Vous êtes sur la page 1sur 284

' ....

DE
------_.

.Editura de Vest

---

Aplicatiile electronicii au fost vreme indelungata limitate la tehnicile de producere ~i receptie a semnalelor de frecventa radio. Abia dupa anii 1950 electronica ~i-a facut aparitia ~i in industria, mai intai la comanda ma~inilor unelte, a utilajelor de prelucrare ~i producere a laminatelor, apoi la sisteme de actionare a motoarelor electrice. F?osibilitatile de aplicabilitate a electroniciiin industrie au fost limitate datorita fiabilitatii reduse a dispozitivelor e/ectronice, a dimensiunilor incomode ~i, nu in u/timul rand, a vo/umului mare al acestora. 0 data cu progresele tehnologice obtinutein domeniul semiconductoarelor, cu aparitia unor dispozitive electronice mai fiabile, cu tolerante restranse, cu gabarit ~i dimensiuni mici, un nou domeniu al eleetronicii s-a nascut: e/ectronica industria/a. Dupa trecerea ani lor '60 dispozitive/e -semiconductoare a~ patruns tot mai sustinut in electronica industriala permitand realizarea de instalatii tot mai complexe, destinate automatizarii proceselor industriale. in cadrul acelea~ievolutii, prin aparitia circuite/or integrate pe scara larga,a microprocesoarelor (1970), s-a produ$ 0 adevarata revolutiein conceptia aparaturii de comanda ~i control. Domehiul e/ectronicii industria/e poate fi considerat Ca fiind format din doua subdomenii, ~i anume: - e/ectronicade putere; - e/ectronica de comanda i reg/aj. Echipamentele ~i instalatii1e ce pot fi grupate ca fac~nd parte din e/ectronica de putere au drept scop conversia energiei electricedintr-'o forma in alta, cu posibilitatide reg/are a parametrilor de tensiune, cureht, randament. Aceste instalatii pot produce labornele unui consumator puteri-in gama 100 W - 10 MW. in schimb, e/ectronica de comanda "i reg/a} se ocupa, in principal, cu prelucrarea semnalelor necesareechipamentelor" de

putere i, inconsecin\a,puterea creata sau folosita in instala\ii este nesemnificativa. Puterea de ,ieire a acestor dispozitive variaza, in mod uzual, intre 10 IJW i ca\iva W. La baza electronicii de putere stau dispozitivele electronice de putere (diode, tranzistoare, tiristoare, IGBT, MCT, GTO). Aceste elemente asociate cu dispozitivele de comanda aferente, radiatoare, circuite de protectie formeaza module standard, care permit realizarea de echipamente de putere cunoscute sub numele de convertoare a.c.c.c., convertoare

C.c. - c.c., c6nvertoare c.c. -a .. ., c

convertoare c.c. -

a.c. et~. In domeniul.electronicii de comanda i reglaj producatorii au dezvoltat, de asemenea, module 'standard,cu scopul de a facilita realizarea de dispozitive, care sa acopere 0 gama larga defunc\iLini i stari. Aceste module pot fi clasificate in: , - module analogice, cu functionare continua, in anumite limite de operare; - module logice, cu functionarediscontinua intre doua nivele distincte. Modulele standard permit realizarea de echipamente de comanda i reglaj, func\ionand de 0 maniera pur analogica (regulatoare analogice), digitala (regulatoare numerice) sau hibrida, adica module combinate (analogice, numerice, optimale, fuzzy). Prin combinarea echipamentelor de putere cu cele de comanda i de reglaj se ob\in instala\ii complexe ce auca elemente de executie motoare electrice, generatoare electrice, maini hidraulice, instalatii de incalzire inductiva; etc. in instalatiile complexe, caracterizat~ de exigente crescute in ceea ce privete comanda, controlul i stabilitatea se face ape I la calculatoare de proces, procesoare de' semnal, microprocesoare, microcalculatoare. Domeniul~de aplicatii al electronicii industriale se extinde asupra multor ramuriindustriale. " ' Actionarile reglabile constituie domeniul cel mai vast al electronicii industriale. Se constata 0 mare varietate de mainielectrice folosite pentru care sunt necesare diferite tipuri de convertoare de energie. Convertoarele de cu'rent sau de frecventa utilizate in trac\!unea electrica au 'fost realizate numai datorita apari\iei dispbzitivelor electronicede mare putere, care se comporta foarte bine

la ~ocuri. ~i vibratii. Echipamentele de comanda faci1iteaza automatizarea proceselor de demaraj, de modificare a vitezei sau de franare a vehicululuL . In domeniulenergetic, electronica de putere permite realizarea instalatii10r de alimentare a generatoarelor electrice de mare putere. In retelele electrice se poate realiza interconectarea elastica cu ajutorul unor convertoare statice de frecventa. Gratie acestor convertoare se poate asigura ~i transportul de energie de curent continuula valori mari de tensiune. Un rei aparte 71au sistemele decorectie a factorului de putere. Cu aceea~i efjcienta se pot realiza echipamente electron ice, care, pe de 0 parte, sapermita reglajul continuu al puterii ~i frecventei 7n sistemele electroenergetice; iar pe de alta parte, sa asigure 0 protectiede mare fiabilitate. 'In domeniul insta/atii/or de cetcetare din domeniu/ nuclear, electronica industriala contribuie eficace la realizarea circuitelor magnetice utilizate laacceleratoarele de particule, la sistemele de actionare a subansamblelor reactoarelor. , Electronica industriala 7~i aduce 0 importanta contributie la comanda i contro/u/ procese/or din domeniu/ chimic i meta/urgic. S-au . creat sursede alimentare pentru bai electrolitice, pentru 7ncalzirea inductiva ~i dielectrica, pentru topirea metalelor. Totodata, electronica industriala intra 7n competitie ~L cu alte tehnologii, 7nlocuind treptat si.stemelede protectie ~i supraveghere clasice. . Lucrareadefata 7~i propune sa prezintedoar 0 latura a vastului domeniu ce se'nume~te e/ectronica industria/a, ~i anume aceea care se ocupa d~ instalatii1e ce permit transformarea energiei electrice dintr-o forma 7n alta. Aplicatiile electronicii de putere 7n diversedomenii ale tehnicii pot constitui subiecte de analiza a unei alte lucrari"de sine stati3toare.

DISPOZITIVE ElECTRONICE DE PUTERE

Progresele tehnologice obtinute lp!domeniul semiconductoarelor de putere, realizarea unor circuite electron ice de mare performanta, cu pret de cost redus, cu fiabilitate ridicata, au largit aria de aplicabilitate a instalatiilor electronice destinate conversiei energiei electrice dintr"o forma in alta. Pentru a cunoa~te varietateadeinstalatii electronice de putere, noile topologii ~i structuri care au revolutionat procesele tehnologice Jndustriale, se impune a avea informatii despre performantele, caracteristicile, domeniul de aplicabilitate al dispozitivelor electronice ce intra in componenta acestor instalatii. Studierea unui convertor de energie poate fi facuta cu u~urinta daca dispozitivele semiconductoare sunt considerate ca fiind comutatoare ideale. La un convertor ideal, tensiunea pe el este nula cand el se afla in starea " inchis " ( ON ), iar .curentul se anuleaza cand comutatorul ~ afla in starea " deschis " ( OFF ).Tranzitia intre cele doua stari distincte se face cu viteza infinita. o clasificare a dispozitivelor semiconductoare folosite in structura unei instalatii el,ectronice de putere se poate face tinand cont de gradul de controlabilitate a starilor " ON " ~i " OFF " ale dispozitivului. Astfel avem: 1) diode- starile "ON ", respectiv" OFF" sunt determinate de tensiunea ce seaplicadiodei; 2) tiristoare -starea ;, ON " este determinata de un semnal de comanda, iar starea " OFF " de circuitul de putere in care se afla tiristorul conectat; 3) comutatoare controlabile - starea ON " ~i " OFF "sunt determinate de semnalele decomanda cu parametri bine precizati. in
11

10

ultima categorie ineludem tranzistoarele bipolare, tranzistoarele MOS, tiristoarele eu revenire pe poarta ( GTO ), I.G.B.T. Prin dispozitiv electronic controlabil se imagineaza un comutator ca eel reprezentat In figura 2.1, prin care nu.>cii"culaCUrent atunci cfmd este deschis ~i este parcurs de curent, In sensu I sagetii cand se afla Inchis.

Fig.2.1. Comutatorul electroniG~i formele de yndaaferent!3: a) circuitul electronic; b)formele de unda pentruJensiune c) puterea disipata. ...

~i curent;

11

Un comutator electronic ideal este caracterizat prin urmatoarele: - cand este Inch is, este parcurs de un cl)rent important, caderea de tensiune pe elfiind nula; - la tensiune de polarizare inversa, curentul prin comutator este - trecerea din starea "ON" In starea "OFF" se face instantaneu; - consumul de putere pentru a comanda trecera din starea "ON" In "OFF" ~i inverseste nl)1. Dispozitivele electronice comandabiJe, reale nu prezinta caracteristicileenuntate mai sus. Disipatia de putere pe ele are valori importante, care,. daca depa~e~te anumite limite, atrage distrugerea dispozitivului electronic. Proiectarea unui astfel de comutator are In vedere, In esenta, gasirea cailor de reducere a acestei puteri disipate. Pentru a evalua puterea disipata lntr-un dispozitiv electronic controlabil, sa consideram circuitul reprezentat simplificat In fig. 2.1,a. Circuitul modeleaza 0 situatie foarte des raspandita In electronicade putere, ~i anume, 0 sursa de tensiune continua care debiteaza un curent 10, curent ce cu siguranta parcurge un circuit inductiv. Daca dioda 0 consideram ideala, ne concentram atentia aspra fenomenelor ce se petrec In comutator, influenta diodei asupra comportarii comutatorului fiind neglijabila. Cand comutatorul este lnchis ( "ON"), lntregul curent 10 circula prin comutator ~idioda este blocata. Cand comutatorul este deschis, curentul 10 circula prin dioda ~i tensiunea de intrare U; se regase~te pe comutator. Fig. 2.1 ,b prezinta formele de unda ale curentului ~i tensiunii aferente comutatorl)lui, cand acesta comuta la 0 frecventa fs = =1/Ts . Formele de unda, pe durata procesului de comutatie, pentru simplificare, consideram ca prezinta 0 variatieliniara. Daca comutatoful trece din starea "OFF" In starea "ON" prin aplicarea unui semnal de comanda pozitiv (fig.2.1,b), curentul prin tranzistor nu devine difer,it de zero practic instantaneu. Apare un interval, numittimp de 7ntarziere, fd(onj,dupa care curentul lncepe sa creasca. Timpu/ de cretere, tr; este necesar pentru ca, curentul sa ajunga la valoarea sa maxima 10, Numai dupa ce comutatorul a preluat lntregul curent 10, dioda se blocheaza ~i caderea de tensiune pe comutator scade. Timpul In care tensiunea scade de la U; la 0 valoare mica Uon se nume~te timp decadere a tensiunii, tfu. Figura 2.1 ,b arata 12

ca pe durata de comutatie la conductie, tensiunea au valori importante.

tc(on), atat curentul cat ~i ('2. 1 )

te( on ) = t ri

+ t !u'

Energia disipata Tn dispozitiv pe durata acestei tranzitii se poate exprima astfel: We(on)

= 2 UJ

ote(on),

(2.2)

Seconstata ca pe intervalul td (on) nuexistadisipatie de putere. Odata comutatorul fiindTnchis, caderea de tensiune Uon este de ordinul zecimilor de volti sau volti1or,Tn functie de tipul dispozitivului electronic ~i de curentul cel parcurge. Comutatorul ramane Tn aceasta stare un interval de timp care, de obiceJ, este mult mai mare decat intervalul tc(on).Energia disipata este: Won =Uoioton' (2.3) .unde ton tc(on). .' Pentru a bloca ce5mutatorul, 0 tensiune neglijabila de .comandai se aplica acestuia. Pe durata tranzitiei apare un timp de lntarziere la blocare, td(off),~i un timp de cadere, 'tn. Inintervalul de comutatie tc(off) curentul ~i tensiunea au valori importante. Energia disipata, la blocare, este:

1
We(o!1) =2UJJe(of!)' (2.4) Graficul puterii disipate PT(t) Ur iT, .reprezentat Tn figura 2.2,c .arata ca se obtin valori mari ale puterii disipate Tn intervalul de comutatie. Valoarea medi.e a pierderilor de putere care apar Tn procesul de comutatie se poate exprima prin :

Ps

1 . . 2 UJofs (tc(on)

+ tc(off))'

(2.5)

unde fs estefrecventa , de comutatie. . , Relati9 (2.5) pune Tn evidenta faptul pierderile de putere la comutatie sunt direct proport,ionale cu frecventa de comutatie ~i cu timpii de comutatie. ' . .0 alta componenta a puterii disipate pe comutato'r este cea corespun?:atoare starii de conductie a acestuia:

ca

Pon

= Uon/a-.ton -.
.~

(2.6)
.

. Aceasta compohenta are valoare minima daca ton este mic. Din conslderentele preientate rnai-Sus, rezulta ca un comutator controlabil trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici : 1) in stare deschisa, comutatorul trebuie sa prezinte un curent invers foarte mic; 2) caderea de tensjune Uon sa fie mica; 3) duratele t~m ~i 'toft sa fie cat maioscurte, pentru ca dispozitivul sa lucreze la 0 frecventa cat mai mare; 4) curent mare in starea " ON " pentru a nu fi nevoiede legarea in paralel a mai multorcomutatoare de acela~i tip; 5) capacitate mare de a suporta tranzitii rapide ale lInor curenti ~i tensiuni de valori ridicate; 6) putere de comanda cat mai mica.

Diodele sunt comutatoare a caror stare nu poate fi explicit controlata, dar care depinde de comportarea circuitului in care sunt conectate. Daca circuitul incearca sa impuna 0 cadere de tensiune de polarizare pozitiva (+ la anod, - la catod ), ea va intra in conductie, iar daca circuitulimpuneo cadere de tensiune de polaritate opusa, dioda se va bloca. Se cunoscdoua tipuri de diode: - diode redresoare, bazate pe structura unei jonctiuni p-n; - diode Schottky, bazate pe 0 jonctiune metal - semiconductor. Simbolurile ~i caracteristicile cure~t - tensiune sunt reprezentate in figura 2.2. La 0 dioda cu jonctiune, la polarizare directa, caderea de tensiune la polarizaredirecta este cuprinsa, functie de curentul ce 0 parcurge, intre 0,6 - 1 V. La 0 dioda Schottky, cad~rea de tensiune este cuprinsa intre O,3~ O,6V. Tensiunea inversa maxima a unei diode de putere, Uimax, este determinata de valoarea maxima a curentului prin dioda la polarizare inversa. La un curent invers cuprins intre 11lA ~i 1mA, tensiunea inversa maxima poate ajunge de ordinul kV. Pentru .tensiuni mai mari decat Ui max, curentul invers cre~te rapid ~i dioda se strapunge. La ambele tipuri de diod~, curentul invers cre~te exponential cu temperatura.

Diodele redresoare. Comportarea diodelor redresoare in, procesul de comutatie este complet' diferita de cea a unei diode ideale. Existenta caderU de tensiune, la polarizar~adirecta, diferita de zero ia unuicurent invers important fac ca procesul de comutare sanufie .

01."", ,. T
UD

(a)

Fig. 2.2.Caracteristica

= feu): a) dioda

,(h)

cu joncliune;

b) dioda Schottky.

,instantaneuii sa prezinte pierderi de putere. Figura 2.3 prezinta forme-Iedeunda ale curentului i tensiunii la un convertor c.c. - c.c. Se
lD

+
.

-i{}

I"

,0

"

Uv

observa ca la polarizare directa a diodei, tensiunea cre~te la valoarea UOm, cunoscuta sub numele de tensiune directa maxima, care este mai mare decat cea cOIespunzatoare punctului static de functionare din figura 2.2. Acest fenomen se datore~te faptului ca in primul momentnu s~a creat ecesul de sarcina care sa creeze conductia prin dioda ~i rezistenta acesteia este, 113 inceput, destul de mare. Valori tipice pehtrU UOm sunt cuprinse intre 5 ~i 20 V. Pe durata timpului de ridicare, tfr (forward recovery time ), puterea disipata in dioda este mult mai mare decatcea estimata din caracteristica statica, curent - tensiune. Din formele deunda reprezentate in figura 2.3 rezulta ca dioda se blocheaza in momentul cand curentul prin ea Incepe sa devina negativ. Atunci tensiuhea inversa pe dioda cre~te ~i in final curentulse anuleaza. Blocarea diodei se face intru-un timp tir, numit timp de revenire (reverse recovery time ). Valoarea maxima a curentului invers, -Iff, depinde de cat de repede circuitul de putere permite curentului prin dioda sa-~i schimbe sensul, precum ~i cat de mare este impedanta afl9ta in serie cu dioda. De exemplu, daca tranzistorul din figura 2.3 intra in conductie instantaneu, va fi limitst doar de impedantele parazite ale firelor de'"conexiuni. in anumite .conditii, cand impedanta parazita este de valoare redusa, Irr poate depa~i 10, Daca Iff este prea mare, trebuie prevazut un circuit de Iimitare , In serie cu tranzistoruL 0 consecinta a existentei curentului este ca pana in momentul cand acest curent nu incepe sa scada spre zer9, dioda este inca in conductie. Ca rezultat, frecventa de comutatie la care se folose~te dioda este limitata superior. ~ Valori mari ale curentului - Iff determina solicitari termiee importante ale dispozitivelor semiconductoare: in intervalul de timp tf (tig.2.3), care poate fi foarte scurt in comparatie cu tff, di/dt este mare iar pe inductanta parazita prin care circula acest curent, se produce 0 tensiune Ldi/dt de valoare mare. Daca viteza de anularea curentului invers este scazuta, timpul de comutare cre~te ~i dioda nu po ate fi folositain circuitele de putere care comuta la frecvente mari. In general, intre caderea de tensiune pe dioda ~i timpii de comutare ai acesteia exista 0 stransa dependenta. Reducand timpii tf r ~i tff, cre~te caderea de tensiune pe dioda. Din aceasta cauza diodele destinate sa lucreze lafrecventa joasa (50 Hz ). au caderea directa de

'ff

'ff

tensiune, de mica valoare, in comparatie cu cele care lucreaza la 20 100 kHz. Oe exemplu, un redresor pentru tensiunea retelei folose~te diode cu timpul trr de ordinul a 50 fls ~i CLl tensiunea Uo pana la 1,2 V, in timp ce 0 dioda, dintr-un circuit de comutaVe ce are trr sub 50 ns, prezinta 0 cadere de tensiune pan'a la 1,6 V. Diodele Schottky. Oioda Schottky are la baza 0 jonctiune realizataintre un semiconductor ~i un metal. Gonductia curentului nu se bazeaza pe un exces de sarcina electrica. Circulatia curentului prin , jonctiunea . .metal-semiconductor este rezultatul unei emisiuni , termoelectronice de electroni din metal spre semiconductor ~i dela semiconductorcatre metal. La echilibrul termic, cej doi curenti sunt egali ~i curentul total este nul. Candjonctiuriii i se aplica 0 tensiune, curentul de 'electroni dintr-o directie domina curentul de electroni de sens opus. OiodaSchottky, in ~omparatie cu dioda cu jonctiune, prezinta doua avantaje. Pentru aceea~i densitate de curent, la polarizare directa, caderea de tensiune pe dioda Schottky este de cateva ori mai mica decat la dioda obi~nuita. In al doilea rand, curentul prin dioda Schottky este un curent de drift, ceea ce determina 0 sarcina acumulata mica ~i un timp foarte scurt de evacuare a acesteia, adica un timp de comutarescurt. Oioda Schottky are, insa, un dezavantaj, ~i anume curentul invers este important.

- tranzistoare cu jonctiune (bipolar junction transistor, BJT); - tranzistoare cu efect de camp ( metal- oxide --semiconductor field - .efect transistor, MOSFET ). . Caracteristica curent-tensiune a celordoua tipuri de tranzistoare este prezentata in figura2.4. La tranzistorul bipolar, conductia se face prin purtatoride sarcil')a minoritari, excesul de sarcinafiind introdus sau evacuat la intrarea in conductie, respectiv la blocare. Tranzistorul MOSFET nu prezinta sarcina electrica stocata, comanda sa facandu-se prin incarcarea, respectiv descarcarea capacitatii de intrare. Atat tranzistorul bipolar cat ~i MOSFET nu comuta instantaneu. Ambele tranzistoare se caracterizeaza printr-o

Saturatie

profunda

Regiune
Jiniara

Regiune activa

UGS

-1V

-----~

tensiune deferita de zero,la borne, in stare de conductie. Tensiunea pe tranz:istor, in starea de conductie, depinde de valoarea curentului

prin tranzistor i de cat de ferma este comanda de intrare in cbnduc~ie. Intre starea de conduc~ie i cea de blocare exista un regim de func~ionare numit zona activa, cand puterea disipatape tr'anzistor este importanta. Pentru un curent de baza( S8U tensiune de grila ) constant, curentul de colector (sau de drena') ramane la 0 valoare aproximativa constanta, intr-un ecartmare al tensiunii de alimentare. Tranzistorul bipolar. Pentru a aduce ,in stare de conduc~ie tranzistorul bipolar, este nevoie de un curentde baza iB. RaportuI dintre curentul de colector ic i curentul de baza iB care-I creeaza poarta numele de c8tig de curent, hFE ( sau fJ ). Garacte~~stica hFE f (ic / Icmax) tipica, pentru tranzistoarele bipolare este prezentata in figura 2.5, de unde se poate vedea ca hFE se men~ine constant intr-o gama mare de variatie a. curentului de colector i cade bruse, la valori mici,

r<>r.) og \Iccmax)

cand curentul de co/ector depaete 0 anumita valoare maxima, Ic.max. Valoarea limita pentru factorul de amplificare este hFE ~200, pentru tranzistoare de semnal mic, iar pentru tranzistoare de putere hFE~ (520 ). Gurentul de baza afecteaza comportarea tranzistorului bipolar la blocare. AsUel, daca curentul invers de baza, corespunzator polarizarii inverse a jonc~iunii emiter-baza, este sUficientdemare, Jensiunea de I colector a tranzistofului se poate apropia de UCBO. Daca ia 0, in starea :I , de blocare, tensiunea de colector nu poate depai UcEo(fig:. 2.4,a ).
i

Ii

In c~le ceurmeaza se analizeaza tranzistorul bipolar ca element de comutatie, pe sarcina rezistiva ~i inductiva.

a) cu sarcina rezistiva
,

"'+rt~UCE
J

tl aceasta situatie. Din formele de unda se definesc urmatoarele marimi : ~ - td - timpul de intarziere (delay time ), definit ca intervalul de timp : masurat din momentul cand se aplica impuls. de curent de amplitudine

IB1in baza ~i momentul cand tensiunea de colector scade pan a la 90 % din valoarea sa initiala; -tc - timpul de cadere, definit ca intervalulde timp in care tensiunea de colector se reduce de la 90 % din valoareainitiala la 10%; , de stocare, definit ca intervalul de timp masurat din momentul cand ~urentul de baza i~i schimba polaritatea pana cand tensiunea UCE ajunge la 10 % din tensiunea de aJimentare; - tr - timpul de ridicare. Este intervalul in care tensiunea de colector cre~te de la 10 % pana la 90 % din valoarea tensiunii de alimentare.

- ts - timpul

Cand sarcina din colectorul tranzistorului este oinductanta, modul de variatie al tensiunii UCE~i al curentului Ic va fi diferit de cazlll sarcinii rezisti~e. intrucat curentul prin inductanta nu poat~ cre~te brusc, 0 data cu aplicarea tensiunii dealimentare, inseamna ca timpii de intrare in conductie, respectiv de blocare nu se pot defini ca in cazul sarcinii rezistive. Aid trebuie definiti separat timpii, atat pentru tensiune cat Ii pentru curent. in figura 2.7' s-au precizat timpul de ridicare al fensiunii tr,u Iitimpul de cadere al curentului tc/. Tranzistorul MOSFET. Tranzistorul MOSFET de putere este un dispozitiv electronic foarte raspandit inelectronica de putere datorita , performantelor pe care Ie dezvolta. Ele pot fi rezumate asUel : - viteza de comLjtatie mare. Este capabil sa comute la frecvente mart deoarece el este un dispozitiv electronic la care conductia se face prin purtatori majoritari de sarcina. Comanda sa se face In tensiune, iar viteza de comutatie depinde de ritmul In care se introduce sau se elimina sarcina din circuitul de poarta; - impedanta de intrare are valori foarte mari.intrucat poarta tranzistorului MOSFET esteizolata electric de sursa printr-un str~t de oxid de siliciu, la aplicarea unei tensiuni Intre poarta i sursa, un curent lp II foarte mic, prattic neglijabil, se sta/:;>ilelte intre sursa Iipoarta; - impedanta de intrare fiind constituita dintr-o. rezistenta ~untata le de capacitate, la frecvente inalte capacitatea este elementul dominant.

Acest lucru face ca proiectarea circuitului simp/a;

decomanda

sa fie foarte

Fig. 2.7.Formele de unda la comutatia tranzistorului cusarcina inductiva.

bipolar

- majoritatea tranzistoarelor MOSFET au incorporate intre drena ~i sursa 0 dioda. Timpul de polarizare inversa al diodei depinde de tensiunea drena-sursa. Pentru tensiuni joase (100 V), timpul de revenire este de circa 200 ns, in timp ce la tran~istoarele cu tensiuni drena-sursa de 400 500 V, timpul de revenire este de 600 - 700 ns. Daca nu .exista pretentii ca aceasta dioda sa fie foarte rapida, ea poate fi folosita ca dioda de protectie pentru tranzistorul aferent. Tn caracteristica to = f ( Uos) din figura 2.8 se disting'

doua zone cynoscute sub numele de "rezistenta constanta " ~i de "

curent constant ". Pana in punctul A al caract~risticii, curentul 10 cre~te proportional cu tensiunea Ups. Dupa acest moment, la orice cre~tere a tensiunii) prin tranzistor curentul ramane constant. Cand tranzistorul MOSFET este folosit ca ~i element de comutatie,caderea de tensiune intre drena ~i sursa este proportionala cu curentul de drena, adica tranzistorul lucreaza in' domeniul de rezistenta constanta. Din acest , motiv, rezistenta drena-sursa a tranzistorului in starea de conductie, Ros, este un element foarte important in determinarea pierderilor de , putere.

ORENA
Fig. 2.9.&tructuta unui tranzistor MOSFET de putere.

Rezistenta Ros depinde relativ putin de temperatura. Se apreciaza ca . ea se dubleaza la 0 gama de variatie a temperaturii de 110 C [2]. in cazul tranzistoarelor MOSFET, pierderile de putere la comutatie se dubleaza doar la 0 variatie a temperaturii de circa 100 C. Din acest punct de vedere tranzistorul de putere MOSFET este mai stabil decat tranzistorul bipolar. Pentru a folosi cele mai adecvate procedee de comanda a tranzistorului MOSFET de putere, trebuie cunoscute limitele de variatie a ca~acitatilor parazite in functie de tensiunile aplicate tranzistorului. In figura 2.9 este prezentata ,0 sectiune transversal a printr-un tranzistor DMOS (double ~ difused MOS ) cu canal N. Schema electrica a structurii tranzistorului este redata in figura 2.10. 'Grosimea ~i suprafata stratului de material dielectric de Si02 dintre poarta i

23

5ur5a ,determina valoarea capacita~ii de poarta. In starea de blocare, capacitatea totala dintre poarta ' i 5ur5a e5te formata din:

a)capacitatea C3 core5punzatoare 5pa~iului dintre poarta i 5tratul de tip N+ puternic dotat din 5ur5a; , b) capacitatea C2 dintre poarta i 5tratul P dotat moderat; c) capacitatea C1 dintte 5LJr5a i 5tratul metalizat depu5 pe Sl.lr5a,dea5upra portii. In mod uzual,' C1 e5te mult mai mica in compara~ie cu C2 i C3, i poate fi neglijata. In figura 2.11 5e prezinta modul de variatie al ace5tor capacitati pentru tranzi5torul UFN 351 cu ten5iunea UDs,Ia frecventa f = 1 MHz [12].. Se ob5erva ca Cgs e5te practicindependenta de ten5iunea UDS. Capacitatea dintre drena i poarta e5te formata din capacitatea C4 dintre regiunea N i poarta, precumi din mici capacitati generate de neuniformitatea 5arcinilor' create in stratul N. Ea depinde de tensiune, aa cum e5te ilu5trat in figura 2.11, in timp ce C4 e5te con5iderata practic independenta fata de tensiune. Pe ma5ura ce frecventa de comutatie crete, capacitatea. Cgd afecteaza capacitatea de intrarea tranzistorului. Capacitatea Cds e5te, de a5emenea, de. valoare redu5a. Ea nUl afecteaza 'in mod pregnant comportarea di5pozitivului de comutatie. ,

Figura 2.12 reda, calitativ, formele de unda ale tensiunii ~i curentului printr-un tranzistor MOSFET dmd are ca circuit de sarcina 0

3000 2500

---1--"uFIT351
\ Cgs

-. 2000
; 1500

'--4-- --r--l\ --T


I' -'

Cl ;C2,"C3

"r--'-"r l~lfj:i-l-;l. I
~
U .~0

.. --.--i

,---J ,

1000

5C ~

-'i--~---.~ J~_--__ t . =-L


.

--

11 c""
15 [V}

-J.

o~_.
o
5 10' 20 UD"

'\
25" 30

Fig. 2.11.Capacitatile

tranzistorului functie de tensiunea Uos.

inductivitate. Se observa ca tranzistorul nu.;.~imodifica starea pana cand tensiunea de poarta nu depa~e~te 0 tensiune de prag 4JT1 (3 pana la 5 V). In timpul fie.carei tranzitii, fie ca tensiunea de grila cre~te de la zero la valoarea maxima, . fie scade la z>, "hi forma de unda a tensiunii uG$ apar~ un palier care este cauzat de reactia negativa introdusa de capacitatile grila-drena [12]. Viteza de comutatie a tranzistorului MOSFET este determinata de rapiditatea cu care se lncarca, respectiv se descarca capacitatile parazite ale tranzistorului.

Figura 2.13 prezinta caracteristicai f ( u ) a unui tranzistor de . putere, unde sunt precizate limitai'ile ce pot apare In functionarea acestuia. 0 latura a SOA 0 constituie curentul maxim Imax prin tranzistor. Valoarea maxima a cLlrentului depinde de teh'nologia sub care s-au realizat jonctiunile, de modul de lncapsulare a acestuia. Totodata, Imax depinde ~i de timpul cat tranzistorul suporta acest curent. Pentru un tranzistor bipolar, In regim de impuls, valoare maxima a curentului depae~te de 2-3 ori pe ceadin. regimul de functionare

25

continua. La un tranzistor MOSFET, curentul sub forma de impuls repetitiv depa~e~te de 3- 4 ori curentul continuu.
UDD

Puterea disipata maxima constituie un .alt parametru de delimitare a SOAPuterea maxima dezvoltata intr-un tranzistor poate fi

/strapungere

secundara

crescuta pe masura ce durata impulsUlui deputere scade (Ia 0 frecventa constanta). , 0 alta cauza celimiteaza functionarea sigura a unui tranzistor 0 constituie strapungerea secundara: ( second break down ). Strapungerea secundaraeste un element caract~6stic tranzistoarelor bipolare ~i apare atunci cand, simultan, tensiunea ~icurentul depa~ese anumite valori preserise. Tensiunea Umax reprezinta valoarea maxim~ee poatefi aplieata Intre eolector ~i em iter, la un tranzistor bipolar, respectiv Intre drena i sursa, la un tranzistor MOSFET. Conexiunea Darlington. Conexiunea" Darlington eonstituie un grup de doua tranzistoare coneetate ea in figura 2.14, avand drept scop obtinerea unuifactor' de amplificare care sa fie mai mare decat al tra~zistorului de putere 02, luatseparat. In,cazulunui etaj de putere ca cel din figura 2.14, factorul de amplificare total este hFE hFE1"hFE2. Curentul de haza, de valoare redusa,. permite realizarea unui etaj de comanda de putere redusa ~i implicit de dimensiuni ~i gabarit reduse. Conexiunea poate fi realizata din componente discrete sau se poate prezenta In structura monolitica. . "/ Conexiunea Darlington prezinta ~idoua:dezavantaje. Un prim dezavantaj ar eonsta caderea de tensiune marepe perech~a de

/
/
/

,\
\

'",---_/' t/

Q~ "
'

Fig. 2.14. Conexiunea Darlington: a) montajul elasie;.b),mont~julcu dioda de aeeelerare a bloearii; e) eonexiunea ell franzistor MOSFET.

'tranzistoare, in stare de conductie, in raporf cu cea care' s-ar obtine numai pe tranzistorul 02, daca ar fi utilizat individual. Aceasta tensiune se compune din tensiunea de saturatie a lui 01 i tensiunea baza emiter a lui 02. Pentru tranzistorul 02,Iuat separat, ar putea rezulta 6 tensiune de saturatie de 0,2 V, in timp ce pentru intregul ansamblu tensiunea nu poate 'cobori sub 0,8 V. In cazurile practice, dependent de curentul ce trebuie' realizatprin 021 aceasta tensiune poate fi cuprinsa intre 2 i 4 \/.. AI doilea dezavantaj consta in faptul ca atunci cand se dorete sa se blocheze ansamblul de tranzistoare, se scoate curent numai din . baza lui 01. Curentul de baza a lui 02 merge la zero cand 01 se blocheaza, iar sarcina stocata in bazalui 02 nu esteevacuata rapid. 0 solutie pentru a reduce timpul de blocare al conexiunii consta in a folosi dioda 0 ( fig. 2.14,b ). Prindioda exista acces la baza lui 02 pentru extragerea s.arcinii electrice din baza. Se poate folosi, de asemenea, un tranzistorMOSFET pentru 01 (fig. 2. 14,c ), rezultand 0 conexiune la care puterea ceruta la comanda este mult diminuata.

Tiristorul se compune din patru straturi semiconductoare, in serie formand trei jonctiuni (fig.2.15). In executie normala, tiristorul are trei electrozi : anodul A aezat pe stratul marginal p, catodul. C . aezat pe stratul marginal n i electrodul de comanda sau grila' G (se Illai utilizeaza i denumirea

de, poarta), care este ,In contact cu stratul p dinspre catod Daca se aplica dispozitivului 0 tensiune ,exterioara UA ca In figura 2.15, jonctiunile J1 i J3, numite jonctiuni emitoare, sunt polarizate In sens direct, iar jonctiunea centrala, numita jonctiune colectoare, este polarizata invers. Pentru studierea tiristorului putem sa-I consideram ca fiind compus din cloua tranzistoare de tip npn i pnp (fig. 2.16 ), care au jonctiunea colectoare comuna. intrucat In regiunea de trecere a jonctiunii colectoare aparefenomenul de multiplicare In avalana, se introduce factorul de multiplicare in avalanB M , care reprezinta numarul de perechi electron-gol formate prin ciocniti de catre un purtator de sarcina ruobil. Notand cu : c/=aM (2.7) factorul de amplificare In avalana al unei jonctiuni, se poate exprima curentul prin tiristor.

A
Curentul prin jonctiunea J2 este compus din trei componente : curentul de goluril. a) *iA . ca, fractiune a curentului jon9tiunii emitoare J1 .. a tranzistorului pnp, curentul de electroni a2*iA ca fractiune a curentului jonctiunii emitoare J3 a tranzistorului npn i curentul propriu ic al jonctiunii colectoareJ2. Curentul total prin jonctiunea J2 este egal cucel din circuitul exterior:

.
/2

?
17 ~

iA =a)*iA +a/iA

-ie

Aici curentul propriu al jonctiunii colectoare este:


ic=Mlco(e

u/c .

T_l),

undelco reprezinta.curentul rezidualal tensiunea aplicata,joncFunii; egala celelalte doua,jonctiuni su.ntpolarizate ele este neglijabila,.PentrwI Uk 1>0,5
_UA

jonctiuniicole,ctoare, iar U2 este aproximativ cu - UA deoarece direct ~i caderea de tensiunepe +1V, rezulta: .

e ur

1 ~i

ic =~M I co .....

(2.10)
(2~11)

Tinand cont. de aceasta, relatia (2.8)devine:


lA

MICG, MIco = l,-(al a/)1~M(al+a2)

Tn functionarea tidstorului este important de cunoscut mecanismul modificariiSUmei(al + az). . Caracteristicacurenttensiune a tiristorului, pentru cazul cand UG= V este preientataln fig.2.17. Tn regiunea OA a caracteristicii, curentul este foartemicidepinde practic de tensiunea anodica. Tn acest caz M 1 ~la1=a2:::0,1 (deoarece curentul este redus ), astfel ca relatia curentului anodfcdevine :

iA =Ico.
iA

(2.12)

Regim de oonduotie in sens direot Regimde. bloo(3,(e in sens invers

o
,,'.

Umin Uc Umax Regim de blooare in sens direot

Regim de strapungere in sens invers '

in aproprierea tensiunii maxime Umax carnpul electric din regiunea de trecere a jcmctiunii colectoare devine suficient de puternic, produce multiplicarea in avalan~a a purtatorilor ~icurentul incepe sa creasca prin tiristo~(punctulA din fig.2.17 ). Aici serealizeaza conditia: M(al + a2) == 1, (2.13) in primul rand datorita cre~terii lui M. Relatia (2.13) reprezinta "conditia de comutare " a jonctiunii , colectoare in stare de conductie. 5e observa cacurentul iA cre~te nelimitat deoarece numitorul relatiei (2.11) este aproape nul. in poftiunea AS a caracteristicii are loc 0 cre~tere a curentului prin dispozitiv. Baza fiecarui tranzistor dinfig.2.16 este comandata de curentul de colector a celuilalt tranzistor.Astfelapare 0 legatura de reactie pozitiva, cand amplifi.carea curentului celor doua tranzistoare devine suficient de mare. Reactia face ca ambele tranzistoare sa intre in regim de saturatie, jonctiunea J2 se polarizeaza direct~i pe ea are loc 0 cadere de tensiune Jedusa (punctul S al caracteristicii ). Dupa punctul B, curentul prin dispozitfy cre~te foarte repede ~i trebuie" limitat la 0 valoaresub lamax pentru ca tiristorul sa nu se distruga. Limitarea curentului se face cu 0 rezistenta in circuitul anodic, care poate constitui ~i sarcina tiristorului. Daca la grila tiristorului se aplica 0 tensiune UG, care polarizeaza in sens direct jonctiunea J3, se mare~te curentul prinaceasta ~i factorul de amplificare U2, UG2> UG1 astfel conditia de comutare In conductie UG1 >- 0 (relatia 2.13 ) se realizeaza deja pentru un M mai mic, deci la 0 tensiune' UA < Umax (fig. 2.18). Aceasta reprezinta
Fig. 2,,18. Caracteristica curent - tensiune pentru UG
~

O.

o posibilitate de comanda a tiristorului cu 0 putere mica incircuitul de grila. Dupa trecerea tiristorului in regim de conductie, grila nu mai are
31

nici un efect asupra fUhc1ionarii acestuia. Pentru revenirea din starea de conductie in starea de blocare trebuieanuJata sau inversata tensiunea anodica. De obicei, in cataloage, se definesc urmatoarele tipuride tensiuni (fig.2.19) : . UORM ., lensiunea de varf repetitiva in stare blocata, in conduc1ie directa, care reprezinta valoarea instantanee maxima a tensiunii in stare de blocare, excluzand toate tensiunile tranzitorii nerepehtive; UOWM - tensiunea maxima, in stareblocata, la polarizare directa. Reprezintavaloarea instantanee, maxima, in regim normal de lucru pentru tiristor, exduzand toate tensiunile tranzitorii repetitive l}i nerepetitive; UOSM -' tensiunea de varf nerepetitiva in stare de blocare (de suprasarcina accidehtala )in conduc1ie directa. Reprezinta' valoarea
"

instantaneemaxima a unei tensiuni directe, tranzitorii, nerepetitive in stare de blocare; URRM 2 tensiunea inversa de varf, repetitiva, care reprezinta valoarea instantanee maxima a tensiunii inverse, induzand toate' tensiunile tranzitorii rep,etitive, excluzand insa toate tensiunHe tranzitorii nerepetitive; \

URSM

URWM -

tensiunea inversa de varf, nerepetitiva,rnaxima; tensiunea inversa, de lucru, maxima. CIRCUITULUI DE COMANDA [9]

2.4.1.CARACTERISTICA

Caracteristica circuitului decomanda a tiristorului reprezinta dependenta curent-tensiune a jonctiunii grila-catod q .tiristorului (fig.2.20). Deoarece la formarea jonctiunii grila-catod se are in vedere faptul ca factorul de amplificare a2, in cazul curentilor mici sa fie cat mai redus, iar la creterea curentuluianodic sa .se mareascabrusc, jonctiunea dintre grila i catod a rezultat cu un caracter mai stab de UG dioda in ambele directii de polarizare. Aa se explica i faptul ca tensiunea de blocare admisibila nu este atat de mare ca la dioda semiconductoare. Tn fig.2.20 s-a repre-' zentat caracteristica corespunzatoare abaterii inferioare "a", respectiv abaterii superioare "b" a caracteristicii circuitului' de iG comanda.

S-a trasat, de asemenea,limita corespunzatoare puterii disipate maxime admise, Pdmax, care corespunde- stari.i de conductie totala. Tn cazul comenzii prin irnpulsuri, aceasta limita poate fi depaita. Tot in fig'. 2.20 se mai dau valorHe UGmin i IGmin ce reprezinta valorile minime de tensiune i curent care trebuie depaite pentru a avea certitudinea ca tiristorulintra in conductie. Cu alte cuvinte, dreapta de sarCina a circuitului deintrare trebuie sa se plaseze deasupra dreptunghiului haurat i sub hiperbola de disipatie maxima.

fnfig. 2~2Q,s-a reprezentat un punct de functionare A ca rezultat al intersec\iei unei drepte de sarcina "d" cu 0 caracteristica oarecare, "c" din domeniul de dispersie. Tensiunea maxima inversa aplicata circuitului de comanda nu trebuie sa depa~easca, de obicei, valoarea de 5 V, altfel jonc\iunea grila-catod se distruge.

Comportarea in regim dinamic a tiristorului depinde Tn mare masura de parametrii circuitului de sarcina ~i de comanda, de viteza de variatie a curentullJi ~i tensiunii, ~i de temperatura jonc\iunilor. Aceste marimi definesc performan\ele la comuta\ie ale tiristorului ~i au 0 mare importan\a Tn stabilirea Iimitelor de func\ionare Tn regim tranzitoriu ale circuitului de sarcina.

Amorsarea poate avea loc in trei moduri : - aplicand un cLirent pe grila; - depa~ind tensiunea de amorsare Umax; - la 0 panta mare de cre~tere a tensiunii de polarizare directa a tiristorului. Prima metoda corespunde unei amorsari fire~ti a tiristorului, iar ultirnele doua se evita, fiind periculoase pentru structura tiristorului. Depa~irea tensiunii de autoamorsare Umax produce 0 cre~tere pronun\ata a curentului prin jonc\iunea J2 ~i conduce la amorsarea tiristorului. Ac~st mod de intrare in conduc\ie este periculos, deoarece tensiunea mare aplicata pe tiristor determina un camp electric puternic care, la randul lui, produce strapungerea ~i distrugerea structurii semiconductoare. Prin urmare, nu este recomandabila amorsarea prin cre~terea tensiunii peste Umax. . . De 8semenea, nu este recomandabila nici amorsarea tiristorului In urrna cre~terii rapide a tensiunii de polarizare directa aplicata pe tiristor, adica la duAl'dt de valoare mare, deoarece produce supraTncalziri locale datorate curentului capacitiv prop0r\ional cu du/dt ~i capacitatea jonc\iunii J2 ( ic Cdu/dt ). De obicei, panta cre~terii

tensiunii este limitata la a valoare admisibila, tiristorul nu se amorseaza.


It;

la care Tn mod sigur

Tensiunea aplicata are a limita inferioara sub care tiristorul nu se amorseaza, indiferent cat de mare este du/dt, deoarece amor~area necesita a anumita cantitate de purtatori de sarcin!3 asigurata de tensiunea UA- Daca aceastacantitate de sarcina nu exista Tn structura, nu poate avea lac amorsarea. La tiristoarele fabricate cu tehnologii obi~nuite,ordinul de marime pentru panta tensiunii dUNdt este de 20 + +1 00 V/~s_ Este de mentionat ca panta cre~terii tensiunii inverse, Tn sensul blocarii tiristorului, nu prezinta nici un pericol pentru tiristor, daca tensiunea nu depa~e~te valoarea maxima inversa Ui max. Amorsarea normalaa tiristorului are lac atunci ca,nd dispozitivului polarizat direct i se aplica a tensiune directa de polari;zare a jonctiunii grila-catod. Densitatea de Gurent, datorata construetiei specificea jonctiunii, nu este uniforma pe toata suprafata catodul~i. in apropierea 35

electrodului de comanda, densitatea purtatorilor de sarCina, deci1?ia curentului, este mult mai mare. La Tnceputul amorsarii, curentul total.al tiristorului cirCula printr-o zona redusa Tn semiconductor. Datorita diferentei densitatii purtatorilor de sarcina, ace1?tia'vor difuza Tn restul structurii, astfel ca sectiunea de conductie se va largiaproximativ cu 0 viteza de 0, 1 mm/~s. Variatia Tntimp a curentului, tensiunii anodice 1?ia puterii disipate peuh tiristor este reprezentata Tn figura 2.21. Timpul de amorsare are trei componente : 1) Timpul delntarziere aamorsarii, ti, este durata considerata de la . Tnceputukimpulsului de comanda pana cand jonctiunile J1 ,J3 polarizate direct Tncep sa injecteze purtatori de sarcina Tnjonctiunea J2, iar tensiul1ea anodica Tncepe sa scada brusc. Curentul anodic va cre1?te. in cazul circuitelor profund inductive, amorsarea tiristorului poate fi urmarita doar dupa variatia tensiunii anodice. Acest timp are ordinul de marime de 1 + 300 ~s 1?idepinde de mai multe marimi. Scade 0 data cu cre1?terea amplitudinii impulsului de comanda i cu cre1?terea tensiunii directe pe tiristor aplicata Tnainte de amorsare. De asemenea, acest timp scade 0 data cu cre1?tereatemperaturii jonctiunii. Cu cat panta impulsului de comanda este mai mare, cu atat ti este mai re.dus. . 2) Timpul decomutare propriu-zisa, te, este durata Tn care jonctiunea J2 se polarizeaza direct. in acestinterval, tensiunea pe tiristor scade brusc. Timpul de comutare se reduce 0 data cu marirea amplitudinii 1?i pantei de cre1?tere a impulsului de comanda 1?i cu cre1?terea temperaturii jonctiunii. Acest timp este puternic influentat de caracterul circuitului exterior de sarcina. Datorita aparitiei bru1?tea unl,Aicurent 1?ia unei tensiuni la diAidt ridicat, valoarea instantanee a pierderilor la amorsare poate sa atinga limite foarte mari. Deoarece pierderile au loc Tntr-un volum foarte mic, Tn structuradispozitivului apare 0 supraTncalzire locala, ce poate sa-I distruga. PentnJ a Iimita pierderile la amorsare, se prescrie valoarea maxima admi~ibila a pantei de cre1?tere a curentului. Valorile uzuale pentru (di/dtmax) sunt de 20 + 200 AI~s. Limitarea pantei curentului se face cu ajutorul unor inductante plasate Tn circuituI anodic, care Tntarzie cre1?terea curentului pana ce tiristorul va conduce pe 0 sectiune mai mare. Daca la amorsare qpar supraTncalziri locale, distributia neuniforma a temperaturii 1?i curentului a

poate persista. La frecvente de lucru ridicate, neuniformitatea distributii10r poate sa persiste ~i sa perturbe conductia Uristorului. 3) Timpul de stabilizare a amorsarii, ts, estedurata Tn care tiristorul odata amorsat ajunge sa conduca. pe toata suprafata transversala a structurii. Acest timp depinde, Tn primul rand, de diametrul catodului ~i apoi de distanta maxima dintre grila ~i catod.
'"

Blocarea consta Tn anularea curentului prin tiristor. Pentru aceasta este nevoie.de reducerea numarului purtatorilor de sarcina Tn diferite sectiuni ale structurii semiconductoare, Tn special Tn jonctiunea J2, pentru a elimina reactia de curent. Un tiristor poate fiblocat numai cand curentul anodic scade sub valoarea Imin (fig. 2.17). Tn circuitele alimentate Tn curent continuu, tiristorul poate fi blocat, fie prin Tntreruperea alimentarii, fie cu ajutorul. unor circuite specializate, numite " circuite destingere ". Ele pot functiona Tn doua moduri: - sa ~unteze tiristorul, adica sa preia curentul acestuia; - sa aplice 0 tensiune inversa, care produce un curent Tn sens invers curentului tiristorului, pentru a reduce valoarea acestuia sub Imin. Variatia Tn timpa curentului ~i tensiunii pe tiristorTn procesul de blocare este reprezentata Tn figura 2.22 (s-a presupus 0 sarcina rezistiva). Tn timpul conductiei tiristorului, cLJrentul este asigurat de un numar mare de purtatori de sarcina. Procesul de blocare se considera declan~at din momentul to cand Tncepe sa scada tensiunea directa a circLJitului de alimentare al tiristorului ( linia Tntrerupta ). Tn acela~i timp Tncepe sa scad a curentul anodic ~i de asemenea se reduce injectarea purtatorilor de sarcina Tnjonctiunile J1 ~i J3. Daca circuitulde sarcina nu este pur rezistiv, scaderea curentului este determinata de caracterul circuitului de sarcina. Tn momentul t1 curentul anodic ~i tensiunea pe sarcina devin zero. Din acest moment, cu toate ca tensiunea de alimentare devine negativa, conductibilitatea jonctiunilor nu se schimba datorita numarului mare de purtatori de sarcina care mai exista Tn aceste sectiuni. Astfel ~i la polarizare inversa curentul va persista, panta de variatie a acestuia ramanand neschimbata. Curentul inverselimina purtatorii de sarcina din jonctiuni. Datorita constructiei specifice a tiristorului, purtatorii de

sarcina se elimina prima data din jonctiunea J3, astfel ca aceasta jonctiune poate sarpreia 0 tensiune inver~a (momentultz). Tn intervalul tz +- t3 scade curentul invers, in functie de tensiunea inversa de pe tiristor, apoi incepe sa creasca ( in sens negativ ) cu 0 panta data de tensiunea extern a !;Iirezistenta de sarcina. in urma existentei Cljrentului invers se elimina purtatorii de sarcina !;Iidin jonctiunea Jt, ea putand din momentul t4 sa preia tensiunea inversa mare de purtatori de sarcina care mai exista in aceste sectiuni. .
'A

0'-'0

Din acest moment incepe sa scad a curentul invers, prima data brusc, apoi se stabile!;lte incet la valoareq corespunzatoare regimului static de polarizare inversa ( Imin ). La ts tiristorul reprime!;lte proprietatea de blocare la polarizare inversa. Durata tt +- ts este timpul de revenire la polarizare inversa(t rr ). Daca in circuitul de sarcina exista, pe langa rezistente,' !;Ii

38

inductante, curentul inintervalul t2 -;- t3 nu poate vari~l brusc, iar in momentul t4.variatia rapida a curentului producevarfuri de tensiuni (linia punctata ). i~ momentul ts jonctiunile marginale J1 ~iJ3 sunt blocate, totu~i in jurul jonctiunii J2 mai exista purtatori de sarcina. Tiristorul va fi blocat fata de tensiunea directa de. polarizare numai cand ace~ti purtatori de sarcina se recombina. Timpul necesar pentru revenirea tiristorului in starea blocata la 0 polarizare directa se nume~te timp de revenire propriu~zisa (trev ). EI depinde, in maremasura, de durata de viata a purtatorilor de sarcina ~i in masura mai redusa de temperatura ~i de valoarea curentului. Valoarea curentului anodic inainte de blocare influenteaza nu numai t rr ci ~i Jrev, deoarece cu cat este mai mare curentul ce strabate tiristorul, cu atat mai multi purtatori de sarcina trebuie evacuati din jonctiunea J2. Tensiunea inversa de polarizare, Uinv, aplicata pe tiristor dupa momentul ts influenteaza pe trev, deoarece ea este cea careelimina purtatorii de sarcina din jonctiunea J2 ~i pentru recombinare ramane 0 cantitatecu atat mai mica cu cat Uinv este mai mare. Cand este necesar un timp de revenire scurt, trebuie asigurata tensiunea inversa de valoare corespunzatoare.

Pierderile de putere, cerre se produc intr-un tiristor, au urmatoarea componenta : a) Pierderi/e In regim de conductie directa. Este componenta principala a pierderilor. Deoarece caderea de tensiune pe un tiristor in conductie este mica, pierderile sunt determinate de curentul anodic. in cataloagele firmelor producatoare de tiristoare se gasesc, sub forma de diagrame sau grafice, pentru fiecare tipo-dimensiune, pierderile prin conductie, in functie de valoarea medie a curentului pentru unde sinusoidale sau dreptunghiulare, la diferite unghiuri.de amorsare. b) Pierderile In cazul tiristorului blocat, po/arizat direct. Aceste pierderi sunt neglijabile deoarece curentul prin tiristor in stare de blocare este foarte mic ( cativa IlA sau mA ). cJ Pierderile la polarizare in versa. $i in acest caz valoarea pierderilor este neinsemnata, pentru ca la polarizare inversacurentul este mic.'

d) Pierderile In circuitul de comanda. Din punct de vedere al pierderilor totale stint .~i acestea neglijabile, Tnsa trebuie avut Tnvedere sa nu se depa~easca valoarea medie, respectiv instantanee, indicata Tn catalog,altfel circuitul de comanda poate fi distrus. e) Pierderile prin comutafie. Aceste pierderi sunt determinate de variatia Tn timp a curentului ~i tensiunii pe tiristor. Se poate considera ca pierderile la blocare sunt neglijabile fata de pierderile la amorsare. Pierderile la amorsare trebuie luate Tn considerare nu pentru stabilirea. pierderilor totale, ci pentru faptul ca ele se produc Tntr-un volum foarte redus din structura, iar temperatura acestei zone este foarte importanta pentru !unctionarea ~i blocarea tiristorului. In cazul cand pierderile prin comutatie nu produc depa~irea temperaturii maxime ~i frecventade lucru nu este prea mare, aceste pierderi sunt neglijabile fata de pierderile prin conductie. Din cele prezentate mai sus se desprinde concluzia ca pentru un tiristor sunt determinante pierderile Tn conductie directa. Tn cazul cand exista ~i alte pierderi suplimentare,acestea potfi luate Tn considerare prin Tnmultirea pierderilor de conductie cu un coeficient corespunzator. Pierderile totale pot fi calculate din pierderile prin conductie, PT, cu 0 buna aproximatie, cu formula: Ptot = 1', 1PT, (2.14) . unde surplusul de 10 % ia Tn considerare pierderile la amorsare, la blocare ~i Tncircuitul de comanda.
. I ; \

Triacul este un dispozitiV electronic care poate sa conduca, spre deosebire de tiristor, Tnambele sensuri curentul electric, daca se aplica un impuls de comanda de parametri corespunzatori. EI se utilizeaza Tn circuitele electronice care urmaresc modificarea valorii efective a tensiunti de alimentare a unuiconsumator.Structura triacului este prezentata Tnfigura 2.23. Triacul are doielectrozi principali, E1 ~i E2, ~i un electrod de comanda, grila G. Tn figura 2.23s-a reprezentat caracteristica curenttensiune a triacului. Triacul poate functiona Tn cadranul1 al caracteristicii, cand electrodul E1 este mai pozitiv decat electrodul E2 ~i Tn cadranul.3, cand electrodul E2 este mai pozitiv decatelectrodul E1. Tensiunea de bascu-

lare a triacului depinde de impulsul de comanda i are valoarea maxima pentru UG = 0 V ( Vmax ). Functionarea triacului difera de cea a doua tiristoare conectate , Tn antiparalel. Tiristorul are la dispozitie 0 jumatate de perioada pentru blocare, iar triacul trebuie sa se blocheze Tntr-url interval de timp foarte scurt, dupa trecerea prin zero a curentului. in cazul circuitelor de sarcina rezistive nu se pun probleme, deoarece curentul fiind Tn faza cu tensiunea, timpul ramas la dispozitia triacului pentru revenire este cuprins Tntre momentul scaderii curentului sub valoarea de men1inere i momentul Tn care tensiunea inversa depaete valoarea necesara pentru intrarea Tn conductie. .' La circuite de sarcina inductive, comuta1ia triacului .este mai dificila. Datorita defazajului rp al curentului, fata de tensiunea de alimentare (fig. 2.24), momentul comutatie ajunge Tn zona tensiunilor mari pe triac, ceea ce determina aparitia unor valori ridicate pentru parlta tensiunii de alimentare (du/dt de valoare mare ). Pentru a Iimita acest efect, Tn paralel cu triacul se conecteaza 0 retea R - C.

Fig. 2.24. Triacul cu sarcina R - L: a) schema electrica; b) formele de unda.

2.6. TIRISTORUL CU BLOCARE PE POARTA(Gate


turn-off thyristor,GTO ) Tiristorul cu blocare pe poarta reunel?teavantajele tiristorulul. standard cu cele ale tranzistorului de comutatie de putere. Este 0 structura pnpn, care amorseaza prin aplicarea unei tensiuni pozitive intre electrodul de Gomanda l?i catod. Blocarea se realizeaza cuajutorul unei tensiuni negative pe poarta. Ca l?i un tiristor obil?nuit, el este caracterizat de parametri duldt l?i di/dt. Prezinta un curent anodic' maxim ce poate. fi anulat printr-o, tensiune de comanda aplicata pe poarta. " Cal?tigul la blocare " (turn- off gain) al tiristorului GTO este definit ca raportul dintrecurentul anodic maxim ~i curentul de poarta ce realizeaza blocarea tiristorului. Acest cal?tig are valori uzuale cuprinse intre 3 l?i 5 unitati. Mecanismul folosit la blocarea GTO are in vedere fortarea curentului anodic prin acele regiuni ale strUcturii semiconductoare unde procesulde multiplicare in avalanl?a a purtatorilor de sarcina se face foarte greu. Ca rezultat, curentul anodic incepe sa scada.

Snubber
......

q
+
lJ.4K (j

0-

\ }
_./

a)

b)

Fig. 2.25. Tiristorul cu blocare pe poarta: a) simbol; b) formele de unda datorate circuitului snubber ".
II

Orice inductanta aflata in serie cu GTO are ca efect scaderea lenta a curentului ~i implicit blocarea greoaie a GTO. Pentru a nu ingreuna procesul de blocare, in paralel pe GTO, se plaseaza un circuit "snubber" (fig. 2.25,b), care constituie 0 cale alternativa a curentului din circuitul inductantei. Totodata, circuitul deprotectie Iimiteaza viteza de variatie a tensiunH anod - catod pe tiristor.

Tiristorul MCT este un -dispozitiv electronic semiconductor care ofera avantajele GTO, fara sa fie nevoie de condiliile cerute de acesta la blocare. Figura 2.26reprezinta schematic un tiristor MCT format din doua'tranzistoare bipolare ~i doua tranzistoareMOS. ,Tranzistoarele bipolare 01 ~i 02 modeleaza tiristorulobi~nuit. Trahzistorul MOSFET 04, cu canal n, conecfaHntre baza lui 01 ~i catod este folosit pentru aducerea in conductie a MCT. Tranzistorul Q3 ,cu canal p, conectat intre baza lui 02 ~i catod, princomanda sa, realizeaza blocarea MCT,intrucat tranzistoarele MOSFET sunt complementare, 04

Fig. 2.26.Tiristorul MOS: a)modelul cu doua tranzistoare MOS; b) modelul cu un trar:tzistor MOS; c) structura corespunzatoare
.
.

figurii b.

este in conductie Gand tE3rminalul G este pozitiv in raport 03 este Tn conductie cand terminalul G este negativ catodul. Un m()del rnai simplu pentru MeT este redat Dispozitivul electronic intra Tn.conductie printr-un impuis

cD catodul, iar Tn raport cu Tn fig. 2.26,b. pozitiv aplicat

44

pe G1, iar blocarea se face prin aducerea in conductie a tranzistorului Q3. Structura dispozitivului din figura 2.26,b estedetaliata in figura 2.26,c.

Dispozitivul electronic I.GB.T. este 0 structura monolitica integrata ce contine in conexiune Darlington un tranzistor bipolar ~i

,/

...--~ .........
\

-rl
I \
\ ......

\ \
J

I
/

,-_ ....

b)

Fig.2.27. a)TranzistoruII.G.B.T;

b) formele de Linda la blocare.

unul MOSFET (fig. 2.27). Avantajul unei astfel de structuri Gonsta in comanda simpla a tranzistorului MOSFET~i caderea de tensiune redusa, in stare de conductie, pe tranzistorul bipolar. Deoarece tranzistorul MOSFET este cu canal n, iar cel bipolareste de tip pnp,

comanda aplicata pe poarta se raporteaza la colectorul tranzistorului bipolar. Durata intrarii inconductie a I.GB.T. corespunde timpului necesar intrarii in conductie a tranzistorului bipolar. Blocarea se face intr-un timp mai lung decat eel cerut de un tranzistor bipolar, luat separat, pentru ca nu exista 0 cale rapida de scoatere a sarcinii stocate in baza tranzistorului bipolar. Figura2.27,b ne arata modul in care scade curentul prin I.G.B.T., la blocare. Viteza de anulare a curentului este redusa ~i este asemanatoare cu cea a curentului de colector intr-un tranzistor bipolar obi~nuit, cand baza este deschisa (tranzistorul MOSFET se blocheaia mult inaintea tranzistorului bipolar). Daca duratade viata a purtatorilor minoritari din baza tranzistorului bipolar s-ar reduce, atunci se poate mic~ora ~i timplli tt, reprezentat in fig. 2.27,b.

2.1.Se da circuitul din figura 2.28. Curentul prin diodele polarizate invers este de 1~. Sa se calculeze caderea de tensiune pe cele douadiode cand tensiunea de alimentare este de 200 V. '

2.2. Pentru circuitul din figura 2.29 se Gunosc Ui = 100 V, iQ .=1A, tri == 100 ns, teu =100 ns, tru =100 ns, tei =80 Ils [13], UCEsat = 0,3 V; f = =20kHz. Sa S8 reprezinte grafic iQ, io, UCE, UO, PT. 2.3. Pentru circuitul din figura 2.29, sa se calculeze disipata pe tranzistor la frecventa de comutatie de 20kHz. puterea

2.4. Pentru un tranzistor cu siliciu montat pe radiator avem Rtj-c= =0,6,oCIW, Rt c-r = 0,3 CIW, Rt r-a = 0,5 CIW. Cunoscand 1j max = 150
DC ~i Ta 25C se cere sa se determine: a) puterea maxima ce poate fi disipata pe tranzistor; b) temperatura capsulei in aceste conditii.

1 J.G.Kassakian ~.a., Principlf:)s of power electronics, AddisonWesley Co., 1991. 2. B.E.Taylor, Power MOSFET desing, John Wiley & Sons, 1993. 3. V.Popescu, Electronicaindustriala, vol. I, IPTVT, 1983. 4. M. Girard, Electronique industriel/e, Mc Graw - Hill, 1987. 5. * * * International Rectifier - Product digest - short form catalog. 6. * * * Mitsubishi semiconductors, Power module, 1989. 7. M. Ciugudean, Dispozitive i circuite electronice, Partea II, IPTVT,1980. ' 8. A. Kelemen ~.a., Mutatoare - aplicatii, Ed. Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1980. . 9. A. Kelemen, M. Imecs,Electronica de putere, Ed. Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1983. 10. F.F. Mazda, Power electronics handbook, Butterworth Heinemann Ltd., 1990. 11. G.' Chryssis, High-frequency switching power supplies, MC.Graw Hill Book Co., 1984. '

12. * * * Applications hahdbook1987-1988 Unitrode. 13.V.Popescu, Stabilizatoare de tensiune In comutatie; Ed. de Vest, Timi~oara, 1992.

Performantele unei instalatii electronice,de putere sunt puternic influentate de transformatoarele i bobinele care intra in componenta' instalatiei. Bobinele, ca elemente de filtraj, conectate la intrarea u,flui aparat electronic reduc nivelul pulsatii10r ce exista in tensiunea de al.irilentare. Bobinele, in asociatie cu condensatoare, pot genera variatii de forma sinusoidala ale curentului sau ale tensiunii ih convertoarele rezonante. Bobinele pot, d~ asemenea, limita viteza de variatie a curentului printr-un circuit electronic. Jransformatoareleasigura izolarea galvanica intredoua parti ale unui sistem de alimentare, transforma impedante, produc defazaje intre tensiuni, stocheaza i transforma energia electromagnetica. Spre deosebire de alte componente electronice, bobinele i transformatoarele nu se gasesc in general disponibile, in forma i gabaritul cerut de marea masa a utilizat'rJrilor. Numarul mare de parametri ce caracterizeaza 0 componenta magnetica (inductanta, tensiunea, curentul, energia. frecvEmta, raportul de transformare, dispersia, disipatia de putere) fac imposibil ca un producator sa dispuna,pe stoc; de 0 vasta gama de transformatoare, in cele mai variate dimensiuni ~i forme. Proiectarea componentelor magnetice cere b intelegere aprofundata a principiilor care guverneaza comportarea acestora, precum ~i 0 buna intuitie, astfel incat sa se ooata pune de acord, in forma optima, costul, volumul, greutatea ~i : ::>retul fabricatie. de Proiectarea unei bobine sau a unui transformator nU are 0 solutie unica. Se poate spune ca s-a proiectat " optim " un transformator numai in baza unor ipoteze simplificatorii acceptate ca date iniliale. De exemplu, daca 0 bobina nu trebuie sa depa~easca un anumit volum, in Junctie de materialele magnetice avute la dispozitie,

49

rezulta mai multe dimensiuni de gabarit pentru bobina proiectata. Daca se impun restrictiilegate de costul bobinei, numarul de solutii finale acceptate se reduce.Mai mult, dacatrebuie simultan respectate conditii cu privire lacost, randament, volum, greutate, sol uti a finala are inglobat un mare coeficientde subiectivitate. in fine, decizia' privind calea optima este decisa de experienta proiectantului. .
,

Din punct de vedere al teoriei campului electromagnetic, 0 bobina este un element de circuit care stocheaza energie electromagnetica. 0 bobina este caracterizata de: VxH =1, (3.1) V'* B =0. (3.2) Relatia dintre intensitatea campului magnetic,H, ~i densitatea de . flux magnetic, B, intr-un material magnetic este determinata de 0 constanta numita permeabilitate magnetica, ft. Permeabilitatea unui. material este definita ca raportul j..l = B/H. in vid /-io = 4n;x10-7H/m. Pentru diferite materiale magnetice j..l variaza de la 10 la 100.000 de ori j..lo. Permeabilitatea acestor materiale nu este 0 constanta ~i variaza tl neliniar, in functie de B. , Din relatiile (3.1) ~i (3.2) se poate calcula campul magnetic creat de un curent ele~tric, iar pentru acalcula tensiunea de la capetele unei spire ce transporta un anumit curent, se aplica legea lui Faraday, adica dB V'xE = - -- . (3.3)

at

Aplicand relatiei (3.3) teorema integrala aJegii lui Faraday:

lui Stoke,

se obtine

formal

$E dl
I

= --

~ffs B ds , dt

(3.4)

unde:. leste Iinia decamp mijlocie; S - suprafata sectiunii transversale a bobinei.

rr.

Daca infaurarea este facuta dintr-un material bun conductor, atunci E ~ 0. in infaurare, aa - ca numai campuleJectric dintre capetele bobinei contribuie la integrala de IiniealuiE in'relatia (3.4).Membrul stang al relatiei (3.4) reprezinta tensiuneallcu semn schimbat astfel ca: )

-u=--

dt s

dff--- dCP Bds=-,


-

dt

unde rp este fluxul unei spire. este r1J=N rp. Daca relatiadintre magnetic este liniara ( proportionalitate dintre r1J i i r1J L . i . =

Daca bobina are N spire, fluxul total creat (3.6) rp i curentul care genereaza campul Jl este constanta ), constanta de este chiar inductanta L, adica: (3.7)

Pentru a calcula inductanta unei bobine ce ~e afla pe un miez toroidal, consideram circuitul magnetic reprezentatin. figura 3.1.

Miezul toroidal este car'acterizat .'medie a Iiniei de camp, lc'

prin sectiuneaAc

lungime

Pentrua calcula .intensitatea campului magnetic creat de bobina trebuie ales un conturde integrare, contur care este cuprins intre diametrul interior ~i cel exterior al torului. Considerand conturul de int~grare un cerc care are diametrul egal cu diametrul mediu al torului, apltcar:ld legea lui Ampere rezulta: B JieNi (3.8)

Ie

'

unde B = f.1eH, iar /-le este permeabilitatea miezului. Cum, de obicei, B este repartizat uniform in sectiunea miezl.llui, putem scrie: <p

BAe

= PeAeN
Ie

(3.9)
pentru fluxul total se

, Pentru ca aria fiecarei spire este aceea9i, obtine:


$-

_ NB'A _ ---- AeN2i f.1e f1.e 1 .,


e

TmpaGind rel~tia 3.10 prin curent rezulta inductanta:

L= f.1eAcN2

le
L=N2P.

/,
0

Rezultatul calculului oricarei inductante ne conduce la forma:

expresie de
(3.12)

Termenul p se nume9te permeanta bobinei 9i este deterrninat de geometria 9i proprietatile magnetice ale miezului. Inversulpermeantei se nume9te reluctanta 9i se noteaza cu ~. , Daca pr~supunemo structura magnetica constand dintr-o infa9Urare plasata pe un miez magnetic Iiniar, relatia dintre fluxul rp 9i amper-spirele, Ni, exprimata prin relatia (3.9), poate fi scrisa astfel: , $= Ni/~= PNi. (3.13) Reluctal)ta ~ se exprima astfel:

'R=

le

(3,14)

f.1eAe
Liniile de camp magnetic sevor inchide, Tn prinCipiu, pe 0 cale in care reluctanta magnetica este minima 9i permeabilitatea este mare, iar

foarte putine Iinii de camp se vor Tnchide prin aer. Mecanismul este asemanator cu cel al curgerii curentului electric prin Tnfa~urarea unei bobine ~i nu prin alte trasee, care se Tnchid prin aer. Aceasta o~servatie, Tmpreuna cu relatia (3.13), ne suger:eaza 0 analogie cu legea Iui Ohm, unde Ni -j. Uf c[J -j. if R ~~. Analogia amintita poate constitui un mijloc eficient de analiza a circuitelor magnetice complexe cu ajutorul metodelor de rezolvare a circuitelor electrice. Expresiile pentru reluctanta circuitului magnetic ~i cea a rezistentei circl:litului electric sunt similare. Ele depind direct de lungime i invers proportional de sectiune. Amper-spirele, Ni, S8 cunosc, Tn literatura despecialitate, sub denumirea de torra magnemotoare . (MMF), existand analogia cu torra electtomotoare (EMF) de la circuitele electrice. Cu toate acestea, exista diferente evidente Tntre comportarea electrica ~i cea magnetica a unui circuit. Un circuit electric estedefinit de una sau mai multespire conductoare ( cupru, aluminiu etc.) a caror conductivitate este cu 12 ordine de marime mai mare decat a .materialelor cu care se afla Tncontact ( sticla, hartie, aer etc). Tn contrast, un circuit magnetic este compus din materiale a caror permeanta este numai cu cateva ordine mai. mare decat a materialelor ce' Tnconjoara mediul magnetic (aer). Tn realitate, aerul constituie un mediu prin care se propaga liniile de camp magnetic. De tapt, 0 parte din fluxul produs de un circuit magnetic se I!scurge ~'prin aer. EI este cunoscut sub numelede "flux de dispersie "~i frecvent el este neglijat Tn prima aproximatie cand se fac calculeasupra circuitlJlui magnetic. b)Calculul inductantei unei qabine plasate pe un miez cu dauB ferestre Figura 3.2 ne arata ca bobina este plasata pe partea centrala a miezului de sectiune At, partile laterale avand sectiunea A2, diferita de At. Vom considera permeabilitatea miezului mUlt mai maredecat a spatiuluiTnconjurator, a~a Tncattot fluxul se Tnchide prin suportul magnetic. Lungimea medie a liniilor de camp se exprima Cu ajutorul segmentelor [1 ~i [2 precizate Tn figura 3.2.Permeanta fiecarei ramuri a circuitului magnetic depinde de geometria lui ~i de proprietatile magnetice. Astfel, pentru ramura ce~trala, permeanta este:

iar pentru ramurile lateraleeste:

'7'2= /-leA2 II + 212


54

(3.16)

in figura 3.2,b este redat circuitul echivalent, in care infa~urarea ~i curentul sau sunt reprezentate printr-o SUrSa, Ni. Polaritatea sa este

c)Calculul inductantei unui miez magnetic cu intrefier intrefierul unui circuit magnetic face ca inductanta sa sa devina, practic, independenta de nivelul fluxului magnetic prin bobina, 8vand ca efect cre~terea densitati] de energie electromagnetica inmagazinata in miez. Un miez cu intrefier este prezentat in figura 3.3 . .Reluctanta circuitului exprima cu relatiile: magnetic

-<'e

~i a intrefierului,

~9'

se

~ ~ /:A'
~9

(3.19)
(3.20)

= .-L,
J.1DA

Fluxul creat de bobina este:

([J

= (Ni/(~
e

+~
9

J =:

(le / /-leA + g / /-loA)

Ni

iar L este:

L=-'-

N>
l

<a)

F.ig. 3.3.' a) Miez feromagnetic cu lntrefier; b) circuitul echivalent.

Se observa ca inductanta proprietatile miezului, daca

devine. practic

. independenta (3.22' )

de

Leila.

Ile d)Calcululinductantei

cand se tine cont de dispersie

Calculul inductantei. facut anterior se bazeaza pe ipoteza confmm careia toate .Iiniile de camp sunt continute in miez. Deoa,rece permeabilitatea miezului difera de cea a aerului doar prin cateva ordine

de marime, a parte din Iiniile de camp se Tnchid ~i prin aer. in plus, fluxul ce strabate intrefierulare componente care se inchid prin afara sectiunii Tntrefierului. Cele dou8 efecte modifica valoarea inductantei calculate in conditiite specificate in paragrafele a, b, c. Figura 3.4 prezinta acela~i miez cu intrefier, dar care pune in eVidenta fluxul de di$persie, ePt' 9i f1u'$uldin Tntrefier, t1Jg.

Circuitul relucta.nta ~
'9'

echivalent

din figura

3.4,b

pune

Tn

evidenta Localizarea

care este mai mica decat pe suprafata

cea Tn cazul cand Iiniile' de de separatie.

camp erau perpendiculare

. reactantei de dispersie ~ t ~i reprezentarea ei ca osingura latu.ra in paralel cu sursa este aproximativa. Motivatia consta Tn aceea ca a parte din fluxul .de dispersie strabate 0 portiune din miez ( Tntre cele doua colturi ale miezului ). Calcolul inductantei facut Tn paragraful c poate fi extins ~i modelului din fig. 3.4,b, rezultand: '

L =N t1J/i = N2[1/~

+ 1/ (~+

~ '9)] .

(3.23)

Cum ~ > 0 ~i ~ '9 < ~ 9' prin calcul va rezulta a valoare a inductantei mai mare decat cea data de relatia (3.22) .

3.2.2.ENERGIA iNMAGAZINATA iN INDUCTANTA

Energia inmagazinata in

inductanta se exprlma prin relatia:


(3.2,4)

W
m

==

l.Li = ~<p2
2

2L'

Wm

=~JJJ
v

B Hdv.

Daca volumul asupra caruia se aplica integrala contine miezul magnetic fara intrefier, iar f.i este considerat -constant, ehergia magnetica se exprima prin relatia:
2

W=B VC m 2p'
unde Vc este voll1mul miezului. intrucat inductia magnetica B 0 consideram ca i~i pastreaza in intrefier aceea~i valoare cu cea din miez,energia magnetica poate fi " exprimata ca 0 suma a energiilor inmagazinate in miez ~i intrefier. W =
m

'132VcB2Vg, 2Pc

2f.1o

.
W

Comparand densitatea de energie w ( cea din intrefier, avem:

= B2

/2p

)in miez cu

WgPcVg
wcf.1oVc

" Daca seetiunea miezului este identica cu sectiunea intrefierului, relatia (3.28) se poate scrie ca: Wg f.1cg
, , .1

-=--. we f.1olc

Pentru un miezde fier Pc == 104 Po' raportuldat de relatia (3.29) este mult niai mare decat 1. Aceasta semnifica faptul ca energia dezvoltata de bobi.na este inmagazinata mai mult in intrefier decat in miez. Adica:

B2V
W ~
m g

(3.30)

2po

Relatia (3.30), impreuna cu relatia (3.22\ pune in evidenta faptul ca la un miez cu intrefier, inductanta este independenta'de proprietatile magnetice ale miezului. Pentru un miez de fier, la care Bmax 1,4 T, valoarea maxima a densitatii de energie in intrefier este :

W
g

=-

1,4 2f.lo

= J/cm

l'

(3.31)

Pentru un miez de ferita, la care Bmax = 0,3 T, densitatea de energie wg este de numai 0,05 J/cm3. Aceste valori. nearata - ce materiale trebuie sa alegem daca ni se impun limite maxime densitatii de energie electromagnetica. ale

in paragraful anterior s-a scos in evidenta avantajul pe care il prezinta existenta intrefierului asupra valorii inductantei, ~i anume 0 face insensibila la variatiile proprietatilor magnetice ale materialelor. Un altlavantaj consta in reducerea magnetizarii reziduale a miezului. Prin flux rezidual ~e 'intelege fluxul care ramane in miezul magnetic cand intensitatea H ajunge, la zero. Figura 3.5 prezinta caracteristica de magnetizare a miezului feromagnetic, de unde se pot face urmatoarele precizari: - calea pe care cre~te fluxul Tn miez nu corespunde caii pe care fluxul descre~te. Se spune camiezul are histereza; -Ia H = 0, densitatea de flux Tn miez nu este zero ~i are 0 valoare Br , numita inductie remanenta; , - cand B 0, campul magnetic nu estenul, ci are valoarea He, numit'camp coercitiv; - panta caracteristicii, de magnetizare reprezinta permeabilitatea incrementa/a, Ji/. Ea descre~te pe masura ce B cre~te, iar cand miezul ajunge la saturatie ( B Bs ) permeabilitatea incrementala are valoarea cea mai mica. Tn multe aplicatii proprietatea de saturarea unui miezeste folosita pentru a pune Tn functie un circuit (de exemplu, amplificatoare magnetice, balastul lampilor fluorescente etc.), iarTn foarte multe cazuri

59

saturatia este nedorita. La saturatie poate avea loc 0 cre~tere importanta a lui H (curentul prin bobina este de valoare mare) fara sa se produca cre~teri importante ale produsului tensiune4imp. De asemenea, la saturatie, Guplajul intre bobinele unui transformator scade foarte mull. Uneori, impiedicarea saturarii miezului este 0 operatie destul de dificila. Astfel; datorita remanentei ridicate a miezului, Tn momentul conectarii acestuia la un regim de Iucru permanent, se poate ajunge intr-un timp foarte scurt la Bs sau la ceea ce ar avea ca efect valori

as,

foarte lTlari.ale cu.rentului prin bobina. Pentru a Tnlatura acest neajuns se adopta un miezde dimensiuni mai marL Alegerea unui miez mai mare, ~i totodata mai greu, nu este Tnsa solutia cea mai potrivita. Sa_detaliem un aspect legat de existenta unei remanente mari a miezului. In momentul deconectarii circuitului magnetic dela 0 sursa de tensiune, punctul de functionare pe caracteristica de magnetizare (fig.3.5) se afla in A. Cand curentul (~i deci H) devine zero, a'descre~te pana la valoar~a Br. Daca circuitul este reconectat ~icurentul cre~te, punctul de functionarese deplaseaza spre saturatie ~i atinge aceasta valoare Tntr-un interval de timp mai scurt, fata de cazul cand la conectare ar fi fost nul. Pentru a Tmpiedicasaturarea miezului in momentele imediate conectarii la tensiunea de alimentare se practica Tn miez un intrefier. Referindu-nela figura 3.3, se poate scrie: (3.32) Hg g+Hm le Ni ,

==

JioH

== JicHm '

(3.33)

unde H g ~i H m 'sunt intensitatile campului magnetic in intrefier ~i miez. Rezolvand ecuatiile de mai sus in raport.cu H m' rezulta:

H
, m

_ Ni

--Z-e

ILZ .
rue

Bg

Trebuie satisfacute simultan relatia (3.34) ~i dependenta B = f(H) reprezentata in figura 3.5. Putem obtine legatura intre amper-spirele (Ni) ~i B prin combinare pe cale grafica a relatiei (3.34) cu B = f (H). Se pun cele doua functii pe acela~i sistem de axe decoordonate, din care rezulta punctele de intersectie (figura 3.6). '
B B

Se observa ca Bs ramane practic neschimbat, deoarece el depinde doar de proprietatile materialului feromagnetic,iar fluxul rezidual,la curent nul, este mult mai mic. Produsul tensiune-timp necesar saturarii miezului (porriind dela B 0 ) este qJs NBsAc= Us, care esteindependerit delungimea' intrefierului g. Modificand pe, 9 se actioneaza simultan asupra ind\lctivitatii bobinei, precum ~i asupracurentului ei de saturatie is,

Pierderile de putere intr-un circuit magnetic sunt generate de trei mecanisme: FR, histereza ~i curenti turbion<:lri. Prima categorie de pierderi are loc in lnfa~urari, iar celelalte doua in miez. Marimea

miezului feromagnetic este, Tntotdeauna, direct legata de marimea acestor pierderi. in multe aplicatii; Tn mod special,la rnalta frecventa., pierderile Tn miezul magnetic sunt mulf mai mari decat pierderile de putere TnTnfaiurari. Pierderile de putere Tn Tnfaiurari sau, cum mai sunt denumite, "pierderile Tn cupru" ,depind de rezistenta Tnfaiurarii. Oaca se cunoaite valoarea efectiva a curentului prin Tnfaiurare, pierderile de putere se exprima prin relatia: Peu " Reu ./2ef. (3.3,5) Pierderile de putere Tn miez suntproduse de histereza ii curenti turbionari. Efectul net al acestor doua mecanisme este acela ca pierderife variaza liniar cu frecventa ii neliniar cu inductia,care la randul ei este dependenta de natura materialului. o expresie aproximativa, dar des utilizata in calcule este [5]: P zf B (1,6-2) . (3.36) Pierderile prin histereza sunt rezultatul energiei consumate pentru rotirea dipolilor magnetici din materialul feromagnetic. Energia pierduta Tntr-un ciclu de histereza, pe unitate de vo/um este:

E = ~dwm

= ~H'

dB ,

(3.37)

care este proportionala cu aria delimitata de ciclul de histereza. Pierderile prod use de histereza sunt proportionale cu aria ciclului, frecventa de lucru ii volumul materialului. Producatorii de miezuri magnetice exprima pierderile prod use Tn miez Tn W/cm3, ca functie de B, frecventa fiind un parametru. Pierderile datorate curentilor turbionari sunt cauzate de curentii induii Tn materialul magnetic. Oaca materialul 'este neconductor, evidenf,nu ~xista curenti induii ii pierderile sunt nule. Oar toate' materialele magnetice sunt bune conductoare ii, ca urmare, Tn toate materialele feromagnetice apar pierderi de putere generate de curentii turbionari. , Oeoarece curentii turbionari sunt creati de tensiunile induse in , , material, conform legii lui Faraday (relatia 3.3), ei circula prin plane perpendiculare pe vectorul inductie B. intr-un miez magnetic, format din tole de otel, ca cel reprezentat schematic Tn' figura 3.7, curentii turbionari creati de campul B sunt situati Tntr-un plan perpendicular pe acesta. Pierderile' de putere prod use de curentii turbionari sunt

proportionale cu u2/Rc, unde u este tensiunea indusa, iar Rc este rezistenta caii pe care se stabile~te curentul indus. Cum Rc este proportionala cu lungimea liniei de curent, iar u este proportionala cu aria delimitata de linia de curent, inseamna ca pierderile vor cre~te rapid pe masura, ce . grosimea pachetului de tole se mare~te. Rezistenta Rc depin-. de liniar de rezistivitatea materialului. Au fost realizate diferite aliaje feromagnetice la care rezistivitatea materialului sa fie

cat mai mare posibil pentru reducerea valori!or ,curentilor indu~i. Prin cre~terea concentratiei de siliciu (1-3 %) in Qtelul destinat confectionarii tolelor se poate reduce nivelul pierderilor de putere. Diminuarea pierderilor prod use de curentii turbionari poate fi asiguratai prin reducerea grosimii tolei de otel laminat. Limita inferioara a grosimii tolei de otel laminat este de 0,025 mm. Sub aceasta valoare nu se prelucreaza tole. La un miez format din tole foarte subtiri, materialul folosit pentru izolarea a doua tole consecutive ar fi mult'mai voluminos decatmaterialul feromagnetic propriu-zis.

Transformatorul este un circuit magnetic ce cuprinde cel putin doua infa~urari cuplate pe acela~i suport magnetic ~i parcurse de acela~i flux magnetic. Miezul feromagnetic pe care sunt plasate infa$urarile este caracterizat de reluctanta magnetica de valoare mica

prin care se inchide majoritatea liniilor de camp magnetic. Miezurile magnetice sunt realizate intr-o mare diversitate de forme l?i dimensiuni, functie de putere, de frecventa de lucru, domeniu de aplicabilitate. La frecvente de lucru joase miezul magneticeste realizat din tole de otel silicios,iar la frecvente inalte din pulberi de ferite sinterizate .

U1 ~

N1 spire l?i secundarulcu N2 spire, sunt parcurse de ace1cal?i flux, fapt ce ne permite sa afirrnam ca infal?urarile suntperfect cuplate, magnetjc. Daca fluxul care parcurge cele doua infal?urari este acelal?i, tensiunea la bornele fiecarei infaurari este proportionala cu numarul de spire. Raportul tensiunilor U1 l?i U2 corespunde raportului numarului de spire.

~:::: Nl u2 N2

(3.38)

Campul magnetic creat in miez corespunde sumei algebrice a produselor Ni. Marcand cu un punct inceputul fiecarei infaurari l?i aplicand legea " burghiului drept " se deduce sensul curentilor prin_ infal?urari, cLirenti care produc campul magnetic total H, dat de relatia:

H=N1iI+N2iz. Ie

Oaca reluctanta liniei de camp este nula (J.lc 00), iar miezulnu prezinta Tn trefier, ar trebui ca ~i H sa fie nul. Oar H poate fi nul numai daca suma produselpr Ni pentru cele doua Tnfa~urari este nula. in acest caz raportul curentilor esteegal cu raportul invers al numarului d.e spire,cu semn schimbat, adica:
1 ---_.

i2
.

N2 N1
.

Oaca curentii ~i tensiunile dinfigura 3.8 sunt marimi variabile Tn timp, sub forma sinusoidala, rapoartele ce rezulta din Tmpartirea . , relatii10r (3.38) ~i (3.40) capata dimensiuni de impedanta. Astfel, daca
A A

VI ,V2

, ...

sunt

amplitudinile

Tn complex

ale marimilor

sinusoidale

aferente, atunci:

O2 _
A -

12

Z _::(N2)2 2,NI

OJ._. N2z
A -

II

l'

unde N NJ = Neste raportul de transformare. Ecuatiile (3.38) ~i (3.40) descriu functionarea unui transformator ideal a carUf reprezentare simbolica este redata Tn fi'gura 3.9. Transformatorul real difera de cel ideal prin: - tensiunile U1 ~i U2 nu se exprima exact prin relatia (3.38), + deoarece datorita dispersiei, f1uxul creat de Tnfa~urarea primara nu Tnlantuie in totalitate ~i Tnfaurarea u secundara; - permeabilitatea de valoare finita impiedica satisfacerea e6uatiei (3.40). 0 diferenta intre arTlperspirele primare ~i secundare creeaza,de fapt, fluxul prin miez.

2/

Aceasta diferenta este creata de curentul de magnetizare; relatiile (3.38) 9i (3.40) caracterizeaza un transformator care nu depinde de frecventa, ceea ce ar conduce la concluzia Iimita, ca relatiile d~emai sus ar fi valabile 9i In curent continuu. Inciuda acestor diferente, modelul de transformator ideal este , foarte raspanditln proiectare; putem spune ca acest model este tot a~a de utilizat ca mbdelul de sursa ideala de curent pentru un tranzistor .

..i. r~-N;rN-;-------..,
I

I
I

i,.+
LI"

1
I \ I

1
I
I

1/

I I

I I IL.
" __

I I
-' 1

Fig" 3.10.a) Transformatorul ideal: b) Modelul de transformator de magnetizare.

cu inductanta

de 0 Infaurarestrabate ~i cealalta infa~urare. La un miez ideal, cu permeabilitate foarte mare (infinita ), inductia B poateexista fara ca sa avem H, adica fara Ni.Tn acest caz, ceea ce putem obtine de la 0 infa~urare, daca<cealalta este In gal, ar fi 0 valoare mare, dar finita a inductantei, numita inductanfa de magnetizare. Inductanta de rnagnetizare va avea doua valori distincte, in functie de infa~urarea asupra careia se face. masuratoarea. Tn figura S.10 esteprezentat transformatorul prin inductantele celor doua infa9urari ~i inductanta de magnetizare. Ea poate fi pJasata, inschemaechivalenta, fie in primar, fie insecundar. .. Curentul ce parcurge aceasta inductanta se nume~te curent de magnetizare. Prezenta inductantei de magnBtizare pune in evidenta

I -

IU

faptul ca un transformator real nu poate functiona, nidodata, in curent continuu (curentul de magnetizare ar fi infinit ).

eEste deja cunoscut faptul ca liniile de camp create de una din cele doua bobine ale unui trans~ormator nu se inohid intotalitate prin miezul feromagnetic .. 0 parte din ele se inchid 9i prin aer, ceea ce conduce la observatia ca liniile de camp create de o;,infa9urare nu inlantuie 9i cealalta infa9urare, cauzand un cuplaj imperfect. Acestui flux ii corespunde inductanfa de dispersie, L1l' respectiv, L12, mode-

r----------------~
I
I LeI LI'>

I
I I

I
I ,I
I

L,.

I I
I

late in figura 3.11. Inductantele de dispersie au valori, uneori, care nu se pot neglija. Ele se adauga la inductantele propriiale infa9urarilor. Cunoscand originea acestor inductante, se poate proiecta transformatoruf astfel incat ele sa aiba valori Gat mai mid. Sa consideram un miez feromagnetic cu infa9urarea aferenta, ca cel reprezentat in figura 3.12. Sobina este modelata printr-un conductor gros, infa9urat 0 singura data in jurul miezului ( in realitate pot fi N spire, fara interstitiu intre ele ). Figura .3.12 pune .de asemenea in evidenta densitatea de flux din infa9urare 9imiez. Fluxul de dispersie aparepozitionat ca un "manon" in jurul miezului, situat pe distantele 0
~ X2

9i X3

----}-Xs.

problema importanta, care trebuie avutain vedere la proiectarea transfortnatorului, consta in reducerea la maxim a inductantelor de disper , sie. 0 prima posibilitate Conductor con-sta in plasarea celor doua infa~urari una peste alta. Tot fluxul creat de prima infa~urare inlantuie ~i cea de a doua infa~urare. Prin suprapunerea celor doua infa~urari dispare fluxul de dispersie al infa~urarii Fig.3.12. Model de transformator cu campul de interioare, famanand dispersieaferent. doar ca inta~urarea din exterior sa prezinte flux: de dispersie, a carui linii de camp se inchid prin aer. o a doLia posibilitate are in vedere conductoarele litate sau torsadate. Gele mai mici valori pentru inductantele de clispersi~ rezulta daca folosim conductoaredin folii subtiri ~i late ce permit obtinerea urior infa~urari cat mai compacte r;;i cu spatiifoarte mici intre spire r;;i I infa~urari . Din cauza ca fluxul de dispersie ocupa spatiul exterior miezului feromagnetic, se produce 0 puternica influenta electromagnetica (EMI - electomagnetic interference ), atat cuechipamentul propriu cat ~i cu cel dinimediat? apropriere. 0 metoda folosita la Iimitarea influentei acestui fluxconsta in plasarea unui ecran in jurur circuitului magnetic (fig. 3.13,a). Fluxul de dispersie induce un curent in acest ecran, curent care, la randul lui, creeaza un flux ce are ca efect reducerea fluxului in exteriorul structurii. Fluxul de magnetizare, cuprins de acest ecran, este pracHc nul, a~a ca ecranul nu Clfe nici un efect asupra induCtantei de magnetizare sau asupra cuplajului dintre cele doua bobine. Un alt

Fig.3.13. Doua procedee de reducere a EMI: a) ecran; b) miez Tnforma. de oala.

procedeu de reducere a inductantelor de dispersie consta Tn folosirea' unor miezuri de tip " oala " (fig. '3.13,b). Infa~urarile sunt plasate pe partea centrala a miezului, pe 0 carcasa din material plastic, cele doua sectiuni fiind stranse cu un ~urub ce. trece prin orificiul central al miezului.. 3.3.4.INDUCTANTA , MUTUALA

Relatii1e cedescriu dependenta dintre tEmsiunile aplicate la bornele transformatorului (fig.3.11)~i curentii cele strapat, considerand circuitul magnetic liniar, se scriu astfel:

u
1 U2

=~

= 21-- + L2 -,
.dt

di1 + ~ di2 dt 2 dt ' . di2 di2 dt

(3.42)

(3.43)

unde

L12 = L21 = Lm reprezinta inductanta mutua/a dintre primar i


Tn gol i respectiv, de

secundar. Punand conditia de functionare scurtcircuit a transformatorului, avem:

Lm

= LJ1-. 2

N1

,
--,

(3044)

L1 = LZ1 + Lm

N1

(3.45)

N2

L2
unde

_
-

LZ2 + Lm-,

N2 N1

L1 i L2 reprezinta inducti:mta echivalenta, totala, a primarului,

respectiv, a secundarului. Pentru un transformator ca cel din figura 3.8 caracterizat printr-o inductanta de r:nagnetizare L /1' aferenta numarului de spire N1, marimile L /1, i Lm se expdma prin relatiile:

=.1 J1 .

N 2 . A C . f""C II

12
. /lc .

L
m

=N1 N 2 . Ac 1
c

Un transformator cu mai mult de doua Tnfaurari se utilizeaza Tn circuitele la careeste nevoie sa se realizeze mai multe surse de alimentare. Circuitul magnetic pe care se plaseaza Tnfaurarile suplimentare pdate fi. realizat Tndoua forme. prima"posibilitate este prezentata Tn figura 3.14, unde avem trei Tnfaurari parcursede un flux magnetic comun. Cele trei Tnfaur~ri putem sa Ie consideram ca fiind legate Tn "serie", ele fiind parcurse de acelai flux. Schema echivalenta din figura 3.14,b sugereaza ,aceasta analogie~ Daca transformatorul este ideal, tensiunile induse sunt proportionale cu numarul de spire aferent. Figura 3.15 arata un alt mod de plasare a celor trei Tnfaurari.

Aici fluxurile fiecarei infaurari pot fi diferite intre ele (d~pind de numarul de spire respectiv ),dar sumalor este nula. .Daca transformatorul este ideal,raportul curentilor prin infayrari este e9al cu inversul raportului numarului de spire.

3.4.PARTICULARITATI, 'CONSTRUCTIVE 'BOBINELOR


,
'

ALE

Alegerea formei l?i geometriei' bobinelor sunt dictate de particularitcWle electrice l?i electromecanice ale inductivitatilor pe care trebuie sa Ie realizeze' [1], [2]. Bobinele se pot realiza fara miez magnetic ( in general pentru inductivitati mici) l?i pe miezuri magnetice de diferite forme ( bara, tor, oala, alte forme inchise U + I, E + E, E + I, U; + U'). Constructiv, ele se pot realiza sub forma de bobine fixe ( cu inductanta constanta pe timpul functionarii ), variabile ( prin

pozitionarea unui miez magnetic) sau bobine cuplate magnetic (fix sau variabil ). Realizarea unei bobine se face prin Infa~urarea unui fir de material conductor pe carcase de diferite sectiuni (patrate, dreptunghiuri, circulare), prevazute sau nu cuflan~e. Materialul necesar carcasei trebuie sa indeplineasca anumite conditii mecanice (rezistenta, stabilitate termica, rezistenta la umiditate, stabilitate in timp ) ~i electrice (.permitivitate mica, rigiditate electrica mare ). Cele mai utilizate materiale sunt: cartonul electroizolant, pertinaxul, textolitul, polistirenul, polietilena, ceramica pentru instalatii. Tipuri de bobinaje. Bobinajele trebuie sa asigure 0 capacitate parazita mica, sa elimine pericolul strapungerii intre spire, sa aiba 0 tehnologie simpla ~i ieftina. In figura 3.16 se prezinta principalele tipuri de bobinaje.
10 :1 2

~~~.-;

'-~---

-~----.

"

:~
.../
/

, -

x...
,
%<~~
- -

"

-J:,
///

~,/ ,~

-- -

- .- -

--.

Fig. 3.16. Tipuri de bobinaje: a) intr-un strat; b)cilindric fara flan!?e; c) piramidal;d) cilindric, pe carcase cu flan!?e; e)bobinaj section at; f) in fagure; g) fagure f'n galeti.

Acestea sunt: bobinaje intr-un singur strat ~i bobinaje cu mai multe staturi. Bobinajul intr-un singur strat asigura 0 capacitate parazita mica, fluxul de dispersie mic, tehnologie simpla ~i realizat in unele cazuri cu conductor neizolat. Nu poate fi folosit pentru obtinerea unor inductante de valori mari. in cazul bobinajelor multistrat se' pot obtine inductivit~ti mari (Ia volum mic), dar 0 data cu cre~terea nuniarului de straturi cresc capacitaFle parazite ~i apare pericolul strapungerii intre ~pire GU

diferenta mare de potential. Evitarea pericolului strapungerii se poate . ".. indeplini daca se utilizeaza bobinajul piramidal, sectionat, sectionat fagure sau fagure in galeti. Bobinajul in fagure asigura 0 mic~orare a capacitatii parazite ~i o rigiditate mecanica buna. Pentru bobinaje pe miezuri magnetice" cu
.

Lateral

-----------1
2 3
b.
f-:200kHz
ConduC1or inonof ilar

Fig.3.17. Variatia faetorului deinductanta fereastra unui miez de tip oala, cu b)factorul'de inductanta; c),d) rezistenta conductor monofilar; I -bobinaj lateral;. central. .

in functie de pozitionarea bobinei in intrefier mare: a) pozitionarea bobinajului; de pierderi raportata la inductanta pentru un II - bobinaj in toata fereastra ;111 - bobinaj

intrefier trebuie luate masuri de pozitionare a bobinajului in vederea mic~orarii inflLlentei'campului magnetic de dispersie din intrefier, cand intrefierul este mare ( mai mare decat 0, 1 din diametrul. miezului ). in cazul unei bobine realizata cu 0 oala de ferita cu intrefierul mare, 74

factorul de inductanta AL (raportul dintre inductanta ~i patratul numartllui de spire) depinde de pozitia bobinajului in fereastra miezului magnetic (fig.3.17,a), pozitia laterala oferind 0 valoare cu variabilele cele mai mici. De asemenea, utilizarea unui conductor monofilar sau multifilar ("litat") conduce la un raport rezistenta de pierderi - inductanta, favorabil conductorului litat (fig.3.17,c,d). Bobinajul utilizat in filtrele de curent continuu, unde componenta continua este variabila, sunt prevazute cu un intrefier in scara pentru a realiza 0 permeabilitate neliniara, sectiunile saturandu-se gradat (fig.3.18 ).
II II

10 1 10 100 b. Fig.3,18. Miez magnetic cu sec~iune In scara pentru bobine de filtraj: a) forma miezului; b) dependen~a Jir f(Hr 103 H[A/W]

Cre~terea valorii limita a curentului continuu prin bobina cu miez se poate face prin realizarea unui intrefier in miezul magnetic sau utilizandu-se miezuri magnetice prepolarizate cu mici magneti(fig.3.19). In figura 3.19,b punctul 0 reprezinta centrul axelor pentru miezul normal, iar 0' centrul axelor pentru miezul polarizat. Conductorul debobinaj in majoritateacazurilor este constituit din fir de cupru cu p 1,7 10 -8 Om, monofilar sau multifilar pentru inalta frecventa. La unele tipuri de bobinaj se utilizeaza ~i conductoare de AI (p 2,74 10 -8 Om ). Conductoarele sunt izolate cu pelicule elastice din punct de vedere mecanic ~i permitivitate mica, in mod frecvent fiind folosite emailurile, lacuri pe baza de ra~ini pOliuretanice, epoxidice, polivinilacetat, 'fibre textile (bumbac, matase), fibre anorganice (fibre de sticla) sau combinatii ale celor mentionate mai sus.

1-- - - --I I
I

o"";f - -- -

-0

Fig.3.19. Miez magnetic prepolarizat: a)forma miezului; b)dependerita tantei de intensitatea campului magnetic.

induc~

3.1 Pe Goloana centrala a unUi miez de ferita de tip E - 42 se plaseaza 0 bobina cu N=100 spire. Pe baza caracteristicilor geometrice prezentate in [9J sa se calculeze inductivitatea bobinei. 3.2 Un miez de ferita de tipul " dublu U" MZ -2 - 08 [9] are plasata PE3 olatura.o bobina cu N = 10 'spire, iar in cealalta latura este realizat unintrefier cu aer de grosime 9 :=2 mm (fig. 3.3). Sa se calculeze inductanta bobinei ~tiind ca lc= 40 cm, A = 6 cm2. 3.3 Pentru transformatorul reprezentat in figura 3.8 se cunosc urmatoarele elemente: . 2 - miezul de ferita MZ - 2 - 05 [9] (A = 2,05 cm , 1 = 18,5 cm ,/-l = =1000/-lo); - Nt = 20 spire; - N2 10 spire. Sa se calculeze LJl ~i Lm. >;\a~4 Pe un miez toroidal caracterizat prin Bs = 1,8 T ~i Ac = 0,162 cm este realizat 'un transformator care are Nt = N2 = 500 spire. EI este alimentat de la 0 tensiune cu amplitudinea de 25 V. Se cere frecventa minima la care poate fucra miezul fara sa se satureze. '

Aparatura electronica necesita pentru functionare tensiuni continue de alimentare, de diferite valori. Tensiunea continuase obtine prin conversia tensiunii alternative din reteaua de distributie cu frecventa de 50 de Hz. Aceasta conversie se realizeaza cu' ajutorul circuitelor de redresare. Figura 4.1 prezinta structura tipica a unui redresor electronic. Transformatorul Tare rolul, pe deo parte, de a modificatensiunea U1 a retelei, la valoarea U2, ceruta de consumator, ~i, pe de alta parte, sa separe galvanic consumatorul de reteaua de curent alternqtiv. Redresorul R, avand' proprietatea de conductibilitate unidirectionala, permite obtinerea unui curent cu un singur sens prin consumator. Filtrul F extrage componenta continua ~i elimina, pe cat posibil, componentele alternative ce apar la ie~irea redresorului.

Aceste componente alternative au frecventa egala cu multipli .. , intregiai frecventei tensiunii de alimentare, iar filtru trebuie sa aiba caracterul unui filtru trece-jos. Tn acest capitol se vor analiza circuitele de' redresare cele mai des intalnite in practica, por,nind de la schemelede redresare monofazata ~i terminand cu schemele polifazate. De asemenea se vor prezenta variante de circuite de filtrare folosite insisteme de redresare monofazata.
. . .

4.2.1.REDRESOARE MONOFAZATE, MONOALTERNANTA, ,..' NECOMANDATE


..

Pentru studiul redresorului monofazat monoalternanta (fig.4.2) se .considera ca dioda prezinta 0 caracteristica curent - tensiune ideal a (fig.4.2, b.). o
. 1.

U1
~

jII
a)

2 N U2
(2 b)

(1 .

Fig.4.2. Redresor monofazat monoalternant~ta) b) caracteristica diodei.

schema electronidi;

Redresorul functioneaza astfel: Alternanta pozitiva a tensiunii U2 produce un curent prin dio<:lai rezistenta de sarcina. Alternanta negativ8 polarizeazainvers dioda i 0 blocheaza. Curentul de s.arcina va avea 0 forma pulsatorie. La alegerea diodei din circuitul redresortrebuie sa se tina cont. de curentul mediu pe care trebuie sa-I asigure ~i de tensiunea inversa maxima ce apare pe dioda cand ea nu conduce. Tensiunea inversa maxima admisa a diodei trebuie sa fie mai mare decat amplitudinea tensiunii in gol din secundarul transformatorului,u2. Pentru a determina valoarea medie a tensiunii redresate se utilizeaza schema echivalenta din figura 4.3. Aceasta schema este valabila pentru (N/NJ11 Ri ( U2 Us Rs semiperioada in care dioda conduc~. in schema apar urmatoarele elemente: 1 \ . - rezistenta infaurarii secundare, r2 ;

- rezistenta reflectata din primarul transformCltorului in secundar, . {N2IN1lr1. . Pentru semialternanta pozitiva tensiunea pe rezistentade sarcina este:

RT = r2 + rj (N 2 / N j) ., , rezistenta interna a transformatorului'~i cu: Rir = RT +Ri, . rezistenta interna aredresorului, rezulta:

U s

u2mRS . . . SInrot ::::U SInrot R. + R S sm


IT .

in figura 4.4 se prezinta forma de variatie Tn' timp a tensiunii redresate Us. Dezvoltand .in serie Fourier expresia tensiunii redresate se obtine:
FigA4.
Us

Tensiunea redresata.

= usm

'1
(-

n2

+ -slnmt - --cos2mt - _--cos4rot ..... ) .


3n

1..

3 5n

Componenta continua a tensiunii

Us

este primul termen al dezvoltarii:

USmed p.

u ! = -!!!!:.... ::::-'-'J2 U2 ::::0,45U2

n
2

Puterea incurent

contim,Ju debitata de redresor p~ rezistenta Rs

_ U smed C.c. R
S

U 2mRS(4.3)
if

n2 (R.

+ R S )2

Puterea preluata de redresor de la sursa de cur-ent alternativ este data de relatia: ,

. P

CA

1 = -2n

x2
0

1 d(OJt) = - 1 Rir + RS 2n Rir + RS


.

u2

x
2 U 2m 0 . . sm12 OJtd(OJt).

Dupa integrare rezulta:

p
C.A.

_.!
-

2 U 2m

4 R.Ir + R S .

Randamentul redresarii se define~te ca raportul intre cele dOl,Ja puteri, definite mai sus, adica:

1
11

2 U 2m

Rs

Pc.e. =
PC.A.

1[2

'/

(Rir +Rs )2 = 04 1 2' R +1 1 U 2m -.J!.... 4 Rir +Rs Rs

Se dbserva ca randamentul teoretic al unui redresor monofazat monoalternanta poate fi maximum 0,4 , daca RsRir. Din dezvoltarea in serie Fourier rezulta 'l?i componentele alternative ale tensiunii redresate. Aceste componente se elimina cu filtre de netezire. Deoarece prin filtrare.componentele alternative nu se elimina complet, se introduce noVunea de factor de ondulatie y, care reprezinta raportul dintreamplitudinea componentei alternative celei mai mari l?i valoarea componentei continue. Pentru red resoru I monoalternanta avem:

y = u slm U med

--=

usm

usm

-=

1[

1,57.

este cu atar mai buna cu cat factorul de ondulatie are 0 \ ' . valoare mai mica. Un redresor ideal are y = O..

o filtrare

Circuitul din figura 4.5 cuprinde 0 sursa ideala de tensiune sinusoidala, 0 dioda ideala l?i 0 inductanta pura legata inserie. in perioada de conductie a diodei' este valabila relatia:

u2:;::L- di

di dt

. =--= -

U2

u2.fi ..
L

dt

smOJt

'

de unde integrand rezulta:

.U
1 2

.J2
. CDS-mt

OJL
Introducand conditiileinitiale
., I

+ K.

ca la wt

= 0, i = 0 rezulta:
,

~,

~u
I I I

. I __ .L
I
I

z~ Fig. 4.5.Redresor monofazat cu sarcina inductiva: a)schema electronica; b) formele de unda.

.
1

U2.fi(1 LOJ

cosOJt).

(4.8)

Tn expresia curentului apare un termen constant care este valoarea medie a curentului, I med = ..J2U2 I OJL ~i 0 componenta alternativa cuamplitudinea II = I med" Valoarea efectiva a curentului se poate calculacu relatia [7]: Ie!

= ~ l2med + l21e! =

l2med

+ (lmed
2

)2 == 1,22lmed.
0

(4.9)

Tensiuneape inductanta de sarcina este fara componenta continua

unda sinusoidala,

U=

Ldi I dt

= U 2..fi sin OJt.

Rezulta urmatoarele concluzii:

- curentul redresat cuprinde numai componenta continua ~i armonica intai cu frecven1a,egala cu Gea a sursei, decalata cu 900 In urma tensiunii sursei ; - tensiunea pe induetan1a de sarcina este de forma sinusoidala ; - perioada de conduc1ie este egala cu 2n, ceea ce'lnseamna ca dioda nu intra In stare de blocare ~i ded nu este supu,sa la tensiuni inverse. '

c) cu circuit de sarcina rezistiv ..inductiva (R - 1,..)


in intervalul de conduc1ie al diodei dinfigura 4,.(), circuitul de sarcina este, de fapt, un circuit serie R - L alim~ntat cu ten?iunea sinusoidal a u2. Timpulde conduc1ie al diodei~e extinde peste momentul mt= Tr. Unghiul [3, corespunzator durateide conduc1ie, 5e nume~te unghi de conductie. Tn intervalul ([3 - Tr) tensiuqea pe sarcina este negativa, ceea ce Inseamna ca valoarea medie a tensiunii redresate scade fa1a de cazul sardnii formate, numai din rezisten1a. Forma de variatie In timp a curentului ~i tensiunilorsunt redate In fig. 4.6,b. in timpul ~onduc1iei diodei este valabila relatia;
U2

= L- + zR.
dt

di

(4.10)

Curentul se compune din componenta foct,ata ir~i componenta libera if

Z =)R2 +(mL)2
Pentru determinarea ecuatia omogena:

~i tgcp = mL IR. componentei Iibere if se porne~te de la (4.13)

L di + iR = 0, dt
a carei solutie este de forma:

'-----~. --. [7~(


~l
I I b) Fig. 4.6. Redresor cu sarcina R-L: a) circuitul; b) formele de unda.

'il(t)

= A

ePt

(4.14) (4.15)

inlocuind in (4.13), se obtine: (Lp + R) Ae pt = O.


/ pt

Termenul e nu devine nul, oricare ar fi valoarea lui ~i, deci, pentru ca ecuatia (4.15) sa fie satisfacuta este necesar ca pL + R = 0 sau P=::-1U L. Solutia ecuatiei diferentia1e (4.10) este: .
l -

._.l f +'. -_ -!iu II Z

SIll

mt - cp +

-~t

(4.16) .. conditia ca la

Pentru determinarea t = 0, Uz = 0 ~i decii = O. Rezulta: .

constantei

A se pune

A=

. -!iu 2 sincp.
Z
[sin(mt-cp)+e

(4.17)

Expresia curentului in intervalul de.conductie este:

i=

.J2u
. Z
2

_!it
L

sincp]..

(4.18)

Timpul de conductie se calculeaza din relatia (4.18) punand conditiade anulare a curentului la sfar~itulintervalului:

f r

Rf3

sin(/3 - qJ) +e

Lm

sin (p = 0..

(4.19) .

Se obtine 0 ecuatie transcendenta care poate fi rezolvata analitic. Solutionata numeric sau grafic, ea furnizeaza dependenta unghiului de conductie ~ in functie de defazaJ (fig.4.7) [7]. Utilizand relatia (4.10) se poate determinau~or valoarea medie a curentului de sarcina:

~i integrand, rezulta:
FigA.7. Durata de conductie functie

Imed =-"

1 Jf3. ld(OJt) 2n. 0

=--

1 Jf3 -JiU. L di ( 2 smOJt - ~-)d(OJt). 2n 0 R' R dt .

Prin integrare, al doilea termen se anuleaza, deoarece la cele douacapete ale intervalului de integrare curentu1 este nul. Rezulta urmatoarea valoare medie:

-Jiu 2
2n

1- cosf3
R

_-Jiu 2
Z

med -

1~ cosf3 2ncosqJ

Deoarece valoarea medie a tensiunii pe inductanta este nula, valoarea medie a tensiunii pe rezistenta ,de sarcina este:

- RI
Smed -

_
med -

-Jiu 2 (1-

2n

cos 13) .

Din formele de unda prezentate in figura 4.6 se poate observa ca prelungirea duratei de conductie a diodei are ca rezultat aparitia in forma tensiunii redresatea unei zone sub axa timpului. Cum valoarea medie a tensiunii redresate este proportionalacu aria delimitata, de graficul lui Us, inseamna ca prezenta inductantei in circuitul de sarcina

are ca efect diminuarea valorii medii a tensiunii redresate. Pentru a Tnlaturaacest dezavantaj,.Tn " antiparalel " cu circuitul de sarcina se conecteaza 0 dioda numita dioda de nul. (figura 4.8 ). ininter\lalul deconductie, al diodei 01 ,curentul de sarcina este dat de relatia'{4.18)~ La mt = Jr, tensiunea sursei devine negativa ~i energia Tnmagazinata Tn inductanta va mentine un curent Tn sarcina, care se
;
... .

Tnchide prin dioda de nul D2 (figA.8). Acest curent este de forma:

is

R -t * L ==loe "

(4.23) trecerii Tn regim de 10 este

unde 10 este valoarea curentului' Tn momentul

blocare a diodei redresoare, iar OJt* = OJt - 1r. Curentul valoarea curentului de sarcina is (reIA.18) lawt = n :

10 =

J2u
Z

2 (l + e

_Rn

mL)

sincp.
I
0

. (4.24)

Lam t = 4n , decim t * = n tensiunea sursei devine iara~i pozitiva ~i dioda 01 intra din nOl:l in conductie. Tn acest, moment prin sarcina circulaun curent .'
Rn

II = Ioe

Lm.

(4.25)

Oupa cateva cicluri, functionarea se va stabiliza, iar curentul de sarcina va fi cuprins intre doua limite, Imin ~i Imax' Oeterminarea limite/or de curent in regim stabilizat se face astfel: Tn intervalul 0 < rot < ff, plecand de la:

._ . . l-lf
is = i=
La rot = 1r,
~

. ~ -fiu 2 +lZ Z ..
2 [sin(OJt

sm

. (

OJt-cp

A -1,t
e

~i punand conditia ca la rot = 0, i = I minse obtine:

J2u
Z i = I max

- cp) + e

_!it
l:

_!it sincp] +lmrne


ROn

L , (4.26)

Rn

I ::::'\j 2U2 [sin(n - o't' + e -LO)] + I mm' e -T,O) m) . . max Z

(4.27)

Curentul prin dioda de nul este dat de relC::ltia (4.23). Considerand ca la rot = 1rcurentul is = Imax, relatia (4.23) devine:
ls ' -l' D2 -

-1

max
R

~mL(mt-n)
0

(4.28)

La rot = 21r, avem:


~-n

I min = I maxe

Lm

(4.29)

Rezolvand sistemul de ecuatii ( 4.29 ~i 4.27 ) rezulta valorile pentru Imin~ilmax: . nR/mL + 1 J2u . "e

Imin = ---2nR/mL

Imax

2' Slncp, eo. -1 Z e-nR/mL + 1 J2u2, = ,-2nR/mL. sm cp.

l~e

d) cu circuit de sarcina format din rezistenta, inductanta $i tensiune electromotoare ( R L . E) Schema circuitului redresor este prezentatain figura 4.9. Un astfel de redresor poate fi folosit la alimentarea unui motor electric de curent continuu. Dioda redresoare intra in conductie la wt = a. Curentul are expresia:

i=

J2u
Z

2sin(mt-cp)--+Ae

-~t L

(4.32)

a<wt<a+y

= (--

coscp

sin(a - cp))e

--

Rex

LOJ

La sfar~itul perioadei de conductie cand (() t a + y, curentul se anuleaza. Inlocuind Tn relatia (4.35) se obtineo ecuatie transcendenta

(lnlcoscp)- sin(a + y- cp)= e-r1tgq> (m / coscp) - sin(a -cp) .'

(4.37)

care rezolvata prin procedee numerice ne ofera dependenta m =f(y) ca Tnfigura 4.10. Intrucat valoarea medie a tensiunii la bornele inductantei este nula, valoarea medie a tensiunii la bornele rezistentei de sarcina , este data de relatia : . ,
; . . ..

URmed

1 2n'

fa+r (-v2U r;::;.


a' .

sm,m t -E)d(m t)

'-flu ~ . .... 2
2n
2 [

1- m (1- cos r)- m( r - sin r)].

..

Valoarea medie a curentului de sarcina este:

r
Valoarea

smed -

U Rmed R

medie a tensiunii pe sarcina este:

Usmed

= Ismed

,R+ E.

-If 0
()

~ (U Sef ) 2 K=-----U

(U Smed

)2

U Smed

in continuare vor fi analizate doua cazuri. dt) circuitul de sarcina cu L

= 0 (fig.~.

11)

Considerand inductanta nula in figura 4.9, circuitul de redresare se prezinta ca in figura4.11. in aceste conditii, curentul de sarcina (reI.4.32)se exprima Clstfel:
1

.-fiu2
=
Rs

SInOJt _._,

(4.42)

Rs.
( .

sau . .f2U2
1=

SInwt-m

.(4.43)

Valoarea medie a curentului de sarcina este:

1 I med = -2

fn-a
as

n
Rs

.f2U2 R
1

(SInW

t - m)d(wt)
.
m

=.

2 = --[-(cosa

.J2u

+ ma) --].

rc2

Valoarea medie a tensiunii pe sarcina este:

USmed=

RSlmed

r;:; 1 + E = ~2U2[-(cosa

+ m a) +-]. 2

Din figura 4.11 se observa ca: 91

Us=E Us=.J2UzsinOJt, Us

O<OJt<a a<OJt<Tr-a (4.46)

=E

Tr - a < OJ t < 2Tr.

Valoarea efectiva a componentei alternative a tensiunii de ie~ire

iar valoarea efectiva a curentului de sarcina este [5]: Ie! = [-

2Tr a

fn:-a.J2u [

Rs

z (sin OJt - m)2 d(OJ t)]ll2.

Redresorul necomandat, monofazat, monoalternanta, cu sarcina compusa din inductanta ~i tensiune electromotoare este prezentat Tn figura 4.12. Curentul de sarcina este format din doua componente, una, is, datorita tensiunii alternative 9i alta, ie, datorita tensiunii continue E. Pentru prima componenta este valabila ecuatia diferentiala:
s ----;;{= -v2Uz

Ldi

r;;

SIn OJ t

(4.49)

din care:

is =

.J2u fOJ t
Z

OJL

sin OJtd(OJ t) =

.J2u .
Z

OJL

(cosa - cosOJ t) (4.50)

Pentru cea de a doua componenta avem:

E = Ldic

dt '
ic

= ~fOJ

t d(OJ

t)

OJLa

= ~(OJ
OJL

t - a).

~~~ IJE
~

~~~n"J<Hr
i :
t
I I
I

. ~

~ v=_ ..
C4>C

I
(

Curentul total este:

i = is - ie = L 0) [cosa - cosO) t LaOJt =a, dinecuatia


s 2 -=--sma=-

-fiu2

. m(O) t -

d)].

(4.49) rezulta:

di

-!iu .
L E L'

dt

L'

~i din ecuatia (4.51)

'die dt

dis --_.die dt dt

Relatia (4.56) ne arata ca cele doua curbe ale curentuluisunt tangente la OJ f =a. Diferenta dintre cele doua curbe da. curentul din circuit. Curentul atinge valoarea maxima cand ,dildf = 0, adica UL = =Ldvdf=O, decicand: ~ = uL + E = E la (fJf; = n - a . Valoarea medie a tensiunii pe inductanta e'ste nula, ceea ce inseamna ca cele .. ouaarii ha~urate in figura 4.12 sunt egale. Tot din d aceea~i figura se poate vedea ca anularea curentului areloc cand OJf= =a+y, ceea ce inseamna ca ecuatia (4.53)'devine: cbsa - cos(a + y).,.... my = O. (4.57) Ecuatia transcendenta (4.57) poate fi rezolvata numeric pentru a determina unghiul y. Valoarea medie a curentului se determina cu relatia:

I med = -2 n a

Ja+
.

-F2U2

L. ,m [cosa - cosm t - m(m t - a)}d(m t) = .


'.

-F2U2 I 2nmL[-vl'-m

(y-smy)+m(l-cosy)---z-l
ca tensiunea

my2 (4.58)
de la ie~ire are

Din figura 4.12' se observa valoarea:

Us = E
Us==

pentru

0 < m t <a

-J"2u2

sinmt

pentru pentru

a < m t < a+y


a + y < OJ t 2n,

(4.59)

Us == E

iar yaloarea medie a tensiunii de ie~ire este: . Usmed = E , intrucat valoarea medie atensiunii pe inductanta este zero.
\

(4.60)

e)cu sarcina formata din R II C Figura 4.13 prezinta circuitul de redresare,cu principalele forme de unda aferente. La aparitia primei alternante pozitive a tensiunii de alimentare, dioda conduce ~i condensatorul se incarca. Curentul de incarcare este:

ic=

-fiu
Xc
R

2cosmt,

(4.61)

iar curentul ce se stabile~te prin rezistenta este:

lR=

. -Fw2.

smmt.
U2

(4.62) este suma celor doi curenti:

Curentul debitat de sursa de tensiune

Fig.4.13, Redresor ell sarcina R ~i C in paralel: a) schema eleetriea; b) formele de unda .

i2

= ic +iR = Jiu 2 (X co S ill t + R sin ill t) =


C

."

-1

'" .J2u

2~;2 + :/

sin( (j) t + cp),

unde tg cp = m R C .

Notand cu ap unghiul de la care incepe incarcarea condensatorului ~i cu fJ unghiul cat dureaza incarcarea, atunci unghiul la care inceteaza incarcarea condensatorului este r ap +fJ. Cand i2 =0, din ecuatia (4.63) rezulta:

sin[(ap+ {3) + q>] y


in
Uc

= 0,
-OJ

(4.64) RC). (4.65)

= ap

+ {3 = -q>= arctg(

Marimile 'OJ, R, C fiind pozitive, inseamna ca unghiul yestesituat cadranul doi ~iJr /2 < Y < Jr .. in momentul blocarii diodei rezistenta.

= UR ,condensatorul incepe sa se d~scarce .peste Curentul de descarcare in circuitul format din C ~i Reste:

. _._ Uy -lC-lR-Jie,
Uy

~~

,
~i T

(4.66)

= f2IJ2
- lR -

sin y

= RC.
e

Acum relatia (4.66) devine:

. .~'.
-lc

_ .J2u2
..

siny
.

-;c

R
Descarcarea condensqtorului peste rezistenta Rare loc pana cand tensiunea sursei devine, din nou, egala cu tensiunea de pe condensator. Momentul egalitatii celor doua tensiuni corespunde unghiului (21r + ap). Descarcare.a condensatorului are loc pe. intervalul . (21r + ap -y). Scriind egalitatea dintre tensiunea sursei ~i tensiunea condensatorului, se ob.tine: ,

-----=e

sm(2n + ap) siny

2rr +ap~y .
OJ

RC

sinap . ---=e sine-q

Din ecuatia (4.70), pentru un ci~cuit dat, se poate calcula unghiul ap. Diagrama din figura 4.14 exprima dependenta marimilor ap~i r in functie de rp. Valoarea, tensiunii deie~ire se poate calcula .integrand tensiunea .
rip)
"111;1-

'0 l'

"'"

r
/J

Us(t) pe 0 perioada. in intervalul de conductie al diodei tensiunea are forma:

us'(t) =.J2Uzsin(OJ

t},

(4.'71)

iar in perioadade blocare, cand capacitatea se descarca, are forma:

us"(t) =.J2uz

sinye-t/T
OJt

"
'0

=.J2u z sin y e - OJRC .(4.72)


1.1

0
!'.

~ ~

10

..,

,I' 1tI J"O 6rJ 7'0 r!O

t:t .-

I-

*41

tp

Valoarea medie a tensiunii la bornele consumatorului secalculeaza cu relatia:

FigA.14.Depentaap

~i yfunctie de rp. Y

USmed = _1_ f.J2uz 2n a


p

sin(OJt)d(OJt) +

'+ 2~

2Tl<-J2U

siny)e-

:::c }(o)t).

(4.73)

in figura 4.15 este reprezentata valoarea raportata a tensiunii medii redresate ca functie de OJRC. Valoarea medie a curentului debitat - decatre sursa se obtine prin integrarea relatiei (4.63):

1 Y
lmed

2n fi(t)d(OJt)
ap
Y

=-1

2n

EFfl.
f.J2u
ap
.

2
R .

. Xc

1 + ---2

. sin(OJt)d(OJ[)..

aJ
(},8

A
/'
,,/

a"
4&

as
a
0'"

4A
01

I ._'

.:1"".r0. .

., :;0-0 ..

.....

,;;

4.2.2. REDRESOARE MONOFAZA TE BIAL TERNANTA ,


Redresoarele monofazate bialternata se realizeaza in doua variante constructive: a) cu priza mediana ; b) in punte. in cele ce urmeaza se va face .. 0 prezentare succinta a celor doua tipuri de circuite, considerand consumatorul ca fiind 0 simpla rezistenta. o schema de redresare monofazata bialternata poate fi considerata ca fiind formata din doua circuitede redresare monoalternanta, avand circuitul de sarcina comun. Pentru a obtine 0 decalare de '180 a celor doua impulsuride curent prin sarcina, tensiunile date de cele doua surse trebuie sa fie decalate intre ele cu 180. Daca cele doua surse sunt doua infaliiurari secundare ale unui transfomator monofazatliii daca sfarliiitul unei infaliiurari este legat cu inceputul celei de a doua, se obtine schema de redresare cu punct median (fig.4.16,a ). Examinarea schemei din fig.4.16,a conduce la urmatoarele 6bservatii:

- curentii Tncele doua Tnfa~urari sunt pulsatorii ~i decalati Tntre ei cu 1800. , - curentii Tn Tnfa~urarile secundare ale transformatorului au aceea~i forma cu eei din diode;
,

- componentele continue ale curentilor prin Gele doua Tnfa~urari magnetizeaza miezul Tnsens opus, asUel Tncat magnetizarea rezultanta este data numai de componenta alternativ8. Dezavantajul principal al schemei cu punct n?ledian este ca Tnfa~urarea secundara a transformatorului este slab lJtilizata, ceea ce atrage dupa sine 0 putere de calcul mai mare pentru transformator. Daca Tn secundarul transformatorului seconect~aza 4 diode ca Tnfigura 4.16,b, se obtine schema de redresare In punte.

Din relatia (4.79) se observa ca prima armonica are frecventa de doua ori mai mare decat a tensiunii alternative de alimentare. Relatia (4.76) ne poate furniza, pe langa valoarea medie a tensiunii redresate, ~i posibilitatea calcularii valorii efective a armonicilor. Astfel, valoarea efectiva a armonicii de ordinul n se poate calcula cu relatia:

Un

'\/2

1 ~ an 2 + b 2 r;:: n
.

Intrucat, la foarte multi consumatori, alimentati, Tn c.c.,ce au ca , sursa dealimentare un redresor bialternata, lisecere sa fie alimentati cu 0 tensiune Tn care amplitudinea armonicilor sa fie cat mai mica, este necesar sa se cunoasca Tn.ce raport se afla valoarea medie redresata fata de amplitudineaarmonicilor. Cu aile cuvinte, este necesar sa se cunoasca raportul Un / USmed' In tabelul 4~1 este prezentat acest raport, pentru cateva armonici [7]: n 1 0 .2 0,47 3 0 4 0,0943 5. 0 6 0,0404

Un /US~ed

In tabelul 4.2 sunt date relatiile Tntre principalele marimi ale curentului ~i tensiuniila redresoarele monofazatebialternanta ... Se precizeaza ca tensiunea u2 = -fiu 2 sinw t reprezinta tensiunea la bornele sursei de alimentare a redresorului Tn cazul schemei de redresare Tn punte, pe cand Tn cazul schemei de redresare cu punct median reprezinta tensiunea jumatatiisecundare. Pentru calculul randamentului redresorului se determina, printr-un procedeu asemanator celui descris Tnparagraful4.2, puterile PCA ~i pc.c., In cazul redre.sorului cu punct median:

=U

Smed

c.e.

rc2 (Rir + RS)2

4U

2m

Rs

'

unde R/~ se calculeaza numai pentru 0 jumatate secundara. Puterea consumata de la retea este: ,

din Tnfa~urarea

.=

21.. . u
4 R ..
Ir

2 2m

e.A.

+ RS

Randarirentulredresorului

este:

p. 11=~=2
"

PeA

1 -081-' R. n 2 Rir + Rs 1+ ---.!:IRs .


R
s.

22

Deci, randamentul teoretic al redreSOfului bialternata este de redresorului mo doua ori mai mare decEit al ,noalternanta. ,

Marimea
. .

,.

Simbol'

Redresor cu punct median


.

Redresor'in punte
~

Valoarea medie Valoare efectiva Val. Efec-, tiva a armonicelor Factor de ondulatie Tensiunea inversa pe dioda

Usmed, Ismed

Tensiune --f2Uz
2-,-

Curent

-J2Dz 1 2--n
R

Tensiune --f2Uz
2--

Curent
z 2--7r

fiD

1 R

Us ,Is

U2

U21R

U2

Uz/R O,43Uz / R

Uel ,Ie.f

0,43U2
0,482
"
<

0,43U21R 0,43U2
0,482
-

r
UDinv

0,482

0,482 -

2.J2U2

2.J2U2

Pentru a obtine la bornele unui consumator 0 tensiune redresata cu factor de ondulatie mic, este necesara diminuarea componentelor alternative cu ajutorul unor circuite speciale, numite circuitede filtrare. Functionarea fHtrelor se bazeazape proprietatea bobinelor de a avea 0 rezistenla neglijabila pentru componenta continua a curentului redresat ~i pe proprietatea capacitatilor rl1ari, conectate in paralel cu sarcina, de a ~unta armonicile de ordin superior. Gradul de netezire 102

depinde de destinatia redresoarelor. Filtrele utilizate redresoarele de mica putere se Tmpart Tndoua categorii: - cu intrare pe inductivitate ; - cu intrare pe capacitate.

frecvent

la

Utilizarea unei inductivitati ca element de filtrare (fig. 4.17,8 ) se bazeaza pe proprietatea inductantei de a se opune variatiei curentului ce 0 parcurge. Inductivitatea Tnmagazineazaenergie Tnintervalul cand curentul este mai mare decat valoarea lu! medie~i cedeaza aceasta energi~ Tn perioada Tncare curentul scade sub valoarea medie. Daca Tn fig.4.17,8 se neglijeaza rezistenta transformatorului, se poate scrie:

L dt

di

+ Rsi = Uz
ce

(4.84)

Solutia ecuatiei diferentiale este prezentata grafic, pentrudiferite valori ale raportulu~ O)URs, Tn figura 4.17,b. Se observa Ca pe masura

~
(
Us

J..

"_
is
I

L Rs

u~

\
a)

as

b)

Fig.4.17. Redresor cu filtru inductiv: a) circuitul; b) efectul filtrarii.

acest raport cre~te, durata curentului depa~e~te tot mai mult 0 jumatate de perioada. Tensiunea la bornele sarcinii are aceea~i forma de variatie Tn timp ca ~i curentul.Forma ei pulsatorie, departe de a constitui 0 tensiune continua, este rareori acceptata ~i de aceea redresorul monoalternanta cu filtru L se utilizeaza foarte rar. . Tn schi~b, la redresorul bialternanta(fig.4.18) pulsatiile tensiunii de sarcina sunt mai mici. Reactanta O)L, Tmpreuna cu rezistenta de sarcina pot fi considerate ca formeaza un divizor de tensiune,

dependent de frecventa. Cu cat frecventa este mai mare cu atat este mai redusa componenta respectiva ce aJunge pe Rs. Tensiunea laie~irea redresorului bialternata este data de relatia: Us

= 2Usm
n

(1- 2 cos2m t - ~cos4m

too.) .

(4.85)

3:5

Componenta se transmite practic, integral, pe rezistenta Rs daca rezistenta bobinei este neglijabila. Daca se considera ca .armonicile de ordin mai maredecat dol se pot neglija, tensiunea pesarcinaeste:
U
s

2u 4u =~--~cos2mt

n.

3n

(4.86)

Neglijahd ~i rezistenta bobinei se obtine curentlJl prin sarcina:


1 s

2u (2)) = -- sm4usm--------------=---=--=--=--=cos mt - cp, 2 2 2 .nRs 3n.JR s+4m L 2m L


Rs a tensiunii. pe sarcina va fi:
.

(4.87

cp = arctg

Componentacontinua

:::2usm
Smed -

iar amplitudinea componentei alternative este:


uslmax

4usm = 3n

Rs .J R2 s + 4m 2L2'

Factorul de ondula1ie are expresia :

Uslmax . Smed

y- U

~3~R
'

Rs
2 S

+m

Daca se Tndepline!?te condltia ca mL Rs,'se

obtine:

s y=-_. 3m L

Se observa ca efectul de netezire cre!?te odata cu scaderea lui Rs. b) Filtru caintrare pe capacitate in paragraful 4.2.2,punctul e, au fost analizate fenomenele ce au . loc la functionarea unui redresor monofazat monoalternanta, care are ca sarcina un condensator Tn paralel cu 0 rezistenta. in Gele ce urmeaza se vor {ace referiri la efectul de filtrare al condensatorului, determinandu-se curentul maxim ce strabate elementul redresor !?i factorul de ondulatie. in figura 4'.19 este redata schema echivalenta, raportata la secundar a redresorului pentru intervalul Tncare conduce dioda. Forma curentului prin dioda este data Tn figura 'i 4.20, unde unghiul () se nume!?te unghi de deschidere. Unghiul 2(} este unghiul de c ~ conductie alcurentului. Din diagrama tensiunii U2 rezulta:
Fig.4.19. Schema echivalenta a redresorului cu filtru capacitiv.

Curentul mediu prin dioda este dat de relatia:

Imed

=, - If'
2n
=

n
-n

i2d(qJt) = -1 f i2d(mt)
non cosmt .

= -If

~
U2 -

U me d d(mt) = . .
Rir
(4.94)

I --f~ nR
ir 0

(U2m

U2m

cost)d(mt).

Efectuand calculele'rezulta:

Imed=~

ir

(sine-ecose),
u2m
s

unde Rir =RT


I

+ Ri.

Deoarece

- Umed _ med-T-R'
S

relatia(4.95) devine:

Fig.4.20. Diagrama aferenta figurii 4.19.

- e). (4.97) 1C Daca se cunoa~te rezistenta interna Rj a diodei ~i rezistenta RT a transformatorului se poate calcula unghiul [7]. Din schema echivalenta a redresorului rezulta: . u2 ...,. med u2m(cosco t - cose) U 12 = --------(4.98) Rir Rir
-!:!....

R.

= -(tge

Rs

Valoarea maxima a curentului se obtine pentru wt =0, adica: . u2m(l- COSe) 12m = ----(4.99)
>

Rir

care, cu ajutorul relatiei (4.95), devine:

sine - case Raportul i2m /1med este: i2m 1- case -=lC---Imed sine - e case

12m

1- case = lC-----Imed

(4.100)

(4.101)

Valoarea mare a acestui raporteste un dezavantaj al filtrelorcu intrare 'pe capacitate. Raportul cre~te 0 data cu reducerea unghiului e. Pentru =150 rezulta un raport egal cu 18,. ihseamna ca pentru a realiza un curent mediu de 0 anumita valoare ,Tntr-uninterval de timp scurt de conductie a diodei , trebuiesa treaca un impuls de curent de valoare ridicata. Pentru calculul factorului de ondulatie se considera ca incarcarea ~l descarcarea condensatorului seface dupa 0 lege Iiniara (figA.21). Amplitudinea tensiunii Iiniarvariabiledepecondensator este de 2LlU. Cantitatea de electricitate a condensatoruluicare se descarca peste Rs este:

FigA.21. Diagrama pentru u!?i i la filtrul capacitiv.

~q=2C ~U.
Daca seconsidera egal cu 1 : med

(4.102) descarcarea Iiniara, curentul este constant ~i


tiJ.

2C~U == I med(t3
t3 -t 2

Din figura 4.21 se observa ca:

27t-2e _
2n

de unde rezulta:

t3~t2=27r-2f)T=2(7[-f)).
27r .

(4.105)

.
,

Relatia (4.1.03) devine

. . 7r-f) !1U = lmed --

me

(4.106)

Ca factor de ondutatie, in acest caz,se considera raportul care va . fi cu ceva mai mare decat valoarea corespunzatoare definitiei riguroase a factorului de ondulatie data la inceputul capitolului. Seobtine valoarea:

!1U / Umed,

!1U, y=--=l
Umed

7[d me,

1 m C RSlmed
f)
"

7r --

f)

m RC

(4.107)

Pentru tln unghi de deschidere.

e mic, rezulta:
(4.108)

y ~ .

7r

-Rsm C

.'

De aici se observa ca factorul de ondulatie variaza Invers proportional cu capacitatea ~i reziste0ta de sarcina. La Rs = 00, factorul . de ondulatie este zero.

c) Filtru campus cu intrare pe inductanta


Unastfel d~ filtru este reprezentat in figura 4.22. S-au facut notatiile: ' - u's ~i Us- valoarea momentana a tensiunii. de intrare ~i ie~ire ;
. - U med

~i

U'med

valoarea medie a tensiunii la ie~ire ~i intrare.

is

u:

Us

Fig.4.22, Filtru inductanta, '

campus

cu

intrare

pe

ll;'ed

(JdJI

Se presupune ca filtrul este conectat la un redresor monofazat bialternanta. Se poate considera ca tensiunea u~.este data de relatia:

2u u' = ~ s n

~cosO)

4u 3n

(4.109)'

Pentru calculul curentului de sarcina se considera ca impedanta de intrare a filtrului este XL, deoarece aceasta este mutt mai mare ca ,inipedanta grupului format dinRs in paralel cu C. Amplitudinea componentei alternative maxime este:

i'l = 4u2m ~ =4u2m 1 = 2u2m . sm n XL 3n ' 20) L 3n 0) L

(4.110)

. Reactanta condensatorului estemult mai mica decat rezistenta , , de sarcina, astfel ca acest curent trece practic numai prin condensator, provocand la bornele lui caderea de tensiune:

X . 2 u2'm 1. u2m Us1m = lslm . C = 3n 0) L 20) C = 3n 0) 2 LC .


'1

(4.111)

Factorul de ondu..latie la ie~ir(3afiltrului vafi:

r = U med =3n

uslm

~m

OJ 2LC 2~m

1 60) 2LC

(4.112)

Eficienta filtrului se poate aprecia dupa raportut dintre factorul de onduiatiede'la ie~ire filtrului, y, ~i celde la intrare, y'.

r ,_ ------- ~ - u:lm _
U~ed

4u2m
_

2
3'

2u2m

(4.113)

n
y y -

/ ,_ 1

40) 2 LC

(4.114)

Relatia (4.112) arata ca factorut de ondulatie alfiltrului compus cu intrare pe inductanta este independentde rezistenta de sarcina. Component~ continua a curentului redresateste:

I d =Umed = 2u2m me R 'nR ' s s

(4.115)

relatia fiind dedusa in ipoteza ca se neglijeaza rezistenta transfomatorului, diodei ~i bobinei fata de rezistenta de sarcina. Pentru ca is sa nu devina zero. niciodata, este necesar sa se indeplineasca inegalitateal med > is1m' adica:

-->--1C Rs

2Uzm

2Uzm

sau

-->_.
Rs
3

OJ

31C OJL

Daca rezistenta de sarcina cre~te_(lmed scade ) peste 0 anumita valoare , inegalitatea nu se mai pastreaza ~i curentul is se va anula in anumite perioade de timp. Tnaceste momente bobina nu mai are efect de filtrare~i filtrul compus se comporta ca un filtru simplu cu intrare pe condensator. Dependenta tensiunii Umed in functie de curentul I med arata, in acest caz, ca in figura 4.23.COnform acestei caracteristici, filtrul se comporta ca un filtru simplu, .cu intrare p~ condensator, sub I med"min ,iar peste aceasta valoare ca un filtru cuintrare pe inductivitate.
FigA.23.Dependenta Umed = f(lmed).
'

Pentru a seasigura 0 caracteristica u~or cazatoare ~i in prima po'1iune ( la I<lmed,min ) ,se poate conecta, in paralel cu Rs, 0 rezistenta suplimentara, care sa consume in permanenta un curent ceva mai mare decat Imed, min Pentru reducerea, in continuare, a factorului de ondulatie al tensiunii redresate, se pot conecta doua sau mai multe filtre compuse in cascada (fig.4.24).

1"

u.;

Daca cele doua sectiuni de filtru conectate in cascada sunt diferite, atunci raportul factorilor de ondulatie de la ie~ire ~i intrare este:

Y2Y-

I '- ( . /

Y1 YrY2

II(

/)_

n-4

. C 4 co r-'4 1 CO
2

2LCX

XCI
LI

XC2
X
L2

(4.117)

. 2 2

Deci, pentru un filtru cu mai multe sectiuni Tn cascada factorul de ondulatie este:

Yn/Y

=-.- .... --,


XLI XLn

XCI

XCn

sau pentru filtre identice:

Yn

1 Y(4CO 2 L C )
I I

2 3 (4co

hcI)n

Pentru studierea functionarii unui redresor polifazat se fac urmatoarele ipoteze simplificatoare: - reteaua de alimentare este de impedanta interna nula ~i furnizeaza tensiuni de alimentare simetrice ~i sinusoidale ; - transformatorul de alimentare este simetric, fara pierderi in miez ~i in infa~urari, fara inductante de dispersie ~tfara curent de magnetizare ; - elementele redresoare sunt ideale, cu rezistenta la polarizare directa nula, rezistenta iofinita la polarizare inversa ~inu prezinta capacitati parazite. Vom lua in considerare un redresor polifazat cu secundarul in stea ~i se vor stabili 0 serie de relatii fundamentale, aplicabile ~i altor scheme. Tn figura 4.27 este schema de principiua unui redresor trifazat, cu secundarul in stea ~i primarul in triunghi. Formele de unda ale tensiunilor ~i curentilor sunt reprezentate pentru un numar de faze egal cu3. ' Pe baza ipotezelor admise, rezulta ca privind dinspre diode spre transformator, in circuit nu apare nici oinductanta, deci nu exista nici 0 cauza care sa se opuna comutarii instantanee a curentului redresat intre doua faze care' conduc in mod succesiv. Drept consecinta impulsurile de curent au fronturi abrupte. Dintre cele trei diode va conduce mereu numai una singura, ~i anume dioda al carei anod, la momentul considerat se gase~te la potentia1ul cel mai ridicat fata de punctul neutru, ales ca referinta. Dioda care conduce este echivalata cu
v

~Q..1 ~
L~, .0"

---U2.2.
~.~

t4.z

Ls

jJ

:J
~

I I

Fig.4.27. Redresor polifazat necomandat: a) schema electrica; b) formele de unda.

bn = F~2 [Sin(n I~_~nn 1m) + sin(n I~';trl

m)].

(4125)

Dezvoltand sinusurile din aceasta relatie, termenii doi ai dezvoltarii sunt zero, deoarece contin pe sinktr =0. Pentru amplitLidinea armonicii de ordinul " n " rezulta:
h:

-vWdn =-bn=

m~W2 1 1 . rc rc (1- n + 1+ n)sm m coskrc


22.

fW2 sinrc / m rc / m .
(4.126)

1 -n

coskrc

=-

n -

21

Udocoskrc,

in care cosktr = :f: 1. Valoarea relativa a diverse/or armonici componente, toate multipli intregi ale numarului de faze (n = km), se calculeaza cu relatia: .
dn 1------"--'-1

.J2u
UdO

2
2 ;

(4. 127)

n-1

Tntabelul 4.3 sunt date aceste valori. n =km (.fi UdrlUdO) Cum neste un multiplu intreg de m, in cazul unui redresor trifazat exista armonici de ordinul 3, 6, 9, 12 etc, iar la un redresor hexafazat armonici de ordinul 6, 12, 18, 24 etc. Rezulta caeste avantajos a se mari numarul de faze secundare,deoarece in acest mod scade continutul de armonici aJ tensiunii redresate. Ca urmare ~i filtrele de netezire pentru acela~i grad de pulsatii vorrezulta mai ieftine. Valnarea efectiva a tensiunii redresate; dacase alege originec;l argumentelor ca in figura 4.26 este
nlm

2
0,667

3
0,25

4
0,133

6
0,057

8
0,032

9
0,025

UdOef.

= :fc.J2u2cosmt)2d(mt)=U2
'" o .

m 2rc 1+ sin .
2rc m

Cand m ~

co,

m-7

lim UdOel
OO

= F2U2,

deci valoarea

efectiva

tensiunii redresate ca i valoarea ei medie tinde spre valoarea de varf a tensiunii de alimentare. _ Factorul de forma al tensiunii redresate este:

K _UdOel_
1- U
dO -

1+--. sm
2rc

m.

2rc

--smrc m

m-J2 . rc

Tn tabelul 4.4 sunt prezentate valorile factorului de forma al tensiunii redresate pentru cateva valori ale numarului de faze secundare. Tabelul4.4

2
1; 11

3
1,015

6 1 01

1-1

,-~-~3-

Former ~i \/alorile curentilor Tn elementele redresoare I In rezistenta de sarcina depindde natura sarcinii. Se deosebesc doua cazurilimita: Ls = co i Ls O. a) Ls=co. Considerand inductivitatea de sarcina de valoare foarte mare, curentul de sarcina rezulta constant, iar ,curentii prin diodele semiconductoare sunt sub forma unor impulsuri dr!3ptunghiulare. Valoarea medie a acestor impulsuri este:

1
Imed =--, 2rc

2nlm
0

J iad(mt)=-- 2TC J
0

2nlm

I Idd(mt)=-iL
m

Valoare efectiva a acestor pulsuri este rc 0 b) Ls =0. Pentru 0 sarcina pur rezistiva, forma de unda a tensiunii redresate corespunde cu forma de unda a tensiuniifazei secundare aflate Tnconductie. Valoarea medie i valoarea efectiva a curentului de sarcina rezulta din valoarea medie i valoarea efectiva a tensiunii calculate anterior:

lei

1 -2

j2nlm.
la

d(mt)

= '\1m r

Id,

- Udo _
med -

J2uz
Uz

-Rs m
_

sinn) m

- U dOe!
e! -

1+ m sin 2n . 2n m

4.3.2. FACTORUL DE UTILIZARE AL TRANSFORMATORULUI POLIFAZAT Transformatoarele redresoarelor, de~i s-a considerat ca sunt alime'ntate de la tensiuni perfect sinusoidale, dincauza prezentei elementelor redresoare pronuntat neliniare, lucreaza cu curenti nesinusoidali atat Tn primar cat $i Tn secundar. Puterea pierduta Tn Tnfa~urarile transformatorului gepinde de valorile efective ale curentilor. Factorul de utilizare 81 unui transformator este definit ca raportu/ dintre puterea uti/a transmisa sarcinii i puterea ap~renta a ace/ei Infaurari. Este de dorit ca factorul de utilizare al transformatoruluisa fie cat mai mare,deoarece Tn acest caz gabaritul ~i costul transformatorului sunt mici la 0 putere utila ceruta. in ceea ce prive~te factorul de utilizareal secundarului Tn cazul conexiunilor simple, cum ar fi cele cu secundarul Tn stea ~i tele Tn punte,este posibila 0 tratare generala a problemei ~i se poate determina numarul optim de faze secundare. Se va considera mai Tntai cazul redresoare/or cu secundaru/ In stea,iar apoi rezultatele se vorextinde ~i la redresoarele Tn punte. Puterea aparenta' a Tnfa~urarilor secundare ale transformatorului

8z;::: mU2Iz,
unde 12 este valoarea efectiva a curentului prin
0

(4.134)
faza secundara: (4.135)

Iz= Ie!

d = .j;;'

Puterea aparenta secundara este: 8z = .[;;;Uzld. Factorul de utilizare este:

(4.136)

K2 = ----!!:..Q. =
52

dO d

-/i,v

mV2Id

-J!:
2

m sin 1C ~ ...;2 .1C m = -,-J; sin- (4.137) mV2 re m

Se observa ca valoarea lui K2 depinde de m,deci prezinta interes determinarea numarului optim de faze, la care K2 are valoare maxima. Sederiveaza relatia de mai sus ~i rezulta:

1 .re ,1( I 1C --sm-~--...;mcos-' =0 2

2-[;;
re
in

m'

(4.138)

tg-=-'

277:
m se noteaza

Pentru rezolvare

Yl = tg-

1C

reprezinta grafic curbele Yl = f(m) ~i Y2 = f(m). Punctul lor de intersectie determina solutia ecuatiei (4.139) ~i furnizeaza valoarea optima a numarului de faze secundare, pentru care rezulta m opt = 2,69. Cum un transformator nu poate avea decat un numar Tntreg de faze, trebuie ales un>nulTlar apropiat de valoarea maxima a lui K2. Din . tabelul 4.5 se observa ca numarul optim. de faze este 3. m

~i Y2 =-.

2re
m

, ~i se

2
0,636'

3
0,675

4
0,636

6
0,551

12
0,399

K2

Di'i1cele prezentatepana acum se desprinde concluzia ca pe masura ce cre~te numarul de faze, cre~te valoarea medie a tensiunii redresate pentru 0 aceea~i valoare a tensiunii secundare a transformatorului, ceea ce constituieun avantaj. inschimb, din tabelul 4.5 se observa ca la cre~terea numarului de faze peste 3, se reduce factorul de utilizare al transformatorului, ceea ce constituie un dezavantaj major. Utilizand conexiuni speciale de redresare pot fi Tmbinate avantajele care decurg dintr-un numar mare cat ~i dintr-un numar mic defaze. solutie Tn acest sens 0 constituie redresorul trifazat in punte (fig. 4.28 ). Acest redresor este echivalent cu doua redresoare cu secundarul Tn stea, a caror ie~iri Sl,Jntconectate Tn serie.' Din aceasta cauza redresoarele Tn punte furnizeaza 0 tensiune redresata de

valoare dubla fa!a de cele doua redresaare componente. intrucat aceea~i infa~urare secundara alimenteaza, in modsuccesiv, cele doua redresoare componente, intervalul de timp de circula!ie al curentului in infa~urarile transformatorului este dublu tala de 0 conexiune cu punct median. Rezulta ca expresia factorului de utilizare al transformatorului, scrisa pentru transformatoarele cu conexiunea secundarului in stea ramane valabila ~i pentru conexiunile'in punte, fn/ocuind UdO cu 2UdO i

/2cu-fiI2,

ceea ce revine /a fnmu/tirea /ui K2 cu -fi.

Rezulta pentru

redresorul trifazat in punte K2 ;;:; 0,955. Se observa ca se ob!ine un factor de utilizare apropiat de unitate ~i are cea mai marevaloare ce se

id\
fl, lJ,

lilt ~, I'
t

poate ob!ina la un secundar de transformator al unui redresor. Factorul de utilizare al primarului transformatoruJui este definit de

K1

__

Pd~ __.-- do1d , U 81 ~U1I1

(4.140)

Tncare U1 ~i II reprezinta valorile efective ale tensiunii i ale curentului apartinand unei Tnfa~urari primare, m1 este numarul de faze primare (m1 3). . . Pentru factorul de utilizare al primarului trebuie determinata forma de unda a curentului primar, dupa care se poate trece la calculul valorii efective a curentului ~i apoi la calculul lui K2. 5e obi~nuie~te ca puterea de gabarit a transformatorului sa se considere media aritmetica a acestor puteri,~i anume [6]:

5 ;
gabarit

. - 51 + 52 _ Pd~ _1_ + ~ - 2 - 2 (K K)
1 2

4.3.3. CONECTAREA iN PARALEL A DouA REDRESOARE NECOMANDATE Pun~rea Tnpar-aiel a doua sisteme de redresare necomandate se realizeaza prin intermediul unei bobine de egalizare ( bobina interfaza) ~i are dreptscop obtinerea unei tensiuni redresate cu pulsatii mai mid decat tensJunile grupurilor luate separat. Pentru ilustrarea principiului conectar[i cu bobina de 'egalizare, Tnfigura 4.29,8 s-a considerat un montaj format din doua secundare Tn conexiune stea. Cele doua secundare 51 ~i 52 suntdefazate Tntre ele CLl 180. Sobina interfaza B absoarbe diferenta dintre tensiunile instantanee ale acestor grupuri. Pentru a evita magnetizarea Tn curent continuu a miezulu"i bobinei, cele doua grupuri trebuie sa livreze tensiuni redresate de aceea~i valoare medie. Tensiunea redresata a celor dOLla grupuri contine numai armonici de ordinul trei ~i multiplu de trei, care la cele doua grupuri sunt Tn opozitie de faza, deci tensiunea care apare pebobina ~i fluxul Tn miezul bobinei este de frecventa armonicelor de ordinul trei ~i multiplu de trei. Cele doua sisteme' secundare lucrand independent, fiecare dintre diode conduce pe un interval de 120. Tn figura 4.29,bsuntaratate formele de unda ale tensiunilor secundare ~i ale tensiunii redresate. Tensiunea redresata este data Tn orice moment de semisuma tensiunilor instantanee ale celor doua grUpuri, deci ca forma corespunde unui redresor hexafazat,la care Tnsa valoarea efectiva a tensiunii secYndare este redusa cufactorul

b)

FigA.29. Conexiuni cu bobina interfaza: a) schema; b) formele de unda ..

cos m = cos~ = -v3/2. Valoarea medie a tensiunii redresate, Tn


conditii ideale este:

r;:;

UdO =--v2U2cos-sm-=-2 n m m

m~

n.nJ3

1,35U2 =1,17U2,

(4.142)

adica este egala cu tensiunea de mers Tn gal a fiecaruia dintre cele doua grupuri. Acest rezultat este firesc, deoarece pentru componentele medii ale tensiunilor celor doua grupuri, bobina interfaza constituie un scurtcircuit, deci din punct de vedere al componemei medii, cele doua redresoare lucreaza Tn paralel. La mersul Tngol al redresorului bobina

interfaza iese complet din functie liii tensiunea redresatadevine cu tensiunea unui redresor hexafazat.

egala

4,3.4.1NFLUENTA RECTANTELOR $1 REZISTENTELOR DE PE PARTEA DE CURENT ALTERNATIV ASUPRA FUNCnONARII REDRESOARULUI POLIFAZAT , NECOMANDAT La analizarea fenomenelor din redresoarele polifazate idea Ie sau neglijat reactantele de pe partea de curentalternativ a redresorului, deci impulsurile de curentprezinfa fronturi abrupte. Tn realitate, prezenta inductantelor pe partea de c.a. nu permite obtinereade fronturi cu durata nula. Exista un interval de timp in care apareconductia simultana a doua faze succesive, numit intelVal de conductie. Tn 'figura 4.30 se prezinta secundarul unui transformator trifazat cu redresorul aferent. Reactantele' echivalente au fost , considerate in serie cu fiecare infaliiurare a secundarului transtormato'rului. La orice tip de conexiune a transformatorului, reactanta echivalenta care se considera in calcul este reactanta de , , comutatie, detinita ca reactantace se opune transferului instantaneu al curentului intre doua elemente redresoare, care conduc consecutiv. Elementele redresoare fiind ideale, rl3zulta ca in timpul conductiei simultane apare un scurtcircuit intre doua faze consecutive:
Ud -

U21

- Lc dial/ dt ' /

(4 .142) (4 . 143) .

Ud -

U22

-' Lc dia2/ dt . 7
_

-Adunand relatiile (4.142) liii(4.143) S8 obtine:


_U21 -U22 Ud 2

!~('. -'1a ) 2 dt 1a
I 2

Cum

ia1 +ia2 =Jd,

adica, Tn timpul conductiei simultane valoarea instantanee a tensiunii redresate este egala cu media aritmetica a valorilor instantanee a tensiunii fazelor care comuta.

Ul.l

k
Lc

.D"
Pz

~ ..
lOB

~
U2~

4:

D;

I.

Q.J

is

Ks ---e:J---~cI
(td

u,lf

'1tt

u~.$

FigA.30. Redresor polifazat necomandat cu Lc;tO: a) schema; de ulida.

b) formele

In figura 4.30 sunt redate formele de unda ale tensiunilor ~i curentilorde la acest redresor. Valoarea instantanee a tensiunii , redresate, Tn timpul comuta~iei este inferioara tensiunii fazei care conduce, deci ~i valoarea medie a tensiunii redresate scade, Intereseaza cum depinde unghiul de comuta~ie r de inductanta de comuta~ie Le. Din rela~iile (4.142) ~i (4.143), prin scadere seob~ine

~l

~2

dial dia2 dial =Lc( dt - dt) =2Lc dt .

(4.147) a

Alegand pentru originea timpului momentul egalariitensiunii doua faze consecutive, se obtine:
~l

= -F2IJ2(COSCO t +~)

-!iu2(COSCO
=

tcos~m

sinco tsin~), m
(4.148)

U22

=.Jiu

(cos'cot - n) m

.Jiu2(cosco t cos n + sin CO t sin n). m m


(4.149)

Relatia ,(4.147) d.evine --=

dial dt

'U

. 2l - U22 =- .Jiu2. smcotsm- n 2Lc Lc' m

Integrand aceasta ecuatie se obtine:

. -F2IJ2. n ' lal = coL sm m cosco.t + c .


c

La CO t

=0

ial

= Id

deci

-F2IJ2 . n I d =L . sm - + C , CO c m -F2IJ2 . rc C =Id --X--sm-m


; c

Curentul fazei 1, faza ce iese din conductie, are expresia:

. .f2IJ2; n lal=-x sm-coscot+ld-X em,

.f2IJ2 . n sm-=Id-X em.

.f2IJ2
c

. n (l-coscot)smm
(4.154)

cosy = 1Cu ajutorulacestei prin diode:

XI

.J2u2

c d

sinm

(4.156)

relatii se pot, acum, gasi expresiile curentilor

1- cosm t )1d, -cosy 1- cosm t ia2 = 1- cosy 1 d'


ia1 = (1-1
Daca se cunoa~te valoarea unghiului de Gonductie, se poate determina cu' cat scade valoarea medie a tensiunii redresate. Din diagrama tensiunilor se observa ca diferenta Tntre.tensiunea redresata, Tn lipsa ~i Tn prezenta comutatiei, este: U22 + U21 u22- U21 Ux = U22 - ud = ~22 2 2

~i tinand cont de relatiile (4.148) ~i (4.149) se obtine:


Ux

=.flu 2 sin !!- sin m t .


m .

Valoarea medie a acestei tensiuni este

U'x = m

uxd(mt) = m .J2u2 sin n sinmtd(mt) 2n 0 2n mo . m..J2U2 . n UdO. = 2n sm m (1- cos y) = T(1~ y). cos

=,

inlocuind, aici, pe cos

din relatia (4.157), se obtine:

x -

~u dO

XJd
.

2.fisin-

n
m
redresate

Tinand cont de expresia valorii medii a tensiunii exprimQta prin relatia (4.122) se gase~te ca Ux

= 2n

Xc1d

(4.163)

Prin urmare, valoarea medie a tensiunii redresate, cand se tine conl de procesul de comutatie, este:

m Ud =UdO -Ux =UdO - 2nXJd.

(4.164)

Se observa ca tensiunea la pornele iriductantei de comutatie cre~te odata GU numarul de faze. De aici, rezulta un alt neajuns al cre~terii numarului de faze al secundarului, ~i anume diminuarea valorii medii a tensiunii medii aplicate.

4.4.CARACTERISTICA EXTERNA A REDRESOARELOR NECOMANDATE


Caracteristica externa a unui redresor reprezinta dependenta tensiunii de ie~ire de curentul de sarcina. Reducerea tensiunii redresate de la mersul in gol la mersul in sarcina se datore~te caderii de tensiune reactiva $i caderii de tensiune rezistiva, aceasta din urma fiind considerata de obicei inclusa in tensiunea de sarcina. in aceste conditii, panta caracteristicii externe este determinata de caderea de tensiune .reactiva. Daca in redresor nu se produce conductia simultana a mai mult de doua faze succesive, caderea de tensiune reactiva estedirect proportionala cu curentul de sarcina. in acest caz, integrala de timp a tensiunii absorbite pe durata comutatiei de catre inductanta de comutatie este egala cu produsul dintre valoarea curentului comutat ~i . inductanta de comutatie. Crescand curentul de sarcina peste 0 anumita limita, are loc suprapunerea intervalelor de comutatie a mai multor faze succesive, iar comutatia dintre doua faze grabe~te intrarea in conductie acelei de a treia faze. . Tn aceste conditii relatia (4.164) stabilita pentru caderea de tensiune reactiva ramane valabila redresoarelor monofazate, iar pentru redresoarele. polifazate, numai in conditiile cand conduc simultandoar doua faze consecutive. Pentru cazul conductiei simultane a mai mult de , doua faze, incadrarea matematica a proceselor este destul de complicata. Vom determina caracteristica externa. pentru doua tipuri de redresoare.

Tnfigura 4.31 sunt prezentate schema de principiu ~i formele de unda pentru un redresor monofazat bialternanta. Presupunem 126

tensiunea in secundar cu polaritatile fara paranteze. inseamna ca intra in conductie dioda D1, curentul prin ea nu cre~te bruse, are 0 viteza de variatie fin'ita, in functie de valoarea inductivitatii Le. in acela$i interval

.{]I.

se afla in conductie ~i dioda D2 al carel curent . asigurat de tensiunea c~eata de inductivitatea Le. in intervalul' de comutatie, tensiunea redresata este egala cu semisuma valorilor instantanee ale tensiunilor fazelor care comuta, deci in cazul de fata , egala,cu zero. Valoarea medie a tensiunii fedresate este:

Ud=UdO-Ux'

(4.165)

unde UdO este valoarea medie la mersul in gol, iar Ux este caderea de tensiune reactiva. Pentru r 1r, valoarea medie a tensiunii este egala cu zero, ea se pierde sub forma de cadere de tensiune reactiva, curentul de sarcina fiind curentul de scurtcircuit

m
Ud =UdO ~ 2rcXidsc =0,

m UdO = 2rc XJdsc'

(4.166)

Raportand aceasta relatie1a expresia caderii de tensiune reacti\ta in cazul comutatiei simple, data de relatia (4.163) ~i atribuind indicele " t " curentului de scurtcircuit , obtinem:

m -..- Xc Idsct
2n

m -XJd' 2n'
Idsct =ld
--.

UdO Ux

relatie prin care sedefinel?te carentul de scurtcircuit teoretic ldscf al redresorului. Caracteristica externa a redresorului este de forma Ud =UdO -Ux' (4.168)

iar tinandseami3 de teoretice a curentului rezulta

definitia valorii de scurtcircuit

Fig.4.32. Caracteristica externa pentru redresorul din fig.4.31.

ceea ce reprezinta ecuatia unei drepte (fig. 4.32 ) l?i totodata caracteristica externa normata a redresorului monofazat. , Redresorul monofazat in punte are 0 comportare similara cu cel prezentat mai sus, in timpulcomutatiei tensiunea redresata este egala cu zero.

La acest redre.sor crescand curentul de sarcina, laun moment dat, in timp ce comutatia dintre doua faze inca nu s-a terminat, intra in conductie cea de-a treia faza, mai devreme decat momentul in care'

128

tensiunea ei egaleaza tensiunea fazei precedente. Apare conductia simultana a trei faze, deci toate cele trei faze sunt scurtcircuitate ~i tensiunea de ie~ire este nula, tensiunile celor trei faze swit absorbite de inductante/e de dispersie ale acestor faze. . La valori mici ale curentului de sarcina la care apare conductia simultana numai a doua faze, inductanta de comutatie acumuleaza energia redusa ~i durata de conductie est~ destul de sc~rta, astfel indH curentii faze/or care urmeazasa intre in conductie pot atinge valoarea curentului mediu La valori mari ale curentu/ui de sarcina, acest lucru nu semai intamp/a ~i curentii de faza incep sascada inainte ca sa fi putut atinge nivelul lui i~ acest caz in caracteristica externa' a redresoru/ui se produce 0 discontinuitate de panta, laacea valoare a curentului de sarcina la care impulsurile de curent de faza tocmaiating nivelul curentului mediu redresat, scaderea caracteristicii extern!3 fiind mai mica dincolo de aceasta va/oare critica. Vom analiza, in continuare, separat ,cazul Iimita ~i cazul in care curentul de sarcina are 0 valoare mai mare decat curentul de sarcina critic. I Tn figura 4.33 - este reprezentata schema de principiu a redresorului impreuna cu formele de unda corespunzatoare valorii critice a curentului de sarcina. La momentul A tensiuneafazei 2 este mai mare decat semisuma tensiunilor fazelor 1 ~i 2, deci apare curentul ia2, care porne~te de la zero. Curentu/ fazei 1, care a atins valoarea sa maxima incepe sa scada, deoarece tensiunea fazei l' devine acum mai mica decat semisuma fazelor' care col11uta. Tncepand cu momentul A, tensiunea redresata este semisuma teFlsiuniior celor doua faze .care comuta, iar in punctul B aceasta tensiune trece prin zero. Tntrucat incepand cu momentul corespunzator punctului B, tensiunea fazei 3 depa~e~te tensiunea redresata, se deschide ~i dioda D3 ~i faza 3 incepe sa debiteze. Se gasesc in conductie acum toate celei trei faze, existand un scurtcircuit prin cele trei diode, iar tensiunea redresata este nula. Admitand ca curentul redresat este perfect continuu ~i deoarece curentul redresat este ega/ inorice moment cu suma ce/or trei curenti de faza ia1 + ia2 + ia3 =Id. (4171) Derivand ~i inmu1tind cu Lc relatia de mai sus rezulta

'd.

'd.

L dial +L C dt.
2-0.1

dia2 -+ L dia3 = O dt C ,dt

Totodata, inorice moment (4.173) Ultimele doua relatii nu sunt compatibile decat daca tensiunea redresata este nula in timpul conductiei celor trei faze, altfel ipoteza cu. privire la simetria tensiunilor de alimentare nu ar mai ramane valabila. in momentul C curentul fazei 1 se anuleaza, ramanand in conductie fazele 2 ~i 3, iar tensiunea redresata sare brusc de la zero la valoarea corespunzatoaresemisumei tensiunilor fazelor aflate in conductie. in aceste conditii; tensiunea fazei 3 fiind inferioara tensiunii redresate, curentul ia3 care a pornit din punctul B incepe sa scada, iar

+ 2-0.2 + 2-0.3 = O.

FigA.33. Redresor trifazat cu secundarulln regimul critic.

stea cu formele de undapentru

curentul ia2 continua sa creasca. in punctul D, corespunzator egalitatii tensiunii fazelor 2 ~i 3, curentul fazei 2 atinge valoarea sa maxima, egala cu Id. in consecinta, curentul ia3 ,trebuie sa fie egal cu zero, deoarece su'ma tuturor curentilor este egala cu Id. Din acest moment curentul ia3 cre~te din nou ~i incepe perioada principala de conductie a fazei 3.

Tn figura 4.33 aria 81, data de integrala de .limp a tensiunii pe care 0 absoarbe inductanta de dispersie a fazei 2,corespunde variatiei curentului ia2 dela zero pana la Id, iar aria 82 coresplinde scaderii acestuicurent de la Id la zero. Aceste doua variatiifiind egale, rezulta

ca 81 = 82.

in figura 4.34 sunt reprezer'ltate formele de unda corespunzatoare cazului cand valoarea curentului de sarcina depaete valoarea curentului critic. in acest caz, curentul fazei 2pornete tot in momentul Tn ~are tensiunea acestei faze depae~te valbarea mediea tensiunii fazelor 1 i 2, adica in momentul cand- tensiunea fazei 2 devine pozitiva. Oar acest curent nu se mai anuleaza Tn momentul egalitatii tensiunilor fazelor 1 i 2, caci Tn acest moment, din cauza conduttiei simultane a celor trei faze, tensiunea redresata este zero. in , momentul A faza 3 iese din conductie, raman Tn conductie , , fazele 1 i 2,
'.

eor
marE1dec~t cel critic.
.

.FigA.34. Formele de unda pentru un curentmai

valoarea tensiunii redresate sare brusc de la 'zero la valoarea medie a tensiunii acestor douafaze. in situatia considerata impulsurile decurent apar Tn momentul trecerii prin zerospre valori pozitive ale tensiunii fazelor care apartin,

iar inmomentul in care ele se termina, apare. impulsul tensiunii redresate. Impulsurile curentilor de faza au 0 GkJratamaxima in cazul unui scurtcircuit la ie~ire, cand tensiunea de ie~ire estezero. Din figura 4.34 reiese caidurata maxima a impulsurilor de curent este de 3600, corespunzator valorii f3 =0. Valorile curentilor din figura 4.34 se pot determina cu ajutorul unbr integrale de timp ale tensiunilor asociate. in punctul B, cand ia1 = =O,curentul de sarcina este egal cu suma curenti10r ia2~1 ia3. Valoarea instantanee a curentului ia2, in acest moment este proportionala' cu integrala de timp a diferentei de tensil,me.dintre faza. 2 ~i sarcina, socotitade la momentul 0 pana la momentul B, deci este proportionala cu suprafata 81 + 82 - 83 din figura. Valoarea curentului ia3 in momentul Beste egala cu cea a curentuluiia2 in momentul A, ~i este proportionala cu suprafata 81. Curentul de scurtcircuit tebretic 'ct..sct corespunde integralei de timp a tensiunii totale disponibile in decurs de o' perioada, care este prop0rtionala cu suprafata marginita de curba tensiunii unei faze intre doua momen~ consecutive de egalitate ale acestei tensiuni cu tensiunile fazelor invecinate (figA.34). , Tinand seama ca variatia curentului printr-o inductanta este proportionala cu integrala de timp a tensiunilor la bornele inductantei, pentru raportul dintre curentul de sarcina ~i curentul de scurtcircuit teoretic, din figura 4.34 se gase~te:
240 o- f3

-.!L_
Idsct

1~

1200

sinw td(w t) -

2' J sinw
O'

td(w t) +

f sinw td(w t)

f3

9~0

2 J sin w td(w t)

. =2(1 + cos !3) .


Pentru raportul dintre tensiunea medie redresata ~i tensiunea medie in gol, dinfigura 4.33 rezulta:

.J3

30

-2 sinw td(w t) o
9

11

1 2J3(l-cos!3).

2 ]sinw td(w t)
30

impar1ind relatia (4.174) cu

.J3

~i Tnmu1tind relatia ( 4.175) cu

rezulta ecuatia caraeteristicii externe a redresorului pentru valorile curentilor de sarcina mai mari decat valoarea critica:

.J3 ~i Tnsumandu-Ie

r:;Ud 1 Id -...;3-+---=1. U dO .J3 I dsct

(4.176)

in figura 4.35 a fost reprezentata caracteristica externa normata a redresorului trifazat necomandat. Se observa ca valoarea reala a curentului de scurtcircuit la acest redresor este superioara valorii teoretice a curentlllui de scurtcircuit, spre deosebire de redresorul monofazat, la care aceste doua valori coincid. ud

lido

~c
Fig.4.35. Caracteristica externa normata a unui redresor trifazat cu secundarul in stea.

.Id

cu

4.1.8e da un redresor monofazat, necomandat, bialternanta, priza mediana(figA.16,a); Transformatorul ~i diodele sunt 133

considerate elemente de circuit ideale. Tensiunea de alimenfare este Ut=220V ~i are frecventa f= 50 Hz. Raportul de transformare este NtlN2 =2/1,iar circuitul de sarcina are Rs=10 n, Ls =00.Se cere: a) sa se reprezinte grafic urmatoarele marimi: us,is,uo,io, . curentul Tnprimar it, curentul Tnsecundar i2; b) sa se calculeze USmed,lsmed,lOmed,l2ef,ltef, Udinv,max. . 4.2. Pentru redresorul monofazat bialternanta Tn punte din fig.4.16,b se cunosc U2=220 V,f=50 Hz,Rs=10 n, Ls=oo.Se cere: a) sa seireprezinte grafic marimile us,is,io,uo, curentul absorbit de punte i2; b) sase calculeze Usmed,lsmed,lomed,12ef,Udinv,max. 4.3. Se ponsidera redresorul monofazat, bialternanta, Tn punte din figura 4.36, Gare alimenteaza un circuit de sarcina R-L. Se cere: a) sa se traseze formele de variatie Tn timp ale marimilor

. c) sa se calculeze unghiul de comutatie y. Se dau: U2=11 0 V, Rs=5 n, f=50 Hz. Sevor analiza cazurile:

1. Ls=O; Ld=O; 2. Ls=oo; Ld=O;


3. Ls=oo;Ld=2 mHo
i2

4.4. Pentru redresorul din fig.4.37 se cunosc Up=100V, f=50 Hz,


Rs=10

n,

n=1 :1, L(1=10 mHo Se cere:

FigA.37. "

a)sa se reprezinte grafic us, is,iP,iD; b)sa se calculeze valoarea medie a curentului prin sarcina. 4.5. Un redresor necomandat, monofazat, bialternanta, cu punct median debiteaza pe 0 sarcina R-E. Sa se determine valoarea medie a tensiunii redresate, data se cunoate valoarea efectiva a tensiunii secundare de 100 V i Eo =70,5 V (figA.38). Transformatorul i diodele suntconsiderate elemente de circuit ideal.

~II
,

alimenteaza' un circuit rezistiv-inductiv, in care inductanta sarcinii are valoare mare(figA.27). Tensiunea pe 0 faza in secundar este de 220 V, iar curenful mediu redresat este de 10 A. Se cere: a) sa se reprezinte grafic formele deunda ale curentilor prin diode, tensiunea redresata i tensiunea inversa pe 0 dioda redresoare; b) sa se calculeze valoarea medie a tensiunii redresate, precum i valorile maxime ale tensiunii i curentului la care este supusa o dioda redresoare.

4.6. Un redresor trifazat, necomandat

4.7. Un redresor trifazat necomandat alimenteaza un circuit rezistiv cu Rs=10 Q. Daca una din sigurante se arde, sa 5e gaseasca care este forma de unda a tensiunii pe sarcina, cunoscand ca tensiunea pe 0 faza In secundar are valoar~a efectiva de 220 V. Sa se calculeze Usmed,lsmed,lomed (fig.4.39). 4.8. Un redresor hexafazat necomandat alimenteaza un circuit ,- rezistiv-inductiv cu un curent constant de 20 A. Valoarea medie a tensiunii redresate este 100 V. Sa se determine curentii din primarul ~i secundarul transformatorului de alimentare, tensiunea de Iinie In primar fiind de. 380 V(fig.4.40).

D1 D2 D3 D4 DS D6

Rs

is

4.9. Un redresor trifazat, necomandat, In punte trifazata alimenteaza bin circuit rezistiv-inductiv (4.41). Sa se traseze forma de variatie In timp a tensiunii redresate, a curentului printr.:.o dioda ~i a

curentului de faza din secundar. Sa se calculeze valoarea efectiva a curentului din secundar, a unghiului de comutatie y, daca: U2=220 V, Xc=0,3 n, Rs=10 n Ls=iXJ. Diodele sunt ideale, iar rezistentele infa~urarilor transformatorului sunt neglijabile.
J

4.10.Un redresor trifazat, necomandaf cu secundarul transformatorului in conexiune stea alimenteaza un circuit rezistivinductiv (fig.4.30). Se cunosc urmatoarele marimi: - valoare medie a tensiunii redresate Usmed=200 V; - valoarea medie a curentului de sarcina Ismed=100 A; - f=50 Hz; U2=220V, y=15 .. Sa. se calculeze valoarea rezistentei Rs~i a inductantei Lc, considerand ca infa~urarile transformatorului au rezistenta neglijabila, iar caderea de tensiune pe diode in stare de conductie este de asemenea neglijabila.

1. G. Seguer, L ' electronique'de puissance, Dunod, Paris,1985. 2. M. Girard,Electronique industrielle, Mc. Graw - Hill, 1987. 3. V. Popescu, Electronica industriala, vol I, Institutul Politehnic n Traian Vuia " Timi 0ara, 1983. 9 4. S.B.Dewan, AStranghen, Power semiconductor circuits, John Wiley &Sons. Inc., 1975. 5. A Ke1emen .a., Mutatoare - Aplicatii, Ed. Didactica 9.i Pedagogica, Bucljre9ti, 1980. . 6. I. Ponner,Electronica industriala, Ed. Didactica 9i Pedagogica, Bucure9ti, 1972. 7. I. Dan, A Moseanu, Redresoare cu semiconductoare, Ed. Tehnica, Bucure9ti, 1975. 8.N. Mohan 9.a., Power electronics: Converters, Applicationsand Design, John Wiley & Sons, Inc.,1989. 9. J. G. Kassakian 9.a., Principle of power electronics, Addison Wisley Publishing Co., 1991. ' 10. B.K. Bose (Ed), Modern power electronics - Evolution, Technology and Application, IEEE Press, 1992. 11. C.W ..Lander, Power electronics, Third Edition, Mc Graw - Hill Book Co., 1993. 12. R.E. Tartler, Solid - state power conversion handbook, A WHey - Interscience Publication - John Wiley & Sons, Inc., 1993. 13. B.K. Bose, Power electronics and a.c. drives, Prentice Hall,1986. 14. H. Buhler, Traite d 'electricite - Electronique industrielle 1, Edition Georgi., 1989. . 15.V. Popescu 9.a., Electronica industriala - culegere de probleme, IPTVT, Timi90ara,1990.

Exista foarte multi consumatori, alimentati Tn curent continuu, care necesita ca tensiunea' de alimentare sa fie reglabila. Tn prezent eel mai raspandit mod de reglare a tensiunii de ie~ire a unui redresor este cel prin controlul de faza altiristoarelor, Tntrucat asigura un reglaj continuu al tensiunii redresate de la zerola valoarea maxima, fara pierderi importante de putere activa. Redresorul comandat, Tn func!ie de valoarea unghiului de comanda al tiristoarelor, permite, de obicei, circula!ia de putere dinspre sursa de tensiune aiternativa spre consumatorul de curent continuu. Exista, Tnsa, momente Tn functionarea unei astfel de instalatii, cand Tn , , functie de unghiul de comanda circulatia de putere poate avealoc dinspre partea de c.c. spre partea de c.a:, cucondl!ia sa existe 0 sursa de energie Tn partea de c.c. a consumatorului. Acest proces este cunoscut sub numele de inversiune ( inversion ), iar circuitul care func!ioneaza Tn acest Tn fel poarta numele de invertor cu comanda In faza (phase - controlled inverter).
" .

5.2.1.REDRESOARE COMANDATE

MONOFAZA TE, MONOAl TERNANTA,

Tiristorului T din figura 5.1 i se aplica 0 tensiune de comanda Tntre grila ~i Gatod la mt ::::a. Se va stabili un corent prin tiristor i rezisten!a de sarcina atata timp Gat tensiunea Tn anodul tiristorului este pozitiva Tnraport cu catodul. CurentulTn circuit este:

.,,
\

tn
\ l

~ ~ ~~ Fig.5.1. Redresor comandat cusarcina rezistiva ~i formele de unda

~re~.
1

. -!iu2
=
Rs

smm t.

pentru a < m t < n . Valoarea medie a tensiunii la bornele rezistentei de sarcina este:

USmed=2n

IJ '\J2U smmtd(mt)= .~.. .


2

.,J2U2 2n(1+cosa),

(5.2)

Imed =

J2uz .
Rs

(l + cos a) .

Valoare efectiva a tensiunii pe rezistenta de sarcina este:.

Us

= --.

IJ7<
0

2n

(J2Uzsmm

t)zd(m

.'

t)

J2u Z .
2

1- a +sin2a n 2n'
(5A)

1- a + sin2a . n 21C

ku

= .s
U Smed

Circuitul de redresare este prezentatin figura 5.2. Comanda tiristorului se face la un unghi O)t = a. Pe durata de conductie. a tiristorului este valabila relatia: L-

di

dt

= '\I LUz

~2

. smm t, .

(5.7) ne furnizeaza

care integrand-o l?i punand conditia ca la cqt '=a, i=O expresia curentului prin tiristor, ca fiind:
1

. = J2u.. z
mL

( cosa -

cQsmt
0

(5.8) deplasata pe

Curentuldin circuiteste verticala cu cantitatea

functie cosinusoidala,

...
=

10 =

J2uz

.cosa mL .

(5.9)

,. Din. relatia (5.8) se observa ca curentul se anuleaza, din nou, candO) t 2Jr- a, rezultand ca durata de conductie a tiristorului pe 0 141

Valoarea medie a curentului prin circuit este:

1
lmed

2rc - a

= --

2n

.J2u 2

--(cosa mL

- cosmt)d(mt)

.J2u
2 .

nmL

[(n - a)cosa

+ sin a].

Tensiunea pe sarcina variaza identic cu tensiunea de alimentare (neglijand caderea de tensiune pe tiristor ) atuncicand tiristorul este in conductie ~ise anuleaza 0 data cu blocarea acestuia. Datorita faptului ca durata de conductieeste simetrica fata de mijlocul perioadei, valoarea medie a tensiunii este nula. Ariile 81 ~i 82 suntegale ~i

USmed
."

= O.

(5.11)

c)Redresor cu sarcina mixfa R-L-E in figura 5.3 se prezinta circuitul redresor ~i formele de unda aferente. Din primul grafic se observa catiristoful poate fi comandat numai cand tensiunea Uz > E, adica cand ao <mt < n - ao , (5.12) Curentul va variadupa legea data de relatia (4.35),cu observatia ca in acest caz a corespunde momentului amorsarii tiristorului ~i nu momentului cand Uz =E. in mod similar se poate obtine ecuatia transcendenta:

(ml coscp)- sin(a + Y- qJ) (m / coscp)- sin(a- cp)

"

= e-yltgrp
,

'

din care rezulta unghiul de conductie r ~i unghiul la care sestinge tiristorul, at = a + y. Pentru un circuit dat,fjJ are 0 ?lnumita valoare ~i din relatia (5.13) rezulta
0

familiede

curbe y = j (m), cu parametru a:

in figura 5.4 sunt trasate aceste curbe pentru

cp=n /6.

Linia

intrerupta ne arata ca nu se poate comanda tiristorul atata timp cat Uz < < E, adica pentru a < ao nu este posibila conductia. Curba linie-punct indica Iimitateoretica de functionare, peste care se pierde controlul tiristorului, cand curentul poate cre~te la valori foarte marL Interpretarea fizica a acestui fenomen poate fi facuta cu ajutorul figurii 5.5, unde s;.a 143

reprezentat 0 t.e.m. negativa. Daca inductivitatea circuitului are C? astfel de valoare incal curentul nu poate scadea la zero Tnainte de atmax, tiristorul se va bloca, debarece t.e.m. il polarizeaza direct, din nou. Curentul trebuie sa se anuleze inaintealui .at max, pentru a rezulta 0 durata mai mare de polarizare inversa, decat cea derevenire a tiristorului: R

l!u~.====:LT.. -T.
S .

lol.r
I

Fig.5.3. Redresor comandat cu sarcina R -L - E.

(X t

max =

. E 2 n - arcsm r;:;

-v2U2

iar
(Xtmax-(Xt

OJ

Valoarea medie a curentului se calculeaza . cu relatia: ,

Fig.SA. Familia de curbe

r = f(m).
(5.16)
grafic valoarea medie a

1
lmed = -

a+y

2n

f
a

i(OJ t)d(OJ t).


5.6 'se reprezinta

Tn figura curentului raportata la ale unghiului a.

..Jiu 2 I Z

in functie de m, pentru diferite valori

Considerand ca amorsarea tiristorului se face la un unghi OJt a (fig.5.?), expresia curentului prin sarcina este similara cu cea data de relatia(4.43): (J, lmer:l
t-

60 +-1';

Vi~!t.

~f
Ct.J

q9

I~

t flt 8 ~['\
.1\
'1

.'

, .,

:OD
')0'
\ \~

d\
LL

~ I. II II
I t

.~
"'I

:-"i

;'lil""i

2I

----rl
.If

II

- ~"D. P~" - ~. "


}a.

~~ \

.1\

~,
r\.
I'...

..\

II
r

.., ~~
""l

. ,

....
....

"-

..

....

r"'"

!"or..

...

~ ~ " -I r-.. ~
1'--

.I

ITi ..,.

Fig.5.5. Diagrama pentru t.e.m. negativa.

. =.-J2u 2 .( smOJ . ,
R E .

t -

m ,

m=

-J2u = sma o'


2

Unghiul de comanda al tiristorului poate fi cuprins Tntre

ao < a < Tr-ao , iar unghiul de conductie:

(5.18) (5.19)

y = aT - a = n -. ao - a .

Valoarea medie a curentului de sarcina este:

1 n--,a-fiu
Imed = -. -

2n a R -fiu 2cosex + cosex 0- men - ex 0- ex) R 2n

(sinmt - m)d(mt) =

Din figura 5.8 se poate determina unghiul de conductie al tiristorului Tnfunctie de tensiunea electromotoare raportata m, avand ca parametru unghiul de comanda a . 148

Se observa ca la m < a tiristorul poate fi amorsat ~I In semialternanla negativa, deoarece t.e.m. a sarcinii poate polariz;a direct tiristorul. Datorita faptului ca sarcinaeste pur rezistiva;linia punctata .trasata la m=-1 reprezinta limita dintre funclionarea controlata cu curent intrerupt ~i funclionarea necontrolata, cand curentul persista tot timpul in circuit. .

Principalele forme de unda ce caracterizeaza acest redresor sunt prezentate in figura 5.9. Expresia curentului ce se stabile~te prin circuitul de sarcina se deduce in mod asemanator ca la redresorul monofazat, necomandat, cu deosebirea ca in cazul de fala a reprezinta uhghiul la care se comanda tiristorul. Relalia (4,53) ramane valabila ~i in acestcaz:
~ t

1 =.

. .[iu2
Z'

cosa - cosOJt-

m(OJ t -a)).
~~
..

. I

Us

prin
OJt

(5.21 ) Conductia curentului tiristor inceteaza la a+ y. Relalia (5.21)

devine:
toe

my

= cosa

- cos(a + y),

(5.22) iar ariile S1 ~i S2 suntegale. in figura5.10 sunt trasate curbele ce ofera dependenla unghiului de m, pentrudiferite valori ale unghiului de comanda

Fig.5.9. Redresor cu sarcina L.-E

149

360

I.
1\

.,v
\ :\ 0

ac

=0

320
~80 2'10
"

Ii' \'l~~ \ \
'"

15

1:":1....--"",300

2()O
A

.\
I\.

'\

, I'. I'\.L' "

"' ."" '"

'\.

l . I
""'"

120
..

IJ(J

+to

/I' '" ~ ............ "" , " .." I'~" "'" .... ~"-I " I''"... !" .. '" "r-.,
~ .0,,"
""

..... ~~ ~ ~"!I.

.r-....
""'"

,"'-

I"":_~;'"

'"

....

. 1'1
~o

"'"

1-....

"

'"

1"0..

...

f"'.

1"\

r-...:

J l"J

""-

....

""-

1'1'...

I'I'\:
""

in prezenf eel mai raspandit mod de reglajal tensiunii de ieire a unui redresor polifazat este eel prin eontrolul de faza al tiristoarelor, intrueat asigura un reglaj eontinuu al tensiunii redresate de la zero la valoarea maxirria,farapierderi de putere aetiva.

in functionarea redresoarelor deosebesc mai multe situatii:

polifazate.

comandate

se

~)

UZlo

!-e
Le

~.ll

~ 7.i

la.,

Ls
tI.

..e,

in figura 5.11 este prezentata schema unui redresor trifazat cu secundarul in stea. Comanda elementelor redresoare. $e face la acela~i unghi socotit din momentul egalitatii tensiuniide Pl3 doua faze consecutive. Datorita inductantei de sarcina devaloare foarte mare, circulatia curentuluiprin tiristorul aflat in conductie se ml3ntine pana in momentul comenzii tiristorului urmator, chiar daca tensiunea fazei aflate in conductie devine negafiva. Inductanta,opunandu-se variatiilor
, ... I

151

de curent, genereaza o.tensillnede autoinductie,care Insumata aJ tensiunea fazei care conduce mentine cirCulatia curentului Tn circuit. , , Rezulta ca daca comanda tiristoarelor se face dupa anularea tensiunii metor care @ucondus, Tncomponenta tensiunii redresate apar pOr1;iuni negative. Valoarea unghiului de comandala care apare aceasta situatie se nume~te unghi Iimita ~i este egal cu:
alim=-~-'

(5.24)

2 m Alegand originea timpului ca In figura, valoarea medie a tensiunii redresate este data. de relatia:
-.-+a
7f

U d Oa = -

mS
7f

2n

-v 2U 2 COS OJtd (OJt) =:=

r;:;

..

J2u2 n

m sm m

= U dO cos

a.

--+a
m

(5.25) . Rezulta ca, regland unghiul de comanda al tiristoarelor Intre ~i 90, valoarea JTledie.a tensiunii redresate se modifica Tntre zero ~i valoarea maxima. Valoarea efectiva a tensiunii redresate este:

= U 2 (1+ m

sin 2n cos2a).

5.26)

2n

b) Lc=O,Ls=O. . In figura 5.12 se prezinta formele de unda pentru acest caz. Daca unghiul de comanda a < alim, valoarea medie a tensiunii redresate este data tot de relatia (5.25), iar daca' a > alim, valoarea medie se calculeaza astfel:
1r

UdOa

:::: -

m f2r;:; . -v2U
7f .

2n

cosOJ td(l t) ::::


.

. .J2Um

.2

[1- sm(a

.- -)] n
m

--+a
m

2n

IT

1 2

UdOef

=[ m 2n

J-J2u2coscot d(cot)]2
-~+a
m
7T

=
n1

= U2

1
(-

+ -[n
4n

~ - sm2(a - _)])2. 2a

c)Lc ;4),L5=00. (fig.5.13) Formele de unda ne arata, in acest caz, ca dupa ce tiristorul a fost comandat, in intervalul de comutatie tensiunea redresata este egala cl:! semisuma valorilor instantanee a tensiunii celordoua faze care conduc. ' Valoarea medie a tensiunii redresat este:

Ud

=--

--+a+y m U
7T

7T

2n

+u
21 22

d(cot)

+-

--+a m
7T

7T

2n

Ju

d(cot)
'

22

--+a m

--+a+y m

U22

=.flu 2 cosCO t ,
r;:; 2n = '\I2U 2 cos(co t + -).

U21

Pentru valoarea medie a tensiunii redresate rezulta:

153

U da

- U
dO

cosa+cos(a+ y)
..

,2

5.4.REDRESOARE DE NUL'

COMANDATE

CU DiOnA

Prin conectarea unei diode 'in paralel cu ie~irea redresorului comandat ce lucreaza pe 0 sarcina inductiva, 'in sensul de blocare a tensiunii redresate, nu se va permite aparitia tensiunilor negative la ie~irea redresorului cand IX> alim. Rezulta ca aceasta dioda mentine tensiunea de ie~ire a redresorului nula, 'incepand din momentul 'in care tensiunea fazei care a condu5 devine negativa ~i pana 'in momentul'in care 'incepe conductia fazei urmatoare. Dioda se deschide datorita tensiunii de autoinductie a sarcinii. Prin de.schiderea diodei de nul curentul de sarcina mentinut de inductanta se va 'inchide prin ea, iar sub actiunea tensiunii secundare a fazei care a condus, tiristorul de pe aceasta faza se blocheaza.

Utilizarea diodei de nul prezinta urmatoarele avantaje: - se reduc pulsatiile tensiunii redresate; . - se mic~oreaza puterea reactiva absorbita de la retea; - se protejeaza tiristoarele in cazul sarcinilor puternic inductive, la intreruperea brusca a tensiunii de alimentare. 5.4.1. REDRESOR POLIFAZAT CU SECUNDARUL iN STEA, CU DIODA DE NUL in figura 5.14 se prezihta schema de<principiu a redresorului 1I

trifazat ~i formele de unda pentru cazul Lc = 0, ~i Ls = O. Tensiunea medie redresata, daca nu se ia in consideratie fenomenul de comutatie este:

UdOlX = m . 27r

f
m

J2u 2 COS(f)td((f)

t)

= m

11: --+lX

27r

J2uz[1

~ sin(a-,- n)].

n
a+a =2,+
c

n
m'

se obtine:

UdOet

m -!iu2(l-cosaJ. 2n

(5.35)

Daca se ia Tn considerare ca Lc :;c 0, curentul' prin tiristoare nu mai prezinta fronturiabrupte. Intrarea Tn conductie ~i blocarea tiristoarelor se face cu viteza finita. Tn momentul trecerii prin zero a fazei unu, dioda de nul se deschide, curentul ei cre~te treptat, iar, curentul prin tiristorul T1 scade. Tn tot timpul comutatiei suma Tntre ace~ti doi curenti este egala cu Id. Mentinerea Tn conductie a fazei unu, dupa ce tensiunea sa s-a anulat, se face pe

seama energiei Tnmagazinate Tn inductanta de comutatie. Integrala de tlmp a tensiunii fazei care a condus pe durata conductiei este egala cu

Lcld.
Tn momentul Tn care se comanda tiristorul de pe faza 2, acesta intra Tn conduc~ie preluand curentul de sarcina, care trecea pana Tn acel moment prin dioda de nul. Atat timp cat dioda de nulse afla Tn conduc~ie tensiunea de ie~ire a redresorului este nula, iar tensiunea fazei 2 este absorbita de inductan~a de comuta~ie, integrala de timp a acesteitensiuni fiind tot egala cu Lcld

Se vor determina, in continuare, legile de variatie ale curentilor prin tiristoarele care ies, respectiv intra in conductie, precum ~i valorile unghiurilor de comutatie Y1 ~i Y2. Pentru faza care iese din conductie:

dial [;;:2U' L" -c = -'\I L 2 sm OJt .


dt

ial = -

-J2u2
Lc

f sin

OJtd(OJ t)

+ C = -J2u2 cOSOJ t + C. (5.37)


.

OJ

Lc

La OJ t = O,ial = I d ~i pentru constanta de integrare C rezulta valoarea:

, C = Id

-J2u2
Xc

(5.38)

Curentul fazei care iese din conductie areexpresia:

.
lal

= Id

-J2u2
OJ

(1- cosOJt).
\

lc

Unghiul de comutatie \.Y1 rezulta punand OJ t = Yl ; Lal = 0, ceea ce conduce la relatia:

1-COSYI - I d , di Lc ~

-J2u
.'

OJ

Lc
. 2

Pentru faza care intra Tn conductie:


=

-J2u 2 cos( OJ t -

--.-:- a) +

dt.

la2

. = -J2u 2 sm ( OJt--+a . n)
OJ

Lc

+ .

La OJ t = 0,ia2 = 0, deci constanta de integrare are valoarea:

C = -J2u2 sin(n - a),


OJ

Lc

l- c.I d (-fclEC 2.)

iar expresia curentuluieste:


la2

. = J2u..2 [..sm(.m t ..
Xc .

n -

. + ex ). + sm(n -'-ex )] .

Unghiul de comutatie

12 se obtine

punand

conditia

ca la

mt=Y2,ia2
. (...

=Id:
n ) . (n )

sm Y2 - - + ex + sm -:- + ex m m

= I .dm Lc r;;;
",2U2

Se observa ca unghiul de comutatie 12 depinde de unghiul de comandaa. Din cauza fenQmenului de comutatie, tensiunea medie redresata este micorata cu cantitatea:

y21

m Y2

U x = --

\2n

f Un d(
0

mOJ 7m

OJ

t) = -

2n

f U dt .
22 0

(5.46)
de inductanta de

Integrala de timp comutatie'a fazei 2 este: ,


Y2/m

a tensiunii

absorbite

Jundt
00.

= Lc f dia2
m
Y2

Y2

(5.47)

Caderea de tensiune pe inductanta de comutatie are expresia: Ux

=--fLcOJdia2
2n

=-XJd'
2n

(5.48)

Aceasta relatie este identica cu relatia stabilita la teoria , , redresoarelor polifazate fara dioda de nul. in cazul in care se comuta redresorul la un unghi a la care faza precedenta nu a ie~it din conductie, formelede unda ale tensiunii redresate ~i ale curentilor sunt an3tate in figura 5.16. Curentul prin dioda de nul este difere'nta dintre curentul desar.cina ~isuma curenti10r fazelor care comuta. Acest curent nu mai poate sa atinganivelul curentului de sarcina. Tn timpul in care dioda de nul este Tn .conductie tensiunea redresata este nula, iar in momentul blocarii diodei de nul tensiunea redresata este egala cu semisuma tensiunilor celor doua faze. Scaderea curentului fazei care a condus este determinata de tensiunea . negativa a fazei, iar cre~terea curentului fazeicare intra in conductie este determinata de tensiunea pozitiva a acestei faze. La intrarea in conductie afazei 2, integrala de.timp a tensiunii la bornele inductantei de comutatie este egala cu produsul Lcld, variatia totala a curentului fiind Id, deci caderea de tensiune reactiva este proportionala ~i in acest caz tot cu Lcld. 5.4.2.REDRESOR MONOFAZAT, COMPLET COMANDAT, CU DIODA DE NUL Schema de principiu a redresorului ~i f{)rrne1e de/unda aferente suntprezentate in figura 5.17. Tensiunile U21 ~i U22 .sunt considerate fata de punctul median al transformatorului. Inductanta de comutatie a 159

transformatorului este considerata in serie cu cele doua jumatati de infa~urare. 8e considera ca in primul moment secomanda tiristoarele T1 ~i

T3. Curentul prin ele incepe sa creasca cu 0 viteza. determinata de valoarea inductantei de comutatie. Oioda de nul se afla in conductie cu un curent care scade in timp. Tensiunea redresata este nula. Tensiunile celor doua infa~urari secundare. suntabsorbite de induetanta de comutatie. Integrala de timp a tensiunilor absorbite corespunde ariilor 81, 82, 83, 84 egale intre ele ~i egale cu Lcld. Tiristoarele T1 ~i T3 conduc pana in momentul trecerii prin zero a tensiunii de alimentare. in acest moment in ~i ir3 scad ~i incepe sa se deschida dioda de nul datorita terisiunii de autoinductie a inductantei sarcinii. Aceasta se mentine in conductie pana in momentul comandarii tiristoarelor T2 ~i T4.Tensiunea redresata este data de diferenta dintre tensiunile la care apar intre cate 0 borna a sarcinii ~i punctul median al transformatorului.
I ...,

Daca redresorul nu prezinta dioda de nul, formele de unda ale curenti10r ~i tensiunilor ce caracterizeaza functionarea arata ca Tnfigura 5.18,a. Prin conectarea diodei de nul se Tmbunatate~te factorul de putere al redresorului., Tensiunea de pe consumator, Ud, ~i curentul prin transformatorul de alimentare, iT, arata ca Tn figura 5.18,b (se neglijeaza valoarea inductantei de comutatie). Valoarea medie a . tensiunii redresate (neglijand inductanta de comutatie ~i considerand 0 valoare mare pentru inductanta de sarcina) este data de relatia: U Ud.

I
/'

,-,
\ '\

b)

\ 1

~ <,Ud ,'~
\ '

1\
I

I
I

Fig.5.18. Forme de unda pentru redresor complet comandat: a) fara dioda de nul; b) cu dioda de nul.

1 n+o:,

2,fi . n
(5.49)
,

Ud

=-

f ,fiU2sinOJtd(wt)=--U2COSGC
0:

(fara diodade

nul)

1n

Ud

= -f,fi

n 0:

U2 sinw td(w t)

',fi

= --(1 + cosa).

(5.50)

Valoarea efectiva absorbit de redresor este:

(cu dioda de nul) a componentei fundamentale a curentului

IT

- 2.fi
-

n
2.fi

d'

IT =--Id

cosa / 2.

Puterea reactiva absorbita de redresor este:

. Q = 2.fiu2.I.d SIll a ,

(f~ d iod~ d e nu I) ara a

Q = .fiU2Id sina .

n
Din aceste relatii se poate trage concluzia ca puterea reactiva se diminueaza daca se utilizeaza un redresor cu dioda de nul. 5.4.3. REDRESOR MONOFAZATiN DATA PUNTE SEMICOMAN-

Din punct de vedere al formei ~i marimii tensiunii redresate, redresoarele monofazate in punte semicomandata nu se deosebesc de redresoarele inpuntecomplet comandate, in schimb apare avantajul unei echipari cu elemente mai ieftine. Aceasta solutie este posibila, deoarece la un redresor in puntecurentul redresat circula in doua elemente redresoare care sunt in serie, deci este suficient sa se cornande dqar unul dintre aceste elemente. Dupa IQcul de conectare al elementelor comandate Tn puntea de redresare, exista doua variantede montaj posibile. Rolul diodei de nul ;1 joa~a doua diode. Schema acestei conexiuni impreuna cu formele de unda aferente sunt prezentate in figura 5.19. La inceputul intervalului considerat in figura, cand tensiunile celordoua jumatati se anuleaza, diodele 01 ~i O2 intra in conductie ca 0 dioda de nul, iartiristorul T2 continua sa conduca inca un timp: Tnaceasta situatie, bornele secundarului sunt scutcircuitate, iar tensiunea lorfata de punctul median alsecundarului este egalacu sernisuma tensilmilor celor doua jumatati de infa~urare secundara, deci egala cu zero.

Dupa ie~irea din conductie a tiristorull;li T2,diodele continua sa ramana in conductie ~i, deci, cele doua borne aiesarcinii se gasesc la potentialul fazei 2 a transformatorului. La unghiul a se comanda tiristorul T1. Diodele D1 ~i 02 continua sa conduca pe durata intervalului }'2, in care secundarul transformatorului este' scurtcircuitat ~i ambele borne ale sarcinii se gasesc la potentialul punctului median. La terminarea procesului de comLitatie, curentul trece in intregime prin T1 ~i 01, tensiunile celor doua

borne ale sarcinii devin egale fiecare cu tensiunile celor doua jumatati de infa.~urare secundara, iar tensiunea redresata este diferenta acestor tensiuni. in aceasta schema diodele conducand ~i ca diode redresoare ~i ca diode de nul, durata de circulatie acurentului. in ele este mai mare decat in tiristoare. Acest lucru este deosebit de pronuntat la valori mai mari ale unghiului de comanda, lacare solicitarea diodelor depa~e~te solicitarea tiristoarelor. Rolul diodei de nul iljoaca un tiristor $i 0 dioda. in figura 5.20 sunt prezentate schema de principiu ~i formele de unda ale acestei con~xiuni. La inceputul intervalului considerat in figura, in momentul anularii tensiunilor secundare, tiristorul T2, care a condus pana in acest moment; continua sa se afle in conductie, iar dioda 01 conectata la aceea~iextremitatea secundarului intra in conductie ca dioda de nul, impreuna cu acest tiristor. La comanda tiristorului T1 la unghiul a, prin T1 ~i T2 se produce un scurtcircuit la bornele secundarului, iar tensiunea la bornele sartinii, cat timp 01 inca se gase~te in conductie, 'ramane nula. Tensiunea secundara, pozitiva face sa creasca curentul in tiristorul T1, iar tensiunea negativa de la cealalta extremitate a secundarului reduce treptat curentul in tiristorul T2, care a condus ca dioda de nul. Intervalele de intrare ~i ie~ire din conductie ale elementelor redresoare sunt determinate ~i aid de integralele de timp ale tensiunilor in intervalele de comutatie care sunt egale, fiecare, cu LaId. Se observa faptul ca, la aceasta conexiune, fiecare dintre elementele puntii redresoare Jucand rolul de element redresor cat ~i de dioda de nul, duratele" lor de conductie sunt aproximativ egale ~i flU depind de unghiul de comanda, aproximativ egale ~i nu depind de unghiul de comanda, valoarea medie a curentului in fiecare element este aceea~i ~i egalc) cu jumatate din valoarea curentului de sarcina. La aceasta conexiune catozii tiristoarelor se gasesc la- acela~i potential, ceea ce simplifica realizarea sursei de comarida a tiristoarelor.

Fig.5.20. Punte semicomandata rei de element de nul.


v

cu un tiristori dioda cu

Schema de principiu ~i formele de undaale unui redresor trifazat In punte semicomandata, pentru un unghi a> 60 sunt reprezentate In figura 5.21 ..

1.c '"'"
12 '1',

T,

T'~

LS

Lc:

21

Lc.

ud

Rs
o~

,
tu"t.

ud

~t
Fig.5.21. Redresor trifazat in punte semicomandata aferente. cu fprmele de, unda

La comanda tiristorului T1 la unghiul a, dioda 03~i tiristorul T3 conduc ca odioda de nul, curentul de sarcina va fi suportat de dioda 03. in acest moment i 5e aplica diodei 03 tensiunea cea mai negativa . .

din secundar, a~a ca ea ramane Tn conductie schimbandu-~i rolul de dioda de nul in dioda redresoare. Tiristorul T1 ~i dioda D3 raman in conductiep~!1a in momentul egalarii tensiunii dintre fazele care apartin. in acest moment sub influenta tensiunii de autoinductie prod usa de inductanta de sarcina, din cele trei diode se va deschide dioda legata inserieou tiristorul care acondus, adica D1, care impreuna cu T1 va conduce ca dioda de nul pana in momentul comenzii lui T2. Examinand formele de unda ale curentilor se observa ca neglijand inegalitatea unghiurilor de comutatie la diode~i tiristoare, elementele puntii conduc intervale de timp egale, deci sunt solicitate aproximativ in aceea~i masura. 5.4.5.DIMENSIONAREA NENT DIODEI DE NUL iN REGIM PERMA-

Pentru alegerea corecta a diodei de nul este necesara cunoa~terea solicitarii maxime la care este supusa aceasta di.oda Tn schema in care functioneaza. Se vor analiza urmatoarele cazuri:

F"unctionarea acestui redresor este caracterizata de formele de unda ale tensiunilor~i curentilor prezentate in figura 5.14. Valoarea medie a curentului prin dioda de nul este:

I D -

a - alim
21r

I
d'

(5.55)

care raportata la valoarea medie a curentului de sarcina I D = ma ~im

Id

2n

= f (a m)
1"

(5.56)

este 0 functie a numarului de faze ~i de unghiul decomand~t Tntre tensiunea medie redresata U*dOa ~i tensiunea data de un redresor polifazat necomandat exista relatia:

U
----,

*
dOa _

.!!!--J2u 2 [1- sin(a


2n
.

%)]
m

U dO

m --.J2u 2 sinn% 2n m

f 2 (a,m ).

intrudH valoarea medie normata a Gurentului prin dioda de nul ~i valoarea medie normataa tensiunii redresate depind de a ~i m, se poatereprezenta

U*doa / Udoin functie de ID /Id .


.~ uJool. 9

,.. ,

'~

Udo

.....

..

'\

5,,,If

"

\:- m2
.

~ m

3 ,f

"

<'" :=& I'\. r\. ...... i\. \ ....

"

,,~ I\.
.

"<.. m,

I~

r-..

r--...

00
..
.

r-~
0,2

tH

a&

...: "/

C"oo.

0,8

IIJ ~ .let
nul.

Fig.5.22. Diagrama pentru calculul curentului prin diodade

Tnfigura 5.22 este redata aceasta dependenta, parametru fiind numarulde faze al redresorului. Cu ajutorul diagramei, cunoscand valoarea . relativa a tensiunii redresate, se poate calcula valoarea relativ8 a curentulu) prin dioda de nul, din care, cunoscand valoarea niedie curentului de sarcina, se poate determina curentul mediu prin dioda de nul. b) pun tea monofazata complet comandata Din analiza formelor de unda ale curentilor (fig.5.17) rezulta ca daca se neglijeaza fenomenul de comutatie, valoarea medie a curentului prin dioda de nul este:

2a ID =-Id, 2rr
care se poate raporta la valoarea maxima a curentului de sarcina:
ID_ IdM 2a!.sL 2rr'ldM'

sau

_I_D __
IdM

2a!.sL

/2

rr IdM

unde IdM / 2 este valoarea maxima a curentului printr-un tiristor (1 dMeste curentul de sarcina maxim pentru a=O), Valoarea medie normata a tensiunii redresorului cu m = 2 faze rezulta: de sarcina pentru cazul

---'UdO

U* dOa

-(1 + cosa). 2
directa

Cum Tntre relatia (5.59) l?i (5.60) exista 0 relatie de proportionalitate exprimata prin legea lui Ohm, se poate scrie:

lL- U*dOa
I dM
UdD 2a

ID 2a U*dOa -------=-IdM / 2 rr U dO

1(1

+cosa

aO+cosa)
.

. (5.62)

rr 2

rr

Valoarea unghiului de comanda la care acest raport este maxim este data de derivata Tn raport cu a:

d ( 1D ) da IdM /2

- ,

(5.63)

1+cosa - a sina = 0, care poate fi scrisa sub forma: 1+cosa

sin a
=

= a,

(5.64)

l?i notand cu

11

---l?i

1+.cosa
sma

12 =a,

in dreptul intersectiei celor doua functii se gase~te a =74. inlocuind aceasta valoare in relatia (5.62) se gase~te ca

IdM/2
solicitarea maxi~a a diodei de nul este 0,52 dinsolicitarea
J;) puntea semlcomandata

ID

= 0,52,
.

adica

unui tiristor.

cu un tiristor $i

dioda cu rol de

diodiide

nul

Din analiza diagramelor curentilor rezulta ca toate elementele redresoare suntsolicitate in egala masura, fiecare element jucand atat rolul de dioda de nul cat ~i de element redresor. Dimensionarea lor trebuie facuta la valoarea maxima a curentului de sarcina. d) punte semicomandata cu doua diode in rol de dioda de nul Din forrnele de unda prezentate in figura 5.19 neglijand fenomenul de comutatie,pentru valoarea medie a curentului prin dioda de nul rezulta ex:presia: .

I_a+1CI
D -

21C

d,

care raportat~ lavaloarea conducela

maxima a curentului de sarcina IdM

(a = 0)

ID IdM

a+1C Id , 21C IdM


la valoarea maxima a curentului printr-un element

sau raportata .redresor:

ID IdM

_a+1C

Id IdM

/2 ~ 1C
-

Pe baza aceluia~i rationamentfacut in paragraful anterior, intre valorile normate ale curentilor~i tensiunilor, rezulta: . .... .

cx+1Cl

(l+cosa).

IdM /21C

Unghiul de comanda pentru care acest raport este maxim se obtine prin derivare:

~(

da IdM

l'D

/2 - ,

) -'-

(5.68)

1 + cosa - (n+ a) sin a = O.

(5.69)

Rezolvand aceasta ecuatie se gase~te;(l =31. La acest unghi de comanda, pentru valoarea normata a curentului se gase~te ca / ..

I D = 1,1. Rezulta ca la functionarea redresorului cu un unghi de I dM 12 ' comanda de 31 apare 0 solicitare a diodelor: mai mare decat a tiristoarelor la un unghi de comanda a ::' 0, lei care solicitarea
tiristoarelor este maxima. 5.4.6.PULSATIILE TENSIUNII DE SARCINA LA UN REDRE, . SOR COMANDAT Tn celece urmeaza se va face 0 analiza Fourier a tensiunii redresate furnizate de un redresor comandat,cu ~ifa'radioda de nul, tinand seama de fenomenul de comutatie. Se. vbr lua in discutie , " urmatoarele cazuri: a)Lc :;t 0, Ls = 00 ,eu dioda de nul Alegand originea argumentelor C8 in figura5.23, termenii in cos ~i $in pentru prima armonica sunt:

An = m .J2U2(-sinm
n -a
o Bm
c

t)sinmm td(mt),

(5.70)

=m

n -a

f.J2U 2 (-sinm t)cosmm td(m t).


~c

Dupa efectuarea calculelor se obtine:

Am = m~U2
Bm

2n(m - 1)

[(m"':'l)sin(m+ l}ac ~ (mt1Jsin(m,.--1)acJ, (5.72)


.. ..
[-

m.J2U.
2n(m -1)

(m -1) cos(m

+ l)ac + (m+ l}cos(m


.

-l)ac

] 2 .

(5.73)

Amplitudinea armonicii fundamentale se determina cu .relatia:

JiUdm=~Am2+Bm2.
11

(5.74)<

Cot

--

b)Lc~ 0, Ls= ao, tara dioda de nul Forma de unda a tensiunii redresate pentru acest caz este redata in figura 5.24. Termenii in cosinus ~i sinus ai fundamentalei sunt:

A
m

mJr Jiu2
TC o

cos:
. n
.

cos(m t + a)sinmm

td(w t) +
.

2nlm

+m

J .fiu2 sin(m t + a + TC- m )cosmm TC 2


r

td(m t)

(5.75)

Bm = TCo-v2U2COSm cos(m t + a)cosmm


r

mJ.r;;;

td(m t) + (5.76)

+ mJJiU2sin(mt+a+ TCo

n - TC)cosmmtd(mt).
2
m

Amplitudinea armonicii fundamentalei =0, este[ 6]:

(de ordinul n=m) , daca r=

-!iudm= -!iudm -!iudm

2~dO

[m2 - (m2 ~ 1)cos2

m -1

ar

. .

(5.77) este

Se observa ca pentru a = 90, amplitudinea fundamentalei maxima ~i are valoarea:


= 2~UdO
.

(5.78) se obtine:. (5.79)

m -1
=

Pentru a = 0 (redresornecomandat)

22 UdO' m -1

ceea ce coincide cu rezultatul ce se obtine din relatia ( 4.127 ) pentru n= =m. in ambele cazuri discutate, rezultatele. pbtinutesunt functii de a , y, ac. intrucat ~i valoarea medie a tensiunii redresate este 0 functie tot de aceste unghiuri, este convenabil de a reprezenta amplitudinile armonicilor functie de valoarea medie atensiunii. redresate. in figura 5.25 este data 0 diagrama pentru calcululampHtudinii armonicii de ordinul3.

(jj
() ....

Ii/

0,,, 0,8
~~

""':::

....

.::::

'"

~
..

rn=J

""
OR;}
.

0,.,
Vf'T

" " ,,~ "


~~

...,;;:

"\ .~
\ ~

a
d,.
Ilrf

tv c/JOfu ~'/1(//
,

./

0 .-.I

-- -'
...-

K "."....

./

\\
\
aD

Calculul pulsatii10r curentului redresat poate fi efectuat prin doua procedee. Un prim progedeu are Tnvedere faptul ca, avand spectrul de armonici al tensiunii redresate, s-ar putea afla valoarea curentului . pentru fiecarearrnonlca a tensiunii l}i, Tnsumand toate aceste componente sinusoidale, s-ar putea afla valoarea totala a curentului Tn circuit, curent care va avea 0 forma nesinusoidala. Aceasta metoda este riguroasa, Tnsa necesita un volum mare de lucru. Din aceasta cauza se pref~ra metodaaproximativa ce va fi prezentata Tn cele ce urmeaza. _ intr-un circuit inductiv( fig.5.26), viteza de crel}tere a curentului este determinatade tensiunea aplicata inductantei u=L

m. dt

5.80 ( )

ePinintegrare se obtine:

f
ori

udt =

Ldi.

(5.81)

Daca se alege un interval de integrare in care curentul Tn circuit numai cre~te ori numai descre~te,

J di
'.,",

reprezinta

pulsatia

curentului, adica variatia totala a curentului intre valoarea lui maxima ~i cea minima, variatie care se suprapune pe?te valoarea llledie a curentului din circuit. Pulsatia tensiunii la bornele rezistentei r~zulta prin inmultirea valorii pulsatiei curentului cu rezistentadesarcina. Tensiunea la bornele inductantei este egala cu diferenta intre , ' tensiunea de la intrarea redresorului ~i tensiunea Jabornele rezistentei de sarcina. Integrala de timp a acestei tensiuni este proportionala cu fiecare din ariile 81 ~i 82, egale intre ele. in timpul cre~terii curentului, inductanta absoarbe integrala de timp a terisiunii, inductanta cedeaza integrala de timp a tensiunii, mic~orandu-~i flUxul.
'. ,

-4 I
R

jq;lS

eot
lid

.1~ Rs
CcJt

Fig. 5.26. Graficul tensiUnii i curentului la un redresor cornandatfa~a de nul.

dioda

in cazurile reale, determinarea tensiunli .Iabornele inductantei nu se face u~or pentru ca tensiunea la bornele rezistent~i de sarcina nu se pastreaza riguros constanta. Tncele ce urmeaza pentru calcule se va considera ca aceasta tensiune se ment,ine ..constanta ~i egala cu valoarea medie a tensiunii la borne.le rezistenteide sarcina, obtinandu" , se rezultate intr-o destul de buna concordanta cu masuratorile experimentale.
,

,.','

"

-------'---'-

. v

/Oro chodd"

d:O(/)

c(/

ofbdd'de ad.

Fig.5.27. Detaliu al tensiunii rl9dresate:. a) redresor tara dioda de nul; b) redresor au dioda de nul.

Integrala de timp a tensiunii de pulsatie este reprezentata de suprafetele ha~urate. Pentru calculul ei se va to.nsidera unghiul auxiliar /3, care apoi se ia ca una din Iimitele de integrare. De exemplu, pentru cazul a din'figura 5.27 avem:

fUdt

, 2 rcl2 == CO '2"u2 sinco t - '2"u2 sinI3}tCco t),

J[
ft
s

(5.82)

sin 13 =

UR .

.J2u2

'

f
pentru

udt = -'

2.J2
CO

. n. (cosf3 - (~ - 13)Sill 13),


.

13 ~

alim + a + r.

(5.B5)

Daca unghiul decomanda sa~ unghiul de comutatie au valod mai mari de cat cele care rezulta din relatia (5.85), atunci limita de integrare este determinata de sfar~itul fenomenului.de comutatie, a~a cum este aratat in figura 5.27,c. in acest caz avem:

f udt = ~ f ('2"u
CO
alim+a+r

rc"':'ft

sin CO t - '2"u2 sinI3)d(co t)

2 1fn 13 n =. -Jiu (COs(---+a+y)+COS -(-+-- nf3

OJ'

. ), ,-a-y)sm 13 "
(5.86)

relatie valabila pentru cazul. in care forma:

13 ~ alirn + a + y,

Pentru calculul pulsatiilor curentului se' utilizeaza diagrame de

Uday --=f(

UdO

f ucftIU

dO)'

in figura 5.28 se prezinta. diagrama de calcul a pulsatiilor curentului redresat pentru m 3, parametru fiiild caderea de tensiune .reactiva. Pe aceasta diagrama, pentru cazul functionarii cu dioda de nul exista a singura curba, deoarece la acest mod de lucru tensiunea de ie~ire depinde de suma dintre unghiul de comanda ~i unghiul de comutatie ~i nu de contributia separata a fiecaruia, ca in cazul redresoarelor fara dioda de nul.

'lIlll

~ ~ ~ ...

I
m::.3

f:5"OIlJ

!---

'\

'I

1\' 'l', / \, '. \.


"

~.~
\
\

((1

Q/()dci de ...... ~
!J,

./

nt/I ............... ~

'

""
\

\ \

()

-a

l0I-'~

1\ II
t
~I;

,
2,0

S61 t8

Ji.

Fig. 5.28. Diagrama de cajcul a pulsatiilor curentului, pentru m

= 3.

5.1. Un redresor comandat monofazat monoalternanta, debiteaza pe un circuit de sarcina. pur inductiv cu Ls = 20 mHo Transformatorul este considerat. ideal, iar tensiunea in secundar este U2 = 100 V. Sa 'se calculeze valoarea medie a curentului pentru a = 00 i a = 600

5.2. Se considera redresorul comandat bialternanta, cu punct median din figura 5.29 pentru care: Us1 100V, f SO Hz, a 4So, Rs= 10[t Se cere: a) Sa se reprezinte grafic is1, is2, Is, ip i sa se calculeze valoarea medie a curentului de sarcina, pentru Ls = a H. b) Sa se reprezinte aceleai marimi ca la punctul a) pentru Ls

5.3. Un redresor comandat, monofazat, bialternanta. Cu punct median debiteaza pe 0 sarcina R - E. Sa se determine valbarea medie a tensiunii redresate daca:
T1

a) a = 00;

b) a 90 . Se cunosc (fig.5.30) Usef = 100V, Eo = 70,5\1. Transformatorul i tiristoarele sunt considerate ideale.

5.4.Un redresor monofazat, comandat, bialternanla,cu dioda de nul alimenteaza un circuit R - L (fig.5.31). Se cunosc Ls = 00, Rs = 100,
T1 /S1 Ls

Fig.5.31.

Us =110 V,. Sa se reprezinte formele de unda ale curentilor ~i tensiunea pe sarcina ~i sa se calculeze valoarea medie a tensiunii redresate, precum ~i valorile medii $i efective ale curentilor. 5.5. Un redresor trifazat comandat, cu secundarul in stea alimenteaza un circuit rezistiv cu Rs 10 O. Tensiunea pe 0 faza in secundar este de 220 V, iar a = 60. Sa se traseze forma,de variatie in timpa tensiunii redresate ~i sa se calculeze valoare medie a curentului de sarcina, precum .~i valoarea medie ~i efectiva 'a curentului printr-un . tiristor. 5.6.Un redn3sor trifazat, comandat, cu secundarul transformatorului in stea alimenteaza (fig.5.3?) 0 rezistenta Rs = 10 n ~i 0 tensiune electromotoare E = 70,7 V. Unghiul de amorsare al tiristoarelor este de 60, iar Us transformatorul ~i.~tiristoarele se T . considera elemerite de circuit 3 ideale. Tensiunecf in secundar este de 100 V. Sa se calculeze valoarea medie a tensiunii ~i curentuluHa bornele sarcinii.

= 30,

UZ1

Lc

T1

U22
__ U 23

Lc

Lc

73
is

Ls ~ Fig.5.33.

Rs

5.7. Un redresor trifazat, comandat (fig.5.33) debiteaza pe 0 sarcina R - L un curent devaloare medie Ismed = 100 A. Tensiunea secundara este de 220 V, reactanta de comutatie este Xc 0,050, iar Ls co. Sa se gaseasca valoarea medie a tensiunii redresate ~i valoarea efectiva a curentului pe 0 faza. 5.8. Un redresor comandat, trifazat, cu dioda de nul (fig.5.34). alimenteaza un circuit format din Rs = 20, Ls = oc. Sa se gaseasca valoarea medie a curentului de sarcina, unghiurile decomutatie, daca U2 =220 V, Xc = 0,1 0, a = 60. Elementele redresoare sunt . considerate ideale.

1. I. Ponner, E/ectronica industria/a, Ed. Didactica :;;i Pedagogica, Bucure:;;ti, 1972. 2. A. Kelemen :;;.a., Mutatoare, Ed. Didactica :;;i Pedagogica, Bucure:;;ti, 1980. 3. B. Dewan, A. Stranghen, Power semiconductor circuits, John Wiley & Sons Inc. 1975. , 4. V. Popescu, E/ectronica industria/a, InstitLJtul Politehnic Timi:;;oara, 1983. 5. B.M.Bird :;;.a., An introduction to POWER ELECTRON/CSsecond edition, John Wiley & Sons. inc., 1993. 6. G.Seguier, L' e/ectronique de puissance, Dunod, Paris, 1985. 7. M. Girard, E/ectronique industrielle, Mc. Graw- Hill, 1987. 8. C. Rambaut :;;.a., Power e/ectronicsconverlers, Mc. Graw Hill Book Co.1987. 9. F.E.Mazda (Ed.), 'E/ectronics engineering's - reference book, 6--th edition, Butterworths, 1989'~

CON
','.'
....

'

v ER
'.

a ARE c.c.-c.c.
.

"'.

-..

Convertoarele C.C.-C.c.sunt echipamente ce transforma energia de curent continuu direct, tot, In energie de curent continuu, darla care se poate modifica valoarea sa medie. Ele I~igasesc aplicabHitatea In constructia surselor ge alimentareln comutatie, precum ~i la alimentarea motoarelor de curent continuu.

Redresor necomandat

Convertor

c.c. - c.c~

A~a dupa cuntreiulta din fig.6.1, convertorul este alimentat, de obicei, printr-un redresor' a carui tensiune. de ie~ire nu este stabilizata. Coqvertorul propriu-zis furnizeaza din tensiunea continua fluctuanta 0 tensiune continua, reglabila ~i stabila ca valoare, In functie de cerintele consumatorului. Sistemul de conversie prezentat Tn figura 6.1 poate functiona atat cu transformator de izolare fata de reteaua de alimentare cat ~i fara izolare. In cele ce urmeaza se va analiza comportarea acestor convertoare fara izolare. Convertoarele c.c.-c.c. sunt de mai multe tipuri:

- convertor step-down (buck); - convertor step-up (boost); - convertor step-down-up (buck-boost); - convertor Cuk; - convertor in punte. Din cele cinci tipuri enumerate, numai convertoarele "buck" ~i "boost" constituie configuratii de baza, celelalte fiind combinatii ale celor doua tipuri mentionate. . Tn acest capit~l, convertoarele sunt analizate in regim stabil de functionare. Comutatoarele sunt considerate ca elemente de circuit ideale, iar pierderile .de putere in inductivitati ~itapacitaV su~t .neglijabile. Sursa de alimentare a convertoarelor este de irnpedanta nula. Ea poate fi 0 baterie sau un redresor cufiltru capacitiv de valoare mare. Circuitul de ie~ire al acestor convertoare este, in principal, a rezistenta, a~a cum se intampla in cazul surselor de putere in comutatie, sau un motor electric de C.C., cand circuitul contine 0 tensiune continua in serie cu 0 rezistenta ~i 0 inductivitate.

6.2.CONVERTORUL. C.C.-C.C., PRINCIPIU DE

BAZA
Un convertor C.C.-c.c. poate controla valoarea medie a tensiunii la bornele unui consumator atat in cazul cand tensiunea de la intrare

----r-Uo o

I-~--,too
1--

\--tlltf--l

--T.

--I.

fluctueaza cat~iTncazul cand valoarea consumatorului se modifica. La un convertor c.c:-e.. ., cu tensiune de intrare data, valoarea medie a c tensiunii deie~ire,se controleaza prin modificarea intervalelor de timp, de conductie, respectiv de blocare a comutatorului intercalat intre intrare ~i ie~ire. Pentru a ilustra conceptul in baza caruia se realizeaza conversia C.C.-C.c. sa urmarim fig.6.2. Valoarea medie a tensiunii de ie~ire Uo depinde de timpii ton ~i toff. 0 posibilitate de control a acestei tensiuni consta in mentinerea constanta a frecventei (Ts ton+toff canst) ~i ajustarea timpilor de comutare. Prin aceasta metoda, numita metoda de comanda prin madulare Tn durata, factonJI de comanda, a, estede fapt factorul de

~::k> UC~~_,

t-Ue

(b)

Fi~g.6.3.MOdularea in durata: a) schema bloc: b) formele de unda.

umplere al semnaluluicu care se actioneaza asupra comutatorului. Se mai cunoa~te ~i un alt procedeu princare se poate modifica valoarea medie a tensiunii Uo, ~i anume prin modificarea atat a frecventei delucru cat ~i a timpilor de comutare. Aceasta metoda este folosita in cazul convertoarelor cu comutatie fortata, in ca.re elementul de comutare este untiristor.
J -. I

Semnalul modulat in durata, care actioneaza asupra comutatorului din figura 6.2, este generat ca urmare a compararii unei tensiuni liniar variabile cuo tensiune continua (fig.6.3) Tensiunea continua provine in urma amplificarii unui semnal deero'are, ce rezulta la randul IUI din 0 tensiune de prescriere ~i 0 tensiune proportionala cu tensiunea de la ie~irea convertorului. Factorul de umplere al semnalului rezultat in urma modularii in durata este : a = torlT=uclumaxJ (6.1) unde Uc - este tensiunea de control; . umax - valoarea maxima a tensiunii Iiniarvariabile. Convertoarele C.C.-c.C. cunosc doua moduri distincte de functionare: , - cuun curent de sarcina neintrerupt; - cu un curent de sarcina intrerupt. Proiectarea convertoarelor trebuie sa se faca tinand cont de aceste regimuri de functionare.

-,~

6.3.CONVERTORUL STEP-DOWN (BUCK)


Convertorul produce 0 tensiune de ie~ire a carei valoare medie este mai mica decat a tensiunii de la intrare. Domeniul de aplicabilitate al acestui convertor il constituie sursele de alimentare pentru modificarea turatiei motoarelor de curent continuu. in fig.6.4 este prezentat convertorul "buck", care debiteaza pe 0 sarcina rezistiva. Considerand comutatorul un intrerupator ideal, se poate calcula valoarea mediea tensiunii de ie~ire, Uo;"

U0

=-

Ts U

Ts

o (t)dt

=J

ton

Ts 0

f Uidt + -Ts f Odt = --!l!1..Ui= aU Ts


.

Ts

. (p.2)

On

Inlocuind pe a din relatia(6.1) avem: U =


o

-.!!.LUi
Umin

= ku .

(6.3)

Prin modificarea raportului torlTsJ Uo poate fi controlata.O alta observatie care rezulta esteca tensiuneaUo variaza Iiniar cu tensiunea u-c, ca in cazul amplificatorului liniar. Un astfel de circuit are insa urmatoarele dezavantaje:

- in cele maj multe aplicatii circuitul de sarcina este inductiv.

Aceasta inseamna ca In procesul de comutatie se absoarbe l?i se disipa 0 energie inductiva care poate pune in pericol comutatorul. _ tensiunea de iel?ire fluctueaza intre 0 'l?i Vi, ceea ce e'ste inacceptabil pentru foarte multi consumatori. Problema energiei

inmagazinate poate fi depaita prin conectarea diodeide nul,' iar fluctuatiile tensiunii de ie~rre pot fi red use printr-un filtru trece jos. Figura 6.4,b reda forma tensiunii Uai, care consta dintr-o componenta continua Ua i armonici cu frecventa fsi multipli ai .acesteia. Caracteristica de frecventa a filtrului trece jos este ilustrata in figura 6.4,c, la care frecventa de taiere fa (frecventa de colt) este astfel aleasa incat sa fie mai mica de catevaori decat frecventa de comutatie. Capacitatea de filtraj este de valoare mare, astfel ca ua(t) = Ua. Pulsatiile acestei tensiuni vor fianalizate mai tarziu. 6.3.1.FUNCTIONAREA , CU CURENTNEiNTRERUPT .

Figura 6.5 prezinta formele de unda ale tensiunii i curentului cand S8 instaleaza regimul de curent neintrerupt. Cand comutatorul este inchis dioda este blocata i comutatoruleste parcurs de curentul h. Pe bobina rezulta 9 tensiune pozitiva UL=Ui-Va (fig.6.5,a).Tensiunea produce un curent Iiniar h. Cand comutatorul se deschide, datorita energiei inmagazinate, curentul continua sa circule prin dioda, aa ca

uL =-Vo
in regim permanent:
Ts

J
o

tON

uLdt =

J
0

Ts

uLdt

uLdt = 0,

(6.4)

tON

adica cele doua arii A i B sunt egale. Ca urmare: .

(Vi.V __0=

VO)tON
t

Vo(Ts - tON)'

ON =ex .

Vi

Ts

Relatia (6.5) ne arata ca tensiunea de ieire Va variaza Iiniar cu a, daca Ui este constanta.Neglijand toate pierderile de putere in circuitul de comutatie putem spune ca Pi = Po, adica:

. VI Ii

Volo

'

10= Vi

=l.
ex

Vo

---'I/ T

iL

+ UL

+
C

Va

{a}

(bi

Fig.6.5.Regimul de curent nelntrerupt: a) comutator lnchis; b) comutator deschis.

Trebuie remarcat faptul Tntimp ce curentul de ie~ire 10 este 'un curent neTntrerupt, curentul absorbit la intrare este un curent pulsatoriu. Daca inductanta de filtraj nu are valoare mare, Tn momentul cand dioda de nul este deschisa, se poate Tntampla ca h sa se anuleze Tnainte de a se da 0 rioua comanda de Tnchidere a comutatorului. . Figura 6.6 ilustreaza cazul cand se poate trece la regimul de curent Tntrerupt chiar Tn momentul reluarii comenzii de Tnchidere a comutatorului. Cu alte cuvinte, formeJe de unda din figura 6.6 redau 188

ca

eazul limita -de granita- Tntre regimul de curent neTntrerupt i'i eel de curent Tntrerupt. Notand cu (h)L curentul mediu prin inductor Tn conditia Iimita, de granita, din figura 6.6 se poate scrie:

(IU

Ui = const.

Fig.6.6.Regimul de functionare limita: a)curentul iL ; D) iL =f(a) cu LJjconstant.

(l )

L L

= ~i 2

Lmax

= ~ ton 2 L

(U. - U ) = a Ts (U. - U ).
!

2L

<

(6.7)

6.3.2.FUNCTIONAREA ,

CU CURENT iNTRERUPT ."

Putem avea doua situatii distincte Tnfunctionare, i anume cand tensiunea de intrare Uj este constanta i cand tensiunea de ieire Uo trebuie mentinuta constanta. Ambele situatii vor fi analizate Tn cele ce urmeaza.

Tn numeroase cazuri sa dorei'te alimentarea. unui motor de curent continuu de la 0 sursa de tensiune constanta, Uj, prin intermediul unui convertor care sa produca tensiunea de ieire variabila. Cum Uo=aUj, valoarea Iimita a curentului de regim Tntrerupt este:

(l L)

s = --CUi 2L

aT

"

aTSUi - Uo) = --(1-

2l

a),

(6.8)

189

relatie care reprezentata grafic arata ca in figura 6.6,b. Pastrand Uj, L ~i Ts constante, valoarea maxima a curentull.lide ie~ire pentru carese ajunge la regim de curent Tntrerupt se obtine pentru-a =0,5.

(I L ) LillaX

= TSUi 8L'

(6.9)

r
,~

clT~ ,..
Ts

+-c(lTs-trj
~,

in continuare vom calcula raportul Uc/Uj ~i yom vedea Tn ce conditii apare regirnul de curent intrerupt, daca Uo variaza. Spre exemplu,C1acaconsumul de putere de la ie~ire scade (adica Rscre~te), valoarea medie a curentului prin bobina scade ~i se ajunge la situatia ilustrata in figura 6.7. in intervalul a2Ts cand curentul prin bobina este zero, curentul de sarcina este asigurat de condensatorul de filtraj. Tensiunea pe inductanta este zero. Din diagrama avem

Uo=.
Ui .

a
a+a1
_ Uo L
'T'

Tot din diagrama:


lLmax - -(X 11S
I'

Sau

- Uoa ITs (a 1 0---------

+a

I) _ UiTs

2L

2L

_ 4(1. ....\. ' aal-LJL.

. .... aa1. max

Va

ijj

oL 1.0
0.9
0.7 0.5 0.3 0,1
I 0,5

0
()

.......

. i( 10

1.0

~ ./ (1() Lmax

Fig.6.8. Caracteristica convertorului "step-down"la

Ui =const.

De unde :

a 1-

I0 4(/ L) Lmax a

Din (6.12)l?i (6.16) se obtine:

Vo_ Vi

a
a+
. Io 4(/ L) Lmax a
U
_0

se obtin curbe ca Tn figura U; (IL)Lmax 6.8, unde se poate distinge limita dintre regimul de curent Tntrerupt l?i curent neintrerupt b)Modul de conductie discontinua, cu Uo = constant Tn aplicatii, cum ar fi stabilizatoare de tensiune, tensiunea de intrare. Ui variaza, iar tensiunea Ua trebuie mentinuta constanta. Tn cele ce urmeaza se va determina tensiunea de la intrare la care curentul de sarcina apare Tntrerupt. Cum tensiuneade i'el?ireeste: Vo = aVi (6.18) curentul prin bobina devine discontinuu cand este satisfacuta relatia (6.7):

Reprezentand grafic

= f(

(/ ) = aTs (V. -V
L L

2L

)= aTs V.(I-a)=
0

2L

TsVo (I-a). 2L

(6.19)

Relatia (6.19) arata ca daca Ua este mentinut constant, valoarea maxima a curentului (hh se obtine cand a = 0, adica:

. (/d lomax

_ TsVo --2L

(6.20)

Trebuie remarcat faptul ca functionarea la a=O l?i Ua de valoare finita cere ca Ui sa fie infinita. Din relatii1e (6.19) l?i(6.20) rezulta (/L)L = (l-a)(/L)Lmax' (6.21)

Iu

0 '"

Constant

I
.!:!I = 1.25
U.

~ '" 5.0

in prez~ntarea anterioara a fost facutaipoteza simplificatoarein care condensatorul de filtraj era considerat foarte. mare, adis:;a era v.?labila cOf.'lsideratia ca uo(t)= Uo. Yom calcula pulsatiile tensiunii date de filtru pentru regimulde curent de sarcina neintrerupt, in conditia in care componentele alternative ale curentului se inchid doar prin capacitatea .de filtraj. Pulsatia, van la varf,a tensiunii pe condensator este: ~

~Q 1 1 ~IL Ts ~U =-=---o C C2 2 2
Cum pe intervalul
toft

este valabila relatia:

~IL ~Uo=

Uo = T(l-a)Ts, Ts 8ct(1-a)TsUo .

(Ui-Uol

~ -u

T,

1 1 e = 2Jr-JLC . is = T ,i s
Relatia (6.25) ne arata ca amplitudinea pulsatiHor poate fi minimizata daca frecventa fc a filtrului trece jos este fcfs. Se mai observa ca amplitudinea pulsatii10r nu depinde de valoarea curentului de sarcina. 0 analiza similara este potrivita ~i pentru regimul de curenfdiscontinuu.

6.4.CONVERTORUL

STEP-UP (BOOST)

iL L

---..
10

+
C R UD

Ca domeniu de aplicabilitate, acest tip de convertor se regase~te la constructia surselor de putere Tn comutatie ~i la instalatii1e pentru franarecu recuperare a motoarelor de curent continuu. A~a dupa cum rezulta din denumirea enuntata Tn titlu, un astfelde convertor of era la ie~ire 0 tensiune care este mai mare decat t~D$iunea de la intrare. Cand comutatorul este Tnchis, dioda este invers polarizata, tensiunea de la intrare creeaza curent doar prin inductanta L, iar ie~irea este izolata fata de intrare. Cand comutatorul se deschide,etajul de la ie~ire prime~teenergie atat de la bobina cat ~i dela$ursa,de alimentare Uj Tn regim permanent defunctionare, capacitatea de filtraj Bsigura 0 tensiune fara pulsatii la bornele rezistentei de sarcina; ,

6.4.1.FUNCTIONAREA ,

CU CURENT NEiNTRERUPT

Figura 6.12 reda principalele forme de unda ce caracterizeaza acest regim de functionare. Cum integrala de timp' a tensiuniila bornele

fa)

fb)

Fig.6.12.Modul de functionare continuu: a) comutator Tnchis; b) comutator deschis

inductantei, pe UJon

perioada, este nula, putem scrie:


-

Uo)toff = 0, Ui (ton + toff) = U otoff'

+ (Ui

(6.26)

Impartind fiecare membru cu Ts, avem:


"

'

Vo

Ts =_1_
toff

Vi P;=Po,

1- a

.Daca pierderile de putere pe comutator sunt nule

I ~=l-a.

It
se poate pune problema analizarii regimului de lucru Tn care convertorul poate trece de la regimul de curent neTntrerupt la regimulde curent Tntrerupt. Figura 6.13,8 reda formele de unda pentru acest caz limita. Prin definitie, curentul hse an'uleaza chiar Tn momentul Tn care se sfar~e~te timpul de blocare toft. Valoarea medie a curentului Iimita este: (I) L L

$i la acest convertor, ca la convertorul "step-down",

= -lLmax = --ton'
2 2 L

1.

1 Vi

Folosind relatia (6.27) avem:

IVa

= Constant

(aJ(b)

Fig.6.13.Convertorul

"step _up", la limita de continuitate.

(I ) =~a(l-a).
L L

ToU 2L

(6.31)

Cunosca,nd faptul ca, la acest convertor, curen,tul prin inductanta este chiar curentul absorbit de la sursa Uj, din relatii1e (6.29) ~i (6.31 ). rez~lta valoarea medie acurentului la limita dintre cele doua regimuri:

(I)

= i-L.Q..a(lL .

iT. U
2L

a)2 .

(6.32)

Tn multe tazuri practice, acestui convertor i se cere sa lucreze Tn conditia ca Uo=const. Tnfigura 6.13, la Uo=const., s-a reprezentat grafic (hh ~i (Ioh ca functie de a. Din diagrama se vede ca (hh are valoarea maxima pentru a=O,5.

(IL)

Lma\=

, TsUo

8L '
a=O,33[1]:

(6.33)

iar (10)L are maximulpentru

(I o ) Lmax

= ~ TsU 0 = 0 '074 Ts 27 L L

(6.34)

6.4.2. FUNCTIONAREA CU-CURENT iNTRERUPT , Vom analiza acest regim in cazul unei ipoteze simplificatorii conform careia Uj ~i a raman marimi constante. Figura 6.14 com para formele de unda Tn cazul curentului discontinuu cu cele din cazul regimului Iimita. Tntrucat integrala de timp a tensiuniila bornele inductantei, pe 0 perioada, este nula, putem scrie: ViaTs + (Ui - Uo)a ITs = 0,

Uo _ a+al Ui

al al

iar daca consideram pierderile de putere pe comutator nule ( Pj=Po), rezulta:

10, -

,.,

Ii

al +a

l-~T~ ---+-<lT$t+~T.
~ ~
......

(Ui-UJ
~

(b) Fig.6.14.Diagrame pentru convertorul "step -up": a) regimullimita nefntrerupt; b) conductie discontinua. de curent

Curentul absorbit de bobina este de fapt curentul luat de la sursa Vi, ceea cenepermite sa scriem :

__ ( - IL

'
-l

aTS+aITsl_, 2

Lmax ..

Ts

, - l Lmax

a+a1 .2

Deoarece
l Lmax

= _'_I

u ex T . s
L

(6.39)

relatia (6.38) devine

aTs(a + al). 2L intre h ~i 10 existand relatia (6.37), se obtine: T.sU. I = -' -._Iaa . o 2L I I L=-
_I

U.

(6.40)

(6.41),

in practica, insa, se cere ca Vo sa fie mentinut constant prin modificarea lui a; ceea ce atrage dupa sine modificarea ~i a tensiunii ereta intrare. Pentru a capata 0 imagine global a a comportarii convertorului din punct de vedere al regimului de lucru ( curent discontinuu sau 199

curent Gontinuu), se reprezinta grafic. a functie de curentul de sarcina, VIVo fiind parametru. Din relatii1e (6.34), (6.35) 9i (6.41) rezulta : .

'\,

""'

"""'

....

~
o

0.25

Ui Uo

= 05

"\
'\,

,/ /1

Uj u, = 08 .

--- -- --

..,~
J

)00_1_

1.25

(1 ah.,mo.

Relatia (6.42) este reprezentata grafic TnFigura 6.15 [1] 9i pune Tn evidenta prin Iinia Tntrerupta zona de separatie dintre celedoua regimuri de lucru.

Calculul pulsatiilor tensiunii de la bornele condensatorului de filtraj se face pe baza formelor de unda prezentate TnFigura 6.16,forrne ce caracterizeaza functionarea convertorului cu curent neTntrerupt.

Admitand ca prin rezistenta circula doar valoarea medie a curentului de ie~ire,iar prin capacitate componentele variab,ile in timpale acestuia, ariaha~urata infigura 6.16 reprezinta sarcina ele,ctrica ~Q cu care se incarca condensatorul: '
L.l

AU .__ L\Q.= 10aTs __Uo aTs. 0 C eRe'

(6.43)

unde r =RC este constanta de timpa circuitului. o analiza similara se poateJace ~i in cazul regimului de.curent intrerupt.

Convertorul "buck-boost" poate fi obtinut prin conectarea in cascada a doua convertoare: unul de tip "buck" ~i celalalt de tip "boost". in regim stationar pot rezulta tensiuni la ie~ire mai mari Sau mai mici decat tensiunea dealimentare. Conectarea in cascada a celor doua structuri arata ca in figura 6.17. Cand comutatoruleste inchis, Sursa de alimentare Vi determina cre~terea energiei electromagnetice

if

inmagazinate in inductanta. Dioda este blocata. Cand comutatorul se deschide energia din bobina este cedata rezistentei de sarcina. Capacitatea de filtraj se considera de valoare mare, a~a ca tensiunea la bornele ei 0 consideramtot timplil constanta. 6.5.1.FUNCTIONAREA , CU CURENT NE1NTRERUPT celor doua

Figura 6.18 reda formele de unda corespunzaloare stari ale comLJtatorului. Se observa ca:

U/x Ts =Uo(1-a)Ts,

Uo=~
Ui I-a
Relatia (6.45) arata ca raportul intre tensiunea de ie~ire ~i cea de intrare este egal cu prod,Usul factorilor de conversie ai celor doua

202

tipuri de convertoare discutate anterior(relatii1e 6.5 ~i 6.27). Punand conditia ca P;=Po, rezultEc

I I-a --2- = __ I1

(6.46)

Totodata, relatia (6.45J arata ca in functie de a tensiunea data la ie~ire este mai mare sau mai mica decat tensiunea de ..alimentare U;. Figura 6.19 prezinta formele de unda UL ~i it pentru cazul limita cand se

Fig.6.18.Convertorul" buck-boost"(i b) comutator deschis.

> 0): a) comutator inchis,

poate trece de la regimul de curent neintrerupt la regimul de curent intrerupt. Curentul h se anuleaza chiar lasfar~itul intervalului de timp cand intrerupatoruleste deschis. Din figura6.19,a putem explicita valoarea medie a curentului in regim limita. (hh : . 1. UiTs (IL)L ::; 2"lLmax ::; (6.47)

-:u;-a.

Dih figura 6.17 se observa ca:

10

IL

Ii .

(6.48)

deoarece valoarea medie a curentului prin condensator este nula. Relatii1e (6.45) ~i(6.47) pot exprimavaloarea medie a curentului prin inductanta L la limita dintre regimul de curent continuu ~i de curent discontinuu:

(I)

TsU 0 (1- a) .

L L

2L

(6.49)

Din -relatia (6.46) putem exprima valoarea curentului de sarcina (Ioh in acelea~i conditii limita.

(-Ua>

~.

D{T,-+(l-d.)T,+(a)

(b)

Fig.6.19.Regimul de curentlntrerupttneintrerupt boost".

la convertorul l'buck-

(l)

=
L

Ts U 0 (1- a) 2

2L

in cele mai multe apllcatii un astfel de convertor trebuie sa fUrhizeze 0 tensiune de ieire Vo constanta in conditiile cand Vi ~i a sunt variabile. Din relatii1e (6.49) ~i (6.50) se observa ca (hh ~i (loh valoare au maxima cand a=O.Astfel:

.1
( L)Lmax

- TsUo

2L

(10)

Lmax

TsUo 2L

(6.52)

Diagrqmele din fig.6.19,b redau modul de. variatie al curentilor (hh ~i (loh functiede a, Vo fiind constant. 6..5.2.FUNCTIONAREA , CU CURENT iNTRERUPT
UL

Figura 6.20 prezinta forma de variatie in timp a marimilor pentru cazul curentului intrerupt.

~i it

(-UoJ

I"
Fig.6.20. Graficul pentru

cXTs-+~lT~zTs
h :?i
UL

la regimul discontinuu.

Se observa ca: UiaTs + (-Uo)aITs = 0,

a
a
1-

Ui

U0

Constant

I
~~ 0.33

U' U I = 1.0
o

Uj

j = 4.0

(-&-)
1.25 (loJLmax

10 =

I.
IL

a1
a

(daca Po

= Pj).
1 _ Ui ---aTS(a+a1) Ts 2L

(6.54)

Valoarea medie a curentului prin bobina este:

_ .
-lLmax

aTs + a1Ts
..

(6.55)

intrucat Uo trebuie mentinut constant, este folositor sa reprezentam pe a ca functie de 10 pentru diferite valoriale raportului Uc/Uj Procedand asemanator ca in paragrafele 6.3.2l?i 6.4.2 se obtine pentru a 0 expresie de forma:

a=

IO/(lO)Lmax

(6.56)

Ui (1+Ui) Uo Vo
care, reprezentata, arata ca Tn figura6.21.Linia . cele doua. moduri distincte de functionare. , Tntrerupta marcheaza

Pulsatii1e tensiunii de la bornele condensatorului de filtraj se pot calcula luand Tn considerare formele de unda prezentate Tn figura 6.22. Daca componentele variabile Tntimp sun! preluate de condensator, iar componenta continua a curentului se Tnchide prin rezistentade sarcina, . aria ha~urata reprezinta sarcina electrica boQ cucare se Tncarca condensatorul de filtraj.

Fig.6.22. Pulsa\iile tensiunii dela , .

ieirea convertorului.

/).V

= /).Q =
C
_

IoaTs

_ Vo aTs

C
T

R C

s -a-, s --._-_.

/).V _ aT

Vo

RC

unde r=RC. D analiza similara se Tntrerupt alconvertorului.

Convertorul CUK are structura prezentata Tn figura 6.23. EI produce la bornele rEistentei de sarcina 0 tensiune a carei polaritate este schimbata fata de cea a sursei de alimentare,.in raport cupunctul comun. Condensatorul Ct actioneaza, Tn principal, ca elelT)ent pentru stocarea ~i transferarea energiei de la intrare la ie~ire. Tn regim stationar, valorile medii aJe tensiunilor pe inductanteleLt ~i L2 sunt nule, ceea ce permite scrierea relatiei: Vel = Vi + Vo' (6.59) Relatia (6.59)' arata. ca tensiunea pe condensator este Tntotdeauna mai mare decat tensiunile Vi ~i Va. Considerand capacitatea Ct de valoare suficient de mare, Tn regim stationar, v9riatiile tensiunii la bornele sale sunt foarte mici Tn raport cu valoarea medie VCt de la borne. Cand comutatorul este deschis, curentii iLt ~i h2 . circula prin dioda. Circuitul echivalent este prezentat Tn figura 6.24,a. Condensatorul Ct acumuleazaenergie atat de la intrare cat ~i de la. indllctanta Lt. "".:

Fig.6.23.Convertorul

CUK.

208

Curentul iu scade Tn acest interval de timp pentru ca UC1 este mai mare decat Vi. De asemenea :?i h2 scade ca urmare a descarcarii energiei acumulate Tn L2, peste rezistenta de sarcina. Cand se Tnchide Tntrerupatorul, VC1 polarizeaza invers dioda. 'Curentii iL1 :?i h2 circula prin comutator conform schemei echivalente din' figura6.24,b. Tntrucat UC1>VO, C1 se descarca prin comutator, transferandu-i energia rezistentei' de sarcina :?i inductantei L2. Din acest motiv h2 cre:?te ca urmare a transferului de energie de la sursa Ui spre inductanta L1. . Considerand 'curentii iu :?iiL2 de forma continua (fara sa prezirite momente Tn care sa se anuleze), calculul tensiunii de ie:?ire se poate facepe doua cai. . o prima posibilitate de calcul a tensiunii Uo are Tn vedere faptul ca tensiunea VC1 este mentinuta constanta pe tot parcursul functionarii, iar integrala de timp, pe a perioada, laborneleinductantelor este nula. Adica: .(L 1) UiaTs + (Ui - U cl)(I- a)Ts = 0,

VC1
(L2)

= I-a

1
Vi,

(VC1 -Vo)aTs +(~o)(l~a)Ts, 1


VCI=-UO

Egaland relatiile (6.60) :?i(6.61) se obtine:

Vo _

a
1- a'
_

U.

iar daca punem conditia ca Pi=PO, rezulta:

I _0

1- a

I.

unde lo=h2 :?ili=lu. o a doua posibilitate de calcul a tensiunii Vo se bazeaza pe ipoteza simplificatoare Tn baza careia consideram curentii' iu :?i iL2 constanti, fara nici a pulsatie, adica iu=lu :?i h2=h2. Cand comutatorul este deschis, condensatorul prime:?te a cantitate de sarcina exprimata

off
UL 2

(U1UC1=-UO) . .. on .(UC1-UO)
t

off

ir:: ....-.
. . l2
+ULi

UC1.

a) b) Fig.6.24.Forrnelede unda aferente corwertorului CUK: a) com utatoru I estedeschis;b) comutatorul este Tnchis.

prin 1L1(1-a)Ts. Cand comutatorul este Tnchis, condensatorul se descarca cu cantitatea h2aTS. Tn regim stationar, considerand modificarile de sarcina de la bornele condensatorului neglijabile

ILl(l-a)Ts
adica

=IL2ars,
~

I L2 I Ll U0 U.I

10 Ii

1- a

Daca Pj=Po, avem:


_

a
1- a
(

Prin relatiile (6.62) ~i (6.66)se pune Tn eyidenta faptuL ca functia de transfer a convertorului CUK este identica CU cea a cohvertorului "buck-boost". Avantajul convertorului CUK fata de convertorul "buckboost" consta Tnfaptul ca i/1 ~i i/2 sunt curenti cu pulsatii foarte mici. La convertorul "buck-boost" ace~ti curenti pot Ji uneori discontinui. Dezavantajul major al convertorului CUK consta Tn valoarea relativ mare a condensatorului C1.

Convertorul c.c.-c.c. din figura 6.25 reprezinta unul din cele mai raspandite convertoare de energie din electronica industriala. EI T~i gase~te aplicabilitatea la: a) actionarea motoarelor de C.C.; b) realizarea surselor de c.a. monofazate pentru consu'matori care trebuie sa lucreze chiar daca reteaua de cade; c) realizarea convertoarelor C.C.-c.a. de frecventa variabila. Tn toate cele trei domenii topologia convertorului estef aceea~i, functia sa fiind dependenta de modul Tncare se face comanQ5t element~lor de comutatie. La convertorul din figura 6.25, unde Tn antiparalel cu comLltatoarele sunt conectate diode, trebuie facuta distinctie Tntre . starea "ON"~i starea "conductie" a comutatorului (Tnspeta tranzistorul de putere ). Din cauza diodelor, un comutator, care este Tnstarea "ON", poate sa conduca sau nucurent, acest lucru,depinzc3qd de sensul de circulatie al curentului io. Daca comutatorul Tnchis permite trecerea curentului prin el, atunci se spune ca el se afla Tnstarea de "conductie".

c.a..

'211

Functionarea puntii areloc dupa algoritmul care sta la baza comandarii celor patru comutatoare. Este exclusacomanda simultana a doua comutatoare de pe aceea~i latura, caz in care sursa de tensiune ar fi in scutcircuit. Jensiunea de ie~ire este strict determinata de modul in care se comanda cele patru comutatoare. De exemplu, tensiunea UAN este dictata de starea comutatoarelor TA+ ~i TA-, dupa cum urmeaza: t

TA+

DA+

T8+

D8-+

---.
0

motor dec.c.

r" --1
\

+
Uo{=UAN -USN)

Uj
"AN

I I

I
t
1

B TA-

DA-

TeN

+
DB-

1 I 1 L__.J

USN
~

Fig.6.25. Convertor

C.C.-c.C.

In punte.

_ cand TA+ este inchis, curentul de sarcina va circula prin' TA+, daca io> 0, sau va circulaprin DA+, daca io < O. Daca TA+ este inchis, potentialul punctului A este evident egal cu potentialul pozitiv al sursei de alimentare ~i deci: UAN = Ui.(daca TA+ este "ON" ~i TA- este "OFF"), (6.67) _ cand' TA- este inchis, un curent negativ se va stabili prin TA-(DA+ fiind blocata) ~i un curent pozitiv va apare cand DA- este in conductie, adica: " UAN = o(daca TA- este "ON" ~i TA+ este "OFF" ). (6.68)

Relatii1e (6.67) 9i (6.68) arata ca tensiunea UAN depinde numai de stare celor doua comutatoare de pe 0 latura 9ieste independenta de directia lui io. De aceea, tensiunea de ie9ire data de 0 latura a convertorului depinde,la Q frecventa de comutare fsdata, doar de tensiunea Vi 9i de factorul de comanda al comutatoarelor:

U AN = U.!
unde
ton

tON +OtOFF

U.a
!

Ts

'

9i toff sunt intervalele "ON" 9i "OFF" ale lui TA+. Similar se poate exprima tensiunea furnizata decea latura a convertorului: .
UBN
=UiaB.

de a doua
(6.70)

Tensiunea de ie9ire a convertorului UO==UAN-UBN poate fi, deci, controlata prin factorul de comarida a al convertorului 9i este independenta de marimea 9i sensul lui io. La convertorul c.c.-c.c. cu un singur comutator prezentat .in paragraful 6.2, tensiunea de la ie9ire era de 0 singura polaritate, valoarea sa medie rezultand ca functie de factorul de comanda a.Tensiunea de ie9ire a convertorului Tn punte (fig.6,.25) poate avea ambele polaritati, ea rezultand Tn urma compararii unei tensiuni de forma, triunghiulara cu 0 tensiune continua, prezentand forma de variatie Tn timp unui semnal dreptunghiular modulatTn durata (pulse width modulation-PWM). . Se cunosc doua procedee de obtinere a tensiunii PWM : a) tensiune modulataTn durata cu 9ubla polaritate; b) tensiune modulata Tndurata cu 0 singura polaritate. Primul' procedeu consta Tn comandasimultana a perechilor de cornutatoare (TA+, TB-) 9i (TA-, TB+), iar la al doilea procedeu comutatoarele de pe 0 latura sunt Gomandate independent de cele de pe cealalta latura a puntii.

6.7.1.PROCEDEUL PWM PENTRU OBTINEREA , TENSIUNII DE IEelRE DE AMBELE POLARITATI


,

Pentru a obtine la ie9ire 0 tensiune de ambele. polaritati, trebuie comandate simultan perechile de comutatoare (TA+, TB-), (TA-, TB+). Semnalele pentru comanda se obtin prin compararea unei tensiuni de forma triunghiulara (UT), cu 0 tensiune continua (uc). Cand 213

I I

I f-tl..-j

I I

UANjj
I I

ro

: I

T.

f.

I
I I

io

(e)

.0 10> 0

(fJ

.0

10 < 0

Fig.6.26.Tensiune

PWM de ambele polariti3ti.

214

Uc > UT, TA+ ~i TB- sunt in stare de conductie, iar TA- ~i TB+ sunt deschise .. Cand Uc < UT, sunt inchise comutatoarele TA- ~i TB+. Alegand originea timpului ca in figura 6.26, tensiunea Iiniar variabila se poate scrie :

uT

= uTmax , . To /4

0 < t < Ts/4.


egaleaza pe
UT,

(6.71) deGi: (6.72)

'"

La t=t1 ten~iunea
t1 = ---U

Uc

Ts

uTma~

Din formele de undaprezentate deducem ca durata de conductie a perechii TA+, TB- este: ton =2t\ + Ts /2,(6.73) iar factorulde comanda al perechii !A+, TB- este: ton 2t \ + T s / 2 1 Uc T s Ts 1 Uc a\ =-= =-(2---+-)=-(1+--). (6~74) Ts Ts Ts UTmax 4 2 2 UTmax Pentru perechea de comutatoare TB+, TA_ factorul de comanda a2 =l-a\. Tensiunea de labornele consumatorului este: Va = tJ AN- V BN = a1Vi - a2Vi = (2a1 -l)Vi,

(6.76) (6.77)

V_Vi ---uc aV Tmax

= uc'

Aceasta ecuatie ne arat~ ca valoarea medie de la ie~ire depinoe liniar de tensiunea de comanda .. Ea este cuprinsa intre +Ui ~I ., Vi, daca se neglijeaza intervalele de timp, de garda, necesare pentru a impiedica 0 eventuala conductiesimultana a perechii, TA+, TA-, , respectiv TB+, T B-. Forma de unda a lui Uo (fig.6.26,d) ne arata ca tensiunea are un salt de la +Vi la -Vi. Acestaeste motivul pentrucare spunemca procedeul genereaza "0 tensiune de ambele pOlaritaft'. Trebuie remarcat faptul ca modificand pe a1 intre 0 ~i1 in relatia (6.76), Vo poatefi modificat intre - Vi ~I +Vi. Curentul 10 poate fi pozitiv sau negativ (fig.6.26,e,f), sensul fiind d~terminat de duratele de conductie ale comutatoarelor.
.

6.7.2.PROCEDEUL PWM PENTRU OBTINEREA DE IE$IRE D.E 0 SINGURA POLARITATE

TENSIUNII

Consta in compararea unei tensiuni Iiniar variabile UT, cu doua' tensiuni de control +ue, -Ue, de l.mde rezulta duratele de conductie ale comutatoarelor, dupa cum urrneaza: .

TA+ -inchis, daca TB+ - inchis, daca

ue> UTi -Ue> UT

Tensiunea de ie~ire prod usa de fiecare latura a convertorului UAN ~i UaN, precum ~i Ua sunt prezentate in figura 6.27. Din compararea formelor deunda din figura 6.27cu cele din figura 6.26 se poate vedea . ca factorul a1, al comutatorului TA+ poate fi exprimat de relatia (6.74), iar pentru comutatorul TaCf. din relatia (6.75), adica:
a1=-(

2 uTmax

+ 1) ,

pentru TA+

(6.78)

Uo

= (2a!

-l)Ui

U = __ -uc
I

UTmax

Figurile 6.27,e ~i 6.27,f arata ca valoare medie a .curentului de ie~ire p0ate fi 10>0 sau 10<0,in timpce Uo este pozitiva.

6.1. Sa se reprezinte grafic, pentru un convertor "step-down", (IL)L=!(a) cunoscandUi =110 V, L =20 flH, f=50 Hz ~i sa se calculeze (I L) Lmax' 6.2. Un convertor "step-down" produce a tensiune de ie~ire Uo =100 V. Tensiunea de la intrare variaza in domeniul 2.5 V pana la 75 V. Puterea maxima debitata de convertor este 500 W. Daca frecventa de comutatie este de 50 kHz, sa se calculeze valoarea maxima a inductantei pentru care mai avem regimul de curent discontinuu.

I t I .I
I

O-'-~l
I

LJ: [ i' LJ
I I
I

1
I

US:] i !
~
UJ (= UAN - URN) 1 2tl I

I 2tl

c=l~
I I
I

~D

6.3. Un convertor "step~up"estEl caracterizat de urmatoarele marimi: Ui = 12 V, Uo = 25 V, Po = 50W, f = 50kHZ, L = 10 !-tH. Sa se gaseasca valoarea lui a pentru care avem un regim de curent intrerupt. 6.4.Un convertor "step-up" este caracterizat prin Uo =48 V, 10= =2 A, f = 50kHz, a = 0,75. Sa se calculeze capacitatea de filtraj C pentru care amplitudinea pulsatiilor tensiunii la bornele rezistentei de sarcina sa nu depaljeasca valoarea AUo = 0,1 V. 6.5. Un convertor "buck-boost" produce pe 0 rezistenta se sarcina R = 50n, 0 tensiune Uo = 100 V. Tensiunea de intrare fiind Ui = =50 V, sa se calculeze a lji curentul h absorbitdelaintrare, in conditiile cand Pi = Po. 6.6. Un convertor "buck-boost" functioneaza la 0 frecventa de , , 20kHz lji prezinta 0 inductanta la intrare de 0,05 mHo Capacitatea C este suficient de mare alja incat tensiunea Ui de15 V se considera tot timpul constanta. Tensiunea de ieljire Uo este reglata la 0 valoare de 10 V, iar curentul prin sarcina este de 1 A. Sa se verifice regimul de lucru in care se afla convertorullji sa se determine factorul a. 6.7. Un convertor "buck-boost" furnizeaza un curent constant 10= =1 A. Frecventa de lucru este f::;: 20kHz, la un factor de umplerea= =0,75. Sa se calculeze capacitatea C daca amplitudinea pulsatiilor ad mise la bornele consumatorului este de AUo =0,1 V. 6.8. Pentru un convertor c.c.-c.c., in punte cu comanda PWM se cunosc Uc = 5 V,UTmax = 10V lji Vi = 100 V. Sa se calculeze factorii a1lji a2 pentru. care comanda perechilor de tranzistoare (TA+, TB-), respectiv (TB+, TA-), precum lji valoarea medie a tensiunii de ieljire Uo.

1.N.Mohan lj.a., Power electronics: Converters, Applications and Design, John Wiley & Sons, Inc" 1989. 2.P.A.Thollot (Ed.), Power electronics technology and applications, IEEE Technology Update Series, 1993. " 3.J.G.Kassakian lj.a.,F>rinciple of power electronics, AddisonWesley Publishing Co. 1991. 4. * * * HEXFET - Power MOSFET - Designer's manual,1991. 5.B.K.Bose (Ed.), Modern power electronics - Evolution, Technology and applications, "IEEE Press, 1992.

Invertorul este 0 instalatie electronica ce transforma energia de curent continuuTn energie de curent alternativ deo anumita forma, amplitudine l?i frecventa. Din punct devedere al formei tensiunii ce rezulta la bornele unui consumator alimentat prin invertor, deosebim doua mari tipuri de invertoare: - invertoare PWM; - invertoare ,cu tensiune de iel?ire de forma dreptunghiulara. La invertoarele PWM tensiunea de alimentare provine,de reguia, de la un redresor necomandat. Frecventa l?i amplitudinea tensiunii de la iel?ire se asigura prin procedee PWM. Exista numeroase metode prin care se realizeaza modularea Tn durata a tensiunii de iel?ire. 0 atentie deosebita va fi acordata modularii Tn durata de catre un semnal sinusoidal. La invertoarele din a doua categorie, tensiunea de alimentare care provine fie de la 0 baterie, fie de la un sistem de redresare este mentinuta constanta, iar tensiunea alternativa, de forma dreptunghiulara are, posibilitatea modificarii frecventei. Daca se dorel?te l?i modificarea amplitudinii tensiunii de iel?ire, atunci este nevoie sa se modifice valoarea tensiunii de alimentare a invertorului.

Invertorul, ca sistem de conversie a energiei (fig.7.1,a), transforma tensiunea constanta Ui Tntr-o tensiune alternativa, care, daca este l?i filtrata corespunzator, se apropie ca forma de 0 tensiune sinusoidala. Daca invertorul alimenteaza 0 sarcina cu caracter inductiv, cum ar fi un motor de curent alternativ, fntre curentul produs io l?i tensiunea Uo ap6are un defazaj (fig.7.1,b). ' 219

Invertor

+
Filtru

2
Redresor

1
Invertor

3
Invertor

4
Redresor

(e)

Fig. 7 .1. Invertor: schema bloc, forme de unda.

in intervalul 1 al diagramei atat Uo cat ~i io sunt pozitive, Tn timp ce Tn intervalul 3 sunt negative. Aceasta Tnseamna ca Tn intervalele 1 i ~ 3 puterea instantanee (Po =uoio) se transferadinspre sursa de alimentare spre consumator, corespunzand modului de functionare ca invertor al instalatieL in contrast, cand Uo ~i io au polaritate opusa, Tn intervalele 2 ~i4, Po circuladinspreconsumator spre sursa de alimentare. Se spuneca avem de a face cu functionarea instalatiei Tn regimde redresare. o astfel de comportare a invertorului permite sa se faca aprecierea ca pe operioaaa a semnalului alternativ produs la ie~ire rezulta 6 posibila' functionare a instafatiei Tn cele patru cadrane ale caracteristicii io = f(uo) (fig.7.1,c).

Pentru a explica principiul conversie energiei de c.c. in energie dee.a., ne folosim de 0 schema a carei structura este prezentata in fig.7.2. Pentru a w;;ura inlelegerea funclionarii unei astfel de structuri, consideram ca punctul "0" al carui potenlial este jumatate din cel al tensiunii de alimentare este accesibil ~i fala de el raportam alte potenliale din schema. Vom mai considera tensiunea de alimentare Ui constanta iar comanda comutatoarelor se face cu un semnal modulat in durata.

j
.1f1 2 N
Fig.7.2. Invertor monofazat in semipunte.

La invertoarele care se bazeaza pe principiul PWM, funclionarea este mai complexa decat in cazul convertoarelor c.c.-c.c. cu modulare in durata prezentate in capitolul (6). Un invertor de acest tip trebuie sa produca la ie~ire 0 tensiune sinusoidala la care sa se poata regia atat amplitudinea cat ~i frecvenla. Cerinla poate fi satisfacuta daca semnalul de comanda de forma sinusoidala se compara cu un semnal triunghiular de 0 anumita frecvenla(fig.7.3).inainte dea descrie funclionarea unui astfel de invertor este necesar sa definim c~Heva marimi, ~i anume: . - tensiunea triunghiulara, UT, de frecvenla fs,frecvenla sub care comuta elementele active ale invertorului; - tensiunea de comanda, uc, de forma sinusoidala, de frecvenla ft, care reprezinta tensiunea modulatoare ~i care, totodata, impune frecvenla fundamentalei qin tensiunea de ie~ire; , - gradul de modulalie, ma, definit ca :

f0-

II

(UAo)1

,,"
1;'

v
.

....

il
I

--r
U,

'k ...
'I'- ... ~...

.'

....
.

I..

"-

"'"
I-.

...

_Uj 2

T I

(UAO)n ma~

Uji2
1.2

1.0 0.8 0.6

0.4
0.2 0.0

'l~ "
(2m, +
1) ~

,j

Uc

<

UT

, T A...;.este inch is ~i U AO=

U~. 2

Cum cele doua comutatoare nu sunt simultan inchise, respectiv deschise, tensiunea UAo fluctueaza intre U12~i -UI2. Fundamentala tensiunii.uAo este reprezentata,in figura 7.3, pentru mf =15 ~i ma = 0,8. Spectrul de armonici al tensiunii UAo este redatin figura7.3,c.Se desprind urmatoarele aspecte: a) amplitudinea componentei fundamentale, (UAo)1, este de tJT1a ori tensiunea Ui /2. Acest lucru poate fi explicat considerand, pentru simplificare, tensiunea Uc constanta (fig. 7.4). Valoarea medie a tensiunii de ie~ire, in cazul sistemului PWM, este data "de relatia: ,
[JAo = Uc

. Vi .

(7.4)

uYmax'

Aceasta expresie este acceptata deoarece frecventa tensiunii triunghiulare este mare, iar intre. dOU8 varfuri ale tensiunii triunghiulare putem considera ca Uc nu variaza(fig7.4,b). Daca tensiunea de comanda variaza sinusoidal ~i este de frec- , venta I1, frecventa ce se dore~te a fi ~i a fundamentalei tensiunii de ie- ' ~ire, atunci: Uc = uCmax . sinm It, (7.5) unde Ucmax SU7max.

Din relatii1e (7.4) ~i (7.5) rezulta ca fundamentala ~ire se poate scrie:


_ U c max' ( ) . UAo 1 - --SlllOJ}t.

tensiun'ii de ie-

UTnax

Ui 2

_ -

. U i( ma SlllOJ/--, 2

pentru ma::{ 1)..(7 '6) .

Din relatia (7.6) rezulta ca amplitudinea tensiunii de ie~ire este:

(uAo)lmax

U. =-t

ma .

(pentru ma::{1)

(7.7)

b) Armonicele din spectrul tensiunii de ie~ire apar ca benzi laterale fata de frecventa de comutatie. fs. Pentru m, ~ 9( caz foarte raspandit), arhplitudinile armonicilor devin practic independente de m,. c) m, trebuie sa fie "impar". Ca urmare Tn spectrul tensiunii UAo avem numai armonici de ordin "impar", cele de ordin "par" sunt nule, coeficientii termenilor In "cas" din dezvoltarea Tnserie Fourier fiind nuli. . ,

Alegerea frecventei de comutare fs se face astfel Tncat filtrarea tensiunii de ie~ire sa se realizeze cat mai eficient.Este de dorit, din acest punct de vedere, ca fs sa fie catmai mare. Oar pe masura ce fs cre~te, cresc pierderile de putere Tn comutafje. in cele mai multe aplicatii se alege frecventa fs fie sub 6 kHz, fie peste 20kHz, pentru a nu intra Tn spectrul acustic. Pentru aplicatii ale invertoarelor Tn actionarea motoarelor dee.a. (50 Hz), se alege pentru !1q,::; 9, ceea ce corespunde unei frecvente fs de 2 kHz sau m, = 100, daca fs ~ 20 kHz. Ca 0 valoare uzuala se adopta m, = 21. Cu privire la alegerea lui m, = 21 ca valoare uzuala Tn proiectarea ~i realizarea sistemelor de comanda pentru invertoarele PWM, se impun enumerarea catorva considerente ce rezulta din literatura de specialitate [1],[2]: - Oaca m, < 21, este de preferat sincronism Tntre semnalul rectangular~i cel sinusoidal, altfel rezultandsubarmonici, altele decat cele prezentate in figura 7.3,c. La trecerea prin zero acelor doua tensiuniuc ~i UT, ele trebuie sa fie/de polaritate opusa. - Oaca m, > 21, nu exista sincronism Tntre Uc ~i UT, amplitLidinile armonicelor de ordin superior sunt neinsemnate Tn raport cu fundamentala. - .Oaca ma > 1, se instaleaza regimul de functionare numit supramodulatie. Formele de unda din figura 7.3 ne arata ca Tn cazul cand ma < 1, amplitudinea fundamentalei nu poate fi marita oricat. Sunt, Tnsa, situatii candse cere ca ma > 1. Supramodulatia creeaza 0 tensiune de ie~irecare contine mult mai multe armonici decat Tn cazul ma <1 (fig.7.5). Armonicile cu amplitudini dominante Tn sistemul de modulatie ma < 1 nu mai sunt dominante Tn supramodulatie. Mai mult, Tnsupramodulatie amplitudinea armonicii fundamentale nu mai depinde liniar de ma. Figura 7.6 reprezinta valoarea normalizata aamplitudinii fundamentalei tensiunii de ie~ire Tnfunctie de factorul de modulatie ma. Se observa ca pentru ma < 1 dependenta esteliniara, dupa ma ~ 1 se instaleaza supramodulatia, iar pentru ma > 3,24 invertorul furnizeaza Tn loc de tensiune .PWM 0 tensiune de forma rectangulara. - La invertoarele cu tensiune rectangulara fiecare Tntrerupator reprezentat Tn figura 7.2 este Tnchis un interval de 180. Tensiunea de ie~ire arata ca Tn figura 7.7. Analiza Fourier a acestui semnal [2] ne arata ca intre amplitudinea fundamentalei ~i tensiunea de alimentare exista relatia:

ma
mf

2.3

= 15

l
23

Y
25

27

iI

n, (7.9) unde n este ordinul armonicii ~i are doar valori impare. Un invertor cu tensiunea de ie~ire rectangulara are, Insa, un avantaj important fala deinvertorul PWM. Comutatoarele sale i~i schimbastar~a dear de doua ofi intr-un ciclu, ceea ce este foarte important daca se comutaputeri foarte mari, iar comutatoarele nu sunt capabile salucreze la frecvenle marL Un invertercu tensiunea de ie$ire rectangulara are, insa, un avantaJ important tala de invertorul PWM. Comutatoarele sale i~i schimba starea dear deqoua ori intr-un ciclu, ceea ceeste foarte important daca se comuta 'puteri foarte mari, iar comutatoarele nu sunt eapabilesa lucreze la frecvenle marL Dezavantajul esenlial al
(UAo)n

= (UAo)l,max

I I I
J

I
I

I
I
1 I
supramo--......- undil dulatie I rectangularii

I I I

I I J

I 3.24
mf

=-15

invertorului cu tensiune dreptunghiulara amplitudinea tensiunii de ie~ir~.

este acela ca nu poate regia

(UAo) n,max/(~)
1.4 1.2 1.0 0.8 0.6 0.4 0.2

0
Fig.?? (a) Tensiunea data de un invertor cu ma >3,24.

Figura 7.8 prezinta montajul semipunte. Aici, cele doua condensatoare de valori egale, divizeaza la jumatate tellsiunea de alimentare. Daca condensatoarele prezinta valori mari, punctul "0" ramane constant in timp, iar analiza functionarii este similaracu cea pentru montajul din figura 7.2. Considerand modul de comanda al comutatoarelor dupa procedeul PWM, forma de unda a tensiunii Uo arata ca in figura 7.3,b. De remarcat ca indiferent de starea comutatoarelor, curentul io se imparte in mod egal prin cele doua condensatoare. Cand T+ este inchis sau cand T+ ~i D+ conduc ill' functie de sensullui io, acesta se imparte in mod egal prin condensatoare. La fel stau lucrurile cand T- ~i D_ conduc. Se poate spune ca cele doua condensatoare C+ ~i C_sunt conectate Tn paralel Tncalea curentului io. Astfelse poate explica, Tn plus, dece punctul
j..L,..

+
UI'
C+

N
Fig.7.a. Invertor fn semipunte.

se considera ca punct neutru. intrucat io circula prin capacitatile C+ ~i C_el nu va contine componenta continua, iar Tn cazul conectarii la ie~ire a unui transformator nu se mai poate pune problema saturarii miezului datorita polarizarii Tn curent continuu a acestuia. La invertorul in semipunte, tensiunea pe cOrnutator ~i curentul se exprima astfel:
"0"

UT=

Uj, iT = io max

(7.10) (7.11 )

7.2.3. INVERTORUL MONOFAZAT iN PUNTE( fig.7.9) EI consta din doua invertoare in semipunte care debiteaza pe un circuit de sarcina comun. Cu aceea~i tensiune de intrare, maximul ten'siunii obtinute la ie~ire este dublu fata de montajul in semipunte. Ca urmare, la 0 anumita putere la ie~ire, curentul prin comutatbarele puntii este jumatate din curentul ce parcurge un comutator din montajul semipunte. La invertoarele de putere mare aceasta cohstatare constituie un avantaj esential.
~
Id

---:-f'"

io

~uo

= uAo

- U.ao

in functie de forma tensiunii obtinute la ie~ire deosebim doua regimuri distincte de functionare:

Functionarea invertorului in sistemul PWM presupune comanda simultana a perechilor de comutatoare (TAt', TB-)'~i (TB+, TA_).Tensiunile de comanda ale comutatoarelor rezulta prin compararea tensiunii triunghiulare, UT, cu tensiunea sin,usoidala de comanda uc, ~i ca urmare:

229

UAO(t)=-UBO(t),
iar

(7.12) = 2UA 0 (t).

Uo(t) =, UA0 (t):- uB 0 (t)

Forma undaa tensiunii uo(t) este redata in fig.7.9,b,iar amplitudinea componentei fundamentale este:

~e

(7.12')

(uO)lma~ = maUio

(7,13)

- Pentru fI putea face aprecieri asupra modului in care este solicitatasursa c;le la intrare de catre procesele de comutatie ce au loc in invertor, sa consideram configuratia din figura 7.10. Filtrele au rezistenta proprie nula, iar frecventp proprie de oscilatie este de valoare foarte mare. '

q I I

I
I

;'/

-j

t I

1
I

:-t
I

Hi)
(4)

U.

I I I I I I
I

",

, ,,~

,...
~

.. .....

t :. <:
,-U

V
..
;,

rT Uj
,"
~ J;
L-..

...

- ~_ -

-~

aceste conditii tensiunea de ie~ire a invertorului este de forma sinusoidala, defrecventa f(


U01

In

= Uo = J2uo

si~ av.

(7.14)

. ...J...,.
.*

Filtru

ij

Invertor

Filtru

Uj
h~~
Lfl. Cfl--O

)
I
.

f.

h~=
L{2. C{2... 0

Fig.7.10.

Filtre utilizate in structura invertorului.

Daca sarcina este cea i1ustrata in figura 7.1O,unde eo este 0 tensiune sinusoidala .de frecventa ft, curentul deie~ire io va fi tot sinusoidal, defazat cu qJ fata de tensiune: .. ~ io=.J2Iosin(m/-cp). . . (7.15) Pe partea de alimentare,filtrul va retinetoate componentele de inalta frecventa ale curentului de intrare, iar ii*(t) va ramane doar cu componentele de joasa frecventa, ceea ce ne permite sa scriem:

Vi . (.*(t):;:: tto(t) io(t):;::~2IJo sin WIt . -!ilosin(Wlt


li

- cp)"
(7.16)

. * (t) :;::U I - - -.-SL!lcos(2w / - cp):;:: U I -.-SL!lcoscp


. U.' I . U.I
:;::l

i - ,J2li2COS(ZWlt

- cp),

U '[ . o 0 cosm V.'r ,


I

i2-.J2

__

1_,

Volo'

u.
I

Ecuatia (7.17)arata ca in expresia curentululabsorbit dresor gasim doua componente, ~ianume:

de la re-

- 0 componenta continua,care este responsabila de transferul puterii de la redresor taconsurnator; - 0 componenta alternativa, cu frecventa de doua ori mai mare decat frecventa fundamentalei. Tnrealitate, ipoteza siniplificatoare ca tensiunea data de redresor este constanta, nueste respectata. Tensiunea continua de alimentare a invertorului se obtine prin redresare~i filtrare cu 0 capacitate de valoare mare, care nu poate depa$i 0 anumita Iimita, deoarece poate pune Tn pericol diodele redresoare la conectare.

Formele de unda ce caracterizeaza acest regim de functionare sunt prezentate in figura 7.11. . Spre deosebire de cazul prezentat anterior, aici comanda comutatoarelor are loc Tn urma procesului de comparare a tensiunii triun-' ghiulare, Ur, cu dou~ tensiuni de comanda, Uc ~i -Uc. De data aceasta, regula dupa care comutatoarele din figura 7.9 se Tnchid este urmatoarea: Daca Uc > uT ;TA+ inchis, iar uAN = Vi'
Uc

<

UT

;TA_Tnchis, iar

UAN

= O. = Vi'
= 0 .

(7.20)

Daca -

Uc

> uT ;TB+ Tnchis, iar

UBN
BN

~ U

c < UT;TB~

Tnchis, iar U

(7:21)

Forma de unda a tensiunilor din figura 7.11 rezulta ca urmare a urmatoarelor combinatii: . (1) TApTB_ Tnchis, UAN =Vi,UBN ~'O;uo =Ui, (2) TA_, T B+ Tnchis, UAN Tnchis, Tnchis,

= O,UBN = Vi ;uo = -Vi'


Vi ,UBN

(7.22)

(3) TA+,T B+ (4) T A _, T B-

UAN'= UAN

= Vi ;uo = 0,

= O,UBN = O;uo = O.

Se observa ca atunci cand ambele comutatoarele de sus sunt Tnchise, tensiunea de ie~ire este nula. Gurentul circula prin TA+ ~i DB+ sau DA+ ~i T~_, depinzand de sensu I lui io. in acest interval de timp curentul absorbit de la sursa Ui este nul. Tn conditii similare se petrec fe-' . nomenele cand TA- ~i TB- sunt Tnchise.

232

La ace~t tip de invertor tensiunea de ie~ire cunoa~te un salt de la 0 la Ui sau la -Ui, spre deosebire de cazul. anterior unde saltul tensiunii avea loc la fiecare comutare Tntre +Ui ~i -Vi. Din figura 7.11, unde este prezentat spectrul de armonici al tensiunii de ie~ire, se constata ca primele armonici dupa fundamentala apar la dublul frecventei de modulatie, 2m,. Tensiunile UAN ~i UaN sunt decalate cu 1800 una fata de alta (Ia fel ca Ue ~i -uc)~i ca urmare, armonica cu frecventa egala 6u m, se anuleaza. Se poate arata, ~i Tn acest caz, ca amplitudinea armonicii fundamentale a tensiunii de ie~ire este: (VO)lmax =maVi .. (ma ~1) (7.23) Invertorul Tn punte poate genera i alte forme de variatie Tntimp ale tensiunii Ua, ~i,anume: - tensiune rectangulara de durata fixa; '- tensiune rectangulara de durata variabila. Forma de unda a tensiunii Ua din figura 7.11 poate "degenera" in tensiune dreptunghiulara daca perechile (TA+, Ta-J~i (Ta+, TA-)- functioneaza cu un factor de umplere de 0,5. Amplitudinea fundamentalei de ie~ire este data de relatia [2]:

(VO)lmax

= -Vi

(7.24)

Princlpiul dupa care se poategenera 0 tensiune rectangulara a carei semialternanta poate avea durata variabila este i1ustrat Tn figura 7.12. Comanda celor patru comutatoare se face astfel Tncat sa se obtina tensiunile UAN, UaN de forma dreptunghiulara, la care durata impulsurilor de tensiune sa fie controlata. Tensiunea de ie~ire Ua UAN-UaN rezulta de forma unui semnal alternativ, rectangular, la care durata unei semialternante se poate modifica Tn functie de variatia unghiului de suprapunere, a, alcelor doua tensiuni UAN, UaN. Daca, a= 0, tensiunea Uacorespunde ca forma cu tensiunea data . de un invertor cu tensiune de ie~ire rectangulara.

i-

~1
i

r
I-

I-..

~1
-I
u

'"
~ ~U.l

I~"

..,

f--

""

l.0

0.8
. 0.6

0.4 0.2

i,

,'}k "
(2m( -

11

I 3mf

II

*'

f flY
4mf

(2mr

1\

Fig.7.11. PWM cu tensiune de ieire cuprinsa Tntre 0 i :tUi.

Fig. 7.12. Invertor punte cu tensiune de iel?ire dreptunghiulara, cu durata variabila.

In

Notand cu: fJ = (1800-a)/2 = 90o-a /2, amplitudinea oricarei armonici din spectru, se poateobtine rea relatie:

(7.25)
din urmatoa-

"2n12

CV O)n,max

Jr

2
U

o cos(n1J) d1J = Jr

f Vi
[3
-[3

...

cos(n1J)d1J=

-n12

= ~Vi sin(nf3), " n "- impar . (7.26) nJr Figura 7.12,c reda modul de variatie al amplitudinii diferitelor
J. Motor

r----l
+

+
6

(1) 0

f'V

eo :;; J2 Eo sin wit

I I

L_--.--~
/'
,..;/

I
.ippI!=U. -U.1

t~,...,

... ,.

"'"
~ o~

",,'"

...

"

...

Fig. 7.14 Pulsatiile de la ie~irea invertorului: a) semnal rectangular; b) semnal PWM.

Solicitarea in tensiune ~i curent a comutatoarelor invertorultJi in punte esteaceea~i ca in cazul invertorului in semipunte, ~i anurne:

UT

= Ui,

(7.27)

Ir =io,max. . (7.28) PulsatiilS curentului ~i tensiunii de ie~ire prod use de un invertor in punte pot fi explicate cu ajutorul schemei de principiu din figura 7.13. Prin pulsatie seintelege diferenta dintrevaloarea instantanee ~i componenta fundamentala a semnalului (curent sau tensiune ) variabil in timp. Figura 7.13 reda,' simplificat, montajul de alimentare al unui motor de c~a. mODofazat de catre un invertor in punte. Motorul este echivalat de inductanta L ~itensiunea electromotoare eo. Pulsatii1e tensiunii se regasesc pe inductanta L, adica: Uripple =Uo - Uot. (7.29) unde UOt estefundamentala tensiunii de ie~ire. Figura 7 .14,8 reda pul satii1e existente intensiunea ~i curentul debitat, daca tensiunea de ie~ire este de forma dreptunghiulara, iar figura 7.14,b ctaca tensiunea de ie~ire este modulata in durata.

7.3. INVERTORUL iN PUNTE TRIFAZATA

D A- TB-

zata, care furnizeaza tensiunea de ie~ire modulata Tn durata este prezentata Tn figura 7.15 .. InvertorulTn punte trifazata are ca scop generarea la bornele unui consumator un sistem de tensiuni trifazate la care sa se poata controla atatfrecventa cat ~i amplitudinea, cu conditia mentinerii constante a. tensiunii de la intrare, Principiul dupa care function'eaza un astfel de "invertor se bazeaza pe compararea unei tensiuni triunghiulare de frecventa fixa cu trei tensiuni sinusoidale defazate Tntre ele cu 120 in figura '7.16 este prezentat modul de generare al . tensiunii de linie pentru mf =15. La invertorul trifazat intereseaza spectrul de armonici pe care-I contine tensiunea de linie. Armonicile pe care Ie contin tensiunile de faza UAN, USN, UCN au fost prezentate cand a fost analizatinvertorul monofazat Daca la invertorul monofazat armonica de ordin mf era prezenta, aici, Tn tensiunea de Iinie UAS, aceasta nu mai exista (fig. 7.16,c). La valori mid ale lui mf, pentru a elimina armonicile de ordin par trebuie utilizat sistemul de modulare sincron (sincronism Tntre UT ~i uc), iar mf trebuie sa fie 0 constanta Tntreaga, impara. Mai mult, mf ar trebui sa fie multiplu de 3, iar pantacelor doua tensiuni la trecerea prin zero (momentul initial) sa fie .de polaritate opusa. Daca ma ~ 1, amplitudinea fundamentalei tensiunii de faza este direct proporlionala cu tensiunea de intrare, adica:

(V
iar

AN)

l,max

ma
a

V 2'
fundamentalei
=

(7.30) tensiunii
. ..

valoare

efeetiva,

de

linie

este: (7.31)

{
(V
AB)lej

-J3(v
=

-J2

AN )l,max

-J3ma

2-J2

Vi = O,612maVi

Daca ma > 1, avem de a face cu fenomenul de supramodulatie, tensiunea de comanda Uc depa~e~te amplitudinea tensiunii UT. in figura 7.17 se fac precizari cu privire la regimul de lucru al invertorului Tn functie de gradul de modulatie ma. Daca tensiunea de intrare Ui este controlabila, invertorul din figura 7.18,8 poate genera tensiuni de ie~ire de forma rectangulara. De asemenea, daca ma este suficient de mare, invertorul PWM poate genera tensiuni de forma rectangulara. Un comutator este Tnstare de conductie un interval de1800, ceea ce determina ca pentru a obtine 0 tensiune cea dinfigura7.18,b, Tn fiecare moment trebuie sa se afle Tn conductie simultana trei din cele ~ase

......
-

~T -

II
I

-T
UI

~
I. vFundamentala

-r
UI

k
.....

",' i...

..

(Ulinie )n UI
1.0 0.8

0.6

0:4
0.2

~IX

(mr+

2mr"2)

tJ~!
(e)

(2mr

'

'/
1)

1 fJ
I 3mr~

x~

(3mr

2)

Armonlclle lul f1

Fig.7.16. Formele de unda pentru invertorul din fig.7.15.

I I

2% ~

I I

0.012

I I

I
I

: (mf= 15)
I I I I I
I I

Unda dreptunghiulara

I I I
I 3.24

comutatoare. Controlul amplitudinii tensiunii de ie~ire poate fi facut prin modificarea valorii temsiunii de alimentare: Valoarea efectjva a fundamentalei tensiunii de Iihie se obtine cu ajutorul relatiei:

(UAB)le/

. '-./34

= ~ __

U
l

=--Ui -v2 n 2 2

-J6

=O,78Ui"

Daca se cunoa~te tensiunea deaJimentare ~i curentul debitat de invertor, se potevidentia valorile de tensiune ~i curent la care sunt solicitate comutatoarele. Fie Ui,max tensiunea maxima pe care poate sa 0 furnizeze redresorul de alimentare, tensiune" care ramane constanta in tot timpul fun. ctionarii invertorului. Daca mai consideram ca la ie~irea invertorului avem 0 inductanta suficient de mare ca prill consumator sa se stabileasca un curent sinusoidal, de valoare efectiva lomax,fiecare comutator este solicitat la: (7.33) UT = Ui,max'

IT

= -filomax "

(7.34)

7.4. EFECTUL COMUTATIEI ASUPRA TENSIUNII , . DATE DE UN INVERTOR PWM


Invertoru I monofazat sau trifazat, prezentat in paragrafele anterioare, a fost analizat in conditiile in care comutatorulera considerat ca un intrerupator ideal, adica se inchidesau se deschide intr-un interval de timp egal cu zero, fara intarzieri. Daca ne referim la figura 7 .19 ~i consideram tensiunea de comanda, Ue, constanta (m, este foarte mare ), prin compararea sa cu tensiunea triunghiulara, UT, rezulta intervale necesare de tonductie pentru cele doua comutatoare TA+,TA Figura .. 19,b reda proceslJl de comutare ideal. in situatiile reale, din cauza lim, pilor de intrare inconductie, respectiv de blocare a comutatoarelor, apar intarzieri ~i incomanda comutatoarelor. intarzierile, t.!J, sun! necesare pentru a impiedica eventualascurtcircuitare a sursei Vi de catre conductia simultana a celor doua comutatoare. Acest timp se alege de cateva /-ls, daca comutatorul este un tranzistor MOSFET, sau mai mare, daca se utilizeaza un alt tip de tranzistor. Intervalul de garda, t.!J, depinde de sensLiI' decirculatie al curentului iA. Forma de unda ideala a tensiu'nii UAN este reprezentata punctat. Comparand forma ideala a tensiunii UAN cu cea reala, rezulta:
. .

ue = (u AN) ideal - (U AN) actual" Prin mediere pe 0 perioada rezulta: 1111 i1UAN = r:Ui'V:A>O).

s
Relatii1e (7.36) ~i (7.37) arata ca LJUAN nu del3inde de marimea curentului, dar polaritatea sa depinde de sensul curentului.
A _

uUAN -

--Ui'

tl1

Ts

(iA<O)
din figu-

Aplicand ,acela~i rationament ramurii B a invertorului ra7.20 ~i considerand iA = -iB se gase~te:

i1uBN

--Ui, Ts

tl1

(iA>O)

U cllntTA + (ideal)

0---

o~-,
4
I
Uco

--'---' ,'---

----<----_-----'1
~contA-

+TA
+,

(idea" 0

r=
_
lit

.J
(e/{oO

,nt

!1
ft:I

IUcontTA,-

_----'-!~-,I -,
tA
UAN

I
Plerderl

' ==
,

L.......

O (iA > 0)

=:=J _'"--_~_e_a_----:mc_
ld I
~..

. .--'--'-----'----~,Actual

r.

.1

0'
(i~

U'AN'~' 0)

Id~~Actual

<

___

'--'------'I

Fig.7.19. Diagrama pentru explicarea influentei lui t,1.

ideal

io < 0

AUo

\/ Y

I .. I / / l~"'O
/

."
I

~"
I

/
/

III
I I

sau

b-.U 0

= ---Vi'

2tt,. Ts,

(ia<O).

(7.41)

in figura7.20,bse prezinta modul in care se modifica caracteristica U(} = f(uc)in functfe de interValul de garda. Rationamentulprezentat anterior a fost valabil' . pentru cazul . cand uceste otensiune constanta. La invertoarele PWM, la care tensiunea este de forma sinusoidala, dependenta lui Va de tensiunea de comanda nu mai corespunde acestei reprezentari. in figura' 7.21 se arata modul de variatie a tensiunii Va cand se tine cont de intervalul de garda, iar Uc este 0 tensiune sinusoidaIa. Procesul de comutatie produce armonici suplimentare in tensiunea de Iinie a irivertorului.

uc

..

~.,

7.1. Pentru invertorul din fig.7.2 se cunosc Vi = 100 V, UCmax =8V, UTmax =10 V. Sa se calculeze amplitudinea fundam&ntalei tE;}nsiunii de la ie~ire (UAo)1max. 7.2. Pentru semnalul modulat in durata reprezentat in figura 7.3,b ~i a carui spectru este reprezentat in figura 7.3,c, valoarea efectiva aunei armonici oarecari se exprima prin relatia

(VAo)n

= ...;2 2 ~.. i

1 ,V

(uAo)n,max

/ Vi 2

. Daca

Ui =100 V, ma = 0,8, mf = 25

~I

fun-

damentala este de 50 Hz, sase calculeze valorile efective ale urmatoarelor armonici: (UAo)1 , (UAoJ23, (UAo)2S, {UAoJ27, (UAo)49, (UAo)S1. 7.3. Un invertor care produce la ie~ire 0 tensiune de forma rectangulara ca cea prezentata in figura 7.7 este alimentat de la 0 tensiune continua Ui = 200 V. Sase calculeze amplitu<:linea armonicelorcontinute in tensiunea de ie~ire, cu ordinul 1,3,5,7,9,11. 7.4. Pentru invertorul PWM trifazat din figura 7.15 se cunosc Ui: =200 V, ma = 0,8. Sa se calculeze valoarea efectiva a fundamentalei tensiunii de linie, (UAB}t,ef. 7.5. Pentru invertorul trifazat din figura 7.18,8 , unde fiecare comutator este inchis pe un interval de 1800, sa se calculeze valoarea efectiva a fensiunii de linie, daca Ui =100 V.

1.B.K.Bose (Ed.), Modem power electronics - Evolution, Technology and Applications, IEEE Press, 1992. 2.N.Mohan ~.a., Power electronics: Converters, Applications and Design, John Wiley & Sons, Inc., 1989. 3.C.W.Lander, Power electronics - Third Edition, McGraw - Hill Book Co., 1993. 4.F.F.Mazda, Power electronics handbook Butterworth Heinemann Ltd., 1990. 5.E.A.Parr, Logic designer's handbook - Second edition Butterworth - Heinemann Ltd., 1993. 6.K.Takashi, Power Electronics for the microprocessors age, Oxford University Press, New York, 1990. 7.I.Sinclair, Practical electronics handbook, Third edition, . Butterworth - Heinemann,1992. 8. * * * I.G.B. T. Designer's manual, Internationall rectifier Co., 1994.

Convertoarele de energie de tipul C.C.-C.c; sau :c.c.-c.a. au in componenta lor comutatoare ( tranzistoare,tiristoare ),care functioneaza in regim de comutatie ~i care sunt obligate, prin. cele doli,a stari distincte pe care Ie cunosc, deschis-lnchis, sa com ute rntregul curent cerut de consumator. in aceasta situatie solicitarea termica, datorita pierderilor de putere ce apar in procesul d<;tcomutatie, este foarte mare. Aceste pierderi de putere cresc 0 data cu cre~terea' frecventei de lucru ~i, totodata, produc un nivel ridicat al perturbatiilor electromagnetice datorita valorilor mari ale efectelor di/dt ~i du/dt. Din dorinta de reduce greutatea i volumul surselor ce lucreaza in comutatie, cre~terea frecventei de lucru conduce la cre~terea pierderilor de putere pe elementele de comutatie. Pentru a realiza dezideratul cu privire la cre~terea frecventei de lucru,trebuie schimbat regimul de lucru al comutatorului, ~i anume atunci cand el trece din starea deschis in starea inchis, sau invers, tensiunea pe comutator ~i curentul prin el sa aiba valoricat mai mici, de dorit Sa fie. nule. in acest fel pierderile de putere, la comutatie, devin foarte mici, iar frecventa de lucru poate fi cre$cuta. Se pot obtine convertoarein componenta carora comutatoarele sa treaca dintr-o stare in alta la tensiune ~ero sau la curent zero. intrucat topologiile de circuit ~i strategiile care rezulta se bazeaza pe existenta unor circuite rezonante, intreaga categorie de convertoare poate fi denumita generic "convertoare rezonante".

Convertoarele rezonante care fac obiectul acestui capitol se definesc ca 0 combin?tie de structuri ~i strategii de comutare, ce au ca

8.2. CONVERTOARE REZONANT

CU

CIRCUIT

DE

SARCINA

Sunt prezentate cateva probleme fundamentale legate de functionarea circuitelor oscilante, probleme care vor fi folosite pentru explicitarea fenomenelor ce apar la diferite tipuri de convertoare rezonante.

Figura 8.1 prezinta circuitul serie Lr -Cr alimentat cu tensiunea Ui la momentul f=fo. Ito ~i Uco reprezinta conditiile ini~ale. Pentru circuitul din figurase poate scrie:

hoo :: 0.5, U Co:;; 0.75


IbJ . Fig. 8.1. Circuitul rezonant serie neamortizat.

diL Vi = Lr-+ue, . dt i =C dUe.


L
r

dt

Sol utia pentru aceste ecuatii este

Zo=-jLr/Cr
iarmo= 1/ .JLrCr Punand conditia ca ILo=O,5Ui/ZO'

este impedanta"caracteristica, este pulsatia de rezonanta a circuitului.

(804)
(8.5)

UCo
i*(t)

= O,75U

relatii1e (8.2) ~i (8.3) se scriu:

Vi = (1- 0,75) sinm

= (1-~)

sinm ot +

/ cosm ot Vi 20 " o! + 0,5cosm ~t

=
(8.6)

Cr

r-P u_'" II
z.

~+

U Lev

I-ny'

"\

Uc *(t) = 1- (1- O,75)cosmot

+ ILo /(Ui /Zo) sincoot =

(8.7) in prezenta unei rezistente ge sarcina in serie cu elementele L l?i C se obtine configuratia din figura 8.2, factorulde calitate f1ind : Q =--

= 1-

0,25cosco ot + 0,5sin co ot:

coOLr
R

---

-.

Zo
R

(8.7')

OJoCrR

, " Figura 8.2,b arata ca valoarea imp,edantei circuitului serie este functie de frecventa, cu factorul de calitate Q ca parametru. Se mai observa c~ Zs este 0 rezistenta pura pentru co s= co 0 l?i este foarte sensibila la deviatii de frecventa diferite de

co o.

Figura 8.2,c arata dependenta defazajului curentului ca functie de frecventa. Se mai observa ca pentru OJ s < co 0' impedantacapacitatii domina impedanta inductivitatii, depal?el?te pe cea capacitiva.
8.2.1.2. CIRCUIT L-C SERlE, CU CONDENSATORUL iN PARALEL CU SARCINA

iar la OJ s>

co 0'

impedanta

ind'uctiva

Figura 8.3 prezinta circuitul serie, unde capacitatea se afla in paralel cu 0 sursa de curent ce echivaleaza circuitul de sarcina. Daca la t=O,consideram !Lo l?i Uco valorile initiale ale curentului l?itensiunii iA circuit, avem; Uc = Vi - Ldi / dt, <, (8.8)

iL
,

= I lo +ie

(8.9)

Din relatia (8.8)avem:

i = C dUe = -L e r dt
2. OJo lL .

2 C d iL r r dt2

= __ 1_d

iL

(8.10)

OJ2 dt2 '

Revenind Tn relatia 8.9, rezulta:

d2iL 2 + dt2 =OJo ILo' U.~U


I

(8.11)

Solutia ecuatiei (8.11) este:

iL(t) =10

Z o

Co

sinOJot+(lLa

-lo)cosOJot,

(8.12)

iar solutia ecuatiei (8.8) este:

Uc (t)

= Ui

-(Ui

- U Co )cosOJ ot + Zo(l La - 10) sin OJot

(8.13)

Daca condensatorul este descarcat, Uco=O.~i ILO=lo, relatii1e (8.12) ~i (8.13)devin:

Zo uc (t) = Ui(1-cosOJot).

iL(t) = 10 + Ui sinOJot,

(8.14)

(8.15)

iar Tnbaza relatiilor (8.4 )~i(8.5) se pot reprezenta grafic marimile h(t) ~i uc(t) (fig.8.3,b).

+
C,

u. (UcJ

L d

diL
r

dt '

2.

Cr L r

lL. --2-

dt

+ lL

I i'

Solu~ia pentru aceasta ecuatie diferentiala este:

iL(t)=[, + (ho

I,)coswot

+~C:

sinwot,

fU~UL9ULr zp

Cum, in general,circuitul L-C este conectat la bornele unei rezistente de sarcina R (fig.8.5,a), pulsatia liii frecventa de rezonanta s~ definesc prin relatiile:

20 Figura 8.5,b reda variatia lui Zp ca functie de


wOLr
parametru, ia! R este constanta. tensiune ~i curentin functie de OJs.

= woRer =

R
OJs, unde Q este Figura 8.5,c reda defazajul dintre

La aceste convertoare circuitul L-C este folosit sa produca oscilatiiale tensiunii ~i curentului de sarcina, astfel incat sa se poata obtine procese de comutare la curent nul sau la tensiune nula. Sunt analizate acele convertoare la care s-au instalat fenomenele oscilante in regim perma[lent.

Circuitul oscilant serie L,Cr din figura 8.6 produce curent variabil in, timp, care este redre$at cu 0 punte necomandata ~i alimenteaza rezistenta de sarcina R. Capacitatea de filtraj Cfeste de valoare mare astfel ca tensiunea de la bornele Sale 0 consideram fara pulsatii. De asemenea, neglijam pierderilede putere in circuitul L,Cr., Tensiunea de ie~ire Uo se reflecta la intrarea puntii redresoare ca fiind UB'B = Uo,daca iL este pozitiv ~i UB'B = - Uo daca h este de sens opus. Cand iL este pozitiv, sensu I saude circulatie este prin T+ sau D_. Astfel, pentru iL>O,avem: (8.24) T+ conduce; UAB UJ2 ;UAB' UJ2-Uo , (8.25) D_ conduce; UAB -UJ2 ;UAB' -Uj/2-Uo, iar pentru h <0 T_ conduce; UAB = -UJ2 ;UAB' = -Uj/2+Uo , (8.26) (8.27) D+ conduce; UAB = Uj/2 ;UAB' = Uj/2+Uo.

+ +
UI "f Uj
D+

-liLI

r---~~l
--...
iL

U~

+
U~

10

B' ,

L, L ___ C .!.J B

c,

-~-

+ 2"
Uj
L

B
D_
(aJ

iL .......

. Fig. 8.6. Convertor cu sarcina rezonanta serie: a) montajul semipunte; b) circuitul echivalent.

Relatiile de mai sus lie arata ca tensiunea uABde la bornele circuituluioscilant depinde de elementele aflate in conduc1ie ~i de sensul curentului it. Circuitul oscilant echivalent este reprezentat in figura a.6,b. . in condi1ii normale de func1ionare, comutatoarele au regimde lucru identic. De aceea, este suficient a analiza jumatatedin ciclu, pentru cealalta jumatatecomportarea circuitului este similara. Se poate constata cu u~urin1aca.la un astfel de convertor tensiunea de ie~ire Va nu poate depa~i U;/2. Frecven1ade comuta1iea comutatoarelor (fs = msl2ff) trebuie sa fie difedtii de frecven{a proprie de osdlatie, fc" a d(cuitu/ui asci/ant. Se 255
J' ,

cunosc trei regimuri de functionare a convertorului, functie de relatia Ge ,.exista intre pJs ~i OJo-

La inchiderea

comutatorului

T+ (fig.8.6,a) prin circuitul oscilant

Lr, Cr se stabile~te un curent iL a carui lege de variatie in timpeste data


I

de relatia (8.2), iar tensiunea de pe condensatorul Cr se expril11a prin relatia (8.3), schema echivalenta a circuitului in acest moment fiind reprezentatade figura 8.6,b. Notand cu U/::: (UJ2) - Uo,( cu!Lo 0) relatia (8.3) devine:
<

uc(t) = Ui

(Ui-

U co)cosmat

(8.28)

La OJott, cu 1800 dupa moment~1 initial, curentul prin 'bobina schimba de semn (fig.8. 7) ,~i se stabile~te prin D+, deoarece T_ inca nu a fostcomandat. Tensiunea pe condensatorla acest moment este : ,
tic (t1)

= uC = 2Ui
1

Uco'
tEe tt,t2)

(8.29) schema echivalenta a

Pentru intervalul de timp circuitului ne permite sa notam cu


,

"

(8.30) iar legea de variatie a tensiunii la bornele condensatorului, conform relatie (8.4) este:

Ui

= Ui

/2+ Ua'

" " uc(t) =Ui - (Ui - Uc)cosmo(t


OJot=0J0t2
, 'If

- t1)
"

La

.UC(t2)=UC2 =2Ui -UCl =2(Ui


Dupa OJOt2 condensatorul incarcat, adica:
" l

-UJ+Uco'
tensiunea

(8.31) la care s-a

pastreaza

Uc(t3) = U3 = UC2 = ~(Ui -Ui)


initial
OJoto,

+ UCo'

Aceasta tensiune fiind egala ~i de sens opus cu' ceadin putem spune ca:-Uco

=2(Ui

."

-Ui )+UCo ' adica


(8.33)
.

(8.32) momentul

UCo =-2Uo.
lar tensiunea maxima la care se incarca condensatorul este: ,

Uc 1 =2U. -Uc
I

=U, -2Uo +2Uo =U


I,

l'

(8.34)

Relatia (8.33) pune in evidemta faptul ca Tn diagrama din figura 8.8, la conectare, tensiunea initiala pe condensator este -2Uo. Totodata, dupa {))ot2, tensiunea pe condensator ramanand la valoarea 2Uo, care este mai mica decat Ui+Uc/2 (defapt Uo < Ui /2), explica de ce dupa coot2 curentul prin circuit se anuleaza 9i apare zona de discontinuitate intre{))ot2-{))ot3. Dupa acest moment se aduce in stare de conductie comutatorul T_ 9i procesele se repeta dupa acelea9i reguli ca cele descrise mai sus. Datorita intervalului de discontinuitate dintre {))ot2 9i coot3, 0 jumatate din ciclul de functionare al convertorului depage9teintervalul de

3600 al perioadei proprii de oscilatie, ceea ce vine sa intareasca precizarea facuta in titlu,~i anume ca avem de a face cu un convertor ce functioneaza la OJs<OJcl2. De remarcat faptul ca in acest regim de functionare, comutatorul se deschide ("off") in mod natural la curent ~i tensiune zero. El se va inchide ("on") la curent zero ~i tensiune diferita de zero, iar dioqa intra in conductie, respectiv se blocheaza la curent zero. Dezavantajul acestui regim de functionare il constituie amplitudinea mare a curentului prin comutatoare, la conectare. b)Regimul decurent nefntrerupt, cu (cocl2) <
COs

< 'coo

Formele de unda ce caracterizeaza" acest regim de functionare sunt prezentate in figura 8.9. La OJoto, cand se inch ide comutatorul T+, curentul iL7'~O. Lamot1, curentul schimba de semn ~i se stabile~te prin dioda D+ (fig.8.6) determinand deschiderea (blocarea) in mod natural a lui T+. La OJot2 este adus in starea inchisa L in acest mod D+

conduce mai putin de 1800 deoarece T_ esteadus in .conductie mai \devreme, Tncomparatiecu secventQ descrisa in pafagraful anterior.

IJ-

Tt

~1U~.j ,~t-t~." ~t ~1u ~ :;J T- ' r r:; r L3'1;' 'L } 'I'


OJ
B B B B

L,;:

B'

L,

C, B'

L,

C, B'

L,

C,

B'

Fig. 8.9. Regimul de curent nefntrerupt cu OJo/2<OJs

<

OJo,

Comutatoarele intra Tnconductie la un curent diferit de zero i la o tensiune la bornediferita de zero, fapt ce determiha oimportanta putere disipata in aceasta stare. Mai mult, diodele fq.losite trebuiesa aiba timpi de comutare foarte mici i curenti inveri de "valori reduse. in schimb, blocarea comutatoarelor are loc la curent "zero, ceea ce determina in aceasta stare pierderi de putere neinsemQate".

in comparatie cu procedeul descris mai sus, Tn aceasta noua situatie, comutatoarele sunt fortate sa se deschida la un curent diferit , ,
.;. .. .

de zero i sa se Tnchida la un curent zero. Figura 8.10 prezinta formele de unda i secventa de comanda a . comutatoarelor. Se observa ca la mota se Tnchide T+ (Ia curent zero) i prin circuit se stabilete un curent sinusoidal. La mot1, Tnainte ca sa se Tncheie () jumatate de p.erioada a procesului oscilant, T+ este fortat sa se blocheze, curentul iL pastrandu~i acelai sens prin deschiderea diodei D_. Din cauza tensiunii negative devaloare mare, U A B' = - (U i ! 2) - U 0' . aplicata circuitului L1er, curentulprin dioda scade bruscla zero, la mot2. T_ este comandat pentru a fi adus Tn conductie de Tndata ce dioda D_ Tncepe sa conduca i va prelua cur~ntul de Tndata ce D_ s-a

260

blocat. Intervalul de timp cat conduG T+ ~i D_ este egal cu 0 jumatate a ciclului de functionare la pulsatiade lucru ws. Aceasta jumatate de ciclu este mai mica decat intervalul de 1800 al frecventei de rezonanlawo , adica ws> woo ... . Trebuie puse In evidenta cateva avantaje ale convertoarelor Ce functioneaza cu Ws >wo. Fata de regimul de curentnelntrerupt la care Ws <wo, comutatoarele se aduc In starea de conductie la curent ~i tensiune zero. Diodele nu trebuie sa fie cu timpi de comutatie foarte mici. Exista totu~i un dezavantaj major, ~i anurne comutatorul trebuie sa se blocheze Intr-un moment cand it este Tn apropierea valorii sale maxime, ceea ce cauzeaza aparitia unor pierderi de putere la blocare de valori importante. Pentru a capata 0 imagine de ansamblu asupra modului In care lucreaza un astfel de convertor, In ceea ce prive~te trecerea de la regimul de curent Intrerupt la regimul de curent neintrerupt, se repre. .. . . J . ,

zinta grafic 10=f({j)slOJoJ {fig.8.11).Aceasta diagrama pune in evidenta faptul ca,peritru (j)s<O,5, curentul 10 este aproape constant, adica convertorul se Gomporta ca 0 sursa de curent constant. Trebuie spus ca, in grafic, prin 10 se intelege valoarea medie a unui curent cEFrezulta in urma unei redresari bialternante, la care. componentele; alternative sunt filtrate de capacitatea d~ filtraj Lf (fig.8.6), iar prinrezistenta de sarcina circula doar componenta continua a curentului redre.sat. La un astlel de convertor, curentul de varf ce parcurge inductanta de filtraj, curent, care este, de fapt, acela~i cu curentul prin comutat'oare, poate depa~i de cateva ori valoarea medie 10. .
8.2.2.2.CONVERTOR CU SARCINA REZONANTA, ir,j-PARALEL CU CONSUMATORUL CU CONDENSATOR

-+

+
U' ~

Lf B'
is"S
--lIOo

io

--...
10

Ui

L,.

+ 2"
Ui T_ B

Cr

C,

Uo

Fig. 8.12 CQnvertor cu capacitate in paralel cu sarcina: a) schema de principiu ; b) schema echivalenta.

cu sarcina rezonanta serie L-C,cu deosebirea ca In paralel cu consumatorul apare condensatorul din circuitul rezO,nant. Aceasta pozitionare a condensatorului face ca .intre convertoruL,serie ~i paralel sa apara c~Heva diferentieri:' . - convertorul cu condensator in paralel cucirc~itul de sarcina poate fi considerat ca 0 sursa de tensiune~i,de aid, posibilitatea folosirii sale ca 0 sursa detensiune cu mai multe i~~iri; - convertorul poate fi folosit in' sistemul de cor;lVertor ridicator sau coboratorde tensiune. . '. Tensiunea de pe condensatorul Cr este redresat~, filtrata ~i apoi este folosita pentru alimentarea consumatoruluf R. Pentru circuitul echivalent din figura a.12,b, curentul trebuie considerat constant ~ifara pulsatii. Aceasta cerinta poate fi respectata d9ca frecventa de comutatie ~i inductanta de filtraj au valori suficient de m?ri. Tensiunea pe circuitul rezonant are valori care depind de starea comutatoarelor. Astfel:

'0

UAB= -u ,/2 daca co due T 'D- . in schema echivalentadin figura 8.12,b, tensiuneade alimentare a . circuitului oscilant esteuAB. Polaritateaeidepinde de starea comutatoarelor. Curentul iB'B precizat infig.8.12,aegaleaza in arnplitudine curentul 10, dar sensul lui l;lepindede polpritatea tensiunii de 18 bornele condensatorului Cr.

Tn acest caz atat it cat ~i Uc raman zero simultan 0 anumita perioada de timp. Formele de undaale marimilor electrice, curenttensiune, pentru regimul permanent, stabilizat sunt prezentatein figura 8.13. La OJoto cand se inchide comutatorUI T+, it ~i Uc sunt nule. Atat timp cat lid < '0 curentul de ie~ire circula prin puntea redresoare, punte ce apare ca un scurtcircuit pentru condensatorul Gr, ~i ca urmare tensiunea la bornele sale este nula. La OJot1, it depa~e~te 10 ~i diferenta (ir -' '0) incarca condensatorul Cr. Datorita fenomenulu'i de rezonanta, it schimba de sens la OJot2 ~i se inchide prin dioda Q+, in timp ce

comutatorul T nu este inca comandat. in intervalul Wo(t3-t1), iL l?i Uc pot fi calculate cu relatii1e (8.12) i (8.13) considerand h =/0 l?i Uco=D ca l?i conditii initiale, la momentul wok Daca comanda comutatorului T+ , , inceteaz8 inainte de momentulwot3, h nu va mai exista dupa Wot3 l?i se va anula. Ca rezultat i condensatorul Cr se va descarca in intervalul wot3-wof4 , Dupawot4 atat curentul cat l?i tensiunea raman zero pana in momentul in care se dorel?te schimbarea. sensului energiei prin, convertor. Astfel, la wots se comanda T l?i sedeclanl?eaza un proces similar cu cel descris la wot1. Acest regim de functionare are loc la 0 frecventaws cuprinsa intre 0 l?i OJcl2, situatie in care pierderile de putere pe comutator sunt nule, deoareceprocesefe de comutare au loc la curent nul. 264

La 0 frecventa de comutatie mai mare decat cea pentru care avem regim de curent intrerupt, dar mai mica decat 0)0, atat h cat ~i uc_devin marimi fara zone in care sa se anuleze. Formele de unda sunt prezentate in figura 8.14. Se observa ca fiecare comutator se inchide la un moment cand curentul are 0 valoare diferita de zero. Acesta are ca rezultat pierderi de putere la inchiderea comutatoarelor. Diodele trebuie sa prezinte timpi de comutare foarte mici. Blocarea comutatoarelor (deschiderea lor ) are loc in momentul anularii curentului h, ~i ca urmare pierderile de putere pe comutatoare in aceasta stare sunt nule.

Formele de unda ale curenti10r ~i tensiunilor prezentate in figura 8.1.5.

din circuit sunt

Aici pierderile de putere pe comutator in. momentul inchiderii sunt nule, fiindca initial curentul circulaprin dioda conectata in paralelcu el. Apar, insa, pierderi de putere la deschiderea comutatorului deoarece curentul comuta la 0 valoare diferita de zero de pe un comutator pe cealalta dioda.'

I I

nl+

Ca !?iincazulcon\,lertoarelor cu circuit L-G serie, !?iin acest caz, pentru a avea o.imagine globala privind cele doua regimuri de curent intrerupt, se reprezinta caracteristica, in valori normate, in figura 8.16, utilizand relatiile: (8.36) Ubaza=UJ2, (8.37) haza=(UJ2)/Zo ,
I

(8}8)

1.25
Fig.8.16.Dependenta

1.5

fs f0

Vo = f(ms/mo).

Se desprind urmatoarele observatii: - In regim permanent de curent intrerupt,cu OJs " OJ0/2, acest convertor se poate folosi ca 0 sursa de tensiune la care Uo este indepehdenta de 10. Proprietatea, poate fi folosita cand se urmare~te proiectarea unei surse multiple; - in domeniul OJs < OJo, tensiunea variaza Iiniar cu OJo, ceea ce permite folosirea convertorului intr-un sistem de reglare automata; - valoarea maxima a curentului prin comutator ~i tensiunea maxima pe condensatorpoate ajunge de cateva ori mai mare ,decat 10 respectiv, Vi, ceea ce obliga maxima atentie la alegerea tipului de . , comutator.

Circuitul contine un convertor cu sarcina rezonanta de tip serie (fig.8.17}la care insa circuitul de sarcina este conectat in paraleldoar cu 0 parte din capacitatea rezonatoare, de exemplu cu 0 treime din

capacitatea totala, iar restul de doua treimi apar legate in serie (Cr1,Cr2). Scopul acestor conexiuni este acela de a folosi avantajele pe care Ie prezinta in parte circuitul rezonanf serie ~i cel paralel.

Convertoarele in clasa Ese caracterizeaza prin faptul ca circuitul de sarcina este alimentat, direct, prin intermediul unui circuitLC serie, rezonant. Curentul prin circuitul de sarcina este sinusoidal. Alimentarea convertorului de lasursa de tensiune continua Ui se face prin intermediul unei inductante Lf de valoare mare, astfel incat curentul , absorbit 'de lasursa sa fie constant. Formele de unda ce definesc functionarea convertorului sunt prezentate in figura 8.18,b. Cand comutatorul este inchis, curentul Id +io circula prin comutator (fig.8.18,b). Cand se deschide comutatorul, din cauza capacitatii C1 tensiunea pe condensator incepe. sa creasca incet, deschiderea comutatorului "avand loc, la tensiune la borne nula. Cu comutatorul deschis, circuituloscilant arata ca in fig.8.18,d, und~ se poate observa Ca tensiunea pe comutator are valoare maxima cand iC1=O. Tensiunea UT trece prin zero la 0 noua comanda de inchidere a comutqtorului.

::J;z= ==Fz/;j/S..
I I I I I r I I I
.IV'.! .

(I ~)
'O-_ ..... ~

L I'
I

comutator'

I
. ",-

comutator

I
---,

~t

inchis .

deschis

.1

ad

~!
I' I

II
I

I
u .. " T,max

I
I

I
I

.: .
I

I
I

UT

I
I

--r-- Ui------I

--+------

id

'r

io R

o~. I.
~4

I~,
comutator
inchis

r----

comutator--kt-

~'deschls

(!)I

.'",
I
I

o+,---- N--l-~t
!n

fs I i

-.\",-dioda
I

conduce

II)

1:
I

0-

I I 11-_--....I_. .

-----hJ,

. I
I
I

I,
I

I-~)ot I
I

I
I

I
1

I I

I
I I I

I
I

I
I

I I
I

I I I

(bi Fig. 8.19. Convertor in clasa E - regim neoptim.

Frecventa de comanda a comutatorului, fs ,se alege cu ceva mai mare dedit frecventa proprie fo=1/21[~LrCr . PEVltru un factor de calitate al circuitului serie Lr,Cr,R mai mare sau egal cu 7, rezulta un curent io s)nuso)da). Va)oarea med)e a tens)un))vr este ch)ar Ui. Daca. se obt)ne , un curent io sinusoidal, rezulta ca valoarea medie. a tensiunii la bornele rezistentei de sarcina este tot nula. Functionarea converforului in clasa E poate avea loc in doua moduri~i anume: - regimul de lucru optim. Circuitul ~i formele de unda din figura 8.18 apartin unui regim optim de functionare care are loc atunci cand tensiunea UT pe comutator revine la zero cu 0 viteza de variatie nula. Acest regim de functionare 'se stabile~te cand rezistenta de sarcina R este egala cu 0 valoare optima Rs, la care corespunde un factor de comanda al comutatorului a = 0,5. La valoarea amintita a lui a, se obtine un curent de forma apropiata de 0 sinusoida, cu un foarte bun raport dintre puterea Po debitata la ie~ire ~i putElrea consumata pe comutator; . - regimul de lucru neoptim corespunde unei rezistente R < Roptim cand tensiunea pe comutator ajunge la zero cu 0 viteza de variatie (du/dt) <0, adica cu ie1 C1(du/dt) <0. in antiparalel cu comutatorul se afla 0 dioda care preia excesul de sarcina de pe condensatorul C1 (fig. 8.19,b.). Formele de unda ne arata ca tensiunea pe comutator este nula de indata ,ce dioda este in conductie. Factorul de comanda a poate fi mai mic, iar la 0 noua conectare tensiunea pe comutator este tot nula. Avantajul convertoarelor in clasa E consta in curentul sinusoidal ce-I asigura consumatorului, precum~i in pjerderile de putere la conectare de valori reduse, datorate tensiunii nule pe comutator laconectare. Dezavantajul major al convertorului consta in valoarea mare a curentului de varf ~i a tensiunii pe comutator.

8.3.CONVERTOARE CU COMUTATORREZONANT (CVAZIREZONANTE)


Necesitatea cre~terii frecventei de lucru a surselor de putere in comutatie, precum~i reducerea perturbatiilor electromagnetice ce

('

'F

Rs

U(I

+
Cf Rs

)
Fig. 8.20. Convertor cu comutator rezonant: a) ZCS; b)ZVS; c) ZVS - CV.

+ lis

U"

Un astfel de convertor se caracterizeaza prin faptul ca la trecerea prin zero a unui curent produs de un circUitLC rezonant are loc intrarea in conductie, respectiv, blocarea comutatorului electronic de putere. Functionarea convertorului poate fi explicata pe 0 structura de sursa de tip forward modificata, la care se adauga elementele Lr ~i

Cr. fig. 8.21). Inductanta de . filtraj este suficient de mare, astfel incat io sa fie consided:lt constant, de amplitudine /0.
inainte de inchiderea comutatorului, curentul de ieire /0 circula prin dioda de dUI, iar tensiunea Uc este egala cu tensiunea de intrare Vi-

/
+u c ~ U1-

}i

'J

Fig. 8.21. Convertor

zcs. 274

La t= to comutatorul se Tnchide, curentul prinelJiindnyL Atat timp cat h este mai mic ca 10, dioda D este in conductie, iar.>u.c ramane la ". valoarea Vi . Curentul ir incepe sa creasca l?i la t=t1egaleaza pe 10, iar dioda D se blocheaza. Tn acesf moment Lr l?i Cr form'eaza un circuit oscilant paralel ce poate fi analizat In baza relatiilor din paragraful 8.2.1.3. Cu ajutorul relatiei (8.19) se deduce ca la t=t1 curentul este :
. .

..

,:

.'

iL

(Ui /20) + la,

(8.39)

iar Uc trece prin zero. Valoarea negativa maxima a tensiunii Uc se stabilel?te la t=t/' cand h=lo. La t = t2, ir devine nul l?i paate sa-l?i sChimbe sensul, iar ca efect comutatorul Tse poat{3 bloca in mod natural. Dincolo de t2, comutatorul nu mai primel?te comanda pentru a mai intra in stare de conductie. Acum curentul 10 circula doar prin Cr, determinand incarcarea Iiniara a acestuia spre valoarea Vi. La t t3 condensatorul se gasel?te incarcat cu polaritatea avuta initial. Dupa t t3 dioda preia din nou curentulde sarcina,iar tensiunea Uc ramane la valoarea Vi. La t = t4 se da 0 noua comanda pentru inchiderea. comutatorului

l?i procesul se repeta ca la momentul to. Din formele de unda prezentate in fig.8.21 se observa ca tensiunea pe comutator este limitata la valoarea tensiunii de alimentare Vi. Forma de variatie in timp a tensiunii pe dioda D este prezenfata in figura 8.22. Valoarea instantanee a tensiunii pe dioda este:

Din foqnelede unda prezentate se mai observa ca prin modificarea:inf~rvalului de timp t4 ~ t3 (sau cu alte cuvinte prin reglarea frecventei de _. comanda a comutatorului) se poate regia valoarea medie a tensiuhii Uo ~i, deci, se poate controla puterea transmisa spre ie~ire. Convertorul poate modifica, prin urmare, valoarea medie a tensiunii. Uo, la un curent de sarcina constant. Comutarea la curent zero poate fi obtinuta ~i daca Cr se leaga Tnparalel cu dioda D(fig.8.23). Initial, tensiunea pe condensatorul Cr ~i inductanta Lr Ie consideram nule, iarcurentul de sarcina 10 esteconstant ~i circula prin dioda D. Tmpaiiim diagrama de timp Tn patru intervale, dupa cum urmeaza:' . 1) to ~ t1. La t to comutatorul este Tnchis, iar din cauza ca 10 . circula prin dioda de nul,ie~irea apare ca fiind scutcircuitata ~i Tntreaga tensiune Ui se regase$te pe inductanta Lr. Curentul cre~te liniar la ~i t t1 devine egal'Cu 10, moment Tncare dioda D se blocheaza. 2) t1 ~ t2. Dypa t1,h depa~e~te 10, iar diferenta iT -10 Tncarca condensatorul. La t1 curentul h devine maxim, iar Uc = Ui, dupa care curentul Tncepe sa scada. Tensiunea indusa Tn Lr .determina Tncarcarea condensatorului pTna la 2Ui ( momentul t1'). La t = t2 curentul se anuleaza. Daca comutatorul este un tranzistor bipolar sau MOSFET, atunci cu 0 dioda Tn serie se Tmpiedicaaparitia vreunui curent invers ~i, ca urmare, la t t2 comutatorul, prin blocarea sa, deschide circuitul. Tot la acest moment se Tnlatura ~i semnalul de comanda al comutatorului (impuls Tn baza sau poarta tranzistorului care Tndepline~te rolul de comutator). 3) t2 ~t3. Dupa t= t2 comutatorul este deschis iar condensatorul. se descarca peste circuitul de sarcina. Descarcarea facandu-se la un curentconstant, putem considera ca Tntre t2 ~i t3 variatia tensiunii pe condensator este liniara. 4) t3 ~ t4. Dupat3 dioda de nul este Tn conductie, tensiunea pe condensator/sste nula, iar la i ~ t4 se aduce din ~ou Tn stare de conductie comutatorul. Din analiza formelorde unda prezentate Tn fig.8.23 se pot face urmatoarele observatii:

io=:. /0
['r

-Lf

U1

Uc

Cr

+ U0

- Lr l?i Cr determina frecventa de rezonanta (OJo = 11(LrCr) 1/2) care poate fi facuta de ordinul MHz prin alegerea corespunzatoare a lui Lr l?i Cr. Pierderile de putere la comutatie sunt reduse datorita comutarii la curent zero. Tensiunea pe comutator Tn stare de conductie este tocmai Vi. - Curentul de sarcina 10 trebuie sa fie mai mic decat valoarea maxima a raportului Vi/ZO, Tn caz contrar la blocare pierderile de putere pe comutator cresco - La 0 frecventa de comutatie data, Vo descre~te daca sarcina cre~te. Ca urmare, frecventa OJs trebuie modificata daca se dOrE~~te reglarea tensiunii Vo.

La acest tip de convertor, capacitatea din circuitul oscilant produce 0 tensiune nula pe comutator, chiar Tn momentele cand el este adus in stare de conductie,' respectiv de blocare. $i aici descrierea functionarii 0 facem Tn conditii1e Tn. care curentul de sarcina io TI consideram de amplitudine constanta, 10. , Initial, comutatorul se afla Tnchis, parcurs de curentul 10, ~i ca urmare, Ito = 10, iar Vco =0. Functionarea convertorului poate fi segmentata Tn etape, dupa care Tn figurile 8.24,b ~i 8.24,c sunt prezentate circuitele echivalente ~i formele de unda aferente. -' Intervalul to ~ t1. La to comutatorul se deschide. Datorita condensatoruluiCr Tnparalel cu comutatorul, Tncarcarea acestuiade la to la t1 se face liniar pana la valoarea tensiunii de alimentare Vj. - Intervalul t1 ~ h. Dupa t1 se declan~eaza procesul oscilant ~i tensiunea pecondensator Tncepe sa creasca peste valoarea Vi, fenomenele desfa~urandu-se conform celor prezentate Tn paragraful 8.2.1.1. La t'1, h trece prin zero, iar Uc atinge valoarea maxima Vj+Zolo. La t t"1, Uc Vi iar h 10. La t2, tensiunea pe condensator este nu1~, polaritatea tensiunii pe condensator nu se poate inversa fiindca Dr Tncepe sa conduca. De nota! ca dacacurentul de sarcina 10 nueste suficient de mare astfel ca Zolo > Vi, tensiunea pe comutator nu se va anula Tn mod natural, iar comutatorul va fi adus Tn stare de conductie la otensiune nenula, sporind pierderile de puterelacomutare . . - Intervalul t2 .~ t3. Dupa t2, tensiunea pe condensator se mentine nula de catre dioda Dr care conduce curentul h. d~ sensopus. Totodata,

=-

278

~U:~I, i~O/ I~ \ n ,r=Jl rrr=1l u,:l:'u u,1- t:1) U I I

14 I

_iL =10

41j-

-I- -1

3 I

41.~

IL

..

I,

t,

UC=O

~J

la t t2 se aplica semnalulde inchidere alcomutatorului, care preia curentul de sarcina (Ia t = t'2dioda se blocheaza ). Se observa ca inchiderea .Gomutatorului are .Ioc tot cand tensiunea pe condensator, respectiv- pe comutator, este nula. Curentul cre~te ~i la t = t3 atinge valoarea maxima 10. - Intervalul b ~ t4. Dupa t3 comutatorul este,parcurs de curentul 10, dioda este blocata. La t t4 comutatorul s~ deschide ~ise reia ciclul de functionare. Tensiunea UOi de la bornele diodei de nul are forma de variatie ca in figura 8.25. Prin modificarea intervalului de timp t4 - t3 se poate

o~X; _.--_.1-I-~G~L_-\_._ 1
dll-

u .

.."

lOll

- ..

12/]

._-

14.-

I~

modifica, de fapt, valoarea medie a tensiunii UOi, deci se poate regia puterea transmisa sarcinii, la un curent dat 10.

La ambele structuri, reglarea valorii medii a puterii transmise consumatorului se poate face prin controlul frecventei de comanda a convertorului. in structuraZCS, comutatorul este parcurs de un curent a carui amplitudineeste mai mare decat curentul de sarcina 10, cu cantitatea Ui/ Zoo Pentru afi siguri ea blocarea comutatoruluiare loc la curent nul, trebuie ca valoarea lui 10 sa nu depa~easca Ui / Zoo De aceea se impune limitarea inferioara a rezistentei de sarcina. Prin plasarea unei diode in antiparalel cu comutatorul, tensiunea de ie~ire poate fi facuta insensibila la modificarea rezistentei de sarcina.

. ( 1
in topologia ZVS, comutatorul este supus unei tensiuni de polarizare care este niai mare decat Ui cu cantitatea Zolo. Daca'curentul de sarcina variaza Tn limitelargi, atunci solicitarile Tn tensiune ale comutatorului sunt importante. , in general, co nvertoru I ZVS este preferat celui zes la frecvente de lucru ridicate. Motivatia are Tn vedere influenta capacitatii comutatorului (tranzistorul MOSFET, fig.8.26). Cand comutatorul se Tnchide la curent zero, dar la 0 valoare finita a tensiunii, sarcina acumulata pe capacitatile interneeste disipataTn .tranzistor. Pierderile devin ,.. , importante [1], daca frecventa de lucru este mare. Ele sunt, Tnsa, nule . daca u.tilizam un convertor de tip ZVS.
.
.

(\~

Acest tip de convertor face parte, din punct de vedere functional, din categoria convertoarelor cu comutatie la tensiune zero, dar, la care, tensiunea pe comutator nu poate cre~te oricat, cieste limitatala valoarea tensiunii de alimentare. . Conform figurii' 8.27-, convertorul contine douacomutatoare. Inductanta de filtraj Lr este mai mica ca valoare Tn comparatie cu .cea utilizata laconvertoarele prezentate anterior, ceea ce permite curentului it sa. fie atat pozitiv cat ~i negativ Tntr-un ciclu de functionare. CapacitateaCr este de valoare mare, caz Tn care circuitul de sarcina poate fi echivalat cu 0 sursade tensiune constanta Uo (fig.8.27,b). inainte de momentul to, se consideraca it circula dinspre sursa spre consumator, iar Uc Ui - Va este pozitiva. La t to comutatorul T+

+'

c+
Lr

. Ig

UI

--......+

.+

Uj U
J

iL

C_

Ce J

---,-T------,-----

Uo

Ie) Fig. 8.27. Convertor ZVS

-cv.

este deschis la tensiune nula, deoarece C+ este in (:icest moment descarcat; tensiunea pe T+ incepe sa creasca incet. Cum T+i T_ sunt deschise, circuitul echivalent corespunde celui reprezentat in fig.8.28,a. EI poate fi redesenat ca in fig.8.28,b, unde condensatorul C_ este incarcat tot cu tensiunea initiala Vi. Deoarece' C+ C_ C/2, circuitul din figura 8.28,b poate fi echivalat cu cel reprezentat in fig.8.28,c. Cum capacitatea C este de valoare mica, frecventa de rezonanta

= =

fa

= 1/ (2n.J

LC)este

mult mai mare decatfrecventa

de comutatie a

convertorulLii. Mai mult, Zo = ~ Lf C este mare, rezultand pentru i L variatii mici in intervalul prezentat in figura 8.28,d. La to, UOI, tensiunea pe condensatorul C_ ajunge nula, ea nemaiputand sa-i schimbe polaritatea datorita prezentei diodei D_ din circuit. inintervalul (to' - to), viteza de variatie in timp a tensiunii pe cele doua capaCitati este aceeai, iar iL /2 reprezinta curentul care se inchide prinfiecare din capacitatile C+ i C_. Daca Tn intervalul de timp mai sus mentionat, consideram i L este un curent aproximativ constant, putem afirma ca tensiunea ca
UOI

variaza Iiniar ( fig.8.27,c), interval in care cele doua comutatoare sunt deschise. Dupa to', . i L scade liniar,permitand deschiderea diodei D_, iar

uL

= -Va.

Odata ce D_ Tncepe sa conduca, se da eomanda deintrare L La to', iLschimba de semn i se ,

in eonduetie i a tranzistorului

stabilete prin tranzistorul T.. La momentul ft, T_se deschide la 0 tensiune nula la borne, iar in intervalul (t1 - t/)eand are loe un proces similar cu celcare se petreee in intervalul (to' - fa), curentul ii pastreaza sensul, dar se stabilete prin dioda D+. Cum in aeest moment uL = Vi- Va este pozitiva, curentul

i L incepe sa creasca .. Tranzistorul T+ este adus din nou in stareade


conductie (Ia tensiune zero la borne), curentul

i L crescand

Tn

continuare i dupa momentul t2 (fig.8.27,c). La t t3, tranzistorul T+ este blocat, dupa care procesele se petrec in mod analog momentului to din diagrama. Din figura 8.27,c reiese ca tensiunea maxima care apare pe eomutator nu depaete tensiunea Vi. Datorita faptului ca in paralel cu

283

comutatorul exista un condensator, Tnchidereacomutatorului trebuie sa se faca numai cand tensiunea pe condensator este nul~. Altfel, apar solicitari termice suplimentare pe comutatoare(tranzistoare) datorita pierderilor de putere din procesul de comutatie. La un astfel de convertor, tensiunea de ie~irepOate fi modificata prin modularea Tn durata a semnalelClr cu care se comanda

oddC
UI~U

to

r6 \

\
\ \
\

\
\

\ d) \ .........

comutatoarele. Daca intervalele de timp fo - t'o ~i f1 - f1' pot fi neglijate Tn raport cu perioada de tact, TS,a semnalului care asigura procesul de

comutare, tensiunea UOi este de forma rectangulara. Cum valoarea medie a tensiunii pe inductanta Lf este nula, valoarea medie a tensiunii UOi este chiar Uo- De aceea Uo sepoate exprima ca: Uo = aUi, (8.41) unde a este factorulde umplere al semnalului de comanda al comutatorului. Daca convertorul este comandat cu un semnal modulat in durata, pentru a regia valoarea tensiunii de ie~ire Uo, trebuie avut grija ca valoarea aleasa pentru Lf sa fie suficient de mare pentru a impiedica anularea, din cand in cand,a curentului h. ' Facand 0 comparatie intre acest convertor ~isursa de putere in comutatie, in montaj semipunte [1] se constata ca, in acest caz, curentul iL poate prezenta pulsatii mai mari, ceea ce ar putea fi considerat ca un dezavantaj al acestui convertor.

8.1. Un circuit rezonant L-C este alimentat printr-o rezistenta serie R de la 0 tensiune de forma rectangulara (fig. 8.29), la 0 frecventa egala cu frecventa de rezonanta. Sase calculeze amplitudinea curentului prin circuit ~isa se scrielegea devariatie in timp a acestuia, daca Ui = 100V, L = 1mH, C= 5nF, R = 4000.

+U~u
0' .. ' U, TT

-Ui
.

\ \

l'

8.2. Daca circuitul rezonant din figura 8.29 este comandat la 0 frecventa fs > fa (OJs/ OJo = 1,2), sa se calculeze defazajul ce apare intre fundamentalacurentului ~i a tensiunii de la bornele circuitului oscilant.

8.3. Pentru circuitul din figura 8.29 se cunosc: L 1mH, C 1nF, R = 1000, ())s / 0)0 = 0,8 l?i Ui = 100V. Se cere defazajul intre fundamentala curentului l?i a tensiunii circuitului oscilant, precum l?i amplitudinea acestui curent. a.4. Convertorul din figura 8.30 este la rezonan~a printr-un semnal cu 0 frecventa de 40 kHz. La bornele rezistentei R = 10 0 , rezulta 0 tensiune sinusoidala deamplitudine URmax= 200 V. Se cere: a) puterea maxima debitata pe rezisten~a; b) tensiunea de alimentare Ui a convertorului; c) daca C =O,1JlF,sa se calculeze L.

1. N.Mohan l?a., Power electronics: Converters, Applications and Design, John Wiley & Sons, Inc.,1989. 2. J.G.Kassakian l?a., Principle of power electronics, AddisonWesley Publishing Co. ,1991. 3. R.E.Tartler, Solid - state power conversion handbook, A Willey - interscience Publication - John Wiley & Sons, Inc. 1993. 4. B.M.Bird l?a., An introduction to power electronics - second edition, John Willey & Sons. Inc., 1993. 5. H.W. Whittington, Switched mode power supplies - design and construction, John Willey & Sons, Inc. ,1992. 6. K.H.Billings, Switch mode power supply handbook, Mc GrawHill Publishing Co., 1994. 7. J.vithayathil, Power electronics - principles and applications, Mc Graw - Hill Series in Electrical and Computer Engineering, 1995.

Prefata............................................................... 5 CAP. 1. INTRODUCERE................. 7 CAP. 2. DISPOZITIVE ELECTRON ICE DE PUTERE .. ;.... ,10 2.1.lntroducere ,.. ;........... ..10 2.2.Diode de putere.......................... 14 2.3.Tranzistorul de putere... 17 2.4.Tiristorul. ;.............. 28 2.4.1.Caracteristicile circuitului de comanda ... '......... 33 2.4.2.Comportarea in regim dinamic a tiristorului...... 34 2.4.3.Puterea disipata pe tiristor.... 39 2.5.Triacul....................................... ................ 40 2.6.Tiristorul cu blocare pe poarta........................ 42 2.7.Tiristorul MOS............... 43

2.8.1.G.B.T.
Probleme........................................................ Bibliografie............................ .................... ...

45
46 47 49 49 50 50 58 59 61 63 64 66 67 69 70 72

CAP. 3. COMPONENTE MAGNE~CE 3.1.lntroducere : ~ ,..... 3.2.Bobine :........... ................. 3.2.1. Calculul inductantei unei bobine.................... 3.2.2.Energia inmagazinata in inductanta............... 3.2.3.Saturarea, histereza l?if1uxul rezidual............ 3.2.4.Pierderile de putere in miezul magnetic......... 3.3.Transformatorul........................................... 3.3, 1.Transformatorul ideal................................. 3.3.2.lnductanta de magnetizare :...... 3.3.3.lnductanta de dispersie ,......... 3.3.4.lnductanta mutuala ~........ 3.3.5.Transformatorul cu mai multe infal?urari......... 3A.Particularitati constructive ale bobinelor............

Probleme... Bibliografie

'...................

76 77

CAP. 4. REDRESOARE NECOMANDATE 78 4.1.lntroducere........................................... 78 4.2.Redresoare monofazate necomandate........... 79 4.2.1.Redresoare monofazate, monoalternanta, necomandate...... 79 4.2.2.Redresoare monofazate bialternanta............ 98 4.2.3.Filtrarea tensiunii redresate........................ 102 4.3.Redresoare polifazate necomandate............... 111 4.3.1.Redresoare polifazate ideale necomandate.... 112 4.3.2.Factorul de utilizare al transformatorului polifazat. .............. ............ .............................. 117 4.3.3.Conectarea in paralel a doua redresoare necomandate ~................. 120 4.3.4.lnfluenta reactantelor ~i rezistentelor de pe partea de c.a. asupra functionarii redresorului polifazat necomandat. 122 4.4.Caracteri'stica externa a redresoarelor necomandate '........... ........ .. ....... .... ...... .. . 126 4.4.1.Redresoare monofazate ,. 126 4.4.2.Redresorul trifazat cu secundarul in stea....... 128 Probleme '.'......... ...... ........... 133 Bibliografie....... . '............................. 138 CAP.5. REDRESOARE COMAN DATE. ,....................... 5.1 .1 ntrod uce\re :. ........................ 5.2.Redresoare monofazate comandate................. 5.2.1.Redresoare monofazate, monoalternanta, comandate :............. 5,3.Redresoare polifazate comandate................ 5.4.Redresoare comandate cu dioda denul............. 5.4.1.Redresor polifazat cu secundarul in stea, cu dioda de,nul............ 5.4.2.Redresor monofazat, complet comandat, cu dioda de nul. , :. 5.4.3.Redresor monofazatin punte semicomandata.. 139 139 139 139 150 154 155 160' 162

5.4.4. Redresor trifazat in punte semicomandata...... 165 5.4.5.Dimensionarea diodei de nul in regimpermanent.167 5.4.6.Pulsatiile tensiunii de sarcina la un redresorconandat. ;..... 171 5.4.7.Pulsatiile curentului redresat.. '.... 174 Probleme '.... 178 Bibliografie ~..................................... 181. CAP.6. CONVERTOARE C.C.C.C................................ '182 6.1.lntroducere.................. 182 6.2.Convertoare c.c.-c.c., principiu de baza ; 183 6.3.Convertorul step-down (buck)........... 185 6.3.1.Functionarea cu curent neintrerupt...} .. ,....... 187 6.3.2.Functionarea cu curent intrerupt..; ...... 189 6.3.3.Pulsatiile tensiunii de ie~ire..... 193 6.4.Convertorul step-up (boost) ~. 195 6.4.1.Functionarea cu curent neintrerupt................ 196 6.4.2.Functionarea cu curent intrerupt.. :......... 1~8 6.4.3.Pulsatiile tensiunii de ie~ire ............ :200 6.5.Convertorul buck-boost '........................... 202 "6.5.1.Functionarea cu curent neintrerupt.. .. ~........... 202 6.5.2.Functionareacucurent intrerupt................... 205 6.5.3.Pulsatiile ten$iunii de ie~ire ; ;........... 207 6.6.Convertorul. CUK....... 208 6.7.Convertoare c.c.-c.c. in punte......................... 211 6.7.1.Procedeul PWM pentru obtinerea tensiunii de ie~ire de ambele polaritati. '............. 213 6.7.2.Procedeul PWM pentru obtinerea tensiuniide ie- ' tire de a singurapolaritate........................... 216, Probleme _.......... ':............... 217 Bibliografie '" 218 CAP.? INVERTOARE............... 7.1.lntroducere '" ........ 7.2.lnvertoare PWM ;..... 7.2.1. Notiuni fundamentale...... 7.2.2.lnvertorul monofazat in semipunte................. 7.2.3.lnvertorul monofazatin punte ,
J .

219 219 219 219 228 229

7.3.lnvertorul in punte trifazata........................ 7.4.Efectul comutatiei asupra tensiunii date de un invertor PWM '. ............ ......... Probleme............... Bibliografie ;.:

237 242 245 246

CAP.8. CONVERTOARE REZONANTE..................... 247 8.1.lntroducere............... 247 8.2.Convertoare cu circuit de sarcina rezonant..... .... 249 8.2.1.Conceptul de circuit rezonant...................... ~49 8.2.1.1. Circuit rezonant serie neamortizat.............. 249 8.2.1.2.Circuit L-C serie, cu condensatorul in paralel cu sarcina................................. 251 .8.2.1.3.Circuitul L-C paralel.............................. 252 8.2.2.Convertoare cu circuitde sarcina rezonant....... 254 8.2.2.1.Circuitul de sarcina serie........................... 254 8.2.2.2.Convertor cu sarcina rezonanta, cu condensa. tor in paralelcuconsumatorul................... 262 8.2.2.3.Convertoare rezonante hibride.................. 267 8.2.2.4.Convertor in Glasa E.. 268 8.3.Convertoare .cu comutator rezonant (cvasirezonante) , , , 271 8.3.1.Convertor rezonant cuZCS......................... 273 8.3.2.Convertor rezonant cu ZVS......................... 278 8.3.3.Convertor cu limitare de tensiune ~.......... 281 Probleme ........................................... 285 Bibliografie ~ ';..................................... 286

Vous aimerez peut-être aussi