al unor recomandări cu caracter
medical (pentru evitarea obezităţii, pentru schimbarea modului sedentar
de viaţă, gimnastică medicală de întreţinere etc.). -
turismul de cumpărături (SHOPPING TOURISM) constă în deplasările
ocazionale în alte localităţi (sau într-o altă ţară), în vederea achiziţionării
unor produse în condiţii mai avantajoase (de preţ, calitate etc.) decât cele
oferite pe plan local (naţional), ori a unor produse pe care nu le oferă piaţa
locală, evident dacă aceste avantaje se justifică prin reglementările
vamale adoptate de diferite ţări.
- turismul tehnic şi ştiinţific este mai mult ocazional decât cel oferit de
programele agenţiilor de turism. El se referă, în special, la vizitarea cu
caracter documentar sau de schimb de experienţă, a unor obiective
industriale sau agricole, cât şi a unor obiective amenajate special în
scopuri productive (de exemplu: obiective hidroenergetice, mine etc.). În
domeniul ştiinţific există, de asemenea, numeroase obiective de atracţie
pentru specialişti, care pot deveni şi ele atracţii turistice, ca de exemplu
peşterile, observatoarele astronomice, rezervaţiile naturale şi
monumentele naturii (delta, microzonele cu floră şi faună specifică etc.).
- turismul religios constă în pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult,
considerate sfinte de diferite religii (de exemplu: mănăstirile din nordul
Moldovei pentru creştini, oraşul sfânt Mecca pentru musulmani etc.). În
aceeaşi măsură, marile sărbători de cult (Crăciun, Paşte etc.), hramurile
mănăstirilor şi bisericilor atrag, în perioadele sărbătorilor religioase
tradiţionale, un număr considerabil de pelerini. Deşi scopul călătoriei lor
este manifestarea credinţei, comportamentul lor, din punctul de vedere al
solicitărilor de servicii turistice, nu diferă de solicitările celor care participă
la diferite alte forme de turism (pentru cazare, pentru alimentaţie etc.). Mai
mult, aceşti pelerini sunt dispuşi să cheltuiască sume considerabile pentru
achiziţionarea de cadouri, amintiri etc. f)după
caracteristicile socio-economice ale cererii se pot distinge forme specifice
ca:
- turismul particular (privat) a luat proporţii o dată cu dezvoltarea
circulaţiei turistice, reprezentând, în zilele noastre, mai mult decât
jumătatea întregului volum de activităţi turistice. El decurge din nevoia de
odihnă, de vacanţă activă şi, în funcţie de predilecţia pentru folosirea
timpului liber şi de scopul principal al deplasărilor, include o gamă variată
de manifestări: destindere, agrement, îngrijirea sănătatii, practicarea
sporturilor etc. Turismul particular este, cu preponderenţă, turism pe cont
propriu şi, ca atare, este rezervat unei clientele cu venituri relativ ridicate
(medii şi peste medii), dacă se are în vedere şi faptul că turismul particular
se identifică şi cu turismul de lux, tocmai datorită acestei particularităţi a
cererii turistice, cerere pronunţat individualizată (până la servicii
"personalizate") cu exigenţe şi preferinţe sporite faţă de nivelul calitativ şi
diversitatea serviciilor.
- turismul social reprezintă o formă a turismului practicat de clasele
sociale cu posibilităţi financiare relativ limitate (turismul familial, turism
pentru toţi) şi poate fi definit ca ansamblul de activităţi vizând dezvoltarea
turismului în cadrul categoriilor socioprofesionale cu venituri modeste.
Aceşti turişti solicită forme ieftine de cazare sau forme de cazare
complementare (căsuţe, corturi, cazare la cetăţeni etc.), precum şi forme
de transport convenabile, corespunzătoare. -
turismul de tineret constituie o formă particulară a turismului social,
adresat tinerilor (elevi, studenţi), evidenţiat pentru grija care i se acordă,
ţinând seama de scopurile sale instructiv-educative.
- turismul de afaceri şi congrese (reuniuni) reprezintă ansamblul acti-
vităţilor de călătorii organizate de întreprinderile economice şi de
administraţiile publice pentru personalul lor, cu ocazia deplasărilor în
interes profesional, comercial, participărilor la diferite reuniuni, congrese,
simpozioane, întruniri, seminarii naţionale sau internaţionale. Această
formă de turism necesită facilităţi adecvate specificului activităţilor de
acest gen (reuniuni, afaceri), combinate cu cerinţe pentru serviciile
turistice.Călătoriile de afaceri şi turismul de reuniuni sunt legate de
activitatea turistică propriu-zisă prin faptul că participanţii şi persoanele
care îi însoţesc, pe lângă scopurile deplasării, utilizează o gamă largă de
servicii turistice, oferite de unităţile hoteliere şi de alimentaţie, folosesc
mijloace de distracţie şi agrement. Participanţii la aceste manifestări
petrec o parte din timpul lor de deplasare şi ca turişti propriu-zişi
(perioadele pre şi postcongres sau de afaceri).
Încasările medii pe zi/turist
provenite de la participanţii la călătoriile de afaceri şi congrese sunt, de
 regulă, mai ridicate decât media încasărilor realizate din turismul de
masă, o parte din cheltuieli fiind suportate de firmele, şi instituţiile,
sponsorii etc. ai căror reprezentanţi participă la aceste acţiuni. În acelaşi
timp, călătoriile de afaceri şi turismul de congrese nu sunt legate de o
anumită sezonalitate determinată, majoritatea acestor manifestări
plasându-se în perioadele sezoniere nespecifice pentru turismul de masă,
având astfel o contribuţie benefică la creşterea gradului de ocupare a
bazei materiale. g) în funcţie de categoria de vârstă şi de
ocupaţia turiştilor, formele de turism pot fi grupate în:
- turism pentru tineret (aşa numiţii turişti "de primă vârstă" sau vârsta
formativă); - turism pentru populaţia activă (turişti "de a doua vârstă");
- turism pentru "vârsta a treia" (pensionari sau vârsta "retragerii" din
activităţile profesionale).
Importanţa acestei grupări constă în faptul că vârsta,
sexul, ocupaţia etc., sunt factori care generează diferite cerinţe specifice şi
conturează atât gama serviciilor oferite, cât şi programarea calendaristică
a acestor servicii în cursul anului, în concordanţă cu perioadele adecvate
pentru efectuarea călătoriilor (perioadele vacanţelor scolare, perioada
concediilor plătite etc.). În general, călătoriile cu persoanele vârstnice se
desfăşoară în perioadele liniştite, în afara vârfurilor de sezon, nefiind
legate de alte obligaţii profesionale. h) din punctul de
vedere al momentului şi modului de angajare a prestaţiilor turistice.
- turismul organizat constituie acea formă de turism în care prestaţiile
turistice, serviciile la care apelează turiştii, destinaţia călătoriei, precum şi
perioada în care vor fi prestate aceste servicii sunt programate în prealabil
pe bază de contracte sau alte angajamente comerciale specifice acestui
domeniu de activitate, sub forma unui "pachet de servicii" de tipul "totul
inclus", încheiate cu agenţiile de turism care asigură legătura organizată
între solicitanţii de servicii şi prestatorii serviciilor asupra cărora s-a
convenit. - turismul pe
cont propriu constituie acea formă de turism în care nu are loc o angajare
prealabilă a serviciilor, respectiv a destinaţiei călătoriilor şi a perioadei de
realizare a lor, cererile pentru serviciile turistice concretizându-se numai la
locul de sejur, printr-un apel direct al turistului la unităţile prestatoare de
servicii din zona (ţara) vizitată. Această forma de turism (ce constitutie
debutul activităţii turistice) s-a dezvoltat în urma preferinţelor multor turişti
de a călători individual şi nu în grupuri, conjugate cu dorinţa de a călători
cu mijloace proprii, tendinţe ce se vor dezvolta şi în viitor.
- turismul semiorganizat (mixt) îmbină elemente ale celor două forme de
turism prezentate mai sus. În acest caz, o parte din servicii sunt angajate
în prealabil, iar altele în momentul efectuării călătoriei.

1.3. Motivatia turistica

 Consumatorul de produse turistice este o fiinta umana, iar
comportamentul lui este rezultatul unor comunicatii de natura speciala dintre el si
mediul inconjurator. Pentru a intelege deci comportamentul consumatorului de
produse turistice va trebuii sa tinem seama de natura sa umana, sa intelegem si
sa cunoastem psihicul uman si functiile lui. Intelegerea mecanismului de
transformare a stimulilor in reactii, respectiv in motivatie si comportament
(decizii), reprezinta elementul fundamental al intelegerii mecanismului pietei
turistice insasi. Acest lucru apare foarte clar daca privim piata turistica drept o
insumare globala a comportamentelor de cumparare ale membrilor unei
colectivitati demografice delimitata spatial si temporal. Deciziile de cumparare a
produselor turistice nu sunt in fapt altceva decat concretizarea cerintelor de
consum turistic ale membrilor acelei colectivitati, cerinte exprimand motivatiile
individuale ale acestora. Iar motivatiile turistice sunt la randul lor, legate de
stimulii interiori ai individului, precum si de incitatiile mediului inconjurator.
Din multitudinea de nevoi carora omul trebuie sa le faca fata, cea de turist
este de ordin superior manifestanduse evident numai dupa ce au fost deja
acoperite nevoile de pe treptele inferioare ale piramidei lui Maslow.
La baza activitatii de deplasare de la locul de resedinta spre alte locuri
stau o serie de motivatii. Motivatia turistica cuprinde, in esenta, trebuinte,
impulsuri, intensitati, valente si tendinte specifice avand carcter personal,
influentate de o multime de factori dintre care nu lipsesc aspecte ale mediului,
atitudinile fata de acestea si fata de propria persoana, scopul constient ca
raspuns pragmatic la trebuinte.* In cercetarea
stiintifica turistica, diferitele neveluri ale piramidei motivatiilor umane propuse de
A. Maslow (1970) se regasesc astfel:
a)motivatia sociala (de adeziune, de apartenenta la grup, comunitate
culturala) se identifica in nevoia omului de a cauta grupul de excursionisti, de a
se integra in acest grup.
b)motivatia cognitiva: se identifica cu nevoia de cunoastere a traditiilor,
obiceiurilor, mestesugurilor, istoriei culturii altor centre de civilizatie.
c)motivatia de concordanta intre cunostere, simtire si actiune:
contribuie la integrarea personalitatii si se regaseste in actiunile turistice cu
caracter coparticipativ in nevoia de a gasi locuri linistite in mijlocul naturii.
d)motivatia de repaos si de reconfortare ca principala motivatie turistica
este satisfacuta printr-un complex de conditii si de mijloace in afara resedintei
indivizilor.
e)motivatia estetica: exprima tendinta omului spre frumos, spre arta,
cultura si civilizatie, spre peisaj indit.
Motivatia turistica se regaseste in unul din urmatoarele scopuri:
destindere, divertisment, dezvoltare, si niciodata nu este pura.
In literatura de specialitate au aparut si alte forme de manifestare a
motivatie turistice:
ˇ motivatia de evadare din mediul cotidian care, de obicei este un mediu
stresant, obositor
ˇmotivatia de recuperare ca necesitate biologica
ˇmotivatia etnica-oportunitatea de intoarcere la radacini, de intarire a
legaturilor familiale
ˇmotivatia ludica-dorinta de intoarcere in copilarie
ˇmotivatia de oportunitatea obtinerii sau pastrarii a prestigiului pentru
alinierea la standardul de viata care asigura un anumit prestigiu social
ˇmotivatia legata de oportunitatea de autoregasire, necesitatea spirituale a
individului care doreste sa se apropie de natura, de o anumita cultura (de
exemplu: oferta de turism rural)
ˇmotivatia de activare onirica: foarte mult timp turismul a reprezentat un
vis pentru multi consumatori de turism. Astazi, turismul intra tot mai mult in sfera
serviciilor necesare devenind "un bun de larg consum"
ˇmotivatia educationala
ˇmotivatia de shopping
1.4 Locul si rolul in economia nationIn noianul de transformari produse in
viata social-economica dupa al II-lea razboi mondial – introducerea automatizarii,
folosirea ciberneticii si tehnicii de calcul in diverse sectoare de activitate,
industrializarea agriculturii, conturarea stiintei ca ramura de productie,
modernizarea mijloacelor de transport, – societatea omeneasca, indiferent de
forma relatiilor de productie, de sistemul social-politic existent, s-a industrializat
la scara planetara. Societatile industrializate, mai mult sau mai putin dezvoltate,
au ca trasatura definitorie o importanta concentrare a populatiei in centre urbane,
in cadrul carora, pe suprafete restranse, se inregistreaza aglomerari ale
locuitorilor de scolarizare si de munca, ale cailor si mijloacelor de transport, ale
familiilor in blocuri de locuinte. Societatea industrializata ofera, prin organizarea
stiintifica a productiei si a muncii, prin tehnologia moderna si concentrarea
intreprinderilor producatoare, posibilitati nelimitate de crestere a productivitatii
muncii, cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societatii, intre care :
cresterea veniturilor si a puterii de cumparare, sporirea duratei timpului liber, prin
reducerea zilei si a saptamanii de lucru, prin marirea concediilor, cresterea
sperantei de viata, dezvoltarea si modernizarea mijloacelor de informare.
Insa, in acelasi timp, societatea industrializata are si efecte negative
asupra membrilor ei, acestea manifestandu-se sub forma agresivitatilor biologice
(poluare, lipsa de miscare), precum si a celor de ordin nervos (stresul psihic,
constrangerile din viata sociala si profesionala).
De aici, si nu numai, dorinta si tendinta oamenilor societatii contemporane
de a-si petrece timpul liber calatorind, cautand sau visand la colturi linistite din
natura, vizitand orase si sate pentru a cunoaste oameni si locuri, sau pentru a-si
ingrijii sanatatea. Si cum numarul populatiei a crescut considerabil in majoritatea
tarilor, iar influenta factorilor distanta-timp a fost diminuata simtitor prin
modernizarea mijloacelor de transport, turismul – ca modalitate de petrecere
placuta si utila a timpului liber – a cunoscut o "explozie" fara precedent,
constituind una din cele mai remarcabile trasaturi ale epocii contemporane.
Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei
moderne, puternic ancorat in viata societatii, si ca atare, influentat de evolutia ei.
Prin caracterul sau de masa si continutul complet, turismul antreneaza un vast
potential material si uman, cu implicvatii importante asupra evolutiei economiei si
societatii, asupra relatiilor internationale.
 Turismul prezinta trasaturile unui domeniu distinct de activitate
constituindu-se, asa cum apreciaza unii autori, intr-o ramura a economiei
nationale, ramura care, prin specificul sau, se integreaza in sectorul tertiar.
Referitor la rolul turismului in cadrul economiei nationale, literatura de
specialitate evidentiaza faptul ca el are "un impact considerabil asupra
economiilor, societatilor si culturilor diferitelor tari de referinta".
Turismul joaca un rol important in viata economica si sociala, actioneaza
ca un element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de
diversificare a structurii economice, ca o parghie de atenuare a dezechilibrelor
interregionale sau un mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire,
cultura si civilizatie al oamenilor. Turismul prezinta o complexitate in continua
crestere, in plan economic sintetizeaza rezultatele unui mare numar de activitati,
in plan psiho-social, se constituie ca o modalitate superioara de organizare a
timpului liber.
Importanta sociala a turismului poate fi evidentiata sub urmatoarele
aspecte:
ˇTurismul contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al omului
contemporan, pentru care turismul ofera solutii la constrangerile de tot felul la
care acesta este supus.
ˇTurismul apare ca un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultura, de
instruire si civilizatie al oamenilor in calitate de turisti, dar si a populatiei locale
aflata in zonele receptoare de turisti.
ˇTurismul contribuie la mentinerea sanatatii omului contemporan prin faptul ca-i
ofera acesuia destinderea, refacerea fortei de munca prin odihna, miscare,
tratamente balneo-medical.
ˇTurismul influenteaza calitatea vietii ata in mod direct (determina cresterea
calitatii vietii) cat si in mod indirect (determina cresterea altor ramuri economice
care pot influenta pozitiv nivelul calitatii vietii).
ˇTurismul impune noi relatii interumane, faciliteaza schimbul de idei si
consultarea de opinii ceea ce conduce la desavarsirea formarii intelectuale, la
largirea orizontului cultural, iar pe de alta parte, la mai buna intelegere intre
popoare, la apararea pacii in lume.
ˇTurismul international se afirma cat mai mult ca factor de intensificare a legaturii
dintre natiuni, contribuie la promovarea unei mai bune intelegeri intre popoare.
Rolul turismului nu trebuie privit numai prin consecintele de ordin social, ci
si economic, putand fi subliniate cu urmatoarele:
Turismul indeplineste o functie economica importanata intrucat contribuie la
creearea si utilizarea venitului national.
Turismul contribuie la ridicarea social-economica a unor zone, asigurand
eliminarea decalajelor interregionale.
Activitatea turistica face posibila preluarea unei parti a consumului intern
casnic si antrenarea circulatiei banesti, determinand atenuarea fenomenului
inflationist.
Turismul valorifica zonele bogate in resurse turistice naturale si antropice
neepuizand "materia prima", valorifica acele elemente care n-ar fi putut fi puse in
valoare in cadrul altei activitati.
 Turismul prezinta si vocatie ecologica intrucat, in strategia dezvoltarii turistice,
se impun masuri de protejare mediului, a valorilor fundamentale a existentei
umane, a peisajului, a apei, a aerului, florei, faunei.
Turismul se constituie intr-o importanta sursa de valuta fara a necesita eforturi
deosebite pe plan extern, o sursa de valorificare in conditii mai avantajoase a
resurselor interne cheltuite pentru producerea unor mijloace destinate exportului;
turismul se manifesta ca un important capitol al exporturilor denumit export
intern* , oferind piata de desfacere unei game variate de produse si servicii care,
in alte conditii nu se pot exporta sau se exporta in cantitati mai mici, cu eforturi si
riscuri mai mari. Aceasta forma de export, caracterizata prin consum la locul de
productie si eterogenitatea produselor si serviciilor solicitate este si foarte
eficienta: ea presupune costuri mai reduse prin eliminarea cheltuielilor de
transport, promovare, a taxelor vamale, comosioanelor. Turismul international
influenteaza balanta de plati prin intermediul balantei valutare a turismului care,
in functie de natura sa, poate compensa, reduce sau agrava o balanta de plati
deficitare.
Pe langa efectele economice si sociale directe, turismul determina
obtinerea unor efecte indirecte, prin impulsionarea celorlalte ramuri si sectoare
ale economiei (industriei, agricultura, transporturi, etc.), in asa numitul efect
mutiplicator.
1.5. Judetul Maramures- prezentare

Judetul Maramures, situat la granita nordica a Romaniei cu Ucraina,

cuprinde vechile "pamanturi" ale Maramuresului, Chioarul, Lapus si
Depresiunea Baia Mare. Datorita bogatiilor in aur, argint, plumb, zinc,
sare, pasuni intinse, paduri si terenuri agricole, fauna si flora, au facut ca
acest judet sa fie locuit cu mii de ani in urma.Municipiul Baia Mare este
resedinta administrativa a acestui judet. Acum populatia este alcatuita din
romani (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), rromi (1,3 %), germani
(0,6 %) si alte nationalitati. Din suprafata de 6.215 kmp a judetului, zona
montana ocupa 43 %, cu Muntii Rodna si Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel
mai inalt din Carpatii Orientali - si zona vulcanica cu Muntii Gutai si Tibles
(1.300-1.800 m); 30 % din suprafata sunt dealuri si platouri iar 27 % sunt
ocupate de depresiuni, lunci si terase. In mijlocul Maramuresului, a Muntilor
Rodnei, Gutai si Tibles se gaseste Depresiunea Maramuresului, cea mai
mare din Romania (75 km lungime si 20 km latime). Pe crestele muntilor
iarna domneste pana in lunile mai-iunie. Locurile pitoresti, aflate langa
orasul Baia Sprie sunt vizitate de turisti datorita frumusetii lacului de
acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui judet sunt resursele
hidrominerale (peste 100 de izvoare), in special langa Baia Borsa, Viseul de
Sus, Baiut si Poiana Botizii. Judetul Maramures are 62 de terenuri de
vanatoare cu o suprafata de 587.000 ha. Deasemenea se mai afla si opt
rezervatiinaturale.Judetul este bogat in elemente etnografice si folclorice.
Arta populara este conservata intr-o forma specifica acestei zone: case si
porti din lemn, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in lume, obiceiuri
populare. Judetul Maramures are portile deschise pentru turistii care doresc
sa cunoasca originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare si
SighetuMarmatiei; prin cele peste 200 de monumente de arhitectura
populara de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Extrem de originale sunt satele
situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei care formeaza un adevarat
muzeu in aer liber. Unic in lume este Cimitirul Vesel din satul Sapanta. In
acest judet se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si monumente istorice, 363
monumente de arhitectura si 13 zone istorice situate in orase si sate. Cele
mai vechi marturii arheologice atesta prezenta omului in judetul Maramures
inca din paleoliticul superior si neolitic. Comunitatea tracica din epoca
bronzului a dezvoltat stralucita cultura Suciu de Sus si a creat o veritabila
civilizatie a lemnului. La
sfarsitul secolului II a Chr., populatia traco-dacica a generalizat tehnicile de
prelucrare a fierului si folosirea rotii olarului. Romanii nu au cucerit regiunile
nord-vestice ale Daciei din vremea lui Decebal, astfel ca Maramuresul a
ramas in sec. II si III p. Chr., in afara Daciei Felix, desi a pastrat legaturi
economice si spirituale cu aceasta.
Judetul Maramures este cunoscut inca din antichitate pentru expoatarile
de minereuri. Baia Mare, resedinta administrativa a judetului Maramures,
Baia Sprie, Cavnic si Baia Borsa s-au dezvoltat avand la baza mineritului.
In anul 1884, la Firiza, langa Baia Mare, s-a inceput prelucrarea plumbului
 iar in 1920, prelucrarea zincului la Fabrica Phonix. Zona judetului
Maramures pastreaza multe din vechile traditii romanesti cum ar fi folosirea
lemnului in constructii cat si costumele traditionale purtate in zilele de
sarbatoare.

Judetul Maramures - Obiective turistice in Maramures

In Judetul Maramures exista circa 1000 de izvoare cu concentratie
minerala, in afara lacurilor cu apa sarata, sau a paraurilor puternic mineralizate.
Cele mai importante izvoare sunt cele de la Ocna Sugasului cu o mineralizatie de
119g/l, apa sarata, Costiui cu clorurosodic, 289 g/l, Breb trei izvoare,
bicarbonate, clorurosodice, sulfate si multe altele.
Rezervatia Naturala Pietrosu Rodnei, izbucul Izvorul Albastru al Izei,
Pestera de la Izvorul Izei -2700 m lungime, 200 m adancime, cu rau activ, Ulita
de Piatra, cascadele de pe valea Buhaescu, Cascada Cailor, considerata a fi cea
mai inalta din Romania. Se mai remarca Piatra Rea -cu un abrupt impresionant,
zeci de pesteri si avene, si o flora rara plina de specii de orhidee si flori de colt,
punctele de belvedere Pietrosu, Puzdrele, Gargalau, stancile Piatra Alba, Piatra
Buhaiului, Muncelu Raios, etc. Judetul Maramures ofera un numar de poteci
marcate pentru trasee turistice in muntii ce domina zona Maramureseana.
Creasta principala - banda rosie (Dealu Stefanitei-Saua Pietrii-Batrana-Rebra-
Saua Puzdrele-Galatu-Gargalau, iar de aici spre sud in judetul Bistrita Nasaud,
prin varful Ineu pana la Pasul Rotundu), punct albastru ( Borsa Complex-
Puzdrele-Saua Laptelui), triunghiu rosu (Borsa Complex-Cascade Izvorul Cailor-
Stiol-Prislop), banda albastra (Borsa Complex-Cascada Cailor). Din creasta
principala se intind alte poteci marcate, inspre sectoarele sudice si estice ale
masivului.
In afara acestor trasee, muntii Rodnei sunt strabatuti de o multime de
poteci nemarcate, nerecomandate decat cunoscatorilor.
Judetul Maramures – Turism
Judetul Maramures are portile deschise pentru turistii care doresc
sa cunoasca originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare si
Sighetu Marmatiei prin cele peste 200 de monumente de arhitectura populara de
la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Extrem de originale sunt satele situate pe vaile
Izei, Marei, Viseului si Tisei care formeaza un adevarat muzeu in aer liber. Unic
in lume este Cimitirul Vesel din satul Sapanta. Locurile pitoresti, aflate langa
orasul Baia Sprie sunt vizitate de turisti datorita frumusetii lacului de acumulare
de la Firiza. Caracteristic acestui judet sunt resursele hidrominerale (peste 100
de izvoare), in special langa Baia Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Poiana Botizii.
Judetul Maramures are 62 de terenuri de vanatoare cu o suprafata de
587.000 ha. Deasemenea se mai afla si opt rezervatiinaturale. Judetul este bogat
in elemente etnografice si folclorice. Arta populara este conservata intr-o forma
specifica acestei zone: case si porti din lemn, unelte, ceramica, biserici de lemn-
unice in lume, obiceiuri populare.
In judetul Maramures se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si
monumente istorice, 363 monumente de arhitectura si 13 zone istorice situate in
orase si sate.
1.6 Analiza SWOT a turismului in jud Maramures

Puncte tari
• Poziţie geografică avantajoasă a zonelor ţintă ale programului din punct
• de vedere turistic şi al oportunităţii de stabilire de relaţii internaţionale
• Potenţial turistic enorm al regiunii datorat atât poziţiei geografice cât şi
• moştenirii culturale a regiunii transfrontaliere a Maramureşului
• Situarea zonelor ţintă în apropierea de arii naturale protejate
• Dezvoltarea turismului balnear datorat minelor de sare din regiune (Ocna
• Sugatag, Solotvino) şi prezenţei izvoarelor de apă minerale în regiune
• Atractivitatea reprezentată de diferenţa mare de preţ a produselor
• comercializate în cele două ţări
• Populaţia din zonele vizate este majoritar de naţionalitate română, ceea
• ce favorizează înţelegerea reciprocă şi dorinţa stabilirii de obiective
comune
• Cultură, tradiţii şi obiceiuri comune sau asemănătoare de ambele părţi ale
• Tisei în regiunea transfrontalieră a Maramureşului

Puncte slabe
• Relaţii transfrontaliere slabe, sporadice ceea ce duce la o slabă cunoaştere
reciprocă
• Nivel foarte scăzut de dezvoltare a societăţii civile în zona Teaciv (lipsă
ONG-uri)
• Cultură civică şi democratică scăzută în zona raionului Teaciv
• Diferenţele de menrtalitate legate de prestarea serviciilor
• Poziţie periferică faţă de capitală şi faţă de coridoarele europene de
transport pentru ambele zone
• Infrastructura transfrontalieră şi de transport insuficient dezvoltate
 • Servicii turistice scăzute calitativ în zona Teaciv
• Insuficiente locuri de cazare ptentru turişti atât în judeţul Maramureş cât şi
în raionul Teaciv
• Atractivitate scăzută a zonelor ţintă pentru investitori
• Nivel ridicat al şomajului în raionul Teaciv, Ucraina
• Îmbătrânirea populaţiei în zonele ţintă
• Nivel crescut al emigrării în ambele zone vizate de program
• Reţea informatizată de comunicaţii slab dezvoltată în Ucraina
• Poluarea mediului înconjurător la nivel ridicat în zona Baia Mare - Baia
Sprie
• Sistem de management al deşeurilor foarte slab dezvoltat de ambele părţi
ale graniţei
• Poluarea Tisei cu apă sărată
Oportunităţi
• Interese comune în domeniul industriei textile, construcţiilor, a exploatării
lemnului şi a turismului
• Existenţa unui potenţial imens pentru locuri de cazare turistică în
zonaTeaciv datorat numărului mare de case de locuit de dimensiuni
impunătoare
• Deschiderea podului peste Tisa de la Sighetu Marmaţiei – Solotvino
• Extinderea UE şi fondurile sale
• Integrarea în Uniunea Europeană a Ucrainei Fondul de Dezvoltare a
Euroregiunii Carpatice
Ameninţări
• Diferenţele de organizare administrativă şi legislaţie
• Creşterea preţurilor materiilor prime şi ale produselor comercializate în
Ucraina
• Percepţie nefavorabilă a investitorilor referitoare la potenţialul socio-
economic al regiunii şi la oportunităţile de investiţii în zonă
• Concurenţa în domeniul socio-economic a altor zone din România şi
Ucraina
• Trafic ilicit şi reţele mafiote
CAP.2 Maramures- un judet in plina ascensiune

2.1. Localizarea si caracterizarea jud. Maramures

Provincie istorică cuprinzând Depresiunea Maramureşului în România şi estul

regiunii Transcarpathia din Ucraina. Odată cu organizarea administrativă a
României pe regiuni, denumirea de Maramureş a fost extinsă asupra Ţării
Chioarului (Baia Mare), Ţării Lăpuşului, Ţării Oaşului şi Sătmarului. Capitala
istorică - Sighet, a fost înlocuită cu Baia Mare.
Suprafaţa: 10.497 km²
Organizare administrativă
În România provincia istorică Maramureş cuprinde judeţele Maramureş şi Satu-
Mare.
Istoric
Primele atestări documentare despre Maramureş datează din anii 1199 şi 1231,
când, în diplomele maghiare de danie, ţinutul este amintit ca Maramurus,
Maramorisio, iar în 1299 să apară sub numele de "terra Maramorus" - "Ţara
Maramureşului".
Istoricii au caracterizat Maramureşul ca "ţara clasică a cnejilor şi mai ales
a voievozilor", care n-a putut fi organizat ca şi comitat decât în a doua jumătate a
secolului al XIV-lea, fiind printre ultimele teritorii cucerite de regalitatea maghiară.
După 1688, Maramureşul a devenit parte a Imperiului Habsburgic, alături de
Transilvania.
În anul 1920 Maramureşul este împărţit între Cehoslovacia şi România,
partea nordică a Maramureşului fiind integrată Ruteniei sub-Carpatice, teritoriu
mai pe urmă ocupat de Ungaria în 1939 şi de Uniunea Sovietică, în 1944. Din
anul 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice, partea nordică a Maramureşului
aparţine Ucrainei. Partea sudică (românească) a Maramureşului a fost sub
ocupaţie maghiară între 1940 - 1944, pentru ca apoi să revină României.
Aşezare
Situată în nordul României la graniţa cu Ucraina; este înconjurată de Munţii
Rodnei, de cei ai Gutâiului şi Ţibleşului.
Clima

Temperat continentală - caracterizată de veri călduroase şi ierni friguroase.

Particularităţi

Maramureşul este regiunea în care folclorul autentic încă se păstrează. O vizită

în această regiune este ca o călătorie în timp. O călătorie plină de semnificaţii, de
culoare pentru a descoperi un stil de viaţă...altfel.
Obiective turistice - repere ale unei eventuale vizite
Bisericile de lemn - unele aparţin patrimoniului mondial UNESCO
Biserica din Deal din Ieud - cea mai veche biserică de lemn din lume - 1364
Porţile maramureşene - uşor de recunoscut - porţi sculptate, somptuoase în
raport cu dimensiunile gospodăriilor - dar care odinioară stabileau rangul social,
în acelaşi timp transformând casa în "acasă" şi deschizând casa înspre lume.
Bisericile din Lemn din Maramures sint exemple remarcabile de arhitectura
ortodoxa foarte bine conservata cu influente ortodoxe si gotice.
Bisericele demonstreaza un mare nivel de maturitate artistica si
mestesugareasca: sunt inguste, inalte, construite din busteni avind turnuri
caracteristice cu unul sau doua acoperisuri din sindrila. Peretii bisericilor sint in
general construiti din busteni de stejar asezati orizontal. Sint expresii
exceptionale ale mostenirii culturale ale acestei minunate arii muntoase din
nordul Romaniei si din acest motiv 8 din aceste biserici au fost incluse in
Patrimoniul Mondial Al UNESCO in 1999.
Bisericile din Maramures, natura inconjuratoare, oamenii locurilor sint
conectati spiritual si au pastrat aceasta legatura unica pina in ziua de astazi.
Cimitirul Vesel din Săpânţa
Staţiuni balneo climaterice Ocna Şugatag, Băile Borşa, Cavnic - sporturi de iarnă
Tradiţii şi obiceiuri legate de momentele importante ale vieţii pe care le veţi putea
descoperi în orice anotimp în satele maramuresene.
Situat in nordul tarii, judetul Maramures se intinde pe o suprafata de circa
160 de km de la vest la est si in jur de 60 de km de la nord la sud. Judetul se
invecineaza in nord cu Ucraina, raul Tisa formand granita natural ape o lungime
de 62 km, in est cu judetul Suceava, in vest cu judetul Satu Mare, la sud cu
judetele Cluj, Salaj, Bistrita Nasaud, Acest judet are o suprafata de 6304 kmp,
respectiv 2,6 % din teritoriul tarii si are o populatie de 519.057 de locuitori (la 1
iulie 2003), resedinta fiind la Baia Mare. Dintre acestia, 49,3% sunt barbati, iar
restul de 50,7% femei. In mediul urban traieste 52,9% din populatia judetului, iar
in cel rural 47,1%. Folosind o structura pe grupe de varsta, la aceeasi data se
inregistrau: 18, 4% cu varste cuprinse intre 0 si 14 ani, 65,5% cu varste cuprinse
intre 15 si 59 de ani, iar restul de 16,1% avand peste 60 de ani. Referitor la
populatia ocupata, aceasta era de 197 mii personae, la sfarsitul anului 2003,
inregistrand o scadere cu aproape 7% fata de anul 2000. Populatia este alcatuita
din romani (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), rromi (1,3 %), germani
(0,6 %) si alte nationalitati.
Impartirea administrativa a judetului este urmatoarea: 8 orase (din care 2
municipii), 62 de comune si 226 de sate.
Din suprafata totala a judetului, zona montana ocupa 43%, cu Muntii Rodna si
Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai inalt din Carpatii Orientali - si zona
vulcanica cu Muntii Gutai si Tibles (1.300-1.800 m); 30% din suprafata sunt
dealuri si platouri iar 27% sunt ocupate de depresiuni, lunci si terase. Padurile
reprezinta una din principalele bogatii ale judetului. Suprafata totala a fondului
forestier este de 263.895 ha, din care 257.385 ha padure. Principalele cursuri de
apa sunt: Somes, Lapus, Iza, Viseu, Vaser, Mara.
Cai de acces: aeroport (Baia-Mare, Satu-Mare); cale ferata (Timisoara-Satu-
Mare-Baia-Mare; Bucuresti-Jibou-Baia-Mare; Bucuresti-Sighetul Marmatiei);
drumuri nationale (din Bihor: DN 1H, DN 19, DN 19Suceava: DN 18; din Cluj: DN
1C, DN 1F, DN 1G; din Bistrita-Nasaud: DN 17C).
Din punct de vedere turistic, se poate constata o scadere a capacitatii de cazare
turistica in 2004 cu 9,6% fata de anul 2003, pe fondul cresterii calitatii serviciilor
de cazare, aceasta fiind în anul 2004 de 447,563 locuri-zile. În anul 2004
hotelurile detin cea mai mare pondere 63,9%, din totalul capacitatii de cazare
turistica în functiune, taberele de elevi si prescolari 13,2%, motelurile 6,8%,
pensiunile agroturistice 5,7%, cabanele turistice 4,3% si restul tipurilor de
structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica 6,1%. Indicele de
utilizare neta a capacitatii de cazare turistica în functiune în 2004 a fost de
28,1%, pe total structuri de primire turistica
Prezentarea potentialului turistic al zonei
Potential natural
Munti
- Masivul Pietrosul (Muntii Rodnei)-(de 2.303 m, la 10 km de Borsa), adaposteste
cea mai importanta rezervatie naturala din nordul tarii (de interes geologic,
botanic si faunistic). Masivul prezinta numeroase urme glaciare (creste, vai,
circuri, morene). A fost declarat de UNESCO rezervatie a biosferei;
- Muntii Gutâi-(de 1.443 m), acoperiti cu paduri seculare, fac parte din cadrul
lantului muntilor vulcanici. O priveliste bizara ofera 'Creasta Cocosului', la 12 km
de Baia Sprie, imens bloc de andezit care domina împrejurimile cu semetia lui
salbatica, formeaza o rezervatie.geologica;
- Muntii Tibles-(de 1.839 m altitudine maxima), presarati cu poieni, stânci si
stâne, având traseele lungi si obositoare, ce necesita multe popasuri;
- Muntii.Maramuresului
Vai si cascade
- Valea Vaserului-se caracterizeaza printr-o succesiune de peisaje inedite, si
formeaza unul dintre cele mai impresionante defilee înguste ale Carpatilor
rasariteni, presarati pe ambii versanti cu zeci de izvoare minerale;
- Valea Izei si Marei, trasee care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc si
satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum si a unui
sir întreg de porti maramuresene, adevarate arcuri de triumf rustice;
- Puzdrele-cu o cadere de 40 m;
- Cailor-cu.o.cadere.de.40.m.
Chei si defilee
- Cheile.Lapusului.(Groape -Cheile sunt sapate în calcarele cristaline ale Culmii
Preluca. Cheile, în lungime de cca 25 km, au pereti abrupti.
- Cheile.Tatarului.(Mara) -Chei sapate de Valea Mara, în cursul sau superior, în
platoul vulcanic Izvoarele (Vf. Runcu - 1022 m), cuprinse într-o rezervatie
geologica.

2.2 Prezentarea potentialului turistic in judetul Maramures

2.2.1 Potentialul turistic natural

Munti
• Masivul Pietrosul (Muntii Rodnei)-(de 2.303 m, la 10 km de Borsa),
adaposteste cea mai importanta rezervatie naturala din nordul tarii (de
 interes geologic, botanic si faunistic). Masivul prezinta numeroase urme
glaciare (creste, vai, circuri, morene). A fost declarat de UNESCO
rezervatie a biosferei;
• Muntii Gutâi-(de 1.443 m), acoperiti cu paduri seculare, fac parte din
cadrul lantului muntilor vulcanici. O priveliste bizara ofera 'Creasta
Cocosului', la 12 km de Baia Sprie, imens bloc de andezit care domina
împrejurimile cu semetia lui salbatica, formeaza o rezervatie.geologica;
Muntii Tibles-(de 1.839 m altitudine maxima), presarati cu poieni, stânci
si stâne, având traseele lungi si obositoare, ce necesita multe popasuri;
• Muntii.Maramuresului
Vai si cascade
• Valea Vaserului-se caracterizeaza printr-o succesiune de peisaje inedite,
si formeaza unul dintre cele mai impresionante defilee înguste ale
Carpatilor rasariteni, presarati pe ambii versanti cu zeci de izvoare
minerale;
• Valea Izei si Marei, trasee care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc
si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum
si a unui sir întreg de porti maramuresene, adevarate arcuri de triumf
rustice;
• Puzdrele-cu o cadere de 40 m;
• Cailor-cu.o.cadere.de.40.m.
Chei si defilee
• Cheile.Lapusului.(Groape -Cheile sunt săpate în calcarele cristaline ale
Culmii Preluca. Cheile, în lungime de cca 25 km, au pereţi abrupţi.
• Cheile.Tatarului.(Mara) -Chei săpate de Valea Mara, în cursul său
superior, în platoul vulcanic Izvoarele (Vf. Runcu - 1022 m), cuprinse într-o
rezervaţie geologică, în suprafaţă de 15 ha. Cheile se caracterizează prin
pereţi abrupţi, puternic fragmentaţi.
• Defileul.Vaserului(Vişeu.de.Sus) -Defileu, lung de 50 m, săpat de Valea
Vaserului în coloanele Munţii Maramureşului, între Vf. Piatra Făinii (1.283
m).
Lacuri
• Lacul de acumulare Friza-pe râul omonim, (la 10 km de Baia Mare), se
adreseaza turismului recreativ;
• Ocna Sugatag-lac sarat cu valoare curativa;
• Costiui-lac sarat cu valoare curativa;
• Lacul glaciar Iezerul-în masivul Pietrosu.

2.2.2. Potentialul turistic antropic

Vestigii istorice
• Turnul lui Stefan-Baia Mare, interesanta constructie în stil gotic ridicata în
1347, ce seamana cu turnul vechii primarii din Praga. De la înaltimea sa
de 50 m, turnul ofera o frumoasa panorama asupra orasului;
 • Bastionul Macelarilor-Baia Mare, facea parte din sistemul de fortificatii al
orasului (sec. XV). Se spune ca de aici s-a tras glontul care l-a ucis pe
vestitul haiduc Pintea Viteazul;
• Cladirea Monetariei-Baia Mare (1734-1738), azi sediul Muzeului
Judetean;
• Ruinele Cetatii Chioarului-lânga Somcuta Mare, mentionata documentar
în 1319;
• Ruinele cetatii-Bogdan Voda.
Edificii.religioase
• Bisericile din lemn-ocupa un loc aparte în fondul de aur al creatiei
populare din România, unice în lume prin formele si ornamentele specifice
stilului românesc. În satele maramuresene se întâlnesc numeroase astfel
de constructii care ramân expresia cea mai vie a maiestriei populare.
Adevarate monumente de arta arhitecturala, bisericile încânta privirea cu
linia lor zvelta, cu o surprinzatoare armonie a proportiilor si cu turlele lor
avântate în cautarea infinitului. În patrimoniul mondial (UNESCO) sunt
înscrise 8 biserici de lemn: biserica „Intrarea în Biserica a Maicii
Domnului” (Bârsana); biserica „Sf. Nicolae” (Budesti); biserica „Sf.
Paraschiva” (Desesti); biserica „Nasterea Maicii Domnului” (Ieud);biserica
„Sf. Arhangheli” (Plopis); biserica „Sf. Paraschiva” (Poienile Izei); biserica
„Sf. Arhangheli” (Rogoz); biserica „Sf. Arhangheli” (Surdesti). Aceste
obiective de patrimoniu se afla într-o stare buna, exceptie facând biseric
de lemn din Bârsana, la care se impun lucrari de restaurare.
• Biserica 'Sfânta Treime'
• Baia Mare, ridicata de calugarii iezuiti între 1717-1720, în stil baroc;
• Mânastirea.Izvorul.Negru(1672).
Edificii culturale
 Muzeul Maramuresului-Sighetu Marmatiei, cu sectii de etnografie si arta
populara (piese de port si arhitectura populara, masti populare, icoane, piese de
industrie casnica), stiintele naturii (flora si fauna maramuresana);
 Muzeul Mineralogic-Baia Mare, cuprinde interesante si neasemuite flori de
mina.
Moumente.si.statui
Monumentul de la Moisei-ridicat în amintirea celor ucisi de nazisti în 1944 este
sculptat de Vida Gheza, initial în lemn, iar ulterior în piatra.
Etnografie
• 'Cimitirul Vesel'-Sapânta (la 18 km de Sighetu Marmatiei), unic în lume,
uluieste prin originalitatea sa. Crucile de lemn sculptate si pictate de
mesterul popular Stan Patras, l-au transformat într-un adevarat muzeu.
Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale
ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului românesc care nu se teme de
moarte. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa
Galerie de arta populara. În zilele de sarbatoare decorul lor este completat
de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migala si fantezie;
obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara. Vestitele
porti maramuresene sunt adevarate 'carti de vizita' ale sculpturii în lemn.
 Maiestrit lucrate, ele au ca ornament elementul traditional pentru 'Tara
Maramuresului': semnul soarelui, simbolul vietii. Cele mai frumoase astfel
de porti se întâlnesc în satele: Sapânta, Vadul Izei, Desesti, Giulesti;
• Botiza-(lazi de zestre si cergi);
• Viseul de Jos-(port popular si tesaturi);
• Bogdan Voda-(covoare si împletituri);
• Sacel-(ceramica rosie nelustruita, cu motive de veche traditie).
Statiuni
• Borsa-(la 850 m altitudine), statiune balneoclimaterica si de odihna la
poalele Muntilor Rodnei. Borsa este rezultatul numeroaselor posibilitati de
drumetie si mai ales de practicare a sporturilor de iarna. Pe versantii
nordici ai muntilor Rodnei, zapada se mentine pâna în timpul verii, iar
uneori persista chiar de la un an la altul. Dispune de pârtii de schi pentru
toate categoriile de practicanti si de o trambulina naturala, de asemenea,
exista telescaun si teleski. Tratamentele efectuate în cadrul bazelor din
statiune include terapii moderne, naturiste, mofete naturale.;
• Ocna Sugatag-(la 20 km de Sighetul Marmatiei), statiune
balneoclimaterica (la 490 m altitudine, la poalele lantului vulcanic Tibles-
Gutâi);
• Complexe.turistice-Izvoarele,.Mogosa,.Craciunesti.
2.2.3 Rezervatii naturale in Maramures

 Rezervatia naturala PIETROSUL MARE (M-tii Rodnei). Rezervatia are un

caracter complex, prezinta o mare importanta stiintifica, si peisagistica,
suprafata fiind de 3300 ha.
 Rezervatia de cocos de mesteacan CORNU NEDEII - CIUNGII BALASINII
situata in M-tii Maramuresului avand o suprafata de 800 ha.
 Stancariile calcaroase SALHOI - ZAMBROSLAVII - si rezervatia botanica
SALHOI.
 Rezervatia naturala Izvorul Albastru al Izei si frumusete.
 Rezervatia de gorunet RONISOARA- rezervatie forestiera - in suprafata de 62
ha.
 Rezervatia de larice COSTIUI - are o suprafata de 0,7 ha.
 Rezervatia POIANA
 Rezervatia PADUREA CRAIASCA
 Rezervatia TAUL MORARENILOR - lac natural, ocrotit pentru flora specifica
de mlastina.
 Rezervatia naturala CREASTA COCOSULUI - fragment dintr-un crater
vulcanic.
 Rezervatia CHEILE TATARULUI - chei unice in tara, prin faptul ca sunt
sapate in andezit.
 Rezervatia MLASTINA OLIGOTROFA VLASCINESCU.S-a format intr-un
vechi crater vulcanic, are o suprafata de 3 ha.
 Rezervatia naturala TAUL LUI DUMITRU
 Rezervatia arboretele de CASTAN COMESTIBIL
 Rezervatia fosilifera CHIUZBAIA. Aici se afla un important depozit fosilifer in
suprafata de 50 ha este caracterizat ca fiind "unul din cele mai bogate si bine
conservate flore pliocene din Romania".
 Rezervatia naturala LACUL ALBASTRU - lac format prin surparea unor lucrari
minere. Datorita mineralizarii apei lacul are o faimoasa culoare, albastru-
verzuie.
 Rezervatia padurea de stejar pedunculat BAVNA- Aici primavara infloreste
laleaua pestrita, care face parte din flora ocrotita fiind declarata monument al
naturii.
 Rezervatia CHEILE BABEI.
 Rezervatia PESTERA CU OASE .
 Rezervatia naturala PESTERA VALENII SOMCUTEI - rezervatie speologica
si geologica in suprafata de 5 ha. Pestera are lungime de 200 m, este pestera
care prezinta un etaj fosil si unul activ. In pestera se adapostesc un numar
mare de lilieci.

CAP 3. Analiza bazei tehnico-materiale

3.1. Infrastructura turismului in judetul Maramures

Cai rutiere
Baia Mare este principalul nod rutier din judetul Maramures. Principalele cai
rutiere sunt:
- E 58 Dej Baia Mare Satu Mare
- DN 1c Baia Mare Sighetu Marmatiei
În municipiul Baia Mare exista o retea stradala extinsa, cu multe strazi de
categoria I si II dar cu relativ putine intersectii amenajate pentru circulatie
(semaforizate).
În municipiu functioneaza o autobaza de calatori, care asigura transportul de
calatori spre comunele din judet si judetele limitrofe.
Cai ferate
Baia Mare asigura legatura pe magistrala IV între Dej si Satu Mare. Calea ferata
este simpla, neelectrificata.
Cai aeriene
În imediata vecinatate a municipiului Baia Mare, în comuna Tautii Magheraus se
gaseste Aeroportul Baia Mare. Aeroportul este în curs de a fi modernizat, astfel
încât sa devina aeroport international.
La distanta de 60 km exista un aeroport international la Satu-Mare, iar la 150 km
aeroportul international Cluj Napoca .
Transporturi
Transportul auto este format din curse regulate pe traseele care asigura
legaturile cu toate comunele din judet.
Baia Mare asigura curse de calatori spre si dinspre comunele periurbane, pe
trasee urbane. Reteaua de troleibuze este în proces de extindere. Transportul
greu beneficiaza de rute ocolitoare care asigura o mai buna fluenta a traficului în
zonele centrale.
Transportul urban de calatori are un parc auto format din 131 autobuze, 10
troleibuze, 3 maxi-taxi.
Pentru transportul feroviar de marfa si calatori dispunem de o statie de calatori si
3 de marfa. Se remarca numarul relativ mare de agenti economici care
beneficiaza de linii de cale ferata uzinale.
Pentru transportul rutier, municipiul Baia Mare are 194 km de drumuri din care
124 km drumuri modernizate
Aeroportul Baia Mare, situat la o distanta de 10 km de centrul municipiului Baia
Mare (în comuna Tautii Magheraus), este folosit în traficul intern de calatori si
marfuri. Lucrarile de modernizare a întregii aerogari, din anul 1996, au deschis
posibilitatea utilizarii aeroportului si în traficul international;

3.2 Unitati de cazare

Judeţul Maramureş 2006 2007

Total 146 153

Hoteluri şi moteluri 27 27
Hanuri turistice 0 0
Cabane turistice 2 2
Campinguri şi unităţi tip căsută 0 0
Vile turistice şi bungalouri 3 3
Tabere de elevi şi preşcolari 3 3
Pensiuni turistice urbane 111 26
Sate de vacanţă 0 0
Pensiuni turistice rurale 0 91
Hoteluri pentru tineret 0 0
Hosteluri 1 1
Popasuri turistice 0 0

Hotel Poesis 4 stele

Situat in centrul orasului Satu Mare, pe vechea vatra a
Cetatii, Poesis va invita sa-i calcati pragul, fie ca va aflati intr-o calatorie de
afaceri sau in vacanta cu familia.
Cladirea este o bijuterie arhitecturala in stil baroc. Spatiul interior ofera o
combinatie armonioasa de confort modern si eleganta aristocrata.
Camerele pline de eleganta si stil sunt decorate si echipate respectand
standardele internationale pentru a satisface nevoile celor mai pretentiosi clienti
aflati fie intr-o vizita de afaceri sau pur si simplu intr-un moment de relaxare.
Cele 10 camere dispuse pe doua nivele:
- 2 apartamente,
- 2 camere prezidentiale si
- 6 camere duble
Ofera o gama larga de conditii moderne invaluite in parfumul confortului clasic.
Hotel Poesis va ofera cele mai noi si moderne dotari: aer conditionat, internet
wireless gratuit, televizor, minibar, roomservice, bai spatioase cu cabine de dus
cu vibromasaj si jacuzzi.
Va asteptam!
Facilitati cazare: fax, internet wireless, parcare, gradina/curte, jacuzzi,
spalatorie, terasa, plata cu cardul, sala de mese, seif la receptie, bar, restaurant,
sala de conferinte
Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par,
jacuzzi in camera, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in
camera, telefon in camera, camera cu TV
Capacitate: 20 locuri in 10 camere
Hotel Marmatia din Sighetu Marmatiei 3 stele
Hotelul Marmatia este un brand pentru orasul Sighetu Marmatiei, fiind cel
mai nou hotel de lux destinat pentru turismul de agrement sau business din Tara
Maramuresului.
Arhitectura veche, dotarile moderne la standarde europene, ambientul
special, sunt cateva doar motive pentru care oaspetii hotelului isi propun sa
revina la Marmatia. Complexul Marmatia va ofera toate conditiile unei locatii
linistite si extrem de primitoare ideal pentru odihna, recreere, refacere si reuniuni
de afaceri.
Hotelul are 49 de camere clasificate la 3 stele.
Facilitati cazare: fax, transport auto, TV in living, ATV, internet wireless, se
accepta animale, parcare, gradina/curte, spalatorie, room service, terasa, plata
cu cardul, gratar/barbeque, living, sala de mese, seif la receptie, semineu, loc
amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte
Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala,
baie in camera, minibar in camera, telefon in camera, camera cu TV
Capacitate: 120 locuri in 49 camere
Hotel Salina din Ocna Sugatag 2 stele
Hotelul Salina, situat in statiunea balneara Ocna Sugatag, este locul ideal
pentru un sejur de neuitat in Maramuresul istoric.
Hotel Salina va ofera:
•••38 spatii cazare din care 35 camere twin/matrimonial si 3 apartamente,
toate spatile de cazare sunt dotate cu tv cablu, telefon, minibar, aer conditionat,
baie cu cabina dus, cosumabile baie
•••restaurant (100 de locuri) si terasa in aer liber
•••sala de conferinte(40 de locuri)
•••piscina acoperita cu apa sarata incalzita pentru relaxare si recuperare
•••tenis de masa
•••vestiare, cabine de dus
•••salon masaj
•••sauna si jacuzzi
•••spatiu verde pentru plaja si agreement
•••loc de joaca pentru copii
•••parcare supravegheata
 Intre o drumetie pe la minunatele manastiri de la Barsana si o vizita la
celebrul Cimitir Vesel din Sapanta, va veti putea relaxa in piscina cu apa sarata
din incinta hotelului nostru, inaugurata in 2009, special pentru turistii care
poposesc la Hotelul Salina.
Facilitati cazare: transport auto, masa de ping-pong, TV in living, internet
prin cablu, sala de fitness, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport, masaj,
jacuzzi, room service, sauna, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, seif
la receptie, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte, tichete de
vacanta
Facilitati camere: frigider in camera, incalzire centrala, aer conditionat,
baie in camera, minibar in camera, telefon in camera, camera cu TV
Capacitate: 80 locuri in 38 camere
3.3 Unitati de alimentatie
Se spune ca in Maramures gazdele sunt primitoare, casele,
frumoase, iar mancarea, cat poti duce. Cine merge in concediu in acea zona
sigur se intoarce incantat si recomanda locul tuturor cunostintelor. Iar avantajul
pe care pensiunile agro-turistice il folosesc pentru a “agata” turistii este chiar
mancarea, careia i s-a dus zvonul si peste granitele tarii.
Pentru maramureseni, un om flamand este un om nefericit, asa ca
gazdele vor fi intotdeauna in preajma ta, gata sa-ti umple farfuria din nou, in
secunda in care ai reusit sa o golesti. Si, daca refuzi o noua portie, e posibil sa
se simta jigniti. Asa ca, daca vii in Maramures, adu-ti pofta de mancare cu tine!
Mamaliga cu ceapa fripta
Mamaliga se face tare, ca sa o poti rasturna pe fundul de lemn (curpator).
Se prajesc doua-trei cepe taiate marunt in ulei (e recomandat cel din seminte de
dovleac). Ai grija sa nu le arzi! Umezesti o lingura in acest ulei, cu ceapa si iei din
mamaliga bucatele mici, pe care le pui intr-o cratita mare (blid), pe randuri. La
sfarsit, torni peste bucatelele de mamaliga toata ceapa fripta ramasa si scuturi
cratita (o hopaluiesti).
Scrijele
Cureti cativa cartofi, ii tai felii rotunde (scrijele), pe care le coci fie pe plita,
fie in tigaie, pe ambele parti, pana fac basici. Pui toate feliile intr-o cratita, peste
care torni ulei si un praf de sare. Maramuresenii le mananca si cu otet de butoi
facut din mere sau pere padurete.
Coltunasi cu magiun (lictar)
Se face o foaie de aluat din faina cu apa (ca pentru taitei). Pe jumatate din
foaie se pun gramajoare de magiun cu lingurita si se inveleste cu cealalta
jumatate. Trebuie sa apesi printre gramajoare cu degetul, pentru ca apoi sa tai
printre ele, cu “pintenul” (o rotita cu coada). Fierbi toti coltunasii rezultati in apa
cu sare, apoi ii scurgi si pui peste ei ceapa fripta in ulei. Daca nu vrei sa amesteci
gusturile si sa pui ceapa, poti sa o inlocuiesti cu miere.

3.4 Unitati de agrement

Iubitorii de sport vor fi încântaţi să afle că în această privinţă există o
gamă largă de posibilităţi în Maramureş. Sporturile de sală pot fi practicate mai
ales în oraşe sau în staţiuni. Priveliştea variată a ţinutului propune o ofertă largă
pentru sporturile care se desfăşoară în aer liber.
Drumeţiile rămân una din activităţile cele mai practicate în regiune. Munţii
încântători, dealurile şi câmpiile pot fi descoperite urmând cărările marcate sau
nemarcate. Excursiile combinate cu campingul sunt, de asemenea, foarte
frecvente, deşi sunt puţine campinguri care să aibă şi facilităţi.
Vânatul este destul de popular. Printre vânatul mai mare se numără
căprioara, căpriorul, capra neagră, ursul, vulpea, lupul şi porcul mistreţ, iar în
categoria vânatului mai mic se întâlnesc iepuri de câmp şi păsări precum cocoşul
şi găina de munte şi fazanii. Vânatul se face cu propria armă sau prin închirierea
uneia de la AGVPS (Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din
România), pentru aproape 30 €.
Pescuitul în Maramureş poate fi făcut atât în lacurile din Baia Mare şi din
alte oraşe, cât şi în râuri precum Lăpuş, Someş, Tisa, Iza, Mara şi Vişeu. Printre
speciile de peşti se regăsesc carpul, păstrăvul, ştiuca, cleanul, dracul-de-mare şi
altele. Pescuitul este interzis între martie şi mijlocul lui iunie, dar sunt şi unele
zone în care pescuitul este interzis cu scopul de a proteja speciile pe care de
dispariţie
Telescaunul si partia de ski din Statiunea Borsa.
Sporturile de iarnă sunt foarte populare în Maramureş, zonă în majoritate
muntoasă, acoperită cu zăpadă timp de mai multe luni. Schiatul este practicat ăn
mai multe staţiuni care au pârtii moderne, precum Borşa, Izvoare, Mogoşa,
Cavnic şi Şuior, dar acest sport poate fi practicat şi în afara pârtiilor. Cel din urmă
caz este, totuşi, recomandat, doar schiorilor experimentaţi. Pârtiile de schi au
facilităţi şi pentru snowboard, săniuş, bob, etc. Alpinismul pe gheaţă este posibil
pe unele cascade în timpul iernii, cum ar fi Ciuroi, Strungi şi Izvorul Cailor.
Alpinismul pe stânci poate fi practicat în mai multe locuri: în munţii Rodnei
şi ai Maramureşului (vârful Pietrosu, Piatra Rea, Piatra Arsă, Comanu Mic, etc.),
în munţii Igniş-Gutâi-Ţibleş (Creasta Cocoşului, Piatra Tisei, Piatra Biserica
Vulpii, Piatra Custuri, Piatra Săpânţei, Cheile Tătarului, Piatra Şoimului, vârful
Igniş, etc.).
Numeroasele drumuri forestiere permit atât sporturi cu motor (motocross,
off-road), cât şi mersul cu bicicleta prin munţii Maramureşului, Rodnei şi Gutâi,
prin păduri de pin sau molid, sau pe drumuri care însoţesc cursul apelor.
Mersul cu paraplanorul în Maramureş oferă nu doar plăcerea zborului, ci
şi admirarea unor peisaje deosebite. Sunt mai multe locuri pentru planat: pe
vârful Peak aproape de Cavnic, Dealu Minei aproape de Baia Sprie, vârful Ţibleş,
Creasta Cocoşului, vârful Pietrosu, Piatra Rea, vârful Bătrâna, etc.

Camping pe valea raului Vaser – Maramures.

Pentru entuziaştii în ceea ce priveşte mersul cu pluta, canoe şi kayak,

sunt mai multe locuri privilegiate pentru astfel de sporturi. Râurile Vişeu, Vaser,
Mara, Iza, Săpânţa, Cavnic şi Lăpuş sunt foarte recomandate în timpul lunilor
martie-apriliem când zăpada care se topeşte în munţi ridică nivelul apei şi face
ca râurile să fie mai bine navigabile.
 În ultimii ani, numeroase alte sporturi pentru exterior au devenit foarte
populare. Excursia prin peşteri este posibilă în numeroasele peşteri din regiune
(Peştera Iza şi Piatra Rea în Muntii Rodnei, Peştera Oaselor şi Ponorul Jitelor în
Muntii Tibles, în multele peşteri frumoase din Muntii Maramuresului).
Fotografiatul naturii şi observarea vieţii sălbatice pot fi practicate în tot acest lanţ
muntos. De asemenea, de un mare interes sunt numeroasele rezervaţii naturale,
în care iubitorii naturii vor avea plăcerea de a descoperi specii rare de plante şi
animale, protejate prin lege.

Bazinul Olimpic Gheorghe Demeca, Baza de agrement din judetul

Maramures
Descriere: Bazin de inot.
Adresa: Bulevardul Unirii 14 A, Baia Mare, judetul Maramures
Telefoane: 0262-220.190
Complex Hotelier Ambassador ****, Baza de agrement din judetul
Maramures
Descriere: Hotel. Servicii de cazare. Restaurant. Club. Centru de
fitness si intretinere fizica.
Adresa: Strada Moldovei 2, Baia Mare, judetul Maramures
Telefoane: 0262-250.242
Website: www.hotelambassador.ro
Complex Turistic Mogosa Sighetu Marmatiei, Baza de agrement din
judetul Maramures
Descriere: Popas turistic. Centru pt. practicarea sporturilor de iarna.
Adresa: DN Baia Mare-Sighetu Marmatiei km 18, Baia Sprie, judetul
Maramures
Telefoane: 0262-260.800

Paranord A.S. Baia Mare, Baza de agrement din judetul Maramures

Descriere: Servicii de recreere. Club. Club sportiv.
Adresa: Bulevardul Bucuresti 25 A, Baia Mare, judetul Maramures
Telefoane: 0262-222.145
Website: www.parapanta.ro
Salon Maria Sighetu Marmatiei, Baza de agrement din judetul
Maramures
Descriere: Baza de agrement.Salon de infrumusetare - coafura si
cosmetica. Salon de infrumusetare. Servicii de cosmetica. Centru de fitness si
intretinere fizica.
Adresa: Strada Gh.Doja 43, Sighetu Marmatiei, judetul Maramures
Telefoane: 0262-310.446
Stone Dezien 2004 SRL Baia Mare, Baza de agrement din judetul
Maramures
Descriere: Baza de agrement.Gimnastica. Cultura fizica.
Comercializare de produse nutritive si concentrate pt. sportivi.
Adresa: Bulevardul Unirii 14 A, Baia Mare, judetul Maramures
Telefoane: 0262-220.213
 Tandoku SRL Baia Mare, Baza de agrement din judetul Maramures
Descriere: Baza de agrement.Producator de aparate sportive. Centru
de fitness si intretinere fizica.
Adresa: Strada Odobescu 1/17, Baia Mare, judetul Maramures
Telefoane: 0262-223.777
Poiana Zanelor - zona de agrement in judetul Bistrita Nasaud
09:04:58 24 iulie 2008
Complexul Turistic "Poiana Zanelor" este asezat la poalele Muntilor
Rodnei, la granita dintre judetele Bistrita-Nasaud, Maramures si Suceava. Este
pe raza administrativa a comunei Sant, judetul Bistrita-Nasaud, intr-un peisaj
mirific.
Lacul de agrement Bodi – Mogosa, Maramures
10:30:22 21 iulie 2008
Lacul Bodi – Mogosa, Maramures, este situat pe raza administrativ-
teritoriala a orasului Baia Sprie, la o altitudine de peste 730 de metri. Lacul de
agrement are o suprafata de patru hectare, iar potrivit autoritatilor sanitare apa
acestuia este foarte buna.

Zona de agrement lac Baraj - Firiza, Maramures

03:54:50 9 iulie 2008
Lacul Firiza sau barajul de acumulare Stramtori Firiza a fost construit
pentru alimentarea cu apa potabila a municipiului Baia Mare. Barajul a fost dat in
functiune in 1964, are o inaltime de 52 de metri si o suprafata de 113 hectare.
Zona de agrement lac Nistru, Maramures
03:21:12 9 iulie 2008
Zona de agrement, situata in satul Nistru, apartinator de orasul Tautii
Magheraus (judetul Maramures) este destinata atat pescarilor, cat si persoanelor
dornice de liniste si de relaxare in mijlocul padurii.
Strandul Baia Mare, Maramures
02:59:11 9 iulie 2008
Strandul municipal Baia Mare este situat in zona stadionului "Dealul
Florilor", fiind in administrarea Clubului Sportiv Municipal (CSM) Baia Mare. Baza
de agrement nu este foarte bine intretinuta, in aceasta nefiind facute investitii
importante de ani buni.
Bazinul de inot Baia Mare, Maramures
02:47:23 9 iulie 2008
Bazinul Olimpic “Gheorghe Demeca” Baia Mare are o piscina acoperita si
o piscina in aer liber, ambele fiind in administrarea Clubului Sportiv Municipal
(CSM) Baia Mare.
Zona de agrement balastiera Apa, Satu Mare
02:38:15 9 iulie 2008
Baza de agrement Apa este situata in comuna Apa, aflata in partea de est
a judetului Satu Mare, la mica distanta de Baia Mare, ceea ce face sa fie
frecventata de numserosi maramureseni.
Zona de agrement Iojib, Satu Mare
02:21:00 9 iulie 2008
 Balastiera Iojib apartine de comuna satmareana Mediesu Aurit. Strandul-
balastiera Iojib are un lac (circa 7 ha), plaja, terasa, restaurant, casute pentru
cazare cu 16 locuri. In schimb, in baza de agrement este interzisa camparea cu
cortul.
Zona de agrement Valea Mariei, Satu Mare
02:13:36 9 iulie 2008
Zona Valea Mariei este o zona bogata in ape minerale - 11 izvoare de ape
minerale si 1 izvor de apa termala. Aici turistii pot sa campeze cu corturile sau cu
rulota, insa exista si posibilitati de cazare in hoteluri de doua si trei stele ori la
privati.

3.5 Unitati de tratament

COMPLEX ALBINA HOTCA Negresti Oas, Satu Mare, Maramures,

Romania - Complex Albina Hotca 2** dispune de 11 camere cu 2 si 3 paturi,
toate dotate cu baie proprie, telefon si televizor.
Baile de agrement si tratament din Negresti Oas cuprind:
- baie de abur pe baza de plante medicinale(menta, musetel, tei, flori de
eucalipt din import si flori de cuisoare) ajută in in tratarea afectiunilor cailor
respiratorii, ale inimii si au rolul de a detoxifica organismul.
- bazin acoperit cu apa sarata iodo-sulfuroasa recomandat in afectiunile
reumatice, tratarea spondilozei si poliartritei
- bazin de inot acoperit
- sauna (uscata) cu aerosoli pe baza de uleiuri de plante plante medicinale
- strand in aer liber cu plaja pentru sezonul de vara
- restaurant-bar
FACILITATI UNITATE CAZARE
parcare
restaurant propriu

FACILITATI CAMERA
baie in camera
cablu TV
TV in camera
telefon
FACILITATI INTRETINERE, SPORT, SPA
centru SPA
piscina descoperita
piscina acoperita
sauna
Borsa este o statiune balneoclimaterica din Maramures, raionul Viseu,
posedand ape carbogazoase, feruginoase, alcaline, indicate pentru boli ale
aparatului digestiv si ale cailor urinare.
Statiunea Ocna Sugatag
Primeste 25000 de turisti anual, este situata la o altitudine de 490m,
avand factori naturali, ape minerale clorusodice concentrate, bioclimat sedative
de crutare atmosfera este incarcata cu ioni negative benefici datorita prezentei
padurilor, livezilor si lacurilor saline.
Indicatii terapeutice: afectiuni reumatismale degenerative( spondiloza
cervicala, dorsalasi lombara, artroze si poliartroze), afectiuni reumatismale
abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze),afectiuni post traumatice,
afectiuni neurologice, afectiuni ginecologice.

Cap. IV Plan de dezvoltare teritorial/zonal a Judeţului Maramures

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de turism este prima prioritate a

regiunii. Turismul ofera cea mai buna, si în multe cazuri singura perspectiva
realista pentru dezvoltarea economica. De aceea, pentru valorificarea acestui
potential, sunt necesare investitii pentru cresterea atractivitatii si accesibilitatii
unor zone cu potential turistic, promovarea lor adecvata fiind o preconditie pentru
stimularea investitiilor private. Se considera necesara promovarea dezvoltarii
serviciilor în sectorul turistic, prin oferirea de sprijin pentru investitiile în
infrastructura turistica si în zonele turistice atractive. Dezvoltarea si diversificarea
industriei, imbunatatirea calitatii serviciilor turistice si dezvoltarea tuturor
serviciilor sunt strict conditionate de modernizarea si dezvoltarea infrastructurii
de transport, comunicatii si nu numai. Pentru punerea in valoare a obiectivelor
turistice se doreste asigurarea accesibilitatii la reteaua aeriana, feroviara si
rutiera prin dezvoltarea si modernizarea aeroporturilor existente, modernizarea
cailor rutiere si extinderea retelelor telefonice la nivelul tuturor localitatilor prin
utilizarea de tehnologii adecvate. Acesta prioritate vizeaza reducerea deficitului
infrastructurii, urmarind cresterea competitivitatii turismului românesc si cresterea
veniturilor realizate prin atragerea turistilor.
O a doua prioritate regionala pentru turism este sprijinirea societatilor care
activeaza in turism , in scopul sprijinirii procesului de creare masiva de locuri de
munca. Se doreste astfel dezvoltarea, stimularea si sustinerea unor societati
care sa actioneze in domeniul turismului prin cresterea calitatii serviciilor si prin
promovarea produselor turistice. Se considera ca aceasta prioritate ar putea
contribui la dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici si mijlocii si modernizarea
si diversificarea activitatilor economice.
Alta prioritate este cresterea vizibilitatii regiunii, dezvoltarea marketingului
regional. Pentru ca in viitor ponderea acestui sector economic sa creasca
semnificativ, sunt necesare actiuni conjugate de promovare, care sa aiba ca tinta
utilizarea integrala a obiectivelor turistice dispuse pe intreaga suprafata a
regiunii. Pe langa investitiile de reabilitare si modernizare a acestui sector, este
necesara o reclama turistica bine dirijata si sustinuta, care sa aiba drept efect
cresterea vizibilitatii regiunii prin dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei
turistice.
O a patra prioritate regionala pentru turism este dezvoltarea resurselor
umane din sectorul turistic. Strategia regionala vizeaza cresterea capacitatii de
angajare si ocupare prin adaptarea fortei de munca la necesitatile pietei muncii si
societatii si economiei bazate pe cunoastere. Masurile din cadrul acestei prioritati
isi propun instruirea, perfectionarea personalului si a celor care activeaza in
turism in vederea asigurarii unor servicii de calitate, precum si dezvoltarea
invatamnantului preuniversitar si de nivel superior in acest domeniu.
In vederea dezvoltarii turismului rural din zona Maramures, ar putea fi
înfiintate clase speciale de turism si agroturism la unele licee maramuresene în
vederea organizarii unor cursuri de pregatire si perfectionare a celor care
lucreaza în agroturism.
Un mod de valorificare a potentialului turistic ar putea fi introducerea
celebrei mocanite în cadrul unui viitor proiect national de turism.
Totodata se poate incerca dezvoltarea activităţilor tradiţionale ale judeţului
(confecţionare obiectelor din materiale neferoase, lemn, ceramică etc)
Informatizarea indutriei turistice a judeţului şi conectarea acesteia la reţele
turistice ale celorlalte judeţe ar fi o alta modalitate de valorificare a potentialului
turistic.
Alte idei de valorificare a turismului ar fi:
o Acordarea facilitatilor fiscale pentru grupurile care promoveaza turismul
ecologic;
o Utilizarea veniturilor obtinute din penalizari (aruncarea gunoaielor in locuri
neamenajate, de exemplu) pentru dezvoltarea turismului si agrementului
ecologic;
o Facilitarea promovarii calitatii in turism ecologic prin mijloace mass media,
institutional cu instrumente specifice;
o Organizarea unui concurs anual sponsorizat cu premii pentru desemnarea
promotorilor ecologiei in turism si agreement;
o Realizarea unui contact permanent cu comunitatea in privinta nivelului
educatiei turistice, ecologice;
o Diminuarea impactului asupra numarului de specii protejate prin
practicarea turismului ne-ecologic. Dezvoltarea necontrolata a turismului
poate determina o presiune mare asupra cadrului natural, ducând la
degradarea acestuia, în acest sens fiind necesar implementarea
conceptului de ecoturism, nu numai în ariile naturale protejate;
o Amplasarea panourilor restrictive in arealele declarate ca habitat natural a
speciilor protejate.
Pentru punerea la adevarata valoare a potentialului turistic din judetul
Maramures, exista si cateva programe sustinute de organele statului sau din
afara. Printre acestea se numara si:
• Dezvoltarea zonei turistice Borşa
Derularea proiectului Dezvoltarea zonelor turistice Luna Şes- Borşa prin Program
PHARE. Se va amenaja o pârtie de schi şi instalaţie de transport, plus amenajări
la trambulina existentă
• Valorificarea potenţialului turistic al văii Vaserului-Vişeu de Sus
Realizarea la Poiana Novăţ a unui sat de vacanţă, bisericuţă de lemn în stil
maramureşan, teren de tenis, păstrăvărie şi asigurarea canalizării şi curentului
electric
Demararea Proiectului “Gutinul“
Se urmareste realizarea unei pârtii de schi alpin la Cavnic; realizare pârtie de
schi fond şi biatlon la Baia Sprie; reabilitarea infrastructurii DJ 183 acces în
staţiunea Izvoare.
• Realizarea infrastructurii în zona pârtiei de schi de la Icoana – Cavnic
(Alimentare cu apă şi reţea de canalizare; iluminarea pârtiei de schi)
• Demararea proiectului “Turism balnear în Ocna Şugatag“
• Noi pensiuni agroturistice
• Dezvoltarea turismului prin promovarea tradiţiilor
“Meşteri populari ai şcolii Botiza continuatori ai tradiţiei“-finanţare Banca
Mondială
• Derularea Programului guvernamental “Investiţii în turism”
Preluarea de către Agenţia de Dezvoltare Nord Vest a documentaţiilor pentru
zona Borşa şi Ocna Şugatag.

Bibliografie:

Ghidul Turistic al Romaniei, editura Publirom

www.rotur.ro
www.romaniatravel.com
www.pensiuni.info.ro
www.vacantesicalatorii.ro
www.romaniantourism.ro
www.apmbm.ro
www.maramures.einformatii.ro
www.maramures.insse.ro