Particularitile producerii rsadurilor de legume pentru cultura n solarii

Obinerea produciei extratimpurii de legume este posibil prin nfiinarea culturilor numai cu rsad de bun calitate, care duce la o scurtare a perioadei de vegetaie comparativ cu nfiinarea culturilor prin semnat direct. De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rsadurilor innd seama de urmtoarele aspecte tehnologice: - stabilirea datei de plantare; - vrsta optim a rsadului; - durata de semnat la rsrire; - stabilirea datei de semnat. Producerea rsadurilor de legume destinate culturii n solarii se face n spaii nclzite (sere nmulitor) unde se pot controla i dirija factorii de vegetaie pentru a deine un rsad optim din punct de vedere calitativ. Semnatul se face n dou moduri: - semnatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rsadurilor atunci cnd se produce un numr mare de rsaduri. Pentru aceasta se pregtete un strat nutritiv afnat, bine mrunit i nivelat, alctuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat n elemente nutritive, alctuit din mrani, pmnt de grdin i nisip, gros de 7-10 cm. Seminele se distribuie fie prin mprtiere, cu condiia asigurrii unei distribuiri uniforme a acestora, fie n rnduri, cnd este necesar marcarea rndurilor cu o rigl prevzut cu o muchie ascuit sau un grtar format din mai multe rigle distanate n funcie de distana ntre rnduri care este de 5 cm, iar pe rnd seminele se distribuie la 1-2 cm. Dup semnat, seminele se acoper cu un strat de 0,5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut, repartizat uniform care se taxeaz cu un tvlug manual pentru a asigura un contact bun ntre semine si stratul nutritiv. Semntura se ud cu ap la temperatura mediului ambiant i se acoper cu rogojini sau folie de polietilen pentru a menine umiditatea la nivelul seminelor pe tot parcursul germinrii seminelor. Cnd plantele ncep s rsar, se nltur materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. Semnatul n ldie se practic pentru producerea unui numr mic de rsaduri, pentru gospodriile particulare, dar i atunci cnd condiiile de temperaturi sunt mai precare, ldiele fiind uor de manipulat n locurile mai clduroase i mai uor de supravegheat.

Se folosesc diferite tipuri de ldie: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni. Acestea se dezinfecteaz cu soluii de formalin 2%, sulfat de cupru 2-3%, i se pregtesc n felul urmtor: pe fundul ldiei se aaz un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel nct s rmn goal ldia circa 2 cm, se taseaz i se marcheaz rndurile la 4-5 cm. Se acoper cu buci de sticl, cu hrtie sau cu folie, se duc n locuri calde i se urmresc pn n momentul repicrii rsadurilor. Producerea rsadurilor pentru cultura n solarii se poate face i n solarii nclzite cu biocombustibil. Pentru aceasta sunt mai multe variante: - introducerea gunoiului de grajd pe ntreaga suprafa a solarului, n grosime de 40-50 cm, circulaia fcndu-se pe o potec de 60 cm. De o parte i de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rsadul; - sparea unor anuri de 30-40 cm de o parte i de alta a potecii i introducerea gunoiului n aceste anuri; - instalarea de tocuri de rsadnie n interiorul solarului, peste patul de gunoi aezat. Pentru obinerea unui rsad bun de plantat ntr-o anumit perioad de timp se aplic o serie de lucrri de ngrare i anume: - dirijarea factorilor de vegtaie i n special a temperaturii care s-a hotrt. Astfel, imediat dup semnat temperatura este mai ridicat, ns n limitele specifice fiecrei specii legumicole, scade cu cteva grade n perioada rsririi pentru a nu se alungi i apoi crete i rmne constant pn la plantare. nainte de plantare cu circa 10-15 zile, temperatura scade, n vederea clirii rsadurilor, pn aproape de nivelul temperaturii care se atinge dup plantare. - lumina trebuie corelat cu temperatura i se iau msuri de ptrundere a unei cantiti maxime de lumin (curirea geamurilor, folosirea de folie de polietilen nou etc.). - aerisirea se face zilnic, n scopul reglrii temperaturii ct i al compoziiei aerului. - udarea se face moderat cu ap cldu (20-22C); - udarea excesiv duce la putrezirea rsadurilor sau la alungirea acestora. - fertilizarea suplimentar cu soluii de ngrminte n concentraie de 0,40,5 - 1%.

Se fac 2-4 fertilizri, prima la 7-10 zile de la repicat iar urmtoarea la interval de 10-15 zile. Repicatul se face n faza de frunze cotiledonale n poziie orizontal i apariia primelor frunze adevrate, n ghivece de diferite tipuri nutritive ale cror dimensiuni sunt diferite n funcie de specii. Se mai folosesc ghivece de plastic, de hrtie, de turb etc. Adncimea de repicat este i ea diferit cu specia i trebuie respectat altfel rsadurile se prind mai greu. - rritul la distane mai mari pentru a crea condiii optime de lumin, prevenind alungirea; - tratarea cu substane retardante de cretere care previne deprecierea rsadului prin alungire; - combaterea bolilor i dunatorilor; - clirea rsadurilor care const n obinuirea treptat a plantelor cu temperaturi mai sczute, cu lumin mai mult, ap mai puin i aerisire mai bun. Un rsad bine clit trebuie s aib tulpina groas i scurt, iar la tomate, vrzoase, rsadul capt o culoare violacee.
Legumele ecologice n solar Legumele produse n sistem ecologic sunt o alternativ tot mai cutat fa de cele produse convenional, nu numai pentru calitatea i gustul lor, dar mai ales pentru faptul c sunt sntoase i necesare pentru organismul uman. Metoda de cretere bazat pe factorii naturali favorizeaz dezvoltarea i conservarea vitaminelor existente n legumele bio, astfel nct acestea pot fi utilizate nu doar din punct de vedere alimentar, ci i ca adevrate remedii naturale pentru diferite boli. Protejarea legumelor cu ajutorul maselor plastice este tot mai necesar n ultimii ani, deoarece condiiile climatice sunt n continu schimbare. Obinerea legumelor timpurii sau prelungirea vegetaiei la legume n toamn este condiionat de utilizarea spaiilor de sub folie. Tipuri de solarii posibile Exist numeroase tipuri constructive de solarii i materiale diferite din care acestea pot fi confecionate. O variant constructiv ar fi: Lime total solar: 8 m, lungime: 49 m, nlime la bara suport de cultur: 2,5 m, nlime la vrf: 4 m, suprafaa total acoperit: 392 mp. Structura metalic este confecionat n ntregime din oel galvanizat.

Ua solarului va fi culisant, din oel galvanizat, avnd dimensiunile de 2,3 m x 2,3 m. Fiecare unitate va fi prevzut cu dou ui. n mod obligatoriu, un modul va fi prevzut cu ventilaie manual prin roluire pe ambele pri. Solarul va fi acoperit cu folie de cea mai bun calitate, avnd grosimea de 125 microni, garanie 2 ani, durata de via 4 ani, efect termic (asigur un plus de 2-3 grade n interiorul solarului) i efect de rcire pe timp de var. Preul estimativ al acestui solar 8 m x 49 m: 30.200 lei inclusiv TVA. Pre sistem irigare prin picurare: 1.700 lei inclusiv TVA. Cerine agrotehnice Pentru a reduce pericolul atacurilor de boli i duntori este recomandat ca n fiecare an s cultivai specii legumicole care s aparin altor familii botanice. De exemplu: - n primul an se poate cultiva n solar solanaceae (tomate, ardei sau vinete); - n anul al doilea - broccoli, conopid sau varz timpurie + castravei de toamn; - n anul al treilea - fasole urctoare. Pentru exploatarea raional i eficient a solariilor, n acestea se practic sistemul de culturi intensive, pe lng cultura de baz cultivndu-se una sau dou culturi succesive i asociate (salat, spanac, ceap verde, ridichi de lun). Tehnologia de cultivare Pentru a realiza producii bune, solarul se va fertiliza cu gunoi de grajd bine descompus n cantitate de 3,5-4 kg/mp, administrat toamna. Dup plantare se vor aplica lucrri de ngrijire corespunztoare culturilor din solar, cu precizarea c este total interzis utilizarea produselor chimice de sintez att pentru combaterea buruienilor, ct i pentru fertilizare sau tratamente fitosanitare. Combaterea buruienilor se va executa mecanic sau manual sau se va utiliza cu rezultate foarte bune mulcirea terenului cu folie de polietilen. Pentru fertilizare se pot utiliza produse recomandate pentru agricultura ecologic (BioMix Fyt, ngrmnt cu microelemente n form chelat, Bio-Calko, ngrmnt cu calciu i bor, Biofert, Super Lipan, Fyt etc.). Tratamentele fitosanitare se vor face folosind zeama bordelez pentru tratamentele mpotriva manei i sulful muiabil pentru finare, iar pentru duntori se utilizeaz preparate organice, microbiologice sau produse fitofarmaceutice extrase din plante. Soiurile i hibrizii recomandai

Cultur de tomate Sortiment recomandat: Katerina F1, Birdie F1, Cristal F1; Densitate: 4 plante/mp, producii: 18-20 kg/mp, pre/kg = 5 lei. Cultur de vinete Sortiment recomandat: Andra, Daniela, Felicia, densitate: 3 plante/mp, producii: 5-6 kg/mp, pre/kg = 6 lei. Cultur de ardei Sortiment: Bianca F1, Gigant F1, densitate: 6 plante/mp, producii 4-5 kg, pre/kg = 6 RON. Castravei tip cornichon Sortiment: Flamingo, Pasamonte, Zeina, densitate: 3 plante/mp, producie: 4-6 kg/mp, pre/kg = 6 lei. Alte culturi care ar putea da rezultate bune n solarii: varz (6-7 kg/mp) 3-4 lei/kg broccoli (2 kg/mp) 8-9 lei/kg fasole urctoare (2-2,5 kg/mp) 6-7 lei/kg.

egume ecologice protejate

Castraveti; Conopida; Tomate.

Castraveti

Cultura ecologica de castraveti se va putea infiinta in sera sau solar. Asolament Cultura de castavati se va amplasa in ciclu I, dupa care va urma conopida de toamna si de catre tomate in ciclul II. Asta inseamna ca vom avea o rotatie de 3 culturi succesive de legume cultivate in sistem ecologic. Pregatirea terenului Pregatirea terenului presupune urmatoarele secvente tehnologice:

Fertilizara de baza care se va efectua toamna prin imprastierea manuala a gunoiului de grajd pe suprafata solului (40-50 tone/ha); Aratura adanca care se va efectua toamna, mecanizat, cu motocultorul MA 13; Frezatul care se va efectua primavara, mecanizat, cu motocultorul MA 13; Greblat care se va efectua primavara manual; Acoperitul solarului care se va efectua primavara manual; Montatul instalatie de irigat prin picurare care se va efectua primavara manual.

Infiintarea culturii Cultura de castraveti se va infiinta manual, prin rasad, in prima decada a lunii mai (5 6.V); Pentru castraveti timpurii se va cultiva : soiul Cornibac (norma de samanta de 1,7-2 kg/ha) sau soiul Mondial (norma de samanta 2-2,2 kg/ha): Lucrarile de ingrijire:

Irigarea se va aplicat prin picurare (10 udari) cu o norma pe udare de 300 metri cubi/ha ; Mulcirea solului se va efectua manual prin utilizarea rumegusului de rasinoase netratate chimic; Palisat, copilit, ciupit se va efectuat manual ori de cate ori va fi nevoie; Combaterea agentilor patogeni se va efectua manual cu vermorelul, utilizandu-se produsele Turdacupral si Kocide, doua tratamente care se vor efectua la interval de doua saptamani (avand concentratie 0,75% si norma de solutie de 1200l/ha);

Recoltatul Recoltatul se va efectua manual, esalonat, in perioada 20 VI 31 VII

Conopida
Asolament Cultura de conopida se va aplasa dupa castraveti ciclu I si va fi urmata de tomate in ciclul II. Pregatirea terenului, presupune urmatoarele secvente tehnologice:

Frezat se va efectua vara, mecanizat, cu morocultorul MA 13; Prasila oarba se va efectua manual pe directia viitoarelor randuri, nu si pe interval; Greblat se va efectua vara manual; Montat instalatie de irigat prin picurare s-a efectuat manual;

Infiintarea culturii se va efectua manual, prin rasad, in prima decada a lunii august (5 6.VIII); din hibridul Freemont (300 g samanta/ha) sau soiul ALPHA 6 Fortados (400 g/ha) Lucrari de ingrijire:

Completare goluri se va efectua manual, utilizandu-se rasad de aceeasi varsta si calitate; Irigare se va aplica prin picurare 7 udari cu o norma de udare de 200 mc/ha; Semimulcirea solului se va efectua manual prin utilizarea rumegusului de rasinoase netratate chimic + resturi vegetale de la cultura anterioara; Fertilizare foliara se va efectua manual, cu vermorelul, utilizandu-se produsul Cropmax, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani; concentratia: 0,2; norma de produs/solutie la ha: 1200 litri. (Cropmax este un ingrasamant foliar admis in sistemul de cultura ecologica) Aerisire solar; Acoperirea inflorescentelor;

Recoltat se va efectua manual, esalonat, in perioada 5 31 IX

Tomate
Asolament (ciclu II) Anul II: Tomate ciclu prelungit. Pregatirea terenului:

Frezat se vaa efectuat toamna, mecanizat, cu morocultorul MA 13; Prasila oarba se va efectua manual pe directia viitoarelor randuri, nu si pe

interval; Greblat se va efectua vara manual; Montat instalatie de irigat prin picurare s-a efectuat manual

Infiintarea culturii Se va efectuat manual, prin rasad, la data de 5. IV; Se vor cultiva soiurile Ioana (300g samanta/ha) sau Rada (200g samanta /ha) Lucrari de ingrijire:

Completare goluri se va efectua manual, utilizandu-se rasad de aceeasi varsta si calitate; Irigare se va aplica prin picurare 8 udari cu un consum total de 40 m3; Semimulcirea solului se va efectuat manual prin utilizarea rumegusului de rasinoase netratate chimic + resturi vegetale de la cultura anterioara; Palisat, copilit, ciupit se va efectua manual ori de cate ori va fi nevoie; Combaterea buruienilor se va efectua manual, selectiv, acolo unde semimulciul nu a acoperit in intregime solul; Fertilizare foliara se va efectua manual, cu vermorelul, utilizand produsul Cropmax, doua tratamente la interval de doua saptamani; Combaterea agentilor patogeni se va efectua manual cu vermorelul, utilizand produsele Turdacupral si Kocide, doua tratamente la interval de doua saptamani; Aerisire solar;

Recoltat s-a efectuat manual, esalonat, in perioada 20.VI 31 VIII

Concluzii
Culturile de legume protejate sunt posibile a fi exloatate in conditii ecologice si profitabila totodata, daca sunt respectate cateva criterii tehnologice legate de rotatia culturii, schema de plantat, fertilizari organice, mulcirea solului, tratamente efectuate la timp in faza de rasad si in perioada de vegetatie, controlul factorilor de vegetatie (temperatura, umiditate), aplicarea udarilor prin picurare. Ceea ce conteaza cel mai mult, insa, este mentinerea intr-o stare avansata de sanatate a mediului de cultura (sol sau alt substrat de cultura). Intr-un sol sanatos, exista activitate microbiana, planta se poate dezvolta, devine viguroasa si se poate autoapara mai bine, in lupta contra factorilor perturbatori.

TOMATELE - Solanum lycopersicum L. Familia Solanaceae

Fructele de tomate prezinta importanta economica si alimentara nu atat prin continutul in elemente energetice, cat prin vitamine, saruri minerale si acizi organici avand o gama variata de intrebuintari si inregistrand un consum mare, atat proaspete, cat si prelucrate industrial. Tomatele contin glucide, vitaminele A, B, B2, B6, C, potasiu, fosfor, fier, calciu si magneziu. Tomatele sunt plante anuale, in conditiile climatice ale tarii noastre. In regiunile cu climat tropical se comporta ca plante perene. Radacina tomatelor cultivate prin semanat direct in camp, poate ajunge pana la 1 m adancime in sol, iar in cazul culturilor infiintate prin rasad, pivotul fiind rupt, radacina se dezvolta in stratul arabil, necesitand udari dese. Tulpina tomatelor are o crestere diferita, in functie de cultivar. Tulpina tomatelor emite radacini adventive, ceea ce permite plantarea mai adanca a rasadurilor. De asemenea prezinta o mare capacitate de lastarire, formand copili la subsuoara frunzelor. Frunzele tomatelor sunt imparipenat sectate, cu foliole dispuse alternativ. Foliolele au forma lanceolata, ovala si prezinta marginea intreaga sau dintata, cu suprafata relativ neteda sau gofrata, functie de varietate si cultivar. Inflorescenta este de tip cima si apare pe internod. Exista trei tipuri de inflorescente: neramificate, ramificate dublu, ramificate multiple. Insertia primei inflorescente este variabila in functie de cultivar, dupa 5-9 frunze, urmatoarele se formeaza dupa 3-4 frunze. Numarul de flori in inflorescenta variaza de la 4-5 la 16-18. Floarea tomatelor este pe tipul 5. Petalele sunt de culoare galbena si sunt concrescute la baza. Polenizarea este autogama, numai in cazuri rare (5%) este alogama. Fructul este o baca carnoasa, suculenta, de forme, marimi si culori diferite. Semintele sunt oval-rotunjite, cu perisori care le da o culoare argintie sau mai cenusie in functie de metoda de extragere. Tomatele sunt plante cu caracter specific termofil, intolerante fata de inghet dar in acelasi timp sensibile la temperaturi ridicate, care impiedica fructificare normala. Tomatele, ca plante termofile sunt conditionate in cresterea si dezvoltarea lor de factorul temperatura, care este corelat cu fazele de vegetatie, procesele fiziologice si biochimice. Temperatura optima de germinare a polenului este de 21-30 oC. sub 15 oC si peste 35 oC polenul nu mai germineaza, iar florile avorteaza si cad. Fructele cresc si se dezvolta normal la o temperatura cuprinsa intre 18-24 oC. La temperaturi ridicate si la intensitate luminoasa scazuta are loc activarea puternica a respiratiei, inregistrandu-se un consum marit de asimilate (de scaderea cantitatii de hidrati de carbon), in dauna cresterii si fructificarii. Ritmul infloririi se accelereaza insa in dauna vigurozitatii acestora. Se formeaza ciorchini foarte mici. Lumina are un rol important in cresterea si dezvoltarea plantelor de tomate, atat sub aspectul intensitatii cat si cel al

duratei si compozitiei spectrale. Cele mai mari pretentii de lumina le au tomatele in faza de rasaduri si la formarea organelor de fructificare. Tomatele, au nevoie de un regim moderat al umiditatii aerului, mai scazut dupa plantare si mai ridicat in perioada polenizarii si a legarii fructelor. Valori excesive ale umiditatii aerului, combinate cu valori ridicate ale temperaturii creaza conditii favorabile pentru aparitia bolilor patogene si fiziologice. De asemenea, poate sa aiba loc o crestere luxurianta a plantelor in dauna fructificarii. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-75% la plantare si de 55-65% la inceputul fructificarii. Greutatea cea mai mare a unui fruct se obtine daca polenizarea se face intre orele 12-14 la o valoare a umiditatii relative a aerului de 65-75%. Pentru parcurgerea normala a etapelor in dezvoltarea mugurilor f1oriferi, regimul de umiditate din sol trebuie sa fie de 60-80% din capacitatea de camp. Variatiile prea mari duc la avortarea florilor. Deficitul de umiditate provoaca o alungire a pistilului, cu reducerea posibilitatilor de autopolenizare. Datorita influentei unor factori de mediu cum sunt luminozitatea, temperatura, regimul de umiditate din sol si din aer precum si cerintele de nutritie specifice hibrizilor cultivati, se impune ca substantele nutritive sa se gaseasca in solutia solului intr-un anumit raport ce difera pe parcursul perioadei de vegetatie. Cultura tomatelor se situeaza pe primul loc in cadrul legumiculturii din tara noastra. Culturile se efectueaza in camp, protejate si fortate, avand fiecare anumite particularitati tehnologice. Cultura tomatelor in camp Se organizeaza pentru productia timpurie, de vara si de tomana. In asolament tomatele urmeaza dupa leguminoase, cucurbitaceae, bulboase, radacinaose si dupa cereale in asolamentul mixt. Cultura timpurie se practica cu cele mai bune rezultate in sudul, sud-estul si vestul tarii unde se si cultiva cu pondere mare circa 35% din totalul suprafetei. Terenurile cele mai potrivite sunt cu textura usoara, cu expozitie sudica, fertite de vanturile dominante din zona. Pregatirea terenului se face cu multa grija, din toamna. Dupa desfiintarea culturii anterioare se executa mobilizarea terenului in vederea nivelarii de exploatare. Rasadurile se produc in sere inmultitor, sere acoperite cu materiale plastice incalzite sau rasadnite calde in functie de posibilitati. Semanatul se face cu 45-55 zile inainte de plantare, in mod obisnuit intre 20 februarie si 1 martie, folosind 250 g samanta pentru producerea rasadului pentru un hectar cultura comerciala. Pentru producerea rasadurilor necesare plantarii unui hectar se vor semana 40 m2, cu 6-7 g samanta/m2.

Rasadul se repica in cuburi nutritive de 7x7x7 cm sau se produce prin semanat direct in ghivece. Pentru repicat este nevoie de o suprafata de 350-400 m2 rasadnite. Lucrarile de ingrijire a rasadurilor sunt cele obisnuite: dirijarea factorilor de vegetatie, asigurarea luminii necesare, corelarea temperaturii cu lumina, fertilizarea faziala cu solutii de fertilizanti in concentratie de 0,4-0,5%, tratamente impotriva bolilor si daunatorilor. Pentru evitarea alungirii rasadurilor, in faza de 3-4 frunze adevarate, se fac tratamente cu retardanti de crestere. Cu 10-12 zile inainte de plantarea rasadurilor in camp se face calirea acestora prin scaderea umiditatii si a temperaturii. Plantarea in camp se face in momentul in care temperatura in sol, la adancimea de 10-15 cm, se stabilizeaza la 12C si cand pericolul brumelor tarzii a trecut (25 aprilie - 5 mai). Pe stratul inaltat de 104 cm se planteaza 2 randuri distantate la 70 cm sau 80 cm, iar intre plante pe rand distanta este de 25 cm sau 30 cm, realizandu-se desimi cuprinse intre 40.000 si 50.000 plante/ha. Plantarea se face manual in mod obisnuit pe suprafete mici, sau mecanizat cu masina de plantat rasaduri. Adancimea de plantare este pana la prima frunza adevarata. Rasadul alungit se planteaza culcat in lungul randului. Dupa plantare la fiecare planta se aplica 1-2 l apa pe suprafete mai mici, sau pe rigole, cu norme de 150200 m3/ha pe suprafete mari, pentru a asigura prinderea plantelor. Lucrarile de ingrijire sunt destul de complexe, unele avand caracter general, iar altele caracter special. La 3-5 zile dupa plantare se face completarea golurilor, manual, cu rasad de calitate, din acelasi cultivar si de aceeasi varsta cu cel folosit initial la plantare. Afanarea solului se realizeaza prin efectuarea de prasile mecanice si manuale de 3-4 ori, ocazie cu care sunt distruse si buruienile necombatute de erbicide. Tratamentele impotriva bolilor si daunatorilor au o mare importanta. Dintre boli, mai frecvente sunt: mana (Phytophthora infestans), patarea frunzelor si basicarea fructelor (Xanthomonas campestris pv. vesicatoria), patarea pustulara (Pseudomonas syringe pv. tomato), patarea bruna (Alternaria dauci f. sp. solani), septorioza (Septoria lycopersici), patarea cafenie (Cladosporium fulvum), antracnoza (Colletotrichum atramentarium), iar dintre daunatori: paduchele solanaceelor (Macrosiphon euphorbiae), gandacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) si omida fructelor (Helicoverpa armigera). Lucrarile de ingrijire cu caracter special, de dirijare a cresterii si fructificarii cuprind: copilitul, care se face radical, lasandu-se doar tulpina principala, carnirea tulpinii dupa 34 inflorescente, la 2 frunze deasupra ultimei inflorescente. In unele cazuri se poate lasa primul copil prefloral cu o inflorescenta, iar tulpina principala 3 inflorescente. Sustinerea plantelor se face pe araci sau spalier cu o sarma. In cazul aparitiei pericolului brumelor tarzii de primavara se iau masuri de protectie a culturilor prin realizarea perdelelor de fum din brichete fumigene sau prin arderea diferitelor gunoaie.

Recoltarea incepe dupa 15-20 iunie, se face manual, esalonat la 3-5 zile, pana la sfarsitul lunii iulie, chiar inceputul lunii august. In functie de destinatia productiei, fructele se recolteaza la diferite grade maturare. Dupa recoltare, fructele se sorteaza, se calibreaza si se ambaleaza conform standardelor recunoscute. Cultura de vara-toamna Prin rasad are ponderea cea mai mare in cadrul culturilor de camp, productie fiind destinata consumului proaspat din timpul verii si toamna precum si pentru industrializare. Rasadul se produce in solarii incalzite, varsta acestuia fiind 40-45 zile. Se seamana la jumatatea lunii martie, mai rar astfel incat sa rezulte 250-300 plante/m2, norma de samanta fiind aceeasi ca si la tomatele timpurii. Se aplica lucrarile de ingrijire obisnuite. Plantarea rasadurilor are loc in etape, de la inceputul lunii mai (culturi de vara) pana la inceputul lunii iunie (culturi de toamna), in vederea esalonarii productiei. Schema de plantare este tot cu 2 randuri pe brazda inaltata ca si la culturile timpurii, dar distanta intre plante se mareste la 25 cm pentru culturile de vara si la 30-35 cm pentru cele de toamna. Lucrarile de ingrijire cu caracter general sunt aceleasi ca si la tomatele timpurii, aplicandu-se cantitati de ingrasaminte calculate pentru productii mai mari. Norma de irigare se mareste la 2800-4200 m3/ha si se aplica in 6-8 udari, care sunt mai frecvente in perioada de fructificare. La coacerea fructelor se uda moderat si constant, pentru a evita craparea fructelor. Lucrarile speciale se aplica numai daca se cultiva cultivare cu crestere nedeterminata. In culturile de vara si toamna destinate industrializarii, se folosesc deobicei soiuri cu crestere determinata sau semideterminata care nu se carnesc si nu se copilesc. Recoltarea are loc la jumatatea lunii iulie pana in luna spectembrie inclusiv la culturile de vara si de la inceputul lunii august pana in octombrie la cele de toamna, cu posibilitati de restrangere a perioadei de recoltare prin aplicarea carnitului. Productiile obtinute ocileaza intre 35-50 t/ha. Cultura prin semanat direct in camp Se practica cu precadere la culturile cu productie pentru industrializare. Se preteaza la mecanizarea integrala a lucrarilor de la infiintare pana la recoltare, ceea ce influenteaza pozitiv eficienta economica. In vederea recoltarii mecanizate se folosesc soiuri cu crestere determinata, cu port erect, si cu coacere simultana a fructelor. Semanatul are loc in 2-3 etape din 5-10 aprilie pana in 20 mai, in vedrea esalonarii productiei. Norma de samanta este de 1,5 kg/ha. Se seamana 2 randuri pe strat, la distanta

de 40-50 cm intre cele doua randuri astfel ca plantele in crestere sa nu depasesca coronamentul. Raritul se executa cand plantele au 2 frunze adevarate, la distanta de 15-25 cm in functie de vigoarea soiului. In continuare se aplica lucrari cu caracter general ca si la celelalte culturi. Nu se fac lucrari speciale asupra plantelor. Perioada de recoltare difera in functie de durata de vegetatie a soiului, de epoca de infiintare a culturii si de metoda de recoltare, incepand din luna august pana la caderea brumelor. Productiile obtinute 30-70 t/ha. Cultura protejata in solarii si tunele Ponderea cea mai mare o au culturile infiintate in solarii primavara. Infiintarea acestor culturi se face la sfarsitul lunii martie si dureaza pana in luna iulie pentru ciclul scurt sau pana in luna septembrie pentru ciclul de productie prelungit. Mobilizarea adanca a solului la 28-30 cm se face cu MSS - 1,4 sau la casma pe suprafete mai mici. O data la 3-4 ani este bine sa se faca subsolajul la adancimea de 40-50 cm. Terenul se modeleaza in straturi inaltate cu latimea la coronament de 94 cm sau in biloane echidistante la 70 cm. Producerea rasadului se face in sere inmultitor, cu insamantarea la 10-20 I, astfel ca varsta rasadului la plantarea din 20 III sa fie de 50-55 zile. Rasadurile se repica in ghivece din plastic sau in cuburi nutritive de 7x7x7 cm. Lucrarile de ingrijire a rasadurilor sunt cele generale pentru aceasta veriga tehnologica. Plantarea are loc intre 20 III si 5 IV, cand in sol se realizeaza cel putin 10-120C. Schema de plantare este de 70 x 25 cm la ciclul scurt si 70 x 35 cm la ciclul prelungit. Lucrarile de ingrijire prezinta o complexitate mai mare decat in camp. Completarea golurilor se face in primele 10 zile de la plantare cu rasad din acelasi cultivar, pastrat in acest scop, pentru a realiza o cultura incheiata. Solul se mentine afanat si curat de buruieni prin prasile repetate, aplicate manual sau mecanic (la inceputul culturii). Primul prasit manual se face la 10-12 zile de la plantare. Urmatoarele prasile se repeta la interval de 10-15 zile, in functie de caz. Tomatele cultivate in solar se iriga diferentiat, in jur de 10-12 udari pentru ciclul scurt si 14-16 udari pentru ciclul prelungit. La inceput normele de udare sunt mai mici (200-250 m3/ha pentru a nu raci solul), iar pe masura ce se incalzeste si plantele cresc, normele se maresc (350-400 m3/ha). Sustinerea plantelor se face la circa 20 zile de la plantare, pe spalier cu o singura sarma la ciclul scurt sau cu sfori mai lungi, sustinute de sarme fixate pe scheletul solarului, la ciclul prelungit. Saptamanal se face copilitul radical cand copilii au maximum 5 cm lungime. La ciclul scurt carnitul se face dupa 3-4 inflorescente, iar la cel prelungit dupa 7-8 inflorescente.Defolierea se face repetat, pe masura ce frunzele de la baza se ingalbenesc.Lucrarea se repeta la 4-5 zile. In mod obisnuit se stimuleaza primele doua inflorescente si numai in situatii speciale cea de-a III-a. Pentru a grabi coacerea fructelor si cresterea productiei timpurii se fac tratamente cu Ethrel sau Romthrel, in concentratie de 250 ppm, cand fructele din prima inflorescenta au diametrul de 2,5 cm.

Productia obtinuta oscileaza intre 40-50 t/ha in ciclul scurt si 60-70 t/ha in ciclul prelungit.

ingrasaminte chimice cu zinc

ingrasaminte pk

ingrasaminte npk
ingrasaminte su sulf

ingrasamainte chimice np
ingrasaminte solubile in apa
uree
ingrasaminte pentru rapita

ingrasaminte chimice cu bor

ingrasaminte la sol

ingrasaminte gama ligno

Bolile ardeiului
9 decembrie 2010 - Publicat de Florida Holding Patarea bacteriana a ardeilor Aceasta boala este produsa de bacteria Xanthomonas campestris pv. Vesicatoria, care ataca foarte des si culturile de tomate. Un atac usor al acestei bacterii determina aparitia unor pete necrotice proeminente pe frunze, iar un atac sever poate cauza caderea frunzelor si aparitia acestor pete inclusiv pe tulpina si pe fructe. Ca in cazul marii majoritati a atacurilor bacteriene, aceasta boala este greu de combatut in perioadele cu ploi frecvente si cu umiditate relativa a aerului ridicata. Bacteria se poate extinde de la o planta bolnava la una sanatoasa prin stropii de apa sau prin contactul dintre o planta sanatoasa si una bolnava.

Masuri de prevenire si combatere: - folositi numai seminte sanatoase din surse de provenienta certificate - practicati un asolament rational al culturior. Nu plantati pe acelasi loc, mai devreme de 1 an tomate sau ardei - tratamente chimice cu fungicide pe baza de cupru, Champion, Dithane M 45, Mancozeb 800. Fainarea (Leveillula taurica) Boala apare la culturile de ardei in sere, solarii si in camp la culturile irigate pe rigole. Pe partea superioar a frunzelor apar pete de culoare galbuie care se transforma in necroze iar pe partea inferioara a frunzelor apare un puf alb cenusiu. Frunzele atacate se rasucesc si cad. Boala se extinde treptat de la frunzele mature spre cele tinere.

Masuri de prevenire si combatere: - asigurati conditiile necesare pentru o circulatie buna a aerului in jurul plantelor - tratamente chimice cu Tilt, Dithane, Topsin, Shavit, Topas, Afugan - la sfarsitul ciclului de cultura, resturile de plante se aduna si se ard - se recomanda cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica. Piticirea plantelor de ardei (Cucumber mosaic virus in pepper) Piticirea ardeilor se manifesta prin faptul ca plantele raman mici, frunzele se aglomereaza n rozet ctre vrful plantei, pe frunze apar linii necrotice iar frunzele atacate pot cadea.

Infecia precoce determin absenta infloririi, iar infecia tardiva determina deformatea fructelor si dezvoltarea defectuas a acestora.

Masuri de prevenire si combatere: - evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc - tratament cu insecticide impotriva afidelor, care reprezinta principalul vector de transmitere al bolii - la primele simptome de aparitie ale bolii aplicati tratamente chimice cu Dithane, Topisn, Ridomil Gold, Bravo. Ofilirea fuzariana sau fuzarioza ardeilor Boala este cauzata de ciuperca (Fusarium oxysporum ) si ataca culturile de ardei din sere, solarii, si din camp in perioadele cu precipitatii abundente. Aparitia bolii este favorizata de temperaturi ridicate 27-28C si umiditatea mare a solului. Plantele atacate fuzarioza se ofilesc treptat, in jurul caliciului fructelor apar pete umede, de culoare maro-cenusie care treptat se extind pe toata suprafata, fructele raman mic iar semintele din interiorul fructelor capata culaorea bruna sau galbena. Pe tulpina apar crapaturi de culoare neagra sau maro iar portiunea interna a tulpinii se brunifica.

Masuri de prevenire si combatere: - dezinfectia chimica sau termica a solului din sere si solarii - evitati cresterea peste 85% umiditatii relative a aerului din sere si solarii - inlaturati si distrugeti plantele infestate din cultura

- practicarea unui asolament rational al culturilor - folosirea de soiuri cu rezistenta la fuzarioza - tratamente chimice cu Topsin, Dithane, Ridomil Gold. Mana la ardei (Phytophthora Blight) Mana la ardei poate ataca radacinile, frunzele, tulpinile, florile i fructele, cauzand ofilirea plantelor, leziuni ale tulpinii, patarea frunzelor si putrezirea fructelor. Primele simptome ale bolii apar pe frunzele plantelor, sub forma unor pete de culoare verdeglbui care ulterior se brunifica. Pe fructele infectate apar pete brune, umede si moi. Aparitia manei la ardei este favorizata de precipitaii abundente si temperaturi moderate.

Masuri de prevenire si combatere: - dezinfectati solul prin tratamente chimice - nu reveniti cu plantatie de ardei mai devreme de 3 ani, pe locurile unde au fost plantate tomate, vinete sau ardei - plantati ardeii pe straturi ridicate - evitati irigarea excesiva - acoperiti cu pamant adanciturile din jurul plantelor care favorizeaza stagnarea apei - nu folositi seminte de la pnate infectate - tratamente cu fungicide: Aliette, Ridomil Gold, Previcur. Putrezirea fructelor de ardei sau alternarioza Este o infectie fungica provocata de Alternaria solani sau Alternaria tenuis si se manifesta prin aparitia pe fructe a unor pete umede si moi de culoare galben-verzui. esuturile afectate se degradeaz ulterior, se brunific i se adncesc. Pe suprafata petelor se formeaz un puf de culoare neagra-cenusie.

Masuri de prevenire si combatere: - asolament rational al culturilor - adunarea si distrugerea resturilor vegetale - folosirea de soiuri rezistente - tratamente cu Ridomil Gold, Ortiva 250 SC, Polyram DF20. Putregaiul cenusiu (Botrytis vinerea) Atacul se manifesta in sere, solarii, iar in anii cu precipitaii abundente si in cimp.Simptomul cel mai frecvent la infestarea cu putregaiul cenusiu, este o ofilirea brusca a tesuturilor suculente cum sunt: tulpinlie si frunzele tinere. Pe fructe atacul se prezinta sub form de pete adancite, umede, de culoare bruna, de forme si marimi neregulate. In conditii de umiditate ridicata, pe suprafaa petelor se dezvolta lor un puf cenusiu.

Masuri de prevenire si combatere: - dezinfectia chimica sau termica a solului din sere si solarii - la sfarsitul ciclului de cultura, resturile de plante se aduna si se ard - evitati fertilizarile cu prea mult nitrogen - in timpul irigarii, nu stropiti frunzele cu apa - tratamente chimice cu: Sumilex, Folpan, Rovral. Antracnoza Este o infectie fungica provocata de Colletotrichum piperatum si C. Capsici iar infectia se

caracterizeaza prin aparitia unor pete circulare si adancite pe suprafata fructelor. Aparitia antracnozei este favorizata de umiditate si temperaturi ridicate (peste 30C).

Masuri de prevenire si combatere: - nu folositi seminte de la fructele infestate - distrugeti prin ardere resturile vegetale din culturile anterioare - rotatia culturilor - tratamente chimice cu Dithane, Ridomil Gold. Putrezirea varfului fructelor de ardei Este o boala neparazitara, determinata in principal de lipsa calciului din sol in perioada de formare a fructelor. Se manifesta prin aparitia in prima faza a unor pete mici, umede in varful fructelor, dupa care acestea capata o culaore brun-negricioasa si se dezvolta putand acoperi mai bine de jumatate din suprafata fructului.

Masuri de prevenire si combatere: - aplicati pe sol piatra de var, pentru a atinge un nivel al pH-ului din sol de 5.8-6.8 - mentineti cantitatea de apa cu care udati la un nivel constant - stropiti plantele in faza de fructificare cu un fertilizant pe baza de calciu.