CENTRUL JUDETEAN DE ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA DOLJ LICEUL TEORETIC BECHET

ABANDONUL SCOLAR PERSPECTIVE TEORETICE

CONSILIER PSIHOPEDAGOG, SANDU MIHAELA- VALENTINA

Esecul scolar constituie astazi un fenomen ntlnit n toate sistemele de nvatamnt din Romania. Problematica esecului scolar este vasta, raportndu-se nu numai la cmpul educativ, ci si la spatiile culturale, economice, politice, sociale, la optiunile fundamentale ale unei societati. Implicatiile acestui fenomen sunt multiple. Pe termen lung, efectele esecului scolar se regasesc in esecul social. Randamentul economic este scazut datorita incompetentei profesionale a indivizilor. Slaba pregatire a fortei de munca induce efecte n plan social, precum: marginalizarea, somajul, delincventa etc., dar se au n vedere si efecte psihologice, cum ar fi: dificultati de adaptare, nencrederea n fortele proprii, stres, anxietate etc. Esecul scolar este indicatorul lipsei de randament pedagogic, al insuficientelor ntlnite n sistemul educational. n plan social, pot fi considerate forme ale esecului scolar abandonul scolar, excluderea sociala si profesionala, analfabetismul. Abandonul scolar se caracterizeaza prin parasirea prematura a scolii. n plan social, de multe ori acest fenomen se asociaza cu delincventa juvenila, cu recurgerea la droguri, cu viata de familie dezorganizata si poate fi caracterizat prin absenteism total sau partial. Cel partial are cauze diferite n functie de zona, rurala sau urbana. Abandonul n zona urbana poate fi cauzat de influenta cercului de prieteni asupra copilului, de atractiile pe care orasul le exercita asupra acestuia, cel rural este determinat de conditiile satului, de ajutorul pe care copiii trebuie sa-l dea parintilor in muncile agricole. Pentru eliminarea efectelor negative ale abandonului scolar este necesara cunoasterea cauzelor care l-au produs. Astfel, scolile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, saracie si lipsa oportunitatilor de succes socio-profesional pentru absolventi. Lipsiti de motivatie, multi dintre elevii claselor gimnaziale renunta in primii ani de studiu, ramanand sa dea o mana de ajutor in gospodariile proprii sau, muncind ca zilieri la oameni mai avuti din sate. Saracia comunitatilor din zonele defavorizate limiteaza posibilitatile parintilor de a oferi copiilor resursele necesare educatiei. Aceasta stare provoaca deseori, exploatarea copiilor prin munca de catre parinti.

Tendinta de a considera ca familiile din zonele defavorizate nu valorizeaza pozitiv importanta educatiei este superficiala. Lipsa interesului pentru scoala se explica prin presiunile de ordin economic, prin dezamagirile personale ale parintilor si prin lipsa de cultura a comunitatii care poate fi susceptibila fata de institutiile formale. Aceste cauze ar putea fi eliminate prin orientarea fondurilor disponibile spre scoli din asemenea zone, prin stabilirea unor legaturi cu centre de instruire existente, prin asigurarea unei infrastructuri care sa asigure transportul elevilor dar, si asigurarea hranei pentru elevi care au domiciliul la distante mari de scoala. Din punct de vedere al vrstei cu cea mai mare frecventa a abandonului, se detaseaza net ciclul gimnazial, ciclul primar fiind slab reprezentat. Saracia, mediul familial dezorganizat, munca parintilor n strainatate, casatoriile si chiar sarcinile determina elevii, majoritatea din mediul urban, sa renunte la studii. Situaia economic a familiei condiioneaz ntr-o msur ridicat participarea la scoala a copiilor romi. Diferenele de statut social dintre populaia de romi i populaiile majoritare din comunitile n care triesc romi sunt privite de acetia din urm ca bariere pentru trimiterea copiilor la scoala. Unii prini cred c aceste diferene reflectate n mbrcminte, rechizite, jucrii sau de pachetul de mncare primit de acas i-ar putea pune pe copiii romi ntr-o situaie umilitoare dac ar merge la scoala. In multe cazuri de abandon scolar parintii sunt cei care isi incurajaza copiii, in special la sate, sa munceasca in gospodarie, de la varste fragede in detrimentul mersului la scoala. In astfel de situatii parintii nu vad in copilul lor decat un muncitor in plus iar scoala un obstacol in calea prosperitatii. Un alt gen de abandon scolar care se inregistreaza de cativa ani la noi este cel rezultatul plecarii unuia sau ambilor parinti la munca in straianatate. Copilul ramane in grija rudelor sau a altor persoane iar in unele cazuri singur, ceea ce contribuie decisiv la abandonul scolar sau la alte comportamente sociale deviante. are un rol hotarator in cauzele de abandon scolar. Astfel, dezorganizarea vietii de familie, consecinta a divortului , climatul familial conflictual si imoral, excesiv de permisiv, divergenta metodelor educative si lipsa de autoritate a parintilor, atitudinea rece, indiferenta sau dimpotriva, tiranica a acestora, iata alte cateva aspecte care conduc spre abandonul scolar.

Cauzele abandonului colar sunt multiple, acesta reprezentnd o expresie i o rezultant a unei duble situaii de inadaptare. Este vorba, pe de o parte, despre inadaptarea elevului la activitatea de nvare realizat n mediul colar dar i extracolar i, pe de alt parte, despre inadaptarea colii la factorii interni (biologici, psihologici) i externi (socio-economici, socio-culturali). Cauze psihologice : imaturitatea colar, instabilitatea psiho-afectiv a elevului, tulburri instrumentale, tulburri comportamentale. Imaturitatea colar const n incapacitatea, mai mult, sau mai puin temporar i reversibil, de a face fa sarcinilor colare. Ea reprezint o neconcordan ntre dezvoltarea copilului i sarcinile colare. Se ntlnesc mai multe forme ale imaturitii colare, i anume: a) imaturitate colar exprimat prin diminuarea trebuinei de apartenena la grup i prin conduita social inadecvat n condiiile de grup; b) imaturitate mintal exprimat prin incapacitatea de analiz i planificare a sarcinilor didactice; c) imaturitate moral exprimat prin neformarea sentimentului datoriei i prin capacitatea redus de analiz i de planificare a sarcinilor didactice; d) imaturitate prin munc exprimat prin incapacitatea de concentrare a ateniei si de prelungire a efortului voluntar; e) imaturitate fizic exprimat prin fora de rezisten redus n condiii de efort necesar n context colar; f) imaturitate volutiv exprimat prin incapacitatea de autoreglare a aciunilor necesare n regim colar. Instabilitatea i tulburarile de natur psihoafectiv conduc la anxietate. Aceasta este exprimat prin una sau mai multe fobii, reacii de team care n condiii normale dispar de la sine, dar n condiii educative neadecvate (prini prea autoritari, camarazi de joac agresivi, profesori duri, lipsii de empatie pedagogic, etc.) devine o trstur de personalitate durabil, cu efecte negative majore nregistrate n planul nereuitei colare si implicit conduce la abandonul scolar.

Tulburrile instrumentale sunt cele legate de realizarea insuficient a funciei semiotice a unor obiecte indispensabile n acitvitatea de nvare (textul scris, desenul, hrtiile, diagramele,etc). Tulburrile de compotament sunt legate de trsturile de personalitate afectivemoionale i volativ-caracteriale, aptitudinale care regleaz conduita elevului, se formeaz i se cristalizeaz n procesul interaciunilor sociale. Problemele ce apar in aceasta situatie depsasesc sfera abandonului scolar ajungandu-se asa cum se constata la depresii prelungite si in cazuri extreme la sinucideri in randul minorilor abandonati de parintii plecati sa munceasca peste hotare. Pe scurt, cum poi recunoaste un copil cu risc de abandon colar? 1. Absenteaz, are note foarte slabe sau nu arat interes pentru nici un subiect la coal; 2. Provine dintr-o familie srac sau o familie cu probleme; 3. Se comport sau vorbete urt la coal sau acas; 4. Face munci dificile sau nepotrivite pentru vrsta lui, i altele. Abandonul scolar e o tema eterna a nvatamntului romnesc. Drept urmare, ea revine periodic n actualitate genernd senzatia ca e accesibila oricui vrea s-o abordeze, dar si ca totul s-a spus n chestiune.