Vous êtes sur la page 1sur 5

Disponibil online la adresa

www.proenvironment.ro
PROENVIRONN
EMENT

ProEnvironment 3 (2010) 586 - 590

Article bibliographique

Du I, une source alternative d’énergie


*
RUSU A.T. , T. RUSU
Université technique de Cluj – Napoca, rue Constantin Daicoviciu, n° 15, 400020 Cluj – NAP oca, Roumanie

Reçu le 10 juin 2010; reçu sous forme définitive après examen le 25 octobre 2010; Accepté le 2 novembre 2010, disponible en ligne à partir du
1er décembre 2010

Résumé

Les anguilles urbaines dans les entrepôts peuvent être une source d’énergie. Les substances organiques dans le
I, dans le cadre de l’action de bactéries, subir un processus de réduction anaérobie résultant en quantité significative de
biogaz, contenant en moyenne plus de 50% de méthane, avec une puissance calorique élevée. Ces gaz peuvent être
captés par un réseau de tuyaux, filtrés, séchés et peut être le carburant pour un moteur à combustion interne qui conduit
un générateur de courant, ou peut être liquéfié. Ainsi, à partir des I, l’électricité est obtenue, une énergie propre et facile
à transporter. De cette façon, tous les dépôts urbains en Roumanie peuvent devenir producteurs d’énergie. Les
avantages sont énormes, en ce que l’énergie est obtenue à partir d’anguilles inutilisables, et sur l’autre main, le biogaz
est capté, ce qui a un effet de serre beaucoup plus puissant que le dioxyde de carbone.

Mots clés : Dé-I, générateur de tension, combustion, combustible

Index Ge = production totale de gaz par tonne de l’UE en hausse à temps t= TC = carbone total, la
teneur totale en carbone de l’ego en kg/mg; T = température à la rampe d’entreposage; fd=facteur de
décomposition, sous conditions optimales, maximum par pourriture à le temps t=), le taux de TC
éliminable; fd=0,7; fo=Facteur d’optimisation, rapport d’élimination réelle de TC au maximum possible,
fo=0,7(-1,0); FS = degré de couverture liée au système; Le rapport entre la quantité de gaz collectée
sous les conditions de rampe selon au système d’échappement et à la sortie réelle; k = constanta de
descompunere (1/unitate de timp).

1. Introducere
Other gaseous compounds are also present,
În toate rampele în care sunt depozitate but only in small percentages. Usually they are
gunoaie menajere i de euri industriale asemănătoare gaseous compounds that emerge in this phase from
celor menajere, se ajunge, după o scurtă perioadă de the stored materials, due to their chemical and
timp, prin procese microbiene la descompunerea physical properties. The consequence is a big
acestuia i la producere de biogaz amount of hydrochlorofluorocarbon (HCFCl) [5].
[3]. Componentele organice din de euri, ca de PotenŃialul principal de risc în cazul gazelor din
exemplu resturi de alimente, de euri vegetale, textile, depozitele de de euri constă în pericolul de explozie
hârtie, lemn s.a.m.d., sunt descompuse pri n i de asfixiere, dacă biogazul se emite necontrolat.
activităŃi bacteriale [3]. Methane (CH 4) and carbon Mai mult, materialele urât mirositoare din biogaz
dioxide (CO2) is mainly produced. reprezintă un deranj pentru localităŃile învecinate.
Componentele toxice au efecte negative asupra
oamenilor i animalelor, cât i asupra vegetaŃiei
* Autorul căruia i se va adresa corespondenŃa.
Tel.: 0040 264 401200; Fax: 0040 264 592055
apărute în cursul recultivării suprafeŃei rampei de
e-mail: Tiberiu.Rusu@sim.utcluj.ro depozitare [6].

586
RUSU A.T. ẟi col./ProEnvironment 3 (2010) 586 - 590

Un alt pericol pe care gazul de la rampa de descompune, în condiŃii anaerobe, cu ajutorul


depozitare îl poate constitui este transformarea lui în microorganismelor, în metan i dioxid de carbon. În
agenŃi ai modificărilor climatice nou mai ales prin mediul anaerob din interiorul unui depozit de de
efectul de seră [8]. La apariŃia efectului de seră, gazul euri, microorganismele trebuie să- i acopere nevoia
metan are o influenŃă de 32 de ori mai mare decât cea de energie i de oxigen prin reducerea substanŃelor
a dioxidului de carbon (CO2). ProporŃia metanului organice [8]. In figura următoare se prezintă
rezultat de la rampele de gunoi este estimată la 8-18% procesele complexe care conduc la ruperea
din cea a metanului eliberat în întreaga lume [3]. Din legăturilor polimerice pân ă când se ajunge la
motivele prezentate mai sus este obligatoriu ca gazul formarea metanului [5].
rezultat de la rampele de gunoi, dacă se află într-o Gazul astfel produs, uscat, este în mod normal
cantitate considerabilă, să fie colectat i utilizate ca saturat. Constă aproape exclusiv (cca. 99% din
sursă alternativă de energie [4]. volum) din cele două componente inodore, metan
CH4 (50-60% din volum) i dioxid de carbon CO 2
2. Principii de Bază Privind Formarea (40-50% din volum). Celelalte componente care,
Biogazului însumate depă esc numai rar 1% din volum, sunt
totu i decisive pentru efectul gazului ca substanŃă
La un conŃinut de umiditate optim, urât mirositoare (în special mercaptani, amoniac,
componenta de natură organică din de euri se poate sulfuri) sau alte gaze dăunătoare [3].

Figura 1. Descompunerea anaerobă a substanŃelor organice

Efectul dăunător al gazelor insoŃitoare poate fi CompoziŃia gazului de la rampa de depozitare


evaluat din perspectiva poluării atmosferei (de ex. variază în funcŃie de vârsta rampei, producerea de
concentraŃii de gaz inadmisibile pentru personalul de CO2 începând imediat dup ă depozitare, iar formarea
la rampa de depozitare i pentru plante din zonă) sau a metanului după o fază scurtă de fermentaŃie
prejudicierii posibilităŃilor de utilizare a gazelor în anaerobă acidă [1].
scopuri energetice (N2S, hidrocarburi) [3].

587
RUSU A.T. ẟi col./ProEnvironment 3 (2010) 586 - 590

Figura 2. Modificarea compoziŃiei gazului de la rampa de depozitare în funcŃie de timp (Farquhar/ Rovers, 1973 [6])

Incinerarea sau valorificarea gazului de la umed ca substrat. Pentru iniŃierea unei staŃii de
rampa de depozitare poate fi realizată la scară îndepărtare a gazelor trebuie verificată aceasta
industrială numai după atingerea „fazei metan valoare în funcŃie de compoziŃia de eurilor.
stabile". Intrarea în faza metan stabilă este Adesea, având în vedere pretratarea sau colectarea
caracterizată prin faptul că se obŃine raportul: selectivă, avem un conŃinut mai redus în carbon.
CH Pentru de eul depozitat la ora actuală în
4 ³1 rampele române ti, conŃinând mult material
CO2 organic, se poate presupune că există >220 kg
Metanul este purtătorul de energie al gazului carbon/ tonă de gunoi umed.
de la rampă. Are o valoare calorică de 35,5 La fermentaŃia gunoiului ia na tere o
MJ/m3N. Pe baza compoziŃiei gazului colectat de cantitate de gaz modificabilă în timp. ProducŃia de
la rampă poate fi calculată valoarea calorică. gaz specifică teoretică Ge dată în volum pe tonă de
Deoarece la o valorificare termică elementele de eu (m3/ tonă) poate fi calculată din conŃinutul în
ignifuge, inerte, adică în principal CO2 i azotul, carbon al substratului de de euri. După legea gazului
trebuie să fie încălzite i ele, pentru un gaz cu 55% ideal, la transformarea biochimică a 1 kg de carbon
CH4, 36% CO2, 8% N2 i 1% O2 rezultă o valoare (TC) se formează 1,868 m3 de gaz, independent de
calorică minimă de: producŃia de dioxid de carbon (CO2) i metan (CH4).

Val.cal. = 18,5[MJ / m3n]


Ge = 1,868 *TC[m3 / MG]
3. Determinarea cantităŃii de biogaz
O Cunoa terea conŃinutului în carbon al de Din care 1,868 = m3 gaz pe kg TC.
eului depus este o premisa esenŃială pentru In mod normal întreaga producŃie de gaz Ge,
calcularea producŃiei de gaz. Se pleacă de la se mic orează cu o proporŃie asimilată de carbon.
faptul că în rampele pentru gunoiul menajer din Aceasta afirmaŃie se sprijină pe constatarea lui
Germania, fără luarea în considerare a de eurilor Tabasaran, 1976 [6, 7], care compară degajarea
inerte i fără colectarea selectivă a de eurilor gazelor la rampa de depozitare cu aceea din
biologice, există 170-220 kg carbon/tonă de gunoi recipientele de fermentare:
588
RUSU A.T. ẟi col./ProEnvironment 3 (2010) 586 - 590

Ge = 1,868 *TC * (0,014 *T + 0,28) calculat teoretic (Ge) nu se obŃine în condiŃiile de


la rampa de depozitare.
Considerant TC = 1 kg, Ge variaza linear in
functie de temperatura de fermentare cand aceasta
variaza intr -25 si 30˚C si obtinem graficul:

Figura 4. ProducŃia totală de gaze

Cu ajutorul sistemelor tehnice de evacuare a


Figura 3. ProducŃa totală de gaz pentru o tonă de de euri gazelor utilizate pân ă acum, se colectează numai o
parte anumită din producŃia reală de gaz. Captarea
Pentru 1 kilogram Carbon se estimeaza o de gaz Gc , ca volum de gaz colectabil tehnic este
valoare mai mare de 220 kg/tona pentru o simulare mai redusă cu factorul fS decât produc Ńia reală de
de 1 kilogram. gaz Gt, diferenŃa fiind pierderea de gaz Gp:
Deoarece recipientele de fermentare sunt
administrate de regulă ca reactoare de limpezire, iar
o rampă de depozitare trebuie considerată ca Gc = Gt * f S = 1,868 *TC * f d * f0 * f S
Reaktor Batch cu caracter fix, autoliză
(autogenerarea) maselor de bacterii formate trebuie G p = Gt - Gc
luate în considerare prin asimiliare.
InfluenŃele esenŃiale asupra reducerii EvoluŃia în timp a producŃiei de gaz poate
cantităŃilor de gaze care pot fi obŃinute teoretic, fi descrisă printr-o reacŃie de descompunere de
Ge, sunt expuse în cele ce urmează. ordin întâi.Dac ă se introduce în echivalenŃa de mai
O proporŃie de circa 30% din carbon, sus factorul de timp fi* suma producŃiei de gaz pân
abreviat TC (Total Carbon), nu este accesibilă unei ă la momentul t poate fi calculată:
transformări în gaz, deoarece nu dispune de legături
care să poată fi descompuse (de ex. lignina sau
ft * = 1 - e-e*t [-]
părŃi ale materialului plastic). Acest lucru se ia în
considerare prin factorul de descompunere fd = 0,7. Trecerea de la o perspectivă statică la una
Pân ă la 5% din TC este transportat în formă dinamică asupra degajării de gaz se realizează prin
dizolvată cu apa de infiltraŃii. Când condi Ńiile de introducerea noŃiunii de debit de gaz Q în
mediu de la rampă nu sunt optime pentru m3/unitate de masă i timp:
descompunerea anaerobă, local se poate ajunge la
formarea unor cuiburi uscate, la frânarea prin Qt = Gt * ft = Gt * k * e-k *t [m3 / Mt]
anumite substanŃe sau la o subalimentare cu săruri i
urme de alte elemente. Aceste elemente sunt redate
în factorul de optimizare fo.
ProducŃia reală totală de gaz Gt se compune
din:

Gt = Ge * fd * fo = 1,868 *TC * fd * f0 [m3 / MG]

S-a Ńinut seama de productŃia totală de gaz


pentru 1 kilogram de total carbon.
Produsul fd *fo poate fi estimat ca < 0,5,
Figura 5. Fluxul de gaz
adică mai mult de 50% din potenŃialul de gaz
589
RUSU A.T. ẟi col./ProEnvironment 3 (2010) 586 - 590

4. Sisteme de colectare a biogazului E - este gradul de colectare a gazului Q c /


Qt [-] iar f reprezinta factor care Ńine cont de restul
În prezent există sisteme orizontale i verticale suprafeŃei dintre cercurile în cea mai densă
de evacuare a gazelor; iar în Germania s-au folosit depozitare i suprafaŃa totală.
pân ă la ora actuală cu precădere sisteme verticale
pentru evacuarea gazelor de la rampele de 5. Concluzii
depozitare. Pentru obŃinerea unui efect de evacuare
mai mare, ar trebui ca, la proiectare, să se pornească Reziduurile menajere pot fi folosite pentru
de la următoarele captări specifice de gaz: obŃinerea unor surse alternative de energie cum este
biogazul. Biogazul poate fi folosit pentru încălzirea
PuŃ qc,sgaft = 2,0 [m 3n /h *lfdm] serelor, fermelor i caselor, dar pentru obŃinerea de
[lungimea perforată a Ńevii]
energie electrică, dacă se utilizează un motor cu
ardere internă care utilizează ca sursă de energie
Suprapresiunea poate fi numai atât de mare, biogazul. Motorul cu ardere internă poate acŃiona
încât rarefierea aerului s ă rămân ă suportabilă. un generator de curent. Curentul produs de generator
ExperienŃa a arătat că la puŃ nu ar trebui să poate asigura independenŃa energetică a unui
depă ească 30 pân ă la 50 mbar. depozit de de euri, poate în unele cazuri să
În practica evacuării gazelor se folosesc deservească o zonă limitrofă cu energie sau energia
captări specifice de gaze atât mai mari, cât i mai electrică poate fi introdusă în reŃeaua de alimentare
reduse – prin reglarea suflantelor. Sistemele cu energie.
verticale de evacuare a gazelor au o zonă de Recuperarea biogazului i utilizarea lui ca sursă
influenŃă în formă de cerc. Estimarea zonei de alternativă de energie, este benefică pentru mediu i
influenŃă i a gradului de captare a acestuia se face prin faptul că gazul metan are un efect de seră mult
după următoarele ecuaŃii: mai pronunŃat decat dioxiduul de carbon.

Bibliografie
Qc. put . = hp * qc. put [mn 3 / h]
[1] Antonescu N., R. Polizu, M. Popescu, 1988,
2 3 Valorificarea energetica a deseurilor: procese si instalatii
Qt . put . = qt. put *p * R * h[mn / h]
de ardere. Editura tehnica, Bucuresti

[2] Pietraru I., 1982, Lalde pentru depozitarea slamurilor,


R 2 = Qc. put. / qt. put *p * h * E * f )(E -1 - E 2 )[m2 ] cenusilor, zgurilor, sterilelor si deseurilor menajere.
Editura tehnica, Bucuresti

Qc,shaft reprezintă captarea de gaz (puterea [3] Rusu T, M. Bejan, De eul, 2006, Sursa de Venit
3 Editura Mediamira,ISBN-973-713-119-3
de sucŃiune) a puŃului de gaz [m n /h],
hp lungime perforată a conductei drenate [4] Rusu T., 2006, Contrat MENER – Managementul
[m] i Gestionarii deseurilor urbane in municipiul Cluj-Napoca -
3 Contract nr. 82/2006 CNCSIS
qc,shaft – captarea specific ă de gaz [m n /m
h]; În a doua formulă :
[5] Rusu T., 2007, Contract de cercetare – Proiect de
Qt,shaft reprezintă producŃia de gaz în zona inchidere a depozitului de deseuri – Urbana Bistrit a -
3
de influenŃă a puŃului [m n /h], contract nr. 287/2007
qt,shaft producŃia de gaz specifică în zona de
[6] Rusu T, V. Soporan, O. Neme , 2008, De euri i
influenŃă a puŃului [m 3n /m3 h], Tehnologii de Valorificare Editura UTPRESS, ISBN -
R raza de infuenŃă a puŃului [m] 978-973-662-371-4
h înălŃimea rampei, hp + 4m, câte 2m
interval de siguranŃă sub stratul de acoperire sau [7] *** International Standard I.S.O. 14.000
deasupra bazei [m].
[8] ***, www.gestiuneade eurilor.ro

590

Vous aimerez peut-être aussi