ENZIMELE

Enzimele sunt proteine specializate in cataliza reactiilor biologice (marirea vitezei de reactie). Denumirea enzimelor 1. Se denumesc prin adaugarea sufixului aza , la numele substratului (molecula asupra careia enzima isi desfasoara activitatea catalitica). Ex.: ureaza catalizeaza hidroliza ureei in NH3 si CO2 arginaza catalizeaza hidroliza argininei in ornitina si uree fosfataza catalizeaza hidroliza esterilor acidului fosforic. 2. Unele enzime au primit denimiru nespecifice. Ex.: pepsina, tripsina, catalaza. 3. Din acest motiv, s-a adoptat o clasificare sistematica a enzimelor, tinand cont de recomanarile uni comisii internationale de enzime, care imparte in sase clase mari, dupa tipul reactiei care o catalizeaza. I. Oxido-reductaze catalizeaza reactiile de oxido-reducere. II. Transferaze transfera grupari functionale. III. Hidralaze reactii de hidroliza. IV. Liaze aditie de dubla legatura. V. Izomeraze reactii de izomerizare VI. Cigaze formare de legaturi de scindare de ATP. Activitatea unor enzime depinde numai de structural or proteica, altele au nevoie de una sau mai multe componente neproteice, numite cofactori. Cofactorii pot fi: un ion metalic o molecula organica numita coenzima ambele. Cinetica enzimatica studiaza viteza reactiilor catalizate de enzime. In general, o reactie enzimatica se scrie:

Formula

Unde: E = enzima S = substratul ES = complex enzima-substrat P = produs de reactie.

Viteza de reactie

Vreactie = cantitatea de substrat transformat unitatea de timp

= cantitatea de produs format unitatea de timp

Cataliza enzimatica are 2 etape: 1. 2. Formarea complexului enzima-substrat. eliberarea enzimei si a proteinelor de reactie.

Factorii care influenteaza viteza de reactie: concentratia enzimelor concentratia substratului ph-ul (fiecare enzima are zona ei de ph) inhibitorii to (viteza de reactie creste cu to)

Digestia proteinelor

Proteinele alimentare nu vor suferi nicio modificare pana la nivelul gastric. Aici, digestia proteinelor incepe sub actiunea HCl si pepsinei. Pepsina va transforma proteinele insolubile in proteine solubile. La nivelul stomacului, proteinele vor suferi un metabolism intermediar. La nivelul intestinului, proteinele astfel sensibilizate vor suferi o degradare sub actiunea tripsinei si se vor scinda in polipeptide. In continuare, polipeptidele sub actiunea aminopeptidazei si carboxipeptidazei vor fi scindate pana la aminoacizi. La nivelul intestinului subtire, aminoacizii sunt preluati sub forma libera de sangele portal, care ii transporta la ficat.

Ficatul utilizeaza o parte din aminoacizi pentru sinteza proteinelor proprii si a proteinelor serice. Restul de aminoacizi e distribuit prin circulatia sistemica, celorlalte tesuturi.

Catabolismul aminoacizilor

Aminoacizii, prin degradarea oxidative completa, trec in: NH3+CO2+H2O Intensitatea procesului depinde de: continutul de glucide, lipide si proteine al alimentelor nevoile energetice ale organismului intensitatea degradarii proteinelor tisulare. Etapele degradarii: dezaminarea degradarea scheletului hidrocarbonat formarea de CO2 si H2O HN2-R-COOH

Digestia glucidelor

Glucidele provin din alimentatie sub forma de: ** polizaharide: amidon glicogen celuloza etc. ** dizaharide: - zaharoza

- maltoza - lactoza si ** monozaharide: glucoza fructoza pentaze etc. Glucidele ingerate sub diferite forme vor fi hidrolizate si vor tinde sa-si rupa legaturile de polimer, rezultand fractiuni mai mici, vor fi absorbite de intestine si vor intra in sange.

Digestia amidonului

Incepe sub actiunea amilazei salivare si continua in intestinal subtire sub actiunea amilazei pancreatice maltoza. Dizaharidele sunt hidrolizate de enzime, specifice pentru fiecare dizaharid. Ex.: maltoza (maltaza) lactoza (lactaza) Hidroliza are loc la nivelul jejunului, iar enzimele sunt sintetizate de enterocite (celulele intestinale). Membrana plasmatica a celulelor epiteliale intestinale are o structura ce permite marirea suprefetei active in procesul de digestie si absorbtie a zaharurilor.

Absorbtia glucidelor

Zaharurile, odata ajunse la stadiul de glucoza (monozaharid)? In intestin exista 2 enzime: invertaza care catalizeaza hidroliza zaharozei in glucoza si fructoza lactaza care catalizeaza hidroliza lactozei in glucoza si fructoza se absorb in sange si vor intra in ficat. Glucoza, in ficat, va polimeriza rezultand glicogen, care va suferi o scindare molecule de glucoza.

n+1

Absorbtia se face dintr-un compartiment in care concentratia este mai mica, spre un compartiment in care concentratia este mai mare. Membranele celulare prezinta permeabilitate selective.

CICLUL KREBS (ciclul acidului citric)

In cadrul ciclului Krebs are loc oxidarea completa a glucozei pana la CO2+H2O. Se afla la rascrucea metabolismului glucidic, lipidic si proteic si permite oxidarea completa atat a glucozei, cat si a unor aminoacizi si acizi grasi. Prezinta o succesiune de 8 reactii: Reprezentare formula

oxaloacetat

acid citric

Enzima = citratsinteteaza inhibata de ATP si succinilCOA? Ciclul Krebs este calea finala de degradare comuna a glucidelor, lipidelor si proteinelor.

Metabolismul lipidelor

Principalele componente lipidice ale ratiei alimentare sunt: TGL, fosfolipide, cholesterol, vitaminele hiposolubile. Digestia si absorbtia lipidelor este un process complex, deoarece, pe langa necesitatea degradarii lor hidrolitice, se adauga necesitatea solubilizarii si mentinerii intr-un mediu optim a substantelor hidrofobe. Lipidele alimentare, in contact cu acizii biliari vor suferi o emulsionare. Asupra lipidelor emulsionate actioneaza hidrolazele pancreatice (lipaza pancreatica). Acizii biliari nu vor fi absorbiti la nivelul intestinali se vor intoarce sa stabilizeze alte molecule lipidice.

1.

Colesterolul

- Este principalul steroid din organismele animale. - Este elemental structural al membranelor celulare. - Creierul contine cantitati mari de cholesterol liber. - Ficatul contine acil-colesterol. SE gaseste si in gonade, care il folosesc la sinteza hormonilor steroizi. Colesterolul este un alcool cyclic, monovalent, nesaturat (=) Reprezentare

Este solubil in solventi organici, insolubil in apa si alcool la rece. Rolul fiziologic

Regleaza permeabilitatea membranei celulare a eritrocitelor, emulsioneaza lipidele prin reglarea tensiunii superficiale, intervine in procesele de imunizare prin absorbtia particulelor coloidale.

Digestia colesterolului

Colesterolul din organism provine din sinteza endogena (bila) si din surse exogene: alimente (oua, ficat, creier). In intestine numai o parte din colesterolul exogen este absorbit. Colesterolul neabsorbit este eliminate pron fecale. In celulele mucoasei o parte din cholesterol este esterificat si incorporate in lipoproteine, care sunt secretate de vasele limfatice. Acizii biliari sunt cataboliti ai colesterolului care se formeaza in hepatocite. Sunt secretati in canalicule biliare si dupa un tranzit prin vezica biliara sunt deversati cu bila in duoden. Acizii biliari primari sunt sintetizati in ficat: acid colic si acid chenodezoxicolic. Acizii biliari secundari rezulta din ac. le? Primary. In intestine, dupa ce au participat la solubilizarea lipidelor alimentare, sunt supusi unor transformari catalizate de enzimele din flora intestinala. Absorbtia acizilor biliari are loc in segmental distal al ileonului, printr-un mechanism active si prin sistemul port ajung din nou la ficat, unde sunt conjugate si impreuna cu alti acizi biliari sunt secretati in bila si apoi in intestine, realizand circuitul enterohepatic.

2.

Trigliceridele

Se gasesc depozitate in tesutul adipos. Exista 2 mari fluxuri plasmatice de trigliceride:

I. Circulatia trigliceridelor alimentare exogene de la intestine in restul organismului. II. Circulatia trigliceridelor de origine endogena de la ficat spre tesuturi extrahepatice. In plasma, trigliceridele sunt cuprinse in particule lipoproteice. Degradarea tisulara a trigliceridelor are loc spre hidroliza cu punerea in libertate a acizilor grasi si a glicerolului.

triglicerid

diglicerid

monoglicerid

glicerol

Prima etapa este cea mai lenta, de aceea mono si digliceridele nu se acumuleaza. Glicerolul format din hidroliza trigliceridelor in tesutul adipos difuzeaza in plasma.