Roumanie Geo 3 Text

A propos de ce livre
Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avec
precaution par Google dans le cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir 1' ensemble du patrimoine litteraire mondial en
ligne.
Ce livre etant relativement ancien, il n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au domaine public. L' expression
"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n' a jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives a
expiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays a 1' autre. Les livres libres de droit sont
autant de liens avec le passe. lis sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sont
trop souvent difficilement accessibles au public.
Les notes de bas de page et autres annotations en marge du texte presentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenir
du long chemin parcouru par 1' ouvrage depuis la maison d' edition en passant par la bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains.
Consignes d 'utilisation
Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliotheques a la numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendre
ainsi accessibles a tous. Ces livres sont en effet la propriete de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine.
II s'agit toutefois d'un projet couteux. Par consequent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inepuisables, nous avons pris les
dispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant des
contraintes techniques relatives aux requetes automatisees.
Nous vous demandons egalement de:
+ Ne pas utiliser les fichiers a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers.
Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans un
quelconque but commercial.
+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuez
des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposer
d'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter. Nous encourageons pour la realisation de ce type de travaux 1' utilisation des
ouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous etre utile.
+ Nepas supprimer V attribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projet
et leur permettre d'acceder a davantage de documents par 1' intermediate du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez en
aucun cas.
+ Rester dans la legalite soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite de
Quelle que
veiller a respecter la loi. un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dans
Si
les autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorier
les ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google
Recherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vous
vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut etre severe.
A propos du service Google Recherche de Livres

En favorisant la recherche et l'acces a un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le frangais, Google souhaite
contribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permet
aux internautes de decouvrir le patrimoine litteraire mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer
des recherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage a l'adresse |http : //books .qooqle com .
This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project
to make the world's books discoverable online.
It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover.
Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the
publisher to a library and finally to you.
Usage guidelines
Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying.
We also ask that you:
+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for
personal, non-commercial purposes.
+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the
use of public domain materials for these purposes and may be able to help.
+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it.
+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe.
About Google Book Search
Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web
at http //books google com/|
: . .
*f<-'a.
.*» *
M
!$W3
m
«». i
'
P&- >li
?*$!
'.7* ,3
*WP J
^*fi
*7o
iMUY
<»« »%«
I
-''|'//
Yd*'.
»</
IfeV
'*WS
.OITas WRIGHT DUnnWcT
! BEQUEST
fUNIVERSlTY or MICHIGAN^
jfci,,-. GENERAL LIBRARY I
S8&
»?•
).-:!'// -•"•/
O
«»^
7/J^
s&v,
^ /
S^j
*7o
A-
'*Nr)2^Z&H '»«
V«8*
J^Y/
^
Hosted by Google
y> ?£
MARELE
DICJIONAR GEOGRAFIC
AL
ROMINIEI
Jil^
6SS78. Alarele IHcfionar Geografic. Vot. HI,
Hosted by Google
Hosted by Google
SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNA
FUNDATA LA is IUNIE 1875
RECUNOSCUTA DKEPT INSTITU'riE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN ao FEBRUARIE 1897
MARELE
DICTIONAR GEOGRAFIC
AL
ROMINIEI
alcAtuit si prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete
DE
GEORGE I0AN LAHOVARI

PRESEDINTE AL 1NALTEI CUK'fl DE COMPTURI,
PRESEDINTE AL SOCIETA'fll PENTRU iNVA'f ATURA POPORULUI KOMiN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETA?!! GEOGRAFLCE ROMINE
§1
GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-§EF AL STATULUI-MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEMIEI ROMlNE,
'
DIRECTOR PROFESOR UN1VERSITAR,
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI
VOLUMUL III.
BUCURESTI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1900
Hosted by Google
XoS
,L\h
v-1
Hosted by Google
"Tû-V. To
MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC

AL ROMlNIEI
c
(URMARE)
Cucuruzul, com. rur y

jud. Vlas- s'a dat la 220 locuitori impro jud. Teieorman, pe linga Valea-
ca, pi. Marginea. Este impar- prietariî dupa legearurala 850 Suroaci si spre mosia Piatra.
{ita in doua catune sati doua hect., raminind proprietate 1200
mahalale : Cucuruzul-d.-s. si Cu- hect. Cucuteni, com. rur. jud. Dim- t
curuzul-d.-j., situate la extremi Pe teritoriul com. e un petic bo viâ, plaiul Dimboviâ- Ialo-
tatea de N. a plasei, intre sa- de padure in suprafaâ de 230 miâ, situata pe dealuri si pe
tele Prunarul si Ciolanul-Pangal. hect. vai, spre N. si la 25 kil. de Tir-
Proprietate a d-luT Nicolae Ghe- Arenda anuala a mosie! este goviste, intre Muchea-Branesti,
rassi, fosta a d-luT Ion Ghica. de 36000 lei. Muchea-Manastirei-Buneasi Mu-
Departe de Giurgiu de 28 kil.; Satul este situ at pe o vale chea-Barbosi. Aceasta comuna
de Stanesti, resedinâ plasei, ce poarta numele satului si care este mai toata asezata pe va-
de 18 kil. iar de Bucuresti are pe ea un elesteti care serva lea Vilcana, pe unde si curge
de 52 kil. de adapat vitele satului. piriul Vilcana.
In 1887 avea 347 contribua- Pe aci trece valea CablanuluT, Cucuteni sunt invecina^f spre
bili, din 1752 sufl. pe care sunt izvoare si un he- E. cu com. Moâeni si $erba-
Budgetul com. pe anul 1886 lesteu de pescuit si adapat vi- nesti-Podurile, sau Baile-Pucioa-
erade 3973 lei la veniturT
3502 si tele. sa, spre V. cu Pietrari, spre
lei la cheltueli; pe 1887 era de N. cu Riul-Alb si spre S. cu
3861 lei la venitun si de 3270 Cucuta, catun, jud. Braila, pen- Vilcana-Pandeli. De toate aceste
lei la cheltueli. dinte de com. Mihaiu-Bravul, si- comune se desparte prin dea-
Are 2 biserici, deservite de 2 tuat la V., 12 kil. departare luri si vai si numal cu Vilcana-
preop si 3 cintareî. Una din bi- de resedinâ comunei. Vite cor- Pandeli se leaga printr'o soseave-
serici este zidita la 1830 sire- nute sunt: 254 (120 boi, 1 10 vaci, cino-comunala. Peste apa Vilca-
parata la 1886. Are hramul Sf. 2 tauri, 22 viêi) ; sunt 48 cai, na sunt in raionul com. cinci
Imparaî si constitue o singura 384 pordf si 320 01. podeê. Cucuteni se compune
parohie. din trel catune: Vilcana -d.-j.,
Este o scoala mixta,
4 cu Cucutan, movildj jud. Buzau, in Vilcana-d.-s. siCucuteni, cu 1500
clase. In urmat aci
1888, au com. si cat. Simileasca. locuitorJ romini. Comuna se
20 baeî si 35 fete, din90bae{I compune din: uliâ Cucuteni,
si 35 fete in virsta de scoala. Cucutei (Valceaua-), vdlcea, uliâ Plaiul, uliâ Bisericel, linia
Suprafaâ intregei mosii este ramificaîe din Valea-Duhnei Viicani, uliêle Moiceni, Greci si
de 2050 hect, din care, la 1864, trece pe la N. comunei Traian, din Valea-Cheil. In aceasta comuna
Hosted by Google
CUCUTENI CUCUTENI-RAZAS1
sunt trei bisericl si o scoala. cu 116 familii, sau 559 suflete. In trupul mosiei se afla si satul
local nou si condusa de un lnva- Este resedinâ comunei. Aici Barbatesti.
{ator platit de stat. Comuna se afla: o biserica zidita la 1642
create vite : vaci, boi, cai, 01. de Mate! Deleanu, fostul pro- Cucuteni, stafie de drum de fer,
Se cultiva mai mult porumb si de
prietar, deservita I preot si 2 jud. Iasi, pi. Stavnicul, Satul
cinepa. Tocmai sus in Cucu- cintarep ; o scoala cu un local fru- Cucuteni, pe linia Iasi-Pascani,
teni, peste dealuri la riul Ialo- mos, infiinâta in anul 1865 si pusa in circulatie la 1 3 Sept. 1 870.
miâ, este o moara. Principala frecuentata de 47 elevi ; localul Se afla intre statiile Iasi (14. 1 kil.)
producîune a com. este gazul primarie! si casele proprietaêi. si Podul-Iloaei (8.7 kil.) Inal-
si apa iodo-salifera. Aci sunt Linga sat se afla un iaz, numit timea d'asupra nivelului marii
renumitele bai de iod de la Broscaria. de m 75. Venitul acestei staîi
44
Vilcana. Vezi Vilcana si Buznea. Vite sunt: 4123 capete, din pe anul 1896 a fost de 33530
carl : 803 vite man cornute, lei, 25 bani. In anul 1873 ve-
Cucuteni, com. rur., ocupind par- 2864 01, 18 capre, 141 cai, 5
nitul acestei statil era numai
tea despre N.-V. a plasei Stav- bivoli si 292 rimatori. de 1159 lei, 47 bani.
nicul, jud. Iasi, situata mai mult Satul Cucuteni se afla pe
de a dreapta riului Bahluiul, mosia cu acelasi nume, si este Cucuteni, mosie, in judeûl Iasi,
pe un teren accidentat, for- vechiu,dupa cum ne arata data com. Cucuteni, pi. Stavnicul,
mind dealuri si vai acoperite fondarei bisericei. pe teritoriul caruia se afla, satele :
cu paduri. Se afla la 16 kil. «La 7 12 1, in timpul domniei Cucuteni, Scoposeni, Cogeasca-

de Iasi. Prin partea de N. luiStefan-Voda Tomsa, boerii Vechie, Cogeasca-Noua, Dirjeni,
a comunei trece riul Bahluiul, fund nemultumiti de el, s'ati Bogdanesti si Horlesti-Domniêi.
calea ferata si soseaua nationals retras intr o noapte cu totii in Are o intindere cam de 10 160
de T.-Frumos spre Iasi, carl
la acest sat si au trimis porunca hect., din cari cam 2145 padure.
merg paralele cu apa Bahluiul. lui Stefan-Voda, sa iasa din
Este formata din satele : Cu- scaun, ca nimeni nu-1 ma! poate Cucuteni, ajiue?it al pir. Racea,
cuteni, Cogeasca Vechie, Co- - suferi in DomniaTarei cu aritea in com. Ruginoasa, jud. Suceava.
geasca-Noua, Hasnaseni, Li£- varsari de singe.
cani- Vechi, Bratuleni, Scoposeni, «Voda n'a ascultat, si strin- Cucuteni-Pirscoveni sau Balta
Dirjeni, Bogdanesti, Horlesti- gind oaste au imprastieat boerii, Plopului, mosie, si catun in ju-
Catolici si Horlesti-Domniêi. rasipind rascoala lor». deûl Buzau, com. Stilpul, fosta
Are o intindere cam de 12609 proprietate a statului, pendinte
hect. si o populate de 699 Cucuteni, sat, in partea de S.- de Episcopie si din care parte s'a
familii, sau 3270 suflete. V. a com. Baiceni, pi. Bahluiul, dat insurateilor, iar parte s'a vin-
In aceasta comuna sunt 5 bi- jid Iasi, pe valea piriului fo- dut deosebit si s'a alipit mosiel
ortodoxe, cu 3 preoî
sericif si leasa, ce trece prin mijlocul sa- Stilpul.
6 cintareî; una catolica, cu 1 tului. Are suprafata camde 1900

preot si 1 dascal 4 ;
scoli, cu 4 hect. si o populate de 92 familT, Cucuteni-Raza§i, sat, numit si
invaâtori, 158 elevi, (145 baeî sau 408 locuitori RominT, cari se Pelinul. E situat pe coasta de
si 1 3 fete) ; o moara de apa. ocupa. cu agricultura si creste- deal, in comunei Dur-

centrul
Budgetul e de 17416 lei 66 rea vitelor;o biserica, deservita nesti, jud. Botosani, pe dealul
ban! la venituri si de 17346 k! de 1 preot, 2 clntareî si 1 ecle- si valea Pelinului. Are o suprafata
la cheltuell. siarc ; o scoala, infiinâta in 1 884 de 507 hect., si o populate de

Vite sunt: 10749 capete, din si frecuentata de 34 elevi. 49 familii, sau 206 suflete sunt ;
carl:3432 vite man cornute, Aci s'a gasit, facindu-se sa- j6 contribuabili, vechi locuitori
5560 01, 48 capre, 512 cai, 5 paturi sistematice de reposatul razesi, cari se ocupa cu agri-
bivoli si 1 192 rimatori. profesor N. . Beldiceanu, mai cultura si cresterea vitelor si au

multe obiecte vechi, ca : idolT, 14 hect. vii pe Hirtopul-Viilor,
Cucuteni, sat, in centrul comunei oale, instrumente etc., parte de cari produc 220 hectol. vin.
Cucuteni, plasa Stavnicul, jud. de os si bronz. Ele
lut si parte Vite sunt: 59 boi si vaci,
Iasi, inconjurat de toate panVile sunt depuse la Muzeul National 42 cai, 56 01 si 25 rimatori.
cu dealuri. Are o populate de din Bucuresti. Loc. au 45 stupi cu albine.
Hosted by Google
CUCUTENI-TUFESCU CUDALB1
Cucuteni - Tufescu, sat, situat Asezat£ pe valea Gerului (pi- Circium! sunt 18, înute parte
in partea de N.-E. comunei a riul Gerul trece chiar prin mij- de Romin! parte de Armen!
Durnesti, judeûl Botosani, pe locul Cudalbilor), aceasta co- pravali! de manufacture sunt 5
un podis inclinat spre S.-E. nning este formats dintr'un sin- (4 tinute de Armen! si I de
si pe valea Piriului-Cucutenilor. gur sat, cu aparenâ de or&sel un Evreu) meseriasi dintre Ro-
;
Mosia are o suprafaâ de 872 chiar. Are o lungime de a- min! puîn!, croitor! 3 Evre!
hect., din carl 143 hect. ale proape 4 kil., si lîme de I
x
\%
tot de Evre! se vind pana si
locuitorilor si 7294 ale proprie- kil., si e locuita numai de ra- icoanele bisericest!(i887). Func-
tarului. Populaîa este 57 de zasi. îoneaza aic! o moara cu aburi.
familii, sau 143 suflete, din care Populaîa Cudalbilor e de Budgetul comunal se balan-
33 contribuabili. 1 149 familii, sau 3970 suflete, seaza la venitur! si cheltuieli
In acest sat se afla 1 bise- din car! 2038 barbap, 1932 fecu aceeas! suma de 12240 le!
rica de zid, deservita de 1 preot me!; 2890 necasatori^f, 869 ca- 75 ban! pe an. Contribuîile
si 2 cintarep ; 4 iazur! si o moara satoriî, 209 veduvi, 2 divorî. directe se ridica in total la
de apa. Stiti carte 592 persoane, restul 25467 le! 6S bani.

Prin mijlocul satului trece canu stiii. Sint 780 contrib. Are 4 biseric! : Prea Cuvioasa
lea judej:. Botosani-Stefanesti. Strain! sint: 12 familii de Paraschiva, Adormirea Maicei
Vite sunt: 98 boi si vacT, 44 Armen!, sau 46 suflete, si 16 Domnului, Sf. Dimitrie si Sf.
cat, 350 01 si 30 rimatori. familii de Izraeliî sau 44 sufl. Voevozi. Intreaga comunS for-
Suprafaâ comunei este de meaza o parohie, cu catedraia

Cucutenilor (Iazul-), iaz, for- 12970 hect., din car! 9952 hect. Prea Cuvioasa Paraschiva, de-
mat din Piriul-Cucutenilor, pe 80 aril arabile, uo 3 /4 vii, 433 servite de 1 preot paroh si 2
mosia Cucuteni -Tufescu, com. imas si restul vatra satului, cu preo^! ajutor! si 6 cintaxe^f ; bi-
Durnesti, plasa Stefanesti, jud. alte destinaîi si netrebnic. Pa- sericiie fiind razasest! n'au pa-
Botosani. mintul de aice e manos, negru, mint rural, Adormirea insa are
pe une-locuri si nisipos; paduri 10 falci harazite de dascalul
Cucutenilor (Piriul-), piriu, iz- ma! nu se afla de fel. Costin Chebac.
voreste de pe mosia Cucuteni- In afara de paminturile ra- Cea ma! veche dintre bise-
Tufescu, com. Durnesti, jud. zasesti, pe teritoriul Cudalbilor ricile din Cudalbi e Prea Cu
Botosani, trece pe linga satul se afla si urmatoarele proprie- vioasa Paraschiva, construita
Cucuteni si se varsa, in piriul ta{! mai marl : Plesesti (2 tru- intiias! data din birne la 1805,
Corogea. puri), Gologanul, Bezmanul, Ba- apo! refacuta de zid gros de
trinul-Izvoret, Ciudinul si Mur- aproape 1 m. in curgere de 15
Cucuvaia, piriias, in jud. Neam- gociul. an! (1840—55); fu sfintitala 14
tu, com. Vinatori-Neamûlui. Iz- Plugaria, cresterea vitelor si Octombrie 1855. Adormirea, in-
voreste din dealul numit Fundul- cultura viilor sunt ocupaîile ceputa a fi zidita la 1861, se
Romanesei si se varsa pe dreapta principale ale cudalbenilor; sfinî la 1863 ; e o biserica fru-
piriulu! Ozana. fruntasii dintre sateni poseda moas^ si bine inzestrata, inve-
pina la 30-40 falci de pamint; lita cu scindur!, dateaz^ din
Cudalbi, com. rur., in jud. Co- pluguri sistematice se numara 1833 luna Maiu, din timpul e-
vurluiu, pi. Zimbrul, la 52 kil. vr'o 100. Dintre cereale, se sea- piscopulu! Meletie al Romanulu!.
de Galap, in partea cea ma! mana mai mult secara si po- Sf. Voevozi, cea ma! mica si
extrema despre V. a judeûlu! pusoiti, griii prea putin. cea ma! noua dintre bisericile
Covurluiu, si com. rur. cea mat Vite sunt : 3 taun, 1608 din Cudalbi, dar si in cea mai
insemnata din acest jude$ in bo!, 808 vac!, 83 June!, 31 junce, rea stare, caci pan^ si temelia-i
privirea populate!. Se margi- 40 gonitori, 31 gonitoare, 7J e stricata.
neste la E. cu Baleni si Oasele, minzaî, 74 minzate, 69 viêi Sunt 3 scol!: douS de bae^!
la S. cu Minjina si Calmaûiu, la 1 armasar, 163 epe, 407 cai, si 1 de fete; cea dinti!a dintre
V. cu Ivesti, Barcea, Darasti, si 3 asini, 188 berbeci, 4196 o!, scolile de bê^! e infiinâtS in
Draganesti, si la N. cu Puêni 23 capre, 5 $api; 980 porci sco- 1864, frecuentata de 126 elevi
(carl toate, incepind de la Cal- pi{!,390 vier!, 835 scroafe, inscris! in 1 890 ; a doua din
maûiu, sint in jud. Tecuciu). 2760 puree!. 1874, frecuentata de 125 scolar!
Hosted by Google
CUDRINA CUFUR1TA
regulapf, din 1 39 inscrisl ; scoala reteiior, si spre E. pana in Valea-J igan- pre N.-E. a com. Gircina. Poarta
ceT, ce se apropie de apa Minjinei si
de fete numSra in acelasi an 38 maT multe numin speciale ale pis-
merge marginea din jos pana la Filesti
eleve iuscrise, din car? cu fre- curilor si anume Tarniâ, Mun- :
si parte din sus pana la Troiandolul si
cuenâ* regulate 32. Ca produs capetele se hotarasc cu mosiile Bujo- celul, Dealulcel-Mare, dealurile
al scolilor de b&e\\ de la inn- rasti si Gologanu, si la aceasta parte de Roatelor, Mintina, Balaur, etc.
infare paîS azi (1887) se numara pamint sa fie volnici a stapini eT si
fraîi lor si surorile lor si feciorii lor,

vr'o 100 absolvent, din carice! Cuejdiul,pddure, in jud. Neamû.
si nepoîi lor, stranepoîi si sprestrane-
mai mul{i se ocupS cu plug&ria, plasa Piatra-Muntele, com. Gir-
potii lor, si tojî can se vor trage din
iar unii s'au ftcut preop, inv&{&- neamul lor, nestramutap nici odinioara cina, are o intindere de 4231
torl sau meseriasL in veci, si le-am facut aceasta foaie scri- pogoane, coprinzindu-se si aceea
Satul Cudalbi este foarte sa uric dat la mina lor, si spre aceasta de pe mosia Gircina.
vechiu. Versiunea cea mai ra\s-
este credinâ Domniei mele de mat sus
numita Stefan- Voevod, si credinâ a tu-
pindita" arat& ca numirea aces- Cuejdiul, piriias, jud. Neamû.
turor boerilor nostri at Moldovet mart
tuT sat ar veni de la un oare- si mict, si spre mat mare tarie si inta- Izvoreste din muntele T arnica,
care Manolacho Cudalb, ostean ritura a tuturor de mat sus scrise, am (ramura Muncelul), catre hota-
in timpui lui Stefan-cel-Mare, poruncit credincios boerulut nostru d-sale rul com. Cracaoani; curge in
caruia harazit pentru Tudor Logofat sa scrie si pecetea noa-
i s'ar fi spre S.-E. pe teritoriul com,
stra sa o lege catre aceasta carte a
vitejia sa loc de salasluire si de Gircina, pi. Piatra-Muntele, pri li-
noastra*.
hranS in aceasta parte a {arei. tre ramificatiunile culmeT Vii-
[L. S. D.]
Chiar si azi exista in Cudalbi, soara si a culmeT cu a sa nu-
Veleatu 6980 (1472)
in partea din jos, un drum care
Iunie 25 zile. mire ; uda satul Cuejdiul, Gir-
se numeste Drumul-lui'-Manola- cina si Darmanesti, de undese
che. Pe linga* acest Manolachi Grigorie Vis vel logofat scris bifurca aproape de intrarea sa
Cudalb, traditfa poporana* mai de pe ispisocul vechiu pe sirbie in orasul Piatra in doT craci,
citeaza ca intemeietorl al satu- de la Stefan-Voevod Domn Ta- unul ce curge pe sub coastele
luT si pe capitanii Beîvu si re! Moldovei, scris la Z. A. H. muntelui Cozla, str^batind ora-
Obreja, tot din oastea lui $te- Iunie 25 zile. sul aproape prin centru ; si
fan-Voda\ Cu toate acestea, un altul prin partea sudica, des-

uric, scris in slavoneste, din Cudrina, deal, pe teritoriul sa- partind mahalaua Maraêi de
1472, luna Iunie in 25 zile, al tului Gremesti, com. cu acelasi cel-lalt trup al orasului unin-
carui original se afla la raza- nume, plasa Berhometele, jud. du-se aproape de varsarea lui
sul din Cudalbi, Vasile Cons- Dorohoiu. in riul Bistriâ, in dreptul fa-
tants Cordova, fiiul decedatu- bricei de cherestea si cue de

lui Constantin Popa Lupu Cor- Cudrina, poyior, pe teritoriul sa- lemn « Moldova », ce se afla in
ciov£, vorbeste numai de vor- tului Gremesti, com. Gremesti, Piatra.
nicul Stefan Cudalb si Izbasa pi. Berhometele, jud. Dorohoiu. Mai inainte-vreme tot cursul
loan Vrabie, carora li s'a ha- sau se facea prin ramura intiia
razit o bucata de p&mintpeste Cuejdiul, sat, in com. Gircina, insa de cind orasul a inceput
valea Gerului, in locul unde azi pi. Piatra-Muntele, jud. Neamû. a se m&ri, au cautat sa-i a-
e satul Cudalbi. lata textul a- E situat pe valea piriului cu a bata din pricina inecurilor ce
cestui uric in traducfia rominS sa numire. producea in timpui esireT ape-
«Milostivirea mea Stefan Voevod sta- Impreuna cu satul Gircina lor sale din matca.
ptnitor pamlntului Moldovei ; iata au are o populate de 248 capT Afluenîi sai, sint, pe dreapta
venit tnaintea noastra si inaintea boeri-
de familie. In acest sat se afla Argintarul, Rotariul, Glodul,
lor nostri at Moldovei, slugile noastre
I biseric&, 2 mori ; iar in apro- Parul, Poeni, Runcul, Slatina,
Stefan Cudalb vornicul si Izbasa loan
Vrabie, In auzul tuturor cred^nciosilor piere, cariere de piatra. Locui- Chiticul, Piriul-Chetrariel, Por-
boerilor nostri mart si mici cu jalba ca torii se'ndeletnicesc cu agricul- êi ; din stinga piraele : Mun-
sa ne milostivim asupra lor, le-am tura Sahas-
ne-am
si si cresterea vitelor. cel, figanca, Varniâ,
primit cererea lor, si milostivit
trul, Salatuc, Girciniâ, Boroda,
asupra slugilor noastre Stefan Cudalb
Cuejdiul, ramura de dealurl, jud. Sinida si FundStura.
vornicul si Izbasa loan Vrabie ; le-am dat
o bucata de paratnt peste valea GeruluT Neamû, intre mosia Almasi
In curmezis, spre V. pana In matca He -
(com. Dobreni), si marginea des- Cufurita, vale, jud. Valcea, plaiul
Hosted by Google
CUFUR1TA 9 CUIBURILE
Horezul, com. Otesani, se varsa Cufuritul, numire ce se ma! da Aci e o bisericS construtta
in riul Luncavaûl. izvorulul Catira, din com. Ro- la anul 1853, in locul unef alte
besti, jud. Buzati. biserici vechl de lemn, si des-
Cufurita, vale, jud. Vilcea, plaiul pre care sc spune ca s'ar fi
Horezul, com. Slatioara, ce cur- Cuhalm, padure, jud. Bacau, fondat pe la anul 1790 de lo-
ge prin mahalaua Gorunesti. pi. Bistriâ-de-Sis, din comuna cuitori. Este deservita de un
Schineni. preot.
Cufuritul, cat. al com. Glodeanul In partea de S. a cat. Cuibul,
Sarat, jud. Buzau, cu 90 loc ni- Cuhalm, mica padure de rachite pe unde curge piriul Sarafelul,
ton 20 case.
si In vechime situata pe malul Siretulul la sint abondente izvoare de apa
purta numele de Glodeanul- V. de satul Liesti intre Bir- sarata, ce se intrebuinêaza de
Gradistea si Snagoveanca, dupa lad si Siret, judeûl Tecuciti. locuitorif bolnavide reumatizm.
numele mosiei pe care e situat. Este proprietatea razesilor din Muh:I din iocuitorii comunelor
satul Liesti; din aceasta pa- vecine ieati apa din aceste iz-
Cufuritul, mnnte, in sus de com. durice ei 131 fac toate ingradi- voare pentru acest scop.
Moroeni, jud. Dimbovita, in di- rile la case si imprejurimi. Este Tot in acest catun, la loca-
recîaapel Ialomiâ, in stinga. A- adese-orl supusa inundaîilor Si- litatea numita Valea-Benii, se
cest munte este aproape paralel retului. afla un bogat izvor de apa
cu muntele Rateiul si printre din- minerals, conînind fier si pu-
sii curge pir. Cufuritul, pe care Cuibarul, deal cultivabil, In com. cioasa.
sint ferastrae de taiat scinduri. Dolhasca, jud. Suceava. Satul Cuibul, se crede a fi
infiinât cam pe la anul 1690,

Cufuritul, munte, la N. de Cim- Cuibare§ti, deal, formeaza hota- cind primii tret fondatori, fugiî
pulung, jud. Muscel, ale carul rul intre satele: Fratia si Me- de frica Turcilor, cum spune
poale le uda riul Bughea. deleni, jud. Tecuciti, pi. Ber- tradiîa, s'au stabilit prinpadu-
heciu, com. Godinesti. rile seculare din aceste locuri.
Cufuritul, lac, in com. Glodea- Acest catun ocupa centrul

nul-Sarat, jud. Buzau, in Vestul Cuibare§ti, padure, la V. de comunei Gornetul-Cuibul si este
carina e situat cat. Cufuritul. satul Tomozeiu, com. OncestT, resedinâ el.
Contine mult peste. El e con- pi. Berheciii, jud. Tecuciti; ser-

tinuatia piriulul Sarata. veste ca margine la S.-V. cu Cuibul, deal, in partea de N. a
com. Godinesti. cat. Cuibul, comuna Gornetul-
Cufuritul, (Glodeanul - Cufu- Cuibul, pi. Podgoria, jud. Pra-
ritul), mosie, in jud. Buzau, Cuibaresti, plriii, izvoreste din hova.
com. Glodeanul-Sarat, proprie- dealul cu acelasi nume, judeûl
tatea statuiul, pendinte de ma- Tecuciti, merge spre E. si se Cuibul-Berzei, com. Mi-
izvor,
nastirea Znagovul. Are 2380 varsa in Berheciu. cesti, pi. Riul - DoamneT, jud.
hect., toate arabile, din care Muscel.
s'au dat impropriety tilor in Cuibeanca, vale, izvoreste din
1864 ; 830, insuraêilor din catu- com. Gornetul-Cuibul, curge spre Cuibul- Vulturilor, deal, m par-
nul Florica; iar 1474, sunt ra- E. si se varsa in girl a Tur- tea de V. a comunei Bobu-
mase inca proprietatea statuluT. burea in com. Pacurepf, plasa lesti, pi. Stefanesti, judeûl Bo-
Face parte din marele corp Glo- Podgoria, jud. Prahova. tosani.
deanul si Gradistea.
Cuibul, sat, face parte din com. Cuiburile, vechiu schit, in plasa
Cufuritul, numire data de locui- rur. Gornetul-Cuibul, pi. Podgo- Ialomiâ-Balta, satul Slobozia,
tori intregeT mosii Glodeanul si ria, jud. Prahova. Este situat pe jud. Ialorriiâ, linga manastirea
Gradistea, jud. Buzau. malul sting al piriulul Saraêlul, Slobozia. Acest schit a fost
sub poalele dealului Mirzea si fondat, inzestrat si inchinat nia-

Cufuritul, numire data mosici Nastasoaia. Are o populate de nastirei Slobozia de Stana Doi-
Sarata-Mislel, din com. Mihai- 775 locuitori (382 barbaflf si ceasca, la anul 1626. Nu se mal
lesti, jud. Buzau. 393 femei). afla nici o urma din acel schit.
58878. Marele Pirtlonar Genaraffc. Vol. TIT.
Hosted by Google
CUIBURILE 10 CU1UGIUC
Cuiburile, lac, in jud. Ialomiâ, de valea Garvan si de la poa- catre Bulgarl si turcT, este de
pi. Ialomifa-Balta, pe teritoriul lele dealului Olucli, ia pe eel 28 famiiiT, sau 105 suflete, ocu-
comunei Luciul. de Cuiuculuf si sub acest na- pindu-se mai mult cu cresterea
me, dupa ce a brazdat partea vitelor si cu cultura viêl de vie,
Cuinei, cdtun, al com. Ghizda- centrala si sudica a plasei, se care reuseste mai ales in partea
vesti, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. deschide in ezerul Girliâ la 2 sud-estica a satului. Pamintul
Romanaî, aproape de comuna kil. ma! jos, la N. de satul nu produce ma! nimic, fund mai
Apele-Vii si de Dealul-pganu- Girliâ. Cursul sau e de 20 kil. tot acoperit cu padur! si cu
lul, Virveni, etc., cultivate cu si brazdeaza partea nord-estica tufisun. Casele sunt maricele,
viT. Are o populate de 142 a comunei Girliâ si cea cen- destul de numeroase si asezate
locuitori. trala a comunei Garvan. Malu- in grupun separate si distan-
rile sale sunt formate de dea- ce mult unele de altele. Dru-
Cuiuc-Culac, piriii, in jud. Tul- lurile Scorci, Curdeli, Sirt-Iol- mur! comunale pleaca unul spre
cea, pi. Istrul, pe teritoriul co- Bair pe dreapta; Girliâ, Olucli, N. de Cilnia, altul spre N.-V.
munef Tocsof. Izvoreste din Cara-Burun-Bair pe stinga; iar la Girliâ, altul la S.-V. la Ese-
poalele sud-vestice ale dealuluT teritoriul brazdat de ea si adia- chioi, altul la S. la Cuciuc-
Cascalac-Bair. Se indreapta spre centele sale, cu o intindere de Cainargi (Bulgaria), altul la S.-E.
V., avind o direcîune generala 4000 hect., coprins intre dea- la Garvan si in fine, altul la N.-
de la N.-E. spre S.-V. ; braz- Iurile Galiâ, Scorci, Curdeli, E. la Lipnija.
deaza partea sudica a plasei ?i Sirt-Iol-Bair, Ciriagi-Iol-Bair de
cea nordicaacomune!;curgepe o parte, la E.; Garvan-Bair la Cuiugiuc, virf, al dealului Cuiu-
la poalele vestice ale dealului S.; Cuiugiuc-Iol Bair si Girliâ giuc-Bair ; are 1 30 m., dominind
Veli-Tepe-Bair, trece prin com. de alta parte, la V. Vaile adi- satul Cuiugiuc si vaile Cuiugiuc
Tocsof, dupa un curs de 7
si cente sunt : Ciril-Misi-Ceair pe si Nursusul, jud. Constanta.
kil. merge de se arunca in piriul dreapta, Cuiugiuc-Ceair, Cara-
Casimcea, pe stinga, chiar la ghios-beair si Lanburlu-Culac; Cuiugiuc, virf de deal, in jude-
hotarul judeûlui. Primeste un n'au apa de cit cind ploua. E \\A Constanta, plasa Silistra-
singur afluent, pe dreapta, Va- taiata de drumul judeêanEse- Noua, pe teritoriul comunei ru-
lea Tasli-Culac, chiar in satul chioi-Lipniâ pe la mijloc; pe rale Girlita, la vre-o 5 kil. spre
Tocsof. Malul sau, de la Toc- dinsa merge si un drum co- S.-V. de satul Cuiugiuc, de la
sof la varsare, este inalt si cam munal Girliâ-Garvan. Malurile care si-a luat si numele. Este
stincos.Pe valea sa merge 11 sunt acoperite cu tufarisuri, virful culminant al dealuluT Ta-
drumul comunal Tocsof-Coge- ce pe unele locuri sunt inalte si nas Sir ti, situat in partea de S.
lac. ripoase. a plasei si a comunei; printr'in-
sul trece chiar hotarul Dobrogei
Cuiu-Iucului (Valea-), vale, Cuiugiuc, sat, in jud. Constanta, spre Bulgaria. Dintr'insul se
in judeûl Constanta, plasa plasa Silistra-Noua, catunul co desface spre S. dealul Bei-Orman-
Silistra-NouS, pe teritoriul comunei Esechioi, situat in partea Bair ; iar spre N.-E. pleaca dea-
munelor rurale Girlija si Gar- meridionala a plasei si cea es- lul Varsat-Sirti ; are o inalîme
van. Este formata din trei vai tica a comunei, la 5 kil. spre de 171 m.; fost punct trigono-
mat micT ce es toate din poa- N.-E. de catunul de resedinâ, metric de observable rangul 2-
lele nordice ale dealului Garvan- Esechioi. Este asezat in valea Cu- lea, dominind valea Cavac-Culac-
Bair, de pe teritoriul bulgaresc iugiuc-Ceair, si e inchis la E. de Ceair, si un alt drum comunal

al com. Garvan. Acestea sunt: dealul Cara-Burun-Bair si la V. ce duce de Ia Girlita la Cui-
Cara-Culac, Culac-Punar-Ceair, de dealul Cuiugiuc - lolu - Bair ciuc-Cainargi pe dinsul e ;
si
Garvan-Ceair carl toate se iin- cu virful sau Cuiugiuc, care pichetul cu No. 10.
preuna ceva ma! jos de com. are o inahMme de 130 m. Su-
Garvan in valea numita Iailea- prafaâ sa este de 1197 hect, Cuiugiuc, virf al dealului Tanas-
Ceair, se indreapta ma! totiiu dintre care 25 hect. sunt ocu- Sirti, are 170 m., pe hotarul
spre N., apoi spre V., intr'o pate numai de vatra satului si spre Bulgaria, dominind valea
directfe generala de la S.-E. de gradim. Populaîunea sa, a Cavac-Culac-Ceair, judetul Con-
spre N.-V., Mai ia apoi numele carei majoritate este formata de stanta.
Hosted by Google
CUIUGIUC 11 CUJBENI
Cuiugiuc, virf de deal, situat in pe teritoiiul comunei rurale Gar- Ceair si Caraghios-Ceair, Intr'o
partea vestica a plasei Silistra- van, si anume pe acel al catunu- direcîurte generala de la S.-E.
Noua, si cea nord-vestica acorn. lui sau Cuiugiuc, de la care si-a spre N.-V., brazdind partea V.
Garvan si a catunuluf sad Cuiu- luat si numele. Se desface din a plasei si a comunei. Are 130
giuc, de la care si-a luat si poalele vestice ale dealului Cara m. inatyime ; se prelungeste la
numele, jud. Constanta. Are 130 Burun-Bair, se indreapta spre N. cu dealul Olucli. E aco-
m. si domina valea Cuiugiuc si N. in o direcîe de la S.-S.-E. spre perit cu tufarisurl.
soseaua judeêana Esechioi - N.-N.-V., brSzdind partea ves-

Lipniâ. tica a plasii si cea nord-vestica Cujba, sat, la N. de satul Ta-
a comunei; trece pe linga* satul cuta, com. Tacuta, pi. Mijlocul,
Cuiugiuc-Bair, deal, in judeîl Cuiugiuc, si dupa un drum de jud. Vasliiu. pe dealul E situat
Constanta, pi. Silistra-Noua, co- 4 kil. se deschide in valea Cujbel pe o suprafaâ de 413
muna Garvan, catunul Cuiugiuc. Cuiuc-Iuc-Ulul pe stinga. Prin- hect., din carl 34 hect. ale io-
E situat in partea sudica a plasei tr'lnsa merge si drumui jude- cuitorilor. Populaîea iul e de
si cea vestica a comunel printre êan Esechioi -Lipniâ, si eel 37 familil, sau 157 suflete.
vaile Cuiugiuc-Ceair si Nursus- comunal Coslugea - Cuiugiuc -
Are : o biserica construita la
Ceair;.are 130 m. inalîme do- Garvan. 1830, de Gavril Cujba, fostul
minind satul Cuiugiuc asezat proprietar al acestul sat ; o
la poalele sale estice, acoperite Cuiugiuc-Culac, vale, in jud. moara de apa si un iaz.
cu tufarisuri si purine padurl. Constanta, pi. Silistra-Noua, pe Vite sunt: 74 vite mari cor-
Pe muchealul trece drumui ju- teritoriul comunei rurale Para- nute, 19 01, 38 cal si 6 rima-
deêan Ostrov-Cuzgun. chioi. Se desface din poalele tori.
vestice ale dealului Aslama-Siti; Locuitoril poseda: 6pluguri,

Cuiugiuc-Ceair, vale, in jud. se indreapta spre V., avind o 6 care cu bol si 5 caru^c cu
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe direcfiune generala de la S.-E. cal.
teritoriul comunei rurale Gar- spre N.-V. ; brazdeaza partea Sunt 22 stupl.
van si anume pe acela al catu- centrala si cea nord-estica a
nului sau Cuiugiuc, de la care plasei. Merge prin dealuriie Bas- Cujba, mttnte, intre Negovanul
$i-a luat si numele. Incepe din Punar de o parte pe dreapta, si Beleoaia, la N. comunei Polo-
poalele sud-estice ale dealului si Uzum-Mese-Sirti de alta parte vraci, din pi. Novaciul, pe ma-
Ciatal-loiu-Bair de pe teritoriul pe stinga, pe linga padurea lul sting al Gilortulul, judeûl
bulgaresc al comunei Garvan, Cojocariul, si, dupa un drum de Gorj.
aproape de satul Cuciuc-Cai- 4 kil. se deschide m valea Ghiu-
nargi ; se indreapta spre N., vegea sau Ghiuvenli, pe dreapta Cujbel (Dealul-), deal, se intin-
pe linga dealul Sapa-Bair, intra chiar in satul Parachioi. Prin de la N. comunei Tacuta, pi.
in Dobrogea, se uneste cu valea ea merge drumui judeêan Lip- Mijlocul, jud. Vasluiu.
Demeceian-Cula-Bair, spre a niâ-Ghiuvegea-Enisenlia; si este
forma valea Nursus-Ceair. Prin- taiata de ma! multe drumuri Cujbei (Valea-), vale, se intin-
tr'insa merge si drumui comu- comunale, intre carl insemnam de la N. comunei Tacuta, pi.
nal Girliâ-Cuciuc-Cainargi. Parachioi-Bazirgian si Calaigi- Mijlocul, jud. Vasluiu.
Caralic.
Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in Cujbeni, sat, in com. Pipirigul,
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, Cuiugiuc - Iolu - Bair, deal, in pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neamû.
comuna Garvan, catunul Cuiugic. judeûl Constanta plasa Sili- E situat intre ramura munîlor
Pleaca din dealul Cara-Burun- stra - Noua, pe teritoriul co- Petru-Voda si Cotnarelul, mar-
Bair, trece prin satul Cuiugiuc, munei rurale Garvan, si anume ginindu-se catre E. cu satul
se deschide cu valea Cuiu-Iuc- pe acela al catunulul sau Cuiu- Pluton si spre N.-V. cu satele
Ulul. Prin ea merge si calea giuc, ce e asezat la poalele sub Taraêni si Agapeni.
judeêana Ostrov-Cuzgun. orientale si de la care si-a luat Vatra satului are o intindere
si numele. Se desface din dea- de 2 hect. si 86 aril, cu o po-
Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in lul Cara-Burum-Bair, se intinde pulafiune de 76 suflete, sau 15
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua -pre N. printre vaile Cuiugiuc- familil. To$I slnt rominl, si se in-
Hosted by Google
CUJBENILOR (DEALUL-) 12 CULA
deletnicesc cu cresterea vitelor Calitatea pamintulu! este des- c) Cusnitele de la Baroaia,

ma! cu osebire, fund ca. terenu- tal de buna. Ei poseda: 169 care serveau la extragerea me-
rile sunt priincioase mal mult plugur!, 284 care cu bo!, 41 talului din Ocnele Baroaia ;
fineêlor de cit agriculture!. Din caruê cu ca! si 160 stupi. d) Cusniêlul din locul numit
care pricina chiar, locuitoriT sunt In aceasta comuna a fost re- Valea-Cusniêlor, care servea la
nevoip a-s! \\ne angajate pamin- sedinâ sub prefecture!
- plase! extragerea metalulu! din Ocnele
tur! pentru cultura in regiun! Cimpul, inainte de a fi intru- din jurul sau , nedescoperite
ma! pu{in muntoase, afara de nita cu pi. Blahniâ. pana az!, fund infundate ca si
raionui comunei Pipirigul. Poseda o biserica deservita cele din Cornetul-Bae! ;
In acest sat se aflci o moara de 2 preoî si 2 cintareÎ ; o e) Cusniêlul care serveati la

pe apa piriiasulu! Taraêni. scoala cu un invatator, frecu- extragerea metalulu! din Ocnele
Sunt 15 contribuabili. entata de 38 elevi; si 9 cir- Tehomirulu!, ale carui rasufla-
Vite sunt 920, dintre car! ciumi. tor! exista si pana azT m Poiana-
31 bo!, 7 vaci, 800 01 , 15 cai, Budgetul comunei la yenituri Tehomirulu! linga Groapa-Lupu-
25 rimatori, 35 junc!. este de 11230 lei si la cheltu- lu!, intre hotarele satelor: Vae-
el! de 5136 le!. ni!, Sohodolul si Padesul.
Cujbenilor (Dealul-), deal, in Vite sunt: 1900 vite man
ramura muntelu! Petru-Voda, cornute, 112 caf, 156001,1230 Cujniâ, vale, in com. rur. Peri,
situat linga satul cu acelas! rimator! si 14 bivoli. pi. Ocolul-d.-j., judeûl Mehe-
nume, pe teritoriul comunei Pi- Prin aceasta comuna tree dinî.
pirigul, pi. de Sus-Mijlocul, jud. doua sosele : soseaua judeêana

Neamû. Severin - Calafat sj cea comu- Cula, cdtun, al comune! Jupinesti,
nala Branistea- Vatra. din pi. Gilortul, jud. Gorj.
Cujbe^ti, lac, in comuna Gura- Comuna Cujmirul este udata Situat pe culmea dealulu! Ne
Teghi!, cat. Ivanesti, jud. Bu- de riul Drincea, care la Bra- greni, spre E. de cat. Jupinesti,
zau. Are multa papura. niste se uneste cu piriul Opri si la o distanta de 2 kil., are
sorul, trecepe margin ea despre o suprafata de 120 hect. din
Cujbeul, deal, jud. Bacau, plasa E. a comunei spre Izimsa si se car! 45 hect. padure, 35 hect.
Bistriâ-d.-j., de pe teritoriul varsa in Balta-Ascunsa de linga arabile, 30 hect. fineaâ, 5 hect.
comune! Calugara-Mare. Salcea. vie, si 5 hectare livez! de

pruni.
Cujbicul, deal, jud. Bacau, plasa Cujniâ, vale, in jud. Mehedinî, Are o populate de 22 familif,
Bistriâ-d.-j. de pe teritoriul co- plaiul Closaii, pe teritoriul co- cu 120 suflete, din car! 18 con-
munei Osebiî-Margineni. munei urbane Baia-de-Arama, tribuabili, top romin!.
numita si Valea-Cusniêlor ; si- Locuitorii poseda 5 plugur!,
Cujmirul, com. rut., in jud. Mehe- tuata la poalele dealulu! numit 1 1 care cu bo! si 45 vite man
din$i, pi. Cimpul la distanâ Ripele-Rosi!. A fost loc de cus- cornute.
de 57 kil. de orasul Turnul- niâ pentru extragerea aramei, Comunicatia se face printr'un
Severin, si de 28 kil. de com. rur. dupa cum se poate constata si drum ordinar ce trece prin cen-
Vinjul-Mare. Este situatapeloc azi din marele depozit de zgura trul acestu! catun si scoboara
ses, in albia riului Drincea. Pe ce exista aci. in cat. Jupinesti.
partea stinga formeaza comuna Minele de la Baia de-Arama In el se ma! afla si 3 fin tin!.
cu satul Aurora, marginindu-se par a ft* fost in cine! locuri si
la E. cu com. Branistea; la S. anume: Cula, mope nelocuita, pi. Dim-
cu com. Izimsa; la V. cu com. a) Cusniêle din Valea-Gai- boviâ, jud. Ilfov. Face parte din
Vrata; si la N. cu comuna Vi- nef, in care se extragea meta- com. rur. Leurdeni.
natori!. x
lul de la Ocnele Joi{a si impre- Se intinde pe o suprafata de
Are 400 contribuabili, cu 3500 jurim! 800 hect., din car! 25 ramin
locuitor!, car! locuesc in 670 b) Cusniîle de la Zahana, In sterpe, avind si o padurice de
case. car! se extragea metalul de la 20 hect.
Ocupajtunea locuitorilor este Ocnele-Cornetulu!-Baei si can E proprietatea mostenitorilor
agricultura si cre$terea vitelor. sunt nedescoperite pana asta-z!; lu! Efrem Ghermani.
Hosted by Google
CULA-DERE 13 CULCATILOR (VALEA-)
Cula-Dere, vale, in jud. Tulcea, toriui comunei rurale Cavaclar, Visterna, asezat la poalele lul
pi.Babadag, pe teritoriul co- si anume al c&tunului s&u Mer- esttce. E acoperit numal cu
munei rurale Armutli. Se des- devenli-Punar. E situat in par- p&duri intinse, si c&tre poale
face din poalele nord-vestice ale tea nord-vestica a pl&sel si cea are si p&sunl si livezl.
dealului Tasli Bair, se indreapta esticS a comunei, are 128 m.inal-
spre S.-E., brazdind partea nor- îme, dominind valea Musur- Culac-Punar-Ceair, vale, in ju-
dica a plasei si pe cea sudica Culac si satul Sofular. E aco- deûl Constanta, plasa Silistra-
a comunei. Traverseaza numaT perit numal cu fineê si cite-va Noua\ pe teritoriul comunei ru-
padun, pe la poalele dealuri- semSnaturl. Pe muchia lul sc rale G&rvan, si anume acel al
lor Uzum-Bair si Balar-Bair, si incruciseaz& mai multe drumurl, c&tunulul sau Garvanul-Mare.
dupa 4 kil. de mers, se impre- intre car! Cavaclar -Sofular si Se desface din poalele nor-
una cu vaiea Cara-Cialic, spre Cassicci-Merdevenli-Punar. dice ale dealulu! GSrvan-Batr,
a se arunca in riul Taiâ, pe se indreapta spre N., avind
dreapta linga Camberul. Culac-Ceair, vale, in jud. Con- o direcfiune generals de la
stanta, pi. Mangalia, comuna S. - V. spre N. - E., brfizdind

Cula-lui-Papuc, loc, pe care a Cavaclar. Se desface din dea- partea de S. a pl&sel si cea sud-
fost manastire, in dealul Stir- lul Cavaclar ; are o direcîe de estica a comunei. Pu{in mat la
mina, pe malul Dunarei si teri- la S. - V. spre N. - E. si se vale de satul G&rvan se 1m-
toriul com. rur. Rogova, din deschide in valea Mangaci, pe preuna* cu valea Saila-Ceair sau
pi. Blahniâ, judeûl Mehedinî. stinga, trecind prin satul Cava- malbine cu valea Cuiu-Iuc-Ului.
E cunoscut bine de locuitorii clar. Printr'insa merge si drumul O parte din drumul sad 3
Batoêni. comunal Cialmargea- Cavaclar. kil., il face prin p&durl, pe te-
ritoriul al comunei
bulgaresc
Cula - Neamûlui, mahala, in Culac-Cizlar, vale, in judeful Garvan. Pe dinsa merge si
jud. Mehedinti, pi. Ocolui-d.-s.; Tulcea, pi. Babadag, pe teritorul un drum comunal G£rvan-Zar-
îne de com. rur. Malovaûl. com. rurale Alibei-Chioi si anume nicl in Bulgaria.
peacel al catunululsau Accadin.
Cula-Nemîlor, sau Streaja-In- Se desface din poalele sudice Cularea, balta, spre S.-V. de
nalta, movild, pi. Jiul-d.-s., com. ale dealilui Cilicul,se indreapta satul Mac&resti, pi. Branistea,
Poiana. E asezata in virful dealu- spre S, intr'o direcîe de la jud. Iasi. E formata din var-
lui Chera, jud. Dolj, despre care N. la S., brazdind partea ves sarea Prutulul.
se zice, dupa cum numele arata, tica a plasei si nordica a co
ca era punct de supraveghiare munei. E taiata de drumu Cularile, deal, in jud. Mehedinti,
intre valea Gilortului si valca comunal Meidanchioi-Trestenic comuna rurale St&nesti, plasa
Jiului. curge prin padun si livezl, si Dumbrava.
dupa un curs de 3 kil. se des
Culac-Alcea, vale, in judeûl chide in Valea Chioserelic, mai Culca{i, mofie nelocuita, a sta-
Tulcea, plasa Istruluf, pe teri- sus de satul Accadin. tulul, in pi. Borcea, comuna
toriul comunei rurale Tocsof, Lupsani, jud. Ialomiâ. A fost
si anume pe acel al catunu- Culac-Culac-Bair, deal, in jud. pendinte de man&stirea Nuce-
lui Rimnicul-d.-s. Isi ia nas- Tulcea, pi. Babadag. pe teri- tul.
tere din poalele vestice ale dea- toriul comunei urbane Babadag.
lului Caragea-Bair, se indreapta Se desface din dealul Stuparul, Culcaî, mo§ie nelocuita, a sta-
spre S., avind o direcîe gene- se intinde spre N. in o direcfie tulul, in plasa Corcea, comuna
rate de ia S.-E. la N.-V. ; uda generaJa de la S.-E. spre N.- Lupsani, Judeûl Ialomiâ. A
partea vesttca a plasei si nor- V., brazdind partea estic& a fost pendinte de m&nastirea R&z-
dica a comunei, si merge de se plasei si a comuneT. Se intinde van.
varsa in piriul Casimcea, pe dealungul v&el-Nucilor ; se pre-
stinga lui. lungeste cu dealul Molfa. Pe Culcajilor (Valea-), vale, in
merge dru-
la poalele-i vestice jud. Ialomifa, pi. Borcea, pe
Culac-Bair, deal, in jud. Con- mul comunal BabadagJurilofca. care este satul Lupsani. Se in-
stanta, pi. Mangalia, pe teri- Are 188 m., dominind satul tinde spre N. cu numirea de
Hosted by Google
CULCEA 14 CULMEA-DESPRE-J1I
Dor-M&runt. Printr'insa trece ea- este facuta de lemn si tencjita; Culmea-Comarnicului, culmea
lea ferata Bucuresti-Fetesti. heiuri proaste, cumica livezue cea mat importanta din ju-
si grading de legume. Poseda o deûl Arges. Pleaca din muntele

Culcea, deal, la E. de comuna biserica cu hramui Acopera- Negoiul, din plaiul Lovistea si
C&lugareni, pi. Cricovul, jud. mintul-Maicei Domnului - este ; se prelungeste printre riurile
Prahova de lemn, facuta in 1876. Sta Arges si Topologul cu virful

inchisa neavind deserven^T. Comarnic si se continua prin
Culelia, sat, in jud. Tulcea, pi. Calitatea pamintului , ca loc Culmea Clabucetului si Poiana-
IstruluT, c&tunul comunei Toc- de p&dure, in cea mal mare Lunga pan& in apropiere de
sof. E situat m partea su- parte, este mediocra. Satenii im- Pitesti.
dica a judeûlui si cea de N. proprietariî au 143 hect. 21

a comuneT, pe malul sting al aril pamint; iar proprietatea Culmea-Coziei, culme, pleaca
piriuluT Rimnic Der, si la poa- mosieT, 614 hect. 43 aril cimp, din muntele Budislav, din pla-
lele dealului Rimnic-Bair, precum si 286 hect. 44 aril padure, mai iul Lovistea, jud. Arges. Arevir-
si la o distanâ de 6 kil. spre toata tinara. Iazuri sunt 2, in- fuirle Mazgava (2156 m.) Faâ-Sf.
N. -V. de Tocsof, resedinâ. tre carl mal mare este acela Hie (2029 m.) si mai la S., virful
Intinderea satului este de 42 numit ai-Tarinel. Coziei (1677 m.) Aceasta culme
hect.; populaîunea, formata Pe mosie trece piriul Molni- trimite numeroase ramurl spre
din TurcT si BulgarT, este de cioara. Olt, formind pe alocurea munî
23 familii sau 124 suflete. Pa- Drumuri mai principale sunt: inalti can se ridica de asupra
mintul e favorabil cerealelor acel de la Mihaileni la Herfa, albiei acestuT riu. In partea de
ocjpatiunea locuitorilor este a- si acel ducator la Mamorniâ. S. dealurile se ma! raresc si
gricuitura si cresterea vitelor. Hotarele sunt cu : Tureatca, formeaza intre ele,doua sesuri
Mogosesti, Dersca, Mihoreni, intinse : Ctmpul-Burdea, intre
Culeâ, piriii, in jud. Suceava. si Tirnauca. Vedea si Teleorman si Cimpul-
Izvoreste de sub Plesul si anume Gavan intre Teleorman si Drim-
din ripa Borta - Dracului, din Culiceni. Vezf Horodistea, deal, bovnic.
jud. Neamû; uda satul Poiana- jud. Dorohoiu, pi. Hcrâ, com.
Prisacei, unde primeste pe piriul Tirnauca. Culmea Dealului - Stejeretul
Nistora, trece pe la S. deDra- (Mitul), trup de padure, a sta-
ganesti si se varsa in Risca, Culmea, colind, ramificatie din tuluT, jud. Vilcea, in intinderc de
din jos de satul Tonî. Lungi- munîi Istriâ, in judeûl Bu-zau, 821 hect., formeaza impreuna cu
mea-i totala e de 7500 m. Cu- com. Tisau, catuuul Sf. Gheor- Muchea-Caprareûl (450 hect.),
lesa in localitate insemneaza ghe-Nou. siMelcera (601 hect.) padurea
mamaliga, de unde culesar=me- manastireni Frincesti, situata in
lesteu=facale^. Se spune ca pe Culmea, deal al com. Stefanesti, comuna Surpatele, plasa Oltul-
tarmurile acestul piriu s'au facut din pi. Amaradia, jud. Gorj. d.-s.
primeie incercari de cultura a Are direcîa N.-S.-V. E o pre-

porumbului p'aci. lungire a dealului Birzeiul-de- Culmea - despre - Jii, deal, in
Gilort, care se termina in com. partea de V. a com. Groserca,
Culeâ, valea pirtuluT cu acelasi Stefanesti, si e cuprins intre din pi. GilortuI, jud. Gorj.
nume, din jud. Suceava, com. Valea Gilortului la V. si piriul Ea vine din spre N.-V., diri-
Draganesti; e strinsa intre dea- Ungurelului la E. gindu-se spre S.-E. si la extre-
lurile Todoreni si Lebedea. mitatea comunei Groserea face

Culmea (Baia -de - Arama), o intorsatura spre S., formind
Culiceni, sat, pe mosia cu ace- deal, in jud. Mehedinî, plaiul un unghiu de 45°, cu crestetul
celasl nume, jud. Dorohciiu, co- Closani. Porneste din muntele spre S.-E., apoi formeaza cul-
muna Tureatca, pi. Berhome- Virful-lui-Stan. mea Gilortului, dirigindu-se in
tele; are87 fam. sau 350 sufl. jos spre comuna Valea-lui-Ciine.
Asezarile satenilor sunt mai Culmea- Cheiei, deal, in jud. Pe coasta despre comuna Gro-
mult proaste, purine au live- Mehedinî, plaiul Closani, com. serea, este acoperita cu vil si
zul si gr&dinf; iar casa mosiei rur. $ovarna. prunT, iar pe coama cu p£dure.
Hosted by Google
CULMEA-DIN-DREAPTA-J1ULUI in CUMBIA
Culmea - din - dreapta - Jiului, Aci se gasesc vase vech! ro- in partea de V. a comune! Raci,
deal, din plasa JiuluT, in drep- mane si saget!. din pi. JiuK jud. Gorj. Ea vine
tul com. Strimba, jud. Gorj. din spre N. de la com. Ursoaia,
Incepedin spre N. de la comuna Culmea-Frumoasa, deal mare, jud. Mehedinti si merge spre
se intinde spre muntele Fru- S., terminindu-se la extremita-
Urdari-de-Jos si ce porneste din
comunele Girbovul, Mur- mosul, Mehedinti, plaiul tea sudica a catunulu! Baniul
S. prin jid.
gesti, pana in apa Jtltului-Mare ; Closani. Se termina la locul nu- d.-s., ce aparfme comune! Ca-
dincolo de aceasta insa conti- mit Roata. laparul-d.-s.
nue de alungul cursului Jiului, Acoperita cu padure, putfna

trecind prin com. Turceni-de- Culmea - Gilortului, deal, din vie si prun!.
Jos si se termina in apa Su- plasa Gilortul, in partea despre

sita intrtnd in plasa Jiului, din V. a comune! Fata-Valea-lu!- Culmea-Porcului, culme de deal,
judetul Dolj. Ciine si a catunelor Valea-lui- in jud. Tutova, pi. Simila, com.
In toata intinderea eT, pe Ciine si Piriu. Vine in prelun- Bogdana.
coasta despre comune, este a- gire despre N. si merge spre
coperita de vii si pruni, iar pe S ,
jud. Gorj. Culmea-Strlmba, deal, in par-
coama cu padure, a care! e- Este acoperit pe coasta des- tea despre E. a comune! Raci,
senâ de lemn este gorunul, pre comuna cu vi! si pruni din pi. Jiulu!, jud. Gorj. Vine
cerul si fagul. iar pe creasta cu padure. asemenea despre N. si se di-
rige spre S., unindu-se cu acea

Culmea-din-stinga-Jiului, deal, Culmea-Husnitei, deal, in jud. care merge de la Strimba spre
jud, Gorj. Formeaza inalîmele Mehedinti, pi. Ocolul-d.-s. Por- Murgesti. E acoperita cu padure;
tarmuluT sting al Jiului, din pi. neste din culmea Godeanulul. calitatea lemnulu! este gorun,
JiuluT, incepe de la S. de piriul stejar si fag.
Cioiana, unde acesta da in Jiu, Culmea-Joitei, deal, in jud. Ar- Aparîne statulu!.
\\\ dreptul com. Pesteana-d.-s., gesul, plaiul Loviste!. Sedesface
dirigindu-se spre S. pana. la cadin muntele Pretina si se prelun- Culmea-Tama§ului, deal, aco-
tunul Capul-Dealulu! al com. geste prin pi. Argesului spre perit cu padure seculara, in pi.
Branesti, aproape unde Gilortul S. pana la confluenâ riulu! Vii- Motru d.-s„ jud. Mehedinti.
da in Jiu. Merge paralel cu so- sanul cu Argesul la cat. Me-

seaua naîonala Filiasi-Petrosani risani din pi. Pitesti. Prezinta Culmea -Zorilei, deal, intre co-
si pe linga comunele Plopsorul, : virfurile Lipitoarea (1964 m.), muna rurala Poroiana-Mare si
Izvoarele, Brosteni si Branesti. Joiâ (1060 m.) si Ghigul (1632 com. rur. Izvorelul, pi. Qcolul-
Aceasta culme, pe coasta des- m.) d.-j., jud. Mehedinti. Se gasesc

pre Jiu si prin dreptul comunelor sagep si vase romane in pamint.
citate, este acoperita cu pruni Culmea-Marului, deal, in jud.
si vii ; iar pe coasta cu padure. Mehedinti, pi. Dumbrava. fine Culme! (Piriul-), piriu, judetul
de teritoriul com. rur. Piria. Valcea. Izvoreste dintr'o culme

Culmea - Fagaraûlui, culmea de deal si se varsa \w Lotri-
de mun{i ce desparte judetul Culmea-Motrului, deal, peam- sorul, in raionul comune! Ca-
Arges de Transilvania. Ea tine bele laturi ale riulu! Motru nu- linesti, plaiul Cozia.
de la Turnul-Rosu pana laCol- mita Culmea - Dreapta si Cul-
tul Vestei-Mari si prezinta ma! mea-Stinga a Motrulu!, ce por- Culti§oara, localitate izolata, in
multe virfuri, dintre care cele nesc din plaiul Closani si con- com. rur.,Negomirul, pi. Vailor,
mal insemnate sunt : Buhail, tinue in pi. Motru-de-Sus si Jos, jud. Mehedinti.
Prislopul, Sura-Budislav, Scara, jud. Mehedinti.

Negoiul, Buteanul, Ciocanul si Cumatra, cimpie, in com. rur.
Vestei-Mari. Culmea-Neagra, ramificafiune Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me-

a munfilor Vrance!, in direcîu- hedinti.
Culmea-Fintinei, deal, in jud. nea de la S.-V. spre E.

Mehedinti, plasa Ocolul-de-Jos, Cumbia, deal, in jud. R.-Sarat,
com. rur. Poroiana-Mare. Culmea-Ohambei, deal, situat plaiul Rimnicul, comuna Dumi
Hosted by Google
cutoci 16 cungrb;a-micA
resti. Se desface din dealul Impreuna cu Iepi - Marl si care este desparît prin satul
Lacusteni, brazdeaza partea nor- Jepi-Micf, Risnoava, Sorica si Vaidomirul.

dica a comunel. E acoperit cu Dutca, s'a cumparat la 15 Au- Populaft mea satului consta.
paduri. gust 1882 de M. S. Regele Ca- din 87 familii romini, sau 488
rol I, pe pretul de 400000 let locuiton, cu 90 barbatT, 102
Cumci, padure, jud. Bacau, pi. de la d-nul N. Creûlescu, care feme! si 296 copiT.
Tazlaul-d. -j., de pe teritoriul i! mostenise de la fratele sau Are o biserica deservita de

comunel Birsanesti. Scarlat care i! poseda prin cum- 1 preot si 1 dascal.
paratoare de la familia Filipes-
Cumeara, deal, in jud. R.-Sarat, ciior. Cungrea, sat, in jud. Arges, pi.
pi. Orasul, com. Andreasi, in Oltul. Face parte din com. rur.
partea de E. a comunel. E Cumpenile, munte, in com. Pal- Ciomageni, si are o populatie de

acoperit cu paduri. tineni, jud. Buzau. E inconjurat la 200 locuiton. Poseda o biserica
N., de piriul Nehoiasul, la S. de cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
Cumetrei (Virful-), virf princi- piriul Nehoiul si la E. de riul deservita de 1 preot si 1 cin-
pal in culmea Cimpulungeanca, Buzau. Are 1 r 54 m. inalîme. tare^.
la hotar catre jud. Buzau, in E acoperit de fineê si paduri.

plaiul Rimnicul, com. Valea- In poalele sale de S. sunt si- Cungrea, sat, face parte din co-
Salciei, jud. R.-Sarat. E aco- tuate catunele : Nehoiul, Fun- rauna rurala Simburesti, plasa
perit cu padur! intinse. dul-Nehoiului, Albinari, Botele, Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o po
Muscani si Pislari. pulatiune de 190 locuiton. Si-a
Cumparatul, munte, com. Dra- luat numirea de la riul Cun-
goslavele, plaiul Dimbovita, ju- Cumpenile, deal, pe teritoriul grea, ce-1 uda prin centru.
de^'il Muscel. satuluT Ghermanesti, com. cu
acelas nume, pi. Podoleni, jud. Cungrea-Mare, girld. Izvoreste
Cumparatura, loc arabil, situat Falciu in partea de V. din jud. Arges, se impreuna cu
intre valea Herataulu! si a Cal- vaile Launele si Simburul, intra
maûiulul, la N. de satul Gri- Cumpenile, deal, la N.-E. com. in jud. Olt, pe teritoriul com.
viâ, com. Calmaûiul, pi. Birlad, Slatinoara, plaiul Horezul, jud. Ciomagesti si curge catre S.-V.
jud. Tecuciu. Valcea. E numit ast-fel fiind-ca Strabate com. Simburesti pe
de aci porneste cursul piraelor teritorul careia se incarca pe
Cumpatul, munte, inalt de 1766 spre E. si V. dreapta c 1 piraTele Simburul si
m. d'asupra nivelului Marii-Ne- Launele, iar pe stinga cu Dobra,

de com. Sinaia,
gre, spre N.-E. Cumpenile, padure mosneneasca care curge pe linga Piscjl-Do-
jud. Prahova. De sub poalele in devalmasie in com. Nehoia- bri si Branila. Intra pe terito-
lu! izvoreste Valea-Tufe!. sul. Formeaza impreuna cu Gal- riul com. Dobroteasa, unde se
Acest munte, impreuna cu meica din muntele Monteorul, mai incarca cu mai multe vilcele
Cutca, Clabucetul-Taurulu! Ris- un corp de 162 hect. judeûl neinsemnate si apo! trece in
noava si Dosul - Cerbului, s'a Buzau. comuna Cimpul-Mare, unde se

vindut la anul 1821 de Biv-vel varsa in Olt. Aceasta girla par-
Logofat Crisoscoleu, d-ne!D. Cumpenilor (Virful-), padure curge numai in judeûl Olt o
Sachelarie, pe preûl de 2000 mosneneasca, in devalmasie in distanâ de peste 25 kil.
galbenf. com. Paltineni, jud. Buzau. Are

La anul 1844, Baronul Cris- ca la 1000 hect. Parte a inceput Cungrea-Mica, girld, formata
todor Sachelarie, proplrietarul a se taia si a se inlocui cu din piraele Cerbul si Leleasca
prin mostenire al munîl^r cum livez! si curaturf. car! se impreuna la hotarul co-
para^t de d-na Sachelarie dela munel Otesti-d.-s., pi. Oltul-d.-s.,

Logofatul Crisoscoleul, lasind Cune^ti, sat, in jud. Ialomiâ, pi. jud. Olt. Are o direcîe de la
in urma morîi sale marl datoril, Borcea, pendinte de com. Rasa. N. spre S. Dupa ce uda co-
acest! muntf i au cumparat ma- E situat pe malul sting al munele Otesti-d.-s., Otesti-d.j.,
rele Ban Alexandru Filipescu, braîluT Botul, la 2 kil. spre Urlueasca, Topana, Parosi, Ursi,
cu preful de 5407 galbenf. V. de satul de resedinâ, de Va!-de-E!, Albesti, Ivanesti si
Hosted by Google
CUNUNA (DEALUL CU-) 17 curAtura-mAnAstireI
Cazanesti, se varsa in nul OltuL in Vedea, pe stinga ei, in drep- Tariceni, pe malul drept al
Aceasta girl&, m timpul vereT, tul catunului Corbul, situat pe v&ie! Mostistea.
mat ales cind e seceta, seac&, dreapta. Se intinde pe o suprafa{&
raminind numai cite-va bal^T. de 4058 hect, cu o populate
Cuptoare (Dupa-), vale, in com. de 440 locuitori.
Cununa (Dealul cu-), deal, Panataul, jud. Buzau, c&t. Si- Statulu! aparîn 3843 hect.,
in plasa si judeûl Tulcea, pe biciul-d.-j. ; se scurge in valea din carl cultivS prin arendasil
teritoriui comunei rurale Agi- Panat&ului. s&i 1700 hect. (1000 sterpe,
Ghiol, una din prelungirile su- 1 143 izlaz si p&dure). Locuitori!
dice ale dealulu! Agi-Ghiol. Se Cuptoarele, movila, in judeûl au 216 hect.
iatinde spre S., avind o direcîe Braiia. E situata la S.-E. de Poseda o biserica cu hramul
generala de la N.-E. spre S.- comuna Ciacirui peste 2 kil. Nicolae o scoala mixta fre-
Sf. ;
V., brazdind partea sudic& a departare. A fost sat turcesc. cuentata de 20 elev! si eleve,
placet si cea centrala a comunei; S'a numit astfel pentru c& aci cu intre(inerea careia judeûl
la V. de satul Agi-Ghiol. Are se ardea capriâ pentru a se si comuna cheltuesc 1330 let
203 m. dominind sa-

inaltime, scoate piatr&. anual.
tul, valea Tulcea si drumul co- Num&rul vitelor man e de
munal Agi-Ghiol-Sabandgea. E Cuptorul-Mic, valcea, comuna 335 si al celor mici de 833.
stincos si acoperit cu tufarisur!, Dobroteasa, pi. Oltul-d.-s., jud. Comerciul se face de 3 cir-
restun din marile padun de odi- Olt. Se varsa in girla Leleasca. ciumari. Are o balia.
nioara ;
prelungirea sudica a lui,
dealul Pietros, este acoperit cu Cuptoru§, loc izolat, in judeûl Curate§ti, trup de mosie, nelo-
pasun! si fineê. Muscel, com. Poenarel, plaiul cuit, pendinte de comuna Epu-
Nucsoara. resti a statulu!, pi. Cilnistea, jud.
Cuparul, com. rur. t
pi. Cobia, Vlasca.
jud. Dimbovita, situata intre Curagaul, deal, spre V. de sa-
dealuri si pe vai, carl se nutul Comarna-d.-j., com. Poeni, Curate^ti, padure, pi. Olteniâ,
mesc: Valea- Vladuceasca si Va- pi. Codrul, jud. Iasi. jud. Ilfov, de 500 hect. E pro-
lea-Crevedia. Aceasta comuna prietatea statulu!.
se aria la ciÎ-va kil. spre E. Curagaul, piriii ; izvoreste din
de Gaesti, m apropriere de so- dealul cu acelasi nume din co- Curate§ti-Chircule§ti, trup de
seaua judeîana Tir go viste- Vla- muna Poeni, pi. Codrul, jud. mosie nelocuit, comuna Sta-
sca si pe malul sting al piriului Iasi, curge de la V. spre E. nesti - Chirculesti, plasa Calni-
Potopul. Se compune din doua Se uneste cu piriul Popritu- stea, jud. Vlasca.
catune Burduca : si Cuparul, cu o rei, si se varsa in Piriul-MoreT,
populatie de 598 locuitori romim. pe teritoriui satelor Comarna. Curatura. Vez! Paltinisul, deal,
Are 5 ulive: Crevedia, Dobre- jud. Suceava.
sti, Valea-Silistei, Valea-Giure! si Curani, trup de mofie nelocuita,
Crevedia-Mare. Sunt doua bise- fosta a familiei Lapati. Az! m- Curatura, farind si finefe, pe se-
ric! in aceasta comuna\ Ca 'In- trupata cu mosia Petrosani a sul SiretuluT, pe locul unde ma!
dustrie, este o moara" de apa, iar principelui Dem. B. $tirbe!, si- inainte se afla satul Dolhasca,
producîunea consta inporumb tuata in judeûl Vlasca, plasa jud. Suceava.
si griti. Marginea.
Curatura-lui-Ciolovic, p&dure,
Cupele, catun, pendinte de com. Curatului (Dealul-), deal, in judeûl Bacau, pi. Muntelu!, in
Vinatori - Mar!, pi. NeajlovuluT, jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., com. Podurile. E proprietatea fa-
jud. Vlasca. com. Boghicea, spre E. de satul miliei Crupenski. Este foioascl
Boghicea. (fag, stejar); e in intindere de

Cupenul, valcea, se naste din 550 hect. siesupusa regim lu!
Dealul-Tomestilor, comuna Bu- Curate§ti, sat, jud. Ilfov. Face silvic.
zesti, pi. Mijlocul, judeûl Olt. parte din com. rur. Tariceni,
Curge catre S.-V. si se varsa pi. Olteniâ. E situat la S. de Curatura-ManSstirei, deal, la
68878 Marele Dictionar Geografic. Vol. Ill
Hosted by Google
CURATtJRA-STRIGOlULUI 18 CURCA (RlUL-LUI-)
V. de satul R&chitoasa, plasa jud. Suceava, e bogatS in f&na- Cornaêlul, plasa Oltul-de-Sus,
St&nisesti, jud. Tecuci, ling& jud. Olt.
M&n&stire.
Curaturile, loc izolat, jud. Vil- Curcani, corn. rur.,)\id. Ilfov, pi.
Curatura-Strigoiului, loc izolat, cea, pi. Cerna-de-Sus, com. Po- Olteniâ, situata la S.-E. de Bu-
comuna Modoia, plasa Cerna- pesti. curesti, pe malul sting al riuluT
d.-s., jud. Vilcea. Arges, unde balta Luica se
Curaturile, loc de finefe, jud. varsa in acest riu ; e la 51 kil.
Curaturile, sat, jud. Arges, p

1
.
Vilcea, pi. Ocolul, comuna Bu- departare de Bucuresti. Prin
Pitesti. Face parte din comuna nesti. mijlocul com. trece soseaua ju-
rurala Mosoaia. deîana Bucuresti-Oltenita.
Curaturile, mlastina, in partea N'are nici un catun alipit.
Curaturile, sat, spre S. de sa- de S.-V. in padurea satului O- Se intinde pe o suprafata de

tul Ciurea, com. Ciurea, pi. Co- raseni, jud. Botosani, comuna 3409 hect. ; e proprietatea insura-
drul, jud. Iasi. E situat pe po- Curtesti. êilor. Are o populate de 790
disul si coasta dealului Oiâ. locuitori, can traesc in 159 case
Are o populaîune de 33 familiT, Curaturile, poiand, la N.-E. com. si 28 bordee.
sau 158 suflete, carl se ocupa Serbanesti, jud. Vilcea, plasa Comuna num^ra 201 contrib.,
cu agricultura si cu cresterea Mijlocul. cu un buget de 2879 lei la ve-
vitelor, cu transportul iemnelor niturl si 2777 lei la cheltuelT.

si cultura viilor si a livezilor. Curaturile, ponoare, in padure In anul 1885 erau 158 contrib.
Vite sunt 166 capete, din spre V. de satul Oraseni, jud. Poseda o biserica deservita de
can: 116 vite man cornute, 20 Botosani, pi. Tirgul, com. Cur- 2 preoti si o scoala mixta fre-
cai si 30 rimatorl. testi. cuentata de 18 elevi si 3 eleve,
cu intreînerea careia judet'il si
Curaturile,^/, face parte din co- Curaturilor (Piriul-). Vezi Pal- comuna cheltuesc 1530 lei anual.
muna rurala Govora, plasa O- tinisul, jud. Suceava. Vite sunt :
507 (90caT si epe,
colul, jud. Vilcea. Are o po- 100 boi, 298 vaci si viêi, 4
pulate de 98 locuitori (52 bar- Curaturilor (Valea-), vale, j id. taun, 1 5 bivoli si bivolite) si al
bap si 46 feme!). Vilcea, plaiul Horezul, comuna celor mici de 395 (95 porcT,
Bodesti. si 300 01.
Curaturile, deal, judeûl Vilcea, Dintre locuitori, 142 sunt plu-
prelungire a culmei Barbatesti, Curaturiâ, loc izolat, jud. Vil- gan, 5 meseriasT, 4 ati diferite
care de la S. comunel Barba- cea, plaiul Cozia, com. Olanesti. profesiT.
testi intra in regiunea dealu- Aratura se face cu 47 plu-
rilor. Curbanul, ezer,my\d. Braila, lun- guri: 25 cu boi si 22 cu cat.
ca Dunarei din com.Tichilesti, in-
Locuitorii au 81 care si caruê.
Curaturile, pise, pe creasta si- tre privalul Porcul si Filipoiul.
Locuitori improprietaritT 158.
ruluT de dealuri ce brSzdeaza Comunica cu Porcul printr'un Comerciul se face de 7 cir-
in lung si lat com. Costesti, mic prival in partea de V. ri u marl.
jud. Vilcea, plaiul Horezul. A-
cest de dealurf se prelun-
sir Curbanul, prival, jud. Braila.
Curcanul, brat (prival), in jud.
geste pe toata partea de E. a Ese din ezerul Deciu si e situat Ialomiâ, pi. Borcea, insula Balta
com. in stinga riuluT Costesti. in stinga Filipoiulul mai sus com. Dichiseni.
de privalul Porcului.
Curaturile, pise. VeziTirsa,jud. Curca (Mo vila-lui-), movild spre
Vilcea. Curbanu§ul, japse, jud. Braila. N. de com. Leul, jud. Romanaî,
Ese din Deciu, da in privalul pi. Ocolul. Face parte din un
Curaturile, be izolat, bom, Go- Curbanul ; impreuna cu Por- grup de movile astzate in sir.
lesti, jud. Muscel, pi. Fodgoria. cul se varsa in stinga FilipoiuluT.
Curca (Riul-lui-), piriu, izvo-
Curaturile, locatitate %
in Jolesti, Curca, pise, spre N. de com. reste dii satul §ipotele, jud.
Hosted by Google
CURCA (PlRlUL-LUl-) 19 cureaua-din-bogdAne$ti
Iasi, pi. Bahluiu, si se varsa in si frumuseê. Are o lunga ra- tea centrala a plase! si cea ves-
piriul Miletinul. mificaîe spre V., formats, din- tica a comunet; curge pe la
tr'o vasta stinca, numita: Pia- poalele Dealulul-Beilicului si se

Curca, (Piriul-lui-), tnic ajliicnt tra-Lunga. uneste cu valea Sofular, spre a
al piriului Boldesti, com. Vas- se varsa in braûl Sf. Gheor-
cani, jud. Suceava. Curcubeul, sat, face parte din ghe, pe dreapta, ma! sus de satul
com. rur. Balta-Doamnel, jud. Pirlita.
Curcane^ti, sub divizie a - cat. Prahova, pi. Cimpul.

Lunca-Frumoasa din com. Pir- Curd-Liman, parte din stufurile
scov, jud. Buzau. Curcubeul, ezer, jud. Braila; si- satului Sfistofca, pi. Sulina, ju-
tuat in ostrovul Iapa, la V. deûl Tulcea, pe malul drept al
Curchea-Mare, cariere de pia- de ezerul Milea. braûlu! Chilia.

trd, in jud. Mehedinti, plasa
Ocolul-de-Sus, pe proprietatea Curcudela, baltd, pe tentorial Curdeli, deal, in jud. Constanta,
statului Bresniâ. mosiei HapaT, com. Virful- Cim- pi. pe teritoriul
Silistra-Noua,
pulul, pi. Berhometele, judeûl comunei rurale Lipniâ, si anu-
Cur chea- Mica, carierd de pia- Dorohoiu. me pe acela al catunulu! sati
trd, in jud. Mehedinti, plasa O- Coslugea. Se desface din culmea
colul-de-Sus, pe proprietatea sta- Curcuiaî, sat mic, in jud. R.-Sa- Coslugea; se indreapta spre E.,
tului Bresniâ, in apropiere de rat, pi. Rimnicui-d.-j., despar- avind o direcîune generala de
Curchea-Mare. £ire a catunulu! Zoita, din com. la V. spre E., printre vaile
Costieni-Marl. Garvan si Galhra sati Scorci,
Curcii(Drumul-),^;^/;^ ce plea- brazdind ast-fel partea vestica
ca din padurea OrbuluT, com. Curcusul-Mare, virf de deal, a plasei si cea sudica a comu-
Gheraseni, si merge la Bradea- in jud. si pi. Tulcea, pe teri- nei. Are o inalîme de 122 m.,
nul, jud. Buzau. toriul com. rurale Bes-Tepe, si si este acoperit cu flneê, pa-
anume pe acela al catunuluT sun! si ci{i-va arbor! risipip, res-
Curcubata, munte, m jud. R.- sati Pirlita, situat in partea cen- turl din intinsele paduri ce-1
Sarat, plaiul Rimnic, com. Bi- trala a plasei si vestica a co- acopereau odinioara. Pe la poa-
soca, la hotarul judeûlui spre munel. Este unul din virfurile lele lul nordice trece drumul
Buzau, linga riul Rimnic; e a- dealului Beili. Are o inahîme de judeêan Ese-Chioi-Lipnrfa.
coperit cu paduri. 1 80 m., dominind asupra satulu!
Pirlita si vaie! Curcusul - Mare. Cureaua, numire data unut pile
Curcubata, piriu, in jud. R.- Este acoperit cu finefe. de pddure, de pe mosia statu-
Sarat, plaiul Rimnic, comuna lui Piclele si Urlatori, din jud.
Bisoca. Izvoreste din muntele Curcusul-Mic, deal, vecin cu Buzau, paduire care s'a alipit
Curcubata, uda Vestul comunel Curcusul - Mare, situat in par- padureT Piclele-Banulul.
si se varsa in Rimnicul-Sarat. tea centrala a plase! si a jude-
ûlui Tulcea si cea vestica a Cureaua - cu - Pricina, pftdure,
Curcubeta-Mare, munte, cunos- com. Bes-Tepe. Are o inahVtme jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, co-
cut prin inahrimea si stincile din de 155 dominind asupra dru-

in., muna Dranicul, la marginea ca-
care e format, in com. Minza- mului comunal Malcoci-Pirlita. reia se intinde com. Dranicul.
lesti, la N. de schitul Gavanul, Din dreptul acestel paduri in-
jud. Buzau. Poalele sale sunt Curcusului - Mare (Valea-), cepe hotarul de V. catre mosia
imbracate de brazi secular!, iar vale, in jud. si pe pi. Tulcea, Domeniulu! Coroanel Segircea.
virful din stinci goaie si inac- teritoriul comune! rurale Bes-
cesibile. Tepe si anume pe acela al ca- Cureaua-din-Bogdane§ti, mo-
tunulul sau Pirlita. Se desface sie, a statului, jud. Vilcea, fosta
Curcubeta-Mica, munte, in jud. din poalele nordice ale Dealu- pendinte de Episcopia Rlmni-
Buzati, com. Minzalesti, spre luI-Mare ; se indreapta spre N. cul.
S.-V. de muntele Curcubeta intr'o direcjie generala de la

Mare, de aceeas! constituîune S.-E. spre N.-V., brazdind par- Cureaua-din-Bogd&ne§ti, pd-
Hosted by Google
CUREAUA-DIN-CRETENl 20 CUR1JA
dure, a statulul, in intindere de rica, deservita de 1 preot si 2 Cure§ti, mosie nelocuita, in jud.
15 hect., pendinte de comuna eclesiarci. Ialomifa, pi. Borcea, comuna

Bogdanesti, plaiul Cozia, jud. Sunt 26 contribuabili. Rasa, este proprietatea statului
Vilcea. Vite sunt 130, dintre can: si inainte de secularizarea ma-
24 boi, 15 vacl, 50 of, 6 caT, nastirilor inchinate depindea

Cureaua-din-Creêni,^^;^ a 8 rimatori, 6 juntif, 5 junce si de manastirea Glavacioaca. Are
statului, in intindere de 30 hect., 11 viêl. o suprafaâ de 650 hect.
pendinte de com. Creêsti, pi.
Oltul-d.-j., jud. Vilcea. Curechi§tea, trup de sat, in co- Curiacul, deal, numit si Bobocul,
muna de Sus-Mij-
Petricani, pi. la N. de com. Cimpina, plasa
Cureaua-din-Maldare§ti, pa- locul, jud. Neamtu. Se mai nu- Prahova, judetul Prahova. Ser-
dure, a statului, in intindere de meste si Curechistea-d.-j. va de pasune si loc de aratura.
8 hect., pendinte de com. Mal-
daresti, plaiul Horezul, judeûl Curechi^tea, mosie, in comuna Curiacul, lac, la N. de ora$ul
Vilcea. Petricani, pi. de Sus-Mijlocul, Cimpina, plaiul Prahova, ju-
jud. Neamtu. Este proprietatea detul Prahova. Acesta este la-

Cureaua-Roaba, mope, a statu- statului. cul despre care vorbeste Bo-
lui, jud. Dolj, plasa Balta, com. lintineanu in romanul sau Elena
Valea-Stanciulul, arendata, de la Curechi§tea, pddure, pe cuprin- si pe care il descrie asa: «La
1893—98, pe 10150 lei anual. sul mosiel cu acela$i nume, in marginea despre munî a ora-
Suprafaâ acestei mosii este de com. Petricani, jud. Neamtu. Are sului (Cimpina), pe muchia unui
250 hect. Din ea s'au dat in o intindere cam de 100 hec- deal inalt, trece o cale sub ;
loturi 627 hect. tare. acest mal este un lac limpede

si linistit, inchis intre doua dea-
Curecea, m aha la, in com. rur. Curechi§tea, poenifa, in padurea luri. Se crede ca e de o adin-
Izvorul-BirzeT, pi. Ocolul-d.-s., Runcul, situata pe teritoriul co- cime fabuloasa. Faâ lacului
jud. Mehedinî. munei Silistea, pL Bistriâ, jud. este la ciî-va stinjeni mai sus
Neamtu. de platoul Prahovei, etc.»
Curecea, ample, in com. rur.
Izvorul-Birzei, pi. Ocolul-d.-s., Curechi§tea-de-Jos. Vezi Cure- Curiganul, loc izolat si stina de
jud. Mehedinî. chistea, sat, in com. Petricani, 01, in com. Padina, pe mosia
jud. Neamtu. Macoveiul, jud. Buzau.
Curecea, deal, in com. rur. Iz-
vorul-BirzeT, plasa Ocolul-d.-s., Curechi§tea-de-Sus. Vezi Cu- Curila, deal, in pi. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinî. rechistea, sat, in com. Gruma- judetul Mehedinî, pe teritoriul
zesti, jud. Neamtu. proprietaêT statului Piatra-Alba.
Curecea, vale, in com. rur. Iz- Este acoperit cu viT si paduri.
vorul-Birzei, plasa Ocolul-d.-s., Curecul, deal, in com. rur. Ba-
jud, Mehedinî. lotesti, pi. Ocolul-d.-s., judeûl Curila, pirtU, in jud. Mehedinî,
Mehedinî. plasa Ocolul-d.-s. Izvoreste din
Curechi§tea, com. Gru-
sat, in poala dealului Curila si se var-
mazesti, plasade Sus-Mijlocul, Curelari, vechie suburbie a ora- sainTopolniâ, pe partea stinga.
jud. Neamtu. Se mal numeste sulul Cimpulung (1831), judeûl
si Curechistea-d.-s. Muscel. Coprindea toatS partea Curita - Brataânul, vale, jud.
Impreuna cu locurile vecinase din jos de Bughea. In el in- Ilfov, asezata la S. de catunul
ce-I aparîn, are o intindere cam tra si Ochesti. Brataâni. Se varsa in valea Mos-
de 300 hect., cu o pppulaîune tistea. Pe coasta dealului este
de 156 suflete, sau 40 familif, Cureloi, prival, care pleaca din situat satul Bratasani, din co-
9 vaduve, 6 nevolnicf, to^Ro- canalul Vilciul, de la hotarul muna Calareî-Seinoaia, plasa

mini, carl se indeletnicesc cu nordic al comunei Bertesti-d.-j., Negoesti.
agricultura si cresterea vitelor. si se uneste cu privalul Val-
In acest sat se afla o bise- ciasi. Curila, sat, judetul Bacau, plasa
Hosted by Google
CURIfA 21 CURMATURA-LUl-CtRLIG
Trotusul, al comunei Casinul, piriul Catiasul. Are 200 locui- luiu, in partea de N.-E. a co-
situat pe piriul Curiâ, la o de- tori si 52 case. munef Poiana-Cirnulut, in hotar

partare de 3420 m. de satul Ca- cu comuna Buciumi, din jud. Iasi.
sinul. Din acest catun, in 1891, Curmatura, deal, pe mosia Ba-

n'a urmat la scoala nici un co- luseni, com. Baluseni, pi. Tir- Curmatura, pddure particular^,
pil, din cei 53 in virsta de guluT, jud. Botosani. supusa regimulul silvic, in In-
scoala.Acest catun, impreuna tindere de 230 hect, pe mosia

cu un altul numit Larguâ, for- Curmatura, colznd, m judeûl Muntele - Curmatura , comuna
ma o comuna aparte com. : Buzau, com. Mlajetul, catunul Rimesti, plaiul Horezul, judeûl
Curiâ. Dupa 1874, catunul Cu- Stanila. Vilcea.
riâ fu alipit de com. Casinul.
Are o bisericadelemn, deservita Curmatura, colind, in jud. Bu- Curmatura, ptrilas, jud. Bacau,
de 1 preot si 2 cintareî; are hra- zau, com. Boziorul, la E. de pi. Bistriâ-d.-j., com. Fundul-
mul Sf. Nicolae; se zice ca schitul Gavanele. Racaciuni, care se varsa in
in vechime ar fi fost schit de piriiasul Caprianul.
calugari este cladita de aproape
; Curmatura, movild, jud. Dolj,
200 an?. pi. Balta, com. Giurgiâ, de la Curmatura, piriias format pe
Are 121 famili! sau 495 su- care se spnne ca si ar fi luat teritoriulcomunei Tulnici, pi.
flete, in mare parte mocani. numele satul Giurgiâ-Curma- Vrancea, judeûl Putna.Se varsa
Sunt 2 circiumi. tura. in riul Putna.
Vite sunt: 6 cai, 440 vite
mart cornute, 83 porci si 21 Curmatura, deal, in jud. Pra- Curmatura, piriU, mic afluent
capre. hova, com. Gura-VitioareT, pi. al piriulul Borca, jud. Suceava.
Teleajenui ; serva de pasune
Curiâ, piriU, jud. Bacau, plasa vitelor. Curm&tura, picket de granifd,
Trotusul, ce izvoreste de sub in jud. Mehedinî, plaiul Closani.
poalele Magurei, de la locul Curmatura, munte, in jud. Pra-
numit Poiana-CirlanuluT. Curge hova, com. Drajna-d.-j., plasa Curmatura-Balariei,0foV^/tf Bu-
pe teritoriul comunelor Mana- Teleajenui, acoperitcu paduri se- dacelului, in jud. Suceava, com.
stirea-Casinul, Casinul si Bog- culare de fag si brad. Are bo Bogdanesti.
danesti si se varsa in piriul gate pasuni.
Casinul, pe stinga, dupa ce Curmatura- Crasnei, munte, in
se incarca pe partea dreapta cu Curmatura, virf, al muntelui partea de N. a comunet Star-
piriiasele Bluidisul, Sirbul, Bra- Runcul-Madeiului, jud. Suceava. Chiojdul, pi. Teleajenui, judeûl
daleasca, Corbul si Larguâ, si Prahova, acoperit cu padure si
pe stinga cu apele Piriului- Curmatura, deal, in jud. Vil- izlaz.
Sarat. cea, comuna Mihaesti, plasa

Oltul-d.-s. Curmatura-Juga, ruptura dea-
Curiâ, vale, judeûl Bacau, pi. lulul Curmaturile, de d'asupra
Trotusul, formata de piriul cu Curmatura, loc ses, linga Piatra- satului $oldanesti, pe unde duce
acelasi nume. Closanulul, pe unde trece po- drumul la Spataresti, judeûl
teca ce leaga satul Motrul-Mare Suceava.
Curmatura, sat, jud. Bacau, pi. cu satul Motrul-Mic, judeûl
Bistrhra-d.-j., al com. Fundul- Mehedinî, plaiul Closani, com. Curmatura-Lazaroi, munte, in
Racaciuni, situat pe piriul cu rur. Closani. jud. Neamû, la hotarul Tran-
acelasi nume. Are 34 familiisau silvaniei, situat intre muntele
1 1 1 suflete. Curmatura, loc izolat y in com. Meleghavas si Arsiâ-Tarcuîi,
Vite sunt: 29 vite man cor- Cocorasti-Misli, plaiul Varbilaul, de care se desparte prin piraiele
nute, n porci si 9 capre. jud. Prahova, intre girla Dof- Bolohanosul si Foldtisztpatac.
taneûl si Valea-SeciT.
Curmatura, catun, al com. Pal- Curmatura-lui-CIrlig. VezI Mu-
tineni, jud. Buzau, situat pe Curmatura, pddure, jud. Vas- chea-luI-Cirlig, jud. Buzaih
Hosted by Google
curmAtura-mare 22 CURSELE
Curmatura - Mare, tdetnrd a Curmaturilor (Fa{a-), loc izo- din plaiul Vulcan, jud. Gorj,
dealulul Harangiul, pe mosia laty jud. Prahova, pi. Teleajenul, situat spre V. de comuna si
Catamaresti, pi. Tirgului, com. com. Teisani. pe malul drept al riului Susiâ.
Cocoreni, jud. Botosani. Are o suprafaâ de 94 hect.,

Curmeji§ul (Conacul),^j///a7Y, din carl 54 hect. arabile, 10
Curmatura-Mica, tdeturd a dea- spre E. de com. Vladila, jud. hect. vie, 30 hect. livezi cu pruni.
lul Harangiul, pi. Tirgului, jud. Romanaî, pi. Ocolul. Are o populatie de 90 fam.,
Botosani. saii 270 sufl., dintre can 78
Curpanul, loc izolat, jud. Mus- contribuabili.
Curmatura-Muieruûl, deal, in cel, pi. Riul-Doamnei, comuna Locuitorii poseda : 1 8 plugun,
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-s., Dirmonesti. 32 care cu bof si vaci, 6 stupi,
com. Comanesti, de pe graniâ, 82 vite man cornute, 10 caT,
de unde izvoreste piriul Muie- Curpa§elul, virf de mtinte, jud. 120 01, 65 capre si 50 rimatori.
rusul. Bacau, pi. Muntelui, com. Va- Comunicaîa cu catunele ve-
sie$ti, in culmeaRuncul-Stinelor. cine se face prin drum de care.
Curmatura - Oltefului, munte, In catun sunt : 3 mori pe
in jud. Gorj, plaiul Novaci. E Curpik§elu\,padure, de brazT, pim, apa Su$h;eT, 3 puturl si 3 fintini.
situatla N. com. Polovraci.Din- moling! si puîn stejar, proprieta- Catunul are 1 biserica, facuta
tr'insul izvoreste piriul Olteûl. tea lu! Gr. Ghica, jud. Bacau, m anul 1820 si deservita de 1
pi. Muntelui, in com. Vasie$ti. preot si 1 cintaret.

Curmatura-Pintecului, munte, Are o intindere de ioo hect.
jud. Neamû, la hotarul Transil- si este supusa regimului silvic. Curpenul, mahala, in jud. Me-
vaniel, situat intre piriul Bis- hedinti, plasa Motrul-d.-s., com.
tricioara si afluentul sau piriul Curpaêlul, vale, jud. Bacau, pi. rur. Govodarva.
Pinteculsi picix)rul de munte Chi- Muntelui, situata intre satele
cerul (Chicserei). Straja si Asaul ; are izvoare cu Cursasca, piriU. Izvoreste din
ape sarate. Sipotul-lui-Filip, ce se afla spre
Curmatura-Dealului, in com. N. de satul Curses ti, jud. Vas-
Golesti, pi. Riurile, jud. Muscel. Curpenul, cdtun, al com. Valarii luiu, pi. Racova, com. Cursesti.
din plaiul Vulcan, jud. Gorj, Curge spre S.; trece prin mij-
Curmaturei (Malul-), loc izo- situat spre E. de comuna si pe locul satului Cursesti, despar-
lat, com. Teisani, pi. Teleajenul, malul sting al ape! Suâ. Are îndu-1 in doua parti, apoi se
jud. Prahova. o suprafaâ de 68 hect, din carl varsa in piriul Racova.
30 hect. arabile, 10 hect. vie,
Curmaturei (Valea-), vale, co 28 hect. pruni, izlaz si fineê, Curse! (Valea-), vale, jud. Mus-
muna Bajesti, pi. Riurile, jud. si o populate de 100 fam. cel, pi. Podgoria, comuna Ciul
Muscel. cu 578 suflete, din can 87 con- ni£a.
tribuabili. Locuitorii poseda 16

Curmatureni, numire ce se mai pluguri, 3 1 care cu bo! $i vaci, Cursele, muntey in com. Goidesti,
da mo§iei Catiasul, a mosnenilor 8 stupi, 81 vite marl cornute, la infurcatura Biscei-Mari cu
din com. Paltineni, jud. Buzau. 10 caT, 80 01, 60 capre si 50 Bisca-Mica, jud. Buzau. Are 1276
rimatori. metri inahjime. E acoperit cu
Curmaturile, deal, pe mosia Al- Comunicaîa cu catunele ve- pini, brad!, fagT . si mesteacani.
masul, in com. Dobreni, plasa cine se face prin drumuri de Serva ca unde pasc anuai
izlaz,
Piatra-Muntele, jud. Neam{u, care. 300 — 400 350 vaci si 60

01,
situat in prelungirea dealulul In catun sunt: 4 mori pe cai". In par tea de S. are fru-
Talasmanul. Se mai numeste si apa $ush:a, 4 pufurT si 3 fintini. moasa coasta Sulivastru.
Poiana-Curmaturile. Are o biserica zidita in 1830
si acum deservita de un cintare^ Cursele, mofie, in com. Goidesti,
Curmaturilor (Dealul-), deal, si de preotul de la Valarii. pe muntele Cursele, jud. Buzau,
cultivabil, de asupra satului $ol- Are 1690 hect. padure, fineaâ
danesti, jud. Suceava. Curpenul, cdtun, al com. VSlaril, si purine curaturi. Este pro-
Hosted by Google
CURSESTI 23 CURT-CULAC
prietate mosneneasca in deval- piriul Cursasca. Partea din stin- Sud-Estica a dealulu! Priopcea.
masie cu familia Boranescu. ga piriulu! se numeste Cursesti- Se intinde spre S., avlndo direc-
R&zesi, iar partea din dreapta {iune generala de la N.-V. spre
Cursesti, com, rur., la mijlocul se numeste Cursesti - Sofronie. S.-E,, brazdind partea centrala
pi. Racova, jud. Vasluiu, la o Ambele de si
par^f, sunt la o a plase! si cea Nord-Vesrica a co-
distanta de 27 kil. de orasul departare cam de un kil. una munel. Se prelungeste spre S.-E.
Vasluiu, side 4 kil. de Pun- de alta, formeaza insa un sin- prin dealul Para-Bair, la ale carul
gesti, resedinâ plase!, asezata gur trup numit Cursesti. poale este asezat satul Cerna.
pe ma! multe dealur! si vii. Este resedinâ com. Are o La E. curge valea Megina. Se
E formata din satele : Cur- s'jprafafa de 5 14 hect, din car!: ridica pana la o inalîme de 300
sesti-Razesi, Cursesti -Sofronie, 357 hect. padure si 21 hect. m. E punct trigonometric de ob-
Toporasti, Hordila si Rapsa, '
acoperite cu vi! si livezf, pro- servable de rangul 3 -lea. Sta
pe o suprafaâ de 2462 hect., prietatea razesilor. Populaîa in legatura cu dealurile Bujor
din can: 1033 hect. padure si este de 136 fam. sau 536 susi Caracicula. De o parte si de
151 hect. ioc de cultura, fina^, flete. alta a lu! merge drumul jude-
imas, ale proprietaêi, iar 1728 Are o biserica, deservita de {ean si eel comunal Cerna-Greci.
hect. ale locuitorilor. Vie se 1 preot si 1 cintare^, facuta la Este acoperit cu pasun! si pe
cultiva pe 28 hect. Are o po- 1839 de obstea locuitorilor. la poale cu semanaturl.
pulate de 400 fam. sau 1599 Vite sunt 23 1 vite mic! cor-
:
sufl., parte razes! si parte cla- nute, 100 o!, 35 cai si 75 ri- Curt-Baltc, vale insemnata, in
casi, improprietariî dupa legea maton. jud. Tulcea, pi. Istruiu!, pe teri-
din 1864, ocupindu-se cu agri- Locuitori! poseda : 16 pluguri toriul comune! Beidant si anume
cultura si cresterea vitelor, apoi si 36 care cu bo!, 8 caruê cu pe acela al catunulu! sau Sari-
cu cultura viilor si livezilor. cai si 50 stup!. Ghiol. Se numeste si Rimnicul, Iz-
In comuna sunt tre! biserici, voreste din dealul Caragea-Pu-
deservite de 3 preop si 4 cin- Curse^ti-Sofroni, sat, jud. Vas- nar, sipoarta numele de Curt-Ba
tarepf, si 2 circiume. Comerûl luiu, desparît de Cursesti-Razesi lic dela izvor si pina in satul Rim-
se face de 4 romin!. prin piriul Curseasca(v. Cursesti- nicul, de unde ia numele de

Budgetul e de 2034 le!, 84 Razesi),pe o suprafaâ de 617 Rimnicul.
ban! la venitur! si de 2017 le!, padure si
hect., din care 125 hect.
80 ban! la cheltuel!. 343 hect. Ioc de cultura, fina^, Curt-Bel, insula, in lacul Razelm,
Statul incaseaza 11 94 le! de imas, ale proprietaê! cu 2 hect. dependinte de comuna Jurilovca,
la 199 contribuabili. vie. Populaîa este de 80 fam. pi.Babadag, jud. Tulcea. Este
Vite 66j vite marl corn 11 te,
: sau 338 suflete. numita Curt-Lup, din cauza nu-
93 ca!, 913 o! si 195 rimatori. Are o biserica deservita de merosilor lup! ce se aflau in
Locuitori! poseda: 53 pluguri, 1 preot si un eclesiarc; o cir- insula. Este acoperita cu ver-
116 care cu bo!, 11 caruê cu ciuma. deaâ. Are o lungime de 8 —
cai si 80 stup!. Vite sunt: 120 vite mar! cor- 10 kil. si o intindere de 75
nute, 113 01, 16 ca! si 20 ri- hect. In capul sau Estic se afla
Cursesti, deal, in partea de N.- mator!. ruinele une! cetaûie numita
E. a com. Pungesti, jud. Vas- Locuitori! poseda: 7 plugur! Bisericuâ.
luiu, pi. Racova; desparte aceasta cu bo!, 15 care si 3 caruê cu
comuna de com. Rafaila si Cur- cai. Curt - Culac, vale, in judeûl
sesti. Constanta, plasa pe Medjidia,
Cursul-Apei, unde
Ioc is toric, comunelor rurale Ma-
teritoriul
Curse§ti-Raze§i, sat, din com. Stefan-cel-Mare a batut pe Radu- mut-Cuius si Euige, carora le
Cursesti, jud. Vasluiu, pi. Ra- cel-Frumos, in jud. R.-Sarat. Vezi serveste si ca hotar desparîtor.
cova. Si-a luat numele de la pi- partea istorica a jud. R.-Sarat. Pleaca din deaLul Orta-Burun-
riul Cursasca ce trece prin sat. Bair ; se indreapt& spre N., In-
Are o pozhjiune frumoasa, fiind Curt-Bair, deal, in j id. Tulcea, tr'o direcîe generala de la S.
asezat pe dealul Cursesti. pi. Macin, pe teritoriul com. spre N., prin dealurile Caceamac-
Satul e desparît in doua de rurale Cerna. Este o prelungire Orman-Bair pe dreapta, si Buiuc-
Hosted by Google
CURT-ORMAN 24 CURTEA-DE-ARGES
Mezarltc-Bair pe stinga; se des- malul sting al riului Arges, la Numarul vitelor din aceasta
chide, dupa un drum de 4 kil., 28 kil. departare spre N. de comuna era la anul 1887 de
in valea Ghiordumgi-Orman, pe Pitesti. Este scaunul Episcopiei 1909 vice mart, (177 1 boi si
stmga, nu departe de ruinele sa- Argesulul si resedinâ plasei vacT, 1 2 1 cai si 1 7 bivoll) si de
tulul Sapunar; e taiata de dru- ArgesuluT. Are un seminar ca 2520 vite marunte (n 10 01,
mul comunal Caceamac-Mamut- 25 1 seminarist!; o scoala primara 417 capre si 993 rimatori).
Cuius. de baeî (168 scolari) si una Anual se în aici doua bil-
de fete (40 eleve); stasia finala ciuri marl, la Sf. Pantelimon
Curt-Orman, ramasitele unei in- a liniei ferate Pitesti-Curtea-de- (27 Iulie) si la Sf. Maria-Mare
tin se paduri, ce acoperea odi- Arges, pusa in circulate in 1 898 (15 August). Curtea-de- Arges
nioara o suprafaâ de 800 hect. un biurou de posta si telegraf a fost intemeiata de Radu-Ne-
in jud. Constanta, plasa Silistra- al venit pe 1896
caruf 97 a — gru, care a avut aci a doua sa
Noua, comuna Lipniâ, la E. fost de 7986 lei, 70 bam; o resedinta (dupa Cimpul-Lung)
de catunul Coslugea, si din cari judecatorie de ocol si un spital intre ani! 1244 — 1264. In Ar-
azi au ramas numai 100 hect. pe cu 20 paturi. Orasul are 7 bi- chivele Statului se gasesc mai
malul nordic al iezerulul Oltina. sericT, dintre care una, Biserica- multe chrisoave domnestl, da-
Domneasca, cu hramul Sfinta tate din Curtea-de-Arges, pre-
Curta§ul, loc izolat si tirld in Filotea, zidita, se zice, de Radu- cum de : la Dan Basarab (1383),
com. Sagata, jud. Buzau. Voda-Negru, intre anil 1244 Mircea Basarab (1387), Dan Ba-
1264. Biserica-Domneasca este sarab (1421) si altele.
Curte (Iazul-dela-), iaz, in co- unul din cele mai vechi mo-
muna Cirligi, pi. Piatra-Muntele, numente Veligioase. E construit Curtea -de - Arge§ (Biserica-
jud. Neatmtul; se numeste ast- in stil vechiu bizantin din pia- Episcopala - de la-), eel mai
fel din pricina ca este situat tra si caramida netencuita. In frumos monument de arhitectura
inaintea porêi caselor pro -
interiorul biserice! este zugravit bizantina din Rominia.
prietarestT; este alimentat de ca ctitor Radu-Negru. Biserica Curtea-de-Arges a fost
apele piriiasului Dubarca. In aceasta biserica se pastrea- fondata intre anil 1 5 1
2 — 1 5 1 7 de
za si moastele Sfintei Filotea, catre Neagoe-Voevod-Basarab,
Curte (Plriul-de-dupa-), piritt, facatoarea de minunT. Tot aici se pe temelia vechei Mitropolii, si
in jud. Suceava, com. Stolniceni- pretinde ca ar fi ingropat Radu- primul ei Episcop a fost Iosif
Prajesculul. Afluent ai Piriului- Negru. Biserica aceasta este Sevastias.
din-Bahna. deservita de 4 preoî, 2 cin- Neagoe fund foarte evlavios,
tareti si 1 paracliser. Se inca fiu sufletesc al Patriarhului
Curtea, sat, face parte din com. treîne din propriul sau fond. Nifon, a petrecut ma! tot tim-
rurala Daesti, plasa Oltul-d.-s., La marginea estica a orasu- pul vietei sale cu ingrijirea de
jud. Vilcea. Are o populate de lui, pe o inaltime care domina lucruri sTinte, cu inflorirea Bi-
208 locuiton (137 barbaî si orasul si valea Argesulul sunt serice! Romine; aduse in tara
131 feme!) ; ca populate sco- inca in picioare ruinele unei moastele Patriarhului Nifon de
lara are 43 copit (24 baep si capele catolice, facuta se zice la Muntele Athos, introducind
19 fete). de Radu-Voda pentru Doamna multe servicil religioase, dupa
sa, care era catolica. Ceva ma! uzul Bisericei Constantinopoli-
Curtea, lac, jud. Dolj,pl. Ocolul, la N. de Curtea-deÂrges, cam tane. Cu Turcii, de si se gasea
comuna Cosoveni-d.-s., asezat la vre-o 3 kil. este vestita manas- in legaturile cele ma! bune, sta
in partea de V. a raionului tire a Argesulul, unica in felul insa gata pentru cazul cind cre-
satuluT. Lung de 140 st. si lat ei in toata Rominia. Curtea-de- stiniT ar fi pornit razboiu contra
de 20 st. Arges are mai multe sate alipite lor. La 1 5 19 el trimise un sol
cum: Busaga, Groapele, Maha- la Papa Leon X, in Roma, ca
Curtea-de-Arge§, eras, judeûl laua-PosteT, Valea-Sasului si Plo- sa-i ceara bine-cuvintarea pentru
Arges la 484 m. d'asupra nive- pisi. Numara S 14 contribuabili. el si pentru fill sai, Teodosie si
luluT maril, cu o populaîune Budgetulcomunei la venituneste Petre, si sal roage in numele

de 575 familii sau 4000 suflete, de 36250 lei si la cheltueli de saii si ai lui Stefan -eel-Tin ar,
locuind in 715 case. Situat pe 35308 lei. Domnul Moldovei, ca in alianâ
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGES CURTEA-DE-ARGE?
statelor crestine contra Turci- din slavoneste, fund de mare pustiere, ascultind pe unit rai grSitori
Papa sa numere si cele catre tine, si sa nu se atinga mina ta

lor, important :
de mai sus comorile si vasele sa le iai,

doua. Principate Romine, care
ocaziunea
In t na inscriptiune. — «Cfy! cu Duhul ce inca bine si domnia-ta dupa putere
asteapta din zi in zi
sa adaugi, pentru ca sa nu fie spre ba-
luT Dumnezeii se povaûesc, sunt ft! ai lui
de a scutura jugul Turcesc. Dumnezeu. Lata si eii robul Domnulu! jocura limbelor straine, si locuinâ ani-
Neagoe muta scaunul Mitro- Dumnezeului nostru Iisus Hristos, loan malelor si a pasarilor, si a gadinelor
Neagoe Voevod,adusu-mi-amaminteDom- si a oamenilor rai; ci fi catre el mi-

poliei de la Curtea-de-Arges
nia mea, cum ca mul^T Impara^t intru lostiv si intocmitor si pazitor al mona-
la Tirgoviste, sfirsind Mitropolia
imparatia aceasta s'aii salasluit, ci puîn! hilor locuitori intr'insul bine-facator ; ca
din acest oras, care se ince- sa-î fie si Domniei-tale ctitoria desa-
pe cea cereasca imparaîe o au mostenit-o.
puse de Radu-cel-Mare. Tipari De aceea dar iata si eii nu numai ca virsita, precum si noua, can am trecut
carp bisericesti, intre altele E- m'am sirguit a cirmui aceasta imparaîe, din aceasta lume desarta ;
pentru ca daca
ci si pe Domnul din tot sufletul a-1 iubi

voeste mina ta sa se atinga a lua, adu-
vanghelia, cu o ingrijire deose-
impreuna cu fapte bune. Drept aceea, am cindu-î aminte sa nu ia!, nu te vei in-
bita. El cheltui sume marl de banT
cerca, ci daca ve! gindi ca le iai de
cunoscut si not, ca ce! fost! inaintea
cu infrumuseârea si inzestrarea la Prea curata Maica Domnului nu vei
noastra stapiniton, adica Imparaî, aces-
sfiutelor locasurl, nu numai din tea ascultindu-le si cele pamintest! bine
lua ; dar daca ve! voi si de la tine sa
f ara-Romineasca, dar si din intocmindu-le, pe cele cerestT le-au do- darucst! dupa putere la templul acesta
Moldova si Transilvania, a tu- bindit, si cele pamintesti pamintestilor sa fi! bine-cuvintat de Domnul Dumne-
zeu, facatorul cerului si al pamintulu!,
tulor manastirelor grecestT din le-au lasat, dupa glasul fericituluT proo-
roc, intre Impara^T si Dumnezeescui pa- si de Prea curata Maica sa ;
pentru ca
muntele Athos, din Constatino- Domnule
rinte David: Fericit barbatul ce milueste eu, si unsule, dupa moartea
pole, din Sinai, din Ierusalim; mea nu astept de la nimene pomenire
si in toata ziua de Domnul se indulceste ;
«m toate laturile, de la rasarit si iarasi : precum cu milostenie se cu- sa am, de cit de la domnia-ta, lar dom-
nia-ta, sa a! pomenire in imparatia ce-
pana la apus, si de la miaza-zi rajeste pacatele. Aceste dar vazindu-le
noT, de dorinâ de osirdie fund rului, unde este bucuria netrecatoare si
pana la miaza-noapte, sfintele si si si
condus! catre sfintele si Dumnezeestele fericire fara de sfirsit, care va sa" fie
biserici le ajutora, si multa mila amin. Si iarasi amintim egumenilor si
biserici a le zidi, inalâ si lnfrumuse(a
pretutindeni da, si mai virtos precum le-au facut si tnalât si infrumu- monahilor, aci salasluitori, ca daca cine-
spre ceT ce se instrainau prin seât a! nostri intru sfinji raposaî mosi va din boer! si din nobilii va voi sa
pustiu, pria pestere, stramosi facut ctitori, cinstite aduca ale lor aver! si vase, pentru ca
si si prin si si sail
bune biserici, aii inalât si infrumuseât; sa le ascunda in manast're, fie chiar si

schitun, fara de nici o scum-
asemenea si not, urmind lor, cu dorinâ, de or!-ce frica, atunci egumenul si mo-
pete '1 hranea ; si nu numai nahii sa nu primeasca in manastire
si osirdie avind catre acest sfint Dum- le
catre crestini fu bun, ci si catre nezeesc templu si locas al Prea sfmtei ca sa nu fie aver! straine in manastire,
pagini.» curate! si prea bine cuvintatei Stapine! sa nu cada manastirea in nevoe. Iar
Dar monumentul destinat a-i noastre de Dumnezeii Nascatoare! si pu- egumenul si monahul, care va primi a-
rurea fecioarei Maria a prea cinstite! vere straina sa o ascunza in manastire,

face pomenirea in secoll este
Adormin, pe care am gasit-o Domnia sa fie procliat si anathema*.
Biserica de la Curtea-de-Ar-
mca la Curtea-de-Arges, darimata si ne- A 2 -a inscripfiune.—«CvL voiaTatalui,
ges. intarita, si prin darul Dumnezeesc si cu si cu ajutorul fiulu!, si cu savirsirea
Numai cind citeste cine-va inspiraîa acestei Prea cinstite Maice! Dom- Sfintulu! Duh, care in Treime este sla-
invafaturile asa de folositoare nului, s'aii deschis ochi! inime! noastre vit Dumnezeu, de dorinâ si osirdia in-
si virtuoase scrise pentru fiul sau si am hotarit acest mai sus pomenit tem- demnat, inceput-am acest sfint templu
plu de la temelie a-1 zidi si a-1 inalâ, al Prea-cuvintate! noastre Stapine Nas-
Teodosie, precum si inscripîu-
si a-1 intari, si am daruit sate si {igan! catoare! de Dumnezeu cinstite! Ador-
nilecompuse de dinsul si sa-
si balfi cu peste si vam! si vase de aur min, pe care privind-o, si vazind-o, si
pate pre cele doua lespezi din si de argint si margaritar si pictre nepre- puîn inêlegind din scripturile Dum-
faâda vestica a Bisericei, ase- ûite. Drept aceea, dupa a noastra pc- nezeest!, ceea-ce graeste gura Stapinulu!
menea si documentele oficiale trecanie, pe cine is! va alege Domnul Dumnezeulu! nostru in Sfinta Evanghe-
Dumnezcu sa fie uns si urmas si staplu lie : «Daca vom avea credinâ cit un
venite din timpul sau pana la
al smerite! Domnie! mele al toatei âri graunte de mustar, se vor erta pacatele
noT, poate inêlege in destul nu s'a gasit in
Ungro-Romine, pe acela il conjuram cu noastre*, dar nic! atita
marimea sentimentelor si fer- Domnul Dumnezeu, facatorul cerului si not, precum se vorbeste iarasi in sfinta
binêala Dumnezeiasca ce hra- al pamintulu! si cu prea curata sa maica, Evanghelie : «Daca cine-va va veni la
nea un suflet plin de credinâ si rugam pe Dumnealui: Mare singur mine — nu-1 voiu alunga». $i iarasi zice
stapinitorule si de Dumnezeu iubitule Dumnezeescui Chrisostom : De au lu-
ca al luT.
Domnule, si unsule, te rugam no! pentru crat cine-va din ceasul eel di'ntiiu sa-si
Reproducem aci cele doua
acest nou zidit templu, pe care l'amln- primeasca asta-z! dreapta plata; de au
inscripîi din afara, despre par- nalât in cinstea si slava Stapinului Hris- venit cine-va dupa ceasul al treilea, mul-
tea dreapta a intrarei, traduse tos, ca pe acesta sa nu-1 las! sa fie spre {umind sa praznuiasca; de aii ajuns ci-
68878. Marele £>ic(ionar Geogra/ic. Vol. Hi.
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGES 26 CURTEA-DE-ARGES
ne-va dupa ceasul al saselea — de nimi- va dau, Domnul Dumnezeu si prea Cu- cum recunoa^te insu$i restaura-
ca sa nu se indoiasca, ca de nimica nu rata lui Maica sa va dea, iar tu, prea
torul operei sale, d-nul Lecomte
se va pagubi, iar care se va intlmpla Curata Maica a lui Dumnezeu care est!
de Nouy, nu s'ar fi putut exe-
la al noulea ceas sa se apropie, de ni- speranâ, tuturor crestinilor si pre mine
mica temindu-se ; de au ajuns cine-va nevrednicul si lipsitul de speranta eel
cuta mai simplu $i mai cu suc-
in ceasul al un-spre-zecelea sa nu se nascut in pacate, vi£a stearpa si smo- ces un plan ca eel dat arhitec
ingrozeasca de pedeapsa; ca iubitor ae chin fara rod, si eii sunt oaie ratacita in tului.
oameni fiind Stapinul Christos, primeste pustiu, si nu sunt vreduic a ma numi Este destul pentru a ne da
-
pe eel de pe urmn , ca si pe eel d'intiiii; fiii al tail, fiind-ca foarte sunt incarcat
seama despre acersta, de a
odihneste pe eel venit din ora un-spre- cu pacate, ci te milostiveste prea Cura-
zecea, ca si pe eel ce a lucrat din ceata Stapina si primeste-ma, nu ca pe cei cerceta planul bisericei in punc-
sul di'ntiiii ; si pe eel de pe urma. milu- de mat sus scnsii lucratori, carl s'au tul unde se ridica turnul eel
este, si pe eel di'ntiiii mingle, si aceluia ostenit, dar precum si Sfinta Evanghelie mare, care sta pe patru un-
plateste si acestuia da, si lucrul cins- scrie : ccPrime.^te-ma parintc, ca si pe
ghiurT, fara sprijinul proptele-
te>,te, si iridemnarea o lauda. Pentrii unul din NaimipT taT» ; asa primeste si
ior din afara. Culegerea mate-
aceasta dar, si vol, fratiT met, ace! can pe mine pacatosul robul tail loan Nea-
v'atT ostenit in acest sfint templu, on goe Voevod*.
rialelor necesarie a trebuit sa
daca, ati fost bogaî, sau saraeT, saii in- prezinte greutaîmarT, din cauza
setafi, saii flrtminzT, sau vaduve, sau din Biserica s'a sftr$it la 1526, lipse! de drumuri practicabile,
slugile mele sa nu gindi^T in inimile patru ani aclica dupa moartea
;
î a lipsei mijloacelor de tran-
voastre, ca Stapinul Christos nu va lua
sa; el insa prevazind toate pri- sport, pe care le avem la in-
In seama truda voastra, dar luaî seama,
menelele acelor vremT turburate, demina asta-zi. Pentru caramida,
precum zice sfinta mat sus zisa Scrip-
tura : «Fiind-ca stapinul Christos este se grabi a o tirnosi in anul lucrul era u$or ; ea se facea pe
iubitor de oameni, si primeste osteueala 15 17, cind era gata numai par- loc, pamintul dind materia pri-
voastra », si ve£i intra In imparatia ce- tea arhitectonica a bisericet, $i, ma, iar lemnul pentru a le arde,
reasca. Si eii dar, robul Stapinului meii
in interior, cite-va picturi rau- luindu-se din padurile vecine.
Isus Christos, si a mumei sale fara pri-
hana, si de si prin multe pacate sunt
rale. Proba ca fabricarea caramidei
minjit, precum nimene altul din crestinii In ce prive^te construcîu- era destul de inaintata, este va-
de la Rasarit pa?ia la Apus ma rogdecl; nea, biserica arata o origin a rietatea modelurilor gasite in
£ie, prea Curata Maica a DomnuluT, pen- orientala. Modul de a taia pie- sapaturile intreprinse in jurul
tru cei ce s'au ostenit lucrind Sfintel
trele, de a le a$eza cu rostun, bisericei de Arge?. Nu tot a$a
tale case ; daca cine-va in credinâ cre-
puîn cioplite, punind intre ele de u?or insa era cu piatra, care
stineasca a fost si a lucrat cu multa. os-
teneala si cu sudoare si foame, si sete un strat foarte subîre de var trebui sa o aduca din depar-
si suparare, si cu batae de joe, si ocara, curat neamestecat cu nisip, de tare de 95 kil., din carierele de
primeste prea Sfinta Stapina munca lor a le lega cu scoabe de fier fi- la satul Albe^ti, de linga Cim-
si roaga pentru ei pe eel nascut din
xate prin plumb, de a dispune pulung. Piatra este un calcar
tine, ca sa nu-T rusineze in ziua jude-
la diferite inahtimT in grosimea de coloare galbena, de un gra-
caêi, dar sa-i numere pe el intre cei
can vor fi in partea dreapta a scaunu- zidurilor, de la temelii $i pana nit stins, fin $i omogen.
lui LuT. la virful turnurilor, grinzi in- Intr'un hrisov de la Neagoe-
De oare-ce eii sunt negura pacate- doite de lernn ; toate acestea Voda, se arata ca Domnul scu-
lor, si nici un bine nu am facut inain-
sunt maT mult de cit suficiente, tise de dajdiT mat multe sate,
tea Ta Dumnezeule, nici n'am ostenit,
pentru a dovedi aceasta, daca can transportase materialul de
nici n'am rlaminzit, nici n'am insetat,
si nici o sudoare, si nici o lacrama n'am ne amintim maT cu seama, ca construcîe pentru biserica. Mar-
varsat, ci in toate zilele vieêi mele, in este vorba de un monument din mora $i mozaicul fura aduse din
pace, si in indestulare, si in toate bu- secolul al XVI-lea, adica dintr'o Turcia, cu corabii, pe Dunare,
nurile acestef deserte lumt am trait, pen-
epoca cind aceste traditiunl se pana la Vidin, de unde apoi se
tru aceasta, daca nu putuT sa. platesc a-
cestor lucratort ostenifl, sail din zgirce-
parasise de mult in Europa, cara la Arge$. Nimic, cum ve-
nia mea, sau prin proprire, saii prin care se gasea atuncl in plina dem, nu oprea pe acei oameni
iubirea de argint, saii prin iubirea de rena^tere. plinide credinâ in lucrarea lor.
aur, am fost orbit de pacat ;
prea buna Arhitectul bisericei de la Ar- Cite sute, mil de care trebuira,
ajutatoare, prea curata Stapina, primeste
ge? nu era numai un arhitect in timp de ani intregi, ca sa
ca rasplata lor desavirsita sa, le fie data,
me$ter a concepe $i a executa transporte acea masa de pia-
si vol, fraîi mei, erta^T-ma, si nu ma
blestemaî, si pe voi Domnul Dumne- ornamentele cele maT compli- tra ! NimenI nu se dedea in la-
zeu va va erta si prea Curata Maica Lui cate. El avea iuca $i o mare tun dinaintea bucafilor, ce cin-
va va milui n'am putut sa Dupa
; fiind-ca. eii experienî ca constructor. tareau peste 2000 kgr., cum sunt
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGES 27 CURTEA DE-ARGE?
cele intrebuinâte pentru consi Paul de Aleppo : Se zice, ne ganeasca. Avem no* in JarS
struirea coloanelor din Narthrex spune dinsul, ca nefiind mar- destuif mesteri, carif ar fi putut
si pentru turnurile cele man. mora in Tara-RomineascS, Nea- s& ne fac£ ceva maf frumos, de
Asta-zi chiar, o asemenea In- goe, spre a dobindi acest ma- cum ne-af&cut acesta». Decif Ce-
treprindere s'ar considera ca terial, intrebuinâ urmatorul mes- lestin a cerut din nou argint,
prezintind greutaî serioase si tesug: El dobindi de la impa- fag£duind c& acum va lucrs. cum
cheltueli enorme. ratul turcesc un hatiserif spre se cade si va ispravi pana la
Cine insa. sa fi fost arhitec- a cladi o geamie in cetatea Bo- PastT, pe garanîa boerilor Va-
tul, care a conceput planul u- dom (Vidin), si cu acest mij- lentin Pitar si Oprea Vistier, car*
nef zidiri asa de marete, si a loc el aduse din Turcia, pe riul trebue s& fie pedepsifi, de oare-
executat-o cu atita arta? Dupa Dunarea, in corabif, marmoii ce el nu sf-a implinit fSg^du-
izvoare grecestT acesta ar fi fost si piatra, pana. la acea locali- in(a; de aceea Neagoe trimite
insusi principele Neagoe, care tate. In acelasT timp el tocmi, la Sibiu pe insusi Valentin, in-
in tineretea sa traind la curtea ca pentru cladirea geamiei, ar- vitind Consiliul Municipal sa ia
Sultanului Selim, ca ostatic, ar hitecpf si alî mesteri sapaton o masura energica in aceasta
fi invatat arhitectura. Sultanul de piatra, si puse sa lucreze la privin$a\
Tar fi inârcinat chiar sa zi- acea biserica, la a carei inal- Neagoe, sfinînd biserica de
deasca o moschee in Constan- $are el era stimulat de o inspi- la Arges si intemeind m.anasti-
tinopole, si dinsul, fie singur, fie rare divina. Proba ca printre a- rea. ii dete rangui de Arhiman-
ajutat de architectul Manolli din cesti lucraton unii erati Turd drie ca si TismeneT, hotarind ca
Niacsia, ar fi reusit sa o cla- estc, c& pe o caramida zidita amindoua aceste manastiri : «sa
deascS asa de frumos, cu 999 t.ocmai in bolta turnului celui fie intr'un chip cinstite, si scau-
ferestre si 336 minarete, in cit mare, se citeste in litere arabe nele mai man de cit toate m£-
Sultanul, uimit de lucrare, ar fi cuvintul Alah (Dumnezeu). nastirile ale ârel Muntenesti
incarcat pe Neagoe cu damn, Pe linga artistii din Orient, pana in veci, ca asa s'au toc-
dindu-i voe a aduce in Tara- Neagoe a avut recurs si la mes- mit, si s'au asezat, si s'au legat
Romineasca materialele ramase, teri faurari din Transilvania, cu mare blestem».
ca sa le intrebuinteze m edifi- Ungaria si chiar din Italia si Primul Arhimandrit al Arge-
carea bisericei de la Arges. Germania. Inca din anul 1516, sului, Kir Iosif, fu blagoslovit
OrT-ce valoare am fi inclinaî Vladislav al Il-lea regele Un- de Patriarh a face liturghie cu
sa dam acestor aratan, ramine garieT, ii trimite aurari! trebu- bederniâ (ipogonota) : « Asijdere
neindoios ca Neagoe a contri- inciosi, iar intr'o scrisoare din si citi vor fi dupa* el, tot asa sa
buit mult la conceperea planu- Pitesti (18 Decembrie, 1518), faca».
lui arhitectonic, si ca el se pri- Neagoe se plinge Consiliului Mu- Iar manastirea o ingradi Nea-
cepca nu numai in arhitectura, nicipal din Sibiu ca, de si ra- goe imprejur cu curte de zid,
dar si in faurarie; ca adevarat masese mulûmit anul trecut si inlauntrul curfil facu multe
critic al artei, el calatorise in cu argintarii Iohann si Celes- chili! calugaresti, si o infrumu-
tan straine, ca sa observe capo- tin, — trimisT in Jara-Rominea- seâ cu tot felul de trebuinî,
d'operile arhitectonice, si se in- sca, spre a-i face niste cupe, — facu trapezarie, si magherniâ,
conjurase in $ara de artist! de in urma insa a mat pus la magupie, si povarna de olovina,
mare pre^ arhitec^f, pictorT si dispoziîa lul Celestin o catime pivniâ si clopotniâ inalta, si
faurarT. Cronica contimporana de eel mat curat argint, cu sar- puse clopote marl, cu de toate
ne spune ca, intre altele, Neagoe- cina de a-i face o cadelniâ dupa o impodobi si o facu asemenea
Voda batut-a insusi cu cui- modelul turnului de la cetatea raiulul lul Dumnezeu.
soare un mar de aur curat, im- din Sibiti, c&df «not am vizitat In aceasta stare las& manas-
podobit cu margaritar si cu pie- intreaga Ungarie, zice Neagoe, tireade Arges fericitul intru
tre scumpe, pe o icoana a sfin- si turn mai frumos ca acela ni- pomenire Neagoe Voda, cind -
tulu! mucenic Gheorghe, din ma- caiurea n'am vazut. Dupa cit-va la 25 Septembrie 1521 pfirasi
nastirea Nucet. timp, sfirsind numitul acel lucru privelistea lumel acestia, si se
De sigur ca el s'a servit cu al nostru, si aducindu-1 inaintea inmorminta in launtrul bisericei,
mul^f arhitect! si mesteri din noastra, nicif de cum nu ne-a punindu-se de-asupra ramasiê-
Turcia, dupa cum incredinêaza pl&cut, fiind-ca, era o lucrare {i- lor sale pamintesti o lespede de
Hosted by Google
CURTEA-DE-ABGE? 28 CURTEA-DE-ARGES
marmora, compusa din doua bu- puse a zugravi interiorul si nu Se ?tie sfir?itul tragic al a.
catl, legate intre ele prin scoabe Fa sfirsit. Radu-Voda a termi- cestui viteaz Domn, care se
lipite cu plumb. Ea are sapata nat lucrarea in 1526, in zilele cuvine a fipus intre eroii cei
pe dinsa urmatoarea inscripî- egumenului Gheorghe, dupa cum man ai neamului Romin, pen-
une in limba slavona: se arata in urmatoarea inscrip- tru ca a cistigat 20 de batalii
«Raposat-au robul lui Dumnezeu loan $iune in slavoneste numa! in doi ani, a desfaûrat
Neagoe Voevod si Domn a toatei f arei o staruinta vitejeasca in apa-
Ungro-Rominesti si a parîlor Dunarene, «Intru Christos Dumnezeu, bine cre- rarea drepturilor tare!, in mi-
in luna Septembrie, in 15 zile, in aiml dinciosul si bine cinstitorul loan Nea-
nutele de cea mat grea primej-
7029, crugul luneT 15, temelia 18. Im- goe Voevod, cu Dumnezeiasca rivna si
demnare, din temelie a inalât sfintul a-

die, §i a oprit cu braûl sati de
paraît-aii 9 ani si jumatate. Si rog pe
eel ce Dumnezeu va bine-voi a'l aduce cest templu al Prea curate! Nascatoarei fier, ca tara sa nu se faca pa-
dupa noi, sa pastreze acest mic locas de de Dumnezeu, si neispravindu-1 s'a dus salic turcesc. Boerii intriud in
odihna si casa oaselor mele, ca sa fie
spre veclnicele locasuri. Iar eii loan iatelegen cu fostul Domn Vla-
nestricata». Radu Voevod cu mila lui Dumnezeu
dislav, ridicara oaste in ascuns
Domn, m'aii inalât Domnul Dumnezeu
La c&patiiul acestui mormint pe scaun Domnesc, si au napaditTurcii
pe capul lui Radu-Voda s! il
sunt alte trel mat micif, cope- cu multe greutati si era sa ia patria gasira nepregatit de razboT.
rite de cite trei lespezide pia- noastra, fara-Romineasca, si s'a ridicat Radu fugi impreuna cu fiul sau
tra de Cimpul-Lung. Din ins-
Domnia mea si cu nobiliT, si multe raz- Pirvu, banul CraioveT, insa fi-
boae aparind, cite odata fiind gonilT, si
cripîunile slavone dupa ele se ind gonit de pe urma, fu ajuns
cite odata gonind pe vrajmas, pana cind
vede ca acolo au fost ingropa^T
puterea si ajutorul celui de sus (biruin-
la Rimnicul-Vilcei. Aci el se
trei copii a lui Neagoe- Voda {a...) ne-a datDomnul Dumnezeu. Si am inchise in capela Sfintului Gri-
Petru,mort in luna Martie 1 5 ;
ridicat Domnia mea ochii cei suflete-ti gorie de linga oras, crezind ca
loan, mort in 27 Noembrie, si Dumnezeestile biserici, pe can le-am cer- du^manii luT, cre^tini ca §i din-
cetat. Si am fost indemnati de maiea
nu o
Angelina moarta in August 3 sul, sal ucida chiar in
noastra, bine cinstitoare Doatnna Des-
fara sa arate anil mor^tf lor. De pina, sotia acelui bine-cinstitor Neagoe
biserica; salbatica lor minie pin-
sigur insa ca acesti copii au Voevod, pentru aceasta sfinta, biserica a
gari insa altarul sfint, stropind
murit, fiind inca in viaâ Nea- manastirei Argesului. Si am vazut Dom- cu singele Domnului ?i al co-
goe Voevod. nia mea Dumnezeestele lor gindiri si pilului sau, sfintul pristol. Radu
sirguinte, rivnit-am cu toata inima
Onde turburate fura tim-
cit
sa, o
fu inmormintat in Biserica Cur-
savirsesc si sa ma numesc Ctitor aces-
purile, ce urmara in Tfara-Ro- êT-de-Arges, alaturea cu so-
tui Dumnezeesc templu. Dupa porunca
mineasca, dupa moartea lui Nea- lui Neagoe Voevod si dupa. vointa lui,
crul sau, Neagoe Basarab (la
goe- Voda, se gasira insa des- s'a zugravit chipul Domniei mele aici 4 Ianuarie anul 1529). Aci i
tui domni, ca sa sprijine si inca si cu prea iubita sotie a Domniei mele se vede mormintul. Pe piatra
sa intareasca manastirea de la Doamna Ruxandra, fiica insist a aces-
mormintala el este aratat ca-
tor bine-cinstitori DomnT Neagoe si Des-
Arges. Ast-fel, in anul 1524, lare cu buzduganul in mina si
pina. Pomeneste-ne pre noi, Prea slinta
Vladislav Voevod darui o ca- Nascatoare de Dumnezeu, intru impara- cu mantia suflata de vint, in mi-
sarie pentru sustfnerea bolna- tia fiului Tau, si ne invredniceste pre nutul ciud se lupta in fruntea
vilorde Ja bolnija manastirei noi a sta la dreapta lui. Si s'a zugravit ostireT sale.
la anul 7035/1526 Septembrie, iniozile,
Moise-Voda, o moara in sus de In ultimele decenii al secolului
cu mina lui Dragomir Zngravul».
Arges 51 un pod in Pitesti (1 529); al XVI-lea, manastirea Curtea-
Vintila-Voda, mosia Falcoiul Radu nu numal ca intari dade-Arges, ca si mai toate lavrele
C
1 535) i un boer Dlrzu, mosia niile facjte manastirei de Nea- paminterie, cazuse in mina ca-
Tigveni (1528), etc. Acela insa goe-Voda, le mai mari
ci inca lugarilor strain!, care prin protec-
care a avut o grija deosebita prin donaîuni de mosil, scutiri îune si mita incepind de la egu-
pentru aceasta manastire si a de dajdii si acordari de prive- menii, calcau in picioare daniile
{inut sa termine minunata bi- legii. EL darui satele Corbi, pioase si legamintele ctitorilor
serica, a fost Radu-Voda dela Domnesti, Trinsani, Dichisesti primitivi, paminteni si stringeau
Afumaî, impreuna cu soîa sa cu morl ?i viT, Stefane^ti, ju- veniturile in folosul manastirilor
Ruxandra, fiica lui Neagoe- Voda. matate din satui Pitesti, juma- grecesti din pamintui otoman,
Dupa cum se citeste in inscrip- tate vama din ora$ul Pitesti de lasind locasurile sfinte din âra
{iunea de asupra use! de mar- peste tot hotarul, cum $i alte in neingrijire si darapanare. Din
mura la intrare, Neagoe ince- miluirl nenumarate. aceasta stare de umilire voi
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGES 29 CURTEA-DE-ARGB?
Mihaiu Viteazul in 1594 sa locasur! pamintene se inchinara tea lasa in ruina si locasul cti-
scape si manastirea de Arges iarasi manastirelor din orient, toricesc al strabunulu! sau Nea-
ca si pe cele-1'alte devenite me- administrindu-se de oameni stra- goe; el il inveli, il reinoi si il
toace dajnice strainataê!, cind in! {are!: «Nu dupa lege sfinta, inzestra cu multe mostf si da-
hotari ca nic! un calugar strain ci cu neamul, cu limba, si cu rurl ; zidi din nou clopotniâ si
sa nu se ma! faca egumen, ci moravarile straine neamulu! nos- chiliile arse de pe vremur!, si
fie-care manastire sa-s! aleaga tru, adica. Greci', can nici ca se scuti satele manastire! de or!-ce
egumenul sau dintre ieromo- indurara nici se lenevira in via{a contribute, autorizind prin po-
nahii si monahi! aflatori intr'insa. biruinê! lor a strica si desfiinâ runca pe egumenul manastire!,
Eroul de la Calugareni intari obiceiurile cele bune si batrine «ca or! cind il vor mat supara
inca privelegiile manastire! Ar- ale {are!, indraznira a calca si birari! pentru birul satenilor de
ges, ma! dindu-T si dreptul de a obiceiurile manastirilor si pra- pe mosiile manastirest!, sa le
judeca pe locuitori! din Curtea- vila ctitorilor, Domnilor batrini dea in cap sa moara ca ciini!.»
de-Arges si a lua vama orasu- ce ati fost legiuita». Pentru a- Nici 30 de an! nu trecuse de
lui. Aceste imbunataîr! fura. ceasta, Mate! Basarab, prin hri- la reparaîunea si reinoirea fa-
zadarnicite in curind, pentru ca, sovui din 27 Noembrie 1640, cuta de Mateiu Basarab, si te-
m anul 161 1, Bator Gabor, Dom- libereaza si manastirea Arges meliile- biserice! de la Arges se
nul Ardealului, navalind in tara, de stapinirea straina, redind-o aflau stricate, ca si scara, ba
s'au tabarit la scaunul Tirgo- {ari!. chiar pietrele construcîune! e-
viste!, sezind aicea in $ara trei Eaca cum se exprima dinsul rau mutate de la locul lor. §er-
lun!, dind voe ostilor de ati in slil stramosesc ban-Voda Cantacuzino trimise
pradat toata. $ara, si toate manas- «Drept aceea, no! ce sintem pe un bo!er al sau, Dona Pe-
tirile cit n'au ramas nimic in ma! sus zisT, loan Mate! Basa- pano, impreuna cu mester!, ca sa
$ara, nic! alta data n'au ma! rab Voevod, dinaintea adunare! dreaga toata stricaciunea, inta-
fost aicea in {ara rautate si jaf a toata {ara, cu sufletul si cu ri;id pietrele in tot chipul cu fier.
ca atuncea. «Insus! obiectele si voea a tot soboruluf, asa am Din inscripîanea in limba ro-
vasele sfinte bisericilor si ma- tocmit: cam ca acele sfinte la- mineasca, sapata pe chenarul
nastirilor pusese fiara neinblin- vre domnestf, care le-aii inchi- din stinga use! de la intrarea
zita sa le care in tara luT, ce nat ace! Domni si VladicT stra- biserice!, ne arata ca restaura-
o umpluse de argintul si aurul in!, pentru mita, fara de voie {iunea s'a facut in anul 1682,
Tarei-Rominesti». Bator, dupa si fara. de stire a neamulu!, le au si ca Domnul a mai adaigat la
cam ne spune o cronica saseas- supus metoace dajnice altor ma- milele manastire! tot vinariciul
ca, a gasit in turnul eel mare nastiri din tara greceasca, din Domnesc din dealul Alimanes-
al biserice!Arges o comoara Svet-Agora si de pre aiurea, tilor (jud. Arges).
de mare pre{, de sigur odoarele insa manastirile anume : Tis- Pana la 1750 nu ma! aflam
manastirest!, care fusese acolo mana, Argesul, Cozia, Govora, despre vre-o imbunataîre adusa
ascunse. El lua chiar plumbul Cotmeana, Ezerul, Gura-Motru- cladire!, de si mul{! Domn! se
de pe acoperisul bisericei, la- lui, Bradetul, Dealul, Glavacio- ingrijesc de avutul si dresurile
sind-o ast-fel descoperita si ex- cul, Snagovul, Bistrh:a, Mis- manastire!. Intre acestea este si
pusa la ploae .si ninsoare. lea, Tinganul, Bolintinul, Poto- Constantin Brincoveanu, care
Pe linga. aceste nenorociri ve- cul, Rincaciovul, Valea, Mene- (in 1698) da din noti calugari-
nite din afara, alta urgie se decul si altele, acelea toate sa lor dreptul de judecata: «fara
porni din noti asupra manasti- fie in pace de calugar! strain!, insa a judeca calugari! sau a
rilor pamintene. Jugul venetici- carora li s'au fost dat pentru ma! face inchisor! prin manas-
lor Greci incepuse sa apese cu mitele lor, si sa aiba a trai tize, ci sa o vinza la vre un
greu, mai cu seama sub Dom- Manastirile intr'acea slobozenie, mirean onorabil, cum sevapu-
niile lui Radu Mihnea, Alex- peacea pravila si tocmeala, cum tea tocmi cu dinsul si acela sa
andru Coconul, Alexandru Ilias le-au legiuit ziditori! si ctitori! judece».
si Leon-Voda, can se inconju- lor, si sa aiba a fi pre seama In razmeriâ dela 1786 — 89,
rara de oameni crescuî in Fa- {arii cum au fost din veac» biserica de la Arges a trebuit
nar, dindu-le pe miin! toate dre- Darnic fiind cu toate manas- sa sufere si sa fie pradata de
gatoriele {are!. Atunc! sfintele tirile pamintene, Mateiu nu pu- Turc!.
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGE? 30 CURTEA-DE-ARGES
In prima jumState a acestul Atunci se incepu a se cugeta eel mai bogat si unul din cele
secol biserica luif Neagoe avu serios la monumentul de la Cur- mai interesante.
sa sufere un sir de incendii si tea-de-Arges. D01 ilustri arhitec{I Acest monument, asa cum
de stricaciunT. La anul 1838 un francezl, d-nil Viollet-le Due si este asta-zi restaurat cu desa-
nou cutremur zgudui temeliele, Baudot, fura consultaÎ, si dupa virsire, se inalâ stralucitor in
mutind multe pietre din locul recomandaîunea ambilor, con- mij locul unef curti spaîoase,
lor, pentru care fu restaurata ducerea lucrarilor de restaura- ce ocupa o suprafaâ de 10330
de Episcopul Ilarion (1828 îune se incredinfa d-lui A. Le- m. p., avind imprejur un grilaj
1845); la 1866 arse Seminarul; comte de Nouy, caruia datorim de fier lung peste tot de 400
la 1867, Aprilie 24, casele, clo- asta-zi restaurarea mSreûluI mo- metri.
potniâ si paraclisul, si in fine in nument, imbr&cat in toata splen- Prin doua pon:! poate cine-
acelasi an, Decembrie 2, un foe doarea sa. sa s£ intre in aceasta curte

mistui intreg in teriorul bisericei, In 1875, lucrarile de restaura- Una la S., cind vine pe drumul
si impiedica de atunci de a se mat re fura definitiv tncepute, tinura despre orasul Curtea-de-Arges;
oficia intr'insa serviciul divin. 1 1 am, si ast-fel restaurata, bi- cea-1'alta, la E., in direcîunea
Inca pe la anul 1863, pe cind serica Curtea-de-Arges, a costat unde este zidit palatul episco-
sta atit Manastirea cit si Semi- suma de 1 501000 lei, impreuna pal.
narul, s'a simît trebuinâ unei cu mobilierul si vestmintele sa- La cele doua unghiuri N.-E.
restauran radicale a bisesicei. cerdotale si cu toate odoarele. si S.-E. ale curêl, se afia cite
Arhitectul insarcinat cu studia- Aceasta opera nationals, in- o mica cladire cu bolta, avind
rea si preg£tirea plan uri lor si a treprinsa prin inifiativa M. S. in virf o cruce aurita ; ele arata
devizelor, d. Bureli, a intocmit RegeluT Carol I, patronata de locul unde fusese odinioara doua
in cursul anului 1864 proectele Augustii Nostri SuveranT, a for- capele. Cea de la N.-E. era in-
necesare; dispozhriuni de exe- mat obiectul celeT mai marl inchinata Sfintului Dimitrie; cea
cutare s'au luat in anul urmator, grijirl. Timpul va inscrie printre de la S.-E. Sfintului Nicolae.
prevazindu-se costul lucrarilor multele titlurl de recunostinâ Ele s'au darimat in 1848, cu
pana la un milion si trei sute ale naîunei, si terminarea mo- ocaziunea punerei temelielor Se-
de mil lei vechi. Nimic insa nu numentulul de la Curtea-de-Ar- minaruluT.
s'a putut incepe anul acela. ges, atit de mult admirat de Imprejmuirea de asta-zi este
In anul 1867, A. S.Princi- strabunii nostri, can credeaii ca: pe marginea din afara a zidu-
pele Domnitor, Carol I, in in- «Potriva nu are in toata lumea», rilor, ce inconjurau biserica si
teresui viu pentru trecutul posi strigau la vederea luT, plini alcatuiau impreuna Manas- cu
porul romin, vizita si Episcopia de admirare : «Fericit eel ce a tirea Scaunul Episcopiei de Ar-
de Arges, observind cu mare facut-o, fericiÎ eel ce au lu- ges. Edificiul in intregimea sa
atenîune atit biserica, cit si rui- crat-o, vrednici sunt delauda». se compune din doua parî bine
nele ce atunci o inconjurau ; isl O frumoasa inscriptiune, sa- deosebite
exprimS, hotarirea fermci. de a pata pe al patruiea chenar de I. La V., o platforma de
a se reedifica Episcopia si a se pe faâda bisericei, e destinata piatra cu trei trepte, avind trei
restaura definitiv biserica lul a lega pentru secoli numele a- usi de bronz bogat inpodobite.
Neagoe-Vod&. O comisiune se celora, can cu cuvintul si cu In mijlocui platformei si in
riumi indat& budget se pre-

; in fapta au contribuit la reinalârea axa bisericei se aria cerdacelul
v&zu o sum& de 1 50000 lei vechi celel mai frumoase podoabe a (cantharul sau baptisterul), corn-
anil 1868 si 1869 trecur& in Patriei noastre, a careia istorie pus dintr'o mica bolta acope-
preparative; de la 1870 — 1874 o regasim oglindita in insasi is- rita cu plumb si susînuta de
se lucr& numa! la recladirea so- toria monumentulul de la Cur- patru stilpT de marmora cu ca-
clulul cu piatra nou5, si la inal- tea-de-Arges. pUeluri fin sculptate. Platforma
farea schelelor exterioare si in- Printre monumentele preapu- se prelungeste de jur impreju-
terioare; lucrarea ins£ se fa- {in cunoscute ale Europe! estice, rul bisericei si este inconjurata
cea fiirS plan, fara studil prea- ce ne au lasat secolul al-XVI-lea, de o galerie frumoasa de pia-
labile si foarte incet, in cit dis- Biserica Episcopala de la Cur- tra lucrata in florl pe o lungime
trugerea timpulul era maif mare tea-de-Arges este singurul poate de 128 m., coprinzind 247 flori.
de cit efectele restaur&ril. intreg, de sigur eel mai curios, Aceasta dispoziîune, unic& in
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGES 31 CURTEA-DE-ARGE?
felul el, este foarte interesanta rite de ornamenta$iune, 42 ro- briul eel mare sculptat, precum
si merita a fi semnalata. zete man si 48 mat mici, avind si arcaturile, ce se vad d'asu-
II. Biserica insasl, in care fie-care din rozetele mid cite o pra acestuia, de asemenea si
intri pe o scara de piatra cu pasare de bronz aurit. proporîunele edificiulul, care
12 trepte, reprezentind cele Apele de ploaie se varsa pe este prea inalt in raport cu lar-
12 seminal ale lui Izrael, se 125 scurgatorl; in fine, monu- gimea sa, toate ne conduc pana
divide in trei parti, potrivit mentul este aparat de lovitu- hi Armenia si in Georgia, ca
tradiîei: Nartrhex, Corul si Al- rile trasnetuluf prin 35 virfur! sa gasim acolo puncte de com-
tarul, desparît de Cor prin de platina, puse in comunica- paraîune.
Catapeteazma. îune printr'o reêa de fire de Se stie ca Armeni! au fost
Narthrexul, unde se afla mor- arama si doua fringhil de
prin tot-d'auna intrebuinfafi ca con-
mintele domnesti ale ctitorilor, acelasi metal, can sunt bagatc structor! la ConstantinopoJ, in
is! primeste lumina prin 16 fe- in pamint si merg pana in fun- Turcia aziatica si Siria. Afara
restre inalte si foarte inguste, dul unu! pu£ sapat la rasarit. de asta, artisti! Grecl, Arab!,
avind fie- care fereastra 14 cm. Toate acoperisurile sunt de Persan! si ArmenI, alergau din
de largime, 2 m. de inaltime. plumb cu ornamente lucrate din toate parole in capitala Turciel,
Coral este luminat prin 6 fe- ciocan. Caracterul arhitectuluT, asa ca. Neagoe-Voda, sau ar-
restre de acelasi fel, iar Altarul inainte chiar de a intra in mo- hitectul insarcinat cu zidirea bi-
prin trei asemenea. Cele patru nument, urmeaza sal cercetam sericei de la Arges, a putut sa
turle lumineaza 32 iaras! prin pe din afara si sa-1 vedem. aleaga printre dinsi! pe eel mai
ferestre cu proportiun! analoage. De la prima vedere, nu este mesterl si mai pricepufl.
Afara de aceasta, 16 ochiuri greu a recunoaste origina cu Zugravirea si aurirea tuturor
cu geamur! colorate ; fiind peste totul orientals a bisericei. sculpturilor, restituite complect
tot ferestre si rozete, 73 ochiuri O cercetare mai amanunîta dupa datele cele ma! precise,
si deschizaturi. Lungimea totala ne permite a preciza mai bine sunt de origina persana.
a edificiuluT, socotita de la plat- lucrul. Temeliele bisericei sunt esite
forma despre V. pana la balus- Se observa diferite elemente afara din corpul cladirel, si sunt
trada despre E., este de 45 m., combinate in chip armonic si destul de adincl, dind zidirei
85 c. Largimea sa e de 20 m. capricios, care insa proced de nu numai o baza tare si dura-
Corpul bisericei masoara 26 la mai multe scoli. Pe linga or- bila, dar si o privire impuna-
m., 60 c, de lungime, pe 15 namente conzistind din combi- toare. Briul eel mare, care in-
m., in largimea sa cea mai naîuni curat geometrice, care cinge biserica toata, deosebeste
mare, luata pe Narthrex. constituesc baza decoraîunei partea superioara de cea infe-
InahVimea, de la suprafata arabe si persane, cum se vede rioara a exteriorulul. Acel briti
curtei si pana la scaunul cru- la cornicea cea mare cu colour! se compune din cine! briur! mai
cei de la turla cea mare, este supra-puse si scobite, la mai mici sau vife, din care unul e
de 31 m. Luata inlauntru, a- multe rozete si la diferite pan;! impodobit cu solzl, alte doua
ceasta inaltime de la pardoseala de la turla cea mare ;
putem cu foi impletite liber, si al pa-
de mozaic pana la cheia bolîi, observa motivele sculptate pe trulea cu colîsori. Din cauza
masoara 25 m., 30 c. Turlele cerdacel (canthar), precum si inaltime! use!, briul se ridica la
cele mici au inaltimea de 19 m. ciubucul eel mare in forma de intrare, formind un cadru drept
Suprafata totala ocupata de fringhie, cart se datoresc unor unghiular.
Biserica este de 756 m. p. artist! mai puîni mesterl in arta, Fafada despre apus are doua
Suprafata parti lor sculptate, asa de complicate! a impletire- desparîtun rectilinil, in care de
zugravite si aurite, da cifra in- lor arabe, de cit aceea can ati o parte si de alta sunt doua
semnata de 68y m. p. lucrat sculpturele, ce se pot ve- ferestre duble cu o incadrate
Parole sculptate, frizele, ciu- dea d'asupra use! de la intrare, bogata ornamentaîune sculptu-
bucele, cornicele, etc., insirate de exemplu, si cite-va rozete. rala. De amindoua parole fie-
unele dupa. altele, ar face o Cadrele sau chenarele com- carel ferestre se afla cite un ca-
lungime de ma! bine de 1 kil. puse din stilpuleê sau ciubuce dru ornamentat, in care este
Se pot numara pe monument mici rotunde, care divid partea sapat cite o inscripîune : Cele
mai mult de 150 motive dife- de jos a corpului bisericei, sub din dreapta intrare! sunt de
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGES 32 CURTEA-DE-ARGES
Neagoe-Voda ?i scrisa in limba tra, in mijlocul careia in axa lanul cilindric) unei cupole, care
veche slavona bisericeasca ; cele absidei, e a?ezat un je^ de pia- se inalâ la 24 de metri de la
din stinga, sunt romine$te; pri- tra (Sintronul) pentru Episcop. pardoseala. Patru coloane sunt
ma de linga. u?a dateaza din Linga firida nordica este fin- in p&rtile laterale, iar doua sunt
timpul Serban-Voda Canta-
lul tina de spalare, care conzista la V. $i doua la E.
cuzino (1682), cea de a doua, dintr'un rezervorifi de bronz au- Narthrexul, care are o dis-
sapata in timpul Regelui Carol rit, din care se scurge printr'un poziîune cu mult mat mare de
I al Rominiei. La mijlocul fa- robinet apa trebuincioasa intr'un cit la toate bisericele, este im-
fadei se afla intrarea bisericei basin de marmora cu conductul partit in patru parpf:
este de marmora, de un carac- destinat a duce apa direct in 1 : Intrarea inaintea coloane-
ter cu totul arab, cu boh:an pamint, dupa cerinêle ritualului. lor, avind la extremitaîle sale
in colorif variate. Intrarea este In mijlocul altarului se afla in stinga si dreapta cele doua
inchisa de o u$a cu doua ca- pristolul sau Sfinta Masa, de turnuletê cu 8 ferestre, inguste
naturi in bronz, lucrata dupa marmora alba de Carrara, in- $i strapunse in tambur; 2 si 3:
un model bizantin cu arabes- crustata cu 4 placi aurite, pe Doua nefe laterale, unde sunt
curi fine. care sunt sapate chipurile celor aêzate mormintele ctitorilor ;
D'asupra u$ei, in timpanul 4 Evangheli^tT. Sfinta Masa este §1 4: Partea centrala coprinsa
circular, este icoana, in mozaic, aêzata sub Ciboriul (cuvucliul) intre colonada drept-unghiulara,
a Maicei-Domnului cu miinele cu 4 stilpT §i cu cupola ajurata care sprijine$te turla mijlocie.
ridicate sus, iar inainte-i sta Dom- ?i susînuta cu 4 arcun. El este Aceasta turla conzista dintr'o
nul Christos. Fundul tabloului de bronz aurit cu ornamente cladire patrata, ce se ridica peste
este in mozaic $i poleit cu aur. sapate sau lucrate din ciocan, coloane $i arcun; d'asupra el,
Corul se compune din doua $i cu incrustaîuni de ochiuri prin mijlocire de triunghiuri bol-
abside tradiîonale la N. $i la de sticla colorate. tite (pedentivT), se inaltâ un
S., unde se afla aêzate stra- Timpla sau catapeteazma se tambur sau un olan cilindric,
nele de bronz in numar de compune dintr'un soclu de marca sprijinitor direct al bohVii.
7
de fie-care parte; iar la E., mora alba, incrustat cu placi Pe cele patru feê ale zidurilor,
absida centrala sau altarui inde cupru aurit $i impodobite d'asupra coloanelor, insa mai
chis prin catapeteazma. In cor cu smalûn ?i cu ochi de sticla, jos de arcurile ce primesc pe-
la dreapta este tronul regal, de cu stilpuôare de onyx la baze dentivii, se afla 8 deschizaturi,
bronz aurit $i cu sticle colorate, §1 capiteluri aurite. D'asupra a caror funcîune pare a n* cu-
ridicat pe doua trepte ; alaturea soclulul sunt cele doua icoane rat decorativa.
scaunul EpiscopuluT de acela§i imparate?ti: a lui Iisus Chris- U$a de marmora, prin care
metal $i ornamentaîi, avind sa- tos ?i a MaiceT-Domnului, lu- intri in cor, a$ezata intre cele
pat pe razamatoare simbolul ce- crate in mozaic de Venecia, $i doua coloane centrale mai de-
lor patru Evangheli^ti. La stinga colonada de onyx cu capitele partate de cit cele-1'alte, este
coruluT este tronul Reginel $i aurite $i zmaltuite. foarte curioasa ; ea are boltân
jeûlunuT demnitar ai Statului, Dupa ce sui cele 12 trepte ?i aminte^te dispoziîunea unor
de aceeaî lucratura Ana. de piatra ale scarii, cu mar- motive aproape identice cu ale
Altarui, cu totul rezervat E- gine sculptata $i aurita pe fund Siriei centrale $i ale Egiptului.
piscopulm $i preofilor, are doua albastru, care conduc la intra- D'asupra acestei uî de mar-
firide laterale sculptate in piatra. rea de marmora $i la u$a de mora se citesc urmatoarele ver-
In cea de N. numita «pros- bronz, intri in biserica ; aci toata suri, pe can marele poet al Ro-
comidie», se prepara Sfintele pardoseala e de mozaic cu di- minilor, V. Alexandri, a corn-
Daruri ?i se pastreaza diferite ferite desemnurl armeano-bizan- pus pentru biserica:

obiecte ale cultuluT, intrebuin- tine. In faâ coloanelor sunt Tu ce te lupti in lume
âte la slujba bisericeasca. In trei trepte, pe care urcindu-le Cu crincena durere,
a doua de la S., inchisa prin ajungi la Narthrex. Tu ce din umbra neagra

Aspiri sa vezi lumina
u?I de bronz «Diaconiconul», Doua-spre-zece coloane de pia-
In ast locas de pace
se pastreaza vermin tele, vasele tra, a caror diametru variaza,
Gasi-vei mingiere :
$i alte lucruri scumpe. In jurul impodobite cu baze $i capitele Altarui pune raze
altaruluT se afla o lavifa de pia- persane, sprijinesc tamburul (o- Pe fruntea ce se inchina.
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGES 33 CURTEA-DE-ARGE$
incadrate frumos in bronz au- « Domnul s'a uitat din cerurif La dreapta use! de la intrare
rit cu sticle colorate. La mijloc, la fiil oamenilor, ca sa vada de se afla portretul M. S. Regelul
d'asupra usei imparatestT, seri- este vre unul care s5-l inêleaga Carol I, in man tie regain, $inind
dica un fel de firida, care inca- si sa-1 caute pre El, si to{I Tau in mina* pergamentul restaura-
dreaza crucificsul, Domnul Chris- aratat pe El»; iar in cupola mij- {iunei Bisericei, coroana de o$el
tos nistignit, avind intr'o parte locie: «Vede{I, vedefl ca Eu sta pe un stilp aurit; la un coif
pe Maica Domnului, iar in cea- sunt Mintuitorul lumeT, lumina al tabloulul sunt armele Au-
1'alta pe Sf. loan. Aceste trei cea adevarata, izvorul viefel, gustel Sale familil. La stinga
chipuri de arama aurita, lucrata Fiiul lul Dumnezeu». In cupola se afla portretul M. S. Reginel
din ciocan au repousse, sau pe din Altar se reprezinta* Maica- Elizabeta, Augusta noastra Su-
un fund de mozaic. Restul ca- Domnulul cu Domnul Christos veranS, inghenuche inaintea Prea
tapetezmeT este in intregime de in braê si cu inscripîunea, «Bu- Curatel Fecioare, absorbita •
in-
bronz aurit impodobit cu pl&ci curS-te cea plina de darurl». tr'o cugetare adinca si cuvioasi,
zmah:uite, cu marmore, cu mo- Cupolele turnuleêlor au : cea inching la picioarele Maicei Min-
zaice si sticle colorate, fund to- de la N. pe Christos Emanuel, tuitorulul harpa alinatoare su-
tul aplicat pe lemn, care in in- cea de la S. pe Sf. Maria. Mai ferinêlor pSmintestl, si pare c&
teriorul Altarului este sculptat insemn&m in altar tablourile zice cu Psalmistul: «Doamne,
si zugravit. Pe timpla, in dosul Coborirea de pe Cruce, Invie- cinstit'am Casa ta si locasul
icoanei Maicei-DomnuluT, se cirea lui Christos, Duminica Mi- cinstireJ Tale». De o parte si
teste vapsit cu negru : «Lua{T, ronosifelor si Duminica Tomei; de alta a portretelor regale, se
minca^T, acesta este trupul meu»; Liturgiha Apostoliceascci,figurile aria la stinga portretul primulul
iar in dosul icoanef lu! Iisus Sfinfilor Athanasie din Alexan- Episcop al Argesulul Iosef I,
Christos: «Beî dintru acesta dria, loan Gura-de-Aur si Gri- iar la dreapta, al P&rintelul
to{T, acesta este singele mieu». gorie Teologul. In Cor : Pa- Episcop Ghenadie II Argesiul,
Usa imparateasca de la mijloc timele Domnului Christos, Li- mal tirziti Mitropolit Primat
are sapat, in faâ la stinga, pe turghia ingereasca, Sf. Maria, CerdScelul din faâ Bisericei
bronz Buna-Vestire,
: la dreapta, Sfintul loan, Nestor, Dumitru, estedestinat in special pentru
vizita Elizabetei la Maica Dom- Gheorghe, Teodor Tiron, iar pe oficiarea botezulul, de unde
nului. pendentivi, ceT 4 Evanghelistl. ii vine si numele de Baptisteri-
Cele doua usi laterale sunt In Pronaos : Archangeltf Mihail um. AsemenI capele alc&tuiau in
de bronz, lucrate ca si restul si Gavril, Intrarea in Biserica construcîunile vechi bizantine
timplel. Aceasta lucrare mareaâ si Nasterea Maicei - Domnului. o parte esenfiala si o podoabS.
de arta s'a facut la Paris si a Ii fine, in Narthrex, portretele Gonzales Clavijo, in discripîu-
reclamat doi ani de lucru. Pu- ctitoricestl si ale altor Domni nea ce face bisericei Sf. Gheorghe
tem zice c£ este unica si far£ Rominl, luate dupa cele vechi: din Constantinopole, zice : « Ina-
pereche. Neagoe Despina cu copiil lor;

si intea usel Bisericei se aAa* un
Picturile din launtrul bisericei Radu de la Afumaji si so{ia sa frumos basin pentru botez, si
sunt toate noua, facute dup£ mo- Roxandra; loan Radu Negru d'asupra sa o cupola susfinutS
delul celor vechi. Ele acopera si Doamna Ana loan Teodosie ; de 8 coloane de marmori alba,
o suprafaâ 2343 m. p. si con- Voevod si loan Mircea-cel-Ba- si acoperita de muite figurl».
\'m 865 figuri, executate in sti- trin, in costum de cavaler me- Baptisteriul de la Arges con-
lul vechiu bizantin. Merita deo- dieval ; loan Vladislav Voevod; zista, dupa cum am v£zut, din-
sebita luare aminte figura Min- Kneazul Lazar si Doamna Mi- tr'o cupola invelita cu plumb,
tuitorului Pantrocrator, din cu- lieu, parintil Doamnel Despina, pe patru coloane de marmora
pola cea mare si mijlocie. El înind in mini o Biserica cu 10 din Constantinopole cu va>gl
cauta spre Vest, {inind mina turle Radu Voevod si Mircea
; vinete, avind capitelurile in stil
dreapta ridicata in semnul bine- Alexandru Voevod si un copil arab, de marmora de Carrara.
cuvintarel, iar in stinga, poarta al sau Vlad Voevod eel Ttnar
; In prejurul cupolel se afla o ga-
o Evanghelie inchisS; este iu- si loan Vintila Voevod; loan lerie de florl scobite in piatra.
conjurat cu o lumina de aur, Petru-Voda" Cercel si fiul s&u Timpanele arcurilor sunt cu scul-
pe care se citesc urm&toarele Marcu Voevod, avind deasupra pturl de un gen deosebit de
cuvinte: pe Christos-Pantrocator. al sculpturilor Bisericei, intrind
68878 Garble Vicfionar Geograiic Vol. 111.
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGES 34 CURfEA-DE-ARGES
si pasar! prin motivele orna- mele Mintuitorului, 4 din si alte spre-zece Evangelii ale Patimelor Dom-
mentaîeif. D'asupra timpanilor, nului si Mintuitorului Nostru lisus Chris-
viaâ Maicel Domnului. Pe pa-
tos, pentru sinta si Dumnezeiasca lîse-
cantarul e incins de un brlu gina verso sunt zugravite 1
rica a Episcopiei CurêT-de-Arges, intru
cu sculpturl in forma de solzi. capete de ingerasi, care se asea- amintirea Prea iubiteT si singurei mele
Cele patr j arcur! de piatra sunt mana cu unit din fericiîf ador- copile Maria, care in Joia Patimelor a
margenite in partea superioara miî ai familiei M. M. L. L. Sunt trecut la viata cea vecinica, si la al ca-
de un ciubuc rotund cu flori trei figurl sus si trei jos in cite

reia capatiiii am auzit citindu-se min-
gietoarele cuvinte ale Domnului.
sculptate si aurite, pe un fund un cadru oval format din ghir-
verde; la timpane fundul e al- lande de flori; iar de o parte Castelul Pelesului
In 27 August (8 Septembrie) 1886.
bastru si ornamentaîunea cu si de alta a paginel cite un
aur. Botyartf se termina cu 1 cadru rectiliniar, eel din stinga Acest nepretuit odor se va
ftori ascuîte de fie-care parte. avind doua figurtcel din dreapta pastra de acum inainte alaturea
Pardoseala de mozaic prezinta trei. Figura de la mijloc in cu icoana vechie, ce prima in-
ornamente bizantine in diverse grupul de sus este chiar dra- temeietoare a sfintului locas de
colon, avind la mijloc cruce, for- gul ingeras al M. M. L. L. zmuls la Arges a daruit-o, si pe care
mats din impletitun incolacite. inca din pruncie, este Princi- icoana vedem pe Maica-Dom-
Odo are §i mobilier. — Tntre pesa Maria in chipul unui co- nuliu tinind in braê corpul Di-
odoarele bisericeT, eel ma! pre- pilas cu faâ Candida. El trage vinului Mintuitor, iar mai jos
stos, si care face admirafiunea cu manusiâ clopotul cele! de pe Doamna Despina a lui Nea-
tutulor, este un manuscript pe a doua Invieri ; coarda clopo- goe Voda înind pe un genunche
pergament conînind cele 12 potului este impletita cu o ra- pe fiui sati Teodosie mort si
EvangheliT, ce se citesc in Joia mura de flori. Urmatoarea in- zice :
mare Saptamina Patimilor, si

in scripîune de jur imprejur for- «Stapina! primeste pe robul
Evangelia InviereJ din Simbata meaza cadrul figure!: tau loan Teodosie Voevod, si
mare. Este scris intreg de M. aseaza-1 in imparaîa Ta».
Maria f 1874, ITTY. Christos a Inviat Evan-
S. Regina Elizabeta pe 50 pa- din mortT. ghelia este ferecata foarte fru-
gini mar! in folio fie-care pa- La stlnga: OTTO Cu moarte mos, dupa desemnele facute de M.
;
f 1862.
gina este incadrata intr'un che- pre moarte calcind.
S. Regina si executate in zmalf.
nar lat de m. La dreapta: Hermann -j-
1877. Si celor
15 c. $i alcatuit Pe ferecatura din fa$a
din morminturi. este in
din motive diferite si combinate mijloc crucea
Cadrul rectiliniar stinga, sus: Ecaterina tripla bizantina,
f
dupa inspirafiunea proprie cind :
1866. al careia fund e albastru pre-
floride munte, rinduite cu gust, Teresa 1883 sarat cu floricele rosii
-f
si galbene.
cind seminfe de paltin, cind Christos A Inviat Din Morti Cu Moarte
Marginele sunt o combinare de
Pre Moarte.
impletiturl de arabescuri si de- arabescuri din ornamentica Cur-
Cadrul rectiliniar dreapta, sus Sofia
:
f
semnurl luate din 'ornamentica {ei-de-Arges un fund de
1869. ; aur
romineasca. Fundul fie-carei pa- Maria f 1882 cu desemnul patrat in coloare
gine este deosebit colorat. Tex- Frantz -j- Cristos.
aiternativ verde si albastru in-
tul e scris cu aur sau cu argint, A Inviat Din MortT cu Moarte Pre Moarte.
chis, al doilea fund in coloare,
Grupul de jos
dupa cum convine mai bine iar desemnul de aur. Pe
La stinga: Maria f 1867 Calcind, Si cea-
tonului coloarei. Fie-care pagina Celor Din Morminturi. Talta parte a ferecaturei se ob-
din cele 50 este un ce in sine La dreapta: Maria f 1863 Calcind, Si serva pe fund verde un desemn
deosebit prin iniîale, prin de- Celor Din Morminturi.
de pe cusaturi naîonale lucrat
corafmni si coloare, destainu- La mijloc: Stefania
f 1850, Viata Da-
in zmal^ ; in mijloc, pe fund de
ruind.
este o intenfiune artistica si
aur cu litere albastru inchis,
bogata imaginaîune a regescu- Cite un fluture se vede la
sunt facsimilate dupa scrisoarea
lul lor autor. Prima pagina poarta cele patru colour! ale cadrulul
autograft a M. S. Reginei, cele
acest titlu : Sfintele Evangelii Principesel Mariei, si la cele
sapte cuvinte de pe cruce ale
din Joea Patimilor. patru colfuri ale paginei. In mij-
Mintuitorului
La mijloc este desemnata loc se citeste, scris cu alb pe
Sfinta Inviere, iar imprejur, fund aurit pe 13 lintf, urma- Parinte ! Iarta-le lor ca nu stiu ce fac !
in
Amin zic îe, astazi impreuna cu mine
cite un frumos cadru de flori- toarea frumoasa ins^ripîune :
vei fi in raiu
cele, se vad 4 scene din Pati- Lucrat-am aceasta carte cu cele doua- Mi-e scte !
Hosted by Google
CURTFA-DE-ARGES 35 CURTEA-DE-ARGE?
Muere, iata fiul tail, fiule, iata mu- mine si despre cuviosia strabu- numeroasa poporime, plecara
ma ta
nilor lor. de la Biserica numita Bolnita
Hi Hi ! Lima savahtani
Dupa
!
terminarea tuturor lu- Episcopiei, in cintece corale

Parinte ! in minele tale incredinêz
duhul meu crarilor de restauraîune, ince- si sunetul clopotelor, ducind

Savirsitu-s'au !
pute inca din anul 1875, si dupa Episcopul Ghenadie sfintul Disc
inzestrarea bisericei cu tot mo- cu sfintele moaste pregatite
La dreapta in coi^, jos, este bilierul, odoarele si vestmintele spre a fi puse a doua-zi in
scris de-acurmezisul in aur peste trebuincioase cultulul ; s'a decis stilpul sintulul Pristol al bi-
margine: «Elisabetha, i886». ziua pentru savirsirea sfinfirel sericei, precum si cu sfintele
Muchea ferecaturil e lucrata din nou a acestei bisericl, in moaste ale sfinfilor Nifon, Ser-
in zale de aur impletit, dupa care incetase a se maif oficia giu, Vach si ale sfintei Ta$i-
modelul vechilor Evanghelil ro- serviciul divin din cauza foculul ana. Aceasta procesiune reli-
minestl. intimplat la anul 1867. gioasa se intilni la poarta bise-

Incheietorile sunt si ele lu- Simbata la 1 1 Octombrie, la ricei Episcopale cu sfintele moas-
crate in zmal£. orele 7 de dimineaâ MM. LL. te ale sfintei mucenice Filotea,
PomelnicuJ sau dipticul Ma- Regele si Regina pornesc din adusa intr'adins de la biserica
nastirel Argesul este scris cu Sinaia, pentru a se indruma pen- Curtea Domneasca din orasul
multa ingrijire si cu frumoase tru Curtea-de- Arges, insoî Curtea-de-Arges. Dupa intrarea
ornamente pe de pergament fiind de mai mulî ministri si aminduror procesiilor in bise-
Doamna Maria G. Sturdza de demnitari al Statului. De la rica, sfintele moaste ale sfintei
la Miclausani, avind in faâ in- Chirila pana la Pitesti garile

si Filotea fura asezate linga strana
semnarea ctitorilor, iar in dos erau impodobite cu verdeaâ si dreapta, iar ale acelor-ratyl sfinî
psalmul lui David cu steaguri tricolore. Peste tot moaste insa,

in stinga; sfintele
«Milueste-ma, Doamne, dupa locul se vedeau portretele Su- pregatite pentru sfinta Masa,
marea mila Ta sidupa mulî- veranilor, inconjurate de cununl se depusera la sfinta prosco-
mea indurarilor Tale» de florT. Mulîme de {arani in midie in Altar.
Mobilierul se compune, din haine de sarbatoare adunafi pe Indata dupa aceasta se in-
doua sfesnice marl cu cite trei la staîi si chiar in drum salu- cepu slujba Vecernie, oficiindu-
luminan, patru sfesnice mici, tara cu caldura si entuziazm pe se de un Arhimandrit.
masa pentru anafora, doua te- Suverani, care de la ferestrele Pe cind se cinta slava de la
trapoade pentru cintarep, stra- vagonuluT muh:umeau tuturor. Stihirl, se vesti sosirea M. M.
nele, tronul RegeluT, al RegineT La staîunele unde trenul Re- L. L. Regelui si Reginel. D-nii
si al Episcopului, policandru, etc. gal se oprea cite-va minute, ET Ministri, Corpul diplomatic, Ar-
SJinfirea bisericei. — Sfinîrea erau asteptaî de Prefecîi ju- hitectul restaurator al monumen-
-bisericei Episcopate de la Cur- deêlor, Primarii comunelor, carl tulul cu ajutorul sau, do! Ge-
tea-de-Arges s'a facut in ziua dupa obiceiu, ofereau piine si nerall, casa civila si militara a
de 12 Octombrie 1886 in pre- sare Suveranilor, apol corpul M. M. L. L., elevil seminarului
zenâ MM. LL. Regelui si Re- precum si un insemnat
didactic, si. o populaîune numeroasa,
gineT, cu o pompa neasemanata numar de domni si doamne intimpinara pe M. M. L. L.
si vrednica de monumentul eel dintre notabilitaîle judejelor. Regele si Regina la poarta ca-
mai stralucit al Regatului Ro- Pe la 4V2 Augustil Suverani tedrala.
miniei. se aflau, inaintea porfilor biseri- Inalt P. S. S. Mitopolit al
Aceastra serbare religioasa cei Episcopale. Moldovel si Sucevel, D. D.

a p'is in miscare mi! de oamenlf, Aci, inca de la orele 2 l
/2 Iosif Naniescu, insoît de tofl
can se grabira a veni din toate dupa ameaza, Episcopul Epar- Inalîl prelaÎ aflaÎ aci, astep-
unghiurile £arel, ca sa vada prea hiel de Arges, Ghenadie, imbra- tau la usa bisericei. M. M. L.
iubijii lor Suverani deschizind cat in man tie si omofor cu epi- L. sarutara Sf. Evanghelie si
iarasi drept-credinciosilor loca- trahil, impreuna cu mai mutyl Crucea prezentate de Episco-
sul Dumnezeesc al lui Neagoe Arhierei, ArhimandriÎ si StareÎ, pul Ghenadie. Corul vocal de
Voevod, din inceputul secolulul cu 12 diaconi si mai mutyl prela Domniâ-Balasa, intona sub
al XV-lea, si sa-1 asculte vor- 0^1, to$I imbracaî in nouale ves- direcfiunea maestrului Barca-
bind despre taria Bisericei Ro- minte sacerdotale si urmaÎ de nescu, imnul regal, pe cind
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGE$ 36 CURTEA-DE-ARGE?
Majest&file Lor intrau in bi- gere military cu torê $i mu- ?oare inaintea ochilor panorama
seric&. M. S. Regele lu& Joe zici, iar pe la orele 9, o mani- cea mai incintatoare. In fund
pe tronul s&u din dreapta; M. festable populara cu muzica $i se ridica, in vestmintu-i de tim-
S. Regina, pe eel din stinga, torê aprinse. puriu ernatic, mareûl Neagul,
iar Inaltul cler stlnd in mijlo- M. S. Regina purta frumosul mo^neag de zapada, care iî
cul bisericef, intona cintarea costum national, alb, cusut cu trage numele de la fericitul
« Luminal lin£», ?i se unn& ser- negru ?i cu fir, care a devenit ctitor al Bisericei de Arge$, de
viciul VecernieJ, care pe la 4
1
/4 costumul regesc al Rominiei la Neagoe-Voda. De o parte se
se termini. ?i obiectul de mindrie al femeei inalâ muntele Papula, de cea-
Dup£ terminarea acestui ser- Romine. Tot in costum natio- l'alta parte, munîi CozieT, iar
viciu, Augu$tii Suveranif obser- nal erau fmbracate toate Doam- in fundui frumoasei vai se ve-
varH cu deam&nuntul interiorul nele prezente, ca $i domni$oa- deati cheile Arge?ului, ce -
$1
Bisericef, admirind simplicitatea rele de onoare ale M. Sale Re- duce pe un pat capricios $i a^-
m&rea$a a planului, frumusefea ginei. ternut cu bolovani, cursul sail
picturelor, strfilucirea timplei ?i Tot in acea zi de SimbatS, torenîal. Calatorul se opre^te

a mobilieruktf, cum §i efectul pe la orele 9
l
/2 seara, la Epis- cu ochii uimiî in conturnele
fericit de lumin& care patrunde copie a inceput serviciul de zarii departate, iar biserica 11
in diferite modurf prin nume- priveghere (Utrenie). In timpul da sa cugete, aducindu-i rasu-
roasele ochiuri $i ferestre cu serviciuluT, in curte se ferbeau nete de reinviere din vremile
geamuri divers colorate. Ma- aromatele sfinîte pentru sfinîre. trecute, rasunete de viaâ din
jest&file Lor ati exprimat in mai Ast-fel se termina ziua de vremea prezenta.
multe rindurl Inaltele Lor mul- 1 1 Octombrie, care prin frumu- Pe la orele 7 V2 dimineaâ,
{umiri d-lui A. Le-Arhitect sefea el $i prin seninatatea ce- armatase inîra in curte, formind
comte, pentru minunata opera rulul, rev&rsase in sufletul tu- un patrulater in jurul bisericei.
datorita numai talentuluif, sta- turor un izvor de placere $i Afara din curte se a$eza de ase-
minêi $i gustului s&u artistic. bucurie, caci le da speranâ ?i menea armata. Grilajul curêi
Dupa aceea, Majest&tile Lor pentru un timp ?i mai frumos era acoperit cu drapele trico-
bine-voirS a examina exteriorul pe a doua zi, ziua cea mare a lore. Un frumos arc de triumf
bisericei, a compara elementele, sfinîrei bisericei. Ziua de Du- se ridica la intrarea despre Cur-
ce au servit la reconstruirea minica, 12 Octombrie, era a$- tea-de-Arge?, iar de la poarta
cerd&ceiului (Cantarulul) ?i a ba- teptata cu nerabdare de to{! pana la uâ bisericei era aster-
lustrade! din prejurul edificiu- aceia, can se grabise a veni nut un covor pentru Majesta-
luf. Pe la orele 5 p. m., Ma- la o serbatoare pioas£ §1 de file Lor.
jest&île Lor plecara in ora$ in vecinica amintire. Lumea se pornise in $iruri
ur&rile intregeif populaîunif, care Toata noaptea, mai* ales in $i neintrerupte despre ora^;, des-
era in$irat£ de la porfile Epis- dimineafa zileT, numarul oaspe- pre muchea dealurilor, $i despre
copiei ?i p&n& la casele Pri- {ilor crescu, can venipf m tra- vaile din preajma SasuluT î a
maruluT, unde se stabilise cu- surT, carl calarl, cei maT muhnf Ia?ului, a Danului î a AlbuluT,
artierul Regal. pe jos, sStenT $i satencele de acoperind toata curtea, intreaga
Aci, dupS. ce se ftcu prezen- prin vaile $i muscelele Argeû- cimpie incunjuratoare $i culmele
tarile cuvenite, seara, la orele luT, DiruboviêT, Muscelului $i din preajma.
7, avu loc un prinz dat de Ma- Rimnicul-Vilcei. La "orele 8, sunetul clopotuluT
jest&Jile Lor, la care luar£ par- Inca din ravSrsatul zorilor lu- dete semnalui de pregatirea
te : Inalt Prea Sfin{itul Mitro- mea c&uta sa ocupe locun in serviciulu! religios. In frumosul
polit al Moldove!, Dnii Mi- intinsa curte din preajma bise- cerdacel sau baptister din faâ
ni$trtf pelnipotenfiari ?i ai J&reT, ricei. bisericei , Vicarul Episcopiei
aflaflf acolo cu aceastS ocaziune, Ziua fagaduia a fi din cele Rimniculul-Noulul- Severin sS-
ma! mulflf demnitari at statulul mai frumoase. Soarele se in^lâ vir?i Sfinîrea apel cea mica.
§i alte multe persoane de dis- plin de c&ldur& $i de lumin^, Pe la orele 8 3 /4, 21 salve de
tincîune, precum $i alte nota- desbrScind cu incetul de haina tunurf anunâra pornirea Ma-
bility ale ora?ulu!. lul mohoritS, munfii cei invSluiî jestaîlor Lor de la cuartierul
Dup& prinz avu loc o retra- in nor, ?i ftcind sS se desft- Regal, $i la orele 9 in sunetul
Hosted by Google
CCRTEA-DE-ARGE? 37 CURTEA-DE-ARGE?
clopotelor, al muzicclor si in a- poi ridicind discul cu sfintele trind in regula se aseza* iar&si
clam&rile mulîmei, Augusti! Su- moaste pe cap, si fiind preces fie-care la locul sau.
veranl, sosira inaintea porî! de preoti si clerici cu sfinta Acum incepu punerea sfinte-
Episcopiei, in trasura de gala a Evanghelie, sfintele chivote, cu lor moaste in stilpul sfintului
curîi Regale, trasa de 4 cai ripide, steaguri si felinare, esi Pristol. Majest&file Lor inconju-
si escortata de Prefectul de afara din biserica, urmat de M. rara in cint&rile obicinuite, tabla
Arges si un escadron de ca- M. L. L. Regele si Regina, de de mar mora destinata a servi de
larasi. persoanele oficiale si de tot po- Sfinta Masa\ asezind ma! intiiu
M.M. L.L. Regele si Regina porul. sfintele moaste cu aromatele de
fura intimpinaÎ la poarta de Procesiunea ocoli biserica de sfinîre.
do! Ministri, doT General!, Ar- trel on in sunctul clopotelor. Intr'uu tub de metal masiv,
hitectul restaurator cu ajutorul La fie-care ocol se facu cite o M. S. Regina depuse Chrisovul
sau, de Comandantul trupelor stare inaintea facade! de la in- pentru restaurajiunea bisericei,
de parada si de alte persoane trare, punindu-se sfintele moaste scrisintreg pe pergament de
de distinctiune. De o parte si pe tetrapod si citindu-se Apos- Augusta sa mtn&, si semnat de
de alta a covorulu! asternut, tolul, Evanghelia de incungiu- dinsa si de M. S. Regele. A-
erau insira^! clerici! imbracaî rare si cite o rugaciune de cest tub, depunindu-se sub pia-
in sfintele odajdii. sfinîre. In tot timpul citirei tra Sfintulu! Pristol, in aroma-
La scara bisericei pe plat- acestora, Augusti! Suveranf, cle- tele de sfinîre, se acoperi cu
forma din faâ, Majestaîle Lor rul, armata si intregul popor o placa de metal.
fura intimpinate de to{! Ministri staii m genunchi si ascultau m Confinutul Chrisovului de
{arii; de Corpul diplomatic de ; adinca tacere cuvintele Mintui- fundaîune :
Inalîi demnitar! a! Statulu! si torulu! si frumuseîle rugaciune!.

«Sfinîtu-s'a acest Dumiiezeesc loca^,
de mai multe persoane nota- Dupa a treia ocolire, P. S. S.
cu hramul Adurmirea-Maicei-DomnulnT,
bile; iar la intrarea in biserica, Episcopul urea treptele bisericei de catre Prea Sfinîtul Episcop de Ar-
de P. S. S. Episcopul eparhiot impreuna cu M. M. L. L. Re- ges Ghenadie, in al 20-lea an al Dom-
cu Crucea sfinta Evanghelie, nireT Regelui Carol fa{a fiind Regele
si gele si Regina, si ciî-va din I,
Carol, Regina Elisabeta si o adunare nu-

de Inalt P. S. S. Mitropolit al inalîi prelaÎ, si zise rugaciunea
meroasa de crestinT din toate parole
Moldovel si de alî Episcopi si intrareT, pe cind usile biserice!
Regatului, intru lauda si marirea lui
Arhimandriti si de un nume- eraCi inchise. Dumnezeu A-Tut-Puternicului, aparatur
ros cler. In nauntru se afla un Arhi- âre'i acesteia».
Dupa ce Majestaîle Lor sa- mandrit cu do! diaconi {inind Cuttca de Arge$, 12 Octombrie, 1886
rutara Crucea si sfinta Evan- chivotele in miini. P. S. S. E- Carol, Elisabeta.

ghelie, intrara in biserica in piscopul Ghenadie pronunâ tro-
cintarile corului. M. S. Regele parul din Psalm! : «Ridica{i boeri Un alt exemplar, pastrat in
fu condus la tronul sau Regal porîle voastre si va ridicaffpor- Altarul bisericeT, poarta pe linga
de catre P. S. S. Episcopul e- \\\e cele vesnice, si va intra semnaturile Majestaîlor Lor, si
parhiot si de casa civila si mi- Imparatul Slave!». pe cele ale Ministrilor {aril, ale
litara, M. S. Regina, de catre «Cine este acesta, Imparatul Mitropolitului Moldove!, a trel
I. P. S. Mitropolit al Moldovel Slave! ?» intreba clericul din na- Episcopi si a altor demnitarl aJ
si de Domnisoarele de onoare. untru. ^rii.
Serviciul sfinîrei se oficia de «Domnul eel tare si puternic, ApoT incepu sp&larea sfintei
P. S. S. Episcopul Ghenadie, Domnul eel tare in razboiu, Mese. P. S. S. Episcopul ofi-
cu 4 ArhiereT, cu 4 Arhiman- Domnul Puterilor: Acesta este ciant, imbracat cu o c&masa de

drip, 12 diaconi, in azistenâ Imparatul Slave! », r&spunse P. atlaz samaniu, bine-cuvinta mai
tutulor preoîlor din eparhia S. Episcop. intiiu prin o rugaciune tainica apa
Argesulu! si a unui numar in- Aceste intrebar! si raspun- calda pentru spalare, cerlnd a-
semnat de preotf, venial de prin suri se repe{ir£ de trei orT, supra ei bine- cuvintarea Ior-
alte eparhil. P. S. S. Episcopul o- dup^ care apo! P. S. Episcop danului. M.M. L.L. Regele si
ficiant inconjurS. ma! intiiu sfinta facu trei cruet cu sfintele moaste Regina, incinsl cu cite un sor{
MasS din Altar de trel or!, in de asupra .usilor, care se des- alb de atlaz, si cu cite un ca-
cintarea troparilor cuvenite ; a- chisera indata. Toata lumea in- lup de sapun in minei, spalara
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGE? 38 CURTEA-DE-ARGES
apoi tabla de marmor& turnln- ta Masa, finind capatul snu- Altarul pune raze
du-Li-se apS. de P. S. S. Epis- Pe fruntea ce se inchina.

ruluT cu care se incinse Sfinta
copul de trei or! ca la botez, Masa* de trei on, in asa chip,
in numele Tat&lui si al Fiului ca semnul Crucei este din toate De asemenea pe bisericile
si al Sfintului Duh. Dup& cea patru parole; iar corul cinta ctitoricesti din tablourile lui
di'ntiiu spalare, Majestaîle Lor, umilul psalm: «Pomeneste Doam- Neagoe-Voda si Despina, Radu
stersera marmora, pe cind se ne pe David*. Dupa stropirea de la Afumaî $i Roxandra, pe
cinta psalmul: «Cft de iubite acestei camasi se aduse poala pereîi N. si S. ai NarthrexuluT,
sunt locasurile Tale Doamne al de stofa, de de asupra, cu An- in fine de asupra intrarei bi-
puterilor». Dupa aceasta urm& timisul. Pe dinsa se aseza* Evan- sericei in Narthrex.
a doua spalare, in amintirea ghelia frumos scrisa cu aur si Dupa terminarea ungerei cu
GolgoteT, spalata cu singele si cu podoabe si iconise de catre Mir, M. M. L. L. Regele si
apa ce cursese din coastele M. S. Regina, si inchinata Sfin- Regina si d. Ministru al Culte-
Mintuitorului. P. S. S. Episco- tului Altar al bisericei; aseme- lor, intrara iarcLsi in Altar, sa-
pul in semnul crucei, turna" a- nea Sfinta Cruce, Chivotul pen- rutara Crucea, Evanghelia si
supra mesei vin atnestecat cu tru pastrarea sfintelor Taine, Sfintul Pristol, mulûmind lui
ap^ de trandafir, dindu-i sfin- cele doua chivote-anaforniê si Dumnezeu pentru varsarea ne-
$enie si buna mireazma* ; cu a- cele doua sfesnice. Cind ast-fel intrerupta a harului Sau, iar
cest liquid amestecat se stropi Sfinta Masii era complect im- P. S. S. Episcopul adresa cu
si antimisul la cintarea psalmu- br&cata cu toate podoabele el, glas tare ruga aceasta : «Ne ru-
luT al 50-lea: «Stropi{i-m&-vei se cinta psalmul : «Domnul s'a gam Tie, stapine mult milos-
cu isop si ma voiu curaî». imparaît, intru podoaba s'a tive, umple de marire, de sfin-
Dupa aceasta Majestaîle Lor, imbracat»; urma cadirea Sfintei ênie si de dar jertvelnicul a-
cu cite un burete in mina, pre- Mese si a Jertfelnicului cu tot cesta; ca sa prefaca jertfele
cum si d. Ministru al Cultelor Altarul, cintindu-se psalmul :

acele fara de singe, ce se aduc
si clericii ofician^f, stersera bine «Judeca-ma Doamne, fiind-ca eu Tie intr'insul, in prea curatui
Sfinta masa, si P. S. S. Epis- am umblat prin blindeêa mea, Trup si cinstit Singele marelui
copul incepu a o unge cu Sfln- si in Domnul sperind, nu voiu Dumnezeu si Mintuitorului nos-
tul Mir. Intiiu a inchipuit trei slabi». tru Iisus Christos, a unuia nas-
cruel de asupra Mesei, desem- Cu aceasta, terminindu-se sfin- cut Plul Tau, spre mintuirea a
nind locurile unde trebue sa tirea Pristolului, se facu unge- tot poporului ?i a nevredniciei
stea in timpul Sfintei Liturghii rea sfintei biserici cu sfintul $i noastre».
Evanghelia, Discul si Paharul; marele Mir, M. M. L. L. Re- Majestatile Lor se retrasera
dupa aceea, cite treicrucTpe fie gele si Regina, d. Ministru al din Altar, la tronurile Lor regale.
care col{ al mesei, ca ea s&fie Cultelor si P. S. S. Episcopul Se facu apoi polihroniul pen-
sfin$ita" pretutindene, in fine trei Ghenadie, cu cite o nuea aco- tru Majestatile Lor, de catre
cruel pe Antimis. La aceasta perita in virf cu bumbac muiat P. S. Episcopul eparhiot, care
diaconul intipSrind insemnatatea in sfintul Mir in cele patru zise : «Prea InaltuluT ?i de Chris-
ritulul ce se oficia, la fie-care parî ale bisericei: In centrul tos iubitorului RegeluT nostru
semn de cruce, atragea baga- apsidei Altarului de asupra Sf. Carol I si de Christos
iubitoarei
rea de seama prin cuvintele: Proscomodii ?i a Diaconiconu- Reginei Elizabeta, da-Le Doam-
«S& lu£m aminte», iar ierarhul ne, zile bune, viata pacinica,
luf, in cele doua apside ale
scopul sanatate, mintuire, si intru toate
inchipuind sfinîreT si corului, de asupra useT de la
exprimind entuziazmul ungerei buna sporire, iar asupra vraj-
intrarea din Narthrex in cor,
exclama «AAiluia». mare- ma?ilor biruinâ, si-I pazeste
spirituale, :
unde se citesc versurile
Corul cinta: «Ce este mat bun, intru mulî ant».
lui nostru poet Alexandri
sau ce este maT frumos de Dupa aceea P. S. Episcopul
cit sa tr&iasc& frazil impreuna». Tu, ce ce te lupî in lume oficia Sfinta Liturghie cu 4
Cu crincena durere, Arhierei 2 Arhimandrun im-
P. S. S. Episcopul a stropit si
Tu, ce din umbra neagra
asemenea cajmasa de pinz£ alba Aspiri sa vezi lumina;
braca^T m sfintele odajdii. Ser-
si legate cu snururl prin pre- viciul {inu aproape trei ore in

In ast locas de pace
jur, cu care se imbr&case Sfin- Gasi-vei mingiere solemnitatea cea mat mare. Era
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGES 39 CURTEA-DE-ARGE?
prima Liturghie f&cuta dupa M. S. Regele, pnu un fru- d'inaintea Suveranilor. Apol, in
sfintirea din nou a bisericel, si mos si bine simpt discurs, aclamapunea entuziasta a po-
stralucirea decoruluT, luminele si sfirsi zicind din adincul ini- porimel, Majestaple Lor intrara
zecilor de candelabre si can- mei Sale: «Traiasca Rominia», in salonul Seminarulul, unde un
dele , razele soarelui straba- pe cind mina sa dreapta se ri- dejun astepta peste 200 de per-
tind prin ochiurile si ferestrele dica spre cer, ca sa implore soane: Corpul diplomatic, Mi-
cu giamurl in variate colon; nemarginita bunatate a Dum- nistry, Clerul si din notabilita-
corul minunat ale caruia cin- nezeuiui celui Sfint, care a o- ple venite la serbare.
tan induiosate rasunau armonic crotit mult incercatul de soarta La acest dejun se ridicara cite-
prin cele patru bolti ale tur- neam Rominesc si a fost pu- va toaste. Cit pnu dejunul Re-
nurilor, religiozitatea cu care rurea ingrijitor si milosirdnic gal, mese intinse sub umbrare
care Suveranii si poporul Lor pazitor. ospatara in curtea Seminarulul
ascultau serviciul Dumnezeesc, Aceasta cuvintare, miscind mat multe mil de locuitori, carl
si fierbinteala cu care inalâti pana la lacrami tot poporul, a intinsera mat pe urm& hore si
rugackmi catre eel A-Tot-Pu- fost dese-on intrerupta cu stri- jocuri naponale.
ternic, totul umplea sufletul de gan de ura indelung-prelungite, Indata dupa dejun M. M. L.
o tainica admirare si adinca scoase din piepturile miilor de L. Regele si Regina, insopp
pietate. oamenii adunap. de top invitaîi, intrara iarasl
Dupa terminarea SfinteT Li- Dupa cuvintarea M. S. Re- in biserica, ca s& admire fru-
turghii, P. S. S. Episcopul de gelui si dupa cintarea imnuluT, musetea interioruiul si s& sem-
Arges Ghenadie, imbracat in ver- raspunse Ministrul Cultelor in neze albumul infiinât pentru
min tele cele noua sacerdotale, cite-va cuvinte elocinte si bine vizitatorii monumentului. Apoi
cu mitra de aur si pietre scumpe simpte. MajestSîle Lor se reintoarsera
pe cap, si cu cirja in mina, Dupa aceea poetul iubit al in oras in aceeasl ordine urmata
esind din Sfintul Altar si oprin- geniuluT romin, acel care a scos la sosire, cortegiul Regal merglnd
du-se intre sfesnicele cele marl din uitarea atitor mi! de am la pas in aclamarile mulîmei.
imparatesti in fa{a Suveranilor cintecul poporan, arhivul in care Majestaîle Lor vizitara" si Bi-
si a poporuluT, rosti o frumoasa o naîune isi depune trofeele serica DomneascS a lui Negru-
si pioasa cuvintare. eroilor sal, floarea simprilor ei, VodS din oras, unica, poate,
Dupa aceea tot clerul si tot eel care a fixat eel di'ntaiu mi- cladire bisericeasca mai veche
poporul esira din biserica, ra- nunata si tinguioasa legenda in ârS, care a urmat in planul
manind in capul sc&rei numai a Mesterului Manole, V. Ale- s&u stilul curat bizantin.
M. M. L. L. Regele si Regina, xandri, citi oda sa la sfintirea Dup5 biserica, Suveranii vi-
pentru ca sa fie de toî vazuî Curê! -de -Arges, in. urarile tu- zitara scolile, bine-voind a
si de top ascultap. turor si admirapunea Suverani- distribui elevilor tablourl cu is-
Pe cele 12 trepte ale scare! lor nostri. toriculsi vederea Episcopiel de
erau insirap: In dreapta M. S. Mai trebue sa observam ca Arges si cu portretele ctitorilor

RegeluT, Episcopul si Arhiereii in tot timpul rostirei discursu- Neagoe-Vod& si Despina.
oficianp; in stinga M. S. Re- rilor si a poeziel un usurel zan- La orele 7 seara, avur& loc
ginei, I. P. S. S. Mitropolit al ganit de clopoêl eolieni se dou£ prinzuri, unul la cuartierul
Moldovei si P. P. S. S. Epis- auzea din cind in cind. Erau Regal si altul la Seminar.
copi aT DunareT-de-Jos si Bu- clopoêii din ciocurile celor 48 La ambele prinzuri s'au {inut
zaului cu alp clerici. In fata, de porumbe! ai lui Neagoe-Voda mai multe toaste, la care au luat
pe plat-forma, erati Ministril \a- ce stau infipp m piatra pe dis- parte Ministril {aril, Ministrif
ril, Corpul diplomatic, Inaltii curile ornate de d'asupra fru- plenipotenîarl, mai mulÎ dem-
demnitari ai statuiuT, Oficerii mosului briu, care incinge bi- nitari ai ^ril, Episcopil, I. P.
superiori, persoanele oficiale si serica in toata a ei intregime. S. S. Mitropolitul Moldovei si
clerul, iar jos in curte, mulpmea Dupa terminarea cuvintarilor, alte notabilitaflf ale orasulul.
adunata. se intona din nou imnul Regal. Dupa terminarea acestul os-
La aparipunea Suveranilor in- M. S. Regele trecu in revista p&$, toate persoanele ce luase
cepu sa clnte imnul Regal si trupele de parada, care defilara parte, mersera la cuartierul
tot poporul se descoperi. in cea mai buna ordinc pe Regal.
Hosted by Google
CURTEA-DE-ARGES 40 CURTEANA
La orele 9 seara, avu loc o acoperita cu o poala de stofa Sfintirea Cur£e!-de-Arges a

manifestable cu tor{e si muzica. cu fir, si cele trebuincioase fost o serbare complecta din
Mutyimea de popor adunata di- pentru sfinîrea ape!. toate punctele de vedere.
naintea ferestrelor, unde se afla Dupa ce se oficia sfinîrea Simîmintele religioase, poe-
Majestaîle Lor, striga in nenuma- apei, Majestaîle Lor se cobo- tice si artistice se gaseau puse
rate rindurf : Sa traiasca Regele rira la locul sapat pentru pu- toate in miscare, pentru a fi iar
Carol I si Regina Elizabeta! nerea temelie!, fiind incinsi cu toate pe deplin satisfacute. To^T,
Augustii Suverani se aratara cite un sor{ de atlaz alb si avind de la mic pana la mare, carl
de mai multe on la ferestre, in miin! cite o mistrie de argint au luat parte la aceasta ser-
ca sa-si exprime inaltele lor cu inscripîun! pe dinsele. bare, ati fost patrunsi de fericire.
muhiumiri. Tubul in care se afla planul

Pe un deal din fa$a palatului si documentul pentru punerea Curtea-de-Jos, trup de mo§ie y
se trase focurf de artificie. temeliel, ca si mat multe mo- nelocuit, pendinte de com. Fra-
La 10 ore noaptea Maj esta- nede naîonale, fu asezat de Su- sinetul, pi. Glavaciocul, judetul
te Lor se retrasera in apar- verani in locul pregatit pentru Vlasca, proprietatea d-lui N.
tamentele Lor, iar orasul rein- temelie. Peste el se puse o placa Iuga. Are o suprafata de 429
tra in linistea-i obicinuita, dupa, de metal, care se zidi si tencui hect.
o zi atit de frumoasa si plina de Majestajile Lor, de I. P. S.
de amintirile cele mai scumpe Mitropolit al MoldoveT, de P.P. Curtea-de-Sus, trup de mope si
inimeT si sufletuluif. S.S. EpiscopT al Argesulu! si cdtun, pendinte de com. Frasine-

A treia-zi LunT, fiind asepune Buzaului si de d. Ministru al tul, pi. Glavaciocul, jud. Vlasca,
temelia Palatului episcopal, s'a Cultelor, in sunetul clopotelor proprietate a biserice! Sf. Ni-
oficiat mai intiiu in biserica, la si al muzicei ce intona imnul colae din Prunt.
orele 7 de diminea{a, Sf.Liturghie national. Are o suprafata de 420 hect.
pentru ctitorii vechi si noT ai bise- Documentul de fondaîune s'a
ricei, de catre Arhiman- P. S. S. scris de Insasi M. S. Regina Curteana, cdtun, al comunei Bar-
dritul Hariton, azistat de 4 preo(T si are conînutul urmator : batesti, pi. Gilortul, jud. Gorj,
si 2 diaconT, in prezenja d-lui «In nuroele Tatalui si al FiuluT si
la S. comune! Comanesti, situat
Ministru D. Sturdza si a unui al sfintulu! Duh. pe deal si la o departare cam
numeros public. Dupa termi- Eii, Carol I, Regele RominieT, am asezat la 10 kil. de cat. de resedinâ,
aceasta temelie a Palatulut Episcopal de
narea Sf. Liturghii, panachida ceia-ce face ca administrafia
Arges, a doua zi dupa sfintirea din nou
s'a slujit de P. S. S. Episco- acestui catun sa se faca cu a-
a DumnezeestiT biserici a acestet Epis-
pul Ghenadie, care a mers la nevointa.
copiT, in 13 Octombrie 1886; spre po-
cele trei morminte ctitoresti din me nirea Mea si a prea iubitei Mele sotii Are o suprafata cam de 360
Narthrex si a citit moliftele de Elisaveta Regina, precum si a tntregului hect., dintre carl 38 hect. ara-
popor al RegatuluT Romin».
dezlegare in sunetul clopotelor bile, 4 hect. vie, 7 hect. prunet
si pomenin.
in cintarea veciniceT Dupa terminarea ceremoniei, si 3 1 1 hect. padure, tufaris si
La orele 9 dimineaja, M. M. Majestaîle Lor se intoarsera la ripe.

L. L. Regele si Regina venira cartierul Regal. Aci exprimara Pammtul e puîn fertil.
in trasura Regala, trasa. de 4 d-luT Primar Sterescu si d-nei Are o populate de 136 fa-
cai si escortata de prefectul de Sterescu Inalta Lor satisfacjiune miliT, cu 609 suflete, din can
Arges si de un escadron de pentru primirea calduroasa ce 109 contribuabilT. Locuitorii
calarasi. Li s'a facut de catre populaîu- sunt mosnenl si se ocupa cu
P. S. S. Episcopul Ghenadie, nea Argesului, si la orele 10 agricultura si cresterea vitelor
inconjurat de clerul oficiant, suindu-Se in o alta trasura desparte din oameni sunt invoipf
precum si de to$i Inalîi Prelap, chisa, trasa de 8 cai, parasira pe proprietatea din com. Pi-
intimpinara pe Suverani in cur- Curtea-de-Arges, in aclamaîu- riul-Boia. Ei poseda 1 5 plugurT, :
tea biserice! si se indreptara cu nea intrege! populaîunT, care-I 43 care cu boT, 12 stupT, 169
tofii spre locul unde avea sa insoî pana. la bariera. vite marif cornute, 230 oT, 82
se pun5 temeliele noua! con- Majestaîle Lor in tot drumul capre, 135 rimatori si 20 cai.
strucîunl. pana la Sinaia au fost viu acla- Are o biserica deservita de

Aci se afla preparata o masa mate ca si la venire. preotul din com. ficleni.
Hosted by Google
CURTEANCA 41 CURTI?OARA
In catun sunt : 2 puûrl si 8 de la S. si V. de orasul Boto- pulate de 83 familif, sad 321

izvoare acoperite. sani, cu care este in vecinatate. suflete.
Se compune din satele: Baisa, Aicif eresedinfa com. Curtesti.

Curteanca sau Linia-din-Deal, Balta-xArsS, Baiceni, Botosanca, Are 1 biserici, deservita de 1
sat, cu 29 familiT, jud. Arges, Curtesti, Manolesti, Manastirea- preot si 1 cintare{. Este zidita
pi. Cotmeana ; face parte din Agafton, Manastirea-Doamnel, la 1889 de d-na Natalia Bo-
com. rur. Gaujani. Raiul, Stancesti si Or&seni. Are ian, chiar pe mormintul sofu-
o suprafaâ de 6193 hect. si o luT sau Theodor Boian. Este
Curtenescul, lac, in jud. Talo- populate de 1054 familif, sau o scoala mixta, condusa de 1
mi$a, pi. Borcea, com. Jegalia. 3671 suflete. invafator platit de stat si fre-
Teritoriul comunei este de- caentata de 16 baefl

si 14 fete ;
Curteni, com. rur. in jud. Falciu, luros, de natura argilos, negru o moara de apa pe piriui Dro-
pi. Crasna, in partea de V., siori galben ; intinderea locurilor slenca.
tuate pe o vale ce inclinaspre cultivate e de 3600 hect. Vite sunt: 94 boi si vaci, 9
N.-V., intre comunele: Creêsti Parte din teritoriul comunei cai si 11 rimatori.
la E., Vine$esti la V., Oltenesti e acoperit cu padurl. Aproape de bariera orasulul
la S. si Siscani la S.-E. Numarul vitelor e de 3384 Botosani, se afla casele de vara
Este formats din treT sate : 1420 boi si vaci, 128 caT, 14 14 a d-nel Natalia Boian, unde se
Baianesti, Budesti si Curteni. 01, 422 porci. Locuitorii poseda afla gradinl frumoase si niste
Are o populate de 242 familif, 557 stupi cu albine. izvoare si havuzurl, unde se fac
sau 985 suflete, din carl 210 Are 2 mori de apa si 1 bai in timpul verei.
contribuabili. moara, situata la Raiul, care fa-
Are o scoala; 2 biseridf de- brica faina de griu de buna ca Curtiôara, com. rur., in partea
servite de 2 preoî si 4 das- litate chiar pentru export. de N. a plasei Ocolul, judeful
calT. In toata comuna sunt 18 co- Gorj, situata parte pe loc ses,
Vite man cornute sunt 895, mercianpf 57 meseriasi carl
si iar parte pe deal, la S. com.
cai 81, 01 221 si porci 291. se ocupa cu mici meserii, ca Cartiul si Ciineni. E formata din
ciubot&ria, stoleria, etc. Comuna 3 catune : Curtisoara, Iezureni
Curteni, sat, in com. Curteni, pi. e strabatut& de soseaua natio- si Turcinesti. Aceasta comu-
Crasna, jud. Falciu, situat pe nals Botosani-Hirl&u in partea na, sl-ar fi luat, se zice, nu-
valea dintre dealurile : Chiliile, de E., iar in partea de S. de mirea de la o mica curte dom-
Calugariâ si Beldimanui. soseaua Botosani - Falticeni, si neasca ce a fost asezata aci in
Locuitorii sunt mosneni sau in cea de V. de soseaua Boto- vechime si din ale caret cladirl
razesi, si se ocupa cu agricul- sani-Burdujeni. se maT vad inca si asta-zL
tura, cultura viilor si a livezilor Budgetul comunei are la ve- Are o suprafaâ de 2153
si cu carausia. niturl 6905 lei, 47 banl si la hect., din care 1 000 hect. ara-
Aici este resedinâ comunei. cheltueli 6956 lei. bile, 680 finefe, 4 hect vie,
Are o scoala, lnfiinâta in anul Sunt 7 biserici* si 1 paraclis, 293 hect. padure, 150 hectare
1885, frecuentata de 33 elevi deservite de 8 preof!, 1 diacon si izlaz si 26 hect. vatra satulul.
o biserica, deservita de [ preot 9 cintareî. Se mai inseamna ma- Pamintul e productiv in tot
si 2 cintareî, facuta la 1827 de nastirea Agafton, cu I24caluga- felul de cereale, iar dealurile
obstea razesilor. Sunt 4 scoll mixte, con-
rife. sunt acoperite cu vil si diferip
duse de 4 inva^tori, 2 pla- — pom! roditori.
Curteni, ses, in partea de N.- tip de stat si 2 de judef, — Locuitorii sunt parte mos-
V. a comunei Curteni, plasa si frecuentate de 107 baep si nen!, parte lmproprietari^r, si
Crasna, jud. Falciu, pe o su- 16 fete. NumSrui copiilor ajunsl se ocupa cu agricultura $i cres-
prafaâ cam de 15 hect., in in etate de scoala e de 296. terea vitelor.

mijlocul careia se afla o balta. Are o populate de 217 fa-
Curtesti, sat, in com. Curtesti, milif,sau 997 suflete. Sunt 180

Curte§ti, com. rur., in partea de in partea de S.-V. a orasuluf contribuabilf Locuitoril^poseda
.
V. si S.-V. a plasef Tirgul, jud. si jud. Botosani, cu o supra- 50 plugurl, 92 care cu boi, 738
Botosani. Se intinde pe dealurile fafa de 885 hect. si cu o po- vite marl cornute, 50 caf, 330
6S878. ifarele Dictionar Geograftc. Vol. 111.
Hosted by Google
CURT1S0ARA 42 CURU-BAIR
of, 71 capre, 362 rim&tori. Sunt Oitul-d.-j., cu o populate de detul Constanta, plasa Silistra-
60 stupi cu albine. 738 locuiton. Are o biserica, Noua, pe teritoriui com. rur.
Venitul com. este de 10 16 fondata la anul 1883. Hazarlic, si anume pe acela al

lei, iar cheltuelile de 1000 lei. In acest sat se gasesc sub catunului Cherim-Cuiusu, si pe
Apele ce uda aceasta com. pamint ziduri in forma de curte acela al comunei Cuzgun si in
sunt : Jiul, care desparte catu- cu mal muite despartituri si co- special pe teritoriui catunului
nul Turcinesti de Curtisoara tituii si atit de marl ca poate Urluia. Se desface din dealul
si Iezureni; piriul Iazul, care sa incapa in ea, zic locuitorii, Mulcer-Acceuci, se intinde spre
da scurgere apelor lacului Hu- 4 vacaril (2600 vaci). N., avind o direcîune generala,
mele si se varsa in Jiu pe par- Tot aci e o piatra inalta ca de de la S.-E. spre N.-E., brazdind
tea stinga. Trecerea peste a- im.25, cu 4 fete late ca de partea estica a plasei. Se ridica
ceste ape se face prin trei po- O. m.25 si O. m.35, cu inscrip- pana la o inaltime de 184 m.
durl : 2 peste Jiu si 1 peste Iaz. {iune veche. Se presupune ca cu virful Imail-Iuc. Se intinde
In aceasta com., comunicaîa acele ziduri ar fi fost curti, de printre valea Urluia si adiacenta
se face prin soseaua naîonala unde si numirea satuiui de Cur- sa Cuiu-Culac. Prin inalîmea
T.-Jiul-Pietrosani, prin soselele tisoara. sa domina aceste vat, sateie
comunale, atit in catunul Tur- Prin pamint se mat gasesc Urluia si Cherim-Cuiusu, asezate
cinesti, cit si in Curtisoara; cea multe oase de oamenT, chiar la poalele sale orientaie, si dru-
din Turcinesti o pune in lega- gramada. murile comunale ce le uneste.
tura cu comuna Cartiul, spre Este acoperit numai cu fineê
Buliga, iar cea din Curtisoara Curtisoara, catun, al com. Stir- si pasunT, iar pe la poale cu
cu Ciineni. beiu, jud. Romanaî, pi. Oltul- prea putine semanatun.
In comuna sunt 3 puûri si d.-s., situat in valea Dobretul,
11 fintini. la 20 kil. spre N. de Bals, pe Curu-Bair, deal, in jud. Con-
Sunt 4 biserici, din care 2 un teren de o altitudine de 20 stanta, plasile Silistra-Noua si
2 de zid si 2de lemn. Una din m. Are 300 locuiton, formind Mangalia, pe teritoriui comune-
cele de zid e fondata la anul 80 familii. lor ruraleBairam-Dede (Silistra-
1853 sunt deservite de 2 preoî,
; Are o biserica, cu hramul Noua) Cara-Omer (pi. Man-
si
2 cinteireî si 2 paracliserf. Sfinîi Voevozi fondata in 1765 galia). Se desface din dealul
si acum deservita de 1 preot Bairam-Dede se intinde spre ;
Curtisoara, catun, al comunei si 2 cintarep. Azi un sat ne-

e S., avind o direcîe generala
Curtisoara, situat la E. cat. insemnat, dar in vechime fu un de la S.-V. spre S.-E. printre
de resedinâ Turcinesti, pe loc scaun domnesc. vaile Afighinea si Sarapcea sau
ses, jud. Gorj, pi. Ocolui. Calfa, brazdind partea sud-es-
Are o suprafaâ cam de 1000 Curti§oara, deal, linga satul cu tica a plasei Silistra-Noua si
hect., din can 400 hect. ara- acelasi nume, pi. Olteûl-Oltui- cea nord-vestica a plasei Man-
bile, 300 hect. fineafa, 91 hect. d.-s., jud. Romanaî. galia. Are o inaltime de 168 m.,
izlaz, 200 hect. padure, si 9 dominind vaile de mal sus, sa-
hect. vatra satuiui. Curjei (Dealul-), dimbusor, in teie Calfa, Sarapcea si drumu-
Are o populate de 70 fam., Ciumulesti, jud. Suceava. rile comunale ce ie uneste si
cu 300 sufl., din car? 56 con- carl ii intretae muchea in dife-

tribuabill. Curjel (Piriul-), pirin, izvoreste rite directum. Este acoperit cu
Locuitortf posed& 20 pluguri, din Dealul-Pietranel, com. De- intinse p£sunf, fineê si bogate
36 care cu bo!, 518 vite marl leni, pi. Cosula, jud. Botosani. seman&turl.
cornute, 33 cai, 100 of, 275 Curge prin partea de N.-E. a
rimatori, 21 caprc, 50 stupi cu satuiui Deleni, pe o coasta Curu-Bair, virf de deal, in jud.
albine. foarte inciinata. Se uneste cu Tulcea, pi. Babadag, com. Ali-
Are o biserici, deservita de piriul Doamnei si formeaza piriul bei-Chioi (cat. Accadin). Este
I preot si I cintaref. Josenilor, care se varsa in iazul unul din piscurile cele mal man
Gurgueta, la N.-E. de Deleni. ale deaiului Carcaman-Bair. Este
Curtisoara, sat, face parte din situat la partea vestica a plasei
com. run Tesluiul, jud. Olt, pi. Curu-Alceac-Bair, deal, in ju- si cea estica a com. Are o in-
Hosted by Google
CURU-CANAKA 43 CUKUDGEA
n5lîme de 242 m. Este punct cea, pi. Istrului,pe teritoriul aproape numal cu cresterea vi-
trigonometric de ordinul al 3-lea, com. rur. Tocsof (si anume telor. Locuitoril sal sunt in mare
dominind asupra satelor Acca- pe al catunului sau Rimnicul- parte RominI si Bulgarl; sunt si
din si Alibei-Chioi, asezate la d.-s.). Izvoreste din Dealul-de- prea puînl Turd. Casele ase-
poalele sale. Este acoperit cu Piatra. Se indreapta. spre S., zate reguiat si formind uli^f
padun. avind o direcîune de la N.-E. drepte, sunt marl, curate si
la S.-V., br&zdind partea cen- frumoase; sunt dispuse in asa

Curu-Canara, vale, in judeûl trala. a plasei si nord-vestica a mod ca dau satului o forma
Constanta, pi. Silistra-Noua. Se comunel. Se varsa in piriul Rim- alungir& de la N. la S. Roseau
desface din poalele s ld-estice nicul-Dere, in dreptul satului judeteana Ostrov-Medjidia trece
ale dealului Belezlichi-Sirti ; taie Rimnicul-d.-s. prin partea nordica a satului.
hotarul judeûlui Constanta spre Un drum comunal pleaca spre

Bulgaria, puîn mai jos de pi- Curu-Dere, piriu, in jud. Tul- S. la Ghiuvegea.
chetul No. 8 ; intra in jude( si cea, pi. Istrului, pe teritoriul
mergind spre N., intr'o direc- com. Casimcea, (si anume al ca- Curu-Orman, padure mare si
îune generala de la S.-V. spre tunelor sale Ceaus-Chioi si Ali- frumoasa, jud. Constanta, pi.
N.-E., printre dealurile Belezliki- Fachi). Izvoreste din prelungi- Silistra-Noua, pe teritoriul com.
Sirti si Hagi-Durac-Sirti, braz- rile sudice ale dealului Curu- rur. Beilicul, si anume pe acela
dind partea vestica a plasei si Bair ; se indreapta spre S., a- al cat. sau Curu-Orman, de la
facind hotarul intre comunele vind o direcîune generala de care si-a luat si numele. Este
Almaliu si Ese-Chioi, se varsa la N.-V. spre S.-E. ; brazdeaza situata in partea centrala a pla-
in iezerul Girlifa in partea sud- partea vestica a comunel si a sei si cea de V. a com., pe pan-
vestica. Mahrile sale sunt pe plasei ; curge pe la poalele mo- tele dealului Curu-Orman, la E.
alocurea pietroase si acoperite vilel Rosculeûl si, dupa un curs de balta Iort-Mac. Are 220 hect.
cu padun. Primeste pe dreapta de 3 kil., pe cimpie intinsa, intindere si e compusa din fagl
valea Hamazli-Ceair. se arunca in piriul Suflarul (sau mai cu seama.
Casimcea), pe partea dreapta,
Curu-Culac, vale, in jud. Con- la egala distanâ de satele Ca- Curu-Tepe, virf de deal, in jud.
stanta, pi. Medjidia, pe terito- simcea si Pe valea
Ali-Fachi. Constanta, pi. Constanta, pe te-
riulcomunel rurale Enige, si lul merge drumul comunal Ca- ritoriul com. rur. Techir-Ghiol,
anume pe acela al catunelor simcea-Calfa, spre judeûl Con- si anume pe acela al cStunulu!
Moleiora si Arabagi. Se desface stanta. sau Agigea. Este virf al dea-
din dealul Adam - Clisi - TarifT- lului Agigea, situat la x
fa kil.
Bair, sub numele de valea Eni- Curu-Orman, sat, in jud. Con de satul Agigea, care este do-
ge-Alceac. Se indreapta spre stanza, pi. Silistra-Noua, cat. minat de dinsul. Are 35 m.
N., intr'o direcîune generala comunel Caranlic, situat in par- inalîme si de pe el avem o fru-
de la S.-E. spre N.-V., printre tea centrala a plasei si cea ves- moasa priveiiste asupra Marii,
dealurile Giatrai-Bair si Iusu- tica a comunel, la 6 kil. spre care nu e departe de el, asu-
Funar-Bair, brazdind partea su- V. de catunul de resedinâ, Ca- pra balêl Agigea, v&el si sa-
dica a plasei si cea nordica a ranlic. Este asezat in valea Cis- tului Agigea.
comunel. Dupa. un drum de 10 la-Punar, fund inchis la S.-E.
kil. se deschide in valea Ghior- de catre dealul Mezarlic-Bair, cu Curudgea sau Corugea, sat, in
durugi-Orman, pe stinga, in faâ virfui sau Curu Orman Tepe, - - jud. Constanta, cat. com. Calfa,
ruinelor satului Ghiol - Basa. care are 142 m. inalîme, iar la situat in partea estica a plasei
Malurile sale sunt inalte si pe V. de catre padurea Daun-Chioi- si cea sud-estica a com., la 9
alocurea padun.
acoperite cu Orman, cu Daun-movila sa kil. spre S. de cat. de resedinâ
Printr'insa merge drumul comu- Chioi, care are 141 m. Supra Calfa. Este asezat pe valea Ma-
nal Enige-Rasova. E taiata de fa$a sa este de 820 hect, din- hometcea, pe malul sting al pi-
valea jude{ean& ce vine de la tre care 14 hect. sunt ocupate riulul Mahometcea, fund inchis
Ostrov prin Cuzgun la Medjidia. de vatra satului de gradinl. si la N.-V. de dealul Turbencea-
Populaîunea sa este de 21 fa- Bair, cu virfui sau Hasi-Taslic,
Curu-Dere, ptnu, in jud. Tul- milil, cu 95 suflete, ocupindu-se la S.-E, de dealul Dulgherul si
Hosted by Google
CURUENI-DE-JOS 44 CUSTURA
la Est de
dealul Turbencea. Apa izvorulul e limpede, in- spre E. de manSstirea Cheia,
Este dominat de movila Tur- colora\ cu un miros puîn pro- si impreuna formeaza piriul Tim-
bencea, care are 252 metril si nunât de hidrogen sulfurat; pa, care se varsa' in riul Telea-
3
care este la i /4 spre S.-E. de prezintS. un gust s&rat si prin jenul, pe malul sting, in raionul
sat. Suprafafa sa este de 2687 evaporare lasa un depozit de com. M&neciul-Ungureni, din pi.
hect. dintre care 17 hect. sunt sare. Teleajenul.

ocupate numai de vatra satu- Pana" in anul 1889, izvorul a
lui si gr&dini. Populaîunea sa, fost astupat si interzis publicu- Curul-Ro§u (Muntele-), mosie
compusi mal mult din Bul- lui, de si a fost cunoscuta si a statului, jud. Prahova, piasa
garl si din Turd, este de 105 intrebuinâtS apa sa. Tirgsorul, pendinte de schitul
fiamilii, sau 508 suflete, ocu - Cheia, care, peperiodul 1885/95,
pindu-se mal ales cu agricul- Curugea, piriia§ cu apa mine- s'a arendat cu 1760 lei anual.
tura si prea puîn cu cresterea rals, ce izvoreste din dealul cu
vitelor. PSmintul produce po- a sa numire, jud. Neamû, si se Curul-Ro§u (Muntele-), padure
rumb, griu si meiu. Casele sunt varsa in sttnga piriuluf Neamtul. a statuluf, in intindere de 1000
destul de numeroase, nu toc- Se mai numeste si Piriul-Coro- hect, pendinte de com. Mane-
mal urite, ingrijite si asezate genilor. ciul, jud. Prahova, pJa?a Telea-
pe linga* drumurile comunale, jenul.
care str&bat satul in doua" di- Curuia, sat, jud. Dolj, pi. Dumbra-
rectum cu totul opuse : de la va-d.-s., com. Breasta. Are opo- Curului (Bucele-), doua movile
N. la S., venind de la Calfa si pulaîune de 52 suflete; 29 alaturate in com. Tabaresti, cat.
apucind spre Cartal-Seleus si barbaî si 23 femei. Locuesc in Galbinasul, pe mosia Cirlovoaia,
de la V. spre E., venind de la 15 case. Copiii din acest sat nu jud. Buzaii.
Mahometcea si ducind la Ca pot urma la scoala din satul
simcea (Tulcea). Breasta, din cauza prea marei Custura, sat, jud. R.-Sarat, pi.
depSrtan, 12 kil. Stiu carte 3 lo- Gradistea, cat. com. Gradistea-

Curueni-de-Jos, cdtun, pendinte cuitorT. d.-s. Are 30 hect. populate cu
de com. Balarii, jud. Vlasca, 20 fam., 127 suflete; sunt 30
pi. C&lnistea. Curuia, mosie particulars, jud. contribuabili 8 persoane stiu ;
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. carte. Satul este asezat in par-

Curueni-de-Sus, catu?i, pendinte Breasta, aparînind s&tenilor. tea de E. a com., pe riul Bu-
de com. Balarii, jud. Vlasca, zaul.
pi. C&lnistea. Curul-Muntelui, (in Dionisie Fo-

tino Curul-Pamintului), mun-
: Custura, movila, in jud. Braila,
Curue§ti, sat, cu 140 suflete, jud. te, in com. Chiojdul-din-Bisca, la 2 kil. spre S. de satul Ur-
Arges, pi. Oltul; face parte din jud. Buz&u. Face parte din cate- leasca. Serva de hotar intre
com. rur. M&cai. na Siriul. Se desface de la mun- mosiile Schiaua si Urleasca. Se
tele Feêle-Siriulul si continua mai numeste si Movila-TaiatuluT.
Curugea, ramura Oglin-
deal, in spre N., panS. la intilnirea pi-
zilor, de Tirgul-
situat spre N. riului CrSsniâ cu riul Buzaul. Custura, movila, in jud. Braila,
NeamûluT, in jud. Neamû, pi. Proprietate a mosnenilor din care acum 30 de an! era pe
Mijlocul-d.-s. Se leaga cu dea- Star-Chiojdul (Prahova). Fonci- ârmul drept al riului Buzaul,
1
lurile ce vin din com. Vin&tori era insa se pl&teste in com. ca la 2 /* kil. spre N. de sa-
si marginea jud. Suceava. Nehoiasul. sa e de
Inalîmea tul Suêsti. Azi insa e dis-
1480 metri. Are o stina" si in- trusa de riul Buzaul. Servea de

Curugea, izvorcu ape minerale, tinse p&durl de brad; in poalele hotar intre mosia Custurea din
in grupa izvoarelor din cStunul de N. e pichetul militar Crasna. R.-Sarat si Suêsti. In locul
Oglinzi, jud. Neamû, pi. de Sus- ei a ramas un mosoroiu pe {&r-
Mijlocul, com. R£ucesti. Este si- Curul-Ro§u, piriti, jud. Prahova, mul sting al riului Buzaii.
tuat in apropiere de Tg.-Neamtu, izvoreste de sub poalele mun-
pe dealul cu acelasJ nume, la locul telul Zagunul se uneste cu Va-
; Custura, vezi Dealul-Mare, plasa
numit Curugea in fa{a SlatineL lea-Neagra' si cu izvorul Timpa, Stav.iicul, j id. Iasi.
Hosted by Google
CUSTURA 45 CUZA-VODA
Custura, urme de subterane, in se continua impreuna" cu lungul tul satuluf Urluia, de unde ia
com. Varsatura, judeûl Putna, ses ce se intinde spre S. de pe eel de Nastradin - Culac
probabil din timpul nav&lirilor muntele Pietricica, iar in partea de un drum comunal
este talata*
barbare. despre V., se inalâ in terase, ce duce de la Cara-Amat la
for mind piscurile despre S. a Urluia.
Cu^niâ, partea de S. a ballet, ramurei muntele Cernegura.
Potelul, in dreptul pichetelor Are o populaîune de 190 Cuverca, trup de sat, din com.
Broasca si Mircioaica, sj in drep- familiT, sau 829 suflete, dintre Timisesti, plasa de Sus-Mijlocul,
tul com. Potelul, din pi. Balta- can: 463 barbati si 426 feme!; jud. Neamû.
Oltul-d.-j., judeûl Romanaî. 435 necas&torip, 323 casatori^T,
71 vaduvJ; stiu carte 44 per- Cuza, iaz, in jud. Vasluiu, satul
Cu^tureni (Calnaul), sat, in soane, nu stiu 785. Tatomiresti, comuna Draguseni,

jud. Ilfov; face parte din com. In acest sat se afla: 3 bi- pi. Funduri. Are o intindere de
rur. Frumusani-Custureni, plasa serici, deservite de 2 preoî si 2 hect.
Negoesti. 2 eclesiarhi ; o scoala ; o moara
Se intinde pe o suprafaâ de de apa; resedinâ autoritaîlor Cuza-Voda, com. rur., in jud.
930 hect cu o populate de

, comunale. Roman, pi. Siretul-d.-s., spre
455 locuitori. Numarulcontribuabililor: 200. N. de orasul Roman, pe malui
D-l Al. Lens are 650 hect., Numarul vitelor: 1500 capete, sting al riulut Siret. Este la o
din can cultiva 522 (100 sterpe depSrtare de 30 kil. 500 m.
25 izlaz, 3 vie). Locuitorii cul- Cuârideanca, padure, in jud. de orasul Roman si la 2\ kil.
tiva tot terenul. Ialomiâ, pi. Ialomiâ-Balta, com. 500 m. de resedinâ pl&se). E
-
Are 1 helesteii si o marina Perieî. Formeaza cu padurea formats din satele Cuza-Voda
de treerat cu aburT. Perieêanca un trup de 525 hect. si Cogalniceanul, cu resedinâ
Comerciul se face de 4 circu urmatoarele esenê : stejar, comunei in satul Cuza-Voda.
ciumari. ulm, saicie, plop, anin si juga- Are o populaflune de 193 fa-
Num&rul vitelor man e de stru. milii; sunt 184 contribuabill si
305 si ai celor mici de 574. in total 790 locuitorl. $tiu carte
Cuîgna, piriti, izvoreste din pa- ^8 persoane. Locuesc in 210

Cutineûl-Mare, lac, in judeûl durea Poiana-cu-Cetatea, de pe case. Sunt : 1006 vite marl cornu-
Tulcea, pe teritoriul
pi. Sulina, dealui Bordea, din jud. Iasi, tre- te. Are o scoala primara mixta,
comunei urbane Mahmudia, si- ce prin comunele: Tacuta, unde care in anul 1886 8y a fost
tuat in parte nordica a plasei primeste piralele: Fundul-T&cu- frecuentata de 18 elevi, din 32
sia comunei, format de lacul teT si Larga; Mircesti, unde prime- inscrisi. fine de circumscripta
Gorgova, cu care comunica prin ste Piriul-Rece; Dobravaûl unde fiscala" Helestieni. Venitul anual
lacul Cutineûl-Mic. Are forma primeste piraiele Dobrovûl si este de 2963,70 lei si cheltue
unui triunghiu, cu o intjndere Codaesti si Vidroaia, apoi se lile de 2708 lei.
de 45 hect. Confine peste. varsa in piriul Vaslueûl, in drep- Este legata cu orasul Roman
tul dealulul Burgheie linga so- prin sosea.
Cutineûl-Mic, afluent al Cu- seaua naîonala, jud. Vasluiu.
tineûlui-Mare, cu carecomanica, Cuza-Voda, sat, in jud. Covur-
si a care! apa i-o devarsa in Cuuiu-Culac, vale, in judeûl lui, com Slobozia-Conachi, pi.
intinsui lac Gorgova. Are 30 Constanta, pi. Silistra-Noua, pe Siretul. Este format din in-
hect. E inconjurat cu stuf. teritoriul comunei urbane Cuz- surant improprietSriî pe mosia
gun, si anume pe acela al c&- StatuluT, in 1879 (delimitarea
Cutul, sat, in com. Vinatori Dum- tunului sau Cherim-Cuius. Se definitive terminate in 1885);
brava-Rosie, pi. Piatra-Muntele, mai numeste si Nastradin-Cu- numele fl poarta de la primul
jud. NearmUi. E situat pevalea lac. Sub acest nume br&zdea- Domnitor al Rominie! Unite, -
ce se intinde de a dreapta riu- za partea estica* a plasei si a- Alexandru I. Cuza, eel ce a

lul Bistriâ. ceea a comunei. Incepe la poa- impropriet&rit pe ^rani la 1 864.
Terenurile sale se ridica in lele movilei Imail-Iuc si p&- Are o populaîune de 113
partea despre E, in platoul ce streaza acest nume pana in drep- familiT, sau 637 suflete, car! lo-
Hosted by Google
CUZA-VODA 46 CUZGUN
cuesc in 116 case. Este foarte Este asezata in partea vesticS luia, ce i se da de la satul Ur-
aproape (vr'o 50 — 60 metri) de a judefuluT si in cea estica a luia sipana in soseaua jude-
Slobozia-Conachi si, ca toate sa- plasei, spre E. de or&selul Os- tean& de mai sus); paraseste so-
tele de curind infnntate, este trov, resedinâ ocolulul. Comu- seaua si se indreapta spre S.-E.,
facut dup£ un plan sistematic nele invecinate cu dinsa sunt urcind valea Balclarnac-Ceair
si frumos. Caranlic, la 4 kil. spre S.-V.; (sau Urluia), pana in dreptul sa-
Beilicul, la 6 kil. spre N.-V. tulu! Urluia, pe care-1 lasa la stin-
Cuza-Voda, sat, in jud. Roman, (catunele sale : Demircea la 3 ga si se dirige spre E.; taie valea
pl.Siretul-d.-s.,com. Cuza-Voda, kilom. N. si Bac-Cuius la 4 Uzum-Culac si se urea pe mu-
spre Nord de orasul Roman si kil. N".-E.) ; Aliman, la 9 kil. chea dealului Adam-Clissi-Bair,
la o depSrtare de 30V2 kil. de spre N.-E.; Mirleanul, la 10 kil. nu departe de ruinele monumen-
el side 21 V2 kil. de resedinâ spre N.; Enisenlia, la 12 kil. tului Adam-Clissi (200 m. spre
plasei. Este asezat pe malul spre S.-E. (catunele : Ciucur- S.-V. de el) ; de aci, hotarul se
sting al riuluT Siretul, pe o mica Chioi, la 3 kilom. spre S.-V., indreapta spre S., mai intiiu
ridicatura. Este resedinâ com. Bazargian, la 4 kil. spre S., Che- in directîune sudica, pe muchea
Cuza-Voda. Are 114 cap! de rim-Cuius la 8 kil. spre S.-E.); dealului de mai sus si apoi spre
familie, sau469 suflete, din carl Rasova, la 27 kil. spre N.-E., S.-V., coborind dealul, taind
124 contrib., can locuesc in 124 in linie dreapta. valea Urluia, si, parasind hota-
case. Stiu carte 26 persoane. Hotarul amanunît al acestel rul plasei, se urea pe dealul
Sunt 791 capete de vite man. comune este urmatorul : Plecind Curu-Alceac-Bair, in dreptul sa-
Are o scoala primara mixta, de la poalele vestice ale virfului tului Urluia ; din acest loc, ho-
care in anul 1886 — 87 a fost Caraula de linga Valea-Beilicul, tarul se indreapta mai intiiu
frecuentata de 18 elevi, din 32 pe muchea dealului Cuzgun, hota- spre N.-V., coborind dealul de
inscrisf. Acest sat este infunât rul se indreapta spre N.-E., cobo- mai sus, in valea Cuuiu-Culac
in anul i878 r prin darea de pa- rind dealul Cuzgun in valea Voi- (un alt nume al vaei Nastra-
mint la noii insurant, linga des- nea-Mare, apof spre S.-E. taind din-Culac), apoi spre S.-V., pe
fiinâtul sat Scheuleî. Este legat valea Demircea si trecind pe la la marginea padurei Ciatal-Or-
cu orasul Roman prin sosea. o egala departare de satul De- man, pana da in valea Diu-
mircea si oraselul Cuzgun, apoT diuluc-Cucuciuc-Alcea, la poa-
Cuzalaul, sat, pe mosia cu ace- spre N.-E., urcind pe muchea lele movilei Buluiciu ; din acest
lasi nume, com. Horodistea, pi. dealului de mai sus, intilnind so- loc hotarul se dirige spre V.,
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. Are seaua judeteana Ostrov-Cuzgun- pastrind insa mereti directîunea
79 capi de familie, sau 332 su- Medjidia, pe care o urmeaza in N.-V.; urmeaza in continuti a-
flete. E situat pe costisea dea- direcîune estica pana la virful ceasta vale prin padun, apoi
luluT despre Prut. Aceasta mosie Cuzgun ; de aci o paraseste, in- valea Migeletul (prelungirea ce-
din vechime era a parte, acum tilnindu-se cu hotarul desparî- lei precedente), pana da m valea
e lipita la mosia Horodistea. tor intre plasile Silistra-Noua si Derinea-Ceair (un alt nume al
Are o biserica, cu hramul Sf. Medjidia; merge impreuna cu vaei Beilicul, ce 1 pastreaza de
Mihail si Gavril, deservita de 1 acest hotar tot in directie es- la satul Bazargian pana in drep-
preot, 2 cintareÎ si 1 palamar; tica, mai intiiu spre S.-E.-E., cotul satului Caranlic), la 1 kil.
este mica si vechie, facuta din borind dealul Echi - Iuiuc - Al- spre S.-V. de orasui Cuzgun ;
blrne, la 1783, de fostul proprie- ceac, pe care era urcat, si virful urmeaza intru cit-va (1 V2 kil.)
tar Cuza. Cuzgun, taie valea Cara-Cialic- aceasta vale, o paraseste, taie
Calitatea pamintului in parte Culac, trece padurea Ciatal-Or- soseaua judeteana Ostrov-Cuz-
este buna. SateniT improprieta- man si ajunge in valea Cara- gun, urea dealul Cuzgun, linga
r\\\ au 266 hect., 29 ariif p&mint. Aci-Alcea, de aci o ia spre N.- virful Caraula, de unde am pie-
Drum principal este acel ce E. coborind aceasta vale pana cat. Forma lui e lunguiata, se-
duce la calea judeêana Rada da de soseaua judeteana Os-
iar manind cu un dreptunghiu alun-
uî-Darabani. trov-Cuzgun-Medjidia; o urmeaza git lungimea lui e de 40 kil.,
;
puîn (1 kil.) in directie estica iar intinderea totala e de 5320
Cuzgun, com. urb., judeûl Con- pana da in valea Baldarnac- pogoane, sau 2548 hect., sau
stanta, pi. Silistra-Noua. Ceair (un alt nume al vaei Ur- 25V2 kil. p.
Hosted by Google
CUZGUN 4-7 CUZGUN
Se margineste la N. cu co- partea sud-vestic& si adiacenta vatra orasululCuzgun si a ce-

muna rurala Beilicul (si anume sa Diudiuliuc - Cucuciuc- Alcea, lordoua sate Urluia si Cara-
cu cat. Demircea si Bac-Cuius) prelungita pan& m valea Derinea Amat, si 2525 hect. teren pro-
de care se desparte prin dealul cu numele de valea Migeletul, ductiv; din acestea 200 hect.
Cuzgun si padurea Bac-Cuius m partea de S. ; ea se uneste sunt ale statulul si proprietari-
si cu comuna Enige (si aname cu valea Ceair-Orman, ce trece lor, iar 2325 hect. ale locuito-
catunul Polucci), de care se prin satul Cara-Amat si orasul rilor.
separa prin valea Cara Aci- - Cuzgun, si, unita cu valea Iort- Populaîunea este amestecata\
Alcea, si soseaua judeêana Os- Culac, brazdeaza mijlocul co- In anul 1896 ea numara 170
trov-Cuzgun-Medjidia; laE., tot munei; acestea sunt singurele familii, cu 965 suflete ; din a-
cu com. Enige (si anume cu vaicari mai conîn oare-care apa; cestea avem: barbaî 503, femel
catunele: Iusu-Funar, Talasmau vaile Voinea-Mare si adiacenta 462 ; nec«1satori£l 395, c&satori{I
si Adam-Clissi), de care se des sa, Demircea, la N.; valea Bal- 540, 30 vaduvi ; stiu carte 50 per-
parte prin valea Baldirmac- dirnac-Ceair (sau Urluia), ce tre- soane, nu stiu 915; 955 Ro-
Ceair si dealul Adam - Clissi- ce prin satul Urluia, cu adia- mini, 10 strain!; ortodoxi 890,
Bair ; la S., cu comuna rurala centele sale: Cara-Cialic-Culac, mahometanl 75 ; agricultori 123,
Ilazarlic, separindu-se printr'o Nastradin-Culac, Cara - Aci - Al^ comercianÎ 8 ; impropriet&riî
linie conventionale, si cu com. cea pe stinga si Uzum-Culac 139, neimproprietariti 31.
Enisenlia, desparîndu - se prin pe dreapta, brazdeaza partea Are 131 contribuabill.
vaile Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea, nord-estica si estica a comunei; Locuitoril posed&: 113 plu-
Migeletul si Derinea-Ceair, (sau unele din ele, de si au malurile guri cu boi, 191 care si carufe,
Beilicul) ; la V. se margineste acoperite cu paduri, nu conîn 76 grape de fier si 2 masinl de
cu com. rur. Caranlic, de care apa. vinturat.
se separa prin dealul Cuzgun. Comuna se compune dintr'un In comuna sunt 7300 capete
Solul este destul de aciden- oras si doua sate. Orasul Cuz- de vite, din carl: 322 cai, 1154
tat, mat cu deosebire in par- gun, resedinâ comunei, este boi, 47 bivoli, 5138 ol, 52 ca-
tea vestica. Dealurile mai insem- asezat in partea vestica, pe am- pre si 139 porci.
nate, carl brazdeaza teritoriul bele maluri ale vaei Ciair-Or- Este 1 moara cu aburl si 8
comunei, sunt Cuzgun (173 in.),
: man, la poalele estice ale dea- de vint.
la V., dominind orasul Cuzgun, lului Cuzgun si cele vestice ale In comuna" sunt 8 comerci-
acoperit cu tufarisuri si livezl; dealului Cara-Amat. Casele de anî : 2 hangii si 6 circiu-
Bac-Cuius (112 m.) si Echi- stil turcesc sunt asezate pe 7 mari.
Iuiuc-Alceac (181 m.), cu vir- uli^T, ce se intretaie perpendi- Budgetul comunei la venituri
fulCuzgun (182 m.), laN., do- cular; orasul este inconjurat de este de 19357 lei si la cheltu-
minind orasul Cuzgun si satul un san£, ruinele unui vechiu ell de 4617 lei.
Cara-Amat, acoperit cu paduri val roman. Cara-Amat, sat m^- Cai de comunicaîe sunt dou& :
livezl si pasuni ; Adam-Clissi- ricel, insa cu casele asezate in- calea judeêana Ostrov-Medji-
Bair (138 m.), la E., acoperit tr'un mod neregulat, se aria in dia, ce trece prin or&sel; cea
cu semanaturi si fineê; Curu- partea estica a comunei, la 4 judeêana ce duce la Mangalia,
Alceac-Bair (92 m.), la S.-E., a- kil. spre S.-E. de resedinâ, pe si drumuri comunale ce unesc
coperit cu fineê,domina satul ambele maluri ale vaei Ceair- catunele intre ele si cu satele
Urluia;Cara-Amat (183 m.), a- Orman, la poalele estice ale invecinate.
coperit cu paduri, dominind dealului Cara-Amat. Urluia, sat Este o biserica, intreînutS de
orasul Cuzgun si satul Cara- mic, sarac, este asezat in par- locuitorl, cu hramul Sf. Gheor-
Amat. Movile sunt sase, cea mai tea estica a comunei pe am- ghe, deservita de 1 preot si 1
mare parte naturale si acope- bele maluri ale vaei Urluia, la paracliser o scoala rurala mixta,
;
rite cu verdeaâ ;
printre ele 7 kil. spre E. de resedinâ, si condusa de un inva^tor si fre-
insemnam Caraula (181 m.) la la poalele estice ale dealului cuentata de 158 elevl inscrisl
N.-V., dominind orasul Cuzgun, Curu-Alcea-Bair. (din carl So baepf si 70 fete);
satul Demircea si valea Beilicul. Suprafaâ comunei este de mai este si o scoala strains.
Cele mai insemnate val sunt: 2548 hect, din carl 23 hect. Comuna s'a fondat prin se-
Derinea-Ceair (sau Beilicul), in neproductive sunt ocupate de colul trecut; a servit ca baz£
Hosted by Google
CUZOAIA 48 CUZCL-MARE
de operaîun? in razboiul de la jud. Tecuciu intre satele Nico- E. la N.-V., brazdind partea
1 82 1, intre Ru$i $i Turci. resti $i Fintinelele. centrala a pla?eT $i cea sudica a
comunei. Are 134 m., dominind
Cuzoaia, vil, in com. Nicore^ti, Cuzul-Mare, deal, in jud. Tul- asupra satului Ba?-Chioi, piri-
intre satele Nicoresti ?i Piscul- cea, pi. Babadag, com. Ba$- ia$ulu? Taiâ $i drumului ju-
Corbului, jud. Tecuciu. Chioi. Se desface din dealui Pie- deêan Babadag-Macin. E aco-
trosul, se intinde spre V., cu perit cu fine{e.
Cuzoaia, viz, in com. Nicoresti, o direcîune generala de la S.-
Hosted by Google
D
Dabaii (Movila-lui-), movila, detuluJ. Este inconjurata jur-im- e un fel de platoii, peste care
aflatoare pe trupul mosiei Ceo- prejur cu padure e un drum spre muntele HalSuca,
rici, com. Cudalbi, jud. Covur- S'au improprietarit in 1864 din jud. Suceava. E acoperit cu
luiu, pi. Zimbrul, spre E. de sa- 167 locuitorT, cari au luat 381 cringurJ si finafurr.
tul Cudalbi. hect. S'ati mat improprietarit in

1882, 25 insuraêi, can au luat Dadi§a, piriii, jud. Suceava. Iz-
Dacilor saii Tatarilor (Ma- 130 hect. voreste de sub muntele cu a-
gura-), magura, jud. Dolj, pi. In 1886 au fost aci 268 fa- cest nume ud& comunele Bo-
;
Amaradia, com. Goesti, pe linga milii sau 1320 suflete. roaia si Dr&g&nesti, pe o lun-
can sunt bucati man de cara- Budgetul comunal in 1888 a gime de peste 5 kil. si se varsa*
mida. fost de 2125 lei, 30 bam, la in Ulia.
veniturl si de 2675 lei, 22 ban!,
Dactul, catim, in jud. Arges, pi. la cheltueli contrib. in acelas an Dadiâ, valea piriului cu acest
Cotmeana, pe riul Teleorman ;
au fost 299. nume, jud. Suceava.
face parte din com. rur. Te- S'a arat in 1886 suprafaâ
lesti. de 775 hect. Sunt 9 hect. vie. Dadului (Movila-), movila, la
Vite sunt: 710 bol si vaci, S. de com. V&dastrul, din jud.
Dadalica, piriia§, pe teritoriul 35 bivoli, 189 caf, 2356 01, 15 Romanaî face parte dintr'un
;
com. Berbenceni, jud. Bacau, capre, 144 rimatorf si 3 asini. grup de m^gure care se insira"
pi. Siretul-d.-s. Izvoreste din lo- Aci este o biserica cu hra- intr'un lan{ paralel cu cursul
cul cu acelasT nume si se varsa mul «Cuvioasa Paraschiva», zi- Dun&rei.
in piriul Odobul. dita* la 1882 si deservita de I
preot si 2 cint&reflf. Dadului (Valea-), vale, in ra-

Dadalica, loc cu izvoare, pe te- Are o scoala mixta, cu 3 clase, ionul com. Jupinesti, jud. Mus-
ritoriul com. Berbenceni, jud. condusa de o inv^toare, si la cel, pi. Riul-Doamnei. Se vars&
Bacau, pi. Siretul-d.-s. care, in anul 1888, auurmat 40 in riul Doamna, pe malul drept,
baeti si 8 fete; cincl circiumi. aproape de com. Dirmonesti.
Dadilor (Piscul-), pise, judeûl Este departe de stasia dru-
Muscel, plaiul Nucsoara, com. mului de fer Comana de 10 Dadurile, lac, in jud. Ialomiâ,
Slanicul. kil., de soseaua Giurgiu-Bucu- pi. Ialomifa-Balta, com. Bordu-
resti, la Crucea de piatra, de 4 seni, situat in insula Balta.
Dadilov, com. rur., jud. Vlasca, kil., de Giurgiu de 29 kil., iar
pi. Cilnistel, pe proprie-

situata de Ghimpaî, resedinâ pl£sei, Daglâ, com. rur. t in jud. Roman,
tatea statului Comana, pe coasta de 23 kil. pi. Siretul-d.-s., spre E. de o-
dreapta a ape! Cilnistea, intre rasul Roman si la o dep&rtare
Calugareni si Comana la E. ju- Dadi§a, mttnte, a caruia culme de 24 kil. de el si de 14 de
$8878. March Dicfionar Geografic. Vol. 111.
Hosted by Google
DAGlfA 50 DAIA
re$edin$a pla$eT, in extremitatea satul Tasna (jud. Vasluiu). Este ritT dupa. legea rurala din 1864.
judeûlul despre jud. Vasluiu. acoperit cu fineê ?i supus a- Are o populatie de 20 familii,
Piste aêzata pe un teritoriu dese-orl inundaîunilor. Se mai sau 60 suflete, din can 18 con-
deluros. E formata din satele nume^te $i Lunca-Dagiêi. tribuabili.
Balu?e?ti-Mici, Boatca, Ciurea, Locuitorii poseda: 2 plugun,
Crucea-Roîe, Dagiâ, Holm, Daia, sat, plasa Dumbrava-d.-s., 5 care cu boi, 35 vite man cor-
Manastirea, Piscul Rusului $iVo- com. Prede$ti, jud. Dolj. Are nute, 3 cat, 13 01, 5 capre $i
vrie$ti, cu re?edinâ com. in 182 suflete, 98 barbapsi 84 fe- 10 rimatori.

satul Dagiâ. Are 437 fam., cu meT, can locuesc in 48 case. Comunicatia in acest catun
2216 locuitori din carl 59 stiii Copiii din sat urmeaza la $coala se face pr'mtr'un drum de care.
carte. Locuesc in 555 case. Po- mixta din satul Prede^ti ce este Intr'acest catun sunt 4 fin-
pular a este romina afara de 10 la o departare de 458 m. In tini.
fam. de evrei. anui 1893 — 1894 au frecuentat

Vite marl cornute sunt 161 8. $coala iobaep, din 28 in virsta Daia, catun, pendinte de com.
Are 5 bisericl toate de lemn. de scoala. In sat este o bise- Daitia, pi. Marginea, jud. Vla$ca.
Venitul anual al com. este rica construita din birne. E situat pe coasta vaiei Daia,
de lei 8004,55, iar cheltuelile pe proprietatea Frate?ti.
de lei 5332. Daia, catun, al com. Coste^ti, pi. Locuitori improprietaritT m
Jiului, jud. Gorj, in partea des- 1864 au fost 99, cart ail luat
Dagiâ, sat, in judeûl Roman, pre N.-V. a com. ?i la 2 kil. depar- 267 hect.
plasa Siretul-de-Sus, comuna tare de dinsa. E situat in valea Are o biserica, deservita de
Dagura, spre E. si la 24 kil. Daia. Are o suprafaâ de 400 1 preot si 2 cintarctT ; 70 hect.
de ora$ul Roman $i la o de- hect,, din carl 150 hect. padure, 25 aril vie cu embatic, al carui
parture de 14 kil. de re$edin$a 210 hect. loc de cultura, fineaâ vin se consuma la Giurgiu.
plaêi. Este a?ezat pe coasta $i izlaz, 20 hect. vii $i 20 hect. E departe de stasia Baneasa,
de E. a deaiuiui Inarici $i este prunT, toate ale locuitorilor mo$- a linie! ferate Giurgiu-Bucuresti,
unul din satele cele mai de E. neni. de 5 kil., de Giurgiu de 19 kil.
a judeûlul. Este re$edin$a com. Are o populate de 70 familii, ?i de Bucure^ti de 52 kil. Are
Dagiâ. Are 72 cap! de fam., sau 320 suflete, din carl 60 con in apropiere $oseaua naîonala
^Sy locuitori, din can 15 $tiu tribuabill, ocupindu-se pe linga Giurgiu-Bucuresti.
carte; 96 case. Populaîa este munca cimpuluT, cu rotaria $i In catun sunt 2 circiuml.
romina afara de 2 fam. de evrei. dogaria. In «Istoria Moldovei $i a Va-
Vite marl cornute sunt 302. Locuitorif poseda : 10 plugun, lahieT» tiparita la Ia$i la 1777,
In sat e o moara cu aburi. Co- 18 care cu boi $i 1 carutacu cai. gasim ca: «Cale a perdu son
municaîunea cu ora$ul se face a- Vite sunt: 63 vite man cor- nora; on ne peut le distinguer
nevoe din lipsa de ?osele. nute, 9 cat, 70 01, 104 capre $i que par la vilie Taia (Daia) ou
Se numea mai inainte $i Blu- 18 rimatori. par le chateau Talche, qui sont
dure^ti. Comunicapa se face prin $0- places tous deux entre Facke
seaua comunala ce-1 leaga la et Giurgevo sur le Danube, dans
Daglêi (Lunca-). VezI Dagiêi N. cu com. Piscurile, iar la S. le meme espace ou Cale exis-
($esul-). cu comuna sa, Coste^ti. tait du temps des Romains».

La 1418, Mahomet I, fiul lui
Dagiêi (§esul-), ses, ce se in- Daia, cdtun, al com. Frumuêi, Baiazet, dupa ce a invadat in
tinde de la N. spre S. prin pi. Gilortul, jud. Gorj. E situat Asia, trecu apoi in Rominia,
marginea de E. a jud. Roman, pe Dealul-Negrenilor, m partea lua Severinul $i Cale despre
prin com. Dagtya ?i Bace^ti $i despre V. a cat. Frumu?ei. care am vorbit, fortifica Giur-
se confunda cu ?esul Birladu- Are o suprafaâ de 80 hect., giul §i puse o garnisona nume-
lui la tirguôrul Bacesti. Acest din carl: 40 hect. padure, 22 roasa ca sa impedice trecerea
$es este marginit la V. de dea- hect. arabile, 12 hect, fineê, 2 Dunarii. Mateiu-Basarab, cind
lul Inarici, pe coasta caruia se hect. vie $i 4 hect. livezi de a organizat capitaniele in âra,
afla satul Dagfya, $i la E. de pruni. aêzase in Vla^ca doua capita-
dealul Filfiita, pe care se afla Locuitori! sunt improprieta- nii, una la Daia $i alta la Odi-
Hosted by Google
DMA fil DALA-CHESEN-BA$1-CULAC
vote. Aceste capitantf si-a avut poalele sale de S.-V. izvoreste curesti. Comuna este departe
resedinta in satul Daia, pana valea Megina. Are o inatyime de de GiurgiQ de 22 kil., de Bu-
la desfiinârea capitaniilor de 283 m. si e punct trigonometric curesti de 50 kil., de stabile
c3tre fanariotT. de observaîune de rangul al Fratesti si Baneasa, ale linief fe-
In Valea-Miului este o fintina. 3 -lea. Este acoperit parte cu rate Giurgiti-Bucuresti, de cite
Legenda zice ca aceasta fintinS pSdurf, parte cu finefe si pa- 8 kil., de Stanesti, rese-
iar
a fost facuta de Miul Haiducul, suni. Prin inalîmea sa doming dinta plasei, de 16 kil.
de la care is! p3streaza valea asupra vaiel Megina si asupra In aceasta comunS sunt balflf
si numirea de Valea-Miului. drumului comunal Cerna-Greci. formate de Dunare, bogate in

Acest sat, pe la 1530, se che- pestl si care, cind vin apele
ma Sarmane?ti. Daiîa, com. rur., compusa din Dun&ref marf, se intind sub
La 1693, Constantin-Voda c&tunele Daia si Daiîa, plasa vii panS in marginea liniei fe-
era la Giurgiu in intimpinarea Marginea, jud, Vlasca, ambele rate Giurgiti-Bucuresti.

lui Mustafa-Pasa, care adasta situate pe malurile Dun3ref, pe Pe dealurile acestel comune,
venirea HanuluT Tataresc ; i-a proprietatea statulul Daia-Dai- cu ocazia sapaturilor construi-
esit inainte la Daia la 1 1 Iuniu, £ia, pendinte odinioara de ma- reT liniei ferate, s'a gasit sche-
acel an. nastirile Cascioarele si Cotro- lete de animale antideluviane,

.
Sub Mircea Basarab s'a in- ceni. Az? constitue ambele o din care o parte se afla depuse
fiinfat aci una din cele 18 ca- singura proprietate, arendata a- la Gimnaziul din Giurgiu, si o alt&
pitaniT, in care se impartise Tara- nual pe preûl de 43000 lei. parte sunt in posesia d-lui in-
Romineasca. La 1864, s'au improprietSrit giner I. Cantacuzino.

La 1773, ne spun fratii Tu- 102 locuiton fosti clScasT, ca- Se afl& aci : o moarS de foe
nusli, la Daia ar fl fost me- rora li s'a dat 306 hect. La cu 2 pietre ; 5 circiumf ; un
toe de calugarf ; se pare ca lo- 1882 s'au improprietarit 50 in- han mare.
cul unde era situat acest metoc suraêi, can au iuat 282 hect. In aceasta comuna, la 1854,
este in o vale la Viea-lui-Go- In total sunt 152 locuiton cla- in timpul razboiulul dintre Rusi
goase. casi care au luat 588 hect. si Turci, a fost o inc&erare in-
Pe
teritoriul comunei este un tre ante-gardeJe turcestf si ca-
Daia, deal, in marginea de S. a peticde padure de stejar de zaciif rusi.
com. Giurgioana, pi. Zeletinul, 250 hect., care depinde de oco- La 1878, pe vremea r&zboiuluif
jud. Tecuciu. lui silvic Giurgiu. Romino-Ruso-Turc, o brigada
In 1887 se aflau aci 206 con- de cazadf a corpuluide armat£
Daia, mo§ie particular^, pi. Dum- tribuabil! din 040 suflete. 1 SkobelefT, s'a adapostit in a-
brava-d.-s., com. Predesti, jud. Budgetul comunei in 1887 ceasta comuna.
Dolj. era de 2524 lei la venituri si
de 3089 lef la cheltueli. Daiîa, catun, pendinte de com.

Daia, vale, pi. Jiul, jud. Gorj, pe Sunt 2 bisericT, una in Daia, Daifia, plasa Marginea, judeûl
care e situata com. Costesti-Daia alta in Daiîa depind de pa- ; Vlasca, situat pe coastele si va-
si catunelesaleCostesti si Daia. rohia Daia; ele sunt deservite ile Daniel, pe soseaua Giurgiti-
Aceasta vale vine despre N. de 2 preoî si 4 cintareî. Bucuresti.
si merge spre S. Departarea intre aceste 2 ca- Aparînea, inainte de secula-
Este formata din culmea dea- tune este de 2V2 kil. rizare, m&nastirel Cotroceni
lului Aninoasa si din culmea Este o scoala mixta, cu 2 azl mosia este a statulu! si se
dealului Greci. clase, condusa de o invaâtoare. arendeaza impreuna cu Daia.
In comuna, in 1888, se aflau Are o bisericS, deservita de
Daiaman-Bair, virf de deal si in Daia 50 cat si in Daiîa 70; 1 preot si 2 cintarep; depinde
deal, pi. Macin, jud. Tulcea, pe 450 bo J in Daia si 385 in Dai- de parohia Daia.
teritoriul com. rur. Cerna. E si- {ia 30 bivoll in Daia si 50 in
;
Sunt 2 circiumL
tuat in partea estica a plasei Daiîa; 580 ol in Daia si 786 Vii sunt in suprafaâ de 70
si in cea nord-vestica a comu- in Dahlia;* 592 rimaton. hectare.
neT. Lasaspre V. dealul Megina, Prin aceasta comuna trece
la S. dealul Raman-Bair. Din soseaua nationals. Giurgiti-Bu- Dala-Chesen-Ba§I-Culac, vale,
Hosted by Google
DALA$MA-CULA 52 DAMIAN
in jud. Constanta, pi. Hirôva, stincoasS. Are o inaîme de Damian, com, rur., jud. Dolj,
com. TopologuL Se desface din 217 m. $i e punci: trigonometric pi. Jiul-d.-j. cu re$edin{a la Ca-
ramurile occidentale ale dealu- de observable de ordinul al 3- ciulate^ti. Situate pe ?e$ul Da-
lui Periclic, indreptindu-se spre lea, dominind asupra satului mian $i pe costiâ Dealului-Pi-
V., $i m&rginita, la S. de dealul Ciamurli-d.-s. Este acoperit cu riuluT, la 49 kil. de Craiova.
Cara-Mi$a-Tepe. Se deschide in paûnl $i fineê. Se invecine?te la N. cu com.
valea Topolog-Derea, in dreptul Caxiulate§ti, la E. $i S. cu mo-
satului Topologul-Romin, dupa Dalmaciul, pddure, pe teritoriul $ia Coroanei, Sadova, $i la V.
un curs de aproape 4 kil. comunei Cimpurile, pi. Zabra- cu com. Sadova. Limita linie! de
uî, jud. Putna. Intinderea ei, N. incepe de la aria proprie-
Dala§ma-Cula, vale, in judeûl impreuna cu padurea LSrguta, taêi spre N., in linie dreapta,
Constanta, pi. Hirôva, comuna este de 800 de falci. E pro- pana la Fintina-luT Banca de ;
Ghizdajre$ti. la na^tere din vir- prietatea razeîlor din comuna aci apuca spre V., pe o distanâ
ful TreT-Movile, indreptindu-se Cimpurile. ca de hect., apol merge in li-
1
j-2
spre S. ?i merglnd paralel cu nie dreapta pana in $an{ul com.

Dun&rea. La satul Tichile^ti, Damachi, tirgusor, in partea de unde se hotare^te cu Sadova.
unde se une§te cu valea Tichi- N. a com. Hermeziul, jud. Ia$i, Liiia de V. incepe dintre mo
le?ti, care vine de la S., da pi. Turia, situat pe platoul a rile Racoviceanca $i Girnareasa,
natter e v&ei Cechirgea, care ia caruia culme formeaza valea merge in linie frinta printre Sa-
direcîa spre V. $i se deschide Prutului; se compune din cite- dova $i Damian, prin punctele
in Dunare, in dreptul ostrovu- va dughene, in can locuesc un Lubeuite^te (mica movil&), Dru-
luT Atirnaî. mic nu mar de EvreT, numara^T mul-Craiovei, Fintina-BancS $i
in popular/ia satului Zaboloteni- ese in punctul Sanûl. Limita

D alb an, poiana, din padurea Or- Sturzoaei. Prin mijlocul tirgu- de S. incepe iar de la aria pro-
zinele, com. Bratila, plasa Taz- ?oruluT trece $oseaua judeêana prietateT, in linie dreapta, de la
l&ul-d.-j., jud. BacSu. Ia$i-Boto$ani. Are o $coala, in- E.-V., pe de asupra Dealului-Pi-
fiintata la anul 1867, frecuen- riuluT, pana la moara Racovi-
Daler, insula, in brajul Chilia, tata de 59 elevi. (V. Zaboloteni). ceanca.
formata de ramura principals Limita de E. incepe de la
Chilia, $i Brajul - TataruIuT. E Damachi, sat, in centrul com. punctul Santul, merge in linie
situate in jud Tulcea, pi. Su- Movila-Rupta, jud. Botoâni, pi. frinta pana la aria proprietaêi
lina, pe teritoriul com. urba- Stefane^ti, a$ezat pe {annul spre S.
ne Chilia- Veche. Are o forma drept al Prutului, intr'o infun- Terenul com. este accidentat
lunguia^S, o lungimede2.S kil. datura de deal; mosia are o de Dealul-PiriuluT, inalt de 40
?i o intindere totala de 200 suprafaâ de 1260 hect. ?i o 50 m., ce se leaga cu alte de-
hect. ; este a?ezat2 in partea populaîune de 74 fam., sau luleê ce au direcîunea de la
vesticS. a pla$ei ?i a comunei; 312 sufl. V.-E. Este o vale, Valea-Piriu-

este neproductivS fiind acope- Vite sunt: 104 boi $i vacT, 14 luT. Un piriu : Piriul Damian,
ritii peste tot numai cu stuf. cal, 300 01 §i 38 rimatori. Are ce izvore^te in com. Damian
o biserica, deservita de 1 preot $i se varsa in Jiu, pe teritoriul
Dallcla, deal, in judeûl Tulcea, $i 1 cintarer, ; 2 mori de apa pe com. Sadova $i se nume^te ?i
pi. Istrulul, pe teritoriul com. Prut. piriul Sadova.

rur. Ciamurli-d.-s. Se desface Satul mat poarta numele $i Inainte coprindea $i catunul
din dealul Dolojan ; se intinde de Movila-Rupta; aici e re$e- Piscul care azi este comuna a-
spre E., avind o direcîune ge- din{a primariei com. Movila- parte ; acuma coprinde 2 cat.
nerals de la N.-V. spre S.-E. Rupta. Damian, de re$edin{a, ?i
cat.
br&zdeazal partea nordicS. a pla- Rastul, spre N.-V, de Damian,
$el $i pe cea vesticS a com. Damaciul, piriu, jud. Putna, for- la S kil. departare.
pe la poalele-f estice curge mat pe teritoriul com. Suraia, Reêdinâ com. era alta-data
merge dru-
piriul Ciamurli, $i satul Damaciul. Se varsa in Si- in com. Sadova.
mul comunal Eschi-Baba- Cia- ret, dupa ce prime^te ca aflu- Are 3 biserici, dintre care
murli-d.-s. E de natural cam ent girla Iez&relul. doua in Damian, una in buna
Hosted by Google
DAMIAN 53 DAMIAN
stare in ruina; $i una

$i alta neT, care a cheltuit i20CX)lei. Are Damian, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-
in Rastul. Cea in ruina s'a zi- 17 pogoane proprietate $i e con- d.-j., com. Damian, $i re§edin{a
dit la 1790 de ob^tea locuito- dusa de 6 invaâtoare. A fost fre- primariel. Are o populate de
rilor. Are in tinda din nauntru, cuentata de 34 bae^T, din car* 12 628 suflete (328 b£rba# $i 300
de asupra pe o tabla de
u?ei, din Rastul, $i de 9 fete. In virsta feme!), car! loeuese in 22 case $i
piatra, urmatoarea inscripîune: de ?coala sunt 43 in Damian $i 190 bordee, construite din lemn,
20 in Rastul. Stiu carte 31 in iar casele din carSmida ?i birne.
«Tji numclc tatalui, si al fiului si al
Damian $i 9 in Rastul. In sat este o $coala mixta,
sfintului duh. La anul 1790, ziditu-s'aii
Populaîa comune! se urea la care funcîoneaza din anul 1859,
aceasta Sfinta si Dumnezeiasca biserica,
unde se praznueste hramul Sfintilor A-

1008 suflete, din carl 628 in intreînuta de stat $i de comuna.
postoli Petru si Pavel si Sfinîi fara de Damian (328 barba{!
300 fe- ?i Localul este de zid, in buna stare
arginti Cosma si Damian, din teinelie me!), ?i 380 in Rastul (180 fe- ?i construit de Administraîa
s'a zidit de obste, de care vecinica sa me! 20 barbaî). Dupa legea
$i Domeniulu! Coroane!. Are 17
fie pomenirea lor; iar acum de mila si
din 1864 sunt 108 locuitor! im- pogoane proprietate. In anul
ajutorul lui Dumnezeii, s'aii apucat si
infrumuseât cu zugraveala si alte lu-

paminteni{! $i dupa aceea din 1892 — 93 a fost frecuentata de
cruri l-aii facut cei mai voiosi arga^T 1879 sunt 190 insured. Lo- 46 bae$I ?i 9 fete, 34 bae^T ?i
si anume : Chir Nicola Gancea, Sf. sa cuesc in 22 case $i 190 bor- 9 fete, din Damian $i 12 bae{!
r
Popa Voicu, Popa Badea, Chir fecu dee in Damian ?i 3 case ?i 70 din Rastul. In virsta de ?coaia
Boegiii, Chir Marcu Lelea, Marin Ma-
bordee in Rastul. Casele sunt sunt 43 copii. $tiu carte 51 bar-
cesanu, 1833 August 8.
Zugrav:
parte de caramida, parte de batT.
Marin, boer de neam ot
Cosoveanu.« birne $i parte de gard iar bor- ; Sunt doua biserici: una in
deele sunt de lemn. ruina ?i a doua in buna stare.
Biserica actuala din Damian Suprafaâ teritoriulu! comunei Cea in ruina s'a zidit in anul
are in tinda in nauntru pe u$a, este de 556 hect., din can 440 1790 de ob?tea locuitorilor. Are
urmatoarea inscripîune hect, pamint arabil, 40 hect. in tinda din nauntru, d'asupra
Aceasta
izlaz, 16 hect. vie in com. Da- u§e!, pe o tabla de piatra ur-
« sfinta. si Dumnezeiasca biserica
s'a inceput la anul 1851, Iulie 14 si s'a
mian $i 60 hect. vie in com. matoarea inscripîune:
savarsit in anul 1855, Octombrie 22. Rastul. Mosia de pe teritoriul dn numele Tatalui si al Fiului si
r
Cel d'intiiu ctitor a fost fecu Gancea, au comunei, aparîne Domeniulu! al Sfintului Duh. La anul 1790 ziditu-
ajutat la temelie pana la ferestre iar
;
Coroane!, Sadova. s'aii aceasta Sfinta si Dumnezeiasca bi-
de aci in sus s'a facut de obste, in zi-
Pe piriul Damian sunt doua serica, unde se prazuueste hramul Sfintilor
lele P. S. S. Episcopul Calinic si ale
Apostoli Petru si Pavel si Sfinîi fara de
prea inaltului Domn Barbu Stirbeiu. mori, dintre car! una se nume?te
argint Cosma si Damian, din temelie
Zugrav: Ghita Cosoveanu.» Gainareasa a doua este pe mo-
;
s'au zidit de obste, de care vecinica sa
?ia Domeniulu! Coroane!. fie pomenirea lor ; iar acum din mila si
Bisericele din Damian sunt Intre catunele Damian ?i Ras- ajutorul lui Dumnezeii s'aii apucat si in-
facute de zid. Azi ajuta la retul este o cale de comunicafie frumuseât cu zugraveala si alte lucruri,
paraîe Admiuistraîa Domeniu- i-au facut cei mai voiosi argaî si anume :
naturala.
Chir Nicola Gancea, Sfinta Sa Popa
lu!CoroaneT, ocolul V. In Rastul Locuitorii i$i desfac produc-
Voicu, Popa Badea, Chir fecu Boegiu,
este o singura biserica de lemn. tele la Bechet, unde due cereale, Chir Marcu Lelea, Marin Macesanu.
Bisericele sunt deservite de 2 imp rta bautur! spirtoase
$i ?i 1833, August 8. Zugrav Marin, boer de
preoî §i 2 cintarep. Preoftf au coloniale. Transportul neam Ot Cosoveanu.»
se face
leafa de 75 le! pe an ?i dascalii cu carele cu bo! pe ?oseaua co- Biserica care este in buna
40 lei pe an §i 34 pogoane, din munala Damian-Sadova, unde inauntru
stare are in tinda e!
care 12 de preot, §i 5 de cin- da in ?oseaua naîonala Craiova- pe u$a urmotoareainscripîune:
tare{.
Bechet. Circiumi in Damian sunt c Aceasta Sfinta ?i Dumnezeiasca bi-
In comuna Damian este o 6 in Rastul,
?i 1. Comercianf! serica s'aii inceput la anul 1 851, Iulie
?coaia mixta, ce funcîoneaza sunt 7. Contribuabil! 226. 14 si s'au savirsitln anul 1855, Oct. 12.
din 1859; este intreînuta de Budgetul comunei este la ve- Cel d'intiiu ctitor a fost Gancea,
fecu
stat de comuna. Localul, a-
$i
nitur! de 5685 let, 34 ban! au ajutat la temelie pana la ferestre, iar
i
?
vind o sala de 72 m. p., este in de aci in sus s'aii facut de obste, In
la cheltuel! de 5474 lei, 77 b.
zilele P. S. S. Episcopul Calintc ale
buna stare $i construit de Ad- Vite: 140 vite mar! cornute,
.si
Prea inalfatului Domn Barbu JJtirbeiii.

ministraîa Domeniulu! Coroa- 185 01, 14 ca! §i 36 pore!. Zugrav : Ghi$a Cosoveanu*.
Hosted by Google
DAMIAN 54 UANCIUL
La reparaâ ftcuta, a contri- Dan (Izvorul-lui-), izvor,\n]\x- intre coasta vestica a dealuri-
buit Administraîa Domeniulul deûl BuzSu, com. Beceni. In- lor Ezereni si Danca?ul, cu o
Coroanel, ocolul al V-lea. cepe din localitate si se scurge populate de 23 famiiii sau 117
In sat sunt 6 circiumi. in riul SlanicuL suflete.
Numarul vitelor e de 152

Damian, pMu, jud. Dolj, pi. Jiul- Dan (Piscul-lui-), colind, inju- din cari 1114 vite man cornute,
d.-j., com. Damian. Izvoreste pe de{ul Buzau, com. Rusiavaûl, 7 cai $i 3 1 rimatori.
teritoriul acestei com. si curge cat. Tega. E acoperita de izlaz.
pe Valea-PiriuluT, cu direcfiunea Dancaûl, deal, formeaza valea

de la E. spre V. In lungul a- Dan (Valea-lui-), vale, in jud. cu acelasi nume, la poalele ca-
cesteJ comune se numeste Pi- Mehedinji, pi. Vailor, com. rur. ruia se afla satul Danca, din
riul-Damian dupa ce intra pe
si Slivilesti. com. Miroslava, pi. Stavnicul,
teritoriul comunel Sadova, din jud. Ia$i.
punctul numit Gainareasa, se Dan (Valea-lui-), vale, judeûl
numeste Pirlul-Sadova. Se varsa Muscel, izvoreste din padurea Danca§ul, jud. Iasi. Vezi-Teleûl,
in niste smircun, dincolo de Pacurarul, strabate cat. Vla- piriii, com. Miroslava, pi. Stav-
dealul Bostanele, smircun ce se desti-Pamintem, pi. Riurile, si nicul.
scurgpe malul sting al riuluT Jiul. se varsa in riul Bratia, in ra-
Are un pod pe dinsul, in co- ionul com. Vlade^ti, dupa ce Dancaûl, vale, jud Iasi. (VezT
muna Sadova, la punctul numit primeste ca afluent Valea-Badei. Dancasul, deal).
Moara-Podul.
Dan (Valea-lui-), vale, in par- Dancai (Valea-), vale, pe teri-
Damian, ses, jud. Dolj, pi. Jiul- tea de V. a com. Margineni- toriul comunei File^ti, pi. Si-
d.-j., com. Damian, pe care este d.-s., pi. Filipesti, jud. Prahova. retul, jud. Covurluiu.
asezata comuna cu acelasi nume.
Dan (Valea-lui-), vale, izvoreste Danciul, com. rur. $i sat, jud.
Damuleûl-Mic, piriti, in jud. de sub poalele dealuluT Draga- Mehedinti, pi. Blahniâ, la o dis-
Mehedinti, pi. Ocolul-d.-s., com. neasa, com. Valea-Lunga, plaiul tant de 38 kil de T.-Severin,
rur. Malovaûl. Prahova, jud. Prahova, si se iar de com. rur. Vinjul-Mare, de
varsa in riul Cricovul-Dulce. In 27 kil. E situata pe cimpie. For-
Damuri, alt nume al comunel ea se varsa vaile: Lespezile, a- meaza comuna singura, avind
Potlogeni, pi. Balta-Oltul-d.-j., Lupului, Adinca, Valea-cu-Ani- 148 contribuabili, din 896 locui-
jud. Romanaî. ni, Podul-cu-Fagi, s. a. tori, locuind in 164 case.
Loc. poseda : 40 plugun, 90
Dan, deal, la N, de catunul Va- Dan (Valea-lui-), vale, comuna care cu boT, $i 12 caruêcucai.
carea, com, Valea-Popei, plasa Tuna, pi. Oltui-d.-j., jud. Olt. Budgetul comunel la venituri
Riurile, jud. Muscel. este de 3913 lei, iar la cheltu-
Dan (Valea-lui-), vale, in raeli suma de 1979 ^-

Dan, fintind, in cercul com. Bu- ionul comunel Vasilaî, pi. 01- 480
Vite: vite mari cornute,
timanul, pi. Znagovul, judeûl tetul-d.-j., jud. Vilcea; se varsa 1060 of, 36 cai, 4 bivoli si 416
Ilfov. in riul Olteûl. rimatori.
Prin comuna Danciul trece
Dan, localitate, pe
jud. BraiJa, Dan si Murga§ (Munîl-), pro- soseaua Scapaul-Flaminda-Dan-
vechiul drum Braila-Focsani, pe prietati ale Eforiei Spitalelor ciui-Gruia.
lunca Siretului si in com. Nazi- Civile din Bucure?ti, pendinte Pamintul nisipos de aci este
rul, la 5 kil. spre S.-E. de satul de schitul Cornetul, com. Ro- plantat de locuitori cu salciml
Cotul-Lung. besti, plaiul Cozia, jud. Vilcea, si duzi.
in intindere de 1207 hect. In aceasta com. sunt 2 fin-
Dan, loc acoperit cu vie, in coasta tini, a caror apa serveste la
Motrului, jud. Mehedinfi, plaiul Danca§ul, sat, in com. Miro- intreînerea elestaelor cu pe$te
Clo$ani, com. rur. Negoesti, sa- slava, pi. Stavnicul, jud. Iasi, si la udatul gradinelor cu zar-
tul Padesul. situat pe valea cu acelasi nume, zavaturi.
Hosted by Google
DANCIUL ftr, DARA
Danciul, cdtun, in com. Suraia, pi. Branistea, jud. Iasi, asezat Dania, mosie particulars, judeûl
pi. Biliesti, jud. Putna. E situat pe coasta dealurilor ce formeaza Dolj, pi. Balta,com. Grecesti,
la o parte de Siret si este taiat malul sting al riului Bahluiul, in intinderede 2320 hect. a-
de 3 or! de pir. cu acelasi nume. pe o suprafaâ de 174 hect., proximativ. Se ma! numeste si
Are o populaîune de 512 cu o populate de 36 familii, sau Masa.
suflete, carl locuesc in 134 case. 170 locuitorl. Este proprietatea
Are 1 biserica filiala, cu hra- comunei Iasi, cedata de stat Danil (Ci§la - lul - Dumitru-),
mul Adormirea. pentru plata celor 10 milioane. foasta, as Id, sau loc pentru a-
Numarul vitelor e de 550, dapostit vitele iarna, in judeûl

Danciul, sat, face parte din co din can: 272 vite mancornute, Tulcea, pi. Sulina, pe teritoriul
muna Coloaesti, pi. Stanisesti, 223 01, 17 cai si 38 rimaton. comunei Sf. Gheorghe, situata
jud. Tecuciu. E situat in parin partea estica a pl&sei si su-
tea de E. a riului Zeletinul, la o Dancul, balta, formata de var- dica a comunei, pe grindul
distanta de 500 m. de-
5 kil. saturile PrutuluT, in com. Fol- Trofindf- Vovilton, linga malul
parte de resedinâ comunei. testi, pi. Prutul, jud. Covurluiu. Mareif. $i a luat numele de la
Are o populate de 39 fa- eel care a fundat-o; astS-zi e
milii, cu 135 suflete, locuind Dancul, padure, in comuna Bu- transfer mata in cherhana (pes-
in 36 case. Sunt 35 contrib. ciumi, plasa Codrui, jud. Iasi, carie); in partea vesticS, stuful
Locuitoril sunt razes!. pe o suprafaâ de 361 hect. A se intinde in departare.
fost pendinte de manastirea
Danciul, munte, la S. de mun- Dancul. Danila (Dealul-lui-), deal, pe
tele Setul, plaiul Nucsoara, jud. mosia Probota, jud. Suceava,
Muscel. Riul Bratia-Mare uda Dancul, vale, numita si Valea- acoperit de padure de fag.
la V. poalele sale. Dancului, in com. rur. Bala-d.-j.,
plaiul Closani, jud. Mehedinî. Danûrile, munte, in com. Bros-
Danciul, deal, in partea de N. teni, jud. Suceava.
si N.-E. a comunei Ursi, plasa Danda, deal, in com. rur. Or-
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. S'a nu- desti, plaiul Closani, jud. Me- Danul, munte, situat in partea
mit ast fel pentru-ca in vechime hedinî, cat. Vaeni. de S.-V. a comunei Robesti,
a fost proprietatea unui Barbu pi. Cozla, jud. Vilcea. Aci se
sau Ion Danchi. Dandara, cdtun, situat pe o vil- fabrica brinza.
cea cu acelasi nume, pendinte
Danciul, pirtii, izvoreste din dea- de com. Tirnava-d.-j., pi. Cil- Dara, com. rur., in jud. Buz&u,
lul Zarea-Tutovei, com. Colo- nistea, jud. Vlasca, proprietate plasa Sarafei, situate pe malul
nesti, pi. Stanisesti, judeûl Te- a statului. Se arendeaza cu tru- sting al piriului Sarata, la o
cuciu; trece prin satul cu ace- pul Comoara, pe preûl de 22400 distanta de Buzau de 17 kil.
lasi nurae si se varsa pe stinga lei anual. Inainte de seculari- Are forma unui dreptunghiu,
Zeletinului, la S. de Satul-Nou, zare, aparînea de Mitropolie. limitindu-se la N. cu mosia Sfo-
com. Colonesti. Aci, in 1864, s'a improprie- rile-Muscelenilor (din com. St-
tarit 148 locuitori, dindu-li-se rata). La E. incepe din margi-
Danciului (Piscul-), pise, jud. 444 hectare. nea cat. Atirnaî si, pe hotarul
Vilcea; vezi Daroaia. mosiel Lahovari, merge panS
Dandara, vale, in jud. Vlasca, in mosia Stilpul; la S. incepe
Danciului (Valea-), vale, com. de la care sT-a luat numirea din hotarul mosiel Stilpul si o
Gura-Vitioarei, plaiul Teleajenul, catunul Dandara, care este si- ia pe hotarul mosiel Bradul-Ber-
jud. Prahova. tuat pe dinsa. ca, p&n& intilneste hotarul mo-
siel Buzoianca (Ulmeni), pe care
Danciului (Virful-), colina, in Danei (Valea-), piriu, pe teri- se urea la V., atingind si ho-
com. Blajani, jud. Buzau, ititre ritoriul comunei Staoani-d.-j., tarul mosiel Coca, pan& d& in
catunele Blajani si Soresti. pi. Zabrauûl, jud. Putna ; izvo- Sforile - Muscelenilor. Suprafafa
reste din munîi Str&oanelor si sa ede 1650 hect, din carl 840
Dancul, sat, in com. Holboca, se varsa in $usifa. arabile, 150 fineaâ, 260 izlaz,
Hosted by Google
DARA 56 DARABANL
US vie si 285 sterp. Afara* de Este proprietate a statulul si 369 hect. 5 aril p&dure a mo-
pSmlntul locuitorilor are mai se arendeaza cu munîl de prin siel; 11 iazuri si 18V2 pogoa-
insemnata mosia Ulmeni sau prejur. ne vie.
Buzoianca. Terenul e ses, acci- De aci ese izvorul, care im- Budgetul com. a fost in 1889/90
dental puîn in partea de N. preuna* cu eel din muntele Va- de lei 38553, 86 banl la ve-
prin deaiuri acoperite de vii. lea-Rea si eel din Bindea, forturl, si de lei 23453, 05 bani
Industria e reprezentatS prin : meaza riul Doamna. la cheltuell; iar m 1890/91 de
fabrica de coniac Amanieux lei 22216 la venituri si de lei
I. Naville et C-nie; o moara Dara, lac, in jud. Ialomit?a, plasa 2I 379> Dan * 4° la cheltuell.
cu aburl si 2 stine ; iar comer- Borcea, teritoriul com. Caco- Vite man cornute sunt : 1673;
$ul prin desfacerea producfiu- meanca. sunt 3306 01, 595 cai, si 779 ri-
nilor locale si prin transportun, matorl. Locuitorii poseda si 575

maT cu seama* de piatra, la gara Dara, vale, in com. Dara, jud. stupl cu albine.
Ulmeni. C&I de comunicafie are Buzau. Incepe din dealui Gruiul
calea ferata, soseaua ce o par- (com. Saringa) $i se scurge in Darabani, tirgu$or> pe moîa
curge, precum si soseaua veci- piriul Sarata, in cat. Ulmeni. Darabani, com. cu acelasinume,
nal& Sarin ga-Ulmeni. jud. Dorohoiti, pi. Prutul-d.-j.,
Vite sunt: 372 bol, 131 vac?, Dara-de-Jos, vechie numire a cu 845 fam. sau 3369 sufl. din
92 vi£el, 72 caT, 47
3 bivoliê, cat. Ulmeni, din comuna Dara, care aproape 500 fam. sunt E-
epe, 31 minjf, 2200 ol, 1 asin jud. Buz&u. vref. E la 29 kil. de Dorohoiu.
si 270 rimatorl. Sunt 15 slupl. Pe ciiimea plana a dealului Pru-
Comuna e formata din catu- Dara-de-Sus, vechie numire a tul se afla centrul tirgulul iar pe ;
nele Ulmeni si Vilcelele, avind cat. Valcelele, din com. Dara, costi$& sunt mahalale in total o- ;
o populate de 1230 locuitorT, jud. Buzau. cup& o suprafaâ de 2 15 hect. A-
din care : 266 barbaÎ insurap, sezarile locuitorilor in mare parte

32 neinsjra^T, 7 v&duvl, 321 Dara-Iuiuc, virf de deal, in sunt bune, mai multe din va-
baeÎ; 266 feme! m&ritate, 8 jud. Constanta, pi. Mangalia, lacucl, si purine de caramizi.
v&duve, 330 fete. Case sunt 275. com. Tuzla ; este virful eel mai Centrul sau adevaratul tirg este
Straini sunt : 7 francezl, S grecl de N. al dealului Tau?an-Bair; pe ambele laturi ale soselei ju-
si 2 italieni. MeseriasI sunt: 3 are 57 m., cu care domina in- deêne, ce trece de la Radauî
fierari, 2 brutari si 1 lemnar. treg satul Tuzla, care se afla spre Dorohoiu, de-a-lungul tir-
Comuna are 253 contrib. din la un kil. spre E., aproape in gului. Casele inîrate de o parte
can 22 comercianp RominI si intregime valea Cuciuc, Tuzla- si alta a soselei formeaza strada
2 straini. Sunt 13 stabilimente Derea si, pe o mare suprafaâ, principals. Dughenele, atelie-
comerciale. lacul Tuzla-Ghiol. A servit si rele si casele de locuit din a-
Budgetul com. e de 4,585 lei. ca punct trigonometric de ob- ceasta strada, au numal simple
In Dara este o scoalS, in cat. servaîune. ograzi si aparîn mai toate negu-
Ulmeni, frecuentata de 46 e- £atorilor Evrei. Mahalalele sunt
levi si 6 eleve. Carte stiti 74 Darabani, com. rur., in jud. Do- mai toate ocupate de RominI,
persoane. Are 2 bisericl, de- rohoiu, pi. Prutul-d.-j., formata carl au case bune, cele mai
servite de 2 preojl, 2 cintarepf din satele : Bagiurea, Cornesti, multe cu livezl si cu gradine.
si 2 paracliserl. Catedrala e Sf. Darabani satul, Darabani tfrgu- Proprietaril mosieiau o casa
Gheorghe. Clrciumi sunt 10. sorul, si Runcul-Odael, cu rese- mare cu doua rindurl, bine
dinâ primariel in tirgusorul Da- zidita, m form& de castel, cu
Dara (Muscelul - Darii - de - rabani. Are o populate de 1479 gradina frumoasa cu flor^rie
Sus), cat. al com. $aringa, jud. fam., sau 5674 sufl. Are 2 bi- livede cu fructiferl de diferite
Buz&u, cu 330 loc. si 77 case. sericl,deservite de 3 preop, 4 specii si gradina regulata de
cintarep si 3palamari; 2 scoll, legume. Imprejurul caselor si
Dara sau Darul, tnunte, in co- conduse de 2 inv&{atori si fre- gradinel se afla un zid de pia-
muna Corbi, plaiul Nucsoara, cuentate de 130 elevl; 2001 tra.
jud. Muscel, mai la limita jud. hect. 82 aril p&mint s&tesc; Pe frontespiciul paiatulul, de
spre Transilvania. 6633 hect. 23 aril cimp si asupra balconulul, st& in zid
Hosted by Google
DARABANI 57 DARABANI
platra pe care sint sapate ar- cimparatorl de pe la Birlad, 25 de anl drepturile si datoriile
moriile familiei Bals: steaua Focsani, Braila si Ploesti. reciproce intre ambele parÎ, pe
de aur cu opt raze asezata pe E un medic, o moasa si o baza legel bezmanului din co-
scutul in color rosu ros-albas- farmacie. dul Calimah.
tru supra-pusa, ce st& peste o Se un birou telegrafo-
afla si Mal tirziu tirgul si mosia au
alta stelamat mare auritS tot postal, al carul venit, pe 1897 aparînut d-nei Smaranda Ci-
cu 8 raze, pusa pe un asternut 97 a fost de lei 5358, ban! 20. mara; pe urma d-lul Vasile Las-
de hermelin, adumbrit de dra- Istoricul. —
Acest tirgusor s'a car, cu care se urmeaza (1898)
perii m color visiniu-purp lr, infiinâtcam de pe la 1835, tratative pentru rascumpararea
peste care se afla o coroaia. de raposatul marele Logofat si tirgului de catre primaria lo-
Are o biserica, cu hramul Sf. general Teodor C. Bals, proprie- cala.
Nicolae, deservita de 2 preo^T, tarul mosiei. El vazind folosinâ
2 cintare^f; e un edificiu frumos ce poate aduce un asa tirgusor Darabani, sat, pe mosia Dara-
si bine zidit, cu un turn pe la sporirea veniturilor mosiei, bani, com. cu acelaslnume, pi.
bolta principals. Este incunju- si gasind ca poziîa e favora- Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu,
rata de de piatra, cu
un zid bila fiind-ca drumurile ce trecu 166 familil, 664 suflete.
un de asupra porêl la
turn ceau pe aid erau in comunica- Are buna situate, cu piacuta
intrare in ograda; s'a fondat $ie cu Stefanesti, Radauî si cu privire pe podisul PrutuluT, ceva
in anul 1 840. satele din josul PrutuluT, si a- inclinat spre S.
Toate acaretele, d'impreuna cel ducator la Herfa si Mamor- Asezarile s^tenilor sunt in
cu biserica, sunt facute de fos- niâ, au pus staruinî si a ca- mare parte bune, cu livezi si
tul proprietar Logofatul Teo- patat hrisovul sub No. 28, dat gradini.
dor C. Bals. in Iasi in 1837 Iunie2l, de Mi- Proprietatea acestel intinse
Scoala primara de bae^T, con- hail Gr. Sturdza-Voda, prin si frumoase mosil, a fost a d-nei
dusa de un invaâtor si frecu- care-i acorda dreptul infiinârei Smaranda Cimara, fiica def.
entata de 90 elevT, are local tirgului cu 12 iarmaroace pe Marelul Logofat si general T.

bun si incapator, facut de co- an si ziua de tirg Lunea, in fie- C. Bals, si a def. Logofetese
muna in anul 1870. Scoala de care saptamina. Maria Bals, nascuta Bogdan;
fete este condusa de o invaâtoa- Prin construire de dughene, acum este a d-lui V. Lascar.
re si e frecuentata de 40 eleve. si prin publicaîile f&cute pen- Calitatea pamintului este bun&,
Comunitatea izraelita are 8 si- tru inlesnirea de traiu si nego{ favorabila agriculturel si viti-
nagoge si 2 scoli elementare. s'au adunatRominf, dar in mult culture!.

Tirgovetii se aplica la nego- mal mare numar Evref, intro- Satenil inproprietari^ au 555
\u\ cerealelor si a paduriior; dusi aicea de catre evreul Leiba hect. 21 aril pamint; iar pro-
la comerûl feluritelor marfuri Ghersin Darabaner, destul de prietatea mosiei are 6402 hect.
la diferite meserif, precum si la cunoscut ca vechiu orindar al 68 cimp (afar£
aril de 2 1 6 hect.
agricultura si viticultura. ratosulut ce se afla pe acest ocupate de tirgusorul Darabani)
Atit tirgul central cit si ma- loc construit la drumul mare. si 270 hect. padure, tinSr& cu
halaiele, au strade cea mai mare Inlesnirile date de proprie- diferite esenê, intre carl pre-
parte fara nici o aliniere, din tary mosiei ; foloasele ce pu- domina stejarul ; aceasta padure
care trel sunt prunduite. Ilu- teau trage de la taberile de ca- aflata in trel locurl poarta trel
minatul se face de 50 felinare rausi ce umblau cu transpor- numirl : Buleandra, Grozava si
cu lamp! de petrol. turi de diferite producte ; cir- Podriga.

Duminica se face
In fie-care durile de
de negoj: ce
vite Sunt trel livezi pe mosie cu
bilciu a diferite obiecte de a- treceau in Bucovina si can to^f diferite specil de fructierl, in
gricultura si viticultura si mica faceau popas aicea; apol apro- suprafaâ de 7V2 hect.; si pe
industrie rustic^. pierea de cursul Prutului, ho- linga fie-care livada se afla si
In privinâ frumuseêi si a torira pe mulpEvrel a umplea vie, care luata in totul, e de
bunei rase de vite, ce se aduna tirgul, asa ca la 16 Octombrie 1
iS ^ pogoane. Iazurl sunt n,
de prin prejur la zile de tirg, 1839, se si facu inscrisul de in- din carl cele mal marlnumite:
aceasta localitate este privita a voiala intre proprietar si tirgo- Iazul-Turculul, cu o supra faâ
doua dupa Saveni; ea atrage vep, prin care se statornici pe de 42 hect.; al-Milancel, de 22
0i>878. Marele Dicfionar Geografic. Vol, 111.

8
Hosted by Google
DARABANUL 58 DASCALUL-CREAJA
hect; si Iep&ria, de 22 hect., Darabanul, mic afluent al Piriu- Comerciul se face de 2 cir-
toate cu pestT bunl si raci. lui-din-Bahnci, com. Stolniceni, ciumari.

Podriga si Iesanca suntptra- judeûl Suceava. Numarul vitelor marl e de
lele principale carl tree pe mo- 290 si al celor mici de 370.
sie. Se g&seste pieatrS calcarica Darciul, lac, injudeûl Ialomija,
si greziS. in lespezi, pe malul pi. Ialomiâ-Balta, com. Chioara. Dascalul, lac, in com. Jupinesti,
Prutului si se extrage numal Are trestte, papurS. si fipirig, si pi. Riui-Doamnei, jud. Muscel,
pentru trebuirâ locala. contine ap& numai cind apele intre Dealul-Crucei si Vatra-Sa-
Drumuri insemnate sunt ca- : DunareT sunt in crestere. tului.
lea judefeanS de la RadSuî

prin Paltinis calea comunala; Dargota, deal, com. Titireciti, Dascalul Creaâ (Pitar-Mo§u),
ducatoare la Stef&nesti pe dea- pi. Ocolul, jud. Vilcea, in decom. rur., jud. Ilfov, pi. Dimbo-
supra BivoluluT; aceea ce duce p&rtare de 250 m., spre E., de vita, spre N. de Bucuresti. E
la S&veni, pe deasupra Milean- vatra satului. situata aproape de unde izvo-
cel si a T&tSrSsenilor, iar de la reste valea Mosti$tea, la 23 kil.
T&t&raseni pe la Baling la Bo- Daringa, iaz, in partea de N.- departare de Bucuresti,

tosani; acel ce duce de la Do- E. a mosieT si a comunei Todi- Se compune din satele: Crea-
rohoiu pe la Girbeni si Ha- reni, pi. Jijia, jud. Botosani. ta, Dascalul, Runcul, Varasti-
vtrna; acel ce duce la Doro- d.-s., Varasti-d.-j., cu o po-
hoiu pe la Hudesti si Lisna si Dari-Iuc, movila, in jud. Con- pulaîe de 1487 locuiton, cari
acel ce duce la Herâ si Ma- stanta, pi. Mangalia, com. Sa- loeuese in 318 case. Sta in le-
morniâ pe la Bagiurea, Ba- righiol, c&t. Hagilar; este si- gatura cu com. Afumaî, printr'o
ranca si Orofteana. tuata intre vaile Hagilar si Ilan- sosea vecinala.
Hotarele mosiei cu : Hudesti, lic, pe care le doming prin in&i- Suprafaâ totala a comunei
Concesti, GhitcSuî, pe laturea îmea sa, care este de 93 m. e de 2909 hect. ProprietariT au
sudicS Teioasa, Paltinisul, Bivo-
; E acoperita cu verdeaâ. 1840 hect., din can cultiva 1 130
lul, pe laturea nordicS; Prutul (10 hect. izlaz, 700 padure).
sio micS parte din Teioasa Darul, munte, jud. Muscel. (Vezi Locuitoril cultiva tot terenul in
pe laturea estica; Milancea si Dara). intindere de 1069 hect.
CordSreni pe laturea vestica. In comuna sunt 4 biserici
Localit&pf insemnate sunt Dascalul, sat, judetul Ilfov, pi. (la Creaâ, Dascalul, Varasti-
Dealul-Ursului, Valea-Iesancaf, Dimbovita. Face parte din com. d.-s. si Vara?ti-d.-j.), deservite
Ponorul-Apelor, Izvorul-Boerului rurala Dasc&lul-Creaâ. E side 3 preo^t si 4 cintaretT. Are
si Ripele-Ciorbenilor. tuat spre S.-E. de Varasti-d.-s., 2 scoli: una in Dascalul si
Numirea vechie a satului dupa ling& Valea-Mostistea. alta in Creata; 1 moara cu a-
documente, era Cibiceni; iar Are locur! smircoase. Popu- buri; 1 masina de treierat; 1
actuala a cSpatat-o in urm& du- laîa lui e de 462 suflete. helesteu ; 2 poduri statatoare.
p& numele stare! sociale a lo- Suprafaâ totala a satului e Comuna numara
273 con-
cuitorilor, carl aparîneau la c&- de 867 hect. Eforia Spitalelor trib., si are un buget de 5047
pitclnia locals a corpului Dara- din Bucuresti are 582 hect, din lei la venituri si 5003 lei la
banilor. Darabanil erau corpul carl cultivH, prin arendasii s&i, cheltuell. In anul 1885 eraii 343
de armata pedestru si perma- 372 hect. (10 izlaz, 200 pidure). contribuabill.
nent. Obligativitatea serviciulul LocuitoriT au 285 hect. Dintre locuiton, 342 sunt plu-
trecea de la tat& la fiu in starea Poseda o biserica, cu hramul gari, 6 au diferite profesiunl.
valida. Din acest corp se luau Adormirea, deservita de 1 preot Ocupaîa lor de capetenie e
str&jile la Curtea DomnuluT, si 1 cintare{, si o scoala mixta, agricultura si cresterea vitelor.
unde sta in tot-dea-una un ca- frecuentatS de 13 elevi si 3 e- Ar&tura se face cu 201 plu-
pitan de darabanl. Serviciul leve, cu intrefinerea careia sta- guri: 140 cu boT si 61 cu cal,
Darabanilor era distins la scau- tul cheltueste anual 1900 leT. Locuitoril au 233 care si ca-
nul Domniei, dup& cum arat£ Localul scoale! s'a construit ruê 183 cu boi si 50 cu
: cai.
si Dimitrie Cantemir in «Des- din fondurile judeûlui, in anul Comerciul se face de 5 cir-
crierea Moldovel*. 1886. ciumari si 1 hangiu.
Hosted by Google
DASCALULUl (P1SCUL-) 59 DAUTCEA
Numarul vitelor marl e de Dasova, vale, 4 kil. spre N. de dinl. Populafiunea sa, compusa
1024 (290 cal si epe, 382 bol, com. Corabia, pi. Balta-Oltul- numai din Turci si T&tarl, este
217 vaci si viêl, 21 taurl, 34 d.-j., jud. Romanaî. Tae calea de 133 familil, cu 457 suflete;
bivoli, 80 bivoliê) si al celor ferata si soseaua Corabia-Cara- ocupafiunea el principals este
mici de 1991 (15 capre, 290 cal, acolo unde ele se intretae agricultura. De urma-aci pleaca
porcT, 1686 01). trece pe linga com. Selistioara toarele drumurl comunale: la
Locuiton improprietari^T sunt si Gircovul si se termina in Valali,Cheragi, Hazaplar, Cara-
223 si neim proprietary!, 131. Dunare la Teiul-Boajulul! Omer, Canli-Ciucur si in Bul-
garia.
Dascalului (Piscul-), deal, in Datcoiul, mosie, in comuna To-

jud. Tulcea, pi. Macin, pe teri- hani, jud. Buzau, cat. Valea- Daulu-Chioi-Ceair, vale, in ju-
toriul com. rur. Jijila. Este mat Scheilor. Are 412 hect. fineê deûl Constanta, pi. Mangalia,
mult o prelungire orientala a si vii superioare pe colina Dra- com. Cheragi, cat. Valali. Se m-
culmei numita Dealurile-Prico- gaica. tinde de la S.-E. satului Daula-
panuluT, sau ale-Macinului ; se fn- Chioi ; trece prin satul Valali
tinde spre N., avind o directf- Datcoiul-Baligel, mosie, in jud. si se deschide in valea A car-
une generala de la S.-V. spre Buzau, comuna Tohani, catunul gea. Are o direcîe generala de
N.-E.; brazdeaza partea nord- Valea-Scheilor. Are 300 hect. la V. catre E. E situata in
vestica a plasei, si pe cea sud- vii, livezi, finea^3, precum si partea meridionala a plasel si
estica a comunei. Malurile sale piatra de var. Pe dinsa se afla cea sud-vestica a comunei.
se termina in piriul Jijila. Pe la baile Boboci. E proprietatea
poalele sale nordice curge valea scoalei Craciunescu din Mizil. Daulu-Chioi-Culac, vale, in ju-
Jijila merge drumul comunal
si deûl Constanta, pi. Mangalia,
Jijila-Greci pe muchie merge
;
Datcul, sfoara de mope, in jud. pe teritoriul com. rur. Cara-
un alt drum comunal, Macin- Buzau, comuna Tisaul, catunul Omer, Se intinde intre dealu-
Vacarent, ce trece culmea Pri- Valea-Caprei. Are 30 hect., din rile Coru-Sirti-Bair, Cara-Omer-
copanuiuT, printr'un frumos de- care 15 arabile, 6 livezi, 6 fi- Bair si Cara-Iuiuc, cu o direc-
fileu. E acoperit cu purine pa- nea{a si 3 sterp. Se ia impre- {iune generals de la N.-V. c&tre
dun, fineê si semanatun. una cu mosia Frasineanca sau S.-E. Malurile sale sunt puîn
Datcul, din com. Naeni. inalte. Valea intreaga este do-
Da^cului (Piatra-), numire ce minate de virfurile Cheragi I
se mai da muntelui Dintele, din Datcul, mosie, jud. Buzau, com. (120 m.) si Ghiuvenli II (252
com. Rusiavaûl, jud. Buzau. Naeni, proprietate mosneneasca. m.). E situata in partea meri-
Face impreuna cu Frasineanca dionala a plasel si cea esticcl a
Daôva, cdtun, care formeaza si Prosca un corp de 180 hect., comunei.
partea de E. a orasului Cora- din care 100 padure, restul vii,
bia, din jud. Romanaî. Situat araturl si flneaâ. Dautcea, sat, jud. Constanta. E a-
pe marginea Dunarel. Aci \&r- sezat in partea sudica a plasel

mul Dunarei din partea noastra Daulu-Chioi, sat, in jud. Con- Isaccea si cea estica a comunei
domina malul drept al Bulga- stanta, pi. Mangalia, cat. comu- Orta-Chioi, de care depinde, la
rilor, si asta explica important nei Cara - Omer. E situat in 2 kil. spre S.-E. de resedinf£,
militara a acestui punct strate- partea meridionala a plasel si pe ambele maluri ale piriulul
gic in ultimul resbel din 1877- cea sud-estica a comunei, la 5 Dautcea, de la care si-a luat
78. Altitudinea terenului d'asu- kil. spre de cat. de rese-
E. numele. Are o intindere de 80
pra nivelulul marel este de 83 dinâ, Cara - Omer, pe valea hect. si o populate de 53 fam.,
m. E o secîune comerciaia, lo- Sirti, inchis numai in partea sau 244 suflete. In apropiere
cuita de vre-o 100 familil, din nord estica de dealul Mezarlic- se afla dealul Consulul.
carl 7 Grecl, 10 figanl si 5 Sirti si dominat de virful Va-
Bulgari. Din Dasova pleaca so- lali, care are 102 m. Suprafaâ Dautcea, deal, in jud. Tulcea,
seaua spre Bechet, spre Izlaz, sa de 780 hect, dintre
este pi. Isaccea, pe teritoriul comu-
Caracal ; tot de aci si linia care 45 sunt ocupate numai nei Orta-Chioi si pe ai catunulul
ferata. de vatra satulul si de gra- Dautcea. Se desface din dealul
Hosted by Google
DAUTCEA 60 DAVID (GRINDUL-LUi-)
Ghiobilche-Bair. Se intinde spre S. a pl&sei Medjidia si cea orien- Hancearca, comuna ruralcl Ba-
E., avind o direcîune generala tals a com. Mamut-Cuius, prin- labancea. Se desface din vir-
de la N.-V. spre S.-E. si braz- tre dealurile Acargea-Bair la V. ful Almalia (370 m.); se intinde
dind partea de S. a pl&sei si si E., taind drumul comunal spre E., avind o direcîune ge-
pe cea de S.-E. a comunei. Mamut-Cuius, Endec-Cara-Chioi. nerals de la E. spre V., for-
Este situ at intre piriul Daut- mind un semi-cere ; br&zdeaza

cea (afluent al ptriulul Taiâ) si Dautlar-Dere, namirea pe care partea sudica a plaseisi pe cea
valea Musafir-Culac (afluent al o poarta valea Odagi-Culac la vestica a comunei lasa spre E. ;
v&el Alibei-Chioi); las& spre E. locul unde se deschide in va- prelungirea numita Dealul-Han-
dealurile Ctz-Bair si Dealul-FeteT. lea Vaivasin-Dere, judeûl Con- cearca. Din poalele sale sudice
Intre el si dealul Consuiul, se in- stanta. Are o direcîune gene- izvoreste valea Acar-Cula, iar
tinde o vale, prin care merge rala de la S. c&tre N. si mer- din cele nordice valea Sarap-
drumul judetêan Bas-Chioi-Orta- ge printre dealurile Odagi- Bair Dere $i afluentul sau valea Da-
Chioi. Pe muchiile sale merge si Acargea-Bair, fund dominata vid, cari din pricina lui au ma-
drumul coraunal Cineli-Dautcea. de Idres-Chernos (127 in.).
virful lurT cam Pe la poalele
ripoase.
Din poalele sale sudice izvoresc Brazdeaza, ca $i precedenta, vestice si pe valea Sarap-Dere
piraele Emir-Asan-Culac si Mu-
: partea estica a comunei Mamut- merge si drumul comunal Cerna-
safir-Culac, iar din cele nordice Cuius, si cea sudica a pl&sei Hancearca. Are o inalîme de
pir. Dautcea. Virfurile lu! ating Medjidia. 346 m.; e punct trigonometric de
283 m., 279 m., 265 m. si 260 observaîune de rangul I-iti, do-
m.; sunt puncte trigonometrice Dava. Vezi Petro-Dava, jude\ul mtnind asupra satelor Hancear-
de observatîune de rangul al Neamtu. ca, Geaferca-Rusa si asupra pi-
3 -lea. E acoperit in cea mai riului Taiâ. Este acoperit mai

mare parte cu p&duri. David, sat, in jud. Roman, pi. numai cu padun; poalele sale
Moldova, com. V&leni, spre N.-V. estice sunt acoperite cu pasuni
Dautcea, piriu, in jud. Tuicea, de satul Valeni. Are 34 familn, si semanaturl.
pi. Isaccea, pe teritoriul com. sau 135 suflete, din car! 32 con-
rur. Orta-Chioi si pe al catunu- tribuabilT, can loeuese in 33 case. David, piriu, ce curge prin jud
lui Dautcea. Izvoreste din poa- Aceasta populatie este mai toata Roman, pi. Fundul, com. Bra-
lele de N.-E. ale dealului Ghio- compusa din Unguri (30 familii, testi. Se varsa in piriul Bra-
bilche-Bair; se indreapta spre cu 100 suflete). Are o biserica' teasca, pe dreapta.

E., avind o direcîune generals catolica de lemn. Se numea mat
de la S.-V. spre N. : E.; curge inainte si Scheia. David, piriu, in jud. Tuicea, pi.
pe la poalele nordice ale dea- Isaccea, pe teritoriul catunului

lului Dautcea, de la care si-a luat David, deal, prelungire a dea- Hancearca, com. rur. Balaban-
numele, si, dup& 5 kil. de curs, lului Gorgan, ce inconjoarS sa- cea. la na$tere din poalele nor-
se vars& in pir. Tai{a, pe dreapta, tul Albe^ti, pi. Crasna, judeûi dice ale dealului David, se in-
ling£ moara lui Nicolau. Catre Falciu. dreapta spre N., avind o direc-
varsarea sa locul e cam mlas- îune generala de la S. spre
tinos. E t£iat de drumul ju- David, movila, in pi. Ialomiâ- N.; brazdeazS partea sudica a
deêan Orta-Chioi-Bas-Chioi si Balta, judeûl Ialomiâ. E si- placet si pe cea vestica a com.
dominat de piscul stincos al tuate pe muchea coastei Bara- Cursul sau este cam repede.
dealului Consulul-Mic. ganului, intre satele Copuzul si Curge numai prin padun, si
Crasani. dupa 1
1
/2 kil., se varsS in pi-
Dautlar-Buiuc-Dere, alts nu- riul Sarap-Dere, pe dreapta,

tnire a vdel Ciacal-Dere, jude- David, movild, in pi. Ialomiâ- nu departe de izvorul aces-
{ul Constanta. Sub acest nume Balta, jud. Ialomifa. E sit-iata tuia. E de drumul comu-
t&iat
pleach din dealul Cesme-Culac- pe B&r&ganul, spre V. si in a- nal Cerna- Hancearca.
Bair; curge apol sub numele propiere de satul Guinea.
de Acargea-Ceair si in fine sub David (Grindul-lui-), grind szxx
eel de Ciacal-Dere. Sub inti- David, deal, in jud. Tuicea, pi. loc ridicat, de asupra stufului
iul nume br&zdeaz£ partea de Isaccea, pe teritoriul catunului inconjurator, in jud. Tuicea, pi.
Hosted by Google
DAVID (POIANA-LUI-) 61 DAV1DE?TI
Sulina, pe teritoriul catunulul Dintre locuitoril improprie- Afara de agriculture, locuitoril

Letea, com. rur. Satul-Nou. E si- tari^t in 1864, care aveau boT, se mal ocupa cu rotaria, cojoca-
taat in partea vestica a plase?, si sunt 101 cariau primit cite3 1
/2 ria, cizmaria si boiangeria. Pro-
in cea sud-vestica a comunei. Se falci de pamtnt (din 4 falci' cit dusul muncel il desfac In ju-
desface din grindul Leêa. Are li se cuvenea dupa lege), iar defele Olt si Teleorman, latir-
o forma lunguiaâ. Comunica 37 (clacas! cu palmele), cite gurile: Glavaciocul, Draganesti,
cu Grindul-cu-Par. Intinderea-I 200 prajini. Mavrodinul, etc.
e de 30 hect. E neproductiv, Poseda o biserica de piatra, In comuna 40 stupl

se cultiva
fund acoperit cu nisip. E taiat de foarte vechie, care fund stricata cu aibine; iar gindacil de ma-
un drum comunal, ce duce de de o furtuna, s'a reparat acum tase dau pana la 80 kil. gogosT.
la satul Letea, la malul braû vr'o 40 de ani in urma, cu chel- Porumbul se cultiva pe 175
lui Sulina. tuiala Domniêi Sasca si cu os- hect. Prunele produc in termen
teneala unui calugar anume Ioil. mijlociu 6440 decalitri tuica
David (Poiana - lui -), poiana, Biserica e deservita de 1 preot pe an.
pe mo?ia Almasul, in jud. Neam- si 2 eclesiarcl. Sunt : 2 morl cu Vite sunt: 250 bol, 116 vacl,
{ui, pi. Piatra-Muntele, com. Do- cite o piatra, pe apa piriiasului 65 viêl, 13 cat, 9 epe, 340
breni. E cunoscuta pentru fine- ce vine despre f ibucani; 2 fie- capre, 12 £apl, 146 rimatorl si
{ele ce se cultiva aici. raril. 29 ol.
Aci se fac doua iarmaroace Comuna se intinde pe 81

Davideasca, mosie, in jud. Bu- unul la 27 Iulie (Sf. Panteli- hectare. Numara 200 contribu-
zau, com, Simileasca, cat. Spa- mon), si aitul la 29 August abill. Are un budget, care pe
tarul. Parte a fost data la locui- (Taerea Capului Sf. loan). anui 1889/90, prezinta la ve-
tori in 1864 (64 hect.), iar res- Numarul vitelor se urea la nituri saraa de 1399 lei si la
tul (27 hect.) a ramas proprieta- 200 de capete. cheltuell 1242 lei. In anui 1855
rului. Are 16 hect. padure si eraii 146 contribuabill.
1 1 hect. flneaâ si izlaz. Davidesti, com. rur., jud. Mus La 400 metri departare de co-
eel, pi. Argeselul. E situata la S. muna, (in partea de E.) trece
Davideasca, padure, supusa re- de Cimpulung, pe malul drept riul Argeselul, in care se varsa
gimului silvic, in jud. Muscel, al riului Argeselul. De aci pana vaile : Codeselulul, Patululul,
pi. Argeselul, com. Davidesti. la Cimpulung, sunt vr'o 30 Stoian, Verdenilor, Carameîlor,
Are o intindere de 300 hect. si de kil., iar pana la subprefec- pganilor, Budel si Bataturei,
e compusa din stejar, fag, car- tura si judecatoria, 5 kil., da- toate pe teritoriul comunei Da-
pen, jugastru, plop si alun. ca comunicaîa se face pe Va- videsti.
lea-Tiêstilor. Cu trasura sunt In jurul sau sunt locurl ara-
Davideni, sat, in com. Pastra- 10 kil., pentru ca soseaua o- bile,livezl de fineê si livezl
veni, jud. Neamû, pi. Mijlocul- coleste prin comunele Raco- de prunl. Spre E. si V. are
d.-s. E asezat pe sesul ce se iu- viâ, Tiêsti si Livezeni. doua culml de dealurl, carl
tinde catre vestul riului Mol- Forma comunei e lungarea- domina Valea Argeselulul, ra- -
dova, la 3 kil, departare de £a. Se intinde si pe o parte murl din Carpaî numite: Dea-
acest riu. Se margineste la N. si pe alta a soselel care o lul-SatuluI-de-Rasarit si Dea-
cu Spiesti si Pastraveni ; la E. leaga cu Conêsti si Voroveni. lul-Satulu! - de- Apus, acoperite
cu satul Versesti, din jud. Ro- Patru sosele comunale strabat cu paduri de tufanl.
man, de care se desparte prin com. in diferite directum. Afara de acestea mal sunt:
riul Moldova la V., cu Ure-
; Se margineste la V. cu com. Deaiul-Fintinelelor, intre Valea-
cheni si Radeni (mosii); la S., êsti, la N. cu com. Voro- Fintinelelor si Valea- Vacel si
cu satul Tibucanid.-s., si Ti- veni, la S. cu com. Conêsti si Dealul-Malaiului intre Valea- Va-
bucani-d.-j. la E. cu apa Circinovului. cel si apa Circinovul.
Are o populaîune de 160 N'are nici un catun alipit. Locuitoril sunt mosnenl din
suflete, toÎ RominI, carl se in- Populaîa com. este de 810 mosi-stramosi, afara de vr'o 30,
deletnicesc cu agricultura si locuitori (416 barbaÎ si 394 carl s'au improprietarit dupa
cresterea vitelor, iar in timpul feme!) formind 201 familil, can legea rurala din 1864, tot pe
verel si cu pescuitul. loeuese in 193 case.. proprietaîle mosnenilor.
Hosted by Google
DAVIDE?TI 62 DAPESTI
Are 2 biserici: una cu hra- hala, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mij- se face corner^ cu vite man ?i
mul Sf. ImpSrap, tirnosita la loc, com. Dr&nicu. mici, cu cereale, luminan $i tot
anul 1874, la construcfia c&reia felul de articole ale industriei
a contribuit mult d. Const. Hagi- Davidoaei (Dealul-), deal, jud. domestice.
NicolaQ, §i care se intrepne din Dorohoiu. Incepe de pe moîa In Dabuleni este o $coal& de
dania ctitorulul prin mal multe cu acela?! nume, com. Corla- bae^T ?i una de fete, ambele de
zapise de crean$& $i p&mint; teni, pi. Copula. Se intinde spre gradul I, conduse de 2 inva$a-
a doua, ziditS. de enoriaî la a- S. pana de asupra satului Po- tori $i frecuentate de 135 elevi
nul 177 1 $i reparata la 1832, dul-Stamatei, com. Borze^ti. (90 bae£i ?i 45 fete), din 230
cu hramul Inal$area-Domnului copii (50 baeî ?i 80 fete) in vir-
?i care se intrepne din dania Davidoaia, sat, pe mo$ia Vla- sta de ?coaia. Are 3 biserici : Sf.
fecut& de rSposatul
Manole Popa deni, jud. Dorohoiu, pi. Copula, Nicolae (1842), Sf. Gheorghe
Ene, cedindu-i maY multe pe- com. Corlateni. Din vechime (18 1 7) ?i Sf. Gheorghe din Ciun-
tece de p&mint mo^tenesc. Am- era trup a parte. Are o popula- gul (1 850), deservite de 5 preoî
bele sunt deservite de 3 preopf {iune de 17 fam. sau 68 sufl. $i 6 cintare^T.
?i 4dascall. $i o buna situatie. S&tenii im- Dabuleni era staîe de cai
$coala dateaza din timpul proprietaripf ati 42 hect. pa- de po?ta, pe vremea cind exista
lui Al. Ghica. Pentru ca vechiul mint. acest serviciu la noi in Jara, la
local se ruinase, la anul 1870 drumul vechiu de la T.-Magu-
s'a zidit alt local din contribu- Dabuleni, com. rur. } in S.-V. pla- rele laCalafat (9 po$te) ; avea
tiunile locuitorilor. Scoala se cet Balta -Oltul -de -Jos, judeûl 16 cai de po$ta $i facea staî-
frecuenta regulat de 50 baepf Romanaî, a?ezata pe un loc in- une la mijloc intre po$tele Os-
§i 17 fete, din num&rul de 80 tins $i ?es, strabatut de o troveni ?i Gura-Padinel.
pana la 1
copil cu etate de la 6 vale, prin care curge un piriu,
anL Cu intrefinerea ?coalei sta- linga balta Glodul, in apro- Dade^ti, sat, in partea S. a com.
tul cheltue?te anual 1404 lei. piere de Dunare $i balta Po- Baiceni, jud. Ia$i, pi. Bahluiul,
Comuna contribue pentru ?coala telul, ?i linga hotarul judeû- situat pe valea piriului Bahlueûl.
cu cite 400 leT anual $i pentru lui Dolj. Se compune din satul Are o suprafaâ de 1000 hect.
cult cu 160 lei. Dabuleni, din desparîrile Broas- $i o populate de 50 fam. sau
Stiu carte 184 barbaî $i 34 caîCiungul. Seinvecine$te spre 259 locuitori Romini, can seo-
femei. V. cu com. Calaraî (Dolj) $i e cupa cu agricultura $i cre^terea
la o departare de 38 kil. de vitelor. Are o biserica zidita din
Davide^ti, sat, in partea de S. Caracal $i de 31 kil. de Co- piatra ; e deservite de un preot.
a comunel Rusca, plasa Pru- rabia. Are: (1886) 78^ contri- Numarul vitelor e de 616 ca-
tul; judeful Falciu, a$ezat pe buabili: 1 173 fam.; o popu- pete, din carl: 178 vite man
valea piriulu! Nemêni. Are o late in total de 4712 locui- cornute, 54 cai, 314 of $i 70
suprafafa cam de 70 hect. $i o ton, din can 2358 barba^f ?i rimaton.
populate de 33 fam., sau 184 2354 femeT, 136 persoane $tiu
sufl., din carl 34 contribuabili. carte. Dade^ti, sat, face parte din com.
Locuitoril sunt raze?I vechi. Budgetul com. pe 1886/87 a Vultureni, pi. Berheciul, jud. Te-
Are o biserici f&cuta la 1820. fost de lei n 150 la veniturT ?i cuciu. E situat pe coasta dealuluT
de 10555 l& l a cheltueli. ca acelaî aume, departe de Vul-
Davide^ti, sat, face parte din Locuitoril se disting printr'un tureni de 5 kil. $i 340 m. Are o
com. rur. Spineni, jud. Olt, pi. port special, iar casele lor sunt populate de 56 fam., sau 246
Vedea-d.-j. parte bordee $i parte de zid. sufl., locuind in 51 case.
Are o populafiune de 300 Are 7 mori pe apa, 13 sta- Teritoriul catunulu! este de
locuitori. Aci e o biserici tir- bilimente comerciale. Pe pro- 307 hect.
nositS. in zilele lui Constantin prietatea com. se fac 2 bilciurl: Locuitoril, fo$ti clacaî, au
Voevod, de Stan Ereu, Vlada unul, la Dumineca Floriilor, îne fost lmproprietari^T la 1864. Ei
Eri$a, Mihaiu Sandu, etc. 5 zile $i e lnfiinât de la 1867 al ; stapinesc 117 hect., iar pro-
doilea, la 9 Septembrie, {ine 5 prietary, d. Gh. Demetriade $i
Davide§tilor (Mahalaua-), ma- zile $i e infiinât de la 1867. Aci d-na Maria Ciuca, au 190 hect.
Hosted by Google
DADESTI 63 DiENI
Dade^ti, baltoaga, in suprafafa privalul Baroiu in partea cea si raspindite in diferite direc-
de 40 prajini, in com. Ruginoasa, mai larg£ a lui; se indreapta tiunl; parte sunt naturale, parte
jud. Suceava. apoi spre N.-V., traversind d'a artificiale, facute in timpurile
curmezisul o insula coprinsain- din urm& spre paz& si spre o-
Dade^ti, ripa, ce se afla in satul tre privalul Baroiul si Dunare, rientare.
cu acelasl nume, com. Vultu- trece pe linga o pSdurice de salcil, Vaile nu sunt numeroase; prin-
reni, jud. Tecuciu. pe care o las& afar£ din hotar tre ele insemn&m : Valea-Mosu-
si ajunge pe malul drept al Ca- lul, laN.; Valea-MezetuluT, la E.;
Daeni, com. rur., in jud. Con- nalului-M&cinuluT, de unde am Valea-Staneil-Seac& si Namalesti
stanta, pi. Hirsova. plecat. Forma hotarului este la S.-E., valea Bertesti la S. si
Este situata in partea N.-V. aceea a unui trapez neregulat, S.-V., si vre-o 12 mid val ce
a jud., la o departare de 102 cu baza intoarsa spre Dunare; se gasesc in interioriul satulul
kil. spre N.-V. de oraûl Con- lungimea perimetrulul este cam Daeni.
stanta, capitala jud., si in par- de 40 kil. iar intinderea intreg
; Apele, carl uda comuna sunt
tea septentrionala a plaseT, la teritoriulul este de 89 kil. Dunarea-Veche sau Canalul-M&-
26 kil. spre N.-E. de oraselul Se margineste la N. cu co- cinulul, .la V., formind insulita
Hirsova, resedinâ plaseT. Alte muna urbana Ostrov, despar- Tofanari ;
privalul Baroiul, tot
com. invecinate cu Daeni sunt: tindu-se prin girla B&roiul, Va- la V., trecind si pe ling£ satul
Ostrovul la 8 kil. spre N., Gir- lea-Mosului si dealul Cairacul; D&eni, in partea de V.; girla
lici, la 6 kil. spre S.; Urumbei, la E. cu com. rur. Urumbei, de Veriga, ce uneste Dun&rea cu
la 12 kil. spre E.; Eni-Sarai,Ja care se separa prin dealul Cai- privalul BaYoiul ;
piriul numit
14 kil. spre S.-E. racul, Valea- Mezetulul si muchea Valea- Viilor de la Pinga, prin
Hotarul amanunît al com. Dealului-StanciT ; la S. cu com. N. comunel, piriul numit Valea-
este urmatorul: Plecind de pe Girlici, separindu-se prin valea Viilor, sau Topirsciul, si, pe la
malul drept al Dunarel (si a- Bertesti si prin o linie conventio- inceputul sau, Valea-StupineT,
nume Canalul-Macinului), la 4 nale ; la V. cu jud. Braila, de prin centrul comunel ; vaile de
kil. spre S.-V. de satul Daeni, care desparte prin Dunare (Ca- mai sus au malurl inalte si ri-
hotarul se indreapta spre N.-E., nalul-Macinului). poase pe alocurea.

urmind malul drept al canalu- Solul este accidentat in gene- Este formata dintr'un singur
pana la
lut-MacinuluT, unde
locul ral, afara de o mica porfiune cat., DSeni, resedinfa, asezat
face o cotitura in dreptul Mo- la V., coprinsa intre Dunare si pe malul drept al privalulul Ba-
vilel-Popei ; de aci o ia pu{in canalui Baroiul, formata din 5 roiul, intre vaile adinci si ri-
spre S., urcind girla Baroiul, insulete de diferite mariml, din poase: Valea -Viilor si Pinga,
pana unde se deschide Valea- carl doua acoperite cu padure ce se deschid in privalul Ba-
MosuluT de aci se indreapta
; de salcil, si o alta parte foarte roiul.
spre E. si S.-E., taind soseaua accidentata, constind din val Suprafata totala a comunel
judeêana Ostrovul-Hirsova, ur- inalte si ripoase intre carl e este de 8924 hect., din carl
ea Valea-MosuluT, se ridica pe asezat satul Daeni. Cele mai 383 hect. ocupate de vatra sa-
Dealul-Mosului, pana pe muchea insemnate dealurl sunt: Dealul- tulul, cu 355 case, iar restul de
dealului CairaculuT, de unde se Mosulul (117 m.), la N.; Cai- 8541 hect. impartit intre Stat
indreapta spre S. si S.-S.-V., racul (no m.), la N.-E.; Dealul- cu proprietarl acestia poseda
;
coborind de pe dealul Cairac, StanciT (143 m.), la E.; Me- 2541 hect., iar locuitoril stapi-
scoborind puîn valea Mezetulul zetul (89 m.), la E.; Dealul- nesc 600 hect.
taie apoi Valea-StanciT, si urea Stancil (120 m.), la S.-E.; Dea- Populatiunea sa este de 351
muchea Dealului-StanciT, pe care lul- Viilor (74 m.), la S.; toate familii, cu 1654 suflete, impar-
o îne clt-va timp pana se coboara sunt acoperite cu fmete, sem&na- titScum urmeazS: 848 WrbatT,
apoi linga valea Namalesti, de turl si vil. Movile sunt in numar 806 femel, din cart 945 neca-
unde o ia spre V. si N.-V.-V., taie de vre-o 25, intre carl mai in- satoritl, 638 cas&toritl, 67 va-
Valea-Stancil-Seac&, urea si sco- semnate sunt: Movila-Enicerilor duvi, 4 divortatl ; 202 stiu carte,
boara Dealul-Stancii, urmeaza (118 m.) si mo vila Ciuroboaja J45 2 nu stiu din acestia sunt
;
valea Bertesti, taie din nou dru- (120 m.) la S.-E. comunei; cele- 1648 cetatenl Rominf, 6supusl
mul judejean Ostrov -Hirsova, 1'alte sunt de deosebite mariml strainl; 1637 ortodoxl, 17 ma-
Hosted by Google
dAeni 64 DAESTI
homedanf; 324 agricultori si {inuta de locuitor! ; are 10 hect. Locuitorii se ocupa cu olaria,
meseriasl, 2 cu profesil libere, 4 de la stat, si e deservita de 1 traistaria si puîn cu dulgheria

comercian^ si 5 industrial. preot, 1 paracliser si 1 cintare^. si rotaria. Ei desfac produsele
Contribuabili sunt 335. Are o scoala rurala mixta, muncei lor la: Slavitesti, Ladesti
In ceea-ce private intinderea condusa de 1 invaâtor si o insi Brosteni.

si felul cele 8924
terenurilor, vaâtoare, frecuentata de 97 Vite sunt: 18 cat, 262 boi,
hect. ale comunei se divid ast- elevi inscrisT, din can 77 baeî 226 vacT, 6j 01 si 294 porclf.
fel :
445 hect. teren neproduc- si 20 fete. Pe riul Luncavaûl, in raionul
tiv (din care 533 hect. ocupate com., sunt 2 morl de macinat.
de vatra satulul si 62 hectare Daeni, insula, in Dunare, jud. Sunt 116 locuitori improprie-
bal$T, mlastini, etc.); 8519 hect. Constanta, plasa Hirsova, pe te- tari^T la 1864 cu 453 hect. a-
teren productiv (din care 2479 ritoriul com. rur. Daeni, de la rabile in mosia Daesti a statu-
hect. ocupate de stat cu pro- care si-a luat numele. Este a- lut si pe mosia d-lor Elenca si
prietarii, 6000 hect. ale locui- sezata in partea vestica a pla- Fevronia Vladescu.
torilor). Terenul productiv co- sei si cea nord-vestica a comu- In Dealul-Caramizilor, ce a-
prinde: 3700 hect. teren culti- nei. Este formata de Dunare si parîne acestei comune, se vad
vabil (aparînind locuitorilor) : un bra^ al sau, numit Veriga- farimaturl de caramida.
4421 hect, teren izlaz (din care Daenilor, care uda comuna la Scoala dateaza aci de la anul
2479 hect. ocupate de stat cu V. Insula are o forma lungu- 1864. Cladirea e proprietatea
proprietarii si 1942 hect. ale iaâ, eliptica, o lungime de 5 comunei. E
frecuentata de 15
locuitorilor); 300 hect. teren kil. si o largime medie de 1 kil. elevi, din numarul de 91 (46
padun, aparînind locuitorilor. Intinderea sa totala este de a- baeî si 45 fete) in virsta de
Sunt 324plugari, can au 221 proape 400 hect. Malurile ei scoala. Stiu carte 114 barba^T
plugun, 271 care si canine, 5 sunt in general joase, ceea ce si 4 femei. Cu intreînereascoa-
masinl de secerat si 10 grape face ca adesea este inundata de leT, statui cheltueste anual 1 5 1 2 1.
de fier. Dunare. Este acoperita cu salcii Soseaua Cotosmanul si Ho-

Sunt in comuna 12400 capete si rachiî si pe icT pe colo cu pa- rezul inlesneste comunicaîa in-
de vite, ma! cu seama 01, boi sunl. tre comunele : Daesti, Sirineasa,
si porcl. Roesti si Popesti.
Locuitorii se ocupa si cu Dae§ti, com. rur., jud. Vilcea, pi. Veniturile com. Daesti se urea
pescuitul. Oltul-d.-s. E compusa din 4 la 1
1
7 1 lei anual si cheltuelile
In comuna este I moara cu catune : Vechia, Curî, Valea- la 1 132 lei.
aburi si 14 morl de vint. Caselor si Saioci. Pamintul, pe E brazdata de dealul Cotos-

Comerciul este activ si se face care se afla aceasta comuna, a manul cu piscul numit Teapa,
prin oraselul Hirsova, la 26 kil. fost al unuia Stoica, care l'a facut Dealul-Caramizilor, Firijba, si u-
spre S.-V., de catre 5 comer- danie schitului Dintr'un-Lemn. data de vaile : Meielor, Vilcului,
cianp (dintre can 3 circiumari) Este situata pe valea riului Caselor si Cernisoara.
si consta in import de coloni- Luncavaûl, intre dealurile: Fi- Se margineste cu comuna Po-
ale si manufacture si in export rijba, Cotosmanul si Caramizile, pesti la N., Sirineasa la S., Fran-
de cereale, vite (01 cu produ- la 34 kil. departe de capitala cesti la E., Modoia si Roesti
sele lor). judeûlui si la 25 kil.de a pla- la V.
Budgetul se ridica la 11911 cet. Toata comuna, cu izlaz,
lei la veniturT si la 5306 lei cu tot, are o intindere de 585 Daesti, sat, cu 381 suflete, jud.
la cheltueli. hect. Arges, pi. Lovistea; face parte
Caf de comunicaîe sunt: pe Are o populate de 150 fa- din com. rur. Baboesti. Are o
bait* si girle cu luntrele ; calea milii, sau 684 suflete (339 bar- biserica, cu hramul Sf, Nicolae,
judeêana Hirsova-Macin cetre- baî si 345 femei), in care intra deservita de 2 preop si 1 cin-
ce prin comuna ; mai sunt apoi si 2 familii de figani. Locuesc tare^.
drumuri* comunale la Ostrov, in 154 case.

Fagarasul, Calfa si Girlici. Sunt 140 contribuabili. Daesti, sat, face parte din com.
Este o biserica, cu hramul In comuna e o biserica fon- rur. Prundeni, plasa Oltul-d.-j.,
S-ta Paraschiva, zidita si intre- data in anul 1879 de locuitori. jud. Vilcea.
Hosted by Google
dAesti 65 DAM1DENI
Dae§ti (Dae§ti-Baboe§ti), mo- N. Are o intindere de 1 500 hect., Milcovul, mai jos de cat. Slo-
sie, jud. Arges, pi. Lovistea, cu o populaîune de 139 fami- bozia (com. Cimpineanca).
proprietatea statuluT. Are o a- liT, sau 588 suflete, din carl 123
renda anuala (1880 — 85) dele! contribuabili. $tiu carte 78 per- Damacuâ, sat, face parte din
2500 si o intindere de 2407 soane. Are o biserica, deservita com. Podul-Turcului, jud. Te-
pog., din carl 2000 pog. pa- de 1 preot si 1 cintare^. cuciu. E situat pe coasta dea-
dure. lului cu acelasl nume, 500 m.
Dalhauûl, schit, in jud. R.-Sa- departe de Podul-Turcului, in
Dae§ti (Meeni), mosie a statu- rat, pi. Orasului, com. Bonêsti, partea de N., pe malul sting al
lui, pendinte de schitul Dintr'un- cat. Dalhauûl. E situat pe un ZeletinuluL

Lemn, jud. Vilcea, care s'a a- deal inconjurat de paduri, cale Are o populate de 54 fa-
rendat pe periodul 1 885 — 95 de 3 ore de Focsani si R.-Sa- milil, sau 175 suflete, car* locu-
cu 1800 lei anual. rat. A fost facut in 1625, din esc in 50 case. Sunt in sat 3 fa-
lemn, si s'a prefacut pana acum milil de Evrel.

Dae^ti, pddure, a statuluT, in inde 3 orl. Biserica de asta-zl e In marginea satulul se afla
tindere de 1428 hect., situata de zid, fondata la i82odesta- gradinarie.
in com. Popesti, pi. Cerna-d.-s., re£ul Dionisie Arhimandritul Copiil urmeaza la scoala din
jud. Vilcea, si formata din tru- dupa cum ne arata pisania: com. Podul-Turcului.
purile: Firijba, (375 hect.), Va Aceasta biserica cu hramul Izvorul-
lea-Marculu! si Valea-Calului (700 Tamadnirei, este zidita din temelie do
Damacuâ, deal, situat in raio-
hect.),Baieasa-Schitul (325 hect.) staretul Dionisie Arhimandritul, cu bani! nul com. Podul-Turcului, jud.
si Bratasanca (28 hect.). sai si cu ajutorul crestinilor piosT ; in zi- Tecuciu, la E. Pe coasta aces-
lele stareûlui acesta s'a facut mai multe tul deal se afla situat satul cu
lmbunataîri in manastire, multe chilii,
Dagania, loc izolat, in jurul co- acelasl nume.
multe obiecte de argint . . .
munei Otesani, plaiul Horezul,

jud. Vilcea. Schitul se administreaza de Damaroaia, sat, pi. Dimboviâ,
un stare^, ajutat de un consiliu jud. Ilfov. Face parte din com.
Daii (Magura-), mdgurd, la Estul economic si un duhovnic; mo- rur. Baneasa-HerastraQ. Este si-
com. Tiganesti, jud. Teieorman. nahi sunt 24, din carl mulpf tuat la S. de Baneasa, pe ma-
sunt batrini si infirmi. lul drept al riulul Colentina, in-
Daine^ti, loc izolat, com. Vra- tr'un golf ce-1 forrrieaza acest
nesti, pi. Podgoria, jud. Muscel. Dalhauûl, mosie, in jud. R.-Sa- riu spre N. de f urloaia.
rat, pi. Orasului, com. Bonêsti, Are, impreutia cu Baneasa si
Dalbaneasa, carierd de pietris, cat. Dalhauûl, Pe ea se afla pa- Grefoaicele, 571 locuitorl.
in com. Firânesti, pi. Prutul, durea Dalhauûl. Suprafaâ totala a satulul e
jud. Covurluiu. de 677 hect., din carl proprie-
Dalhauûl, pddure, in jud. R.- tarul, d. Const. I. Stoicescu,
Dale^ti, deal, situat la V. de sa- Sarat, plasa Orasului, comuna are 417 hect. si locuitoril 260
tul figanesti, com. Godinesti, Bonêsti, catunul Dalhauûl, pe hect. S'au rezervat 55 hect.
pi. Berheciu, jud. Tecuciu. mosia Dalhauûl ;
$ine de cir- iziaz si 12 hect. padure.
cumscripta VH-a silvica, oco- In cercul comunei e 1 moara
Dalhateasa, ptriU, izvoreste de lul Plainest*!. Are 13 10 hect. cu apa; 2 masinl de treerat;
sub muntele Gargheta, pe te- intindere, din carl 80 ale sta- 1 pod si 1 helesteu.
ritoriul com. Paulesti, pi. Vran- tuluT si 1280 ale proprietaêi
cea, jud. Putna si se varsa in particulare. Esenê : girnh:a, fag, Damideni, sat, in partea de S.-
Cozia. plop, alun. E. a comunei Ostopceni, plasa
Stefanesti, jud. Botosani, asezat
Dalhauûl, sat, in jud. R.-Sarat, Dalhaujul, piritt, in jud. R.-Sa- pe coasta ripoasa, in dreapta
plasa Orasului, com. Bonêsti. rat, pi. Orasului, com. Bonêsti. Prutulul. Are o populate de 84
E asezat spre N. de cat. de Izvoreste din Dealul-Caprei, uda familil sau 226 suflete, Pe mo-
resedinâ, Bonêsti, pe pir. Dal- Nordul comunei, trece prin cat. sie, linga Prut, se afla o padure
haujul, la 1 kil. 700 m. spre Dalhaujul si se varsa in 4

riul de salcie si o moara de apa.
6*878. Alarele Uicfionar Geogra/ic. Vol. J II. 9
Hosted by Google
DAMIENESTI 66 dAnAIlA
Are o biserica, deservita de Damienesti. Seafla o judecStorie lemn si tencuita ; e refacutS de

i preot si 2 cintareflf. de ocol. Acest tirgusor fiind eel sateni in 1856.
Numarul vitelor e de 509: mai mare centru din partea de Satenil improprietariî au
IOO bol si vacl,
309 ol, 20 cal, jos a judeûlul Roman, face co- 369 V2 hect. p&mint; iar pro-
80 porcl. Locuitori poseda 50 merciu cu cereale si mai cu prietaril 1 5 1 8 hect. cimp si 486
stupi cu albine. seama cu vite. El este al treilea hect. p&dure.
centru comercial din jude£. Face lazurl sunt 2, din carl unul
Damienesti, com, rur., in jud. iarmaroc in toate Duminicele numit al Cristisorulul si altul
Roman, pi. Fundul, spre S. de dar mai cu seama in Duminicele al Gînariêi.

orasul Roman si la o departare din timpui iernel si primaverei. Piriul principal ce trece prin
de 25 kil. de el. Este formata Este legat cu orasul Roman mosie e Baseul.
din satele : C&lugSreni, Damie- prin sosea. Drumuri sunt: acel de la
nesti, sat, Damienesti, tirgusor, Herâ la Saveni, si acele catre

si PSdureni, cu resedinâ com. Damienesti, sat, in jud. Roman, Darabani.
in tirgusorul Damienesti. Are 320 plasa Fundul, com. Damienesti, Hotarele cu : Cristinesti, Her-
familil sau 1233 locuitori, can linga tirgusorul cu acelasl nume â, Liveni si Suharaul.
locuiesc in 322 case. Are 262 si spre N. de el, pe piriul Cre-
contribuabili. $tiu carte 109 per- ôaia. Damileni-Cristea. Vezi Dami-
soane. Populaîa este compusa Are o biserica de lemn. leni, sat, com. Ibanesti, pi. Pru-
in cea mai mare parte din Ro- tul-de Sus, jud. Dorohoiu.
minl, pe linga carl mai sunt si Damilenile, sat, pe mosia cu ace-
47 de Evrei si 78 familil
familil lasl nume, com. Ibanesti, plasa Damileni-Micle^ti. Vezi Dami-
(299 locuitori) de Ungurl. Are 2 Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, dileni sat, com. Ibanesti, pi. Pru-
bisericl de lemn una ortodoxa : vizat in Damileni Cristea si Da- tul-de-Sus, jud. Dorohoiu.
si una catolica ; o scoala" prima- mileni-Miclescu.
ra mixta, care in anul scolar Proprietatea acestel mosii din Damoâ, sauDomoâ,//;^,
1886 — 87 a fost frecuentata de vechime a fost a mana\stirel pe teritoriul pl&sei Racaciuni,
30 elevi (24 baeî si 6 fete din Dragomirna din Bucovina ;
pe jud. Putna. Izvoreste din Fun-
42 inscrisi (30 baeî si 12 fete). atuncl se numea D&nuleni. De dul-DealuluI, prin 3 izvoare
Are 997 vite man cornute. Ve- la 1785, cind s'a vindut bunu Barlogul, Frasinetul si Piriul-
nitui anual al com. este de 4853 rile manastirestl din Bucovina, Negru, ale caror ape se string
lei si cheltuelile de 4621 lei. deveni proprietate private; as- la un loc si formeaza la Gura-
fine de circumscripîunea fis- ta-zi partea din sus a satului cu BosietuluT, piriul Domosiâ ; tre-
cala Batrinesti. Este legata cu mosiea este a erezilor def. C. ce pe la Anghelesti si mai
orasul Roman prin sosea. Corbu ; are o populate de 1 30 sus de Ruginesti se plerde in
familii, sau 355 suflete; iar par- prund, lasind numal valea, care
Damienesti, tirgusor, in judeûl tea din jos, a erezilor def. Mi- merge pina in riul Trotusul.
Roman, pi. Fundul, com. Da- clescu, are o populate de 160

mienesti, pe piriul Creôaia si familii, sau 467 suflete. Damêni, sat, face parte din co-
la 25 kil. de orasul Roman. Asezarile satenilor in partea muna rurala Berbesti, pi. Olte-
Este asezat la poaiele deaiulul de sus a satului sunt bune; iar {ul-d.-s., jud. Vilcea. Are o po-
Crefoaia. Are 193 familii, sau proprietarul are casa de zid, cu pulate de 436 locuitori (220
766 locuitori, carl locuesc in 2 rindurl si heiurile necesare, barbaÎ, 216 feme!). Aci e o
201 case. Are 166 contribuabili. livada mare de fructierl; 2 po- biserica fondata la anul 1854.
$tiu carte 98 persoane. Popula- goane vie si gradina de legume. E udat de v&ile Repedea si
$ia este compusa din Romlnl si Pe partea de jos a Miclescu- Strimba, care se varsa in riul
din 45 familil Evrei. Are un lui e casa de zid cu un rind, Tiriia.
oficiu postal si telegrafic infiin- avind heiurl, livada, gradina si
$at la I Septembrie 1895, al puîna vie. Danaila, sat, face parte din com.
carul venit pe 97 a fost 1 896 — Are o biserica, cu hramul Sf. Buda, jud. Tecuciu, situat la o
de lei 2856, banl 85. Aci este Nicolae, deservita de 1 preot, distanâ de 3 kil. si 100m.de-
resedinâ pi. Fundul si a com. 1 cintaref si 1 palamar este de ; parte de catunul de resedinja,
Hosted by Google
danAila 67 dAneasa
in partea de V., pe malul drept Amaradia, com. Zaicoiul, ce se la 1888 $i cea din Berendei,
al Zeletinulul. lasa din deaiul Radine^ti,
com. fondata la anul 1743. Ele sunt
Are o populate de 48 fam., Radine?ti, jud. Gorj strabate ; deservite de cite un preot §i
sau 181 sufl., locuind in 55 satul Danciule^ti $i merge pe un cintare{.
case. Sunt 39 contribuabill. limita com. B&ce?ti, jud. Gorj. $tiQ carte 36 barbafl ?i 3 fe-
Satul are o suprafaâ de 2 1 me!. In aceasta com. se fabri-
hect. ?i 15 aril. Locuitoril cul- Danciule^ti, mosie, jud. Dolj, ca in termen de mijloc 460
tiva tot terenul. pi. Amaradia, com. Zaicoiul. hectol. {uica* de drojdil ?i tes-
Vechimea acestui sat se cre- covina ; viile produc 947 1 hec-
de a fi de peste 200 a 11. Lo- Daneasa, com. rur., jud. Olt, tol. vin.
cuitoril sunt raze^T. pi. Jiul-d.-j., situata sub coasta Comerciul se face de 5 cir-
dealulul Oltul ?i linga girla Jiul, ciuman.

Danaila, piriu, in com. Buda, la distanâ de 38 kil. de capi- Budgetul com. se urea la
jud. Tecuciu. Are direcîe V.-E. tala jud. $i la 4 kil. de re$e- suma de 2970 lei la veniturr,
?i se varsa in Zeletin, in faâ dinâ placet. $i la suma de 2753 la cheltueli,
acestui sat. Se compune din 2 cat. : Da- afarade fondul drumurilor, care
neasa $i Berendeiul-Nou, cu o secifreaza cu 580 lei.
Danaile§ti, sfoara de mope, in populafiune de 958 locuitori, din DSneasa se leaga la N. cu
cat. Lipia, jud. Buzau, facind cafi 213 contribuabill. Locuesc DragSne^ti ?i la S. cu Dudul,
parte din corpul Mirce?ti. in 105 case 96 bordee. $i prin ?oseaua judefeana Slatina-
Locuitoril sunt RominI ?i se Turnul-Magurele.
Dance^ti, deal, incepe din Pa- ocupa cu agricultura ?i cre^te- Dealurf are numaT spre E. Din
durea-Tigane?tilor,continua spre rea Sunt 5 me?te?u
vitelor. - Dealul-Oltulul, acoperit cu vil,
S. in raionul com. Tig^ne^ti, garl, carl se ocupa cu fiera- se intinde Boianul pana in Jiul,
jud. Tecuciu,pl. Nicore^ti. ria, cojoc&ria ?i cismaria. El des- la comuna Craciunei - de - Sus.
fac productele cimpului pe pie- In acest deal, la 4 kil. spre S.
Dance^ti, vale, incepe din Padu- êle de la Slatina, Turnu-Ma- de com. se afla o taietura nu-
rea-Tigane$tilor, merge in direc- gurele, Caracal, pe Roîori $i mita Rusca - lul Toader prin -
$ie N.-S., in raionul com. Tiga- la garile din apropiere. Mo$ia care trece o alta $osea judeêa-
ne?ti, jud. Tecuciu, pi. Nicore^ti. e parte (Daneasa) proprietate na: Caracal-Ro?iori-de-Vede nu-
a statulul $i parte (Berendeiul- mita tot $oseaua Rusca-luI-Toa-
Danciule^ti, sat, jud. Dolj, pi. Nou) particulars. D-l D. A. Be- der. Vilcele la V. pe valea 01-
Amaradia, com. Zaicoiul, situat rendeiu poseda 200 hect. ara- tului sunt : Smeoa-
Zatoriul
§i
la 400 m. de cat. de re?edinâ. bile ?i 40 hect. de padure. Sta- cea, care vine numaT in timp de
Are 205 sufl.: 101 barbaî ?i tul poseda padurea Calugareas- ploiî zapezi ?i se varsa injiu.
104 femei. Locuesc in 72 case. ca, cu lemne de stejar de o
Copiil din sat urmeaza la $coala grosime dela8ocm. — 1 m. 25. Daneasa, catun, face parte din
mixta din satul Zaicoiul, ce Comuna a devenit proprietary com. cu acelaÎ nume, jud. Olt,
este la 2 kil. departare. In pe 18 pogoane de la locuitori. pi. Jiul-d.-j., situata sub coasta
anul $colar 1892/93 au frecu- Locuitoril improprietarip dupa dealului, pe malul sting al 01-
entat ?coala 2 baeî. Cu virsta legea rurala sunt 68, posedind tulul. Este re?edin^:a com. §i
de $coala sunt 2 1 baepf §i 20 243 hect. iar dupa legea insu-
; are o populaîune de 622 lo-
fete. Stiu carte 13 barbapf $i 1 raêilor din 1879 sunt 45, pose- cuitori, din carl 7 1 sunt impro-
femee. Satul este udat de pl- dind 239 hect. Viile ocupa prietariî dupa legea rurala.
riul Ploscuja ; iar terenul e acci- o suprafaâ de 230,50 hect. Tot Vite sunt: 125 bol, 800 ol
dentat de deaiul Danciule?ti. teritoriul com. coprinde o su- $i 120 rimatorl. Aci se afla o
prafaâ de 1262 hect. biserica zidita la 1 861, repa-
Danciule^ti sau Sterea, cat., Vite sunt :
59 cal, 20 epe, rata la 1888 $i deservita de 1
din com. Babele, jud. VIa?ca, 174 bol, 41 vacl, 109 bivoll, preot $i 1 cintare^, piatiÎ de
pi. Neajlovul. 1 2 17 01 ?i 200 rlmatori. locuitori $i din budgetul com..
Are 2 bisericl cea din Danea-
:
Danciule§ti, deal, jud. Dolj, pi. sa, zidita la anul 1 861 $i reparata Daneasa, deal, in raionul com.
Hosted by Google
DANEASA 68 dAnestt
D&neasa, jud. Olt, pi. Jiul-d.-j., 25 elevT, din 30 inscrisT ; are Populaîa este de 107 fa-
pe care se cultiv& 230 hect. 50 2 bisericT, fondate in 18 16 si miliT, sau 374 suflete, din cart
ari? vie. 1826; si deservite de 2 preoÎ 90 contribuabili. Locuitorii po-

si 2 ctnt&re^f. sed& 20 pluguri, 50 care cu
:
D&neasa, mosie a statuluf, jud. boi si vadf, I caruî cu cai, 30
Olt, foasta pendinte de m&n&- Dane^ti, com. rur., in centrul stupT, 294 vite mari cornute,
stirea Clocociovul, care pe pe- plasei Mijlocul, jud. Vasluiu, la 298 01, 16 cai si 210 rimatorl.
—
riodul 1886 96 s'a arendat cu distanâ de 30 kil. de orasul In catun este un pu$ si 14
1 17 10 lei anual. Arenda insa Vasluiu si de 8 kil. de Codae^ti, fintinl.
s'a sc&zut in urma la 8249, din resedinâ pl£sei, situata pe con- Are o biserica, facuta in 1826
cauza unor vtf rescump&rate. tinuarea terenuluT a trei dealuri de locuitori, deservita de un
cu v&ile si podisele lor, ce se preot si un cintare^.
Daneasa, pddure a statuluf, in intind de la N. spre S., de a-
intindere de
450 hect., pendinte lungul com. si numite : Dealul- Danesti, sat, in com. Girovul,
de com. D&neasa, jud. Olt, pi. $uranestilor si Dealul Gherghe- pi. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
Jiul-d.-j. liului, spre E. ; Dealul- Riscani- situat intre satele Doina $i Do-
lor, al Beresei si al-Goliei, spre chia. Are o populatie de 334
Danesei (Valea-), vale, spre V. si dealul Danesti prin mij- suflete, sau 78 familii, carl tra-
E. comunet Brezoiul, plaiul Co- locul comunef. E formata din esc in 87 de case ; aceasta po-
zia, jud. Vilcea. satele : Danesti-R&zesT, Dane$ti- pulatie se imparte ast-fel: 171
Golia si Ciorita, ce se intind barbati, 163 femei; 149 neca-
Dane^ti, com. rur., in par tea de pe o suprafaâ de 1859 hect., satori^T, 155 casatori^T, 29 va-
S. a comuneJ Sasa, din plasa din carl: 71 hect. padure si duve, un divorât; stiu carte
Ocolul, jud. Gorj, situata pe ses, 1073 hect. loc de cultura, fina$ 27 persoane.
pe o suprafaâ cam de 977 hect., si ima$ ale proprietarei, iar 715 Numirea vechie a satulut: Mi-
din carl 257 hect. arabiie, 394 hect. ale locuitorilor cu 20 hect. tocul-Maicelor.
hect. padure, 18 hect. vie, 230 vie. Are o populate de 242 fa-
hect. finefe si 78 hect. izlaz ;

miliT, sau 560 suflete, din can Danesti, numire vechie a comu-
din aceste hect., 346 sunt ale 28 EvreT. nel Paulesti, plasa Tirgsorul,
proprietarei, D-na Tell, si 631 Sunt aci : o scoala ; 2 bise- jud. Prahova.
ale locuitorilor. Se compune din rici, deservite de 1 preot si 3
c&tunele D£nesti si Vacarea. eclesiarhi ; un iaz ; 4 crisme. Danesti, schit, linga satul cu a
Are o populate de 213 fa- Comerciul se face de 3 RominT. sa numire, jud. Neamtu ; odini-
milii, cu 782 suflete, to$i Ro- Budgetul comuneT e de 1875 oara a fost populat de caluga-
minl, din care 179 contrib. lei la venituri; de 1871 lei si riê, din care pricina insuî satul
Locuitori poseda 30 pluguri, 4 ban! la cheltueli. se numea si Mitocul-Maicelor.
84 care, cu boT si vaci, 2 ca- Numarul vitelor e de 5 1 2 : 151
ruê cu cat, 40 stupf albine, 1
14 vite marl cornute, 260 01, 79 Danesti, deal, in partea de N.
vite marl cornute, 508 01, 27 cai si 22 rimaton. a comunel Hurdugi, pi. Mijlo-
cai, 340 rimatori. Locuitorii poseda 33 pluguri, :
cul, jud. Falciu, pe capatul ca-
Budgetul comunef e de 1246 66 care cu boi 2 pluguri si 5 ; ruia este asezat o parte a sa-
lei si 75 ban! la venituri, iar la c&ruê cu cat, precum si 150 tului Hurdugi.
cheltuetf de 1195 lei si 49 ban!. stupt cu albine.
Prin aceasta comun£ trece Danesti, loc, in partea de N.-E.
apa Slastiu ce vine din ploi. Danesti, cdtun, resedinâ a co- a comunel Ivanesti, pi. Mijlo-
Comunicaîa in aceasta comunet cu acelasi nume, din pi. cul, jud. Falciu, in hotar cu co-
nning se face prin soselele veci- Ocolul, jud. Gorj. muna Hurdugi.
nale T.-Jiu-$asa si prin sosele Situat pe ses, are o suprafaâ AicT ar fi fost din vechime
comunale. cam de 445 hect., din care 120 un sat, ale caruia urme se vad
In comunS g£sim: 1 pu{ si hect. arabiie, 94 hect. p&dure, si asta-zi.
28 flntinl. 3 hect. vie, 1 50 hect. finefe, 78

Are 1 scoala frecuentati de hect. izlaz. Dane§ti, mosie, la S.-V. comunel
Hosted by Google
DANESTI 69 dXngeni
Ionesti-Berlesti, jud. Br&ila. Are vind succeson l'au dat dame luiu, pi. Mijlocul, comuna Da-
o intindere de 490 hect. man£stirel Golia din Ia?i. nesti.
AceastS parte acum este pro-

Danesti, trup de tnosie, stapinit prietatea D-luf A. S. Miclescu, Daneji, sats jud. Dolj, pi. Jiul-
de parte din r&z£sil com. Oan- iar partea din susul satuluT D&- d.-j., com. Locusteni, cu rese-
cea, pi. Prutul, jud. Covurluiu. dinâ prim&riei. Are 1000
nesti-R&ze??, numita Fund&tura, sufl.
e proprietatea D-luI Gh. Ra- 514 barbaflf 486 feme!. Lo-

si
Danesti, mosie, pe teritoriul co- covins. cuesc in 32 case de zid si 435

munei Grumazoaia, plasa Mij- bordee sapate in pSmint. In sat
locul, judeûl F&lciu, spre S. Dane§ti-Raze§i, sat, in partea sunt douS scoll : una de bSep
de satul Grumazoaia. A fost de N. a com. Danesti, jud. si alta de fete, amindou& sub
din vechime pe aceastS, mosie Vasluiu, pi. Mijlocul. Formeaza Sunt conduse
acelasl acoperis.
un sat cu numirea de Danesti ;
un trup cu satul Danesti-GolieT. de un singur invSfator.
locul unde a existat bisericase E situat pe limba DealuluT-D&ne- $coala de b&e$t funcîoneaza
cunoaste si asta-zi pe coasta stilor, pe coastele dealurilor:
si din 1838; este fntre$inut& de
despre E. a dealului, la dis- la E. si la V. ai-
al-Bisericei, stat si de com., care a chel-
tant de 500 m. de satul Gru- BrehnaceT. E udat de doua tuit 8880 lei cu construirea lo-
mazoaia. pirae ; eel din partea vestica se caluluf, ce este de zid, si in

numeste Piriul-Fundaturet si eel buna stare. In anulscolar 1892/93
Danesti, mosie, situata la 12 kil. din partea esticS. Piriul-din-HucT. a fost frecuentata" de 75 elevt
departe de orasul Piatra, in Teritoriul pendinte de sat se din Daneî, 21 din Branistea,
com. Girovul, pi. Piatra-Muntele, intinde pe o suprafaâ de 1430 si 5 din Locusteni. Cu virsta
jud. Neamû. A fost proprieta- hect., din can: 42 hect. padure de scoala sunt 218 copiT. Stiu
tea statulu! si s'a vmdut de si 673 hect. loc de cultura, fi- carte 73 barba^t si 5 femei.
veci unei societal economice na^; si imas, sunt ale proprietaêi, In sat sunt 2 biserici: una,
din oras cu suma de 145700 iar 715 hect. sunt ale locuitorilor fondata" de Florea Popa Nico-
lei, din care s'a raspuns a 4-a razesi. Pe locul loc. se afla 20 lae cu alp sftteni si terminate
parte si restui se plateste in hect. vie si 8 hect. padure. Are la 1835, serbeazS. hramul Sf.
rate semestriale in timp de 24 populate de 180 fam. sau 886 loan si alta, fondata la 1832 de
de anl, incepator de la 1 Apri- sufl., din carl 20 Evrel si 3 fi- Tuâ Durau si alpt locuitori, are
lie 1883. gani; se ocupa in genere cu hramul Sf. Nicolae. AmindouS.
Are o intindere de 309 hect. agricultura, cresterea vitelor, cu sunt de zid. In sat sunt 6 fle-
61 aril (217 falcT), loc de ara- cultura viilor si a livezilor. rari si 8 circiumarT.
tura si fineê de calitate buna, Aid se afla o scoal& infiin-
avind doua mori de apa pe pi- âta la 1866, frecuentata de 34 Daneî, mosie particulara, jud.
riul Cracaul cu topliê, case de elevT; o biserica deservita de Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Locus-
locuinâ, hambare si cosare pen- 1 preot si 3 cintarepf, zidita teni, satul Danefi, aparînind
tru producte. cam pe la 1826 ; 4 circiumi. mosnenilor.
Arenda anuala se urea la Vite sunt: 1 86 vite man cor-
suma de 10500 lei. nute, 73 cai, 260 01 si 20 rf- Dangeni, com. rur., situate in
matori. partea de N.-E. a plaset Jijia,
Dane§ti-Goliei, sat, din com. Locuitortf poseda: 30 plu- jud. Botosani, la 28 kil. de o-
Danesti, pi. Mijlocul, jud. Vas- gun si 60 care cu boi ; 2 plu- rasulBotosani. Eformata dinsa-
luiu, spre S. de satul Danesti- gun si 2 caruê cu caT. Sunt tele: Bivolari, Buhaceni, Buneni-
Razesif (cu care formeaza un 150 stupT. Floril, Buneni-Stihii, Costeni,
trup si la care s'a comptat in- Dangeni, Iacobeni-Nof, Iacobeni-
tinderea, populafmnea si numa- Dane^tilor (Dealul-), deal. Vezi VecM si Strahotinul.
rul vitelor). Se afla situat pe Rascanilor (Dealul-), jud. Vasluiu, Teritoriul com. e deluros, de
coasta Dealului- Go lie! spre N.- pi. Mijlocul, com. Bereasa. naturS argilos si are o supra-
V. de satul Cioriâ. Si-a luat faâde 7209 hect. cu o popu-
numele de Danesti-Goliei, pen- Dane^tilor (Dealul-), deal. Vezi late de 400 fam. sau 1669
tru c& dol batrini razesi nea- Suranestilor (Dealul-), jud. Vas- suflete.
Hosted by Google
dAnge$ti 70 dAnule^ti
Locuitoril se ocupa cu agri- primary rurala. Budgetul com. padurea ?i pe dealul cu ace-
cultura $i cre$terea vitelor, afara pe anui 1882/83 a fost de 1054 la?! nume, jud. Suceava.
de 10 comercianflf ?i 12 mese- lei, 48 banl la veniturl $i de
ria$I; sunt top Rominl. 1027 lei la cheltueli. Danoaia, deal, in jud. R.-Sarat,
Intinderea locurilor cultiva- Dupa o publicapune oficiala plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni;
ble e de 6008 hect. Padurl in (1887) aceastacom. num&ra 139 se desface din Dealul-Catauûlui
intindere de 194 hect., com- contribuabili ?i are un budget $i brazdeaza partea de S. a co-
puse din rtnduri micT, car! unele de 1925 lei la veniturl ?i de munel. E acoperit cu pa$unl.
se exploateaza. 1672 la cheltueli.
Vite: 1563 bo! $i vacl, 352 Numarul vitelor a fost in a- Danuleni, numire vechie a satulut
cal, 4269 01, 169 rimatorl. nul 1887 de 445 capete vite Damileni, com. Ibane^ti, plasa
Sunt 3 iazurl ?i 2 mori de marl (430 boi ?i vacl, 15 cal) Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
aburl. ?i de 1 010 vite marunte (800
Comuna e strabatuta de calea ol, 70 capre $i 140 rimatorl). Danule^ti, com. rur., in judeûl
ferata Dorohoiu-Ia?i pe Jijia. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, la poa-
Budgetul e de 7796 lei, 96 Danicei, com. rur., jud. Arge$, lele Dealulul-Danule^tilor.
banl la veniturl ?i 7212 lei, 89 pi. Oltul, la 32 kil. de com. Tig- Sl-a luat numele de la o fa-
banl la cheltueli. veni (re$edin{a subprefecturel) milie de mo^nenl, Danule?ti, ce

Are trei bisericl, deservite de $i la 19 kil.de Pite?ti. Se com- ati avut aceste locurT.
3 preofl $i 6 ctntareflf 1 ?coala ; pune din 4 c^t. : Badeni, (30 Este a$ezata in partea de V.
mixtS, condusa de 1 inva^tor fam.), Vacare^ti, (17 fam.), Da- a judefulul, la 18 kil. spreN.-V.
51 frecuentata de 27 baep $i 4 nicei, (50 fam.) $i Valea-CrucU de ora$ul R.-Sarat $i in Estul
fete. lor (20 fam.), peste tot 117 fam. plaiului, la 7 kil. spre S.-E. de
(din care 2 fam. figanl) cu comuna Dumitre^ti, re$edin{a
Dange^ti, sat, jud. Arge?, pi. 812 sufl. In com. sunt 2 bise- lul. Comune inveeinate sunt
Lovi?tea, cu 305 locuitori ; face rici $i o $coala primara rurala. Dedule^ti, la 7 kil.; Pardoî, la
parte din com. rur. Dange§ti- Budgetul com. peanul 1882/83 11 kil. $i Slobozia la 14 kil.
Radacine?ti. In apropiere de a- a fost de 981 lei, 54 banl la Se margtne$te la S. cu com.

cest sat sunt ni$te ruine vechl. venituri $i de 925 lei la chel- Dumitre^ti, desparîta prin dea-
Satul are o biserica, cu hramul tueli. lul Turculeûl ; la V. cu Buda,
Buna-Vestire, deservita de un Dupa o publicaîe oficiala desparîta prin Rimnicul ; la S.
preot $i un cintaref. (1887), aceasta comuna numara cu Dedule^ti, desparfita prin

122 contribuabili $i are un bud- Rimnicul, $i la E. cu Slobozia,
Dange^ti, mosie, jud. Arge?, pi. get de 1548 lei la venituri $i desparîta prin dealurile : Jinu-
Lovi^tea, com. Radacine^ti, pro- de 1456 lei la cheltueli. rulul $i Coâtcului.
prietatea Eforiel Spitalelor Ci- Numarul vitelor a fost in 1887 Este brazdata la N. de dea-
vile din Bucure^ti, pendinte de de 182 capete vite marl (159 lurile : Turculeûl, Capaîna ?i
schitul Fedele?oiul. Are o in- boi §i vacl, 1 7 cal $i 6 bivoli) $i Streaja ; la E. de dealurile : Ple-
tindere de 7586 pog. $i arendate de 211 vite marunte (143 oT, $e$ti, Jinurul, al-Cornulu! ?i Ta-
anual cu 1600 lei. 15 capre ?i 53 rimatorl). gariciul ; la V. de dealurile : Da-
nule^ti, Piscul-Brezii ?i Piscul-
Dange§ti - Radacine^ti , com. Danicei, catun, jud. Arge?, pi. Gemeni.
rur., spre granifa Ardealulul, Oltulul, pendinte de com. rur. Riurile carl o uda sunt: R.-
jud. Arge$, pi. Lovi?tea, la 12 Danicei. Are 50 familii $i o bi- Sarat la V., de la N.-V. la S.-
kil. de comuna rurala $uici hramul Adormirea, de-

serica, cu E. §i afluenîi sal: Matca, Ba-
(re$edin{a subprefecturel) $i la servita de 1 preot $i 1 cin- dila, Capraria ?i Mocanca, la
60 kil. de Pite^ti. Se compune tare$. S. Sunt 27 puûrl ?i 26 fintinl.

din satele Dange^ti, (305 lo- Catunele carl o compun sunt:
cuitori) $i Radadne^ti (480 lo- Danila, padure, pe dealul cu a- Danule^ti, reêdinâ, in mijloc,
cuitori), peste tot 785 locuitori, cela$I nume, jud. Suceava. Muce^ti, la V. §i Ple?e?ti la E.
uial totf mo^nenl, r5ze?i. In Su£rafa{a comunel e de 2182
com. sunt 2 bisericl $i o ?coala Danila, poiana de 150 m. p., in hect., din carl 58 hect. vatra
Hosted by Google
dAnule?ti 71 dAra^ti
comuneT, 1820 hect. ale locui- Caile de comunicaîe sunt: pi. Sabarul, jud. Ilfov. E situata
torilor si 304 hect. ale proprie- drumul ce pleaca din R.-Sarat, la S. de Bucuresti, pe malul
taîi private. trece prin Jideni, Danulesti, Du- sting ai riuluif Argesul, la 14
Populaîa este de 344 familii, mitresti, la Buda, la Dedulesti- kil. departe de Bucuresti. Se
sau 1330 suflete (650 barbapf Badeni-Sgirctyi si la Slobozia- mai numeste DarSsti-de-Ilfov
si 680 femei), din can 688 ca- Timboesti. spre a se deosebi de D&rasti-
617 necasatoritx si 35
satoripf, Veniturile com. sunt de 3992 din-Vlasca, de care se desparte
vaduvT. $tiu carte 171 persoane. lei anual si cheltuelilede393S lei. prin riul Argesul.
Biserici sunt 3 : una in cat. Sunt 347 contribuabilf. Se compune din satele : A-
Plesesti, cu hramul S-îi Voevozi san, Filipesti si Mitropolia, cu
si Sf. Dumitru, fondatam 1762, Danulesti, sat, in jud. R.-Sarat, o populate de 1650 locuitorl,
August 20, de locuitorii fraftf plaiul Rimnicul, catunul com. carl traesc in 358 case.
Necolal, loan si Stan Stoian, Danulesti si resedinâ el. $I-a Se intinde pe o suprafaja de
deservita de 1 preot, 1 cintare^ luat numele de la o familie de 1029 hect. Fra#r Ghermani, Fra-
si 1 paracliser; a doua in cat. razes!, numita Danulesti. zil Laptev si d-1 G. D. Economu
Mucesti, cu hramul Cuvioasa- E asezat in partea de V. a au 338 hect si locuitorii 691

Paraschiva, vechie, zidita tot de comunei, la poalele dealului Da- hect. Proprietartf cuitiva 315
locuiton si reparata in 1862, nulesti, pe plriul Caprioara. Are hect. (5 izlaz, 18 padure); lo-
deservita de 1 preot, 1 dascal o intindere de 19 hectare cu cuitorii cultivi 497 hect. (154
si 1 paracliser; a treia in cat. populate de 72 familil, sad izlaz si 40 vie).
Danulesti, cu hramul Adormi- 302 suflete, din carl 76 contri- Sunt 331 contribuabill.
rea-Maicei-Domnulu! si Sf. Nico- buabili. $tiu carte 19 persoane. Budgetul comunei are la ve-
lae, zidita tot de loc<, deservita Are o biserica, deservita de niturl lei 4166 si la cheltuell
de 1 preot, 1 cintare^: si 1 pa- 1 preot, 1 cintare{ si 1 para- 4074 lei.
racliser ; bisericele n'au veni- cliser ; o scoala comunala. In com. sunt doua biserici:
turi si sunt ingrijite de comuna. una in satul Asan si a doua In
Are o scoala de baep, fon- Danulesti, deal, in jud. R.-Sarat, satul Filipesti ; 1 scoala mixta
data 1854 de loc, condusa
in plaiul Rimnicul, com. Danulesti; 2 poverni; 4 podurl statatoare.
de un inva£ator. In 1892 1893 — se desface din dealul Turcule$ul Numarul vitelor marl e de 872
a fost frecuentata de 31 elevi. se intinde printre riui R.-Sarat (144 cal si epe, 462 bol, 199
Calitatea pamintului este me- si afluentul sau piriul Capraria, vac! si viêl, 17 taurl, 40 bivo-
diocra, acesla fiind cam pietros in partea de V. a comunei. E lije) si al celor mici de 658 (73
si cu multe val. In ce priveste acoperit cu padurf si pasuni. porcl, 695 ol).
cultura pamintului, comuna are Aratura se face cu 282 plu-
272 hect. arabile, 1700 hect. Danulesti, padure, in jud. R.-Sa- gurl: 227 cu bol si 55 cu cal.
padure, 44 hect. imas si 166 rat, plaiul Rimnicul, com. Da- Locuitorii au 286 care si ca-
hect. viT. nulesti, catunul Danulesti. Face nine: 227 cu bol si 59 cu cal.
Locuitorii au 100 plugurl si parte din circumscripta VH-a Locuitorl improprietariî sunt
2 mori pe apa. siivica, ocolul Babeni. E situata 250 si neimproprietarifl 143.
Vite sunt 3513 capete, din in partea de V. a comunei, pe Comerciul se face de 6 cir-
carl: 502 bol, 541 vacl, 20 cal, Dealul-Danulestilor. Are o intin- ciumarl si 5 hangil. S'aii stabi-
25 epe, 1820 01, 102 capre si dere de 2350 hect., din carl lit in com. 6 strainl.
603 rimatorl. 350 hect. ale statului si 2000 Da-

Intre Darasti-de-Ilfov si
In com. sunt: 4 bacanil, 6 hectare proprietary particular^. rasti-de-Vlasca este un pod pe

circiumi, I potcovarie si 3 ma- Esenje: fag, jugastru, brad si vase, peste riul Arges.
celarii. Comerciul este activ, carpen.
constind in importul de colo- D&r&§ti, com. rur., in jud. Vlasca,
niale, instrumente de agricul- Darascul, munte, in jud. Mehe- compusa din catunele : Darasti-
ture si in exportul de vinurl, dinî, plaiul Cerna se mai nu- ; Marcuâ sau Pislari saii ai Ma-
producte si lemnariT. Transpor- meste si muntele Daranin. nastirel, din Darasti-d.-s. safi ai
tul se face prin stasia Sihlea, la Dragomanulm, si din Darasti-

12 kil. spre E. D&ra§ti (Brani§tari), com. rur., d.-j. sau Paplica.
Hosted by Google
dAra$ti-de-jos 72 DARJOVUL
Toate catunele sunt situate ca. E situat pe coasta dreapta tori, fo$ti claca$i, suprafaâ de
alaturl unul de altul pe coasta a riului Argeûl, la extremitatea 180 hect., raminind proprietaêi
dreapta a riului Argeûl, la ex- S. a comunei, 900 m. de riul
$i la 406 hect.
tremitatea N.-N.-E. a judeûlui, Argeûl. Aparîne mostenitori- Are un venit anual de 8600 1.
invecinindu-se cu Ilfovul. lor Paplica. Are o suprafaâ de In catun este o biserica de
Are o populate de 318 fa- 640 hect. zid, deservita de 1 preot §i 2
milii, sau 11 44 suflete, din can In 1864 s'a dat la 84 locui- cintarepf.
280 contribuabili. tori, fo$ti clacaî, suprafaâ de Locuitorii se ocupa mai mult
Venitul comunei pe anul 1886 230 hect. cu viile $i cu gradinaria. Sunt
a fost de 8417 lei î cheltuelile Mo$ia aduce un venit anual de 513 hect. 50 aril vie.
de 5525 lei. 1 0000 lei.
In comuna sunt 2 biseridf, In catun este o biserica de Dardaluûlui (Dealul-), colina,

deservite de 1 preot ?i 3 cin- zid in buna stare, situata pe in jud. Buzau, com. Beceni, ca-
tare^T; face part din parohia piscul dealuluT Argeûl. Ser- tunul Oile^ti; are vii §i izlaz.
Dara^ti-d.-s. beaza hramul Sf. Nicolae $i este

Are o $coala comunala mixta deservita de 1 preot si 2 das- Dardoaia, deal, in com. rur.
ca 5 clase, in buna stare, fre- caii. Podul-GrosuluT, pi. Dumbrava,
cuentata de 30 baepf $i 2 fete. jud. Mehedinî.
In 1888 erau in comuna 513 Dara§ti-de-Sus sau ai Drago-
hect. 50 aril cultivate cu vie, manului, catun, pendinte de Darii (Muscelul-), catun, al com.
can au produs vin bun $i mult com. Dara^ti, pi. Cilni^tea, jud. Gura SaratiT, jud. Buzau. Are
-
cea mai mare parte din el se Vla?ca. E situat pe partea dreapta 300 loc, can locuesc in 59 case.
consuma in Bucure?ti. a riului Argeûl. Mo§ia este pro-
In Dara^ti, la 1888, erau 640 prietate a mo^tenitorilor Maca. Darii (Muscelul-), deal, in com.
bo! $i vaci, 65 caT, 400 porci, Se zice a Dragomanului, dupa Gura-SaraîT, jud. Buzau. Are
1020 01 §i 80 rimatorT, numirea vechiului proprietar vre-o 100 hect., vii ?i livezi; e
Locuitorii acestei comune se care era tilmaciu sau dragoman avut in piatra de construcîuni
ocupa mai mult cu gradinaria; la consulatul Grecesc. de o tesatura dura.
de aci aduce se in Bucure$ti Are o suprafaâ de 686 hect.
marl cantita^T de cartofi, varza, La 1864 s'a dat la 92 locui- Darimata (Piatra-), loc izolat
ceapa ?i tot felul de zarzavat. torT, fo$ti claca^T, suprafaâ de $i punct de hotar al comunei
Este un han mare, care ser- 261 hect., raminind 425 hect. Breaza, jud. Buzau, in apropiere
vea de stafiune birjarilor ce fa- Are un venit anual de lei de riul Ni^covul.
ceau drumal Giurgiu-Bucure^ti 9000.
inainte de a se face ?oseaua pe In cat. este ?coala comunala; Darimati, sat, in jud. R.-Sarat,
la Copaceni sunt 3 clrciuml.
; han; pod peste Arge?; zalha- pi. Rimnicul-d.-s., cat. com. Zgir-
Localul primariei este de zid na; case ale proprietaêi. Aci ciî, re?edinâ placet. I s'a dat a-
§i in buna stare. locuitorii seocupa cu industria cest nume de la imprejurarea ca,
Departarea acestei comune de conservelor de carne uscata, pre- darimindu-se pamlntul in cat.
. Bucure^ti de 21 kil., de
este cum : $unca, cirnaî $i pastrama. Fintina-TurculuT, loc. au venit
Giurgiu de 49 kil., iar de Ghim- de s'au stabilit aci. Este a$ezat
pa$i, re$edin{a pla?el Cilni^tea, Dara^ti-Manastirei, sau Pisla- in partea de N. a com., la 500
jud. Vla?ca, de 24 kil. ri, sati ai Marcu{ei, catun, pen- m. spre N. de cat. de re?edin-
Peste riul Argeûl este un dinte de com. Dara?ti, pi. Cil- {a, Zgirciî. Are o intindere de
pod pe vase statator. ni?tea, jud. Vla?ca. E situat pe 50 hect., cu o populate de 105
Din aceasta com. pleaca o malul drept al riului Argeûl. familii, sati 377 suflete, din can
§osea veciriala, care duce la ?o- Mo?ia a fost proprietatea sta- 96 contribuabili ; 14 ?tiu carte.
seaua ;Giurgiu-Bucure$ti. tuluT, depiridea inainte de se- Are o biserica, deservita de I
cularizare de manastirea Mar- preot, 1 cintare£ $i 1 paracliser.
Dara§ti-de-Jos sau ai lui Pa- cuâ.

plica, catun, pendinte de com. Are o suprafaâ de 586 hect. Darjovul, piriti, jud. Olt. Vezi
Dara^ti, pi. Cilni^tea, jud. Vla$- In 1864 s'a dat la 68 locui- Goâ.
Hosted by Google
dArmAneasca 73 dXrmAne^ti
Darmaneasca, sat, in pi. Mun- de 41 copii, printre care si o Ca ruine vechi sunt ale des.
telui, Bacau
jud. e secîe a ; fata. flintatulirf schit Laposul, de pe
satulul Laposul si e situat pe Sunt 5 bisericl ortodoxe : 2 mosia statulul cu acest nume.
piriul cu acelasl nume. in satul Darmanesti, una in Po- In aceasta comuna, se afla
iana-UzuluI, una in Plopul si o fabrica de cherestea cu aburi,

Darmanesti, com. rur., pi. Mun- una in Lapos, deservite de 2 3 ferestraie de apa, 5 mori, 2
telul, jud. Bacau. E asezata pe preo^T si 9 cintaretl, si o bise- dirste si 12 piue de batut su-
ambele maluri ale Trotusului rica catolica in satul Darma mane, neperfecîonate.
si pe valea Uzului. Se compune nesti, deservita de un preot. Tot aci se gaseste, in valea
din 5 catune: Darmanesti, rese- Sunt 22 circiuml. Uzului, pe mosia statulul La-
dinâ, la confluenâ celor 2 Populaîuuea numara 918 fa- posul, carbunl de pamint (lig-
riur! ; Lapo$ul, cu secîa Dar- milil sau 3968 suflete : barbaî nite).
maneasca, d'a dreapta Trotusu- 2018, femei 1905. Dupa naîo- Viile ocupa o suprafaâ de
lui ; Plopul si Pagubeni, d'a nalitate se impart: 3747 Ro- 10 hect., care, in 1890, au dat
stinga; Poiana-Uzului, pe cur- mini, 2 Bulgarl 4 German! si 7.60 hect. vin negru si 15.20
sul superior al Uzului. 215 Ungurl, dintre cari 3940 hect. vin alb. Viia lucratoare
In aceste locuri a venit Ilias- de protecîune romina, 2 aus- are 15 hect.
Voda la 1434, cu ajutor de la triaca, 20 ungara, 4 germana Animalesunt (1890): 197 cai,
regele Vladislav, ca sa rastoarne si 2 bulgara. Dupa felul ocu- 2496 vite cornute, 557 porcT,
pe fratele sau Stefan-Voda, dar paîunei sunt : 1568 agricultori, 299 capre si 3665 ol, care,
fiind batut de acesta, s'a retras 150 meseriasi, 45 industriasi, in 1 89 1, au dat 46 kg. Una
in fuga peste hotar. 155 comercianî, 50 cu profesi- $igae,5207 kg. lina {urcana, 93
In Condica Liuzilor se ga- uni libere, 450 muncitori si 250 kg. linS amestecata si 280 lina
sesc : Plopul, a manastirei Taz- servitorl. Stiu carte 151 per- mi£a.
laul (Neamû) si Darmanesti a soane. Sunt 731 contrib. Stupi de albine sunt 340
schitulul Darmanesti (Lapos ?). Dupa legea rurala din 1864 in 1890, au dat 170 kg. miere
In Statistica din 1878 o gasim s'aii dat, la 570 locuitorl, 1935 si 84 kg. ceara.
compusa din 5 catune ca si falcl pamint in improprietarire. Budgetul, pe exerciîul 1891
acum. Teritoriul comunei are o in- — 92, avea la venit urllel 32256,
Teritoriul comunal se margi- tindere de 29220 hect. Numal ban! 80 si la cheltuell 24577
neste la E. cu al comunelor padurile ocupa 18000 hect. lei, 22 bani.
Podurile si Berzunûl, la S. cu Paminturile de cultura au Teritoriul comunei este stra-
al comunei Dofteana, la V. cu fost in 1 89 1 in intindere de batut de calea judefeana Ocna-

Transilvania si la N. cu al co- 2579 hect. Comanesti-Palanca, si de cea ve-
munelor Comanesti si Vasiesti. Proprietari: Principele Al. B. cinala Darmanesti - Poteca - U-
Comuna este udata de riurile $tirbeiu are o mosie de 7084 zulul.
Uzunul si Trotusul, si straba- falci da un venit anual

ce-I Distanêle : la Bac&u, capi-
tuta de culmea Laposul, prede aproape 40000 lei; Eug. tala districtulul, 61 kil. ; la Moi-
cum si de munîl Basaca, Plo- Ghica are o mosie de 7000 nesti, resedinâ plasei, 14 kil.
pul, Hijma, Piinea, Chinul, Far- falci, cu un venit de aproape la com. Berzunûl, 27 kil.; la co-
cul-Mare, Farcul-Mic si Nemira. 10000 lei; Statul are mosiile muna Dofteana, 5 kil.; la com.
Pe la izvoarele Uzului, in munîl Plopul si Laposul, cu o intin- Comanesti, 9 kil. si la comuna
de pe grani{&, spre Austro-Un- tindere aproximativ de 3300 Vasiesti, 11 kil.
garia, se afla o trecatoare. falcl. Principele $tirbeiu are aci

Are o scoala mixta, care func- un castel cu o pozhYiune frumoa- Darmanesti, sat, resedinâ co-
{ioneaza din 1 864 in satul Dar- sa pe deal. In jurul castelulul munei Darmanesti, pi. Munte-
manesti, intreînuta de stat, in- s'a facut un pare sipe o parte lul, jud. Bacîu. E situat de a-
tr'un local bun, in valoare de s'a plantat vi{a. Din gradina lungul malulul sting al piriulul
3000 lei, construita din birne, se poate imediat intra in pa- Uzul, nu departe de varsarea
de comuna, cu 19 prajim padure, pe unde treel spre a te lul In Trotus. De acest sat fine
mint in vatra satuluT. In anul urea pe munjil eel mal inatyl, cat. Bratulesti. Are o scoala
1 89 1, scoala a fost frecuentata precum sunt Nemirele sialtele. mixta, la care afi urmat, in 189 1,
6SS78. Varele T)1c(1ovnr Ccofjrartc. Vol. IJT, 10
Hosted by Google
DARMANESTI 74 DARMANESJI
din acest catun, 25 copii, din nesti si Iezeni, avind o popu- Prin Darmanesti trece soseaua
295 in virsta de scoala. Are late de 1 896 locuitori (917 bar- dintre Ploesti si Tirgoviste.
dou& biserici ortodoxe una cla- ; bap si 978 femei), in care in- E brazdata de 5 movile, din-
dita la 1797 de boerul Const. tra 1 1de familii
si Tigani, tre cari mai insemnate sunt
Ghica, iar, la 1845 restaurata de 46 familii de Bulgari, can se a-Staicului si Movila-Neamûlui
locuitori, cu ajutorul CatincaT ocupa cu gradinaria. sunt toate asezate in partea de
N. Ghica ; si alta cladita la Capi de familie sunt 512, E. a comunei.
r8o8 de locuitort; bisericile sunt contribuabili, 416 si casedelo- In partea de V. a com., pe
deservite de I preot si 4 cinta- cuit, 413. malul drept al riului Prahovita,
reî ; de asemenca se afla o bise- In comuna sunt 2 biserici: este vechia cetate numita Tir-
rica catolica zidita la 18 13 de una in Darmanesti si a doua in gul-Frumos cetate, facuta — se
locuitori. Bratasanca, deservite de doui zice — de Tatar! si unde s'a ga-
Circiumi sunt 17. preop. sit multa zidarie si oseminte.
Se gaseste o fabrica de che Locuitorii se ocupa cu olaria, Este udata de riurile Praho-
restea cu aburi, 3 ferestraie de dulgheria, rotaria, traistaria si va si Prahovita si de Valceaua-
apa si 3 mori. cu munca cimpului. Numarui lui-Ciulete. In raza acestei co-
Populaîa numara 2723 su- mestesugarilor este de 212 : 120 mune, in apropiere de satul
flete, cj 618 capi de familie. olari, 25 dulgheri, 9 zidarT, Bratasanca, este un frumos pod
Animale sunt: 135 cat, 1786 4 rotarl,
54 traistari. Ei desfac de fier peste riul Prahova, al
vite cornute, 402 porci si 252 produsul muncei lor laorasele: sosclei judetene Ploesti-Tirgo-
capre. Ploesti, Tirgoviste, Alexandria, viste, pus in circulate in 1898.
Bucuresti si Zimnicea. Se margineste cu comunele :
Darmanesti, com, rur., jud. Mus- In raionul comunei, pe iazul Margtneni-d.-s., Vladeni, Ari-
cel,pi. Riul Doamnei, la S.-V. Budeasca, a carui apa se des- cesti si Haimanalele.
de Cimpulung, situata pe ma- parte din riul Prahova, sunt 3
lul sting al riului Doamna, la mori de macinat. Darmanesti, sat, si resedinâ
37 kil. departare de acest oras. Locuitorii s'au improprietarit com. rur. Darmanesti, jud. Mus-
Are o populate de 1380 lo- la 1864 pe trei mosii: 242 pe cel.
cuiton. mosia Dirmaneasca, cu 857hect.;

Stiu carte 36 persone. 7 pe mosia Creûleasca, cu 21 Darmanesti, sat, face parte din
Se compune din 6 catune hect.; 30 pe mosia Bratasanca, com. rur. Darmanesti, jud. Pra-
Caracal, Darmanesti, Tamasesti, cu 90 hect. hova, pi. Filipesti. Aci e o bi-
Valea-Nandrii, Valea-Rizii si Za- Vite sunt: 256 cai, 105 epe, serica cu urmatoarea inscripîe :
haresti. Budgetul comunei la 181 vaci, 14 bivoli, 37 capre,

Accasta sfinta Dumnczeeasca bise-
venitun e de 1422 lei si la chel- I
S I 3 01 > S°9 porci si 486 boi. si
rica s'a facut din milostenie si s'a is-

tueli de 1368 lei. In toata co- §coala exista in comuna de
pravit de zugravit in zilelc Prea Inal-
muna sunt 194 contribuabili. la anul 1868. Localul e pro- âtului Dornn Alexandru Ghica Voevod,
Scoala s'a infiinât la anul prietatea comunei. E frecuen- la leatul 1833, 7 Noembrie.
1890. Este frecuentata de 45 tata de 75 baep si 2 fete, din
baep, din numarui de 82 baeî numarui de 255 copii (130 ba- Darmanesti, sat, in com. Gir-
si 45 fete in virsta de scoala. e\i, 125 fete) cu virsta de scoala. cina, pi, Tiatra-Muntele, jud.
Are 2 biserici deservite de Cu intreînerea personalului se Neamû, asezat pe valea ce se
2 preoî si 2 dascali. cheltueste anual 1566 lei. cuprinde intre muntele Cozia
$tiu carte 338 bar bap si 28 si dealul Balaurul, la 2 kil. de-
Darmanesti, com. rur., pL Fili- femei. partare de orasul Piatra, mar-
pesti, jud. Prahova. Toata comuna cu terenulpro- ginindu-se catre N. cu satul
Este situata nitre riurile Pra- prietarilor are 3222 hect. Gircina.
hova si Prahoviâ, la 18 kil. de- Comerciul se exercita in co- Are o populate de 86 familii,
parte de capitala judeûlui si muna de 10 circiumari, cu 372 suflete, din cari: 190
la 6 kil. de a pl5sef. Budgetul prezinta la venituri barbaî, 182 femei; 183 nec&-
Se compune din 3 catune : suma de 6976 lei si la chel- satorip, 145 casatoriî, 43 va-
Bratasanca - Ungureni, Darma- tueli suma de lei 6402 lei anual. duvi, un divorât; 36 stiu carte,
Hosted by Google
DARMANESTI DASCALITA (POIANA*)
1 5 19 nu stiti. S&tenil se fnde- gimului silvic, jud. Muscel, pi. D&roiul, sat, face parte din co-
letnicesc mai cuseama cu agri- Riul-Doamnel, in intindere de muna rurala Dajesti, pi. Oltul-
cultura. aproape 1000 hect., avind ca de-Sus, jud. Olt.
In acest sat se afla : o vel- esenê fag si stejar.
niâ (fabric^ de spirt), cu capi- Darvasi, mdgurd, situata in pi.
tal de 100.000 lei, 51 lucratorl, Darmocsa, in judeûl Vlasca, Marginea, jud. Vlasca, pe pro-
producind anual 309.134 litrurl; petec de pddure, pe proprieta- prietatea Asan-Aga sau Cos-
doua morl; o biserica de lemn, tea Glavaciocul; £ine de com. tieni. (VezI istoricul aceste* ma-
vechie, in care dupa descriere, Ferbinfi si de ocolul silvic Cir- gure la Asan-Aga sau Cos-
se pastreaza o icoana a Maicei- tojani. tieni).
DomnuluT, ce s'a purtat de un

boier in batalia de la Pultava Daroaia, Neagota, Ciocane- Dascalesti, sat, in jud. R.-Sarat
iar in partea dreapta a drumulul, Col{ul, Varaticele s* pi. Gradistea, cat. com. Nico-
lui judetean Piatra-Neamû se Sanda, diferite numiri ce se lesti ; si-a luat numele de la
afla o cladire mare, vechie, dau dealului care, plecind dela mosia Dascalesti; e asezat in
dupa cum spun batrinii de pe N., din munîi Scarisoara, se partea de E. a comunei, pe
timpul lui Stefan-cel-Mare. prelungeste spre S. si pe par- malul drept al riului R.-Sarat,
In cronica lui, Gr. Ureche tea de V. a comunei Costesti, la 1200 m. de catunul de re-
spune ca: «lum, in saptamina plaiul Horezul, jud. Vilcea. sedinâ, spre E. Nicolesti; are
alba, anul 6942 (1434, Fe- Acest sir de dealuri merge o intindere de 15 hect., cu o
bruarie 1), la Darmanesti, s'au spre S. pana la confluenâ riu- populate de 1 50 familil, ce cu-
batut fiii lui Alexandru-cel-Bun, 1 11 Romani cu Bistriâ. Pe el prind 685 suflete, din carl 130
Stefan si Elia, si a invins eel sunt multe piscuri acopei*ite cu contribuabili ; stKi carte 38 lo-
pe fratele sau Elia»,

d'intaiu paduri si poenT, precum si o cuitorl. Are o biserica.
dar nu numeste {inutul; asa mulîme de vai can il braz-
ca nu putem afirma cu sigu- deaza. Dascalesti, sub-divizie a cdtu-
ran£a daca localitatea numita Vaile sunt nului Aldeni, din com. Aldeni,
e aceasta, on Darmanesti din Valea Tuûrului ce izvoreste jud. Buzau. Are 70 familil cu
jud. Bacau. Cei mai mulÎ insa din dealul Daroaia, merge spre 230 suflete. Aci se $ine un
atribuesc acest fapt istoric lo- E. si se varsa tot in dreapta riu- bilciu anual de oare-care impor-
calise! din acest jude£. lui Bistrifa. tant.
Valea Bade!, Valea
- - lui - Ba-
Darmanesti, mope, com. Dar- cila si Ponorul, carl izvorasc din Dascalesti, numire, ce se mai
manesti, pi. Muntelui, jud. Ba- Dealul - Sandei, merg spre S.- da com. rur. Aldeni, jud. Buzau.
cau; proprietatea familiei Al. E. si se varsa tot in dreapta riu-
Stirbeiu. lul Bistriâ. Dascalesti, mosie, in jud. Buzau,
Piscurile de pe aceste dealuri, com. Aldeni, desparîtain doua
Darmanesti, mosie, in cuprinsul mergind de la N. spre S. sunt: trupurl: unul de 420 hect., nu-
com, Gircina, pi. Piatra-Mun- Daroaia, al-DanciuiuI, al-Colû- mit Aldeni, iar altul, Dascalesti,
tele, jud. Neamû. A fost pro- lul, al-DosuluI, Marul-Mistre£ si propriu zisl, de 200 hect., din
prietatea Postelnicului H. Dar- Momocul. care 50 hect. padure, restul a-
manescu. Cimpiile de pe coama si poa- raturl, izlaz, etc.
lele acestui sir de dealuT sunt:

Darmanesti, pddure, com. Dar- Daroaia, Miristea, Coti, Nea- Dascalesti, tirld, la N. com.
manesti, pi. Muntelui, jud. Ba- gota, Calinele, a-Dalurenilor, Surdila-Gaiseanca, pe malul Bu-
cau, in care predomina fagul a-Mocanului, a-Colûlui, Vara- zeeiului-Sec, jud. Braila. Are o
si bradul, proprietatea familiei ticele, a-Crucilor, a-Miegel, a-Cir- suprafaâ de 5 hect,, cu 1 1 case,
Al. ^tirbeiu. E in intindere de nel, Dorocioaia, a-Bacilel si Ro- locuite de I4fam., sau 50 sufl.
7000 hect. aproximativ si este vine. Vite sunt: 50 cal, 90 vite

supusa regimului silvic. cornute, 80 01 si 19 rlmatorl.
Daroilor (Piscul-), pise, com.
Darmanesti, pddure, supusa re- Romani, pi. Horezul, jud. Vilcea. Dascaliâ (Poiana-), izvorde ape
Hosted by Google
dAsnAjuiul 76 DE-CASA (VALEA-)
tninerale, in grupa izvoarelor mune primeste pe dreapta Pi- za limita desp&rfitoare intre pl^-
de Tirgul-Neamû si Oglinzi,
la riul-Udrii. sile BSilesti si Jiul-d.-m. Din S.
jud. Neamû. Este situat intr'o Uda com. Gubancea de la E. com. Ceratul, inceteaza de a
padure, la o inah:imede 350 m. spre V., in dreptul careia are mai uda plasa •
Jiul - d. - m. si
Locuitorii numesc apa aceasta 3 poduri si un vad. Primeste patrunde in plasa Balta, for-
La-Apa-Puturoasa. piriul Pietriceaua pe stinga, in- mind hotarul de V. catre pi.

Apa din izvor este turbure, c£rcat la rindul lul cu piriul Bailesti. Cea di'ntiiu com. ce
cu un miros de hidrogen sul- Fagefelul. uda este com. Giurgita, in drep-

furat, foarte pronunât ; la gust Uda com. Vela, trecind prin tul careia are mai multe po-
estefoarte s&rata si confine gaze. partea de S. Are un pod peste duri si pe care o desparte de
dinsul la Ripa-Rosie. com. Urzicufa, pi. Bailesti. Din
Dasnatuiul, deal, jud. Dolj, pi. Esind de pe teritoriul com. aceasta com. primeste piriul
Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe Vela, com. Salcufa, pe
intrii in Urzicufa, pe dreapta.
care este situat satul Sabarul. care o uda prin partea de V.- Patrunde in com. Birca, de
N. face mai multe ondula^nnl unde se incarca pe stinga cu
Dasnafuiul, §es, jud. Dolj, pi. spre E. si apoi se lasa spre piriul Birca, apoi trece in com.
Bailesti, com. Plosca, pe care S. Are un pod.
si aci Goicea-Mica, pe care o uda in
se intinde com. Plosca. Patrunde pe teritoriul com. partea de V., cu direcfiunea de
Tancanau pe care o uda cu dila N.-S. Desparte aceasta com.
Dasnafiriul, riu. Izvoreste din recfiunea de la V.-N.-E. Din de com. Plosca si Bistreful. Are
Dealul- Negru, judeful Mehe -
dreptul acesteT com. patrunde aci 2 vadurl si trei podun.
din$i, ramificafiune a culmei in pi. Jiul-d.-m., intrind in co- Intra in com. Goicea-Mare,
Frumoase, aproape de izvorui muna Ciutura, pe care o uda in dreptul careia are 4 vadurl
riului Drincea. Intra pe teri- prin partea de V.-S.-E. Prime- de moara si 2 poduri.
toriul judefului Dolj, prin pi. ste pe stinga piriul Ciuturica, Patrunde pe teritoriul com.
Dumbrava-d.-j. Curge in aceasta la Podul-Bisericei. Plosca, pi. Bailesti, pe care o
plasa cu direcfiunea de la V.- Primeste in aceasta com. pe desparte de com. Cirna, pi.
E., pana ce patrunde m plasa stinga piriul Dasnafuiul-Mic. Balta. Uda com. Plosca prin
Jiul-d.-m., unde din dreptul co- Patrunde pe teritoriul com. partea de E., de unde apoi se
munei Ciutura se indrepteaza Virvorui, de unde se indrep- indrepteaza spre E., spre a se
spre S. Formeaza pufin limita teaza direct spre S., pastrind varsa in Balta-Popei sau Ne-
intre pi. Jiul-d.-m. si plasa Bai- aceasta direcfiune pana aproape deiul.
lesti. Din dreptul com. Plosca, de varsare. Dasnafuiul se revarsa prima-
pi. Bailesti, se indrepteaza spre Se incarca pe stinga cu pi- vara, dar nu cauzeaza pierderl
E. de se varsa in balta Nedeia riul Purceaua, in dreptul moarei locuitorilor de prin prejur.
in dreptul com. Cirna. Curge lui Ion-Stan-Toma, satul Finti-
prin valea numita D£snafuiul nelele (com. Virvorui). Dasnaûiul, vale, jud. Mehedinfi
si printre doua sirurl de dea- La esirea din com. Virvorui si jud. Dolj, plasile Dumbrava-
lurl: Dealul-Guardinifa-Radovan patrande pe teritoriul com. Li -
d.-j., Jiul-d.-m. Balta si Bailesti,
in stinga, care desparte basinul povul, pe care o uda prin par- prin care curge riul Dasnafuiul.
acestuT riu de basinul riului tea de V. cu directfa de la N.- Se mai chiama numai in jud.
Jiul si Dealul-Cerbulul cu con- S. Desparte aceasta comuna Dolj si Valea-Mare

tinuafiunea sa Dealul-Doridor de com. Intorsura, pe care o
in dreapta DSsn&fuiuluT, care-1 uda prin partea de E. cu di- DasnaJ uiul-Mic, pirin, jud. Dolj,
si desparte de basinul riului recfiunea de la N.-S. Primeste pi. Dumbrava-d.-j., com. Tan-
Drincea. pe dreapta afluenfii: Jivanul, canati, afluent pe stinga al riului
In pi. Dumbrava-d.-j., uda co- Banaguiul si Valea-Rea, care Dasnaûiul.

muna Caiugarei, cu direcfiunea se varsa in dreptul satulul Ra-
de la V.-E. Are
doua poduri
aci dovan, pe stinga. Aceste rtun ii De-Casa (Valea-), vale, izvoreste
st&t&toare, unul in partea de vin din com. Intorsura. La esirea din raionul com. Pausesti-Ma-
E. si altul in partea de V. a din aceasta com. uda com. Cera- glasi, jud. Vilcea, pi. Cozia,
com. Din dreptul acestel cotul, din dreapta careia formea- si se varsa in riul Rimnic, tot
Hosted by Google
DEAGUL 77 DEALUL
in raionul com. Pausesti-Ma- $t-a luat numele de la dealurile una din cele malintinse aleju-
glasi. cu vi! ce o brazdeaza de la N. defuluf. Este udat£ de mat multe
spre S. Aceasta plasa pana la riuri si anume Dimbovija si Ialo-
:
Deagul, com. rur,, ce-i mai zice si 1883 isT avea resedinâ in Tir- mifa apol de piraele
; : Valea-Bo-
Deagurile, jud. Arges, pi. Ga- goviste; dar de atunci s'a u- festilor. Glimbocelul, Potopul cu
lasesti, la 5 kil. de com. rur. nit cu plasa Dimboviâ. si for- afluenfilsai: Valea-Butoiulul, Va-
Costesti (resedinâ subprefec- meaza o singura plasa cu nu- lea-Cobiel, Valea-$u{il, si altele
si la 48 kil.
tureT) de Pitesti. mele Dealul-Dimboviâ. Este sidupa aceea Ilfovul, Slanicul, Pirs-
Se compune din 4 catune Spa- : tuate in mijlocul judeûlul si se covulsi Crivaûl. Aceasta pi. pro-
laêi, cu 50 fam., Goleasca, cu 90 invecineste spre E. cu jud. Pra- duce in parole sale cimpoase
fam., Gainesti, cu 50 fam., Dea- hova, spre V. cu jud, Muscel, tot felul de cereale : griu, po-
gul-d.-s. si Deagul-d.-j., cu no spre N. cu plaiul unit Ialomiâ- rumb, orz si altele ;
produce
fam. In tot sunt 200 fam., din care Dimboviâ ; spre S. cu plasa vin, {uica si tot felul de fructe;
12 fam. deîgani, cu 11 82 sufl. Ialomiâ si Cobia si cu pi, Bo- c&rbunl de pamint la $otinga,
In com. sunt 2 biserici, o scoala lintinul numal intr'un punct la pacura la Ocniâ. Sunt fabric!
primara rurala, case proprieta- com. Ghinesti. Clima acestei de gaz la Tirgoviste si Cola-
restf cu gradina, etc. plasT este dulce si sanatoasa; nul; morT de apa si de aburl
Budgetul comunei pe anul pamintul ei este fertil si acoperit in diferite Comune fabric! de ;
1882/83 a fost de 3482 lei 50 de dealurl cu vii, vai si padun, oale si cosuri de richita la Dra-
bani la venitun si de 3392 lei precum si cimpif intinse. gomiresti, etc. Pentru comerciu,
la cheltueli. Dealurile mai principale din Tirgovistea se afla in mijlocul
Dupa o publicaîe oficiala aceasta pi, sunt: Dealurile Ocniêi acestor unde se vind si
plasi,
(1887) aceasta com. numara 241 si ale GorgoteT, numite : Ruseûl se cumpara tot felul de articole.
contribuabili si are un budget Scoarâ, Plaiul Salinelor-Vechi, Din Tirgoviste pleaca in dife-
de 2960 lei la venitun si de Blejul, si vaile : Valea-Gorgotii, rite p&rtf ale plasel Dealul-Dim-
2734 lei la cheltueli. Valea-Dulce, Linia si Saratura; boviâ mat multe sosele corau-
Numarul vitelor a fost in anul Dealurile din Gura-Ocniêi, nu- nale, judefene si naîonale.
1887 de 1063 capete mar* (1000 mite: Dealul-Crucilor si Dealul- Aceasta plasa coprinde 3 1 co-
boi si vacl, 50 cai, 5 bivoli, 8 Fintinei; Dealurile Razvadului, mune rurale : $otinga, Colanul,
asinT) si de 3428 vite marunte numite : Feîle-Zarafului, Calu- Ocniâ, Gura-Ocniêi, Razvadul,
(31 18 01, 30 capre si 280 ri- gareasca, Valea-luT-Socol si al- Vacaresti, Habeni, Adinca, A-
matori). tele; Dealurile Manastirei-Dea- ninoasa, Bucsani, Cazaci, Co-
lul si Viforita; Dealurile Ani- misani, Doicesti, Lazurile, Ra-
Deagul-de-Jos, sat, cu 400 su- noasei, numite : Cornetul, Ogra- ciul, Sacueni, Viforita, Bogaî,
flete, din jud. Arges, pi. Gala- zile si Feêle; Dealurile Doice- Botesti, Butoiul, Cindesti, Dra-
sesti; face parte din com. rur. stilor : numite Boltosul, Valea- gomiresti, Glimbocata, Hulubes-
Deagul sau Deagurile. Are o Bradului, Daria si Iuzi ; Dealu- ti, Lucieni, Ludesti, MSnesti,
biserica cu hramul Adormirea, rile Bucsianilor, numite : Con- Priboiul, Tatarani, Valea-Case-
deservita de un preot si un {easca, Cruûl si Sapunarul. Ma! lor si Mircea-VodS, avind peste
cintare^. toate aceste dealurl si vai pro- tot o populaîune de 4741 S lo-
duc vinurT, fructe si mai ales cuitori. In aceasta plasa este o
Deagul-de-Sus, sat, cu 200 su- prune, din care se face £uica. judecatorie de ocol cu rese-
flete, din jud. Arges, pi. Gala- Dealuri acoperite cu padun si dinâ in Tirgoviste ; insa is! in-
sesti; face parte din com. rur. izlazuri mat sunt la comune- tinde competenta numat asupra
Deagul sau Deagurile. Are o bile: Sotinga, Gindesti, Priboiul, afacerilor din oras si din plasa
serica, cu hramul To^T-Sfintu, de- Tatarani, Manesti, Boêsti, Lu- Dealul, cact locuitoril din plasa
servita de 1 preot si 1 cintaref. desti, Butoiul si altele ; iar cimpii Dimboviâ în de judecatoria din
si sesuri intinse sunt la co- Gaesti a pl&sel Cobia.
Deagurile. Vezi Deagul, jud. Ar- munele: Colanul, Vacaresti, La- In aceasta plasS sunt mai
ges. zurile, Cazaci, Habeni, Sacueni multe biserici si 5 man&stirl:
si Comisani. Viforita, Dealul, Gorgota, Nu-
Dealul, plasd, in jud. Dimbovifa. Plasa Dealul-Dimboviâ este cetul si Butoiul. ^coale sunt
Hosted by Google
DEALUL 78 dealul-afInata
prin toate comunele de maT sus. goviste, spre N.-E., pe un deal reT, dindu-i-se hramul Sf. Ni-
La Nucet este herghelia sta- cu o poziîe frumoasa' si incon- colae, servind la acest inalt o-
tute*. Aci, la 1 82 1, Turcil baturS juratS cu viT. In aceasta* m&nas- ficiu divin Patriarhul Nifon si
pe Grecii lui Tpsilante in doua" tire a fost instalata. scoala de Mitropolitul Macarie. Manasti-
rlnduri. In Dragomiresti se afl& sub-oficerT, care s'a mutat de rea-Dealul a fost reparata* de
si azT ruine din marele fabric! aci la Bistriâ. Tot aci a fost Bibescu-Voda pe la 1844, cind
ale lui B&leanu, fabricide spirt, sub garda un convoiu de 800 a facut si o sosea cu aleiu de
de luminal, de sapun, de pos- prizonieri Turci maT multe luni teT din Tirgoviste pana la Ma-
tav si de tabacSrie. In Doicesti in urma razboiului de la 77/78. nastire.
sunt ruine de palate vechi. La Se pastreaza in manastire un Asta-zi in manastirea Dealul
Hulubesti si Comisani slu fost sicriu cu dou& craniurT, unul este un mare depou de arme.
lupte intre Turci si RominI capul lut Radu-cel-Mare, care
(1495 —
1599). La Helestaele- a fondat aceasta manastire si Dealul, mahala, in jud. Mehe-
Domnesti, car! sunt in raionul al doilea capul lui Mihaiti-Vi- dinî, plasa Dumbrava; {inede
comuneT Cazaci, Vlad-f epes a teazul. com. rur. Balâî.
tras in {eap& la 1462 armata Prin secolul al XV-lea, in Tara-
turceasca* si pe comandantul lor Romineasca erau doua partide Dealul, mahala, com. rur. Sla-
Hamza-Pasa, care intrase in {ara* de boeri, can traiau in cea maT vesti, pi. Olteûl-d.-s., jud. Su-
ca sS-1 scoata din domnie. inversunata dusmanie, din cauza ceava.
ca fie-care voia sa puna mina
Dealul, plasd desfiinâta, din ju- pe domnie. Aceste partide dupa Dealul, deal, jud. Covurluiu, in-
deûl Muscel, care coprindeape numele capilor lor se numeau tre piraele Covurluiului si Su-
la inceputul secol. al XVIII-lea partida Danestilor si Dracules- huluiuluT, care atinge com. Mas-
toate comunele de la Valea- tilor. Pe la anul 1446, Danesti tacani numai cu o parte din
Mare (linga* Pitesti) pan& la Ca- cu ajutorul Ungurilor ucise chiar coasta sa despre E., formind
linesti (asta-zl pi. Podgoria). in mijlocul TirgovisteT, capitala valea si sesul piriului Covurluiu.
{arei, pe atuncT, pe Domnul (a-
Dealul, sat. (Vezi Cristesti, sat, rei Viad-Dracul dimpreuna cu Dealul, padnre, supusa regimului
com. Cristesti, pi. Cosula, jud. fiul sau Nicolae si ast fel ocupara silvic, in raionul comunei Ru-
Botosani). Danesti tronul {arel. Cei do! carul, plaiul Dimbovita, judeûl
Draculesti, victima urei si a Muscel.
Dealul, sat. (Vezi Buda, sat, com. dusmaniei, se inmormintara pe
Zvorastea, pi. Berhometele, ju- culmea dealului intr'o pozitie Dealul, trup din pftdurea statu-
deûl Dorohoiu). frumoasa, unde este asta-zT Ma- lui, in raionul com. Barcea, pi.
nastirea-Dealul, se ridica apoi Birlad, jud. Tecuciu.

Dealul, catun. (Vezi Cotnari, sat, aci o mica" capela de iemn, care
pi. Bahluiul, jud. lasi). Are o mult timp s'a numit Gropniâ- Dealul, deal, jud. Muscel, pro-
populate de 60 familil, sau 249 Draculestilor. # prietatea com. Domnesti, din
suflete. La anul 1499, Radu-al-V-lea- care curge Piriul-f iganuluT, Va-
Vite sunt 417 capete, din cel-Mare, din familia Dracu- lea-luT-Ilie, Piriui-cel-Mare, va-
carl: 103 vite man cornute, 28 lestilor, privind de maT multe lea Bercoia si Valea-luI-Gheor-
cai, 220 oX si 68 rim&tori. or!, din palatele sale domnest! ghe. Acest deal se afla spre V.
din Tirgoviste, locul de pe deal, comunei si are pamint nisipos
Dealul, parte din satul Sireêlul, unde scumpe ale
zaceati oasele in mare parte, rati de hrana.
jud. Suceava. mosilor sa?, ins&rcina pe Oncea E acoperit in mare parte cu a-
Corbul, unul dintre cei maT cre- nin si mesteacan. Pe icT pe co-
Dealul, mahala, in jud. Mehe- dinciosi demnitarT al saT, ca sa* lea se v3d ripT si surpaturi.
dinfi, pi. Ocolul-d.-s.; {ine de ridice o man&stire mareaâ pe

com. rur. Bresniâ. acest deal scump familieT sale. Dealul-Afinata, loc de vie, in
Man&stirea - Dealul se termini intindere de 3 hect. 6354 m.

Dealul, m&ndstire, jud. Dimbo- si setlrnosila 1500, in prezenfa p. E situat in com. Rusanesti,
viâ. E situ aril la 4 kil. de Tir- Domnilor si a mai marilor \&- pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. A fost
Hosted by Google
DEALUL-ALMAJULUI 79 DEALUL-CEL-MARE
pendinte de Episcopia Rimni- cuitori, jud. Arges, pi. Pite^ti; Arge$, pl- Pitesti, la 23 kil. de
cul. S'a vindut de veci. face parte din com. rur. Cocul- com. rur. Bascovu-Flesci, rese-
Pope^ti. dinta sub -prefecture! si la 24
Dealul-Almajului, deal, linga kil. de Pitesti. Se compune din
com. cu acela$! numejud. Dolj, Dealul-Bisericei, sat, face parte satele: Degeraî (200 loc); Pe-
pi. Jiul-d.-s. Pe acest deal este din com. rur. Rijleûl-Vieros, pelesti (180 loc.) si Rosogesti
un punct trigonometric, a?ezat pi. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o (190 loc), peste tot 570 loc
de statul major austriac (1854) populaîune de 120 locuitori. In comuna este o biserica de
cu ocazia facerii harîi âri!. Aci e o biserica, fondata la lemn, facuta de locuitori! mos-
anul 1830 de logofatul Anghel neni, cu hramul Cuvioasa-Pa-
Dealul-Babelor, deal. (VezI Ba- Ceauêscu, cu so£ia sa Dumitra raschiva, deservita de 2 preo{!
bele). ?i alt! locuitori mat de frunte si 1 cintaref ; o $coal& prim. rur.
din comuna. Dupa o publicaîe oficiala
Dealul-Bagna, pddurice a sta- (1887), aceasta com. numara 81
tuluT, in intindere de 40 hect., Dealul-Bisericei, mahala, com. contrib. $i are un budget de
pendinte de com. Gole$ti, pi. rur. Tereuja, pi. 01te£ul-d.-s., 1427 le! la venitur! si de 1 152
Riurile, jud. Muscel. jud. Vilcea. le! la cheltueli.
Vite mar! erau in 1887 426

Dealul-Balaban, deal, in com. Dealul-Bisericei, deal, numit capete (400 bo! $1 vac!, 26 ca!)
rur. Glogova, plaiul Closani, ju- ast-fel de la biserica ce se afla $i 972 vite marunte (850 o!, 2
detul Mehedinî. pe ei, in partea de N. a satu- capre ?i 120 rimatori).
lui Bozia, com, Bozia, pi. Pru-
Dealul-Balce§ti, catun, jud. Ar- tul, jud. Falciu. Pe platoul a- Dealul-Brane§ti, deal, in com.
ge?, pi. Topologul, pendinte de cestu! deal se afla a$ezat si sa- rur. Glogova, plaiul Closani, ju-
com. rur. Corbi-Mangureni sau tul Bozia. deûl Mehedinî.

Corbi-din-Vale. Are o populate
de 92 locuitori; o biserica cu Dealul-Birladului, deal, in jud. Dealul-Buda, deal, in com. rur.
hramul Intrarea-in-Biserica, de- Falciu. Se intinde din hotarul Glogova, plaiul Closani, jud.
servita de 1 preot $i I cintare^. jud. Vasluiu, intre riul Birlad Mehedinî.
si piriul Crasna, pe teritoriul
Dealul-Balêi, deal, se prelun- com. Tirzii, pi. Crasna, pe o Dealul-Casei, deal, in com. rur.
ge$te de la N. la S. de-a lungul suprafaâ cam de 286 hect. Ca- Micule^ti, pi. Vaiior, jud. Me-
comunelor: Berezeni $i Bozia, patul lui despre S. se nume^te hedinî.
pi. Prutul, jud. Falciu, numit Gheba.
ast-fel de la balta Berezeni, ce Dealul-Caselor, deal, in com.
se afla pe sesul Prutului, $i in Dealul-Boeresc, deal, In com. rur. Lupsea, plasa Motrul-d.-s.,
lungul careia vSe intinde. Pe rur. Lupsea, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinp.
culmea acestui deal, in partea jud. Mehedinî.
de N., se afla o movila. Dealul-CSlugaruluI , deal, in
Dealul-Borlii. Vezi Borli. com. rur. Matasari, pi. Vaiior,

Dealul-Batrin, deal, in com. rur. jud. Mehedinî.
Lupsea, plasa Motrul-d.-s., jud. Dealul-Borone§ti, sat, jud. Ar-
Mehedinî. ges, pi. Argesul, pendinte de Dealul - Calugarului, deal, in
com. rur. Valea-Danului. Are com. rur. Miculesti, jud. Mehe-

Dealul-Berbecului.V. Coarnele- 70 familif, sau 147 locuitori; i! din$i, pi. Viilor.
Berbecului, deal, jud. Neamû. ma! zice si Borobanesti.

Dealul - Carbunelui, pddure, a >
Dealul-Be§legei, deal, pe teri- Dealul-Boului, sat, cu 100 loc, statulu!, in intindere de 175
toriul com. Raducaneni, pi. Po- jud. Arge?, pi. Pi testi; face par- hect. com. Stanesti, jud. Muscel,
doleni, jud. Falciu. te din com. rur. Cocul-Popesti. pL Nucsoara.
Dealul-Bisericei, sat, cu 73 lo- Dealul-Bradului, com. rur., jud. Dealul-cel-Mare, deal, $i locu-
Hosted by Google
DEALUL-CERBULUl 80 DEALUL-CU-MONUMENT
in$a izolatS, la E. de com. Stii- lui se vad ni$te gropi, despre Dealul-Croitorilor, deal, in co-
peni, jud. Musce], pi. Riurile, care tradiîa populara spune ca muna rur. Su$i$a, jud. Mehe-
de unde izvore^te plriul Ogre- din vechime s'ar fi scos din dinî, pi. Motrul-d.-j.
zile. ele multe scule preîoase ?i o

mare comoara. Dealul-Crucei, deal, incepe din
Dealul-Cerbului, deal, cu vii, Podiûl- Hucilor, de pe mo$ia
in jud. Mehedinti, pi. Blahniâ. Dealul-Corbului, mica pddurice, Vladeni, jud. Dorohoiu, pi. Co-
Jine de com. rur. Batoî. Con- in intindere de 20 hect. a sta- pula, com. Corlateni, ?i se pre-
fine marmora alba, foarte fru- tului, pendinte de com. Gole^ti, lunge^te de asupra Jijiel, la moa-
moasa. jud. Muscel, pi. Riurile. ra de linga sat.
*
Dealul-Cetafuia, virf de deal, Dealul-Corbului, virf de deal, Dealul-Crucei, deal, jud. Val-
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., com. jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., com. cea, pi. Ocolul, com. Vlade^ti.
Gioseni. E situat la E. satuluT Mile^ti. Face parte din ridicatu-
Horge$ti $i numit ast-fel fiind- rile care despart pirlul Racataui, Dealul-cu-Cetate, deal, in jud.
ca se crede a fi fost pe din- de Siret. ?i pi. Tulcea, com. Moru-Ghiol,
sul o vechle cetate. cat. Dunavaûl-d.-s. ; se desface

Dealul-Cornilor, deal, pe care din dealul Moru-Ghiol ; se in-
Dealul-Cetaûiei, culme de deal, se aria a$ezat satul Corni-Un- tinde spre E., brazdind partea
jud. Olt. Vezi Cetaûia. guri; este o ramificare a dea- N.-E. a pla$ei $1 pe cea Estica
lului Lohan, ce se intinde pe a comunei ;
pe la poaleie nor-
Dealul-Chiciora, deal, cu pa- partea de S. de la E. la V. pe dice merge calea comunala Mo-
dure, in jud. Mehedinî, plaiul teritoriul com. Epureni, jud. ru-Ghiol-Dunavaûl; la cele S.
Cerna ;
{ine de com. rur. Marga. Falciu, pi. Prutul. Si-a luat nu- este a$ezat satul-Dunavatul-d.-s
mirea de la padurea de corn! virfulDunavaûl are 52 m. S'a
Dealul-Ciocindiei, deal, in com. ce se aria pe el. numit a?a, din cauza a 3 mine
rur. Micule$ti, jud. Mehedinî, de lagare romane, situate la
pi. Vailor. Dealul-Corniôrul, deal, in co- nord ?i cunoscute de locuiton

muna rur. Glogova, jud. Mehe- sub numele de Cetate.
Dealul-Ciungilor, padure, jud. dinî, pi. Cloâni.
Bacau, plasa Tazlaul-d.-j., com. Dealul - cu - Gruiul, sukat. Vezi
Birsane^ti, proprietatea capita- Dealul-Coteni, deal mic, jud. Ba- Corbi, proprietatea statului, jud.
nului §eptilicT. Este foioasa (fag, cau, pi. Siretul-d.-j., com. Ta- Muscel.
stejar). Are o intindere de 115 ma?i; se ridica la N. de satul
hect., ?i este supusa regimuluf cu acela^J nume. In partea cul- Dealul - cu - Monument, deal,
silvic. minanta a acestui deal se afl£ un in jud. Tulcea, pi. Macin, pe te-
beciu, numit Beciul-Tataresc sau ritoriul catunului Garvan, co-

Dealul - Clsmanegei, deal, in Urieêsc, unde legenda spune muna rur. Vacareni. Se desface
jud. Mehedinî, com. rur. Mi- ca-?T pastrau Tatarii averile. din Dealul-Cararilor, anume din
cule?ti, plasa Vailor. virful dealulul Pietrosul (162 m.);
Dealul-Cotmeniîi, catun, din se intinde spre N., avind o di-

Dealul-Coastei, deal, in com. jud. Arge§, pi. Pite^ti, pendinte recîune generala de la S.-E.
rur. Crainici, jud. Mehedinî, de com. rur. Draganul-Basco- spre N.-V., brazdind partea nor-
plaiul Cloâni. vel. Are 32 fam. dica a plaêi $i a comunei; in
partea Vestica are virful numit
Dealul-Coastei. Vezi Coste?ti, Dealul-Croicei, deal, in com. Bugeacul (86 m.), la picioarele
jud. Suceava. rur. Matasari, jud. Mehedinî, caruia se afla un mic monu-
pi. Vailor. ment, ridicat cu ocazia debar-
Dealul-Comorilor, deal, cu pa- carei trupelor ruse^ti in razboiul
dure, pe teritoriul moîei Hli- Dealul-Croicilor, deal, in jud. din 1877 — 1878; se intinde
boca, jud. Dorohoiu, pi. Prutul- Mehedinî, pi. Vailor, comuna printre balta Jijilei ?i scurgerea
d.-s., com. Pomirla. Pe virful rur. Micule^ti. sa Girla-Laîmei ; atit la poa-
Hosted by Google
DEALUL-CU-PERl 81 DEALUL-DOAMNEl
lele estice cit si la cele vestice Sus, comuna Balilesti, j ideûl 750 hect., com. Dobresti, pi.
se afla doua micT bande de ni- Muscel. Podgoria, jud. Muscel. Impre-
sip, pe carl merg doua dru- una cu Dealul-de-Est, care are
muri vecinale, Jijila-Azacliu si Dealul-de-MijlOC, deal, numit suprafata. de 500 hect., for-
Garvan-Azacliu ; are o inalîme ast-fel pentru ca se prelungeste meaz& padurea Furesti.
de Sy m.; epunct trigonometric intre alte doua dealurT, pe te-
de ordinea a 3-a; domina asu- ritoriul comunei Rusca, plasa Dealul-de-Vest, pddure a sta-
pra satului Garvan, asezat la Pmtul, jud. Falciu. tului, in intindere de500hect.,
poalele sale; este acoperit cu pendinte de com. Aninoasa, pi.
seman&turi si finete. Dealul-de-Rudina, catun, in co- Riurile, jud. Muscel.
muna rurala Dilma, judeûl Me-
Dealul-cu-Peri, deal, jud. Dolj, hedinî, plaiul Cerna. Dealul-de-Vest, padure. Vezi
pi. Jiul-d.-s., com. Fratositiâ Dealul-de-Est, com. Corbisori,
are o inalîme de aproape 92 m. Dealul-de-sub-Virful - Pietrei, jud. Muscel.
deal, la N. de com. Aposto-
Dealul-cu Viile, deal, la V. si lache, pi. Podgoria, jud. Pra- Dealul-despre-Butora, ramifi-
in margin ea com. Telesti, jud. hova, m direcîe de la Via E. cafte a dealului dintre piraele
Gorj, pi. Ocolul. Se prelungeste Pe el se cultiva vie. Covurluiul si Suhuluiul, din co-
de la N. spre S. pe o intindere muna M&st&cani, plasa Prutul,
de aproape 2 kil. Este acope- Dealul-de-Sus, deal, in judeûl jud. Covurluiu.
rit cu vii si e proprietatea co- Mehedinî, com. rur. Retezul,
muneT Telesti. plaiul Closani. Este acoperit cu Dealul-Dianca, sat, jud. Ba-
vii carl dau un vin bun. cau, plasa Tazlclul - de sus, - al
Dealul-Cuca, sat. Vez! Cuca. catunului Leontinesti, situat

Dealul-de-Sus si Dealul-depe podisul Dianca, la o de-
Dealul-Cucului, sat. Vezi Caza- Jos, doua serii de dealuri la partare de 200 m. de satul
nesti. V. de com. Balilesti, pi. Riurile, Leontinesti (scoala). Din acest
jud. Muscel. Una merge catre catun au urmat la scoala 14
Dealul-de-Est, padure a statu- V., prelungire a culmei de copii, in anul 189 1, din 33 in
lui, in intindere de 225 hect., munp si dealuri ce trece prin- virsta de scoala.
aparttnind com. Stanesti, jud. tre riul Doamnei de o parte si Are o biserica ortodoxa, cl£-
Muscel, plaiul Nucsoara. riul Bratia de alta ; alta ca- dita de locuitorT, deservita de
tre E., prelungire a culmei de 1 preot si 2 cint&refi.
Dealul-de-Est, padure, proprie- munî si dealuri ce merge pe Are o populate de 45 fa-
tary a statuluT, in intindere de de o parte printre riul Bratia, milii sau 114 suflete.
500 hect., com. Corbisori, plaiul iar pe de alta printre riul Bu- Animale se numar& : 14 cat,
Nucsoara, jud. Muscel. Formea- ghea si Riul-Tirgului. Aceasta 92 vite cornute si 47 porcl.
za impreuna cu padurea Dea- dinurma serie se termini in
lul-de-Vest (244 hect.) si Zavo- comuna Balilesti printr'o cim- Dealul-Dienejul, sat, jud. Ba-
iul de linga riul Doamna (12 pie intinsa, avind un pamint cau, pi. Siretul-d.-j., al comunei
hect.), padurea Corbisori, avind cit se poate de propriu pentru Pincesti. Se afl£ situat intre pi-
toata o suprafata de 750 hect. agricultural Cea-1'altS serie de rlul Pogleûl si piriul Dieneful,
V. merge mai departe catre la o depSrtare de 1800 m. de

Dealul-de-Est, padure.Vezi Dea- S., prin comuna Bajesti si se satul Pincesti. Are 44 fam. sati
lul-de-Vest, com. Dobresti, jud. termina in com. Piscani, pe la 149 sufl. Vite sunt: 14 ca*, 108
Muscel. poalele careia trece riul Bratia vite cornute, 65 porcl si 14 capre.
unit cu Riul-Tirgului. La marginea satului sunt mo-
Dealul-de-Jos, deal, cu vii, in Ambele dealuri sunt acope- vile gaunoase si sanûri care
jud. Mehedinî, com. rur. Rete- rite cu o mulîme de p&duri. fac parte din intaririle de la
jul, pi. Closani; produce vin bun. Gatisesti, numite Apar&toarea.

Dealul-de-Vest, padure, propri-
Dealul-de-Jos. Vezi Dealul-de- etate a statului, in intindere de Dealul-Doamnei, deal, pe teri-
66878. iiarele Dicfionar Geogra/ic. Vol. 111.

11
Hosted by Google
DEALUL-DOCmClULUI 82 DEALUL-LEULUI
toriul satului Orofteana-de-Jos, Dealul- Gfrsului, deal, pe teri- com. Magiresti, pi. MunteluT,
com. Orofteana, pi. Herâ, ju- toriul com. Tamaseni, pi. Mij- jud. Bacau.
deûl Dorohoiu. locul, jud. Falciu. Legenda zice
ca numirea-i vine de la un om Dealul-Inalt, munte, spre N. de
Dealul-Dochiciului, deal, aco- numit Girsan, care, fugind de fri- satul Slatioara, jud. Suceava.
perit cu padure si poeni, d'a- ca Turcilor, a fost prins pe acest
supra orasulul Baia-de-Arama, deal unde i s'ar fi taiat capul. Dealul-Jicnei, deal, se intinde
din judeûl Mehedinî, plaiul din hotarul mosiel Zvoristea, $i
Closani. In interiorul acestui Dealul-Glodului, padure, com. se termina pe teritoriul satului

deal se afla carbunl de pamint. Birsane?ti, pi. Tazlaul-d.-s., jud. si com. Zamostia, pi. Berho-
Peste Dealul -Dochiciuluf trece Bacau. E in intindere de 270 metele, jud. Dorohoiu.
o poteca de picioare si cai ce hect. este supusa regimului
si
duce de la Baia-de-Arama, prin silvic.Predomina stejarul si fa- Dealul-Jitianului, deal, in jud.

Ponoare, la Baia-de-Sus si spre gul. Proprietari sunt: Razu (cu Mehedinî, plaiul Cerna ;
£ine
Turnul-Severin. 215 hect.) si Verdeanu (cu 55 de teritoriul com. rur. Silistea,
Acest deal este punct de hect.) catunul Turtaba. Intr'una din

observaîune, predominlnd cu ramurile acestui deal, despre
vederea sa, asupra locaiitaîlor Dealul-Gorgului, deal, in par- comuna Izvernea, numita dea-
vecine si mat cu seama spre tea de S. a com. Bazga, plasa lul-Izmenelor, Poieana-Belitinu-
jud. Gorj. Podoleni, jud. Falciu, numit luT, s'a gasit o comoara de bani,
ast-fel de la un vechiii proprie- o lada mare de lemn, care era
Dealul-drept-al-Plapcei, deal, tor, Gorgu. Dealul e acoperit plina cu bani de aur din tim-
jud. Olt. Vezi Pietrisul. cu padure, vii si livezT. pul luT Ludovic, regele Ungariei.
Pe linga bani, s'au gasit si cite-
Dealul-Drochiei, pe teri-
deal, Dealul - Grebenul. Vezi Gre- va arme, sabil si alte scule de
toriul com. Gugesti, pi. Crasna benul. valoare.
jud. Falciu. Pentru imparîrea acestei co-
Dealul-Grecului, deal, ramifi- mori a fost proces inaintea tri-
Dealul - Dumbravei, deal, in care a dealului Lohan, judeûl bunalului de Mehedinî.

suprafafa cam de 356 hect., in Falciu. Se intinde de la V. la
partea de S. a comunei Tirzi, E., pe teritoriul com. Epureni, Dealul-Lat, munte, in comuna
pi. Crasna, jud. Falciu, la S. pi. Prutul, intre vaile Ivan si-a Neagra-SaruluT, jud. Suceava.
de dealurile : Prisaca si Dealul- GreculuT, terminindu-se la Gura-
Dobrei, in hotarul com. Corni. Vael in sesul Prutului. Dealul-Lat, munte^ acoperit de
finaûrl, in com. Bogdane$ti,
Dealul-Facale{e§ti, cdtun, din Dealul-Grigorescului, deal, in jud. Suceava.
jud. Arges, pi. Pitesti, pendinte jud. Mehedinî, com. rur. Micu-
de com. rur. Cocul-Popesti; are lesti, pi. Vailor. Dealul-Launele, sat, cu 150
100 locuitori. locuitori, jud. Arges, pi. Oltului;
Dealul-Gruiuhri, sat, pe apa face parte din com. rur. Do-
Dealul-Florilor, deal, in jud. Vedel face parte din com. rur.
; bresti.
Mehedinî, com. rur. Lupsea, Alunisul, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt.

pi. Motrul-d.-s. Are o populaîune de 157 loc. Dealul-Launelui, sat, din jud.
Are o biserica. Arges, pi. Oltului, pendinte de
Dealul-Frumos, numire vechie Locuitortf acestui catun sunt com. rur. Scheiu.
a comunei Pleasa, pi. Podgoria, mo^neni.
jud. Prahova. Dealal-Leului, catun, aparînind
Dealul - Gugului. Vezi Gugul, comunef Bace^ti, din pi. Gilor-
Dealul-Fundoaei, deal, se in- deal, com. Botesti, pi. Crasna, tul, jud. Gorj. E situat pe dea-
tinde intre Prut si satul Crai- jud. Falciu. lul cu acelasl nume, in par-
niceni, com. Horodistea, plasa tea de E. a catunului Bacesti.
Prutul-d. :j., jud. Dorohoiu. Dealul-Ione§ti, loc, pe teritoriul Are o suprafaâ de 242 hect,
Hosted by Google
DEALUL-LtCAREflLOR 83 DEALUL-LUNG
din care 70 hect. padure, So cazarma si o bucatarie. Poteca, muna rur, Glogova, plaiul Clo-
hect. arabile, 75 hect. fineê, ce se privegheaâ de acest pi- sani, jud. Mehedinî.
7 hect. vie, 10 hect. livezi de chet, intra in $ara pe la Mun-
pruni. celul-Mare, ia direcîa sudica Dealul-lui-Vlad, pise, pe culmea
Are o populate de 44 familii, pana in Valari; trecind Gruha- Ciinenilor, jud. Vilcea.
sau 130 suflete, dintre carl 40 Mare, Lesurile, Vai-de-Ei. Pa-
contribuabili, to{i RominT, ocu- trularea intre Dealul-lui-Frate Dealul-Luminelor. Vezi Lumi-
pindu-se cu agricultura si cres- si Muncel, se face pe poteca nele.
terea vitelor. ce trece pe la coama plaiului

Locuitoril sunt mai to{I mos- Valari, pe dealurile Botel si Dealul-Lung, com. rur., in jud.
neni poseda 10 plugurl, 25
si : Muncelul-Mic, unde se afla si R.-Sarat, plaiul Rimnicul, pe ma-
care cu boT, 80 vite mari cor- pichetul. Poteca poate fi straba- lul drept al riului Rlmna.
nute, 3 cal, 160 01, 8 capre tuta si de patrupede incarcate. $I-a luat numele de la cul-
si 80 rimatorl. intreînerea e anevoioasa. mea cu acelasi nume.

Comunicaîa in acest catun Este asezata in partea nor-
se face prin drumurl ordinare Dealul-lui-Gaspar, deal, in ju- dica a judeûlul, la 40 kil. spre
si prin soseaua vecinala, care de{ul Mehedinî, com. rur. Mi- N.-V. de orasul R.-Sarat, si in
leaga catunul de resedinâ si culesti, pi. Vailor. cea de N. a plaiului, la 12 kil.
cu jud. Dolj. spre N.-E. de com. Dumitresti,

In catun se mai gasesc 1 Dealul-lui-Ghica, deal, in jud. resedinfa plaiului. Comune in-
pu{ si 3 fintinl. Mehedinî, com. rur. Susiâ, pi. vecinate sunt: Lacul-lui-Baban,
Motrul-d.-s. la 3 kil. ; Odobasca, la 7 kil.
Dealul- Licarejilor, fafa de deal, Bondesti, la 10 kil.
in jud. Mehedinî, plaiul Clo- Dealul-lui-Ivan, ramificare a Se margineste la N. cu com.

sani, com. rur. Negoesti, satul dealului Lohan, ce se intinde Odobasca; la E. cu cat. Podul-
Padesului. E acoperita cu vii, de la V. spre E., pe teritoriul Laculul (al com. Odobasca), de
pruni, men, peri si alî poml comunei Epureni, pi. Prutul, jud. care se desparte prin dealul Ma-
fructiferl. Faiciu si care se termina la gura ; la N. cu Lacul-lui-Baban
unghiul format de confluenfa la V. cu Dumitresti, desparfit
Dealul-lui-Agape. Vezi Agape piraielor Cir{a pe
si Balcoael, prin dealul Peleticul.
deal, com. Oêleni, pi. Mijlocul, locul numit Benâ, avind pe Este o comuna din regiunea
jud. Faiciu. dreapta valea cu Piriul-Bilcoael, dealurilor. E brazdata la N. de
iara pe stinga valea cu Piriul- Dealul-Petrenilor ; la V. de Dea-
Dealul-lui-Balan, deal, la V. luT-Ivan. lul-Lung, Peleticul si Tinosul;
de satul Rachitoasa, com. cu la E. de Dealul-Magura.
acelasi nume, jud. Tecuciu. Dealul-lui-Ivan, deal, in com. Riurile, cari o uda sunt Rim- :
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. na la E. si afluenîl sal Peleti-
Dealul-lui-Bobe, deal, acoperit Mehedinî. cul unit cu Tinosul si Strimba;

cu vii, in jud. Mehedinfi, plaiul Valea-Rosca, la V.; Valea-Nea-
Closani ;
{ine de com. rur. Ne- Dealul-lui-Micu, deal, in com. gra, Ja N. Sunt in com. 4 pu-
goesti, satul Padesul. rur. Crainici, plaiul Closani, ju- \\xr\ si 22 fintini.
de£ul Mehedinî. Catunele cari compun com.

Dealul-lui-Frate, munte, al co- sunt : Peleticul, resedinfa, la V.;
munei Valari, din plaiul Vulcan, Dealul-lui-Moisa, deal, pe te- Plopul, la N.-E.; Rasca, la N.-
judeûl Gorj, situat spre N. de ritoriul com. Jegalia, pi. Mijlo- V.; Tinosul si $otanari, la S.-V.
comuna. Pe acest munte se afla cul, jud. Faiciu. Suprafafa comunei este de
numai padure de fag. 4813 hect, din carl: 833 hect.
Dealul-lui-Otel, deal. V. 0{e- ale Iocuitorilor, (180 hect. vatra
Dealul-lui-Frate, sau Valari, lul, deal, com. Oêleni, pi. Mij- comunei) si 3930 ale proprie-
picket militar. Se afla construit locul, jud. Faiciu. ta$il private.
pe dealul cu acelasi nume, con- Populaîa comunei este de

struct delemn compusadin o Dealul-lui-Trocan, deal, in co- 212 familii, sau 898 suflete;
Hosted by Google
DEALUL-LUNG 84 DEALUL-MARE
425 barbafi ?i 473 ferae* 173 ; Dealul-Lung, culme, in jud. R.- rur. Albulesti, plasa Dumbrava,
casatoritl, 678 necasatoriti, 47 Sarat, plaiul Rimnicul, comuna jud. Mehedinti.
vaduvl. Dealul-Lung. Se desfacedin cul-
$tiu carte 5 persoane. mea Alunului ; se intinde prin- Dealul-Mare, ample, in com.
Biseridf sunt 2 una cu hra- : tre riul Rimna si piriul Valea- rur. Albulesti, plasa Dumbrava,
mul loan Botezatorul, zidita in Rasca; brazdeaza partea ves- jud. Mehedinti.
1833 de Enache Costescu si tica a comuner; e acoperit cu
Sandu Simon, unde sunt zugra- pasuni si verdeaâ. Dealul-Mare, deal, pe teritoriul
vi£i a doua cu hramul Sf. Ni-

; com. Caiutul, pi. Trotusul, jud.
colae, fondata de locuitorl; am- Dealul-Lupoaiei, deal, in com. Bacau.
bele bisericl sunt deservite de rur. Crainici, plaiul Closani, ju-
1 preot si 1 cintatare^. Ele sunt deûl Mehedinti. Dealul-Mare,^//, com. Botesti,
intreînute de comuna. pi. Siretul-d.-j., jud. Bacau. E
Este o scoala mixta, fondata Dealul-Lupului, deal, in com. acoperit de paduri. Pe coasta
in anul 1888 de comuna, con- rur. Glogova, plaiul Closani, ju- lui estica e asezat satul Bo-
dusa de un invaâtor si frecuen- deûl Mehedinti. testi.
tata de 28 elevi.
Calitatea pamintului este mai Dealul-Malulul, deal, in com. Dealul-Mare, deal, pi. Siretul-
mult muntoasa. In ce priveste rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. d.-j., jud. Bacau ; e marginas al
cultura pamintului, com. are Mehedinti. com. Nanesti, spre jud. Tecuciu.
260 hect. arabile, 250 hect. imas,
3530 hect. padure, 10 j*
1
hect. Dealul-Mare, sat, jud. Bacau, Dealul-Mare, deal, com. Moi-
vii, 400 hect. fineê, 362 hect. pi. MunteluT, com. Moinesti. E nesti, pi. Muntelui, jud. Bacau.
neproductiv. asezat pe dealul cu acelasi nu- E situat la S.-V. de podisul
poseda
Locuitoril 40 plu- : me. Face trup cu satuleûl Gher- Moinestilor. Are multe bai de
guri; 2327 capete de vite, din {oiu. Are o populate de 39 fa- pacura.
carl 467 boi, 212 vac!, 1 2 cai,
: milii, sau 170 suflete.
34 epe, 1410 01 si 192 rimatori. Locuitoril se ocupa cu ca- Dealul-Mare, deal, pe teritoriul
Transportul se face prin stasia rausia si cu exploatarea pacurei. com. Dragugesti, plasa Tazlaul-
Cotesti, la 15 kil. spre E. In Vite sunt: 7 cai, 69 vite cor- d.-j., jud. Bacau. E situat de-a
com. sunt: 2 bacanii, 2 cir- nute, 22 01 si 35 porci. stinga Tazlaulm-Mare.

ciumi, 1 povarna si 1 dogarie.
Cai de comunicaîe sunt dru- Dealul-Mare, sat, in jud. Me- Dealul-Mare, deal, situat in pa-
murile vecinale : spre Dumitresti; hedinti, plaiul Closani ;

{ine de dure, in partea de S. a com.
spre Andreasi ; spre Brosteni com. rur. Baia-de-Arama. Slobozia-Secatura, pi. Cosula,
spre Odobasca ; spre Cotesti jud. Botosani. Din acest deal
spre gara Cotesti ; spre Lacul- Dealul-Mare, sat, in jud. Tu-* se scoate multa piatra pentru
lui-Baban -Dragosloveni-Plaines- tova, pi. Tirgul, com. Frunti- sosele.
ti-R.-Sarat. seni, linga orasul Birlad si la
Budgetul comunei are la ve- E. de dinsul. Are o populate Dealul-Mare, deal, in com. Po-
niturl lei 2581, banl 93 si la de 169 locuitorl, can locuesc in iana-Lunga, pi. Siretul, jud. Bo-
cheltuell 2372 lei, 11 bam. 40 case. $tiu carte 29 persoane. tosani'; se intinde pe teritoriul
Sunt 212 contribuabill. E asezat pe coasta unuT deal, comunei Chioscovata.

cu vederea spre oras.
Dealul-Lung, cdtun, jud. Arges, Dealul-Mare, deal, in com. Gor-
pi. Pitesti, pendinte de comuna Dealul-Mare, sat, face parte din banesti, pi. Miletinul, jud. Bo-
rur. Mosoaia. com. rur. Gusoeni, pi. Oltul-d.-j., tosani. Se intinde la N.-E. de
jud. Vilcea. Are o populate de satul Vinatori, pe mosia statu-
Dealul-Lung, sat, jud. R.-Sarat, 176 locuitorl (90 barbati ?i 86 tului Gorbanesti, de unde trece
plaiul Rimnicul, catunul com. feme!). spre E. in comuna Soldanesti.
Dealul-Lung. Se mai numeste Peste acest deal trece calea ju-
$i Plopul. Dealul-Mare, mahala, in com. deteana Botosani-Stefanesti.
Hosted by Google
DEALUL-MARE £;' DEALUL-MARE
Dealul-Mare, deal, in Codrii-De- de acolo pe dreapta riulul Bah- Dealul-Mare, munte, acoperit
lenilor, la hotarul mosieT Deleni, luiul. Se intinde prinplasile Cirli- cu paduri de brad, In com. Fi-
jud. Botosani, com. Tudora tura si Stavnicul; prin comunele: lioara, jud. Neamfu, pi. Mijlo-
numit ast-fel de la inalîmea sa Buznea, Braesti si §irca cu piscul-d.-s. Este situat linga ma-
care predomina toate dealurile curiie: Trel-Parale, Sneamanul nastirea Agapia.
din imprejurimi. E de natura si Bobeica si cu culmele si po-
pietroasa. disele: Brezila, Gorganul, Ca- Dealul-Mare, deal, in com. Gir-
pul-StratuJuT, Septe-CeniT, Cru- cina, jud. Neamû, pi. Piatra-
Dealul-Mare, deal, in jud. Con- cea, Ulucile, Bocnrfa, Nisiparia, Muntele. E situat pe hotarul
stanta, pi. Medjidia, com. Ra- Piriul, Panghelina, Imasul, Bu- mosiel Almasul.
sova. Se intinde de la N. V. dancea, Saraturile, Goesti, Aria-
catre S.-E. paralel si printre va- Veche, Sipotelc si Frateni ;
prin Dealul-Mare, deal, la V. de
lea Caramancea si dealul Or- comunele : Sinesti, Popesti si com. Gura-Bouluf, jud. Olt, pi.
manul-Lung. Are o inalfime ma- Pausesti, cu piscurile : Izvorul, Vedea-d.-s., in lungime de 4
xima de 154 m,, pe care o a- Capraria, Cantocul, Ponoara, Se- kil., pe care se cultiva tot fe-
tinge in virful sau Movila-Sa- paturi, Chetrosul, Podobija si lul de cereale.

pata. Este acoperit cu fineê, Piscul - Ganei ;
prin comunele
iar pe poale cu semanaturi. din plasa Stavnicul : Cucuteni, Dealul-Mare, deal, situat intre
Voinesti, Mironeasa, Mogosesti Putna si $usi{a, jud, Putna. E
Dealul-Mare, deal, in jud. Dolj, cu piscurile si culmile : Chicluiul, acoperit cu paduri si aparfine
pi. Balta, com. Nedeia. Are 15 Custura, Bereasca, Piscul -Gu- com. Straoani -d.-j., Straoani-
m. inalîme. drei, al-Comorilor, al-Manastirei, d.-s. si Crucea-d.-s. La picioa-
Butnarita, al-Prisacei si Bordea. rele lui sunt intinsele vil de la
Dealul-Mare, deal, in cuprinsul Crucea-d.-j., Panciul si Crucea-

com. ZeicoiCi, pi. Amaradia, ju- Dealul-Mare, deal, in jud. Me- d.-s.
deûl Dolj. Are o intindere de hedinî, plasa Dumbrava, com.

360 m. rur. Guarding. Dealul-Mare, deal, in com. Ple-
sesti, jud. Suceava.

Dealul-Mare, deal. VezT Horo- Dealul-Mare, deal, acoperit nu-
distea, deal, com. Tirnauca, pi. mai cu paduri, in judetul Me- Dealul-Mare, deal, in jud. Tu-
Herâ, jud. Dorohoiu. hedinî, plasa Ocolul-d.-s ,
pe tova, pi. Tirgul, com.Trinûseni,
teritoriul com. rur. Bistriâ. Diu pe care este asezat satul Dealul-
Dealul-Mare, deal, pe teritoriul poala acestui deal isi ia sor- Mare. Are vii.
satului Hiliseul-Curt, com. Hili- ginte piriul Bistriâ.

seul, pi. Cosula, jud. Dorohoiu. Dealul-Mare, la V. de satele:
Dealul-Mare, deal, in jud. Me- Ungureni, Marginea si Pietroasa,
Dealul-Mare, coama, la E. co- hedinî, pi. Closani, com. rur. pe coasta caruia sunt asezate
munei Carpinisul, plaiul Novaci, Crainici. satele cu acelasi nume, in raio-
jud. Gorj. Incepe de la obirsia nul com. Gaiceana, jud. Tecuciu,

plaiului si se termina laCodrisor. Dealul-Mare, deal, in jud. Mehe- pi. Berheciul.
dinti, pi. Closani, pe care este
Dealul-Mare, deal, incepe de asezat satul Dealul-Mare, ce {ine Dealul-Mare, deal, pleaca dela
la Poenele-Oancel (judetul Ro- de com. urbana Baia de-Arama. N., din com. Cosesti, jud. Vas-
man), mai in jos de Tirgul- In acest deal se gaseste lignita. luiti, pi. Racova, pana pe teri-
Frumos (jud. Iasi), inconjoara toriul com. Ivanesti.

toata partea de S. a jud. Iasi Dealul-Mare, deal, in jud. Me-
de unde se ramifica injudetele hedinî, pi. Closani; {ine de Dealul-Mare, deal. VezJ Ipatele,
Vasluiii si Falciu. Se intinde de com. rur. Giogova. com. rur., din pi. Funduri, jud.
la N.-V. la S.-E., pe partea Vasluiu.
dreaptaapiriuluiBahlueûl, pana. Dealul-Mare, deal, la E. de
la confluenâ sacu riul Bahluiul com. Valea-Popei, jud. Muscel, Dealul-Mare, deal, la V. com.
in tirgusorul Podul-IloaeT, iar pi. Riurile. Dejoiul, jud. Vilcea, pi. Cerna-
Hosted by Google
DEALUJL-MARE 86 DEALUL-MO?ULUI
d.-j. Acest deal in toata intin- Dealul-Mare (Magura-din-), Dealul-Moril, deal, in jud. Cons-
derea lul s'a scufundat in. anul magura, jud. Dolj, pi. Dum- tanta, pi. Mangalia, com. Cara-
1874, din cauza multor izvoare brava-d.-j., com. Perisorul. Omer, catunul Cerchez-Chiol
sub-pamintene. nu este de cit ultima ramifica-
Dealul-Mazililor. Vez* Galases ti {iune S.-E. a dealului Docuzaci;
Dealul-Mare, grind, pe platoul jud. Bacau. are o direcîune generala de
din com. Ulmul, la S. satului la N. -V. la S.-E„ mergind
Ulmul, jud. Braila. Dealul Manastirei, virf de deal, printre vaile Docuzaci si Cer-
com. Luncani, jud. Bacau, pi. chez-Chioi si printre satele cu
Dealul-Mare, loc tzolat, jud. Te- Tazlaul-d.-s., pe dreapta Bistri- acelasi nume ca si vaile ; are o
cuciu, situat la E.de satul Cal- \€\\ e acoperit cu vii. maUume medie de 160 metri si
maûiul. Se intinde pana in va- este acoperit cu verdeaâ si pe

lea Brehoaia, com. Calmaûiul. Dealul- Manastirei sau al-Schi- poale cu semanaturT.
tului, virf de deal, jud. Ba-
Dealul-Mare, ptidure foioasa in cau, pi. Bistriâ-d.-s., situat la Dealul-Moril, deal, se intinde
comuna Petresti, jud. Bacau, pi. V. de satul Racila din com. pe mosia Broscauî, trece spre
Siretul-d.-j. Are o intindere de Girleni ; acolo s'au gasit urme S. si se termina in partea de
400 hect. si aparîne mosteni- de zidire, care se crede ca au V. a satului si com. Corlateni,
torilor Iu! Al. Vidrascu. fost ale unui schit de calugari, jud. Dorohoiu, pi. Cosula.
ars si distrus de Tatari.
Dealul Mare,
- piidure foioasa, Dealul- Morii, deal, pe terito-
com. Botesti, jud. Bacau, pi. Dealul- Marului, sat mic, com- riul com. Gugesti, jud. Falciu,
Siretul-d.-j. Proprietari sunt fraî! pus numai din cite-va case, in pi. Crasna.
Lecca (380 hect.) si razesii din jud. Roman, plasa Siretul-d.-s.,
Botesti (246 hect.) com. Gadinti, pe dealul cu a- Dealul-Morii, deal, in jud. Me-
celasi nume, pe soseaua Roman- hedinî, pi. Motrul-d.-j., com.
Dealul-Mare, padure, situata pe Bacesti. Se mat numeste si Fa- rur. Sush:a.
teritoriul com. Marasesti, plasa gul.

Biliesti, jud. Putna. E in intin- Dealul-Morilor, deal, numit ast-
dere de 500 falci si aparîne loc. Dealul-Marului, deal, in jud. fel dupa morile de vint ce se afla
razezi din com. Marasesti. Roman, pi. Siretul-d.-s., situat pe el, jud. Falciu, pi. Mijiocul.
intre satele : Gadinti, Poenari, Este acoperit de viile si live-
Dealul-Mare, pctdure, situata pe Pingesti si Averesti. Este inalt zile locuitorilor satului Stoicesti,
teritoriul com. Cimpurile, jud. si acoperit cu paduri. Peste comuna cu acelasi nume.
Putna, pi. Zabrauî. E in intin- el trece soseaua Roman- Vasluifl.
dere de 40 falci si aparîne loc. Dealul-Morilor, deal, numit ast-
razesi din com. Cimpurile. Dealul-Mic, deal, in com. rur. fel dupa. morile de vint ce se afla
Matasaril jud. Mehedinî, pi. Vai- pe culmea luT. Se intinde pe

Dealul-Mare, padure, jud. Vii- lor. teritoriul com. Dodesti, judeûl
cea. Vezi Coasta-Lunga. Falciu, pi. Mijiocul.
Dealul- Meilor, deal, in jud. Me-

Dealul-Mare, podgorie, jud. Pra- hedinî, com. rur. Susifa, plasa Dealul-Morilor, deal, in jud.
hova. Coprinde o grupS insem- Motrul-d.-j. Mehedinî, pi. Dumbrava, com.
nata de dealurT marl si mici cu rur. Guarding.
vii, azi aproape toate flloxerate, Dealul-Misci-Ungureni, catun
carl produceau mult vin si bun. din jud. Arges, pi. Oltului; face Dealul-Mormintului, deal, in
'
parte din com. rur. Galicea- jud. Mehedinî, pi. Motrul-d.-j.,
Dealul-Mare, podts, pe terito- Flaminda. com. rur. Circeni.
riul com. Calugara-Mare, jud.

Bacau, plasa Bistriâ-d.-j. Este Dealul-MogO§anilor, deal, in Dealul-Mo§ului, localitate, in
format din dealurile Sanislaul jud. Mehedinji, com. rur. $u- jud. Putna, com. Soveja; con-
si Hedesca. si{a, pi. Motrul-d.-j. fine sare.
Hosted by Google
DEALUL-MOTRULUl 87 DEALUL-NOU
Dealul-Motrului, deal, in jud in contra Tatarilor. In fa{a se Vite sunt: 64 ca!, 734 vite
Mehedinî, plaiul Closani, com. aria o movila, unde s'au gasit cornute, 264 porci, 21 capre
rur. Glogova. felde fel de arme ruginite. Se si 1326 01.
mai spune ca inainte cu vre-o Stupl de albine sunt 124.

Dealul - Murgei, deal, in jud. suta" de am se scotea sare de Minerale ca : gips (ipsos) de
Mehedinî, pi. Motrul-d.-s., com. aci. Pe locul numit «Silistea», foarte bun& calitate se gaseste
rur. Lupsea. se zice ca ar fi fost o manas- pe proprietatea Miclescu, la
tire de c&lugarl, fondatS de Ste- Doamna; iar ape minerale cu-
Dealul-Mutei, deal, in jud. Me- fan -eel-Mare ». prinzind sare, iod si sulf, se ga-
hedinti, pi. Closani, com. rur. Teritoriul comunel se margi- sesc la baile din secfia Sarata.
Glogova. neste la E. cu farina orasului Se zice c& aci, la Strata,
Bacau si cu teritoriul comunel erau ocnele Moldovei in vechi-
Dealul-Negru, deal, acoperit cu Letea, la S. cu teritoriul comu- me, si c&, surpindu-se or! ga-
paduri seculare, din jud. Arges, nelor Vaiea-Seaca si Sanduleni, sindu-se cele de la Tirgul-Oc-
pi. Topologul, care desparte la V. cu al comunelor Nadisa nel, acestea au fost parasite.
Valea-Topologulul de Valea-Oi- si Bosoteni, la N. cu al comu- AzI se mai vad inca* id si colo
tuiut. Peste acest deal era dru- nei Liuzi-Caiugara. puûrl foarte adinci, despre care
mul mare de Rim-
la Pitesti la In comuna sunt 2 bisericl satenii cred ca n'au fund, si
nicul-Vilcei, acum vr'o 25 de ortodoxe si 3 catolice. care de sigur indica o vechie

am. Inca si asta-zT pe aci se Populaîa este de 406 familil, exploatare de sare.
face comunicaîa intre aceste 2 sau 1517 suflete: 910 Rominl, Budgetul comunel, pe exerci-
orase, drumul fiind mult mai 600 Ungurl, 6 ArmenI si un {iul 1 89 1 — 92, avea la veniturl
scurt de cit pe la Curtea-dede protecîune ro-
Izraelit, to£l let 5940, bam 1, si la cheltu-
Arges, prin care se face un mina. Locuesc in 400 case. In iell lei 21 19, banl 8.
ocol de peste 30 kil. comuna sunt: 780 agricultorl, Distanfele : la orasul BacSu
6 profesiuni libere, 10 munci- 9 kil. ; spre Valea-Seaca (staîe
Dealul-Nou, com. rur., judeûl tori si 10 servitor!. de drum de fer si resedinâ
Bacau, pi. Bistrh:a-d.-j., situata Stiu carte 17 persoane. plasel), 23 kil.; spre Liuzii-
pe deal, nu departe de maiul Sunt 5 circiumT. Calugara, 4 kil.; spre Letea,
drept al Bistriêi si pe valea Contribuabili se numara 297. 14 kil.
Turluiului, afluente al Tazlau- In 1865 s'au improprietarit Aceasta comuna este unita
luI-Mare. Turluiul se incarca cu 200 locuitorl, carora li s'au im- printr'o cale comunalS cu so-
apele Rachitisulul si cu cele pact 740 falci si 40 prajinl. seaua jude{ean£ Bacau-Tirgul-
dup& valea Tomanuiui. Viile cuprind 51.89 hectare, Ocna si cu Liuzi-Calugara, prin-
Ridicatura cea mai impor- care au dat, in 1890, 27.37 tr'una vicinala\
tanta este dealul Chetricica (Pe- hectol. vin negru si 1550.40
tricica). hectol. vin alb. Viea iucratoare Dealul-Nou sau Dealul-Sarii,
Comuna se compune din 6 ocupa o intindere de 84 hect sat, jud. BacSti, pi. Bistriâ-de-
catune : Dealul-Nou resedinâ, Padurile ocup£ o intindere comunel rurale cu aceiasl
Jos, al
Petricica, pe deal, Tazul, Bar- de 557 hect., printre care sunt: nume. Este asezat la poalele
zuiesti, Coman, Gaidariu), in Doamna, Coman si Gaidaruli. dealulul si pe Valea-S&r&$il, cu-
vale, Strata si Talpa. In Sta- Teritoriul comunel este de prinzind secîa Talpa si b&ile
tistica din 1874, o gasim alca- 1668 hect. Sarata. Aci se afla 2 bisericl
tuit& numai din 4 catune : Co- Proprietatea maT mare apar- una ortodoxa, zidita in 1800
man, Dealul-Nou, Slobozia-Co- {ine d-nei Emma Miclescu; are de Crltre locuitorl si deservita
manului si Turluiul. Relativ o intindere de 436 hect., dind de 1 preot si 2 dascali ; iar
la aceasta comun& gasim in un venit anual de 12000 lei. alta catolicS, ziditS la 1873 de
«Chestionarul Archeologic» de Mai au mosil: Atistide Fur- catre enoriasil sSI. Mai are 2
la Academie(i873)urmatoarele: narachi, cu un venit de 5000 circiuml. Capl de familie sunt
«Pe un virf de deal se afl& o lei anual; urmasii lu! G. Sion, 174, sati 637 suflete, in mare
cetaûe veche inconjurata cu carl au 114 hect. si un venit parte Ungurl. Animale se ga-
un san{ ; aid se aparau Rominil de 3600 let, si alfil. sesc: 18 cal, 249 vite cornute,
Hosted by Google
DEALUL-NOU «8 DEALUL-PORCULUI
134 porcl si 18 capre. Acest sat jud. Mehedinyi, plaiul Cerna, locuinê omenestT, in aceasta
se numea, pela 1830, (Condica din com. rur. Selistea. pestera, se dovedeste din sa-
Liuzilor), Dealul-Nou-RazesT. Aci Este punct bun de observa- paturile facute inauntru, pre-
se scotea in vremurile trecute tiune. cum : mese de piatra, paturi,
sare ; se vad si astazi gurele cuptoare, toate sapate in pia-
ocnelor vechi. Dealul-PadurOiul, sat, cu 60 tra ;
pe perep se pot vedea niste
familii, sau 300 suflete, din jud. inscrippuni nedescifrabile.
Dealul-Noii, deal, jud. Bacau, Arges, pi. Pitesti; face parte din Esirea e mai periculoasa de
pi. Bistriâ-d.-j., situat la Sudul com. rur. Paduroiu ; are o bi- cit intrarea.
orasului Bacau, pe teritoriul serica, cu hramul Cuvioasa Pa-

comunel Dealul-Noii. Intr'o vale raschiva, deservita de 2 preoî, Dealul- Pietrei, padure, proprie-
din aceasta ridicatura, cu direc- 1 cintare^ si I paracliser. tate a statului, in intindere de
Jiunea N.-V. — S.-E. se afla iz- 50 hect., pendinte de com. Ba-
voare de apa foarte sarata, care Dealul-Parului, fintind, in ora- deni-Ungureni, jud. Muscel.
inghiaâ numai la temperaturi sul Craiova, jud. Dolj.
foarte scazute, din cauza canti- Dealul-Pietricica, deal, in com.
taêT man de sare ce contin. Dealul- Parului, deal, in partea rur. Glogova, plaiul Closani,ju-
Apadinunui din aceste izvoare, de E. a com. Ivanesti, pi. Pru- detul Mehedinyi.
era intrebuinâta de multa vre- tul, jud. Falciu.
me pe timpul ernei, de catre Dealul-Pietri§, deal, jud. Vil-
pompierii din Bacau, ce o pas- Dealul-Perilor, loc de fineê, in cea, pi. Olteûl-d.-j., com. Te-
trau in anumite rezervorii in- padurea statului Hirtiesti, plasa toiul.
conj urate cu gunoiu. Argeselul, jud. Muscel.

Dealul-Piscani, padure, proprie-
Dealul-Nucului, deal, jud. Fal- Dealul-Perjului, sat, face parte tate a statului, in intindere de
ciu, numit ast-fel de la niste din com. Oncesti, pi. Stanicesti, 250 hect., com. Piscani, plasa
copaci de nuc ce se afla plan- jud. Tecuciu. E situat pe coasta Riul-DoamneT, jud. Muscel.
tap pe el. Se afla pe teritoriul dealuluT cu acelasi nume. Cade
satuluT Bozia, com. cu acelasi in centrul comunel. Aci e si re- Dealul-Piticului, deal, in com.
nume, pi. Prutul. Se intinde intre sedinâ comunei Oncesti. rur. Miculesti, pi. Vailor, jud.
Dealul-BisericeT si dealul Saca, Are o populate de 68 fa- Mehedinti.
spre V. de sat. Pe prelungirea milif, sau 202 suflete, can lo-
acestuia din urma in partea de cuesc in 63 case. Dealul-Pivnijei, deal, jud. Ba-
S., se afla movila numita Ce- Locuitorii sunt vechi razesi cau, pi. Tazlaul-d.-j., com. Bir-
tatuia. si stapinesc tot teritoriul, care sanesti, la poalele caruia se afla
este de 493 hect. groapa numita Pivniâ-Uriasilor,
Dealul-Odaei, deal, jud. Doro- In sat, pe dealul de la V., se de la care si-a luat si numele.
hoiu, incepe de pe mosia Du- afla 3 mori de vint.
meni, trece pe a Corlatenilor, Dealul-Plo^tinei, deal, in com.
com. Corlateni, pi. Cosula, pana Dealul-Pietrei, deal, in mijlocul rur. Miculesti, pi. Vailor, jud.
aproape de riul Jijia; de acolo com. Deleni, jud. Botosani, nu Mehedinti,
se intoarce catre E. si se ter- departe de desfiinâtul sat La-
ming de-asupra satului Vladeni curile ; e de natura pietroasa. Dealul-Poenii, localitate, judepil
din aceasta comuna. In acest deal se gaseste o Putna, com. Spinesti. E situata
pestera sapata in stinca, pe care linga piriul Bighianul. Contine
Dealul-Ofului. Vezi Oful, deal, asta-zi locuitorii o numesc Bol- sare.
com. Bazga, pi. Podoleni, jud. ta-Hoplor. Legenda spune ca
Falciu. aci locuiau, in vechime, niste Dealul-Porcului, podis, jud. Su-
sihastri, si ca ati fost ucisi de ceava, intinzindu-se din dealul
Dealul-Ora§uluI. Vezf Orasul. hop, car! le-au luat si locul. Burduhosul, com. Bradaêlul si
Dealul mai poarta si numele pana in hotarul com. Malini.

Dealul-Paharniculul, deal, in de Piatra -JjJoimuluT. Ca a fost E udat de piriul Bradaêlul si
Hosted by Google
DEALUL-PRIBA 89 DEALUL-STERPEl
acoperit cu padure de stejar Gorganul. Esenê: stejar, fag Dealul-Schitului. Vezi Dealul-
amestecata cu mesteacan, car- si carpen. Man^stirel, jud. Bacau.
pen si icT-colea cu cite un brad
si avind si cite-va poene. Dealul-Saracilor, padure, pro- Dealul - Schitulul, deal. Vezi
prietate a statulul, pe mosia Schitul, deal, jud. Falciu, pi. Cra-
Dealul-Priba, deal, in com. rur. Gorgani, pi. Podgoria, jud. Mus- sna, com. Bofesti.
Glogova, plaiul Closani, judeûl cel, pendinte de manastireaRan-
Mehedinî. caciovul, in intindere de 500 hect. Dealul-Schitului, deal, in jud.
Mehedinfi, plaiul Closani ; fine

Dealul - Prutului, deal, ramifi- Dealul-Ssiraêi, deal, in jud. de com. Ordesti.
caîune a dealului Lohan, jud. Falciu. Se prelungeste de la N.
Falciu, plasa Prutul ; se intinde spre S., din com. Lunca-Banu- Dealul-Schitului, cat., din jud.
de la V. la E., pe partea de N. lul. Brazdeaza de-a-lungul par- Arges, pi. Oltulul; face parte
a teritoriulul satului Epureni, tea de V. a com. Vetrisoaia, din com. rur. Launele-d.-j.
terminindu-se in sesul Prutului. pi. Prutul, in linie paralela cu
piriul Sarata, ce desparte com. Dealul-Scroafei, catun, cu 200
Dealul-Rogozi. V. Rogozi. Vetrisoaia de com. Rinceni. locuitorl in jud. Arges, pi. Pi-
Acest deal, care in prelungi- testi, pendinte de com. rur. Ra-

Dealul-Ro§u, parte din pddurea rea sa lasa mici ramificari, poar- chiteie-d.-s.
mosiel Storesti, jud. Botosani, ta numirea, in partea de N.-V.
pi. Copula, com. Storesti ; se in- a com. Vetrisoaia, de Humaria, Dealul -Scroafei, catun, cu 67
tinde pe dealul f encusa. pentru ca pamintui este humos. locuitorl, din jud. Arges, pi. Pi-
Mai in jos, aproape de centru, testi, pendinte de com. rur. R&-

Dealul-Rotarilor, deal, in com. se numeste Zavoiul, numire luata chitele-d.-j.
rur. Susiâ, pi. Motrul-d.-j., jud. de la o padure mare ce cu vr'o
Mehedinî. suta de am in urma se aflape Dealul-Scurtulul, deal, in jud.
el si care s'a taiat. Mehedinfi, com rur. $usifa, din
Dealul-Runcului, deal, m com. De la centru mai spre S. a- pi. Motrul-d.-j.
rur. Matasari, pi. Vailor, jud. cest deal al Saraêl mai poarta"
Mehedinî. numirea de Telegraf, de la li- Dealul-Spirei, de dr. d.f.,
stafie
nia telegrafica Husi-F21ciu ce jud. Ilfov,pl. Dimbovifa,com.Bu-
Dealul-Satului, deal, jud. Doro- trece pe coasta sa; iar partea curesti, pe linia Bucuresti-Filaret,
hoiu, pi. Prutul-d.-j., com. Ho- de S. se numeste Sarata, dupa pusa in circulate la i3Decemb.
rodistea; se intinde in forma numirea piriulul Sarata. 1872. Se afla intre stafiile Cotro-
de promontoriu in riul Prutul. Pe lungimea cuimei acestui ceni (1.3 kil.) si Filaret (2.8 kil.)
deal sunt trei movile care poarta Inalîmea de asupra nivelulul

Dealul-Satului, deal. (V. Chi- numirile localitaîlor unde se marei de 8o in, S3. Venitul aces-
cerea, deal, com. Zapodeni, pi. afla asezate si anume: Movila- teT staîi pe anul 1896 a fost
Mijlocul, jud. Vasluiu). de-la-Humarie, Movila-de-la-ZS- de 184.189 lei, 56 bani.
voiul si Movila-Ttlegrafuiui.
Dealul-Sacei, deal, jud. Falciu, Spre S.-E., la poalele dealu- Dealul-Stlng (Dealul-Plapcei),
plasa Prutul, numit ast-fel din lui Sarata, in sesul din farina, deal, format pe malul sting al gir-
cauza lipsel de izvoare de apa. se afla Movila-Popei. lel Plapcea, jud. Olt. Pe muchea
Se prelungeste de la N. la S., Pe podisul si laturile dealului lul sunt situate com. Valea-Me-
pe teritoriul comuneior: Bere- se intinde farina locuitorilor si rilor si Sinesti, din pi. Mijlocul.
zeni si Bozia. a propriety el pSna in valea pi- Are direcîunea V.-E. paralel
riului Sarata. cu firul apei, pe o distant de
Dealul - Saracilor, padure, su- 8 kil. E taiat de valcelele Lu-
pusa regimului silvic, com. Gor- Dealul-Schitului (Flaminda), peasca si $oimul, ce trec P rm
ganul, pi. Podgoria, jud. Mus- sat, in jud. Arges, pi. Oltulul Valea-Merilor.
cel. Are 255 hect. impreuna cu face parte din com. rur. Gali-
trupurile : Malina, Urlucea si cea-Flaminda. Dealul-Sterpei, deal, In judejul
68878. Marele DicfUmar Geografic. Vol. J II.

12
Hosted by Google
DEALUL-SURBEl 90 DEALUL-V1TLOR
Mehedinfi, com. run Matasari, hedinî, com. rur. Glogova, pi. de 82 hect. din care 30 hect.
pi. Vailor. Closani. padure, 20 hect. arabile, 25 hect.
fineê, 3 hect. vie, si 4 hect.
Dealul-Surbei, deal, in jud. Me- Dealul -lûrluianului, padure, livezi de pruni.
hedinî, com. rur. Circeni, pi. jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-s., Are o populate de 14 fam.,
Motrul-d.-j. com. Bucsesti. Esenê: fagisiste- sau 60 sufl., din can 10 con-
jarT. Aparîne colonelului Iarca. tribuabili.
Dealul-Tepe, deal, in jud. Con- Vite sunt: 20 vite man cor-
stanta, pi. Hirsova, com. $iriul. Dealul-Untului, deal, in jud. nute, 1 cal, 44 oi, 3 capre si
E situat in partea S.-E. a pla- Mehedinî, com. rur. Glogova, 23 rimaton.

cet si a com. Se intinde de a plaiul Closani.
lungul si pe la S. vaei Ceatal- Dealul-Velniêi, deal, pe teri-
Orman, fecind sa aiba acest Dealul-Urlei, deal, jud. Doro- toriul comunei Tirzi, pi. Cras-
mal ripos si pe alocurea chiar hoiu, eel mai inalt din locali- na, jud. Falciu. Are o intindere
stincos, din cauza constiUnVmnei tate, pe a caruia culme este cam de 85 hect. La poalele lui
sale. Are direcîunea N.-E., cu pus unul din principalele sem- nordice se formeaza Valea-Caso-
o fnalîme maxima de 185 mene geodezice ale acestui judet. testilor
tri, tocmai la centru si care
scade cu cit mergem spre V. Dealul-Ursoael, deal, in partea Dealul-Viei, deal, pe mosiea Ju-
saii spre E. Este acoperit cu de V. a com. Dodesti, judetul resti, com. Zlatunoaia, pi. Mi-
pasuni siprea purine semanatun. Falciu, pi. Mijlocul. letinul, jud. Botosani.
Numirea dealului este legen-
Dealul-Tinar, deal, in jud. Me- dara. Se zice ca. pe cind erau Dealul-Viei, deal, pe teiitoriul
hedinî, com. rur. Lupsea, pi. codri man, s'a prapasit o ur- satului Orofteana-d.-j., comuna
Motrul-d.-s. soaica care a alaptat un copil Orofteana, pi. Herta, judetul
nascut si lepadat. Dorohoiu.
Dealul-Tirgului, deal, jud. Gorj,
apanVmind orasuluT T.-Jiul, situat Dealul-Ursoaei, deal, pe teri- Dealul-Viei, parte de sus a dea-
spre V. de oras si pe ârmul toriul com. Bazga, jud. Falciti, lului Draguseni, pe care sta
drept al JiuluT, E o prelungire pi. Podoleni. Se zice ca din parte din satul Draguseni, jud.
a DealuluT-Batrin. Pe el sunt vechime cind era codru in a- Suceava.
plantate viile si livezile orase- ceasta localitate s'ar fi gasit o
nilor. ursoaica cu pui, de la care a Dealul-Viei, deal, la V. de sa-
ramas si numele dealului. tul Rachitoasa, plasa Stanisesti,

Dealul-Tolce§ti, sat, face parte jud. Tecuciii.
din com. rur. Rijleûl- Vieros, Dealul-Ursului, deal, in jud.
jud. Olt, pi. Vedea-d.-s. Are o Falciu, pi. Podoleni, spre S.-V. Dealul-Viei. Vezi Tirsa, judetul
populaîune de 81 locuitorl. de satul Gura-Bohotinului. Este Viicea.
prelungirea dealului Votoia. Aci

Dealul-Tomicei, deal, m jud. se afla stratun groase de ara- Dealul- Viilor, sat, jud. Arges,
Mehedinî, com, rur. Glogova, ma — piatra. pt. Pitesti, pendinte de com.
plaiul Closani. rur. Hinfesti-Zmeura. Are o po-
Dealul-Ursului, deal, in jud, pulate de 63 familii.
Dealul-Tutunarulul, deal, in Mehedinî, com. rur. Miculesti.

jud. Mehedinî, com. rur. Glo- plasa Vailor. Dealul- Viilor, cdtun, din jud.
gova, pi. Closani. Arges, pi. Pitesti ; face parte
Dealul-Varatic, makala, alipita din com. rur. Samara.
Dealul-Tigancel, deal, pe teri- com. Bacesti, jud. Gorj, pi. Gi-
toriul com. Gugesti, jud. Fal- lortul. Dealul-Viilor, deal, incunjoara
ciul, plasa Crasna. E situata pe dealul cu ace- toata partea de E. a comunef
lasl nume si spre V. de cat. Basesti, plasa Mijlocul, judetul
Dealtd-flfel, deal, in jud. Me- Dealul-Leulul. Are o suprafaâ Falciu. NumiL ast-fel de la viile
Hosted by Google
DEALUL-VIILOR 91 DECIUL
si livezile cu cart este inbracat. Falciu. Se prelungeste intre co- mul comunal Potiul-Inan-Cesure,
In partea nord-sudica a dea- munele: Oêleni, din pi. Mijlo- si, dupa un drum de 3 kil., se
lului, aproape de sat, se ridica cul si Oltenesti, din pi. Crasna. deschide in valea pirtuluf Potiu,
o mica culme, acoperita cu pomi pe dreapta, ceva ma! sus de
fructiferi si unde, in timpurile Dealului (Capul-) (Maguri- satul Potiul.
mat vechi, proprietarii îneau cea), co Una, in com. Mlajetul,
prised, pentru care si locul se cat. Staniia, jud. Buzau. E acope- Deasa, deal, se intindede la N.
numeste «La Livezi » sau « Pri- rita de izlaz, fineaâ si puîna la S., pe partea de E. a comu-
sed » Spre N. de livezi se afla
. padure. nd Rusca, plasa Prutul, judeûl
localitatea numita Dealul-Tata- Falciu.
ruluT, fiind ca in vechime s'au Dealului (Capul-), colina, in
gasit aid urme de locuinê Ta- com. Boziorul, cat. Vavalugi, Deasa, deal, acoperit cu p&duri,
taresti. Tot in partea de N. se jud. Buzau. E acoperita de izlaz pe mosia Bircul, com. Silistea,
afla localitati acoperite cu pa- si padure. pi. Bistrtya, jud. Neamû.

dun numite: Drumul-lui-Anghe-
luta, Pocnele-lui-Capra, Lacul- Dealului (Capul-), padure, in Deasa (Valea-), padure, in jud.
PorculuT si Copacul-cu-Icoane. jud. Buzau, com. Boziorul, ca- Buzau, com. Braesti, cat. Pinul,
Spre E. de acest deal se afla tunul Vavalugi. Are vre-o 40 pe mosia statului Vatra-Schitu-
Valea-Boêi, acoperita cu pa- hect. intindere. Se afla pe pro- lui-Pinul. Face, impreuna cu pa-
dure spre N., iar spre S. cu prietatea statului Stinca-Leuluf. durea Dealul-PinuluT, un corp de
Joe de cultura pentru cereale. 260 hect.
Dealului (Jzvorul-) (Izvorul-
Dealul-Viilor, deal, in partea Bisericei), izvor, in com. Zar- Debruâ, sal, in judeûl Neamû,
de V. a comunei Dodesti, pi. nesti - de - Cilnau, jud. Buzau. pi. de Sus-Mijlocul, comuna Vi-
Mijlocul, jud. Tecuciti. I s'a dat Incepe in localitate si se scurge natori-Neamûlui. E asezat pe
aceasta numire pentru ca pe el in riul Cilnaul. partea stinga a pir. Neamûl.
se afla viile satenilor din satul
si comuna Dodesti. Dealului (Piriul-), afluent al Deca, deal, se intinde de la N.-
Siretului, in com. Lespezi, jud. E. de satul Iluseni, com. Iva-
Dealul-Viilor, deal, pe teritorul Suceava. nesti, plasa Racoviâ, judeûl
comunei Stotsesti, pi. Mijlocul, Vasluiu.
jud. Falciu. Este acoperit cu vii Dealului (Valea-), deal, in com.
si livezi. Tohani, cat. Gura-Vadulul, jud. Decindea sau Padurefi, he,
Buzau; e acoperit de vii. pendinte de com. Leicesti, plaiul
Dealul-Viilor, deal, in jud. Me- Nucsoara, jud. Muscel. E aco-
hedinji, com. rur. Miculesti, pi. Dealului (Valea-). Vezt Porci perit in parte cu padure de di-
Vailor. lor (Dealul-), jud. Vilcea. ferite esenê, iar parte este pa-
mint arabil.
Dealul-Viiôarele, deal, in co- Dealului-Crucei (Valea-), vale,

muna rurala Crainici, plaiul Clo- se intinde spre E. de satul Decindea, locuinfd izolata, jud.
sani, jud. Mehedinî. Dumesti, com. Dumesti, plasa Ilfov, pi. Znagov, pe malul sting
Funduri, jud. Vasluiu. al riului Ciorogirla, in fa$a sa-
Dealul-Zastrenii, deal, in com. tului Cioc&nesti.
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. Dealului-Mare (Valea-), vale,
Mehedinî. in jud. Tulcea, pi. Istrului, pe Decinde§ti, vechie numire, a tno-
teritoriul comunei rurale Po- siei Capaînesti, com. Maraci-
Dealul-Zghiabului, deal, in ju- tiul. Se desface din poalele ves- cineni, jud. Buzau.
deûl Mehedinti, com. rur. Mi- tice ale dealului Movila-Mare
culesti, pi. Vailor se intinde spre V., avind o di- Deciul sau Cimpul-Deciului,
recîe generala de la S.-E. spre cimp, in jud. Mehedinti, plasa
Dealul-Zgurei, deal, numit ast- N.-V., brazdind partea central^ Blahnifa; fine parte de comuna
fel de la padurea Zgura, jud. a plasei si a comund ; taie dru- rur. Balta- Verde si parte de co-
Hosted by Google
DEDABALt 92 DEDULESTI
muna rur. Izvoarele; se afla Vite: 385 vite man cornute, de com. unde se vad
actuals,
pe marginea Dun&rei. 14 caT, 300
296 rim&tori. 01 $i inca mormintele. Din cauza re-
Are o $osea comunalS, care varsari! Buzaulu!, acum 25 de
Dedebali, ruinele unu! sat cu a- o leaga cu ?oselele Severinului. am, s'a mutat unde se afl& azi.
cela?i nume, in jud. Constanta, Relieful solului se inseamna
pi. Medjidia, pe teritoriul com. prin: dealul Peptani, Culmea- Dedule^ti, sau Dediule§ti, com.
Enige $i pe al cat. Iusuf-Punar. Z&gai, Lunca-Baranulu! $i Cul- rur., in jud. R.-Sarat, pi. Rim-
Sunt situate in partea V. a pl&- mea-Comora$tilor, care are o pe piriul Rimnicul.
nicul-d.-s.,
$ei ?i cea N.-V. a com., la 3 poziîe inalta. Se ma! numea ?i Vatra-Schitu-

spre V. de satul Iusuf-Punar,
kil. lu!-Dedule$ti, fiind-ca aparînea
pe malul drept al v&e! Urluia, Deduleasca, sfoara de mosie, in acestei man&stiri.
la poalele sudice ale dealului jud. Buzau, com. Vintileanca, E situate in partea de V. a
Uzun-Culac-Bair $i linga $oseaua cat. Gageni-d.-s. Are 18 hect. judeûluT, la 15 kil. spre N.-V.
judefeana. Ostrov-Cuzgun. Acest flneaâ $i aratura. de ora?ul R.-Sarat, §i in partea
sat a fost odinioara infloritor, E. a plaêi, la 1 1 kil. spre N.-

ceea 1-a atras asupra-i lacomia Dedule§ti (Dedule^ti - Slobo- V. de com. Zgirciti, re$edinâ
Turcilor, a?a ca locuitori! de zia), com. rur., pi. Ianca, jud. plaêi. Comune invecinate sunt:
frica s'au raspindit prin alte sate, Braila. Se afla pe muchie, in a- Babeni, la 4 kil.; Buda, la 5 kil.;
lasindu-?! aci tot avutul. De a- propiere de r. Buzau, la o distanâ Danule^ti ?i Dumitre^ti, la 7

ceia azi numa! darimaturile arata de 1 kil. Se margine^te la N. kil. $i Pardoî la 8 kil.
unde a fost odinioara satul. cu Sute$ti ; la E. cu Ianca ; la Se margine^te la E. cu Ji-
S. cu Filipe^ti ?i la V. cu ho- deni, desparîta prin riul Rim-

Dedesupt, loc izolat, in raionul tarul moîef Vi?ani de peste Bu- nicul ; V. cu Pardo?i, despar-
la
comunei Bode$ti, plaiul Hore- zau. Suprafaâ comunei e de {it prin dealul Buda; la N. cu
zul, jud. Vilcea, in intindere de 600 hect., cu o populate de Buda, desparîta prin Dealul-De-
3 hect. 750 m. p. Statul l'a 212 familii, sau 954 suflete, din dule^tilor; la S. cu Babeni.
vindut de veci. carl 187 contribuabili. Stiu carte E brazdata la V. de dealul
64 persoane. Baba; la N. de Dealul-Dedu-
Dede§tilor (Mahalaua-), ma- Venitul comunei e de 4796 le^tilor; la S. de dealul Ba-
hala, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., lei ?i de 41 13 lei.
cheltueli ie beanca.
com. Dr&nicul. Sunt 4 debite de tutun $i 7 Riul R.-Sarat o uda de la N.-
circiumi. V. la E. $i afluentul sau Valea-
Dedoviâ, com. rur., in jud. Me Locuitori improprietariî dupa Dedule^tilor, unit cu Izvorul-
hedinî, pi. Ocolul, la distanâ legea din 1864 sunt 95 ; neim- Babei, la V.; Capraria, Badila
de 11 kil. de ora$ul T.-Severin, proprietarip, 64. î Mocanca o uda la N.; mai
iarde Malovaûl, comun& rurala, Vite man cornute sunt 1234 sunt in com. 22 puûri ; 48 fin-
de 12 kil. E situata pe deal $i (666 boT, 400 vac!, 6 taurl, 162 tin! $i 3 lacuri.
formeaza comuna cu catunele vi{e!); sunt 432 caf, 1632 01 ?i Suprafaâ comunei e de 3000
Mormanul, Poroina-Mica $i Va 354 rimatori. hect., din carl : 100 hect. vatra
lea-CopceT. Are o populate de In comuna e o biserica cu comune!, 547 hect. ale locuito-
750 locuitori, din carl 127 con- hramul Dumineca-Sfinîlor, zi- rilor, 226 hect. ale statului $i
tribuabil!, can locuesc in 165 dita la i860 de locuitori, deser- 91 hect. ale proprietaê! private.
case. vita de 1 preot, 2 cintaxe^f ?i Are o populate de 269 fa-
Locuitorii poseda :
19 plu- I paracliser. milii, sau 1007 suflete: 501 bar-
guri,64 care cu boi, 8 caruê Drumurl : la Sute?ti, spre N., bap, 506 feme!; 410 cas&tora:i,
cu cal; 94 stupl. 10 kil.; la Ianca, spre E., 7 kil.; 528 necasatorh:! $i 71 vaduv!.
In comuna sunt 2 bisericl, la Filipe^ti, spre S., prin cat. Stiu carte 92 persoane.
deservite de 1 preot $i 2 cin- Bagdat, 8 kil.; la Braila, 48 kil. Are o biserica, cu hramul Po-
tarep. In com. sunt 3 strade. gorirea-Sf.-Duh, zidita in 1792
Budgetul comunei are la ve- Vechea comunS a fost inte- de Arhimandritul Iacob; e in-
niturl lei 2157 $i la cheltueli meiata, se zice, la 1810, pe ma- trepnuta de stat, deservita de 2
1032 lei. lul drept al Buzaulu!, spre E. preop, 2 cintarep $i 1 paracliser
Hosted by Google
DEDULE^TI 93 DEDULE?T1
Este o scoala de baepf, in ca- sateanuluf Dedulescu. Acest sat tul Dedulesceanu, pe la leatul 1792 de
la Christos dtndu-i si patru icoane
sele manastiref Dedulesti, fon- era pe lunca BuzauluT,
asezat ;
marl imparatestT ; apoi afllndu-ma eu

data, in 1874, de comuna, si pe malul riului, ca la 500 m.
Stolnic Dedulesceanu s'au zugravit si
frecuentata de 36 elevi. de unde este asta-zif, dar la 1873, s'au infrumusefat de mine, adica am fa-
Comuna are: 213 hect. ara- din cauza inecurilor s'a stra- cut clopotniê de asupra cu cruci fru-
bile, 400 hect. imas, 2100 hect. mutat pe muchea platouluT. In moase, am invelit-o cu sindrila, si s'au
padure, 25 hect. locul vechiului este casa

infrumuseât de mine, adica. am facut
viT, 125 hect. sat
cadelniâ si candele de argint si sfint
fineê si 41 hect. neproductiv. proprietaêr, cu o gradina mare,
Potirul cu toate ale sale de argint, trel
Locukoril au 51 pluguri. dar si aceasta casa este aproa- rinduri de odajdii de stofa si toate celc-
Vite sunt 1078 capete, din pe de apa Buzaului,
surpata l'alte podoabe, dupa cum se vede spre
can: 388 boi, 75 vacT, 19 cat, care trece pe la spatele el. a mea pomenire si a parinjjilor met, leat
i834.»
19 epe, 325 01, 96 capre si Are o suprafaâ de 42 hect.,
136 rimatoiT. avind 97 case si 3 circiumT. Are
In comuna sunt : 1 cojocarie o scoala intreînuta de comuna A fost inchinata la mana-
stirile Rumeolitice; era obli-
1 potcovarie; 3 macelarii ; 27 si jude£ si frecuentata de 31
mon gate sa #na si cersetori; azi
rotarii ; 3 ; o piva ; 1 5 ca- elevi; o biserica, deservita de 1
zane de fabricat ûica. preot, 1 dascal si 1 paracliser.
a ramas iiuraal ca biserica de
Transportul se face prin gara Populaîa satului este de 430 loc.

mir si serveste locuitorilor din
orasului Rimnicul-Sarat, Vite comuna Dedulesti. Este deser-

la 14 sunt: 530 vite cornute,
Sunt vita de 1 preot ingrijitor. Pana a
kil. spre S. -E. 10 co- 230 cai, 360 01 si 25 rima
mercian^T, din can 4 bacani si tori.
nu fi secularizata, avea marl a-
6 circiumari. veri, intre alteie mosia Dedu-

Caile de comunicaîe sunt: lesti, iar intr'insa sedea un egu-
Dedulesti, sat, in jud. R.-Sarat,
1. soseaua judeêana R.-Jitia, ce pi. Rimnicul-d.-s., catunul de men si 8 servitorl bisericesti.
trece prin comuna ; 2. spre Par- resedinâ al com. Dedulesti. Azi e ingrijita de stat.
dosi-Valea-Raêi; 3. spre Da-

nulesti; 4. spre Jideni; 5. spre Dedule§ti, stafie de dr. d. /.,
Dedulesti, mosie, pendinte de
Grebau. jud. Braila, pi. Vadeni, com. com. cu acelasf nume, jud. Braila,
Comuna are 201 contribua- Dedulesti, pe linia Buzau-Galaî, pi. Ianca, proprietate a most.
bil?. Veniturilesunt de 3684 pusa in circulate la Sept. C. Creûlescu, cu o suprafaâ

lei, 13
41 bani, iar cheltuelile sunt de 1872. Se afla intre stabile Fau- de 607 hect.
29S 3 lei, 88 bani. ref (10 kil.) si Ianca (10.2 kil.).
In timpul razboiuluT Ruso- Inalîmea de asupra nivelului Dedule§ti, mosie, in jud. R.-Sa-
Turc din anul 1834, trupele marei de 34 m '74. Venitul aces- rat, pi. Rimnicul-d.-s., com. De-
rusesti au stat o iarna aci. tei staîi, pe anul 1896, a fost dulesti. Pe ea se afla padurea
de 22.337 lei, 25 bani. Dedulesti. Intinderea totala e
Dedule§ti (Dedule§ti-din-Deal de 1500 hect.
si Dedule§ti-din-Vale), sat, Dedulesti, schit, in jud. R.-Sa-
in jud. Arges, pi. Topologul : rat, pi. Rimnicul-d.-s., comuna Dedule§ti, padure, in jud. R.-
face parte din com. rur. Dedu- Dedulesti. Este zidit din anul Sarat, pi. Rimnicul d.-s., com.
lesti-Varzari. Are 400 locuitor! 1792 de Iacob Archimandritul, Dedulesti, numita ast-fel de la
si doua biserici, una cu hramul ale carufosaminte se afla in- mosia cu acelasl nume. Are o
Cuvioasa-Paraschiva si alta cu gropate in aceasta manastire. intindere de 2000 hect. Esen-
hramul S-ta-Treime; sunt de- Pisania ei este urmatoarea: $ele principale sunt : fag, jugas-
servite de cite un preot si un tru, gorun, brad si carpen.
«Aceasta sfinta biserica ce se numes-
cintare^. te Manastirea Dedulesti si se praznu-
este si se cinsteste hramul SfinteiTroiê, Dedulesti (Hele§teul-Schitu-

Dedule§ti, sat, jud. Braila, pe au fost zidita, din iuceput pe la leatul lui-), lac, in jud. R.-Sarat, plasa
7128 (1620 de la nasterea lui Christos),
muchea de pe tarmul drept al Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti,
de un raposat, Dediul Dedulesceanu, si
Buzaului, la N.-V. com. Dedu- dupa vremi
facut inca ciud exista inca schi-
s'a daramat; apoi, aceasta,
lesti si ca la 48 kil. spre V. de care se vede in fiinâ, este zidita de ra-
tul de calugari. Are o intin-
Braila, numit ast-feldupa numele posatul arhimandrit Iacob Arhimandri- dere de trel prajinl patrate.
Hosted by Google
DEDULESTI (VATRA-SCHITULUI-) 94 DEGERAJI
Dedulesti (Vatra-Schitului-), Dedule§tilor (Valea - ), vale, rati este Apa-Rosie care este
:
numire vechie a com, Dedu- in com. Vintila-Voda, cat. Bo- apa minerala; apa Cerneviâpe
lesti, ciad facea parte din ave- dinesti, jud. Buzau. E acoperit care se afla mori Piriul-Desera- ;
rile schitului c.i acelasi nume, de padure. gilor, Culmea-Deseragilor, Dea-

jud. R.-Sarat. iul-Lumnicului si Dealul-AlbineT.
Dedului (Ciuciurul-), sorginte Ca loc istoric in dealul Al-
Dedule§ti -Varzari, com. rur., de apd mine}'aid in com. Ru- bina, spre N , intrc hotarul Pru-
pe apa Topologului, jud. Ar- siavaûl, jud. Buzau. tului si Degerati exista o ridi-
ges, pi. Topologul, la 21 kil. catura de pamint care poarta
de com. rur. Tigveni (resedinâ Dedului (Valea-), izvor, in com. numele de Metereza. De la acea-
subprefectureT) si la 20 kil. de Rusiavaûl, jud. Buzau. Incepe sta ridicatura de pamint, plea-
Pitesti.Se compune din 4 sate : din muntele Din tele si din Fata- ca o linie dreapta de drum ve-
Dedulesti (400 Iocuitori), Lu- Plopului, apoi reunindu-se, se chiii peste satul Degerati pana
minele (526 Iocuitori), Moraresti scurge in valea Rusiavatul. m dealul Comoresti; pe o dis-
(304 Iocuitori) si Varzari (400 tanta cam de 3 kil.
Iocuitori), peste tot 1630 Iocui- Degeraji, com. rur. in jud. Me- In aceasta com. sunt mi -
tori. In com. sunt cincT bisericT hedinti, pi. Ocolul-d.-j., la o nele unet bisericT foarte vechT,
si o scoala primara rurala. distanta de 30 kil. de orasul linga care se afla si vila Buzoi-
Locuitorif sunt in mare parte T.-Severin, iar de com. rur. Stre- ceanu, construita intr'un frumos
mosnenT. Budgetul com. pe a- haia, de 27 kil. E situata pe stil elvetian ; astazT este pro-
nut 1882/83 a fost de 2234 lei, valea Cervenitei. Formeaza co- prietatea Primariei urbei Tur
82 bam la venituri si de 2159 muna cu catunele: Linia-Boe- nul- Sever in.
lei la cheltueli. reasca si Albina, marginindu-se

Dupa o publicaîune oficiala la E. cu com. Lumnicul si Cor- Degerati, catuu, din jud. Arges,
(1887), aceasta com. nutnara 266 nea ; spre N., cu com. Prunisori; pi. Pitesti, pendinte de com.
contribuabili si are un budget spre V., cu com. Peri si Seve rur. Dealul-Bradului.
de 3876 lei la venituri si de rinesti ; iar la N., cu com. Ercea. In acest sat este resedinta
3510 lei la cheltueli. Are o populatiune de 740 primariei comunei. Arc 200 Io-
Numarul vitelor a fost m a Iocuitori, cu 112 contribuabiil, cuitori si o biserica de lemn.

nul 1887 de 972 capete vite locuind in 150 case. Ocupatiu-
mari (949 boi si vaci, 23 cai) nea locuitorilor este agricultura Degerati, sat, face parte din co-
si de 731 vite marunte (33601, si cresterea vitelor. Se mat o- muna rur. Parepa, jud. Praho-
15 capre si 380 rimatori). cupa si cu transportul lemnelor va, pi. Cimpul. Are o popula-
din padurile vecine la gara Pru- tiune de 328 Iocuitori (172 bar-
Dedule§tilor (Dealul-), deal, in nisori ce este in apropiere. bap, 156 feme!). Aci e o bi-
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., Ei poseda: 26 pluguri, 50 serica, fondata la anul 1892 cu
com. Dedulesti. Se desface din care cu boi, 3 carute cu cai si ajutorui Mesterului Anghei din
Dealul-BabeT si se intinde prin- IOO stupi de albine. Ploesti, P. S. Aurelian, si G.
tre riul Rimnicul-Sarat si aflu- Are: o biserica deservita de Gr. Cantacuzino.
entul sau piriul Valea-Dedules- 1 preot si 2 cintarep ; o scoala
cilor, brazdind partea de V. si condusa de un invaâtor si fre- Degerati, loc izolat, com. Slani-
N. a com. Este acoperit cu cuentata de 30 elevi. cul, jud. Prahova, plasa Varbi-
intinse si frumoase paduri. Budgetul com. coprinde la laul.
venituri suma de 572 lei, iar la

Dedule^tilor ( Valea- ), piriu, cheltueli suma de 521 lei. Degerati, mosie, a statu lui, jud.
in jud. R.-Sarat, com. Dedu- Vite sunt: 450 vite mari cor- Prahova, pi. Cricovul, foasta
lesti. Uda partea de V. acorn., nute, 12 cai, 50 01 si 400 ri- pendinte, inainte de seculariza-
curge de la V. la E. si se var- matori. re, de m-rea Margineni. La 1871
s&, dupa un curs de 10 kil., in Prin com. Degeraî trece sose arenda cu 13000 lei anual
riul Rimnicul-Sarat, pe partea seaua Pru nisori -Degeraî-Lum- si a fost ipotecata impreuna cu
dreapta a lui, trecind prin catu- nic-Ruptura-Voloiac. alte 380 mosil ale statului pen-
nul de resedinfa, Dedulesti. De insemnat in com. Dege- tru asigurarea imprumutului do-
Hosted by Google
DEGERAfI 95 DE-LA-PRIDVALE
menial de 78 milioane lei, con- Dejoiul, com. rur., plasa Cerna- Dejul, piriia§, pe teritoriul co-
tractat in 1871. d.-j., jud. Vilcea, compusa din munei Negrilesti, pi. Vrancea,
mahalalele: Bogeni, Mijlocul si jud. Putna. Izvoreste de sub
Degeraî, trup de padure, a sta- Sotani. muntele Soveja, trece pe la
tului, in intindere de 62 hect., Este situate pe valea Dejo- deal de satul Negrilesti si se
care impreuna cu trupurile: iul si pe malurile riului Cerna, varsa in Putna, intre satele Ne-
Drumul- Baicoiului (67 hect.), la 40 kil. departe de capitala grilesti si Tulnici. Dejul, in sus.
Gageanca (ro6 hect.) si Gura- jud. si la 15 kil de a plaseT. are apa sarata\ Primeste ca
Cumetri!, formeaza padurea Mis- Are populate de 630 lo- afluenp : Piriul-Negrulul si Pi-
leanca sau Gageni-Mislea, jud. cuiton (330 barba{! si 300 fe- riul-Ursulu!.
Prahova. me!), in care intra si 3 famili!
de Tigani; sunt in total 182 De-la-Cruce, padure, pe teri-

Degereêanca, mosie, in jud. Pra- familil, care locuesc in 205 case. toriul comunei Vladesti, plasa
hova, care face limita spre jude- Sunt 131 contribuabili. Riurile, jud. Muscel, din coasta
£ul Buzau, despre com. Baba- In comuna e o bisericS. Nu careia izvoreste Vatea-Mica, care
Ana, din jud. Buzau. se cunoaste anul fondarei si strabate catunul Vladesti-d.-s.
ctitorii, caci lipseste ori-ce in. si se varsa in riul Bratia.
Deje^ti, com. rur., jud. Olt, pi. scriptie. S'a reparac la 1881.
Oltul-d.-s. Are 4 catune: De- Loc.iitoril se ocupa cu agri- De-la-Deal-de-Vii, deal, judeûl
jesti, Donesti, Daroiul si Vul- cultura. Putin! sunt lemnarT. Ei Dolj, pi. Bailesti, com. Coveiul,
pesti. Este situata pe ma! multe desfac produsul munce! la Dra- pe linga care trece limita de
vaT, care se varsa in Geamfina, gasani si Craiova. Vite sunt N. catre com. Boureni.
spre N. de Slatina, la hotarul 12 ca!, 40 bo!, 200 vac!, 50
jud. Oltul cu j'id. Arges. Are capre, 280 01 si 350 pore!. De-la-Frasin, poiana, pe valea
o populatie de r 199 locuitor! Tot! locuitori! sunt mosncni. riulu! Teleajenul, comuna Ma-
(din care putin! stiii carte), cu In raionul comunei este dea- neciul-Ungureni, pi. Teleajenul,
323 contribuabili. Locuitorii se o- lul numit Dealul-Mare, care la jud. Prahova.
cupfi cu agricultura, cultura vie! 1874 s'a surpat in toata intin-
si a prunilor. 208 locuitor! s'au derea lu!, din cauza multor iz- De-la-Merchez, deal, in jud.
improprietarit dupa legea ru- voare subterane. Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
rala pe mosia Dejesti, cind li Stiu carte40 persoane. teritoriul comunei rurale Oltina.
s'au dat 724 hect. Tot hotarul comunei are o Se ma! numestesi Dealul-de-dea-
Spre V. de com. este Ma intindere de 300 hect. arabile, supra-Cisle! si se intinde de-
gura-Rusulu!, un fel de ccta. in care intra si izlazul. alungul si pe la E. laculu! Ol-
tue, lunga de 100 metri si lata Veniturile si cheltuelile com. tina, incepind de la movila Ior-
cam de 10 m., zidita din ca- sunt in suma de 800 le! anual. tmac si {infold pana la dealul
ramida marunta. E brazdata de dealurile: Dea- Ciacal, cu o direcîune gene-
In Dejesti sunt 2 bisericT, lul-Mare, Dealul-Cerne!, pe care rate de la S.-V. catre N.-E. Are
deservite de 2 preoti si 4 cin- se gasesc vi!, si e udata de o inalîme medie de 140 m. si
tareti. vaile : Geam.lna, Valea-Satulu!, este acoperit cu tufaris.

Vite sunt : 100 boT, 300 vac! Cerna, Barbuceanca.
20 cat, 400 01, 200 porct. Pa- Se margineste cu comunele De-la-Odaie (Iazul-), iaz, pe
mintul e detos si putin pro- Dozesti, Nisipi si Stanesti. teritoriul satulul Andrieseni,
ductiv. com. Epureni, pi. Turia, jud.
Dejoiul, deal, in raionul comunei Iasi. E format din piraiele : Got-
Deje§ti, sat, face parte din com. Dejoiul, pi. Cerna-d.-j., judeful ca, Cara Gheorghe - si Bulha-
rur. cu acelasi name, pi. Oltul- Vilcea, pe care se cultiva 38 cul.
d.-s., jud. Olt. hect. vie.

De-la-Pridvale, poiana, pe va-
Dejesti, deal, in raionul com. De-
1
Dejoiul, pa dure particulara, su- lea riului Teleajenul, comuna

jesti, jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., p is& regimulu! silvic, com. Dejo- MSneciul-Ungureni, plaiul Te-
pe care se cultiva 13 hect. vie. iul, pi. Cerna-d.-j. jud. Vilcea. leajenul, jud. Prahova.
Hosted by Google
DE-LA-RACHlfl 96 DELEN1
De - la -RachiJI (Iazul-), iaz 9

in sus, plaiul Dtmboviâ, jud. sut, Slobozia si Pircovaci, ase-
pe teritoriul satulul Glavanesti, Dimbovrfa. Vezi Brindusele. zate pe coastele de S., S.-E.
com. Epureni, pi. Turia, jud. si E. a acestui deal, impodo-
Iasi. E format din piraiele : Cio- Deleanul, deal, in pi. Orasului, bite cu gradini si livezi de
canul si Puturosul. jud. R.-Sarat, extremitatea Cul- pomi fructifen, arbori de pa-
mei-Scorusului. Are o inalîme dure, soselele si drumurile cele
De-la- Varnije, poiand, pe va- cam de 700 m. Ramificaîunile mai multe petruite de natura,
lea riuluf Teleajeaul, com. Ma- sale sunt dealurile: Hoja, Pri- face ca aceasta regiune saaiba
neciul-Ungureni, plaiul Teleaje- veghiti, al-Caprel, Teiusul, spre o poziîune pitoresca.
nul, jud. Prahova. N. prin comunele Brosteni si Vir- Teritorul com. e foarte acci-
testi ; dealurile Piciorul-NuculuT dental iar natura soluluT vari-
Delanûl, deal, acoperit cu pa- si Cucul la S. prin com., Odo- aza in pamint negru, galben,
dure seculara, in jud. Mehedinî; basca ; Dealul-Perisorului la E. pietros si nisipos.
plaiul Cerna, com. rur. Balta. prin comunele Bonêsti si Bli- Cel mai inalt deal e Pietraria,
dare. Din el izvora.sc piraiele in centrul comunei, apoi Ceta-
Delcelul, mahala, in orasul Ro- Valea-Rea, PitulusiT, Drejii, Sea- {uia si Dealul-Mare, m padure,
siori, jud. Teleorman. Se aria ca, Faraoanele, Pietroasa si Dal- spre V. ; Holmul, Luparia si
in partea despre Dealul-Bratco- hauî, afluenp ai riului Milcov; Gurgueta, spre E.

vuluT. Partea situata in vale se Valea- Medra si Mahriul, aflu- Prin comuna curg mai multe
numeste Broscaria. enîi riului ftimna. El se afla piraie, mici: Bahluiul prin par-
la hotarul basinurilor RimneT si tea de V. a comunei, prin pa-
Delciul, mahala, in jud. Mehe- Milcovului, precum si la ho- dure, primeste piraiele: Tisa,
dinî, pi. Motrul-d.-j. ; tine de tarul plasilor Orasul si Margi- PircovacT, Adincata, Vacariâ,
com. rur. Socolesti. nea-d.-s. Este acoperit cu finete Racosul si Humosul in dreapta,
intinse, semanaturi si vii. iar Magioara si Recea in stinga,
Delea, tirld, in balta com. Gro- apoi Piriul-DoamneT, al-Joseni-

peni, jud. Braila, pe malul sting Delei (Magura-), mdgurd, intre lor, Jugani, Neaun, Velniâ-Ve-
al privalulu! Arimaneasa, intre com. Vadastra si Brastavaûl, che, Modruz si Dodolea, can
acest prival si Gingarasoaia. pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma- curg prin si pe linga satul De-
naî. leni si prin vaile de la N.-E.
Deleanca, numire a mo§iei
alta com. Are 2 iazurl man: Gur-
statului Jegalia, inainte numita Deleleul, munte, in com. Bog- gueta si Strimbul, din care se
Brinzeni, in plasa Borcea, jud. danesti, jud. Suceava. E acoperit scoate mult peste, care se con-
Ialomiâ, pendinte de comunele: de padure de brad, molift si fag. suma in localitate.
Petroiul, Gildaul si Jegalia. Are Suprafata comunei e de 18646
o suprafaâ de 23000 hectare. Deleni, corn. rur.> situata la S. hect., din can 17291 hect. ale
Numirea de Deleanca o poarta plasei Cosula, judeûl Botosani, proprietarilor man si 1355 hect.
fund-ca. inainte de secularizare in vecinatate cu Hirlaul, la ale locuitorilor improprietari^T
aparfinea Manastirii-Dealului. 45 kil. de Botosani si formata la 1865. Aceasta comuna e una
din satele: Deleni, Macsut, Pir- din cele mai man in intindere
Deleanul. Vezi Vatra-Schitulul- covaci si Slobozia, toate asezate din jud. Botosani.
Deleni. pe mosia Deleni. Populaîunea e de 600 fa-
Comuna se intinde pe mai miltf, sau 2745 suflete, car!

Deleanul, deal, in com. Bobu- multe dealun si vaT, can in locuesc in 589 case; sunt 574
lesti, pi. Stefanesti, jud. Boto- partea de V. sunt acoperite cu contribuabili; locuitorii sunt Ro-
sani. Pe acest deal se zice ca codri secular!. minT, afara de o ceata de Ti-
aii fost asezata o tabara tur- Privelistea mareaâ ce infaî- gani si familii de E-
de cite-va
ceasca in timpul unui rezbel seaza dealul Pietraria, de natura vreT. Ocupaîunea lor e agricul-
cu Rusii; urme de sanfurl se pietroasa, care se ridica in centura, cresterea vitelor, pietraria,
vad si asta-zl. trul comunei si prin inatyimea lemnaria, iar îganii sunt fie-
sa predomina toate virfurile de rari, lautari, etc.
Deleanul, munte, de la Moroeni prin prejur, satele Deleni, Mac- Toata partea de V. si S.-V.
Hosted by Google
DELENI 97 DELENI
este acoperita de codri vechl Deieni, com. rur., in partea de Veniturile si cheltuelile com.
pe o intindere de ioooo hect.; N. a pl&sei Mijlocul, jud. Falciu, se urea la 2144 lei, I bani.
lemnul ce predominS este ste- marginita la N. cu com. 0(e- Prin Deieni trece soseaua ju-
jarul, carpenul, fagul, jugastrul, leni; la S. cu com. Gusiêi ; la deêana Slatina-Casa-Veche.
teiul, paltinul, etc. si se explo- E. cu com. Barbosi si la V. cu E udata de vaiie Recea si
teaza in cantitapf man. com. Hoceni, de care se des- Racovaûl, de vilceaua B&lasoiul,
Sunt 27 hect. vif. parte prin piriul Bujorul. E for- a-Cesmelii, Surduiul si Plopul.
Numarul vitelor e de 5733 : mats din satele : Deieni, Gol&-
1849 boi si vaci, 11 bivoli, 198 sei si Talaba. Se intinde pe o Deieni, com. rur., din jud. Vas-
cat, 3400 oi, 275 porcT. Locui- suprafaâ cam de 1033 hect. si luiu, plasa Crasna, formats din
toriiposeda 500 stupi cu al-
si are o populate de 291 familii satul numit Deieni.
bine, carl produc mai mult de sati 956 suflete. Are 3 biserici Se afla la S.-E. judeûlui, la
1000 kgr. miere si 680 kgr. si o scoala. 14V2 kil. de orasul Vasluiu si
cear& Budgetul e de 2948 lei si 43 kil. de Codaesti, resedinâ

In comuna sunt 5 mori de 35 bani la veniturT si de 2946 pl&sei, situat pe un platou in-
apa si 1 de aburi, 1 fabrica de lei si 90 bani la cheltueli. Sunt tins, avind o poziîune pito-
spirt, care produce vre-o 40000 303 contribuabilf. reasca.
litri pe an. Vite mari cornute sunt 656, 01 In fa{a satului despre V. se
In dealul Pietraria, in partea 324, cai 61 si porci 117. arata Dealul-Manastirei,
de S.-V., se afla renumitele ca- Satul se imparte in dou&
riere de piatra de moara, care Deieni, com. rur., pi. Oltul-d.-j., p3r£i numite : mahalaua din jos,
se fabrica pe loc, si can se jud. Olt, compusa din 2 catune : sub denumirea de Burghelesti
transports in tara si chiar peste Deieni si Cherlesti. si Circeoanei, desparîte prin
hotare, producind un venit de Este situata pe malul Oltu- piriul Gurgea si mahalaua din
peste 50000 lei pe an. lui, la 6 kil. departe de capi- sus, sub denumiriie: Bilahoiul,
Exploatarea se face din tim- tala judeûlui 4 si la kil. de a Blaniêsti, Gherghina si Movila,
purl foarte vechi. Mai sunt si plasei. Are o populaîune de intinzindu-se pe o suprafaâ de
alte cariere, de unde se scoate 487 locuitori (235 barbaî, 252 2574 hect., din cari pe1700
piatra de zid, sosele, etc. femei), 22 familii de "pgani, cari hect. se face culture de cereale,
Comunicatia se face pe sose ocupa cu agricultura si cu pe 300 hect. se cultivS vii si
seaua nationals, care trece pe fieraria. Capi de familie sunt livezi, iar restui e rezervat pen-
la E. de Deieni apoi, prin Hir- ;
117; contribuabili 120; case de tru imase si vatra satului. Are
lau,pe soseaua vecinala Hirlati- locuit, no. o populate de 863 familii, sau
Dolhasca prin Pircovaci; si so- In comuna e o biserica, fon- 3006 suflete, din cari 19 familii
selele comunale Hirlaii-Macsut- data la 1802, de Toma Deleanu straini. Casatoripf sunt 559. Stiu
Deleni -Slobozia si Feredieni si soîa sa Joiâ, reparata la carte 190 de persoane^
apoi, soseaua caselor Ghica la 1862, deservita de 1 preot. Maioritatea locuitorilor e for-
soseaua nationals. Asta-zi este inchisa, din cauza mats din Romini, r&zesi, cari se
Comerciul se face cu Hiriaul, ca s'a ruinat. ocupa cu agricultura, cu cres-
Tirgul-Frumos si Botosani. Sunt AfarS de agricultura, parte terea vitelor si cu cultura albi-
in comuna 6 circiumf, 5 comer- din locuitori se mai ocupa cu nelor. Sunt in com. 352 stupi.
cianp si 8 meseriasL dulgheria. Produsul muncei il In acest sat sunt 2 biserici
Budgetul comunei e de6i35 desfac la Slatina. Ei au : 25 cai si 1 schit. O biserica se afla
lei la venituri si 6088 lei, So si epe, 140 boi, 250 vaci, 600 intre mahalaua de sus si cea
ban! la cheltueli. 01, 100 porci 40 stupi cu albine.
;
din jos, facuta de preoîi Va-
Are 4 biserici, deservite de S'au improprietarit 96 locui- sile si Gheorghe Focsa, la 1586;
3 preopf, 3 cintarepf si 1 para- tori in 1864, cind li s'au dat cea-1'alta biserica se afla la S.
cliser mai sunt 2

; biserici in 254 hect. pe mosia familiei De- satului; este zidita de la 1840
parasire si aproape in ruina. leanu. de d-nul Dahnovici. Schitul nu-
Este 1 scoala mixta, frecuentata Stiu carte 18 persoane. mit Schitul-Deleni, este la de-
de 50 bSeti. Sunt 136 copii Comerciul se face de 1 clr- parture de 1 kil. de sat; e in-
inscrisi pe liste. ciumar. conjurat cu vii, livezi ?i f!ne{e,
68878. Morel e Dictiovm Ceografic. Vnl. in. 13
Hosted by Google
DELENI 98 DELENI
pe o intindere de aproape 13 trul comunei Deleni, jud. Bo- unde trece sleahul mare Hirlau-
hectare, proprietatea schituluT. tosani. Botosani ; satul numia Iu- se
Acest schit e facut tot de Mosia Deleni, de 18646 hec- gani si Tulburea. Mosia se zice
preoî! Vasile si Gh. Focsa, la tare, este imparîta in doua inca era data de Stefan-cel-Mare
anul 1580 si a servit pana la tre fraîi Ghica : o parte numita razesilor ; acestia aveau mosioa-
1866 ca loc de rugaciune pen- Deleni, cu satele Deleni si Slo- rele lor cu capetele spre E. si V.;
tru maice. bozia, in partea de N.-E. si alta, iar in Jocul satuluT de asta-zT,
In sat este o scoala, situata numita Macsut, cu satele Macsut Deleni, erau codri si, inmijloc,
in mahalaua de jos, infiin$ata la si Pircovaci, la S. o manastire de calugari, ale ca-
1862, si acum frecuentata de Partea numita Deleni are o reia urme se presupun a fi in
48 elevl. intindere de 12582 hect, din partea de S.-E. In Iugani exista

Sunt 10 mori de vint si 1 can 11725 hect. ale proprieta- numai o biserica de lemn.
cu aburi ; 7 circiume si ia- rului si857 ale locuitoriior. Cum s'a desninât satul Iu-
zun. Comerciul se face de ca- Satul Deleni are o populate gani si Tulburea si cind s'aii
tre 7 Romin! si 20 EvreT. de 425 familil, sau 1691 locui- infiinât actualul sat Deleni, nu
Budgetul comunei e de 3790 tori, can se ocupa cu agri- se poate sti; ceea ce poate fi
le! la venitur! si 3413 lei 30 cultura si cresterea vitelor si probabil, e ca desele navalirl ale
bam la cheltueiT. mulî cu stoleria si pietraria. armatelor straine in âra si ma!
Numarul vitelor e de 3163: Partea de V. a mosie! e aco- cu seama situaîa acestu! sat in
516 vite man cornute, 146001, perita cu pad are partea de E.
; sleahul mare il expuneatuturor
10 capre, 127 ca! si 1050 rima- e ocupata cu semanatun, fineê atacurilor, asa ca locuitori! cu
tori. si imasuri; sunt 7 hect. vii. timpul au putut fi sili^T a se re-
Locuitori! poseda: nsplugur! Aci se gaseste o importanta trage ma! in codru, imprejurul
cu boi, 150 care 51 32 carute cariera de piatra de moara oolit manastire!, si a intemeia satul
cu ca!. aceasta cariera furniseaza o es- de asta-z!, aparat de invaziun!.
In apropiere de aceasta co- celenta piatra de moara aproape Cu vremea, calugari! s'aii re-
muna se afla soseaua Vasluiu- pentru intreaga Basarabia si tras spre padure si au intemeiat
Docolina. Moldova. schitul Lacurile, spre N.-V. de
Vite sunt: 390 bo! si vac!, Deleni. Biserica din sat e ree-
Deleni, sat, jud. Bacau, plasa 150 cai, 1350 01; sunt 100 stupi dificata de Toderasco Cantacu-
Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti, cu albine. zino, cum arata inscripîa de a-
situat pe Dealul - Delenilor, la Satul e strabatut de soseaua supra pridvorulu! biserice!:
departare de 2 kil. de satul comunala Hirlali - Deleni - Fere-
« Aceasta sfinta biserica, a Prea cura-
Helegiu (scoala). In 1891, au dieni. te! Fecioare, Adormirea, a facut-o To-
urmat la scoala, din acest catun, Are 1 biserica deservita de derasco (Jantacuzino, vel visternic, leat
6 baie^T, din 102 copii in vir- 2 preo^T si 1 cintaret, apoT spre 7177 (1669); iar de iznoava le-au facut
Iordache Cantacuzino, ve] vornic, leat
sta de scoala. Are o biserica N.-V. in codru, este vechia bi-
7230 (1722>.
cladita de locuitori la 1763, de- serica de la schitul Lacurile in
servita de 1 preot si 2 cinta- parasire; 1 scoala mixta con- Numele satulu! se poate ex-
re$f. CirciumT sunt 3. dusa de 1 invaâtor platit de plica de la vorbele «oameni! din
Are o populate de 291 fa- stat frecuentata de 50 scolan; deai» sau Deleni, de oare-ce sa-
milit, sau 1033 suflete. 1 fabrica de spirt 5 mori de
; tul ocupa partea de sus a dea-
Vite sunt: 7 cat, 453 vite apa. Se zice ca, cum au
lulu! Pietraria.
cornute, 95 pore! si 79 capre. Despre biserica din Deleni se disparut vechi! razes!, un boier
zice ca temeiia-T ar fi pus-o Ste- le ar fi cumparat parte din
Deleni, sat/yxî. Bacau, pi. Tro- fan Voevod si ca in urma s'a con- mosioare, iar parte le-ar fi luat
tusul, facind trup cu satul Bog- struit de familia Ghiculestilor. cu sila.
danesti, din comuna cu acelas! Legenda atribue acestui sat o Ca urme de sate vech! se ma!
nume. vechime de peste 400 an!, insa inseamna Lacurile, la N. de schi.
se zice ca era asezat ma! spre tul Lacurile. Acest sat a fost
Deleni, sat, situat pe coasta de E., aproape de iazul Gurgueta, desfiinât la 1865, cu ocazia in-
S.-E. a dealulu! Pietraria, in cen- pevaile Iugani si Tulburea, pe proprietarire! {aranilor, car! par-
Hosted by Google
DELENI 99 DELENI
te s'au asezat in Deleni, parte Locuitorii sunt vechr razes! Numarul vitelor mar! e de
in cele-1'alte sate. si dupa povestirea batrinilor se 255 si al celor mic! de 449.
Satul Singeap, spre V. de Per- zice ca ei se trag din tre! va-
covac!, desfiinfat la 1865 odata duve, si anume: Mala, Malina Deleni, sat, in jud. Mehedinfi,
cu Lacurile si a! caruT locuitori si Marusca, ale caror barba^! mu- pi. Motrul-d.-j. ; fine de com.
ceT mai mult! s'au asezat in risera intr'un razboiu de ai lu! rur. Cosova{ul-de-Motru ; are 24
Pircovaci. Stefa l-cel Mare, precum si din case.
Iti partea de N. a satuluT soseaua numita Micsuna a caruia
Deleni se afla tin izvor, numit parte de mosie se numeste si Deleni, trup de sat, in com. Hu-
Tzvorul-Doamne!, din care cir- asta-z! Micsunesti. mulesti, jud. Neamfu, plasa de
ge piriul numit Sipotelul-Doam- Satul este inconjurat de va! Sus-Mijlocul.
nei. si livez!.
In tuna luT Iuuie, anul 1730, Aci este resedinâ comunei. Deleni, fost sat, m com. Margi-
Grigore Ghica Voda logodeste Are o scoala infiintata in anul ned, jud. Neamfu, pi. de Sus-
pe fiul sau Scarlat cu fiica lui 1 87 1, frecuentata de 20 elev!; Mijlocul.
Iordache Cantacuzino, vel spa- doua biseric!, deservite de 2
tar, fund fata si Chiru Nichifor preot! si 2 dascal!. O biserica, Deleni, sat, com. rur. cu acelas!
Mitropolitul, si ail facut petre- ce se afla in mahalaua din sus nume, jud. Olt, pi. Oltul-d.-j.
cen si mese la Deleni, {inutul a satului, este facuta in anul
Hirlaulu! ma! multe zile, nu mi- 1812, dupa cum se vede din Deleni, sat, din com. Giurgesti,
ni a! boierii, ci toata slujitori- inscripîa aflata de asupra bi- jud. Suceava, numit ast-fel dupa
mea. sericei; a doua biserica, aflata pozifiunea sa. S'a infiinfat cu o-
De la Deleni au mers Gri- in mahalaua de jos a satului, caziaimproprietariret de la 1864.

gore-Voda la Hirlati, de au va- este facuta in 1836, in locul Are o populate de 17 fam., sau
zut casele domnest!, apoi la altei bisericuê, fost schit de 52 sufl. (25 barbap si 27 femei),
Cotnari, unde au facut iarasi maice, si care a fost facuta de din car! 17 contribuabili. Vatra
mese cu boieriT, apoi s'au intors catre un batrin razes, numit Ba- satulu! ocupa 3 falc!.
la Iasi, la scaun. drosul, din a caruia familiesunt Mosia, proprietate a d-lu! I.
In toamna anului 1738, Gri- si asta-zi urmas!. Ciulei, are o intindere de 407
gore Ghica-Voda, intorcindu-se falcT, din cari 60 falc! cultiva-
de la Orheiu, unde fusese tri- Deleni, nume ce purta in ve- bile, 330 falc! padure, 10 falc!
mis din ordinul Sultanului, sa chime com. Cosoveni-d.-j., jud. finaf si restul neproductiv. Im-
ridice pustile ce le ingropase Olt, pi. Ocolul, com. Cosoveni- proprietarif! la 1864 sunt: 5
Rusii si sa le duca la Tigine, d.-j. palmas! si 10 codas!, stapinind

n'au mai venit la Iasi, ca mu- 22 falc!. Biserica si scoala din
reau de ciuma, ci au trecut la Deleni, sat, jud. Ilfov, pi. Saba- Giurgesti servesc si acestu! sat.
sat la Deleni in {inutul Hirlau, rul,, face parte din com. rur. Drum principal e acela ce duce
la Vornicul Iordache Cantacu- Stoenesti-Palanga. Este situat la Giurgesti (3 kil.)
zino -Deleanul, si au sezut a- la N. de Stoenesti, in apropiere

colo, pana in ziua intiiu de De- de {annul drept al riulu! Cio- Deleni, sat, face parte din com.
cembrie, cind inêlegind ca s'a rogirla. La N.-E. are o culme Burdusaci, jud. Tecuciti, plasa
mai potolit focul ciumel, s'au de deal care trece pe linga sa- Stanisesti. E situat la N. com.,
intors la Iasi, la scaun. tul Icoana. 2 kil. departare de com. de re-
Se intlnde pe o suprafaâ de sedinfa, intre Dealul-Balusulu!

Deleni, sat, in centrul comunei 200 hect., cu o populate de si Dealul-Tochilelor.
cu acelas! nume, judeûl Fal- 339 locuitori, car! se ocupa cu Are o populate de 8 fam.,
ciu, plasa Mijlocul. E asezat agricultura si cresterea vitelor. sau 32 sufl. Comerciul se face
pe costisea si podisul dealului Tot terenul aparîne locuitorilor. de 1 circiumar.
Deleni, pe o suprafaâ de 929 Are o biserica cu hramul Este legat printr'un drum de
hect., cu o populate de 252 BunaVestire, deservita de 1 satul Burdusaci. In partea de
fam., 791 sufl., din carl 275 con- preot si 1 cintare^;. Comerciul V. curge piriul cu acelas! nume.
tribuabili. se face de 2 hangi!. Teritoriul cat. este de 34 hect.
Hosted by Google
DELENI 100 DELEN1LOR (CODRll-)
Deleni, sat, face parte din com. La anul 1880, s'a scos din Deleni, deal, in raionul com. De-
Vultureni, jud. Tecuciu, pi. Ber- Olt piatra pe care se afla sa- leni, jud. Olt, pi. Oltul-d.-j., pe
heciu. E situat pe deal. pata pisania vechie, o piatra de careseculttva iohect.,75 aril vie.
Are o populate de 9 fam. 2 m. in lungime si 1
l
k in la-
sau 25 sufl., locuind in 5 case. îme, care se afla rclzamata de Deleni, locuinfd izolatd, jud. II-
zidul bisericei noua. Lasata fiind fov, pi. Znagov.

Deleni, sat, in jud. Vasluiu, pi. afar^, piatra s'a umplut de mus-
Crasna, com. Ciortesti, intre sa- chiu in cit pisania nu se poate Deleni, platoU, pe care e asezata
tele Ciortesti si Pribesti. E si- citi; aceasta pare a fi in limba cea mai mare parte a satului
tuat pe Dealul-Viei, si e str&ba- Romineasca si de pe timpul lui Deleni, din com. Ciortesti, pi.
tut de pir. Bahna, in partea de N. Mateiu Basarab. Crasna, jud Vasluiu.
Are o suprafaâ de 16 10 O alta piatra, frumos sculp-
heck, din car! 180 heel, ale lo- tata, se afla pusa drept sca- Deleni, piriii, jud. Bacau, pi. Taz-
cuitorilor cl&casi, iari43ohect. ra la intrarea bisericei, iar alte laul-d. j., com. Dragugesti, care-
proprietatea d-lui Eugeniu Ghica. trei bucaî sunt puse drept per- si are obirsia in dealul Magura
Are o pop. de 63 fam., sau
379 vaz la usa de intrare. Toate si se varsa de a stinga in Taz-
sufl., din care 1 fam.de Evrei,cu 6 aceste pietre sunt lucrate cu laul-Mare.
sufl., si 2 fam. de f igani cu 8 sufl. gust, intocmai ca cele de la
Aid sunt 2 circiumi. Manastirea-Dealul si de la Cur- Deleni, piriu, jud. Falciu, izvo-
Vite sunt: 197 vite man cor- tea-de-Arges. reste din partea de S. a com.
nute, 20 cai, 500 01, 2 bivoli, Biserica cea noua, mica si fara Bohotinul, pi. Podoleni ; curge
10 capre si 50 rimatori. valoare artistica, a fost zidita in prin sat unde se si varsa in
Locuitorii poseda: 26 plu- timpul mai nou de manastirea piriul Fundatura.
guri si care cu boi, 1 plug si Stanisoara, sub a care! ascul-
4 caruê cu cai. tare a fost ca metoh. Zugra- Deleni, piriii, jud. Tecuciu, izvo-
veala, de alt-lel primitiva, e reste din dealul cu acelasi nume,
Deleni, mahala, in partea de E. stricata de fum. Intre ctitori merge in direcîa N.-V.; se une-
a satului Oprisesti, com. cu a- sunt: Postelnicul Grigore De- ste cu Stucheni; trece prin par-
celasT nume, jud. Tecuciu. leanu si Jupin Dragusin, vel tea de E. a satului Deleni, co-
Paharnic. muna Burdusaci si prin satul
Deleni, mahala, jud. Tecuciu la Casele din jurul bisericei sunt Burdusaci; in urma se varsa in
E. satului Homocea, cu 65 case cu totul ruinate, iar manastirea Zeletin, faâ cu piriul Gunoaia.
si bordee, populata numai de Ti- s'a redus la biserica de mir si
gani carl fac linguri, coveê, pentru intreînerea cultului divin Deleni, si list e, jud. Bacau, plasa
fuse, etc. in timpul erneT si vara se inscrie anual in budgetul sta- Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti.
se ocupa cu agricultura. tului o suma de 1070 lei. Era sat cu biserica, situat la
S.-E. de com. Batrinn poves-

Deleni, mdndstire, jud. Olt, situa- Deleni, deal, jud. Dolj, pi. Oco- tesc ca acest sat ar fi fost pustiit
ta pe valea Oltului, cale de lul, com. Cosoveni-d.-j. de T atari.

vr'o 2 ore de la Slatina, spre
N. Drumul nu e tocmai prac- Deleni . Vezi Almasul - Birnici Deleni, vale, in jud. Buzau, com.
ticabil pentru trasurT, de oare- jud. Dolj, pi. Jiui-d.-s., com. Niculesti. Incepe din localitate
ce m&n&stirea se afla asezata Almajul. si se scurge in riul Slanic.
de asupra unei vai inchise de
dealurile piezise din fa{a Oltului. Deleni, deal, pe care se afla a- Delenilor (Codrii-), codri, in co-
Man&stirea Deleni, intemeiata sezat satul Deleni, din comuna muna Deleni, pi. Cosula, jud. Bo-
de familia Deleauu, era din- cu acelasi nume, jud. Falciu, pi. tosani. Se intind in partea de
tr'un inceput asezata tocmai Mijlocul. Si-a luat numirea, se V. a mosiel Deleni, pe o supra-
jos, pe malul Oltului, dar sur- zice, de la un capitan de osteni faâ forte onduloasci si pe o intin-
pindu-se malul, ea s'a darimat, al lui Stefan-cel-Mare, anume dere de 10000 hect. Se com-
in cit abia se mai cunoaste lo- Tofin Deleanul, care ar fi avut pun din arbon man, foarte
cul unde a fost. in st^pinire acest deal. vechlf si desi, in care predomina
Hosted by Google
DELENTLOR (DEALUL-) 101 delta-dunArei
stejarul, carpenul, jugastrul, te- Delesti, sat si resedinâ comuneT riul comunei rurale Cheragi, si
iul, fagul, ulmul, paltinul, etc. Chetresti, pi. Stemnicul, jud. anume pe acela al catunulul sau
Sunt codri eel mai intinsi din Vasluiu, situat pe valea dintre Deliuruci.Se intinde pe la S. sa-
judeûl Botosani, si in can se dealurile Comisul si Baltag, pe de alungul vaei
tului Deliuruci si
afla o multime de animale sal- o intindere de 1272 hect. si cu Cheragi, de la V. catre E. Are o
batice pentru vinat, precum: o populate de 13 familii, saii inalîme maxima de 70 m., si
porci salbaticT, capre, lupT, vulpT, 375 suflete, din can 1 familie este de natura stincoasa si ri-
jderl, epuri, etc. de Evrel, cu 6 suflete. poasa, ceea-ce face ca valea

Sunt proprietatea fraîlor Gri- Are o scoala, Jnfiinâta in anul Cheragi prin aceste locurl sa
gore si Constantin Ghica. Se 1879 si frecuentata de 23 elevi, aiba malul sau meridional inalt
exploateaza pe o mare intindere. precum si o biserica facuta la si stincos. Virful sau eel mai
In partea de V., in codri, se 1806 de Gr. Hrisoverghi, fostul inalt este Deliuruci-Iuc (70 m.)
afla Piatra-Soimulul, un loc inalt proprietar.
si pietros, de unde se poate ve- Mosia Delesti e proprietatea Deliuruci-Iuc, virf de deal, in
dea in departari man. statuluT. Pe ea sunt improprie- jud. Constanta, pi. Mangalia,
taritl locuitorii din : Delesti, Al- com. Cheragi, virful eel mai
Delenilor (Dealul-), deal, jud. besti, Raduesti si prea putini inalt al dealulul Deliuruci, avind
Bacau, plasa Tazlaul-d.-j., com. din Chetresti, o inalîme de 70 m., acoperit
Dragugesti, care face parte din Numarul vitelor e de 570: cu verdeaâ si dominind satul
sira dealurilor ce despart Siretul 254 vite marl cornute, 210 01, Deliuruci in intregime.
de Tazlaul-Mare. ^2 caT, 50 rimatorl, 12 capre si
12 bivoli. Delnija. Vezi Sarasca-Matiâ.

Delenilor (Dealul-), deal, situat
in partea de N. a com. Fintine- Delii - Boeri, (vezi Costinesti), Delniâ, mosie, pe care s'au im-
lele, jud. Botosani. Incepe din sat, com. Costinesti, pt. Tirgul, proprietarit la 1864 parte din
hotarul ce desparte mosia Han- jud. Botosani. locuitorii comunei Pacureî, pi.
cea de mosia Baloseni si se Podgoria, jud. Prahova.

continua pe mosiile Banesti si Deliuruci, sau Deleursi, sat,
Fintinelele. Din acest deal izvo- in jud. Constanta, pi. Mangalia, Delta-Dunarei, delta, care co-
rescpiraiele: Cismelei, Girla-Morif catunul comuneT Cheragi, situat prinde tot spaîul din triunghiul
si Girla-Rimnicelor, can uda mo- in partea meridionals a plasei format de cele 2 braê ale Duna-
siile Baloseni si Fintinelele si se si cea estica a comunei, la 2 rel, de la punctul Ciatal si pana
varsa in Siret prin iazul Va- kil. spre E, de catunul de rela {armul Marit, in jud. Tulcea.
duleûl. sedinta, Cheragi. Este asezat pe Se margineste la N. cu braûl
valea Cheragi, inchis fiind la N. Chilia, la E. cu Marea si la S.
Delenilor (Dealul-), deal, inde dealul Casimcea, iar la S. cu braêle Tulcea, Sf. Gheor-
cepe din gura vaei piriulul But- de dealul Deliuruci. Are o su- ghe si Dranova. Suprafaâ sa
nariul; se intinde spre S. prin prafaâ de 1023 hect., dintre este de 3500 kil. p., in care
com. Deleni, pi. Crasna, judeûl care 4 hect. sunt ocupate nu- se cuprinde si teritoriul coprins
Vasluiu, si se prelungeste in mat de vatra satulul si de gra- intre braêle Sf. Gheorghe, Du
direcîunea riulul Birlad ; alte dini. Populaîunea sa este de navaûl, si Razelrn. Cele trei
ramificari tree in jud. Tutova; 34 familii sau 163 suflete, ocu- virfurl ale acestui triunghiu sunt
pe intinsul platou al acestui deal pindu-se mai mult cu cresterea Ciatal, gura Chiliel si gura Por-
format din virfurile dealurilor vitelor. Soseaua judeêana Man- ted.
_
Bolboca, Pietraria, Deleni, Zi galia-Cara-Omer trece prin sat, Esceptind maiurile braêlor
zinca, Ciunta si Fagadaul e a- strabatindu-1 in toata lungimea Sf. Gheorghe si Chilia, tot spa-
sezata com. Deleni. de la E. catre V. Un drum co- {iul coprins de Delta, este su-
munal pleaca spre N. si duce pus numeroaselor inundaîunl
Delenilor (Muchea-), colinU si la Hazaplar. periodice ;
pamintul este aco-
punct de hotar, intre comunele perit cu stuf si salcil, brazdat
Beciul, Beceni si Gura-Dimie- Deliuruci, deal, in judeûl Con- de numeroase lacuri intinse si
nei, jud. Buzau. stanta, pi. Mangalia, pe terito- girle, intre carl mai insemnate
Hosted by Google
delta-dunAreI 102 delta-dunAreI
sunt girlele: Tatarul, Pardina, tremitaîle celor tret braê sunt imediat cerute de navigatiunea
Alboca-Suhat, lacob-Suhat, $on- mat puîn afectate de variaî- fluviului, lasind ca in urma sa se
dul, Marchel ?i Litcovul si lacu- unea volumulut apelor. faca lucrari definitive pentru im-
rile: Gorgova, Fortuna, Tatarul Populaîunea din Delta se ri- bunataîre si mai avantagioase
Ro$ul, Matija, Babina, Velichi- dica la mat bine de 15000 supe unul din cele-1'alte doua brate
Merhei, Malul - Merhei, Puiul, flete, afara de orasele Chilia- principale, cheltuelile facute au
Puiuleûl, Lumina, Rosul, Ros- Veche si Sulina, raspmdita in redus starea financiara a acestei
culeûl, Dranov si Razelm. In- satele urmatoare: Satul-Nou, cu comisiuni in imposibilitatea de a
tinderea lor totala este de 350 catunul Pardina, Patlageanca, mai intreprinde lucrarile defini-
kil. (3 5 OCX) hectare), adica a Ciatal-Chioi si Pardina, Cara- tive, proectate a se face la bra-
10-a parte din intreaga supra- Orman cu cat. Uzlina, Sfistofca ûl Sf. Gheorghe, asa ca ceea
fa{a a deltet Danubiene. cu cat. Periprava, Satul-Nou, cu ce s'a facut la Sulina, a ramas
Solul este compus dintr'un catunul Letea si Sf. Gheorghe definitiv, cu toate ca intretine-
aluvian fin pulverizat si lipsit (sau Cadirlez pe turceste). Ele- rea acelor lucrari absoarbe chel-
de ori-ce piatra,prund sau ni- mentul principal este eel rusesc, tueli enorme pe fie-care an din
sip granulos. Spre Ciatal-Ismail care se ocup& cu pescaria in casa comisiunei.
are 19 picioare asupra nivelulut balî si Dunare, avind numc- Dupa calculile facute de Sir
Marit, la gura braûlui St. Gheor- roase cherhanale (pescarii); Gre Charles Hartley, actualul sef
ghe are 8 picioare, la gura bra- cit se ocupa cu agricultura si inginer al comisiunei europene,
$ulul Chilie! se gasesc mat multe gradinaria. de imbunataîre la bra-
lucrarile
inalîmt de nisip cu o inalîme In anul 1874 o societate ger- ûl Sf.Gheorghe ar fi costat
de 40 — 50 picioare; iar restul mana a solicitat guvernulul oto- 17000000 let, pe cind cele
deltei are purine maluri care man dreptul de a stabili in Del- facute provizoriu la Sulina au
sa intreaca cu 2 picioare nive- ta o colonie de nemti de ma! costat peste 21000000 franci.
lul Marit; totusi in interiorui multe zecii de mif de fami- Astazt s'a corectat cursul bra-
el se gasesc intindert marl de liT, obligindu-se a face cu spe- tului Sulina, la locul unde mer-
pamint, ce se ridica d'asupra sele sale basinele si canalu- sul ei aseamana cu litera M,
stufului; pe aceste intindert, nurile trebuincioase, si a transfor- si lacul Obretin aflindu-se in
mite grindurT, oamenii ist fac ma Delta intr'o imensa gradi- prima parte spre V., s'a con-
sate si le utilizeaza fie pentru ng potajera; din motive poli- struit un canal care trecind prin
pasunatul vitelor, fie pentru a- tice Poarta a refuzat ; dar ocu- lacul Obretin, a scurtat distanâ
gricultura; pe unul din ele, se pata fiind Dobrogea de Romi- cu S mile (8V2 kil.) Comisiunea
afla o frumoasa padure de ste- nia, guvernui a lasat o colonie dunareana a proectat si taierea
jarl, numita Cara-Orman. Aceste olandeza de a defrisa pe cit e unui canal intre ramurile estice
grindurl sunt : Chilia-Veche, Sti- posibil teritoriul el, si a da a- ale formet mat sus numite, si
pocul, Periprava, Sfistofca, Satul- griculturet cit mai mult pamint. in direcîunea orasulut Sulina
Nou, Letea si Cara-Orman. La anul 1856 o comisiune mat prescurtind ast-fel drumul
O mulîme de insule plutitoare europeana, compusa din repre- inca cu 4 x /2 mile (8 kil.) in to-
formate de radacint de stuf, de- zentaît celor 7 marl putert, tal 9V2 mile (16 V2 kil.) ceea
ta?ate in blocurt marl de la vre- semnatari at tractatului de pace ce este considerabil pentru co-
un mal, se vad in lacuriie Deltei de la Paris, s'a constituit cu merciu, asta-zi cind perfectio-
unele din ele chiar sunt locuite scop de a ameliora si imbuna- narea mijloacelor de iuêala a
de' pescarT, unde el au coliba si ta$i intrarea gurelor Dunarei corabiilor si vapoarelor, fie prin
gradiniâ lor de legume; aceste pentru intrarea de mart bas- inventarea a masint nuoa de lo-
insule numite plaiuri isl schimba timente si ridicarea comerciului comoîunt, fie prin taiert de ca-
poziîunea lor dupa capriciul international. Aceasta comisi- nale, este una din condiîunile
vintulul. une, dupa ce a studiat cele tret inaintaret comerciului. Facerea
Delta, lipsita de basinurt ar- braê principale ale acestut flu- podulut de la Fetesti - Cerna-
tificiale spre a confine apele, viu, s'a decis a face lucrari pro- voda a dat o mica lovitura co-
este mlastinoasa si peste tot vizoril la imbucatura braûlui merciului pe braûl Sulina, cact
inundata la fie-care crestere si Sulina, de oare-ce acest canal, productele se transports mat
debordare a Dunarel; numal ex- prezinta avantagie si inlesnin iute pe calea ferata pan a la
Hosted by Google
DELUJAN 103 DEMIRCEA
Constanta, ca de aci sa fie luate Demecican-Cula - Ceair, vale, spre E. de sat

kil. si care are
de corabii si duse in diferitele in jud. Constanta, pi. Silistra- o in&UVime de 178 metri. Su-
{art ale EuropeT. NouS, pe teritoriul rominesc prafaâ sa este 1454 hect., din-
cit si pe eel bulgaresc al co- tre care 8 hect. sunt ocupate
Delujan, munte, in com. Bros- munei rurale Garvan si anume de vatra satulul. Populafiunea
teni, jud. Suceava. pe acela al catunului sau Cu- sa, compusa mai toata" din Turci
iugiuc ; se desface din poalele si Bulgari, este de 32 fam., sau
Delureni, fost sat, in jud. Dolj, nordiceale dealului Garvan-Bair; 123 sufl., ocupindu-se cu cres-
plasa Amaradia, comuna Ne- se indreapta spre N. mai intiiu, terea vitelor in primul rind si
goesti. apoi spre V., avind o direct e apoi cu agricultura. Casele sale,
generala de la S.-E. spre N.-V. in numar destul de mare, si la
Delureni, sat, face parte din com. br&zdind partea sudic& a pla- o oare-care distant unele de
rur. Mereni, jud. Olt, pi. Ve- sei si a comunei, taie hotarul altele, sunt r&sptndite pe vale,
dea-d.-s. Este situat la N. de co- spre Bulgaria, pe la S.-V. de pe o intindere destul de mare.
muna, pe un deal, intre girla satul Garvan, si dupa un drum Forma satului este lunguiafa"
Eiul si girlisoara Turcul. Are o de 4 kil., se deschide in valea de la N. catre S., dup& confi-
populate de 280 locuiton. Nursus-Ceair, pe dreapta, ling& gurafia v&ei.

Aci e o biserica vechie de virful Garvan ; formeazS, im- Drumuri comunale vin de la
lemn, fara inscripîune ; din a- preuna cu valea Cuiugiuc-Ceair, Hairam-Chioi, de la Schender
ratarile enoriasilor se crede a fi valea Nursus-Ceair ; o parte din de la Bairam-Dede, de la Cial-
facuta cam de 100 de am. cursul sau si-1 face prin paduri. Margea, si de la Docuzaci.
Delureni, mahala, com. Recea, Demen-Culac, vale, in judeful Demircea, sat, in jud. Cons-
jud. Vilcea, plaiul Horezul. Constanta, plasa Medjidia, pe tanta, plasa Silistra-Noua\ ca-
teritoriul comunei rur. Cochir- tunul comunei Beilicul ; sat mic,
Delureni, virf de deal, jud. Ba- leni, si anume pe acela al cat. cu case nu tocmai bine zi-
cati, pi. Bistriâ-d.-j., com. Ra- Ivanes; se desface din dealul dite si asezate pe doua ulifi,
caciuni, pe virful caruia se vad Perdea-Culac-Bair, indreptindu- ce se intretaie in unghiu drept.

urme de cetate, si prin prejur se spre V., cu o direcîe de Este asezat in partea de E. a
santun de aparare. Aceste m- la N.-E. catre S.-V., si mergind pl&sei si a com., la 4 kil. spre
tarin sint in faâ celor de la printre dealurile Amzali-Bair si E. de resedinfa, pe ambele ma-
Aparatoarea. Ghenis-Bair ; dupa un drum de lun ale vaei Demircea, la poa-
4V2 kil., se deschide in valea lele estice ale dealului Cuzgun
Delurenilor (Cimpia-), cimpie. Pestera-Ceair pe partea dreapta; si la cele vestice ale dealului
VezT Daroaia, jud. Vilcea. brazdeaza asa dar partea cen- Bac-Cuius.
trala a plasei si cea sudica a Teritoriul sau se margineste
Delu§elul, deal si loc izolat, la comunei, pe la E. sau trece la N. cu com. Mirleanul, la E.
N.-V. com. Brezoiul, jud. Vil- drumul Tvanes-Medjidia. cu cat. Bac-Cuius, la S. cu com.
cea, pi. Cozia, la o distanâ de urbana Cuzgun si la V. cu c&t.
2 kil. de vatra satuluT. Demircea, sat9 in jud. Constan- de resedinâ Beilicul ; sate in-
ta, pi. Silistra-Nou&, cat. com. vecinate sunt: Beilicul, Bac-Cu-

Delu§elul, deal, la E. com. Po- Hairam-Chioi, situat in partea ius, Mirleanu, si Cuzgun.
pesti, pi. Cerna d.-s., jud. Vil- meridionals a plasei si cea es- Solul sau e accidentat; la
cea. Poalele sale de E. le uda tica a comunei, la 2V2 kil. spre N.-V., avem dealul Demircea
girla Firijba. Are directia N.-S. S.-E. de catunul de resedinâ, (126 m.) si la S. si S.-V., dea-
Hairam-Chioi. Este asezat pe lul Cuzgun (173 m.), acoperit cu
Delu§elul, trup de padure al sta- valea Demircea, inchis de la fine{e si tufarisuri.
tuluf, in intindere de 35 hect., V. de catre dealul Demircea, Vai sunt: Demircea, prin mij-
formind impreuna cu trupul cu virful s&u Demircea-Iuc, care loc si prin sat ; Voinea-Mare, a-
Mangul, padurea Dobriceni, si- are o inaltime de 171 metri si diacenta celei precedente, la S.-
tuata m com. Barbatesti, jud. este dominat de c&tre virful V. ; Mirleanu, la N. si N.-E.
Vilcea, plaiul Horezul. Tasli-Iuiuc, care se afl£ la 2 Are o suprafafa de 871 hect.,
Hosted by Google
DEMIRCEA 104 DEPARAfl-HtRLESTI
din care 60 hect. ocupate de cea-Cuzgun si altul : Mirleanu- cea, pi. Istrulul, pe teritoriul
vatra si gr&dinele satuluT. Cuzgun. comuneT rurale Ciamurli-d.-s., si

Populaîunea este de 22 fam. anume pe acela al catunuluT
saii 86 sufl., ocupindu-se cu Denchi, piriia§, jud. Bacau, pi. Camena. Se desface din dealul
cresterea vitelor. Siretul-d.-s., care serpueste pe Secarul; se intinde spre E., in-
Are o bisericS. la V. comuneT SScueni si se tr'o directie generala de la N.-

scurge in piriul Valea-Mare. V. spre S.-E., de alungul piriu-
Demircea, deal, in jud. Cons- luT Camena, brazdind partea

tanta, pi. Silistra-Noua, pe teri- Denimiezii (Virful-), munte, in nordica a plasei si a comuneT;
toriul com. rur. Beilicul (si a- com. Pirscovul, cat. Badila, jud. lasa spre E. dealul Bechir-Ceair;
nume pe acela al c&t. sau De- Buzau, avind forma unuT semi- la poalele sudice este asezat sa-
mircea), al com. Caranlic si al cere; culmineaza laN. in Virful- tul Camena; are 192 m., domi-
com. urbane Cuzgun. Este co- DinteluT; poarta si numele de nind asupra satuluT si vaeT Ca-
prins Intre vaile Urluia, Beili- Rotunda; e acoperit cu finete si mena, si asupra satuluT Slava-
cul si Demircea. Se intinde de pad ire. Ruseasca; este acoperit cu pa-
la V. spre E. mai in toate di- dun si finete.
rectiunile. Linia principals, este Denis-Tepe, deal, in jud. Tul-

de la S.-V. spre N.-E. si brSz- Babadag, pe teritoriul
cea, pi. Deparaî, catun, in jud. si plasa
deaza partea N.-E. a plasei, pe comuneT rurale Congaz si anu- TeleormanuluT, formind o co-
cea vestica a com. urbane Cuz- me pe acela al catunuluT sau muna cu Hirlesti ;
porta numi-
gun, pe cea centrala si sudica Hagilar, situat in partea cen- rea oficiala de Deparati-Hirlesti.
a com. rur. Beilicul, si pe cea trala a plasei si sud-vestica a Are o populafiune de 390 su-
nordicS a com. rur. Caranlic. com. Este de natura pietroasa, flete, din can 92 contribuabilT.
Dintr'nsul pleaca valea Voinea- acoperit in partea superioara cu
Mare. Se ridica pana la o inal- tufarisuri, si pe la poale cu fi- Deparaî, moîe, situata in com.
£ime de 179 m. in vifrul Ca- nete. Are 266 m. si e punct tri- Deparati-Hirlesti, jud. si pi. Te-
ranlic,dominind vaile de mai gonometric de i-iul ordin, domi- leormanuluT. Este proprietatea
sus, satul Demircea, orasul Cuz- nind asupra satelor Hagilar, d-luT A. Vetra. Are o intindere
gun, drumurile comunale Beili- Congaz, Armutlia, Satul -Nou, de 600 hect., in can intra si
cul-Cuzgun, Beilicul-Caranlic si Camber, asupra vailor Tah:a si padurea de pe mosie.

eel judetean Ostrov - Cuzgun. Teliâ, asupra soseliT nationale
Este acoperit cu putine paduri Tulcea-Babadag-Constanâ. Nu- Deparati-Hirlesti, com. rur., in
si tufarisuri si mai mult, cu pa- mele sau turcesc inseamna Dea- judetul si pi. Teleorman, situata
suni si flneê. lul-Marii, (denis=mare), pentru pe partea dreapta a riuluT Te-
ca odata Marea iT scalda poalele; leorman, in vale. Are doua
Demircea-Ceair, vale, in jud. chiar asta zT se vede pe vir- catune: Hirlesti si Deparaî,
Constanta, plasa Silistra-Noua, ful lui un cirlig mare de fier, asezate intr'o poziîune pito-
pe teritoriul com. rur. Beilicul, de care se zice ca ancorau va- reasca, inconjurata de dealurT,
se desface din poalele estice sele, cind veneau in aceste lo- paduri seculare si strabatuta de
ale Demircea se in-
dealuluT ; curT. cursul riuluT Teleorman si de al
dreapta spre N. mat intiiu, pan& piriuluT Amin-

Teleormanelul,
la satul Demircea, apoT spre Denisi. Vezi Agadse-Denisi, jud. doua catunele sunt situate la un
V., avind o direcîune generala Neamû. loc si nu sunt despartite prin
de la S.-E. spre N.-V., braz- nicT un semn intre ele. La mar-
dind partea N.-E. a plasei si Denteni, deal, pe teritoriul co- ginea de S. a catunuluT Depa-
pe cea centrala a comuneT; dupa muneT Dranceni, pi. Podoleni, raî se varsa piriul Teleorma-
un drum de 7 kil. se deschide jud. Falciu, prelungit intre sa- nelul in Teleorman.
m balta Beilicul, aproape de tele Vararia si Albesti. In ho- Distanta de la Rosiori este
deschiderea v&ef Beilicul; malu- tarul despre S. cu com. Risesti de 30 kil ; de la resedinâ ju-
rile sunt pe alocurea inalte si seafla o movila numita Andreiu. detuluT, de 68 kil. si de la Ale-
pietroase; printr'insa merge un xandria, de 41 kil.
drum comunal: Beilicul-Demir- Deolnic-Bair, deal, in jud. Tul- Suprafaâ comuneT, dimpreuna
Hosted by Google
DEPUSA 105 DEREA-CEAIR
cu a mosiilor de pe dinsa, este tori. E situata pe valea Urlu- catre N.-E. si se intinde de-a-
de aproape 2000 hect. Din a- iulul. La N. acestei mosii se ga- lungul v&el Dere-Chioi.
cestea, 750 hect. pamint arabil sesc cite-va magurf carl for-
si 600 hect. padure, aparîn meaza hotarul mosiei* spre co- Dere-Chioi, vale, in jud. Con-
fraîlor Nicolaevici din Serbia, muna Belitori : Magura-cu-Mo{ stanta, pi. Medjidia, pe terito-
iar 600 hect. pamint si puîna si Magura-Scaunasului; maTspre riul com. Tortoman. Este pro-
pad are d-luf Anton Vetra. Pa- E. este Movila-Cornisorilor si venita din unirea mai multor
mintul este prea puîn deluros ;
la limita dintre mosia Belitori val, sianume: Valea-Hotarulul,
cea mai mare parte este ses, si cu Peretul si cu Depusa se afla Valea Lunga
- si Valea Dana- -
productiv faâ cu comunelor

al movila Basicuâ-Flocoasa, careia Chioi-Ceair. Trece prin satul
de prin prejur; padurea este i se atribue oare-care impor- Derin Chioi, mergind printre
-
de stejar. tant istorica. dealurile Bilarlar si Dere-Chioi.

Pe aci s'a cultivat pana in Pe timpul razboaielor Dom- Prin mijlocul sau merge drumul
anul 1872 insemnate cantitaî nilor nostri cu navalitortf ce comunal Carol I • Derin - Chioi-
de tutunun. veneau despre Dunare, aceasta Tortoman.
Populaîunea comunei este de magura servea ca punct de ob-
1626 suflete, din can 239 con- servaîune, de unde se dedea Dere-Chioi-Bair, deal, in jud.
tribuabili. alarma, aprinzindu-se focuri. Constanta, pi. Mangalia, pe te-
Numarul vitelor este de 4166 ritoriul com. Mangalia si pe al

capete: 295 756 cai, vacT si Derdi, afluent al Borcei, jud. Su- cat. Dere-Chioi. Este o continu-
boT,2878 01 si 232 porci. ceava. are a dealuJui Bair-Mezarlic si
Pe apa Teleormanului sunt este indreptat spre S., urmind

doua mori de macinat, una pe Dere-Chioi, sat, in jud. Con- direcîunea de la N. catre S.; la
mosia Hirlesti si cea-1'alta pe stanta, pi. Mangalia, cat. com. V. acestui deal se intinde va-
Deparaî, la varsatura Teleor- Cara-Omer. E situat in partea lea Cerchez-Chioi, iar din poa-
manelului in Teleorman. S.-V. a plasef si a comunei, la lele sale E. se desface dealul
Are o scoala, condusa de 1 10 kil. spre S.-V. de cat. de Bair-Iuiuc ; brazdeaza partea S.
invaâtor si frecuentata de 36 resedinâ, Cara-Omer. E asezat a comunef si a plasei si cea E.
elevT, in acelasl local cu prima- pe valea Cerchez-Chioi si este a catunului ; este acoperit cu
ria; doua bisericT, una in catu- inchis la E. de dealurile Bair- : pasuni".
nul Deparati, si alta in catunul Mezarlic si Dere-Chioi si la V.
Hirlesti, deservite de 2 preo^f de Dealul-Morii. Suprafaâ sa Dere-Chioi-Ceair, vale, in jud.
si 3 cintare^f. este de 115 hect., din carl 3 Constanta, pi. Mangalia, com.
Drumuri de comunicaîe are hect. sunt ocupate devatrasa- Mangalia; acest nume se da
spre catunul Netoî-d.-s., la S. tuluT si de gradini. Are o po- unel parp din Valea-Cislel. In-
si spre comuna Lada
la N., pe pulate de 4 familii, sau 1 8 sufl. treaga vale are forma uneJ linii
sosele vecinale.Cea din urma frlnte si merge printre dealurile

trece prin padurea Hirlestilor. Dere-Chioi, virf de deal, la ho- Sari-Bair, Albi-Chioi si Manuzli-
Comuna Deparati este una tarul plasilor Medjidia si Con- Bair spre V. si Mezarlic si Albi-
din cele mai vechi ale judeû- stanta, jud. Constanta. E virful Chioi la E., urmind direcîa ge-
lui. Dupa imparîrea administra- eel mai inalt al dealului Bilar- nerala de la N. spre S. Este
tive din secolul trecut, figura lar, avind 108 m. inalîme. A de o mulîme de drumuri,
taiata
in pi. Teleormanul-d.-j. Mai in servit ca punct trigonometric can due la Calfa-Chioi, la Ma-
urma a facut parte din pi. care de observaîune de rangul al muzli si la Cerchez-Chioi.
s'a numit a Teleormanului. Ill-lea. E acoperit cu verdeaâ.
Aci s'a nascut poetul Al. De- Derea-Ceair, vale, in jud. Con-
paraêanu, si de peisagiile dim- Dere-Chioi, deal, in jud. Con- stanta, pi. Silistra-Noua, com.
prejur s'a inspirat cind a scris stanta, pi. Medjidia, com. Tor- Lipniâ; isi ia nastere din mo-
frumoasa idila «Vara la âra». toman. E situat in partea E a vila Caragea si se indreapta spre
plasei* si a com. si cea S.-E. a N., pentru a merge sa se des-
Depusa, mosie, in. jud. Teleor- sai.ului Derin-Chioi. Are o di- chida in balta Ciamurli, dupa
man, pi. Tirgului, com. Beli- rect une generala de la S.-V. un drum de abia de 2 kil.
68878. Marele JHeftonar Geografic. Vol. TIT, u
Hosted by Google
DERIN-CHIOI 106 DERMENGIULUI (DEALUL-)
Derin-Chioi, sat, in jud. Con- tinde de la valea Arnaut-Bos- deûl Constanta, pla sa Silistra-
v
stanta, pi. Medjidia, cat. com. tan-Dere pana la movila Tuzla, Noua, pe teritoriul com. Eni-
Tortoman. E situat in partea mai spre N. de comuna Tuzla senii, pe culmea dealului Ghiol-
N.-V. a plasei si cea E. a co- are forma unui semi-cere ;
poa- Ghelic-Bair ; are o inalîme de
munei, la 4 kil. spre E. de ca- lele sale estice se intind pana 187 m. si domina catunul Eni-
tunul de resedinâ, Tortoman. la Mare, iar cele vestice se im- senli, catunul Nastradin si valea
Este asezat in fundul vaei De- preuna cu ale dealului Tausan- Gheren-Ceair ; este acoperit cu
re- Chioi, tocmai la mijlocul ei Bair, Nu este tocmai inalt, dar pasuni si serva ca punct tri-
si este inchis din partea N.-V. predomina Marea, com. Tuzla gonometric.
de dealul Bilarlar cu virful sau si drumurile ce due de la Tuzla
Dere-Chioi (108 m.), iar din la Pervelei si la Buiuc-Tatligeac. Dermen-Sirti, deal, in judetul
partea S.-E. de dealul Dere- Constanta, plasa Silistra-Noua,
Chioi. Suprafaâ sa este de 3656 Dermen-Ceair, vale, in judeûl com. Garvan, cat. Veli-Chioi ;
hect., din can 8 hect. sunt o- Constanta, pi. Silistra-Noua, pe se desface din dealul Sirt-Iol-
cupate de vatra de satului si comunelor ruraie Lip-

teritoriul Bair ; se intinde spre E., intr'o
gradinl. Populaîunea com- sa nita,Garvan si Ghiuvegea; este direcfie de la N.-V. spre S.-E.,
pusa mai numai din Romini formata din doua vaT secundare, printre vaile Ciali-Ceair si Satis-
transilvanenl, asa numi^T Mo- ce se desfac din poalele nordice Chioi-Ceair ; la poalele sale de S.
canT, este de 18 familil, sau 87 ale dealului Uzun-Bair, de pe este asezat satul Veli-Chioi ; are
suflete, ocupindu-se exclusiv cu teritoriul comunei Cranova din 158 m. inaltime, dominind vaile
cresterea vitelor. Case sunt pu- Bulgaria; se unesc sub numele de mai sus si satul Veli-Chioi;
tine, insa mari si regulat ase- de valea Canara-Ceair ; tae ho- e acoperit cu tufarisun si padur!
zate. Drumul comunal Torto- tarul spre Dobrogea, pe la E. ca Saia-Coru-Orman si de
taiat
man-Dana-Chioi (Carol I) trece de pichetul No. 12 de ; aci ia drumuri comunale ce due de

prin acest sat, pe la partea sa numele de Satis - Chioi - Ceair, la Veli-Chioi ia Lipnita si Para-
nordica, iar drumul Bilarlar (Do- pana in dreptul comunei Ghiu- Chioi.
robanûl)- Medjidia trece prin vegea, de unde ia pe acela
partea vestica a satului; un alt de Dermen-Ceair, pana la des- Dermen-Sirti, deal, in judetul
drum comunal pleaca spre S. chiderea sa in balta Iortmac, Constanta, plasa Silistra-Noua,
la Docuzol. in partea sudica a ei, pe unde com. Dobromirul, cat. Dobro-
trecedrumul judeêan Ostrov- mirul-din-Deal ; se intinde de
Derinea-Ceair, alt nume al vael Cuzgun are o lungime de peste
; la satul Dobromirul din Deal - -
Beilicul, nume pe care il poarta 15 kil.; malurile sale sunt in spre S. si se continua in Bul-
de la satul Bazargian si pana a- general inalte si stincoase, din garia ; brazdeaza partea sudica
proape de varsarea sa in balta cauza dealurilor cart o string a plasei si a comunei', mergind
Beilicul, judetul Constanta, pi. de aproape si anume Veli-Chioi- printre valea Caralmus Uzun- -
Silistra-Noua. Sub acest nume Bair si Dermen-Sirt la V., Si- Culas, care e la E. si dealul
brazdeaza partea estica a pla- ran-Culac-Bair si Capus-Chioi- Irasli-Bair, care este la E.; are
sei, pe cea sudica a comunei Be- Bair la E.; padurl intinse se 160 m. inaltime si domina sa-
ilicul si pe cea nordica a com. afla pe malurile sale. Vaile ce tele Dobromirul-din-Deal si dru-
Caranlic ; malurile sale sunt a- sunt adiacente acestel vai sunt murile care . pleaca de aci si
coperite de tufarisurl; merge mid si neinsemnate; printr'insa intra in Bulgaria.

printre dealurile Aspalic, Ha- merge drumul comunal ce duce
san-Orman de o parte si De- de la Lipniâ la Cranova si Dermengiului (Dealul-), deal,
mircea de alta parte; prin ea Bulgaria; un altul o tae pe la in jud. Constanta, pi. Medjidia,
mai merge si drumul judeêan hotarul spre Dobrogea, mergind com. urb. Cernavoda ; se des-
Ostrov-Cuzgun, si eel comunal de la Veli-Chioi la Para-Chioi face din dealul Cernavoda si
Beilicul-Caranlic. valea chiar este un drum des- se sfirseste in Valea - Turcului,
chis si important pentru a in- urmind direcîa de la N.-V.
Dermen-Bair, deal, in judeûl tra in Bulgaria. catre S.-E.; are o inaltime de
Constanta, pi. Mangalia, pe te- 108 m. si domina comuna Cer-
ritoriul com. rur. Tuzla; se in- Dermen-Iuiuc, movila, in ju- navoda si lacul Ramazan, pre-
Hosted by Google
DERMENT-SlRTt 107 DERVENT
cum si drumul Cernavoda-Dev- hometele, cu 488 fam., sau 1284 pe piriul Buhaiul ; iar prund si
cea; este asezat in partea ves- sufl. E asezat pe podis ceva nisip pentru sosele in catime
ticS a plSsei si cea de N. a inclinat, intre dealurile Pietrisul abundentS, pe dealulurile Pie-
comuneT; este acoperit cu pa- si Breazul. trisul si Breazul.
s in! si fineûri intinse. Locuinêle satenilor suntbune Drum principal este calea
cu livezui si grSdine. Proprie- judeêana Dorohoiu - Mihaileni.
Derment-Sirti, ample, depresi- tarul mosiei are casa de zid, Hotarele mosie! sunt cu Bu- :
une intre dealurile Greci si Pia- cu heiurT necesare ; livada cu haiul, Lozna, Candesti, Vi^cani,
tra-RiioasS, in jud. Tulcea, plasa fructieri alesi ;
grSdinS cu florl Piriul-Negru, Tureatcasi Hiliseti.
Macin, comuna Greci. Este strS- si pentru legume, Locuri insemnate sunt : Silis-
batuta in toate lungimea de Proprietatea mosiei a fost din tea- Vechie, Movilele - Breazului
apa Calistriel. Are o intindere vechime a Manastirei HomoruluT Breazna, Palanca, $an$ul-Mare
de vre-o 200 hect. E acoperitS din Bucovina, pSnS la 1785 ciud si $an£ul-Lung.
cu fineê si purine semanatun. s'a vindut.
Are o biserica, cu hramul Sf. Dervent, virf de deal, in judeûl
Derniâ (Izvoarele-de-la). A- Mihail si Gavril deservita de 1 Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
ceasta numire o poartS mai preot, 1 cintare^; si 1 pSlSmar; teritoriul comuneT rurale Girliâ,
multe izvoare de pe mosia O- este de zid si incapatoare ; s'a si anume pe acela al catunulul
dobeasca, din com. Muî, jud. fundat in anul 1 8 10 de fostul sau Galiâ, situat in partea de
Teleorman. Le mai zice si Spa- proprietar P. Cazimir, apoirepa- N. a plasel si a comunei; este
fiul. ratS si de alî proprietari aT punctul culminant al DealuluT-
mosiei: P. Mavroeni si Iosif Draca; are o inSh:ime de 125
Dersca, com. rur., in partea de Uhrinovschi. In jurul bisericei m.; fostpunct trigonometric de
N. a pi. Berhometele, jud. Do- se afla o livada frumoasa. Are observable, gradul al 3-lea ;
prin-
rohoiti, formats din satele CSn- : o scoala, condusa de 1 inves- tr'insul trece hotarul dintre co-
desti, Dersca, Piriul-Negru, Vit- tor si frecuentatS de 60 elevi. munele Girliâ si Cilnia; poalele
cani si Vladeni, cu resedinâ Calitatea pSmintului este ma! sale spre Dunare, de care e
primariei in Dersca. Are o po- peste tot buna. desparît printr'o distan^S de I
pulaîune de 775 fam., sau 2274 Satenii improprietSriîau 1 108 kil., sunt inalte si ripoase; ase-
sufl. Sunt 6 bisericT, deservite hect. 16 aril loc, iar proprieta- menea si cele ce se termina
de 5 preoJT, 7 cintarep si 6 rul mosiei are 1589 hect. 74 pe malul vSei Licina; este aco-
pSlSmarT; 2 scoli conduse de arii cimp si 1575 hect. 41 arii perit numai cu verdea^S; prin
2 invS$Ston si frecuentate de padure mare, parte batrina. inShYimea sa dominS DunSrea
115 elevi; 2187 hectare, 54 arii Mosia are acareturl bine, pre- pe o buna intindere, ostrovul
pamint satesc; 3789 hect. 59 cum magazine de pastrat pro-
: numit Pacuiul-lui-Soare, valea Li-
aril cimp si 2577 hectare 95 ductele grajdun de ernat vi-
;
cina si douS drumuri comunale
aril padure, ale proprietaîlor tele ; velni^S mare cu toate nece merg pe la poalele sale nor-
man din comuna; 3 iazun si 4 cesarele si un ratos cu duhgeanS dice si sudice: Bugeac-Mirleanu»
pogoane de vie. in mijlocui satuluT. Galiâ-Cilnia.
Budgetul comuneT, pe anul IazurT sunt 3, de mica intin-
1890/91, a fost laveniturlde lei
'
dere, intre care mai mare e a Dervent, girld, in jud. Constanta,
6584, si la cheltueli de lei 6280. cela numit Beizadela, in supra- pi. Silistra-Noua, pe teritoriul
In 1889/90 a fost la venitur! de fa{S de 2 hect. 5 1 arii cu soiu comunei rurale Bugeacul; se
lei 7500 si la cheltuelr de lei frumos de peste. Vie este pe desface din partea vesticS a ie-
6984. o intindere de 4 pogoane. zerulul Girliâ; se intinde spre

Vite man cornute sunt 1245, Piraeie ce tree pe mosie sunt: N., avind o direcîune generals
01 i860, capre 10, cai 171, rima- Buhaiul, Buhaesul si Prelipca. de la S.-V. spre N.-E., brSzdind
tori 220. Locuitorii poseda 366 Piatra pentru zidSrie se afla partea nordicS a plSsel si esticS
stupi. in masa mare de stinca, pe vSi- a comunei, fScindu-I chiar ho-

le si dealurile acoperite cu pa- tarul cStre comuna Girliâ; se
l
Dersca, sat, pe mosia cu acelasi dure ; lespezi pentru pavat si deschide, dupS un curs de 2 J2
nume, jud. Dorohoiu, pi. Ber- pentru zidit fintini, se gSsesc kil., in DunSre, pe dreapta, in
Hosted by Google
DERVENT 108 DESA
dreptul ostrovulul Pa-cuiul-lui- Cimpul. E situate pe loc ses, la si a comunei Desa. Com. are
Soare ; malurile sunt cam inalte 92 kil. S.-V. departe de Cra- 4 strade cu direcîunea V.-E.,
si ripoase, din cauza p&mintului iova, la 16 kil. de Calafat si la iar doua in direcîunea N.-S.
aluvionar, moale, ce strabate; 9 kil. S.-V. de Poiana, resedinâ Stradele sunt drepte si regu-
stabileste comunicaîa intre Du- comunei. late.
n&re si iezerul Girliâ, iezer care Se invecineste la N. cu com. Linga aceasta comuna s'a dat,
primeste plinul apelor Dun&rei, Poiana si Tunari, la S. cu Du- in anul 1597, o insemnata bata-
ap&rind ast-fel locurile lnconju- n&rea, la E. cu com. Piscul, iar lie intre RominI, sub Mihaiu-
r£toare de inundate. la V. cu cat. Ciuperceni-Noi Viteazul, si Turci. In timpul raz-
(Rahova). Limita de N. des- boiului Romino-Ruso Turc, - in
Dervent, picket, jud. Dolj, plasa parte paminturile locuitorilor lunile Iunie-Iulie 1877, se aflau
Cimpul, com. Ciuperceni. impaminteniî la 1 864 din Desa, stagnate aci, escadronul Dolj
de al acelor din com. Poiana si escadronul mixt al regimentu-
Dervent, picket de frontiera, pe si Tunari. Limita de S. este lui i-iu de calarasi, escadroanele
Dun&re, in jud. Ialomiâ, plasa formatci de Dun&re. In dreptul Arges, Vilcea, Muscel, din regi-
Borcea, drept satul Roseî-Vol- hotarului Desa (Piscul) se afl& sa- mentul al 2-lea de calarasi.
nasi; if zice si Cioroiul. tul Ursoaia din Bulgaria. Limita In comuna se afla biserica
de E. merge intre mosiile Pis- Sf. Nicolae, zidita la anul i860
Dervent-Tepe, virf de deal, in cul si Desa, iar cea de V. inde catre principele Mihail Obre-
jud. Tulcea, pi. Tulcea, pe te- tre delimitarile Desenilor si ale novici si care e ramasa pe lo-
ritoriul comunei rurale Malcoci, locuitorilor din catunul Ciuper- cul vechiu al comunei. E de-
situat in partea nordica* a pl&- ceni-Noi. servita de 1 preot si 1 cintare^.
1
set si cea estica a comunei; Terenul comunei este ses, nu Pe lingS pamintul prevazut de
este unul din virfurile vestice prezinta de cit cite - va mo- lege, biserica mai are o pro-
ale Dealului-Pirlitef; are 116 m. vile : M&gura - lui - Chiot, spre prietate de 17 pog., daruite de
in&l$ime si e punct trigonometric spre V.; Insiratele, spre N. ; Ma- fondatorul eT.
de ordinul al 3-lea, dominind a- gura-lui-Casc& si a lui Caragea, Se aci douavaddrumuri

supra satului Malcoci si v&el spre S.; Magura-Viilor, Buzatul, vechT, unul pe limita de E., iar
Gofular; pe la poalele lui tree Tapa, Netomenta si Nedelcu, altul pe cea de V.; ambele due
drumurile comunale de la Pus- spre V.; Magura-Mare, la S; la Dunare pana in faâ comu-
lava si Malcoci spre Sarighiol In comuna Desa ca si in ve- nei Arter-Palanca (Arcer). Tot
si Pirlita ; acoperit cu verdeaâ. cina sa Piscul, se gasesc o rnul- in Desa, in faâ comunei Ar-
$ime de lacuri si balî, ast-fel cer, se v&d si azi urmele unei
De Sus-Mijlocul (Plasa-), plase numara Uturinul, pe margi-
: cetaî, ce dateaza" din timpul
sa unita, din plasile: de Sus nea de N. a comunef, are o su- Romanilor.

(prescurtare din numirea Bistriâ- prafaâ* de 18 hect. Lacul Bali, In catunul Desa se afla o
de-Sus) si Mijloc, din ludeûl la N.-V., in marime de 3 hect. scoala mixta ce funcîoneaza" din
Neamû. Lacul Scocul, spre S., de 2 hect. 1873 si care este intreînuta
Plasa de Sus cuprindea comu- Lacul Ochiul, la S., del o hect. de S'.at. Localul de zid, a fost
nele : Bal^&testi, Filioara, Humu- Lacul Sebazul, de 6 hect. Mai construit de comuna, si se
lesti, Pipirigul, Vin&tori, Rau- toate aceste balî si' lacuri sunt afla in buna stare. Este con-
-
cesti, Timisesti, P&straveni, Bo- pline cu pestl. dusa de 1 inva^tor. In anul

'
iste, (acum desfiinâta), Petri- Acum 140 de ani, com. era scolar 1892 93, au frecuentat —
cani, Grum&zesti si comuna ur- locuita de cip-va pescan, carl, scoala 54 baep si 4 fete. Sunt
bana Tirgul-Neamûlui ; iar pi. din cauza rSzboaielor, se mutau in virsta de scoala 142 baep si
Mijlocul: îbucani (desfiinâta cind in Bulgaria, cind iar tre- 121 fete. $tiu carte 103 barbap
acum), Uscaî, Dragomiresti, ceau la not. Iar de la acea data, si 17 femei.
Talpa, Bargaoani, Bozieni si se stabilira* com. Desa. La

in Totalul populaîunei este de
Budesti-Ghical. (VezJ Mijlocul, anul 1873, din cauza bailor si 1788 suflete, din can, 929 bar-
plas&). a nisipurilor, comuna s'a mutat bae si 859 femei.
cu 3 kil. mal spre N., cind s'a Dupa legea rurale din 1864
Desa, com. rur., jud. Dolj, plasa pus cu adev&rat temelia satului sunt 225 impaminteni^f.
Hosted by Google
DESA 109 DESPI
Suprafaâ teritoriulu! comunal zane, rachiu din tescovina. Pe Desagei, catine, situate la S.-
este de 890 hect., din care 683 mosia Desa se gasesc 1 1 stine, E. de lezerul Bobocul, judetul
hect. arabile, 98 flnefe, 79 hect. unde se fabrica brinza ordinara. Braila.
izlaz, lac si teren sterp, 30 pa- Trel mori cu vite se gasesc
dure. tot pe mosia Desa. Desaguêle, movild, jud. Braila,
Mosia de pe teritoriul com. Se gasesc in comuna 3 me- la 7 kil. spre V. de satul Vi-
se numeste Desa; are o supra- seriasi si anume : 2 cizmarl si zirul, aproape de hotarul de V.
fata de 1750 hect., cu un venit 1 rotar. al mosie! Liscoteanca.
de 105260 lei. Azi aparîne So- Sunt 4 circium! cu pravalii si
cietaêi «Nationala» ; iar in tre 3 pravalii deosebite. Des&gu^lll, lexer, jud. Braila, in
cut apartinea principelul Milos Locuitor! is! desfac productele, cotul ce face Dunarea-Veche
Obrenovici. Se seamana pe pa- parte in comuna, parte la Ca- la Blasova, din com. Chiscani;
mintul acestei mosil, gnu, po- lafat, unde se due cu carele si comunica la N. cu lezerele Or-
rumb, orz, ovaz si rapita. cu caruêle. In schimbul grine- zea si Balaia.
Iq dreptul comuneT, se afla lor, importa: bumbac, ghete, etc.
pe Danare, ostroavele : Aca- Comuna Desa este strabatuta Dascultanilor (Dealul-), mo-
lia si Caluda. Pe primul este de ca! comunale ce due laDu- vild, jud. Dolj, pi. Bailesti, co-
padurea cu acelasi nume, cu o nare, precum si la comunele ve- muna Afumaî.
suprafata de 65 hect. Pe al cine.
doilea se afla padurea Caluda, Budgetul pe 1893 — 94 a fost Deseragi, deal, In com. rur. De-
cu o suprafata de 90 hect. Am- de 3945 lei si 87 ban! la ve gerafi, jud. Mehedinî, pi. Oco-
bele sunt compuse din plop! si nituri si de 3709 le! si 66 ban! lul-d.-j.
salcii. la cheltueli.
Padurea-Gospodarului, pe mo- Animale sunt: 453 vite cor- Deseragi, piriu, in comuna rur.
sia Desa, la marginea-Dunare!, nute, 240 o! si 17 ca!. Degeraî, jud. Mehedinî, plasa
are o suprafata de 85 hect. a- Ocolul-d.-j. ; contribuela forma-
coperite cu tufani. Desa, sat, jud. Dolj, pi. Cimpul, rea riulu! Cerveniâ.
Zavoaie de plopi si salcii sunt com. Desa, cu resedinâ prima-
pe o suprafata de 72 hect. Pen- rie!. Desnafuiul, piriu, in jud. Mehe-
tru aimpiedicaformarea dunelor, dinî, pi. Dumbrava; izvoreste
s'au plantat d'asupra nisipurilor Desa, lac, situat la S. comunei din poala deaiulu! Guardeniâ,
mobile, salcimi, pe intinderl cu acelas! nume, jud. Dolj, pi. se compune din Desnaûiul-
deosebite, in total pe 1500 hec- Cimpul, in apropiere de Du- Mare si Desnaûiul-Mic trece ;
tare. nare. Apele laculu! conîn dife- prin com. rur. Cleanovul si se
Padurile aparîneau inainte rite substance minerale. varsa in Jiu.
baronulu! Ivan de Baichy ; azl,
cele din ostroave aparîn sta- Desa, magura, linga satul cu a- Desnatuiul-Mare, piriu. Vez!
tului, iar restul Societaê! «Naî- celasi nume, judetul Dolj, plasa com. rur. Bal&ci$a.
onala». Padurile sunt compuse Cimpul.
din tufani, salcii, salcimi si plop!, Desnaûiul-Mic, piriu. Vez! co-
dar predomina saicimul. Desa, mosie, jud. Dolj, pi. Cim- muna rur. Balacifa.
Viile ocupa o intindere de pul, com. Desa, de 3400 pog.,
102 hect.; produc vin rosu de cu venitul anual de 105260 lei. Desparîre (La-), picket de gra-
calitate mijlocie si se gasesc Aparîne Societafe! «Na{ionala» nted, pe Dunare, in Sudul bai-
pe delimitarile locuitorilor casi inainte era a principelu! Milos ter Potelul, linga Grindul-Cre^!
rora aparîn. Obrenovici. (V. Desa, c. r.) e al 4-lea dinRomanati, incepind
Pe proprietatea bisericei se de la hotarul judeûlul Dolj.
afla o balta, numita Balta-Nea- Desa, vale, in judetul Vlasca, ce
gra, care cuprinde carbonat de incepe din merge prin
Visina, Despi, izvor, jud. Muscel, pi. Rlul-
soda, sulfure si iod in mare can- mosia Petresti-de-Jos si da in Doamnel, com. Mircesti. Locu-
titate. apa Neajlovulu!, la Petresti-de- itorii cred ca apa acestuf izvor
In comuna se fabrica in ca- Mijloc. este buna pentru boale, mal a-
Hosted by Google
DESPINA 110 DESLOAICA
les pentru frigurl; de aceea o Despre-Rasarit, deal, cu direc- Scorârul-Nou, jud. Braila, pi.
considera ca apa de leac. £ia spre S., in com. Valea-Lun- Vadeni. E parte proprietatea
ga, jud. si pi. Prahova, avind Eforiet Spitalelor Civile, in intin-
Despina, tnovild, pe teritoriul ca virfurt principale : Draga- dere de 2600 hect., aducind un
satulut Suhara il, com. cu ace- neasa, Virtejile, Lacul-Rosu, Ca- venit de 28000 let si parte a
la?! nume, pi. Prutul-d.-s., jud. lul si Strigoiul. Acest sir de d-lui V. Custov, de 600 hect.,
Dorohoiu. dealuri se imparte in mat multe cu un venit de 7000 let.
siruri mat micT, cart au direc

Despina, deal, in partea de S.-E. {iunele unele catre S. V. in a- Deîul, piriu, in jud. Gorj, pi. Gi-
a vaei cu acelast nume, jud. Te- ceasta comuna alteie spre s*i lortul, ce ia nastere din dea-
cuciu, pi. Nicoresti, com. fepul. S.-E. catre comuna Prahoviâ. lul Icleanul, curge de la N. spre
Cele mai insemnate virfurt S., trece prin comunele Vladi
Despina, vale, in partea de V. ale siruriior, sunt: Piscul-Bote- mirul si pe linga catunul Blin-
a com. Margineni-d.-s., judeûl rilor, Calugarul, Hiretul, Ghi- dulesti si se varsa in Gilort,
Prahova, pi. Filipesti. onoiul, Telpesoaia, Ciolpani si la comuna Andreesti.

aitele. Toate aceste siruri de Acest piriu se formeaza din
Despina, vale, pe teritoriul com. dealuri sunt acoperite cu pa- plot si izvoare; seaca in timpul
f epul, jud. Tecuciu, pi. Nico- durt, printre cart se aria si pa- veret prin caldurile cele mart;
resti. Are direcîa de la N. -V. sunt pentru vite. largimea lut variaza intre 1 — 5
spre S.-E. Aceasta vale spre metri ;

ârmurile-t sunt ripoase
V. se numeste Grigoriu, iar spre Despre-Rasarit, deal, in partea si inalte pe unele locuri, iar pe
E. Ipotesti. de E. a apet Cungrea-Mica, cea mat mare parte a intinde-
jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., com. ret lut, n'are de cit o matca fara
Despre-Apus, fir de dealuri, Otesti-d.-s. ; are o lungime de tarmuri pronuntate.
com. Valea-Lunga, jud. si pi. 2 kil.
Prahova. Acest sir se imparte De§iul, vale, formata de piriu 1
in mat raulte siruri, car! au di- Despre-Rasarit, deal, pe teri- cu acelasl nume, jud. Gorj. In-
recîune spre S.-E. catre acea- toriul com. Merlesti, jud. Olt, cepe din com. Licuriciul, plasa
sta comuna si spre S.-V. catre pi. Siul-d.-s. Formeaza malul Gilortul si se termina intre dea-
comunele Virfurile si Valea-
: sting al vaet Iminogulut. E a- lurile : Culmea-Gilortului si Cul-
Lunga, din jud. Dimboviâ. coperit cu semanaturi, padurt mea-Icleanul. Pe aceasta vale se
Cele mat iusemnate virfun si livezi. Are direcîunea de la afla situate comuna Vladimirul
sunt: Pravaciorul, Ripa-$oimu- N. la S. si catunul Blindulesti, pendinte
lut, Ripa-Corbului, Omul-Mort, de comuna Andreesti.
Faâ-Ptetret si Virful-Viet. Despre-Schit, pddure, jud. Ilfov.
Vezt Ciolpani-Tiganesti. De§li-Caira, deal, in jud. si pi.
Despre-Apus, deal, in partea Tulcea, com. Cataloi, cat. Eni-
de V. a ape! Cungrea-Mica, Despre - Zavoiu ,
pddure, jud. kioi; se desface din dealul U-
jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., com. Ilfov. Vezt Ciolpani-Tiganesti. zum-Bair; se intinde spre E., in-
Otesti-d.-s.; are o lungime de tr'o direcîe generalade la N.-V.

3 kil. De§iraî, cdtun, pendinte de co- spre S.-E,, brazdind partea su-
muna Scorârul-Nou, jud. Braila, dica a plaset si cea estica a
Despre-Apus, deal, pe teritoriul pi. Vadeni. E situat la S. de comunet; e de natura pietroasa
com. Merlesti, jud. Olt, pi. Siul- com., la 3 kil. departare. si are un virf de 174 m., domi-
d.-s. Formeaza malul drept al Populaîa sa e de 92 fam., nind asupra drumulut comunal
vaiet Iminogul. Are direcîunea sau 408 sufl. ;39 persoane stiu Eni-Chioi-Malcoci ; este acoperit
N.-S. carte, 369 nu stiu. Vite 80 : cu flneê.

bot, 150 vact, 80 viêt, 150 cat,
Despre-Buzaii, //#*#, indesfiin- si 200 ot. Aci e o moara de De^loaica, pddure, de 275 hect.,
$atul jude$ Sacueni, alipit la aburt. jud. Ilfov, pi. Znagovul, com.
judeûl Buzau, cu resedinâ in Butimasul, cat. Sterianul-d.-s.
com. Sibiciul-d.-s. Deîraî* mofie, pendinte de com. Proprietatea d-net Ana Vlahuî,
Hosted by Google
DESLOAICA 111 DEVESELUL
numita ast-fel dup& numele fos- Devcea, sau Ghiocea, sat, in Devcea-Est, virf de deal, in ju-
tului proprietar Desliu. Este pa- jud. Constanta, pi. Medjidia, de$ul Constanta, pi. Medjidia,
dure neagra. Lemnele ce se ga- catunul comunei Tortoman. E com. Tortomai; este virful eel
sesc intr'insa sunt : tufa, carpen, situat in partea nordica a pla- mai inalt al dealului Cilibi-Chioi-
alun, jugastru, teiu, ulm, plop, sei si cea vestica a comunei, Bair; are 105 m. inalfime. Este
artar, etc. ;
predomina insa. tufa. la 3 kil. spre S.-V. de catunul la E. satulul cu acelasl nume si
Aceasta padure are o intinde resedinâ, Tortoman. Este la S.de Tortoman. A fost punct
dere de 275 hect. si aparîne asezat pe valea Geaba-Culac si trigonometric de observafiune
de cat. Sterianul d.-s., com. Bu- inchis in partea nordica de dea- de rangul al Ill-lea.
timanul, pi. Snagovul. lulGeabac Bair cu virful sau
Tortoman (106 m.) ; la S., de Devcea-Nord, virf de deal si
De^loaica, piriii, Izvoreste din dealul Oba Bair, cu virful sail punct trigonometric de observa-
jud. Dimbovita, intra in jud.Ilfov, Maiacli-Oba, care are 126 me- fiune de rangul al IIMea, in
trece prin padurea Desloaica si tri; iar in partea S.E., de dea- jud. Constanta, plasa Medjidia,
uda satele Crevedia-d.-s. si Co- lulDevcea Bair, cu virful sau • com. Tas-Punar. Are 114 m. inal-
Devcea-Sud (102 m.). Suprafaâ fime si este eel mai inalt virf
sa este de 1470 hect., din care al dealului Cable-Bair. Este si-
Detunatele, piriii, in com. rur. 23 hect. sunt ocupate de vatra tuat la N. de satul Devcea si
Negomirul, jud. Mehedinti, pi. satulu! si gradinl. Populaîunea la S. de Tas-Punar.

Vailor. sa, formata aproape numai din
Turci Tatan, este de 46 fam.,
si Devcea-Sud, virf de deal, in ju-
Detunatele, 7>a/e, m com. rur. sau 299 sufl., care se ocupa cu a- deûl Constanta, pi. Medjidia, pe
Negomirul, jud. Mehedinti, pi. gricultura, pamintul producind teritoriul com. Tortoman. Are
Vailor. pe un picior egal tot felul dc ce- 102 m. inalîme si este unul din
reale. Casele sunt m general virfurile insemnate ale dealului
Detunatul, padure, situata in maricele ceea-ce arata bogaîa Devcea-Bair. E situat la N. de sa-
pi. Balta, jud. Braila. Se mar- locuitorilor din acest sat, in ratul Cilibi-Chioi si la S. de Devcea.
gineste la V. cu Mosia-Mare, port cu a celor-1'al^ — insa sunt
despartita prin veriga Detuna- asezate neregulat. Soseaua jude- Devcea-Vest, virf de deal, in
tul, la S.-V. si N. cu Dunarea- {ean3 Cernavoda-Tortoman tre- jud. Constanta, pi. Medjidia, pe
Macinului. Are o suprafaâ de ce prin partea de N. a satulut. De teritoriulcom. urb. Cernavoda.
120 hect., acoperita cu salcie. aci mal pleaca drumuri comu- Este virful eel mai' inalt al Dea-
nale pe la satele invecinate. La luIui-TurculuI, pe care se afla\
Detunatul, prival, jud. Braila, Taspunar pleaca 2 drumuri (u- : Are 121 m. inahVime si a servit
incepe din Dunarea- Veche si nul trece pe la ruinele Geaba- ca punct de observaîune de
se uneste spre V. cu privalul culuT; altul pleaca la Panaghir rangul al IIMea. Este situat la
Sapatul. In apropiere de dinsul si altul la Cilibi-Chioi. E. de Cernavoda si la V. de

side Dunare era Pichetui No. 10 Devcea.
de dorobanî, cind Dunarea- Devcea-Bair, deal, in jud. Con-
Veche era graniâ. In timpul stanta, pi. Medjidia, pe terito- Deveselul, com, rur., jud. Me-
inceperei razboiulul cu TurciT, toriul com. Tortoman si anume hedinti, pi. Blahntya, la 31 kil.
Cerchezii au macelarit 7 doro- pe acela al catunelor sale Ce- de orasul T.-Severin, si la 21

banî, facind multe pradari prin libi-Chioi si Devcea. Este situat kil. de com. rur. Vinjul-Mare.
catunele din bah:!: Stoenesti, la o egala distant de cele doua Este formats din mahalalele Ho- :
Iapa, Agaua si altele. sate si la hotarul lor. Are for- gestilor, Pirv&nestilor, feroies-
ma unui arc de cere cu conca- tilor si Tudorestilor. Pe unele
Detunatul, viroaga, jud. Braila, vitatea catre N. (c&tre Devcea) locurl, aceste mahalale, mat iau
incepe din capul despre N. al si cu convexitatea catre S. (ca- numirea de Cluciul si Linia sau
ostrovului Cistia si da in Du- tre Cilibi-Chioi). Are o in&l$ime Catalicul.
narea- Veche, la Salcia, hotar in- maxima de 104 ca virf metri si Are o populate de i860 lo-
tre Balta-Pirlite! si Balta- Viziru- mai insemnat Devcea-Sud (102 cuitorl, din carl 280 contribua-
luf. metri). bill; loeuese in 350 case.
Hosted by Google
DEVESELUL 112 D1AC0NESTI
Locuitori? poseda: 40 plu- $tiu carte 42 persoane ; nu Voevod Paisie, la anul 7042
gurl, 61 care cu boi si 22 ca- stiti 763. (1534) si zugravita de Mircea
nine cu caf. Budgetul comunei pe anul Voevod Ciobanul , la 7056
Are o biserica, deservita de 1886—87 a fost de 3464 lei la (i 54 8).
1 preot si 2 cintareflf ; o scoala, venituri si 3392 la cheltueli.
condusa de un invaâtor si fre- Are 151 contribuabili. Dezrobiî, sat, face parte din
cuentata de 20 elevT. Vite man au fost 111 1887, com. rur. Manastireni, pi. Oltu
Budgetul comunei are la ve- 660, vite mici cornute 145 si de-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
nituri 3794 lei si la cheltueli porci I o1 1 pulate de 462 locuitori (201
3147 lei. Are 9 stabilimente comerci- barba^T, 261 femei).
Vite sunt: 727 vitemaricor- ale; o scoala primara, condasa
nute, 68 cai, 800 01 si 689 ri- de un invaâtor si frecuentata Dezrobiî, parte din satul Ro-
matorL de 17 elevi, din 57 in virsta mani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Prin com. Deveselul, trece so- de scoala. Sunt 3 biserici : Sf.
seaua vecinala 'pganesti - Sca- Nicolae (1842) in Deveselul, Sf. Diacone^ti, sub-divizie a catu-
paul si doua sosele comunale: Nicolae (18 15) in Comanca si ?iului Ro^coiul, din com. Gura-
Crivina-Deveselul si Deveselul- Sf. Nicolae-de-la-Schit, deservite Teghn, jud. Buzaii.

Gogosi. de 3 preop si 6 cintareî.
E udata de Piriul-Teporestilor. In cuprinsul comunei se afla Diacone^ti, sat, plaiul Iaiomiâ-
Pe teritoriul ei se afla padurea la S. doua magure si spre N. Dimboviâ, cat. com. Serbanesti-
Bungetul, Plaiul-Bobului si Le- inca mai multe magure de di- Podurile, jud. Dimbovifa. I se
giuirile. ferite forme. Pe aci se observa zice de locuitori si Diconesti.
De com. Deveselul ma? £ine $i urmele drumului roman de
si cat. Vraucea, forniat din nou, la Romula la Malva. Diacone§ti, sat, jud. Dolj, plasa
cu 214 lnsuraêi improprietariti. Amaradia, com. Zaicoiul, situat
Acest catun este asezat spre Deveselul, proprietate, in jud. la 1 kil. de cat. de resedinâ. E
V., pe un platou in marginea Mehedinî, pi. Blahniâ, com. brazdat de Dealil-Muerii. Are
Dunarei, intre pichetele Vaiuga rur. Deveselul. 192 suflete, 87 barbaî si 105
si Birloaga. femei. Locuesc in 36 case. Co-
Comuna Deveselul ma! ina- Deveselul-Straini, sat. Vezi Mi- piii din sat urmeaza la scoala
inte a fost pe locul numit Ce- leni. mixta din satul Zaicoiul.
rul, nume care Ta si purtat pana
mai tirziu. Cauza stramutarii aci Dezrobiî, sat, jud. Bacau, plasa Diacone^ti, sat, face parte din
a fost lipsa de apa. Trotusul, facind trup cu satul com. rur. Cetateni-din-Vale, pla-
Manastirea-Ca$inul. iul Dimboviâ, jud. Muscel.
Deveselul, com. rur., jud. Roma-
naji, pi. Ocolul, formata din sa- Dezrobiî, sau Valea-Manasti- Diacone^ti, sat, face parte din
tele: Deveselul (405 locuitori) rei, sat, face parte din comuna com. rur. Rijletul-Govora, plasa
si Comanca (400 locuitori). E rurala Jiêsti, pi. Riul-Doam- Vedea-d.-s., judeûl Olt. Are o
situata la 6 kil. spre S. de Ca- nel, jud. Muscel. $i-a luat nu- populate de 100 locuitori.
racal, pe soseaua Caracal-Cora- mele de la îganii, ce asta-zi il
bia si in apropriere de calea fe- locuesc si carl au fost robi ai Diacone^ti, sat, face parte din
rata. Se invecineste la V. cu manastirei Valea. com. rur, Obislavu, pi. Olteûl-
com. Redea si la S. cu com. Are o populate de 98 locui- de-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
Vladila. Altitudinea terenuluT tori (48 barbaî si 50 femei), pulaîune de 182 locuitori (89
d'asupra nivelului marii este de formind 20 familiT. barba^, 93 femei).
132 metri. Loc litori! Tigani se ocupa
Are 210 familii, sau 805 su- cu fieraria si mulî sunt lautarT. Diacone^ti, ma ha la, in comuna
flete, din carl 80 Sirbi si 10 Prin mijlocul satului trece girla rurala Greci, plasa Motrul-d.-j.,
figanf, iar restul Romini ; sunt Valea-Manastirei. jud. Mehedinî.
407 barba^T si 398 femei: 390 In acest catun se afla manas-

cas&tori^ si 415 necasatorip. tirea Valea, fondata de Ion Radu Diacone^ti, mosie particular^, ju-
Hosted by Google
DIACONI 113 DICHISENI
deûl Dolj, pi. Amaradia, com. si sursa Vulcanul, cu deosebire merge spre N\, curgind printre
Zaicoiul, satul Diaconesti. ca iodurile alcaline sunt mal dealurile Bei-Aslan-Bair si Cara-
concentrate. Dede-Bair si apol se deschide
Diaconi, sat, face parte din coin vaieaAcargea-Dere sau Da-
muna Poiana, pi. Nicoresti, ju- Dianul, sat, face parte din com. utlar-Buiuc-Dere,dupa un drum
deûl Tecuciu. E asezat pe loc rur. Stoesti, plaiul Horezul, jude aproape 6 kil., avind o di-
ses, in partea de E. a comuneT, deûl Vilcea. Are o populate recîe generals de la S.-E. ca-
la o distanâ de 400 m. departe de 822 (440 barbaî,
locuitorl tre N.
de resedinâ el. 382 feme!). Cade in partea de
Are o populate de 124 fa- E. a comuneT, pe vaiea riuluT Dichil-Ta§i, deal, Cons- in jud.
milii, sau 520 suflete, locuind in Cernisoara. Aci e o biserica re- tanta, plasa Mangalia, pe teri-
125 case; sunt 112 contribuabili. parata la 1890 si avind ca cti- toriul comunei Enghezul; este
In sat se afla: 129 boT, 57 torl pe top locuitorii. prelungirea spre N. a dealului
vaci, 14 cat, 16 iepe, 3 arma- Bair Cara Suluc
- - are o inal- ;
sari, 156 01 si 3 capre. Lo- Dianul, deal, intre com. Malda- $ime medie de 130 m. si este
cuitorii poseda: 19 hect. pa- resti, Madulari si cat. Dianul, acoperit in cea mal mare parte
dure, 8 hect. vie, 5 stupi, 36 plaiul Horezul, jud. Vilcea. cu pasune, iar pe poale cu se-
plugurl, 3 cazane pentru face- manaturi; este taiat de drumu-
rea rachiulu! din tescovina si Dichili-Ta§-Alceac-Dere, vale, rile comunale Enghez-Biuiuc-
din prune. in jud. Tulcea, pi. Istrul, com. Ghiuvenli si Enghez Cuciuc--
In sat se afla o biserica, cu Casimcea, cat. Cuciuc - Chioi; Casicci.

hramul Sfinpf Voevozl, deser- - se desface din poalele sudice
vita de 1 preot si 2 cintare^T; ale dealului Saxancula ; se in- Dichiseni, com, rur., in judeûl
este de zid; dateaza de pe la dreapta spre S., cu o direcjie Ialomiâ, plasa Borcea, situata
1842, cind a fost facuta de lo- de la N.-E. spre S.-V., dealun spre E. de orasul Calarasi, in-
cuitorl in locul alteia mat ve- gul dealului Suci-Tepe-Bair si tre comunele Rosep-Volnasi si
chi. Cuciuc-Chioi-Bair, brazdind par- Socariciul.

Acest sat mat poarta si nu- tea vestica a plasei si cea sud- Teritoriul comunei, in supra-
mele de Rosia. estica acomuneT; dupa 9 kil. fa{a de 10000 hect. se intinde
Locul unde este satul, apar- de drum, se deschide in vaiea din Dunare spre N„ prin insula
{inea manastirei Rachitoasa. piriulul Casimcea, linga satul Balta si cimpul Baraganul, pana
Cuciuc-Chioi ;
pe vaiea -T merge in apropiere de calea ferata Bu-
Diaconiêi (Virful-), colind, in drumul comunal Cuciuc-Chioi- curesti-Fetesti. Coprinde doua
jud. Buzau, cat. com. P&nataul, Cail-Dere. mosii: Dichiseni, proprietate a
acoperita de livede si puîna statului, fost pendinte de Epis-
vie. Dichili§-Ta§-Bair - Sirti, deal, copia Buzau, si fost arendata pe
in jud. Constanta, pi. Medjidia, periodul 1883 — 1893, cusuma de
Diaconului (Balta-), lac, m su- com. Cocargea, intinzindu-se pe 36550 lei si pe periodul 1893
prafaâ de 180 m. p., m com. la V. satuluT Cocargea si prin- 1898, cu suma de 108050 lei;
Dolhasca, jud. Suceava. tre vaiie Iai-Ceair si Ceatiric- Coslogeni, proprietate a statu-
Ceair; are o inalîme maxima lul, trup din mosia Traneseani,

Diaconului (Piscul-), pise, la de 142 m., pe care o atinge in din care parte s'a vindut in lo-
E. de com. Valea-Popel, plasa virfulsau Cocargea; la S., se turl si 250 hect. s'a plantatcu
Riurile, jud. Muscel. prelungeste cu dealul Iusus-Ta- salciml, iar restul s'a arendat,
rifi-Bair, iar la N. cu dealul Di- pe periodul 1893 — 1898, cusuma
Diaconului (Piscul-), pise, la ordingi-Orman; este acoperit cu de 55100 lei.
S.-E. de com. Podeni-VechT, pi. pasuni si pe poaie cu semana- Dupa legea rurala din 1864,
Podgoria, jud. Prahova. turi. sau improprietarit 12 1 locui-
torl; dupa legea rurala din
Diana, sursa cu apd minerala^ in Dichi-Ta§-Dere, vale, in jud. 1878, sau mal improprietarit
vaiea riului Olanesti, jud. Vil- Constanta, pi. Medjidia, pe te- 78 locuitorl, se mal gasesc fara
cea, avind aceeasl compoziîe ca ritoriul comunei Mamut-Cuius propriety! 1 10 locuitorl.
5i>8~8 ilarele Dicfionar Geogra/ic. Vol. JJJ.

15
Hosted by Google
DICHISEN1 1U DICULESTI
Se compune din satele: Di- ca Ialomiêl in dreapta. Este cuitoril din catunul Budesti s'au
chiseni, Coslogeni si Satnoeni acoperit de paduri. impropriet£rit la 1864 pe mosia

si din c&tunele (tirlele): Man- def. Vasile Racota cerTal^f sunt
;
dacbe si Putineiul. Resedinâ pri- Dicile§ti, moste, a mosnenilor mosnenl.

marieT si a judecatorieT comu- din com. Radoesti, jud. Tele- Scoala dateaza in comuna de
nale este in Dichiseni. orman. Mosia lor fund mai 50 anl. Cladirea e proprietatea
Are o populate de 258 fa- mare si imparîta, numaT o parte comuneT. Se frecuenta de 17
milif, sau 1181 suflete, din can poarta aceasta numire. copii (15 bae^f si 2 fete), din
602 b3rba{i si 578 femeT; 1123 numarul de 83 copii (51 baeti
RominT si 58 BulgarT 3i2agri-
;
Dicu-Ochiuz, vtilcea, se varsa si 42 fete), in virsta de scoala.
cultorT, 3 comercianp, avind 5 in Cungrea-Mica, in raionul co- Stiu carte 40 bae^T si 9 femei.
profesiunl libere, 58 muncitor! muneT Parosi, pi. Oltul-d.-s., ju- Cu intreînerea scoaleT statui
si 13 servitori. Stiu carte 126 deûi Olt. cheltueste anual 11 88 leT.
persoane. Vatra satilul are 125 hect.,

Sunt 1 5 1 contribuabilT. Dicul, mahala, com. Diculesti, pi. iar toata com., 750 hect., cu iz-
Vite sunt: 300 caf, 650 boT, Oltetul-d.-j., jud Viicea. laz, vilcele, tufisurl si ripT.
2500 45 capre, 4 bivoli, 4

01, Soseaua comunala inlesneste
asini 250 porci.
si Dicul, valcca, care se formeaza comunicaîa intre com. Babeni,
Budgetul comuneT pe 1887 pe teritoriul comuneT Baltaî, la N. si Fauresti la S.
1888 era de 4076 lei la veni- pi. Mijlocul, jud. Olt. Curge de Veniturile si cheltuelile com.
turi si de 45 4 r lei la cheltuelT. la E. catre V. si se varsa in se urea la 1215 lei anual.
Are 1 scoala mixta, frecuen- Plapcea-Mare, pe stinga el. Se margineste la N. cu com.
tata de 59 elevl si 6 eleve, con Babeni, la S. cu Fauresti, la V.
dusa de 1 invaâtor, retribuit de Diculesti, com. rur., jud. Viicea, cu Gorunesti si Baiace?ti si la E.
stat si comuna. Scoala are lo pi. Oltetul-d.-j., compusa din 2 cu comuna Usurei.
cal propriii. catune: Budesti si Diculesti. E brazdata de dealurile : Fo-
Sunt trel biserici, cite una in Este situata pe Valea-Olte- tolescu, Ciochiêl, Tariseni si
fie-care sat, deservite de 3 pre- {ulul, la 60 kil. departe de ca- Calugarul, si udata de vaile
op si 4 dascall. pitala judeûlul si la 20 kil. de Imoroasa, Surcelul, BisericeT si
a plasel. Tamasoaia, can traverseaza co-

Dichiseni, sat, in jud. Ialomiâ, Are o populate de 135 fa- muna dela N.-E. spre S.-V. si
plasa Borcea, pendinte de co- milil, sau 658 suflete (334 bar- se varsa in Olte^.
muna cu acelasi nume, situat pe bapf, 324 femei); sunt i20con- Riul Olteûl formeaza in ra-
malul sting al Borcei, la 15 kil. tribuabili; 145 case. ionul acesteT comune doua bai^T
spre E. de orasul Calarasi. Pe In comuna sunt 2 biserici; marl.
partea de N. a satului trece dru- una in cat. Budesti, fondata la
mul ce duce de la C&larasi in 1825 de slugerul Alexandru Diculesti, cdtun, al com. Pana-
satele despre {annul Borcei. Diculescu si reparata de Vasile t&ul, alipit de com. Sibiciul-d.-j.,
Are o scoala mixta, condusa Racota; a doua in cat. Dicu- jud. BuzSu, Are 60 locuitorT si
de 1 in viator. lesti, fondata de sateanul Dicu. 15 case.

Este o biserica, construita din Bisericile sunt dotate cu pamint
zid, in 1874, deservita de un de ctitorif lor. Dicule§ti, sat, face parte din co-
preot si 2 dasc&li. Cea mai mare parte din lo- muna rur. cu acelasT nume, ju-
Populaîunea satului este de cuitorl se ocupa cu agricultura deûl Viicea, pi. Olteûl-d.-j. Are
6$ familil. parte din eT se ocupS cu face- o populaîune de 263 locuitorT
Vite sunt: 100 cal, 200 boT, rea de p&laril de paie, cojoca- (134 b^rba^Tsi 129 femeT). Cade
1250 oT, 35 capre, 2 asini si ria, dulgheria si timpl&ria. EI m partea de S. a comuneT. Aci
120 porci. desfac produsul muncel lor la e resedinâ com. si scoala, care
Craiova, Tirgul-Horezul si Bal- e frecuentata de 1 1 copiT, din
Dichiul, tnunte^ jud. Dimbovifa, cesti, localitatea mai apropiatci. numarul de 42 in virsta de scoala.
plaiul Ialomita-Dimboviâ, in sus Vite sunt: 30 caT, 50 boT,
de Moroeni, cum mergT pe mat- 40 vacl, 150 capre, 400 of. Lo- Diculesti, mahala, in jud. Me-
Hosted by Google
DICULESTI 115 DIENCI
heeling, pi. Vailor, com. rur. 200 fam., sau 1003 sufl., din car* Ciuperceni, jud. Gorj, pi. Oco-
Horasti. 190 contribuabili. In c&tunul lul. Are o suprafa^ cam de
$tirbiî sunt 200 sufl. si 47 con- 170 hect., acoperitacu padure,
Dicule^ti, deal, in raionul com. tribuabili. proprietate a locuitorilor com.
Diculesti, jud. Vilcea, pi. Olte- $tirbi{i, fund asezat in partea Ciuperceni.
ûl-d.-j., pe care se cultiva 54 stinga a riulul Vedea, la 4 kil.
hect. vie. de comuna Didesti urma dupa Dieacoi, deal, jud. Bacau, plasa
situajia lui topogranc& s£ fie Tazl&ul-d.-s., de pe teritoriul co-
Dicul, sat, jud. Dolj, pi. Dum- alipit la comuna Cucueî. munei B&sesti.
brava-d.-j., com. Risipiî. Numarul vitelor din comuna"
este de 2356 capete, din carl Dieanca sau Dealul-Dieanca.
Dicului (Valea-), vale, comuna 568 mar! cornute, 147 cal,
vite VezI acest ultim cuvint, judeûl
Bunesti, jud. Vilcea, pi. Ocolul. 7 magarl, 1440 01 si 194 rima- Bac&u.
tori.
Didesti, com. rur., in jud. Tele- Budgetul comunei este de lei Dieanca, piriias, jud. Bac&ii, pi.
orman, la extremitatea despre 4339,19 la veniturl si de lei Tazl&ul-d.-s., com. Leontinesti,

V.-E. a pi. Tirgului, situata pe 4126,43 la cheltuell. care se scurge de a dreapta
valea Tecuciulul, in mijlocul Are o scoalS. mixta, frecuen- Tazl&ulul-Sarat.
unghiulul format din impreuna- tata de 19 elevl. Are o moara
rea piriulul Tecuciul cu riul pe apa Vedei, in dreptul catu- Dieanca, podis, jud. Bacau, pi.
Vedea. nului Stirbiî, la punctul numit Tazlaul-d.-s., com. Leontinesti,

Are alipit un catun §tirbiî, si- UidumacuL care face parte din dealurile ce
tuat la o distanâ de 4 kil. in Va- Drept biserica serveste fosta despart Piriul-Cernulul de Taz-
pe partea stinga spre
lea- Vezii manastire Schttul-Didesti, ziditS. laul-Sarat.
comuna Cucueî, pe soseauaju- pe timpul lui Neagoe-Voda Ba-
deêana Rosiori-Strimbeni. sarab, puîn- in urma zidirel Diecheni, sat, face parte din co-
Satul Didesti, situat mai pe Curêi-de-Arges. E deservitS, de muna Bucesti, jud. Tecuciu, pi.
deal, e inconjurat din toate 2 preoÎ, I cint&re{ si I para- Birlad. E situat pe ambele la-
parole de padure. cliser. turi ale soselel naîonale Ivesti-

Teritoriul com. este straba- Se ieaga cu com. Dobrotesti, Hanul-Conachi, la 1 kil. departe
tut de diferite valcele, cum si printr'o sosea vecinala care d& in de reêdinâ com., care este in
de apele Vezii si ale Tecuciului soseaua judeêana Rosiori-Strim- Bucesti.

diferite izvoare curg de pe dea- beni, in lungime de 3 kil. ; cu Are o populaîune de 19 fa-
lurl, formind viroage in mat comunele Merisani si Socetul, milil, improprietariÎ pe mosia
multe locuri. tot prin sosele vecinale. statului la 1864 si la 1881.
Suprafata comunei cu mosia Satul Didesti este unul din Satul vechiu era pe vale in-
sipadurile statulul, este de 2525 cele mai vechi dinjude^. Dupa tre Birlad si girla Birloviâ.
hect. Din aceste 1756 hect. vechimea man&stirel se poate
sunt numai padure batrina, a- inêlege si vechimea satulul. In Diecheni, mosie, proprietate a
vind mai mult stejar si lemne secolul trecut facea parte din statulul,com. Bucesti, jud. Te-
de construcîune, in grosime plasa Mijlocul ; de atuncl incoa- cuciu. Are o suprafata de 631
pana la 1 m. in diametru. ce face parte din a Tirgului; ma- hect. Aparînea manastirei Ni-
Locuitoril improprietariîdim- nastirea era considerate numai coriâ. Se intinde din soseaua
preuna cu insuraêiT, sunt in nu- ca metoh. In istoria lui Dioni- naîonala p&nain nisipun spre E.
mar de T34, din care 100 in sa- sie Fotino gasim acest metoh
tul Didesti cu 400 hect.,
25 trecut sub numirea de D£die{i. Dienci, com. rur., jud. Olt, pi,
in cStunul Stirbiî cu 175 hect. Oltul-d.-s. E situate pe vilcelele

si 9 insuratei improprietariÎ la Didesti, mosie a statulul, in jud. V&careasca si DrSghia. Are o
anul 1879 pe 50 hect. Se afla Teleorman, pi. Tirgului, numitS. populaîune de 832 locuitorl, in
l 3
aci si k hect. vie si /4 livezi cu si Vatra-Schitulul-Didesti. care intra 24 locuitorl Jiganl.
pruni. E compusa dintr'un singur sat,
Populaîa comunei este de Didile§ti, deal, situat la N. com. Dienci.
Hosted by Google
DIENCI 116 D1MACHE
Pamintul sau e mai mult ses si unde se ingroase cu piriiasele fesor din Risnov crede ca Di-
produce cereale si vin. Live- Fundul-Vail si Socii, si in fine hamul a fost daruit bisericei
zilede prunf ocupa aproape 75 prin com. Paucesti, unde se din acel de
orasel, parinîi
hect. scurge in Siret, pe malul sau fraîlor Udristi, cam pe la anul
Afara de agricultura, locui- sting, mai sus de satul Dieneûl. 1485, data ctnd s'a construit
toril se ocupa, mat ales iarna, din material solid biserica veche
cu dulgheria; sunt 3 cojocartf, Digul, ridicdturd de pdmint, jud. d'acolo.
4 croitorii, 2 dogaril si 6 rotarii. Braila, facuta in 1884 din cau-

LocuitoriT in numar de 144, za inundarei Siretului, pe ma- Dihamul, pddure parti culara, jud.
s'au improprietarit la anul 1864, lul drept ai riului la N. com. Prahova. Vezi Raiul-Sasilor.
pe 529 hect. Cotul-Lung, pi. Valeni. Digul
In com. e o biserica, deservita are lungime de 10 kil. Diiul, drum vechiti, jud. Dolj, pi.
de 1 preot si 2 cintareÎ. La 1 Jiul-d.-mj., com. Segircea.

Februarie 1896 s'a infiinât aci Dihamul sau Baiul, munte, care
o scoala. Este frecuentata de 70 se intinde prin mijlocui com. Pre- Diiului sau al-Vidinului, (Dru-
elev* (68 baep si 2 fete). Statul deal, plaiul Pelesul, jud. Prahova. mul-), drum vechiti, jud. Dolj,
cheltueste cu ea anual 756 lef. E situat intre Valea-Morarului, pi. Bailesti, com. Urzicuâ; vine
N'are alte sosele de cit cele Clabucetul-Baiului si muntele Tir din spre E. si trece spre S.
din interiorul el. Berbeculul. Este cunoscut pen- de comuna.
Se invecineste la S. cu com. tru padurile de fag, pentru ne-
Cimpul-Mare, la N. cu Dobro- numaratele sale stine de 01, Dijcadael-Bair, deal in jud.Tul-
teasa, la E. cu Otesti-d.-s. pentru bogatele sale pasuni si cea, pi. Macin, pe teritoriul com.
locurile de flneê. Cirjelari, si pe acela al catunu-
Dienci, deal, in raionul comunel Acest munte a fost daruit lui Hasanlar. E situat in partea
Dienci, jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., bisericei rominesti din Risnov S.-E. a plasei si a comunei.
pe care se cultiva 70 hect. vie. (orasel linga Brasov, in Tran- Lasa spre V. dealul Hasanlar si
silvania) de fraîi Udriste si spre E. Cuciuc Cara. Din el -
Dieneûl, sat, al com. Paucesti, Toma Postelnicu, la Aprilie, izvoreste valea Domus-Culac.
pi. Siretul-d.-j., jud. Bacau. Se 1550. Actul de danie hota- Se ridica. pana la 306 m., punct
afla situat pe piriul cu acelasi raste ca : trigonometric de rangul al 2 -lea,
nume, la o departare de 1200 Locuitorii Risnovulut sa aiba drep- dominind asupra vaei si satului
m. de stasia Paucesti. Are o tul d'a trimite vitele lor la pasune in Hasanlar. Pe muchie e plesuv,
munte, netmpedicaî de riimctii, intoc-
biserica zidita la 1873, deToa- pe pante e acoperit cu pasuni
mai cum s'au folosit si parinîi lor, iar
der Bulgarul si 1 circiuma. Po- si livezi.
din bauil dupe vite sa se indestuleasca
pular a este de no familii sau biserica Komineasca d'acolo din Risnov
383 sufl. Vite sunt: 181 vite cu cele de lipsa: lummari, tarniie, unt- Dima, deal, jud. Muscel, plasa
marl cornute, 24 cai, 12 capre de-lemn, caci asa este urinduit chiar de Riul-DoamneT, com. Racoviâ.
paring? donatorilor.
si 59 rlmatorl.
Hrisovul acesta se pastreaza Dima, lac, in jud. Ialomiâ, plasa
Dieneûl, deal, jud. Bacau, pi. in original in arhiva bisericei Borcea, insula Balta, pe teritoriul
Siretul-d.-j., situat in com. Pau- Risnovului; este intarit de to{T com. Gildaul.
cesti, in partea despre hotarul domnii farei, purtind si isca'.i-
spre judeûl Tecuciu. Pe acest tura proprie a lui Mihaiti-Vitcazul Dima (Branis/tea4ui-), pile din
deal, se afla urmele unor inta- (1595); este scrisin slavoneste, padurea statuluT, de pe mosia
riturl vechT, numite Aparatoarea. iar pe Romlneste este trad us Basesti, plasa CalmaûiuluT, jud.
de Barac, tatal raposatului pro- Teleorman.
Dieneûl sau Petre§ti sau Di- topop al Brasovului.
neûl, piriU, jud. Bacau, pi. Si- Din cele coprinse in acest Dimache, sat, jud. Ilfov, plasa
retul-d.-j. Izvoreste pe teritoriul document reiese fara indoiala Dimbovita; face parte din com.
com. Nanesti, la Fundul-Vlad- c3 dania a fost de fapt facuta rur. Fundeni-Gherasi. Este si-
nic, apol trece in com. Petresti, cu mult mai inainte de anul tuat la E. de Fundeni si are
curgind in Valea - Petrestilor, 1550. D-lGheorghe Proca, pro- locuri smircoase.
Hosted by Google
DIMACHE 117 DTMIANA
Se intinde pe o suprafaâ de d-neT Elenca Docan, nascuta mosia, prin decapitarea Hatma-
35 S hect. proprietatea lui N. D Dimache. nulut, in urma rSzboiului de la
I. Gherasi, din cari cultiva 255 Biserica, cu patronul Adormi- Cornul-luI-Sas, cind i s'a con-
hect. (100 padure). rea-Maicei-DomnuluT, deservita fiscat de Domnie toatS. averea.
Populaîa lui e de 92 loc. de 1 preot, 2 cintare$T si 1 pala- Biserica se zice cS. iarasl este
Numarul vitelor mari e

p
de 91 mar; este mare, bine ziditS. si fru- foarte din vechime urzita acolo
si al celor mici de 141. mos inzestrata cu necesariile ofi- din povestirile batrinilor, reese
ciuluT divin. Inscripîa ce are de c& ea a fost f&cuta de $tefan-

Dimache, locuinfa izolata, jud. asupra intrarei spune Vod&, atuncl cind si mosia era
Ilfov, pi. Dimboviâ, com, Fun- Domneasci; dar prin grele in-
Acest sft. locas se presupune a zidit
deni-Gherasi.
ft
prejur&rl ce au urmat s'a stri-
de Isac Balica Hatman, iar acum la 1842,
cat, si apoi dupS, ce deveni
s'a zidit clopotniâ din temelie de Vor-
Dimaîlor (Dealul-), deal, in niceasa Profira Dimache, nascuta Mi-
proprietar mosiei Hatmanul Ba-
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, clescu. lica, acesta a refecut-o dinpre-
com. Valea-Salcief. Se desface un& cu Curîle-Domnesti, carl
din Dealul-Cilnaului, Brazdeaza Are o scoala, condusa de un se aflau in ruina.
partea de N. a comunei. Este invaâtor, si frecuentata de 54 Locurl insemnate sunt Iazul- :
acoperit cu paduri. elevi; localul este facut de Domnesc si Movila-Bortoasa.

loan Docan, in 1869. In satul Dimacheni s'a finut
Dimacheni, com. rur., in jud. Do- Calitatea p&mintului este buna in anul 1773 (7 181) sfatul bo-
rohoiu, in partea de N.-E. a pi. si fertila. Satenii improprietariî ferilor contra lui $tefan Petri-
Copula, formata di.i satele: Di- au 581 hect. 47 ar. pamint; ceico-Voda\
macheni si Mateleni, cu rese- iar proprietarul mosiei are 2143
dinâ primariei in Dimacheni. hect. 99 ar. cimp si 42 hect. 97 ar. Dimacheni, iaz, jud. Dorohoiu.
Are o populate de 274 familii padure. Pe mosie se afla acarete Vezi Dimacheni, sat.
sau 940 suflete; 2 biserici, de- bune pentru pastrarea recoltei.

servite de 1 preot, 2 cintare^T, Sunt 16 iazuri cart produc stuh, : Dimei (Valea-), vale, jud. Te-
2 palamari; o condusa scoala, pesti si raci intre toate mat mare
; cuciu, com. cu acelasT nume. E
de 1 invafator si frecuentata de este acel al-lui-Dimache, in in- situata la E. de tirgul Stani-
54 elevi; 739 hect. pamint sa- tindere de 4 hect. 29 ar. sesti. Are direcîe de la N.-E.
tesc; 3237 hect. 20 ar. cimp Se ma! afla o iivada intinsa spre S.-V., terminindu-se in Va-
si 114 hect. 58 ar. padure ale cu mulî si dtferi^t fructieri si lea-Dobrotforului.
proprietarilor mosiei; 21 iazuri vie in intindere de 8 pogoane.

si 12 pogoane vie. Apele ce pe mosie sunt
tree Dimiana (Floreasca), mosie, in
Budgetul comunei a fost, in riul Jijia ce curge pe la hotaf, jud. Buzau, com. Gura-Dimienii,
anul 1890 — 91, de lei 3567 la si ptratele x\randelul si Humeni, avind peste 1000 hect., din care
venituri, si de lei 345 5 la chel- incepatoare de pe mosie. 200 arabile, 1 50 padure, 350
tueli. Drumur! principale acel de : izlaz, 100 fineafa, 64 livede si
Vite mari cornute sunt 1007, la Dorohoiu ce trece prin sat restul sterp.
01 1886, cai 210 si pore! 358. si duce la Podul-Stamatel si la
Sunt 1 10 stupi. Nicseni; acel de la Miclauseni Dimiana (Floreasca), padure,

si Dumeni ce vine prin Corla- pe mosia Dimiana, jud. Buzau,
Dimacheni, sat, pe mosia cu teni si se desparte in 2 ramurl, com. Gura-DimieniT, desparîta in
acelasT nume, judeûl Dorohoiu, unul ducind la Botosani si cu 4 sforl: Fundul-lui-Georghe, F&-
plasa Copula, com. Dimacheni. alta la Leorda. getul, Dosul-Dimienil si Homo-
Are 200 fam., saii 775 suflete. Hotarele sunt cu : Corlateni* cioala, avind impreuna 150 hect.
Asezarile satenilor sunt in mare Vaculesti, Braesti, Teisoara, Nic-
parte bune, cu livezl si gradini. seni si Mateieni. Dimiana, vale, in judeful Buzau,
Proprietarul mosiei are casa Curtea boereasca, se zice ca com. Gura-DimieniT. Isl ia nas-
mare cu doua rindurT, bine zi- e refacuta pe urmele vechi ale tere de la LicoT, apoi se uneste
dita si cu heiurile necesare. caselor Hatmanulut Balica, care cu izvorul Valea-Homocioaia si
Proprietatea mosiei este a devenira Domnestf dimpreuna cu unite, merg de se varsa in riul
Hosted by Google
DIMIENf 11* DIMUL
Sl&nic, prin mijlocul com. Di- Dimienii (Gura-), com. de 1500

rur., in e locuitori. Case de
miana. In timp de ploae vine jud. Buz&u, plaiul Slanicul. E locuit sunt 221.
mare si cu multa violen^. situate pe ambele malur! ale Meserias! sunt: 2 fierar! si 1
riulu! Slanicul, la o distanâ de boiangiu.

Dimieni, sat, In jud. Ialomija, 34kil. 760 m. de Buz&u. Limitele Contribuabili sunt 168. Sta-
pi. Ialomifa-Balta, pendinte de sale sunt: La N., incepe din bilimente comerciale 6.
comuna Ograda. Este situat pe plaiul B&ligosi si se lasa pe Budgetul comune! e de 1421,
malui sting al riulu! Ialomiâ, izvorui Valea-Mare, p&na in riul le! anual.
la un kilometru spre V. de Slanicul (la Catrinoiu), trece Sla- Carte sttu 17 locuitori.
satul de resedin{a\ nicul (pe la Iordache Gelea) si Are 1 biserica, cu hramul Sf.
Populaîunea este de 75 famili! se urea pe muchie in sus pana loan Botez&torul, deservita de
de Romin!, 3 famili! de figan!, inpadurealordachioaia, de unde, 2 preoÎ si 2 cintare^!.
1 familie de Grec! si 1 familie de in linie dreapta peste plaiu, trece Circiumi sunt 3. Satul Gura-
BulgarT. pana in Muche (C. Margaritesti, Dimienii exista din vechime.
Aic! este o biserica, la care jud. Rimnicul-S&rat) ; la E., \\\~
deserveste preotul din Ograda. cepind din muchea Margaritesti, Dimienii (Gura-), catmi de rese-
Vite sunt: 124 cai, 45 bo!, merge pe hotarul mo?iei Licoi dinâ al com. Gura-Dimieni!,
210 o! si 150 pore!. p^na in muchea izvorui Valea- jud. Buzau. Are 730 locuitori
Vacii la S.,incepind din muchea
; si 108 case.
Dimieni, sat, face parte din com. Vae!-Vaci!, se lasa pe muchea
rur. Tunari-Dimieni, jud. Ilfov, Vaei-Cringului si apo! pe aceasta Dimienii (Muchea-), colind, in
pi. Dimboviâ. Este situat la N. vale in riul Slanicul; trece apoi jud. Buzau, com. Gura-Dimienii,
de Tunari. La E. locul e baltos. riul Slanicul in dreptul izvorui Bo- avind culminaîa: Virful-Dimi-
Se intinde pe o suprafaâ de dea merge urcindu-se pe Bo-
si enii; e goala ;
petris si izlaz.
727 hec. cu o populate de 321 dea pana in muchea Vaei-Corbu-

locuitori. lui; la V., incepe din Valea- Dimitre^ti, sat, in jud. Ialomifa,
D-l G. D. Vernescu are 505 CorbuluT, pe al careia mal merge plasa Ialomiâ-Balta, pendinte
hect, din carl cult'iva" 468 (8 pana la Fag!, in apropiere de de comuna Murginca. Este situat
sterpe, 25 izlaz, 4 padure). Lo- virful Baligosi. Suprafaâ sa este pe maiul de N. al laculu! Stra-
cuitori! au 122 hect. si le cul- de 1825 hect., din care 637 china si la 5 kil. spre V. de
tiva pe toate. arabile, 197 padure, 145 fineaâ, satul de reêdinta.
Are : o bisericS, cu hramul A- 712 izlaz, i61ivezi, 6 vie si 112 Are o populaîune de 45
dormirea, deservit& de 1 preot sterp. Pe ling& pamintul posedat familil de Romin! si 4 famili! de
si 1 cint£ref ; 1 moara cu aburi de locuitori, proprietap ma! Tigani.
1 masina de treerat ; 1 helesteu. insemnate are : Dimiana sau Vite sunt: 200 boi, 100 cai,
Comerciul se face de 2 cir- Floreste. Terenul e accidentat, 800 o! si 100 porci.

ciumarl si I hangiii. fiind propriti numai culture! po-
Num&rul vitelor mar! e de rumbului, sunt apo!livez!, fineê, Dimitrie (Sfintul-). Vezi Smiro-
149 si al celor mici de 823. etc. Din punct de vedere geo- dava.
logic e de o deosebita impor-
Dimieni, padure, in jud. Ialomiâ, tant Valea-Dimieni!. Industrie Dimoiul, sat, jud.Dimbovifa, pla-
pi. Ialomifa-Balta, pe teritoriul si corner^ n'are. Mor! sunt 2 sa Dealul Dimbovhra, cat. com.
comune! Ograda, pe $armul sting pe riul Slanicul. Ca! de comu- Colanui.
al riulul Ialomiâ. Are o supra- nicafie are soseaua Sapoca-Lo-
fa^S. de 60 hect. Esenfe : stejar, patari. Dimonul, deal, la V. comune!
ulm, saicie si plop. Vite are: 270 bo!, 326 vaci, Sascioara, plasa Mijlocul, jud.
52 viêi, 4caT ;
10 epe, 4 minj!, Vilcea, care serveste de hotar
Dimienii (Dosul-), padure, in 2050 01, 121 pore! si 11 capre. intre aceasta com. si comuna
jud. Buz&u, com. Gura-Dimienii; Sunt 100 stup! cu albine. Valeni.
formeazS una din cele 4 sfori Comuna e formats din c&-
ale padure! Dimiana are 32 hec- ; tunele : Cociobesti, Dimiana, Dimul, dealy jud. Muscel, com.
tare. Dogari si Floresti. Populapa sa Corbisori, din plaiul Nucsoara,-
Hosted by Google
DIMULEASA 119 DINTR'UN-LEMN (MANASTIREA-)
Dimuleasa, prival, jud. Braila. se intinde spre E., avind o Dinoaia, pddure de stejar, in com.
Incepe din malul drept al Du- direc^tune generala de la N.-V. Vascani, jud. Suceava.
narei, de la jumatatea ostrovului spre S.E., brazdind partea nor-
Coada-Lupulm, curge spre N.- dica a plasii si a com. Comuna Dintele (Piatra-Da§cului), cul-
E. in Filipoiu, in partea stinga, Satul-Nou este asezata la poalele minafie a muntelul- Virful-de-Est,
aproape de cherhanaua $erban. sale de S. Uitimele sale rami- jud. Buzau. E punct trigono-
Are o lungime de 12 — 15 kil. ficaîi estice se termina pe malul metric. Face hotar intre plaiurile
si o laîme de 3 —4 m. vestic al lacului Oitina, facindu-1 Pirscov si Buzau. De pe dinsui
inalt si cam ripos. Are 84 m. se desfasura una din cele mal
Dimules/ti, sat, face parte din inahVime. Este de natura hu- frumoase privelistf. Coastele sale
com. rurala Madulari, jud. Vilcea moasa. Este acoperit cu finefe sunt acoperite de padurl.
plasa Cerna-d.-j. Are o populate si semanatun. Pe muchea lui
de 210 locuitori, 108 barbaî si merge un drum comunal Pirjoaia- Dintele-din-Mijloc, munte, aco-
102 femei. Satul-Nou. perit cu padure, in com. Salcia,
plasa Podgoria, jud. Prahova.
Dimule^ti, sub-divizie a coiminei Dlnga, saty in jud, Tutova, plasa
Berca, com. Piclele, jud. Buzau. Simila, com. Orgoesti, spre E, Dintele-RunCului, munte, in com.
de satul Orgoesti, in partea de Cislaul, jud. Buzau. VezT Runcul.
Din-Dreapta din Stinga §i N.-E. a jud., asezat pe virful
Cungriôarei, (Dealurile - ), unui deal. Are 108 loc. (din Dintre-Dealuri,/z«#«a, in com.
dealtiri, pe carl este situata carl 7 stiu carte) si 40 case. Bajesti, pi. Riurile, jud. Muscel.
comuna Parosi, plasa Oltuld.-s.

jud. Oit. Direcîa lor e de la Dinghiliul, catun, pendinte de Dintre-Poeni, loc izolat, la Est
N. la S. Au o lungime de 2 kil., com. Scorârul-Vechiu, jud. Brai- de comuna Stilpeni, plasa Riu-
pe care se cultiva viâ, cereale, la, pi. Vadeni, situat la S.-V., la rile, jud. Muscel, de unde izvo-
sunt sadiî pruni, iar parte ramin 8 kil. de com. Populafia sa e reste Piriul-Ogrezelei.
ca pasune de vite. de 17 familii, sau 77 suflete.
Dintre-Sirie, poiand, in partea
Din-Mijloc, (Movila-), movila, Dinghiliul} movild, jud. Braila. de N. a com. Star-Chiojdul,
in jud. Buzau, com. Cotul-Cioril, situata la V. de cat. cu acelasi pi. Teleajenul, jud. Prahova, si-
pe mosia Ciorani. nume, la o distanâ de 6 kil. de tuata la confl uenfa pfriulu! $iriul
com. Scorârul-Vechiu. Ofiêrii cu piriul Siriasul. Serveste de
Din-Prunii-Zamfirei, (Girla-), statuluT-major austriac cind au izlaz pentru vitele locuitorilor.
piriii, izvoreste din dealurile facut harta {are* au construit pe
Piscanilor, com. Piscani, plasa dinsa un observator. Movila are Dintr'un-Lemn,(Manastirea-),
Riul-Doamnei, jud. Muscel trece ; o inahume de 20 — 30 m. mdndstire, jud. Vilcea, asezata
pe la N. comunei si se varsa pe valea riului Otasaul, aproape
in Riul-Doamnei. Dinghiliul, deal, in jurul lacului de riu, la 3 ore departare de
Lutul-Alb, com. Scorârul-Ve- Rimnicul-Vilcea.
Dincani, sat, face parte din com. chiu, plasa Vadeni. jud. Braila. Aceasta manastire, dupa cum
rurala Fata, jud. Olt, pi.Vedea- se vede pe pisaniile bisericei,
d.-s. Are o populatiune de 350 Diniôrul, padure, pendinte de s'ar fi intemeiat de Mateiu-Voda
locuitori. Aci e o biserica zidita com. Bertesti-d.-j., plasa Balta, Basarab. Ea a existat insa cu
la anul 1846, de Badea Tu jud. Se margineste la
Braila. mult maf inainte, de oare-ce
dorache si soîa sa Ioana. E. si N. cu cimpia, la V. cu Mihnea-Voda Turcitul ii facuse
Vilciul, la S. cu padurea par- o danie la 1579. Biserica zidita
Dincolo-de-Sili§te (Dealul-de-), ticulars Bertesti. Suprafaâ sa e de la inceput din caramida ne-
dealj in jud. Constanta, pi. Sili de 4 hect, acoperite cu salcie. tencuita, dupa cum se pare, a
stra-Noua, pe teritoriui com. rur. pierdut mult din stilul ei prin
Satul-Nou si anume pe al catu- Diniôrul, tirld, pe malul drept al desele reparaîunT. Cea din urma
nuluT deresedinâ Satul-Nou. Se canalului Vilciul, la hotarul de N. reparatfune a fost facuta la a-
desface din Dealul-de-la-Cetate a com. Bertesti-d,-j , jud. Braila. nul 1841.
Hosted by Google
DlNJll-RUNCULUl 120 DIOCHEflLOR (DEALUL-)
Legenda spune ca aceasta ma- munele Bisoca $i Jitia. Este a- Stiu carte 1 16 persoane (103
n&stire s'a zidit in cinsteaicoa- coperit numat cu paduri. Se barbap, 13 feme!).
nel Maicei-DomnuluJ, facatoare desface din dealul Ulmu§orul, Num&rul caselor de locuit e
de minunf, gasita intr'un stejar, face puîn hotarul judeûlui, mer- de 302.
in care loc se afla azi biserica. ge spre E. §i las& spre E. culmea Are o biserica parohiala, cu
La cimitirul man&stiref se afla Cata i{ul, printre riul Rimnicul- hramul Cuvioasa-Paraschiva, in
o biseric£ de lemn, de la anul Sarat $i afluentui sau, piriui catunul Diocheti ?i unafiliala in
1 8 14, care merits o deosebita Catauûi, $i spre N. CulmeaCil- satul Speriefi, cu hramul Sf.
atenjiune. Man&stirea se intre- naului, printre riul Cilnaul ?i loan.

îne de stat $i se administreaza afluentii Rimnicul uT-Sarat, des- Copii cu virsta de $coala sunt
de o starifa ajutata de un con- p&nVmd basinele lor. 133, din can urmeaza numai 14
siliii economic ?i de altul spiri- la ?coala din com. Moviliâ.
tual. Monahele sunt in numar Dinuleasa, padure, supusa regi- Budgetul comunei pe anul fi-
de 27 batrine. mului silvic, jud. Muscel, plasa nanciar 1893/94 a fost de lei
Podgoria, com. Glimbocelul, a- 43 1 1 ,94 la venituri ?i de lei
Din{ii-Runcului, localitate, in vind impreuna cu trupurile Go- 4302,44 la cheltueii.

partea de S.-E. a com. Salcia, leasca, Baneasa, Gilceasca, To- Vite sunt: 2001, din care :
jud. Prahova, pi. Podgoria. E measca, Gherasoaia, Chiriceasca 561 bol, 146 vacT, 153 calf,
acoperita cu padure. $i Ghiêasca, o intindere de 1350 1000 01, 139 capre ?i 207 ri-
hect. acoperita cu stejar, car- m&tori.

Dinu (Dealul -lui-), deal, in pen, jugastru, ?i plop. In anul 1893, cultura vifei a
com. Doze^ti, jud. Vilcea, pi. fost pe 11352 hect., producind
Cerna-d.-j. Strabate comuna de Dinuja (Aria-lui-), picket, in jud. 25000 lei.
la N. spre S. Riul Gemineaua R.-Sarat, pi. Ora$ulul. Vezi Aria- In comuna sunt: 1 antrepre-
uda poaiele sale de E. $i Gea- lui-Dinuâ. nor de accize, 4 fierari, 2 mo-
m&na pe cele de V. ran, 1 circiumar, 1 rotar, 39
Diocheî, com. rur., in pi. Su- fabrici de rachiu, 1 brutar, 2
Dinu (Valea-lui-Mo§-), vale, $i£a, jud. Putna. lemnarl $i 3 comercianÎ diferip.
in jud. Constanta, pi. Silistra- Este aêzata pe un deal ce
Noua, com. Cochirleni. Se des- este desparfit de Dealul-Crucei Diocheî, sat, in com. Dragu?eni,
face din Movila-Mare; se indreap- prin piriui Zabrauûl. jud. Covuriuiu, pi. Zimbrul, a-
ta spre V., urmind direc{iunea Distanâ comunei de re$edin{a ?ezat pe valea ?i dealul Dio-
de la N.-E. catre S. -V. ?i suprefecturet Mara?e$ti e de 3 cheî, in partea vestica a re?e-
se deschide in stuful Ivranes, kil., iar de capitala judeûlui dinêi comunaie. Are o popu-
dupS un drum de 2 kil. la ; de 31 kil. lafiune de 184 fam. sau 843
E. se afl& dealul Uzum-Amet; Comuna Diocheî se compu- locuitori. Pana la 1 Martie 1886.
e t&iat de Valul-luiTraian pe ne din catunele : Diocheî (unde Diocheî formau comuna a parte.
la N. $i de drumul Ivranes- e ?i re§edinâ primariei comunei) In mijlocul acestuJ sat se afla
Cochirleni pe la S.; este si- Bolote^ti $i Sperieî. o ripa, numita Ripa-Galêniior,
tuate in partea vestic£ a pla?ei Populatiunea com., dup& eel nume ce se susfine cS i-ar veni
$i cea sud-vestica a com. Este din urma recensamint, ede297 din timpurile vechi cind, de fri-
acoperita cu p&?uni§i stufiûrl. fam. sau 1071 sufl. (552 b&r- ca Turcilor $i a T^tarilor, mul{i
bap, 519 feme!). Aceasta po- g^laêni i?T g^siati aicea loc de
Dinul (Mo§u-), movila, situata la pulaîune se imparte ast-fel: scapare.
S.-E. de com. Ruêful, judeûi 381 neinsuraÎ, 594 insuratf
Braila, la 2V2 kil. de com. Ru- ?i 96 vaduvi; 1057 Rominf, 4 Diocheî, mosie particular^, de
êful. Ru$I $i 10 de diferite nationa- 1 5 10 hect., jud. Covuriuiu, pi.
lity!; 1057 ortodoxl, 4 cato- Zimbrul, com. Dr^guêni.
Dinul, munte, in jud. R.-Sarat, lici ?i 10 mozaicf; 315 agricul-
plaiui Rimnicul, com. Bisoca. E torl, 8 meseria?!, 5 comercianfi, Dioche{ilor (Dealul-), deal, in
a$ezat la hotarul judeûlul ca- 8 avind profesiunl libere, 41 cuprinsui com. Dr&gu?eni, jud.
tre districtul Buzau §i intreco- muncitorl ?i 32 servitorl. Covuriuiu, pi. Zimbrul.
Hosted by Google
DIOCHEf ILOR (VALEA-) 121 DlfEI (MOVILA-)
Diochejilor (Valea-), vale, core- catre S. E. si apol catre E. Satul nerals de la S.-V. spre N.-E.,
spondents a dealulul cu acelasi Molceova se afla situat in par- br&zdind partea de E., a pl&sel
nume, jud. Covurluiu. tea N.-V. a acestel vaT, iar dru- si cea de S.-V. a comuneT.
mul comunai Molceova-Cocargea Se intinde d'alungui vaei Cesme-
Dionisie (Pe§tera-luI-),/*yfcr£, o strabate aproape in intregime. Culac. Din el se desface dealul
in jud. Buz&u, com. Boziorul, Ciatal-Orman. Are o inalpme
in apropiere de fostul schit Sf. Dio^ti, com. rur., in jud. Roma- de 172 m,, dominind satul Ca-
Gheorghe, sapata in virful unei nap, plasa Ocolul, formats din ranlic, valea Cesme-Culac, dru-
ramificaîl a muntelul Crucea- satul cu acelasi nume, asezat mul com. Para-Chioi-Caranlic.
Spatarulul, constind dintr'o stin- pe un teren ses, argiios si fer- Este acoperit cu paduri si fi-
ca ascuîta si anevoioasS de suit. til. Este dispus pe trel linii. neê.

Tradiîa o atribue unul pustnic, Se invecineste la V. cu Viju-
Dionisie Turcatorul, care a salesti si la N., cu Draghiceni. Se Di§ca, localitate izolatd, in jud.
pat-o si a locuit intr'insa, afla la 1 1 kil. spre V. de Cara- Buzau, Gura Niscovului,
com. -
cal,pe soseaua Caracal-Craiova. cat. Cirlomanesti aci e un mic

;
Diordingi-Orman, deal, in jud. Paduri si cringun inconjoara deal din care les o muipme de
Constanta, pi. Medjidia, pe te- satul la N. si S. izvoare cu apa bunS de baut.
ritoriul com. Cocargea si Eni- Are 333 familii, sau 1379 su-
gea, cu o direcjiune generala flete, din can 248 contribuabili; Di§tei (Valea-), vale, seaca si
de la E. catre V., mergind pasunt 682 barbap si 697 femei nisipoasa, in jud. BuzSu, com.
pe la S. vaei Diordin-
ralel si 581 casatorip, 792 nec&satorip Gura- NiscovuluT, cat. Cirloma-
gi-Orman, al caruT mal sudic il 122 persoane stiu carte si 1257 nesti.
formeaza pe o intindere de 3 1 /2 nu stiu.
kil. Are o inalîme medie de Budgetul comunei pe anul Ditcovul, vale, in jud. Tulcea,
130 metri. Este acoperit pe o 1886 87 a fost de 4730 lei la pi. Macin, com. Greci; izvoreste
parte, si anume pe cea vestic&, de veniturl si 4692 lei la cheltueli. din poalele vestice ale dealului
pasuni; iar pe cea estica de pa. Vite rnarT sunt 996, vite mid Coslug; se indreapta spre S.,
dure, numit& ca si dealul. Din 1664 si porci 702. in direcîa N,-E. spre S.-V.;
acest deal, spre S., se desface In comuna este o scoala pri- strabate cimpia Derment-Sirta,
dealul Dechilitas-Bair-Sirti. mary, condusa de un invaâtor brazdind partea ras&riteanS a
si frecuentata de 70 elevi (60 plasei si a comunei, si, dupa un
Diordingi-Orman, padure, in baep si 10 fete) din 100 copii drum de 3 km., se arunc& in
jud. Constanta, plasa Medjidia, (60 b&e^f si 40 fete) in virsta Apa-Calistriei, pe stinga, mat
com. Cocargea. Acopera toata de scoala. sus de satul Greci.
jumatatea de E. a dealului cu Are 2 bisericl: Sf. Nicolae
acelasi nume. Este compusa din (1868) si S-pi Voevozi (1877), Di{a-Tatarul (Valea-lui-), §es,
ulmT si mai ales din fagi. deservite de 3 preoî si 4 cin- puîn deprimat, in jud. Buzau,
tarep. com. Glodeanul-Sarat, pe mosia
Diordingi-Orman, vale, jude- In cuprinsul com. se afla : ma- Glodeanul. Acoperit cu sem&-
{ul Constanta, in plasa Med- gura Diostenilor, mSgura Hirca, n&turT.
jidia,pe teritoriui comunelor a-Besicuêi, locul Motea unde
Enigea si Cocargea. Se in- spun b&tranil ca a fost o bise- Ditei (Lacul-), lac, in judeûl
tinde pe de o parte printre rica, si Deaiul-Nucilor, unde, se R.-Sarat, pi. Marginea-de-Sus,
dealurile Rabagi, Giatri-Bair, zice ca a fost mai de mult sat, com. Lacul-luI-Baban, in partea
Diordingi-Orman si Buiuc-Me- si unde s'au gasit bani vechi si de V. a comunei, pe dealul
zarlic-Bair ; iar pe de alta, prin- spartun de oale. Constandoiul. Confine caracuda
tre dealurile Cestne, Canli si marunta, ce se vinde si se con-
Piribel. Din spre N. primeste Distrail, deal, in jud. Constanta, suraa in localitate.
valea Cesme-Cula, iar din spre pi. Siiistra-Noua, pe teritoriui
S., valea Ioi-Ceair> (care trece com. Se desface

rur. Caranlic. Diêl (Movila-), movila, in jud.
prin satul Cocargea). Direcfiu- din dealul Para-Chioi. Se intinde Buz£u, com Glodeanul-Cirlig,
nea sa mai intiiu e de la N.-V. spre N., avind o direcpune ge- c&tunul Cazota, numitS ast-fel
56878 Mar tie ItUftounr (Jeografic. Vol. Ill, 16
Hosted by Google
DIJEI (VALEA-) 122 DIUDIUL
dupa Diâ Mocanul, - care isl In raionul comunei este o Padure, Moreni si Margineni-
avea tirla aci. moara cu aburi. de-Jos.
Are o scoala, frecuentata de
Diêi (Valea-),zWînjud.Buzau, 113 copii (107 baeti si 6 fete), Di{e§ti, deal, com. Diêsti, plasa
com. Beceni, catunul Ocea. In- cu virsta de scoala. Cu intreî- Filipesti, jud. Prahova, pe care
cepe din localitate si se scurge nerea personalulul se cheltueste se cultiva 36 hect. vie.
in Valea-Ocil. anual 1728 lei.
$tiu carte 42 barbafi si 4 fe- Diôilor (Valceaua-), valcea, iz-

Di{e§ti, com, rur., jud. Prahova, me!. voreste de la V. de com. Me-
pi. Filipesti. Aceasta comuna In fundul vaiei Cervenia, pe reni, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt
dateaza din timpul lui Mihaiu- proprietatea d-nei Maria C. Fi- si se varsa in girla Eiul, pe
Viteazul si s'a infiinât — spune lipescu, se gasesc multime de ârmul drept, tot in raionul co-
legenda — din soldatil acestui carbuni de pamint. Pana acum munei Mereni.
viteaz domn, la reintoarcerea lor 3 am au fost aci carierl de car-
din Transiivania. bumf, dar din diferite impreju- Diôiul, vale. VezT Bodi, judetul
Este situata pe loc ses, sub rari azi nu se mai exploateaza. Vilcea,
poalele dealuluT Roîoara si pe Pamintul e prielnic la toata
ambele maluri ale piriului Ro- cultura. Dintre pomi roditori Diucul, deal, in jud. Constanta,
sioara, la 26 kil. departe de ca- sunt: 1650 men, 900 pen, 315 pi. Medjidia, pe teritoriul com.
pitala judeûlui si la 4 kil. de duzT, 50 ciresT, 1008 nuci si rur. Rasova, si anume pe acela
resedinâ plasei. 50025 pruni. al catunului sau Vlah-Chioi ; face
Toata supra fafa comunei e Comerciul se exercitS, in co- parte din culmea Vlah-Bair ; se
de 1420 hect. muna de 5 circiuman. desface din aceasta culme de
La inceput aceasta comuna Budgetul comunei la venituri la virful numit Vlah-Chioi ; se
a fost situata pe Dealui-PiscuriT. este de 3155 lei $i la cheltueli indreapta spre S., avind o di-
Se compune din 2 catune: de 2749 lei anual. recîune generala de la N.-E.

Diêsti si Rosioara, avind o po- Patru sosele inlesnesc comu- spre S.-V., brazdind partea ves-
pulate de 364 familii, sau 1466 nicaîa: spre E., cu Tirgul- tica a plasei si cea sud-vestica
suflete, din can: 734 barbapf si Filipe?ti; spre N., cu Filipesti- a plasei si a catunului. Se sflr-
732 femeT, in care intra si 153 de-Padure; spre V., cu Moreni seste pe malul estic al baltit
familii de Tigam. Loquesc in 330 si spre S. cu Margineni-de-Jos. Sarpul (o parte sudica a balti!
case. Spre N. de comuna se in- Vederoasa). Este stincos, ceea-
Sunt 260 contribuabili. tind deaiurile : Zidurile, Lamba, ce face ca malurile baltii Sarpul
In comuna e o biserica, fon- Cioclesti, Cocoanele, Bartosul, sa fie inalte si pietroase. Se ridi-
data la anul 1882 de locuitorii Catuneanul, Magura si Piscurii- ca pana la o inaltine de 130 m.,
satului, prin contribuîuni bene- lui-Vacalie, toate cu direcîa dominind ast-fel balta Sarpul,
vole; e deservita de un preot. catre S. si E. Poeni sunt: Pie- valea Poluchei-Ceair
si drumul
Afara de agricultura, 80 lo- trarul, Morareasa, Calimanul, comunai Aliman-Rasova este ;
cuitorf se mal ocupa cu dul- Seaca si Dumbrava. Pe dealuri acoperit cu tufarisuri, ce sunt
gheria, zidaria, rotaria, iar fi- sunt plantate vii, pruni, nuci si niste resturi din intinsele pa-
gantf sunt lautan, rudari si fie- men; parte din ele serva de si durT de odinioara, si cu fineê.
rarf. pasune viteior, fiind distruse de
S'au improprietarit 255 locui- filoxera. Diudiul, sat noti, infiinât la 1 879,
tori, dupa legea rurala din 1 864, Prin centru e udata de piriul facind un trup cu satul Heciul,
pe mosiile d-lor C. Filipescu si Rosioara, iar pe la E. de riul jud. Suceava.
Maior Misu, cind li s'au dat Proviâ (Prahovifa), afara de
380 hectare pamint. Produsul valcelele : Cervenia, Valea-Nea- Diudiul, fost sat, pe mo?ia He-
muncei il desfac la orasul Plo- guluT, Valea-de-sub-Magura, Va- ciul, jud. Suceava.
esti. lea-Popei, Valea-lui-Mihaiu, Va-
Vite sunt: 21 cal, 16 epe, lea-Pripon, Tabalanul si Sovaita. Diudiul, deal, pe care se afla
190 bol, 123 vaci, [19 viêi, Se margineste cu comunele fostul sat cu acest nume, jud,
676 ol si 258 porcl. Filipesti- de Tirg, Filipesti de-
- - Suceava.
Hosted by Google
DIUDIUL 123 DlLMA
Diudiul, deal, in com. Dolhesti, Dilga, sat, in jud. Dolj, pi. Jiul- late la 17 Dec. 1886, in jud.
jud. Suceava, acoperit de pa- d.-mj., com. Caloparul. Are 439 Iaiomifa, pi. Ialomiâ-Balta, te-
dure de fag. suflete, 225 barbapf si 214 fe- ritorul com. Marsilieni, la 9 kil.
me!. Locuesc in 81 case si 31 spre S. de satul Marsilieni; la

Diudiul, piritt, in com. Dolhesti, bordee. Copiil din sat urmeaza 15 kil., de stasia Lehliu ; la 11
afluent al Somuzului-Mare, jud. la scoala mixta din satul Ca kil. de stasia Ghimpaî si la 85,
Suceava. loparul, ce este la 1 kil, 200 m. de Bucuresti.

departare. In anul scolar 1892 Venitul aceste! staîl pe 1896
Diudiul, fintina, jud. Suceava, in — 93 au frecuentat scoala 8 a fost de lei 121926,10. Inal-
locul pe care a fost vatra des- baeî. Cu virsta de scoala sunt îmea d'asupra nivelulu! m&ri!
furâtulu! sat cu acelas! nume. 21 copii. $titi carte 6 loc. de 45,07 m.
Diudiul, piriias, judeûl Suceava Dilga, japse, jud. Braila, intre Dilga-Mare, numire ce se ma!
format din izvorul fintinel cu privalul Dimuleasa si lezerul da satulul Marsilieni.
acelas! nume, care pe sesul Si- Pestele; serva de hotar intre
retului se pierde. com. Ciacirul si Vizirul. Dilga-Mica, sat, in jud. Ialomita,
pi. Ialomita-Balta, pendinte de

Divanul-Ursulul, deal, in par- Dilga, mosie, jud. Dolj, pi. Jiul- com. Marsilieni. Este situat pe
tea de N. a comunei Bordeni, d.-mj., com. Caloparul, satul {armul drept, la 2 kil. de riul
pi, Prahova, jud. Prahova; e a- Dilga; aparîne bisericei Sf. Ialomita si sub coasta cimpului
coperit cu padure. Treime din Craiova. Baraganul. De satul de rese-
dinâ este la o dep&rtare de un
Dilbanul, munte, la N.-E. com. Dilga, padure, in jud. Dolj, pi. kil. spre E.
Novaci, plaiul Novaci, judeûl Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul Are 28 famiii!.
Gorj, pe partea stinga a riului Dilga, a DomeniuluT Coroanei Vite sunt: 120 bo!, 91 ca!,
Gilortul, intre Rinca, Pietrele, Segircea. Inainte aparînea Sta- 609 01 si 80 pore!.
Papula si Paltinul. tuluT. EvSte amenajata. Esenê:
stejar, cer si girniâ, aceasta Dilgov (Valea-), deal, in jud.
Dilboca, mahala, in jud. Mehe- predominind. Intinderea padure! R.-Sarat, pi. Orasului; se des-
dinî, plaiul Cerna, com. rur. este de 1100 pog. face din Dealul-Perisorului ; braz-
Dilbociâ. deaza partea de V. a comunelor
Dilga, padure, in jud. Ialomita, Bonêsti, Blidare si Cotesti; se
Dilbociâ, com. rur. si sat, in jud. pi. Ialomiâ-Balta, com. Marsi- intinde d'alungul piriulu! Valea-
Mehedinî, la 30 kil. de orasul lieni ; are o suprafaâ de 100 hect. Dilgov. Este acoperit cu vii si
Severin. Are o populate de 756 cu esenfele: stejar, ulm si anin. semanatur!,

locuiton, din can 126 contri-
buabiii. Locuesc in 132 case. Dilga, piriU, in jud, Dolj, plasa Dilgov (Valea-), piriU, in jud.
Ocupaîunea locuitorilor este Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul R.-Sarat, pi. Orasulu!; izvoreste
agricultura, cresterea vitelor si Dilga, ce izvoreste pe teritoriul din Dealul-Perisorului ; merge
fabricarea varum!. Locuitorii po- comunei, curge cu direcîunea d'alungul deaiului Valea-Dilgov
seda: 18 pluguri, j6 care cu de la V. spre E. si se varsa ud& comunele Costesti in par-
boi, 6 caruê cu cai; 160 stupi. pe malul drept al riulu! Jiui. tea de S. si se varsa in riul
Prin comuna Dilbociâ trece Are un pode^ pe dinsul in satul Rimnicul, ceva ma! sus de ca-
soseaua comunalallovaûl-Dilbo- Dilga. Curge prin vaiea Dilga. tunul Ceardac, al com. Golesti.
ciâ.
Are o biserica deservita de Dilga, vale, in jud. Dolj, plasa Dilma, com. rur. si sat, in jud. Me-
1 preot si 2 cintareî. Jiul-d.-mj., com. Calop&rul, pe hedinî, pi. Closani, la distanâ
Budgetui este la venitur! de care este situata com, si prin de 48 kil. de orasul Turnu-Se-
77$ lei si la cheltuel! de 627 lei. care curge piriul Dilga. verin, iar de Baia-de-Arama, re-
Vite sunt: 456 vite mar! cor- sedinâ plaiulu!, de 20 kil. E si-
nute, 18 cat, 400 01, 500 capre Dilga-Mare, a cael ferate

stafie tuata pe dealuri. Formeaza com.
si 290 rlmatori. Bucuresti-Fetesti, pusa in circu- cu c&tunele: Runcsorul, Dealul-
Hosted by Google
dIlma 124 DlMBOVICEANCA
de-Rudina si Simsca. Are o po- ziorul, cat. Corneanu. Confine ni-d.-s., Corni-d.-j., direcîe in
pulate de 700 locuitorl, din multa sare. V.-E.
carl 1 10 contribuabilL Locuesc
in 136 case. Dilma, cultninafie a muntelui Dlmboiii, deal^ care se intinde in
Locuitorii poseda: 8 pluguri, Dilma, in jud. Buzau, com. Tir- direcîe N.-V. de la Tataresti
14 care cu boi, 1 caruâ cu cai; covul. E punct trigonometric. la Corni-d.-s , in partea de V.
89 stupl cu albine. Din virful sau se vede orasul in raionul com. Corni, plasa
Are o biserica, deservita de Braila. Berheciu, jud. Tecuciu.
1 preot si 2 cintare^f; o scoala,
condusa de 1 invaâtor, frecuen- Dilma, ramiftcafie a muntelui Dimbova, catun, jud. Gorj, pi.
tata de 30 elevi. Dilma, in jud. Buzau, com. Tres- Ocolul, comuna Carbesti, in par-
Budgetul comunef la venituri tia. Sub poalele sale a fost situat tea stinga a Jiului si spre S.-V.
este lei 511, iar la cheltueli de mai inainte satul Trestia, de de com. sa.Numirea o are de
272 lei. unde apoi s'a mutat pe locul la piriul Dimbova, ce o uda.
Numarul vitelor in aceasta unde se afla asta-zi. d'alungul si care se varsa. in
com. este de 39 360 vite marl 1 5 : jia.
cornute, 19 cai, 400 01, 500 ca- Dilma, colind, in jud. Buzau, com. E situat pe o cuime dedeal,
pre si 260 rimatori. Tisaul, cat. Valea-Rea, intre pa- ramificafie din partea de V. a
Atit com. Dilma, cit si catu- durea Bradul si Badeni. dealului* Bran si aproape de so-
nele sale, sunt legate de com. seaua nationals Filiasi - Pietro-
Sovarna-d.-s. si Rudina prin so- Dilma, (Gruiul-Muerilor), deal, sani.
seie comunale. in jud. Gorj, com. Schela, plaiul Are o suprafaâ de 200 hect.,
Cele mai principale deaiuri Vulcan. E situat spre N. com. din carl 30 hect. padure, 40
din aceasta com. sunt: Jidovina, Pe acest deal se afla numai hect. arabile.
Tarniâ, Virful-Popii si Virful- paduri de fagL Locuitorii poseda : 10 pluguri,
Vilculestilor. Numirea de Gruiul-Muerilor o 30 care cu boi, 180 vite man
Ca loc istoric in aceasta com. are din vechime. cornute, 12 cai, 87 01 si capre
este pe Dealul-Vilculestilor, Vir- si 100 porcT.
ful-PopiI,pentru ca arise afla niste Dilma, culnte a coastel Baraganu- Comunicaîa in acest catun
urme de zidartf vechi in pamint, lui, in jud. Iaiomita, plasa Ialo- se face prin soseaua comunala,
unde s'a gasit monede si pietre miâ-Balta, pe teritoriul com. care o pune in legatura cu co-
cu inscripîuni, din care una a Hagieni. Este situata spre E. muna sa, si prin soseaua na-
fost luata si pusa in temelia bi- de satul Gura-Jegalia. {ionala.
sericei din aceasta comuna si Are 1 biserica de lemn, fon-
conservata pana in anul 1892, Dilma, padure, in jud. Buzau, com. data de locuiton, in anul 1792,
Aprilie, cind pentru importanta Boziorul ; are 23 hect. ; face un deservita de 1 preot si 1 cin-
inscripîunei ce purta, a fost corp cu Corneanul si Posobeasca. tare{.
ridicata si trimisa Muzeului, unde

se conserva astazi. Dilma, padure, in jud. Buzau, com. Dimbova, piriU, jud. Gorj. Iz-
Odaile; are 120 hect.; eproprie- voreste din Dealul-lui-Bran, din

Dilma, catena de 'munfi, jud. tate mosteneasca in devalmasie coasta despre V. Curge, spre
Buzau, care se ramifica in comu- cu casa Heraru. S.-V., .uda catunul Dimbova
nele : Boziorul, Odaile, Canesti, si se varsa in Jiu, la Podul-
Policiori, Piclele, Tircovul si Dilma, pddure, in jud. Buzau, Poenel, pendinte de com. Ro-
Trestia, servind adesea si ca com. Trestia ; are 50 hect. vinari. Ca mijloc de trecere
hotar intre dinsele si culminind peste dinsul, e podui de lemn
in mat multe virfurl, toate cu- Dilmei (GogO§ul-), cultninafie dintre catunele Carbesti si Tal-
noscute sub numele de Dilma. a colinei Dilma, jud. Buzau, com. vesti, intreînut de comuna.
E avuta in sare. Tisaul.
Dlmboviceanca, mo§ie, in jud.
Dilma, culminafie a muntelui Dlmboaiei (Valea-), vale, jud. Buzau, com. Gageni-Vintileanca,
Dilma, in jud. Buzau, com. Bo- Tecuciu; desparte satele: Cor- cat. Sahazeni.
Hosted by Google
DlMBOVICEANUL 125 dImbovita qudet)
Dimboviceanul, veche numire lui; siintre44 ,3O'siintre45°,28, ginea-Cirliguluf, Surlele, Dichiul

a satului Lata, jud. Ialomifa, latitudine nordica. Judetul Dim- in dreptul acestor din urmS dot
plasa Ialomiâ-Balta. boviâ se invecineste spre E. munÎ (Surle si Dichiul) se afla
cu jud. Prahova, de care se muntele Paduchiosul, care este
Dimboviceanul, padure, in jud. desparte spre N.-E. cu munîi cam limita intre jud. Dimbovtya
Ialomiâ, plasa Ialomiâ-Balta, Omul si Caraimanul, piscurl ale si Prahova, si care se pogoara
linga satul Pribegi, Bucegiului, mat jos cu munîl cu poalele lui p&na in apa numi-
Furnica, Paduchiosul, Plesu, Ple- ta Izvorul, afluent al Prahovel,
Dimbovicioara, sat, jud. Dim- suva, Gurguiatul, Secatura, Po- care curge ca si Prahova 'chiar
boviâ, plasa Bolintinul, cat. com. iana-LupuluT, Ma gura, Sultanul prin com. Sinaia. Tot pe partea
Titu. si alîi; spre E. si spre S.-E. estica a judefulul ma! sunt mun-
serva de hotar intre Prahova fil: Oboarele, numit si Pletro-
Dimbovicioara, loc izolat, jud. si Dimboviâ o mica distanâ siâ, care este ma! sus la N.
Muscel, in apropiere de pestera piriul Cricovul-Duice. La V. si nu trebue confundat cu com.
Dimbovicioara. se invecineste cu jud. Muscel, Pietrosiâ ; Nucetul, Blana, Lap-
Gura Pesterei se afla la 861,2 de care se desparte o mare parte ticul si Cocora se afla muntele
metri d'asupra MariT-Negre si prin munîl Meterezul, Muchia- Furnica, care este intre Prahova
774,2 m. d'asupra Bucurestilor. Leota, Marginea Domneasca,- si Dimboviâ. In Virful Obirsiei
Plaisorul, Valea-Brebul si alîi; se afla Omul, care este un pise
Dimbovicioara, pestera, jud. la N. se invecineste cu Tran- al Bucegiului.
Muscel, pe riul Dimbovicioara, silvania, desparîndu-se prin cul- b) Munfil pe partea sting£ a
la hotarul despre Transilvania. mea Carpaîlor; la S.-V. se in- Ialomiêi, mergind dela Moroeni
Este mult vizitata in timpul vecineste cu jud. Argesul, la in sus : Piscul-cu-Brazi, Mugurele
verei. In intrul ei omul intim- S. cu jud. Vlasca si la S.-E. cu si Raciul; intre acestf din urma
pina stalactite in forma stru- jud. Ilfovui, ne avind cu aceste dot munî este riuleûl Valea-
gurelui si aite forme de o aibeaâ din urma treT judefe mat mici Raciul; Cufuritul si Rateiul, intre
exemplara. un hotar natural, afara de o care se afla piriul Cufuritul
Drumul deia Rucar la Pes- mica parte din Arges, care des- Lespezi, intre Lespezi si Rateiul
tera se face numai pe apa parte pe Dimboviâ de judeûl este piriul Brateiul. Pe cite trele
acestui riu. De o parte si de Vlasca. Judeful Dimboviâ are aceste ape, adica pe Valea-Raciu-
alta a acestui riu sunt niste o suprafata de 365.220 hect. lul, Cufuritul si Brateiul sunt
munfi inalpf de piatra cenusie, pamint. Clima sa este variata, ferestrae de taiat scindurl ; Za-
fara nici o inclinare spre apa dar sanatoasa. Vara de si in noaga, Lucacila, Deleanul, Pla-
si acoperip cu brazi. partea cimpoasa a judeûlui este iul-Mircei, Tatarul, Padina, Colî,
In apropiere de Pestera calea multa. caidura, la munte insa. Batrina si Doamnele. — Batrina
se ingusteaza. clima este temperata, asa ca in si Doamnele se invecinesc cu
toate verile mun^'if acestui jude£ Oblrsia, a! caror proprietarl sunt
Dimbovicioara, riufor/jud. Mus- sunt vizita^f de multa lume. Pa- din Transilvania. In virful Pa-
cel ; izvoreste dela hotar, din mintul este fertil, creste tot felul dinei este vama nutnita Strunga,
apropiere de Piatra-lui-Craiu si de animate, produce vegetale
si trecatoare in Transilvania la
se varsa in riul Dimboviâ, spre si minerale. Jud. Dimboviâ este vamaaustro-ungara Guânu. Sub
N.-E. de Rucar, ca la 3 kil. mat mult de jumatate muntos muntele Batrina este manas-
si deluros principaltf munî insa
; tirea Pestera-Obirsel subt o des-
Dimboviâ, jude(, care si-a luat se pot numi de la com. Moroeni chizatura naturala, lunga ca de
numele dupa. riul Dimbovifa, ce-1 in sus. Intre acestia eel mai 150 metri si care deschizatura
uda de la N.-V. spre S.-E.,tre- insemnapf sunt merge din ce in ce descres-
cind aproape prin centrul jude- a) Munîi dela Moroeni in sus, cind pina ajunge asa de mica,
{ulul. Judeûl Dimboviâ se afla cum mergi pe matca Ialomiêi in cit abia ese un izvor. In
situat in partea muntoasa a la dreapta spre E. : Plaiul-Dom- aceasta pestera, la 20 past de
tare! rominestf intre 29°,48'si nesc, Priporul, Gilma-Ialomiêi manastire, este o cruce, de la
intre 23°,37' longitudine estica, in dreptul Priporului in partea care nu se poate merge mai
socotit dupa meridianul Parisu- de V. Brindusi, Orzea, Mar- departe, fund intunerec.
Hosted by Google
DtMBOVlJA (JUDET) 126 DlMBOVIJA (JUDEJ)
c) Munfif apusani, sau cei apro- si Sabarul in stinga, format din de Marunîsul si Gaiseni, mat
piap de Muscel: Orlea, Vaca, Ciorogirla si Rastoaca, iar a- nu exista paduri ; in pi. Iaiomiâ
Ratuneiul, pe unde se zice ca a ceasta din Valea-Cobia, Valea- 1050 hect la Bolovani, 50 hect.
trecut Radu-Negru cu trasura; Sata si Potopul, care si el este la Podul-Barbierului, 50 la Cor-
Margin ea-Domueasca, munte in- format din mai multe pirate Din . natel, 250 la Frasinul, 52 la
tre Orlea si Vaca; Leaota, unul suma de 365220 hect., supra- Ghergani, 800 la Marcesti, 100
din mun^tf cei mai marl ai ju- faâ totala a judeûluT, 268573 la Mavrodin, 750 la Vizuresti,
deûluf, care inclina jumatate hect. este numai pamint arabil, 117 hect. la Boanga si altele.
spre Rucar, jud. Muscel si juma- 52259 hect. este padure; iar Judetul Dimbovita, ma! in
tate spre riul Iaiomifa, jud. 44388 hect. coprinde satele, ca- toate comunele plaiurilor unite
Dimboviâ; Mitarcia, Sutila, Du- tunele, orasele, ripile, muchile, Dimbovita-Ialomita si a plasilor
dele-Maii si Dudele-Mici. Acesti albiile riurilor, balîle, stincile unite Dealul-Dimboviâ, produce
dot din urma formeaza unghiul si toate locurile nearabile si fara mulîme de prune, din care se
dintre Leoata, judeûl Muscel, padun. Padurile cele mai insem- fabrica tuica de o buna calitate
Transilvania si munîi de linga nate din judet: sunt: in plaiul si in cantita^f enorme, ceea ce
riul Ialomiâ, ei ocupa punctul Ialomiâ: 9680 hect. pe munîT face ca acest judet sa fie intre
despre N.-V. al jud. Dimboviâ. Blana, Piscul-Brazii, Magurile, cele d'intiiti ale ârei mai abon-
Ca trecatoare, afara de Strunga BrindusiJe, Cocora, Dichiul, Pla- dente m ûica. Vinuri produce
mai sunt in jud. Dimboviâ si iul-Domnesc, Lapticul, Piaiul- acest judet in dealurile: Doi-
potecele: Strunga-Mica si Sint- Mircei, Nucetul, Oboare, Surle, cesti, Aninoasa, Viforita, Raz-
Ilie, Podul-cu-Florile este un pla- Zanoaga si altii ; 2000 hect. la vadul, Bucsani si altele.
tou frumos plan peorizontal com. Valea-Lunga; 770 hectare Animale se cresc in acest
virful Zanoagei, inconjurat de la Glodeni, 250 la Poduri; in judet, ca!, boi, vaci, 01, si mai
jur-imprejur de colî de piatra plaiul Dimboviâ: 1350 hect. pe cu seama capre multe mai prin
foarte inalpf si unde se zice ca munîi Mitarcea si Pietrele-Albe, toate com. plaiurilor si plasilor
ar fi fost niste Doarane refugiate, 2500 hect. pe muntii Colibasi unite, adica in partea de N. si
pe can urmarindu-le si aflindu-le lamarginea de N.-V. a jud., din centrul judetuluT, de aceea
aci Tatarii, ele n'au voit a se 1750 hect. la com. Izvoarele, si marca judeûlui, este o capri-
preda si s'au aruncat in pra- 350 hect. Runcul, 550 hect.
la oara, caci in vechime se gaseau
pastie. — Virful- cu-Dor se aria Scheiul-Episcopiel, 600 Scheiul prin acest judet si capre sal-
in Virful muntelui Oboarele. A- Sf.Ion, 750 hect. Vilcana-d.-j., batice.

cest Virf-cu-Dor este plin de flori 1450 Vilcana-d.-s. ; in pi. Dim- Minerale se afla: sare, la com.
frumoase in timpul verei si are bovita: 3500 hect. la comuna Ocnita, Bezdeadul, Branesti, si
priveliste spre Prahova si Plo- Butoiul, 1 175 la Capriorul si Glodeni ;

pucioasa, la com. Ser-
esti. Judeûl Dimbovh;a are mul- Tatarani, 72 1 hect. la Gheboeni, banesti - Podurile, Bezdeadul,
{ime de munfi, dealuri si piscuri 323oJiect. la Ludeci, 1022 hect. Glodeni, Pietrosita, Virfurile si
sidela Moroeni in jos; insa de laManesti, 380 hect. la Priboiul, Visinesti; puûrt de pacura la
mat pufina importanta. Judeûl 1450 la Rincaciavul, 175 hect. Glodeni, Colibasi, Vilcana, Oc-
Dimboviâ este udat de o mul- laValea-Caselor in ; pi. Dealul: nita si Visinesti; carbuni de
$ime de riuri, precum Dimbo- : 867 hect. Adinca, 254 hect.
la pamint la Sotinga doua mine
viâ cu afluenîi sai Valea-Lunga, la Cazaci, 282 la Doicesti, 400 in exploatare, la Glodeni, la
Valea-Tisei, Valea-Barbuieûluf, hect. la Habeni, 500 hect. pa- Moroeni in-padurea statului din
Riul- Alb, Ilfov, Colintina si Ilfova- durea Iuda, mosia Racoviâ, munteleBrindusele; gips,in mari
tul, Ialomiâ cu afluenîl sai Ialo- 4300 hect. la Ocniâ, 250 hect. cantitaî la Pucioasa si Vilcana;
micioara (estica), Valea-Lupului, la Gura-Ocni{ei, 860 hect., la Raz- pietre de moara, la Pietrari ; var,
Bizdideiul, Razvadeanca, Sla- vadul, 850 la Latinga; in plasa la Branesti, Izvoarele, Runcul,
nicul, Pascovul, Crivaûl si Cri- Cobia: 500 hect. la Valea-Mare, Tiâ, Visinesti, Vilcana-Pandeli,
covul, in stinga, Ialomicioara (ve- 180 hect. la Matasarul, 270 la Sacueni, Buciani, Comisani si
stica) sau Vaiea-Rimnicului, care Dragodana, 700 hect. la Petresti, altele.
se zice si Valea-Vacei, Vilcana 200 hect. la Petroaia, 17 10 hect. Afara de industria domestica,
si altele, in dreapta Argesul cu
; la $u{a-Seaca, 639 hectare la se afla in jude^ o mare fabrica de
afluenîi sai Neajlovul in dreapta Uliesti; in pi. Bolintinul, afara praf de pusca, unica fabrica a
Hosted by Google
DiMBOVIJA (JUDET) 127 DlMBOVlfA (JUDEX)
tare! de felul acesta, care este producte ma! este gara Titu Petresti-d.-j. si apo! intra in
in partea de N. de Tirgoviste, unde mare schela de des"
este Vlasca; soseaua judeâna Tirg.-
pe malul sting al IalomiêT, pe facerea cerealeior. Apo! ma! sunt Cimpulung, care trece prin co-
soseaua nationala Tirgoviste-Pu- tirgurile rurale : Cornaêlul si munele: Dragomiresti, Ghebo-
cioasa-Transilvania si unita cu Gaesti la Sf. Maria sau 8 Sep- eni, Izvoarele, Voinesti, Geme-
cale ferata cu Tirgoviste. A- tembrie. Voinesti la 8 Noem- nea si apo! intra in Muscel,
ceasta fabrica este in catunul brie; Pietrari la 7 Ianuarie; Voi- soseaua judetiana Tirgoviste-
Laculeêle, com. Glodeni, pla- nesti la Flori!, Baleni la 24 Iu- Ploesti, care trece prin comu-
iul Ialomita. Afara de aceasta nie; P!etrari si Patroaia la 20 nele : Razvad, Sacueni, Adinca
se ma! afla : o fabrica de sfor! Iunie ; Gaesti si Branesti la 20 si intra in Prahova. Afara de
si fringhi! in com. Gura-FoaeT; Iulie, Podurile la 27 Iuiie si la aceste sosele man, ma! sunt al-
tre! fabric! de faina si gris cite 6 August. tele prin judet ce leaga o co-
una prin Gaesti, Bolovani (co- Ca! de comunicaîe in Dim- muna cu alta. Judetul Dimbo-
muna doua in Tir-
Cornetul) si bovita sunt: calea ferata Bucu vita pana la 1883 se impartea
goviste cine! fabric! de spirt,
;
curesti-Pitesti-Virciorova cu gain S plas! si doua plaiuri, adi-
una in Gheboaia, una in Bo- rile: Ghergani in pi. Ialomita, ca : plaiul Dimbovita, plaiul Ia-
teni, una in Bolovani si doua Titu in Bolintinul si Gaesti in lomita, pi.. Dimbovita, pi. Dea-
in Tirgoviste; 12 mor! de abur!, Cobia; calea ferata Titu-Tirgo- lul, pi. Cobia, Bolintinul si pi.
prin diferite comune ; 127 mor! viste prelungita acum pana la Ialomita ; de atunc! s'au unit
de apa; 7 pive; o dirsta pen- Laculeêle cli garile: Nucetul, plaiurile, numindu-se plaiul Ia-
tru baterea tesaturilor de lina; Vacaresti, Tirgoviste si Lacule- lomita-Dimbovita cu resedinta

1 ferastrau de taiat scindur! tele, toate in pi. Dealul ; so- in com. Serbanesti-Podurile, s'au
in Manesti, unul in Batesti, u- seaua nationals Bucuresti-Pite- unit plasile din centra Dimbo-
nul in Branesti, cine! in Moro- sti ce trece prin comunele: Bil- vita si Dealul, numindu-se Dea-
eni, cite-va in Runcul, cite-va dana, Lunguleî, Cornetul, Titu, lul-Dimbovita cu resedinta in
pe riurile : Cufuritul, Brateiul Gaesti, Badulesti si merge la Dragomiresti, iar cele-1'alte au
si Valea-Raciulu! si in alte lo- Pitesti; soseaua nationals. Bu- ramas tot ca inainte: pi. Cobia,
cur!; fabric! de oale si fel de curesti -Tirgoviste - Transilvania cu resedinta in Gaesti, pi. Bo-
fel de vase de pamint la Dra- ce trece prin comunele : Bilda- lintinul cu resedinta in Titu si
gaesti si la Dragomiresti ; fa- na, Ghergani, Contesti, Mircea- pi. Ialomita cu resedinta in Bil-
bric! de cosur! de rachita la Voda, Ulmi, Tirgoviste, Doice- ciuresti.
Dragomiresti, de unde se duce sti, Laculete, Gura-Bezdelulu!, In tot judetul sunt 116 com.
la diferite bilciur! ale tare!; ro- Poduri, Motoeni, Tita si de aci rur. si 3 urbane, adica 5 1 com.
tarie, in Tatarani si alte comu- prin Petrosita, Moroeni si pe al- rur. si una urb. in pi. Dealul-
ne ; o mulîme de velniê de bia Ialomicioare! (Estice), pe sub Dimbovita, 23 com. rur. in plaiul
fabricat tuica prin diferite comu- poalele muntelu! Paduchiosul la Dimbovita-Ialomita, 23 comune
ne , vr'o 12 fabric! de gaz in Sinaia; soseaua judeteana Tir- rurale una urbana si m piasa
Tirgoviste si com. Colanul ; ma! goviste- Butimanul ce trece prin Bolintinul si 19 com. rur. in pi.
multe mor! de apa in Tirgovi- comunele: Lazurile, Comisani Ialomâ. In tot judetul Dimbo-
ste si altele ; costume natio- Habeni, Balani, Dobra, Bilciu vita este o populate de 178248
nale se face la Riul-Alb, la Pie- resti si Cojasca, unde se de suflete, adica 7000 in Tirgo-
:
trari, la Pietrosita si altele; \e- desparte in doua: una spre S viste, capitala jud., 47415 in pi.
satur! de lina, precum : scoarê, trecind prin Butimamil in jud Dealul-Dimbovita, 35864 in pla-
velinê, patun, plocate si altele Ilfov si alta spre E., trecind riul iul Dimbovita-Ialomita, 31336 m
sa fac la Moroeni, Pietrari, Riul- Ialomita la comuna Catunul si pi. Cobia, 30564 in pi. Bolinti-
Alb si altele. Comerciul este apo! prin cat. Ochiul-Boulu! in- nul si 26069 m pl- Ialomita. In
activ in jud. Dimbovita. Ca centra in jud. Prahova; soseaua ju- Tirgoviste este un tribunal si
tre de desfacere prin vinzare deteana Tirgoviste-Gaesti-Vias- in judet cine! judecatori! de

si cumparare sunt in judet tre! ca, care trece prin comunele: ocol : o judecatorie de ocol pes-
tirgun, sau orase : Tirgovistea, Lucieni, Suta-Seaca, Piciorul- te plaiur! cu resedinta in $er-
care este si capitala judeûlui, de-Munte, Dragodna, Gaesti, Io- banesti-Podurile, o judecatorie
Gaesti si Potlogi-Urbani. Pentru nesti, Greci, Petresti, Ragul, de ocol peste orasul Tirgoviste
Hosted by Google
DlMBOVITA (PLASA) 128 DlMBOVIJA (PLAIU)
si plasa Dealul, cu resedinâ in contopit cu plaiul Nucsoara de scape de sub privigherea v&ta-
Tlrgoviste, o judecatorie de ocol la 1 Aprilie 1882, de la care fulul de plaiu, care le controia
peste pl&sile Dimbovifa $i Cobia data formeaza. un singur plaiu pichetele pe unde treceau el,
cu resedinâ in G&e?ti, o judeca- cu plaiul Nucôara, avind re?e- intr'ascuns obiectele felurite de
torie de ocol peste plasa Bo- dinâ subprefecturei in comuna exportare oprite de guvern.
lintinul cu resedinâ in Titu $i urbanci Cimpuiung. Inf&t't$area generala a solu-
o judecatorie de ocol peste pi. Acest plaiu coprinde partea lui este variata ?i adese de
Ialomtya cu reêdinâ in Bilciu- de N.-E. a judeûlui Muscel. o priveiiste incint&toare. Dea-
resti. Se margineste la N. cu Tran- lurile, spre Nord de m&rimi
In judeûl Dimboviâ sunt silvania, de care se desparte uimitoare ,
$i cu forme dife-
240 biserici in func^te prin di- prin culmea munîlor Carpaî rite, iau spre Sud directum
ferite comune si cStune, apoi la E. cu jud. Dimbovifa, avind mai lamurite, parte mai dulcT,
inc& 24 biserici in Tirgov?ite, din de limita naturals in aceasta forme mai rotunde, pierzind
care 5 sunt in ruina. Afara de parte ?irul munîlor DimboviêT, chiar padurile cite o data ?i
acestea maif sunt ?i 12 m&n&s- ce merge paralel cu acest riu; prefacindu-se in muscele, pe
tirf si anume : Dealul, Viforita, la S. cu plasa Argeêlul, des- a c&ror inalîme, stincile chel-
Gargota, Nucetul, Fusea, Bunea, p£r$indu-se de dinsa printr'o ba?e, inlatura monotonia aspec-
Butoiul, Cobia, Patroaia, Bil- linie care, incepind de la Dim- tulul $i atrag cu drag privirile
dana, G&iseni §i Pe^tera sau boviâ (cam din dreptul satu- calcitorului.
Obirsia. Preste toate aceste bi lufGemenea) str&bate platurile Vaile, la inceput strimte ?i
seridf si man&stiri este un pro- pe din jos de comuna Maâul intunecoase, se desfac treptat-
topop cu resedinâ in Tirgo- pana in Riul-Tirgului la Cim- treptat ?i daca ele n'ar fi atit
viste malmulî proesto?! prin
si puiung; iar spre V. se margi- de numeroase ca din fie-ce loc
jude{. In Dimboviâ sunt: un neste cu plaiul Nuc?oara, avind sa se vada 2 —
3, deschizindu-si
gimnaziu §1 3 scoft primare de de hotar culmea dealului Ma- gurile m valea principals, fru-
baep si de fete (in Tirgovi^te), gura, ce formeaza pana in Cim- museêa loculul n'ar fi atit de
o scoalS primary de baeî $i puiung chiar linia de desp&rîre fermecatoare.
una de fete in G&esti, cite o a apelor celor doua plaiuri. Culmea principals a Carpa-
scoalcl de fete prin comunele Forma plaiului e dreptunghiu- filor, in dreptul plaiului Dim-
Titu, Potlogi, Bilciure^ti, Pie- lara. boviâ, are la inceput directi-
tro$i{a, SerbSnesti $i Bezdeadul. Numele-I vine de la riul Dim- unea de V. laE.,cu virfurile
la
Pe ling& acestea mai sunt §coli bovifa, care-1 uda. cele mai principale Comisul si
mat in toate comunele rural e. Itnparftrea admin istrativd. — Tamasul, apoi schimbind brusc
Plaiul Dimboviâ se compune direcîunea spre S.-E. merge
Dimboviâ, plasa, in jud. Dim- din 41 sate, carl formeaza 15 ast-fel pana din jos de virful
boviâ. $I-a luat numele de la com. rurale: Lere^ti, Voine^ti, Piatra-lui- Craiu, la Piscul Sf.
riui Dimbovifa. La 1883 s'a Valea-Mare, Namae^ti, Dragos- Hie, unde se indrepteaza iarasi
unit cu plasa Dealul, formind lavele, Rucarul, Badeni-Ungu spre N.-E., formind in aceasta
o singurS. numita Dealul-
plasci, reni, BSdeni P&minteni,
- Ceta- parte hotar judeûlui Dimbo-
Dimboviâ cu resedinâ in Dra- êni-din-Deal, Cetaêni.-din-Vale, viâ.
gomiresti. L£ic&I, Miclo$ani, Pucheni, Va- Ramificaîuniie pincipale, carl

leni si Mâul. Re?edin{a pla- traverseaza plaiul de la N. la
Dlmboviâ, plain, jud. Dimbo- iului, unit cu plaiul Nucsoara, S,, sunt patru, inchizind intre
vi{a, numit ast-fel de la riul este in Cimpuiung. dinsele cele trei vai, pe can
Dimbovi$a. Avea de resedin^S. Vechea tmpdrfire a plaiului sunt a?ezate toate comunele a-
Pietrari si alta-dat& Branesti si Dimbovifa. Plaiul Dimboviâ in cestui plaiu.

de la 1883 s'a unit cu plaiul secolul al XVIII-lea avea tot in- Acestea sunt:
Ialomifa, avind resedinâ in co- tin derea de azT, afara de satele I. Munîi Dimboviêi cu vir-
muna Serb&nesti-Podurile, unde Ruc&rul si Dragoslavele, carl furile : Prislopul, Ro$ul, Algiiul,
sunt si b&ile Pucioasa. erau atuncl ale pla?ei Argeselul- Runcul, Priseaca, sunt de o m&-
de-Sus, dupa chiar cererea a- rime impunStoare, pe coaste pa-
Dlmboviâ, plain, jud. Muscel, cestor sate la Guvern ca s& : durosi, iar pe culme cu pSsunl
Hosted by Google
DtMBOVlf A (PLAIUL) 129 DfMBOVITA (PLAIUL)
ce nutresc numeroase turme de tele Oticul, curge la inceput in trece prin comunele Valea-Mare,
vite. Ei incep din munîi Car- direcîune de E. pana la mun- Dragoslavele si Rucarul.
papf, despartindu-se prin Valea- tele Tamasul, apoi se intoarce De la Rucar pana la Graniâ,
GhimbavuluT, si continua, in lun- catre S. primind de aflueu^t soseaua se desfasura pe o lun-

gul riului Dimbovita, direcîu- pe Dimbovicioara, Valea-Cheii, gime de 17 kil. serpuind aci
nea acestora spre Sud. Ghimbavul, Valea-Caselor, Ba- prin fundul vailor, colo prin
2. Sirul de inaltimi muntoase deanca, Valea-CetaûeT, Valea- traseurf adincl ce numal dina-
ce formeaza linia de despartire Larga, toate pe partea stinga; mita a putut sa sape, invirtin-
intre apa Dimboviêi si Arge- iar Riusorul, Valea-PravaûluT, du-se in zigzag pe la poalele
selul. Aceste inaltimi sunt: mun- Stoeneasca si Valea-Valenilor muntelui Sasul si pana in virful
tele Papusa, al caruT virf intrece pe partea dreapta. luT, peste tot susînuta de pa-
toate vecinatatile, Draxinul, Ma- Vrednica de vazut este Valea rapete enorme de piatra si stra-
ra, Tefeleica, Preajma, Munti- Dimbovicioarel, care, strinsa in- batind peizagiile cele mai in-
sorul, Capitanul, Plaisorul, Pra- tre doua inaltimi pietroase de cintatoare.

vatul, Altamusul si Mateiasul, o lungime rara, se desface toc- Aceasta sosea, cea mai fru-
cu virful Sturul sau Piatra-Na- maT mat spre N., unde este pes- moasa a ârei, lucrare mareaâ,
maestilor. O mie de metri poate tera Dimbovicioarel. Riul Dim- s'a terminat in anul 1891, Maiti,
sa fie diferinta de ridicatura in- bovita, parasiad plaiul Dimbo- si a fost vizitata de M. M. L.
tre Virful-Sturului si vaile ve- vita, la satul Laical, trece in ju- L. Regele Regina si Principele
cine. Calatoriile la el sunt do- deûl Dimbovita. Mostenitor la 3 Iunie 1891. S'a
rite de toti vizitatorii acestor Riul Argeselul, izvorind din decis ca in parapetul soseleT
locurl. In apropiere de dinsul muntele Gainaûl-Mare, sub Pa- sa se zideasca o piatra come-
este Pestera-Mateiasuluf, a carei pusa, curge in directiunea de morativa reamintind vizita M.
adincime uimitoare nu este cer- S., uda com. Namaesti, trecind M. L. L.
cetata de cit de corbii si in- pe la E. de com. Valea-Mare, De la Sud spre Nord, acest
drazneîi vulturf. apoi ese din plaiul Dimbovita plaiu mai este strabatut de so-
3. MuntiT Gradisteanu, Gai- la comuna Maâul spre a uda seaua judeîana Tirgoviste-Cim-
natul-Mare, Gainatul Mic, Do- - com. Boteni din pi. Argeselul. pulung, care la com. Badeni-
briasul-Mare, Dobriasul-Mic, Pis- El primeste de afluenti in pla- Paminteni se bifurca, o ramura

cul-CaluluT, Mosoroaele-Mari si iul Dimbovita pe Valea-Cirstei, mergind la com. Dragoslavele,
Mosoroaele-Mici, Strimtul, Cla- pe partea dreapta si Topolita- iar cea-1'alta da la Mateias in
bucetul, Chiciora, Coasta-Ma- Mateiasului pe partea stinga, soseaua naîonala Pitesti-Fron-
nastirei-Namaesti, Dealul-Selari- ambele in hotarul comunei Na- tiera.
lor, Dealul-Cucului si Dealul- maesti. Afara de acestea sunt mai

M3tauluT, constitue, de la Pa- Riul - Tirgului izvoreste din multe sosele comunale si vici-
pusa, sirul despartitor intre apa muntele Iezerul aflat la S. de nale, carl inlesnesc comunicaîa
Argeselulu! si Riul-TirguluT. Oticul, si nu primeste afluenp de intre sate.
4. Oticul, Iezerul, Zanoaga, cit, aproape de izvor, pe Cuca Ocupafiunea locuitortlor. PS-
Boldul, Pojorita si Magura spre din Papusa, cis:igind o marime mintul arabil in plaiul Dimbo-
V. plaiuluT", in paralel cu Riul- ce intrece de doua pe aceia ori vita fiind lipsit de intinderea si
TirguluT, nu au virfun remar- a riului Argeselul. El uda com. fertiiitatea necesara unei culturi
cabile, afara de Iezerul, cu lacul Leresti si Voinesti si trece apoi intinse, care sa constitue un
Iezerul, a carui adincime a de- in plaiul Nucsoara, udind orasul izvor de bogaîe, ocupaîa prin-
terminat pe ciobani sa zica ca Cimpulung. cipala a locuitorilor este co-
e o rasuflatoare a marei. PastravT, mrene, sglavocT, cu- merûl cu scinduri, cu lemne,
Hidrografia. Din aratarea si- îtoi, verde^T, latite si tipansunt cu vite, cu var si brinzeturi.
rurilor ce strabat plaiul Dim speciile de pesti ce populeaza Scindurile de diferite marimi
boviâ, s'a lamurit ca tre? sunt apele acestor riurt. se fabricain herastraele (numite
rlurile principale ce uda plaiul Cdile de comunicafie. Plaiul m alte parî ale $areT joagare)
riul Dimbovita, Argeselul si Dimbovita este strabatut de la aflate pe Riul-Tirgului, si pe

Riul-Tirgului. S. spre V. de calea nationals riurile Argeselul, Dimbovita, Ri-
Dimbovita, izvorind din mun- Pitesti-Cimpulung-Brasov, care usorul, Ghimbavul si Badeanca.
68878 Jlfarele Dictiovar Geografic. Vol IT'

17
Hosted by Google
DlMBOVlfA (PLATUL) 1^ DtMBOVIf A (PLAIUL)
Femeile se ocupa cu {esatura practicelor religioase. Bisericile bului incepe dela 14 Septem-
pinzeturilor, a dimiilor si cu sunt vizitate sSrbatorile de un bre. LivezI artificiale nu se
lucrarea de costume naîonale. numar mare de barbaÎ si feme!. seamana.
In Ruc&r si Dragoslavele, mai Multe sate au cite doua bise- Masini si unelte agricole. In
to$ locuitori! se indeletnicesc rici sau doi preoÎ. Asa, Leresti anul 1888, au existat in plaiul
cu fabricarea scindurilor; in are o biserica cu 2 preopf ; Voi- Dimbovita-Nucsoara urmatoarele
Rucar se mai cresc si vite multe. nesti, 2 biserici cu 2 preoÎ; Va- masini si unelte agricole : 1
Cascavalurile si brinza de Ru- lea-Mare, 1 biserica cu 2 preoî ;

masina de treerat cu manej, 1
car sunt renumite. Namaesti, 2 biserici cu 2 preoî; masina de vinturat, 3 masini

In Namaesti se ocupa cu lem- si o monastire cu 2 preop; de batut porumbul cu manivela,
naria si facerea varului din piatra Dragoslavele, 2 biserici cu 3 912 pluguri de lemn sau {ara-
calcaroasa adusa din munteie preotl; Rucar, 3 biserici cu 3 nesti, 55 pluguri de fer sau
Mateiasul. preoÎ ; Maâul, 4 biserici ; Ba- nemêsti, 31 scarificatoare, 2
In Leresti si Voinesti, cu deni-Pamintenl, 3 biserici cu 3 grape de 54 mori cu apa.

fier,
cresterea vitelor, scinduraria si preoti, etc. Populatiunea. Locuitorii co-

munca la fabrica de hirtie loan id, In total, plaiul Dimbovita are munelor din plaiul Dimbovita
aflat&pe Riui-Tirgului, in raionul 28 biserici deservite de 28 preoti se estima la suma de 19732
Cimpulungulul si in vecinatate si 36 dascali. suflete, aparînind la 3740 fa-
de comuna Voinesti. Instructiunea publico". In fie- milii, roî de nationalitate curat

In Valea-Mare cu exportarea care comuna din plaiul Dim- romineasca.
de scinduri si lemne si cu fa- bovita este cite o scoala mixta Miscarea populapei plaiului
bricarea de £uica. cu cite un invaâtor, exceptiune Dimbovita Nucsoara pe anul
-
In Maâu, cu fabricarea de facind numai Ruc&rul unde se 1889. In acest an s'au facut in
plica, si cresterea vitelor. Aci gaseste scoala de baeti cu 3
1 plaiul Dimbovita-Nucsoara 263
locuitorii cresc un soiu de ca! invataton si 1 scoala de fete casatorii, s'au nascut 1220 copii
mid la corp, dar foarte iuî si cu 2 invatatoare; Dragoslavele si au murit 754 barbatl si fe-
puternicl. si Badeni- Paminteni, cu cite 1 me!.

In cele-1'alte com. de pe linga scoala de b&eî si I de fete. S'au casatorit (dupa etate)
riul Dimbovita, locuitori! se o- In acest plaiu funcîoneaza 84 barbap (dela 18 — 25 ant),
cupa cu fabricarea de £uica si 18 scoale rurale (13 mixte, 2 de 129 (dela 25 — 35 ani), 29 (de
cu transportarea de scinduri la baeti si 3 de fete), conduse de la 35—45 ani), 21 (dela 45—
Tirgoviste. 21 invataton, cu intreînerea 60 an!); 42 feme! (dela 15 — 18
In Cimpulung, locuitorii din carora statul cheltueste anual ani), 168 (dela 18 — 25 ani), 36
mahalaua Scheiul, in partea de 28.242 lei. (dela 25—35 ani), 14 (dela 35
N., se indeletnicesc cu fabri- §coalele sunt frecuentate de — 45 ani) si 3 (dela 45 — 60
carea de donip; iar ceU'atyi, elevi in mod regulat. In anul an!.
de la V., cu facerea de oale. scolar 1883—84, numarul ele- S'au nascut (dupa sex): 626
Vitele in num&r mai mare vilor din aceste scoli se ridica la baeti si 594 fete; legitiml: 573
sunt oile, vacile, cail si caprele. 593 elevi si 55 eleve. baepf si 547 fete; natural!: 53
Arenda anuala a unui pogon Stiu carte 112 b&rbap si 33 bae{I si 47 fete, Au murit: 392
de flnete pentru nutrirea aces- feme!. barbaÎ si 283 feme!.
tor vite, variaz& intre 10 — 30 Cind se fac semdndturile. In Plaiul Dimbovifa in anul 1856.
lei; iar prejul de vlnzare ves- plaiurile-unite nu se fac sema- In acest an gasim ca plaiul Dim-
nica se schimba intre 200 — naturl de toamna. Semanatu- bovita are 95 munî, carl dau
400 lei. rile de prima-vara, a griului, un venit anual de 53420 lei; 87
Gindacii de m&tase nu se orzului si ovazulu! se incep de herastrae cu venit anual 32429
cresc de cit in cite-va comune, obiceiu in lunile Aprilie si Maiii. lei; 29 mori cu venit anual 7850
ins3. ingrijirea albinelor tot con- Porumbul seseamana in Apri- lei; 5 dirste cu venit 1230 lei,
stitueste ocupaîunea de predi- lie si Maiu. 4 piue cu venit 460 lei; 18 po-
lec$e a fruntasilor sateni. Secerisul griulul, orzului si vern! cu venit 13490 lei.
CultuL Locuitori! 'si p&streaz£ ov&zului se face de ordinar in Populatia plaiului se urea la
neclintite credinfa si obiceiurile luna Iulie; iar culesul porum- 1 1293 locuitori, din carl 6041
Hosted by Google
dImbovita (rIul-) 131 DlMBOVlTA (RlUL-)
barbap, 5252 feme!, cu 2634 ste apele care curg tot din Piatra- dreapta, Dimboviâ primeste pi-
familii. lui-Craiu prin valea lu! Inanul, riul Stoenesti, de mica impor-
Avea 23 sate, 27 biserici, 45 iar mai la S. acelea care curg tant ca volum de apa, insa
preoî, 3 diaconi, 25 boeri de prin valea Speriatul. important prin aceea ca pe va-
neam, 13 mazili, 2262 contri- De la aceasta confluenâ, valea luT trece soseaua care une-
buabili romini, carl plateau a- lea incepe a fi locuita ;
pe stin- ste Valea-Dimbovifei cu aceea a
.
nual 20188 lei si 91 #ganJ ga se gasesc catunele : Podul- Argesului si in urma cu a Riu-
coutribuabill carl plateau 4550 Dimboviêi; la S. de aceste ca- luI-TirguluI.
lei anual pentru proprietaîle lo- tune apele se restring din nou La N. de satul Badeni, Dim-
cuite si nelocuite si contribuîa intr'un defileu format din munîf bovifa primeste pe partea stinga
drumurilor. Plaicul, Magura si Posada. Ra- piriul Radivca care ese din vir-
mificaîile acestui din urma mun- ful Leotel, curge de la N. la S.-
Dimbovit;a, riu. Din virful Ie- te silesc apeleDimbovitei a-si V. si a carul vale in partea de
zera, (2407 tn.), care aparfme schimba direcîa c&tre E., iar N. poarta numele de valea Cim-
munîlor Fagaras, din lanûl Car- dupa ce ocoleste muntele Po- padia; la S. de confluenâ a-
paîlor, ia nastere riui Dimbo- sada se indreapta din nou ca- cestui riu, ramificaîunile cul-
vi£a, afluentul eel mai principal tre S., de aci se deschide o melor Tefeloaga si Leotel, care
al Argesului. Important aces- vale larga unde are loc conflu- marginesc valea Dimbovitei, se
tui riu reese din aceea ca uda enâ cu Dimbovicioara ; locali- apropie de ele asa, in cit redu-
capitala ârei si ca pe o parte tatea poarta numele de Podul- ce din nou valea la un defileu
din vaiea sa trece soseaua-na- Dimbovhxi. In acest loc sosea- pana la confluenâ cu Valea-
îonaia Cimpulung-Brasov. A- ua nationals, care urea valea Larga.
cest riu ia nastere din 2 pir- Dimbovitei de la Dragoslavele, Prin Valea Larga se scurg
-
loage, se indreapta m general o paraseste pentru a urma pe in direcîa N.-S. V. apele care
spre N. cu neinsemnate schim- aceea a Dtmbovicioarei, intreta- les din culmea Leotei conflu- ;
bari de direcîi, impuse de ra- indu-se spre frontiera. en{a are loc la N. de Miclau-
mificaîile munîlor inalpf, car! Dimbovicioara, aflue itpe stin- sani.
marginesc valea acestui riu ; ga, ia nastere din muntele Pe- De aci valea incepe a se
dupa ce curge pe 6 kil., se in- tricica, curge de la N. la S., tre- largi din ce in ce, iar la Izvoa-
dreapta spre E. si dupa ce trece cind pe linga localitatea numita re atinge 2V2 kil., unde are loc
la N. de muntele Peceneagul, ia Pestera-Dimbovicioarei, ia di- confluenâ ei cu Riul-Alb, care
direcîa S.-E. pana. in dreptul recîa spre S.-E., apa sa este aduna apele v&ilor Strimba, Cim-
muntelui CascuL marita cu acele ale vailor Izvo- pina si Barbuleûl. Un alt afluent
La N. de acest munte, Dim- rul, Moci si Oreîi. pe partea dreapta, e piriul Ta-
boviâ primeste pe dreapta a- Valea Dimbovitei, la conflu- tarani care se uneste cu Dim-
pele care se scurg din muntele enâ ei cu Dimbovicioara, este bovifa la Caprioara. Direcîa
Dracsinul in direcîa de la V. deschisa, dar se restringe din generala a vale! Dimbovitei de
la E, prin vaiea numita Dracsi- nou intre culmea Posada si mun- la Rucar si pana la Rincacio-
nul; iar la S. de muntele Cas- tele Dumbrava la S., careia pri- vul este aceea de la N. catre
cu, apele can se scurg din mun- meste si apele riului Dumbrava, S., cu oare-care inclinare spre
tele Papusa, tot in direcîa de marit cu Gura-Vaiel, care curge E. De la Rincaciovul direcîa
la V.-E. prin vaiea numita Cas- prin Valea-Ristava. Laconfluenâ Dimbovitei se schimba spre E.
cu; dupa ce Dimboviâ a pri- cu acest piriu, Dimboviâ se in- pana la N. de Luchieni-din-
mit apele acestor vai, ia direcîa dreapta spre V., trece pe linga Deal, de unde is! reia din nou
spre S. si primeste pe stinga satul Rucar, de unde ia direc- direcfia sa generala de S.-E.
apele, care plecind din Piatra- îa spre S. De la Rucar, valea Aceasta direcîe a sa se schim-
lui-Craiu, curg de la N. la S.- deschiztndu-se, largimea sa atin- ba in unele parÎ, accentuindu-
V., prin valea Tomaselul. ge 600 m. in unele parÎ; intre se spre E. sau spre S., schim-
De la confluenâ sa cu acest Lunca-Gherlel si Slobozia, pe bari insa pe micif direcîi, fiind
piriu valea incepe a se largi a- 1
1
/2 kil., largimea vaiel se re- mai mult coturl.
tingind in unele parÎ 150 m. duce din nou la un defileu. La Pe stinga sa Dimboviâ, la
Tot pe stinga Dimboviâ prime- S. de satul Stoenesti, pe par tea Nucet, primeste apele pirtului
Hosted by Google
DlMBOVlJA (RtUL-) 132 DlMBOVFf A (RtUL)
Noroioasa. Un alt afluent tot Valea DimboviteT incepe a fi de care se gaseste com. Gemeni,
pe stinga sa, cu un cars mat locuita de la confluenâ-i cu va- situata pe ambele maluri, Gin-
lung, este Ilfovul, care izvoreste lea Speriatul, la S. careia, pe desti-din-Vale, pe malul drept,
de linga. Colanul, Ja S. de Tir- malul sting, se gasesc situate Voinesti pe stinga, Dragoda-
goviste; curge in directia S.E., la o mica distanta unul linga nesti si Sturdzeni pe dreapta, Iz-
trecind pe la Bratesti-d.-s., Bo- altul doua catune cu numele de voarele pe stinga, la confluenta
lovani-Mari, Balteiul la V. de Podul-Dimbovifei. sa cu Piriul-Alb. De aci, malul
Ghergani, pe la S. Tartasesti- Primul sat mai mare este Po- drept e mai populat, cad ga-
d.-j., unde in mijlocul un i! Za- dul-Dimbovitei, situat pe par- sim in aceasta parte satele Pre-
voiu apele sale se raspindesc tea stinga la confluenta Dim- boiul, Tatarani, Caprioara, Ma-
si se unesc cu ale Dimbovifei bovicioarei ca Dimbovita si tot nesti si Dragaesti-Paminteni, pe
intre Brezoaia-Camarasului si pe partea stinga din acest punct cind pe malul sting nu se afla
Cosoba. Afluentul sau insa mai se zaresc ruinele unei ceta^T de cit Geboani in fata Capri-
principal ca volum de apa si numita Cetatea-NeamtuluT. De- oareT si Dragae^ti-Ungureni, in
ca lungime este Colentina. A- fileul dintre Podul-Dimbovitei fata celor Paminteni. La S. de

cest pinu ia nastere din pad i- si Rucar poarta numele de de- acestea, pe malul sting al Dim-
rea Calugareasca, directia sa fileul Posada si peste culmea bovitei, se gaseste Dragomiresti,
este paralela cu a Dimboviêi, Posadei trece soseaua nationals dupa care Dimbovita uda : Rin-
uda Ghimpa£i, Vizuresti, Cioca- Cimpulung-Brasov. La esirea caciovul, Luceni-Ungureni, am-
nesti, Buftea si Chitila, iar la N. din defileul Posada, pe malul bele comune situate pe ambele
de Bucuresti, albia sa se large- drept al DimboviteT, se gaseste malun; Luceni - Paminteni si
ste in unele parp, in cit formea- situat satul Rucar, pe unde tre- Vacaresti-din-Deal, iar pe ma-
za lacurT, care toate au insa o ce soseaua nationala. Mai la S. lul drept Luceni si Ciurari. La
scurgere in valea Colentinei; de acest sat se gaseste Lunca-Gir- S. de Ciurari, tot pe malul
dupa. ce trece pe la Baneasa, lei, pe malul drept, dupa care drept, care este mai inalt, se
Herastrau, Fundeni, Pantelimon pe malul sting se gaseste Slo- gaseste comuna Persici - Man
si Cernica se uneste cu Dim- bozia. In fata SlobozicT, pe cul- Pe malul sting al DimboviteT,
bovita laCaldarari. Acest afluent mea care pleaca din Piatra-Na- la confluenta cu piriul Noroioa-
al Dimbovifei primeste si el Ia maestilor, se gaseste satul Frun- sa se afla Nucetul ; in urma Dim-
rindul sau apele valei Mihulean- tilor, iar la S., tot pe malul drept, bovita uda pe stinga satele: Ba-
ca. Tot pe aceasta parte apele satul Stoenesti. Pe malul sting, nesti, Bestiloaia, Moara-Noua,
din padurea Cernica se scurg la S. de Stoenesti, Dimbovita Adunati, Bolovani, Cringasi
pe valea Tinganul in Dimbo- uda Badeni si Cotenesti. Contesti-de-Sus si de-Jos, Moara-
vita. De la Stoenesti si pana la SlobozieT, Cosoba, Popesti, Dra-
La Frunzinesti, Dimboviâ pri- Cetateni, Dimbovita trece prin- gomiresti-din-Vale,Rudeni,Sirbi,
meste tot pe stinga apele vaieT tr'un nou defileu, unde sunt de Giulesti, Tigania, Ciurelul ; iar
Pasarea. Pe partea dreapta de remarcat, pe malul sting, ruinele pe dreapta: Canesti-d.-s., Podul-
la localitatea Lunguleûl, un ca- une! bisericT parasite si a unei RiziT, Sabiesti, Baleni, Raicule-
nal ia o parte din apele Dim- cetafuT, care poarta numele de sti, Lunguleûl, Brezoaia-Cluce-
boviêi pentru a le uni cu pi- Cetafuia-luT-Negru-Voda. La e ruluT, al-Brailoaicei, al-Camara-
riul Ciorogirla, care curge in a- sirea din acest defileu se ga- sului, Bucsaneasca^ Joiâ, Arcuda,
propiere de Dimbovita si care seste com. Cetateni, compusa Bicu , Dragomiresti- din - Deal,
se varsa in Sabarul, la Braga- din doua catune, din care cele Chiajna si Dudul-Rosu. Dupa-ce
diru. Afara de acest afluent, de pe malul sting poarta nu- Dimbovita a trecut prin aceste
Dimbovita mai este alimentata mele de Cetaêni-din-Vale, iar localita^T, din care de remarcat
prin mid scurgen de apa, insa cele de pe malul drept Cetateni- sunt i
: Lunguleûl, de unde
.
far' de importanâ. Dimbovita, din-Deal. Mai la S., pe malul incepe sanûl care uneste Dim-
incarcata cu afluenîi, pe care sting, se gaseste Diaconesti iar bovita cu Ciorogirla. 2. Joiâ,
i-am numit mai sus, urmind in faâ acestuia Padermani. Dim- Arcuda unde se a-
si Bicu, de
directia sa de S.-E., se varsa bovita uda mai la S. Laicai, limenteaza Bucuresti cu apa de
in riul Arges, la V. de satul Miclausani pe stinga, Valeni si baut prin ajatorul filtrelor. 3.
Budesti. Capul-Coastef, pe dreapta la S. Chiajna, care se gaseste la li-
Hosted by Google
DlMBOVlfA (RlUL) 133 DlMBOVIf A (RlUL)
mita regiunei fortificate a Bu- culmea Plaicul, la confluenta sa La S. de aceste virfurl, cul-
curestilor, — Dimbovita uda dupa cu Dimbovicioara. mile care pleaca, poarta numele
aceea Capitata ârei, unde albia Tot din lantul principal al de Potarnicul si Oreûl.
ei este canalizata, incepind de Carpatilor, la N. de Piatra-lui- Din virful Sintiiei al lanûlui
la Grozavesti si pana. la Vitan ;
Craiu, se gaseste culmea Toma- Carpatilor, pleaca culmea Dim-
de aci Dimbovita, a carui vale selul. Pe malul drept se gaseste bava, la a carel extremitate se
atinge in unele parfi J2~2 i
1
Muntele-Gainel, in faâ muntelui gaseste virful Dimbava, care for-
kil., trece pe la: Cioplea, Du- Oiticul, Peceneagul in faâ Cio- meaza impreuna. cii culmea Po-
desti, Catel il, Caldarari, Cer- canului-Piscului. Din Papusa, sada, defileul cu acest nume.
nica, Tinganul, Paroaia, Plata- care se gaseste la extremitatea Din virful linia, care aparîne
resti, Cucuiafi, Lamotesti, Va- din spre E. a culmeT Ezera, tot lanûlul Carpatilor, pleaca
silaî si Budesti pe stinga, iar pleaca spre S. culmea cea mat spre S. principala culme de pe
pe dreapta: Vacaresti, Popesti- importanta a vaiei Dimbovitei stinga Dimbovitei, anume cul-
Conduratului, Leordeni, Babesti, de pe aceasta parte si anume mea Leotei, importanta prin a-
Glina, Balaceanca, Orasca, Gal- culmea Tefeloagei care desparte ceea ca desparte basinul Dim-
binasul, Pirlita, Buciumeni si valea Dimbovitei de aceea a bovitei de al Ialomitei, sau al
Gruiul. ArgesuluT. Argesului, de al Ialomiêi.

Dimbovita, care intra in re- Aceasta culme trimete in spre Din virful Metereni, care a-
giunea fortificata la Chiajna, si valea Dimbovitei diferite rami- partine acestel culmi, pleaca in
dupa. ce a trecut pe linga for ficaîuni, can poarta numele de spre Dimbovita o serie de culmi,
turile Leordeni si Catelul, ese Cascul, Boteanul, Dragulanelul, al caror nod principal e Mun-
din aceasta regiune si se in- Magura si Posada. Pe culmea teie-Rosu si din care mai multe
dreapta spre Budesti, unde se Tefeloagei se gasesc virfuriie ramuri se due spre V. si S.-V.
varsa in Arges. Moara, Tefeloaga, Prajina, Vir- pana in malul Dimbovitei. Pe
Muntii din care ia nastere ful-Capitanului , Piatra-Namaes- aceste ramuri se gasesc virfu-
riul Dimbovitei poarta numele tilor, Virful-Dimboviêi, Volnelul riie : Piatra-Prislop, Cristiana,
de Muntii-Fagarasului, din lantul si Demetrul, de unde incepe la N. de Dragoslavele ; Malul-
Carpatilor. Virful din care isi seria dealurilor. Corbului, la S. de Dragoslavele
are sorgintea, se gaseste situat Dealul care urmeaza mai de Virful-Albescu, Muntele-Albes-
pe culmea Mesului si din acest aproape malul drept al Dimbo cu, Muntele-Rosu, Virful-Algiru
punct pleaca mai multe culmT, vifei poarta diferite numiri si si Prisaca, de-a lungul piriului
care despart vaile diferitilor a- anume : in dreptui Valenilor, Radifca. Pe culmea Leotei se
fluenpfal Argesului; aceste culm! Dealul-HirtopT, la extremitatea gasesc : Virful-Leotei, Virful- Va-
poarta numele de Popaul, : Nanu caruia, la S., se gaseste Virful- cei, Gruiul -Ursului, Marginea-
si Ezera. Pe stinga Dimbovi- Hadopcin, din care pleaca de-a- Domnilor, Gavana, Pleisoara si
tei, de la sorgintea si pana la lungul Dimbovitei, Malul-Corbu- Pucheni. Din Gruiul Ursului -
confluenta ei cu Dimbovicioara, lui si cu Dealjl-Simpului se ter- pleaca o culme pe stinga piri-

se gaseste culmea Mesului, care mina culmea Tefeloagei. Cele- ului Radifca, pe care sunt vir-
pleaca din lantul Carpatilor, din l'alte dealuri can se mai ga- furiie Orzicul si Purcaroaia. Din
virful Berevoiasca spre S. Vir- sesc pe malul drept al acestui Gavana pleaca o mica culme,
furilemai insemuate de la S. riu, nu sunt de o mare impor- pe care se gasesc virfuriie Gar- :
spre N., sunt: Cremenea, Oiti- tant* si poarta numirile locali- vanul si Plesa-Popel si pe care se
cul-Mic si Oiticul-Mare. taîlor de prin prejur. gaseste Cetaûia - iul - Negru - Vo-
Dupa aceea Dimbovita se a- Ultimele ramificatii ale cul- da. Din Pleisoara pleaca cul-
propie de lantul principal al Car- meT Tefeloagei dau direcîe vaiei mea Ploiscioara, care se termina
patilor, pe care se gasesc vir- Dimbovitei si diferitilor afluenî, in spre Dimbovita cu Plesea-
furile : Ciocanul, Piscul, To- indreptindu-se cea intiiu spre Mica, Plesea-Mintilesttlor si Vir-
masul si Piatra-lui-Craiu. Din S.-E., iar cel-l'ah:! spre S.-V. ful-Carbunari.

Piatra-lui-Craiu pleaca o culme Pe partea stinga, dupa Pia- Din virful Pucheni se des-
stincoasa, pe care se gasesc tra-luI-Craiu, pe lantul Carpati- part trei culmi : 1 . Culmea-Mi-
virfuriie : Pietricica, Paltinetul si lor, se gasesc virfuriie : Groa- clausani, intre Valea-Barbuleû-
Berile, si care se termina cu pa, Paltinisul, etc. lul si Valea-Larga, pe care se
Hosted by Google
DlMBOVIJA (MO$IE) 134 DlMBOVIJA-MOSTISTEA
g£seste Virful-Cheliei si care se este forte repede si adincimea De la 1 Aprilie 1882, s'a a-
termini cu Dealul-Florii ; 2. Cul- sa (la S. de catunul Stoenesti) lipit la pi. Dimbovita si plasa
mea Padina, intre valea Barbu- in timpii ordinarT, este de 0,90, Mosti$tea, cu reêdinâ subpre-
lepil si valea Piriului- Alb, pe care iar latimea mijlocie de 20 m. fecturei in Pantelimon, Pana la
se gasesc virfurile BarbuleJ: sija- Albia Dimboviêi confine pie- aceasta data, pi Dimbovita se
coleu, iar a 3 -a culmea, care des- tre si bolovani marl in tot par- marginea la E. cu partea din
parte afluenpl Dimboviêi de ai cursul sau prin judeûl Muscel, pi. Negoesti si pi. Mosti$tea, la
lalomiêl si care poarta numele iar de la Gemenea, limita aces- N. si V. cu pi. Znagovului, la
de Culmea-Leotei propriu zisa. tui jude£ cu jud. Dimbovita, S. cu pi. Sabarul.

Pe aceasta culme, in partea Dim- incepe pietrisul si mai la vale Plasa Dimbovita-Mostistea este
boviêT, se gasesc : dealul Loicul, nisipul. udata in partea de S.-V. $i in
Vulcan, virful Petrarul, Mate- La Rucar, pe linga care trece centru de riul Dimbovita, care
escu, etc. Din aceste dealuri riul Dimbovita, albia e! se afla intra in aceasta plasa pelaVa-
pleacS mai multe ramuri mici, la de 579 m. da-
o inalpme caresti (S.-E. de Bucuresti) si
numite: Plaiul-Mogoi, Plaiul-Ne- supra Bucure^tilor si pana la iese pe la satul Cucueî, intrind
iuiui, Plaiui-Gloduluf, etc. Ulti- Bucuresti descinde la ceva mai in plasa Negoesti ; de piriul Co-
ma ramiflcapune se numeste jos de 8y m. Iualpmea albiei lentina, care-$T ia na^tere din
Mersina, care se termina la N.- sale aci descinde cu 486metri, apropiere de comuna Bolovani,
V. Tirgovistei si pe acest mal adica cu o clina medie de 4 jud. Dimbovita $i de valea Pa-
se mai gasesc dealuri de mica mm. pe m. sarea, care izvora^te din plasa
important pana la confluenâ Dimbovita e cuvint slav si Znagovului (Vez! Pasarea, piriu).
cu Argesul, dealuri care poarta insemneaza foaie de stejar. Intinderea totala a plaîlor
numirile localitaplor vecine. Fraîi Tunusli, in a lor lsto- unite este de 276124 pogoane
Peste riul Dimbovita, in jud. rie a Tarii Rominesti, (1806) (138063 hect.), din carl statul
Dimbovita, sunt sapte mar! po- spun ca «aurul se exploateza $i proprietarii ati 202494 po-
duri statatoare, adica : unul in din nisipul riurilor: Oltul, To- goane (10 1 248 hect.) si locui-
com. Gemenea pe soseaua ju- pologul, Argesul si Dimbovifa, torii din plasa 73632 pogoane
deêana Tirgoviste-Cimpulung, de catre Tiganii domne^ti nu- (36816 hect.).
facut de armata in urma cam- mip rudari». Statul î proprietarii cultiva

panieT din 1877 — 78; unul in Dimbovifa a inspirat D-lui 70837 hect. (4586 ramin sterpe,
com. Lucieni, pe soseaua jude- Winterhalder, acum vr'o 50 de 5778 izlaz, 1 169 cultura vie! si
{eana Tirgoviste-Vlasca, facut an!, o poezie, al carui cunoscut 18878 padure).

de jude^; unul in com. Bolo- refren a devenit in curind foarte Locuitorii cultiva 33952 hect.
vani,numit Podul-lui-Petrache, popular: (570 ramin sterpe, 1998 izlaz,
dar care acum este cu totul 296 cultura viteT).

« Dimbovita apd dulce
distrus, facut de proprietarul Populaîa plaîlor unite este
Cine bea, nu se mai duce.»
moîei, pe soseaua vecino-co- de 50369 suflete (128 18 bar-
inunala Cornaêlul-Bolovani-Bra- (Vezi amanunte dezvoltatoare bap, 12969 feme!, 12855 baepf,
nistea-Titu ; doua poduri la cola articolul Bucuresti, § Hidro- 1 1727 fete), din can 349 streini
muna Lungulep, pe soseaua na- grafia). (172 barbap, 75 femei, 52 baeî

ponala. Bucuresti-Pitesti ; in fine si 50 fete).
alte dou& poduri marl de fier: Dimbovita, trup de mosie, din Top acesti locuitori traesc in
unul, linga cat. Besteloaia, la ca- proprietatea statulul Stoboresti- 1 1077 case si 58 bordeie.
lea ferata Tirgoviste-Titu si al- Barza, jud. Teleorman. 10540 locuitori se ocupa cu
tul, la c^t. Boteni pe calea fe- plugaria, 363 sunt circiumari,
rata Bucuresti-Virciorova. Dimboviâ-Mosti^tea,//^^ in 98 industrial, 1989 au diferite
Lungimea cursului acestui riu judeûl Ilfov. Ocupa. partea din profesiuni.
este de 250 kil., din can 75 centrul si E. judeûlui si se mar- Sunt 9309 contribuabili ; ca-
kil. face in jud. Muscel, (pana gineste la E. cu jud. Ialomiâ, satoripsunt ii39i,fruntasi36o3,
la Gemenea din judepil Dim- la V. cu pi. Sabarul, la N. cu mijlocasi 4226, cu miinile5i6i,
bovita). pi. Znagovul si la S. cu plasa improprietarip 6697 si neim-
Cursul sau in judepil Muscel Negoesti. proprietarip 6293.
Hosted by Google
DlMBOVIJEI (PlRlUL-) 135 DlMBUL
In toata plasa Dimboviâ si ra-Domneasca, Otopeni, Pante Dimbroca, vechie nutnire a â-
Mostistea sunt ioo de bisericT, limon-Dobroesti, Popesti - Con- tunulul Murgescu, din com. Sa-
deservite de 125 preop ; 55 duratu, Piteasca-Pasarea, $tefa- geata, jud. Buz&u.
scoale rurale, freceuntate de nesti-Lipovaûl, Stubeiul-Orasti,
1244 elevi si eleve, cu tntreti- Tanganul si Tunari-Dimieni. Dimbroca, mosie a statulul, in
nerea carora s'a cheltuit de stat, Caile de comunicaîe carl injud. Buzau, com. Scurtesti, for-
jude^ si comune 111015 lei a- lesnesc transportui in aceasta" mats din trel trupuri: Spiri-
nual. plasa sunt : calea ferata Bucu- doneanca, Stanesti si Costeasca,
In plasile-unite sunt 10 mori resti-Calarasi care o strabate de reunite si arendate la inceput
cu abun, 26 mori cu apa, 2 la V. spre E. si trece pe la sub numele de Dimbroca; vin-
poverni, 2 zalhanale, 58 poduri Baneasa si Branesti; calea j«i- zindu-se, s'a desfacut in 2 cor-
statatoare si 46 masinT de tre- deteana Bucuresti-Olteniâ care puri: Dimbroca, care depindea
erat cu abun. o taie puîn la S. ; calea jude- de Episcopie, cu o suprafaâ
Numarul vitelor man si mici êana Bucuresti-Braila, care o de 1350 hect., din care 681
se imparte ast-fel : 1 1 8 1 2 cai si strabate de la V. spre E., tre- s'a dat insuraêilor, sub numele
epe, 189 armasarl, 15 795 boi, cind prin comunele Pantelimon, de Spiridoneanca, iar Dimbroca
7436 3200 viteT, 473 tauri,
vaci, Tamadaul si Jilava ; calea na- propriu zisa, de 675 hect., s'a
788 bivolf, 2283 bivolite, 962 tionals la Ploesti care o stra- vindut de o parte.
capre, 8990 porci, 686gy 01. bate la N. si aproape serveste
Comerciul se face de 53 han- de limita intre pi. Dimboviâ si Dimbroca, mosie a statulul, in
gii si 312 circiuman. pi. Znagovului; calea la Fer- jud. Buzau, com. Scurtesti, pen-
Aratura se face cu 6037 P m_ binî si alte diferite cat vecinal- dinte de schitul Gavanele ; are
gun: 4176 cu boi si 1861 cu comunale, can impreuna cu dru- 60 hect., date insuraêilor.
cai. murile naturale servesc de tran-
Locuitorii au 7834 care si sport oamenilor, productelor, vi- Dimbroca, nutnire ce se mai da
carute: 5101 cu bo! si 2733 telor, etc. mosiei Spiridoneanca, din com.
cu cai. La Pantelimon este resedinâ Scurtesti, jud. Buzau.
In coprinsul plasei sunt 84 plasei, a medicului de arondis-
helestae si 1 balta. ment. Aci este un oficiu tele- Dimbroca, mica padure a sta-
Aceasta plasa si-a luat nu- grafic, care face si serviciul pos- tulul, in jud. Buzau, com. Scur-
mele de la riul Dimboviâ care ter rurale. testi, cat. Stanesti, pe mosia
o uda in partea de S.-E. si de Tot aci se afla un spital in- Spiridoneanca; are 18 hect.,
la piriul Mostistea. treînut de Eforia spitalelor ci- acum date insuraêilor.
Producîunea ei este identica vile din Bucuresti.

cu a celor-l'alte plasi ale jude- Dimbul, sat, face parte din com.
tului, cu deosebire ca pe valea Dimboviêi (Piriul-), afluente rur. 'pntea, plasa Filipesti, jud.
Dimboviêi se cultiva mult zar- al Rlscuêi, in com. Bogdanesti, Prahova.

zavaturile, pamintul fiind foarte jud. Suceava.
priincios acestui fel de cultura. Dimbul, riulef, jud. Prahova, iz-
Pomii roditori dau tot felul de Dimbovnicul, piriu, jud. Arges, voraste din partea de N. a co-
poame. izvoreste in plasa Galasesti pe mune! Baicoiul, trece pe linga co-
Resedinâ sub-prefecture! pla- care o uda tot largul el si se munele :înteni, Paulesti, Strim-
sei Dimbovifa este in com. Pan- varsa in riul Neajlovul. beni-Blejoiu si Ploestiori, uda
telimon. PI. Dimboviâ singura partea de N. E. a orasulul
-
are 83 cat., can formeaza 21 co- Dimbroca (Chiona), catun, al Ploesti si com. Corlatesti, iar
mune rurale si anume Afumaî, : com. Scurtesti, jud. Buzau, for- la com. Rifovul, plasa Crivina,
Bobesti - Balaceanca, Branesti, mat din insuraêl ; are 130 locu- se varsa in riul Teleajenul, in
Baneasa-Herastrau, Cernica-Cal- itori si 34 case. dreptul catunulul Antofiloaia.

dararul, Colintina-Fundeni, Cu- In timpul secetos apa ii
cueî-Plataresti, Dascalul-Creaâ, Dimbroca, catun, al com S&geata scade foarte mult si une-orl se
Dudesti - Cioplea, Frunzinesti, jud. Buzau, cu 20 locuitorl si perde cu desavirsire. Abia mai
Fundeni-Gherasi, Leurdeni, Moa- 5 case. curge pu{in pe la Zalhanaua-
Hosted by Google
DtNCfcNI 136 D1RJILA
Veche si aceasta graîe izvoa- Strabate satul Dinceni, curge Dimboviâ, jud. Ilfov, face parte
relor din suburbia TabacT. de la V. spre E. Este format din comuna rurala Stefanesti-
Alta-data, apa acestui riulet numai din izvoare si se varsa Lipovatul.
era mai abondenta, avea chiar in partea dreapta a Zeletinului, Se intinde pe o suprafaâ de
pesti; dela un timp incoace, in raionul comunel Giurgioana, 120 hect., proprietatea statului,
insa nu se stie din ce impre- plasa Zeletinului. din can 10 hect. padure. S'a
juran, apa sa este in mica arendat pe periodul 1886 — 96,
cantitate. Dingani (Girla-), piriias, jud. cu 7194 lei anual, impreuna cu
In orasul Ploesti, spre N., Bacau, plasa MunteluT, de pe trupul Runcul.
pe malul DimbuluT, in partea tentorial com. Magiresti, care
numita si azi Mahal au a Sir- se scurge in piriul Staneasca. Dircioaia, mahala, in jud. Me-
beasca, s'a asezat colonia Bul- hedinp, plasa Motrul-d.-j., com.
gareasca\ ce forma oraselul Dingani, piriU, jud. Vilcea, izvo- rurala Gizesti.
Bereasca (Vezi Tirgsoreanca). raste de la N.-E. com. Barba-
Aceasta mahala si azi are testi, plasa Horezul, si se varsa Dirjani §i Rumurile, paauri
aspectul ei oriental. Casele sunt in riul Otasaul, pe ârmul sting, particulare, supuse regimulu! sil-
acoperite cu olane de pamint tot in com. Barbatesti. vic, aflate pe mosia Genuneni,
si stradele sunt strimte. com. Genuneni, jud. Vilcea, pi.
Dingeni, sat, situat in centrul Oltul-d.-s.

Dinceni, sat, face parte din com. comunel Dingeni. plasa Jijia,
Giurgioana, pi. Zeletinului, jud. jud. Botosani pe tarmul sting Dirjanul, deal, in partea de N.
Tecucf.E situat pe coasta dealu- al JijieT si stnibatut de Piriul- si N.-E. a com. Ursi, pi. Cer-
luT cu acelas nume, la V. de Banului. Mosia are o intindere na-d.-s., jud. Vilcea.
Podul-Turcului, departe de re de 1327 hect. si o populatie
sedinâ com. de 4 400 kil. metri. de 88 familii saii 477 suflete, Dirjanul, deal, la Sud. com. Ge-
Are o populatie de 58 familii locuitori RominT. nuneni, pi. Oltul-d.-s., judeûl
cu 2 1 1 suflete. In acest sat este 1 biserica, Vilcea. Acest deal separa com.
Copii in virsta de scoala sunt cu 1 preot si 2 cintaretT si 1 Genuneni de com. Ursi.
30 (16 bae^T si 14 fete). scoala mixta cu 1 invatator pla-
Comerciui se face de 2 cir- tit de stat, 24 baett si 4 fete. Dirjeni, sat, in partea de E. a
ciumarif. Aice este resedinta comunel com. Cucuteni,pl. Stavnicul, jud.
In acest sat a fost o biserica, Dingeni. last, situat pe coasta dealului
zidita la 1856 cu cheltueala ma- Are 1 1 hect., padure ; 1 moara cu asemenea numire. Are o po-
nastirei Soveja, fiind-ca mosia de abur ; 1 circiuma. Sunt 4 pulatie de 22 familii sail 106
Dinceni apartinea acestei ma- meseriasT. suflete; o biserica ruinata, facuta
nastin. Constructia insa fiind Numarul vitelor e de aproape la 1742 de fostul proprietar
slaba s'a darimat in anul i860. o mie: 255 hoi 655
si vacT, 55 cat, Moisi-Cocoranul.
AstazT nu se ma! cunoaste de 01, 34 porcT. Loc. poseda 120 Satul face parte din trupul
cit locul, si o parte din odoarele stupi cu albine. mosiei Cucuteni.
biserice! se gasesc intr'un ham- Numarul vitelor e de 165 cap.
bar, la un locuitor din sat. Dingeni, stafie de dr.-d.-f., jud. din can: 106 vite man cornute,
Locuitoril sunt: parte mocani Botosani, plasa Jijia, com. Din- 12 cat si 47 rimatori,
de la munte, parte SirbT. geni, pelinia Dorohoiu-Iasi, pusa
in circulate la 1 Iunie 1896. Se Dirjeni, deal, pe coasta caruia e
Dinceni, mosie, proprietatea sta- afla intre statiile Rusesti (10.8 situat satul Dirjeni, com. Cucu-
tuluT, cu o s'iprafata de 140 kil.) siUngureni (1 1.3 kil). Inal- teni, pi. Stavnicul, jud Iasi.
hect., m raionul com. Giurgi- timea d'asupra nivelului marii
oana, jud. Tecuciu, inainte apar- de 79 m. 12. Dirjila, pirru, in plaiul Rimnicul,
tinea manastirei Soveja, din jud. Venitul acestei staîi pe anul com. Chiojdeni, jud. R.-Sarat.
Putna. 1 896 a fost de 64851 lei, 15 ban!. Izvoraste din Deaiul-CilnauluT,
uda partea de S. a comunel,
Dinceni, ripa $i piriii, jud.Tecuciu Dingeni, mosie nelocuita, plasa si se varsa in riul R.-Sarat,
Hosted by Google
DlRLOACA 137 DlRVARI
la V. de catunul Chiojdenil- mara numaf 14 case populate meste valea Bes-Tepe; pe am-
Mici. Cursul saii este repede si cu tot atatea familii sau 52 bele maluri ale sale creste stuf;
periculos in timpul toamnei si suflete, din carl 17 barbapf si nu departe se ridica impuna-
primaverei, cind se topesc za- 15 femei. Contribuabitt sunt toarele dealuri ale Bes-Tepelui
pezile. 14. Casele sunt foarte risipite. confine foarte puîn peste.
Drumuri principale sunt la Pa-
Dirloaca, sat, in com. Birgaoani, naci (16 kil.) si la Paltinis (10 Dirnova, deal, numit si Dealul-
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neamû, kil.). Dirnovel, in com. rur. Rudina,
asezat pe podisele ce se intind plaiul Closani, jud. Mehedinti.
intre iazul Balanesti la N., satele Dirmoxa, ptriii, in jud. Suceava,
Balanesti si Ghilaesti catra V., afluent al Negrisoarei. Dirstei (Malul-), munte, in com.
satul Vladiceni spre E. Panataul, catunul Sibiciul-d.-j.,
Are o intindere cam de 430 Dirnoi-liman, mic lac, jud. Tul- jud. Buzau. Are piatra de cons-
hect., cu o populatiune de 38 facea, in plasa Sulina, pe teritoriul trucîuni, precum trepte, ris-:
milii, sau 153 suflete, din care com. rur. Svistofca, si anume niê, etc.
13 vadane, 2 nevolnicT. Locui- pe acela al catunulul Periprava,

torii sunt to^T Romini de bastina situat in partea nordica a pla- Dirstei (Malul-), colina, in com.
si se ocupa cu agricultura §[ sii si a comunei; e format de Marunîsul, catunul Zaharesti,
cresterea vitelor. vre-o revarsare anterioara a bra- jud. Buzau ; serva ca punct de
Numarul contribuabililor: 50. nu maj
ûluf Chilia, cu care azi hotar.
Numarul vitelor se urea la comunica, cad* este mal de tot
169 capete, din carl: 26 boT, uscat si acoperit cu stuf; este Dirûlui (Moara-), tnoara, pe
48 vacT, 30 01, 20 porci, iocai situat pe grindul Hasmacul-Mare, piriul $erisorul-Mare, din com.
si 15 junci. inconjurat cu nisip ; in partea $arul-DorniI, jud. Suceava.

Nord-Estica e asezat satul Peri-
Dirloiul, pMU, in jud. Suceava. prava drumul comunal Peri-
si Dirvari, sat, jud. Ilfov, pi. Mos-
Izvoraste de sub muntele Vul- prava Svi?tofca; numele de li- tistea; face parte din com. rur.
turul, uda com. Dorna pe o man = adapost, il are din impre- Tamadaul-Dirvari. Este situat
lungime de peste 2 kil. si se jurarea ca servea ca refugiii la N. de Tamadaul-d.-s., pe ma-
varsa in Neagra-$arului. barcilor de pescan, ce erau surlul sting al vaiel Mostistea. Pe
prinse de vint in largul braû- la E. trece Drumui-Sarii, iar la
Dirminoaia, deal, la S. com. Iz- lul Chilia. S. soseaua judefeana Bucuresti-
vorul, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt. Braila.
Pe el se cultiva prunT, viT, sunt Dirnoiul, mic firaf al ramurei Se intinde pe o suprafaâ de
pasuni de vite si padure. principale a Dunarei, Sf. Gheor- 1850 hect., cu o populate de
ghe se desface din el la 1 kil.

; 393 locuitori.
Dirminoaia, vdlcea, uda poalele mai jos de punctul trigonome- D-l C. Vispescu si mostenitorii
dealului cu acelasi nume, com. tric Carasuat, din jud. Tulcea; se Mora au 1690 hect. si locuitorii
Izvorul, pi. Vedea-d.-s., judeûl indreapta ma? intiiu spre S., 160 hect.
Olt. apoT spre rasarit,- avi nd o direc- Proprietary cultiva 1340 hect.;
îune generala de la N.-V\ spre restul este padure. Locuitorii
Dirmonul,//^ com. Dobroteasa, S.-E.; este aflator in pi. Tul- cultiva tot terenul.
pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. cea, pe teritoriul com. rur. Bes- Are o biserica, cu hramul
Tepe si brazdeaza partea N. a Adormirea, deservita de 1 preot
Dirmoxa, sat, numit si Odocheni, plasii si cea centrala a com.; se si 1 cintare^; 1 moara cu apa,
pe mosia razasesca si in com. varsa iar in Dunare, ceva mat 1 masina de treerat cu aburi
Dorna, jud. Suceava. Isi trage sus de ruinele cetaîi Bisericuâ si i helesteu. Comerciul se face
numele de la un fel de arbore are o lungime de 4 kil., si inde 1 circiumar si 1 hangiu.
cu frunza lata numit dirmox. chide, intre ea si Dunare, insula Numarul vitelor rnari e de
Asezat intre piraele Negrisoara numita Latoca, de 250 hect. 378 si al celor mid de 889.
si Toplicioara si pe poalele intindere si acoperita cu stuf;
muntelui Buza-Toplicioarei, nu- la mijlocul el, pe dreapta, pri- Dirvari, sat, judeûl Ilfov, pi. Sa-
68878 Marele JJUfionar Geografie. Vol. Ill,

18
Hosted by Google
DlRVARl 138 DlRZEANU
barul; face parte din com. rur. tinde spre E. intre dealurile Dlrvari-de-Sus, sat, in judetul
Ciorogirla-Dirvari. Este situat Copoul si Narzasti, pana ce da Mehedinî, pi. Cimpul, numit
la E. de Bucuresti, intre riul pe valea si in piriul Zahorna, asta-zi Gemeni. Vezi com. rur.
Ciorogirla ?i riul Rastoaca. formind ast-fel hotarul natural Gemeni.

Se intinde pe o suprafaâ de intre com. Tautesti si Copoul.
ion hect., cu o populate de Dlrvare^ti, mahala, din comuna
680 locuitori. Dirvari, v dicea, jud. Iasi. Vez! rurala Folesti-d.-s., plaiul Hore-
D-l I. Niculescu Dorobanû Zahorna, vale, din com. Tau- zul, jud. Vilcea. Cade in par-
are 747 hect, si locuitori! 264 testi, pi. Copoul. tea de N. a comunei, linga riul
hectare. Bistriâ. Copi! in virsta de
Proprietarul cultiva 550 hect. Dlrvari-de-Jos, com. rur. si sat, scoala urmeaza la scoala din
(7 sterpe, 50 izlaz, 1 50 padure). in jud. Mehedinî, pi. Cimpul, a- mahalaua Dosul, care e la dis-
Locuitori! cultiva 239 hect. (23 sezata la distant de 66 kil. de tant de 1V2 kil.
sterpe si restui vie). orasul Severin. Comuna e for-
Are o biserica, cu hramul A- mats dintr'un singur sat, avind Dirza, sat, jud. Ilfov, plasa Zna-
dormirea, deservita de 1 preot 2 mahalale numite: Mahalaua- govului; face parte din com.
si 1 cintare^, si o scoala mixta, d.-s. si Mahalaua-d.-j. Are o po- rurala Crevedia. Este situat la
frecuentata de 8 elev! si o ele- pulate de 1000 locuitori, car! S. E. de catunul Crevedia-d.-j.
va, cu intreînerea careia jude- locuesc in 280 case. Este in legatura cu Poenari-Nicu-
\u\ si comuna cheltuesc 11 60 Sunt 216 contribuabili. lescu printr'un drum care stra-
lei. Localul s'a construit de d-l Ocupaîunea locuitorilor este bate Pad urea- Vlasie! de la S.
I. Niculescu Dorobanû. agricultura si cresterea vitelor. spre N.

In raionul comunei ma! este Calitatea pamintulu! este buna Dirza era imparîta inainte
1 masina. de treerat cu aburi si Locuitori! poseda: 69 plu- in 3 trupuri: Dirza-Dirzenceni,
1 pod statator. gur!, 128 care cu bo!, 16 ca- Dirza-lui-Cantacuzin si Dirza-
Numarul vitelor mar! e de ruê cu ca! ; 20 stup! cu albine. Radulesculu!. Se crede ca nu-
237 si al celor mici de 321. Are o biserica, deservita de mele satulu! vine de la Dirzani,
1 preot si 2 cintarep ; o scoala, familie vech!e in Teara Romi-

Dirvari, sat, face parte din co- condusa de 1 invaâtor si fre- neasca. Unul dintre membri! a-
muna rural& Colegiul, pi. Cri- cuentata de 50 elevi; o cir- cestei familii a scris Memoriul
covul, jud. Prahova. ciuma. revoluîune! de la 1821, la care
Are o populate de 217 lo- Budgetul comunei la venitur! a asistat ca martor ocular ; acest
cuitori! (105 barbap, 1 12 femei). este de 2503 le!, iar la cheltu- memoriu s'apublicat in Trom-
Aci e o biserica cu urma- eli de 1536 lei. peta Carpaîlor dela 1868, in
toarea inscripîe: Numarul vitelor in aceasta numerile 647 si urmatori!.

comuna este de 2630 860 vite : Are o biserica, cu hramul Du-
Acest sfint si Dumnezeesc lacas s'a
mar! cornute, 11 50 o!, 69 ca! si minica tutulor Sfinîlor, deser-
ridicat din temelie de d hi! Petre Bo-
joagea, la leatu 1824, spre pomenire si
560 rimatori. vita de 1 preot si 1 cintaret.
slava si la anul 1870 s'a reparat prin Prin com. Dirvari-d.-j. trece Suprafaâ totala a satulu! e
ajutorul mai multor voitori de miloste- soseaua ce vine de la Oprisor si de 320 hect., din car! proprie-
nie. Se mat adaoga de pomenire si d-l
merge in Dolj. tarul, D-l Dr. I. M. Valenti-
Dimitrie Sturdza, care a venit in ajutor
la acest sfint lacas cu Indemnarea si o-
Are o sosea comunala care neanu si Dna Manda Dirzanca,
strdia d-lui Ghija Gheorghiu, spre po- o leaga de com. Dirvari-d.-j. au 1 57 hect. si locuitori! 163 hect.
menire. De remarcat aci, ca punct Populaîa lu! e de 372 suflete.
istoric, este o cetaûe, la N.-E. Comerciul se face de 2 circiu-

Dirvari. Vez! Tintava-Banulu!, de com., despre care se spune mari.
pi. Sabarul, jud. Ilfov. ca ar fi facuta de Tatar!; de
asemenea, Silistea, un loc ses, Dlrzeanu, fintina, in jud. Ilfov,
Dirvari, piriu, judeûl Iasi, izvo- de care se spune ca aci s'ar fi in raionul cat. Pascaneasca, plasa
raste de pe coasta nordica a robit un sat intreg de catre Snagov, com. Butimanul, plasa
dealului Copoul, curge prin va Turc! si ca sar fi dus locuitorii Znagovulu!, numita ast-fel dela
lea cu asemenea numire, se in- top peste Dunare. Stan Dirzeanu, care a avut si
Hosted by Google
DlRZEI (VALEA-) 139 DOAMNA
mosia numita az! Polizoaica ce itorilor, o populate de 50 fa- careûl, Doaga-$on{ul si Doaga
aparîne de PoenariT Vulpesti, miliT sau 266 suflete. Vasiliti, pe o intindere de 2676
care mosie, acel Dirzean se zice Numarul vitelor ede 176: 101 hect., din car! 928 hect. padure
ca a vindut-o pe o baniâ de vite man cornute, 3 capre, 14 si 1032 loc de cultura, fina{,
meiu. caT, 33 01 si 25 rimatori. imas sunt ale proprietaêl, iar
Locuitorii poseda :
3 pluguri 716 hect, pecarl sunt 12 hect.
Dirzei sau a Hele§teulul, (Va- si 10 care c 1 boT, 2 pluguri si vie, ale locuitorilor.
lea-), vale, iajud. Vlasca; face 6 caruê cu caT. Are o populate de 442 fam.
hotar intre Letca-Vechle si Pm- sau 1 44 1 suflete, din car! 21
narul si da in valea Calnistea, in Doaga-ônûlui, sat, in partea strain!.
proprietatea Naipul. de E. a com. Doagele, plasa Are 3 bisericf, deservite de
Racova, jud. Vasluiu. E situat 2 preo^f si 2 eclisiarci ; o scoala
Dirzului (Valea-), vale, in c:i- pe coasta dealulu! cu asemenea intreînuta de comuna o moara ;
prinsul teritoriului com. Cuca, numire. Si'a luat numele, se zice, cu vapor! ; 1 iaz ; 3 circiumi.
pi. SiretuluT, jud. Covurhu; se dela niste dogari ungurT can Comerciul se face de 4 RominI
intinde pana in dreptui padu- stabilindu-se in padurile din si 1 strain.
rei Cotrosul. aceasta localitate, lucrau la Budgetul de 2648 lei 75
e
doage de vase iar numele de ; bani la veniturl si de 2524 lei
Djuvara, vie, in marginea de V. $on£u de la numele unui pro- 60 bani la cheltuell.
a satului Cazasul, jud. Braila. prietar. Statul incaseaza 948 lei de

Are o suprafaâ de 550 hect., la 158 contribuabill.
Doabra, loc izolat, comBrezoiul, din can 22 hect. padure si 33$ Vite sunt : 809 vite marl cor-
plaiul Cozia, jud. Vilcea. hect. loc de cultura, fina^, imas, nute, 1405 ol, 28 capre, 72 cai
sunt ale proprietaêT, iar 190 si 148 rimatori.
Doabra, vale, la N. com. Bre- hect, sunt ale locuitorilor. Are o Locuitorii poseda : 28 plu-
zoiul, plasa Cozia, jud. Vilcea. populate de 157 familil sau 416 guri $i 108 care cu boi, 3 plu-
Se varsa in riul Lotrul, pe malul suflete. guri si 26 carufe cu cal, pre-
sting, tot in raionulcom. Brezoiul. Are o biserica, deservita de cum si 237 stupi cu albine.
1 preot ; o moara de apa ; 1
Doaga, cdtun, in jud. Putna, com. cri^ma; un iaz. Doagele, numire ce se da atit
Ciuslea, plasa Susiâ. Este situat Numarul vitelor e de 600: com. cit si mosiet Dobresti,
intre Pomii-Strajescului si Sire- 237 vite marl cornute, 264 01, jud. Teleorman. Mosia se im-
tul, mai aproapede eel d'intiu de 1 2 capre, 2 1 cal si 66 rimatori. parte in doua, dupa poziîunea
cit de eel din urma. Locuitorii poseda: 15 pluguri in care se afla, in Doagele-d.-s.
Are o populaîune de 139 si 42 care cu boi, I plug si 7 si Doagele d.-j.
suflete, can loeuese in 39 case. caruê cu cat, precum si 62 stupi

cu albine. Doamna, com, rur., in judeûl
Doaga, piriii, izvoraste de sub Neamû, pi. Piatra-Muntele, la 4
dealul Doaga si se varsa in pi- Doage (Piscul-de-la-), colina, kil. de orasul Piatra, asezata de-a
raul Lipova, comuna Doagele, in jud. Buzaii, com. si cat. Graj- lungul vaeT riulul Bistriâ, pe
plasa Racova, jud. Vasluiu. dana; e parte goala si parte podiseie si dealurile ce se in-
acoperita cu padure. tind paralele cu riul.
Doaga-Vasiliu, sat, in partea Se margineste la N. cu com.

de S. acorn. Doagele, pi. Racova, Doagele, com. rur., in partea de Gircina, de care se desparte
jud. Vasluiu, situat pe coasta S.-V. a plasei Racova, jud. Vas- prin crestetul ramurilor mun{i-
dealului cu asemenea numire. luiu, la o distant de 41 kil. lor Bistriâ, Simion, Cirloman
(In privinâ numelui, v. Doaga de orasul Vasluiu, si la 3 kil. de si o parte a muntelui Cozia; la
Sonûlui). Suprafaâ sa e de Pungesti, resedinâ plaseL E S. si E.,se margineste cucom.
747 hect., din carl 461 hect. situata pe dealurile ce se inalâ urbana Piatra, de care se des-
padure si 264 hect. loc de cul- de-a dreapta piriulu! Racova. parte prin piriul Borzogheanul
ture, fina{, imas, sunt ale propri E formata din satele Lipova- si riul Bistriâ; la S., se margi-
etaêi, iar 22 hect. sunt ale locu -
Mana tt
tirei, (Valea-Hogei), Por- neste cu com. Vmatori-Dum-
Hosted by Google
DOAMNA 140 DOAMNA
brava-Ro$ie, de care se des- vite, dintre carl: 240 bol, 200 NumSrul contribuabilor: 32.
parte prin limits conventional; vacl, 980 of, 32 cal, 200 rimS- In acest sat se afla o moarS
la V., se mSrgine§te cu com. torl $i 242 vite mici cornute. pe apa Bistriêl.
PSngSra#, de care se desparte In aceasta comunS se aflS Vite sunt 89 capete: iobol,
prin ramura munîlor Viiôara, 4 bisericl $i 1 paraclis (una in 15 vacl, 30 ol, 2 cal, 20 rima-
Bisericani, cum $i cu com. Va- stare bunS $i 3 ruinate), intre tori $i 20 junci.
durile, de care se desparte prin carl se numSrS $i mSnSstirea
rful Bistriâ. Bistriêi, cu 8 deservenî: 1 ar- Doamna, czmpie; in jud. Mehe-
Pe teritoriul com. seaflS mal chimandrit, 2 cSlugSrl, 2 preop dinp, pi. Cimpul, com. rur. Do-
mulflf mun^l insemnap precum: $i 3 dascSH, platip cu 2232 lei bra.
Bitca-Doamnel, Schitul CSrbu-- subvenîunea din partea statu-
noasa, Capriana $i aljil. lul §i 727 lei 32 ban! din par- Doamna, colina, in com. Fin-
Terenurile sale sunt in parte tea comunel. Este o $coalS, con- ê?ti, jud. BuzSu. E acoperita
argiloase, conînind in mare par- dusS de 1 invS^Stor platit de cu vii. In poale are o sorginte
te formaîunea silifierS; dealu- catre stat ; 1 piuS pentru fScu- de apa minerals.
rile ce se intind de a stinga tul sucmanelor $i a postavuri-
riulul Bistriâ sunt goaie, ple- lor; 5 morl de apS; o vararie; Doamna, loc izolat, jud. Ilfov,
?uve, rSminind acoperite cu pS- 3 ferestrae pentru fasonatul lem- pi. Znagovul.
durl numal cele ce se ridicS nelor de brad ; o olarie; 3 schele
mal spre nordul acestora, cum pentru staîonarea plutelor pe Doamna, mosie, in jud. Neamû,
?i acele ce se intind cStre dreap- malul Bistriêi ; 2 fierSrii ; o fapi. Piatra-Muntele, com. cu ace-
ta riulul. brics de scrobealS; o fabrica la?! nume. Se aflS aêzatS in-
Este formats din satele: Doam- de sSpun. tre Petro-Dava, proprietaple ur-
na, Cindia, MSnSstirea-Bistriâ, Budgetul com. e de 6269 lei bel Piatra $i moîa SSrata. Este
SSrata - VSraticulul $i Vii§oara, la veniturl $i de 6075 lei $i 47 proprietatea erezilor defunctului
cu o suprafaâ cam de 4000 bam la cheltueli. Trassivuio Leventi. Are sat.
hect. (coprinzindu-se ?i locali- NumSrul contribuabilor : 225. Venitul anual se socoteste de

tSîle Cazaci). Are o populate Comunicaîunea cu satele vela 10 — 1 1 000 lei.
de 381 fam. sau 1362 sufl. din cine se face prin $oseaua mixta
carl 667 barbap, 695 femel; 677 Piatra- Prisacani, care strabate Doamna, riu, izvore^te din plaiul
necSsStorip, 584 casatoriî, 98 com. prin mijlocul el; printr'un Nucôra, jud. Muscel $i este
vSduvl, 3 divorâp, 51 nevolnici; drum ce duce din ?oseaua pre- format din douS izvoare: unul
6 fam. de Evrel, 1 fam. de Unguri. cedents (dintre kil. 61 —62), la vine din muntele Valea-Rea,
$tiu carte 128 persoane. manastirea Bistriêl ;
printr'un curge de aci ca la30 m. spre
Dintre locuitoril improprietS- drum ce duce paralel cu malul S. dupa care formeazS o cas-
riflf in 1864, sunt astS-zl: 99 drept al riului Bistriâ, precum cadS ca de 35 45 m., care —
care stSpinesc in$i §1 locurile $i prin alte drumurl cari leagS atrage admirapunea tutulor vi-
lor, 7 ca urma$l. Dintre ceT diversele localitap margina$e. zitatorilor. Apa in cSderea el
improprietSri^l in 1878, sunt face un vuet ingrozitor. Locu-

astS-zi: 48 carl stSpinesc ln$i$l Doamna, sat, in jud. Neamû, rile de prin prejur sunt foarte
locurile lor, 13 ca urma$l $i 32 pi. Piatra-Muntele, com. Doam- sSlbatice $i cu greti de strSbS-
care de $i insurant $i cultivator! na, situatpe malul riului Bistriâ, tut din cauza inclinapunilor te-
de pSmint, n'au insS nicl un fel la 2 kil. depSrtare de ora$ul renulul.
de proprietate, precum nicl pu- Piatra. Se mal nume^te ?i Bitca- Un alt izvor lese din mun-
tinâ de a mo?teni dupa urma Doamncl. tele Bindea $i se une$te, in mun-
pSrinîlor lor legiui^L Are o populaîune de 32 fa- tele Nisipi, cu eel din Valea-
SStenil se ocupS cu agricul- milii sau 104 sufl., dintre carl: Rea, formind riul Doamna. Se
tura ?i cre^terea vitelor strain ii, ; 5 1 bSrba^l, 5 3 femel ; 43 necS- mai vorbe$te ?i de un alt izvor
cu industria §i speculaîunea. sStori^l, 54 casatorip 7 vSduvi, ;
mai neinsemnat, care se aflS in
Imaûl (suhatul) are o intin 7 nevolnici. SStenil sunt top muntele Dara.
dere de 360 hect. ?i nutre^te Rominl, $i se ocupa cu munca Ast-fel format, acest riu se
un numSr de 2007 capete de cimpulul. scurge pe lingS munpl Nisipi,
Hosted by Google
DOAMNA 141 DOAMNEl (MUNfll-)
Furfuescu, cotind spre V. pe lin- Muscel, pi. Dimboviâ, com. Ce- tnunff, in com. Doamna, plasa
ga Maliâ, Valea-Lunga, Movrea, {eni-din-Deal. Piatra-Muntele, judeûl Neamû.
Basa, Lespezile, Clabucetui si Sta in legaturS cu munîl Cer-
apoi isi continua drumul udind Domnei (Bltca-), sat, judeûl negura din a careia ramura face
comunele: Nucôara, Corbi, Poe- Neamû. Vezi Bitca-Doamnel. parte.
narei, Corbisori, Stanesti, Dom- Paturile ce intra In formaîu-
nesti, Petrosani si Badesti si Doamnei (Bitca-). Vezi Bitca- nea acestor munÎ au inclinaîu-
intra, in plasa Riurile udind co- Doamnel, deal, in ramura Coz- nea generala c&tre S.-V. si sunt
munele: Retevoesti, Laicesti, lei jud. Neamû. asa de increîte si asa de tare
Cosesti, Darmanesti, Piscani, Co- incilcite, in cit ingreueaza foarte
libasi, Ciumesti si Maracineni, Doamnei (Bitca-). Vezi Bitca- mult studiul lor. Se observa
varsindu-se in riul Arges, la N. Doamnei, munte, in ramura Cer- insa chiar de la capatul podulul
si foarte aproape de orasul Pi- negura, jud. Neamû. de peste riul Bistrita, care uneste
testi. orasul Piatra cu com. Doamna,
Valea acestui riu are o sosea Doamnei (Dealul-), deal, jud. ca nu se ma! vad de loc ade-
ce merge pana. la comuna Nuc- Iasi. Se intinde de la V. spre varatele depozite menelitice, ci
soara si care aproape in totali- E., din jos de dealul Parmuva, numal alter nanê de Bonarokwa
tatea ei, este pietruita. pe malui drept ai sesulul Bah- cu lezpezl cu impresiunl nume-
'
Riul Doamna primeste Riul- luiului,pana in satui Osoiul, unde roase de pesti si bolovani foarte
Tirgulul, la com. Colibasi, plasa formind un pise in forma ou- man de conglomerate, ce zac
Argeselul, si impreuna cu aflu- lui, numit Piscul-Oulul, face ho- imprastiate pe povirnisul mun-
en^ti sal curge dupa razele unui tarul la E. intre teritoriul satu- telui. Acesti bolovani nu sunt
evantaliu, in sesuri a caror lar- lui Tomesti, pi. Codrul si satul rotunzip de ape, ci numa? pu-
gime variaza de la I —2 kil. Chipiresti; coastele lui sunt a- în atacaÎ de agenîi atmosfe-
in partea inferioara a cursului coperite de vii si livezT iar o rici, si sunt neaparat cazuÎ din
lor. mica parte cu padure ;
pe poa- virful muntelui. Conglomerated
Afluenîi riului Doamna sunt la de N.-E. trece soseaua na- sunt din zona inferioara a for-
torentiosi si constituesc in tim- îonala Iasi-Tuôra, iar pe cea maîunii cu sare si sunt in pre-
pul ploilor sau al topirei zape- de S., soseaua judeêana Iasi- lungirea celor ce formeaza baza
zilor obstacole foarte serioase. Falciu. muntelui Cozla, precum si a ce-
Se crede ca riul Doamna si-a lor din fafa satului Valeni. Mai
luat numele de la o doamna Doamnei (Fintina-), loc cu iucolo, si chiar in malul Bistri-
din familia Basarabilor, care a fintind, jud. Bacati, pi. Tazlaul- êl, se vad marnele salifere su-
facut, la com. Corbii, o mica bi- d.-j., com. Ripile, de pe terito- periore, ceea ce intareste si mai
sericu{5 intr'o pestera, care bi- riul satului Borzesti ; se crede mult ideea, ca in susul munte-
serica exista si asta-zi sub nu- ca fintina a fost facuta cu chel- lui, on chiar acolo, dar acope-
mele de Biserica - Zghiabului. tuiala mumei lui Stefan-cel-Mare. rite de terenuri quaternare si
vegetaîune, trebue sa fie con-

Doamna, piriia§, Neamû,
in jud. Doamnei (Girla-), piriu, jud. glomerated zScind in straturl.
pi. Piatra-Muntele, com. Doam- Bacau; pi. Tazlaui-d.-j., com. Nu departe de gura Piriului-
na. Izvoreste din ramura mun- Ripile, trece prin satul Borzesti Doamnei se vad greziuriie de-
îlor cu acelasi nume, la locul si se varsa de a dreapta Tro- pozitelor Sztrolka cu infiltraîuni
unde acea ramura se uneste cu tusului, la Vadul-Tatarului. de spath, frumos cristalizat in
ramura muntelui Malaesti. Cur- romboedri ; urme dese de plante
ge spre E. de Bitca si se varsa Doamnei (Gura-). Vezi Gura carbonizate se gasesc in aceste
in riul Bistrita, in faâ satului Doamnei, jud. Neamû. greziuri si resturile sunt une-
Manastirea-Bistriêi. orl sub forma de lentile. Ban-
Doamnei (Iazul-), iaz, pe teri- curile de greziu sunt vristate
Doamna, cascadd, jud. Muscel. toriul satului Fintinelele, com. cu paturl subîri de conglome-
Vezi Valea-Rea, munte. §ipotele, pi. Bahluiul, jud. Iasi. rate compuse din boabe de co-
loare verzie (caracteristice eo-
Doamna (Pe-), /*zWînjude{ui Doamnei (Munîi-), ramura de cenulul).
Hosted by Google
DOAMNEt (MUNJII-) 142 DOBA
In susul Piriuhri-Doamnef se Izvore^te din dealurile Vaiel-Na- r ua izvoresc vaile Conciul ?i
constats din nou prezenâ for- novului, luind direcîunea spre Oraîele, car! se varsa in riul
maîunil cu sare, formind tota- com. f igane?ti $i, dupa ce trece Prahova, pe malul sting. Este
litatea munîlor din stinga $i ?oseaua judeêana Alexandria- proprietatea Eforiei Spitalelor
din dreapta piriuluT. Lezpezile Zimnicea, se vais& in Piriul-Na- Civile.
de mare erau acoperite une-ori novului, ale carui ape se scurg

pe amindoua feêle cu o pulbe- $i ele in riul Vedea. Doamnele (Muntele-), pifdure
re galbie, in care se constata particulard, supusa regimului
prezenâ pietrel acre ; aceste Doamnei (Satul-), sat, comuna silvic inca din anul 1883, pe
marne ati o coloare neagra pro- Curte^ti, pi. Tirgul, jud. Boto- moâ Muntele-Doamnele, pen-
nunâta, datorita infiltraîunel $ani. Vezi Manastirea-Doamnei. dinte de com. Comarnicul, pla-
de bitumen in adevar, incalzind
; iul Pelesul, jud. Prahova.
buc&$I de marne, se capata mi Doamnei (Valea-), vale, com.
ros de bitumen $i marna se Cetaêni-din-Deal, plaiul Dim Doana, loc izolat, sub malul 01-
face albSstrie. Depozitele dc boviâ, jud. Muscel. tului, linga viT, la E. de com.
Sztrolka se vad $i in albia Pi- Comani, pi. Siul-d.-j., jud. Olt,
riuliI-Doamner. Doamnei (Valea-). Vezi Vale de unde incepe a izvori piriul
In Munîl - Doamnei despre nii- Doamnei, jud. Nearnû. Siul.
stinga Bistritei, carl vin in pre-

lungirea ramurel muntelui Cozla, Doamnele, munte, jud. Dimbo- Doanda, vdlcea, com. Ciorte^ti,
se observa formaîunea cu sare, vi$a, vecin cu Batrina fi Obir- pi. Mijlocul, jud. Vilcea.
dar nu $i sistema cu conglo- $ia, ai caror proprietan sunt in
merate, dupa cum se observa Transilvania. Doarme-Rau, ses, linga Miletin,
in muntele Cozla. in partea de E. a comunei Uri-

Munîi-Doamnei sunt la ace- Doamnele, munte, in jud. Mus- ceni, pi. Cosula, judeûl Boto-
la?! nivel de culme cu top cel, in fa£a Cetaûiel iu! Negru- $ani.
munî? ramurei Cernegurei. Voda\ spre V., numit ast-fel de

la locuinâ Doamnei Ana, sotia Doba, com. rur., in N.-E. placet
Doamnei (Munîi-), ramur&de lui Negru-Voevod ?i a familieT Oltefui-Oltul-d.-s ,
jud. Roma-
munfi, situata pe hotarul com. domne^tf, pe aceste culm!. na{i, situata linga Olt, unde
Buhalniâ, Hangul fi Bah:ate$ti, Din acest drum se deschi- £armul drept al acestui fluviu
in plasa Piatra-Muntele, jude- deau alte doua drumun pe culare 132 m. 76 altitudine d'a-
{ul Neamû. mea munîlor unul mergea : supra nivelului marii, la 18 kii.
drept in albia Dimboviêi $i departe de Bal$ 40 kil.

$i la
Doamnei (Padurea-), pddure, altul in muntele Sf. Hie. Se de Caracal, in apropiere de $0-
jud. Bacau, plasa Bistriâ-d.-j., crede c& aceste drumuri, asta- seaua ?i linia ferata Caracal-R.-
com. Dealul-Nou, cu o intindere zi astupate, erau impfetrite. Vilcea. Este formata din satul
de 286 hect., aparînind fami- In acest munte se vad doua lescu acela$i nume ?i Schitul-Doba.
liei Miclescu. Are arbori foio$T. pezi de piatra in forma de ba- Mai inainte (1882) satul Doba
sin, cari serveau, spune legenda, a format o com. cu Coliba?ul.
Doamnei (Plrtul-), piriu, jud. de scaldatoare lui Negru-Voda Are o populate de 252 fa-
Boto?ani, izvore^te din locul $i soîei sale, dupa vechea da- milii, sau 983 suflete, din carl
Izvorul-Doamnef, uda partea de tina romina. Puîn mai sus se 406 barba^f 577 feme!; 441
?i
N. a satulul Deleni, com. De- vad doua urme de picior, sa- casatoriÎ 542 necasatorip.
?i
leni, ?i unindu-se cu Piriul-Curtii, pate in piatra, — urmele incalâ- Stiu carte 22 persoane; iar
formeaza Piriu 1-Josenilor $i se mintel Negru-Voda $i a doam-
lui 963 nu $tiu.
varsa in iazul Gurgueta, la N.- nei Ana, dupa cum spune tra- Sunt 194 contribuabili.
E. de Deleni. dhVia. Budgetul comunei pe 1886
87 a fost de 2078 lei la veni-
Doamnei (Pirtul-), piriu, intre Doamnele, munte, la N. de co- turi $i de 2000 lei la cheltuelT.
com. Poroschia $i ^pgane^ti, din muna Comarnicul, pi. Peleûl, Locuitorii se ocupa cu agri-
pi. Marginea, jud. Teleorman. jud. Prahova, de la poalele ca- cultura î cre^terea vitelor.
Hosted by Google
DOBA (SCHITUL-) 148 DOBLEA.
Vite man sunt 5 14, vite mici Dobirceni, sat, in partea de S. luiu, pe coasta caruia e asezata
900 si porci 200. a com. Dobirceni, jud. Botosani, o parte a satuiul.
Are 4 circiumi si 2 bise- pi. ^tefanesti, asezat pe un deal
rici: Buna-Vestire (i836)sicea inclinat spre N. Dobirceni, iaz, in satul Dobir-
de la Schit, Intrarea - in - Bise- Intinderea mosiei e de 2043 ceni, com. Dobirceni, judeûl
rica (18 14), facuta de Ierom. hect., din carl 1716 hect. ale Botosani.
Climent ; sunt deservite de 2 proprietarulul 327 ale locuito-
si
preoî si 4 cintarepf. rilor. Teritoriul e ocupat cu se- Dobirceni, piriu, pe teritorui
manaturi si parte cu padure. cat. Munteni-d.-j., pi. Crasna,

Doba (Schitul-), cdtun, in spre Locurile cultivate au o intin- jud. Vasluiu, numit ast-fel de
N. com. Doba, pi. Olteûl-Oltui dere de 1071 hect. la valea Dobirceni. Izvoreste din
d.-s., jud. Romanati. E situat Padurile au o intindere de 429 fundul vaiel de sub dealul Do-
in valea Dobrina. hect. ; viiie au 5 hect. birceni, curge prin mijlocul sa-
Numarul vitelor ede 679 269 : tuiul m spre S. ; trece in com.
Dobana, balta, in jud. Dolj, pi. boi si vaci, 35 cai, 250 o!, 125 Minjesti ; si se varsa in piriul
Cimpul, com. Poiana. rimatorl. Crasna, ce desparte com. Mun-
Sunt 200 stupi. teni-d.-j. de jud. Falciu.
Dobirceni, com. rur,, jud. Boto- In acest sat e resedinâ com.
sani, situata in partea de V. a Dobirceni. Are o populate de Dobirceni, podis, spre V. de sa-
placet Stefanesti, pe un teritoriu 223 familil, sau 749 suflete, carl tul Dobirceni, din com. Munteni-
deluros si compusa din satele Cis- locuesc in 140 case. Are 1 bise- d.-j., pi. Crasna, jud. Vasluiu.
masesti si Dobirceni. Este udata rica, deservita de 1 preot si 2
de Corogea care trece

piriul cintarefi; 1 scoala mixta, infiin- Dobirceni, vale, se intinde la
prin mijlocul comunei si de piriul âta la 1879, condusa de 1 inva- E. de satul Munteni-d.-j., spre
Muguâ, prin partea de E. Are âtor platit de Stat frecuentata
; Dobirceni, com. Munteni-d.-j.,
si 6 iazuri. de 30 baeî si 2 fete. pi. Crasna, jud. Vasluiu.
Suprafata com. e de 3183
hect, din care 2717 hect. ale Dobirceni, sat, in partea de E. Dobirceni-RazeÎ, sat, in par-
proprietarilor man si 466 hect. a com. Munteni-d.-j., pi. Crasna, tea de N. a com. Minjesti, pi.
ale locuitorilor. Are o populate jud. Vasluiu. E situat pe coasta Crasna, jud. Vasluiu, alaturea
de 291 familif, sau 1001 suflete, si valea dealului Dobirceni, pe cu satul Dobirceni, din com.
care locuesc in 200 case. Sunt o suprafata de 472 hect., din Munteni-d.-j. Are o suprafata
186 contribuabili, top locuitori carlpe 34 hect. sunt vii. Are de 150 hectare si o populate
Romini, can se ocupa cu agri- o populate de 162 familil, sau de 30 familil, sau 150 suflete.
cultura si cresterea vitelor. 344 suflete Romini, ocupindu-se Numarul vitelor e de 138 66 :
Intinderea locurilor cultivate cu agricultura, cresterea vitelor vite marl cornute, 50 01 si 22

in 1890, a fost de 1787 hect. si cu cultura viei. rimatori.
Pe teritoriul 47 com. se afla Are o biserica, facuta din bir- Locuitorii poseda: 6 piugurl
hect. paduri, formate mai mult ne, de obstia locuitorilor, bise- si 10 care cu bof.
de stejar, care se exploateaza. rica a careia vechime se zice
Vii sunt S hect. a fi de mai bine de 200 anl, si la Doblrcenilor (Padurea-), pet-
Locuitorii posedS: 402 boT si care acum deserveste un preot dure, de stejar, in partea de V.
vacT, 51 cai, 36001, 222 porci; si 1 eclesiarc. a com. Dobirceni, jud. Botosani
200 stupi cu albine. In aceasta Numarul vitelor e de 652 :
249 are o intindere de 300 hect.
com. se afla 1 moara cu 2 pietre. vite man cornute, 296 01, 26
Budgetul com. e de 4030 lei capre, 2 cat 79 rimatorl.
si Dobja, deal, in jud. Roman, pi.
la venitun si 4009 lei", 70 ban! Locuitorii posedS: 37 plugun Siretul-d.-s., com. Sagna, spre
la cheltuelf. si 74 care cu boi. E. de satul Sagna.
Are 2 biserici, deservite de
2 preopf si 3 cintare^T ; 1 scoala Dobirceni, deal, spre N.-V. de Doblea, cdtun, din jud. si plasa
mixta cu 1 invaâtor, frecuen- satul Dobirceni, din com. Mun- Argesului, pendinte de com.
tata de 30 bae^T si 2 fete. teni-d.-j., pi. Crasna, jud. Vas- rur. Cerbureni-Iasul.
Hosted by Google
DOBOCA 144 DOBRE (INSULA-LUI-MOS-)
Doboca, virf de munte. Vezi pre Padina-Mica, trecindspre Ba- se afla siliste si unde s'au gasit
Coarnele, jud. Bacau. laciâ - Guardeniâ Cieanovul - in hirburi si mai multe pietre in-
Dolj, unde continua, strabatind fipte in pamint, urme de biserica
Dobo§, jud- Iasi. Vezi Parmuva, jud. Dolj spre jud. Romanati, si o piatra mare cu o vechie
deal, com. Tomesti, pi. Codrul. cunoscindu-i-se urma sub nu- inscripfie. Aceasta piatra nu
mele, pe unele locuri, de Brazda- mai exista astazi, fiind luata
Doboâni, numire, ce se mai da luMorgovan, iar pe altele de de locuiton. Locul unde a fost
cdtunului Vulturesti-d.-s., plasa Drumul-luI-Traian. biserica se chiama Tintirim, iar
Argesului, jud. Muscel. satul s'ar fi numit Dumiresti.
Dobra, com, ruraid, jud. Dim-
Dobra, com, rur, si sat, in jud. boviâ, plasa Talomiâ. E situata Dobra, virf de munte, cea mai
Mehedinî, pi. Cimpul, ladistanâ la S.-E. de Tirgoviste, pe malul inalta creasta a muntelui Dobra,
de 49 kil. de orasul T.-Severin. drept al lalomiêi, pe soseaia numit si Virfui-Dobrei, in jud.
SatulDobra formeaza com. cu judeêana Tirgoviste-Butimanul Mehedinti, plaiul Closani, com.

Cosanda si Ostrovul, marginin- si pe o cimpie intinsa. Are o rurala Closani.
du-se la E. cu com. Balaciâ- populate de 860 locuitorl. Cim-
de-Dumbrava; la S. cu com. piile acesteT comune produc Dobra, pddure, supusa regimuluT
Vladaia; la V. cu com. Alma- cereale multe; sunt pasuni in- silvic, pendinte de com. Nen-
jelul, si la N. cu com. Slasoma. tinse, si padun in apropiere. ciulesti, plasa Cerna-d.-j., jud.
Are peste iooo can stau in loc. In comuna este o biserica si o Vilcea.
196 case. Ocupaîunea locuito- scoala comunala.
rilor este numai agricultura si Se invecineste spre E. cu co- Dobra, piriu, in jud. Mehedinti,
cresterea vitelor,calitatea pamin- muna Gheboaia de care se des- plaiul Closani, comuna rurala
tului fiind buna. El poseda : 62 parte prin Ialomiâ, spre V. cu Closani ; izvoreste din muntele
plugurl, 120 care cu boi si 18 Cornaêlul, spre N. cu Baleni si Dobra si se varsa in apa Cerna.
caruê cu caT. spre S. Bilciuresti.
In com. este o biserica deser-

: Dobra, vale, in jud. Mehedinti, pi.
vita de 1 preot si 2 cintarep; o Dobra, cimpie, in jud. Mehedinti, Dumbrava, com. rur. Slasoma.
scoala cu 1 invaâtor, frecuen- plasa Dumbrava, com. rurala
tata de 28 elevi. Slasoma. Dobra, vale, in jud. Mehedinti,
Budgetul com. coprinde: la pi. Cimpul, com. rur. Dobra.
venituri suma de lei 2862, iar Dobra, munte, in jud. Mehedinti,
la cheltuelf suma de 2086 lei. plaiul Closani, malt de 1923 Dobra (Muntele-), pddure par-
Numarul vitelor este de 195 1 metri de asupra nivelului MariT- ticulard, supusa regimului silvic,
780 vite man cornute, 45 cai, 600 Negre. Este ia granita âreT, cu o suprafaâ de 2000 hect.,
01, 40 bivoll si 486 rimatori. despre Banatui-Temisianei. situata in com Brezoiul, plaiul
Prin aceasta com. trece so- Cozia, jud. Vilcea.
seaua Corlaêlul-Almajelul-Bala- Dobra, deal, in jud. Mehedinti,
ct$a sau Biclesul-Guardeniâ-Ba- plasa Cimpul, com. rur. Dobra. Dobraia, deal, acoperit cu padun
laciâ-Dobra. si livezi, in partea de S. a
De notat in aceasta comuna Dobra, pise, spre E. de com. Sim- comunei Mihaesti, plasa Riurile,
sunt : Chnpur-Dobre?, Coada-de- buresti, plasa Oltul-d.-s., jud. jud. Muscel.
Padure, Lacul-Rosu, Seracoa- Olt, cu o lungime de vr'o 800
vele, Dona si Sestul;valea Bir- metri si direcîa dela V.
cu Dobrana, locuififd izolatd, com.
na-Dobrei ; Dealul - PlinicioareJ spre E. Pe parte din el se Poenarei, plaiul Nucsoara, jud.
Faâ-Inalta, Padina, dealurile: cultiva cereale, pe parte sunt Muscel.
Ostrovului, CosandaT, Bandalau- pasuni, si parte este paduros.
lui si Birnei. Dobrana, vale, jud. Bacau, pi.
Prin padurea DobreT de linga Dobra, deal, jud. Bacau, com. Siretul-d.-s., de pe teritoriul co-
com. Dobra, trece Valul-luI-Tra- Birsanesti, plasa Tazlaul - d. -j munei Filipeni.

ian, pe partea de S. a com. vine ; pe linga piriiasul Caraclau, ceva
despre Dealul- Almajelului si des- mal sus de Lazar, linga care Dobre (Insula-lui-Mo§-), in-
Hosted by Google
DOBRE (MOVILA-LUI-) 145 DOBRENI
sula, in Dunare, braûl eel ve- Dobrei (Dealul-), deal, in jud. Este formata din satele : Do-
chiu. E situata in partea vestica Suceava, com. Bradaêlul. breni, Casaria, Malul, Masca-
a plasil Marin, si in cea sucl- testi, Almasul, Negresti si Po-
vestica a comunei Turcoaia, jud. Dobrele, iezer, jud. Braila, intre iana-Almasului, avind o supra-
Tulcea. Are o forma lunguiaâ canalul Cremenea si Vilciul, la faâ de 6019 hect. (4209 falcl),
o lungime de 1500 metri, o hotarul de N. a com. Bertesii- si o pop. de 733 fam., sau 2874
latime medie de 700 metri, o d.-j. Se uneste cu canalul Ma- sufl., car! loeuese in 680 case;
intindere totalade 80 hect. Este nusoaia prin privalul Vintoaia. sunt 1395 barbaÎ, 1469 femel,
joasa, cu malurile la nivelul 1551 necasatoriî, 1070 casato-
apel; in mare parte este inun- Dobrele, iezer e, jud. Braila, in rip, 229 vaduvi (din car* 206
data cind vin apele man; este jud. Braila, situate in ostrovul vadane), 43 nevolnicl, 14 divor-
acoperita cu padun de salcii. Iapa, la E. de iezerul Jagara. $ap; 600 baieÎ, 598 fete; 12
Intr'insele da Privalul-luI-Dobre. EvreT. Stiu carte i70persoane,
Dobre (Movila-lui - ), movila, nu stiu 2694,
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe teri- Dobreni, com. rur,, in judeûl Dintre locuitorii improprieta-
toriul com. rur. Frecatei. Este Neamtu, pi. Piatra-Muntele, a- riÎ in 1864, sunt asta-zl 80 carl
naturala, acoperita cu verdea- sezata pe sesurile ce se intind stapinesc tnsi-sl locurile lor;
{a. E unul din virfurile estice din dreapta spre piriul Cracaul 274 ca urmasl; 80 neavind nici
ale dealului Calicul, de unde pana in crestetul dealurilor Ba- un fel de proprietate si nici
pleaca dealul Cataloi. E situata in laurul si Cuejdiul, ocupind toa- putinâ de a mosteni dupa urma
partea estica a plasei si sud- ta zarea muntoasa in spre N., parinîlor lor legiuip.
estica a comunei. Are 116 m., pana pe culmele ce se intind Locuitorii se ocupa cu agri-
dominind asupra satuluT Freca- catre S. de manastirea Horaiâ. cultura si exploatarea paduri-
tei, vaei Telita si asupra dru. Forma terenurilor acesteico- lor ; solul, relativ, este produca-
mului comunal Frecaêi-Cataloi mune e din cele mai curioase; tor si se cultiva pe o intindere
si Frecaêi-Hagilar. e de jur imprejur cercuita prinde 1553 hect.
tr'un lan{ de munî-dealuri, care, Imasurile au o intindere de
Dobre (Privalul-lui-), prival, incepind din dreptul satului Ma- 143 hect. si nutresc 2585 capete
jud. Braila, incepe din partea lul, se continua spre V. pana de vite.
stinga a jepsei Iapa si da in in marginea satuluT Sarata, si In aceasta com. se afla :

7
partea S.-V. a lezerului Dobre. apoi spre N.-V. pana la izvorul bisericl (3 facute de satenl si
Muncelul (fundatura
piriiasului 4 de parti cularl), deservite de
Dobrea, vale, care desparte cat. despre com. Cracaoani si Bu- 6 preo^T si 8 eclesiarcl 3 scolf, ;
Sterianul-d.-j., de Linia-Paltinea- halniâ), iar de aci se recurbea- frecuentate de 179 elevi; 5 mori
nu, jud. Ilfov, pi. Znagovul. za spre N. si apoT incepe spre pentru macinat; 5 herastrae pen-
E.-S. pana in marginea satului tru taiatul si fasonatul lemne-
Dobreanul, piriu, izvoreste de Dobreni, alcatuind un oval prin lor; 3 fierarii; 2 butnaril; 3 ro-
sub dealul Bodesti, com. Bo- mijlocul caruia, din fundacul de tarii; o vararie; o olarie ; doT
desti, jud. Vasluiu, pi. Mijlocul. la izvorul Muncelului, la o e- caretasf, 1 cojocar si 1 {esator.
Curge spre V. si se varsa in gaia distant intre cele doua Budgetul com. ede 9586 lei,
piriul Rebricea, maT in jos de laturi, se intinde o alta sira de 26 ban! la veniturif si de 8329
satul Scinteia, dupa ce primeste mun^f panS in dreptul satului lei, 25 bani la cheltuelt.
afluentl piraTele: Furniceasa, Mir- Almas; asa ca privind din in- Contribuabill sunt 436.
zoaia si Bodesti. nalîme ni se reprezinta ca un Comunicaîunea cu satele ve-
ot chiriiic, asezat invers si aple- cine se face prin : soseaua ju-
Dobreasca, pddure, supusa re- cat spre dreapta. deêana Piatra-Neamtu, care in-
gimului silvic, jud. Muscel, pi. Se margineste la N. cu com. cepe din crestetul dealului Ba-
Podgoria, com. Dobresti, in in- Bodesti-Precistei si com. Craca- laurul (cantonul Sarata, venind
tindere de 1500 hect. oani, com. Buhalniâ si intregul diri oras) si parcurge com. pe
teritoriu al com. Gircina; la S. o intindere mal bine de 5 kil.
Dobrei (Dealul), deal, in jud. si E. cu com. Cadulesti si com. prin soseaua judeêana Dobre-
Suceava, com. M&lini. Ciiiigi. ni-Moinesti, care merge paralel
6S878. Marele Mcfiovar Geoqmiii. Vol. JIT.

19
Hosted by Google
DOBRENI 146 DOBRENI-ClMPURELUL
cu piriul Crac&ul; prin soseaua infiinât de aproape 300 de locuesc in 19 case ; sunt 376 b&r-
comunaia care incepe din drep- ani. bafi, 409 feme!" ; 426 necas&tor^T,
tul kil. 7 al sosele? Piatra-Neam- Biserica are 2 inscripîi: una 297 casatorip, 55 vaduvT, 7 di-
\u si str&bate prin drumurile s&pat& in piatra de asuprausei vorâpf si 6 nevolnici 7 Evrei. ;
naturale Dobreni, Negresti, Po-

: si alta in biserica. Cea de de- Stiu carte 91 persoane, 694 nu
enele. asupra use! are urmcltoarea in- stiu.
scripîune In sat se afla o biserica de

Dobreni, sat, face parte din co- Cu buna voie a tataluT si cu ajuto- zid, deservita de 2 preoti si 2
muna rur. Dobreni-Cimpurelul, rul fiului si cu staruinta Sf. Duh s'aii
eclesiarcT ; o scoala, frecuentata
ridicat sfinta, cinstita si Eumnezeiasca
jud. Ilfov, pi. Sabarul. Este side 63 elevi"; 2 mori (din care
biserica pre hramul Adormirea Preces-
tuat la S. de Bucuresti, pe ma- una cu 2 pietre), 2 fierarii, o
tei (nedescifrabil) in zilele prea tnalta-
lul sting al riulul Sabarul. Aci tului Ion Voevod Vel Serdaru, si s'aii
rotarie.
este resedinâ prim&riei. facut din temelie de jupin Constantin Numarul vitelor se urea la
In aceasta com. n&scut Vel Serdaru sin Ion Serban Voevod, a

s'a 669 capete, din can: 125 boT,
jupinesei Balasa (leatu 7154).
Constantin §erban Basarab, po- 90 vaci, 350 01, 22 caT, 30 ri-
reclit Cirnul, fiul natural al lul Inscripîa de pe piatra din bi- matori, 19 junci, 30 viê! si 3
Radu-Voda §erban, care a dom- serica are urmatoarea coprin- taurf pentru prasire.
nitde 1654 1658, sieracu-
la — dere
noscut sub numele de Serdarul Cu mila lui Dumnezeu si cu ajuto- Dobreni, cdtun, face parte din
Constantin din Dobreni. rul Precestii, crestinul si luminatul Domn com. Slobozia-Trasnitul, plasa
Se intinde pe o suprafaâ de Ion Constantin Serban Voevod, pus'am Teleormanulul, jud. Teleorman.
si asezat aceasta cinstita piatra pe cins-
2614 hect., avind o populate Este asezat pe soseaua jude-
tita groapa a preîoasei maicei mele si
de 1092 locuiton. s'a prestevit in zilele luT Ion Mateiu
êana, la marginea com. Tata-
Familia raposatuluT D. Gr. Voevod, August 7, din veleatul 7160 si resti-d.-s., de care nu e despar-
Ghicaare 2258 hect. si locuitorii s'au pus aceasta pteatra in zilelele lui Ion £it prin vre-un semn sau di-
Constantin Serban Voevod la leatul 7164.
356 hect. stant; este mai mult o mahala
Proprietarul cultiva i860 hec- Catunul Dobreni este asezat a acestei comune. Are 25 con-
tare (102 sterpe, I26izlaz, 130 pe un mic delu{ ce se pierde tribuabili. La N. acestui catun
padure si 36 vie). in intinsul cimpiei. se afla magura numita Magura-
Locuitorii cultiva 220 hect. Dobrenilor.
(14 sterpe, 86 izlaz si 36 vie). Dobreni, Neam{u, situat
sat, jud.
Are o biserica, cu hramul A- la 9 kil. 700 m. de orasul Pia- Dobreni, sat, in jud. si pi. Tu-
dormirea, deservita de 1 preot tra, pe ultimele inclinaîuni des tova, com. Plopana. Are 222
si 1 cintare^; o scoal£ rurala, pre S. ale dealurilor Ceuca si locuitorl, can locuesc in 43 case.
frecuentata de 28 elevi si 2 e- Prohalul, in unghiul format de E numita si Valea-Dobreni.

leve, cu lntreînerea c&reia jud. curbatura si intersecîa soselei
sicom. cheltuesc 1440 leianual. Piatra-Neamû cu soseaua Do- Dobreni, movild, jud. Ilfov, pi.
Aci mai este o moar£ de apS; breni-Moinesti. Sabarul, linga com. Bragadirul.
1 helesteu ; 2 poduri st&tatoare. Se margineste spre S. cu sa-
Comerciul se face de 7 cir- tele Malui, C&saria si Sarata, de Dobreni, mosie, cu parî, in jud.
ciumarl. care se desparte prin cursul pi- Neamû", com. Dobreni, pi, Pia-
Num&rul vitelor marl e de riului Almasul ; iar spre N. cu tra-Muntele. E asezata intre mo-
715 si al celor midf de 1162. satele Negresti si Bodesti-Precis- siile Sarata, Ciritei, Cirligi, Ne-
Nu se stie cu preciziune a- tei, de care se desparte atit gresti, Almasul, Bodesti - Pre-
nul infiintaYel acestei coraune, prin extremitaYile dealurilor sale, cistei. Este proprietatea d-lul
dar dupa inscripîa bisericei, cit si prin limite conventionale. LeonEmanoil Bogdan, si aduce
pe care o reproducem aci, se Suprafafa terenurilor sale e un venit anual de 26520 lei;
constats ca aceasta. biserica si de 1859 hect. (1300 falci, soco- poseda trei mori si casele de
multe alte case de zid, s'au fa- tindu-se intru aceasta si intin- locuit.
cut din temelie de jupin Con- derea satuluT C&s£ria si M&s-

stantin $erban Voevod. De aci c&testi). Are o populafiune de Dobreni-Cimpurelul, com. rur.,
ar rezulta c& aceasta comunS s'a 219 familil, sau 705 suflete, carl pi. Sabarul, jud. Ilfov, situata
Hosted by Google
DOBRESCU 147 DOBRESTI
intre riul Argesul si riul Saba- Ddbre§ti, com. rur., jud. Arges, era la venitur! de 1680 le! si
rul, spre S. de Bucuresti, la 21 pi. Oltul, la 29 kil. de comuna de 1470 le!.
la cheltuel!
kil. Sta in legatura cu Var&sti, rurala Tigveni (resedinâ sub- Prin mijlocul comune!, care
Straini-Dobreni si Berceni, prin prefecture!) si la 17 kil. de Pi- are o formi lunguia$&, trece
sosele vecinale. testi. Se compune din 3 catune: girla Circinovul, in care se vars&,
Se compune din satele : Cim- Dealul-Launele (150 locuitor!), pe malul drept: Valea-M&r£ci>
purelul si Dobreni. Are o popu- Dragolesti (277 locuitor!) si Do- nelu!, a-Dragne!,a-Cet&{e! sia-Si-
late de 1597 locuitorl, car! tr&- bresti (250 locuitorl); peste tot liste!; iar pe stlnga : Glrla-Gre-
esc in 260 case 49 bordeie. si sunt 767 locuitor!. cilor, Valea-Orjanca si Floarea.
Se intinde pe o suprafaâ de Are 2 biseric! (in Dobresti Peste aceste v&i sunt podeê de
3125 hect. Familia raposatului D si in Dragolesti) si o scoala pri- lemn; iar la S. de c&tunul Fu-
Gr. Ghica are 2533 hect. si locui- mara ruralS. resti, peste Circinovul, este un
torii 592 hect. Proprietarul cul- Se afla intre com. Scheiul, la pod mare de lemn, in lungime
tiva 2072 hect. (103 sterpe, 140 N., Launele-de-S. la E., Danicei de 30 m.
izlaz, 55 vie, 163 padure). Lo- la S. si Stoilesti la V. In com. sunt 5 mor! sau f&cae,
cuitoriT cultiva 366 hect. (22 Budgetul comune! pe anul car! umblS. numal cind ploua
sterpe, 145 izlaz si 59 vie). 1882—83 a fost dei504le!,25 sau in timpul topire! z&peze!.
Sunt 307 contribuabil!. ban! la venitur! si de 1358 lei, Comuna are intinse livez!
Budgetul e de 4886 lei la vela cheltuel!. si paduri, compuse din stejar!,
nitur! si de 4652 lei la chelt. Dup& o publicaîune oficiala fag!, carpen!, alun!, te!, plop!,
In comuna sunt 2 biseric! (in (1887) aceasta comuna numara pal tin!, jugastri si alte specii
fie-care catun cite una) ; 1 scoal& 127 contribuabil! si avea un bud- in ma! mici cantitate.
mixta; 1 moara de apa; 5 he- get de 3876 le! la venitur! si Locuitori! sunt parte mos-
lestaie ; 6 poduri statatoare. de 3510 lei la cheltuel!. nen!, parte impropriet&rh:! dup&
Numarul vitelor mart e de Numarul vitelor era in 1887 legea din 1864, parte f&rii p&-
1083 (100 cai si epe, 340 boT, de 306 vite marl (300 bo! si vac!, mint. Celor improprietari^! li
301 vacT si vi$ei, 36 taurl, 9 6 ca!) si de 270 vite marunte s'au dat locuri, in diferite cate-
bivoli si 207 bivoliê) si al celor (150 o!, 20 capre si 10 riraa gorii, pe cele doua trupur! ale
mici de 1728 (21 capre, 137 tori). statului, car! {in de m&nas-
porci si 1570 01). In com. Dobresti se face a- tirile Rinc&ciovul si N&mSesti
Dintre locuitorl, 269 sunt plu- nual un bilciu la Inalârea-Dom- si pe propietaîle d-lu! Pandele
gari, in au diferite profesi- nulu!. Biserica din Dobresti este Crasnaru si d-ne! Ruxandra Co-
uni. facuta la 1833 de un Hagi Ni- ridali.
Aratura se face cu 205 plu- colae Momularu. In partea de N. a comune!

gur!, 193 cu boT si 12 cu cat. se ridica un deal, numit Piscul-
Locuitori! au 260 care si ca- Dobresti, com. rur., jud. Muscel, Cornetulu!, unde se vad niste
ruê, 219 cu bo! si 41 cu ca!. pi. Podgoria, situata la S.-E. caramiz! si urme de zid si unde
Improprietarip sunt 152 lo- de Cimpulung, 65 kil. departe se zice ca ar fi fost un monu-
cuitorl si neimproprietariî 238. de acest oras, pe ambele ma- ment t&taresc.
Comerciul se face de 10 cir- lur! ale girle! Circinovul. Tot in raionul aceste! comune
ciumari. Se compune din 3 catune este locul numit Piscul-Turculu!.
Haitesti, Cerce! si Furesti, cu In comuna sunt 3 biseric! (in
Dobrescu, sat, face parte din resedinâ in Haitesti. fie-care c&tun cite una). Cea de
com. rur. Zatreni, plasa Mijlo- Are o populate de 1052 lo- la Haitesti, situate la poalele
cul, jud. Vilcea. Are o popu- cuitor!, (527 b&rbap si 525 fe- pisculu! Corn etui, a fost schit
late de 156 locuitorl (84 bar- me!) cu 238 famili!, car! traiesc de calugariê. $coala, cu intre-
bat! si 72 feme!). in 254 case. {inerea careia statul cheltueste

Sunt 220 contribuabil!. anual 1296 le!, se frecuenta de
Dobrescu, pise, ce se lasa din Vite: 1048 vite mar! cornute, 35 elev! si 5 eleve.
Dealul-Olteûlui, in partea de 814 capre, 916 o!, 415 pore!
E. a com. Zatreni, pi. Mijlocul, si 56 cai. Dobresti, sat, cu 250 locuitor!,
jud. Vilcea. Budgetul com. in 1889—90 jud. Arges, plasa Oltulu!; face
Hosted by Google
ftoBftEyri 148 DOBRICEA
parte din com. rurala cu aceeasi Dobretul, catun, la 4 kil. spreV. compusa mai cu seama din fag.
numire. Are o biserica cu hra- de com. ^tirbeiu, in N.-V.plasei Se invecineste la N. cu Mo-

mul Sf. Nicolae, deservita de Olteûl-Otul-d.-s., jud. Rema- soroaiele, la S. cu Strimtul, la
un preot si un cintare^. in a{i, situat in valea cu acelasi E. cu riul Argeselul si la V. cu

nume, la 20 kil. departe de Bals, Riul-Tirgului.
Dobresti, sat, jud. Dolj, plasa pe un teren cu o altitudine de
Jiul-d.-j., com. Caciulatesti. Are 200 metri d'asupra nivelului Dobria§ul-Mare, munte, intre
300 suflete, 160 barbaî si 140 marii. Are 64 fam sau 300 loc. , comunele Namaesti si Leresti,
femei. Locuesc in 13 case si plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
84 bordee. In sat este o scoala Dobretul, vale, linga catunul cu Aci sunt multe stine.
mixta, ce funcîoneza din i860, acelasi nume, jud. Romanaî, co-
intrefinuta de Stat. Localul, con- muna Stirbeiu ; se termina in va- Dobria§ul-Mic, munte, la S. de
struit de zid, este in buna stare. lea riului Fraîla. Dobriasul-Mare, com. Leresti,
In anul scolar 1 892 — 93 a fost plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
frecuentata de 21 copii : 16 Dobriana, prd de dealuri, jud.
bae^T si 15 fete din satul Roaba, Bacau, plasa Siretul-d.-s., com. Dobrica sau Pietroasa, trup
7 baep din satul Caciulatesti Filipeni, dintrepiriul Berheciu si de padure, astatuluT, jud. Viicea,
si 9 baeî si o fata din satul piriiasul Dunavaûl. Incepe in in intindere de 300 hect., care,
Dobresti, in total 38 scolari, 32 com. Oêlesti si desparte comu- impreuna cu trupul Urzica, for-
baep si 6 fete. In sat este o na Marasti de com. Filipeni meaza padurea Budoiul, com.
biserica, fondata la 1 847 de Iacov si apoi trece in com. Oncesti, Sinesti, plasa Olteûl-d.-s.
Grigore siToma Dobrescu. Cir- jud. Tecuciu.
ciumi sunt 2. Dobricea, mahala, com. Tereuja,
T}o\*t\x\3l, padure , jud. Bacau, pla- plasa Oltetul-d.-s., jud. Viicea.
Dobresti, nume ce purta in ve- sa Siretul-d.-s., comuna Filipeni,
chime com. rur. Caciulatesti, cu o intindere de vre-o 12 hect. Dobricea, mahala, face parte
jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j. din comuna rurala Baesti, plasa
Dobrina, piriia§, judeûl Bacau, Olteûl-d.-s., jud. Viicea. Are
Dobresti, mope, jud. Arges, pi. plasa Siretul-d.-s., comuna Fili- o populatie de 406 locuitori.
Oltul, com. Dobresti, cu o in- peni. Izvoreste din dealul cu Aci e o biserica vechie de lemn,
tindere de 1400 pogoane, din acelasi nume si se varsa in undese afla si cimitirul comunei,
care 800 pog. padure. E propri- Dunava^. care biserica, dupa spusele ba-
tatea StatuluT. Inainte de secu- trinilor, se crede a fi facuta de
larizare era pendinte de Epis- Dobrina, sili§te, jud. Bacau, plasa acum vr'o 200 de am. Dobri-
copia de Rimnic. Siretul-d.-s, com. Filipeni, ase- cea este situata in centrul co-
zata pe dealul Dobrina. munei si este udata de piriul Do-
Dobresti, mope, jud. Dolj, plasa bricea si de Valea-Galetarilor si
Jiu-d.-j., com. Caciulatesti, pe Dobria§ul, pise, in jud. Muscel, de a-lui-Iordache. Aci eresedinâ
care sunt cete de mosneni. de 1300 metri, pe un masiv in- com. si scoala, care e frecuen-
gust, intre Riul-Tirgului si riul tata de 75 copiT.
Dobresti, padure, supusa regimu- Argeselul. Acest masiv se ter-
lul silvic, jud. Muscel, plasa mina aproape de confluenâ riului Dobricea, piriU, jud. Viicea, iz-
Podgoria, com. Dobresti, in Argeselul cu Riul-Tirgului si voreste din Dealul -Sinestilor,

intindere de 500 hect. Esenê: prezinta o sea larga la S. de trece prin centrul comunei Ba-
fag, stejar, carpen, plop, mes- Namaesti prin care trece soseaua esti, plasa Olteûl-d.-s. Primeste
teacan, frasin, jugastru si anin. nationals. Cimpulung-Frontiera. ca afluenî, pe partea stinga,
vaile TurbureT, Berzei si Marto-
Dobresti, vale, jud. Prahova, Dobriaûl, padure, supusa regi- logului, iar pe dreapta vaile
plasa Filipesti, com. Moreni. mului silvic, jud. Muscel, pe Hotarului si Viet si apoi se var-
muntele Dobriasul, com. Leresti, sa in riul Olteûl.
Dobretul, deal, jud. Viicea, plasa plaiul Dimboviâ, in intindere
01te{ul-d.-j., com. Ghioroiul. aproximativa de 1000 hectare, Dobricea, Iezerul si Bojeni,
Hosted by Google
DOBRICENI 149 DOBRICENI
paduri particulare, supuse re- In comuna sunt trei bisericl roase a cocleala si a smoala.
gimului silvic, comuna Sinesti, (doua. in Dobriceni si una in Locul acestei ape se numeste
plasa Olteûl-d.-s., jud. Vilcea. Budaresti). Fierbea.
Meseriasi sunt: 8 dulgherl, Tot spre E. de Dobriceni,
Dobriceni, com. rur., in Nor- 3 timplan, 2 rotarl si 2 olari. puîn mal spre N., se afla alte
dul plasei Oltetul-Oltul-d.-s., ju- E! desfac produsele muncei lor la ape de pucioasa, neagra-cenusie.
deûl Romanaî. Este formata din tirgul saptaminal din R.-Vilcea. Locul acestor izvoare se nu-
satele : Dobriceni, 200 locuitori, Vite sunt: 162 cal, 140 bol, meste Fierbea-luI-Stan-Pasarea.
Preotesti, 150 locuitori si Mar- 295 vaci, 25 capre si 250 01. Puîn mal spre V. de aceste
cusul, 201 locuitori. E situata a- Pe girla Dobriceni, in raionul izvoare, se afla alte doua izvoare
proape de hotarul judeûlui, com., sunt 3 mori. Locuitoril, de pucioasa, si linga unul din-
pe terenul drept al Olteûlui, in numar de 241, s'au impro- un namol negru,
tr'insele este
unde niste dealuri detasate din prietaritpe mosia Dobriceni, la care cind se baga in apa, il da
dealul Fraîla au o inalîme de anul 1864, cni d li s'au dat 692 mal multe color!: galben, rosu,
241 metri d'asupra nivelului hect. Scoala exista in comuna albastru, cenusiu. Acest n&mol
marii. Catmul Marcusul e mat de 50 am. Cladirea e vechie, are un miros de catran sau
la N., pe terenul sting al 01- proprietatea com. Se frecuenta smoala.
teûlui, si are 1 5 1 metri al- de i4copii (12 baep si 2 fete), Spre V. de com. Dobriceni
titudine. Com. Dobriceni este din numarul de 105 copil in se afla sare la suprafaâ pamintu-
la 53 kil. departare de Caracal virsta de scoala (57 baeî si 48 lui, de unde chiar iese apa sarata.
si la 21 kil. de Bals. fete). Stiu carte 82 barba^l si Se margineste cu com. Caco-
Are 161 capi de fam. ; o po- 2 feme!. Cu intreînerea scoalel va, Stoenesti, Bodesti, Barba-
pulate de 551 de locuitori, din statul cheltueste anual 1 188 lei. testi si Cheia.
can: 304 barbaî, 247 feme!, 273 Sunt 35 stupi cu albine. Toata
casatorip si 282 necasat. Stiu com., cu izlaz cu tot, are 1095 Dobriceni, sat, face parte din
carte 14 persoane si 534 nu stiu. hect, din cart vatra satului are com. rur. Dobriceni, pi. Ocolul,
Sunt 134 contribuabilT. Budgetul 379 hectare. jud. Vilcea. Are o populate de
comuneT pe 1886/87 a fost de Se fabrica aci pan a la 6000 991 locuitori (488 barbaÎ si
1 2 19 lei la venitun si de 1 198 lei decalitri £uica anual. 503 femel). Aci e resedinâ co-
la cheltueli. Vite man sunt 278 O sosea comunala inlesneste muneT si a scoalel. Are 2 biserici
vite micT, 641 si porci, 131. comunicaîaintre com. Dobriceni una cu hramul Cuvioasa Paras-
Sunt 3 biserici : Cuvioasa Pa- Barbatesti, Cacova si Stoenesti. .chiva, fondata din temelie de
raschiva, m Dobriceni, cladita Sunt si alte drumun prin co- Preda Postelnicul la anul 1802
la 1764 de Ieromonahul Ana- muna. si a doua cu hramul Sf. Nico-
stasie si prefacuta de Tudose Veniturile comunel se urea la lae, zidita din temelie la i860
Dinescu ; S-ta Treime, in Pre- 1 161 lei si cheltuelile la 1125 de locuitoril satului si reparata,
otesti ; Intrarea-in-Biserica, cu 2 lei anual. la anul 1881. Mai e in com. o
preoti si 4 cintarep. E brazdata de dealurile: Ca- biserica ruinata.
cova si Grueri spre E., Bara- Scoala se frecuenta de 14
Dobriceni, com. rur., in judeûl ganul, Malini Huidu spre N.,
si copil (12 baeÎ si 2 fete), din
Vilcea, pi. Ocolul, compusa din Pirloagele, Drogul si Dobriceni numarul de 100 (55 baepf si 45
2 catune: Buduresti si Dobri- spre V. si e udata de vaile Pu- : fete). $coala are 3 hect. pamint.
ceni. Este situata pe girla Do- cioasa, Gain a, Sarata, Valea-Rea, <%
briceni, dealul Grueri si dealul Stroesti si Frumusiâ. Ca piscuri Dobriceni, sat, face parte din
Baragan, la 22 kil. departe de ale dealurilor sunt : Cetaûia, com. rur. Lalosul,pl. Olteûl-fi.-j.,
capitala jud. si la 10 kil. de Baraganul, Malini, Drogul, Pis- jud. Vilcea. Are o populate de
Olanesti, resedinâ plasei. cul dela Bunget si Croitorescu. 337 locuitori. Cade in partea
Are o populatie deii03loc. In interiorul com. este locul de V. a comunei, si-1 uda riul
(542 barbaî si 561 feme!), in numit Pucioasa de la Girba- Olteûl. E la de 2 1 /*
distant
care intra si 20 familii de figani- nesti, 5 izvoare cu apa minerala, kil. de catunul Lalosul, unde e
Cap! de fam. sunt 324; contrib. iar spre E. de Dobriceni se afla scoala, care e frecuentata de 31
230; case de locuit 293. doua clocote de apa care mi- copil.
Hosted by Google
DOBRICENI 150 DOBRIDOR
Dobriceni, fost sckit, in jud. Vil- Este a$ezata pe loc ses, pe valea cu acelasl nume si septerde
cea, com. cu acelasl nume, pi. albia si malurile a doua valcele : in com. Moâêi.
Ocolui. Se vad numal ruinele Coôbaûl si Moêiul una ; din In com. sunt 20 de fintini.
lul. Era metoh al manastirel aceste valcele vine de la N. co- Legenda spune ca com. Do-
Arnota. Este asezat in lunca munei Risipiî, din locul numit bridor e fondata de aproape
Dobriceni. Pisania acestul schit Coôbaûl, dintre Dobridor si 250 de ani; e compusa din-
s'a transportat la una din bi- Risipiî. Aceasta vale ia pe urma tr'un singur catun, care e si re-
sericile comunei. drumul spre S.-E., pe o lungime sedinâ comunei.

de 400 m.; de aci merge spre Are o biserica zidita din ca-
Dobriceni, deal, in raionul com. S., traversind comuna prin mij- ramida, acoperita cu tinichea si
Dobriceni, pi. Ocolui, jud. Vil- loc si ese din com. prin S.-E., care e deservita de 2 preoî si 2
cea, pe care se cultiva 2 hect., treclnd in com. Moâêi, unde cintareî; o scoala mixta, care
50 aril vie. are direcîunea spre E. Cea- funcîoneaza din anul 1863 ?i e
l'alta valcea vine din V. satu- condusa de un invaâtor. In anul
Dobriceni, deal, la V. comunel lui Dobridor, merge spre E., 1892 — 93 a fost frecuentata de
Dobriceni, plasa Ocolui, jud. pe marginea de S. a comunei 103 baeî si 7 fete, din numa-
Vilcea. si la esirea sa din comuna se rul de 255 copii in virsta de
intilneste cu aceea care vine de scoala.
Dobriceni, padure a statulul, in la N.; ambele se unesc pentru Stiu carte 200 persoane.
intindere de 425 hect., situatain a forma o singura vale ce trece Populatia comunei e de 1520
jud. Vilcea, in com. BSrbatesti, in Moâêi. Comuna este situata locuitori, din carl 800 barbap
pi. Horezul, si formata din tru- in albia si pe malurile acestor si 720 femei. Dupa legea ru-
purile: Deluselul (35 hect.) si valcele, dar mat mult in unghiul rala din 1864, sunt impaminte-
Mangul (390 hect.) sesului coprins intre ele. niî 48 loc. numal cu locuri de
Se invecineste la N. cu com. munca si 22 cu locuri de casa.
Dobriceni, riu, in jud. Vilcea, RisiphVi; la S.-E. cu com. Mo- Dupa legea din 1879 sunt 7
izvoreste din poalele muntelui £aêi ; la V. cu com. Fintina- insuraêi.
Piciorul-Motrulul, se uneste la Banului si cu com. Cetatea. Li- Sunt 334 case si 20 boidee.
com. Stoenesti cu riul Cacova mita de N. incepe din punctul Suprafaâ comunei este de
si numele de Govora. Trece
ia numit Fintina-Nalta, din V.; mer- 4800 pog., din cart: pamint a-
prin com. Titireciii, Govora, Mi- ge prin valceaua numita Coto- rabil 4103 pog., fineaâ 25 pog.,
haesti, si, de la com. Birsesti, w ia baûl si ajunge in vii, linga Mo- lac si teren sterp 2 pog.; vii
. numele de Birsescu. Largimea êi, in punctul numit Magura- 270 pog.; vatra satulul 400 pog.
variaza de la
albiei riuiui unit Cringului; de unde, spre S.-V., Mosia Dobridor aparîne lo-
10 — 15 metri. trece prin valceaua Moêiului cuitorilor mosneni si clacasl, im-
si ajunge la Magura-Ovreiului parîî pe mosie.

Dobriceni, girla, izvoreste din de aci apuca spre S., unde se Mai top locuitorii sunt mos-
padurea Lisa, trece prin centrul intilneste cu mosia Fintina-Ba- neni.
com. Dobriceni, pi. Ocolui, jud. nului, merge pe linga ea, mai Viile apartin tot mosnenilor,
Vilcea si se varsa in Olt. departe pe linga Cetate, pana pe al caror pamint se gasesc.
ajunge iar la Fintina-Nalta. In com. sunt 6 cizmarl si 1
Dobriceni (Vatra - Manasti- Cele mai insemnate maguri dogar. .
• rei-), mofie a statului, judeûl sunt : Magura-Ceringului, MS- Vite mari cornute sunt 300 ;
Vilcea, fosta pendinte de magura- Mare, Magura Ovreiului, - 01,71 ; cai, 10.
nastirea Arnota, care, pe perio- Magura Lata, Magura lui An-

- - - Locuitorii isi desfac produc-
dul 1885 — 95, s'a arendat cu dreiu, Magura-Lemnelor, Magu- tele lor la schela Cetatea, tran-
3020 lei anual. rafecai, Magura-luT-Gaina, etc. sportindu-le cu carele.

Comuna este udata de micul Sunt 6 circiumi; 15 comer-
Dobridor, com. rur., jud. Dolj, piriu Coôbaûl, formindu-se nu- cianp de grine.
pi. Cimpul, la 57 kil. S.-V. de mai cind ploua mult si repede; Comuna este strabatuta prin
Craiova si la 31 kil. de rese- el vine din N. comunei, din centru de o cale comunala-ve-
x
dinja plasel, Calafat. zmlrcul Coôbaûlul curge pe ; cinala pe o lungime de 2 /2 kil.,
Hosted by Google
DOBRIENESTI 151 DOBRlfA
care o pune in legatura la N. Dobrin (Lacul-lui-), lac, inju- DobrincS, deal, strabate spre S.
cu Risipitf, la S.-E. cu Moâêi, deûl R.-Sarat, plaiul Rimnicul, teritorul com. Laza, jud. Vas-
la S.-V. cu Fintina-Banulul, iar com. Bisoca. E asezat pe dealuiu, pi. Racova.
la V. cu Cetatea. lul cu acelasi nume ; e proprieta-
Sunt 440 de contribuabili. te particular^ si are o intindere Dobrine§ti, sat, face parte din
Veniturile comunei pe anul de */« (pogon) ; confine stru- com. Nicoresti, jud. Tecuciu. E
1892 — 93 au fostde 2844.3416! ck, caracuda, ce se vinde in lo- situat pe malul drept al piriu-
si cheltuelilede 2842.73 le!. calitate. lui C&caina si pe coasta dealu-
In apropiere de sat sunt niste lul, in leg&tura cu tirgul Nico-

ruine de biserica vechie si a- Dobrin (Lacul-lui-), loc izolat, resti.
cele ale unuT foisor turcesc. in com. Minzalestt, jud. Buzau, Are o populate de 96 fam.,
pe malul drept al piriului Re- sau 327 sufl. Copii in virsta de
Dobrienesrti, sat, face parte din cea si in poalele muntelul Mar- scoalS sunt 39 (18 b&e{I si 21
com. rur. Ursi, jud. Olt, plasa tinul. Aci se afla stabilit un pi- fete).
Oltul-d.-s. Are o populate de 3 1 chet militar de iarn& : Lacul- Aid se afla 2 bisericl, una
locuitori. Este situat pe dealul luI-Dobrin. In timpul verei sol- cu hratnul Sf. Gheorghe, deser-
Dobrienesti. daîl tree la pichetul Giurgiu. vita de 1 preot si 1 cintare^, si
a doua, cu hramul Cuvioasa-Pa-
Dobriene^ti, deal, spre S.-E. de Dobrin (Piriul -lui-), piriias, raschiva, deservitS de 1 preot
com. Ursi, jud. Olt, pi. Oltul- in com. Badeni-Paminteni, jud. si 1 cintaYef.
d.-s., cu direcîa catre S. Pe el Muscel, plaiul Dimboviâ. Cea
d'intiiu e zidita" la 1840
se cultiva tot felul de cereale Poporul crede c& aceasta apa de Ioni{& Ghelt. Inainte tot pe
si serveste si de izlaz. e buna de leac. acest loc a fost alta de birne,
facuta de $tefan Ghelû. Are
Dobrii (Movila-), movila, in Dobrina, stafie de dr. d. f., jud. 8 pogoane de pamint arabil. A
com. Luciul, jud. Buzau. Falciu, pi. Crasna, com. Husi, doua e ziditi de la 1845, de Ar-
pe linia Crasna-Husi, pusa in ghir Guzg£ si Constantin Cap-
Dobrii (Valea-), mosie, in com. circulate la 25 Iulie, 1888. Se Mare.
Mizil, jud. Buzau; are 200hect. afla intre stabile Creêsti (6.9
arabile. kil.) si Husi (5.4). Inîmea de Dobri§an, prival, jude^jl BrSila,
asupra nivelului marii 234m *95. care pleacS din Dun&rea-Vapoa-
Dobrii (Valea-), izvor, in com. Venitul acestel staîl pe anul relor de la hotarul de S. al co-
Finêsti, jud. Buzau; incepedin 1896 a fost de 7.677 1., 30 b. munei Ciacirul, merge paralel
munîi Strihani, se uneste cu cu Dunarea pe {annul sting,
Valea-Cringului si se scurge in Dobrina, loc cu padure, in mar- pana ce da in privalul Zalogul.
Istau. ginea orasulul Husi, la distanâ
cam de 5 kil. Este proprietatea Dobrina, com, rur. si sat, in jud.
Dobrii (Valea-), vale, in com. Ju- statului, Aici se afla o stafie Gorj, plaiul Vulcan, spre N.-V. de
gareni, jud. Buzau, acoperita de cale ferata. com. Lelesti, si la departare de
de fineaâ. In timp de ploae, 15 kil. de orasul T.-Jiu, in di-
apa, care se aduna in albia sa, Dobrina, piriias, jud. Neamû. recîune N.-V. Comuna e for-
se scurge in valea Finêasca. Izvoreste din ramura sudicS a mats dintr'un singur sat.
muntelul Procov (aproape de m&- E situate pe coaste si are o
Dobrile^ti, catun, al com. Gura- nastirea cu acelasi nume), se une- intindere de 500 hect. din carl
Saraîl, jud. Buzau, cu 240 lo- ste cu piriul Dobrina, curge spre 140 hect. arabile, 158 hect. pS-
cuitori si 67 case. teritoriul comunei Pipirig, plasa dure si tuferis, 150 hect. fineê,
de Sus-Mijlocul, si se vars& pe 52 hect. vie si livezi cu prunl.
Dobrin (Lacul-lui-), munte, in partea stinga a piriului Ozana, Din intinderea totals, 120 hect.
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul. puîn mal in sus de fafa piriu- sunt ale d-nei Econotnu din
Se desface din muntele Bisoca, lu! Domesnicul si aproape de T.-Jiu, cele-1'alte sunt ale locui-
br&zdeaza partea de V. acorn. kil. 17 al drumulul judeîan Pi- torilor.
Este acoperit cu padurl intinse. pirig-Neamû. Are o populate de 293 fam.,
Hosted by Google
DOBRIJA 152 DOBROMIRUL
sau 1220 sufl., din can 272 con- reia comuna cheltue$te 1760 1882— 83 a fost de 1683 lei
tribuabil!, to{! Romini, pose- lei anual. la veniturl si de 1593 lei la

dind 60 pluguri, 40 care cu boi Suprafaâ satulu! e de 661 cheltueli.
si vacl, 4 caruê cu cat, 60 hect. Populaîa e de 535 su- Dupa o publicaîe oficiala
stupi, 840 vite marl cornute, flete. (1887) aceasta comuna numara
3200 o!, 989 capre, 73 cai si Proprietarul, d-1 D. Procopie, 114 contribuabili si are un bud-
437 rimator!. are 300 hect , din can rezerva get de 2934 lei la venituri si
Venitul com. este de lei 1156, 20 hect. pentru izlaz. Locuitorii 2157 lei la cheltuelf.
iar cheltuelile de lei 1140, 21 au 361 hect. (11 hect. izlaz). Numarul vitelor era in anul
ban!. Comerciul se face de 4 cir- 1887 de 447 capete vite man
Comunicaîa se face pe so- ciumari. (423 bo! si vac!, 24 cai) ?i de
seaua comunala Dobriâ - Run- Are 1 pod statator. 283 vite marunte (35 01, 133
cul. capre si [15 rimator!).
In comuna sunt 40 de fin- Dobroaia (Baba-). Vezi Babei-
tin!. Dobroaia (Izvorul-), izvor, jud. Dobrogostea, catun, dinjudetul
Are 1 scoala, frecuentata de Buzau. Arges, pi. Pitesti, pendinte de
34 eievi, din 45 inscrisi; 2 com. rur. Dobrogostea-Negova-
biserici, una de lemn facuta Dobroaia (Virful-Babei-), co- ni. Are 55 familii, cu 432 suflete.
la anul 1834, alta de zid fa- Una, in com. Cislaul, cat. Scari- In catun e o biserica, cu hramul
cuta la anul 1879; sunt deser- soara, jud. Buzau. Sf. Ingen, deservita de un preot
vite de 2 preopf si 4 cint&- ?i un cintaret.
re{!. Dobreanca, mosie, in com. Me-

teleul, catunul Arcani, jud. Bu- Dobrogostea, catun, in com. Ga-
Dobriâ, coastd, aparînind com. zau. Are 780 hect. aratura si lateni-Mo^teni, pi. Glavociocul,
Dobriâ, spre N.-E., in jud. Gorj, izlaz de 01. jud. Vla$ca.
plaiul Vulcan. Pe aceast& coas-
ts sunt viile locuitorilor. Dobrogostea, catun, in pi. Tir- Dobromirul, com. rur., din jud.
gului, jud. Teleorman; pne de Constanta, pi. Silistra-Noua.
Dobriâ, prival, jud. Braila, in- com. Olteni. Are o populaîune Este situata in partea de V.
tre canalul Vilciul si Dunarea- de 265 suflete, din car! 53 con- a jud., la 86 kil. spre S.-V.
Vechie. Pleaca din Vilciu, de tribuabill. de oraûl Constanta, capitala
la hotarul de S. al com. Vizi- districtului, §i in partea de S.
rul, merge la N. paralel cu Vil- Dobrogostea-Galateni,//'up din a pla$ei, la 35 kil. spre S.-E. de
ciul, traverseazS com. Ciacirul mosia Dobrogostea, din jud. Te- ora?elui Ostrov, re$edinâ oco-
si se uneste cu privalul Lata, leorman, pi. Tirgulu!, com. Ol- lului. Com. invecinate sunt: Ha-
din com. Gropeni. teni, in partea despre limita jud. zarlic, la 6 kil. spre E.; Eni$en-
Vlasca. lia, la 6 kil. spre E.; Para-Chioi,
Dobrija, piriias, jud. Neamû. ia 7 kil. spre N.-V.; Ghiuvegea,
Vezi Dobrina, piriu. Dobrogostea Negovani, - com. la 8 kil. spre N.-V. ; Caranlic,
rur., pe riul Arge$, jud. Arges, la 8 kil. spre N.
Dobroe§ti (Furtuna), sat, in jud. pi. Pitesti, la 5 kil. de com. Hotarul amanunît al com.
Ilfov, pi. Dimboviâ; face parte rur. Btscovul-Flesti, (resedinâ este urmatorul: Plecind de pe
din com. rur. Panrelimonul-Do- suprefecture!) si la 13 kil. de hotarul Dobroge! catre Bulgaria
broesti. Cade spre V. de Pan- Pitesti. Se compune din catu- de la pichetul hotarnic No. 18,
telimon, pe malul drept al riului nele: Dobrogostea, 432 loc; Ca- el se indreapta spre N., intr'o
Colintina. Locul e jos si pamin- paînesti, 291 locuitori si Schiaiu, direcîune de la S.-E. spre N.-V.,
tul smircos. 274 locuitori; peste tot 997 loc, maf intiiti spre N., pe la poalele
Are o biserica, cu hramul A- din car! 45 locuitori Tigan!. In dealulu! Irasli-Bair, apoi spre
dormirea, deservita de 1 preot catun sunt : 2 biserici, deservite V., taind valea Medmedi-Culac,
si I cint£re$ si o scoala primara de 2 preo{! si 2 cintarep ; o iar spre N., tot pe la poalele
rur. mixta, frecuentata de 9 e- scoala primara rurala; 7 cir- dealulu! Irasli-Bair, in urma spre
levf si eleve, cu intreînerea ca- ciumi. Budgetul com. pe anul V., urmind pe muchia dealului
Hosted by Google
DOBROMIRUL 153 DOBROMIRUL
de ma! sus, de unde se indreapta sau 37 kil. p£tr. Teritoriul s&u Toate dealurile sunt acoperite
spre N. pe muchiile dealurilor I- se intinde si in Bulgaria pe o cu tufarisurT, arborl izolafT, res-
rasli-Bair, Teche-Chioi-Bair, prin- suprafaâ de 112 hectare, in tun din intinsele p&durT de o-
tre satele Teche-Chioi si Dobro- schimb insa si teritoriul com. dinioara" ce acopereau aceste
mir, Sitina-Bair, taie valea Teche- Terescondul din Bulgaria se locurT si distruse fie prin incendiT
Chioi-Ceair si soseaua judeêana intinde i 1 Dobrogea romineasca, din timpul r&zboalelor, fiind ex-
Lipniâ-Enisenlia, de unde se pe o intindere de 87 hect ploatarea nesistematica\ Movi-
indreapta spre N.-V. peste dealu- Se margineste la N. cu com. lele sunt purine, mai toate ar-
rile Mezarlic-Bair, Chiuciuc-Hagi- rurale Caranlic si Parachioi, de tificiale, servind probabil de
Sirti, taie valea Babuci-culac, care se desparte prin dealurile puncte de observaîe; sunt a.
urea muchia dealuluT Bas-Punar- Aslanca-Sirti si Sinir-Bair, la E. coperite cu verdea{a\

Sirti, trece pe la N. de virful cu com. rur. Enisenlia (catunele V&ile principale sunt : Teche-
Bazirgian; de aci hotarul ia o Ciucur-ChioT siTeche-ChioT),des- Chioi-Ceair, care vine din Bul-
directie de la N.-E. spre S.V., parîndu-se prin dealurile Bas- garia sub numele deCara-Muus-
maT intiiu spre S. coborind dea- Punar-Sirti, Chiuciuc-Hagi-Sirti, Uzun-Culac, nume pe care il p&s-
lui Bas-Punar, taie din nou valea Mezarlic-Bair, Sitirca-Bair, Te- treaz& p&n& la satul Dobromir-
Babuci-Culac, se dirige apoi spre che-ChioT-Bair si cu com. Hazar- din-Deal, de aci ia numele de
S.-V. urcind si scoborind dea- lic, desparîndu-se prin dealul Iuchasi Mahala Ceair p£na la
- -
lurile Sinir-Bair si Asbama-Sirti, Irasli-Bair la S. cu Bulgaria (com. satul Dobromir-din-Vale si de

taind din nou soseaua judeêana Terescondul), separata prin ho- aci incolo p&na" la deschiderea
Lipnita-Enisenlia, valea Cuiu- tarulDobrogeT catre Bulgaria, sa in valea Ghenu-Ceair, (sau
giuc-Culac, padurea Asadic-Or iar laV. cu com. rur. Regep- Urluia); are ca adiacente pe
man, trece pe linga virful Do- Cuius (catunulTeche-Deresi), de dreapta valea Dermen-Ceair, ce
bromir si muchia
se opreste pe care se desparte prin dealurile trece prin satul Dobromir-din-
dealuluT Uzun-Mese-Sirti de aci ; Caralmus - Orman, Echenli Or- - Deal si Dobromir, ce trece prin
se indreapta spre S., pe muchia man-Bair si Siniriol-Bair. satul Dobromir-din-Vale.
dealuluT Sinir-Iol-Bair, il coboara, Relieful soluluT este in general Catunele, carl compun com.,
indreptindu-se spre E., in valea accidental Dealurile can br&z- sunt: Dobromirul-din-Vale, rese-
Teche-ChioT-Ciair, de aci o ia iar deaza teritoriul com. sunt: Bas- dinâ, asezata in parte nordica*
spre S. pe la poalele dealuluT Punar-Sirti cu virful Bazirgian a comuneT, pe ambele malurT ale
Echenli-Orman-Bair, urea dealul (187 m.) la N. ; Sinir-Bair, As- vailor Teche-Chioi-Ceair si Do-
Cara-Buus-Orman, a care! mu bama-Bair, pe cari se gaseste bromirul, la locul de unire, la
chie o urmareste pana da in ho- padurea Asadic-Orman cu vir- poalele de S. ale dealurilor Sari-
tarul DobrogeT spre Bulgaria ful Dobromir-din-Vale (200 m.), lol-Bair si Chiuciuc-Hagi-Sirti,
linga pichetul No. 23, de aci la N.-V.; Simil-Iol-Bair (60 m.) la cele vestice ale dealuluT Teche-
se indreapta spre E. in o dila V.; Cara-Buus-Orman (210 m.) Chioi-Bair si la cele nordice ale
rectiune de la S.-V. spre N.-E., la S.-V., Seche-ChioT-Bair (no dealurilor Dobromirul si Gheor-
urmind mereu hotarul de ma! m.), Situca-Bair (120 m.) la E., gheni-Orman-Bair. Satul ocup&
sus, taind valea Cara-Buus-Uzun- Mezarlic-Bair (109 m.), Chiuciuc- o mare intindere; casele sunt
Culac, urea si coboara dealul Hagi-Sirti (79 m.) la N.-E.; toate unele risipite, alcele aliniate, in-
Dermen-Sirti, taie valea Dermen- aceste dealur! sunt asezate pe conj urate cu gr&dinT potagere,
Ceair, urea dealul Irasli-Bair, pana ho tar; in interiorul com. avem pe 5 — 6 uli^T interioare ; e incon-
dincolo de pichetul No. 25 (in Sari-Tol-Bair (212 m.) la N. de jurat de dealurT si p&durT si are
punct'il 18) si am ajuns de unde satul Dobromir-din-Vale, Orta- un aspect pl&cut. Dobromirul-
am plecat. Forma hotaruluf este Burun si Dobromir, pe care se din-Deal, a?ezat in partea su-
aceea a unu! triunghiu ascuît afla padurea Oltuc-Orman (92 dica a comuneT, la 3 kil. spre
cu baza indreptata spre S. pe m.) la S.-V. de acelasT sat; S. de c&tunul de resedin{a\ pe
hotarul DobrogeT spre Bulga- Gheorgheni-Orman-Bair(i 15 m.) ambele malurl ale vailor Cara-
ria; lungimea luT e de 32 kil., la S.-E. de acelasT sat; Echenli Muus - Uzun Culac si Dermen- -
iar intinderea totala a teritoriu- Orman-Bair la V., Dermen-Sirti Ceair, la locul lor de unire, la
lui coprins intr'insul este de la S. si Irasli-Bair (136 m.) la poalele estice ale dealuluT Echen-
7220 pogoane, sau 3764 hect., E. de satul Dobromir-din Deal. li-Orman-Bair, la cele sudice ale
68878. Afarele Dictfonar Geogralic. Vol. IIT. 20
Hosted by Google
DOBROMIRUL-D1N-DEAL 154 DOBROSESTI (BARBOSI)
dealului Dermen-Sirti, la cele Sunt 3 geamii cu 2 hogl. familii sau 634 suflete. Loc. se
vestice ale dealului Inasli-Bair, Este o scoala rurala mixta, ocupa cu cresterea vitelor.
la cele sudice ale dealului Gheor- infiinâta si intreînuta de stat,
gheni-Orman-Bair, are o forma avind si 10 hect. pamint, con- Dobronauî, sat, numit si Hapii,
alungita si casele mid si raspin- dusa de un invaâtor si frecu- pe mo$ia cu acelasi nume, co-
dite in doua. directum, de la entata de 158 elevi (80 bae£ muna Virful-Cimpului, pi. Ber-
S. la N. si de la S.-V. spre si 78 fete). hometele, jud. Dorohoiu, care,
N.-E. dimpreuna cu satisoarele : Mes-
Populaîunea, in anul 1896, Dobromirul-din-Deal, sat, in teacanul, Lunca si Satul-Mare,
era de 212 familii, sau 1025 jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, are o populate de 264 familii,
suflete, din carl 529 barbap, cat. comunei Dobromirul, si- sau 1085 suflete.
496 feme! 606 ; necasatoripf, 404 tuat in partea sudic* a plaseT Asazarile satenilor in parte
casatori{i, 15 vaduvl ; 1025 ce- si a comunei, la 3 kil., spre S., sunt bune, cu livezT si gradini.
taêni Romini; 731 ortodoxT, de catunul Dobromirul-din-Vale, Proprietatea mosiei este a
289 mahomedani, 5 lipoveni resedinta, pe vaile Dermen-Sirti d-lui Dimitrie P. Moruzzi, iar
529 agricultorf si meseriasi ; 8 si Cara-Muus Uzun Culac (sau - - din vechime a fost a manasti-
circiumari. Teche-Chioi-Ceair) si inconjurat rei Dragomirna din Bucovina,
Contribuabili sunt 223. de dealurile Echenli - Orman, pana la 1785, cind s'a vindut.
In ceea-ce priveste intinderea Dermen-Sirti, Irasli Bair si Ghe Are o biserica, cu hramul Sf.
si felul terenurilor, cele 3764 orgheni-Orman-Bair. Are o forma Nicolae, deservita de preot, 1
hect. ale comunei se divid ast- alungita, cu casele asezate pe 2 cintareti si 1 paracliser ; este
fel: 150 hect. teren neproduc- doua ulh;i, ce se taie transver- mica, facuta din lemn in anul
tiv (ocupat de vetrele celor doua sal. 1799 de Nichitelea. Calitatea
sate); 3614 hect. teren produc- Intinderea lui e de 161 7 hec- pamintului este cam slaba, iar
tiv (din care 830 hect. ale sta- tare, din cari 82 hect. ocupate o mica parte cleioasa. Satenii
tului cu proprietaril si 2784 de vatra si gradinile satului. improprietaripf au 590 hect. 6
hect. ale locuitorilor) ; din a- Populatiunea totala e de 88 ar. pamint ; iar proprietarul mo-
cesta : 2627 hect. teren cultivat familii, sau 300 sufl. Locuitorii siei 243 hect. 73 ariT cimp ?i 15
(dia care 230 hect. ale statulul se ocupa cu cresterea vitelor si hect. 93 ar. padure.
cu proprietaril, si 2397 hect. taierea lemnelor. Piriul principal ce trece pe
ale locuitorilor); 180 hect. te- mosie este Meredeaul sau Bahna.
ren necultivat, (180 hect. ale Dobromirul-din-Vale, sat, in Se gase?te piatra pentru zi-
locuitorilor) ; 1 5 hect. teren izlaz judeûl Constanta, pi. Silistra- darie, din care se extrage anual
(15 hect. ale locuitorilor); 786 Noua, catunul de resedinâ al peste 300 picioare.
hect. teren paduri (din care 600 comunei Dobromirul. Drum principal este calea na-
hect. ale statului cu proprie- E situat in partea sudica a tionals' Mihaileni-Botosani.
taril si 186 hect. ale locuitori- plasei si cea nordica a comunei, Hotarele mo$iei sunt cu : Vir-
lor). pe vaile Teche-Chioi-Ceair si ful-Cimpului, Talpa, Zamostia,
Locuitorii au : 100 plugurl, Dobromirul, la intilnirea lor si Prelipea, Horlaceni si Lozna.
250 care si caruê, 1 masina inconjurat de dealurile Sari-Iol-
cu aburf de treerat, 4 masini Bair, Chiuciuc - Hagi - Sirti, As- Dobroneagul, munte, la N. de
de secerat. lama-Sirti, Dobromirul, Sitrna- com. Nucsoara, jud. Muscel.
Vite sunt 4200 capete. Bair si Gheorgheni-Orman-Bair.
Sunt 6 mori de vint. Are o forma patrunghiulara ; ca- Dobrose^ti (Barbo§i), sat, ju-
Budgetui comunei este de sele sunt bine zidite, inconju- detul Ilfov, pi. Znagovul; face
6038 lei la venituri si 3187 lei rate cu gradinile si asezate pe parte din com. rur. Lipia-Boj-
la cheltueli. cinci-sase ulipf. dani. Este situat la S.-V. de
CaT de comunicaîe sunt : ca- Intinderea teritoriului sau e Gruiul, in partea de E. a balêi
lea judefeana Ostrov-Cuzgun si de 2147 hect., din car! 90 hect. Znagovul, pe un loc cu desa-
trece pe la N. de sate, si dru- ocupate de vatra si gradinile virsire ses. E virit intr'un golf,
murl comunale la Cuzgun, Te- satului. pe care-1 formeaza balta Zna-
che-Chioi, Asarlic, Regep-Cuius. Populaîa totala este de 200 govul.
Hosted by Google
DOBROSLOVENI 155 DOBROTEASA
Are o biserica, cu hramul Dobrosloveni, sat, in partea Motrul-Sec, care se ascunde in

Buna-Vestire, deservitS de I despre E. a comunei Birzesti, apropiere de satul Motrul-Sec,
preot si 2 cintarepf. jud. Vasluiu, plasa Stemnicul, la locul numit Vinturisul.
Populatia lul e de 433 sufl. situat in infundatura formata.
Suprafaâ totala a satului e de deaiurile Plopul si Faunoaia, Dobrota, vd/cea, la V. de com.
de 1250 hect., din can 974 a- cu ramificarea More!. P&rosi, jud. Olt, plasa Oltul-d.-s.
parîn statulul si 276 locuitori- Numirea de Dobroslovesti, se Se varsa" in girla Leleasca,
lor. Statul cultiva" prin arendasii spune ca-I este data din timpul tot in raionul comunei P&-
sal 552 hect. (4 ramiri sterpe, proprietaruluT Ioniâ Cuza Stol- rosi.
30 izlaz, 388 padure). Locui- nicul, fost si Ispravnic pe la
torii cultiva tot terenul. 1776, la înutul Vasluiu. Mai Dobroteasa, com. rur., plasa Ol-
Comerciul se face de 2 cir- inainte satul se numea Bal&nesti. tul-d.-s. jud. Olt, compusS din
ciumari. Se zice c& satul s'a format 4 c&tune: Dobroteasa, Cr&ciu-
Numarul vitelor man e de intre anii 1700 —
1755 cu locui- nesti, Murgesti si Leleasca.
240 si al celor micT de 304. tori venip din Ardeal, in urma Este situata" pe valea riului
uneifoameteman, pricinuitaprin Cungrea-Mare si pe dealui Le-

Dobrosloveni, com. rur., judeûl devastarea productelor de grin- leasca, la. 41 kil. departe de
Romanaî, plasa Ocolul, forma- ding. capitala judeûlui si la 5 kil. de
ta din satele: Dobriceni, CU475 Are o intindere de 1017 hect. a plSsel.
locuitori si Potopinul, cu 307 si o populatie de 52 familii, Are o populaûmede 338 fa-
loc. E situata pe apa Tesluiului sau 268 suflete, locuitori Ro- milii, sau 1639 suflete, din carl
si pe soseaua Caracal-R.-Vilcea, minl, can, pe linga agricultura 81 15 barbati, 824 femei. Sunt 329
la 7 kil. spre N. de Caracal, si cresterea vitelor, se ma! ocupa contribuabili. In aceasta* com.
in apropriere de gara Romula. si cu cultura albinelor. sunt 327 case de locuit si 4
Catunul Potopinul e la 2 kil. mai Numarul de 187 95
vitelor e : bordeie.
la N. de Dobrosloveni. vite mari cornute, 80 01, 4 cai Sunt 3 biserici la Leleasca, :
Are o populate de 174 familii, si 8 rimatorl. Dobroteasa si Murgesti sunt ;
sau 782 suflete, din can 200 Ti- deservite de 4 preoÎ.

gaui; sunt 404 barb., 378 fern.; Dobrota, sat, face parte din com. Locuitoril se ocupa numaicu
366 casatoriti si 416 necasatorip. rurala Udresti, jud. Prahova, agricultura; 7 dintre ei mai
Stiu carte 37, nu stiu 745. plasa Podgoria. Are o populate sunt cizmari ; 2 olarl ; 11, dul-
Sunt 185 de contribuabili. de 457 locuitori, din carl 281 gheri. Produsul muncei il des-
Budgetul comunei pe 1886/87 barbap si 176 femei. In sat e fac la Slatina, Pitesti si Rimnicul-
a fost de 2 181 lei la venituri o biserici. Vilcea.
si 2158 lei la cheltueli. Un num&r de 181 locuitori
Are o scoala primara, cu un Dobrota, deal, com. Udresti, s'au improprietarit la 1864, pe
invaâtor, frecuentata de 17 ba- pi. Podgoria, jud. Prahova. mosiile D-lor I. T&rtasescu, I.
e$, din 24 copii, I9baeî si 5 Olanescu, I. C. Bralianu, frazil

fete, in virsta de scoala. Are 5 Dobrota,y<z/w, jud. Braila, merge Murgesti, D. Locusteanu si T.
circiume. In com. sunt 2 biserici: spre N. printre ezerele Ghisani Galiâ, cindli s'au dat 950 hect.
S-tul Nicolae, zidit in 1847, in si Glavaneîle-Rominestl, Ciulini- Ei au 46 cai si epe, 260 boi, 320
Dobrosloveni si S-tul Grigore, Mici si Baba-Alecu si da in vacl, 690 ol, 39 capre si 489
zidita in 1867, in Potopinul; Camniâ, in partea dreaptS. porci.
sunt deservite de 2 preop si 4 Comuna cu izlaz, vatra satu-
cintareî. Dobrota, piriu, in jud. Mehe- lui si padure, are 3314 hect.
Ca cladiri mai insemnate sunt dinî, pi. Closani, com. rur. Pe riul Cungrea-Mare, in ra-
casele proprietaresti, si ca ra- Closani. Izvoreste din ramurile ionul comunei, sunt 4 mori de
masiê de construcfu vechl, ur- muntelui Culmea-Cernel, si, la mclcinat, can funcîoneazcl numai
me din drumul roman, care de locul numit Buza - Plaiului, se toamna si prim&-vara, cind apele
la Romula ducea la Apulum si impreuna* cu piriul Capra, for- vin marl.
care se observa in hotarul ca- mind de aci in jos o singunl $coala exists in aceasta co-
tunulul Potopinul. ap&, cunoscuta sub numele de muni de 35 anl. Stiu carte
Hosted by Google
DOBROTEASA 156 DOBROTEASA-SlRBENI
300 baep si 17 fete. Copii Dobroteasa, deal, in raionul Valea-Tecuciulul. Poarta numi-
in virsta de scoala sunt 205: com. Dobroteasa, plasa Oltul- rea si de Doagele si in vechime
1 1 1 baeflf si 94 fete, din carl d.-s., jud. Olt, pe care se cul ii zicea Bobocesti. Piriul Tecu-
urmeaza 18, 16 baeî ?i 2 fete. tiva 20 hect. vie. ciul o strabate in toata lungi-
Cu intreînerea scoalei, satul mea. Este asezat linga soseaua

cheltueste anual 1080 lei. Dobroteasa, deal, in jud. R.-Sa- Rosiori-Strimbeni.
In termen mijlociu se fabrica rat, pi. Rimnicul d.-j., com. Sio- Se margineste la E. cu co-
anual in comuna peste 4200 bozia-Galbenul, in partea de V. munele Zimbreasca si Beuca;
de litri vinsi 1800 de litri |uica. a comunei. E acoperit cu sema- la S. cu Merisani; laV. cu com.
Comerciul se face de 4 cir- naturl. Este malul eel sting al Ghimpeteni si cat. Atirnaî si
ciumari. piriului Galbenul (o parte din la N. cu com. Tecuciu-Calin-

Veniturile comunel se urea piriul Bo ill), care e destul de deru.
la 4279 lei si cheltuelile la inalt. Are o populatie de 649 fa-
4193 lei. milii, sau 3105 suflete, din can

Dobroteasa se leaga, prin so- Dobrote§ti, com. rur., in V. pla- 645 contribuabili.
sele vicinale la V. cu comuna sei Balta-Oltul-d.-j., judeûl Ro- Intinderea comunei, dimpreu-
Cimpul-Mare; alte doua ramun manati. Este formata din Do- na cu mosiile aflate pe dinsa,
o leaga cu Simburesti si Parosi. brotesti sau Piciorogi (1200I0C.), este aproape de 5670 hect.,
Comuna e br&zdata. de dealul Nisipuri (363 loc.) si Vieri (50 din can 1800 hectare apartin
Domnesti si Leleasca, cu direc- loc). E situata pe un teren ses si d-nei A. D. Berendeiu si 2900
tia dela N. la S. si de piscurile: nisipos, la hotarul judeûlui, pe hect. aparîne d-lui Dimache
Corbul, Ciobanul, Fintineaua, drumul Caracal-Bechet, la 24 Polimeride.
Groserea, Pluteni, Tuica, Dir- kil. de Caracal si la 35 kil. de Sunt improprietariti 376 lo-
monul, Toasca, Nica si Taca. Corabia. Altitudinea terenului cuitori, pe 990 hect.
Parte din aceste dealuri sunt d'asupra niveluluT marii este de Pe mosiile Doagele se afla
acoperite cu paduri ;
pe parte no m. paduri de tufan pe o intindere
se cultiva diferite cereale. Are o populate de 439 fam., de 320 hect.
Este udata de girlele: Cun- sau 16 1 3 suflete, 833 barbati si Numarul de 3792
viteior este
grea-Mare, Cerbul si Leleas- 770 femei 784 sunt casatorip
; capete, dintre can:
677 vite
ca, si de valcelele Dirmonul, Toa-
:
si 829 necasatoripf. Stiu carte man cornute, 134 cat, 2876 01
sca, Tatarascul Cuptorul-Mic, 149 persoane, nu stiu 1467. si capre si 1
14 porci.
Cu-Araci, Coada-Frasinului, Ru- Sunt 350 contribuabili. Budgetul com. este de 9350
darea, Sarba, Branila, Ciobanul Budgetul comunei, pe 1886 lei la venitun si de 8436 lei la
si Bibica. 87, a fost de 3530 lei la veni- cheltueli.
Se margineste cu comunele turi si de 3476 lei la chel- Are o scoala, frecuentata de

Simburesti, Dienci, Cimpul- tueli. 38 elevi; o biserica, deservita
Mare, Ursi, Parosi si Drago- Vite marl sunt 1440, vite de 2 preoî si 2 cintareî ; o
esti. mici, 14 10 si porcT, 741. moara cu aburi si un helesteu
Sunt 3 circiumi ; o scoala pri- al proprietatei.
Dobroteasa, sat, face parte din mara, condusa de un invaâ- Doagele se leaga cu comuna
comuna rurala cu acelasi nume, tor si frecuentata de 34 elevi, Merisani si cu comuna Tecu-
judeûl Olt, plasa Oltul-d.-s. Are din numarul de 100 copii (80 ciu-Calinderu prin sosele ve-
o populate de 482 locuitori. baep si 20 fete) in virsta de cinale, iar pe de aita parte la
Aci e o biserica de lemn aproape scoala; 3 bisericT: Sf. Nico- E., cu soseaua judeteana Ro-
ruinata si fara inscripîe. Se zice lae (1859) in Dobrotesti, Ador- siori-Balaci-Strimbeni.
ca s'a fondat pe la anul 1740. mirea-Maicei-Domnului in Nisi- La 24 Iunie (Dragaica) si la
S'a mutat si reparat de enoriasl puri si una ruinata in Vieri, de- Duminica Tomii se face aci
-
pe locul unde se afla asta-zi. servite de 3 preo^T si 4 cinta- bilciu,

re^r.
Dobroteasa, numire ce s'a dat Dobrote§ti-Sirbeni, sau Bra-

in vechime comunei Ceptura, Dobrotesti, com. rur., in jud. Te- ni§tari-de-Sus. Vez! Branis-
plasa Cricovul, jud. Prahova. leorman, pi. Teleormanului, pe tari-d.-s., jud. Vlasca.
Hosted by Google
DOBROTFORUL 157 DOBROVAfUL
Dobrotforul,/mX jud. Tecuciu toria si altele. Ei desfac pro- Dobroî, cfttun, pe riul Arges, in
izvoreste din padurea Sandrul, dusul muncei lor la Slatina. jud. si pi. Argeselul. Are 354
pe mosia satului Slobozia-Panu, Vite sunt: 26 cai, 34 epe, locuitori si face parte din com.
com. Stanisesti; trece prin Sta- 386 boi, 114 vacT, 1779 01 si rur. Albesti-Br&testi. Are o bi-
nisesti si strabate satele : Beiciu- 345 porci. serica cu hramul Intrarea-in-Bi-

neasa si Benesti; merge in di- La 1864 s'aii improprietarit series, deservita de un preot si
recîe de la N. spre S.E.; se 288 locuitori pe mosiile d-lor un cinta>e{.

impreuna cu piriul Pojonta la Maior Munteanu, Dr. G. Polizu,
Gura-Craestilor; de aci merge Dr. Ernest de la Pomeray si pe Dobrovatul, com. rur., in par-
spre E. si se varsa in Zeletin, mosia statului Proaspeî-Cirea- tea de N. a pl£seT Crasna, jud.
la Gura-Tepoaei (com. Moto- sovul, dinduli-se 799 hect. Vasluiu, la distanâ de 43 kil.
seni). Comuna Dobrotinul, cu izlaz de orasul Vasluiu, de 1 1 kil.
cu tot, are 1733 hect. de Cod&esti, resedinfa pl&sel si

Dobrotforul, deal, in jud. Te- Scoala exista
in com. de vr'o de 22 kil. de orasul Iasi, situata*
cuciu, pi. Stanisesti, com. Buda. 30 de am; cladirea e proprieta in marginea judeûlul, pe cul-
Acest deal este continuarea tea comunei. E frecuentata de mea dealuriior si a v£ilor ce se
dealulu! ce vine din jud. Bacau; 14 copii, din numarul de 219 in desfac din dealul Bordea, la
strabate comuna Colonesti. For- virsta de scoala. Cu intrefinerea hotar intre jud. Iasi si Vasluiu.
meaza pe o intindere de 10 kil. ei statul cheltueste 15 12 lei. Este formats din satele: Do-
marginea intre com. Colonesti Stiu carte 86 persoane. brovaûl-Moldoveni, Dobrovaûl-
si Buda. Culmea acestui deal Stupi cu albine sunt 96. Rusi si Dumasca, pe o intin-
este acoperita cu viT si poarta Comerciul se face de 3 cir- dere de 8952 hect, din cari
diferite numirT, dupa localitaîle ciumari. 5028 hect. p&dure si 1265 hect.
pe can le strabate. In satul Dobrotinetul se {ine loc de culture, fina{, imas, pro-
un bilciu anual in ziua de 21 prietatea Domeniulul Coroanei,
Dobrotinetul, com. rur., jude- Maiu. iar 2660 hect. sunt ale locui-
ûlOlt, plasa Oltul-d.j., compusa Veniturile si cheltuelile com., torilor improprietSrip.
din 4catune: Catunul-d.-s., Pie- dupa ultimul budget, se ridica AceastS mosie a fost a m&-
trisul, Linia si Proaspeti. Are o lasuma de 2697 lei. n&stirei Dobrovaûl, dupS ac£-
populatie de 359 familii, sau Prin comuna trece soseaua reia secularizare deveni proprie-
1544 din can 15 familii
suflete, judeêana Slatina-Casa-Vechia, tatea statului si apol a Dome*
de Tigani. Sunt 270 contrib. ce inlesneste comunicaîa cu co- niului-Coroanel.
Tn com. sunt 293 case de locuit. munele : Slatina, Tesluiul, Co- Are o populate de 796 fam.,
Este situata pe dealul si va- rnaniâ, Deleni, Dumitresti si sau 2777 suflete, in care sunt
lea Oltului, la 16 kil. departe Casa-Vechia. 100 Lipoveni, 200 "pganl si 61
de capitala judeûlui si la 1
V2 Este brazdata de dealurile Evrei. Stiu carte 146 persoane.
kil. de resedinâ plasei. Oltului si îrei, cu piscurile: Locuitori! se ocupa" cu agri-
In raionul comunei sunt 2 Murgoiul, Birna si B2duc&, cultura ce se face pe o intindere
biserici: una in Catunul-d.-s., care cad spre V. de comuna, de 13 15 hect., pSrîle lor, si 658
fondata la anul 1639 de Mateiu- avind o lungime de aproape hect. partea proprieties ; el
Voda Basarab ; mai are ctitorT 7 kil. Pe parte din ele se cul- se mai indeletnicesc cu cultura
pe loan Munteanu, Florea Dra- tiva vii, carl dau un vin bun, vie! si a livezilor pe o intindere
gomirescu si al{ii; a doua bise- iar parte servesc ca izlaz pentru de 140 hectare, cu t&iatul lem-
rica e in Catunul-din-Vale; s'a pasunatul vitelor. nelor din p&durl si cu tran-
reparat la 1857 de catre Dr. Oltul si Valea-Sirei uda com. sportui lor pe la orase.
Ernest de la Pomeray si preo- In slavoneste Dobrotinetul uv In aceastS comunS sunt 2 bi-
tul Hie Negoescu ; sunt deservite semneaza pamint bun. serici si o manastire, deservite
de 2 preoti platiî din budgetul de 3 preotl si 6 cintSreÎ; o
comunei. Dobrotinetul, deal, in jud. Olt, bisericS lipoveneascS ; o scoala;
Locuitori!, afara de agricul- raionul comunei Dobrotinetul, o moara de ap&; 8 circiumi.
tural se mai ocupS si cu dul- pi. Oltul-d.-j., pe care se cultiv& Comerciul se face de 16 per-
gheria, timpl&ria, but&ria, croi- 85 hect. vie. soane.
Hosted by Google
DOBROVAfUL 158 dobrovAtul-rusi
Budgetul e de 7544 le! la Dobro vaful, penitenciar, judetul numeste Moldoveni, pentru a
ven. de 6919 1. 93 b. la chelt
si Vasluiu, plasa Crasna, in mana- se deosebi de satul Dobrovaûl-
Sunt 367 contribuabili. stirea cu acelasi nume. Rusi, care e colonizat cu Ru-
Num&rul vitelor e de 3720 : Penitenciarul Dobrovaû s'a teni, inca. din timpul luT Ste-
1244 vite marl cornute, 1300 01, infiinât la 1864 de D. Co- fan-cel-Mare.
390 cal si 787 rim&tori. galniceanu, ca ministru de E situat pe coasta de V. a

Locuitoril poseda: 155 plu- Interne. Serveste pentru con- dealuluT Dobrovaûl, pe o su-
guri si 270 care cu boT, 28 plu- damna^f corecîonali. Situaîa prafaâ de 4293 hect., din can
gurl si 57 caruê cu boT. acestei inchison era la Aprilie 2574 hect. padure si 572 hect.
In aceasta comuna se afla 1886, urmatoarea : se aflau loc de cultura, imas, fineata, ale
penitenciarul cu acelasi nume. in tot 232 de condamnap, proprietaêi Domeniului Coroa-
din carl 222 corectionali si nei, iar 1 147 hect. sunt ale lo-
Dobro va{ul (Manastirea-), ma- numal 10 la reclusiune. Un cuitorilor. Are o populate de

ndstire, in marginea de N. a numar de 106 condamnaî 300 familii, sau 1285 suflete,
satulu! Dobrovaûl-Rusi, com. exercitau in inchisoare dife- din can 31 suflete Evrei si 50
Dobrovaûl, pi. Crasna, judetul rite mestesuguri. Pentru ad- TiganT.
Vasluiu, fundata de $tefan-cel- ministratia penitenciarului de Aici este resedinta com.; o
Mare. Cladirea ei s'a inceput la la Dobrovat este inscrisa. in scoala cu localul ei propriu, infi-
anul 1503 si s'aterminat in 1504, budgetul ministerului de Interne intata la 1865, frecuentata, de 48
iar zugniveala din launtru s'a o suma anuala (1886— Sy) de elevi ; o biserica de lemn, con-
facutsub domnia lui Petru Rare?. 4480 lei. struita in 1825 de un calugar
Aceasta man&stire a fost in- In acest penitenciar a fost numit Pahomie, deservita de
chinata manastirei Zografului internat si a murit (1869) ne- un preot si un eclesiarc. Sunt 2
din Sflntul Munte, de catre norocitul Iancu Falcoianu, fos- crisme.

Vasiie-Voda si a fost stapinita tul director la acea epoca a Numarul vitelor e de 1 145 :
de calug&rii greci cu opt mosii, Postelor si Telegrafelor. 492 vite man cornute, 250 of,
iar dup& secularizare a devenit 135 ca! si 268 rimatori.

proprietatea statului. In casele Dobrovajul, piriu, izvoreste de Locuitoril poseda : 70 plu-
din jurul acestei manastin sc sub dealul Birnova, jud. Ia?i, guri si 12 care cu boi; 10 plu-
afla penitenciarul Dobrovaûlui, trece pe teritoriul comuneT Do- gurl si 20 carute cu caT. Stupi
infiinfct la 1864 de M. Cogil- brovaûl, pi. Crasna, jud. Vas- cu albine sunt 215.
niceanu, fostatunci ministru de luiu, intra in com. Codaesti, si
interne. Acest penitenciar ser- dupa, ce trece prin sesul pe Dobro va{ul-Ru§i, sat, in par-
veste de inchisoare pentru con- care e asezat si satul Codaesti, tea de V. a com. Dobrovaûl,
demna^tf corecîonalf. se varsa in piriul Cuîgna si pi. Crasna, jud. Vasluiu; si-a
apoT impreuna in Vaslue^ dupa luat numele de la o colonie de

Dobrova{ul,/^2>, (jud. Vasluiu, ce primeste piraiele : Pietrosul, mazurl rusnaci, stabiliti aci, se
pi. Crasna), proprietatea statului. Humaria, Coloneaâ si Dumasca. zice, inca din timpul lui Stefan-
tnainte de secularizare era pen- cel-Mare.

dinte de manastirea Dobrovaûl. Dobro vaûl, vale, in judetul Vas- E asezat pe coasta Dealului-
La anul 1871 avea o arenda de luiu,comuna Dobrovaûl, plasa Rusilor, pe o suprafaâ de 4126
34000 lei si a fost ipotecata Crasna. Are forma lungareaâ si hect., din can 693 hect. loc de
impreuna cu alte 380 proprie- ingusta. de sub satul
Incepe cultura, flna^ imas si 2453 hect.
ty! ale statulul pentru asigu- Slobozia, din com. Ciurea, jud. padure, proprietatea Domeniu-
rarea imprumutulul domenial de Iasi si merge pana in piriul lui Coroanei, iar 980 hect. ale
78000000 lei, efectuat in anul Vaslueûl, aproape de Movila- locuitorilor. Satul are o popu-
1 87 1. Pe periodul 1880—85, lui-Burcel. Prin mijlocul acestei late de 185 familii, sau 900 su-
arenda acestei mosii a scazut vaT curge piriul Dobrovaûl. flete, din car! 25 Evrei si 56
la 30000 lei pe an. Pe mosia Tiganl.
Dobrovaûl se afl& si o padure Dobrovaûl-Moldoveni, sat, in In partea nordica se afla ma-
in intindere aproximativa de partea de E. a com. Dobrova- nastirea Dobrovaûl, deservita
3000 pogoane. $ul, pi. Crasna, jud. Vasluiu ; se de 1 preot si 3 dascali. In cur-
Hosted by Google
DOBROVESTI 159 DOBRUTULUl (PISCUL-)
tea sa se afla penitenciarul co- Olteûl-Oltul-d.-s, jud. Roma- locuitorl, 238 barbaflf si 207 fe-
recîonal. In apropiere este o na{i, formata din satele: Do- mei. E distant de 1 kilo-
la
moara cu patru pietre. In sat brunul (400 locuitorl) si Chili! metru de catunul unde se afla
sunt 4 circiume. (250 locuitorl). E situatapeva- scoala comunel. Copil in virsta
Numarul vitelor e de 338 430
1 : lea pe terenul drept al 01-
si de scoala sunt 54. Aci e o bise-
vite mart cornute, 497 oi, 154 teûlul, in faâ com. Pirscoveni ricadelemn, fara inscripîe, fa-
caisi257 rimatorl. si $opirliâ, la 18 kil. departe cuta de locuitorl, cam de vr'o
Locuitorii poseda: 60 pluguri de Caracal si la 13 de Bals. 100 ani, dupa cum afirma eel
si 100 care cu bol, 10 plugurT Altitudinea terenului d'asupra batrinl.
si 15 caruê cu cal; 22 stup! nivelului marii este de 144
cu albine. m. Are o populate de 152 Dobrusa, fost schit, pe valea Do-
familii, sau 605 suflete ; 305 brusa, linga com. Voicesti, pi.
Dobrove^ti, fost sat, in judeûl barbap si 300 feme!; 277 casa- Oltul-d.-j., jud. Vilcea, fondat,
Mehedinti, plaiul Closani, com. toriî si 328 necasatoriî. $tiu dupa cum se zice, de Ceaus
urb. Baia-de-Arama, linga Dea- carte 31, nu stiu 574. Sunt Du{u, la anul 1800.
lul-Spinenilor. 125 contribuabilf. Budgetul com.
este de 2214 lei la venit si de Dobrusa, deal, in jud. Vilcea,
Dobrove^ti, hotar de mosie, in 2269 lacheltueli. In sat sunt 250 com. $tefanesti, pi. Oltul-d.-j.
jud. Mehedinti, plaiul Closani, duzi pentru cresterea gindacilor
com. urb. Baia-de-Arama. de matase. Dobrusa, deal, cu direcîa N.-S.
Vite mart sunt 846; vite in com. Zlatarei, pi. Oltul-d.-j.,
Dobrul, munte, jud. Bacau, pi. mici 794 si porci 170. Este o jud. Vilcea; e plantat cu vil.
Trotosul, com. Tirgul-Trotus, biserica, Sf. Nicolae (1845), de-

din dreapta Trotusulul, situat servita de 1 preot si 2 cinta- Dobrusa, pddure a statulul, in
linga manastirea Paltinisul. rep; sunt 2 circiuml. jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., in intin-
In coprinsul com., Brazda-lul- dere de 76 hect. Impreuna cu

Dobrul, pddure, pe mosia Tata- Novac se scoboara pe o muchie trupurile: Verdea (20 hect.),
resti-d.-s., jud. Teleorman, situ- de deal, chiar in mijlocul com., Zlatarei (216 hect.), Parasesti
ata spre N. acestei mosil, la apoi apuca spre Sopirliâ. Sub (885 hect.), Gusoeni (180 hect.),
hotarul despre judeûl Arges. un pise de deal, in marginea Mitrofani (125 hect.) si Noro-
Are o intindere de 372 hect. Olteûlui, se afla ramase zidun piâ (22 hect.), fine de com.
Esente : cer, girnita si tufan. de case si o biserica. Se po- Dragasani, $tefanesti si Crefeni.
vesteste ca s'ar fi gasit aci in
Dobrul sau Cerbul, piriias, jud. vechime talere de argint, cuîte, Dobru§a, piriias, in partea de
Bacau, pi. Trotusul, com. Tir- inele cu pietre scumpe, braâri V. a com. Sutesti, pi. Oltul-d.-j.,
gul-Trotus, care se incarca cu de aur si boabe de marga- jud. Vilcea.

piriiasul Balta-PorculuT si apoi ritar. Despre ziduri si biserica
se scurge in dreapta Slaniculul, se spune ca au fost cladite de Dobrusa, vale, trece prin cat.
la villa Munteanu. Ghinea Vistierul, zis si Ciucala, Dobrusa, com. $tefanesti, pi.
pe timpui lui Mateiu Voda. Oltul-d-.j., jud. Vilcea. Izvoreste

Dobrul, vale, jud. Bacau, plasa din padurile com. Fumureni si
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, Dobrusa, sat, face parte din com. merge de se varsa in riul Oltul.
care incepe la sipotul piriului rur. Zlatarei, pi. Oltul-d.-j., jud.
Dobrul si se intinde pana la Vilcea. Are o populate de 537 Dobruûlui (Padurea-),/^^/;-e,
villa Munteanu, la poalele mun- locuitorl, 270 barbaÎ si 267 fe- in jud. Bacau, pi. Trotusul, com.
telui Cerbul. mel, iar ca populate scolara Tirgul-Trotus, de pe mosia
are 52copii, 30 bae^f si 22 fete. Sianic.
Dobrule^ti, localitate, in judeûl Aci e schitul Dobrusa.
Suceava, com. Cristesti. (Vezi Dobrujulul (Piscul-), virf de
Boureni). Dobrusa, sat, face parte din com. munte, in jud. Bacau, pi. Tro-
rur. §tefanesti, pi. Oltul-d.-j. jiid. tusul, de pe teritoriul com. Tir-
Dobrunul, com. rur., in S. pi. Vilcea. Are o populate de 445 gul-Trotus.
Hosted by Google
DOCANI 160 DOCHIA
Docani, sat, in judeûl Tutova. chia si Balusesti, si are o popu- Dochia, sat, in com. Dochia, ju-
pi. Tirgul, spre S.-E. pe piriul laîune de 280 famili!, sau 1257 detul Neamû, pi. Piatra-Mun-
Docan. Formeaza singur o co- suflete, carl traesc in 298 case tele E situat la 16 kil. depar-
muna (com. Docatii). Are 60 sunt 573 barbap, 585 feme!; 576 tare de orasul Piatra, intre sa-
locuitori, din can 45 stiu carte. necasatorifi, 490 casatorifi, 86 tul Balusesti, Danesti si Bahna.
Contrib. sunt 92. Sunt 145 case. vaduvT, 5 divorî; 261 baie^T, Are o populatie de 260 fam.,
In cuprinsul com, sunt gradinarii. 273 fete; 7 strain!. Stiu carte sau 1054 sufl., can locuesc in
Se cultiva viea pe o intindere da 1 16, nu stiu 1041. 273 case. Aceasta populate se
48 hect., din can 15,50 nelu- Dintre locuitori! improprieta- imparte astfel 520 necasatorip,
:
cratoare; iar livezile cu prune ri^T in 1878 sunt astazT: 225 454casatoriti, 75 vaduve, 5 divor-
numai pe o suprafaâ de 75 can stapinesc insisi locurile tatT; 522 barbap, 533 femeT.
aril. lor; 57 ca urmasT; 13 locuri Stiu carte 104 persoane, nu
Comerciul se face de 7 per- parasite; 39 locuri ocupate de stiu 950.
soane in 12 stabilimente com- catre alî!, 15 locuri ramase pe Locuitori! sunt top Romtn!,
erciale (din can 4 circium!). seama com. improprietari^! la 1878.
Are o scoala primara de bae^T; Solul se cultiva pe o intindere In acest sat se afla: o bise-
2 biserici. Veniturile sunt de de 909 hect., 50 aril. rica ; o scoala frecuentata de
3413,04 lei anual. Imasul are o intindere de 170 38 elev!.
hect. si nutreste un numar de

Docanul, piriU, ce curge prin 1456 capete de vite. Dochia, stinca, reprezentind o fi-
pi. Tirgul, com. Docani, jud. In comuna sunt 2 biserici gura omeneasca, in grupamun-
Tutova; izvoreste din com. Bra- (una in ruina), deservite de 1 telu! Ceahlaul.
desti, curge spre S. si se varsa preot si 1 eclesiarc, platiti din lata cum descrie G. Asachi
in piriul Jeravaûl de adreapta. fondurile comuneT; o scoala. De m «Itinerariul Carpa£ilor», acea-
asemenea 3 fierarif; 4 cojocari! sta localitate
Docaneasa, sat, in jud. Tutova, 1 croitorie, 3 stolen!, 3 rotarii Trecind Piriul-Sirbenilor, dupa
pi. Tirgul, com. Vinderei, spre 1 dogarie, 2 cizmari!; 1 rogo un ceas ajung! la Bitca numita
S.-E. de satul Vinderei. Are jinarie. Piciorul-Sihastrulu! si in urma
346 'locuitori (din carl 8 stiu Bidgetul com. e de 5284 let, la Piriul- Alb, care curge intr'o
carte) si 56 case. 74 banl la venitun si 5096 let, vale ingusta, in al careia mij-
81 bant la cheltuel!. loc se inalta chipul antic al Do-
Docane^ti, numire, ce purta ina- Comunicaîunea cu satele vechie!. Din aceasta strimtoare
inte de 1864, un sat asezat cine se faceprin: soseaua comu- sufla un vint puternic si, dupa
pe malul sting al riulu! Siretul, nala, care incepe din satul Roz- cum zice balada, piutesc in aer
linga satul Iucsesti-d.-s., judetul nov, trece prin satul Dochia, o multime de vulturi, car! es
Roman, si care sat a fost des- si se pune in legatura cu so- din stincele invecinate, numite
fiinât de proprietarul lui de seaua judeîana Piatra-Bozieni, Stratul sau Tabara-Vulturilor.
atunci, ca sa nu dea locuitorilor intre al 15 — 16 kil.; prin un Numele eel faimos al acestu!
pamint dupa. legea rurala. drum, care incepiiid de linga loc au indemnat a se zidi aic!
satul Dochia (soseaua peceden- un schit, care a fost pana la
Dochia, com. rur.,m jud. Neamû, ta), traverseaza soseaua Piatra- 1704; dar in ziua de Past!, pe
pi. Piatra-Muntele, infiinâta a- Bozieni intre kil. 12 — 13 si cind se serba in biserica sf. in-
cum cip-va am in urma, in vir- uneste cu soseaua Serbesti; prin viere, un munte de omat des-
tutea lege! din 1864. Este a- uu drum care incepind din sa- facindu-se din virful Pionului,
sezata pe podisele cuprinse ca- tul Dochia, duce prin satul Ba- aingropat schitul cu top sihastri
tre E. piriulu! Cracaul, pina in lusesti la satul Itrinesti (com. si a prefacut forma acestu! loc.
dealurile Marginenilor si ale Ta- Margineni), etc.; prin un drum, O icoana ce a scapat din acea
tomirestilor, intre com. Girovui din soseaua Dobreni-Moinesti catastrofa a insemnat locul fos-
la N.-V.-S., com. Mafgineni la intre kil. 12 — 13, precum si tulu! schit si, ma! in urma, a pri-
S.-E., com. Budesti-Ghicai, Bar- prin alte drumuri naturale ce cinuit facerea schitulu! Ceri-
gaoani si $erbesti, la N. leaga diversele locality! 15 mi- bucul.
Este formata din satele: Do- trofe. .La acea intimplare, chipul Do-
Hosted by Google
DOCHIA 161 DOCUZOL-BAIR
chieT, de si era stinca puternica, truit pe 5 arcurlin timpul Dom- si fiind dominat de virful Chi-
a suferit o simîtoare stricaciu- niei lul Mihail Grigore Sturdza. ostei II, care se afla la 1
ne ;
partea de sus care infaîsa Aici la Docolina, ne spune kil. spre S. de sat, si care are
capul, umerii si sinul, s'au spart cronicarul Grigore Ureche, a o inalîme de 58 metri. La N.
si se vede zacind in oare-care urmat un razboiu intre Cre- satului, la 500 metri afar a din
departare. Aceasta masa com- û Potcoava si Petru Schiopul, sat, se afl& Cisla-luI-Caciul& ; iar
pusa din aglomeraîi (pletricele in anul 1578, pentru domnia la N.E. satului, si la marginea
intre ele inchegate), putea sa ârei. lul se afla Cisla-lui-Manasie-
fie partea fetef si a parului. Jecu.
Trunchiul si coapsele figuriisunt Docuzaci, sat, in jud. Constanta, Suprafaâ satului este de 4624
de stinca" indesata de bazalt plasa Mangalia, catunul com. hect., dintre care 24 hect. sunt
prundisul adunat intre parole Cara-Omer, situat in partea sud- ocupate de gradinl si de vatra.
ce inchipueau fluerele, abia lasa vestica a plasei si a comunei, Populaîunea, mai toata tur-
un desert, de-a putea trece un la 14 kil. spre V. de catunul ceasca, este de 140 familii cu
om; pe acolo curge Piriul-Alb, de resedinâ Cara Omer, fiind 774 suflete. Casele sale sunt
de unde isi are a sa obirsie, satul eel mai de la marginea in general marl si regulat ase-
precum zice si Cantemir. Alte sud-vestica a comunei. Este zate, ceea-ce face ca uliêle sale
pietre, de asemenea aglomera- asezat pe marea vale Docuzaci sa fie toate drepte. $oseaua
tice, ce inchipuesc oile DochieT, si este inchis de
dealul Docu- j udeêaua Medjidia-Carol I-Dana-
zac imprejurul acestuT chip, iar zaci in partea sud-vestica si de Chioi trece prin partea vestica
alaturea se afla, singuratica, alta Dealul-Morii in partea de E. a satului si prin Cisla-luI-Caciula;
piatra indestul de mare care se Este dominat de virful Dccu- iar drumul comunal Chiostel-
numeste Vulturul-luT-Traian, cazaci, care este la 2 kil. spre Tortoman tae satul in douaparflf,
ruia, dupa zicerea traditiunei, i-ar S.-V. si care are o inalîme de aproape egale; alte drumurl
fl incredinât acest imparat paza 193 metri. comunale mai pleaca la N. spre
Dochiei. Suprafaâ sa este de 440 hect, Bilarlar (Dorobanûl); la N.-E.
dintrecan 14 hect. sunt ocu- catre Cara-Murat si la V. catre
Dochia, stinca, jud. Neamû. E pate de vatra satului. Panaghir.
situata in localitatea numita Pe- Populaîunea sa, compusa mai
tro-Dava. toata din Bulgari, fiind la hotar, Docuzol, virf de deal, in jud.
este de 6$ fam., cu 220 sufl. Dru- Constanta, plasa Medjidia, com.
Dochiei (Lunca-), cdtun, in co- mulcomunal Hairam-Chiol-Dere- Tortoman, virful eel mai inalt
muna Cornaêlul, jud. Neamû, Chioi trece pe la S.-V. satului, al dealulul Docuzol-Bair, avind
pi. Racaciuni. fara sa dea prin sat ; insa este 103 metri inalîtne; a fost si
Este asezat pe lunca Trotu- un alt drum de la Hairam-Chioi punct trigonometric de obser-
sului, la V2 ceas departare de la Docuzaci, care trece prin vaîune derangulai 11-lea; este
catunul Cornatelul. Demircea si un altul de la Dere- acoperit cu verdea$a\
Are o populate de 166 sufl., Chioi la Docuzaci, care trece prin
can locuesc in 30 case. Are o Cerchez - Chioi. Alte drumurl Docuzol, piriti, in jud. Con-
biserica filiala, cu hramul Sf. pleaca la Mamuzli, la Calfa- stanta, plasa Medjidia, com.
Nicolae (parohia Cornatelul). Co- Chioi si la Cial-Margea. Alacapi, catunul Docuzol. Iz-
pi! cu vtrsta de scoala sunt 15 voreste de la N. satului Docu-

(8 bae^f si 7 fete). Docuzol, sat, in jud. Constanta zol, dintre Cisla-luI-Caciula si Ci-
plasa Medjidia, catunul com. sla-luI-Manasie -Jecu ; trece prin
Docolina, tirgusor, in partea de Alacapi. E sit lat in partea N. mijlocul satului si se vars&, dupa
V. a com. Albesti, jud. Falciti, a plasef si cea N.-V. a com., un drum de 3V2 kil., in balta
pi. Crasna, asezat pe ses linga la 9 kil. mai spre N.-V. de ca- Cara-Su. Malurile sale sunt cam
soseaua naîonala Vasluiu-Bir- tunul de resedinâ Alacapi. Este baltoase, cu atit mai mult cu
lad. asezat pe valea Docuzol, pe cit se apropie de Cara-Su.
Puîn mai in jos de tirgusor ambele maluri ale piriului Do-
se afla un pod mare de piatra cuzol, inchis fiind de dealul Docuzol-Bair, deal, in jud. Con-
peste apa riulujf Birlad, c ns- Docuzol-Bair din partea esticS stanta, plasa Medjidia, comunele
o
68878. Marelr Dirfinvnr Geogra/ic. Vol. ) II.

21
Hosted by Google
DOCUZOL-BAIR 162 DOERANI
Tortoman ?i Alacapi; are o triâ, linga piriul cu acelasT Dodolea, iaz, in valea Dodolea,
direcîune de la S.-V. catre N.- nume. jud. Botoâni, com. Deleni, pi.
E., mergind printre vaile Ce- Copula.
libichioi-Ceair $i Dere-Chioi pe Dodeni, piriias, jud. Neamû, pi.
de o parte $i Cilibi-Chioi $i Do- Piatra-Muntele, com. Bicazul ; iz- Dodolea, vale, pe mo$ia Deleni,
cuzol- Ceair pe de alta parte. vore§te din colinele estice ale in partea de N.-E. a com. De-
Are o inalîme maxima de 103 munîlor Neagului (grupa fur- leni, pi. Copula, jud. Botoâni,
metri, pe care o atinge in virful citurilor, detaâre a sistemului intre dealurile : CapreT, Dodolea
sau Docuzonul. Este acoperit stincos Ceahlaul); curge in di- $i Struna.
cu pa$une $i pe poale cu se- recîune estica pana in dreptul
manaturl. locului izolat cu acela?! nume, Dodul, numele vechiU al schitului
unde, traversind $oseaua mixta Raraul, jud. Suceava.

Docuzol-Bair, deal, in jude- Piatra-Bicaz Prisacani, intre kil.
ûl Constanta, plasa Medjidia, 82 — 83, se varsa pe partea dreap- Dodul, bdltifa, formata din var-
com. Alacapi ; se intinde cu o ta a riulul Bistriâ. saturile Prutului, pe teritoriul
direcfiune de la N.-E. catre S.- com. Mastacani, pi. Prutul, jud.

V. printre satele $i vaile Do Dode^ti, com. rur., in partea de Covurluiu.
cuzol ?i Chiostel. Are o inal- S. a pla?eT Mijlocul, jud. Falciu,
îme maxima de 82 m. §i vir- formata numai din satul Do Dodul, munte, jud. Suceava. VezT
furi principale pe Chiostel II de?ti. Are o populate de 280 Raraul.
cu 58 m. $i Acbalcic-Uba (59 familii, sau 1180 suflete, din
m.), primul la extremitatea su- can 280 contribuabilT. Doerani, sat, in jud. Constanta,
dica ?i secundul la cea-1'alta ex- Locuitorii sunt raze§i. pi. Hir?ova, cat. com. Topolo-
tremitate. Este acoperit cu pa- In satul Dode^ti se afla : pri- gul. E situat in partea orien-
$uni ?i semanaturi. maria; o $coala, infiintata la a- tals a pla$eT ?i cea meridionals
nul 1868, frecuentata de 68 e- a comuneT, la 2V2 kil. spre S.
Docuzol-Bair, vale, in jude{ il levl; o biserica, facuta la 1825, de cat. de reêdinta Topologul.
Constanta, pi. Medjidia, com. deservita de 1 preot ?i 2 das- Este aêzat pe valea Hagi-Omer-
Alacapi ; se desface din ramifi- calT. Dere, pe ambele malurT ale pi-
caîunile orientale ale dealului Prin mijlocul satuluT trece pi- riuiuT Hagi-Omer, maT mult pe
Dere-Chioi, indreptindu-se catre riul Dode$ti. Teritoriul comuneT malul drept de cit pe eel sting.
S., merge printre cele doua dea- e brazdat de 3 dealuri princi- La sadul sau se intinde padu-
luri Docuzol-Bair, trece prin sa- pale. rea Tausan-Orman sau Padurea
tul Docuzol $i se deschide in Vite marl cornute sunt 482 Epurilor. Este inchis la N. de
balta Cara-Su. Prin mijlocul sau cai, 34; 01, 519 ?i porcT, 289. dealul Carami$a-Tepe $i la S.
curge piriul Docuzol. de dealul Mi?elic-Bair. Supra-

Dode^ti, sat. (VezT Dode^ti, co- faâ sa este de 1779 hect., din-
Dodea, deal, se Intinde pe teri- muna, plasa Mijlocul, judeûl tre carl 79 hect. sunt ocupate
toriul satuluT Chetre^ti, comuna Falciu). de vatra satuluT $i de gradinT.
Chetre^ti, plasa Stemnicul, jud. Populaîunea sa, compusa nu-
Vasluiu. Dode^ti, piriii, pe valea caruia mai din TurcT $i TatarT, este
se afla satul Dode§ti, judeûl de 147 familii, sau 667 suflete.
Dodeiul, vdlcea, izvore?te de la Falciu, pi. Mijlocul, com. Do- Casele sunt man $i a$ezate re-
S.-V. com. Ote$ti-d.-s., pi. 01- de$ti. gulat pe malurile piriuluT, can
tul-d.-s., jud. Olt, ?i se varsa sunt inaite $i Soseaua
ripoase.
in Cungrea - Mica, pe {annul Dodiê^ti, numire ce se mai da judeêana Hir?ova-Babadag tre-
drept, tot in raionul comuneT satului Oniceni, din jud. Roman, ce pe la sudul satuluT ; un drum
Ote^ti-d.-s. pi. Fundul. pleaca spre N. la Topolog.
Dodeni, loc izolat, jud. Neamû, Dodolea, deal, jud. Boto?ani, la Doerani, movild, in jud. Con-
pi. Piatra-Muntele, com. Bicazut. E. de valea Dodolea, pe mo$ia stanta, pi. Hir$ova, com. Calfa,
E situat pe dreapta riului Bis- $i com. Deleni, pi. Copula. cat. Doerani.
Hosted by Google
D0ERAN1 163 DOFTANA
E situat aproape de hota- Mascasiul, la E., cu al com. Bir- hect., ceda un venlt anual de
rul judeûlui Tulcea. Are o inal- sanesti (satul Bratesti si cu Tir- 36500 lei si G. N. Ghica, o mo-
îme de 392 tn.; fost punct tri- gul-Ocna) la S. cu com.Tirgul- sie de 9790 hect., ce da un ve-
gonometric de observaîune de Ocna si la V., cu Transilvania. nit de 16900 lei pe an.
rangul al II-lea. Este acoperit In dreptul acestel com. sunt In comuna se gasesc: o fa-
cu verdeaâ. E situat in partea in munîl Carpaî, virfurile Ne- brica de cherestea cu aburT, a
de N.-E. a plasei si a comunei mira, figanca si $andru. Din d-lor Niculescu si Miteanu, ma!
si la 2 kil. spre N.-E. de satul aceasta din urma se lasa spre multe ferastraie de apa si o fa-
cu acelasl nume. Uzul si Doftana, culml de munfi brica de gaz.
cu virfurile Ursoaia, Ousorul, Viile sunt pe o suprafaâ de
Doerani, alt nume al piriului Dracoaia si Balalaul dincolo de 9 hect. Viea lucratoare ocupa
3
Hagi-Omer, jud. Constanta, pi. Trotus. Uzul si o mulîme de M hect.
Hirsova, com. Calfa, cat. Doe- pirate uda teritoriul comunei. Animate sunt: 115 ca!, 1790
rani. Are o scoala mixta, care func- vite cornute, 530 capre, 1425
Izvoreste din poalele meridio- tioneaza din 1865, in satul Dof- 01 si 544 porci.
nale ale dealulul Periclic (jud. tana, intreînut& de stat intr'un Budgetul comunei pe exerci-
Tulcea), cu numele de Hagi-O- local bun, construita din birne, îul 1 89 1 — 92 avea, la veniturl
mer ; se indreapta ma! intiiu de comuna, cu 15 prajini pa- lei 12223, banl 14 si la chel-
spre S., apoi spre V., avind o mint in vatra satuluT. In anul tuell lei 1
1 749,
ban! 62.
directiune generala de la N.- 1 89 1, scoala a fost frecuentata Teritoriul comunei este stra-
E. spre S.-V.; trece prin satul de 47 copil, printre can 1 2 fete. batut de calea judeêana Tir-
Hagi-Omer, apoi intra in jud. Sunt 4 biserici ortodoxe: 2 gul-Ocna-Moinesti si de calea
Constanta, com. Calfa trece prin ; in Doftana, 1 in Cucuieî si I vecinala care duce la poteca
satul Doerani, de unde isi schim- in Larga, deservite de 3 preoÎ Uzunulul.
ba si numele, luind pe al satu- si 6 cintareî, si 2 biserici ca- Distance: la Bacau, capitala
lui ; curge printre dealurile Ca- tolice: 1 in Doftana si alta in districtulul, 66 kil.; la Moinesti
ra-Mise-Tepe si Miselic-Bair si, Bogata cu un singur preot. 19 kil.; la Tirgul-Ocna, resedin-
dupa un curs de 6 kil., se varsa Sunt 640 case de locuit; 18 â plasei, 8 kil. si la com. Dar-
in pir. Ciordere, ceva mai sus circiuml. manesti, 5 kil.
de satul Calfa. Pe valea luT merge Populaîa e de 654 fam., sau

drumul comunal Hagi-Omer- 2848 sufl. : 1417 barba^T, 1421 Doftana, sat, jud. Bacau, plasa
Doerani-Calfa. Maluriie sale sunt femei; 2554 Romini si 294 Un- Trotusul si resedinâ comunei
inalte si pietroase, din cauza guri; 2810 de protecîune ro- cu acelasl nume; situat in valea
nature? dealurilor ale caror poale mini si 38 ungara; 1040 agri- piriului Dofteanel, aproape de
le uda. cultori, 19 meseriasi, 20 indus- gura acestui riu in Trotus. Are
trial, 9 comercianti, 21 profe- o scoala mixta; 2 biserici, din
Doftana, com. rur., jud. Bacau, siunT libere, 42 muncitor! si 22 care una vechie, cladita de lo-
pi. Trotusul. E asezata pe va- servitorl. $tiu carte 147 per- cuitorl la 1788, si alta cladita
lea Trotusului si pe Doftana si se soane, nu stiu 2701. la 1889, de locuitorl, cu ajuto-
compune din 4 catune: Dofta- Contribuabili, dupa noul re- rul Primariel si a proprietarulul
na, resedinâ la confluenâ ce- censamint, sunt 533. Dupa le- N. Ghica; aceasta din urma e
lor doua riuri ; Bogata, de a gea rurala din 1864,1a 273 lo- deservita de 1 preot si 2 cin-
dreapta Trotusului ; Larga si cuitor! s'au dat1289 falcisi40 tareÎ; este si o biserica cato-
Cucuieî, de-a stinga lul. prajini pamint in improprieta- lica, inalâta de locuitorl la 1861.
In Condica Liuzilor (18 12) se rire. Are o populate de 366familii,
gaseste trecuta Doftana raza- Teritoriul com. are o intin- sau 1670 suflete.
seasca ; iar in Statistica din dere aproximativa 24381 de Vite sunt :

74 cal, 988 vite
1878, se afla compusa tot din hect. Padurile (Doftana, Larga, cornute, 375 capre si 360 porci.
ceie 4 catune de mai sus. Ciobanasul) ocupa aproape 20000 Pe teritoriul acestui catun se
Teritoriul com. se marginesre hect. gasesc : o fabrica de cherestea
la N. cu al com. Darmanesti, Proprietary marl : N. N. Ghi- cu aburl; 4 herastraie de apa;
desparîndu-se de el prin piriul ca are o mosie de 12730 o fabrica de gaz. Pamintul a-
Hosted by Google
DOFTANA 164 DOFTANA
bundS in pScura, mat cu seam& Afara de acestea se ma? ga- tracîune pan& la magazia che-
in vaile N&neasa si Pacuricea. sesc urme de protoxyd de fier, iulut de incarcare.
stroîana, brom si hydrocarbure Tona de sare buca^t si ma-
Doftana, mo§ie, jud. Bac&u, pi. Vechea exploatare a acestor ruata in sact, se vinde, la
Trotusul, comuna Doftana, a saline era identica cu cea de Doftana, cu 70 let. Tona de
d-lut N. Ghica. (Vezt Comanesti, la Slanic. sare luata de la depozite, fie
mosie). Aceasta salina s'a deschis in bucatt sau macinata, in sact,

la inceputul anulut 1885. Ina- 95 let.
Doftana, padure de brad, jud. inte, expioataiea sarei se fa Pentru exportaîune in Rusia
Bac&ti, pi. Trotusul, com. Dof- cea in vechile ocne de la Te Serbia si Bulgaria, preûl este
tana, proprietatea d-luT N. Ghi- lega, can au fost parasite de- redus la 40 — 50 lei tona.
ca. Are o intindere de peste fmitiv in anul 1872, cind s'a In anit 1881/85 s'a extras de
8000 hect. si este supusS re- mutat cu totul exploatarea la la Doftana.
gimulut silvic. Doftana. Mina este formata din In 1881—82, 35.204.599 kgr.,
doua, galerit, can una cu
din in 1882 — 83, 41.026.391 kgr.,
Doftana sau Doftana-Mare, direcîa spre N.-E. numita Ga iu 1883—84, 39.409.977 kgr.,
piriU, jud. Bacau, pi. Trotusul, leria Carol, si cea de a doua in 1884—85, 29.958.076 kgr.
com. Doftana, care isi are obir- perpendiculars pe mijlocul aces-
sia in muntele f iganca ; curge teia, cu numele Galeria Elisabeta. Doftana, riu, jud. Prahova. Iz-
de la V. spre E. si se varsa. Lungimea acestor galerii este voreste din munît Transilvaniet,
in Trotusul, dup& ce trece prin de 126 m. pentru Galeria Ca- curge de la N. spre S., trece
satul cu acelast nume. El se in- rolsi de75 m. pentru Galeria prin centrul com. Tesila, plasa
carca* cu piriiasele : Doftenita, Elisabeta si vor prezenta in de- Pelesul, unde se incarca cu vai-
Sacet si Naneasa. finitiv o suprafata de exploa- le : Prislopul, Rusul, Florea, Bra-
tare de 9600 m. patraî. detul, Negrasul, Cringul, Mo-
Doftana, munte, in jud. Prahova, Galeriile comunica cu exteri- gosoaia, Ciopirceni, Hermenea-
pe hotarul despre Transilvania. orul prin un put cu scar! si sa, Gilma, Carabanul, Ghim-
prin douapuûn de extracîune- poasa si Petrisor, apoi udapartea
Doftana, salina, jud. Prahova, In scop de a se intinde mat de V. a com. Brebul, unde pri-
plaiul Prahova, com. Telega, mult cimpul de exploatare al meste de afluente apa Valea-
legata cu linia Ploesti-Predeal aceste! saline, s'ainceput in Fe- Rea; trece pe teritoriul com.
prin ramura Cimpina- Doftana, bruarie 1884 deschiderea a doua Telega, pe linga minele de sare
lunga de 6 kil. Se afla la 43 galerii noua, cu tavanul la ace- de la Doftana si, la S de ora-
kil. dep&rtare de Ploesti. Asu- last nivel ca al galeriilor exis- sal Cimpina, se varsa in riul
pra calitaêf s&ret dam aci ta- tente : una poarta numele Ga- Prahova, pe {armul sting.
bloul de analiza facuta de Dr. leria Rosetti, si cea-1'alta Galeria Cursul sau e repede si zgo-
Bernard Lendway, in anul 188 Bratianu. motos. Albia sa confine nisip,
ad&ugind ca* sarea de la Dof- La salina Doftana, sarea se pietris si bolovant. Face mart
tana este ma! vinata si mat con- taie in general mai regulat ca stricaciunt, mai ales cind vine
sistenta. ca cea de la Slanic, la Slanic, unde, fund mat fria- mare.
si prin urmare ma! cautat& pen- bila, se obîne cea mat mare Apa sa e limpede si nu e
tru vite. parte in bucap neregulate, sfa- mat adinca, in timpt normalt, de
Superior:! OrdinnnS rimind i-se adesea-ort in bucaêle 0.75 m.
Clorur de sod. 99.378 97.020 mici, numite gogele, in momen- Pe riul Doftana, la com. Ba-
Ciorur de mag. 0.002 0.008 tul cind se opereaza deslipirea nesti, se afla un mare si frumos
Sulfat de calce 0.234 0.745 brazdet de stinca si divizarea pod de piatra cioplita, pe so-
Sulfat de soda 0.310 0.965 ei in buc&ti. seaua Ploesti-Cimpina.
Ap& hygrosco- La Doftana exista la supra-
pic£ si comb. 0.074 0.106 fata dou& planurt inclinate, unul Doftana, stafie de dr. d. /., jud.
Corp. insolub. de 50 m. lungime si altul de si pi. Prahova, com. Telega, pe
Silico - Argil. — 1.140 20 m. care conduc vagonetele linia Cimpina-Doftana, pus& in
Total cu sare de la puûrile de ex- circulate la 21 Noembr., 1883.

99998 99.984
Hosted by Google
DOFTANEfUL 165 DOHOtfARIA
Se afla la 5.2 kil. de Cimpina Doftaniâ, piriii, jud. Prahova, sau sting, trecind prin satul
staîe finala, la 101 kil. de Bu- izvoreste din muntele Macesul si Gura-Vatf.
curesti si la 41 kil. de Ploesti. se varsa in Doftana.
Linia Cimpina Doftana deser- Dogarului (Muchia-), muchie
veste excluziv salinele de la Dofteniâ sau Doftana-Mica, de deal, com. Berevoesti - Pa-
Doftana (in apropiere de ve- piriias, jud. Bacau, pi. Tazlaul- mintesti, plaiul Nucsoara, jud.
chile saline de la Telega). Inal- de-Sus, com. Doftana. Izvoreste Muscel. Pe la poalele sale de
îmea de asupra niveluliri marii din muntele Nemira si se varsa E. curge piriul Valea-SatuluT.
de4i5 m *io. Venitul acestei staîi d'a stinga in Doftana.
pei896, afostde 258818 1., 64 b. Dogarului (Valea-), vale, izvo-
Dogari, cdtun, al comunei Gura- reste din partea de N.-V. a co-
Doftaneûl, proprietate a Efo- Dimienii, jud. Buzau, cu 160 munei Comarnicul, plaiul Pelesul,
riei Spitalelor Civile din Bu- locuiton, iocuind in 36 case. jud. Prahova. Curge de la V.
curesti, foasta pendinte de ma- spre E. si se varsa in riul Pra-
nastirea Poiana, jud. si pi. Pra- Dogari, sat, jud. Dimboviâ, pi. hova, pe {annul drept, tot in
hova, com. Scorêni, in intindere Cobia, cat. com. Uliesti. raionul com. Comarnicul.
de 266 hect., din carl i6ohect.
suprafaâ impadurita si 106 hec- Dogari, sat, face parte din com. Dogare^ti, loc izolat si vale, in
tare pamint cultivabil si fineê. rur. Ciomagesti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., com.
Mosia, arendata pe periodul jud. OU. Are o populate de Se varsa in riul Pes-
Glavile.
1888/93, n'a produs de cit 770 180 locuitori. teana, pe teritoriul acestei co-
lei anuai. mune.
Dogari, colind, in jud. Buzau,
Doftaneûl, pddttre, in jud. 'si com. Vintila-Voda, cat. Sirbesti. Dogoreala, lac in jud. Ialomiâ,
y
pi. Prahova, proprietate a Efo- Are izlaz si tufaris. plasa lalomiâ-Balta, in insula
rieT Spitalelor Civile din Bucu- Balta, com. Borduseani.
resti, in intindere del 50 hect., Dogarilor (Izvorul-), izvor, in
care pe periodul 1889/91 s'a jud. Buzau, com. Cislaul, cat. Dohare, iaz, jud. Falciti, plasa
arendat cu 2070 lei anual. Scarisoara. Incepe din muntele Mijlocul, com. Oêleni.
Scarisoara, inconjoara partea de
Doftaneûl, piriias, curge din S.-E. a cetaêi Doamna-Neaga, Dohmanul, deal ripos, judeful
cat. Bustenari, jud. si pi. Pra- se uneste cu Valea-Zidului, si Bacau, pi. Trotusul, com. Tir-
hova, com. Telega, si dupa ce Izvorul-Rece, apoi se scurge guI-Trotus, situat linga satul
primeste de afluenî Valea-Nu- : in Cricovul. Viisoara, d'a stinga Trotusu-
cului, Valea-Ursului, Valea-lui- lul.
Unchias-Andreiu, Olari si Va- Dogarul, virful dealulul Bobi-

lea-Mandei, merge de se varsa cesti, com. Opariî, pi. Teleaje- Dohotariul, deal, judeûl Bacau,
in giria Mislea, in raionul com. nui, jud. Prahova. pi. Tazlaul-d.-j., de pe hotarul
Cocoresti-Mislea. com. Berestt.
Dogarul, deal, la N. com. Ma
Doftaneûl, vale, in com. Bor- dulari, plasa Horezul, judeûl Dohotariul, pirtU, afluent at
deni, pi. si jud. Prahova. Vilcea. pir. Suha-Mica, jud. Suceava.
Doftaneûl-Mare, se numea sa- Dogarul, stind, jud. Braila, pe Dohotariul, piriii, afluent al
tul Bordeni-Mari, din com. Bor muchia platoulu din comuna piriului Sabasa, jud. Suceava.
deni, ce apartine de pi. Fili- Scorârul-Nou. Are 10 locuitori;
pesti, iar azi de plaiul Prahova, ei au 2 cat, 2 vite cornute si Dohotaria, ramura Ne-
deal, in
jud. Prahova. 1200 01. de ma-
grestilor, situat spre S.
nastirea Horaiâ, in com. Do-
Doftaneûl-Mic, vechie numire Dogarul, piriii, jud. Bacau, pi. breni, pi. Piatra-Muntele, jud.
a satulul Bordeni-MicT, comuna Bistriâ-d.-s., com. Racova, care Neamû. Este acoperit cu padurl
Bordeni, pi. si jud. Prahova. se scurge in Bistriâ, pe malul de stejar.
Hosted by Google
dohotAria 166 DOLCA
Dohotaria, pirilas, jud. Bacau, com. Tisaul, jud. Bizau Are ca Piatra-Muntele, com. Girovul. E
pi. Trotusul, comuna Bogdana, 150 hect. situat in drumul soselei Dobreni-
care ese din locul numit Coasta- Moinesti, la al 12-lea kil., intre
Murgel si se varsa in piriul Doicesti, com. rur., pi. Dealul- satele Botesti si Danesti.
Bogdana. Dimboviâ, jud. Dimboviâ. E Are o populaîune de 68
situata la cincT kil. spre N. familii, sau 287 suflete, can
Dohotaria, pirilas, ce izvoreste de Tirgoviste, in apropiere de traesc in 75 de case; aceasta
din dealul cu acelasi nume, co soseaua nationals Tirgoviste-Pu- populate repartizata pe cate-
muna Dobreni, pi. Piatra-Mun- cioasa-Transilvania si in poalele gorii, da: dupa sex, 138 barba^T,
tele, jud. Neamû; se varsa in dealurilor cu vii, can sunt spre 149 femei; dupa starea civila
piriul NegrestL E. de comuna si car! se nu- 153 necasatoriî, 1 19 casatoritT,

mesc: Boltasul, Valea-BraduluT, 5 vaduvT ; in raport cu instruc-
Doi-Lei, virf de deal, ce seafla Daria si Iuzi. Comuna Doicesti îunea : 27 stiu carte, 307 nu
intre comunele Cozia si Bazga, este pe malul sting al Ialomitei stiu. Locuitorii se indeletnicesc
pi. Podoleni, jud. Falciu. Aid si se compune din patru catune: cu agricultura.
se afla din vechime o crisma, Doicesti, Dolani, Sateni si Gu- Acest sat este nou format
unde calatortf rasuflau caii dupa. soiul si are o populate de 1628 prin improprietaririle din 1878
suisul greu al dealulul. Astazi se locuitorl, Romini. Aceasta com. facute insurateilor. Are o scoala
face pe dinsul cultura de cereale, produce vin, prune, din care frecuentata de 38 elevi.
iara circiuma nu mai e in fiinâ. se face taica, porumb, cinepa,

etc. Doicesti se invecineste spre Doina, iaz, in jud. Botosani, valea
Doi-Lei, pirilas jud. Suceava,
, E. cu com. Glodeni din plaiul Doina, mosia Rauseni, com.
mic afluent al TopliêT, din co- Ialomiâ si Aninoasa din plasa Comindaresti.
muna Bogdanesti. Dealul, despartindu se de Glo-
deni prin dealuri, vai si padure ;
Doina, vale, pe mosia Rauseni,
Doi-Lei (La-), loc izolat, in jud. spre V. se invecineste cu com. m partea de S.-V. com. Comin-
Roman, plasa Moldova, com. Sotinga, de care se desparte prin daresti, plasa Jijia, jud. Bo-
Cirligul, pe soseaua judeêana Ialomiâ ; spre N., cu Vilcana- tosa*hi.
Roman-Pieatra, situat la extre- Pandeli, desparîndu-se tot prin

mitatea jud. si la o departare Ialomifa si spre S., cu Tirgo- Dolama, ample, in jud. Tulcea,
de 15 kil. 500 m. de orasul vistea, desparîndu-se prin cim- plasa IstruluT, pe teritoriul com.
Roman. pie si piriul Ialomifa. In aceasta rurale Ciamurli-d.-s. si anume
comuna se afla ruine man de pe acela al catunului sau Tes-
Doi-Peri, piriU, jud. Iasi; izvo- palate si cetaûe. Padurile ce temelul, situata in partea N.-V.
reste de sub dealul Hlincea, sunt in raionul acestei comune, a comuneisi aplasei; are o in-
curge spre N. prin podgoria coprind ca la 28700 aril. tindere de 150 hect.; este a-
cu asemenea numire din com. Are o scoala, cu un invaâtor coperita cu livezi de pruni; in
Galata si se varsa in piriul platit de stat. partea estica are si puîna pa-
Repedea, com. Buciumi. dure ; este strabatuta de dru-
Doicesti, stafie de dr.-d.-f., jud. mul com. Bas-Punar-Testemel.
Doi-Peri, podgorie, pe teritorul Dimboviâ, plasa Dealul-Dim-
satului Hlincea, com. Galata, boviâ, com. Doicesti, pe linia Dolani, sat, plasa Dealul, com.
plasa Codru, jud. Iasi ;
produce Tirgoviste-Pucioasa, pusa in cir- Doicesti, jud. Dimbovita.
vinurl bune. culate la 1 Ianuarie 1890. Se
afla intre stabile Tirgoviste (9.9 Dolani, deal, com. Colêsti, pi.
Doica, poland, spre S.-E. de kil.)siLacule$e (3.5kil.) Inahnmea Olteûl-d.-s., jud. Vilcea.
com. Fumureni, plasa Oltul-d.- m
d'asupra nivelului marii de 324 .
jos, jud. Vilcea. yy. Venitul acestelf staîi pe Dolca, piriii, jud. Bacau, pi. Tro-
anul 1 896 a fost de 60.086 lei, tusul, com. Manastirea-Casinul.
Doiceasca (Narteasca), nu- 15 bani Se incarca cu piriiasele Prisaca
mire data unel pdrf? din pddurea si al-Pfetricelelor si se varsa in
satuiul Bradul - cu - Sforile, din Doina, sat, in jud. Neamû, plasa piriul Casinul.
Hosted by Google
DOLCESTI 167 DOLHASCA
Dolce^ti, catun, resedinâ com. sericT, cite una in fie-care sat, 600 cultivabile, 720 padure, (Sta-
Moscelesti, plasa Gilortul, jud. deservite de 6 preoî si 1 1 ctn- tul are 1362 hect. padure), 100
Gorj. E situat pe ses, la N. tareî; 3 scoale rur. mixte, fre- falci fina^ si restul neproductiv.
comunel Saulesti, pe malul drept cuentate de 133 scolarl, din Improprietarip 1864 si la
al Gilortulul. Are o suprafa{a 234 baep si 228 fete cu etatea 1879 sunt 173 fruntasi, 187 pal-
de 411 hect, din cart 150 hect. de scoala. masi si 63 codasi, stapinind 1 161
padure, 150 hect. arabile, 100 Budgetul com., pe anul finan- falci si 37 prj.
hect. fineê, 4 hect. vie, 4 hect. ciar 1892 — 1893, a fost de lei Are o biserica, cu hramul
Iivez! de prunf si 1 hect. izlaz; .21918,48. Invierea, de zidita satenl, la
o populate de 80 familii, sau Vite sunt: 89 cai, 69 minjl, 1877, deservita de 3 preop si
318 suflete, din can 70 con- 8 armasarl, 187 epe, 463 boi, 2 cintareflf si improprietarita la
tribuabili, topt RominI, ocupin- 743 vacl, 4150 01 si 791 porci. 1864 cu 25 40 prj.; o
falci si
du-se cu agricultura si cu cres- Altitudinea com. d'asupra ni- scoala rur. mixta, condusa de
terea vitelor. veluluT marii variaza intre 325 — un invaâtor platit de stat, in-
Locuitorii sunt improprieta- 335 metri. fiinâta. la 1866, frequentata de
riî dupa legea rurala. din 1864, E udata de riul Siret si de pi- 75 scolarl, improprietarita, la
si poseda: 15 plugurl, 30 care raiele : $omuzul-Mare, Paltinosul, 1879, cu 6 falci 40 prj.
cu boi, 1 caruâ cu cai, 150 Probotel, Pietrosul, Piriul - lui- Drumurile principale sunt : la
vite man cornute, 6 cai, 350 Pulpa, Pietrosul-Budel, Rimnicul, Lespezi (8 kil.), la Gulia (1500
01, 30 capre si 60 rimaton. Silistea, Turbata, Turbaîca, Va- m.), la Dolhesti-MicI (4000 m.)
Comunicaîa se face prin so- meni, Poiana, etc. si la Poiana-Rahtivanulul (5 kil.).
seaua judeîana Tirgul-Jiu-Dolj Mosia e proprietatea Statu Satul Dolhasca n'a fost tot-
si prin 2 sosele comunale. lul, fosta a M-reT Probota. Su- d'a-una unde se afla asta-zi. In
In catun sunt 3 puûri si 6 prafaâ el e de 5100 falci, din vechime, se zice, era peste Si-
fintinl. care 2460 falci padure. Statul ret, pe locul numit acum Livada
are 4165.8380 hectare padure, si Siliste, si se numea Iliesti. Pe
Doletul, movila, in jud. Braila, 2105 falci cultivabile si restul locul ce ocupa azl erau padurl
situata la V. com. Ciacirul, 2 — neproductiv. marl de stejar si ulm, arborl
kil. departare. Locuitorii improprietariÎ la de carl se gasesc si acum, a-
1864 1879 sunt: 472 fruntasi,
si proape pietrificapf, cu lemnul
Dolgopol, numire vechie a ora- 530 palmasl si 149 codasl, sta- negru ca abanosul si bun pen-
sului Cimpulung, jud. Muscel. pinind 2622 falci si 38 prj. tru mobile. Fie din cauza al-
Mai insemnat in corauna e biei neregulate si inundate! la
Dolhasca, com. rur., judeûl Su- M-rea Probota. care era expus satul, fie din
ceava, situata in partea nordica alte imprejuran, satul Iliesti se
a plasel Siretul-d. 24 s. si la Dolhasca, sat, jud. Suceava, pe muta pe ârmul drept al riului
kil. de Falticeni. Se margineste mosia si in com. cu acelasT nu- si anume pe. Dealul-Viel. Dupa
la E. cu com. Lespezi si Tu- me. Asternut pe sesul Siretulul cit-va timp, ne mal convenindu-le
dora, din jud. Botosani, la V. si $omuzuluI Mare, e
vaiea - pozipunea, de pe Dealul Viel se
cu com. Dolhesti si Tatarusi, la imparît in mahaialele Vameni, : scoborira pe vale, unde sunt a-
S. cu com. Lespezi si la N. cu Vintulesti, Cotul-Moril, Saudeni cum. La inceput, toate casele au
com. Dolhesti si Tudora, des- si Ciuchinari. fost facute din lemnul de pe loc-
partindu-se de toate parole prin Are o populate de 460 fa- Mai inainte de 1864, singur satul
semne conventionale. Are forma milii, sau 1 7 17 suflete: 895 bar- Dolhasca forma o comuna. La
unui exagon nereguiat. E com- bap si 922 feme!, din carl 60 1864, Buda si Gulia se ali.
pusa din satele: Dolhasca, Gulia strain!. pira la Dolhasca si in 1870 se

(Schitul), Probota si Buda, cu Contribuabili sunt 320; case uni si Probota. Din budgetul,
resedinâ in satul Dolhasca. Are de locuit, 403. ce se pastreaza in arhiva pri-
o populate de 1263 familii, sau Vatra satulul ocupa 130 falci. mariel, sevede ca primaril de
4406 sufl., 2197 barbap si 2209 Mosia proprietatea
,
Statulul Dolhasca, Gulia si Probota erau
femei, din carl 125 izraelip. Con- fosta. a M-rei Probota, are in- platip fie-care cu cite 3 galbenl
tribuabili sunt 838. Are 4 bi- tinderea de 1643 '^ cJ > &n care pe an.
Hosted by Google
DOLHASCA 168 DOLHESTI
La 1803, «Dolhasca-Bida, a muna Idriciul, pi. Crasna ; este Botosani, desparîndu-se prin
easel Banului Iordache Cananau, formata din doua. catune : Dol- riul Siret ; la V., cu com. Pre-
impreuna cu liuziT Serdarulul heni-de-Jos si Dolheni-de Sus, utesti si Uide^ti, avind ca ho-
Anastasie, numarau 387 liuzT, cu distanâ intre ele de 500 tar piriul Boura si semne con-
platind 4448 lei bir anual, fund m. Satul e situat pe coasta de ventionale, la S., cu comuna
si 10 scuth)I». La liuzil birnicl V. a dealulul Dolheni. Are o Dolhasca si Tataru$i, prin piriul
se adaugeau, «breslasil ot tam populate de 60 fam., sau 200 sufl. Valea-Poienil si la N., cu Preu-
10 liuzl cu 140 lei bir pe an». Locuitoril sunt razesl. Are o testi si Valea-Glodulul, despar-
La 1 82 1, Turcil tree prin biserica, refacuta in anul 1857, {ita semne conventionale.
prin
Dolhasca, dar nu-I pricinueste deservita de un preot. Are forma unul paralelogram,
nici o stricaciune, graîe mijlo- In partea de N.-E. a satu- ale carui unghiurl obtuze sunt
cirel ce a facut-o un oare-care lul, pe dealul Dolheni, a fost expuse spre S.-E. si N.-V. Se
Monsieur Diubsche catre mai o biserica, numita Manastirea, compune din satele Dolhesti-
marele celor 1 50 Turci din Boto- care in anul 1856, a fost stra- Marl, Dolhesti-MicI si Poiana-
sani. mutata in Basarabia ruseasca, Rahtivanului, cu resedinâ in
Mosia Dolhasca, cu trupul la satul Hasnaseni. eel d'intiiu.
Buda, avea ma! inainte o intin- Are o populate de 825 fa-
dere cu mult mai mare, dar Dolheni, deal, in partea de E. milil, ce numara. 3286 suflete,
s'au tot instrainat bucaî. a comunel Idriciul, pi. Crasna, (1634 barbaÎ si 1652 feme!)
jud. Falciu ; se prelungeste in- din carl 92 Izraelipf. Sunt 783
Dolhasca sau Buda, mosie, ju- tre satele: Dolheni, Idriciul si contribuabili. Are cite o bise-
deûl Suceava, plasa Siretului, Tilhare$ti, avind 2 piscuri : In- serica in fie-care sat, deservite
proprietatea statuluT, fost pen- tinul si Brahariul. de 3 preoÎ si 4 cintarep ; 2
dinte inainte de secularizare de $coale rurale mixte, frecuentate

manastirea Probota; avea (1871) Doihesti, com. rur., in partea de de 90 elevi, din 209 baetl si
o arenda anuala de 39400 lei N. a pi. Crasna, jud. Falciu. Are 199 fete in virsta de scoala.
si a fost una din cele 381 pro- situaîa accidental. E marginita Budgetul com.met, pe anul
prietor ale statului ipotecate la N. cu com. Mosna; la S., cu 1892 — 1893, are la veniturl lei
pentru imprumutul dominial de Bradicesti ; la E., cu Cozme$ti 8722 si la cheltuell 8380,68 lei.
78 de milioane lei contractat si la V., cu jud. Vasluiu. Este Vite s int : 222 cal, 492 bol,
in anul 1871. Pe aceasta mosie formata din satele ; Doihesti si 669 vacl, 1998 01, ^6 capre si
se afla si o padure de vr'o 600 Pietrisul, pe o suprafaâ cam 96 1 porci.
pogoane. Pe periodul 1880/85, de 902 hect. Are o populate Are cam aceeaÎ altitudine
arenda acestei mosil a scazut de 440 familil, sau isoosuflete. ca si Dolhasca.
la 32200 lei anual. (Dupa iz- Sunt 270 contribuabili. E udata de Siret $i de piraiele :
voare ofic). Are doua bisericT; o scoala. Somuzul-Mare cu afluentii sat
Este udata de piriul Doihesti Butnarasul, Harbuzul, Diudiul,

Dolhasca, stajie de dr.-de-f., jud. si traversata de soseaua jude- Buta, Piatoniâ si Podiôrul.
Suceava, plasa Siretul, com. {eana, ce se leaga cu judeûl Mosia Doihesti e proprietatea
Dolhasca, pe linia Pascani-Bur- Vasluiu. statului, fosta a manastirel Pro-
dujeni,pusa in circulate la 15 Budgetul comunel este la ve- bota, iar Poiana-Rahtivanulul e

Decembrie 1869. Se afla intre niturl de 2865 lei, si la cheltu- proprietatea familiel Rahtivanul.
stabile Lezpezi (10.3 kil.) si ell de 2789 lei. Suprafaâ comunel e de 3706
Liteni (11.6 kil.) Este si staîe Vite sunt : 450 vite marl cor- falcl, din carl 163 1 falcl pa-
finala a liniel Dolhasca-Falti- nute, 576 01, 33 capre, 118 cat dure (statul are 2507 hect. si
ceni. Inalîmea d'asupra nive- si 121 porci. 9020 aril),1996 cultivabile si

lulul maril de 214.65 m. restul neproductiv. Improprie-
Venitul acestei staîl, pe anul Doihesti, com. rur., situata spre ty pf la 1846 sunt: 137 pai-
1896, a fost de 37620 lei, 67 S.-E. pi. $omuzul, jud. Sucea- masi si 286 codasl, stapinind
banT. va, la o departare de 16 kil. 1 1 20 falcl.
de FalUceni. Se invecineste la
Dolheni, sat, in jud. Falciu, co- E. cu com. Tudora din judeûl Doihesti, sat, in com. cu acclasl
Hosted by Google
DOLHESTI 169 DOLHE$TI-MARt
nume, pi. Crasna, jud. Falciu. Se zice, ca din vechime a- relul, Petru-Voda, Dolhesti, Gru-
E pe valea piriului Dol-
situat ceasta mosie forma un trup genilor, marginindu-se cu satul
hesti, ce curge printre doua. cu mosiile Crasniâ si Bradi- Plotunul (asezat in susul piriu-
dealuri, unul spre V. de sat cesti, sub denumirea de Crasna, lui Ozana) si cu satul Pipirigul
numit Dealul-Raêi ce continua care fiind loc domnesc, s'ar fi (asezat catre gura piriului cu a-
spre N. de cimpie
in forma daruit de $tefan-Voda cei-Mare celasi nume, mat in josul Ozane!).
arabila sub numirea de Valea- unul viteaz ostas al sau cu nu- Vatra satulul are o intindere
lui-Craciun, iar spre S., ca in- mele de Crasnas, de la care s'a de 28 hect. 60 aril, cu o popu-
tinse imase, finale, vii' si livezT, numit si locui de Crasna. Dupa late de 104 familii, sau 463
sub numirea de Dealul-Rusului; moartea-i au ramas mo$tenitorI suflete.
si unul in partea de E. a sa- dot fii si o fiica, can lmparînd Terenuriie fiind de natura
tului numit Dealul-Morel, pe mosia intre eT, a luat unul par- muntoasa, locuitoril sunt nevo-
care se face cultura de cereal e, tea Crasnitei, si cei-ralp dot id a-sl angaja paminturl pentru
mal cu seama in partea nor- parole Bradicesti si Dolhesti. cultura in afara de raionul co-
dica, pentru care s'a numit de Partea de mosie Crasniâ, ce se munel Pipirigul.
eel batrini Dealul-Plaiulul. La afla pe teritoriul judeûlui Vas- In acest sat seafla: 1 moara
capatul acestui deal spre N.-V., luiu, trecu din mina in mina pana cu o piatra; 1 herastrau siste-
unde se impreuna cu Valea-lui- la 1882, cind proprietarul St. matic purtat prin ajutorul apel
Craciun, se formeaza dealul Ca- Rosetti o vindu cu 32000 gal- o piua. In imprejurime se intinde
prariei, in hotarul Ciortestilor, beni d-lui D. Vidrascu, actual padurea statulul Pipirigul.
din jud. Vasluiu. Acest deal, se proprietar. Cele-1'alte doua parfl Sunt 104 contribuabili.
zice, si-a luat numirea de la un din mosia Crasnef, Bradicesti Numarul vitelor este de 1300
batrin razas numit Caprior, pen- si Dolhesti, devenira mosiT ra- capete, din cart: 120 boi, 93
tru ca era porîunea sa din razasesti. vact, 900 erf, 20 cal, 60 rima-
zasie. Cu inninfarea schituluT Bra- torl si 100 vite mici cornute.
Din legatura Vaiel-lui-Craciun dicesti, mosia Bradicesti deve-
cu Dealul-Plaiulul se intinde in- ni prin danie si cumparaturl, Dolhesti, ramurd de munfi, ce
tre ele Dealul-Ulmului, numit a schituluT, si dupa seculariza- face tegatura intre ramura Pe-
dupa un batrin arbore de ulm re, a statulul, iar Dolhesti re- tru-Voda cu Domesnicul, for-
ce sta in picioare pe culmea lui. mase tot mosie razaseasca. meaza hotarul intre com. Pipi-
Din Dealul-Plaiulul, in directia Mosia are o suprafaâ cam rigul si com. Calugareni, jud,
nord-estica se intinde o cimpie de 758 hect. si o populate Neamû.
pe valea intinsa a Crasniêi a- de 260 familii, sau 900 suflete,
coperita cu dumbravi si finale din can 150 contribuabili. Dolhesti, de 15
iaz, in suprafaja
de ale razasilor; iar de la poa. Este resedinâ comuneT. Are falcT, format de $omuzul-Mare-
lele acestei vai se ridica Dealul- o scoala, infiinâta in anul 1867, linga satul Dolhesti-Marl, jud.
Crasnei, pe ale carul culml se frecuentata de 30 elevl ; o bi- Suceava. Acum e acoperit de
afla soseaua judeêana ce trece serica vechie, facuta in anul 1740, stuf simare parte namolit.
in
de la Husi la Budaioasa-Iasi, deservita de un preot si doi das- Apa sa pune in miscare o moa-
si care serva de hotar intre call. ra cu tref pietre, aducind 3000
mosia Crasna si Dolhesti. Locuitoril sunt razesi. EI se lei venit anual.
Printre aceste dealuri curg ocupa, pe linga agricultural si
piraiele : Caprariel, ce izvoreste cu cultura vii lor si a livezilor. Dolhesti, piriU, izvoreste de pe
din dealul cu acelasi nume Va- ; Prin mijlocul satulu! curge pi- teritoriul comunel Dolhesti, pi.
lea-lui-Craciun, cu sorgintea de riul Dolhesti si trece soseaua Crasna, jud. Falciu, trece prin
la o fintina din fundul valel. Am- judeêana, ce se leaga de jud. satul cu acelasi nume si se var-
bele piraie unite tree prin satul Vasluiu. sa in piriul Crasna.
Dolhesti, formind piriul Dolhesti;
Crasniâ, izvoreste din fundul Dolhesti, sat, in com. Pipirigul }
Dolhesti- Marl, sat, judeûl Su-
vaiel Crasniâ, curge pe linga. pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neamû, ceava, pe mosia si in com. cu
Dealul-Crasnel si se varsa in asezat pe valea piriului Ozana, acelasi nume, asezat pe {armu-
piriul Crasna. intre ramurile munîlor: Cotna- riie $omuzuluI-Mare.
6S878. Alarete JJicfionai Ueograuc. loL. JJJ.

22
Hosted by Google
DOLHE?TI-MICl 170 DOLINA
Are o populate de 414 fa- Dolhe§ti-Mici, sau Gioseni, sat, si face stringerea recoltelor de
milil, sau 1932 suflete (916 bar- pe mosia si in com. Dolhesti, pe mosia Turbureasca, in lun-
bae si 1015 femei), din cari 71 jud. Suceava. E asezat pe $0- gul careia se intinde aceasta
Izraelip. Locuesc in 451 case. muzul-Mare. Are 343 famiiii, sau vale.
Sunt 426 contribuabill . 1052 suflete (5i6barba{T si 536

Vatra satului ocupa 41 falci. femei), din carl 16 Izraelip. Con- Dolina, vale, intre dealurile Do-
Mosia, proprietatea statului, tribuabill sunt 287. Case de lo- lina si Gaureana, com. Costi-
fost£ a manastirel Probota, e cuit 282. Vatra satului ocupa nesti, plasa Tirgul, jud. Boto-
in intindere de 3333 falcT, din 23 falci. Improprietarip la 1864 sani.
carl 1722 cultivable, 1532 pa. sunt: 45 p&lmasf si 99 codasi,

dure si restul neproductiv. Im- stapinind 374 falci. Dolina, sat, in partea de N.-V.
proprietariî la 1864 sunt: 84 Are: o biserica, cu hramul Sf. a com. Costinesti, pi. Tirgul,
palmasi si 170 codasi, stapinind Nicolae, zidita la 1833 de lo- jud. Botosani, pe valea si pir.
668 falcL cuitori, improprietarita la 1864 Siena. Are o suprafaâ de 1465
Drumuri principale sunt : la cu 17 falci, deservita de 1 preot hect. si o populatie de 100 fa-
Dolhesti-Mici (4 kil.) si la Pre- si 2 cintareti; o scoala primara miiii, sau 440 suflete.
utesti (8 kil.) mixta, condusa de un invaâtor, Are o biserica, deservita de
Are o biserica, cu hramul Sf. platit de stat, infiinâta la 1891; 1 cintare^. In sat sunt 2 mori
Paraschiva, deservita de 1 preot e frecuentata de 40 elevT, din de apa la iazuri si una cu abun.
si 2 cintareti, si improprietarita 74 baeî si 47 fete in virsta de Vite sunt : 297 bo! si vaci,
cu 17 falci. scoala. 6j cal, 1 2 14 ol, 8 capresii3i

A fost zidita inainte de 1470 In sat este o moara a statu- mascuri; 6 stupi.
de tatal luT Sendrea, Hatma- lui pe apa Somuzului-Mare. Sunt 3 circiumT, 3 comerci-
nul lui $tefan-cel-Mare. an^t si 6 meseriasT.
Tradiîa spune ca mai inainte Dolia, sat, pe mosia Boroaia, co-
ar fl fost biserica saseasca. In muna Malini, jud. Suceava. E Dolina, piriii, incepe de pe te-
biserica sunt 3 morminte: unul asezat pe ârmuriie piriului de ritoriul mosiei Vaculesti, com.
al tatalul lui $endrea, al doilea, la care si-a luat numele. Are o cu acelasi nume, pi. Cosula, ju-
al Hatmanului si al treilea, al populate de 19 famiiii, sau 62 detul Dorohoiu, si se varsa in
unui fiu al acestuia. Doua au suflete, din car! 12 contribua- pir. Strahova.
inscripîi slavone, iar piatra de bill ; locuesc in 15 case. Vatra
pe al treilea a fost luata, de satului ocupa 7 f&lci. Dolina, deal, in partea de S.-V.
cine, cind si ce s'a facut nu se Improprietariti la 1864 sunt: a comunel Dracsani, pi. Mile-
stie. In pomelnic se pomeneste 5 palmasi si 1 codas, stapinind tinul, jud. Botosani.
Alexandru si $endrea. Odajdii 22 falci si 40 prj.
sau alte odoare vechi nu se ga- Biserica din Pluton si scoala Dolina, deal, jud. Botosani, pi.
sesc. O singura icoana a Mai- din Pipirig, jud. Neamû, ser- Tirgul, com. Costinesti.
cel Domnului se aseamana mult va si acestui sat.
cu cele de la mormintele lui Drumuri principale sunt : la Dolina, padure, jud. Botosani,
Petru-Rares din mSnastirea Pro- Pipirig (S kil.) si la Malini (31 pi. Tirgul, com. Costinesti, in
bota. kil). intidere de 430 hect.;pe dea-

Satul are o scoala ruralS lul Vasilincea, in partea de V.
mixta, condusa de un invaâtor, Dolia, piriii, jud. Suceava; str&- a mosie! Dolina.
platit de stat, lnfiinâta la 1 864 bate satisorul cu acelasJ nume ;
si frecuentata de 50 scolari, din trece in jud. Neatnû si se varsa. Dolina, piriii, trece prin mijlocul
91 baieî si 119 fete, in virsta in pir. Neamû. satului Dolina, com. Costinesti,
de scoala. jud. Botosani, si se varsa in pi-
In sat este o moani a mo- Dolia, vale, in jud. Buzau, com. riul Siena.
siei. Zirnesti-de-Cilnau, intinzindi se Are o biserica (manastire) de

La 1803 «Dolhesti a mSnas- si in com. Fundeni. Puncte cul- zid ; o scoala primara mixta,
tirel Probota, avea 13 liuzi, pla- minante sunt: Ulmii-Vernesculul care in 1886 — 87 a fost frecu-
tind 2432 lei bir pe an> si Odaia-Vernesculul, unde se entata de 33 elevi, din 72 in-
Hosted by Google
DOLILE 171 DOLJUL
serial. $coala a fost lnfiinâta cuentata de 33 elevi din 72 in- margineste in partea de N. cu
inainte de
1844 de egumenul scrisT. Tine de circumscripta jud. Gorj, la S. si V. cu flu-
manastirei Doljesti, Arhiman- fiscala Sagna. viul Dunarea, la V. cu jud. Me-
dritul Veniamin Rosetti, devenit Sunt 2200 capete de vite mari. hedinî si la E. cu jud. Vilcea
in 1844 Februarie 3, Episcop Veniturile comunei sunt de si Romanaî.
de Roman. 5771 lei si cheltueliie de 5228 lei. Limita de N., incepind din
Sunt 414 capete de vite. Este legat cu orasul Roman dreptul comunei Valeni, merge
Este legat cu orasul Roman prin sosea. spre S.-V. pana in dreptul com.
prin Acest sat exista
sosea. Poiana, plasa Jiul-de-Sus, este o
inainte de 24 Martie 161 5, un Doljesti, sat, in jud. Roman, pi. linie conventionale ce tae Dealul-
document care poarta aceasta Siretul-d.-s., com. Doljesti, spre Muerif, riul Plosca (Zaicoiu), riul
data, tie vorbeste despre din- N.-E. de orasul Roman, la 16 Amaradia, com. Capreni, Dea-
sal. kil. si de 8 kil. de resedinâ lul Icieanul, plasa Jiul-de-Sus si
plasei, pe malul sting al riului se termina in dreptul comunei

Dolile, ramura de tnunfi, jud. Siretul. Are o populate de 146 Poiana, de unde incepe hotarul
Neamû se intinde din jud. Su-
;
capi de familie, sau 622 suflete, natural format de riul Gilortul,
ceava spre margin ea com. Pi- din can 153 contribuabill; loca direcîunea aproape direct
ping, legindu-se cu grupa mun- cuesc in 145 case. Stiti carte spre S. pana la varsarea sa pe
îlor Cotnarelul in spre E. de 27 persoane. malul sting al riului Jiul, in
satul Baboesti. dreptul comunei finâreni, unde
Doljesti, foasta mantis tire de case termina limita de N. catre
Dolile, piriias, ce izvoreste din lugarl, iar acum biserica de mir, jud. Gorj si de unde incepe
nodul ramurei de munpf cu a- in margin ea de S. a sat. cu hotarul de V. catre jud. Me-
celasi nume si munîi Cotnare- acelasi nume, jud. Roman. Acea- hedinî.
lul, jud. Neamû, pi. de Sus-Mij- sta biserica are imprejur o li- Limita de V. este o linie con-
locul; curge pe hotarul com. vada mare, Aid, pe laanul 1844, ventional;!, care incepe din drep-
Piping si se varsa in pir. Pipi- Februarie 2, eraegumen Archi- tul comunei înâreni, merge
ng, aproape de obirsia aces- mandritul Veniamin Rosetti, care spre S.-V. pina in Valea-luI-Petru
tuia. la aceasta data a fost ales E- taind apa Motrului. De aci se
piscop al Romanului, in local intoarce spre S. pina la com.
Doljescul, iaz, pe teritoriul sa- lui Meletie, permutat ca Mitro- Gogosiul, pi. Doljul-de-Sus, ta-
tului cu acelasi nume, pi. Pru- polit la Iasi. ind valea riului Obedeanca.
tul-d.-s., jud. Dorohoiu, m su- Din com. Gogosiul merge spre
prafaja de 17 hect, 19 aril. Doljesti, tnosie, a statului, in jud. V., taind dealurile Guarding,
Roman, plasa Siretul-d.-s., com. Radovan, precum si rial Des-
Doljesti, com. rtir., in jud. Ro- Doljesti, arendata in 1887 cu naîul, coprins intre aceste doua
man, pi. Siretul-d.-s., spre N.- 13090 lei. sirurlde dealurl. Apoi se in-
E. de orasul Roman, la 16 kii. toarce spre S. pana in Dun are
de resedinâ plasei. Este ase- Doljesti, padure, proprietatea sta- (Cetatea), urmind pe o mica
zata pe malul sting al riului Si- tului, in jud. Roman, plasa Si- intindere costisa de V. a dea-
retul. E formata din satele : Bu- retul-d.-s., com. Doljesti, in in- lului Cerbul.
hoanca, Buruenesti, Boljesti, Ra- tindere de y6 hect. Limita de S. si V. incepind
diul si Rotunda, cu resedinâ din dreptul com. Cetatea, ho-
comunelf in satul Doljesti. Are Doljul, judef, situat in partea de tarul natural, hotar politic fa{a
o populate de 620 familif, sau S.-V. a Olteniel. de Bulgaria, catre V. si S., este
2769 suflete, din can 700 con- Numele de Dolj pe care-1 format de fluviul Dunarea, de-
tribuabili; 651 case de locuit. poarta judeûl, insemneaza Jiul scrie un arc de cere cu des-
Populaîunea este mai mult de de jos, (psl. dol, vale, groapa), chizatura spre V. pana in drep-
jumatate Unguri. inopoziîune cu Gorjul, adicajiul tul schelei Arcer-Palanca, de
Are 3 biserici, din car! 1 cade sus, sau Jiul de munte (psl. unde ia direcîunea direct spre
tolica; o scoala primara mixta, gora, munte). E. pana la pichetul Calarasi,
care in 1886 — 87, a fost fre- Limitele. — Judeûl Dolj se formind in tot cursui descris,
Hosted by Google
DOLJUJL 172 DOLJUL
hotarul politic al acestui jude^ si regiunea dealurilor ce ocupa este numat nisip (riul Dasna.
catre Bulgaria. mijlocul dintre ceie 2 regiuni $uiul); 3) Vaile riurilor sunt
Limita de E. a) catre judeûl
: expuse, se poate zice ca jud largi, productive, populate si
Vilcea, incepe din dreptul com. Dolj se intinde cu 2 treimi viabile; 4) Ca avem coame de
Valeni si merge cu direcîunea din suprafaâ sa in regiunea dealuri mar! carl separa apele
de N.-V.— S.-E. taind riul Fraî- seas&, iar a trei a parte din riului Jiul (Dolj) de ale riului
la si se termina la com. Bul- solul sau {ine de regiunea co- Olt, prelungirf din culmea Za-
zesti; b) catre jud. Romanaî, linelor sau a dealurilor, ce ocupa noaga.
incepe de la com. Bulzesti, merge N.-V. districtului. Culmile principale din re-
spre S.-E., taie apa Fraîla si Orografia. — Din punctul de giunea dealurilor sunt continu-
apa Geamartaluiul, urmeaza pu- vedere al inclinaîunei terenului, aîuni ale muntilor din jud. Me-
{in coama dealului Balsiul, de- considerind jud. Dolj, avem a hedinft si Gorj. Parte din ele
scrie o mare curba cu convexi- ne ocupa: a) de regiunea de- sunt in dreapta JiuluT si intre
tateaspre V.; taind riul Tasluiul luroasa din N.-V. si b) de re- acestea putem cita Dealul-Cer-
si calea ferata Craiova-Balsiul giunea cimpiilor, care se termina buluT, care se lasa din culmea
pana la com. Ghindeni, plasa in Dunare cu graniâ. Godeanului (Mehedinti).
Ocolul, de unde iar se intoarce Intre culmile Carpatilor si Din Dealul-Cerbulul se rami-
spre S.-E, pana in dreptul pi- sesul Dunarean, se afla o fiîe fica spre S.-E. mai multe siruri
chetului Calarasi. mare de teren accidentata, ce de dealurt, carl despart intre
Topografia. — Forma judeû- poarta numile de regiunea dea ele mai mulî afluenp mici din
lulf este aceea a unui sector de lurilor. dreapta riului Jiul si dintre cari
cere, al carul arc, cu deschi- In jud. Dolj, dealurile patrund mai insemnat este dealul Gu-
zatura spre N., il formeaza Du- de la N. si V. si se intind, a- ardiniâ-Radovanu. Din Dealul-
narea si ale carei raze le for- vind directia generala de la Negru (Mehedinti), se lasa in
meaza doua linii, care plecind N.-V. si N. catre S.-E. si S. jud. Dolj, Dealul Smadoviâ-
una de la Cetatea si alta din pana la o linie care pornind de Tiuleni, intre riul Sfircea si
dreptul pichetului Calarasi, s'ar la com. Calafat, ar trece prin Obedeanul, aflat in dreapta riu-
intiini la com. Valeni. N. plasei Bailesti, prin S. plasei lui Jiul si dealul Bahjaî-Varari,
Lungimea cea mai mare a Jiul-de-Mijloc si prin N. plasei intre riul Sfircea pe de o parte,
jud. este in direcîunea N.-E. Jiul-de-Jos.Ceea ce caracterizeaza Motrul si Jiul pe de alta parte.
catre S.-V. de la nordul com. regiunea dealurilor este: 1) ca In stinga riului Jiul putem cita:
ZaLcoiu, in dreptul com. Valeni, inalîmea lor medie nu trece 1. Dealul Icleanul, continuaîe
pana la Dunare, in dreptul o- peste 250 m.; 2) c& riurile carl a dealurilor Andreesti si Prigo-
rasulu! bulgaresc Arcer-Paianca, in regiunea muntilor conîn in rici, culmea Zanoaga. Dealul
vre-o 135 kil. fundul albiilor lor bolovanl de Icleanul se continua prin Dea-
Largimea cea mai mare o dimensiuni mari, indatac ajung lul-Chicioarei si Dealul-Mare in-
atinge jud. din dreptul insulei m regiunea dealurilor (Dolj) is! tre afluenîi din dreapta riului
Bogdan pana la satul Cal&rasi, micsoreaza iufeala curentuluT, Amaradia si eel din stinga riu-
o distanâ de vre-o 100 kil. asa ca apele lor nu mat pot lui Jiul. 2. Dealul-Mueril, conti-
Configuratiunea si aspectul transporta de cit pietris, care nuaîune din culmea Zanoaga
topografic ce ne prezinta jud. se micsoreaza din ce in ce pe (Gorj), care cu prelungirile sale:
Dolj, este al unor trepte de masura ce riurile ajung in re- dealurile Floresti si Prisaca, des-
amfiteatru care se ridica gradat giunea sesuluT, asa ca la intrarea part basinul JiuluT de afluentii
de la Dunare, formind doua in aceasta din urma regiune, din dreapta riului Olt.
terasse; cea de S.-E. formata pietrisul dispare si este inlocuit Culmile secundare ce se lasa
de o vasta cimpie si cea de cu nisip extras din riul Jiui la din Dealul-Muerii sunt: Dealul
N.-V. ce face parte din regiu- varsarea sa in Dunare, unde Radinesti (Gorj) continuat cu
nea dealurilor, si fiind-ca se chiar este in formaîune o mica Dealul-Magurilor, Piscul si Scroa-
obicinueste a se imparî solul delta. Excepîe fac riurile, cart, fa, desparînd piriul Ploscuâ
Rominiei in trei regiunl : a izvorinddin regiunea dealurilor, de piriul Scroafa, dealul Adin-
mun{ilor, cea mai inalta N., a nu .strabat de cit terenuri nisipo- cata, dealul Stejarulul, dealul
?esului ce ocupa partea de S. argiloase; in albia acestor riurl Ceratul, dealul Danciulesti si
Hosted by Google
DOLJUL 173 DOLJUL
dealul Leul. Toate sunt acoperi- Din Dealul-Cerbulul se lasa tin dere si navalire art fost im-
te cu vil, fineê si paduri, si au o Dealul-Gurguesti, malt de apro- piedicate prin plantarea padu-
inah:ime aproximativa de 120 m. ximativ 100 m. ; Dealul-Carau- rilor de salctml. Cele mar In-
Dealul-Murgasiului si Dealul- la spre S.-E., iar direct spre semnate sesurl ale jud. Dolj
Geamartaluiul ce string intre Dunare se lasa din Dealul-Cer- sunt : sesul riului Jiul si sesul
ele valea riului Geamartaluiul. bulul, Dealul-Dobridor, care ur- riului Dasnaûiul.
Dealul-Blindarulul, NistoiuluT, meaza de aproape malal sting Padurile in cimpie sunt pu-
GolumbuluT, Glava, aproape de al Dunarel pana. aproape de rine; strabaÎ intinderl marl fara
malul sting al riului Plosca, unde Calafat. a intilni vre-un arbore in cim-
o ciocnire intre Tatarl si Ro- Vaile sunt strinse intre siru- pia nesfirsita, care lipsita de
mini avu loc. rile dealurilor de mai sus Ele adapost, este expusa vinturilor
Dealul-Tnalt, Dealul-Bradesti- sunt contin ia{iuni alevailordin violente. Vara, seceta este foar-
lor, Bincaciul, pe care se afla jud. Mehedinî si Gorj, fiind te mare din cauza lipsel de pa-
poiana Bincaciul. mal inguste, mai adincl si cu duri care sa atraga pioaia. AzI
Dealul-Bulzesti,Dealul-Caprei, inclinaîunea repede in regiu- s'a recunoscut gresala ce s'a
Dealul-Rupturile cu 150 m. in- nile muntoase si la trecerea lor facut, distrugindu-se padurile si
nalîme. Velesti, cu 400 m. Pis- in regiunea dealurilor (Dolj), de aceea se fac plantaîunl siste-
cul-StaiculuT, 200 m. Piscul-Ci- sunt mat largT, cu pereîl ma! matice.

resului de 100 m. Dealul-Raca- puîn inclinapf si mat puîn in- In regiunea sesurilor obser-
renilor, Dealul - Valcanestilor, nal^f. vam ca pamintul este presarat
Cioroiul, Dealul-Odoleni. Printre cele mat insemnate de movile marl si mici, insirate
Din dealul Icleanul se lasa sunt : valea inferioara a riului in grupe de 3, 5, 6 si mat
4,
dealurile Balosaii cu piscurile: Motru, valea Gilortulul, ambele multe. Asupra acestor acciden-
Dogariul-SpireT si Gigiiul-Grino- pe limita de N. ajudeûluT, vate artificiale ale terenului de
lea. Inalîmea lor aproximativa lea Jiului, care din ce in ce se toate formele si dimensiunile,
e cam de 600 m. Jargeste pana ajunge in regiu- despre cart nu ne spu-
istoria
Dealul-BouluT,BousoruluT, Mu- nea sesurilor. Valea riului Ama- ne mai nimic, circula mai multe
ereT, cu piscurile LupoT, Ca- radia, precum Piosca si cele- versiuni:
luluT, Nalt, Tarniâ, FarcasuluT I'alte vai ce maresc cursul Jiu- 1. Unele ar fi fost infiinâte
si Piscul-Corbului. Inaltimea lor lui. cu scopul de a servi ca puncte

aproximativa este de 100 m. Regiunea seasa se intinde hi de observaîune in timpul nenu-
Dealul Chera, pe virful ca- S. judeûlul de a lungul Du- maratelor razboaie petrecute aci.
ruia se afla o movila numita narei. Aceasta regiu ne se mar- 2. Altele au fost morminte
Cula-Nemîlor sau Streaja-Inalta, gineste spre S. de o fisie de omenesti din epoca cind se in-
punct de supraveghere intre va- paminturt joase, baltoase, mlas- huma sau se incinera cadavrele.
lea GilortuluT si valea riului Jiul, tinoase si cu o inclinaîu le de 3. Altele au fost presarate de
Dealul-Cioaca sau Racoviâ, Dea abia simîta. Aceasta fisie for- popoarele barbare, ce s'au suc-
lul-Cirnestilor, Dealul - Piscului meaza terassa Danubiana. Ea cedat in aceste regiuni, pentru
600 m., Dealul-Dracului. intreaga forma in vechime al- a le servi de calauza la re-
Din dealul Poroina (Mehe- bia Dunarel in epoca geologi- intoarcere. Multe din ele sunt
dinî), se lasa injud. Dolj, dea- cal deluviana ; dar Punarea ro- de data mat recenta ridicate in
lurile: Leurdoasa, Macrea, Tea- zind cu incetul {annul drept memoria unor evenimente mari,
scul, Argetoaia, Salciilor, Cer- si depunind mereu namol pe cum batalii; iar altele sunt ho-
natestilor, Minzatului, Trieste- eel sting, s'a departat spre S., tare intre mostf. Mai principale
nicuiuT, continuat cu Dealul-Bu- lasind la N. aceasta terassa. Prin sunt: Cula-Nemîlor saQ Strea-
curulul. acest fenomen se poate explica ja-Inalta, pe virful dealulul Che-
Dealul - Gogu,
Manastiricea, departarea de {ami a mai mul- ra. Sanûl, Silistea, Gainareasa,
Somaralul-Mic, Somaralul-Mare tor din porturile noastre. Balta-Verde, Magura-Ostrii cu
si Voh:a, Sirsca, Beloûl si alte In spaîul coprins intre Du- diametru de 22 metri si inalî-
mic! dealuri de puîna insemna- nare, Bechet, Ghidiciul, Biana me de 5 metri; Gainoasa, Tir-
tate. Fa{a Mosna, Dealul-Tro- si Ciuperceni, se intind adeva- nava, Turtita, Inalta, a lui Pi-
ian, Piscul luI-Cinghir. rate dune de nisip, a caror in- ciorus, Mag.-Magurele, Creme
Hosted by Google
DOLJUL 174 DOLJUL
nea, Ciuta, Caravanul, TurculuT, partftoare intre plasile Ocolul in faâ com. Breasta; Leamna
Mare, cu Dor, Lupuluf, Mag.- si Jiul-d.-j., pe stinga si Jiul-d.- se varsa linga com. Bucovûl
Vaiel, Rusteanca, Carbunelul, mjl. si Balta, pe dreapta. HoûluT, Prodila, ce vine din
Coteiul, Zavelca, Coteiasul, Cir- In regiunea sesulul aredirecî- com. Podari si Dranicul, din
steT, Popiciul, Strimtura, Epu- unea direct spre S. pana lavarsa- com. Dranicul.
reaaul, CapraruluT, luT- Chiot, rea sa in Dunare, in dreptul insu- In regiunea seasa, Jiul curge
Insiratele, luT-Caragea, Viilor, leiCopaniâ, in faâ careia este printr'o vale larga de la 3 —
Nestomenia, Ceringului, Ovre- in formaîune o mica delta. kil. Pe aceasta vale se gases te
iului, Lata, Caraatina, hl-Guli- Inainte de 1879, Jiul, din drep- mult pietris. Toata valea riului
mati, cu-Cercul-Turcului, Stanca, tul com. Comosteni, se indrepta Jiul este strabatuta de nume-
PopiT, figanulul, Fetelor, Mo- spre S.E., varsindu-se la Be- roase sosele, naîonale, judeêne
vila-lui-Stamat, 2 movile: Indira- chet. Aceasta schimbare a cur- si comunale, unind intre ele lo-
tele, Trasnitei, Hoûlui, Ghe- suluT sau a provenit din cauza calitaîle situate pe aceeasi vale
baciul, Cerbului, Cazacilor, Pia- namolului tirit de el, precum si sau pe diferite vaT.
tra si Gura-Pietroasei. a nisipului tirit de vinturile cele De la Craiova si pana la pa-
In jud. Dolj, regiunea sesu- man, car! au contribuit la for- sul LainicT, o sosea judeteana
lui, constitue partea cea mal joasa maîunea dunelor. si alta comunala, urmeaza fie
a solulul si se deosebeste de a In dreptul com. Zavalul for- care mal al riului.
dealuriior, caci suprafaâ sa ne meaza o cascada inalta de 2 m. Intre Craiova si Filiasi so-
prezinta un plan inclinat spre Afluenîi pe stinga JiuluT in seaua judeteana este insoîta si
Dunare. pi. Jiul-d.-s. sunt: Gilortul ce de o porîune din caiea ferata

Hidrografta. — Judetui Dolj formeaza puîn limita de V. ca- Craiova-Turnul-Severin.
este udat de mai multe riuri tre jud. Gorj, de la com. Po- Valea riului Jiul este produc-
marl si mici, can strabat in iana pana la com. Tinâreni; tive si populate. Ea este co-
toate directiunile, intreîn umidi- Valea BirloguluT
- ce vine din prinsa intre doua malurT inalte,
tatea si fertiiitatea solului. com. Tatomiresti, unit cu Va- din care eel mai inalt este âr-
Carsul eelmal principal al lea-Rea, se varsa in Jiul, pe ho- mul sting.
acestui jude{ este fluviul Duna- tarul com. Bradesti; Almajelul, Al doilea curs e Dasnatuiul,
rea, care 11 uda prin partea de ce-I vine din com. Bradesti Al ; curs independent, ce se varsa
S.-V., incepind de la com. Ce majiul, din com. Almajiul; Ama- in balta Nedeia, izvoreste din
tatea pana, la pichetui Calarasi, radia, ce se varsa in stinga Jiului, Dealul - Negru (Mehedinî), in-
desparînd acest jude{ de Bui la satul Troaca, com. Cernelele > tra in Dolj, prin plasa Dum-
garia. Popoveni, ce-i vine din com. brava-d.-j.Curge spre E. pana
Jiul care intra in acest judet Balta- Verde ; Lumasiul, din com. la comuna Ciutura, de unde
prin com. flnjerani, curge prin Malul- Mare; Silistea, din com. se indrepteaza spre S. pana la
valea Jiului coprinsa intre pre- Secuiul; Giorocul, din Adunaî- varsarea sa in balta Nedeia, in
lungirile dealulul pe Icleanul, de-Giormane; Predesti, din com. dreptul com. Cirna. Se incarca
stinga si Baltaî-Varari pe ma- Caciulatesti ; Sadova, din com. pe stinga cu piraiele: Dasnatu-
lul drept, cam pana in dreptul cu acelasi nume. iul - Mic, Pietriceaua, Ciutura,
com. Bradesti, de unde malul Afluenîi pe dreapta Jiului Purceaua.
sau drept incepe a fi marginit sunt: Motrul care-si are imbu- Pe dreapta cu piraiele; Jiva-
de ramificaîunt ale dealulul catura sa pe teritoriui acestui nul, Banaguiui si Valea Rea, -
Smadoviâ-Jiuleni. jude£, varsindu-se la Gura-Mo- cart se varsa in dreptul satului

De la intrarea sa pe teritoriui trului; Racoviâ si Almajelul din Radovan.
acestui judej, parcurge in direc- com. Filiasi; Brebesului, piriu, Partea de N.-E. ajudeûlui îne
îunea N.-V.-S.-E., strabate pi. din com. Argetoaia; Fratostiâ de basinul Oltului si anume de
Jiul-d.-s., formeaza puîn limita din com. Fratostiâ; Salcia din sub-afluenîf sai: Geamartaluiul
de E. a plasei Dumbrava-d.-s, com. Scaesti si Salcia; Sflrcea, unit pe stinga cu Fraîla, precum
cu pi. merge cu aceasta
Ocolul, vine din Mehedinî, curge la si de riul Tasluiul, ce aparîn
direcîune pana ia orasul Cra- V.-E. si se varsa mai jos de acestui jude^ numai prin cursul
iova, de unde intra in regiunea com. Bradesti; Obedeanca, unita lor superior.
sesulul Jiului, formind limita des- pe dreapta cu Breasta, se varsa De alungul terasse? danubiane
Hosted by Google
DOLJUL 175 DOLJUL
se gasesc o mulîme de lacuri Acalia, in dreptul com. Dessa si (Romanafi) pentru asternutul so-
formate din revarsarile Dunarei Caluda, mai jos ; Chichinetele si selelor.
can comunica intre ele si chiar Gaioana, in dreptul com. Rastul; Ape minerale se gasesc la
cu Dunarea prin numeroase Gatanul, in dreptul Bistreûlui; Breasta, la localitatea numita
braê. Copaniâ, in faâ Gigherei. Ia Trel-Flntim, de linga Craiova.
Printre acestea se numani la- dreptul acestei insule se varsa Pentru adunarea apelor ferugi-
curile riul Jiul. Apoi: Papadia, Cara- noase, s'au construit aci 3 fln-
Maglavit, Cetatea, Uturin, Go- bula, Prundog, Lom si Cosova. tini, de unde numele locali-
si
lenî, Moreni, Tunari, Ciuperceni, Jiul, prin cotiturile sale islim- tajei. In com. Desa se gaseste
Saratul, Gogoneûl, Salcia, Man- parte de multe or! apele, for- Balta-Neagra ce confine mare
cinita, Oveasele, Schiopul, Topi- mind mai multe insule neinsem- cantitate de iod, asemenea si
lele-MarT, Topilele-Mici, lui-Guâ, nate, printre care insula Gin- la Gighera, pi. Balta.
lui-Dumitru-Stoian, Buicliul, Ra- giova, in dreptul com. Gingiova, Clima. — Clima jud. Dolj, este
dei, Murta-Strimba, Idegla, Ti- pi. Balta. temperata, dulce si sanatoasa.
noasa, Lunga, Lunguliâ, Gloni- Geologia. —P&mintuljud. Dolj Vara este foarte cald si iarna
ceanul, Rotundei, Desa, Poiana, este format din terenun din e- foarte frig. Diferenâ intre vara
Piscul, Rastul, Bistreûl sau Ca- pocele terîara si quaternara. Mai si iarna este mare; iar trece-
lugarul, Paricari, Cialaciul, Cur- tot N. sau este format din tere- rea de la un anotimp la altul
tea, Lungul, Alesteul si Insi- nun terîare pe cind centrul si S. se face brusc.
ratele. sunt formate din terenun quater- Temperatura medie anuala
Balî sunt: Nedeia, Branistea, nare. Sistemul pliocen formeaza este de 12 .
Macesurile, Giormanele, Balta- toate colinele si dealurile din re- Vara arsifele sunt infricosate,
Verde, Popil, RaêT, Ren el, Sa- giunea de N. a judeûlui si se tunete, fulgere, grin dine, virte-
dova, Tinosul, Ograda, Girlele, prelungesc pana mai jos de jurl, vijelil si furtunl; iarna insa
Serca, Scheaua, Alesteul, Gilda- Craiova. in timpul gerurilor mari, inghea-
ele, Nicola, Corbului, Dumbra- Rocele predominatoare ale fa toate riurile, chiar si Dun&
viâ, Craioviâ, in partea de apus acestui sistem sunt: argiluri de rea.
a Craiovel. Dupa o tradiîune diferite colon pure sau cu con- Prima-Vara si toamna sunt
locala despre dinsa, se vorbeste creîuni calcare, marge, nisipuri anotimpurile cele mai frumoase
ca in vechime forma o mahala a fine si ordinare, pietrisuri si si mai placute.
orasuluT Craiova. Dar prin vre- grezii. Vinturile ca in toata Rominia
un cutremur sau alta pricina, Terenurile quaternare formea- sunt: Crivaful ce sufla de la
s'a scufundat pamintul cu locui- za regiunea intreaga a sesuluT N.-E. din cauza ca fara este
torii impreuna cu o biserica Cio- ; si o parte din a dealurilor, car? desvelita si lipsita de padurlin
riciul, Sandul, Vircanul, Secuiul, nu se ana de cit pe coastele acea direcfiune. Austrul vint
Mandel, Glodutul si Ruptura. unor val si al citor-va cimpil. cald din V. Baltareful caldicel
Muite din bahjile jud. Dolj Din acestea fac parte aluviuni- sufla din spre Marea-Neagra si
sunt formate de revarsarile riule riurilor si prundurilor de girle. aduce ploi. Zefirul, vint dulce,
lui Jiul. Intr'insul se varsa: balta Ca depozite aluviale sunt prun- lin si placut, bate foarte rar;
Bizdina, Jitia, Popil, Ochiul, ce disurile de pietris, nisip si ar- direcfia lui este de S.
aduc apele bailor Strimba, Me- giluri aduse de apele riurilor, Inalfimea principalelor locali-
Lunga, Prestina, Jieûl, Ras-
tiâ, mat ales cind vin marl, depu- tap, din acest judef, de asu-
cruci, Lungile si Saratele. nindu-le pe terenul peste care pra nivelulul Maril-Negre, este
Insulele judeûlul, de a lun- se revarsa. urmatoarea
gul Dunarei, sunt: Terenurile quaternare au o Craiova*) .... 135,85 m.
Cetatea, in faâ com. Cetatea; grosime de 10 m. si sunt in- Calafat . . . . 85,00 »
Golul si Golenfi, in dreptul satu- semnate cariere in malul Du- Filiasi*) . . . . 125,80 »
lui Golenî, com. Maglavit; In narei. Materialurile din aceste Bechet ... 65,00 »
dependenâ, Calafat sau Ostro- cariere serva nu numal pentru Sadova .... 100,00 »
vul-Mare, in faâ orasulul Calafat; trebuinêle locale, darse trans- Circea*) .... 209,84 »
Bogdan, in dreptul com. Ciuper- ports cu seicele, marl cantitapf Velesti*) . . . . 195)03 »
ceni ; Canapa, ce-va mai jos de pietris la Bechet, la Izlaz, Isaluifa*) 110,90 »
Hosted by Google
DOLJUL 176 DOLJUL
Cotofeni*) . . . 137,58 m. rii, intre Ciuperceni si Bechet, de semanat, 63 de secerat si .
Racari*) . 129,06 » a fost facut productiv in unele de cosit, 134 de treerat, 127
(La iocalitaîle insemnate cu part!, prin plantarea de salcim!. cu abur! si 7 cu manej, 753 de
un asteric*) s'a dat inalîmea Prin caderea frunzelor acestor vinturat, 213 de batut porumb,
la care se afla statfunile cailor pom!, solul incepe incetul cu 62 cu abur! si 151 cu manivela,
ferate). incetul sa devie fertil. 1665 pluguri 26898 de lemn,
Populafia. — Judeûl Dolj, La Ciuperceni s'au ma! plaiitat plugur! de 98 scarificatoare
fer,
are o populate de 82713 fain nisip butuc! de viê indigene si cultivatoare, 246 grape de
mili! 302385 suflete, din
sati din toate varietatile, in scop de fier, 317 tavalugur!, 588 moso
can: 156214 barbaÎ ?i 146171 a se studia caracterele ampe- roitoare de
1347 mosoroi- fier,
feme!; neinsura^f 81 179 barba^f, lografice. toare de lemn sau rariê, 4 gre-
71486 feme!; insurapf 6776^ Iusulele sunt acoperite de ra- ble pentru strins finul, miscate de
barbaî, 6776$ feme!; vaduvi cing! si anin!, insa maioritatea vite si 216 trioare sau masin!
6220 barbaflf, 7514 feme!; di- e formata de prundisur! acope- de ales saminta.
vorâflf 193 barba^T, 263 ferite cu iarba si pe alocurea cu Dupa agricultural crestereavi-
me!; 294308 Romini; 878Sirbi; rachip. telor constitue bogatia cea mai
720 Greci; 38 Turci 1390 Bul- ; ma! cu seama
Balîle judetulu!, mare a judetulu!. In aceasta
gari; 1141 German!; 35 Pru- cele de linga Dunare, dau o privinta, Doljul e eel d'intiiu
sieni; 24 Rus! 520 Ungun; ;

mare de peste.
cantitate jude^ din Oltenia, si chiar din
97 Francezi; 318 Italieni; 43 Padurile ocupa o mare parte intreaga Rominia.
Belgieni; 12 Elveîeni 5 En- ;
a teritoriulu! judetulu! numai : Numarul capetelor de vite,
gleji;de alte nationality! 2856; terassa danubiana e lipsita cu a fost in auul 1990 de 51 1545
297343 ortodox!; 1804 catolicT; totul de padur! afara de malurile din care: 47776 ca!, 183 ma-
372 protestantf; 2821 mozaicT; Dunari! ocupata in multe part! gar! si magarite, 40 catir! si
38 mahomedani; 2 armeni; 5 cu padur! de plop!, rachita, a- catire, 135 184 vite corn., 261 891
libenf-cugetaton; 199110 agri- nin! si salcii si nu produc ma! o!, 8731 capre si 57740 pore!.
cultorT; 3306 meseriasi; 3006 nimic. Una din ramuriie de produc-
comercian^T ; 257 industrias! Statul poseda in jud. Dolj {iune ale jud. Dolj, foiositoare
profesiuni libere; 13645 53 padur!, cu o suprafata apro- traiulu! locuitorilor, este indus-
3445
muncitor!; 5266 servitor!. ximativa de 36563 hect. La 1 tria. Ea ocupa parte din locui-
$tiu 30123 barbafi si
carte Aprilie 1892 se aflau in exploa- tor!, car! lucreaza in diferite
7008 feme!; nu stiu, 1 26091 bar- tare din padurile statulu! 317 stabilimenCe industriaie.
bap, 39 1 63 feme!.
si 1 hect. 6990 m. p., aducind un Sunt JO mor! cu abur! pen
Producftunea so/u/ut.—Jade- venit auual de le! 215605,55. tru macinatul fai.i df, 164 mor!
{ul Dolj are o intindere de Vi! sunt sadite pe o intindere de apa, 1 de vint si 385 de
637069 hect., din can s'a cul- de 18298 hect., care produc o animate; 1 fabrica de tabacarie
tivat in anul agricol 1890 — 91: cantitate de : 175113 hectolitri la Bucovat pentru trebuinêle
292033 hect., plus 18298 hect. de vin negru si 46250 hectolitri armate! ; alte 2 fabric! de pie-
vii, raminind restul teritoriuiu! vin alb. iarie la Craiova, cu masin! per-
ocupat de padur!, izlazuri, la- Rachiu de prune se produce fecîonate, 1 fabrica de fringhii
car! balp, etc. anual 1840 hectol., rachiu de asocietaê!«Viitorul», ma! multe
Pamintul judetulu! Dolj este vin 544 hectol. Tescovina si fabric! de luminar! si de sa-
foarte productiv, ma! ales valea drojdi! se produce 32778 hectol. pun, velniê de fabricat rachiu,
Jiului, care produce in abun- Stup! cu 4194,albine sunt etc. Afara de acestea, industria
denâ tot felul de cereale. Pu- car! au produs: 7742 kgr. miere casnica. se inseamna prin dife-
rine locur! sunt impropri! agri- si 2075 kgr. ceara. ritele {esatur! din bumbac, ci-
culture!, din cauza existence! Cultura cerealelor e foarte in- nepa si ltna, din care se fac
batyilor. Acestea insa produc tinsa. In anul agricol 1890 — 91 pinze, ôale, sumani, etc.
trestie si papura si lociiitori! s'au cultivat 292033 hect. Cat de comunicafie. — Comu-
comunelor invecinate se ocupa In anul 1888 se gaseau in nicaîa in jude{ e inlesnitaprin
cu facerea rogojinelor. Terenul judeûl Dolj urmatorele masin! urmatoarele drumuri
nisipos de pe marginea Duna- si unelte agricole : 20 *
masin! I. Calea-ferata. — Linia ferata
Hosted by Google
DOLJUL 177 DOLJUL
Bucuresti-Virciorova, intra in Ca o continuare a soselei ju- fat-Bechet, care trece prin Ghi«
judeûl Dolj pe la Pielesti, tre- deêne Craiova-Calafat, pleaca Nedeia si Zavalul,
diciu, Rastul,
cind podul peste Tesluiu (lung din acest din urma oras o so- trece pe pod umblator,
Jiul
de 15 m.), de unde se indrep- sea spre T.-Severin, lunga de strabate padurea Sadova si a-
teaza spre Craiova. De aci se 96 kil. Trece prin Cetatea, apoi, junge la Bechet. O alta sosea,
coboara in valea AmaradieT, peste iiul Drincea, strabate pa- plecind din Breasta, uneste a-
trecind-o peste un pod lung durea Bucuri, trece prin Hinova, ceasta comuna cu Carpenul si
de no m., pleaca spre Racari urea dealul Starmina, si apoi trecind pe la Plesoiu, Caciulatul
si Filiasi, de unde o apuca spre urmeaza ârmul sting al Dunarii si Mosna, etc.
V., intrind in judeûl Mehedinî. pana la T.-Severin. Pe vremea 6. Navigafia, — In jud Dolj
Linia ferata Craiova - Calafat, diligenfelor, drumul de la Cala- sunt porturile : Cetatea, Cala-
merge paralel cu soseaua jude- fat la T.-Severin se facea pe fat, Bechet, vizitate de basti-
êana, trecind pe la Segarcea aceasta sosea; iar la Fintina- mente cu plnze si aburl si de
si Bailesti. De la Filiasi pleaca Banului era intiia posta, din vaoparele de posta pe Dunare,
o ramura spre N., catre Tirgul- cele S cite se aflati pe acest care transports pasagerii.
Jiului, si ese din jude^ in a- drum. Impiirfirea adm inistrativd. —
propierea Poianet. 4. §osele judefene* — Orasul In an'ul 1815, sub Voda loan
2. §osele nationale. — Soseaua Craiova e un centru insemnat Caragea, judeûl Dolj se sub-
nationals Slatina-Virciorova, dude comunicaîune, cacT afara de imparêa in 10 plasl, avind
pa ce trece Olteûl, peste un calea ferata si soselele naîonale, r 46 sate
pod de lemn, lung de 64 m., mai pleaca de aci urmatoarele 1. Plasa Cimpulu! cu 15 s.
intra in judeûl Dolj, taind dea- sosele judeêne Craiova-Calafat, : 2. » Bah:iT-de-Sus » 8 »
lurile Balsului si Prisaca. Apoi trece Jiul pe un pod lung de 3. » Balîi-de-Jos » 14 »
descinde la Craiova, trece Ama- 280 m., urea dealul Podari, 4. » Dumbrava-d.-j. » 14 »
radia pe un pod de lemn, urea strabate vale Dasnaûiului, unde 5. » Dumbrava-d.-s. » 14 »
niste picioare dedealuri la Co- trece riul pe pod ; taie apoi dea- 6. » Jiului-de-Jos » 17 »
tofeni si Valea-Rea, trece Jiul lul Radovan, strabate padurea 7. » Jiului-de-Sus » 13 »
(pe un pod de lemn de 1 14 m.) Maracinele si se indrepteaza 8. » Hamrez.-d.-j, » 24 »
si padurea Filiasi, dupa care spre Calafat. Lungimea acestel 9. » Hamrez.-d.-s. » 19 »
intra in judeûl Mehedinî. sosele e de 75 kil. §oseaua 10. » Gilortulul » n »
Soseaua Craiova-Caracal, lun- Craiova-Cetate, trece Jiul pe La 1872, gasim judeful im-
ga de 54 kil. si larga de 9 m., un pod de 137 m. lungime si parfit in 7 plasl:
pleaca din partea de E. a Cra- se indrepteaza spre Cetatea, 1 Plasa Amaradia cu resedinâ in
iovei, prin bariera numita a trecind pe la Terpezifa si Vir- Goesti.
CaracaluluT, trece pe la Pielesti topul. Are o lungime de 70 2. Plasa Balta cu resed. inBarca
si intra in judeûl Romanaî, la kil.Soseaua Craiova-Amaradia, 3. » Cimpul » » » Calafat
kiiometrul al 19-lea. Soseaua ese din Craiova, urmeaza paralel 4. » D umbra va » » Terpe-
Craiova-Ghelmegioaia, trece Jiul valea Amaradiei pana la Capreni ziâ.
pe la Breasta, pe un pod lung de unde ese din judeûl Dolj. 5.PlasaJiul-d.-j. cu res. in Sadova
de 164 m., intra in valea riului $oseaua Craiova-Bistreful trece 6. » Jiul-d.-s. » » » Coôfe-
Obedeanul, trecind pe la Rasnic, prin Segarcea si Ceratul, urea ni-din-Faâ.
Cernatesti si Tiu, dupa care dealul din dreapta Jiului, trece 7.PlasaOcolulcu res. in Craiova.
intra in judeûl Mehedinî. Desnaûiul si balta Bistreûl pe La anul 1882, unindu-se pla-
3. §osele mixte. — De la Fi- pod de lemn. Are o lungime sile Amaradia cu Ocolul (avind
liasi, din soseaua naîonala Cra- de 65 kil. O alta sosea leaga subprefectura in Melinesti) si
iova-T.-Severin, pleaca o ramura Craiova cu Bechetul. Jiul-de-Sus cu Dumbrava (avind

de sosea spre N. spre a se 5. §osele comunale. Mai mul- — subprefectura in Filiasi), jude-
lega cu T.-Jiul. $oseaua, lunga te sosele comunale leaga diferite- $ul fu ast-fel sub-imparît in 5
de 60 urmeaza valea Giior-

kil., le comune intredinseleinlesnind plasl.
tului, pe care il trece de 4 on ast-fel comunicaîa. Vom men- Prin legea votata in 8 si 19
pe poduri de lemn, apoi se intoar- {iona numai, ca mai importante Maia 1892, si sanc^tonata la
ce prin Copacioasa spre T.-Jiul. prin lungimea lor, soseaua Cala- 4 Octombrie acela?* an, judeûl
5i>878. Marele Uicfionar (jeogra/ic. \ol. Ill,
Hosted by Google
DOLJUL 178 DOLJUL
fu imparpt in 10 plasT, dupa pe parole cele mai ridicate ale este un locuitor. Dar ca tip ge-
cum urmeaza. tcrenului, spre anu fi invadate neral putem da urmatoarele no-
i. Amaradia, cu 18 icomune de apa cind Dunarea vine mare. tice :
rurale si 90 sate. Resedinâ Incepind de la hotarul jud. In timpul erne! barbaîi poar-
subprefecturii in catunul Drumul- Mehedinti ele sunt: Schela-Ve- ta caciuli negre de oaie, cojoace,
Mare (com. Melinesti). che, Bogdan, Riiosul, Canapa, minecare (un fel de mintene
2. Balta, cu 16 comune ru- Gighera, Calarasi. vatuite), haine (suba lunga cu
rale si 20 sate. Resedinâ sub- Po^ta $i telegrafuL — Posta gu!er infiorit cu ibrisin) si cioa-
prefecturii in com. Macesul-d.-s. dateaza de la Alexandru Ipsi- recT (itari) din dimie alba, epin,
3. Bdilesti, cu 15 comune lanti. AtuncT se facea cu niste gea, (un de manta lunga-
fel
rurale si 20 sate. Resedinâ carucioare proaste; cu incetul tot din dimie de lina, insa ne-
subprefecturii in com. Bailesti. insa, acest serviciu s'a imbuna- grita, fara mineci, cu gluga des-
4. Cimpul, cu 14 comune ru- taît ; s'a introdus serviciul pos- facuta si lasata pe spate, nu-
rale, 20 sate si I comuna ur- telor rurale, deligentele si trans- mita chepeneag — gluga) ; a-
bana. Resedinâ sub-prefecturii ports scrisorilor si pachetelor ceasta epingea este intrebuin-
in com. urbana Calafat. pe caile ferate. tata numai cind ninge si ploua
5. Dumbrava-de-Sus, cu 17 In jud. Dolj, sunt 6 birouri in picioare poarta ciorapi sail
comune rurale si 43 sate. Re- telegrafo-postale avind si ser- obiele de lina, cizme sau pan-
sedinâ subprefecturii in catu- viciu de telefon si anume la tofi si opinci. In timpul verif:
nul Sopotul (com. Sopotul). Craiova, Calafat, Filiasi, Ceta- palarii de pale, de pisla si ca-
6. Dumbi'ava-de-Jos, cu 16 tea si Bucovat. ciuli (ceT mai batrini poarta ca-
comune rurale si 27 sate. Re- Comerciul. — Comerciul jud. ciula olteneasca, larga la fund
sedinta subprefecturii in com. Dolj consta in exportul produc- si strimta la gura), camasi lung!
Virtopul. tiunilor sale si in special, al ce- si izmene de pinza de bumbac
7. Jiul-de-Sus, cu 16 comune realelor si al vinurilor sale; pe de sau de tort tesut cu bumbac,
rurale si 58 sate. Resedinfa alta parte, in importul obiecte- de lina lucrata in casa.
flanele
subprefecturii in com. Filiasi. lor depro venienâ straina. Des- Femeile poarta pe cap bro-
8. Jiul-de-Mijloc, cu 14 co- facerea productelor pentru stra- boada sau marama, fruntare si
mune 37 sate. Rese-
rurale si inatate se face in porturile Ca- cirpe (invelitori) de bumbac sub-
dinâ subprefecturel in comuna lafat si Bechet ;
pentru pro- tire sau de borangic, camasi de
Segarcea. ductul intern, prima piata co- bumbac, fuste de arniciu si za-
9. Jiul-de-Jos, cu 13 com. merciala a jud. e Craiova. Mai velci de lina (alese on vargate);
rur. si 27 sate. Resedinta sub- multe tirguri si iarmaroace a- acesta este portul in timp de
prefecture! in catunul Dobresti nuale inlesnesc asemenea des- vara, cind mai toate femeile
(com. Caciulatesti). facerea productelor. Laporturl, umbla cu picioarele goale. In
10. Ocolul, cu 16 com. rur., si cu deosebire la Calafat, se timp de iarna portul este ace-
1 com. urbana si 46 sate. Re- face un comerciu in tins cu ce- lasT, cu deosebire ca imbraca-
sedinta subprefecturel in Craiova. reale. mintea este mat groasa si cu
Admtmstrafia. — Futerea. exe- Marca jiideftdui Dolj este adaogire de: flanele lucrate in
cutive a jud. e incredinâta u- un peste, din cauza ca, din nume- casa, minecare, scurteici, cio-
nui prefect, ce'sl are resedinta roasele baJtt situate in acest ju- rapi, •
ghete on pantofi.
in Craiova, avind ca ajutoare la det, se scot cantita^T mari de Atit vara cit si iarna, ca cin-
administrarea plasilor, 10 sub- peste. Jiul si cele-1'alte riuri ale gatoare, barbatii poarta o cu-
prefecp 157 prtman cu aju-
si judeûlui produc in deosebl sco- rea lata de care atirna cutitul
toarele lor, pentru administra- bari si mrene. si punga, iar femeile, bete, on
rea comunelor. PortuL — Portul locuitorilor briu lat de lina.
Pichetele sunt niste puncte este national; dar el se deose- Notice istorice. — Sa cerce-
de granifa insiruite pe linga beste foarte mult de la locaii- tam, pe cit se va putea, de cine
Dunare la o egala distant unele tate la localitate. In unele par^T a fost locuit pamintul Doljului
de altele. Aci dorobanîi pazesc portul este asa de fix, in cit in decursul timpurilor si rolul
limitele {aref. Unele din ele sunt se poate spune numai dupa ex- ce a jucat Banatul Craiovel in
construite in forma de bordee, terior din ce parte a Doljului istoria noastra naîonala.
Hosted by Google
DOLJUL 179 DOLJUL
In vremile cele ma! vech!, des- sunt urmatoarele: Goî!, Hunii, tarif), car! p&n£ atunc! nu se
pre care istoria ne-a lasat vre-o Gepizii, ei au distrus vieaâ de atinsese inca" de latura Olteana.
amititire acest pamint a fost stat a colonistilor ; insa nu au Dar in timpul acestor eveni-
strabatut de Scipf, popor nomad putut, distruge in sufletul lor, mente, unde sa fi fost Romini! ?
de rasa arica. sentimentul nobilei origine. Cronicarul persan Fazel-Ullah-

Puîn timp, dupa ei aflam aci Dupa acestia vin Slavii, carl Resid, care a descris-o la in-
pe Gepf, inainte de anul 334, au o inriurire ma! mare asupra ceputul secolulu! al XIIMea
inainte de Chr., popor de ori- poporului, de oare-ce, Doljul e dupa fintin! oficiale contimpo-
gina tracica, originari probabil jude£ de cimpie si se stie ca rane, din arhivul Sultan ulu!Meh-
din munî! Rodope (Peninsula Slavii s'au asezat mai mult la med-Cazan, ne spune ca hanul
Balcanica). vale; ca dovada de asezarea mongolic Orda, intrind in fara
Odata cu Geîi trecusera Du- Slavilor in aceste locurl, avem Oltului, i-a esit inainte Basarab-
narea Daci!, popor inrudit cu si terminologia geografica a Ban (Bazaran-Ban), dar a fost
Geîf, carl s'asezara in Transil- judeûlu!. Insusi cuvintul Dolj batut.
vania. Acestia, in urma unelras- este slavonesc din Dolny, de Dec!, in aceste zile furtunoa-
coale, pun mina pe putere si jos si Jiul ; adica Jiul de jos. se, strimtorapf din toate direc-
dau numele de Dacia, regatulul Dupa acestia navalesc in ve- {iunile, Romini! din Oltenia n'au
infiintat de Ge^T la N. Dun&- chia Dacie : Ungurl, Pecenegi, fugit si n'au p!erit, ci ati stat
reT. Cumani si Tatar!. Din acestia neclintiflf sub banul lor national
In curind Dacia cade sub sta- Cumani! sunt carl au trait ma! din dinastia Basarabilor, pan&
pinirea romana si imparatul Tra- de aproape alatur! de poporul ce barbari! s'au retras si atunc!
jan, invingatorul lu! Decebal, Oltenie!. esi(! din vizuinele munîlor si
trece in al 2-lea resbel dacic, In aceeasi vreme, in care Cra!- revarsaÎ din nou pe cimpie,
prin Oltenia. El face sa se con- Ioan se afla in Dolj (vezi ori- Olteni! s'au apucat a povesti
struiasca un pod peste Dunare, gina numelui Craiova), o parte cu «fost-au fost» cele intimplate.
pe la locui unde se afla asta-zt a Oltenie!, Vilcea incapuse in AceastS. epoca teribila ne e
Turnul-Severin, apoi pune mina miinele unui conte german Con- fecundS. in tradiîuni.
pe Drubetis, oras asezat aci, rad, numit de romin! Domni- Inca o proba cum ca pa-
apuca peste Amutria, oras dac, sorul; tot atunc!, adica la anul mintul Oltenie! era locuit in
asezat pe malurile Motrului, aflu- 1232, apare pentru prima oara, secolul al XIIMea de Valach!,
ent al Jiului si merge drept un maghiar Luca, cu titlul de ne-o da o diploma a regelu!
spre Olt, la un loc pe care Ro- ban al Severinulu!. Ungariei Bela al IV-lea, din
manii il numira Pons-Aluti de Peste 7 an!, la anul 1240, 1247, P rm care e ^ darueste ca-
la un pod ce s'a aflat peste a- vedem pe un ban un- al II-lea valerilorIonipf din Ierusalim,
cest riii. Apucind de aci, valea guresc, de Severin, numit Ostlu. p&minturile asezate peste munÎ,
Oltului, armata romana popo- De la acesta ne-a ramas suve- in Valahia.
seste intr'un loc care mai tir- niri topografice, in regiunea oc- In acest document se pome-
ziii il gasim purtind numele de cidentals a Oltenie! : districtul nesc cinci mic! sate, din car!
Castra-Traiana, ajunge dupa a- Gorj si Mehedinî, valea si mun£i! tre! sunt ar&tate anume ca im-
ceea la Arutela, pe malul riului Oslea. poporate cu Romin!. Regele,
Lotru, afluent al Oltulu!, si Care parte atiume a aparînut anume concede cavalerilor toata
trece pasui Turnului-Rosu, in Ungurilor, nu se stie; or! cum âra Severinulu!, impreun& cu
Transilvania. ar fi insa, numirile topografice cnezatele lu! loan si Farcas
Dacia este colonizata si avem ne dau dreptul de a crede ca p£na la riul Olt, precum si fara
dar Doljul locuit de colon! Ro- intre anii 1230 1240, Unguri! — numita Lytiea (a Lotrulu!) ex-
man!, de la 106 pana la 207. vor fiizbutit sa apuce vre o fasie ceptind din aceasta donate
Din acest moment s'a asezat de pamint din Gorj si Mehe- fara Voevodulu! Valah, Lyrtiea,
patura din care se nascu po- din(i, botezind-o banat al Se- care o lasa Valahilor, precum
porul de azT romin. verinulu!, in speranâ une! co- o avusese pan^ acum. Acest
La anul 270 incepe navalirea tropir! ulterioare. stat a lu! Lyrtiea era acelasi cu
popoarelor barbare cari s'au In 1240, se intimpla a patra a lu! Basarab-Ban, care imp!e-
perindat in aceste locurl si can navalire, sosesc Mongoli! (T&- dicase pe Tatar! de a trece in
Hosted by Google
DOLJUL 180 DOLJUL
Oltenia. Poate ca era el insust, era mic, venind dupa paharnic, deosebit pecetea cu care sigila
si fund din familia Basarabilor, in Muntenia banul Craiovei, era hotaririle judecaîlor si ordinele
fusese numit de Unguri in do- cea mat inalta boierie, indata volniciilor.
cumentul de la 1247 cu numele dupa Domn si cu mult mat Aceste dreptun excepîonale
sau propriu, iar de cronicarul presus de to^t cei-1'alî dregatort ale banulut de Craiova, pastra-
persian, cu titlul si numele fa- at curît. te pana adinc in timpurile mat
milies Banul Craiovet avea chiar, not, ne arata ca autoritatea luT
Mai tirziu intilnim tot in aceste in deosebire de cei-1'al^t boiert, avea un caracter tentorial, ca
parîf pe voevodul Liteanul o putere teritoriata care se in- era un vasal al domnuluT Mun-
(probabil acelast cu Lyrtiea) si tindea tocmaT asupra celor cinct tenieT. O asemenea poziîune a
cu Basarab-Ban, care se revolta judeê de peste Olt. banulut in sinul statulut Romin
impreuna cu fratele sau Barbat, Baltazar Valter, in descrierea (muntean) nu se poate insa ex-
contra Regelut Ungariet, Vladi- faptelor lui Mihal-Viteazul, spune plica, de cit prin anexarea a-
mir Se vede deci

Cumanul. despre banul de Craiova, ca celet regiuni catre corpul mat
ca dintre statele urzite pe te- este prefectul acestul mare mare de care ea se alipi.
ritorul muntean, nicT unul n'avea tinut al âret rominestt. El trage Fiind-ca nict un izvor nu ne
puterea si virtutea acelui de toate veniturile de peste an, ale arata ca Banatul-Olteniet ar fi
peste Olt. acelet insemnate part! de fara. fost cucerit dupa descalicare,
Cind insa veni dincolo de Afara de acestea, atit la pri- suntem sili^t sa primim de ade-
munî marele voevod al Faga- mirea demnitaê! seale din vecht varate spusele tradiîunet, care
rasulut, Radu-Negru Basarab, asezate, cit si pentru apararea ne arata acest ducat inchinin-
cu toata boterimea ce era mat marginilor taret, intreîne 200 du-se de buna-voe descalecato-
inainte peste Olt (majores terrai, cazacT si mat multi presiziart rulut statulut muntean.
din documentulde la 1247) sau romint. Cum se face insa, ca banul
sculat cu toîl de au venit la De asemenea ne spune si ra- Basarab sa fi primit fara impo-
Radu-Negru Voda, inchinindu- portul unut misionar catolic din trivire suprematia principelut ve-
se sa fie sub porunca lut si anul 1688 ca : dupa principe nit de peste munpf, cind Liteanu
numai el sa fie peste toti sta- este banul, dregatoria lui este se opuse unet forte superioa-
pinitor, (cron. anon, in «Mag. sa saza la Craiova, are dreptul re, nu ne explica de cit do-
ist.», IV, pag. 232). de a judeca in cauzele criminale rinta unet intarirt a poporuluT,
Sincal, de alta parte zice: si in oare-cart civile, ca si prin- consolidarea libertatet si apoT,
Radu-Voda Negrul era Voda in cipele, insa de la Poarta-de-Ffer legaturile de rudenie ce existati
Ardeal si Herôg pe Amlas si pana la Olt. El facea divan ca intre banii Craiovet si noul Domn
Fagaras si au pogorit la âra si Domnul din Bucuresti, avea descalecat.
Romineasca pe apa Dlmboviêi sub el un logofat III de Divan, Intr'adevar, Radu-Negru era
la Cimpulung, unde s'au facut pentru pricinele din'auntrul, si el din familia Basarabilor si
cur^T si manastire la acest an. ca logofatul de taina din Bu- el este numit in documentele
Venit-au si Basarab, Banul Cra- curesti, avea un polcovnic de Unguriior, Tugomir Basarab.
iovet si s'au supus lui. Si au oras (ca Aga din Bucuresti) Sub Alexandru Basarab avem
stapinit numitul Domn toata pentru paza uliêlor si a foculut o invaziune in Oltenia a lut
âra Romineasca cu cele cincT si pentru narturi, adica fixarea Stefan Dusan, £arul Sirbilor el
judeê ale Craiovet pana in prefului lucrurilor vinzatoare, inaintind cu repeziciune, reus*1
Dunare. Ici-Basa pentru petiîunile celor de a coprinde Craiova; peste
Aceasta inchinare de buna ce aveau procese, un Armas putin a fost gonit de Alexan-
voe a capulut aceleif regiuni II, pentru puscaria de acolo dru Basarab, urmind apot o re-
catre Domnul de peste munpf, un portar III, pentru ospitalita- concilaîune intre Sirbt si Mun-
a careia amintire s'a pastrat de tea Turcilor ce veneau ca sa tent, intarita printr'o casatorie,
tradiîa munteana, este adeve- intilnesca pe Banul si al^t lo- prin care banatul era inapoiat
rita prin poziîa de mat tirziu gofe^t de divan. Munteniet.
a banului Olteniei. Cind se intimpla ca el se afla Rolul jucat de Craiova in a-
Este cunoscut ca pe cind in in Bucuresti judeca acasa la ceasta imprejurare, dovedeste ca

Moldova rangul boteriet banului sine, pe linga aceasta avea si nu eraun oras fara insemnatate.
Hosted by Google
DOLJUL 181 DOLJUL
Sub Mircea-cel-Mare, pe la Domnul unei partide, punind iat din ordin domnesc. Aceste
sfirsitul secolulul al XlV-lea, mina pe putere, trebuia sa per- certuri provoaca amestecul pu-
Turcil au cucerit Vidinul ince- secute pe partizantf rivalului terilor straine la tronul Munte-
pind a navali in Oltenia. In a- sau. Acest partid persecutat era niet si sub aceasta apasare uri
ceasta batalie a pierit eroul fa- neamul Basarabilor, caci, spune asa se desface si se permuta
vorit al Slavilor meridionalT, ce- tot biografia, «iara pre un neam tot mat mult jocul partidelor.
lebrul Marcu Craisorul. care era ma! ales si mai tema- Mirceaal IIMea (1546— 1555)
Lupta s'a dat la Rovine (cu- tor de Dumnezeu, caruia ii era ridicat in tron in urma restur-
vintul insemneaza loc baltos) ce numele de mosie Banoveî, a- narel unuf Domn inrudit si din
se afla linga Craiova. Aceasta dica Basarabesti, i-a muncit cu aceeasi partida cu el, nu ince-
ilustra victorie a caret stralu- felurite feluri de munci pe uni! teaza de a dusmani pe Basara-
cire, se revarsa asupra Craio- i-a si omorit». besti si partida lor, boierii 01-
veT, avusese loc la 17 Maiu, Acest nume de Banovefi, care teniei ; eel d'intiiu lucru pe care
I39S- zice ca le era de mosie, arata il face, dupa asezarea lui in
In timpul luptel pentru Dom- ca Basarabesti erau din bana- scaun, este de a taia pe Coada-
nie dintre Draculesti si Basara- tui Craiovei,unde pastrase inca Vornicul, pe Dragan-Stolnicul,
besti, intre 1418/56, Basarabesti scaunul, pe cind o ramura de pe' Stroia-Spatarul, pe Vintila-
folosindu-se de nemultumirea a lor se suise si statuse m ras- Comisul si alîl necunoscuî,
OltenieT se fac aparatorii drep- timpuri si pe tronul Muntertiei. muncindu-I intiiii pentru avere.
turilor eT, nu insa pentru a in- In acest timp partida Basa- Boierii ce scapara de moarte,
cerca iar o dezbinare a ambe- rabeasca, in frunte Barbu
cu fugira in fara Ungurilor, unde
lor jumatati, ci pentru a inca- Craiovescul si Neagoe-Basarab stringind oaste, ce au putut,
leca cea mai mica pe cea ma! pribegesc m fara turceasca, fa- si staruind do! am, au avut
mare, impunind pe boierii sal cind jalba la imparat de rau- razboiu cu Mircea la Peris si
ca DomnT al intregei tan. tatile lui Mihnea. ati biruit Mircea- Voda, pierziad
De aci incepe o lupta crin- Cu toate ca Mihnea este ras- Udriste Nasturel si Teodosie Ba-
cena si incapaînata intre doua turnat prin rascoala Basarabes- nul.Din acestl de pe urma boieri
man partide de boien, can vo- tilor, tronul ii ocupa un Dracul, carl cad in lupta, se cunoaste
iaii sa aiba pe tron, reprezen- anume Vladu^. ca avea a face cu familia Basa-
tanîi intereselor lor. Am putea La 15 12 insa, se sue pe tron rabeasca, caci neamul Nasturei-
zice ca acea lupta is! are ori- Neagoe-Basarab, flul Pirvulul lor era inrudit cu Mateiu-Ba-
ginea, inca de la suirea lui Mir- Vornicul, nepot de frate Banu- sarab, iar Teodosie, numit Ba-
cea-cel-Mare in scaun care il luT Barbu Craiovescul, care a- nul, ne arata ca era vorba de
obtinuse prin uciderea fratelui cesta insusT era fiul batrinului boierii din Craiova.
sau Dan, fost dupa toate pro- Pirvul. Prigonirea facuta de Mircea
balitaîle mare ban de Craiova Pe timpul lui Vladislav (Vlad se indreapta deel, in contra
si a caror urmasl Basarabesti VIII, 1524 —
26) boierii olteni neamulul Basarabesc si singele
se menîn pana tirziu in acel si mai ales insemnata familie a raspindit de el se explica nu-
ducat, mai curind vasal de cit Pirvulestilor se preface a-l primal prin caracterul sau eel crud.
incorporat in statul Muntean. mi, de o cam data, dar dus- Cruzimea lui de asta-data avea
Ca proba a luptelor dintre manindu-1 pe ascuns, purtarea motive politice; tncercarea do
partide avem un document si lor impinge pe Domn sa scoata a zdrobi vechia partida din Ol-
anume biografia PatriarchuluT pe acea familie din Banatui Cra- tenia, dusmana seculara a fa-
Nifon,unde ni se spune ca la iovei, spre a desradacina opo- miliel Draculestilor. Pe la 1592

moartea lui Radu Voda, se isca ziîa din cuibul de peste Olt. sub Alexandru al Ill-lea, Mihaiu
intre boieri cearta pe care sa Pirvu atunci se rascoala si fiul lui Patrascu-cel-Bun, ajunge
puna domn ; de unde se vede, alunga pe Vladislav. Tot par- la Bania Craiovei, cedata lui,
ca erau eel puîn doua partide tida boierilor de peste Olt spri- de mosul sau lane.
can susîneau candidal deose- jineste venirea la tron a luf In timpul acesta lane, intriga
brp, din care aceia ce susîneau Moise. la Poarta in favorul rudeniei
pe Mihnea esi invingatoare. Sub Radu al IV-lea vedem ca sale spre a-I da scaunul Dom-
Se imêlege de la sine, ca Toma, Banul Craiovef, este ta- niel. Mihaiu in acest timp pre-
Hosted by Google
DOLJUL 182 DOLJUL
gatea spiritele in Jar& pentru ma tractatului de la Pasarovitz, cu Vornicil, cu Logofejii si cu

primirea stapinirei sale. De si Banatul Craiovei fu dat Aus- cel-ralp boieri mari.
asezat el — neam al Draculesti- triei, insa" el nu sezu mult sub In timpul Domnilor fanariotf,
lor — in vechiul scaun al fami- AustriacT, cad in urma pace? cu toate inegririle istoricilor nos-
lies Basarabilor, — Banatul Cra- de la Belgrad, 1739, Austriacii tri, vedem ca sub cei mai multf,
iovei, —in sinul boierimei ce a- fiind batu^f de Turd, pierd ia- functionarif Craiovei, erau bo-
parase altS-data cu atita lnda- rasT Oltenia si aceasta parte de ieri p&mintem; asa sub Cara-
r&tnicie dreptul acelei linii a tara este din nou alipita, c&tre gea, caimacanul CraioveT, era
familieT domnitoare, totusT reu- Muntenia. Austriacii, can lain Enache Hrisoscoleu pana la 8
sesc a-si" crea o puternica partida ceput erau de mult atit iubiti Iunie 1783, iar de la aceasta
care in ascuns dorea suirea lui de Munteni, nemulûmesc la cul- data, Voda rindueste ban pe
in scaunul MuntenieT, stiind ca me populaîa din Oltenia si o Dumitrache Ghica, «ca toate tre-
aceste doua. man partide de fac sa se convinga ca era tot bile parcel locului, cite dupa o-
familie Basarabesti si Draculesti asa de rau sub domnia Austria- biceiu se cuvine la dregatoria
se desfacusera cu timpul sub cilor, ca si sub cea Turceasca. d-sale, sa se caute prin D-lui.
apasarea turceasca, in cit ele In anul 1 761, in urma cere- Bania dar, nu era desfiinâta cu
pierdusera constiinâ interesului rilor si pretenjiunilor, fara de desavirsire, ea ramasese o dre-
tentorial, ce alta-data le des- cuvint, ale Turcilor de pe linga gatorie onorifica. Acest lucru
binase. Dunare, adresindu-se fara intre- se poate vedea mai' bine din
De aceea nu este extra-or- rupere catre Banul Craiovei ca listele boierilor car! compun di-
dinar sprijinirea lui Mihaiu de catre un epitrop al Domnului, vanul Craiovei si criminalionul
boierimea olteana, cu atit mai au facut ca s& !
nu se mai tri- de Craiova.
mult, c& el apara Oltenia pe mita nicl un ban la Craiova, ci Venind Mihaiu Suû la Dom-
cit putea dejafurile si despoie- un simplu boier cu titlu de Cai- nie, vedem ca rindueste in scurt
rile la care expusa Muntenia- macan, precum s'a intimplat timp la Craiova, unul dupa altui
Mare. pana. in ultimii timpi. caimacam, intiiu pe paharnicui
Dupa de laTeleajen,
batalia Acest caimacan se bucura de Romaneli, in 3 Septembrie 1783
din 20 Octombrie 1600, Mihaiu, toate prerogativele, de toate ve- si apoT, pe Enache Hrisoscoleu
batut fuge spre Craiova, pen- niturile si foloasele BanieT; ca la 17 ale aceleasi luni.
tru a pune Oltul intre el si acei leafa avea 300 lei pe luna si Pe timpul domniei lui Cara-
ce-1 urm^reau. venitul numit rasura, adica cite gea, importantul oras Craiova,
Caderile repetate ale Dom- o para de leu din veniturile fusese robit in favoarea unor
nului trezisera iar uneltirile bofe- DomnieT. credinciosi at sa!. Craiovenii insa
rilor protivnicT. Cind ajunge in Caimacanul avea in totul ve- se luptara cu energie pentru a
Craiova, descopere aci o con- nit 00000 leT, iar daca
peste 1 redobindi libertatea vechie a o-
spiraîe care tindea la rastur- se bucura de favoarea Domnu- rasului.

narea lui. Coprins de o furie lui, capata aproape indoit. Caragea vazind aceasta lupta,
cumplita, el aprinde toate ca- Ispravnicil celor cincT judeê revocase hrisovul de robie al
sele boierilor razvratitori si-i u- ale banuluT atirnaii de-a drep- orasuluT, prin o carte catre di-
cide pe top, razbunind in sin- tul de Domn si aveaii misiu- vanul Craiovei. Venind dupa
gele lor, toate suferinêle cu nea de a aduna darile gene- aceasta Mihaiu Suû, semna in
carl soarta il adapa. rale. Banul eel mare, eel de al 23 Septembrie 1783, un hrisov
In anul 1688, suindu-se pe doilea dupa Domn si dupa Mi- de recunoastere a libertaêi o-
tron Constantin Brincoveanul, tropolit, \\ne presedinâ in di- rasuluT, insa nu mai puîn or-
cu ajutor turcesc, Balaceanu sta- van. La toate prezentaîunile, dona caimacanului sa nu per-
rue pe linga generalul Hausler, el poarta caciula de samur si miâ nici unuT boier craiovean a
ca s2-l treaca cu armata lui in contas. Semnul dregatoriei sale veni la Bucuresti, de cit dupa
Muntenia, sperind ca de fric&, este hasganul, adica un toiag prealabila invoire. Era speriat
Domnul va fugi peste Dunare. cu baga si sidef, pe care-1 poarta Domnul de energia desfasurata
Hausler trece pe la Cerneî si chiar inaintea Domnului. El a- de dinsii puîn maiinainte. Avem
vine la Craiova. zista si camera numita a Ve-
la de la Mihaiu Su{u doua pitacur!,
In anul 1718, Iuiie 21, in ur- liîlor impreuna cu Mitropolitul, care ne arata ca Domnul luase
Hosted by Google
DOLJUL DOLJUL
mSsuri de edilitate, cu referinâ croniclt suna ast-fel: «NemtiI au veni in Septembrie, 1791. fara
la Craiova. Ele sunt: pitacul sosit $i au intrat in ora$ cu pace, fu predata* definitiv de repre-
prin care se constitue venituri e$indu-le inainte boierii, schim- zentanpl lui Mitrovski (comitele
pentru pavarea oraûlui $i un baflf in haine boiere?ti §i intim- Strasoldo, locotenent-colonel $i
altul relativ la apa de baut. Pe pinindu-I cu rugaciune i-au pof- cavalerul Caballini Ehrenberg)
timpul domniei lui Mavrogheni, tit de au venit la episcopl e?in- in primirea reprezentanplor no-
aflam nume straine ca banl ai du-le inainte cu litania biseri- ulul Domn $ufu, cu actul din
CraioveT; a§a in Martie 1787 ceasca, adicS. preo{I cu Sflnta 9 Septembrie (st. n.), 1791.
a numit pe Alexatidru Serache(?) Evanghelie $i cu Sf. Cruce in Mihaiu Su{u nume§te indata
biv-vel postelnic, care fu inlo- privdorul bisericei, unde Ober- caimacan al Craiovei pe o ruda
cuit in 27 Noembrie 1787, cu ster Kray cu oficerii lui (care a sa, biv-vel Sp^tarul Costache
Tudorache Dibuoglu (?); restul acest Oberster era venit inain- Suû. Apol da o proclamapune
functionarilor insa eraii boieri tea o$tilor cu piota pedestrimel Craiovenilor. In ea, Domnitorul
paminteni. In timpul razboiuiul $i cu volintirii) $i sarutind sfin- spune ca ocupapunea austriaca
dintre AustriacI $i TurcT, o$ti- tele icoane, au intrat in bise- inceteaza in 28 August $i ca
rea austriaca care razbise in ju- rica top cintindu li-se axion, zi- caimacanul Craiovei are a primi
detul Jiului, intrase 111 relaîuni cindu-se de diaconl, citind pen- de la excelenfa sa, comitele Mi-
secrete cu uniT boieri din Cra- tru biruinâ impotrivnicilor, po- trovski, judeêle oltene sub o-
iova. Mavrogheni, care era ali- menind pe imparatul Iosif $i li blSduirea Domnitorulul {&rel.
atul portel, haine^te pe nea§- s'au facut masa mare in epis- Avem de la Mihaiu $u{u pita-
teptate pe Hagi Stan Jianul copie de catre boieri, ospatin- cul de rinduire a bolerilor diva-
postelnic si pe fiiul sau Gheor- du-I bine. Mai virtos boierii Bi- ne?tl, care confine numal nume
ghe, precum ?i pe pitarul Ni- bescu fiind unul din el la Nem^f, de boieri rominl ca: ^rirbeiu,
colae Topliceanu, $i el au fugit pe carele indata Taii facut is- Stan, Jianu, Glogovanu, Brai-
in tabara austriaca. pravnic. ApoT ati sosit $i gene- loiu, etc.; apoi un pitac de rin-
Domnul dete divanulul de ralii cu multa oaste calarime». duire in bania lulFilipescu, bole-
Craiova ordine de sequestrare Dupa spargerea taberel Ro- rilor carl se bucura de mare
a averilor acelor haini, apoi da mino-Turce de la Porceni, prin- vaza in fafa Domnulul.
o proclamajie catre toÎ boierii $i tul de Hohenlohe i$I stabili car- Pe timpul Domniei lui Ale-
locuitoril Craiovei, in 24 Martie tier ul de iarna la Craiova, in xandra Moruzzi, vedem ca func-
1788. Cu toate acestea, Turcil 26 Octombrie, 1789. punea de caimacan este data
fiind batu|I la 8 Noembrie (stil Suferi ocupajiunea austriaca de obiceiu bolerilor grecl, ma-
noii), pri.icipele Hohenlohe, co. sub administrapunea prinûlul rele ban ins&, este tot-d'a-una
mandantul armatef austriace, i$i de Coburg pana la incheierea un boier pamintean. A?a afl^m
deschide calea spre Craiova. pace! de la Sistov, din 5 Au- in aceast& inalta dreg^torie pe
Alt deta§ament austriac sub co- gust, 1 79 1. Una din condipu- En&chifa Vacarescu, in 1796.
lonelul Kray, se indreapta prin nile acestel pad, fu evacuarea Avem de la Moruzzi mal multe
pasul care duce la Cimpulung, Munteniel pana in 30 zile de acte referitoare la numirl de
in mar$ repede, spre Craiova. la ratificarea pacel. Oltenia nu dascall la ^coalele din Craiova,
La 8 Noembrie (stil nou) se ga- scapa a fi din nou incorporate precum §i numirl de doctorl;
se^te la I§alni{a (2 ore departe la Austria, de cit grape inter- cu toate acestea, boferimea din
de Craiova). Boieri din Craiova 1 venpunei Angliel, Olandei $i a Oltenia nu e mulûmita cu Dom-
e?ira impreuna cu mulflf locui- Prusiel. Ocupapunea austriaca nia lui.
torl din ora$, intru intimpina. dura insa §i peste timpul hota- Afl&tn o mi$care de opozi-
rea colonelulul Kray $i-l intro- rit in tractat. fiune in Craiova in contra lui
dusera el singuri in ora$, pu- «Neaua cazuta in munpi ve- Moruzzi, inca din Decembrie,
nind la dispoziîa Austriacilor cini BanatuluT, intirziara resti- 1793.
proviziunile necesare $i primin- tupunea mice! Valachil». RezvrStitoril boieri fur& urma-
du-i cu man manifestarl de bu- De $i £ara era ocupata de o de agenfii Domnitorulul, dar
rifl
curie. Despre intrarea Austria- parte din armata austriaca sub dupa intervenfiunea caimacanu-
cilor in Craiova scrie $i Dio- comanda comitelui de Microvski, lul, Domnitorul 11 iarta. Aceasta
nisie Eclisiarhul. Pasagiul din §uû numit pentru a doua oara, indulgent insa ?I-a avut efectul
Hosted by Google
DOLJUL * 184 DOLOJMAN-BAIR
asteptat. Tot in 1793, afl&m 3 din Vidin. In urma masuri- Dolojan, deal, in jud. Tulcea,
boleri din Oltenia pe Scarlat
: lor violente a Turcilor, Romi- pi. Istrului, pe teritoriul comu-
Milcoveanul, Nicolae Gigirtu si nia declare si ea razboiu, si dupa nei rurale Ciamurli-d.-s.; se des-
Mincu Vulturescu, can cuteaza ce dau Rusilor in primire po- face din dealul Ciamurli; se in-
a arata Domnitorului ca abu- ziîunile ce aparase pana acum tinde spre S., avind o direcîe
zirile administraîunei din Ol- (fortificatii, podul de la Barbosi, generala de la N. spre S.; braz-
tenia, sunt atit de mar!, in cit pozhViunile de la Giurgiu si 01- deaza partea nordica a plasei si
provoaccl razvratirea Oltenilor. tenita), isi indesira forêle in centrala a comunei; se prelun-
CeT trei opozanî ins& sunt sur- zona din dreapta Oltului, care geste spre S. cu dealul Solu-
ghiuniti, de divanurile lui Mo- tocmai era expusa la atacurile gean si dealul Durale.
ruzzi, la manastirea Arnota. inamicului. Are o inalîme de 210 m. si
In 1795, Muntenia este pr&- Osman-Pasa, singurul coman- e punct trigonometric de obser-
data cumplit de Pazvantoglu; dant turc, care s'a distins in tot vable de rangul al 3-lea, domi-
acestaera un ho^ turc vestit,care cursul acestui r&zboiii, voia sa nind asupra satului Eschi-Baba
apucase Domnia Vidinului, se treaca de la Vidin cu vre-o si a drumuiui comunal Ciamur-
intense acolo si se declarase 60000 ostasi pe teritoriul romin, li-Eschi-Baba ce-1 taie; este a-
neatirnat de imparaîa turca. intre Cetatea si Calafat si sa coperit cu puîna padure si pa-
Domnii ârel: Moruzzi, Ipsi- mute ast-fel teatrul luptelor in suni.
lanti, Hangerliu, Suûl, cer unul tara noastra.
dupa altul ajutor de la poarta Carol I,inêlegind gindul Tur- Dolojan (Valea-), vale, in jud.
contra lui Pazvantoglu. Armate- cului, lua toate masurile de a- Tulcea, pi. Istrului, pe terito-
le turcesti, venite in ajutor, se parare, veni singur sa inspec- riul comunei rurale Ciamurli-
unesc cu hordelelui Pazvanto- teze trupele (14 — 17 Maiu) si lu- d.-s. (si anume pe acela al ca-
glu, intra in Muntenia si dau crarile defensive si ca sa arate tunului sau Eschi-Baba) ; se des-
foe Craiovei, la anul 1801. vrajmasului cit de bine este for- face din poalele sudice ale dea
In 1 82 1 Tudor Vladimirescu tificat Calafatul se aseza cu sta- lului Ciamurli; se intinde spre
arunca o lumina vie asupra 01- tul sau major in bateria «Carol» S., intr'o direcîe de la N. la
teniei. El, de si nascut in Gorj, si ordona bombardarea Vidi- S., printre dealurile Sari-Mese-
(satul Vladimir) copilaria si-a nului. lic si Dolojan; taie drumul co-
petrecut-o in Craiova. Cel d'intiiu obuz al Turcilor munal Eschi-Baba, si, dupa 7
Nu gSsim necesar a ne in- nemeri tocmai aceasta baterie kil., sub numele de valea Ca-
tinde asupra Revoluîunei din si era cit pe aci sa ioveasca pe laigi, se deschide in valea piriu-
1 82 1, cind toata Rominia de Domnitor. lui Beidaut, pe stinga, mai sus
la Carpaî p&na la Dunare re- Alte cinci obuze mari mai vede satul Beidaut.
suna de numele lui Tudor. nira din care trei din ele se sparse
Graioveanul pftstreaza si azi rachiar in launtrul bateriei. Dupa Dolojman (Capul-), virfaldza-
un cult Bravului Tudorin. o ora de canonada, focul inceta lului cu acelasi nutne, in jud.
In sfirsit, in ultimul razboiu din amindoua parole. Cite-va Tulcea, Babadag, com. Ca-
pi.
— pe care Rominii aiiapf ai Ru- saptamini dupa aceea, la 9 Iu- raman-Chioi, linga lacul Razelm.
silor il purtara cu Turcii — pa- nie, Vidinul era de patru parti E stincos, masurind 44 metri.
mintul Doljului fu inca o data in flacari, inteîte de artileria Are in fata-i ruinele bisericu-
teatrul glorioaselor noastre noastra. $ei din insula Curt-Bei. Este pri-
lupte. mejdios pentru pescarii din Ju-

Dupa declararea de neutrali- Dolniceni (vezi Brateni), sat, co- rilofca, caci linga el se fac o-
tate a Rominiei fa{& de razbo- muna Brateni, plasa Stefanesti, chiuri multe si vintul pe aci su-
iul Ruso-Turc, Turcii privind a- jud. Botosani. fla puternic.
ceasta ca o atitudine ostila lor,
din partea RominieJ, incep a Dolniceni, iaz, in partea de N.- Dolojman-Bair, deal, in judeûl
bombarda orasul Calafat. La a- V. a com. Brateni, pi. Stefa- Tulcea, pi. Babadag, pe terito-
ceasta, Rominii au r&spuns vic- nesti, jud. Botosani, pe mosia riul com. rur. Caraman-Chioi
torios, arzind vapoarele turcesti Brateni; are o suprafata de 12 este o prelungire sud-estica a
aflate in port si mai multe case hectare. dealului Caraman-Chioi; se des-
Hosted by Google
DOLU-FACt 185 DOMENIUL-GIURGIULUI
face din dealul Sufat ;

poalele si pi. Constanta, pe teritoriul lui orasulul Giurgiu si merge
sale se scalda in cele doua la- comunei Pazarli; are odirecîune pan^. sub dealuriie Dunarei, din
cun, Razelm si Golovirâ, ter- de la V. spre E. si o inahMme jos de Fratesti, Onceasca si
minindu-se brusc in Razelm, medie de no m.; este situat in Vieri.

prin capul cu acelasi nume ; are partea sud-estica a comunei si Are o suprafata totala de
58 m. inalîme, si e punct tri- cam centrala a plasei. 20904 hectare.
gonometric de ordinul al 3-lea ; In 1864, s'a dat, la 942 lo-
este acoperit cu verdeata. Domeniul - Brailei, proprietate cuitori, fosti clacasi, 3754 hect.
a statului, de la 1828, judeûl In 1882, s'a dat, la 192 locui-
Dolu-Faci, sat, in jud. si plasa Braila si care mai inainte forma tori insuraêi, 1 300 hect. In to-
Constanta, cat. com. Cicracci, Raiaua Brailei. Coprinde co- tal s'a dat o suprafata de 5054
situat m partea centrala a comunele : Chiscani, Silistrarul, hect. S'a destinat a se instra-
munei si a placet, la 2V2 kil. Tichilesti, Tudor- Vladimirescu, ina 7000 hectare.
spre N. de cat. de resedinâ, Vadeni, Ciacirul, Gropeni; par- Venitul anual este de 205000
Cicracci, pe valea Dolu-Faci si te din comunele : Cazasul, Os- lei. Pe acest domeniu sunt mai
in apropierea laculuT Tasaul. manul si Duna-
Vizirul ; sanalul multe balpf, viroage, carl se fac
Are o suprafata de 120 hect., rei, de la punctul Ibisi pana la din varsatura Dunarei si care
dintre care 9 hect. sunt ocu- gura Siretului si Balta din ma- ocupa o suprafata de 2500 hect.
pate de vatra satului si de gra- lul Dunarei, in dreptul Viziru- Cele mai principale sunt Balta- :
ding Populaîunea sa este de lut, in linie dreapta prin Ibisi, Gaujan, Girla-Mare, ambele ve-
15 familii, sau 43 locuitori, ocu- privalui Schioaca, Iezerul-Pestii; nind din sus si diud in girla
pindu-se cu pescaria si cu agri- zavalul Mucuroaia si privalui Comarinul, din jos de Malul
cultura. Maioritatea locuitorilor Boul, pana in Dunarea-Vechie. viroaga Sfredelul ce vine din
o formeaza TurciT. Printre sat Suprafata sa la cimp este de sus, de la Dunare da in Ma-
si
si lac trecea soseaua nationals, 45500 hect. si la balta de 56710 rotinul ; lacuriie Comani, Mahi-
judeêana Constanta- Babadag ; hect.; in total deci are 102,210 rul, Malul ; viroaga Coasteiei ce
acum insa s'a schimbat traseul hect. Venitul anual : 7571 15 vine din Vaideet si da in Du-
ei si trece prin partea vestica a let. nare.
satului. Alte drumuri comunale Sunt mulîme de ostroave, din-
mai pleaca la Tasau, la Cara- Domeniul-Coroanei, mosie, ju- tre care cele mai principale
Murat. det,ulNeamû, care cuprinde sunt : Ostroavele Stircea Moca-
padurea Aâ, arendata anual cu nul, Regalul, Dinului, Batinul
Dolu-Faci, movild, in judeûl si 21000 lei, avind instalate 16 toate pe Dunare. Pirgosul, al-
plasa Constanta, com. Cicracci, herastrae si o masina cu aburi Dinului, Calbotinul, in dreptul
situata la o egala distant^ de padurile Smida si Magura, aren- satului Malul; apoi Borunul,
sateie Dolu-Faci si Cicracci, do- date anual cu 30000 lei, avind Mocanul, in faâ Giurgiului
minindu-le, avind inaltimea de 16 herastraie si 1 circular. Marotinui, in dreptul satului
103 m.; estevirful eel mat inalt Branistea-d.-j.; Lungul, in drep-
al dealului Cicracci si este aco- Domeniul - Giurgiului, mosie, tul Gostinulu! -d.-j.; Cioroiul,
perita cu verdeata. proprietate a statului, situata in Ramadanul si alte mid ostroave
jud. Vlasca, pi. Marginea, com- ce se fac zilnic dupa venirea
Dolu-Faci, vale, in jud. si pi. pusa din comunele : Branistari, apelor Dunarei.
Constanta, pe teritoriul comu- Oinacul, Turbatul, Slobozia, Ma- Pe acest domeniu se afl& si
nei rurale Cicracci, si anume lul si Gostinul, cu catunele lor. Veriga, canal ce vine din sus
pe acela al Do-
catunului sau Acest domeniu este situat in va- de oras si da in Dunare, des-
lu-Faci. Are o direcîune de la lea Dunarei, incepind in partea parînd Ramadanul de Cioroiu.
V. catre N.-E. Trece prin satul de V., de la hotarul mosiei Pa- Sunt multe padurl si anume
Dolu-Faci si se deschide in la- rapani si merge
pan& la in jos Magura-de-Nisip, in suprafata
cul Tasaul. Soseaua naîonalaju- Gostinul-Banesei, pe o lungime de 22 hect.; Cama, Zotunul si
deêana o taie drept pe la mijloc. de peste 25 kil. In ce priveste de 78 hect.; Ramadanul, de 200
laîmea, se intinde din marginea hectare; Borunul, de 26 hect.;
Dolu-Faci-Bair, deal, in jud. Dunarei, adica marginea izlazu- Stircea, de 250 hect.; Mocanul
5S878 Marele Dietiovar Georirafic. Vol III.

24
Hosted by Google
bOAiESNICUt 186 DOMlRESTJ-fcARASTl
de 300 hect.; Regalul, de 50 giu, «flind pace, boferil fa- 1854 s*! 1878, cind au urmatraz-
hect.; Dinul, de 150 hect; Ba re!: GheorgheBaleanu, logofatul boaiele intreTurci si RusT asezate
tinul, de 340 hect.; Branistea, Radu Creûlescu, spatarul Ste- baterir, pentru bombardarea Rus-
de 60 hect.; Balanoaia, de 50 fan Cantacuzino, in inêlegere ciuculuT. AzT se vad inca ur-
hect; Gufiul, de 65 hect.; Tur- si cu Husseim Selim-Aga, din mele acelor bateriT.
batul, de 80 hect.; Grindul, de partea Porêi si cu cadiul Giur-

148 hect. si Basicuêle, de 249 giului si Rusiavel, au ales hota- Domesnicul, ramura de munp,
hectare. rele GiurgiuluJ de cele alte mosii; situata in prelungirea muntelui
In total intinderea padurilor ast-fel au inceput de la mosia Hangul, judetul Neamtu. Stra-
este de 2068 hect. Cea mat Radu-Voda, Paraipani si Ra- bate partea N. a com. Hangul,
mare parte din aceasta supra- ceni, ce vin din partea de sus pi. Piatra-Muntele, servind de
fa$a este acoperita ca padure a GiurgiuluT, de la malul Du- hotar com. Caiugureni ; intra pe
de salcie. narei, in dreptul mosiei Odivoaie, cuprinsul de Sus-Mijlocul,
pi.
Pe acest domeniu tree toate unde s'a pus piatra, de acolo desfasurindu-se in ma! multe
soselele ce pleaca din Giurgiu; drept in movila ce se chema ramurt, dintre carl una trecind :
ast-fel avem : incepind de la V. a lui Mihaiu-Voda, si de acolo pe cuprinsul com. Piping, se lea-
catre E., duce la
soseaua ce in vale, la Drumul-BanuluT la ga cu munîi din imprejurimile
port la Zmirda; soseaua Bucu- capetele mosielor numite Sta- satulul Dolhe$ti si prin acestia
resti-Giurgiu, soseaua Ghizdarul, nesti si Sarmanesti, pana la Stu- cu muntele Petru-Voda ; alta,
soseaua Paraipani ; drumurile de beiul aproape de lac, si de a- trecind pe cuprinsul com. VI-
fer ce due la Bjcuresti si eel colo la Dunare la gura apei ce natori-Neamûl, se desface ia-
ce duce la Zmirda. se zice Comasca, unde s'a pus r&si : ramura care se ri-
intr'o
Sunt doua mori de foe, o piatra pe malul DunareT». dica intrepiriul Domesnicul si pi-
pepiniera de arbori facuta in La 1 83 1, domeniul Giurgiu riul Carpenul (afluenîi pe dreap-
1865 de Minister spre a servi trecu din posesta Turciei si se ta ai Ozanei),alta catre E. se leaga
la planta{iunile care se proec- da statului Romin, conform trac- cu Magura Fundul-Rominesei si
tase a se face la acea epoca. tatului de la Adrianopole, din munîi Sihlei si ai Vararicului.
Locuitorii au plugurT de ffer, 1828. Comisiunea insarcinata

si masini de treerat. cu fixarea limitelor acest 11 do- Domesnicul, padure, in judetul
Vite aflate pe acest domeniu meniu despre margi lea orasulu! Neamû, pi. de Sus-Mijlocul,
in 1888 au fost 2730 vacl : si boT, Giurgiii, cit si despre cele-1'ake este proprietatea statuluT care
1545 bivoli si bivoliê, 1750 cai, vecinatapsecompu;ieadin boerii o arendeaza anual cu 2426 lei,
3640 8400 porci.

oT,. Tarei si anume : Logofatul Nis- 71 ban!.
Locuitorii de pe aci pescu- tor, Vornical Filip Linge, Aga
esc in balîle din Danare pen- Const. Baleanu, Paharnicul Ia- Domesnicul, piriza§, in com. Pi-
tru trebuintele zilnice. Arenda- nache Hafta, Grigore Racoviâ pirigul, jud. Neamtu, pi. de Sus-
sul domeniului scoate mult peste si capitanul rusesc Mihail Ver- Mijlocul. Izvoreste din rarmirile
pe care il sara si il vinde la rayon, avind ca secretar al Comi- septentrionale ale muntelui Do-
Bucuresti si in alte orase. sieT pe Alexandru Geanoglu-Les- mesnicul. Curge in direcîune
La 1546, sub Mircea - Voda viodax, comisiaprezidata fiind de N.-E., pana la locul numit Cris-
Ciobanul, s'a facut cea d'intiia consilierulde stat Andreiu Pisan. ma-Domesnicului, unde se si
regulare a hotarelor acestuT do- Pe acest domeniu erati, la varsa pe partea dreapta a Oza-
meniu, ne spun fraîi Tunusli in 1828, satele Vaideei, Mustafiîa, nei, intre kil. 15 — 16 ai soseleT
IstoriaJ are!, la pag, 137. Atunci Selima, Groapa-Hogii, Zmirda, judeêne Neamtu -Pipirigul.
era reprezentat de banul Ba- Pirliî, Nazirul si o vie frumoa-
leanu, de la care a si ramas sa ce se chema Cadam-Geana Dominicul, prival, jud. Braila.
numele drumulul care limiteaza (Sufletul Cadinel). E situat la E. de catunul Ochiul-
acest domeniu de cele-1'alte mosii La satul Slobozias'a gasit o Boulut.
de sub dealul Dunarei. cetate romana, ne spune Cezar
Ion Antonie-Voda, ne spun Boliac in scrierea sa «Calatorii Domire^ti-Bara^ti, padure, in
tot fraîf Tunusli, la pag. 98, a Archeologice*. jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, ce
regulat hotarele domeniuluf Giur- La Slobozia, ati fost, la 1828, îne de ocolul silvic Babeni.
Hosted by Google
DOMNEASCA 187 DOMNE^TI
Domneasca, numire data in ve- tinde pe Dealul-Mfelel si alte Numele l'ar fi pritnit de la riul
chime parfit de S. a orasulul ramuri ce pleaCa din fencusa, Doamna, sail dupa cum se spu-
Buzau, jud. Buzau. Era maT are o suprafata de 1287 hect. ne ad, de la un castel domnesc, in
mult izlaz. si se exploateaza sistematic. care sta de multe orl Domnul
Radu-Negru. Intr'adevar in par-
Domneasca, delisor, pe terito- Domneasca, vale, in partea de tea de E. a satului se afla o
riul satului Iazul-Noti, jud. Iasi, S. a mosiei Rauseni, com. Co- colina mareaâ; pe ea se vad
pi. Bahluiul, com. Sipotele; la mindaresti, jud. Botosani. pietre, caramizl vechl si chiar
poalele lui se afla iazul cu a- se cunosc temeliile unor case
celast nume. Domneasca, lac, in jud. Cons- vecht. Locum! aceluia i s'a zis
tanta, pi. Medjidia, pe teritoriul Domnie, iar satului ce s'a for-
Domneasca, iaz, in Valea Dom- com. Seimeni si anume pe a- mat imprejur Domnesti. Se cre-
neasca, in partea de S. a mo- cela al catunuluT Seimeni-Man, de ca aci ar fi fost odinioara
siet Rauseni, jud. Botoâni, co- desi este la marginea satulu? scaunul domniei. N'are nici un
muna Comindaresti; are o su- Seimeni-Micl. Are o suprafata catun alipit, pe linga eel de rese-
prafaâ de 5 hect. ; e bogat in de aproape 80 hect. Comunica dinâ.
peste. cu Dunarea printr'un mic bra^; Este situata pe riul Doamna
de asemenea comunica si cu si se margineste la E. si V. cu
Domneasca, parte din stinga lacul Domneasca-Mica, care se doua muscele: eel d'intiiu o
Jijiei, din mosia Rauseni, jud. afla situat la E. sau. Este si- desparte de comuna Slanicul,
Iasi, com. Comindaresti, plasa tuat pe valea Silistea, domi- iar eel de al doilea de com. Mu-
Jijia, numita ast-fel de la pro- nat de catre S. de dealul In- setesti, din jud. Arges. Spre N.
prietara cea mat veche, Bogda- Izlaz. Dintr'ins ll se extrage pes- se margineste cu com. Stanesti
neasa, care, se zice, era din fa- te in cantitate destul de mare si la E. cu com. Pietrosani.
milie domneasca. si de o calitate foarte buna. Are o populate de 350 — 400
fam., care loeuese pe o intin-
Domneasca, alta parte din mo- Domneasca-Mica, lac, in jude- dere de 40 hect., numarindu-se
sia Rauseni, jud. Botosani, co- ûl Constanta, plasa Medjidia, co- numat vatra satuluf.
muna Comindaresti, in partea muna Seimeni, catunul Seimeni- Pamintul sau produce porumb,
de S. a mosiei Onesti, com. Si- Man. Este situat pe valea Si- secara, griu si multa cinepa.
potele, jud. Iasi, din care mo- listea, dominat la N. de dealul Pomii daii din destul roade.
sie s'a deslipit prin danie si In -Izlaz. Are o desuprafata Compoziîa p£mintului pe dea-
s'a alipit la Rauseni. 70 hect. si comunica cu Du- luri este pietroasa si nisipoasa,
narea prin lacul Domneasca- iar pe sesuri pamintul este ne-
Domneasca, doud trupuri de Mare. gru, galben si argilos.
mosiz, in jud. Ialomiâ, pi. Cim- LocuitoriT lucreaza lemnul si
pului, com. Barcanesti. Are o Domneasca (Balta-) 9

£a//£, jud. in special bradul. Din el se
suprafata de 1850 hect, din Suceava, in suprafata de 416 m. fac scindurlf, doage, sindrila si
can 300 hect. padure si izlaz. p., in marginea de V. a satului sh:a. Lemnul il aduc din munîf
Statul percepe fonciera suma Lunca, din com. Pascani. Tra- Draghtna, Capaîna, Lespezile
de 4019 lei, 40 bani. diîa spune ca in ea s'ar fi me- si Leota.
cat o Doamna pe timpurile de Femeile fac multe {esaturl din
Domneasca, mosie, jud. Tecu- restriste ale ârei. cinepa, precum felurite pinze-
ciu. E situata la E. de satul Mat- turl si procoave; ma! lucreaza
ca. Este prophetatearazesilor din Domne^ti, com, rur. si sat, jud. cu deosebita arta bumbacul, cos-
acest sat, vinduta de Caiimach. Muscel, plaiul Nucsoara, la V. de tume naîonale, precum : ma-
Este strabatuta de Valea- Oneas Cimpulung, 21 kil. departe de rame, camasl, fote, mese, ser-
ca, din com. Matca, pi. Nicoresti. acest oras, pe drumul eel maJ vete, etc. Din lina fac: dimie, aba,
scurt, si kil. pe drumul so-

23 velinê, chilimurl, ôale, plocade
Domneasca, padure, in partea seluit, care trece prin comunele si sarici.
de N.-V. a com. Flaminzi, pi. Slanicul, Berevoesti si Gradis- Ca meseriasl in com. sunt:
Cosula, judeûl Botosani; se intea. dulgherl, olari, cojocarl si frln-
Hosted by Google
DOMNESTI 188 DOMNESTI
ghieri. Produsul muncel il des- vizitata de M. S. Regele Ca- Distanâ comunei, de rese-
fac ast-fel: lemnaria la Pitesti rol la anil 1873, 1875 si 1878. dinta sub-prefecture! e de 8 kil.,
diferite {es&tur! la Cimpulung, Com. Domnesti are o scoala iar de capitala judeûlui e de 32
Curtea-de-Arges, Riureni vitele ; condusa de 2 invaâtori, frecu- kil.
la Pitesti, Cimpulung, Riureni, entata de 100 elevi si I9eleve, Populaîunea comunei dupa
si fructele la Bucuresti si Pi- din numarul de 214 copii in eel din urma recensamfnt, e de
testi. virsta de scoala. Cu intretinerea 253 famili!, sau 982 suflete (468
Porumbul se cultiva pe o in- scoalei, statul cheltueste anual barbaî, 514 feme!). Aceasta po-
tindere de 168 hect. Prunele 2484 lei. Com. contribue pen- pulaîune se imparte ast-fel 1533
produc cam 5000 decalitri ûica tru scoala cu 241 le! anual si neinsurat! (241 barbaÎ, 292 fe-
pe an. pentru cult cu 330 lei. me!), 302 insurap, 146 vaduv!
Prin mijlocul satului se incru- Are un local de scoala fru- (75 barbat!, 71 feme!) si I di-
ciseaza 2 drumuri: unul de la mos (cu 2 catun si 10 incaperi). vortat (barbat); 830 RominI, 1
S. la V. si care duce de la Pi- Pe linga cele-1'alte studii obli- Grec, 7 Bulgar!, 50 Unguri, 7
testi la frontiera Tare!, in Car- gatorily copii! inva{a aci cres- Rusi, 1 Italian si 86 de diferite
paî de la E.
si altul la V. u- terea gindacilor de matase. nationality! ; 798 ortodox!, 51
nind Cimpulungul cu Curtea- Scoala are o biblioteca bogata, catolici, 86 mozaici
47 si Ar-
de-Arges. opera a initiative! private, luate men!; 234 agricultori, 8 mese-
In partea de E. acom.,peste de invatatorii judeûlul, biblio- riasl, 33 comercianti, 11 avind
riul Doamna, este un pod, nu- teca care ma! multe mil
are profesiun! libere si 15 servi-
mit Podul-cel-Mare, facut de jude volume, daruite de autori tor!.
de£ in unire cu comuna. Pe si alte persoane. Stiti carte 117 persoane (j8
linga riu sunt asezate 2 mon, Stiu carte 191 barbat! si 28 barbat!, 39 feme!).
2 piue pentru ingrosatul dimiei, femei. Numarul caselor de locuit e
herastrae, la car! se taie scin- Batrinil spun ca, acum 80 de 234.
duri, si ma! multe povern! pen- an!, in locul unde este asta-zi Are o biserica parohiala, cu
tru fabricarea rachiului. comuna Domnesti, nu erau de hramul Sf. ImparatI, in tirgul
Comuna Domnesti este udata cit cite-va case ascunse in in- Domnesti si una flliala, cu hra-
de vaile: Tiganului, Hie, Piriul- tunericul padurilor. Incetul cu mul Adormirea, in satul Dom-
cel-Mare, Bercoaia si Valea-lui- incetul s a populat de locuitorii nesti. Comuna vine in ajutorul
Gheorghe, vai can devin furi- de prin satele : Breaza, Voivo- biserice! cu 900 le! anual.
oase in timpul ploaei si fac marl dina, Netotul si Simbata, din Instructiunea publica se pre-
stricaciuni la proprietaîie locu- Ardeal. da intr'o scoala mixta, constru-
itorilor. In munî! comunei Domnesti ita de comuna si frecuentata de
Locuitorii au 713 hect. ; vase fabrica renumitul cascaval, 32 copi! (26 baiet!, 6 fete), din
tra satuluif este de40
Din hect. pus in corner^ sub numele de 91 copii in virsta de scoala.
acestea, 3 parp sunt bune de Crema-Negulici. Acest cascaval Comuna Domnesti vine in aju-
arat si 2 parpf izlaz. se exporta mult. torul scoaie! cu 936 le! anual.
Comuna numara 249 contri- Vacile ce produc laptele in- Sunt 209 contribuabili.
buabilT. trebuinât la fabricarea creme! Budgetul comunei pe anul fi-
In anul [889 — 1890, buge- sunt de rasa pur elveîana si nancial -
1893 — 94 a fost urma-
tul comunei prezinta la veni- dau zilnic 8 — 12 litri de lapte. torul : la venituri 6063,47 lei si
tun suma de lei 3442,19 si la Fabrica s'a infiintat in anul la cheltuel! de 5985,92 lei.
cheltuelllei32i9,55.1nanul 1886 1882. Numarul cultivatorilor trece
budgetul comuneT avea la vede 150.
niturl 2554 lei si la cheltuelif Domnesti, com. rur., formata din Instrumentele agricole de car!
2545 lei. satul si tirgul cu acelasi nume, dispun cultivatorii comunei sunt
Sunt 2 bisericT, deservite de pi. Susiâ, jud. Putna. 3 masini de treerat cu abur!,
4 preoî, 2 cintareÎ si 2 pa- Comuna Domnesti este situ- 1 de batut porumb cu aburi,
raclisen. Biserica-din-jos, cu hra- ata pe malul Siretulu!, satul 20 pluguri de lemn, 24 de fier,
mul Buna-Vestire, este cate- fiind la o departare de 5 mi- 3 tavalugur!, 1 moara de apa
drala. Comuna Domnesti a fost nute spre E. de tirg. si 2 masini de vinturat.
Hosted by Google
DOMNESTI 189 DOMNE$TI-CALTUNA
Vite sunt 953, din car?: 351 Doamneif Dabijoaia, cind Petri- Domne?ti, ?i alta filial^, cu
bo!, 272 vaci, 162 cai, 78 oT, ceicu-Voda, cu ajutorul Poloni- hramul Adormirea, in satul Dom-
15 capre $i 153 porci. lor, se facu stapin pe scaunul ne$ti. Comuna cheltue§te cu
In anul 1893 se aflau in co- Moldovei. La Domne^ti, in ziua biserica 900 lei anual.
muna 391 stupi de albine. de Craciun, a fost surprins Duca-
Industria ?i comerûl sunt re- Voda, pe cind $edea la masa Domne§ti, padure, situata pe
prezentate prin : 9 carciuman, $i pe cind o^tilei erau risipite, teritoriul com. cu acela$I nume,
4 bacanif, 3 magazine de ma- de Petriceicu-Voda, insoît de jud. Putna, in intindere de 400
run{i?un, 1de manufacture, 3 nepotul seu Vasilie Buenski. falcl ?i aparînind com. Dom-
brutari, 1 comerciant de cereale, Duca-Voda e prins $i dus m ne$ti, Co{ofane$ti, Anghele$ti
1 stoler, 4 fieran, 1 comerciant Polonia. Acest fapt e istorisit ?i P&ule?ti. E proprietatea prin-
de fructe, 2 mecanici, 3 fabri- de Nicolae Costin (Letop. II 2 ,

{ulul Ruspoli.
can^T de rachiu, 2 rotan, I cro- —

29 30) de Neculcea (Letop.
;
itor, 4 cizmari ?i 13 divert co- IP 21 8 — 221); de Nicolae Muste Domne^ti, fort, in jurul Bucu-
mercian^T. (Letop. Ill
2
21— 22§i 81— 83); re^tiior, jud. Ilfov.
de Amira (Letop. Ill 2 107);

Domne§ti, sat, in com. cu acela?! de Cantemir (Historia Osmanici, Domne^ti, picket, pe Dunare,
nume, plasa Su$iâ, jud. Putna. Lib. IV, cap, 1, No. 85 —88) ?i No. 15, jud. Ilfov.
Este a$ezat pe malul SiretuluT, in fine de pineal (Hron. Rom.
la o departare de 5 minute IIP, 2 1 2). Pe la mijlocul veacului Domne§ti-Ale§i. VezlTTeghe?iul.
spre E. de tirgul cu acela$i al 18-lea satul aparînea logo
nume. fatuluf Hie Catargiu. Acesta Tau Domne§ti-Cal{una, com. rur. t
Are o populaîune de 523 su- dat zestre comisuluif Grigorie jud. Ilfov, pi. Sabarul. E situ-
flete, can locuesc in 163 case. Razu. Un urma? al acestuia, Vor- ata spre V. de Bucure§ti, linga
Are o biserica filiala, cu hramul nicul Razu, intemeia in 1843 riul Ciorogirla, la 1 5 kil. de Bu-
Adormirea. Copi! cu virsta de tirgul Domne^ti, cu satenii din cure^ti.
?coala sunt 46 (27 baieti, 19 vechia comuna Domne$ti, in Se compune din satele: Ciu-
fete), din carturmeaza 16 (baiep) baza autorizaîunei data" prin taî, Domne?ti-d.-j., Domne?ti-
la ?coala din tirgul Domne^ti. hrisovul domnesc No. 536, din Sirbi, Domne?ti-Calûna $i 01-
Prin Domne^ti trece girla 8 Decembrie, acela^f an. teni. Are o populate de 1805
scoasa din Trotu?, pentru a suflete, carl locuesc in 365 case
pune in mi^care o moara cu Domne^ti, tirgu§or, in comuna $i 3 bordeie.
2 pietre, care este linga, velniâ, cu acelaî nume, plasa $u$i{a. Are o suprafafa de 135 1 hect.
o construcîune mare de piatra. jud. Putna. Este situat pe am- D-nil G. Mavrache, Dr. A. Fo-
In satul Domne^ti este o bi- bele latun ale caiei naîonale tino $i D. Frangulea. au 800
serica veche facuta de Dabija- Bucure$ti-Ia$i, pe malul Siretului. hect. î locuitorii 551 hect.
Voda, in genul arhitecturei celei Are o populaîuae de 998 Proprietarii cultiva 680 hect.
facute de logofatul Tautul, tot suflete, carl locuesc in 234 case. (15 sterpe ?i 105 padure). Lo-
pe malul Siretului, la Baline^ti, Are o biserica parohiala, cu cuitorir cultiva 523 hect.; res-
in judetul Dorohoiu. Aci,Dabija- hramul S-\u Imparaî; o $coala tul e vie.
Voda a avut palate domne^ti, mixta, cladita de comuna, care Sunt 350 contribuabili.
de unde a ramas $i numele de e frecuentata de 36 copil (26 Budgetul comunel e de 5796
Domne$ti, ce-1 poarta satul. bae^l, 6 fete). Numarul copiilor lei la veniturl ?i de 5441 leKla
Linga biserica sunt doi molitvi cu virsta de $coala e de 45 (24 cheltuelL
gradina in baieî, 21 fete). Comuna chel-
;
mari $i o care se In comuna sunt 2 biserici:

vad ruinele unor ziduri vechT. tue$te cu ?coala 936 lei anual. una la Domne$ti-d.-j. ?i a doua
Aproape de acestea este $i locul in Domne^ti-Calûna ; o $coala
numit ?i pana asta-zi Cetatea, Domne§ti, parohie, formata din mixta; 1 ma?inS de treerat; 6
unde de buna seama a fost o- satul ?i tirgul cu acelaÎ nume, poduri statatoare.
data vr'o cetate. In acest sat plasa $u$i{a, jud. Putna. Are Num&rul vitelor marl e de
i683,Domnul
s'arefugiat,inanul 2 biserici, una parohiala cu 760 (88 cai ?i epe, 553 bo!, 70
Moldovei, Duca-Voda, ginerele hramul S-îi tmparapf, in tirgul vaci $i vifeT, 14 taurf, 15 bivo-
Hosted by Google
domne?ti-cAltuna 190 DOMNESTI-SlRBf
liê), si de 2107
al celor mici Populat'ia satului e de 420 Comerciul se face de 6 cir-
(4 capre, 2007 ol 96 porcif). si suflete. ciumari si 1 hangiu.

Aratura se face cu 248 plu- Aci este resedinâ subprefec- Dintre locuitori, 298 sunt plu-
gurl cu boi. Locuitorii ati 237 turel plasel Sabarul si a prima- garl, 24 au diferite profesiunt.
care si c&rute: 248 cu bo! si rieT. Are o biserica, cu hramul Aratura se face cu 207 plu-
9 cu cal. Izvorul Tamaduirel, deservita gurl: 133 cu boi si 74 cu cai.
Dintre locuitori, 408 sunt plu- de 3 preoÎ si 3 cintareti (fa- Locuitorii au 207 care si ca-
gari, 21 au diferite profesiunl. cuta de Voda-Caragea); o scoala nine: 132 cu boi si 75 cu cal.
Comerciul se face de 8 cir- mixta, frecuentata de 16 elevi Locuitori improprietarip: 1 80.

ciumari. si 2 eleve, cu intreînerea ca- S'au stabilit in comuna 23
reia statul cheltueste 1080 lei strain!.
Domne§ti-Calûna(Caribolul), anual. Localul scoalei, proprie-

sat> foasta proprietate manasti- tatea comunei, e la un loc cu Domne§ti-de-Sus( Baleni-Mo-
reasca. Face parte din com. primaria. trogani), sat, face parte din
rur. cu acelast nume, jud. Ilfov, Numarul vitelor man e de com. cu acelasi nume, jud. Il-
pi. Sabarul. Este situat spre 173 si al celor mici de 480. fov, pi. Sabarul. Cade spre V.
V. de Domnesti-d.-j., intre riul In sat este 1 masina de tre- de Bucuresti, pe malul sting al
Ciorogirla si riul Rastoaca. erat cu aburi si 2 podurl sta- riulul Rastoaca.

Are o intindere de457hect. tatoare. Se intinde pe o suprafaâ de
(tmpreuna cu cat. Olteni) si o Comerciul se face de 2 cir- 1870 hect., cu o populate de
populate de 136 locuitori. ciumarl. 993 locuitori, car! se ocupa cu
Proprietarul, d. D. Frangulea, agricultura si cresterea vitelor.
are 265 hect. si locuitori! 125 Domne^ti-de-Sus, com. rur., ju- Din teritoriul satului, 1300 hec-
hect. (25 hect. padure). deûl Ilfov, pi. Sabarul. E si- tare aparîn d-lui G. Mavrache
Are : o scoala frecuentata de tuata la V. de Bucuresti, intre si 570 locuitorilor. Proprietarul
42 elev! si 3 eleve, cu lntreti- riul Rastoaca si riul Argesul, cultiva 12 10 hect. (50 izlaz, 40
nerea careia statul si comuna la 16 kil. de Bucuresti. padure). Locuitorii cultiva 530
cheltuesc 1 790 lei anual ; o bi- Este formata din satele : Dom- hect. (37 ramin sterpe si 3 vie).
serica, facuta de locuitori, cu nesti-de-Sus si Teghesiul, cu o Are o biserica, cu hramul Cu-
hramul Sf. Treime, deservita populaîune de 141 2 sufl., can vioasa Paraschiva, deservita de
de 1 preot si 1 cintare^ ; 1 pod. loeuese in 292 case. 2 preoÎ $i 3 cintareî si o
Comerciul se face de 2 cir- Se intinde pe o suprafaâ de scoala mixta, frecuentata de 2
ciumarl. 2021 hect. D. G. Mavrache are elevi si 8 eleve, cu intreînerea
Num&rul vitelor man e de 1300 hect. si locuitorii 721 hec- careia statul si comuna cheltu-
151 si al celor mid de 235. tare. Proprietarul cultiva 12 10 esc anual 1720 lei. Localul scoa-
hect. (50 izlaz, 40 padure). Lo- lei s'a construit de jude{. In
Domne§ti-de-Jos (Coje^ti), sat, cuitorii cultiva 667 hect. (50 raionul com. sunt : 1 moara cu
face parte din com. rur. Dom- sterpe si 4 vie). apa ; 2 masini de treerat ; 2 po-
nesti-Calûna, jud. Ilfov, pi. Sa- Sunt 295 contribuabill. durl statatoare.
barul. Este situat spre V. de Budgetul com. e de 3817 lei Comerciul se face de 4 cir-
Bucuresti, pe malul sting al la venitun si de 3775 lei la ctumarlsi 1 hangiu.

riulul Ciorogirla. A fost pro- cheltuell. Numarul vitelor man e de
prietetea lul Voda-Caragea. In com. este o biserica (la 640 si al celor mici de 735.
Se intinde pe o suprafaâ de Domnesti-de-Sus) o scoala mix- ; S'au stabilit in sat 16 strain!.
824 hect. (impreuna cu Dom- ta; 1 moara cu apa; 2 masini
nesti-Sirbi), din cart dr. Fo- de treerat cu aburi; 2 poduri Domne^ti-Slrbi (Sirbi-de-Jos),
tino are 500 hect., locuitorii statatoare. sat, face parte din com. rur.
din Domnesti-de-Jos au 148 hec- Numarul vitelor mar! e de Domnesti -Cahiuna, jud. Ilfov,
tare, iar eel din Domnesti-Sirbi, 811 (160 cal si epe, 5 arma- pi. Sabarul. Este situat la S.
176 hect. Proprietarul cultiva sari, 393 boi, 2 1 3 vac! si viêi, de Domnesti-de-Jos, pe malul
420 hect. (80 padure). Locui- 3 1 taurl, 9 bivoliê) si al celor sting a riulul Ciorogirla.
torii cultiva tot terenul. micl de 969 (203 porcl, 766 01). Se intinde pe o suprafaâ de
Hosted by Google
DOMNIA , 191 DOMKlfA
824 hect. (impreuna cu Dora- Constantin §erban respinge cela E. de satul Craesti, con-
nesti-de-Jos), din carl dr. A. Fo- rerea lui Daniel si decide ca tinuare adealulul Bobeica; merge
tino are 500 hect. ; locuitori! aceasta mosie sa rimiie devedf in direcîe N.-S., pana in Apa-
din Domnesti-de-Jos au T48 hec- a âranilor si feciorilor. Asta-zl, ratura.
tare, iar eel din Domnesti-Sirbi, mosia se stapineste de desce-
176 hect. Proprietarul cultiva denîi lui Udrea Armasul, iar Domniâ com. rur^ in jud. R.-
420 hect. (80 pldure). Locui- partea lui Enache Banul, tre- Sarat, plasa Gradistea, pe malul
torii cultiva tot terenul, rezer- cuta mal intiiu la descedenîl sting al riulul Buzaul.
vind 21 hect. pentru cultura sal: Enache si Pirvan Vistie- Este asezata in partea de
viei. rul, tot de locuitori, to^T mos- S. a comunei, la 44 kil. spre E.
Populaîa satuluie de 65 1 nenT acum in com. Lipia. Din de orasul R.-Sarat si in partea
locuitori, din can i95fam.Bul- aceste imprejurari se mai pas- sudica a plasei, la 15 kil. spre
gari. treaza inca numele de Domnia E. de comuna Gradistea-d.-s.,
Comerciul se face de 2 cir- (satul domnesc), data unei par^T resedinâ plasei; comunele in-
ciumart. Este in raionul satului din mosia Mocesti. Mocesti este vecinate sunt: Racoviâ, la 6
1 pod, pe riul Ciorogirla. azi divizata in mat multe sfori kil.; Vilcelela 18 kil.; Gulianca,
Numarul vitelor mari e de si aparîne la diferite cete de la 19 kil.
248 si al celor micT de 1050. mosneni. Se margineste la N. cu Gu-

lianca, la V. cu Vilcele si Ra-
Domnia, numire data unei in- Domnia, platoii, jud. Buzau, co- covtyeni, la S. cu Suêsti si
tin se pdrfi de pa mint, din com. muna Gura-Saraêf, cat. Izvo- Scorârul (jud. Braila), de care
Lipia si MereT, jud. Buzau, cart rul-Dulce, pe care se vede inca se desparte prin riul Buzaul.
constituia in vechime mosia Mo- o mulîme de ruine. Tradiîa Rial Buzaul o uda la S., de
cesti, proprietate a lui Udrea este ca aci ar fi fost in vechime o- la S.-V. la N.-E; mal sunt in
biv-vel-Armasul, Enache Banul rasul Buzau; o alta legenda spune comuna 21 puûrl de 6— 12 m.
si a cetelor de mosnenl Dra : ca aci au fost locuinê domnesti, adincime.
go testi, Mircesti, Smedesti si ceea ce pare mal mult proba- Catunele, carl o compun sunt
Arcanesti, pe care Udrea a vin- bil, fiind-ca in poalele sale se Domni(a, resedinfa, la E., Piscul,
dut-o lui Mihaiu-Voevod pentru afla Valea-Beizadelelor si trei la S.-E., Ciupercari, la S.-V.,
sea miiuI DomnieT, platindu i-o puûri cu coladf de piatra, fara Corbeni, la N.-V.
cu ban! din visteria TareT si asa inscripîe, numite Puûl-Beiza- Suprafafa estede 10 120 hect.,
a devenit sat domnesc. La anul delelor. In apropiere vad
se din carl 420 hect. vatra com.,
161 8, sub Gavril Movila-Voe- ruine de biserica, cunoscute sub 2300 hect. ale locuitorilor, 7500
vod, locuitori], regretind vinza- numele: Schitul-iui-Negoiâ. ale proprietaîl private.
rea> au venit si si-ati rescumpa- Populaîa com. este de 385
rat mosia. Gavril Voevod, pe de Domnia, deal, in jud. Buzau, familii, cu 1615 suflete ; 785
o parte a inapoiat {aranilor pro- com. Gura-Saraêi, cat. Izvorul- barba^T, 830 femei: 724 casa-
prietatea cu preûl de 60000 Dulce, acoperit cu 45 hect. vii torip, 868 necasatoriî, 23 vaduvi,
aspri gata, suma cu care fuse- si putina aratura. stiu carte 380.
se cumparata de Mihaiu, iar pe Sunt 3 bisericL una, in cat.

de alta a pus acesti bani in Domnie (La-), loc izolat, in Domnia, de
zidita in 1845
visteria f are!. TotusI, Doamna partea de E. a com. Domnesti, archiereul Timoftel, cu hramul
Uina, fata lui Patrascu-Voda si jud. Muscel, pi. Nucsoara, pe Sf. §tefan, are 17 pogoane pa-
nepoata lui Mihaiu-Voda, daru- o colina mareaâ. mint si e deservita de 2 pre-

este aceasta mosie manastirei Aci se vad pietre, caramizf oti si 1 cintare^;; a doua, in
Comana. Sub Constantin Cir- vechi si chiar se cunosc teme- cat. Piscul, Sf. Du-
cu hramul
nul, Daniel, Egumenul manas- liile unor case vechl. Se pre- mitru, zidita in 1889, de M. S.
tirei Comana, chiama in jude- supune ca aci a fost un castel Regele Carol I are 1 7 pogoane
;
cata pe âranii, carl stapineau mal de multe on

in care sta pamint, si e deservita de 1
mosia, impreuna cu dealul si Domnul Radu-Negru. preot. Sunt 2 scoH, una in Dom-
viile, ca sa le-o ia, in puterea ni$a, si alta in Piscul, fundate
actuluf de danie facut de Ilina. Domnis,orul, deal, jud. Tecuciu, intre anil 1883 — 88, conduse de
Hosted by Google
DOMNiyA 192 t>OMO?ENt
2 invâtori si frecuentate de Domnita-Bala§a, insula, in Du- la poalele munteluT Domocle-

106 elevl, din car* 1 1 fete. nare, in fa{a pichetului Blana, tul.
Comerciul e activ si consta jud. Romanaî.

in importul de manufacture bau- Domogletul, deal, hi com. rur.
turl, flerariT, coloniale si in ex- Domniâ-Maria, sat, jud. Ba- Girbovaûl, jud. Mehedinî, pi.
portul cerealelor si vitelor. Tran- cau, pi. Siretul-d.-j., al com. Motrul-d.-s.

sports productelor se face prin Letea, situat la S. de orasul
gara Ianca (jud. Braila), la 20 Bacaii, de-a lungul soselei spre Domogletul, deal, in com. rur.
kil. spre S.-E. Sunt 23 comer- Adjud, la 3 kil. de scoala din Basest?, jud. Mehedinî, plaiul
cianî, din carl 9 clrciuman. satul Letea si la 7 kil. de cea Cerna.
Cai de comunicaîe sunt dru- din satul Chisata. Satul exista
murile vecinale : spre Racoviâ- de la imparîrea paminturilor la Domostia, piriu, jud. Putna, pe
Balta-Alba; spre Boldul-Rimn.- insuraêi. teritoriul comunelor Anghelesti
Sarat ; spre Valcele-Nicolesti Are o populatie de 94 fami- si Ruginesti. Se formeaza din
spre Gulianca-Maicanesti ; spre lii, sau 290 suflete ; 6 circiumi. Piriiasul-Negru §i scursurile dea-
Sutesti si Scorâri (jud. Braila). Vite sunt: 9 cai, 203 vite lurilor Barlogul si Frasinetul, a
Sunt 370 contribuabili. man cornute, 2 capre si 54 ri- caror piraie se string la un loc
Veniturile com. sunt de 7567 matori. in gura Bosietului si formeaza
lei, 67 bani si cheltuelile de Satul este nou, infiintat la apa Domostia.
6349 lei, 62 bam. 1880-81. Acest piriu vine cu apa multa
pana. din susul Ruginestilor si
Domniâ, sat, in jud. R.-Sarat, Domniâ-Maria, sursd de apa apoT se pTerde in prund, lasind
pi. Gradistea, cat. de resedinta mineraid, pe valea Rap-iroasa, numai valea care merge pana
al com. Domniâ. jud. Vilcea, avind ca substante in Trotus, in gura DomostieT.
Este asezat in mijlocul comu- fixe : chlorur de sodiu, hypo-
nei, pe riul Buzaul, in stinga sulfit de soda si de calce (pre- Domo§eni, numit si Manolea-
lu!\ Are o intindere cam de 90 dominant), sulfat de calce si de sa-Prut, sat, jud. Dorohoiti,
hect. si o populatie de 130 fa- magnezie, iodure si bromure alpi. Baseul, com. Manoleasa, for-
miliT, sau 540 suflete, din carl caline (sensibil), sulfat de mag- mat din satisoarele : Domoseni-
140 contribuabili. nezie (in mare cantitate) silicat Hriteni si Domoseni-Manole. E
Stiu carte 162 persoane. de aluminium, fosfate (urme). siuuat pe laturea Volovaûlui.
Are o biserica, deservita de Are o populate de 34 familii,
2 preoî si 1 cintare^; o scoala Domniêi (Dealul-), deal, face sau 141 suflete.
comunala. hotarul dintre satul Movileni, Asezarile locuitorilor sunt in
jud. Ia?i, pi. Copoul si satul Lit- parte bune, cu livezT si gradini.
Domniâ, virf de deal, jud. Ba- cani, com. Cucuteni, pi. Stav Proprietatea mosie! este a E-
cau, pi. Siretul-d.-s., com. Oê- nicul. E bogat in pa?une, finate. pitr. Spit. Sf. Spiridon, din la$i.
lesti. E situat d'a stinga piriu- Locuitorii improprietarh:i au

lui Berheciul. Domniêi (Dealul-), sati Za- 122 hect., 61 arii pamint, iar
rea-Domniêi, deal, la E. de proprietatea 930 hect. 93 arii
Domniâ, movild, in partea de satul Dealul-Perjulm, com. On- cimp si 1 hect., 43 arii padure
S.-V. a com. Sujesti, jud. Bra- cesti, pi. Stanise?ti, jud. Te- de lozie pe malul PrutuluT. Ia-
ila, pe muchia de pe malul Bu- cuciu. zun sunt 3, din can eel mai
zauluT, aproape de satisorul Gri- mare este al Manolesei, in in-
goresti si la 5 kil. spre S.-V. de Domniêni, sat, in jud. R.-Sa- tindere de 15 hect., pe cursul
satul Suêsti. rat, plasa Gradistea, cat. com. Volovaûlui.
Domniâ. E asezat linga cat. de In sat este o livada si 3 po-
Domniâ, numire data unei parft resedinta, fiind numai o divizi- goane vie.
din mosia ce aparjinea Epitro- une a lui. Piraiele ce tree pe mosie sunt:
pieT Sf. Spiridon din Iasi, si- Novacul,Volovatul si riul Prutul,
tuata in com. Cozmesti. pi. Ni- Domocle£ul, /<?.?/# mahala, in ju- pe hotar.
coresti, jud. Tecuciu. deûl Mehedinî, plaiul Cerna, Drum principal este eel de
Hosted by Google
DOMOSENI-CRUPENSCHI 193 DORA^TI
la Radaupf care duce la Stefa- Corabia, si la 28 kil. de Ca- R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., co
nesti. Hotarele mosiel sunt cu racal. Are 125 familil, sau658 su- muna Hingulesti. Vezi Zidul-lul-
Prutul, Hriêni, Zahoreni, Bo- flete, Rominl. Doni.
rolea, Domoseni-Crupenschi si
Serpeniâ. Donce§ti, vale, in com. Masta- Donici. Vezi Socea-Donici, jud.

cani, pi. Prutul, jud. Covurluiu, Neamû.
Domoseni-Crupenschi, sat, ju- formata de Dealul despre Bu - -
deûl Dorohoiu. (Vezi Flondora, tora. Doniâ, munte, in com. Brosteni,

sat, com. Manoleasa, pi. Baseul). jud. Suceava.
Donciul, movila, la 1 V2 kil. spre
Domo§eni-Hriteni,i^, jud. Do- S.-E. de satul Uimul, judeûl Doniôara, loc iiolat, jud. Ilfov,
rohoiu. (Vezi Domoseni, sat, Braila. pi. Negoesti, com. Vasilaî-Po-

com. Manoleasa, pi. Baseul). pesti.
Donciul, deal, in partea de E.

Domo§eni-Manoli, sat, jud. Do- a com. Tanacul, plasa Crasna, Donful, deal, la N. de comuna
rohoiu. (Vezi Domoseni, sat, jud. Vasluiu. Se intinde pana Siriheasa, pi. Oltil-d.-s., jud.
com. Manoleasa, pi. Baseul). la satul Vineêsti, in judeûl Vilcea.
Falciu.
Domus-Culac, vale, in jud. Tul- Dop (Valea-lul-), girlifd, izvo-
cea, pi. Macin, pe teritoriul com. Donciul, padure. Vezi Barbosi, reste din vaile com. Filipesti-
rur. Ctrjelari si pe acela al cat. jud. Braila. de-Padure, pi. Filipesti, judeful
Ac-Punar. Se desface din dealul Prahova; treceprin fineê, facind
Dijcaduel-Bair. Se indreapta spre Done^ti, sat, face parte din com. mat multe zigzagun; curge spre
N., avind o direcîe generala de rur. Dejesti, pi. Oltul-d. s., jud. S. si se varsa in girla Rosi-
la N.-V. spre S.-E., brazdind Olt. oara,
partea E. a plasel si pe cea N.
a comunel. Are maluri inalte, Done§ti, deal, brazdeaza comuna Dopicea, piriU, uda com. Tatu-
2 kil. lungime si se deschide Dobroteasa, pi. Oltul-d. -s., jud. le?ti, pi. Vedea-d.-j., jud. Olt,
in valea Iaila, mai jos de satul OIL, de la N. la S. si are o lun- de la V. la E. si se varsa in
Iaila. gime de 3 kil. Pe o parte din riul Vedea, in raionul comunei

acest deal se cultiva griu si po- Tatulesti.
Dona, (Belcicov, Stavropo- rumb, iar parte este acoperit
leanca), sat, face parte din cu padure. Dopul-Fintlnel, foasta mahala,
com. rur. Suhatul, jud. Ilfov, pi. in jud. Mehedinti, pi. Cimpul,
Negoesti. Este situat la N.-E. Doni, lac, m jud. R.-Sarat, plasa com. rur. Pristolul.
de Suhatul si e inconjurat la E. OrasuluT, com. Bonêsti, asezat

de locuri smircoase, iar la N. in partea de V. a com., linga Dorasca, padure, la E. de satul
si S. de padurf. catunul de resedinâ. Confine Dorasti, jud. Tecuciu, proprie-
Are numai I S locuiton. Se in- caracuda si albisoara, ce se con- tatea statulul, avind o supra-
tinde pe o suprafaâ de 400 suma m localitate. fafa de 300 falcl.
hect., proprietate a d-lui T. H.

Velciu. In raionul satului e o Doni (La-Mo§ia-lui-), han, in Dorasti, sat, face parte din co-
padure de 75 hect. jud. R.-Sarat, plasa GrSdistea- muna Barcea, jud. Tecuciu. E
d.-s., linga catunul Balta-Alba, situat pe ambele laturi ale so-
Dona, mahala, com. Zgubea, pi. pe drumul spre Balta-Alba, si selei naîonaie Tecuciu -Ivesti,
Olteûl-d.-s., jud. Vilcea. pe malul estic al lacului Balta- la o departare de 1 kil. de co-
Alba; numele il are de la pro- muna de resedinâ.

Done a, cdtun, al com. Izbiceni, prietarul vornic Doni, care era Are o populate de 40 familil,
la E. plasei Balta-Oltul-d.-j., ju- foarte avut si avea o mulîme sau 163 suflete, carl loeuese in
deûl Romanaî. E situat linga de mosil in judeûl R.-Sarat. 39 case.
Olt, intre satele Tia-Mare si Iz- Comerciul il fac in acest sat
biceni, la 14 kil. spre N.-E. de Doni (Zidul-lui-), mine, in jud. 3 ctrciumarl.
88878 Marele DicMonor Geoarn:(c. Vol. FT I 25
Hosted by Google
DORA?TI 194 DORNA
Ca meseriasl sunt 2 fterarl §i hectare si arendata cu suma Teritoriul comunei este stra-
I cizmar. de 41640 lei; Sighireanu, pro- batut de la V. spre E. de ca
$tiu carte 9 barbaî. prietate particular a, cu 2500 lea ferata Bucuresti-Fetesti.
Teritoriul satulul este de 800 hect. $i Draghiceasca, proprie-
hect., din care locuitoril stapi- tare particular^, cu 175 hect. Dormarunt, sat, in jud. Ialomiâ,
nesc numal 300 hect. Dupa legea rurala din 1864, pi. Ialomiâ-Balta, pendinte de
Satul este lnfiinât intre anif s'au improprietarit 78 locuitori; com. cu acelasi nume. E situat
1880 — 81, pe mosia statului Do- neimproprietariÎ se mat afla pe amindoua coastele vaiei Dor-
rasca, cu locuitori lmproprie- 179 locuitori. marunt, la 1 kil. spre N. de

taxi$f din satele: Bucesti, Lie- Se compune din satele : Dor- calea ferata Bucuresti-Fetesti.
sti, Movileni si Umbraresti. marunt, Sighireanu, Grindul-Pe- Aici este reêdinâ primariel.
trel, Pelinul, Minea si Draghi- Are o scoala de balep si una
Dora^ti, mosie, proprietatea sta ceasca, avind reêdinâ prima- de fete, cu un invaâtor si o
tului, in com. Barcea, jud. Te- riei si a judecatoriei comunale invaâtoare ; o biserica, deser-
cuciu. Are 800 hect. pamint a- in satul Dormarunt. vita de 1 preot si 2 dascall.
rabil, care aduce un venit de Dupa recensamintul facut in
1 0000 lei. Pe aceasta mo$ie este 1890, populaîa comunei era de Dormarunt, vale, in jud. Ialo-
satul cu acelaÎ nume. 326 familil, sau 13 13 suflete : mi$a, pi. Ialomiâ-Balta, pe coas-
Aceasta mosie aparînea unei 635 barbaî $i 678 femei; 1292 tele careia se afla satul cu ace-
batrine, numita Rada, care a facu- RominI, 5 GrecT, 2 GermanI, lasi nume.
t-o danie manastirel Rachitoasa. 4 Ungurl, 2 Turcl si 8 de alte Adincimea vaiei este mica,
nationality!; 1297 crestini orto- iar lungimea el este de 1 1 kil. In
Dora^ti, pamint arabil, in jud. doxi, 2 catolicT, 12 protestantl partea de N. poarta numele de
Tecuciu, ce se intinde din so- si 2 mahometani; 384 agricul- Beilicul, iar in partea de S. este
seaua nationals comuna Barcea, torl, 12 meseriasl, 9 comerci- in comunicaîe cu Valea-Culca-
pana in hotarul comunei Cu- anÎ, 8 avind profesiuni libere, 4 tilor.
dalbi (jud, Covurlui). muncitori $i 6 servitorl. Peste aceasta vale trece calea
Stiu carte 175 persoane. ferata Bucuresti-Fetesti.
Dordei, deal, jud. Dolj, pi. Jiul- Sunt 253 contribuabili.
de-Jos, com. Piscul, pe linga S'a cultivat in 1892: 757 hect. Dorna, com. rur., jud. Suceava,
care trece limita de V. a com. cu gnu, 470 hect. cu orz, 20 situata in partea N.-V. a pla$el
catre proprietatea Domeniului hect. cu ovaz, 72 hect. cu se- Muntele, spre V. si la 1 10 kil. de
Coroanei. cara, 470 hect. cu porumb, 190 Falticeni. Se margine^te : la E.,
hect. cu meiu, 350 hect. cu facu comuna Bro^teni, desparîn-

Dorharsca, deal, jud. Bacau, pi. sole, 8 hect. cu rapiâ ; 5 hect. du-se prin coama munîlor Ca- :
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul erau fineaâ, 30 hect. bostana- lugarului, Bogolinului, Pietroûl,

com. Ardeoani. ril si un hect. pometun. Ciungil, Prislopul, Gruiul, Ob-
Vite sunt: 6036 bol, 36 bi- cina-ândrului, Bida $i Obcioa-
Dormarunt, com. rur. t in jud. voll, 802 cal, 125 capre, 4010 ra; la S., cu com. Sarul-Dor-
Ialomija, pi. Ialomiâ-Balta, si- ol, 310 rimatorl si 7 asinl. nel, desparîta prin piriul Val-
tuate pe cimpia Baraganulul. Comuna in 1887 -1888 avea celele si muntele Ursaria ; la V.
Este com. cea mal despre S.-V. 6446 lei la venituri si 6959 lei si N., cu Bucovina, desparîta
a plasel. la cheltuell prin hotarul Tarel, piriul Nea-
Teritoriul comunei are o su- In Dormarunt sunt 2 scoli: una gra-Sar jlui î Bistriâ. Are for-
prafafa de 5775 hect. si se li- de fete, frecuentata de 17 eleve ma unul triunghiu drept-unghiu.
miteaza la N. si E. cu comuna si condusa de o invaâtoare, Se compune din satele : Gura-
Borduselul, la V. cu comuna retribuita de comuna, si una Negrei, Dozanesti, Ortoaia, Rus-
Lehliu si la S. cu com. Lup de balepf, cu 33 elevl si condusa ca, Sunatori, Zugreni si Dir-
sani. Coprinde trel mosii: Per- de un investor retribuit, de mona, cu reêdinâ in Cozane^ti.
sica-Merlarl, proprietate a Efo- stat $i comuna\ Numele de Dorna e slav, in-
riel Spitalelor Civile, din Bucu- Este o biserica, deservita de semnind sus.
resti, cu o suprafaâ de 3100 un preot si dol dascall. Are o populate de 536 fa-
Hosted by Google
DORNA 195 DORNA
milii, sau 1932 suflete (972 bar- ocupa cu plutaria si cresterea tilnea! locuinâ omeneasca, ci nu-
bat! si 960 feme!), din car! 131 El is! aduc alimentele
vitelor. ma! codri posomori^!, padur!
Izraeliî. de prin tirgun, eel ma! mul{! fecioare. Unde e acum Tirgul-
Contribuabil! sunt 571. pe ca! in desag!, formind un fel Dorna, intre ape, (la gura Dor-
Are 4 bisericf, o scoala ru- de caravane, avind cai! legaîi nei in Bistriâ) se afla o sin-
rala mixta de baieti si una de uni! de de coada. Cite-va

al{i! gura gospodarie, casa buna,
fete. zile 11 trebue Dorneanulu! ca grajd, etc., propriety! ale unu!
Budgetul comunei, pe anul sa-si aduca provizi! din Falti- oare-care Gheorghiâ, ho{ ves-
1892 — 1893, avea Ja venitur! ceni sau Piatra. tit si rafinat si vinator neaos.
5 848 lei si lacheltueli 5817.65 lei. Locurile ma! insemnate in co- Acesta croi si l&rgi cararea ce
Vite sunt: 368 cai, 587 boT, muna sunt : Piatra-Stanoaei', Pi- lega locuinâ lui cu tirgusoare-
1024 vacT, 3089 o!, 267 capre atra-lui-Lazar, Coltul-Acrei si Co- le de prin prejur. El prada la
si 204 rimatori. moara. Ma! sunt 5 izvoare departar! mar! si astfel nici o
Altitudinea comunei de la cu apa minerala, din care tre! data nu fu prins. Drumul tre-
nivelul mari! atinge in virful burcutur! (ap& feruginoasa, al- cind pe dinaintea case! lui, 01*!-
Pietrosulu! 1704 m. calina): unul pe Piriul Arinulu!, ce calator, bo!er sau {aran, de
E udata de Bistriâ si de pira- la 3000 m. in sus de la gura la vladica pana la opinca, tra-
lele : Valcele, Piriul-Rece, Arinul, sa. (Acesta a fost analizat de gea la dinsul, unde era foarte
ArinasuI,Cozanesti,Ortoaia,Rus- d-nul Dr. Bernad), al doiiea, pe bine primit si in deplina sigu-
ca, Osoiul, Sunatori, Secul, Nea- Osoiul, in cat. Rusca si aproape ranâ ca nu i se va intimpla
gra-Sarulu!, Negri soara si To- de malul Bistriêi numit «Bur- nimic. Celor mai distins! din-
r ,
plicioara. cutul- | ircovniculu!» (asemenea tre mosafiri! sa! le dadea calauze
Ce! ma! insemnaî munt! a! analizat de acelasi), al treilea, devotate care sa-! calauzeasca
comunei' sunt : Buza-Bogolinu- un mic izvor la Gura- Arinulu!; si sa-! apere de or!-ce primejdi!.
lui, Pietrosul (1704 m.), Scrin- iar ultimele doua la gura pi- Ast-fel reusi el sa se faca foar-
ciobul, Ciungi, Prislopul, Vir- riului Rusca foarte abondente te cunoscut. Neavind copii cu
fuI-Stegei, Sandrul, Virful-Bi- in apa sulfuroasa. prima-! soîe, Gheorghiâ, cu in-
dei (1400 m.), Busuiocul, Ob- Din trecutul Dor?iei. Mai na- voirea ma! lua o femee cu
e!, is!
cioara, Virful-Sarulu!, Dealul- inte de rapirea BucovineF, toate care avuse tre! baieti pe Gheor- :
Calugarulul, Palmesul (1253 m.), satele ce £in de comuna Dor- ghe, Ioniâ si Grigore. Pentru
Prislopul, Hasca, Colacelul, Cor- na formau o singura comuna aceasta fapta, cum si pentru o
hana, Piciorul-Ortoaiei, Dealul- cu Dorna Bucovineana, tirgusor prad^ciune intimplata pe drum,
Cozanestilor, al-Gogosenilor, al- in care se afla si resedinâ co- dar nedovedita, Gheorghiâ fu ri-
luT-Monac, Bitca-Taranul-n, Vul- munei. Tot teritoriul era o sin- dicat si dus, spre a fi judecat
turul, Ulmul (1 156 m.), Piscul, gur& razasie dat£ de $tefan- de divan si Mitropolit, la Su-
Bucinisul, Calimanelul, Ialogiâ, Voda-cel-Mare in inprejurarile ceava. Incarcat de fel de felde
Mihailetul, Tunzaria, Rusul si urmatoare zice tradiîa : Voda blanur!, intra in Suceava, unde
Buza-Toplicioarei pornise spre Ardeal, pe valea ce! carora le acordase ospita-
Padurile ce imbracau alta-data Moldove!, dar la Varna, (eel ma! litate, reusesc nu numa! sa-1
muntii, ace! codri nestrabatuî vechiu sat din cite sunt in impre- indreptaêasca catre Voda, ci
de brad, molift si tisa, au fost jurimi unde se crede ca se vamu- il prezentara ca pe un mare
taiate si in mare parte desfiin- iau toate marfurile venite din Ar- bine-facator. Vod^ drept recom-
£ate fara mila, Tisa nu se ma! deal si Ungaria), se opri cu os- pense, i! dSrui tot locul si pa-
gaseste. Ea a fost intrebuinâta tirea, neputind inainta, de oare- durile cunoscute numa! lu! si
la cue pentru acoperit case cu ce drumul inainte nu era de ast-fel se infiinâ razasia Dor-
draniâ. cit o carare ingusta si foarte ne!.
Mosia e razaseasca. Suprafaâ nepracticabila. Aci, la Varna, Hrisovul lu! $tefan-Voda se
teritoriala a comunei e de 10248 Stefan-Voda puse un stilp, ce pastra pana la rapirea Buco-
hect, din can 2845 hect. fina|. se vede Pe atunc! in
si asta-z!. vinei, de cind nu se stie ce s'a
Nici un fel de cultura nu sc Cimpulung nu eraii de cit facut, Ce! tre! fi! Gheor a! lu!
face aci; de altmintrel! n'are timp cite-va case si de acolo spre ghiâ intemeiara Gheorghe, sa- :
aci sa se coaca. Locuitoril se Dorna cale de o zi nu ma! in- tul Gheorghiêni de peste Bis-
Hosted by Google
DORNA 196 DORNA
triâ, Ionita, poreclit Tariâ $i Urmara judecaî peste judecatl. puind a sa stapinire pe aceste
Ciocirlan, infiinâ satul Gura MulÎ dintre raza$i au pierit in sate, sub pricinuire ca se afla
Negrei; iar Grigore ramase in inchisorile Iaûlui. o domenie cnvenita Tarei, Dom-
locul tatine-sau $i se deda cu Ast-fel se petrec lucrurile pana nul Ipsilante a facut-o danie
tilharia, fiind forte cutezator. petimpullui Mihail Sturdza, care fiului sau ; mai pe urma aceasta
Acesta de mic era ruînos, nu la judecata se hotare?te ca ra- mo$ie, prin deosebite tocmele,
indraznea sa se duca pe la po- za$ii sa-$i rascumpcre moîade ati trecut cu pre^ de 80000 lei
mene, dar pindea pe cei de la Bal? pe pret,ul de 12000 gal- in stapinirea familiei Baiê^ti,
seama lui $i le fura colaciT, nu- beni, platiî in trei ci$turi $i care, sub toate ocirmuirile ce
mi^f cozani. Oamenii il poreclira cu condiîunea ca, de nu vor fi s'au petrecut in Moldova, in
atunci Grigore Cozan. Cozan, in stare sa plateasca la timp, curgere de 30 an!, au cerut in
urmarit pentru tilhariile lui, fuge Bal? sa-$i ia mo$ia $i sa le zadar stapinirea ei, din pricina
pe cea d'intiiu pluta pe Bistriâ inapoeze banii ce va fi primit, statornicel impotrivin a locui-
cu familia sa $i scoboara la fara dobinda. Piatira o rata, torilor acelor par^T, care bizuin-
Cruce, sat descalicat de el ; iar dar cind fu la a doua nu mai du-se intr'o stapinire necurmata
urmaîi sai, dupa un timp oare- avira Dornenii de unde face de multe veacuri î in poziîa
care vin ?i pun inceputul satulu! banii. Voda ii chema $i le pro- lor prin munp ?i potece nestra-
Cozane^ti. puse sa. le dea 4000 galbeni, batute s'au înut in stapinirea
La 1776, din vechea Dorna, insa, cu conditie ca, daruindu- proprietaîi tor ; dupa
iar in data
se inflinêaza doua. comune Dor : le aceasta suma, Maria-Sasa aiba numireaDomnului, fratii Bal$e$tl
na-Vatra,dincolo, $iDorna-Gura- dreptul a esploata, fara nicT o au cerut intrebuinârea puterei
Negrei dincoace. Mat tirziu, in- plata, once mina. ar gasi pe inarmate pentru a scoatedin sta-
mulîndu-se locuitoriT, prin des- mo$ie, sa-i se dea locurT pentru pinire pe aceste 3000 suflete $i tot
lipire, se formeaza com. Sarul- instalat fabrici $i tot combusti- cu acest prilej ei au pus inaintea
DorniT, din care nu sunt de cit bilul de care ar avea nevoe. Domnului ca sa primeasca. acele
cite-va zeci de am de cind se De voe, de nevoe, se impacara moîi cu pre£ de 6000 galbeni;
desfacu comuna Neagra-$arului. Dornenii. Pe timpulrevolutieide insa Domnul au departat o a-
Ast-fel din vechia razaîe sunt la 1848, Voda Sturza fu invino- semenea propoziîe, avind in
acum patru comune man. Dorna- vaît intre altele, ca, sub pre- vedere neputinâ can s'au
in
Vatraî ale noastre: Dorna: Sarul textul de a ajuta pe Dorneni, aflat toate ocirmuirile de mai
?i Neagra, a caror populatie a cauta a pune mina pe mo$ia nainte, de a dezbraca 3000 su-
sporit mult prin refugiarea aci lor. Silit fiind, M. Sturdza, flete in favorul unei singure
a multor Romini din Ardeal ?i rupe actul de invoiala ce avea familii, precum $i pribegirea
Bucovina. dela Dorneni $i partizanii sai pi- acelor 3000 suflete in Bucovina,
Nesuparaî de nimeni, stapi- blicaraurmatoarea indreptaîre: care se afla pe margin ea acestei
nira razaîi mo$ia pana. pe la «Art. 23. — Despre pricina proprietatl. In urmare dar, Inal-
1800, cind Dornenii revoltatT DorneT. timea sa au rinduit prin cere-

contra unor EvreT, ucid, in cir- «La clevetirea despre ra$luire rea ambelor parp o comisie,
ciutna satului de la Gura-Negrei, de actiri insemnatoare din rele, indemnind pe razaî a-?T alege
pe 9 dintre ei. Daî in jude- piritorii pomenesc de pricina vechili ?i toata aceasta gilcevire
cata, Voda. Alex. Ipsilante le Dornei. Pentru a se incredinâ care se lanûe de 30 am, s'au
ceru uricele moîilor lor, pe carl cine-va de adevar, nu are de curmat printr'o invoire cu buna
Invinovaîi neavindu-le, Voda cit a lua seama la imprejura- primire, in puterea careia 12000
le conflsca mo§ia $i, prin hrisovut rile atingatoare de aceasta pri- de galbeni se da familiei Bal-
din August 1800, o facu danie cina. $e§ti, de catre locuitorii Dornii,
fiului sau. (Hrisovul e in stapini «Satele Dornii in munîi Car- pentru ca sa fie stinsa ori-ce
rea preotului Gh. Ortoan din paî sunt locuite mai bine de pretence in sarcina lor. Dupa
Dorna, impreuna cu toateactele trel mil suflete, can din vreme aceasta alcatuire, bieîi locuitori
razaîei). nepovestita bucurindu-se in pace ne-avind de unde plati cea intiiu
Dupa Ipsilante, mo$ia trecu de aceasta proprietate, au fost vadea la implinirea ei in suma
prin vre o trel mini pana ce in- dezbracaî de dinsa de catre de 4000 de galbeni, Domnul
capu in acele ale familiei Bal?. Domnul Const. Ipsilante la 1800, au platit spre inlesnirea unui
Hosted by Google
DORNA 197 LORNE$TI
norod nenorocit aceasta suma. este stramosul filologului nostru movila, precum si altele ce se
de la sine, fara vre-o dobinda d. B. P. Hasdeii, testamen- vad, foarte dese, pe
si d'asupra
si in singurul scop a slobozenie!
tul sati a fost daruit Archi- podiselor aceste! comune, la dis-
lor. Din aceasta suma, care s'a ve! Statului de catre dom- tance neregulate, se zice ca ar
numarat fraîlor Balsest!, Dom- nia-sa. facute din timpurile
fi vech!,
nul, pana in ceasul acesta are La 1803, Dorna-Sarul si Pal- servind pe atunc! ca puncte de
a primi peste 2000 de galben! de tinisul, a Domnului Alexandru observaîe, pentru a se putea da
la razas!». Ipsilante, avea 175 liuz!, platind de stire locuitorilor de prin sate,
2000 gal-
In socoteala celor 3184 le! bir pe an. despre apropierea barbarilor n&-
ben! despre care se spune ca Intr'o anafora din 18 13, Iu- valitor! in âra, car! de multe
Domnul i-a primit de la razasi, nie 22, intarita de Scarlat Ca- or! se ridicau spre Hirlau si
Voda aluat peste 1000 de plute limah, la 1 Octombrie, in. pri- Suceava, capitala fare!. Strajeri!
din eel ma! ales lemn. cina mosiei Dorna de munte
la de pe ele, la asemene intimplarl,
Pentru ultima rata de 4000 cu Lugofatul Const. Bals, se aprindeau somoioace de fin care
galbem, razasi! vindura, luf Co- aduce ca dovada o carte de le legaii in vtrful prajinelor, si
nachi, Dealul-Omului, munte la loan Necolae-Voda. lumina foculu! comunica de la
care acum face parte din tru- In comunele Dome!, pe la o movilti la alta; la acest semn,
pul mo$ie! Brosteni. 1863, se aflau peste So Turci, locuitori! paraseau satele si se
Imparêala mosiei intre razasi carl se ocupau cu exploatarea ascundeau prin padun, iar os-
s'a facut de inginerul francez paduritor. Acestia erau stapin! teni! Moldoven! plecau in frunte
Chefneux. pe avutul si vieaâ Dornenilor. cu Domnul lor de la Suceava,
Constantin Serban (in lupta Ispravnicul de pe atunci, N. intimpinarea navalitori-
intru
cu Ghica), respins Mind de Ta- Canta, primind ma! multe jalbe lor.
tar!, trece in Ardeal, de unde, de la razasi de modul cum i!
cu moartea luiRacoczi, care cade trateaza Turci! car! le stricau Dornei (§arul-). Vez! §arul-
in batalia de la Sibiu (22 Maiu bunele moravur!, a staruit. la Dornel.
1660), pierzind sprijinul saii din Bucurest! si cu putere Dom-
Transilvania, ese din Ardeal cu neasca. a venit sa-i scoata din Dorneni, makala, in partea de
8oooamen!, lefegii tot intr'ales Dorna. E. a satulu! Ghilavesti, jud. Te-
... si. .. a luat poteca peste munp El chema pe toî Turci! la cuciu, com. Gaiceana. Se nu-
pe la Dorna si a esit pe la Cimpu- Zastava unde era compania de meste ast-fel pentru c& locui-
lung.» dorobanpf si post vamal, sub tori! ei sunt veni$! din Dorna.
Inca din a doua domnie a pretext ca voeste sa-i rafuiasca
lui Nicolae Mavrocordat in sa le scoata datoriile de pe
si Dorne^ti, sat, in com. Podoleni,
Moldova (1711-1716), Nemîi la oatnen!. Strins! acolo, soldaî! Bistriâ, jud. Neamû. E
pi. a-
incep, operaîa ce deveni ma! pun mina pe leaga
ei, if si ast- sezat in unghiul vae! pirialu!
tirziii atit de fataia Moldovei, fel incatusa^! dusera Fal-
ii la Plopesti, intre podisele Negri-
a inaintarii pajurilor imparatest! ticeni. êstilorde o parte si dealurile
asupra hotarelor turcesti, ras- Pentru a scapa razasi! de Orbiculu! de alta. Se margineste
luind o parte din Moldova pe datoria ce aveau catre dinsi!, la S.-V. cu satul Podoleni, la
la graniâ Dornei. Nicolae Ma- au dat orindele din Dorna pe S.-E. cu satul Zberesti-d.-s. (din
vrocordat protesteaza cu ener- opt an!, car! ban! s'au dat Tur- com. Costisa), la N.-E. cu Or-
gie contra incalcarilor Austriei cilor. de care se desparte prin
bicul,
si o sileste la sftrsit sa se re- dealurilecu acelas! nume. Se
traga, ameninînd-o cu razboiti Dorna, punct vamal de trecere ma! numeste si Durnesti.
din partea Turciei. de Dorna-Gura-Negre!, din
la Are o populate de 120 lo-
Prin testamentul
Gheorghe lui jud. Suceava, in Dorna- Vatra din cuitori.
Lupascu Hijdau, din 1732, No- Bucovina. Sunt 70 contribuabiJ!.
embrie in 7, se lasa in munp In sat se ajfla: 2 mor!; 2
satul Buneni si o parte din Dornei (Movila-), movild, pe rotar! si I flerar.
Dorna, fiulul sau Nicolae. podisul Lunge!, jud. lasi, pi. Numarul vitelor se urea la
Gheorghe Lupascu Hijdau, Bahluiul, com. Belcesti. Aceasta 300 de capete.
Hosted by Google
DORNE?TI 198 DOROBANfUL
Dorne§ti, deal, jud. Neamfu, si- pre S.-E comunel, sunt sadite kit. spre N.-V. de catunul de
tuat intre satul cu acelast nume viile statului can produc vinuri resedinâ, Carol I, pe valea Man-
si Zberesti-d.-s. Se detaseaza. bune si ocupa o intindere de galia-Dere, fiind inchis la V. de
din ramura dealurilor Orbicului, 305 hect. si 500 aril. Ele au dealul Bilarlar si la S. de dea-
pe teritoriul comunei Podoleni, fost date in embatic si apoi res- lul Paspala-Bair, cu virful sau
pi. Bistriâ. cumparate de locuitort. Paspala-Iuc (137 m.).
Populaîa este de 280 familii, Siprafaâ sa este de 7094
Donicioaei (Iazul-), iaz, in su sau 1289 suflete, din can 234 hect., dintre care 184 hectare
prafaâ de 4 hect. 30 aril, pe coutribuabilT. sunt ocupate de catre gradint
teritoriul satului Dumeni, com. Numarul vitelor din comuna si de vatra satulut; iar restul
Cordareni, pi. Prutul-d.-s., jud. este de 3717 capete, din carl: este acoperit cu finete si cul-
Dorohoiu. 219 cat, 810 vite cornute man, tivat.
2273 vite cornute mici si 415 Populaîunea sa e compusa

Dorobanî, sat, in partea de S. porct. din Romint, Turct si Bulgari,
a com. Costesti, pi. Tirgul, jud. Budgetul comunei este de lei insa maioritatea este formata
Botosani, pe valea Siena. Este 8294,39 la veniturt si de lei de Romint. Sunt 158 familii,
infiinât la 1870, pe mosia sta- 6615,47 la cheltueli. sau 663 suflete. Unit Romini
tulut Nicseni, cu noil impro- Are o scoala, frecuentata de si-au cladit casele afara din sat,
prietari^t. Are o populatie de 29 elevi; o biserica, deservita mai spre S. si au format a-
169 familii, sau 638 suflete; 1 de 2 preoti si un cintaret. Pe colo un cuartier apart e, care
scoala, mixta, condusa de 1 in- apa Calmaûiului este o moara cu timpul se mareste. Dru-
vestor, platit de stat si frecu- de macinat. muri comunale pleaca multe,
entata de 37 bate^t ; o circiuma. Comunicaîa se face la N. cu care la rindul lor se mat im-
Vite sunt : 230 bol si vact, com. Cringeni si Voda Carol la part in diferite ramuri ducind
52 cat, 475 01, 160 mascuri. S., iar la S.-V. cu Mindra, pe so- pe la satele invecinate : Ca-
Stupi cu albine, 89. sele vecinale. rol I, Pazarli, Ghelingec, Chior-
Sunt 2 comercianî si 3 me- Pe dealurile dimprejurul co- Cesme, Tortoman, Docuzol si
seriasi in sat. munei sunt o m ilîme de ma- altele.
gun, ale caror numiri isi gasesc

Dorobanî, catun^ al com. Brea- toate explicable in legendele Dorobanûl, deal, numit si dea-
za, jud. Buzau; are 170 locui- culese din gura locuitorilor ast- ; lul-lut-Rafael, in com. rur. Bu-
tori si 37 case. fel este : Magura-TaneT , inalta de sul, pi. Dumbrava, jud. Mehe-
15/50, Tarabega si Magura-lui- dinî.
Doroban{ilor (Valea-), vale, Searpe inalta de 10 m. cu 40

jud. Prahova, com. Teisani, pla- m. ocolul. Aceste magurl sunt Dorobanûl, mosie a statulut, in
iul Teleajenul. insirate in directiunea spre Du- judeûl Teleorman, plasa Cal-
nare. maûiul. Facea parte din ave-
Dorobanûl, com. rur., in jud. Satul Dorobanûl este unul riie manastirestt si înea de ma-
Teleorman, pi. Calmaûiulut, pe din cele mat vechT, Se vede nastirea Ciocociovul. Din corpul
Valea-CalmaûiuluT. menîonat prin diferite hrisoave acestet mosit s'a vindut, inainte
Comuna Dorobanûl e situata si documente. Pana la anul 1836 de 1880, o mare parte, pe care
numai in vale, inconjurata de a £inut de judeûi Olt, facind s'a format comuna Voda-Carol.
toate parole de dealuri si stra- parte din pi. Marginet. In no- Restul mosiet inca este destinat
batuta de piriul Calmaûiulut. menclatura com., subt domnia a fi vindut in loturi locuitorilor.
Suprafaâ comunet, cu a mo- hit Constantin Mavrocordat ca

siet de pe dinsa, a statulut, este si mat in urma, il gasim trecut Dorobanûl, padure a statulut,
de 3465 hect. Locuitoril impro- subt numirea de Dorobanî. situata pe mosia cu acelasi nume,
prietarift sunt in numar de 649 jud. Teleorman.
pe 1008 hect.; padurea de pe Dorobanûl (Bilarlar), sat, in
mosia statulut are o intindere jud. si pi. Constanta, cat. com. Dorobanûl, un cot al Siretulul,
de 500 hect. Carol I. E situat in partea de din dreptul satulut Barbosi, din
Pe dealul numit Ciocirlia, des- V. a plaset si a comunei, la 4 jud. Covurluiu, unde a fost un
Hosted by Google
DOROBAN'fUL 199 DOROHOIUL (JUDEf)
pichet, cind {arile erau sepa- stapinesc 25 hectare, iar pro- de sateni, de cirdurl de turme
rate. prietary, d-l Cuza, stapineste si de herghelil.
250 hect. Aducerea Tatarilor in 1675
Dorobanûl, piriU, in comuna Are o populate de 10 fa- de Dimitrie Cantacuzino-Voda,
rurala Busul, plasa Dumbrava, milii, sau 44 suflete. spre a se putea apara de Pe-
judeûl Mehedinî. triceico-Voda, care venea cu
Dorohoiana, vale, pe mosia $en- trupe Polone spre a-1 detrona;
Dorobanûl, vale, in com. rur. driceni, plasa Cosula, jud. Do- Tataril. s au
v
dedat la pradare si
Busul, pi. Dumbrava, jud. Me- rohoiu. ucideri, aducind man nenoro-
hedinti. cirl in multe parpf ale {are! dar ;
Dorohoianul, deal, pe mosia mai cu deosebire in jud. Do-

Dorobanûlui (Crucea-), po- Sendriceni, comuna Sendriceni, rohoiu,lasind dup& ei multe
iana, in padurea Ratesti, din co- plasa Cosula, jud. Dorohoiu. siliste si pustiirl.
muna Ratesti, jud. Buzau. $I-a In privinfa prefacerilor de

luat numele de la o cruce ce Dorohoiul, judef. hotare si intindere, se citeaza
se afla acolo. Istoricul. Acest judef are un mai cu deosebire:
istoric mai interesant de cit al Luarea CetafeJ Hotinulul sub
Dorobanûlui (Izvorul-), izvor, altora, pentru multele nenoro- stapinirea Turcilor, sub pretext
in com. Patirlage, jud. Buzau ;
ciri ce au suferit in toata a lui" de a le servi de aparare con-
incepe de sub muntele Virful- intindere, la deosebite epoce tra Polonilor si Rusilor, ase-
Viei si se scurge in Virful-Mus- - si pentru prefacerile deseinho- zind in ea mare garnizoana cu
celuluT. tarele si intinderea sa, chiar in un pasa, pe la 17 13, in timpul
timpurile mai noua. domniei lui Nicola? Mavrocor-
Dorobanûlui(Valea-), vale, in In privinfa suferinfelor sale dat, cind se rasluira multe sate
jud. Vlasca, pe proprietatea Ca se pot cita: Intrarea Polonilor si mostf din prejur, formind Ra-
lineasca. Isi varsa apele in riul condusi de Hatmanul Camen- iaua-Hotinului.
Calnistea. ski la 1509, carl aprind sa- Luarea BucovineT sub stapi-
tele si tirgurile; prada si omoa- nirea Austriacilor, pretextind
Doroban{e§ti. Vezi Condrea sau ra pana la Botosani, spre a-sif inlesnirea comunicafiel lor, din-
Fotache, jud. Prahova. razbuna de navalirea facuta tre Galiîa si Transilvania, in
de Moldoveni in Polonia, sub baza tractatulul din 7Maiu 1777,
Dorobanîa, numire, ce poarta Bogdan-Stefan-Voda, care a fost conform Convened din 1775
parte a despre N. a satulul Birla, plin de minie contra RegeluT Aprilie 25, format de Impara-
jud. Teleorman. Aceasta numire pentru ca a refuzat sa-i dea de teasa Maria Tereza cu Sulta-
dateaza de pe timpul domniei sofie pe sora sa Elisabeta. nul Abdul-Hamid si pusa in
lui Mihaiu-Viteazul. Navalirea Tatarilor sub Bet- aplicare de facto la 2 Iunie

Gherei- Sultan, de
in mulfime 1777, de Generalul Baron-de-
Dorocioaia, cimpie, jud. Vilcea ceambururl la 15
1513, can 10 si Enzenberg, facind serbarea oma-
(Vezi Daroaia). prada si jefuesc, omoara si ro- giala. Apol la 12 Oct. 1777, se
besc, aprind sate si tirguri, pan& raslui din jud, Sucevel partea
Doroftea, munte, din sira Oitu- din sus de tirgul Dorohoiu. principals jud. Cernaufului tot
;
zului, jud. Bacau, pi. Trotusul, Venirea Tatarilor de la Crim, din jud. Herfel mare parte si
situatspre N. V. de satul Hirja. sub Calga-Sultan, la 1650, spre din judeful Dorohoiu o buna
a pedepsi pe Vasile Lupu-Voda; parte.
Dorofteiu, sat, face parte din ei trecura prin : Iasi, Hirlau, Luarea Basarabiei sub sta-
comuna Vultureni, pi. Berheciu, Botosani, Dorohoiu, Suceava, pinirea Rusilor,sub pretextul
jud. Tecuciu. E situat pe valea Cernaufi si Hotin ;
— aprind si despagubirel de r&zboiul urmat
Melescanilor, la o distant de 2 distrug tot ce intimpina ;
prada in baza tractatululf dintre Rusia
kil. si 900 m. de Vultureni si si omoara si robesc,
jefuesc; si Turcia, facut la Bucuresti in
la E. comunei. ftira distingere de clasa, etate 16 Maiu 18 13, cind se produ-
Teritoriul satului este de 275 si sex, lasind pustiul in urma sera iarasl prefaced*. Luarile
hect. Locuitorii, fosti clacasf, lor, golind cimpurile si satele aratate, ce facura ca unele judeê
Hosted by Google
POROHOIUL QUDEJ) 200 DOROHOIUL (JUDEJ)
s& devinS mici si foarte nere- cani, Miculinî, Crasnaleuca, Ghi- pact, la 1872, in 181 proprie-
gulate, provocar&, prin aplica- reni-Curt, Mitocul, Livenii-Mitro- tor particulare man ; 32 mici
rea Regulamentuluf Organic la polieT, Serpeneâ, Manoleasa, si 30 ale Statului.
1832, a se face nou& arondi- Hriêni si Boldisorul, unde cu Din toata intinderea aratata,
sare a judefelor Moldovef; cind jud. Botosani face col^. 28644 hect. sunt ale statului;
jud. Dorohoiu fiind intre jud. Despre jud. Botosani, prin 7 16 10 hect. ale locuitorilor fosti
Hirl&uluT si jud. Herêl, acest linia incepatoare de la Prut de clacasi; iar restul al particula-
de pe urm£, g&sindu-se de tot pe mosiea Boldisorul, ia pe ho rilor.
mic, dupa" luarea Bucovinei, se tarul mosielor Volovaûl si Boro Dupaintrebuinâresunt:85932

lipi catr& jud. Dorohoiu ;
— lea, trece piriul Baseului la Ha- hect. pamint de cultura; 71610
acesta fiind - ca se intindea nesti, apoi pe hotarul acestuia 85932 hect. imas
hect. finate; ;
mult in jos, de cuprindea si tir- si al Vlasinestilor, pana la Plo- 214 hect. 83 aril vie 4296 hect. ;
gul Stefanesti, se raslui o parte peni-Jianul; de acolo pe hota- 60 arii gradini; 39338 hect.
din el, ce se lipi la jud. Hir- rul mosielor: Borzesti, Tautesti, 95 arii padure ; iar restul sa-
lau, din care apo! se forma si Vladeni, pe malul JijieT, ce o ratun, ripi si drumuri.
jud. Botosani, ce nu exista, trece la Calug&reni ; ia hotarul Din acest pamint se cultiva
desfiin|indu-se ast-fel judeêle Mateienilor, Dimachenilor, Gau- o treime ne cultivate sunt a-
Hirl&ului si Herêi, de odat& cu renciT, PopeniT-Virnav, Braestii proape doua treimisi acoperite
al Cirlig&turei. c&tr5 Bucecea, apoi" malul Sire- cu padure este a 8-a parte
Lirnite. Teritoriul este mar- tului si pe hotarul : Ibanestilor, Orografia. Suprafaâ jud. se
ginit cu Bucovina, Basarabia Ionasenilor, Virful-CimpuluT, tre- imparte in regiunea cimpeana,
si cu jud. Botosani, Despar- ce Valea-Sucevei, apuca la Bur- care cuprin e plasile : Baseu, cu
îrea luT de limitrofele ara- dujeni si se urea la deal pe la Prutul-d.-j. in totalitate ; iar pi.
tate se face: Despre Bucovina, Adincata la Mitocil-Dragomir- Cosula cu Prutul-d.-s. m parte;

incepind de de-asupra Adinca- neT, avind pe aceasta lature, din si regiunea padureana ce cu-
tel s'a MitoculuI-DragomirneT, jud. Botosani mosiele: Movila- prinde plasile : Berhometele cu
unde face coh: cu jud. Boto- Rupta, Brateni, Epureni, Din- Herâ mai in totalitate; iar pla-
sani ; ie zarea dealului pe san- geni, Ungureni, Calugareni, Cos- sile : Cosula cu Prutul-d.-s. in
\u\ anume f&cut si la vale pe testi, Cotirgaci, Pitulasani, Bu- parte.

costise pana. in malul Siretului cecea si Burdujeni. Dealnrile. Ele sunt con tin ua-
la Verpolea, de unde apuca pe Teritorul, dupa prefacerile rea si ramificarea \\\ mare parte
cursul lul in jos pana la Talpa, suferite, ajunse a fi in forma a acelor ce vin din Bucovina,
unde este varsatura MolniâT, cu totul neregulata, care nu car! de la poaiele Carpatilor
cu care formeazS un cot mare se poate asemana cu nicT o purcedi id in coame, apuca spre
Bucovina, in trupul Moldovei; figura bine determinate, avind cimpii, si dupa o intindere mai
de acolo pe malul Molniêi in linia cea mat lunga de la Ma- mult sau mai pu^ln lunga, se
sus la Mih&ileni, si alaturea cu mornita la Bold, si cea mai desfac in siruri. Acestea, trecind
acest tirg ; trece pe linga : Si- scurta de la Bagiura la Podul- cimpii Bucovinei, intra in Ro-
n&u£i, Sueni, Mihoreni, padurea Stamatei. minia, se intind in acest judet
Budei, apof pe coama dealului De si acest jud. se afla in intre riurile : Prutul, Siretul si Su-
p&na pe sanûl ce
la Lucaviâ, partea cea mat de sus a Mol- ceava, avind intrarea pe la Mi-
este anume f&cut, de unde da dovei, aproape de regiunea tocul-Dragomirna si pe la Mi-
in cursul MamorniêT sj pe muntoasa a Carpaîlor Buco- horeni. Sirul ce se introduce pe
matca acestui piriu pin& la v£r- vinei, a car or ramuri se prela Mitocul-Dragomirna, conti-
sStura lul in Prut. Despre Ba- lungesc in sirun deluroase, to- nua directia in jos, intre Siret
sarabia, prin cursul Prutului in- tusl este buna si favorabila si Suceava, mai mult pe la-
cepind de la Cotul-Sanihaului, agriculture! si viticulture!. turea dreapta a Siretului. Sirul

unde face coht cu Bucovina si Intinderea. -Teritoriul judece se introduce pe la Mihoreni,
in jos pe marginea mosiilor: tului esce de 210850 faici, sau urmeazS in aceeasi inalîme pana
Molniâ, Pilipaufi, Oroftiana, 301979 37 hect. si arii; sau la Culiceni, de unde se ramifica
Hudesti, Darabani, Teioasa, Pal- 596720 pogoane. spre Siret si Prut. Ramuradin di-
tinisul, Ivanc&uî, RSdauî, Mior- Teritoriul acesta se afla im- recîa Siretului trece pe de asu-
Hosted by Google
DOROHOIUL (JUDET) 201 DOROHOIUL (JUDEJ)
pra Tirnaucei, pe
: la Dersca, Lo- ducîile agricole si formeaza Piretos, iar de Const. Porflroge-
zna, Ionaseni, pana la Goroveiu, iazurT cu pesti si racif. Cele nitul Broutos ; izvoreste din Car-
avind pe partea sa dreapta se- mai principale sunt: Valea-Ca- pafil Galiftei lingS tirgul Vasca-
sul Siretului; de acolo se des- lului, Valea-Mare, Valea-Buha- u{i ; intra in Rominia pe la Cotul-
parte in doT cracT, din care unul iului, Valea-Ibanesei, Valea-Po- Boianulul, face prin curgerealul
continua catre Siret pe de a- drigal, Valea-Volovatulul si Va- hotarul dintre Rominia si Ba-
supra Prastestilor; iar altul pe lea-Ghireni. sarabia in acest jude{, pana la
de asupra Braestilor catre Ji- Dintre sesurile riurilor si ale pi- satul Boldisor, de unde trece
jia. Ramura din direcîa Pru- raielor, ce curg pe teritoriul a- pe marginea jud. Botosani si
tului trece pe la : Tirnauca cestul jude£,mal principale sunt in jos parcura laturea {arel pana
Herta, Ibanesti, Cristesti si Da- Sesul Prutuluinumalde pepartea dincolo de Galafi, varsindu-se
mileni, de unde se desface in dreapta a riulul, cu aspect m- in Dunare, catre Reni.
doua eulmT, din cari una mer- : cintator si teren fertil, din loc Siretul, numit din vechime
ge pe linga Prut, pe la Orof- in toe precurmat de poalele Halup, de Ptolomeu Ierasos
teana, Hudesti, Concetti si Pal- unor dealuri pana la marginea de Amial Gerasus; de Const.
tinis; iar una merge pe Jijiea apel si cu frumoasele sale lunci Porfirogenitul Siretros ; izvo-
pe la Suharau, Liveni, Cor- cu plopT, rachi^T si lozie. reste din Carpaîi Bucovinei,
lateni si Vladeni, in jos. Din $esul-Siretului, pe ambele ma- linga satul Pursucheiu ; intra in
culmea de pe linga Prut, de la luri ale riuluT, este frumos si cu Rominia pe la Vespolea, trece
Concesti si de la Paltinis, se destula fertilitate. Sesul Jijiei pe prin o parte a judeûlui, p&na
desparte culmile di litre piraiele :
ambele laturi ale riuluT, are desce, linga Hanêscul-din-Deal, in-
Baseul, Podiga, Bodeasa si Vo- tula intindere ; emai frumos de tra in jud. Botosani, apol curge
ovatul, carl merg m jos cam pa- cit al Siretului si destul de in jos pana din sus de Galaî,
ralel cu Prutul pana la Boldisor fertil. Sesul BaseuluT, mai res- unde, la Barbosi, se varsa in
aci cunnindu-se, lasa libera tre- trins, este renumit prin bunatatea Dunare. De si acest riu este
cerea PrutuluT, si apoT, de la fmetelor si a producîunel gri- mai mic de cit Prutul, dar ar
malul sting continua in Basa- ulul, putea fl navigabil daca i s'ar
rabia pana catre Nistru. Aceasta Pddurl sunt multe si cu va- regula cursul dupa trebuinâ.
curmatura are, pe ambele ma- riate esenê de arbori Tijia izvoreste din padurea
luri ale riuluT, stinci de piatra Cele mai principale sunt Ace- : mosiei Hiliseul-Curt, curge in
granitoasa, ce formeaza baza lea ce acoper dealurile de la Mi- Iezer si trece prin el, formind
dealului. horeni pana la Herâ si Orof- un curent ce sepoate remarca,
Dintre toate aceste dealuri, se teana acele ce acoper dealurile
; fund destul de vizibil ; apol e-
inalâ mai pre sus piscurile : Ma- despre Prut pe la Damileni, Co- sind curge mat prin mijlocui ju-
gura, de linga Ibanesti ; Lipo- manesti, Suharau, Hudesti si deûluipana la Plopeni-Jianu,
vanul, de linga Adincata; Gea- Concesti. Acele ce acoper dea- de unde intra in jud. Botosani
manul, de pe Bordea si Urlea lurile dintre Siret si Jijia, de si curge in jos, pastrindu-sl cur-
de pe Darabani, pe can sunt pe Tureatca, Piriul-Negru, Der- sul cam paralel cu Prutul, pan&
puse piramidele geodezice. sca, Virful-CimpuluT, Lozna, Io- ce da in jud. Falciulul la Sco-
Movilele sunt mai mult ridi- naseni, partea despre Siret si poseni, unde se varsa in Prut.
caturi facute prin munca omu- despre Hiliseul, Pomirla, Buha- Acest riu, de si une-orJ este
lul la deosebite epoce, cu diiul, Sendriceni, Cobila, Sauceni- foarte redus in timpur! sece-
ferite destinaîi; sunt de dife- â, Vaculesti, Goroveiul si Bra- toase, are un ses fertil, care
rite marimT si se afla in diferite esti partea despre Jijia, Pe linga da minunate finale.
locuri. MaT principale in acest acestea mat sunt pe diferite Baseul, piriu, izvoreste din
judet sunt: Despina de pe Su- mosii multe rediurl si dealuri; padurea de pe Cristinesri, com.
harau, Frincul si Ursul de pe multe lunci si dumbravl la se- Ibanesti, pi. Prutul-de-Sus, se
Stubeieni. suri si pe malurile Prutului si scurge in jos pe la Hudesti,
Vdile existente intre diferi- ale Siretului. Havirna, $tiubeieni, Vlasinesti
tele culmi de dealuri, sunt a- Cele mai principale ape, dupa pana la Hanesti, de unde intra
dincaturi intinse prin care si au marime, sunt: Prutul, numit de in jud. Botosani, urmmdu-si cur-
cursul piraiele ; inavuêsc pro- Ptolomeu Heras us, de Herodot sul pana ce se varsa in Jijia,
59623. A/arele Dicfionnr Geogralic. Vol. JJT, 26
Hosted by Google
DOROHOIUL (JUDEf 202 DOROHOIUL (JUDE'f)
la Ostopceni, jud. Botosani. De Stubeleni, de 315 hect., 10 ar. Al-Borce!,!az, pe Vladeni, de

si nu este mare, dar este repede intindere, format de cursul Ba- 25 hect, 80 ar. intindere, cu
in tot-d'a-una ; formeaza, in cur- seulul. pest!, racT si chiscan.
sul sau, frumoase si marl iazurT, Hanul, Iaz, pe mosia Ha- Al-PodrigaT, Iaz, pe Dragusani
cu pest! si racT. nesti; de 214 hect., 82 ar. inde 22 hect., 25 ar. intindere,
Ibaneasa, izvoreste din padu- tindere, format pe cursul Ba- pe cursul Podrigal, cu pest! si
rea de pe Ibanesti maT din sus seulul, cu pest! si raci. racT.
de sat, curge in jos pe la Li- Al-UrsuluT, Iaz, pe mosia Plo- Al-MileancaT,!az,pe Darabani,
veni, Cordareni, Vorniceni, pana. peni-Jianul, de 71 hect., 61 ar. de 21 hect., 49 ar. intindere,
se varsa in Jijia la Epureni, intindere, format de cursul I- pe Esanca.
jud. Botosani. banesei, cu pestl, raci si chis- Al-DraguleT, Taz, pe Ibaneasa
Volovaûl, incepe de sub sa- carl. cu 21 hect., 9 ar. intindere,
tui Paltinis, curge in jos peste Al-MisolineT, Taz, pe mosia Ta- avind pestl si racT.
maT multe mosii, formind bune tarasani, de 68 hect., 50 ar. Solul. In acest judef, par-
iazurT pana se varsa in Prut intindere, format pe cursul Ba- tea cimpeana, in totalitate, este
la Boldisor, laturea din jos. seulul, cu pestl si raci frumosi. de calitate buna si fertila, afara
Podriga, izvoreste din poalele Al-BalicaT, Iaz, pe mosiea Bra- de putinele parti ce sunt mai
padurei de pe Contesti, latu- esti, de 60 hect., 15 ar. intin- proaste, din cauza ponoarelor
rea despre Darabani, se sco- dere, format pe cursul CiobaleT, si a saraturilor. In compozitia
boara m jos pe la Mileanca si cu pestl si raci bunl. pamintulu! bin, pe linga ele-
Draguseni pana ce se varsa in VelnicerTul, Taz, pe Odaia- mentele organice, intra ca parti
Baseu, din sus de tirgul Saveni. Bosia, de 57 hect, 29 ar. in- principale : nisipul si lutul ; iar
Bodeasa, isT are inceputul pe tindere pe cursul Ibanesti cu varul este asa de rar si in asa
mosia Puûreni, din un hir- pestl, raci si chiscarl. mica cantitate ca. mai nicT se ob-
top ; curge peste cite-va mosii Al-GhicaT, Taz, pe Havirna, de serva. Nisipul ori lutul nicaiurl
in jos, pana se varsa in Baseu 49 hect, 97 ar. intindere, pe nu predomneste, dar intra in
pe mosiea Sirbi. cursul Baseulul, cu pestl si racT compoziîune in diferite locurT,
Ghirenil, incepe de pe Mior- mulp si frumosi. cu felurite proportiunT ; de aceea

cani de la Balta-Lata si se varsa Cal-Alb, Taz, pe Hidestii- unelepamintur! sunt usoare, mo!
in Prut, pe Mitoc, in laturea din MarT, de 45 hect., 50 ar. intinsi uscacioase, avind nisip in ma!
jos a satulul. dere, pe cursul Baseulul. mare citime; altele grele, vir-
Molniâ, izvoreste din padu- Flondora, iaz, pe Flondora toase si umede, avind lut in
rea de pe Mogosesti, se varsa de 42 hect., 97 ar. intindere, maT mare citime. Parole slabe
m Siret pe mosia Talpa din pe cursul VolovaûluT, cu pest!, se gasesc pe culmile si parte
sus de sat, dupa, ce a desem- racT si chiscarl. din coastele dealurilor, din va-
nat in o buna distanâ hotarul Al-TurculuT, Taz, pe Darabani lea Siretulu! despre cimp, a-
despre Bucovina. de 41 hect., 50 ar. intindere, vind aic! table de nisip, aicT
Mamorniâ, incepe din pa- format pe cursul Iesancal. de prund; pe regiunile padu-
durea de pe Lucaviâ, se varsa Al-Racilor, Taz, pe Vorniceni roase, goiite in totul de codri,
in Prut pe Cotul-Sinihaul, dupa de 35 hect., 81 ar. intindere, pe numite chiar locuri padurene
ce a desemnat parte din ho- cursul Ibanesel, cu pest!, rac! iar parole cele sterile pe unele
tarul despre Bucovina. si chiscan. micT locurT de pe malurile Pru-
Ceie mai principale ape sta- Al-CiolaculuT, iaz, pe Adasaui, tuIuT si ale SiretuluT, acoperite
tatoare saQ da Iff sunt urma- de 31 hect., 40 ar. intindere, in totul cu nisip, or! cu prund.
toarele pe cursul VolovaûluT, Aplicarea mareT maioritatl a
Dorohoiul (Iezerul) : lac. (Vezi Al-Falcienilor, Taz pe Corlateni, populatiunel, fiind la agricul-
acest cuvint). de 28 hect., 64 ar. intindere, ture si viticultura, in care pa-
Manastireanul, Taz, pe mosia pe Putreda, cu pestl si racT. mintul ocupa rolil principal,
$tubeleni, de 315 hect. intin- Al-AxintoaeT,Taz, pe HudestiT- este natural ca cit se face mai
dere; format pe cursul piriuluT MarT, de 27 hect., 20 ar. in- multa intrebuinâre de dinsul,
Baseul, cu pestl si raci. tindere, pe piriul Baseul, cu cu atit devine maT cautat si cu
Roznovanui, Iaz, pe mosia racT si pesti. atit preûl se urea. Asa acuma
Hosted by Google
DOROIIOIUL (JUDEJ) 203 DOROHOIUL QUDEf)
preûl unei falci loc de arat, si au inceput a spori cu repezi- rasa bovine, s'au adus taur!
al cele! de fina| este de 20 — ciune lucrarea agriculture! in desi vac!, somrf alese si convena-
60 lei posesia anuala si de 200 triments crestere! vitelor. Cu asa bile {&re! noastre, din 5j>vi$era,
— 400 in proprietate ; a locuri- mod agricultura lua o intinsa Olanda si Anglia, car! puse in
lor de pasunat (imas) este 1 2 25 — desvoltare, in cit az! ocupa" locul contact cu vechea rasa bucsana"
lei in posesie si 180 300 in — intiiu in producpunea acestu! din localitate, au dat rezultate
proprietate; iar al locului cu jude$. Spre asigurarea folosin- bune. Pentru rasa ovinS. se aduse
padure in exploatare este de {ei, bunii cultivator! introdusera berbec! si o! de Spania, Crimeia
—
200 300 lei falcea si care varia- analiz&r! sistematice pentru se- si Transilvania, carl puse in con-
za in raport cu marimea, cali- minê, aratur! si ingr&sarea Io- tact cu vechile rase locale: \i-
tatea, esenâ arborilor si a loca- curilor stocite, intrebuinpnd u- ga!, stogomane si {urcane, au
lise!. nelte si masine agricole perfec- dat frumoase soiun.
Clima este temperata si sa- fionate. Pentru rasa cavalini au adus
natoasa in general, dar inclinata Intre mari! proprietari si cul- armasar! arab! si englej!; !epe
spre raceala, fiind-ca Carpaîi tivator! ce s'au distins prin a- angleze, austriace si ruse, care
Bucovinei sunt la o mica dis- plicarea si impulsia data lasis- puse in contact cu vechea rasS.
tanâ. Temperatura este adesea temul ma! raponabil de exploa- locals au dat so!ur! cu bune
variata, asa: vara se intimpla tare, se pot privi : Prinpil Alex. calit^p de t&rie, de talie si ca-
calduri une-ori pana la arsita, Cost. Moruzzi pe Zvoristea A- ; racter, lesne deprinz&toare in
dupa car! vine ploaia cu ful- dam Haretu pe Vaculesti loan ; aplicarea ce li se face. Pentru
gere si trasnete, aducind atita Docan pe Dimacheni Const. ; rasa porcinS. au adus ger! si
raceala, ca unele plante sufar, Terenti pe Broscaup N. V. ; scroafe, din Anglia, Polonia,
iar oamenil trebue sa recurga la Pilat pe Miorcani si Hanesti Ungaria si Rusia, soiurile cele
imbracaminte groasa. Iarna gerul Alex. Vasescu pe Coûsca; An- ma! alese, car! puse in contact
inghiaâ tot ; riurile si piraiele ton Goilav pe Havirna ; Mih. ca rasa locals creaâ* si bleag&,
devin un pod solid de trecere Misolu pe Mileanca; IosifUhri- au dat exemplare minunate.
a ori-ce greutaÎ. Seceta si sloata novski pe Dersca si Vlasinesti. In anul 1 890 au fost vite in in-
sunt foarte ne regulate, mlocuin- Pe linga acestea, improprieta- treg judepil Dorohoiu : Vite mar!
du-se pe neasteptate una pe alta. rirea clacasilor saten!, facuta cornute 54200, o! 108036, capre
Aceste repezi schimbar! se ob- in baza lege! din 1864, spori 409, ca! 1 1 133) P OI*ci 24954*
serva ma! cu seamadeJaimputi- mult la dezvoltarea agricolS, a- Horticultura si Vinictdtura.
narea padurilor. Pe cit in ori-ce plicindu-se mare parte dintr'in- Cele ma! renumite vi! si po-
an vintul Criva^, aduce spori- si! serios la lucrarea cimpurilor meturi sunt la: Braesti, Copisca,
rea racelei, pe atit vintul ves- lor. Darabani, Dersca, DimScheni,
tic aduce sporirea caldurei. Cre§terea vitelor cam lasata Dorohoiu, Hantesti, Hiliseu, Hu-
Productele ale acestui ju- la o parte un sir de an!, de- desti, Mihîleni, Mileanca, Mitoc,
de\ sunt produsele ma! mul- cazu din locul ce ocupa o- Pomirla si Zvoristea.
tor ramuri ale economie! rus- dinioara; dar in timpurile ma* Sericicultura. In anul 1888
tice, intre carl mai principale noua, inteligenâ bunilor culti- 89, s'au aflatin jude^73i9 stup!
agricultura si cresterea vitelor, a- vator!, au redesteptat-o si i-au si anume
poi horticultura si vinicultura, dat multa desvoltare prin buna 1 121 in plasa Baseul,
apicultura, sericicultura, pisci- crestere si intrepnerea anima- 1590 in plasa Berhometele,
cultura, silvicultura si pietra- lelor si prin ameliorarea raselor- 597 in plasa Cosula,
riile. Prinûl A. C. Moruzzi, Gene- 141 6 in plasa Herfa,
Agricultura ce se cauta cu ralul Iordache Laêscu Boldur, 1522 in plasa Prutul-de-Jos,
destula grija in vechime, se fa- Logofatul Anastasie Basota, Pos- 1073 in plasa Prutul-de-Sus.
cea in proporîune restrinsa, telnicul Aiecu Ventura, Stroici, Producîunea mineralelor es-
in terenun alese pentru aceasta. Misolu si Gherghel, mari! culte marginita" numa! in piatr£,
De la epoca lipsei ivita in unele tivator! Terenti, Goilav, Ha- grezia, calcaricS, silicioasa" si
state ale Europe!, devenind ce- retu, Uhrinovski si alp!, au gipevasa, ce se g£seste in
realele in preûri foarte urcate, pus staruinâ si cheltuialS in diferite p5r^! pe unele mo-
cultivatorii, ademenip de cistig, efectuarea amelior&re!. Pentru si!, dar ma! principale sunt
Hosted by Google
DOROHOIUL (JUDE'f) 204 DOROHOIUL (JUDET)
Cariera de pe Tirn&uca, unde una pentru papusoi, plus 2 pie- Velnita de pe Hudesti, cu in-
din mSrimea blocurilor stin- tre pentru zibruit. caperile necesare de zid bine
coase, se estrage piatra grezia Tot stabilimentul asa cum sa facute, masinaria de aburi sis-
pentru construe^! si ornamen- g&seste asta-zi in starea lucra- tematica, care poate produce
tSri, in diferite marimL De a- toare insumeaza un capital de in 24 ore citimea de spirt in
semenea o mulîme de bolovani peste 500.000 lei. tarie de 32 grade Wagner,
de pieatra calcarica ce da buna Moara mecanica din Mih&ileni la temperatura de 14 gr. Rea-
calitate si mare cantitate de a erezilor reposatului S. Schle- mur, din griu, — are local de
var. singer si Moara mecanic& de a pune la ingrasat pana la 500
Cariera de pe Iv&ncauî, din pe Radauî a D-lor fraî loan boT. Velnita de pe Ibanesti, vel-
care odinioara se estragea gips si Gheorghe N. Pilat, ambele nita de pe Zvoriste, velnita de
in catime insemnata, bucati de cu zidurl si atenanse necesare pe Virful-CimpuluT, velnita de
talia in diferite marimT, pentru bune, dar cu mult mai mici si pe Tureatca, velnita de pe Tir-
ornamente si alte trebuinê la inferioare in organizm si masi- nauca, velnita de pe Dersca si
cladin. narie, asa : cea d'intiia are lo- velnita de pe Hantesti, toate cu
Industria. Pe linga fabricile comobila cu putere de 40 cai incaperile necesare, masinariile
de rachiu (velniê) si de fa- si cea a doua cu putere de 24 de aburi si grajdun pentru in-
ina (morl), mai sunt mici a- cat, cu valuri si pietre in rapor- grasatul boilor, bine formate,
teliere de : olarie, sapunarie, tul incapereT si a puterei mo- dar una de mat mica
cit alta
luminarie, dubalarie, blanarie, trice, in cit cea din urma masi inferioara m producîa de
croitorie, ciubotarie, fterarie, cina 400 mler£e, sau 862 hecto- spirt, m ce priveste, de cit a-
stolerie, etc. prin tirgurl ; iar Utri griu pe saptamina in faina cea de pe Hudesti.
dulgheria, butnaria, rotaria, co- picla si calitate fina cu 10 stinj, Fabricele acestea de si pro-
jocaria si fieraria prin sate cubic! lemne. duc lunar pana la 209 V2 ve-
multe din feme! se ocupa si cu Moara deapa de la Tatara- dre sau 318570 litrur! spirt,
{esaturide stergare, pinzeturi seni a D-lor Iaucu si Mate! fra- dupa tabloul statistic din 1882,
bune, sumane, iâri si briie til Rosetti si moara de apa de dar nu ati nict una vr'o ma-
frumoase apoi laicere si scoar-
; pe Stubeieni a D-lui Kogalni- sina de rafinat.
{e, alese dup& felurite mode- ceanu, ambele la iazurile de pe Comnnicafta. Drumurile sose-
le. Ramura {esaturilor din ur- cursul Baseului, bine construite luite sunt prea putine in acest
ma, in un timp incepu a lua dupa sistemul eel mai perfect ac- jude£ si cea mai mare parte sunt
o frumoasa dezvoltare, prin sta- tual cu pietreie si valurile in in starea lor.naturala.
ruinâ si aplicarea mat multor raport cu marimea construcîu- Cele mai principale drumur!
proprietarese man. neT; cea d'intiia cu 4 pietre si in 1889 au fost
Fabricile ma! principale e- 2 valuri pentru griu, macinind Mihaileni-Botosani, incepind
xistente sunt 400 mierê sau 862 kilolitri, de la hotarul Bucovinei ; treca-
Moara mecanica din Dorohoiu, griu in faina picla pe an, — si toarea Mihaileni-Sinauti, par-
a d-lor Hie Herscu Zoller si Com- una piatrS pentru papusoi ce cura tirgul acesta, trece in jos
pania, zidire mare si incapa- macina la 1200 mierê, sau pe la: Talpa, Virful-Cimpului
toare, cu toate atenansele nece- 2586 kilolitri, iar cea de a doua si prin Bucecea, se ducelaBo-
sare, bine formate, masinariapa- cu 2 pietre, I val pentru griu tosani. Acesta este eel mai bun,
tentat£ complecta, dupa eel mai macinind 2500 mlerte in faina de si este eel mai vechiu so-
nou sistem perfecîonat — loco- picla si 1 piatra pentru maci- seluit, — din timpul lui Mih. Gr.
mobile cu putere de 180 ca!
)
nat papusoi, macinind 9500 mier- Sturdza-Voda, fund cale naîo-
care aplicind-o la 120 puteri, ê pe an. nala.
macina pe fie-care s&ptamina Dubalaria din Dorohoiu si Mihaileni-Dorohoiu, incepator
iooo mierê, sau 2155 hectol. dubalaria din Mihaileni, in carl de la drumul sus aratat, din
griu in f&inii pana la cea mat se lucreaza piele de vite man, direcîa satului Piriul-Negru, a-
fln& calitate, intrebuinînd 100 dupa vechiul sistem; cea intiia puca spre N. pe din jos de
stinj. cubic! de lemne la foe. 400 — 600 pe an si cea de a acest sat, peste dealul Derscai,
Are 9 valuri de la gros la fin doua 200 — 450 pe an, intre- pe la Podul-Loznei, prin pa-
si 4 pietre franceze pentru griu si buinfate in {ar&. durea de pe Buhaiu si prin a-
Hosted by Google
DOROIIOIUL (JUDET) 205 DOROIIOIUL (JUDEf)
cest sat se duce la Dorohoiu. Basarabiel, la trecatoarea Ra- trecind valea si piriul Baseu la
Acesta este soseluit fund cale dauti-Lipcani. Este cale jude- satul Baling, apuca spre radiul
judeêana. Se intreîne binisor. £eana. Vornicenilor, la Podul-Stamatel,
Mihaileni-Herâ, incepator din Darabani-^tefanesti, incep&tor unde trece Jijia si pe mosia C&-
laturea nordica a tirgului acesta, din drumul sus aratat de linga lugareni, se duce la Botosani.
trece pe la Tureatca, Culiceni, Fintina-Palarierulul, din matca Rad&u{i-S&veni, incep&tor din
Fundoaia si prin Tirnauca se Valel, si ia directia spre N.-E. marginea S. a tirgului, c&tre
duce la Herâ. de la sosea, trece piriul Esan- Miorcani, se ia directia si de la
Mihaileni-Mamorniâ, incepa- ca, pe podul de piatr£ a lui Indiciu, se apuccl la dreapta

tor de drumul sis aratat de
la Moloeca, apuca muchea dealu- drumul pe la Coûsca, Nichi-
pe Tureatca, pe la Mihoreni, luf, pe de asupra satului Bivo- teni si Ichimeni, si merge la
Mogosesti, Buda si pe la Go- lul-Laêscu si pe la Codreni, Saveni.

dinesti ori pe la Lucavita, se Ratosul-Soarec de pe Nichiteni, Radaufi-$tef£nesti, luind dru-
duce la Mamornifa pe la Avrameui se duce la Ste- mul la Saveni, se continue tot
Mamornita Herta, incepator
- fanesti. in jos de la Indiciyl pentru Sa-
din hotarui Bucovinei de la tre- Darabani S&veni, - incepator veni, sus aratat, pe linga satul
catoarea Mamornita-Tureni, par- din soseaua Radau£ulu! sus a- Miorcani, pe de asupra satului
cura tirgul acesta, trece pe la ratata,mai de la deal de unde Ghereni-Tautul, pe linga Mitoc
Hirbova si Cotul-Sanihail se duce apuca drumul la Stefanesti, ia Liveni-Mitropoliel, si Boldisor, de
la Plerta. Acesta este cale ju- catre E. pe mosia Darabani, tre- unde trece in jud. Botosani si
detiana. ce valea si piriul Podriga, pe continue in jos cam paralel cu

Mamornita-Darabani, incepa- podul de piatra a lui Bals, pe Prutul, la Stefanesti.
tor de la drumul sus aratat, la crisma Singurica de pe Con- Radauî- Dorohoiu, incepator
din directia satulu! Molnita, pe êsti ; o ia la dreapta pe rato- din marginea Sudica a tirgului,
drumul ce duce la trecatoarea sulde pe Mileanca si inainte merge pe linga coserele stapi-
Molniâ-Noua-Sulita si prin sape deasupra Tatarasanilor, tot nesti de pe aceasta mosie, prin
tele: Molnita, Filipesti si Orof- muchea dealului in jos la valea satul Bivolul si Mileanca; apol
teana, pe la Baranca-Hudestilor Podrigai, unde se trece acest pe la Girbeni si Havirna, la Li-
la Darabani. Este si una din piriu, pe sub mahalaua tirgului veni-Sofianu se duce la Doro-
liniile mai principale pentru si intra in Saveni. hoiu.
transporturile din plasile: Ba- Darabani-Dorohoiu, se poate Radauî-Botosani, se urmeaza
seu, Prutul-de-Sus si Prutul-de- merge sau pe drumul Saveniior, drumul Dorohoiului p^ni dupa
Jos. pana la crisma Singurica de pe Mihaileni, apol se apuca dru-
Herta-Darabani, incepator din Contesti, si alaturea cu ea tot mul Darabani-Saveni, p£n<£ la
marginea E.-N. a. tirgului, pe inainte pe linga Girbeni, la va- Tatarasani si de acolo drumul
linga satul Movila, pe laturea lea Baseulul, unde se trece a- Darabani Botosani. -
piriuiui Herûsca, pana in di- cest piriu pe lezetura si podul Saveni-Stefanesti, trecind po-
de unde
rectia satuluT Pilipauti, de ia iazul Ghicai de pe Havir- dul de peste Baseu, la margi-
urmeaza drumul Mamornita-Da- na si pe linga acest sat, pe la nea tirgului, se apucS indata. la
rabani. Liveni-Sofianu, pe linga Radiul Vlasinesti, de unde se trece la
Herâ-Dorohoiu, incepator din Trestieni se duce la Dorohoiu; Hanesti si pe la ratosui Apos-
marginea estica pe
a tirgului sau se ia directia prin margi- tolulul de pe Brateni, trece in
valea Her£uscai, trece culmea nea din sus a Darabanilor la jud. Botosani si merge tot in
dealuluT din laturea Nordica, satul Hudesti; apol prin acest jos la §tefanesti.
apuca spre Ibanesti si prin a- sat si prin Lisna la radiul Tre- Saveni-Botosani, de la podul
cest sat se duce la Dorohoiu. stienei, da in drumul sus ara- de pe Baseu, se \ine drept ina-
Darabani-Radauî, incepator tat si merge la Dorohoiu. inte pe hotarui de pe Vlasinesti

din marginea Estica a Daraba Darabani-Botosani, incepator si Stiubeleni, prin satul Plopeni-
nilor, merge prin satul Paltini- din drumul Saveniior sus ara- Jianul, la Ungurenl-Romanului;
sul, pe linga Ivancauti, Horo- tat, de la crisma Singurica, din apol pe la Sapoeni, in jud. Botosa-
distea si Iznovaûl la Radauî, dreptul satului Tatarasani, ia ni, se continua pan& la Boto-
prin carl trece pana la hotarui dreapta alaturi cu acest sat si sani.
Hosted by Google
DOROHOIUL (JUDEJ) 206 DOROHOIUL (JUDEX)
Saveni-Dorohoiu, cum se trece Trecatorile peste frontiera din evrei 12. In Herâ: ort. 1 1, evrei
podul Baseulul, ia la dreapta acest jude£ in statele limitrofe, 11. In Mihaileni: ortodocsl 10,
direcfia in sus prin satele Chis- pe unde se fac exporturile si evrei 2.
careni si Stubeieni; trece va- unde se afla birouri vamale Na?terl 6361: rural! 5672,
lea si pir£ul Ibaneasa si ala- sint: Mihaileni-Sinauî, Mamor- din cari: ortodoxl 5292, catol.
turl cu satul Vorniceni si pe niâ-Tureni si Molniâ-Noua-Su- 1, armeni, 4, evrei 375. Ur- —
la marginea din sus a padurei liâ, ca sucursala a Mamorni|ei, ban! 689, din carl: ortod. 223,
Cordarenilor, trece Valea Pu- de curind deschisa pentru Bu- cat. 10, evrei 456 si anume: in
tredei; apoi pe linga. Catunelul- covina si Radauî-Lipcani, pen- Dorohoiu, ort. 154, cat. 1, evrei
Cacaina, se coboara la Jijia, tru Basarabia. 229 ; in Herta, ort. 27, evrei 27 ;
trece pe podul din marginea Populafia. Maioritatea nume- in Mihaileni, ortod. 42, catol. 9
Broscauîlor si prin acest sat rical a populate! este formata de evrei 129.
merge la Dorohoiu. Romini; dupa. aceea vin Rusnacii, MorfT 3822; rural! 3296,
Saveni-Herâ, merge pe se parte ramasl din timpurile vechi- din cari: ortod. 3109, catolicl
drumul Dorohoiulul pana lara- lor razboaie ; iar parte venial ma! 6, arm. 3, evrei 172, — Urban!
tosul Cordarenilor, de aid apuca incoace din Galitia si Podolia ; a- 526, din carl: ortod. 263, cat.
catra ratosul Liveni-Sofian, si poi sunt EvreiT. Pe linga ace?tia 5. evrei 258 $i anume : in Doro-
alaturl cu acest ratos, tot in sus vinfiganildintimpurileinvechite hoiu, ort. 186, evrei 147. In
pe la ratosul Uriesulul, prin sa- venitlin âra, dar de laa lor eman- Herâ: ort. 25, cat. 1, evrei 52;
tul Cristtnesti, padurea Dami- cipate se raresc, amestecindu-se In Mihaileni: ort. 52, cat. 4,
leni, Ibanesti, Her£a, p&na in printre Romini, catra cari se evrei 59.
drumul Herâ-Dorohoiu pe care ;
ma! adauga Armeni, Greci, : Li- Populafia, dupa statistica for-
apoi se merge la Herâ. povenl, Nemti, PolonezI, Ungurl, mata cu ocasia recensimintulul
Dorohoiii-Botoâni, se merge FrancezT $i alte naîunl. Ro- in anul 1890, este urmatoa-
pe drumul Leordei pana pe mo- mini!, Rusnacii, Tiganil, Arme- rea:
sia Sauceniâ, din jos de Fin- nil, Grecii si Lipovenil, se aplica Dupa sex: 62815 barbaÎ si
tina Saraculul, de aid se ia la in cea mai mare parte la agricul- 56091 feme!, total 8996
11 su-
stinga catra radiul Ciobalael de ture si cre^terea vitelor iar minori- flete, traitoare in comunele ru-
pe Vaculesti, si in jos pe la ra- tateala: arte, meserii si comert. rale; si 7872 barbatj, 8270 fe-
tosul Braestilor si acel al Cotir- Ne-Romini! si mat ales Evreil, me!, total 16 142 suflete, traitoare
gacilor, se coboarS in valea Ure- ocupa meseriile si toate ramu- in comunele urbane.
chioaei si trecind aici piraul rile de corner^. In total, populatiunea jude-
Sihna, se urea la drumul Mihai- Numarul populatiel din acest {ulul este de 135048 suflete.
leni-Botosani, pe care se merge jude^, dupa recensimintul fa- Dupa starea civila, populati-
pina la tirgul Botosanl. cut in 1885, se arata a fi cle unea rurala se imparte astfel
Dorohoiu-Leorda, se urmeaza 45781 familil, impartite ast- NecasatoriÎ 62821; casato-

in jos din marginea tirgului pe fel: 5173 in pi. Ba§eul, 5877 ritl 49942; vaduvl 5999; di-
deasupra satelor Sauceniâ si in pi. Berhometele, 3843, in pi. vorÎ 144.

Vaculesti, prin satul BrSesti, pe Cosula, 3623 in Herâ, 5524
pi. In privinâ instruc|iunei :
7857
deasupra Pr&stestilor, si a Do- in pi. Prutu-d.-j., 4871 in plasa stiu carte; 11 1049 nu stiu.
linel, pe valea Leordei, pana

si Prutu-d.-s., 14500 in urbea Do- • In privinâ cultulul: 1 10879
la drumul ferat Leorda Doro- - rohoiu, 1 1 80 in urbea Herâ, ortodoxl; 539 catolicl; 20 pro-
haiu. Este cale judeêana. 1260 in urbea Mihaileni, 20 in testantl; 188 grigorienl; 53 li-
Dorohoiu-Virful-Cimpulul, de manastirea Goroveiu. povenl; 7227 mozaicl.
la drumul Leordei, din drep- Mi^carea populate!, dupa ta- Dupa nationality!: 1 10699
tul Sauceniêl, se apuca la vale blourile anulul 1889 pentru a- Romini; 7226Izraelip; 1 1 1 RusI;
si prin acest sat se trece la deal cest jude^, este aceasta: 53 LipovenI; 168 Armeni; 7
prin padurea Goroveiu-V&culesti- Casatorii 11 70; rural! 1059, Greci; 589 Nemflf; 26 PolonI;
Sauceniâ, pana ce iese la cimp 1 1 00, din cari: ortodocsl ar- 7 Unguri.
se da in drumul Mihailenilor- meni 1 , evrei 40 ; — si urban! Dupa starea civila, popula-
Botosani si se continua pe acel 70 din carl: ort. 45, evrei 25 ; si tiunea urbana din toate tirgu-
drum. anume in Dorohoiu: ortod. 14, rile: necasatorrp 9796; casato-
Hosted by Google
DOROHOIUL (J UDE T) 207 DOROHOIUL G^ DE T)
ritT 5645; vaduvi 666; divor- la [84i,infiin£a si intreînu, pe 17 Aprilie 1875, a dat acest 1
W 35-
In privinâ instructiunii: 3253
mosia sa Darabani, o scoala
unde copiii din localitate si de
ban! in dispoziîa primaries
cale, care acum a sporit
lo-
acest
stiu carte; 12889 nu stiu. pe aiurea, invaâu carte. fond; si din venitul de 2,000
In privinta cultului: 6425 NicolaT Cristescu, originar din de let anual, se inlesnesc elevtf sa-
ortodoxi; 678 catolici; 17 pro- urba Roman la 1847 infiinâse cu raci din Mihaileni, spre a putea
n grigoriem; 30 lipo-
testanflf; restrinsele sale mijloace, in tir- urma cursul la $coala Cristescu,
veni ; 897 1 mozaici. gul Mihaileni, intiia scoala sis- dindu-se si burse acelor ce se
Dupa nationalitati : 6075 Ro- tematica. Spre asigurarea eT, disting, spre a-st urma cursul
minl; 8981 Izraelitf ; 312 Ruî; dadu o casa noua bine zidita la Gimnaziu, iar prisosul se ca-
30 Lipoveni; 17 Armeni; 19 si incapatoare, cu expresa con- pitalizeaza.

Greci; 707 Nemfi; 1 Italian. diîune prin actul de danie: Generalul Iordache Costache
Bisericile sunt in sarcinaco- A nu se intrebuinâ vre o data Laêscu-Boldir, la 1853, dis-
munelor, afara de prea purine la alta destinaîe, de cat nu- pune infiintarea si intretinerea
pe seama proprietarilor pentru mai pentru local de scoala. pe mosia sa Hude^tii, a uneT
intretinerea serviciului si con- Pentru inlesnirea tinerimei ne- scoale .cu 4 clase si de muzica
servarea edificiului. voesa, de a se folosi de aceasta vocala eclesiastica; lasind a
Din zisele ca'ize multe sunt institutie, a hotarit mosiea sa se cladi incaperile si dind 300
in stare deteriorata si unele Sinauti-Grigorcei, prin actul din galb. anual, pentru spesele de
cazute in ruina. 15 Aprilie, legalizat de Curtea intreînere.
Conducerea clerului din in- intariturilor din Iasi la 25 Aprilie In decursul timpului, prin apli-
tregul jude£, ce depinde de sipiblicatin «Monitorul Oficial» carea Regulamentuluf Organic
Chiriarhia Mitropolitulut de Iasi, No. 104, din 1862, cuprinzator: de la 1834 incoace, a dispoziîi-
se face de Protoereu, cu rese- « In puterea legei (§ 1,258,1,262, lor legei din 1864, ce declara
dinta in Dorohoiu, capitala ju- 1,272 Cod. Civ. Calim.) si in Instrucîa Piblica libera, obliga-
deûlui, ajutat de 6 sub-proto- consecinâ dorinêlor mele, de torie si gratuita si prin stimu-
erei', cite unul de fie-care plasa a contribui la inflorirea si spo- lentele Guvernului, scoalele se
cu resedinâ in : Darabani, Mi- rirea t
scoalelor nationale, Eii inmulîra asa, ca acum in acest
haileni, Pomirla, Saveni, Tirnau- tree in favorul Ministerului de jude£, sunt :

49 scoll rurale pri-
ca si Vaculesti. Culte si Instrucîune, toate drep- mare, cu atiîa invaâtort si cu
actualmente, sunt 159
BisericT, turile ce le am pentru partea 3,009 elevi de ambele sexe,
incluziv manastirea Goroveiu,din din mosia Sinau^nf din acest adica: 45 scolt pentru baie^t si
can: 12 inchise prin reaua lor judef (Dorohoiu), cumparata. cu 4 scolt pentru fete, toate in-
stare ; 23 vacante prin lipsa lor actul formal de la D. Vasile treînute de comune si sub-
de preoî si restul 124 oficiante. Grigorcea din Bucovina. Mi- venfionate de Stat.
Personalul clerical este de : 1 nistrul in drepturile mele, va In comunele urbane sunt: 6
Arhimandrit la ma.na.st. Goro- trage in folosul scoalelor, a- scoli primare cu 10 profesorl
veiu ; 1 protoereu ; 1 20 preoti ratata parte de mosie si on si 486 elevi de ambele sexe
4 diaconi; 211 cintaretT si 136 ce va mai rezulta din acele adica 3 pentru baieÎ si 3 pentru
palamarT, in carl se cuprind si dreptun. Doresc ca venitul a- cu spesele comu-
fete, intreînute
calugariT de la manastirea Go- cestui fond sa se intrebuinêze nelor si ale Statulul.
roveiu. pentru intretinerea si inlesnirea Un gimnaziu real In urbea

Manastiri in acest jude^ au elevilor saraci, ce frequenteaza Dorohoiu pentru 4 clase, cu 8
fost numai doua, adica. Goroveiti : scoala din Mihaileni, a careia profesori si 49 elevi.
si Mogosesti, ambele pentru bar- incepere li-am dat tot eu». Un liceu clasic de 8 clase in
baî. Pentru acest fond a urmat satul Pomirla, departe o oara

Scoala. Hatmanul Anastasie proces din care a rezultat cu trasura de la Dorohoiu, nu-
Basota la 1838, infiinâ si inun capital pecuniar de 1,210 mit Institutul Anastasie Ba-
tretinu, pe mosia sa Pomirla, galbeni (14,510 let), care in sota. Acest institut, infiinât la
scoala pentru sateni, care in conformitatea legei comunale 1869, dupa testam. raposatulul
curind deveni populata de copii. din 1864, Ministerul de In- Logofat Anastasie Basota, tran-
Marele Logofat Theodor Bals terne, cu oficia No. 6366, din scris de trib. Dorohoiu, sub
Hosted by Google
DOROHOIUL (JVDEJ) 203 DOROHOIUL (JUDE'J')
No. 55 ; este condus de un institute. Dar la 1850, dupa {ulul si2400 de la comunele
director, dup£ programul Mi- st&ruin£ele urmate, Epitropia pi. Berhometele ; in termen me-
nisterului si prescrierile testa- Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi, diu primeste in cura sa 130
mentului ; are :
4 1 profesorif , 40 cu venitul a 3000 galbeni lasap barbapf si 62 femei in 1885.
elevl intern! 30 externi. In-
si de reposata venerabila Catinca Spitalul din Saveni, a atras
stalaîa lui este in vechea curte Ghica, pentru a se face spital multabinecuvintare cu formarea
a raposatului fondator, la care in tirgul Herâ, a dispus in- lui, in localitaîle aceste depar-
s'auad&ugit incaperile necesare; fiinârea unui asemenea stabili- tate de resedinâ jud. si a on-
inzestrat cu mobilier pentru ment cu 10 crivate, in zisa ce centre cu institute sanitare.
scoala si internat. Poziîa lo- urbe. Acest spital este infiintat la 1
calitateT este placut&, cu veden Epitropia Sf. Spiridon, ne- August 1879, cu 12 odai si toate
intinse; aerul e curat si are putind susîne in Herta un necesariile e condus de medicul
;
gradini cu arbori fructifer! si spital cu venitul fondului Ghi- arondismentulul, ajutat de me-
legume imprejur. Intreînera se cuiesti, il desfiinâ la I-iti Iuliu dicul comunel Saveni, cu per-
face cu jumatatea venitului fon- 1858 si lipi si acele 10 crivate sonalul trebuincios serviciuluT,
durilor lasate de raposat, din la spitalul din orasul Botosani avind anual 7800 lei spre intre-
care adesea rezulta bune econo- unde funcîoneaza si azif; iar tinere, dap de casa judeêana.
mic judeûl Dorohoiu remasa eara Au fost primiti in cura sa 152
DouS scoli profesionale in Do- fara un stabiiiment de cautarea barbati si 60 femei, in 1895.
rohoiu : una pentru croitorie si bolnavilor. Administrafia intregulul ju-
una pentru ciubotarie, avind In decursul timpuluise infiin- det se facea in vechime de par-
inv&taton maistri absolvent din {ara 4 spitale. calabi si starosti, cu atributii
scoalele respective din Iasi. In orasul Dorohoiu se afla multiple; de la un timp, de

Serviciul sanitar. Spitalele un spital sistematic. capitani cu atribjtii mai res-
sunt in Rominia de lung timp Alt spital se afla in Tir- trinse; dar de sub Const. Ma-
infiinâte, pe linga unele mana- nauca, infiinât dupa disposi- vrocordat-Voda de ispravnici,
stiri si biserici in numar restrins ;
{iunele filantropice ale rapo- cite unul de jude£ si in unele
darprin progresele urmate s'au satei Maria Potlog, proprietara cite doua, cu 2 boieri orinduip
sporit numarul acestor stabili- mosiei Tirn&uca, luate prin tes- pentru procesele civile si impli-
mente bine-facatoare suferinzilor tamentul din 6 Noembrie t 838, nirea darilor. Sub Regulamentul
s&rmani, in cit acum fie-care legalizat de Divanul Intarituri- Organic, din 1834, se stabili cite
jude£ are cite-va in diferite lor de la I-iu Martie 1858, sub un singur Ispravnic, cu atribu-
locality. No. 686; prin testament ea pi curat administrative; iar
De si in acest jude£ exista lasa ereditar pe Alecu Sturdza, dupa constitutia din anul 1866
2 manastin: Goroveiu si Mo- fiul marelui Visternic Alexan- se face: in jude£ de Prefect cu
gosesti, dar in actele celei in- dru Sturdza, il obliga pe sine concursul Comitetului Perma-
tiiu nu se g&seste vr'o lamu- si urmasii sai prin art. 4 al nent, compus din 3 membri
rire c'a existat linga ea asa zisului testament, de a infnnâ delegatT de consiliul judetean,
institut, ci numai o bolnita un spital in satul Tirnauca format din 24 membri electivi
sirapla pentru ingrijirea alie- sub titlul : Spitalul familiei Pot- si can, sub un Presedinte ales
nator spre vindecare prin pos- log. Incaperile lui sunt de zid, dinti'e dinsii, se intrunesc de
tire si multe rugaciuni la Sf. Jing& biserica Sflntul Dimitrie doua on pe an, in sesiune or-
loan Botezatorul, a carui icoana si are 12 crivate pentru boi- dinara.
facatoare de minuni, se afla in navi. Resedinâ plasilor este in ca-
biserica manastirei. Iar in actele Spitalul din Mihaileni, s'a in- pitala fie-carei plasi, iar de la
celei a doua, de si se g&sesc Maiu 1878. Spitalul

fiinjat la I-iu unirea plasilor, facuta in 1882
dispunerile fondatorului pentru acesta cu 12 crivate, sub con- luna Aprilie, resedinêle sunt
Intreînerea unei bolniê (spital), ducerea medicului de oras, cu urbele: Herâ, pentru plasile
dar n'apucar& a se forma cit personalul necesar serviciuluT, Herta si Prutul-de-Sus ; Mihai-
a existat man&stirea. are dap anuai spre intreîne- leni, pentru plasile Berhometele
Ast-fel judeûl acesta ramase re: 1200 de
lei la urbea Mi- si Cosula; Saveni, pentru plasile
lipsit de asemenea folositoare haileni ; 1400 de la casa jude- Baseul si Prutul-dejos.
Hosted by Google
DOROHOIUL (JUDET) 209 DOROHOIUL (ORA?)
Finance. In cursul anului fi- a stat pana la 1837, c* n d * n itorT, din can 7000 de diferite ri-
nanciar 1895 — 96, statul, pe Domnia luT Mihail Grigore Stur- turT si nafionalitaflf, intre caiT
seama sa, in acest jude{, per- dza-Voda, s'a stramutat in urbea maioritatea este de Romlnf si
cepu suma de 2357289 lei si unde a stat pana la

Mihaileni, 7500 de nafiune sireligiune mo-
plati pentru intreînerea servi- 1850; iar in domnia luT Gri- zaica\
ciilor eel privesc, suma de gore Alexandru Ghica-Voda s'a Dup& recensimintul din anul
668265 lei; restul de 1688663 readas in Dorohoiu. 1890 sunt dup& sex: barba^T
il trase la Casieria Centrala. Teritoriul acestuT jude£ este 4637, feme! 4676, total 9313 ;
Judeûl pe comptul case! sale impan:it dupa administratia luT dupa starea civila: necasato-
percepu din veniturile ordina- in sase plasT si anume : Baseul, rip 5848, casatori$T 3246, va-
re si extra-ordinare suma de Berhometele, Cosula, Herâ, duvi 190, divorâp 29, total
231947 let; din veniturile dru- Prutul-de-Jos si Prutul-de-Sus. 9313; dupa instruc{iune : $tiu
murilor suma de 52787 lei si Aceasta imparîre este facuta carte 1884, nu stiu 7429.
facu plaîle serviciilor ce-l pri- prin aplicarea regulamentuluT Dupa cult: ortodoxT 4483,
vesc, suma de 201973 lei
in de 1834; dar e cam nere-
la catolidf 448, protestan^T 17, gri-
si in suma de 47454 lei pentru gulata si produce greutatf cacT ; gorienT 1 1, lipovenT 22, mozaicT
drumun. pre cit unele plasT sunt micT 4432 ; dupa naîonalita^T : Ro-
Comunele urbane pe comp- pre atita altele sunt man. mini 4152, Izraeii^T 4332, RusT
tul caselor lor percepura din Comunele urbane din judej: 312, LipovenT 22, ArmenT 17,
veniturile ordinare suma de sunt urmatoarele: Dorohoiu, in Nemp 447, ItalienT 1.
288410 lei; din veniturile dru- pi. Cosula; Her£a, in pi. Herâ Ocupaîile la carl se dedau
murilor, suma de 43345 lei si si Mihaileni, in pi. Berhometele. locuitorh sunt: profesiunele li-
din care platindu-se cheltuelile Tirgurile din jude{ sunt: Da- bere; comerûl in diferite ra-
a ramas un excedent de 3568 rabani, in pi. Prutul-de-Jos ; Ma- murT, industria in diferite spe-
lei. morniâ, in pi. Herâ ; Radauî, cialitap; iar la mare parte a-
Comunele rurale pe comptul in pi. Prutul-de-Jos si Saveni, gricultura si cresterea vitelor.

caselor lor percepura din veni- in pi. BaseuluT. CrestiniT au doua BisericT cii
turile ordinare suma de 330384 4 preo^T, 1 diacon,4cintare{T si4

lei ; din veniturile drumurilor, Dorohoiul, ora§, si capitala jude- palamari. Bisericile sunt: una
suma de 66590, din carl pla-
lei tuluT Dorohoiu, este unul din mica cupatronul Adormirea Mai-
tindu-se cheltuelile budgetare ce cele mai vechT orase ale £areT. ceT DomnuluT, facute din birne
le priveau, au dat inca un ex- Fondaîa sa nu se arata prin acte destejar, zidita de maT mul^T e-
cedent de 72977 lei. sail istorie, cind si cum s'a facut, noriasT din aceasta mahala. In-
Marca acestui jude£ este un marginindu-se tradiîa a ne spune scripîa s£pata deasupra useT, in
rac intins pe un scut, si incon- ca este foarte vechiu. lemn, puîn descifrabila, arata
jurat cu insigniile suveranita- Stradele sunt indestulatoare ca este facuta m anul 1779,
tei. pentru circulate, din carl maT Aprilie 12, sub Domnul Const.
Tradiîa spune ca aceasta principale, ceva maT regulate Dimitrie Moruzzi-Voda\
marca a provenit judetuluT, de si soseluite sunt : GhifaloaeT, Una mare, cu patronul Sf. Ni-
la mulîmea, frumuseêa si bu- DoctoruluT, ResedinêT, Telegra- colae, e si catedrala actuala

nul gust al racilor ce se aria fuluT, Broscauîlor, TrestianeT zidita solid cu turn pe bolta
in Iezer si in alte ape ale ju- pe linga can este si strada prin- principals. Inscripîa sapata in
detuluT, iar maT cu osebire in cipals, ce-T cale judeêana si piatra din peretele de afara la
acele de pe cursul BaseuluT. intretae tirgul in lung delaba- usadeintrare — inlimba slavona,
Capitala, sau resedinâ jude- riera Botosani la bariera Mihai- tradusa in romineste arata:
tuluT, este acum urbea Dorohoiu, leni. Restul stradelor sunt in
dar maT inainte a fost si in alte stare naturala si dupa cum in- cBlagovestivul si de Christos iubito-
tirgurT judeûluT. Din timplarile le-au dat direcîunea. <rul, Io Stefan-Voevod, cu mila luY D-
ale ve-
czeii, Domnul ^ret MoldoveY, fiu al lui
chime resedinâ se afla in tir- Iluminatul stradelor se face
< Bogdan-Voevod, am zidit acest tcmplu
gul Herta, de unde sub dom- de 260 finare cu lampe pentru ecu patronul marelut lerarh si facator
nia luT loan Sandu Sturdza-Voda, petroleu. cde minunT NicolaTt si s'a savlrsit In a-
s'a stramutat in Dorohoiu, unde Populaîa, este de 14500 locu- «nul de la zidirea lumet 7003 [1494],
69623. Marele Dicfionar Geografic. Vol. Ill, 27
Hosted by Google
DOROHOIUL (ORA$) 210 DOROHOIUL (ORAS)
«lunaOct. In 15 zile, iar DomnieY noas- Scoli se afl<I: Un gimnaziu din fintini, cad cismeaua la care
<tre, al 30-le curg&tor».
real cu 4 clase sub denumirea se aduce apa pe olane de la
Ambele bisericl sunt mtreî- Grigorie-Alex-Ghica-Voda. Una un bun izvor, nu da apa in
nute de casa comunala a urbei scoala primara cu 4 clase pentru cantitatea ce se credea. Apa
Dorohoiu. Evreii au douS si- fete, unde se mvaâ si felurite in cele mai multe fintini este
nagoge marl; zece scoll de ru- cusaturi, impletiturl si broderil. salcie ; purine au apa buna
gaciunl; sase belferil pentru Doua mici scoale profesionale, cea mai buna este aceia din si-
copiii mai marl de 10 anl; 8 una de croitorie si alta de potul lui Gheorge Ciornel; buna
belferil pentru copiii mai mici, ciubot&rie. Toate aceste intre- in calitate se mai poate avea
in can deprind limba si dog- {inute de: Stat, Jude^: si co- de la sipotul de sub dealul
mele religielmozaice. Evreii in- muna. Ezerulul, ce inlesneste facerea
treîn si un feredeu cu micvele Un stabiliment de bal siste- ape! gazoase.
de scaldare. Intreînerea aces- matic. Esirele si intrarile tirgului se
tora se face din cotizatiile co- Stabilimente industriale si co- fac pe la barierile: Botosanilor,
munitaêl izraelite locale. merciale sunt : o farmacia com- Ghiteloael, Mihaileni, Trestianei
In Dorohoiu se afla : resedinta plecta; o tipografie bine asor- si Broscauîlor.
Prefecture! si a Consiliulul Ju- tata; o fabrica pentru apa-ga- Inmormintarile se fac la 2
demean, a Tribunalului si a Ju- zoasa ; o cofetarie si duice- cimitire crestine si 1 izraelit.
decatoriel de ocol ; a Casie- ârie ; o moara mare de a- Vitele de hrana si de munca

riei Generate si a perceptiel de burl dupa mat
eel mai noti si a tirgovetilor, au pasunatul pe
circumscripîe ; a corpului tec- perfect sistem patru mori de ; toloaca din jurul tirgului, ne
nic; este scaunul Protoereulul, cal, doua dubalarii de producîe supus acum la vr'o taxa. Aceasta
a Mediculul-Primar, a Consi- ordinara ; o luminararie ; mai toloaca data in vechime de
liului de Higiena si al Vete- multe ateliere de: stolerie, ro- Domnitor pentru trebuin|ele tir-
rinarulul jude{ean;areun birou tarie, butnarie, caretasie, laca- govetilor, se asigura ca era cu
Telegrafo-Postal cu serviciu li- tusarie, ferarie, hamurarie, tini- mult mai mare de cit e acum,
mitat pentru telegraf, un sta- chigerie, caldar&rie, croitorie, ciu- dar ca s'ar fi rasluit in diferite
biliment penitenciar. Administra- botarie, blanarie, cojocarie etc. parti si nu s'ati putut urmari
{iain cornunS se face de Primar, mai multe magazine de colo- despresurarile, caci semnele de
cu 2 ajutoare si cu concursul Con- niale, manufacturiale; bauturl hotare fiind descriseprin hrisovul
siliului comunal si al persona- spirtoase, depourl de fain aril, pastrat in Evanghelia furata din
lului necesar de serviciu. Or- fer&ril, lemnaril etc. biserica, nu se mai stiu.
dinea publica se menîne de: Alimentarea cu victualii, alte De remarcat in Dorohoiu este
un poliâiu cu comisarl, provizil si diferite obiecte nece- Bis. sf. Nicolaie, facuta de Ste-
3 3
sub-comisarl si 32 sergen^T cu sare, se face zilnic: in piata fan-cel-Mare-Voevod, inainte de
seful lor. Apararea de incendiu resedintei, unde se aduna cu victoria repurtata asupra Polo-
o face trupa pompierilor de 12 legume, laptaril, pasari, fructe nilor, pe cimpurile Siretulul la
soldaÎ, condusl de un sergent- si alte victuale; sept&minal, in Virful-Cimpulul si Ionaseni. De

major, avind instrumentele tre- piaâ vitelor, unde se aduna si a fost bogat inzestrata, cu
buincioase si un foisor de lemn in fie-care MarÎ, ce-i ziua de odoare, pentru serviciul divin
inalt, pentru permanenta ob- tirg, obiecte de provizil, de si cu avere pentru intretinere,
servare. furaj, de cherestea, producîi inprejurarile si lacomia I-aii
Sanatatea publica se lngri- animale si felurite vite bune rapit averea si preîoasele in-
jeste un medic comunal,

de: anual in sesul iarmaroculul de zestrarl ctitoresti. Prin minune
cu doua moase titulare; un ve- linga Jijia unde se si Buhaiii, s'aii fost pastrat din odoare o
terinar si un vaccinator co- face frumoasa adunare de la Evanghelie, scrisa pe pergament
munall; afara de persoanele de 12 la 24 Iunie, de vite albe, si bine legata cu argint, in care
asemene profesiune cu libera cal, producte si industriale lo- era pusa copia formala, iar dupa
practice. cale, multa cantitate de ma- alîl chiar originalul hrisovulul,
Ca stabiliment sanitar este nufacture si diferite speciality! de laDomnitorul fondator, pen-
un spital civil cu 60 crivate de pe la alte tirgurl. tru terenul tirgului s'al toloacel
pentru b&rba{I si fern el. Alimentarea cu apa se face lui, dar si aceasta s'a furat cu
Hosted by Google
DOROHOIUL (OR AS) 211 DORUCHI-DERE
alte lucruri din biserica in 1850. facute pe aceste locurl, punind Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com.
Vestminte Sacerdotale vechf la arat in gradina, plugul se opri Botesti, de pe teritoriul satulul
n'are; cele actuale conîn un in o piatra ; scoîndu-se aceasta, Viforani, dintre dealurile Bo-
rind complect de stofa scumpa, dadu de altele si asa sa gasi o mi$a si Nacovei.
pentru preot si diacon, date la cavitate zidita. Autoritatea lo-
1 8 19 de Ion Dimitrie Arbore, cala, in vederea vechelcredinê, Doro^cani, sat, din com. Po-
Doroftel Monahul si Elisabeta ca acolo ar fi comorl domnesti, pesti, pi. Cirligatura, jud. Iasi,
Monahia; aduse de la Moscva rindui 6 slujitori, ca, cu locuitorii asezat pe dealul Doroscani.
spre a lor pomenire, dupa in- sateni, sub privigherea delegate Acest sat s'astramutataicl cam
scripîa greaca de pe ele. luf prefectorial, sa faca sapaturi pe la 1792, de la locul numit
Catapiteazma bisericel este amauunre. La diferite adincimlse Dudaul, din cauza mlastinilor.
foarte veche. Pereîi din laun- gasira: parti de pereî, beciurl Are o populate de 89 familif
tru sunt zugravip cu chipurile boitite si pavate, usi de piea- sau 451 locuitori; o biserica,
sfinîlor si tablouri din istoria tra masiva, dar nici o inscrip- facuta la 1785 de catraTeodor
sacra; iar din dreapta useT, in tie sau parpf de metal, ci numal Bals, deservita de 1 preot, 1
fa£a catre altar sunt portre- o masa de marmora. Pfeatra ra- cintare{ si un eclesiarh. Satul
tele: Domnitorului Stefan -eel- masa din ziduri parte s'a vindut,, se afla pe mosia Popesti.
Mare- Voevod, in haine luxoase parte s'a intrebuinât la fonda- Numarul vitelor e de 891 ca-
(asemene celui de la biserica mentul actualei clopotniê; iar pete, din car! : 234 vite marl
sf. Nicola! din Iasi); a soviet masa de marmora s'a trimes cornute, 31 cai, 543 01 si 83 ri-
sale, Doamna Maria, si ale flilor la Muzeul de antichitapf din Iasi. matorf.
luT: Bogdan si Petru Voevoz!
si a nepotuluT saii Stefan. Ex- Dorohoiul, stafie de dr. d.f., jud. Doroscani, deal, pe culmea ca-
teriorul edificiulul in cea mat Dorohoiu, pi. Berhometele, com. ruia e situat satul Doroscani,
mare parte are peretii neten- Dorohoiu, pe linia Leorda-Doro- com. Popesti, pi. Cirligatura, jud.
cutyi, lucra^f din pieatra de hoiu, pusa in circulate la 15 Iasi.
Italia, cioplita si din cara- Dec, 1888. Se afla la 10 kil.
mizi man, din can parte zmal- de Vaculesti stafie finala. Inal- Doroscani, pirtti ; se formeaza
tuite. In galerie doua rinduri, îmea d'asupra nivelului marit din mijlocul satulul Doroscani,
sunt lasate locun pentru chide i5o ,n -49. Venitul acestei staîi com. Popesti, pi. Cirligatura, jud.
purile sfinîlor, pe unde se spune pe anul 1896 a fost de 6604 Iasi si se varsa in iazul Dudaul.
35 1
c'au fost zugravite; de aseme- lei, 77 bani.

nea se afla si medalioane de te- Doroteului (Virful-), colind, In
racota zmalûite galben si verde, Dorohoiul (Lacul-). (VezI Ieze- jud. Buzau, com. si cat. Laposul,
cu diferite embleme pe ele, in rul sau Lacul-Dorohoiu). in apropiere de muntele Fintina-
relief. Biserica de si solid zi- Hoîlor.
dita, dar in decursul secole- Dorojan, catun, in jud. Ialomiâ,
lor si prin neingrijire, arata a- pi. Ialomi£a-Balta, pendinte de Doruchi-Dere, vale mica, in
cum necesitate de a fi restaurata, comuna Cosimbesti. jud. Tulcea, plasa Babadag pe
in stilul sau primitiv, f&ra cea teritoriul comunel Babadag ;
mai mica alterare, pastrindu- Dorostei, deal. (VezI Radiul, se deschide din poalele sudice
se formele vechi. deal, com. Birles'ti, pi. Bahluiul, ale dealulul Iachni-Bair; se in-
Casele unde sta
DomnestT, jud. Iasi). tinde spre S., in direcîa de
Domnitorul cind venea si unde la N.-V. spre S.-E., brazdind
era resedinâ Marelui Vornical Dorostei, piriU, izvoraste de sub partea centrala a plasel si a
Tare! de Sus, dupa spusa tradi- dealul Radiul, jud. Iasi, pi. comunel; merge de-alungul poa-
£iei se distruse prin miinl van- Bahluiul, com. Birlesti ; formeaza lelor de E. aledealulul Caragridi-
dalice si zidurile ce mai ramase iazurile : Buhusoaia si Dorostei Bair; taie drumul comunalBaba-
si parte din fundamente de piea- si, dinjos de Erbiceni, se varsa dag-Slava-Cercheza, si, dupa 2
tra se acoperira de pamint mult in stinga riului Bahluiul. kil., se deschide in valea pfrmlu!
timp. La 1849, Iconomul Ionica Babadag, pe stinga, linga ofasul
din Botosani, stapinul unor case Doroânilor (Valea-), vale, jud. Babadag.
Hosted by Google
DORULUI (DEALUL-) 212 DOSUL-CU-MORILE
Dorului (Dealul-),deal,in jud. R. 46 copil (22 b., 24 f.), din can Dosul -Babe§ului, pirtU, izvo-
S&rat, plaiul Rimnicul, com. urmeaz& 12 b&iepf. Cadeincen- raste din muntii Bratocea; se
Buda; se desface din culmea trul comunei pe linia B&beni- uneste cu piriul Cheia si, impre-
C&tauûlui se intinde printre
; riul Tirgul-Horezul. una, se varsa in riul Teleajenul,
R.-SSrat si afluentul sau piriul pe malul drept, puîn mal jos
Schitul, br&zdind partea de N. Dosul, deal, situat in partea de manastirea Cheia, in raionul
a comunei; este acoperit cu de S. V. a cat. Cuibul, com. com. Maneciul-Ungureni, plaiul
p&durT. Gornetul-Cuib, plasa Podgoria, Teleajeanul, jud. Prahova.
jud. Prahova. Este acoperit cu vii,
Dorului (Vfrful-), virf de deal, livezi si izlaz. Si-a luat numirea Dosul-Beliei, pddure particular^,
in partea de N.-V. a com. Gor- dela poziîunea sa dosnica, ne- supusa regimului silvic inca din
netul-Cuib, pi. Podgoria, jud. fiind in faâ soarelu!. Pana la anul 1883, pe mosia Breaza,
Prahova. Este acoperit cu p&- 1866 a fost acoperit cu paduri plaiul Prahova, jud. Prahova.
dure. seculare.
Dosul-Bratiei,/w<2^r*?, supusa re-
Dorului (Vlrful-), pise, la N. Dosul, pddure particular^, supusa gimului silvic, comuna Albesti,
com. M&dulari,pl. Horezul, jud. regimului silvic, aflata pe mosia plaiul Dimbovifa, judeûl Mus-
Vilcea. Gradistea, com. Gradistea, plasa cel, in intindere de 500 hect.
Olteûl-d.-sus, jud. Vilcea. cu un masiv intrerupt si nere-
Doseni, makala, in com. rur. gulat din cauza taerilor nere-
Strlmtul, pi. Vailor, jud. Mehe- Dosul, pddure particular^, supusa gulate din trecut, avlnd ca e-
din{i. regimului silvic, pendinte de senê principale : fag, plop si
com Calimanesti, plasa Cozia, mesteacan.

Dospine§ti, sat, alcom. Saucesti, jud. Vilcea. Se invecineste la N. cu pi-
jud. Bacau, pi. Bistriâ-d.-s., riul Secaturei, la S. cu padu-

situat pe malul sting al Siretu- Dosul, trup de pddure a statu- rea Strigoaia, la E. cu Albesti
lul, la o de 6400
departare luT, jud. Vilcea. Impreuna cu si la V. cu statul.
m. de satul Saucesti. Sunt 30 Muntele-Netedul si Magura-Al-

familie sau 123 suflete. Se nu- bul, are 1625 hect. padure si for- Dosul-Calugarului, pddure a
m&r2 : 5 caT, 142 vite cornute meaz& p&diirea Costesti, situata statului, in intindere de 135
si 14 pore!. in com. Costesti, plasa Horezul, hect., pe proprietatea Cirstanesti,
impreuna cu trupurile Padina- com. Otesani, pi. Horezul, jud.
Dosul, sat, face parte din com. Seaca, Alunul si Paraele. Vilcea.
rur. Vl&desti, pi. Ocolul, jud.
Vilcea. Este situat la V. de Dosul, vale, izvor&ste din partea Dosul-Chirilei, pddure, jud. Pra-
Vladesti. Are o populate de de S.-E. a dealului Berivoaia, hova. VezI Dragomirescu.
540 locuitori. Coptf in virsta com. Gornetul-Cuib, pi. Podgo-
descoalSsunt8s(5i b. 34f.).Prin ria, jud. Prahova, si se varsa Dosul-cu-Morile, mosie a sta-
centru e udat de riul Rimnicul in piriul S&ra£elul, tot in raionul tului, situata in com. Vladesti,
si de la N. spre S. de Valea- com. Gornetul-Cuib. pi. Ocolul, jud. Vilcea, fosta
Plutei, care se varsa aci in pendinte de Episcopia Rimnicu-
Rimnic. La N. si la S. e aco- Dosul-Albiilor, pddure, jud. Ba- lui ; s'a arendat pe periodul
perit de p&durile statuluT, iar cau, plasa Tazl&ul-d.-j., in com. 88 — 93 cu 34 2 ° ^1 anual din
prin centru sunt locurile arabile. Barsanesti, proprietatea lui N. aceasta arenda s'a scazut, de
Brosteanu. Este populata de la 1 Aprilie 1891, lei 1106 a-
Dosul, mahala, in jud. Mehe- fagi si mesteacani. Are o intin- nual, pentru trupui Lespezile, in
dinî, pi. Motrul-d.-j. ;
{ine de dere de 20 hect. si este supusa intindere de 65 hect. si 4697
com. rur. Bresnifa. regimului silvic. m. p. vindut de veci la locui-
tori.
Dosul, mahala, din com. rur. Fo- Dosul-Ar§i{ei, munte, pe terito-
lesti-d.-s., pi. Horezul, jud. Vil- rul mosiel Borca, in comuna Dosul-CU-Morile, pddure a sta-
cea. Are o populate scolarS de M&deiul, jud. Suceava. tului, in intindere de 185 hect.,
Hosted by Google
DOSUL-CURTEI 213 DOSULUl (VALEA-)
situata in com. Pausesti-Maglasi Dosul-Pristolului, cring,m com. dere aproximativa de 350 hect.
plaiul Cozia, jud. Vilcea, si for- rur. Pristolul, pi. Cimpul, jud. cu un masiv des si compus din
mats, din trupurile : Urzicari Mehedinti. fag, plop si mesteacan si, spre
(no hect.) si Mosoroasa (75 virf, puîn molift. Este situata in
hect). Dosul-Popei, loc, com. rur. Pa- regiune muntoasa, cu pantere-
dina-Mica, pi. Dumbrava, jud. pezT. Se margineste la N. cu
Dosul-Curtei (Cirligul - Inalt), Mehedinti, pe unde trece Brazda- Zanoaga, la S. cu Bojorita, la
loc izolat, la 7 kil. spre S.-E. luMorgovan. E. cu Riul-TirguluT si la V. cu

com. Brezoiul, pi. Cozia, jud. Boldul.
Vilcea. Dosul-Racului, padure, in jud.
Mehedinti, pi. Motrul-d.-j.; {ine Dosul-Valea-Chiliei. VezT Tru-

Dosul-Facaenilor, deal, spre de com. rur. Miluta. purile-de-Padure, jud. Muscel.
S.-V. de com. Manectul-Ungu-
reni, plaiul Teleajenul, jud. Pra- Dosul-Rlului, sat, din jud. Ar- Dosul-Vulturilor, padure a sta-
hova. ges, pi. Oltului, pendinte de tuluT, in intindere de 20 hect.
com. rur. Stoiceni-Plesoiu. pe proprietatea Cirstanesti, co-
Dosul-Mare, deal, in com. rur. muna Otesani, plasa Horezul,

Albulesti, pi. Dumbrava, jud. Dosul-Rusiei, padure a statuluT, jud. Vilcea.
Mehedinî. in intindere de 15 hect., pe pro-
prietatea Cirstanesti, com. Ote- Dosului (Dealul-), deal, judeûl
Dosul-Mare, deal, in com. rur. sani, pi. Horezul, jud. Vilcea. Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co-
Biltanele, pi. Motrul-de-jos, jud. muna Cernatesti, la S. comuneT.
Mehedinti. Dosul-Sacului, lac, in comuna Se desparte de Dealul-CaluluT
rurala Imoasa, plasa Motrul-de- prin Valea-Seaca sau Valea-Cer-
Dosul-Mare, loc, jud. Dolj, pi. Sus, jud. Mehedinti. natestilor.
Amaradia, com. Melinesti, unde

piriul Muerisul se varsa in riul Dosul-Sandei, catun, al comu- Dosului (Dealul-), deal, in co-
Amaradia. nei Gropsani, la V. pi. Olteûl- muna Golesti, plasa Riurile, ju-
Oltul-d.-s., jud. Romanaî, situat deûl Muscel.
Dosul-Magurei, padure, judeûl pe niste dealuri cu 185 m. d'a-
Neamû, din trupul mosiei: Pi- supra nivelulul marei. Are 133 Dosului (Piscul-), /*><:, pe creas-
pirigului si Cantonul Domnes- - locuiton. ta siruluT de dealurT ce braz-
nicului; este prop. statuluT. deaza in lung si lat com. Cos-
Dosul-Sandei, mosie a statuluT, testi, pi. Horezul, jud. Vilcea.
Dosul-Mitule^tilor, padure par- jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., Acest de dealurT se prelun-
sir
ticulars, supusa regimuluT silvic, com. Breasta, arendata de la geste pe toata partea de E. a
pendinte de com. Pojogi, plasa 1887—97 cu 320 lei anual. Are comuneT, in stinga riuluT Cos-
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. padure pe dinsa. testi.
Dosul-Moliviilor, loc izolat, la Dosul-Sandei (Zavoiul-), pa- Dosului (Piriul-), piriii, judejul
N.-V. de comuna Batrini, plaiul dure a statuluT, pe teritoriul Vilcea ; izvoreste din spre dea-
Teleajenul, jud. Prahova. com. Breasta, pi. Dumbrava-d.- lurilecomuneT Olanesti se im- ;
s., jud. Dolj. Face parte din preuna cu piriul Vilceaua, in

Dosul-Muntelui, munte, in jud. ocolul Bucovaûl, circumscripta raionul comuneT Muereasca-de-
Suceava, com. Madeiul, pemo- XVIT silvica. Intinderea eT e de Sus, plaiul Cozia, si se varsa
sia Borca. vr'o 20 hect. Este compusa din in riul Muereasca.
plopT si salciT.
Dosul-Pietro§iêi (Muntele-), Dosului (Valea-), vale, com.

padure particular^, cu o supra- Dosul-Ursului, padure, supusa Olanesti, plaiul Cozia, jud. Vil-
faâ de 200 hect., supusa regi- regimuluT silvic, pe mosia Do- cea. Aceasta vale se vars& in
muluT silvic, com. Brezoiul, pi. sul-UrsuluT, com. Leresti, plaiul riul Olanesti, pe teritoriul co-
Cozia, jud. Vilcea. Dimboviâ, jud. Muscel, in intin- muneT Olanesti.
Hosted by Google
DOSULUI (VALCEAUA-) 214 DOZESTI
Dosulul (Valceaua-), z># /â, ju-

j
in fie-care an de doua or! tir- cu tuferisuri ;
pe muchia sa mer-
deûl Vflcea. Vezf Porcilor, deal, gurf, la ambele sfinte MariT, ge drumurile comunale Pirjoaia-
continuare a munîlor Arnota (15 August si 8 Septembrie). Oltina si Pirjoaia-Satul-Nou.
?i Buila. S'a numit Doua-Circiumi de
la cele doua hanurl, asezate in Dovinca, lac mic, in jud. Tul-
Dosurile, sat, face parte din co cimp, faâ in faâ, si in jurul cea, pi. Sulina, com. rur. Sa-
muna rurala Valea-Calugareasca, carora se \\n obisnuitele tirguri. tul-Nou, catunul Letea, situat
pi. Cricovul, jud. Prahova. Inainte vreme aci era staîe in partea centrala a plasii si
de de posta, intre Ploesti

cat V. a com. Este format de lacul
Dosurile, piriias, jud. Neamû, si Cimpina (cu 16 cai de rind) Matiâ si inconjurat cu stuf de
ce izvoreste din Dealul-Doho- si a existat pana la 10 Iunie toate parole. Are 35 hect. in-
taria, com. Dobreni, pi. Piatra- 1878, cind s'a pus in circulate tindere, produce putin peste.
Muntele; trece prin valea unui linia ferata Ploesti-Predeal.
vechiu si desfiinât iaz si, unin- Dovlecelului (Valea-), vale, in

du-se cu piriiasul Calugariâ, Doua-Mai, sat, in jud. Cons- jud. Constanta, pi. Hirsova, com.
se varsa in piriul Almasul. tanta, pi. Mangalia, cat. com. Groapa-CiobanuluT, cat. Cadi-
urb. Mangalia. Este situat in Cisla ; se desface din poalele
Doêlul, ramura de munft, jud. partea S. a plasei si cea N. a Estice ale dealului Eschi-Sarai;
Neamû, ce se intinde perpen- comunei, la 12 kil. spre N. de se indreapta spre spre V. si,
dicular pe ramura muntelui Tar- resedinâ, la poalele meridionale dupa un drum de 2 1 fe kil,, mer-
caul, in direcîune V.-E., pe te- ale dealului Tatligeac, nu dege de se deschide in lacul Ha-
ritoriul comunef CaluMapa, prin- parte de malul MareT, linga. so- zarlic-Ghiol, curge printre dea-
tre piriul Calul, ce curge pe seaua judeteana Constanâ-Man- lurile Hazarlic si Eschi-Sarai
sub coastele sale despre N. si gaiia. Are o intindere de 115 pe de o parte si Cadi-Cisla
piriul Iapa despre S. hect., din can 15 hect. ocupate pe cea l'alta parte ; este situata
Poseda in formaîunea paturi- de vatra satuluT, cu
29 case. in partea N. a com. si a cat.
lor: marne salifere, calcar si Populaîunea sa este de 29 si la partea V. a plasei ; este

depozite mal vech! eocenice, familii cu 90 sufl., top Romini, taiata de soseaua judeteana
cum sunt depozitele greziunilor ocupindu-se cu agricultura si Eschi-Sarai-Hirsova.
de Sztaolka. cresterea vitelor.
Aicea sunt multe vararil; va- Doze^ti, com. rur., jud. Vilcea,
rul scos din bolovaniT de cal- pi. Cerna-d.-j., compusadin 7 ca-
car compact si curat, de co- Doua-Movile (Dealul la), deal, tune : Caêtul, Cuci, Jugravi, si
loare cenusie, este superior ce- in jud. Constanta, pi. Silistra- Fartatesti.
luf facut din bancurile de cal- Noua, pe teritoriul com. rur. E situata pe valea Geamana,
car argilos, ce vin asezate mat Satul-Nou, si anume pe acela al la 60 kil. departe de capitala
catre baza muntelui. Asemenea cat. sau Ptrjoata ; se desface judeûlui si la 17 — 20 kil. de a
din aceasta sira. de munî se din satui Coslugea; se intinde plasei.
scot pietre pentru construcîe. spre E., intr'o direcîune gene- Are o populate de 555 fa-
rala de la S.-V. spre N.-E., milii sau 2104 locuitorl

(107
Dotarie (Pe-), poiana, in cat. brazdind partea N. a placet si barbaî si 1033 femei), in care
Slobozia, com. Badeni-Ungureni, a comunei; sT-a luat numele de intra si 4 familii de Tigani.
plaiul Dimboviâ, jud. Muscel. la doua movile naturale, ce se Contribuabili sunt 420. Case
gasesc pe muchia luT, una linga de locuit 551.
Dotarie! (Dealul-), deal, la V. satul Pirjoaia, de 142 m., domi- In comuna sunt 7 biserici.
de com. Poenari, jud. Muscel, nindu-1, alta spre E. prelungi- Locuitorii se ocupa parte cu
plaiul Nucsoara. E situat intre rea numita Dealul-de-la-Cetate agricultura, parte cu alte meste-
jud. Muscel $i jud. Arges. ramificaîile sale de N. se termina sugurJ.
pe malul dobrogean al DunariT, Vite sunt: 38 cai, 296 bo!,
Doua-Circiumi, loc izolat, in a- facindu-1 inalt si ripos, pe alo- 488 vaci, 245 viêi, 81 capre,
propiere de gara Buda, jud. curea si stincos ; este acoperit 985 01 si 581 porci.
Prahova, pi. Cimpul. Aci se face cu fineê, semanaturi si la poale Locuitorii sunt mosneni; 35
Hosted by Google
DOZESTI 215 DRACEA
s'au improprietarit la 1864, cand un alt nume al ostrovului* Tata- c&tunul Paragina, 55 locuitori
l\ s'au dat 70 hect. din mosia rul (vez! acest nume). pe 268 hect., iar in c&tunul
d-lui V. Giulescu si din a Ru- Zlata, 46 locuitori pe 2 1 8 hect.
ginosilor. Draca, deal, in jud. Constanta,

Viile locuitorilor ocup& o intin-
Scoala dateaza in comuna plasa Silistra-Noua, pe teritoriul

dere de 91V4 hect.
proprie- Linga" casele proprietaYrf se
dela 1857. Cladirea e comunelor rurale Cilnia si Gir-
afla un elesteu cu peste si o
tatea comunei. Se frecuenta de liâ, servindu-le chiar ca hotar
din numarul de 251 (136 desparîtor; se desface din ra- livede cu pruni* ca de 2 pogoane.
4 cop'n,
baep si 115 fete). Stiu carte mificaîile nord-vestice ale dea-
P&mintul este de o fertilitate
femei. Cu in- lului Canli-Dere, se intinde excepîonala.

171 barbaflf si 3
spre Nord, avind o direcîune Populaîa comunei* cu a cStu-
tretinerea scoalei statul cheltue-
generala de la S.-E. spre N.-V., nelor este de 485 famili? sau
sce anual 1242 lei.
brazdind partea nordica a 1890 suflete, din carf 267 con-

Vatra satuluT, cu izlaz cu tot,
a comunei tribuabill.
are 300 hect. pamint. plasii, cea vestica
Tuica se fabrica pana la 2500 Cilnia si cea nord-estici a co- Numarul vitelor din comuna
munei Girliâ. Se intinde printre si catune este de 5464 capete
decalitri anual.
Dunare si valeaLicina, afluenta vite corn, mari 1 1 57, ca! 272,
Veniturile comunei se urea
cheltuelile sa, Se ridica panS la o inaîme
vite corn, mici 3123, porci489.
la 5356 lei anual si
de 130 m. Virful Dervent ma- Producîunea agricola pe anul

la 5 3 54 lei.
soara 125 m.; ondulaîunile sale, 1892 a fostde: 9581 hect. griu
Locurile din jurul com. sunt
ce merge spre Dunare, fac si 2678 porumb.
Gemineaua, Omoriceasi Giulesti.
malul ripos, Budgetul comuneJ este de lei
E brazdata de Dealul-lui-Din, :
acesteia inalt si
precum si pe acei al vail Licina. 3622.18 la venituri si de lei

Catetul, Omoricea, Piscul-Crucei,
3585.92 la cheltueli.
Piscul-Rangai, (fosta proprietate Pelapoale este acoperit cu pa-
duri,iar pe mnchie si coaste cu Are: o scoala, intre{inut& de
din vechime a unui turc Ran-
tuferisun fineê. Estetaiat de stat si frecuentata de 28 elevi
ga) Valea-lui-Spatar. Riul Cerna
;
si
formeaza partea de E. a comu- douadrumurl comunale: Bugeac- doua bisericT, una in Dracea, de-
nei Dozesti. Cilnia, care in parte se afla servita de 3 preopf si 2 cint&rety
la poalele sale orientale, si Ga- si a doua in catunul Zlata, de-
Dozesti, sat, face parte din com. liâ- Cilnia.

servit& de un preot si 2 cinta-
rurala Dozesti, jud. Vilcea, pi. rep.
Are o populatie de Dracea, comuna rurala, pe valea Are doua morl, una cu aburi
Cerna-d.-j.
(127 barbati 12 fe- Calmatuiului', jud. Teleorman. si alta pe apa C&lmaûiului.
239 loc. si 1
meT). Cade cam in centrul co- Are doua catune : Paragina si Comuna Dracea se leag£ cu
munei, linga riul Geamana. Are Zlata. Comuna Dracea este si- calea nationals. Turnul-Alexan-
o biserica rezidita de enoriasT tuata in vale, pe loc ses, iar dria prin o soasea vecinal&; cu
la anul 1875. Copii in virsta catunele sunt pe partea stin- comunele Ologi si Putineiul a-
de scoala sunt 167 (88 baetf si ga a Calmatuiului. Cat. Zlata semenea se leaga" prin sosele
este la N.-V. comunei, la o de- vecinale. Din calea nationals
79 fete).
parture de 2 V2 kil. si Paragina Turnu-Alexandria, la S. com.
deal, in jud. Vilcea, pi. la N., la departare foarte mic& Dracea, s'a construit o ramurS
Dozesti,
unele de de sosea vecinale care trece
Cerna-d.-j., com. Dozesti, pe care altele.
se cultiva 179 hect. vie. Se invecineste la E. cu com. prin sat, apuc& spre catunul
Ologi, la N. cu mosia Putineiul, Ulmeni pentru a ajunge la
Dozesti, pddnre particular^, su- laS. cu domeniul StatuluiTurnul comuna Mavrodin. AceastS sosea
V. cu mosia StatuluT Se- este incepjta din anul 1873 si
pusa regimului silvic, apartinind si la
cu o mica" parte din traseul el urmeaz& vechiul drum
de com. Dozesti, pi. Cerna d. j., garcea si
mosia Li(a. al Mavrodinului.

jud. Vilcea.
Teritoriul comunei" are o su- Pe la extremitatea de Vest
prafaja de 3000 hect. Locui- a mosiei Dracea, trece vechiul
Drac (Cap-de-), insula, in jud.
tori improprietartyT sunt 1 14, pe val al lui Trajan, numit de
Tulcea, plasaSulina, peteritoriul
o intindere de 525 hect. in locuitori Troianul, si care, ve-
comunei urbane Chilia-Vechie :
Hosted by Google
DRACEA-ALBA 216 DRACSANI
nind de la Dunare, se indrepteaza Se zice ca pe locul unde se negru sau galben; locurile de
pe aci spre com. Putineiul. afla satul erau p&duri, ca intr'o cultura au o intindere de 3200
C&tunul Zlata, care s'a alipit poiana s'ar fi stabilit cite-va hect.
in 1882 la com. Dracea, facea familii de peste Prut si din Bu- In partea de Sud si Vest,
parte mai inainte din comuna covina, sunt vre-o 200 an!. In comunei e acoperit cu
teritoriul
Ologi. urma n&valirei Turcilor asupra padun, asemenea si in partea
In timpul rezbelului din 1877, unui mic satisor ce era in stinga de Nord au suprafaâ de 4000
;
Imparatul Rusiei isi stabilise lacului Dracsani, numit Selistea, hect. si se exploateaza pe o
cartierul in aceasta comuna, pe locul numit asta-zi Lipoveni, scara intinsa.
chiar in locuinâ proprietaîi. locuitorii ar fi fugit in dreapta In centrul comunei si spre
lacului, in poiana unde se sta- Vest de tirgul Sulita, este lacul
Dracea- Alb a, piriias, format pe bilise ciî-va. Se spune ca Turcii Dracsani, care are o suprafata de
teritoriul com. Racoasa, jud. ar fi prins si taiat in biserica 1360 hect. si o lungime de
Putna; se varsa in $usi{a. pe parte din oamenii din Seliste. peste 5 kil. ; este bogat in peste,
Mai tirziu un preot, Andrei, ar stuh si papura; aduce un venit
Dracea-Mare, piriias, format pe fi mutat bisericuâ de lemn din de peste 4000 lei anual prin ;
teritoriul com. Cimpurile, jud. Selistea pe locul Draesinilor, lacul Dracsani curge piriui Siena,
Putna; se varsa in Susiâ. carl pe atunci se numea Bejinari, la esirea caruia se afla 1 moara
adica oameni scapaî cu fuga. de apa sistem nou.
Dracea-Mica, piriias, format pe Locuitorii unei alte iocalitati Numarul vitelor e de 5018:
teritoriul com. Cimpurile, jud. Cioreni au venit inca aici si au 143 1 boi si vact, 235 cai, 465
Putna; se varsa in Susiâ. marit satul. porci, 2198 01, 689 mascuri.
Cu ocaziajmproprietarirei lo- Sunt 132 stupi cu albine.
Dracilor (Iazul-), iaz, in com, cuitorilor, la 1864, s'au mai a- Comuna este strabatuta de
Todireni, mosia Todireni, pi. daos vre-o 20 familii ce locuiau calea vecinala comunala Sulita-
Jijia, jud. Botosani. intr'o poiana numita Taetura, Talpa si de calea Dracsan Co-
unde era si o velniâ, care s'a palau.
Dracsenul, lac mic, la V. satului desfiinât. Budgetul comunei are 7667
Gura-Girluîi din com. Bertesti- Ca dovezf ca a existat satul lei 79 ban! la venitun si 7444
d.-j., jud. Braila. Selistea in vechime sunt una lei 55 bani la cheltueli.
cruce cu inscriptia ruseasca si Sunt 3 biserici, deservite de
Dracsini, sat, pe coasta de deal, o carte scrisa ruseste aduse de 3 preoti si 5 cintareî; 2 scoli
in dreapta lacului Dracsani, in la vechia biserica din Silisite. mixte, conduse de 2 invaâtor!
partea de Nord-Vest a com. si frecuentate de 120 scolari.
Dracsani, pi. Miletinul, jud. Bo- Dracsini, deal, in satul Dracsini,
tosani, si pe mosia Dracsani, cu com. Dracsani, jud. Botosani. Dracsani, sat, in partea de S. a
o suprafaâ dfe 2072 hect., pa- com. Dracsani, pi. Miletinul, jud.
mint atit al locuitorilor cit si Dracsani, comuna rurald, in par- Botosani, asezat pe coasta de
al proprietarului si ,o popula- tea de Sud a plasii Tirgul-Mile- deal si in dreapta lacului Drac-
te de 250 familii sau 1000 su- tin, jud. Botosani. Se intindepe sani.
flete, din carl 245 contribuabilT. valea Sicnel, pe a piriului Ursoaia Mosia este a prinûlui Grig.
Are o biserica, deservita de si pedealurile din dreapta si din M. Sturdza si are o suprafata
un preot si 2 cintarepf si 1 stinga Sicnel, pe un teritoriu dede 2466 hect., in care intra si
scoala mixta, condusa de 1 in- luros si acoperit cu padun. Este partea locuitorilor. Are o po-
va^cltor si frecuentata de 80 lao departare de 24 kil. de orasul pulate de 240 familii sau 960
scolan. Botosani. Se compune dinsatele: suflete.
Numarul vitelor este de 1275: Cerchejeni, Dracsani, Dracsini, Partea de S.-V. e acoperita
412 boi si vacif, 87 cai, 610 01, Suliôaia si Zlatunoaia-Mica. Are cu padure m intindere de 1300
166 mascurf. o suprafaâ de 7304 hect. si o po- hect.
Sunt 20 stup! cu albine. pulate de 720 familii sau 2880 In lungul vaiei Siena se in-
Se afla 2 circiume, 3 comer- suflete, din cart 701 cotribuabili. tinde lacul Dracsani, bogat in
cianÎ si 2 meseriasi. Pamintul e mai mult argilos, ape, peste si stuh.
Hosted by Google
DRACSANI 217 DRACULUI (POARTA-)
In Dracâii e resedin|:a pri- locuitorilor. Are o populate de apa a sapat in jos, pe o lun-
marieT com. Dracsani. Are I bi- 106 sau 495 suflete.
familtf, gime de 20 metri, luind o adin-
serica, deservita de I preot si Are o biserica deservita de cime de 10 metri si cu un curs
2 cintaretf. 1 preot si 1 cintare^, facuta la foarte lin. Pe malul drept e
Vite sunt : 267 boi si vaci, 1868, in locul altei biseridf ; o o sorginte sulfuroasa cu miros
146 cai, 695 01, 6 bivoli si 496 moara cu aburi ; 1 iaz ; doua puternic, care se scurge in Ghe-
mascurl. circiumT. nune. E avuta in peste. Aci
Sunt 50 de stupT cu albine. Numarulvitelor e de 653 :
253 se pescueste pastravtf eel ma!
In sat se afia 1 carciuma; 1 vite man cornute, 2 bivoli, 315 manf.
comerciant si 1 meserias. 01, 2 cap re, 29 cai si 52 rima-
La Dracsani, in {inutul Hir- tori. Dracului (Fintina-), loc izolat^
lauluT, aurmat bataiie intre Turci Locuitorii poseda : plugun
1 8 in jud. Buzau, com. Niscovul,
sub comanda lui Schender-Pasa, si 19 care cu boT, 4 plugun si pe malul drept al riuluf Nisco-
can susîneau in domnie pe Ra- 4 caruê cu cat. vul, numit ast-fel pentru ca aci
dul-Voda si LesiT si Cazacii, sub Sunt 20 stupT. riul Niscov dispare cu totul sub
comanda lui Coretchi, cart sus- malurT nisipoase si se dirige,
tineau pe Doamna lui Ieremia Dracul, platofi, situat la E., pe dupa cum pe sub pa-
se crede,
Movila. Au invins Turcii, prin- teritoriul com. Perieî, pi. Siul- mint, spre com. Lipia, unde in-
zind pe Doamna si familia sa d.-s., jud. Olt si pe malul drept cepe sa apara sub forme devi-
si pe Coretchi, pe can i-aii dus al valcelei Obleguhn. roage, din care is! ia acolo na-
in robie la Constantinopole. stere riul Calmaûiul.
Aici, spune cronicarul, fu pier- Dracul, sau Valea-Rea, vdlcea,
derea casei lui Ieremia Movila. se formeaza la N. pe teritorul Dracului (Fintina-), vale, in
com. Optasi, pi. Mijlocul, jud. jud. Buzau, com. Niscovul, cat.
Dracsani, lac, pe mosia Dracsani, Olt; curge catre S.-E. si, taind Saseni-Vechi.
jud. Botosani, pi. Miletinul, com. satul Optasi, se varsa in Vedea,
Dracsani. Se intinde pe valea pe dreapta ei. Dracului (Iazul-), iaz, pe mosia
Siena, pe o suprafaâ de 1360 Hudesti, com. Hudesti, pi. Pru-
hect. Are 1 moara de apa. Dracului (Dealul-), deal, jud. tul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Pe apele sale traesc, in tim- Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Bralos
pul verei, o multime de pasari tita, la N. com. Dracului (Piscul-), colina, in jud.
aquatice, intre can de multe Buzau, com. Beceni, cat. Mar-
ori si lebede, apoi nenumarate Dracului (
Dealul- Vail-), deal, gar iti. Izlaz si sterp.
raê, giste salbatice, became, li- in jud. R.-Sarat, pi. OrasuluT,
site, pescan, bitlani, etc. com. Odobasca. Se desface din Dracului (Piscul-), colina, in
Se pescueste de raai multe culmea Scorusului; brazdeaza jud. Buzau, com. Magura, aco-
ori pe an in valoare de 14000 partea de N.-V. a comunei ; se perita de padure.
lei. Se gaseste in el ma! cu sea- intinde dealungul piriuluT Va-
ma: crap, caras, stiuca, lin, mrea- lea-Dracului ; se termina in riul Dracului (Piscul-), colina, in
na, etc. Rimna. Ingustimile si vaile sa- jud. Buzau, com. Gura-Teghii,
le sunt periculoase, mai ales continuaîe din muntele Podul-
Drac§eni, sat, in partea de N.- cind ploua. Este acoperit cu pa- Greciior. Izlaz de vite.
V. a com. Suranesti, jud. Vas suni.
luiu, pi. Mijlocul, situat pe va- Dracului (Pirlul-), piriias, jud.
lea si pe coaste[e a trel dealuri, Dracului (Ghenunea), ochin, in Neamû. Vezi Calul, piriu.
ramificari ale deaiuluT Drac- albia riului Bisca-Mare, intre

seni. munîi Piatra-Arsa si Cursele, Dracului (Poarta-), piriu, in
Are o suprafaâ de 1437 hect., jud. Buzau, com. Goidesti. Din jud. R.-Sarat, pi. Orasului, com.
din carl: 210 hect. padure si ambii munpf, inaintind citeostin- Brosteni. Izvoreste din dealul
919 hect. loc de cultura, finat, ca in albia Bistii, o ingusteaza Scorusul ; uda parteade S. a co-
imas, ale proprietaêT, iar 207 foarte mult si -1 opreste rapidi- munei, si merge de se arunca
hect., cu 3 hect. vie, sunt ale tatea. Scapind dintre stinct, in piriul Valea-Rea.
W623. ilarele Dicfionnr Gcoyraiic. Vol. 111.

28
Hosted by Google
DRACULtrf (RlPA-) 218 DRAGNA
Dracului (Ripa-), ripa mare, in Valea-Cheei si da in riul Cil- plaiul Dimbovh:a, la N. de com.
jud. Buzau, com. Magura. naul, la Tat&rani. Rucarul, situat intre riul Dim-
boviâ si riul Riusorul, care se
Dracului (§eaua-), munte, in Dracului (Valea-), vale, in com. varsa in Dimboviâ, din jos de
jud. Buzau, com. Calvini, situat Gura-Teghif, cat. Argasalesti, com. Rucarul.
pe hotarul jud. Prahova, unde jud. Buzau ; incepe de la mun-
se si intind ma! mult ramifica- tele Podul-Grecilor si se scurge Dragavei, insula, in Dunare, cu
{iile sale. in Bisca-Mare, la Malul-Vinat. 90 pog. padure, in E. balêiPo-
telul, in dreptul pichetului cu
Dracului (Valea-), deal, in jud. Dracului (Valea-), vale. Izvo- acelasi nume, din jud. Roma-
R.-SSrat, pi. OrasuluT, com. reste de pe teritoriul com. Mu- nati.
Brosteni. Se desface din culmea setesti, jud. Arges, trece pe la
Scorusului ; brazdeaza partea de S. de com. Poenarei, plaiul Dragavei, picket de granita, pe

S. a comunel se intinde
; de-a- Nucsoara, jud. Muscel, si se varsa Dunare, jud. Romanati, spre E.
lungul pirlului Poarta-Dracului, \i\ riul Doamna in dreptul com. de balta Potelul si al IX, ince-
si se sfirseste in piriul Valea- Corbisori, jud. Muscel. Se nu- pind de la hotarul Doljulul.
Rea. Este acoperit numaT cu meste ast-fel, poate, pentru ca
pasunT. face man stricaciuni. Dragna, munte, jud. Muscel, pla-
iul Dimboviâ, com. Rucarul.
Dracului (Valea-), localitate, in Dracului (Valea-), vale, jud.
Carpaî, jud. Prahova, pi. Te- Teleorman trece prin cat. Ne-
; Dragna, loc izolat, pe teritoriul
leajenul, intremuntele Clabucetul totf-d.-S., de la V. spre E., pana jud. Olt, pi. Siul-d.-j., com. Dra-
si Vlrful-lui-Craiii, strabatuta de in muchea dealuluT despre lunca ganesti, unde alta-data a exis-
riul Teleajenul. Pe coasta dreapta Teleormanului ; aci se injugacu tato padure cu acest nume. Azt
a acestei vat se zaresc mici bu- Valea-Cescului, in dreptul com. nu sunt aci de cit locun ara-
capf dintrun drum vechiti, pa- Garagaul. bile.
vat cu bolovani de prund, ur-
mele unel cai, ce conducea \\\ Dracului (Valea-), vale, incepe Dragna, trup de mosie,& Statu-
Ardeal. de la com. Crusovul, trece prin- lui, jud. Olt. (Vezi Draganesti-
tre com. Tia-Mare si Potlogeni cu-Trupurile).
Dracului (Valea-), pirin, in jud. din jud. Romanati, si se termina
R.-Sarat, pi. Orasului, com. O- in valea Oltului. Dragna, padure, supusa regimu-
dobasca. Izvoreste din culmea lui silvic, pe muntele Dragna,
Scorusului ; uda comuna in par- Dracului (Valceaua-), vdlcea, proprietate a d-luT loan Bojan,
tea de N., de la N., la S., si jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., com.Mi- in intindere de 400 hect., pen-
dupa un curs repede si prapas- trofani in apropierede Dragasani. dinte de com. Rucarul, jud.
tios, merge de se arunca in Muscel.
riul Rimna, pe partea dreapta Dracului (Virful-), culminate, Are ca esente dominante : fag
a lui, mat sus de cat. Odobasca. a plaiurilor munteluT Podul-Gre- si mo lift spre virf. Etatea ei
cilor, din jud. Buzau, com. Gura- variaza de la 20 — 40 anT.
Dracului (Valea-), vale, in jud. Teghii, in partea de S.-E.

Buzau, com. Magura se scurge ; Dragna, vdlcea, sttuata pe teri-
in riul Buzau. Draga, piriii, ce curge prin jud. toriul jud. Olt, pi. Siul-d.-j., com.
Roman, pi. Moldova, com. Mo- Comani, numita ast-fel, se zice,
Dracului ( Valea- ) , (Valea- gosesti. Is! ia nastere dintr'o dupa numele unui cioban, care
Rea), izvor, in jud. Buzau, com. muhVime de izvoare, situate jin- pazea oile pe aci si de la care
Beceni, cat. Margariî ; se scurge tr'o infundatura de deal, in sa- si-ar fi luat numele si com. Draga-
in riul Slanic. tul Muncelul-d.-s. Curge de la nesti.
V. spre E. si se varsa in riul
Dracului (Valea-), vale, in jud. Siretul, la S. de satul Mogosesti. Dragna, vdlcea, jud. Prahova,
Buzau, com. Zilisteanca; incepe plaiul Varbilaul, com. Vilca-
din Dealul-Cheel ; se uneste cu Draganul, munte, jud. Muscel, nesti.
Hosted by Google
DRAGNA 219 DRAGOMIRA
Dragna, vale, la S. com.Draga- Dragodane^ti, sat, pi. Dimbo- de granifd, judeful Mehedinfi,
sani, plasa Oltul-d.-j., judeûl viâ-Dealul, cat. com. Cindesti, plaiul Closani.
Vilcea. jud. Dimbovita. Are o scoala.
Dragomir (Magura-lui-), jud.
Dragnei, nume, ce poarta din ve- Dragomane§ti, sat, in jud. si pi. Teleorman, la N. com. Slobozia-
chime mosia din com. Gubancea, Tutova, com. Micesti, pe piriul Mindra.
pi. Dumbrava-d.-j., jud. Dolj, si Studineûl, spre N.-V. de satul
sub care se cunoaste si azi. A- Micesti. Are 97 locuitori (din Dragomir (Valea-lui-), (Valea
parîne statului, care a dat-o in car! 5 stiu carte) si 26 case. Dragomirului), catun, al com.
loturi locuitorilor. Dintre loturT, Policiori, judeûl Buzau, cu 180
1 8 sunt de 5 hect, iar 1, de4\/2 Dragomane§ti. Vezi Saraêntf- locuitori si 41 case.
hect. Se gaseste pe dinsa si d.-s., jud. Tutova.
padure. Dragomir (Valea-lui-), mosie,
Dragomir, sat, al com. Berzun- in com. Policiori, catunul Valea-
Dragnei Padurea-), padure, jud. \\x\, pi. Tazlaul-d.-j., jud. Bacaii, Dragomirului, jud. Buzau. Are
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., com. situat pe piriiasul cu acelasi nu- 920 hect., din care 260 padure,
Gubancea. Aparîne statului. Are me. Circiumf sunt Sunt 127 2. restul araturf (aproape 100 hect.),
o intindere de 25V2 hect. Se familii, sau 449 suflete. Animate izlaz (75), apoi livede, vil etc.
gaseste pe mosia Dragnei caree sunt: 13 cat, 240 vite cornute,
data in lotun. Lemnele care o 27 porci si 20 capre. Dragomir (Valea-lui-), vale,
compun sunt : cerul si girniâ. com. Gura-Vitioarei, pi. Telea-
Dragomir, munte, al com Do- jenul, jud. Prahova.
Dragnei (Valea-), vale, in raio- briâ, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
nul com. Dobresti, pi. Podgoria, situat spre N.-V. de com. este ; Dragomira, piriias, format pe
jud. Muscel, care, dupa ce uda acoperit cu 4 hect. padure de teritoriul com. Soveja, judeûl
partea de N. a com., se varsa fag si alte lemne. Putna; se varsa m $usi{a.
in girla Circinovul.
Dragomir, lac, pe teritoriul com. Dragomira, vale, jud. Gorj, in

Dragodana, com. rur., pi. Cobia, Marunêi, pi. Siul-d.-s., jud. Olt. com. Farcasesti, din pi. Jiului,
jud. Dimboviâ, situata spre S. E situat la E. de com., linga situata spre S.-E. com. Incepe
de Tirgoviste, pe soseaua Tir- Magura numita Gura-BouluT. din hotarul com. Valea-cu- Apa
goviste-Gaesti-Vlasca, in apro- In timpuri de seceta seaca, merge spre S.-V. si se termina
piere de Gaesti si de apa riului flind formata numai din adu- in Valea-Maluluf, in dreptul vaei
Potopul si la 27 kil. de capi- narea apelor, can nu gasesc Boureiul, din jud. Mehedin{i.
tala judeûlui. Dragodana este loc de scurgere.
asezata pe vale sise compune din Dragomira, vale, incepe din par-
patru catune: Catunul-Paunei, Dragomir, poiand, la N. com. tea de N. a com. Teisani, pi.
Meri, Moara-Popii si Dragodana, Bunesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea. Teleajenul, jud. Prahova, curge
cu o populate de 886 locuitori de la N.-V. spre S.-E. si, dupa
rominl. In com. sunt doua bi- Dragomir, piriias, jud. Bacau, ce primeste de afluenî : Valea-
serici. Dragodana se invecineste plasa Tazlaul-d.-j., comunaBer- Crucei si Valea-Birzei, se varsa in
la E. cu com. Cuparul, la V. zunûl; izvoreste din muntele riul Teleajenul, la E. de com. Tei-
cu com. Gaesti, la N. cu com. Bulihariul; dupa ce, la catunul sani. La confluenâ vaiei lui Dra-
Piciorul-de-Munte si la S. cu Scariga, primeste piriiasul Ber- gomir cu Teleajenul se afla ur-
com. Cojocarul, legindu-se cu zunûl-Negru, se varsa in Ber- mele unei ocne sau bal de sare.
Gaesti si Piciorul de Munte prin zunûl-Mare. Se spune ca aceste ba! ar fi
soseaua judeêana, iar cu cele- fost proprietatea locuitorilor si
I'alte prin sosele comunale si Dragomir, prival, jud. Braila; ca le-ar fi arendat cu zeciuiala.
vecinale. uneste Benghiui cu Orzea si Cind au fost exploatate nu se
Pe teritoriul acestel comune Dunarea-Vechie. stie pozitiv; se crede Jnsa ca
se produce eel mai bun tutun pe la sflrsitul veaculul XV-lea.
din {ara. Dragomir (Izvorul-lui-), picket Din cauza darilor prea grelc, ati
Hosted by Google
DRAGOMLREASA 2:20 DRAGOMIRE^TI
fost vindute de vr'o 50 locuitori chita, carl se transpoarta la di- nutreste un numar de 1730 ca-
din Teisani lui Aga Mateiu, im- ferite tirguri ale ârei. Solul pete de vite.
preuna cu cele trei trupuri de comunei produce porumb, grid In comuna sunt 4 biserici,
mosie ce aveau atunci in stasi ovaz; iar parte este acope- cu 8 deserven^!, platiî din fon-
pinire. rit cu padure. In Dragomi- durilecomunale, — venitulfonciar
resti sunt ruine din marea fa- al paminturilor bisericesti se
Dragomireasa, deal, de pe teri- brica a raposatului Baleanu, urea la suma de 486 le! ; o
toriul com. Scorêni, pi. TazJa- unde se fabrica spirt, luminari scoala, cu un invaâtor platit de
ul-d.-s., jud. Bacau. de stearina, tabacarie si sap in. stat ; 3 mori de apa ; 5 rotar!
Dragomiresti se invecineste spre 3 fieran.
Dragomireasa, piriias, jud. Ba- E. cu Tirgoviste, de care se Budgetul comunei e de 3313
c&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. Scor desparte prin pad urea Viisoara; le!, 10 ban! la venitur! si de 33 10
êni; se varsa in Piriul-Boulu!. la V. cu com. Butoiul si Lu- le!, 50 ban! la cheltuel!.

desti, de care se desparte prin Comunicaîa se face cu sa-
Dragomirei (Valea-), vale, yl- riul Dimbovita si padurea Co- tele vecine prin : soseaua jude-
voreste din raionul com. Ogreti roeasca; spre N. cu Manesti si êana ce vine de la satui Girovul
nul, pi. Teleajenul, jud. Prahova, spre S. cu Lucieni. spre satul Uscati ;
prin soseaua
si, dupa ce se uneste cu Valea- care purcede din precedenta, in-
Podului, se varsa in girla O- Dragomiresti, com. rur., in ju- tre kil. 22 — 23 si duce prin satele
gretinul, tot in raionul com unci detul Neamî, plasa de Sus-Mij- Dragomiresti - Bornisul - Craesti
Ogretinul locul, situata pe podisele ce se (com. Talpa) ;
prin drumul care
cuprind intre dealurile Uscati, incepe din soseaua Girovul-Us-
Dragomirescu, pddure particu- Mastacanul, Socii, marginindu-se cati, intre kil. 1
7 — 1 8 ?i duce prin
lara, supusa regimului silvic, in la E. cu com. Talpa si Birga- satele Mastacanul-Bornisul-Hla-
intindere de i7ohect, proprie- oani, de care se desparte prin pesti-Talpa, iar o ramura catre S.
tatea lui Stan Dragomirescu, dealurile Uscati, Bornisul si Mas- prin satul Ghigoesti (com. Ser-
pendinte de com. Chiojdeanca, tacanul ; la S., cu com. Birgaoani besti), unindu-se cu sos. Piatra
pi. Podgoria, jud. Prahova, a- si Serbesti, de care se desparte Bozieni, intre kil. 16 — I7;precum
vind cantoanele Praiul-Bisericei,
: prin limite conventionale. si prin alte drumur! naturale
de 50 de 50
hect., Faâ-Viet. Este formatadin satele : Dra- car! leaga diversele localitat! li-
hect, Dosul-ChirileT, de 30 hect., gomiresti, Unghiul, Timpesti, mitrofe.

si Scarisoara, de 40 hect. Mastacanul, Bornisul (Aramoaia)
si Negoesti, cu o populate de Dragomiresti, sat, in com. Dra-
Dragomiresti, com. rur., jud. 400 familii sau 14 1 9 suflete, din gomiresti, pi. de Sus-Mijlocul,
Dimbovita, pi. Dealul-Dimbovrfa, cart : 691 barba^T, 728 feme! ; jud. Neamtu, sttuat in drumul
situata spre V. la 8 kil.de Tir- 877 necasatori^T, 540 casatoritT, sosele! judetene Girovul - Tupi-
goviste, pe malul sting al riu- 99 vaduvT, 3 divortaî 364 ba- ; laî, la 23 kil. 400 departare de
lu! pe loc ses si
Dimbovita, e£i, 369 fete; 32 strain!. orasul Piatra.
in apropiere de soseaua jud. Stiu carte 1 5 1 persoane, nu Are o populate de 292 fa-
Tirgoviste Cimpulung. Drago-

- stiu 1268. mili!.
miresti se compune din doua Dintre locuitoril improprieta- In" sat se afla resedinta co-
catune tot cu numele de Dra- riti in 1864, sunt asta-z! 28 car! mune! 1 ; biserica, deservita de
gomiresti, avind o populate de stapinesc insisT locurile lor ; 45 un preot si 2 dascali; o scoala,
980 suflete. In Dragomiresti ca urmasT ; 1 loc ocupat de alîi, frecuentata de 83 eievl.
sunt tre! uliê: uliâ Olarilor, I loc parasit si ocupat de co- Numarul vitelor se urea la
uli{a Ungurenilor si uliâ f iga- muna; 80 de ins!, carl de si in- 824 capete.
nie!. Dragomiresti este resedinâ surapf si cultivator! de pamint
sub-prefecture! pi. Dealul-Dim- nu au nic! o proprietate. Dragomiresti, trup de sat, in
bovhta. Aci este o biserica si o Agricultura se face pe o in- com. Cirligi, pi. Piatra-Muntele,
scoaUL Cea
mare partemat tindere pe 1029 hect. 83 aril. jud. Neamtu.
din locuitori se ocupa cu olaria Imasul sau suhatul, are o in-
si cu fabricarea cosurilor de ri- tindere de 9 hect. 12 aril si Dragomiresti, numire ce se da
Hosted by Google
DRAGOMIRESTI 221 DRAGOSLAVELE
unui vechiti sat, ce era situ at si 1 cintare{ ; o scoala mixta, pruni? o suprafa{& de 1,75 hect.
mai in jos de orasul Roman, frecuentatS de 35 elevi si 4 e- Comerciul se face de 7 persoane
jud. Roman, probabil pe actu- leve, cu intreînerea careia co- (din carl 5 RomtnJ si 2 Evrel),
ala mosie a statului Pincesti- muna cheltueste anual 1677 lei. in 7 stabilimente comerciale, din
Dragomiresti, poate chiar satu- Numarul vitelor mari e de carl 5 circiumi.
lui Cotul-Vameûlui de asta-zi. 410 si al celor mici de 921. Prin aceasta comuna trece
Niste documente vechl : unul Comerciul se face de 4 cir- drumul judeêan Birlad-Bacau.
de la 1458, Aprilie 20, si altul ciuman. Are o scoala primara de ba-
de la 1488, Aprilie 12, date de e{I si o bisericci.
Stefan-cel-Mare, vorbesc de a- Dragomiresti - din - Vale, sat,

cest sat, cind Voda il reintareste face parte din comuna rurala Dragomirului (Valea-), padu-
danie Mitropoliei RomanuluT fa- Popesti-Dragomiresti, pi. Zna- re, in jud. Buzau, com. Poli-
cut& inca de mosul saii Alexan- govul, jud. Ilfov. Este situat la ciori, avind 260 hect. sidespar-
dru-cel-Bun. In acele documente S.-E. de Sabareni, pe malul îta in trei sfori: Dragomirul,
se zice ca el era din jos de sting al riului Dtmboviâ, In a- Gurguesti si Stupina.
tirgul Romanului si avea pod propiere, riul Iifovaûl se varsa
umblator pe Moldova. Poziîa in riul Dimboviâ. Dragoslavele, com. rur., judeûl
se potriveste foarte bine numai Se intinde pe o suprafaâ de Muscel, plaiul Dimboviâ, situ-
satului Cotul Vamesului sau

-
699 hect., cu o populate de ata la N.-E. de Cimpulung, pe
unui altul ce ar fi fost linga 504 locuitori. riul Dimbovifa, la 1 8 kil. dep&r-
el, si de la care a ramas nu- D-l Br. Davril are 420 hect. tare de acest oras si la 5 kil.
mele mosiel, de Dragomiresti. si locuitorii 279 hect. Proprie- de Rucar. I se ma? zice si Schela-
tarul cultiva 340 hect. (4 sterpe, Dragoslavele.
Dragomiresti, ponoare, pe mo- 36 izlaz, 40 padure), iar locui- Are o populate de 250 fa-
sia Leorda, com. Costinesti, pi. torii cultivS. tot terenul. milii, sail 1104 suflete, din car!
Tirgul, jud. Botosani. Are o biserica, cu hramul 37 locuitori f iganf.
Adormirea deservita de 1 preot
; In comuna sunt 2 bisericT,
Dragomire§ti-Boere§ti, sat, in si 1 cintare^ 1 moara cu apa ; una ziditS. de Grigore - Voda

jud. Tutova, pi. Tutova, com. 1 pod statator. Ghica, la anul 1660 si reparata
Dragomiresti-Razesi. Comerciul se face de 2 cir mai multe rinduri e deservita
in ;
ciumari. de 3 preop si 4 cintarepf.

Dragomiresti - din - Deal, sat, Numarul vitelor man e de In aceasta com. se lucreaza
face parte din com. rur. Popes ti- 290 si al celor mici de 746. numeroase si frumoase plocade,
Dragomiresti, pi. Znagovul,jud. cari sunt renumite in corner^.
Ilfov. Este situat la S.-E. de Dragomire§ti-Raza§i, comuna Tradiîa popuranS zice c5, in
Sabareni, pe malul drept al riu- rurala si sat, in jud. Tutova, vremea de demult ar fi emigrat
luT Dimboviâ. La S. trece so- plasa Tutova, pe malul sting mulpf satenl de aci si aii for-
seaua judeteana Bucuresti-Pi- al piriului Tutova, in partea de mat un sat in Moldova (Putna),
testi. N.-V. a jud., la confluenâ piriu- sub numele de Dragosloveni.
Se intinde pe o suprafaâ de lul Lipova cu Tutova. Are 784 Adevarul este ca in comuna
1203 hect., cu o populate de locuitori (din can 65 stiu carte), rural& Soveja, pi. Zabr&u{i, ju-
666 locuitori. locuind .in 201 case, (soco- deûl Putna, sunt dou& sate:
D-l G. Dragomirescu are 830 tita si populaîa satului Drago- Dragosloveni si Rucareni si este
hect. si locuitorii 373 hect. miresti -Boeresti). Formeaza o probabil ca Mateiu - Voda Ba-
Proprietarul cultiva 350 hect. comuna (com. Dragomiresti), cu sarab, cind a zidit in Moldova
(75 sterpe, 180 izlaz, 225 pa- c^t. : Dragomiresti-Boeresti, Bel- m&nastirea Soveja (1645), a a-
dure). zeni si Poiana-Pietrei. Sunt in dus lucr&torf si salahorl din
Locuitorii cultiva tot terenul, toat& comuna 108 1 locuitori Dragoslavele si din Rucar, cari,
afara de vr'o 14 hect. cari ra- (din carl 71 stiu carte), 280 in urma\ raminind in acele lo-
min sterpe. contribuabili si 281 case. Viea curi, au format satele Dragos-
Are o biserica, cu hramul ocupa in aceasta com. 63 hect. loveni si Rucareni. Aceasta ver-
Adormirea, deservita de 1 preot din can 18 nelucr£toare; iar siune ni se pare verosimilS, si
Hosted by Google
DRAGOSLOVENI 222 DRAGOSLOVENI
se acorda $i cu tradiîa popo- Dragoslavele pe la inceputul Populafia com. este de 243

rana pastrata pana acum in sa- secolului facea parte din plasa familii, cu 107 1
543 suflete,
tele Dragoslavele si Rucarul, din Argeselul-de-Sus, dupa chiar ce- barbaî, 528 feme! 243 casato- ;
judeful Muscel. rerea satenilor la guvern. rip, 755 necasatori^F, 73 vaduvi

Dragoslovenil sunt de origina Comuna Dragoslavele se aria 206 stiu carte ; 4 strain!, res-
din Hafeg. la 640,2 m. d'asupra Marii-Ne- tul romini ortodoxi.
Comuna Dragoslavele este in- gre si 553,2 m. d'asupra Bu- Sunt 2 una in cat.
biserici :
zestrata cu un frumos local de curestilor. Dragosloveni, cu hramul Sfinîi

scoala, construit de curind, con- Tradiîa spune, ca mosiiDra- Apostoli Petru si Pavel, fundata
dusa de un invaâtor si o in- goslavenilor sunt Tigani rudari de niste boeri Sihleni, nu se
vafatoare. Scoala se frecuenta venip din Haêg si ca faceau stie cind, cac! n'are inscriptie;
de 71 elevi si 40 eleve, din copai, marur! si altele. Cons- are 180 lei venit si e deservita
numarul de 107 baeî si 101 tantin Basarab Cirnul, la anul de 1 preot, 1 dascalsi 1 paracliser;
fete in etate de scoala. Cu in- 1658, le-a daruit ma! mul^munp. cat. Terchesti, cu hramul sfintii
treînerea scoale! statul cheitu- In marginea de S. a satului Apostoli Petru si Pavel, zidita de
este anual 1080 lei. $coala de se vede o cruce din timpul lui fra^'u Vasile si Theodor Piîgoiu
fete se fntreîne din fondurile Mihaiu Viteazul, inscriptie in lim- si Stefan Andreescu ; are 130
comunei. ba sirbeasca. lei venit anual, si e deservita de
§tiu carte 200 barbaî si 43 1 preot, 1 cintaret si 1 paracliser.
feme!. Dragosloveni, com. rur., in jud. Com. are 2 scoli mixte : una
Comuna Dragoslavele se mar- R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., pe in cat, Dragosloveni, fundata
gineste la N. cu com. Rucarul, malul sting al riului Rimna. de Stat in anul 1873 ; alta in cat.
la S. cu com. Badeni-Ungureni, Este asezata in partea de Terchesti, fundata in 1890 de
la E. cu Muntele-Rosu si la V. mijlocajud., la 23 kil., spre N., com. ; au 2 invaâtori si sunt
cu com. Leresti. Are o poziîe de orasul R.-Sarat, si in partea frecuentate de 69 elevi (1892 —
frumoasa, ceea ce atrage in tim- de N". a plasi!, la 2 kil., spre 93).
pul verel mulpf vizitatori. V., de com. Plainesti, resedinta Calitatea pamintulul este me-
Prin mijlocul comunei trece plasi!. Com. invecinate sunt diocra, terenul fiind deluros, ai -
soseaua naîonala Cimpulung- Bordesti, la 5 kil., Popesti si gilos si calcaros ; in ce priveste
Frontiera. Timboesti, la 8 kil., Sihlea, la 9 cultura pamintuluT, com. are
Locuitorii comunei sunt mo?- j
kil., Urechesti, la 10 kil. 266 hect. arabile, 60 hect. pa-
nenl si se ocupa in special cu !
Se margineste la E. cu com. dure, 300 hect. vii.
scinduraria. Parte din eT, ce! Plainesti, desparîta prin so- Vite sunt 483 capete, din
j
mai sarac!, in timpul verel, pa- seaua nationals, la V. cu com. care: 160 boi, 37 vaci, 60 cai,
rasesc satul spre a merge aiu- Lacul-lui-Baban si Bordesti, la 8 epe si 218 rimaton.
rea dupa munca, pamintul lor S. tot cu com. Plainesti, la In com. sunt 3 potcovari
fiind cu totul restrins si pro- N. cu com. Popesti si Urechesti. 1 plapamar ; 7 timplari ; 6 ma-
dusul lui insuficient pentru a le Este o com. din regiunea dea- celari.
procura existenâ. Stupil cu ai- lurilor, fiind brazdata la N. de Se fabrica rachiu in 46 po-
bine dau 1 86 kilgr. miere si 124 ramificaîile dealurilor Magura verne. Comerful e activ si con-
kilgr. ceara. Porumbul se cultiva si Urechesti. sta in importul de instrumente
pe 48 hect. Riul Rimna o uda la S. de la agricole, haine gata, si in ex-
Pe la Dragoslavele, Carol al N.-V. la S.-E. ; sunt in com. 18 portul vinuluisi rachiului; trans-
Xll-lea, Regele Suediei, a tre- puûri (cu o adincime de 12 — p or tul se face prin gara Gu-
cut in Ardeal, la anul 17 12. 44m.) si 2 fintini (1 — 3 m. ad.) gesti, la 3 kil. spre E. Sunt
Sunt 237 contribuabili. Media Catunele can o compun sunt 75 comercianî (4 strain!), din
veniturilor ordinare pe eel trei Dragosloveni, resedinta, la E., car! 9 bacan! si 10 circiuman.
am din urma este de 3700 lei si Terchesti, la V. Caile de comunicaîe sunt:
si a cheltuelilor pe anul 1889 Suprafaâ com. este de 626 calea ferata; calea naîonala de
90, de 3676 lei. Comuna con- hect., din can 186 hect. vatra la Rimnic la Focsani; drumul
tribue pentru scoala cu 300 lei com., 300 hect. ale locuitorilor, spre Plainesti; spre Lacul-lu!-
anual si pentru cult cu 500 lei. 140 hect. ale particularilor. Baban si Dealul-Lung spre Po- ;
Hosted by Google
DRAGOSLOVENI 223 DRAJNA
pesti si Urechesti spre Slobozia-

; Dragofilor (Drumul-), drum tre com. Tazl&ul si com. R&diul,
R.-Sarat. vechiu, p&rasit, ce ducea din satul Soctf si in partea Cindestilor.
Sunt 280 contribuabili. Roata-d.-j. in satul Crevedia-Sf.
Veniturile si cheltuelile sunt Gheorghe, jud. Vlasca. Dragva, piriias, jud. Neamû.
de 3400 lei anual. Izvoreste dintreramurile Dragva
Dragova, canal, jud. Bacau, pi. si lurcani, in punctul unde
Dragosloveni, catun, in com. So- de Iocuitorii
Btstrh:a-d.-s., facut aceste dealurf fac intersecîune.
veja, plasa Zabrauûl, judeûl comunei Valea-luMon, ca o ra- Curge in direcîune S.-E. prin
Putna. mura a Girlei-Morii, pentru ca frumoasa vale-podis numita Po-
Este situat in fundul Sush;ei, aceastasa nu inundeze, in timpu- iana-Lingurarilor, unde primeste
intre mun^Tsi desparît de Ruca- rile ploioase. din dreapta piriul Lingurari.
reni, printr'un deal unde curge Strabate teritoriul comunef So-
piriul Dragotnir. Dragoviâ, ogas, in com. rur. cea, udind satul V&durerele, in a-
Are o populate de 11 80 Ciresul, plaiul Cerna, jud. Me- propierea cSruia se varsa\ pe
suflete, can locuesc in 280 case. hedinti. partea dreapta a piriulul R&diul.
Are o scoala mixta, zidita de
comuna si frecuentata de r5 Dragul, piriias, jud. Bacau, pi. Drahnei (Clmpia-), cimpie, jud.
copii (13 baep si 2 fete), din 162 Siretul-d.-j., com. Tamasi, care Vilcea. Vezi Tirsa.
m virsta de scoala. (V. com. se varsa in piriul Tamasi.
Dragoslavele din Muscel). Draja, loc arabil, in jud. Tecuciu,
Dragulea, deal, pe mosia Iba- in raionul com. GSiceana.
Dragosloveni, sat, in judeûl nesti, com. Ibanesti, pi. Prutul-
R.-Sarat, plasa Marginea-d.-s., d.-s., jud. Dorohoiii. Drajna, girld, jud. Prahova. Iz-
catunul de resedinâ al com. voreste din Carpaî, din munte-
Dragosloveni, asezat in partea Dragulea, iaz, cu o suprafaâ le Craiul, trece prin comunele:
despre E. a comunei, pe malul de 21 hect. 49 aril, pe terito- Cerasul, Drajna-d.-s. si Drajna-
sting al riulu! Rimna. Are o riul satului Ibanesti, com. cu d.-j., si se varsS, in riul Telea-
intindere de 80 hect., cu o po- acelasi nume, plasa Prutul-d.-s., jenul, la extremitatea nordicS.
pulate de 136 familii, sau 555 jud. Dorohoiu. a orasului V&leni - de - Munte.
suflete, din can 160 contrib. Face insemnate zig-zagur* la
113 stiti carte; sunt 3 strain!. Dragulei (Valea-), vale, pe mo- Moara dupa -Vale, Ripa-Corbu-
-
Are o biserica si o scoala, a sia Ibanesti, comuna Ibanesti, lui, Burdusei, Moara Mihaiu
comunei. plasa Prutul-d.-s., judeûl Doro- Popescu, Ripa Stan Bratu si
hoiu. la Plaisani.
Drago§, munte, laN. de Cimpu- Drajna si-a luat numirea de

lung, intre riul Bughea si riul Dragulul (Gitul-), brat, in jud. la cuvintul slavon draj, ce in-
Bratia-Mica, jud. Muscel. Ialomiâ, pi. Borcea, teritoriul semneaz& repede, energic, pen-
comunei Varasti, comunica cu tru cS aceasta girla are un curs
Dragoteasa, deal, in com. rur. lacul Mostistea. foarte repede si cind vine mare
Izvorul-Anestilor, pi. Ocolul-d.-j., distruge tot ce intilneste in
jud. MehedintL Dragulul (Poiana - ) ,

poiana, cale-i : maluri, mori, case, gr5-
situata la S.-E. comunei Sur- dinT, etc.
Dragote§tii-de-Jos, sat, in jud. patele, pi. Oltui-d.-s., judeûl Pe albia girlel Drajna se ga-
Mehedinti, pi. Vailor, cu 150 Vilcea, la poalele dealuiu! Cai- seste multa piatr& de construc-
case; este resedinâ com. rur. nesti. \\e si calcara, din care se fa-
Dragomiresti. brics, var alb gras, foarte bun.
Dragva, ratnura de dealuri^ in Pana. acum luau piatrS. de var

Dragote§tii-de-Sus, sat, in pi. jud. Neamû, ce se detaseaza de aci si Iocuitorii din comu-
Vailor, jud. Mehedinti. Formeaza din dealui Caînul, in direcî- nele $irma si T&riceni. Acum
comuna cu Dragotesti-d.-j., sub une N. -S., paralel cu piriul mosnenii T&riceni nu mai vind
numele de Dragotesti. Are 100 Tazlaul, pana in dreptul satului piatra, ci fabric^ varul, arzindu-1
de case. Frumoasa. Serveste de hotar in- mult mai bine ca eel de la
Hosted by Google
DRAJNA-DE-JOS 224 DRAJNA-DE-JOS
$irma, cu lemne din padurile Drajna, cind li s'au dat 13 12 de Valea - Stane^tilor, numita
lor. Pe fie-care an se fabrica hect. pamtnt. Ei au 786 boi, Uie$ti. In ambele aceste loca-
in comuna o jumatate milion 311 vaci, 44 cai, 384 porci $i lity! sunt stinci de sare aco-
kilog. var alb gras, de cea mai 1763 01. perite cu un mic strat de pa-
buna calitate. Scoala dateaza in comuna mint. Sunt pazite de do! paz-
de la 1870; dar regulat func- nici platiî de stat.
Drajna-de-Jos, com, rur., plaiul îoneaza din anul 1880. Localul Pamintul nu e tocmat pri-
Teleajenul, jud. Prahova. e proprietatea comunei, oferit elnic culture!. Terenul cultiva-
Poztyiunea acestei comune e de D-l Nicolae Butoiu. In a- bil produce in termen mijlo-
placuta. La N. are un deal, nual scolar 1892 — 1893 s'a fre- ciii : 688 hectol. griu, 2916
ce vine de la N. si se ter- cuentat de 70 baeî, din nu- hectol. cinepa, 6000 kilgr. fa-
mina in comunei prin

centrul marul de 384 copii (187 ba- sole.
Piscul-Domnului; la S.-E. un e{i si 197 fete), cu virsta de Comerciul se exercita in co-

alt deal ce o desparte de co- $coa!a. Intreînerea personalului muna de 3 circiumari.
muna Predealul; la V. apele costa anual 1404 lei. Veniturile si cheltuelile comu-
cristaline ale riului Teleajenul, Stiu carte 165 barbaî ?i 17 nei se balanseaza cu 3538 lei
care o despart de comunele femei. anual.

Homoriciul, Teisani, Olteni si Ca locuri insemnate in co- Sunt 308 contribuabili.
Valeni-de-Munte. muna sunt Valea-Stanestilor,
: Pe maiul drept al piriulul
E situata pe ambele maluri unde se zice ca a fost un sat. Drajna, pe coasta dealulm Pis-
ale piriulu! Drajna si pe maiul Aci se vad gropi, fragmente cul-Domnului, prin partea cea
sting al riului Teleajenul, la 31 de caramida, hirburi $i pietre. mai populata a comunei, trece
kil. departe de capitala jude- LocuitoriT acestui sat erau mos- $oseaua judeêana Valeni-Po-
ûlui. neni, si se zice ca ?i-au vindut se^ti-Buzau. O alta cale se des-
Se compune din 4 catune: toata mosia proprietarului de parte din ?oseaua judeêana, din
Drajna-d.-j., Fagetul, Podurile atunci al Drajnei, iar ei sau fata bisericei Sf. Alexandru, si
si Chiriêsti. Are o populate retras in com. Drajna-d.-s., unde trece spre N., prin cimpia
de 508 familil sau 2277 suflete aveau alta mo$ie. Stane?tilor, Valea Stane^tilor,
-
(1127 barbatf si 1150 feme!), Tot aci mai este Virful-lui- cat. Fagetul, apa Drajna ?i
carl locuesc in 587 case. Craiu, pe virful caruia se ga- intra in com. Drajna-d.-s. A-
In comuna sunt 2 biserici sesc purine ruine ale uneT zidiri ceasta cale nu e soseluita.
deservite de 2 preoî. vechi si Valea-Draculm, intre Comuna e de 2 brazdata
Afara de agricultura, si a- muntele Clabucetul si Virful- dealuri : de la N., a-
Dealul
ceasta prea puîn, din cauza lui-Craiu, pe unde a trecut o vind 4 piscuri insemnate Vir- :
terenului impropriu culture!, lo- veche si frumoasa cale pavata, ful-Cetatelei, Piatra, Piscul-lui-
cuitoril se mai ocupa cu po- ce ducea in Ardeal. Birsan, Piscul-Domnului ; Dea-
micultura, fabricarea varului si Comuna se intinde pe o sulul de la S.-E., avind ca virfuri :
a {uicei. Maioritatea locuitori- prafaâ de 2651 hect. dintre Scafele, Piîgoiul si Virful-Peri-
lor merg in judeêle de cimp, care: 13 12 hect. ale locuitorilor. Toate aceste serva de pa-
Ialomiâ si Braila, si lucreaza lor, fo$t! clacaî 1339 si hect. ?une. Intre Piscul-Domnului si
cu braêle, unde sunt angajap ale D-nei Elena Creûlescu. riul Teleajenul se afla Cimpia-
cu acte agricole la proprietari. In aceasta comuna sunt 34 Stane^tilor, acoperita cu sema-
In cat. Drajna-d.-j. sunt 2 velniê, m can se fabrica, in naturi.
mori pe riul Teleajenul si i,tot anil roditori, 1 160 hectil. ûi- In fata bisericei Sf. Alexan-
de apa, pe piriul Drajna, in cat. ca, dupa 121 hect. livezi de dru este o mica moviia; alta
Fageêlul. Pe riul Teleajenul, in- pruni. se afla mai spre S. ?i alte doua pe
trecele 2 morf, este si o piva. Sunt 97 stupi de albine. Cimpia-Stane^tilor, care — se
Locuitoril, in numar de 323, Pe malul sting al riului Te- afirma — ar fi datind din tim-
s'au improprietarit la 1864, pe leajenul se gasesc doua locality pul Tatarilor.
mosia D-ne! Maria Filipescu, cu sare: una mai sus de Va- Tot de aceasta comuna mai
fiica decedatului Alexandru N. lea-Stanestilor, numita Nucii- \\n si munîi: Virful-lui-Craiu,
Filipescu, proprietarul mosief lul-Baltag si alta mai la vale parte din Clabucet, Piciorul-
Hosted by Google
DRAJNA-DE-JOS 225 DRAJNA-DE-SUS
Dracului, Curmatura, Bocirnea, usei, se afla urm&toarea in- Soare-rSsare ?i au darimat ce-
Gamalia, Tatarul, parte din Za- scripîe : tatea pana in Vasul pimintuluf,
ganul, Plaiul-Chiojduhn, Schiaul iar lumea s'a pribegit de frica
cAcest sftnt templu s'a zidit In onoa-
si pana in frontiera AustrieT. rea unuia in Treime Dumnezeu ?i lauda robiciunilor. Dupa nistovirea vtr-
Acesti munfi sunt acoperipf cu cuviosuluT et patron Alexandru, cu tejulul pagin s'au retras aid
paduri seculare de fagi si brazi cheltuiala de Dumnezeu zelosuluY pro- numai doua din familiile pribe-
prietar Mare Logofat Alexandru N. Fi-
si au pasunl bogate. Nutresc gite: Pintestil si Bolinestii, al
lipescu tn anul 1844.
oile si vacile de la 6 stinl si c&ror stranepoî populeaza as-
«MDCCCXLIV >
5 suhatun. ta-zf com. Drajna-d.-s. si Ogre-
In com. Drajna-d.-j., pe cind Aceastcl biserici are o clo- tinul.
traia boierul Alexandru Fili- potniâ cu 3 clopote, situate la Este situate pe vaile apelor
pescu, proprietar, se afla o spatele bisericel, in dosul alta- Drajna si Ogretinul, intre dea-
mare si bogata biblioteca si un rului. Atit exteriorul cit si in- lurile : Leurdeanul, Cetafeaua si
palat al sau cu mai multe tur- teriorul o face sa se asemene Scafele, la 35 kil. departe de
nuri, ce slujeau de ascunzaton mult cu bisericile catolice. Ploesti, capitala jud. si la 7 kil.
in timp de razmiriê. Parte din A doua biserica, cu patronul de Valeni, resedinâ plaiuluL
acele turnuri s'au darimat din Sf. Nicolae, este construita" din Dela inceput, comuna a fost
cauza cutremurulm de la 1802, anul 1879. situate pe acest loc; dar in lo-
iar parte sunt acum restaurate. In raionul satului sunt vechile cul unde odinioara era centrul
E udatade riul Teleajenul, pi- case boeresti ale familiei Fili- satuluT, cu m&re$ul lagaY, acum
nul Drajna si vaile : Turburea, pescu-Drajneanu, acum restau- sunt holde cu porumb, griii si
Valea-Stanestilor si a Zalogi- rate. ov&z; pe unde erau atunci vil
lor. frumoase, acum sunt pSdur!, in
In raionul com. Drajna-d.-j., Drajna-de-Sus, com. rur., jud. carl se gasesc ict si colea tul-
ia cat. Fageêlul, sunt 2 lacuri : u- Prahova, plaiul Teleajenul. pinl de aguridcl.

nul in apropiere de piriul Draj- Si-a luat numele de la girla Comuna Drajna-d.-s. n'are nici
na, cu o suprafaâ de 400 m. Drajna, ce o strabate in tot un catun alipit. Inainte de anul
p. in care se gaseste multa ca- lungul de la N.-N.-V. spre
s£ti, 1 864, comuna vecina C&tunul, î-
racuda ; cel-1'alt mai sus, mult S.-S.-E. Aceasta ap£ s'a numit nea de com. Drajna-d.-s.,' pe te-
mai mic si mai adinc, acope- ast-fel de la cuvintul slav «draj», ritoriul c^reia s'au si improprie-
rit cu stuf. care insemneazci repede, energic. t^rit, asemenea si c5t. Podurile
Asuprainfiinârel acestei com. si Sfoara-Gradistea, carl acum
Drajna-de-Jos, sat, face parte legenda spune urmatoarele: In în de Drajna-d.-j.
din com. rur. cu acelasT nume, vremea de demult, pe cind nici C&tunele Fagetul si Podurile,
plaiul Teleajen, jud. Prahova. nu eraii Rominii p'aici, in acea- ce {in de Drajna-d.-j., sunt asa
Are o populate de 1670 locu- sta vale strimta, dar asezata bine aproape de Drajna-d.-s., in cit
itori 853
(817 b. si f.) Este re- a fost un sat dac, mare si fru- formeaz£ o singurS grup^ de lo-
sedinâ comunei. mos. cuinê, pe cind de Drajna-d.-j.

Aci e scoala si cele douabi- Cind a venit Tratan, ImpSra- sunt separate prin distance de
serici ale comunei. Una din a- tul, cu soldafii sSi a batut pe 3 —8 kil. Aceste c&tune {in de
ceste doua biserici, cu patro- Daci si lea luat {ara, atunci secîunea scoalei din Drajna-
nul Sf. Alexandru, situata pe satul Dacilor din acest loc a d.-s. si locuitoril lor sunt eno-
cimp, la capul aleelor de nuci, atras mult bagarea de sea- riasi al bisericii Pintesti din
s'a construit la anul 1844 cu ma a generalilor ImparatestT, Drajna-d.-s.
spesele decedatului Alexandru can au gasit cu cale si au Are o populatede 232 fa-
N. Filipescu, fost proprietar al si pe dea-
facut in acest loc, milii, sail 1020 suflete (517 bSr-
acestei mosii. Are un frumos lul «Gradistea», un lag&r mare ba{!, 503 femef); sunt i54contri-
aspect exterior, iar ca interior si statornic, cu cazarme si inta- buabiil; 226 case de locuit, iar
se deosebeste de alte bise- rituri numai de zid de caramida. 13 nelocuite.

rici, de oare-ce n'are sfinflf Imprejurul lagaruiui s'a format In comuna sunt 2 biserict:
zugraviî pe pereî, ci numai un orasel bogat. Aci mai tirziu Biserica-Pintestilor, cu hramul
cite-vaicoane. In fata, d'asupra ati venit limb! pagine despre sf. Voevozi si sf. Nicolae si-
59623. Ma-ele J)ic(iori(ir drograiiv- Vol. 111.

29
Hosted by Google
DRAJNA-DE-SUS 226 DRAJNA-DE-SUS
tuat& sub poalele dealului Sila, gheril', zidaril si rotarii lucreaza de oare-ce cite si trele legiunile
pe malul drept al Drajnef, con- aici si in com. vecine, cind sunt indicate aveau garnizona lor in
struita la anul 1852 cu spesele chema^f. aceasta provincie. Riul Olt for-
decedatulul Negoiâ Pintea si In raionul com. sunt 3 zalha- ma limita intre Dacia si Moe-
reparata in anul 1893. nale, 9 mori de apa si o piva, zia Inferioara.
Biserica Bolincestilor, cu hra- pe apa DrajneT. In aceste ruin! se mai gasesc

mul Cuvioasa Paraschiva si Scoala funcîoneaza regulat in farimaturi fara inscriptii, pre-
Sf. loan, situata aproape de comuna dela 1881. Localul e cum: caramizi groase ce ati ser-
ruinele Gradistea pe malul proprietatea invaâtorului D. vit lazidinsi pardoseli ; caramizi-

sting al ape! Drajna; s'a con- Bazilescu. S'a frecuentat in anul tigle, lampioane de lut, coade
struit de locuitorl la anul 1872. trecut de 82 baep si 8 fete, si de vase, globulete de
hirburi
Ambele biserici sunt, actual- din numarui de 139 copiT (74 caramida sau de pamint ars de
mente, deservite de 2 preo^T, 2 barbatT, 65 fete), cu virsta de marimea unui mar; bolovamde
cintareÎ, si 2 paracliserf. scoala. Cu intretinerea persona- prund formaî din argila impa-
Pe linga agricultura, pomicul- lului se cheltueste anual 1404 nata cu mici pietriceie; bolo-
tura si cresterea vitelor, locui- lei. Stiti carte 165 barbaî si 15 vani albi rupti din vre-o stinca
torii se mat ocupa cu fabricarea femei. calcaroasa ;
pietre poroase de
varului alb, si a rachiului de pru- In centrul com. Drajna-d.-s., mai ; bucatT de sticla ; frinturl
ne; cu dulgheria, zidaria, rotaria, pe coama dealului Gradistea, de sagetT mincate de rugina
carausia, etc. Sunt: 8 varan, intre apele Drajna si Ogretinul, frinturi de cutite in forma unui
25 fabricanî de {uica, 10 dul- se gasesc urme din ruinele cosor, sabii dace transformate
gheri-timplarT, 5 zidarf, 8 rotan, unul castru Roman, cu forma in rugina, etc.
60 chirigiT, si restul sunt mun- patrata si in suprafata de peste Se mai gasesc din cind in
citorl agricolT, cart muncesc cu 20 hect. cind prin farina si monede ro-
contracte agricole in cimpitle Acest castru are o poziti- mane vechT.

BraileJ si Ialomiêi, si chiar in une strategica, pus in raspintia Patru monede din cele ga-
ale Prahovei. a treT val insemnate, si incins site pana acum au ,fost in po-
Maioritatea locuitorilor sunt cu piscurl, ca: Cetaêaua, Pis- sesiunea d-lui D. Bazilescu, in-
mosneni; 18 s'au improprietarit cul-Domnului, Sila, Scafele, Le- vatatbrul scoalei: una de bronz
la anul 1 864, pe mosia deceda- urdeanul, Mircea, Rosul, Chilia, cu efigia lui Nero una de ar- ;
tului Moise Panculescu, si li s'aii La-Cruce, Piatra, etc. gint din timpul RepubliceT Ro-
dat 44 hect. pamint. Mul{i lo- Ruinele fiind pe coama si mane; una tot de argint cu ti-
cuitori din com.: Drajna-d.-j., pantele dealului, lesne s'au pra- pul lui Traian si una asemenea
C&tunul si Homoriciul s'au im- padit, pe cind daca ar n* fost de argint, cu un tip necunos-
proprietarit la 1864, tot pe tepe vale saii ses, s'ar fi conser- cut, lipsind inscripîa. Pe cele
ritoriul acestel comune. vat mat bine, sub protecîa stra- trei d'intiiu le-a oferit Muzeului
Locuitorii ati : 14 ca? si lepe, turilor suprapuse ale solului. National de Antichitaîf.
242 boT, 144 vacT, 850 01 (ose- Unele din caramizi intregi Caile, prin care acest castru
bit de cele strinse in fie-care rupte, ce rar se mai gasesc, cotnunica cu cele-1'alte parti ale
an pentru a se taia toamna la poartainscripîa: LEG. I. ITAL.; Daciel erau : 1. Calea spre V.,
zalhanale). altele LEG. V. MAC. altele ; care trecea prin Faget si des-
Fructele pomilor roditori le LEG. Xr C. P. F. iar altele CO. fiinfatul sat Stanesti si se lega
desfac la orasul Bucuresti, unde* COM. Ceia ce insemneaza Le- : la gdra. Teisanilor cu marea so-
se gasesc mai muh;T precupeî giunea ILegiunea V
Italica, sea impietrita, care, se zice
din aceasta comuna. fuica o Macedonica, Legiunea XI Clau- dupa spuseie batrinilor a tre- —
vind angrosistilor din Valeni-de- dia Pia Eidelis si Cohorta Com- cut prin comunele Boldesti, :
Munte si Ploesti si acestia o magenilor. Magurelele, Scaiosi, Gura-Viti-

desfac in Ploesti si Bucuresti; Din aceste inscripîunlf reiese, oareT, Valeni-de-Munte, Homo-
varul alb-gras il desfac in Bucu- dupa cum a dovedit d. Toci- riciu, Izvoarele, Maneciul-Pamin-
restima! cu seama; vitele mar!, lescu, ca fara Romineasca la teni, Maneciul-Ungureni, catu-
pastrama dela zalhanale, seul si E. de Olt facea parte din pro- nele: Valea-Larga si Plaeûl,
pieile le desfac in Ploesti. Dul- vincia romana Moezia Inferioara, apoT de aci se indrepta pe al-
Hosted by Google
DRAJNA-DE-SUS 227 DRAJNA-DE-SUS
bia Telejenelulul, pe Valea-Dra- mizl ornate cu dunguleê para- duzi, 400 ciresi, 1000 nucl 25000
culul in sus si trecea in Tran- lele fara inscrip^tf si aster nute prunf, 200 persid, etc. Livezile
silvania pe la Poiana-Fetei. orizontal pe pamint. de fineê produc anual in ter-
Pe aceasta cale, numita de Din 1888, nu s'a mai facut men mediu 250 care de fin,
popor Drumul-Tatarilor, a co- alte sapaturf si din an in an a 1000 kgr. de car.
municat acest castru cu cele- indiciile ruinelor se pierd. Prin Comerciul se exercita in co-
l'alte cetap din Dacia-Superi- araturi si sapaturl anuale se muna de 8 circiumarf.
oara si cu cele din Dacia-Me- scot de cultivator! una cite una Budgetul comunel pe anul
ridionala. puînele caramizi ce se mai ga- 1893—94 are la venitur! 2633
2. Calea spre S. mergea pe sesc si se dac la casele lor, leJ si la cheltuelf 2600 lei.
albia apei Drajna pana la Va unde le intrebuinêaza la cons- §osele mai principale sunt
leni-de-Munte, unde se intilnea trucîuni. Cu timpul — si nu e soseaua judeêana Valeni-Po-
cu soseaua indicata mai sus. mult pana atunci — ti'i se va sesti ; soseaua vecinala Drajna-
3. Calea spre E. mergea prin maT gasi nimic. Cerasul, legata cu cea judefeana
albia Ogretinului prin pasul Nuc- Facindu-se sapatun sistema- prin punctul Gradistea; soseaua
soara, prin Posesti,Tirlesti, Bis tice, probabil ca multe se vor vecinala Drajna-Ogretinul, ce in-
ca, etc. putea descoperi asupra acestuT tra in comuna Ogretinul prin
In anul 1888, luna Aprilie, a castru, cunoscutazi sub numele punctul Moinari, si alte dru-
venit in Drajna-de-Sus, d. Gri- slavon de Gradistea (orasintarit). murJ de puîna important.
gore Tocilescu, Directorul Mu- Suprafaâ totala a com. Draj- Comuna e brazdata de rre!
zeului National de Antichitap, na-de-Sus pana la anul 1864 a dealunf : ^Dealul de la N. E. ce
a facut studii si a confirmat fost de 1500 hect, dar scazfn- incepe din creasta Carpaîlor,
cele spuse aci. In prezenâ d-sale du-se pamintul dat clacasilor, din muntele Craiul si se lasa.
s'a facut o mica sapatura in coace acum sunt alipiî la comu- spre S. printre girlele Drajna,
ma dealului, la mijiocul ruinelor, nele vecine : Drajna-de-Jos, Ca- si Ogretinul, terminindu-se la
$i, la ciî-va decimetri sub solul tunul si Homoriciul, ramine ca confluenâ acestor ape prin Mu-
arabil, s'a dat de interiorul u- suprafaâ numat 1250 hect. chea-lui-Pirpala. Acest deal are
nei camere cu stilpi de cara- Cantitatea anuala medie de urmatoarele piscurl insemnate
mizi, puse pe lat si unite prin fuica, ce se fabrica in comuna Piatra-Lunga, Leurdeanul, Pis-
ciment. Stilpii aveati inahumea ca este de 500 hect. cul-lui- Ciocan, Chilia, Piscul-
de un metru, si se aflau la o Carieri de piatra nu sunt in Trasnit, Gradistea si Muchea-luf-

egala distant unul de altul ; ca- comuna, dar albia sail prundul Pirpala.
ramizile de forma patrata, cu girle! Drajna, se poate socoti b) Dealul de la V. si S.-V,
laturea ca de o palma si cu a- ca cea mai bogata cariera cu ce incepe tot din muntele Cra
ceeasi inscripîe : LEG. V MAC. piatra de construcîe (lespezi) iul si se lasa spre S., prin
De sigur e vorba de un hypo- si piatra (gogoni) calcara, din tre girlele Drajna si Teleajenul
caust. care se fabrica eel mai bun var terminindu-se la confluenfa a
Intre stilpi s'a gasit: cenuse, alb gras. cestor ape, cu Piscul-Domeniu
carbuni, coji de melci man, Mine de sare nu sunt, dar lul, in com. Drajna-de-Jos, avind
oase de animale, un corn si un locuri sarate sunt pe panta ca piscurl Cetaêaua, La-Cruce,
:
dinte mare. De o parte si de stinga a TeleajenuluT, in faâ La-Piatra si Piscul-Domeniulm.

alta a stilpilor se aflau cite Ocnelor Romane, unde este si c) Dealul de la S. si S.-E., nu-
2 stilpi de olane, trinth:! jos. un mic vilcel cu apa sarata numit Ciocracul, cu piscurile : Sea-
D'asupra acestei camere, cu mit Saraêlul. fele si Malul-de-Rasuna.
cite-va zile mai inainte, se gasise Din cauza ca lipsesc duzii, PoenI sunt : Proscanul, Pe-
de proprietarul locului, 4 cara- gindacl de matase se cultiva Vale, Vaduri, Chilia, Groapa-
mizif foarte man, in forma pa- prea puîn; stupi cu albine sunt Oaneif, Groapa-Larga, Groapa-
trata, cu o greutate de 40 kgr. 122. Cornulul si Poiana.
fie-care. La ciî-va pasispre S., Numai 315 hect. din terito- Surpaturi man are una, nu-
la o mica adincime, s'a mai ga- riul com. e prielnic la toata mita Sila si doua sanûrl Hula, :
sit un fragment din pardoseala cultura. Dintre pomf roditori mai principals, intre Gradistea
unei case, alcatuita din cara- sunt: 1500 meri, 500 perl, 20 si Muchea-luI-Pirpala.
Hosted by Google
DRAMBOVNICUL 228 DKANOVA'fUL
Dealurile a si b au direcîu- bat incetul cu incetul calita- observaîe, de rangul I-iti, in
nea N.-S., iar dealul c direc^t- tea apelor, devenite cu timpul jud. Tulcea, pi. Tulcea, com,
unea E.-N.-E. spre V.-S.-V. Dea- dulci ; este inconjurat de toate Moru-Ghiol, catunul.Dunavaûl-
lurile sunt acoperite Jn cea ma! parole cu stuf; se scurge in de-Sus, in partea sud-estica a
mare parte cu paduri tinere de iezerul Razelm prin girla Dranov; plase! si a comune!, pe malul
fag, stejar, plop, anin, etc., si are o intindere de peste 800 estic al laculu! Dranov, linga
restul cu fineê, semanatur! si hect.; confine peste de cea ma! pescaria cu acela?! nume ; are
livez! de prunT. buna calitate si in mare canti- 1 m. inaltime si domina stufa-
Comuna e udata de riurile : tate si al caru! venit insemnat riile dimprejur.
Teleajenul, Drajna, si Ogreti- aparfine statulu!; pe malul sau
nul si de valcelele : Dragomirei, estic se aria una din cele ma! Dranov-Copac, punct trigono-
Valea cu Jugastri, Valea -Podu- insemnate pescarii. metric de observable, in com.
rilor, Groapa-Oil, Proscanul, Pe- St. Gheorghe, pi. Sulina, jud.
Vale, Groapa - Chiliilor, Groa- Dranov, girla, jud. Tulcea prin Tulcea, in partea vestica a plase!
pa-Oane!, Groapa-Larga, Groapa care lacul Dranov se scurge in si a comunei, linga girla Cer-
Cornului, Groapa-Cetaêlei, Fun- iezerul Razelm; porneste din ex- netul.
dul-Poene!, Sila, Voichiâ, Podo- tremitatea sud-vestica aDrano-
reanca, Apa-Dulce si Saraêlul. vulu!;se indreapta spre V., in- Dranovaûl, com. rur., in E.
Se margineste cu comunele tr'o direcîe generala de la N.- plase! Oltetul-Oltul-de-Sus, jud.
Ogretinul, Cerasul, Izvoarele, E. spre S.-V.; face ma! multe Romanaî, formata din satele
Homoriciul, Teisani si Valenr cotitin, si, dupa o lungime Dranovaûl (iOOO locuit.), Sc-
de-Munte. de 4 kil., se termina in Ra- garcea (560 locuit), Izvorul (225
zelm, spre E ;
pe malul e! locuit.) si Gradistea (200 locuit.),
Drambovnicul, riu, ce inccpe sting merge si hotarul plasilor situata in dreptul Slatine!, pe
dinjud. Argesul siintrain Vlasca Tulcea si Sulina;la guraeteste apa Dranovatul, nu departe de
pe la satul Fierbinî, apoi sco- un catun de pescan, cu acelas! Olt, 17 kil. departe de Bals
boaraprin satele; Selari, Draght- nume. si 35 kil. spre N. de Caracal,
nesti, Gratia, Cirtojani, Roata, pe un teren cu o altitudine de
Uesti-Golesti si da in Neajlov Dranov, grind, sau loc ridicat 195 m. d'asupra nivelulu! mari!,
la satul Vadul-Lat. Prime? te in d'asupra stufulu! inconjurator, pe Dealul-Secilor. Com. Drano-
mersul In! apa Jirnovul, in drep- in jud. Tulcea plasa Sulina, vatul e in apropiere de gara
tul satdlu! Gratia. pe teritoriul comune! rurale St. Arcesti.
Gheorghe Kadirlez, in partea Are 5 16 famili!, sau 1985 sufle-
Dranov, lac mare, in jud. Tulcea, sudica a plasi! si cea sud- te, din car! : 1046 barba^! si 936
pi. Tulcea,peteritoriulcom. rur. vestica a comune!, nu departe feme!; 802 casatori^f si 1183
Morughiol (91 anume pe acela de malul Mari! ; are o forma necasatoru:!.
al catunulu! sau Dunavaûl-de- lunguiaâ; este o continuatie a Sunt 362 contribuabil!.
Sus) este situat in partea E- Grindulu!-cu-Tresti! are o nu
in- Stiu carte 59 persoanc,
;
;
a plase! si cea sud-estica a co- tindere de 40 hect., neproduc- stiti 1926.

mune! intre iezerul Razelm, Mare tive, fiind acoperite cu nisip. Bugetul comunei pe 1886/87
si girla Danavaûl de care e a fost de 5212 le! laveniturisi
alimentat prin 4 girl! ma! mic! Dranov, cherhanea sail pescarie 5168 lei la cheltuel!. Locuitori!
Pietuaful, Semnaful, Draâtca si insemnata in jud. Tulcea, plasa se ocupa cu agricultura si cre-
Cerneûl; a fost format or! de Tulcea, pe teritoriul com. rur. sterea vitelor.
vre-o revarsare anterioara a Moru-Ghiol (si anume pe acela Vite mar! sunt 1471, vite
braûlu! St. Gheorghe, sau dupa. al catunulu! sau Dunavaûl-de- mici 2709 si pore! 730.
o alta explicare, ar fi ramasiâ Jos), in partea sud-estica a pi. Areo scoalaprimara, condusa
apelor Mari!, care odinioara ve- si a comune!, asezata pe malul deun invaâtor, frecuentata de 16
nea pe aci, dar cu care ne ma! estic al marelu! lac Dranov, de baep, din 46 copi! (29 b. si 17 f.)
comunicind de mult, si fiind in la care 'si-a luat si numele. in stare a o urma biserici
; 3
continuu alimentata de Dunare Nicolae (1881)
Sf. in Drano-
prin braûlDunavaûl, si-aschim- Dranov, punct trigonometric de vatul, Sf. Grigore, in Izvorul
Hosted by Google
DRANOVATUL 229 DR&COAU
(1861) si Sf. Dumitrul in Gra- ûl Suceava, al carina inceput Amaradia, com. Adincata, as-
distea, deservite de 3 preoî si a fost pus de niste pgan!, ta-zl siliste.
6 cintareî. Sunt 7 circium!. rob! al manastire! Slatina, a ca-

rora insubordonanâ le-a a- Drace^ti, mosie, in comuna Zlo-
Dranovaûl, mosie a statuluT, in tras porecla de dracii din Dra- testi, plasa Teleormanulu!, ju-
jud. Romanaî, cu o arenda a- ceni. Este asezat pe ârmurile deûl Teleorman.
nuala de 26200 lei pe 1887/88. piriului Suha-Mica.
Are o populate de 351 fa- Drace§ti, vale, incepe din apro-
Dranovului (Gura-), sat, sau mili! sau 1277 suflete (627 bar- piere de com. Slobozia-Trasni-
mat bine zis, adunatura de cite- ba$! si 650 feme!), din carl 20 tul, judeful Teleorman ; la pu-
va colibe de pescar!, situate in Izraeiiî. #na departare se formeazS in-
com. Moru-Ghiol, plasa Tulcea, Sunt 280 contribuabil!. tr'insa un piriias, care curge
jud. Tulcea, catunul Dunavaûl- Are o suprafaâ de 296 faici. pe o intinsura pana in preajma
de-Jos, pe malul estic al lacului Improprietariî la 1864 si 1881 comune! Zlotesti.
Razelm, la gura girlei Dranov; sunt 6 fruntasi, 106 palmasi si
locuitorii in numar de 1 5 familii, 143 codas!, stapinind 778 falci Dracii (Valea-), vale, in com.
cu 35 suflete, sunt Rus!, si se si 40 prajini. Trestia, jud. Buzau incepe din ;
ocupa numai cu pescaria, atit Drumuri principale sunt: la ramificaîile muntelu! Dilma si
din lacul Razelm, cit si din lacul Malini (6 kil.), si la Gainesti se scurge in Valea-Glodurilor
si girla Dranov. (6500 m.) apo! ambele se scurg in Valea
Are o biserica, cu hramul Posobestilor.
Dravarschi, movild, pe terito- Sf. VoevozT, zidita la anui 1858,
riul com. rur. Casap-Chioi, pi. din venitul mosie! Malini, sub Dracinul, ostrov, pe Dunare, ju-
Istrului, jud. Tulcea; este unul privegherea Mitropolitului Ca- deûl Dolj, plasa Jiul-d.-j., co-
din virfurile dealului Cara-Bu- linic Miclescu si a Arhiman- muna Bechet; este acoperit de
rum; este situata in partea es- drituluT Teodorit. Ctitori! bise- padure in intindere de 100
tica a pi. si cea centrala a comu- ricei Monahul Pahomie,
sunt :
hectare.
nei; are o inalîme de84m., si Ruxanda Doamna, Bogdan VV.
este punct trigonometric de ob- Petru V.V., Ionascu V.V., Con- Dracinul - cu - Baltareûl, pa-
servable de rangul al 3-lea, do stat! tin V.V., Teofana, Maria, ^«râstatulu!jud. Dolj, pl.Dum-
minind asupra piriului si satu- Anastasia, Stefan, top membri brava-d.-s.,com. fiul. Se ga-
lui Casap-Chioi; pe la poalele-i a! familiei lui Lapusneanu, pe seste pe mosia statalu! Balta-
trece drumul comunal Hamamgi- linga car! ma! figureaza in po- reûl-cu-Poiana-Dracina. Are o
Casap-Chioi ; este acoperita cu melnic si Mitropolitul Calinic si intindere de 170 hect. Felul
verdeaâ. Arhimandritul Teodorit. Este arborilor ce se gasesc, sunt :
deservita de un preot si do! jugastru, ulm!, frasin!, alun!, car-

Draxinul, munte, plaiul Dimbo- cintareî. peni si arâr!, Predomina insa
viâ, jud. Muscel, ce formeaza li- Are o scoala rurala mixta, con- cerul si girniâ.
nia de desparîre intre riul Dim- dusa de un invaâtor platit de
bovi$a si Argeselul, impreuna stat, infiinâta la 1890, frecu- Dracoaia, cdtun. Vez! Valea-Ca-
cu munîi: Mara, Preajma, Te- entata de 100 scolari, din 82 selor, jud. Vasluiu.
felega, Muntisorul, Capitanul, baep si 60 fete cu virsta de
£*Plaisorul, Pravaûl, Altamusul scoala. Scoala e improprietarita Dracoaia, sau Dracoasa, munte,
si Mateiasul. cu sase falc! in 1881, avlnd jud. Bacau, pi. Trotusul, com.
local propriu in cele ma! bune Dofteana, situat d'a stinga Tro-
Draxinul, pddure, supusa regi- condemn! didactice si igienice, tusulu! si inbracat cu padur!.
gimului silvic, in raionui comu- cladit si inzestrat, cu atenanse,
nei Rucarul, plaiul Dimboviâ, atelier, mobilier, aparate si bi- Dracoaia, deal. Vez! Podul-Lat,
jud. Muscel. blioteca, de Administraîa Do- deal, in com. Lipova, pi. Racova,
meniulu! Coroane!. jud. Vasluiu.
Draceni, sat, pe Domeniul Co-
roanei, comuna Malini, jude- Drace^ti, fost sat, jud. Dolj, pi. Dracoaia, loc izolat, com* Alu-
Hosted by Google
DRACOAIA 230 DRAGAICA
nul, plasa Olteûl-d.-s., judeûl Jiul-d.-j., com. Grindeni, cu pa- Dracu§ul, pise, com. Livezile,
Vilcea. dure in intindere de 18 hec- pi. Jiul-de-Mijloc, jud. Dolj.
tare.
Dracoaia, pirtti, strabate teri- Dracu§ului (Valea-), vale, in

toriul com. Lipova, pi. Racova, Drac§aneasa, colintij in comuna com. Moldoveni, pi. CimpuluT,
jud. Vasluiu ; curge de la S. Beceni, jud. Buzau. E acoperita jud. Ialomiâ.
spre N. si se varsa in piriul Li- de padure.
pova. Dragaica, vechie nuniire a cat.
Dracâneasa, iavor, in judeûl Banceasca, din com. Simileasca,

Dracoaia, vale, se intinde spre Buzau, cat. comunei Beceni. Se jud. Buzaii. Aci s'a |inut pana
S. de Valea-Caselor, com. Li- scurge in Valea-Ocii. la anul 1864 tirgul Dragaicei.
pova, pi. Racova, jud. Vasluiu.

Drac§aneasa, padure, in com. Dragaica, movild, jud. Braila,
Dracoaica, baltd, jud. Dolj, pi. Beceni, jud. Buzau, proprietate situata in apropierea satului
Balta, com. Macesul-d.-j., cc co- mosneneasca ; are \6 hect. ; se Stancuâ, ca la 400 metri, spre
rn unica cu Dunarea prin girla subdivide in : Gura-Beciului, La- S.-V.
Irimasului. cui-hn-Tanase si Titila.
Dragaica, movild, in com. Simi-

Dracoasa. Vezi Dracoaia, munte, Dracêni, piriias, jud. Tutova, leasca, cat. Banceasca, jud. Bu
jud. Bacau. ce curge prin satele : Dracseni- zau.
Noi si Dracseni-Vechi, de la
Dracoiul, sail Dracosul, deal, N. spre S. si apoif se uneste Dragaica, movild, in com. Cara-
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d -j., cu piriul Studinejul. gele, jud. Buzau, in apropiere
com. Berzunî, care face parte de Movila-TurculuT.
din sira dealurilor dintre Tir- Dracêni-Noi, sat, in com. Coro-
gul-Mare si Trotus. desti, jud. si pi. Tutova, pe pi- Dragaica, coli?id y in com. Toha-
riul StudinetuI, spre N. de satul ni, cat. Valea-Scheilor, jud. Bu-
Dracoiul, pirin, jud. Bacaii, pi. Corodesti. zau, intre Dealul-Jugureni si Vir-
MunteluT, com. Agasul; curge pe ful-Uêi. Din poalele sale izvo-
tcritoriul satului Agasul si se Drac§eni-Vechi, sat, in com. resc apele minerale de la Bo-
varsa in Trotus, pe stinga sa. Corodesti, jud. si pi. Tutova, pe boci. Are vii renumite. In ve"
piriul StudinetuI si spre N. de chime se înea aci tirgul Dra-
Dracoiul, piriias, jud. Bacau, pi. satul Corodesti. Are din preuna gaica, care s'a mutat acum linga
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul cu satul Dracseni-Noi, 181 lo- Mizil.
com. Basasti, care se scurge cuiton (din can 24 stiu carte)

in piriul Ludasi. si 44 case. Dragaica, movild, m jud. si pi.
Ialomiâ-Balta, situata d'asupra

Dracosul. Vezi Dracoiul, deal, Dracule§ti, sau 'polica, sdtisor, coasteT Baraganului, in dreptul
jud. Bacau. in com. Mastacani, pi. Prutul, satuluT Cosimbesti.
jud. Covurluiu, in partea de E.
Dracosul, piriias, jud. Bacau, si la departare de 2 kil. de Dragaica, pise, in com. Gorne-
pi. Tazlaul-d.-s., com. Luncani, resedinâ comunala. Are vr'o tul-Cricov, pi. Cricov, jud. Pra-
care curge pe teritoriul satului 10 case si 18 suflete. hova, numit ast-fel, pentru-ca la
Luncani. Is! are obirsia la lo- poalele lui sunt intinse livezT
cul numit Chicera si se varsa Dracule§ti, mosie particular^, de de prunT si fin, de unde oame-
in Trebisul. 17 16 hect., in com, Mastacani, nii, can merg la tirgul Dragaica,
pi. Prutul, jud. Covurluiu. Pamin- is! cosesc nutreûl necesar pen-
Dracsana, balta, in jud. Dolj, tul acesteT mosii se imparte tru acest drum.
pi. Jiul-de-Jos, com. Grindeni, astfel: 1001 hect. arabile, 35 vii,
cu suprafaâ de 2 pogoane. 100 fineaâ, 43 bal^T si stufarie, Dragaica, movild, in jud. R.-Sa-
140 imas, 394 padure si 3 va- rat, pi. Marginea-d.-j., la hota-

Dracsani, ostrov, jud. Dolj, pi. tra satului cu acelasi nume. rul ei catre pi. Marginea-d.-s.,
Hosted by Google
drAgaica 281 drAganujl
in partea de V. a com. Marti- cailor ferate, a inceput sa demina in piriul Cilnaul ; este
net ti, linga Cringul-Negoescu- caza din ce in ce. acoperit cu padurf si pasuni.
luT. AzI tinde a dispare fiind
necontenit arata de locuiton. Dragaici (Magura-), mdgurti, a- Dragan (Poiana-Boului-), sat,
sezata in jud. Constanta, pi. Sili- in jud. R.-Sarat, plaiul Rimni-
Dragaica, magurd, in com. Pia stra-Noua, pe teritoriul com. ru- cul, com. Bisoca; si-a luat nu-
tra, jud. Teleorman. rale Mirleanu, si anume in par- mele de la muntele la poalele
tea nord-estica a plasei si cea caruia este asezat in partea de
Dragaica, ripd, intre Crainiceni de N. a comunei, la 2 kil. spre S. a comunet, la hotarul jude-
si satul Homocea, com. en ace- N. de satul Mirleanu ; este ase- {uluf catre districtul Buzau ; are
lasi nume, pi. Berheciu, jud. zat pe muchea unel ramificap- poziîe frumoasa, inconjurat de
Tecuciii. uni vestice al dealulul Zbreia, munî inalÎ, acoperiflf cu padurif
la 1 V2 kil. departe de malul seculare ; intinderea si populaîa
Dragaica, loc izolat, linga orasul dobrogean al Dunarei; are o sunt socotite in acelea ale ca-
Mizil, iud. Buzau, unde se piie inalîme de 108 m.; a fostpunct tunulul de resedinfa Bisoca.
tirgul Dragaica, in ziua de 29 trigonometric de observaîe de
Iunie. E o mica continuant e a rangul al 2-lea si prin inalpmea Draganei ( Valea-), vale, pe te-
tirgulut din Buzaii. sa domina apele Dunarei pe o ritoriul comunei Berevoesti-Un-
buna intindere, ostrovul de pie- gureni, plaiul Nucsoara, judeûi
Dragaica, pddure seculara, m tris, satul si balta Mirleanu, va- Muscel ; se varsa in riul Bratia.
com. rur. Slasoma, din pi. Dum- lea Cara-Su, drumul comunal si
brava, jud. Mehedinti. Mirleanul-Rasova este dec! un ; Dragani - Braiasca. VezI Bra-
punct strategic important; este iasca-Dragani, mosie a statuluT,
Dragaica, tirg renumit, in mar- acoperita cu verdea{a si este ar- din jud. Vilcea.
ginea de S. a orasului Buzau, tificials.
jud. Buzau. Incepe la 18 Iunie si Draganul, com. rur., jud. Vilcea,

24 Iunie. La inceput,
tine pana. la Dragaicii, (Movila - ), movild, pi. Cerna-d.-j., compusa din 2
servea numai pentru desfacerea in judeûl Constanta, plasa Hir- catune : Draganul si Tortoesti.
line!, ce se tundea dupa nu- sova, pe teritoriul comunei" ru- Este situata pe riul Cerna, va-
meroasele 01 ce veneau in munfu rale Topalul, la 3 kil. spre lea Beica si Draganul si dealu-
Buzaului, unde
mai aducea se N, de catunul Topalul; este a- rile Tortoesti si Draganul, la 60
lina si din judeêle vecine dupa ; sezat in partea vestica a plasei kil. departe de capitala jude-
putin timp a devenit si tirg si in partea nord-vestica a co- {ulul si la 25 kil. de a plasei.
de vite si mai cu seama de cai, munei ; este asezata pe o rami- E brazdata de dealurile Tortoe- :
ce se cumparau de agricultorT ficapune a dealului Topalul, intre sti si Draganul, si e udata de vaile
pentru treeratul griului. Prin- vaile Cechirgea si Picioarele-Ce- Beica si Draganu. Se margineste
tr'un hrisov al luT Constantin chirgelei, la un kil.de malul Du- cu comunele Maciuca, Gusoeni, :
Moruzzi, din 1793, August 19, narei si anume de braûl Ve- Margineni si Rusanesti.
se specified comerûl ce se fa- riga; are o inaiîme de 102 m. Are o populate de 238 fa-
cea, pe timp de 2 zile (22 — 24 si a fost punct trigonometric milil, sau 1005 suflete (490 bar-
Iunie) si dreptul perceperei de de rangul al 2-lea; prin inah:i- bap si 5 1
5 feme!), in care intra
taxe, cuvenit numai EpiscopieL mea sa domina braûl Veriga, si 6 familtf de pgani; loeuese
De la 1802 pana la 1823, din cele doua vaT intre care se in 240 case.
cauza nesiguranêi, adesea se afia, precum si drumul ce duce de Sunt 182 contribuabili.
suspenda saii se facea in dila Topalul la Ghizdaresti ; este In comuna sunt 2 bisericl
ferite puncte ale judepiluT. In artificials si acoperita cu pasuni. una de zid, in catunul Tortoesti,
timpii mat din urma s'a mutat fondata la anul 1802 de Popa
definitiv dupa mosia Banceasca Dragaicii (Movila-), deal, in Constantin, cu frapi si nepoîl
(com. Simileasca)pe mosia orasu- jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., lui si alta de lemn.
luT (anul 1864), unde se $ine com. Racoviêni; se desface din Vite sunt: 15 caf, 70 bof,
si asta-zT. Apogeul sau a fost dealui Hirboca, brazdeaza par- 1 10 vaci, 20 capre, 160 o! si
pana la 1871. Cu infiinârea tea vestica a comunel; se ler- 60 porci.
Hosted by Google
DRAGANUL 232 DKAGANUL-BASCOVEL
sunt mo?nenT ?i
Locuitoril rala Strimtul, plasa Vailor, ju- Pluta, plasa Motrul-d.-j.,' jud.
se ocupa cu munca cimpului deûl Mehedinî. Mehedinî, se varsa in riul Motrul.
numaf 5 s'au improprietarit la
1864 pe mo?ia statuluf Dra- Draganul, deal, in comuna ru- Draganul, piriia§, format pe
ganul, cind li s'au dat 14 hect. rala Costeni-Covrigi, din plasa teritoriul com. Paltinul, jud.
pamint. Vailor, jud. Mehedinî. Putna; se varsa in Zabala.
Pc valea Draganul, in raio-
nul com., e o moara de macinat. Draganul, deal, situat intre satul Draganul, piriti, in com. Bisoca,
Veniturile §i cheltuelile com. Mastacanul ?i satul Sovoaia, in plaiul Rimnicul, jud. R.-Sarat;
se urea la 2000 lei anual. cuprinsul com. Mastacanul, pi. izvore^te din virful Draganul, uda
Bistriâ, jud. Neamû. partea de S. a com., trece
Draganul, catun, in judeûl Ar- prin catunul Poiana-Boului-luT-
ge$, plasa Pite?ti, pendinte de Draganul, munte, in com. Bisoca, Dragan, fi dupa un curs mic
com. rur. Draganul -Bascovel. plaiul Rimnicul, jjud. R.-Sarat dar repede, se arunca in piriul
Are 89 familii. Mai inainte aici se desface din muntele Bisoca; Peceneaga, afluente al riuhiT
era stable de cai de po?te pe este a$ezat la hotarul jud. catre Slanic din Buzau.
drumul eel vechiu de la Pite?ti districtul Buzati, brazdind partea
la Rimnicul- Vilcei, intre po?tele de S. a comunei ; este acoperit Draganul, /W?>. Vezi Chicerea,
Pite?ti ?i Topologul. cu padurl $i pa$uni; vara se deal, din com. Zapodeni, plasa
Are o biserica, cu hramul fac aci stine de 01. Racova, jud. Vasluiu.
Cuvioasa Paraschiva, deservita
de un preot $i un cintare^. Draganul, deal, com. Margineni, Draganul, vale, in com. rur.
pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Strimtul, pi. Vailor, jud. Me-

Draganul, sat, face parte din hedinî.
comuna rurala Draganul, plasa Draganul, deal, in raionul com..
Cerna-d.-j., judeûl Vilcea. Draganul, pi. Cerna-d.-j., jud. Draganul, vale, in com. rur.
Vilcea, pe care se cultiva 54 Costeni-Covrigi, din pi. Vailor,

Draganul, mahala, in com. rur. hect. ?i 50 aril vie. jud. Mehedinî.
Timna, pi. Ocolul-d.-j., judeûl
Mehedinî. Draganul, deal, la E. com. Dra- Draganul-Bascovel, com. rur.
ganul, plasa Cerna-d.-jos, jud. pe apa BascovuluT, jud. Arge?,
Draganul, mahala, in com. rur. Vilcea, numit ast-fel dela numele pi. Pite^ti, la 13 kil. de com.
Busul, pi. Dumbrava, jud. Me- unui bandit. Valea Draganul rur. Ba$covul-Fle$tii, re?edinta
hedinî. uda poalele sale $'apoT se varsa subprefecturei $i la 5 kil. de
in riul Cerna. Pite^ti. Se compunedin 8 catune,
Draganul, movila, la 1
x
\% kil. adica: Draganul-Oltenii, 89 fam.,
spre S.-E. de satul Ru?eûl, pe Draganul, pddure, in com. rur. Boge?ti,4i fam.,Tarsesti, 28 fam.,
muchea platoulul de linga Dru- Secul, pi. Dumbrava, j.id. Me- Boce?ti, 34 fam., Mane$ti,4i fam.,
mul-Oilor, jud. Braila. hedfrun. Dumbrave^ti, 34fam., Bascovelul,

28 fam. ?i Dealul-Cotmeniêi, 32
Draganul, munte, in com. Vin- Draganul, trup de padure a fam.; peste tot 327 fam., cu 1537
tila-Voda, jud. Buzau, acoperit statului, in intindere de 1 00 hect., suflete (din care 3 fam. de Ti-
de padurea statului. care,impreuna cu Braiasca-Ru- gani). In com. sunt 2 biserici, una

sine^ti,formeaza padurea Bra- in Draganul $i aita in Bascovel,
Draganul, deal, se intinde de iasca-Draganul, com. Margineni, deservite de doi preoî, doicin-
la N. spre S.-E., pe teritoriul pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. tarepf $i un paracliser ; o $coala
comunei Guge?ti, plasa Crasna, primara rurala.
judeûl Falciu ;
pe coasta lui Draganul, braf, (prival), in plasa Bugdetul com. pe anul 1 882
despre E. se aria situat o parte Borcea, teritoriul com. Calaraî- 83 a fost de 1152 lei, 11 bani
a satulu! Guge?ti. Vechl, jud. Ialomiâ. la veniturJ $i de 1016 lei, 10
bani la cheltueli.
Draganul, deal, in comuna ru- Draganul, piriil, in com. rur. Dupa o publicaîune oficiala
Hosted by Google
DR&GANUL-OLTENII 233 drAgAne§ti
(1887), aceastSLcom. numaYa 298 S. si V. a com. Proviâ-d.-s., In com. sunt trel biseridf
contribuabili si avea un budget pi. Prahova, jud. Prahova. Pe una in Baraictarul si dou& in
de 3608 lei la venitunfsi de 2638 acest pise create tuf&ris de p£- c&tunul de resedin^. Dintre a-
lei la cheltueli. dure, iar pe alocurea este aco- ceste dou£, una s'a fondat la
Numarul vitelor era in anul perit cu iarba pentru p&sune. anul 1667, dup^ cum se constats
1887 de 888 capete vite marl din urm£toarea inscripîune:
(856 boi si vaci, 32 ca!) si 897 Draganeasa, deal, la E. com. Bu-
AceastS. Dumnezeiasca* biserich*, ridi-
vite marunte (374 oT, I04capre nesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea. cata" din temelie o aii zidit'o p^na" In sa-
si 419 rimatori). virsit si aii Infrumuseât'o si cu osteneala
Draganeasa-Racota, mosie, a cinstitulut si de buna* rud& dumnealut

§erban Cantacuzino, Vel Postelnicul. A-
Draganul-Oltenii. Vezi Draga- statului, pe care, la 1864, s'au
cum In zilele lurninatulut Rad Leon Voe-
nul. improprietarit locuitorii din com. dumnea-
vod. Intru pomenire vesniclt a
Proviâ-d.-j., plaiul Prahova, ju- luY si p^lrinîlor, fiind ispravnic Neagoe
Dragae^ti-Paminteni, sat, pi. detul Prahova. V&taf, leatul 7175 (1667).
Dimbovita-Dealul, cat al comu-

A doua bisericS este capela
nei Manesti, jud. Dimboviâ. Draganeasca, cimpie, in raionul
fraîlor Xenocrat, cu inscriptfa:
com. R&zvadul, jud. Dimbovita
Dragae§ti-Ungureni, catun, al Intru slava, cinstea si lauda Prea
com. Manesti, jud. Dimbovita. Draganeasca, mosie, a statului, sfintet si de viaâ f£catoare TreimY. A-
ceastH sfinta" si cinstitH ortodox&bisericS,
jud. Olt, fost& pendinte de Mi-
la care se prSznueste hramul Sfinfilor
Dragaicei (Movila-), movila, tropolia din Bucure^ti, care pe
Impact Constantin si Elena, al sflntu-
in jud. Buzau, com. Vadul-So- periodul 1886—96 s'a arendat
lut Erarh Nicolae si al sfintuluf Mu-
resti, facind tot de o data hotar cu 802 lei anual. cenic Mina, s'a ridicat din temelie si
despre mosia Zoiâ din Rim- osteneala a Fraîlor Xenocrat Teodor,
Dim- Atanasie Constantin ?i de sora d-lor,

nicul-Sarat. Draganescul, munte, plaiul si
Anastasia Xenocrat, proprietarf fiind at

bovita, jud. Muscel. D'aci riul
mosiel DragSnesti din districtul Prahova,
Dragaice§ti, (Dragaici), catun, Dimbovita, care ud& poalele
spre a se proslSvi Domnuluf Dumnezcii si
al com. Breaza, jud. Buzau, cu sale, ia direcîa spre S., dupa Mlntuitorul Isus Christos si spre a numiî-
120 locuiton ce trece printre picioarele vir- lor ctitort sufleteasca* vesnica* pome-
si 30 case. si
a p&rintilor Incepted u-se zi-

furilor : Tamasul, Cascul, T&ma- nire si lor.
direa din temelie la anul 1857, fiind

Dragaici, catun, jud. Buzau. Vezi selul si Piscul-Turciior.
Caimacanul t»reT M. S. Prinpil Alexan-
Dragaicesti. dru Dimitrie Ghica, cu blagoslovenia P.
Draganescul, balta' cu izvoare, S. S. Mitropolitul D. Nifon, si s'aii s&-
Dragalina, deal,, care formeaza la S. de cat. Draganescul, pi. vlrsit In zilele Prea Inalfatulut Nostru
Sabarul, jud. Ilfov, acoperita cu Prin^ Domnitor Principatelor-Unite Mol-

valea pe care e situat satul Vo-
davia si Valahia Alexandru loan I, la anul
rovesti, com. Miroslava, plasa trestie si rogoz.
i860, luna Octombrie.
Stavnicul, jud. Iasi.
Dragane^ti, com. rur., judeûl S'au improprietarit pe mo-
Draganeasa, sat, face parte din Prahova, plasa Cimpul. sia Dr&g£nesti, la anul 1864,
com. rur. Proviâ-d.-j., pi. Pra- Este situata pe malul sting 177 dindu-li-se 679
locuitori,
hova, jud. Prahova. Are o pop. al riului Prahova, la 30 kil. de- hect. 36 hect. pe mosia Ba-
si
de 530 parte de capitala judeûlui. Aci raictarul - Brebu Locuitori! au

(255 b„ 275
.
loc. f.)
e resedinâ pl£sei Cimpul. 378 ca!387 vaci, 592

si lepe,
Draganeasa, virf de deal, com. Se compune din 3 c^tune: boi, 59 bivoH, 5357 o! si 652
Vaiea-Lunga, plaiul Prahova, Dr&ganesti, Meri si Baraictarul- porci.
jud. Prahova. Brebul, avind o populaîune de In raionul com., pe apa Vit-
Aci se gasesc izvoare de apa" 1672 locuitorl (844 b£rba$I si nûl e o ptv& si o moara\
sarata. Alt£-dat<i de aci se ex- 828 feme!), in plus 15 fam. de ^coala exists in com. de la
tr&gea insemnate cantitapf de Jiganl, cad se ocup£ cu agri- 1 869. Localul e proprietatea co-
êiu. cultura si fierSria. mune!. S'a frecuentat in 1892

Sunt 420 fam.; 315 contri- de 54 copii, din numarul de
Draganeasa, pise, in partea de buabili; 322 case. 326copiI (i72bae{I, 154 fete);
69683. Ilarele Dicfionar Qtografic Vol. 111. 80
Hosted by Google
drAgAne?ti 234 drAganesti
cu virsta de scoala. Cu intre- rotari, 7 dogari, 5 brutari, 5

catoria si telegraful s'au inninjat
{inerea personalulul, statul chel- caramidari, 7 zidarl si timplarl, la anul 1883.
tueste anual 1566 lei. 3 tinichigil. El desfac produsul In com. se afla 3 biserici,
$tiu carte 107 barbaÎ si 7 muncel lor in comuna si la o- din una ruinata si 2 in
car!
feme!. rasul Caracal. funcîune, deservite de 4 pre-

Toata suprafaâ com. e de Mosia e parte proprietatea sta- 0^1 si 8 cintareî si paraclisen.
4500 hect. tulul si parte particular^. Statul Scoala e infiinâta de la 1864.
Comerciul se exercita in co- poseda Draganesti cu trupurile
: In anul 1892 s'a cladit un lo-
muna de 8 circiumar!. (Dragna, Corbul si Barbosul) cal model, sistematic, spaîos

Vetiitul comunei este de 1 3 1 33 Draganesti-Marunêi si Draga- si higienic, din fondurile com.
lei si cheltuelile de 11749 lei, a- neasca, care se arendeaza in par- E frequentata de 185 elevl
nual. te; 389 locuitori s'au improprieta- (168 baeÎ, 17 fete), din numa-
$osele vecinale 11 inlesnesc rit dupa legea rurala cu 1350 rul de 137 copi! (169 baepf,
comunicatfa cu comunele Cor- hect. Viile din Dealul-Draga- 68 fete), in virsta de scoala.
nurile, Hatcaraul si Baraictarul- nestilor (din care cele mai multe Cu intreînerea el statul chel-
Brebu. sunt pe proprietatea statului) tueste anual 4212 lei. Stiu carte
Teritoriul com. e brazdat de ocupa o suprafaâ de 420 hec- 258 barbati 95 feme!. si
5 movile, carl au servit drept tare. Veniturile com. (pe anul 1892
barierf, dupa cum se zice, in Pamintul de cultura e destul — 93) au fost de 26450 le! si
vremea invaziunelor Ungurestl. de fertil si produce in abun- cheltuelile de 25565 lei.

Pe ele se cultiva diferite ce- denâ cereale. Viile, a caror Tot teritoriul com. se intinde
reale. cultura e destul de intinsa dau pe o suprafaâ de 3600 hect.
E udata de riurile: Prahova, un vin de buna calitate mult Comuna e strabatuta drept
Cricovul-Sarat si Vitnaul. cautat in judeêle Arges, Mus- prin mijloc de soseaua judeêana
Se margineste la N. cu com. cel si Teieorman. Slatina-Turnul-Magurele, care o
Cornurile, la S. cu com. Hat- Vite sunt: 150 cal, 60 epe, leaga. la N. cu com. Comani,
caraul, la V. cu com. Gherghiâ, 1200 boi, 52 vaci, 30 bivoll, 2042 la 4 kil. si la S. cu Daneasa,
si la E. cu diferite movile, a 01 si 1 01 porci. la 4 kil. Alte doua. sosele veci-
caror poale le udapiriul Crico- In comuna sunt 2 mori de : nale o leaga la E. cu Stoica-
vul-Sarat. aburl si una pe apa Oitului; 2 nesti (11 kil.) si la N. E. cu
brutaril; 1 fabrica de luminarl $erbanesti.
Draganesti, com. rur., jud. Olt, de ceara; 1 zalhana, situata pe La E., in directiunea N. S.,
pi. Siul-de-Jos. E situata pe va- apa Siul, si alte stabilimente pe o distanâ de 4 kil. se
lea Oitului pe malul sting al
si ale comercianîlor si ateliere intinde vestitul deal al Draga-
JiuluT, la o distanâ de 35 kil. ale industriasilor. nestilor, acoperit cu vil, de la
de capitala judeûlul. E rese- Comerûl se face aci de 1 care incepe cimpia Boianul, pe
dinâ plasel. Se compune din circiumar!. Se îne tirg de 3 or! care la semanate
S. E. sunt
tirguleûl Draganesti si satul pe an : la 27 Iulie (Pantelimon), vr'o 5 magurl, din carl 3 mai
Peretul, cu care formeaza o cola 14 Septembrie (Cirstov) si marl si doua mai micl. Se crede
muna din anul 1885. Altitudi- la 14 Octombrie (Vinerea-Mare). ca toate sunt artificiale. De a-
nea de asupra nivelulul ma-

el Dintre toate com. jud., afara de ceea si dealul, in aceasta parte,
re! este de aproape 1 20 m*. Are Comani, Draganesti prezinta un se numeste Dealul-Magurelor
o populaîune de 3022 locui- plan ma! regulat : strade largi, cum si o surpatura, pe care lo-
tori (1422 barbaÎ si 1600 fe- aliniate si soseluite, case con- cuitori! comunica la ârinele lor,
me!). Sunt 700 fam. 993 con- ;
struite mai bine. Multe strade se chiama tot Rusca-Magurelor.
tribuabill ; 365 case si 445 bor- sunt iluminate in timpul nop- La V., comuna e inchisa de
deie. girla Siul, formata din plol, za-
Popalaîunea acestei com. se Draganesti e resedinâ pi. pezl, izvoare si mlastinl, aproape
compune din 2933 Rominl, 50 Siul-d.-j. si a judecatoriel oco- permanente pe valea aceasta,
figanl, 12 Bulgarl, 15 Ungur!, lulu! êrbanesti. Aci se afla o si carl sunt cauza frigurilor pa-
5 Italienl, 3 Sirbl si 4 Greet. stajie telegrafo-postala; un medic lustre, de care sufar cea mare
MeseriasI sunt: 12 fierarl, 3 de arondisment ; o moasa. Jude- parte din loc, ma! ales vara.
Hosted by Google
dragAne?ti 235 DRAGANE$TI
Intre Olt si Siul sunt zavoa- Lazel, si de iazurile Agioglu dintre car! cea mai importanta
iele statulul, pe o suprafaâ de si al Savestilor. Dealurile princi- este aceea numita Rotundul, iar
aproape 200 hect. pal sunt : Frasinul, Brusturi, mai la S. trece riul Vedea pe
Fe apa Oltului sunt intinse Moôcul, figanul, Pirlita, Nis- la extremitatea comunei.
mai multe podurl pe vase, carl tora, Pietrosul si Lebedea. Intinderea comunei este de
ialesnesc comunicaîa cu Cara- In com. sunt 3 morl, aducind 2700 hect. aproximativ. Este
calul, capitala judeûlui Roma- un venit anual de 4500 — 5000 situata pe proprietatea statulul
naî. lei. pgania-Draganesti. Padurea sta-
Mosia e impaxîtS. intre 4 spe- tulul se imparte in mai multe
Dragane§ti, com. rur., jud. Su- cii de proprietari Statul, pro- : trupurl, din carl cele mai prin-
ceava, situata la S.-V. pi. Mol- prietary man, raz&$I si impro- cipale sunt Caprariile si Pojo-
dova-d.-j., la 21 kil. deFalticeni. prietari^L ritele. Intinderea totala a pa-
Se margine$te la E. cu com. Suprafaâ tentorial^ a com. durilor statulul este de 1500
Uide$ti si Draguseni, de car! e de 7215 hect., din carl 4448 hect., iar pamintul arabil dat
se desparte prin riul Moldova cultivable, 2000 hect. p&dure, in exploatare este de 500 hect.
la S., cu com. Dr&guseni $i Rau- 310 hect. f?na$, restul ima? si Padurea are arborl grosl pen-
cesti, din jud. Neamtu (prin sem- prundis. Padurile sunt de fag. tru construcîune de aci s'a ;
ne conventionale) ; la V., cu com. brad, mesteac&n, plop si stejar. luat materialul letnnos intrebu-
R&uce$ti si Vinatorii-Neamûlui Improprletariî la 1866 sunt inât la construcîunea liniel fe-
(prin semne conventionale), pi 181 frunta?i, 308 palmasi si 124 rate Costesti-Magurele.
riul Brustura ?i creasta munte- codasi, stapinind 1509 falcl. Locuitorll improprietariÎ pe
telui Plesul. E formata din sa- La locul numit Movilele-de aceasta mosie sunt in nutnar de
tele : Dragane^ti, Panure^ti, Or- la-Cornile^ti, se spune ca a avut l
75> pej6S* hectare si anume:
êsti, Giulesti, Tonti, SoTmaresti, loc un razboiu ?i ca morîl s'au in- 87 locuitorl in comuna Draga-
Brusturi, Save§ti, Poiana-Pri- gropat sub cele tret movile. Sub nesti, cu 408 hectare, 20 in ca-
sacel ?i Cornilesti, cu resedinâ poalele munîlor se afla fintine tunul Jigania, cu 70 hectare si
in satul de la care sT-a luat nu- de o apa sarata abondenta. 48 in catunul Atirnaî, cu 290
mele. hectare; 13 hectare sunt vil.
Are o populate de 957 fa- Dragane^ti, com. rur., in jud. Populaîunea com. si a catu-
milil, sau 3614 suflete (1 795 Teleorman, pi. Tirgulul, in mij- nelor este de 300 familil, sau
barbap si 18 19 feme!), din carl locul plasei ;
poarta numirea ?i 1 1 84 suflete.
72 Izraelip. Are 8 biserici si 3 de Drag&nesti-Jigania; parte din Sunt 367 contribuabill.
$colI rurale mixte. ea se mai nume?te ?i Satul-Nou. Numarul vitelor este de3530
Vite sunt: 562 boi, 5i8vaci, Este situate pe platoul dea- capete, din carl 619 vite cornute
510 viêi, 252 caT, 2300 01 si lurilor carl inconjoara valea Zbir- marl, 154 cal, 2516 ol si 241
382 porcl. gleaza, la E.; are 2 catuneifi- porcl.
Sunt 682 stupl. gania, pe malul sting al riului Budgetul comunei este de lei
Budgetul comunei pe 1892 — Vedea, la o departare de 2 kil. 2847, banl 66 la veniturl si de

1893 are ^ a venit 7716.17 lei unul de altul; al doilea cat. e lei 2686, banl 61 la cheltueli.
$i la cheltueli 6993.28 lei. Adunaî, tot in partea despre Are o scoala intreînuta de
Forma teritoriala a comunei E. a comunei, la dep&rtare de stat, cu un numar de 38 elevl;
este un poligon neregulat, tin- 1 pe loc ses.
kil., o biserica, deservita de 2 preoÎ
zind spre rotunzime, inclinat Se invecineste la N. cu com. si 2 cintareJI.
de la N.-V. spre S.-E. din Ple?ul Muî, pe valea Zbirglezi!; la S.- Caile de comunicaîune sunt
spre Moldova). Altitudinea co- V. cu orasul Rosiori-de-Vede spre com. Sfinêsti, la depar-
munei de la nivelul maril atin- la S. cu com. Meri-Goala; la tare de S kil. ; spre com. Meri-
ge, pe Creasta-Plesulul, 900 m. E. cu com. Antonesti si la V. Goala, la 4 kil. si spre com.
E udata de Moldova (6800 m.) cu com. Scriostea si linia fe- Dragsenei, la 5 kil., pe sosele
?i de piraele Risca (7300 m.), : rata Costesti-M&gurele. In par- vecinale.
Uria(275om.),Tirzia(8cx)m.)Cu- tea despre V. este udata de Imprejurul acestel com. s'aii
lesa (7500 m.), Brustura (9000 apa Zbirglezil. Prin padurea "p- facut importante descoperirl ar-
m.), Piriuûl (2900 m.) si Piriul- gania serpuesc pirae si viroage, cheologice, atit de rapOBatul
Hosted by Google
drAgane^ti 236 drAganesti
Cezar Boliac, cit si in urm&de buna stare ; este condusa de un Elena Secara. Aceasta biserica
d* Gr. Tocilescu. In m&gurile invaâtor. In 1888 a fost frecuen- e aproape ruinata.
situate la S. com., s'au g&sit tata de 35 baieî si 4 fete, din Numarul vitelor e de 780 ca-
s&ge#, topoare cu dou& t&isuri, num&rul de 99 baieî si 81 fete pete, din cari : 220 vite mari
cum si produse de ceramica in virsta de scoala. cornute, 35 cai, 515 01 si 10
vechie. Una din aceste maguri Prin aceasta com. trece dru- rim&tori.
are o in£l$ime de iom. si o lar- mul Bucuresti- Alexandria si dru-

gime de 80 m. cea de a doua ; mul Giurgiti-Pitesti. Soseaua na- Draganesti, sat, face parte din
are 8 m. inatyime si 60 m. cir- îonala intre Bucuresti-Alexan- com. rur. Draganesti, pi. Cim-
cumferin$£. Pe aceste m£guri si- dria, trece de asemenea prin pul, jud. Prahova.
tuate in p&dure, au crescut ar- sat.
bor! b&trini. Aci este o moara cu aburi ;

Draganesti, sat, face parte din
La marginea pe o fabrica de spirt. com. rur. cu acelasi nume,

c&t. f igania, pi.
ling& soseaua Rosiori-Ciolanesti, Vite 620 boi si vaci, 22 bi-

:
Siul-d. j., jud. Olt. E situat pe
111 vale, se vad ruineie biseri- voli,500 cai, 10 1 5 01, 12 ca- vale, intre Siul si Dealul-Oltu-
cei care purta alta-dat& numele pre, 1 1 30 rimatori si 7 asini. lui. S'a numit asa dela Dealul-
de Schitul-Dr£ganesti. Se fac 3 bilciuri cu obor si Draganestilor. E resedinta com.
anume : la 25 Martie, la 4 Iu- Are 3 biserici : una, mica, rui-
Draganesti, com. rur., in jud. nie si la 14 Octcrmbrie. nata, inchisa, zidita in zilele
Vlasca, pi. Cilnistea ;

proprieta- Este departe de Giurgiu de Domnului Ion Dimitrie Gri-
tea d-lor Alex., Jacob si I. Laho- 38 kil., de Ghimpaî, resedinta gore Ghica-Voevod a doua, ;
vari, situate pe valea Cilnistea. plasei, de 18 kil., iar de Bucu- cu hramul Adormirea Maicei
Suprafaâ totala *a mosiel e de de 58 kil.
resti, Domnului, Sf. Petru si Pavel,
4370 hect. Aci este un han mare, case siSf. Nicolae care s'aprefacut, de
In 1864 s'a dat la 500 loc. bune pentru arendasi, cu patule d-nii Petrache Manolescu si alîi,
fosti cl&casi suprafaâ de 950 si magazii indestulatoare. la anul 1 864 ; si a treia, cu hra-
hect. In josul satului este un heles- mul sf. Voevozi, care s'aziditlaa-
Are padure de 800 hect. tufa teu provenit din apele ce se nul 1830, in zilele lui Nicolae
Venitul anual e de 60.000 lef. scurg din valea Draganesti. Pavlovici de catre Neagoe Pre-
In 1887 s'a arat si cuitivat Istoria ne spune ca la satul otul, Ioana Preoteasa si alîi.
3200 hect. Draganesti, la 1693, Const. -Vo-

Venitul comunalpe anul 1886 da s'a intilnit cu generalul rus Draganesti, sat, in com. cu a-
a fost6397 lei, iar cheltueliie de Hausler. celasi nume, jud. Suceava. E

4936 lei; pe anul 1887 venitul asezat pe £armul sting al piriu-
a de 7616 lei, iar cheltue-
fost Draganesti, sat, cu 20 suflete, lui Culesa, la varsarea lui in
liie de 5810 lei; pe anul 1888 jud. Arges, pi. Lovistea ; face Risca. Are o populatie de 126
venitul a fost de 6105 lei, 55 parte din com. rur. Racoviâ. fam., sau 462 sufl. (233 barbaî
ban!, iar cheltueliie de 6060 lei, si 229 femei), din cari : 246 ne-
86 ban*. Draganesti, catun, din jud. Ar- c&s&torip, 180 casatoriî si 36
In 1887 se aflauaci 370 con- ges, pi. TopologuluT, pendinte vaduvl.
tribuabil!. Populaîa estedeSSO de com. rur. Golesti ; are o bi- Stiu carte 37 persoane.
familii, sau 1815 suflete. serica, cu hramul sf. Gheorghe, Vatra satului ocupa 10 falci.
In aceastS com. este o bise- deservita de 1 preot si 1 cin- Impropriet&rhu 1864 sunt 64 la
rica vechie si alta facut£ la 1857 tare*. loc, st&pinind 203 falci si 20 prj.
de proprietarul acestei mosii, Insuraêi sunt 52, stapinind 104
N. Lahovari, biseric& careia i Draganesti, sat, in partea de falci.
s'a dat hramul Sf. Nicolae ; este N. a com. $ipotele, pi. Bahlu- Are o biserica, cu hramul Sf.
acum deservita de 3 preop si 4 iul, jud. Iasi, situat pe deaiul Voevozi, cladita din lemn la a-
cint&rep, si constitue parohia Draganesti, in dreapta riului nul 1848, deservita de 1 preot
Dr&g&nesti. Jijia si avind o populate de 41 si 2 cintareî ; o scoala rurala
In com. se aflS. o scoala. mixta fair* Hi, sau 169 suflete si o bi- mixta, condusa de un inva^tor
cu 6 clase; localul e de zid in serica, fondata la i85oded-na platit de stat. Infanâta mai in-
Hosted by Google
DRAGANE?TI 237 drAgane^ti-mAruntei
tiiu in Or{e$ti, la i860, a fost Are o ?coala mixta, condusa re?ti,impreuna cu padurea de
mutata aci la 1865. E frecuen- de o invajatoare. $coala e fre- pe dinsa.
tata de 49 elev! $i improprie- cuentata de 19 elev! (9 bae$ ?i
tarita cu 60 falci. 10 fete). Dragane^ti, p&dure, a statului,

Drumurile principale sunt : la In partea de N. a satului se in intindere de 100 hect., pen-
Brusturi (3800 m.), la Boroaia afla 2 podurl peste Birlad ; unul dinte de com. Mirce§ti, jud.
(5 kil.), la Poiana-Prisacil (3 al cael ferate ?i altul al §oselei Olt, pi. Vedea-d.-j.
kil.)' ? i la Save?ti (5 kil.). naîonale. Tot aid se afla ?i un
Primul proprietar al mosiei' iaz sistematic, cu moara. Dragane§ti, p&dure, situata in
se zice ca ar fi fost un oare- Are o biserica zidita de Dom- com. Barcea, la N.-V. de satul
care Dragan sau Drago?. Mai nitorui Moldovel Mihail Sturdza. cu acelaÎ nume, jud. Tecuciu.
spun batrinii ca mo$ia Draga- S'a reparat in 1866. Dupa le- Are o suprafaja de 2937 hect.,
ne$ti a fost raza?easca, dar a gea ruraia are 8 falci de pa- acoperitecu iemne de stejar $i
fost trecuta catre manastirea mint arabil. Locuitoril claca?! au ulm. Aparîne principesel Ma-
Neamûlul in imprejurarile ur- fost improprietariÎ la 1864 ?i ria Gorciacov. Impreuna cumo-
matoare: Un preot trimis de stapinesc 620 hect, iar princi- $ia aduce un venit anual de
stariûl manastirei spre Mitro- pesa Gorciacov are 4380 hect. 70,000 lei.
polie, a fost omorit aci. Voda Inainte de acest sat a fost

dadu ca daune manastirei o par- un altul spre N. sub numeie de Dragane^ti, pddure, a statului,
te din mo$ia raze?ilor. Tradi- Rastoaca, pe malul Birladului, pe mo?ia cu acelaÎ nume, jud.
îa mal spune ca singurul mo?- la locul care astazi se nume?te Teleorman. Se compune din mal
tenitor al lui Dragan, primul Malul-Alb. multe trupuri, carl poarta dife-
proprietar, inchina partea sa de rite numirl: Pojoritele, Capra-
razeîe manastirei Neamû. Ca- Dragane§ti, deal, pe care e si- riile ?i f igania.
lugarii s'au tot intins, ra?luind tuat satul Dragane?ti, jud. Ia?i,
din razaîile invecinate de la pi. Bahluiul, com. Sipotele. Drag&ne^ti, vale, satul Draga-
Mitoc (azi curtea posesiei) ?i ne?ti, din com. $ipotele, jud.
pana in piriul Brustura. Dragane§ti, deal, in raionul co- Ia?i, pi. Bahluiul.
Multa vreme urmara judecaî munel Dragane^ti, jud. Olt, pi.
$i la urma banuind calugarii ca Siul-d.-j., pe care se cultiva 420 Dragane^ti, vilcea, com. Provija-
vor fi ramaî, au mutat satul hect. vie. d.-j., jud. ?i pi. Prahova, care
din deal, de pe malul sting al se varsa in riul Provtya, tot in
piriului Brustura, unde se afla Dragane^ti, cu trupurile Drag- raionul com. Proviâ-d.-j. din
astazi. Urmele desfiinâtului sat na, Corbul îBarbosuI, mosie & care izvore^te, ?i dupa ce pri-
se cunosc inca. Aceasta — zi- statului, jud. 01t,fosta pendinte me^te de afluente Valceaua-Cer-
ce-se — s'ar fi intimplat numai de biserica Sarindari din Bucu- bulul.
cu un veac in urma. re?ti, pe periodul 1889/94,
care,
s'a arendat cu 6900 lei anual. Dragane§ti, vale, jud. Vilcea,
Dragane§ti, sat, face parte din ce trece prin satul Dragane?ti, in
com. Barcea, jud. Tecuciu. E Dragane§ti, mosie, in com. Bar- care se afla ele^teul satului Dra-
a?ezat pe partea stinga a riului cea, jud. Tecuciu. Are o su- gane^ti.
Birlad, loc ?es, la o distanâ de prafaâ de 900 hect. pamint a-
3 kil. departe de re$edin{a co- rabil. Aparîne principesel Ma- Dragane§ti-M&runêl, mosie a
munei. Se afla la 3 kil. de Te- ria Gorciacov ; inainte aparînea statului, jud. Olt, fosta pen-
cuciu. Domnitorului Mihail Sturdza. dinte de Mitropoiia din Bucu-
Are o populate de 170 fam., pe periodul 1884/94,
re?ti ?i care,
sau 495 sufl., locuind in 126 Dragane^ti, mosie, a statului, in s'a arendat cu 29281 lei anual.
case ?i 15 bordeie. jud. Telebrman, pi. Tirgulul,
Comerûl il fac 9 circiumari. cunoscuta sub numeie de figa- Dragane§ti-M&runêl, pddure,
$tiu carte 17 barbaî ?i 3 fe- nia-Dragane?ti ; facea parte, in a statului, in intindere de 200
me!. Industrial sunt : I fierar $i nainte de secularizare, din mo- hect, pendinte de com. Dra-
4 lemnarl. bile inchinate manastirei Vaca- gane?ti, jud. Olt, pL Siul-d.-j.,
Hosted by Google
DRAGANE$TILOR (VALEA-) 238 DRAGASANl
formats din trupurile : Mitropo- pentru scoala de baeî si 6549 Dragasani subventioneaza acest
lia (160 hect.) si Zavoaele-M£- pentru fete). In anul 1891, scoa- spital cu 3500 lei anual.
runtel (ioo hect.). lele au fost frecuentate de 229 In comuna sunt cinci biserici
b&e$i 91 82 fete, din numclrui de (in fie care catun cite una), din-
Dr&gane§tilor (Valea-), vale, 514 copii in virsta de scoala. tie care mai demne de a fi
com. Vr&nesti, jud. Muscel, pi. Locaiul scoalei e o cl&dire menîonate sunt cele din Dra-
Podgoria. frumoasa si costa. pe comuna, gasani si Birsanu. Prima, cu
din fondurile c&reia s'a con- hramul Maica Domnului, fondata
Draganoi, sub-divizie a c&t. Mla- struit, 44580 lei. Aci mai este la anul 1793, in timpul iui Alec-
cile, din com. Sibiciul-d.-s., jud. si o scoala de meserif, scoala sandru Voevod, fiind
Moruzzi
BuzSu. de dogarie. Episcop Nectarie, ctitori Dima-
Defunctul Costache Niculescu Iereu, Constantin Vatafu si alîi
Draga§ani, comund urband, jud. a l&sat comunei Dragasani un si reparata la 1870 si 189 1 ; a
Vilcea, pi. Oltul-d.-j. E situata fond de 1 00000 lei, din venitui doua, cu hramul Sf. Hie, s'a fon-
pe malul drept al riului Olt. caruia s£ se intreîe pe linga dat la anul 1834, avind ca
Se mclrgineste cu comunele : scoala primara un dormitor cu ctitori pe Dumitru Ciocan, Gal-
C&lina la N., Voicesti la S., riul 10 elevi. bin us si alîi.
Olt la E. si Dealul-Oltului la §tiu carte 500 barbaî î 150 Vite sunt: 114 cai si epe,
V. Are cinci c&tune: Draga- femei. 598 boT, 282 vaci, 12 bivoli,
sani, Griviâ, B&rsanu, Panduri Principalele strade ale orasu- 1171 01 si berbeci
667 porci. si
si Momotesti, cu o populate de lui sunt: Calea Traian, care In raionul comunei, pe riul
3930 locuitori (192 1 barbap si trece prin centrul orasului, str. Oltul, sunt mai multe mori.
2009 femel), in care intra si 35 Sclrei, str. Martirilor si str. Ca Parte din locuitori sunt mos-
familii de f iganl, 6 Evrei, 7 rol I-iu, care uneste Calea Tra- neni, parte au pamint dat la
Bulgari, 2 Gredf si 10 German*. ian cu strada ScLrei. 1864.

Contribuabili sunt 751. Ling& vechiul cimitir este Soseaua naîonala Traian stra-
Locuitori!, pe linga agricul- monumentul ridicat de colonia bate comuna de la N. la S.,
ture si viticultura, se mai ocupa greaccl din Rominia, in memoria inlesnind comunicaîa tutulor
cu comerciul. Mavrotorilor cazup in iupta la comunelor de la Riul-Vadului
Se"g&seste in DrSgasani
1 ma- : 1821. p^na la Corabia; leagaTaracu
rina de sem&nat, 3 de secerat, comunei pe anul
Veniturile Transilvania si Bulgaria.
1 de treerat cu aburi, 3 de financiar 189 1
—
92 au fost de Vezi Dr^gasani, podgorie.
vinturat, 1 de batut porumb 7166327 lei si cheltuelile de
cu aburi, 2 cu manivela, 91 plu- 6102355 lei. Dragaâni, mope, a statului, fosta
gurf de fier, 4 grape de fier, In DrSg£sani e un birou te- pendinte de Episcopia Rimni-
2 mosoroitoare de lemn sau le grafo -postal infiinât in anul cul, plasa Oltul-d.-j., jud. Vil-
rariê si 2 triore ; o moar& cu 1872, al carui venit pe anul cea, care s'a arendat cu trupu-
aburi. 1896 — 97 a fost de lei 13668, rile ce-i aparîn, afara de viile
In Dr&gSsani se fac anual 5 bani 70, o farmacie, judecato- rescumparate si pîle vindute,
bilciuri, afarS de tirgul s&pt&- ria de pace a ocolului, rese- cu 25089 lei anual, pe periodul
minal de J01, adic&: la Florii, dinâ pl£silor Oitul-Olteûl-d.-j. 1888—93.
Sf. Petru, 15 August, 14 Sep- si a spitalului intreînut de ju-
tembrie si 26 Octombrie. De la de{, care are 15 paturi, cu un Dragaâni, podgorie, situata in
aceste bilciuri comuna percepe medic primar al spitalului, un pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
3700 lei anual. sub-chirurg-econom. Cu intreî- Ministerul Agriculturel, in do-
In comunS este o scoalS, de nerea personalului se cheltueste rinâ de a lua la timp m&surile
b&e{I, conduscl de 4 institutori anual 7800 lei; iar cu hrana priincioase pentru incurajarea
si o $coal& de fete, condusa de bolnavilor, iluminatul spitalului, si dezvoltarea viticulture! la noi
2 institutoare, pentru plata cS- medicamente, cump^rare de in- in {ar&, a adresat in acest scop
rora statul a inserts in budgetul strumente, inc£lzit, chiria loca- Ccitre capii judeêlor o circu-
s&u, pe anul financiar 1892 — 93, lului si mobilier, se cheltueste lar^ insoît^ de un cestionar, cu
suma de 2 1689 le* (adica 1 5 140 anual p&n& la 9391 lei. Orasul privire la descrierea fizic&, cul-
Hosted by Google
drAgaâni 239 DRAGEyriLOR (VALEA-
tura si economica a viilor noas- Preûl de mijloc al vinurilor, care trece soseaua jude$ean&
tre. Prefectul judeûlui Vilcea, cind vinzarea se face pe loc, ce duce de la tirgusorul D&mie-
spre a putea obîne rezultate este ast-fel : cele mai bune pctn5. nesti la gara Galbeni.
Acest
si mai satisfacatoare, a insti- la 5 lei decalitru, de mijloc 3.50 sat dateaza,dupS cum ne arat&
tuit o comisiune vinicola\ com- si cele ordinare 2 — 2. 50 decalitru. documentele, inc£ d'inainte de
pus& din primarii comunelor cu Vinurile destinate pentru tran- 11 Martie 1563. Tot documen-
viT, proprietaril si cultivatorii de sport, fie pe uscat fie pe ap&, tele ne spun ca aci a fost din
barbaî competing in aceasta

vii, pot rezista far& a suferi vre-o vechime un schit.
ramura de avuîe naîonala, can stricaciune si far£ a plerde din
au trimis Ministerulul Agricul- calitatea lor. Ca la 5000 hect. Drage^ti, sat, face parte din
ture! informaîunile cerute, din vie sunt supuse la dijma\ Invo- com. CondrSchesti, jud. Tecuciu,
care extragem urmatoarele : iaia variaza de la 10 — 20%. E in partea de V.
situat a
Viile se sadesc aci de peste In genere, toatct populaîunea comunei, pe ambele laturl ale
iooo am; ele ocup£ o supra- din aceasta regiune, se ocupa Vail-Oil, la o distant de*3
faâde 6653 hectare. cu viea si cu agricultura. In ce kil. si 340 m. departe de re-

Sunt situate pe dealurl, can priveste starea economic^ a vi- sedinâ-comunei si este str&batut
au o inalîme de 200 600 m. — nicultorilor, ea depinde de pro- de piriui DrSgesti, care se une-
Sunt expuse in direcîa de ducîunea anilor. ste la S. cu Gherdana. Are o

E. si S. Mijlocia venitulul net anual populate de 100 familii, sau
Solul viilor de aci in gene- pe hect. este de aproape 300 375 suflete, can locuesc in 93
ral este clisos, nisipos si pietros. lei. case.
El este propriu si bun numai Treapta de culture a vinicul- Teritoriul cStunului este de
pentru vii. Este uscat din ca- torilor este primitive. 815 hect. Locuitorii sunt lm-
uza ca terenul. este inalt si Producîunea vinuluT in anil proprietartyl la 1864.
scurgerea apelor se face cu bum e de: 190600 hectol., din Are o biserica, cu hramul A-
fnlesnire. care 187000 hectol. vin alb si dormirea-Maicel-Domnuluf, fe-
Aci viile nu se ingroapa, ci 3600 hectol. vin negru. cuta de locuitori la 1770, din
se lasa pe arac si iarna. Ara- lemn si cu temelia de piatra\ S'a
citul vie! se face o data cu ta- Dragaâni, stafie de dr. d. f., reparat de dou£ orl. Are 8 felcl
iatul si legatul punîlor la Mar- jud. Vilcea, pi. Oltul-Olteûl-d.-j., de p&mint date la 1864. Satul
tie. Aracii în pana la 20 ani. com. Dr&gasani, pe linia Piatra- comunicS cu satele vecine prin
StruguriT in paminturi plelroa- Dragasani, pusa in circulate soseaua ce vine din Floresti si
se se coc mai de timpuriu si la 13 Dec. 1886. Se afla intre trece la Corcasca.

sunt ma! dulci; iar in cele cli- stabile Strejesti (11.8 kil.) si
soase mai tirziu si strugurii sunt Zavideni (10.2 kil.) Inalîmead'a- Drage^ti, sat, jud. Vasluiu. Se
mai aposl. supra nivelulul m&ril de i6s m, i4. numea din vechime Ricesti,
Vinuriiedifi aces te locali ta\i se Venitul acestei staîl pe anul se afla in partea despre S.-
pot conserva mai multe decenii. 1896 a fost de 246424 lei, 94 V. a comunei Borasti, pi. Fun-
Pe Dealui - Dragasanilor se bani. durile. E situat parte pe se-
produc urmatoarele soiuri de sul Poiatia-Bradulul, si parte
struguri : gordan, braghina, stru- Drage^ti, sat, in jud. Roman, pe Dealul-M&rulul, printre care
gure negru rominesc, bordeaux, pi. Fundul, com. Negri, pe ma- trece piriui §ocov&tul, pe o in-
coarna, cirloganca, zis si crim- lul sting al riului Siret, la N. tindere de 863 hect. Are o
posie, tamiioasa, etc. de satui Negri si la o dep£rtare pop daîe de 50 familii, sau
Un pogon de vie produce de 2 kil. de el si de 3 kil. de 174 suflete, intre carl 9 Evrel.
pana la 100 decalitri vin; tes- gara Galbeni. Are 59 familii, Are o biserica ftcuta la anul
covina de la un pogon da p&n£ sau 262 suflete, din can 63 1731-
la 10 decalitri. contribuabill. $tiu carte 12 per- Num^rul vitelor e de 521 : 138
Cea mai mare parte din vinul soane. Locuesc in 67 case. vite marl cornute, 340 of, 23
de la Dr&gasani se transports Vite sunt 173 capete. cal si 20 rimatoii.
la Bucuresti, Craiova, Caracal, Are o biserica. de lemn ; un
etc. pod statator pe riul Siret, peste Drage^tilor (Valea-)^ vale, in
Hosted by Google
DRAGEyn 240 DRAGHIC1UL
satul Dr&gesti, com, Condr£- E situat spre V., la 1 kil. de Draghiceni. VezTGhidigeni, jud.
chesti, jud. Tecuciu. AceastSL satul de resedint&. Tutova.
vale se mal nutneste si Valea-
oir. Draghiceni, com. rur., jud. Ro- Draghicenilor (Valea-), vale,
manaî, pi. Ocolul. Se compune ce trece prin satul Cacaleî-Go-
Drage§ti, sat, cu 54 case, in din satele Draghiceni (600 loc), gosari, si da in valea Burnazu-
platul Cerna, jud. Mehedinî. Grozclvesti (300 loc.) si Liiceni luT, in pi. Marginea, jud. Vlasca.
E situat pe un platou frumos (262 loc). E situata pe coasta de
îne de com. rur. Selistea. N. a dealuluK ce margineste va- Draghici (Petrovici), pddure, in
lea riuôrului Caracal, la 8 kil. com. C&rpinistea, pe hotarul de-
Drage§ti, sat, in jud. R.-Sarat, spre V. de Caracal. Altitudinea spre com. Br&esti, jud. Buzaii.
pi. Rimnicul-d.-s., c&tunul co- terenulul de asupra nivelului
munei B&beni, asezat in partea mSrii este de 120 m. Are o Draghici (Lacul-lui-), in com.
de S. a comunei, pe malul populaîune de 325 fam., sail Meri-Goala, din pi. TirguluT, jud.
drept ai riuluT Rimnicul-SSLrat, 1 162 sufl.: 595 barbap, 577 fe- Teleorman
la 2 kil. spre S. de c&tunul de mei; 585 c&sat, 577 necasat.
resedinâ, Cubeni. Are o in- Sunt 528 contribuabili. Draghici, (Movila-lul-), movild
tindere cam de 370 hect., cu Stiu carte 27 persoane. de ho tar, in capul de V. al com.
o populaîune de 66 familiT, sati Budgetul com. pe 1886 8j Perieî, pi. Siul-d.-s., jud. Olt
283 suflete, din can 40 contri- a fost de 3633 lei la veniturl serva spre a limita atit com.
buabill. $tiu carte 10 persoane. si de 3625 lei la cheltuelT. Perieî de Coteana la S. V. cit
Are o biserica, deservita de un Locuitorii se ocupa cu agri- si a separa fasia de mosie a
preot si 2 cint&reî. cultura si cre^terea vitelor. d-lui Grigore Vasiliu, de a d-lui
Vite mari sunt 1068, vite mici Gabunea, din c&t. Mierlesti-d.-s.
Draghescul, pddure, in com. 973 si porci 144.
Vl&desti, pi. Riurile, jud. Mus- In com. sunt 4 circiumi. Draghici (Movila-lui-), mdgurd
cel, din coasta c&reia izvoreste Are 3 biserici, Sf. Nicolae spre de com. Diosci, din
E.
Valea-cu-Meri, care se vars£ in (1883) in Draghiceni, Adormi- jud. Romanaî.
riul Bratia. rea-Maicei-Domnului (1882) in
Liiceni Gheorghe (1882)

si Sf. Draghici (Muchea-lui-). Vezi
Draghia, izvor, in com. Tis&ul, in Grozave?ti, deservite de 3 Tinâreni, jud. Buzau.
c^t. Valea-Rea, jud. Buzctu; ese preo^J si 6 cint&refT. Aci sunt
din colina Dilma si se scurge pe fie-ce an 2 bilciun, la Sf. Draghiciul, com. rur., pi. Riurile,
in Niscovul sub numele de Va- Pantelimon si Inalâre. jud. Muscel, la S. de Cimpu-
lea-Podului, nume, sub care e cu- lung, situata pe ambele maluri
noscut dup& ce trece pe sub Draghice§ti, cdtun, din jud. Ar- ale girlei Draghiciul. D'aci pana
podul de pe sosea. ges, pi. Pitesti, pendinte de la Cimpulung sunt 21 kil., iar
com. rur. Sclpata-de.-s. pana la subprefectura 9 kil. N'are
Draghia, movild, in com. Glo- nici un c&tun alipit si se mar-
deanul-SSrat, jud. Buz&u. Draghice^ti, sat, face parte din gineste la N. cu comuna Ju-
com. rural& Gorganui, pi. Pod- gurul, la S. cu comuna Mi-
Dr&ghia, izvor, in com. si cat. goria, jud. Muscel. Cade in par- haesti, la V. cu comuna Go-
Piclele, jud. Buz&u. Incepe din tea de S. a com. Riul-Argesul, lesti si la E. cu comuna Hir-
mosia Piclele-Banului, ocoleste care-1 desparte de jud. Arges, tiesti.
pe la spate m&n&stirea Beuca il uda la S. iar riul Rinc&cio- Are o populate de 1001 su-
si dup& ce primeste izvorul Mu- vul, il ud& prin centru. flete(494 bSrbaî, 507 femei),
r&toarea, se scurge in riul Bu- Populaîa satului e de 509 locuesc in 240 case.
zSu. locuitort (250 b&rb. si 259 fern.) Locuitorii se ocupS cu agri-
Numele se presupune a-i veni cultura, fabricarea varuluf (in
Dr&ghiceasca, sat, in jud. Ialo- de la uri pop&, Dr&ghici, care marl cantitSpf) si fabricarea \ur
mi{a, pi. Ialomiâ-Balta, pen- pe la anul 1690, a ftcut bise- cel. Ei desfac ûica, a c&rei
dinte de comuna Dorm&runt. rica de iemn ce exists, si azl. producîe in timpuri bune trece
Hosted by Google
drAghiciul 241 drAgoaia
peste 60000 vedre, la Pitesti, mului silvic, com. Draghiciul, Suprafaâ mosil impreunfi cu
Rosiori, Caracal, Corabia si judeûl Muscel, in intindere de Gratia este de 3532 hect.
Turnul-Magurele. 400 hectare. Se invecineste la S'a dat in 1864, la ambele
Cip-va locuitorf au stupT de Nord cu proprietatea statului, sate, pentru 380 loc, 1 100 hect.
albine. Cearase vinde la Pitesti la Sud cu Vacarea, la Est cu Are padure de stejar in su-
si Cimpulung. com. Lucieni, la Vest cu vatra prafaâ de 200 hect.
Vite sunt: 680 boi, 968 satuluf Draghiciul. Venitul anual impreuna cu
vacT, 400 capre, 30 cai. Gratia este de 22000 lei.
Girla Draghiciul uda comuna Draghiciul, girla, izvoraste din Aci este o biserica de zid
in tot lungul sau. In comuna com. Maâul, plaiui Dimboviâ, facuta de locuitori depinde de ;
sunt livezi intinse de prunT. jud. Muscel, trece prin comuna parohia Gratia; este deservita
Locuitorii sunt mosneni ; 34 din Jugurul unde poarta numele de de un preot si 2 cintareflf.
ei s'aii improprietarit dupa le- Valea-Jugurul, prin comuna Dra- Sunt 148 contribuabiii.
gea din 1864. ghiciul, si sevarsa in Riul-Tirgu- Vite sunt :342 boi si vaci, 35
Sunt 210 contribuabiii. luT la comuna Mihaesti. bivoli, 24 cai, 1042 01 si capre
Budgetulcomune! este la veni- si 1 90 •
rimatorT.
tur! de lei 2290 si la chel- Draghiciul, vale ce vine din Locuitorii acestui catun sunt
tueli de 1824 lei, in care suma proprietatea Ciochina si da in Sirbl; port chiar acum costumul
intra lei 45 ce se cheltuesc cu valea Sirivasului, apo! in valea lor. Se ocupa cu gradinaria,
scoala si no lei pentru bise- Serbanului, ce desparte propri- din produsele careia se indes-
rica. etatea Gogosari-Vechi, din pi. tuleaza ma? toate comunele din
Aci era o fabrica de scaune, Marginea, jud. Vlasca. plasile Neajlovul si Glavacio-
pusa in miscare prin apa, a cul.
d-lui Anast. I. Chirvasi. Asta-zi Draghiciului (Dealul-), deal, la Prin acest sat e soseaua ju-
nu mai funcîoneaza. Nord de catunul Vacarea, com. defeana ce vine de la Vatas si
In comuna sunt ca la 2000 Valea-PopeT, plasa Riurile, jud. scoboara pe valea Drimbovnicul
hect. pamint; iar impozitul fon Muscel. c&tre Obedeni. Dr&ghinesti sunt
ciar se plateste pentru 700 hect., departe de Giurgiu de 62 kil.,
caci restui e padure. Draghineasca, sat, jud. Arges, iar de Bucuresti, de 44 kil.
O sosea vecinala o pune in plasa Galasesti; face parte din

comunicaîe cu comunale Hir- comuna rurala" Rasc&etii - Dra- Dragila, poiana, jud. Dolj, pi.
tiesti si Mihaesti. ghineasca. Balta, com. Gingiova, prin care
Are o biserica, rezidita la a- trece limita de E. a com. c£tre
nul 1854 de locuitorii comunei Draghinai (Plaiui-), plain, la riul Jiul.
in locul une! vechi biserici. Vest de comuna Vladesti, pi.
AceastS biserica este deservita Riurile, jud. Muscel. Dragoaia, sat, jud. Dolj, plasa
de 2 preop si 2 cintareî. Dumbrava-de-Jos, com. Tanca-
Scoala, cu intre^merea careia Draghinei (Valea-), vale, izvo- naul, gramada, cu 281 suflete,
statul cheltueste anual 1242 reste din coasta Padurea-Taiata, 144 barbaîsi 137 femei. Locuesc
lei, este frecuentata de 66 elevi numita Taetura-Mazilului, strain 49 case sibordee. Copiiidin
si 6 eleve, din 92 copii cu bate catunul Vladesti-d.-s., pi. sat urmeaza la scoala mixtS din
virsta intre 6 — 12 ani. Actualul Riurile, jud. Muscel si se varsa satul TancSnaul, ce este la 6500
local de scoala s'a zidit la anul in riul Bratia, aproape de un m. departare/ In anul scolar
1884. herastrau vechiu al d-luT I. Ar- 1892-93 au frecuentat scoala 5
Stiu carte in comuna 169 senescu. baep. Cu virsta de scoala sunt

barba^T si 20 femei. 41 copii.
Draghine^ti sau Gratia-Dra- $tiu carte 18 loc. In sat este
Draghiciul, deal cultivabil, in ghine^ti, cdtun, pendinte de o circiumS.
com. Ruginoasa, jud. Suceava, com. Gratia-Mare, plasa Glava-
confinlnd cariere de piatra. ciocul, jud. Vlasca, situat pe Dragoaia,/^/ sat, jud. Dolj, pi.
ambele laturl ale vaei Drimbov- Dumbrava-de-jos, comuna S&

Draghiciul, padure supusa regi- nicului. cuâ.
59G23. Alare.ie Dicfionm' Geograiic. Vol. III. 31
Hosted by Google
drAgoaia 242 DRAGOESTI
Dragoaia, mofie, jud. Dolj, pi. jud. Gorj.E situat pe loc ses si Apele ce uda aceasta com.
Dumbrava-de-jos, com. Tanca- in partea de E. a comuneT de sunt : Sanatorea, Scurta si Va-
naul, satul Dragoaia. resedinâ. lea-Mare sau Apa-Dragoestilor,
Are o suprafaâ de 1380 hect, care, unindu se toate impre-
Dragociul, pddure, pe mosia din carl 400 hect. arabile, 930 una in com. Turbaî, formeaza
Silistea, din pi. Teleorman, jud. hect. fineê, 44 hect. izlaz si singura apa numita Sanatorea,
Teleorman. padure si 6 hectare vatra satu- care se varsa in Blahniâ, la cat.
lui. Haesti, din com. Bobul, plasa
Dragociul, piriias, trece pe linga Are o populate de 42 fa- Amaradia; izvoarele lorvindin
catunul Ca$elesti com. Sur- si milii, cu 272 suflete, toî ocu- platourile Alimanul si Dragoesti.
dulesti, din jud. Teleorman, pi. pindu-se cu agricultura si cres- Comunicaîa prin com. se face
Teleorman, taie soseaua jude- terea viteior. printr'o soseacomunala si prin
{eana si se varsa in piriul Bur- Locuitorii poseda 20 pluguri, drumuri ordinare; doua din a-
dea. 40 care cu boi, 1 1 1 vite mari ceste drumuri pleaca din Drago
cornute, 6 cal, 176 01 si 25 rima- esti si urea in munte: eel care
Dragociul, v&lcea, incepe de pe tori. Sunt 50 stupT. pleaca din cat. Dragoesti, merge
Cimpia-Burdei ; aproape de co- Este legat de comuna prin pe acest plaiu si se uneste
muna Mirosi, judeûl Teleor- sosele comunale. iar cu drumul Hirsenilor, mai
man, se formeaza intr'insa pi- jos de pichetul Urma-BouluT.
riul cu acelasi nume. Dragoescul, pise, com. Orlesti, In comuna se gasesc :
3 puturl
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. si 6 fintini.
Dragoeasa, sat, pe mosia si in Comuna are un spital rural

com. razaseasca $arul Dornei, -
Dragoesei (Dealul-), munte, d'a- 1 scoala, situata in schitul
jud. Suceava, insirat pe piriul supra satului cu acest nume, Crasna, frecuentata de 40 elevi
cu acest nume, numara j6 case, jud. Suceava. si I eleva, din 48 inscrisi; 3
populate de 83 familii, cu 245 biserici si 1 schit; bisericile sunt
suflete (120 barbaî si 125 fe- Dragoesti, com. rur., situata in deservite de 1 preot, 3 cinta-
me!). Are 76 contribuabili. centrul pi. Novaci, jud. Gorj, si reti si 1 paracliser ; sunt destul
Are o biserica de lemn, cu sub poalele plaiurilor Dragoesti, de vechl; una e fon data in anul
patronul Sf. Arhangheli, deser- Alimauul si Girjobul ; e formata 1705.
vita de preotul din Parti nis si de din trei catune: Dragoesti, unde Schitul poarta numirea de
2 cintareî. Improprietarita cu e si resedinâ, Hotini si Ungu- Schitul Crasna, fiind-ca, inainte
8 faidf pamint. Scoala din Pa- reni, la E. com. Musetesti. de 1875, a înut, impreuna cu
naci, departe de 8 kil., serva si Are o suprafafa de 10500 catunul Ungureni, de comuna
acestu? sat. hect., din carl 1 19 hect. arabile, Crasna. Acest schit e fondat
295 hect. 9015 padure
livezl, de Dimitrie Filisianul biv-Vel Pi-
Dragoeasa-Mare, pirin, in com. si izlaz in plaiu si in munte, tar, in zilele lui Mateiii Basarab-
$arul-Dornei, judeûl Suceava, proprietate a statuluf si a locui- Voevod, la anul 7145 de la zi-
afluent al piriului Tomnaticul. torilor, 4 hect. pomet si 27 hect. direa lumei, sati 1637, de la
Are de tributar pe Dragoeasa- vatra satului, a schitului Crasna, Christos. Acest schit a ramas
Mica. cimitirelor si alte. nezugravit multa vreme pana in
Are o populate de 720 su- zilele lui Constantin Brincovea-
Dragoeasa-Mica, mic afluent al flete, formind i8ofamiliT, din can nu, fund egumen la aceasta ma-
piriului Dragoeasa-Mare, judeûl 140 contribuabili, toî romini. nastire Kyr Vartolomeu ot Dra-
Suceava. Locuitorii jposeda 39 pluguri, 69 goesti, care, luind blagoslovenie
care cu boi, 2 caruê cu cai, de la sfinîa saParintele Episcop
Dragoeasca, cdtun (tirla), in 499 vite man cornute, 73 cai, Kyr Grigorie si umblind cu
com. Cazanesti, plasa Ialomiâ- 2518 01, 262 rimatori, 35 ma- carte de mila pe la locuitori si ne-
Balta, jud. Ialomiâ. gari si 120 capre. gu|atori, a zugravit-o dupa cum
Comuna are un venit de 1200 se vede asta-zi. Fondul eel prin-
Dr&goeni, cdtun, al com. Petresti- lei, iar cheltuelile sunt in suma cipal al acestuT schit dat de fon-
de-Varsaturf, din plasa Ocolul, de lei 1000. dator este proprietatea Devese-
Hosted by Google
drAgoesti 243 DRAGQE$TI-DE JOS
lul, din judeûl Mehedinî, cum flete, sau 75 familii, din cari 64 o populate de 1996 locuitori,
si Vatra-Schitulul Crasna-Ungu- contribuabili, to$f rominl, ocu- carl traiesc in 382 case si 16
reni, din judeûl Gorj. pindu-se cu agricultura, creste- bordeie.
rea vitelor si lemnaria. Se intinde pe o suprafa^ de
Dragoe^ti, catun, alipit comunei Locuitorii poseda 20 pluguri, 6366 hect. Statul, d. I. Iorgu-
Bradiceni, situat pe ses si in 40 care cu bo!, 2 carufe cu cai, lescu, Ar. Papazogiu, Hr. Cos-
partea de S. a com. sale din 200 vite marl cornute, 30 cat, tescu, au 4400 hect. si locuito-
plaiul Vulcan, jud. Gorj. Se zice 800 01, 70 capre si 130 rima- rii au 1966 hect. Proprietary cul-
ca numele i s'a dat de la un tori. tiva 3173 hect. (655 sterpe, 480
preot, numit Dragota. In catun e o moara pe apa izlaz,92 padure). Locuitorii cul-
Are o suprafaâ de 500 hect., Sanatorea, 2 puûri si 2 fintini. tiva tot terenul, rezervind pen-
din can 115 hect. padure, 150 Catunul are 2 bisericl, deser- tru izlaz 123 hect.
hect. arabile, no hect. fineê, vite de 1 preot si 1 cintare^. Sunt 393 contribuabili.
70 hect. izlaz, 40 hect. vii si Budgetul comunei e la veni-
15 hect. livezi de prunl. Dragoesti, parte din com. Capul- turi de 5445 lei, iar la cheitu-
Locuitorii sunt mosnenl. Pisculuf, plasa Riuriie, judeûl eli de 5434 lei.
Are o populate de 117 fa- Muscel. In comuna sunt 4 bisericl, de-

milii, din can 4 familii de î- servite de 4 preoÎ (la Biîna-
ganl, cu 551 suflete. Sunt 90 Dragoesti, padure, in judeûl 11- Paminteni, Chiroiul - Paminteni,
de contribuabili. fov, plasa Mostistea, asezata pe Dragoesti-d.-s. si Dragoesti-d.-j.);
Locuitorii poseda 35 pluguri, $oseaua care pune in comuni- 2 scoaie mixte; 5 masinide
70 care cu boi si vaci, 290 caîe cat. Dragoesti-d.-s. cu Dra- treierat cu aburi; 1 moara cu
vite man cornute, 15 cal, 55 goesti-d.-j. aburl; 4 helestaie si 4 podurl
01, 500 capre si 355 rimatori. statatoare.
Catunul este udat de piriul Dragoesti, mope, plasa Znagov, Vite marl sunt 2150: 722
Bilta. jud. Ilfov, proprietatea statulul, cal si epe, 2 armasari, 636 boi,
Comunicaîa se face prin so- fosta de manastirea
pendinte 733 vaci si viêl, 21 taurl, 9
seaua comunala, ce vine de la Znagov. Impreuna cu alte 380 bivoll, 27 bivoliê, si al ceior
N. spre S. si care, la 1 kil. de proprietap a fost ipotecata, pen- mid de 3878: 12 capre, 2822
catun spre S., se ramifica in doua tru asigurarea imprumutulu! do- 01, 1044 porci.
o parte trecind riul Bistriâ prin menial de 78 milioane lei, con- Dintre locuitori, 429 sunt plu-
vad si legindu-se cu soseaua co- tractat la 1871, cind se arenda gari, 2 meseriasl, 48 au dife-
munala, Telesti, iar cea-1'alta cu 34000 lei. Pe periodul dela rite profesil.
parte trecind piriul Bilta pe pod 1883 —93 arenda a scazut la Aratura se face cu 205 plu-
de lemn, si legindu-se cu soseaua 24050 lei anual. guri: 143 cu boi, 62 cu cai.
judeêana T.-Jiul-Severin, la kil. Locuitorii au 364 care si ca-
No. 14. Dragoesti, loc izolat si stina de nine : 142 cu boi, 222 cu cal.
In catun se gasesc: 2 mori ol pe mosia Macoveiul, din

t
co- Comerciui se face de 17 cir-
pe apa, 5 puûrl si 3 fintinl. muna Padina, judeûi Buzau. ciumarl. S'au stabilit in comuna
Catunul are 1 bisericade lemn, 12 strainl.
fondata la anul 1853 si deservita Dragoe§ti-Bi{inele, com. rur.,
de 1 preot si 1 cintare^. jud. Ilfov, pi. Mostistea, situata Dragoe§ti-de-Jos, sat, face par-
la N.-E. de Bucuresti, 44 kil. te din com. rur. Dragoesti-Bi-

Dragoe^ti, catun, resedinâ a co- departe de acest oras. In par- înele, pi. Mostistea, jud. Ilfov.
munei Dragoesti, jud. Gorj; de tea de N. si S. are dealurl fru- Suprafaâ totala a satulul e
dinsul mai îne o mica mahala, moase. La V. e padurea Bi{i- de 662 hect., cu o populate de
numita Oprisesti. nele. 299 locuitori, Rominl, carl se
Are o intindere de 400 hect., Se compune din satele: Bi- ocupa cu agricultura si creste-
din can 40 hect. arabile, 70 hect. îna-Ungureni, Biîna-Paminteni, rea vitelor.
fineê,3879 hect. padure, izlaz, Chiroiul-Ungureni, Chiroiul-Pa- D-l Hr. Costescu are 550
vie si pomet. minteni, Dragoesti-d.-s., Drago- hect. si locuitorii 1 12 hect. Pro-
Are o populate de 308 su- esti-d.-j., Dragoesti-Znagov, cu prietarul cultiva 375 hect. (100
Hosted by Google
DRAGOE?TI-DE-JOS 244 DRAGOTENI
sterpe, 75 izlaz). Locuitori! re- Dragoe§ti-de-Sus, sat, face parin suma de 26 milioane lei,
zerva pentru izlaz 20 hect. te din com. rur. Geamana, pi. conform lege! din 1877.
Are o biserica, cu hramul Cu- Oltul-d.-s., jud. Olt. Aci e o
vioasa Paraschiva, deservita de biserica vechie. Nu se stie de Dragoiul, movila, linga balta Pe-
I preot si 2 cintare^T ; o scoala cine s'a fondat; s'a reparat telul si Orlea, din jud. Roma-
mixta, frecuentata de 10 elevi la anul 1769 de jupin loan sin naî.
si 2 eleve, cu intreînerea careia Iordache Bocsanescu.
statul si com. cheltuesc anual Dragoiul, loc irjolat, com. Ote-
2104 lei. Localul, e oferit de Dragoesti - Znagov, sat, face sani, plaiul Horezul, judeûl
preotui Zamfirescu. Ma! are 1 parte din com. rur. Dragoesti- Vilcea.
moara cu aburi, 1 marina de Biînele, pi. Mostistea, judeûl
treerat, 1 helesteu si 1 pod llfov. Dragoiul (Zavoiul-), pdduricc.
statator. Suprafaâ totala a satului e Vez! Colibasi-Vierosul, judeûl
Coraerciul se face de 4 cir- de 1725 hect., cu 367 locui- Muscel.
ciumarT. Stabilu;! aci sunt 4 tori.
strain!. Statul are 900 hect. si locui- Dragole^ti, cdtun, in jud. Arges,
Numarui vitelor mar! e de toril 825 hect. Statul cultiva pi. Argesului face parte din com.
;
390 si al celor mic! de 456. prin arendasii sa! 790 hect. (50 rur. Bascovele. Are 24 familii,
sterpe, 60 izlaz). Locuitoril cul- sau 150 suflete.

Dragoe§ti-de-Jos, sat, face par- tiva tot terenul.
te din com. rur. Geamana, pi. Are o masina de treerat cu Dragole§ti, cdtun, din jud. Arges,
Oltul-d.-s., jud. Olt. Aci este o aburi. S'au stabilit aci 4 strain!. pi. Oltului; face parte din com.
biserica, construita la anul 1850 Comerciul se face de 4 cir- rar. Dobresti.;Are 277 locuitori,
de d-1 Colonel loan Solomon. ciumar!. o biserica vechie, cu hramul
Numarui vitelor mar! e de Sf. Nicolae, deservita de un
Dragoe§ti-de-Sus, sat, face par- 380 si al celor mici de 519. preot si un cintaret.
te din com. rur. Dragoesti-Bi£i-
nele, pi. Mostistea, jud. Ilfov. Dragoicea, padure batrina in Dragostina, I? a ltd, formata din
Cade spre S.-E. de Biîna-Pa- com. rur. Corzul, pi. Dumbrava, varsarea riului Jijia; se afla in
mtnteni. Intre cat. Dragoesti- jud. Mehedinî. partea de S.-E. a satului Bosia,
de-Sus si Dragoesti-de-Jos este pi. Branistea, jud, Iasi; confine
lacul Dragoesti, asezat chiarpe Dragoicea, phi it, in com. rur. mult stuf si papura ; are pesti
soseaua vecinala care pune in Guardeniâ, pi. Dumbrava, jud. si raci.
comunicaîe aceste sate. Supra- Mehedinî.

faja totala a satulu! e de 838 Dragoînul, catun, al com. Grop-
hect., cu o populate de 267 lo- Dragoiul, sat, face parte din co- sani, pi. Olteûl-Oltul-d.-s., jud.
cuitor!. muna rurala OJanul, pi. Oltul, Romanaî, la confluenâ riuluT
D-1 Ar. Papazoglu are 600 jud. Arges. Este situat pe riul Fraîa cu Geamartaluiul. Are 30
hect. si locuitori!, 238 hect. Oltul si are o populate de 30 fa- locuitori.
Proprietarul cultiva 400 hect. milii. Are o biserica, cu hramul

(65 sterpe, 100 izlaz, 35 pa- Sf. Voevozi, deservita de un Dragoteasa, vechie uumire a
dure). Locuitori! cultiva tot pa- preot si un cintare^. ///^V/Zarneasca, din jud. Buzau,
mintul, rezervind pentru izlaz com. Zarnesti-de-Cilnau.
17 hect. Dragoiul sau Olanul, mosie, pro-
Are o biserica, cu hramul Sf. prietate a statului, jud. Arges, Dragoteasca, sfoard de mosie
Nicolae, deservita de 1 preot pi. Oltul, com. Olanul. Era pen- mosneneasca ; face parte din tru-
si 1 cintaref ; 1 helesteu ; 1 pod dente de schitul Surpatele ina- pul Mircesti, com. Lipia, jud.
statator. intea secularizari!. Arenda anu- Buzau.
Comerciul se face de 1 cir- ala pe periodui 1883 86 a —
ciumar. fost de 1000 le!. Aceata mosie Dragoteni, afluent al piriulu!
Numarui vitelor mar! e de a fost ipotecata la 1887 pentru Bahlueûl-Rece, in jud. Suceava,
310 si al celor mic! de 536. asigurarea emisiuni! ipotecare com. Vascani.
Hosted by Google
drAgotesti 245 DRAGOTE?TI (DEALUL-)
Dragotesti, com. rur. §\sat> in jud. multe comune Dealul-Mare, deal ; Dragotesti, com. rur., in N. pla-
Mehedinî, pi. Vailor, la o dis- inalt si punct bun de observa- selOcolul,judeûlRomana$i, for-
tant de 67 kil. de orasul T.- îune, caci din virful lui se poate mat a din sateie: Dragotesti,
Severin. Formeaza comuna cu vedea orasul Tirgul-Jiul si la o (225 loc.) si Argintoaia (Argin-
Dragotesti-d.-s. si Buhorelul. Re- mare distanâ, in diferite direc- toianca, 226 loc.) situata linga
sedinta comunel este in satui tum. Vai mai principale sunt: Tesluiu, la 24 kil. spre N.-V.
Dr&gotesti-d.-j. Este situata pe Valea-Dragotestilor, Valea-Bu- de Caracal. Altitudinea terenu-
doua vai, deosebite prin cul- horelul si Valea-Malului. luide asupra nivelulul marii
mea Dragotestiior si se margi- Pirate principale carl curg prin estede 170 m. Are 6 popula*
neste: la E. cujud. Gorj si com. aceasta comuna sunt: Jityul-Bu- fmne de 138 fam., sau 537 sufl.
Negomirul; la S. cu com. Co- horelulul si Jil^jl-Dragotestilor, (273 barbajl, 264 femei; 285
rabiile ; la V. cu com. Cozma- care este mai mare si pe care casat. si 322 necasat.).
nesti si la N. cu com. Matasari. se aria si mori de macinat. Sunt 109 coatribuabiH.
Are 1 2 mahalale si anume : In aceasta comuna se afla si $tiu carte 7 persoane.
In Dragotesti-d.-j.: Linia, Izvo- cite-va helestae cu peste. Budgetul com. este de 2027
rul, Gosescul, Gavanele, Popesti, Ca locurf de remarcat inâceas- lei la venituri si de 2026 lei la
Toporistoiul. ta comuna sunt: o ridicaturS. mare cheltuelf.

In satul Dragotesti-d.-s. : PSsa- de pamint numitci Tarniâ, unde Vite marl sunt 570, vite m.icl
roiul, Berbeniceni si Stanesti. se gasesc oale marl romane. 314 si rimatori 697.
In satul Bohorelul: Bohorelul Este intre hotarul Dragotesti -
In com. sunt 3 circiuml.
si Valea-Malului. lor si comuna Cozmanestilor; Are 2 biserici, una cu hra-
Are o populaîune de 1400 Ripa-Soimului, pe hotarul din mul Sf. Nicolae (1845) in Dra-
sufl., locuind in 300 case. Dealul-Buhorelul numita si Ji- gotesti, si alta cu hramul Ador-
Sunt 250 contribuabilt. dovii. Aci, se zice, a locuit un mirea-MaiciJ-Domnului, (1845) in
Ocupaîunea locuitorilor este urias si la Tarniâ altul ; se ga- Argintoaia, deservite de 2 pre-
agricultura si cresterea vitelor. sesc la Ripa-$oimului vase vechl oÎ si 3 cintareÎ.
Calitatea pamintului este parte romane ca si la moviia Tarniâ.
buna, parte de mijloc. Ripa-Soimului — spune legen- Dragotesti, sat, jud. Mehedinî,
Locuitorii poseda 40 pluguri, : da — se
numeste astfel pentru ca pi. Ocolul-d.-j.# ne de com ;
-
65 care cu boi, 9 caruê cu cai aci se afla un soim in timpul rur. Fintina-Domneasca. Are o
si 100 stupi. domniei lui Vlad Tepes, ai carui populaîune de 570 sufl., locu-
Are 3 biserici, deservite de pui se luau in fie-care an si se ind in 74 case.

1 preot si 3 cintareî ; o scoala, trimiteau Domnului ;
pentru in-
condusa de un invafator si fre- grijirea acestuif soim,Vlad ê- Dragotesti, deal, jud. Falciu, in
cuentata de 2 1 elevi o circiuma. ; pes scutise pe locuitorii comu- suprafaâ de 333 hect. Se in-
Numarul vitelor in aceasta nelor vecine de toate darile ca- tinde din hotarul com. Oltene-
comuna este de 1596: 600 vite tre stat si il obligase prin hri- sti,sub aceasta numire, printre
man cornute, 500 01, 26 cai si sov domnesc la ingrijirea lui. piralele Crasna si Lohanul, pe
470 rimatorl. Intimplarea a fost insa, ca teritoriul com. Tirzii, pi. Cras-
Budgetul com. e de 1853 ^ soimul repezindu-se sa prinda na si continua pana aproape
la venituri si de 1190 lei la o pasare, s'a lovit de stejarul de confluenâ acestor piraie sub
cheltueli. unei aril si a murit. Domnul numirea de Lohan.
Prin comuna Dragotesti trece s'a suparat pe locuitorf, le-a im-
soseaua M&tasari-Dr&gotesti-Co- pus darl grele, din cauza nein- Dragotesti, deal, jud. Mehedinji,
rabiile. grijirel de soim si le-a luat pro- pi. Vailor, com. rur. Dragotesti,
Dealur! mai principale din a- prietatea, pe care o poseda si numit si Culmea Dragotestilor.
ceasta comuna sunt: astazl statul in com. rur. Ne-
Dealuljiului, Culmea-Drago- gomirul. Dragotesti, vale, in com. rur.
testi, culmea Cozm&nesti, dea- Din aceasta comuna se zice Dragotesti, pi. Vailor, jud. Me-
lul Buhorelul, Dealul-Balanilor, ca s'a rasculat postelnicul U- hedinî.
unde, in ziua de Duminica To- driste, ale carui fapte sunt cu-
meT, se aduna lume din mai noscute de istorie. Dragotesti (Dealul-), deal, in
Hosted by Google
DRAG? AN 246 DRAGSENEI
partea de V. a dealulul Craca- iar de la Dragsani la Odobeasca priincios samanaturilor de tot

tiâ si paralel cu dinsul ; trece este o distanâ de 4 kil. Acesta felul.
prin com. Minjesti, pi. Crasna, din urma e foarte apropiat de Populaîunea intregeicomunc
jud. Vasluiu; coasta despre V. cat. Muî si nu departe de va- este de 454 familiT, sau 1856
a acestul deal se numeste Cos- lea Zbirglezei. suflete, dintre carl 367 contri-
tisa-Satuluf, pentru ca se afla In vaiea Zbirglezei, la dife- buabili.
in fa$a satului Minjesti. rite puncte ale acestel com., a- Pe catune, populatiunea se
flueaza diferite piriiase $i izvoare imparte ast-fel: in Dragsenei,
Dragsani, cdtun, in jud. si pi. Te- de ape de prin vilceie, can toate 848 suflete, 158 contribuabili; in
leorman, pendinte de com. Drag- intra in piriul mai mare al Bur- Dragsani, 500 suflete, cu 94
senei. Populaîa lu! e de 485 Hodorogul care iz-
dei. Piriiasul contribuabili ; in Muti, 205 su-
suflete, din car! 7 1 contribuabili. voreste de la N.-E. com. Zim- flete 63 contribuabili $i in
9*1
Dragsani e sat vechiu. II ve- breasca, din pi. TeleormanuluT, Odobeasca, 296 suflete si 52 con-
dem figurind in nomenclatura se scurge in Burdea la N.-E. tribuabili.
satelor pe la jum&tatea secolu- com. Dragsenei. Piriiasul Drag- Numarul vitelor din comuna
lu! trecut,sub numirea de Dra- senelul izvoreste de la E. este de 7383 capete, din carl:
gusani. Era dat la plasa, care com. Merisani, se varsa tot in 837 vite man corn., 239 cai,
se numea si pe atunci tot a- Zbirgleaza, intre cat. Dragsani 72 magarT, 5896 01 si339 porcT.
TirguluT. si com. Dragsenei, servind de Budgetul com. este de lei
Mai in urma a format o sin- hotar mosiilor Dide$ti, Drag- 7752 lavenituri si de 7235 let, 16
gura comuna cu catunul Drag- senei si Beuca. ban! la cheltueli.
senei, unde este reêdinâ, la Coprinsul intreg al com. Drag- Scoala este numai in catunu
care s'a mai alipit si com. Mup, senei se margineste la N. cu Dragsenei, condusa de un inva-
cu catunul Odobeasca. mosia Beuca din pi. Teleorma- tator $i avind 30 elevf. Sunt 4
nulul ; la S., cu mosia Papa si biserici, in fie-care cat. cite una.
Dragsani, mo$ie y
in pi. TirguiuT, parte din com. Butculesti; la E., Cea din cat. Odobeasca este ru-
jud. Teleorman ;
proprietate a cu mobile Saceni, Butculesti $i inata $i nicT nu se mai oficiaza
decedatului maior I. Vladoianu, Sfmêsti, situate aproape para- intr'insa. Cele-1'alte 3 functio-
donate Eforiei Spitalelor Civile. lel cu Dragsenei, pe valea Ti- neaza si sunt deservite de cite
Are pe dinsa si padurea numita noasa ; la V., cu parti din teri- 1 preot si 1 cintaret.
Laia. toriul com. Didesti si Cucuieti. Cai de comunicaîune are :
Terenul ocupat de com. Drag- la E. spre com. Saceni si de

Dragsenei, com. rur., in partea senei cu catunele el, impreu- aci la Ciurari ; la S. prin cat.
de N. a pi. TirguiuT, jud. Te- na cu mobile aflatoare pe din- Muî la Draganesti si Rosiori
leorman ; este limitrofa cu pi. sa, trece de 2500 hect., afara la V. prin cat. Odobeasca la Cu-
Teleormanul. Se compune din de terenul cuvenit locuitorilor cuieti si la N. de la Dragsenei
patru catune : Dragsenei (rese- dupa legea rurala. Sunt si mos- la com. si gara Beuca, din pi.
dinâ), Dragsani, Mu{i si Odo- teni in aceasta comuna, in cat. Teleormanului.

beasca. Muî mai cu deosebire. Prin aceasta com. si catunul
P&na la 1885, com. Muî si Improprietariîi de la 1864, Muî trece vechiul drum al Cio-
c^t. Odobeasca formau o singura poseda 851 hect. si anume In : lanestilor, pe care comunica top
com. ele au fost alipite de
; Dragsenei, 30 locuiton, CU4551 locuitorii din centrul si de la
com. Dragsenei, care avea p&na hect. ; in Dragsani, 69 locuiton, extremitaple judetului pentru a
atunci numai cat. Dragsani. cu 250 hect. ; in Muî, 5 locui- trece apoi pe drumui Craiovei
Comuna si catuneleeisuntase- ton, cu 22 hect. si in Odobeasca, sau al OlaculuT.
zate ast-fel: Dragsenei, Drag- 39 locuiton, cu 140 hect. Mos- Formapunea actuala a com.
sani si Odobeasca pe dealul des- tenii din cat. Mu£i au, pe linga a trecut prin diferite faze. In
pre V. al v&fei si piriului Zbir- paminturile lor arabile, si cite secolul trecutnumai Dragsani
gleaza. Cat. Mu# se afla situat o fase de padure in lunca. Mai era sat mai mare. Cat. Mu|i si
pe partea opusa, despre E. a- sunt in com. si cat. 13 hect. Odobeasca erau sate mici de
cestel vat. Cat. Dragsenei e vii si 6 hect. livezl de pruni. mosneni. Cat. Dragsenei s'a for-
foarte aproape de cat. Dragsani, Terenul acestei com. este mat mai in urma, iar cat. O-
Hosted by Google
DRAGÊNELUL 247 DRAGUNEI (VALEA-)
dobeasca a purtat numele de Priporul, Ciungi, Helegiul si al- Dragugesti, sat, al comunei cu
Falanica, cum se vede trecut Delenilor. acelasi nume, pi. Tazlaul-d.-j.,
sipe unele harî ale statuluT- Are o scoala mixta, care func- jud. Bacau, situat pe piriul He-
major austriac. îoneaza din 1865 in satul He- legiul, la o departare de 1800
La 1885 s'a intrunit com. legiul, intreînuta de stat, in- m. de satul Helegiul (scoala).
Muî - Odobeasca cu Dragsenei, tr'un local, construit din vala- In anul 1891, din acest catun, au
stabilindu-se aci si resedinâ co- tuci de comuna, sub un aco- urmat la scoala 5 baieflf si 2
rn u net. peris cu primaria. In anul 1891 fete, din 100 copii in virsta de
LocuitoriT din cat. Muî si O- scoala a fost frecuentata de 22 scoala. Are o populate de 257
dobeasca sunt mosteni bastinasi copii, din carl 3 fete. familii, sau 922 suflete.Are o
si se disting de ai celor-l'alte ca- Biseridf sunt 3 : in fie-care biserica, cladita la 1790 si re-
tune prin traiul si obiceiurile catun cite una, deservite de 3 parata la 1883, deservita de
lor. preoî si 4 cintareî sunt 698 ; un preot si un cintare{. Circiumi
case de locuit ; rare in cat. Dra- sunt 2.
Drag§enelul, piriias, ce trece gugesti, dese in cele-1'alte ; sunt Vite sunt: 22 ca!,373 vite
prin cat. Dragsani si comuna 8 circiuml. marl cornute, 87 porci si 184
Dragsenei, judetul Teleorman, Are o populate de 704 fa- capre.
pi. Tirgului. Incepe de la E. milil, sau 2445 sufl. ; I2I 9 barb.
com. Merisani si se varsa in pisi 1226 fem. 1858 agricultorl,
; Dragule^ti, numire ce se mai
riul Burdea, intre cat. Dragse- 26 meseriasi, 45 comercianfi si da la o parte din com. Dumi-
nei si com. Dragsani, dupa ce 61 avind profesiunf libere. tresti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt.
primeste apele mai multor iz- Stiu carte 61 persoane.
voare. Contribuabill, dupa noul re- Dragule§ti, vale, in com. si cat.
Serveste ca hotar natural mo- censamint, sunt 477. Piclele, pe mosia Piclele-Banu,
siilor Didesti, Dragsani si Beuca. Totalul paminturilor de cul- luT, jud. Buzau.
tura este de 1022.25 hect.
Dragugeanul, piriias, jud. Ba- Teritoriul comunei are o in- Dragule^tilor (Piscul-), pise,
cau, pi. Tazlaul-d.-j., com. Dra- tindere de 2000 hect. Padurile com. Berbesti, pi. Olteful-d.-s.,
gugesti, care curge pe teritoriu- ocupa aproape 400 hect. Pa- jud. Vilcea.
satului Helegiul si se scurge in mintul este impartft intre vechii
piriul Helegiul. razesi, al caror hrisov de pro- Dragulina, colinit, in com. Va-
prietate dateaza din 1590. lea-Muscelulut, cat. Malui-Alb,
Draguge^ti, com. rur., jud. Ba- Viile sunt pe o intindere de jud. Buzau.
cau, plasa Tazlaul-d.-j., situata 69 hect. Viea lucratoare are
de-aiungui malului sting ai Taz- 66 Vi hect. Dr&gulina, deal. Vezi Schitul,
laului-Mare. Se compune din tre! Vite sunt: ^7 cai, 1069 vite deal, com. Boêsti, pi. Crasna,
catune : Dragugesti, Helegiul, man cornute, 238 porci, 263 jud. Falciu.
resedinâ, ambele pe valea Taz- capre si 1052 oT.
lauluT-Mare si Deieni, pe Dealul- Budgetul com. pe exerciîul Draguline^ti, vechie numire a

Delenilor. 1 89 1 — 92 are la veniturl lei com. Valea- MusceluluT, jud. Bu-
Teritoriul sau se margineste 13949, bani 80 si la cheltuell zau.
la N. cu al com. Tirgul-Valea- lei3053, bani 5.
Rea; la V. cu al com. Barsa- Comuna este strabatutade Dragunei (Coada-), loc izolat si
nesti ; la S. cu al com. Bratila calea naîonala Bacau Orasa. - hotar al mosief Gemeniie, jud.
si la E. cu al comunelor : Cleja Distance : la Bacau, capitala Buzau, com. Amarul.
si Fundul-Racaciuni. districtului, 38 kil.; la Tirgul-
Este udat de riul Tazlaul- Ocna, 12 kil.; la com. Cleja, Dragunei (Movila-), movili, in
Mare, care o desparte de com. 52 kil; la com. Fundul-Raca- jud. Buzau, com. Amarul, cat.
Barsanesti si piraiele Helegiul ciuni, 37 kil.; la com. Barsa- Movileanca.

si Deieni, si brazdat de dealu- nesti, 8 kil.; la com. Bratila, 3
rile : Sandrul, Pestera, Magura, kil. si la com. Tirgul- Valea-Rea, Dragunei (Valea-), viroagH in s
Magura- Dragugestilor , Arsi{a, resedinja plasei, 17 kil. com. Amarul si Baba-Ana, jud.
Hosted by Google
drAgunoiul 248 DRAGUSENI
BuzSu, avind ma! mult smtrc Num&rul cultivatorilor a fost teritoriul comune! cu acelas!
$i pSpuris, ; is! ia nastere din in acelas! an de 108. nume, jud. Putna, pi. RacSciuni.
v£rs&turile N&ence! cind ; e mare, In com. sunt: 25 plugur! de Are o intindere de 580 falc! si
se scurge in lacul Amarul. lemn, 86 de fier ; 3 mor! de apa. aparfine locuitorilor razas! a!
Vite sunt: 565, din can: 78 comune!.
Dragunoiul, iaz. Vezi Rogoza- bo!, 160 vac!, 22 ca!, 40 01,
Bujor, com. Ojeleni, pi. Mijlocul, 41 capre si 224 pore!. Draguâni, piriu, pe teritoriul
jud. F&lciu. 1893 pe
Viile s'au cultivat in comune! cu nume, plasa
acelas!
un teren de 192 hect., si au pro- Racaciuni, jud. Putna izvoreste ;
Dr&gu§ani, com. rur.,m pi. Ra- dus 960 hectolitri vin in valoare din muntele Balanelul si se varsa
cftciuni, jud. Putna. de 20000 lei. in Siret.
Comuna Dr&gusani este si- Sunt 3 circiuman, 2 bacan!, 1
tuate peste deal de la Orbeni, pescar, 2 comercianî de fructe, Dragu§eni, com. rur., in jud.
in valea, prin care se scurge pi- 6 fabricanî derachiti, 2 fieran, Covurluiu, pi. Zimbrul, la depar-
riul cu acelas! nume. 2 rotari si 6 stoler!. tare de 72 kil de Galaî, in
Distanâ comune! de subpre- regiunea N.-V. a jud. Covur-

fectura pl&se! e de 26 kil., iar Draguâni, ctitun, in jud. Putna, luiu. Se hotareste la N. cu com.
de capitala judeûluT e de 70 plasa R&caciuni, comuna cu a- Bursucani; la E., cu Jorasti si
kil. celas! nume. Este asezat peste Craesti; la S., cu Zmulî si la
Marginele aceste! com. sunt: deal de la Orbeni, in valea prin V.,cu com. Fundeanul (jud. Tu-
la N., Parava;la S. Orbeni; la care curge piriul cu acelas! nume. tova). Aceasta comuna e udata
E., riul Siret, care 1 desparte de de un bra| al piriulu! Suhu-
judeful Tecuciu; iar la V., co- Draguâni (Holmul), sat, in luiul, care izvoreste chiar de pe
muna Gropile din judeûl Ba- partea de N.-V. a com. Dragu- teritoriul sau. Pamintul e ma!
c&u, de care se desparte prin sani, jud. Vasluiu, pi. Funduri, mult ses ; sunt numa! dou& dea-
dealul BSianelul. numit astfel de la dealul Holmul, lur! si vai ma! principale: a!
Populaîunea comune!, du- care-1 desparte de satul Tatomi- Bursucanilor si a! Diocheîlor.

p& eel din urm& recens&mint, e resti. E asezat intre dealurile Hol- Comuna Draguseni e formata
de 231 familiT, sau 789 suflete mul la E. Sendreni, la V. Scheia
; ; din tre! c&tune: Tirgul-Dragu-
(408 b&rbaflf, 381 femei). laN., Anina, laS/Se intinde pe o ?eni, Diocheti ?i Ghinghe^ti;
AceastS populaîune se 1m- suprafa^de 1 144 hect, Are o pocele doua dintiiu separate intre
parte ast-fel: 394 neinsuraî pulaîe'de]i53 famili!, sau 765 su- ele numa! cu 200 metri de dis-
(220 b&rba{T, 174 feme!), 330 flete. Aic! este resedinta comu- tanta, iar a treia la departare
insurant ?i 63 v&duv! (22 b&r- nei. Are o scoalS. infiinâta in spre N. cu vr'o 5 kil. Pe linga
ba{!, 41 femeT); 723 Eomin! si anul 1880, frecuentata de 20 aceste sate, ma! este, in apro-
63 de diferite nationality! ; 723 elev! ; o biserica, deservita de piere de Ghinghe^ti, ?i un gru-
ortodox!, 3 catolicT 60 mo- $i 1 preot si 1 eclesiarh. pulet izolat de cite-va stine, nu-
zaicT; 241 agriculton, 21 me- Satul acesta e stramutat de mit Talpaloaea.

serias!, 5 comercianfr 8 cu pro- fostul proprietar Teodor Ras- Are o populatiune de 387
fesiuni liberate si 15 servitor!. canu, de ling& satul Scheia, unde famili!, sau 1557 suflete, 772
$tiu carte 72 persoane (64 se g&sesc si ast&-z! doua p!etre barbapf §i 785 feme!. Sunt 268
b&rba$! si 8 feme!). ingropate in pamint, semn ca contribuabil!. Stiu carte 229
Num&rul caselor deiocuit 274. : acolo a fost biserica. persoane, nu ?tiu 1328.
Are o bisericS parohiaia, cu Locuitori! aceste! comune
hramul S-$i Voevoz!. Comuna Draguâni, parohie, in jud. Putna, sunt Romin!, fost! cl^cas! im-
cheltueste cu biserica 60 le! plasa R£caciuni, comuna cu propriet^ri^!, afar^ de ce! din
anual. acelas! nume. Are o biserica Tirgul-Dr&guseni, car! sunt ma!
Budgetul comune! pe anul fl- parohialS, cu hramul S-{i! Voe- mult mici negustor! si meserias!
nanciar 1 893/94 a fost la veni- voz!. Comuna cheltueste cu bise- Evre!. Numarul Evreiior e de
turJ de 3129.09 le! ?i la chei- rica 60 le! anual. 46 familii, cu 269 suflete.
tuel! de 1127.25 le!. Solul com. DrSguseni este
1
Sunt 190 contribuabil!. Dragu§ani, pa dure, situata pe argilo-nisipos. Suprafaâ terito-
Hosted by Google
DRAGUSENI 249 DRAGU?ENI
riulu? este de 2548 hect., din dealurl si vaT, intre comunele satesc; 6831 hect. 57 aril cimp
can 1875 apar^'in proprietatei Borosesti, Ipatele, Scheia si Par- al proprietatei mosie? ; 1 2 ia-
man 673 celeT mici. Sunt aici

si paniâ. zur? si 10 pogoane vie.
doua proprietaî marl Diocheî : E formats din sateie Dragu- : Budgetul comunel a fost in
si Draguseni. seni (Holmul), Craciunesti, Ta- 1889—90 de lei 5778, bani 72
Numarul vitelor e de 1234 lomiresti si Schsia-d.-j., pe la venitur? si de lei 5677, ban!
capete, din can : 468 boi, 2 ta- linga care se mat adauga si 45 ia cheltueli.
uri, 264 vaci,35 56 juncani, catunele: Macresi, Gura-Vaiei si Vite mari cornute sunt 1 38 1
junce, 35 WnzatT, 38 minzate, Pirieni Se intinde pe o supra-
; 01 4922, cat 332, pore? 328.
46 viêi, 74 cat, 26 epe, 4 ar- fafa de 6292 hect., din can 429 Sunt 50 stupi cu albine.
masari, 5 noatini, 146 01, 2 hect. padure si 7 hect. vie, iar
berbeci, 59 capre, 71 mascuri. 745 hect. sunt ale locuitorilor. Draguseni, com. rur., jud. Su-
In com. sunt 11 crisme, 10 Are o populate de 333 fa- ceava, in partea sudica a plasii
pravalii de manufacture, 5 ba- milii, saii 1528 suflete. Moldova-d.-j., si la 27 kil. de
canii, 2 pitarii, 2 casapii si 1 Sunt 2 biserici, deservite de Falticeni. Se invecineste* ia E.
fabrica cu pravalie de luminari 2 preo^f si 2 cintareî ; o scoala cucomuna Tatarusi la V. cu ;
de ceara. In fie-care saptamina 2 mori, una de aburi si una de comuna Raucesti, din judeûl
se face tirg. Mestesugarl sunt apa; 3 iazuri; 2 crisme. Co- Neamû; la S. cu com. Cris-
6 croiton, 6 ciobotan, 2 sai- rn erciu I se face de 9 Romini si testi si la N. cu com. Uidesti,
dicarl, 2 mindirigil, 1 armurier, 7 strain?. desparîndu-se prin semne con-
1 boiangiu si 1 stoler, iar in Animalesunt: 610 vite man ventionale.
sat sunt ciî-va rotari si lemnari ; cornute, 105 cai, 6 catirT, 736 Are forma aproape drept-un-
mori cu aburi sunt 4. 01, 12 capre si 175 rimatori. ghiulara, inclinata. spre sesul
Sunt 30 stupi. Budgetul comune! e de 2404 Moldove?. E compusa din sa-
Veniturile comunale se ridica lei 75 bam la venitur? si 2392 teie: Draguseni, Lunca, Bros-
la 5577 lei, iar cheltuelile la leT 69 ban! la cheltueli. teni si Sirbi, cu resedinâ in
5239 lei. Sunt 206 contribuabill. satul de la care st-a luat nu-
Biserici sunt doua: Sf. Ioan- Locuitorii poseda: 87 pluguri mele. E populata cu 644 familii,
Botezatorul in Draguseni, vechie si 174 care cu boT, 20 pluguri saii 2575 suflete (1276 barbaj?
de vr'o 100 an! si a doua, Sf. si 40 carute cu cai; 30 stupT si 1299 feme!), din care 136 Iz-
Gheorghe, in Diocheî, de vr'o cu albine. raeli^.
120 ani, ruinata si inchisS; bi- Sunt 455 contribuabill.

sericile au 17 falc? pamint; in- Draguseni (Tirgul-), ordfel, re- Are 4 biserici, deservite de
treaga comuna Draguseni for- sedinâ comunel Draguseni si a 3 preop si 7 cintare^T o scoala ;
meaza o parohie cu catredala pi. Zimbrul, judeûl Covurluiu. rurala mixta, frecuentata de 50
Sf. loan, deservitade un preot E populat cu 125 familii, sau elevi. In toata comuna sunt 1 1
paroh si 3 cintaref?. 567 suflete, (dintre can 46 fa- baeî si 105 fete in virsta de
Sunt doua scoli :una de baepf milii, sau 269 suflete de Izra- scoala.
si una de fete; cea de baeti eli(I). Are o biserica si 2 scoli. Budgetul comunei, pe anul
frecuentata de 40 elevi din 1892 — 93, are la veniturT 6670
50 inscrisi, cea de fete e frecu- Draguseni, com. rur., jud. Do- lei si la cheltueli, 6615 lei.
entata de 40 eleve, din 55 in- rohoiu, pi. Baseul, formata din Vite sunt: 257 cai, 874 boi,
scribe ;scoala de fete de aid e sateie: Draguseni, Ichimeni, Ni- 640 vac?, 3267 oi, 160 capre,
cea ma! frecuentata din tot chiteni si Podriga, cu resedinâ si 275 pore?.
judeûl. primarie? in Draguseni. Are o Altitudinea comune? delani-

populate de 468 familii, sau velul marii variaza intre 325—-
Draguseni, com. rur., in partea 1887 suflete. 345 m. E udata de Moldova
de N.-E. a plasei Fundurile, Are 3 biserici, deservite de (6 kil.) sidepirateleRisca(l500
jud. Vasluiii, la distanta de 36 1 preot, 3 cintare^T si 3 pala- m.), Hatia (2 kil.) si altele precum
kil. de orasul Vasluiu si de 9 mar? ; o scoala, condusa de un si de tre? iazuri: Picla, Stro-
kil. de Negresti, resedinâ pla- invaâtor si frecuentata [de 40 ?esti si Brosteni.

sei. E asezata pe mai multe elevi; 946 hect. 7 ari? pamint Suprafaâ comune! este de
59G23. hlare.lt IYic\ionar Geograilc Vol. Ill 82
Hosted by Google
drAgu$eni 250 drAgu$eni
3574 hect, din car! 2295 cul- Dragu§eni, sat, format din 2 Draguseni, sat, numit in parte
600 padure, 300 finat
tivabile, mahalale, pe mosia cu acelasi si Cabuja, pe mosia si in com.
si restul prundis si loc sterp si nume, com. Draguseni, pi. Ba- cu acelasi nume, jud. Suceava.
neproductiv. seul, jud. Dorohoiu. Are o po- Asezat pe £armul sting al Mol-
Improprietari^f la 1 864 sunt pulate de 246 fam., sau 914 sufl. dovei si pe dealuriie Vie! si
10 fruntasi, 140 palmasi si 71 Proprietatea mosieJ este: par- Draguseni.

codasT, stapinind 846 falci. tea Draguseni-d.-j., a erezilor Are o populaîune de 335
Drumurile principale sunt: la def. T. Pisoschi; iar partea Dra- fam. sau 1 300 sufl. (629 barbati
Ciumulesti (13 kil.), la Cristesti guseni-de- Sus, a erezilor def. si67 1 femei) din carl 90 strain!.
(7 kil.), la Forasti (3600 m.), Anastase Fatu. Sunt 250 contribuabilT. Case de
la Tatarusi (11 kil.) si la Sir- Are 2 bisericT, deservite de locuit sunt 291. Vatra satului
beni (5 kil.). 1 preot, 2 cintareti si 2 pala- ocupa 85 falcT.
In com. Draguseni se afla o mari. Una pe partea de jos a Improprietariti la 1864 sunt
fabrica de spirt a proprietatiT, satului cu hramul Sf. Gheorghe, 10 fruntasT, 149 palmasi si 71
fabricind intre 47 — 55 mil litri in care se oficiaza, este de zid codasT, stapinind 846 falci.
spirt pe an. si spatioasa, facuta in 1857 de Are 2 biserici una cu hra- :
La 1803 « Draguseni a Banu- fostul proprietar Gh. Codrescu ;

mul Sf. Spiridon, cladita de
luT Costache Lazu, cu loc de a doua in partea de sus a sa- lemn de stejar de Const. Ba-
mij loc, numara 63 liuzT, platind tuluT, cu hramul Sf. Nicolae, este sota si Manolache Lazu; a doua
1028 lei bir anual, fund si 10 inchisa fund in ruina. cu hramul Sf. VoevozT, e adusa
liuzT de cei fara bir, la can se Are o scoala, condusa de un de 50 — 60 am din desfiinâtul
mai adaogau breslasi ot tarn 1 invaâtor si frecuentata de 40 sat Sacueni. Fie-care biserica e
liuzT cu 140 lei bir pe an». elevi. deservita de cite I preot si 2
Intr'un hrisov din 1814, Iunie Satenii improprietariti au 529 cintarep.
28, de la Calimah- Voda, inta- hect. 20 aril pamint, iar stapinii Este aci o scoala rurala mixta,
ritor stapinirii lui loan Lazu a- mosiei 3520 hect., 66 aril si a- condusa de un invatator, pla-
supra mosiilor de la înutul Su- nume: 1088 hect., 47 aril partit de stat, infiinâtala 1865, fre-
cevei Negrilesti (asta-zi necu- tea dejos si 1432 hect, 20 aril cuentata de 50 elevi.
noscut) si parte din Draguseni, partea de sus. Iazuri sunt 5, din Spun batrinii ca pe la ince-
se citeaza urmatoarele acte can acel numit al Podrigai este putul acestui veac nu erau in
Suret din 7028 (1520), Iulie 15, in suprafaâde22 hect., 92 arn. Draguseni de cit to — 15 case.
carte din 7231 (1723), Martie Livada este de 2 hect., 87 aril In ce priveste pe proprietari!
5, carte din7256 (1748), Dec. si viea, de 4 pogoane. stravechi, nu se ma! pomeneste
28, carte din 1763, Aprilie 4 si Piriul principal ce trece pe de cit de unul Dragan, zis Dra-
o anafora din 18 13, Maiu 25. mosie este Podriga. gos si Dragusin un altul, mat
;
Intr'o alta carte de judecata Drum este eel ce duce la incoa, a fost Cantacuzin, apoT
din acelasi an (18 14), Iulie 15, Saveni. Alexandru Calimah si posesorul
pentru impresurarea mosiilor Hotarele cu: Podriga, Nichi- sau, Mateiii Strat, care facu vel-
Draguseni si Zavoeni (poate teni, Ichimeni si Stiubeieni. niâ, si Nicolae Drosu.
moara Zavulul) de pe Moldova, In vechime proprietatea aces- Satenii spun ca, pe timpul
din înutul Sucevei, ce sunt a tel mosii era a lui Dragusan, lui Mihail Sturdza-Voda, prin-
Banuluif Costache Lazu, si a Mare Spatar si Consilier Dom- ûl A. Calimah cumpara mo-
fratelui sau loan, despre mosi- nesc; aceasta se vede din hri- sioara Draguseni cu satisorul
ile Cabujei, a Banului Const. sovul din 17 Martie 1729; apot de pe ea. Incet, incet, cumpa-
Cantacuzino si Stoesti, a manas- a devenit a manastirei Putna rind dinsul si cele-1'aite sfori de
tirel Slatina, se aduc ca dovezi din Bucovina, ce o stapini pana mosii : Codrul, Cabuja, Stroesti
doua ispisoace din 7028 (1520), la 1785, cind se vindu. cu satul Ripile si parte din Pre-
Iulie 15 si o carte din 1813, Familia Fatu este vechie si otesti din jud. Neamtu, cuprin-
Nov. 10. («Uricar» de T. Co- originara razesa din satul Or- se pe razesii din Sacueni la
drescu, vol. VI, pag. 21 1 si 298). testi, dupre cum se vede din mijloc si, ca sa-i poata desmos-
Satele Cabuja si Stoesti inca hrisovul luif Hies Petru-Voda, teni, insela pe eel ce {inea hri-
sunt asta-zi. (V. satul Draguseni). din 2 Martie 1548. soavele, le lua si distruse si a-
Hosted by Google
DRAGUSENI (DEALUL-) 251 drAnicul
poi isl puse robil si servilf de E udat de riul Jiul, si situat pe Drajnuta, poianii, in jud. Pra-
stricara casele si satul razasesc. $armul lul eel sting. hova, plaiul Teleajenul, com. Ce-
Ast-fel, satul Draguseni de as- Comunicaîa se face prin so- rasul; serva de pSLsune.
tazi e format de urmasil locui seaua naîonala Filiasi-Pietro -
torilor desfiinâtelor sate : Ca- sani, care-1 strabate. Drame^ti, trup de sat, in com.
buja, Codrul si Sacueni. Si a- Are o biserica, f&cut£ in 1828 Uscafi, plasa de Sus Mijtocul,
cum se cunosc urmele satulul si deservita de preotul din co- jud. Neam(:u.
Sacueni sub nutnele de Livada- muna Iasi.
Sacuenilor. Dranicul, com. rur., din Dolj,

Draguê§ti-Sapunari, com. rur., pi. Jiul-de-Mijloc, la 35 kil. de-
Draguêni (Dealul-), deal, pc pe apa Vedea, jud. Arges, pi. parte de Craiova si la 11 kil.
care sta o parte din satul cu Oltului, la 26 kii. de com. rur. de resedinfa ptasei Segircea.
acelasi nume, jud. Suceava. Tigveni (resedinâ subprefectu Situate pe valea Draniculul
rel) si la 9 kil. de Pitesti. Se si la V., pe marginea unel padurl
Draguseni, mosie particulars, de compune din 7 catune: Bouleni numita* padurea Dr&nicul si Cu-
600 hect., in jud. Covurluiu, pi. (125 loc), Codresti (75 loc), Cos- reaua-cu-Pricina.
Zimbrul, com. cu acelasi nume. testi (50 loc), Gheordunesti, Se invecineste la V. cu com.
(100 loc), Spiridonesti(ioo loc), Segircea, la E. cu apa Jiului,
Draguseni, pddure, jud. Sucea- Draguêsti-Sapunari (300 loc) la N. cu com. Foisorul, la S.
va, in intindere de 600 hect., si Cotmeana (500 loc). Peste cu com. Padea.
de diverse esenê, pe mosia cu tot 1250 loc, din carl 550 loc Limita liniel de N. incepe
acelasi nume. Tiganl. In com. sunt 3 bise- : din mosia Domeniului Coroanel
rici, din care una manastirea Segircea, trece peste Valea-cu-
Draguâia, <^tf/,almunteluIMon- Cotmeana fondata de Mircea- Teiu, peste Piscul-cu-Teiu si
teorul (lanûl Alunisul), jud. Put- Voda la 1389; o scoala prima- se termina in apa Jiului.
na, pi. Vrancea. ra rurala. Limita liniel de S. incepe
Budgetul com. pe 1882/83 a tot din mosia Domeniului Se-
Draguôiul, piriU, ce uda com. fost de 1053 lei, 28 bani la ve- gircea, din dreptul Crucel-de-
Nerejul, pi. Vrancea, jud. Putna. niturl si de 1022 lei la cheltuell. Piatra, trece pe valea Zegoreni-
Dupa o publicaîune oficiaia lor si dealul Scumpierilor si se
Dragu{e§ti, sat, jud. Arges, pi. (1887), aceasta comuna numara termina in apa Jiului.
Oltului; face parte din com. 237 contribuabill si are un bud- Limita de V., formata
liniel
rur. Draguêsti-Sapunari. Satul get de 3720 lei la veniturl si de mosia Domeniului Coroanel
are 300 locuiton si o biserica de 3058 lei la cheltuell. Segircea, incepe de la coh:ul
cu hramul Sf. Nicolae, deser- Numarul vitelor a fost in a- padurel Cureaua-cu-Pricina des-
vit& de un preot, un cintare^si nul 1887 de 668 vite marl (620 pre N., merge spre S. pe ling&
un paracliser. bol si vacl, 48 cai) si de 995 Crucea-de-Piatra, pana in mosia
vite mici (484 ol, 117 capre si comunel Padea, unde se termini.
Dragu{e§ti, catun, ai com. Iasi,
394 rimatorl). Limita liniel de E. este for-
jud. Gorj, pi. Ocolul. E situat mata de apa Jiului.
la S. com., pe ses. Are o supra- Drajniâ, izvor cu apd mine- Terenul comunel este acci-
faâ" cam de 1450 hect., din care rala, jud. Prahova, care con- dentat de dealurile Dealul-Cio- :
800 hect. arabile, 450 hect. pa- fine dorure, sulfate si carbo- botil, cu o inalîme de 25 m.,
dure si 200 hect. fineê si izlaz. nate alcaline. Apele coprind in dealul Puturosi ; Dealul- Crivinei
Are o populate de 50 fam., litru urmatoarele proporîunl. cu piscuriie: Piscul-cu-Teiu, cu
saii 200 sufl., din car! 39 con- Cior . . 0.0460 vaile Crivinei, Zegorenilor si
tribuabili. Acid sulfuric . 0.0861 Valea Puturosi.

Locuitoril poseda: 30 plu- Calce 0.1400 InSlîmea dealurilor variaz&
gurl, 40 care cu boT, 1 caruâ Magnezie . .
0.0330 intre 15 — 20 m.
cu cai. Materiile soiide coprinse in- Comuna este udata, de Jiti,
Vite: 220 vite marl cornute, tr'un litru de apa din Valea- care primeste, pe teritofiul a-
40 01, 14 calf si 150 rimatorl. Drajniâ sunt 100.088. cestel comune, pfriul Dranicul
Hosted by Google
DRANICUL 252 DREHUÂ (VALEA-)
ce trece prin balta numita A- de 552 hect., cu un venit de Dranicul, mosie particulars, jud.
le^teul. 80000 lei, aparîne d-lui C. N. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Drani-
Balîle ce uda comuna sunt Mihail; pe dinsa se seamana grid, cul, aparînind D-lui C. N. Mihail.
Balta Ale§teul ?i balta numita porumb, orz, meiu, linte 51 fa- Are o intindere de
3000 pog. $i
a-Crivinet din Valea-Crivinei, pe sole. aduce un venit anual de 80000
o mica intindere. Pe pamintul Padurea Dranicul cu o su- lei. Pe dinsa se gase§te ?i padure,
arabii se afla balta numita Po- prafaâ de 700 hect., din care asemenea ?i cariere de piatra
iana-cu-Perii. 300 pogoane sunt amenajatc, m ripa Crivinei.
Comuna se compune dintr'un aparîne D-lui C. N. Mihail.
singur catun, numit Dranicul. Esenê: cer $i girniâ. Dranicul, p ft dure particulars,
Catunul Dranicul cuprinde Fineêle, de 100 hect., aparîn jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj, com.
mahalalele urmatoare: proprietarului. Dranicul, in intindere de 700
Mahalaua Codricilor, Maha- Viile, de 84 hect., aparîn lo- hect., din care 300 hect. sunt
laua -de -sub- Coasta, Mahalaua cuitorilor impamtnteniti la 1864. amenajate. Se gase^te pe pro-
Delenilor, Mahalaua Voine$tilor, Cariere de piatra se gasesc prietatea Dranicul $i aparîne
Mahalaua Drumul-Cimpului, Ma- pe ripa Crivinei, pe proprietatea D-lui C. N. Mihail. Esenê : cer $i
halaua Lute$tilor, Mahalaua De- d-lui C. N. Mihail, de unde girniâ.

de^tilor, Mahalaua Drumul-Pa- se scoate piatra de construcîe.
dea, Mahalaua Davide?tilor. In comuna Dranicul se ga- Dranicul, vale, jud. Dolj, pi.
In comuna se afla o biserica sesc cazane, in care se fabrica Jiul-d.-mj., com. Dranicul, pe care
fondata la anul 1838 de locui- rachiii, din drojdia vinuluT. se afla a$ezata comuna.
tori ?i reparata din nou, tot de Mori mici sunt doua, unde
locuitori, la anul 1883. Biserica locuitori! i$i macina porumbul; Draniîrele, piriias mic, in jud.
este de zid, cu hramul Ador- parte din loc. se due la morile Neamtu, pl.Piatra-Muntele, com.
mirea-Maicei-Domnului. Are o de aburi de pe mobile vecine, Bistricioara; izvore$te din mun-
proprietate de 17 pogoane a- Padea ?i Foiôrul. tele Grintiesul-Mic $i se varsa
rabile. E deservita de 1 preot Stine sunt trei pe mo$ia Dra- pe partea stinga a pir. Bistri-
l
$i 2 cintareî. nicul. cioara, la 1 i2 kil. departare de
Este o $coala mixta, ce func- In comuna sunt 2 cizman ; 2 satul Bistricioara.
{ioneaza din 1885, condusa de fierari ; 3 circiumari §i 7 comer-

un invaâtor. Localul de zid cianflf. Productele le due la Draslavat;ul, piriii, jud. Falciii
este cedat comunei pe timp neho- schela Copaniâ la Dunare, la ia na^tere dintre viile din pre-
tarit. In anul §colar 1892 —93 Bistreûl ?i la Bechet. jurul oraûlui Hu$i, $i, impreu-
a fost frecuentata de 55 baieî Dranicul este strabatut de nindu-se cu piraiele : Ochiul,
§i 2 fete; in virsta de ?coala o cale vecinala, lunga in co- Schitul $i Zavati, foimeaza piriul
sunt 125 baieî $i 105 fete. muna de 3 kil., ce duce la co- Bro^teni.
$tiu carte 50 barbap. muna Padea. O cale comunala

Populaîa comunei este de vecinala tot de 3 kil. duce Drasleuca, piriii, jud. Botoâni,
1323 suflete, din carl 702 bar- la com. Segircea. izvore^te din iazul Loe^ti, com.
baÎ ?i 621 femei. Dupa legea O cale naturala duce de Cucoreni, trece prin com. Cuco-
rurala din 1864 sunt 140 1m- la sat la Jiu pe o lungime de reni $i Drac$ani §i se varsa in
paminteni^; iar dupa cea din V* kil. lacul Dracâni.
1879 sunt 31 insuraêi. Venitul comuneT pe exerci-

In comuna sunt 250 case $i \\u\ 1893 — 94 a fost de lei Drasleuca, vale, jud. Botoâni,
50 bordee. Casele sunt facute 1877,67 la veniturl ?i de lei prin care curge piriul Drasleuca.
de zid; bordeele sunt sapate in 1426,18 la cheltueli.
pamint. Vite cornute sunt 1400, 01 Drehut;a, deal, jud. Suceava, aco-
Suprafaâ comunei este de 1230, cai 89. perit de padure de fag, pe mo-
1436 hect, din can 552 hect. bile Sireêlul ?i Stolniceni-Cos-
pamint arabii, 700 hect. padure, Dranicul, sat, jud. Dolj, pi. tandache.
IOO hect. flneaâ, 84 hect. viL Jiul-d.-mj., com. Dranicul, cu
Mo$ia Dranicul cu o suprafaâ reêdinâ primariei. Drehuâ (Valea-), poianci, in
Hosted by Google
'-W^S
DRENCEA 253 DRIDUL-SARINDARELE
padurea mosiei Stolniceni-Cos- si a Plopului, pana la varsarea Dealului), sat; face parte din com.
tandache, jud. Suceava. sa pe partea dreapta a riului rur. Dridul-S&rindarele, pi. Mos-
Bistrita, in faâ satului Gura- tistea jud. Ilfov. Este situat la
Drencea, deal, spre V. de satul DreptuluT, din com. Galul. N. E. de Bucuresti, la impre-
Hoisesti, jud. Iasi, pi. Cirliga- unarea riului Prahova cu riul
tura, com. Tausesti. Dreptulul (Piriul-), piriias, ce Ialomiâ. Numele si-1 trage de la
izvoreste din muntele Reazim, o mare movila ce este in apro-
Dreptul, trap de sat, in jud. com. Galul, pi. Piatra-Muntele, piere de riul Ialomhra. AceastS
Neam{u,pl. Piatra-Muntele, com. jud. Neamtu ; se varsa pe stinga movila servea, pe cit se vede,
Galul. riului Bistrita, in faâ satului ca hotar desp&rîtor, la N., intre
Savinesti. judeûl Ilfov si Prahova.
Dreptulul (Dealul-), deal, in Populafia de 958 locui-
lui e
jud. Neamtu, pi. Piatra-Muntele, Dretele, pise de munte, in com. tori. Aci esteresedinâprim^riei.
com. Galul ; se afla in prelungi- Dorna, jud. Suceava. Se intinde pe o suprafaâ de
rea dealului Fagul, din ramura 3000 hect, din cari statul are
Razimului. Dretele, piriu, afluent al Arinu- 2337 hect. si locuitori 663 hect.
lui, jud. Suceava. Statul cultiva prin arendasii sal
Dreptulul (Gura-), sat, in jud. 1 562 hect. (75 izlaz, 700 padure).
Neamtu, pi. Piatra-Muntele, com. Dricul, platoti, in partea de N.- Locuitorii din terenul lor rezerva
Galul, situat la V. satului Ga- E. a orasului Husi, jud. Falciu. pentru izlaz 28 hect.
lul, pe stinga riului Bistrita, in Serveste de imas al vitelor tir- Are o biserica, cu hramul
spre hotarul jud. Suceava, pe goveîlor. Aci se face mare bil Sf. Treime, deservita de 1 preot
coprinsul mosiei Munîi si Galul. ciu in ziua de 14 Septembrie si 2 cintarepf ; o scoala de b&eî
Are o intindere cam de 254 a fie-carui an. si una de fete, frecuentate de
hect. 25 aril, cu o populaîune 30 elevi si 10 eleve, cu intre-
de 50 familii, sau 190 suflete. Dridul, mosie, jud. Ilfov, plasa înerea carora statul, judeûl si
Terenurile din imprejurimea Znagov, proprietatea statului, comuna cheltuesc anual 4362
acestui sat sunt muntoase si a- fosta pendinte de M-rea Dealu- lei. Localul s'a construit dejud.
coperite cu paduri. Locuitorii lui, linga Tirgoviste. A fost in anul 1878.
se ocupa cu plutaria si creste- ipotecata la anul 1871, impreuna In raionul satului mai e 1
rea vitelor. cu alte 380 mosii, pentru asi- moara cu aburi; 1 balta\
Contribuabili sunt 50. gurarea imprumutului de 78 Numarul vitelor marl e de
In acest sat se afla: 1 bise- milioane lei, cind se arenda cu 709 si al celor mici de 1945.
rica, deservita de 1 preot si 2 83100 lei anual. La 1880 85 — Comerciul se face de 3 cir-
eclesiarci; o piua pentru facu- arenda a scazut la 60300 lei; ciumari si 1 hangiu. S'au sta-
tul sucmanelor ; o moara pen- iar pe periodul 1885 95 s'a — bilit in sat 2 straini.
tru macinat; 4 rotarii; 1 heres- arendat cu 124000 lei anual.
trau sistematic purtat prin aju- Dridul-Movila, pddure,]\xd.l\iow,
torul apei, pentru taierea si fa- Dridul, (Stupinele), mosie, jud. pi. Mostistea. Are 285 hect.
sonarea arborilor. Ilfov, pi. Znagov, proprietatea proprietatea statului, formata
Numarul vitelor se urea la statului, fosta pendinte de M-rea din trupurile : Padurea-din Deal
488 capete, dintre can : 30 boi, Znagov. La anul 1871 a fost (250 hect.) Zavoiul-Neguôia(iS
40 vaci, 317 01, 7 cai, 6j rl- ipotecata pentru asigurarea im- hect.) si Zavoiul-Catunul-Morii
matori si 27 junci. prumutului domenial, cind se (20 hect).
arenda cu n 400 lei anual. Pe
Dreptulul (Piriul-), piriu, ce iz- periodul dela 1879 — 84 arenda Dridul-Sarindarele, com. rur. y
voreste din ramura muntelui a scazut la 8188 lei. jud. Ilfov, pi. Mostistea, situata
Plopului, in partea septentrio- la N. E. de Bucuresti, la vSrsarea
nala a piscului muntelui Steja, Dridul-Dealului. Vezi Dridul- riului Prahova in riul Ialomiâ,
teritoriul com. Calugareni, pi. Movila, sat, jud. Ilfov. 45 kil. departe de Bucuresti. St&
Piatra-Muntele, jud. Neamtu. in leg£tura" cu com. Fierbinî prin
Curge printre ramura Zahornei Dridul-Movila, (Cioflec, Dridul- o sosea vecinala.
Hosted by Google
DRIDUL-ZNAGOV 254 DRlNCENI
Se compane din satele: Dri- Restul locuitorilor cultiva 232 tindu-se catre S., uda comunele
dul-Movila, Dridul-Znagov, Mo- hect. oprind 30 hect. pentru Sla$oma, Corlaêlul, Cujmirul,
viliâ, Sarindarul-d.-s. ?i Sarin- izlaz. $i, la Brani^te, unde confluen-
darul-d,-j., cu o populate de Are o biserica, cu hramul {eaza cu piriul Opriôrului, \\\-
2677 locuitor!, car! traesc in Cuvioasa-Paraschiva, deservita drepttndu-se catre Salce, se

625 case. de 1 preot $i 2 cintareî. Popu- varsa in Balta- Ascunsa 91 de
Se intinde pe o suprafaâ laîa lui e de 278 locuitori. aci in Dunare.
de 8200 hect. Proprietari! au Comerciul se face de 2 cir-
5708 hect, din car! cultiva 4803 ciumari. Drislea, pirtU, izvorestedin com.
hect. (205 izlaz $i 700 padure). Numarul viteior man e de Soldane$ti, jud. Botoâni, din
LocuitoriT au 2492 hect., din 321 ?i al celor mic! de 976. iazul Henic; se varsa in Jijia,
car! cultiva 2369 hect. restul la Iona§eni.

iziaz. Drigul-Piscului, movilci, jud.
Sunt 476 contribuabili. Dolj, pi. Balta, com. Gingiova, Dritului (Piriul-), piriia§ ce
Bugetul com. este de 7898 de unde incepe limita de E. a izvore?te din munîi Doamnei,
le! la venitur! $i de 7882 lei comunei. teritoriul com. Buhalniâ, pi.
la cheltueli. Piatra-Muntele, jud. Neamû ; se

In comuna sunt 3 biserici: Drincea, com. rur., in jud. Mehe- varsa pe stinga riulu! Bistriâ,
(la Dridul-Movila, Dridul-Zna- din{i, plasa Cimpul, la distanta in josul satalu! Buhalniâ.
gov, Sarindarul-d.-j.); 1 $coala de 52 kil. de Severin. E si-
mixta; 1 moara cu aburi; 1 tuata pe albia riului Drincea, Dritului (Piriul-), piriia$ ceiz-
ma?ina de treerat; 1 balta. formeaza comuna cu satul Cea- vore^te din ramurile de V. a
Numarul viteior marl e de ringul, care alta data era re$e- muntelu! Domesnicul, com. Ca-
2252 (730 cat $i epe, 35 arma- dinâ comunei. lugareni, pi. Piatra-Muntele, jud.
sari, 905 bo!, 547 vac! $i vi{e!, Are 1300 locuitori (200 con- Neamû ; se varsa in pir. Han-
35 bivoli $i bivoiite) ?i al celor tribuabili), car! locuesc in 260 gulu!, pe partea stinga, in josul
mic! de 6280 (100 capre, 480 case. satulu! Coroiul.
porcT, 5700 01). Locuitori! poseda :
45 plugun,
Dintre locuitor!, 629 sunt plu- 95 care cu bo!, 16 caruê cu Drici! (Valea-), vale ce incepe
gari, 8 meseria^!, 7 au diferite ca!. din mo$ia Uzunul, jud. Vla^ca,
profesi!. Are 2 biseric!, deservite de r §i se varsa in apa Calni^tea, pe
Aratura se face cu 333 plu- preot ?i 3 cintare^!. trupul Ia$i, din Strimba-d.-j., in
guri: 151 cu bo!, 182 cu caT. Budgetul comunei are la ve- sus de Fintina-Purcarulu!.
Locuitori! au 510 care ?i ca- nitur! le! 2026 ?i la cheltuel!
nine: 267 cu bo!, 243 cu ca!. le! 980. Drimocsa, deal, situat la N. §i
Comerciul se face de 13 cir- Numarul viteior in aceasta coin apropiere de com. Tope^ti,
ciumar! §i 3 hangil. muna este de 2219: 740 vite pi. Vulcan, jud. Gorj $i spre
mar! cornute, 830 o!, 49 ca! $i V. de deaiul vecin Streaua arc ;
Dridul-Znagov, sat, face parte 600 rimator!. o suprafaâ de 18 hect.; se

din com. rur. Dridul-Sarinda- In aceasta comuna suntdea- prelunge^te de la N. la S.; este
rele, pi. Mosti^tea, jud. Ilfov. lur! acoperite cu vii, car! dau acoperit parte cu locur! arabile
Este situat pe {armul sting al renumitul vin de Drincea. Prin §i parte cu maracin!; e propri eta-
riulurialomi$a. Riul Pfahova uda comuna trece $oseaua Drincea- tea locuitorilor com. Tope^ti.
partea de N. a acestuT sat. Are Opriôr, ce vine de la Punghina.
o pozifie placuta, pus pe cuimea Drinceni, com. rur. $i tirguôr,
unu! frumos deluôr. Aci se Drincea, piriU, in jud.Mehedinp, in jud. Falciu, pi. Podoleni. Co-
vad ni$te ruine vechl. pi. Cimpul izvore^te din hota-
; muna se compune din: Tirgu-
Are osuprafafa de 5 50 hect., rul com. rur. Caiuûl, din pi. ?orul Drinceni, 16 fam. ; Cotul
din carl statul $i Insuraêil au 288 Ocolul-d.-j. curge prin com.
; Ghermane^ti, sat, cu 52 fam.; Ri-
hect. ?i locuitori! 262 hect. Statul rur. Podul Grosulu!, sub numele pele, 56 fam.; Drinceni, cat.,
$i Insurafeil cultiva 265 hect., de Piriui-Albulu!, unde prime- cu 8 fam. ; Albiâ, 6 fam., Va
rezervfnd 23 hect. pentru flneê. ?te ciflf-va afluen^f ; apo!, indrep- raria, 4 fam. ?i Odobe^ti, 2
Hosted by Google
?.'-.v,,sp-f>:
DRlNCENI 255 DROGUL
fam., adica: 204 fam. sau 1000 Drinceni, deal cu vif, in com. Este asezata in partea de S.
suflete, din carl Nempf 6, Un- rur. Oprisorul, pi. Cimpul, jud. a judeîilul, la 28 kil., spre S.-
gurl 8, Evrei 140, Armeni 7, Mehedinfi. E. de orasul Rimnicul-SSrat, si
Bulgari Grecl 24,

5, 17 figam in partea estica a plase! Rim-
si restul Romini. Tirgusorul Drin- Dringa, padure, in jud. Bac£u, nicul-d.-j., la 11 kil. spre S.-E-
ceni a fost fondat de proprie- pi. Trotusul, pe teritoriul com. de comuna Baiaceanul, resedinfc
tarul M. Kogilniceanu, la 1863. Hirja. piasei.Comuneleinvecinate sunt:
In comuna sunt 2 biseridf: Visani, la 4 kil.; GrSdistea-d.-s.,
una zidita de Hie Kogalniceanu, Dringa, piriias, in jud. Bac&u, la 16 kil; JirUul, la 6 kil.; Galbe-
tatal lui M. Kogalniceanu si alta pi. Trotusul, com. Hirja, care nul si Slobozia-Galbenul, la 7 kil.;
in satul Cotul-Ghermanesti, zi- izvoreste din muntele Paltinis Ciineni, la 8 kil.; Amara, la 9 kil.
dita de locuitorii razesi; mai si se scurge in Oituz. Se mSrgineste la N. si la E.
este o sinagoga, doua scoli pri- cu com. Ciineni, la S., cu com.
mare, una de baep, infiinâta Drlngului (Poiana-), poiana, Visani si Jirlaul, despaîta prin
in 1866, cu hrisov domnesc, situata linga poiana Ruptura, lacul Jirlaul saii Drogul, la V., cu
prin stamina iui M. Kogalni- in prelungirea ramuret munte- comunele Galbenulsau Slobozia-
ceanu, si alta de fete infanâta lul Cozla, pe teritoriul com. Galbenul.
in 1887, 2 scoli private evre- Gircina, pi. Piatra-Muntele, jud. Este o comuna de cimp; nu
esti, un biroti postal si telegra- Neamû, are dealurf in interiorul ei, ci nu-
fic, subprefectura pi. Podoleni, maf ici si colea sunt cite-va mo-
judec&toria de ocol, o scoala Drobul, deal, ce ocupa partea de vile naturale, ca Movila-Drogu-
primara pentru baieî si alta S. a com. Gropniâ, pi Copoul, lul, Hoinari, etc.
pentru fete, un birou vamal cu jud. Iasi si continua prin in- La S. se afla intinsa balta
trecatoare in Rusia, etc. trerupîuni, de la V. spre E., Drogul, numita si Jirlaul sau Va-
Budgetul com. pe anul 1 882 trecind din teritoriul comunei, ceni; mat sunt si 21 puûri.
$3 a fost de 3107 lei, 14 ban! dupa ce mai intiiu da nastere Catunele cart o compun sunt
la venituri si de 2899 lei, la o ridicatura foarte mare, in Drogul, resedinja, la E., Andree-
44
bani la cheltueli. faâ satului Gropniâ, numita sti la V.
Tot aci e un mic port la La-Moara-Tu{ueanuluT. Suprafaâ comunef ede3Sio
Prut, prin care se transports hect., din carl 10 hect. vatra
la Galaî cereale incarcate pe Drochiei (Dealul-), deal, jud. comunei, 400 hect. ale locuito-
caice. Falciu. Vezi Dealul-DrochieT, co- rilor, 3100 hect. ale proprietaît
Vezi DrincenT, punct vamal. muna Gugesti, pi. Crasna. private.
Are o populate de 252 fa-
Drinceni, punct vamal si port Drocia, pirtM, in jud. Olt. Uda sau 938 suflete: 498 bar-
miiif,
pe Prut, com. Drinceni, pi. Po- partea de E. a com. Constan- bap, 440 femei; 312 casatortp,
doleni, jud. Falciu. Are ca su- tinesti, pi. Vedea-d.-j. si se varsa 609 necasatoriti, 18 vaduvi.
cursala punctul vamal Scopo- in Plapcea Mare, tot pe teritoriul $tiu carte 14 persoane.
seni. Venitul acestei vami pe com. Constantinesti. Comuna are o biserica, cu hra-
anul financiar 1884 — 85 a fost mul Adormirea-Maici-DomnuluT,
de 191 29 lei, 3 bam, iar pe Drog (Ripa-cu-), colmcl, in jud. zidita in anul 1857 ^ e locuitorl
anul 1896 — 97 de 315 lei, 40 Buzati, com. M&gura. Acoperita are 17 pogoane pamtnt deser- ;
bani. cu planta drog. vita de 1 preot, I dascal si I
paracliser. Este o scoala de bae^f

Drinceni, sat, in com. Drinceni, Droga, piriias, in jud. BacaTi, fundata in anul 1882 de lo-
pi. Podoleni, jud. Falciu, a- pi. Tazlaiil-d.-s , com. S&ndu- cuitori* condusa de 1 invaâtor
sezat pe culmea dealuiul Ca- lesti, care se scurge in piriul si frecuentata de 32 elevi.
rauâ, spre V. de tirgusorul Turluiul. Comuna are 3200 hect. ara-
Drinceni, pe o suprafaâ de 85 bile, 100 hect. imas, 2QQ hect.
hect. Proprietatea mosiel e a Drogul, com. rur,, in jud. R.- neproductive (balta).
locuitorilor.razesl. Aici se afia Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., linga In com. sunt: 114 plugur!,
o fintina cu apa de pucioasa. balta Jirlaul sau Drogul. 1515 capete vite, din carl 350
Hosted by Google
DROGUL 256 DRUGANESTI
bol, 195 vacl, 172 caT, 48 epe, jud. R.-Sarat in partea de N. in dreptul com. Orlea, din jud.
640 01, 116 rimatorl. a el, chiar linga catunul Drogul Romanaî.
Transportul productelor se azi tinde sa dispara, arata fiind
face prin gara FaureT, jud. Bu- necontenit de locuiton. Drugane§ti, sat, face parte din
zau, la 7 kil. spre S. de co- com. rur. Stoinesti-Palanga, pi.
muna. Drogul, deal, la V. comuneT Do- Sabarul, jud. Ilfov. Este situat
Caile de comunicaîe sunt briceni, pi. Ocolul, jud. Vilcea. spre S. de Stoinesti, intre riul
drumurl vecinale : spre Visani Rastoaca si calea judeteana Bu-

Ciineni — Gradistea-d.-s. — Gra- Drogi, podis, pe mosia Dobirceni, curesti-Pitesti.
distea - de -
j. ; Amara — Balta- com. Dobirceni, judeûl Boto- Se intinde pe o suprafaâ de
Alba; Jirlaul — Nisipuri ; Galbe- sani. 548 hect., cu o populatie de 418
nul-Slobozia — Galbenul-Balacea- locuiton.
nul — R.-Sarat. Dropioul, catun, in pi. Ialomita- MostenitoriT Druganescu aii
Sunt 255 contribuabilT. Balta, pe cimpul Baragan, teri- 300 hect. si locuitoriT 248 hect.
Veniturile com. sunt de 2952 toriui com. Larga, jud. Ialo- ProprietariT cultiva 275 hect.
lei, 10 bani, iar cheltuelile sunt miâ. (10 sterpe, 15 islaz). LocuitoriT
de 2945 lei, 98 bani. cultiva 1 73 hect. (30 ramin sterpe,
Sunt in Drog 11 comerciantT Drucul, luncci, pe mosia Be- 45 izlaz).
si 9 meseriasT. resti, com. Zvorastea, pi. Berho- Are o biserica cu hramul

mete, jud. Dorohoiu. Buna-vestire, deservita de 1 preot
Drogul, sat, in jud, R.-Sarat, pi. si 2 cintareti. Comerciul se face
'
Rimnicul-d.-s., catunul de rese- Druganul, unul dintre piscurile de 1 circiumar.

dinâ al comuneT Drogul, asezat muntelul la Coarne, din com. Numarul vitelor man e de
in partea de E. a comuneT, Bogdanesti, jud. Suceava, aco- 307 si al celor micT de 345.
pe malul N. al ballet Drogul. perit de brad, molift si fag.
Areo intindere cam de 6 hect. Drugane^ti, sat, face parte din
(numal vatra satuluT), cu o popu- Druganul. Vezi Otesani, deal, jud. com. rur. Buda-Prisiceni, pi. Sa-
latfune de 165 familiT, sau 546 Vilcea. barul, jud. Ifov. Este situat la
suflete, din carT 172 contrib. S. de Buda, pe malul drept al

$tiu carte 10 persoane. Are o Druganul, piriii, afluent al piri- riuluT Arges. Satul sT-a mutat
biserica deservita de 1 preot, uluT Risca, jud. Suceava. vechia vatra din cauza acestuT
1 dascal si 1 cintare^; scoala riu, care din an in an iT minca
comuneT. Druganeasca, sat, jud. Ilfov, pi. malurile. Chiar azT daca se im-
Znagov, face parte din com. piedica inundatia, aceasta se
Drogul, lac, in judeûl R.-Sa- rur. Brezoaia. Se intinde pe o datoreste numaT zagazurilor fa-
rat, pi. Rimnicul-d.-j.; se in- suprafaâde 273 hect., cu o cute de locuiton.

tinde prin comuneie Drogul Jir- populate de 355 suflete. D-l Se intinde pe o suprafaâ de
laul si Visani, maT poarta si nu- G. D. Vernescu are 116 hect. 1015 hect., cu o populate de
mele de balta Vacenilor, un casi locuitoriT 157 hect. 303 locuiton
tun ce s'a incorporat in com. Proprietarul reserva 32 hect. Biserica Sf. Hie din Bucuresti
Jirlaul; de Jirlaul si de Visani se pentru fineê. LocuitoriT cultiva siD-na Natalia Fanuâ au 755
intinde si in comuna Slobozia- tot pamintul fara se aiba izlaz. hect. si locuitoriT 260 hect. Pro-
Galbenul; are o intindere de 700 In catun e o biserica, cu hra- prietariT cultiva 430 hect. (res-
pogoane, (350 hect)., canaduc mul Sf. Nicolae, deservita de 2 tul de 325 hect. padure). Locui-
un venit de 2600 leT anual; e preoJT si 2 cintare^T ; se afla si 1 toriT cultiva tot terenul.
proprietate particular^; confine pod statator. Are o biserica, cu hramul

peste care se vinde in locali- Comerciul se face de 1 cir- Sf. Nicolae, deservita de 1 preot
tate, Rimnicul-Sarat si chiar in ciumar. S'aiistabilit aci 2 strainT. si 2 cintaretT ; o scoala mixt&
Buzau. Numarul vitelor marT e de 135 frecuentata de 1 1 elevT si eleve,
si al celor micT de 253. cu intreînerea careia judeûl si
Drogul, movild, naturala in pi. comuna cheltuesc 1660 lei

4
Rimnicul-d.j., comuna Drogul, in Druganelele, insula , in Dunare, anual. Localul scoaleT s'a con-
Hosted by Google
DRUGUL 257 DRUMUL-MARE
struit de Epitropia Bis. Sf. Hie, Drumul (Valea-cu-), vale, in drum era pretins de Turd ca
in anul 1885. jud. Buzau, com. Baesti, catu- drept al lor, pentru trecerea
Comerciul se face de 3 cirnul Ciucirele se scurge in riul titulor hordelor tatarestl,
;
ieni-
ciumari. Are 1 pod statator. Slanic. cere^ti, de multe
etc. ; orl nu
Numarul vitelor marl e de 211 lasau pe crestinl si paminteni
si al celor mict de 279. Drumul - Baicoiului, trup de sa treaca pe el.
padure, a statului in jud. Pra-
Drugul, nume, purtat in vechime de hova, in intindere de 67 hect., Drumul-cel-Mare, numire ce
satul Valuâ-d.-j., jud. Dolj, pi. care impreuna cu trupurile : Ga- se mai da catunului Malaesti-
Amaradia, com. Mierea-Birnici. geanca, (106 hect.), Degeraî, d.-s., com. Malaesti, plaiul Var-
(62 hect), Gura-Cumetrei (185
si bilaul, jud. Prahova.
Druica, catun, jud. Braila, pen- hect.), formeaza padurea Mis-
dinte de com. Bordeiul- Verde, leanca sau Gageni-Mislea. Drumul-Cerii sau al-Mierel,
spre N. in departare ca la 5 drum, incepe de la com. Li$a, din
kil. si asezat pe ambele maluri Drumul-Brailei, deal, pe teri- pi. Calma{uiulul,jud. Teleorman,
ale vaei cu acelasi nume. toriul jud. Falciu si Covurluiu. trece prin comunele Ologi, Pia-
Suprafaâ sa este de 24 hec- Pe culmea acestui deal se aria tra, etc. si se termina la Zimni-
tare. Are o populaîune de 34 un drum, pe unde, dupa spusa cea.
fam., sau 155 sufl., cart locuesc batrinilor, treceau in vechime
in 30 case. hordele turcesti de la cetatea Drumul-de-Piatra, fost drum
Vite sunt: 151 boi, 80 vaci, Brailei la Hotin. pietrit, prin padurile com. Ghir-
S tauri, 50 viêi, 100 cat, 370 Alta versiune poporana asu- doveni, pi. Filipesti, jud. Pra-
01 si 100 rimatori. pra Drumului-Brailel este: A- hova.
cest drum incepe de la Braila
Druica, vale, jud. Braila, incepe si se opreste la Hotin, in N. Drumul-Hoîlor, drum, in par-
de la N. com. Bordeiul-Verde, Basarabiei, de la Braila vine pe tea despre N. com. Segarcea-
cu 300 m. mai spre S. de ho- Vadeni
la (Siret), pe linga Fi- din-Deal, jud. Teleorman; parte
tarul unde se intilnesc mosiiie lesti, Tulucesti, apoi drumul din acest drum, care se im-
Bordeiul-Verde, Scheaul din co- mare drept preuna cu vechiul drum al Ru-
la Cealmaul, unde
muna Urleascasi Perisorul; mer- era Baia-Turceasca,
conac al a disparut; locuitorii
silor, au
ge spre S.-E. pana la sudul ca Turcilor mica autoritate o
si facut araturl pe dinsul.
tunului Druica, de unde rami- pentru crestim; de aid pleaca
ficaîa, numita Podisca, apuca la Mastacani si merge spre N. Drumul- lui-Angheluâ, drum,
spre pe linga satul Bordeiul-
S., pe culmea dealului cu acelasi jud. Falciu. VezT Dealul-Viilor,
Verde si alta de la cat. Druica, nume, pe mosia Pascanilor, Vla- com. Base^ti, pi. Mijlocul.
apuca spre E. pana la Tirlele- destilor, Oancei si, la gura Chi-
luT-Vlad de acolo spre N. si
;
rilestilor (Oarbel), se coboara Drumul-lui-Arghir, cale, afla-
la Burta-Encel se uneste cu Va- iarasi la calea judeêana si stra toare intre Galaî si Pechea, pi.
lea-Encei. bate prin Rogojeni spre N. pe Siretul, jud. Covurluiu.
culmea dealului cu acelasi nume,
Druja, piriias, in jud. si pi. Te- trece pe linga Vadeni (mosie a Drumul-luI-Gheorghiâ, potecH,
leorman, incepe din padurea din statulul), de unde da in jude- jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com.
com. Ciocesti-Mindra si se var- \xx\ Tutova la com. Blagesti, I- Piscul, de unde incepe limita
sa in riui Cotmeana, in drep- gesti, pe linga Iepureni ;de aid de E. a com. catre proprietatea
tul catunului Podisorul. intra in jud. Falciu, unde se Domeniulu! Coroanei.
bifurca spre E. cu trecatoarea
Druje^ti, sat, in jud. Tutova, pi. prin Leova, iar la cazuri prin Drumul-lui-Rujean, drum ve-
Simila, com. Bacani, pe piriul Sculeni chiar prin Brinza
si ckiM. (Vez! com. rur, Bucura).
Simila, spre S. de satul Bacani. (mosie a raposatului M. Kogil-
Are o populaîune de 201 loc. niceanu) ;apol merge direct spre Drumul-Mare, sat, jud. Dolj,
(din can 14 stiu carte), locu- Balp apoi la Hotin.
si pi. Amaradia, com. Melinesti.
ind in 25 case.
Batrinii povestesc ca acest Are o populate de 269 suflete,
yy623. Maretr Dicfionar G-Ofiiafic Vol. 1H.

33
Hosted by Google
DRUMUL-MARE 258 DRUNCA
170 barbaft $i 99 femei. Locu- munîl cu Dunarea. Pe el se Dru{a, deal, jud. Bacau,pl. Tazlaul-
esc in 83 case. Copiil din sat coboara ciobanii din munte cu d.-j., de pe teritoriul comunei
urmeaza la $coala mixta din oile spre balta. Bratila.
satul Meline^ti, ce este la 1776
m. departare. In anui $colar Drumul-Oilor, movile, in jud. Drumul-Sarei, drum vechiti, ce
1892 — 93 au frecuentat ?coala Braila, la S. de satul Ru?eûl incepe din Ocnele-Man (R.-Vil-
13 bae^T ?i 2 fete. Cu virsta pe unde tree oile de la munte cea), trece prin Caracal $i apoi
de $coala sunt 19 baeî $i 2 la balta $i inapoi. patrunde in com. Calara?i, jud.
fete. Dolj, prin viile locuitorilor, de
In sat sunt 3 circiumi. Drumul-Oilor, deal, jud. Olt, unde merge spre Bechet. Pe el
Este legat printr'o poteca cu pi. Vedea-d.-s., com. Topana. se transporta in vechime sare
satul Odoleni. $i se transports. ?i azi, de unde
In acest catun se ana re§e- Drumul-Olacului, c&tun (tirla), $i numele lui, de Drumul-Sarei.
dinâ sub-prefecturei pi. Ama- in jud. Ialomiâ, pi. Ialomiâ-

radia. Balta, com. Langa, pe cimpul Drumul -Tatarilor, cale, jud.
Baraganul. Prahova, prin care castrul ro-
Drumul-Mare, fost^ in 1873, man Gradi$tea comunica cu
com. Negoe^ti, pi. Amaradia, Drumul - Pazei, mahala, jud. cele-1'alte parî ale DacieT, ?i
jud. Dolj. Dolj, pi. Jiul-d.-m., com. Dra- care trecea prin Paget ?i des-
nicul. fuaâtul sat Stane?ti, ?i se lega
Drumul-Mare, mo§ie, jud. Dolj, la gura Tei§anilor cu marea
pi. Amaradia, com. Meline^ti, Drumul-Pe§telui, drum, jud. II- ?osea impfetrita, care, se crede,
satul Drumul-Mare. fov, pi. Olteniâ, intre com. Lui- dupa spusele batrinilor, ca tre-
ca $i padurea Ciornuleasa. cea prin comunele: Bolde^ti,
Drumul-Mare, drum natural, ce Magurelele, Scaioî, Gura-Vitioa-
merge din Tecuciu la Galaî pe Drumul-Piciorului, ptidure, pe rei, Valeni - de - Munte , Homo-
hotarul com. Barcea, jud. Tecu- mo$ia Stince^ti, jud. Botoâni, riciul, Izvoarele, Maneciul Pa- -
ciu. pi. Tirgul, com. Curte^ti. minteni, Maneciul- Ungureni, ca-

tunele: Valea-Larga $i Plaeûl,
Drumul-Mare padure, la N.-E. Drumul-Po§tei, sau al-Craio- apoi de aci se indrepta pe albia
de satul Bratule?ti, linga ho- vei, drum, jud. Teleorman; pu- Teleajenuluf pe Valea-Dracului
tarul jud. Covurluiu ; face parte nea in legatura ora$ul Turnul in sus, $i trecea in Transilvania,
din com. Corodul, judeûl Te- cu Zimnicea pe la Caracal $i pe la Poiana-Fetei.
cuciu. trecea pe linga com. Liâ, Ma- Pe aceasta cale a comunicat
gurele, Flaminda, Piatra, etc. acest castru cu cele-ralte ce-
Drumul-Mare, §es, jud. Dolj, pana la Zimnicea. taî din Dacia Superioara ?i cu
pi. Amaradia, com. Meline^ti, cele din Dacia Meridionals.
pe care este situata comuna. Drumul-Prajei, vale, in jud. Ia-
lomiâ, pi. Borcea, teritoriul com. Drumurile, deal, in raionul com.
Drumul-Morei, loc §es, la V. Cacomeanca, pe cimpul Bara- Rade^ti, plasa Riurile, judeûl
de satele Puêni $i Mindre?ti,
: ganul. Muscel.
com. Puêni, pi. Nicore?ti. jud.
Tecuciu. Drumul - Sapat (Movila - de- Drumurile-Mari, drumurivechf,
la-), movild, in jud. Buzau, com. jud. Dolj, pi. Doljul-d.-j., com.
Drumul-Oii, drum vechiii, in- Cernate?ti; face hotarul despre Poiana-Pleniâ ce trece prin V.
tre com. rur. Corzul ?i com. com. Maracineni. comunei ; din aceste drumuri
rur. Guardeniâ, pi. Dumbrava, incepe limita de N. a comunei
jud. Mehedinji. Drumul-Sarei, stafie de cat de Verbifa.
po§tie, la anul 1836, in jud. II-
Drumul-Oii, drum, in jud. R.- fov, pe drumul intre Bucure?ti Drunca, ripft, pe mo$ia Cor-
Vllcea, Olt Romanafi. Acest $i ?i Calara?i (120 kil.), intre sta- jauî, com. Pomiria, pi. Prutul-
drum e a$a de lung ca une^te bile Tinganul $i Obile^ti. de-Sus, jud. Dorohoiu.
Hosted by Google
DRUfA 259 DUIM
Druâ, pftdure, jud. Bacau, pi. cani ; uda satul cu acelasi nume Pitesti, pendinte de com. rur.
Tazlaul-d.-j., com. Bratila a lu! si se scurge in Trebis. Poiana-Lacului.
A. Ovanes. Este foioasa si are
ca esenê: fagi si stejarl. Are Dubasariul, deal, jud. Falciu, Ducului (Dealul-), deal, jud.
o intindere de 856 hect. si este parte acoperit cu padure ;
pe si pi. Prahova, com. Breaza-de-
supusa regimuluf silvic. coasta lui se afla asezat satul Jos. Parte din acest deal este
Cozmesti, com. cu acelasf nu- acoperit cu pruni, nucl, alunl,
Dru{e§ti, mope, proprietatea lui me, din pi. Podoleni. etc. ; iar parte serveste pentru
Costache Nicolau, in jud. Tecu- pasune.
ciu, com. Valea-Rea. Dubasariul, padure, jud. Falciu.
(Vezi Dubasariul, deal). Duda, com. rur,, in partea de
Druê§ti, pddure, pe mosia de- S. a pi. Podoleni, jud. Falciti,
functului proprietar Costache Dubina, mosia Plo-

vale, pe marginita la N. cu comunele:
Nicolau, in jud. Tecuciu, satul peni, jud. Dorohoiu, pl.Baseul, Tabalaesti, Pahnesti si Drin-
Calimaneasa, pi. Zeletin, com. com. Borsesti. ceni ; la S. cu comuna Husi
Valea-Rea. la E. cu comuna Risesti si riul
Dubina, iaz, pe mosia Latai, ju- Prutul si la V. cu comunele:
Dru{e§ti, piriii, jud. Tecuciu ; iz- deûl Botosani, plasa Cosula, Iepureni si Tabalaesti.
voreste din ripa cu acelasi nume, com. Latai. Este formats, din satele : Duda
la N. de Calimaneasa in com. si Novaci.
Valea-Rea, si se varsa in partea Dubruvaûl, girld, ce se des- Suprafaâ teritoriului comune!
stinga a Zeletinului, in raionul face din riul Jijia, la locul nu- e cam de 4217 hect.
aceleeasi comune. mit Tudose, din satul Lazareni, Are o populate de 275 fa-
jud. Iasi, pi. Branistea, com. milil, sau 1168 suflete, din car!
Duan-Chioi-Orman, padure, in Golaesti, si, sub numirea de Du- 190 contribuabill.
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, bruvaûl, curge spre E., incon- Are 2 de
biserici, deservite
pe teritoriul com. rur. Ghiuve- joara satul Golaesti si se 1m- 2 dascaH o scoala, condusa de
;
gea, pe ramificaîile V. ale dea- preuna iarasf cu Jijia mal in 1 invaâtor. Este udata de
lului Mezarlic-Bair, intinzindu-se jos de sat. piralele Racea si Duda, si in
:
pe linga balta Iortmac. Are o partea de E., de riul Prutul.

intindere de 220 hect., can a- Duca, deal, in jud. Prahova, in In centrul sau se afla 2 iazurl.
parîn toate statulul. Esenê: partea de V. a com. Margineni- Vite marl cornute sunt 992
fag, mesteacan si carpen. Este de-Sus, pi. Filipesti. A fost plan- ol 2805, cat 90 si porci 166.
taiata de doua drumurl: celju- tat cu vit&, care s'a distrus din
deêan, Ostrovul-Lipniâ-Cuzgun cauza filoxerel. Asta-zl serva Duda, sat, in partea de S. a
si eel comunal Cisla - Ghiuve- pentru pasunatul vitelor. comunei cu acelasf nume, pi.
gea. Podoleni, jud. Falciu, asezata

Duculeasa, localitate ba'ltoasa', pe coastele dealurilor Duda si
Dubanului-Muchea (Crucea- jud. Braila, pe lunca Siretulul Lohanul, udat prin mijloc de
Popii), colifid si punct de hotar, ca la 3 kil. spre S.-V. de satul piriul Duda ce formeaza valea
in judeûl Buzau, comuna Ca- Cotul-Lung, linga soseaua Bra- cu acelasi nume.
tina. ila-Focsani. Suprafafc teritorulul satuluJ
este de 2254 hect. Are o po-
Duba§ul, sat, jud. Bacau, pi. Bis- Ducule^ti, cdtun, din jud. Ar- pulate de 155 familti, saQ 671
triâ-d.-s., com. Slobozia-Lun- ges, pi. Topologul, pendinte de suflete, din cari no contribua-
pe piriul cu acelasf
cani, asezat com. rur. Alimanesti-Ciofringeni. bill.
nume. Are 32 fam., sau 139 Are 65 fam. si o biserica ve- Este resedinfa comunei. Are
sufl. Vite sunt: 3 cal si 64 vite chie, cu hramul Sf. IngerT, de- o scoala, infanâta 'in anul 1 88 1,
cornute. servita de 1 preot si I cin- frecuentata de 44 elev!; o bi-
tare{. serica, cu hramul Adormirea-

Duba§ul, piriias, jud. Bacau, pi. Maicel-Domnulul. Aceasta bi-
Tazlaul-d.-s., com. Slobozia-Lun- Ducule^ti, cUtun, jud. Arges, pi. serica e ftcuta in anut 1^03,
Hosted by Google
DUD A 260 DUDESCUL
de catre Grigore Kogalniceanu com. Popesti, pi. Cirligatura, 20 b. si cheltuelile, de 2330 lei,
si 3 iocuitori din Tcib£laesti, jud. Iasi. 68 b.

anume : Albu, Acsinte si Mo- Suprafaâ commei e de 3400
gilea. Este deservitSL de un Dudeasca, fost sat, in jud. Iaio- hectare.
preot si un dascal. miâ, plasa CimpuluT, pe mosia SatenTimproprietari^Tdin 1864
Dudeasca ; era sat separat spre sunt 97 si neimproprietari^T, 15.
Duda, deal, in partea de E. N. de satul Armasesti, cu care Are 1 debit si 4 circiume.
a satului Duda, comuna cu acum este unit. Vite man cornute sunt 788
acelasT nume, pi. Podoleni, jud. (408 boT, 275 vacT, 10 taurT, 89
Falciu, pe a caruia coasta de Dudeasca, iaz, rupt din riul Pra- viteT si 6 bivoli) sunt 311 caT, ;
N.-E. se zice ca a fost a?ezat hova, care trece prin com. Dir- 2026 01 si t rimaton.
5 5
din vechime satul Duda care mat mone^ti, pi. Filipesti, jud. Pra- Suhatul vitelor e de 1255 hect.
tirziu s'a stramutat pe coasta hova. Are 1 biserica, inflinâta de
de unde se pretinde ca
S. fostul proprietar Stefan Jianu,
era codru mare si locuitorii se Dudeasca, mosie, in jud. Ialo- deservita de 1 preot; 1 scoala
puteaii ascunde de incalcariie miâ, pi. CimpuluT, teritoriul co mixta ; o moara de vint si ctte-
vrajmase. Urmele pe icT pe colea munei Armasesti. Are 3 500 hect., va gradini cu pomT fructifen.
a cite unui arbor mare, urmece din can 5 hect. padure si 65 DrumurT: la Slujitori-Albotesti
se vad si asta-zi, dovedesc ca a hect. balti?, pe valea piriuluT Sa- spre E. (4 kil.); la gara Dude?ti
existat intr'adevar aci codru in rata. Pe aceasta mosie se afla spre S. la Fieasca spre S.-V.
;
trecut. satul Radulesti. kil.)

(S
Comuna este infiinâta cam
Duda, piriUy jud. Falciu, format Dudele, deal, format pe malul de pe la 1790, spun batriniT.
din mat multe izvoare, ce se drept al CalmatuiuluT, la S. de
scurg dintre vaisoarele dealului com. Seaca-Belciugata, pi. Ser- Dudescul, sat, in partea de N.
Lohan ; trece prin mijlocul sa- bane^ti, jud. Olt. a com. cu nume, jud.
acelasT
tului Duda, din comuna Duda, pi. Braila, pe muchea platoulu! de
Podoleni, desparîndu-l in doua Dudele, helesteU, pe apa Calma- S., ca la 57 kil. spre S. de ora-
par^f de o potriva. Curge de tuiuluT, la S. de com Seaca- sul Braila. Se zice ca este in-
la V. spre E.-S. si se varsa in Belciugata, plasa Serbanesti, jud. fiintat de vre-o 100 am de ve-
piriiasul Novaci (Racea). Olt. chiul proprietar Jianul care aduna-
se la unlocpe to^T tirlasit de pe
Duda§i, sat, jud. Mehedinî, pi. Dudele- Marl, muntefa marginea mosie. Vatra satului e de 25
Ocolul-de-Sus, com. rur. $imianu de N.-V. ajud. Dimboviâ. hect. Sunt 130 de case; 3 cir-
Are 47 case. Este situat pe ciumT; 2 lipscanii; o bacanie;
{annul drept al riului Topolniâ. Dudele-Mici, munte, jud. Dimbo- moara de vint.
viâ, care, impreuna cu Dudeie- Are o biserica,
zidita la 1865
Duda§i, insuld, in Dunare, in MarT formeaza cotul dintre Lea-
, de catre Stanciu Mocanul, de-
dreptul com. rur. Schela Clado- oata, din jud. Muscel, Transilva. servita de 1 preot, 1 cintaret si
vei, plasa Ocolul-de-Sus, judeûl nia si munîide linga riul lalomiâ. 1 paracliser; o $coala mixta,
Mehedinji. infiinâta de stat, si frecuentata
Dudescul, com. rur., jud. Braila. de 33 elevT. Populaîa e de 155
Duda§i, picket de granijd, pe Este situata pe malul drept al familii,sau 680 suflete, 330 bar-
marginea Dunarel, in jud. Me- vaif CalmatuiuluT. Se margineste bae 350 femeT. Stiu carte 31
si
hedinî, pi, Ocolul-de-Sus. la E. cu Slujitori-Albotesti ; la persoane, nu stiu 599.

S.-V. cu Fieasca; la N. cu Vite sunt: 770 vite mari
Duda§i, sat, in jud. Mehedinî, Batogul si la S. cu TStarul. Are cornute, 430 caT, 2 m&gari,
plasa Ocolul-de-Sus; {ine de o populate de 160 familil, sau 4600 oT, si 150 rimaton.
com. rur. Schela Cladovei ; are 700 suflete, din carT U4contri-
49 case. buabilT. Stiu carte 81 persoane, Dudescul, mosie, pendinte de co-
nu stiu, 920. muna cu acelasi nume, judeûl
Dudaul, iaz, linga satul Popesti, Venitul com. e de 2352 leT, Braila, proprietatea d-luT Al. C.
Hosted by Google
x-^m
DUDESCUL '261 DUDE?TI
Nicolescu, cu o suprafaâ de Venitul comunei, in 1887 — Locuitori cultivj 250 hect. (13
3498 hect, aducind un venit 1888, era de 4535 lei si chel- sterpe si 50 izlaz).
anual de 28000 lei. tuelilede 5070 lei. Are o biserica, deservita de
Sunt doua scoll, una de baeî, 2 preoÎ si 3 cintareÎ ; o scoala
Dudescul, deal, in jud. Buzati, condusa de un invaâtor sa- mixta, frecuentata de 24 elev!
com. Naeni, cat. Prosca. lariat de stat si comuna si si 40 eleve, cu intretinerea careia
una de fete, condusa de o in- statu I si comuna cheltuesc 2050
Dude^ti, com. rur., in jud. Ialo- vaâtoare, retribuita de comuna. lei anual.
mh:a, pi. Ialomifa-Balta. Este Ambele scoli sunt frecuentate de Comerciul se face de 6 cir-
situata in partea cea mai de S.- 80 elevi si 34 eleve. ciumarl si 1 hangiu.

E. apl&sii, intre comunele Fetesti Are o biserica, deservita de Numarul vitelor marl e de
si Cocargea, din pi Borcea. 1 preot si 2 dascaii. 590 si al celor mid de 1074.
Teritoriul comunei se intinde In commerce
Trait e sur le
din Dunare, spre N.-V., coprin- Dudesti, sat, in jud. Ilfov, pi. de la Mer deNoire (1787)
zind parte din insula Balta si Dimboviâ; face parte din com. Peyssonel, gasim ca sub dom-
cimpia Baraganului, pe o su- rur. Dudesti-Cioplea. Este situat nia lul Mihail Racoviâ, un boer
prafata de 6250 hect., din carl spre E. de Bucuresti, pe malul numit Dudescu, insarcinase pe
4000 hect. pamint de cultura, sting al riului Dimboviâ, inun neam{ de a scoate pietre
75, hect. padure si 2175 hect. conjurat la S.-E. si N". de dea- dintr'o cariera, ce avea in una
baltis, coprins intre Dunare si luri; la V., spre Vitan, pamintul din mosiile sale, la cite-va leghe
Borcea. Mosia, sub denumirea e mai lasat. de Bucuresti. Neamûl descoperi
de Dudesti de Balta, aparfine
- - urma mazilirei lul Leon-
In in aceasta cariera un fllon de
Eforiei Spitalelor Civile din Bu- Voda, Radu fiul lul Alexandru aur; el informa pe Dudescu si-i
curesti si este arendata cu suma Ilias, fu desemnat de Sultan sa propuse de a lucra la aceasta,
anuala de 37100 lei. ocupe tronul fare!. El intra in luind si el o parte din profit.
Dupa legea rurala din 1864 âra cu oaste compusa din Mol- Incercarile facute impreuna re-
sunt improprietariî 158 locui- doveni, Tatar! si Turd. Mateiu- usira foarte bine si au scos o
tori; neimpropietaripf mai sunt Basarab, care ocupase tronul cantitate destul de mare de aur.
104 locuitori. cu o luna inainte 11 lese ina- Aceasta descoperire nu fu mult
Se compune dintr'un singur inte cu armata intre Dude- timp necunoscuta de Voevodul
sat, situat pe ârmul sting al sti si Plumbuita, la anul 1632, Mihaiu, cu toate precauîunile lu-
Borcii, pe coasta Baraganului Oct. 26. Aci se dete lupta si ate de proprietarul mosiel si de
si spre V. de satul Fetesti, dupa cum spune cronica «Fost- : antreprenor pentru a pastra tai-
de care se desparte numai prin- au razboiu mare de dimineaâ na. Prinûl aduna pe toÎ boeril
tr'o mica strada. Acest sat pana seara, fost-ati Tatar! mare intre carl se afla si Dudescu,
este format din unirea a trei navaia si ati dat Dumnezeu spre si fara a-1 numi, spuse ca a a-
mid sate: Vlacheni, Raza si seara ca izbinda a fost a lul uzit, ca s'a descoperit o mina
Dudesti, ce erau separate si Mateiu-Voda ; iar Radu -Voda de aur, in mosia unuia din bo-
care prin imulîrea populaîune! au dat dosul, fugind cu capul eril adunaÎ. El arata raul, ce
s'au unit, formind un singur gol si multe trupur! au cazut ar putea cauza fare! aceasta
sat. jos de sabie. Facutu-s'au din descoperire, pentru ca auzind
Populaîuneacomunei este trupurile acestora o movilamare ministrul Otoman, ar expune pe
de 333 familil, sau 1503.su- in marginea orasulu! despre Du- toÎ locuitori! fare! si ma! ales
flete: 1498 RominI, 3 Grecl si desti ca sa se pomeneaseiu. pe boerul, care a facut des-
2 Rusi; 369 agriculton, 22 me- Aci e resedinâ primariel. coperirea in domeniul sau, la
seriasl, 14 comercianpf, 6 avind Se intinde pe o suprafaâde tirania Turcilor. Boeril, dupa ce

profesiuni libere, ; 12 muncitor! 1806 hect, cu o populate de au cintarit toate cuvintele Voe-
si 31 servitor!. Stiu carte 330 942 locuitori. vodulul, incheiara ca ar trebui
persoane. D-l T. Eftimiu are 1493 hect. poruncit colegului lor, ori-carl
Vite sunt: 330 cal, 3140 boi, si locuitori! 313 hect. Proprie- ar de a inceta sa lucreze la
fi,
10250 ol, 35 capre, 25 bivoll, tarul cultiva 823 hect. (415 ster- aceasta mina si de a trece in
45 asin! si 450 porci. pe, 197 izlaz, 8 vie, 49 padure). tacere aceasta descoperire* Nu
Hosted by Google
£P^3Vw A '
L -
,,
Vw > 1
DUDEST1 262 DUDUL
se mal vorbi de atuncf de a- Comerciul se face de 23 cir- 1864, ma * mul{i locuitori din
ceasta mina. ciumari si 3 hangii, satul Plaviceni, de peste Olt,
Aratura se face cu 271 plu- jud. Romanaî, s'aii stabilit aci
Dude§ti, stafie de dr.-d.-f., jud. guri: 219 cu boi si 52 cu cai. si au numit catunele Fiscalia
Braila, pi. Balta, com. Dudesti, Locuitori! au 320 care si casi Plaviceni, dupa numele sa-
pe linia Faurei-Fetesti, pusa ru{e: 248 cu boi si 72 cu cai. tului lor.
in circulate la 21 Noembre Numarul vitelor man e de Locuitori! sunt Romin!, afara
1886. Seafla intre stabile Cioara 1676 (254 cai si epe, 904 boi, de cipf-va Bulgari, si cfyi-va Ti-
(10.2 kil.) si Ciresul (10.4 kil.). 132 vacl si viêt, 56 bivoli, 330 gani. Eise ocupa cu agricultural
Inalîmea d'asupra nivelului ma- bivoliê) si al celor mici de 2584 cresterea vitelor, unii si cu cul-
rii de 46 m. 04. Venitul acestei (312 pordf, 2372 01). tura viei. MeseriasT sunt: 10
staîl pe anui 1896 a fost de Locuitori improprietarip sunt dulgher! si zidari, 1 fierar si
1 443 2 1 lei, 37 bani. 263 si neimproprietarip 396. 5 timplari.

Locuitori! in mare parte sunt Mosia e parte proprietatea E-
Dude^ti-Cioplea, com. rur., jud. Sirbi si se ocupa. in special foriei Bisericei Creûlescu, care
Ilfov, pi. Dimboviâ. E situata cu cultura legumelor. intreîne schitul Plaviceni, parte
spre S.-E. de Bucuresti, linga particulars.
riul. Dimboviâ, 6 kil. departe Duduca, prival, jud. Braila, care Dupa legea rurala, s'au 1m-
de Capitala. pleaca din lacul Petroiul de la proprietarit 135 locuitori, cind
Se compune din satele: Bir- S., trece din com. Mihaiu-Bravul li s'au dat 467 hect. pamint.
zesti, Cioplea, Dudesti, Cafelul, in jud. Ialomiâ, unindu-se cu Viiie, situate pe Dealul-Oltului,
Vitanul, Progresul si Vacaresti, alte lacuri. ocupa o suprafaâ de 50 hect.
cu o populate de 2089 locui- Tot teritoriul com. se intinde
tori, car! traesc in 426 case si Duduitul, vechiU picket de fron- pe o suprafaâ de 1992 hect.
3 bordeie. tierft, pe malul Dunarei, in drep- Pamintul de cultura, parte ne-
Suprafaâ totala a comunei e tui satului Ciocanesti-Margineni, gru, humos si fertil, ieste parte
de 5708 hect. Statul, insurafeii pi. Borcea, jud. Ialomiâ. galben, argilos si nisipos, mai a-
dupa mosiile Progresul si Vaca- les pe Valea-Oltului.

resti, D nil T. Eftimiu si D. Duduiî, vale, pe proprietatea On- Vite sunt : 22 cai, 45 lepe,
Voreas, au 4452 hect. si locui- ceasca, a Eforiei Spitalelor Ci- 130 boi, 60 vaci, 40 bivoli si
tori! '
celor-l'alte cat. 1256 hec- vile din Bucuresti, situata in pi. bivoliê, 1200 01 si 45 rimatori.
tare. Marginea, jud. Vlasca. In raionul com. sunt 2 bise-
Proprietarii cultiva 2108 hect. rici: una e schit pendinte de
(1000 ramin sterpe, 417 izlaz, Dudul, com. rur., pi. Siul-d.-j., Eforia Biserice! Creûlescu. Ele
877 vie si 50 padure), locui- jud. Olt. E situata sub culmea sunt deservite de 2 preoî si 2
torii cultiva 980 hect. (126 ster- dealului Oltul si in stinga Siu- cintareî, platiî din budgetul
pe, 130 izlaz, 20 vie). iui, la departare de 60 kil. de comunei.
In comuna sunt 4 biseric! (la capitala jud. si la 26 kil. de Scoala exista in com. cam
Cioplea, Dudesti, Caêlul si Va- resedinâ plasei. de 25 Se frecuenta de 46
ani.
caresti) ; 3 scoale ; 1 moara cu Se compune din 3 cat. : Du- eievi, toî baieî, din numarul
aburl; povarna; 3 masini de

1 dul, Plaviceni si Mosteni. Are de 296 (1 80 b. si 1 16 f.) in virsta
treerat cu aburl; 3 poduri sta- o populaîune de 400 familii, de scoala. Cu intreînerea ei,
tatoare. sau 1700 locuitori (1000 barbaty statul cheltueste anual 1080 lei.
Sunt 413 contribuabili. 700 feme!), din car! 380 contribua- Locaiul e proprietatea comu-
Budgetul com. e de 15050 bili, locuind in 44 case si 356 nei.
lei la venituri si de 12923 lei bordeie, Comuna e vechie. Stabilimente industriale in
la cheltuelf. Despre infiinârea si primii ei com. sunt: o moara si o piua

Dintre locuitorf, 438 sunt plu- locuitori nu se stie nimic pozi- cu aburi.
gari, 43 meseriasi, 152 au di- tiv. Batrinii povestesc ca la In- Comerciul se exercita in com.
ferite profesiunl. ceput com. se compunea numai de 4 circiumari.
Via se cultiva pe o suprafafa din cat. Dudul si din vr'o 1 5 fami- Veniturile si cheltuelile dupa
de 107 hect. lii din altul, numit Fiscalia. La ultimul budget, sunt de 2392 lei.
Hosted by Google
DUDUL 263 DUHNA
$oseaua judeêana Slatina-T.- 1837, luna Apnlie, cu ctitorit Mirea SI&- mele de valea Migeleti si sub
Magurele, leaga comuna vescu cu soîa sa Zamfira §i fiit lor Ale-
la N. acest nume se deschide in
xandru $i Safta.
cu com. Beciul si la S. cu Plopi, valea Beiiicul, pedreapta, lin-
Slavitesti, din jud. Teleorman, S'a reperat in anul 1893. E ga oraselul Cuzgun, estetaiata
prin centrul com. trece o so- deservita de 1 preot si 1 cfnta- de drumurile Cara-Amat, Bazir-
sea comunala. ref. gian si Urluia-Nastradia ; este
La E. se afla Dealul-Oltului, acoperita cu padurl.
acoperit cu vii, de la care se Dudul, deal, pe malul Oltulul, in
intinde un platou pana in Cal- raionul com. Dudul, pi. Siul-d.-j., Duduvice§ti, sat, jud. Dolj, pi.
maûiu, pe care se afla ârinele jud. Olt, pe care se cuitiva 49 Ocolul, com. $imnicul. Are 334
locuitorilor, care se invecinesccu hect., 25 arif vie. suflete, 185 barbap si 149 fe-
com. Cringenl din Teleorman. me!. Locuesc in 75 case si 6
Dealul are mat multe surpaturi Dudul, mosie, jud. Ilfov, pi. Zna- bordee. In sat este o scoala
numite rustf, ca : Rusca-Dudu- gov, proprietatea statului. Ina- mixta, ce funcfioneaza din 1892
luT, Rusca-lui-Plopeanu, Rusca- inte de secuiarizare aparînea si e intrefuiuta de comuna. E
Mare, Rusca-Mostenilor, etc. M-rei Sarindarul din Bucuresti. condusa de un invaâtor. Lo-
Pe teritoriul com. sunt 3 mo- La 1 87 1 a fost ipotecata pen- calul scoalel este de zid. In anul
vile, din can una e situata la tru asigurarea imprumutului do- scolar 1892—93, scoala a fost
N. si doua la E., in cimpie, cam menial, cind se arenda cu 15,000 frecuentata de 32 baep, din
paralel cu malul OltuluT. let. Dela 1876 — 86 arenda a 48 copii in virsta de scoala.
La V., raionul com. e limitat scazut la 9780 lei.
deSiul. Pedreapta luT, intre Siul Duful, cfttun, in jud. Ialomija, pi.
si Olt, se intind zavoaiele Oltulul. Dudul, pa dure particulara, situata Ialomiâ-Balta, comuna Bora, pe
pemo?ia Dudul, com. Chiajna, cimpul Baragan.
Dudul, sat, face parte din com. pi. Znagov, jud. Ilfov, supusa
rur. Chiajna, pi. Znagov, jud. regimulul silvic. Este situata in Dugheanul. Vez* Cirstanesti,
Ilfojy. Este situat la E. de Chiaj- linia de Centura a forturilor din deal, jud. Vilcea.
na, pe malul drept al riului jurul capitalei.
Dimboviâ. Dugheanul, lezer, jud. Braila,
Se intinde pe o suprafaâ de Dudulul (Magura-), magura, la situat ia E. de japsaBolbocul, in
443 hect., cu o populate de 195 V. comunei Belitori, pi. Tirgu- care curge apa din Schioaca.
locuitori. lui, jud. Teleorman, pe dealul
Are o biserica, cu hramul Sf. din dreapta Urluiului. Duhamna, padure, in jud. Me-
Gheorghe 1 moara cu apa ; ; 1 hedinî, pi. Ocolul-de-Sus, pe
zalhana; 1 masina de treerat; Duduruz (Valea-lui-), vale, in teritorul com. rur. Bresniâ.
1 pod statator. com. Glodeanul-Sarat, pe mosia
Comerciul se face de 3 cir- statului, jud. Buzau. E acope- Duhna, piriias, provenit din iz-
ciuman. rita cu semanaturi. voarele dealurilor de pe valea

Numarul vitelor man e de Dunne!, jud. Teleorman. Se
145 si al celor mici de 65. Dudutluc - Cucuciuc- Alceac, scurge in riul Calmatuiul, indrep-
vale, in jud. Constanta, pi. Si- tul com. Lisa.
Dudul, sat, face parte din com. listra Noua, pe teritoriul com.
rur. Dudul, pi. Siul-d.-j., jud. Olt. urbane Cuzgun si pe aceia al Duhna, vale, in jud. Teleorman,
E situat la sudul comuneT, pe comunei rurale Enisenlia. Se pi. Caimaûiulul ; incepe din a-
coasta dealului Oltul si in stinga desface din poalele vestice ale propiere de valea Suroaiel, mai
Siului. E resedinâ com ineT. Are dealului Ghiol-Punar ; seindreap- spre N.-E. de com. Traian;
ta spre S., printre dealurile Mul- unde se
243 famililf, sau 7 70 locuitori strabate mosia Piatra,
(415 barbapf si 355 femeif), din ver - Acceuci, Cara Amat, pe -

largeste din ce in ce mat mult,
carl 180 contribuabili. dreapta Cara-Amat pe stin-
si formind aproape de gura el
Este o biserica cu urmatoa- ga ; are o direcîe generala de dealurl inalte pe care sunt plan-
rea inscripfie : la S.-E. spre N.-V.; din dreptate vii si din car! curg izvoare
AceastJl bisericft s'a cla*dit la anul tul satulul Cara-Amat ia nu- abundente de apa, ce dau nas-
Hosted by Google
DUICA 264 DULCE (IZVORUL-)
tere unui* piriias cu numele tot ce trece pe la poalele lui. E tinde in com. Chiojdeni, prin-
de Duhna. Gradinaritcultivatort acoperit cu verdeata. tre piriul Talpa si riul Rimnicul,
de zarzavatun se servesc de si se termina in Rimnic; este
aceste ape pentru irigatlunt. Duimgi, alta numire a laculut acoperit cu padurt.
Valea Duhnei se pierde la in- Tuzla, jud. Tulcea, in care se
trarea in com. Lisa. varsa piriul Duimgi. Dulbanul (Satul-Noti), catun
al com. Amarul, jud. Buzaii.
Duica, vale. Vezi Fintinei (Va- Duimgi-Dere,/m#, jud. Tulcea, Are 180 locuitort si 42 case.
lea-), comuna Radesti, judeûl pi. pe teritoriul comu-

IstruiuT,
Muscel. nelor rurale Cogelac si Cara- Dulbanul (Semeâsca), mosie,

Nasuf. Si-a luat numele de la in jud. Buzau, com. Amarul,
Duimgi, sat, in jud. Tulcea, pi. satul Duimgi, pe care il uda. cat. Dulbanul. Are o suprafata
Istrului,catunulcom. Cara-Nasuf. Izvoreste sub numele de Inan- de 2000 hect., din cart 1600
E situat in partea sudica a ju- Dere din poalele sudice ale hect. arabile, 5ohect. ftneata, 100
deûlui si cea de S.-V. a dealului Hagi- Avat-Bair ; se in- hect. izlaz, restul sterp; e ali-
comunet, pe ambele maluri ale dreapta spre S. mat intiiu, pita mosiet Fulga (Xanto) din
piriuluT Duimgi, la 4 kil. spre avind o direcîune generate de Prahova.
S.-V. de resedinâ comunei, la N. V.- spre S. - E ; trece
satui Cara-Nasuf. Are o intindere prin satul Inan Cesure
- , de Dulbanul, movila, situata la N.
de 63 hect. si o populate, in unde esind ia numele de Du- com. Stancuâ, jud. Braila, la
cea mai mare parte bulgareasca, imgi ; trece prin satul Tari-Ver- 3 kil. in drum, spre com. Cia-
de 83 familii, sau 315 suflete. de, linga care taie soseaua cirul, unde a fost alta-data un
Pamtntul este favorabil agri- nationals Tulcea-Babadag-Con- satisor cu numele movilet.
culture!. Locuitorii se ocupa cu stanâ ; de aci se indreapta
pescuitul si cu extragerea sarei spre E. ; trece prin satul Dulbanul, prival, la E. movilet
din apa sarata a laculut Tuzla, Duimgi, si se varsa in partea Dulbanul, jud. Braila; uneste La-
unde Statul poseda doua, sa- vestica a lacului Tuzla, care cul-Popei, din com. Stancuâ, cu
line. mat poarta si numele de lacul lacul Ciorile, din com. Vizirul.
Duimgi. Cursul sau are o lun-
Duimgi, virf de deal, in jud. si gime de 22 kil. Malurile sale Dulbanulul (Plaiul-), plain, la
pi. Constanfa, pe teritoriul co- sunt, pina la Inan-Cesure, joase S. de com. Tirlesti, jud. Pra-
munei Cara-Harman si anume de aci pina la varsart, inalte hova, pi. Teleajenul, pe care
pe acela al catunului sau Peletlia. si ripoase, ba si pietroase, se afla padure si locurt de pa-
Este situat tocmai la hotarul mat jos de Tari- Verde pana la sune.
celor doua judeê, la o distanâ Duimgi. Strabate partea sudica
egal& intre satele Peletlia si a plasel, pe cea centrala a Dulbanului (Valea-), vale, in
Duimgi (judeûl Tulcea). Prin comunei Cogelac, si pe cea com. Amarul, cat. Dulbanul,
apropiere pe la vestul sau trece
si sud-vestica a comunei Cara- jud. Buzau. Se uneste cu Valea-
drumul comunal Duimgi-Peletlia. Nasuf. Pe valea lui merge dru- Cailor si se scurge in lacul Bol-
Are 83 de metri inalîme. Este mul comunal Inan-Tari-Verde- desti.
acoperit cu verdeata. Duimgi. Basinul s&u, cu o su-

prafaâ de peste 12000 hect., Dulce (Dealul-), deal, pe mo-
Duimgi, virf de deal, in jud. e cuprins intre dealurile Inan- siea Hiliseul-Gafencu, jud. Do-
Tulcea, pi. Istrulut, pe teritoriul Bair si Cascalic-Bair de-oparte, rohoiu, pi. Cosula, com. Hiliseul.
com. rur. Cara-Nasuf, si anume Haidin de alta parte. Ca aflu-
pe acela al catunului sau Duimgi. ent principal are piriul Cogelac, Dulce (Izvorul-), catun al com.
Este un virf estic al dealulut pe dreapta. Gura-Saraêt, jud. Buzau, cu
Cascalic-Bair, din partea sudica dou& sub-divizit: Aprozesti si
a plasel si a comunei. Are o Duiul, viunte, in jud. R.-Sarat, Olanita. Are o populatie de
inalîme de 83 m., dominind pi. Rimnicul, com. Bisoca ; se 610 locuitort si 107 case.
asipra satulul Duimgi si dru- desface din culmea Ulmusoru-
mulut comunal Duimgi-Peletlia, lui ; brazdeaza Estul com. se ; in- Dulce (Izvorul - ) (Fure§ti),
Hosted by Google
DULCE (IZVORUL-) 265 DULCE$TI
cdtun al com. Carpinistea, jud. la V., cu com. Meri-Goala. Ju- Dulceni, mope, in jud. Teleor-
Buzau. Are o populate de 710 matate com. este asezata pe man, pi. Tirgului, situate in co-
locuitori si 149 case. coasta dealuluT si jum£tate din- muna Belitori. Este proprieta-
colo de acest deal, spre N., insa tea d-lui P. S. Aurelian. Are
Dulce (Izvorul - ) (Fure§ti), far& nicl o intrerupere. o intindere de 587 hect. pa-
mosie, in com. Carpinistea, cat. Suprafaâ eT, cu a proprieta- mint arabii, din can hect.
5
Izvorul-Dulce, jud. Buzau face, ; îlor de pe dinsa si cu terenul padure.
impreuna cu Balaurul, un trup pe care sunt improprietariî lo- Se invecineste cu trupurile
de 800 hect., din can 400 hect. cuitoriT, este ca de 1260 hect. de mosie Depusa si Sf.-Ion, tot
arabile, iod hect. fineaâ, 150 Proprietarul de capetenie este din com. Belitori.
izlaz, 20 p&durea Draghici si Epitropia Asezamintelor Brinco-
restul sterp. venesti, care poseda 554 hect. Dulce§ti, com. rui\> in jud. Ro-
pamint arabii si 30 hect. pa- man, pi. Siretul-d.-j., spre V.
Dulce (Izvorul-), piriias, jud. dure. de orasul Roman si la o de-
Buzau. (VezT Pirscovelul). Improprietariî dupa legea ru- p&rtare de 12 de
kil. de el si
rala, pe aceasta mosie, sunt 11 de resedinâplSsei. Este

kil.
Dulce (Izvorul-), piriu, in jud. 19 locuitori pe o intindere de situata in cea ma! mare parte
R.-Sarat, pi. Rimnicul, com. Bi- 45 hect., restul este proprieta pe platoul ce separa piriul Va-
soca, izvoreste din muntele Bi- tea mosnenilor. lea-Neagra de riul Moldova. Este
soca ; uda partea de V. a com Sunt in aceasta com. si 36 V2 formata din satele : Corhana,
si se varsa in piriul Recea-Mol- hect. de vii. Dulcesti si Rosiori cu resedinâ
dovanul, pe dreapta lui. Com. are o populate de 86 in satul Dulcesti. Are o popu-
fam., sau 438 sufl. Jj contrib. ;
laîune de 360 fam., sau
240 sufl. 1
Dulce (Izvorul-), piriu, in jud. Numarul vitelor este de 998 Sunt 341 contribuabili; 335 case.
R.-Sarat, pi. Marginea-de-Sus, capete, din carl 209 vite mari Stiu carte 76 persoane. Loc. au
com. Slobozia; izvoreste din cornute, 60 caT, 9 magarl, 572 430 vite man cornute. Sunt 2
dealul paduros Gurguiatul, uda 01, 10 capre si 138 rimatorl. biserici: una de zid si alta de
partea de V. a com., primeste Budgetul comunei este de lei lemn; o scoalci mixta, care in
in sine piriul Rogoz si piriul 1938, bani 52 la venitun si de —
anul 1886 87, a fost frecuen-
Coroteni, si merge de se varsa let 1938, ban! 34 la cheltueli. tata de 15 elevT, din 63 inscrisT.
in piriul Slobozia, mat sus de Are o scoala, condusa de un Formeaza cu com. Bogzesti,
catunul de resedinâ Slobozia, invaâtor si frecuentata de 10 Branisteni si Cirligul o circums-
al aceleiasT comune. elevi; o biserica, deservita de cripîe fiscala. Budgetul com.
un preot si un cintaref. este de 4641 lei la venitun si
Dulce (Lacul-), lac, situat la Pe apa Zbirglezel este o moa- de lei 3740 la cheltueli. Este le-
V. si la 500 m. de com. Izlazul. ra de macinat. gata cu orasul Roman prin sosea.
Drumurile vecinale ale aces-
Dulce (Piriul-), piriias, in jud. tei com. sunt la Meri-Goala, : Dulcesti, sat, jud. Roman, pi. Si-
Bacau, pi. Trotusul, com. Gro- peste valea Zbirglezei si de aci retul-d.-j., com. Dulcesti, pe am-
zesti, care se scurge in Pirtul- la Rosiori ; la Albesti, spre S.- bele malur! ale piriului Valea-
t
Sarat. E. si la com. Licuriciul, spre V. Neagra, spre V. de orasul Roman

In partea despre S. a com., si la o departare de 12 kil. de
Dulceanca, com rur., in jud. pe dealul numit al lui-Panait, el si de 11 de resedinâ
kil.
Teleorman, pi. Tirgulul, la ex- se vad urmele intariturei de pa- plasel, pe soseaua Roman-Pia-
tremitatea vaei Burdea, unde mint, despre care se menîonea- tra. Este resedinâ com. Dul-
porneste spre valea VedeT. Este za la com. Albesti. cesti. Are o populate de 240 fam.,
asezata pe coasta acestei vai, sau 835 sufl., din carl 216 contri-
invecinindu-se la N. cu com. Dulceanca, mosie, in jud. Te- buabili. $tiu carte 60 persoane.
Radoesti si parte din Draga- leorman, pi. TirguluT, proprie- Are o de spirt si 3 ia-
fabrica
nesti; la S., cu riul Vedea si tatea Asez&mintelor Brincove- zurl cu morl. Se lucreazS rogo-
com. Peretul, dincolo de acest nesti. Are o intindere de 584 jinl, oale si c&ruê ordinare.
riu; la E., cu com. Albesti si hect. din can 30 hect. p&dure. Sunt 284 vite marl cornute.
>Ui:'J3. Marele />ic(innar Geograiic. Vol. fit.

34
Hosted by Google
DULGEA 266 DUMASCA
Are o biserica de zid ; o scoa- vaz si meiu. Drumulcomunal Ca- Dulgherul si dominata de mo-
la mixta, care in anul 1886 — 87 rapelit-Cartal-Teleus, trece prin vila Dulgherul-Iuc.
a fost frecuentata de 15 elevi, partea N.-E. a satului. Din aceste

din 63 inscrisf. Aid se gasesc drumurl mal ramifica al-
se Dulgherul, vale, in jud. Tul-
case marT si o livada frumoasa tele can due la Haidar, laMa- cea, pi. Babadag, com. Ciu-
a d-nel Sturdza, proprietara sa- hometcea si la Curudjea; altul curova; se desface din dealul
tului. Este legat cu orasul Ro- pleaca prin partea S.-E. a satu- Ciucurova se indreapta spre
; E.,
man prin sosea. lui si se duce la satul Muslu- intr'o direcîe de la N.-E. spre
Acest sat este infiinât inainte Bei. S.-V., brazdind partea apusana
sau in timpul domniet lui Ie- a comunei si a plasii; primeste
remia- Movila, caci biserica este Dulgherul, deal, in jud. Constan- pe dreapta valea Atmagea, si
facuta de un boier Caraiman, ta, pi. Hirsova, com. Calfa si jud. dupa un drum de 4 kil. se des-
care a reusit a duce lui Iere- Tulcea, pi. Istrului, com. Ca- chide in valea Arman-Cesure
mia-Movila bani in Polonia, pen- simcea. Eo prelungireS. a dea- (valea Ciucurova sau Slava-Cer-
tru care fapta Voda l'a raspla- lulul Curu-Bair. Se intinde spre cheza), pe stinga el; pe valea-i
tit cind a venit la domnia Mol- S., avind o direcfuinegeneralade merge drumul comunal Ciucu-
dovei cu ban! si mosie. la N.-E. catre S.-V. Pe muchia rova-Topolog (Constanta).
lui merge hotarul celor doua
Dulgea, vale, in jud. Tulcea, judete. Virful eel mai inalt, Duliga, vdlcea, com. Pacureî, pi.
pi. istrului, com. rur. Beidant; Turbencea, 252 are m., do- Podgoria, jud. Prahova.
se desface din poalele E. ale minind asupra satului si vaei
dealulul Caragea-Punar ; se in- Casimceasiasupra satului Curu- Dulman, muche de deal, care
dreapta spre E., avind o direc- djea. Este acoperit cu fmeê si pe trece pe linga movila Suliganu-
îe de la S.-V. spre N.-E., braz- la poale cu samanaturi. lui, jud. Braila si continua spre
dmd partea V. a pi. si a com., S. pana la Muchea - CatiruluT,
merge numai prin padurf, prin- Dulgherul, movild, in jud. Con- formind hotarul N.-E. al com.
tre dealurile Ghiur-Geamric si stanta, pi. Hirsova, com. Sarai, Suêsti de pe ârmul sting al Bu-
Gogea-Bair ; dupa 3 kil. se des- la 1 kil. spre N.-E. de satul Dulghe- zaului, ca la 8 kil. spre N. de
chide in valea piriului Beidant, rul. Are I30m.inal|ime si domina satul Suêsti.
pe dreapta. satul, valea si piriul cu acelasi
nume. Este acoperit cu verdeaâ. Dulul - Brincoveanului. VezI
Dulgherul, sat, in jud. Constanta, Slobozia.
pi. Hirsova, com. Eni-Sarai. Dulgherul, piriu, in jud. Con-
E situat mal mult in partea stanta, pi. Hirsova, com. Sarai, Dumasca, sat, in partea de E.
centrala a pi, si cea E. a com., cat. Dulgherul. Izvoraste din par- a com. Dobrovaûl, pi. Crasna,
la 4V2 kil. spre E. de cat. de tea S. a satului Dulgherul, il uda jud. Vasluiti, situat pe doua coa-
resedinâ, Eni-Sarai. Este ase- si il ocoleste pe la S., apoi pe ste de deal, prin mijlocul ca-
zat pe valea Dulgherul si anu- la V., indreptindu-se spre N., rora curge piriul Dumasca ; are
me pe malul drept al piriului unde se varsa in piriul Haidar, o suprafata de 534 hect., pro-
Dulgherul, fiind dominat de vir- dupa un curs neregulat de 3 kil. prietatea locuitorilor, cu 1 1 hect.
ful Dulgherui-Iuc, care este la Malurile sale sunt in general vii, si o populate de 100 fa-
1 kil. spre N.-E. de sat, si care cam ripoase, mal ales spre N. miiii sau 518 suflete, din can
are o inalîme de 130 metri. 36 famiiii, sau 130 suflete lipo-
Suprafata sa este de 3915 Dulgherul, vale, in jud. Con- veni si 3 famiiii evreestl.
hect, din care 75 hect. sunt stanta, pi. Hirsova, com. Eni-Sa- Numarul vitelor e de 123 1 :
ocupate numai de vatra satului rai, cat. Dulgherul. Trece prin 312 vite man cornute, 553 01,
si de gradinl. satul Dulgherul si se deschide 104 cai si 262 rimatori.

Populaîunea, a caret maiori- in valea piriului Haidar, in
tate o formeaza TurciT, estede dreptul satului Carapelit. Are o Dumasca, podi§, in com. Do-
140 sau 737 suflete, o-
famiiii direcîune mai intiiu de la N.-E. brovaûl, pi. Crasna, jud. Vas-
cupindu-se mal ales cu agricul- catre S.-V., apoi catre V. si in luiu; are loc de imas si ara-
tura. Pamintul pioduce griu, o- fine catre N.-V. E udata de piriul tura.
Hosted by Google
DUMASCA 267 DUMBRAVA
Dumasca, piriu. Vezi Dobro- tosesti, Paia-din-Dos si Paia din- numele localitaîlor pe unde
vaûl, piriu, jud. Vasluiu. Faâ. trece.Aceasta pi. este brazdata
9. Busul, cu catunele Busul, : de culmea DumbraVtf din care
Duma^tei (Dealul-), deal, care Gropanele, Gradistea, Busuletul, se ramified diferite dealurt, si
se intinde la E. com. Tacuta, pi. Milcioaia si Draganul. care se termina* in jud. Dolj.
Mijlocul, jud. Vasluiu. 10. Corzul, cu catunele : Cor- Statul poseda in aceasta pi.
zul si P&rpalesti. 4 mosil cu un venit anual de

Duma§tei (Valea-), vale, se 11. Cosovdful, cu c&tunele: 37.051 lei.
intinde spre E. com. Tacuta, Cosovaûl si Plaiul. In aceasta pi. sunt 18 scoale
pi. Mijlocul, jud. Vasluiii. 12. Cleanovul, cu catunele: si 38 bisericT.
Cleanovul si Preajba. Are o sosea judeêana, care

Dumanoaia, vale, in jud. Buzau, 13. Grecesti, cu catunul: Gre- o strabate, incepind din soseaua
com. Baba-Ana, c&t. Baba-Ana- cesti. nationals, din dealul Balotel de
d.-s. ; e mai mult smirc si pa- 14. Guardenifa, cu catunul: la cele trel circiumi si duce pe
puris. Guardeniâ. culmea Dumbravii la Izvorul-
15. lablanifa, cu catunul: Biclesuluf; trecind in jud. Dolj,

Dumbosul, iezer, intre canalul Iablaniâ. la com. rur. Cernatesti.
Cremenea si Valciul, din com. 16. Pddina-Mare, cu catu- Prin com. Corzul, Guardeniâ,
Stancuâ, jud. Bniila, intre lanul : Padina-Mare. Balaciâ, P&dina-Mic& si altele
cul Chichineûl si privalul Coi- 17. Padina- Mica, cu catu- trece valul lul Traian.
taneasa, cu care se uneste prin- nul: Padina-Mica. Terenul pl&sei Dumbrava este
tr'un prival. 18. Piria, cu catunele: Piria priincios agriculture!. Griul, nu-
si Malul-Mic. mit griul de Dumbrava, este
Dumbrava, plasa* , in jud. Mehe- 19. Podul-Grosului, cu catu- de o calitate superioara.
dinî. Si-a luat numele de la nele: Podul-GrosuluT, Petra si
dumbravile si intinsele paduri Podeni. Dumbrava, sat, in jud. Dimbo-

seculare ce poseda. 20. Secul, cu catunele: Secul, viâ, pi. Dealul-Dimboviâ, c&t.
Se margineste la N. cu pi. Sumandra, Zmadovicioara si com. Colanul. E situat pe so-
Motrul-d.-j., la E. cu jud. Dolj, "puleni. seaua judeêanS Tirgoviste-GS-

la S. cu pi. Cimpul, iar la V. 21. Slasoma, cu catunul: Sla- esti, la 3 kil. spre S. de ba-
cu plasa Blahniâ si plasa Oco- soma. riera Ciocirlanul si gara dru-
lul-d.-j. 22. Smadovi/a, cu catunele: mulm de fer, pe malul drept al
Este formata din 25 comune Smadoviâ, Boceni, Popesti si riuleûktf Ilfovul.
si anume: Gulani.
1. Adunaft-Teiului, cu cat.: 23. Stance sti, cu cat. : Stanesti. Dumbrava, cdtun, in jud. Putna,
Adunaî-Teiului si Brigleasa. 24. Stignifa, cu catunul: Stig- com. Crucea-d.-j., pi. Zabrauûl,
2. Albulesti, cu catunele niâ. numit ast-fel de la dumbra-
Albulesti, Padina, Dealul-Mare 25. Valea-Marcului, cu cava de pe teritoriul lul. Este
si Marceni. tunul: Valea-MarculuT. situat pe podisul format de
3. Biclesul, cu catunele: Bi- In privinâ administrative, isl malul §usifer, care e acoperit
clesul, Zmadovicioara, Branistea are resedinâ in com. rur. Bi- cu vii.
si Selistiuâ. clesul; iar in privinâ judiciara Are o biserica filiala, cu hra-

4. Baldcita, cu catunul: Ba- aparîne judecatoriei OcoluluT mul Sf. Nicolae. Acest catun
lacita. Strehaia si Recea din pi. Cimpul. se numea in vechime Butuceni.
5. Bdl}a(i-d.-j., cu catunele: Suprafaâ totala a plasei Dum-
Balî-d.-j. , Higrul, Ursoaia, brava este de: 70169 hect., Dumbrava, sat, face parte din
Dealul-Mare, Faâ si Golineasa. din can 14236 hect. sunt cul- com. Huruesti, jud. Tecuciu.E
6. Bdlfafi-d.-s., cu catunele: tivable, 14076 acoperite cu p&- situat la E. comuneT, pe valea
Balâti-d.-s. si Giura. dure, 1020 cu vtf, iar restul Capotesti, departede resedinja
7. Bdrboiul, cu catunul: Bar- sunt necultivabile. comuner de 3 kil. si 700 m.
boiul. Este udata de piriul Drincea Are o populate de 1 5 fam.,sau
8. Botosesti, cu c&tunele: Bo- care poarta diferite numiri dupa 75 sufl., cari loeuese in 10 case.
Hosted by Google
DUMBRAVA 268 DUMBRAVA
Teritoriul satului este de 78 vorbeste ca, Stefan-Cel-Mare, a pi. Bistriâ-de-Sus, com. Mar-
hect. f&cut mai multe dumbravi afara gineni-Munteni.
$i-a luat numele de la lo- de cele aratate de Logofatul
cul ses ce il ocupa mai inainte
; Costin, precum la Botosani, : Dumbrava, p&dure, de 21 hect.,
aidf a fost padure. Cotnari si Roman, pe care nici in com. Fintinele, pi. Siretul,
Lesii nu le tagaduesc in cro- jud. Botosani.
Dumbrava, deal, in jud, Buzau, nica lor». Chiar in Scrisoarea
com. si c&t. Tohani. Are 300 hect. Moldovei de Dimitrie Cantemir, Dumbrava, padure, de 45 hect.,
si produce vinunrenumite. Aci iar&si se pomeneste de Dum- in com. Costesti, pi. Tirgul,jud.
se afl£ si viea Corbeanca, foasta brava-Rosie de la Cotnari, si in Botosani.
a lul Brincoveanu. care se zice ca Lesii o numesc
Bucov. Dumbrava, padure, in jud. Bi-
Dumbrava, movild, in judeûl zau, com. Vadul-Sorestilor, cat.
Bacau, plasa Bistrit.a-d.-j., la Dumbrava, deal, in partea de Clociti, pe mosia Clociti ; are
V. de orasul Bacau. V. a com. Cristesti, pi. Copula, 140 hect.
jud- Botosani. Se zice ca a fost
Dumbrava, deal, jud. Bacau, pi. acoperit cu paduri sau dum- Dumbrava, p&dure, pe mosia
Tazlaul-de-Jos, de pe teritoriul bravi; asta-zi e loc arabil. Godinesti, com. Hrea^ca, pi.
corn. Ripile. Her {a, jud. Dorohoiu.

Dumbrava, deal cultivabil, in
Dumbrava, colina, in jud. Buzau, com. Udesti, jud. Suceava. Dumbrava,/to;v. VezT Codrul,
com. Vadul-Sorestilor, c&t. Clo- padure, com. Gremesti, pi. Ber-
ck^. Culmineaza in yf. Dumbra- Dumbrava, deal. V. Ivanestilor hometele, jud. Dorohoiu.
vei, avind o de 348 inalîme (Dealul-), jud. Vasluiu.
metri. E de pad. si
acoperita Dumbrava, padure de gorun, in
pu$in& vie. Partea sa de N. Dumbrava, deal, numit asa de partea de S.-V. a com. Pestisani,
formeaza Muchea Dumbravei, - la o padure ce a fost pe el ; se plaiul Vulcan, jud. Gorj. Situata
care serv£ de hotar despre com. intinde in partea de E. a com. Coz- pe ses, pe soseaua T.-Jiul-Tis-
C&rpinistea. mesti,pl. Stemnicul, jud. Vasluiu. mana. Este proprietatea statuluT,
are o intindere cam de 750 hect.
Dumbrava, deal, in partea de Dumbrava, deal, in partea de
V. a com. Hurdugi, plasa Mij- N. a com. Miclesti, pi. Crasna Dumbrava, padure, jud. Ilfov,
loc, jud. Falciu, pecapatul caruia jud. Vasluiu, pe care se afla ste- pi. Znagov, la S. de padurea
este asezat o parte a satului jarl batrini. Radu-Voda.
Hurdugi.
Dumbrava, izvor, jud. Botosani Dumbrava, padure, in comuna
Dumbrava, deal, jud. Iasi. Se iu- pe mosia Deleni, din care ese Bodesti-PrecisteT, pi. Piatra-Mun-
tinde dela N., din com. Ceple- piriul Recea, un afluent al Bah- tele, jud. Neamû, situate in spre
niâ, trece in com. Cotnari, am- luiului. partea satului Corni.
bele din pi. Bahluiul si se sfir-
seste la S. in satul Hodora. Pe Dumbrava, loe arabil §es, jud. Dumbrava, padure, linga satul
podisul acestul deal, in partea Tecuciu ; mai inainte a fost o pa- Ghind&oani, pe teritoriul com.
despre N., se afl& o dumbrava dure de stejar; acum 60 de an! Crac&oani, pi. Piatra-Muntele,
numaT de stejarl, pe o intindere s'a taiat si a ramas un loc jud. Neamû.
ca de 50 hect., numita Dum- foarte Jproductiv. Este propri-
brava-Rosie. Se zice ca acea- etatea razesilor din satul Liesti, Dumbrava, ptldure, a statului,
st& dumbravS, dateaza din timpi. Birlad. Se afla in partea de in intinderede 575 hect, pen-
pul lui $tefan-Voda-Cel-Mare. E. a satului si in legatur& cu dinte de com. Cocorasti-Mislei,
Aceasta legends se afirmS si de satul printr'un drum ce pleaca pi. Varbilaul, jud. Prahova, care,
c&tre loan Niculcea, in Letopi- din Haâs. impreuna cu trupul Cocorasti

sefe, torn. II, undezice: «Din cu- (1883 hect.), formeaza padurea
vintele culese din om in om, se Dumbrava, p&dure, jud. Bacati, Cocor&sti.
Hosted by Google
DUMBRAVA 269 DUMBRAVA-DE-SUS
Ambele trupuri se despart la com. Carpenul pana la com. 18 preoji; 21 scoale, din carl
prin apa Misled Ciutura, plasa Jiul-de-Mijloc. La 19 mixte, 1 de bae^f si 1 de
S., cu plasa Cimpul, de la limita fete, conduse de 17 invaâton
Dumbrava, deal, in com. Prcu- catre judeûl Mehedin{i, pana si 4 invaâtoare. Aceste scoale
te^ti, acoperit de padure de fag, la comuna Mo$a{ei, iar de la sunt frecuentate de 432 coptf,
jud. Suceava. aceasta comuna se margineste 356baep si 76 fete, din 2892,
cu plasa Bailesti, pana in drep- (1472 baeî ?i 1420 fete) in vir-
Dumbrava, padare de stejai ,
pe tul comune! Intorsura. sta de scoala.
mosia Harmane^ti, jud. Suceava. La V, se margineste cu ju- Comerciul se face cu schela
deûl Mehedinî si la E. cu plasa Calafat si cu Cetatea, unde loc.
Dumbrava, deal cultivabil, intre Jiul-de-Mijloc. se due cu cereale, lemne si vite
Cristesti si Motca, jud. Suceava . Se poate imparî in privinâ si de unde importa bacaniT, bau-
reliefulu! in doua regiunT : re- turf spirtoase, manufacture, etc.
Dumbrava, ptidure, situata la S.- giunea de V., care este delu- In comuna Virtopul, care este
V. de satul Lehacea, com. Giur- roasa fiind accidentata de dea- resedinâ sub-prefecturel Dum-
gioana, pi. Zeletinul, jud. Te- lurile Guardiniâ-Radovan la N. brava-de-Jos, se tin doua bil-
cuciu. si de dealurile Cerbului si Do- ciuri anuale, unul la 25 Maiii si
bridor, la V., continuat din unul la 15 August.

Dumbrava, padure, la N. de Dealul-Negru, din jud. Mehe- Caile de comunicaîe ce stra-
satul Tataresti, com. Corni, pi. dinî ; cea-1'alta regiune de S. bat plasa sunt:
BerheciuluT, jud. Tecuciu. si E. este situata pe sesulDas- Calea judeêana Craiova- Ce-
naûiul. tatea, ce trece prin comunele
Dumbrava, de padure de
petic Plasa Dumbrava-de-Jos, este Salcuâ, Virtopul, Caraula si
stejar, pe proprietatea Vatra-Ma- udata de riul Dasnaûiului, ce Risipiî. Calea judeêana Vir-
nastirei-Glavaciocul,pendinte de vine din judeûl Mehedinî si topul, Terpeziâ. Calea judeî-

com. Fierbinî, pi. Glavaciocul, strabate aceasta plasa cu diana Craiova-Calafat, care trece
jud. Vlasca; îne de ocolul sil- recîunea de la V.-E. ; trece in prin com. Perisorul. Calea co-
vic Cirtojani. plasa Jiul-de-Mijloc, m dreptul munala Virtopul- Carpenul, ce
com. Ciutura. (Vezi Dasnaûiul, trece prin com. Gubancea. Ca-
Dumbrava, fes, se intinde la S. riu). lea comunala Virtopul- Verbiâ,
satulul Toporesti, jud. Vasluiu, Plasa Dumbrava-de-Jos coprin comuna Cornul si Calu-
pi. Racova, com. Cursesti. prinde 16 comune si anume; garei.
Calugarei, Caraula, Cornul, Cor-
Dumbrava, vie, in jud. Buzau, latele, Gubancea, Orodelul, Pe- Dumbrava-de-Sus,//^^, in jud.
com. Tohani, proprietatea sta- risorul, Pleniâ, Poiana-Pleniâ, Dolj, numita ast-fel de la intin-
tului, pendinte de schitul Apos- Risip'uVi, Rudari, Salcuâ, Tin- sele paduri ce poseda.
tolache ; are 6 hect. Produce canaul, Virtopul, Vela si Ver- Forma acestei plasi se poate
vin renumit. biâ. compara cu un romb, ale ca-
Inainte de 1892, aceasta pi. rul unghiuri ascuîte sunt in-
Dumbrava-de-Jos, plasl, din era unita cu plasile Jiul-de Sus dreptate in partea de N.-E. si
jud. Dolj, numita Dumbrava de si Dumbrava-de-Sus si purta S.-V, iar unghiurile optuze in
la multele dumbravi ce se ga- numele de plasa de Jiul-de-Sus- partea de N.-V. si S.-E.
sesc intr'insa, iar dejos pentru Dumbrava. Coprindea in totul Limitele pi. sunt : la N., pi.
a se deosebi de vecina sa Dum- 43 comune. VezJ Dumbrava- Jiul-d.-s., de care se desparte
brava-de-Sus. de-Sus. printr'o linie conventionale, care,
Forma sa se poate asemana, Populaîa e de 6497 fam., sau incepind din dreptul com. f iul,
daca nu {inem seama de cite- 27445 sufl. merge in direcîa de V.-E., pana
va cotituri ale limitelor de S. Numarul caselor si al borde in dreptul com. Raznicul de ;
si de V., cu un drept-unghiu, elor este de 6583. aci se lasa spre S.-E., pana in
lungitde la V. spre E. Resedinâ plasei este in com. apropierea com. Predesti si a-
Se inveclneste la N. cu plasa rur. $opotul. po* o ia spre N.-E. pana da in

Dumbrava-de-Sus, incepind de Are 25 biseridf, deservite de apa Jiului.
Hosted by Google
DUMB RAVA-M ARE 270 DUMBRAVA-ROSLE
Limita de S. este formata de Argetoaia, Salcia, fiul, Cerna- Dumbrava-Marcu, pddurice, pe

o linie conventionale ce merge testi, Raznicul, Bralostiâ, Sca- teritoriul satuluT Uricani, com.
cu direcjia N.-V. — S.-E., des- iesti, Coôfeni-din-Dos si Mihaiâ, Miroslava, pi. Stavnicul, jud.
parînd aceasta pi., de pi. Dum- iar pe culmea mai multor dea- Iasi.
brava-d.-j. luri : Predesti, Plesoiul, Beloûl,

Limita de V., catre jud. Me- Pietroaia, Sopotul, Brabova, Go- Dumbrava-Mare, deal, pe te-
hedinfi, este formata de o linie gosiul, Seaca, Mosna, Rachita, ritoriul satului Valeni, com. Vil-
conventionale, incepind din com Caciulata, Terpezita, Vela, Car- totesti, pi. Mijlocul, jud. Falciu.
Tiul pana in com. Carpeni. penul, Calugarei, Gubancea, Sal-
Limita de E. este formata, in cuâ, Tincanaul, Ciutura, Varvo- Dumbrava-Mica, trup de pd-
dreptul pi. Ocolul, de riul Jiul, rul, Perisorul, Virtopul si Cor- dure, a. statuluf, in intindere de
din dreptul com. Mihaiâ, pi. pe atunci resedinâ de
nul, fiind 40 hect., pendinte de com, Scor-
Jiul-d.-s., pana in dreptul com. plasa com. Filiasi. êni, pi. si jud. Prahova, care,
Breasta. Tot in partea de E. Asta-zi este desparîta de pi. impreuna cu trupurile Dum- :
insa catre pi. Jiul-d.-m., limita Jiul-d.-s., formind o singura pi. brava-Mare (35 hect.), Runcul
este formata de o linie conven- cu numele de Dumbrava-d.-s., (60 hect.) si Plaiul (55 hect.),
tionale, incepind din com. Brea- coprinzind 17 com. si anume : formeaza padurea Vatra-Manas-
stasi mergind cu direcîunea Beloûl, Brabova, Breasta, Car- tirei-Mislea.
N.-E.— S.-V. pana in dreptul penul, Caciulatul, Cernatesti, Go-
com. Ciutura, din pi. Jiul-d.-m. gosiul, Mosna, Plesoiul, Pie- Dumbrava-Neagra, p&durice,
Terenul acestet plasi se poa- troaia, Predesti, Rachita, Raz- in intindere de 35 hect., jud.
te compara cu un amfiteatru a nicul, Seaca, Sopotul, Terpezita Botosani, pi. Stefanesti, com.
caruJ parte culminanta este for- si Tiul. Resedinâ pi. este in Bobulesti.
mata de dealuri, prelungiri din com. Sopotul.
pi. Jiul-d.-s., iar treptele ar fi Prin aceasta pi. trece : calea Dumbrava-Racovijei, trup de
formate de sesul pe carecurge judeêana Craiova-T.-Severin, ce pddure a statuluT, in intindere
riul Obedeanca si cu afluen- trece prin com. : Breasta, Pre- de 80 hect, jud. Vilcea, plaiul
îi sal. desti si Raznicul ; Raznicul- Horezul, com. Racoviâ, care,
Printre dealuri putem cita: Cernatesti si in fine, calea ju- impreuna cu trupul Gruiul (35
Dealul-Salciilor, al Cernatesti- deêana Cernatesti-Tiul. hect.), formeaza padurea Raco-
lor, al Mazatului, alTriestenicu- Calea comunala Predesti-Car- viâ.
lui,continuat prin Dealul-Bucuru- penul, trece prin com. Pietroaia

luT, Gogosiul si alte multe dea- si Brabovaûl. Mai sunt caile co- Dumbrava-Ro§ie, sat, judeûl
luri mai micT. munale : Mosna-Rachita, Rachi- Neamû, plasa Piatra Muntele,
Riul principal al acestei pi. ta - Caciulatul , Caciulatul Vela. - comuna Vinatori-Dumbrava-Ro-
e riul Jiul ce curge pe limita Calea comunala Argetoaia-Car- sie. E asezat pe podisele si va-
desparîtoare intre pi. Dumbra- penul trece prin com. f iul, Gogo- lea riulul Bistriâ, la 5 kil. de-
va-d.-s. si Ocolul. Se incarca din siul si Seaca. Delacom. Gogosiul parte de Piatra.
aceasta pi. pe malul drept cu se desparte o cale comunala spre In virtutea legei din 1864,
riurile Obedeanca si Breasta. Vezf Sopotul; de aci una spre N. catre acest sat a fost proectat sa for-
aceste riuri. com. Raznicul si Cernatesti. De meze comuna Impreuna cu sa-
Inainte de toamnaanului 1892, la $opot se lasa spre S. calea tele : Vadurile, Oantul, Agircia,
aceasta pi. era unitacu pi. Jiul- comunala spre com. BeJo{ul,spre Bitca, Cazaci, Gaburesti, Ma-
d.-s., cind coprindea 43 com. com. Brabova si spre Pietroaia. licia, Niêni, Podoreni, Preluca
si se numea pi. Jiui-d.-s. — Diim- In fine prin S. pi. trece si Secul ; dar fiind ca pana la
brava. Acele com. erau dupa po- calea judeêana Craiova-Cetatea, 1882, din numarul de 465 lo-
ztyiunea lor ast-fel asezate Pe : trecind prin com. Terpezita. cuitori improprietari^T, nu s'au
cursul superior al Jiului se ga- stramutat aci de cit 51, facin-
seati comunele : Almajul, Coô- Dumbrava-Mare, trup de pddu-sl case de locuinâ, a ra-
feni-din-Faâ, Bradesti, Tatomi- dure, a statuluT, in intindere de mas ca neconstituita acea co-
resti, Racari, Filiasi, Fratostiâ, 35 hect, pendinte de com. Scor- muna, iar satul s'a alipit la co-
'pntareni, Floresti, Poiana-d.-s., {eni, pi.si jud. Prahova. muna Vinatori-Petrii, cu care a-
Hosted by Google
DUMBRAVA-R0S1E 271 DUMBRAVENI
poi s'a unit formind o singura Dumbravei (Dealul-), deal, d'a- Botosani. Se intinde pe valea
comuna sub numirea de Vina- supra satuluf Valea-Seaca, din Siretului, la E. ; pe valea Su-
tori-Dumbrava-Rosie. com. Pascani, jud. Suceava. Cu cevel, la V. ?i pe dealurile
Are o populate de 91 fami- vre-o 40 an! in urma era aco- dintre Siret si Suceava. Tot
liT, sau 362 suflete : 181 bar- perit de o frumoasa dumbrava teritoriul comuneJ e format din
baî si 181 femei; 185 necasa- de stejar. o singura mosie, Dumbraveni,
torip, 152 casatori^f, 24 vaduvf, avind urmatoarele sate: Dum-
1 divorât. Stiu carte 40 per- Dumbravei (Piriul-), pirlu, jud. braveni, Salageri, Varatecul si
soane, nu stiu 322. Botosani, izvoreste de linga Veresti.

Sunt 70 contribuabilT. schitul Oraseni, com. Cristesti, Suprafaâcomunei e de 15758
Vite sunt 370. si se varsa in piriul Alghia, hect, din can 12758 hect. ale
formind iazul Dumbrava. proprietarului' si 3000 hect. ale
Dumbrava-Ro§ie, trup de sat, locuitorilor.
in jud. Neamtu, pi. Piatra-Mun- Dumbravei (Valea-), vale, com. Are o populate de 97 1 familii,
tele, com. Calul-Iapa. Are o po- Brehuesti, pi. Siretul, jud. Boto- sau 4087 suflete carl locuesc
pulaîune de 149 suflete. Se mai to?ani. in 822 case.
numeste Dumbrava- Rosie-d.-j. Sunt 842 contribuabilT.
Dumbravei (Valea-), vale, in- Vite sunt: 1799 bol $i vaci,
Dumbrava-Roîe. Vezi Vina- tre Dealul-Dumbravei si Valea- 276 cai, 2647 oT, 6 capre si
tori-Dumbrava-Ro$ie, comuna, Hriscanilor, pe mosia Vladeni, 262 porcl.
jud. Neamtu. com. Fintinelele, pi. Siretul, Are 1 velniâ care produce
jud. Botosani. 2920 hectol. spirt pe an. Sunt
Dumbrava-Roîe. Vezi Dum- 33 comercianî; 30 meseriaî.
brava, deal, jud. Iasi. Dumbravei (Valea-), izvor* in Comuna e strabatuta de calea
jud. Buzati, com. Vadul-Sore$ti; ferata Pa?cani-I{cani, linia prin-
Dumbrava-Ro§ie, pUdure. Vezi incepe din Dealul-Dumbravei cipals, avind gara Veresti, de
Dumbrava-Rosie,s., jud. Neamtu. si se scurge m valea Clociî. unde pleaca spre N. linia Ve-
resti-Botosani, linie secundara
Dumbrava - Ro§ie-de -Jos, sat, Dumbravanca, pddure, pe mo- apoi e strabatuta de soseaua
jud. Neamtu. Vezi Dumbrava-Ro- sia Mitocul-Dragomire^ti, com. judeêana Botosani - Burdujeni
sie, din com. Calul-Iapa. Adincata, pi. Berhometele, jud. pletruita si de soseaua vecinala
Dorohoiu. Dumbraveni-Fintinelele.
Dumbrava-Ro§ie-de-Sus, sat, Budgetul comunel are la veni-
jud. Neamtu. Vezi Dumbrava- Dumbravajul, deal, jud. Bacau, turf 1 24 10 lei, 60 ban! si la
Rosie, sat, in com. Vinatori. pi. Siretul-de-Sus, com. Berben- cheltuelf 12397 leJ, 55 bani.
ceni, situat pe hotarul N. al Sunt 4 biserici, deservite de
Dumbrava-Savine§ti, padure, judeûluT, spre jud. Roman. 4 preop $i 5 cintareî; 2 scoli
in com. Calul-Iapa, pi. Piatra- de baeti, conduse de 2 inva-

Muntele, jud. Neamtu, propri- Dumbravaûl, piriti, jud. Bacau, {atori si frecuentate de 158
etatea Statului. pi. Siretul-de-Sus, com. Berben- baep; 2 scott de fete, conduse
ceni, care se scurge in piriul de 2 invaâtoare si frecuentata
Dumbravei (Dealul-), deal, Odobul. de 70 fete.
com. Brehuesti, pi. Siretul, jud. Numarul copiilor ce au etatea
Botosani. Dumbraveaua, deal, com. Strim- ceruta de lege pentru a urma
beni, pi. Varbilaul, jud. Prahova. scoala e de 1 80 bae^f si 1 20 fete.
Dumbravei (Dealul-), deal, pe

teritoriul mosiei Vladeni, com. Dumbraveaua, vale, com. Coz- Dumbraveni, cdtun, in jud. Ar
Fintinelele, jud. Botosani. minele, platul Varbilaul, jud. ges, pi. Galasesti; face parte
Prahova. din com. rur. Mozaceni.
Dumbravei (Dealul-), deal, in
comuna $oldanesti, judeûl Su- Dumbraveni, com. rur., m par- Dumbraveni, sat, in centrul co-
ceava. tea de S. a plasei Siretul, jud. munei Dumbraveni, pi. Siretul,
Hosted by Google
dumbrAveni 272 DUMBRAVIfA
jud. Botosani, pe mosia Dum- Are o populate de 195 familii, Neamtu, pi. Piatra-Muntele, com.
braveni. Are 15758 hect. si o sati 530 suflete. Locuitorii sunt Bodesti-PrecisteT. Are o biseri-
populate de 737 familii, sati razesi. cuâ mica, caruia i se zice schit,
2862 suflete. Are o biserica, deservita de si care facea parte dintre schitu-
Are 2 bisericT si o capela la 1 preot si 1 eclesiarh; o scoala, rile nesubvenîonate, intreînute
cimitir, deservite de 2 preoî si intreînuta de comuna, infiinâta de particulan.
2 cintarep ; o scoalS de bae^T, in anul 1887 si frecuentata de
condusa de 1 invaâtor platit 20 elevi. Dumbravile, schit, in jud. Neam-
de stat si frecuentata de 104 Vite sunt: 267 vite man cor- tul. Vezi Dumbravile, trup de
baepf ; o scoala de fete, con- nute, 128 01, 13 capre, 22 cai sat.
dusa de o invaâtoare si fre- si 27 rimatori.

cuentata de 54 fete. Locuitorii poseda: 22 plugurT, Dumbravile, deal, linga schitul
Sunt 1 3 circiumt ; 29 comer- 35 care cu boT si 5 carute cu cu acelasi nume, in com. Bo-
cianp si 23 meseriasT. cai; 200 stupi. desti-PrecisteT, jud. Neam^. Este
In acest sat e resedinâ co- acoperit cu o mica padurice.
muneJ Dumbraveni. Acesta e Dumbraveni, piriu, ce curge
mat mare si ma! po-
satul eel prin comuna Dumbraveni si se Dumbravioara. Vezi Dumbra-
pulat din pi. Siretul. varsa in girla izvoarelor Ro- veni, sat, in jud. Botosani.
Vite sunt: 828 boi si vacT, minesti, jud. Botosani.
120 cai, 1204 01, 220 porcl, 8 Dumbraviâ, Mehe-
sat, in jud.
capre. Dumbraveni, vale, in jud. Vas- dinî, pi. Ocolul.-d.-s.; îne de

Sunt 47 stupi cu albine. luiu, pi. Racova, com. Pungesti; com. rur. Husnicioara; are 20
Legenda spune ca in locul se intinde intre doua dealuri de case.
comunei Dambraveni era o pa- de la N., facind o curba spre E.
dure numita Dumbrava, in mijlo- Dumbraviâ, catun, in jud. Putna,
cul careia era un schit de ca- Dumbrave^ti, sat, cu 34 familiT, pi. Biliesti, com. Suraia, linga
lugari, numit Trestioara si mai jud. Arges, pi. Pitesti ; face Siret.
in urma Dumbravioara, care era parte din com. rur. Draganul- Are o populaîune de 385 su-
pendinte de Manastirea Putna Bascovel. flete, can loeuese in 5 1 case.
din Bucovina. Puînii locuitori Este aci o biserica parohiala, cu
ce s'au stabilit in Dumbravioara Dumbrave^ti, sat, face parte hramul Sf. Hie. Copii in virsta
pe linga schit au fost numi^f din com. rur. Malaesti, pi. Var- de scoala sunt 26 (13 baeî si
Dumbraveni. Ma! tirziu s'au mai bilaul, jud. Prahova. Are o po- 13 fete), din can urmeaza 12
adunat si locuitorii din des- pulate de 529 locuitori, 291 (8 baepf si 4 fete) la scoalele
fiinâtul sat Rominesti, situat barbati, 238 femei. Este aci o bi- din Suraia.
intre jumatate distant de la serica care s'a zidit din temelie
Dumbraveni la Siret cit si din sala anul 1882, cu ajutorul locui- Dumbraviâ, sat, pe mosia cu
tul ce se zice ca era in stinga Si- torilor. acelasi nume, com. Fintina-Mare,
retului, in fata podului de peste jud. Suceava. Se imparte m
Siret de asta-zi, despre a careia Dumbrave^ti, sat, face parte din Dumbraviâ-d.-s. si Dumbravifa-
existenâ dovedesc urmele unui com. rur. Folesti-d.-j., pi. Ho d.-j. Are o populate de 144
cimitir si unei biserici, can se rezul, jud. Vilcea. Locuitorii sai familii, sau 513 suflete (254 bar-
vad spre S. de pod. sunt mosneni. Cade in partea bati si 259 femei), din carl 8
de N.-E. a comunei si este udat jzrailiî. Sunt 135 case de lo-
Dumbraveni, sat, in jud. Vas- de valea SlatineT. cuit. Vatra satului ocupa 25
luiu, pi. Racova, com. Pungesti, Are o biserica. falci. Are o biserica, cu hramul
in partea de N. a tirgusoruluT Adormirea-Maicii-Domnului, zi-
Pungesti. E situat in fundul Dumbrave§tilor ( Dealul - ) dita la 1865 de proprietarul G.

unei vai, pe un loc ripos, avind deal, jud. Vilcea. Vezi Porcilor Ghiêscu, deservita de 1 preot
o intindere de 510 hect., pro- (Culmea-), culme de munte. si 2 cintareî si improprietarita
prietatea locuitorilor razesi, pe cu 8 falci. Scoala din Fintina-

care sunt 42 hect. vii si livezi. Dumbravile, trup de sat, in jud. Mare serva si acestu! sat. Mo-
Hosted by Google
DUMBRAVIfA 273 DUMENI
sia e proprietatea doamnei Ma- fost parcelata si vinduta locu- {ul Buzau, comuna Grabicina; in-
ria G. Ghiêscu cu fiii. E in in- itorilor, in loturi. Intinderea cul- cepe din padurea Bocul si se
tindere de 1013 hect., din carl ture!: 1456 hectare 2865 aril; scurge in Valea-Grabicinel.
798 hect. cultivabile si 170 fi- intinderea vinduta : 800 hect.

na{. Impreuna cu eel din Pra- 7495 aril; din partea vinduta Dumea, virf de munte, jud. Ba-
csia s'au improprietarit 47 pai- sunt: 341 hect. 9052 aril za- cau, pi. Tazlaul-d.-s., situata pe
masl si 30 codasl, cu 265 falci voae ; 23 hect. 7606 aril bunuri hotarul comunelor Schitul-Fru-
60 prajini. mid; 3.3100 drumuri; 60.5621 moasa si Basesti si care face
DrumurT principale sunt : la loc cedat Ministerulut de Rezbel parte din sira dealurilor ce des-
Falticeni (9 kil.) si la Fintina- in 1 89 1, pentru cazarme si tir. part cele doua Tazlaurl.
Mare (6 kil.).
Dumbraviâ, pftdure, jud. Bacaii, Dumea sau Dumia, pftdure, in
Dumbravija, parte din satul Ru- pi. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com.
ginoasa, jud. Suceava. com. Tirgul-Valea-Rea. Basesti, de pe mosia Sudasi, in
intindere de aproape 150 hect.
Dumbraviâ, deal, in partea de Dumbraviâ, padure, pe mosia Proprietar este Episcopul de Bu-
S.-E. a com. Cristesti, pi. Co- Pasatul, com. Buda, pi. Herâ, zau, Dionisie Climescu. In a-
pula, jud. Botosani. E acoperit jud. Dorohoiu. ceasta padure domina bradul.
cu huceagun de padure. Este supusa regimului silvic.
Dumbravija, padure, a statului,

Dumbraviâ, deal, se intinde la pe teritoriul mosiei cu acelasl Dumeanul, iae, pe mosia Du-
N. com. Codaesti, pi. Mijlocul, nume, jud. Putna. Se imparte in meni, jud. Dorohoiu, pi. Prutul-
jud. Vasluiu. 2 cantoane Cotul-Putnel,
: in in- d.-s., com. Cordareni.
tindere de 100 hect. si Cotul-Si-
Dumbraviâ, deal, la N. com. retulul, in intindere de 81 hect. Dumeni, sat, pe mosia cu ace-
Bunesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea. celasi nume, jud. Dorohoiu, pi.
Are o dumbrava cu colnice pe ea. Dumbraviâ, padure particular^ Prutul-d.-s., com. Cordareni, cu
s lpusaregimului silvic, pendinte o populate de 155 fam., sau
Dumbraviâ, deal, in com. Foles- de com. Folesti-d.-j., jud. Vil- 777 sufl.
ti-d.-j., pi. Horezul, jud. Vilcea. cea, plaiul Horezul. Proprietatea mosiei este a e-
rezilor defunctulul I. Balasino-
Dumbraviâ, lac, com. Motoci, Dumbraviâ, piriu, care izvo- vicl. Biserica, cu hramul Sf. Ghe-
pi. Ocolul, jud. Dolj. reste din lacul Casasi, jud. Su- orghe, deservita de 1 preot, 2
ceava ; formeaza iazul proprieta- cintare^T si 1 palamar, este mica,
Dumbraviâ, mosie, in cuprin- tei din satul Ruginoasa (gradi- facuta din lemn, in anul 1700,
sul teritorului com. Sendriceni, na palatului lut Cuza-Voda); de catre sateni.
pi. Cosula, jud. Dorohoiu, in dupa ce a primit din stinga piriul Satenii improprietarifl au 516
suprafaâ cam de 286 hect. Se Radiul, a format lacurile Cris- hect., 31 aril pamint; iar pro-
afla situata in partea de N.-E. tea-Marcov si Dumitru al-Pe- prietatea mosiei, 1026 hect., 99
a comunei, peste Iezer, in tru- trel, a primit din dreapta pe aril. Iazurl sunt 2, din can eel
pul mosiei Buhaiul. piriul Bugioaia si a format la- mal intins de 4 hect., 30 aril e
cul Batoagele, trece in comuna nutnit al-Donicioaei. Vie este in

Dumbraviâ, mo$ie, a statului, Helestieni, din jud. Roman si marime de 2 pogoane. Piriul ce
situata pe teritoriul comunei se varsa in Siret. trece pe hotarul mosiei este
Suraia, pi. Biliesti, jud. Putna, Ibaneasa, pe care se afla si
fosta pendintede Mitropolia din Dumbraviâ-de-Jos. Vezi satul iazul.

Iasi. Arendata in 1886 1896 — Dumbraviâ, jud. Suceava. Drumurile principale sunt
cu 25.000 lei anual, pe cind pe acel de la Cordareni, $ipoteni,
periodul 1876 S6 a fost cu Dumbraviâ-de-Sus. Vezi satul pe la Cracalia la Dorohoiu; a-
17.770 lei. Se numeste ast-fel Dumbravifa, jud. Suceava. celde la Liveni-Sofianu, prin Du-
de la dumbrava ce se afla pe meni la Corlateni si Vladeni.
teritoriul el. Aceasta mosie a Dumbravoaia, vale, in jude- Hotarele mosiei sunt cu Bros. :
:>yr,'J3. y.<fele l)ic(i.onar Utograiic Vol. III.

35
Hosted by Google
DUMESTI 274 DUMEST1-MARI-N0I
cauî, Carasa, Cordare ri, Iba Dumesti-Marl de Dumesti-Mici, Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon
neasa si Vircoliciui. jud. Iasi, pi. Cirligatura, com. din Iasi, careia ii aparfine
Pausesti. mosia ; a doua biserica, pe
Dumesti, com. rur., in partea deal, e stramutata la 18 13 din
de V. a plasei Fundurile, jud. Dume§ti, iaz, in margin ea satu- satul Dumesti-Vechi. Legenda
Vasluiu, la 42 kil. de orasul lui Dumesti-Man, jud. Iasi, pi. spune ca biserica aceasta a fost
Vasluiu si 12 kil. de Negresti, Cirligatura, com. Pausesti. Con- facuta de un calugar. Pe timpul
resedinâ plase!, situatape un fine peste. cind s'ati asezat aici locuitoril
teren accidental prezentind dea- RusT, veniti din Bucovina, biserica

lun si vSi. Dume§ti-Mari, sat, jud. Iasi, pi. era facuta in padure si avea doua
E formata din satele Dumesti- Cirligatura, com. Pausesti, care, chiliT imprejur .De asemenea se
MarT sau Not, Dumesti-Vechi, impreuna cu Dumesti-Mici, for- spune ca la Pietroasa sau Padure-
Iezerul, Armaseni, Tibanesti, meazaunsingurtrup. E situat pe tul spre E. de satul Dumesti-Man,
Buhli si Schinetea, pe o supra- costisa si podisul dealului cu linga calea judeteana Vasluiu-Ro-
prafaâ de 7260 hect, din can acelasi nume. Se zice ca aceste man, a fost sat cu biserica, ale
3057 padure si 15 hect. vie ale sate si-au luat numele dela niste caruia urme se vad si pana as-
proprietateT, iar 133 1 hect. sunt locuiton razest, de pe timpul luT tazT. Biserica din acel sat se
ale locuitorilor. Stefan- Voda-cel-Mare, carl aveau zice ca a fost facuta de un cio-
Are o populate de 448 fam. diferite insarcinan la Curte, pre- ban numit Petru, de la care a
sau 2017 suflete. cum : cu purtarea goanelor la ramas si numele locului de
Aceasta comuna este straba vinatori,cu caratul productelor si Pietrosul (Pietroasa). Pe coasta
tuta in toata intinderea el de alemnelorlaCurtea Domneasca, Dealului-Bisericei, aproape de
calea judeêana Vasluiii-Roman. dela care imprejurare se numeau piriul Schinetea, in partea despre
E udata de riul Birlad, care iz- oameni domnesti, numindu-se N. a fost de asemenea sat si
voreste din com. Giurgeni, jud. si satul Domnesti, mat tirziu biserica, ale caror urme se vad
Roman si intra in comuna pe Dumesti. Are o suprafafa cam si astazT. La Hodorani, spre
la N.-V., o strabate de alungul, de 2574 hect. si o populate de N.-E. de Dumesti, a fost sat
apoi trece prin partea de E. 121 fam. 570sau suflete. In fara biserica, ale careia urme se
ia com. Todiresti, dupa ce pri- satul Dumnesti-Mari este o bi- cunosc.
meste urmatoarele pirate: Gir- setica zidita la 1802 de fostul In partea de E, a satuiui Du-
bovaûl, cu afluen^tf fibanesri, proprietar Pascanu, deservita de desti, pe ses, se spune ca a fost
si Armasoaia ;
piriul Ringoaia, 1 preot, 1 cintaref si 1 eclesiarh. velnifa si un iaz a unei
Schinetea, Gaurencet cu afluenîT Numarul vitelor din ambele numite Iordachioaia, si in par-
Jigorancel, Glodencei si Petresti sate e de 894 capete, din carl tea despre V. a Dumestilor
Piriul-Impuîtei si Valea-Mare ; 440 vite marl cornute, 60 caT. a fost moara si iaz a unei suroria
piriul Chetrosul si Iezerul. 293 01 si in rimatori. Iordachioaei, numitaGinduleasa,

In comuna sunt 3 biserici, de- care surori au donat mosia
servite de 2 preop si 3 cinta- Dume§ti-Mari-Noi, sat si rese- SpitaluluT Sf. Spiridon din Iasi.
reflf; 2 scoli, uaa de baie^T si dinfa com. Dumesti, pi. Funduri, Spre N.-V. de Dumesti, pe
una de fete; 5 circiume. Co- jud. Vasluiu, situat pecoasta des- coasta de E. a dealului Rin-
merciul se face de 7 persoane. pre S. a Deaiului-BisericeT ; nu- goaia, a fost sat cu numele
Vite 1976 vite mart cornute,
: mele si la luat de la satul Du- Ringoaia, ale caruia urme se
290801, 164 cat si 22 1 rimatorl. mesti-VechT. vad si asta-zi.
Budgetul comunet e de 4379 Aê o suprafafade 4828 hect., Bisericile sunt deservite de
lei la venituri si de 4099 lei la din carl 2302 hect. padure, cu 1 preot si 2 cintarefi. Se mai
cheltuell. 2 hect. vie ale proprietafei, afla 2 scoli, una de baefi, in-
Locuitoril poseda: 203 plu- iar 319 hect. ale locuitorilor. fiintata in anul 1 866, frecuentata
gurt si 152 care cu boi, 4 pi 1- Are o populate de 266 fam. de 36 elevi, si una de fete,
gurl si 10 carafe cu cat; 550 sau 1 139 suflete. frecuentata de 13 eleve.

st-ipT cu albine. Sunt doua biserici, una pe Sunt 3 circiumi. Vite : 1 100
vale, linga calea judefeana Va- vite marl cornute, 1400 01, no
Dume^ti, deal, desparte satul sluiti-Romai, fac ita la 1858 de cat si 104 rimaton.
Hosted by Google
DUMESTI-MICI 275 DUMITRESTI
Locuitorii poseda: i6oplugur! Treime, deservita de 1 preot si cuitor! si din budgetul comu-
si ioo care cu boi, 4 pluguri si 1 cintare^. Comerciul se face neT.
5 c&ru{e cu cat. Sunt 400 stupT de I circiumar. Vite sunt: 15 cai, 12 epe, 200
cu albine. Numarul vitelor marl e de boi, 45 vacT, 250 01 si 210 ri-
223 si al celor mid de 50. m&torl.
Dume^ti-Mici. Vezt Dumesti- Are o scoala, frecuentata de Locuitorii din c&t. Dumitresti
Marl, jud. Iasi, pi. Cirligatura, 12 elevl si 2 eleve, cu intreî- si Verguleasa, in numcir de 267,
com. Pausesti. nerea c&reia judeûl si comuna s'au impropriet&rit dupa legea
cheltuesc anual 1352 lei. rural&, cind li s'au dat 850 hect.
Dume§ti-Vechl, sat, in partea pamint arabil, afar& de locurile
de S.-E. a com. Dumesti, pi. Dumitrei, mahala, numita si Ma- de case si gr&dinl, pe mosiile
FundurT, jud. Vasluiu. E situat halaua-Dumitrei, in com. rur. d-lor proprietarl Mihail Xanto,
pe coasta de E. a dealului Ciu- rur. Almajelul, pi. Cimpul, jud. D. Zisu, etc. ; iar ceT din c&t.
rubucul, si pe cea de V. a Dea- Mehedinî. Poganui sunt mosnenl.
lului -Vaei-Mari. Comuna are cam 2720 hect.
Are o suprafaâ de 275 hect., Dumitreni, sat, in jud. R.-S&rat, cu izlaz cu tot $coala s'a in-
din can 2 hect. vie ; o popu- pi. Marginea-d.-s., c&t. com. Slo- fiinât in 1883; cl&direa e bun£
late de 93 familii, sau 331 su- bozia-Cior£sti. Si-a luat numele si e proprietatea comuneT, zi-
flete. de la mo$ia Dumitresti. Este dita cu spesele proprietarulul

Urmele unui cimitir arata ca asezat in partea de V. a com., Nicolae M. Xanto si daruita co-
din vechime a fost aci o bise- pe malul drept al riulul Rimna, muneT. Carte a inceput sa se
rica, pe care a stramutat-o unui la 2 l
\>2 kil. spre S.-V. de cat. inveê aci cam de la 1 848. Scoala
numit Raducanu, in satul Du- de resedinâ, Ciorasti. se frecuenta de 80 elevl (68 b.
mesti-Marl. si 12 f.) din numarul de 142
Este o circiuma. Dumitresti, com. rur., pi. Oltul- (99 b. si 43 f.) in virsta de
Vite: 289 vite marl cornute, d.-j., jud. Olt. E compusa din scoala. Cu intreînerea el sta-
200 01, 27 cai si 40 rimatorl. 3 cat. : Dumitresti, Poganui si tul cheltueste anual 1404 lei.
Locuitorii poseda :
4 pluguri Verguleasa, cu o populaîune Stiu carte 166 b&rbapf si 3 fe-
si 6 care cu boi, 2 carute cu de 526 familii sau 3690 suflete me!.

cai; 20 stupi cu albine. (2010 barbatf si 1680 femei), in Comerciul se face de 9 cir-
Mosia acestui sat este pro- care intra si 10 familii f iganl. ciumar!.
prietatea Epitropiei Sf. Spiri- Sunt 550 contribuabilT, 464 case Veniturile comuneT, dupa ul-
don din Iasi. si 2 bordee de locuit. timul budget, sunt de 3704 lei,
E situata pe Valea-Oltulul, 40 ban! si cheltuelile de 2581
Dumia. VezI Dumea, jud. Ba- la 30 kil. departe de capital a ju- lei, 50 ban!.
cau. detulul si la29kil.de resedinâ In com. se afla o singura so-
plasei, asa caaceasta com., dupa sea comunala ce vine de la Sla-
Dumicuûl, piriias, ce izvoreste noua organizare, se afla la capul tina. Movile nu se g&sesc in a-
din muntele Fundul-Chinuseu- de N. al pi. de care {ine, si la 2 ceasta com., de cit numal cele
lui, jud. Putna; uda comuna kil. departe de resedinâ celel- mid, car! despart mosiile una
Soveja si merge de se varsa in Talte plasT. de alta. Dealurl sunt Piscul-cu- :
Susiâ. Dumitresti, c&tunul, se ma! Bozil, Piscul-Lambel, Piscul-lul-
numeste si Draculesti si Ionesti, Durca, Piscul-cel-Inalt si Piscul-
Dumitrana, sat, face parte din iar Poganui se mat numeste si $albocul. Piscul-cu-Bozil cade
com. rur. Magurelele, jud. Ufov, Olari. spre N. de com. ; Piscul-Lambel
pi. Sabarul. Se intinde pe o su- In com. sunt 4 bisericl: una si Piscul-luT-Durca catre E., Pis-
prafaâ de 155 hect., cu o po- in cat. Dumitresti, doua in Po- cul-cel-Inalt si âlbocui c&tre S.
pulate de 301 locuitorl. ganui si o alta in cat. Vergu- Spre E. de com. sunt Poiana- :
Proprietatea e a locuitoriior, leasa. Cea din Dumitresti e mare Golei, Poiana-Popei, cu-Macri-
carl cultiva 125 hect., restul si de zid;cele din Poganui sunt sul si Ar^&risul. Ele sunt des-
fund sterp, izlaz si vie. de lemn. Aceste bisericl sunt de- tinate p&sunatulul vitelor.
Are o biserica, cu hramul Sf. servite de 4 preo^T, platip de lo- E udata de Valea-OltuluT si de
Hosted by Google
DUMITRESTI 276 DUMLTRESTI
valcelele : Surduiul, Stupineaua, cari, chiar in vatra comunei de comuna : una de baep, con-
Ranoaica, Valea-$erbanesti, A- apoi 38 pu{ur! (5 — 10 m. ad.) dusa de 1 invaâtor si frecuen-
dincata si Valea-Poptf. Semar si 102 fintini (1 — 3 m. ad.). tata* de 245 elevi si una de
gineste cu comunele: Cucuieî Catunele cari compun com. fete condusa de o invaâtoare
la N., Vulturesti la S., Urluia- sunt : Dumitresti-de-Jos, rese- si frecuentata de 219 eleve.
sca si Ib&nesti la V. si jad. dinâ, la S. ; Dumitresti-de-Sus Caile de comunicaîe sunt
Vilcea la E. la N. : Biidari, Poeniâ, Las- soseauajudeêanaRimnicul-Jitia,
tuni, tot la N. ; Bicesti-de-Sus ce trece prin comuna ; sosea-
Dumitresti, com. rur., in jud. si Bicesti-de-Jos, la E. si S. ua Cucul (Plaine^ti) Dumitresti;
R.-Sarat, plaiul RJmnicul, pe Suprataâ com. e de 8000 spre Danulesti ; spre Dealul-
ambele malur! ale riulul R.-Sarat. hect. ; din can 112 hect. vatra Lung.
Inainte senumeaPoenu;a,Blidari, comunei, 3492 hect. ale locui- Veniturile com. sunt de 7086
BSlalal. torilor si 4400 hect. ale pro- Id si cheltuelile de 6004 lei,
Este asezata. in partea de prietaîi private. 86 bani.

V. a judeûlul, la 27 kit. spre N.- Comuna are 11 00 hect. ara- Sunt 683 contribuabili.
V. de orasul Rimnicul-Sarat si bile, 1200 hect. imas, 4168 hect.
in partea de N. a plaiului, a padure, JO hect. vii, 1050 hect. Dumitresti, sat, jud. Arges, pi.
caruT resedinâ este Comunele in- fmete, 300 hect. neproductiv. Pitesti, pendinte de com. rur.
vecinate sunt Chiojdeni, la 4 kil. Are o populate de 655 fa- Hinêsti-Zmeura.
Buda si D&nulesti la 12 kil. milii, sau 2681 suflete : 1376
Se margineste la E. cu mosia barbae, 1305 feme! ; 1330 ca- Dumitresti, sat, face parte din
Pl&inesti si comuna Danulesti, satoripf, 1251 necasatoriti, 100 com. rur. cu acelasi nume, jud.
de care se desparte prin riui vaduvT. Stiu carte 264. Olt, pi Oltul-d.-j. Are o popu-
Rimnicul si Dealul-Turculeûlui Locuttorii au 164 plugurT; laîune de 1430 sufl. Aci e o
la S., cu Buda, despcLr^t prin 4187 capete de vite, din can: biserica cu urmatoarea inscrip-
culmea Cat£uû1, la V. cu Chioj- 828 boT, 1 105 vacT, 30 cat, 51 I
îune:
deni, desp&r£ita prin dealul epe, 6 magari, 786 01, 152 ca- j
<Doamne, cela ce cu puterea Ta pros-

Chiojdenilor; la N. cu mosia pre, 1229 rimaton. Acise afla
l&vestt pe cei ce iubesc podoaba casei
statului Peêticul si com. Dealul- 1 moara cu aburi, 1 piva, 7 mori Tale si locasul MHrireT Tale, primeste si
Lung, desparfita prin dealul de apa; 1 potcovar, 1 timplar, acest sfiat locas al taTi, care intru cins-
Tinosul. 5 macelari, 1 boiangiu, 4 ciz- tea si slava Sfintet Adonnirt a Precis-
Este o comuna din regiunea mari, 5 dogari si 3 brutari. iei s'a zidit din lemelie ue Domnia-lut
Jupin Rizea Sp&tarul la anui 1608 si
munîlor. Este brazdata la V. de Transportul se face prin gara
trecind o sumS de vreme si stricindu-se
culmea Lupan, Pate-Rau, Cum- Sihlea, la 18 kil. spre E. Sunt
aceastS
la Sfinta" biserici toate lucru-
leia, Stilpul; la E., de dealurile 29 comerciantt, dintre can 7 rile, iar v^zind Domnia lut Paharnicul
Turculeûl, Peleticul, L&stuni, bacani si 9 circiumari. Const. Ol&nescu, stSpinul mosiei c^ din
Streaja, Siminoc; laS., de Goru- Biserici sunt 3 una, : in ca- toate lucrurile s'aii prap^dit si vrtnd s^
tmpodobeasc^ sfinta biserica aii mere-
nul, Blanarul si de o mulîme de tunul Dumitresti-d.-s. cuhramul ;
metisit-o de iznoav£, in zilele lumina-

vai, ca : Motnaul, Lastuni, Strim- Sf. Dumitru, ziditS la 1829 de
tului nostru Domn Alexandru Ghica
ba, Caliâ, Dumitresti, Groapa- locuitorT, deservita de 1 preot, 1 Voevod, fiind Episcop Kir Ilarion, la
Mare, etc. cintare^ si 1 paracliser ; a doua, anul 1836*.
Riuri numeroase o uda ;

prin- in cat, Bicesti-d.-s., cu hramul
cipalele sunt : Rimnicul-Sarat, la Sf. Dumitru, zidita in 1848 de Dumitresti, sat, in partea de
S. ; afluentul sau Motn&ul prin locuitori, deservita* de 1 preot si N.-V. a com. Poiana-CirnuluT,
mijloc, si piraiele Olandra, Ros- 1 paracliser ; a treia, in catunul jud. Vasluiu, pi. Crasna, asezat
cari, Siminocul la E. ; Corbul, Lclstuni, cu hramul Sf. Vasile, zi- pe valea si malul drept al pi-
N&m&loasa , la V. ; Lastuni dita in 1868 de Vasile Haidu- riului Vasluieûl, in marginea so-
Caliâ, Strimba, la N. ; Talpa, cescu (din Timboesti), cu locui- selei naîonale Vasluiu-Iasi, pe
Trestia, Viforita si Ghidighiul, torii, are 17 pogoane pamint o suprafaâ de 202 hect., din
la S. Are 2 iazuri pe Motn£u si este deservita de 1 preot si 1 can 120 hect., cu 62 hect., pa-
Ignat-Dinul si Buzatul mat are ; paracliser. dure ale proprietaêi, iar 83 ale
2 mici lacuri: Balal&ul $i Ros- Sunt 2 scoli fondate in 1893 locuitorilor. Are o populatiune
Hosted by Google
DUMITRESTI 277 DUNAREA
de 30 fam. sau 144 sufl., carl sting al riului R.-Sarat si la gura judeûl Prahova, plasa Telea-
se ocupa cu agricultura si cres- riului Motnaul ; are 230 hect. jenul.
terea vitelor. intindere, cu o populaîune de
Vite: 60 vite man cornute, 59 familtf sau 271 suflete, din Dumitru-Stoian (Lacul-lui-),
8 01, 10 cai si 20 rimatori. carl 83 contribuabill ; aci sunt lac, jud. Dolj, pi. Cimpul, com.
Locuitorii poseda: 6 pluguri scolile comunei. Ciuperceni, face parte din balta
si 20 care cu boT, 1 caruta cu Manciniâ.
cat; 10 stupi cu albine. Dumitresti-de-Sus, sat, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicui, cStunul Dumnezeul, deal, eel mai mare

Dumitresti, deal, in raionul com. com. Dumitresti ; inainte se din comuna Movileni si chiar
Dumitresti, jud. Oit, pi. Oitul-d.- numea Baialai-de-Motnau, de la din pi. Copoul, jud. Iasi. Din
j., pe care se cultiva 15 hect. vie. o familie mare de mosnenl, B&« cauza inaltimei sale oamenil i-a
lalaii, ce aveau aceste locuri datnumele deDumnezeu. Tot in

Dumitresti, culme de munte, in este asezat in mijlocul com., privinâ numirei, legenda spune
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicui, com. pe riul Motnaul, la 3 kil. spre ca, intr'o dimineaâ, s'ar fi arStat
Dumitresti; se desface din Cul- N. de catunui de resedinta; o vedenie alba, pe care oamenii
mea-Lupanuhn ; brazdeaza parare 11 10 hect. intindere, cu o au luat-o drept Dumnezeu, si de a-
tea de N. a com. ; se intinde populaîune de 65 familii, sau tuncJ au dat acest nume dealulul.
printre piraiele Dumitresti si 270 suflete; din -cart38 con- De asupra \w\ se intinde un
Motnaul si se sfirseste brusc in tribuabill. Stiu carte 4ipersoane; podis bogat in pasune si pe
riulMotnaul e acoperita cu pa- ; are o biserica. care se cultiva mult papusoiul.
duri si pasuni.
Dumitresti- Galaêi. (Vezi Car- Dumucultul, deal, in jud. Me-
Dumitresti, culme de munte, in piîi, sat). hedinî, pi. Cerna, o ramura a
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicui, com. muntelui Domocletul, ce îne
Dumitresti ; se desface din Dea- Dumitrestilor (Valea-), piriti, acum de Austro-Ungaria.
lul-Chiojdenilor ; se intinde spre in plaiul Rimnicui, com. Dumi-
E. ; brazdeaza partea de V. a tresti, jud. R.-Sarat ; izvoreste Dumuleûl-Mare, piriu, in jud.
com. ; e acoperita cu padun si din culmea Lupan brazdeaza ; Mehedinî, pi. Ocolul-d.-s., pe
cu pasuni, iar vara se fac aci partea de N. a com. uda intru ; teritoriul com. rur. Malovaûl.
stine de 01. cit-va catunui Dumitresti-de-Sus,
si se varsa in riul Motnaul, dupa Dunafului (Magura-), magura,
Dumitresti, loc izolat, in jud. un curs repede de 4 kil. la S.-V. de com. Putineiul, jud.
Buzau, com. Finêsti, pe dru- Teleorman, spre valceaua cu
mul Buzaului; servea ca limita Dumitroaia, balta, pe teritoriul acelasi nume.
intre com. Tohani si Fintesti. com. Brehuesti, pi. Siretul, jud.
Botosani, pe sesul Siretului. Dunafului (Valceaua-), valcea,

Dumitresti, piriU, in jud. R.-Sa- incepe de la S. com. Putineiul
rat, pi. Rimnicui, com. Dumi- Dumitru (Piriul-lui-), piriias, si apuca printre drumurile dintre
tresti ; izvoreste din Culmea-Lu- pe mosia TarcauluT, pi. Bistriâ, com. Bogdana si Dracea, jud.
panuluT ; curge de-alungul dea- jud. Neamû. Izvoreste din ra- Teleorman.
lului Dumitresti; uda partea de mura muntelui Tarcaul (coastele
N. a com. ; trece prin cat. Du- despre V.) , curge paralel cu Dunarea, fluviU, care uda partea
mitresti-d.-s., si se varsa in riul ramura numita a-lui-Chirilci si de S. a 0rei ; ia obirsia sa din
Motnaul, pe dreapta luT. se varsa pe partea dreapta a marele ducat de Baden, in vilce-
piriului Tarcaul, puîn mal in lele Padurel-Negre (Schwartz-
Dumitresti-de-Jos, sat, in jud. susul schitului Tarcaul. wald), catre 6° de long. E. si
R.-Sarat, pi. Rimnicui, este cat. dupa ce traverseaza Europa de la

de resedinâ al com. Dumitresti Dumitru (Valea-lui-), vale, iz- V. la E. se varsa in M.-Neagra
inainte se numea si Blidare, Po- voreste din Virful-Clabucetulul si catre 28 ° de long. E.
eniâ si Roscari ; este asezat in se varsa in piriul TeleajeneluT, in Cursul Dunftret. — Dintre toa-
partea de S. a com., pe malul raionul com. M&neciul-Ungureni, te fluviile Europei, Dunarea este
Hosted by Google
dunArea 278 DUNAREA
eel mai mult inconjurat de leaganul dinastiei domnitoare a V.-S -V., pe o lungime de 200
munflf, care o formeaza adesea sa Regatului Romin. Mai jos de kil. De la Sistov pana la Silis-
se strecoare prin defileurl lungi aci, la localitateaScheer, Duna- tra, cursul Dunarei se in dreapta
si inguste, sau sa treacapelinga rea ese din strimtoarea munî- spre N.-E. Ajunsa ceva mai jos
maluri inalte si stincoase. Acesti lor Jura si curge la poalele lor, de Silistra si impedicata fund
munp, inchizind basinulfluviului pana la Ulm, de unde, dupa ce de sttneele malului Dobrogean,
pe partea dreapta, sunt: aceia ai primeste riul Blau, ese din Re- Dunarea se indreapta spre N.,
Padurei-Negre, Alpif-Suabi, Al- gatul Wtirtembergului si da in bifurcindu-se in faâ orasulu!
pii-Rhetici, CarnicI si Iulieni, acela al Bavariei, unde, la 2 kil., Calarasi pe punctul numit Gu-
platoul Carstului, Alpii-Dina- primeste riul Iller, primul aflu- ra-Borcei, in doua marl brate
rici' sau Ilirieni, Platoul-Mcesiei, ent ce-i vine din Alpi. De aci, spre N.-V. Borcea, cu trei alte
si Balcanii ; iara pe partea stin- fluviul constitue o mare artera canale : Jirtaul, intre catunele
gasunt munîlJura-Franconieni,
: de comunicaîe a Germaniei de Magureni si Cadina ; Malcova-
Fichtel-Gebirge, munfii Bohe- S., cu o largime de 75 m. si ful, intre silistea Tramsani si
miel, munît Sudeî, Gesenkerge- o adincime mijlocie de un metru. catunul Cioroiu si Riu/, care lea-
birge, Carpaîi Ungarieisuperioa- De la Passau, unde fluviul are o ga Borcea cu Dunarea la So-
re si inalîmile dintre Nistru si largime de 210 m. si pana la cariciu ; spre N.-E. se intinde
Prut. D'aceea, cursulDunaref es- Engelhardszelt, curge intre Ger- Dunarea propriu zisa, formind
te foarte curios ; curgeprinmari mania de S. si Austria; iar de o mult'ime de alte brate carl
ocoluri, naste sute de insule, for- la aceasta localitate curge nu- dau nastere la ostroave in tot
meaza la coastele sale o mutyime maipe teritoriul Austriac scalda ; cursul el pana la unirea cu Bor-
de lacuri dupa un parcurs de
; Viena, Pressburgul si intrind in cea ; ast-fel avem braûl P/osca,
2800 kil. se varsa in M.-Neagra, Ungaria, o ia spre S. pentru a formind insula Tulchia-Mare
prin trei gun principale. scalda Buda-Pesta si dupa ce Brafu/- Veriga, formind Ostro-
In tot cursul sau superior, primeste Drava, Dunarea covul-Turcescu ; un alt bra{, Ve-
Dunarea este un mic riu lini- teste spre S.-E. indreptindu-se riga, formeaza Ostrovul-Lung
stit format din douariuleê: Bri spre Belgrad, capitala Serbiei, Bra$u/-Ba/aban, se desface maif
gah si Bregah, sau Brieg si desparte apoi aceasta {ara de la deal de satul Topalul si se
Breg, ce izvoresc din munîi Austria pe la S. BanatuluT Te- uneste iarasT cu Dunarea, mai
Schwartzwald (Padurea-Neagra); misanel. De la Palanca-Noua, la vale de acest sat, formind
primul, izvoreste mai la 1000 Dunarea paraseste cimpia si insula Balaban ; Bratid-A/ionte,
m. deasupra nivelului maril si strapunge masivul Carpaîlor esind din braûl Balaban, for-
mai la N. de vestitul loc de pentru a intra in Rominia, pe la meaza insula Alionte si priva-
pelerinagiu pe muntele Try berg, Virciorova. lul Sa/vata, care scurge apele
iar al doilea, la V. de acest De aci in intindere de 900 iezerului Cabalu in Dunare, pu-
munte si de la o inalîme de kil. cit scalds teritoriul S. al în mai inainte de unirea el cu
1 125 m. de asupra nivelului Rominiei, Dunarea isi schimba Borcea, in faâ HirsoveT.
mariT. Ele se impreuna mai jos de maif multe ori directia cur- Dunarea, dupa unirea cu Bor-
deoraselulDonaueschingen, chiar sului sau ; asa, incepind de la cea mai jos de Hirsova, drept
in gradina castelului cu acelasT Virciorova, ia directia spre S.- Piua-Petrei, curge pe o mica in-
nume, aflat la o inalîme de 66j E. pana la satul Corbul, unde tindere dintr'un singur pat, caci
m. de asupra nivelului marii. formeaza insula Corbul, se in- masivul granitic dobrogean o
Din acest loc intrunite, Duna- toarce brusc spre V. pana la sileste mai la vale de catunul
rea porneste purtind cusinenu- Brza-Palanca, de aci iarasif spre Georgieni a se bifurca din noii
mirea germanaZ^^/^îndreptin- S.-E. pana la Cetate, unde se in 2 mari braê: unul spre
du-sespre S.-E. pana la Geissin- intoarce spre S. pana mai ia E., numit Dunarea- Vechie si
genjiar de acoloia direcîa deN. deal de Calafat. De la Calafat altul spre V. Duntirea- Vapoa-
E. si merge printr'un git format pana la Arcer-Palanca, Dunarea re lor (fiind ca acest bra^ este
de munîl Suabiel intr'un defi face un cot pronunât cu con- urmat de vapoare).
leu strimt, care se prelungeste cavitatea catre Rominia ; iar de Bratul Dunarea- Vechie cum
pana la Sigmaringen, capitala la Arcer-Palanca pana la Sis- se desparte de Dunarea-Vapoa-
principatuluf de Hohenzolern, tov, directia sa generala este relor apuca drept spre E. pana
Hosted by Google
DUNAREA 279 DUNAREA
la cotul BaciuiuT cu denutnirea sa si Filipoaia, care in scurge- ceul-ArapuluTdin sus, in 2 bra{e:

de Turceasca ; de aci, dup£ ce rea lor formeazS un singur ca- Stanca la E. si Arapu la V.,
a format Cotul-BaciuluT, ia di- nal ce uneste Dunarea-Vechle, carl se unesc la punctui numit
recîa spre N., pe sub poalele formind insula Filipoaia si pri- Chiceul-ArapuluT din jos. Bra-
dealurilor din Dobrogea, pana valul Scurtu y
care incepe cam ful Stanca se leaga cu braful
la N. orasuiuT Macin, de unde in apropiere de Macin si se Dunarea prin braful Brdtttsca;
ia directia spre V. si N.-V. pana scurge spre V. in privalul Fili- in fine Bratusca formeaza bratul
in dreptul orasuiuT Braila, la poaia. Inainte ca Dunarea- Ve- Chiciul-Popit. Toate aceste braje
punctui numit Ghecet, unde se chie sa se uneasca cu Dunarea- au aproape aceeasl laîme ca bra-
uneste cu Dunarea- Vapoarelor. Vapoarelor, toate aceste braê de un canal
tul principal, afara
Din acest bra£ pleaca braûl si privaluri se unesc in un sin- numit Minoasa, care este cu mult
Vdlciiiy care leaga Dunarea- Ve- gur pat cu Dunarea-Vechle, care, mat ingust. Acest canal naste
chie aproape de punctui de bifur- sub denutnirea de canalul Macin, din braful Caleia (cam de la
care cu Dunarea Vapoarelor, serva comunicaîa intre Braila jumatatea luT), cu o direcîune
in dreptul satuluT Gropeni. Un si Macin. generala spre N. si se termina
alt mic braf, numit Coituneasa Bra tul Dunarea- Vapoarelor, in braful Lata, maT la S. de
leaga Valciul cu Dunarea-Va- cum se desparte de Dunarea- satul Chiscani. In acest bra^
poarelor. De la Cotul-BaciuluT, Vechle, apuca drept spre N.pana (Dunarea- Vapoarelor) se scurg
Dun area- VechTe se desface pe la S. orasuiuT Braila unde se de asemenea o mulîme de pri-
distance relativ mid, pentru a uneste cu Dunarea- Vechie la valuri cu diferite numirl date
se uni din nou, formind ast-fel punctui Ghecet. Acest bra{ da de locuitorT, din
maT im- car*
o muh:ime de braê cunoscute nastere la mai multe alte braê ne- portante sunt: Privalul Lunga,
sub numele generic de Veriga insemnate ce poarta diferite nu- se scurge in Dunare maT la vale
si cite-odata luind nutnirea lo- miri. Inainte tnsa de a se desface, de localitatea numita Gisca; pri-
calitaêT din apropiere. Ast-fel curgeinrrun singur pat cu denu- valul numit Corotisea, se scurge
avem maT principale : Veriga mirea de Sapatapana unde se bi- in Dun&re in fa{a portuluIBrai-
Detimatul care se uneste cu f irca in : Braful Cremenea la V. leT; privalul Veriga-Mare unit
Dunarea in faâ satului Daeni; si braful Mdnusoaia la E., care cu Veriga-Micd, intre satele
Veriga-Pastramei, maT la S. de se uneste la catunul Gura-Gir- Tichilesti si Chiscani.
precedenta Veriga Ostrovul,
; in luêi cu Cremenea. De la N. Inainte ca Dun&rea sa ajun-
faâ satuluT cu acelasT nume catunului Gura-GirluêT, braful ga la Braila, toate aceste brafe
Veriga-Pecineaga, la N. de sa- Cremenea ramine spre E., dind se unesc. De la Braila, Dunarea
tul Pecineaga ; Veriga-Mdcinu- nastere la V. braûluT Cr,1cd- intrunita intr'un singur pat
lui in vecinatatea orasuiuT Ma- nelul] acesta se uneste cu Cre- scalda Galaûl unde cote^te spre
cin; si in fine un ultim bra$ menea in dreptul satului Stan- E., uda Reni la vale de gura
numit simplu F^/gY^laintllnirea cuâ, pentru a forma alt bra{ PrutuluT. De la Reni se indrep-
DunareT-Vecht cu Dun&rea- Va tot spre V. numit Pasca, cu care teaza in directia S.-E. si inainte
poarelor, Ia Ghecet. In acest se uneste mai jos de punctui de a ajunge la Tulcea se des-
bra^ se scurg si urmatoarele numit Ibis alcomuneIVizirul(tre- parte in trel mari braê : Chilia,
privaluri : Privalul Veriga-Stoe- catoarea Ibis). Deaci fluviulcurge Sulina si Sf. Gheorghe, prin
ne^ti (Veriga-CiustieT), care in- sub denutnirea de Dunare. In carT se varsa in Marea-Neagra.
cepe in dreptul CotuluT-BaciuluT dreptul satuluT Gropeni, si anume Delta DimdreL — Acum 1800
si se scurge in Dunarea-Vechle la punctui numit Caleia, Duna- anT Dunarea se varsa in Mare;
in punctui unde se desface Ve- rea formeaza spre V. braful Ca- prin sase man gurT ; azta-z! nu
riga Detunatul. Privalul Mucn- leia, cu care se uneste la S. maT exista de cit treT bra$e
roasa se desface din Dunarea- de localitatea numita Butucime numite Chilia, Sulina si Sf.
Vechie aproape de localitatea (formind Insula-Lupului) unde Gheorghe, Aceste braje ale Du-
Tirla-BouluT, pentru a se scurge se bifurc& imediat in 2 braê: nareT inchid intre ele un intins
tot in ea la satul Pecineaga. Dunarea la E. si Lata la V. spafiu de peste 2600 kil. p.
Privalul Titcov se scurge in Braful Lata la rindul sau, se numit Delta, care formeaza un
Dun area- Vechie la N. de satul desparte, mai la N. de satul fel de mare nenavigabila, aco-
Pecineagfa. Privalul Dimulea' Chiscani, in punctui numit Chi- perita aproape excluziv numai
Hosted by Google
DUNAREA 280 DUNAREA
cu stuf de papura si trestie, si Serednie numit si Ivdnesti, al insa este eel mai puîn adinc.
intretaiata in toate parole prin carui talveg serva de graniâ Cea mai mare sonda ,
gasita. a
canalurl pe unde apa bailor intre Rominia si Rusia si bra- fost 7 m. El se varsa in mare
se scurge in cele tret braê ale tul Tdtarul (Tatarski) spre S. prin doua, guri :Sf. Gheorghe- Ca-
Dunarei. Unit considera si un Aceste braê carl dau nas- ttrlez Olinca, can nu au 2 m.
si
al 4-lea bra{ Dundvfiful care tere la ma! multe insule, se in- adincime din cauza materialulut
se varsa in lacul Razelm si tilnesc in dreptul orasului Chi- potmolos rostogolit si depus
care ar fi o r&masi$a din mui- lia, continua cursul intr'un sin- aci de apele Dunarei.
tele braê de odinioara ale gur pat pe o mica distanâ, de Potmolirea la aceasta gura
Dunarei ; dar acesta, nu are unde se bifurca din nou in mai este cu mult mai mare de cit
nicl o important comerciala. multe braê : bratul Stepowi, eel aceea de la bratul Chilia, asa
Se banueste inca existenâ, in mai septentrional, Solomonof si ca pragul format este si mat
timpurt departate, a unut alt Periprava, care fac frontiera \sl- inalt, in cit din aceasta cauza
bra$, care pornind de la Cerna- rei din spre Rusia si Cereofca chiar la o departare de 8 kil.
voda s'ar fi varsat in Marea- toate acestea se intilnesc in de farul Olinca si pe o intin-
Neagra la Constanta sau la dreptul satului Periprava, de dere de 12 kil. adincimea Ma-
Portia. Bratul cu important unde curg intr' un singur pat rii nu e mai mare de 5 pi-
comerciala asta-zi este bratul pana la Vilcov. De aci bratul cioare (1 m. 65); cauza pentru
Sulina; iar eel mat insemnat Chilia se desface in 12 micibrate care, navigaîa pe mare in a-
ca volum de apa este mat in- prin care se varsa in mare. A- propierea raze! sale este foarte
tiiu braûl Chilia, dupa el vine ceste guri incepind de la N.-S. primejdioasa.
Sf. Gheorghe si in urma amin- sunt: Belgai'od, Otceacof, Ra- Bratul Dunavcit, are o direc-
durora vine braûl Sulina. cof Ankodinovo, Otnoino, Pes- tie mat intiiu spre S. si apoi
Braful Chilia, care incepe de ceanoi, Noul-Stambul, Cuban- coteste spre V., pentru a se
la asa numitul Ciatal-Izmail, a- ski Vechiul-Stambul si Buban- varsa in lacul Razelm. Se des-
flat la 5 mile in sus de Tulcea, scoi. Aceleast numirt poarta si p irte din bratul Sf. Gheorghe
este bratul eel mat mal septen- insulele. linga satul Dunava^.
trional al Dunarei. Are o lun- De la Ciatal-Izmail, de unde Bratul Sulina, se desparte de
gime de \\2 kil., o laîme mase desparte bratul Chilia, Duna- bratul Sf. Gheorghe, la 7 kil. mat
xima de 300 m. p. o adincime rea nu se desparte imediat in jos de Tulcea. Are o direcîune
care variaza intre 7 — 24 m. E alte 2 brate, ci curge intrunita generala spre E. si se gaseste la
eel mat important bra^ prin despre S.-E. mai jos pana 7 kil. o egala distanta de bratul Chi-
bitul sau de apa absoarbe ; de Tulcea. Pe aceasta porîune, lia si bratul Sf. Gheorghe. A-
17
/27 par^T din intregul volum acest numeste brafal
bra| se runca apele sale in Mare prin
al apelor dun&rene si menîne Tulcea, dupa orasul ce uda. Vo- o singura gura linga portul Su-
10
largimea adancimea lui pana
si lumul apelor sale este de /2? lina. De si laîmea sa e numaf
la Izmail (24 kil.) Pe acest bra^ din volumul total al apelor dude 180 m. in mediu, iar vo-
se afla canalul Cugurlui, prin ca- narene. lumul apelor sale, e mat mic
12
re lacul navigabil Ialpugul co- Brajul Sf Gheorghe, care de cit al celor-l'alte braê ( /2 7
munica, de la Bolgrad, cu Du- se desparte de bratul Tulcea din volumul intreget Dunare).
narea si canalul Sonda, prin la 7 kil. mai jos de orasul Tul- totust acest bra{ a fost ales de
care braûl Chilia sta in leg&tu- cea, la locul asa numit Ciatal catre Comisiunea Europeand a
ra cu braûl Sulina. De la Cea- de Sf, Gheorghe, se gases te de- Dundrei, pentru a deschide si
tal Izmail cursul braûlui se in- partat de bratul Chilia la 96 kil. a desvolta navigaîa fluviului,
dreaptS spre N. pana la orasul si formeaza' extremitatea de S. a catre Mare, facind accesibile-
Izmail, de unde apoi se inclina Deltei, cu o lungin.e de 1 16 kil. porturilor Galaî si Braila, va-
spre E. pana unde il intil Are o direcîe generala S.-E. sele cu mare tonaj. Aceasta
4
neste canalul Sonda de aci, ia ; Confine /s din volumul braû- alegere se datoreste in prima li-
8
direcjia N.-E. desparîndu-se in lui Tulcea sau /2 7 din a intre- nie adincimet sale mat mare
tret bra$e navigabile: braûl gului fluviu. L&rgimea in genere la gura de cit a celor-l'alte
Stepowi, eel mat septentrional, e de 250 — 500 m. Acesta este doua braê, apoi razet sale, cu
formind ostrovul Cufa ; braûl eel mai larg din cele trei braje, mult mat spaîoasa si mat li-
Hosted by Google
DyNAREA 281 DUNAREA
bera de bancuri de cit a celor £ele Marine!. Marginit ast-fel, furl, printre carl se scurg catre
1-alte, precum si din cauza lun- basinul inferior al Dunarei co- fluviu cursuri de apa cu val pi-
gimel sale mai mica, de 183 kil. prinde teritoriul Regatului Ro- torestl, carl prin topirea z&pezi.
Acest bra^ este mai mult un ca- miniel, o parte a Banatului S.-V. lor maresc cu mult debitul sftu
nal si prin el se face cu deose- al Platoulul Transilvan, o mica de apa tot timpul cit Dunarea
bire navigaîune. parte din regatul Serbiei si cea strabate accidentele patulul sau
Basinele Dunarei. — In a- mai mare parte din âra pro- flancurilor sale, constituiteprin a-
ceasta curgere, albia Dunarei pria zisa Bulgaria. La S.E., tingereaBohemerwalduluIcu ex-
coprinde peste 800.000 kil. p. il inglobeaza masivul Dobro- tremitatea Alpilor. De la gura
si este imparîta in patru bas't- gean ; la N.-E. limita lui trebue Moravel, Dunarea devine cu a-
nuri cautata la inalfmile cedespart devarat un mare fluviu aci ma- ;
Intiiul basin, coprinde regiu- apele Prutului de ale Nistrului, lurile sale, prin acîunea curen-
nea dintre izvorul sau si loca- dec! el injghebeaza si parte din tulul apef, devin foarte schimba-
litatea Passau, teritoriul Mare- Basarabia, cioase, dind loc la multe si cotite
luT Ducat de Baden, Regatele Albia Dunarei. — Dunarea, in canaluri, carl formeaza nenuma-
Wiirtemburgului si Bavariei, pre- curgerea el la Mare, se stre- rateinsule.Trecind dePressburg
cum si {inuturile Tirolului si Salz- coara printre munff, sau ii in- vestita poarta —
numita de unii
burguluT din Austria-d.s. soteste adesea ; ceea ce face ca si poarta Ungariel formata, de —
AI doilea basin, coprinde re- albia sa se fie de mai multe o parte din cele din urma ra-
giunea dintre Passau si Gran on accidental de stincl de pia- mificafu ale Alpilor, iara de cea
(Stigonul), archiducatul AustrieT, tra, sau sa fie cuprinsa intre ma- l'alta parte de Micil Carpap,
Moravia si N.-E. UngarieT. luri inalte. Asa, de la sorgintea albia sa constitue un complex
AI treilea basin, incepe de la sa pana in Bavaria, Dunarea de braê, din carl cele trei
Gran si fine pana la Orsova curge cu o panta repede intr'un principale sunt resturile Marel
El cuprinde Stiria, Carinthia, pat strimt si intre {armurl es- de odinioara, a Ungariei. Flu-
Carniolia, Croatia, Slavonia, carpate si stincoase ; traversind viui esind din aceasta expan-
Bosnia si Serbia. Bavaria, adesea-orl e inconju- siune speciala, intra iar&sl intr'o
Alpatrulea basin, (zis si infe- rata si de p^rfi mlastinoase ; de albia unica si trece prin un al
rior), incepe la Orsova odata* cu la Ulm catre Ratisbona, Duna- doilea defileu format din munftl
scaparea Dunarei din defileul rea curge imediat la poalele Pilis si Neograd. Intre Wiesegrad
Porf lor-de-Fer. Alpii Transilva- lanûluT Jurasic dominant si stir- si Waitzen, Dunarea inconjoara
niel la N., Balcani la S., formeaza bitde vaT scurte, debitind un marea insula Andreia, lunga de
limitele acestuT basin, dela Or- volum mic de ape din potriva, ; 30 kil. si, imediat dupe Waitzen,
sova pana catre Turnul-Rosu malul s&u drept e jos, presarat par^seste brusc direcfia E.-V.
si de la Orsova pana catre dede foarte multe mlastine si zmir- ce o avea; coborindu-se spre S.
fileul Ischerulu! in Bulgaria. O curi; apele cu curs lung si vo- pe o lungime de 370 kil. in jos
linie de malfmi plecind din luminos pornesc din partea sude Buda-Pesta, fluviul isl schimba
Munfti Sibiului si intinzindu-se perioara, injghebate intre depo- aspectul in marea cimpie centrala
la S. Tirnovet-Man, pana in sor- zite giaciale, din care cauza via- a Ungariel; aci se respindeste
gint'ile Bicazului, lasa la S. ei bilitatea pe aceasta parte e cu peste cimpie in nenumarate braê
Oltul superior cu to^f afluenf 1 mult mai mica ca pe malul o- si canale car e-si schimba direcîa
sal in Transilvania, ale caror pus. Dunarea, apol, din jos de in fie-care an in timpul cresteril
ape prin canalul central al Ol- Ratisbona pan£ la Linz e domi- apelor. In aceasta curgere prin
tuluT sunt varsate in Dunarea nate in spre N. de pripoarele Ungaria,albia Dunarei sporeste in
inferioara, linga Izlaz. Tot ase- si malurile inalte ale platoulul continuu pana la 1 260 m. largime
menea, basin ul IscheruiuT, for- care constkue baza munîlor si dela 8-12 m. adincime; povir-
meaza o anclava la S. lanûluT numiff Bohmerwald care raa- nisulapei este insa destulde mic.
Balcanic, a carei limita sudica lurT sunt intretaiate din distanâ Dunarea trecind de la Buda-
trebue cautata in Rilo-Dag din in distanâ de piriiase foarte Pesta si insula Csepel, curentul
interiorul peninsulei Balcanice repezi. In partea despre S. insa, sati incepe a bate mai mult in
cea vestica, catre sorginêle Ni- Alpii fiind cu mult mai depar- spre malul drept, mincindu-1 ne-
savei; cea estica, catre sorgin- taî de mai, se ramified in lan- contenit si ameninînd din ce
69623. Marele Dicfionar Geografic Vol. III.
Hosted by Google
dunArea 282 dunArea
in cetnaT mult orasele Duna-Fold- puîn mareê si abrupte ca acelea rea apelor, parole ma! joase
var si Mohacl. Dupa. ce pri- din strimtorile Cazanelor, totusT ramin acoperite, formind ast-fel
meste pe Drava, Dunarea se din cauza nenumaratelorstincT si mlastinT si smircurT, car! tran-
coteste catre S.-E. si curge in vultorT, aceasta este cea ma! sforma regiunea intr'un teritoriu
aceasta direcîe pe o distant periculoasa regiune a fluviuluT. cu totul insalubru si unde frigu-
de 300 kil. de unde

aproape, De la intrarea Dunarei in Ro- rilepalustre domnesc in stare en-
malul sau drept devine din nou minia pana si la varsarea eT in demica. Cu toate acestea, natura
inalt, pe cind eel sting ramine Marea-Neagra, malul drept al terenuluT ce compune malul
jos, si continua a fi astfel pina sau in Bulgaria, este mai inalt sting al Dunarei e solid si do-
la Belgrad, la gura Save!. Mai de cit malul sting (malul romina si el pe unele locuri ma-
jos de aceasta, de la Palanca- minesc) cu micT excepîuni. lul drept si anume : de la Se-
Noua, ambele laturT ale fluviuluT Aceasta constitue un dezavan- ven n pana la Ciuperceni, si a-
sunt inalte, formind defileur! ce se taj din punctul de vedere mi- poi in dreptul BistreûluT si maT
în unul dupa altul pe o lungime litar, cac! malul sting poate jos putin de gura cea noua a
de peste 1 20 kil. si unde apele sale fi cu inlesnire batut de pe JiuluT.
curg cu marerepeziciune printre malul drept ; fenomenul ace- In spatiul cuprins intre Ciuper-
multele obstacole, ce se afla in sta se explica prin faptul ca ceni, Poiana, Ghiociu si Dunare,
albia sa. AspectuI acestor defile- Dunarea pe partea stinga pri- precum si la N. de Bechet, te-
uri e intr'adevar maret, Apele meste afluentT mat multi si mai renul ce formeaza malul sting
Dunarei patrunzind in ele se marl de cit pe partea dreapta, al fluviului e acoperit de ade-
angajeza mai intiiuin trecatoarea can depun o cantitate insem- varate dune de nisip miscator,
periculoasa a GrebenuluT, numita nata de aluviuni. Aluviunile si care din fericire nu inainteaza,
si a Forfilor mici de Fter sau cantitatea de apa ce aduc a- dar nici nu dispar. La Bechet
Porfile superioare ale Dunarei. cestT afluenti au facut din tim- insa, locuitorii orasuluT, prinplan-
Dificultaîle navigaîunei pro- puri si treptat, ca Dunarea sa-si tatiani de salcimT (acacia), au
vin dar din stincile numeroase modifice direcîa sa primitiva reusit pe o mica intinderesafaca
de sub apa. sau aparind cu (direct, V.-E.) si sa devie curba productibil acest pamint steril.
ascuî d'asupra apel, in

cotyii cu concavitatea spre N. Asa Pietrisul apare intre Celeiu silz-
cit a trebuit lucrari de rectifi- fiind, erosiunea se face ma! mult laz. In trecerea sa catre Mare,
care constind in canalurl adinci asupra tarmuluT drept, care in Dunarea poarta cu sine nisip si
de 4 m. pentru a permite circu- acelasi timp fiind de o forma- aluviunT in asa mare cantitate,
latia vapoarelor; trecind d'aci, tiune veche si deci mai rezis- in cit dupa calculele facute ar
Dunarea se largeste si formeaza tenta de cit tarmul sting, care, umplea in fie-care an o supra-
basinul Milonovatz, unde ajunge format din aluviuni moderne faâ de 6 kil. p. pe un strat
a avea o laîme de 1400 m. si e natural sa ^ mai jos ca eel gros de 10 m. Aceasta colo-
aci, prin o intorsatura brusca, d'intiiu. De alta parte, curen- sala. cantitate de aluviunT se de-
Dunarea intra in gitul strimt al tul Dunarei, ca si acela al tu- pune insa, pe o suprafaâ in-
CazanuluT, care pare o uriasa turor fluviilor can curg de la tinsa si din aceasta cauza ina-
taetura facuta in stinca si unde V. la E. in emisferul nordic, intarea gurilor sale in Mare e
apele sunt inghemuite intre doua. bate mai mult in malul drept neinsemnata, asa ca nu e nic!
inalte de stinci verticale.
ziduri al ef. Aceasta teorie mecanica, o teama, dupa cum se credea
Aci, adincimea el e foarte mare, explica din ce cauza acest mai m vechime, ca M.-Neagra va fi
asa, in unele locurT ajunge pana e ros necontenit, pe cind eel umpluta cu namolul si nisipul
la 50 m., cu un nivel de 20metri sting fiind jos necontenit, se depus in basinul saude acest
mai jos ca acela al M.-Negre; potmoleste si {armul se intinde fluviu. Acest eveniment, in tot
curentul apel are insa o putere catre talvegul apel in forma de cazul, dupa calculele facute, se
formidabila. Dupa esirea sa din glacis. Pe timpul inundaîilor a- va realiza dupa 6 milioane an!.
acest defileu, Dunarea intra in pele fluviuluT acopera toata supra- AspectuI fdrmului rorninesc.
renumitul defileu cunoscut sub faâ unita si joasa a malului — f armui sting lasa, intre el si
numele de Gherdapuri sau Pot- sting de la marginea apeT si nivelul mijlociu al apelor, o re-
file marldeFter. In acest defileu, pana sub dealurile carl limiteaza giune cam de 150 m. laîme
cu toate ca malurile sale sunt ma! terasa Danubiana. In retrage- formata din nisip si pietris pe
Hosted by Google
dunArea 283 dunArea
care Dunarea o acopere clnd diu cauza dealului îglina, iar propie de Mare, este cu mult maT
se revarsa. Aceasta regiune e piciorul el se confunda cu ma- mare ca in cele-Palte basine ; in
marginita de malul actual la lul actual al DunareT. aceasta regiune, cea maT mica
S.; iar spre N., pana la limita Adincimea Dundrel nu e Con- laîme este tot la Por^le-de-Fier,
terase! Danubiene, este o re- stanta ; ea variaza ast-fel : la unde are 500 m. iar cea maT
giune joasa, mlastinoasa, presa- Ulm, unde ea incepe a fi na- mare laîme este in dreptul Giur-
rata cu multe lacur! si balî, vigabila, are 7 picioare (un pi- giuluT unde Dunarea este de
intretaiata de o mulîme de cior = o m ,325) ; la Ratisbona 1 2500 m. lata. Largimea Duna-
braê false ale DunareT, cu to- p.; Passau 17 p.; la Buda-
la reT crescind mereu de la Tur-
tul neproductiva si nepopulata Pesta, de la 7 10 m.; intre — nui-Severin in jos, ajunge lai 100
si acoperita cu apa in tot tim- Veneck si Foldwar, 9 12 m. — m. la Cetate si de 1800 m. la
pul inundaîilor. intre Foldwar si Bucovar, 5 — 6 m. Calafat, asa ca abia se zareste
Terasa Damibiana. Regiu- Pe tot cursul ei, Dunarea, indrep- ârmul opus de la Vidin. La
nea de mat sus se margineste tul Rominiei, are o adincime con- Ciuperceni 1400 m. la
e de ;
spre N. printr'un mal inalt siderabila. Cea maT mare adinci- Corabia e de 1500 m. De la
intre 30 — 90 m., de la care se me o atinge in dreptul Porîlor- gura OltuiuT pana in dreptul
intinde o cimpie numita Terasa de-Fier, unde Dunarea are 50 m. comuneT Cioara, largimea fluviu-
Danubiana, care se confunda si ajunge si pana la 60 m., a- luT nu este maT mare de 5 —
la N. cu regiunea sesuriior. ceasta din cauza ca aci fundul 600 m., iar de aci inainte se
Acest mal este piciorul sau ei este de 20 m. ma! jos ca largeste ajungind intre Zimni-
marginea sudica a Terasei Da- nivelul marii. Cea maT mica a- cea si Sistov la aproape 1 500 m.
nubiene. In era quaternara, Du- dincime o are in dreptul Caia- Lungimea Dundrei. — De
narea acoperea terasa, dar maT fatuluT, unde nu are mai mult la oblrsia eT si pana la M.-Nea-
tirziu, din cauzele supuse mat de 15 m. adincime. La Bechet gra, Dunarea curgepe o intindere
sus, s'a retras si se retrage are 24 — 30 m. ; la Corabia are inlinie dreapta de aproape 1350
continuu spre {annul drept. Fap- 32 — 38 m. ; la gura OltuiuT are kil. ; insa, socotind si cotiturile
tul acesta prezinta un insemnat 30 m. pentru apele micT ; la fara bal^T si fara braê, lungimea
desavantaj pentru comerûl Ro- Izlaz are 27 m. ; la Cernavoda eT e de 2800 kil. Intre Severin
minieT, caci porturile sale si- are 26 m. pentru apele man si si M.-Neagra, Dunarea curge pe
tuate pe marginea DunareT ra- 24 m. pentru apele micT. In o lungime in linie dreapta de
min departe de cursul apei. dreptul Galaîlor adincimea me- 780 kil., iar socotind si cotiturile,
Din aceasta cauza unele din die a apelor este de 25 m. 900 kil.
porturi, ca Giurgiu, au trebuit la Sulina adincimea apelor e Iufeala cursulul. — Iuêala

sa-sT creeze cite un canal arti- numaT de 17 picioare. DunareT in general e mica, din
ficial (Canalul Sf. Gheorghe) Ltifimea Dundrei. —La Ulm, cauza ca panta nu este repede,
care sa uneasca portulcu Duna- unde Dunarea incepe a fi na- totusi iuêala medie a curentuluT
rea. Terasa Danubiand apart \\\- vigabila, constitue deja un fru- se poate socoti cu mult supe-
data ce Dunarea ese din defi- mos de 75 m. largime;
fluviu rioara on-caruT fluviu din Eu-
leul de la Portile-de-Fier si pi- la Passau, de unde navigaîa de- ropa apuseana. Ea accelera cu-
ciorul eT insoêste cursul Du- vine mai lesnicioasa, albia Du- rentul sau pe masura ce se de-
nareT pana la Ciuperceni, in jud. nareT are 210 m. largime; la parteaza dela Krems prezintind
Dolj, unde pentru un moment Buda-Pesta atinge 970 m.; spre virtejun periculoase. La Viena,
terasa dispare intr'o regiune Veneck Foldwar, largimea va- cand apele sunt marT are o
mlastinoasa si apare la Gideiu, riaza intre 600—1200 m.; intre vitesa de la 2 la 4 m. pe secun-
prelungindu-se prin satele Ne- Foldwar si Vucovar, are 600 da; pe urma traversind stepele
goiul, Bistreûl, Plosca, Gighera m.; iar in basinul Milova^ a- uniforme ale UngareT, curentul
si Zaval, insoêste apoi tot cur- junge pana 1400 m. largime;
la sau devine iinistit ; apropiindu-se
sul DunareT, capata o mare des- la Porîle-de-Fier insa, Dunarea insa de Serbia, fluviul largit
voltare in jud. Ialomiâ, unde isi restringe albia sa la 500 m. maT inainte intre 500 6oometri, —
piciorul terasei se departeaza largime; dar indata ce intra in se stringe pana la 200 m. si
mult de cursul DunareT pana Romlnia albia se sporeste din prezinta un curent mult repede;
la Galaî. Acolo terasa dispare ce in ce ma! mult si cu cit se a- patrunzind in cimpiile asezate
Hosted by Google
dunXrea 284 DUNAREA
ale Romtniei, curentul sau de- mlastinoasa, pe care o acopera de doua orl pe an : la inceputul
vine cu mult ma! linistit: asa in parte, nicl-o data insa nu prima-verei, in timpui topireT
de la Virciorova, la Izlaz, iu- trece peste piciorul Terasel Da- zapezei pe mun{i. Cea d'in-
êala curentuluT este dei.50 m. nubiene, nicl peste {armul bul- tiiu crestere a apelor e con-
pe secunda, adica aproape 5

gar. In timpui inundaîilor, a- siderabila da na?tere la inun-
si
kil. pe ora — iuêala mare, care pele Dunarei cresc cu 4— 6 m. da{iuni acopera, cea mat mare
;
rezulta din marea presiune, a de asupra niveluluT obicinuit. In parte din insule si mare parte
imensului volum de apa. ce ros- epocile de crestere a apelor, pri- din tarmul sting. Cea de a
togoleste in albia sa. Panta ma-vara si vara, mat ales la topi- doua crestere, insa, este mai
medie a albiei, de la Severin la rea zapezei la munp, ease revarsa pu{in importanta si se intim-
Mare, este de o m. 187, pe kil. pe toata aceasta intindere, urn- pla in luniie Iulie si August,
Debitul apel pe secunda. — plindbahMlesiinundind toata lun- cind se topeste zapada dupa
In ceea ce priveste volumul de ca. Cind Dunarea creste cu mai eel mai inatyi munti. Acciden-
apa ce fluviul rostogoleste tntr'o multa iuêala, ea face sa reflueze tal se intimpla ca Dunarea sa-
secunda trecind printr'un pro- apa afluenîlor; asa la gura si creasca apele toamna in si
fil perpendicular pe direc^tunea OltuluT, face ca apa sa urce epoca ploilor de toamna si se
cursului, singura masuratoare in susul riului ciî-va kil. ; in produce atunci si inundatiuni
este facuta la 1825 la Viena aceasta epoca. albiile Save!, Ti- de ordinar insa, apele sunt mici
de Jules Michel, care a gasit ca sei si TemesuluT se transforma in Septembrie, Octombrie si
pentru apele medii, vara, debitul in adevarate golfuri si primesc Noembrie.

Dunarei este 3000 mc. pe se- m ele surplusul apelor Dunarei, Inghepirile Dunftrei. — Duna-
cunda; iar pentru apele mid care impinge inapoi apele aces- rea este supusa ingheûluT de la
de 2000 mc. tor riuri, formind un contra-cu- 2 — 3 luni pe an. De obiceiuinghe-
Acum, de vom observa ca rent ce se intinde in acele albii {ul incepe in Decembrie si desghe-
laîmea albiei Dunarei (factor pana la o departare in interiorul {ul are loc pe la finele luT Fe-
ce intra in formula debituluT), lor de 200 - 300 kil. Cind apele bruarie. In timpui acesta co-
creste in dreptul Rominiei, de- Dunarei vin prea marl, toata in- municaîunile in lungul Dunarei
venind de trei on mai mare, 51 tinderea {armuiui sting, incepind sunt intrerupte. Se fac insa co-
presupunind un volum numai de de la gura Oltului si pana la municaîuni de la un {arm la
2 orl mai mare, avem, in drep- limita jud. Teleorman, prezinta altul cu caru{e, cu sanii $ipe jos.
tul Izlazului un debit
d. ex. unnesfirsitluciu formind aproape Grosimea ghe{ei de multe on
de 6600 mc. pe secunda pentru o singura masa. de apa cu flu- in vremurile vechl a permis ar-
apele marl si 4000 mc. pe se- viul, intrerupta din distanâ in matelor romine a navali in Tur-
cunda pentru apele mici. Du- distant numaT de verdeaâ za- cia si a se lupta chiar pe ea
narea aduce o foarte mare can voaelor. In Iaiomiâ, malul sting cu Turcii. In timpui miscarei
titate de apa. De si nu exista o al Dunarei e foarte puîn inalt sloiurilor orT-ce comunica{iune
masuratoare directa, totusl se si cind apele acestui fluviu cresc, pe Dunare este intrerupta.
stie aproximativ ca Dunarea, tree peste {arm si se amesteca Porturi si localitafi insemnate.
prin braêle sale varsa in M.- cu ale lacurilor Boian si Calarasi. — Dunarea, in tot cursul sau, dela
Neagra 9000 mc. pe secunda. formind o masa de apa cu o Ulm, pana la varsarea sa in
Inundafiunl. — De ordinar laîme de 8 kil. siintinzindu-se mare, fiind navigabila, are pe tar-
Dunarea este supusa inunda- pana in marginea satelor de pe murile sale porturi sau Scheie pen-
de doua orl pe an. O
{iunilor malul sting al BorceT. tru ancorarea vapoarelor precum
inundate toamna si una prima- Variafiunea initlfimel apelor si localita{i populate insemna-
vara. Inundaîa de prima-vara Dundrel — Diferinâ maxima intre te. Cele mai principale in cursul
este tot-d'a-una ma! mare si apele mici si cele marl este de sau superior sunt: Sigmaringen,
e provocate de topirea zapezilor. 2 m., care este destul de maie, in{araprusiana de Hohenzollern
In timpui inundaîilor, Duna- maTcu seama ca malul nostru Riedlingen,Ehingen,Ulm,inWur-
rea acopera acea porîune de 1 5o este foarte jos, cu deosebire temberg; Donauwerth, Neum-
m. care se intinde intre nivelul intre Bechet si Izlaz, unde mai burg, Ingolstadt, Ratisbona, Pas-
mediu al apelor si {annul sau in tot timpui e supus inecurilor. sau, in Bavaria ; Linz, Krems,
si adesea-ori trece si in regiunea De obiceiu, Djnarea creste Viena, Essling, in Archiducatul
Hosted by Google
DUNAREA 2S5 DUNAREA
Austriei ; Pressburg, Komorn, al Dun are! (Serbia) mai la deal ria, in faâ Calafatulut ; cetate
Gran, Buda-Pesta si Mohacs, in de Severin. Schela Cladove!,- celebra atacata si ocupata de
Ungaria; Peterwardin, Setnlin sat rominesc in fa$a Clado- Romin! in r^zboiul de \ inde-
si Orsova, in vechii Confini veT, renumit pentru luptele ce pendent (1877 — 78). Arcer-Pa-
militar! ; Belgrad si Semendria, Pandurii romin!, (corp militar lanca, la gura riulu! Arcer, pe
in Serbia ; muntele Alion, lin- organizat la inceputul acestul malul drept. Lom-Palanca, mai
ga* Orsova, renumit pentru ca secol de Voda Gr. Ghica) avura" la vale, la gura riului Lorn, se
aci se afla frumosul monument cu Turci! in r^zboaele din 1809 aflape urmele cetate! romane
«Capela Coroane!» ridicat de si 1828. Cerneti, aproape de Almus, carise mai vad si azta-z!.
imparatul Franz-Iosef in memo- gura Topolniâ, se numea in Cibru (Cibriâ), ma! la vale de
ria g&sireT Coroanei Regatulu! vechime Cernigrad: loc istoric Lom-Palanca, tot pe malul drept;
Ungar ingropata la picioarele renumit pentru batalia intre in apropiere se va*d ruine sub
muntelui Alion. Duceprat, in Romini si Turc! la 1800. Birza- p&mint. Rahova, pe malul drept
faâ Orsovei, cetate veche fon- Palanca, pe malul drept in Ser- in fa$a gure! Jiulul, care, in
data de Roman! dupa trece- bia, mat la deal de Insula- Mare. timpulr&zboiuluide independen-
rea lor din Dacia in Moesia (az- In locul acestei comune a fost ts, fu atacata si ocupata de Ro-
taz! ruine). Ada-Kaleh (Orsova in vechime cetatea Aegeta. Ra- mini. Bechet, pe malul sting,
sail Rusiava-Noua), in faâ insulei coviâ, in Bulgaria, la gura linga gura Jiului. Ostrov, mai la
cu acelas! nume. (Ada-Kaleh Timoculu!. Azis-Pasa, unul din vale de Rahova, pe malul drept.In
insemneaza fortareaâ insulei). eel din urma guvernator! turci 1 8 10 Risi!au trecut Dunarea pe
Iara in basinul inferior, Dunarea a! Vidinulu!, a facut din acest aci. Vadin, ma! la vale de Ostrov,
scalda urmatoarele locality! punct, in r&zboiul din 1877 — 78 tot pe malul drept, localitate
Virciorova, la gura Bahnel, sta- un solid avant - post in scop istoric^. Ghighiu, ma! la vale de
tic de cale ferata si punct de de a supraveghea trecerea Ti- Vadin, renumit fiind-ca* in apro-
frontiera intre Rominia si Unga- moculu!. Vurf, sat mat la vale piere de el, la gura Ischerulu!, se
ria; Gura-Vaei, mai la vale de de Racoviâ, renumit pentru ca vSd ruinele cetaêi Ulpia Oesius,
Virciorova, renumita pentru ur- m vecinatatea lul se gSsesc rui- zidita deTraian. Celeiu, pe ma-
mele de ruine romane ce se nele unui vast uvragiu defensiv lul sting, la deal de Corabia.
vad in apropiere; Turnul-Seve- roman. Florentinul (Fiorentunul Corabia, insemnat port comercial
rin, pe malul sting, port de prima sau Fieurtinul), ma! la vale de si important punct militar ;
pe
important, capitala judeûlui Vurf, pe malul drept, in Bulgaria; aci a trecut Dunarea armata
Mehedinî. In vechime Severi- in vechime, se chema Florenti- Romina in 1877, P e un P°d de
nul a purtat numirile Druphegis, :
niana. Cetatea, sat mai la deal vase. Izlaz, ma! la vale de
Pontes, Drubetis sau Drobetae. de Calafat, pe malul sting, re- Corabia, in faâ gurei Vidulu!.
Localitate istorica insemnata numit pentru zidirl vech! ro- Turnu-Magurele, pe malul sting
contine si acuma numeroase mane ce se mai vad inc& in aproape de gura Oltulul, port,
urme de ale dominaîune! ro- apropiere de el si pentru ba- capitala judeûlu! Teleorman.
mane, intre care cea mai ce- talia data aci la 1853. Calafat, In vechime se chema Romula.
lebra sunt remasitele podulu! port pe malul sting, in faâ Vidi- D'aci artileria romina a ajutat
peste DunSre ridicat in timpul nuluT, asezat in o poziîe stra- armata rusa in 1877 la atacul
cucerirei Dacie! de c&tre Tra- tegics de cea mai mare in- cetaî! Nicopole. Tot aci arma-
ian. Acest oras este insemnat semnatate. Aci, armata romina ta romina in cursul campaniei
si ca punct al descalecatorei a primit botezul de singe in ul- restabili podul de vase de la Co-
dinastiei domnitoare actuale a timul r^zboiu al independence!, rabia. Nicopoli (orasul victorie!)
Romintei, caci in acest oras a unde bravul e! capitan — Dorn- pe turceste se chema Nebol, in
pus intiia oara piciorul pe pa- nitorul Carol I-iu — a stat pe faâ Turnulu! Magurele,
- ce-
mintul patriei alesul acestei ân, parapetul bateriei Independent tate tare. Zimnicea, port in fa-
in 1866, Principele Carol de ca {inta a vrajmasulu! in tim- {a §istovului. $istov, in Bulga-

Hohenzollern, azta-z! mult iubi- pul prime! bombardon a Vidi- ria, oras de mica insemnatate.
tul rege al poporulu! romin, nulul, dind ast-fel ostenilor sa! Vardiu, mai la vale de $istov,
intemeietorul augustei noastre un nepreûit exemplu de virtute loc istoric. Rusciuc, pe malul
dinastii. Cladova, pe malul drept military. Vidinul, port in Bulga- drept, port la gurariulu! Lorn
Hosted by Google
DUNAREA 286 DUNAREA
in fa$a Giurgiului, cetate tare. a purtat Ialomiâ de la Urzi- romane No-

ruinele veche! cetati
Giurgiu, capitala jude$ulu! Vlas- ceni la vale). In vechime era for- viod-donum sau Novietum. Ro-
ca, port important, eelma! apro- tareâ insemnata. Mai la vale, mini! o numeau Obluciâ, Va-
piat port de Bucuresti dupa 01- pe {annul drept, este Hirsova, dul-Obluciê! saQ Vadul-Duna-
teniâ si insemnat ca poziîe mi- port insemnat pentru Dobrogea rei. Satul-Noti si Terraponti,
litary. Turtucaia, port in Bulga- si Macinul, in vechime numit loc remarcabil pentru trecerea
ria, pe maiul drept in fa{a Olteni- si Arrubium, port pe braûl peste Dunare in Iunie 1828
{el. Olteniâ, la gura Argesulu! in ; Dunarea- Veche, in punctul un- a armatei ruse efectuata sub
vechime se numea Daphne. (Gre- de acest bra{ se indrumeaza ochil TaruluT Nicolae. Izmai
cescul Daphnis) Silistra, pe mal ul
. spre V. N.-V. pentru a merge lul, pe malul sting al bra|u-
drept, celebra fortareaâ Du- la Ghecet ; iara in faâ acestma, lut Chilia, in Basarabia. Chi-
nareana, alaturi de frontiera ce Braila, foarte insemnat port de lia-Noua, pe malul sting al bra-
desparte Dobrogea de Bulgaria. export si import al {arei, si im- {ulu! Chilia si Chilia-Veche, ce-
In vechime se chema Durosto- portant ca pozifie militara. In va mai la vale de Chilia-Noua,
rum, Dorostena sau Dorostoro. faâ acestui port a fost distrusa pe malul drept, ce {ine de jud.
Calarasi, pe braûl Borcea, ca- in 1877 flota de monitoare tur- Tulcea. Vilcov, in Basarabia, pe
pitala judeûiui Ialomiâ. S'a nu- cestT, aflata in canalul Macinu- malul sting al braûlui Chilia,
mit inainte Stirbeiu, dupa nului, de catre o expedite de bravi in punctul unde acest bra{ se
mele Domnitorului. Numele de torpiloriRuso-Romini. In ve- desface in ma! multe gun, pen-
Calarasi ii vine de acolo, ca chime Braila s'a chemat si Pe- tru a se varsa in Mare. Tulcea,
acest oras procura armatei Ro- ri sthlaba. Nu departe de acea- pe malul drept al braûlu! cu
mine ma! mare si mai* bun
eel sta, se gaseste Ghecet, unde se acelas! nume., capitala judeû-
contingent de c&larasi. Ostrovul intalneste Dunarea- Vapoarelor lui Tulcea. In vechime se che-
(Silistra-Noua, Ada-Chioi) in fata cu Dunarea-Veche. Rominii il ma Aegyssus. Prislava. Se afla la
Calarasului, senumeste Ostrov numeau Trecatoarea - Turcului. 9 kil. la vale de Tulcea, pe bra-
din cauza ca aci Dunarea for- Igliâ, sat pe malui drept al Du- zil Sf. Gheorghe. Aci se ga-
meaza ma! muite insule. In ve- narei- Vech!, mai la vale de Tur- sesc pe ambele parî ale apei
chime se chema Sucidava. Ra- coaia, aproape de unde se var- urmele une! vechi cetapf. Mah-
cova (pe turceste insemneaza, sa riul Igliâ in Dunare. In ve- mudia, pe malul drept al bra-
unde se ingroapa vitele) in jud. chime, pe acest loc, era cetatea {ulu! St. Gheorghe, mai la vale
Constanta. In vechime se che- Troesmis.Gala{i,puînmailavale de Prislava. Sf. Gheorghe (Ca-

ma Axiopolis (Axium). Cerna- de unde Siretul da in Dunare, tirlez), la varsarea braûlui Sf.
voda (apa neagra) ; in vechi- capitala judeûlu! CovurluT, eel Gheorghe in Mare. Sulina, la
me se numea Capidava ;
port mai mare port al Rominiei pe gura braûlu! Sulina, care e-
insemnat si staîe de cale fe- Dunare. Reni, puîn mai la vale ste fara indoiala eel ma! impor-
rata. Aci este asezata a doua de gura PrutuluT in Basarabia. tant punct comercial al delte!
poarta monumentala a Podulul Catunul Rachel intre Isac- Dunare!.
Carol I, care este eel ma! inalt cea si Macin, pe malul drept. AJtue/ifii Dunarei. — In scur-
pod din lume si care leaga Ro- Dupa ruinele sale pare a fi fost gerea sa de Padurea-Neagra
la
minia cu Dobrogea, alipita de un cimp intarit roman. Cartalul, si pana la M. -Neagra, Dunarea
fara-Romineasca dupa razboiul odinioara o importanta cetate primeste peste 1 20 afluenp. Cei
glorios din 1877 78, ca pre{ pe malul sting al Dunarei, in ma! principal! pe car! i! primeste
al victorilor dobindite pe cim- apropiere unde lacul Ialpug in cursul sau superior sunt ur-
piile Bulgarie! pentru recapata- se varsa in fluviu, ceva mai matori!: Blau, care se arunca
rea independence! {are! si libe- sus din dreptul Isaccei. Isaccea in Dunare la Ulm; iar la 2 kil.
rarea crestinilor din Bulgaria sau Vadul-luMsac (un pescar maijos, Iller, primul afluent din
de sub dominafia musulmana. din o legenda Dobrogeana), re- Alpi; in spaîul coprins intre
Cetatea de Floe!, aproape de numit loc de trecatoare din tim- Ulm si Passau, Dunarea pri-
gura IalomiêT. Pe la 1084 acest purile cele mai vech! ale isto- meste pe malul sting ca afluen{!
ora$ se chema Olaci sau Oleci. riei popoareior ce s'au razboit Brenza,Wornitza,Altmuhl,Naab,
Se crede ca s'a nutnit si Ora- la {armurile Dunare! ; si nu de- Regen si Ilz; pe malul drept
sul de Flassis (dupa numele ce parte de aci, locul unde sunt primeste cele tre! mar! riurl al-
Hosted by Google
DUNAREA 287 DUNAREA
pine : Lech, Isar si Inul, prese varsa in Dunare, linga Tur- ului Vedea si Lomul format
cum si alte tnulte riuleê. A- nul-Magurele. Calmaûiul, se var- din Cara-Lom si Ac-Lom se
fluenpl Dunarei in Austria sunt sa in lacul Suhaia si de aci varsa in Dunare la Rusciuc.
pe malul Marscha sau
sting: in Dunare. Vedea, unita cu Te- Top acestiafluenp, pe dreapta
Morava, Kremsul si Kamp leormanul, se varsa in Dunare Dunarel, afara de o parte a
iar pe malul drept: Traun, Ems, prin doua gun: gura Zimnicea, Timoculul pn de Bulgaria 1
si isl
Erlaf, Bieberack Traisen, Wien- la V. de oras si gura Girlei la au obirsia in masivul Balcanic.
Schvechat si Fischa. Dunarea, E. Argesul (Ordesos la SchiÎ), Din Dobrogea, Dunarea pri-
dupa ce primeste acestl afluenÎ, izvoreste din Carpafu Rominiel, meste urmatorii afluenp Cerna- :
intra in Ungaria, unde fluviul cur- curge in direcîa generala S. S-.E, voda, Boascicul, Romanul si
ge pe o lungime de 940 kil., pri- si se varsa in Dunare linga Pecineaga.

mindpe partea stingS din Carpaî Olteniâ. lalomiâ, izvoreste in Afara de Prut, nici-unul din
urmatorii afluenp: Waag, Nitra, Rominia, curge mat intiiu spre acesti afluenp al Dunarel in
Gran si Eipel; iar pe partea dreap- S. apoi spre E. si se varsa in basinul inferior nu sunt naviga-
ta din AlpI: Leitha si Raab. In Dunare, linga vama Gura-Ialo- bili; ast-fel Dunarea este sin-
cimpiaUngariei, Dunarea primes- miêl. Siretul (Tirantos la Schist), guraartera navigabila a Romi-
te pe partea dreapta: Drava, Sava izvoreste din Bucovina, intra in niei, care o uneste cu Occi-
si Morava; iar pe partea stinga : Rominia la satul Cindesti, de dentul.
Tisa si Temesul; eel d'intiiu, aci curge m direcîune generala Bittyl e Dunitrel. — Dunarea, re-
de si este in mare parte cana- spre S. si se varsa in Dunare tragindu-si mereuapele si schim-
lizat e tipul riulul cu curs la deal de Galaî. Prutul (Po- bindu-sl dec! treptat albia, a for-
schimbacios si produce man i- rata la Schip), izvoreste din Ga- mat pe terenul ei sting, chiar
nundaîl pe timpul cresterii a- lifia, ati nge teritoriul Rominiei pe Terasa Danubiana o mulpme
pelor; ast-fel cimpiile asezate linga tirgusorul Mamorniâ ; cur- de lacuri sau balp, pe carl le
ale Panciovel au de-asupra lor ge in direcîe S.-E. si S. si se alimenteaza in timpul inundaî-
un strat de apa ca de 2 m. varsa in Dunare intre Galaî si unilor. Aceste lacuri, mai ran
adincime, care strat se intinde Reni, formind frontiera intre la intrarea Dunarei in fara, in-
pe o suprafaâ de 50,000 hect. Rominia si Rusia. cep a se inmulî treptat si, intre
Cu intrarea in basinul inferior, In Basarabia : Ialpugul unit Borcea si Dunare precum si
Dunarea primeste afluenîi ur- cu Lunga, se varsa in lacul Ial- intre Dunarea- Veche si Duna-
m&torl : oe partea stinga Cerna : pug, care se scurge in Dunare rea- Vapoarelor, suntatit dedese,
ce izvoreste din Rominia; odi- linga Izmail. Catlapugul unit in cit aceasta regiune a fost
nioara facea hotar intre Ro- cu Calibuh, se varsa in lacul numita de locuitorl Balta.
minia si monarhia Austriaca Cartal, care se scurge in Dunare Lacurile Dunarei facind parte
Bahna formeaza la gura sa fron- linga satul Chisliâ. Chirchizul din judetul Mehedinp, sunt : Ba-
tiera intre Rominia si monarhia unit cu Alijaja, se varsa in lacul top, Patulele, Gruia, Pristolul,
Austro-Ungara ; Topolniâ care Chitaj, care se surge in Dunare Girla-Mare, Girla-Mica si Salcia.
se varsa linga oraselul Cerneî linga Chilia. De judetul Dolj, fin lacurile :
si Blahniâ care se varsa in Du- Pe partea dreapta, Dunarea Maglavit, Tunari, Piscul, Desa,
nare, in dreptul Ostrovului-Mare; primeste, in acest basin, urmatorii Rastul, Bistreûi si Nedeia, in
mat la vale urmeaza Jiul, pri- : afluenÎ: Timocul, care, catre gu- care se varsa Desnafuiul.
mul afluent mare, pe care Du- ra sa, formeaza frontiera intre De judeîl Romanap, fine la-
narea it primeste in Rominia; Serbia si Bulgaria apo! Topol- ; cul Potelul.
izvoreste din Transilvania, cur- niâ, Racovisca si Arcerul, care se De judetul Teleorman \\n la-
ge in direcîune generala spre varsa Dunare la Arcer-Palan-

in curile : Berceluiul si Suhaiul, in
S. si se varsa in Dunare linga ca Lomul, se varsa linga Lom-
; care se varsa riul Calmaûiul.
Bechet. Oitul (Maris la Schiti Palanca; Ogostul se varsa in Lacul Suhaiul se scurge prin
si Aluta la Romani), unul din fa$a Jiulul ; Ischerul se varsa doua braê : unul spre V., care
afluenîi eel marl a! Dunarei, in faâ orasului Corabia ; Vidul se varsa in lacul Cioara si altul,
izvoreste din Transilvania, intra se varsa in faâ Izlazului. Osma care ese din Suhaiu la Zimnicea
in Rominia la trecatoarea Turnul- se varsa in dreptul T.-Magu- si se varsa in Vedea.
Rosu, deunde curge spre S. si rele. Iantra se varsa in fa{a ri- In dreptul judeûlul Vlasca,
Hosted by Google
dunArea 288 DUNAREA
Terasa Danubiana este udata Plosca Japsa-Lupului, a-Carami-

; cei aproape de satut Cegani ; la-
de maT multe braê ale Duna- zilor, Cioroiul, Bumbacoaia, Ti- curile Beutul-Girlei, Beutui- VieT,
re!, carl cuprind, intre ele si Du- nosul-Mare, Tinosul-Mic si lacul si Beutul-Satenilor, in fa{a Os-
nare, o mulîme de balp. Ast-fel Lupoaia. trovuluT-BorceT; Iezerui-Bruncie,
lacul Dur^ din care pleaca mai In insula Talchia-Mare sunt Brozea,Ciocanul-Mare, Ciocanul-
multe brafe neinsemnate, girla lacurile : Zatoaca-Larga, Zatoa- Mic, Tinusul, Sfredelul ; Japsa-
$overliul si Viroaga. Intre a- ca Lata, Vicleana, Preotesti, Cra- Lunga, Cameniâ, Ciortanasul,
ceste ape si Dunare sunt lacu- cii-PreoteseT, Turciturile si Istri- Zainoiâ; lacul Gaibunisul in Plop
rile: Gradistea si Lacul-Mare. carul. soarele;japsaBatiste ; iezerul Cai
Brafele Comansca Mocansca
si De la braûl pana la
Riul si matei, Rotund, Cu-Papura, Finti-
pleaca de linga Zmirdan si se unirea Borcei cu Dunarea avem nele, CazaculuT,Butoiul, Frumos,
intind pana linga lacul Greaca. lacurile : Matasa, in dreptul insu- Gemenele; lacul Pajera, Iezerul,
Intre aceste brafe si Dunare leT Strimbul-Mare, japseie: Tinga- Catunul, Iazuri, Mosia; lacul Ti-
sunt mai multe balî, intre cart nul, Vlasceana, Ghencea, Mislu- mosul,Grumazul,Racul, Cocosul.
cele mat insemnate sunt : Pe- iul, Bahitele, Buta, Guinea, Bi- Pe malui sing ai Borcei sunt bal-
trosani, Pletrisul, Malui, Slobo- volului, Covrigul, Japsa-Lata, tile: Matasa, Butucoasa, Ghisica,
zia, Cioroiul, Frasinul, Baneasa, Uiuiasul, Uiuia-Mare, Mierloaia- Papureanca; lacul Bentul-Mislel;
Gostinul, Pfetrile, Pueni, Ma Mare, Mierloaia-Mica,Popa-Mare iezerul Mocirla, Lacu-luT-Musat,
hirui si Balta-Lata. siPopa-Mica, Salcia, Minguieasa, Balta si Ruptura.
De judeûl Ilfov \\ne lacul Portita, Covurluiu, Bordoasa, De judeûl Braila în lacurile
Greaca (Iezerul-Grecilor), care Codoaia, Girla-Lunga, Cirtalele, intre Dunare si canalul Manusoa-
comunica cu Dunarea prin bra- PoeneleJapsa-lui-Mos-Gheorghe, reT: iezerul Chitulusca, Alghiso-
{ul Mura. Patrarul, Tinoasa, Gavanelele, gul-Mic si Alghisogul-Mare intre ;
De jud. Ialomiâ $in lacurile : Strimbele, Banuglavul, BalieT, Dunarea- Vapoarelor siBraûi-Vil-
Mostistea, Boianul si Iezerul- Minciuna, Albele, Gropile-Albe, cea: iezerul Festilele, Vulpasi,
Caiarasi, la V. orasului Calarasi, Parusa, Rotunda-Mica, Rotunda Begul, Jigara, Balaia, Gisca, Ca-
loc care are o suprafaâ cam de Mare, Plostina, Cacata, Salcuta, catna-Cojoacele, Dobrele, Untea,
50 kil. p. ; isl scurge apeie sale Tigaia, Caînurile ;
lacurile: Mus- Catiunul, Melintului, Catunul-lui-
in Borcea la marginea orasului tacioara, Blestemaîile-Man, Bles Toasa,Zbenghiosu,Hirlacul, Cur-
Calarasi prin canalul Jirlaul. A- stemaîile-Mici; si Mazararul; jap- cubeul, Sinetele, Lupoiul, jap-
cest lac, cind apele sunt man, is! seie: Griveiul, Codescul, Radulea, sa Conciul, Cortelea, Cotoiul;
mareste suprafafa revarsindu-se; Butucul, Zatonul, Vtnja-Mica, lacurl: Ciontoiul, Soarecele, Stu-
iar in timpul scaderilor apelor Vinja-Tinara Vinja-Batrina, Tu- panul, Mosolea Plinge-Bani.Strim-
retragindu-se, formeaza spre V. dorichei, Chinurile, japsa Oboruf bul,Japsele-de-SusJapsele-de-Jos.
japseie : Lungile, $erpariile, Fa- Japsa-Lata, Brinzisul, Catunul- Intre Cremenea si Cracanelul,
caria, Molan, Dara si japsa Der- PlopuluT, Babele-Fetestilor, Ba- iezerul Sinfanul, Chiorul si Cion-
fului. La S. iezerului Calarasi, bele-Dudestilor, Japsa- cu-Salcie, toiul; intre Dunare si braûl
pe malui sting al Dunarei, sunt Vergul, Iezerului, Epure, Giolea, Lata, iezerul Fundul-Mare, Ieze-
japseie : Sapatul, Riiosul-cel-Ma- Stimbul, Potcoava-Mica, Potcoa- rui-lui-Stan si iezerul Chirloaia.
re, Baniâ, Rotundul, Riiosul- va-Mare, Dalia, Lacul-Rotund, IntreDunarea Vapoarele si Du-
cel-Mic si Nica ; lacurile : Gra- Japsa-lui-Mos-Craciun, Cercora- narea Veche
- Iezerul Zoanei
: -
distea, Plaghiosul si Melcui. In da, Iezerui-cel-Mare; lacurile: Po- Pesceana, ai-Ciucului, Leba-
insula Ostrovul este japsa Lata paslic, Mistreaâ, Berleasca Pie- doiul, Rosea, Japsa -Porcului,
si privalul Lungul. troaele, Strimbele, Stincia, Stin- Stochiâ, Brezoiasa, Lacul -Lu-
Intre Borcea si Dunare, din coaia, Iazul, Cabalul, Latimea, poiu, Lupoiasul, Lesteghil, Tar-
dreptul Calarasilor pana la bra- Iezurul-cu-Butuci, Beutui, Ra{o- mul, Roiul, Caûiul, Forfoita,
ful Riul, sunt lacurile : japsa Ca- iul, Pirlitura, Iezerul, Iorga, japsa Catinul-Lung, Catinul-Mlajei, la-
racuda si Sclabosul, lacul $aro- Iorga, Gitul-Stinei, Leâ, Strigo- cul Mandalacele, lacul Bolda,
gul, japseie Iu{i, Larga, Herghe- iulul, Beutul-luI-Dobrica, Japsa Catinul-Boaca, Catinul-SoareciT,
legiulsi Copaia; lacurile Suceava, cu-Papura, Dogoreaia, Inturci- Babele, al-Oiior, Lacul-Rotund,
Plominoasele, Tinosul, Balanul mure, Gavane, lacul Ciocloave; lacul Broasca, Gisca, Vulturile,
si Lisifa ;
japsa $tirbul ; lacul Beutul-Ceganilor, pe malui Bor- Glavanelele, Glavanelele - Tur.
Hosted by Google
DUNAREA 289 dunArea
cesti, Cornoiul, Tucuzoaca, Pot- Zaghen, Malcoci, Moru-Ghiol, in vechime Insula-BanuluT, este
coava, Bouleûl, Zalopul, Scroa- Belciug, Cruclic, Ostrovoc. Intre asezata in fa{a satulul sirbesc
fa, Gameciul, Gaiêle, Tupuzo- braûl Chilia si Sulina sunt la- $ipu. Numirea de Banu i s'a
iul, Cojocarul, Titiloaia, Catinul- curile : Rosu, Saoca, Ghido, Co- dat fiind-ca aci era locul de dis-
liu-Pana, balta Balaia, batta Ba- raciuluf, Simiroea, Han{u, T&ta- tracîe al Banulul SeverinuluT;
te?, iezerul Bordei, balta Trufas, reni, Costin, Bacim, Fortuna, este celebra prin lucrarile de
iezerul Cucuva, balta Cateana, Liteanca, Tatanir, Sliboca-Su- arta si ruinele ce se vad in ea
Moara Buna, - Ciulinii eel - MicT, hatu, Batacut, Triozorul, Gablo- se mat numea si insula Clado-
Ciulinn - eel-Man, Visan ; lacul vata, Bogda-Proste, Raducului, veif. A fost locuita, iar asta-zl o
Noroaele,Noroiul-Mic, Maôaele, Babina, Saon, Matiâ, Lopatna, lucreaza locuitorii din Gura-Vael.
Lunguleûl, Noroiul-Mare, Ro- Rosea, Velichi-Merchei si Do- Insula Dudasi, Gura-Vael si $i-
tundul, Misaila, Cociul, Bordeasa, vinca-Merchei. Intre braûl Su- mianul, in intindere mare, in-
Serban, Bobocul, Frauâ, Raz- lina si Sf. Gheorghe lacurile cepe mai jos de podul lul Tra-
neêle, Catinul Repejoasa, Cati Gorgova, Obretin, Uzlina, Isa- ian si {ine pana la comuna cu
nul-Oilor, Maêle, lacul Babaiecul. cov, Erenciuc, Puiuie{, LumineT, acelasi nume de care aparîne
Catinui-Biindul, Mares, Negrul- Puiul, Ghiolul-Rosu, Rosule{, ea este locuita\ Insula Corbul
Berbecul, lacul Fusarul, Cati- Solonetia si Saraturile. sau Corbava (slav), are o supra-
nul - Stamate, Catinul Deioaia, Pe teritoriul rusesc, lacurile fa{a de 2400 pogoane; renu-
lacul Orbul, Dragusul, Boboc, tributare Dunarei sunt: Cahul, mtta pentru zidurl si alte ram&-
Zeciuiile, Borcanul, Lopata, Ne- Cartal, Cogurluiul, Ialpugul si Ca- si{e romane; are 60 de familii
graia, Frunza, Balaia, P&{in, talpugul. si {ine de Batofi, plasa Blahniâ.
Orza, Ghiolul-Gemenele, Ghiolul- Toate aceste lacuri, ca si Du- Insala-Mare, 4400 pogoane, {ine
Micsunelele si Ghiolul-Borcea. narea insasT, produc anual e- de comuna GogoseT, pi. Blah-
Pe stinga Dunarei-Vapoare- norme cantitaî de tot soiul de ni{a. In aceasta insula sunt ur-
lor sunt : Lacul Butoaele, Po- peste : morun, nisetru, crap, etc. matoarele batyi cu peste : Balta-
pilele, Popa, Luncos, Boul, Ro- Cega Dunarei is! pastreaza si Nisipului; Balta satulul; a-Bra-
su, Gluja, Budurul, lacul Na- asta-zf renumele din anticitate ; nistel si Balta-Prunisorului ; a-
ianu, Gageana, Ghionea, Botea, cele mai multe bal{T sunt aco- pol vin insulele :
f iganasul, Os-
Lacul -lui-Ghetan, lacul Bratu- perite cu stuf de trestie si pa- trovelul, Girla, in dreptul com.
loasa, Gropile, balta figan- pura. Pristolul, Florentinul si Ceta-
ca, Lacul-Dulce, Lacul - Sarat, Ostroauele Dunarei. — In curtea (sau Gomotazinitza). — MaTla
si iezerul Raôaele. gerea sa, Dunarea da nastere vale, aparînind jud. Dolj, sunt
De jud. Covurluiu tine lacul la numeroase insule sau ostroa- insulele: Calafatul (Independen-
Bratesul. ve. Cele ma! principale coprinse £a), Coscoava, Golul, Chichine-
De jud. Constanta {in lacu- in eel din urtna basin al sau tele-Mare, Chichinetele-Mic, Bog-
rile: Girliâ, Oltina, Beilicul, sunt urmatoarele : Ada-Kaleh, dan, Cinepa, Acalia, Lomul,
Mirleanul, Vederoasa, Limpezi- in vale de gura Cernei; impor- Chichinetele, Galona, Satanul,
sul, Sarpul, Baciul, Cochirleni, tanta pozifie milirara, aflata pe Alimanul, Marco, Capeniâ, la
Cara-Su, Purcare{,Ramadam, punctul de intilnire a celor trel gura Jiului, Prutul-Mare, Girlifa si
Fibrina, Domneasca Mica si -

frontiere riverane, Rominia, Un- Gatonul, m dreptul Jiului. — De
Domneasca-Mare, Slateia, Ro- garia si Serbia, asta-zl ocupata la gura acestu! riu si pana la
tundul, Groapa-CiolanuiuT, Ma- de o garnizoana austriaca. In gura Oltului, insulele facind par-
zilic-Ghiol si Baroiul. vechime aceasta insula a jucat te din judeûl Romanaî, sunt:
De jud. Tulcea {in lacurile un mare rol in razboaiele din- Domniâ-Balasa, Papadia-Mare,
pe maiuldreptal Dunarei : Tur- tre Austria si Turcia, fiind veci- Papadia-Mica, Prundul, Corabia,
coaia, Igliâ, Carcaliul, Poreilor. nic obiect de ocupaîune intre Chichinetele, Surlul, Cilnovaûl,
Henelor, Orbul, Stanimir, Mo- aceste doua popoare. Imbra, Ciulniâ, Barda, Plopi,
canuluT, Plosca, LatimeT, Jijila, Mai la vale de aceasta, in- Catina, Garcovul, Circiui, Os-
PopineT, Crapina, Piatra-Cacata, sule mai principale in care se trovul-Sirbilor, Chichi netele-de-
Capaclia, Rotundul, Saon si {in pichete de paza a granite! Izlaz, Izlazul si Izlazul-de-la-Olt.
Parches. Pe malul drept al {arei aparînind judeûiui Mehe- De la gura Oltului si pana la
braûlui Sf. Gheorghe lacurile :
din{i sunt insula Halu, numita
: gura Vedei, insulele facind parte
b!)Gx:i Marele D.c(<onar G<oyra/lc Vol. lit. 87
Hosted by Google
dunArea 290 DUNAREA
din jud. Teleorman, sunt: Cio- cesc, insula Iepurasul, Ceacirul, tre bra{ul Chilia, bra{ul Sulin a
roiul, Belina la S.-V. comunel Talerul, Ostrovul-Lung, format si Marea-Neagra se afla Insula-
Cioara, acoperita cu zavoae de de bra{ul Veriga, insula Hinog, Letef ; iar intre bra{ul Sulina
salcie, Birsica, Luta, Tingineaua ostrovul Troina siTroina-Mare, si bra{ul Sf. Gheorghe, insula
si Batinul. — De la gura Vedei ostrovul Seimenii-Marl, Ostro- Sf. Gheorghe; amindoua aceste
pana in dreptul Iezerului-Greci- velul, Ostrovul-TareT, Boascic, insule de si cuprind suprafe{e
lor, insulele facind parte din ju- ostrovul Zaval si Balaban, for- intinse, in mare parte sunt aco-
de{ul Vlasca, sunt : Dinul (2 mats prin bra{ul Balaban, os- perite debal{T si sierpuite de nu-
insule), Boatinul, Camediul, Pir- trovul Alionte, format prin bra- meroase canalurL De la Orsova
gaiul, Nisipul, Ramadan, Ostro- {ul Alionte; apoi insulele : Sisca, pana la gura Timocuiui, os-
vul-Lung, Cioroiul, Mocanul Serpenjia, Dosanele si Chiciul, troavele care {in de Serbia cele
Prund tl, Lungul-PopiT, Grindul- devenite rominesti de la ane- mat principale sunt: Sipul, Ca-
luI-Marin, Flaminda si insula Sf. xarea Dobrogel si insula Ghiz- ratas, Vaiuga, Ostrovul Bor-
Gheorghe (sau Giorgio), de unde danesti in fa{a satului cu ace- deiuluiî Grabovi{a. De la gura
si-aluatnumeiesiorasul Giurgiu, lasi n'ime. — In bra{ul Dunarea- Timocuiui si pana la Silistra, os-
in fa{a caruiase gaseste; aceasta Veche, insulele can tin dejud. stroavele apartinind BulgarieT,
este insemnata, in analele {arei Constanta, sunt : Ostrovul-Pas- cele mat principale sunt : Ma-
prin pozi{ia sa strategica ce in trameT, format de Veriga-Pas- naful, Setzeanu, Glani{a, Davalea-
trecut a ocupat. In aceasta in- tramei si insula Ostrovul, in nul, Gomori{a, Tansan, Colnis-
sula a fost o ceta{ue tare care fa{a satului Ostrovul. —In bratul vezul, Baclechea, Eritcum, Pi-
a fost legata printr'un pod fix Dunarea-Vapoarelor, insulele, fa- comn, Uagarichtch, Velina, Ni-
cu orasul care pana in 1829 a cind parte din jud. Braila, sunt sipul-Nou, Baleogul, Gvardinul-
fost cetate tare, sub TurcT mat ; Ostrovul-Grindului, Orbului, for- Mare, Gura-IantriT, Ostrovul-In-
in urma dupa trecerea Giurgiu- mats prin bra{ul Pasca ; Insula- gust si Carisa.
lul in posesiunea Rominiel, cu LupuluT, coprinsa intre bra{ele Mai toate aceste insule ale
stricarea fortifica{iunilor s'a stri- Stanca si Arapul ; ostrovul Bra- Dunarei sunt acoperite cu za-
cat si ceta{uia si podul ; insula tusa, format de bratul Stan- voae de salcie, plop, anin si
chiar e aproape sa dispara prin ca si Bratusca; Chiciul-Popei, parte cu stuf; numai in insula
lucrarile de canalizare ce gu- formata de bra{ul Chiciul-Popei. Letei si Sf. Gheorghe se vede
vernul executa in bra{ul Du- In Dunarea-Veche, de jud. Bra- crescind Stejarul; ast-fel paduri
narei dintre insula si oras. — MaT ila {ine Ostrovul Detunatul for- de stejar se afla in InsulaLetei
la vale, insulele facind parte mat de Veriga-Detunatul. — In si \n insula Sf.Gheorghe, pa-
din jude{ul Ilfov, sunt: Ostro- sulele din bratul Dunarea-Veche, durea Cara Orman. Parte din
vul-Becheru, Ostrovul-Mare si Ai- si facind parte din jud. Tulcea. aceste insule sunt si cultivate ;
bina. — De jude{ul Ialomi{a {in sunt : Ostrovul Chiciul-Bede- si aproape toate adapostesc
insulele : Scurtul, §oimul, Strim- loiu si Chiciul-lui-Mos-Dobre. mat toate soiurile de pasari sal-
bul - Mare , Rupturele , Puiul In bra{ul Chilia, ostroavele batice si animale fieroase: lupT,
Strimbului, Cuiul,MusatuluT, Fer- Chisli{a, Cofa, Solone{, Catinca, vulpl, pore, mistre{T, etc.
mecata, Atirna{i, Ostrovul Chi- Maciuca, Soiomonoy silarmacov Navigabilitatea pe Dun&re. —
ciul, Gisca, Vaca, Constantin {in de Rusia; iar Tatarul, Daller Dunarea, care dupa Volga este
si Ostrovul-VarsatureT. In bra- (2 insule) Cemeofcasi Babina {in eel mat mare fluviu din Europa,
{ul Borcea sunt : insula Malca- de Romtnia. De la Vilcov (port constitue cea mai insemnata
ne{ in fa{a satului Cioroiul si rusesc), bra{ul Chiliei formeaza cale naturala. a continentului
Ostrovul-Borcel, format de bra- o noua delta cu 12 guri si for- European catre Orient. Din toate
{ul Zavalul. — De
pana la Silistra meaza insulele : Belgarod, Ot- timpurile ea a servit de cale
la Hirsova, insulele apar{imnd ceacof, Ancodinovo, Otnoino, de comunica{ie riveraniior si
jude{ulul Constanta sunt: Hopa, Pesceanoi, Stambul, Cuban si popoarelor care s'au stramutat
Pastramagiul - Mare , Pastrama- Popina, din carl numat Popina din Asia in Europa. Navigabi-
giul-Mic, Pacuiul-Lare, Pacuia- este romineasca. litatea cu vapoare abia a inceput
sul, Pacuiul-lui-Soare, Tilenia- In bra{ul Sulina nu e nici-o insu- insa, in anul 1828, cind, doi
Mare, formata de bra{ul Plosca, la. Bra{ul Sf. Gheorghe formeaza Englezi, dobindind la Viena pri-
Ruptura-TalchieT, Ostrovul-Tur- la gura sa insula Ostrovul. In- vilegiul de a construi un vapor,
Hosted by Google
DUNAREA 291 DUNAREA
puser£ primele baze navigaîunel Dunarei. —La congresul din Pa- rosu, fie cu alb, carl plutesc si
moderne. La inceput, acest va- ris, la 1856, gurile Dunarei s'au arata calea.
por nu circula mat jos de Pesta; pus sub ingrijirea unei Comi- Domnul Hartley, in memorial
catre anil 1838 erau deja 7 siunl Dunarene Europeana care, sau, arata ca in 21 anl, 1865
vapoare care scoborau in jos stabilita la Galaî, are sarcina 1886, gurile Dunarei la Sulina
de Pesta. Trecerea Porîlor-dede a asigura navigabilitatea la au inghefat 49 zile pe an, asa
Fier insa, erea considerate ca o gurile Dunarei. Actualmente na- ca vasele nu pot intra pe Du-
piedica a scobo:ireI vaselor din vigaîa la gurile Dun&rel st& cum nare. Prin Regulamentul Comi-
susul Dunarei. In acel an, se urmeaza: siunei Dunarene se interzice
facu prima descindere a vaselor Braful Chilia, de si se varsa intrarea vaselor in Dunare de
peste obstacolul Porîlor-de-Fier. inmare prin 12 gun, nici una la 1 Noembrie pana la 1 Martie
De atuncl Compania« Lloyd », din nu e accesibila bastimentelor de ale fiecarul an.
Triest stabili un serviciu de na- o imersiune mat adinca de 4 — Raporturile internationale §i
vigate pentru transportul ca- picioare. Acum, in timpurile din chestiunea Dunareand. Pentru iu-
latorilor si al marfurilor pe Du- urma, se silesc Rusii a face na- tiia oara s'a vorbit de libertatea
nare pana la Galaî. In Congresul vigabil canalul Occeacof pentru comerciulul pe Dunare, in anul
de la Paris, in i856,fu instituita o ori-ce vase, cu toate impotrivirile 1798, la congresul de la Rastadt.
Comisiune Europeana a Dunarei Comisiunel Dunarene. O nota a ministrilor francezl, re-
cu sarcina de a deschide si a Braful Suliua, de si nu e mat lativa la libertatea navigatiunel

desvolta navigaîa fluviuluf catre lat de 180 m. side si volumul pe Rhin, scotea la iveala si do-
Mare ; iara mai apoi, in Con- apelor sale e mai mic de cit rinfa de a se face libera navi-
gresul din Berlin de la 1878, a celor -l'alte braê, a fost ales gaîunea si pe cele-1'alte fluvil
Austro-Ungaria ramiind insar- de Comisiunea Europeana a marl ale Germaniei, mai cu sea-
cinata ca sa inlature obstacolul Dunarei pentru a deschide si 1
ma pe Dunare. In 18 14, la Tra-
de la Por{iie-de-Fier, si lucrarile a desvolta navigaîa fluviulu! tatul de la Paris, reprezentanîi
in acest scop Mind terminate, catre mare. Lucrarile de indrep- statelor s'au ocupat iar cu li-
navigabilitatea fluviulu! in Ro- tare insa nici azta-zi nu sunt com- bertatea navigaîunil Rhinulul,
minia nu mai prezinta nici o plect terminate, totusi,cele exe- care s'a si stabilit, fara a se acorda
dificultate, afara numai, de ne- cutate sunt atit de insemnate vre-un privilegitiriveranilor. Con-
siguranâ adincimei mai ales in cit azta-zi pot intra in fluviti gresul de la Viena, prin sugestiu-
in timpul apelor mici(vezi § A- vase carl calca in ap& p&na la nea Prusiel, reveni asupraprinci-
dincimea Dunarei), precum si 7V2 m. si can pot purta in ma- piilor liberale formulate in Con-
de arta prin cite-
lipsa lucrarilor gaziile lor 2500 tone marfa. gresul de la Paris, si lasa numai
va porturi mat mici pentru a- Braful Dunclvdful e naviga- cu vintele:«Naviga^tuneapeRhin
bordarea vaselor mai cu inles- bil pentru bastimente de mic . . . va fi libera sub raportul
nire. Navigaîa pe Dunare se tonaj. comerciului», suprimind cuvin-
face atit cu vapoare cit si cu Braful Sf. Gheorghe nu este tele: «sub raportul navigatiunel
vase cu pinza. Pe linga vapoa- navigabil din cauza ca, la gura lui, ceea ce implica facultatea de a
rele marine! militare a Romi- adincimea nu e nici de 2 m. De- interzice neriverenilor naviga-
niel si a flotilei sale comerciale, altmintrelea regiunea ce el stra- îunea. In ceea ce priveste Du-
mai circula, pe Dunare, vapoa- bate fund mlastinoasa si insa- narea si cele-1'alte fluvil ger-
rele societaêi Austriace si'Ru- lubra, ârmurile braûlui nu sunt mane, Congresul din 1815 con-
sesti, precum si alte vapoare ale locuite si ast-fel navigaîa sa nu fine o moîune, care n'a produs
diferiîlor armatorl riverani si este impusa de interese locale nici un rezultat efectiv. Trebue
din toate parole lumei. de cit pentru a deservi pesca- sa ajungem la Confer inêle $inute
Navigaîa pe Dunare se face riele lacului Razelm. la Viena, in timpul razboiului
in tot timpul, afara de iarna Brafele Borcea si Riul- sunt Crimeel, pentru a gasi prima
pe timpul ingheûlui si al slo navigabile pentru vase mid. Pen- idee a unei comisiunl europene
iurilor (vezl ingheûrile Duna- tru ca vasele sa poata urma firul inst'alata la gurile Dunarei cu
rei si variaîunea inaltimei ape- apel, in anumite locuri sunt an- autoritateapana la Galaî. Lordul
lor Dunarei). corate in Dunare, ceea ce se chia- Russel discutind aceasta pro-
Navigabilitatea pe brafele ma giamandure vapsite, fie cu pozifiune, cerea ca Comisiunea
Hosted by Google
dunArea 2^2 DUNAREA
sa de permanenta. Unul din cele dintre Donauwerth si Ratisbona simîmintul laprelungirea comi-
patru puncte conînind bazele nu putea sa aibe vre-un raport siunei devenita acum indispen-
stabilirel pace! intre Rusia si cu navigaîunea maritima de la sabila. — 3. Congresul confirma
Poarta in 1854, convenite intre gurele Dunarei. Congresul din principiul liberie! navigaîunei
Franca, Austria si Marea Bri- Berlin (1878) a inêles acest lupe Dunare si decreta distru-
tanie, zicea ca navigaîunea Du- cru. Inaintea acestui tratat tre- gerea tuturor fortareêlor situate
narei la gurele sale sa fie libera bue se menîonam Tratatui din pe malurile sale de la Portile-
de orT-ce piedica si supusa apli- 27 Februarie 1871, regulat prin de-Fier pana la gurile sale (art.
ca^tunei principiilor consacrate Conferinta de la Londra, care 52) ; bastimentele de razboiu nu

prin actele Congresului de la autoriza pe to^T riveranii de a vor putea plutipe Dunare la va-
Viena. Articoiele 15 — 19 ale percepe taxe pentru rambursa- le de Por{ile-de-Fier, afara de va-
Tratatului de la Paris, din 30 rea si intreînerea lucrarilor ce sele usoare destinate politiei flu-
Martie 1856, se rapoarta la liber- trebuiati sa se execute la Por- viale si serviciului vamilor. — 4.
tatea navigaîunei pe Dunare. île de-Fier si Cataracte ; trebue Cea mai buna decizie luata prin
Articolul 15 ft aplica regulele a reaminti de asemenea nego- Congresul de la Berlin a fost
puse prin actul final de la Viena. cierile, car! au avut loc in ti in- admisiuneaRominieiin Comisiu-
Art. 16 — I9stipuleazacrea{iunea put razboiului ce s'a terminat nea dunareana (art. 53). 5. In
unel Comisiuni Europeene tern- prin Tratatui de la Berlin, in fine, Tratatui din Berlin, in con-
porare cu autoritate legislative, cea ce priveste neutralizaîunea tra parerii plenipotentiarilor Aus-
si a unei comisiuni riverane Dunarei. Congresul din Berlin triact, a modificat dispozitiunea
permanenta cu autoritatea exe- a luat m privinta Dunarei mai Tratatului din Paris, 'care sus-
cutive. multe deciziuni : 1. Austro Un- tineaca regulamentele sa fi& uni-
ComisiuneaEuropeana trebuia garia este singura insarcinata cu forme pentru intreaga Dunare,
se dureze numai doi ant si co- executarea lucrarilor destinate a de unde incepe sa fie naviga-
misiunea riverana sa succeada face sa dispara piedicele ce na bila si pana la gurile sale. Mai
celei d'lntil si sa fie permanenta. vigaîunea intilnea la Porîle sus de Galaî, unde se oprea
Prevederile Congresului nu s'au de-Fier si la Cataracte. Aceasta acîunea directa a Comisiunei
realizat. Comisiunea europeana masura nu este buna de oare-ce europene, si in jos de Porîle-
prelungita mai multe on,

de Austro-Ungaria n'are suverani- de-Fier, s'a stabilit o zona in-
prin Conferinâ de la Paris din tatea de cit pe unul din cele termediara, unde regulamentele
1865, prin Conferinâde la Ber- doua maluri, si aceasta in sus de trebuesc puse in armonie cu a-
lin din 1 87 1, prinTratatul dela Porîie-de-Fier ; unde sunt rive- celea ale Comisiunei europene.
Berlin din 1878, si a vazut asi- rane Serbia si Rominia era Regulamentele acestei zone in-
gurata existenfa pentru 21 anT, mai bine de a se fi pastrat dis- termediare vor fi elaborate de
incepind din 1883, si comisiu- pozitiunile Tratatului din 1871, Comisiune, careia 11 se vor adaou-
nea riverana compusa din Wiir- care confia aceasta misiune ga delegaîi lârmurenilor acestei
temberg, Bavaria, Austria, Tur- tuturor riveranilor. — 2. Art. 53 zone intermediare, adica Sir-
cia, Rominia, n'a reusit nic! o decreta extensiunea Comisiunei bii, Bulgarii si Rominii. In fine
data a funcîona, de si n'a fost Europeene pana. la Gala{i, dar o Tratatui din Berlin, ca si eel din
suprimata intr'un mod explicit. facu intr'un mod neindestulator, Paris nu acorda nici unui rive-
S'a reunit la Viena si a elaborat neintinzindde la inceput puterea ran, pe ori-care parte a Dunarei
un proect de regulare anavigaîu- sa pana la Braila, cea ce se facu ar fi, nici prezidenîa, nici pri-
nei (1857), daracest regulament, in 1883. Acelast art. 53 confirma vilegii.
care interzice cabotagiul neri- puterile Comisiunei, referindu-se Imparîrea Dunarei in zone
veranilor, Inlaturat in Conferinâ la o intelegere ulterioara in ceea era o idee ingenioasa, de oare-ce
de la Paris, a ramas in sus- ce priveste durata ei ; aceasta Dunarea e un fluviu, ce este dife-
pensie, fara sa se fi decis dea dispoziîune a fost foarte neferi- rit la gurile sale de ceea ce
fi suprimat. In realitate, ce s'a cita, cadf daca s'ar fi terminat este la izvorul sau, sau m par-
petrecut era conform nature! indata cestiunea duratei, n'ar tea mijlocie. Dar zona interme-
lucrurilor ; sistemul european din fi urmat, in 1883, a se face diary crea un mare numar de
1856 era bun si sistemul rive- concesiun! suparatoare Austriei greutafi, can ocupara deliberati-
ran era rati ; regimul navigate? si Rusiei, pentru a obîne con- unile Comisiunei europene intre
Hosted by Google
dun Area 293 dunArea
1879 si 1882. In adevar, daca prin chiar aceste state; supra- (art. 2); 3). Rusiava putea, sub
singuriiârmuren! aizonei inter- veghiarea aplicaîune! prin Co- inaltul control al comisiunei Eu-
mediary creata prin art. 55, misiunea europeana ». Discufiu- ropene, de a ameliora si a ex-
sunt Sirbii, Bulgarii si Rominii. nea era dinainte nefolositoare ploata impreuna cu Rominia
Austro-Ungaria, care n'are nici prin aceasta opoziîune a Ro- braful Chilia pentru distanâ
o palma de pamint intre Por- minie! de a face din Dunare un unde Rominia e in acesta parte
tile-de-Fier si Galaî, are in a- fluviu eminamente german o ; vecinacuRusia(art. 3 — 6); acea-
ceasta zona marl interese comer- propunere a delegatulu! Fran- sta facultate recunoscuta Rusiei,
ciale si trebuia neaparat sa par- ciei, d. Barrere, aduce sfirsitul implica si pentru Rominia faculta-
ticipe la reglementaîune, de desbaterilor fara insa a intruni teadeadeschidebraûlSf. Gheor-
oare-ce tratatul din 1878 nu pre- unanimitate. §tiind ca nu va pu- ghe, coprins numa! pe teritoriul
vazuse acest lucru. O a doua tea triumfa asupra deciziune! sau. 4) In fine convenîunea se o-
greutate venea din aplicaîunea luata de marile puter!, Barrere cupa cu zona intermediara (art.
regulamentulu! ; odata regula- incerca de a atenua omnipotent 7, 8, 9). Dupa Tratatul din Ber-
mentul facut, cine trebuia sa-1 ce voia a se da Austrie! asu- lin, reglementeie navigatfune!,
aplice ? Tratatul din Berlin nu pra zone! intermediare in de- ale poliîef fluviale, ale supra-
spune nimic de ac, asta ; dupa. trimentul {armurenilor si in con- veghiereT, de la Porîle-de-Fier
principii, riveranil singun au tradicîune cu Tratatul de la pana la Galaî, trebuiau sa fie
puterea de al aplica. A lucra 1878. Proiectul sau lasa sa sub- elaborate de Comisiunea Euro-
alt-fel, era de a viola de odata siste introducerea unu! neârmu- peana cu asistenfa statelor âr-
si dreptul natural si dreptul cu- rean (Austria) si prezidenîa sa, murene. Dar regulamentele car!
tumiar.De la 1879 pana la 1884, insa ii retragea vocea preponde- au fost elaborate., n'au fost sem-
Comisiunea europeana, a discu- rant^ mai adauga apoi aceste!
; nate de Rominia si dec! nu este un
tat un avant-proiect pentru re- comisiun!, un membru din Co- Cu toate aceste
act al comisiune!.
gulamentele privitoare Dunarei, misiunea europeana, ridictnd la conferinâdela Londra leexami-
intre Galaî si Porîle-de-Fier 5 numarul membrilor eT, per- na si se prepara a le promulga.
o comisiune compusa din 3 de- miînd ast-fei a se putea obîne Rominia ceruse admiterea sain
legati a! statelor neriverane o maioritate fara voce prepon- conferinta care avea sa reglemen-
(Germania, Austria si Italia), deranta. Rominia iar refuza a teze organizarea administrativa
prezinta la 12 Maiu 1880 un se uni cu acest proiect si pro- a Dunarel-de-Jos dar Germania ;
avant-proiect, care instituia o puse, fara izbinda, o comisiune se opuse la aceasta, pretextind
comisiune mixta, in care Austro- de supravegheare ; toî ceM'ah:! ca nu se putea pune Rominia
Ungaria avea prezidenîa cu voce delegafi, intre carl si ace! ai de o potriva cu marile puter!
preponderant;! in caz de diver- Serbie! si Bulgariei primira pro- si de a risca ca sa nu ajunga
gent. Masurile aplicaîune! sa- iectul Barrere. In Februarie 1883, la vre-o solufmne, fiind-ca cu
crificau aproape drepturile teri- o conferinâ se reuni la Londra principiul unanimitate!, Rominia
toriale ale statelor ârmurene, pentru a se hotari asupra exe- putea opri totul prin veto al
in profitul Austriei neârmu- cutant art. 55 din 1878. Con- sau ; to{! plenipotenîarii primira
reana, care is! atribuia toata au- venîunea din 10 Maiu 1883 excluderea Rominiel, pe care
toritatea. In Decembre 1880, de- confine 4 dispoziîun!: i)Juris- voiati s'o admita numal cu ti-
legaî! SerbieT si a! Bulgariei dicîunea Comisiune! europene, tlul de «invitata», insa Rominia
fura admisi a lua parte la dis- va fl intinsa pana la Braila, port nu primi aceasta conduce subal-
cuîunea Comisiune! Europene romin, frequentat de marea na- terna. Guvernul romin persistind
(unde Rominia figura de la vigaîune maritima (articolul in- in decizia sa respinse proiectul
1878). Rominia, prin glasulco- tiiu) ; 2) Puterile Comisiunei eu- puîn imbunataît la Londra,
lonelului Pencovici, declara ca ropene sunt prelungite pentru o proiect care conînea iar prin-
art. 55 nu are de cit o singura noua perioada de doua-zeclani; cipiul admiterei unu! ne^rmu-
interpretaîune : «Elabora£iunea Germania, Austro-Ungaria reu-
< rean in comisiunea mixta si
regulamentelor decatre Comisiu- sira cu toate sforârile Marei- conchise ca decisiunile luate de
nea Europeana, asistata de de- Britani! si Franciei de a impie- conferinta nu puteau avea for{a
legaî! statelor {armurene ; apli- dica conferinâ sa decida per- obligatoare pentru eel care nu
caîunea acestor regulamente manent sindicatului European fusese reprezentat intr'insa.
Hosted by Google
dunArea 2«4 DUNAREA
Aceasta e situaîa : reglemen- numitele plute cu lemne de ste- Un curs de apS ca DunSrea,
tul Dunarei-de-Jos a fostelabo- jar, si brad aduse din creeril de o lSrgimemedie dei200 m.
rat si semnat de cea mat mare munîior. Toate aceste producte si o adincime de 20 30 m., —
parte a membrilor Gomisiunef se incarca pe vapoare, sle- formeazS o de stat
frontiers
europene, dar el ramine literS purl, caice, salupe, luntre, seici, de cea mai mare important si
moarta prin faptul abînerei etc. toate argumentele ce s'ar adu-
Rominiei; nicl o masura n'a Dunarea se prezintS, pentru ce pentru a intSri aceastS aser-
fost propusa pentru a o face sa Rominia, nu numal ca artera îune rSmin palide in fa{a eve-
primeasca deciziunea conferin- principals de comunicaîe si de nimenteior istorice petrecute.
£ei din Londra. De altfel, nu e scurgere in strainatate, a pro DunSrea, din timpurile cele
zor de a grSbi soluîunea pen- ductelor soluluT sSu, ci incS ea mat vechi pSna azl, a jucat un
tru navigatiune. Zona interme- constitue si o bogSîe insemnata rol important in Istoria MilitarS,
dtara este deschisS comerciuluT. prin pestele ce conîn apele si, cele mai celebre nume din
Austro Ungaria beneficiaza in si balîle sale. Istorie au ilustrat {armii sSI si
cea mai mare proporîune si In evul mediu, DunSrea era au urme neperitoare de
lasat
poate astepta ; ameninârea e- deja o mare cale comercialS trecerea lor. Ast-fel Dariu, A- :
xecutSrei Convenîunei este pen- unind Europa centrals cu cea lexandru-cel-Mare, Traian, De-
tru ea un mijloc de acfiune a- Orientals. DunSrea a servit tot- cebal, Septimiu Sever, Mateiu
supra guvernulul Rominiei. A- de-auna ca drum de comunica Corvin, Mircea, Mihaiu-Viteazul
cum cestiunea mare in litigiti £iune atit in luptele dintre po- Vlad-Tepes, Stefan-cel-Mare, Pe-
sunt taxele de 3 lei pe tona poare cit si pentru transporturile tru - eel - Mare, Napoleon Ale- ,
ce guvernul Ungar a stabilit sa industriale si comerciale pSnS xandra II, Tarul Rusiel si Ma-
perceapa vaselor ia trecerea prin la infiinârea drumurilor de fier. iestatea Sa Regele Carol I.
PorîJe-de Fier pentru a sedespa- Inainte de construirea cSilor fe- Poetul Lissandru zice cS Ar-
gubi de cheltueliie ce a facut cu rate in Europa, DunSrea era gonaut'n fugisera de Regele Ae-
regularea navigate! in aceasta singurS cale de transport intre tos si au adSpostit legiunile acolo
parte a cursuiui DunSrel. Orient si Occident. Ca centru unde DunSrea se varsa in Mare.
hisemniitatea comercialda Du- al schimbului mSrfurilor intre La 508 a. Chr. Dariu Istaspe, re-
narei. — DunSrea are mare in- aceste douS extreme ale Euro- gele Persilor, face o expedite
semnatate ca cale de comu- pe! era Constantinopole ; acolo contra Sciîlor, de la gurile
nicafiune pentru relaîunile co- se aduceau manufactured din DunSrei, merge ma-
in tins pe
merciale pe can le inlesneste. Occident pe vase ce strabSteau lurile ei pSnS la un git
2 zile,
Ea e o insemnatS artera co- Marea-Neagra si se intorceau al acestuT fluviu, unde el se im-
mercialS pentru Romini, cacT incSrcate cu produsele alimen- parte in mai multe gun. Aci
inlesneste transportul producî- tare ale pSrîlor din Orient. Dariu trece peste un pod de
uniior {are! in strSinatate. Co- DunSrea leagS M.-NeagrS cu lemn coustruit de Ionieni, pe
merjiul eelmat insemnat ce se M.-Nordului, Constantinopolul carl in acest scop li trimesese
face pe DunSre consta mat a- cu Rotterdamul, prin canalul inainte. In tara de jos a Moldove!
les in transportul cerealelor, Ludovic, inceput de Carol eel l'a intimpinat ambasadorii Sen-
carl, mai toate, iau direoîunea Mare si terminat nu de mult ior de la DunSre, adicS ai Ge-
spre Braila, Gaiaî si de acolo de Regele Bavariei. LegStura {ilor, aducindu-i darun de la
la Mare prin Sulina, iar vasele pe uscat s'a scurtat prin po- Regele lor: O vrabie, un soa-
can, vin din susul DunSre! tran- dul Fetesti-Cernavoda. rice, o broascS si cinci sSgep;
sports in marl cantitaÎ pro- Insemndtitra istorica a Duna- alegorie groaznicS care vrea sS
ducte industriale de manufac- rei. — Din puuctul de vedere zicS : DacS nu ve^T zbura ca
ture, cSrbunl de piatra si altele. istoric, nicl un fluviu nu oglin- vrabia, dacS nu vS ve{i ascunde
Vasele cu pinza transports deste in undele sale atitea o- in pSmint ca soareciT, dacS nu
mai multe marfuri grele cum : rase, cetS^f, monumente si cim- vS veî arunca prin lacuri ca
piatra, lemne de construe^ e, pil istorice ; si nu dS naviga- sS scapaflf ca broastele, veî
fleraril si altele; iar dupa dife- toruluT, invSâtului si poetului pieri de sSgeîle noastre.
fi\\ afluenp cum: Jiul, Oltul, Si- atitea fapte si legende roman- Sub roman! acest fluviu a
retul, pornesc pe Dunare asa tice. format pSnS la un timp, limita
Hosted by Google
DUNAREA 295 dunArea
de S.-V. a ImperiuluT si cind coprinse armata JareT cind in fluentum, o-s t-rov = insula; din
Traian isT incepu cuceririle in campania din Bulgaria la 1877 vechiul iric : sruth = riu.
Dacia, acest fluviu fu dovada se rupsese podul de la T.-Ma- Cuvintul Danubius are dife
cea mal straluctta de puterea gurele. rite explicaîunT. Geograful E-

romana. Numele Dun&rei si etimologia tienne pretinde ca SciîT nu-
Mai tirziu, pe timpul invaziu- cuvirtulul Dunare si a diferite- meau acest fluviu Matoas (sci-
nilor barbare, rolul DunareT se lor sale numirl. Numele de — tic = inofensiv) fiind-ca treceau
schimba. Ast-fel, ea e urmata asta-zi ale DunareT sunt Du- : adesea Dunarea farapericol; o
de diferite naîT in mersul lor narea, pentru RominT; Danu- data facind oare-care pTerderT,
cotropitor spre V. sau spre E. be, la FrancezT si EnglezT trecindu-1 l'au numit Danubis
Hunii sT Avarii merg pe Du- Danubio, si Levan-
la ItalienI si de aci ar deriva vorba latina
nare in sas si razbesc pan a in tinT; Donau,GermanT; Duna'i, la Danubius.
Galia; maT tirziu SlaviT, Cuma- Dunaj, Dunej, Dunawo, Donau, Isidor, savant prelat din evul-
nii, Turcii si TatariT apuca a- Diina, Diina, la SlavT Duna, ; mediu, pretiude ca numele de
celasT drum; iara Francii lui la UngurTsi5^^ Duna, blonda Danubius T-ar veni din cauza
Carol-eel -Mare, Bavarezii, Saxo- saii balana Dunare ; Aoovaxts, la mareT cantita^f de zapada care
nif, Cruciaîi, pornesc in josul GrecT si 'tatpoc ; Tuna, laTurcT. topindu-se mareste acest fluviu:
DunareT. Fluviul Dunarea a purtat la Danivius.
Celebre sunt urmele podulu! diferite popoare si in diferite Danubius maT pare a avea si
lui Traian la Severin, pe care, timpurT diverse numirT: ast-fel o origina galo-romana. Aceasta
dupa. unii istoricT, imparatul A- Fenicieni! il numira Phison. Cel vorba se desface in doua rada-
drian ar fi pus sa-1 darime din d'intiiu nume sigur ce gasim cinT: Danu si us. Danu, Dan
gelozie dupa alîi insa, pare a
;
ca a purtat Dunarea este Istros. sau Tan insemneaza =riu, apa;
fi fost una din cerintele arteT mili- (V. Hesiod, care-1 numeste si Us (issu) in limba galo-latina in-
tare. Acest pod construit pentru Frumosul curent). Herodot de semneaza izvor, riu.
a inlesni trecerea legiunilor ro- asemenea. RomaniT latinizara nu- Se maT pretiude ca numele
mane, deveni in timpul lui Tra- mele grec facindu-1 Ister si il Danubius ar deriva din frag-
ian un mijloc de trecere al bar- consacrara in vorba sau scrie- mentele slave : Dan si huty =
barilor ce navaleau din Dacia riie lor on de cite on voiau purtator de inundaîunT.
peste Dunare in Moesia. Spre a inêiege prin el Dunarea-de- Rezulta ast-fel ca cuvintul
a impiedica mersul usor si si- Jos. Danube francez, Danubio italian

Prin progresul comerûluT si Danube englez, derive de la
gur al Adrian
acestor barban, si
a facut sa se distruga podul al cuceriret ei gasira si impru- Danubius.

de la Severin ale caruT picioare mutara din gura indigenilor Re- Cuvintul Donau se crede ca
se vad si azta-zT. Inca. un pod giuneT superioare a DunareT un provine : din cuvintul Don, can-
era la Calem, in jud. Romanaî, nou nume, Danubius. Se pre- titate de materiT pamintoase re-
se zice, facut de Constantin-cei- tinde ca numele Danubius vine unite ce aduce acest fluviu
Mare si unea Oescum cu Mal- de la AavoofJios (grecesc), intre- dup^ atyiT, din Thon = lut, na-
vasi. buinîndu-1 la inceput numa! pen- tura generala a {armurilor Du-

Dunarea formeaza un zid pu- tru Dunarea-de Sus. (Caesar, De nareT ; din Tanne =-= brad si au
ternic. Incepind de la Romani Bello Galico). apa, fiind-ca se credea ca izvora
vedem ca ei au fost nevoiti sa Cuvintul Istros poate fi con- de linga un mare brad; din
paraseasca Dacia, pentru ca a- siderat ca derivind din urma- Don aw =
apa adinca din Do ;
veau Dunarea in spate ; si daca toarele radacini : din radacina aw = doua ape din vorbele ;
tncercarile Turcilor in timp de sanscrita : sru, sra-v-a-mi = a celtice Do-na : doua riuleê. =
cincT secole de a cotropi Ro- curge ; srav-a-s, srav-ant-i, sro- Cuvintul rominesc Dundre, ar
minia si a se stabili intr'insan'ati t-as = riu ; din radacina gre- deriva din cuvintele tracice dana
reusit, pe linga. eroismul strabuni- ceasca : po, apo, ps-co = curge, ? i re
=
dind nori, dupa cum
lor nostri, datoram acesta si Du- {A-oq, [j6-o-<; y ps»j-[ia = din
riu ; ne arata d-nu B. P. Hasdeu.
nareT. Ea constitue o fiontiera radacina Liteana ; srav-j-u = a Citafiunf si legende, —Insem-
de stat defensiva de prima li- curge, srov-e = cursoare de apa- natatea important Duna-
si
nie si cine nu stie grija ce din vechea slava = : s-t-ru-j-a reT inca din cele mat vechT tim-
Hosted by Google
dunArea 296 DUNAREA
purl reese asemenea din cita- crat Istrului, Dunarei, batrinului lor, pazitorul lor, hranitorul si
fiuni carl au ramas legendare. Danubiu, un cult Dumnezeesc. pedepsitorul lor».

Ast-fel : Pelletan vorbind des- La pag. 6 zice: «InNysadin « Bata-te Dunarea» este bleste-
pre Dun&re, zice: « Veritable Arabia se vede scris pe unul mul ramas din zilele stravechf
chemin en marche» Mery o ; din morminte, pe acela al re- pana azi in gura popoarele duna-
numeste: « Chemin de la civili- gelui Osiris urmatoarele : Tatal rene. Anfidius, scriitor dinsecol.
sation et de T Industrie » His- ; meu este Saturn, eel mai tinar II, ne spune ca juramintul eel
tos, cu noua secole inainte de nascut din Zei. Eu sunt regele mat sacru la Dad era legat cu
Christos, iizice: «Frumosul cu- Osiris care am dus razboiu in solemnitate de a bea apa din
rent» ; Dionisiu din Halicarnas toate ârile pana la pustiurile Dunare. Sofocles, vestitul trage-
contimporan al luT August ii Indiiior si pana la izvoarelefla- dian Grec, care scrie cu 495 ani
zice : «Fluviul cu cinci guri» ;
viului Istrui si prin alte parî dupa Christos, zice ca la antici,
Napoleon I ii zicea: «Rege!e pana la Ocean. Apoi maTadauga apa Istrului ca si apa lui Fasis
fluviilor din Europa» ; iara mat un alt cuceritor, Regele Egip- era espiatoare, adica curatitoare
apoi, prin cresterea far& veste tului Sesostris sau Usortesen de pacate.
a apelor Dunarei care rupsese au strabatut Istrui si s'au batut «Cred, zice Sofocles, in OtSuovc;
podul ce unea o mica insula la cu Geîi si au asezat in âra lor Xvjpavvo?, despre o familie paca-
malul drept al Dunarei si la in- colonii». La pag. 10 arata capoe- toasa, ca nicT Istrui nici Fasis nu
sula Inder-Lobau, Napoleon vatul Lissandru, care a scris la 648 ar puteaspala cu apele lor espia-
zind ca victoria h scapa din inainte de Christos zice si el in torii pacatele cite acoper aceste
mina, in batalia de la Essling, poemul sau epic ca Argonauîi case». La Giurgiu, azi chiar se
prin acest capriciti at nature!, fugisera de Regele Aetos si a aude des in popor zicind de
stri g£ in indignaîunea sa : «Du- adapostitlegiunile Dunarei acolo un ora cu un caracter mur-
nftrea era eel mat bun oficer unde Dun&rea se varsa in Mare. dar «nici Dunarea nu-1 poate
a I Austriei, si eU am pierdut Mareîa Dunarei aii admi- spala». La pag 24 acelasi autor
batalia, pentru c& Pam neso- rat-o si parinîi bisericei. Ei ati ne zice: «pentru a personifica
cotit» .
crezutcaDunareaese din Paradis relatiile neintrerupte de comerciu
In lucrarea intitulatS : Duna- si ca este unul din cele 4 riuri si bogaîile ce Istrui ducea la
rea literarfi si in tradifiune pre- cari ies din Raiu. Asa Cesa- Mare, Himenus, autor din sec.
zentata Academiei de d-nui Al. rius Nazianzinul, fratele S-tuluI III, ne spune intr'un fragment
Papadopol - Calimach si publi- Gheorghe Nazianzinul care scria din scrierile sale (asta-zi pierdut),
cata in 1886, gasim: «Lucan pe la 350 an! dupa Christos prin oinchipuire in adevarpoeti-
(Marcus Annaeus Lucanus) poet ne spune: «unul din cele 4 riuri ca « Istrui se iubea cu Marea
roman care scrie pe la 64 dupa can izvorasc din raiu, riul pe de la Bosfor si ca amorul il facea
Christ zice « Dunarea cutree-
: care Scriptura ii numeste Fison, sa fie mirele ei».
rind lumea se ingroasa cu riuri iar elenii il numesc Istros, Roma- Aproape aceeasi imaginable fru-
si cu piraele pe care le intil- nii Danubius si Geîi Dunarea, moasa o gasim in poetul roman
neste in cale si le tiraste cu iarna ingheata si firea lichida a Statius care scrie 80 anl dupa
dinsa Marea Scitica». Mai
la riulul si preface in peatra incit Christos: «Vizita-vei (intreaba
departe zice: «Curge ast-fel ser- pot trece peste el annate intregi poetul) cele 7 gun ale Istrului la
puind capricios si intre sute de si multime de oamenl, poate locul unde acest fluviu saruta
insule formind la coastele sale îne pe el 10000 cavalerl cam pe Gance cu undele sale dragas-
o mulîme de lacuri intinse pana s'a vazut de multe ori. Maxim toase? «La pag. 55 zice: «la toate
ce dupa un curs de 680 leghe Tiriul, care a scris in secolul II popoarele pe unde trece Istrui,
se varsa in Marea-Negra prin dupa Christos, ne incredinêaza (Dunarea) a fost din vechimein
cinci guri sub 45 ° 32' latitudine despre aceasta si cajuramintul cult si inchinaciune». Ca la Greet
si 47 34' de longitudine ducind pe valurile Dunarei era la ei un asa si laRomaniasa Romini si la
cu sine apele ce primesc de la juramint infricosat. «Vederea, si la Slav! numele de Istrui, Do-
120 riuri tributar! carl si acestia privelistea mareaâ a Dunarei, nu in Dunare, Donau se da ca
aduna mil de pirae si de iz- pornirea valurilor sale nesfirsite, si nume propriu personal. Istros,
voare». ziceD. Calimach, afacut pe DacT istoricul, elev al poetului Caliim-
O omenire Jntreaga a consa- sa vad& un Istru, Dumnezeirea chos; Donau, principele Galilei;
Hosted by Google
r
m
uunArea 297 DUNARlfA
Duncire, voinicul pe care nu-1 Si te du la Dunare gura acestul lac este o cherha-
nimeni, nici la trinteala
De bea apa turbure.
nea.
biruia
nici la istetime. La pag. 67 d. Calimach ne
La German!: Frumoasa Du- mal spune Dunarea noastra la
:
Dunarea-Vechie, ostrov, format
?iftre albastra este un vis, un amindoua marginile el, la Porîle- de canalul Dunarea-Vechie, jud.
gind adinc $i ginga$. La Turci de-Fier ?i la gurile el unde da Braila.
cintecele lor slavesc Dunarea. in marea Neagra era pusa de
La 1532, celebrul poet spaniol, anticitatea romana ?i elena sub Dunarea-Vechie cu Privalul-
Garciloss De La Vega, a cintat scutul a doua Genii, a doua lui-Stanciu, padure, situata in
Dunarea in versurile sale fru- Dumnezeirl puternice la gurile ;

jud. Braila, pi. Vadeni. Se mar-
moase. Dunarei era insula, templul, mi- gine?te la S.-E. cu Dunarea-
Celebrul istoric $i orientalist nunile ?i domnia lui Achile, la Macinulul; la V. $i N., cu cimpul
German, Baronul losef Hammer- Porîle-de-Fier era geniul bine- $i balta. Are o suprafaâ de 20
Purgstall, adresa Dunarei mat facator al lui Hercules care hect. Esenâ: salcie.
multe strofe. vindeca boalele ca $i geniul lui
In cintecile vechi $i doinele Ro- Achile la gurile Dunarei. $i as- Dunarea-Vechie, canal, incepe
minilor, Dunarea este âra, vi- tazi inca,dupa 20 secole, baile de din fa$a Turcoaiel, in dreptul
tejia, bogaîa, mindria lor nafio- la Mehadia sau cum le ziceau Ro- cherhanalei, jud. Braila ?i, dupa
naia. Dunarea aduce ârei cele m3im\j Meedia se numesc Ther- :
un ocol, se termina tot aci, for-
mal mart foloase, zice Cantemir, me Herculanae, adica, baile lui mind ostrovul Dunarea-Vechie.
Domnul $i Istoricul Moldovei. Hercule.
Rominul cind se minie se face Dunarei (Lunca-), lunca* , jud.
Dunare Romincele nu vor bar-
; Dunarea, stafie de dr.-d.-f.,]\id. Braila, ocupind toata partea de
baÎ, neguston bogaÎ, ci oameni Ialomiâ, plasa Balta-d.-j., cat. E. a jud., intre muchea celor
voinicl umblaÎ pe Dunare. Stelnica, pe linia Fete$ti-Con- 2 platouri ale jud. $i munfil
stanâ, pusa in circulate la 26 Balcani din Dobrogea. Cind a-
Barbat oiu lua
Care s'o afla Sept. 1895. Se afla intre sta- pele sunt marl, toata lunca Du-
Dunare sa 'noate bile Borcea (7.6 kil.) ?i Cerna- narei este acoperita; cind sunt
Kidicind din coate pa?unl
voda-Pod (4.4 kil.). Inalîmea scazute are intinse $i
In picioare stind
d'asupra nivelilul maril de 16 fineûrl. Cea mal mare parte
Buzdugan purtind
m. 80. este acoperita de lezere, priva-
Ca-i o zicatoare,
De insuratoare :
Venitul acestei staîl pe a- lurl, jap$e ?i canalun, din care
Cine bate Dunarea nul 1896 a fost de 4268 lei, se scoate mult pe$te. Se gase-
Nu mi-1 bate muerea.
65 bani. §te aci: mulî *stupl; papura;
A trece de la un mal la cel- padurl de salcie, carl se ex-
I'alt al Dunarei este propriu nea- Dunarea, piriia$, izvore^te din ploateaza ca lemne de foe.
mulul Rominesc :
ramurilesudiceale muntelulCer-
negura, teritoriul comunei Calul- Dunariâ, girld, in jud. Vla?ca,
Fa badita peatra In zece
Iapa, pi. Piatra-Muntele, jud. ce lese din Dunare, din sus de
La ist mal curind de-i trece
Ca suntem de soiii Romin'i Neamû ; se varsa, dupa un curs satul Gostinul, inconjura acest
Nu suntem de neam pagini scurt, pe partea stinga a piriu- sat ?i se varsa iaraî in Du-
Despica Dunarea '11 doua lul Calul. nare, la un kil. mal jos de
Sa facem dragoste noua.
acel sat.
Colea in umbra istor nuci
Pe braê-mi sa mi te culci
Dunarea- Vechie, lac, in jud.
Sa facem dragoste dulci Braila, format din ruptura flu- Dunariâ, picket de granifd, pe
— Face-oiii puica cum ma invetT viulul Dunarea. Are forma unei Dunare, cu N. 141, drept lacul
Face-oiu luntre si lopeî elipse, unita cu Dunarea-Vechie Greaca, jud Ilfov.
Sa despic Dunarea 'n doua
printr'o gura, in dreptul satulul
Cind o esi luna noua.
Turcoaia din Dobrogea. Elipsa Dunariâ, vale, in jud. Ilfov,
CopiiT, in jocurile lor, cinta :
este cam de 8 kil. lungime, care pune in comunicaîe balta
Melc, melc Codobelc

formind un prival sau canal, Greaca cu flu viul Dunarea. Cite-o
Scoate coarne boeresti avind lcUamea Dunarel-Vechl. La data seaca cu desavirîre.
5362.?. Marele Dirfionar <ieografic Vol. Ill 38
Hosted by Google
DUNAVAfUL 298 DURAN-TEPE
Dunav&tul, virf de deal, injud. Dunavaûl-de-Jos, sat, in jud. Dupa-Piatra, catun, al com. Mla-
Tulcea, pi. Tulcea, pe teritoriul Tulcea, pi. Tulcea, catunul com. jetul, jud. Buzau. Are 160 lo-
comunel Moru-Ghiol, si anume Moru-Ghiol. E asezat in partea cuitori si 31 case.

pe acela al c&tunulu! sau Du- estica a plasei si in cea sud-
navaûl-d.-s. Este piscul princi- estica a com., pe malul drept Dupaita, deal. Vezi Moviliêi
pal al DealuluI-cu-Cetate (rtumit al riulul Dunavaful, la 7 kil. spre (Dealul-), jud. Vasluiii.
asa fiind-ca la poalele sale se Sud-Est de catunul de resedinâ,

afl& ruine de cetaî vechi). Are Moru-Ghiol. Se margineste la Durale, deal, in jud. Tulcea, pi.
o inaljime de 52 m. 6. E punct nord cu cîtunele Moru-Ghiol com. Beidant. Este o
IstruluT,
trigonometric pentru observaîe si Dunavaful-d.-s .

; la V. cu prelungirede S. a dealului Dolu-
derangul i-iu, dominind asupra catunul Bei-Bugeac; la E., cu jan, intinzindu-se pe linga valea
catunului Dunava{ul-d.-s., asu- comuna Cara-Orman si la S., Calaigi si piriul Beidant, intr'o
pra girlel Dunavaûl, asupra dru- cu lacul Razelm. Intinderea sa directie generala de la N.-V.
mulu! comunal Moru-Ghiol-Du- estede 650 hect, din can 50 hect. spre S.-E., brazdind partea N.
navaûl-d.-s. Este acoperit cu ocupate de vatra satulul, restul a plasei si centrala a com. La
pasuni si araturl. de 600 hect. este al locuitorilor* poalele luide S. seaflS asezat sa-
Populaîa este toata ruseasca tul Beidant. Pe muchie merge
Dunavaûl, piriu, izvoreste din sunt 78 familif, sau 280 suflete. drumul comunal Beidant-Eschi-
com. Marasti, din locul numit In catun este o scoala si o Baba. E acoperit cu fineê si la
Virnav, jud. Bacau, pi. Siretul- bisertca ortodoxa. poale cu semanaturT.

d.-s. ; curge de la N. la S.
primeste pe dreapta piriiasul Dunavaûl-de-Sus, sat, in jud. Duran-Bair, deal, in jud. si pi.
Blidariul, iar pe stinga piriiasele Tulcea, pi. Tulcea, cat. com. Constanta, pe teritoriul com. Pa-
Cerghicea si Dobriana, apoi Moru-Ghiol. E asezat in partea lazul, si anume pe acela al ca-
trece prin satul Lunca si pe la estica a plasei si a comunel, tunului sau Canara. Are o di-
V. de Fruntesti si se varsa in pe malul drept al riului Duna- rectiune generala de la N.-E.

riul Berheciul, la Barboasa, com. vaûl, la S kil. spre Sud-Est de catre S.-V., intinzindu-se de-a-
Onesti, jud. Tecuciu. catunul de resedinta, Moru-Ghiol, lungul si pe la E. de valea Cio-
la poalele sudice ale Dealului- ban-Dere, Are ca virfuri mat in-
Dunavaûl, girld, in jud. Tulcea, cu-Cetate. Are o intindere de semnate : Isiam-Tepe, care are
pi. Tulcea, pe teritoriul com. 500 hect., din can 30 hect. o- 91 m. si Duran-Iuc, care are
Moru-Ghiol ; sedesface din Du- cupate de vatra satului, restul 85 m. si este puîn mai la S.
nare (braûl St. Gheorghe); se de 450 hect. al locuitorilor. de cit eel d'intii. Este acope-
indreapta spre S., mai intiiu, Populaîunea estetoatS ruseasca, rit cu pasune si pe poale cu
facind mai multe cotituri, si ia venita din comuna Uzlina. Sunt semanaturT.
apoi direcîa spre V. ; dupa 50 familii cu 403 suflete. Are
un curs de 40 kil., se varsa o biserica ortodoxa, fondata in Duran-Iuc, virf de deal, in jud.
in lacul Razelm. De sigur anul 1894. si pi. Constanta, com. Palazul,
trebue sa fie unul din cele 7 cat. Canara. Este unul din vir-
brarx ale Dunarei menîonate Dunce^ti, catun, al com. Bozi- furile cele mai insemnate ale dea-
de Ptolomeu, si anume 'Ispl orul, jud. BuzaTi. Are 20 locu- lului Duran-Bair. Are 85 m. in-
OT(b(xa = gura sacra. El uda itori si 8 case. nalr/tme ?i este acoperit cu ver-
partea estica a plasei si centrala deaâ.
a comunef. Pe malul sau drept Dude^tilor (Valea-), z/^/V, injud.
sunt asezate satele Djnavaûl- Buzau, com. Boziorul, cat. Dun- Duran-Tepe, movild, acoperita
d.-j. si Dunavaûl-d.-s. Malurile cesti ; se scurge in Saratelul- cu verdeaâ, in jud. si pi. Con-
pe alocurea sunt inalte. De- Balanestilor. stanta, pe teritoriul com. Pala-
alungul lor merge un drum co- zul, la 2 kil. spre V. de satul
munal spre pescariile de la lacui Dupa-Cuptoare, izvor, in jud. Canara. A fost punct trigono-
Dranov. Comunica cu lacul Buzau, com. Panataul, catunul metric de observaîe de rangul
Dranov prin trel girle Pietna^;, : Sibiciul-d.-j.; se scurge in Valea- al IIMea. In apropiere se afla
Semnat si Dvaâtca. Pan£taului. un cimitir vechiu turcesc.
Hosted by Google
DURASA-CAIRAC 299 DURDA
Durasa-Cairac, vale, in jud. Tul- de lemn, care a {inut mai mult o morisca ce este pe unul din
cea, pi. IstruluT, com. Ciamurli- de un secol, dupa care au ri- acele pirie. Care poiana si mo-
d.-s., cat. Testemel ; se formeaza dicat o alta biserica tot de lemn, risca sunt din dreptul Schitulul
pe cimpia Dolama ; se intinde si care a durat pina la 1800. la vale, avind voie a mai des-
spre S., intr'o direcîe generala Biserica de piatra, mare, solida, chide imprejurul acelei poiane
de la N.-V. spre S.E., brazdind cum se gaseste aslazi, a fost ca sa fie ca de 15 faicl pentru
partea de N.-V. a pi. si a com. terminate de zidit la 1835 si iarba, etc. (anafor. 146 din 1840,
merge numat prin paduri, si, sfinfita de insust Mitropolitul Hris). Aceasta proprietate a
dupa. 3 kil., se deschide in va- Veniamin, dupa cum se dove- schitulul Duraul a fost respec-
lea piriuluT Beidant, pe dreapta, deste din urmatoarea inscrip- tata de toflf posesorii mosiel
mat jos de satul Testemel. îune, pusa de-asupra usei bi- Hangul pana la 1864, c * n d a
sericei fost luata in urma lege* rur.,
Duraitoarea, ramificafie a So- impreuna cu toate cele-1'alte
Biserica Buna-Vestire, a prea Stinted
muzului-Mare,jud. Suceava,com. drepturl ale Schitulul (v. Mun-
nascatoare de Dumnezeu, zidita fn zilele
Dolhesti. Prea Inalâtului Domn Mihail Gr. Sturdza
tele Ceahlaul si Schitul Duraul
Wd., cu blagoslovirea Prea Sfinfitulu* de Arch. Varahiil Zates, Iasi
Duraitoarea, piriu, in jud. Su- Mitropolit Veniamin. Cu ajutorul Dom- 1885).
ceava, com. Preutesti. Izvoreste nilor ce iau nastavit duhul stint. Prin
osardia cuvioîei sale parintelut Gherasie
din Dealul-Mocanului si sepierde Duraul, ramura de munfi, ce se
si a neguîtorilor duranealor fra^t Gh.
in mlastinele de pe ârmul drept si loan Prosie si Vasile Ilovict, 1835.
detaseaza catre N. din griipa
al SomuzuluT. sistemului stincos Ceahlaul, pe
In archiva bisericii se mat teritoriul com. Hangul, judeûl
Duraitori (La-), cascadd de 7 pastreaza multe din scrisorile Neamû, plasa Piatra-Muntele.
m., a piriului Beuca, jud. Su- originate ale unora din dona-
ceava, com. Neagra-SaruluT. tori. Icoaneie si marmora au Duraul, iaz, jud. Neamfu, for-
fost aduse din Constantinopol, mat de apele piriiasulul cu a-
Duraul, schit, in comuna Hangul, iar gratiile de fier, de la Iaco- celasi nume. Este situat in o-
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam- beni, din Bucovina. grada Schitulul Duraul.
$ul, asezat aproape de una din La 1840, inmulîndu-se calu-
stincile cele mai mareê ale mun- gariêle in Varaticul, Mitropo- Duraul (Schitul-), piriia§, jud.
telui Ceahlaul, intr'o prea pito- litulVeniamin, cuaprobareaPrin- Neamû. Izvoreste din muntele
reasca poziîe, la o ora depar- £ulul Sturdza, a dispus ca schi- Ceahlaul, si-si mareste volumul
tare de schitul HanguluT. tul Duraul, sa se schimbe in cu apele ce se scurg din cas-
Dupa tradrfiune, schitul Du- metoc al manastirel Varatecui si cade de pe stincile laterale. Cur-
raului a fost infiinât de sihastri, prin urmare calugarii sa se stra- ge pe la schitul cu acelasi nume,
can au locuit imprejurul Pio- mute la manastirea Secul, iar ca- apoi pe la schitul Hangulul,
nului si chiar de-asupra lui, lugariêle sa vie aice, dar n'a traversind soseaua mixta Pia-
unde rar un urs sau un lup se reus it din pricina opunereT e- tra-Prisacani, aproape de var-
rataceste, gonit fund de foame; nergice a caiugarilor si a ctito- sarea sa, pe dreapta riului Bis-
chiar si asta-zi se gaseste pe rilor (mai cu seama a lui Prosie). triâ, intre kil. 106 — 107.
Ceahlaul o pestera intr'o stinca, Acest piriu este foarte bogat
numita:Pesterea-lui-Vucu, dupa Duraul, poiana prea frumoasa, la in pastravi. Dintre piriiasele cele
numele sihastrului care a lo- poalele Ceahlaulul, imprejurul mai insemnate ce primeste in-
cuit' o si despre care pestera schitulul cu acelasi nume, jud. semnam pe La-Martin unit cu
aminteste Gheorghe Asachi in- Neamû, pi. Piatra-Muntele, com. Serafim.
tr'o poema a sa. Sihastri, unii Hangul. La 1830, luna Iuliu 31,
dupa alîl, traind in aceasta re- Mitropolitul Veniamin supunlnd Durbace§ti, vechie numire a ca-
giane neospitaliera si obosiî de schitul Duraul catre manastirea tunulul Punga, din com. Tres-
greutaîle si suferinêle singu- Neamtul, lapunctul al 2 -lea zi- tia, jud. Buzau.
rataêi, au infiinât schitul Du- ce : « Schitul acesta va avea in-
raul os la poalele Pionului. Mai tru stapinirea sa o poiana, ce Durda, deal, jud. si pi. Prahova,
intiiu au facut o biserica mica este intre piriele DurauluT, si com. Proviâ-d.-j., numit ast-fel
Hosted by Google
DURDUCI 300 DUKNESTI-MITROPOLIE1
dupa numele locuitorilor care-1 in jud. Roman, pi. Fundul, com. Jijia, jud. Botosani, cu o supra-
poseda. E acoperit cu padure Iucsesti. faâ de 1083 hect. si o popu-
marunta iar la poalelelut sunt late de 45 familii sau 166 suflete,
livezi, izlazurT, pomi si se cul- Duretului (Dealul-), colina, in din can 53 contribuabilf.
tiva porumb. jud. Buzau, com. Magura, cat.
Ciuta. Durnesti. VezT Dornesti, jud.

Durduci, piriU, cu direcîa de Neamûl.
la V. spre E. Izvoreste din co- Duretului (Valea-), vale, in ju-
muna Petrari-d.-s., jud. Vilcea, deûl Buzau, comuna Magura, Durnesti (Brani^teanul), sat, in
pi. Ocolul si se varsa in riul cat. Ciuta. Incepe din deal si jud. Botosani, pi. Stefanesti,
Otasaul, tot in raionul acestei se scurge in riul Buzaul. com. Durnesti, in partea de V.
comune. a com uneT. Are o suprafaâ de
Durle§ti, mahala, in com. rur. 2684 hect., din carl 2431 pro-
Durducul, ba/td> formata din Baltanele, jud. Mehedinî, pi. prietate mare 253 ale locui-
si
varsarea Prutulul si a Jijiel, Motrul-d.-j. torilor si o populate de 87 fa-

spre E. de satul Costuleni, co- milii sau 401 suflete, carif locu-
muna Costuleni, jud. lasi, pi. Durnesti, com. rur,, in par tea esc in 80 case.
Branistea. de V. a plaseT Stefanesti, jud. In acest sat e resedinâ com.
Botosani. E formata din satele Durnesti. Are o biserica, deser-
Durducul, iaz, in satul Podul- Cucuteni-Razasi, Cucuteni-Tu- vita de un preot si 2cintare£i;

JijieT, jud. Iasi, pi. Branistea, fescu si Dorneni-Branisteanu. 1 scoala mixta condusa de 1
com. Golaesti; se scurge in girla Teritoriul com. e compus mat invaâtor si cu 58 scolan.
Dubruvaûl. mult din dealurT si podise in- Vite : 390 boi si vaci, 1 20
tinse cu purine vaT. Suprafaâ cal, 1 333 01 si 60 porcT. Loc. pose-
Durducul, piriU, care se scurge com. e de 4080 hect., din cart da 25 stupTcu albine. Sunt: 2 cir-
in Jijia, jud. Botosani, com. Co- 3625 hect. ale proprietarilor ciume; 2 comerciantT si 5 mese-
mindaresti, mosia Reuseni. man, 395 hect. ale locuitorilor riasT.
si 60 hect. ale razasilor.

Durducul, piriiiy uda teritoriul Are o populaîune de 193 Durne^ti-Mitropoliei, fosta mo-
com. Bereasa, jud. Vasluiii, pi. fam. sau 960 suflete, din cart sie a Statului si sat, in partea
Mijlocul, curgind in direcîune 480 barbap si 489 femei. Sunt de E. a comunei Ringhilesti,
de la N. spre S. ; se varsa in 235 contribuabilT. jud. Botosani, pi. Stefanesti, in

riul Birlad. Intinderea locurilor cultivate dreapta PrutuluT. In urma im-
e de 16 16 hect. Vii, sunt 3 can proprietaririlor de la 1879 P e
Durducul-Mare, trup de padure au o intindere de 20 hect. o parte din mosie, s'a format
al statului, care, impreunacu Dur- Numarul vitelor e de 2607: 547 satulnou Santa-Maria, iar partea
ducul-Mic, Palanga si Lastarul boi si vacT, 206 cat, 1739 01, 115 ramasa fu instreinata de Stat,
formeaza padurea Aricesti, pen- rimatori. Sunt 70 stupi cu al- cumparata si alipita la mosia Rin-
dinte de com. Aricesti, jude{ul bine. ghilesti.
Prahova, pi. Filipesti. Budgetul com. e de 4255 lei Asta-zi, sub numele de Dur-
la venituri si de 4248 lei la nesti-Mitropoliei, se cunoaste
Durducul-Mic. VezT Durducul- cheltuelT. micul catun asezat pe marginea
Mare, jud. Prahova. Are: 2 bisericT, deservite de soseleT judeêne Stefanesti-Iasi,
2 preoî, 3 cintareÎ si 1 para- in partea de E. a satuluT Santa-
Durdue§ti, cdtun, jud. Arges, cliser; o scoala mixta, condusa Maria. Are o populate de 31
pi. Oltului, pendinte de com. de un invaâtor platit de stat familii sau 105 suflete, din carl
rur. Uda-d.-j.Are o populaîu- si frecuentata de 58 elevT; 3 82 contribuabilf si o intindere
ne de 50 fam. Are o biserica cu morl pe apa; 4 circiumT. Sunt de 369 hect.
hramul Adormirea, deservita de 4 comercianî si 8 meseriasT. In vechime, satul se numia
1 preot si un cintare{. Peri^cani si era asezat in ponoare,
Durnesti, sat, asezat in partea mai spre Nord, pe malul Pru-
Durei. VezT Muncelul-DureT, sat, de N.-V. a com. Ungureni, pi. tuluT; insa, din cauza ca Prutul
Hosted by Google
'
iMv
DURNESTILOR (DEALUL-) 301 DU?MANE?TI
risipea malul, locuitorii, im- Duruitoarea, piriia§, jud. Bacau, hect. despre mosia Letca-Vechie
proprietarindu-se la 1864, au pi. Siretul-d,-j., corn. Leca, care si Crovul.
format, matindu-se pe local de trece prin teritoriul satulul Bota Mosia Eforiel Spitalelor are un
asta-zT, satul, dindu-i si numele de si apoi se scurge d'astingaRa- venit de 600 lei ; iar a Statulu!
Durnesti, dupa numele vechiuluT catSului. de 2600 lei.
proprietar, Durnea. Pe marginea despre V. a

Asta-zi Statul mat are o mica Duruitoarea, ptriU, incepator de acesteiproprieta^f, trece apa Gla-
padure de rachita (salcie) linga pe Comane^ti, com. Suhariul, vaciocul, care se varsa in Cilniste
Prut. pi. Prutul d. s., jud. Dorohoiu; din jos de Crovul.
Numarul estede 144:
vitelor se varsS in Prut. Prin mijlocul padurel trece
84 boi si vadf, 8 caT, yo 01 si 1 soseaua Bucuresti-Alexandria.
mascuri Durului (Plaiul-), colina, in jud. Aci este un han, pe Dusani-
Buz&u, comuna Patirlagele, face Eforil.
Durne§tilor (Dealul - ), deal, hotar despre com. Valea-Mus-
ling^ Prat, in partea de N.-E. celulul. Du§arii, deal, cultivabil, intre satele
a com. Ringhile$ti, plasa Stefa- Topile si Valea-Seaca, din com.
nesti, jud. Botosani; este o ra- Duruânul, viilcea, jud. Olt, care Pascani, jud. Suceava.
mificare a dealurilor CracalieT, se formeaza pe teritoriul com.
carl merg spre S.-E. la Prut, Titulesti, cu direcîa V.-E. si Dusani, localitate, in jud. Suceava,
impreuna cu ramuriie dealurilor se varsa in Dorofeiu, aproape com. Cristesti, la obirsia piriului
Boroseni si Berza. de gura lul. Ermolia.
Durne^tilor (PIriul-), piriti, jud. Durvarea,/mX jud. Olt, care se Du§a§ti, sat, in jud. Neamû,
Botosani ; izvoreste de pe mosia varsa in Geamana-Mare,
girla pi. Piatra-Muntele, com. Cirligi,
Ciornohalul; trece pe pamintul in raionul comuneT Rijleûl-Vic- situat in spre N. satulul Cir-
locuitorilor din Santa-Maria ; for- ros, pi. Vedea-d.-s., de unde si ligi.
meaza 2 iazuri si se varsa in Prut, izvoreste.

intre Santa-Maria si Durnesti. Du§ei, deal, la S. de cat. Va-
Dusul-cu-Paril (La-), colind, carea, com. Valea-Popef, pi.
Duroga-Garana, lac, in judeûl in com. Vintila-Voda, jud. Bu- Riurile, jud. Muscel.
Tulcea, pi. Sulina, com. Sfes- zati, acoperita de padure.
tofca, cat. Periprava, in partea Dus,i, piriia§, format pe teritoriul
apusana a plasil si a com. E Du§ani, sau Du§anca (Du§i- com. Spinesti, pi. Vrancea, jud.
format de balta Velichi-Uerhei, ani), proprietate nelocuita, pen- Putna ; se varsa in Putna.
cu care comunica prin o mica dinte de com. Letca-Vechie, pi.
girliî; e incon jurat cu stuf; Cilnistea, jud. Vlasca, situata Duîani. VezI Dusani, jud. Vlasca.
are 2 hect. intindere; confine pe partea stinga a apei Glava-
puîn peste. ciocul, nu departe de gura ei. Du^manul, tnovild, situata la E.
O parte din mosie aparîne de com. Ciresul, pi. Ianca, jud.

Duruceanul, deal, jud. Bacau, Eforiel Spitalelor Civile din Bu- Braila.
pi. Munteluf, de pe teritoriul curesti, pendinte de spitalul Pan-

com. Darmanesti; e situat d'a telimon si are o suprafaâde 723 Dusmaneasca, vale, in pi. Ia-
dreapta Uzului. hect. O alta parte, acea despre lomiâ-Balta, jud. Ialomiâ; este
Letca-Noua, este a Statu lul, fosta o ramura a vaii Strachina, ce
Duruitoarea, deal, pi. Siretul- a bisericel Sarindaruluf ; are are direcîunea spre N.
d.-j., jud. Bacau, de pe terito- 921 hect.
riul com. Leca. Din acestea, Eforia spitalelor Du§mane§ti, numire data uneia
Civile are 650 hect. padure, iar din cele 4 rarnificafil ale mun-
Duruitoarea, vale, jud. Bacaii, Statul 382 hect., raminind loc telul Strihani, din com. Tohani,
pi. Siretul-d.-j., com. Leca, for- de cultura 612 hect. jud. Buzau.
mats de dealurile BalSneasa si S'a vindut in loturl din pro-
Duruitoarea. prietatea Dusani a Statului, 96 Du§mane§ti, rno$ie, in jud. Bu-
Hosted by Google
DUTCA 302 DUfESTI
zau, com. Tohani. VezT Bala- parat de M. S.la 1882, impreuna care cu boT, 1 caruâ cu cai ;
ne?ti-Du§mane?ti. cu al$i munp, dela D-l N. Creû- 32 stupi; 172 vite marl cor-
iescu, pe preful de 400000 lei. nute, 208 01, 55 capre, 144 ri-
Dutca, tnunte, ce strabate mij- D-l Creûlescu il stapinise dela matori ?i 19 cai.
loculcom. Predealul, plaiul Pe- fratele sau Scarlat, iar acesta Comunicaîa se face prin $0-
Prahova situat intre
le?ul, jud. il poseda prin cumparatoare de- seaua comunala de pe valea
munjii Zamura, Urechia $i So- la familia Filipe^tilor. Gilortului, ce trabate catunul
rica. $i-l pune in comunicaîe spre
Este renumit pentru padu- Duê^ti, cdtun, $inind de com. Car- N. cj Stefane?ti, iar spre S.
rile sale de fag, stinelesale de bune$ti, pi. Atnaradia, jud Gorj. cu $oseaua vecinala de la Carbu-
01, bogatele lul pa?imi $i locuri E situat parte pe valea Gilor- ne$ti. La E. se leaga cu Licu-
de finefe. tului, iai* parte pe deal. Are o riciul prin $oseaua vicinala ce
Acest raunte a fost vindut suprafaâ de aproape 370 hect. vine din catunul de re$edin{a.
la 1 82 1 de biv vel Logofat din can 200 hect. arabile, 7 In catun se gasesc: 1 moara
Chrisoscoleu, D-nei Sachelarie, hect. vie, 7 hect. prunet, iar cu 5 aiergatori pe apa Gilortul ;
apol a fost cumparata de ma- rest'il padure $i izlaz. 2 puûri $i 4 izvoare acoperite.
rele Ban Alexandru Filipescu. Are o populate de 85 fa- Catunul are 2 biseridf facute
La 1846 a fost hotarnicit de milii, sau 273 suflete, din carl la anul 1780 de locuitorf §i de-
inginerul G. Fischtum. 80 contribuabili. servite de 1 cintare^ $i de pre-
Asta-zl se stapine$te de M. Locuitorii sunt mo^nenl, otul din catunul de re$edin$a.
S. Regele Carol. A fost cum- Ei poseda :
34 pluguri, 30
Hosted by Google
E
Kapa. Pentru toate cuvintele cu ,
Abdulah, Ebe-Chioi-Topraisari; Garvanul, cat. Garvanul-Mic, si-
aceasta numire, compusele ?i :

este artificiala $i a servit pro- tuata pe ramificaîile sudice ale
derivatele ei, vezi litera /.
|
babil ca punct de orientare ?i dealului Sirt-Iol-Bair, nu departe
observable. de satul Garvanul-Mare, ?i for-
Ebe-Chioi, sat, in jud. Constanta, mind cu padurea Saidi-Orman,
pL Mangalia, cat. com. Osman- Ebe-Chioi-Ceair, vale, in jud. padurea numita Garvanul are ;
Faci. E situat in partea de S. ,

Constanta, pi. Medjidia, pe te- o intindere de 87 hect., apar-
a jud. $i cea V. a com., la 4 ,
ritoriul com. Cuciuc Biulbiul ;
înind toate Statului ; esenê
kil. spre S.-V. de re$edin£a, este un afluent pe partea stinga fagiy carpen! $i stejarl piticl.
pe valea Curu-Bair-Alcea, $i al vail Sorpci-Dere, impreuna
intre dealurile C'iru-Bair, la V. j
cu valea Ciobanisi-Dere ; se Echenli-Orman-Bair, deal, in
$i Osman-Faci, la E. $i dominat desface din dealul Bair-Biulbiul- jud. Constanta, pi. Silistra-Noua,
de movila Ebe-Chioi (108 m.). Cuciuc, aproape de com. Biul- pe teritoriul com. Dobromirul, $i
Are o intindere de 2513 hect., biul-Cuciuc; se indreapta spre E. anume pe acela al cat. Dobromi-
din carl 49 hect. ocupate de ;
avind o direcîe generala de la rul-din-Deal ; este ocontinuarea
vatra satuhn, cu 46 case. Popu- N.-V. catre S.-E. $i, dupa un dealului Orta-Burun ; se indrep-
laîunea, compusa din Turci $i
j
drum de 3 kil., se deschide in teazaspre S.-E., avind o direc-
Tatar!, este de 7J familii cu valea Sorpci-Dere, in dreptul tie de la N.-V. catre S.-E. ?i
343 suflete, ocupindu-se cu agri- '
dealului Curu-Bair ; este o vale se termina prin padurea Caral-

cultura. pu{in larga $i este taiata in toate mus-Orman ; brazdeaza partea
parole de drumurile Elibe-Chioi- Sudica a pla$ii $i cea de S.-V.
Ebe-Chioi, movila, in jud. Con- Copadin, Osman-Faci-Copadin, a com.; este desparît de dea-
stanta, pi. Mangalia, pe terito- Buiuc-Biulbiul-Copadin $i Biul- lulOrta-Burun prin drumul ce
riul com. rur. Osman-Faci ?i Cuciuc-Osmancea; este aêzata duce de la Dobromir la Techi-
anume pe acela al cat. sau E- in partea S.-V. a com. $i a deresi; este acoperit peste tot
libe-Chioi sau Ebe-Chioi. Este placet. cu stuf; are o inal$ime de 160
situatain partea de N. a pla?ii metri.
$i cea de S.-E a comunel, 2V2 ia Ebraia, p&dure a statului, in in-
kil. spre E. de satul Ebe-Chioi, tindere de 25 hect , care face Echi-Iuiuc-Olceac, deal, in jud.
pe muchia dealului Osman-Faci. parte din padurea Babeni, jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
Are o lnaiîme de 108 metri Vilcea, pi. Otasaul. teritcriul com. rur. Beilicul §i
?i domina satele Ebe-Chioi, Os- anume pe acela al cat. s&u Bac-

man-Faci, drumurile comunale Echenli-Orman,^^^, in jud. Cuius ; face parte din culmea
ce le unesc, drumurile Ebe-Chioi- Constanta, pi. Silistra-Noua, com. dealului Mirleanu; se indreapta
Hosted by Google
ECHI-TKPE 304 EDIL-CHIOI
de la N.-V. spre S.-E., cu o di- din com. rur. Ederile, pi. Fili- Cu com. vecine se leag& prin
recîe generals de la N.-V. spre pesti, jud. Prahova. drumuri naturale, afar& de Mo-
S.-E., br&zdind partea Esticaa reni si Valea-LungS, unde'sunt
pl&sil si pe cea Sud-Estica a Edera-de-Sus, face parte din sosele.
com. ; pe muchia sa merge pu- com. rur. Ederile, pi. Filipesti, E brazdata de dealurile Vir- :
{in si hotarul dintre pl&sile Si- jud. Prahova. Aci e resedinâ ful-BabeT, Dani si Virful-Corne-
Hstra-NouS, si Medjidia ; atinge com. tului, can servesc de pasune
181 metri inatyime in virful vitelor locuitorilor.
Cuzgun si doming satul Bac- Ederei, (Valceaua-) rdlcea, jud. Afara de riul Cricovul, vaile :
Cuius, v&ile Bac-Cuius -Culac, Vilcea, pi. Olteûl-d.-s., com. Batogului, Ruda si Grosetul, uda
Ceair-Orman, Cara-Cialic-Culac, Obislavul. comuna.
si drumul judeêan Ostrov-Cuz-
gun ; este acoperit numai cu Ederile, com. rur., jud. Prahova, Edil-Chioi, com. rur., jud. Con-
p&durl. pi. Filipesti. Este situate pe ma- stanta, pi. Mangalia. E situata
lul sting al rlulu! Cricovul, la in partea meridionala ajudetu-
Echi-Tepe, movila, in jud. Con- 30 kil. departe de capitala jud. lui, la 37 kil. spre S.-V. de
stanta, pi. Mangalia, la hotarul <?i la 11 kil. de a plasei. orasul Constanta, capitala dis-
com. Musurat si al com. Os- Se compune din 2 d£t. : Edera- trictului, si in cea septentrionala
man-Faci, pe teritoriul c&t. Ab- d.-j. siEdera-d.-s., avind o po- a plasil, la 28 kil. spre N.-E.
dulah, de care se afl& dep&rtat pulaîune de 211 familiT, sau de or&selul Mangalia, resedinâ
ilamal cu I kil. ; este situata la 927 suflete (470 barbaî 457 fe- ei, pe valea Cealic-Cum-Ceair.
nordul pl&seT si com., pe culmea me!), plus 10 familiT de Jigani. Semargineste la N. cu com.
dealulul Cuan-Deresi-Bair ; are Contribuabili sunt : 180; case Osman-Faci ; la E., cu comuna.
o in<il{ime de 90 metri ; este a- de locuit: 211. Tropaisari ; la S., cu comunele.
coperita cu pasune; serva ca In com. e o biserica, reparata Gheringic si Azaplar; iar la V.,
punct trigonometric de al 2-lea in anul 1894, deservita de un cu comunele Enghez si Osman-

grad ; doming c&t. Abdulah, preot. cea.
dr anririle de la Abdulah la Ha- pe linga agricul-
Locuitorii Relieful soluluT e puîn acci-
sidiuluc, la Techirghiol si de ture se ma? ocup£ cu lemn&ria dentatde urmatoarele principale
la Mametcea la Musurat. si c&ramid&ria. dealuri: Elibe-Chioi-Bair (no
In raionul com., pe apa Cri- m.), la N.; Osman-Faci-Iol (99
Edera, munte, jud. Bacaii, pi. covul, e o moar& de m^cinat. m.), la N.-E Osmancea-Bair (70
;
MunteluT, pe teritoriul com. Brus- S'ati improprietarit, la 1864, m.), la N-V.; Enghez-Bair (82
turoasa. 170 locuitori cind li s'aii dat m.), la V.; Cara-Chioi-Bair (100
504 hect. m.); Amzacea-Burun (102 m.),
Edera, deal, jud. Prahova, pi. Vite sunt : 19 cai si epe, 1 10 Cogea-Sirt-Bair (100 m.), la
Filipesti, com. Ederile, pe care vac!, 200 01 si 165 porcT. S. ; Meragi-Bair (107 m.) si
se cultiva 16V2 hect. vie. Stupl cu albine sunt 40. Trapraisari-Bair (92 m.), la E. ;
$coala dateaza in com. dela Iol-Bair (10 1 m.), Meragi-bair

Edera, deal, la N. de satul Gu- 1877. Copif in virsta de scoala II (102 m.), Cerkez-Iuc-Bair (93
noaia, com. Burdusaci, pi. St&- sunt 128. Stiu carte 100 bar- m.), Amzacea-Bair (107 m.), prin
nisesti, jud. Tecuciu. Din el plea- bae si 1 1 femel. interiorul comunel. Aceste dea-
ch o ramificaîe in interiorul Pe teritoriul acestei com. se luri sunt acoperite cu finete
com. Cr&esti, in direcîa spre afl& mine de lignit, inca neex- si semanaturi.
N.-V., care se numeste Gura- ploatate. Movile sunt 32, mat toate
Bistef. A patra parte din terenul artificiale, construite pentru a
com. e prieinic culturel; restui servi ca puncte de orientare
Edera, padure a statulul, in in- e muntos. principale sunt : Orta-Iuc (103
tindere de 350 hect., jud. Pra- Comerciul se exercitS, in com. m.), la S.-V.; Uzmilar(ioi m.);
hova, pi. Filipesti. de sase circiumarif. Balabanar-Tepe (93 m.), Esic-Iuc
Venitul com. e de 6639 lei (102 m.), prin interior; Meragi-
Edera -de -JOS, sat, face parte si cheltuelile de343i lei anual. Iuc (104 m.), Ufac-Iucler, Panar-
Hosted by Google
EDIL-CHIOI 305 EDULUI (MOVILA-)
Iuc-Amzacea, Cara-Iuiuc (intre In com. sunt 5 geamii, 2 in Edil-Chioi, sat> jud. Constanta,
92 — 104 m.), la S. catunul Amzacea, si cite una in pi. Mangalia, cat. de resedinâ
Vai ce au puîna apa sunt cele-1'alte catune, avind toate al com. Edil-Chioi. E situat in
numai primavara si toamna in 10 hect. Sunt servite de 3 hog!. partea nordica a plase! si cea
timpul ploilor ;
prin ele deose- Intinderea com. e de 6500 vestica a comunel, pe valea
bim: Uzunlar-Ceair unit cu U- hect., din car!: 198 hect. teren Cialic-Cum-Ceair, la unirea ei
zunlar-Dere, formind valea Pasa- neproductiv (ocipate de vetrele cu valea Pasa-Conac-Dere, intre
Conac-Dere, la N.; Cealic-Cum- satelor); 632 hect. teren pro- dealurile: Meragi-Bair si Cer-
Ceair, formata din vaile Am- ductiv (din care 3000 hect. ale chez-Iuc-Bair, la E. ; Tatar-Bair,
zacea-Dere unita cu Sinir-Dere, Statulu! cu proprietari!, 3302 la S. ; Edil-Chioi-Tepe, la V.
si din valea Maratan unita cu hect. allocuitorilor); dinacestea: si lol-Cari-Bair, la N. Intinderea
valea Cuvan-Alceac ; tot in valea 5422 hect. teren cultivabil (din sa e de 2650 hect., din car!
Cealic se deachide si valea Pasa- care 2610 hect. al Statulu! cu 60 hect. ocupate de vatra sa-
Conac-Dere. proprietarif, 2812 hect. ale lo- tulu! ; restul aparîne statulu!
Catunele carl o formeaza sunt cuitorilor); 239 hect. teren ne- si locuitorilor. Are o populaîune
patru : Edil-Chioi, re$edinâspre cultivabil (din care 1 10 hect. ale de 39 fam., sau 250 suflete, in
apus, la unirea vailor Cealic si Statulu! cu proprietari!, 120 hect. maioritate Sirbi si Bui gar!.
Pasa-Dere; Amzacea, la S., la al locuitorilor) ; 650 hect. teren Drumuri comunale due din
5 kil. spre S.-V, de resedinâ, izlaz (din care 280 hect. ale Statu- acest sat spre Enge-Mahale.
in vaile Muratan si Cuvan ; U- lu! cu proprietarii, 370 hect. ale Uzunlar, Topraisari - Amzacea;
zunlar spre N., la 3
1
/2 kil. locuitorilor). Enghez si Osmancea.
spre N.-E. de resedinâ, pe valea In comuna sunt 157 plugar!,
Uzunlar-Dere ; si in fine Enge- posedind 299 plugur! (16 1 cu Edil-Chioi-Tepe, deal, in jud.
Mahale, tot spre N. la 4 kil. bo!, 138 cu cai); 151 care si Constanta, pi. Mangalia, pe te-
spre N.-E. de resedinta, pe caruê (150 cu bo!, 101 cu ca!) ritoriul com. rur. Osmancea ;
valea Osman-Faci-Iol. 12 masin! de secerat

4 masin! ;
formeaza, impreuna cu dealul
Edil-Chioi si Uzunlar au cade batut porumb 4 grape de ;
Tatar-Bair, un unghiu drept
sele adunate celel'alte, cam raz- fier 1 trior
; 3 masin! de vin-
;
are direcîa N.-S. si se intinde
le{e. turat. printre vaile Cealic-Cum-Ceair,
Suprafaâ comuneT este de Vite sunt 6275, din car!: 556 care sunt la V. domina comu- ;
6500 hect., din carl 198 hect., ca!, 748 boi,

54 bivol!, 9 asini, nele Osmancea, Agemler, Cio-
:
ocupate de vetrele celor cine! 4663 o!, 173 capre si 81 pore!. banisa, cele doua vai pe care
sate cu 193 case, restul de Sunt 9 mor! de vint. le separa, precum si drumurile
6302 hect., impar^t intre Stat Comerciul se face prin gara Edil-Chioi - Cosicci, Osmancea-
cu proprietar! posedind 3000 Murfatlar, la 25 kil. spre N.-E. Chiuciuc - Enghez-Biuiuc ; braz-
hect. si locuitorii ce au 3202 decom., de catre tre! comercianti deaza partea nordica a plase! si
hect. (circiumar!) si consta in import pe cea sudica a comunel; este

Populatiunea comuneT pe anul de coloniale, masin! agricole si acoperit in cea ma! mare parte
1895 — 96 a fost de 234famili!, in export de cereale, vite (o! cu pasune si purine semana-
sati 951 siflete, in maioritate cu produsele lor). tun.
TurcT, Tatar! si putin Bulgari : Budgetul com. are la venitur!
498 barba^T, 453 feme!; 507 ne- 3215 le! si la cheltuel! 1558 Edul, vale, jud. Vilcea, pi. 01-
casatori^r, 428 casatorip, 15 valei. teûl-d.-j., com. Frîla.
duvi; 921 cetateni romani 30 Ca! de comunicaîe sunt dru-
supusi strain! 244 ortodox!, ; mul judeêan Medjidia-Mangaiia, Edului (Balta-), baltd, jud. Dolj,
706 mahomedani, 1 catolic 157 ;
trecind prin toate satele afara de pi. Jiuld.-s., com. Floresti, cu
agriculton, 3 comercianti ; 98 ceideresedinâ; apo! nenumara- puînpes;e. Lingaaceasta balta
i 1 proprietary! si 62 neimproprie- te drumuri vecinale sau de caruê, se varsa riul Arpadia in Gilort.
taripf. can unesc cele patru sate intre
StiCi carte 7 persoane, nu stiti ele si cu cele ma! invecinate, Edului (Movila-), movild, si-
947- caTrapai-§ari, Casap-Chioi, En- tuata la S.-E. de com. Sujesti.

Contribuabil! sunt 160. ghez, Osmancea,Osman-Faci,etc. jud. Braila, 4 kil. departe
bd€,2li March Diet OHur Geotiratlc Vol. i I
Hosted by Google
EDULUI (MOVILA-) 306 ELESTEUL
de comuna, in apropiere de ho- de soda de magnezie (conside-

si Elanul, ses, in jud. Falciu, in su-
tarul comunel Perisorul. rabil), iodur de magnezie si de prafaâ cam de 30 hect., pe
sodium, bromur de magnezie Valea-ElanuluT, in marginea de
Edului (Movila-), rnovilti,
4 la (pujin), carbonat de calce si de Sud a satului Urlati, comuna
kil. spre N. de satul Ionesti, de magnezie, clorur de sodium cu asemenea numire, pi. Mij-
jud. Braila, pe mosia Colîca (concentrat) si silicat de alumi- locul.
din Bordeiul-Verde. nium.

Elanul, vale mare,intinsa, frumoa-
Edului (Podi§ul-),/(?^pemo Elanul, deal, incepe doua
in sa si fertila. Se intinde de a-lun-
siea Lisna, com. Suharaul, pi. ramuri, de la locul numit Fun- gul judeêlor Falciu Tutova si
:
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. dul-Elanulm din com. Urlaî, o parte din Covurluiu. Se for-
pi. Mijlocul, jud. Falciu, prelun- meaza din partea despre Sud
Edului (Valea-), vale, com. Pur- gindu-se paralel pe o parte si pe a orasului Husi, din comuna
careni, pi. Riurile, jud. Muscel. alta a vaei Elanul, formindu-ial- Urlati, plasa Mijlocul, de la
bia, si terminindu-se in sesul Pru- locul numit Fundul-Elanului si
Edu{a, baltft) pe mosia Pomirla, tulul in judejul Covurluiu, unde se termina din sus de satul
com. Pomirla, pi. Prutul-de Sus, se termina valea si piriul Elanul. Vadeni, din jud. Covurluiu, unde
jud. Dorohoiu. Aceste ramuri sunt intretaete piriul Elanul ce curge prin ea,
incurmezis de alte mici vai cu trece in sesul PrutuluT, si se
Edului, sat, in partea estica a com si poarta diferite
piriie, numiri varsa in riul Prutul.
Roscani, pi. Turia, jud. Iasi, dupa numele localitaîlor pe
pe {armul drept al PrutuluT. unde tree. Elena, stafie de dr.-d.-f., jud.
Are o populate de 15 familii Ialomita, pi. Borcea,com. Cocar-
sau 54 suflete. Elanul, piriu, pleaca din partea geaua, pe Iinia Bucuresti-Fetesti,
Numarul vitelor e de 958 cade N. a comunei Urlati, jud. pusa in circulate la I Iulie 1887.
pete, din can: 92 vite marl Falciu, de la locul numit Fundul- Se afla intre stabile Marculesti
cornute, 780 of, 20 capre si ElanuluTjCurgeprin mijlocul satu- (15.2 kil.) si Fetesti(99kil.). Inal-
66 cai. lui Urlati si, indreptindu-se spre timea d'asupra nivelului marii
Sud, trece prin comunele: Hur- de SO m ,S7. Venitul acestei statii
Edujului (Dealul-), deal, pe mo dugi, Gusiêi si Gagesti, in lungul peanuli896 a fost de 7643 lei
sia Hiliseul-Virnav, com. Pomirla, plasei Mijlocul, formind in mare 55 bam.
pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. parte hotarul cu plasa Prutul.
Dupace primeste afluentii Ta- : Elenari, deal, in jud. Mehedinî,
Eduûlui (Dealul-), deal, pe mo- laba, Barbosi, MalaestiT, Vut- plaiul Closani, £ine de com. rur.
sia Tataraseni, com. Mileanca, cani, Giurcani si alte mai mici Negoestii, catunul Padesul. Este
pi. Prutui-d.-j., jud. Dorohoiu. piriiase, trece pe teritoriul ju- acoperit cu vii si pomi roditori.
deûlui Tutova, udindu-1 in lung
Eduûlui (Valea-), vale, pe mope partea de Est, pe unde si Elenii(Dealul-Cucoanei-), deal,
sia Tataraseni, com. Mileanca, primeste piriiele Mihoaia si Lis- in com. Valea- Salciei, jud. R.-
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. covul, apoi trecind pe teritoriul Sarat.

judeûlui Covurluiu, prin partea
Efrimoaia, piriu, curge printre de Nord, se varsa in dreapta Ele§e§ti, trap de mosie, situat
dealurile Murgul si Parmuva, riului Prutul, mai sus de satul la 16 kil. departare de orasul
din com. Tomesti, pi. Codrul, Vadeni. Piatra, in com. Serbesti, pi.
jud. Iasi, si, unindu-se cu Piriul- Piatra-Munteie, jud. Neamû, a-
Rupturef, se varsa de-a stinga Elanul, ses, jud. Falciu, in su- sezat pe partea dreapta a sose-
piriu lui Tatar ca. prafaâcam de6hect.,pe valea lei ce duce catre Roman. Se
Elanul, intre dealurile Vutcani mai numeste si Helesesti sail
Efrosina, sursft de apd minerals si Valea-Rediului ; se intinde Ilisesti.
in valea Rapuroasa, jud. Vilcea, de la satul Malaesti, pi. Mijlocul,

avind ca substante fixe: hi- pana linga satul Tupilaî, pe teri- Ele^teul. Pentru toate cuvintele
posulfit de soda, sulfat de calce, toriul satulut Posta-Elanul. cu aceasta numire, vezt litera H.
Hosted by Google
ELIBI-CHIOI 307 ELMENL1CHI
Elibi-Chioi, ruinele unui sat, din Com. aveain 1886 1887 un — nuta de Stat, si frecuentata de
jud. Constanta, pi. Mangatia, venit de 2636 lei si cheltuell 14 elevi.
com. Osman-Faci, catunul Ebe- in suma de 2696 lei. Locuitoril asista la serviciul
Chioi, situate pe valea Ebechioi- Are o scoala mixta, frecuen- divin la comunele invecinate,
Ceair; a fost distrus de un intata de 32 elevi si 2 eleve con- Plopi si Slobozia-Mindra.
cendiu la 1829. dusa de un invatator retribuit La N., spre com. Piopi-Slavi-
de com.; o biserica deservita de testi, pe distanfa de un kil. sj
Elibi-Chioi-Bair, deal, jud. Con- un preot si do! dascall. la S. cu Slobozia-Mindra, pe 2

stanta, pi. Mangalia, com. Os- kil., se leaga prin sosele veci-
man-Faci, catunul Ebe-Chioi, Eliza-Stoene^ti, padure, in jud. nale.
iu partea sudica a comuneT, Ialomita, pi. Cimpului, lingS sa- Departarea com. de la rese-
printre vaile Canara-Dere si tul Eliza-Stoenesti, in suprafaâ dinta jud. este de 23 kil., iar
Osman-Faci-Iol ; are o inalîme de 246 hect. Esenê : salcie, de la Rosiori, de 29 kil.
de 1 10 metri , este acoperitcu plop, ulm si anin.

semanaturl si fineje. Elizabeta, mosie, in jud. Teleor-
Elizabeta, com. rur., la extremi- man, pi. Calmaûiulul, proprieta-
Eliza-Stoene§ti, com, rur., jud. tatea de N.-V. a pjasil Calma- tatea mostenitorilor principelul
Ialomita, pi. Cimpului. Este si- {uiuluT, jud. Teleorman, situata Al. B. $tirbeiu ; 11 mat zice si
tuata pe partea dreapta a rtu- pe dealul care se intinde de la Brincoveanca, iar in vechime
lui Ialomita, intre com. Barca- T.-Magurele, pana in jud. Olt, purta numirea de Flocosanca.
nesti si Condeesti. pe valea Siului, paralel cu lun-
Teritorul com. are o suprafaâ ca Oltulul. Elizabeta- Doamna, com. rur. si
de 1751 hect., din carl 246 hect. Are doua cat. : Brincoveanca sat, in jud. Roman, pi. Siretul-
padure si coprinde trei mosiT. si Tigania. Ambele cat. sunt d.-j., spre S.-V. de orasul Ro-
ImproprietaritTdupa. legea rur. puse pe malul sting al piriu- man si la departare de un kil.
din 1864, sunt 114 locuiton lui Siul, in departare unul de de el. Este aêzata pe ses, pe
fara proprietati mat sunt 40 lo- altul ca de 500 metri si popu- malul drept al riulul Moldova.
cuiton. late in mare parte de Tigani. Are 267 familiT, sau 1004 su-
Se compune dmtr'un singur Teritoriul com. este de aproa- flete, din carl 240 contribuabili,
sat, situat la 2V2 kil. spre S. pe 1600 hect. Mosia este pro- Stiti carte 77. Sunt 241 case.
de riul Ialomita, pe lunca aces- prietatea mostenitorilor prince- Are o biserica de lemn.
tui riu, avind spre S. coasta pelui Al. B. Stirbel. Proprietatea Vite sunt 1035.
Ialomiêi. Este spre V. de sa- numar de 135, o-
locuitorilor, in Aici este resedinta suprefec-
tul Condeesti si spre E. de sa- cupa 318 hect. si anume 87 : turei Plasilor-Unite : Siretul-d.-j.
tul Barcanesti, cu care este unit, in cat. Brincoveanca si 49 in si Moldova. Venitul anual al
avind impreuna o lungime ne- cat. 'figania. Viile insirate decom. este de lei 3713 si chel-
intrerupta de trei kil. Inainte alungul dealului ocupa o intin- tuelile de 3239 lei.
satul purta numele de Pisica si dere de 44 V* hect. si produc Este legata cu orasul Roman
era cat. pendinte de Barcanesti. vin bun, iar pe lunca Oltulul prin sosea.
Aici este resedinta primariei si sunt cite-va zavoaie, care se Acestsat este infiinâtla 1878,
a judecatoriei comunale. taie periodic. prin darea de pamtnturl la noil

In recensamintul facut in 1890 Populaîunea com. cu a cat. insurant si este pus chiar in
s'a constatat ca populaîunea este de 173 familii sau 811 su- marginea orasului Roman, de
este de 248 familii, sau 942 flete, din carl 153 contrib. care nu este desparît de cit
suflete: 469 fe-

473 barbafi si Numarul vitelor din com. si prin apa Moldovel, peste care
mel ; 254 agriculton, 9 comer cat. este de 1247, din carl : S7 aci e un pod de fer.
cianî, 3 avind profesiuni libere cal, 490 vite man cornute, 486 Aceasta poziîune l'a facut sa
si 3 servitorT. vite mici cornute si 128 porci. devina in scurt timp un sat fru-
$tiu carte 88 persoane. Bugetul com. este de lei 14,004 mos, populat si cu case destul
Contribuabili sunt 144. bani 27 la venituri si de lei de bune.
Vite : 545 boT, 261 caT, 34 10,139 bani 18 la cheltuelt.
bivolf, 850 01 si 413 porci. Are o scoala mixta intreî- Elmenlichi, movild y
in jud. Con-
Hosted by Google
ELMENLICHI 308 ENDE-CARA-CHIOI
stanza, pi. Medjidia, com. Ma- Enache, pftdure, de stejar, in in- Enculeasca (§etrarul-Caloian,
mut-Cuius, cat. Acargea. E si- tindere de 16 hect., pe mosia Cirteanca), mope, jud. Buzau,
tuata pe muchea dealulul Cara- Baloseni, com. Fintinele, pi. Sire- in com. Beceni, cat. Enculesti
Tepe-Bair. Are 132 m. inah:ime. tul, jud. Botosani. are 228 hect., din care 40 padurea
A servit ca punct de observaîe Caloeneasa, restul araturl, izlaz,
si orientare. Enache, v&lcea, care se varsa in livede si fineata.
Valea- Vacarei, jud. Muscel.

Elmenlichi, deal, in jud. Con- Enculesti, sat, jud. Arges, plaiui
stanta, pi. Hirsova, com. Calfa, Enache (Valea-lui-), sat, pen- Lovistea ; face parte din com.
cat. Rahman, dominind acest dinte de com. rur. Tutana, jud. rur. Berislavesti.
sat despre V. ; e de natura stin- si pi. Argesul.
coasa; are 190 m. inaltime ; e Enculesti (Valea- Vacei), c&tun,
acoperit cu fineê. Enari, deal, la E. de com. Gura- alcom. Beceni, jud. Buzau; are
BouluT, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt, 40 locuiton si 9 case.
Emancipaîi, suburbie, in Foc- avind o lungime ca de 2 kil. si
sani, desparîrea I -a, jideûl pe care se ciltiva tot felul de Enculesti, sat, face parte din com.
Putna. cereale; pe parte din el se aria rur. Valea-Mare, pi. Podgoria,
padure. jud. Muscel. Are o populate dc
Emir-Asan-Culac, pirtu, in jud. 308 locuiton (180 barba^T si
Tulcea, pi. Isaccea, com. Orta- Enacheasca(Vinecioara), mo- 128 femeT).

Chioi, cat Dautcea; izvoraste sze, in jud. Buzau, com. Buceni, Biserica satuluT, cu hramul
din dealul Ghiobilche-Bair ; se in devalmasie ; are 360 hect., Sf. Nicolae, este construita de
indreapta spre N., avind o di- din care 65 padure, impan:ita birne, pe la anil 1 786,de locuitorii
rectfe generala de la N.-V. spre in trei sforT : Poiana-lui-Soare, poposi^T prin padun de frica
S.-E., brazdind partea sudica a Ograda-Olacului si Lacul-Co- rasmiriîlor sireconstruitala 1877

plasel si a comunel ; curge prin coaneT ; restul aratura, fineaâ, de enoriasT.
padurl si, dupa un curs de 3 livezl si izlaz. Pana acum citi-va am se vedea
kil., se varsa in piriul Valea- in coastele Enculestilor mulîme
Ghiobilche, pe stinga, nu departe Enache^ti, sat, jud. Bacau, pi. de gropT, in carl, spune legenda,
de izvorul acesteia; curge prin- Tazlaul-d.-s., si resedinta com. tirgovetii din Pitesti, in timpurl
tre dealurile Ghiobilche si Daut- Bosoteni , situat pe piriul Na- de rasmiriê, isi ingropau lazile
cea; pe valea sa merge un disa, d'a stinga Tazlaulul-Mare. cu avutul lor.
drum comunal: Atmagea-Orta- Are o biserica, cladita de locui- Prin acest catun trece girla
Chioi, cu o ramificaîe spre torf la 1885, deservita de un Valea-Mare, pe care se afla o
satul Dautcea. cintare^ si alta catolica, zidita moara, zisa a Chilimenîlor.

tot de locuiton in anul 1872.
Ernir-Saale-Tepe, mavilH, in Circiumi^sunt 2. Sunt 219 fa- Ende-Cara-Chioi, sat, in jud.
jud. Constanta, pi. Hirsova, com. milii, sau 616 suflete, din care Constanta, pi. Medjidia, cat.
Siriul, cat. Muslu, la 2 kil. spre 42 Unguri. comunel Biulbiul, situat in partea
S.-E. de acesta, pe muchea Vite: 29 caT, 357 vite cornute E. a plasei si cea N. a co-
dealulul Muslu. Are o inalîme si 45 porcT. munei, la 8 kil. spre N. de
de 92 m., dominind drumulju- catunul de resedinta, Cuciuc-
dejean Hirsova-Medjidia. E a- Enache^ti, parte a comunel Ca- Biulbiul. Este asezat pe ultimele
coperit cu verdeaâ. pul-Pisculut, plasa Riurile, jud. ramificatiuni S.-E. ale dealulul
Muscel. Tabia-Franûzeasca, si este do-
Emuroasa, numire vechie a pi- minat de virfurile Ende-Cara-
rtulul Fieni, care trece pe linga Enachioiul, deal, cultivabil, linga Chioi (112 m.), care este la 1
1
/t
com. Caciulaî, pi. Znagovul, satul Mihaesti, jud. Suceava. kil. spre N.-V. de sat ; Curt-
jud. Ilfov. Baba-Iuc (98 m.), la 2 kil.
Enaria, poianft, pi. Bistriâ-d.-s., spreE. si CaraTepe (131 m .,
Enache, deal cultivabil, linga sa- jud. Bacau, de pe teritoriui com. la 1 kil spre S.-E. Prin apro-
tul Mo^ca, jud. Suceava. Racova, aparînind StatuluT. priere si pe ia V. sau, trece
Hosted by Google
ENDE-CARA-CHLOI-TKPE 309 ENGHEZ
Valul-lui-Traian, avind o direc- resedinâ Edil-Chioi. Este asezat principale: Edil-Chioi-Tepe (1 1
tiune de la N.-V. catre S.-E. pe valea Osman-Faci-Iol, fiind m.), la N.; Tatar-bair (1 10 m.),
Suprafaâsaestede282Shect., inchis la N. de dealul Elibi-Chioi- la N.-E.; Chedreanu (122 m.),
din care 14 hect. sunt ocupate Bair, la V. de dealul Osmancea- la N.-V.; Culac-Bair (128 m.),
de vatra satuluT si de gradinT. Bair, si la S. de dealul Sol- la V. ; Carasuluc-Bair (141 m.),
Populaîunea sa,compusa a- Cari-Bair, fiind dominat de vir- la S. si S.-V.; Erebiler-'tepe-
proape numai din Tatan si ful Uzunlar-Iuc, cu 103 metri, Bair (125 m.), la S.-E. ; Amza-
Bulgarl, este de 62 familiT sau situat la S. sau. Suprafaâ sa cea-Bair (92 m.), la E. ; Cas-
213 suflete. Casele sunt mici, este de 1000 hect., dintre care sicci, Dechili-Tasi si Enghez
dar asezate regulat. Din sat 40 hect. sunt ocupate de vatra (110 m.), prin interior; aceste
pleaca drumun comunalek: A- satului si de gradinT, iar po- dealurT sunt acoperite cu sema-
lacap?, la Medjidia si la Biuiuc- pulaîa sa, in care TurciT pre- naturi si fineê.
Biulbiul, Cuciuc-Biuibiul si Ma- pondereaza, este de 28 familiT Movilele sunt 8, toate artifi-
mut-Cuius. sau 100 suflete, ocupindu-se cu ciale, servind ca puncte de ori-
agricultura si cresterea vitelor. entare; printre ele distingem

Ende-Cara-Chioi-Tepe, deal, Soseaua judeêana Mangalia- Ciataltuc (134 m.), la V. ; Orta-
in jud. Constanta, pi. Medjidia, Medjidia trece prin partea sa Iuc (133 m.), la E. ; Enghez-
com. Biulbiul, catunul Ende-Ca- de E. ; iar alte drumun comu- Iuc(iii m.), in interior.
ra-Chioi, situat intre vaile Schin- nale vin de pe la toate satele in- Sunt vaT uscate, avind apa
gi, Medjidia-Dere si Biringi Med- vecinate ca: Edil-Chioi, Osman- numaT numaT in timpul ploilor,
jidiaDere; are 130 metri inal- cea, Copadin, Musurat si altele. primavara si toamna princi- ;
time; eacoperitcu semanatunsi palele sunt : Enghez-Dere sau

fineê; pe el merge calea ju- Enge-Malesi-Tepe, movild, ar Biuiuc-Dere, prelungita cu valea
deêana Medjidia-Mangalia. tificiala, in jud. si pi. Constanta, Cassicci si in urma cu Sofular,
pe teritoriul com. rur. Copadin, trecind prin satele Enghez-
Ene. VezT Valea-lui-Ene, sat, in situata la 2 1
/* kil. spre E. de Mare si Enghez-Mic,si Cassicci,
pi. Fundul, com. Oniceni, jud. satul Copadin. Este acoperita prin interiorul si centrul com.,
Roman. cu verdeaâ si are o inalîme cu adiacentele sale Musur-Cu-

de 139 metri, cu care domina iuc, la V. ; Cuciuc-Enghez la
Ene. VezT Valea-lui-Ene, piriU, inintregime satul Copadin, pre N. ;

pe dreapta ; vaile Cioroi-
in pi. Fundul, jud. Roman. cum si partea de N. a vaii Ceair, la N. si Gadmular-Alcea,
Arabi-Alciala si drumurile cola E. ; adiacente ale vaii Agem-
Ene, deal, spre N.-E. de satul munale cart tree pe la picioa- ler.
Rafaila, jud. Vasluiu. rele eT. Catunele carT formeaza comu-

na sunttreT, si anume: Enghez-
Ene (Lacul-lui-), lac, la S. com. Enghez, com. rur., in jud. Con- Mare (Enghez-Biuiuc) spre E.,
Riioasa, din pi. Calmaûiul, jud. stanta, pi. Mangalia, situata in resedinâ, pe valea Enghez sau
Teleorman, format din scurson partea N. a jud.,la 46 kil. spre Biuiuc-Dere; Enghez-Mic (En-
de izvoare. S.-V. de orasul Constanta, ca- ghez-Chiuciuc), spre centru, la
pitala districtuluT, si in cea 1 kil. spre N.-V. de resedinfa,
Ene (Lacul-lui-), lac, jud. Dolj, centrala a plasiT, la 28 kil. spre tot pe valea Enghez ; Cassicci,
pi. Cimpul, com. Ciuperceni, N.-V. de oraselul Mangalia, re- spre V., la 2 1
kil. spre N.-V.
/ i
ce £ine de balta Manciniâ. sedinâ eT, pe valea Biuiuc-Dere de resedinâ, pe valea Cassicci
(sau Enghez). sau Sofular.
Ene (Piscul-lui-), ^r,com. Du- Se margineste la N. cu co- Suprafaâ com. este de 4054
mitresti. pi. Oltul-d.-j, jud. Olt. munele Osmancea si Agemler; hect., din carT 204 hect. ocupate
la E., cu comuna Edil-Chioi de vetrele celor 3 sate cu 134
Enge-Mahale, sat, in jud. Con- la S., cu comunele Azaplar si case; restul de 3850 hect. im-
stanta, pi. Mangalia, cat. com. Cara-Omer, iar la V., cu comuna parîte intre locuitorT carT poseda
Edil-Chioi, situat in partea de V. Cazil-Murad. 1778 hect. si Stat cu proprietariT,
a plasei siceade S. a com., la Relieful soluluT e puîn acci- carT poseda 2072 hect.
3V2 kil. spre N. de catunul de dentat de urmatoarele dealurT Populafia com. e de 160 fa-
Hosted by Google
ENGHEZ 810 ENI-CIllOl
milii sau 743 suflete, compusa agricole si in export de cereale Mic), sat, in judetul Cons-
din Turci, BulgarT si German!: vite (ol cu produsele lor). tanta, plasa Mangalia, catunul
387 barbafr 356 feme!; 448 Budgetul com. are la venituri com. Enghez. E situat mai mult
necasatorifi, 270 casatoriî, 24 3215 leT, si la cheltueli 1558 lei. in partea vestica a plasei si cea
3
vaduvT, 1 divorâ^f cetaêni Ro- ; C£ile de comunicaîe sunt aci centrala a comunei, la /t kil.
minl 625, 118 supusi streini ;

numai niste cai comunale sau spre N.-V. de cat. de resedinta^
255 ortodoxT, 103 catolicl, 385 vecinaie, ce unesc satele intre Ehghez-Biuiuc. Este situat pe
mahomedanl, 161 agriculton, ele si cu cele mai apropiate, valea Enghez-Chiuciuc si este
4 comercianflf, 139 improprie- ca Erebeiler, Ghiuvenli, Sofular, inchis la S. de dealul Dichili-
tari{i, 26 netmproprietarip. Agemler, Osmancea, Edil-Chioi, Tasi. Are o suprafata de 388
Sunt 166 contribuabilT. Azamcea, etc. hect., dintre can 20 hect. sunt
Stiu carte 97 persoane, nu ocupate numai de vatra satului
stiu 646. Enghez, deal, in jud. Constanta, si de gradini. Populaîunea sa, de
Loc. merg la casa de ruga- pi. Mangalia, com. Enghez. Se 36 sufl., secompune numai din
ciunl luterana in cat. Enge- desface din dealul Edil-Chioi- Turci. DrumurT comunale merg
Mahalale, din comuna vecina Tepe ; se intinde spre S. cu o dila Enghez-Biuiuc, la Osmancea,
Edil-Chioi si la 3 geamii, una in rect e de la N. la S., printre vaile la Sofular prin Casicci, la Ghiu-
catunul Enge-Mahale si 2 in Chiuciuc-Enghez, Enghez, Cio- venli si la Erebiler.
Uzunlar, din aceiasi com. roiu-Ceair si Cadmular- Alcea, do-

Intinderea com. e de 4054 minind aceste vai cu inalîmea Enghez-Chiuciuc, vale, in jud.
hect. din 204 can : hect. teren sa de 1 10 m., si satele Enghe- Constanta, pi. Mangalia, pe te-
neproductiv, ocupat de vetrele zul-Mare si Enghezul-Mic. E a- ritoriulcom. rur. Enghez, si anu-

satelor; 3850 hect. teren pro coperit cu fmete si semanaturi. me pe acela al cat. sau Enghez-
ductiv (din care 2072 hect. ale Chiuciuc. Se desface din dea-
Statului cu proprietarii, 1778 Enghez, alt nume al vae'i Biu- lul Dichili-Tasi, indreptindu-se
hect. ale locuitorilor) din acestea ; iuc-Dere, jud. Constanta, nume spre N. si avind o direcîune
sunt 2870 hect. teren cultivat (din ce-1 poarta intre satele Enghe- generala de la S. spre N.; trece
care 1402 hect. ale Statului cu zul-Mare si Casicci, pe terito- prin satul Enghez-Chiuciuc si
proprietarii si 1468 hect. ale riul comunei Enghez al cat. En- dupa un drum de 3 kil. se des-
locuitorilor), 50 hect. teren ne- ghezul-Mare si Enghezul-Mic. chide in valea Cioroi - Ceair
cultivat (ale Statului cu proprie- care se desface in valea Ca-
tarii), 930 hect. teren izlaz (din Enghez - Biuiuc (Enghezul- nara-Dere. Este situata in par-
care 620 hect. ale Statului cu Mare), sat, in judetul Con- tea vestica a plasei si cea nor-
proprietarii si 310 hect. ale stanta, pi. Mangalia, cat. de re- dica a comunei. De-alungul ei
locuitorilor). sedinâ al com. Enghez. E si- merge drumul comunal de la

Locuitorii poseda :
94 plu- tuat in partea centrala a plasei Osmancea care se
bifurca si duce
gurT (86 cu boi, 8 cu cai); 158 si cea estica a comuneT, pe vala Sofular si la Enghez-Chiuciuc.
care si caruê (11 cu boi, 147 lea Enghez sau Biuiuc -Dere,
cu cai); 8 masini de secerat; intre dealurile : Enghez, la N.; Eni-Chioi, sat, jud. Tulcea, ase-
4 masini de batut porumb 4 ;
Eschiler, la S. si Dichili-Tasi, zat in partea S. a plasei Tul-
grape de fier; 1 masina de vin- la V. Are o intindere de 2717 cea, si cea S.-E. a comuneT Ca-
turat ; si 1 5 puturi. hect., din can 114 hect. ocu- talog de care depinde, pe am-
Sunt 2 mori de vint. pate de case si gradini; restul bele malurl ale piriiilui Teliâ,
Vite sunt 8903, din carl: 253 imparît intre stat si locuitori. la 4 kil. spre S.-E. de rese-
cai, 816 boi, 15 bivoli, 10 ca- Populaîa este de 120 familii ;
dinâ. Intinderea sa este de 28
P re 7736
> ol, 13 berbeci si 60 sau 401 suflete, in maioritate hect. Are o populate de 42 fa-
rim£tori. TurcT Din sat due

si Bulgari. milii, sau 154 suflete, in maio-
Comerciul se face prin gara mai multe drumunf de carute ritate Bulgari. Printr'insul tre-
Medjidia, la 3 kil. spre N.-V., de spre Chiuciuc-Enghez, Osman- ce soseaua naîonala Tulcea-Ba-
catre 4 comercianÎ (din car! cea, Edil-Chioi, etc. badag-Constanâ.
2 circiumar!) si consta in im-
port de manufacture si masini Enghez-Chiuciuc (Enghezul- Eni-Chioi, pirifi, in jud. si pi.
Hosted by Google
ENI-ORMANGIC-TEPE 311 ENIGEA
Tulcea, com. Cataloi, cat. Eni- Eni-Sarai se intinde la poalele Mezarlic-Borungea-Bair(i52 m.),
Chioi, care izvoreste din Uzum- sale orientale. la S. ; Adam-Clissi -Tarifi-Bair,
Bair, de unde se indreapta spre Adam-Clissi-Bair (115 m.), U-
S., avind o direcîune generala Enica (Moara-lui-) (Slobozia), zum-Bair, Echii-Iuiuc-Alceac (181
de la N.-E. spre S.-V., brazdind cdtun al com. Carina, jud. Bu- m.), Uzum-Culac-Bair (122 m.),
partea S. a plasei si E. a comu- zau. Are 70 locuitorl si 19 case. Polucci (130 m.), la V.; prin
nel si cat. Curge printre dealu- interiorul comunei sunt dea-
rile Tausan-Tepesi Cazilgic-Bair, Enica (Moara-lui-)(Carp, Stro- luriie Talasman (178 m.), Su-
si, dupa un curs de 4 kil. se easca), mo$ie in com. Catina, vSufunar-Bair (165 m.), Arabagi
varsa tn piriul Teliâ, pe par- jud. Buzau. Vezi Carp. (136 m.), Ciocan(io8 m.), Cesme
tea stinga, puîn mai jos de (164 m.), Giatri-Bair (136 m.),
satul Eni-Chioi. Maluriie sale Enica (Movila-lui-), movild, pe Coru-Bair si Enige-Bair. Aceste
sunt joase si acoperite cu ver- hotarni com. Sageata, despre dealurt sunt acoperite cu pasuni
deata. Pe valea lui merge dru- com Gavanesti, jud. Buzau. si finete intinse, semanaturf pu-
mul vecinal Eni-Chioi-Agi-Ghiol. rine si cite-va pe dea-padurl,
Eniceri, deal, jud Tulcea. Vezi lurile Salasman, Susufunar, U-
Eni-Ormangic-Tepe, deal, in Ieniceri. zum-Bair (cu padurea Iasi-Or-

jud. Tulcea, pi. Isaccea, com. raan), Echii-Olceac, Arabagi, A-
Meidan-Chioi. Este o prelungire Enichiom sau Zlatum, stivoiti dam-Clissi.
a Dealului-Bostanariilor. Se inde salcie, pe propietatea Statu- Movile sunt numeroase, ar-
tinde spre S., avind o directi- luT Pietrile, in dreptul satulut tificiale si raspindite in toate
une generala de la N. spre S., Gostinul, pe albia DunareT, in pi. parole; printre ele deosebim
brazdind partea S. a plasei si Marginea, jud. Vlasca. Talasman (178 m.), la N.-V.;
a comunei ; se intinde printre Groapa-Sapata(is8 m), Sapata
piraiele : Valea-Bociogea si Va- Enigea, com . rur., in jud. Con- (154 m.), laN.; Siribei-Iuc (148
lea-Cismelii (sau piriul Acadin), stanta, pi. Medjidia, situata in m.), la E. Otlu-Orman-Basa-Iu-
;
ambii afluen^T at pir. Taita. Are partea V. a judeûluT, la 64 iuc (142 m.), la S.-V.; Canara-
o inaltime de2S9 m. si e punct kil. spre S.-V. de orasul Con- Sus-Sacozii-Iuiuc (159 m.), Mal-
trigonometric de observatie de stanta, capitala districtulm, si ciova-Ciniz-Iuiuc (164m.), Cosiu.
rangul ai 3 -lea, dominind asu- in cea N. a plasef, la 28 kil. Iuc(i32 m.), prin partea centrala
pra satuiui Meidan-Chioi, ce se spre S.-V. de oraselui Medjidia, a comunei; au servit toate ca
afla asezat la poalele sale nor- resedinâeT, pe valea Chioseler. puncte de orientare.
dice si asupra piriulut Meidan- Se margineste la N. cu com. Sunt cite-va vai secT, carl au ceva
Chioi, ce-1 uda in aceiasT parte. Rasova; la E., cu comunele apa numai primavara, dupa topi-
Lasa spre S. deaiul numit Es- Cochirleni, Mamut-Cuius si Co- rea zapezilor si toamna princi- ;
chi-Balic. Pe la poalele sale cargea : la S., cu com. Chioseler ;

palele sunt: Ghiol-Punar sati
tree drumurile comunale Alibet- si la V., cu comunele: Asarlic, Urluia, mai purtind prin com.
Chioi -Meidan-Chioi si Meidan- Cuzgun, Beilic si Aliman (pi. si numele de Balbarhac-Ceair
Chioi-Orta-Chioi. Este acoperit Silistra-Noua). si Polucci-Ceair, la V.; cu adiacen-
cu padun, in mare parte, iar Relieful solului e destul de actele sale: Cara-Cealic-Cuiac, pe
pe costise cu pasuni si fineê. cidentat de urmatoreleprincipale stinga, la S.-V.; Polucci-Culac,
dealun : Mastana (150 m.), la Talasman-Ceair, Susufunar-Dere,
Eni-Sarai, com. rur. y
in judetul N.-V.; Grindul-Mare (154 m.), Adam-Clissi-Ceair, pedreapta, la
Constanta, plasa Ilirsova. Vezi Mamele (158 m.), Iocuj-Bair V.; Diordingi-Orman sau Ara-
Sarai. (158 m.), Dealul-Mare (96 m.), bagi, pe dreapta pe
primind
la N. ; Caramancea (133 m.), Calfa prelungita cu Cesme-Culac,
Eni-Sarai, deal, in jud. Constan- Canli (151 m.), Piribei (140 m.), pe Malciova-Ceair, iar pe stinga
ta, pi. Hirsova, com. Sarai, cat. Diordinezi-Orman (128 m.), Di- Cinghinea-Orman-Ceair, unita cu
Eni-Sarai. Se intinde printre chili-Tasi-Bair-Sirt!(i42 m.), Cin- Ceatiric-Ceair, pe Enigea-Dere
vaile Sarai si adiacenta sa Va- ghinea-Orman-Bair, Susus-Tarifi- formata din Tatar-Ceair si Mur-
lea-Lunga. Are 53 m. acoperite Bair, la E. ; Chiorcul-Bair (156 narlichi- Alceac prelungitacu Hio-
cu finete si semanatun. Satul tn.), Curu-Giugiuc-Bair (154 m.), seler-Ceair, pe Enigea-Alceac
Hosted by Google
ENIGEA 812 EtflSALA
continuata cu Curu-Culac si Gi- Comuna are o intindere de numentul de la Adam-Clissi ». In

atri-Culac, toate acestea prin 14308 hect., din can: 74 hect. vale de acest monument, la 1
partea centrala; Valea-Ciocanului teren neproductiv (ocupate de kil. spre S.-V. pe un cot de
la Caramancea ce primes te
N. ; vetrele satelor); 14234 hect te- deal, se gasesc ruinele ve-
pe stinga pe Uzum-Ceair, for- ren productiv (din carl 1 5 20 hect. ehiului oras militar roman, Tro-
mata din Chireslic-Culac unita ale Statulul cu proprietarii si paeum Trajani, a carui dezgro-
cu Chior-Curu-Ceair, toate la 1 27 14 hect. alelocuitorilor); din pare, efectuata in mare parte,
N.-E. aceasta : 3 1 89 hect. teren cultivat o datoram tot d-lui Tocilescu,
Catunele care o formeaza sunt (din carl 112 hect. ale Statulul care in valea Enige a descoperit
sapte, si anurae : Enigea, rese- cu proprietarii si 3077 hect. ale chiar si carierile cele vechT din
din{a, la S., pe valea Enige-Dere locuitorilor) ; 9933 hect. teren care s'a scos piatra necesara
Adam-Clissi, spre V., pe un cot necultivat (din can 518 hect. cu care s'a facut sculpturile
al dealulu! Adam-Clissi-Bair, la ale StatuluT cu proprietarii si monumentuluT triumfal de la
3 kil. spre V. de resedinâ; 9415 hect. alelocuitorilor); 222 Adam-Clissi. Pe una din stincl
Arabagi, spre N., pe valea Ara- hect. teren izlaz (ale locuitorilor); se gasesc urme de litere latin
bagi-Ceair, la 9 kil. spre N.-V. 890 hect. teren padurl (ale Sta- din epoca roraana.
de resedinâ; Iusufunar, spre tulul cu proprietarii).
V. pe valea Iusufunar, la 8 kil. Locuitoril au 184 plugun,
: Enigea, sat, in jud. Constanta,
spre N.-V. deresedinâ; Malciova, 207 care si carute, 1 masina de pi. Medjidia, cat. de resedinâ
in parcea centrala, pe valea secerat, 1 masina de batut po- al com. Enigea, sat de curind
Malciova-Ceair, la 6 kil. spre rumb, 7 grape de fier, 3 triore. infiinât, situat in partea S. a
N.-V. de resedinfa; Polucci, spre Vite sunt vre-o 1000 capete, plasei si a com., pe valea Eni-
V., pe valea Ghiol-Punar sau mat cu osebire 01 si bol. gea, intre dealurile Enigea-Bair
Urluia, la 12 kil. spre N.-V. de Sunt 5 morl de vint. si Adam-Gisi-Tarifi-Bair. Are
resedinâ; Talasman, tot spre Comerciul, activ, se face prin o intindere de 9804 hect., din
V. pe valea Talasman-Ceair, la 9 gara Medjidia la 32 kil. spre cart 1 1 hect. ocupate de vatra
kil. spre N.-V. de resedinâ. N.-V., de catre 7 comercianti satului, cu 30 case. Populaîu-
Aspectul lor e placut ; asezate (din carl 5 circiumarl) si co ista nea, in maioritate RominT Ar-
unele in vai frutnoase, inconj urate in import decereale, manufacture deleiif, este de 35 familii, sau
de dealuri paduroase, sunt sate si coloniale si in export de vite 166 suflete.
adunate, cucasele strinse, curate si lemne.

si multe din ele bine ingrijite. Budgetul are la veniturt 7710 Enigea-Alcea, vale, in jud. Con-
Suprafaâ totala a comunei lei si la cheltueli 3272 lei. stanta, pi. Medjidia, com. Eni-
este de 14308 hect, din can 74 Cai de comunicaîe sunt urma- gea, cat. Enigea, formata din
hect. ocupate de vetrele celor toarele calea judeîana Medjidia-
: vaile Chioseler- Ceair si Saltar-
7 sate cu 82 case;locuitorif poseda Cuzgun, trecind prin satele Mal- Ceair. Trece prin satul Enigea
1 27 14 hect., iar Statul cu pro- ciova si Talasman, apoi nume- si se deschide in valea Diordin-
prietarii stapinesc 1520 hect. roase drumurif vecinale si comu- gi-Orman pe dreapta. Malurile
Populaîunea sa este formata nale, can se intretaie in diferite sale sunt acoperite pe alocurea
din BulgarT, Turci si cip-va Ro- chipurisi unesc catunele intre ele cu padun.
minT ; ea este de 279 familii sau si cu satele invecinate ca Raso-
1 1 86 suflete: 616 barbae, 570 va, Bac -Cuius, Cara-Amat, Ur- Enisala, com, rur., asezata in
feme! ; 641 necasatortyi, 518 ca- luia, Sevendic, Chioseler, Idris- partea E. a jid. Tulcea si a
satorip, 27 vaduvi;78o ortodoxT, Cuius, Pestera, Cochirleni, etc. plaset Babadag, pe malul lacu-
399mahomedani, 7 de altereligil, In com., pe muchia dealului lut Razim saii Razelm.
301 agriculton, 7 comercianÎ Adam-Clissi-Bair, la 2 kil. spre Se margin este la N. cu Sari-
26 cu alteocupaîuni; 576 impro- N. de satul Adam-Clissi, sega- Chioi si Zebil ; la V., cu orasul
prietariî ; 334 contrib. seste monumentul triumfal al luT Babadag ; la S., cu Caraman-
Sunt 3 geamil in catunele Traian, care a fost dezgropat si Chioi si Jurilofca;la E., cu la-
Arabagi, Malciova Talasmansi studiat de catre savantul nostru cul Razim sau Razelm.
si 3 scoli musulmane alipite archeolog, d-nul Grig. Tocile- Relieful soluluT este accidentat
de geamil. scu, in minunata sa opera «Mo- de dealurile : Calabalic-Bair cu
Hosted by Google
ENISALA 313 ENISENLIA
virful Suhat-Chiuciuc, de 50 m.; condusa de un invaâtor si fre- parte prin vaile Diudiuliuc-Cu-
Culaculac Bair, la V. ; Samaldar- cuentata de yy elevi. cuciuc-AIcea, Migeletul, Derinea-
Bair, Biuiuc-Orman-Bair, Sevri- Com. exista de vre-o 150 an!. Ciair (sau Beilicul) si dealul
Bair, Orta-Bair, (218 metri), la La N.E., pe Dealul Cetaîf, sea- Cuzgun ; la E., cu com. rur. Ha-
S. ; Golovar-Bair, cu virful Eni- fla ruinele cetafi! bizantine cu- zarlic, desparîndu-se prin dealu-
sala, de 177 metii, Tasburum, cu noscute sub numele de Cetatea rile Mulver-Acceuci si Ghiol-
virful Iuc-Ban, de 84 metri; toate lu! Eracle, iar in vatra satulu! Punar; la S., tot cu com. Ha-
afara de eel d'intiiu si eel din chiar, un mic castel roman, si zarlic, separata fund prin dea-
urma sunt acoperite cu padur!; urmeie unui pod. lurile Cazilmi si Hazarlic; iar
sunt continuatiunea culme! Ba- la V. cu comuneie rur. : Dobro-
badagulu!. Enisala, sat, in jud. Tulcea, pi. mirul, de care se desparte prin
Apele care o uda sunt: va- Babadag, cat. de resedinfa a dealurileIrasli-Bair,Teche-Chioi-
lea Ceeliu-Chioi la S.-V. ; valea com. Enisala asezata in partea
; Bair, Sitma-Bair, ChiuciuQ-Hagi-
Ceairele, prin mijloc; valea Ces- E. a plase! si in cea N. a com., Sirti, Bas-Punar-Sirti si cu com.
me-Culac, la E. pe un deal linga lacul Babadag. Caranlic, desparîndu-se prin
Babadag la
Bah:! sunt: lacul Are o intindere de yS hect., si dealul Arpalic.
N. si marele fezer Razelm la E. o populate de 120 familii, sau Reliefui solulu! este in general
Catunele can o compun sunt: 450 suflete. accidentat, ma! cu osebire in
Enisala, la N., resedinâ, nu de- partea N.-V. si S.-E. Dealurile

parte de lacul Babadag ; Vis- Enisala, virfde deal, in jud. Tul- car! brazdeaza teritoriul com.
terna, la 4 kil. spre S.-V7 ., pe cea, pi. Babadag, com. Enisala, si- sunt : Arpalic (143 m.), la N.-
Valea-Ceairelor. tuat in partea E. aplase! si acorn, V., pe hotar, dominind cat.
Intinderea com. este de 2200 si punctul culminant al dea Ciucur-Chioi si valea Beilicul,
hect., din can 115 hect. velului Golovir-Bair, avind o inal- acoperit cu finefe si padur!
trele satelor, 1200 hect. ale lo- {ime de 117 metri; epunct tri- frumoase; Bazirgian, la N. (102
cuitorilor, 985 hect. ale Statului. gonometric de observaîe de m.), de natura stincos, domi-
Populatiunea e amestecata ;
rangul al 3-lea, dominind asu- nind satul Bazirgian si valea
sunt 6S6 suflete, din can 138 pra une! man intindert din la- Migeletul, acoperit cu pasun!
barbapf, 138 feme! si4iocopii; cul Razelm siasupra piriului Ces- si paduri; Cara-Amat-Bair (178
617 Romini, 10 Bulgar!, 37 Rus! me-Culac, ce curge pe la poalele m.), tot la N., de natura pie-
8 Izraeliti si 14 Tigani. sale orientale pe la cele de N.; troasa, dominind satul Nastra-
Locuitori! au 115 plugur! : trece drumul com. Enisala-Cara- din si valea Diudiuliuc-Cucu-
1800 capete de vite. man-Chioi este acoperit cu putine ciuc-Alcea, acoperit cu fineê
Comerciul este activ, constind tuferisur! si verdeaâ si pe la si tuferisun; culmea insemnata
din import de manufactun si poale cu paduri. Ghiol-Punar(i92 m.), pe hotarul

coloniale si in export de ce- E., brazdind comuna in partea
reale si peste. Enisenlia, com. rur., m jud. Con- E. si prelungirile sale Ghiol-
Veniturile com. sunt de 1500 stanta, pi. Silistra-noua. Ghelic-Bair (187 m.), prin inte-
lei anual si cheltuelile de 1300 Este asezata in partea S.-V. riorul comune!, dominind satele
lei. a judeûluT, yy kil. spre V.
la Enisenlia si Nastradin, acoperit
Sunt 140 contribuabil!. de orasul Constanta, capitala cu tuferis si fineê ; Mulver-Acce-
Sunt cat comunale carl due districtulul, si in cea de S. a uci (185 m.), in partea de E., pe
la satele invecinate ca Cara- plasei, la 43 kil. spre S.-E. de hotar, acoperit cu tuferisur! si
man-Chioi, Visterna, Jurilofca, oraselul Ostrov, resedinfa oco- padur!; Hazarlic (171 metri),
Babadag, Zebil. lului. Comuneie invecinate cu la S. si S.-E., dominind satele
BisericI sunt doua una in : dinsa sunt: Hazarlic, la kil., spre Enisenlia si Hazarlic, acoperit cu
cat. de resedinfa, cu hramul S. ; Dobromir, la 6 kil. spre V. tuferisur! si paduri ca Taila-
Sf. Treime; a doua in Vister- Caranlic, la 9 kil spre N.-V. Orman; Trasli-Bair (170 m.),
na, cu hramul loan Botezato- Cuzgun, la 10 kil. spre N.-V. Teche-Chioi (196 m.),cedomina
rul; sunt deservite de 2 preoî Regep-Cuius, la 10 kil. spre V satele Teche-Chioi si Dobro-
si 2 cintare^T; au cite 10 hect. Se margineste la N. cu com mirul-din-Vale ; Sitma-Bair (115
Este o scoala in cat. Enisala, urbana Cuzgun, de care se des m.), Taili-Sirti, Havale Burun
bi)623 Marele Dicfionar G>ograflc Vol. III. 40
Hosted by Google
ENISENLIA 314 ENISENLIA
(120 m.), Mezarlic-Bair (120 lul Mulver-Acceuci, prin paduri, inconjurat cu paduri ; Ciucur-
m.), Chiuciuc-Hagi-Sirti (133 in partea N. a comunei, la hotar Chioi, asezat in partea de N. a
m.), Bas-Punar-Sirti (187 m.), Nastradin-Ceair, tot pe dreapta, com., la 10 de kil. spre N.-V.
toate in partea de V,, pe prin interior, trecind prin satul resedinta Enisenlia, pe ambele
hotar, sunt acoperite cu tu- Nastradin ; iar pe stinga mai maluri ale vaei Ciucur-Chioi, la
ferisurf si arbor! resle^T, resturi avem valea Teche-Chioi -Ceair ;
poalele de E. ale dealului Arpalic
din intlnsele si frumoasele pa- care sub numele de Incari-Mahali- si la cele deV. ale dealului Ciu-
duri de odinioara. Ceair pleach din dealul Dermen- cur-Chioi-Bair, sat mic, cu casele
Movile sunt numeroase, parte Sirti, din comuna Dobromirul, bine zidite, curate, asezate pe
naturale, parte artificial e, si au trece pe linga satul Teche-Chioi, cinci uli^T, inconjurate cu paduri.
servit ca locuri de observable unde primeste cinci mici vai, Suprafaâ totala este de 4888
pentru locuiton la apropierea intre carl Medmedi-Culac, cu hect., din can 647 ocupate de
deselor n&valiri ale basbuzucilor maluri acoperite cu paduri; Te- vetrele satelor cu 230 case, iar
turcesti ;
printre ele distingem che-Chioi, care brazdeaza comu- restul imparît intre locuiton,
Tasliluiuc( 1 78 m.), la N., linga na in partea V. can poseda 2805 hect., si Sta-
satul Nastradin ; Esil-Iuiuc (195 Comuna s* compune din cinci tul cu proprietariT, carl stapi-
m.), la E., pe hotar, pe mu- cat. : Enisenlia, resedinâ, in nesc 1436 hect. ; sunt : 647 hect.
chia dealuluf Ghiol-Punar, De- partea de S. a com., pe valea teren neproductiv (ocupate de
rusen-Iuiuc (187 m.), pe dealul Gheren-Ceair (Beilicul), la poa- vetrele sa'elor); 4241 hect. te-
Ghiol-Ghelic-Bair si linga catu- lele V. ale dealurilor Ghiol-Pu- ren productiv (din care 1436
nul Enisenlia, Cazilmi (192 m.), nar si Ghiol-Ghelic-Bair si la cele hect. ale Statului cu proprieta-
la S.-E, pe hotar, linga catunui de E. ale dealuluT Hazarlic, cu ca- tarii si 2805 hect. ale locuito-
Enisenlia; HazarlicI (171 m.), sele mici, asezate regulat pe rilor) ; din acestea: 1671 hect.
Hazarlic II (186 m.), la V., patru uli^t ; Nastradin, asezat in teren cultivat (din care 200 hect.
pe dealul Hazarlic, linga satele partea centrala a com., la 3 1
/2 kil. ale Statului cu proprietarii si
Teche-Chioi si Hazarlic. spreN. de resedinta Enisenlia, pe 1 47 1 hect. ale locuitoril or) , 1 904
Vaile cele maf insemnate sunt: ambele maluri ale vaei Nastra- hect. teren necultivat (ale locui-
Beilicul, care sub numele de din-Ceair, lapoaleledeS. ale dea- torilor), 260 hect. teren izlaz (ale
valea Enisenlia, vine de pe lului Cara- Amat-Bair, la cele de N. locuitorilor), 1236 hect. paduri
teritoriul Bulgariei din dealul ale dealului Ghiol-Ghelic-Bair si ale Statului (cu proprietarii).
Acciasalac, trece prin comuna la cele de V. ale dealului Nastra- Populaîunea pe anul 1896
Hazarlic, prin satul Enisenlia, din-Bair, cu casele micT, ras- era de 256 familii sau 1 142 su-
de unde ia numele de valea pindite ici si colo, cu o piata flete: 582 barbatf, 560 femei
Gheren-Ceair pana la satul Bazir- larga in mijlocul satului si 667 necasatoriî, 432 casatoritT,
gian, de unde ia numele de cinci ulitT ; Teche-Chioi, ase- 42 vaduvi, 1 divorât; 1142 ce-
Derinea-Ceair, pana la hotarul zat in partea de S.-V. a com., tateni Romini ; 585 ortodoxT,
N. al comunei si d'abia d'aci la 4 de resedinta
kil. spre V. 546 mahometani, 4 catolicT, 7
incepe a purta numele de Bei- Enisenlia,pemalul dreptalvaei armeni; 581 agricultori si me-
licul; brazdeaza partea cen- Medmedi-Culac, linga valea Te- seriasi, 15 comercianî si cir-
trals a comunei trecind prin che-Chioi, la poalele de E. ale ciumari.

satele Enisenlia si Bazirgian ;
dealului Teche-Chioi-Bair si la Stiu carte 60 persoane, nu
malurile sale sunt inalte dar nu cele de V. ale dealului Hazar- stiu 1082.
ripoase, pe alocurea pietroase lic ; cu casele in regula asezate Locuitoril poseda : 152 plu-
si acoperite cu paduri si tu- pe doua ulipf : Bazirgian sau Ba- gurT, 1 7 1 care si caruê, 4 ma-
ferisuri. x\diacentele sale braz- zargian, asezat in partea de N.-V. sini de vinturat, 5 mori de vint
deaza comuna in deosebite di- a com., la 9 kil. spre N.-V. de si 8700 capete de vite.
recftuni, Ciucur-Chioi-Ceair pe resedinta Enisenlia, pe valea Ghe- Comerciul se face prin orase-
stinga la N.-V. trecind prin ren-Ceair (Beilicul), la poalele lui Ostrov sau gara Cernavoda
satul Ciucur-Chioi, cu maluri de S. ale dealuluT Bazirgian si la de catre 5 comercianpf si con-
paduroase; Migeletul pe dreapta, cele deN.-V. ale dealuluiBas-Pu- sta in export de cereale si vite
care sub numele de Diudiuliuc- nar-Sirti, cu case curate, fru- si in import de coloniale si ma-
Cucuciuc-Alceac pleacadin dea- moase, asezate pe 3 uliî si nufacture.
Hosted by Google
ENISENLIA 315 ERACLE (CETATEA-LUI-)
Budgetul comunei este de ia numele de valea Enisenlia Episcopiei (Vatra-), mosie, in

9154 lei la veniturlside 57461ei $i trece in Bulgaria. Difecîa jud. Buzati, com. Simileasca,
la cheltuehf. generala a acestei vai este de proprietary a statului, pendinte
Sunt 234 contribuabili. la N.-V. catre S.-E.; se intinde de Episcopia Buzau. Are 600
Cal de comunicaîe sunt : ca- printre dealurile Hazarlic la V. hect., din care 190 arabile, pe
lea judeêana Ostrov-Lipniâ-E- si Ghiol-Punar la E., brazdind care se cultiva in mare parte
nisenlia-Mangalia, ce trece prin partea S. a pi. si cea central a zarzavaturi, 280 hect. fineaâ,
catunul sau Teche-Chioi ; apoi a com. Mai toata. aceasta yale restul, padure de frasin si pu{in
drumuri vecinale si comunale, este plina cu arbori, ici si colo izlaz. Terenul acestei mosil, a
carl unesc catunele intre ele si abia se gaseste cite un loc pentru fost in vechime, parte pamint
cu comunele invecinate. pasune sau semanaturl. Este stra- domnesc, parte al oraûlul. Du-
S'a votat de comuna si ju- batuta in toata lungimea el de pa stabilirea scaunulul episco-
de\ a se infiinâ biserica si drumulHazarlic-Deli-Iusuf-Cuiusu pal in Buzau, i s'a daruit de
scoala. (din Bulgaria). Are o lungime de diferiî domni. In 171 1, Con-
1 V2 kil., pe teritoriul Romin, stantin Brincoveanu mal daru-
Eni§enlia,Â in jud. Constanta, iar in intregime, . 5 kil. este doua hele^tae cu locul ve-
pi. Silistra-Noua, cat. de rese- cin ale lul Capitan Caloian, Ca-
dinâ al comuneiEnisenlia, situ- Enose^tL Vezi Ienosesti, com. pitan Dumitrascu Bagdat si $te-
atainparteadeE.aplasel si cea rur., jud. Romanaî. ful Paharnicul, de la carl le ia,
de S.-E.acom.,peambele maluri pentru obraznicia lor si le da

alevaii Gheren-Ceair(sauBeilicu), Eparia. Pentru toate cuvintele Episcopulul Ioasaf, ceea cea dat
la poalele de V. ale deaiului derivate din cuvintul Iapa, vezi acestei mosil intinderea actuala.
Ghiol-Punar si Ghiol-Ghelic-Bair litera /.
si la cele de E. ale deaiului Hazar- Episcopiei (Virful - ), virf de

lic. Teritoriul sau e brazdatde Epei. Pentru toate cuvintele dedeal, situat la S. de Virful-Nu-
dealurile: Hazarlic (171 m.) la V., rivate din cuvintul Iapa, vezi cet, com. Gornetul-Cuib, pi. Pod-
Ghiol-Punar (192 m.) la E., Ghiol- litera /. goria, jud. Prahova. Este aco-
Ghelic-Bair la N., acoperite cu perit cu vie si s'a numit astfel
paduri si tuferisin ; movilf sunt Episcopia, sat, jud. Arges, pi. pentru-ca in vechime linga a-
cinci, intre can insemnam Der- Pitesti; face parte din com. rur. cest virf a fost metocul Epis-
men-Iuiuc (187 m.) la N., Cazil- Gavana-Valea-Rea. copiei Buzati.
mi (192 m.) la N.-E., Hazarlic
I si II (171 m. si 286 m.) laV. Episcopia, mosie a Statului, in Episcopului (Movila-), movild,
Intinderea satului 500e de jud. Teleorman, pi. Calmaûiul, in pi. Rimnicul-d.-j., la hota-
hect., din car! 87hect. ocupate de com. Plopi-Slavitesti. rul jud. Rimnicul-Sarat, catre
vatra si gradinele satului. Are Buzau, 1 la de malul
V* kil.
o populate de 55 familii, sau Episcopia, mosie a statului, la drept al riului Buzau numita ;
182 suflete. V. de com. Amarasti, pi. Oltul- ast-fel de la mosia Vatra Epis-
Pamintul e acoperit cu tufe- d.-j., jud. Vilcea. copiei, pendinte de com. Simi-
risuri, resturi din intinse paduri leasca, jud. Buzati, data episco-
de odinioara; pe icipe colo este Episcopia, trup de pftdure. Vezi piei de Buzau de Constantin
propriu si pentru agricultura. Pelticareasa, jud. Muscel. Brincoveanu, la 171 1.
Drumuri sunt spre : Nastra-

din, Hazarlic, Bazirgian si Teche- Episcopia, padure a Statului, si- Epure. Pentru toate cuvintele cu
Chioi. tuata pe mosia Statului cu ace- aceasta numire, compusele si
lasl nume, jud. Teleorman. derivatele el, a se vedea litera /.
Enisenlia, vale, in jud. Constanta,
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul Episcopia-de-Arge§. Vezi Ar- Eracle (Cetatea-lui), ruinele

com. Hazarlic. Aceasta vale ges (Episcopia-de-). . unefvechicetftfi bizantine, in jud.
este continuarea vaei Gheren- Tulcea, pi. Babadag, com. Enisa-
Ceair, care dupa ce trece prin Episcopia-de-Hu§i. Vezi Husi la, in partea de E. a plasel si a
com. rur. Enisenlia si Hazarlic (Episcopia-de-). com., la 1 kil., ceva spre E. de sa-
Hosted by Google
ERBICENI 316 ERC1ULEASCA-SI-CALVGAKEASCA
tul Enisala, pe un deal stincos locurl. Mai tirziu cetatea a fost Prin aceasta com. trece so-
inalt de 114 m. Din ruina s'a stricata de locuitoril satului Eni- seaua comunala Ciovanasani-
pastrat temelia si zidurile ln- sala, ale caror case si chiar bi- Cazanesti-Ercea-Corcova.
conjuratoare, pe jumatate. Poar- serica sunt facute din piatra
ta cetaûel este indreptata spre luata din zidurile cetaîi. Erche, izvor, in jud. Botosani,
E. privind intinsul iezer Razelm In zidurile acestelceta{l,d. To -
com. Salcea,pl. Siretul; formeaza
si Marea-Neagra. Turnuri avea cilescu a gasit o poarta cu o fru- un piriu care se varsa m riul
4, pastrindu-se numaT o parte din moasa inscripîune greceasca Suceava.

eel de la poarta zidul este gros
; compusa in versurl doriene este :
de un metru si ma! bine, fac it in epitaful unul medic nascut la To Erchesec, sat, din jud. Constan-
piatra de riusi bine cimentat,asa mis. Monumentui se afla azi in Mu ta, plasa Hirsova, pe teritoriul
ca din pricina grosimei lui si po- zeul din Bucuresti si s'a publi- comunei Siriul. Anume pe terito-
ziîel cetaêl, era greu de luat cat de savantul archeolog in re- riul catunului Satis-Chioi, lapoa-
Cetatea chiar cu artileria, ne cum vista vieneza «Archeologisch lele rasaritene ale dealului cu
de navalirile barbariior si asal Epigraph. Mitheilungen», VI aceleasi nume si linga valea U-
turile Turcilor, carl au luat-o (1882). zucea, se afla ruinele vechiului
mai tirziu din mina Genovezi- sat, din care azi n'a ramas de
lor, constringindu-i prin foamete Erbiceni, sat, jud. Iasi. Vezi cit o parte; de aci pleaca dru-
a se preda, taindu-le comuni- Ierbiceni. muri la Baltagesti, la Satis-
caîa ascunsa ce se practica Chioi, la Capugi, la Tichilesti
prin pare tele de E, al stincii Erburoaia,7^/cjud. Falciu. VezT si la Topalul; serva ca rascruci
si a carei deschizatura astupa- Ierburoia. tuturor acestor drumun. AzT
ta in mare parte se vede si satul Erchessec are 62 familii,
asta-zl. Pestera negresit ca ras- Ercari, cfttun, al com. Zilisteanca, sau 352 suflete. Se intinde pe o
punde in cetate, caci e mica jud. Buzau, cu 160 locuitori si suprafaâ de 2703 hectare, din
distanâ, de 80 — 100 metri in- 34 case ; e alipit marelui catun carl 1 05 hectare ocupate de vatra
tre ele ; este astupata. Se zice Haimanalele. satului cu 6j case.
cum-ca ea ar comunica cu des-
chizatura de la Amutli si dea- Ercari, alta numire a mosiei Erchesec, virf de deal, in jud.
lul Consul, pe sub dealunf. Este Haimanalele (Catuneanca), din Constanta, pi. Hirsova, pe te-
posibil ca in timpul Romanilor comuna Zilisteanca, judeûl Bu- ritoriul com. rur. Siriul, si anu-
sa fi fost o comunicaîe sub-tera- zau. me pe acela al cat. Satis-Chioi,
na intre de la Eraclia si
forturile pe culmea dealului Erchesec
cele de lamuntele Consul. Pe Ercea, com. rur., in jud. Me- are o inahVime de 234 metri;
dealulGras, aflator la E. dedealul hedinî, pi. Motrul-d.-s. la dis- este eel mai inalt virf al dealu-
Cetaîl Eraclia se gasiau de si- tant de 34 kil. m. de orasul lui si domina toata Valea-Stu-
gur si alte intarituri ma! micT, Turnul-Severin, situatape Valea- pinei; e punct trigonometric.
pe carl Turcii le-au ras de la CosusteT, formata din catunele
faâ pamintulul, respectind for- Ercea si Poeana. Are 760 locu- Erchesec, movilti, jud. Constanta,
tul principal si servindu-se chiar itori; 125 contribuabilT si 230 asezat pe aceeasl culme de deal,
de el. Cetatea bizantina, prin case. de N.; are o inalîme
in partea
pozifia el intarita, a servit de Locuitori! poseda 42 plugun,

: de 189 metri; punct trigono-
sigur si pirateriel genoveze, caci 95 care cu boi, 9 caruê cu cal, metric.
de de pe o inalîme
aci piraîi, 180 stupl.
ce domina teritoriul pe o mare Sunt doua bisericl, deservite Erciuleasca, mosie nelocuita,
intindere, mai tot lacul Razelm, de i preot si 2 cintarep. in jud. Ialomiâ, pi. Ialomiâ,
si chiar o parte din {armul Marii Budgetul comunei are la ve- Balta, com. Poeana, cu o su-
puteau vedea cu ochil liberi, niturl lei 9059 si la cheltueli prafaâ de 1000 hect., din can
corabiile negufatoresti pe can 585 lei. 5 hect. padure.
le prindeau si jefuiau ; acest Vile 460 vite marl cornute,
:
cuib a fost distrus de TurcT, 17 caT, 400 01 si 500 rima- Erciuleasca-§i-Calugareasca

gonind pe Genovezi din aceste tori. mosie nelocuita, in jud. Ialo-
Hosted by Google
ERCULESTI 317 ERMOLIA
miâ, pi. Ialomiâ-Balta, com. riul com. rur. Azaplar, si anume Ceair; este situat in partea me-
Poeana; are 3000 hect, din can pe acela al catunului sau Ere- ridionals a pi. si cea septentri-
100 hect. padure. biler; trece prin satul Ere- onalS a com. ; inalîmea medie :
biler; merge paralel cu dealul 145 metri.

Ercule§ti(Iercule§ti), sat, in jud. Carasuluc-Bair; se uneste cu
R.-Sarat, pi. Gradistea, com. Vil- valea Carasuluc-Ceair si amin- Erghinul, lac, in jud. Ialomiâ,
celele. E asezat in cimp, la o de- douS dau nastere vael Biuiuc pl.Ialomita-Balta, in insula Balta,
partare de 600 m. spre E. de cat. Dere. teritorul com. Borduseani.
de resedinâ, Vilcelele, pe o in-
tindere de 50 hect. Are o po- Eremia, japse, situata la S.-E. Erghioba-Tepe, alt nume a\ dea-
pulate de 44 familif, sau 433 de iezerul Cojocarul, jud. Br&ila; lului Doerani, virful eel ma!
suflete, din canf 101 contribua- uneste iezerul Bat&tura cu Rup- inalt al jud. Constanta.
bilT; stiu carte 25 persoane. In tura-MoldovenceT.
vechime se numea siVai-de-ET. Ericlic-Culac, piriU, in jud. Tul-
A fost fondat acum vr'o 40 de Erenciuc, lac, in jud. Tulcea, cea, pi. Babadag, com. Slava-
an! de proprietarul mosiei, Scar- pi. Sulina, com. Cara-Orman, Rus&; izvoreste din dealul Do-
lac Iarca. in partea de S. a plaseJ si a lama; se indreapta spre N., a-
comunei; este format de re- vind o direcfiune generala de
Ercule^ti, numire vechle a catu- varsarile braûlui Sf. Gheorghe, la S. la N., brazdind partea V.
nului Goinari, judetul R.-Sarat, cu care comunica printr'o girliâ a pi. si a com., si, dup& un curs
comuna Macrina. mai mare, care-I serva de scur- de 4 kil., se arunc& in piriul
gere; are forma unui semicerc Slava-Rusa, pe dreapta, ceva

Ercule§ti, padure, in jud. R.-Sa- in suprafaâ de 150 hect. ; este mai jos de satul Bas-Punar
rat, pi. Gradistea, com. Valce- inconjurat de toate parole cu curge numal prin padurl pe ;
lele; are o intindere de 20 hect. stuf; la cap&tul N.-V. se afla malul s£u merge drumul vicinal
Esente: gorun si ulm. E ase- doua micT ridicaturi de 2.5 m. Testemel-Bas-Punar.
zata linga piriul Guinea. Este fie-care punct trigonometric de
proprietate particulars observatie de rangul al 3 -lea; Erim-Iuc, movilft, in jud. si pi.
la varsarea sa se afla o padu- Constanta, com. Caraharman,

Erebiler, sat, in jud. Constanta, rice cu numele tot de Erenciuc, cat. Pelitlia, pe muchia dealu-
pi. Mangalia, cat. com. Azaplar, de aproape 50 hect. intindere, lu! Gargalic-Bair ; are 94 metri
situat mai mult in partea cen- precum si, ceva mai sus, un crin- inalîme; e acoperita cu verdeafa.
trala a comunei, la 3 V2 kii. spre gule{, unde se afla o ridica-
I^.-V. de cat. de resedinâ, A- tura 3 m., punct trigono-
de Erjei, deal, la N. de cat. Valea-
zaplar. Este asezat pe valea cu metric de observatie de rangul Silistel, com. Aninoasa, pi. Riu-
acelasi nume, Erebiler Dere, inal 3-lea. rile, jud. Muscel, pe la poalele
chis la V. de dealul Carasuluc- caruia trece riul SlSnicul.
Bair si dominat din partea de Erghevtya, sat, in Mehe- jud.
V. de rhovila Ciatal-Iuc (cu 125 dinî, pi. Ocolul-d.-s.; {ine de Ermolia, piriU, jud. Suceava,
m. inalîme). Are o suprafaâ com. rur. Bistriâ. Are 600 lo- izvoreste din padurea cu acelas
de 486 hect., dintre can 20 cuitori; 113 case; o biserica; nume, trece prin sateleValea-Sea-
hect. sunt ocupate de gradini o scoala, condusa de 1 invaâ- ca si Topile, invirteste 3 morl si
si de vatra satului. Populaîu- tor si frecuentata de 21 elevi se varsS in Siret, din jos de sa-
nea, compusS numal din Turci, si 3 eleve. tul Lunca.
este de 20 familii, sau 1 12 sufl.
Drumuri comunale pleach la Erghinanllc, deal, in jud. Con- Ermolia, piriti, jud. Suceava,
Azaplar, Cara-Chioi, Edil-Chioi, stanta, pi. Medjidia, pe terito- izvoreste din padurea cu ace-
Engher-Biuiuc, Ghiuvenli si Mus- riui com. Chioseler se desparte ; lasinume, uda com. Cristesti
ta-Faci. din virful Chioseler indreptindu- pe o lungime de 4000 metri si
se spre N. cu o direcfie gene- se varsa in piriul Mofca.
Erebiler-Dere, vale, in jud. Con- rate de la S.-V. catre N.-E. ; se
stanta, pi. Mangalia, pe terito- intinde p&nS in valea Buiuceral- Ermolia, p&dure de fag si ste-
Hosted by Google
ERNAT1CA 818 ESCIIl-CALE
jar, in com. Cristesti, jud. S 1- murli-d.-s., asezat in partea de bancea, Alibei- Chioi- Meidan-
ceava. N. a plastf si cea de V. a Chioi; Orta-Chioi-Meidan-Chioi;
comunei, la' 5 kil. spre V. de este acoperit in mare parte cu
Ernatica. Vezi pentru cuvintele resedin{&, pe ambele maluri ale paduri si pe la poale cu fineê
cu aceasta" numire, litera /. vail Eschi-Baba. Intinderea sa- si seman&tun; pe alocurea mu-
tul'jl este de 87 hectare, iar chia lui e stincoasa si plesuva.
Eroslave§ti sau Ieroslove§ti, populaîa de 112 familii sau
trup de tnosie ne iocuit, in su- 677 suflete. Pamintul e acoperit Eschi-Balic, piriU, in jud. Tul-
prafa{& de 2860 hect, proprie- cu pasum. Are o scoala. cea, pi. Isaccea, com. Balabancea
tatea StatuluT si care aparfinea izvoreste din virful de ramifi-
innainte de secularizare, M&nas- Eschi-Baba, piriti, in jud. Tul- catie al celor doua ram jrl ale
tirei Sf. Gheorghe-Nou, pendinte cea, pi. Istrului, com. Ciamurli- dealului Eschi-Balic ; curge prin-
de com. Tirnava-d.-s., pi. Ctl- d.-s., catunul Eschi-Baba; izvo- tre stincoasele lor coaste; se
nistea, jud. Vlasca. reste din deal-il Ciamurli, se indreapta spre S., avind o di-
Se arendeaza, cu trupul Vil indreapta spre S., avind o di- recîutie generala de la N. spre
cerii, cu 445 00 lei. recîune generala de la N.-E. S., brazdind partea de S. a pi.
In 1882, s'a improprietarit pe spre S.-V., trece prin catunul si de E. a com. ; taie drumurile
aceasta mosie 5 locuitorf insu- Eschi-Baba, brazdind partea nor- vecinale AlibeT-Chioi-Orta-Chioi,
red, dinduli-se o suprafa^de 37 dica a plastf si a comunef, cur- Alibei-Chioi-Balabancea, si dup£
hect. 888 m, a. in care intra ge pe la poalele dealului Sari- un curs de 3 kil. se .varsa in
si suprafaâ afectata scoaleT. Mezelic, si, dupa un curs de 4 piriul Taiâ, in faâ dealului
kil., se varsa in piriul Beidaut, Consul, linga moara lui Nicolau ;
Eruga, ptriu, in com. rur. Bala- pe stinga, mai jos puîn de sa- partea superioara curge prin
d.-j., plai il Closani, jud. Me- tul Eschi-Baba; pe valea luT paduri, iar cea inferioara prin
hedinî. sunt drumurile comunale Eschi- livezl.
Baba-Beidaut si Cail-Dere-Eschi-
Eruga-Morii, pirin, in com. rur. Baba, ce trece si pe linga. o Eschi-Cale, fortareata romana,
Girla-Mare, pi. Campul, jud. padure. in jud. Tulcea, pi. Isaccea, com.
Mehedinfi. urb. Isaccea. E asezata" in par-
Eschi-BallC, deal, in jud. Tul- tea de N. si deN.-E. a com., la
Erzucan, vale, in jud. Neamtu, cea, pi. Isaccea, comunele Ba- : 2 kil. spre E. de orasul Isac-
com. Bozieni, pi. de Sus-Mij- labancea si Alibei-Chioi ; se des- cea, pe malul drept al Du-
locul Se intinde din susul satu- face din dealul Eni-Ormangic- narei, in fa£a milei 65, pe o
luT Ruginoasa, intre prelungirea Tepe; se indreapta spre S., a- ramificaîe de N. a dealului Vi-
dealului Cetatuia si a Dealului, vind o direcîune generala de zir-Tepe si pe o inalîme de
Bisericef, pan& sub poalele dea- la N.-V. spre S.-E., brazdind 24 m. deasupra apelor Dunarel,
lului Stan. partea de S. a pe cea de plasil, servind si ca punct trigonome-
Aceasta vale este udata prin E. a comunei Balabancea si pe tric de observable, derangul al
mijioc de piriul Ruginoasa. Tere- cea de V. a comunei Alibei- 3-lea. A servit drept staîune a
nurile sale sunt mlastinoase si Chioi; se desface in dou& ra- flotilei danubiene : classis Fla-
acoperite cu papura, iar coastele, mun, una printre piriele Boc- via Mcesiaca, cum dovedesc
cu paduricea numit& Huciul. logea si valea Eschi-Balic, si cercetarile d-lui Tocilescu si
In partea despre S. ;
la locul alta printre valea Eschi-Balic si caramizile cu stampila aflate a-
unde Erzucanul se uneste cu piriul Acadin; are 2 virfuri stin- colo ded-sa. In timpii din urma
valea ce se deschide de sub coase, unul de 280 m., altul de 265 castelul roman a servit artileriei
culmele dealului Stan, se afla m. puncte trigonometrice de ran-
,
turcesti in tot cursul numeroa-
un iaz, care e eel mal mare din gul 3-lea, dominind asupra sa- selor razboaie cu Rusii, impie-
com. Bozieni si care e bogat telor Acadin si Orta-Chioi; pe decindu-i de a trece Dunarea
in pestf si racl. la poalele sale de E. curge valea prin vadul Isaccea, cacT in a-
Biuiuc-Cartalic (afluent al piriului cest loc Dunarea are numai 750

Eschi-Baba, sat, in jud. Tulcea Acadin); este inconjurat de dru- m. laîme si nu e tocmai adin-
pi. Istrului, catunul comunei Cia- murile vecinale: Bas-Chioi-Bala- ca. Tot pe aici a fost probabil
Hosted by Google
ESCHt-UURAN-IOL-TAIUA 319 ESE-CHIOI
si trecerea armatei luf Darius impreuna cu valea Jidini, for- ploat&rile nesabuite le-au distrus
in 513 a. C. In spatele lui Es- meaza piriul Bas Chioi. in mare parte.
chi-Cale, se mal vad, la o distan- Piriul Ese-Chioi ce curge prin
\sl de 1 kil., alte doua forturl, Esculap (Vezi Rubin-Esculap), valea Ese-Chioi din dealul $a-
cu ruine, ce serveati de retran- sursd de apa* minera lit, in jud. ban-Bair, trece prin satul Ese
sament. Vilcea, conînind mal cu seama Chioi si, dupa ce a brazdat
o mare cantitate de bicar- com. de la S.-V. spre N.-E., se
Eschi-Duran-Iol-Tabia, nume bonat de soda, magnezie si varsa in piriul Girliâ.
pe care Turcii l'au dat ruinelor calce. Vai sunt: Curu-Canara,la V.,
unui vechiu lagar roman de pe Chiuciuc-Chessen-Ceair, la N.,
valul eel mare de piatra, in jud. Ese-Chioi, com. rur., in jud. Con- ambele deschizindu-se in lacul
si pi. Constaiâ, com. Om lr- stanta, pi. Silistra-Noua. Girlifa ; $aban-Ceair, Begene-
cea, la 2 kil. spre N. de sat. Este situata in partea de S. Ceair,Punar-Orman-Ceair,Tanas-
ajudeûluf, la 120 kil. spre S.-V. Ceair, la S. si S.-E., deschizin-
Eschi-Sarai, deal, in jud. Con- de orasul Constanta, capitala du-se in piriul Ese-Chioi, pe
stanta, pi. Hirsova, com. Sarai, districtuluT, si in partea S.-V. dreapta.
cat. Eschi-Sarai; seintindeprin- a plasei, la 10 kil. spre S.-E. Com. e formata din 2 catune:
tre lacui Hazarlic-Ghiol si pi- de oraselul Ostrov, resedinfa, Ese-Chioi, resedinfa, asezata in
riul Sarai ; are o inalîme de com. invecinate sunt : Girliâ, la centrul comunei, intr'o poziîe
88 m. ; e acoperit cu frneê si 5 kil. spre N.-E. ; Bugeac, la frumoasa, pe piriul Ese-Chioi,
purine semanaturi pe muchea ; 6 kil. spre N. ; Almalic, la 7 kil. inchis la V. de dealul Hagi-
lui merge drumul judeêan Hir- spre N.-V. si Garvan, la 8 kil. Durac-Sirti, la S. de dealurile
sova-Babadag. spre E. $aban-Bair si Pinirlic-Bair, la
Se margineste la N.-E. cu E. de dealul Tiumbet-Bair; Cu-
Eschi-Sarai, mine Ie mini sat, Com. Girliâ, de care se desparte iugiuc, spre V. de resedinfa,
in jud. Constanta, pi. Hirsova, prin dealurile Burum-Sirti si Ta- la 6 pe valea Cuiugiuc.
kil.,
com. Sarai, distrus de un in- nas-Sirti; la S., cu B jlgaria, des- Populaîunea pe anul 1896
cendiu pe la inceputul secolului partindu-se prin dealurile Pi- era de 323 familii, sau 1463 su-
trecut. Locuitorii s'aii stabilit nirlic-Bair si Mahale-Orman-Bair; flete, din cart: 734 barbapf,
ceva mai la E., formind actua- iar la V., cu com. Almaliu, se- 729 feme!; 820 necasatoriflf, 584
lul sat Eni-Sarai (Noul-Sarai). parindu-se prin valea Curu- casatoripf, 59vaduvf; 11 1 stiind
Canara. carte, 1352 nestiind; 1463 ce-
Eschili-Orman sau Echili-Or- Relieful solum! e accidentat tatenl Romini; 1042 ortodoxl,
man, deal (225 m.), in jud. Tul- culmea Ese-Chioi brazdeaza te- 421 mahomedam; 731 agricul-
cea pi. Babadag, com. Bas-Chioi ritoriul comunefla V. si centra torl si meseriast, 3 comercianp.
este o prelungire de E. a dealului iar culmea Girliâ la E. Suprafafa este de 4836 hect.
Iasi-Orman ; seintindespreE., a- Dealurile principale sunt: Hagi- din care: 273 hect. teren ne-
vind o directie generala de la Durac-Sirti, cu virful Ese-Chioi, productiv (din care 263 hect.
S.-V. spre N.-E. si brazdind (144 m.), la V.; Burum-Sirti (120 vetrele satelor si 10 hect. balta,
partea de V. a pi. si a com. m.) si Bona-Sirti (118 m.), la drumurl etc.) ; 4563 hect. teren
se intinde printre piriul Bas- N. ; Mahale Orman-Bair (166 m.) productiv (din care 400 hect.
Chioi si aflueniul sau valea Mu- si Saban-bair (170 m.), la S. ale Statulul cu proprietaril si
safir-Culac ; este acoperit cu pa- si S.-V. (aceste dealuri aparîn 4163 hect. ale locuitorilor) ; din
dun m partea superioara, iar culmii Ese-Chioi si sunt acope- acestea: 2 100 hect. teren cultivat
pe la poale cu finete, pasunl rite cupaduri intinse, intretaiate (ale locuitorilor) ; 1 500 hect. teren
si izlazurT ;
pe la poalele sale de pasuni si livezi) ; Pinirlic- necultivat (ale locuitorilor) ;
157
de S. - E. trece drumul co- Bair (80 m.); Tiumbet-Bair si hect. teren islaz ale locuitorilor)
munal Ciucurova-Bas-Chioi, iar Tanas-Sirti (170 m.), la E., apar- 46 hect. teren vii (ale locuitorilor);
pe la cele de N.-E. trece dru- tinind culmei Girliâ, acoperite 750 hect. padurl (din carl 400
mul comunalAmatcea Bas-Chioi; cu tuferisun, cringur! si livezi. hect. ale Statulu! cu proprietarif
tot pe la poalele sale de S. Odinioara erau acoperite cu pa- si 350 hect. ale locuitorilor).
curge si piriul Bac Ciaus, care dun intinse, insa focul si ex- Locuitorii ppseda: 102 plu-
Hosted by Google
ESE-CHIQI 320 ESTER
guri, 179 care si caruê, 2 ma- vaile Cura Canara, - Chiuciuc- Eslele-Boilor.VeziIeslele-Boilor,
sini de secerat. Chesere-Ceair, Ese-Chioi-Ceair, jud. Botosani.
Vite sunt 4400 capete. precum si satul Ese-Chioi ; e
Comerciul e puîn activ si se asezat la 2 kil. spre S. de sat Esna, sdtiôr, in partea de N. a
face prin oraselul Ostrov, de este acoperit cu paduri ; din com. Urleasca, jud. Braila, cam la
catre 3 comercian^T, si consta el se lasa spre E. prelungirea 8 kil. spre N. de satul Urleasca,
111 import de coloniale manusi numita Burum-Sirti. pe muchea de Vest a lacului
facture si in export de lemne Esna, infiinât la 1862. Vatra
si vite cu produsele lor. Ese-Chioi-Ceair, vale, in jud. satului este de 12 hect. Sunt
Budgetul comunei este de Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 68 case; o circiuma ; o moara
3772 lei la veniturlsi de 3445 tentorial com. rur. Ese-Chioi; in- cu aburl.
lei la cheltueli. cepe din poalele de S.-E. ale dea- Populafia este de 62 familii,
Sunt 218 contibuabili. luluiHagi Durac-Sirti ; se in- sau 325 suflete, din can: 172
Caile de corrunicaîe sunt: dreapta mai intiiu spre E., prin- barbaî si 153 feme!; 147 casato-
calea judeêana Ostrov-Cuzgun, tre dealurile Hagi-Durac-Sirti, ri{i si 178 necasatoriti ; 12 stiind
ce trece pe la 3 kil. spre N. Bone-Sirti, de o parte, Saban- carte si 313 nestiind.
de sat, apoi drumuri vecinale Bair, Tiumbet-Bair de alta parte ;
si comunale, care due in Bul- dindde dealul pietrosTanas-Sirti mari cornute, 514 01, 1 10 rt-
garia si la satele apr opiate, ca isi schimba directia si o ia spre matorl.

Girliâ, Cuiugiuc, Carvan, Al- N. pe linga dealul Versat-Sirti
raaliu. si, dupa un drum de 1 1 klm. Esna, lac, la N. de com. Urlea-
Biserici sunt doua, una in se deschide in iezerul Gir- sca, jud. Braila; este taiat in
catunul Ese-Chioi, cu hramul Sf. lita, in partea E. a lu! ; in partea de E. de horarul com.
Haralambie si a doua in catu- drumul sati trece prin satele Movila-MireseT, cazind un col-
nul Cuiugiuc, cu hramul Sf. Ese-Chioi si Girliâ; malurile sale {isor despre E. pe com. Movila-
Nicolae, intrefinute de com.,cu sunt joase; aceasta vale, impre- Miresei si intregul lac pe com.
10 hect. si cu cite un preot una cu adiacentele eT, are o in- Urleasca ; e cam la 2 kil. spre
sunt si doua geamii cu 2 hogT. tindere de 4500 hect., aparti- S. de satul Movila-Miresei.
Sunt doua scoli rurale mixte, nind com. Ese-Chioi si Girliâ,
in fie-care catun, conduse de si este coprins intre iezerul Esna, mope, pendinte de com.
un invaâtor si o invaâtoare, Girliâ, dealurile Burum-Sirti, Urleasca, pi. Ianca, jud. Braila ;
frecuentate de 1 1 1 elevi (89 ba- Bone-Sirti, Hagi-Durac-Sirti, Ma- proprietate particular^.

e{I, 22 fete). hale-Orman-Bair, $aban-Bair, Pi-
niriic-Bair, Tiumbet-Bair, Cuiu- Ester, sat, in jud. si pi. Cons-
Ese-Chioi, sat, m jud. Constanta, giuc, Versat-Sirti, Regene-Bair, tanta, catunul com. Pazarli, si-
plasa Silistra-Noua, catunul de Tasli - Burun, Olucli - Cuiugiuc- tuat m partea de N.-V. a pla-
resedinâ comunei Ese-Chioi,
al Bair, si Girliâ ; vaile car! se sei si cea de N. a com., la 1 V2
asezat in partea V. pe valea deschidin valea Ese-Chioi-Ceair kil. spre S.-E. de cat. de rese-
Ese Chioi are o intindere de
; sunt pe stinga mici, repezi si dinfa Pazarli. Este asezat in
2874 hect. din car! 1 34 hect. ocu- neinsemnate, iar pe dreapta mai Valea-Ester, tocmai la locul de
pate de vatra satului; populaîa mari Saban-Ceair, valea Bege- unde izvoreste apa Visterna,
este de 138 familii sau 713 sune-Ceair, formata din vaile fiind i'nehis la E. de catre dea-
flete. Punar-Orman-Ceair, si Chelege- lul Beris Bair, cu virful sati Be-
Ceair-Tanas-Ceair, Nursus-Ceair; ris-Tepesi (145 m.), la N. de
Ese-Chioi, virf de deal, in jud. malurile lor sunt acoperite cu catre dealul Seremet-Bair si la
Constanta, plasa Silistra-Noua, tuferisuri ; servesc de cat de S. de catre dealul Cara-Murat

pe teritoriul comunei rurale comunicaîe, si au apa. numai cu virful sau Chendec-Tepe(i 18
Ese-Chioi, situat in partea V. primavara, toamna si cind cad m.). Suprafaâ sa este de 280
a plasei si cea N. a comunei ploile mat abundente. hect., dintre cari 91 hect. sunt
este virful culminant al dealu- ocupate numai de vatra satului
lul Hagi-Durac-Sirti ; are o in- Eslele, localitate, jud. Suceava. si de gradini. Populaîunea sa,
natyime de 144 m., dominind Vezi Ieslele. a care! maioritate este formata
Hosted by Google
ESTER 321 EZERUL
de TurcT, este da 1 1 8 familii, Eîl-Iuiuc, movild, in jud. si virful culminant al dealului Ca-
sau 531 suflete. pi. Constanta, com. Gargalic, nat-Calfa; are 228 metri inatyi-
Soseaua judeêana Hirsova- pe muchea dealului Tasaul-Sirti me, dominind asupra satelor:
Constanâstrabatesatulde laN- are 140 m. inahVune; pe ease Canat-Calfa, Orumbei si Aigar-
V. catre S.-E., mergind prin mij- fac araturi. Ahmet drumul
(Constanta), si
locul sau. Drumuri comunale comunal Fag^rasul-Nou- Canat-

pleaca la Tortoman, la Palazul- E§il-Tepe, virf de deal, in jud. Calfa , Aigar-Ahmet-Canat-Cal-
Mare, la Seremet si la Ghelin- Tulcea, pi. Babadag, com. Con- fa; Orumbei-Canat-Calfa; e aco-
gec prin Pazarli. gaz, cat. Hagilar, situatin par- perit cu verdeafa, iar poalele
tea centrala a pl&sei si V. a sale sunt paduroase.
Ester, vale, in jud. si pi. Con- com. ; aci se incruciêaza hota-
stanta, com. Pazarli, cat. Ester ;
rele com. : Armutli, Bas-Chioi, E§i{i-din-Orofteana, sat, jud.
trece prin satele Pazarli si Es- Congaz si Nalbant ; este un pise Dorohoiu. Vezi Orofteana-Frun-
ter, de unde ia numele de al dealului Sari-Tepe, inalt de zete, com. Orofteana, din pi.
Visterna ; se intinde printre dea- 54 metri, punct trigonometric Herfa.

lurile Ghelingec-Bair, la N. si de rangul al 3 lea, dominind
Bilarlar, la S. ;
printr'insa merge asupra satelor Hagilar, Bas- Etna-Anicuja, sorginte de apd
drumul judeêan Hirsova-Cara- Chioi si Armutli, si asupra dru- minerald, linga Olanesti, Va-
Murat. murilor ce le uneste ; este aco- lea-TiseT, jud. Vilcea, avind o
perit cu verdeaâ si pasunf. temperatura de 14,500 R. si
Ester, p esterd, pe teritoriul com. dind in 24 ore pana la 4000

cu acelasf nume, jud. si pi. Con- E§il-Tepe, virf de deal, in jud. vedre. Ca substance fixe are
stanta; pe stinca se citesc inca Tulcea, pi. Isaccea, com. Fre- clorur de natrium, sulfat de
urme de inscriptiun! grecesti caêi, cat. Posta ; situat in par- soda, sulfat de calce, carbo-
antice. tea E. a plasel si V. a com.; nat de calce, carbonat de mag-
este un virf al dealului Cilicul; nezie, de magnezie, hi-
sulfat
Ester- Cara-Tepe, movild, in are 169 metri, dominind asupra posulfitde natrium, iodura de
jud. si pi. Constanta, com. Pa- satului Trestenic si asupra vaei natrium si urme de fosfate.
zarli, cat. Ester, pe muchea dea- piriului Teliâ si a afluentului
luluT Bilarlar-Bair ;
punct strate- sau Cogea-Dere ; este punct tri- Evanul, deal, al com. Dobri{a,
gic important; are 177 m.;ea- gonometric de observaîe de pi. Vulcanul, jud. Gorj, spre N.-
coperit cu verdeaâ. rangul al 3-iea ; e acoperit cu V. de com.; pe acest deal sunt
verdeaâ, iar pe la poale cu viile locuitorilor.
E§il-Iuiuc, movild, in jud. Con- cringuri.

stanta, pi. Silistra-Noua, com. Ezerul (Iezerul). Pentru toate
Enisenlia, cat. Nastradin, pe mu- Eîl-Tepe, virf de deal, in jud. cuvintele cu aceastS numire,
chea dealului Ghiol-Punar; are Tulcea, pi. Macin, com. Coium- compusele si derivatele eT, vez!
185 metri ; e acoperita cu ver- Punar, cat. Canat-Calfa, in par- litera I.
deafa. tea S. a pi. si a com. ; este
rjftCJ.'i. Mare I a Dit'tionar Geottrnlic. Vol. Ill
Hosted by Google
Hosted by Google
F
Fabrica, trup din satul Plebea, Fagi, sat. Vezi Secul, m&nastire, Muntele, situat pe stinga riulul
com. Petricani, pi. de Sus-Mij- si Vinatori, sat, jud. Neamû. Bistriâ.
locul, jud. Neamû este situat ; Are o intindere cam de 114
pe stinga piriului Neamû, la o Fagi (Trei-Fagi), mahala, in hect. 1 5 aril, cu o populate de
departare de aproape 2 kil. de jud. Mehedinî, pi. Ocolul-de- 38 fam., sau 140 suflete.
Tirgul-Neamfulul. Sus, com. rur. Malovaûl. Tn acest sat se afla o fierarie

Se nume^te ast-fel, fiind-ca $i o rotarie.
in aceasta localitate se afla ma- Fagi (La-)> locizolat, jud.Buzau, Num&rul contribuabilor 38. :
rea fabrica de postav a ere- com. Gura-Dimienel, pe plaiul Numarul vitelor se urc& la 171
zilor Colonelului Aicaz Eugeniti. Baligo?ilor; servii de hotar. capete, dintre care : 16 bo!> 13
Tnceputul acestei fabric! este vaci, 100 ol, 3 cai, 27 rima-
datorit D-luT Mihail Cogalni- Fagi (Valea-cu-), vale, in jud. torl, 12 junci.
ceanu, care la 24 Februarie Buzau, com. $i cat. M&gura ; se
1853 a ?i pus temelia cladirei scurge in riul Buzaul. Fagului (Pirlul-), piriias, in jud.
pe locui cumparat de la Ma- Neamûl, com. Galul, pi. Piatra-
nastirea Neamû, a adus masini Fagilor (Dealul-), deaL Vezi Muntele ; se varsa pe stinga
$i un insemnat nutnar deolspa- Virful-Fagilor, jud. Neamûl. riulu! Bistrifa.
niole. D-l Alcaz a mai inzestra-
t-o cu alte masini, a?a ca pe Fagoni, loc cultivabil, in jud. Fagului (Valea-), vale, izvo-
an fabrica poate produce vre-o Neamûl, pi. de Sus-Mijlocul> reste de la N.-E. com. Negreni,
150000 metri postav si vre-o com. Talpa. pi. Vedea-de-Jos, jud. Olt si se
1 0000 paturi (cergl). vars£ in girla Negrisoara, tot
Fagul. Vezi Dealul-Marulul, sat, in raionul com. Negreni.
Fabrica. Vezi Petro-Dava, jud. in com. Gadinî, pi. Siretul-de-
Neamû. Sus, jud. Roman. Falcaul, piriias. Vezi Calul, pi-
riu, jud. Neam{ul.

Fabrica-de-Sticla, sat, jud.Ba- Fagul, sail Fundeni, mahala, pi.
cau, pi. Trotusul, com. Bogda- Dumbrava, jud. Mehedinfi fine ; Fanadei (Valea-), vale, pemo-
nesti, situat aproape de locul de com. rur. Guardentya. sia Dersca, com. Dersca, pi.
Huta si pe mo?ia Bogdanesti, Berhometele, jud. Dorohoiu.

a fraîlor Weisengriin, carl au Fagului (Dealul-), deal. Vezi
instalat aci o fabrica de sticlarie, Movilifel (Dealul-), jud. Vasluiu. Fandolica, .$•#/, judeûl Dorohoiu.
in anul 1889. Are o circiuma. Vezi Vl&deni.
Sunt 33 familil, sau 143 suflete, Fagului (Pfrlul-), sat, in jud.
dintre car! 130 Unguri. Neamûl, com. Galul, pi. Piatra- Fandolica, hirtop, pe mosia
Hosted by Google
FANDOLICA 324 FARAOANI
Fundoaia, com. Buda, pi. Herâ, sunt Valea-Faraoanele, ce trece

: natural la com. Odobasca ; dru-
jud. Dorohoiu. prin mijlocul comunei; Valea- mul Cote$ti-Plaine$ti-Rimnicul-
Seaca $i Valea-Drejil, in partea Sarat.
Fandolica, iaz, format din pi- de N.; Valea-Pietroasa, la S.; Veniturile com. sunt de 5283
riul Rogina, in margin ea satu- Piriul- Oalelor la E., toate, afluenp lei, 43 bani, ?i cheltuelile de
lul Harpa$e$ti, com. Pompe?ti, secundarl ai riulul Milcovul. In 5179 lei, 40 bani.
pi. Cirligatura, jud. Ia$i. com. sunt 8 pu{urT. Contribuabili sunt 200.
Catunele, car! compun com.,
Faorul, vale, in fa£a comunei sunt urmatoarele : Faraoanele, Faraoanele, sat, in jud. R.-Sarat,
Voroveni, pi. Arge§elul, jud. catunul de re?edinfa, in partea pi. Oraûlul, catunul de re?e-
Muscel, spre V. de Dealul-Pa- deN., pe piriul Valea-Faraoanele; dinâ al comunei Faraoanele, a-
unel, care desparte Valea-Fao- Pietroasa, aêzat m partea de $ezat m partea de N. a comunei,
rulul de Albina. S.a comunei, pe piriul Pietroasa. pe piriul Faraoanele. Are o in-
Suprafaâ comunei este cam tindere cam de 200 hect., cu

Faraoanele, com. rur, in jud. de 602 hect., din can 60 hect. o populaîune de 157 familii,
R.-Sarat, pi. Oraûlul, pe plriul vatra comunei, 146 hect. ale sau 733 suflete.
cu acelaî nume. locuitorilor ?i restul hect., 396, Aci se afla biserica $i $coala
Legenda spune ca $i-ar fi luat ale proprietaîi private. comunei.
numele de la un cioban tran- Populaîa este de 174 familii,
silvanean, numit Faraoneanul. sau 793 suflete: 430 barbaî $i Faraoanele, padure, in jud. R.-
Este a$ezata in partea de 363 femei; 315 casatoriî, 437 Sarat, pi. Orasulul, com. Fara-
S. a judeûlui, la 41 kil. spre necasatoriÎ, 41 vaduvi. oanele ; face parte din circum-
N. de orasul Rimnicul-Sarat, $i In Faraoanele este: o bise- scripta VII siivica, ocolul Plai-
in partea de mijloc a plasel, la rica, cu hramul Adormirea Mai- pe dealul Deleanul;

nest!, situata
9 kil. spre N. de com. Cote?ti, cii-Domnului $i Sfintul Dumitru, are o intindere de 1000 hect.,
reêdinfa pla?ei. Comunele cele fondata in anul 1890 de locu- din carl 600 hect. ale Statului
mai apropiate de Faraoanelesunt: itori, avirid 17 pogoane pamint $i 400 ale proprietaîi particu-
Ureche$ti, la 5 kil.; Cimpineanca, arabil §i 400 lei subvenîe anu- lare. Esenê: girnita, tamara,
la 5 kil.; Blidare, Bro^teni $i ala de la com. $i deservita de 1 ulm, fag îjugastru.
Cirligele, la cite/kil.; Virte$coiul, prcot, 1 cintaref $i I paracliser
la 5 kil. ; Bude^ti, la 1 1 kil. o $coala mixta, condusa de 1 Faraoanelui ( Valea-), pirifi, In
Se margine^tela N. cu comu- invafator $i frecuentata de 53 jud. R.-Sarat, pi. Ora?uluI ; iz-
nele Virte?coiul ?i Bro§teni, de elevT, din carl 1 fata. vore^te din Dealul-Deleanului
care se desparte prin Valea- Calitatea pamintulul este buna uda partea de V. a comunei;
Drejii; la E., cu mo$ia Suûl $i pentru semanat si pentru vil, trece prin catunul Faraoanele $i
(pendinte de com. Virte^coiul); pamintul fiind argilos, amestecat se varsa in piriul Pietroasa.
la S., cu catunul Dalhauûl (ai cu puîna huma; in ceea ce

com. Bonfesti), de care se des- prive?te intinderea culture!, cele Faraoani, com. rur., jud. Bacati,
parte prin piriul Valea-Pietroasa; 396 hect. ale comunei se impart pi. Bistriâ-d.-j.; situata pe $e-
la V., cu mo?ia statulul, Vaca- ast-fel: 56 hect. loc arabil, 20 sul din dreapta SiretuluT; cu-
reasca. hect. imas, 80 hect. padurl, prinde un singur sat, Faraoani.
Este brazdata de urmatoarele 200 hect. vil. ?i 40 hect. ne- Moîa acestei comune apar-
dealurl: Dealul-Deleanului, ale productive. înea clerului din Bucovina (Con-
carui ramificaîi, plecind de la Locuitorii ati: 41 piuguri dicaLiaziior, 1803); iar teritoriul
V. se intind prin mijlocul co- 1 127 capete de vite, din can: sau este cuprins intre com. Valea-
munei; Piscul-Pai?ului, in partea 189 bol, 30 vacl, 8 vh:el, 12 Mare la N. ?i com. Cleja la S.,
de N.-V. a comunei; Dealul-Te- cal, 6 lepe, 2 magarl, 1006 01, intinzindu-se la E. pana la ma-
i$ulul, la N. 13 capre ?i 47 rlmatori. lul Siretulul, care o desparte
Puînele riurl, carl o uda, se Caile de comunicaîe sunt: de com. Gioseni, $i la V. pana
formeaza din plol, pe teritoriul co- drumul vecinal de la Foc$ani- in com. Valea-Rea (Ora$a).
munei, primavara §i toamna; Bonêsti, mergind la com. Vir- - Dimitrie Cantemir ne spune,
vara si iarna suntsecl; acestea te^coiul $i Bro$teni; drumul in «Descrierea Moldovei», ca a-
Hosted by Google
FAR AO AN 325 FATA
cest sat tinea de {inutul Ro- districtului, i8kil.;lacom. Valea- Muntelui, com. Darm&nesti si
manului, aparfinind familiel Can- Seaca, resedinâ plasei, 6 kil. ; la d'a dreapta UzuluT. Este im-
temirestilor ; c& avea o biserica com. Cleja, 4 kil. ; la com. Va- bracat cu paduri seculare. Este
vechie de piatra, si ca era locuit lea-Mare, 3 kil.; la com. Gioseni, inalt aproape de 1000 m. si
de vre-o 200 familii, toate ca 7 kil. cuprinde in sinul s&u muite mi-
tolice. nerale.
Are o biserica catolica, deser- Faraoani, sat, jud. BacSu, pi.
vita de un preot; 368 case de Bistriâ-d.- j., resedinfa comunei Farcul-Mic, sau Farca-Mica,
locuit; 3 circiumi; 5 mori de cu acelasi nume, pe valea Ban- virf de munte, pi. Muntelui,
apa. cea si dintre piraiele Valea-Mare, com. DSrm&nesti ; e situat la
Populaîunea este de 369 fa- Cleja si pe podisul format de S. de eel mare, tot d'a dreapta
miliT, sau 1508 suflete, dintre dealulBitchesul. Are o scoala; o Uzului.
carl:36 Romini, 1443 UngurT, biserica catolica, cl&dita de io-
10 German!, 9 Armeni, 9 Iz- cuitorl la 1700; 3 circiumi. Farfara, deal, in raionul comunei
raeliî si 1 Italian ; 1099 agri- Sunt 369 familiT, sau 1508 Muncelul, jud. Tecuciu; are o in-
cultori ; 1 meserias ; 5 comerci- suflete, to{I UngurT. tindere de 24 m. si o inalfime

anî;4 avind profesiuni libere Vite sunt: 190 cat, 513 vite de 60 m.
200 muncitori si 13 serviton. cornute, 686 porci, 179 capre
Contribuabill sunt 341. si 182 oT. Farul, munte, al satelor Nejerul,
Dupa legea rurala din 1864 Spulberui si Paltinul, pi. Vran-
s'aii improprietarit 258 locuiton, Faraoani, stafie de dr. d. /"., jud. cea, jud. Putna.
cu 61 1 falci si 1 1 prajini in tarina. Bacau, pi. Bistriâ-d.-j., catunul
comuneT are o
Teritoriul intin- Faraoani, pe linia M&rasesti-Ba- Farul-Englez, far, facut de o
derere apoximativ de 5500 hect. cau, pusa in circulate la 13 companie Engleza, pe {armul
Proprietarl mart sunt : Alexan- Septembrie 1872. Se afl& intre MariT-Negre, in jud. Tuicea, pi.
dria Casso si Andrie$ Fodor. stabile Racaciuni (7.9 kil.) si Sulina, pe teritoriul com. Sf.
Padurile ocupa peste 3000 Valea-Seaca (10.6 kil.) In&l£imea Gheorghe (sau Cadirlez); este
hect. deasupra niveluluT marii e de situat pe o InSiîme de I m., la
Budgetul comunei pe exer- 118.75 m. Venitul acestel sta^tf marginea unei bande de nisip,
ciîul 1 89 1 — 1892, avea la veni- pe anul 1896 a fost de 10751 cuprinsa intre lacul Periteasca-
niturl 2973, ban! 37, si
lei la lei, 95 bam. Mare si {5rmul M&rei, pe grin-
cheltueli lei 2734, bani 15. dul numit La-Perisor. Ling& el
Totalul paminturilor de cultura Faraoani, mosie, jud. Bac&u, pi. se afla si o cherhana.
este de 952 hect. Bistriâ-d.-j., com. Faraoani, a-
Viile ocupa 196 hect., care parînind Alexandrine* Casso. Fasoli^tea, deal, in jud. Suceava,
in 1 890 au dat 9408 hectol. vin com. Bradaêlui, parte acoperit
alb. Dupa controalele diviziei Farca-Mare. Vezi Farcul-Mare, de lanurl si finafurl si parte de
filoxerice (i89i)viea lucratoare jud. Bacau. huceaguri.
avea 177V2 hect. si cea nelucrS-
toare 23 V2 hect. Farca-Mica. Vezi Farcul-Mic, Fata, com. rur.,jud. Olt, pi. Vedea-
Vite sunt: 190 cai, 513 vite jud. Bac&u. d.-s., compusS din 3 c&tune: Fata,
cornute, 686 porcT, 179 capre Dincani si Buretesti. Este situ-

si 182 o!. Farcul, sir de munfi, jud. Ba- ata pe dealul Fata, la 50 kil.
Teritoriul comunei este straba- cau, pi. MunteluT, com. D&rm&- dep&rtare de capitala jud. si
tut la E. de calea naîonala Foc- nesti, care incepe in virful Far- la 1 kil. de a pl&sel.
sani-Bac&u, iar satul se gaseste cul-Mic, se indreapta spre E., Se margineste la E. cu com.
pe calea vecinala Fundul-R&ca- desparte Dofteana de Uz si, la Izvorul, la V. cu girla Vediâ,
ciuni-Calugara. Bratulesti, se termina prin Dealul- la N. cu com. Govora si Vie-
Are [o stable de drum de RusuluT. rosul si la S. cu com. Gura-BouluT.
fer, (Faraoani) situata la E. sa- Are o populafiune de 1-156
tul ui. Farcul-Mare, sau Farca-Mare, locuitori (556 b&rba$T, 600 fe-
Distance: la Bacau, capitala virf de munte, jud. Bacau, pi. me!), in care intra si 4 familii
Hosted by Google
FATA 326 FAfA-lNALTA
de figani, carise ocupacu fie- si trece in mosia Rijleûl-Go- com. Gorganul, pi. Podgoria, jud.
raria. vora. Muscel.
In com. sunt 2 bisericf (la
Fata si Dincani), deservite de Fata, vale, jud. Olt, pi. Vedea- Faâ-Cristei, padure, jud. Ba-
2 preofi. d.-s., com. Fata; se varsa in girla cau, pi. Tazlaul-de-Sus, com. Buc-
Locuitoril com. suntmosneni. Vediâ. sesti; esenê: fagsistejar; pro-
Ei au : 26 cai si epe, 200 boi, prietari sunt Colonelul Iarca si
100 vacT, 20 capre, 1200 01 Fata-Moarta,/)mV^jud. Bacau, Matel Crupenschi.

si 200 porci. pi. Trotusul, com. Manastirea-
Pe riul Vediâ, in cercul com., Casinul; se scurge d'a stinga Faâ-cu-Gorini,/^^;v, in jud.
e o moarci de macinat. piriului Casinul. Buzau, com. Panataul, cat. Slabi;

Suprafaâ com. e de 500 hect. face un corp cu Valea-cu-PlopiT,
cu izlaz, ripi si pamint arabil. Fafa, mahala, in jud. Mehedinî, de 50 hect. are si puîn izlaz;
Scoala dateaza in com. dela com. rur. Slivilesti, din pi. Vailor. e proprietate mosneneasca.
1850. Cu intreînerea ei statul
cheltueste anual 1404 lei. Se Faâ, mahala, in judeûl Mehe- Faâ-Gavanei,;^^/^,injud. Pra-
frecuenta de 34 copii din nu- din{i, com. rur. Rocsoreni, din pi. hova si in partea de.E. acorn.
marui de 134 copii (62 baeî Dumbrava. Predealul, pi. Pelesul, la hotarul
si 72 fete), in virsta de scoaia. f Din acest munte izvoreste
are!.
Stiu carte 70 barbapf. Faâ, mahala, in jud. Mehedinî, valea Azuga.

Se fabricaaci anual, in termen com. rur. Balî-de-Jos, din pi. Acest munte, impreuna cu Su-
mijlociu, isoodecal. {uica. Dumbrava. saiul, Costila, Unghia-Mica, Re-
Veniturile com. se urea la tivoiul, jumatate din Lacul-Rosu,
2242 90 bani si cheltuelile
lei, Fa|a, deal, in jud. Buzau, com. Virful-ldi-Dragan, aparînea, din
la 2242 lei, 90 bam. Fitesti, acoperit de fineata. timpurile cele mat vechi, fa-
Sunt 227 contribuabili. miliei Dudestilor.

PrincomunaFata trecesoseaua Faâ, deal, in partea de E. a Asta-zt e proprietatea M.
comunala; care o leaga cu comu- com. Moreni, pi. Filipesti, jud. S. Regeiui Carol I, si a fost
nele: Izvorul, Gura-Boului si Vie- Prahova. Ca mat toate dealurile cumparat, impreuna cu toti
rosul. din com. Moreni este acoperit munîi aratap mai sus, in Maiu
Dealul-Ursului si Piscul f epeT, cu vii. 1892, dela Manuk-Bei pe pre-
servesc vitelor pentru pasune. \w\ de 850000 lef.
E udata de apele : Bouluif, Noti- Faâ-Aluni§ului, loc izolat, pe

nului, Bousorului si Fetei, can proprietatea statuiui Iezerul si Faâ-Hu§niêi, mahala, in jud.
se varsa in girla Vediâ. Brazi, pendinte de comuna Che- Mehedinî, pi. Ocolul-d.-j. ;
$ine
ia, piaiul Cozia, judeûl Vil- de com. rur. Pavaûl.
Fata, sat, face parte din com. cea.
rur. cu acelas! nume, pi. Vedea Faja-Inalta, colina, in jud. Bu-
d.-s., jud. Olt. Are o populate Faâ-Bogaîei, deal pasunabil, zau, com. Tisaul, cat. Glodul,
de 620 locuitori. Aci e o bise- in jud. Suceava, com. Sasca. acop'erita de padure. Din poa-
rica, zidita la anul 1 841 de Petcu
, lele sale izvoreste o puternica
Ion si soîa sa Ioana. Faâ-Caprei, deal, jud. Prahova, sorginte de apa minerala, con-
com. Carbunesti, pi. Podgoria ; înind fier si sulf in abondenâ.
Fata, deal, in raionul com. Fata, serva de izlaz pentru vite. Pe margine, sulful se gaseste
pi. Vedea-d.-s., jud. Olt, pe care in forma de pulbere. Se scurge
se cultiva 8 beet. vie. Faja-Caprel, poiand, jud. Pra- in riul Niscovul.

hova, com. Aricesti, pi. Podgo-
Fata, pirift, izvoreste din raionul ria. Aci pasuneaza vitele locu- Faâ-Inalta, deal, acoperit cu
com. Rijletul-Vieros, pi. Vedea- itorilor. Serva si ca izlaz de vii in com. rur. Slasoma, pi.
d.-s., jud. Olt; formeaza puîn fin. Dumbrava, jud. Mehedinî ;
hotarul intre aceasta com. si viile de aci produc vin mult

com. Cocul-Popesti, jud. Arges, Fa{a-Clmpului, deal, la S. de si bun.
Hosted by Google
FAfA-tNALTA 327 FAfA-VALEA-LUI-CtlNE
Faâ-Inalta, deal, acoperit cu Faâ-Mare, p&dure, in jud. Bu- Fa{a-Teiului, loc izolat, com.
vii, pe teritoriul com. Dobra, zau, com. Colî, cam de 120 Cacova, plasa Ocolul,jud. Vilcea.
pi. Cimpul, jud. Mehedinî. hect. ; face parte din padurea
statului Aluni?ul. Faâ-Satului, movild, pe mo-
Faâ-Inalta, padure, in jud. Bu- $ia Avrameni, com. Avrameni,
zau, com. Tisaul, cat. Glodul; Faâ-Pietrei, deal, in jud. Pra- pi. Ba?eul, jud. Dorohoiii.
face parte din corpul Bradul-cu- hova, pi. Prahova, com. Valea-
Sforile ; are 107 hect. Lunga. Faâ-Spumei, stincd de sare,
in cat. Andreia?ul, com. Mera,
Faâ-lui-Craiu, poiantt, in par- Faâ-Plavaûlui, loc izolat, cu jud. Putna. Aci se afla ni?te
tea de N. a com. Ceraûl, pla- frumoasa priveli$te, in jud. Mus- mici izvoare de ape minerale.
iul Teleajenul, jud. Prahova. cel, sub muntele Br&tila, strins
intre riul Dimbovh:a $i riul Faâ-Valea-lui-CIine, com. rur.,
Faâ-lui-Dobre, padure parti- Doamna. jud. Gorj, pi. Girlotul, in partea

culara, supusa regimului silvic, de S. a com. Gro$erea, situata
pendinte de com. Cheia, pla- Faâ-Racoviâ, sat, in jud. Dolj, parte pe loc $es ?i parte cam
iul Cozia, jud. Vilcea. pi. Jiul-d.-s., com. Bralostiâ, pe coasta lanûlui de inahVimf
situat la V. de satul de re$e- din dreapta Gilortuluf. Se com-
Faâ-lui-Gheorghe, munte, la dinta.Are 134 suflete, 68 bar- pune din catunele : Faâ-Valea-
N. de com. Maneciul-Ungureni, ba^f,66 feme!. Copiii din sat luT-Ciine, Piriul$i Valea-luf-Ciine.
pi. Teleajenul, jud. Prahova. E urmeaza la $coala mixta din Are o suprafaâ de 980 hect.,
udat la poale de : Valea-Ciumer- satul Bralostiâ. In anul ?colar din care 230 hect. padure, 230
nicului (la S.), de Valea-Neagra 1892 — 93 au frecuentat ?coala hect. loc de cultura, fineê $i
(la N.) ?i la E. de riul Teleajenul. 4bae£i. Cu virsta de $coala sunt pa?une.

10 copii. Stiu carte 12 locui- Are o populate de 302 fa-
Fa{a - lui - Gheorghe (Munte- tori. In sat este 1 bacanie §i milii, sau 1 106 suflete, din
le-), padure particular^, supusa 1 circiuma. can 30 familii, cu 92 suflete
regimului silvic, inca din anul £igani. Sunt 240 contribuabill.
1883, pe mo?ia Muntele-Faâ- Fa{a-Roata-§i- Ursoaia,pddure Locuitoril poseda 66 plu-
:
lui-Gheorghe, com. Maneciul- particulara, supusa regimului guri, 96 care cu boT, 6 carufe
Ungureni, pi. Teleajenul, jud. silvic, aflat£ pe mo?ia Piri- cu cal; 65 stupi.
Prahova. ieni-d.-s., plasa Mijlocul, judeûl Vite :
537 vite marl cornute,
Vilcea. 48 cai, 781 of, 33s capre?i3i2
Faâ-lui-Lomota, loc izolat, in rimatorT.
com. Tei?ani, pi. Teleajenul, jud. Faâ-Satului, padure, proprie- Venitul com. este dele! 1601,
Prahova. tatea statuluT, in intindere de banl 46, iar cheltuelile de lei
400 hect., pendinte de com. Ba- 1456, ban! 35.

Fa{a - lui - Nan, c&tun, al com. deni-Ungureni, plaiul Dimbovi- Comunicaîa se face prin ?o-
Balane^ti, jud. Buzau ; are 100 £a, jud. Muscel. seaua comunala, care o leag& la
loc. si 27 case. N. cu Groêrea, iar la S. cu cat.

Faâ-Sf.-Ilie, virf de munte, din Capul-DealuluT, al comunel Br2-
Faâ-Mare, cimpie, jud. Vilcea. Culmea-Coziei, plaiul Lovi?tea, ne$ti.
Vezi Porcilor(Dealul-). jud. Arge?. Are o inalîme de In com. se gasesc : 2 puûr!,
2029 m. d'asupra nivelului mariT. 8 fintini ; o circiuma.

Faâ-Mare, munte, in com. Gura- Din acest munte izvore^te riul Are o ?coala, Infiinâta la
Teghii, jud. Buzau, acoperit Topologul. anul 1 880, frecuentata de 40 de

de brad $i fag; culmineaza in elevl, din 52 inscriî ; 3 bisericf,
Virful-Monteorului. Fata-Tala§manului, ptidure, in deservite de 2 preoti ?i 3 cin-
apropierea satuluT Almaûl, com. tare^T.
Faâ-Mare, deal, in com. rur. Dobreni, pi. Piatra -Muntele ;

jud.
Ba$e§ti, plaiul Cerna, jud. Me- Neamûl ; este proprietatea sta- Faâ-Valea-lui-Cline, cdtun de
hedinî. tului. re?edinâ al comuneT cu acela?!
Hosted by Google
FAfA-VAlI 328 fAcaeni
nurae, pi. Gilortul, jud. Gorj. este situat spre S. de sat Obirsia si se varsa la Negoesti
Are o suprafaâ de 710 hect. Fauri-d.-s., la 20 kil. departare in piriul Gioarca, unde se ter-
si o populate de 52 familtf, sau de orasul Piatra. mina si valea.
150 suflete, din cari 3 familtf

cu 12 suflete figanl. Fauri-de-Jos,w^>,injud. Neam- Facaeni, com. rur. si sat, in jud.
Sunt 40 contribuabitt. \\x\, pi. Piatra-Muntele, com. Za- Ialomiâ, pi. Ialomiâ-Balta, si-
Locuitorii poseda 30 plu- : nesti. tuata intre comunele Bordu-

gurf, 21 care cu boi, 2 caruê seani si Gaiâ.
cu cai ; 15 stupi. Fauri-de-Sus, sat, in jud. Neam- Teritoriul acestei com. se in-
Vite : 188 vite marl cornute, $ul,pl. Bistrn;a, com. Zanesti, situat tinde din Dunare spre V., prin
16 cai, 237 of, I35capre si 172 in drumul soselei judeêne mixte insula Balta si pe cimpia Bara-
rimaton. Piatra-Bacau, la S. de satul ganul, pana in teritoriul com.
In cat sunt 2 puûri si 4 Zanesti (departare de 18 kil. Hagieni, avind o suprafaâ de

fintinl. de la orasul Piatra). 4500 hect., din cari 2000 hect.
Are o scoala infVtnâta de pamint de cultura, 250 hect.
intendentul militar Petroniu si Fauri-de-Sus, mosie, in jud. padure si 2250 hect. balta. Cu-
frecuentata de 40 de elevi ; o Neamûl, pi. Piatra-Muntele, com. prinde o singura mosie.
biserica delemn facuta de Ser- Zanesti. Dupa legea rurala din 1864,
ban Caramanlau. sunt improprietariti 108 locui-
Faurul, deal, in com. rur. Secul, tori si neimproprietari^T se mai

Faâ-Vaii, deal, in com. rur. Ba- pi. Dumbrava, jud. Mehedinî. afla 23.
sesti, plaiul Cerna, jud. Mehe- Comuna se compune dintr'un

dinti. Faurul, padure, numita si Padurea singur sat, situat pe ârmul
Faurului, in com. rur. Secul, stiag al braûlui Borcea, spre
Faâ-Vaii, padure, in jud. Mehe- pi. Dumbrava, jud. Mehedinti. S., si lipit de satul Gaiâ. Este
dinti, pi. Motrul-d,-s. ;
{ine de scheia la Borcea, unde se fac
com. rur. Miluta. Faurul,potana', in jud. Mehedinti, incarcari de cereale pentru Bra-
pi. Blahniâ; îne de com. rur. ila. Aci este resedinâ prima-
Faâ-Vaii, padure. Vezi Drago- Orevifa. ries si a judecatoriei comunale.
mirescul, jud. Prahova. Teritoriul comunei este udat
FsiUrul,pzrizas, 111 satul Radaseni, de Dunare, de Borcea si de la-
Fauri, deal, pe carese afla si pa- jud. Suceava. curile Rotundul si Coimatul,
durea cu aceeasi numire. Se afla precum si de braêle (privalele)
in partea de S. a satulul fipi- Faurul, vale, izvoreste din raionul Saltaniâ, Repejorul, Strimbul
lesti , com. Radiul-Mitropoliei, com. Fageêlul, pi. Vedea-d.-s., si Vilga.
pi. Copoul, jud. Iasi. La poa- jud. Olt seimpreuna cu valea
si Populaîunea com. este de
lele acestuT deal se intinde valea Alunisul, tot in raionul com. 197 familii, sau 995 suflete 405 :
numita Fauri. Fageêlul. barbatT si 545 femei 980 Ro- ;
mini, 10 Greci si 5 Bulgarl;

Fauri. VezI Zidesti, mope, jud. Faurului (Dealul-), ramificare a 245 agricultori, 20 meseriasT, 1
Neamûl. dealulul Mogo$e$tl, carese pre- industrias, 10 comercianî, 7 cu

lungesteprincom. Scheia, pi. Fun- profesiuni libere, 30 munciton
Fauri, pirtU, izvoreste de sub durile, jud. Vasluiu spre E. si se si 34 servitori. Stiu carte 215
padureacu acelasinume si, trecind termina in sesul Scinteia. Cul- persoane.
prin marginea satului fipilesti, mea lui serva de hotar intre Vite stint: 250 cai, 680 boi,
com. Radiul-MitropolieT, pi. Co- comuna Scheia si com. Valea- 2000 01, i5obivoli si 700 porci.
poii, jud. Iasi, se varsa injijia. Satuhn. Venitul comunei in anul
1886 —
87 era de 2840 le* si
Fauri-de-Jos, sat, in jud. Neamûl, Faurului (Valea-), vale, in jud. cheltuelile de 3 114 lei.
pi. Bistrifa, com. Zanesti; for- Gorj, pi. Amaradia, prin care Este o scoala mixta, frecuen-
meaza cu marginele sale despre curge torentul cu acelasinume, tata de 57 elevl si 7 eleve, con-
S. hotarul despre com. Podoleni; care isi ia nastere din dealul dusa de un invaâtor, retribuit
Hosted by Google
.'-:*:" v[*'rt&
FACAENI 320 fAgAdAul
de stat si comuna ; o biserica plecat d'aci si au format satul Facria, sat, in jud. Constanta,
deservita de un preot si do! F&caeni dupa malul Borcel. pi. Medjidia, cat. com. Torto-
dascalT, retribui^f de comuna cu Cat. Facaeni are o populate man, asezat in partea cen-
suma anuala de 530 lei. de 97 locuitor! (47 b. si 50 f.) trala a plasei si cea S.-E. a com.,
la 8 kil. spre S.-E. de cat. de
Facaeni, sat, face parte din com. Facai, catun, $ine de com. Oc- resedin^S. al com. Tortoman, pe
rur. Maneciul-Ungureni, pi. Te- nele-Mari, pi. Ocolul, jud. Vil- clina estica a dealului Panaghi-
leajenul, jud. Prahova, si e situat cea. Este situat la S. de rese- sul. Numele sau eel vechiu a
in partea de S.-V. a com. dinâ com. Are o biserica zi- fost Panaghisul si azif chiar e
Se zice ca acest catun a e- dita la anul 1762 de Antonie cinoscut sub amindouS numi-
xistat ca sat mai mare si sub Monahul ;
pe pisanie se citeste rile. Este un sat mic cu vre-o
alt nume, dar o ciuma din a- urmatoarele 50 case, avind 30 familtf, cu 120
cele timpuri ar fi secerat aproa-
Dumnezeeasdi
suflete, mare parte Tatar?,
in
«Aceasta* sfintS ?i bi-
pe toata populaîa intregului sericcl s'aii fecut din temelis de robul can se ocupa cu cresterea vite-
sat, si ce! can mat ramase- lut Dumnezeii Antonie Monahul, cu toa- lor si puînS agricultura. Este
sera in viaâ au fugit in lume tft cheltuiala Jut ;
prist£vindu-se au 1&-
situat la 2 kil. spre N.-V., de ora-
de groaza pustiulm, ce sat ca s'o zugrilveasca" liarbu Catana $i
se insul Medjidia intre drumurile ju-
sculindu-se feciori? lut ati linpodobit cu
tinsese peste satul lor. deêne Mecijidia-Hirsova si Med-
zugr&vele, dupa" cum se vede, sflnta bi-
A fost si o biserica, ale ca-
serica" si s'au zugr&vit In zilele prea lu-
jidia-Cara-Murat.
rei urme se vad si azi in gra- minatuluT Constantin Nicolae lo Voevod,
dina locuitoruluf Bucur Jianu, anul 7270, sau 1762*. Facuî, sat, in partea de N.-V.
si sosea regulate, ce mergea pe a com. Braesti, pi. Cirligatura,
valea riuluT Telejenelul, pana in Facaiana, numire data untfpdrfl jud. Iasi, situat pe podisul din
Afdeal. din pddurea statulul Tihulesti- stinga piriului Sirca, pe o su-
In urma ciumei, se zice, mo- Cozieni, din com. Balanesti, jud. prafa0 de 957 hect., cu o po-
canii de dincolo, venial cu oile Buz&u. pulate de 38 familii, sail 167
peste plaiuri, au dat peste acele locuitorl, can se ocupa cu a-
case pustiite, si se asezara in Facaianca, colind, in jud. Bu- gricultura si cresterea vitelor.
ele. Intre cei venial fu si o fe- zau, com. Balanesti, cat. Cozi- Sunt de 498 capete de vite,
mee din {inutul Secuilor, de eni-d.-j. ; e acoperita de padure. din can So vite mari cornute,
:
profesie morariâ, care isi facu 6 cal, 400 01 si 12 rimatori.

o moara pe piriiasul dinS. sa- Facaile, pirzu, jud. Dolj, pi. O-
tuculuT.Moara avea o roata, si colul, com. Balta-Verde, ce se Facuî, piriti, trece prin partea
de oare-ce poporul la moara cu varsa in Pe piriul
piriul Circea. despre N. a com. Braesti, pi.
o roata l-a zis si 1 zice chiar Facaile sunt doua morl numite Cirligatura, jud. Iasi ; curge
facau, catunului din nou infiin- FacaT. Are un pod pe dinsul. prin valea cu acelasi nume, pe
tat i-a dat numele de Facau; linga marginea satelor Facuî si
iar piriiasului', pe care era ase- Facaleê^ti, sat. Vezi Dealul- Gugea, apot se varsa in Bahlue^.
zata moara, i-a ramas numele Facaleêsti.
de Secuianca, dupa numele ti- Fagadaul, numire, ce se mai da
nutului din care venise mora- Facaul, sau Catunul, ctitun, pen- inainte satului Causeni, din com.
riâ. Acest catuu se crede a fi dinte de com. Buibucata, pi. Boghicea, pi. Siretul-d.-j., jud.
eel mai vechiu din toate catu- Neajlovul, jud. Vlasca, proprie- Roman.
nele com. Maneciul-Ungureni. tatea mostenitorilor Samasescu
Intre catunul deazi, Facaeni, Catuneanu, situata pe apa Neaj- Fagadaul, balta, pe mosia Slo-
si intre satul Facaeni, situat lovuluT, departe de Bucuresti de bozia, com. Horodistea, pi. Pru-
pe malul sting al Borcel, din 38 kil. si de Giurgiu de 55 kil. tul-d.-j., jud. Dorohoiu.
pi. Borcea, jud. Ialomiâ, locui-
toril cred ca exista o strinsa Facaul, vdlcelusa, despre satul Fagadaul, movild, jud. Dorohoiu.
legatura. Locuitorii acestuT sat Coteni, com. Buibucata, pi. Vezi Bodeasa, deal.
fiind vecinic fugaripf de neamu. Neajlovul, jud. Vlasca, ce trece
rile paglne, parte din ei au prin cat. Facaul. Fagadaul, deal, situat intre sa-
5PS7S Mnrrlr Pir/invnr Cmrrrnn'r. Vnt rll
Hosted by Google
FAGAdAULUI (DEALUL-) mo FAGETUL-ROTUND
tele Ghilovesti si Aninoasa, com. spre E., la Topolog si altul pe linga localul scoalei si prima-
Gaiceana, jud. Tecuciu. Conti- spre V., la Daeni. ries
nue spre N. in jud. Bacau,
com. Parincea. Fagara§ul-Nou, deal, in jud. Fagetul, sat, facind parte din com.
Pe ambele coaste ale dealu- Constanta, pi. Hirsova, pe teri- rur. Drajna-d.-i., pi. Teleajenul,
lui se afla satele Ghilovesti si toriulcom.rur. Urumbei, si anume jud. Prahova. Are o populate
Aninoasa. pe acela al catunului saii Faga- de 423 loc. (215 b., 208 f.) In
rasul-Noti; se desfacedin culmea raionul acestui catun, pe apa
Fagadaului (Dealul-), deal, ince- Daenilor de la virful Araclar Drajna, e o moara.
pe din marginea de S. a satulut sail Fagarasul-Nou; se intinde In apropiere de riul Drajna
Lipovaûl, pi. Crasna,jud. Vas- spre E, prin tre piraiele Aigar- Ah- sunt doua helcstaie: unui cu o
luiu, si se termina in partea met si Sarai, brazdind partea de suprafaâ de 400 m. p., in care
de E. a satului Deleni. N. a plaseT si cea de S.-V. a com., se gasesre multa caracuda, si
are 190 m. inalîme, dominlnd altul, mai sus, cu mult ma! mic
Fagadaului (Movila-), movilti, vaile de mai sus si satul Faga- si mai adinc, acoperit cu trestie.
pe mosia Mitocul, com. Mito- rasul-Nou; este acoperit cu pa- Locuitorii au

acestuT catun
cul, pi. Prutul-d.-s., jud. Doro- sunl si fineê. tinut ma! inainte de Drajna-d.-s.,
hoiti. in raza careia au fost improprie-
Fagara§ul-Noii, vale, in jud. tnritT la 1864. Acest catun este
Fagaraûl, deal, se intinde de Constanta, pi. Hirsova, com. foarte aproape de Drajna-d.-s.,
la N. spre S.-E., formind o limba Urumbei,catunul Fagarasul-Nou; in cit formeaza osingura grupa
intre Dealul-SatuluT si dealul vine din poalele N. ale dealului de locuinê, pe cind de Drajna-
Cosca, din com. Cosesti, pi. Ra- Fagarasul-nou; se indreaptaspre d.-j. e separat prin distante de
cova, jud. Vasluiu. N., trecind cu direcîa de la S. 3 —8 kil. Acest catun $ine de
spre N., prin satul Fagarasul-Nou secîuneascoalei din Drajna-d.-s.,
Fagara§ul, pirtU, pe care um- si se deschide in piriul Aigar- si locuitorii luT sunt enoriasT ai
bla mori, in com. rur. Basesti, Ahmet, pe stinga, in faâ rui- bisericel de aci.
plaiul Cerna, jud. Mehedinî. nelor satului Seruseler; are ma-

luri inalte si pietroase. Fagetul, numire vechie a catu-
Fagara§ul-Nou, sat, in jud. Con- nului Toropalesti, din comuna
stanta, pi. com.
Hirsova, cat. Fagara§ul-Noii, alta numire a Buda, jud. R.-Sarat.
Urumbei, deE. a
situat in partea movilei zisa a capitanului Ara-
pi. si cea de S. a com., pe valea clar, jud. Constanta, asezata la Fagetul, munte, in jud. Buzau,
Pinga-Dere (Aigar- Ahmet),pema- 2
l
/2 kil. spre S.-V. de satul Fa- com. Mlajetul, intre Stanila si
luldreptalpiriului Aigar- Ahmet, garasul-Nou ; are 188 m.; este Hinsarul, pe malul sting al riului
la 3 kil. spre S.-V. de cat. de artificiala; a fost punct de ori- Bisca-RozileT ; e acoperit depa-
resedinâ Urumbei. Este domi- entare. dure.
nat la V. de dealul Ceemisicu-
Bair, la S. de dealul Hagi-Capar- Fagara§ul, pddure, in intindere Fagetul, colind, in jud. Buzau,
Tepe si la V. de Movila-Capi- de 70 hect., linga satul Dracsini, com. Gura-Dimienei, formata mai
tanului (sau Araclar sau Faga- com. Dracsani, pi. Miletinul, mult din pietris ; serva de izlaz.
rasul-Nou). Si-a luat numele jud. Botosani.
de la Rominii Transilvanenide Fagetul, pddure y in jud. Buzau,
prin imprejurimile FagarasuluT. Fag&tul, pddure. Vez! Urlaî, pa- com. Gura-Dimienei ; are vre-o
Suprafaâ saeste de 2821 hect, dure, com Virful-Cimpului, pi. 20 hect.
dintre carl 200 hect. sunt ocu- Berhometele, jud. Dorohoiu.
pate de vatra satului si de gra- Fagetul, padure, in intindere de
ding Populaîa sa este de 167 Fageanca, gtrld, izvoreste de la 243 hect., situata intre Veresti
famiiif, sau 791 suflete. Drumul locul numit Dealul-Catinei si se si Dumbraveni, com. Dumbra-
comunalUrumbei-Rahman trece varsa in riul Bratia, in raionul veni, pi. Siretul, jud. Botosani.
prin sat cu o direct e de la catunului Poeniâ, com. Golesti,
N. la S. Un ait drum pleaca, pi. Riurile, jud. Muscel. Trece Fagetul-Rotund, virf de munte,
Hosted by Google
fAGETULUI (GURA-) 331 fAgetelul
jud. Bacau, pi. Muntelul, com. 1857. Localul elf s'a construit Arges, a doua in Fageêlul-din
Brusturoasa, inalt de 1304 m. din noti si e proprietatea co- Vale, facuta la18 19, Episcop
si care face parte din sira Voica. munei. Se frecuenta de 1 8 copil fiind de Arges, in zilele
Iosif
Este situat chiar pe graniâ (16 b. si 2 f.), din numarul de Domnitorului Alex. N. Suû.
austro-ungara, d'a dreapta Ciu- 192 copii (99 b. si 93 f.) in
ghesulul. virsta de scoala. Cu intreînerea Fageêlul, pa dure, pe mosia O-

el statul cheltueste anuai 1404 raseni, com. Curtesti, pi. Tir*
Fagetului (Gura-), sat, in ju lei. Stiu carte 102 barbap. gul, jud. Botosani.
detulR.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., Comerciul se face in comuna
catunul comunei Timboesti ; in de 3 clrciumari. Fageêlul, deal, in jud. Dolj, pi.
naihte se numea Pietroasa; este Veniturile si cheltuelile co- Dumbrava-d. j., com. Gubancea,
asezat in partea de V. a com., munei sunt de 2862 lei anual. inalt de aproape 75 m. Este
pe poalele dealului Gurguia, la $osele comunaleleaga comuna acoperit cu culturi de griu si

1
l
li kil. spre V. de catunul de Fagefelul, cu comunele Chilia si porumb.

resedinâ, Timboesti; are o in Gura-Boului (la E.); Parosi si
tindere de 217 hect., cu o po- Ursi (la V.) ; Topana (la N.); Alu- Fageêlul, munte, in raionul com.
pulate de 140 familii, sau 523 nisul (la S.) Badeni-Paminteni, pi. Dimbo-
suflete, din cart: 155 contri- E brazdata de dealurile : Cio- viâ, jud. Muscel,
buabili ; 58 persoane stiind carte. rica, al-Bajaniei, Boba si al-Cojo-
cilor, can serva locuitorilor pen- Fageêlul, deal, in jud. Neamful,
Fage{elul, com. rur., pi. Vedea truagriculturasipasunatulvitelor pi. de Sus-Mijlocul, com. Bu-
d.-s., jud. Olt, situata pe riul E udata de riul Vedea si de desti-Ghicai ; este situat in pre-
Vedea pe dealurile Fageêlului
si girlele : Ciorica, Alunisul, Faurul, lungirea dealurilor FaureT si
si Boba, la 50 kil. departe de Plapcica, Budusluvesti si Plap- Chiliile.
capitala judetului si la 5 kil. de cea. Toate si-au scurgerea dupa

a plasel. teritoriui acestel comune. V&ile Fageêlul, deal, in com. Do-
Se margineste cu comunele: poarta numele girlelor. breni, pi. Piatra-Muntele, jud.
Chilia si Topana (N.), Alunisul In raionul comunei, pe girla Neamûl, situat in prelungirea
si Profa (S.), Gura-Boului (E.), Ciorica, sunt 2 mori de macinat. dealurilor Dosurile si Dohotaria,
Ursi si Parosi (V.) pe linga satul Almasul.
Se compune din 6 catune Fageêlul, sat, in jud. Bacau,
Boba, Ciorica, Fageêlul, Isaci, pi. Bistriâ-d.-s , com. Ciumasi, Fageêlul, munte, jud. Neamûl,
Cojoci si Ianâsti. Are o popu- situat d'a stinga Bistriêi. Are inalt de 1166 ra., in ramura
laîune de 360 familii, sau 1333 o populate de 22 familii, sau Carpaîlor, la hotar, situat in-
suflete, in care intra si 8 familii 66 suflete. tre muntele Chicerul si Muntele-
de figani. Vite: 9 caif, 28 vite man cor- Verde.
Contribuabili sunt 300. nute si 6 porcl.
Resedinâ comunei e in cat. Distanâla resedinâ cu scoala F&ge{elul, deal, la N.-V. de com.
Boba. este de 4900 m. Vai de-Ei, pi. Oltul-d.-s., jud.Olt,
To$T locuitorii sunt mosneni. pe care se cultiva tot felui de ce-
Ei desfac produsul muncei Fageêlul, sat, face parte din reale, serveste si pentru pasune.
lor in orasul Pitesti. com. rur. cu acelasi nume, pi. Are o lungime de 3 kil.
Vite sunt: 54 cal si epe, 200 Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
boi, 300 vacT, 50 capre, 1600 pulaîune de 400 locuitori, si e Fageêlul, deal, acoperit de pa-
01 si 500 porcl. desparît in doua. mahalale: Fa- dure de fag, pe mosia Husi, jud.
Comuna se intinde pe o su- geêlul-din-Deal si Fageêlul-din- Suceava.
prafaâ de 1643 hect. Vale. Cade in partea de N.
In raionul comunei sunt 5 bi- a com,, pe ambele malur! ale Fageêlul, deal, linga satul Ci-
serici (la Boba, Ciorica, Fage- riulu! Vedea si pe dealul Boba. horeni, parte acoperit de pa-
£eJul-din-Deal,Fage£elul-din-Vale Aci sunt 2 biserici: una in dure si parte imas, jud. Suceava.
si Isaci). Fageêlul-dinDeal, zidita la anul
§coala exista in com. de la 1822, Episcop fund Uarion de Fageêlul, loc izolat si punctde
Hosted by Google
FAGETELUL 332 FALCIUL (JUDEJ)
hotar, in jud. Buz&u, com. Bo- mita jud. Tecuciu, spre com. Este departe de stasia dru-
ziorul, pe muntele Dilma. Colonesti din acel jude^. Areo mulul de fer Comana de 5 kil.
biserica\ cladita de locuiton la Sunt 21 hect. de vie.
Fage\elul,pddure,mjud. Neamûl, 1832, deservita de un preot. Departe de Oitenita de 36 kil.

plasa de Sus-Mijlocjl, com. Pe- Are 42 familii cu 138 suflete. de Bucuresti, de 32 de Giur- ;
tricani, situate pe linga satul Vite: 14 caT, 70 vite marl giu, de 42.
Grasi. Proprietatea statului. cornute si 23 porci. Vite : 256 boT si vacT, 30 bi-
voli, jo cat, 720 01 si 340 rima-
Fageêlul, parte din pddurea mo- Fagulesei (Dealul-), deal, in tori.
?iel Stolniceni-Prajescu, in hota- jud. Vilcea, pi. Olteûl-d.-j., co-

rul mosiei Pascani, jud. Suceava. muna Fauresti. Falceasca, piriU, jud. Bacau,
pi. Siretul-d.-s., com. Sacueni,
Fagefelul, piriU, in" jud. Dolj, Faguleûl, deal, situat in margi- care vine din jud. Roman si se
pi. Amaradia, com. Velesti, ce nea com. Piriul, plaiul Vulcan, scurge m Siret.
formeaza hotarul de V. al co- jud. Gorj si in partea despre
munei catre com. Amaresti. Se E. Se prelungeste de la N. spre Falcienilor (Iazul-), iaz, pe
vars& pe malul drept al riului S. pe o intindere de aproape mosia Corlateni, com. cu ace-
Geamartaluiul si curge prin Va- 3 kil. lasT nume, pi. Cosula, jud. Do
lea-Fageêlul. Este proprietatea locuitori- rohoiu, in suprafata de 28 hect.,

lor din com. Piriul. 65 aril.
Fage{elul, piriu, in jud. Dolj,

pi. D umbrava-d.-j., com. Gu- Falanica, numire vechie a satu- Falcile - din-Barbate§ti, mosie,
bancea, ce curge in direcîunea lui Odobeasca, din com. Drag- a statului, fosta pend nte de
V.-E., prin partea de N. a senei, pi. TirguluT, jud. Teleor- Schitui Surpatele, situata in com.
com. Se vars£ in piriul Petri- man, sub care se vede trecut Barbatesti, pi. Horezul, jud. Vil-
ceaua, drept in centrul comunei. acest satsi pe harta stat-majo- cea, care, pe periodul 1888 — 93,
rului austriac. s'a arendat cu 220 lei anual.
Fageêlul, piriti, izvoreste din
dealurile cat. Pelcani, com. Chi- Fala§toaca, cdtun, pendinte de Falciul, judet. Se afla asezat in
lia, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt; com. Comana, (in jos, pe apa partea de E. a Rominiei Mol-
strabate c&tunele : Leresti-Pel- Cilnistea la locul unde aceasta dave, intinzindu-se in lungul
cani, Telesmani si Chilia si se se varsa in riul Argesul) pi. Cil- riului Prut, din margin ea de S.
varsa in Vedea, aproape de so- nistea, jud. Vlasca, pe propri- a jud. Iasi, paralel cu jud. Vas-
seaua Fageêlul-Chilia. etatea statului Comana, situata luiu si cu o parte din jud. Tu-
la dreapta pe dealul Cilnistea. tova.
Fageêlul, vale, in jud. Dolj, pi. Falastoaca se numea in ve- Miron Costin ne spune ca,
Dumbrava-d.-j., com. Gubancea, chime Leota ; Frafu Tunusli, judeûl Falciu din vechime se
prin care curge piriul Fageêlul. in Istoria Tarei, la pag. 189, zic: intindea p&na la Dunare, in cit
« Leota este satul unde se varsa cupriadea tirgusoarele Reni si
Fageêlul, vale, in jud. Dolj, pi. Cilnistea m Arges ; ne fund nici Troianu. Mai in urma, pe la
Amaradia, com. Velesti, prin un alt sat la aceasta situate, 1769, aceasta parte de loc forma
care curge piriul F&geêlul. nu poate fi de cit satul Falas. un deosebit înut, numit Hotar-
toaca, care apurtatacel nume». nicenii sau Grecenil si eraadmi-
Fagefelul, vilcea, la N. decom. In 1864 s'a improprietarit aci nistrat de un capitan, pentru care,
Vaf-de-Ei, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 126 locuitori, cu 378 hect. pe la r 860, se numea Capitania.
Se vars& in girla Cungrisoara, pe Are o bisericS. ziditS. la 1874 De asemenea înutul Falciului
$armui drept, in raionul com.' si deservita de 1 preot si 2 das- mai cuprindea codrul numit
VaT-de-Er. calf; o scoal& mixta, condusa de Chigreciul sati Tigheciul, ce era
un inv&$£tor ; in 1888 au urmatla de a stinga PrutuluT, si se in-
Faghieni, sat, in jud. Bacau,pl. scoalS 34 b&e$I, 6 fete, din nu- tindea panala hotarul BugeaguluT
Siretul-d.-s., com. Ofelesti, si- m&rul de 42 b&ep, 20 fete, in sau al Basarabiei, adica pana
tuat pe deal si aproape de li- virstS de scoala. laSanûl-luT-Traian. Din vechi-
Hosted by Google
fAlciul (jude'o 333 FALC1UL (JUDEf)
me, acolo locuiau peste 12 mil invaziuni, Basarabia intreaga si Cotyul - Cornil, incepe hotarul
de locuitorl can se aflau in ne- înuturile de la Prut sufereau despre E. cu Basarabia (Ru-
contenite lupte si suparan cu cele mat crude nemulûmirf. sia) pe apa PrutuluJ, pana din
Tatarii din Bugeag. In timpurile Toate aceste navalirl, ale Ta- jos de tirgusorul Falciu, in ho-
mai din urraa, precum se vede tarilor, Cazacilor, Lesilor si ale tarul judeûluJ Tutova. La V.
din o anafora a Adunarii ObstestT, Turcilor, n'aveau alte urmari, se margineste cu judeûl Vas-
{inuturile de peste Prut se mode cit : prada, focul, uciderea si luiu, avind de hotar culmea dea-
dificase : Orheiul si Lapusna robirea oamenilor si a vitelor. iului dintre comunele Covasna
se intrunise intr'un singur înut, Invaziele Rusilor au fost tot-de-a- (Falciu) si Poieana-Cirnulul (Vas-
numit al Lapusnei sau al Or- una mai omenoase decit acelor- luiu). Aceasta culme se lasa in
heiulin, cu resedinâ in Orheiu; l'alte popoare, cu toate caaveau si jos pe marginea teritoriulul co-
Codrul-Tigheciului forma un {i- ele relele lor, cu beilicurile de munelor: Bazga, Raducaneni,
nut a parte. Cu asemenea re- transporturl si hrana armatelor. Dolhesti, Bradicesti, Boêsti,
forme înutul Falciu s'a mic- Flagelul eel mare cazut asu- Gugestt, Stroesti, Tatareni si
surat mult pe partea stinga a pra jud. ca si asupra intre- Crasnaseni, apoi incepe hotarul
PrutuluT, pana la anul 18 12, gei $an af fost invaziunile Tata- natural, piriul Crasna, ce trece
cind Rusii luind de la Moldova rilor, in anil 1510 si 15 12, sub prin marginea cotnunei Ivine-
toata partea despre N. si E., Betgherei-Sultan ; apoi sub Cal- {esti si, la locul numit Gura-
dintre Prut si Nistru, dinpreuna ga-Sultan, la 1650, si in 1675, cind Crasnel, se varsa in riul Birlad,
cu Bugeagul, si cu toate olaturile ati fost aduside Dimitrie Canta- de unde incepe hotarul cu apa
turcesti din acele parp, adica cuzin contra lul Petriceico-Voda Birladului pana la comuna Ta-
intreg pamintul a parcel de tara si batut cu LesiT la gura pi- maseni, judeûl Tutova. La S.
numita Basarabia, de atunci ju- riului Bohotinul. se margineste cu jud. Tutova,
detul Falciu s'anumai redus Invaziunile turcesti cele mai cu. incepind din apa riului Birlad,
la partea ce se de
afla asta-zi noscute in acest jud. au fost aceea : in direcîe catre pana
E., in
a dreapta Prutuluf, in Moldova, la de la 1578, cind cu rezbelul intre apa riului Prut, din jos de tir-
hotarele ce se vor descrie mai jos. Creû Potcoava siPetre Schiopul, gusorul Falciu, la gura piriulul
In curgerea timpurilor, de la can s'au batut laDocolina, linga Copaceana.
irifiinjarea statului MoldoveT si apa Birladului; apoi la 171 1, Forma, Teritoriul judeûlut
pana mai in anil din urma, a- la Stanilesti intre Rusf cu Tur- Falciu are forma lungareaâ,
cest jude£ a suferit multe in- cii si Tatarii, razboiu care a fiind de trel on mat lung de
calcari dusmanoase, de la : Ca- produs multa prada si pustiire cit lat. In direcîune de la N.
zaci, Tatar!, LesT, Turci si in tot jud. De la aceasta data spre S. e brazdat de multe dea-
Rusi. Dupa cum vedem din cro- invaziunile Rusestf, au fost foarte lun, a caror ramificarl se ter-
nicele noastre, n'a ramas un col^ dese in razboaiele ce le-au avut mina pe toata lungimea, unele
din pamintul ârei care sa nu fi cu Turcii. in sesul Prutulul spre E., altele
fost strabatut de vre unul din Limitele. Asta-zi, acest jud. in sesul Crasnei si al Birladu-
popoarele aratate ; cu deosebire se margineste la N. cu jud. luT, spre partea de V.
insa, jud. Falciu a avut o soarta Iasi, incepind de pe culmea Regiuni. Partea de V. si de
mai cruda de cit a multor deaiului care desparte satele mijloc a judeûlui, in toata lun-
altora judeê, caci el se afla Costuleni(Iasi) si Covasna (Fal- gimea de la N. la S., este de-
in apropriere de Bugeagul, lo- ciu) continuind prin com. Cozia luroasa, brazdata de va! cu pi-
cuitde Tatari, de Ucrania, locuita pana la satul Petcul, din jos desa- riiase si acoperita cu sate, ârine,
de Cazaci si in drumul cefa- tul Costuleni ; de acolo hotarul vil, livezT si padurl; iar partea
clor Benderul, Hotinul si Ca- lasa culmea deaiului, si mer- de E. este un intins ses, aco-
meniâ, pe unde se faceau expe- ge pe apa riului Jijia, pana in perit in mare parte cu flneê,
diîunile turcesti contra Polonilor. dreptul satelor Macaresti (Iasi) imase, luncif, balÎ, mlastine si
Invaziunile Cazacilor si ale si Colûl-Cornii (Falciu) ; de sate.

Tatarilor, din vechime, precum aici o linie in curmezis tae se- Suprafafa. Intregul teritoriu
si ale Rusilor, mai tirziu, se sul din pana in riul

Jijia si al judeûlut este de aproape
faceau tot-de-a-una de peste Nis- Prut, desparînd si ambele sate. 2300 kil. p. sau 230000 hect.
tru si Prut, si la toate asemenea Din acest punct, Macaresti si Clitna. Temperatura sana-
Hosted by Google
FALCIUL (JUDEf) 3?4 FALCIUL QUDET)
toasa ca in toate judeêle cim- V., de la confluenta piriului Prut; Copaceana, care se varsa
pene din Rominia Moldava mai ; Crasna in riul Birlad, se pre- m Prut din jos de tirgusorul
aspra la N.-V. si foarte supusa lungeste Lohanul sub numirea Falciu; Eianul, cu afluenîi Ta- :
vintului la S.-E. de Dealul-BirladuluT, care trece laba, Barbosi, Vutcani si Giur-

Felul solului. Pamintul e mult in judeûl Tutova. cani, trece pe teritoriul judeûlui
productiv la centru. Partea de- Pe partea de V., se intinde Tutova, unde se varsa in Prut;
luroasa despre V. fiind padu- ramura numita a Crasnei, pe Lohanul si Crasna, pe partea
roasa, in mare parte, pamintul lingS piriul Crasna si se termina de V. a judeûluT, cu ma! mulî
e hleios humos; in timpi plo-
si in sesul Birladuhn. afluenî, care se unesc din jos de
iosi se produc pe une locurT Afara de aceste ramuri prin- com. Tirzii si trecind in jud-
prabusir! man de pamint, cu- cipale, sunt un alt numar, can Tutova pe la Gura-Crasna, se
fundtnd cite o data chiar sate desfacindu-se din cele d'intiiu, varsa in riul Birlad.
si formind ripi adincT. in diferite direcîunT, brazdea- Apelesunt dulci si abundente,

In partea de E., pe sesul Pru- za in lung si in lat tot centrul indestulind trebuinêle de vieûire
tului, se produc' mart inundaîi de S, aljudeûlui, intre Birladul ale oamenilor si inlesnind cres-
din cauza varsarei Prutului, care si Eianul si intre Eianul si Dea- terea vitelor.
de multe ori ineaca recoltele lul-PrutuluT, formind diferite vai. Asezarile satelor in mare par-
de cereale si fineêle, ba chiar Hidrografia. In toata intinde- te sunt pe vaile acestor pi-
si sate. Mare parte de teren e rea sa, jud. Falciu este strabatut raie.
mlastinos. de un numar mare de pirae si e Producfiunea. Judeûl Falciu,

Orografia. Dealurile carl se udat de multe balî si iazuri. Pe fiind unul din judetele cimpene,
prelungesc de a-lungul judeû- margine se afla udat de trei riuri face intinsa agricultural de ce-
lu! Falciu, de la N. spre S., man Prutui, pe toata partea de
: reale, atit pentru trebuinêle vie-
nu sunt de cit continuarea si- E., incepind de la satul Colûl- tuirei populate!, cit si pentru
rurilor de dealurT, ce se intind Cornii si pana din jos de tir- export. In primul ordin este
din ramurile Carpaîlor intre Si- gusorul Falciu, formind pe ses, griul si papusoiul can se cultiva
ret si Prut, carl, brazdind in in toata lungimea lui, o mul- pe ceê mat man intinderi de
lung judeêle: Dorohoiti, Boto- îme de bah:i, pruteê si mlas- lanuri; apoi: secara, orz si ovaz;
sani si Iasi, tree in judejele tint; Jijia, pe partea de N. si E., dintre plantele oleioase: cinepa,
Vasluiii si Falciu. O culme prin- din dreptul satului Colûl-Cor- in si rapiâ ; dintre plante fai-
cipals, din aceste siruri, cu ranii, pan& din jos de s. Scopo-
si noase se seamana: fasole, ma-
mificarile sale, brazdeaza toata seni, unde se varsa in Prut, zere, bob si linte; dintre tuber-
partea de E. a Rominief Mol- (partea de N. a plasei Podo- culoase : cartoful.
dave, formind coama sesuluT leni) si Birladul, pe partea de A doua ramura de producîune
Prut de la Dorohoiti, din mar- V., de la Gura- Crasnei si pana este cresterea vitelor, care o-
ginea BucovineT si p&na la Du- in hotarul jud. Tutova. dinioara era foarte inflorita. Asta.
nare, in judeûl Covurluiti, intre- Dintre piratele mai insemnate zi a scazut foarte mult, din
taiata in curmezis de nenuraa- sunt : Cozia, in partea de N., cauza inchiderei graniêi, ba a
rate vai cu piriiase, care se scurg care se varsa in Jijia; Bohotinul degenerat si rasa cea frumoasa
in Prut. Aceasta culme ocupa unit cu Paleûl, se varsa in bal- a vitelor cornute. Dintre animate
in lung toata partea de E. a Jile Prutului la gura riuiui Jijiei; se cresc: boi, vaci, 01, capre,
judeûiui Falciu, sub numirea Mosna, numit din vechime Moj- cai, mascuri si prea puîni bi-
generals de «Dealul-Prutului», na, se varsa in Prut din jos voli.
luind insa diferite numiri spe- de gura riuiui Jijiei; $opirleni Pe linga producîunile de ce-
ciale prin localitaîle pe unde si Piriul-Husului, cu afluenîi reale si vite, alta producîune
trece. Racea si Pahnesti, se varsa in mai intinsa este a viilor, carl
O alta ramura care brazdeaza Girla-Isaia, formata din var- se cultiva pe o suprafaâ de
tot in lung centrul judeûlui, cu sarea Prutului; Saratul, cu afluen- 4299 hect. si dau cantitap marl
dtferite ramificari in dreapta si tul Schiopenii, se varsa in Girla- de vinuri, cu care se facea un
in stinga lui, este dealui Loha- Prutului, formata tot din var- insemnat corner^ cu Basarabia,
nul, intre piraele Crasna, Lo- sarea Prutului; Girla-Berezenii, Livezi sunt in abundenâ, mai
hanul si Eianul. In partea de care da in Balta-BozieT tot linga cu seama prin satele razasesti.
Hosted by Google
FALC1UL (JUDE'4) 335 FALC1UL (JUDE'H
produc diferite fructe, multe so- alelor si a vitelor; cu aceste ducaneni, Bazga si Cozia, le-
iurl de: pere, mere, gutui, ci- se face primul corner^ in {ara gindu-se cu soseaua jude$ean&
rese, visine, zarzare, piersice, si in export. Cea mat mare din jud. Iasi, la Petcu.
prune si nucT, ce se expor- parte din productele judeû- Calea ce duce prin com. : I-
teaz&. lui se due pe piaâ portu- vanesti si Berezeni, la Falciu, si
Cultura gindacilor de matase lui Galaî, transportate m sle- calea ce duce in jud. Tutova,
si a stupilor, care din vechime puri de apa Prutului, carl slepurl prin com.: $chiopeni, Urlaî,
era un izvorde bogatie al acestui se ridica in sus la N. judeûluf, Hurdugi, Gusiêi si Gagesti din
judet acum s'a inpu{inat de tot. pana la satul Coltul-Cornii, din pi. Mijlocul, in partea deS. a jud.
Padurile sunt devastate; codrii com. Salageni, pi. Podoleni. Doua Apol Drumul- Prutului care
secular! nu mai au fiinâ. Pa- insemnate puncte de incarcarea duce in sus in jud. Iasi, ince-
durile taiate si aparate cresc cerealelor se afla pe Prut : Fal- pind de la Drinceni, pi. Podo-
in mod natural fara nicl o ciul si Drinceni, tirgusoare pri- leni, si trecind prin com. : Zbe-
cultura speciala. Toata partea de vite si ca pieê comerciale. roaea, Grozesti si Salageni pana
V. a judeûlul e presarata cu Piaâcea mai insemnata, unde la satul Macaresti, jud. Iasi.
paduri cu feluriî copaci : fag, vse fac cele mat intinse trati- Soselele naîonale sunt pa-
carpen, ulm, jugastru si stejar, zacîi comerciale, este orasul truite, iar cele judeêne, sunt
al carora lemnse intrebuinteaza Husi. numal proectate.
atit pentru construcîuni cit si Cat de comunicafie. In pri- Osebit de aceste drumuri,
pentru foe. Pe partea de E. a mul rind este calea ferata, care sunt aceie comunale carl due
judeûlul, pe sesul Prutului, se incepe din linia larga Birlad- de la o com. la alta si se leaga cu
gasesc paduri de stejar si luncl Vasluiu, din gura Crasnei la reêlele cailor judeêne.
cu loziT, rachita si plop. Husi. Cu statiile : Crasna, Olte- Impdrfirea administratis. —
Animale salbatice ce traesc nesti, Creêsti, Dobrina si Husi. Jud. Falciu, este imparît in 4 pi.,
prin paduri sunt: lupl, vulpl, Cai naîonaie: Una trece pe doua in partea de sus a jud.
lepuri, purine caprioare si porci marginea de V.-S. a jud., care Podoleni si Crasna si doua in
salbatecl. se intinde de la Vasluiu spre partea de jos: Prutul si Milco-
Din dealuri se scoate piatra Birlad si trece prin marginea vul.
varoasa, piatra pentru construc- com. : Creêsti, Curteni, Olte- Plasile din sus sunt asezate
\n de zidarii, si pentru sosele: nesti, Tirzii si, prin catunul Do- Una in partea de N. si E., in
prundis si nisip. colina, intra in jud. Tutova. lungui Prutului, numita pi. Po-
Din baltile numeroase si foar- A doua cale naîonala este doleni, cu resedinâ in tirguso*
te intinse de pe sesul Prutu- aceea care pleaca din orasul rul Drinceni, cu 9 com., 2 tir-
lui, se scot multe soiuri de Husi, spre S., prin pi. Prutul la gusoare si 34 sate. A doua pi.
pestT, raci si scoicl, carl satisfac Falciu si de acolo in Basarabia. este asezata in partea de V. a
nu numal trebuinâ locala, dar Trece prin com. : Stanilesti, jud., numita Crasna, cu rese-
cu care se face corner^; intins Lunca-BanuluT, Vetrisoaia, Be- dinâ in satul Creêsti, cu 20
cu orasele si judeêle din ve- rezeni, si Falciu, si de aid peste com., 2 tirgusoare si 46 sate.
cinatatea Husilor. Prut. Plasile din jos ale jud. sunt
Industria. Industria mare e Cai judeêne: In partea de asezate: Una in partea de E.,
reprezentata prin cite-va vei- N.-V. a jud. inpl. Crasna, se in- numita Prutul, in lungui Prutu-
niê de rachiu, mori de aburi tinde o ramura de sosea prin lui, cu resedinâ in tirgul Fal-
si o fabrica de lichiorurl, in com.: Armaseni, Bunesti si Dol- ciu, cu 11 com., 1 oras, 1 tir-
satul Bohotin. Industria mica hesti, care se leaga cu soseaua gusor si 35 sate. A doua plasa
se margineste la lucrur! de judeêana Budaioasa, din jud. este asezata in partea de V. a
prima necesitate : olarii, but- Vasluiu, ce da in calea natio- jud. numita Mijlocul, care, fiind
narii, fterarii, stolerii, etc. si la nals Iasi- Vasluiu. unita cu pi. Prutul are aceeasl
mici fabricaîuni manuale cas- Calea judeêana ce pleach din resedinâ in Falciu, cu 22 com.,
nice: êsaturl de pinzeturi, din Husi spre N., in pi. Podoleni, 2 tirgusoare si 44 sate. In to-
cinepa, in, borangic, lina, etc. prin com.: Epureni, Duda, Pah- tal jud. are :
4 plasi, 1 oras, 7
Comerful. Avuîa agricultori- nesti, Ghermanesti, Gura-Boho- tirgusoare si 159 sate.
lor constS in produsul cere- tinului, Isaiea, Bohotinul, Ra- Populafia. Locuitorl in jud.
Hosted by Google
FALC1UL (JUDE'l) £36 FALC1UL (TlRG)
Falciul sunt: 83694 suflete (sta- numar de sinagoge in oraûl m partea de V.-S. Prin mijloc
tistica oficiala a Prefecture! jud.) Hu?i $i prin tirguôarele pe unde se intinde strada Principals, in
din care 12660 suflete traesc locuesc. linie dreapta, de la N. spre S.
in ora$ul de re?edinâ Hu?i, iar Instrucfiunea. Pe linga 3 ?coa- Acest tirg este reêdinâ pla-
71034 in satele ?i tirgu$oarele le primare de baetJf, frecuen- ?ilor unite: Prutul $i Mijlocul;
din jud. Din numarul total al tate de638 elev!, $i 2 de fete, aci se afla cancelaria Sub-Pre-
locuitorilor, 42675 sunt barbapf, frecuentate de 311 eleve, un fecture!, Judecatoria Ocolulu! $i
iar 4 10 1 9 feme!. gimnaziu cu 57 elevi $i un se- Primaria. Are doua $coale, una
Dupastarea civilasunt.*4i290 minariu in ora?ul Hu?i, frecu- de baet! infiintâta la 1868, am-
necasatorit,!, 3 7 1 48 casatorip', entat de 42 elev!, ma! sunt un bele frecuentate de 85 elev! ?i
5068 vaduvt $i 188 divorta^!. numar de 50 ?coale rurale mixte eleve, din numarul de 129 co-
Dupa cult : 74862 ortodox!, de baer,! $i 4 de fete, conduse pi! in virsta de $coala. Sunt 2
3556 catolici, 26 protestanrjf, 13 de 50 invaâtor! 4 invaâ-

$i invaâtor! $i o invatâtoare. Bi-
grigorien!, 5235 mozaici $i 1 toare ?i frecuentate de r9or e- seric! sunt patru M&nastirea, in
:
mahometan. lev! $i 207 eleve. mahalaua Gote$ti, fondata la

Dapana$ionalitatI: 78130 Ro- Scoalele sunt ale statulu!, pen- 1 8 10, de boerul Serban Negel;
mini, 5235 Izrailiti, 162 Greci, dinte de Ministerul Instrucîu- alta in partea de N. a ma-
79 Nemt,!, 15 Bulgarl, 15 Po- nei publice, afara de 12 intre- halalei Lecani, nu mi ta Sf. Gheor-
lon!, 32 Italien!, 12 Armeni, 2 {inute de comune. ghe, fondata la 181 5; Sf. Nico-
Sirbi §i 1 Turc. Stiu carte 7813 persoane, nu lae, afara din tirg, spre cotul
Serviciul sanitar. Acest ser- ?tiu 75881 (1890 91). — Prutulu! in partea de E., bise-
viciu este incredinât unui me- Budgetul pe 1897—98: Ze- rica foarte vechie, dar refacuta
dic primar de jude^, ajutat cimi, venituri ?i cheltuelT 149450 la 1 8 14; a patra, capela de
de 2 medic! de pla?i: unul cu le!, 90 ban! ; spitalul Raduca- la cimitir, tot afara din tirg in
reêdinâ in tirguôrul Drinceni neni, venitul ca $i cheltuelile, partea de V., pe Sesul-Morilor

$i al doilea in tirgul Falciu ; me- 323390 lei, 58 bam; drumuri, fondata la 1890, de catre d.
diculu! oraûlui Hu$i $i medi- 69420 lei, 16 ban!. Grigore Tulbure. Toate aceste
culu! spitalulu! rural din Radu- biseric! sunt deservite de 2
caneni 4 vaccinator!, 6 moaê
;
Falciul, com. rur., in par tea de preoti $i 4 cintaret.!.
?i 2 subchirurg! osebit ma! sunt

; S.-E. a jud. Falciu, pi. Prutul; In partea de S. a tirguiu! se
2 medic! privat,!, unul in Hu$i este formata din tirguôrul Fal- afla podul peste riul Prut pen-
?i al doilea in Falciu (1889). ciu, a$ezat pe un platoii intins, tru trecerea in Basarabia. Varna,
Serviciul veterinar se inde- pe malul drept al riulu! Prut. cazarma $i carantina se afla tot
pline^te de un veterinar al ju- Suprafaâ teritoriului com. este in aceasta parte a tirguiu!. A-
deûlui ?i de 2 a! statulul, la de 1432 hect, cu o populate fara de acestea se ma! afla un
carantinele birourilor vamale, de 552 familii, sau 1995 suflete, birou telegrafo-po$tal fondat in
la punctele de trecere in Basa- din car! 600 contribuabili. In 1879 $i al caruT venit pe anul
rabia : Falciu $i Drinceni, pen- maioritate, locuitori! sunt Ro- 1896 — 97 a fost de le! 6753;
tru vitele ce se imports din Ru- min! $i se ocupa cu agricul o farmacie.
sia. tura, iar o parte, Grec! ?i Evrei, Veniturile comune! sunt dupa
Sunt 126 biseric!,
Cultul. fac corner^ cu cerealele, fiind budget de le! 20.000.
deservite de 119 preorj, 6 dia- aci un punct comercial de a- Venitul biroulu! vamal cu su-
con!, 169 cintarer,! ?i 38 ecle- semenea producte, pe car! le cursala Bumbata-Leova a fost in
siarh!. transports la Galaî, cu slepun, 1896 — 97 de le! 4247. Biuroul a
Bisericele în de eparhia E- pe apa Prutului. fost infiint.at in 1878, Oct. 7.
piscopie! de Hu?i, in capul ca- Tirgul e iuconjurat pe toata Vite sunt: 1054 vite mar!
reia este Episcopul asistat de partea de E. $i cea de S. de cornute, 587 o!, 39 capre, 170
un conzistoriu, un protoereu $i riul Prut, care formeaza aci un ca! $i 357 pore!.
do! sub-protoere!. cot. Este imparjit in patru ma- Notifeistorice. Tirguôrul Fal-
Catolici! Romin! au 2 bise- halale: Mocani, in partea de ciu este foarte vechiu, ?i se
ric!, car! \\n de biserica cato- N., Lecani, in centru, Tirgul crede ca de la el s'a dat numi-
lica din Ia?i; Izraeliî! au un in partea de E.-S. ?i Gote^ti rea judeûlu!.
Hosted by Google
FALCIUL (llRG) 337 FALCOIANCA (MERI-)
II gasim ca capitala judeû- treacatul Turcilor si a Tatari raîei contra Tatarilor, ce se

luT Falciu, pana la 1757, cind lor si de aceea n'a putut pro- invrajbise cu Turcii ; iar dupa
autoritatile {inutului l'au parasit spera ca alte tirgun vechi, fiind potolirea vrajbel s'a intors in
si s'au asezat in Husi. Cauza adesea on jefuit si ars. Iasi in scaunul sau.
acestei parasiri se atribue fap- Din vechime, proprietatea tir- In 1728, gasim aici pe Voda
tului ca tirgul fiind asezat hi gulul se zice ca a fost Dom- Ghica, stind cu oastea sa con-
drumul mare pe unde se pur- neasca si ca Ipsilanti-Voda a tra Tatarilor. (VezI Rosiesti,
taii necontenit Turcii si Tata- daruit-o boerului Serban Ne- sat).
rii, in expedhViunile lor militare gel. Dupa moartea sa, fiul sau Pe la 1788, traia, in acest
contra Poioniei, si a umblarilor a vindut mosia lui Grigore C. tirg, un boier cu mult& re-
pe la cetaîle Benderul si Ho- Epureari'j, si de la acesta a putable, anume Manole Ruset.

tinul din Basarabia, le facea trecut in proprietatea lui Ba- Vizirul Porîi, care intrase in
man necazurT, trebuind a fi sota, care prin testamentul sau £ara, si se asezase cu urdia tur-
tot-de-a-una la poruncile lor. Ele de la 1862, a donat-o Institu- ceasca aid, unde a stat mai
s'au crezut mai aparate, stra- tului secundar de la Pomirla, mult timp, auzind ca Nemîl
mutindu-se la Husi ce vine mat jud. Dorohoiu. au intrat in Iasi si ca Ipsi-
la o parte de sleahul mare. In 1675, gasim in acest tirg lant-Voda îne cu dinsit, a ri-
Insa prin aceasta stramutare a pe Dumitrascu-Voda Cantacu- dicat la Domnie pe boerul Ma-
autoritaîlor in Husi se aduceau zino, care fiind alungat de Petri nole Ruset, dupa imputernici-
marl greutap Episcopiei caci era ceico-Voda, a fugit la Imparaîe, rea ce avea de la Imparatul de
silita a conaci pe toî slujbash de unde, inturnindu-se cu oaste a pune Domni dupa cum cer
Domnesti si Imparatesti (Turci), turceasc£, dinpreuna cu Chir interesele Imparaîel. Radicin-
de aceea, tot atuncl, Episcopia Husein-Pasa, s'au radicat de la du-se vizirul cu oastea, aduse
a staruit catra Domnul Mihail Galatîpe Prut in sus pan& la pe Ruset in Iasi si l'a asezat in
Racovita, care a dat un hrisov, Falciu de aci a mers de s'a
; scaunul Domniei; ins^ dupS cite-
pentru asezarea din nou a au- unit cu Calga-Sultanul la Codrul- va lunl acesta muri.
toritatilor in Falciu, unde a stat Tigheciului, apoi a plecat la
resedinâ pana la 1 832, cind cu a- Husi, si de acolo la Bohotin Falciul, tirg, jud. Falciu. Vezl
plicarea Regulamentului Orga- unde se afla oastea Lesasca cu Falciul, com. rur., pi. Prutul.
nic, iarasi s'a stramutat la Husi, Petriceico.
unde se afla si asta-zi. In 1687, gasim in Falciu pe Falciul, punct de trecere, in Ba-
In tirgusorul Falciu resedeau Cantemir-Voda, fugit din Iasi, sarabia cu birou vamal si pod
r
Ispravnicii de înut, precum si din cauza intra" ret in f ara a lui peste apa Prutulul, in tirgul
Capitanul eel mare de Codru. Di- loan Sobieschi, Craiul Lesesc. Falciu, pi. Prutul, jud. Falciu.
mitrie Cantemir-Voda, in «Des- Lesii au pornit si ei pe Prut
crierea Moldovei», arata ca, pe pana la F&lciti, ca sa prinda Falciul, balta, in partea de N.-E.
timpul luT, Falciul era un tirg pe Cantemir, dar el trecuse la a com. Falciul, pi. Prutul, jud.
frumos situat linga Prut ; iara Tatar!. Oastea in mersui el au Falciul, formata din apa riulul
de Husi zice ca era un tirgu- pradat si ars, pustiind totul, Prut. Aceasta balta este foarte
sor, care nu avea alta insem- apoi s'au lasat in t.ara. intinsa si se scoate mult peste
natate de cit ca in apropierea In 1698, luna Ianuar, De din ea.
luT s'au urmat razboiul intre vlet Gherei - Sultanul, cu Ta
Rusi si Turci la 1711.- Asta-zi tarii, inturnindu se de la ceta- Falcoianca (Meri-), sat, face
tirgusorul Falciu este cazut si tea Liovul, pe care n'a putut-o parte din com. rur. Gradinari-Fal-
poate caderea sa sa fi fost toc- lua, si fiind iarna mare, de in- coianca, pi. Sabarul, jud.Ilfov. E-
mal din cauza acelui razboiu gheâ picioarele pedestrasilor, ste situat la S. de Gradinari. In
de la 171 1, ale caruia urmari a pornit cu oastea spre Iasi, partea de N. locul e smircos,
a fost desfiinârea multor sate Vasluiu si Falciu, facind man Se intinde pe o suprafaâ de
vechi, precum Girla-Vladicai de pradaciunl. 924 hect., cu o populate de
pe Stanilesti, s. a. si din cauza Tot in acest an, gasim in 414 locuitorl.
pozrfiunef sale geografice, cad Falciu pe Antioh-Voda, cu oa- D-l D. Butculescu are 730
era asezat la drumul mare in stea sa, dupa porunca impa- hect. si locuitoril 194 hect. Pro-
\9623. M arete Picfionur Grografic Vol. 111. 43
Hosted by Google
fAlcoieni 338 FALTICENI
prietarul cultiva 300 hect. 30 Este o biserica, cu hramul Sf. LipovenI si 5110 Izraeliti. CeT
izlaz, 400 padure. Locuitorii Nicolae (17 10), cladita de C. 2266 capT de familii se impart
cultiva tot terenul fara sa re- Math. Falcoianu, si restaurata ast-fel: 1010 Romini, 1192 Iz-
zerve locuri de izlaz. de Jienil, deservita de 2 preop raeliti si 64 strain!. MeseriasI

Are o biserica, cu hramul Sf. si 2 cintareÎ. Romini su.it 47, Izraeliti 99,
Nlcolae, deservita de 1 preot si Pe teritorul acestei com. ne Nemti 22; comercian^T: 6 Ro-
2 cintareî.Comerciul se face apaê in spre V. pe dealul Vii- mini, 313 Izraeliti; si 2 de alte
de 4 circiuman. lor, drumul de piatra cu 8 m. naîunl; de profesiune libera 672
Nutnarul vitelor marl e de laîme si 1 m. inaltime; popo- Romini si 641 Izraeliti; lucra-
210 si al celor mict de 215. rul ii atribue lul Traian, impa- tori manualT: 285 Romini, 126
Tradifia spune ca in vechime ratul Roman, care Tar fi facut Izraeliti si 40 Nemp.
foarte puîni locuiton traiau spre a se plimba din Celeiu Budgetul comuneT pe anul
izolaflf prin imensele pad in de pana la munte. 1892 — 1893 avea la venituri si
prin prejur, unde se afla o po. cheltueli 2905 86.60 lei; iaraldru
iana ca niste men. Mai tirziu, Falticeni, ora§, capitalajud. Su- murilor 17000 lei la venituri si
venind aci mat mul^T locuiton ceava, asezat pe spinarea celor cheltueli ;pe anul 1897 — 98, bud-
din jud. Vlasca, dupa 1830, s'afi trel ondulatiuni si coastele dea- getul ordinar a fost de 293819.60
mutat mat spre V. si au for- lulut Tirgului ce despart piriul let, iar aldrumulul de 2^600
mat satul Falcoeni, iar numele de Somuzul-Mare de piriul Buciu- lei. Sunt 1239 contrib. (1892).
Meri exista numaT in date. meni. In Falticeni se afla: gimnaziul
Se afla la340 m. d'asupra ni- clasic Alecu DonicT, infiintat m
Falcoieni, ctitun, jud. Olt. Vezi velului maril, departe de capi- 1870, frecuentat de 145 elevi,
Potcoava. tala Taril cu 432 kil. si de a avind un frumos local noii ce

MoldoveT cu 122 kil. intru neste condit'mnile didactice
Falcoieni, deal, pe coasta caruia Oras comercial si intru citva si igienice ; doua. scoale primare
este asezat cat. Flacoianca, pi. industrial, facind mare nego^: de baeÎ doua de fete: No.
si
Sabarul, jud. Ilfov. cu cherestea, pielarii, blanarii 1 de bae^T, infiintata la 1842

(eel mai mare depozit din tara) condusa de 4 institutori si fre-
Falcoiul, com. rur., pi. Ocolul, si suman, produse ale fabri- cuentata de 206 elevi; No. 2
jud. Roman aî, situata linga apa celor din localitate si impre- de baep, infiintata la 1873, con-
OltetuluT, pe partea dreapta, a- juriml, si vite. disa de 3 institutori si frecu-
proape de gura sa si in fafa E resedinâ tuturor autorita- entata de 117 elevi; No. 1 de
com. Cioroiul, 13 kil. departe tilor administrative ale judeû- fete, infiintata \\\ 1859, frecuen.
de Caracal. Altitudinea terenului, precum : prefectura, consi- tata de 146 eleve, condusa de
lui d'asupra niveluluT marn este li'.il judefean, tribunalul de la 4 institutoare, si No. 2 de fete,
de 105 m. instanâ, casieria generala, cre- infiintata in 1873, condusa de

Are o populate de 283 fa- ditul agricol, telegraf si posta (ve- 4 institutoare, frecuentata de
milii, sau 1277 suflete, din cari: nit pe 1886 — 97 : lei 32762.79), 142 eleve ; o scoala de croitorie,
668 barbaî si 599 femei ; 558 pri marie, revizorul scolar si pro- intreînuta. de com., frecuentata
casatoripf, 719 necasatoriî ; 21 toieria judeûlui s. a. de 31 eleve, infiintata in 1891.
stiu carte si 1256 nu stiu. Are o populatie de 2266 fa- Bisericile din Falticeni sunt
Sunt 248 contribuabili. milil cu 8476 suflete, din can: urmatoarele:
Budgetul com.pe 1886 — 8/ a 3942 barbaÎ, 45 34 feme! (4659 r. Adormirea-Maicei-Domnu-
fostde 2776 lei la venituri si 2753 necasatortyi, 3072 casatoriÎ, 703 lui care e si biserica catedrala. E
le! la cheltueli. vaduvl, 42 divorÎ), locuind zidita de Mihail Ganea in 1827;
Vite marl 827, vite micl 1591 in 1554 case. iar in 1883 d-na Anastasia Ci-
si 268 porcT. Dupa naîonalitate locuitorii chirdic if inalta turnul, in care

•Are 6 stabilimente comerciale din Falticeni se impart ast-fel: aseza un ceasornic ce serva
o scoala primara condusa de 30 r 8 RominI, 5110 Izraeliî, n si asta-zi tirgului de orientare.
un invaâtor si frecuentata de LipovenI, 2 1 Bulgarl si 3 1
7 Aus- E deservita de 3 preott, un dia-
66 elevi, din 116 copil (66 ba- triacl; iar dupa confesiunf sunt: con si 4 cintareî. Are 7446
e{I si 50 fete) in virsta de scoala. 3039 ortodoxT, 317 catolicT, 11 lei la venituri si cheltueli.
Hosted by Google
FALTICENI 339 FALTiCENL
2. Sf. Hie, cea mai vechie bi- danesti, Halmul si Falticeni- anl. El se numea mai intil $ol-
serica din oras. Unit spun ca VechT) se vede in mai toata in- danesti si s'a infiinât prin ur-
ar fi fost adusa din Baia. Cla- tinderea luif. Inca de mai nain- matoarea carte domneasca :
dita din lemnul de pe loc, in tea anului i860, se alimenteaza «NoI Constantin Moruzz Voe-
1765, de calugarul Calistru Sta- cu apa de izvor, adusa din sa- vod, cu mila luT Dumnezeu Domn
mate si apoi zidita de oraseni tul Buciumeni, pe un canal de pamintulul Moldovei.
in 185 1. E deservita de 3 pre- olane in lungime de 3 kil. 187 Facem stire cu aceasta carte
0^1, un diacon4 si cintarepf. Are metri. ca fiind porunca Domniei mele,
8562.56 leivenitun si cheltueli. Iarmarocul de la Sf. Hie, din ca sa se faca tirg nou la $i-
Biserica Sf. Hie are urmatoa- Falticeni, ce dureaza une-ori nutul Sucevel, inca din anul
rele bunun: 1. O sforicica din 10 — 15 ZI l e > e vestit si, mai trecut ce au inceput a se a-
mosia Panuresti care-i aduce nainte de tariful autonom, o- duna oamen! pe mosia d-sale
500 lei venit anual ; 2. Un rind cupa primul loc intre bilciurile stolnicuiul Ioniâ Basota, ca sa
de case linga biserica aducin- din rjTara. $i acum ^sunt am se faca tirg, aflindu-se la loc
du-i 400 de lei venit anual ; 3. in carl vinzarile se urea la ma! bun si larg, si s'au numit Tir-
Alte case in str. Butnari cu 260 multe milioane (3 — 5 mil.) gul Soldanesti, de la care tirg
lei venit pe an ; 4. Vre-o 40 Afara de iarmaroc se mai face viind acum inaintea Domniei
prj. loc de cultura linga, bari- balciu in fie-care Joi. mele o sama din tirgoveî, au
era Timpesti si alte 50 prj, in Sunt t.i Falticeni aproape aratat o scrisoare de tocmeala
satul Buciumeni, ambele adu- 80 de strade, dintre carl cele si de asezare din anul acesta,
cindu-T peste 115 lei pe an ; si mai insemnate sunt : Strada 1780, Iulie 1, iscalita de d-lul
5. Donaîa de 100 lei anual, a Mare, cu prelungirea sa Strada stolnicul Ionita Basota, stapinul
Maicelor Olimpiada, Xenia si Maiorului loan, (numita ast-fel mosiei, ca, atit ei cit si alî!
Epraxia Ganea, dela "manastirea in amin irea Maiorulut Nicolae ce se vor mat stringe, ort-cit
Varatecul. Biserica ma! are ca- loan, comandantul batalionului de mulÎ, sa fie volnici a-sT face
pital numerar 5601.01 leT dat 2 din reg. 15 de Dorob., mort case, dughene, crisme, velniê
cu dobinda de 6.50% pe an. la asaltul dat redutel Grivh:a si ori-ce si pentru venitul mo-
3. Paraclisul spitalului Sta- Nr. 1, in ziua de 4 Sept. 1877, siei, au facut asezare intru a-
niate, intemeiat de Tconomul si al caruia corp a fost sfirti- cest chip, ca sa plateasca bes-
Iftimie Stamate, in i860, la care cat cu topoarele de Turcl), Str. manul locului pe tot anul : de
servesc un preot si un cintare^. SuceveT, Botosanilor, Timpesti, crisma cu pivniâ cite doi zlo^J
4. Biserica din Timpesti. Sf. Hie, a Prefecture!, a Spita- si dedugheana cite un leu ;
5. Biserica catolica, zidita de lului, a Primariei, Radasenilor, iar cine va avea alisveris afara
obstea catolicilor din tirg, in Boian, Romina si §tefan-cel- la mahala orl cu ce fel de
1858. Mare. hrana, asemenea sa dele cite

6. O sinagoga izraelita mare Esirea si intrarea in oras se un leu de casa, iar eel ce vor
si ma! multe case de rugaciuni face prin sease bariere : Solda- avea casa la mahala si nic! un
micT. nesti, Botosani (care e si a Ga- alisveris nu vor face, acela sa
Are : un palat administrate rei), Suceava, Falticeni -Vechi, deTe cite 20 parale pe casa si
vechiii, situat in mijlocul gra- Radaseni si Timpesti. atit casele cit si dughenele sa
dinei publice cumparat de la Din Falticeni, pornesc urma- cuprinda loc una cincT-spre-zece
A. Forascu intre anul 1870 76 ;
toarele drumun : Soselele sta- stinjen! in lung, iar in lat cit
un spital «Stamate--judeêan», tului : la Bunesti (4500 m.), la ar înea casa sau dugheana.
cu 26 paturi si un altul izraelit, Cornul-Luncei (9 kil.) si la Ro- Jidovil sa {ie o casa pentru in-
cu 1 5 paturi ; 4 librarii si 2 ti- man (30 kil.); soseaua jude- chinaciunea lor de o parte, iar
pografii. êana la Dolhasca (24V2 kil.) nu intre crestini, care sa fie a-
Afara de partea de pe linga si sos. comunale: la Baia (6 kil.) semenea ca si a celor alte case,
piriiasul tirgului, orasul e cu- si la Radaseni (2V2 kil.) iar nu intru alt chip, cum si un
rat, iar pozitia si mai ales im- Din trecutul ora§ulul. Orasul loc afara ca sa li se dea jido-
prejurimile sale sunt din cele Falticeni isi trage numele de vilor pentru mormintun unde
mai frumoase. De pe dealurile la satul si mosia Falticeni-VechI li se vor arata de ispravnicii
ce-1 incanjira (Timpesti, Sol- si are vechimea de abia 112 înutuiui, care loc sa fie in lung
Hosted by Google
fAlticeni 340 FALTICENI
sease sttnjint, iar in lat opt stin- fie suparaî cu bezmanul nici stapinire Tirgul Soldanesti, ce
jent. A$i§derea velniÎ cind vor cit de pujin de catre stapinul se zice Falticeni, de d-lut Lo-
vrea sa faca pe moîa aceasta mosieT. Ce dar intarim Dom- gofatul Constandin Bals, SUD
nimic bezman sa nu dea ?i on nia mea toate cele de mat sus cuvint ca s'ar fi aflat piaâ
unde i$i va apuca locul sau aratate, ca sa se urmeze pre tirgulut pe hotarul megiesitet
sa-1 stapineasca el ?i copiit lor deplin de a pururea cum se mos*u Falticeni, pe care o au
tot cu aceasta tocmeala. Iara cuprinde la aceasta carte. fost luat d-lut de la baronul
cind ar vrea cine-va ca sa-§i 1780, August 8.» Tuduri Musteaâ, apot in urma
vinza casa on dugheana din- Indata dupa infiinâre, tirgul s'au luat tirgul de d-lut Ca-
tr'acest tirg, dator sa fie a in- Soldanesti incepu a create cu minariul Ciurea, sub cuvint ca
treba pe stapinul mos'iet ?i, de past repezt, ajutat si prin inun- ar fi pe hotarul mos'iet sale
vor fi ei trebuitoare, le va cura- darea ce suferi tirgul Baia, din Timpesti ; si in prilejul stapi-
para, iar cind nu ar avea tre- revarsarea Moldovet. Tirgoveît niret d-sale Caminarulut in
buinâ atunci sa fie volnic a o de aci se mutara in Falticeni, cargere de 14 ant, s'au silit
vinde cut ar vrea ?i eel ce ar unde se aêzasera autoritaîle d-lut Caminariul. a adaugi in-
cumpara casa sau dugheana, tot nouluf jud. Suceava. tinderea tirgulut pe trupul mo-
acel pre^ sa dea stapinulu! mo- La inceput tirgul §oldane?ti Siet sale Timpesti fara a avea
sieT, nu mat mult. Dar si tir- era numat pana pe unde se in- putere data de la stapinire a
goveîi acestia, datori sa fie la tilne^te acum strada Sf. Hie cu intemeia tirg pe mo$ia sa, si
vreme ca sa-$i plateascS bez- strada Boto?anilor, sau, dupa ca dupa ce acum in lumina-
manul fara nici o pricing. Dar cum se mat zice, pana la res- tele zilele inaiîmet Tale s'au
dupa aceasta tocmeala, rugin- pintenea cea mare ,
pe unde tre- descoperit adevarul impresu-
du-se tirgoveît ca sa li se cea hotarul mo?iei Soldanesti. rarit, dindu-i-se dupa dreptate
faca prin scris intaritura gos- In jurul tirgulut se aflau ur- tirgul iarast subt a d-sale sta-
pod, pentru aceia iata prin a- matoarelesate si mo?it : Bro?teni, pinire, din pricina ca o bucata
ceasta carte a Domniet-mele astazt uliâ Broscariet, Tim- de mahala si o mica ulita au
intarim numhVilor tirgove^t cre- pesti, acum strada $i satul Tim- ramas cu intindere de tirg pe
stini, arment, jidovt, ce se vor pesti, intre ele Padureni si mat hotarul mos'iet sale Timpesti,
aduna cu locuinâ la acest tirg la deal Buciumeni, Falticeni- pricinuindu-t multe pagubirt si
ca dupa asezarea si tocmeala ce VechT si in sfirsit la vale, Sol- suparart, luind mai tot avu-
a avut cu D-lui Stolnic Ioniâ danesti. tul de la cet ce vin cu lucruri
Basota, stapinul mosiei de a- Intinzindu-se tirgul si din- de vinzare la piata tirgulut,
cum inainte si in veci sa se colo de hotarul mo?iei Solda- bez alte pagubiri, ce i s'ar fi
urmeze la toate dupa cum se nesti, pe mobile Timpesti $i pricinuind despre capitanit tir-
cuprinde la aceasta scrisoare si Falticeni -Vechi, incepura a se gulut si zapcii ispravnicestt

sa stapaneasca fieste carele, cri$- isca neinêlegert intre cei trei caci la toate iarmaroacele si zi-
mele si velniêle ce vor face proprietart marl, Spat. Andrei lele de tirg, oamenit Camina-
intru acest tirg si dindu-?! Basota, Logofat ll Const. Bals riulut, la intrarea celor ce vin ca
bezmanul numat pe cele ce Si Caminarul Ciurea de o parte safaca alisverisul, le-au dat ade-
se arata lascrisoarea de toc- Si intre Basota si tirgove^t de tiul pe toata marfa ce au in
mala cu mat mult sa nu fie alta, pana ce in 1809 se por- trasurile lor. Osebit ca despre
suparaî nici D-lut Stolnicul nesc judecaîle. In 1825, Mart locuitorit tirgove^t ar fi pati-
Ioniâ Basota, nici fiil sat, nici 5, Divanul, in cap cu Mitropo- mind multa strimbatate, si
alît sa nu poata strica aseza- litul Veniamin, face anafora pagubire, dupa scrisorile ce au
rea si tocmala ce a facut de catre Voda Ion Sandu Sturdza cistigat la mina lor, de la
buna voia sa, nici s'adauge vre in pricina tinguiret Spatarulut bunul dumisale, in vremea a-
o data de cat se
mai mult Andrei Basota... «pentru strim- Sezarit tirgulut, si carte de in-
arata prin scrisoarea de tocmala batatea ce din nenorocirea sa tariturile de la Const. Moruzzi-
si din afara dintr'acele pome- ati patimit in curgerea anilor Voda, si c &, in loc de folos,
nite. Inc& pentru scoala si in- trecuflf, de la anul 1809, de d-lut alta nu cunoaste de cit
vaâtura copiilor, ce vor avea cind cu nedreapta impresurare paguba venitulut mosiet sale,
cre?tinil intru acest tirg, sa nu s'au fost luat de sub a sa si zdruncinarea starit d-sale...
Hosted by Google
FALTICENI 341 FALTICENI
Si continua anaforaua ara toate din impotriva precum se La iarmaroace, negustoril strain!
tind cu de amanuntul acuza-
- arata ma! sus ; ramine acea scrisa plateasca cite 40 parale
rile lui Basota si indreptaî- soare de invoeala ca o hirtie de toata taraba, iar in zileie
rile proprietarilor vecinT si tir- alba. .» Si insarcineaza Divanul de tirg 20 parale. Pentru eel
goveîlor, incheind la sfirsit prin de a face un nou aranjament, ce vor aduce cherestele si zahe-
a da dreptate lui Basota: «Si prin care impacind interesele rele de vinzare, sa dea 4 parale
d-lu! Caminariul nu poate a reciproce sa se stinga toate de jug. Sa se faca patru iar-
intemeia tirg pe mosia sa sub neinêlegerile. maroace : la Sf. Hie, la Sf. Du-
cuvintul hrisovului Domnalui Divanul, conformindu-se in- mitru, la meze Parasime si la
Scarlat Calimah Voevod, cac! sarcinaril, prin anaforaua din St. Gheorghe. (Acum se face
acel hrisov 1-au fost cistigat 29 Martie 1826, face noul aseza- numal eel de la Sf. Hie). Tir-
d-lul, in vremea cind d-luT mint intre tirgul Falticeni si govetii din mahala au voe sa
luase cu impresurare vatra tir- tirgoveî. îna pe imas do! bo! si o vaca,
guluT ce este mosia jaluitorulu! Asa dar, in luna Martie a iar eel de la uliâ un cal ;
peste
boer, si pentru aceasta ul'u:a ce an-ilui 1826, se schimba ofi- acest numar sa se plateasca cite
au deschis pe hotarul mosiilor cial si cam pe nesimîte nu- un leu .de vita mare. In fine,
sale Timpesti i Falticeni, sa mele orasului Soldanesti in Fal- «mahalil si cotari! sa fie sub
se socoteasca ca o mahala a ticeni. ascultarea stapinului tirgulu! iar ;
tirguluT, neavlnd driturile a- Prin noul aranjament se in- folos 'i\ de la aceste doua bresle
cele harazite catre jaluitorul datoreaza tirgovetii saplateasca sa fie a bisericei din tirg.»
boer, nici poate da zminteala proprietarului Basota cite: 30 Voda loan Sturdza, la 6 Apri-
intre privilegiurile pamintesti parale de vadra de rachiu si lte acelas! an intareste aceste,
unuT megies, ce are privilegiu 5 parale de vadra de vin, cite facind osebire in acest chip :
ma! invechit, si nici poate mai 30 parale de vadra de rachiu «Or!-care tirgova^ de la uliâ
mult a avea voe, de a siobozi sau horilca si 5 parale de vadra sau de la mahala va vinde ra-
locuri de case i dugheni cum de bere ce se vor fabrica in chiu ca deridicata sau cu oca, sa
si pentru Tarmaroacele si locul veiniêle din loca.Htate. Orinda dea stapinalu! mosiei, cite 20
larmaroacelor. .» dohotulu! aparîne stapinului tir- parale de vadra, asemenea si
In urraa aceste! anaforale, gului, caruiaisemal platesc cite vinzatorii de vin sa dea cite 5
Voda, la 2 Martie, 1826, va- 1 o lelpe an pentru fie-car e dughea- parale de vadra ... si casapii
zind ca nici tirgovetii din tir- nalauliâ; iar «osebitbezman pen- sa plateasca cite 6 lei pe luna
gul Soldanesti, ce se zice Fal- tru locul dughenelor sa nu fie fieste-care pentru trunchiul ce
ticeni, nu pazesc «indatoririle volnic a lua deladinsil.» Pentru va avea; stapinul tirgulul fiind
cuprinse prin acele ponturi, pre- casele de la mahala sa dea «2 liber a avea or! cite trunchiuri».
cura locul une! binale sa fie le! pe stinjen de faâ cit va Acest aranjament se urma,
numai 15 stinjen! in lung si in îne binaua case! si lungul locu toate gilcevirile necurmate
lat, cit a cuprinde binaua unei cului sa fie de 15 stinjeni» pana pe la legea comunala.
case ; el din potriva au cuprins iar pentru locurile sterpe ce ar In condica liuzilor pe 1803
fieste-care cit au vrut, asemenea ocupa cine-va alaturlcu binaua citim: «Bresiasi! Armasulul Ne-
si pentru scoala, in loc de a sa plateasca 20 parale de stin- cula din Falticeni: 3 liuz! cu 24
avea o casa mica ca si cele- jen, pastrind lungul tot de 15 le! bir pe an ! » Tot acolo se
l'alte case, el au facut trei scoli stinjeni. Fara stirea stapinului mai zice : «TirgoveîI crestin! ot
de piatra, asemenea au urmat mosiei, n'are voe nimeni safaca Falticeni a d-sale Banulu! $tefan
din potriva si cu ingraditurile cladire si nimeni n'are voe sa- Basota, ocupaflf cu lucrul pa-
ce au facut pe locuri sterpe, sl vinza acaretele fara sal faca mintulu!, ne-avind loc in destul,
cit si cu vinzarile locuriior si cunoscut. Pentru inlesnirea no- in numar de 43 liuz! platind
a caselor fara stirea stapinului rodului si eftinatate, casapiile sa 468 le! bir pe an.»
mosiei cu indestula pagubire, fie ne-oprite volnic fund si sta- In Falticeni, se afla ascuns
pentru aceasta dar, de vreme pinul a îne scaune de casapie. Episcopul Gherasim in timpul
ce ei insusiauanerisit alcaturirea Pentru vita maresa se plateasca eteriei, cind,
lor, ce au fost facuta cu bunul proprietarului un leu, de oaie, «Din Slatina, venind grecii
d-sale Spatarului, urmind la 4 parale si de miel 2 parale. Falticeni! au pradat.
Hosted by Google
FALTICENI 842 FALTICENI-VEClll
Si 'napo! au venit iaras! si «Noi Stefan Voevod sus scrise, not Stefan Voevod, si credinfa
mal mult s'au departat.» Cumilalui Dumnezeu DomnTarei Mol- apreaiubitifiilor Domniet mele Alexandra
dovei. Facem instiintare ca aceasta carte si Bogdan Voevozi si credinfa tuturor
La 1832, in Falticeni se afla
a noastra tuturor cine pre dinsa va cauta, boerilor nostri a mar! si micT. Iar dupa
un vame?. a noaslri viati, cine va Domn
sau citindu-se lui va auzi, precum aii fi Tarii
Parî dinorasauars in 1787, venit inaintea noastra si inaintea tuturor ncastre, din hit nostri, sau din neamul
1820, 1865, August 10, 1868, boerilor nostri ai Moldovei, Neacsa, fata nostru, sau ort pe cine D-zeii va alege,
Maiu 1880, Aug. 25 si 1887, Ilanai, de a ei buna voe, de nimenisi- a fi Domn Tarii Moldovet, sa nu strice
7,
lita, nici asuprita si aii vindut a sa dreapta a noastra danie si intaritura, ce mat virtos
Iulie 21.
ocina, din uricul latalui ei Ilanai un sat pe sa dea si si intareascl, de vrerne ce si
Somuz, anume Falticeni, unde au fost not am dat si am intarit pentru a sa

Falticeni, stafie de dr. d. /., jud. Stan Pintice. Acel sat 1-aii vindut ea credincioasi slujbl, si pentru ca aii cum-
Suceava, pi. Moldova-d -s , com. credinciosului nostra bolar, lui Isac Vis- parat pe at sat drepa banl, si pentru
Falciceni, pe liniaDolhosca-Fal- ternicul, drept 200 z\o\\ tatarestT, si mat mare tarie si intaritura a tuturor
s'aii sculat credinciosul nostru boiar Isac celor de mat sus scrise, am poruncit
ticeni, pusa in circulate la 10
Visternicul, si au platit tcî acei ban! credinciosulutboerulut nostru, d-sale Tau-
Oct. 1887. Se afla la 11.5 kil.
tulut Logofat, sa scrie si a noastra pecete
de mat sus scrisi 200 zloti in minile
de Basarabi, stasia vecina si la Neacsei, fata Hanai, si dresurile ce aii catre aceasta carte a noastra sa o lege.
432 kil. de Bucuresti. avut tatal et Hanai pe acel sat Falticeni S'aii scris in Suceava la anul 6998
Inalîmea d'asupra nivelului de la unchii nostri Hies Voevod si de (1490) Mart. 15. S'au tilmacitdeGheor-
ghe Evloghie,
marif de 27i m .8o.
la Stefan Voevod ea inca le-aii dat iarasi dascal, 1785, Iunie 11.*
duiailor-sale lui Isac Visternicul, dinaintea
Venitul acesteT staîi pe anul Faltea este nume de familie
boerilor nostri. Si dupa aceia iarasi au
1896 a fost de 338286 lei, 90 venit inaintea noastra, si inaintea boerilor
pe care-l gasim inca in juma-
ban!. nostri, Marusca, fata Mihului Logofatul tatea a Il-a veac. XVI. (Vezi do-
nepoata popiT Iugai, si Dragos Stanitescu, cum. din 1586, al man. Agapia,
feciorul NanuluT, iarast de a lor buna in «Cronica Romanului», de E-
Falticeni- Vechi, sat, pe mosia
voe, de nimeni silipL, nici asupriî, si aii
cu acelasi nume, judeûl Su- piscop Melhisedec, I, p. 217).
vindut a lor dreapta ocina dintru a lor
ceava, comuna Opriseni. Ase-
drept uric, din uricul mosulul Maruscai, In judeûl Suceava om faltic
zat pe coasta dealului Cornesti, a popii Iugai si din uricul a tatului lui se numeste ori-ce om care ma-
se intinde pana la bariera tir- Dragos, a Stanitescului anume Nanul. ninca mult, care face foal e, care
gului Falticeni. Si dresul ce aii avutei de la raosul nostru,
mare
are pintece faltice sau ;
de la Alexandru Voevod, un sat anume

Are o populate de 7 1 familii, pintece e mat tot una. Lasam fi-
Buciumeni din jos de Radaseni, acel
sau 239 suflete, din can 119 lologilor nostri sa se pronunte
sat 1-aii vindut ei credinciosului boerulul
barbap si 120 feme! (2 strain!). nostru Isac Visternicul drept 120 zloti daca se poate admite ca satul
Locuesc in 62 case. tatarestT, si s'aii sculat iar d-lui Isac Vis- Falticeni isi trage numele de
Contribuabili sunt 75. ternicul si au platit acei banY de mat la acel Stan (poreclit poate alta-
sus scrisi o suta doua zeci zlolt in mi-
Vatra satului ocupa 43 falcT. data Faltice) despre care vor-
nile lut Dragos Stanitescu feciorul Na-
Are o biserica, cu hramul Sf. nuluT, si dresul ce aii avut Marusca si
beste uricul de mat sus.
VoevozT, zidita de Alexandru Dragos pe acel sat pe Buciumeni de la D-l B. P. Hasdeu scrie in aceas-
Ciurea in anul 1849; e deservita mosul nostru, de la Alexandru Voevod, ta privinâ: «Daca numele ar de-
de preoîl din orasul inca 1-aii dat et in minele lut Isac Vis-
un
Falticeni. riva de la Faltic, ar fi Fal-
ternicul, dinaintea noastra si dinaintea
Scoaleledin tirg servesc si aces- ticesti, nu Falticeni. Sufixul«en»
boerilor nostri, deci nOi vazind a lor
tui sat.
buna invoiala si tocmeala" si plata deplin
este topic, nu personal, si indica
Locuitoril si-au rescumparat asisderea si de la noi am dat si am proveninta dintr'o localitate, al
locurile din vatra satului, de la intn'rit credinciosului nostru boer, d-lui careia nume e cuprins in tulpina
fostul proprietar, decedatul Du- Isac visternicul, pe acele de mat sus zise
cuvintulul. Falticeni insemnea-
sate anume: Falticeni pe Somuz, unde
mitrache Canta. zS : «oameni veni^T din F&ltici,
au fost Stan Pintece si Buciumenu din
Drumurile sunt: la Falticeni intocmai calezeni, oameni venial
jos de Rldaseni, ca sa-i fie lui de la
(bariera SuceveJ) 1 kil. 200 m., noi uric, lui si feciorilor lui, nepoîlor din Iezi, etc.»
si la bariera Falticeni- Vechi 500 lui si stranepoîlor lui si a tot neamului La 1803, Falticeni, a cliro-
m. Cotul Opriseni formeaza lut, ce se va alege mat aproape, neru- sului din Bucovina, num&ra 22
suit nic> o data in veci. iar hotarele
aproape un sat. liuzi, platind 328 lei bir anual.
a celor de mat sus scrise sate, sa" fie
Origina si vechimea satului Printr'o carte din Maiu 18 15,
despre toate partile dupl hotarele vechi,
se constata din urmatorul zapis pe unde a mat umblat din veac. Si spre [4, de la Calimach Voda, se -
de vinzare: aceasta taste credin fa Domniet mele de ma! imputerniceste stapinirea Logo-
Hosted by Google
FAnArESTILOR (DKALUL-) 343 FARCAÂ
fatului Const. Bals asupra mo- Are o populate de 391 fam. in com. cu acelast nume, jud.
siet Falticeni, înutul Sucevet, sau 1551 suflete, 768 b&rbapf Suceava. Pres&rat pe t&rmul
ce au fost a supusului austriecesc si 783 feme! (7 izrailip). sting al Bistriêt si in mal tot
Teodor Mustata. Stiu carte 92 persoane. lungul piriului FSrcasa. Are 151
Sunt 6 comerciantT; un me- familii, sau 565 suflete, 297
Fanare^tilor (Dealul-), deal, in serias. b&rbaflf si 268 feme!, din carl
partea de S.-V. a satului Ra- Are 5 biserici, deservite de S Izraili^r ?i 2 Turcl. Locuesc
faila, jud. Vasluiu. E acoperit de 3 preoflf si 7 cintare^t ; o scoala in 158 case. Contribuabili sunt
viile locuitorilor, coboritort din ruralcl mixta, cu un invaâtor. 133.
familia Fanarestilor, deunde si-a Budgetul comunei pe anul Improprietaripf la 1864
1879 si
luat numele si dealul. Aceste 1892—93 are la venit 6878 lei, sunt: 4 fruntast, 31 palmasi si
vit produc eel mat bun vin in 74 bant si ia cheltuelt 6692 lei. 20 codast, st&panind 192 f&lci.
aceasta localitate. Contribuabili sunt 370. Are o scoala rur. mixta, cu

In com. sunt: 5 moriste ; 2 un invaâtor pl£tit de stat, in-
Fara-Fund, lac, in jud. Muscel, piue; 6 circiume . funâta in 1859, cu l° ca l P ro_

com. Jupinesti, pi. Riul-Doamnei, Vite: 40cat, 206 boi, 420 priu restaurat si inzestrat cu
intre Dealul-Crucet si Vatra-Sa- vaci, 5129 01, 280 porct; Lo- atelier, gimnastica, atenanê,
tulut. cuitorii poseda 80 stupt. mobilier, bibliotecS, etc. de Ad-
Altitudinea d'asupra marii, in ministraîa Domeniului Coroa-
Fara-Fund, lac, situat in par- virful muntelul Stejarul, e de nei. FrecuentatS de 41 elevi,
tea de N.-V. a comuneT Lapu- 1347.9 m. E udata de Bistrita din 117 baeî si 102 fete in vir-
sata, pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. si piraele : Stejarul si Pintet, Ga- sta de scoala.
S'a numit ast-fel pentru-ca are ina, Soci, Crucei, Farcasa, A- Suntdoua biserici: una noua,
o adincime de 20 m., cu toate ca riel, Sacatun si Crapaturet, cu cu hramul St. Nicolae, cl&dita
suprafata 'i este mat mica de 1 micii lor afluenî. Cet mat inde locuitorl in 1852, restau-
m. p. Se crede ca s'a format semnaî munî at comunei sunt: rata radical in 1885 de Admi-
inurma unui cutremuur, care s'a Stejarul, Obcina-Stejarului, Cine- nistraîa Domeniulu! Coroanei,
simîtdestul de bine in localitate. iul, Tifla -Farcasi (1 341 m.), care a inzestrat-o cu odajdii si
Virful - ScorusuluT, Virful - Tar- toate cele necesare serviciului.

Farcasa, com. rur. y situata la niêlor (1261 m.); Arsiâ-Rea E deservite de un preot si trei
S.-E. plasei Muntele, spre V. si (1230 m.) ; Dealul-Teiului (1162 cintcLrep. In vechia bisericS nu
la 69 kil. de Falticeni, jud. Su- m.); Virful-cel-Inalt (1151 m); se mat oficiaza fiind ruinatS
ceava. Se invecineste la E. cu Tarniâ (1086 m.) si Razimul. despre ea se pastreaza urma-
com. Boroaia, de care se des- Parte din mosie £ine de Do- toarea tradiîe: Pe cind ace-
parte prin muntele Halauca; la meniul Coroanei ; iar partea de-a ste locuri erau acoperite de pa-
V., cu com. Calugareni, din jud. stinga piriului Farcasa, cu satui durt seculare, tret calugcirt Sirbt
Neaintu si cuTransilvaaia, hotar- Crapaturile, îne de mosia sta- se apucara si facS o biserici
nicita prin Bistrita si muntT; la tului Galui, din jud. Neamû. nu ins£ aci, ci mat la vale pe
S., cu com. Galul si Pipirigul din Suprafata teritoriala a comu- un loc mat deschis. Cind bi-
jud. Neam^j, prin muntele Ra- nei e de 13344 hect., din can serica lor fu abia terminate, un
zim si la N., cu com. Borca si 12298 padure, 117 cultivabile, vint puternic it zmuise acope-
Sabasa, despartita prin munîi 920 fina^ si restul neproductiv. r^mintul, si-1 aruncS pe locul
Stejarul si Arsita-Ungurulut si Improprietarip; la 1864 si 1879 unde se afia acum. La o a doua
piriul Topliâ. Forma teritoriala sunt: S fruntast, 119 p&lmasi incercare, de a-st termina opera,
a comuneT e acea a unui poli- si 92 codasi, stapinind 717 felct. suferira aceiast accident. Atunct
gon neregulat, inclinatde ambele Are o cale judeêana, ce duce strSmutaiS biserica pe locul unde
par{i spre albia Bistriêt, care de la Piatra la Dorna si care tot cadea acoperamintul, iar
strabate de la N. spre S.-E. strabate com. pe o lungime de unde-t puseserS prima temelie,
Compusa din satele Farcasa, Pi- 12 kil. 300 m. infipsera o cruce de tis£ ce se
riul-Pintet, Stejarul si Cr&paturile, vede si ast^-zt.
cu resedinâ in satul de la care Farcasa, sal, pe Domeniul Co- Drumurt principale sunt: la
sT-a luat numele. roanei (ocol. I stlvic Malini), si Stejar (2500 m.), la Cr&p&turl
Hosted by Google
FARCAÂ 344 FARCASULUI (DEALUL-)
(3900 m.) si la Piriul-Pintei flete, dm carl: 552 b. si 550 f. chiriat de comuna. In anul
(3700 m.) 497 casatorip si 375 necasato- 1892 — 93, scoala a fost frecuen-
In 1803, F&rcasul, a Manas- r\\\\ 37 stiu carte si 1036 nu tata de 34 copii, 13 din Ama-
tirei Neamû, numara 32 liuzi, stiu. rasti, 9 din Golumb, 7 din Far-
plattnd 584 lei bir anual, locui- Sunt 226 contribuabilf. cas si 5 din Baican. Cu vir-
torii avind aceeasi ocupaîe de Budgetul com. pe 1886—87 sta de scoala sunt 50 copii
astazi. a fostde 2776 lei la venituri Stiu carte 47 locuitori, dintre
si de 2753 lei la cheltueli. carl 7 femei. In sat sunt 3 ma-
F arcana, sat, face parte din com. Biserici sunt 2 : Sf. Nicolae halale : Petrachesti sau Golasei,
Buda, pi. Stanisesti, jud. Te- (din 1879 si i88o)deservite de Plopul si Farcasul.
cuciti. Situat la o distanâ de 2 preopf si 4 cintarep. Sunt 3 In mahalaua Plopul este o
2 ktl. si 156 m. departe de cat. circiumi. biserica de birne.
de resedinâ, in margitiea de In coprinsul comunei este,
S.-V. a com. din vechime, o straja veche,nu- Farca§ul, mahala, in jud. Dolj,
Are o suprafaâ de 63 hect. mita Lazaret, 2 maguri man plasa Amaradia, comuna Ama-
50 arii si o populate de 48 fa- si ruine din toate timpurile, dar rasti.
milii cu 177 suflete. Sunt 32 mai insemnat un drum de pia-

contribuabili. $tiu carte 12 bar- tra, care trece dinspre Stoe- Farca§ul, mosie particular^, in
bap, 2 femei, 10 bae{i si 2 fete. nesti spre Resca, facut, zice po- jud. Dolj, pi. Amaradia, com.
Locuitorii sunt razesi si stapa- porul,de Traian ori de Craiul Amarasti. Aparîne mosnenilor
nesc tot teritoriul care este de de Roua ca sa se primble in- FarcasenT.
63 hect. tre Carpap si Dunare. Ori-cine
admira temeinicia cu care a Farca§ul-de-Jos, catun, al com.
Farcaâ, piriti, jud. Suceava, iz- fost lucrata aceasta cale de Ro- Farcasele, pi. Ocolul, jud. Ro-
voreste de sib Halauca, uda mani, cale, care a ramas prin cur- manaî, pe ârmul drept al a-
com. Farcasa, pe o lun-

teritorul sul timpilor spre a ne aminti pei Olteûlui si foarte aproape
gime de 16 kil. si, dupa ce a de vigoarea strabunilor. In is- de varsarea sa in Olt. Are 60
invirtit 4 moriste si a strabatut toria 1"areT, aceasta com. e in- familii sau 246 locuitori ; o bi-
satul de la care si-a luat nu- semnata si pentru ca aci s'a nas- serica Sf. Nicolae, deservita de
mele, se varsa in Bistriâ. Are cut Popa Stoica, numit din Far- 1 preot si 2 cintarepf. Aci se
de afluenp din dreapta: Pi- cas, vestit tovaras si mare general afla 3*1 o straja (Lazaret) din
riul-Mare, Piriul-Sec, Piriul-cu- al lui Mihai-Viteazul. Casele lui timpul Cirjaliilor.
Siga, Piriul-Teiului, Piriul-Bon se aflau spre N. de Farcasul-d.-

drei si Piriul Slatina , iar de-a pe muchea dealului
mj., situate Farca§ul-de-Mijloc, catun al
stinga : Piriul - Comorei, Cela- matctf Oltului-Vechiu, unde a- com. Farcasele, unde se afla
rul, $oldanul, Piriul - Repede, cum sunt ridicate casele urmasi primaria, pi. Ocolul, jud. Ro-
Ion-Petrisor si Piriul-lui-Simon- silor lui. manaî, la 8 kil. spre N.-E. de
a NiôaeT. Caracal. Are 70 familii, sau 316
Farcaûl, com. rur., jud. Roma- suflete.
Farcasele sau Farca§ul, com. nati. Vezi Farcasele.

rur., in E. plasei Ocolul, jud. Farca§ul -de - Sus, catun, din
Romanaî, formata din satele Farcaûl, sat, in jud. Dolj, pi. spre V., al com, Farcasele, pi.
Farcasul-d.-s. (5 10 locuitori), Far- Amaradia, com. Amarasti. Are Ocolul, jud. Romanaî, la 8 kil.
casul-d.-mj. (316 locuitori) si Far- 314 suflete, 16 T barba^T si 143 spre N.-E. de Caracal si la 4
casul-d.-j. (246 locuitori), cite-si femei. Locuesc in 100 case, con- kil. de gara Romula. Are 120
trele situate pe un deal, aproa- struite parte din zid, parte din familii si 510 locuitori; o bise-
pe de confluenâTesluiului cu Ol- birne si parte din drue^T (birne rica, cu hramul Sf. Nicolae (1 880)
tul, la 8 kil. departare, spre N.- nedungite). MaT toate casele au deservita de 1 preot si 2 cin-
E., de Caracal. Altitudinea te- gradina lor. tareî. Aci se afla ma! multe
renului d'asupra nivelului ma- In sat este o s coal a mixta, magure.
riT este de 139 m. condusa de un invaâtor, retri-
Are 282 familii, sau 1072 su- buit de stat; localul este in- Farcaûlui (Dealul-), deal, jud.
Hosted by Google
fArcAsanca 345 fAtAciuni
Dolj, pi. Amaradia, com. Bo- entata de 34 elevi si 3 eleve, leanca. Din virful et se desfe-
daesti, acoperit cu paduri. din 38 inscrist ; 3 biserict de sur& o placuta privire.
lemn, de fie-care catun cite una,
Farcaânca, mahala, jud. Dolj, deservite de 2 preoî si 4 cin- Fartaiul, deal, numit astfel de la
pi. Amaradia, com. Amar£sti, tareî. fartaiurile de peatra ce se faceau
satul Amarasti. In comuna sunt 2 circiumi. mat inainte aict; se intinde in
partea de E. a com. Cozmesti,
Farcaâni, sat, jud. Roman, pi. Farca§e§ti - Birnici, c&tun al pi. Stemnicul, jud. Vasluiu.
Siretul-d.-s., com. Scheea, spre comunei Farc£sesti, din pi. Jiu-
N.-E. de satul Scheea si la o lui, jud. Gorj, pe partea dreapta Fa§iilor (Virful-), virf de deal,
departare de 4 kil. de el. Are a Jiului si la S. comunei Rosia. situat la N. de com. Gornetul-
145 familii, sau 688 suflete, locu- Este catun de resedinâ. Cuib, pi. Podgoria, jud. Prahova;
ind in 1 80 de case. Are o suprafa$£ de 350 hect., acoperit cu padure.
Stiti carte 14 persoane. Sunt din care 70 hect. p£dure, 84
128 contribuabili. hect. izlaz, 22 hect. fineê, si Fatachioaia, mosie, nelocuita
Popuiaîa acestui sat este a- 174 hectare cultivabile. in jud. Ialomiâ, pi.
•
Ialomi{a-
proape toata compusa din Un- Are o populate de 68 fa- Balta, com. Perieî ; are 3280
gurt (120 familii, sau 480 sufl.). milii, sau 290 suflete, din can hect., din cart 3 190 hect. baltis,
Are o biserica catolica de zid. 100 contribuabili. pe {armul sting al Ialomiêt.
Ungurii din acest sat £in de Locuitorii poseda: 20 pluguri,

parohia catolica Butea. Se face 20 care cu bo!, 2 caruê cu Fataciunea, piriii, in com. rur.
bilciu in ziua de 18 Aug., cind cai, 150 vite man cornute, 14 Strimtul, pi. Vailor, jud. Mehe-
este si hramul bisericei catolice. cat, in ot si capre si 2 1 porci. dinî.
Are o biserica de lemn, fon-

Farca§e§ti, com. rur., din pi. data la anul 1750 si deservita Fataciunea, vale, in com. rur.
JiuluT, jud. Gorj, situata pe ses de 1 preot si 1 cintare^. Strimtul, pi. Vailor, jud. Mehe-
si parte pe deal si in partea dinî.
dreapta a riului Jiul. Farca§e§ti-Mo§neni, catun, al
Are o suprafaâde 1015 hect, comunei Farcasesti, din pi. Jiu- Fataciunea-Mare, pise, la E.
din care 200 hect. padure, 184 lui, jud. Gorj, situat la E. catu- de com. Ciomagesti, pi. Oltul-
hect. izlaz, 66 hect. fineê si nului de resedinâ. d.-s., jud. Olt.
565 hect. arabile. Are o suprafaâ de 335 hect.,
Are o populate de 182 fa- din cart: 60 hect. padure, 60 Fataciunea-Mare si Fataciu-
milii, sau 755 suflete, din carl hect. izlaz, 24 hect. fineê, 194 nea-Mica, vilcele, com. Cio-
20 Jigani. Sunt 255 contrib. hect. arabile. magesti, pi. Oltul-d.-s., judeûl
Venitul comunel e de 103 Are o populate de 54 familii, Olt, cart se varsa in Cungrea-
lei si 80 bani, iar cheltuelile sau 190 suflete, din cart 20 Ji- Mare, pe ârmul sting in raio-
de 1024 lei si 52 bani. gant. Sunt 55 contribuabilt. nul comunet Ciomagesti.

Locuitorii poseda: 60 plu- Locuitorii poseda: 2 ide plu-
guri, 61 care cu boi, 7 caruê guri, 22 care cu bot si 3 c&- Fataciuni, sat, in jud. Tutova,
cu caT; 481 vite marl cornute, ruê cu cat; 150 vite mart cor- pi. Pereschivul, com. Praja, pe pi-
78 cai, 611 porci, 511 01 si nute, 30 cat, 200 porct, 200 ot riul Pereschivul, spre N. de s.
capre. si capre. Praja. Are 319 loc. (din cart
Comuna este compusa din 3 Comunicaîa, in c&tun, se face 21 stiu carte) si 81 case.
catune: Farcasesti-Birnici, Far- prin soseaua vecinala.
casesti-Mosneni si Zatreni. Are o biserica de lemn, facuta Fataciuni, deal, jud. Bacau, pi.
Comunicaîa in comuna se de locuitort, deservitS de un Siretul-d.-s., de pe teritoriul
face prin soseaua vecinala, care preot si un cintare^. com. Sacuieni.

o pune in legatura la N. cu co-
muna Rosia, iar la S. cu com. Farimicioasa, colind nisipoasfi, Fataciuni, mosie, in jud. Tutova,
Valea-cu-Apa. in jud. Buzaii,com. Goidesti, cat. pi. Pereschivul, com. Praja, pro-
Comuna are o scoala, frecu- Iv£ne£ul, la capul podulut Ba- prietatea statulut, arendatS. in
69688. Marele Dicfionar Qeografic Vok III. 44
Hosted by Google
FATAClUNr 846 fAuret
ultimul period cu 3010 lei a- Are o biserica parohiala, cu Faurei, sat, in jud. Neamû, com.
nual. hramul Sf. Gheorghe. Comuna Budesti-Ghica!, plasa de Sus-
vine in ajutorul bisericei cu 260 Mijlocul, situat linga dealul cu
Fataciuni, padure, pe mosia cu lei anual. acelas! nume ; este cuprins in-
acelas! nume, jud. Tutova. Este o scoala mixta, frecu- tre sateie : Climesti, Itrimesti si
entata de 19 bae^f, din 50 co- Tatomiresti.

F&tuleasa, mope, in jud. Buzati, pi! (31 baeî, 19 fete), in virsta Are o populaîune de 93 fa-
com. si cat. Calvini, a mosnenilor de scoala. Comuna da o sub- mili!, sau 434 suflete.
Fatulesti. Are 347 hect,din care venîe scoalei de 840 lei anual. Numarul contrib. e de 120.
* 220 padure, restul aratur!, finea- Sunt 227 contribuabili. In sat este 1 biserica, cu 1
{a, livez!, etc. E compusa din Budgetul comunei, pe anul dascal.

sforile: Fatuleasa, Teisul si Si- financiar 1893 94 a fost — la Numarul vitelor este de 410
listea. venitur! de 5857.50 lei si la capete, dintre car!: 105 bo!,
cheltuel! de 5853.96 lei. 39 vac!, 162 01, 24 cai, 44 ri-
Faureasa, piriu, izvoreste din mator!, 28 junc!.

jud. Dimboviâ, dela com. Gura- Faurei, sat, in jud. Ialomita, pi.
Ocniêi, trece in jud. Prahova, Borcea, pendinte de comuna Faurei, catun, in jud. Putna, co-
printre catunele Pleasa si Tui- Ulmul ; si situat pe partea de muna cu acelas! nume, plasa Su-
cani si se varsa in Cricovul- N. a lacului Mostistea, pe o siâ, este asezat pe malul Put-
Dulce, pe tarmul drept, in raio- mica vale adapostita de mici ne!, pe drumul ce duce de la
nui com. Moreni, pi. Filipesti, dealuri si la 2 kil. spre N. Focsani spre Siret Este ame-
jud. Prahova. de satul Ulmul. nintat vecinic de inundatf!. Are
Are 186 familii, din car! 2 fa- 1 biserica parohiala, cu hramul
Faurei, com. rur. t in jud. Putna, milii de Grec! si 7 famili! de Ti- Sf. Gheorghe ; o scoala mixta,
plasa Susiâ. Este asezata pe gani, sau 704 suflete (240 bar- frecuentata de 19 copii, din 50,
malul Putnei, pe drumul ce bati, 208 feme! si 292 copii). in virsta de scoala.
merge de la Focsani spre Siret. Este o biserica, deservita de
Tot pe aci trece si girl a din un preot si un dascal. Faurei, statie de dr. d. f., jud.
partea dreapta a Putnei. Vite : 420 cal, 490 bo!, 70 Braila, pi. Vadeni, com. Sur-
Distanâ de la resedinâ sub- bivol!, 790 o!, 9 capre si 410 dila-Greci, pe linia Buzau-Ga-
prefecturel e de 16 kil., iar de la rimatori. lati, pusa in circulatie la 13
capitala judeûlu!, de 8 kil. Sept. 1872. Se afla pe aceasta
Comuna Faurei se compune Faurei, sat, la 2 kil. spre V. linie intre stabile Rosetti (10.
din catunele : Balta-Raêi, Bi- de satul Surdila-Greci, jud. Bra- kil.) si Dedulesti (10, 1). Este si
zighesti, Faurei (unde e si pri- ila, aproape de hotarul com. de- statie finala a linie! Faurei-Fe-
maria comunei) si Precistanul. spre Strimbul. Acest catun era testi. Inalîmea d'asupra nive-
Popula{iunea comunei, dupa situat mal nainte spre N., lului mari! de 40 m .62. Venitul
in locul
eel din urma recensamint, e de unde viroaga Faurei se uneste aceste! statu pe anul 1896 a
275 sau 967 suflete (504
famili!, cu Buzeelul-Sec. Are o biserica fost de 229073 lei, 85 ban!.
barbaf!, 463 feme!) sunt 392 ne- ; de gard, facuta la 1843 de locui-
insuraÎ, 59 vaduvi (17 barba^f, tor!, deservita de un dascal si un Faurei, paroJiie, in jud. Putna,
42 feme!); 514 insurapf (229 bar- paracliser si de preotul din sa- comuna cu acelas! nume, plasa
baÎ, 163 feme!); 936 Romini, tul Surdila-Greci. Suprafata ve- Susiâ, formata din catunele :
12 Greci, 1 Bulgar, 5 Unguri trei satului e de 17 hect., cu o Precistani, Balta-Raê! si Bizi-
si 13 de diferite nationality!; populate de 43 famili!, sau 218 ghesti. Are o biserica paro-
949 ortodoxT, 5 catolic! si 13 suflete (113 barbap, 105 feme!, hiala, cu hramul Sf. Gheorghe,
mozaicf; 217 agricultor!, 14 me- 82 casatorif!, 136 necasatori^!). m catunul Faurei si 3 filiale,
seriasi, 42 comercianp, 8 pro- Stiu carte 5 persoane, nu stiu din car! : una in Precistani, cu
fesiuni liberaie, 69 muncitor! si 213. hramul Sf. Gheorghe, a doua
26 servitor!. Sunt 39 case ; 2 circiumT. in Balta-Raê!, cu hramul Ador-
$tiu carte 120 persoane. Vite: 60 caf, 170 vite cor- mirea si a treia in Bizighesti,
Case de locuit sunt 278. nute, 670 o! si 80 rimator!. tot cu hramul Adormirea.
Hosted by Google
FAUREI 347 FEDELE?OIUL
Faurei, deal, in ramura Clime- Craiova, Slatina, Dragasani si serica de lemn, cladita de lo-
. stilor, situat linga satul cu ace- Baicesti. Parte din locuitort sunt cuitort.
la^ nume, com. Budesti-Ghicai, mosneni, parte s'au improprie-

plasa de Sus-Mijlocul, judeûl tarit la 1864 pe 3 1 5 hect. Scoala Fauresti, mahala, face parte
Neamû. dateaza in com. de la 1843. j
din com. rur. Ganesti, pi. Mij-
Cladirea e proprietatea com. I
locul, jud. Vilcea. Are o popu-
Faurei, mope, jud. Braila, pen- Se frecuenta de 43 copit, 41 |
latiune de 137 locuitort (64 bar-
dinte de com. Surdila-Gaisean- baep si 2 fete, din numarul de bap, 73 femet). Cade in partea
ca, proprietatea d-net Elena Iz- 238 copiT, 132 baep, 106 fete, de N. a com. Are o biserica
voranu, in suprafaâ 1600 hect. in virsta de scoala. $tiu carte fondata la anul 1847 de catre
si aducind un venit de 22000 lei. 150 barbap si 4 feme!'. Cu in- repausatul Ghimpeêanu.
trepnerea scoalei statul cheltue-
Faurei, viroaga, care pleaca de ste anual 1200 lei. Fauresti, deal, in raionul com.
linga riul Buzaul, din jud. Bu- Femeile se ocupa mult cu cul- Fauresti, pi. Oltepil-d.-j., jud.
zauluT si care poarta numirea tura gindacilor de matase. Stupt Vilcea, pe care se cultiva 79
de Culbacul in acest jude^. cu albine sunt 20. hect. si 50 arit vie.
Intra in judeûl Braila traver- 1"uica se fabrica \a termen

sind mosia Vizireni, com. Strim- mijlociu pana la 1000 decal. a- Fauroaia, mahala, in jud. Me-
bul, trece pe linga satul Faurei, nual. hedinp, pi. Motrul-d.-j. ;
pne de
apot schimba direcîa de la V. Toata com. c.i izlaz, tufaris com. rur. Socolesti.
spre E. si se uneste cu Buzeelul- padure, etc., se urea la 3000
Sec, unde calea ferata Braila-Bu- hect. pamint. Fecioara, pise de munte. Vezi
zau trece peste aceasta viroaga. Prin com. trece soseaua ju- Panaghia, pise.
Buzeelul, ce trece pe linga deêana Horez-Bals.
satul Surdila-Greci, prin lacul Veniturile com. se urea la Fedeleêni, sat, in jud. Roman,
Bratesul, se numeste tot Faurei 3544 lei anual si cheltuelile la pi. Siretuld.-s., com. Strunga,
de catre locuitort. 1923 let. Sunt 290 contrib. spre S. de baile Strunga si la
Com. Fauresti este brazdata o departare de 3. kil 500 m.

Faure^ti, com. rur., pi. Olteûl- de dealurile : Lalosul, Capriori, de ele. Are 79 familii, sau 365
d.-j., jud. Vilcea, compusa din Stupinelor, Faguleti, Boghi si suflete, din cart 100 contribua-
patru cat. : Milesti, Fauresti, Pre- Aninoasa si udata de vaile : La- bilt. Stiu carte 9 persoane. Sunt
otesti si Boghia. losul, Laloselul, Fagulesi, Ostro- 91 case. Are o biserica de lemn.
Este situata pe valea riulut vaûl, Otaroaia, Aninoasei si Se lucreaza rotaria. Sunt 285
Olteûl, la 46 kil. departe de Ursoiulut, afara de riul Olteûl, vite mart cornute.
capitala jud. si la 20 kil. de a care uda partea de V. a com.
plasei. Se margineste cu com. Su- Fedeleôiul sau Fedeleôiul-
Are o populate de 475 fa- sani-d.-j., $usani-d.-s., Lalosul, Feêni, com. rur., pe riul 01-
milii, sau 1928 suflete, 1017 bar- din jud. Dolj si cu com. Dicu- tul, pi. Topologul, jud. Arges,
bap si 91 1 feme!. lesti. la 17 kil. de com. rur. Tigveni,
Locuesc in 535 case. In aceasta com., se zice ca si la 3 1 kil. de Pitesti. Se compune
In com. sunt 4 biserici: una s'au facut incercari de a se de- din urmatoarele sate: Fedele-
in cat. Milesti, fondata. de Pro- schide mine de aur linga 01te£, soiul-Feêni, Silistea, Goranul,
topopul Ivan Faurescu, la anul 111 dreapta vailor Lalosul si La- Lespezile, Racoviâ si Sticlaria,
1828; doua in Fauresti si Bo- loselul, pe timpul ocupapunet avind peste tot 710 famiiit, sati
ghia facute de lemn de satent Austriace 1730, desi nisipul 3382 suflete, din cart 80 locui-
si a patra in Preotesti, reedifi- Oltepilut nu este aurifer. tort figant.
cata de D-l M. Maldarescu, din In com. sunt : 4 biserici, din

Dobriceni, la anul 1890. Fauresti, sat, face parte din com. cart 2 schiturt: schitul Fedele-
Locuitorit se ocupa in mod rur. cu acelast nume, pi. Olte- soiul si schitul Goranul ; o scoala
regulat cu timplaria, olaria, dul- {ul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po- primara rurala.
gheria si cip-va, cu rotaria. El pulapune de 1235 locuitort (640 Budgetul com. pe anul 1882
desfac produsele muncei lor la barbap, 595 femet). Aci e o bi- —83 a fost de 2294 lei, 34 bant
Hosted by Google
FEDELESOIUL 348 FEREDIENI
la veniturl si de 2260 lei la pendinte de Eforia Spitalelor Fele§ti, sat, compus numai din.
cheltueli. Civile din Bucuresti. Este re- cite-va case, in jud. Roman, pi.
Dupa o publicafie oficiala dus la biserica de mir, intre- Siretul-d.-j., com. Branisteni*
(1887), aceastacom. numara 295 {inuta de Eforie, avind do! ie- si spre N. de s. Branisteni.
contribuabili si are un budget romonahl, dol cintareÎ si un Este asezat pe soseaua judeteana
de 5585 lei la veniturl si de paracliser. In apropiere de a- Roman-Piatra si la o departare
5166 lei la cheltueli. ceasta manastire se gasesc ruine de 7 kil. de orasul Roman.
Numarul vitelor a fost in a- de intariturl vechi.
nul 1887 de 716 vite marl cor- Fele^ti, deal, in jud. Roman, pi.
nute, 13 cai, 417 ol, 82 capre Fedele§oiul (Vatra-Schitu- Siretul-d.-j., com. Branisteni, spre
si 416 rimatori. lui-), cu trupul Runcul, mosie, N.-S. de Branisteni.
Prin teritoriul acestel com. in com. Fedelesoiul, jud. Arges,
trece soseaua Pitesti-Curtea-de- plasa Topologul, proprietatea E- Feliga, deal, in raionul com. Sin-
Arges-Rimnicul-Vilcea, care se foriei Spitalelor Civile din Bu- gerul, pi. Podgoria, jud. Prahova,
termina la podul de fer peste curesti, pendinte de Schitul-Fe- pe care se culttva vie si sunt
Olt, la satul Goranul. delesoiul. Are o intindere m livezi de prum.
totalde 9439 pogoane, din care
Fedele§oiul, sat, face parte din 8000 pog. padure, si aduce o Feliga, plaiii, la S. de com. Tir-
com. rur. cu acelasl nume, in arenda anuala de 11350 lei. lesti, plaiul Teleajen, jud. Pra-
jud. Arges, pi. Topologul, si- hova, pe care se afla padure
tuat pe marginea Oltulul, peste Fedeleôiul-Feêni, com. rur. si locuri de pasune.
drum de orasul R.- Vilcea. Are Vezi Fedelesoiul.
894 locuitori; aid este rese- Femeilor (Lacul-), lac, jud.
din{a primaries Fede^ti, sat, in jud. Tutova, pi. Dolj, com. Mirsani,
pi. Jiul-d.-j.,
In acest sat este schitul Fe- Tirgul, com. Banca, spre E. de cu suprafata de aproape 1 hectar
delesoiul, care depinde de Efo- S. Banca, in marginea de E. si continind peste.
ria Spitalelor Civile din Bucu- a jud. Are 373 loc. (din carl
resti. In apropiere de sat se ga 36. stiu carte) si 81 case. Ferastraul (Herastraul). Pen-
sesc ruine de cetafl vechi, care, tru toate cuvintele cu aceasta
impreuna cu cele de peste Olt, Fefelei, cdtun, al com. Mizil, jud. numire, compusele si derivatele
jud. Vilcea, formau un sistem Buzau; are 130 locuitori si 20 eT, vezi litera H.
de aparare in contra navalirilor case. Vez! Mizil.
vrajmase. Ferburia, mosie, situata in com.
Fefelei-Istaul, mosie, in jud. Stefanesti, pl.Riul-Doamnei, jud.
Fedele§oiul, sat, face parte din Buzau, com. Mizil, cat. Fefelei, Muscel.
com. rur. Ciomagesti, plasa 01- desparîtain 4 trupuri : Mares de
tui-d.-s., jud. Olt. Are o popu- 350 hect., Brezeanulde isohect., Ferburia. Vezi Maioreasca, pti-
laîune de 231 loc. $I-a luat Lungeanul de 1 5ohect. si Biserica dure, jud. Muscel.
numirea de la manastirea Fedele- de 60 hect., mal toate arabile.
soiul, de care aparînea mosia. Ferdinand, deal, in partea es-
Are o biserica, fondata de unul Fefelei-Istaul (Soreasca), mo- tica a satului Horodniceni, ju-
Chiriac, din indemnul stareû- sie, in jud. Buzau, com. Mizil, deûl Suceava. Cultivabil.
lui manastirei Fedelesoiul, din cat. Fefelei ; are 350 hect., mai
lemnele ce se aflau pe aci a- toate arabile. Ferecaî, numire ce purta com.
tuncl ; ma! in urma s'a repa- Vaideeni, jud. Vilcea.
rat de enoriasl. Feiuca, deal, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul Feredieni, com. rur., in partea

Fedelesoiul, schit, cu hramul S-îi com. Slobozia-Luncani. de N.-V. a comunel Deleni, pi,
Apostoll, linga satul cu ace- Cosula, jud. Botosani, care se
lasinume, jud. Arges, pl.Topolo- Felegi, mahala, din catunul Ve- compune din satele: Feredieni,
gului, pe marginea Oltulul, in {isoara, com. Va{a, pi. Vedea- Poiana si Unsa.
fa{a orasulul Rimnicul Vilcea, - d.-s., jud. Olt, Teritoriul sau e accidentat,
Hosted by Google
FEREDIENI 349 FERESTI
format din dealurl inalte pie- Vite sunt: 243 bo! si vac!, in diamante, asemenea, in ge-
troase si repezi, cum e Cer- 47 caT, 181 oJ si 80 porci. Locui- nere, toate podoabele bisericel
batoarea, care e continuarea dea- toril au 210 stupi cu albine. sunt lucrate in aur si argint si a-
lului Tfencusa, si vaiinguste, si Sunt 7 mori de apa pe piriul ceasta dovedeste bogaîa ve-
ocupat in partea de V. de pa- Cerbatoarea. chel biserici.
dun, iar in partea de E. de se- Satul e strabatut de o sosea Mai sunt in biserica din Fe-
manaturi. Are o suprafaâ de petruita. redieni trel siragurl de monezT
2590 hect. si o populate de Cea ma! veche familie cunos- vechl de aur, de argint si de
240 familil, sau 941 suflete. Lo- cuta ca a stapinit aceasta mosie arama : franceze, belgiene, ger-
cuitorii se ocupa. pe linga agri- este Lupu Krupenschi ; aceasta mane, grecestl etc.,- intre cele
cultura si cu olaria si rotaria. se constata atit din testamen- mal vechl sunt din: 109 1, 1627,
Intinderea locurilor cultivate tul lasat de Grig. Krupenschi 1753, 1761, 1594, 1596, o me-
e de 1010 hect. cind a dat mosia manastire! dalie veche cu inscripfia: «Da-
Padurile ocupa tot terenul Neamtului, cit si din inscripîile cia Lito», o icoana cu inscrip-
com. si se intind spre S.-V. si S., bisericel, despre care vom vorbi. $ia: «Das ist Gotes lamb vielx
avind o intindere de 1287 hect. Biserica actuala din satul Fe- der veed sunt tergt Jonn» si
Vite sunt: 416 boi si vacT, redieni este zidita de Iordache chipul unul miel si multe al-
98 cat, 345 01, 125 porci. Locui- Krupenschi, dupa cum se con- tele.
toril poseda 260 stupi cu albine. stats din inscripîa de deasupra
Sunt 7 mon de apa pe piriul useT din pridvor, fara insa a Feregai. VezI Tirsa, jud.jVilcea.
Cerbatoarea. pune data. Se constata insa, de
Budgetul comunei e de 2100 pe o piatra mormintala din bi- Feregi, poiand, la N. comunei
lei la veniturT si cheltueli. serica, data aproximativa a ree- Bunesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea.
In comuna sunt 2 biserici dificareT:
deservite de preot si 2 cinta- Fere^ti, com. rur., in partea de
Sub aceasta piatra sunt oasele rolii-
re^T ; 1 scoala mixta, a comu- S. a plasel Mijlocul, jud. Vas-
lor lui D-zeu Lupu Krupenschi Stolnic
nei, condusa" de 1 invatator si luiu, de 13 kil. de
la distanâ
si a soîei sale Safta Cuzoia, care aure-
frecuentata de 10 elevl. posat la veletul 1775, Genar 2, iar repo-
la orasul Vasluiu si de 17 kil.
Sunt aci 29 olarl si 7 rotarl. satul la 1770 April 28, cum si via£a sa de com. rur. Codaesti, situata
a fost 73 ant, a caror oase s'aii adus pe valea dintre dealurile Za-
de la alte biserici de mine Iordache
Feredieni, sat, in partea de S. podeni, Danesti si Valea-Rea.
Krupenschi, fiul lor.
a com. Feredieni, pi. Cosula, E formata din satul Feresti.
jud. Botosani, situat pe coasta Inainte de cladirea acestel bi- Are o intindere de 2907 hect.
de N.-E. a dealulul Cerbatoa- serici fusese alta, dupa cum pro- din carl 228 hect. padure si
rea sau Gilgiitoarea. Acest deal beaza locul bisericel si semne 2060 loc de cultura, fina{ si imas
nu e decit continuarea dealuluT de morminte, in partea de N. a ale proprietaêi, iar 619 hect.
Tencusa, din com. Storesti si actualel biserici. ale locuitorilor, cu 4 hect. vie.
Radeni, de unde trece in com. O cruce aflata in actuala bi- Populafia este de 332 familil,
Deleni. serica poarta inscripîa: sau 966 suflete, din carl 60 fa-
Mosia e a statuluT, ramasa de milil de pganl, 5 familil de Evrel.

Logofatul Grigorie Krupenschi, a-
la Grig. Krupenschi fara urmasT; Pamintul e de calitate buna
ceasta sfinta cruce, lemnul este foarte
are o intindere de 2259 hect., si produce tot soiul de cereale.
vechiii, de la biserica din satul Feredi-
din cart 1287 hect. padure. eni din vremea bunului meu vornic Lupu Are o biserica de valatuci
Comuna are o populate de Krupenschi, care acum s'au ferecat cu vechie de 90 anl, deservita
119 familii, sau 471 suflete. Lo- argint de catre mine in anul 1865, Mar- de 1 preot si 2 cintare^T; o
tie 25, spre vecinica pomenire a sa si a
cuitorii se ocupa cu agricultura, scoala, infiinâta la 1865, frecu-
tot neamul sau.
rotaria si olaria. entata de 35 elevl ; doua morl
Aici este resedinâ comunei. Aceasta probeaza existenâ una de vint, iar alta cu aburi ;
Are o biserica, deservita de 1 unei alte biserici in Feredieni, 2 iazurl ; 2 crisme.

preot si 1 cintare^; 1 scoala, care cu timpul si din cauze ne- Comerciul se facede 10 per-
condusa de un invatator si fre- cunoscute s'a desfiinât. Crucea soane.
cuentata de icTelevI, despre care am vorbit e lucrata Numarulvitelor ede 1752:470
Hosted by Google
FERE?TILOR (DEALUL-) 350 FETE! (P1ETRELE-)
vite marl cornute, 1060 01, 72 Ferigele si Poiana - Lunga, zului. In tot cursul sau pastreaza
cal si 150 rimaton. munfiy proprietaî ale statului, direcîa N.-V. spre S.-E.
Budgetul comunef e de 2310 pending de Episcopia Arge-
lef la veniturl si 2306 lei, 10 sului, in jud. Muscel ; s'au aren- Fe§ca-Mica, piriias, jud. Bacau,
ban?, la cheltuelT. dat pe periodul 1888 —93 cu pi. Trotusul, com. Hirja, care
Sunt 159 contribuabili. 1450 let anual. este tributar pirtiasulul Fesca-
Locuitorft poseda 30 plugurl

: Mare.
si 70 care cu boi, 8 pluguri si Fermecatul, ostrov, pe Dunare,
16 caruê cu cai; 140 stupT. in jud. Ialomita, pi. Borcea, com. Fetecaul (Odaia-lui-Fetecau),
Cocargea. vale, in jud. Buzau, com. si cat.
Fere^tilor (Dealul-), deal. Vezi Piclele. Se scurge in Valea-Pi-
$ur&nestilor (Dealul-), com. Da- Fermecatul, pddure, in ostrovul clelor.
nesti, plasa Mijlocul, judeûl cu acelasT nume, in jud. Ialo-
Vasluiu. mita, pi. Borcea, com. Cocar- Fetei (Crucea-), locizolat, intre
gea ; are 50 hect. Esenê : salcie muntu Coriiul si Zanoaga, din
Ferica, deal, acoperit de padun si plop. Estela 10 kil. de satul jud. Buzau, com. Goidesti, in-
si pasunf, in com. Ruginoasa, Cocargea. semnat cu o cruce de lemn in
jud. Suceava. amintirea unei fete, care intrase

Feroagele-Dealul-Mirii, trup in ceata de haiduci a ImGheor-
Fericea, v&lcea, in jud. Teleor- de pddure, al statului, in intin- ghelas si care a fost omorita
man, pi. Teleorman uluii. Ince- dere de 302 hect., care, impre- aici de potera.
putulei este de pe izlazul din com. una cu trupul Turtureaua, for-
Slobozia-Tr£snitul, de unde se meazapadurea Bunesti,pendinte Fetei (Dealul-), deal, in jud.
coboara la Tataresti-de-Sus si de com. Bunesti, pi Ocolui, Tulcea, pi. Babadag, pe terito-
se termina in valea Teleorma- jud. Vilcea. riul com. Bas-Chioi si anume pe

nului, la com. Tataresti-de-Jos, ai catunului sau Cineli ; este o ra-
la hotarul despre comuna U- Feroiul, lac, in jud. Ialomita, pi. mificatie de N. a dealului Ciz-Ba-
dupul. Ialomita-Balta, in apropiere de ir; seintinde spre N., avind o di-
Ca pe toate valcelele din a- satul Iazul. recîe generala de la S.-E. spre

ceasta plasa, pe timpuri ploioase, N.-V. ; se intinde pana in riul
se fornieazci piriiase. Cel de pe Ferul (Fierul). Cuvintele cu a- Taita si satul Cineli, brazdind
valea Fericea se scurge in riul ceasta numire, compusele si de- partea de V. a pi. si a com.;
Teleorman. rivatele el, sunt trecute la si- este acoperit cu purine padur!
lab a Fie. si pe la poale cu pasunl si fl-
Ferichidoaia, pddure, supusa nete.

regimului silvic, com. Racoviâ, Fe^tilele, iezere, jud. Braila, si-
pi. Riul-Doamnei, jud. Muscel, tuate in ostrovul Iapa, intre ca- Fetei (Izvorul-), i.zvor, in jud.
in intindere de200hect. Esenê : nalele Munusoaia siVilciul, laV. Buzau, com. Chiojdul-din-Bisca;
stejar, fag, carpen, jugastru, fra- de cat. Nedeicul, din com. Ber- izvore^te din muntele Monteo-
sin, plop si salcie. testi-d.-j. In ele se varsa pri- rul si se scurge in riul Bisca-
valul Maracinele. Chiojdului.
Fericile, deal, in jud. Neamû,
pi. Piatra-Muntele, com. Dobreni, Fe^ca-Mare, virf de munte, Fetei (Lacul-), lac, in jud. Dolj,
situat pe mosia Almasuluf. jud. Bacau, pi. Trotusul, com. pi. Jiul-d.-mj., com. Livezile ;
Hirja, care face parte din sira nu are scurgere si se formeaza

Fericilor, (Poiana-), poiana, Oituzului. din ploi.
jud.Neamû, pi. Piatra-Muntele,
com. Dobreni. Fe§ca-Mare, piriias,]\xd. Bacau, Fetei (Movila-), movild, la N.-
pi. Trotusul, com. Hirja, care E. de com. Piatra, pe dealul
Feriga, poiana si coastd de deal, ese din muntelePaltinisui si Fes- CalmaûiuluT, jud. Teleorman.
jud. Muscel, pi. Riurile, com. ca, se incarca cu Fesca-Mica
Cotesti. si se scurge d'a stinga Oitu- Fetei (Pietrele-), sat, in jud.
Hosted by Google
FETEl (HETRELE-) 351 FETE^TI
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, catu- Dolj, plasa Ocolui, comuna pe mosia statului Beiul-S-ta-E-
nul com. Jitia. E asezat in par- Preajba. caterina, jud. Teleorman.
tea de N. si V. a com., la poa-
lele muntelu! Pietrele-Fetei, pe Fetei (Valea-), vale, in jud. Fetelor (Magura-), mdgurlf,
nuletul cu acelasl nume, la 3 Dolj, pi. Ocolui, com. Balta- pe mosia $ov&resti, jud. Tele-
kil. spre N.-V. de cat. de re- Verde, peste care trece limita orman.
sedinâ Jitia ; e o diviziune a de la N. a comunei catre com.
cat. Necule. Craiova. Fetelor (Movila-), movilti, in
jud. Dolj, pi. Cimpul, com. Pis-
Fetei (Pietrele-), munte, in jud. Fetei (Valea-), vale, jud. Pra- cul.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. hova din poalele de N.-V. ale
;
Jitia, cat. Pietrele-Fetei, unul muntelui Da tea, face o mare Fetelor (Movila-), movila, in
din cele mat inalte virfurt din curba spre S., ia apoi direcîa jud. Ialomiâ, pi. Ialomiâ-Balta,
jud. R.-Sarat (1280 m.) ; eaco- de la E. spre V. si se varsa In linga satul Luciul.
perit cu padun ; frumusetile riul Prahova, pe ârmul sting,
sale au fost descrise de A. I. la N. de cat. Busteni. Fete^ti, com. rur., in jud. Ialo-
Odobescu, in cartea sa : « Pse- miâ, pi. Ialomiâ-Balta, situate
ud o-Kynegeticos». Fetei (Valea-), isvor de aplt de S.-E. a
in partea plasel, intre
minerald in jud. Prahova, pi. comunele Dudesti si Stelnica.
Fetei (Pietrele-), plrin, in jud. Pelesul, com. Predealul, cat. Bu- Teritoriul acestef comune se
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. steni, pe Domeniul CoroaneT, intinde din Dun&re spre V.,
Jitia ; izvoreste din muntele cu in apropiere de gara Busteni. prin insula Balta si cimpia Ba-
acelasT nume, uda partea de Apa sa confine pucioasa. Izvo- raganului, pe osuprafaâ de 7000
V. a com., trece prin cat. Pie- rul e situat pe loc ses. hect., din cari 5000 hect. bal-
trele-Fetei, si se varsa. in piriul tis si padun in insula Balta,
Necule ; dupa ua curs repede Fetei (Virful-Ripei-), padure 100 hect. 1900 hect.
izlaz si
si zgomotos, [cad se loveste de in jud. Buzau, com. Catina, cat. pamint de cultura pe Baragan.
paretii ceT inalti ai muntilor, Pasaroiul; face un corp cu Va- Mosia este proprietatea sta-
car! 'I inchid de amindoua par- lea-Seaca. tului si inainte de secularizare,
tile. aparînea Episcopiei Buz&ulm;
Fetele, deal, jud. Dolj, pi Oco- pe periodul 1883 — 1893, s'a
Fetei (Plaiul-), ramificaHe din lui, com. SimnicuJ. arendat cu suma de 22530 lei.
muntele Virful-Ripei', in jud. Bu- Dupa legea rural& din 1864,

zau, com. Catina, avind izlaz si Fetele, trup de mope nelocuit, sunt improprietaripf pe mosie
pad u re. proprietatea fraîlor C. si Gr. 141 locuitorl si dupa legea din
Olanescu, pendinte de com. 1878 s'au mai improprietarit 1 1,
Fetei (Poiana-), loc izolat, m Blejesti-Neamtu, jud. Vlasca, pi. iar fara proprietaflf se mai aflcl
jud. Buzau, com. Gura-Aninoa- Glavaciocul ; situata pe apa Gla- J7 locuitorl.

sei, d'asupra muchei Ratestilor. vaciocul, d'a dreapta si de a Comuna este udata de Du-
stinga luT ; suprafaâ totals este nare, Borcea si de lacurile
Fetei (Ripa-), munte, in jud. Bu- de 75s hect.; se arendeazS cu Brtnzesul, Oborul, Z&tonul, Pot-
zau, com. Catina, cat. Pasaroiul, mosia Neamû sau Blejesti. coavele, Cinurile, Codescul, Ca-
avind in partea de E. un imens iafa, Catinul, Popaslicul, Muta,
precipitin, numit Virful-Ripel- Fetele-Mari, cultne de munte, si Risipitul ; apoi de braêle
Fetei. jud. Putna, din care izvoreste (privalele) : Aramile, Aramile-
Tisiâ-Mica. Vechi, Adincatura, V&rs&tura,
Fetei (Ripa-), padure, in jud. Sindiorul, Scorûl, Veriga, Za-
Buzau, com. Catina, cat. Pasa- Fetelea, lac, in jud. Ialomija, pi. valul, V&rsatura-Sapat&, Portifa,
roiul ; face un corp cu Valea- Borcea, com. Dichiseni, in in- Motirtia,Privalele,Cotarca,Strim-
Seaca. sula Balta. bele, Hoûl si Chiriac.
Se compune dintr'un singur
Fetei (Valea-), vale, in jud. Fetelor (Magura-), tndgurti, sat, situat pe {annul sting al
Hosted by Google
FETESTI 352 FET1SUL
Borcii, pe o mica lunca sub Vite : 60 vite marl cornute, com. Fetesti, cu 100 hect. E-
coasta Bar&ganuluT si spre E. 5 cat, 20 01 si 15 mascuri. senê: salcie si plop.
de satul Dude?ti, de care este Sunt 13 stupi cu albine.
lipit. AicT este o staîe tele- In sat se afla: 2 circiumi; Fetesti, pcidure, in intindere de
grafo-postalS, infiinfata la 1892 2 comercian^f si 4 meseriasi. 500 pe teritoriul cat. Gura-
falci,
si al carui venit pe anul 1896 Vaei, com. Cimpurile, pi. Za-

— 97 a fost de lei 9322 — 65 ; Fetesti, sat, cam in centrul com. brau£i, jud. Putna.
si resedinfa primariei si a ju- Badeni, jud. lasi, pi. Bahluiul,
dec&toriel comunale. spre V. de satul Scobinî ; si- Fete^tij/iWXjud. Botosani, vine
Populaîunea comunei (1890) tuat pe dealul cu acelasi nume, din satul Fetesti, com. Bur-
este de 218 famiiii, sau 1236 pe o intindere cam de 349 hect. dujeni-Sat, de laV. spre E., pri-
suflete, din can: 676 barba^T Are o populate de 98 famiiii, meste in stinga Piriul-Porcului,
si 560 feme!; 1226 Romini, sati 463 suflete. Aci se afla o intra in satul Grigoresti si se
3
GrecJ, 2 Rusi, 4 Turci si 1 Bul- velniâ de fabricat rachiii. Satul varsa pe stinga piriului Pietrosul,
gar; 1232 crestin! ortodoxl si e acoperit cu livezi si vii, iar pi. Siretul, com. Calinesti.
4 mahometani; 327 agricultorif, in imprejur se afla paduri.

5 meseriasT, 12 comercianpf, 13 Numarul vitelor e de 3348 Fetesti, piriu, curge din Iazul-
profesiuni libere, 1 14 muncitor! capete, din can: 481 vite man de-la-Velniâ, spre N., pe teri-
si 29 servitort. cornute, 24 cat, 2788 01 si 59

toriul satulul Fetesti, com. Ba-
Stiu carte 588 persoane. rimatori. deni, pi. Bahluiul, jud. Iasi, si
Vite: 1300 bol, 523 cai, 6700 se varsa in dreapta riului Bah-
ol, 325 capre, 15 asini, 154 bi- Fete§ti, stafte de drum defer, jud. luiul.
voli si 598 rim&tori. ialomiâ, pi. Ialomiâ-Balta, cat.

Comuna avea in 1886 — 1887 Fetesti, pe linia Ciulnh:a-Fetesti, Fete§ti-Poiana-Cap§ii, judetul
la venitun 5279 lei si la chel- pusa in circulate la 1 Iulie 1887. Neamû. Vezi Leêsti Poiana -
tueli 4949 lei. Se afla pe aceasta linie intre Capsii.
Sunt doua scoll, una de bae^T stabile Elena (9.9 kil.) si Bor-
frecuentata de 29 elevT si con- cea {7. 6 kil.) De aci calea fe- Fetica, vdlcea, com Paulesti, pi.
dusa de u n in viator, retribuit de rata se bifurca spre N. formind Tirgusorul, jud. Prahova.
stat si comuna si una de fete linia Faurei-Fetesti. Este la ^>%
frecuentata de 25 eleve si con- kil.de Faurei. Inahjimea d'asu- Feticiul, munte, in jud. R.-Sarat,
dusa de o invaâtoare, retribuita pra nivelului marii de 61 m. pi. Rimnicul, com. Jitia, in par-
de comuna. Localul serveste 10. Venitul acestel staîi pe a- tea de V. a com., inalt de 950
la amindoua scoalele si este con- nul 1896 a fost de 104525 lei, metri, virf principal^din culmea
struit de comuna cu sutna de 80 bani. mun^?ilor Necule ; este acoperit
1 0000 lei. in mare parte cu paduri.
In comuna este o biserica, la Fetesti, deal, pe care e situat
care deservesc dol preopf si satul Fetesti, com. Badeni, pi. Fetifoiul, munte, in jud. Praho-
doi dascali, retribuipf din bu- Bahluiul, jud. Iasi. va, pi. Pelesul, com. Predealul,
getul comunei cu suma anuala ce serveste de limita intre jud.
de 492 lei. Fetesti, fost schit de calugari, Prahova si Transilvania, intre
Pe teritoriul comunei trece ca- jud. Botosani, asezatjn padure valea Risnoavei, piriul Predealul
lea ferata Bucuresti-Fetesti, cu si pe virful dealului Grigoreni. si gara din Predeai.
stasia Fetesti, iar linga sat se Biserica e f&cuta de Scarlat Mi-
afla podul de fierpeste Borcea, clescu, pe locul unei alte biserici Fetigul, piriias, jud. Putna, format
al liniel ferate. vechi, despre care nu se stie pe teritoriul com. Mera, si care
cind a fost fondata. Schitul as- se varsa in Milcov.
Fete§ti, sat, jud. Botosani, in taz! este nelocuit de calugari.
partea de N. acorn. Satul- Bur Feti§ul, piriu, jud. Vasluiu, izvo-
dujeni, situat pe piriul Fetesti, Fetesti, pftdure, formatadin mai reste din Valea-Rusei, din com.
cu o populate de 245 famiiii, multe trupuri, in jud. Ialomiâ, Borasti, si se varsa m piriul
sau 429 suflete. pi. Ialomh:a-Balta,peinsulaBalta, Velna, linga satul Alexesti.
Hosted by Google
FETlfA 363 FlENI
Feti\3i> pi ri 2i, izvorestedin Tencusa stinci mar? numite de oameni Fe{i§oarele (Muntele-), padure,
si se vars& in Piriul-SatuluT, com. Cheile. pe teritoriul cat. Coza, com.
Storesti, pi. Cosula, jud. Roto- Paulesti, pi. Vrancea, jud. Putna,
sani. Feêle-Grlului, trup de pddure, in intindere de 1200 ftlci, apar-
al statulul, in intindere de 175 înind locuitorilor dincatunul Se-
Feêle, munte, in jud. Buzau, com. hect, pendinte de com. Provija, catura.
Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau. plaiul Prahova, jud. Prahova,
Are 1642 metri inalîme, si for- care, impreuna cu trupurile Feîsoarele (Muntele-), pa-
meaza partea centrala si cea Magura (35 hect.) si Irimesti dure^ pe teritoriul cat. Coza,
maiimportanta din catena mun- (200 hect.), formeaza padurea com. Paulesti, pi. Vrancea, jud.
tilor Siriul. Are pasuni bune Valea-PietreT. Putna, in intindere de 1500
si paduri seculare de brad. Pe falci si aparînind locuitorilor din
dinsul este o casarie, ale care! Fe{ele-Manesei, munte, in jud. com. Paulesti, in comunitate.
produse se vind in corner^ sub Mehedinî, plaiul Closani, com.
numele de Penteleii. Muntele e rur. Closani. Fiarele, izvor, in jud. Buzau,
proprietatea mosnenilor Chioj- com. si. cat. Paltineni ; incepe
deni. Feêni, sat, pe riul Simnicul, jud. de sub virful muntelui Catiasul
Arges, pi. Topologul face parte
; si se scurge in riul Buzaul.
Feêle, deal, la V. de com. Ca- din com. rur. Fedelesoiul ; are
lugareni, pi. Cricovul, jud. Pra- 1022 locuiton. Fiarelor (Valea-), vale, uda
hova. In Feêni sunt dealurl cu viT partea de E. si S. a cat. Nisto-
care dau un vin bun; prin sat resti, com. Breaza-d.-s., pi. Pra-
Feêle, lac, in jud. Buzau, com. trece soseaua Pitesti-Rimnicul- hova, jud. Prahova, se indreapta
Chiojdul-din-Bisca, in muntiiFe- Vilcea. Satui are o biserica, cu catre S.-E. si se varsa in riul
êle-Siriului. Consta din doua hramul Cuvioasa Paraschiva, de- Prahova, in raionul com. Brea-
basinun: until sec si altul plin. servita de un preot, un cintare^ za-d.-s.
Se crede a fi un gheâr. Lacul si un paracliser.

are o suprafaâ 300 de metri Fieni, sat, jud. Dimboviâ, plaiul
patrap, incon jurat de toate par- Feêni, mahala, in com. rur. lalomiâ-Dimboviâ, cat. al co-
tile cu stinci imense. In poalele Strimtul, pi. Vailor, jud. Me- munel Mofaeni.
muntelui, de sub basinul laculul, hedinî.
ese piriiasul Mreaja. Adincimea Fieni, vechiU sat, jud. Ilfov, mu-
nu i s'a putut afla, din care Fejeni, mahala, in jud. Mehe- tat pe partea dreapta a apel
cauza i se ma! zice si Lacul- dinî, pi. Ocolui-d.-j. ;
\\ne de Dirza, la anul 1836, de Domnul
Fara-Fund. com. rur. Pavaûl. Aceasta ma- Al. Ghica, proprietarul lul. A-
In jurul sau sunt mulÎ vul- hala, in vechime, se numea Pa- cest loc asta-zl poarta numirea
turT, ceea ce face periculoasa rul-Rotat. de Silistea-Fienari. Se gasesc
vizitarea sa,mat cu seama cind aci o mulîme de lucrurl vechi.
ei isl schimba penele atacind Feêni, mosie, cu o intindere de Aceste locurl acum sunt arabile
pe oameni cu aripile din aceasta ;
225 pogoane, mai toata padure, si se cultiva mai ales cu griu.
cauza se mai da numele de
i jud. Arges, pi. Topologul, pro- Asta-zi catunele Mavrodinul,
Lacul- Vulturilor. Legenda zice prietatea statulul ; are o arenda Fieni si Caciulaî sunt la un loc
ca vulturii se aduna aci, in fie- anuala (1876 — 86) de 520 lei. citesl-trele ; le desparte numai
care primavara, ca sa bea apa soseaua comunala, care le stra-
si sa intinereasca. Fe{ii (Vlrful-), munte, in judeûl bate de la N.-V. spre S.-E.
Buzau, com. Patirlagi, acoperit

Feêle-Cheilor, munft, la N. co- de paduri si izlaz. Fieni, mosie, jud. Ilfov, com. Ca-
munei Calinesti, plaiul Cozia, jud. ciulaî, pi. Znagovul, fosta pro-
Vilcea, cu direcîa spre S.-E., la Fet'ri (Virful-), munte, in jud. Bu- prietatea tnarelul boer de divan,
distanâ de 12 kil. de vatra co- zau, com. Valea-Musceluluf, par- Romanov, care tot-d'a-una sta
muneT ; se numesc ast-fel fiind- tea de N. a muntelui Alunisul; pe linga Grigore Ghica, Dom-
ca sunt asezaî in faâ unor din el se ramifica Dealul-Feîf. nul Jarel. Acest Romanov, ne-
69623. Marele DtCfionar Gcografic Vol. Hi. 45
Hosted by Google
FIENI 354 FlERfclNTl-DE-jOS
avind mostenitort, a daruit mo- pi. Ocolul, jud. Vilcea, se afla a se vecini cu jud. Arges, pe
sia Domnulut Grigore Ghica, ca 5 izvoare cu apa pucioasa, sa- malul sting al apet Glavaciocul.
vecin si stapin. rata, neagra^cenusie, in depar- Pe aci trece soseaua jude-
tare de 10 metri unul de altul. {eana ce duce in jud. Arges si
Fieni, piriU, jud. Ilfov, pi. Zna- Pare ca fierb, producind un fel care vine de la Obedeanca.
govul, trece pe linga com. Ca- de zgomot ca si cind ar sforai
ciulaî. sau horcani un cal. Fierbinî, <:#/«#, pendintede com.
Puîn mat spre V. de aceste Fierbinfi, situat pe proprieta-
Fier (Portile-de-), stincl in Du- izvoare se afla alte doua izvoare tea statulut Glavaciocul, pi. Gla-
nare. Vezt Por{ile-de-Fier si Du- de pucioasa, si linga unul din- vaciocul, jud. Vlasca.
narea. tr'insele este un namol negru, In 1864 s'ati improprietarit
care, cind se baga in apa 'i da 140 locuitorl pe o suprafaâ de
Fier (Por^le-de-), movile, jud. mat multe colort : galben, rosu, 423 hect.
Buzau. Vezt Porîle-de-Fier. albastru si cenusiu. Acest na- Are o scoala comunala si o
mol are un miros de catran biserica care depinde de paro-
¥iersiri 9 punct trigonometric de ob- sau smoala. hia Selarul. (Vezt com. Fierbinfi).
servable, in apropierea orasulut Catunul este situat pe malul
Craiova, jud. Dolj. Are o inal- Fierbintelui (Poiana-), poianci, sting al riului Glavaciocul.
{ime de 200 m. in codri Deleni, jud. Botosani. Vite sunt: 380 vite mart cor-
nute, 25 cal, 600 01, isocapre
Fierarul, deal, jud. Botosani, co- Fierbinî, com. rur., jud. Vlasca, si 740 rimaton.
muna Brateni, pi. $tefanesti. compusa din catunele Fierbinî
si Glogoveanul, pi. Glavaciocul. Fierbinî (Tirgul-), sat, in jud.
Fierbea, localitate, la V. com. Depinde de mosia statuiu! Va- Ilfov, pi. Mostistea ; face parte
Stoenesti, pi. Ocolul, jud. Vil- tra-Manastiret Glavaciocul si a- din com. rur. Fierbinî-Stroesti.
cea, unde se gasesc ape mine- duc o arenda anuala, cu toate Este asezat spre V. de Fier-
rale. trupurile, de 45000 lei. binî-d.-s., aproape de varsarea
Are o populate de 1587 su- girlet Pcciovalistea in riul Ialo-
Fierbea. Spre E. de com. Do- flete, din can 327 contribuabill. miâ.
briceni, pi. Ocolul, jud. Vilcea, Venitui comunei in 1886 era In fie-care Dumineca se face
se afla doua clocote de apa car! de 19398 lei si cheltuelile de aci un bilciu. In tirg este o fa-
miroase a cocleala si a smoala. 18238 lei, iar in 1887 venitui brics, de luminari de ceara.
In aceste clocote daca afunda a fost de 3332 lei si cheltuelile Populaîa satului e de 201
cine-va o prajina de 4 metri, ea de 3300 lei. locuitorl. Are o biserica, cu hra-
se duce tot in jos, iar clocotele Comuna este departe de Bu- mul Sf. Gheorghe, deservita de
isturmeaza cursul lorfara saaiba curesti, de 60 kil. ; de Giurgiu, 1 preot si 2 cintarep.
vre-o impedicare, ba inca spu- de 80 kil.; de Pitesti de 38 Comerciul se face de 8 cir-
meaza cu mat multa tarie, azvir- kil. ; de stasia liniet ferate Titu, ciumari. S'au stabilit in sat 28
lind apa in sus, in grosime mare. de 22 kil. ; iar de Obedeni, re- strain?.
Apa nu merge pe fa{a pamin- sedinâ plaset, de 34 kil. Numarul vitelor mart e de 52
tuiut ci sta la un loc, facind un In aceasta comuna sunt mul^l si al celor mict de 210.
r
fel de banda ca de un metru \ igani ramasi din vechii robt at
si jumatate in laîme. manastirei Glavaciocul. Fierbinti-de-Jos, sat, in jud. Il-
Aceasta apa face un fel de Este o biserica, deservita de fov, pi. Mostistea ; face parte
zgomot, bolborosind ca si cind 1 preot si 2 cintareî ; o scoala din com. rur. Fierbinî-Stroesti.
ar afunda cine-va o {eava in- mixta cu 3 clase, condusa de Este situat spre N. de Fier-
tr'un vas plin cu apa si ar sufla un investor. In 1888 a fost binî-d.-s., pe {armul sting al
intr'insa. Aceasta apa, cam cal- frecuentata de 25 baeÎ si 2 riulut Ialomiâ.
duâ, iarna nu inghiaja. fete, din numarul de 107 copii Se intinde pe o suprafafade
in virsta de scoala. 374 hect., cu o populate de
Fierbea-lui-Stan-Pasare. Spre Comuna Fierbinji este situata 502 locuitort.
E. si N. de com. Dobriceni, la N.-V. judejului, unde incepe Proprietarul, d. Er. Arion, are
Hosted by Google
:-:"??
FIERBlN'fl-DE-SUS 355 FIERULUl (PlklaL-)
numa? 7 hect. ; restul din pa- Ilfov, pi. Mostistea; face parte Locuitorii au 370 care si ca-
mint este al locuitorilor, carl din com. rur. Fierbinî-Stroesti. nine : 289 ca bo! si 81 cu ca?.
cultiva 367 hect. Este asezat intre Fierbinî-d.-s. Comerciul se face de 21 cir-
Are o biserica, cu hratnul Sf. si Fierbinî-Tirgulu?. ciumari si 1 hangiu.

Nicolae, deservita de 2 preo^t si Se intinde pe o suprafaâ de Numarul vitelor marl e de
1 cintare^. S'au stabilit in sat 327 hect., cu o populate de 20 53 (478 ca? si epe, 5 arma-
7 strain?. 427 suflete. Tot terenul apar- sari, 941 bo?, 475 vaci siviêT,
Comerciul se face de 1 cir- {ine locuitorilor. Comerciul se 43 tauri, 1 5 bivolf, 96 bivoli(e)
ciutnar si 1 hangiu. face de 4 circiumari. si al celor micT de 2901 (10
Numarul vitelor mar? e de Numarul vitelor man e de capre, 374 pore?, 2517 01).
461 si al celor mid de 359. 387 si al celor micT de 77. In com. s'au stabilit 41 strain?.
Locuitori ImproprietaritT sunt
FierbinJi-de-Sus (Fierbinî- Fierbm{i-Stroe§ti, com. rur., in 326 si neimproprietarip, 262.
Ghicai), sat, in jud. Ilfov, pi. jud. Ilfov, pi. Mostistea, situata
Mostistea ; face parte din com. la N.-E. de Bucure?ti, linga riul Fierea, piidure, jud. Vlasca, pi.
rur. Fierbinî-Stroesti. Este si- Ialomiâ la 41 kil. de Bucu- Glavaciocul, pe proprietatea Ble-
tuat la N.-E. de Bucuresti, pe resti. Stain legatura cu com. Maia jesti-Neamû, a fraîlor C. si Gr.
malul drept al riulu? Ialomiâ. prin o sosea vecinala si cu Dri- Olanescu; are o suprafafa de
In partea de S.E., intre sat si dul, tot prin o sosea vecinala. 75 hect.
riu, pamintul e mocirlos. Se compune din satele : Fier-
Aci este resedinâ primariei. binî-d.-s., Fierbinî-d.-j., Fier- Fierului (Dealul-), deal, in ju-
Pana la 1 Aprilie 1882, data binî-Gruiul, Fierbinî-Tirgulu? si deûl R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
cind pi. Mostistea s'a alipit de Stroesti, cu o populate de 2289 com. Buda; se desface din Dea-
pi. Dimboviâ, in Fierbinî-d.-s. locuitori, carl locuesc in 559 lul-Schitulu?, si brazdeaza com.
era resedinâ subprefecture? pi. case. in partea de S.; este acoperit
Mostistea. Este resedinâ une! compani? cu pasun? si paduri.
Are o biserica, cu hramul Sf. de Doroban^? si are un birou
Nicolae si Adormirea, deservita telegrafic, care face si serviciul Fierului (Dealul-), deal, in ju-
de 1 preot si I cintare£; o postei rurale si al carut venit deûl Suceava, com. Brosteni,
scoala de baepf si una de fete, pe 1896 — 97 a fost de lei linga satul Lungeni.
frecuentate de 65 elev? si 27 3262.50.
eleve, cu intreînerea carora sta- Suprafaâ totala a comunei e Fierului (Dealul-), deal, jud.
tul si comuna cheltuesc anual de 3052 hect. Proprietari? au Suceava, com. Brosteni, linga
4968 lei. In sat e o moara cu 1632 hect, din carl cultiva 1037 Piriul-Opainestilor.
apa, o masina de treerat siun (160 ramin sterpe, 85 izlaz, 350
pod. padure). Locuitorii au 1420 hect. Fierului (Drumul-), rest din-
Suprafaâ totala a satului e din care cultiva 1320 hect, 100 tr'un vechiU drum, jud. Buzati,
de 1433 hect, cu o populate raminind sterpe. ce incepea din plaiul Slanicul
de 820 locuitorT. In com. se face tirg in fie- (nu se stie din ce anume punct).
Proprietarul, d. E. Arion, are care Duminica. Sunt aci : 3 bise- Urmeaza malul sting al rtu-
936 hect. si locuitorii 497 hect. rici si 2 scol? : una de bae£? si alta lu? Buzau, pe la capatul co-
Se cultiva de proprietar 700 de fete, ambele sub un acope- munelor Scurtesti, Sageata si
hect. (86 izlaz, 1 50 padure). Lo- remint. Localul s'a construit de ajunge la Gavanesti. Serva ca
cuitorii cultiva, din pamintul lor, judef in anul 1885. limita intre ma? multe mosi?.
465 hect.; restul ramin sterpe. Budgetul com. e de 1083

S'au stabilit in sat 6 strain?. lei la veniturl si de 9294 lei la Fierului (Piriul-), pitiu, in ju-
Comerciul se face de 7 cir- cheltueli. deûl Suceava, com. Brosteni,
ciumarT. Sunt 500 contribuabil?. afluent al Bistriê?, intre Piriul-
Numarul vitelor man e de Dintre locuitori, 466 sunt plu- Opainestilor si Piriul-Caidare?.
842 si al celor mici de 687. gari, 100 au diferite profesiun?.
Aratura se face cu 293 plu- Fierului (Piriul-), afluent al
Fierbinî-Gruiul, sat, in jud. guri: 245 cu bo? si 48 cu ca?. Bistriê?; din josul satului Li*n,
Hosted by Google
FIJERE$TI 356 FILESTI
geni, din com. Brosteni, jud. Nicolae, deservita de 1 preot vaduvi. Sunt 332 contribuabili.
Suceava. si 1 ctntare^. Comerciul se face Stiti carte 273 persoane, nu
de 3 circiumart. Pe teritoriul lut stiu 1584.
Fijere§ti, catun, al com. Coh;i, se afla 1 helesteu. Suprafaâ teritoriului acestet
jud. Buzau ; are 80 locuitori, lo- Numarul viteior mart e de comune 10384
e de hect. 66
cuind in 19 case. 335 si al celor mid de 637. aril, din cart: 8183 hect. 88
aril arabile, 1907 hect. 62 aril
Filaret (Viea-lui-), parte din pa- Fileanca, vale, in jud. Ialomiâ, imas, 50 fineaâ, 449 vit, 37
durea statuluT, la V. de satul pi. Ialomiâ-Balta, pe teritoriul padurt, 206 bal^t, si restui, ve-
Pogleûl, com. Corbeasca, jude- comunelor : Andrasesti, Cruî si trele satelor si pamlnt, mat
{ulTecuciu. Reviga. Are o lungime de 18 kil. mult de 9000 hect., aparfm pro-
si se intinde de la S. spre N. pietaêt mart; restui e al satenilor.
Filaretul, stafie de drum defer, pana la satul Reviga, unde se Proprietatea mare este repre-
jud. Ilfov, pi. Dimboviâ, com. desparte in doua ramuri. Pe zentata prin urmatoarele mosiT:
Bucuresti. Este stafie finaia a aceasta vale sunt tret lacurt Filesti (Calica), Satul-Costit, Mo-
liniet Bucuresti (Filaret)-Giurgiu, Fundata sau Sarata, cu apa mi- vileni, Barbosi, Sendreni (Ser-
pusa in circulate 1a 1 Noembr. nerals, Crunî si Reviga. La darul), Rusca-Mare si Rusca-
1869 si stafie finaia a liniet Bu- mijlocul acestei vat, pe amin- Mtca.
curesti (Gara-de-Nord)-Bucuresti doua malurile sale, se afla ase- Vit sunt multe; cele mat nu-
(Gara-Filaret). Se afla intre sta- zat satul Crunî si la N. vaei meroase se gasesc pe mosit par-
bile Dealul-Spiref (2.8 kil.) si Jila- este satul Reviga. ticulare cu bezman sau dijma ;
va (8.6 kil.) Inalfimea d'asupra producîa mijlocie se socoteste

niveluluT marii de 78 m io. Veni- Filesti, com. rur., in jud. Co- la 7 1 iohectol.vinauual. Cele mat
tul acestei staîi pe anul 1896 vurluiu,pl. Siretul, cea mat apro- multe vit sunt pe valea Catusa
a fost de 536787 lei, 89 bam. piata de Galatf, la 3 kil. in spre si aparîn Galaênilor.
V. Se margineste la E. cu rese- Numarul viteior e de 4142
Filaretul, viz, in jud. Ilfov, in dinâ jud. si com. Tulucesti, la capete, din cart: 10 tauri, 562
partea de S. a orasului Bucu- V., cu Branistea, la N"., cu Fol- bot, 595 vact, 362 viêl, 214
resti. Prin mijlocul lor trece ca- testi, si la S., cu riul Siretul si cat, 151 epe, 105 minjt, 33 min-
lea ferata Bucuresti - Giurgiu. Dunarea. zatt, no minzate, 6 bivolt, 7
(Vezi Bucuresti). In cuprinsul teritoriului aces- bivoftê, 1 60 1 ot, 11 capre si
tei comuni se gasesc apele ur- 435 porct.

Filaretul, deal, pe care sunt plan- matoare : piriui ce trece prin Circiume sunt 40.
tate viile locuitorilor din orasul mijlocul satulut, Filesti, format Veniturile comune! se urea
Alexandria, in partea de S.-E., din alte patru mat mici, ce curg la 29912 lei, 65 bant, iar chel-
despre com. Poroschia, judeûl din vaile: Dancat, Satul-Costit, tuelile la 19992 let, 30 bant.
Teleorman. Slobozia si Filesti, si care pi- Biserici sunt 4 : Sf. Treime,
riu da in Siret prin balta Ca- in Filesti, infiinâta in 1852,
Filastache, sat, face parte din tusa; piriiasul Filoaia sau Fa- se gaseste sub ingrijirea mos-
com. rur. Stubeiul-Orasti, plasa loaia ce se pierde in Catusa ;
tenitorilor D-rulut Aristide Ser-
Dimboviâ, jud. Ilfov. Este si- Siretul-Statator si balta Ghe- fiotti ; a doua, Sf. Voevozt, in
tuat la S. de Orasti, pe calea boasa. satul Costi, dateaza din 1876
judeêana Bucuresti-Olteniâ. In comuna Filesti sunt sase 77 ; a treia, Sf. Voevozt, in Sen-
Se intinde pe o suprafaâ de catune: Filesti (resedinâ) sau dreni, din 1872; a pa'ra, Sf.
103 1 hect, cu o populate de Calica, Satul-Costit, Barbosi, Mo- Gheorghe, in Movileni, a pro-
419 locuitori. vileni, Sendreni (Serdarul) 91 prietaêt ; cele d'intitu tretaii pa-
D-l Gr. G. Cantacuzino are Zmirdan. Locuitorii sunt fostt mint ; la biserica din Filesti este
796 hect. si locuitorii 235 hect. clacast si insurant impropieta- cavoul familiet Serfiotti, iar la
Proprietarul cultivS 584 hect. ri^t. Are o populate de 457 fa- Movileni a familiet Petre Con-
(47 sterpe, 165 padure). Locui- mi lit, sau 1857 suflete, dm can: Com.
stantin. Filesti formeaza
torii cultiva tot terenul. 983 barba^t, 874 feme!; 1017 doua parohif : parohia Filesti,
Are o biserica, cu hramul Sf. necasatortyt, 772 casatoripf, 6S cu catedrala Sf. Treime,^for-
Hosted by Google
FILESTI (CALICA) 357 FILIA?!
mata din satele Filesti, satul Filesti, vale^ in comuna cu acelasi V. — S.-E., de riul Jiul, peste care
Costi si Smirdanul, 2 bisericT, nume, pi. SiretuluT, judeûl Co- se afla, in dreptul cat. Balta,
deservite de 1 preot paroh, 1 vurluiu. un vad cu pod pe scri-
plutltor
preot ajutor si 3 cintare(I; pa- pete, inlesnind comunica{a lo-
rohia Serdarul, cu catedrala Sf. Filiasi, com. rur., in jud. Dolj, cuitorilor din dreapta riuluf,
VoevozT, din satul omonim, for- Jiul-d.-s., la 35 kil. de orasul cu eel din stinga, unde este re-
mats din cat. Serdarul si Bar- Craiova. sedinâ comunei. Jiul primeste
bosi-Movileni, 2 bisericl, deser- Situata pe ambele malurl ale in aceasta com. doua mid piriia-
vite de 1 preot paroh si 3 cin- riulul Jiul. se, numite Racoviâ si Alma-
tareî. Se invecineste la N. cu com. jelul carl strabat catunele cu
In Filesti (Calica), proprieta- Fratostiâ si com. fin(areni, acelasi nume.
tea are o gradina frumoasa. In la S c 1 com. Bralostiâ si Ar- Pe teritoriul acestei com. sunt
ziua Sf. TreimT, cu ocazia hra- getoaia, la V. cu com. Bralostiâ. urmatoarele batyl Rachita, : la E.
mului bisericei, se face o tra- Limita de N. incepe de
linieT com., in intindere de 1 hect. si
ditionala serbare religioasa si la Conacul-lui-Buza, merge in care se scurge pe mosia Racari.

populara, la care ia parte multa linie dreapta pana la gura sa, Lacul Izvorul, la S. comunei,
lume din Galaî. de unde da in Viea-luI-Dragomir, in intindere de 1
/a hect, se
Scoll sunt 3 : una in Filesti, unde se margineste cu teritoriul scirgein balta Vladu. Riioasa,
mixta, cu 25 elevi; a doua in comun ei f intareni, apol dupa la V. com., cu o suprafaâ de
Sendreni, cu 36 elevi ; a treia ce mat merge puîn in linie 2 1
/2 hect., se scurge in Jiu. Toate
in satul Costi, cu 35 elevi. dreapta, da in riul Jiul. De aci aceste balÎ sunt pline cu pesti
Pe teritoriul acestei comune incepe hotarul de V., cu direc- stiuca, salau, crap si platica.
trece soseaua naîonala si linia îunea N.-S.; trece prin dealul In Schitul se gaseste balta
drumului de fer ; iar la Barbosi MotruluT, valea Racoviâ, pe Schitulul, de 1 hect. intindere.
se afla gara cu acelasi nume, care o urmeaza cii indreptarea FintinI : Fintina-Mare si Fin-
in apropierea careia, pe Siret, e spre E. pana la catunul Cotina tina de-la-Capela ; ambele se
podul de la Barbosi. Tot pe ce îne de com. Bralostu:a, for- scurg in lacul Izvorul.
aid trece linia fortificaîilor Ga- mind limita de S. de Argetoaia. Com. se compune din cincl
laî-Namoloasa Focsani. Prin sa- De aci se indrepteaza iarasT spre cat. si anume Almajelul, Balta, :
tul Filesti strabate soseaua ve- N. pana in valea Stroeni, merge Filiasi (cat. de resedinâ al com.
cinala-comunala precum si linia de alungul acestei vai pana a- si al pi.) Racoviâ si Schitul.
telegrafo postala, ce merge la junge in Jiu, apoT, ocolind in Sunt ast-fel asezate : Filiasi, pe
Pechea. linie ondulata, catunul Schitul stinga r. Jiul, Racoviâ si Balta
Pe teritoriul comunei Filesti, formeaza linia de S. si E. catre pe dreapta Jiulul; la 5 kil.
linga Barbosi, sunt si urmele com. Bralostiâ; de aci merge spre S. de c&t. de resedinâ se
vechei cetaî romane Gherghina. iar in linie dreapta spre N. afla cat. Schitul, pe dreapta
pana atinge catunul Almajelul Jiulul, la E. de cat. Balta si
File§ti (Calica), sat si resedinâ asezat pe ambele malurl ale Almajelul si pe valea Almajelul,
comunei cu acelasi nume, in riulul Almajelul si formeazS li- in stinga Jiulul.
jud. Covurluiu, pi. Siretul ; are mita de V. catre catunul Racari Despre locuitoril acestei com.
137 familii, sau 486 suflete; o bi- din comuna cu acelasi nume. se spune ca erau raspindip in
serica; o scoala. VezI Filesti, Teritoriul comunei este acci malte locurl pe la anal 1828, cind
com. dentat de mal multe dealurl si a- prin execute s'au adunat pe
nume: dealul Siova, cu o inatyime locul unde se gasesc azta-zl.
Filesti, mosie particulars, de 243 de 600 m., acoperit pe coasta de In cat. Filiasi, se afla urma-
hect., in jud. Covurluiu, com. cu S. cu vii, iar pe cea de N. cu toarele siliste : Silistea - de - la
acelasi nume, din plasa Sire- padure; dealul Cioaca sau Ra- Rosu, Silistea-de-la-Piesti, unde
tului. coviâ, acoperit pe toata intinde- este si biserica, Silistea - de la -
rea sa cu padure, afara de ripele Saftesti, Spinisor, Silistea • de-

Filesti, piriM, 111 comuna cu a- Stroeni si Balta; Deaiui-Cirnes- la-Manesti, Silistea-de-la-MSnoai-
celasi nume, pi. Siretul, jud. tilor, in catunul Filiasi. ca/^Silistea de la Bacesti, care se
Covurluiu. Este udatajnjdirecîunea N.- afla in Cornesti.
3
Hosted by Google
FILIA?I .358 FlLIASl
Coline sunt: Racovifc, Balta, hect. si aduc un venit anual de iar in cat. Balta se afla 3 cir-
Stroeni ?i Almajelul. 63000 lei. Ele se numesc : Fi- ciumf. Comercianpf sunt 24, din-
In cuprinsul acestef com. sunt liasi, Almajelul, Balta si Raco- tre carl trei sunt strain!.
4 bisericl : doua in ruina In cat. vi{a. Aparîn d-nei Filisianu, Prin comuna trece calea fe-
Filiasi, serv& azf de cimitir, fiind d-lul Baron de Gliinek si lo- rata Craiova-Severin, avind chiar
in Silistea-Vechle ; au fost cons- cuitorilor. in comuna stasia de drum de
truite la anul 1800 de Gheor PadurT: o parte din padurea fer Filiasi, la 200 metri departe
ghe Peia, Neagoe Peia, Ion Peia Cirnesti-Lunca-din-Vale si Za- de vatra satuluT Filiasi. Calea
?i Hie Blindu. voaie, in intindere de 596 hect., naîonala Craiova-Severin are
Biserica din Schitul a fost sunt pe mosia d-nef Smaranda prin comuna o lungime de 6
fondata la anul 1883 de preotul Filisianu, in cat. Filiasi. Partea kil. Calea naîonala, spre Tirgul-
$tefan, cu ajutorul locuitorilor. cea-1'alta, din Cirnesti-Lunga-de Jiu, are in comuna o lungime
Biserica din Balta e construita la-Jiu si Zavoaiele, situata tot in de 5 kil. Mat sunt: calea ju-
din zid, din anul 1820, de lo- Filiasi, aparîn d-lui Baron de deêana Filiasi-Melinesti, calea
cuitorl. Gliinek, avind o intindere de vecinala Filiasi-Fratostiâ. Po-
Trel din ele au proprietate 753 hect; iar restul de 917 teca din Filiasi merge la Al-
de cite 17 pogoane. hect. se gasesc in cat. Balta, majelul, serpuind pe valea Cir-
In com., si anume in cat. de tot pe mosia d-luT Baron de nestilor, trece valea Racari, pana
resedin$a\ sunt doua scolf pri- Gliinek. Inainte aparîneau dece- in cat. Racari. Din Filiasi trece
mare, una de baejl si una de fete. datuluT Dimitrie Filisianu. Pa- un drum vechiu pe Dealul-Cir-
Ambele funcfioneaza din anul durea din cat. Balta este ame- nestilor si raspunde in culmea
1836, intrefinute de com. Lo- najata. Padurile Cirnesti sunt dealului Bodaesti (pi. Amaradia).
calurile, fiicute din zid, sunt con- compusedin: cer, gimi{a, ste- O poteca tae acest deal pana in
de catre particulan. Au
struite jar ; iar cele din Balta, din : fag, cat. Almajelul.
o imprejmuire de 0.1250 hect. frasin, ulm, aiun, etc. In cat. Filiasi se afla un spi-
Scoala de baeî are dof in- Viile aparîn locuitorilor, ocu- tal cu 10 patun, intreînut din
va^&tori ; iar cea de fete, o in- pind o suprafata de 31 hect. fondurile judeûlui.
v3fatoare. $coala de bae^ a Livezile de pruni si nucT au Judecatoria de ocol is! are aicT
fost frecuentata in anul scolar o intindere cam de 35 hect. resedinâ ; tot aid se afla si o-
1892—93 de 131 baeî din Fi- In comuna. se afla un atelier de ficiul telegrafo-postal, fondat in
liasi ?i 6 din Balta ; cea de fierarie si unul de ttmplarie. Se 1895 si ai carui venit pe 1896
fete a fost frecuentata de 32 lucreaza caramida. Pe mosia 97 a fost de lei 6022, bant 80.
fete din Filiasi. In virsta de d-neT Filisianu se afla o moara Venitul comuneT pe exerci-
scoala sunt 326 bae^T si 201 de aburi. Pe ambele mosii se îul 1893—94 era de 10542,86
fete. Stiu carte 658 barba^l si afla stine, undese fabrica brinza. lei si cheltuelile de 10088,53
187 femei. Locuitoriif desfac productele lei.
Totalul populaîunei este de cimpulu! la stasia de drum de Vite man cornute sunt 450,
3383 suflete, dintre can 1 Ita- fer ce se afla in com. Filiasi cat 140, 01 300 si porci 89.
lian, 2 Ungun si 15 Bulgari. due porumb, gnu, orz, fasole,
Sunt 920 case si 5 bordee. ceapa si importa objecte manu- Filiasi, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-de-
Casele sunt construite din zid, facturarii si bacanii. Sus, com. Filiasi. Este asezat
paiantesi prea purine din lemn si Se due asemenea si la tirgul aproape pe loc ses. Singurul
nuele; dintre ele 689 au gra- saptaminal din Craiova. accident este Dealul-Clrnestilor.
ding cu pom* si vre-o 15 au In comuna se face de 3 on In sat sunt balîle : Rachita, la
gr&dinl cu flori. bilciu si anume : la Sf. Hie (20 E., in intindere de 1 hect., se
Suprafaâ teritoriului comu- Iulie), la Sf. Dumitru (26 Oc- scurgepe mosia Racari. Izvorul, la
nel este de 6048 hect., dintre tombrie) 24 Februarie.
si la S. com., in intindere de V2 hect.,
care: 2319 pamint arabil, 600 Transportul il fac sau pe case scurge in Vlad ; Riioasa la
hect. finea{a\ 545 hect. izlaz, lea nationals ce duce la Craiova V. com., in intindere de V2 hect.,
318 hect. lac si teren sterp, sau cu drumul de fer. se scurge in riul Jiul. In cite
2266 pSdure. In com. si cat. Filiasi se ga- trele lacuri se gaseste stiuca,
Mobile au o intindere de 23 19 sesc 15 circiumi si 4 bacanii; salau, crap si platicS. In sat
Hosted by Google
FILIASI 350 FILIOARA
sunt silistele urmatoare: Silistea- Filiasi, mope, particular^, jud. sunt 3 insi carf stapinesc locu-
de-la-Ros j, Silistea-de la-Piesti, Dolj, pi. Jiul-de-Sus, com. Fili- rile lor; iar 55 can de si insu-
unde este si biserica, Silistea- asi, satui Filiasi, aparînind D-neT rant si cultivatorl de patnint
de-la-Saftesti, Silistea-Spinisor, Filisianu. Se gaseste pe di-nsa insi nu au nicl un fel de pro-
Silistea-de-la-M&nesti,Silistea-desi padure. prietate precum nicl putinâ de
la-cotul-Man oaiea, Silistea-de-la- a mosteni dupa urma parinîior
Bacesti. Filioara, com. rur., situate in cen- lor legiuiÎ.
Populaîunea se urea la 2327 trui plaseide Sus-Mijlocul, ju- Agricultura se face pe o in-
suflete: 1165 barbap si 1162 deûl Neam£u. Se margineste la tindere de 1362 hect.
femef. Locuesc in 620 case si V. cu comuna Humulesti siGru- NumSrul vitelor e de 2 191
5 bordee, construite din zid, mazesti ; la S. cu comuna Bal- capete.

paiante si purine din nuele. Mai {itesti si Cracaoani; la V., cu In com. Filioara sunt 12 bi-
toate ati gradina cu pomi si comuna Vinatori-Neamûl; laN., serici cu 75 deservenpf, plati^T de
zarzavaturi si 15 au gradina cu comuna Humulesti si Vina- la stat cu 10560 lei si de la
cu flori. In sat sunt 2 scoli tori-Neamûl. com. cu 1050 lei (in care intra
primare, una de baeÎ si alta Teritoriuls&u in partea despre si indemnizarea pentru manas-
de fete. Ambele funcîoneaza V. este de natura muntoasa, pre- tiri") ; venitul fonciar al pamin-
din 1836, fiind intreînute de zintind lanûri si piscuri de munÎ turiior bisericestl se urea la suma
com. $coala de baeî are 2 dintre can cele maT insemnate de 1 roo lei anual.
invaâtori si cea de fete o lnvaâ- sunt: MSgura, Ciurgii, Poiana- Multe dintre locuitoare se o-
toare. Localurile construite din f igancei, Dealul-Mare,Ceardacul cup& cu industria {es&toriei

zid este in buna stare. In anul Piatra-lui-Aron, V&raticul, mun- asa, numai in Manastirile Aga-
scoiar 1892 — 93 scoala de b&eÎ tele Sihlei, etc., iar in partea des- pia Varaticul sunt 55 de $e-
si
afost frecuentata de 137 baeti, pre E. se scobor in terase deiu- satoare de satac. Ministerul a nu-
131 din Filiasi si 6 din Balta; roase, constituind, mai cu seama mit si o maestri pentru aceste
scoala de fete a fost frecuen- pe cursul riurilor, sesuri (podise) ateliere.
tata de 32 eleve, toate din intinse. Linia de desparîre a Budgetul com. e de 14696
Filiasi. Cu virsta de scoala sunt mjnîlor de dealuri se poate lei la venituri si de 13441 lei
241 baeî si 125 fete. considera aceea ce ar uni orasul la cheltuell.
Stiu carte 583 barbaî si 184 Piatra cu manasilrile Varaticul, Comunicaîunea cu satele ve-
femei. Sunt 2 biserici in ruina, Agapia, Vinatori-Neamûl (din cine se face prin : soseaua ju-
in Silistea-Vechle. Au fost fon- com. Vinatori). defeana Piatra-Neamûl, care o
date la anul 1800 de Gheorghe In privinâ geologica, vezi Bit- parcurge prin mijloc ;
prin un
Peia, Neagoe Peia, loan Peia, eel e-Focsei, Sirghif. drum care duce de la manasti-
si Hie Blindu. Este formata din catunele: rea Varaticul in soseaua pre-
Aci se afla oficiui telegrafo- Filioara, Agapia, Varaticul, Ce- kil. 29
cedents, intre 30 prin — ;
postal; judecatoria de ocol, o hlaesti - Gropii, Piriul - Tirnovei, un drum care uneste raanasti-
farmacie si un spital intreînut de Zembesti, impreuna cu manSs- rea Varaticul cu s. Valea-Seaca
jude^, cu 10 paturi, un medic, tirile Varaticul, Agapia si A- din com. B&lâtesti ;
printr'un
un sub-chirurg si o farmacie. gapia-Vechie. Are o populaîune drum care uneste manastirea Va-
Satui Filiasi este resedinâ de 487 familii, sau 3 196 suflete : raticul cu manastirea Agapia,
plaseT Jiul-de-Sus. 1094 barbap, 2 102 femei; 2004 trecindprin s. Filioara; printr'un
necasatorip, 940 c&satoripf, 240 drum care uneste Agapia-Ve-
Filiasi, stafie de dr.-d-f., jud. vaduvi, 12 divorâp. §tiu carte chie, trecind prin s. Agapia,
Dolj, pi. Jiul-de-Sus, com. Filiasi 727 persoane, nu stiu 2469. cu soseaua Piatra-Neamûl, intre
pelinia Craiova-T.-Severin, pusa Dintre locuitorii impropriet&- kil. 33 — 34; printr'un drum care
in circulate la 5 Ian. 1875. Se ri{i in 1864, sunt ast&zi 96 car! duce din soseaua Piatra-Neam-
aflS intre stabile R acari (64 kil.) mai stapinesc insi-si locurile lor, \\x\ (din fa$a drumului precedent,
si Butoesti (131 kil.) Inalîmea 116 cu urmasi a? celor impro- kil. 33 — 34), prin s. Cehlaesti,
d'asupraniveluluimariide 10370. prietarip; 3 locuri sunt parasite la s. Topoliâ.
Venitul acestei stafii pe 1896 si stapinite de catre al{tf. Dintre

a fostde 100243 * e* ?i 26 ban!. locuitorii improprietari^l in 1878, Filioara, sat, in com. Filioara,
Hosted by Google
FIL10ARA SAU FALOAEA 360 FILIPENI
pi. de Sus-Muntele, jud. Neam- mi{a, pl.Ialomiâ-Balta, peterito- Rea, de pe mo$ia Statului Bi-
ful, situat la 55 kil. dep&rtare riul com. Chioara; trece prin p&- sericani.
de ora?ul Piatra. durea numita Filip, f&cind lega-
Are o populate de 185 fam. to r3. intre Borcea ?i lacul Mo- Filipeasca, numire, ce amaipur-
In satse afl& re?edin$a com.
: cilna. tat mo$ia Zore?ti, din com.
iar in apropiere, m&n&stirile de Valea Teanculul, jud.
- Buz&ti,
calugSriê Agapia ?i Varaticul,
: Filip, trup al padurel Filip ?i o sfoara de padure ca de 50
Gura-Bobulw, in jud. Ialomiâ, hect, precum $i c. Cliserul $i
Filioara sau Faloaea, piriias, pi. Ialomiâ-Balta, com. Chioara, mosia Simileasca din com. Si-
format din alte patru ma! micT, in intindere de 60 hect. Esenê mileasca.
in valea unde e satul File?ti, salcie $i plop.
pi. Siretul, jud. Covurluiu, Filipeasca, pftdnre particular^,
Filip, vale, jud. Vilcea, pi. Cerna- supusa regimului silvic inc& din
Filioara sau Faloaea, vale, pe d.-s., com. Modoia. anul 1883, pemo§ia Filipeasca,
care e a?ezat satul File^ti $i pe com. Drajna-d.-j.,pl. Teleajenul,
unde curge un piriia?, jud. Co- Filip (Stinca-lui-), stinca mare, jud. Prahova.
vurluiu. Aceasta vale se une?te in munîi Calului, jud. Neamû,
cu valea File^tt, spre S. de sa- pi. Piatra-Muntele, com. Calul- Filipeni, com. rur. jud. Bacau,
tul cu acelaî nume; prin ele Iapa. In aceastS localitate se pi. Bistriâ-d.-s., situata in valea
curg piriia$ele ce se varsa in afl& cariere de piatra* pentru piriului Dunavaûl $i a afluen-
balta C£tu$a. construcîi. tului sau Sala$ul-Ro$u.
Se compune din 3 catune
Filiorul, piriias, ce izvore^te din- Filip ?i Qura-Bobului, pddut'e, Lunca, re$edin{a; Filipeni-Slo-
tre ramurile munîlor M&gura pe mo?ia Blagodeasca, in jud. bozia, cu secîa Filipeni, Pirli-
$i S&h&stria, com. Filioara, pi. Ialomiâ, pi. Ialomiâ-Balte, com. turile, Valea-Botului ; Frunte$ti
de Sus-Mijlocul, jud. Neamûl Chioara. Are 1 10 hect., din can ?i Moara-Conachi.
curge spre E., traversind dru- 20 hect. raspindite in mici pil- Aceasta comuna, pana la anul
mul care une?te s. Filioara cu curT, cu esenê: salcie $i plop. 1874, a facut parte dinjudeûi
Agapia, v£rsindu-se in piriul Tecuciu, $i era compusa din ca-
Agapia, puîn mai spre E. de Filipache, prival, jud. Braila. tunele : Dobriana, azi Sili$tea,
satul Agapia. care une^te lacul Moise, din Filipeni, Fruntesti $i §tubeiana.
com. Stancuâ, cu canalui Pa$ca. Se margine^te la E. cu com.
Filiorul, jud. Neam{uL Vezi Fi- Once^ti (jud. Tecuciu), de care
lioara, sat. Filipa§ , deal, spre S.-V. de satul se desparte prin zarea dealului
Coasta-M&gureJ, com. Baiceni, Tarniâ ?i cu com. 0êle$ti, de
Filip, deal, in raionul com. Re- pi. Bahluiul, jud. Ia?i. care se desparte prin dealul
tevoe^ti, pi. Nuc?oara, jud. Mus- Dobriana; la N. cu com. Ma-
eel. Filipea. Vezi Lunca, sat, jud. re?ti: la V., cu com. Lecca, de
Badiu. care se desparte prin dealurile
Filip, deal, in jud. Vilcea, pi. 01- Runcul, Popei, Ungureni ?i
teûl-d.-s., com. Matee^ti, care, Filipea, pftdure, jud. Bacau, pi. Poeni, $i cu com. Godine^ti
impreunei cu dealurile Comoara Tazlaul-d.-j, de pe teritoriul (jud. Tecuciu) ; la S.„ cu comu-
?i Seaca, formeazS. un $ir pa- com. Tirgul-Valea-Rea. nele Godine^ti ?i Once^ti (jud.
ralel cu dealurile; Carantina, Tecuciu).
M&gura ?i Corn&felul, intinzin- Filipea, piriias, jud. Bacau, pi. Are o ?coala, infiinâtala 1865,
du-se de la N. spre S. Tazlaul-d.-j., com. Tirgui-Valea- in satul Lunca, intreînutS de
Rea, care curge prin valea cu stat, intr'un local bun de birne,
Filip, braf (prival), in jud. Ialo- acelaÎ nume $i se varsa d'a construit de particular! $i cu o
mi$a,pl. Ialomiâ-Balta, pe terito- stinga Tazl&ulul-Mare. imprejmuire de 22 prj. pamint.
riul comunei Giurgeni. Scoala a fost frecuentata m
Filipea, vale, jud. Bac&u, pi. 1 89 1 de 38 elevi, dintre car!
Filip, bra} (prival), in jud. Ialo- Tazl&ul-d.-j., com. Tirgul-Valea- 4 fete.
Hosted by Google
FILIPENI 361 FILIPESTI
Sunt 2 bisericT: una in satul Secuieni, resedinâ plasel, 15 pe la E. de comunele : Darma-

Lunca si alta in satul Frun- kil.; la com. Marasti, 6 kil.; la nesti, Aricesti si Baicoiul.
testi, deservite de 2 preoÎ si Oêlesti, 5 kil.; si la com. Lecca, La N. se margineste cu plaiul
2 cintare^T; circiumi sunt 6. 10 kil. Prahova, de care se desparte
Are o populate de 572 fa- printr'o linie dreapta dusa din
mily, sau 2288 suflete, dintre Filipeni, sdtisor, jud. Bacau, pi. plaiul V&rbilaul (E.), panS in
care 2226 Rominl, 49 Izraelipf, Siretul-d.-s., com. Filipeni, care jud. Dimbovrfa (V.) si care trece
7 Armeni, 1 German si un Un- intra in compunerea satuiu! Fi- pe la N. de comunele: Ederile
gur; 900 agriculton, 30 mese- lipeni-Slobozia. si M&gureni.
riasi', 13 comercianÎ, 45 pro- La S.-V., se margineste cu
fesiuni libere, 60 muncitori si Filipeni-Slobozia, sat, judeûl jud. Dimbovifa, de care se des-
30 servitor!. Stiu carte 136, din- Bacau, pi. Siretul-d.-s. al com. parte printr'o linie oblica, de la
tre can 6 feme!; nu stiu 2152, Filipeni, asezat intre piriul S&- dreapta spre stinga si care trece
dintre carl 11 26 femei. Contri- lasul-Rosu si piriul Dunavaûl, pe la V. de comunele : M&rgi-
buabilT, dupa recensamintul pen- la o departare de 3600 m. de neni, Ghirdoveni, Moreni si mer-
tru periodul 1 891— 1896, sunt cat.Lunca. Se crede ca m ve- ge pana la V. de com. Ederile.
443- chime era asezat pe coasta dea- Din punctul de vedere ad-
Teritoriul comunei are o in- lului dintre dreapta piriului Du- com-
ministrativ, pi. Filipesti se
tindere de 4500 hect. navaûl, unde asta-zi se afla o pune din 16 comune rurale, a-
Proprietan marl sunt George : o siliste. Are o populate de fara de Filipesti-de-Tirg, care e
Sterian, cu o mosie de 750 99 fam. sau 435 loc. Este o cir- comuna urbana, adic&: Aricesti,
hect., dintre care 646.84 hec- ciuma. Vite sunt: 18 cai, 174 Baicoiul, Caiinesti, Darm^nesti,
tare pamint productiv, care 11 vite cornute, 16 porcl si 26 Diêsti, Ederile, Filipesti-de-Pa-
dau un venit anual de 12038 capre. dure, Floresti, Ghirdoveni, Hai-

lei; Eufrosina Rosetti, cu copiiT manalele, Magureni, Margineni-
sai, Virginia Lambrino, Vasile Filipescu (Magurelele - Fili- d.-j., Margineni-d.-s., Moreni, Ne-
Rosetti si Sofia Boteanu, ati o pescu), sat, face parte din co- delea si fintea.
mosie de 1716 hect., cu un ve- muna rurala Magurelele, plasa Resedinâ subprefecturel e in
nit de 20000 lei. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat com. Filipesti-de-Tirg.
Sunt 790 hect. padure din- pe malul sting al riulul Sabarul. Cea mal populata comuna din
tre care 550 hect. marunta (tu- Spre E. trece calea naîonala pi. Filipesti e Baicoiul, apoi vin
faris). Bucuresti-Giurgiu. In partea de Magureni si Darmanesti. Cele

Viile au o intindere de 36.78 S. locul e mlastinos. mai puîn populate sunt : Caii-
hect., care, in 1890, au dat 28.88 Se intinde pe o suprafaâ de nesti, Floresti, Margineni-d.-s.
hectol. vin negru si 1088.32 420 hect., cu o populate de 352 si Haimanalele.
hectol. vin alb. locuitori. Partea de S. a acestel plasi
Dupa controalele diviziei fi- D-na Ana D. Laptev are 260 este seasa si productiva in tot
loxerice (1891), viea lucratoare hect. si locuitorii 160 hect. Pro- felul de cereale. Producîunea
ocupa 87 V4 hect. prietarul cultiva 218 hect. (6 este abondenta, grafie apelor
Vite sunt (1890): 113 1259
cai, sterpe, 18 izlaz, 18 p&dure). Lo- ce o uda.
vite cornute, 318 porcT, 88 cuitorii cultiva 138 hect. (9 ster- Partea de N. e deluroasa,
capre si 1885 01. pe, 13 izlaz). Comerciul se face prielnica vi{el si livezilor de
StupT de albine sunt 123. de 4 circiumari. prunl; iar partea de V. e aco-
Budgetul comunei, pe exer- Numarul vitelor marl e de perita cu paduri seculare.
tional 1 89 1 — 92, aveala venituri 241 si al celor mid de 3106. Intinsa cimpie dintre riul Pra-
8298 lei, 33 banl, iar la cheltu- hova, 'pntea si Baicoiul, numita
ell 4541 lei. Filipesti, plasa, in jud. Prahova. Branciocul, este productiva in
Comuna este strabatuta de Se margineste la S.-E. cu pla- grine si porumb.

calea vecinala Obirsia-M^rasti- sile Tirgsorul si Varbil&ul, de In partea de N., locuitorii
Lunca. care se desparte printr'o linie plasel se ocupa cu fabricarea

Distance : la Bacau, capitala oblica spre dreapta, incepind rachiului, viticultura, transportul
districtuluT, 36 kil.; la comuna de la com. Margineni si trecind lemnelor din paduri si al pa«
59623. Marele Dicfionar Geografic- Vol. 111. 46
Hosted by Google
FILIPE?TI 362 FILIPESTI
cure!, iar acei din partea de compusa din cat. Iezeni si Bra- DrumurT: la Dedulesti, spre
S. se ocupcl cu agricultura, iar tasanca-Ungureni, avind ca fi- N., prin cat. Bagdat (1 1 kil.) ; la
mul$T se maf indeletnicesc cu liaia biserica Sf. Gheorghe. Surdila-Greci, spre S., traver-
fabricarea varuluT negru, facerea 11. Parohia Calinesti, cu bi- siud calea ferata Braila-Bucu-
vaselor de lemn si altor arti- serica parohiala Adormirea, com- resti (6 kil.), la Batogul, spre
cole din lina si par de cal. pusa din catunele : Catina si S.-E. pe la cantonul 113, (15
In plasa Filipesti se cultiva Navoesti (Magureni), cu bise- kil.) ; la Braila (5 1 kil.) Com. are
523.50 hect:. vie. rica filiaia Sf. Nicolae. 9 strade aliniate. Pe aci trecea
Riuri principale sunt: Crico- 12. Parohia Aricesti-d.-j., cu drumulvechiu alposteiBraila-Bu-
vul-Dulce, Prahoviâ si Prahova. biserica parohiala Sf. Hie, com- curesti. Acum trece calea ferata
Din punctul de vedere ai cul- pusa din cat. Aricesti-d.-s., cu Braila-Bucurestt pe ointinderede
tului, pi. Filipesti s'a impact biserica parohiala Sf. Nicolae. 4 kil. In coprinsulcom. eo padure
in 16 parohil, avind si 11 filiale: 13. Parohia Floresti, cu bi- de salcie de 2V2 kil. p. a d-lui Fi-
Parohia Magureni, cu bi-
1. serica parohiala Sf. Treime, com- lipescu.
serica parohiala Sf. Treime, compusa din cat. Capul-Rosu. Se face tirg in fie-care Dumi-
pusa din catunele Paroasa si :
14. Parohia Baicoiul, cu bi- nica.
Cocorasti Capli, avind ca bise- serica parohiala Sf. Imparati. Com. s'a infiinât la 1835 si
rica filiaia Sf. Dumitru. 15. Parohia Cotoiul (com. se numia Basa, dupa numele u-
2 Paroh ia Filipesti-de - Pa - Baicoiul), cu biserica parohiala nui turc, Basa sau Isbasa, ce a
dure, cu biserica parohiala Sf. Sf. Anton, compusa dm cat. avut tide aci. Era situata linga
Trei-ErarhT, compusa din cat. Tufeni, avind ca filiaia biserica Movila-Morîlor, spre S.
Silistea-DealuluT, avind ca filiaia Sf. Anton. La 1840, a fost stramutata
biserica Nasterea Maicei - • Dom -
16. Parohia Tintea, cu bise- unde se afla azT si s'a numit
nului. rica parohiala Duminica-Trei- Filipesti, dupa numele proprie-
3. Parohia Edera, cu bise- Sfinîlor, compusa din catunele : tarului, C. Filipescu. S'a mai
rica parohiala Sf. Voevozi. Dimbul si Liliesti, avind ca fi- numit Groparia dupa multele
4. Parohia Moreni, cu bise- liale bisericile Sf. Voevozi si gropi in can se pastrau bucate.
rica parohiala Schimbarea-la-Fa- Sf. Nicolae.
{&, compusa din catunele : Tisa, Filipesti, sat, in jud. Bacau, pi.
Stavropoleos, fuicani, Pleasa, Filipe§ti,(Ba§a-Groparia),tt?^. Trotusul, com. Onesti, situat in

avind ca filiaia biserica Ador- rur. y
jud. Braila, pi. Ianca, ase- valea Oituzului si la poalele dea-
mirea. zata peSe margineste la

ses. lului Cuciurul, la o departare
5. Parohia Ghirdoveni, cu bi- E. cu Perisorul, la N., cu De- de 4 de satul Onesti. Din
kil.
serica parohiala Sf. Voevozi. dulesti si riul Buzaul si la S., acest cat., in 189T, au urmat
6. Parohia Haimanalele, cu cu Surdila-Gaiseanca si cat Bra- la scoala 15 baeî, din 188 co-
biserica parohiala Sf. Voevozi, tesul. Suprafaâ com. e de 2000 pii de scoala.
in virsta
compusa din cat. Manastirea- hect. Are o populate de 262 Are o biserica, de caramida,
M&rgineni, avind ca filiaia bi- familii sau 10 12 suflete, din can zidita la 1855, deservita de un
serica Sf. Dumitru. 217 stiu carte si 835 nu stiu. preot si 2 cintareî, si care a
7. Parohia Difesti, cu bise- Sunt 194 contribuabilT. fost restaurata de sateni la 1870.
rica parohiala Sf. Voevozi, com- Venitul com. e de 7689 lei, iar Are o populate de 99 familii,
pusa din cat. Seaca (Filipesti- cheltuelile de 6733 lei. Sunt 107 sau 300 suflete. Este o circiu-
de-Tirg). improprietarn;! din 1864 si 23 ma, Vite sunt: I4cai, 182 vite
8. Parohia Mdrgineni-d.-j., neimproprietariî. In Filipesti mar! cornute si 45 porcT.

cu biserica parohiala Adormirea, sunt 5 debite si 10 circiumi. Are mori de apa si o fabrica
compusa din cat. Margineni-d.-s., Vite marl cornute sunt 1239 de oiarie,
avind ca filiaia biserica Sf. A- (boi 622, vaci 424, tauri 34, viêi
postoll. 149); cat sunt 489; magart, 2 ; 01, Filipesti, sat, pe hotarul de N.
9. Parohia Nedelea, cu bise- 712; porcl, 389 si capre, 3. Suha- al com. Filipesti, jud. Braila,
rica parohiala Sf. Voevozi. tul ede 500 hect. Com. are 1 linga viroaga Buzeelul-Sec, pe
10. Parohia D&rtnXnesti, cu moara de aburi ce macina 3500 muchea acestei viroage sUa 5 1
biserica parohiala Sf. Nicolae, hectol. anual; 1 brutarie. kil. spre V. de orasul Braila.
Hosted by Google
FIL1PE?TI 363 filipe?ti-de-t1rg
Locuitorii cunosc acest sat sub Filipesti, sat, in j ad. Roman, pi. feme!), si 7 familii de Jiganl
numele de Basa saii Groparia. Siretul-d.-j., com. Galbeni, pe 1 de Evreu, 3 Bulgarl si 3 Un-
S'a infiinât la 1835, cind purta soseaua national;! Bacati-Roman. gun fierarl.
numele de Basa, sinumalde la Are 40 familii, sail 90 suflete, Sunt 244 contribuabill si 314
'
1864 s a namit Filipesti, dupa din can 39 contribuabill. $tiu case de locait.
numele proprietaruluT. Are o carte 16 persoane. Locuesc in In com. e o biserica, fondata
biserica zidita la 1848 si linga 10 case. la anul 1 802, de familia Filipe-
care sunt casele proprietatel, Sunt 60 vite man cornute. scu si reparata in anul 1890;
cu o frumoasa gradina ca de are un preot.
3 hect., bine intretinuta, a- Filipesti, nuinire, ce a mai pur- Afara de agricultural 20 lo-
vind si un han mare. Are o tat ciit. Cindesti-d.-j., din com. cuitori se mai oeupa cu dul-
scoala de bae^T,infiinâtala i860 Cindesti, jud. Buzau, dupa nu- gheria, zidaria, rotaria, cizmaria
intreînuta de stat, cu 50 de e- mele ITatmanulu! Mihaiâ Fili- si fieraria, Produsul muncel il
levi si o scoala de fete, infiin- pescu (Buzatal), fost proprietor desfac in comuna, latirgulsap-
{ata la 1877, cu 28 eleve. Su- aci. taminal de Duminica.
prafaâ satuluT e de 47 hect., cu Pe iazul ce vine din riul Pra-
196 case; 10 circiume; o rota- Filipesti, fost sat, numitsi Capul- hova, sunt, in raionul comuneT,
rie ; 1 boiangerie; 6 fierarii ; 1 Dealului, in localitatea cu ace- 2 morl de macinat.
moara cu aburT. Populatia sa- lasl name, din com.Uidesti, jud. Locuitorii, in numar de 236,
tului e de 260 familii, sau 1074 Suceava. s'au improprietarit la 1864, pe
suflete, din carl: 525 b&rba^T, mosiile Filipescu si Slatineanu,
549 femei ; 403 casatoriî, si Filipesti, mosie razaseasca, \\\ jud. cind li s'au dat 558 hect. El
670 necasatoritl. Stiu carte 217 Bac&u, pi. Trotusul, com. Onesti. au :
93 cal, 689 vaci, 12 bivolT,
persoane; 857 nu stiu. Actele de proprieta^T, pastrate 30 capre, 587 01 si 796 porcl,
Vite sunt: 1230 vite man de batrinl, sunt o dovada ca afara de vitele trebuincioase la
cornute, 490 cal, 2 asinT, 880 aceste pamintan li s'au dat de munca cimpulul.
01, 6 capre, 390 rimatorT. insu-si Stefan-cel-Mare. §coala dateaza in com. de la
Sunt si 32 stupT ca albine. 1856. Localul e proprietatea

Aci se afla ingropat Const. Filipesti, mosie, pendinte de com. comuneT. S'a frequentat in 1891
N. Filipescu, nascut la 1807, cu acelasl nume, jud. Braila, cu de 54 b&e^r si 28 fete. Cu in-
mort la 1854, fost madular la o suprafaâ de 2700 hect. si cu treînerea personalulul, statul
Obsteasca Adunare. Pe piatra venit de 45000 let. cheltueste anual 2484 lei. $tiu
mormintuluT se afla sapate niste carte in toata comuna 200 bar-
versuri de Gh. Creteanu. Filipe§ti-de-Tirg\ com. urb., in batl 74 femei.
si
jud. Prahova, pi. Filipesti. Se ToatS comuna, cu vatra sa-

Filipesti, sat, face parte din com. zice ca s'a infiinât camde 300 tuluT, izlaz, livezl, locurl arabile,
rur. Darasti, pi. Sabarul, jud. ani, de familia Filipescu. etc.,se intinde pe o suprafaâ
Ilfov. Comuna este situata pe un de 1822 hect.
Se intinde pe o suprafaâ de iaz ce da in riul Prahova, la 20 Pamintul e prielnic culture!.
341 hect., cu o pop. de 418 kil. departe de eapitala judeâ- in termen
loc. f uica se fabrica
Fraîi Laptev ati 113 hect. lul. Aci e:ûn birou telegrafo- mediu pana la 5000 dec. anual.
si locuitorii 228 hect. Proprie- postal fondat in 1869 si al c3.- Stapl cu albine sunt 90.
tarii cultiva 90 hect. (5 izlaz, rul venit pe —
1896 97 a fost Comerciul se exercitain com.
18 padure). Locuitorii cultiva de 3515 lei, 95 ban! ; resedin- de 10 circiumarf.
180 hect. (46 izlaz, 2 vie). Are: â pi. Filipesti. Tot aci se afla Veniturile com. se urea la
o biserica, cu hramul St. Nico- o prea frumoasa gradina cu 17806 lei anual si cheltuelile
lae, deservita de 1 preot si 1
helesteu, cu casele proprietaru- la 13685 lei.
cintare{ 5 l povarna. lui mosiei. Trel sosele principale il inles-
Comerciul se face de 2 cir- Se compune din 2 cat. : eel neste comunicaîacu Margineni-
ciumarl si 2 hangil. de resedinâ si Seaca, avind o d.-j., Nedelea, Caiinesti si Di-
Numarui marl e de 177
vitelor populaîune de 341 familii, sau testi.
si al celor micl de 399. 1422 suflete (686 barbaî 736 E cuprinsa intre riurile Pr^
Hosted by Google
FIL1PE$TI-DE-PADURE 3()4 FILIPOIUL
hova si Prahoviâ ; iar prin cen- fira, plaiul Teleajenul, si la M-rea si Moreni, Ghirdoveni si Fili-
tru trece un iaz cu maluri ri- Susana. ^ pesti-de-Tirg.

dicate. MestesugarTsunt: 5 fierari, 3 In partea de N.-E. a com., se
Se margineste cu comunele rotarl, 7 timplari, 5 zidan, 7 afla movilele: Radoaia, Mavru-
Bratasanca, Margineni, Diêsti, cizmarT, 20 dogari, 1 strungar, leasasi Chioscul-luMoil. La N.,
CalinestJ si Nedelea. 4 cojocan si 3 croiton. se intind dealurile cu vii ?i
Locuitorii desfac produsui pometuri, ce poarta numele de:

Filipe§ti-&e-Padure, com. rur., muncellor laPloesti.Else ocupa Cintul,Beldia, Sichireî, al Tuliei,
pi. Filipesti, jud. Prahova. Mai cu agricultura, viticultura, fabri- Calugarul, Bucheazgoaia. Tot
inainte s'a numit Filipesti-Un- carea rachiuluT, cu transportul in partea de N. sunt piscurile:
gureni. Acte vechi privitoare lemnelor si a lignitului la gara. Mariana, La-Stina, Carabusi si
la Infiinârea com. lipsesc. Se Vite sunt: 74 cai si epe, 274 bol, Piscul-BulzuluT. La poalele a-
crede ca dateaza cam de vr'o 152 vacT, 1 199 01, 1734 porci. cestor piscuri suntpadurile pro-
370 anl. Comerûl se exercita in co- prietarilor. Pentru izlaz servesc
Este situata sub dealui Cia- muna de 10 ctrciuman. poenele : Anghelestilor, Cu-Ma-
cirul si pe linga Valea-Rea si Sunt 60 locuitori mosneni; laiu si Tomseneanu.
Vilceaua-Rosioara, la 25 kil. iar restul s'au improprietarit la E strabatuta de vaile: Ro-
departare de capital a jud. si la 1864, pe mosiile D-lor Anton sioara, Palanga, Valea-Rea, Gre-
7 kil. de resedinta plasei. Arion si Alex. Zisu. cilor, Valea-lui-Dop, Valea-lui-
Se compune din 2 catune: Scoala exista com. de 40 in Baltac si riul Proviâ (Prahoviâ).
Siltstea - Dealului 51 Calinesti, ani. Localul e proprietatea com. Girle periodice sunt Valea-Ma-
afara de Filipesti-de-Padure si In anuPscolar 1892 — 93 s'a fre- roaica si a Greciior.
Ungureni, avind o populate de cuentat de 36 baett si 4 fete, Pe aceste vai, se zice, in tim-
323 familil, sau 1329 suflete din numarul de 238 copiT (136 purile vechi, fugeau locuitorii de
(748 b., 581 f.). Calinesti, desi b., 102 f.), cu virsta de scoala. groaza paginilor.
e una cu satul Filipesti, îne de Cu intreînerea person., statul In raionul acestei com. se
com. Calinesti. cheltueste anual 1080 lei. Stiu vad ruineie palatelor familie!
In populaîunea acestei com. carte 150 barbaî si 60 femei. Cantacuzinestilor.
intra si 8 familii de Tigani si o Tuica se fabrica anual ca la Se margineste cu comunele
familie Germana, la minele de 4000 d. 1. si vin ca la 3000 d. 1. Filipesti-de-Tirg, Diêsti si Ca-
lignit, care s'a stabilit acolo de In raionul acestei com., spre linesti.
mat mul^f am, ocupindu-se cu N. de sat, pe valea Palanca si
transportul carbunilordepamint. pe valeaHelesteul, suntdoua mine Filipe§ti-de-Padure, deal, com.

Sunt 290 contribuabili si 400 de carbuni de pamint, can func- Filipesti, pi. Filipesti, jud. Pra-
case de locuit. tioneaza de la 1884. Tot pe hova, pe care se cultiva 168V2
In com. sunt doua. biserici valea HelesteuluJ si Cervenia, pe hect. vie.
una m Filipesti-de-Padure, ztdita mosia proprietarulu! si chiar pe
la anul 1688 de familia Canta- mosia satenilor, la Valea-Greci- Filipe^ti-Ungureni, numire ce
cuzinilor, reparatain anul 1893; lor, Valea-lui-Dop si Baltac, se se mai da comunei Filipesti-de-
a doua in catunul Sili?tea- presupune a fi pacura. Padure, pi. Filipesti, jud. Pra-
Dealulul, zidita la anul 1833 de Stupt de albine sunt vr'o 200. hova.
preoîi State si Mitrea, doi mo- Comuna are o suprafaâ de
nahi, carl au stat acolo. Sunt aproape 1165 hect. pamint. Filipoiul, movila, jud. Braila, si
deservite de 2 preo^T, 2 cinta- Parte din teritoriul com. e tuata pe malul drept al priva-
reflf si 2 paracliseri. Serviciul prielnic culture! ; iar parte, mat lului Baba-Sanda, in faâ cana-
divin se celebreaza in biserica ales eel din partea de V., e ar- lului Porcul.
din catun numai la anumite zile gilos, humos si pietros.
si in sarbatorile imparatestl. Budgetul comunei se ridica la Filipoiul, ostrov, jud. Braila, co-
A fost schit de maid, dar 21885.17 lei, si cheltuelile la prins intre Corotisca si Dunare,
in urma uneihotariri consistori- 10201.71. la N. de ostrovul Corotisca.
ale s'a desfiinât. Calugariêle Sta in legatura prin sosele
aQ trecut toate la M-rea Zam- cu comunele: Calinesti, Diêsti Filipoiul, prival, judeûl Braila,
Hosted by Google
FILITIS 365 FILIUL
uneste iezerul Serbanul cu Du- unui poligon neregulat. Supra- Filiul, dupa numele proprieta-
narea-Vechie. Aproape de con- faâ comunei e de 7192 hect. resei Filianca. Loc. cunosc acest
fluenâ sa cu Dunarea, se afl& Are o populate de 265 fa- sat sub numele de Budistean-
o cherhanea in dreptul c&reia, in milil, sau 1108 suflete, din carl ca. Satul este strabatut In par-
razboiul dia 1 87 7, Rusil au scufun- 114 stiu carte, si 964 nu stiu. tea de N. de o valcea peste
datvaporulturcesc Lufti Djelil». Sunt 173 contribuabili. care se afla un pod, aceasta
Venitul comunei e de 4022 valcea da in Calmaûiul, la 1
1
/2
Filitis (Radule^ti-Filitis), sat, lei si cheltuelile de 4004 lei. kil. spre S. de sat. In sat sunt
face parte din com. rur. Radu- Improprietarh:! sunt 96 locui- 109 case, 2 mor! de vint, si o pra-
lesti-Resimnicea, pi. Mosti^tea, torl. Sunt 3 debite si 6 circiumT. vaiie.Vatra satului e de 49 hect.
judeûl Ilfov. Este situat spre Vite mart cornute: 1873 (boi Are o scoala de baetf, infl-
N. de Bucuresti, pe la extremi- 1006, vacl 856, taurl 98, vh:ei intata la 1858, intrefinuta de
tatea judeûlui despre jud. Pra- 11), cai 580, 01 3002, rimatorl stat, frecuentata de 42 elevl si
hova, pe malul drept al riului 367 si 2 capre. Suhatul e de scoala de fete, infiinâta, la
Prahova. Aci este resedinâ pri- 13 15 hectare. 1 88 1 intreînuta de comuna si
maries Comuna are: o biserica zidita frecuentata de 25 eleve. Am-

Se intinde pe o suprafaâ de la 1845 de Ioni^S, Clucerul-Bu- bele scoll au un bun local pro-
810 hect., cu o populatie de disteanu, reparata la 1873 de pria de zid. Este o biserica, zi-
455 locuitorii. proprietarul, N. Protopopescu dita de proprietor la 1845, de

au 750 hect. si
Fratii Filitis si de locuitorl, deservita de 1 servita de 1 preot, 1 cintare^
locuitorii60 hect. Proprietarii preot, 1 cint&re{ si 1 paracliser ;
si 1 paracliser. Populaîa este
cultiva 600 hect. (50 sterpe, 100 o scoala de baeÎ, infiinâta la de 170 539 suflete,
familil, saii
padure). Locuitorii rezerva tere- 1858, frecuentata de 142 elevl din carl 283 barba^T, 256 femei.
nul pentru izlaz. si una de fete, inflintata la 1881, §tiii carte 1 1 6 loc.
Are o biserica, cu hramul Sf. frecuentata de 20 fete; ambele Vite sunt : 290 cai, 730 vite
Nicolae, deservita de 2 preoti scoll instalate intr'un frumos man cornute, 500 01 si 200 ri-
si 2 cintSreÎ; o scoala mixta, local. In partea S.-S.-E. a com. matorl.
frecuentata de I4elevi si eleve, e un pod peste Calmaûiu.
cu intreînerea careia statul si DrumurT: la Slujitori - Albo- Filiul, catun, pendinte de com.
comuna cheltuesc anual 1849 testi, spre S., peste apa Calma- cu acelasl nume, pi. Balta, jud.
lei. tuiul ; la Insuraêi, spre S.-E., Braila, situat la N.-V. de com.
Comerciul se face de 1 han- peste podul Calmaûiului; la la 5 kil. Populaîa e de 31 fa-
giu. S'au stabilit in sat 2 strain!. Vizirul, spre E., prin cat. Lis- milil, sau 151 suflete. $tiu carte
Nutnarul vitelor mart e de coteanca; la gara Ianca, spre 29 persoane.

558 si al celor mid de 1043. N., prin tirlele Filiul, Perisorul Vite marl cornute sunt: 649
si apoi la Ianca; la Ionesti, ca- (boi 310, vacl 320, taurl 9, bivoll
Filitis,numire data uneT p&rfl tunul din spre V. Are 2 strade. 2, viêl 5), magari 3, cai 147,
din mosia Stilpul, jud. Buzau, Comuna s'a infiinât la 1845 de 01 1874, rimatorl 94, capre 2.
ca sa se distinga de Stilpul- Ioniâ Budisteanu, fostul pro- Are 1 moara cu aburl si 2

Monteorul. (Vezi Stilpul, mosie). prietar, dupa care se nume^te mori de vint.
Budisteanca, pe linga numirea
Filitis, sfoarci de mosie, in jud. oficiala ; iar Filiul se numeste Filiul, mosie y
pendinte de com.
Buzau, com. Lipia, ca de 1 5 hect. dupa numele Fileanca, fosta pro- cu acelasl nume, pi. Balta, jud.
pietara a unei parpf de mosil. Braila, are o suprafaâ de 3000
Filiul (Budi§teanu), com. rur., hect. si aduce un venit de
jud. Braila, pi. Balta, asezata pe Filiul, sat, jud. Br&ila, la S. par- 40500 lei.
malul sting al Calmaûiulul si cel de V. a comunei Filiul, pe

ca la 260 m. departare de acest lunca stinga a C£lma$uiului, a- Filiul, ntovild, ]ud. Braila, situata
riu. Se invecineste la E. cu Vizi- proape de acest pirhl, la 49 kil. la 7 kil. spre N.-V. de satul
rul ; la V., cu Berlesti-Ionesti la ; spre S. de orasul Braila, infi- Filiul ; serv& de hotar intre mo-
N., cu Perisorul si la S., cu Slu- inât la 1845 de fostul propri- sia Filiul si Colîca, pendinte de
jitori-Albotesti. Forma sa este a etar Ioniâ Budisteanu si numit com. Bordeiul- Verde.
Hosted by Google
F1LOSOFUL 366 FINTESTILOR (VALKA-)
Filosoful, deal,]\id. Vasluiu, in- Finêasca,//m^% jud. Buzau, in- sursa de apa minerala, conî'md
cepind pu#n despre E. de la cepe de la Sipot, com. Juguren'v mai cu seama sulf. Are 2 stine.
satul Caaesti, mergind spre S.-
si curge in cascade peste dealul Comerûl consta in desfacerea
E. prin com. $cheia, de unde Cohi, uda in lung com. Finêsti de producîunl agricolesi a lem-
trece in com, Draguseni. si da in piriia$ul Tohaneanca, nelor. Cai decomunicaîe are: so-
la cat. Gura-Vadului, din com. seaua Tohani-Finêsti, prin Jugu-

Fime§ti, vale, com. Spineni, pi. Tohani. reni; drumul naturalTohaneanca-
Vedea-d.-j., jud. Olt. Finêsti si drumul Buzaului.
Finê^ti, com. rur., in jud. Bu- Vite sunt: 254 boi, in vaci,
Fincai, valcea^ com.Romani, pla- zau, pi. Tohani, situata pe am- 59 viêT, 3 bivoliê, 28 cai, 34
iul Horezul, jud. Vilcea. beie malun ale pirtului Finêasca, lepe, 12 minji, 906 01,41 capre,
la distant de 46 kil. 120 m. 3 asini si 2 1 1 porci. Stupi sunt 60.
Fine! (Valea-), vale, in jud. Bu- de orasul Buzau si la 12 kil. de Comuna e formata din cat.
zau, com. Grabicina; serva ca orasul Mizil. La N., printr'o Fintesti si catunasul Tufele-
izlaz de vite. limba ingusta de pamint, se in- Finê?ti. Pop alalia eT este de
tinde pana la Piatfa-Cislaului si 1240 locuiton, din can: bar-
Finta, com. rur., pi. Ialomiâ, jud. Fantina-Hoîlor ; la V., se lasa baî insurant 241, neinsuraî 35,
Dimboviâ, situata pe cimpie, pe din muntele Fantina-Hoîlor, prin vadivi baep 322, femeT
16,
maiul sting al IalomiêT, la 28 hot. mosiet RaiT, trece pe linga maritate 241, vaduve 61, fete
kil. spre S.-E. de Tirgoviste. com. Pietricica si com. Glodul si 324. Ei traesc in 284 case.
Aceasta com. se compune din ajungeinpadureaArchimandrita, Strain! sunt : 2 Greci si 6 Aus-
patru catune : Finta, Bechinesti, o iapelaFantina-MaruluT, pehot. tro-Ungan. Meseria?i sunt: 3
Finta- Vechle si Ibrianul, cu o mosiet Jugureni, atinge com. iemnarT, 1 fierar, 2 zidan si 1
populafiune de 1209 ioc. Persunari si ajunge in hotarul brutar.

Are o biserica si o scoala ; Dumitresti, in drumul Buzaului; Sunt 274 contribuabilT, din care
se invecineste : la E., cu com. la S., din hotarul Djmitresti, 8 comercian^t romini. Stabili-
Traian ; la V., cu com. Dobra; merge pe drumul Buzaului, pana mente 7. :
de care se desparte tot prin riul in apa Naianca, de unde, la E., Budgetul comunei e de 2653
Ialomiâ; la N., cu com. Ghe- urea pe Naianca in sus, apoT pe lei.
boaia si la S., cu Bilciuresti, de hotarul mosiei Gliza, trece peste Comuna are o scoala in cat.
care se desparte tot prin Ialo- colinele Doamna si Zanoaga, Fintesti, frecuentata de56elevi
mh;a. In raionul acestei com. peste riul Niscov si se suie foarte si 6 eleve. Carte stiu 122 per-
este o movila. Aci a fost ba- mult pana in Piatra-CislauluT, soane. Are o biserica, deservita
talia intre Mateiu Basarab, dom- ceea ce face ca teritoriul acestei de 2 preop, 1 cintare^ si 1
nitorul Muntenief, si Vasile Lupu, comune, de si ingusta, sa aiba paracliser. Hramul e la 6 De-
domnul Moldovel, la anul 1653, o lungime de peste 20 kil. in- cembre.
cind Mateiu birui pe Vasile, la- trind neregulatin teritorul com.
sindu-T pe cimpul
de lupta peste Tisaul si Laposul. Suprafata sa Finê^ti (Glogoveanca), ctitun
3000 soldaÎ a caror oase zac este de 3441 hect., din care de resedinta al com. Fintesti,
sub movila dela Finta. 384 arab., 1772 padure, 114 jud. Buzau. Are 1140 locuiton
flneaâ, 128 izlaz, 709 viT si 334 si 262 case.
Finêasca, mo$ie, in jud. Ialo- sterp. Tot teritoriul e propri-
miâ, pi. Borcea, com Lupsani. etatea ceteior de mosneni : Finê^ti-Tufele, catuna$, al com.
Are o suprafaâ de 6000 hect. Rail, Bunii,Badulestii, Calinescu, Fintesti, jud. Buzau. Are 100
Pe aceasta mosie este un cat. Glogoveanu si Saru. Terenul locuiton si 23 case.
(tirla), numit Mosul. comunei e accidentat de nu-
meroase coline, acoperite de Finê§tilor (Valea-), vale, in
Finêasca (Pietricica), codru, vii si padure. E avuta in sub- com. Fintesti, jud. Buzau, prin
cam de 6 hect., in catunul La- stance minerale, precum: fier, mijlocul careia curge apa Fin-
posul, com. Pietricica, judeûl sare si mai cu seama gips fitesti. Casele sunt asezate pe am-
Buzau, posedat de mosnenit Fin- bros, in mari placi transversale. bele sale malun; iar de jur im-
testi. InviaMustagiuluiare o puternica -prejur are dealun inalte, aco-
Hosted by Google
FIRESTRA 367 FISCALIA
perite cu viT, livezT, fineaâ si Firizul, sat, in jud. Mehedinfi, $coala exista in comuni de
padun. plaiul Cerna, com. rur. Ilovaûl la 1847. Se frecuenta de 30
are 69 case, cu 350 locuitori. coptf, (27 baefl si 3 fete), din
Firestra, petic de padure, de 10 numarul de 86 (54 baetf si
hect., in lunca dintre Cilnistea Firtele-Mili{oe§tilor, jud. Iasi. 32 fete) in virsta de scoala.
si Argesul, pe proprietatea Gra- (VezT Firtele-Zbirnei). $tiu carte 150 barbaÎ si 12 fe-
distea a d-lui Em. Gradisteanu, me!. Cu intrefinerea scoalei sta-

pi. Cilnistea, jud. Vlasca. Firtele-Zbirnei, poeni, in padu- tul cheltueste anual 1080 lei.
rea Poeni, com. Poeni, pi. Co- Pe 750 hect. se cultiva po-
Fire^ti, cdiun, jud. Vilcea, pi. O- drul, jud. Iasi, pe carl se ga- rumb si pe 5 hect. griu. Fine-
colul, com. Titireciul. sesc urme de livezl cu poml tele se intind pe 25 hect. si
roditon; se zice ca in aceste izlazul pe 400 hect.

Firijba, sat, face parte din com. locun au fost asezate cite-va fa- Sunt 45 stup! cu albine.
rur. Popesti, pi. Cerna-d.-s., jud. milii de locuitori, pe carl, de la Venitul comunei se urea la
Vilcea. Are o populate de 145 1835, proprietarul le-au stra- 1 1 22 lei si cheltuelile la 1047
locuitori, (70 barbap si 75 fe- mutat in satul de asta-zt numit lef.
me!). Este situat intre dealul Poeni. In partea de E. este soseaua

Frincesti (la E.) si dealul numit nafionala, numita a Oltului, care
Deluselul, d'alungul girlei Fi- Fiscalia, com. rur., pi. Oltul-d.-s., inlesneste comunicaîa intre co-
rijba. E la distanâ de 2 V2 kil. jud. Vilcea. E compusa din 3 munele Orleasca (la S.) si Io-
de cat. Meeni, unde e scoala. mahalale: Fiscalia, f&caliile si nesti (la N.) si dou£ sosele co-
Copii in virsta de scoala : 1 Rascaeî. Se zice c& numele comunale.
(7 baeti si 8 fete). munei vine de la Fiscalie, nume E brazdata de Dealul-Oltulul
ce se da in vechime morilor, si (spre V.) si Fiscalia sau Dealul-
Firijba, trup de padure, al sta- aceasta pentru-ca aci se gaseau Viilor. Intre riul Oltul si so-
tulul, in intindere 375 hect., for- mulîme de mori pe apa Ol- seaua naîonala este balta R&s-
mind padurea Daesti, situata m tului. caiatul si alte cite-va balpf pe
com. Popesti, piasa Cerna-d.-s., Este situata pe valea rlulul malul Oltului.
jud. Vilcea, impreuna cu trupu- Oltul, la 24 kil. departe de ca- Calea ferat& Piatra-Rimnicul-
rile : Valea-Marcului si CaluluT, pitala judeûlul si la 23 kil. de Vilcea str&bate partea de E. a
Baeasa-Schitul si Bratasanca. resedinâ plasei. comunei.
Are: o populate de 186 fa- Se m&rgineste cu jud. Oltul (la
Firijba, girld, ramura din riul milii, sau 696 suflete, (in care E.), de care se desparte pfin riul
Bistrita, ce treceprin cat. Firijba, intra si 15 familil de îganl); Oltul, cu Dealul-Oltulul (la V.),
printre dealuriie Frincesti si De- 186 contribuabili ; 156 case si Ionesti-Minculul (la N.) si Or-
luselul si se varsa in riul Lun- 4 bordee. lesti (la S.). Riul Oltul face in
cavatul, linga com. Sirineasa, Sunt 2 biserici una f&cuta : dreptul comunei un mare ostrov,
pi. Oltul d.-s., jud. Vilcea. de unul Diaconul, reparata la acoperit pe alocurea cu richita.
1847 si azi ruinata. A doua s'a
Firilor (Valea-), vale, izvoreste reparat la 1862 si 1882 de Ni- Fiscalia, cdtun. Vezi Plaviceni,
din poalele Virfulul - Frumos, colae Stavrescu si G. Petculescu. jud. Olt.
com. Sotrile, plaiul Prahova, jud. Mestesugan sunt: 1 timplar,
Prahova ; uda partea de V. a 2 fferari si 1 cizmar. Fiscalia, tnahala, jud. Vilcea,
cat. Seciurile si se varsa in riul Vite sunt : 20 cat, 240 boi, com. Fiscalia, situata intre Dea-
Doftana. 191 vaci, 240 ol si 200 porcl. lui-cu-Vii si Lunca-OltuluT. In
Pe riul Oltul, in raionul co- partea de E. trece calea feratS
Firi§beiul, loc izolat, com. Frin- munei, e o moara\ Piatra-Rimnicul.
cesti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Cea mal mare parte din lo-
cuitori sunt mosnenl; puînl, de- Fi^cSlia, deal, in raionul com.

Firi§ti, padure, in jud. Mehedinî, limitaÎ pe mosiile mosnenilor Fiscalia, pi. Oltul-d.-s., jud. Vil-
pi. Blahniâ; îne de com. rur. cu cite 3 — 4pogoane; iar atyii cea, pe care se cultiva 68 hec-
Scapaul. au numal locul de casa. tare vie.
Hosted by Google
FISCALIA fInejele sau fInaturi
Fi§cSlia (Dealul-Viilor), deal, rirea Sf. Duh. Cam la 20 kil. Fi{iughe§ti, mosie a Statului,
care traverseaza de la S. spre se afla schitul Mosinoaeie. in jud. Putna, a carei arenda
N. com. Fiscalia, pi. Oltul-d.-s., Este o scoala mixta, frecuen- anuala pe periodul 1880 — 85 a
jud. Vilcea. tata de 47 copii, din numarul fost de 1256 lei.
de 150 in virsta de scoala.

Fi§icani, loc de culturd, pe mo- Scoala este subventionary de Filfiia, deal, seintinde in partea
sia si com. Boêsti, pi. Crasna, comuna. cu 374 lei anual. vestica a satulul Tansa, pi.
jud. Falciu. Sunt 221 contribuabili. Funduri, jud. Vasluiu; pe podi-

Budgetul comunei pe 1893 sul acestui deal, e situata cea
Fi§ici, cdtun, al com. Boziorul, 1894 avea la venituri 8017.26 mai mare parte a satului Tansa;
jud. Buzau ; are 140 locuitori lei si la cheltueli 7991.65 lei. la poalele dealuluise prelungeste
si 38 case. Vite sunt 1 165, din can: 342 Sesul-Dagiêi, care, laîndu-se
boT, 1 1 1 vac!, 99 400

cal, 01, spre S.-E., ia numirea de Lunca-
Fi{iche§ti, sat, in jud. Tutova, 67 capre si 146 porci. Dagitei.
pi. Pereschivul, com. Coroesti, Sunt 33 stupi cu albine.

spre S. de satul Corcesti-d.-j., Industria si comerciul se prac- Finacari, piritas, format pe teri-
pe piriul Pereschivul, la con- tice de 2 circiumari, 1 bacan, toriul comunei Paltinul, pi. Vran-
fluenâ acestuia cu Pereschivul; 6 fierari, 12 rotari, 1 varar. Sunt cea, jud. Putna si care se varsa in
are 187 locuitori si 45 case. 6pive; 17 fabricanî de rachiu Zabala.

si5 comercianp felurip.
Fi{ione§ti, com. rur., in jud. Put- Numarul cultivatorilor din co- Finari, sat, face parte din com.
na, pi. Zabrauûl, asezata in muna: 92. rur. Crivina, pi. Crivina, jud.
valea Zabrauûlui, care de aci Caltura viei in anul 1893 a Prahova.

merge de se infunda in schitul produs vin in valoare de 5 8280 1.
Mosinoaeie, asezat pe teritoriul Pe matca Zabrauûlui sunt Finatul, piritas, jud. Bacau, pi.
acestei comune. pietre calcaroase, din care lo- Tazlaul-d.-j., care desparte teri-
Distanâ comunei de rese- cuitorii fabrica var. toriile comunelor Bosoteni si
dinâ sub-prefecturei e de 5 kil., In com. sunt doua ripe nu- Beresti si se scurge in piriul
iar de capitala judeûlui e de mite : Valea-Lunga si Glodis- Strimba.
35 kil. teanca.
Com. Fiîonesti se compune Finatul, piriias, jud. Bacau., pi.
din catunele : Fiîonesti (unde e Fiîone^ti, cdtun, in jud. Putna, Siretul-d.-j., care curge pe teri-
si primaria) si Holbanesti. com. Fiîonesti din pi. Zabra- toriul com. Botesti si se scurge
Populaîunea comunei, dupa uûlui. Este asezat in Valea- in piriul Racataul.

eel din urma recensamint, e de Zabrauûlui, care de aci merge
352 familif, sau 1272 suflete, de se infunda in schitul Mo- Finatul, vale, jud. Bacau, pi.
din carl 642 barbap si 630 fe-

: sinoaeie. Tazlaul-d.-j., depe teritoriul com.
me*; 639 neinsuraî (322 bar- Are 2 biserici, una parohiala, Bosoteni.
ba$i si 317 feme!), 562 insurant, cu hramul Sf. Nicolae si a doua,

67 vaduvi, 4 divorâpf ; 1 264 filiala, cu hramul Pogorirea Sf. Finari, deal, jud. Vilcea, com.
RominI si 8 de diferite natio- Duh; o scoala mixta, frecuentata Cacova, pi. Ocolul.
nality! ; 1264 ortodoxl, S mode 38 copii (34 baeti, 4 fete),

zaici si 3 armeni ; 260 agricul- din numarul de 145 cu virsta Finatul, virfde munte, jud. Bacau,
tori, 5 meseriasi, 10 comercian^T, de scoala. pi. Trotusul, com. Tirgul-Tro-
12 avind profesiuni libere, tusul din sira Slanicului, situat
97
muncitori si 12 servitori. Fiîone§ti,/wtf//z>, in jud. Putna, linga muntele Ciresoaia.
$tiu carte 82 barbap si 7 fe- com. Fiîonesti, din pi. Zabra-

rn ei. uûluT, formata din 2 biserici, Finejele sau Finaturi, virf de
Case de locuit sunt 306. ambele in catunul Fiîonesti, munte, jud. Bacau, pi. Trotusul,
Sunt 2 bisericl una paro- : cea parohiala, cu hramul Sf. com. Tirgul-Trotus, situat linga
hiala, cu hramul Sf. Nicolae si Nicolae, iar cea filiala, cu hra- muntele Magura si in sira Sla-
a doua, filiala, cu hramul Pogo- mul Pogorirea Sf. Duh. nicului.
Hosted by Google
FtNEJUL-MEZlNCA 369 fIntIna-banuluI
Finejul-Mezinca, virfde munte, Se gasesc pe teritoriul comu- de S°°P°g-; ^r 140 pog. sunt
jud. Bacau, pi. Trotus, com. nei cite-va mo vile intre carl: Ca- pamint baltos.
Tirgul-Trotus, situat linga mun- rantina, Magura-luI-Guliman si Mosia din comuna se numeste
tele Fineêle si in culmea Slani- Magura-cu-Cercul. Fintina-Banulul. Din aceasta mo-
culuL Pe teritoriul comunai se afla sie, o parte este data in loturl
cite-va balpf, formate din izvoa- satenilor. Restul de 600 pogoane
Finiiûlui (Podul-), pcidure, in rele mat multor fintinl, carl toate a fost arendat de la 1884 —
jud. Buzau, com. Colî ; face par- se varsa in balta numita Fintina- 1894 cu 5562.50 lei. Viile a-
te din padurea statului Aluni- Banului, iar aceasta la rindul parfin locuitorilor, proprietate
sul, avind singura 108 hect. sau se scurge in Dunare. dupa legea rurala din 1864; de
Vezi Alunisul-Mlajet. Pana la anul 1875, coprindea asemeneaaparîn acestei comune
si com. Cetatea. Se compune si 2 ostroave formate de Du-
Fintina, piriii, numit si Piriul- din doua catune Fintina-Banu- : nare, acoperite cu salcii.
Fintinel, in com. rur. Izvorul- lui, care este catunul de rese- In comuna se afla o stina, la
Birzei, pi. Ocolul-d.-s., jud. Me- dinâ si cat. Moreni, care era care se aduna turmele intregului
hedinti. alta-data catun de resedinâ. sat. Mori de apa sunt 16.
Cele doua catune sunt la 1 kil. In comuna sunt 6 circiumi,
Fintina, piriii, afluent al piriu- departare unul de altul. din can 2 in Moreni. Comer-
lui Sabasa, jud. Suceava. In fie- care catun se afla cite cianp sunt 1 1.
o biserica, fondata de locuiton; Productele le desfac loc. la tir-
Fintina, vale, numita si Valea- bisericile sunt facute din zid. gul de cereale din Cetatea, unde
Fintinei, in com. rur. Bresniâ, Sunt deservite fie-care de cite due grine, legume, pul, oua si
pi. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinî. un preot si un cintaret. Dupa importa bacanie, brasovenie si
(VezT com. rur. Bresniâ). legea din 1864, fie-care biserica cizmarie. Afara de Cetatea se
are o proprietate de 17 pogoane mal due la tirgul saptaminal
Fintina, vale, jud. Prahova, pla- pamint arabil. din Calafat.
iul Teleajenul, com. Tirlesti. In ambele catune se afla cite O cale comunala vecinala,
o scoala mixta. Cea din cat. lunga de 3 kil. duce la Hunia
Fintina, vale, jud. Prahova, pla- Fintina-BanuluT, funcîoneaza din si una de 9 kil. duce la Mo£a£ei.
iul Teleajenul, com. Gura-Vi- 1865; localul, de zid, este facut Venitul, pe 1893 — 94, a fost
tioarei. cu cheltuiala comunei. In anul de 3632.79 lei si cheltuelile, de
scolar 1892 — 93 aceasta scoala 3533.87 lei.
Fintina, vftlcea, jud. Prahova, a fost frecuentata de 90 bae£I. Sunt 180 vite man cornute,
pi, Podgoria, com. Apostolache. Scoala din Moreni funcîoneaza 86 01, 14 cat si 17 porci.
din 1885. In anul scolar 1892
Fintina -Banului, com. rur., jud. 93 a fost frecuentata de 25 Fintina-Banului, sat, jud. Dolj,
Dolj, pi. Cimpul, la 73 kil. de bae^T. Ambele scoli au o pro- pi. Cimpul, com. Fintina-Banu-
Craiova si la 21 kil. de Cala- prietate de 17 pogoane arabile. lui. Are o populate de 1036
fat, resedinâ placet. Fie-care din ele este condusa de suflete, din carl
546 barbapf si
Situata pe un loc ses, la N. cite un invaâtor. In virsta de 490 feme!; loeuese in 155 case
DunareT, in faâ scheleT Cosova scoala sunt 185 149baeî si si 70 bordee. Este o scoala
din Bulgaria si Stanotirnul. fete. Stiu carte 160 locuiton in mixta, ce funcîoneazadin 1865,
Se invecineste la E. cu co- catunul de resedinâ si 50 in fiindintreînuta de stat si co-
munele Hunia si Moâêi; la V., Moreni, din carl 195 barba^f si muna. Localul construit de co-
cu com. Cetatea la N., cu com. ;
15 femei. muna, este de zid si in buna
Dobridor si Risipiî la S., cu ; Populaîa com. este de 1488 stare, §coala are 8V2 hect. pro-
Dunarea. Pe teritoriul acestei suflete. prietate condusa de un in-
si e
comune, Dunarea are o indrep- Suprafaâ comunei este de vaâtor. In anul scolar 1892
tare V.-E., facind un cot spre 5940 pogoane, din car! 103 po- 93, a fost frecuentata de 90
S., dupa ce lese din hotarul a- goane, 231 stj. p., ocupa vatra baeî. In virsta de scoala sunt
cestel comune, pentra a trece satulm; 5703 pog. sint pamint 279 copif, 145 baepf si 134 fete.
pe acel al comunei Maglavitul. arabil, in carl se coprind si viile $tiu carte 160 barb, si 15 fern.
69623. March J>icfionar Qeogrttflc VoU III. 47
Hosted by Google
fIntIna-banului 370 vlsi iNA-DIN-SILISTE
In sat este o biseric& de zid Fintina-Bodei, pddure, jud. Ba- Cuib, si amindoua in valea Nu-
fondatS de enoriasf ; e deservita cau, pi. Bistri{a-d.-j., de pe te- ceêanca.
de un preot si un cint^re^ are ; ritoriul com. Racaciuni.
17 pogoane arabile ca proprie- Fintina-de-Leac, fintina, in cat.
tate. Circiumi sunt 4. Fintina-Boului, foe ses, jud. Dolj, Macelarul, com. Cimpina, plaiul
Inainte de construirea liniei pi. Bailesti, com. Galicea-Mare, Prahova, jud. Prahova, de unde
ferate, cind calatoria se facea pe care se intinde com. Galicea- in ziua de «Izvorul Tamaduirei»
cu diligenâ, la Fintina-BanuluJ Mare. poporul, in credinâ luT, se duce
era prima sta{ie a diligence! Ca- de iea apa, pentru a spala pc
lafat-T.-Severin, avind o capi- Fintina-Buna, foe izolat, in par- ceT ce sufar de ochT.
tanie de posta cu 16 ca!. tea de V. a com. Pahnesti, pi.
In timpul r&zboiului Romino. Podoleni, jud. Falciu, de unde Fintina-de-Leac, izvor de apa
Ruso-Turc, se afla postat aci, in ia nastere piriui Arsura. mineralii, in com. Calug&ri, pi.
lunile Iunie-Iulie 1877, regimen- Vedea-d.-j., jud. Olt ; izvore?te
tul al 8-lea de Dorobanpf. Fintina-Caprei, numire vechie, a din Dealul-VedeT.
eat. Toropalesti, com. Buda,
Fintina-Banului, baltd, judeûl jud. R.-Sarat. Fintina-de-Leac, izvor, cu apa
Dolj, pi. Cimpul, com. Fintina- ce are miros de pucioasa, com.
Banului. Fintina-Catir, foe izolat, jud. Podeni-Vechl, pi. Podgoria, jud.
Vilcea, situat afara din raionul Prahova, pe care locuitorii o
Fintina-Banului, mosie a sta- com. urb. Rimnicul- Vilcea. Afost intrebuinêaza la «Izvorui Ta-
tului, jud. Dolj, plasa Cimpul, pendinte de Episcopia Rimnicu- maduirei» ca leac in contra a
com. Fintina-Banului, arendata lui. Este in intindere de 1 hect. diferite boale.
de la 1884 — 94, cu 5562.50 lei. 3581 m. p. Se invecineste cu

Are o suprafaâ de 316 hect. soseaua Ocna-Rimnic, cu pro- Fintina-de-Leac, fintinti, in pa-
prietatea D-lui capitan Avra- durea numita Ghirdoveanca, pi.
Fintina-Banului, mosie parti- mescu si cu mo$ia statului Su- Filipesti, jud. Prahova, din care
culars, jud. Dolj, pi. Cimpul, ha$ul. S'a vindut de vecT. se iea apa de locuiton, contra
com. Fintina-Banului ; aparîne frigurilor.
satenilor, carora li s'a dat in Fintina-Cerbului, mahala, in
loturl. jud. Mehedinî, pi. Ocolul-de- Fintina-de-Leac, izvor de apa

Sus ;
$ine de com. rur. Husni- mineralii, intr'o pozitiune fru-
Fintina-Balane^ti, foe, in padu- cioara. moasa, inconjurata de padurl,

rea mosiei Hiliseul-Curt, com. cu vii si livezi de prum, com. Gor-
aceeasi numire, pi. Cosula, jud. Fintina-Ciobanului, deal, in netul-Cuib, pi. Podgoria, jud. Pra-
Dorohoiu. Aci se afla o fintina partea de V. a com. Feresti, hova. Apa sa confine fier si
cu izvor mare de unde incepe pi. Mijlocul, jud. Vasluiu ; face pucioasa. Aceasta localitate este
a se forma rlul Jijia. limita cu com. Telejna. pe proprietatea mosnenilor Gor-
neni si Cuibeni. Apa se intre-
Fintina -Bl&narului, sat, in jud. Fintina-cu-Metanele, fostd ma- buinêaza de bolnavi fie pentru
Tutova, pi. Simila, com. Bogda- hala, in jud. Mehedinî, pi. Oco- baut, fie pentru baL
na, pe piriui Bogdana si aproape colu-d.-s., com. rur. Bresniâ.
de sorgintea sa, in marginea Actualmente este aci numal o Fmtlna.-I)imei, prelungirea dea-
de N. a jud. Are 280 locuiton fintinS in p&durea Bresniêf, cu- lului Bulboasa, spre satui
si 72 case. Inainte se numea noscuta sub numele de Fintina- Chircesti, din .corn. MiclestiT,
Vistilesti. Metanelor. pi. Crasna, jud. Vasluiu ; se

numeste ast-fei, fiind-ca pe coa-
Fintina-Blanarului, mosie, in Fintina-de-Leac, izvor, isi ia sta lul spre E. se afla o fintina
jud. Tutova, pi. Simila, com. nastere din raionul com. Gor- a unuia numit Dima.
Bogdana, proprietatea statului, netul-Cuib, pi. Podgoria, jud.
arendata* in ultimui period cu Prahova si se varsa in valea Beni, Fintina-din-Sili§te, foe, unde se
700 lei anual. tot in raionul com. Gornetul- zice ca s'au asezat, in 1692, in-
Hosted by Google
fIntIna-doamnf;! 371 fIntIna-mare
temeetoril com. Galicea-Mare, o piatra cu urmatoarea inscrip- Fintina -lui-Burau. Vezl piriul
jud. Dolj, pi. Bailesti. tiune Sirica, jud. Suceava.
Fintlna-Doamnei, pise de deal, «f Aceasta fintina fiind facuta debu- Flntina-lui-Dobromir, fintina
pe inosia Tataraseni, jud.
nul (?i luminatul) Domn stramoûl Dotn-
Do- 1
parasita, aproape de altarul
niei mele.. . Mat. Basarab Vv., ce
rohoiii, pi. Prutul-d.-j., com. Mi- au fost oblSduitor
bisericel Maica- Domnulul, din
Jaret rommesti si cita
leanca. va seama incoace de am, stind stricata com. Ocnele-Mari, pi. Ocolul,
si inchisS, dintru bun gindul inimeiDom- jud. Vilcea, facuta de Dobro-
Fintina-Domneasca, com. rur. si niet mele Io Constantin Basarab Voe- mir Creûlescu, la anul 1590.
vod, am voit de o am facut de iznoava
sat, in jud. Mehedinti, pi. Ocolul- D. Gr. G. Tocilescu, directo-
din temelie ca sa fie de mult ajutor la-
d.-j M la distanâ de 20 kil. de ora- rul Muzealui National, acum ciî-
cuitorilor in sfinta manastire si domnieT
sul T.-Severin, iar de Malova- mele poman£ in veci, fiind cgumen kir
va ani, a ridicat piatra care co-
tul, resedinta pi., de 29 kil. Varlaani Eromonah, leat 7207 (i699)». prindea tnscripîa aceste! fln-
Formeaza comuna cu satele Dra- tinl si a depus-o la Muzeu, spre

gotesti si Mijarca. Fintlna-Dulce, virf de munte, conservare.
Are 1300 locuitorl, din can in jud. Bacau, pi. Trotusul, de
200 contribuabili si 252 case. pe teritoriul com. Manastirea- Fintina-lui-Fum, deal, in com.
Locuitorii poseda : 38 plu- Casinul. j
rur. Jidostiâ, pi. Ocolul-d.-s.,
guri. 92 care cu boi, 5 caruê jud. Mehedinti.
cu cat. Sunt 88 stupT. Flntlna-Gerului, mosie particu- j
Are 3 biserici, deservite de lara, in 2 trupuri, din carl unul I Fintlna-lui-Ovaz, loealitale, in
2 preo^T si 5 cintareti. de 1086 hect. 8 aril si altul de \
com. Tatarusi, jud. Suceava,
Budgetul com. este de 2322 6j2 hect. 10 arif, in com. Min- unde se zice ca alta data a
lei la venitun si de 1053 lei jina, pi. Siretul, judeûl Covur- ;
fost sat.
la cheltueli". luiu. I
Vite sunt: 600 vite marl cor- Fintlna-Lunga, pddure, pe mosia

nute, 17 calf, 500 01 si 460 ri- Fintlna-Haneala^/iW (izvor), j
Probotesti, com. Tirnauca, pi.
maton. jud. Neamû, situata intre poiana i

Herâ, jud. Dorohoiti.
Aceasta com. alta data se Stanila, de unde incepe suisul I
numea Frasiniorul. Numele ce-1 eel adevarat, pe muntele Ceah-

;
Flntlna-Mare, com. rur., situata
poarta asta-zi de Fintina-Dom- laul si cimpeniâ numita Mitia- in centrul plasei Moldova-d.-s.,
neasca 11 vine de la o fintina toarea, in drumul ce ducespre jud. Suceava, spre S.-V. si la
ce se vede si asta-zl in aceasta virful muntelul Ceahlaul pe la I
7 kil. de Falticeni. Se margi-

com., care este facuta de Ma- stincile Gardurile. |
neste la E. cu comuna $olda-
teias-Craiul ce if zicea si Basa- I nesti, la V. cu com. Bata, la
rab, care a avut casa si a stat Flntina-Hoîlor, izvor, jud. II-

j
S. cu com. Bogdanesti si la N.
in aceasta comuna. fov, in coasta uneT micT valcele cu com. Baia. Are forma unul
Com. Fintina-Domneasca are intre Cioplani si Tincabesti si poligon neregulat. E compusa
sosele comunale can o leaga linga padurea Cioplani, a sta- din satele : Fintina-Mare, Cotul-
cu soseaua nationals, si soseaua tuluT. Bael, Dumbraviâ si Praxia, cu
judeêana a DumbraveT. resedinâ in satul de la care
Flntlna-lui-Bortica, obirsia pi- sT-a luat numele.
Flntlna-Domneasca,/z////##, cu riului Bortica, in com. Cris- Are o populate de 409 fa-
apa foarte limpede si rece, si- testi, jud. Suceava. milil, sau 1 5 70 suflete (800 bar-
tuata in com. Ocnele-Mari, pi. bap si 770 femel), din carl 6
Ocolul, jud. Vilcea, intr'o po- Fintlna-lui-Briciii, obirsia pi- Izraelip si 2 Bulgarl. Sunt 420
ziîe frumoasa. Ii se maT zice si riu/u? Ciuri, in com. $oldanesti, j
contribuabili. Case de locuit
Fintina-lul-Radu-Negru jud. Suceava. Poate ca tot a- 379.
ceasta este si $ipotul-Cuculul, Are 3 bisericT, deservite de
Fintina-Domneasca, fintina' ve- despre care pomeneste actul 3 preotl si 6 cintareti ; o scoala
chle a manastirei Arnota, jude hotarnicie al fostulul sat Pa- mixta.
v
^deûl Vilcea, pe care se afla dureni. Budgetul pomMnel pe anu!
Hosted by Google
fIntIna-mare 372 FtNTtNA-MITROPOLlTULUI
1 892 —93 are la veniturl 4304.6 tata de 34 elevi, din 175 bae$T Fintina-Mare, pirin, in comuna
lei ?i la cheltueft 4302.40 leT; $i 1 5 1 fete in virsta de scoala. rurala Cernaia, pi. Motrul-d.-j.,
iar al drumurilor 965.50 leTve- Mosia e proprietatea D-lui judeûl Mehedinî. Se varsa in
nituri si 958.75 lei cheltuelT. Alex. Rod-de-Deal. Are o intin- Balta-Rece.

Vite sunt: 4 buhai, 398 boT, dere de 550 hect. cultivabile,
317 vacT, 317 vifei, 18 caT, 143 hect. prundis si mlastini Fintina-Mare, piriil, izvoreste
1080 01, 34 lepe, i7minjT, 260 neproductive si 123 hect, fina^. din lacul cu acelasf nume in
gonitorf, 264 gonitoare, 5 stris- Improprietarip la 1864 sunt com. Negrilesti, jud. Tecuciu,
nicT, 2 strisnice si 364 porcT. 42 fruntasi si 23 palmasi, stasi se varsa in Birlazel.
Altitudinea comunel d'asupra pinind 233 falci si 50 prajini.
martf variaza intre 340 -

345 m. Drumunf principale sunt: la M
Fintina- a carescului, finti?id,
E udata de Moldova (3 kil.), Bogdanesti (9 kil.) si la Falti- pe muntele Ceahlaul, judeûl
Somuzul-Bael (3 kil.) si de Pi- ceni (8460 m.). Neamû.
riul-SatuluI. In 1874— 1875, Fintina-Mare,
Suprafaâ ei e de 2162 hect., cu Cotul-BaeT, facea parte din Fintina - Mazareanului, vale,
din carl 1758 hect. cultivabile com. Baia ; iar Dumbraviâ, cu in com. Roznov, pi. Bistriâ,
si restul prundis si smircuri lie- Praxia, înea de Ciumulesti. De jud. Neamû, situata in apro-
productive. la 1884 — 1886 a fost aci rese- pierea satului Negrilesti.
Locuitori improprietariî la dinâ subprefecturel plasei Mol-
1864 sunt: 144 fruntasi si 78 dova. Fintina-Mircei, fintina, in com.
palmasi, stapinind 786 falci si La 1803, Fintina-Mare, a Pi- Govora, pi. Ocolul, jud. Vilcea,
70 prajini. tarului Nicolae Calmuschi, nu- facuta la anul 1706 de un sa-
In comuna sunt tret mon si mara 32 liuzi, platind 380 let tean, Mircea si soîa sa, Idita.
5 circiumi. bir anual. Aceasta fintina se gaseste in

padurea statului, la 4 kil. de
Fintina-Mare, ccitun, in judeûl Fintina-Mare, deal, jud. Bacau, resedinâ comunei si la 1 V2 kil.
Mehedinp, plasa Ocolul-de-Jos; pi, Bi struma- d.-j., com. Racaciuni, de catunul Prajila. Are o apa
îne de com. rur. Poroina-Mare care face parte din dealurile foarte buna de baut si este
are o biserica, deservita de un ce despart Siretul de Trotusul. mult vizitata de persoanele car!
preot si doT ctntarep. vin la baile Govora.
Fintina-Mare, cimpie, in com.
Flntina-Mare, sat, jud. Suceava, rur. Cernaia, pi. Motrul-de-Jos, Fintina-Mircei, fintina, in jud.
in care se afla resedinâ com. jud. Mehedinî. Mehedinî, plaiul Closani, com.
cu acest nume. In centrul sau rur. Ponoarele.
sunt niste izvoare abundente, Fintina-Mare, lac, in com. Ne- Aceasta fintina este trecuta
de unde il vine si numele. E grilesti, pi. Nicoresti, jud. Te- in hrisoavele vechT ca punct de
asezat pe sesul sting al Moldo- cuciii. hotar. Ea a servit si lucratorilor
vei. Are o populate de 101 fa- Are o suprafaâ de 20 m. p. din minele Jriêi, ca eel mat
milii, sau 442 suflete, din can Se ma! numeste si Resuflatoarea- bun izvor de apS pentru baut,
223 barbap $i 209 femei (6 strade Pamint, fiind-ca e un lac
- fiindu-le in apropiere.
in!). Contribuabitt sunt 105. foarte adinc.
Case de locuit, 109. Vatra sa- Fintina-Mitropolitului, fintintf,
tuluT ocupa 18 falci. Fintina-Mare, loc cu izvoare, jud. Neatntu, pe muntele Cea-
Are o biserica, cu hramul Sf. jud. Bacau, pi. Bistriâ-de-Jos, hlaul, la o in altime vrednica de
Arhangheli, cladita din lemn la com. Racaciuni, pe teritoriul mirare. Se numeste ast-fel, pen-
1832 de Alecu Dragusanu si mosiei Gisteni. tru ca la 1 809 Mitropolitul Ve-
restaurata de Gh. Ghitescu, de- niamin Costachi a sfinît apele
servita de 1 preot si 2 cinta- Fintina-Mare, piriias, in cuprin- ei.Temperatura apei e de 2V2
tare$ si improprietarita cu 8 sul com. Ganesti, pi. Horincea, grade Reaumur.
falci ; o scoala rurala mixta, con- jud. Covurluiu, izvorind din o Top Cnejii Cantacuzini, pen-
dusa de un in viator platit de ripa cu salcii, in apropiere de tru inlesnirea excursiunilor pe
stat, infiinâta in 1865, frecuen- biserica Sf. Nicolae, din Ganesti. Ceahlau, au indreptat cara-
Hosted by Google
FlNTiNA-NUCULUI 373 FINTINEI (GiRLA-)
rea de la schitul Durau pana. Fintina-Teilor, sat, jud. Tecuciu, Vite sunt : 3 cai, 64 vite mar J
pe virful muntelui, care mat face parte din com. Buciumeni, cornute, 32 porci si 2 capre.
inainte era foarte rea si peri- asezat pe partea dreapta a so-

culoasa, ingrijind si de fintina selei ce duce din Tecuciu la Fintlneaua, munte, jud. Muscel,
aceasta; asemenea reparaîi si Baciumeni. com. Dragoslavele, pe care-l sta-
marl inbunataîn au facut si Locuitortf sunt îganf. Vara pinesc in indiviziune locuitoril
D-l Vasile Macarescu, cum si calatoresc din sat in sat. Lo- din comuna.
al£T proprietari ai mosiei Hangu. cuinêle lor sunt numaf niste
bordeie. Fintineaua, munte, jud. Muscel,
Fintina-Nucului,/>m7#/, ce cur- plaiul Dimboviâ, com. Rucarul.

ge prin jud. Tutova, plasa Pe- Fintina-Tilharilor, hirtop, pe
reschivul, com. Prisacani izvo- ;
mosia Prelipca, com. Vaculesti, Fintineaua, padure, supusa re-
reste de pe teritoriul acesteT pi. Cosula, jud. Dorohoiu. gimuluf silvic, pe muntele Fin-
comune si dupa. ce se ingroasa. tineaua, proprietate a d-lui I.
cu piriiasul Fintina-Trifului, se Fintina-Tilharilor, fintinti, pe Anastase si alîi, pendinte de

varsa in piriul Bolborosoaia. locul numit Poiana-Ingro-dtoare, com. Rucarul, plaiul Dimboviâ,
teritoriul mosiei Baranca-Herêi, jud. Muscel, in intindere apro-
Fintina-Olarului, ses, in jud. com. Movila, plasa Herâ, jud. ximativa de 100 hect. Esenâ
Neamû, pi. Piatra-Muntele, co- Dorohoiu. dominanta e fagul.
muna Girovul.
Fintina-Tilharului, obirsia pi- Fintineaua, pise, jud. Olt, pi.
Fintina-Pitii, izvor, jud. Mus- riuluT Boura, in padurea com. Oltul-d.-s., com. Dobroteasa.
cel, pi. Riul-Doamnei, com. Mi- Cristesti, la hotarul mosiei Pas-
cesti. cani, jud. Suceava. Fintineaua, vale, jud. Olt, pi.
Oltul-d.-s., com. Dobroteasa.

Fintina-Pirvulul, izvor, judeûl Fintina-Trifului, piriias, ce cur-
Vilcea, care impreuna cu izvo- ge prin plasa Pereschivul, com. Fintineaua, vdlcea, care se for-
rul Furcitura, formeaza riul Lun- Prisacani, jud. Tutova izvoreste ;
meaza pe teritoriul com. Co-
cavaciorul. de pe teritoriul acesteT comune teana, pi. Siul-d.-s., jud. Olt,
si se varsa in piriiasul Fintina- spre E. com., unde-i serva cit-va

Fintina-Popii, trup de mope, ne- Nucului. si de hotar ; apoi da in valceaua
locuit, pe coasta stinga a Neajlo- Purcelul, care, unindu-se cu Mi-

loveanul Ciocirlia, ia numirea
vului, jud. Vlasca, pi. Cilnistea, Fintina -
f iganului , localitate si
din care se compune mosia Ie- izolatd, linga maiiastirea Mislea, de Coteniâ. S'a numit ast-fel
puresti, proprietate a statului. plaiul Prahova, jud. Prahova, de la o fintina, care exista si
Aci se afla si doua petice de unde Radu-Voda. Calugarul se asta-zi, numita Fintina-Neam-
padure in suprafaâ de 20 hect. bate cu Laiot Basarab, la 1535. ûlui.
Radu-Voda bate pe Laiot Basa-

Fintina-Popii, izvor, de unde rab si-ltaie, impreuna cu toî bo- Fintinei (Dealul-), deal, in jud.
tese Piriul-Banului, sub dealul erii lui, dupa cum spune Fotino. Gorj, com. Valea-cu-Apa, situat
Bratenilor, com. Dingeni, pi. spre E. com.; incepe din raio-
Jijia, jud. Botosani. Fintina-Xiganului, mosie par- nul comuneT, din padurea d-lui
ticulars, de 1145 hect. 84 arii, Creûlescu si se dirige spre S.-
Fintina-Radului, riulef, numit in com. Vladesti, pi. Prutul,jud. V., pana aproape de com. Ne-
si Ograda, ce izvoreste din mar- Covurluiu. gomirul, din jud. Mehedinî.
ginea com. Batesti, pi. Crivina,

jud. Prahova, si se varsa in apa Fintineanul, sat, in jud. Bacau, Fintinei (Dealul-), deal, in jud.
Leaotul, in faâ bisericei. pi. Siretul-d.-j., com. Tamasi; Muscel, pi. Riurile, com. Golesti.
situat d'a stinga Siretului, la o
Fintina-Rece,//^/#tf, jud. Dolj, departare de 2 kil. 130 m. de Fintinei (Girla-),/m#, izvoreste
pi. Jiul-d.-s., com. Poiana, fa- satul Tamasi. Are 24 familii, din dealurile Piscanilor, com.
cuta de Banul Barbu Craiovescu. sau 1 1 1 suflete. Piscani, pi. Riul-Doamnei, jud.
Hosted by Google
FlNTlNEI (VALEA-) 374 FlNTlNELK
Muscel ; trece prin mijlocul co- rile, jud. Muscel; curge de la mixte, conduse de 4 invatatori
munei Negoesti si se varsa In E. spre V. si se varsa in Riul- si frecuentate de 230 scolari.
riul Doamna. Tirgului. Budgetul comunei are la veni-
turi 8961 lei si lacheltueli 8933

Fintlnei (Valea-), cdtun, al com. Fintlnei (Valea-), vale, com. lei.
Panataul, jud. Buzau; are 170 Vasilaî, pi. Olteûl-d.-j., jud. Pana la 1868, com. a purtat
loc. si 43 case. Vilcea. Se varsa in riul Olteful, numele de Banesti.
in raionul acestei com. In com. sunt 8 circiumi, 15
Fintlnei (Valea-), cdtun, al com. comercianî si 41 meseriasi.
Odaile, jud. Buzau are 490 lo- ; Fintinele, com. rur., situata in
cuitori si 1 16 case. partea de S. a plasei Siretul, Fintinele, sat, situat pe loc ses,
jud. Botosani. Se intinde pe in centrul com. Fintinelele, pi.

Fintlnei (Valea-), izvor, in jud. dealul Deleni, sesurile Sucevei si Siretul, jud. Botosani. Are 3
Buzau, com. Odaile incepe din ; Siretului si parte pe valea si sate : Fintinele, Roscani si Slo-
mosia Valea-Fintinei si se scurge dealurile din stinga Siretului si bozia, asezate pe intindere de
•
in piriul Braesti. se compune din satele: Baloseni 1929 hect., cu o populate de
(Stamatele), Banesti, Fintinele, 104 familii, sau 528 suflete.
Fintlnei (Valea-), vale, in jud. Joldesti, Roscani si Slobozia Mosia de pe sat e proprie-
Buzau, com. Plescoi incepe din ; (Bustiucul). tate particulars
Virful-Neculei si, in mijlocul sa- TeritoriulcomuneT, care ocupa Teritoriul ei este aproapc
tuluT Plescoi, se uneste cu vaile: o supraf. de 1386 hect., este ma! un ses care se intinde intre Si-
Hotarasca, a-Brinzel, a-NiculeT si mult ses, ocapind vaile Siretului retul si Suceava si care in mare
a-lui-Anghel si toate impreuna si Sucevei. Are o suprafaâ de parte este inundat in timpul re-
merg in riul Buzaul. 4359 hect, si o populate de varsarilor ; are multe baltT, ia-
927 familii, sau 4000 suflete. zuri si girle.
Fintlnei (Valea-), mosie, in jud. locuiton Romini si parte Rusi Numarul vitelor e de 284 boi
Buzau, com. si cat. Plescoi are ; romanizap; sunt si cite va fa- si vaci, 41 cat, 702 01, 167 porci.
o intindere de So hect., din can milii de evreT, germ am si armeni. Sunt 295 stupi cu albine.
SO hect. padure, restul araturi, Sunt 3903 hect. pamint de Pe mosie se afla o padure de
fineaâ si vie. cultura. 20 hect.
Comuna este de ajuns udata Este resedinâ com. Fintinele.
Fintlnei (Valea-), mope, in jud. de apele Siretului la E. si de Su- Are 1 biserica, cu 1 preot si 1
Buzau, com. Odaile, cat. Valea- ceavala V. de ma! multe piriiase cintaref ; 1 scoala mixta, cu 1
FintineT, fosta proprietate a stasi de un mare numar de baltf si invaâtor si 39 scolari.
tului, pendinte de schitul Poea- iazuri, parte avind izvoare pro- Se afla aci : 1 circiuma; 3 co-
na-MaruluI; are 502 hect. ara- pria, parte formate din varsaturile mercianp si 7 meseriasi.
turi, flneaâ, livezl si 20 hect. Siretului si care sant foarte bo-
padure. Sunt 2 mori: la Viseni gate in pest! si racT. Fintinele, cdtun, al com. Vis-
si la Catanesti, pe Saraêiul-Brae- Numarul vitelor e de 2073 pesti, jud. Buzau, cu 130 locui-
sti. Acum e proprietate parti- 1 1 00 bol si vac!, 209 cai si 764 tori si 36 case.
culars. porcT.
Sunt 3 prisacl, care produc Fintinele, sat, in com. Tulucesti,
Fintlnei (Valea-), padure, a pe an 3000 kil. miere si 300 pi. Siretul, jud. Covurluiu. (Vezi
statu] irf, fa jud. Buzau, com. O- kil. ceara; 3 morif de apa. Tulucesti, com.).
daile, cat. Valea-Fintinei, pen- Sosele petruite strabat com.
dinte dePoeana-MaruluT.Are300 in toate parole; ast-fel sunt: calea Fintinele, sat, in com. Foltesti,
hect. si e imparîta in doua tru- judeêana Burd'ijeni- Slobozia- pi. Prutul, jud. Covurluiu, cu
purf : Valea-FintineT si Giodul. Hancea; altaramura care trece Si- 131 familii, sau 588 suflete.
retul la Joldesti, pe un pod Are o biserica si o scoala. (Vezi

Fintlnei (Valea-), vale, zisa si umblator facut de jude£. Foltesti, com.).
Valea-luf-Duica. Iese din Dealul Sunt 6 bisericl, deservite de
Ordiilor, com. Radesti, pi. Riu- 5 preoflf si 7 cintareî; 4 scolf Fintinele, sat, in jud. Dimboviâ,
Hosted by Google
fIntInele 375 fIntInele
pi. Ialomita, cat. al com. Co- Fintinele. VezT SpineniT-NoI, sat, trece soseauajud. Birlad-Bacaii.
jasca. din com. Epureni, pi. Turia, Inainte se numea Croitori.
jud. Iasi.
Fintinele, sat, jud. Dolj, pi. O- Fintinele, sat, pe mosia si in
colui, com. Malaesti, gramada, Fintinele, sat, face parte din com. Pascani,jud. Suceava. A-
cu 292 suflete, 145 barbati si com. Nicoresti, jud. Tecuciu. sezat pe piriiasul dela care sl-
147 feme!. Locuesc in 70 case. Situat pe coasta, in partea de a luat numele si la 2 kil. de
CopiiTdin sat urmeaza la scoala V. a com., faâ cu satul Gro- resedinâ comunei, Are 99 fa-
mixta din satul Milesti-d.-j., zavesti. Are o intindere de milii, sau 332 suflete (158 bar-
care este la 1700 metri de- 492 hect., din care 290 hect. bap si 187 feme!), din carl 3
partare. In anui scolar 1892 sunt plantate cu viT. Izrael'rp ; 108 case de locuit.
— 93 au frecuentat scoala 12 Are o populatie de 204 fam., Sunt 99 contribuabilT.
baetT. Cu virsta de scoala sunt sau 819 suflete, can locuesc in Vatra satulul ocupa 216 hect.
16 baeî. Satul Fintinele este 194 case. Improprietaripf in 1864 sunt
asezat spre N. de satul de re- Sunt aci una cu
2 bisericT : 6 fruntasi,35 palmasi si 29
sedinta, Milesti-d.-s., cu care e- hramul Adormirea-Maicei-Dom- codasT, stapinind 136 falcl.
ste legat printr'o poteca. nului, numita si biserica Cenusa. Biserica si scoalele din Pas-
In sat sunt 2 circiumi. Actuala biserica este facuta de cani servesc si acestul sat. Dru-
Zamfir Sandulescu 1851,0c- la muri principale sunt: la Pas-
Fintinele, sat, in jud. Dolj, pi. tombre 20, dupa cum se vede cani (2V2 kil.) si la Cotesti (8 kil.
Jiul-d.-mj., com. Virvorul, gra- din inscrippe. In locul ei a fost 224 m.)
mada, cu 609 suflete, 321 bar- alta facuta nu se stie cind de
bap si 288 feme!. Locuesc in Urs 1 Cenusa ; aceasta se con- Fintinele, deal, caruia s'a dat
80 case si 61 bordee. Copiii firma printr'un pomelnic din acest nume de la fintinele ce
din sat urmeaza la scoala mixta 1777; in fruntea pomelniculul sintpe el se intinde in partea
;
din satul Tirnava, ce este la se aflaUrsu Cenusa, de aici si de N. a com. $chiopeni, pi.
4290 m. departare. Cu virsta denumirea si astazi a bisericeT, Mijlocul, jud. Falciu.
de scoala sunt 40 copii. Stiu de Cenusa.
carte 5 locuitori. In anul sco- A doua are patronul Cuvi- Fintinele, deal, linga satul Spi-
lar 1892 — 93 au frecuentat scoala oasa-Paraschiva, careia ii ma! neni-NoT, com. Iepureni, pi. Tu-
19 baetl. zice si Biserica-Domneasca. Ac- ria, jud. Iasi.
In sat este o biserica foarte tuala este facuta de locuitori in
vechie, fondata de locuitori 1865, dupa cum se vede pe Fintinele, deal, in jud. Neamû,
intre anil 1540 — 1543. Nu are piatra ce se afla in mijlocul bi- com. Mesteacanul, pi. Bistriâ.
preot si se serveste de preo- sericei.

tul bisericei din Tirnava. Are In locul e! era alta, despre Fintinele, deal, acoperit cu fi-
17 pogoane proprietate. care, se spune, ca era facuta neê, in jud. Suceava, com. Preu-
de Stefan-cel-Mare, dupa cum testi.
Fintinele (Cioara), sat, in par- s'a gasit scris pe o piatra ce

tea de E. a comunei Sipotele, se afla acim sub sfinta masa. Fintinele, mo§ie particular^, jud.
pi. Bahluiul, jud. Iasi, situat in- Se mai constats aceasta si din Dolj, pi. Ocolul, com. Malaesti,
tre dealurile Catargiului, Cioara,
: inscriptia ce se gaseste pe o satul Fintinele. Pe dinsa se ga-
Juncul si intre piraiele Miletinul icoana. Satul se numeste ast- seste padure.
si Jijioara. Acest sat e infiin- fel, din cauza multor fintini de
ât in 1879, cu locuitori im- aci, care au o apa foarte buna Fintinele, mosie nelocuita, pi.
proprietaripf in numar de 157 de baut. Olteniâ, jud. Ilfov, linga Dunare.

familii, sau 750 suflete, parte
RominI si parte Unguri. Are o Fintinele, sat, in jud. si pi. Tu- Fintinele, pddure, jud. Dolj, pi.
biserica catolica. tova, com. Salesti, spre E. de Ocolul, com. Malaesti, in intin-
Vite sunt 1 143 capete, din satul Salesti. dere de 123 hect. Se g&seste
car! : 400 vite man cornute, 52 Are 100 locuitori, din carl pe mosia Fintinele.
cat, 60 1 01 si 90 rimatori. 25 stiu carte si 25 case. Pe aid Esenê: cer si girniâ.
Hosted by Google
fIntInelk 376 fIntInelele
Fintlnele, piriX, judeful Falciu. cu boi, 1 1 caruê cu cal ; 76 inainte sare. La picioarele mun-
la nastere din mai multe fln- stupT. teluT se afla un san{, prin care
tinl si din sipotele ce se scurg Este o biserica, cu hramul Sf. curge un mic piriias, cu nu-
din mijiocul mahalalel din sus a VoevozT, la care deserveste 1 mele Piriul-Lesilor. Acest san^
satului sicom. Deleni, pi. Mij- preot si 2 cintarepf. se crede sa se fi facut cu oca-
iocul ; curge in direcîe spre E. Budgetul com. are : la veni- zia unei lupte cu Lesii.
si se varsa in piriul Bujorul. turi 1049 te* ?i ^ a cheltueli 636 In apropiere de el se a-
let. fla doua izvoare cu ape mine-

Fintlnele, piriia§, format pe te- Vite sunt : 690 vite marl cor- rale parasite. Numele sau pare
ritoriul comunei Sascut, plasa nute, 700 01, 782 rimaton si a deriva de la numeroasele iz-
Racaciuni, judeûl Putna se ; 36 cai. voare minerale de aci, desco-

varsa in Balcuâ. Aceasta com. are o sosea perite de un padurar. Despre a-
comunala, care o leaga cu com. ceste izvoare, care se gasesc

Fintlnele, piriu, afluent al pi- rur. Poroina-Mare. chiar in padurea Fintinelele,
riului Suha-Mare, jud. Suceava. Dimitrie Frunzescu («Dic{ionar
Fintinele-Sapate, vdlcea, pe mo- Topografic si Statistic al Ro-
Fintlnele, piriia§, afluent al Si- sia Seaca, jud. Teleorman, o miniei») se exprima ast-fel
retuluT, ce strabate satul cu a- ramificatiune din Valea Duh- « Aceasta apa izvoreste de sub
cest nume, jud. Suceava. nei, avind directiunea spre mo- un fag batrin si in apropierea
sia Secara ; inceputul el este unui delu^, unde mai sunt si
Fintlnele, obir§ia piriului Glo- la N. com. Seaca, de pe deal. alte doua izvoare apa lui ; e
durile, in com. Preutesti, judeûl turbure, din cauza ca n'are curs
Suceava. Fintlnelele, com. rur., jud. Ba- liber si seamana cu coloarea lap-
cau, pi. Bistrita-d.-s., cu 5 cat: telui ; are gustul si mirosul ape-
Fintlnele, piriiaf, jud. Tecuciu, Andriesesti, Hemeiusi (resedinâ), lor de pucioasa; temperatura
izvoreste din ripa cu acelasi nu- Fintinelele, Trebisul Secatura,
si el s'a gasit 9 grade Reau- la
me si se varsa in partea dreapta situate: pe dealul Andriesesti, mur, cind aerul avea 17 grade;
a piriului Zeletinul, in raionul pe coasta (Fintinele), in valea greutatea ei specifica este de
comunei Valea-Rea. girlei Bistricioara (Hemeiusi) si 1,003. I n l & uncii de apa s'a
in valea piriului Trebisul (Tre- gasit urmatoarele materii com-
Fintlnele, vale, jud. Dolj, plasa bisul si Secatura). pacte 3,633 grame sulfat de
:
Ocolul, com. Ghindeni, pe care Apele Bistricioara si Trebisul natron, 6,1 16 sulfat devar, 1,150
este asezata o parte din com. incarcat de piriiasul Cirligata, muriat de natron (sare), 1,950
Ghindeni. misca maf multe mori. carbonat de natron, 2,866 car-
Teritoriul acestei com. se in- bonat de var, 1,400 carbonat
Flntlnele-cu - Vlrvorul, mofie, vecineste la E. cu comunele de magnezie, 1,600 pamint de
a statuluT, situata pe teritorul Saucesti, Schineni si Ciumasi, cremene (silicie), 0,100 rasina
com. Virvorul, pi. Jiul-d.-mj., de care se desparte prin riul de pucioasa, peste tot 18,815
jud. Dolj. Pana la secularizarea Bistriâ; la V., cu com. Lun- gr. iar parî gazoase alcatuitoa-
;
averilor manastiresti, era pen- cani ; la S., cu com. Margineni- re, s'au gasit 6,620 palme cu-
dinte de manastirea Bucovaûl. Munteni si la N., cu com. Gir- bice de acrime idrosulfurica.
A fost arendata, pe periodul leni. De insemnat este, ca la Finti-
1893 — 94, cu 15000 lei anual. In aceasta com. se afla un nelele se gasesc mai multe bur-
izvor de apa sulfuroasa si cu huturi tot asa de bune, ca si
Flntlnele-Negre, com. rur., in fier, in padurea de pe dealul cele de la Borsec».

jud. Mehedinfi, pi. Blahni{a-Cim- Capaîna si altul cu apa sarata In comuna sunt 3 bisericl, de-
pul, la distanfade 31 kil. de (slatina); sunt ambele in secîa servite de 2 preoî si 3 cinta-
orasul Severin, iar de Vinjul- Secatura. In Chestionarul Arche- rep ; 1 biserica catolica, cu un
Mare, de 9 kil. Are iooolocui- ologic (1 873, Academia-Rotnina) preot din Liuzii-Calugara ; o ca-
tori, din carl 166 contrib. Lo- se spune ca : in partea de V. pela protestanta ; 1 1 circiumi
cuesc in 200 case. Locuitorii a mosiel Fintinelele se afla Pis- o velniâ; o scoala, intreînuta
poseda: 41 plugurl, 107 care cul-hri-Stan, de unde se scotea cu procentele de 8560 lei ale
Hosted by Google
FINTlNELELE 377 fIntInelele
donaîunei principesei Wittgen- vin alb; iar dupa controalele divi- In com. sunt: 239 case de
stein, in secîa Hemeiusi. In anul ziei filoxerice (1891), intinderea locuitori ; 2 bisericl : una in
3
189 1 scoala a fost frecuentata viilor lucratoare este de 37 /4 Mazili, fondata in anul 1786
de 14 copif, dintre can 1 fata. hect. de frazil BozienI si reparata in
Populatia se compune din : Velniâdin Hemeiusi produce anul 1866, si a doua in cat. Un-
451 fatnilil, sau 1708 suflete: 2555.12 hect. spirt de bucate. g.ireni, fondata la anul 1802 de
1063 RominT, 1 Grec, 5 BulgarT, Vite sunt: 120 cai, 11 59 vite Enuja si soîa sa Ecaterina. Am-
29 GermanT, 464 Unguri si 146 marl cornute, 262 pore! si 1 3 1 01. bele au hramul Adormirea-Mai-
Izraeliti 1664 sunt de protec-
; Stupl de albine sunt 86. cei-Domnului si sunt deservite
îune romina, 10 de protecîune Budgetul com. pe 1891 — de 2 preo^T.
austro-ungara, 29 de protecîune 92, avea 8575 lei, 25 banl, la De cind viile s'au* filoxerat,
germana si 5 de protecîune veniturl si 4879 lei, 90 bam, la locuitoril se ocupa numal cu

bulgara; 849 agricultorl, 14 cheltueli. agricultura. Ei desfac produsul
meseria?!, 1 industrias, 7 comer- Teritoriul com. este
acestei muncel lor la orasele Ploesti si
cianti, 10 avind profesiunl libere strabatut: de calea vecinala Mar- Mizil.
si 40 servitorT. gineni - Munteni-Fintinelele-Les - Pe .vaile din sat sunt 2 morl

Stiu carte 152 persoane, din pezi, lunga de 9600 si kil. de cu aburi.
cart 41 femeT. calea ferata Bacau-Roman, avind Parte din locuitori! comunei
Totalul paminturilor de cul- aci halta Fintinelele. Satul He- sunt mosneni; 86 s'au impro-
tura este de 978.12 hect. meiusi este legat cu satul Lun- prietarit la 1864, pe mosiiled-lor
Sunt 400 contribuabili, dupa cani print r'o cale comunala. Mirzea, Dr. S^verin, Balasa Ci-
recensemintul din 1891. Dupa Distanâ la capitala judeûlu! resanu, Manolache Bozianu si
legea rurala din 1864 s'a dat, Bacau, este de 8 kil.; spre Gir- Nicolae Picleanu, cind li s'aii
in aceasta comuna si in secîa leni, resedinâ pi., 6 kil. ; spre dat 275 hect. Ei au: 100 ca!
Itesti dincom. Ciumasi, la 295 Luncani, 8 kil.; iar spre Margi- si epe, 264 boT, 105 vaci, 900
locuitori,866 falcl si 40 prajini. neni-Munteni, 5 kil. 01 si318 porci.
Tot teritoriul com. este de Scoala exista in com. de la
3399 hect., dintre care numal Fintinelele, com, rur.,pl. Cricovul, 1879. In anul 1894 a fost fre-
vre-o 900 aparîn locuitorilor; jud. Prahova. Se crede a fi cuentata de40 elevl si 2 eleve.
restul, alipit pe linga proprieta- foarte vechie. $tiu carte 74 barbaÎ si 9 feme!.
tea din Girleni, formeaza una Se zice, ca la inceput a fost Cu intreînerea personalulul se
din cele mai bogate mosii din formata numai din satul Ma- cheltueste anual 1080 lei.
district, care, cu padurea (5728 zili si ca, mai tirziu, ar fi venit Stupl cu albine sunt 60.
hect.), bine exploatata si necon- un boier, din {inutul Ardealului, Comerûl se exercita in com.
tenit reinoita prin rasadun de cu cip-va oameni al sal, de s'au de 5 circiumarl.
arbori noi, aduce proprieta- asezat in partea de V. a co- Veniturile comunei se urea
rel, Priacipesa hereditara Lu- munei, si au format catunulUn- la suma de lei 2912.97 sichel-
cie-Francoise Euphrosine- Anne- gureni, desparît de Mazili prin tuelile la suma de lei 2917.18.
Alexandrine- Georgine-Schoen -
girla periodica Valea-Cosil. In com. sunt 2 sosele: una
burg-Waldenburg, nascuta Prin- Este situata la poalele Dea- ii inlesneste comunicaîa cu co-
cipesa Sayn-Wittgenstein-Berle- lului-Mare, intre vaile: Valea-Co- munele: Conduratul si Vadul-
burg, mostenitoarea mumei sale sil si Valea-lui-Stan, la 35 kil. Sapat si a doua, cu comunele
Principesa Pulcherie- Wittgens- de capitala judeûluT si la 18 Mizilu si Ceptura.
tein, nascuta Principesa Canta- kil. de Urlati, resedinâ plasel. In partea de N. a comunei,
cuzene, un venitanualde peste Se compune din doua catune: se intinde o culme de dealurl,
1 00000 lei. Mazili si Ungureni, avind o po- carl nu sunt de cit ramificaîunl
Impozitul mosiei este de 4560 pulaîune de 260 familil, sau ale Dealulul-Mare, si care aci
lei anual. 1 1 12 suflete (623 barbapf si 489 poarta numele de Dealul-Valea-
ocupa o intindere de
Viile feme!), dintre can 5 familil fi- Cosii si Valea-lui-Stan. Au fost
26.79 hect. dupa statistica din ganl, 2 familit Bulgarl si 2 fa- odata acoperite cu vil. De cind
1890, in care an ati produs 21,28 milil Grecl. s'au filoxerat viile, se cultivS pe
hect. vin negru si 793.44 hect. Sunt 190 contribuabili. dealurl porumb si gfiu, iar parte
ifWC',?. Afarele Picjion ir (leografic Vol. 111.

48
Hosted by Google
fIntInelele 378 FlNTfNELELE
se lasa pentru pasunatul vitelor. parole de N., N.-E. si S.-V. ale mos cu magaziT, patule si case
Com. de Valea-
este strabatuta com., sunt multe gavanurt, can de unde se adaposteste
locuit,
Cosit si Valea-luT-Stan si de gir- poarta diferite numiri. o mica coionie de muncitori
la Ceptura. Prin centrul comu- Tot dealul despre balta este unguri.
nei trece un mic san^, pe care format din pamint argilo-nisipos Satul Fintinelele este din cele
in timpurile ploioase vine apa (chi$at), ast-fel ca adese-on se mat vecht ale judeûlut. II ve-
asa de mare in cit ineaca toate surpa blocuri marl si se prava- dem treciit in catagrafia sate-
gradinile pe unde trece. lesc in vale, mincind neconte- lor intocmita la anul 1741, fa-
Se margineste cu comunele nit din terenul comunei. Valea cind parte din pi. Marginea.
Inotesti, Conduratul, Mizilul-Cep- pe unde se face comunicaîunea Dionisie Fotino il citeaza ca
tura si Vadul-Sapat. este tot-d'a-una expusa inunda- sat de frontiera spre Dunare,
îuniior, mat cu seama primavara. iar despre mosie ne spune ca
Fintinelele, com. rur., la extre- Viile situate de alungul dea- era proprietatea paharniculut
mitatea de S. a pi. Marginea, luiui pe care e pusa comuna Nicolache.
jud. Teleorman, situata pe dea- ocupa o suprafaâ de 96 hect. Pana in anul 1876, comuna
lul de d'asupra Suhaiei, la N.-V. ele produc vin bun. a fost intrunita cu Suhaia ; mai
de orasul Zimnicea. Populaîunea este de 269 fain urma au fost deslipite, facind
Teritoriul ei se limiteaza la miliT, sau 1332 suflete, din can parte din plasa Marginea.
N. cu mobile $oimul si parte 199 contribuabili.
din hotarul mosiet Piatra ; la S., Vite sunt 766 vite : man cor- Fintinelele, sat, in jud. Arges,
cu balta Suhaia; la E., cu do- nute, 1476 vite mici cornute, pi. Pitesti ; face parte din com.
meniul Zimnicei, din care face 440 cai ?i 144 rimatori. rur. Borlesti-Varzari.
parte, si la V., cu com. Suhaia Caile de comunicatiune sunt

si proprietatea rezervata pentru pe deal, spre orasul Zimnicea, Fintinelele, sat, in jud. Bacau,
scoala. $i spre com. Suhaia pe calea pi. Bistriâ-d.-s., din com. cu a-
Din toate satele acestui ju- mixta Turnu-Zimnicea ; iar pe cela$t tiume, situata pe coasta
de{, insirate de-alungul ârmu- vale pe ma! multe coborisun dealului din dreapta Bistritet lin-
lui sting al Dunaret, satul Fin- repezT sau ru$ti. Cele mat pria- ga orasul Bacau. Biserica este
tinelele are cea ma! frumoasa cipale sunt: Duduita, care ser- zidita de Lascarache Cilighiul
pozh:iune. De pe deaiurile ace- veste si de hotar cu com. Zim- la 1786 si este deservita de un
stui sat se desfesura frumoasa nicea ; rusca Surduleasa, Rusca- preot §i de un cintaret. Tot aci
panorama a Dunarei in jos, : Oltenilor si Rusca-de-la-Hotar, se afla castelul Princesei Lu-

pana aproape de riul bulgaresc spre com. Suhaia. Mai sunt $i cia Schotiburg-Waldenburg. De
Iantra, in sus, pana la gura Os- alte rust! mat mici, de puîna castel este alipita o capela pro-
moluluT, din dreptul Izlazulut, important, can due din vale testanta. Castelul si capela sunt
unde se varsa Oltul in Dunare. in sat. inconjurate de un frumos pare
Din Fintinelele se vede foarte Multime de maguri $i movile cu florile cele mai rare, croit
bine orasul Sistov, din Bulga- sunt insirate pe teritoriul aces- chiar in padure. Tot aci se a-
ria ; iar la poalele dealurilor se teicom., de la S. spre N. Cele fla gradint de legume si livezt
intinde marea balta a Suhaiei, mai principale sunt Magura- : de arbori fructifert.
care, plecind de la marginea o- Paroiului la E., Magura-luT-Mos- Populaîa se compune din :
rasulut Zimnicea, se sftrseste Barbu la N.-E., Magura-Ciurei 212 Romint, 12 Unguri, 4 E-

dincolo de com. Lisa si Vina- spre V. ; Magura-de-la-Rusca- vrel si 88 Tigani, imprastiaî
tori, pe o distanâ de peste 10 Oltenilor si Magura-de-la-Hotar, in 82 familit. Vite sunt :
S3 cat,
kil. in lungime. spre com. Suhaia. 94 vite mart cornute, 1 601 ot

Din domeniul Zimnicei, 4000 Distanâ com. de resedinta si 54 porct. Circiumt sunt 2.
hect. sunt pe teritoriul acestei judeûlui este de 38 kil; de la Acest sat este departat de 2 kil.
com.; 165 locuitor! ati proprie- Zimnicea sunt 5 kil. $i de la A- de cat. cu scoala (Hemeiusi).
ta^t pe 700 hect. ; scoala si bi- lexandria, 44 kil.
serica sunt dotate cu 30 hect., In sat sunt mai multe cir- Fintinelele, sat, face parte din
500 aril. ciuml si o moara cu aburi, iar com. rur. Fintinelele, pi. Crico-
Pe platoul, care se intinde in pe mosie se afla un conac fru- vul, jud. Prahova.
Hosted by Google
fIntInelele 379 FlNTlNELOR (PiRtUL-)
Fintinelele, catun, in com. P&u- seni, com. Fintinelele, pi. Crico- \

dintr'insa mad cantitaî de pes-
cesti, pi. Racaciuni, jud. Putna. vul, jud. Prahova, in intindere de te de tot felul si pescarii din
Se numeste ast-fel de la niste 183 hect., toate arabile si fineê, Rosiori, Alexandria, T.-M£gu-
fintini ce se aflau aci in vechime. care pe periodul 1888 — 93 s'a rele si din multe comune din
Are o populaîune de I20su- arendat cu 3720 lei anual. jud. Teleorman si Olt se apro-
flete, can locuesc in 25 case. vizioneaza* de aci cu peste proas-
i
Fintinelele, mope a statulul, a-

j
pat si La coada baljil
saxat.
Fintinelele, c$tun, in com. S as- rendatape 1887—88 cu 14000 lei |
despre Zimnicea sunt zagazu-
cut, pi. Racaciuni, jud. Putna. anual. Are 80 pog. Este pen- rile pe unde se scurge apa si
Este situat pe valea piriului ce dinte de manastirea Glavaciocul, i
carl opresc pestele; iar la mar-
trece prin satul Sascut si care situata linga com. Sl£veni, pi. ginea balît, intre satul Finti-
se varsa. in Siret. Ocolul, jud. Romanaî. !
nelele si Zimnicea, se afla c&-
Are o populaîune de 402 su- ! tunele Fintinelelor, unde se face
flete, cart locuesc in 103 case. Fintinelele, ptidure, jud. Bacau, vinzarea pe^teluT. Aci este si
pi. Bistriâ-d.-s., com. Fintine- administraîunea batyii.
Fintinelele, cdtun, al com. Sla- lele. Esenê : stejari, fagi, car-

veni, pi. Ocolul, jud. Romanafi, penT. Este foarte bine exploatata Fintinelelor (Dealul-), deal,
situat spre N. com., la gura si reinoita necontenit prin r&sa- intre valea cu acelasi nume si
riului Caracal, unde Oltul face duri de arborl no!. Proprieta- Valea- Vacei, comuna Davide^ti,
3 insule man, 14 kil. departe tea este a Epitropiel Sf. Spiri- pi. Argeselul, jud. Muscel.
de Caracal. Are 45 familii si 217 don din Iasi. Intinderea ei e
locuitori. de 5728 hect. Fintinelelor (Valea-), vale, pe
teritoriul comunei Davidesti, ju-
Fintinelele, statiede dr.-d.-f., jud. Fintinelele, pddure, in jud. Ia$i, deûl Muscel curge aproape
;
Bacau, pi. Bistriâ-d.-s., com. com. Mogosesti, pi. Stavnicul, paralel cu riurile Argeselul si
Ciumasi, pe Unia Bacau-Roman, numita ast-fel de la doua fin- Circinovul.

pusa in circulate la 13 Sept. tini ce se afla in ea.
1 872. Se aria intre stabile Bacau Fintinelelor (Virful-), pise, co-
(1 2. 1 Galbeni (8.9 kil)
kil.) ?i Fintinelele, piriu, izvoreste de !
muna Rijletul-Vierosi, pi. Ve-
Inahumea d'asupra nivelului mala ni^te fintini, de pe teritoriul dea-d.-s., jud. Olt.
rii ede i84m 3i. Venitul acestei satului Spineni-Noi, com. Iepu-
statii pe anul 1896 a fost de reni, pi. Turia, jud. Iasi ?i se Fintinelelor (Valea-), vale, stra-
25205 lei. 20 bam. varsa. in iazul Suricea. bate partea de N. a com. Cor-
naêlul, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Fintinelele, deal, jud. Bacau, pi. Fintinelele, piriU, format pe te- Se zice ca in aceasta vale ar
Bistriâ-d.-s., de pe teritoriul ritoriul com. Colacul, pi. Vran- fi fost in timpurile vechl un
com. Fintinelele. cea; judeûl Putna ; se varsa in catun cu 10 — 15 bordee. Ur-
Putna. mele acelor bordee se v£d si
Fintinelele, loc cu isvoare, jud. azi.
Bac&u, pi. Tazlaul-d.-j., de pe Fintinelele, vdlcea, com. Ciom&-

teritoriul com. Gropile. gesti, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt; Fintinelor (Dealul-), deal, in
se varsa in Cungrea-Mare, pe jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s.,
Fintinelele, mope, jud. Bacau, pi. {annul sting, in raionul comu- com. Sglrciî. Se desface din
Bistriâ-d.-s., com. Fintinelele, nef Ciomagesti. Dealul Fintina-Turculul si braz-
proprietatea Principesei Lucia- deaza partea de N. a comunei;
Schoenburg Waldenburg are
- ; Fintinelelor (Balta-), porfiune este acoperit in parte cu p&-
715 hect. p&mint productiv si din balta Suhaiei, care cade pe durl, in parte cu imasuri.
un venit de 38000 lei. domeniul Zimnicei, jud. Tele-
orman. Este situata intre hota- Fintinelor (Dealul-), tnunte, in
Fintinelele, proprietate, a Eforiei rul orasulu! Zimnicea si hotarul com. M&lini, jud. Suceava.
Spitalelor civile din Bucuresti, mosiei Suhaia. Suprafaâ ei este
fosta pendinte de schitul Gai- de peste 500 hect. Se scoate Fintinelor (Pirtul-), piriU, ce ia
Hosted by Google
FlNTlNELOR (VALEA-) 380 FlRflGUL
nastere din niste fintini din sa- Teritoriul comunei e mat mult Firtaê^ti, sat, face parte din com.
tul Trohanul, com. Girceni, pi. facut din ridic&turi, purine vai rur. Dozesti, pi. Cerna-d.-j. jud.
Racova, jud. Vasluiu, si, unin- si sesuri. Pamintul e favorabil Vilcea. Are o populate de 277
du-se cu piriul Chetrosul, se culture!, mai ales parole numite locuitori (130 barba^T si 147
varsa in piriul Racova. Valea-Parului si Valea-Radiciu- femei). Cade la E. com., pe valea
lul; sunt insa si terenuri mai Gemineaua. Are o biserica, cu
Fintinelor (Valea-), vale, jud. nasipoase, favorabile mat mult hramul Sfmtul-Gheorghe, rezidita
Dolj, pi. Bailesti, com. Galiciu- culture! ovazulul si cartoafelor. la anul i838deGheorghe Firtat
ca, pe care este asezata co- Suprafata sa e de 4776 hect., si alî enoriasi. Copii in virsta
muna. Se numeste ast-fel, din din can 2646 hect. arabile, 1000 de scoala sunt 23 (11 b., 12 f.).
cauza multelor fintini ce se ga- imas, 340 padure, 540 tufaris, E la 2 V2 kil. departe de catunul
sesc pe dinsa. 10 fineaâ si 18 vatra satului. Dozesti, unde e scoala.
Dintr'acestea, vr'o 200 hect. au
Fintiniâ, izvorde apa, amestecata fost proprietatea statului, carl Firê^ti, numire ce se da mai
cu pacura, situat in com. Vi- s'au vindut in loturi satenilor. inainte se da chiar si acum de
si
zantea, plasa Zabrauûl, judeûl Numarul vitelor e de 1755 unii din loc, satului Buhoanca
Putna. capete, din can: 8 tauri, 738 din plasa Siretul-d.-s, jud. Ro-
boi, 471 vaci, 41 junci, 36 junce, man.
Firfuescul, munte, plaiul Nuc- 55 gonitori, 71 gonitoare, 85
soara, pe linia graniêi, judeûl minzapL, 95 minzate si 155 viteT. Firîgi, sat, in com. Hangul, pi.
Muscel. Locuitorii au 160 pluguri, diti Piatra-Muntele, jud. Neamtu,

car! 20 sistematice; 3 grape de situat la 40 kil. departare de
Firlofaia, vale, com. Poenari, fer ; 1 masina agricoia. orasul Piatra, pe dreapta riuluT
pi. 01te$ul-d,-j., jud. Vilcea. Sunt 5 circiumi; 2 mori cu Bistriâ, linga gura piriiasuluT
aburi. Boura-Firîgi.
Firâne§ti, com. rur., in plasa Veniturile comunale se urea Are o populaîune de 21 fa-
Prutuljud. Covurluiu, asezata pe la 5399 lei, 30 bant, iar chel- milii, sau 111 suflete: 52 bar-
valea Covurluiului, la distanâ tuelile la 4102 lei, 50 bant. ba^T, 58 femei; 60 necasatoritT,
de 41 kil. de Galaî. Se mar- In com. Firânesti a fost o 45 casatoripf, 7 vaduvi.
gineste la N. cu cat. Roscani biserica cu hramul Sf. Voevozi, Stiu carte 2 persoane, nu
(com. Vladesti), la S. cu cat. foarte vechie ; in locul ei s'a stiu 109.
Fintinele (com. Foltesti), la E. construitalta noua. Aceasta Locuitorii se indeletnicesc, pe
cu com. Mastacani si la V. cu comuna, impreuna cu satul Pu- linga munca cimpului, ma! cu
Baleni. îchioaea (com. Bajor) formeaza seama cu plutaria.
Aceasta comuna este udata in o parohie, cu 1 preot paroh, 1
partea estica de piriul Covur- preot ajutor si 4 cintare^T. Firîgi. Vezi Rapciuniâ, judeûl
luiul. Este formata dintr'un sin- Este o scoala mixta, care, in Neamtu.
gur sat razasesc; mai la o parte 1889 — 90, s'a frecuentat de 42
se afla un grup de cite-va case elevi. Firîgi, ramura de mimfi. Vezi
numit Slobozia-Butora, care $ine Calea judeêana Galaî-Birlad Boura-Firîgi, jud. Neamtu.
tot de Firânesti, fara a con- trece pe linga viile Firtanes-
stitui un catun a-parte. tilor, in partea S.-V.; mai sunt Fir\igi, piriias, jud. Neamtu. Vezi
Comuna Firânesti este ve- apoi cai vecinale-comunale, carl Boura-Firîgi.
chie. leaga aceasta comuna cu Mas-
Are o populate de 428 fa- tacani, Puîchioaea si Roscani. Firîgul, trap de sat, in com.
miiii, sau 1726 suflete, din cari : Bicazul, pi. Piatra-Muntele, jud.
870 barbaflf, 856 femei; 889 ne- Firâne§ti, mo fie a Statului ce-i Neamtu.
casatori^T, 732 casatoriî si 105 zice si Mavromolul, in intindere
vaduvl. de 160 hect. (osebit de 357

x
/2 Firîgul, ramura de munti, ce se
Contrib. sunt 293 ; case de hect. padure), in com. Firânesti, detaseaza din muntele Ceahlaul,
locuit 397; stiu carte 154 per- pi. Prutului, jud. Covurluiu. Se pe teritoriul com. Hangul, jud.
soane, nu stiu 1572. arendeaza cu 3000 lei anual. Neamtu.
Hosted by Google
FlstlTI 381 FLAMlNDA
Fisiiî, numire, ce se mal da cul, jud. Vasluiu, ziditalai72i Fi^teica, trup de mosie, in jud.
cUt. Sibigiul-d.-j., din com. Pa- de catre Mihail Racovi{&, Dom- Teleorman, pi. Marginea, facind
nataul, jud. Buzau. nul Moldovel, dupa cum se parte din mosia Zimnicelele,
vede din inscripîa de pe piatra
Fistica, piriu, izvoreste din par- aflata in zid deasupra usel de Fi§teica-Sfin{e§tilor, mo§ie, si-
tea de N. a dealului Secatura, la intrarea in biserica. Aceasta tuate pe teritoriul com. Sfiii-
din com. Cozmesti, pi. Stemnicul, manastire a fost inzestrata cu êsti, jud, Teleorman.
jud. Vasluiu, curge spre Baleni, ma! multe mosil de c&tre cti-
strabatind sesul Balestilor, si se toriice se vad trecuî in un Fi{a, piriu, jud. Bacau, pi. Tro-
varsa. in dreapta Stemniculul, pomelnic, cu data de la 1808 tusul, com. Javreni, care sescurge
dupa ce primeste afluenîl : Ba- si anume: Mihai Racovi^ci-Voe- d'a stinga Trotusulul.
lesti, Sapa si Prisaca. vod, Ana Monahala, Sultana-
Doamna, Constantin- Voevod, Fiâ, piriia§, jud. Bacau, pi. Tro-
Fistica, deal> in partea de V. Stefan -Voevod, Ioniâ-Voevod, tus, com. Javreni, care se varsa
acorn. Cozmesti, pi. Stemnicul, Mihal-Voevod, Ruxandra-Doam- in riul Trotusul, d'a stinga.
jud. Vasluiu. na, Ecaterina-Doamna, Ioniâ
In marginea de E. a acestui Racoviâ si alî raposaÎ. Flaminda, com. rur. si sat, in
deal se zice ca. s'a gasit de ca- Tot intre ctitorf se mai con- jud. Mehedinp, pi. Blahniâ, la
tre locuitorT, cind arau p&min- sidera si raposaîi Dumitrasci, 45 kil. de orasul Severin si
tul, plumbi de tuciu, cea ce Elena, Manoil, Anastasia, loan, la 21 de com. rur. Vinjul-
kil.
probeaza urmelevr'unui razboiu. loana si alît din familia Palade, Mare. E situata pe un platou.
Din acest deal se formeaza trecuî tot in acest pomelnic. Se margineste la E. cu com.
vaile urmatoare : Secatura, Ripa- Apoi Archimandritul Iosif Gin- Cioroboreni la S., cu com. Dan-
;
Galbena, Rogoazele, Beila, Che- dul, a zidit casele si zidul im- ciul ; la V., cu com. Jiana-Mare
troasa, Chicusa si sesul Fistica. prejurul bisericei la 1834. iar la N., cu com. Scapaul. Este
Acest deal, cu toate vaile, Dupa aceasta, Episcopul Sina- resedinâ subprefecture! plasei
sunt acoperite de paduri. iului, Strichide, fiind egumen, a Blahniâ.
In partea de S. a dealului inalât zidul, a acoperit biserica Are 1 100 locuitori, locuind in
se afla Valea-Babei si Dealul Ma- cu table, a f&cut din nou ca- 210 case.
gura, eel mat inalt pise al dea- tapeteazma, a pardosit-o pe jos Locuitoril poseda : 32 plu-
lului Fistica. cu marmura, a dotat-o cu vest- gurl, 74 care cu boi, 7 caruê
minte, c^r^Tsi argintarif, la 1850. cu cal; 82 stupl.
Fistica, fes, jud. Vasluiu. Vezi Se afla aci : o biserica, de-
Fistica, deal. Fisticul, piriu, in com. Plesesti, servita de 1 preot si 2 cinta-
jud. Suceava, formindhotar din- re^f; o scoala, condusa de 1 in-
Fistici, sat, in partea de N.-V. a spre Bucovina, pe o lungime de vaâtor, frecuentata de 50 elevl
com. Cozmesti, pi. Stemnicul, 1 kil. Mic afluent al Somuzu- o circiuma.
jud. Vasluiu, situat pe vaile lui-Mic. Budgetul comunef are la ve-
Secatura, Ripa si Dealul-Viei, nituri lei 5787, iar la cheltuelt
pe o intindere de 2302 hect., Fi^teica, insula pe Dunare, si- 1792 Sunt 183 contribuabili.
lei.
din can 786 hect. padure, 371 tuata in partea de S.-E. aora- Vite marl cornute sunt 678,
hect. loc arabil, 129 hect. imas sulul Zimnicea, jud. Teleorman, 24 cat, 762 ol si 659 rimatori.
proprietatea locuitoriior clacasT. la departare de 4 kil. de oras. Prin comuna trece soseaua
Are o populate de 219 fami- Numirea acestel insule se ga- Hinova-Scapaul-Flaminda-Gruia.
lii, sati 832 suflete, din carl 70 seste rau pocita, atit pe harta In Flaminda se afla Dealul-
Tigani si 4 Evrel. stat-majoraluT austriac, cit si in Manda, care este acoperit cu vii.
Numarul vitelor e de 1340: Dicîonarul de Frunzescu si in Pe marginea de V. si S. trece
520 vite marl cornute, 70 cat, unele manuale de geografie, in piriul ce vine de la com. De-
350 01 si 400 rimatorl. cit nicl ca ar putea sa fie re- veselul si se varsa in piriul
cunoscuta. Top, copiind numi- Blahniâ, la Vicasul.
Fistici, mdndstire, in satul Fis- rea dupa NemÎ, i-au zis Fise-
tici, com. Cozmesti, pi. Stemni- tecu, in loc de Fisteica. Flaminda, com. rur. si sat, in
Hosted by Google
flAmInda 382 flAmInda
partea de S. a pla§ei Caltnûiul, suflete si 127 contribuabil! in minda) faceau parte din jud.
jud. Teleorman, situata pe malul cat. Ciuperceni. Oltulu!. Pe aci era hotarul f ari!
sting al Dunarei, la gura baltei Vite sunt 4293 capete 483 : despre Dunare, precum si li-
Berceluiulu!, pe loc ses. cai, 981 vite man cornute, 2610 mita zone! ocupata de raiaua
Are un catun, Ciuperceni, si- vite mic! cornute si 219 pore!. Turnulu! (Turkissi-Kule).
tuat in partea de N. a comu- Mare parte din domeniul sta- lata cum descrie Dionisie Fo-
nei, la departare de I kil. Dis- tulu! Turnul, cu trupul Suroaia, tino aceste hotare
tant comune! de la malul Du- se afla pe teritoriul aceste! com. «Despre capatul jud. Olt, ho-
nare! este de aproape */2 kil. Pe harta geologica a d-lu! M. tarul incepe din marginea Du-
Limitele sale sunt: Draghiceanu, ca si pe a statu- narei, desparînd imprejmuirea
La N., dincolo de cat. Ciu- lu! major austriac, se vede no- Kulei de Cetatea-de-Pamint ; de
perceni, dealul numit Suroaia; tata existenâ in aceasta comuna la Traian, pe uscat, trece pe a-
la S., fluviul Dunarea si lunca a unui izvor de ape sulfuro-mu- proape de o movila ce este pe
d'impreuna cu girla si balta riatice. marginea Traianulu! de acolo ;
Berceluiulu! ; la E., com. Tra- Pe teritoriul ei se afla multe merge la a!te doua movile tot
ian si la V., comuna Magu- magure; unele din ele au fost pe marginea Traianulu!, de unde
rele. punct de hotar intre zona raialei merge pe drumul numit al Ba-
In dreptul aceste! comune se turcesti de la Turnul si restul nului, drept in sus la apa nu-
afla pe Dunare insulele Catina- Tarii ; in altele s'au facut sapa- mita Hirlaul si se intinde printre
Mare si Insula-PorculuT, precum turi cu ocaziunea cercetSrilor vi! pana la biserica ce era pe
si pichetele de paza fruntariilor archeologice. Ast-fel, la estul un sat desfiinât al farii-Ro-
No. 3 si 4. comune!, este magura Goicea, minest!.
In partea de S. sunt mat unde s'ati facut in ma! multe « Hotarul urmeaza pe magura
multe lacurl formate din revar- rindur! sapatur!; la S., Magura- printre viile Ciupercenilor, dintre
sarile Dunarei si can adese-ori Stupii, foarte vech!e, si la V., car! jumatate ramin la Kula si
seaca vara cu desavirsire. magura de la Groapa-Viei, bo- jumatate in Tara-Romineasca.

Balta-Berceluiulu! este pe teri- tezata de strain! Grapavia. La De la magura se intinde pana
toriul acestei comune. Cele l'alte E., spre cat. Ciuperceni, se a- la alta magura si iaras! pana la
lacuri, care se formeaza periodic fla Valea-Bisericel, pe care o ga- gura Rusciuculu! si la Negura
prin ravarsarile Dunarei, sunt sim citata de Dionisie Fotino de la Gunviul-Duman, tot pe
lacul Listeava intre cat. Ciu- in descrierea hotarelor Tari!- drumul Banuiu!, intins la mar-
perceni si com. Traian; Lacul- Rominest!. ginea mosie! lu! Pehlivanoglul
lui-Vlad si altele mat micT. Drumul-lui-Traian se afla tot spre Kula ; iar mosia lu! (parte
Cu toate revarsariie DunareT, in aceasta comuna; inceputul din domeniul actual al Statulu!)
com. Flaminda este ast-fel si- lu! este la Dunare si dupa ce ramine Tarn pana in apa Hir-
in
tuata incit nu este nici o data strabate comuna, o ia prin cat. laului, moara Beiliculu!.»
la
inundata ma! inainte de a se

; Ciuperceni, apuca pe muchea Pana acum ciî-va an! se ve-
construi cheul din portul Tur- dealulu! Suroaia, ia direcîunea deau inca aci ruinele unei gia-
nulu!, vapoarele si vasele de spre soseaua nationals Turnul- mii. Dupa ce Turci! parasira ra-
comerciu is! faceau incarcatu- Alexandria si de acolo porneste, iaua Turnulu!, se ma!dedau inca
rile aci. pe lingS com. Putineiul, ma! dela dese pmdaciun!, venind de
In partea de N.-V. a comu- parte. peste Dunare si jefuind pe locui-
ne!, dincolo de cat. Ciuperceni, Satul actual Flaminda si par- tori! acestui sat.
se afla dealul Suroaia, pe care tea din mosia domeniulu! Turnul «La Flaminda inca se afla la
sunt plantate vii. Tot aci se ga- purta ma! inainte numirea de marginea Dunare!, scrie Aug.
seste si partea de deal care se Atirnaî. Laurian, in «MagazinulIstoric»,
numeste Groapa-Vie!, pe care Aceste locuri au fost popu- o cetate de pamint foarte mare,
toîf scriitori! si cartografi! au late de mult timp inca, apo!, in forma patrata, lunga de 350
numit-o gresit Grapavia. dupa invaziunile turcest!, au fost pas!, si lata de 300, care asta-z!
Popuiaîunea comunei este de parasite. estecu totul distrusa. Din partea
405 familil, sau 1220 suflete In secolul trscut, satele Ciu- de catre E. a acestei cetat!
(345 contribuabili), din car! 656 perceni si Atirnaî (asta-z! Fla- se intinde drumul lu! Traian.
Hosted by Google
flamJnda 383 flAmInda
In dreptul pichetulul No. 4 baeî, si 2 fete ; in satul Calu- §i-Chinte§ti, cat., pi. Ocolul,
se vad inca intariturile, in carl garul altS scoala cu 3 clase, care jud. Romanaî, situat pe un te-
erau asezate bateriile rusestT, in in 1888 a fost, frecuentata de ren ses, la S. com. Redea si la
resbelul din 1877 ;

puîn mai 40 baepf si 7 fete. 2 kil. de resedinta. Altitudinea
departe, cala 50 metri, era o a Prin Flaminda curge Cilnistea terenulul d'asupra nivelulul ma-
doua baterie. Din aceste noua ce vine din spre Frasinet. Este si rii pe magura Pancil este de
poziîuni (din marginea OltuluT) un helesteii care serva. la ada- 138 m. Are 75 familii, sau 332
bateriile romine ajutara pe cele patul vitelor. Trece pe aci so- suflete. Este la 9 kil. departare
rusestf de la Flaminda, prin fo- seaua judeêana Giurgiul-Pitesti. de Caracal, pe drumul ce merge
cul ce au deschis asupra Nico- In toata com. sunt 10 cir- spre Bechet.
poleT, si trecerea spre Sistov a ciume.
pontoanelor rusesti, in zilele de Flaminda, £#ta#,pendinte de com.
27 — 30 Iunie. Flaminda, sat, cu 250 locuitorl, cu acelasi nume, pi. Glavacio-
Com. Flaminda, dupa modi- pe riul Topologul, jud. Arges, cul, jud. Vlasca. Mosia este
ficarea administrative a jude- pi. Oltului; face parte din com. proprietate mosteneasca, cu o
êlor Oltului si TeleormanuluT, rur. Galicea- Flaminda ; aici este suprafata de 1050 hect. si cu
a facut parte din pi. Calmaû- schitui Flaminda, facut de $er- un venic aproximativ de 20000 1.
iului, iar la 1 871 a fost intru- ban-Voda Cantacuzino. Are o : scoala, la care au urmat
nita cu com. Magurele. in 1888 21 baeflf si 2 fete, din
Flaminda, sat, cu 38 familii, numarul de 69 baeÎ si 25 fete
Flaminda, com. rur., compusa jud. Arges, pi. Oltul; face parte in virstS de scoala; o biserica,
din catunele Flaminda, Calugarul din com. rur. Cremenari-FlS- zidita la 1 860, cu hramul sf. Pa-
si Bujoreanca, din pi. Glavacio- minda. raschiva, si deservita de un
cul, jud. Vlasca, situate pe pla- preot si 2 dascali ; 3 circiumi.
toul d'intre apele Cilnistea si Flaminda, nume, ce purta sa-
Cleniîa, la N.-V. judeûlul, si la tul Malul-Mic, din jud. Dolj, pi, Flaminda, c&tun, pendinte de
o departarede Bucuresti de 60 Ocolul, coir. Malul-Mare. com. Pueni, pi. Marginea, jud.
kii. , de Giurgiu de 54 kil., iar Vlasca, situat pe proprietatea
de Obedeni, resedinâpl., de 21 Flaminda, sat, îne de com. rur. StatuluT, Pruntul.
kilom. Prundul, pi. Olteniâ, jud. Ilfov. Aci sunt 35 locuitorl impro-
Suprafata intregel com., cu Se intinde spre E. de satul prietaripf la 1 864 pe o suprafa^
catunele ei, este de 3300 hect., Flaminda, din jud. Vlasca, cu de 105 hect.
din care padure in suprafata de care este aproape lipit si spre
120 hect. V. de fluviul Dunarea, la o di- Flaminda, sub-divizie a cat. So-
In 1887 avea 421 familii, sati j
stant de 6 kil. Se crede a fi tot resti, din jud. Buzau, com. Bla-
2081 suflete, din carl 395 con- asa de vechiu ca satul Prundul. jani.
tribuabili. Este asezat pe un loc ses si
Venitul com. h\ 1886 era de jos. Cite o-data cind Dunarea Flaminda, mahala, cat. Pruntul-
1 1056 lei si cheltuelile de 2600 vine mare, it face man strica- ComeneT, com. Pueni,jud. Vlasca.
lei. ciuni.
Vite sunt : 800 boi si vaci, Are 13 familiT, sau 65 suflete. Flaminda, m&nastire, cu hramul
45 bivoli, 140 cat, 120 01, 20 Sf. Apostoli, linga satul cu a-
capre, 410 rimatori si 5 asini. Flaminda, sat, in jud. R.-Sarat, celasT nume, pi. Oltul, jud. Ar-
In com. Flaminda sunt doua pi. Rimnicul-d.-s., cat. com. Ji- ges, intemeiata de $erban-Vod&-
bisericT: una la Flaminda, cla- deni, la 1 V2 kil. si spre V. de Cantacuzino. Servea de metoh
dita la 1868 si alta la Caluga- cat. de resedinta pe riul Rimnicul- Episcopiei Rimnicului. Dupa se-
rul, cladita la 1850, cu hramul Sarat ; are o intindere de 115 cularizare, s'a redus la biserica
Cuvioasa Paraschiva, ambele de- hect.,cu o populate de 65 fa- de mir. E deservita de un preot,
servite de 2 preopf si 4 dascali milii, sau 261 suflete, din carl 61 un cintare^ si un paracliser si
o scoala. mixta cu 4 clase, con- contribuabill. se inscrie in budgetul StatuluT
dusa de un invaâtor, care in pentru intreînerea cultului di-
1888 a fost frecuentata de 21 Flaminda, sau Valea Soarelui- vin o suma anuala de 1070 lei.
Hosted by Google
flAmInda 384 flAmInda
Biserica este in buna stare, neaâ pana seara, fara a vedea nul manastireT, top in vestminte
iar casele mSnastirest! sunt rupe nimeni intrind in cetate. de s&rb&toare.
inate. Tocma! cind erau sa se coboare, Aci e! faceau sfinprea ape!,
iata ca zaresteNegru-Voda vi- linga o cruce de piatra, ridi-
Flaminda sau Schitul-Marcu- ind despre Sarata un om Apa cata la 1630, in onoarea inal-
le§ti, co Una, pe teritoriul ora- zdrenûros, cu o palarie mare in {are! Domnulu!, de ma! muh:!
sulu! Cimpulung, jud Muscel, pe cap, cu traista de git si cu un pietos! crestin!, mireni si ca-
malul sting al riului Tirgul, co- ba{ noduros in mina. lugari. Dupa spusa batrinilor,
ronate de o bisericuâ de stil Negru-Voda isipuseocheanul e! ar fi ridicat asta cruce pe
grec, ce pare o cetate de apa- la ochi si vazind ca era un îgan, urmele alte! cruci, inalâta tot
rare a Cimpulungului. Ea are mult risera top de augurui a- de Cimpulungen!, si tot in me-
do! nasi: pe Negru-Voda, fon- cesta ! Si zise un boer lui Ne- moria Inalâre! Domnulu! Cris-
datorul Cimpulungului si pe gru-Voda: tos la cer.
Hagi Marcu Rosetti, fondatorul — Cu triste va fi cetatea Ma- Urcarea Cimpulungenilor pe
schituluT. Acela o numi Flamin- rie! tale ; caci pganul e om des- creasta Flaminde!, in ziua de
da ; acesta Schitul-Marculesti. tept si priceput. Inahiarea Mintuitorului, si ruga
Flaminda intra in domeniul — Insa va fi lipsita de ale hra- facuta aci de preop cu sfiati-
tradiîei; Marculesti dome- in nei, ca si soiul acesta de rata- rea ape!, inchipuiau Inatyarea
niul Istoriei. Tradiîa, dupa citori, zise alt boer. Domnulu! la cer, dupa muntele
cum se vede, a predominat caci Si Negru-Voda raspunse boe- Maslinilor.
colina si azi se numeste Fla- rilor Dupa slnprea ape! si bote-
minda. — Toata boala cu leacul e!. zarea crestinilor de faâ, se in-
D. C. D. Aricescu, in cartea Precum D zeu ingrijeste de pa- tindea apo! pe creasta coline!
sa intitulata «Istoria Cimpulun- sarile ceruiuT, asa vom avea si o masa mare pentru sarac!, fa-
gului » (1855), arata ceea ce se noi pur tare de grije de orasul cuta prin contribute; in urma
spune asupra istoriei aceste! nostru, in cit, daruit ca drep- se intindea o alta masa, boe-
coline : turi si privilegiuri, sa nu pati- reasca si negustoreasca, unde
«Dupa savirsirea biserice! si measca d'ale hranii, de care se desertau butie cu vin si se
a cetaêi, la leatul 1 290, Negru- sunt lipsite aceste locuri mun- sacrificau mie! fripp si cosuri
Voda, dupa datina vechie a Ro- toase si pietroase, cu oua. In vale, pe poiana de
manilor de a consulta augu- — Sa traiest!, Maria Ta, ras- linga drumul ce duce la Tir-
rii la facerea de cetaî si de punserS. boerii. Urmasii vor \\\- goviste, se facea un mic zbor,
templur!, vru sa cunoasca soarta nal£a Marie! Tale, in aceste lo- unde flacai! si fetele, in sunetul
orasului Cimpulung; dec! luind curi unde a! descalicat Maria muzice! naponale, invirteau hora
en;!- va boer! d'aT sal, se urcara pe Ta, un monument neperitor, ca pana pe la miezul nopte!.
movila din faâ orasului, des- tutulor fondatorilor de cetap si Dar nu numai la ziua Inal-
pre E., ca de acolo sa poata de âri. ârei Domnului, ci si in timpi
observa augurui ; iar la porîle — Sa mergem, zise Negn-Vo-
• de seceta, de epidemi!, de plo!
cetaêi puse custoz! armaî, ca da, caci am flaminzit, si fiind-ca multe, Cimpulungeni! tot la Fla-
sa opreasca pe ce! ce ma! in- Negru-Voda a flaminzit aci, as- minda se urcau cu tot clerul si
tiiu ar vrea sa intre in launtru, teptind augurui Cimpulungului, cu icoanele facatoare de minun!,
îindu-T sub buna paz& pana la Flaminda sa se cheme in viitor ca sa roage cerul a's! intoarce
reintoarcerea sa din acea pre- colina aceasta, spre aducere a mania de la dinsi! si a! mintui
umblare, minte a acestei zile. de flagelele cerest! trimise lor
Negru-Voda si boeri! se ase- De atunci s'a numit locul a- pentru curaprea pacatelor.
zar£ jos, pe poeniâ de deasu- cesta Flaminda ». La 1764, Maiu, cu ocaziunea
pra dealulu! numit Flaminda, Istoria ne spune ca : sfinpre! ape! in ziua de Inalâ-
si incepura a se mira de frumu- Din timpun vechi era darea Domnulu!, figura intre au-
seîle fire! si a vorbi de vitejia tina a se aduna Cimpulunge- ditor! si unul din Ispravnici!
stramosilor lor si de soarta a- nii la ziua irialâre! luT Crist, judepilu!, anume Hagi Marcu
cestu! oras dup& moartea lor. pe virful Flamindei, cu tot cle- Rosetti, biv-vel Paharnic. Incin-
$i asteptara ei aci de dimi- rul, avind in frunte pe Egume- tat de frumuseple nature! si de
Hosted by Google
flAmInda 885 FLAMlNDA
datinile strabune, el vru sa ri- — Sa traesti Jupineasa, zise care ma! adauga* 4 scutelnic!
dice pe creasta acestui deal o Rosetti, miscat panala lacrimi de la ce! 3 a! lu! M. Rosetti, scu-
bisericiâ, si se adresa catre credinâ si pietatea acestei fe- tind inca bucatele schitului de
unul din cei de faâ : me!, care lua bucatura copiilor vama si vinul de dijma legiuitS.
— Al cul e locul acesta? inca deas'o saraculu!, fratele si ma! ad&ugind 60 oca sare,
treba el. Domnului. tot de la Ocna Telega si 50 le!
— Al unei vaduve din oras, Asa dar, vaduva Ogu darni tot dela Dragoslavele.
anume Anastasia sin Dumitrascu Coasta-Vlaicului in actul i*au f) Hrisovul lui Mihail $u{u
Ogu. de donare, cu data din Maiu din 1792, Iulie 22, prin care
— De ce n'a ridicat nimen! 1765 pentru fondarea Schitului mai adauga 3 scutelnic! la ce!
aici o bisericuâ pentru prazni- Marculesti. 7 ; si alpf 50 la ce! dela Drago-
cul Inalâre! Domnului nostru Intr'un an biserica fu termi- slavele, cum si 50 bolovan! sare,
Isus Cristos ? nate si tot in ziua Inaltarei Dom- aparind si productele schitulu!
— Era vorba odata sa se faca nului, anul 1765, fu tirnosita dede dijmarit.
aici o bisericuâ, dar oamenii dicindu-se Inaltarei Domnului, g) Hrisovul lu! Mihail Sufu
au dat zi peste zi si a ramas in memoria suire! lui Cristos la din 1792, Iulie, prin care ma!
nefacuta, si apoi, destale bise- cer si sfintului Martir Dimitrie, darueste schitului 20 famili! f i-
rici sunt in oras! in memoria si ap&-

lui Rosetti gani, dintre cei domnest!.
— VoiCi sa vad pe stapina rintelu! Anastasiei Ogu. Atunci In acest hrisov figureaza si
locului. Coasta-Vlaicului, numit& si F1&- urmatoarele rindur!

Proprietara fu infaîsata ina- minda, primi numirea de Schitul « zidit de Biv-
Acest schit e
intea ispravnicului. Marculesti, de la Marcu, fon- vel Spa tar (atunc! era Spatar)
— D-ta est! Jupineasa Anas- datorul saii. Dumitrascu Rosetti, nu numa!
tasia a lui Dumitrascu Ogu? Daniile facute Sihitului, Intre pentru podoaba si inchinaciune,
— Eu, coconule, zise vaduva hrisoavele schitului, trase din ci ma! mult spre a se face
cu umilintS. condica Flamindei, can se aflau intr'insul bunata^f ;
precum
— Dealul acesta numitCoas- la obsteasca epitropie, gasim pe invaâturS de copii, ajutor de
ta-Vlaiculu! al d-tale e? cele urmatoare privitoare la da- sarmani si altele ; c&ci, pentru
— Al meu. niile Schitului : inchinSciun! au crestini! destule
— l£! e de vinzare? a) Cartea de dar a Anasta- biserici in oras (in Cimpulung)».
— Este al copiilor. sie! Ogu, din 1765, prin care h) Hrisovul lui Moruzzi din
— As! dori sa inal$ aci, in faâ d&rueste Coasta-Vlaicului, pen- 1793, 17 August, si al lui Ipsi-
orasului, o bisericuta, in slava tru facerea schitului Marculesti. lante din 1793, August 22, au
Inaltarei Domnului nostru Isus b) Inscrisul dedar din 1770, coprinderea celor de sus.
Cristos, si a sfintului marelui Aprilie, al comisului loan Craio- i) Inscrisul Marie!, sofia lu!
Mucenic Diruitrie. Ve! fi trecuta veanu, prin care darueste schitu- Nicolae Bacanu, din 29 Martie
la pomelnicul ctitorilor si voiii in- lui o casa in suburbia Sf. Hie. 1799, prin care darueste schi-
tocmi asezamintur! folositoarede c) Hrisovul lui Manoil Rosetti, tului o vie in dealul Gorgani.
suflet cu facerea acestei biserici. din 1770, Octombrie 26, prin j) Inscrisul de dar, dela 1797,
— Daca este pentru casa de care intareste darile pietosilor 1 Egumenului Dositeiu
Iunie, al
rugaciune, bucuros; daruesc si donatori, scutind 3 oamen! de Cimpulungeanu, prin care da-
eii locul acesta, fara nici o para. contribuîune in folosul schitului- rueste schitulu! do! TTigani si
— Dar acesta este locul co- si dindu! cite 10 le! pe luna un loc de casa in oras in mar-
piilor, dela vama Dragoslavele cum si ginea £ig&nie! despre riu.
— Copiii met nu sunt crestini ? 300 oca sare pe an dela Ocna Afara de aceste propriety!
Nu le trebue si lor pomana Telega. si privilegii, schitul Marculesti
pentru suflet? Si apoT, Cristos, d) Cartea de dar din 1772, ma! avea o vie cu otasnifa\ la
care s'a rastignit pentru paca- a lui Mate! Vladescu, prin care Dealul-cel-Mare, ce s'a par£sit
tele oamenilor, va da el copii- darueste schitului partea sa de si alte vi! la DrSgasani si la
lor met, pentru aceasta dar din mosie dela Gaureni, pe Bratia. Viîchesti, cum si livez! de fin
cer, care e ma! scump de cit e) Hrisovul lui Mihail Su{u in Argesel si la Jugur.
toate avuîile lumeT acestea. din 1784, Februarie 14, prin Schitul Marculesti in urmlt
59623. Marele Vicfionar Geogra/ic Vol. 111.

49
Hosted by Google
FLAMlNDA 3S6 FLAMtNZENI
de 1J88. Marcu Rosetti, dupa cu lapte, cheltuindu-se pentru S. de com. Prundul, pi. Olte-
plecarea sa din Cimpulung, lasa maritisul lor de la schit cite ni{a, jud. Ilfov.
epitropT al bisericel pe Archi- 50 let.
rnandritul Dositeiti si pe biv- b) A se imbraca cite 5 saracT Flaminda, picket de graniâ, pe

vel Clucer Apostol Iumbasoiul. din ora?, cheltuind pentru im- Dunare, cu No. 1, linga insula
EI ingrijira de schit foarte bine bracamintea lor cite IO lei de Flaminda si laS. delacul Greaca,
pana la razboiul Turciei cu Aus- fie-care; insa, 3 sarac! la Inal- jud. Ilfov.
tria, 1788, cind schitul fu ars âre si 2 la Sf. Dumitru.
si pradat, ca si Cimpulungul. c) A se plati dascalului de Flaminda, locizolat, la N. de
Epistatul orasului la 1789 re- copiT, la Sf. Dumitru, 20 lei', com. Prundul, pi. Olteniâ, jud.
inoi schitul; 1790 iar dar la afarS de salariul ce-i da de la Ilfov. Are spre E. dealun pe
fu ruinat de un corp de Nemp, Sf. Mitropolie. can se cultiva vr£a.
carl se reinturnau in Austria ^ A se cheltui la cele doua

pe la Cimpulung. praznice ale schitulul, 30 lei si Flaminda, he izolat, pi. Zna
In timpul acesta Rosetti se cite 15 let de fie-care praznic, gov, jud. Ilfov.
afla in Constantinopole. pentru mincarea saracilor.

Sub domnia lui Mihail Su$u Dupa aceea, aêza un econom Flaminda (Canela), parte din
(cumnatul lui Rosetti) acesta in schit, puse schitul sub epi- padurca Cheea, com. Zilisteanca,
intra in {ara si capata de la tropiavornicului Const. Filipescu jud. Buzaii.

Su£u hrisovul din 1792, Iulie (tatal lui ba? boer Iordache Fili-
22, prin care se da schituluT pescu), legind ca epitropia nu- Flaminda, piriias, format pe te-
pe fie-care an cite 20 scutel mitului boer sa treaca si la ur- ritoriul com. Cimpurile si care
nicT, 20 familii de îganT, 1200 masii sai ; supuse la blestemul se varsa in Susita, jud. Putna.
lei dela vama Dragoslavele si soborului de la Nicheea peori-ci-
50 bolovanT de sare dela Ocna ne, sau Domn sau particular Flaminda (Vatra-Schitului-),
Telega. mirean, sau calugar, care ar in- mosie, jud. Arge§, pi. Oltul, cu
Cu aceste ajutoare cu cele drazni sau ar cerca sa calce vr'o o intindere de 572 pogoane, din
date de crestini, si cu cele ce data una din asezamintele de care 400 pogoane padure, pro-
mai darui Rosetti, se repara mat sus. prietatea statului, pendinte mai
biserica si chiliile, facindu-se o Cit a trait Banul Iordache inainte de manastirea Flaminda.
scoala de baeti de limba Ro- Filipescu, folosul schituluT Fla- La 1877 avea un venit anual
minS, in locul scoalel domnesti minda 1-a avut un neguâtor de 6805 lei, 94 bani ?i a fost
a Doamnei Chiajna, scoala care din Cimpulung, insarcinat a in- ipotecata impreuna. cu alte pro-
incetase din cauza turburarilor trebuinâ folosul acesta laînerea prietap ale statului, pentru aco-
politice. Se fixa profesorulul o in buna stare a bisericel; iar perirea emisiuuei biletelor ipo-
gratificaîe anuala, afara de sa- mai tirziu a trecut de la fa- tecare in suma de 27 milioane.
lariul ce primea de la Mitro- milia Filipescului la Ob^teasca Pe periodul 1883 88, arenda —
polie; in fine, din venitul schi- Epitropie. acestei moîi a fost de 680 lei.
tulul se asigura untul-de-lemn, Cazind in ruina la anul 1887 Pe aceasta. mosie sunt 2 mon
carfile si facliile trebuincioase s'a reparat de primaria locala, si 4 piue, case man si ma-
bisericel, cum si salariul pre- care in prezent o intreîne. gazii.
otului si a tot personalului schi-

tulul. Flaminda, movild, in faâ o- Flamindei (Valea-), vale, in
Rosetti regula legaturile ur- rasului Cimpulung, jud. Muscel. jud. Buzau, com. Blajani. Se
matoare : In vechime se numea Coasta- zice ca aci ar ft* fost in vechime
a) A se marita pe tot anul Vlaicului. A fost daruita de un schit, pe ruinele caruia s'a
cite 3 fete orfane, de paring vaduva Anastasia Ogu, propri ridicat biserica satului.
scapatap, din Cimpulung; insa etara, cu actul de danie din
doua fete lalnah:are si una la Sf. Maiu 1765 (J27i) pentru fon- Flaminzeni, sat, jud. Ilfov, pi.
Dumitru si acestor fete sa se darea schitulul Flaminda. Znagovul ; face parte din com.
dea ca zestre, de fie care, cite rur. Bucoveni. Este situat pe
un rind de haine si cite o vaca Flaminda, insula, in Dunare la malul drept al riuluT Colentina,
Hosted by Google
FLAMiNZESTI 387 flAmInzi
la E. padurei Riioasa. Spre V. al ArgesuluT, in jud. si pi. Ar- lei la venituri si 6367 lei, 30
trece calea ferata Bucuresti-Plo- gesul ; formeaza impreuna cu ban! la cheltuelT.
esti si calea naîonata Bucuresti- alte sate com. rur. Flaminzesti. In acest catun se afla 8 cir-
Pitesti. Aici este resedinâ primaries Are ciuml; 10 comercianjl si 17 me-
Satul, impreunS cu Atirnaî biserica, cu hramul Sfin{ii In- seriasl.
si Buftea, se intinde pe o su- gerl, deservita de 1 preot si 1
prafaâ de 3458 hect., cu o po- cintare^ ; o scoala primara rurala. Flaminzi, sat, asezat pe valea
pulate de 595 locuitorl. Prin- Fundoaia, in partea de S. a co-
cipele Al. B. Stirbeiu are 2350 Flaminzesti, mosie, din jud. Ar- munei Flaminzi, pi. Cosula, jud.
hect. si locuitoril uo8 hect. ges. VezI Vatra-Episcopiel- Ar- Botosani. Mosia Flaminzi for-
Proprietarul cuttiva 1032 hect. ges. meaza tot teritoriul com. Fla-
(15 sterpe, 1305 padure). Lo- minzi, cu toate sateie din can
cuitoril cultiva 1053 hect., restul Flaminzi, com. rur., situata in e compusa.
fiind sterp. centrul plasei Cosula, jud. Bo- Are o populate de 175 fa-
Are o biserica, cu hramul A- tosani. Se intinde la Nord-Ves- milii, sau 982 suflete.
dormirea, deservita de 1 preot I tul dealului fencusa, pe un Sunt 3 bisericT, deservite de

si 2 cintarep. teritoriu ondulat de dealuri si a- 2 preop si 5 cintarejl 1 scoala ;
Comerciul se face de 2 cir- coperit cu padurl. Comuna se de condusa de un inva-

baefl,
ciumari si 1 hangiu. compune din sateie: Cordunul, {ator si frecuentata de 53 elevi;
Numarul vitelor man e de Flaminzi, Poiana si Prisacani. 1 scoala de fete, condusa de o
551 si al celor mici de 398. Are o suprafaâ de S900 hect., invafatoare si frecuentata de 19
din can 1753 hect. ale locuito- eleve.
Flaminze§ti, com. rur., judeûl rilor si4147 hect., proprietate Satul Flaminzi nu pare a avea
Arges, pi. Arges, la 1 kil. de mare, din can 1287 hect. sunt o vechime mare. Cel mal vechiu
Curtea-de-Arges (resedinâ sub- acoperite cu padure, in care pre- proprietar cunoscut a fost Teo-
prefecturei) si la 29 kil. de Pi domina fagul, carpenul, plopul dor Bals, care sl-a facut case
testi. Se compune din sateie si teiul. de caramida, in partea de N. a
Bolniâ, "pgania, Flaminzesti, Locurile cultivate au o intin- satului si o biserica de zid, pe
Marina si Valea-Uleiului, avind dere de 3600 hect. ; viile au o care o sfin{i la 18 13. Treptat isl
peste tot 150 familii, sau 452 intindere de 10 hect. mari mosia prin cump&raturl
suflete, din can 22 f igani. Este Are o populate de 2895 sude la Alex. Mavrocordat, fostul
udata de riul Arges. Se afla la flete, sau 516 familii, locuind in proprietar al Storestilor si de
N. de orasul Curtea-de-Arges, 534 case; sunt 458 contrib. pe la razasT, can, se zice, erau
la o departare de vr'o 3 kil. Numarul vitelor e de 2984 : stabilitl in partea cimpulul. Insa,
Are o biserica ; o scoala primara 1300 boi si vac!, 261 cai, 11 20 in satul vechiu, fiind puînl lo-
rurala. 01 si 303 porci. cuitorl, Bals a adus oamenl

Budgetul comunei, pe anul Comuna e strabatuta in partea din diferite pan;!, cum si din Bu-
1882—83, a f° st de 1058 lei, de N.-E. de calea nationals, Bo- covina si din Gallia, le-a dat
73 banT la venituri si de 969 tosani-Hirlati si de sosele co- voe sa-sl faca case si sa fvQ ca
lei la cheltuelT. munale. muncitori pe mosie si cum ce!
Dupa o publicaîe oficiala Are o moara de apa pe pi- mal mulflf erau saracl si lipsip
(1887), aceasta comuna numara riul Miletin. de toate, vecinil i-au numit Fla-
119 contribuabili si are un bud- Sunt 4 bisericT, deservite de minzi, de unde a r&mas numele
get de 1733 lei la venituri si 2 preop si S cintareÎ o scoala ; si satului si comunei. O parte
de 1534 lei la cheltuelT. de baeî, condusa de 1 invafa- de sat mal e numit si Valea-
Numarul vitelor a fost in a- tor platit de stat si 53 elevi; FundoaeT, de la numele vael pe
nul 1887 de 260 capete vite o scoala de fete, cu 1 invafa- care e asezata.
marl (250 boi si vaci, 8 cai, 2 toare si 19 eleve. Vite sunt: 280 boi si vaci,
bivoll) si de 295 vite marunte Numarul copiilor cu etatea de 92 602 ol, 8
caT, capre si 89
(180 01 si 115 rimatorl). a frecuenta scoala e de i58bae{T mascurl. Sunt 96 stupl.
si 143 fete. In sat sunt 2 circiuml; 3 co-
Flaminze§ti, sat, pe malul sting Budgetul comunei e de 6390 mercianpf; 8 meseriasl.
Hosted by Google
FLEANCA 388 FLOAREA
Fleanca, ample, judeûl Vilcea. apropiere. Mai inainte comuna satul Fieasca, jud. Braila, pe
VezI Porcilor (Dealul-). se afla in vale linga lac si s'a muchea platouluT. Linga acea-
desfiinât din cauza ciumei de sta movila sunt casele proprie-
Fleanca, com. rur. t situata la S. la 1 82 1. tateT, cu o frumoasa gradina si
de lacul Fieasca, jud. Braila, vie.
pi. Calmaûiul, la departare de Flea§ca, sat, in jud. Braila, pe

2 kil. Spre N. curge apa Cal- muchea platoulul de S., in par- Fleondoroaia, numire vechie,
maûiului. Se margineste la E. tea de N. a com. cu acelasi data de locuitori locului unde
cu com. Dudescu ; laN.-V., cu nume, la 62 kil. spre S.-V. de asta-zi se afla sat il Griviâ, jud.
Uimul si com. Slobozia-Ciresul orasul Braila S'a infiinât la 1 848 Tecuciu, pi. Birlad, com. Cal-
la V., cu com. Jugureanul; la prin staruinâd. Petru Conte de matuiul.
N.-E., cu cat. Scarlatesti si la Roma, fostul proprietar al mo-
S., cu com. Colêa. Suprafaâ siei. Suprafaâ satuluT este de Flescinoagele, cfttun, com. Be-
com. este de 4417 hect. 35 hect., avind 88 case, 3 cir- chetul, pi. Olteîl-Oltul-d.-s., jud.
Are o populate de 207 fa- ciumi si 2 lipscaniT. Are o Romanaft, situat in vaiea cu a-
milii, sau 908 suflete, din can scoala mixta, infiinâta la 1863 celasi nume, spre E. de com.;
148 contribuabili. Stiu carte 87 intretinuta de stat, frecuentata are 42 locuitori.
persoane; nu stiu, 821. de 60 elevT si 19 eleve, cu un
Veniturile com. suntde 3100 local propriii; o biserica zidita Flescinoagele, vale, in jud. Ro-
leisi cheltuelile de 3035 lei, la 1875 de d. Anastase Simu manafi, spre N.-E. de Dealul
30 bani. proprietarul mosiei, deservita Sarului. Incepe de la com. Co-
Loc. improprietaritT, dupa le- de un preot si un paracliser. coresti, trece pe linga satul
gea din 1864, sunt 114 s! ne- Populatia este de 110 fami- Flescinoagele si se termina la
improprietari^T, 13. lii, saii 403 suflete, din can : Spurcati, m Valea-Oltulul. Prin
Sunt 5 debite; 7 circiumi. 145 barbati, 258 feme!; 202 caaceasta. vale curge riul Corne-
Vite: 1531 vite mar! cornute, satorip si 301 necasatoriti 69 ; sul si in partea superioara. des-
456 caT, 1 194 01 si400 porcT. persoane stiu carte, 444 persoa- parte Dealui-Sarului de Dealul-
Suhatul vitelor e de 800 hect. ne nu stiu. Secilor.
Are o biserica, fondata la Vite sunt: 850 vite mart cor-
1875 de proprietarul mosiei, A. nute, 210 cat, 390 01 si 230 ri Fle§ti, mosie, cu o intindere de
Simu, deservita de 1 preot, 1 matori. 2288 pogoane, din car! 1700
cintare^ si 1 paracliser ; o scoala pogoane padure, in jud. Arges,
mixta, infiinâta la 1863, frecu- Fleanca, mosie, pendinte de com. pi. Pitesti. Este proprietatea sta-
entata de 60 elev! si 19 eleve. cu acelasi nume, pi. Calmaû- tului, fosta pendinte de Mitropo-
Drumun: la Vizirul, spre E., iul, jud. Braila ;
proprietatea d. lia din Bucuresti. Are o arenda
trecind calea ferata Faurei-Fe- A. Simu, cu o suprafaâ de anuala de 3600 lei. Pe mosie
testi, la cantonul 12 si de aci 2500 hect. si unvenit de 20459 sunt 4 mori, case, han si ma-
peste podul de pe Caimaûiu lei. gazii.
la com. Filiul si apoi spre Vi-

zirul (28 kil.); la Colêa, spre S., Flea§ca, lac y situat la N. com. Floarea, catun, in com. Bicazul,
pe linga, Movila-figanulul pana Fieasca, jud. Braila, intre mu- plasa Piatra-Muntele, judeûl
in drumui ce duce la com. Coi- chea si viroaga Puturosul, intre Neamû.
{ea (1 1 kil.); la com. Ulmul, spre sosea si calea ferata, in pi. Cal-
N.-V. pe deal pe la movila Be- maûiul. Se formeaza din ploi Floarea, munte, pe hotarul jud.
chet (6 kil); la com. Slobozia- si zapezl si vara seaca. Alta-data Neamû, despre Transilvania.
Ciresul, spre N.-N.-V., peste sose zice, era maT mare si pro- Este situat in grupa munîlor
sea la Braila, spre N.-E. (62 kil.). ducea mult stuf, fund alimentat Cicul - Tarcaul. VezI Carpaî,
In comuna sunt 5 strade neali- din partea de N. de apa Cal- mun(i.
niate. S'a infiinât la anul 1841 maûiul. In partea de S. se scur-
de locuitori, prin staruinfa d-luT gea si acolo se afla o moara. Floarea, vale, in raionul com.
Conte Petru deRoma; si-aluat Dobreni, pi. Podgoria, judeûl
numele de la lacul mocirlos din Fleanca, movila, la 500 m. de Muscel, care, dupa ce uda par-
Hosted by Google
FLOAREA 389 FLOCI (CETATEA SAU ORASUL-DE-)
tea de E. a comunel, se varsa Romanil colonizind Dacia, au port insemnat in $ara, aid era
in girla Circinovul. ridicat mai multe cetaflf si orase, mare miscare comerciala ; se ex-
intre carl zidira si o cetate pe porta pentru Orient: bol, ol,
Floarea, vdlcea, jud. Vilcea, pi. malul sting al Dunarel, aproa- cal, sare, unt, seu, vin, pastra-
Cerna-d.-s., com. Popesti. pe de gura riulu! Ialomtya, care ma, miere, de vite, vina-
piel
dupa unil istorici, s'ar fi numit turl, lemne,Era cea mai
etc.
Floarei (Balta-), lac, pe valea Ziridava. insemnata piaâ a faril, unde

Glavactocul, pe proprietatea Fe- Pe la jumatatea secolului al se vindea multa lina, pentru
tele, pendinte de com. Blejesti- cincelea, Dacia lul Traian fiind care si orasul a luat numirea
Neamû, pi. Glavaciocul, judeûl cotropita de Slavic orasul de de Orasul-de-FlocI.
Vlasca. FiocT si locurile de prin prejur Pe la inceputul secolului tre-
erau punctul eel mai populat de cut, miscarea comerciala a in-
Floarei (Lacul-), lac, in com. cotropitori. Acestia erau mai pu- cetat si orasul a mers spre de-
rur. Almajelul, pi. Cimpul, jud. tin desi cu cit se departau spre cadere, cacl incetase de a mai fi
Mehedinî. V , fara insa sa treaca dincolo capitala judefului. Incetul cu
de riul Arges. De la dinsii a incetul s'a parasit si din marele
Floca, virf de munte, in dreapta ramas numirea de Ialomiâ ce si vestitul oras nu a mai ramas
riului Arges, jud. Arges, plaiul s'a dat riului si ma! tirziu jud. de cit o siliste.
Lovistea. intreg, precum si mai m ilte Alexandru Ipsilante, Domnul

movile, ce se mai conserva si Munteniel, printr'un hrisov cu
Flocea, virf de munte, jud. Ba- azi risipite pe cimpiile judeûlul. data 1779, a donat manastirei
cau, pi. Tazlaul-d.-s., com. Schi- La 1573, Alexandru - Voda, Marcufa, de linga Bucuresti,
tul-Frumoasa, din care izvoreste DomnulMuntenieT, dindajutorlut mosia Domneasca (a statulul),
Tazlaul-Sarat. Petre $chiopul ca sa ia tronul Mol- numita «ot oras sud Ialomi$a»,
:
dovei, a fost batut la Rimnicul adica orasul eel vechiu de Floci,

Floce^ti, sat, jud. Bacau, plasa Sarat de loan I, Domnul Mol- la gura Ialomiêl, doua mil stin-
Trotusul, com. Javreni, situat dovel, si fugind dupa cimpul jenl mosie, cu condiîune ca
d'a stinga Trotusulul. Are o de lupta s'a adapostit in Cera- manastirea Marcuâ, sa iea ve-
populate de 22 familil, sau 54 tea-de-Flod, nit din ori-ce ar rodi pe dinsa,
suflete. La 1594, Mihaiu-Viceazul, vo- iar pe satenil, ciÎ vor mai lo-
Vite sunt: 29 vite cornute, ind Tara de

a curafi cu totul cui in vechea siliste a tirgului
15 cat si 19 rimatori. Turci, trimise pe Banul Calom- orasulul, sa nu-I mai supere de-
rlrescu cu un corp de armatci; claca, ci s£dea numai dijma si
Floce§ti, sub-divizie a satulul acestadupace batu pe Turci, lua nuraai manastirea sa aibadrep-
Hirja, situata d'a dreapta Oitu- Celatea-de-Fioci si ii dadu foe tul sa vinda vin si rachiu.
zuluT, jud. Bacau. apoi trecu Dunarea, batu Hir- Locuitoril cip se mai gaseau
sova si o lua. pe mosia daruita au protestat
Floce§ti, mosie, jud. Bacau, pi. La 1689, Hausler, general aus- contra acelul legat al Domnu-
Trotusul, com. Javreni. triac, intrind in Bucuresti, Dom- lul f arel, aratind ca dinsii au
nul farif, Constantin IT Voda fost din vechime or&senl, si nicl
Floce§ti, padure, jud. Bacau, pi. Basarab Brincoveanu, a trimis odata nu au fost clacasl si nicl
Trotusul, com. Javreni, de 270 dupa ajutor la Tatarl, carl au dijma n'au platit, ci s'au bucu-
hect., amenajata (sistemul adop- si venit cu Galga, sultanul lor rat pe mosie de toate dreptu-
tat: cring compus). Esenê:ste- si la Orasul-de Floci s'au unit rile ce le aveau pe atuncl toÎ
jar si fag. Proprietar Alex. Iu- cu Constantin-Voda, pornind ca- locuitoril din alte orase ale f a-
rascu. tre Bucuresti in contra lul Hau- ril. La protestul facut, neobî-
sler. nind nici o dreptate ^.i nemul-
Floci (Cetateasau Ora§ul-de-), Orasul de-FlocI era cea mai tumiÎ cu soarta ce li se crease
fost oras si cetate, in jud. Ialo- principals localitate a judeûlui ;
prin acea donaîune, locuitoril
miâ, pi. Ialomiâ-Balta, pe ma- avea 38 bisericf, o capitanie s'au imprastiat prin satele de
lul sting al rialji Ialomiâ, in militara si facea parte din pi. prinprejur, unii purtfnd si pana
apropiere de Dunare. orasulul, care avea 26 sate. Fiind azi numele de Orasenl.
Hosted by Google
FLOCOASA 390 FLORANUL
In hati-humaiunul intaritor ve- nare, la N. de Golenfi, plasa hect. 89 aril pamint; iar sta-
chilor privilegii ale Taril-Romi- Cimpul, jud. Dolj; are o inalîme pinul mosiei are 1366 hect. 31
nestf si Moidovel, dat de Sul- de 85 m. aril cimp. Iaz este unul, numit
tanul Selim IV in anul 1803, al-luT-Flondor, pe o intindere de
pe timpul domniei lui Constan- Flocoasa, movilii, in jud. R.- 42 hect. 97 arii; confine pestl
tin-Voda Ipsilante in Sarat, pi. Gradistea, com. Sal- si raci. Pe teritoriul satului este:
fara-Ro-
mineasca, intre altele se citeste cioara, m partea dc V. a ei; o livada, si 4 pog. vie.
«Daca trebuinja ar cere ca sa locuitorii o ara necontenit, asa Piriul ce trece pe mosie este
se innoeasca si sa se deschida ca cu timpul o sa dispara. Volovaûl.
ca mai inainte schelele vechi Drumun principale sunt: a-
ale f arii-Romanesti, precum O- Flocoasa, popina, jud. Braila, la cei de la Domosani, de la Li-
rasul-de-Floci si altele, pentru 1 V2 kil. spre N.-E. de satul Ju- veni, de la Serpeniâ si de la
itilesnirea exportaîunii produc- gureanu, pe lunca Calmaûiului. Tescureni, can toate, unindu-se
telor {aril, sa aiba drept locui- la podul de pe Volova^:, se due
torii a le innoi si a se folosi Flocoasa (Magura-),magura, m la Saveni.
de ele intru cit nu vor duce jud. Teleorman, com. Segarcea Hotarele mosiei sunt : Liveni,
paguba inaltei mele impara.{ii». din-Deal, numita ast-fel din ca- Serpeniâ, Domosani, Sirbi si
Spre V. desatul Piua-Petrel,

'
uza ierbei mar! ce creste pe Avrameni.
pe partea stinga. a soselei din- dinsa. Aci e leaganul famiiiei Flon-
tre Piua-Petrei si Tandarei, pe dor, una din cele mat vechi fa-
o cimpie plana, se afla azi un Flocosul, movilft, pe domeniul milii ale Moldovei.
bloc de zid de caramida, ultima Giurgiului, pi. Marginea, jud. Toader Flondor era Armas-
urraa a aceiui mare si vechi u Vlasca, insemnata pentru ca Mare, in timpul Domniei a 3-a
oras. pe dinsa, la toate rezbelele in- a lui Duca-Voda, pe la 1679
Este confirmat de cronican, tre Turci si Rusi, cind acestia pana la 1684. Din porunca lui
ca Mihaiu-Viteazul a fost fiul au venit la Giurgiu, asezau aci Voda el taia capetele : Vister-
lui Patrascu-Voda-cel-Bun si al un post de observaîe. nicului Vasile Gheuca, Jignice-
Doamnei Tudora si ca a fost ruluT Gheorghe Bogdan si Slu-
nascut in Tirgoviste la anul Flocoânca, numire^ ce purta in gerului Lupu Bogdan, dinaintea
1 5 57 J cu toate acestea un isto- vechime mosia Elizabeta, jud. porêi Cur^lor Domnesti din
ric strain, scriind despre Mi- Teleorman. lasi. Invinovafirea lor era ca,
haiu-Viteazul, zice, ca pe timpul facuse carî de pira asupra Dom-

domniei lui Patrascu-Voda, se Floco§eaua-Mare, magura, pe nuluT, conspirind contra lui si
afla in orasul de Floci o femee mosia Furculesti, jud. Teleorman. atragind cu ei pe mat mul^T
frumoasa, vaduva, vinzatoare de boeri.Denunî fiind de Hat-
vinurT, care avea la casa ei pe Floco§eaua-Mica, rnftgura, in- manul Buhus, s'a insarcinat pe
un grec bogat, beilicciu, adica tre mosiile Furculesti si Sova- Sardarul Gheorghe Ciudin, de
negustor trimis de Poarta a resti, jud. Teleorman. a-i prinde; aducindu-i la lasi,
cumpara in \slta 01, bucate, etc. indata i-au judecat Divanul Dom-
Acea femee, dind nastere unuT Flondora, sat, la care este ali- nesc condamnat la moarte,
si i-au
copil a dat fiului sau inel, si pit si Domosani-Crupenschi, co- macar ca soîa lui Gheuca era
ducindu-se la Constantinopol, muna Manoieasa, plasa Baseul, vara-primara cu Nastasia, Doam-
a gasit pe tata-sati devenit om jud. Dorohoiu. na lui Voda-Duca,
puternic si avut, care recunos- Are o populate de 83 familiT,
cind, dupa inel, pe fiul sau, a sati 314 suflete. Flondora, iaz, judeûl Dorohoiu.
mijlocit pe linga Poarta, prin E situat pe malul Volovaûlui. Vezi Flondora, sat.
dare de bam si prin influenza Are o biserica, cu hramul Sf.
ce avea, pentru a-1 face Domn Nicolae, deservita de 1 preot, Floranul, sat, pendinte de com.
in Muntenia. I cintaret si 1 palamar; este rur. Caciulatul, pi. Dumbrava-
de lemn si tencuita, facuta la d.-s., jud. Dolj, situat la o de-
Flocoasa, m&gurd si punct trigo- 1 804, de preotul Vasile Flondor. parture de 100 m. de Caciulatul,
nometric deobservafie, linga Du- Satenii inproprietariî au 82 unde e resedinâ comunei.
Hosted by Google
FLORANUL 391 FLOREIJTl
Floranul, mope, jud. Dolj, pi. mi{a, plasa Ialomiâ-Balta, pen- Floreiul, riusor, izvoreste dintre
Dumbrava-d.-s., com. Rachita, dinte de com. Dormarunt. munîi com. Sinaia si Tesila,
aparînind statului impreuna cu piaiul Pelesul, jud. Prahova; cur-
Vilcomul si Stubeiul. Este a- Floreasca, lac, jud. Ilfov, la N. ge de la N.-V. catre S.-E. si
rendatadela 1892— 98 cu 35050 de Bucuresti, linga cat. Flo- se varsa in riul Doftana, pe
lei anual. reasca, format de riul Colen- malul drept, in raionul com. Te-
tina. sila.
Florea, sat, cu 10 fara., jud. Ar-

ges, pi. Pitesti ; face parte din Floreasca, vechie numire a mo- Florentinul, insula in Dunare,
com. rur. Bascovul-Flesti. siei Corbul, din jud. Buzau, in apropiere de com. rur. Sal-
com. Catina. cea, pi. Cimpul, jud. Mehedinî.
Florea, deal, pe teritoriui satului

Harpasesti, com Popesti, plasa Floreasca, numire, ce se ma? da Florentinul, picket de granifa,
Cirligatura, jud. Iasi. mosiei Gomoesti, din jud. Bu- pe marginea Dunare!, pi. Cim-
zau, com. Costesti. pul, jud. Mehedinî.
Florea, balta, situata in valea

Ursi, spre V. de com. Giuva- Floreasca, numire, ce se mai Flore§ti, com, rur., jud. Dolj, pi.
resti, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. da mosiei si pftdurel Gura-Di- Jiul-d.-s., la 46 kil. de orasui
Romanaî. mienel, jud. Buzau, dupa vechil Craiova si la 1 1 kil. deFiliasi,
proprietarT. resedinâ sub-prefecturei.
Florea-Mitroi (Magura-lui-), Este situata parte pe valea
magura, la Nordul mosiei Riiosi, Floreasca, mope, pe care s'au Arpadiel, parte pe sesul Gilor-
pi. Tirgului, jud. Teleorman ;
improprietarit la 1864 o parte tuiul si parte pe dealul Icleanul.
serveste ca semn de hotar. din locuitorii comunei Tirlesti, Se margineste la N. cu com.
piaiul Teleajenul, jud. Prahova. Poiana, de care se desparte prin
Florea-Savu (La-), loc izolat, semne conventionale; la S. se
pe mosia Folesti-d.-s., pi. Ho- Floreasca, ses, pe teritoriui sa- invecineste cu com. f inâreni
rezul, jud. Vilcea, fost pendinte tului Schiopeni, com. cu acelasl si cu com. Fratostiâ ; la E„ cu
de manastirea Bistrita si in in- nume, pi. Mijlocul, jud. Falciu. com. Valea-Bouiul de care se
tindere de 3 kil. Are o suprafaâ cam de 46 hect. desparte printr'un drum ce mer-
O parte din acest ses, din cauza ge pe dealul Icleanul ; la V. se
Floreasca, sat, jud. Ilfov, plasa locului accidental, se numeste margineste cu com. Branistea
Dimboviâ ; face parte din com. Hirtopul. si Ionesti din jud. Gorj, de
rur. Baneasa-Herastrau. Este si- care se desparte prin riul Gi-
tuat la S.-E. de Baneasa, pe Floreiul, localitate, in jud. Pra- lortul. Limita de N. incepe de
malul drept al riului Colintina, hova, piaiul Pelesul, com. Te- peste Gilort, merge cind drept
unde formeaza lacul Floreasca. In sila. cind serpuind prin Valea-Gar-
partea de N. satul e mlastinos. dulul, Valea-Budisoarei, culmea
Se intinde pe o suprafaâ de Floreiul, munte, jud. Prahova, dealului Icleanul si a dealului
153 hect., cu o populate de piaiul Pelesul, com. Tesila, a- Malaeêl. Limita de S. incepe
174 locuitorT. coperit peste tot cu verdeaâ. din riul Gilortui, merge cotind
D-na Elena Cornescu are no pe linga comuna Jinfareni, prin
hect., din carl cultiva 60 hect., Floreiul, pftdure particulars, su- Valea-Epei pana in culmea dea-
iar 50 sunt rezervate pentru iz- pusa regimului silvic inca din lului Icleanul. Limita de E. mer-
laz. Locuitorii au 43 hect. anul 1883, pe mosia Comarni- ge asemenea cotind pe linga
Comerciul se face de 7 cir- cui, pendinte de com. Comar- dealul Icleanul, chiar pe muchea
ciumari. S'ati stabilit in sat 13 nicul, piaiul Pelesul, jud. Pra- sa. Limita de V. merge aproape
strainl. hova. pe malul sting al Gilortulul.
Numarul vitelor man e de Comuna e accidental de dea-
131 si al celor micif de 5. Floreiul, piriti, jud. Dolj, pi. A- lul Icleanul, care are o inatyime
maradia, com. Velesti, pe stinga de 400 m. si prezinta 2 virfurl :
Floreasca, cdtun, in jud. Ialo- riului Geamartaluiul. al-Bobiceanulu! si al-Cocosatu-
Hosted by Google
FLORE$TI 892 FLOKESTI
lui. Are cite-va cimpiisi anume se compune din 4 catune: Flo- 1857. Localui este de birne, con-
$esul - Capintenilor , Sesul - Chi- resti, cat. de re?edin£a, Arpa- struit de comuna.
cioarei si Cimpul-Cerbului. dia, Capinteni si Chicioara. Ca- In anul 1892 — 93 a fost fre-
Este udata de rial Gilortul, a- tunui Arpadia este situat pe o cuentata de 57 bae^T si 3 fete.
fluent din stinga Jiulul ; vine vale, coprins in stinga si in Suprafafa com. este de 7000
din com. Poiana, trece in com. dreapta intre doua siruri de dea- pogoane aproximativ, din care :
Popesti pe la N., face in mare luri, acoperite cu paduri si cu pamint arabil 2884 pog., fT-
parte limita comunei catre cele pometun. Catunui Chicioara este neaâ 483 pog., izlaz 300 pog.,
vecine din Gorj si se varsa in asezat pe un deal, a?a ca satul lac si teren sterp 7 pog., pa
Jiu, pe teritoriul acestei com. se vede de jos de la lunca. Cele- dure 3326 pog.
in dreptul com. finâreni. Gi- l'altedoua catune sunt asezate Mosiile de pe teritoriul comu-
lortul primeste m stinga urma pe sesul Gilortului. Cat. Arpa- nei sunt mosia Arpadia, in cat.
toarele piriiase : Arpadia care iz- dia este legat cu cat. de rese- cu acelasi nume, care aparîne
voreste din dreptul catunuluT dinâ printr'un drum de care, iar StatuluT si are un venit numai
Floresti, curge cu direcîunea cele l'alte sunt legate prin sosea. de 300 lei, de oare-ce toata e
E.-V. si se varsa in Gilort, in In vechime comuna coprindea padure; mosia Chicioara, in cat.
dreptul baltii Edulul; Valea- 6 catune : cele 4 de sus la can cu acelasi nume, are o supra
Lunga care izvoreste din dealul se mai adauga catunele : Istra- faâ de 200 pogoane si da un
Icleanul, din cat. Chicioara, curtesti si Valea-Lunga, asta-zi pa- venit de 5000 lei. Apartine D-luT
ge pe Valea-Lunga de la E.-V. rasite. Nicolae Mandrea, iar inainte
pana ce intilneste calea jude- Are o populaîune de 15 19 lui Barbu Balcescu. Mosia Flo-
êana Gilort-Tirgu Jiul, de unde suflete. resti in cat. cu acelasi nume
se indrepteaza spre N.-V. pana Dupa legea rur. din 1864, apartine D-nuluT Mihail Sterie,
ce se varsa in Gilort la Balta- sunt impaminteniî 264 locuiton. alta-data lui Cotofeanu ; are o
cu-Peste. Al 3-lea afluent al Gi- In toata com. sunt cu totul suprafaâ de 600 pogoane si
lortului este Valea-Epei ce ia 365 case si doua bordee si un venit de 15,000 lei. Mosia
nastere din dreptul com. Fra- anume : D-luT Iancu Urdareanu si a lui
tostiâ, din Cimpul-Capintenilor, Floresti, 142 case; Capinteni, Miloteanu, alta-data a lui loan
merge aproape pe limita de S. 137 case ; Chicioara, 49 case; Ar- Cernatescu, cu 400 pogoane si
a comunei, se varsa in Gilort, padia, 37 case. Casele sunt fa- 8000 lei venit. Mo$ia lui I. Con-
aproape de unirea acestuia cu cute parte din birne si numai stantinescu si Milian, alta data
Jiul. Cele trel girle curg toate cite-va din zid. Intre aceste sunt a lui Poenaru, cu 684 pogoa-
pe vaile cu acelasi nume ;
pe 3 case vechr, una zidita de B. ne. Mo?ia locuitorilor ce are in
linga. acestea mai sunt in com. Balcescu, alta deB.Balanoiu si total 1000 pogoane si un venit
Valea-Gardului , Valea-Budula- alta de D-na Anica Steni. de ^0000 let, $i care alta data
nuluif si Valea Virvoreanului.
- In com. sunt 3 biserici de aparînea proprietarilor de mat
Peste riul Gilortul se afla un lemn fondate de locuiton. Una sus. Pe toate aceste mo$ii se
pod si un vad, in dreptul morii se afla in cat. Arpadia, fondata seamana grid, porumb, orz, ovaz
lui Balcescu, care nu mai umbla. la anul 1805, cu hramul Sf. Pa- si rapiâ.
In com. sunt 3 bal£T: Balta- raschiva ; a doua se afla in cat. Paduri : Pad irea Arpadia, pe
EduluT, Balta-cu-Peste si Cotul, Floresti si a treia in Capinteni; mosia cu acelasi nume, are o
cari sunt mai toata vara secate. ambele au hramul S #! VoevozT; suprafaâ de 863 hect se ga- ;
Sunt si 3 fintinl : Securea, Fin- cea din urma este fondata de seste pe mosia Statului aceasta ;
tina-Rece si Fintina-Mare. Pe Balan Poenaru. Un preot ofi- padure este amenajata. Padu-
linga Gilort se afla smircurile ciaza la biserica din Floresti si rea Chicioara in cat. cu a-
Gilortului. unul la cele l'alte doua. Fie-care cela$i nume, are o intindere
Numele de Floresti al comu- biserica are cite un cintare^:. de 750 hect., se gase§te pe mosia
nei vine de la unul FJorea ce Dupa legea rurala din 1864, D-lor Mandrea, a lui Mihail
a fost capul unei cete si care a fie-care biserica are cite 1 7 pog. Sterie, I. Urdareanu, M. Milo-
stat aci pana la 1858, cind s'a pamint arabil. teanu, G. Milian si I. Cons-
mutat si mai departe de unde se In cat. Floresti este o scoala tantinescu. Cea a d-luT Mandrea
afla acum comuna. Azi comuna mixta care funcîoneaza din anul aparînea raposatulul I. Cerna-
Hosted by Google
FLORESTI 393 FLORESTI
tescu, asemenea si a lui Milo- la Fratosttya este de 3 kil.; de tant de 32 de orasul Tur-
kil.
teanu. Iar a lui Milian si I. Con- la Floresti la Filiasi, resedinâ nul-Severin, iar de Brosteni, re-
stantinescu, repausatulul Balan sub-prefecturei, este de 11 kil. sedinfa plasel, de 6 kil.
Poenaru si a lui Sterie aparîne Vite cornute 240, 01 124, Este situat pe vaf, formeaza
lui Cofofeanu. Padurea Floresti, cai 40, porcl 82. comuna, cu c&tunele: Bisaci, Ca-
in cat. cu acelasl nume pe mosia lieni, Copacioasa, Floresti-d.-j.,
D-lui Mandrea. Lemnele, ce com- Floresti, com. rur., pi. Sabarul, Floresti-d.-s., Gardoaia si Moj-
pun padurile sunt: cer, girniâ, jud. Ilfov, situata pe malul sting neni.
fag si stejar. at riului Rastoaca, spre V. de Are o populate de 700 lo-
In com. se gasesc poie- Bucuresti, 35 kil. departe de a- cuitorl, din carl 121 contribua-
nele: f iganeasca, Cercel, Barbu, cest oras. bill; loeuese in 170 case.
Poiana - Gardului, a-lui-Semene, Se compune din satele : Flo- Locuitorii poseda :
23 plugurl,
Pogoanele, Gadovan. resti-d.-s. si Floresti-d.-j., cu o 37 care cu boi, 9 c&rufe cu
Izlazurl sunt patru, in com. populate de 1445 locuitorl, can cai; 80 stupl.
Floresti, Arpadia, Chicioara si loeuese in 370 case. Are o, biserica, deservita de
Capinteni. Se intinde pe o suprafafa de 1 preot si 2 cintarejl; o cir-
Viileau o intinderede69 pog., 1900 hect. D-nii N. Negri si ciuma.

din care 62 aparîn locuitorilor, Gr. Porumbaru au 1146 hect. Budgetul comunei are la ve-
iar 7 d-lui N. Mandrea. Produc si locuitorii 754 hect. Proprie- niturl 1270 lei, iar la cheltuell
vin alb. Livezile de prunT sunt in tarii cultiva 970 hect. (30 sterpe, 1032 lei.
intindere de 28 hect. si se ga- 100 izlaz, 46 padure). Locui- NumSrul vitelor este de 141 2 :
sesc pe delimitarile locuitorilor. torii cultiva tot terenul, afara de 500 vite marl cornute, 22 cai,
In cat. Floresti se afla o mica 74 hect. carl ramin sterpe. 460 ol, 80 capre, 10 bivoll si
cariera de piatra. Sunt 308 contribuabill. 340 rimatorl.

In Arpadia se afla un rotar Budgetul com. are la veni- Prin com. trece soseaua ju-
si un zidar. In Chicioara, trei turl 3986 lei si la cheltuell deêana Severin-Tirgu - Jiul, din
dulgherl. In Floresti, un rotar, 3947 lei. care, la Floresti, incepe soseaua
trei lemnarl si un fierar. In Capin- Are o biserica (la Flore^ti- vecinalS Floresti-Baia-de-Arama.
teni : 2 lemnarl. d.-j.), deservita de 1 preot ; o Prin aceasta comuna curge
de comunicaîune ce
Caile scoala mixta; 1 masina. de treerat piriul Pesceana.
strabat com. sunt cele urma- cu aburi.
toare : Calea ferata Filiasi-T.-Jiu, Numarul vitelor marl e de Floresti, com. rur., jud. Prahova,
are staîede drum de fier in com. 1 136 (163 cai si epe, 5 arma- plasa Filipesti. Este situata pe
Gilort, departe de 3 kil. de com. sarl, 426 bol, 462 vaci si vi{ei, malul riului Prahova, la 20 kil.
Floresti; stasia Filiasi este la 76 taurl, 4 bivoliê) si al celor departe de Ploesti, capitala ju-
10 kil. departare; calea jude- mid de 1728 (176 capre, 1552 defulul, si la 7 kil. de resedinfa
{eana, lunga de 3 kil., numita 01). plasel.
Gilortul, ce trece prin centrul Dintre locuitorl, 374 sunt plu- Se compune din 2 catune:
com.; calea nafionala, numita gari, 5 au diferite profesiunl. Floresti si Capul-Rosu, cu o po-
Pasul-Vulcanul, lunga de 2 kil.; Aratura se face cu 84 plu- pulate de 139 familil, saQ 723
3 cai de 3 kil. lungime tree guri 63 cu boi si 2 1 cu cai.
: suflete, 365 barbap si 358 fe-
prin centrul comunei. Locuitorii au 252 care si

: ca- mel, 47 familil de figanl si 3
Venitui com. pe 1893 —94 a ru£e, 200 cu boi si 52 cu cai. fam. de NemÎ. Sunt 117 contrib.
fost de 2359,58 lei si cheltu- Locuitorl improprietariî sunt In comuna e o biserica, zidita,
elile de 2355,71 lei. 252 si neimproprietariÎ, 131. intre anil 1826—30 de repau-
Distanâ la comunele vecine Comerciul se face de 4 cir- satul Vornicul Grigore Canta-
de la Floresti la Craiova este ciumarl. cuzino si care s'a rezidit in anul
de 64 kil.; de la Floresti la Po- S'afl stabilit in comuna 12 1888 cu cheltueala Doamnei
iana este de 13 kil.; de la Floresti strain!. Luxtya Gr. Cantacuzino. E de-
la finâreni este de 4 kil., servita de un preot si 2 cinta-
de la Floresti la Valea-Boulul Flore§ti, com. rur. si sat, in jud. refl, pl&tip de proprietarl si de
este de 25 kil.; de la Floresti Mehedinfi, pi. Motrul-d.-s., la dis- comun£.
59623. Marete Dicfionar Geogra/ic Vol. Ill
Hosted by Google
FLORESTI 394 FLORESTI
Pe iazul format de riul Pra- Are o biserica catolicS, cla- rur. Floresti, pi. Filipesti, jud.
hova sunt dou£ mod de maci- dita in 1 87 1 de locuitori; doua Prahova.

nat porumb si gnu; o fabric^ circiumi.
de var hidraulic cu moara sa Populaîa este de 120 familii, Floresti, sat, in jud. Putna, co-
pentru mScinat var. sau 542 suflete. muna Paêsti, pi. Girlele, asezat
Sunt 86 locuitori improprie- Vite sunt: 19 cat, 236 vite pe malul Milcovului, intre Foc-
taripf la 1864, pe mobile Flo- man cornute, 140 pore! si 20 sani si Odobesti, la o distanfa
resti si Capul-Rosu, ciud li s'au capre. de 2 ore de orasul Focsani.
dat 289 hect. Are o populaîune de 95 su-
Vite sunt: 65 ca! si epe, 86 Floresti, cdtun, al com. Gura- flete, car! locuesc in 25 case.
vaci, 31 bivoli, 182 1 01 si 522 Dimiene!, jud. Buzau ; are 420 Este o biserica parohiala, cu
porcl. locuitori si 54 case. hramul Sf. Iiie.
Scoala dateaza in comuna de

la 1879. S'a frecuentat in anul Flore^ti, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- Floresti, sat, face parte din com.
trecut de 27 bae(! si 7 fete, d.-s., com. Floresti. Are 581 lo- Colonesti, jud. Tecuciu. Situat
din num&rul de 92 copi! (60 cuitori, (295 barbaî si 286 fe- pe coasta dealulu! cu acelas!
bcleî si 32 fete), cu virsta de me!); loeuese in 142 case. nume, Aic! este resedinâ co-
scoala. Cu intreînerea perso- In sat este o scoala mixta, munei. Teritoriul satulu! este
nalulu! se cheltueste anual 1080 care funcîoneaza din 1857. Este de 506 hect.
le!. Stiu carte 95 barbaî si 24 intreînuta de stat si comuna. Are o populate de 42 familii,
feme!. Localul construit din birne este sati154 suflete, car! locuesc in
Comuna are o suprafa{a de in buna stare. Este sub acelasi 39 case.
2659 hect. pSmint de munca, acoperis cu primaria. In anul In sat este o scoala mixta
izlaz, finefe si padure. scolar 1892 — 93, a fost frecu- care dateaza de la 867 si se fre-
1
Aci e o frumoasa grading si entata de 57 bae^f si 3 fete cuenta de 30 copi! (29 bae£!
un castel ate proprietarulu! mo- (din Arpadia
: 5 b&e£i, Chicioara si 1 fata) ; o biserica, cu hra-
sie!. 8 bae{!, Capinteni 18, Floresti mul Sf. Dimitrie, care este fa-
Comerciul se exercita in co- 26 baep si 3 fete). Stiu carte cuta la 1822 de locuitori, cu aju-
muna de 4 circiumari. 40 locuitori. torul Catinca! Virnav, dupa cum
Budgetul comune! pe anul Este o biserica de lemn, fon* se vede din o inscripîe ce se
1893-94 avea la venitun 3214,17 data de Balan Poenaru, cu hra- afla d'asupra use!, biserica care
lei, iar la cheltuel! 3081,85 lei. mul S-\u Voevoz! si posediad s'a reparat la 1845.
In Floresti sunt 3 drumur! 17 pogoane p^mint.
principale soseluite : soseaua na- Sunt 3 lemnari si 1 flerar. Floresti, sat, in jud. Tutova, pi.
tionals Ploesti Predeal ; drumul Simila, pe piriul Simila, in mar-

ce vine despre Cimpina si mer- Flore§ti, sat, jud. Dolj, pi. O ginea de N. a judetului. E si-
ge spre comuna Nedelea si Fi colul, com. Simnicul. Are 545 tuat intr'o vale si inconjurat
lipesti,pe marginea riului Pra- suflete, (297 barbaî si 248 fede jur imprejur de niste plato-
hova si drumul ce vine de la me!). Locuesc in 209 case, con- uri frumoase acoperite cu pa-
com, Calinesti si trecind Pra- struite din zid si birne. Copiii duri. Are 769 locuitori, din car!
hova merge la gara B&icoiul. din sat urmeaza la scoala mixta 79 stiu carte; locuesc in 210
In partea de V. a comunei din satul Simnicul-d.-s., ce este case. Formeaza com. Floresti,
trece riul Prahova si iazul ce la400 m. departare. In virsta cu cat. Morile. In toata com.
vine din Prahova. de scoala sunt 30 copi!. sunt 1227 locuitori.
Se margineste cu comunele Are 18 hect. vie, din car!
Nedelea, Baicoiul, Magureni si Floresti, sat, face parte din com. 75 ari! necultivate si 7 hect.
Caiinesul si riul Prahova. rur. Vaâ, pi. Vedea-d.-s., jud. prun!. Locuitori! se ocupa cu
Olt. Are o populaîune de 206 rotaria, lemnaria, fieraria si cio-
Flore§ti, sat, jud. BacSu, plasa locuitori. Este situat pe Dealul- botaria.
Bistrrfa-d.-j., linga satul Valea, Ciurestilor. Comerciul se face de I4per-
din com. Valea-Seaca, la poa- soane, in 12 stabilimente co-
lele dealulu! Carunta. Flore§ti, sat, face parte din com. merciale, din car! 10 circium!,
Hosted by Google
FLORESTI 395 FLORE?TT-DE-SUS
Aici se face la 20 Iulie un Floresti, izvor cu apa* minerals las! nume, pi. Ocolul, jud. Dolj;
iarmaroc anual. (feruginoasa), in satul cu ace- are o inahVime de 212 m.
Are un spital rural cu 48 lasl nume, jud. Tutova.
de paturi ; o scoala, de baeÎ Flore§ti-de-Jos (C&scioarele),
o biserica. Floresti, he izolat, in jud, Ro- sat, face parte din com. rur.
Contribuîunile directe alelo- man, pi. Siretul-d.-j., com. Ban- Floresti, pi. Sabarul, jud. Ilfov.
cuitorilor acestei com. sunt de na, pe piriul Bahna, in apro- F2ste situat spre V. de Bucu-
4039 lei, 81 ban!. piere de satul Aramesti-RazesJ. resti, la extremitatea judeûlul,
Prin aceste locuri Turcn, ci{! intre jud. Dimbovifa si jud.
au ma! scapat de sabia lui $te- Floresti, mosie particular^ in Vlasca, pe malul sting al riului
fan-cel-Mare, in urma bataliei de jud. Dolj, pi. Ocolul, com. $im- Rastoaca. Aci este resedinâ
la Racova, au facut ititiiul lor nicul, pe care se gaseste si pa- primaries
popas. dure. Se intinde pe o suprafafa de
1256 hect., cu o populate de
Flore§ti, sat, in jud. Tutova, pi. Floresti, mosie particular^, in 1093 locuiton,
Simila, com. Bogdanesti, spre jad. Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. D-l Gr. Porumbaru are 796
S. de satul Bogdanesti. Are Floresti, satul Floresti ; apar- hect. si locuitori!460 hect. Pro-
179 locuitorl si 57 case. îne d-lui N. Mandrea si ina- prietarul cultiva 680 hect. (20
inte era alufBarbu Balcescu. Are sterpe, 50 izlaz, 46 padure). Lo-
Floresti, mahala, din com. rur. o intindere de 600 pogoane ara- cuitori! cultiva tot terenul (48
Fometesti, pi. Horezul, jud. Vil- bile. Pe dinsa se gaseste si p&- hect. ramtn sterpe).
cea. Are o biserica, cu hramul dure. Are o biserica cu hramul Sf.
Cuv. Paraschiva, fondata la a- Nicolae, deservita de 1 preot si
nul 1750. Floresti, mosie, in jud. Tutova, 1 cintare^ ; o scoala mixta, fre-
pi. Simila, com. Floresti, pro- cuentata de 15 elevf si 10 eleve,

Flore§ti, manastire, in jud. Tu- prielate a statuluT, arendata in cu intrefinerea careia jud. si
tova, pi. Simila, com. cu ace- ultimul period cu 6000 lei a- com. cheltuesc anual 1350 let,
lasi nume, facuta diu piatra si nual. Localul s'a construit de com
iatreînuta foarte Are o bine. in anul 1882, cu ajutorul jud
gradina frumoasa cu pom! fruc- Floresti, pftdure particulars, jud. $coala e la un loc cu primaria,
tiferi si o curte spaîoasa, in Dolj, pi. Jiul-de-Sus, com. Flo- Comerciui se face de 3 cir
care se afla spitalul. resti, satul Floresti, pe mosia ciumarl.

Floresti. Are o intindere de 50 S'ati stabilit in sat 12 strain!.
Floresti, deal, in jud. Dolj, pi. hect. Aparîne d-lul N. Mandrea Numarul vitelor marl e de
Jiul-d.-s., com. Floresti. si inainte era a lui Barbu Bal- 803 si al celor mid de 1299.
cescu. Esenê: cer, girniâ, fag
Flore^ti, deal, in jud. Dolj, pi. si stejar. Flore§ti-de-Jos, sat, in jud. Me-
Amaradia, com. Velesti si Ba- hedinfi, pi. Motrul-d.-s., com.
lota ; se lasa din Dealul-Muerei Floresti, pddure particular^, jud. rur. Floresti.
si desparte riurile ce se varsa pe Dolj, pi. Ocolul, com. $imnicul.

malul drept al riului Geamar- Floresti -de - Sus (Magureni),
tul, de riurile ce se varsa pe Floresti, pa"dure, in jud. Tutova,, sat, face parte din com. rur.
malul sting al riului Amara- pi. Simila, com. Floresti, are Floresti, pi. Sabarul, jud. Ilfov.
dia. aproape 763 hect., proprietatea Este situat la N. de Floresti-

statuluT. d.-j., pe malul sting al riulu!
Floresti, deal, in partea de S. Rastoaca. Sta in legatura cu

a com. Stoenesti, pi. Rahova, Floresti, piriias, jud. Tutova, cat. Stoenesti prin o sosea ve-
jud. Vasluiu; face hotarul desce curge prin com. Floresti si cinala si cu Poenari-Florescu,
pre jud. Tutova. se varsa in piriul Simila. prin cat. Icoana.
Se intinde pe o suprafaja de
Flore§ti, izlaz, in jud. Dolj, pi. Floresti, punct trigonometric de 644 hect., cu o populate de 352
Jiul-d.-s., com. Floresti. observable, linga catunul cu ace- locuitor!.
Hosted by Google
FLORE?TI-DE-SUS 396 FLORILOR (MOVILA-)
D-l N. Negri are 3Sohect. si Florica, deal, in jud. Muscel, pi. de man&stireaBanul, incorporate
locuitori! 294 hect. Proprietarul Riul-Doamnef, pe mosia Florica, cu mosia Piclele si cu Sforile-
cultiva 290 hect. (10 sterpe, renumit pentru struguril s&f ce! Banului', din com. Piclele.
SO izlaz). Locuitori! cultiva tot bunt si persicile sale cele gus-

terenul. toase si marl. Spre E. de Flo- Floricica, pftdure, jud. Buzau,
Comerciul se face de 1 circiu- rica, sub deal, se afl& o flntina divizata in doua parî: una in
mar. cu apa minerala, care este a- com. Policiori, c&t. Plopeasa, cu
Num&rul vitelor marl e de proape necunoscuta. 150 hect., si alta in com. Pi-
338 si al celor mid de 429. Virful dealului se afla la 429 clele, cat. Joseni, numita si Mu-
m. d'asupra Martf-Negre si la chea-Aninoasei.
Flore§ti-de-Sus, sat, in jud. Me- 342 m. d'asupra Bucurestilor.
hedinî, pi. Motrul-d.-s., com. In virful acestui deal este Floricul, loc izolat, jud. Vilcea,
rur. Floresti. mormintul lui I. C. Bratianu. com. Cracova, pi. Ocolul.
El iubea aceasta locatitate pen-
Flore§tilor (Valea-), vale, si tru-cS aci inmormintase pe pri- Florii (Dealul-), deal, in jud.
tuata la V. de satul cu acelasi mul sau copil, pe fetiâ Florica, R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., com.
nume, merge in direcfie N.-S. si al carui nume a dat localitaêl, Putrida; se desface din dealul
continua pan& in com. Hurue- si pentru-ca aci si-a petrecut cu Strejeni, si br&zdeaza partea de
sti, jud. Tecuciii. famiiia cei ma? frumosi anl ai V. a comunei; e acoperit cu
vieêl sale. pasuni si paduri.
Flore§tilor (Valea-), vale, in
com. P&usestiOtasaul, pi. Oco- Florica, mosie, proprie tatea fa- Florii (Movila-), movila, \n jud.
lul, jud. Vilcea. miliei I. C. Bratianu, com. Va- Buzau, com. Gheraseni, cat.
lea-Mare, pi. Riul-DoamneT, jud. Sudifi.

Flori (Piscul-cu-), pise, in com. Muscel. P&mintul sau se cultiva
Rljletul-Vierosi, pi. Vedea-d.-s., in modul eel mal sistematic. Florii (Poiana-), deal, in jud.
jud. Olt. Arbori-cultura si Viti-cultura pe Buzau, com. si cat. Calvini, a-

aceasta proprietate nu lasa ni- coperit cu fineaâ si padure.
Flori (Valea-cu-), vale, jud. mic de dorit. Aci se afla casa
Muscel, izvoreste dupa terito- lui I. C. Bratianu. Florii (Tufele-), ptidure, in jud.
riulp&duref Gradistea, proprie- Buzau, com. Gheraseni, c&t. Su-

tatea statului, si se vars& in Florica, baltd, in jud. Mehe- di{i. Are 240 hect. si se afla
Riul-TirguluT, pe malul sting, dinfi, pi. Blahnifa. pe mosia Schei, proprietatea

dupa ce uda com. Schitul-Gole- bisericei Sf. Nicolae din Bra-
sti, pi. Riurile. Florica, poiana, in com. rur. sov.
Albulesti, pi. Dumbrava, jud.
Florica, cat., format din insur&- Mehedinî. Florile-Albe, munte, jud. Gorj,
{ei,pe mosia Znagoveanca, din plaiui Novaci, la S. muntelui
com. Glodeanul-Sarat, jud. Bu- Floricelul, baltd, jud. Dolj, pi. Cornesiul si la N. comunei Cer-
zau ; are 580 locuitori si 130 Cimpul, com. Poiana. nadia.
case
Floricica, nume, dat de locuitori Florile-Albe, munte, despre mo-
Florica, stafie de dr.-d.-f., jud. ctitunului Florica, din com. Glo- sia Radosi, plaiui Novaci, jud.
Muscel, pi. Podgoria, com. $te- deanul-Sarat, jud. Buz&u. Gorj, situat intre muntii: Pla-
fanesti, pe linia Golesti-Cimpu- sala, Macaria, B&ileasa, plaiurile

lung, pusa in circulate la 1 Iu- Floricica, colina, in jud. Buzau, Frunze! si Negrisorul.
lie 1887. Se afla intre stabile com. Policiori, cStunul Plopeasa-
Golesti, (4 kil. 842 m.) si Gro- d.-j., acoperita de vie si fmeaâ. Florilor (Movila-), movila, spre
peni (3 kil. 638 m.) N. de com. Orlea, jud. Roma-
Inalfimea d'asupra niveluhrf Floricica, sfoara de mosie, in naî; lace parte din un lung sir
mSrii: 257 m. 09. Venitul sta- jud. Buzau, com. Piclele, fosta de magure ce urmeaza paralel
ler pe anul 1896: 15258.20 lei. proprietate a statului, pendinte cu cursul Dunarei.
Hosted by Google
FLORLSORUL 307 FLOKUL
Floriôrul, pirtU, izvore^te din Caracostea, care fiind mare an- $titi carte 30 barbaflf $i 5
dealurile situate la V. de com. treprenor al dijmaritulu! Tur- feme!.

Sine$ti, curge c&tre S.-E. pe te- cesc, din Constantinopole, avea Sunt 30 stup!.
ritoriul comunel Fiorul, pi. Mij- act un conac mare $i frumos, Pamintul de cultura e ma!
locul, jud. 01 1, traverseaza co- inconjurat de man $i numeroase mult $es ?i fertil.
muna $i da in riul Vedea pe tirle, carl s'au transformat ma! Comerciul se face in comuna
dreapta luT. tirziu in bordeie. Constantin de 2 circiumar!.
Caracostea, negustor grec, avea Budgetul comune! pe ultimul
Floriul, munte, la E. de catunul marl relatiunl comerciale cu an financiar, prezinta la veni-
Posada, com. Comarnicul, pi. Constantinopole. Tudor Vladi- tur! suma de 8649 le! ?i la
Peleûl, jud. Prahova. mirescu, socotindu-1 de iscoada cheltuel! 8643.
in {ar&, a pus de i-a prSdat O $osea comunala leaga co-

Floriul, vale, izvore?te de la poa- casa $i jefuit averile. El a iasat muna la N. cu Icoana, la E. cu
lele muntelut Floriul, com. Co- o fata ?i dol fit: Hristodor 91 Tufeni din Teleorman ?i la S.-
marnicul, plaiul Pele?ul, jud. Pra- George Caracostea. Fata deveni V. cu $erbane$ti-d.-j- Terito-
hova, curge de la N.-E. catre sofia lut Constantin $etrarul, riul comune! e udat la E. de
S.-V. ?i se varsa in riul Pra- proprietarul Stoic£ne$tilor, care riul Vedea, in care da piriul
hova, pe malul sting, tot in ra- fu taiat de Turd, chiar in bra- Fiori?orul.
ionul com. Comarnicul. tele so{ie! sale. La N.-E. se intinde, cu direc-.
Locuitorii, la inceput mal toft fiunea N.-V. catre S.-E., Dealul-
Floroaia-Arvinte, deal, in jud. pastori, sunt RominJ ?i se o- Vede! numit ?i Stircut, care for-
Vasluiu, pi. Stemnicul, com. cupa cu plugaria, afara de 4 meaza in malul Vede! o ripa
Birze^ti. VezI Lude^ti-Budaiul, Bulgarl, gradinan. foarte mare; iar pe lunca este
sat. Sunt 86 locuitori improprie- un zavoiu, numit Cringul-More!,
tarift dupa legea rurala cu 286 $1 alte ruine.
Floroiul, ptidurey pe mo$ia Hu- hect , afara de alfT 12, impro- La V. linga catunul Jarcalefi
de$ti, com. Hude^ti, pi. Prutul- prietarifi numat cu locurf de se afla ruinele caselor d-lu! C.
de-Sus, jud. Dorohoiu. casa, din proprietatea d-lul Ca- Caracostea, predate de panduri!
racostea. lu! Tudor, la 1821.
Floroiul, hirtop, pe mo$ia O- Vite sunt: 30 cai, no boT, La S.-V. se inal{a dealul Ai-
roftiana, com. Oroftiana, plasa 70 vaci, 600 01 ?i 100 porci. bota, î aproape de piriul Flo-
Herâ, jud. Dorohoiu. comunel se inlinde

Teritoriul riôrul, la V. de satul Fiorul,
pe o suprafafa de 2560 hect. se afla un hele$teu.

Floroiului (Hirtopul-), hirtop, In raionul comunel se afla o Se margine?te la N. cu com.
pe mo$ia Hude^ti, com. Hu- moanl cu abun sistematicS ?i o Icoana, la E. cu riul Vedea,
de$ti, pi. Prutul-d.-s., jud. Do- gradina foarte bine ingrijit&, de care serva de limita intre Olt
rohoiu. gradinan speciali, sunt propri- ?i Teleorman, ?i o separS de
ety ale d-lui C. H. Guva. In com. Tufani, la S. cu $erba-
Fiorul, com, rur., jud. Olt, pi. com. sunt localurile de : ?coala, ne^ti ?i la V. cu Timpeni.
Mijlocul, situata pe piriul Flo- primarie ?i biserica. Biserica a
riôrul ?i malul drept al Vedel, fost fondata in satul Fiorul, de Fiorul, cdtun, pendinte de com.
la 35 kil. departe de capitala numitul C. Caracostea, la 1 8 14, Fiorul, pi. Mijlocul, jud. Olt,
judeûluf ?i la 13 kil. de re?e- $i reparata la 1836, de fiii sal situat pe piriul Floriôrul ?i ma-
dinfa pla?ei. Hristodor George C. Cara-
$i lul drept al riului Vedea. E re-
Se compune din satele Fiorul costea. E deservita de 1 preot $edin$a comune!. Are o bise-
?i Jarcaleji, cu o populaîune ?i 1 cintaref, plattyi de enoriaî. rica cu urmStoarea inscripjiune

de 1 10 familii, sau 580 locuitorf, $coala s'a infiinfat aci la 1873. Doamne, cela ce cu puterea ta pro-
din car! 138 contribuabili; lo Se frecuenta de 25 coptf siave^tt pe cet ce iubesc podoaba caset
(tofi
tale $i lScaûl slavet S fin ttet Tale, pri-
cuesc in 98 case 4 bordee. $i baefT) din numarul de 97 (55
meste ?i acest sfint laca§/care Intra slava
Comuna are o vechime de baefi ?i 42 fete) cu virsta de E-
?i cinstea Sf. ImpKra^T Constantin si
vr'o 100 anl. Se zice ca s'aia- ?coala. Intrefinerea ei cost& pe lena si a InaltuluY mucenic Dimitrie, s'atl
fiinât de un anume Constantin stat 1080 lei anual, zugrXvit si zidit din temelie de D-luYJu-
Hosted by Google
FLUERARULUI (MOVILA-) 398 FOCSANI
pin Constantin Ioanid Caracostea, la lea- Locuitorii de aicT, se zice, au cesti, Botesti si Pa{e?ti, ce fac
tul 1814 si In anui 1836 s'a reparat si
razasi! in trupul mosie! Malda- parte din com. Palest!
zugrBvit de feciori! r^posatuluT C. I. Ca-
reni, capatate in timpul Hatma- Populatiinea comunei, dupa
racostea: Hristodor C. Caracostea, Geor-
ge Caracostea, In zilele Prea In&tyatuluY nulul Costache Ghica. eel din urma recensamint, e de
Domn Alexandru Dumitru Ghica Voe- 3819 famili!, sau 17039 suflete:
vod, fiind Episcop Prea Sfinîa Sa, Kir Foc§a. Vez! Bitca-Focsa, jud. Su- 8272 barbapf, 8767 feme!; 11516
Ilarion ArgejiQ, 1 836, Octombre 24. ceava. RominT, 39 Greci, 48 Sirb!,32 Bul-
gari, 43 Rusi, 25 German!, 3360
Fluerarulul (Movila-), rnovila, Foc§a, suburbie a orasulu! Te- Unguri si AistriacT, 13 Francezi,
pe teritoriul com. Tirgusorul- cuciu, jud. Tecuciu, in partea 27 Italien! si 1933 de alte natio-
Nou, pi. Tirgsorul, jud. Pra- de N.-E., pe malul drept al Bir- nality!; 11627 ortodox!, 673
hova, situata intre Tirgusor si ladului. catolicT, 462 armeni, 4259 mo-
figania, pe malul sting al Leao- zaici si 18 lipoveni.
tulu!. Foc§a, deal, jud. Bacau, pi. Si- Stiu carte 6283 persoane
Pe aceasta movilS se cultiva retul-d.-j., de pe teritoriul com. 4152 barbap, 213 1 femei.
cereale. Leca. CultuL — In oras sunt 10 bi-
serici parohiale si 14 filiale
Fluerea, deal, in com. rur. Bu- Foc§a, deal, in partea de V. a Parohiale : Biserica Cuv. Pa-
sesci, plaiul Cerna, satul Nada- com. §chiopeni, pi. Mijiocul, raschiva(Domneasca), Sf. Gheor-
nova, jud. Mehedinî. jud. Falciu. ghe, Adormirea-Maicei-Domnu-
lui (Donie), Sf. Mina, Naste-
Fluturele, punct de hotar, in par- Foc§a, poiana, jud. Bacau, pi. rea Sf. loan Botezatorul, des-
tea de V. a vaei Lozova, com. Bistriâ-d.-s., com. Racova, din pre care se vorbeste si in hri-
Branistea, pi. Siretul, jud. Co- padurea Racova. sovul cu anul 7172, al raposatu-
vurluiu. lui Grigore - Ghica-Basarab-cel-
Foc§a, platoti, pe teritoriul sa Batrin, prin care se dovedeste
Foaia-ln-Fir, fosta mahala, in tulu! Valea-Caselor, com. Li- ca aceasta sfinta manastire este
jud. Mehedinfi, pi. Ocolul, com. pova, pi. Racova, jud. Vasluiu. fondata de acest domnitor, cind
rur. Bresnifa. a si inzestrat-o cu mosiile Po-
Focâni, com. urb., resedinâ pesti si Barbulesti, precum si
Foamea, movila, pe teritoriul prefecture! jud. Putna, situata cu trupurileCiinigele-Focsenean-

com. Cegani, pi. Ialomija-Balta, la limita jud. Putna, spre S. ca, Buzaeneasca si Obileasca,
jud. Ialomifa ; are 13 m. inal- Distanfa orasulu! de capitala din prejurul Focsanilor.
fime. T&re! e de 198 kil. Mosiile Tatuteasca, Reteza^'n,
Altitudinea orasului e de 85 Budesti, Mindresti, Golesti, Vir-
Foarfeca, loc izolat, la 4 kil. m. deasupra nivelului Marii-Ne- tescoiul si Gatejui sunt donaîi,
spre S.-E. de com. Brezoiul, pi. gre. facute acestei manastirl, de mos-
Cozia, jud. Vilcea. De jur-imprejurut orasului se nenii de pe linga aceste locuri.
intinde o vasta cimpie, pe care Mosiile Dragosloveni, cu tru-
Fochide, numire data unei sfori sunt asezate la N. cat. FaureT, purile Virzesti si Galadosani,
de padure, cam de 2 hect., din Precistanul si Balta-RafeT, in sunt donaîi facute manastire!
com. Gura-Niscovulu!, cat. Sa- partea dreapta a Putnei ; la E. de raposatul Grigorie-Ghica eel
seni-No!, jud. Buzau. cat. Joresti, Vinatori si Min- tinar si de mosneni! din partea
dresti din al caruT lac se scot loculu!, cum se arata in hriso-
Foc§a, sau Bordea, sat, in par- pest! si se aduc in Focsani vul, din anul 7241, al acestui
tea de N. a com. Lunca Banu- la S. e jud. R.-Sarat, de care domnitor.
lui, pi, Prutul, jud. Falciu ; e a- se desparte prin riui Milcov, Mosiile Ursesti, Codreni, cu
sezat pe sesul riulu! Prutul, in iar la V., Odobesti, pe a ca- trupul Tulauresti, Zaboeni, cu
loc ml&stinos. ruia sosea se intinde, de la mar- trupul Olteni, sunt cumparate
Are o populate de 22 fami- ginea Focsanilor si pana la O- de Egumenul Filoteiu, ca si
li!, sau 82 suflete, din can 17 dobesti, casele ce aparîn catu- alte petice, tot de el, de la
contribuabil!. nelor; Gugesti, Floresti, Pinti- mosneni! razoren! pe seama ma-
Hosted by Google
FOCSANI 399 FOCSANI
nastireT si cu banil din venitu- ot Siclea si de la Avram, ficiorul Bu- nastire Domnia mea o am facut dur te-
doiulut ot Btidolesti si de la Radul, fi- melie, sile-am dat Domnia mea acestea
rile manastirei.
ciorul Radului ot Sam si de la Constan- toate care mat sus scrise, ca sa fie sfin-
Intre hartiile acestel manas-
tin, ficiorul Bustelui ot Sihle si de la tet manastirt de intarire si calugarilor
tiri, se ma! afia $i hrisovul lui Marina, fata lui Vladu ot cumplitul, si de hrana; iar Domniei mele si parinî-
Duca Bb., cu anul 7182, prin de la Stan a, fata Tomei ot Burlesti, drept lor Domniei mele de pomana in vect
care zice ca de la locuitorii de bant gata ugt 84; si iar sa fie Domniei si de nimeni sa nu fie clintit dupa cu-
mele un vad de moara gata in apa Mil- vintul Domniei mele.
pe mo?ia Retezaî sa ia ma-
covului la sat la Virtescoiu, care vad Leat 7172 (1664) August 26.
nastirea numai dijma, oerit $i
l'am cumparat Domnia mea de la popa Grigore Ghica Vv.
Iro.
vinarit. Vasile din Ciorasti, drept bant gata 3600 ;
Tot asemenea dispoziîi se si iar sa fie Domniei mele, 4 pogoane

Mai tirziu cu 10 anl, adeca
de vie facatoare in dealul Virtescoiului
gasesc luate ?i prin hrisovul cu
la Jariste care le am cumparat Domnia in 7 18 1 (1673), Aprilie 16, prin
anul 7223 al lui Nicolae Voe- un hrisov, acelasl Domnitor a
mea de la popa Tudor din Virtescoiu.
vod pentru locuitorii satului Go- drept ban! gata 7400 ; si iar sa fie Dom- facut danie aceleasl biserica:
le$ti. niei mele, 4 pogoane de vie facatoare
Catre acesta, prin cartea rasi loc 2 pogoane sterp in dealul Vir- In satul Stanomiresti ot sud Slam Rim-
tescoiului, la Poeniâ, care le am cumpa- nic, stinjeni 235 si tn Silistea Coianilor
posatuhn Grigore-Ghica cu a-
rat Domnia mea la Stan, feciorul lui I)u- stinjeni 250, din cimp din padure, din
nul 7243, se indatoreaza mana- mitru Cojocarul din Virtescoiu, drept apa si din sederea satului de peste tot
stirea a da cite 50 lei invaâ- ban! gata 6000 ; si iar sa fie Domniei hotarul vert cit se va alege. Pentru ca
torului scoalei din Focsani. mele, un pogon sijumatate vie facatoare aceasta ce este mat sus ocina, din Stanomi-
in dealul Virtescoiului, in Jariste, care resti si din Coiani, fost-a a lui Ghiorghtya
Osebit de acestea, se ma!
l'am cumparat Domnia mea de la Petco- si a fraîne-sau Clrstea, ficiorul lui Gheor-
gaseste trecuta si [ chiria ce
feciorul Vladului din Virtescoiu, drept ghe Cap tan u, din i Rachinet si toata a
cata sa ia manastirea de Ja cir- A o au înut cu buna
bani gata 1800; si iar sa fie Domniei fost pe seama lor
ciumele si casele de pe pamin- mele, 2 pogoane de vie facatoare in dea- pace; iar cind au fost acum in zilele
tul manastirei, printre carî dom- lul Virtescoiului la Jariste, care le am Domniei mele, iar Ghiorghiâ si cu frate-
cumparat Domnia mea de Oancea cu sau Cirstea, ficiorul lui Gheorghe Capitan,
nesti a lui Const. Basarab, a la
Cecsari, din Virtescoiu, drept bani gata et de a lor buna-voe aii venit la Dom-
lui Grigore-Ghica Bb. si a lui
2760 ; si iar sa fie Domniei mele 4 po- nia mea de au vindut din Stanomi-
Const. Nicolae Bb., partinind pe resti stinjeni din Silistea Coianilor
goane de vie facatoare in dealul Virtes- 235 »i
manastire ca de la cei ce vor coiului la Poenija, care le-am cumparat stinjeni 250, care fac impreuna stinjeni
vinde vinul sa ia chirie numai Domnia mea de la Stan si de la frate- 485, stinjenul cite bani 30, care fac gal-
ban! 132, iar de lonasco, lui lonasco din Vir- beni 72 si 5 bani; si le-am dat Domnia
la case numai saii ficiorii
tescoiu, drept ban! gata 6180; si iar sa mea toî banii gata si deplin in minile
bani 32.
fie Domniei mele, pogoane de vie cu lor, dlnd zapisul lor de vinzare la mina
5
Metanul bisericei Udricanul Domniei mele "si cu toî boerit cei mart
loc de casa, vie facatoare in dealul Cir-
din Bucuresti, cu doua mosil ligelor la Halgi, care le-am cumparat at divan ulut marturie, cari scriu in za-
Frasinul si Netezesc, s'a inchi- Domnia mea, de la JLazarul din Cirlige, pis ca sa fie Domniei mele mosia sta-
nat manastirei de unul, Maxa- drept bani gata 6000 si iar sa fie Dom- tatoare ; iara dupa aceea fund aceasta
niei mele un pogon de vie facatoare in sfinta manastire ce scrie mai sus Dom-
la{iu, care n'a fost nici fonda-
Jariste, care le-am cumparat Domnia niei mele, socotit-am Domnia mea de
tor nici inzestrator al acestei
mea de la Dragan, feciorul HarliteT, din am dat si am adus sfintet manastirt cu
bisericT. aceasta ocina ce scrie mat sus, ca sa fie
Virtescoiu, drept bani gata 1500 ;
si iar
lata Hrisovul lui lo. Grigorie sfintei manastirt de ajutor si de intarire

sa fie Domniei mele un pogon si juma-
si calugarilor de hrana si de imbracaminte,
Ghica Vv., feciorul prea bunu tate vie, facatoare, in dealul Virtescoiul
iar Domniei mele si raposaîior Domniei
lui batran lo. Gheorghe Gh. care l'am cumparat Domnia mea de la
mele de pomana in vect si de nimenea
popa Vasile, drept bant gata 1600, pen-
Vv., asupra manastirei Sf. loan neclintita dupa cuvintul Domniei mele.
tru ca aceste mosii si vaduri de moara,
din Focsani : (Urmeaza iscaliturile martorilor).
si pogoane de vie, cumparatule-am Dom-
Ca sa fie domniei mele ocina din Bu- nia-mea tot pe bani gata de la stapinii
manastirl din
Hrisovul sfintei
tulesti, din hotarul Vasnestilor pana la lor, vinzind de a lor bun^-voe fara de
orasul Focsani, prin care i se
hotarul Gaurenilor, din cimp din Silistea nici-o sila, cu zapise si cu stirea tuturor
satului cu vie, cu poinet de preste tot boierilor, dinprejurul locului, luind tojji
Jncuviinêaza «sa iae pe an bo-
hotarul, care cit se va alege, insa stin- banii deplin la miinele lor, ca sa fie lovanl sare 200, i al zecelea
jeni 561 ^
afara de patru funii de ocina* Domniei mele mosie statatoare in vect ban din parcalabia de Focsani »:
ce sunt ale lui Tanasie Capitanul, pen- dect dupa aceasta datu-le-am Domnia
tru ca o am cumparat Domnia mea, de mea la sfinta si Dumnezeiasca manastire Sfintei si Dumnezeestet manastirt din
la Badiii, ficiorul lui Ionascu Ciocan, ot de la Focsani, unde este hramul Naste- orasul Domniet mele Focsani, care este
Girbovi si de la Roman ficiorul ButesT ret lut Sf. loan Botezatorul, care ma- facuta si lnal|:ata din temelie de reposatul
Hosted by Google
FOCSANI 400 FOC?ANL
Tw. Grigore Voda, unde se prasnueste aceste mile sunt date si miluitc la acea-
tfigant, etc. prin hrisovul din 7265
hramul sfintului pururea inainte merga- sta sfinta manastire inca si de la al^tra-
(1757) Ianuarie 20, hotaraste ca biseri-
toriu si Botezatorului loan si Parintelut posap domni, precum am vazut Domnia ca profetulut Samuil din Focsani sa fie
Egumen si tuturor parinîlor calugari clfi mea hrisoavele Domniilor sale, inca si
sucursala a manastiret Precista, adaugind
vorii lbcuitori la aceasta sfinta manastire, hrisovul Domniei sale Mihail Racoviâ- ca
j
: Tustrele aceste sfinte locasurt sa

ca sa fie sfintei manastiri mila de la Voda, facut si intarit unul dupa altul
fie una (adeca si cu biserica de piatra
Domnia mea din toata vama si par- pe aceste mile ale acestet sfinte manas- din Bodesti) adeca una pc alta sa se a-
calabia tirgulut Focsanilor al io-lea ban, tiri de la Focsani, cum scrie mat sus jute si toate trebuinêlece vor avea dupa
care, este data si miluita inca, si de ra- drept aceea si Domnia mea inca am vreme, precum atit Sf. Samuil, asa cit
» posatul Grigore Voda, ctitor sfintei ma- inoit si am intarit mila si cu acest
biserica de la Bodesti
si sa fie datoare
nastiri si sa aiba a pune calugarii omul hrisov al Domniet mele, ca sa fie sfin-
Sfinta manastire Precista din Roman a
lor ispraynic, ca sa fie de-impreuna cu tei manastiri aceste milt si veniturt de
le inplini.
vamesii si ce s'ar stringe, mult saii pu- ajutor si intarire pa'rinîlor calugari
Pentru mat buna stare si chiverniseala
£in, sa aiba a lua vamesii 9 bam si is- hrana si imbracaminte, iar Domniet me-
acestsr sfinte manastiri, n'am voit a le
pravnicul sf. manastiri un ban, pentru le vectnica pomenire ; asisderea si in
inchina la alte manastiri straine saii de
ca ra posatul Grigore Voda cind au fost urma Domniei mele pe care va alege
âra, ca am asezat hotarind, ca nicaert
in domnia Domniei sale inca d'intiiii ati Domnul Dumnezeii a fi Domn si sta-
r
nict odata inchinate sa nu fie, fara de
inSlât aceasta sfinta. manastire ot Focsani pinitor al acestut cinstit scaun al faret
cit manastiri din r,ara, sa se uneisca si
si o au intemeiat si cu altele sunt Rominesti inca il rugam si-1 poftim,

slobod sa petreaca intru asezamintul lor
imprejur si cu a ei stare si a parinîlor pentru numele Domnulut si Mintuitorulut
ce mai sus aratam.
chiveruiseala o au intarit-o si o au a- nostru Isus Hristos, ce este in troika
daus cu mosit, cu Jigani si cu alte ce slavit, ca sa innoiasca si sa intareasca
trebue sfintei manastiri, precum si al^t mila aceasta si veniturile ce sunt mat Dupa incetarea din viafa a
pravoslavnici si milostivT domni mat sus zise, ca sa fie pentru folosul si ier- fericitului intru amintire ctitor,
dinainte vreme au fost miluit a le lor tarea pacatelor lut si ca Domnul Dum- fratele sau, Stefan Mihail Raco-
Dumnezeesti manastiri de aici nezeii pe acel biogocestiv Domn sa-1
sfinte si
viâ Voevod ce era Domnitor
din {ara. si de prin £ara si de prin alte cinsteasca si sa-1 milueasca intru a sa
in Valahia, prin hrisovul din
parfi cu ale cinstite hrisoave cu obisnu- stapinire lina pace si indelungata viaâ
itele mill, ca acestea statatoare si vecinice si in veacul ce va si fie, la repausul 7272 (1764) Septembrie, da ?i
din venitul $aret care se Jin de sunt de vecinic sufletul lut sa fie, si am intarit inchina spitalul din Ia$i a ma-
ajutor sfintei manastiri si de hrana parin- Domnia mea hrisovul acesta cu insa-st nastire! sfintului Spiridon, ctito-
ce sunt pana in ziua de asta-zi. Asis- credinîa Domniet mele, Iw Alexandru
Jilor
reasca sa manastire din Roman,
derea si raposatul Grigore Voda, linga loan Ipsilante Voevod si ca credinâ
Domniet mele fit, Cons-
d'impreuna cu sucursalele ei, o-
altele ce audat si aiiadaus la acesta sfinta prea iubiîlor
manastire, au fost miluit si cu aceasta tantin-Voda si cu sfatul cinstiîlor si rinduind ca sa fie supuse $i sub
mila ca sa aiba a lua sfinta manastire credinciosilor boert celor mart at diva- stapinirea acestui spital d'im-
din vama Focsanilor, din (Jece ban! un nulut Domniet mele, Pan Dumitrache preuna cu toate daniile mi$ca-
ban, cum s'a scris mat sus, si ca in Ghica vel Ban, Nicolae Dudescu vel
toare ?i nemi^catoare.
urma raposatului Voda Grigore intarit-a Vornic de Jara de sus... (urmeaza isca-
Duca-Voda, liturile celor-l'al^t boeri) si s'aii scris

Asupra acestei inchinari, Ar-
mila aceasta si raposatul
si raposatul Serban-Voda, si raposatul hrisovul acesta intru iniiiul an din dom- hiereul Ionichie, Episcopul Epar-
Constantin-Voda Brincoveanu si rapo- nia Domniet mele, aici in fara Romi- hiei Romanului, ce era tot odata
satul Stefan- Vod& si raposatul Nicolae neasca, in orasul Bucuresti, la anil de $i Egumen Precistei, a protes-
Voda, pe tocmeala si asezamintul ce la zidirea lumei 7283, iar de la nasterea
tat la Domnitorul d'atuncrGri-
scrie mai sus; si iarasi sa fie mila sfin- Domnulut Dumnezeii si mintuitorulut
nostru Isus Hristos, 1775, de
gorie Alexandru Ghica Voevod,
tei manastiri de la Domnia mea de la Constantin
Ocna ce se chiama Telega, mertic de Dascalul slovenesc ot Sfeti Gheorghe sub cuvint ca manastirea Pre-
sare pc an bolovani 200, sa aiba a lua vechiii. cista este din temelie zidita cu
parin£il calugari aceasta sare la vremea cheltuiala ?i osteneala sa ?i ca
cind iau si alte manastiri si sa o in- Parohiale mai sunt biserici-
fericitul intru amintire Constan-
carce de la gura Ocnei, sa o duca sa le : Nasterea - Maicei - Domnulut
tin Mihail Cihan Racoviâ Voe-
o vinzii macar la ori-ce vad ar vrea fara,
(Sapunarul), Bis. Profetul Sa-
vama si fara ghiumbruc, si de catre va-
vod ar fi dat numai 1275 lei
rauil care ?i aceasta poseda hri-
mesii aceia sa aiba pace; si iar sa fie inzestrind-o cu afierosiri (inchi-
sovul urmator:
sfintei manastiri doua clrciumi in orasul nari) din veniturile Domne^ti $i
Domniei mele Focsani ca savinza vinul Biserica profetulut Samuil din Focsani ca Maria Sa Stefan Voevod n'ar
manastirii si aceste doua circiumi sa fie
a fost zidita din temelie de fericitul infi avut drept de a inchina a-
in pace si iertate de fumarit, de cami- tru amintire Mihat Cihan Racoviâ Vv.
narit si de alte orindueli de toate cite
ceasta manastire la spitalul Sf.
;
pe locul harazit de Ioniâ Zugravul, dupa
ar mat esi pe tlrg, de nici unele nimic actul din Octombrie 7252
Spiridon $i intru susînerea a-
17 (1744);
val sau blntuiala sa nu aiba, ca sa poata Domnia sa le-a inzestrat cu toate cele cestei protestaîi a infa{i$at un
ft de vinzare vinul manastirii pentru ca trebuincioase. adeca, cu odajdit, hrisov al
: vase, fericitului intru amin-
Hosted by Google
FOCSANI 401 FOCSANI
tire Mihail Cehan Voevod, cu del, afara de cea din strada E- Principatulul : Botosani, Birlad,
data de 7265 (i7S7),Ghenarie30. de o con-
lisabeta (Ocol), care e Galaî si Focsani, din specialele
In urma acestei protestarl struct deosebita, dupa un sis- mijloace ale acelor orase si intru
Domnul Grigorie Ghica Voevod, tem foarte bun si cea de pe so- deplinirea dupa trebuinê si din
prin hrisovul din 1764, Noem- seaua Tecuciulul (a lul Puiu), prisosuriie veniturilor general-
brie 20 decise ca care e intr'un local inchiriat. niculul spital, lasind cea de a-
Invaâmintul secundar se pre- proape ingrijire epitropiei ge-

Pana la sfirsitul vietei Sf. Sale, ma-
nastirea Precista cu sucursalele ei sa fie
da intr'un liceu de baefi, cu 7 neralnicului spital din Sf. Spi-
in seama si purtarea de grija a sfinîeT clase ordinare si 2 divizionare, ridon, numind pe acele de a-
sale ; iar dupa savir.sirea vietei sale, ma- situat intr'un local propriu si I fara, parÎ a generalniculul spi-
nastirea Precista cu metoacele ei, va
gimnaziti de fete (cu 5 clase), tal ».
raminea cu purtarea de grija a Epitropilor
situat intr'un local inchiriat. In urma acestul inalt ordin,
manastiret Sf. Spiridon.
Tot aci mai e o scoala pro- Epitropia case! Sf. Spiridon,
Dar in urma unor instrainari fesionala de fete, care, de la A- luind masuri pentru aducerea
de ban! din averea PrecisteT, fa- priiie 1893, a intrat pe soco- lui pe linga refe-
la indeplinire,
cuta de Episcopul Ioanichie, prin teala statului. Aceasta scoala a ratulNo.63,din ioMartie 1838,
hrisovul din 1765, Ianuarie 15, fost fondata de societatea doam- au inaintat, Comitetulul Central,
s'a dat aceasta manastire, cu nelor din Focsani si acum e un proiect pentru chipul infiinta-
metoacele el, in stapinirea bi- situata intr'un local propriu, con- rel unui spital in Focsani, prin
sericei Sf. Spiridon. struit in stii elvefian si situata care, intre altele, se propune ca :
Dupa trecerea de un an, va- pe soseaua Tecuciulul. «la Focsani gasindu-se biserica
zindu-se ca veniturile ei nu in- Tot in Focsani se ma! afla Sf. Prooroc Samuil, metohul Sf.
trec de loc cheltuelile facute, orfelinatul, care a fost pana anil Spiridon de aid din Iasi, cu ale
tot Domnul Grigorie Ghica, prin trecupf in str. Teilor din Bucu- sale veniturl osebite, care de si
hrisovul din 20 Maiu 1766, lea resti, 2 scoli mixte izraelite si se afla data in posesie cu em-
dat iarasi in stapinirea si pur- 2 scoli (1 de baeî si 1 de fete) batic 200 galbenl pe an (Iero-
tarea de grija a Sf. Sale Epis- armenesti. monahululloachim Piru, pe viea-
copuluide Roman Chir Ioanichie. Spitale. — In acest oras se afla â), dar dupa trataîile urmate
Celel'alte biserici parohiale 3 spitale, din carl: unul judeêan, s'au desfiinât contractul in-
sunt: Sf. Dumitru, Adormirea- cu ô patun, infiinât in 1867, cheiat si pentru ca aceasta bi-
MaiceT-Domnulul (Jelaboiu), In- spitalul Profetul Samuil, cu 34 serica in a el ograda, are si pu-
trarea-in-Biserica (Tabacan). patun, infiinât in i838siapar- rine acareturl, in care ingrijin-
Filiale: Sf. Dumitru, Sf. Nico- înind Epitropiei generale a bi- du-se si meremetisindu-se, lucru
lae (Nou), S-^11 Imparaî (Robes- sericilor Sf. Spiridon din Iasi ce s'au si pus in lucrare sa se
cu), Intrarea-in-Biserica (Gher- si unul izraelit (intreînut de co- si aseze cite crivaturl ar inca-
gheasa), Sf. Nicolae (Strola), S-îf munitate) cu 6 paturi, infiinât pea; socoteste ca veniturile a-
Voevozi (Stamatinesti), S-îi A- in 1871. cestei biserici, care dupa ta-
Adormirea-Maicei-Dom-
postoli, La anui 1838, Principele Dom- xim se socotesc a fi de 12
nului, Sf. Nicolae (Vechiu), In- nitor, Mihail Grigorie Sturdza mi! lei, bez venitul mosiilor a-
trarea - in - Biserica (Vovidenia), Voevod, avind in privire starea flatoare sub impresurare, sa se
Sf. Spiridon, Sf. Gheorghe (Su- de prosperitate a casei Sf. Spi- scoata cu totul din incarcatu-
dic), Sf. Nicolae (Tabacan), S-îi ridon, constatata din darea de rile veniturilor Sf. Spiridon si
Voevozi. seama pe anul 1837 si budge -

sa se lase ca venituri pentru
Instrucfiunea publicd. — Inva- tul pe anul 1838 si conform cheltuelile bisericel pomenite si
famintul se preda in 10 scoli prescripjiunilor Regulamentului a spitaiului ce se infiinteaza a-
primare, din can 5 de baepf si Organic de la Cap. Ill, Anexa coto». §i indicind masurile ne-
5 de fete. Sunt frecuentate de lit. F, secîa I, art. LX, au or- cesaril pentru zidirea unui spi-
1464 copii (875 baepf si 598 fete). donat prin inalta rezoluîe, pusa tal si reparaîa a 3 odal si o
Numarul total al copiilor in virsta asupra anaforalei comitetului cuhnie, aflatoare atuncT in o-
de scoala e de 2106. Toate a- central din anul citat: «se vor grada acelel biserici, fixeaza si
ceste scoli sunt construite de ciadi si aseza spitale, pe la cele sumele anuale necesaril in \i-
comuna, dupa un acelasi mo- cinci mai de capetenie orase ale nerea bisericel si a spitaiului
60299 Marele Dicpionar Geografic Vol. Til.
Hosted by Google
POC?Atf[ 402 FOCSANl
si anume : 3000 lei se socotesc neral pe anul 1863 s'au adaus Apostoli, Ocolul-de-vite, Amor-
pentru cheltuiala bisericei cu le- inca 7 crivaturi, in cit in pre- fitul, Cazarma Unirea, Chicioru-
furile slujitorilor, 3000 lei pen- zent acel spital are 3 1 crivaturi. sul, Ionasesti, Pruncul, Peniten-
tru cheltuelile si leafa Egume- Badgetul. — Budgetul orasului ciarul Central si Stroia.
nulul, ce urmeaza a fi si pur- atinge {ifra de 325145 lei la ve- Desparîrea IV (coloarea al-
tator de grij£ spitalului, 6000 nituri si se compune din doua bastra), la S.-E., cu suburbiile :
lei pentru {inerea a 12 crivaturi zecimi adiîonale asupra princi- Sapunarul, Stamatinesti, Sf.
bolnavi, socotindu-se cite 500 paielor contribuîuni catre stat Mina, Sf. Dumitru (dinBahne),
lei de un crivat, peste tot 12 si alte taxe comunale acordate Bahnele, Cotul-Oancei, Balta-luT-
mil lei. prin diferite leg!. Asanache, Grama, Robesti, Sir-
Acest proiect aprobat de ca- Cheltuelile orasului sunt re- beasca si Cotul-BumbaculuT.
tre Comitetul Central a fost su- parti zate ast-fei: Stradele principale ale orasu-
pus intarirel Domnului, care o Serviciul primariei cu casie- lui, sunt
si dete prin inatta rezolufie din ria comunala, 72433 lei ;
polir/ia a) Strada Mare a Unirel, care
8 Apriiie 1838. si siguranâ publica, 32202 lei; incepe de la vechea bariera Bu-
Epitropia locala compusa din subvenîa pentru intreînerea curesti si se termina in N. o-
arhimandritul Nectarie, camina- pompierilor, 38000 lei; servi- rasuiuT. b) Strada Gar el, pre-
rul Stefan Dascalescu si negu- ciul sanitar si saiubritatea pu- lungita cu strada Centrala, care
{atorii Hagi-Pavel si Hagi-Di- blica, 31500 let; instruc^tunea merge de la Gara, trece pe di-
mitriu, catre finele anuluT 1842 publica, 10101 lei; cultul, 7120 naintea tribunalului si se sfir*
a si deschis spitalul, cu 12 cri- lei; iluminatul, 28552 lei; da- seste pe soseaua nationals ce
vate, iar la confecîonarea bud- toria comunei (rate, procente, merge spre Tecuciu. Aceste 2
getului general pe anul 1844 anuitatT), 49750 lei; cheltueli strade au fost pavate cu basalt
hotarindu-se la spitalul din Foc- diverse, 55487 Totai325 145 1.
lei. artificial, in urma creditului de
sani un adaus de 12 crivaturl, Nuraarul contribuabililor e de 1 00000 lei, votat de comuna
peste acele inflinfate acolo, care 2136. In anul 1886 se afla in si impart orasul in cele 4 co-
se si aproba, asa in cit de la 1 acest oras 2718 contribuabili, lor!, c) Calea Naîonala, cu di-
Septembrie 1844, au fost deja iar in anul 1869 erau 2300. recîa de la S. spre N. ;
pe ea
24 crivate. Diviziunea administrativd. — se face defilarea trupelor in zi-
La anul 1846, dupa rapor- Comuna, care ocupa un teritoriu lele de sarbaton. d) Bulevar-
turile epitropiei acelui spital, sub prea mare in raport cu populaîa, dul Sf. loan, pe care e situat
No. 2 si 151, se constata ca se divide in 4 desparrjri sau liceul «Unirea», teatrui Lupescu,
unii din boerii acelui oras, au colon, avind 49 suburbii si 125 gradina publica si catedralaSf.
dat un ajutor banesc de 3 1
84 strade. lata si despartirile cu loan ; incepe din soseaua Na-
lei, cu care s'aii adaus zidin- suburbiile respective : {ionala, trece prin fa{a pieêi
du-se din noti vr'o cite-va odai Desparîrea I (coloarea derosu), si da in strada Mare a Unirei.
in ograda acelel biserici spre la S.-V., coprinzind suburbiile: Ambele sale laturi sunt plan-
trebuinâ spitalului. Valcelele, Tabacari, S -^11 Voe- tate intr'un mod foarte regulat
La 1 Iulie 1858, se opri func- vozT, Jalaboiul, Caramzulea, Gher- cu arbori. e) Strada Elisabeta
{ionarea spitalului pana cind gheasa, Stirbei, EmancipatiT sau Ocolul, care merge paralel
succesiv se va face imbunata- PastiestiT, Vovidenie, Hanu-Mu- cu strada Mare si care da in
tirile necesarii, atit la biserica tuluT, Precista, Grigoriana si Sf. tirgul de vite (ocol). f) Bule-
Proorocului Samuil, in care nu Nicolae-Vechiu. vardul CazarmeT, de asemenea
se mal putea face serviciul di- Desparîrea II (coloarea de pavat cu basalt artificial, si care
vin, din cauz& ca era crapata verde), la N.-V., cu suburbiile e un fel de continuare a stra-
si deteriorata, cit si reparaîu- Cimitirul, Calieni, Casa Apelor, dei Mare a Unirei; incepe din
nile radicale necesarii la bina- Gherasim, Sf. Gheorghe, Ispir- faâ clubului sub-ofiterilor si da
lele spitalului din cuprinsul o- liul, Posta-Vechie, Lefteriul, Per- afar a din oras, la Milcov, tre-
gr&zel acelei biserici. joiul, Grigoriana si Domneasca. cind prin cele 2 rinduri de ca-
La 1 Iulie i860, s'a redes- Desparîrea III (coloarea gal- zarmi. g) Ghergheasa, care
chis spitalul cu 24 crivaturi, iar bena), la N.-E., cu suburbiile trece bulevardul Cazarmei si
la confection area budgetulul ge- Ovreiasca, Profetul-Samuil, Sf. da in soseaua Brailei, etc.
Hosted by Google
FOCSANI 403 FOC?ANI
Bariere* — Din orasul Foc- mare, palatul Diviziel si in fine o judecatorie de ocol si un tri-
sani esim pe zece bariere cazarmile, care populeaz& toat& bunal de prima instan^, situat
Bariera Garei, la V., situata cimpia ce se intinde la limita in strada Centralcl.
pe soseaua ce duce ta Odo- de S. a orasului, pana la tra- Orasul poseda si un peniten-
besti ; bariera Galaî si Braila, seul garei. ciar central, care serv& ca in-
la E. ; Bucuresti, la S. ; Botesti Gradtna publica este situata chisoare pentru preveniî? co-
si Corbul, la S.-V.; Odobesti, la pe bulevardul Sf. loan, este rectionalf si recluzionarl. La 1871
N.-V. ; Vrancea si Amorîtul, foarte frequentata de locuitori se aflau in el 38 condamnap
la N. si poseda un chiosc separat pen- (37 barbap, 1 femee), in 1872
Piefe. — Orasul poseda doua tru muzica. erau 33 (barbap), iar in 1896
pieê si anume : una in fa{a bi- Se mai afla inca o gradina eraii 48 condamna^J (barbap).
sericei e mai
Sf. loan, care publica, la N. orasului, pe so- Sei'viciul tecnic* — Judeûl
mult de brinzeturT, pasan si seaua Tecuciu si in fa{a cazar- Putna aparîne, in cea ce pri-
alte marunîsuri aduse de mo- mei de vinatorT, numita Para- veste serviciul tecnic al Statu-
cancele din satele invecinate si dis; pe locul ei s'a cladit Or- lul, circumscripîer a VII, cu re-
care la serbatorile naîonale ser- felinatul. sedinâ in Bacau. Consiliul ju-
veste pentru stabilirea frontuluj Alimentarea cu apa a comunel deêan are un serviciu tecnic
de soldapf in faâ catedraleT. se facea pana acum zece ani special, compus dintr'un inginer-
Cea-1'alta, situata linga biserica intr'un mod foarte primttiv, din sef, dol conductor^, trel picherl
Domneasca, este adevarata pia- care cauza si incendiile bintu- si un secretar.

\r ; ea a fost zidita in 1891 in iaii foarte des acest oras. A- Camera de Comerciu a cir-
urma imprumutulut de 100000 cum orasul are apa in abun- cumscripîei a VIII, compusa
lei facut de primarie. denta si de o calitate foarte din judeêle Putna si Rimni-
:
Afara de aceste pieê, mai buna. Ea a fost adusa din cul-Sarat, are resedinâ in Foc-
are si un obor (ocol) de vite, munfi, din Babele si alte iz- sani.
cereale, cherestea, etc., situat voare, prin olane de Luciu, fi- Serviciul silvic, circumscripta
la N. orasului, la capatut stra- ind fie-care strada prevazuta cu V, compusa din judefele Putna
dei Klisabeta (care se numeste una sau mai muitecismele de fier, si Rimnicul-Sarat isl are rese-
ast-fet, dupa incendiul
fiind-ca robinete si guri de apa pentru dinta in acest oras.
din 1880, care a consumat toata cazun de incendiii. Economia. — Instrumentele a-
mahalaua aceasta, augusta noas- Armata. — Orasul Focsani gricole de care dispun cultiva-
tra regina a contribuit foarte mult fund situat aproape de Siret si torii orasului sunt 6 masini de :
pentru restabilirea ei. In urma la jumatatea distance! dintre treerat cu aburl, 5 de batut po-
ordinului primarului acestul o- Carpati si Dunare, este din rumbul cu aburl si 2 cu mani-
ras, numai stradele Elisabeta punctul de vedere militar, unul vela, 47 pluguri de lemn si 39
si Cotesti mai pot servi pentru din punctele cele mai strategice de fier si 3 trioare (masini de
depozitele de cherestea si lem- ale Rominiei, din care cauza ales saminêle).
narii. in ei se afla si foarte multa Viticuliura. — Cuitura viêl
Tirg saptaminal se face Du- armata in garnizona. Toata m anul 1893 a fost r
pe 2280
mineca, pe cele 2 pieê ale o- aceasta armata este asezata in hect., producind 46000 leL
rasului si Mercuri la obor si con- cazarmile situate la sudul ora- Apicultara. — In acelasl an se
sists in vlnzarea cerealelor, vi- sului, afara de o mica parte, care aflau in comuna 355 stupl de
telor si lemnariel aduse de Vrin- este stability in cazarma Vina- albine care au produs47i kilg.
de laSo- de pe soseaua Tecuciu, miere, si 39^2 kilg. ceara.

ceni, mai ales de cei torilor
veja. in cazarma Calarasilor de pe bu- Industria §i ComerciuL — Si-

levardul Sf. loan cazarma din tuaîunea orasului Focsani, in
Edificii publice sunt puîn nu- si
meroase in acest oras. Ma! colûl stradei Centrale. susul Siretului, in marginea mun-
principale putem nota: Tribu- Serviciul postal se face prin- îlor sipe malul Milcovului, face
nals, in strada Centrala; pri- tr'un oficiu postal, telefonic si din el una din situa{iunile cele
maria, liceul «Unirea» si teatriil telegrafic, al carui venit pe 1 896 mai favorabile pentru buna stare
—97 a fost de 103.342.43. si sanatatea locuitorilor pe de
Lupescu, pe bulevardul Sf. loan, lei
cele 8 edificii ale scoalelor pri- Justifia. — Focsani poseda o parte si pe de alta, situata
Hosted by Google
FOC?ANI 404 FOCSANI
ftcind din el cheia munîlor si jocarie, 74 de bauturi si colo- oale si var, 1 orzerie, 2 pelerieri,
fiind locul de intilnire al oame- niale, 7 de bautun, coloniale 2 fabric! de peri!, 9 pescaril, I
nilor din raunp si din clmpie. si alte m&run$isun, 2 de bau- pescerie si mecelerie, 1 plelerie
E unul din orasele cu viitor co •

turi si fainarie, l stabiliment si tebecerie, 1 magazin de por-
mercial foarte mare. Aceste im- de bauturi si macelarie, 1 de êlanuri, 2 precupefi, 3 simigeri!,
prejureri au contribuit a face bauturif si manufacture, 2 de 1 prevelie de sticle si porcela-

din Focsani un tirg co mercial bauturi si pescarie, 5 de bau- nuri, 2 tebacarif, 5 tinichigi!,
si industrial; nu ma! puîn a turi si speculan^ de vite, 1 2 magazine de tinichigerie, var

contribuit inca si resursele ce de bauturi si tabacarie, 7 de bau- si sticle, 3 tipografi!, 2 preveli!
le are in podgorii, precum si turi si alte marunfisuri, 12 bir- de tresur!, 4 vereri!, 5 prevail!
poziîunea lul, de a nu fi prea turi, 4 btanarii, 6 boianger'n, 2 de var, gaz si alte meruntisur!,
departe de Dunare. boiangerii si pravaliT de cereale, 2 de vinuri, 2 de vepsele, 14
Industriile cele ma! insemnate 6 bogaserii, 4 bragagerii, 6 bra- pielerii.
din Focsani sunt: tabacaria, o- sovenii, 2 pravalii de brasovenii Cele mat insemnate fabric!
laria, cizmaria, caldararia, argin- si coloniale, 2 brinzarii, 12 bru- sunt ale d-nilor Nicu M. Ata-
taria, cojocaria, abageria, dar tariT, 5 cafenele, 2 caretasi, 6 nasiu, de tebeceri!, in str. Uni-
ma! de capetenie sunt blanaria caciularil, 5 ceasornicari, 4 pra- rea; cea de cherestea a d-nulu!
si tabacaria. valii de cereale, 12 de cheres- Nicolae T. Nestor, pe Bulevar-
L ucrul pieilor se face in ograda tea, 1 1 cizmari!, 6 cojoc^rii, 4 dul Geri! ; cea de fringhi! si ce-
fie-carui tabacar, iar spalatul lor cofetariT, 22 bacanii, 4 pravalii pestre a d-lu! Donig Teodor de
se face in Milcov. Sunt muh:I ta- de coloniale si cherestea, 1 de pe str. Unirea si cea de tera-
bacan, chiar cu capitalur! insem- coloniale si dogarie, 1 de co- cote a d-lu! Herman Iosef, din
nate, dar in genere, din cauza loniale si luminari, 1 de colo- suburbia Amorîtul.
concurenêi straine, aceasta In- niale si precupeî, 2 de colo- Notice istorice. — Nu se stie
dustrie descreste din zi in zi. niale si tutun, 12 comisionari, cind si de cine a fost fondat ora-
Acum se afla o fabrica de 3 croitori, 2 cuferari, 4 cure- sul Focsani. Cunostintele noas-
tabacarie in str. Unirea, pro- larT, 4 dogarii, 1 stabiliment do- stre despre acest oras, nu tree
prietatea d-lu! Nicu M. Anas- gaiii si cherestea, 1 dricar, 2 peste secolul al XV-lea. Se fie
tasiu. droghisti, 4 fabric! de luminari, el vechiulTiasum sau vre un
Abageria se lucreaza foarte 1 de luminari tricoterie, 7
si alt oras construit abia dupe des-
mult si bine in Focsani; ase- fain aril, 3 farmacii, 2 fierarif, 3 celecaref Nu putem spune. Nic!
menea si blanaria. Fabricarea frizeri, 1 fabrica de fringhii, 1 numele lul nu ne spune nimic.
luminarilor si a sapunului a luat magazin de fructe si mezeluri, Se fie el format din sufixul to-
in ultimil an! o dezvoltare foarte 1 galanterie, 6 hainarii, 3 ma- plc-am, sau din numele Focsa,
mare; se produce anual peste gazine de haine vechi, 5 hote- cum sustine Paharnicul Constan-
50000 ocale sapun de o cali- luri, 1 hotel si birt, 1 hotel cu tin Sion, in «Arhondologia Mol-
tate superioara. birt si cafenea, 4 zarafi, 4 li- dovei» ?
Dupa ultimele date ale Ca- brarii, 3 lingerii, 1 magazin de Paharnicul Constantin Sion, in
merei de Comerciu se afla in lingerie haine gata, 3 lipsca-
si a sa «Arhondologia Moldove!»
acest oras 600 comercianpf si nii, 5 macelari si. taetori de vite, crede ce numele de Focsani
industrias!, din can: 290 Ro- 33 manufacturieri, 3 magazine se trage de la familia Focsa,
mini, 245 MozaicT, 36 Armeni, de manufacture si bogasierie, moldoven! drep^ si vech!, ince
3 Austriac!, 3 BulgarT, 10 Ger- 2 de manufacture si coloniale, din vremea lu! Stefan-cel-Mare.
man! si 13 GrecT. Anume se 1 de manufacture si galanterie, Ced dupe statornicia hotarulu!
afla in Focsani : 1 abagerie, 1 10 de manufacture si alte me- Tere!, prin girla ce au tras-o
abagerie si bogaserie, 1 fabrica runîsuri, 6 marchidenii, 1 mar- prin Focsani, la intilnirea Dom.
de apa gazoasa, 2 argintarii, 1 chidenie si lingerie, 9 preveiii nulu! acolo au facut masa mare
arginterie si bijuterie, 105 cir- de marunîsuri, 1 de masini de si la sfirsitui mese! au ales do!
ciume, 1 stabiliment de bauturif cusut si case de fier, 1 de mo- osteni, unul Muntean si altul
spirtoase si c^ramidarie, 2 de bile, 3 modiste, 3 magazine oie- Moldovean, si i-au pus lalupte
beutur! si cereale, 1 de bûturi rii, coloniale si alte merunîsuri, cu paharele si a biruit Moldo-
si cofetarie, 1 de bauturi si co- 1 olerie si marchideuie, 3 de veanul, si pentru lauda lul, au
Hosted by Google
FOCSANI 405 FOC?ANI
dat numele tirgului ce atuncl au despre starea Valahiel, in care tejel saledupa ce ucise
ostf,
hotarit sa-1 infiinêze la hotarul a stat 22 deanl, Focsani (Zosci- 25000 de Turci, se retrase cu
Focsani, ca osteanul acela se ano), sunt descrisl ast-fel: «citta trupele sale pe cimpia Foc?ani-
numea Focsa. Aceasta este posi- nelli confinii di Vallahia e Mol- lor, acoperita azf cu noile ca-
bil. Un nume Focsa, cu toate ca davia, situata sopra d'un flume zarmi ale Divisiunel a Via de
nu-1 intilnim prin cronidf sau in la meta e sogetta al principe infanterie.
vre-un document, a putut sa di Vallahia, Tattra meta al quello In anul 1568, Alexandru (fra-
existe. El putea sa fie derivat di Moldavia ». tele lui Petru $chiopul), domnul
intocmal ca numele Capsa,
si Cantemir, in «Descriptio Mol- Munteniel, este lovit fara de
Lupsa, Pop?a, Tomsa, etc., din- daviae» pomeneste de Focsani, veste si invins la Focsani de
tr'un nume Foe sau Foca, prin m termenil urmatorl: «Im eo catre boerii moldovenT, venip
sufixul -§a. Si intr'adevar gasim Focszanii oppidulum ad amnem cu oaste asupra luL
sate cu numele de Focsa, unul Milcow, in Valachiae finibus In 1600 Simeon Movila e in-
in jud. Tecuciu si cel-1'alt in ju- situm, cujus starosta iliius pro- vins, aproape de Focsani, la
deûl Falciu. S'ar putea chiar vinciae rebus prospicit». Milcovul-cel-Mare, de ostile lul
ca numele de Focsani sa-I vie In anul 1475, dupa invingerea Mihaiti-Viteazul.

de la niste locuitori venitT din lul Radu-cel-Frumos de catre In 161 5, boerii moldovenestl
aceste sate, cu numele de Focsa Stefan-cel-Mare, domnul Mol- BeldimanLogofatul,SturdzaHat-

si stabiliî aci. Lasam istori- dovei, in urma careia hotarele manul cu Boul Vistiernicul, carl
cilor sarcina de a rupe valul Moldovei se intinsera pana la plecase cu pira in contra luf
care inconjoara originea acestui Milcov, Focsani fura desparî $tefan Tomsa, sunt adusl aces-
oras. In relafiunea ce o face m doua printr'un canal tras din tuia la Focsani. EJ fusesera pus!
arhidiaconul Paul din Aleppo a- acest riu (V. CacainasiMilcovul). in obezl din ordinul Vizirului,
supra calatorief sate prin Mol- ramiind o parte din Foc?ani in care era prieten cu Tomsa.
dova si fara-Romineasca, intre Tara Munteneasca (jud. Rim- Tomsa pune sa le taie capetele
anil 1650 — 1660, gasim urma- nicul-Sarat) si un alt Focsani in si le arunca trupurile in Siret.
toarea descriere a orasului Foc- Moldova. In 1639, Mateiu Basarab, go-

sani, in care numitul s'a oprit Focsani! muntenestt sunt ast- neste pe Vasile Lupul dincolo
timp de 3 1 zile. «JoT, in 2 1 din fel descrisf de Fotino: « Foc- de Focsani.
Teshrin Alavval, sosiram la Foc- sani!, scaunul Ispravnicilor, prin In 1653, ostile lul Vasile Lu-
sani. Toate aceste tirguri si sate care trece o girla din Milcov pul silesc la Focsani, linga pi-
erau deserte, populaîunea fund ce face hotar intre Moldova si riul Cacata, pe Dicul, spatarul
fngita la munî si pustieta^T si fara Munteneasca; acest oras lul Mateiu Basarab, a se retrage
drumurile devenind de tot pese imparte in sapte suburbii neavind ostenil acestuia arme
riculoase. Foc?ani e un ora? in- (mahalale) si are o man as tire a de foe. (Miron Costin, «Opere
tins, prin mijlocul caruia curge Sfintului loan si sase bisericl complecte», I, 605 — 606).
un riulet; el este ultimul punct de piatra». In anul 1685, in timpul dom-
pe fruntaria Moldovei, iar din- Focsanii ramasera ast-fel im- niel lul Constantin Cantemir,
colo de riule^ e eel intiiCi punct parl pana in anul 1859, c * n d cete de tilhari, adunate de prin
de pe teritoriul Tarei-Rommesti » Milcovul inceta de a mal forma fara leseasca si Ungaria, de
La anul 1668, Vito Pilutio, hotarul intre cele 2 {ari surori. catre locuitoril pribegiflf sub a
scriind nunfiului din Polonia, Inca azif 11 u s'a sters cu totul treia domnie a lul Duca-Voda,
despre starea bisericilor catolice urma vechei imparîrl a orasului, pradau si jefuiau neincetat Foc-
din Moldova, zice cu privire la numindu-se doua pieê ale Foc- sanii.
Focsani; «In Focsani vista un saniior, un piaâ Moldova si In 1687, Constantin Cantemir,
Prete Ungaro, il P-re e laMadre alta piaâ Muntenl. domnul Moldovei aflind de in-
ono Luterani la Chiesa non ha Printre evenimentele istorice trarea lul loan Sobieski, craiul
niente, ha un tanto da gl' huo- petrecute in Focsani, sau in lesesc in Moldova, fuge din
mini tempo di sendemie,
in e care Focsanii joaca un rol ma! Iasi si se aseaza, dupa povaâ
vi sono da 230 anime». insemnat, pomenim urmatoarele: boierilor, la Focsani.
La 1687, in relaîuneapreotului In anul 1462, Vlad fepes, De oare-ce {ara se umpluse

Giovanni Batista del Monte, trecind Dunarea in fruntea vi- de tilhari, parte lesl si cazacl,
Hosted by Google
FOCSANI 406 FOCSANI
parte de moldovenl pribegi, Con- in min&stirea Casinul, la asaltul nele lui. Pentru inlesnirea os-
stantin Cantemir pune la Foc- T&tarilor. tirei din Focsani, Mavrogheni
sani pe logof&tul Miron Costin, In 1774, se {inein Focsani o dete, in 9 Ghenarie 1788, un
staroste de Putna, dindu-! vol- adunare a mai multor boeri pitac prin care porunceste Agai
nicie pentru oamenJ r&f de a-I in- moldovenl si muntenl, prin care ca sa trimita grabnic tot felul
\ epa acolo la margine, pe ci^f ii se decise compunerea si trimi- de bacanii la Focsani, pentru
prindea si movile de dinsii facea. terea arzurilor i al averilor mai ca bacania ce s'a fost deschis,
Purtarea Miron Costin cu
lui jos notate, alegind pe Spatarul n'avea de vinzare orez.
tllhariJ, o descrie si mai bine Cuza sipe Pitarul Chirica, can Untf din boeri si chiarnegu-
Necuicea: «Asisderea si Miron s& le duca la Poarta. {atori din Focsani, top trecura
Logofatul, fiind staroste la Putna, lata punctele principale ce se la muscali. Domnitorul fu silit
au facut Siimeni si H&nsan si stabilira in arzul din Focsani: sa le secuestreze averea si in
au inceput si dintr'acolo a risipi a) Alegerea Domnului sa fie Iulie 1788 darui averea lor la
tilharii, ca numal o dat& la o facutl de RominT, s^ ramie sta- Sf. Vlaherma de pe podul Tir-
batae, au prins patru-zeci de tornic la Domnie, pana la stlr- gului-de Afara. (A se vedea
-
tilhari, si i-aii tot t&iat cite in situl vietei sale. hrisovul fugarilor de la Focsani
patru buc&î, si-i au aruncat b) Birul {arei sa fie acel cum de avutul lor ce s'au dat la
prepelece pe ladrumuri». Prin- a fost stabilit sub sultanul Meh- sfinta Vlaherma).
derea cetelor de tilhari, de Mi- med IV. In 1789, armatele Austro-Ru-
ron Costin, arderea lor m Foc- c) TurciT n'au dreptul de a se, comandate de Principele Su-
sani, e pomenita si de Nicolae avea proprietor in £ara. varov, cistiga asupra Turcilor,
Muste: «i-au prins pre unit cu d) Turcii n'au voe a îne cu care era aliat Mavrogheni,
mestesug Miron Costin Logo- slug! si slujnice din pamintem, batalia de la Focsani (3 1 Iulie),
fatul, fiind staroste la Putna etc., etc. facind pe Rusi stapini asupra
de l-au omorit foêpa^T, taiati Deputaîi muntenl asteptara Moldovei si Austriaci asupra
si arsi cu foe la tirg la Focsani, 45 de zile in Focsani pana ce Munteniei.
. unde si acuna se cunoaste mo- sosira cei din Moldova. 1804 Aprilie, Constantin Ale-
vila peste oasele lor». In 1777 in Focsani s'a {inut xandru Ipsilante, domnul Mun-
In 1695, Constantin Brinco- conferinâ plenipotenfiarilor Im- teniei, incuviinêaza de a se
veanu aduce ap& pe scocuri in periului Rus si celut Otoman, aduce apa la cismelile din Foc-
Focsanii muntenesti: «in Foc- asupra tractatului incheiat dupa sani Moldovei de la izvoarele
sani au adus apa de baut pe r&zboiul de la Cuciuc-Cainargi din Pituloasa, de cea-1'alta parte,
scocuri cale de dou£ ceasurT». (1774), cind au fost numiîdomni din Tara-Romineasca.
La i70i,boerii pribegiî din Grigore Ghica III in Moldova In
1 82 1 Mateiu Deleanu Cnea-
,
Moldova, sunt trimisi de Con- si Alexandru Ipsilante in Ro- zul Gheorghe, venise la 1821
stantin Brincoveanul la Focsani, minia. din Rusia in tara, impreuna cu
impreun& cu episcopul de Bu- In Ianuarie 1788, Austria de- Ipsilante, ca sa darime impara-
z&u, cu Cornea Br&iloiul, banulde clarind r&zboiu, N. Mavrogheni, pa turceasca. Dar abia au sea-
Craiova si cu spatarul Mihail domnitorul de pe atunci al Mun- pat de la Tirgoviste cu vr'o
Cantacuzen, can if impact cu teniei, crezind ca va avea de 300 de volintiri si viind la Foc-
Constantin Duca, domnul Mol- luptat mult timp numai contra sani, au ars tirgul, apoi fuga-
dovei. Muscalilqr, isi concentreaza cea rindu-i Skender-Aga, ce eracu
In 171 1, locuitorii din Birlad, mai mare parte din ostire la TurciT, acolo, in manastirea Sf.
al Cclror tirg a fost ars cu de- Focsani, ca cu or? ce pre{ sa Ion din Muntenl, au apucat pe
s&virsire de t&tari, de team a s3 impiedice intrarea muscalilor in Milcov in Vrancea. De acolo
nu cad& in robie, fug spre Foc- Muntenia. Cu acest scop porni l'au fugarit iconomul Serban cu
sani. Tatarii nu pot veni aci sa ostirea spre Focsani. Vrincenil.
prade, fiind apele marl. Aceasta trimitere si a boeri- In 1829, a fost cea mai ne-
Sub a treia domnie a lui Mi- lor in tabara de la Focsani, era norocita epoca pentru Moldova
hail Racovi$&, cStanele nemêsti, numai o incercare a lui Mavro- si mai ales pentru Focsani, caci
ale lui Frenâ (Feren$), se string gheni sa vaza daca boerimea, ra- acolo se aflau staburile ostilor
la Focsani, dup& ce rezistara masa in {ara, ascuita de ordi- Rusesti ; drumul ostilor erau pe
Hosted by Google
FOCSANI 407 FOC?ANI
acolo; staîonau, pradaii si toata Tara-Romineasca la Mol-

vei din mers in gazda la casele capi-
lumea era la cheremul lor. dova au purees din Bucuresti ta nestl.
Si pe ltnga aceasta si o groaz- si i-au esit inainte la Focseni Cind ajungeala Focsani, Dom-
nica ciuma pustii tot orasul, de mulp boerl cu alaiu, sezind nul, fie ca intra in fara, fie ca
fugisera. to{I boerii si eel man acolo trei zile». pleca dintr'insa avea'obiceiul sa
si cei mici ;
populaîunea sa- AcelasI: « Constantin -Voda faca aid trei zile oturac, adica
raca murea cu muh:imea, nimenl viindu-I veste de domnia farei popas. Asa scrie Enache Ko-
nu se ingrijea de ea. Moldovei, nu s'au bucurat, caci galniceanu, ca Grigorie - Voda
Tot in Focsani si-a avut rese- era deprins in Tara-Romineasca; Ghica, cind a venit pentru a
dinâ (1858 pana la i860) Comi- ci,dupa obiceiu, au repezit cai- 2-oara, la domnia Moldovei, a
siunea centrala care au stabilit macaml alesl si gatindu-se pana sezut trei zile la Focsani.
bazele fun dame n tale ale organi- a veni si Skimni-Agasi, Maria AcelasI, descriindatreia Dom-
zarel Principatelor-Unite. Sa au purees din Bucuresti, nie a lui Grigorie Ghica, zice:
Prin decretul, din 10 Iulie care viind la Focseni dupa o- acolo in Focsani, s'au impreu-
1862, dat de Cuza, Focsani biceiu i-au esit cita-va boeri- nat si domnii amindol (Con-
s'a hotarit a fi resedinâ numai me si slujitori inainte ca la un stantin Mavrocordat si Grigore
ajudeîlul Putaa, iar judeûl Domn nou». Ghica) si sezind trei zile oturac
Rimnicul-Sarat sa aiba de rese- Acsentie Uricariul, vorbind de de acolo sl-au luat ziua buna,
dinâ orasul Rimnic ?
avmd fie- stramutarea lui Nicolae Mavro- unul de la altul si au mers fieste-
care autoritatl judiciare deose- cordat din scaunul Moldovei la care la {ara lui.
bite. al Tarel-Rominesti, m anul 17 17, AcelasI scrie mal departe, ca

La Focsani, ca punct de no- in locul lui Stefan Cantacuzino, la orinduirea pentru a 2-oara
tar, eseau boerii intru intim- zice : . . . . mergea spre Focsani in scaunul Moldovei a lui Con-
pinarea nouluT Domn
anume si pe Siret, dara nu erau conacele stantin Racoviâ Cehan, in 1755,
la Focsani! Moldovei, cind Dom- gatite si grijite bine din soco- acesta ajungind la Focsani, a
nul venea sa ocupe scaunul teala caimacamilor lui Mihaiu- sezut trei zile oturac, cautind
acestei âri ; iar la Focsani! Voda, pentru aceea nicl au o- judecaîle saracilor, mergind si
Munteniel cind Domnul era rinduit sa mearga cu Nicolae- la o de lemn a Mariel

biserica
stramutat din Moldova in Tara Voda pana la margine vre-un Sale, Profetul Samuil, de au au-
Romineasca. La plecarea Dom- boer, dol, ci numai pe Adam zit leturghia, la care acea mer-
nuiul din Moldova, boerii il in- Luca Sulgeriul, si fiind sa a- gere au fost pricina de s'au fa-
soêau cu alaiu cuvenit, pana la junga in Focsani, in luna Ianu- cut de peatra, cu mina Episco-
hotar la Focsani. Cronicele vor- arie, in 22 zile, i-au esit inainte, pulul de Roman.
besc in multe rinduri despre la girlele Putnel, Vintila vel Ca- Pentru a se rechema boerii
aceste ceremonii de primire pitan de margine, cu toata slu- pribegl din Moldova, mergea
sau de intovarasire la granrfa jitorimea si cu steaguriie cite Mitropolitul {are! sau Episco-
a Domnului. Asa Nicolae Mu- sunt pe margine si, la o mo- pul cu cfyl-va boerl la Focsani
ste, vorbind de stramutarea lui vila ce este cale de un ceas de si acolo ii asigura ca nu vor
Duca-Voda fara Munte-
din la Focsani, i-au esit inainte bo- suferi nimic din partea Dom-
neasca in Moldova, zice «si : erii si slujitoril carl venise din nului. Asa la 1704, Constantin
au eît toÎ boerii intru intim- Bucuresti, Petrasco Brezoianul Duca Voda, a pus
- Mitropolit
pinarea Ducal- Voda la Focsani. vel Vornic, I Grigore Baleanul pe Mihail Episcopul ot Roman,
Enake Kogalniceanu : «viind biv vel Vornic, Radul Du-
I carele apol a mers cu Donici
Constantin - Voda Mavrocordat desciil, vel Spatar, I Radul sin vel Logofat si impreuna si cu
feciorul lui Nicolae Voda, eel Hrizel Vistierul, vel Vornic la boerii la Focsani, de a chemat
mat mare, cu domnia intiiu a Tirgoviste si al{I boerl si toc- pribegil.
I'arei Moldovei, domn din âra mindu-se alaiul de acolo din loc
Romineasca, i-au esit toata boe- au intrat intr'aceeasl zi in tirg Focsani, stafie de dr.-d.-f., pe
rimea inainte dupa. obiceiu, iar din Focsani si cu mare pompa linia Bucuresti- Iasi (Buzau-Ma-
al{ii la Bacau, alîl la Roman ». si mulîmea de oameni si mer- rasesti), jud. Putna, pi. Biliesti,
AcelasI: «DecI luind Grigorie- gind intiiu la biserica la mana- orasul Focsani. Din Focsani
Voda, al doilea, domnia Moldo- stirea Focsanilor, dupa aceea au pleaca o linie laturalnica la Odo-
Hosted by Google
FOC?ANI-MUNTENI 408 FODORENI
besti, Se afla pe linia Buzau- familii, sau 170 suflete, din can satuluT Voinesti ; e format din
M&r&sesti, intre stabile Colesti 20 familii Jigani. deaiurile : Balciul, Cormanul, Bo-
(7 kil. 867 m.) si Putna-Seaca Numarui vitelor e de 323 : ghea si Ulmita; pe acest podis
(11 kil. 745 m.) Inalîmea d'a- 115 vite marl cornute, 149 01, trece soseaua judeêana Iasi-
supra nivelulul maril: 6o m 6o. 28 cai si 31 rimatori. Roman.
Venitul pe 1896: 578477 lei, Locuitori! poseda: 10 plugurl
8 bam. si 2 care cu boT, 2 plugurl si Focul-Nestins (Focul-Viu), loc
4 caru{e cu cai. izolat, in jud. Buzau, com. Lo-
Focâni-Munteni, parte din 0- patari, cat. Luncile, in partea
rasul Focsani, care se afla din- Focsasca, deal, ce se intinde de stinga a riuluT Slanicul, pe dea-
coace de Milcov, in Muntenia, la N.-V. com. Tacuta, pi. Mijlo- lul Smoieanului. Aci, pe o mica
?i care-i aparînea ei, de oare-ce cul, jud. Vasluiu; pe aces t deal suprafata\ se degaja din pamint
vedem c& judeûl Slam-Rimni- e asezat satul Focsasca. idrogen bicarbonat, care arde
cut avea resedinâ in acestf Foc- continuu cu o flacara palida.
sani-Munteni, carl erau numipf Focsasca, vale, se intinde spre Cind sufla vintul se stinge. Lo-
ma! simplu Orasul si dind prin N.-V. com. Tacuta, pi. Mijlocul, cuitori! il intrebuinêaza pentru
acesta numele plasei, in care era jud. Vasluiu. a pirli doage, furci de fin, etc.
asezat, plasa Orasului ;

panel la
anul 1862 au fost capitala ju- Focâneanca (Foc§anei), mo- Focurile (Praguri), sat nou,
deûlui Rimnicul-Sarat, cind a- sie, in jud. Buzau, com. Scur- jud. Iasi, pi. Bahluiu, com. Bel-
tuncl s'a mutat la oraselul Rim- testi, cat. Focsenei, fosta pro- cesti, infiinât in anul 1879,
nicul-Sarat, care de atunci a prietate a statuluT, pendinte de cu locuitori improprietariî. E
prosperat si s'a ridicat, iar Foc- Banul ; are 445 hect., mai toate asezat pe podisul Pragurile, ce
sani-Munteni au fost cedaî ju- arabile. se scoboara treptat, pana in
deûlui Putna ; chiar pana. azi iazul numit Bulbucani. Acestut
aceasta parte poarta numele de Focêf (Bitcele-). Vezi Bitcele- sat i s'a dat numele de Focuri,
Focsani-MuntenT, si e locuita mai Focsei, jud. Neamû. pentru ca prin imprejurimile Jul,
numai de muntenT, azi locuitori se afla vechile movile, de pe

din judeûl Rimnicul-Sarat. O Focêi (Piriul-), pirin, afluent al can strejele moldovenesti de-
girla formata din riul Milcovul piriului Mediasca, judeûl Su- deau semnale, prin aprindere de
inainte desparêa Focsani-Mol- ceava. focuri, cind Tatarii sau Turcii,
doveT de cei aX Munteniei, azi navaleau in âra.
insa numai urmele i se vad. Focsenei, com. Scur-
cfttun, al Populafiunea satului e de 175
Orasul Focsani-Munteni pe cind testi, jud. Buzau, cu 80 locui- familii, sau 820 suflete, parte
era capitala judeûluf avea peste tori si 20 case. RominT, parte Ungun si parte
4000 de locuitori. Lipoveni. Se afla o biserica ca-
Focsenei (Raduleasca), mosie, tolica, cu 1 preot si 1 dascal
Focâri, numire vechie a c8tunu- in jud. Buzau, com. Scurtesti, o scoala infiinâta la 1883, fre-
lul Mucesti, jud. R.-Sarat, com. cat. Focsenei, cam de 400 hect., cuentata de 42 elevi.
Buda, numit ast-fel de la o fa- mai toate arabile. Numarui vitelor e de 2463
milie insemnata de razesi, Foc- capete, din can : 608 vite marl
sari, can au inca aceste locuri. Focsenei, mosie, in jud. Buzau, cornute, 169 cai, 14 14 01 si 272
com. Scurtesti, c&t. Atirnaî, rimatori.
Focsasca, sat, la N.-V. com. zisa si Atirnaî sau Baroneasa
Tacuta, pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, si Focsenei-BanuluT ; are 350 Fodor, piriias, ce curge prin jud.
situat pe dealul Focsasca, si hect. arabile. Roman, pi. Siretul-d.-s., com.
strabatut de piriul Larga. Pincesti. Uda satul Poenari si la
Are o intinderede 241 hect., Focôaia, podis, in jud. Iasi, S.-V. de acest sat se varsa in
din carl 32 hect. loc de cul- pi. Stavnicul, com. Miroslava piriul Chisaliâ, de-a stinga.
tura, fina$ si imas ale proprie- incepe din partea de S. a sa-

taêi, iar 64 hect. sunt ale lo- tului Proselnici si se intinde Fodoreni, unul dintre deaiurile
cuitorilor, si o populate de 60 panS in hotarul despre N. a ce farmuresc piriul Culesa, jud.
Hosted by Google
FOFAZA 409 FOISORUL
Suceava, com. Draganesti parte ;

de 50 m si este udat de riul Jiul Impaminteni$ dupa legeadin
cultivabil, parte huceag. si de lacul Belciunul, care con- 1864 sunt 160 loc. si dupa cea
fine pest! si racl. din 1879 sunt 5 insuraêi.
Fofaza, sat, facind parte din com. Are 4 catune : Belciunul, Bu- Viile in intindere cam de 100
Corbasca, jud. Tecuciu, asezat coveni-d.-j., Bucoveni-d.-s. si Foi- pog. produc vin bun negru si
pe valea cu acelasi nume, la o sorul, catun de resedinta. In co- sunt ale d-lui N. Gancea. Tot
distanta de I kil. si 400 m. de muna se gaseste o cetate de pe proprietatea d-lui Gancea se
cat. de resedinâ. pamint. afla o moara' de aburl si stine
Are o populate de 37 fa- Populafiunea comunel este de pentru fabricarea brinzei.

miliT, sau 163 suflete, can lo- 930 suflete (474 bSrba^f si 456 Comerciul se face cu orasul
cuesc in 35 case. Teritoriul sa- femei), din can 129 barbaî si Craiova. Circiumi sunt 3. Con-
tului este de 140 hect. 120 femei in Foisor, 115 bar- tribuabili, 200.
Locuitorii sunt improprietu- ba^f si 112 feme! in Belciun,
riti in 1864. 107 barbap si 102 femei in Bu- Foisorul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-
Copiii din sat merg la scoala coveni-d.-s. si 123 barba^T si 122 d.-mj., de 249
cu o populate
din Corbasca. feme! in Bucoveni-d.-j. suflete, 129 b&rba$i si 120 fe-
Comunicaîa se face prin o Case sunt 78 in Foisorul, 45 me!. Locuesc in 78 case. Este
sosea ce vine de la Corbasca in Bucoveni-d.-s., 46 in Buco- resedinta prim&riei. In sat este

pe valea Rogoazei. veni-d.-j. si 78 in Belciun. o scoala mixtS. Stiu carte 8
BisericT sunt 2 : una in Foi- persoane.

Fofaza, trup de mosie, al statu sor, cu hramul Sf. Nicolae, fa-
luT, in jud. Tecuciu, pi. Ber- cuta de d-nul Crisante Cama- Foisorul, ccltun, al com. Stre-
heciului, com. Corbasca. rasescu si a doua in Belciunul, jesti-d.-j., pi. 01te{ul-01tul-d.-s.,
cu hramul Adormirea - Maicil- jud. Romanaî, situat linga Olt,
Fofelea, movila, la V. satulul DomnuluT. Pentru serviciul lor la hotarul judeûluT despreVil-
Stancuâ, pe malul viroagei Fo- este 1 preot si 4 cintarepf. Este cea; are 15 locuitori.
felea, jud. Braila. o scoala mixta, in cat. Foisorul,
ce funcîoneaza din 1891, fiind Foisorul, deal, jud. Prahova, pla-
Fofelea, viroaga, jud. Braila, care intreînuta de jude£ si de com. iul Varbil&ul, com. Strimbeni.
strabate lunca de la V. satulul Locaiul este in buna stare, si
Stancuâ, din dreptul satulul construit din car&mida. Este Foisorul, virf de deal, in par-
Stanca, pana la Lacul-Popef, tre- condusa un invaâtor si
de tea de V. a com. Livadea, pi.
cind pe linga movila cu acelasi free 'dentate de 36 b&e{i si 6 Varbilaul, jud. Prahova; este
nume. fete. In virsta de scoala sunt acoperit cu p&dure.
75 copiT, din carl 49 baep si

Foiasca, trup de mosie, in jud. 26 fete. Stiu carte 43 persoane. Foi§orul, mosie, jud. Dolj, pi.
Teleorman, com. Atirnaî. Suprafaâ comunei este cam Jiul-d.-mj., com. Foisorul, in in-
de 4900 pog., din carT 2000 tindere cam de 2000 de pog.
Foiôarele, deal, jud. Muscel, pog. pamint arabil, 200 pog. arabile. Are un venit anual de
plaiul Dimbovija, com. Cetaêni- fineê,200 pog/izlaz, 100 pog. 4000 lei. Pe dinsa se g&seste si
din-Deal. lac si si 2500 pog.
teren sterp padure. Are o moara' cu aburi
padure. Mosia, care se numeste si stine ce produc brinza\
Foisorul, com. rur., jud. Dolj, Foisorul, este in intindere de a-
pi. Jiui-d.-mj., situate aproape de proape 200 pog. si aparîne d-lui Foisorul, padure particular^, jud.
malul drept al riului Jiul,peVa- Nae Gancea ; are un venit anual Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Foi-
lea-Ursoaei. Se invecineste la de 40000 lei; aparfinea mai sorul, satul Foisorul, pe mosia
N. cu com. Caloparul; la S. cu inainte d-lui Verdes. Padurile Foisorul.
com. Dranicul; la V. cu com. se numesc Bungitul (900 pog.),

Segarcea si la E. cu com. Gio- Foisorul si Belciunul (100 pog.), Foisorul, loc izolat, jud. Olt, pi.
rocul (pi. Jiul-d.-j.). Bucoveni-d.-s. si Bucoveni-d.-j. Oltul-d.-j., comi Oporelul, nu-

mit pentru ci aci niste
Terenul comunei este acci- (500 pog.); aparîn d-lui N. Gan- ast-fel
cam ingineri nemî au ridicat un foi-

dentat de Deaiul-Gol, inalt cea.
52
60299. ilarele Dictionar Geoyra/ic. Vol. Ill,
Hosted by Google
FOLEA 410 FOLESTI-DE-SUS
sor, de unde au luat planul im- Locuitori! din c&t. Folesti s'aii hramul Tri-sfetitele si cu cea care sunt
razoare 10 si doua roate de moara in
prejurimilor. improprietarit 1864 pe 503
la
apa Bistrijei, care mosie o am cumparat
hect. iar eel din DumbrSvesti
drept talere 113, si toata partea jupanu-
Folea, movila, situata la o distanâ sunt mosneni. lui Stoian ot Arges, ce au avut intr'a-
de 3 kil. spre V., decom. Cea- In com. este uu izvor cu cest hotar a Flestilor de zestre ... lo-
clrul, jud. Braila, in drumulde apaminerala, numitS «Saratun» gofatul din Sirineasa drept talere 150.
la com. spre com. Vizirul. Si eara sa fie sfintei manastiri si cea-

care a fost pazit pana in anul
l'alta jumatate de sat din Folesti ce au
1 891.
stapinit-o T&nasie Pausicul si murind el
Folea, munte, la N. com. Ola- $coala dateaza in com. de 12 si neraminind feciori a^luat-o neamul luT,
nesti, pi. Cozia, jud. Vilcea, an!. Localul e proprietatea com. anume Tudor din Greet postelnicul si
unde sunt stine si se fabrica Se frecuenta de 26 copil (22 cu alti partasi ai lut. Care si acea parte
brinza. baeî, 4 fete), din numarul de

din sat o am cumparat de la dinsi cu
talere 150, si asa aii ramas tot hotarul
81 copi! (42 baep, 36 fete), cu
Folesti-de-Jos pe seama sfintet manastiri
Folea, pUdure particulars, supusa virsta de scoala. Stiu carte 45 Horezul.*
regimulu! silvic, pe mosia Folea, barbaî si 2 femei. Cu intreî-
pendinte de comuna Costesti, nerea scoale! statul cheltueste Fole§ti-de-Jos, deal, in raionul
plaiul Horezul, jud. Vilcea. anual 1080 le!. comune! cu acelas! nume, plaiul
Pe riul Bistrita, in raionul Horezul, jud. Vilcea, pe care se
Fole§ti, sat, jud. Vasluiu, plasa comunei, e o moara de maci- cultiva I hect., 50 aril vie.
Crasna, com. Folesti, spre S.- nat.

E. de satul Bousori ; e situat Sunt 50 stupi cu albine. Tuica Fole§ti-de-Sus, com. rur., pi.
pe coasta de E. a Dealului-Fo- se fabrica de la 500— 1000 de- Horezul, jud. Vilcea, compusa
leslilor. calitri anual. din 7 mahalale: Dosul, B^ltateni,
Suprafaâ mosiei e de 900 Com. are in total 450 hect. Tabaci, Mosneni, Miresti, Chi-
hect. din can 500 hect. pa- pamint. ceni si Dirvaresti. Este situata
mint arabil, 174 hect. padure, Prin com. trece soseaua Bis- pe valea riulu! Bistrita, la $6
146 hect. imas, 1 hect. vie si triê! care o leaga cu gara Ba- kil. de resedinâ judeûlu! si la
21 hect. loc ocupat de iazurl beni si Tirgul-Horezul. 6 kil. de a plase!.
si bal$f. Veniturile com. se urea la Are o populaîune de 289

1500 le! anual si cheltuelile la familii, sau 1565 locuitori, in care
Fole§ti-de-Jos, com. rur., jud. aceeas! suma. intra si 3 famili! de Tigani sunt ;
Vilcea, pi. Horezul, formata din Se margineste cu com.: Ge- 189 contribuabil!; 290 case.
2 catune: Folesti si Dumbr&- nuneni, Pausesti, Folesti-de-Sus Locuitori! s'au improprietarit
vesti. si Cirstanesti. E brazdata de 2 dupa legea din 1864.
Este situata pe valea riulu; culm! de dealur! una numita :
In com. sunt 2 biserici vech!
Bistrita, la 36 kil. de resedinâ Dumbraviâ si alta Cirstanesti, una cu hramul Sf. Apostol!, re-
judeûlu! si la 7 kil. de a sub- cu virfurile : Dugheanu si Sca- parata la anul 1881 si a doua,
prefecture!. risoara. Este udata de vaile cu hramul Sf. Ingerf, reparata
Are o populate de 160 fa- Slatina, Tuûrul,BSraganul,a Bi- la anul 1880. Locuitorii desfac
miiii, sau 659 suflete, din can sericei si a-Bataiosulu!. produsul munce! lor la T. -Ho-
120 contribuabili ; locuesc in Dupa cum se vede intr'un rezul si Riureni.
170 case. hrisov al lu! Constantin - Voda Vite sunt: 55 cai, 200 bo!,
In com. sunt 2 biserici, am- Brincoveanu, pe care il repro- 240 vac!, 20 capre si 31 01.
bele reparate de locuitori in a- ducem ma! jos, mosiaFolesti-de- Pe riul Bistrita, in raionul
nul 1865. jos a fost proprietatea aces- comune!, func{ioneaz& 2 mor!.
Locuitori! se ocup& cu agri- tu! Domn si inchinata m&n&sti- §coala dateazS in comuna
cultura si desfac produsul mun- re! Horezul. de 19 an!. Localul e de zid,
cel lor la Tirgul-Horezul si bil- proprietatea comune!. E frecuen-

cSi earasa fie sfintei manastiri (Ho-
ciul Riureni. tata de 27 baep, din numarul
rezul) mosia ce se chiama Folesti-de-Jos,
Vite sunt: 180 bo!, 14 cal,
ot sud Vilcea, dupa apa Bistrita, insa de
de no (58 baeî, 52 fete), in
260 vacT, 70 capre, 100 o! si

peste tot hotarul jumatate de sat si me- virstS de scoala. Este dotatl in
250 pore!. tohul cu casele si biserica de peatra cu farina cu 8V2 hect. Cu intre-
Hosted by Google
FOLE?TI-DE-SUS 411 FOLTE?Tf
finerea scoalel, statul cheltueste g&, Dealul-Mare (75 hect.) si Cor- Foltea-S&ril, numire vechie, a
anual lei 1080. bul(iS hect.) cdtunuluX de resedinfa Bisoca,
§tiu carte 39 loc. din com. Bisoca, jud. R.-Sarat
Toata com., cu izlaz cu tot, Fole^tilor (Dealul-), deal, In numit ast-fel de la piriul Foltea,
are 1 148 hect., pe care se cultiva partea de V. a satulul Folesti, si pentru ca e asezat pe un te-
tot felul de cereale. jud. Vasluiu se intinde de la N.
; ren plin cu sare ; numele ac-
Producîa ûicei variaza dupa spre S. tual e luat de la muntele Bi-
timpuri de la 1 500 — 1 2000 decal. soca, la poalele c&ruia se afl£.
O sosea, care trece pe partea Fole^tilor (Piriul-), piriil, izvo-

dreapta a riului Bistriâ, inles- raste din padurea cu acelasi Foltesti, com, rur.,\n jud. Covur-
neste comunicafia intre Rimnic, nume, curge spre S., pe ling£ luiu, pi. Prutul, la 34 kil. de Ga-
Gara-Babeni, T.-Horezul si ma- satul Folesti, com. Solesti, pi. la$i. Se maYgineste la N. cu M£-
nastirea Bistrifa. Crasna, jud. Vasluiu, si se varsa st&cani, la N.-V. cu Firânesti,
Veniturile comunei se urea ia piriul Crasna, din judeûl la S. cu Frumusiâ si la E. cu
la 2093 lei si cheltuelile la a- Falciu. riul Prut, prin vars&turile sale.
ceeasi suma. In aceastS com. e dealul Baba-
Se m&rgineste la N. cu co- Fole^tilor (Valea-), vale, se in- Draga si valea ml5stinoas£ Ceal-
muna Tomsani, la S. cu comuna tinde spre S. de satul Folesti, maul. Apa ce uda teritoriul
Folesti-de-Jos, la E. cu Dealul- com. Solesti, pi. Crasna, jud. Foltestilor e lacul Covurluiu, pe
Petrarilor, care o desparte de Vasluiu. malul sudic al c&ruia se afla\
com. Petrari-de-Sus, si la V. cu Trel catune fac parte din a-
comuna Otesani si o parte din Foli, baltd, jud. Dolj, plasa Jiul- ceastci comun£: Foltesti (rese-
com. Maldaresti. de-Sus, com. Rozistea. dinâ), Fintinele si Stoicani ; din

E brazdata: de Dealul-Ote- aceste doua din urm&, intiia e
sanilor, la V., cu virfurile: Ripa- Foltea, piriti, in jud. R.-Sarat, mal spre S.-V. si a doua mal
cu-Iarba, Posogul, Druganut, Ma- plaiul Rimnicul, com. Bisoca; spre E. de resedinâ comunaia.
gura, Veduinele, Nedeiâ, Go- izvoreste din virful Dealul-Mare, Mal sunt si Cislisoarele, Stoi-
runul si Ripa-Inalt2; de Dealul- trece prin catunul de resedin^S cani-Cetûiel si Mogosul, carl
Petrarilor, la E., cu virfurile: Pis- Bisoca, si se varsa in riul Rim- nu se socotesc ca cStune a-parte.
cul, Viseni, Plopeanul, Coasta- nicul-Sarat, la V. de c&t. Jitia, Locuitoril sunt fosti cl&casiim-
Lunga si Coasta-Inalta. din com. Jitia. proprietariÎ ; se g&seste si un
O uda riul Bistrifa de la N. numar de strain! in serviciul
la S. si vaile : Valea-Mare, Ba- Foltea, vale, in jud. Buzau, co- proprietaêl marl, precum si vr'o
noaia, Stupina si Valea - Cor- muna Vintila-Voda, cat. Lun- 7 familil de Izraeiliî cu 31 su-
buluif. elle; face hotar despre com. Sa- flete, carl se ocupa cu comer-
rulesti; incepe din mosia Bisoca ciul in pravalii de manufacture
Fole§ti-de-Sus, deal, in raionul si se scurge in valea Pecenega; si vind si alte marfurl, c&ci ca-
comunei cu acelasi nume, jud. apa sa confine multe substance tunul Foltesti e chiar un tirgu-
Viicea, pe care se cultiva 4 minerale si mal cu seama sare. sor rural. Are o populate de
hect. vie. 601 familil, sau 2 110 suflete,
Foltea-Saril, sat, in jud. R.-Sa- din carl: 1078 barbaÎ, 1032 fe-
Fole§ti-de-Sus, mosie a statulul, rat, plaiul Rimnicul, catunul co- mel; 11 30 necSsatori^T, 803 ca-
pendinte de manastirea Bistriâ, munei Bisoca, asezat in partea satoriÎ, 176 vaduvl, divor^T
jud. Viicea, care, pe periodul de V. a comunei, pe piriul Fol- 1. $tiu carte 311 persoane, nu
1886 — 96, s'aarendat cu 3500 tea. Fiind-ca teritoriul sau con- stiu 1799.
lei anual. tine sare, s'a numit si Saril. Sunt 334 contribuabili.
E situat la 5 kil. spre V. de ca- Suprafaja teritoriulul comu-
Fole§ti-de-Sus, pddure, a sta- tunul de resedin^, Bisoca. Are nei Foltesti este de 12870 hect.,
tului, in intindere de 90 hect. o intindere de 180 hect, cu o din carl vr'o 1 1440 aparfm pro-
situata in com. Pojogi, pi. Cer- populate de 55 familil, sau 2 1 prietafel marl, formats din o
na-de-Sus, jud. Viicea, si for- suflete, din carl 50 contribua- singurS mosie ce poarta numele
mats, din trupurile: Coasta-Lun- bilf. $tiu carte 1 1 persoane. comunei si care e cea mal mare
Hosted by Google
FOLTE?TI 412 FOMETESTI
din tot judeûl; iar restul este 304 hect. 61 aril iezerul Covur- s'au improprietarit la 1864 pe
al satenilor. luiu cu peste si stuf, 109 hect. mosia statului Fometesti, cind
Ocupaîunea locuitorilor e a- 67 aril vil cu dijma, 3607 hect. li s'au dat 229 hect.
gricultura, cresterea vitelor, cui- 89 aril padure si tufe si 59 hect. De comuna Fometesti \m
tura viilor si pescaria in lacul 70 aril in com., par{I rezervate munîl Buciumul si Zavidanul
Covurluiul si in varsaturile Pru- boerestl, deosebit de drumurT. situaÎ spre N. si unde se fa-
tuluT ; iarna el se ocupa cu taia- Aceasta mosie a fost proprie- brica brinza\
tul stufuluT in balîle invecinate. tatea locotenentulul colonel I. Are o scoal£ frecuentata de
Veniturile comunei se ridica Alexandri, fost ministru al Ta- 34 elevi (16 baefi, 18 fete). Stiu
pe an 20637 ^> 62 bani; iar

la re! in strainatate si frateie lul carte 48 barba^T,
cheltuelile la 19947 lei, 68 bam. Vasite Alexandri. Stupl cu albine sunt 20.
Biserici sunt 3 : Sf. Voevozi Toata com., cu izlaz, padure
in Foltesti, sf. Apostoll in Fin- Fometani, niahala, in com rur. si locuri de munca, are 1436
tinele si Prea-Cuvioasa-Paras- Susifa, pi. Motrul-d.-j., jud Me- hect.
chiva in Stoicani ; cite-trele au hedinî. Venitul com. se urea la 848
cite 8 V2 falcl p&mint rural. Ca- lei anual.
tunele Foltesti si Stoicani, con- Fometesti, com, rur. y
pi. Hore- Se margineste cu comunele
stituind dupa noua asezare a zul, jud. Vilcea. Milostea, Slatioara, Recea si Ra-
parohiilor, o singura parohie, Este situata pe ambele ma- coviâ. Mosia s'a vindut in lo-
cu catedrala Sf. Voevozi, au luri ale riului Cerna, la 50 kil. turl.
un preot paroh si 3 cinta- de resedinâ jud. si la 10 E brazdata de dealurile : Dea-

re{I; iar catunul Fintinele e ali- kil. de a plasel. La inceput, lul-Recil, Tiriia, Magurelele, al-
pit de parohia Scinteesti. aceasta com. a fost, in r

parte, Citnpusorulul, al-Popilor si udata
§coli asemenea sunt 3 : una pe riul Marina, dar la 1850, lo- de vaile : Valea-CerneT, Valea-
de baepf in resedinâ comunala, cuitorii dupa valea Marina s'au Babel, Marine! si Negri$ori.
frecuentata de 42 etevl (1889), stramutat pe valea Cernei in Mosia Fometesti, care a a-
alta de fete, tot in resedinâ, scop d'a forma o com. mai parînut lul Vergu vel Clucerul,
cu 18 eleve si a treia in Fin- restrinsa. Aceasta com. se com- a fost daruita de acesta, mana-
tinele, mixta, cu 24 scolari. pune din trel mahalale: Popeni- stirel Horezul, la anul 1705. O
Chiar prin mijlocul satulul Negreni, Floresti si Fometesti. parte din aceasta mosie, care
Foltesti trece soseauajudeêana Are o populate de 118 fa- era in stapinirea Banului An-
Galaî-Birlad, precum si linia fe- milii, sau 412 suflete (199 bar- tonache, a fost inchinata de a-
rata cu acelasi nume, avind baÎ, 213 feme!). Sunt uocon- cesta tot manastirel Horezul, la
gara si aid. tribuabiil; 125 case. anul 1700.
In com. sunt 4 biserici. Cea
Foltesti, sat si resedinfa com. din mahalaua Popii cu hramul Fometesti, mahala, din com.
cu acelasi nume, in pt. Prutul, Cuvioasa-Paraschiva, s'a fondat rur. cu acelasi nume, plaiul Ho-
jud. Covurluiu, pe malul lacului pe la anul 1870 ; a doua, acum rezul, jud. Vilcea. Are o bise-
Covurluiu, care il desparte de ruinata, din mahalaua Floresti, rica, cu hramul Sfinîi Voevozi,
Mastacani; numara 224 familil s'a zidit la anul 1750; alta s'a zidtta la anul 1871.
sau 879 suflete are o biserica ; zidit la anul 1800 si a 4-a, din
si 2 scoli. mahalaua Fometesti, la 1871. Fometesti, mosie a statului, fo-
Parte din locuitorl se ocupa sta pendinte de manastirea Ho-
Foltesti, mosie, particulars, de cu agricultura si parte cu trans- rezul, jud. Vilcea, situata in
vr'o 11444 hect., si cea mai in- ports sareT si al varulul m âra. com. Fometesti, care s'a aren-
tinsa din tot jud. Covurluiu, in Produsul muncei agricole il des- datpe periodul 1888— 1893, cu
com. cu acelasi nume, pi. Pru- fac la Tirgul-Horezul. 1400 lei anual.
tul. Pamintul acestei mosti se Vite sunt: 39 cai, 202 bol,
imparte ast-fel: 3432 hect. ara- 263 vaci, 369 01 si 186 porci. Fometesti, padure a statului, in
bile, 740 hect. 74 aril faneaja, Pe riul Cerna, in raionul com., intindere de 220 hect., situata
1 24 1 hect. 24 aril imas, 1706 sunt 5 mori. in com. Recea, plaiul Horezul,
hect. baiî cu apa, peste si stuf, Locuitorii sunt mosnenl ; 66 jud. Vilcea, si formata din tru-
Hosted by Google
FOMETEI 413 FOTE?TI
purile : Valea-Magurei(i35 hect.) Uidesti 4 kil., la Oniceui 3500 banului, la Mahmudia si chiar
si Tabanesti (85 hect). m., la Rusi 2 kil. si la Tatarusi la Tulcea.
3400 m.
Fomeêi, loc izolat, in com. rur. In 1803, Forasti a Medel- Fortunatul, loc deizvoare, jud.
Crainici, plaiul Closani, jud. Me- nicesel SmSr&ndica Canta cu loc Bacau, pi. Trotusul, com. Gro-
hedinî. in destul, numara 22 liuzi, platind zesti, de unde isT are obirsia
328 lei bir anual si avind si 3 piriui Stropsea.
Foranul, cimpie, jud. Bacau, pi. liuzT de eel far& bir.
Siretul-d.-j., pe înutul com. P2- Fotache. Vez? Condrea, Doro-

rincea, pe care se afla cladita Forasti, iaz, jud. Suceava intre banêsti sau Fotache, jud. Pra-
o bisericS de lemn foarte ve- dealurile DumbraveT si linga sa- hova.
chie. tul cu acest nume. Are o supra-
fata de 7 hect. Confine peste, Fotache§ti, cdtun, sau mahala,
Forasti, sat, in partea de E. a racT si scoicT. din corauna Vida, jud. Vlasca,
com. Gropnifa, pi. Copout, jud. pi. Glavaciocul. I se mat zice
Iasi, situat pe un platou intins. Forasti, piriU, jud. Suceava, aflu- si Vida-Fot&chesti, pi. Glavacioc,
Are o populate de jo familii, ent al Piriului-Croitorului ; for- jud. Vlasca. Aci sunt mostenT.
sau 302 suflete. meaza iazul cu acelasl nume.
Vite sunt 1248 capete, din Foteasca, trup de mosie nelo-
can : 294 vite man cornute, 829 Fora^tilor (Dealul-), deal, jud. cuit, ce face corp cu proprie-
of, 49 cat si 96 rim&ton. Suceava, pe coasta c&ruia st& sa- tatea St&nesti a d-lui Emanoil
tul Forasti. Lahovari, din pi. Marginea, jud.
Forasti, sat, pe moîa cu a- Vlasca.
celasT nume, din com. Uidesti, Forca§e§ti, fost sat, situat in
jud. Suceava. Asezat pe coasta Valea-MaruluT, com. Huruesti, Foteni, sat, in jud. R.-Sarat, pi.
dealuluT Forasti, numara 94 case, jud. Tecuciu.AzI se cunoaste Gr3distea,com. ^tubeiul, asezat
populate cu 69 familif, sau inca locul,unde a fost satul in partea de N. a comunei, pe
415 suflete, din care 199 bar- care a devenit pamint arabil. malul sting al riululf Rimnicul-
baÎ si 216 feme! (10 strain 1). Sarat, la 300 m. spre N. de
Contribuabilf sunt 103. Vatra Foregele, munte, la N. de Cim- catunul de re?edin{a, $tubeiul
satului ocupa I9falci. pulung, jud. Muscel, pe malul vatra satului are o intindere
Are: o biserica, cladita de drept al RiuluT-TirguluT. cam de 15 hect., cu o po-
lemn de un fost proprietar C. pulaîune deS5 familii, sau 170
Forascu, deservita de un preot Foroja, piriias, jud. Bacau, pi. suflete, din cari 40 contribua-
si 2 cintare^T si improprietarita MunteluT, com. Agasul, care se bilT; are o bisericS si o scoala.
1
in 1864 cu S /2 falci; o scoala varsa in piriui Goioasa.
rurala mixta, cu un invaâtor Fote^ti, sat, face parte din com.
platit de stat, infiinâta in 1865, Fortuna, lac, m judeûl si pi. rur. Ionesti-Mincului, pi. Oltul-
frecuentata de 27 elevi si 3 Tulcea, pe teritoriul comunei de-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
eleve. In sat sunt 95 baeî si urbane Mahmudia, situat in par- pulate de 166 locuitori : 98 b&r-
99 fete cu etatea intre 7 — 12 tea N. a si a comunei;
plasei baflf, 68 femel. Cade in par-
ani. Scoala are numai 28 pra- este format de revarsarile bra- tea de V. a comunei. E la dis-
jinT teren in vatra satului, f&cute ûlui Sulina cu care comunica tanta de 1 x kil, de catunul
\-i
danie de invaâtorul Nicolae prin girlaSondul mai comunica ; Obeni, unde e scoala. E udat
Teodorescu. Mosiaeproprietatea tot prin o girliâ si cu lacusorul de girla Guguianca la E. si la
d-lui I. Cernatescu si are 420 . Cruglie, iar acesta cu braûl V. e acoperit de dealurl.
falci, din can 360 falci cultiva- Sulina; are o intindere de 3 kil.
ble si 60 falci finaf . Improprie- p. 300 hect; este inconjurat Fote§ti, vechie nutnire a cat.
tariî la 1864 sunt 27 fruntast, de toate parole cu stuf; pro- Satucul, din com. Cindesti, jud.
17 palmasi si 27 codasi, sta- duce peste bun si in mare can- Buzû.

pinind 161 falci. titate, care se exports prin cher-
JDrumuri principale sunt: la hanalele Gorgova si Girla-Cio- Fote^ti, vechie numire a c&t. Ga-
Hosted by Google
FOTE?TI 414 FRAS1NUL
geni-d.-s., com. Vintileanca, jud. de 143 hect.,pe mosia Drac- In 1886 avea o populate de
Buzau. sani, in partea de V. a com. 655 suflete.
Dracsani, jud. Botosani. Locuitori! improprietarij;i la
Fote^ti, deal, care separ& com. Io- 1864 au fost 120, can au luat
nesti-Minculu! si Fiscalia, de co- Frasini, poianal, jud. Suceava, in 360 hect. ins*jraêi improprie-
;
muna Scundul, pi. Oltul-de-Sus, padurea mosiel Dolhasca, in su- tari^T la 1882 au fost 40, can
jud. Vilcea. Direcfia sa e dela prafaâ de 2 faldf si 90 pra- au luat 235 hect.
N. spre E. jinf. Suprafaâ totala a mosiel este
de 8000 hect. impreuna cu pa-
Fote^ti, deal, plantat cu vii, in Frasini (In-muche-la-), colina, durea de salcie si balta.
jud. Vilcea, pi. 01tul-d.-s.,com. in jud. Buzau, com. Niculesti, Are o padure de stejar, cu o
Ionesti-Minculul. c&t. Podul-Muncef ,
pe mosia suprafaâ de 320 hect. ; depinde
Mereeasca, a mosnenilor. de ocolul silvic Giurgiu.
Fotole§ti, deal, in jud. Vilcea, Venitul comunei pe 1886 a
pi. Olteûl-d.-j., com. Diculesti. Frasinul, com, rur., in jud. Dim- fost de 8107 lei, si cheltuelile
bovifa, pi. Iatomiâ, situate pe de 8086 lei.
Franchi, lac, in jud. R.-Sarat, cimpie, intre riurile Cricovul si Sunt 141 contribuabili.
plaiul Rimnicut, com. Bisoca; Crivaûl, la marginea de S.-E. Aci este o scoala mixta cu
:
x
are o intindere de I /a hect. ; a jud. Ditnboviâ, linga jud. Pra- 2 clase, condusa de un inva{a-
confine crap si caracuda ma- hova si la o distanâ de 38 kil. tor, la care au urmat in 1888
runta ce se vinde si se consuma de Tirgoviste. Se compune din 14 baeti si 3 fete, din numa-
in localitate. patru catune : Frasinul, Postir- rul de 28 baeî si 21 fete m
nacul, Baltiâ si Ibriamul, cu virsta de scoala ; o biserica, cu
Franca, ostrov, jud. Braila, co- o populate de 1800 locuiton. hramul Sf. Nicolae, zidita la
prins la N.-V. si V. intre Di- Teritoriul acestei com. produce 1858, cu un preot si 2 dascali.
muleasa, la E. intre iezerul Ser- cereale si putine vite. Are o moara fine de parohia Frasinul.
ban si la S. intre iezerele Pra- de apa, doua biseridf si o scoala.
vaûl si Lunguleûl. In raionul sau se afla" o movila Frasinul, sat, jud. Dimboviâ,
fara numire, dar care este tot pi. Cobia, cat. comunei Cobia.
Frasina, colinft, in jud. Buzau, de natura eel elf de la Finta.
com. Vintila-Voda, cat. Schei, Frasinul se invecineste laE. cu Frasinul, sat, jud. Dimboviâ,
acoperita de pasune si puîna com. Cocorasti, pi. Tirgusorul, plaiul Ialomita, cat. comunei Va-
p&dure. jud. Prahova, de care se des- lea-Lunga.
parte prin Cricovul; la V. cu
Frasini, sat, pe mosia Borca, com. Bilciuresti, desparîndu-se prin Frasinul, sat, jud. Dolj, pL Dum-
Madeiul, jud. Suceava. E asezat Ialomiâ; la N., cu M&rcesti si brava-d.-s., com. Plesoiul, cu
pe malul drept al Bistri{e?, a- la S., cu Cornesti si Catunul. o populate de 946 suflete, 490
vind o populate de 46 familil, barbaî si 456 feme!. Locuesc
sau 182 suflete (96 barbaî si Frasinul, com, rur,, in jud. Vla- in 260 case. Copiii din sat ur-
86 femei). Sunt 50 contrib. sca, pi. Marginea, situata pe meaza la scoala mixta din sa-
Vatra satukrf ocupa 31 falcl valea cu acelasi nume, care se tul Plesoiul, ce este la 2 kil.
?i 35 prajinf. scurge in Lunca-Dunarel, in jos 600 m. dep&rtare.

Improprietaripf la 1864 sunt de drumul de fier Giurgiu-Bu-
10 fruntasi, 18 palmasT si 6 co- curesti. Mosia eproprietatea Sta- Frasinul, fostul nume al com.
da?!, stapinind 140 falcT. N'are tului, depindea inainte de secu- Plesoiul, jud. Dolj, pi. Dum-
de cit un singur drum, mal bine larizare de Sf. Ion din Focsani. brava-d.-s.
zis carare, ce-1 leaga cu satul Se arendeaza* anual cu pre{ de

de resedin$a\ Biserica si scoala 22300 lef. Este departe de Giur- Frasinul, balta, in jud. Vlasca,
din M&deiu servesc si acestui giu de 17 kil., de Bucuresti de pe proprietatea cu acelasi nu-
sat. 54 kil., de stafia drumulul de me, ce aparîne statulul, in jos
fer B^neasa de 3 kil. si de cea de Dealul-Dunarel, pe lunca.
Frasini, padure, in Valea-Frasini, de la Fratesti de 7 kil. Aceasta* balta se inchide des-
Hosted by Google
FRASINUL 415 FRASINUJL-DE-SUS
pre Baneasa ca sa nu lase sa Frasinul, munte, in grupul Grin- meziul, pi. Turia, jud. Iasi ; cur-
iasa pestele cind incep apele a îesilor, linga satul Grinîesul- ge spre S. prin iazul Frasinul
se retrage. Mare, com. Bistricioara, pi. Pia- din satul Probota ; tae soseaua
Pe dinsa, in locurile retrase tra-Muntele, jud. Neamû. jude$ean£ Iasi-Botosani si se var-
create papura multa din care se sa in balîle de pe sesul Pru-
face rogojini. Rste departe de Frasinul, mftgura de hotar, in- tului, aflate pe mosia Probota,
Giurgiu de 12 kil., de stasia dru- tre com. Coteana si Perieî, pi. com. Carniceni, pi. Turia.
muluT de fer Baneasa, de 9 kil. Siul-d.-s., jud. Olt. E situata la
V., pe ValceauaZidului, in ca- Frasinul, piriU, izvoreste de sub
Frasinul, deal, jud. Bacau, pi. pul mosiei d-lul Fintineanu. dealul Frasinul, com, Cucuteni,
Muntelm, com. Magiresti, din pi. Stavnicul, jud. Iasi; curge
sirul dealurilor ce despart cele Frasinul, grind sau loc ridicat de la S. spre N., pe linga sa-
doua Tazlauri. de-asupra stufulul inconjura'tor, tele Dirjeni si Bogdanesti si se
in jud. Tulcea, pi. Sulina, com. varsa. in iazul Blrd&hanul.
Frasinul, coUnti, in jud. Buzau, Sf. Gheorghe, in partea de E.
com. Sarulesti, cat. Caratnaul ;
a plasei si cea de V. a co- Frasinul, piriia§, ce izvoreste
izlaz de vite. munei; este mic si inconjurat dintre ramura munîlor Piciorul-
cu stuf, necultivat ; are o in- Frasinei si ramura Crivei si se
Frasinul, munte, situat in par- tindere de 2 hect. varsa pe partea stinga a piriu-
tea de N.-V. a catunului Bo- lui Tarcaul, in dreptul catunu-
rosteni, din com. Pestisani, pla- Frasinul, iaz, in satul Probota, lui Tarc&ul, din jud. Neamû.
iul Vulcanul, jud. Gorj ; are o spre E. de satul Perieni, com.
suprafaâ cam de 160 hect., a- Carniceni, pi. Turia, jud. Iasi. Frasinul, piriU, afluent al piriu-
coperita de padure ; e proprie- luiSuha-Mare, com. Malini, jud.
tatea statului. Frasinul, mope, in jud. Buz&u, Suceava.
com. Policiori; are cam 62 hect.,
Frasinul, deal. Vine in prelim- mare parte arabile. Frasinul, vdlcea, com. Dobro-
gire din spre V., din jud. Me- teasa, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt.
hedinî, si intra in raionul pla- Frasinul, padure, in jud. Buzau, Se varsa in girla Leleasca.
sei JiuluT, din judeûl Gorj, la com. Simileasca, pe mosia sta-

catunul Gura-Menîi ce se afla tului Vatra-Episcopiei ; are 798 Frasinul, vale, in partea de V.
spre S. de com. Borascu, ur- hect.; parte s'a dat in taere, a com. Moreni, pi. Filipesti, jud.
meaza spre E. la extremitatea parte s'a conservat de stat, pen- Prahova.
com. Borascu si aci face o co- tru a fi utilizata la fabricarea
titura si se intoarce spre S., di- si repararea vagoanelor. Frasinul, (Ruptura), loc izo-
rigindu-se spre com. Calaparul- lat, com. Strimbeni, pi. Varbi
d.-s., Calaparul-d.-j. si Stolojani. Frasinul, padure, pe dealul Tu- laul, jud. Prahova.
Acest deal, pe coasta despre ria, spre N.-E. de satul Perieni,
comuna Borascu, e acoperit cu com. Carniceni, pi. Turia, jud. Frasinul-de-Jos, deal, in jud.
pruni si vii, iar pe creasta cu Iasi. Gorj, pi. Jiul, in partea despre
padure mare. V. a com. Calaparul-d.-j. ; se in-
Frasinul, padure, in jud. Mehe- tinde din sus de com. Calaparul-
Frasinul, deal. Vezi Nedieni, dinî, pi. Blahniâ ;
{inedecom. d.-s. spre S. pana la com. Sto-
deal, com. Voinesti, pi. Stav- rur. Deveselul. lojani ; pe coasta e acoperit cu
nicul, jud. Iasi. vii si pruni, iar pe coama cu
Frasinul, izvor, in jud. Buzau, padure.

Frasinul, deal, in jud. Iasi, com. com. Goidesti; incepe de la
Cucuteni, pi. Stavnicul. Curmatura-Purceilor si da in Frasinul-de-Sus,^^/, jud. Gorj,
Saraêlul. pi. Jiuiui, in partea despre V.
Frasinul, deal, in com. rur. Ba- a com. Calap&rul-d.-s. ; se in-
la-d.-j., plaiul Closani, jud. Me- Frasinul, piriU, ce izvoreste din tinde de la N., din com. Bo-
hedinî. Iazul-Stingacenilor, com. Her- rascu spre S. pana la com. Ca-
Hosted by Google
FRASINUL (HOTARUL-) 416 frAncesti
lap5rnl-d.-j. ; este acoperit pe Com. are un singur catun nometric de observaHe, linga
poate cu vii si prunl, iar pe Fratostiâ. catunul cu acelasT nume, jud.
creasta cu padure. Aci se afla o scoala mixt£, Dolj, pi. Jiul-d.-s.; are o inalîme
care funcîoneaza* de la 1 Ianua- de 243 m.
Frasinul (Hotarul-), numire, rie 1892, intreînuta de jude^ si
data uneXpdrfi din com. Gura-A- asezata intr'un local de zid, in FratO^tiâ, mosie particular^, ju-
ninoasei,jud.Buzau, constind di;i buna* stare, construit de com., deûl Dolj, plasa Jiul-d.-s., com.
sforl de mosie ale mai multor cu o singura clasa. A fost fre Fratostiâ, cu venit anual de
proprietari. Are p&mint arabil, cuentata in 1892—93 de 44 8000 lei.
finea{&, livezl si padure in i:i- baeî si 9 fete. Stiu carte 17

tiadere de vre-o 500 hect. Par^T persoane. Frato§ti{a, mosie a statuiui, si-
mai insemnate sunt: Antoneasca Are o populate de 1308 su- tuata pe teritoriul comunei Fra-
si Dr&cea. fletej dintre car! 752 barbati, tostiâ, pi. Jiul-d.-s., jud. Dolj.
556 femei. Dintre locuitor! 179 Pana la secularizarea averilor

Frasinului (Dealul-), sfoard sunt improprietariî de la 1864. manastiresti, aparfinea Episco-
de mope, in suprafaâ de 265 Casele sunt in nuraar de 455, piei de Rimnic. A fost arendata
felcljud. Suceava. Pela 1850 era lucrate mai toate din birne si pe periodul 1893 98 cu 6000
sat pe dinsul purtind acelasl foarte purine de zid. lei pe an.
nume. A fost stricat de pro- Teritoriul com. este de 17 18

prietarul mosiei de atuncl, G. pogoane, dintre can 818 po- Frato^tiâ, padure a statuiui, si-
Tinu, care l'a mutat pe malul goane 300 pogoane fi-

arabile, tuata pe teritoriul comunei Fra-
drept al piriului Brustura. In neê, 100 izlaz si 500 padure. tostiâ, pi. Jiul-d.-s., jud. Dolj.
mare parte e acoperit de pa- Statul are 790 pogoane pe Face parte din ocolul Butoesti,
dure de frasin si mesteacan. mosia Fratoâ-Mare, dind un circumscripta XVII silvica.
venit de 8000 lei anual. Mosia

Frasinului (Valea-), vale, com. statuiui are padure si livezl si Frato§tiâ, piriil, jud. Dolj, pi.
Dragoslavele, plaiul Dimboviâ, loc arabil al carul venit este de Jiul-d.-s., comuna Fratostiâ, pe
jud. Muscel. 6000 lei anual. care este situata comuna.
Padurl : Padurea statuiui, cu
Frasinului (Virful-), munte, in o intindere de 200 pogoane si Fraî, sat, face parte din com.
com. Malini, jud. Suceava. cite-va particulars Esenê : fra- rur. Sotrile, pi. Prahova, jud.
sin, jugastru, stejar si girniâ, Prahova. Are o populate de
Frato§ti{a, com. rur., jud. Dolj, aceasta predominind. 168 locuitorii (136 barbati si
pi. Jiul-de-Sus, la 43 kil. de Com. este strabatuta de cai 132 femei). Aci e o biserica
Craiova si la 8 kil. de resedinta comunale, can tree prin centrul fondata de Prinûl Stirbel, dim
pl&sel, Filiasi. com., pe o lungime de 2 kil. preuna cu locuitorii.
Este asezata pe ambele ma- Sunt 3 circiume ; 1 bac&nie

luri ale piriului Fratostiâ. trei comercianî. Fraîlor (Valea-), vale, comuna
Se margineste la E. cu com. Veniturile comunei sunt de Piriieni-d.-j., pi. Mijlocul, jud.
Valea-Boului, la V. cu f inâreni, 1738.15 lei si cheltuelile de Vilcea.
la N. cu Floresti si la S. cu 120468 lei.
Filiasi. Distance la com. vecine Frageful, sat, jud. Dimbovita,

Terenul acestei com. este acci- la Valea-Boului, 22 kil.; la Tin- plaiul Ialomiâ-Dimboviâ, cat.
dentat de dealurile : Piscul-Zi- {areni, 6 kil. si la Floresti, 6 kil. comunei Vilcana-Pandeli.

dului, Cioca, Dealul-cu-Peri. A- Vite :
3 So vite marl cornute,
ceste dealurl au o in&l$ime a- 400 01, 17 cai si 24 porcl. France^ti, com. rur., la N. co-
proximativ& de cite 90—92 m. munei Pestisani, plaiul Vulcanul,
Piriul Fratostija trece prinmlj- Frato^tiâ, sat, jud. Dolj, plasa jud. Gorj. Se compune din ca-
locul com. si se vars& in stinga Jiul-d.-s., formind comuna Fra- tunele: Bosca, Gureni si Fran-
Jiulul. Afara* de acest curs de tostiâ. cesti.
apa" nu se g&sesc decit cite-va E situata pe ses, sub dealul

scursorT fara" important FratO^tiâ, deal si ptmct trigo- Ocheanul. Are o suprafaâ de
Hosted by Google
FRANCESTI 417 frAsinetul
1039 hect., din carl 280 hect. Frasina, padure, de 14 hect., in Frasineiul, deal, in jud. Neamfu,
p&dure, 320 hect. arabile, 300 com. Zlatunoaia, pi. Miletinul, pi. Piatra-Muntele, com. Girclna,
hect. fineê, 130 hect. izlaz, 6 judeûl Botosani. situat spre hotarul com. C&ciu-
hect. vil, si 3 hect. livezi de lesti ; are terenurJ cultivabile.
prunT. Frasina, piriU, mic afluent al
Are o populate de 181 fa- piriuluf Sabasa, jud. Suceava. Frasineiul, piriias, ce izvoreste
milii, din can 3 familii f igani din ultimile ramificaîunl c&tre
sunt in total 761 suflete, din can Frasineanca, nutnire data, sforii S. ale dealulu! Balaurul, teritoriul
131 contribuabili*. demosie Datcul,din com. Tis&ul, com. Gircina, pi. Piatra-Muntele,
Locuitorii sunt mosnenT si jud. Buzau, in intindere de 30 jud. Neamû ; curge in direcîa
parte sunt improprietaripf ; se hect., din care 15 arabile, 6 li- S., traversind soseaua judeêa-
ocupa cu agricultura si creste- vezi, 6 fineê, restul sterp. na Piatra-Bozieni, in dreptul
rea vitelor, iar iarna, o parte din- kil. 3 ; apof maJ str&bate inc&
tr'insil, se ocupa cu facerea si{ei Frasineanca, numire data unei dou& alte drumuri (dintre car*
pentru invelirea caselor. parfi din mo§ia Datcul, com. unul incepe din dreptul satului
Locuitorii poseda : 48 plugun, Naeni, jud. Buz&u. Dumbrava-Rosfe si altul din
69 care cu boi si vaci; 610 vite dreptul g&rei Piatra si se inlre-
man cornute, 82 ca'f, 1920 01, Frasinei, sat, jud. Dimbovh;a, pi. tae aproapede satul Izvoarele),
691 capre si 410 rimaton; 33 Cobia, cat. com. Mogosani. si se uneste pe stinga sa cu pi-
stupi. riiasul Izvoarele, v&rsfndu-se pe
In comuna sunt 7 mori de Frasinei (Piciorul-). VezIPicio- dreapta piriului Cracaul ling&
apa; 12 puturi si 3 fintini. rul-Frasinei, jud. Neamû. kil. 18, al soselel Dobreni-Roz-
In apropierea Francestilor nov (ce merge in acel loc alSturea

trece riul Bistriâ. Frasinei (Piriul-), piriU, pe mo- cu piriul Crac&ul).
Comuna e strabatuta si de sia Cobiceni,in partea de S.-V.
soseaua comunala care o leaga a com. Todireni, judeûl Boto- Frasineiul, vale, formats de dea-
la S. cu catunul sau Bosca. sani. lurile Frasineiul si Ciritei, in
Are 3 biserici de lemn, deser- com. Gircina, pi. Piatra-Muntele,

vite de 2 preotf si 2 cintarepf. Frasinei (Valea-), vale, intre jud. Neamfu.
Venitul comunei e de 657 dealul Holmul si hotarul Cisme-
lei, 95 ban! ; iar cheltuelile sunt lei, in com. Zlatunoaia, pi. Mile- Frasinei. Vezi com. rur. Fintina-
de 656 lei, 33 bam. tinul, jud. Botosani. DomneascS.
France§ti, catun, resedinâ com. Frasineilor (Dealul-), deal, in Frasineni, movila, pe proprie-
cu acelasi nume, jud. Gorj. partea deS.-V. acorn. Trusesti, tatea Bucsani, a EforieT Spita-
Are o suprafaâ de 388 hect., jud. Botosani ; se prelungeste in lelor Civile din Bucuresti, situata
din can: 100 hect. padure, 120 dreapta piriului Drislea. in pi. Neajlovul, jud. Vlasca.
hect. arabile, no hect. fineê,
SS hect. izlaz si 2 hect. vie. Frasineiul, schit, zidit la anul Frasinetul, com, rur., jud. Iifov,
Are o populate de 7 1 familii, 1763 de Hagi Cirstea si Da- pi. Oltenifa, situate la E. de
din carl 3 familii de pgani; mian Rimniceanul, jud. Vilcea. Bucurest'v, ling£ riul Mostistea,
sunt 280 suflete, din can 48 S'a rezidit la anul i860 de E- 62 kil. departe de Bucuresti.
contribuabili. piscopul Rimnicului, Calinic, si Sta in leg&tur& cu comuna O-
Locuitorii poseda 20 pluguri, :
se intreîne din mila credincio- bilesti-Noi prin o sosea veci-
29 care cu boi si vaci; 240 vite silor. Are o poziîe frumoasa, nala.
mar! cornute, 58 cai, 1154 01, la 7 kil. departe de com. Mu- Se compune din satele : FrA-
187 capre si 180 rimatonf. reasca-de-Sus, de care aparîne. sinetul si Noua-VacAreascA, cu
In catun mai sunt si 4 mon, Lei 150, adic& jum^tate din ve- o populate de 916 locuitori,
7 puturi si 3 fintini. nitul unei tipografil din Rimnic, carT traesc in 216 case si 22
Are o biserica de lemn, rese da anual schituluJ FrAsinetul, bordee.
edificata la 1832 si deservita dupa testamentul rSposatului Se intinde pe o suprafaÂ de
de 1 preot si 1 cint&re$. Episcop Calinic. 7227 hect. D-ntfl. Paraschivescu
60299. Marele Dicfionar Geografic. Vol. HI. 53
Hosted by Google
frAsinetul 418 frAsinliul
si T. Urlaêanu au 6861 hect. a fost frecuentata de 43 baepf lei. Localul s'a construit de ju-
si locuitorii 366 hect. Proprie- $i 2 fete, din numarul de 94 de{ in anul 1883.
tarii cultiva 5100 hect. (503 copii in virsta de scoala. In raionul satului se mai afla
sterpe, 1138 izlaz, I20padure). Aci este o biserica, cladita la 1 moara cu aburi ; 1 moara cu
Locuitorii cultiva tot terenul, 1835 deMihail Bhxoveanu, fost apa 1;marina de treerat ; 1
rezervind 85 hect. pentru izlaz. proprietar, cu hramul Sf. Apos- helesteu 1 pod si; 3 balpf cu
Sunt 259 contribuabili. toli Petre $i Pavel, cu 1 preot trestie, din care se scoate pesti
Budgetul comuneT e de 5433 51 2 dascali ; constitue singura si racT.
lelf la venituri si de 5290 lei la o parohie cu cat. Chiûle?ti, pa- Comerciul se face de 6 cir-
cheltuell. rohie care poarta nume de Pa- ciumari si 1 hangiu.

In comunS sunt 2 biserici, rohia Frasinetul. Numarul vitelor mari e de
(in fie-care catun cite una) ; 1 In com. se fac 3 bilciuri cu 411 si al celor mici de 636.
scoalci mixta ; 1 moara cu a- obor de vite ; la MucenicI (9
buri ; 1 moara cu apa ; 1 ma- Martie), la 20 Iulle $i la 8 Sep- Frasinetul, sat, face parte din
si na de treerat; 1 hele^teu ; 3 tembrie. com. rur. Cornul, plaiul Pra-
baltf 1 pod statator.
; Este o moara de aburi. hova, jud. Prahova. Are o po-
Numarul vitelor man e de Strain! sunt: 15 Bulgari si 2 pulaîune de 180 locuitori (90
728 (312 cai si epe, 3 arma- Unguri. barbap ?i 90 femeif).
sari, 64 boi, 211 vaci si viêi, Comuna se une$te cu satele

7 tauri, 61 bivoli, 70 bivoliê) Negreni si Tirnava prin o $osea Frasinetul, c&tun, al com. Ce-
si de 1831 (44 ca
al celor mici vecinala. zieni, pi. Ocolul, jud. Romanaî,
pre, 139 porci si 1648 01). situat pe o vale, 6 kil. spre N.-
Dintre locuitori, 206 sunt plu- Frasinetul, alt nume al com. V. de Caracal. Altitudinea te-
gari, 1 1 ati diferite profesiuni. Vladila, din pi. Ocolul, jud. Ro- renului d'asupra nivelului marii
Aratura se face cu 10 1 plu- manaî. este de 140 m. Are 70 familii,
guri : 21 cu boi si 80 cu cai. sau 302 locuitori si o biserica,
Locuitorii ati : 1 1 1 care si ca- Frasinetul, catun, al com. Cal- Sf. Nicolae (1854), deservita de
ruê : 21 cu boi si 90 cu cai. vini, jud. Buzau, cu 120 locui- 1 preot $i 2 cintarepf.
Locuitori improprietarip sunt tori si 32 case. E alipit de cat.
75 si neimproprietarip, 152. Bisceni-d.-j. Frasinetul, c&tun, pendinte de

Comerciul se face de 10 cir- com. Frasinetul, plasa Glava-
ciumari si 1 hangiii. Frasinetul (Pupaza), sat, in- ciocul, jud. Vla?ca.
conjurat de dealuri; face parte Mo?ia este in suprafaâ de
Frasinetul, com. rur., compusa din com. rur. cu acelasi nume, 4200 hect., din care s'a dat la
din cat. Frasinetul si Ghiû- pi. Olteniâ, jud. Ilfov. Este si- 1 864 la 300 locuitori 902 hect.
lesti, pi. Glavaciocul, jud. Vlasca, tuat la E. de Bucuresti, intre Are un venit anual de 48000
situate pe coasta stinga a apei valea Capitanul $i riul Mosti^tea. lei.
Clenija, la N.-V. judeûlui, spre Aci este reêdinâ primariei. Se afla in sat o ?coala ; o bi-
Teleorman, departe de Giurgiu Se intinde pe o suprafaâ de serica; 3 circiumi; case bune
de 64 de Bucuresti, de
kil. ; 2228 hect., cu o populate de si patule cu magazii.
68 kil.; de Obedeni, rese-
iar 422 locuitori.
dinâ pla?ei, de 19 kil. D-l I. Paraschivescu are 2060 Frasinetul, numire data in ve-
Are o populate de 292 fa- hect. si locuitorii 168 hect. Pro chime parfii de N.-V., din te-
milii, sau 1360 suflete, din cari prietarul cultiva 1600 hect. (204 ritoriul orasului Buzau, judeûl
274 contribuabili. sterpe, 138 izlaz $i 118 padure) Buzau.
Venitul comunei in 1886 era Locuitorii cultiva 108 hect. si
de 13893 lei, iar cheltuelile, de rezerva 60 hect. pentru izlaz. Frasinetul, stafie de dr. d. f.,
10822 lei. Are o biserica, cu hramul jud. Romanaî, pi. Ocolul, com.
In com. este o scoala mixta, Adormirea o scoala mixta, fre-
; Traian, pe linia Piatra-Corabia,
cu 6 clase, facuta de gard li- cuentata de 25 elevi si 2 eleve, pusa in circulate la 1 Aprilie
pita cu pamint, in buna stare, cu intrepnerea careia judeûl si 1887. Se afla intre stabile Ca-
condusa de un invaâtor ; in 1888 comuna cheituesc anual 1620 racal (13.9 kil.) $i Visina (13
Hosted by Google
FRASINETUL 419 frAte?ti
kil.). Inatyimea d'asupra nive- Frasinetul, padure a statului, care se afla satele: Frasuleni,
lulul marii de 82 m 2i. Venitul in jud. Romanafi, arendata pe Sorca ?i $endreni se intinde de
;
acestel staîl, pe anul 1896, a 1887 — 88 cu 4714 lei anual. la N. la S. pe marginea riulul
fost de 33682 lei, 70 ban!. Prut.

Frasinetul, poland, jud. Vilcea,
Frasinetul, fost metoh al mana- com. Vaideeni, plaiul Horezul. Frateni, deal, spre E. de satul
stirel Vintila -Voda, in ora?ul Ale?ti, com. Brae?ti, pi. Cirli-
Buzau, jud. Buzau, distrus in Frasinetului (Valea-),^/^, jud. gatura, jud. Ia?i.
1639 de Timu$ cu T&taril, ce Buzau, in com. Mlajetul, cat.
navalisera in Muntenia. In anul Intre-Sibicee; incepe din mun- Frateni, deal. VezI Dealul-Mare,
1649, a f° st reedificat de Mateiu tele Frasinetul $i se scurge in pi. Cirligatura, jud. Ia?i.
Basarab, iar in 1650 a devenit Valea-Sibiciului.
catedrala scaunulul episcopal, Frateni, podis, intre piraiele Ba-
sub Episcopul Serafim. Frasini§ul, p&dure, in partea de hlueûl ?i Ciorbolea, com. Sirca,
S.-E. a comunei Gorbane?ti, pi. pi. Cirligatura, jud. Ia.sl.
Frasinetul, munte, in jud. Buzau, Miletinul, jud. Boto?ani.

com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi- Frate§ti, com. rur. ?i sat, din
ciuluT, formeaza malul drept al Frasuleni, sat y
in com Sculeni, pi. Marginea, jud. Vla?ca, si-
Vaei-Sibiciului. Coastele sale cad pi. Brani?tea, jud. Ia?i, situat pe tuata pe coasta dealulul Duna-
vertical $i sunt formate numai malul PrutuluT, in sus de tirgu- rel, la departare de Giurgiu de
din pletri?, acoperit cu puîna ?orul Sculeni, la o distanâ cam 12 kil. ; de stasia cail ferate Fra-
padure $i prezinta un deosebit de 3 kil. teni, de 4 kil. ; de Bucure^ti de
interes geologic. Are o populate de 33 fa- 54 kil.; iar de Stane^ti, re?e-
milil, sau 1 7 1 suflete. dinâ pla?el, de 10 kil.
Frasinetul, colind, in jud. Bu- In sat este o biseridi ?i casele Are o populate de 201 1 lo-
zau, com. Calvini, cat. Bisceni- proprietaêl, iar in margin ea lul, cuitorl.
d.-j., acoperita de aratun, finea- pe malul PrutuluT, o mica pa- Pe proprietatea depeteritoriul
£a $i padure. durice. acestel com. se afla $i catunul
Numarul vitelor e de 659 Daia ce depinde de com. Daiâ.
Frasinetul, movild, pe drumul capete, din carl 45 5 vite mari : Departarea intre Daia $i Fra-
Olteniêi, jud. Ilfov. cornute, 76 cal ?i i28rimatori. te$ti este de 3 kil.
In anul 7071 (1563), Tom$a- Are o §coala mixta de zid;
Frasinetul, ntdgurti, linga satul Hatmanul, voind a rasturna pe o biserica; 7 circiuml.
cu acelaî nume, judeûl E ©ma- Despot-Voda, a trecut Prutul In aceasta com. se face bilciu
tt aî. prin aceasta localitate, a?ezindu- cu obor de vite, la 9 Martie $i
se la satul Sepoteni in Basa- 23 Aprilie.

Frasinetul, pise inalt, pe mun- rabia, sub cuvint de a alunga Vite sunt: 472 boi ?i vacl,
tele Urâni, intre riul Luncavaûl pe Tatari, ?i Voda,
a cerut lul 56 bivoll, 76 cal, 3202 01 ?i
$i Horezul, jud. Vilcea. sa-I trimeata oastea nemêasca capre, 742 rlmatori.
de care era incunjurat, pentru Budgetul comunal la 1886
Frasinetul (Cozia), mosie a al ajuta la alungarea Tatarilor. era de 11795 lei la veniturl, ?i
statului, linga com. Vladila, pi. Acesta a fost numal un pretext de 9335 lei la cheltueli.
Ocolul, jud. Romanaî, arendata de a 'ndeparta oastea nemêasca Mo$ia este proprietatea mo§-
pe 1887 — 88
cu 57980 lei a- ce slujea Domnului, cacl Tomâ tenitorilor D-nel Momulu, fosta
nual; are o padure de 300 po- ucizind noaptea pe Nemîl carl proprietate a Principelui Mihail
goane, pendinte de Manastirea venise in tabara sa, s'a intors Ghica, care $I-a cladit aci un
Cozia. inapol, ridicindu-se cu toÎ bo- palat poseda o gradina spa-
?i
eril contra lui Despot-Voda. îoasa pe deal, avind vederea

Frasinetul (Govora), mosie catre Giurgiu.
a statului, in jud. Romanaî, a- Frasuleni, mosie, in jud. Ia?i, Aceasta proprietate are o su-
rendata pe 1888 — 89 cu 9680 com. Sculeni, pi. Brani^tea, in prafaâ de 6900 hect.
lei anual. marime cam de 1188 hect. pe ;
La 1864 s'a dat la 352 lo-
Hosted by Google
frAtesti FR\jiA
cuitori improprietari$i, suprafaâ Frate§ti, numire ce se da in Fra{e§ti-de-Sus, catun, aparî-
de 1808 hect vechime satului Buhoanca, din nind com. Lelesti, plaiul Vul-
Venitul anual al comunei este jud. Roman, pi. Siretul d. s. can, jud. Gorj, situat pe ses si
de 1 1 0000 lei. De vechimea acestui sat a- spre N.-V. de com.

Pe la hotarul mosiei despre minteste un document de la Are o suprafaâ de 170 hect.,
Strimba este un drum care se 1586, Ianuarie 13, dat din Ro- din cari 122 hect. arabile, 46
chiama Drumul-Batyii ce vine man, prin care se spune cum- hect. fmete si 2 hect. vie.
de la Baneasa Emerge la Tan- c3 un oare-care Roman Plesul Populaîa este de 58 familiT,
garul. de la Fratesti a vindut o parte sau 335 suflete, din can 49 con-
De la Fratesti pana la stasia din satul Stincesti jupinesei An- tribuabili.
drumuluf de fer este sosea. gelina Goia. Locuitorii 53 plu- poseda:

Pe mosie sunt mat multe ca- guri, 20 care cu boi, 2 carute
riere de petris. Fratesti, stafie de dr. d. /., in cu calf; 15 stupT.
La 1854, Principele Gorciacof jud. Vlasca, pi. Marginea, com. Vite: 118 vite marl cornute,
si comandantul $uvalow, ambii Fratesti, pe linia Bucuresti- 220 01, 54 capre, 12 cai si 62
comandap ai armatei rusesti Giurgiu, pusa in circulate la 1 rimatori.
care lupta contra Turcilor, se Noembrie 1869. Se afla intre In cat. se gasesc : 2 mori pe
retrase la Fratesti avind cuar- stabile Baneasa (12.4 kil.) si apa Susiâ si 10 fintini.
tierul general in palatul din deal Giurgiu (7.6 kil.). Inalîmea d'a- Aci este o biserica, deser-
al Principelul Mihail Ghica. La supra nivelulu! marii de 15.37. vita de 1 preot si 1 cintare^.
27 Iulie acelasian, incepe a se Venitul acestei staîi pe anul Prin catun trece soseaua co-
retrage armata ruseasca de la 1896, a fost de 7356 1. si 55 b. munala, care-1 pune in comuni-
Giurgiu, urmarita fiind de Turci. caîe cu comuna sa.
Aci era o brigada de infan- Fraêni, piriii, in jud. Dolj, pi. E udat de apa Susiâ-Seaca.
terie din corpul al VHI-lea, in Amaradia, com. Talpasi, pe
timpul razboiului din \%77-i%7%. dreapta riului Plosca. Fraîa, sat, face parte din com.
Divizia III ocupa pozipunile Godinesti, jud. Tecuciu. E si-
Fratesti-Daia si Stanesti cu o Fra{e§ti-de-Jos, catun, al com. tuat la N.-V. com., la o distan-

ante-garda la Giurgiu ; din a- Lelesti, plaiul Vulcan, jud. Gorj, \a. de 1 kil. 400 m. de rese-
ceasta divizie, aci erau regimen- spre N.-E. de comuna, si situat dinâ com., pe coasta dealului
tul al 8-lea de linie, batalionul pe ses. Are o suprafaâ de 1 70 cu acelasT nume.
al 3-lea de vinaton, batalionul hect., din carl 120 hect. arabile, Are o populate de 5 familii,
al 1 1de dorobanpf si regi-
-lea 3 hect. vie, si 47 hect. fineê. sau 18 suflete, locuind in 5
mentul al 5 -lea de calarasi. Are o populate de 88 fami- case.
Cu ocazia rezbelului Ruso- 111*9 sau 155 suflete, din can 79
Romino-Turc (1877-78), s'a facut contribuabili. Fraîa, deal, la V. de satul cu
de Rusi un drum de fier, ce LocuitoriT poseda : 52 plu- acelasT nume, com. Godinesti, pi.
pleca din stasia Fratesti, trecea gurl, 20 care cu boi si 2 ca- Berheciti, jud. Tecuciu.
pe aceasta proprietate si du- nine cu cat.
cea la Zimnicea ; aceasta linie Vite : 140 vite man cornute, Fraîa, riii, numit si Fraîla, iz-
servea numai pentru transporturi 240 01, 34 capre, 14 cai si 62 voreste din Dealul-MueriT, jud.
de trupe si munipuni, s'a stri- rimatori. Vilcea, intra in jud. Dolj, uda
cat dupa rezbel. Cu ocazia Sunt 76 stupT. com. Bulfesti, prin partea de
acestul rezbel a fost iarasi in In cat. se mat gasesc : 2 mori V., cu direcîunea de la N. la
acestjsat un cartier general, care pe apa $usiâ si 18 fintini. S. si se varsa in Geamartaluiib
avea misiunea de a ingriji de Are o biserica, deservita de la satul Dragosin, puîn mat
expediarea muniîelor si nutri- 1 preot si 1 cintare^. jos de Gropsani, jud. Romanap.
mentelor armatei rusesti. Este udatde apa Susiâ-Seaca.
Comunicaîa se face prin so- Fraîa, piriti, curge la V. de sa-
Fratesti, sat, cu 15 fam., jud. sele comunale, care o pune in tul Fra|ia, com. Godinesti, ju-
Arges, pi. Pitesti; face parte legatura cu^comuna sa si cu detul Tecuciu si se varsa in Ber-
din com. rur. Mares. catunele invecinate. heciti.
Hosted by Google
FRAfiEI (SATUL-) 421 FRAflLKSTI
Fra{iei (Satul-), sat, face parte Comuna sta in legatura cu Fra{ile§ti, com, rur., in jud. Ia-
din com. rur. Gura-Boului, pi. comunele : $tirbesti , Balcesti, lomiâ, pi. Ialomiâ- Balta, situ-
Vedea-d.-s., jud, Olt. Are o po- Prejorul, Craiova si Ghioroiul. ata pe partea dreapta a riulu!
pulaîune de 190 loc. prin sosele. De la N. la S. co- Iaiomiâ, intre comunele f anda-
muna este traversata de dealul re! si Sudiî.
Frajila, com. rur., pi. Olteûl-d.- Fratila, la E. de Furcatura si Teritoriul com. se intinde din
j., jud. Vilcea, compusa din 2 Piscul-Lung. E udata de vaile: riul Ialomiâ, spre S., pe clm-
cat. : Stoicesti si Fraîla. Fratila, Pradatorul, Tinoasa, Ti- pul Baragan, pe o suprafaâ de
Aceasta comuna dateaza cam nosica, Richiâ, Matusa, Carpe- 8000 hect., din cari 300 hect.
de 200 am. nul si Edul. padure. Coprinde tre! mosi!
Estesituata pedealurile : Stoi- In comuna sunt vre-o 15 fin- Fraîlesti-Buciumeni, de 4500
cesti, Fratila, Furcatura, Piscul- tini. hect., proprietate a statulu!, fo-
Lung si pe vilcelele: Predatorul Se margineste cu comunele : stapendinte de biserica Sarindar

si Fratila, la 80 kil. departe de $tirbesti, Balcesti, Prejoiul si Ve- din Bucuresti, si care pe perio-
capitala judeûlui si la 40 kil. lesti, din jud. Dolj. dil 1888 — 1893, s'aarendatcu
de a plaseL sum'a de 16770 lei; Frailest!,
Are o populaîune de 269 Fratila, sat, face parte din com. de 1500 hect., proprietate a sta-
famiiii, sau 1398 suflete (587 rur. cu acelas! nume, pi. Olte- tuluT, fosta pendinte de biserica
barbati si 811 femeT), in care tul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po- Sf. Sava din Bucuresti, si care pe
intrasi 3 famiiii de Tigam; sunt pulate de 769 locuitorl (317 periodul 1888— 1 893, a fost a-
206 contribuabili 248 case. ; barbati, 452 femei). Copi! in rendata cu suma de 12000 le!
In com. este o biserica, cu virsta de scoala sunt 42. E stra- si mosia Frafilesti-Badeni, pro-
hramul Sf. Dumitru, situata toc- batuta de dealul Fratila si udat prietate particulars, de 2000 hect.
mai intre cele 2 catune, Stoi- de valea cu acelas! nume. Dupa legea rur. din 1864,
cesti si Fratila, si cladita la a- sunt improprietarit! pe mosie
nul 1 88 1, dupa. staruinta preo- Fratila, deal, ramificareaculmei 63 locuitor! ; neimproprietari^
tului Mihail Badescu, parohul a- Zanoaga, ce se intinde de la V. se mat afla 79 locuitorT.
cesteT bisericT. com. Locusteni, din jud. Vil- Com. se compune din sarele :
Locuitorii, pe linga. agricul- cea, pe la com. Dobreûl Do- si Frafilesti si Ghizdanesti si din
tural se mat ocupa si cu nego- briceni din jud. Romanaî, unde catunele(tirlele): Marinache, Ca-
£ul. Puîni cunosc si timplaria. se bifurca o ramura* intrind in- lifornia, Vacaria si Armanul-U-
Vite sunt : 150 boT, 200 vac!, tre Caiuiul si Olteûl, iar alta rita. Resedinâ primariei si a ju-
10 caT, 80 capre si 500 01. intre Caiuiul si Fratila. Aceasta decatorie! comunale este in sa-
Afara de 7 locuitorT, cari s'ati din urma e lunga si se termina tul Fraîlesti.
improprietarit la i864pe 6hect., la N. de Bals, unde Geamarta- Inrecensamintul facutin 1890,

loc. sunt mosnenT. luiul da in Olteûl. s'a constatat ca populafiunea
Scoala din comuna dateaza com. este de 178 famiiii, sau
de 60 am. Cladirea e buna si Fratila (Fraîa), riil, ce trece 771 suflete: 391 barba^ si 380
e proprietatea comunei. Se fre- prin jud. Vilcea, Dolj si Roma- femei; 758 RominI, 5 Greet, 8
cuenta de 20 baeti, din numa- naî. V. Fr&{ia. Bulgari ; 200 agricultori, 4 me-
rul de 80 copii (47 baeti si 33 seriasT, 3 comercian^T, 4 avind
fete) in virsta" de scoala. Stiu Fratila, vale, m partea de N.-V. profesiunl libere, 105 munci-
carte 30 persoane. Statul chel- a plasei 01te{ul-d.-s., jud. Ro- torl si 32 servitor!. $tiu carte
tueste cu intreînerea scoalelor manaî. E strimta si marginita 185 persoane.
anaal lei 1080. de dealul Fraîa si Murgasul, si Vite: 300 cat, 275 boi, 2580
Stupi cu albine sunt 25. se terminain valea Geamartaluiul 01, 2 bivol!, 5 asin! si 160 ri-
Tuica se fabrica pana la 1 500 la satul Dragosinul. Pe ea curge mator!.

decalitri anual. apa cu aceeas! numire. Com. avea in 1886— 1887 la
Vatra satulu! se intinde pe venitur! 1961 le! si la cheltuel!
500 hect. cu izlaz cu tot. FrSJila, 6raf (prival), in insula 2403 le!.
Bud. com. este de 2500 lei la Balta, jud. Ialomiâ, pi. Borcea, Are o scoala mixta, condusa
venit. si de 1452 lei la chelt. com. Cocargea. de un inva^tor retribuit de com.
Hosted by Google
FRAflLESTI 422 FRENCIUGI
si jud. $coala are localul sau partea centrala a jud. Tulcea Drumuri sunt caile comu-
propriu si e frecuentata de 30 si cea rasariteana a pi. Isaccea, nale la satele invecinate : Ca-
elevl. pe Piriul Ciliculul sau Teliâ. taloi, Telita, Nalbant, Cisla si
Este o biserica, deservita de Se margineste la N. cu com. Tulcea.

un preot si dol dascali. Congaz, si la E. cu com Cataloi. Este aci o biserica, cu hramul
Pe partea de E. a com. trece Cele mai insemnate dealuri Aducerea moastelor Sf. Nicolae,
calea ferata Faurel-Fetesti, a- sunt : Armut-Conac (120 m.), la zidita in anul 1878 de locui-
vind stasia fandarel mat apro- V. ; dealul Cataloi (89 m.), la ton, avind 10 hect. pamint de
piata de com. S.-E. ; dealul Tausan-Tepe (104 la Stat; 1111 preot si un cin-
m.), la N.-E. ; Su-Bair (124 m.), tare^ ; are ca filiala biserica

Fra$ile§ti, sat, in jud. Ialomiâ, la N. ; sunt acoperite cu livezl din cat. Posta.
pi. Ialomiâ-Balta, situat pe $arsi semanaturl ; si pe alocurea si Scoala e fundata de com. in
mul drept al riulul Ialomiâ, cu tuferisurl. 1883, are 10 hect. de la Stat;
in apropiere de apa riulul este ; Movili sunt numeroase, prin- un invaâtor.
pendinte de com. cu acelasl tre ele distingem : Cartal-Tepe,
nume. (157 m.,) la N.; Movila-lui-Do- Frecafei, numire data com. Glo-
In acest sat se coprinde si bre (116 m.), la S. sunt arti- deanul-Silistea, jud. Buzau, din
desfiinâtul sat Badeni, a caru! ficiale si acoperite asta-zi cu ver- cauza ca, in urma spargerei ve-
denumire se mai da de popu- deaâ. chiului sat, provocate de eve-
puJaftune parcel deE., a satului. Apele can uda. com. sunt nimentele din 1806 — 181 2, lo-
Aid este resedinâ primariel si purine. Avem : piriul Teliâ care cuitorii au umblat mult timp
a jucecatoriel com. pe aci se mai numeste si Cilic- dintr'un loc la altul, aciolindu-
Populaîunea satului este de Dere, de la Manastirea Ciliculul, se pe unde puteau ; dupa re-
164 familil. asezata nu departe de el ; in- tragerea armatelor straine, el se

In Fraîlesti este o scoala mix- tr'insul se deschid putine val stabilisera putin mai la E. de
ta, condusa de un invajator; o ca Valea-Lunga la N. vechea siiiste, cu care ocaziune
biserica, la care deservesc un Catunul de resedinâ Freca- vecinil le-au dat numele de Fre-
preot si dol dascali. £ei, asezat pe ambele maluri caêi.
Pe partea de E. a satului, ale piriului Telita, formeaza

in apropiere, trece calea ferata singur comuna. Frecaêi, sat, jud. Dimboviâ, pi.
Faurei-Fetesti. Intinderea com. este de 3200 Ialomiâ, cat. com. Bilciuresti.

hect., din can: 125 hect. ocu-
Frecaî, sat, face parte din com. pate de vatra satuluT, 2100 hect. Frecaêi, cdtun, in jud. Putna,
rur. Aprozi-Negoesti, pi. Nego- ale locuitorilor, 1075 hect. ale com. Movilifa, pi. Susiâ.
esti, jud. Ilfov. Este situat la Statulul. Are o populaîune de 280
S. E. de Negoesti, linga lacul Populaîunea este amestecata; suflete, carl locuesc in 69 case.
Luica. Locul sau este in mare sunt 223 familii, cu 768 suflete,
parte baltos. din carl 240 barbapf, 200 feme!, Frecaêi, sat, in jud. R.-Sarat,
Se intinde pe o suprafaâde 338 copil; 56 Rominf, 475 Bul- pi. Rimnicul-d.-s., cat. comunel
216 hect., cu o populate de 58 garia 1 86 Turci siTatarl, 44 RusI Grebanul, asezat in partea de
locuitorF. Terenul e al locuito- de secta bespopoviîlor, si 7 S. a comunel, pe piriul Oreavul.
rilor. Evrel.
Comerciul se face de 1 cir- Locuitorilau 88plugurl; 5200 Fremul, piriti, uda com. Tatu-
ciumar. capete vite. lesti, pi. Vedea-d.-j., jud. Olt,
Numarul vitelor mart e de Sunt 12 mori de vint. de la V. la E. si se varsa in
70 si al celor mici de 196. Comerciul esteactiv, constind rlul Vedea, in raionul comunel
in impori: de coloniale si ma- Tatulesti.
Frecaêanca, numire data mo- nufacturl, in export de vite si
siel Glodeanul-Silistea, jud. Bu- cereale. Frenciugi, sat, in jud. Vasluiu,
zau. Veniturile com. sunt de 3400 com. Parpaniâ, pi. Funduri, si-
lei si cheltuelile de 3318 lei. tuat pe un mic podis, la N. de

Frecaêi, com. y
rur. asezata in Sunt 210 contribuabill. satul Parpaniâ, de-a dreapta pi-
Hosted by Google
FRENfA 423 FRlNCE?TI
riului Rebricea, pe o intindere com. Aldeni ; incepe de la Vir- s'au improprietarit la 1864, Pe
de 835 hectare, cu o populate ful-Mare ?i da in riul Slanic. 568 hect. pamint din mo?ia sta-
de 100 familil, sau 562 suflete. tuluf Frince^ti.

Aici se afla o biserica, facuta Fripti, Of tun, jud. Olt. Vezf Ra- $coala exista in comuna de
de fostul proprietar Holban, la de?ti. 40 an!. Cladirea e proprieta-
anul 1770, deservita de 1 preot tea comunel. Ea se frecuenta
$i 1 cintare^, iar pe piriul Re- Fripî, cdtun, ce exista in vechi- de 21 copii (16 baeflf ?i 5 fete),
bricea la S. de sat, o moara me in com. Odaia, pi. Calma- din numarul de 58 copii (27
de apa. {uiul, jud.Teleorman; numirea baepf $i 31 fete), in virsta de
Mo?ia e a locuitorilor Jrapro- de Fripî se da ?i asta-zl co- ?coala. Este inzestrata in fa-
prietari^T dupa legea rurala ?i rn unei Odaia de catre locuitorl. rina cu 3 hect. pamint. Cu in-
a d-lui Margarit Hudic. treînerea $coalef statul cheltu-

Linga biserica, in partea de Frinca, munte, in raionul comu- e$te anual 1080 lei. $tiu carte
N. a satului, sunt casele pro- nei Lere^ti, plaiul Dimboviâ, 100 barbap ?i 10 feme!.
prietaêi. jud. Muscel, situat la N. comu- Se zice ca intr'un mic de-
Numarul vitelor de 737
e : nef, pe culmea Carpaîlor. lule£, cam in capul comunel,
222 vite man cornute, 405 oi, numit La-feapa, a fost o {eapa
24 cal ?i 96 rimatori. Frinca, vale, in jud. Buzau, com. infiptade Jepe?-Voda, unde se
$i cat. Grajdana ; incepe din va- pedepseau cei vinovaflf. Aseme-
r
Frenâ, deal, jud. Bacau, plasa lea f ogoaia ?i se scurge in riul nea, in partea de S.-E., la locul
Tazlaul-d.-s., com. Buc$e$ti, pe Ni?covul. numit La Soliman, se zice ca
teritoriul satului Cernul, care face ar fi locuit un pa?a cu numele
parte din ?ira dealurilor dintre Frince§ti, com. rur., jud. Vllcea de Soliman, care era carmuito-
Tazlaul-Mare ?i Trotuûl. pi. Oltul-d.-s., compusa din 3 carul acestor localita^f; in acel
tune: Mahalaua-Mare (Frince^ti), loc se observa in pamint ruinele
Frenâ, pddure, jud. Bacau, pi. Malaejul §i Padurejul. locuinêi aceluJ Soliman.
Tazlaul-d.-s., com. Buc?e$ti. E- Comuna este situata pe am- Vatra satului are 23 hect., iar
senê : stejari, fagif, mesteacam bele maluri ale riului Bistriâ $i comuna intreaga, 567 hect.
?i carpenl, aparînind lui Mate! intre dealurile : Malaetul, Petcui In timpl bun! se fabrica aci
Crupenski. ?i Zacatoarea, la 20 kil. departe pana la 1000 decal. ûica.
de capitala judeûluf $i la 14 Veniturile ?i cheltuelile comu-
Frenâ, piriia§ % jud. Bacau, pi. kil. de a suprefecturet. nel se urea la 800 lei anual.
Tazlaul-d.-s., com. Buc?e$ti, care Are o populate de 182 fa- Prin comuna trece ?oseaua
curge pe teritoriul satului Cernul miltf, sau 748 suflete (371 bar- judeêana, inlesnind comunicapa
$i se varsa in piriul Cernul. bap $i 377 femei), in care intra intre ora?ele R.-Vilcea, Ocnele-
?i 9 familii de f iganl, car! se Mari ?i Tirgul-Horezul $1 comu-
Fricoasa, sat, face parte din com. ocupa cu agricultura ?i fteraria. nele rurale Babeni, Genuneni,
rur. Breaza-d.-j., plasa Prahova, Sunt 2 cizmari, 7 croitori, 3 olari Fole§ti-d.-s., Fole?ti-d.-j. ?iTom-
jud. Prahova. Are o populate ?i 1 5 rotari. El desfac produsul ?ani, etc., legindu-se cu calea
de 329 loc, (165 barbapf ?i 164 muncei lor la bilciul Riureni, ferata Piatra-R.-Vilcea.
feme!). Rimnicul-Viicea $i Tirgul-Ho- Mo$ia s'a vindut in loturf ?i
rezul. a fost cumparata de 33 locuitorl.

Friguroasa, cdtun, pendinte de In comuna sunt 2 bisericl: la E brazdata de dealurile : Pet-
com. Sute^ti, pi. Ianca, judeûl Frince^ti $i Malaeûl ; 180, case. cului, Malaeûl ?i Zacatoarea,
Braila, situat la E. de com. ?i Vite sunt: 19 cai, 246 bol, Piscul-luI-Cioc, Galbenul ?i Ma-
la 5 kil. departare de re$edin{a 230 27vacl, capre, 65 01 ?i gura, î udata de vaile : Melceri,
ei. Populaîa sa e de 51 familii, 350 porcl. Petcului, Aluni?ululf, Meianului,
sau 225 suflete. Stupl cu albine sunt 84. Olare?ti; locurl izolate are: Ste-
Se mar nume^te ?i Irime?ti Pe riul Bistriâ, care uda co- jaretul, Firi^beiul, Mlacul, Bu-
dupa numele proprietarei. muna in tot lungul ei, sunt 2 da ?i Melcera.
morl. Se margine^te la N. cu com.
Frijoaia, vale, in jud. Buzau, LocuitoriJ, in numar de 136, Genuneni, la S.-V. cu com. Ba-
Hosted by Google
FRiNCESTl 424 FRUMOASA
beni, la E. cu comuna Manasti- Stevia; culmineaza in Muchea- In raza com., statul are doua
reni. Frinturei. mosii : Frumoasa, de 1780 hect.,
din carl 150 padure, si Paulea
Frince§ti (Mahalaua - Mare), Frintura, padure, in jud. Buzat^ sea de 1280 hect., cu 60 hect.
sat, resedinâ com. rur. Frince- com. Chiojdul-din-Bisca, intrc padure.
sti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. piriul Siriul si izvorul Bisculiâ, Improprietaripf sjnt: 138 lo-
Are o populaîune de 266 lo- renumita pentru multul vinat cuiton, pe 540 hect., in Fru-
cuitori, 131 uarbaî si 135 feme!. salbatic ce se gaseste intr'insa. moasa; 78 in cat. Pauleasca, pe
Este asezat in lungul riuluf Bi- 336 hect. in ; cat. Bratianca, 52,
striâ. Frintura-Fierului. Vezi com. pe 260 hect.
Aci e o biserica, zidita de rur. Humele. Terenul ocupat de viile lo-
demult si care s'a reedificat la cuitorilor este in intindere de

anul 1890 de D. N. Teodo- Frinture§ti, deal, in jud. Mus- 1
1
3 hect.
rescu si de Freotul Mihaiu Frin- cel, pi. Podgoria, com. Valeni. Populatia com. cu a catune-
cescu. lor este de 625 familii, sau 1789
Frinturile, piriias, ce formeaza suflete, din can 527 contribua-
Fr!nce§ti. Vezi Budaile, sat, jud. hotarul judeûluT Neamû, de- bilT.
Iasi. spre Transilvania, de la Mun- Numarul vitelor este de 4001

tele Fageêlul si pana la var- capete, din can :
97 1 vite marl
Frlnce§ti - Manastireni, mosie sarea in piriiasul Bistra (pe par- cornute, 2398 vite mici cornutc,
a statului, pendinte de Schitul tea stinga). 450 caT, 11 magari si 280 porcT.
Dintr'un-Lemn,jud. Vilcea, care Budgetul com. este de lei
pe periodul 1888 — 93 s'a aren- Frumoasa, com. rur., in jud. Te- 10809.80 la veniturT si de let
dat cu 5860 lei anual. leorman, pi. Marginea, in apro- 7658.87 la cheltuelT.
piere de riul Vedea, pe partea Are : o scoala, intretinuta de

Frincului (Dealul-), deal, spre dreapta. Este asezata pe trei Stat si frecuentata de 20 elev!
V. com. Benesti, pi. Oltetul-d.-j., dealuri desparîte prin doua. val- doua biserici, una in cat. Pau-
jud. Vilcea. cele. Are trei cat. : Frumoasa, leasca si a doua in com. Fru-
(resedinâ), Pauleasca, care in moasa, deservite de un preot
Frincului (Movila-), movila, pe vechime purta numele de Odaia si doi cintareî. Solul este fertil,
teritoriul com. Stiubeieni, pi. Ba- Panculul si Bratianca, format din iar in padurile Statului se ga-
seul, jud. Dorohoiu. insuraêil carora li s'au vindut sesc lemne de diferite esenê,
paminturi in anul 1879. in grosime de la 30—60 cm.,
Frincului (Valea-), vale, izvore Cat. Pauleasca e situatjuma- afara de rezervele can sunt la-
ste din dealul cu acelasi nume, tate pe deal si jumatate pe vale, sate in urma exploatarii.
jud. Vilcea. pe marginea riului Vedea, la N. Mosia Frumoasa facea parte
Cat. de resedinâ se gaseste din averile manastiresti, si era in-
Frincului (Valceaua-), valcea, in aceeasi direcîe, la departare chinata bisericii Sf. Gheorghe-
incepe de pe mosia Furculesti, ca de 2 kil., in dreptul com. Nou, iar Pauleasca a fost un
la E., urmind aproape paralel Conêsti, de peste riul Vedea. singur corp cu mosia Conêsti-
cu soseaua Turnul- Alexandria, Atit cat. de resedm{a cit si cat. lor a familiei Pancu, iar mai in
jud. Teleorman. Se infunda in cele l'alte sunt situate pe pro- urma a fost inchinata manasti-
Valea-Nanovului. prietatea Statului, Frumoasa. rei Margineni.

Se invecineste la N. cu cat. Com. Frumoasa are deosebita
Fringhiul, catun (tirla), in jud. Ia- $oimul, al comunei Zmirdioasa importanta din punctul de ve-
lomiâ, pi. Ialomiâ-Balta, teri la S. cu mosia Bragadirul; la E. dere istoric si archeologic. La
toriul com. Ciulniâ, pe cimpul ca com. Conêsti (dincolo de riul S. com. se vad urmele unei
Baragan. Vedea) si la V. cu Valea-Gau- vechi intarituri, avind doua san-
riculul, unde se afla si punctul ûrl imprejurul eT, iar ceva mai
Frintura, mmite, in jud. Buzau, numit Rojistea, pe soseaua ju departe se vad patru maguri
com. Chiojdul-din-Bisca, rami- deêana Alexandria Zimnicea, - man, dintre can doua la V.
ficaîe, spre S.-V. din muntele unde este un conac. com. si doua la S. ei. La mar-
Hosted by Google
FRUMOASA 425 FRUMU?ANI
ginea cat. Pauleasca, spre pa- pl. Cerna-d.-s., com. Lapusata. gareni, situat in dreapta riuluf
dure este Magura-Popii, inalta Are o poziîe inclntatoare. A- Bistriâ, spre marginea desp&r-
de 20 m. si larga ca de 300 m., ceasta poiana se afla spre N. {itoare a jud. Neamû de jud.
apoi Magura- Viilor, cu o inal- comunei si a fost acoperita pe Suceava.
îme de 25 m. si o largime de alocurea de copacl, care-i fa- Are o populate de 36 fa-
aproape 150 m. ceau mare podoaba. milii, sau 176 suflete : 85 b&r-
La sapaturile facute pe linga bapf si 91 feme!; 97 necasato-
aceste magurT s'au gasit nume- Frumoasa (Lunca-), cdtun, al ritf, 71 casatorifi, 8 vaduvi.
roase obiecte de olarie, pe can com. Pirscovul, jud. Buzau, a Locuitorif se ocupa mult cu
d-nii Boliac si Tocilescu le atri- vind patru sub-diviziuni : Cur- plutaria.
bue epocei preromane. canesti, Pirjolesti, Taciuleni si
In padurea din Valea-Vezii Valea-Purcarului, cu 1 200 locui- Frumosul, balta, jud. Dolj, pl.
este un lac care se formeaza tori si 210 case. Cimpul, com. Tunari.
din scursorile ploilor si izvoa-
relor ; el nu seaca nici-odata. Frumoasa (Lunca-), mosie, in Frumosul, munte, situat spre
jud. Buzau,com. Pirscovul, cat. V. de muntele Boul, in jud. Gorj,
Frumoasa, sat, in jud. Neamû, Lunca-Frumoasa, proprietate a plasa Vulcanul, si in jud. Me-
pi. Bistriâ, com. Taziaul, situat statului, pendinte de Episcopie hedinî, pl. Closani.
in dreptul kii. 45 al soselei Do- face un singur corp cu mosia Se prelungeste de la E. la
breni-Moinesti, pe valea piriu- Pirscovul, V. Pe cracul din vale al acestul
lui Taziaul, satul Balcani la S. munte, trece hotarul intre ju-
si Taziaul la N. Frumoasele, iezere, jud. Braila, deêle Mehedinfi si Gorj de la
Are o popuiaîune de 180 fa- situate la S. de iezerul Corno- N. la S.
milii. iul, intre Vilciul si Cornoiul. Este proprietate a locuitorilor

comunei Pocruia ;
pe el se afla
Frumoasa, magura, situata in Frumoasele (Muntele-), p#- padure, iar pe cea mal mare
centrul com. Serbanesti-d.-j., pi. dure, pe teritoriul com. Vasuiul, parte e pasune de vite.
Serbanesti, jud. Olt. Are o inal- pl. Vrancea, jud. Putna, in in- Din fa{a sa de V. isT ia nas-
{ime de 15 — 20 m., si o circum- tindere de 700 hect., aparî- tere riul Motrul.
ferinâ la baza de 800 m. Se nind locuitorilor din com. Va-
zice ca aceasta magura era si- suiul. Frumosul, virf de deal, judcful
tuata, ca o insula, in mijlocul Prahova, comuna $otrile, plaiul
unui helesteu, ale carui urme se Frumos (Dealul-), deal, jud. Prahova.
vad si asta-zi, in stinga Doro- Prahova, pl. Podgoria, com. Po-
feiului apa caruia se ali-
(din deni-Vechi. Frumosul. VezI Tazlaul-Frumos,
menta), cu numele de Helesteul- mosie, jud. Neamû.
Domnesc. Frumos (Iezerul-), lac, in jud.
Ialomiâ, pl. Ialomiâ-Balta, com. Frumosul, piriu, jud. Bacau, pl.

Frumoasa, mosie, situata pe Gaiâ, situat in insula Balta, Bistriâ-d. -s., com. Margineni-
linga mosiile Balcani si Taziaul, intre braûl Saltava-d.-j. siBor- Munteni, care curge pe limita
jud. Neamû, pi. Bistriâ, com. cea. acestef comune, spre com. Lun-
Taziaul. cani si are scurgere in pirful
Frumos (Ostrovul-), ptidure, Trebisul.

Frumoasa, padure, jud. Bacau, a statuluT, in intindere de 200
pi. Bistriâ-d.-j., com. Faraoani, hect. VezI §analul-Dunarei, pa- Frumu§ani, nume ce purta in
in intindere de 26 hect. dure, jud. Ilfov. vechime com. Piscul, pl. Jiul-d.-j.,
jud. Dolj.
Frumoasa, picket de graniâ, pe Frumos (Piscul-), pise, jud.
Dunare, cu No. 7, la N. de Os- Muscel, pl. Riurile, com. Golesti Frumu§ani, sat, face parte din
trovul-Frumos, jud. Ilfov. com. rur. Frumusani-Custureni,
Frumosul, Neamû,
sat, in jud. pl. Negoesti, jud. Ilfov. Aci este
Frumoasa, poiand, jud. Vilcea, pl. Piatra- Muntele, com. Calu- resedinâ primariei.
60299. Marele Dicfionar Geografic Vol, JJ J. 54
Hosted by Google
FRUMU$ANI-CUSTURENI 426 FRUMU?ELELE
Se intinde pe o suprafafS de al celor mici, de 2757: 127 ca- serveste si la biserica comunei
1 1 05 hect., cu o populate de pre, 416 porcil si 2214 01. Licuriciul.
528 locuitori. Dintre locuitori, 397 sunt plu- Sunt 17 fintinl si 2 puûrl.
Statul are 600 hect., din carl garf, 9 meseriasl, 25 ati diferite
cultivS. prin arendasil s&I 280 profesiunT. Frumusei, catun, jud. Gorj, re-
hect. (65 sterpe, 50 izlaz, 5 vie, Aratura se face cu 102 plu- sedinâ comunei cu acelasl nu-
200 p&dure). Locuitorii au 505 guri: 55 cu boi si 47 cu cat. me. Acest catun se mal numeste
hect. si le cultiva pe toate. Locuitorii poseda: 173 care si Betea.
Are o biserica, cu hramul si caruê: 94 cu boi si 79 cu Are o suprafaâde 193 hect.,
Cuvioasa Paraschiva, deservita cai. dintre carl 50 hect. padure, 70

de 2 preoÎ si 2 cintareÎ; o Locuitori impropriet&riî sunt hect. arabile, 62 hect. fineê, 6
scoala mixta, frecuentata de 18 152 si neimproprietariî 292. hect. vie, si 5 hect. livezl de
elevT si 3 eleve, cu intreînerea Comerciul se face de 13 cir- pruni.
careia comuna si judeûl chel- ciumarl. S'au stabilit in com. Populaîea e de 89 familii,
tuesc 1694 lei anual. 4 str&ini. cu 320 suflete, din carl 73

Comerciul se face de 5 cir- contribuabill.
ciumari. Frumu§ei, com. rur., jud. Gorj, Locuitorii poseda : 8 plugurl,
Are un helesteu. pi. Gilortul, la S. com. Licu- 16 care cu boi, 1 c&ru{a cu cai.
NumSrul vitelor man e de riciul, situata pe ses, coasts si Vite 65 vite marl cornute, 7
:
559 si al celor mid de 1128. vilcele, pe partea stinga a pi- cai, 5° ol, 5 capre si 30 rim&tori.
riului Negreana. Comunicaîa se face printr'un
Frumu§ani-Cu§tureni, comuna Se compune din catunele: drum de care, ce se detaseaza
rurala, jud. Ilfov, pi. Negoesti, Frumusei, R&goci si Daia. din soseaua judeêana si intra
situata la S.-E. de Bucuresti, Are o suprafaâ de 440 hect., m acest catun.
22 kil. departe de acest oras. dintre can 150 hect. padure, Sunt in catun 1 pu{ si 6
Sta in legatur^ cu com. Lamo- 147 hect. arabile, 104 hect. fi- fintini.
testi, prin o sosea vecinala. neê, 15 hect. vie, si 14 hect. Are o biserica de lemn, ftcuta
Se compune din satele Cus- : livezl de prunT. de lccuitorl, la anul 1837, de-
tureni, Frumusani, Pasarea si Locuitorii sunt parte mosnem, servita de 2 preoflf §i 1 cin-
Petrachioaia, cu o populate de parte improprietariî dupa legea tare{.
1240 locuitori, carl traiesc in din 1864.

299 case si 10 bordeie. Are o populate de 150 fa- Frumu§ei, piriu, jud. Gorj, pi.
Se intinde pe o suprafaâ de milii, saii 502 suflete, din cari Novaci ; izvoreste din muntele
3565 hect. D-nil Al. Lens, N. 138 contribuabill. Salanele la N.-E. comunei No-
Budisteanu si statul ati 2476 Locuitorii poseda: 18 plu- vaci, si trece in Transilvania.
hect. si locuitorii 1089 hect. guri, 2 caruê cu cai, 35 care
Proprietaril cultiva 17 12 hect. cu boi. Frumu§elele, sat, com. Popesti,
(376 sterpe, 145 izlaz, 8 vie, Vite: 145 vite marl cornute, pi. Cirligatura, jud. Iasi, situat
235 padure). Locuitorii cultiva* 15 cai, 103 01, 10 capre si 60 de asupra Dealului-Mare, fiind
tot terenul. rim&tori. inconjurat de padurl. Are o
Sunt 269 contribuabill. Bud- Budgetul comunei este de lei populate de 30 familii, sau 120
getul este de 3629 lei la ve- 347 la venituri si de lei 324 suflete ; o scoala, intrefinuta de
nituri si 3624 lei la cheltueli. la cheltueli. com., infiinâta in anul 1881,
In comuna sunt 2 bisericl la Comunicaîa se face prin so- frecuentata de 30 elevl.
Frumusani si Petrachioaia; 1 seaua judeêana ce vine de c&- Satul se afla pe mosia Po-
scoala mixta; 1 moaracuapa; tre comuna Negreni, strabate pesti.
1 masina de treerat cu abun; aceasta comuna de la S. la N., Numarul vitelor e de 267 ca-
3 helesteie; 1 pod. p&na da in com. Licuriciul. pete, din carl: 121 vite marl
Numarul vitelor marl e de In com. este o biserica* de cornute, 12 cai, 68 01 si 56
1 176: 313 cai si epe, 23 arma- lemn, facuta de locuitori la anui rimatorl.
sarl, 369 boi, 401 vacl si viêl, 1837, deservita de 2 preop si
2 taurl, 8 bivolf, 61 bivolhre, si un cintare^; unul dintre preofi Frumu§elele (Pau§asca), sat,
Hosted by Google
FRUMU?ELUL 427 FRUMUÎTA
jud. lasi, com. PSusesti, pi. S'au improprietarit dupa le- Printr'insul trece calea natio-
Cirligatura, situat pe culmea gea rurala din 1864, pe teri- nals Botosani-Hirlau.
Dealulul-Mare, inconjurat de pa- toriul comunei,
149 locuitorl;
duri. Intinderea teritoriului e neimpropriet£ri$I se mai gasesc Frumu§ica, sat, in jud. Ialomiâ
socotita in mosia P&usesti, cu 57 locuitorl. pi. Cimpului, pendinte de com.

care face un trup. Se compune din satele: Fru- cu acelasl nunie, situat pe
Are o populajiune de 33 fa- musica, Panduri, Bratia si Pir- malul drept al riuluY Ialomiâ,
milil, sau 159 suflete. litul, cu resedinta primariei si sub coastft, la 2 kil. de apa
Numarul vitelor e de 203 ca- a judecatoriei comunale in sa- riului, lipit la V. de satul Pir-
pete, din can: 124 vite man tul Frumusica. litul si la E, de satul Panduri.
cornute, 13 cat si 66 rimatorl. Populaîunea comunei este de Aci este resedinta primariei
274 familil, sau 11 20 suflete: si a judecatoriei com.

Frumu§elul, sat, din com. Mun- 541 b&rbaflf si 579 feme!; 1110 Populaîunea este de 62 fa-
celul, pi. Zeletinul, jud. Tecuciu, Rominf, S Greci, 1 Sirb si 4 miltf de Romini si 2 familil de
situat pe piriul Apa-NeagrS, la Germam; ui6crestinl ortodoxT Tigani.
o distanâ de 2 kil. si 575 m. si 4 catolici; 328 agricultorT, 2 In sat se afla o scoala* mixta,
de resedinâ comunei. avind profesiunllibere, 32 mun- condusa de un invaâtor o bi- ;
Are o populate de 184 fa- citorT si 18 servitorl. serica, cu un preot.

milil, sau 734 suflete. Stiu carte 65 persoane. Vite sunt 220 boT, 200 caT,
:
Are o scoala, care dateaza Vite: 430 boT, 2700

600 caT, 600 oT, 10 capre, 70 porci si
din anul 1865, si se frecuenta 01, 54 capre si 390 porci. 10 bivoll.

de 70 copii (59 b&e{I si 11 Venitul comunei in 1896 97 —
fete). era de 3498 lei si cheltuelile Frumusica. VezI Afumaî si
Locuitoril sunt razesl, si sta- de 3820 let. Sacsori, jud. Ilfov.

pinesc 568 hect. ; iar d-1 Cor- In com. seafla o scoala mixta,
bitan stapineste mosia Fundesti, frecuentata de 72 elevl si eleve Frumusica, iaz, pe mosia Mi-
in marime de 114 hect. si condusa de un invatator re- leanca, com. Mileanca, pi. Pru-
Are o biserica, cu hramul tribuit de com. Localul scoalel tul-d.-j., jud. Dorohoiu.
SfknMI Voevozl, deservita de 1 este donat comunei de proprie-
preot si 3 cint&re{I. Biserica tary mosiel. Frumu§ica, mosie, a Statulul,
este facuta la 1858 de locuiton. Sunttrel bisericT, cu trel preoflf jud. BacSu, pi. Tazl&ul-d.-s.,
S'a rezidit in 1892 cu spesele lo- si cincl dascall. com. Schitul-Frumoasa, care"d&
cuitorilor. un venit anual de 800 lei nu-
Frumu§ica, tirgusor, situat in mal de la pamintul cultivabil,
Frumu§elul, deal, pe mosia Ha- partea de N.-E. a com. Sto- afara pSdure.
varna, com. Havarna, pi. Pru- resti, mosia Storesti, pi. Cosula,
tul-d.-s., jud Dorohoiu. jud. Botosani. Are o populate Frumusica, pitdure, de 70 hect.
de 140 familil, sau 400 suflete. in partea de S. a com. Drac-
Frumusica, com. rur., in jud. Loc. sunt eel mai mulÎ EvreT. sani, pi. Miletinul, jud. Botosani.
Ialomiâ, pi. Cimpului, situata Acest tirgusor s'a infiintat
pe partea dreapta a riului Ialo- la anul 1844 de proprietarul mo- Frumusica, pitdure de stejar, in
miâ, intre comunele Ulesti si siei de atuncl, D. A. Mavro- jud. Ialolomiâ, pi. Cimpului,
Axintele. cordat. pe teritoriul com. Frumusica, cu
Teritoriul comunei are o su- Inainte de infiinârea tirgu- o suprafaâ de 100 hect.
prafaâ de 3650 hect., din carl lul era aid o circiuma la sleahul
150 hect. padure si se intinde mare, unde era si posta vechle. Frumusica, piriti, izvoreste dela
din riul Ialomiâ, spre S., co- Sunt 124 contribuabill. N.-V. com. Fumureni, pi. Oltul-
prinzind patru mosii, propriety! Numarulvitelor este de 365: d.-j., jud. Vilcea si se varsa
particulare: Frumusica, 1750 187 bol sivacl, no cal, 42 ca- in riul Mamul, tot in raionul
hect. ; Panduri, 400 hect. ; Bra- pre si 26 porci. com. Fumureni.
tia, 1000 hect. si Pirlitul, 500 Se afla aci 8 circiame ; 50
hect. comercianti si 58 meseriasl. Frumu§ita, com. rur., in jud.
Hosted by Google
FRUMUSITA 428 FRUNT1JA-COMANULUI
Covuriuiu, pi. Prutul, aflatoare ghe in Scintee?ti ; Sf. Imparaî Fruntea - Comanului, virf de
in valea ?i pe malul PrutuluT, a m Frumuâ $i Prea-Cuvioasa munte, jud. Bacau, pi. Tazlaul-
treia comuna in aceasta linie Paraschiva in Tamaoani, cite- d.-s., comuna Schitul-Frumoasa,
de la Galaî ?i la distanâ de trele avind pamint rural. Cat. din care izvore^te piriul Co-
24 kil. de capitala judeûlut. Se Ijdileni $i Frumuâ formeaza o manul.
margine?te la N. cu Folte$ti, la parohie, cu catedrala Sf. Impa-
E. cu lacul Brateûl, la S. cu ra{i, deservita de un preot, un Fruntea-lui-Vasil, munte, laN.
$ivi{a $i la V. cu teritoriul diacon 4 $i cintarefT, iar cat. de com. Comarnicul, pi. Pele-
com. Pechea, Are 4 catune:Ij- Scintee?ti, impreuna cu cat. Fin- $ul, jud. Prahova, coprins intre
dileni, Frumu?i£a (fe?edin{a), Ta- tinele (com. Folte^ti), formeaza riul Prahova (V.), Valea-lui-Bog-
maoani ?i Scintee^ti, cele 3 d'in- o parohie deosebita, cu numele dan (N.) ?i Oracle (S.).
tiiu in linia dreapta de Sud-Nor Scintee^ti, cu catedrala Sf. Gheor-

dica, iar a patra la vre-o 9 kiJ. ghe, deservita de un preot, un Fruntea -luI-Vasii (Muntele-)
in spre V. de re?edin$a comu- diacon $i 4 cintareî. ?i Muntele Stevie, mosii ale
nala. Sunt 3 §coli: una de bae^T statuluT, pendinte de manastirea

Populaîa com. este de 66S $i alta de fete in Frumu$i{a, a Znagovul, jud. Prahova, can, pe
famiiii, sau 2262 suflete : 1158 treia in Scintee?ti. Numarul e- periodul 1888 — 93, s'au arendat
barba^T $i 1 104 feme!; 1045 ne- levilor inscriî, in aceste ?colT cu 3500 lei anual.
casatorip, 1077 casatoripf $i 140 in anul 1889 era de 61 ba-
vaduvi. e\i $i 16 fete, din can ail ur- Fruntea-lui-Vasii. Vezi Brato-
Sunt 384 contribuabili. mat regulat 46 bae^T ?i 8 fete. cea, jud. Prahova.
$tiu carte 90 persoane. Calea judeêana Galaî-Baba-
Locuitorii din toate catunele Draga strabate aceasta comuna, Fruntea - Mare. Vezt Frunze
acestei comuni sunt fo?ti claca?! pe o intindere de 12 kil., tre- (Muntele-), jud. Putna.
improprietaripf la 1864. cind chiar prin satele Ijdileni
Situafia terenuluf com. Fru- ?i Frumu$i{a. Pe aci trece §i li- Frunte§ti, sat, jud. Bacau, pi.
mu?i{a este accidental : dealurT, nia ferata Galaî-Birlad. Siretul-d.-s., com. Filipeni, a?e-
val $i locuri plane. Suprafaâ zat la confluenâ piriului Salasul-
sa este de n 286 hect., din carl: Frumu§i{a, satul principal ?i re- Roû cu Dunavaûl, la o de-
8641 hect. arabile, 1600 padure, $edin{a comunei cu acela$T nu- partare de 5100 m. de catunul
400 ima?, 200 fineê, 294 vii, me, pi. Prutul, jud. Covuriuiu. Lunca. Satul este foarte vechiu.
97 vetrele vSatelor $i restui pa- Are 231 famiiii, sau 916 suflete; Locuitorii poseda acte scrise in
mint sterp. Din acestea, 9438 o biserica; 2 $coli. limba slavona cu date de la
hect. aparîn proprietaêi man 1600.

§i 1848 celei mici. Proprietatea Frumu§i{a, mo§ie particulars, in In Condica Liuzilor, se ga-
mare e reprezentata, prin mob- com. cu acelaî nume, pi. Pru- se$te cu numele Frunte$ti-Ra-
ile Frumuâ (2 trupuri) fi Ij- tul, jud. Covuriuiu, in doua tru- Are o bisericS, cu hra-
zase?ti.
dileni. puri, fiecare de cite 3500 hec- mul Cuvioasa Paraschiva, cla-
Numarul vitelor este de 5344 tare. dita de razeîi mo^neni pe la
capete, din can: 1450 bolf, 765 1851. Sunt 216 famiiii, sau 82
vacT, S7 car, 125 epe, 270 ca- Frumu§ita, vale, judeûl Vilcea, suflete.
pre ?i 2439 01 i
sunt: 8 buhal com. Dobriceni, pi. Ocolul. Vite sunt : 51 caT, 394 vite
(taurl), I4armasari, 156 berbeci cornute, 234 pore! $i 1 1 capre.

?i 20 fapi. Frunceasca, pddurice, la S. de
In Frumu$i{a sunt : 1 4 circiumi padurea figane^ti, com. figa- Frunte§ti, deal, situat la N. ju-
2 morl cu aburJ ; 3 batoze de tre- ne?ti, jud. Tecuciu, pe locul nu- deûlui Tecuciu; formeaza limita
erat ?i 3 de batutporumb, 331 mit Valea-de-Mijloc. intre jud. Tecuciu $i Bacau, la
pluguri, din car J 116 de fier. N. de satul Barna, com. Godi-

Veniturile comuneif se ridica Fruntarei (Dealul-), deal, pe ne$ti.
la 23078 lei, 77 bam, iar chel- moîa Ru§i-Ciomartan, com. Za-

tuelile la 21446 lef, 99 banl. mostia, pi. Berhometele, judeûl Fruntiâ - Comanului, padure,
BisericI sunt 3*: Sf. Gheor- Dorohoiu. jud. Bacau, pi Tazlaul-d^-s.,, de
Hosted by Google
FRUNfLLE 429 FRUNZARUL
pe teritoriul com. Schitul-Fru- Frun{i§eni, sat, in jud. Tutova, Frunzarul, Uria si Sprincenata,
moasa. pi. Tirgul, spre E. de Birlad. cu o populate de 187 fami-
Are o populate de 521 lo- lil, sau 1429 suflete, din carl
Frunjile, cdtim de resedinâ, a- cuitorT, din car! 44 stiu carte si. 201 contribuabili ; locuesc in 50
parînind comune! Copacioasa, locuind in 68 case. Formeaza o case si 112 bordeie.
pi. Amaradia, jud. Gorj, $i si- comuna (com. Frunîseni), cud- Locuitorii se ocupa cu a-
tuat pe loc ses. tunele: Dealul-Mare si Grajdeni. gricultura, viticultura si cre-
Are o intindere de 360 hect., In toata comuna sunt 1 1 73 lo- sterea vitelor. Ef desfac produ-
din carl 190 hect. arabile, 120 cuitor! (din car! 134 stiu carte) sul munce! lor ma! ales pe pie-
hect. fineê, 40 hect. izlaz $i 192 contribuabili; locuesc in $ele de la T.-Magurele si Co-
pomet si 10 hect. vatra satului. 240 case. rabia.
Are o populate de 160 fa- Cultura vie! se face pe o su- Mosia e parte a Statulul, care
milii, 332 suflete, din can
sati prafaâ de 85,50 hect. (din can poseda Sprincenata, cu o in-
140 contribuabili. 1 1,50 nelucratoare). Se fabrica tindere de aproape 300 hect. a-
Locuitorii poseda: 40 plu- mult olaria ordinara. rabile, 75 padure, 15 livezi si
gurl, 70 care cu bol; 270 vite Comerciul se face de i6per- 75 izlaz parte e particulars.
;
man cornute, 13 caT, 420 01 $i soane in 16 stabilimente co- Locuitorii s'au improprietarit
113 rimaton. merciale, din carl 9 circiume. dupa legea rurala din 1864 si
Sunt 40 stupi cu albine. Are o scoala primara de ba- dupa legea insuraêilor din 1879,
Are 1 biserica, deservita de e\i] 4 bisericT. Contribuîunile luind 467 hect.
1 preot si 1 cintare^. directe ale locuitorilor acestel In raionul com. sunt 2 bise-
comune sunt de 8822 lei si 58 rici: una in cat. Frunzarul, fon-
Frunîle, coamd de munte, in ju- bam. data la anul 1808, si a doua in
deûl Gorj, plaiul Novaci ; in- Uria, zidita la 1735 si termi-
cepe din muntele Florile-Albe Frun{i§eni, piriias, ce izvoreste nate la 1846. Ele sunt deser-
si se termina la N.-V. comunei din com. cu acelasi nume, jud. vite de un preot si un cin-
Radosi din spre com. Carpinisiul. Tutova, si se varsa in piriul tare^, retribuir^! anual, din bud-
Trestiana, tot pe teritoriul aces- getul comunei $i de locuitor!,
Frunîle. Vezi Trupurile-de-Pa- tel comune. prin invoel! agricole.

dure, jud. Muscel. $tiu carte 24 barba{! si 8 fe-
Frunza, japse, iese din iezerul me!.

Frunîle (Muntele-), pddure, pe Deciul §i da in stinga Filipo- Comerciul se face de 7 cir-
teritoriul comunei Spinesti, pi. iului-din-Balta com. Tichilesti, ciumari. Stabilimente industri-
Vrancea, jud. Putna, in intin- jud. Braila. ale se aflc(: o moara cu abur!,
dere de 800 hect., aparînind lo- o piua, pe un torent format
cuitorilor din Spinesti. Frunza, bdltis sau japse, la N. din izvoarele, ce ies de sub
iezerului Curbovul, din comuna Dealul-Oltulu!.
Frunîle (Muntele-) (Fruntea- Tichilesti, care da in privalul Veniturile si cheltuelile com.
Mare), pddure, pe teritoriul Filipoiul, jud. Braila. sunt de 4160 le!.
comunei Herastraul, pi. Vran- O sosea comunala leaga cat.

cea, jud. Putna, in intindere de Frunzarea, pddure particulars, Frunzarul cu Sprincenata, pe
800 hect., aparîntnd locuitorilor supusa regimului silvic, aflata linga care, la E., pe Dealul-Ol-
din com. Colacul. pe mosia Frunzarea-Brustureî, tulu!, trece soseaua judeêana
si aparînind comunei Birsesti, Slatina-Turnul-Magurele.
Frunîle-Runcului,^;Y^ a mun- plasa Ocolul, jud. Vilcea. La N., comuna se invecine-
te lui Runciil, din com. Neagra- ste cu Gostavaûl; la E. siS.-E.,
Sarului, jud. Suceava. Frunzarul, com, rur., in jud. cu Vispesti ; la S., cu Birsesti
Olt, pi. Siul-d.-j., situata pe si la V., cu riul Oltul, care o
Frunîlor (Dealul-), colind, in lunca si sub Dealul-Oltului, la desparte de jud. Romanaji.
jud. Buzau, com. Nehoiul;face 50 kil. de capitala judeûlui si La E., in poale si pe coasta
hotar despre^comuna Gura-Te- la 15 kil. de resedinâ plasei. Dealului-Oltulu!, se intind viile,
ghii. Se compune din 3 citune : de la care apof urmeazS un pla-
Hosted by Google
FRUNZARUL 430 FRUNZINE$TI
tou intins p&n& in Calmatuiti, pe Frunze, loc de izvoare, jud. rasca, cu o populate de 468
care se afl& {arinile locuitori- Bacau, pi. Trotusul, com. J&vreni, locuitori, caritraesc in 1 10 case.
lor. pe teritoriul satuluf Javreni, de In vechime se zice ca* aceasta
unde isl are oblrsia piriul Ffya. com. a fost maiinflorita ; astazT
Frunzarul, sat, face parte din este foarte puîn populata. Cea
com. rur. cu acelasi nume, jud. Frunzeni, sat, jud. Bacau, pi. mai mare parte din locuitorii
Olt, pi. Siul-d.-j., situatape lun- Bistriâ-de-sus, com. Valea-lui- s&i sunt emancipapf. Din cur-
ca, ling& riul Olt. Aci e rese- Ion, eel mai r&s&ritean sat din tea proprietatei si p&na la biseri-
dinâ comunei si o biserica cu com., aproape de malul drept al ca" e o pivniâ vechie, lunga de
urmatoarea inscripîune: Bistriêi si la o departare de 30 de metri si lata de 10 metri.
3 kil. de resedinâ cu scoala. Are o suprafa^l de 2094 hect.
Aceasta sfinta si Dumnezeeasca bise-
rica, ce se praznueste hramul Adormirea

Are 9 familil, cu 75 suflete. D-l N. D. Amira are 1850 hect.
Prea Sfintel Nascatoare de Dumnezeu Vite : 25 vite man cornute, si locuitorii 244 hect. Proprie-
si Erarhul Niculae, la locul ce se chiama 20 ol si 2 cal. tarul cultiva 1372 hect. (100
ingrozitor, s'a zidit din temelie, de cu-
La N. de acest sat se afl& sterpe, 35 izlaz, 343 p&dure).
cernicii dintre preop raposati Popa Ma- :
altul cu acelasi nume care {ine Locuitorii cultiva" tot terenul.

nolea Duhovnicul, Popa Dumitru, aju-
toiind si altii. Tar in zilele Domnului de com. Cindesti, pi. Bistriâ, Sunt 96 contribuabili.
nostru loan Alexandru Constantin Mo- judeful Neamû. Budgetul com. e de 2357 lei
ruzzi Voevod, s'au zidit de iznoava, stri-

la venituri si de 2595 lei la
cind-o din temeUe, de raposaîi: Popa
Frunzeni, sat, in jud. Neamû, cheltueli.
Dumitru si de feciorit lut Popa Drago-
com. Cindesti, pi. Bistriâ, situat In com. este o singura bi-
mir si de feciorit raposatului Popa Ma-
nolea, Popa Serban Duhovnicul, Popa pe malul drept al riului Bistriâ, serica, la Frunzinesti ; 1 scoala
Badea, 1. Bratega, Mirea Diaconu, aju- in drumul care leaga satul Cin- mixta ; 1 moara cu ap& ; 1 he-
torind si alti preoî, care cu mult care
desti cu soseaua Piatra-Buhusi- lesteu ; 3 poduri statatoare.
cu puîn, ca sa fie vecinica pomenire si
Bac&Q. Numarul vitelor man e de
a lor sfinta cu toata podoaba ce se
Terenurile acestei locality 409 (190 cat si epe, 95 boi,
vede, in zilele marelui Imparat a toata
Rusia, la leatul 1808. sunt de natura calcaroas2. 116 vaci si viêi, 5 taunf, 3 bi-
Populaîunea este de 100 fa- voliê), si al celor mict de 656
Frunzarul, deal, in raionul co- milii, sau 505 suflete, 7 vaduve, (ro capre, 78 porcT, 571 01).
munei Frunzarul,, pi. Siul-d.-j., 4 nevolnicT, 7 evrei. Locuitorii Dintre locuitorT, 108 sunt plu-
jud. Olt, pe care se cultiva. 59 se ocupa cu agricultura, indus- gari, 3 industriasT, 2 au diferite
hect. aril vie. tria si plutaria. profesiunT.

In sat se afla : o biserica, cu Aratura se face cu 62 plu-
Frunza (Piatra-lui-), colind, in 1 preot si 2 dascaii ; 4 mori de guri : 22 cu boi, 40cucal. Lo-
jud. Buz&u,com. Colî, acope- apa; 4 var&rii; 5 rot&rii. cuitorii au 85 care si caruê
ritade p&dure mosneneasca, Numarul vitelor se urea la 25 cu boi, 60 cu caT.
cam de 8 hect. 223 capete. Comerciul se face de un cir-
ciumar si un hangiu.
Frunza (Lacul-lui-), fes, in ju- Frunzeti (Lunca-lui-), lunca de
de{ul Buz&Q, com. Vadul-So- rachita, pe sesul Moldovei, com. Frunzinesti, sat, face parte din
resti, pe mosia Modruzesti iz- ; Dr&ganesti, jud. Suceava. com. rur. cu acelasi nume, pi.
laz de vite. Dimbovita, jud. Ilfov. Este si-
Frunzine§ti, com. rur., jud. II- tuat spre E. de Bucuresti, pe

Frunza - Verde, catun (tirla), fov, pi. Dimboviâ, situata la malul drept al vaei Pas&rea, a-
in jud. Ialomita, pi. Ialomiâ- E. de Bucuresti, aproape de proape de unde aceastS vale se
Balta, com. Poiana, situat pe locul unde valea Pasarea se varsi in riul Dimbovhra. La E.
cimpul Bar&ganul. varsa in riul Dimboviâ, 26 kil. are dealurl, iar la S.-V. pSmin-
departe de Bucuresti. St& in tul e baltos.
Frunza- Verde (Lacul - lui-), leg&turScu Pl&tarestisi Tinganul Aci este resedinâ primariel.
lac, in jud. Buzau, com. Nicu- prin sosele. Se intinde pe o suprafaâ de
lesti, cat. PoduJ-Muncil; confine Se compunedin satele: Frun- 2094 hect. (impreunS cu Li-
mult peste. zinesti, Lilieci, Piîgaia si O- lieci, Orasca si Piîgaia), din
Hosted by Google
FRUNZOAICA 431 FULGA
canf d-1 N. D. Amira are 1850 Daler, precum si asupra lacu- To^f locuitoril, in numar de
hect. si locuitoril (impreuna cu rilor inconjuratoare ca Tatanir, 418, s'au improprietarit la 1864
cei din Lilieci, Ptygaia si'O- Fudul, C&rp&nosul. pe mosia Fulga, proprietate a
rasca) au 244 hect. d-lui Mihail Xanto, clnd li s'au
Proprietarul cultiva 1372 hect. Fuga, piriU, izvoreste din padu- dat 18 16 hect.
(100 ramin sterpe, 35 izlaz, 343 rea numita Valcelele, din com. Vite sunt: 180 cat, 200 epe,
padure). Locuitoril cultiva tot Poeni,pl. Codrul,jud. Iasi, trece 210 vaci, 3500 of si 450 porci.
terenul, fara sa aiba izlaz. pe teritoriui com. Poeana-Cir- $coala exists in com. de la
Populaîa satului e de 361 lo- nuluT, pi. Crasna, jud. Vasluiu, 1848. Localul e proprietatea
cuitorf. si se varsa in Vaslue{. comunei. S'a frecuentatin anul
Are o biserica, cu hramul Sf. 1 89 1 de 57 baeflf si 3 fete, din
Andreiti, deservita de 1 preot Fuivei (Dealul-), deal, in jud. numarul de 379 copil (195 ba-
si 1 dntare^; o scoaia mixta, Neamû, com. Roznov, pi. Bis- etf, 1 84 fete), cu virsta de scoaia.
frecuentata de 19 elevi si 15 e- tri{a, situat linga satul Negri- Cu intrepnereapersonalulul, sta-

leve. testi. tul cheltueste anual 1080 lei.
In raionul satului se afla : 1 §tiu carte 196 barbae si 12

helesteu ; 1 pod statator. Fulai, alt nutne al catunulul Co- feme!.
Comerciul se face de 1 hangiu. sereni, com. Preajba-de-Padure, In c&tunul Fulga-d.s. e o
Numarul vitelor marl e de pi. Ocolul, jud. Romana{i, situat mica movila in partea de E., se
283 si al celor mid de 288. ling^ apa Tesluiul. zice, din timpul Tatarilor.
Toata com. se intinde pe o

Frunzoaica, mope, in jud. Ia- Fulga, com, rur., jud. Prahova, suprafaâ de 2076 hect.
lomita, pi. Ialomiâ-Balta, com. pi. Cimpul. Este situata* in ju- Stupf cu albine sunt 80.
Poiana, de 1500 hect. rul laculul Fulga, la 47 kil. de PSmintul de cultura* e foarte
capitala judeûluJ si la 22 kil. prielnic agriculture*.

Frunzul, virf de munte, din cul- de resedinâ plasei. Comerciul se exercita* in com.
mea Comarnicului, jud. Arges, Se compune din 2 catune: de 10 circiuman.
plaiul Lovistea; are
o malîme Fulga-d.-s, si Fulga-d.-j. Are Budgetul comunei are la veni-
de 1506 m. d'asupra nivelulul o populaîune de 11 00 familii, turi suma de 12925,97161 si la
marii. sau 3515 suflete (1730 barbaî, cheltuelf 6398,78 lei.
1785 femei), in care intra si 43 Are douS sosele: Fulga-Mizil

Fudul, lac, \w jud. Tulcea, pi. familtf de figanf. si Fulga-Salciile.
Sulina, pe teritoriui comunef Contribuabili sunt 750; case In jurul comunei sunt mai
urbane Chiiia-Vechie, situat in de locuit 850. multe movile.
partea N.-V. a plasel si a co- In com. sunt 2 bisericf: una Se mirgineste la S. cu com.
munei ; a fost format de o revar- in Fulga-d.-s., fondata" in anul Salciile; la V., cu cat. Baraic-
sare a braûluT Tatarul (o de- 1834, cu urmatoarea inscripîe tarulsicom. Parepa; la E., cu
rivaîea braûluiChilia) ; e incon- jud. Buzau si la N., cu com.
Acesta sfinta si Dumnezeeasca bise-
jurat cu stuf ; comunicacu lacul Conduratul.
rica s'a zidit din temelie prin osirdia si
Tatanir prin o girliâ ; are 1 cheltuiala vatafului Iordache Rusescu si
hect. intindere. a raposatului Diinache POstelnicu, Im- Fulga, muc/iie de deal, in jud.
preuna cu so£iadumnealuiRali£asi cu os- Buzati, com. Carpinistea, in a-
teneala locuitorilor sateni, in zilele Prea
Fudul, punct trigonometric de propiere de cat. Poponeûl,
Inalâtului Domn Alexandra Ghica Voda,
observable, de rangul I-iu, in
leatu 1834. S'a reparat la anul 1892.
jud. Tulcea, pi. Sulina, com. Fulga, deal, in centrul com. Ca-
urbana Chiiia-Vechie, in partea A doua biserica este in Ful- limanesti, plaiul Cozia, jud. Vil-
N.-V. a pl&sei si a comunei, ga-d.-j., fondata" la anul 1880. cea.
linga braûl Tatarul, al gurei Ambele bisericf sunt deservite
Chiliel; are J.6 m. inalîme si de trel preop. Fulga, mo$ie> in jud. Prahova,
domina" asupra braûlui Chilia Locuitoril se ocupa numai cu care se limiteaza cu jud. Bu-
pe o intindere insemnata, a- agricultural Produsul muncei il zau in dreptul comunelor : Ba-
supra ostroavelor Tatarul si desfac la orasele Ploesti si Mizil. ba-Ana si BoldestL
Hosted by Google
FULGA 432 FUMURENI
Fulga, padure, in jud. Mehedinji, Buz&u, com." Gura-Teghii ; avind Lalesti. Are 99 locuiton (din
pi. Cimpul, com. rur. Corlaêlul. ca 40 hect. proprietate mosne-
t can 16 stiu carte) si 27 case.
neasca.
Fulga, p&dnre, in com, rur. Vin- Fumea, cdtun (tirla), in jud. Ialo-
jul-Mare, pi. Blahniâ, jud. Me- Fulgeriûl, izvor, in jud. Buzau, mifa, pi. Ialomiâ-Balta, com. Rc-
hedinî ; este proprietatea Sta- com. Gura-Teghii, incepe din viga.
tului. p^durea Vinele-Calde si se scur-
ge in Bisca-Rozilei. Fumureni, com. rur., jud. Vilcea,
Fulga, lac sec, intre catunele Ful- pi. Oltul-d-j. S'a infiinât cam
ga-d.-s. si Fulga-d.-j., pi. Cim- Fulgeriûlui (Drumul-), locizo- pe la anul 1845, de maicile schi-
pul, jud. Prahova. lat, in jud. Buzau, com. Bozio- tului Mamul.
rul ; face hotar despre com. Goi- Este situata pe valea riului
Fulga, vale, in jud. Buz&ti, com. desti. Mamul, 60

de capitala
la kil.
Baba-Ana; incepe de pe mosia judeûlui si la 10 kil. de a

Fulga si se scurge in piriul Is- Fulge^ti, (Valceaua-Fulge^ti). plasei. Aceasta com., pana la
t&ul se numeste si Calmaûiul-

; VeziPorcilor (Dealul-), jud. Vil- anul 1875, s'a numit Fumureni
Nou. cea, continuare a munîlor Ar- apoi, in 1875 si 1876, s'a alipit
nota si Buila. la Lungesti, si in urm& sT-a
Fulga-de-Jos, sat, face parte din luat iarasT numirea de Fumureni.

com. fur. Fulga, pi. Cimpul, jud. Fulgoaia, padure, in jud. Buzau, Are o populate de 308 fa-
Prahova. com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi- milii, sau 905 suflete (461 bar-
ciului; face un corp cu Gosa, bap si 444 femei), din can 165
Fulga-de-Sus, sat, face parte Capul-Dealului si Valea-Rugiior, contribuabili locuescin 231 case.
din com. rur. Fulga, pi. Cim- avind in tot 340 hect., parte a In com. e o singura biserica,
pul, jud. Prahova. In partea de statului, alipita padurei Mlajetul fondata la anul 1742.
E. a acestul c&tun este o mica si Topilele, parte a mosneni- Ocupapa locuitorilor e agri-
movila, care dateaza, se zice, lor. cultura. Produsul muncei il des-
din timpul invaziunei Tatarilor. fac la Craiova, Slatina, Turnu-
Fulgoaia, vale, in jud. Buzau, Magurele, etc.
Fulgere^ti, fost sat, azi mahala, com. Sibiciul-d.-s., cat. Gorne- Vite sunt: 518 01, 135 boi,
in com. B&neasa, pi. Prutul, jud. tul ; ese din muntele Fulgoiul 23 cai, 121 vaci, 71 vitrei, 21
Covurluiu. si da in Valea-Sibiciului. capre si 300 porci.
171 locuiton s'au improprie-
Fulgeriûl, sat, in jud. Bacau, Fulgoiul, munte, in jud. Buz&u, tarit la 1864, pe mosia Mamul-
pi. Siretul-d.-j., com. Pancesti, com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi- Fumureni, cind au primit 525
situat la o dep&rtare de 3 kil. ciului,culminate din catena Pri- hect. pamint.
desatul Pancesti. Are 11 fami- seaca, ce se intinde pe malul In anul 1850 s'a inceput aci
lii, sau 89 suflete. sting al V&ei-Sibiciului. o manastire care a ramas in
Vite sunt: 38 vite mari cor- ruina, ruina care exista si asta-zl
nute, 20 pom si 9 capre. Fulgoiul, sorginte de apd mine- si la care se zice fle-care locui-
raid, in jud. Buzau, com. Mla- tor a fost obligat a bate 7 —
Fulgeriûl, munte, in jud. Bu jetul, c&t. Valea-Sibiciului, la pari in pamint, formind ast-fel
zau, com. Goidesti, cat. Ivane- gura vaei Fulgoaia ; confine pu- mai intiiu un piedestal de lemn
{ul, ramificaîe din masivul mun- cioasa si s&ruri. d'asupra caruia s'a pus caramida.
telul R&zboiul, intre muntele Brin- §coala dateaza in com. cam
zea si Tigva, pe malul sting al Fulgoiul, localitate izolata, in dela 1855, dar neavind un
riului Bisca-Rozilel ; e renumit jud. Olt, pi. Oltul-d.-j., com. local propriu s'a inchis in
prin aromatica sa finea{&, com- Oporelul, unde valea Beria se mai multe rinduri. Se frecuenta
pus& din infinite varietal de varsa in riul Tesluiul. acum de 45 copii, din numa-
florr. rul de 105 (59 baep si 46 fete)
Fulgul, sat, in jud. si pi. Tutova, in virsta de scoala\ E dotata

Fulgeri§ (Pe-), pttdure, in jud. com. Lalesti, spre N. de satul in farina cu 3 hect. pamint.
Hosted by Google
FUMURENI 433 FUNDATA
Stiu carte 40 barbati. Cu intre- Fundata, sat, jud. Dimbovija, facultatea din Iasi, d. P. Poni:
înerea scoalei statul cheltueste pi. Bolintinul, cat. al comunei Anhydrita silicicS . 0.0076
anual 1080 lei. Bildana. » sulfurica . 0.1750
Anual se fabrica aproximativ Catunul Fundata dateaza din Clor 7»3i30
pana la 2500 decal. £uica. timpul Voevodului Const. Ma- Anhydrite carbon. 1
edete " ninate
Toata com. se intindepe 525 vrocordat. Un boer anume Const. borica j"
hect. pamint. Gherea, care se afla la curtea Sodiu 7.7820
Veniturile com. se urea la lui Voda in cinste de setrar, Potasiu 0.1600
1500 lei si cheltuelile la 1400. ca sa scape cinstea unef fiice Oxid de magneziu* . 3.2610
E brazdata de dealurile : Ma- pe care o urmarea un
ale sale, » » calciu . . . 0.0366
mul la V. si Deaiul-Mare la E., boer bogat si cu trecere la Lithiu
]
-^terminate
ambele linga vatra satului si e u- curte, anume Cuâridos, s'a re- Materil organice j
data de vaile Praxia si Frumu-
: tras aci, cumparind mosia si fa- Aceste substance se pot grupa
sica, afara de rial Mamul, care cind case intr'o infundatura de in modul urmator:
o uda dela N. la S. padure. Clorura .de sodiu . 12.0510
Se margineste cu com.: Zla- Blindeêa acestui boer, pe » » potasiu . 0.3060
tari (N.), Lungesti (S.), Susani linga robif ce avea, a atras si Sulfat de sodiu . . 9.3970
(V.) si Dobrusa (E.). alte familii pribege in jurul curêi » » magneziu . 7.3215
sale, carora le facea colibe pen- Carbonat de calciu . 0.0653
Fumureni, deal, in raionul com. tru locuinê. D'atundf satul s'a » » magneziu 1.7230
Fumureni, jud. Vilcea, pi. Oltul- numit Fundata, iar mostenitorii Aceasta analiza este facuta
d.-j., pe care se cultiva 120 boerului Gherea s'au numit Fun- numaT apei", nu si nomolului.
hect. vie. Ministerul Agriculture!, dament. Fundata
Lacul conînea a-
a dispus in anul 1891 distru- cum 30 de an* foarte putina

gerea prin sulfur si carbon a Fundata, munte, in jud. Buz&u, apa, in cit se g&seau blocuri
unei parî din terenul cultivat com. Trestioara, cat. Crivelesti, de sare la suprafaâ sa, apa fund
cu vie din dealui Fumureni, a- face hotar despre com. Goidesti mai concentrate de cit este ac-
tins de filoxera. e foarte avut in sare si pus sub tualmente Lacul-Sarat, din ju-
paza. deûl Braila. De atuncl au in-
Fumureni, trup de padure, al ceput incetul cu incetul s& creasca

statuiui, in intindere de 1322 Fundata, munte, jud. Muscel, apele sale, cind acum 12 am,
hect., formind impreuna cu tru- com. Dragoslavele, plaiul Dim- volumui apelor sale a crescut
purile : Mamuletul, Silea si Va- bovifa, pe care il stapinesc lo in mod extraordinar prin revar-
lea-Rea (700 hect.), padurea cuitoriT din comuna. sarea in matca sa a doua lacuri
Mamul Fumureni,
- situata in cu apa dulce, Crunî si Reviga,
com. Lungesti, pi. Oltul-d.-j., Fundata, izvor, in jud. Buzau, de care era separat printr'un
jud. Vilcea. com. Trestioara; incepe din mun- zagaz. Apa creste in fie-care an
tele Fundata, desparte in doua si acum are o suprafa^ de vr'o
Fumureni-Mamul, mo fie, a sta- com. Trestioara si, in com. Ca- 200 hect.
tuiui. Vezi Mamul-Fumureni, jud, nesti, se uneste cu izvorul Sla- Graîe vechei sale reputaî-
Vilcea. nicelul, dind de aci inainte nas- unT, vin suferinzi de prin multe
tere piriului Saratelul-Bercii sau parîf si pe marginiie apei se
Funari, sat, face parte din com. Joseni. construesc vara pana la 100
rur. Ciumaî, pi. Cimpul, jud. barace. Satele : Perieî, Mis-
Prahova. Fundata, lac, cu apa minerals, leanul si Botanul, ce sunt in
in jud. lalomiâ, pi. Ialomiâ- apropiere de lac, primesc mulî

Fundaca, balta, jud. Bacau, pi. Balta, pe teritoriui comunei An- suferinzT,de prin Cal&rasi sau
Bistrh:a-d.-j.,com. Dealul-Nou,de drasesti. Este situat la S. vaet alte Se transpoarta
locality!.
pe teritoriui satului Barzulesti. Fileanca, spre N. de satul Pe- bolnavil pana la lac cu 20 30 —
rieî, linga satul Botanul. trasurT, ce fac serviciu zilnic.
Fundata, catun, al com. Goidesti, lata analiza f&cuta acestei ape

jud. Bacau; are 160I0C. si 37 case. de profesorul de chimie de la Fundata, loc izolat, in partea de
60299. Marele Dicfionar Gcografic Vol. III. 5o
Hosted by Google
FUNDATA 434 FUNDATURA
N. a com. Slanicul, plaiul Var- tura. ET au un teritoriu de 674 Fundatura, sat, in jud. Tutova,
bilaul, jud. Prahova, destinat in hectare. pi, Pereschivul, com. Praja, spre
vremile vechf pentru inmormin- Aici se afla o biserica, cu N.-E. de satul Praja. Are 100
tarea holericilor. hramul Sfinîi VoevozT, deser locuitori si 20 case.
vita de 1 preot si 1 cintare{.
Fundata, vale, in jud. Buzau, S'a zidit la 1 878, in locul alteia Fundatura, sat, din com. Hir-
com. Vintila-Voda, cat. Sirbesti care era vechie. Locuitorii sunt $ova, pi. Racova, jud. Vasluiu,
incepe de la Crucea-din-Copac venial din satul Frumuselul. numit ast-fel de la poziîunea
si da in riul Slanicul. joasa ce ocupa. E situat subpoa-
Fundatura, sat, din com. Ra- lele extremitaîlor unu! unghiu,
Fundata, vale, izvoreste de la chitoasa, pi. Stanise$ti, jud. Te- care, m punctul despre com.
N.-V. de com, Slanicul, plasa cuciu, situat in fundul vaii, la Cozme^ti, e format prin impreu-
Varbilaul, jud. Prahova ?i se o distanâ de 800 m. de re$e- narea dealurilor De-Vint, cu o
varsa in girla Slanicul, pe ma- dinâ comunei. Teritoriui satuluT aripa din dealul Magura. Se in-
lui drept, tot in raionul com. este de 277 hect. Locuitorii tinde pe o suprafaâ de 429
Slanicul, trecind prin apropiere sunt improprietarip. hect, din can 18 hect. vie. Are
de scoala. Are o populate de 65 familii, o populate de 100 familii, sau
sati 209 suflete. 538 suflete.
Fundatura, cdtun, al com. Pal- Copii in virsta de $coala sunt Vite sunt : 245 vite marl cor-
tineni, jud. Buzau. Are ioo lo-
49 (26 baeî si 23 fete). nute, 242 01, 16 cai ?i 90 ri-
cuitori si 30 case. Comerciul se face de 2 cir matori.

ciumari. Se zice ca pe aceste locun
Fundatura, sat, in centrul com. a urmat o parte a razboiului din-
Pahnesti, pi. Podoleni, judeûl Fundatura, sat, facind parte din tre Stefan-cel-Mare cu Turcii
Falciu. I s'a dat numirea de la com. Motoseni, pi. Stani$e$ti, de pe Valea-RacoveT, la 1475.
poziîa sa naturala, Mind aêzat jud. Tecuciu, situat in fundul Tradiîunea spune ca pe dealul
in fundul unel vai inconjurata vaei êpoaia si udat de Piriul- Magura isi aêzase Stefan-cel-
de dealuri, si acoperita din ve- TrecatoareT, la o distanta de 4 Mare ostirea, alegindu-?i acest
chime cu paduri. Este udat de kil. 400 m. departe de resedinâ punct, din cauza poziîunei celei
Ruginoasasi Paltinoasa,
piraiele: com. Are o populate de 39 fa- mai ridicate a dealului, unde se
carl se unesc sub numele de milii, sau 158 suflete. vad $i asta-zi urmeie unor san-
Fundatura. Are: o biserica, cu hramu) ûri si a unei subterane, pe care
Are o populate de 120 fa- Adormirea-Maicei-Domnului, fa- oamenii o numesc Beciul-lui-
milii, sau 420 suflete, din can cuta de locuitori la 1874 si Stefan-Voda.
80 contribuabili. deservita de un preot si un cin- In urma bataliei, $tefan-Voda
Biserica s'a fondat la 1875. t&re{; o circiuma. a dat drept recompensa aceste
iocuri, la o parte din capitanii
Fundatura, cdtun, in judeûl Fundatura, sat, in jud. $i pi. sai, din ai caror urma$i stapi-
Neamû, com. Pastraveni, din Tutova, com. Voine^ti, spre N. nesc si asta-zi.
pi. de Sus-Mijlocul. de satul Voine^ti. Are 121 . lo-
cuitori si 33 case. E numit $i Fundatura, sat, in partea de

Fundatura, sat, face parte din Fundatura- Voinesti. N. a com. Co?esti, pi. Racova,
com. Muncelul, jud. Tecuciu, si- jud. Vasluiu. I s'adat acest nume,
tuat pe piriul Apa-Neagra, la o Fundatura, sat, in jud. si pi delapoziîunealoculuT, satul fund
distant de 3 kil. de resedinfa Tutova, com. Cirjaoani, spre situat la impreunarea dealurilor
comunei. N. de satul Cirjaoani. Are o Scheleasi Co?ca, unde formeaza
Are o populate de 245 fa- populate de 190 locuitori si o infundatura.
milii, sau 1096 suflete, can lo- 47 case. Populaîunea acestui Este udat de piriul Co$esti.
cuesc in 239 case. sat este compusa mai toata din Are o suprafaâ de 201 hect.,
Comerciul se face de 2 cir- TiganI (lingurari) si se ocupa din can 4 hect. padure, 163
ciumarl. Locuitori* sunt vechf excluziv cu facerea de lingun, loc de cultura, flna^, imas, ale
raze?i si se ocupa cu agricul- cove^T, cause, etc. proprietaêT, iar ^8 hect. sunt
Hosted by Google
fundAtura 435 FUNDATURA-VOINEgTI
ale locuitorilor; 37 familiT, sau com. Chetre^ti, pi. Stemnicul, numirea de piriul Pahne?ti, trece
166 suflete. jud. Vasluiu. in com. Duda.
Vite sunt: 74 vite marlcor-
nute, 130 01, 2 cai $i 29 ri- Fundatura, pddure, jud. Bacau, Fundatura, piriu, izvore^te din
matorT. pi. Tazlaul-d.-s., com. Buc?e?ti, Dealul-ChiriloaeT, curge prin sa-
LocuitoriT poseda 10 plugun proprietatea d-lul Eustatiade. tul Bohotinul, pi. Podoleni, jud.
$i 20 care cu boT. Are o intindere de aproape 200 Falciu, unde prime$te afluenÎ:
hect. Este foioasa (fag! ?i ste- Deleni $i Robul, unit cu Sarda-
Fundatura, fost schit de calu- jari) $i este supusa regimulul reni, ?i apoi se varsa in Iazul-
gariê $i apoi de calugarl, in jud. silvic. BohotinuluT, spre N. de sat.
Buzau, comuna Boziorul, sapat
intr'o singura stinca, ca ?i la Fundatura, pddure, jud. Bacau, Fund&tura, piriia^ in judeûl
Aluni$ul. Acum e parasit $i serva plasa MunteluT, com. Podurile, Neamû, pi. Piatra-Muntele, co-
ca loc demn de vizitat pentru proprietatea d-lul V. Botezatu. muna Gircina. Izvore$te din coas-
frumusefea ?i singuratatea pozi- Este foioasa (fagl ?i stejarl), are tele despre V. ale dealului Ba-
{iunel sale. Din obiectele sacre o intindere de 300 hect. $i este laurul, curge in spre V., tra-
a ramas o icoana ce fusese a- supusa regimulul silvic. versind ?oseaua judeteana Pia-
dusa aci de la Schitul Agaton. tra-Neamû, intre kil. 3 — 4, apoi
In jurul sau se vede inca un Fundatura, izvor, in jud. Bu- drumul ce duce de la satul Dlr-
mare trunchiii de fag, netezit zau, com. Paltineni, format din mane^ti la satul Gircina, var-
puîn, avind 12 scobiturl pe doua ramurl, una incepind din sindu-se pe partea stinga a pi-
margine, servind ca strachinl, muntele Catia?ul, iar alta de la riuluif Cuejdiul.
din mancau
care calugaril la Muchea-FundatureT, $i carl dupa
masa comuna. ce se reunesc, se scurg in riul Fundatura, piriia§, format pe
Buzaul. teritoriul comunel Paule?ti, jud.
Fundatura, munte, jud. Bacau, Putna; se varsa in riul Putna.
plasa MunteluT, de pe teritoriul Fundatura, piriias, jud. Bacau,
com. Podurile, care face parte pi. Siretul-d.-s., com. Obir$ia, Fundatura, piriu, in jud. R.-Sa-
din $ira dealurilor ce despart care curge prin valea cu ace- rat, pi. Rimnicul-d.-s., comuna
cele doua Tazlauri de Trotu§. la?! nume, cu scurgere in Ber- Cimpulungeanca. Izvore?te din
heciu. dealul Fundatura; uda partea
Fundatura, deal, spre N.-V. de de N. a comuneT, $i merge de
satul Romine^ti, com. Movileni, Fundatura, ptriias, jud. Bacau, se varsa in riul Cilnaul, pe dreap-
pi. Copoul, jud. Formeaza
Ia$i. pi. MunteluT, com. Podurile, care ta luT, mal sus de catunul Ca-
valea cu acelaî mime. Este bo- curge spre N., ?i apoi spre E., ranaul, al aceleea?! comune.
gat in ima$. prin com. Buc?e§ti (plasa Taz-
laul-d.-s.) ; izvore^te din mun- Fundatura, vale, jud. Bacau,
Fundatura, deal, in jud. R.-Sa- tele cu acela$T nume $i se varsa pi. MunteluT, com. Podurile, pe
rat, pi. Rimnicul-d.-s., comuna in piriul Cernul, d'a stinga. teritoriul satuluT Rusae?ti.
Cimpulungeanca, in partea de
N. Se desface din culmea Cim- Fundatura, piriu, jud. Falciu, Fundatura, vale, jud. Bacati, pi.
pulungeanca. E acoperit cu pa- format din doua mici piriia?e: Siretul-d.-s., de pe teritoriul co-
duri $i imaûri. Paltinoasa ?i Ruginoasa, carl iau muneT Obirîa,

na^tere de pe teritoriul satului
Fundatura, partea despre E. a Fundatura, com. Pahne^ti, pi. Fundatura, vale, la S.-E. satu-
dealului ce se prelunge^te in Podoleni, $i care, in mijlocul sa- luT Micle^ti, com. Micle?ti, pi.
dreapta satului Micle^ti, plasa tului, unindu-se, tree sub numele Crasna, judeûl Vasluiu. Se nu-
Crasna, jud. Vasluiu. Aid se de Fundatura prin partea de me$te ast-fel pentru ca in a-
face fundul unei vaT. S. a satului Pahne^ti, unde pri- cest loc se $i infundeaza, ter-
mind in dreapta piriiaêle Hen- minindu-se.

Fundatura, deal, care se intinde ciul $i Lazul, se unesc mal jos
pe teritoriul satului Chetre?ti, cu piriul Ochiul, care apoi, sub Fundatura-Voine§ti, jud. Tu-
Hosted by Google
FUNDATURA-ORGOESTI 436 FUNDENI
tova. Vezif Fundatura, comuna tele Fun data, com. Trestioara, Buzau, com. Miajetul, cat. Sta-
Voinesti. jud. Buzau. nila; incepe din padure si da in
valea Cepturasul.
Fundatura-Orgoe^ti.V.Fundul- Fundaîca, vale, m jud. Buzau,
Vaei, com.Orgoesti, jud.Tutova. com. Vintila-Voda, cat, Sirbesti; Fundeni, com. rur., in jud. Bu-
incepe din Dealul-Bilcilor si da zau, plaiul Slanicul, situata pe
Fundaturei (Piriul-), piriti, a- in riul Slanic. malul sting ai riului Cilnaul,
fluent alpir. Girla-Moarei, com. la i6kil. 840 m. deorasul Buzau.
StoJniceni, jud. Suceava. Fundaîi ( Dealul-), ^/z>z#, in jud. Limitele sale sunt : Ia.N., hota-
Buzau, com. Vintila-Voda, cat.Sir- rul mosiei Turbureasa ; la S.,
Fundaturei (Piriul-), piriu, besti, acoperita de padure si izlaz. hotarul mosieT Turbureasa, pana
izvoreste din fundul vaiei cu a- in Drumul-BogdanuluT si la E.,
celasi nume, com. Solesti, pi. Fundea, padure, in jud. Buzau, Drumul-Bogdanului pana la Cu-
Crasna, jud. Vasluiti, curge de com. Miajetul. Vezi padurea Co- culeasa, de unde o ia pe ho-
la E. spre V. si se varsa in Ia- riiasul, a mosneniior. tarul jud. Rimnic, pe care merge,
zul-Racului. pana Ia hotarul mosieT Zoiâ, de
Fundeanul, com. rur., jud. Tu- se dirige in hotarul Modruzesti.
Fundaturei (Valea-), vale, for- tova. Vezi Fundeanul, sat. Suprafaâ sa e de 2958 hect.,
mats de dealul Anina si Ra- din care : 228oarabile, 54 pa-
diul, jud. Vasluiu, com. Solesti, Fundeanul, sat, pe piriul Ce- dure, 43 fineaâ, 420 izlaz, ^
pi. Crasna; numele 1 vine de la taûia in partea de S. a jude- vii, 34 90 loc sterp.
livezT si
infundatura ce formeaza aceste ûlui Tutova, pi. Corod. Are Proprietate mat insemnata e mo-
doua dealurl, la intilnirea lor. 5 16 loc. (din can 58 stiu carte) sia Fundeni. Terenul epuîn ac-
si 121 case. Formeaza o com. cidentatsi foarte ferti], permitind
Fundaturile, catun, al com. Pa- (com. Fundeanul) cu cat. Nico- cu succes cultura mat tuturor
tirlagi, jud. Buzau, cu 230 loc. pole. In comuna sunt 625 loc. cerealelor si in specie a griuluT.
si 62 case. (din can 62 stiu carte); 125 Are o moara de abun pen-
contribuabilf ; 151 case. tru macinat ; 2 stine.
Fundaturile, mope, m jud. Bu- Pe teritoriul satului sunt 28 Cai de comunicatie are: so-
zau, com. Boziorul, cat. Nucul, hect. viT. seaua nationals Buzau-Rimnic;
acoperita cu padure. Comerûl se face de 9 per- drumul de pe malul Cilnaului
soane, in 9 stabilimente comer- si Drumul-Bogdanului.
Fundaturile, deal, in jud. R.- ciale (din cart 3 circiumi). Vite sunt: 543 boT, U7vacT,
Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., com. Are o scoala primara de ba- 27 viteT, 12 bivoli, 87 cai,64
Grebanul. Se desface din dea- e$i si o biserica. epe, 7 minjf, 1000 01, 86 ca
lul Fintina-TurculuT ; brazdeaza pre, 20 asini si 340 porcT.
partea de N. a com. ; se intin- Fundeanul, mosie, in jud. Tuto- Sunt 105 stupi cu albine.
de printre piriul Oreavul si a- va, pi. Corodulur, c. Fundeanu, Com. e formata din catunele:
fluentul sau piriul Fundaturile; proprietatea statuluT, arendata Fundeni si Fundeni-de-la-Dru-
are o inalîme de 250m.; eaco- in ultimul period cu 7700 1. anual. mul-BogdanuluT. Populaîa sa e
perit cu padurf, pasum, e si loc de 1370 loc, din can: barbatT
de iernare pentru oT. Fundeanul, padure, jud. Tuto- insurati 224, neinsuraî 43, va-
va, pe mosia cu acelasi nume, in duvi 20, baetf 410, iar feme!
Fundaturilor (Valea-), vale. intindere de 199 hect., proprie- maritate 224, vaduve 40, fete
Vezi LupuluT (Valea-), com. Ra- tatea statulul. 403. Locuesc in 294 case.
desti, jud. Muscel. Strain! sunt: 6 Greci, 7 Iz-
Fundei (Piatra-), numire data raeliÎ, 8 Austro-ungarT, 1 Ita-

Fundaêanului (Movila-), mo- unel parfi din padurea Coriia- lian si 1 Bulgar.
vild, in jud. Buzau, com. Glo- sul, a mosneniior, din com. Mia- Meseriasi sunt : 1 timplar, 3
deanul, cat. Cirligul-Mare. jetul, jud. Buzau. lemnarT, 1 rotar, 3 butnan, 1
croitor, 3 fieran, din carl un

Fundaîca, ramificafie din mun- Fundei (Valea-), vale, in jud. mecanic si 2 cojocart.
Hosted by Google
PUNDENI 437 FUNDENI
Sunt 242 contribuabili. In com. se gasesc 5 cazane : Fundeni, sat, jud. Ilfov, pi. Dim-
Budgetulcom. ede 1613205.33. de facut rachiu o moar& de ; boviâ; face parte din com. rur.
la com. este o scoala fre- foe ; 2 stine. Colintina-Fundeni. Este situat
cuentata de 45 elevi si 27 eleve. Comerciul se face de 9 circiu- la E. de Colintina, pe malul
Carte stiti 45 persoane. man. sting al riulul Colintina, in niste
Are o bis., cu hramul Sf. Du- Com. fund situate pe malul locurl smircoase. Se mai nume-
mitru, cu 2 preo^T si 4 cint&re^f. SiretuluT, locuitorii se mai o- ste Fundeni-Doamnel si Fun-
CirciumT sunt 5. cup& cu pescaria, iar femeile deni-lui-Racovi{a\
Com. e infiinâta pe la 1821, cu cultura gindacilor de matase Are o biserica, cu hramul Sf.
iar Fundeni -de -la- Drumul-Bog- si cu {esutul cinepei si al inulut. Eftimie, deservita de 1 preot
danului pe la anul 1 840. Se ga- Budgetul com. se urea lacifra si 1 cint&re£. Suprafaâ totals
sesc ruine vechi de construe^, de 7240 lei ; iar cheltuelile la a satuluT e de 653 hect., cu o
despre care legenda zice ca au 4890 lei. populate de 279 locuitorf.
fost palatul unui domn al Tarei. Este str&batut& de calea fe- D-l St. Capsa are 500 hect.
rata Galaî-Marasesti, care trece si locuitorii 153 hect. Proprie-
Fundeni, com. rur., pi. Birlad, prin partea de E. a el avind tarul cultiva 350 hect. (50 ster-
jud. Tecuciu, compusa din 3 si o staîe in padure, (stasia pe, 100 izlaz). Locuitorii cultiva
catune: Fundeni, Hanul-Cona- Hanul- Conachi), si de 4 sosele : 130 hect. iar restul il rezerva
chl si Lungociul. soseaua naîonala Tecuciu-Ga- pentru pasunea vitelor.
Situata pe partea stinga a laî, care merge paralel cu ca- Comerful se face de 2 cir-
SiretuluT, la o distanâ de 46 lea ferata ; sosea judeêana de ciumarl.

kii, de capitala judeûluT si la la N.-E. caire S.-V. la com. In raionulcomuneieste 1 moa-
26 kil. de resedinâ plasei. Nanesti (jud. Pntna); soseaua cora cu ap& si 1 pod.
Are o populate' de 1255 su- munala ce vine de la Hanul- Numarul vitelor marl e de
fletc, din care 309 barba^T, 329 Conachi la Fundeni; si soseaua 232 si al celor mid de 26.
femeT, 350 baeî si 276 fete, forturilor.
carl loeuese in 309 case. Limitele sale sunt: la N., sa- Fundeni, sat, face parte din com.
Sunt 302 contribuabili. tul $erbanesti (com. Liesti), de rur. Fundeni-Gherasi, pi. Dim-
In com. se afia o scoala, care care e desparf it prin proprietatea boviâ, jud. Ilfov. Este situat la
dateaza din anul 1866. Se fre- d-luT Gheorghiade; la S. si la V., la E. de Bucuresti. Se compune
cuenta de 35 copii, din numarul cu riul Siretul; la E., cu com.Tu- din 2 trupuri: Fundeni si O-
de 160 copii (93 baep si 67 dor-Vladimirescu, desparît prin daia-lui-Gherasi, ambele asezate
fete) in virsta de scoala. soseaua nationals, si o sosea ce pe valea Pasarea. Aci este re-
Sunt doua biserici : una in duce la podul de la Calieni sedinâ primaries

Fundeni si alta in Lugociii, de- (jud. Putna), si care desparte Se intinde pe o suprafaâ de
servite de 1 preot cu 3 cintare^T. com. de satul Serbanesti. 1775 hect., cu o populate de
Locuitorii poseda: 200 plu- 1025 locuitorl.
guri de fier, 5 masini de secerat, Fundeni, sat, jud. Bacaii, pi. D-l N. I. Gherasi are 1250
2 de semanat, 2 de treerat, 4 de Siretul-d.-s., com. Berbenceni, hect. si locuitorii 525 hect. Pro-
vinturat si 1 de batut porumb. situat pe dealul Dumbravatul. prietarul cultiva 1230 hect. (20
Vite sunt: 621 boi, 349 vacT, Are o biserica, fundata, de pre- izlaz). Locuitortf rezerva 40 hect.
7 taurT, 73 caT, 95 lepe, 3 arma- otul Banal si de locuiton, la pentru izlaz.
san, 855 oT, 22 capre si4asini. 1830, cu un preot si un cint^re^. Are o biserici, cu hramul
Suprafaâ intregei com. este Sunt 2 circiumT. Adormirea, deservita de 2 pre-
de 6651 hect, din can: 255 E populate cu 84 familii, sau oflf si 2 cintareî ; 2 scoale, fre-
hect. 65 arii vatrasatului ; 1109 337 suflete. cuentate de 20 elevi si 4 eleve,
hect., 68 ariT, apartinind locuitori- Vite sunt: 32 cai, 244 vite cu intreînerea c&rora judeûl si
lor din Fundeni si Lungociu; corn ite, 44 porci si 2 capre. com. cheltuesc anual 2580 let.
iar 5542 hect., J^ a ™> proprieta- Localul s'a oferit de proprie-
tea d-lor Gheorghiade si Verone. Fundeni, cdtun de resedinâ, al tarul N. I. Gherasi si s'a cl&-
Terenul acestei com. este ses, com. Fundeni, jud, Buzau, cu dit la 1876; are 10 camere.
nisipos si in mare parte baltos. 1 170 locuiton si 255 case. Tot d-l N. I. Gherasi, pe litiga
Hosted by Google
FUNDEN1 438 FUNDENI-GHERASI
ca a donat aceasta scoala, a Fundeni, sat, face parte din com. dure de salcimi. Cultura e sis-
inzestrat-o si cu 5 hect. pamint cu acelasf nume, jud. Tecuciti. tematica si foarte ingrijita.
din proprietatea d-sale, ca a- Situat pe malul SiretuluT. Aici
cest institut sS se foloseasca de Siretul face o curba spre E., Fundeni, mosie, in jud. Tecuciti,
profitul ce ar aduce acest pamint. panS aproape de satul Tudor- com. Tudor- Vladimirescu, aproa-
Aceasta porîune de pamint, Vladimirescu, de unde trece in pe de Sirer. Are o suprafaâ
sub numele. «Ferma institutuluf jud. Covurluiu. Aici se afla re- de 715 hect. 6$ aril. Din ace-
primar loan S. Gherasi» se sedinfa com. stea, 57 prajinl sunt
4 falci si
afla in partea de N. a comuneT. Are o populate de 773 su- livada parasita, 267 faldf si 16
La fondarea acestui institut, fon- flete:194 b&rbap si 203 femei, prajini loc arabil, iar o parte
datorul a avut buna-voinâ a din can 200 contribuabili tra- ; se lasa pentru suhat de vite.
dona si 2000 lei pe fie-care an esc in 199 case. Aci se afla Proprietar e d-1 Verone.
din venitul proprieties sale Fun- o scoala mixta, frecuentata de
deni-Gherasi pentru plata per- 35 copii; o biserica, cu hramul Fundeni-de-la-Drumul- Bog-
sonalululf acestui institut. Inalfarea DomnuluT. Aceasta bi- danului, catun, jud. Buzati,
In marginea lacului Gherasi, serica este facuta de logofatul com. Fundeni, cu 200 locuitori
in mijlocul unei splendide gra- Costachi Conachi, la 1829, fund si 39 case. Are 3 sub-diviziuni:
ding plantata cu tot felul de proprietarul mosiei pe acel timp. Fundeni-Cuculeasa, Fundeni-de
arborl indigeni si strainT, sunt S'a reparat la 1861, 1881 si la-Capul-MosieT si Hoinari.
casele proprietaêi. 1887. Are 17 falci de pamint,
comunei ma! sunt:
In raionul donate la 1864. Fundeni -Gherasi (Fundeni-
1 moara cu ap&, 1 masina de Se zice ca locuitorii acestui lui - Cioranu), dupa numele
treerat ; 1 helesteu ; 1 pod. sat sunt veni^T din alte parî, fostului proprietar, com. rur.,
Comerciul se face de 4 cir dovada ca se deosebesc in vor- jud. Ilfov, pi. Dimboviâ, situata
ciumar? si 2 hangilf. bire de {aranii din imprejuriml. la E. de Bucuresti, pe valea
Numarul vitelor marl e de Atrasi de adapostul ce-1 pre- Pasarea, la 24 kil. departare de
867 si al celor micT de 1050. zinta acest col£, fund un loc re- Bucuresti.
S'ati stabilit in com. 12 strain!. tras, fiind-ca pe aici eraii nu- Se compune din satele : Ba-
maJ paduri seculare, s'ati asezat duleasa, Dimache, Fundeni, Pe-
Fundeni, catun, (tirla), in jud. Ia- in acest loc. In urma o mare risorul si Zoicarul, cu o popu-
lomita, pi. Borcea, pe teritoriul seceta i-a facut ca sa-si vinda late de 1432 locuitori, cari tra-
comuneT Ciocanesti Margineni. - o parte din pamint familiei Co- esc in 300 case.
nachi. Se intinde pe o suprafaâ de
Fundeni, sat, face parte din com. La 1864 s'au improprietarit 3660 hect. D-1 N. I. Gherasi
rur. Scaiosi, plaiul Teleajenul, din nou. are 3!35 hect. si locuitorii 525
jud. Prahova. Are o populate de hect. Proprietarul cultiva 2715
511 locuitori (259 b&rbapf, 252 Fundeni, jud. Ilfov, pi. Olteniâ. hect. ; 20 sunt izlaz ; 400, pa-
feme!). Aci e o biserica con- Vezi Mitreni. dure. Locuitori! cultiva tot tere-
struitade c&luganf. nul, rezervind 40 hect. pentru
Acest sat se ma! numea Za- Fundeni, deal, acoperit cu vii, izlaz.
hana si Gura-Bughei. com. rur. Vinjul-Mare, pi. Blah- Sunt 212 contribuabili.
nija, jud. Mehedinî. Bugetul com. e de 5046 lei
Fundeni. VezT Crivina, com. rur., la venituri si 5077 lei la chel-

jud. Prahova. Fundeni, mosie, jud. Bacau, pi. tueli.
Siretul-d.-s., de pe teritoriul com. In com. este o biserica (la
Fundeni (Criva), c&tun, al com. Berbenceni, aparînind parte d-lui Fundeni), deservita de 2 preoti
Piatra,pl. Olteful-Oltul d.-s.,jud. Const. Davidesca si parte locui- si 1 cintare^ ; 1 scoala mixta
Romanaî, situat in Valea-Oltu- torilor razesi. 1 moara cu apa ; 1 masina de
lui, unde albia acestui riu are treerat ; 1 helesteu ; 1 pod. Aci
114 m. d'asupra nivelulu? ma- Fundeni, mosie, in jud. Buzau, este si o frumoasa gradina bo-
riif. Are 45 familiT, sau 200 su- com. Fundeni, avind 2540 hect. tanica.
flete. malf toate cultivabile si o pa- Numarul vitelor man e de
Hosted by Google
FUNDENI-GHERAS1 439 FUNDOAIA
1297 (653 cat si epe, 35 arma- eascai, sat, pe mosia cu a- Fundoaia, deal, acoperit de pa-
sari,292 boT, 199 vac! si vu;e! celas! nume, jud. Suceava, co- dure, in jud. Suceava, comuna
27 taurT, 12 bivoli, 79 bivoliê) muna Preutesti, asezat pe am- Cristesti.
si al celor mici de 2054 (158 bele {armur! ale piriulu! Hir
pore!, 1996 01). burile. Are o biserica, cladita Fundoaia, deal, intre satele Fun-
Dintre locuiton, 297 sunt plu- din lemn in 1845 de Teodor doaia, din jud. Tutova si Li-
gan, 6 meserias!, I9audiferite Ciornei; are hramul Adormirea- povaûl, din jud. Vasluiu, ser-
profesiuni. Maice!-Domnului si e improprie- vind si de hotar intre ele.
Aratura se face cu 166 plu- cu 8V2 filer. Satul formeaza
tarita
gur! : 115 cu bol si 51 cu caT. o parohie cu Preutesti. $coala Fundoaia. Vez! Fundul-Vae!, co-
Locuitori! au 201 care si cadin Preutesti serva si acestu! muna Orgoesti, pi. Simila, jud.
ruê :
94 cu bo! si 107 cu cal. sat. Tutova.
Locuitori improprietariî sunt Are o populate de 65 fa-
136 si neimproprietarip, 195. milii, sau 236 suflete, din car! Fundoaia, kirtop, pe mosia Mo-
Comerciul se face de 7 cir- 113 barbap si 123 feme! (7 gosesti, jud. Dorohoiu, comuna
ciuman si 2 hangi!. strain!), car! loeuese in 69 case. Buda, din pi. Herfa.
S'au stabilit in com. 12 strain!. Contribuabil! sunt 47.
Vatra satulu! ocupa 14 file!. Fundoaia, padure, jud. Bacau,
Fundeni-Gherasi, balta, jud. Mosia este proprietatea D-lui I. pi. Tazlaul-d.-s., com. Nadisa,
Tlfov, pi. Dimboviâ, formata de Verdeanu, foasta a familie! Bra- proprietatea razesilor din co-
riul Colintina. escu, in suprafaâ de 405 file!, muna. Este foioasa (fag! si ste-
din care 97 file! cultivabile, 140 Are o
jar!). intindere de 133
Fundeni-lui-Cioranu. Vezi Fun- padure, 10 fina$, iar din rest, hect. si este supusa regimulu!
deni-Gherasi, jud. Ilfov. 60 file! cultivabile, 10 file! pa- silvic.
dure, sunt ficute danie schitulu!
Funde§ti, radiU, pe mosia Fun- Adamoaia. Fundoaia, dumbravd, de 14 hect.,
doaia, com. Buda, pi. Herta, Improprietaripf la 1864 sunt in jud. Botosani, com. Zlatu-
jud. Dorohoiu. 10 palmas! si 23 codas!, sta- noaia, in partea de S.
pinind 97 file! si 40 prajim.
Fundoaca, deal, Vezi Bunesti, Fundoaia, pftdure, in judeful
comuna, pi. Crasna, jud. Fal- Fundoaia, sat, jud. Tecuciu, co- Neamû, com. Silistea, din pi.
ciu. muna Condrachesti, situat pe Bistriâ.
vale, la o distanâ de 2 kil.
Fundoaia, sat, pe mosia cu a- de resedinâ comune!. Fundoaia, pftdure, de stejar, a

celas! nume, jud. Dorohoiu, co- Are o populate de 62 familii, scoalelor din Tirgul-Frumos, co-
muna Hreafca, cu 37 familii, sau 254 suflete. muna Vascani, jud. Suceava.
sau 168 suflete. Proprietatea Comerciul se face de 2 cir-
mosiei este a D-nei Maria N. ciumar!. Fundoaia, pftdure, in jud. Su-

Holban si a D-lu! N. Dudescu. ceava, jud. Preutesti.
Are o biserica, cu hramul Fundoaia, partea sudica a sa-
Sf. Nicolae mica, de lemn si tului Radaseni, jud. Suceava. Fundoaia,
;
balta, jud. Bacau, pi.
tencuita, facuta de D. N. Hoi Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul
ban. Proprietari! mosie! au 358 Fundoaia, parte din satul O- com. Gropile.
hect. si 15 arii cimp si 45 hect., priseni, jud. Suceava.
83 arii padure. Fundoaia, piriias, jud. Bacau,
Piriul ce trece pe mosie este Fundoaia, deal, pe teritoriul pi. Tazlaul-d.-s., com. Ardeoani,
Molnicioara. com. Radiul-Mitropolie!, pi. Co- care curge de la N. spre S. si
Hotarele mosie! sunt: Be- poul, jud. Iasi. are scurgere in Tazlaul-Sarat.
cesti, Culiceni, Mogosesti si Tir-
nauca. Fundoaia, munte, pe teritoriul Fundoaia, pirtU, care curge prin
mosie! Borca, com. Madeiul, ju- valea Fundoaia, com. Dobtrceni,
Fundoaia, sau Preute§ti-Bra- deûl Suceava. jud. Botosani.
Hosted by Google
FUNDOAIA 440 FUNDUL
Fundoaia, piriu, jud. Botosani, Fundoaia, vale, jud. Bacau, pi. Fundoaia, com. Buda, pi. Herâ,
izvoreste din pedurea Fundoaia, Tazlaul-d.-s., care este formata jud. Dorohoiu.
com. Zlatunoaia, curge pe mar- de dealurile Prieanul si Ma-
ginea satulul Baznoasa si se runta. Fundul, plasa, in jud. Roman,
varsa in piriul Siena, tot in co- situata in partea de S.-E. a luT.
muna Zlatunoaia. Fundoaia, vale, in partea de V. Are forma unut trapez regu-
a com. Dobirceni, pi. Stefanesti, lat, daca 11 consideram limitele
Fundoaia, piriu, care izvoreste jud. Botosani. sale in linie dreapta. Se margi-
de pe mosia Siliscani, comuna neste la N. cu pi. Siretul-d.-s.,
Breteni, jud. Botosani si for- Fundoaia, vale, in partea de N.- de care se desparte printr'o li-
meaza iazul Fundoaia. E. a comunei Todireni, judetul nie convenîonala, care incepc
Botosani. de la V., din malulriului Siretul,
Fundoaia, piriU, izvoreste din puîn mat la N. de satul Bra-
dealul Fundoaia, jud. Falciu, Fundoaia, vale, prin care curge testi si rrerge spre E., plecin-
com. Bunesti, plasa Crasna, si, piriul Fundoaia, com. Brateni, du-se catre S. pan a mat jos de
unit cu Piriul-Bobolui, in cen- jud. Botosani. satul Sacaleni ; de aici se ridi-
trul satuluT, trece spre S. si se ca putin spre N., pana la satul

varsa in piriul Crasna. Fundoaia, vale, intre dealurile Holmul, de unde incepe a pleca
Cabusca si Ciurila, pe Vaculesti, iarasi catre S,, pana la marginea
Fundoaia, piriu, izvoreste din com. cu acelasi nume, plasa de E. a jud. La S. se margi-
fandaturile satului Setrareni, co- Cosula, jud. Dorohoiu. neste cu jud. Bacau si putin cu
muna C&rniceni, pi. Turia, jud. jud. Tutova, de care se separa
Iasi, curge spre S. prin iazurile: Fundoaia, valea piriiasului cu iarasi, de eel d'intiiti, prin o li-
Saitana, $etrareni, Lingurari si acelasi nume, din satul Opriseni, nie conventionale, care incepe
Brazda; trece prin Valea-Blin- jud. Suceava. de la V., din malul riului Siretul,
destilor, prin iazurile, Blindesti puîn mat la S. de satul Ursoaia
si Gologanui printre satele Blin-
;
Fundoaia, vale, situata laN. com. si duce spre E., urmind o vale,
desti si Raiui; tae drumul co- Condrachesti, jud. Tecuciu. Pe la S. de satele Poiana-lui-Iurascu
munal si se indreapta spre V., aceasta vale se afla situat satul si Alexandri iar de aici tot o
;
pe sesul JijieT, unde se varsa in cu acelasi nume. linie conventionale o separa de

Balta-Blindestilor. jud. Tutova, urmind spre E. cind
Fundoaia (Valea-). Vezi Fla- deal cind vale, pana la S. de
Fundoaia, piriU, izvoreste desub minzi, sat, com. Flaminzi, jud. satul Poiana-Humei. La V. se
dealul Fundoaia, curge de la Botosani. hotareste cu pi. Siretul-d,-j., de
V. spre E. prin satul Iepureni, care se separa prin riul Sire-
com, Radiul-Mitropoliel, plasa Fundoaia-Satului,//r/^ format tul care curge in general de la

Copoul, jud. Iasi si se varsa in din izvoare ; curge prin satul N. la S., facind mal multe sinuo-
riui Jijia. Dracsani, com. Dracsani, jud. zitap si din care cea mat mare,
Botosani si se varsa in lacui care inainteaza in pi. Siretul d.-j,,
Fundoaia, piriu, afluent al pi- Dracsani. este cea de la satul Recea la sa-
riului Stanistea, in jud. Suceava, tul Spiridonesti. La E. se margi-

com. Cristesti. Fundoaei (Dealul-), deal, pe neste cu jud. Vasluiu, de care se
mosia Fundoaia, com. Buda, pi. separa prin sesul Dagiêf si pi-
Fundoaia, piriu, ce uda satul Herâ, jud. Dorohoiu. riul Toinarul, pana la tirgusorul
Opriseni, jud. Suceava; afluent Bacesti; iar de aici, coborind
ai $omuzuluI-Mare (1400 m.). Fundoaei (Padurea-), sau Pi- \
spre S., prin o linie conventio-
ciorul-Popii, padure, jud. Su- j
nale, care urmeaza culmeadea-
Fundoaia, piriu, afluent al pi- ceava, compusa din fagl si ste-
j
lurilor prin codri foarte man,
riulul Borca, jud. Suceava. jari, d'asupra satului Sodomeni, pane de-asupra satului Fundul-
din com. Pascani. Tutovei (jud. Tutova).
Fundoaia, piriu, tributar iazului Lungimea cea mai mare a a-
Uncesti, jud. Suceava. Fundoianca , vale, pe mosia cestei piesi este aceea socotite
Hosted by Google
FUNDUL 441 FUNDUL
de la satul BrStesti la satul Po- Paiulut, Poiana-Craculut (la V tre aceastS culme si a Golani-
iana-Humet (32 kil); iar JSîmea de satul Oniceni), Boliac, Po lor curge piriul BrSteasca.
cea mat mare o atinge intre sa- jana-Festilet (spre E. de satu b) Culmea - Taberet se des-
tele Spiridonesti si tirgusorul Oniceni) si malul sting al riu parte din Culmea-Golanilor la
Bacesti, aproximativ de 25 Jul Birlad pana aproape de sa satul TabSra, face o curbs spre
30 kil. tul BScesti. Din unghiul ce-i S., apot ia direcîunea spre
Pamintul eel accidentat al a- formeaza Culmea-Golanilor cu V. si trece pe la satul Iucsesti-
cestei plSsi, cursurile de apa ce Culmea-Giurgenilor 1st ia nas- d.-j. AceastS culme desparte
o strabat precum si paduriie cele tere riul Birlad. satul BSlusesti de satul Chiliile
muite, intinse si bStrine, fac ca b) Culmea-Goronulut ce se si satul Iucsesti-d.-j. de satul
clima acestet plSst sa fie mai desparte din Culmea-Golanilor BStrinestt, purtind in special
placuta de cit a celor-l'alte ce la satul Muncelul-d.-j. si urmea- numele satelor pe lingS care
compun jud. Toate acestea fac za direct unea de la S. la N. trece.
ca, iarna, aceastS plasa sS fie mai Aceasta culme separa piriul Go- c) Culmea- Crefoaet se des-
feritS intru clt-va de vintul de ronul de piriul $ipotul. parte tot din Culmea-Golanilor
N.-E. si vara caldura sa fie ma! c) Culmea-Fundul-§istarulut in drepitul satulut Poenele-d.-j.
temperatS. ce pleaca din culmea princi- si se continuS spre S.-V., ur-
Plasa Fundul este cea mat pals la satul Fundul-$istarulut mind malul sting al piriulut Cre-
deluroasS din tot judeûl. Dea- si urmeaza si ea direcîunea de ôaia pSnS in riul Siret, unde
lurile et ating in unele locuri la S. la N. Aceasta culme se- se terminS prin Stinca-Bradului.
inalîmi foarte man, asa ca para Piriul-îpotuluT de piriul Riurile si piraiele ce udS a-
[seamana a fi ramificaîuni de Fundul-Oancet. ceastS plasS sunt urmStoarele-. .
munti. Ele sunt aproape toate d) Culmea Poiana-Humet ce Riul Siretul curge prin margi-
pietroase. Cea mai principals se desparte de culmea princi- nea de V. a plSset, de la N. spre
culme de dealuri in aceasta plasa pals la s. Poiana-Humet si se S. El incepe a uda aceastS pi.
este culmea numita a-Golanilor, intinde spre N. ca si cele-1-alte de la N. de satul BrStesti si

care intra in aceasta plasa la sa- douS precedente, formind cu cul- pSnS la S. de satul Ursoaia,
tul Averesti-d.-s., unde se leagS mea principals un unghiu as- pe unde si ese din judef
cu culmea Dealul-MSrulut, din cuît. Ea este mat inalta decit curge fScind mat multe sinuo-
pi. Siretul-d.-s., si continuS de la cele tret de mai sus si dS si zitS^t, din care cea mat mare
N.-V. catre S.-E., trecind pe la ea nastere la rindul sSu la alte este acea dintre satele RScea
E. de satul Averesti-d.-s„ pe la culmt mat mict. Aceste culmt si Spiridonesti. Siretul primes-
Averesti-d,-j. (Golani), Tabara, formeazS despre E. marginea te in sine pe stinga, in a-
Chiliile, Buciumi, Valea-Ursului, despSrîtoare a pi. de jud. Vas- ceastS plasS, incepind de la
Muncelul-d.-j., Golani, Fundul- luiu si spre S., de jud. Tu- N. spre S., urmStoarele pirae:
Sistarului si Poiana-Humet, de tova. BrSteasca, Ciolacul, incSrcat pe
unde apoi trece in jud. Tutova Culmea-Giurgenilor ce merge dreapta cu piriul BSlusestilor;
si Vasluiu. Aceasta culme de de-a stinga riulut Birlad, se ter- Corhana; Glodeni, incSrcat pe
dealuri, care e in dreapta riu- minS la confluenâ piriulut Bo- dreapta cu piriul Vilcelele ; Cre-
lui Birlad, formeaza linia de des- zianca cu riul Birlad, iar cul- £oaia si Sasa.
parîre a apelor din aceasta mele cele-1-aite tret care sunt de Riul Birladul izvoreste din lo-
plasa. a dreapta, se terminS in valea cul de unde Culmea - Giurge-

Din aceasta culme principals Birladului. nilor se desparte din Culmea-
pleaca spre E. alte culmt mai Tot din Culmea-Golanilor se Golanilor, intre satele Valea-Ur-
mid, din cart cele mat principale lasS spre V. urmStoarele culmt: sului si Giurgeni. EI curge, in
sunt: a) Culmea-BrStestilor se des- genere, in aceastS plasS, de la V.
a) Culmea-Giurgenilor ce se parte din Culmea-Golanilor la la E. si primeste in sine, in a-
desparte din Culmea-Golanilor, satul Golani si se continuS ceastS plasS, pe stinga, urmS-
mai la N. de satul Valea-Ur- spre N.-V. pe la satele: MSs- toarele pirae Giurgeni, Ciubota,
:
sulut si urmeaza direcîunea de tacSnul, Muncelul-Duret, trece Rosai, SScSlusul, Valea-lut-Ene,

la V. la E., continuinduse prin pe la V. de sat. BrStesti si se Trestiana, MSrmureni, Bozianca
dealurile: Stilpul-din-mj., Piscul- terminS in sesul Siretulut. Prin- si Toinarul, cart curg mat toate
60299. Marele J)ic{ionar Geografic. Vol. HI, 66
Hosted by Google
FUNDUL 442 FUNDUL
de la N. la S.; iar pe dreapta: de comunicafiune, din cauza Aceasta plasa are o judeca-
Goronul, $ipotul, Oncea, Pus- departure! prunduluT, iar pe de torie de ocol in tirgusorul Da-
tieta ?i B£busa, care toate curg alta din pricina nature! terenu- mienesti. Tot aid este §i un
de la S. la N. lul, care este foarte accidentat. oficiu postal-rural.
Pamintul acestei plasi, fiind $oselele care strabat aceasta In plasa Fundul sunt doua
in genere foarte deluros, este plasa sunt companii de dorobanî: in tir-
acoperit in mare parte cu pa- Soseaua judeêana Roman- gusorul Bacesti si in satul Poe-
duri. Coastele ripoase, a mul- Birlad strabate aceasta plasa de nele-d.-j.
tora din aceste deal in, fac ca la N.-V. spre S.-E. Incepe din Clerul din aceasta plasa de-
pamintul sa nu fie tocma! a?a orasul Roman, intra in aceasta pinde de protoereul judeûlul.
propriu agriculture! ca acel al plasa la satut Brate$ti; trece Sunt in aceasta plasa 33 bise
celorTalte plasi ale jud. Apoi prin satele Bratesti, Brateanu, ricT ortodoxe, 1 manastire de
chiar vaile piraelor fiind prea prin Averesti-d.-j. (Golani), Va- calugariê, la Giurgeni, $i 4 bis.
strimptorate de dealurile ce le lea-UrsuluI, Muncelul-d.-j. ?i Po- catolice, care în de parohia ca-
marginesc, sunt supuse, in tim- iana-Humei, de unde trece in tolica Prajesti (judeûl Bacaii).
purile ploioase, milirei, a?a ca jud. Tutova, unde se leaga, la Sunt in plasa 4634 famiiii, sau
ele servesc puîn pentru sema- satul Fundul-Tutovel, cu soseaua 18434 suflete; 4548 contribua-
mal mult pentru fineê.
naturl, cl aceluT jude{ ce duce, prin valea 1050
bili; stiutorl de carte; 4683
Partea cea mai buna si mal pro- piriulu! Tutova, la orasul Birlad. case. Populafiunea este Romina
prie pentru agricultura este par- Soseaua judeêana Vasluiu- afara de 343 famiiii (1394 locui-
tea de S. a pla?ei. Buhu?i-Piatra leaga judeûl Vas- torl) Unguri si 201 famiiii Evrei.
Toate felurile de producte se luiu cu Neamû. Ea

judeûl To£l ace^tia locuesc in 67 sate,
cultiva in aceasta plasa, unele strabate aceasta plasa de la E. din can 2 sunt tirguôare : Ba-
in cantitap mat man, altele in spre V. (de la tirgusorul Ba- cesti $i Damienesti. Din aceste
cantitapf mal mici. cesti la satul Dragesti) ?i leaga 67 sate cele mai populate sunt
Fineêle si padurile sunt in intre ele : tirgusorul Bacesti, sa- tirgusorul Bacesti (930 locui-
abondenâ. tul Valea- Ursului, Buciumi, tir- torl), satele Balusesti (890 locui-
Se lucreaza olaria in satele Tz- gusorul Damienesti $i satul Dra- tori), Damienesti (766 locuitorl)
vorul, Linsesti si Iucsa; rotaria, gesti, de unde apoi trece in pi. Si Poenele-d.-j.
(730 locuitorl).
in satele: Pustieta, Ciorneiul, Siretui-d.-j. Intre Valea Ursului Toate aceste sate formeaza 16
Valea-luUen? si Bacesti jugu- ; Si Bacesti ea merge pe malul comune, din car! cele mai po-
rile, insatui Vadul; dogaria, in sting al riulul Birlad. pulate sunt: Bace$ti (1638 loc),
tirgusorul Bacesti ; fringhiile, in Soseaua vecino-comanala Si- Oniceni (1621 loc.) si Bozieni
satele Marmureni si Vadul ; co- retui, care merge pe malul sting (1600 loc). Din aceste 16 co-
veê, linguri si fuse, in satele Pal- al riului Siretul, de la N. la S., le- mune, acele can au un venit
tinisul si Solca si fieraria, in sa- gind intre ele satele : Bratesti, mai mare sunt com. Bacesti :
tul Fundui-Ocei. Cotui-lui-Balan, Racea, Iucse^ti- (venit 10141 lei), com. Damie-
Este o fabrica de spirt in sa- d.-s., Iucse^ti-d.-j., Spiridone^ti, nesti (venit 4853 lei si cheltueli
tul Poenele-d.-j. Sunt de
carieri Batrinesti si Damienesti. 462 1 lei) si com. Oniceni (venit
piatra pe teritoriul comunelor Aceasta plasa este legata cu 4328 le! si cheltueli 3454 lei).
Averesti si Giurgeni. pi. Siretul-d.-j. prin 3 poduri Aceasta plasa are 12 s co ^

CentrurT mai man de cope riul Siretul, din carl 2 poduri rurale (10 mixte 1 de ; baeÎ
merciu in aceasta plasa sunt: plutitoare: unul la satul Bra- S*i 1 de fete).
tirgul Bacesti, care face comer- testi, unul la satul Spiridone§ti

ciul cu cereale si lucrur! de prima S*i un altul statator de lemn, la Fundul, sat, jud. Ilfov, pi. Zna-
necesitate si tirgusorul Damie- satul Dragesti. govul ; face parte din com. rur.
nesti, care face comerciul cu ce- Plasa Fundul este adminis- Lipia-Bojdani. Este situat la N.-
reale, lucruri de prima necesi- trate de un sub-prefect cu re- V. de Gruiul, in partea de N.
tate si vite, — cu aceste din urma Sedinâ in tirgusorul Damienesti, a balêi Znagovul.
mal mult In timpul prima-vere! care are sub privegherea sa pe Se intinde pe o suprafaâ de
si erneL cele 16 comunl care alcatuesc 770 hect., cu o populate de 283
AceastS plasa are purine ca! plasa. locuitorl.
Hosted by Google
FUNDUL 443 fundul-crAsani
Statul are 525 hect., din can Fundul - Bicazului, cdtun, in Meidan-Chioi, br&zdind partea
cultiva prin arendasii sat 490 jud. Neamtoi, com. Bicazul, pi. S.-E. a plasef si N.-E. a comu-
hect. (7 sterpe, 28 izlaz). Lo- Piatra-Muntele. nel; se prelungeste la S. cu
cuitorif au 245 hect. si Ie cul- Dealul - BostSnariilor ;
pe mu-
tiva. Pe teritoriul satului este Fundul-Blagei, pddure, la N. chea sa trece drumul comunal
1 balta. de satul Blaga, com. Negulesti, Meidan-Chioi-Teliâ, iar pe la
Comerciul se face de 2 cir- jud. Tecuciu. De aici izvoreste poalele sale de N. se vad ruinele
ciumari. piriul Blaga. unorvalurif numite Valul-lui-Tra-
Num&rul vitelor man e de 148 ian;din el izvoresc piraiele Va-
si al celor mici de 216. Fundul-Blagei, pddnre de fag, lea-CiliculuT (afluent al piriului
in jud. Suceava, com. Preutesti. Telifa) si Valea-Cismelif sau A-
Fundul, sat, in jud. si pi. Tu- cadin; este acoperit cu p&durl
tova, corn. Mircesti, spre N. de Fundul-Blagoaiei, p&dure, jud. la N. si cu pasunl pe la poa-
satul Mircesti. Are 140 loc, Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., de pe lele de S.
din carl 24 stiu carte si 42 case. teritoriul com. Luncani.
Maif este numit si Fundul-VaeT. Fundul - Buzei, loc, din mar-
Fundul-BohotinuluI,/iW#, jud. ginea satului Risca, jud. Su-
Fundul, pzrzias, jud. BacSu, pi. Falciu, pi. Podoleni, izvoreste ceava, unde se ramifica dru-
Siretul-d.-s., de pe teritoriul com. din localitatea cu acelasi nume, murile spre Slatioara si Valea-
Otelesti, care se varsa d'a stinga despre V., din padurea Cozia, Colibel.
Berheciului. curge prin valea Fundul-Boho-
tinului, spre E„ traversind par- Fundul-Chinuscului, munte, pe
Fundul, loc cu izvoare, jud. Ba- tea de N. a com. Bazga, apo? teritoriul comunef Soveja, pi.
cau, pi. Tazlaul-d.-j., com. San- se Iasa spre S. si m&rit cu pt- Zabr&ut;ul, jud. Putna, din care
duleni, de pe teritoriul satuluT raiele: Bazga si Piriul-Pfetrelor, izvoreste Piriul-Dumicusulul.
Orasa-Avram, de unde is? are trece prin partea de E. a tirgu-
obirsia piniasul Larga. soruluf RaducSneni. FormeazS Fundul-Crasani, com. rur., in
iazulBohotinul, in com. cu acelasf jud. Ialomiâ, pi. Ialomiâ-Balta,

Fundul, pile de padui'e, in jud. nume, de unde ese cu numireade situata in marginea de V. a
Ialomiâ, pi. Ialomiâ-Balta, spre Piriul-Bohotinul si, la satul Gura- pl&sel, amindoua malurile
pe
S.-E. de satul Fundul-Crasani Bohotinului, trecind in sesul Ji- riului lalomiâ, intre comunele :
si pe ârmul sting al riului Ia- jieT, unit cu girla Palesul, se var- Balaciul, Copuzul si Axintele
lomiâ. sa in balt/ile de la gura Jijieif. si la 70 kil. de Calarasi.
Teritoriul comunei are o supra-
Fundul-Ar§i{ei, infunda'tura' de Fundul- Bohotinului, ses, in fa{ede 13900 hect., din carl 1400
deal, in jud. Tutova, pi. Simila, partea de V. a com. Bazga, pi. padure si coprinde patru mosii
com. Bogdana, de unde izvo- Podoleni, jud. Falciu, in supra- Fundul-Crasani, proprietate a
reste piriul Bogdana. fafa de 72 hect. statulu!, foastapendintede ma-
n&stirea Sf. Apostoli, din Bucu-
Fundul-Balicai, deal, se intinde Fundul-Bohotinului, vale, in- testi, arendatape period. 1883
la S. de dealul Golgofta, com. cepe din padurea Cozia, pi. Po- 1893 cu 59000 lei; Grindul-Ro-
Ivanesti, pi. Racova, jud. Vas- doleni, jud. Falciu, de unde iz- goazele, proprietate a statului,
luiu. voreste piriul cu nume,

acelasi foasta pendinte de biserica Sf.
si se termini in valea Jijiei, la Gheorghe-Nou din Bucuresti, a-

Fundul-Berezinei, pddure, pe com. Gura-BohotinuluT. rendata pe period. 1883 93 cu —
mosia Dersca, com. Dersca, 20550 lei Iordachiâ si Crasani-
;
pi. Berhometele, judetoil Doro- Fundul-Burîi, deal, in jud. Tul- d.-s., care sunt propriety parti-
hoiu. cea, pi. Isaccea, com. Meidan- culare.

Chioi, despartind aceasta com. Dupa legea rurala din 1864
Fundul-Berôiu, deal, jud. Ba- de com. Telifa; se intinde spre sunt impropietariflf pe mosie 181
cau, pi. Bistriâ-d.-j., la V. de N., avind o direcîe generala de locuitorf dupa legea rurala
si
com. Calug&ra-Mare. la N. spreS., de-alungul piriului din 1 878 s'au mal improprietarit
Hosted by Google
FUNDUL-CRASANI 444 FUNDUL-LEPS1I
34 locuitorf fer& propriety

; MarT, pe malul drept al vaiei N.-E. a pla?ei, cea de S. a co-
mal sunt 53. Pociovali^tea, aproape de con- munel Congaz $i pe cea de N.
Com. se compune din satele : fluenâ acestel vai cu riul Ia- a comunei Zibil ; are o inalîme
Fundul-Cr&sani, Sudhu sau Cr2- lomiâ. S'a infiinât la anul 185 de 167 metri $i e punct trigono-
sani-d.-s. $i Vadul-Pletros, avind de Grigore Pandelescu, fost pro- metric de observaîe de ran gut al
re$edin$a prim&riei ?i a jude- prietar. 3-lea, dominind asupra satelor
catoriel comunale in satul Fun- Se intinde pe o suprafafa de Congaz $i Zibil spre E., con- ;
dtil-Cr&sani. 510 hect., cu o populate de 173 fine pe muchiile sale movilele

Populaîunea este de 380 fa- locuiton. Ploschili (122 m.) ; Movila-cu-
sau 1484 suflete, din carl
milif, D-l Gr. Pandelescu are 365 Soc! (116 m.) $i Tocsimilu (115
806 barbatf $i 678 feme!; 148 hect. $i loc. 143 hect. Proprie- m.) ; valea Cazangiac curge pe
RominJ $i 3 Grecl; 400 agricul- tarul cultiva impreuna cu locui- la poalele sale estice ; este in-
tori, 4 meseria?!, 1 comerci- 1 torii 443 hect. Comerciul se face tretaiat de drumurile comunale
an£¥, 4 avind profesiunf libere, de 1 hangiu. Congaz-Zibii, Congaz-Sari-Chioi
120 muncitorl $i 20 servitor!. Numarul vitelor marl e de 154 $i Congaz-Sabangea ; este aco-
$tiu carte 163 persoane. $i al celor mici de 221. perit cu fineê §i semanaturi.
Vite: 600 430 boi, 2700
cai,
01, 54 capre ?i 390 porcl. Fundul-Doschilei, munte, jud. Fundul-Gheorghe, iezer, lung,
Venitul comunel este de 475 1 Putna, pe teritoriul comunet So- de la N. spre S., pe {armul
lei §i cheltuelile de 4456 lei. veja, de unde izvore^te piriia$ul Dunarei-VechT, jud. Braila, in
Sunt 3 $coli rurale mixte, Cirligata. fa{a ostrovulut Lopatna §i pe te-
cite una in fiecare sat conduse ritoriul com. Chiscani.

de 3 inva^Storf retribuiî de com.; Fundul-Elanului, loc cu poiana,
3 bisericl, la care deservesc 3 in padurea de pe mo$ia Urlaî, Fundul-Herêi, sat. Vezi Her-
preoî $i 5 dascall. plasa Mijlocul, judeûl Falciu, tu?ca, sat, com. Moviia, plasa
pe care erau ni?te bordee lo- Herâ, jud. Dorohoiu.
Fundul-Crasani, sat, in jud. cuite de lingurari figam. De
Ialomiâ, pi. Ialomiâ-Balta, pen- aici porne?te spre S. intinsa Fundul-Largului, vale, in jud.
dinte de com. cu acela^J nume, vale a Elanului, prin care curge Neamû, com. Calugareni, plasa
situat pe malul sting ai ri- piriul cu acelaî nume. Pe dinsul Piatra-Muntele. Este situata In
ulul Ialomura, la 3 kil. spre S. este locul numit Sili$tea pe care drumul ce vine de peste raun-
de satul Malul. In acest sat se zice ca din vechime a fost tele Petru-Voda, scaldata prin
este contopit ?i satul Rogozul. sat, ce nu maif exista asta-zT. mijloc de piriul cu acela?T nu-
AicT este re?edin{a primaries Aici este locul na^terei Dom- me. Acest loc este dintre cele
?i a judec&torie! comunale. nitoruluT Constantin Cantemir. mal pitore?ti; malurile piriulul,
Populaîunea satuluf constS. pe-alocurea inalte, sunt formate
din 100 familii Romini $i 1 fa- Fundul- G&§teni, pddure, judeûl din cariere de piatr&, in ale c&rora
milie de Greci. Bacau, pi. Bistriâ-d.-j., com. Ra- straturi se afla table ce se in-
Are o $coala mixta condusa caciuni.proprietatea d-nei Maria trebuinteaza la scris $i la aco-
de un inv&^&tor ; o biserica, cu Sturdza. Este foioas& (fagif, ste- peritul caselor.

un preot $i do? dasc&li. jan, etc.). Are o intindere de
Vite sunt: 250 cai, 150 boi, 115 hect. §i este supusa regi- Fundul-Lazei, sira de munfi, jii-
1200 01, 10 capre ?i 100 porci. mulul silvic. deûl Bacau, pi. Trotuûl, com.
Doftana, ce se intinde d'a stin-
Fundul-Crimineûlui,//^^, in Fundul-Gavanului, deal, in juga Trotuûlui, pana aproape de

jud. Putna, la hotarul ^Sre! des- deûl Tulcea, pi. Babadag, com. satul Bogata.
pre Ardeal. Congaz, pe care o desparte de
com. Zibil (a pl&$e* Tulcea) Fundul-Lazei, padure, pe mo-
Fundul - Danciului , sat, face este o prelungire a dealului Tu- ?ia Probote?ti, com. Tirnauca,
parte din com. rur. Mic?une?ti- garlea-Bair; se intinde spre E., pi. Herâ, jud. Dorohoiu.
Greci, pi. Mosti^tea, jud. Ilfov. avind o direcîe de la N.-V.
Este situat la S. de Mic?une?ti- spre N.-E., brazdeaza partea de Fundul -Lep§ii, picket, judeûl
Hosted by Google
FUNDUL-LUI-STAN 445 FUNDUL-R&CAC1UNI
Putna, la hotarul ^JTarel dfespre Are o suprafa^ de 19 hect. Vlasca. Este situat pe platoul
Ardeal. si o populate de 41 familil, dintre Neajlov si Arges, mal
sau 181 suflete. mult pe malul Argesulul.
Fundul-lui-Stan, p&dure a sta- Mosia este proprietatea Sta-
tuluT, in jud. Prahova, pi. Cri- Fundul-Ocei, sat, in jud. Ro- tului inainte de secularizare
;
covul, cu 151 hect., care, im- man, pi. Fundul, com. Oniceni, {inea de m&n&stirea Glavaciocul
preuna cu trupul Bordea (117 pe Piriul-Ocel, spre S. de satul are o arendS anual& de 17000
formeaza padurea Tisa.
hect.), Oniceni. Acest sat este locuit lei.
numal de f iganl, carl lucreaza S'au improprietarit la

1864
Fundul-lui-Stan, trup deptidure fieraria. Sunt 58 loc. ; 18 vite un numar de 175 locuitorldin-
a statuluT, jud. Prahova, com. marl. du-li-se 225 hect. Pe teritoriul
Apostolache, pi. Podgoria. Vezi el se afla un petic de padure

Tisa, mosie a statului. Fundul-OGhiului, de unde loc, ce se chiama Pintenoaica* cu
izvoreste PiriukStuhuluI, com. suprafaâde 150 hect; un alt
Fundul-Mare, iezer, jud. Braila, Girceni, pi. Racova, jud. Vasluiu. petec de padure de salcie, plute,
situat in partea de S. a ostrovului zavoiu, pe apa. Argesulul, cu su-
Ruptura, spre S.-E. de comuna Fundul-Piriului,tt?w,, rur. com- prafafa de jo hect;

Chiscani ;la S. de iezerul Mosu- pusa din cat : Fundul-Parulul,
Stanciul, comunica printr'un pri- Crovul si Groz&vesti,pl. Neajlovul, Fundul - Podiûlui, localitate,
val cu Dun area- Vapoarelor. jud. Vlasca, situat pe malul drept jud. Falciu. Vezi Podisul, deal,
al Argesulul, la N.judeûlulsi la com. Basesti, pi. Mijlocul.
Fundul-Mare, padure de salcie, limita lul despre jud. Dimboviâ ;
jud. Braila, intre privalul Por- pe platoul dintre Neajlov si Ar- Fundul-Poienei* sat, in jud. Ro-
cul, Filipoiul, iezerul Paîul si ges. man, pi. Siretul-de-sus, com.
privalul Lungul, pe teritoriul In 1887, aceasta com. se com- Stanza, la o departare de 2 kil.
com. Chiscani si Tichilesti. punea din 581 familil, sau 2621 de resedinâ com. Are 56 familil,
suflete, din carl 131 contribua- sau 206 locuitorl si 56 case.
Fundul-Mateia§, padure, jude- bili.
ûl Bacau, pi. Trotusul, com. Budgetul com. la 1886 era Fundul-PurGare{, vale, jud. Ba-
Caiuûl. de 3288 lei la venituri si de cau, pi. Bistriâ-d.-j., de pe te-
2588 lei la cheltuell; pe anul ritoriul com.. C&lug&ra-Mare.

Fundul-Magioarei, poiancf, in 1887 era de 2551 lei venituri
codril Deleni, jud. Botosani. si de 2185 lei cheltuell. FundulrRacovei, scitisor, Vezi
In 1887 s'a cultivat pe acea- Slobozia, com. Girceni, pi. Ra-
Fundul - Mu§atei, deal, numit sta com. 510 hect. cova, jud. Vasluiu.
ast-fel dupa satul Musata, com. Are o scoala mixta condusa
Ranceni, pi. Mijlocul, judeûl de un invaâtor o biserica cu ; Fundul^Racaciuni, com. rur.,
Falciu ; se afla in hotar cu com. un preot si 2 dascali cu hra- jud. Bacau, pi. Bistriâ-d.-j., si-
Hurdugi. mul Sf Nicolae zidita la 1846 tuata in regiunea sesulul Sire-

si care {ine de parohia Fundul- tululsi pe valea piriulul R&ca-
Fundul-Mu§atei, vale, in hota- Parulul. ciuni. Este alcatuita din 4 cat..:
rul dintre satul Musata si com. Departarea aceste com. de Fundul - R£caciuni, resedinâ,
Hurdugi, pi. Mijlocul, judeûl Bucuresti este de 60 kih; de Curmatura, Ciocani si Gisteni.
Falciu, prin care curge piriul Giurgiu de 85 kil. ; de Obedeni, La 1863, satul Gisteni lipsea
Musata. resedinâ pi., de 27 kil., de com. numara insa satul Liuzi-
Pitesti, de 40 kil. ; iar de stasia Chiriâ, care era situat aproape
Fundul - Negrei, sat, spre N. drumulul de fier de la Titu, de de hotarul cu jud. Putna. Com.
com. Osesti, pi. Stemnicul, jud. 25 kil. avea atuncl 217 case si 2 1 7 fa-
Vasluiu. Se numeste ast-fel de milil.
la poziîunea sa fund situat in Fundul-Parului, cat., de la care Teritoriul sau se m&rg}neste

fundul unel v&i prin care trece slaluat numele com. rur. din care la N. cu com. Cleja; la. S;, cu
un piriu, a c&rul apa este neagrS. faceparte, din pl.NeajlovuluI, jud. com. Gropile si cu com.. Parava,
Hosted by Google
FUNDUL-RACACIUNI 446 FUNDUL-TURCULUI
din jud. Putna ; la E , cu com. Ra- marl cornute, 273 porci, 320 Fundul-Reghiului, trup de pti-
caciuni ; la V., cu com. DrSgu- capre si 634 oT. dure, pe teritorul com. Naruja,
gesti. Este scaldat de piriul Ra- Budgetul com. pe exerciîul pi. Vrancea, jud. Putna. Intin-
caciuni, cu afluentfi saf : Fundul- 1 89 1 — 92 are la venituri lei derea eT, impreun^ cu trupurile
Racaciuni, Gi?teni, Caprianul, 4758, §i la cheltuiett lei 1241. de padure Bozul, Hajma, La-
si br&zdatde dealurile Parava, Teritoriul ei este strabatut po§ul si Secatura, e de 5400
Ciocani 51 C&priana. de calea vecinalS, Fundul-Ra- f&ldf. Este proprietatea locuito-
Biserici sunt 4 : una ortodoxa" c&ciuni - Cleja-Calugara, $i de rilor din com. Naruja.
in satul Gisteni, si cite una ca- cai comunale care-T unesc sa-
tolicS. in satele Fundul-Racaciuni tele. Stasia de-drum-de-fier cea Fundul-Rominesei,^?/, in jud.
si Ciocani, cu 2 preotT: until mai apropiata, este halta Fa- am|u, situat in spre V de
ortodox $i unul catolic. raoani, la 8 kil. departare. Manastirea Agapia $i in spre
Sunt 320 case, 2 circiumi $i Distance : la Bacau, capitala S. de Manastirea Secul; face
14 morf de apa. districtulul, 32 kil. ; la com. junctiune cu dealurile Sihlel.
Populaîunea num&r£ 324 fa- Valea-Seaca, reêdinta plaêi,
milii, sau 1066 suflete, dintre 18 kil.; la com. Cleja, 8 kil. ; la Fundul - Scundului, sat, face
carl: 32 RominT, 1014 Unguri, com. Racaciuni, 1 1 kil. ; la com. parte din com. rur. Scundul, pi.
17 Izraelitl?i 3 ArmenT, to^T de Gropile, 10 kil. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Are o

protecîune Romina. Dup& felul populate de 566 locuiton. E
ocupaîunel se deosebesc : 318 Fundul-Racaciuni, sat, in jud. la distant de aproape 2 kil.
agricultorT, 2 meseriasi', 1 comer- Bacau, pi. Bistrita-d.-j., si re?e- de cat. Padureî, unde e scoala.
ciant, 2 avind profesium libere, dinâ com. cu acela?! nume. E- Are o biserica.
100 munciton si 2 1 servitorT. ste situat in valea piriulul Ra-
Stiu carte 48 persoane. ?i pe dealul cu acelaî
caciuni, Fundul-Stejarului, padure, in
Contribuabili, dupa* recensa- nume, aproape de obirîa sa. jud. Neamtu, pi. Piatra-Muntele
mintul pentru periodul 1891 — Are : o biserica catolica, cladita com. Pingaraî, cu o intindere
1896, sunt 232. Dupa legearu- de locuiton in 1807 $i restau- de 140 hect., pe care statul le
rala din i864s'au impropriet&rit rata mai in urraa ; case marl arendeaza anual cu 1992 lei.
24 locuiton, cu 57 falci si 40 boieresti $i o circiuma. Are o
prajinl in {arina\ populate de 229 familil, sau Fundul-§i§tarulul, sat, in jud.
Teritoriul com. are o in- 776 suflete. Vite sunt : 83 cai, Roman, pi. Fundui, com. Giur-
tindere aproximativa de 1000 232 vite cornute, 187 capre $i geni, la o departare de 3 kil.
hect. Proprietari marl sunt : Sma- 184 porci. Sunt 10 mori. de el. Are 18 familii, sau 91
randa Petrovici, care are o mosie suflete, din can 17 contribua-
de 119 hect., cu un venit de Fundul-Racaciuni, padure, in bili. Stiii carte 29 persoane. Lo-
2600 lei; G. Arapu, o mo$ie jud. Bacau, pi. Bistriâ-d.-j., com. cuesc in 29 case. Are o bise-
de 240 hect., cu un venit de Racaciuni. Aparînela 8 proprie- rica de zid.
2239 lei; Matei Vasiliu, 55 hect. tari, dintre care poseda mai Sunt 139 vite man cornute.
cu un venit de 1200 leT. Padu- multe hect. G. Arapu (250 hect),

:
rea si anume cea marunta, ocupa Maria T, Hanuâ, Buzdugan, D. Fundul-Tarcaului, deal, pe mo-
aproape 120 hect. Strat, etc. Este foioasa (fagl, $ia Tarcaului, jud. Neamtu, pi.
Totalul p&minturilor de cul- stejan, etc.). Are o intindere de Piatra-Muntele, com. Pingarafi.
tura este de 267 hect. 1445 hect. si este supusa re-
Viileau 40 hect., care in 1890 gimulul silvic. Fundul-Tacutei, piriii, izvore-
x
au dat 1440 hectol. vin alb. $te de sub dealul Chiclaul, uda
Dupa controalele diviziei filoxe- Fundul-Racaciuni, padure, in partea de N. a com. Tacuta,
rice (1891), via lucratoare are jud. Bacau, pi. Bistriâ-d.-j., com. pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, curge
83 hect,, cea nelucr&toare, 11 Faraoani, foioasa (fag!, stejan, spre S. si se varsa in Iazul-Stur-
Va hect. etc.), Proprietary este Alexan- dzei.
In com. sunt 3 cladiri de fa- drina Casso. Aceasta padure are

bricat rachiu. o intindere de peste 3000 hect. Fundul-Turcului, vechin ccltun,
Vite sunt: 105 cai, 372 vite si este supusa regimului silvic. pe care-1 forma actualii locui-
Hosted by Google
FUNDUL-TUTOVEI 447 FUNDULUI (MUCHEA-)
ton ai com. Gradinari, pi. Sa- tresti se scurge in piriiasul Fundulea-de-Sus, mofie,
;
jud.
barul, jud. Ilfov, situat pe ma- Dieneful, linga satul Soci. Ilfov, pi. Mostistea-Dimbovifa,
lul sting al riului Arges. cat. Cringul-Fundulea, proprie-
Fundul-Vaei-Ruscului, loc i- tatea statului. Inainte de secu-
Fundul-Tutovei, sat, in jud. si zolat, la N. de com. Gorgani, larizare, aparînea Mitropoliei din
pi. Tutova, com. Plopana, spre pi. Podgoria, jud. Muscel, de Bucuresti. La aceasta mo-
1 87 1 ,
N. de tirgusorul Plopana, pe pi- unde izvoreste girla RincScio- sie avea un venit de 2000 lei
riul Tutova si aproape de sor- vul, care se vars& in riul Ar- si a fost ipotecat£ itnpreun£ cu
gintea sa. Are 327 locuitori, ges. alte 380 propriety ale statului
si 82 case. Acest sat este eel pentru asigurarea imprumutului
mat departat de capitala jud. Fundul- Vlazei, parte din pddu- de 78 milioane.
rea Bungeni, in jud si pi. Tu-
Fundul-Tutovei, pddure, in jud. tova, com. Plopana. Fundulele, sat, face parte din
Tutova, linga satul cu acelasT com; rur. Cringul-Fundulele, pi.
nume, din care izvoreste piriut Fundul- Vornicului, catun, al Mostistea, jud. Ilfov, format din
Tutova. com. Giuvaresti, pi. Balta-Oltul- 2 trupuri: Fundulead.-s. si Fun-
d.-j., jud. Romanafi, situat pe dulea-d.-j., spre E. de Bucuresti,
Fundul-Vaei, sat, in jud. Ba- soseaua Stoenesti - Izlaz , linga pe malul drept al vaei Mostistea.
;
cau, pi. Siretul d.-j., com. Pe- Olt, unde acest fluviu face o Aci este resedinfa prim&riei.
tresti, situat pe piriiasul cu a- mare cotitura cu convexitatea Se intinde pe o suprafafS
celasi name, intre dealurL Se spre jud. Teleorman, intre sa- de 1750 hect., cu o populate
afla la o departare de 3440 m. tele Giuvaresti si Izbiceni, 15 de 536 locuitori.
de satul Petresti (scoala). Are kil. departe de Corabia. Statul are 1100 hect., din
o populate de 58 familiT, sau Are 130 familii, sau 541 su- car! cultiva" prin arendasii s&I
292 suflete. Vite sunt : 10 cai, flete ; o biserica, cu hramul sf. 830 hect. (125 sterpe, 130 iz-
109 vite man cornute, 31 porci Ioan(i8ss), deservitade]i preot laz, restul vie). Locuitorii au
si 17 capre. si 2 cintareî. Pe aci trecea dru- 650 hect. si cultivS 350 hect.
mul roman Islaz-Romula. Mai (100 sterpe, 150 izlaz si 50
Fundul-Vaei. Vezi Fundul, ju- multe maguri insirate on gru- vie).
detul Tutova. pate inconjoara satul. Are o bisericS, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 1 preot
Fundul-Vaei, sat, in jud. Tu- Fundul- Vornicului, vtosie a stasi 2 cint&rep; o scoal£ mixta,
tova, pi. Simila, com. Orgoesti^ tului, linga com. Giuvaresti, pi. frecuentata de 12 elevl si 5 e-
pe piriul Horoeta. Mai e numit Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanaî, leve, cu intreînerea careia sta-
Fundoaia si Fundatura - Or- arendata pe 1887— 97 cu 28450 tul si comuna cheltuesc anual
goesti. lei;are o padure de 70 pog., 2162 lei.Are 1 helesteu.
pendinte de manast. Hotarani. Comerciul se face de 3 cir-
Fundul-Vaei, pise de deal, pe ciumarl.
mosia Cordareni, com. Corda- Fundul-Zingai, jud. Tutova. Vezi Numarul vitelor marl e de 675
reni, plasa Prutul-d.-s., judeûl Fundul-Zingai. si al celor mici de 1 119.
Dorohoiu.
Fundulea, sta{ie-de-dr.-d.-f., jud. Fundulele, mosie a statului, ju-
Fundul-Vaei, deal, spre S.-E. Ilfov, pi. Mostistea-Dimbovrfa, deûl Ilfov, pendinte de m&n2s-
de Valea-Cinepel, jud, Vasluiu, cat. Cringul-Fundulea, pe linia tirea V&c&resti si Mitropolie, a-
pi. Racova, com. Ivanesti- Bucuresti-Ciulnrfa, pusa in cir- rendatS pe periodul 1888 — 98
culate la 17 Noembrie 1886. Se cu 32250 lei anual.
Fundul-Vaei, pddure, pe teri- afla intre stabile Br&nesti (12.2
toriul com. Berbenceni, pi. Sire- kil.) si Sarulesti(n.6 kil.). Inal- Fundului (Muchea-), colinU, m
tul-d.-s., jud. Bacati. {imea d'asupra nivelului m^rii jud. Buzau, com* Vintila-Voda,
de 61.87 m Venitul acestei sta-
- cat. Bodinesti; face hotar des-
Fundul-Vaei, piriias, jud. Ba- {ii pe anul 1896 a fost de pre com. MSnesti ; este acope-
cau, pi. Siretul-d.-s., com. Pe- 126282 lei, 10 banL rita cu padure si izlaz.
Hosted by Google
FUNDURI 448 FURCENI
Funduri, plastl, in partea de N.- riuiul Birlad. Mijlocul plasei este in partea de N. a com. Tesila,
V. a jud. Vasluiu. Se m&rgi- deschis prin valea BirladuluT, plaiul Pelesul, judeûi Prahova
neste la N. cu jud. Iasi; la S., prin care curge riul Birladul. serveste de izlaz; e proprietatea
cu pi. Stemnicul; la E., cu pi. Printre desele culml de dea- Eforiei Spitalelor Civile din Bu-
Mijlocul si la V. ; cu jud. Roman. lurl sunt formate v&i intinse, curesti.
Este formats din comunele prin can curg plraiele : Stavni-
1. Bardsti, cu satele : Alec- cul si âcovSûl, can se vars& in Fundurile, padure, in jud. Bu-
sesti, BorSsti, Dr&gesti, Iezerul, Birladul. zau, com. Vintila-Voda, cat. Bo-
Petresti si Sofronesti. Calitatea p&mintului este bun&. dinesti ; are ca 10 hect. ; este
2. Drftguseni, cu satele: Cra- P&dun sunt seculare, mai cu proprietatea bisericei Bodinesti
ciunesti, Dr&guseni, Gura-V&ei, seamS pe proprietatea mosiei face un corp cu padurea Coca.
Perieni, $cheia-Basarabiei si Ta- Jib&nesti.
tomiresti. Se afl& imase si fineê intinse. Fundurile, padure, jud. Muscel,
3. Dumesti, cu satele : Arm&- Vite: 10648 vite marl cor- pendinte de comuna Rucarul,
seni, Dumesti-NoT, Dumesti- nute, 13830 01, 349 capre, 1267 supusa regimului silvic, pe mun-
Vechl, Scinteia si fib&nesti- cal si 2473 rlmatori. tele cu aceiasT nume, proprie-
Buhlil. Productele se desfac in tir- tatea d-lui I. Anastase si altora,
4. Girbesti, cu satele : Gir- gusorul Negresti. de 300 hect., avind
in intindere
besti, Palanca si Poiana-de-Sus. Comunicatfa in plas& se face esenâ dominanta fag, iar spre
5. Ipatele, cu satele: Cioca- prin o sosea judeêana, care virf molift.
Boca, Ipatele, Haliâ, $endreni trece prin tirgusorul Negresti,
si Slobozia. apol prin mijlocul pl&seT se ri- Furca, brat (prival), in jud. Ia-
6. Negrefti, cu satele : C&z&- dic& spre N. si dincolo de sa- lomu:a, pi. Borcea, insula Balta,
nesti, Negresti, Poiana si Va- tul Grajdurile, se leagS. cu jud. com. Cocargea.
lea-Mare. Iasi.
7. Parpartita, cu satele : Fren- Intinderea teritoriul plasei e Furca- Moise^tilor, he, in com.
ciugi, Glodeni si Parpaniâ. de 52,138 hect. rur. Ciresul, plaiul Cerna, jud.
8. Sukultful, cu satele : G&u- Populaîa se ridic& la 4498 Mehedinî.
reni, Marginea si Suhuleûl. familii, sail 21640 suflete, intre
9. Scheldt cu satele : Cauesti, carf se afla si un numSr de E- Furcariile, loc, pe care este a-
G&unoasa, Popesti si Scheia- vrel aseza^f in tirgusorul Ne- sezata com. rur. Balaciâ, plasa
C&potesti. gresti. Dumbrava, jud. Mehedinî.
10. Tansa, cu satul Tansa. Tirgusorul Negresti este re-
1 1 Tzngujez, cu satele : Ia- sedinâ plaseT, unde se afla sub- Furcatura, deal, la E. comunei
zul-Mucului, Moara-lui-Ciorneiu, prefectura, judec&toria de pace. Fraîla, pi. Oltul-d.-j., judeûl
Poiana-M&n&stireT, P&noasa, RH- Sunt 33 biserici, cu 21 preoî Vilcea, avind directia de la N.
cea si Tingujei. si 43 eclesiarci; 12 scoale, con- la S.
12. Todiresti, cu satele: Ba- duse de 12 inv&âtorl si frecu-
lica, Cotic, Hucul, Mahalagia entate de 371 elevi si 7 J e- Furceanca, trup din mo§ia sta-
si Todiresti. leve. tulu! Furceni, in jud. Tecuciu,
13. Tibanesti, cu satele : Gir- com. Cosmesti, pi. Nicoresti, pe
besti, Girbesti-LingurarT, Jigo- Fundurile, sub-divizie a ctit. Ga- malul Siretului.
reni si fib&nesti. vanele, din com. Boziorul, jud.
14. Valea-Satuluf, cu satele: Buz&u. Furceni, sat, face parte din co-
C&rbunariul, Corcodelul, Cio- muna Cosmesti, pi. Nicoresti,
cirlesti, Golia, Grajdurile, Hu- Fundurile, mahala, jud. Vilcea, jud. Tecuciu. Situat pe ârmul
{upeni si Valea-Satului. com. Recea, plaiul Horezul. sting al Siretului, pe un platou
Teritoriul acestel pl&sf este frumos, era asezat mai inainte
str&bStut in direcîe de la N. Fundurile, munte, jud. Muscel, pe Valea-Siretului. Cade la o
la S. de mal multe culml de com. Rucarul, plaiul Dimboviâ. departare de 4 kil. de resedin{a
dealurT, carl sunt mai ridicate comunei, spre V. de Tecuciu.
in partea de V., de-a dreapta Fundurile, sau Sili^tea, munte, Are o populate de 153 fa-
Hosted by Google
FURCENI 449 FURCULE?TI
milii, sau 688 suflete, car! lo- E. : Obcina si Ramura-Secues- lescu, impreuna cu 20 hect. pa-
cuesc in 148 case. cului. dure; 250 hect. sunt ale mosiel
Aici se afla o biserica, cu Aceasta ramura se numeste Ulmeni-Mogosanca, proprietatea
hramul Sf. Nicolae. Pe platoul ast-fel fiind ca se prezinta as- statului, iar restul aparîne mo-
Furceni, in apropriere de padu- pectulul sub forma bizara a unei stenilor si locuitorilor improprie-
rea Nemêanca, se vede si astazi furcl reschirate. tarip la 1864.
locul unei alte biserici. Viile au o intindere de 100
Locuitorii sunt razesL EI sta- Furciturile, pddure particular^, hect.: 66 hect. ale locuitorilor,
pinesc 419 hect. supusa regimului silvic inca din 24 ale propriet3{iI si 10 hect.
anul 1883, pe mosia Comarni- pe mosia statului Mogosanca.
Furceni, Iagar (tabara), judeûl cul, plasa Pelesul, judeûl Pra- Vinurile ce produc aceste vil
Tecuciu, unde adese-ori se fac hova. sunt de calitate buna si sunt

manevrele toamna. La E. de mult cautate in comunele de
satul Furceni se intinde un vast Furciturile, localitate, judeûl prin prejur si in Zimnicea.
platou. Pe acest platou a fost Braila, la 3 kil. spre N. de ca- Solul este de buna calitate
un cuartier militar, facut la 1868. tunul Caragica, din com. Insu- pentru- agricultura, afara de o
Astazi s'a distrus si nu se mai raêi, pe lunca de pe {armul mica parte a mosiel despre co-
vad de cit daramaturi din acel sting al Calmaûiului, la locul muna Ologi, unde terenul este
mic palat, care era situat in unde viroaga Strimbeanul da in mlastinos. Pe timp de seceta,
mijlocul padurei. Aici s'a infi- Calmaûiu. Intre Calmaûiu si pe acest teren, se vad, la su-
inât o gradina zoologica. aceasta viroaga s'a construit un prafaâ sarurl, a caror compo-
dig ca sa opreasca apa Calma- ziîune nu e studiata. Locui-
Furceni, mope, judeûl Tecuciu, ûiului de a nu se revarsa. torii numesc acest teren Saratul
proprietatea statului, cu trupu- sau f iperigul, fiind-ca pe el
rile Nemêanca. Inainte apar- Furciturilor (Dealul-), deal, in creste numal îperig.
{inea manastirei Neamû. jud. Neamû, pi. Piatra-Mun- Populaîunea comunei este de
tele, situat in spre partea ma- 1330 suflete, din carl: 803 in
Furcilor (Piscul-), pise, in ra- nastirei Horaiâ. Furculesti si 527 in Mosteni.

ionul comunei Rucarul, plaiul Sunt 298 contribuabill.
Dimboviâ, jud. Muscel. Furcule§ti, com. rur. si sat, in jud. Vite sunt 3207 capete: 391
Teleorman, plasa Marginea, pe cai, 9magarl, 439 vite man cor-
Furcitura, izvor, jud. Vilcea, pi. Valea-Urluiului. Are un catun nute, 1839 vite mici cornute, si
Ursanilor, care, impreuna cu sor- alipit: Furculesti-Mosteni, la o 519 porcl.
gintea Fintina-Pirvulul, formeaza distanâ de l
l
/2 kil. Comuna are trel biserici una :
riul Luncavaciorul. Vecinataîle acestei comune de lemn in Furculesti, a doua

sunt: la N., com. Spatarei, in noua, de zid, intr'un stil maref,
Furciturile, sat, in jud. Ialo- departare de 2V2 kil.; la S., construita cu cheltuiala proprie-
miâ, pi. Borcea, pendinte de mosia Voivoda ; la E., Valea-Na- tarului, d-nul N. C. Furculescu,
com. Mihaiu-Viteazul. Este situat novulul si la V., teritoriul mosi a treia in catunul Furculesti-
la 3 kil. spre N.-E. de satul de siel Ologi. Mosteni. Preoî si cintareÎ sunt
resedinâ, pe mica vale numita Catunul de resedinâ Furcu- in numar de sase.
Tinjeala, care se desface in doua lesti e situat pe valea numita Prin poziîunea sa, com. Fur-
parî ca coarnele unei furci, de Batrina, o ramificatfe a Vaii- culesti este una din cele mai
unde si satul a primit acest nume. Urluiului; iar catunul Furcu- favorizate in privinâ cailor de
In acest sat se afla 50 fa- lesti-Mosteni la poalele dealuluT comunicaîe : calea najionala
milii RominI, can se ocupa cu care se intinde spre com. Voi Turnu-Alexandria treceprin mij-
plugaria. voda, la mai departe.
2 kil. locul satului; spre comunele
Teritoriul comune! ocupa o Spatarei, la N. si Voivoda, la
Furciturile, ramurd de munfi, suprafaâ de 2790 hect., dim- S.-E., se leaga prin cai vecinale
jud. Neamfu, numita si Obcina- preun& cu vatra satului. Din bine inpietrite.
Furciturilor ; se detaseaza din acestea, 1970 hect. arabile sunt Comuna este pusa intre pa-
grupamunîlorCeahlaul, din spre proprietatea d-lul N. C. Furcu- tru comune urbane, mai toate
60299. Alarele Utc(ionar Geogra/ic. Vol. Ill, 57
Hosted by Google
FURDUE^TI 450 FURNICA
la aceeaÎ distant ; de la rese- In partea de N. se limita cu Furnica, pise, inalt de 2334 m.

dinâ judeûlui sunt 26 kil.; de padurea statuluT Fureasca (Rin- d'asupra Marii-Negre, servind
la Alexandria, cu care locuitorii caciovul). Cade la S. de catu- de limita impreuna cu alp munp
au multe relatiun! comerciale, nul Cercei, din aceeasi comuna. intre jud. Prahova, com. Sinaia,
sunt 21 kil.; de la Rosiori, 36 Are o biserica, cu hramul Cu- si jud. Dimbovija, in sus de com.
kil. si de la Zimnicea, 20 kil. vioasa Paraschiva, deservita de Moroeni si spre E. de munîi
Pe comune! sunt o
teritoriul un preot si un cintaret si im- Lapticul si Cocora.
muty'tme de maguri: Magura-Ba- propriet&rita cu 17 pog. pamint. Dela Crucea-Ciobanului (vezi
ciulul la V.; Magura-Mocanului Populaîa satului e de 57 fa- Virful-cu-Dor), facindla dreapta,

cam in aceeasl direcîune; ma- milif, sau 241 suflete: 125 bar- urci' la Piscul Furnica, mai inalt
gurele : Flocoseaua-Mare, Flo- bap si 116 femei. ca Virful-cu-Dor, dar nu mai

coseaua-Mica, Basicuâ-Ulmuluj, frumos ca el. Poate ca s'a nu-
Magura $tubeuluf, una din cele Fure^ti, vechia numire a mosiei mit ast-fel iiirid-ca de jos sea-
mai importante, inalta de 30 m. Izvorul-Dulce, din com. Carpi- raana cu un gigantic mosoroiu
si larga de 144 in periferie; Ma- nistea, jud. Buzau. de furnici.
gura-Sadinei, Magura-de-la-Bra- Ca si Virful-cu-Dor, muchea

niste, Magura-de-la-Spatarei si Fure§ti, proprietate, a statuluT, Furnicei este presarata cu ane-
Magura-de-la-Helesteu. in jud. Muscel, pi. Podgoria, mone alpine sau dediêi de mun-
Satul Furculesti nu se vede com. Dobresti, pendinte de mate, si, ca pe tot masivul, de acea
trecut in nomenclatura facuta nastirea Rincaciovul, avind 944 flora particulars, din care bo-
subt domnia lui Mavrocordat in hect. loc de c lltura si 82 hect. gata si darnica natura nu a
secolul trecut. Se stie insa ca padure. S'a arendat pe perio- facut parte de cit munplor celor
mosia pe care se afla asta-zi dul 1889 — 94 cu 1650 lei anual. mai inalpf : asa este frumosul
comuna, purta numirea de Ul- rododendrum mirthi folia, numit
meanca. Dintr'un hrisov dom- Fure§ti, padure, a statuluT, pen- si trandafir de munte, sau, cum
nesc vechiu, aflat la d-nul Fur- dinte de com. Dobresti, pi. Pod- se zice la Sinaia, bujor de munte.
culescu, se vede ca mosia Ul- goria, jud. Muscel, in intindere Legenda spune ca in secolul
meanca a fost daruita de catre de 1250 hect., formata din 2 trecut, in munîi Bucegiului, traia
Mihaiu-ViteazullogofatuluiDinu, trupun: Dealul-de Apus (750 - un baciu, care era tot-d'a-una in
pentru credinja lui catre fara. hect.) si Dealul-de-Rasarit (500 cearta cu ciobanii vecini, pentru
Numirea actuala de Furcu- hect.). pasunele din munp. Acestia,
lesti este luata dupa. numeie din razbunare, in lipsa lui, da-
unuT Furca, strabun al actualu- Furilor (Dealul-), deal, in jud. dura foe stineT, iar pe baiatul
liu proprietar. Botosani, pi. Tirgul, com. Ma- lasat de paza, il luara cu ei si
nastireni. legindu 1 despuiat, il aruncara pe

Furdue^ti, sat, in jud. Argesul, un mosoroiu mare sub poalele
pi, Galasesti ; face parte din co- Furilor (Drumul-), drum vechiu, muntelui Virful-cu-Dor, ca sa-1
muna rurala Ratesti-Furduesti. care merge in jud. Botosani, manince furnicile.

Are o populate de 200 suflete ; pe mosiile Ringhilesti, Cioino- Mai tirziu, niste vinatori ga-
o biserica, cu hramul Adormirea, halul si Pogoresti, dealurile Cra- sira scheletul acestui baiat, min-
deservita de un preot si un cin- calia si trece, pe podisul Turia, cat de furnici, il ingropara
tare$. in jud. Iasi. dupa legea crestineasca si ve-
nind in sat nu mai vorbeau de
Furdue§tl, loc izolat, com. Vra- Furnica, cdtun, face parte din cit de aceasta intimplare.
ne$ti, pi. Podgoria, jud. Muscel. com. rur. Sinaia, plaiui Pelesul, Mulp sateni se dusera la
jud. Prahova. Are o populapune iocul povestit, spre a vedea mor-

Fure§ti, sat, face parte din co- de 213 locuitori: 130 barbap, mintul baiatului si mosoroiul
muna Dobresti, plasa Podgoria, 83 femeT. Locuitorii acestui cat. de furnici si d'atunci acele parpf
jud. Muscel. Este situatpeam- s'au improprietarit 'la poalele de loc s'au numit si se numesc
bele malurl ale girlel Circinovul muntelui Furnica, proprietate a si azT Furnica.
§i strabatut la V. de Valea-Ce- Eforiei Spitalelor Civile din Bu-

tafei $i Valea-Silistel. curesti. Furnica, vale, in jud. Viasca.
Hosted by Google
FURN[CARI 451 FURUL (MUNTELE-;
Ese din proprietatea Bibiiîa si situata la N.-V. de satul Du- Furtuna. Vezf Dobroestl, pi. Dim-
da in valea VorniculuT, pe a- descu, ca la 3 kil. departare; bovifa, jud. Ilfov.
ceeasi proprietate. serva de hotar intre comunele
Fleasca si Dudescu. Furtuna, colind, jud, BuzaQ, com.
Furnicari, sat, jud. Bacau, pi. Gura-Dimienei, catunul Dogari;
Bistriâ-de-jos, al com. Rusil, Furnicelul, mimte, la N. comunef face hotar despre com. Niculesti.
situat pe malul SiretuluT, la o Vaideeni, plaiui Horezul, jud.
departare de 3 kil. de satul Vilcea. Aci se fabrica brinza in Furtuna, pddure, de 3 hect., pe
Rusi (scoala). Are 14 familii, sau stinele c numele munteiui.
1 mosia Enculesti, com. Beceni,
63 suflete ; o circiuma, jud. Buzau.
Vite: 5 cat si 33 vile mart Furnicelul (Muntele-), pddure,
cornute. supusa regimuiui silvic, pe mun- Furtuna, vale, in jud. Buzau,
tele Furnicelul ; tine de com. com. Beceni, cat. Enciulesti
Furnicari, sat, jud. Bacau, pi. Vaideeni, plaiui Horezul, jud. incepe din padure si se scurge
Siretul-de-jos, al com. Tamasi, Vilcea. in Valea- Vacif.
situatpe malul drept al Bistriêi
si pe dealul Furnicari, la o de- Furnicosul, deal, pe teritoriul Furtune^ti, cdtun, alcom. Gura-
partare de 3500 m. de satul com. Ghermanesti, pi. Podoleni, Teghtf, jud. Buzau, cu 1 10 locui-
Tamasi (scoala). Are 38 familii, jud. Falciu, in partea de V. a torl si 30 case; are subdiviziu-
sau 130 suflete. comuneT. nea Gura-Hinsarului.
Vite: 47 vite mar! cornute
si 25 01. Furnicoî, sat, face parte din Furtune^ti, pddure, in jud. Buzau,
com. rur. Mihaesti, pi. Riurile, com. Gura-TeghiT, c. Furtunesti,
Furnicari. Vezi Cristesti, sat, jud. Muscel. E situat la 10 kil. pe Dealul-CorbuluT are vr'o 50 ;
com. Cristesti, jud. Botosani. de Cimpulung. hect. proprietate mosneneasca.

Cade in partea de N. a com.
Furnicari, deal, jud. Bacau, pi. Mihaesti. Are o forma triun- Furul, piriu, jud. R.-Sarat, plaiui
Bistrh:a-de-jos, din com. Rusi, ghiularasi estestrabatut de Riui- Rimnicul, com Jitia si Bisoca, Iz-
si linga satul cu acelasi nume. Tirgului si de Bughea, care se voreste din muntele Furul-Mare,
varsain Riul-Tirgulu? inacestsat. uda partea de N. a com., tre-
Furnicari, deal, in partea de Pe malul sting al RiuluT-Tirgu- ce printre virfurile Piatra-Penii
V. a satului Cristesti, com. lui estesoseaua naîonala Pitesti- si Carimbul, si se varsa in riul
Cristesti, jud. Botosani. Cimpulung si calea ferata. Go- Rimnicul-Sarat, pe stinga lu!.
lesti-Cimpulung, care tree peste

Furnicari, piriu, curge prin Riul-TirguluT, peste care sunt fa- Furul, picket vechitl, cu No. 5, ca-
partea din satul Cristesti nu- cute doua podurt mar! de Her. tre hotarul Moldovel, in plaiui
mita Furnicari, si se varsa in Are o biserica deservita de 1 Rimnicul, com. Bisoca, jud. R.-
iazul Lipoveni, din com. Cris- preot si I cintarej:. Sarat. Este asezat la poalele
testi, jud. Botosani. Populaîunea satului ede 154 muntelmf Furul-Mare.
familiT, sau 238 locuitorif (124
Furniceasa, piriu, izvoreste de barbaî si 114 feme!). Furul (Muntele-), munte, pe ca-
sub Dealul-Leselor,com. Bodesti, re se afla padurea cu acest nume,
pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, stra- Furnicoî, stafze de dr.-d.-f., jud. pe teritoriul com. Naruja, pi.
bate teritoriul acestei com., cur- Muscel, pi. Nucsoara-Dimboviâ, Vrancea, jud. Putna. Intinderea
gind de la N. spre S., trece com. Schitul-Golesti, pe linia ei,impreuna cu trupul Monteo-
prin satul Borosesti, unde se Golesti-Cimpulung, pusa in cir- rul e de 800 falcT. Locuitoril
impreuna. cu alt piriu, numit culate la 1 Iulie 1887. Se afla din com. Gaurile exploateaza
Mirzoaia, ce curge tot spre S. intre stabile Mihailesti(5.3 kil.) in davalmasie aceasta padure.
satului Borosesti, si apoi am- si Schitul Goiesti (6.2 kil.). Inalî- Muntele Furul, care e un lan{
bele se varsa in piriul Dobreanul. mea d'asupra nivelulu! marft de al Munîlor-Alunisuku, prezinta
439,80. Venitul acestei stafri pe tre! dealuri : Dealul-Coastef, Pre-
Furnicelul, movild, jud. Braila, 1896 a fost de 27601 1., 10 b. lunca ?i Stevia.
Hosted by Google
FURUL-MARE 452 FUTILEASA
Furul-Mare, munte, numit si Trei- Furului (Izvorul-), izvor, in Fusea, mftnastire, in raionul com.
Hotare, fiind-ca face hotar injud. Buzau, com. Minzalesti. Iese Vilcana-Pandeli, jud. Dimboviâ,
tre jud. Buzau, Rimnic si Putna; din muntele Furul-Mic si la Lun- in apropiere de com. Branesti,
are pasiuni intinse; Inalîmea ca-Odoboaia, se uneste cu Jzvo- unde se face tirg in ziua de
1050 metri. rul-Oprif, dind de aci nastere Sf. Hie. Pe sub poalele dealului
rlulu? Slanicul. acestei manastin trece soseaua
Furul-Mic, munte pe hotarul y
ju- vecinala-comunala la baile Vil-
deûlul Buzau, despre Vrancea Furului (Poiana-), poiand, sl- cana.
(Putna). Are padure si pasiun! coperita cu verdeaâ, in jud.
pentru 01. Laptele strins la sti- R.-Sarat, plaiul Rimnicul, in par- Fusei (Movila-), movila, in jud.
nele ambilor Furl se fabrica in tea de N. a com. Bisoca; vara Tulcea, pi. Macin, com. Vaca-
casaria din muntele Mu?a, e acoperita cu numeroase turme reni, in partea de N. a plasei
de 01; tot aci sunt si stine, si cea de S. a comunei ; este
Furul-Mic, mo§ie, astatului,jud. unde se produce cantitaî marl virfui culminant al dealului Mil-
Buzau, pendinte de Episcopie, de cas, ce se consuma in tot ju- covul ; are o inalîme de 108
in com. Minzalesti. Se arendea- deûl, precum si in cele vecine. m.; e punct trigonometric de
za impreuna cu munîi : Piciorul- observaîune de rangul al 3 -lea;
Capril, Musica si Lacul-lui-Vin- Fusarul, lac, in com. Vizirul, prin inalîmea sa domina asu-
tila-Voda ; are mai mult pa- jud. Braila, coprins intre Scroa- pra satului Jijila, asupra vaei
suni. fa, Pesti-RominestI si Pesti-Tur- Jijila si afluentul sau Valea-lui-
cesti, cu can comunica. Bran, precum si asupra soseleT
Furul-Mic, padure, a statului, judejene Macin-Isaccea, care tre-
pendinte de Episcopie, jud. Bu- Fusarului (Valea-), vale, jud. ce pe la poalele sale nordice ;
zau, com. Minzalesti ; face un Buzau, com. Grabicina, in pa- este acoperita cu verdeaâ.
corp cu padurea de pe muntele durea Bocul. Parte din padure
Musele, de 1800 hect, iar, im- fund strabatuta de aceasta vale, Futileasa, vale si ptriU, com.
preuna cu padurea Piciorul-Ca- poarta numele de Bocul-Fusa- Hurdugi, pi. Mijlocul, jud. Fal-
prii si Lacul, are 3508 hect. ruluT. ciu. Se varsa In piriul Guzariul.
Hosted by Google
G
Gabera, cd tunas, al com. E-io- pichet rominesc cu No. 4, la muna Terpeziâ, pe mosia Ga-
sesti, pi. 01tetul01tul-d.-s.,jud. hotarul spre Bulgaria. brul. Intinderea aproximativa
Romanati, situat linga apa Cor- 250 hect. Aparîne bisericel Ma-
nesul, pe soseaua naîonala Co- Gabrovul, vale, jud. Teleorman, dona-Dudu, din Craiova.
rabia-Rimnicul-Vilcea; are 40 strabatind comuna Pielea, in
familii, sau 182 suflete. partea de S. a satuluT. Incepe Gabrului (Dealul-), deal, jud.
din spre mosia orasului Alexan- Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, comuna

Gabroviâ, deal, in jud. Cons- dria si trece spre mosia Gro- Ciutura, in partea de N. a co-
tanta, pi. Silistra-Noua, pe tesul, din jud. Vlasca. Apele ce munei, inalt de aproape 100
ritoriul com. rur. Almaliul ; se se aduna in aceasta vale for- m.; e acoperit cu p&dur!.
desface din culmea dealului Ie- meaza diferite helestae si mlas-

ralcea-Bair ; se intinde spre E., tini. Gabur (Pirful-lui-), piriU, in
avind o direcîune generala de jud. Neamju, pi. Piatra-Muntele,
la S.-V. spre N.-E., printre doua Gabrul, sat, jud, Dolj, pi. Dum- com. Gircina. Izvoreste din dea-
piriiase, can impreuna formeaza brava-d.-s., com. Terpeziâ. Are lul Brinza, ramura munîlor Co-
piriul Almaliul ; brazdeaza par- o populate de 393 suflete: 197 zla si se varsa in piriul Cuejdiul
tea de V. a plasei si a com. barba^ si 196 femei. Locuesc (pe partea dreapta).
pe muchea lui trece hotarul ce in 50 case 20 de bordee.
si
desparte Dobrogea romina de Copitf din sat urmeaza la scoala Gafencescu, iaz. Vezi Corda-
cea bulgareasca ; are o malîme mixta din satul Terpezifa, ce reni, sat, com. cu acelasi nume,
de 135 m. si domina plaiul si este la 5 kil. departare. In sat pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
satul Almaliul, valea Regede- este o biserica, fondat& de sa-
resi-Ceair si calea nationals Si- tenl in 1889 si a carei zidire s'a Gagea, deal, pe mosia Dara-
listra-Varna ; a fost teatrul a terminat in 1891. bani, com. Darabani, pi. Pru-
numeroase lupte intre Turc! si tul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Rusi. Gabrul, mosie particular^, jud.

Este acoperit cu fineê. Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co- Gageanca, vale, pe mosia Da-
muna Terpeziâ, aparînind bi- rabani, com. Darabani, pi. Pru-
Gabroviâ, vechiefortdreafli,]\i- sericel Maica Domnulul Dudu,

- - tul-d.-j., jud. Dorohoiu.
detul Constanta, facuta de Turci, din Craiova. Are padure pe

spre a apara orasul Silistra din dinsa. Gagul, sat, face parte din com.
partea de S., in contra Rusilor rur. Creaâ-Lesile, pi. Mostistea,
este asezata la poalele nordice Gabrul, p&dure de cer, judeful jud. Ilfov. Este situat la N.-V.
ale ^ movile! Gabroviâ ; azi e Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co- de Creaâ, linga padurea Gra-
Hosted by Google
GAGUL-MARE (MUNTELE-) 454 GALATA
distea. Se imparte in 2 trupuri proprietatea prinûlui Stirbeiu. Locuesc in 103 case construite
Gagul-d.-s. si Gagul-d.-j. Locuitorii din localitate uzau din birne. Copiii din sat ur-
Se intinde pe o suprafaâ de de ape prin asezare de putini meaza la scoala mixta din satul
55 5 hect, cu o populate de 183 la izvor, unde faceau baT. La Balota, ce este la 2200 m. de*
locuitorl. 1880, Prinûl D. $tirbeiu vindu partare.
D-l V. Docsache are 400 hect, acest loc lui D. V. Hernia, Este o biserica de zid, fon-
si locuitorit 155 hect. Proprie- care inchiria acest loc d-lor data de C. Bratasanu, la 1848,
tarul cultiva 365 hect. (35 iz- D-ri N. Garoflide si M. Georges- cu hramul Sf. Dumitru.
laz). Locuitoriif cultiva tot tecu, pe timp de 12 ant, cu condiîa Comunicaîa se face prin $0-
renul. ca sa construiasca un stabili- selele vecinale si comunale, can

Are o biserica, cu hramul Sf. ment balnear. pun in legatura satul la N. cu
Dumitru ; 1 helesteu ; 1 pod. Asta-zi stabilimentul balnear Balota-d.-j., iar la S. cu Gaia-
Numarul vitelor mar! e de e proprietatea Case! Hernia, a- de-Jos. O sosea vecinala il pune
128 si de 571.
al celor mici vind 25 camere, 18 cabine pen- in legatura cu Crucile, peste
Acest sat, dup£ cum spun tru baT. Dealul-Muerel.
batrlnilf, s'a infiintat cam pe la In jurul stabilimentului e un
anul 1839 de paharnicul Stanciu frumos pare, in suprafaâ de Gaia-de-Sus, padure de cer, ju-
Predescu. 2V2 hect., in mijlocul caruia se deful Dolj, pi. Amaradia, com.
aflasi capela unde este imor- Balota, in intindere de 600 hect.
Gagul-Mare (Muntele-), munte, mintat raposatul D. V. Hernia.
proprietate a EforieT Spitalelor Gaiciului (Valea-), vale, ce vine
Civile din Bucuresti, fosta pen- Gaia-de-Jos, sat, jud. Dolj, pi. din Gogosari si da in Valea-
dinte de manastirea Sinaia, co- Amaradia, com. Murgasiul, si- BurnazuluT, in mosia Ciochina,
muna Sinaia, pi. Peiesul, jud. tuat pe dreapta piriului Gia- jud. Vlasca.
Prahova, care, impreuna cu mo- martaluiul, la 164 m. spre N.,
siile Gaguûl si Valea-Rea, au de Murgasiul, resedinâ comuneT. Gaiâ, virf de deal, jud. Bacau,
o intindere de 820 hect. (411 Are 382 suflete, 195 barba^T pi. Tazlaul-d.-j., de pe terito-
hect. suprafaâ impaduritl si si 187 feme!. Locuesc in Jjo riul com. Birsanesti.
409 hectare pamint cultivabil case si 29 bordee.
si fineê). Pe periodul 1886 91 — Copiii din sat urmeaza ia scoa- Galaoana, ostrov si picket de
s'a arendat numaT cu 2800 let la mixta din satul Murgasiul, ce granifd, jud. Dolj, pi. Bailesti,
anual, din cauza ca are multe este la 1 kil. departare. com. Negoiul. Ostrovul e in in-
locud sterpe. In sat este o biserica, fon- tindere de 440 hect. Se gaseste
In anul 1886, d-l Emil Cos- data in 1795 de Dumitru Beli- pe dinsul si padure, ce apar-
tinescu a construit la poalele vaca si reparata in 1882. Este îne statului. E pus in exploa-
muntelui Gagul o fabrica de var deservita de I preot si 1 cintatare pe 10 ant.
hidraulic si la 1887 inca una re£. Are hramul Sf. Dumitru.
la Valea-Larga. Ambele fabrici In Gaia-d.-j. este o singura cir- Galata, manastire. VezT Galata,
produc anual 800 vagoane ci- ciuma. tirgusor, jud. Iasi.
ment si ocup& in permanent Satul e legat, spre S., prin-
un insemnat numSr de lucr&torT, tr'o sosea vecinala, de Gaia-d.-j., Galata, com. rur., in partea de
aproape toî RominI de la Co- iar la N. de Balota-d.-j. N. a placet Codrul, jud. Iasi si
marnicul, Breaza si Proviâ. in marginea despre S.-V. a ora-
Gaia-de-Jos, mosie particular^, suluT Iasi, asezata pe dealurile :
Gahiâ, locul cu ap& de pucioasa jud. Dolj, pi. Amaradia, com. Galata si Cetaûia, can se in-
din orasul Cimpina, jud. Pra- Murgasiul, satul Gaia-d.-j. tind de-a dreapta riului Bah-
hova, situat pe platou si coasta, luiul. E formata din sateie : Ga-
in apropiere de orasul si gara Gaia-de-Sus, sat, jud. Dolj, pi. lata (tirgusor), Hlincea, Valea-
Cimpina, aparfinind case? V. Amaradia, com. Balota, situat Adinca, Visan, Horpazsi Lunca-
Hernia. pe piriul Giamartaluiul, la 1500 Cetaûia cu Zane. Terenul e pro-
Aceasta ap£ s'a descoperit pe m. la S. de Balota-d.-j. Are 321 ductiv in cereale ; iar o parte e
la anul 1873, pe cind locul era suflete, 163 barbaîsi 158 feme!. acoperit de vii si livezt. Are o
Hosted by Google
GALATA 455 GALAJI
populatiune de 289 familil, sau coasta de N. a dealului Galatei, conjura partea nordica a dea-
1 1
1 5 RominI si un mic
locuitori ce vine in faâ orasului Iasi, se lului Galatei ; apol sosind si Ta-
numar de Evrel. In com. sunt vad si pana asta-zl urmele te- taril, la Ciric, a urmat harûeala
trei manastin, deservite de 5 meliei palatului domnesc mal multe
facut zile, dupa care Con-
preoî, 3 cintareî si 2 eciesi- de Ipsilanti-Voda. stantin-Voda, vazindu-se invins,
arci ; doua. biserici, deservite de In acest tirgusor se afla trei a fugit spre Scinteia, in judeûl
I preot si 1 eclesiarc; doua fabric! una de sapun, una de
: Vasluiu.
scoli conduse de 2 invaâtori rachiu de drojdii si una de ca-
si frecuentate de 50 elevi. fea-cicoare. Galata, deal> pe coasta caruia e
Budgetul com. e de 11210 In margin ea lirgusoruluf, de- situat satul Mogosesti-Galafei,
lei, 64 bani la venituri si 9458 spre E., se afla manastirea Ga- com. Mogosesti, pi. Stavnicul,
lei,9 bani la cheltueli. lata, zidita la 1584 de Petru- jud. Iasi. Partea despre V. a
Vite sunt 973 capete, din Voda, numit Schiopul, in a doua dealului se numeste Huma, fiind-
can 717 vite mart cornute, 7
:
domnie. In intiia sa domnie, la ca pamintul e humos. Are loc
01, 92 cai si 157 rimatori. 1578, a zidit manastirea Galata de imas.
din vale, care s'a daramat cu-
Galata, tirgu§or, jud. Iasi, care rind. Galata, deal, in jud. Iasi, for-
poarta numele unel suburbii din Aceasta manastire are insem- meaza malul drept al sesului
Constantinopole numita Galata, natate istorica, de oare-ce, fund Bahluiul. Se intinde de la N.-E.
pentru ca toÎ trimesii Turci carl in marginea orasului Iasi, ser- spre S.-V., la S. de orasul Iasi.
veneau la Iasi, mat se opreau vea de refugiu Domnilor in tim- Pe platoul sau se afla tirguso-
intiiu in palatul Manastirel unde purile grele, fiind facuta in for- rul si manastirea Galata, din
le era conacul si au numit acest ma de cetaûfe ; asta-zi serveste com. Galata, pi. Codrul.
loc Galata, pentru ca ma! to^t de inchisoare preventive pen-
Domnil care se duceau in Con- tru militari. Afost inchinata Sfin- Galata, podgorie, jud. Iasi, pi.
stantinopole, aveau conacul lor tului Mormint. Acum este intre- Codrul, com. Galata. Se intinde
in suburbia Galata, de acolo. înuta de Stat si are un perso- pe podisul dealului cu acelasi
Acest tirgusor, este pendinte nal de 2 preoî si 3 cinra- nume, in partea despre V. a tir-
de comuna Galata, plasa Co- reî. gusorului Galata. Produce vi-
drul, situat pe platoul dealului Dupa alungarea lui Stefan- nurl bune, cu care se face mare
Galatei, spre S.-V. la 3 kil. de Voda din Domnie, de catra Ca- comerciu.
orasul Iasi. Prin mijJocul lui dupa sosirea lui Vasile-
zacT, si
trece soseaua judeêana Iasi-Ro- Lupu de la Cameniâ, la scau- Galata, piriU, izvoreste de pe
man. nul Domnieif, Timus care ocu- dealul Galata, Codrul,
pi. jud.
Are o populate de 86 familil, pase Iasul pana la venirea so- Iasi, curge spre E., trece prin
sau 397 suflete, din carl o mica crulul sau, s'a retras cu tabara tirgusorul Nicolina si se varsa
parte sunt Evrel. Este resedinâ in aceasta locaiitate. in piriul Nicolina, in dreptul
com. Galata. Are : o scoala Tot aici a plerit Cotnarovski, man^stirei Cetaûia.
de baeî, infiinâta in anul 1865, Piserul Lesesc, care era om de
frecuentata de 20 elevi si avind credinâ a lui Vasile-Voda Lupu, Galaî, ora§, capitala judeûlul
localul ei propriii si una de fete, find ucisde Cazacil lui Timus, Covurluiu, in pi. Siretul, si in-
infiinâta la 1878, frecuentata din porunca acestuia. de import
tiiul port al Romi-
de 30 eleve ; un ospiciu pentru Dupa anul 1657, Constantin- niel.
batrinii infirmi, fondat la 1850 Voda, aflind ca Calga-Sultanul Topografia. — Asezat pe ma-
de Domnul Grigorie-Ghica, si azi se afla sosit la Balota, din jos lul sting al Dunarel-d.-j., la 45°
intreînut de casa spitalelor Sf. de Tuôra si ca ostile turcestl 26' 52'' de latitudine nordica si
Spiridon din Iasi. si tatarestl vin spre Iasi, pen- la 25° 41' de longitudine estica,
In tirgusorul Galata numarul tru a'l scoate din Domnie, s'a la 94 mile maritime (174 kil.)
vitelor e de 255 capete, dintre ridicat cu oastea sa si s'a a- de la Marea-Neagra, acest oras
can : 161 vite marl cornute, 7 sezat in Galata pe deal, punind are o pozifie aproape peninsu-
01, 49 cai si 38 rimatori. sa sape un san{ pe deasupra lara, fiind inconjurat de trei
In gradina acestui institut, pe piriului Nicolina, san^ ce in- parfl cu apa : la S. Dunarea,
Hosted by Google
GALAfl 456 GALAfI
la E. lacul Bratesul si ma! sus ciul in amanunt, aici sunt auto- manachi, Sf. Nicolae (str. Da-
(ii kil.) rail Prut si la V. (9 ritaîle naîonaie si internaîo- ciana), Sf. Arhangheli-Metoc, Ba-
kil.) riul Siret. Configuraîa te- nale, precum si instituîunile pu- chus (Pasagiul), Bella- Vista, Bra
renulu! Galafilor e triunghiulara, blice si private cele mai insem- sovenilor, Speranâ, Sacalelor
neregulat&, cu o suprafaâ de nate. Mahalalele principale ale (Rascu), Precista si Cazarmei
1 22 1 hect. Nivelui variazS, : la dealulu! sunt numite Vadul-Un- (Fetelor).
cheiul vechiu (malul Dunarel) gurulul la N.-E., Lozoveni si Sf- In intreg orasul Galati sunt
6 metrii, la biserica catolica Imp^raî la N.-V., Buna-Vestire 8843 case, cu 263 strade. Intin-
23 metrii si la biserica Sf. Im- si TreUerarhi la V.-S. derea stradelor e de 101 kil.
parap, punctul eel ma! ridicat, Orasul Galaî in partea litni- liniarlsi cu o suprafaâ de 872500
60 m. tatade uscat este imprejmuit m. p. Din aceasta intindere,
Clima e variabil&, dar sana- cu un san^: lung de 9860 m. pana in anul 1890 incluziv eraii
toasa; temperatura maxima + 39 Peste san{, in partea S.-V. si 37 kil. 660 m. liniari pava^l si
grade, minimi — 25. alipit linga oras, chiar, s'a for- 63 345 m. nepavaî; numa-
kil.
Dupa asezarea sa, acest oras mat de cit-va timp un sat nu- rul stradelor pavate fiind de
are doua pSr{! : Valea si Dealul. mit Bucuresti-No!, compus din 104, iar al celor nepavate 161.
Valea e regiunea S.-E. intre plugari si atirnat in totul de Cele mai principale strade sunt :
Dunarea si soseaua naîonala com. Galaî. la vale: a Basarabiei, Portulul,

spre Reni, ce-i serveste si ca Distanâ intre Galaî si Bu- Ceres, Eliade-Radulescu (garei de
zagaz in contra v^rsaturilor Bra- curesti, capitala Regatului Ro- pasagen), garei de marfuri (zisa
tesulu! ; are 570 hect. intindere min, e de 268 kil. pe drumul si No. 8), etc.; la deal: Strada-
si e cu 16 m. ma! joasa de cit de fer. Orasele vecine din stinga Mare, Domneasca, Brailei, Te-
dealul : este partea cea mai ve- Dun&rei sunt: Reni Basarabiei cuciului, Traian, Cuza-Voda, Mi-
chia a orasulu! de m- si locul la S.-E. la distanâ de 22 kil. haiu-Bravul, Codreanu, Mavro-
virtire a comerciulu! mare aici ; si ceva, Braila la S.-V. 40 kil., mol, etc. Dupa autoritatile in-
sunt marele magazil, fabricile Tecuciu 91 kil., Birlad 142 (in datorate dupa lege a le intre-
principale, cherestelele, comer- linie dreapta insa no), Falciu tinea, se clasifica : caile Brailef,
ciul de pescarie, docurile, agen pe Prut vr'o 120 kil.; iar in Prutului si Basarabiei naîonale,
{iile de navigate, garile dru- dreaptaDunareT(Dobrogea) sunt deci sub ingrijirea statului ; Por-
mului de fter, etc. In partea Isaccea la S.-E. 48 kil. si Ma- tului, Ceres, Culture!, Noua, Pia-
despre Dunarea ({armul) valea cinul 37 kil. â-Negri, Garei No. 8 si Doga-
e prevazuta cu un cheiu, in lun- Esirea si intrarea in Galati riei atirna azide administraîa
gime de 1224 m. Din cauza ni- se face, de schelele de
osebit fondului de 1 l2°lo (Ministerul Lu-
velului sau scoborit si a scur- la port si gara drumulu! de fer, crarilor Publice) calea Traian ;
gere! apelor din deal, aceasta prin patru puncte, can incepind (de la oborul de fin) e jude-
regiune este adesea-or! inundata de la S.-V. spre N.-E., sunt: êana; cele-1'alte sunt comu-
si chiar nepracticabil& in multe c£ile (barierile) BraileT, Tecu- nale.
locurl. Partea sa mai despre ciulu! (Renilor). Trecerea din Orasul Galati numara 1 1 pie{e
N.-E. se numeste Bad&lanul si deal in vale, la Dunarea sau la publice, si anume : in vale : a
e locuit& de muncitori in port Brates, se face prin vaduri si Pescariei, Steaua-Rominiei (Sf.
si de agriculton. Pamintul de strade inclinate ; dintre vaduri, Apostoli), Cuza-Voda (intre bur-
pe vale, si anume de pe ceirul eel mai insemnat e acel de la se), Bursei (Cheiul-Vechiu) ; in
Bratesului, intre linia ferata si oras (str. Cuza-Voda si Mihaiu- deal : Independence! (Fainarie!)
soseaua Prutului, e foarte bun Bravul) spre gar&, numit Eliade- (Tirgul-Vechiu), Regala, (Fan-
pentru caramid& si, cind nu e R&dulescu (Vadul-Banceanu), in ciotti), C. Negri (Tirgul-Nou),
supus inundate!, se si fabric^ partea superioara caruia se afla Oborul cerealelor si lemnelor,
in mare cantitate. o intSritura zidita si prevazuta $tefan-cel-Mare, Libertaêi, Ri-
Dealul e regiunea S.-V. si N. cu un grilaj de fer. Cele-1'alte zer (Oborul de fin si de vite).
cea ma! intinsa, mai inaltii, mai vadur! in direcê N.-E. spre Dintr'acestea, pieêie Pescariei,
s&n£toas£ si mai frumoas£ a o- S.-V. sunt: al-Bratesulu! (Va- Stele! - Rominie!, Independence!
rasuiui Galafi, cu suprafaâ de dul-Ungurulu!), Prutului, Comi- si C. -Negri sunt pentru alimen-
65 1 hect. ; aici se face comer- siei Europene (Negroponte), Co- tare ; din cele-1'alte, unele cu
Hosted by Google
GALAJI 457 GAL AJ
destinaî! speciale aratate prin j'ldeê ale Basarabiel-Sudice) si ghian, fost episcop deHus!, epis
chiar numele lor popular, iar avu resedinâ in Ismail. Dup& cop Dun&rei-d-.j. de la 27
al
altele fara intrebuinâre pan& luarea de catre Rus! a Basa- Februarie 1879 pana* la 22 No-
acum. Cea ma! mare si frumoasa rabiei de S. (tractatul din Ber- embrie 1886, cind a fost ales
piafa e piaâ Costache-Negri, in lin din 1
/i3 Ialie 1878), scaunul Mitropolit al Ungro-Vlahie! si
centrul orasulu!. eparhiei Dunarei-d.-j. se stra- Primat al Rominie!; si P. S. S.

Gradini publice sunt 4: Squa- muta la Galafi, anexindu-i-se Partenie Clinceanu, actualul e-
rul Regal, linga biserica Sf. Ar in locul judeêlor basarabene piscop, ales in aceasta calitate
hangheli-Metoc; Squarul Mu- pendinte, cele dou& judeê ale la 10 Decembrie 1886.
nicipal, in centrul orasulu!; Gra- Dobrogei, Tulcea si Constanta. Pe linga episcopie, pentru
dina Publica, in partea extrema Aceasta noua stare de lucruri se judecaîle bisericest!, e un con-
nord-orientala cu privire spre flxa definitiv prin legea din 12 sistoriu sau tribunal bisericesc;
Brates si Prut; Bulevardul E- Februarie 1881, iar pentru privigherea ma! d'a-
lisabeta-Doamna, care in 1890 Numarul tuturor parohiilor ce proape a bisericilor si clericilor,
s'a unit cu Gradina Publics. compun eparhia Dunarei-d.-j., se afla un protoiereu.

Populafia. — In Galaî, dupa dupa determinarea Sf. sinod din CiiepiscopiaDunarei-d.-j., Sta-
ultimul recensimint, sunt 129 13 1888, este de 217, din can 85 tul cheltueste anual 45624 le!,
sau 59143 suflete, din carl

familii, urbane si 182 rurale; si anume: plus 6000 le! chiria localulu!e-
32204 barbaî si 26940 feme!; Covurluiu: 53, din can 12 ur- piscopal.
33442 nec&satoripf si 205 17 casa- bane si 41 rurale; Braila 58, : In Galaî sunt 12 parohi! cu
torip, 4934 v^duvi si 250 divor- din can 7 urbane si 51 rur. 22 biseric! ortodoxe, din car!
\r\i;34765 Romini, 4196 Greet, Tulcea: 63, din car! 9 urb. si 20 rominest!, una elina si alta
848 Bulgarl, 830 Rusi, 129 Sirbi, 55 rur. ; Constanta : 42, din can bulgar&; din cele 20 biseric!
36 Lipoveni, 355 ArmenT, 2068 7 urb. si 35 rur. Populafia to- rominest!, 6 sunt foaste man&s-
Nemî, 80 EnglezI, 160 Fran- tala a crestinilor ortodoxi din tirest! intreînute de Stat si 14
cezi, 385 Italien!, 26 Olandez!, eparhie e de 61422 familii, cu comunale. Pentru bisericile in-
228 PolonezI, 1835 Unguri, 274455 suflete, din can 17283 treînute de Stat se cheltueste
13085 Evrei si 1 15 Turci ; 40723 familii, cu 73352 suflete in pa- 23222 le! pe an, iar pentru cele
ortodoxi, 265 gregorien! (ar- rohiile urbane si 44209 familii de com. 201 60.
meni), 36 lipoveni, 4418 cato- cu 201 103 suflete in cele rurale. Pe ling& bisericile ortodoxe,
lici,499 protestanp, 13087 mo- Sunt apoi 340 biseric!, din ma! sunt si 5 eterodoxe gre- :
zaici si 115 mohamedani. car! 60 in paroh. urb. si 280 goriana, armeanS, catolic&, lu-
Stiti carte 22500 persoane, nu in cele rur. 323 preofi,
; din terana\ reform ata-calvin a" si li-
stiu 36643. car! 80 in paroh. urb. si 243 povanS. Evrei! au un templu

Dupa indeletnicirile sale, po- in cele rur. ; iar dupa noua al- coral in strada Cuza-Voda, nu
pulaîa valida a orasulu! Galaî catuire sinodala a parohiilor, se de mult si ma! multe
construit,
se specifica asa: meserias! 3295, fixeaza 35 preoflf paroh! si 45 sinagoge. Mohamedani! ati o
industrial! si fabrican^! 66 y
co- preoflf ajutori in orase, 182 pre- moschee.
mercianp 3013, de profesii li- o\\ paroh! si 61 preop ajutori Cele \2 parohi! ortodoxe sunt:
bere de ori-ce fel 534, muncitorl in sate, 20 diacon! in orase, 1. Sf. Nicolae cu biserica fili-
cu braûl (intre can numerosi 115 cintare^! 59 si paraclisier! ala Sf. Arhanghel!-Metoc ; 2. Sf.
plugari in parole marginase ale in orase, 483 cintaref! in sate, Apostol! 3 Izvorul Maicei
;
. Dom-
orasului) 7235, servitor! 3905 si 1 1 1 preo^T actual! in plus. nulu!; 4. Intrarea in biserica
funîonar! public! si privaî 1447; De la infiintare pana azi, e- (Vovidenia) ; Adormirea Mai-
in total 20453. parhia Dunarei-d.-j. a fost cir- ce! Domnului (Mavromol), cu
Cultele. — In Galaî este re- muita de tre! episcop! : P. S. S. filialele Sf. Spiridon, Schimbarea
sedinâ episcopie! eparhie! Du- Melchisedec ^tefanescu, de la la fa{a (elinS) si Sf. Panteleimon
narei-d.-j. Aceasta episcopie, in- fundarea Episcopiei pan& la 27 (bulgara); 6. Sf. Haralambie; 7.
fiinâta in 3 Noembrie 1864, Februarie 1879, cind a fost Sf. Impanel; 8. Nasterea Mai-,
fu constituita la inceput din ales episcop ai Romanulu! (unde ce! Domnulu! (in Vadul Ungu-
judeêle: Covurluiu, Br&ila, Is- a incetat din via£a la 16 Maiu rului); 9. Adormirea Maicei Dom-
ail si Bolgrad (aceste din urm& 1892); I. P. S. S. Iosif Gheor- nulu! (Precista), cu filialele Sf.
60299. Marele Dicfionar Geografic. Vol. IJf, 58
Hosted by Google
GALAfl 458 GALAfI
Gheorghe, Sf. Dimitrie, Sf. Hie daogat si cele trei clase supe- 1877 (inaugurate la 26 Octom-
si Sf. Arhanghell-Mantu ; 10. rioare liceale ; in 1890 avea brie acelasi an), dupa pierderea
Cuvioasa Paraschiva (Sf. Vineri) 283 elevi ; de la infiinâre pana Basarabiei, fu stramutata si ea
ii. Sf. TreMerarhl si 12. Bu- in acelasi an numarase 2375 la Galafi, cu 4 clase si 60 elevi
na-Vestire, cu filialele Sf. loan scolar! ca 183 absolvenî ; din intern! ; de la infiinâre pana la
Botezatorul si Sf. Sofia. 1889 i s'a infiinât si o divizio- 1889 a dat 1 10 absolvent; chel-
Pentru aceste parohil, se des- nara la clasa I, iar in i892alta tuelile anuale 607 1 8 lei. Acestei
tineaza 12 preoî parohi, 14 divizionara la clasa II ; nuraa- scoli in 89 1 1 i s'a dat numele
preo{I ajutorl, 2 diaconl, 40 rul profesorilor e de 20 ; bud- de «Costache Negri ».
cintarep si 2 1 paraclisieri ; astazl getul anual de cheltueli : 91.256 5. Scoala de meseril, infiin-
insa sunt 18 preopf in plus. lei. {ata de jud. in 1872 in com.

Bisericileromineintreînute de Pe linga liceu e si biblioteca rur. Bujor, apoi adusa in Ga-
Stat sunt: Sf. Nicolae, Sf. Ar- «Urechia», dupa. numele harazi- laî, numara 4 ateliere, de : ro-
hanghell - Metoc, Mavromolul, torului sau, d-nul V. A. Ure- tarie, stolerie, fierarie si mecani-
Precista, Sf. Gheorghe si Sf. chia, profesoralUniversitaêldin ca, cu 40 elevi intern! ; suma ce
Dimitrie (aceasta din urma e Bucure^ti si fost senator de Co- cheltueste anual jud. cu ea se
inchisade cip va am); cele-ralte varluiu. ridica la 37475 lei.
sunt mtreînute de com., iar 2. Scoala comerciala «Alexan- 6. Scoala copiiior de marina,
bis. greaca si bulgara de co- druIoanCuza», dupa numele pri- din 1 88 1, cu 60 elevi, urmata
munjtaîle respective. mului Domn al Rominiei-Unite, de la infiinâre pana azi de
Catedrala episcopala e Sf. Ni- galaêan de obirsie, fu infiinâta 590 copi! ; se cheltuieste cu ea
colae. Dintre bisericl, cele mai in 28 Octombrie 1864; pana 30320 lei.
vech! sunt: Precista din 1647, la 1983/84 a avut 4 clase, iar 7. Scoala secundara de fete
Sf. Dimitrie din 1648 (sub Dom- acum are 5 ; in 1890 numa- (infiinâta de com.), dateaza din
nul Vasile-Lupu), Sf. Gheorghe ra 227 elevi (129 RominT, 80 1878, cu 5 clase si o secîe pro-
din Aprilie 1665, Mavromolul izraeli^T si restul alte neamuri) fesionala; in 1890 avea 151
din 1 669 (sub Duca-Voda- Gheor- de la infiinâre pana in acelasi eleve, fund cercetata de la in-
ghe) ; apoi vin Vovidenia din an a fost freuentata de 2200 fiinâre pana in acelasi an de
1790, Sf. Arhanghell - Metoc scolarl, absolvenÎ fund 134, iar 1293 copile, din carl au absolvit
1 80 1, Sf. Vineri 18 13, Sf. Spi- cu diploma 35 ; bugetul cheltue- cursul complect 60 bugetul de
;
ridon 1815, Sf. TreMerarhl lilor 78530 lei pe an. cheltueli 32190 lei pe an. Din
1823, Sf. loan Botezatorul 1831, 3. Seminarul, cu menire d'a 1 892 a fost iuata pe seama Sta-
Sf. Nicolai 1839, Nasterea Mai- da preoî eparhiei, fu infiintat tului.
cel Domnulul 1840, Sf. Apos- la Ismail inca de la anexarea Totalul elevilor si elevelor
toll 1848, Sf. Haralambie 1848, catre Moldova a Basarabiei S., scolilor secondare din Galaî in
Sf. Iiie 1857, Buna-Vestire 1857, mai intiiudenumirea de sub 1890 a fost de 879, iar chel-
Sf. Imparap 1857, Sf. Pante- scoala bisericeasca, un fel de tuelile facute cu intreînerea lor
leimon 1861, Sf. Arhangheli- scoala catihetica, intreînuta de 377651 lei, 95 ban!.
Mantu 1864, Schimbarea-la-faâ Consistoriul din Ismail ; apoi in Dintre scolile primare urbane,
1866, Sf. Sofia 1872 si Izvorul 1864 Noembrie 14 fuluatpesea- cea mai vechia e scoala de ba-
Maicel Domnului 1873. ma Statulul, dindu-i-se progra- eî No. I, numita si ScoalaDora-
§colile. — Sunt in Galaî 26 mul celor-l'alte seminare ale Ta- neasca, infiinâta in 1832 Sep-
scoli publice, din car? 7 secon- rel, cu 4 clase ; in 1878 fu stra- tembrie 5, avind ca invaâtor
dare si 20 piimare; din cele mutat in Galaî o-data cu episco- pe Toma Giusca, seminarist al
secondare sunt 6 de baep si pia numara 60 elevi, intern! eel
; Socolel, originar din com. Ga-
una de fete; din cele primare, mai mulî si puîni solvenÎ de ; nesti, t'mutui Covurluiti; inanul
11 de baep si 9 de fete. la 1864 pana la 1890 a fost 1834 aceasta scoala avea 120
$colile secondare sunt frecuentat de 2427 elevi, dind elevi, intre can intiiul la clasi-
1. Liceul «V. Alecsandrb, 394 absolvenî; bugetul anual ficaîe era Teodor Codrescu,
fundat la 27 Noembrie 1867 de cheltueli 47062 lei, 95 ban!. decedatul autor al «Uricarului».
ca simplu gimnaziu cu 4clase; 4. $coala normala primara, Dupa Scoala Domneasca, se
de la Septembrie 1887 i sau a- infiinâta tot la Ismail in Iunie infiinâra apoi treptat si cele-
Hosted by Google
GALAfl 459 GALAfl
l'alte, fie de com. fie de Stat, ma! insemnata e sub firma G. cu 88 — no patur!, din 1884;
in ordinea urmatoare : de bae^f D. Nebuneli. si izrailit cu 22 patun, din 1848.
No. 2 la 1858, No. Ill la 1867, Justifia. — Orasul Galaî are Pentru luarea masurilor de
No. IV la 1866, No. Via 1865, doua judecatori! de pace, un higiena publica, sunt doua con-
No. Vila 1864, No. VII la 1 88 1» tribunal cu 2 sec£i! si o curte silie : unul al com. prezidat de
No. VIII si IX la 1887 si No. de apel cu doua secîi. Parchetul primar si altul al judeûlui sub
X la 1889 (a un-spre-zecea e e reprezintat la tribunal prin presedinâ prefectulul.
scoala de aplicatfe a scoale un prim-procuror si 2 procuror! Pentru taerea vitelor com. are
normale, infiintata $i ea de vr'o de secîe ; iar la curte prin un abator pe mosia f iglina, in
6-7 ani); defete: No. I la 1858, un procuror general si do! pro- partea vest-sudica a orasuluT.
No. II la 1 86 1, No. Ill IV
si curor de secîe. Pentru aface- In 1889 primaria Galaî in-
la 1867, No. Via 1870, No. VI rile criminale e o curte cu jura{T. treînea 53 copi! gasij!, daduse
la 1869, No VII. la 1881, No. Curtea de Galaî are in ju- gratuit cautarea medicala la do-
VIII la 1889 ?i No. IX la 1891. risdicîa el judeêle Covurluiu. miciliul la 9241 bolnavl, din
De la 1 Iulie 1880 toate sco- Braila, Putna, Rimnicul-Sarat, car! 6109 rominlsi 3132 strain!,
lilecomunale au fost luate pe Tecuciu, Tutova, Constanta si iar medicamentele la 1937 bol-
seama Statului. Numarul elevi- Tulcea ;
pentru judeêle : dobro- navi sarman!.
lor de ambele sexe ce le au gene serve?te si ca curte cu Comerciul si industria. — Am
frecuentat (afara de scoala de jura^T.Aceasta curte funcîo- spus ma! inainte ca orasul Ga-
aplicaîe de la scoala normala nase mai inainte la Focsani; in la£i este primul port de import
si cea de fete infiintata in 1 89 1) Galaî ea fu transferata in vir- al fare!. Acest rol l'a avut din
in anul scolar 1890 a fost tutea lege! din 30 Martie, 1886. timpurile ma! departate
cele
de 2871, din can 1856 bae{! Numarul advocator inserts! ba chiar mult timp era in pla-
si 1015 fete; iar cheltuelile fa- pe tablou in acest oras e de nul intiiu si in privirea expor-
cute in totulse ridicala 196 mi! 68, din carl exerciteaza profe- table!. Dimitrie Cantemir, Dom-
720 lei; din carl 107775 pentru sia numai 35 ; dintre cei inscris!, nitorul Moldove!, in opera sa
scolile de baepf si 88965 pentru 39 sunt cu titluri academice si «Descrierea Moldove! » il nu-
cele de fete. 19 practicanÎ. meste emporium totius Danubii
Instrucîa privata se da in Afara de arestul militar, sunt celeberrimum (tirgul eel ma! ce-
mat multe institute. Cele ma! in Galaî doua penitenciare ci- iebru al Dunare! intregl). Scrii-
insemnate sunt: de baeî : C. vile : eel preventiv al judeûlu! tori! strain!il numeau Venecia
Negri, a asociaîel profesorilor si arestul curêi apelative. si Amsterdamul Mari!- Negre,
(fost A. Radu), A.Vieneris (elin), Sdnatate si as is tenfa pub lied. unicul port international al Du-
scolile confesionale elina si ca" — In Galafi exerciteaza profesia nare!.
tolica ; de fete : institutul « Notre medicala 28 doctor! in medi- Acest ora? avu insa prospe-
Dame de Sion» (fundatde con cina, 1 patron in hirurgie si 3 ritatea cea ma! mare sub regi-
gregaîa respectiva a calugariê- medici-veterinari ; sunt apo! 21 mul porto-franculul, adica de la
lor catolice in 26 Octombrie sub-chirurg!, 7 dentist!, 1 vacci- 1834 (sub Mihaiu-Voda Sturdza)
1867), Filipide, Arion, (azi a nator, 35 moase, 9 farmaci! si pana la 1 Aprilie 1883, cind
unei asociaî! de profesor! si 5 drogheri!. In farmacii lucrea- inceta acest regim.
profesoare), Levides. za 13 licenîa^r, 8 asisten^! si Important comerciala apor-
Asezdminte grafice. — Cea d'in- 2 elevi. Com. are 6 medic!, unul tulu! Galaî in 1 890 se cifreaza
tiiu tipografie in Gala|i a fost primar, care e si medicul-sef al ast-fel : traficul total al co-
deschisa in 1845 de raposatul spitalului comunal, patru de cu- merciulu! extern 9262526 le!,
Francisc Monferato, apoitreptat artale si un medic secondar al din car! marfur! importate de
s'au infiinât si au existat di- spitalului. 55958229 1., export. 36667039.
ferite alte imprimeril si litografii. Spitale sunt 5 : eel comunal Cu deosebire in privirea lem-
Astazi funcîoneaza 6 tipografi* cu 50 paturl, dateaza de la i860; narie! de construcîe si a pes-

mar! cu trei litografii, precum a Sf. Spiridon (Spiridoniel) din telu!, portul Galaî este intiia
si ma! multe prese pentru Iasi cu 44 patur!, din 1838; pia$a din fara. Lemnele vin pe
lucran mici. Librari! sunt 4 Elisabeta-Doaruna cu 50 patur!, plute prin rlul Siretul ; iar pes-
cea ma! vechie (din 1849) si din 1 Octombrie 1877; militar tele se aduce aicea spre nego-
Hosted by Google
GALAfl 460 GALAVI
ciare din lacul Bratesul si din parte se consuma in orasul Ga- In Galati este resedinâ Ca.
toate balîle DobrogeT, ba chiar lati, dar cea mai mare parte se merei de comerciu a circum-
si din Rusia. In 1887 prin Ga- destineaza pentru Tara si pea- scripîei a VI, care cuprinde ju-
lati s'au exportat 29089561 tru strains tate. Numarul pesca- detele Covurluiu, Tutova si Fal-
kil. lemne de construcîe, in rilor galaêni e de 52, afara de ciu, cu 32 membri, din can cei
valoare de lei 2908956 ; iar detailisti. mai mulÎ ii da jud. Covurluiu.
in 1888 acest export a fost de Cu comerciul sta in strinsa Asemenea aici e si bursa de
23696686 kilog., in valoare de legatura si navigaîa. Incepind comerciu, pe linga care se afla
1 184834 lei. Aceste lemne se de la 1847, de cind se îne o mijlocitorii de marfuri si de
exporteaza in : Turcia, Grecia, statistica regulata despre vasele schimb, pusi sub direcîa Ca-
Egipt, Rusia (Batum), Spania, comerciale intrate si esite din merei de comerciu. Budgetul
Italia, Francia, Algeria, India, Dunare, pana la 1896, avem Camerei de comerciu de Galati
in porturile MariT-Rosil si chiar urmatoarele cifre : vase cu pin- pe anul 1889 — 90 era la veni-
la Panama (America). Expor- ze: 68522, cutonaj de 12376963 turi de 19000 lei si la cheltuieli
tul se face cu deosebire de ca- sati hectolitri 167188420 ; vase de 17420 let.
tre Societatea Anonima de fecu aburi: 12742, avind 9663767 Spre a se putea face imbu-
restrae cu vapori (foasta Goetz tone sau 130460882 hectol. Este natatiri in port, inca de la a-
& G ie
) Numarul comercianfilor adevarat ca aci e vorba de vanul 1863 s'a pus o dare de 1
J2 %
de lemnarie e de 67. sele in general, ce au circulat pe valoarea productelor si mar-
In ce priveste pescaria, din pe Dunare ; totusi este cunos- furilor exportate si importate. A-
vechimea cea mai departata, cut ca cele mai multe din ele ceasta dare, administrate de Mi-
Galati a fost piaâ cea mai erau destinate pentru Galaî. nisterul Lucrarilor Publice, pro-
importanta a Tare! ; ba se poate In 1889 erau in Galati 1474 duce anual pentru portul Galati
zice ca cu acest fel de mar fa comercianî patentan, reprezen- 450000 lei. Din acest venit in
si-a deschis viaâ sa comerciala. tind 37 categorii de nego^. anil 1890 si 1891 s'au
1889,
Este cunoscut istoriceste ca in- Firme comerciale si industri- pavat mai multe strade din par-
semnatatea comerciala a portu- ale inscrise la tribunalul Covur- tea din vale a orasului.
lui Galati incepe dupa caderea luiu, sunt 2078, din carl 1881 Docurile. — Pentru inlesnirea
sub puterea turceasca a ceta- individuale si 197 sociale. comerciului si industriel, in ur-
îlor Moldovei Chilia si Ceta- Industria galaêana este rema desfiinârei portu lui- franc,
tea-Alba ;
pana atunci el nu prezentata prin 47 fabrici de s'au infiinât Docurile, cari, in-
era de cit centru de pescarie. diferite specii, si anume: 4 de cepute a se construi in prima-
Povestirea cronicarului I. Nicul- faina (mori cu aburi), 2 pentru vara anului 1887, fura termi-
cea despre alegerea la Domnie taiatul lemnelor (ferastrae cu a- nate si date in exploatare in
a lui Petru-Rares, «care nu era buri), 4 de luminari de stearina, vara anului 1892. Docurile din
acasa, ce se timplase cu mijile 5 de sapun, 1 de bere, 2 de Galati cuprind urmatoarele parî
lui la Galati la peste», con- vax, I de fringhil, 1 de dopuri principale
firma aceasta. de pluta, 4 de apa gazoasa, 1 1 . Un basin, in care intra va-
In anul 1887 s'a exportat de caramida, 1 de var, 1 de sele pentru incarcarea si des-
prin Galati peste proaspat, sa- pie!, 2 de rahat, 2 de tahin si carcarea marfurilor, cu lungime
rat, uscat sau afumat, morun halva, 3 de macaroane, 1 de de 500 m. la fund, adincime 5
si nisetru in cantitate de 137040 bauturi spirtoase, 1 turnatorie, m. sub nivelul apelor celor mai
kgr., valorlnd 82225 lei; in 1888 3 de palarilf, 1 de tricouri, 1 de mici si 120 m. largime mini-
exportul aceleeasl marfi a fost pescarii afumate, 1 de luminari mala, care largime se mareste
numa! de 82333 kgr., in valoare de ceara, 1 de curaît orz, 1 spre gura, asa ca sa. poata in-
de 49400 lei. de tabacarie, 1 de vapsit stofe, scrie un cere de 192 m. in dia-
De la 1 Aprilie 1889 pana 1 de ciocolata si cicoare, 1 de metru ; suprafaâ basinului la
la aceeasi data 1890, pesteie e- scaune de lemn sistem de Mar- fund e de 81000 m. p., iar la
sit din Rusia si Rominia si tre- silia. nivelul apelor mici 88000 m. p.;
cut prin vama Galati se cifreaza Numarul patentarilor indus comunicarea basinului cu Du-
la 107 14366 kgr. Este lesne de triasi si meseriasi din acest o- narea se face prin o gura de
inêles ca din aceasta cantitate, ras e de 515. 30 m. latime; laturea bazinului
Hosted by Google
GALAfI 461 GALAfl
despre magazii are un cheiu de ni?te balance automatice de o fine o ma?inS dinamo-electricS
548 m., din carl numai 500 putere totals de 300 chile pe pentru producerea lumine! e«
utilizabili; iar cele-1'alte laturi ora (amindouS 600 chile pe orS) lectrice.
inclinate sunt imbracate cu pe- acelea?! elevatorie servesc $i la Asemenea pe cheiu e o ma-
reuri $i anro?amente ; adincimea incarcarea directs din vagoane cara fixS de 0000 kgr. putere
1
m,
intreagS a basinului e de io SO, in vase ; unul dintre elevatorie, $i una mobilS de 1500 kgr.,
fundul sSu e cu o m, 50 mal jos anume eel ?i cu mi?care de ro- precum ?i o macara plutitoare
ca fundul Dunarei la Sulina. taîune, servS pentru inmagazi- de 40000 kgr. putere, destinatS
2. Magazia de grine, care narea grinelor in vase ; un al a servi in toate porturile Du-
serve? te la conservarea cerea- treilea elevator plutitor, de o nSre!.
lelor, contine 338 silosuri (ce- putere de 300 chile pe ora, a- 5. Hangarul de transit, cons-
lule) sau compartimente exa- ?ezat pe un ponton, serve^te pen- truit de lemn, cu suprafafS de
gonale formate de placi ?i col- tru operaîilede incSrcare din 1200 m. p. in total; el serve?te
our! de ciment legate cu flare $iepur! in vagoane ?i vice-versa. pentru clasarea, vSmuirea $i
pentru resistenâ; aceste silo- Operable de IncSrcare $i des- plumbuirea mSrfuriior, ce nu se

suri sunt unele de o capacitate carcare se fac incontinuu, ziua pun in depozit.
de 100 chile (50000 kgr.), altele §i noaptea, totul fund luminat Ma! sunt apo! clSdir! desti-
de 200 chile (1 00000 kgr.), $i cu luminS electrics. nate a servi administrate! do-
altele variind de la 20—200 3. Magazia de mftrfuri cu- curilor, serviciulu! vamal, al gS-
chile ; toate silosurile InsumeazS prinde 5 compartimente de 20 rel, pentru mostre ?i camere de
o capacitate de 25000000 kgr. m. lungime $i 15 lSîme ?i cu inchiriat comercianîlor, pentru
(52388 chile de Muntenia sau cite 2 etaje. MSfurile se ridica pompier!, corpul de gardS, etc.
83023 chile de Moldova). Inmaga- la etajul de sus fie prin ni$te Institufif de comunicare.—\x\
zinarea cerealelor se face direct macarale exterioarede 1 500 kgr. Galaî este oficiu telegrafo-po§tal
din vagoane, can varsa grinele putere fie-care, fie prin ni$te de intiia clasS, al 3-lea dupa
in ni$te balance automatice de ascensoare hidraulice, cari sunt Bucure^ti, care produce statului
o forâ de 150 chile pe ora, de in mijlocul fie-cSru! comparti- un venit anual de 389554, le! 57
unde grinele sunt ridicate prin ment, avind fie-care aceeaÎfor^S ban! (budgetul 1890 — 91), ?i a-
ni?te elevatorie de aceeaî forâ de 1500 kgr. Cladirea este ac- nume: 201978 lei, 70 ban! de
la partea superioara a magaziei, cesibila de ambele laturi; sula po?tS $i 187575 lei, S7 ban!
unde tree prin ni$te curaîtori prafata sa 3000 m. p., din car! de la telegraf. Cheltuelile f&-
de neghina, iar de aici prin 2400 pe fie-care metru

utilizabili ;
cute cu acest oficiu se ridicS la
ni?te benzi de cauciuc sunt trans- patrat se inmagazineazS in me- 125404 lei pe an (1890). Pe a-
portate la celulele disponibile. diu 1 1 50 kgr., este dec! o canul —
1896 97 venitul biuroulu!
Numarul balanêlor e de 16 cart, pacitate de 2760 tone sau 1 1040 a fost de le! 181 596 din tele-
debitind fie-care 1 50 chile pe orS, tone anual. Totalul mSrfuriior graf $i lei 185598 din po$tS, a-
face in total o inmagazinare de de inmagazinat in Galaî este farS de le! 53034 incasaÎ la
2400 chile pe ora. Incarcarea de 23700 tone import ?i 14000 sucursalS.

grinelor in vapoare se face la- export; cum insS datele din Drumul de fier are in Galaî
sindu-le sa curga din silosuri strSinState probeazS cS nu se o garS principals, un arsenal
prin ni$te pilnii fixate la fie-care intrepoziteazS de ordinar de cit $i un inspectorat de circum-
celula pe ni$te benzi de cauciuc, a 6-a parte din mSrfuri, ma- scripîe. In anui 1889 prin sta-
'
car! le transports prin doua tu- gazia noastra e fndestulStoare, sia de aic! s'a dat statulu! ve-
nele transversale cheiuluT $i un cac! permite intrepozitarea a nit 1979784 le!, 76 ban!.
tunel menajat in lungul cheiului, mat mult ca a 4-a parte din 3
Din anul 1887 funcfioneazS
de unde apo! tree in ni§te pu- in 5 luni. in Galaî ?i o reêa telefonicS,
\\xv\ construite la spatele che- 4. Casa de masinl cuprinde care leagS primSria cu poliîa,
iului $i din carl sunt ridicate productorie (cazane) de aburi. localul pompierilor, comisiile ?i
5
prin doua elevatorie mobile, Aici ma! este ?i o ma$inS parchetul.
cari pot avea o mi^care de trans- Compound de 500 ca! putere, Institu'il financiare, de credit
laîune ?i unul ?i de rotaîune; pentru punerea in mi?care a si osebite societ&p private. —
din elevatorie grinele cad in benzilor ce conduc grinele; in AfarS de casieria generals a
Hosted by Google
GALAJI 462 GALATI
judeûlul, care face operand a- cietal private cu scopurl eco- semnate comune urbane ale ta-
nuale pana la 13592445 lei 57 nomice, de binefacere, artistice, re!. Budgctul sau pe exerciîul
ban!, aid numaram casa de literare, stiinîfice si distractive. 1 89 1 — 92 se cifreaza la venitur!

economie a Statulul, doua per- Numarul lor e de 14. si cheltuell cu lei 1852389, bani
ceptil, vama, al carul venit pe Intocmiri electorate fi repre- 40, din carl 1666^66 lei bud-
1896—97 a fost de lei 4663956, zintative. — Colegiile comunale getul ordinar si 185823 lei eel
13 ban! depozitul de tutun, cuprind 744 alegatori in coleg. al pavajului. Venitul eel mai
sucursala Bance! Naîonale, Cre- I si 3630 in al II; din acesti mare il are de la taxa (acsiziil)
ditul Agricol si societaîle private. din urma insa" numai 940 sunt vinulu! indigen
(450000 lei).
Casa de economie a Statulul, direc^T, restul indirect carl vo- Asupra acestei comuni apasa o
alipit& pe linga casierie, avea teaza prin deiegaî (60 la nu- datorie de leT 4290736, bani 29,
la finitul exerciîulul 1889/90 in mar). Consilieri! comunei Galati din carl eel puîn 3500000 da-
judeûl Covurluiu 6232 librete sunt in numar de 27, can aleg torie lichida si necontestabila.
(depunatori), cu suma de lei din sinul Jor primarul si tre! In 1894 — 94 budgetul a fost
3 1 620 1, bam 54. Cele doua per- ajutoare; unut din consilieri e de lei 2590873 bani 72, la ve-
cepîl din Galaî, au urm&toarele delegat la oficiul st&rel civile. niturl si cheltuell.
circumscripîi : I cu cuartalele Alegatori! pentru consiliulju- Ca propriety!, com. aceasta
1 , 3 si parte din al 2 ; iar a II deân sunt aceias! ca si la Ca- are doua mosil Tiglina si Sen- :
restul din cuartalul 2 si cuar- mera; acestia aleg 25 consilieri, dreni, precum si mai mult lo-
talele al 4-lea si al 5 -lea. Biurout cite 8 de colegiu. curl pe malul Dunarei inchiriate
vamal de Galaî e al doilea Colegiul I de Covurluiu pen- cherestigiilor, caiei ferate si pes-
din {ar&, dupa venitul dat Sta- tru deputaflf numara 335 alega- carilor, diferite edificie si locurl
tuluT. Aid e si resedinâ in- tori si alege 2 reprezintanti sterpe.
spectoratuluT circumscripîel 4 colegiul al II (orasenesc) are A dm in istrafia judefand §i po-
vamala\ 1073 alegatori si alege 3 de- lifieneascd. — In Galati e rese-

Prin depozitul de tutun s'a putatT; al III cu 730 alegatori dinâ prefecture! judeûlu! Co-
debitat in 1890 marfa de la (451 direct si 279 delegap) vurluiu, care e prefecture de
toate articolele Regie! de lei alege un deputat; alegatoril in- intiiul ordin ; asemenea aid este
1693830 bam 35, direct din Galati al colegiului sediul Comitetulu! Permanent,
Sucursala BanceT Naîonate III sint in numar de 2438, carl ales din sinul consilium! gene-
de Galatf, lnfiinâta in 1881, a aleg 41 delegatT. ral judeêan pentru a se ocupa
pus in 1 889 in circulate 1 8683428 Colegiul de Senat numara
I in permanenta cu afacerile gos-
lei, 7 ban!, producind beneficiu 263 alegatori, can aleg 2 se- podarest! ale judetulul.
net 753162 let, 22 bam. nator!; iar al II cu 270 alega- Poliîa urbe! Galati e con-
Creditul Agricol de Covurluiu, tori, carl aleg tot 2 reprezin- dusa din un politaiu, ajutat de
constituit in 1882, avea impru- tanti. Numarul elegibililor la 7 comisan, de carl 5 de cuar-
mutata* la 31 Decembrie 1890 Senat in judeûl Covurluiu e de tale (disparîrl), unul la gara
suma de 6303 11 lei, 40 bam, la 55, din carl 44 in oras si 11 Galati, altul la gara Barbosi, ma!
66^6 salenl. in jude^. mulÎ sub-comisari, un coraan-
Pe linga casele de credit Am ma! inainte ca
aratat dant si un sub-comandat de
personale, carl sunt numeroase Camera de comerciu de Galaî gardistl, funcîonar! de cance-
in Galafi, pe linga casa de e- are 32 membri, 22 din Covur- larie si 150 gardistl. Cheltuelile
conomie a Statulul si Banca luiu, 8 din Tutova si 2 din intreînerei police! m micaparte
Nationals, funcîoneaza aicea F&lciu. Alegatori! comerciali din cad in sarcina statulul, cea ma!
din 1 88 1 si o Societate de e- jud. Covurluiu sunt in numar mare parte insa le suporta co-
conomie, formata de un numar de 280, din carl 79 din oras muna. Totalul acestor cheltuell
de acîonarl. In 1891 aceasta si 201 din comunele rurale. e de 208960 lei pe an (din carl
societate avea 155 acfionari cu Municipalitatea. — Comuna 192040 platiî numai de com.).
878 acîl (a 10 lei una), repre- Galati, administrate de consi- Lucrarz tecnice de imbund-
zintind un capital de 397973 liul comunal prin delegaîunea tftfire. — Pe linga cheiul de pe
lei, 23 ban!. data unui primar si la 3 aju- malul Dunarei, orasul Galati are
Mai exists apoi diferite so- toare, este una din cele mai in- urmatoarele marl lucr&ri tecnice
Hosted by Google
GALAfl 463 GALATI
de imbunataîre : canalurile de isi aii sediul doua insemnate insti- Amintirl istorzee. — Numirea
scurgere (egouts) si alimenta- tuîun! Internationale : «Comisia orasulu! Galati s'ar trage dup&
rea cu apa filtrata. Datind de Europeana a Dunare!» si «Comi- unii de la un popor numit Galii,
la 1872, canalurile de scurgere sia Mixta a Prutulu!»; intiiainfiin- ce au trecut pe aici si ar fi
ocupa o intindere de 4530 m. âta prin tractatui din Paris (din zidit o cetate cu numele Gala-
Dom- 18
liniari, strabatind stradele : 1856 Martie /ao) si a doua prin tilor ; alîi susîn ca ar veni
neasca, Mavromol, Tecuciu, Tra- «Stipula$iunile prlvitoare la na- de la o colonie numit& Kalatii
ian, Frumoasa, Brailei, Sf. Hie, vigatia Prutului» (din 3
/i5 De (KaXXanawo sau PaXXau), fugita
Armeana, Cald&rarilor si Inde- cembrie 1866). Comisia Euro- aic! in urma une! infringer! su-
pendence!. peana, compusa pana la 1878 ferita de la Bizantini. Ma! este

Lucrarile alimentare! cu apa din reprezintaî! Austro Un- - o altS, versiune, desi neinteme-
filtrata exists tot din 1872; gariei, Germaniei, Franciei, Ma- iata pe fapte istorice irecuza-
uzina hidrautica cu instalaîile re! - Britanii Itaiiei, Rusie! si bile, cum ca Imparatul Cons-
necesare sunt asezate pe mar- Turcie! (adicaa puterilor marl), tantin - eel - Mare, intronatorul
ginea Dunarei, in valea f igline!, iar d'atunci (tractatui de Ber- crestinismuluf, orindui in anul
la dep&rtare de 2 kil. de la lin din 1 Iulie, 1878) si din 313 pe Cocceus Galatus, vicar
era? ; rezervoarele, in numar de reprezintantul Rominiei, are ca in aceste iocurl, if funda o re-
doua, se afla intre barierele Te- scop al existence! sale inlesni- sedinâ de vicariat care, pas-
cuciu si Braila; lungimea totala rea si privigherea navigate! pe trind numele siu, se chiema la
a conductelor e de 28 kil. li- Dunare de pana la
la gurile ei inceput Urbs Galati, ma! in urma
niarl. In 1890 numarul abona- Braila iar Comisia Mixta a Pru-
; Galati, apol Galati.
îlor era de 1037, osebit de tuiui, compusa din delegaîi Ro- Opinia precump&nitoare insa
mori si fabric!; consumaîa a- miniei, Austro-Ungarie! si Ru- inclina catre originea galica a
nuala medie e de 390000 m. siei, are aceeasi insarcinare in- asemenea
acestui oras; intr'un
cub! de apa. ternationala pentru navigabili- caz vechimea sa num£ra peste
histitufiz militare. — In Ga- tatea PrutuluT. Budgetul Comi- 2163 anif.
lati is! ati resedinâ (statul-ma siei Europene a Dunare! se Se aminteste inca, dupa un
jor) corpul al III de armata, cifreaza la venitun cu 3018908 document din anul 1134 d. Chr.
brigada a 3 -a de artilerie, bri- lei, 36 ban! si la cheltueli cu despre un principat al Birladu-
gada a 2 -a de cavalerie si co- 2127352 lei, 69 bam; iar bud- lui, cu prinjul Ivanco Rotisla-
mandamentul flotilei. Ca armata getul Comisiei Mixte a Prutu- vici, care cuprindea intre altele
locala, aici e garnizoana regi- lui se balanseaza la venitur! si orasele: Birlad, Tecuciu si Ga-
mentulu! 1 1 de Siret. cheltuieli cu 50963 lei, 45 bam. lati, numit fiind acest din urma
Flotila romina is! are toate In Galati funcîoneaza 15 con- Haliciul-Mic. Prinûl Rotislavici
serviciele sale principale in Ga- sulate straine, dintre carl 7 ale fiind supus RegatuluJ Galiîef,
la^!; acestea sunt: 1. Coman- puterilor marl Europene (4 con- numita atunci Haliciul, pare ca
damentul flotilei, 2. Personalul sulate generate) si restul ale de aicf s'ar fi dat numirea de
depozitului diviziune! echipaje- puterilor de al doilea ordin, si Haliciul-Mic orasului Moldovei
lor si scoalei flotile!, 3. Inspec- anume : Belgia, Grecia, Suedia- de jos Galati.
toratul porturilor si, 4. Arsena- Norvegia, Olanda, Spania, Da- Printre republicele romane in-
lul.Numarul vaselor de razboiu nemarca si Eiveîa, precum si fiinâte in Dacia-TraianS la in-
e de 24; ma! sunt apo! si 18 al Statelor-Unite ale Americei- ceputul invaziilor barbare, se
vase de servitute, carl în tot de-Nord. susîne (dup& G. Asachi) ca era
de flotila romina. In dreptul ca- In fine au in acest oras a- si Republica Galaîior, care se
zarmei flotilei, la Tiglina, e si genî! urm&toarele society! stra- menînu, fie sub acest nume
portul de iarna al flotilei. ine de «Danubiana
navigate : fie sub al Capul-Boulul, panS
Numarul cazarmilor e de 9. Austro- Ungara>, «L16ydulAus- catre 1288 d. Chr., cind toate
Intreînerea tuturor asezamin- tro-Ungar», «Societatea Rusa», aceste republic! formara Dom-
telor si gruparilor militare din Ga- «Fraissinet» (franceza) si «Flo- nia Moldovei sub Dragos-Voda.
lati costaanual 2670195 1., 52 b. rio Rubatino» (italiana). Socie- Despre asemenea republic^ a-
Autoritafi tntemafionale p a- taîle Danubiana si Rusa au si minteste si N. B&lcescu ; natura

genfiz de navigajie. — In Galati inspectorate in Galati. e! se crede a fi fost aristocra-
Hosted by Google
GALAfl 464 GALAfI
tica, ca si. a Venepei, Pisef si 1702 Duca Constantin-Voda, in Tara, cind se intorceau cu Dom-
Genuei. a doua sa domnie, zidi si in nia de la Constantinopol, si aice
DupS constituirea Principatu- zestr& in acest oras m&n&stirea erau primal de inalîi dregaton
luT Moldovei, despre Galaî se Mavromol. Sub domnia lui Ni- ai Tarei.
aminteste in diferite impreju- colae Mavrocordat, tirgul Ga- La 20 Noembrie 1769, Ga-
r&rl ale istoriel noastre naîo- lafi fu aprins de salahorii im- laî fu cuprins de armata rusa
nale. In timpul lui Alexandru- batap din Tara-Munteneasca, comandata de coloneiul Fabri*
cel-Bun, pe aid trecu loan, fiul ce mergeau la Vozia. La 1709 cius din corpul lui RomanzofT.
lut loan Paleologul, Imp&ratul aice se intilneste maziiitul Domn La 1776, din ordinui Porêl,
Bizantin, petrecut fiind de Dom- Nicolae Mavrocordat, ce mer- Domnii Moldovei si Munteniei
nul Moldovef pana la Galaî gea la Constantinopol, cu inlo- construiesc la Galaî cite un ga-
oaspetele lui Alexandru-cel-Bun, cuitorul s&u Dimitrie Cantemir. lion (de 41^2 cop de lung),
cum ajunse imp&rat, trimise Mazeppa, hatman ul Cazacilor, armat cu tunuri. Sub domnia
Domnitorului Moldovei titlul de murind la Tighina in 1 8 Martie Fanarioplor, Galap fu de multe-
rege si coroana* imperiala, iar 1 7 10, fu ingropat la biserica ori ocupat de Turci si, din cauza
mitropolitului tarei mitra pa- din satul Varniâ ; d'acolo in deselor razboae ruso-turce, fu
triarhala (1429). urma fu transportat la Galaî impiedecat in^progresul sau. La
La 141 8, dintre cele 3000 fa- si inmormintat dupa unii la bi- 1789 aice fu o mare batalie, in
milii armene, alungate din $ara serica Sf. Gheorghe, iar dupa care Turcii fiind batup, Rusii
lor si stabilite in Moldova, multe a\\ii la Maica-Precista. ocupara orasul. La 1 1 August
s'au asezat si la Galaî. In 1527, Pe la 171 1 (dupa Dimitrie 1 79 1, la Galap, se subscriu pre-
cind Petru Rare? fu ales Domn Cantemir), Galaî era cea mai liminarele pace!. La 1809, luna
al Moldovei, el se gasea la Ga- mare piaâ de nego£ din toata August, prin dreptul Galaîlor
laî cu navoadele. La 1541 A- Dunarea; aice debarcau vase Rusii tree Dunarea contra Tur-
lexandru al III Voda Cornea nu numai din locurile vecine cilor.
fu ucis de boeri aici; fapt ce M&rei-Negre, din Crimeea, Tre- La 21 Februarie 1821 o ras-
atrase minia lui Petru Rares, pizonda,[Sinope, Constantinopol, coala singeroasa contra Turci-
devenit Domn a doua oara si dar chiar din Egipet si insusi lor are loc aice ; mai mulpf Turci
pedepsi cu moarte grea si cum- Barbaria, si se intorceau in â- sunt ucisi de capitanul Vasile
plit& pe omoriton, punind in rile lor incarcate cu lemne din Caravia ; orasul e ars in parte.
acelasi timp hatman la Galaî Moldova, stejar, brad, cum si La 25 Februarie 1821 din Ga-
pe Petru, fiul lui Vartic, carele miere, ceara, sare, unt, nitru si laîprinûl Alexandru Ipsilante
a fost si pircalab la Suceava. bucate, din can nu puîn folos da proclamapa sa catre elinii
Arhidiaconul Paul din Aleppo, scoteau locuitorii Moldovei. emigrap. In luna Maiu 1821,
in descripîa Moldovei (1650-60) In 18 Iulie 171 1 niste Turci, din cauza Eterief, Turcii fac
spune ca veni in Moldova in- Lazi si Tatar! au robit si jafuit mare macel in Galati, intr'o
soînd pe Macarie, patriarhul pe to$i locuitorii adunaî la bi- lupta de 16 ore, ard si jafu-
Antiohiei, care debarca la Ga- serica Sf. Gheorghe din Galaî esc totul, afara de localul con-
laî, unde fu primit cu marl o- jaful si ruina au fost generale sulatuiui austriac, unde se re-
noruri bisericesti. Acest oras, apoi, chiar mor|ii au fost des- fugiase cip-va crestini.
dup£ spusa sa, avea pe atunci gropaî si jafuip ; bisericile ra- Pe la 1826, comerciui Galati-
8 biserici, mai toate de piatra, mase numai piatra; orasul era lor Moldovei intreg! era
si al
dintre carl cea mai vechia era pustiu de foe si ripire. monopolizatde o companie turca
Maica-Precista. La 1727, Grigore-Ghica, nu- a Capanliiior din Constantino-
In 1651 Tatarii din Crimeea mit Domn al Moldovei, a venit pole, care fixa preûri dupa plac
lovirS, intre alte orase, si Ga- de la Braila la Galaî cu seici si oprea ori-ce concurenâ.
la{i. La i6S9Radu-Mihnea, Dom- si a fost primit aice cu mare La 22 Martie 1854, generalul
nul Munteniei, aliat cu Racoji, alaiu. La 1739 Domnul fugi la rus Liiders pe aice trece Du-
Domnul Transilvaniel, arzind si dupa intrarea feld-
Galaî, indata narea. Dupa retragerea Rusilor,
jafuind toate cetîle ocupate maresalului Munich la Iasi. orasul Galati e ocupat de Nemp.
de Turci din stinga DunSrei, Galaî tot-de-a-una a fost punc- Dupa tractatul din Paris (1856),
aceeasl soartS avu si Galaî. La tul pe unde Domnii intrau in Galati devine resedinâ Comi-
Hosted by Google
GALAfl 46S GALBENI
siei Europene a Dunarei. La nume, jud. Dorohoiu, com. Hi- com. in satul Galbeni. Are 316
12 Aprilie 1877 eclerorii gene- liseul, pi. Cosula, numit si Hi- familii, sau 1028 suflete, din can
ralului rus Skobeleff ocupa ora- liseul-Galaî, cu 7 familii, sau 300 contribuabili. §tiu carte 122
sul. La 10 Iunie, acelasl an, o 20 suflete. persoane. Locuesc in 248 case.
parte din corpul generalului Proprietatea e a fr alitor A- Populaîa este romina, afara de
Zimmermann trece Dunarea pe dam. Calitatea pamintulul in 7 familii de Evrel. In coprinsul
la Galaî. In 1883 se desfiinêaza parte e buna. Satenii nu sunt com. se gasesc gradinaril multe.
porto-francul, dupa o viaâ se- improprietarip. Proprietatea are Locuitoril poseda 700 vite marl
mi-seculara (1834 sub Mihail 199 hect., 8 aril, cimp si 42 cornute.
Sturdza-Voda). La 1887 se in- hect., 97 padure.
aril, Sunt 2 biserici: una de zid
cepu construirea docurilor. Apele ce tree pe mosie sunt si alta de lemn o scoala ; pri-
Din punctul de vedere mili- riul Jijia si piriul Obreja. Ho- mara mixta, care in 1896 — 97
tar, peninsula Galaîlor a fost tarele cu: Dersca, Hiliseul-Ga- a fost frecuentata de 52 elevi
tot-d'a-una pozuVie strategics, de fencul, Hiliseul-Curtul si Iba- (41 baeÎ si 11 fete).
mare interes. In epoca de manesti. Aceasta comuna formeaza cu

rire a Moldovei, aici era rese- comunele : Oniscani, Cirligi si
dinâ. Vataseii calarasilor de Ga- Galbaza, vale, in padure, intre Bahila o circumscripîe fiscala.
laî trebuiau sa stie turceste si se dealurile Chirivoaia si Hulmul, Venitul anual al comunei este
intrebuinâu in transportul depe- pe mosia Oraseni, com. Cur- de lei 3704,90 si de
cheltuelile
silon Sefii înutului acestuia se nu- testi, pi. Tirgul, jud. Botosani. lei 3560.
meau in vechime pircalabL Din Pe teritoriul comunei este sta-
Galaî au obirsia primul Dom- : Galben (Plaiul-), colina, in ju- îunea drumulul de fer Galbeni,
nitor al Rominiei-Unite, Alexan- deûl Buzau, com. Rusiavaûl, la o departare de 2 kil. de sa-
dru I. Cuza, si demnul sau consi- cat. Ursoaia, acoperita de fitul Galbeni.
lier si cooperator, Costachi Negri. neaâ.
Galbeni, sat, jud. Bacau, plasa
Galaî, stafie de dr. d. /., jud. Galbena, padure particulars, su- Bistriâ-d.-j., com. Valea-Seaca,
Covurluiu, pi. Siretul, cat. Ga- pusa regimulul silvic, situata in situat pe malul drept al Sire-
la^, pe linia Barbosi-Galaî, pusa com. Malaia, plaiul Cozia, jud. tului, aproape de confluenâ lu!
in circulate la 13 Septembrie Vilcea, in suprafaâ de 50 hect. cu Bistriâ si la o departare de

1872. Se afla la 12 kil. de Bar- 6 kil. de satul Valea (scoala).
bosi. d'asupra nive-
Inalîmea Galbena, petic de padure de ste- Are o biserica catolica, fon-
m jar, pe proprietatea Vatra Ma- 862 de locuitori
lului marii de 6 ',6o. Venitul a- data in 1 ; 2
cestei stafii pe anul 1896 a fost nastirei Glavaciocul, pendinte de circiumi. Capi de familie sunt
de 2221574 lei, 76 bani. com. Fierbinti, jud. Vlasca. 124, sau 379 suflete.
Galaî, vad, pe unde coboara mu- Galbena, trecatoare spre Transil- cornute si 41 porci.
chea Baldovinesti drumul Braila- vania, numal vara si numai cu
Galaî, in com. Cazasul, jud. piciorul, in jud. Vilcea. De la a- Galbeni, sat, in jud. Roman, pi.
Braila. ceasta trecatoare si pana la Siretul-d.-j., com. Galbeni, pe

Piscul-Galben, cea mai apropiata malul drept a piriului Galbeni,
Galatilor (Grindul-), grind sau trecatoare, sunt 10 kilometri. spre S. de orasul Roman, la o
loc ridicat de asupra stufului departare de 20 kil. de el si de
inconjurator, in jud. Tulcea, pi. Galbeni, com, rur., in jud. Ro- 19 kil. de resedimâ plasel. Are
Macinul, com. Pisica, in partea man, pi. Siretul-d.-j., spre S. 140 familii, sau 458 suflete, din
de N. a plasel si V. a comunei de orasul Roman, la o depar- carl 140 contribuabili ; stiu carte
se desfacedin Grindul-Gemenei; ture de 20 kil. de el si de 19 89 persoane; locuesc in 107

se intinde spre E.; are 25 hect. kil. de resedinâ plasel. Este a- case. Populaîa este romina a-
intindere ; se aria situat in fa$a sezata pe ses. E formata din fara de 6 familii Evrei. Este re-
Galaîlor. sateie: Buciumeni-Precistei, Co- sedinâ comunei Galbeni. Se lu-
tul-GrosuluI, (Corduneni), Fili- creaza caruê si fringhil. Se cul-
Galaûl, sat, pe mosia cu acelasi pesti si Galbeni, cu resedinâ tiva mult ceapa si varza.
60299. Marele Dicfionar Geograflc. Vol. III. 59
Hosted by Google
GALBfcM 466 GALBENUL
mar! cornute. dovedit din o marturie ce au aratat-o Venitul acestei pe anul

Sunt 319 vite staîT
Egumenul de Soveja, facuta de Farcas
Are o de zid o scoala
biserica ;
1896 a fost de 126978 lei, 83
Sulger, staroste de Tecuciu si Gheorghe
primary mixta, care in 1896 Bogdan, pircalab de Tutova, intr'o carte
bant. O sosea care pleaca peste
97 a fost frecuentata de 52 e- scria ca au ales parole de mosie Ursului riul Siret in pi. Fundul si o
levi (41 baeî si n fete). Vartic a 8-a parte din Galbeni, mosia de alta spre V. in pi. Siretul-d.-j.
Este legat cu orasul Roman bastina partea mosulm sau Fatul Galben, inlesnesc comunicatiunea cu a-
si au mat avut si cumparaturi 2 batrini
prin sosea si prin drum de fier. ceasta gara. Aici este un oficiu
si jumatate si o vie cu pomT, si loc din
La 2 kil. de acest sat este gara batrinii ce au cumparat de la Druma si
postal-rural pentru plasa Sire-
Galbeni. de la fraîi lui feciorit Danciului, fratele

tul-d.-j.
lui Fatu Galben, si a 2 batrini ce aii
Galbeni, sat, face parte din co- cumparat de la Zaharia si de la C . • • •

Galbeni, piriii, ce curge prin co-
de la alt! nepoî ai lor feciorei Ar-
muna ValeaRea, pi. Zeletinul, si
muna Galbeni, pi. Siretul-d.-j.,
mencei, sora Iâtului Galben si a Dan-
jud. Tecuciu. Situat pe coasta jud. Roman. Izvoreste de linga
ciulut, si jumatate din al treilea batrin
dealulu? Vladnicul, in centrul ce au cumparat de la Vasie, feciorul satul Ruptura, curge de la N.-
comuneT si in partea dreapta a Baiicai, nepot lui Grigore, fratele Fatu- V., catre S.-E., trece prin sa-
riulul Zeletinul. lui Galben si a Danciului si a Arman- tele : Galbeni $i Buciumi si se
cat, care batrini se margine^te in partea
AicJ este resedinâ comunei varsa la extiemitatea de S. a
de sus despie partea ZlateT, asisderea si
Valea-Rea. judeûluT, in piriul Turbata, pe
o vie cu pamint si loc au cumparat de
Are o populate de 77 fam., la Ursu Lopata din batrinul MusaT, sora dreapta.
sau 266 suflete. acestor batrini, care aceasta o imparte
In sat se afla scoala care da- cu âra-Lunga, si facind Ursu Vartic un Galbeni, piriii, jud, Tecuciu, iz-
schit la Galbeni, l'au inchinat la ma-
teaza de la anul 1859. Se fre- voreste din Ripa-Cocosului, uda
nastirea Soveja, cu acei 2 batrini si ju-
cuenta de 34 copii (29 baeî satul Galbeni, in partea de S.-E.
matate si cu voia si cu locul cit este
si 5 fete). cumparat. Iar a 8-a parte, scrie mat sus si se varsa in partea dreapta
Se afla o biserica, cu hramul aicea, nu a dai-o monastirei, ci a ramas a ZeletinuluT, in raionul com.
Sf. Nicolae, facuta de zid cu in mina Tofanei. Deci sfinîa lor si cu Valea-Rea.
dumnealor vel Logofat, i-am socotit si
spesele locuitorilor, la 1833 ;
i-am judecat, monastirea Soveja sa-si tie

s'a reparat in 1872. Galbeni, piriia§, curge in raionul
schitul de la Galbeni si cu 2 batrini si
Locuitorii sunt rSzesi. Comer- jumatate si cu viea î cu locul pe care com. Huruesti, pi. Berheciului,
ciu se face de 3 circiuman. i-au dat danie Ursu Vartic. Iar Tofana jud. Tecuciu.
Satul are o vechime de 163 sa-si tie a 8-a parte mosia de bastina,
iar cit mai trece peste acele parî, acea
am, si-aluat numele de la Fatu Galbenul, com. rur. in jud. R.-
mosie sa. o tie razesii carl mai sus scrie.
Galben, nepotul lui Ursu Vartic. Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., pe
Iar la parole monastirei s? a TofaneT sa
Dam aci uricul lui Grig. Ghica nu se amestece; de aceea dec! Domnia-
Piriul-Galben.
cu privire la mosia Galbeni: Mea vazind ca cu dreptate i-au judecat, Si-a luat numele de la locui-
Facem stire pe cum iau pariîi de

am dat si de la Domnia-Mea aceasta torii venial din com. Slobozia-
carte Tofanei, nepoatei lui Ursu Vartic,
fa£a inaintea DomnieT Mele si a tot sfa- Galbenul, si stabiliî aci.
ca sa-si stapineasca de acum inainte a
tului nostru, Tofana, fata lui Dumitrascu Este asezata in partea de S.
8-a parte din Galbeni, partea mosului
Vornic, nepoata lui Vartic Vornic cu O-
saii Vartic, cu pace, care parte a fost
a jud., la 21 kil. spre S.-E. de
nofreiu Egumenul de la Soveja si cu
lui mosu-saii Vartic de bastina, de la orasul Rimnicul-Sarat, si in par-
Stefan Oanica si Constantin Ursu si Ste-
fan Ralea si cu alî razejT din Galbeni

mosu-saii Fatu Galben, si aceasta sa nu tea de V. a plasei,4 la kil.
pentru satul Galbeni, ce este pe Zeletin

se mai pirasca peste cartea Domniel-Mele. spre S.-V. de Balaceanul, re-
la jud. Tecuciu.
7238 (I 7J°) Ghenarie 7.
sedinâ plaseL
(L. S.) Isc. Gr. Ghica.
Jeluind Tofana cum ca ea are mosie
:
Comune invecinate sunt: Slo-

mai multa decit altf razesi, si acum it
Galbeni, stafie de dr. d. /., ju- bozia-Galbenul, la 3 kil.; Drogul
Impresoara parole ei fara dreptate, deci
Domnia Mea i-am socotit si i-am rlnduit

deûl Roman, pi. Siretul-d.-j M si Jirlaul, la 7 kil.; NisipurT, la
La cinstitul parintele rugatorul nostru kir cat. Galbeni, pe iinia Bacau- 11 kil.
Antonie Mitropolit si sfinfia sa Daniil Roman, pusa in circulate la 13 Se margineste la N. cu Gher-

Episcopul de Roman si la dumnealuY Septembrie 1872. Se afla intre gheasa, la E. cu Drogul, la N.-
cinstit boer credincios Hie Cantacuzin vel
stabile Fintinele (8.9 kil.) si V. cu Balaceanul, la S.-E. cu
Logofal, ca sa ia seama cu dreptate, deci
fiind et de fa$a si lulndu-le seama cu a-
Secueni (1 1.2 kil.). Inalîmea d'a- Jirlaul, desparît prin lacul Jirlaul,
manuntul pe scrisorile ce le-a aratat, aii supra nivelului marii: i6o m, ,66. la N.-E. cu Amara.
Hosted by Google
GALBENUL 467 GALEANUL
Este o com. de cimp; nu are suflete, din carl 160 contribu- GalbenulypiriU, in jud. Mehedin{i,
dealur!, ci numai malurilePiriuluT- abili; $tiu carte 138 persoane; plaiul Cloâni, izvore?te din
Galben. are o biserica" §i o ?coala. muntele cu acela$! nume ?i se
Pinul-Galben (o parte din vars& in apa Cerne!.
piriul Valea-BouluT) o uda laE., Galbenul, mosie> in jud. Buzau
formind la N. Hele?teul-Galben com. Cochirleanca ; vezi Aria. Galbenul, piriil, in com. rur. Ca-
mai sunt 57 puûr!?i (15 — 20 z&ne$ti, pi. Motrul-d.-s., jud. Me-
metri adincime). Galbenul, munte, jud. Arge?, pi. hedinî.
C&tunele, carl o compunsunt: Lovi^tea, com. Ciineni, propri-
Galbenul, re?edinâ, la N., Pan- etatea Eforiei Spitalelor Civile Galbenul, ptriU, in jud. R.-Sarat,
tecani, la S.-E. din Bucure?ti, pendinte de Schi- pi. Rimnicul-d.-j., com. Galbenul.
Suprafaâ comunei este de tul Fedele?oiii; are o arenda o parte din piriul Valea-Boului.
3945 hect, din carl 45 hect. anuala de 445 impreun£ cu let Uda com. unde formeaza
la V.,
vatra comunei, 594 hect. ale muntele Vame?oaia, asemenea hele$teul Timpeanul, de la nu-
locuitorilor, 3306 hect. alepar- proprietatea Eforiei. mele proprietarulu! Toma Tim-
ticularilor. peanu, care Ta facut.
Populaîunea comunei estede Galbenul, munte, in jud. Mehe-
250 familii, sau 973 suflete: dinî, plaiul Clo?ani, acoperit Galbia, fost sat, in 1828, jud.
487 barbaî, 486 feme!; 210 cu brazT. Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com.
casatorij?, 527 necasatori^!, 36 $opotul.
vaduvi. Galbenul, pise, in raionul comu-
Stiu carte 146 persoane. nei Frince?ti, pi. Oltul-d.-s., jud. Galbina, ratnurd din tnuntele
In com. este o biserica, cu Vilcea. Moldoveanul, jud. Muscel, pe
hramul Adormirea-Maicei-Dom- care se afla munî! Scariôara,
nului, Na^terea sf. loan $i sfinta Galbenul, numire vechie a riului Valea-Lunga, Movrea,Basa, Les-
Ecaterina, zidita in 1842 de Ialomiâ. Se ma! numea ?i Gal- pezile ?i Cl&bucetul, din care
marele paharnic Enache Papazol; beniâ. se coboara in com. Nucôara,
are 17 pogoane pamint $i e dejud. Muscel.
servita de 1 preot $i 1 pa- Galbenul (Baia-de-Fier),/mX
racliser. in jud. Gorj, plaiul Novaci, iz- Galbinija, baltd, jud. Bacau, pi.
Este o $coala, fondata in vore?te din muntele Papula ?i Bistriâ-d-.j., com. Valea-Seaca,
1 872, de proprietarul, TomaTim- se formeaza din impreunarea formata prin revarsarile Sire-
peanu, condusa de 2 lnvaâtorl mai multor izvoare. f armul drept tului pe malul sau drept.
$i frecuentata de 62 elevi. ii de munîi Mu?etoiul,
e format :
Caile de comunicaîe sunt dru- Corneîul Mare, Florile Albe,

- -
Galdaele, sat, face parte din com.
murile vecinale: spre Drog-Vi- Dealul-Berza, Magura, Dealul- rur. Marunêi, pi. Siul-d.-s., jud.
$ani ; spre Jirlau-Nisipuri ; spre Baii ?i Lupe?ti ; iar ^rmul sting Olt, situat pe malul sting al I-
Slobozia - Galbenul - Balaceanul- de munîi: Staniôara, Zanoaga, migonului, 1 kil. departe de
Rimnicul-Sarat. Poenari , Catalinul (Piatra-luT- re$edin{a com. Are o populafiune
Sunt 182 contribuabili. Ursu), Gura-Potecului, Dealul- de 243 suflete.
Veniturile com. sunt de 8928 Paducelul, Mirusa ?i Sorba. Locuitori! poseda : 52 bo!,
lei, 13 ban!; iar cheltueliie de Laorigine, curge c&tre S.-V. 25 vac!, 380 o!, 27 ca! ?i epe,
6767 lei, 99 ban!. apoi catre S., ?i, in fine catre 58 pore!.
S.-V. Uda comunele : Baia-de- Are o biserica intreînuta de
Galbenul, sat, in jud. R.-Sarat, Fier, Poenari, Bumbe?ti-PhMcul, stat, cu numele de Schitul-Coma-
pi. Rimnicul-d.-j., c£tunul de Cirtigei, ?i se varsa in Gilort ni!, cu hramul Cuvioasa - Para-
re?edinâ al com. Galbenul, a- la catunul Balce^ti, ce face parte schiva, zidita la anul 1859 ?i
?ezat pe malul sting al Piriului- din com. Cirligei. LingcL Bum- reparata de locuitori la 1892.
Galben sau Valea-BouluT, in be$ti-Pi£icul, prime^te piriul Cer-
partea de N. a comunei ; are o nadia. PSnala Bumbe$ti-Pi£icul, Galeanul, deal, jud. Bacau, pi.
intindere de 30 hect,, cu o poare 2 poduri : la Bumbe^ti ?i la Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul com.

pulate de 220 familii, sau 853 Baia-de-Fier, Birsane^ti,
Hosted by Google
GALEANUL 468 GALICEA
Galeanul, deal, jud. Bacau, pi. din Hotarul Rudari, numit M.- de zid. Are o imprejmuire de
Trotusul, com. Tirgul-Ocna, si- GuraPietroasei. Merge ia linie 0,2500 hect. Localul scoalei de
tuat la V. satuluf Gioseni. dreapta catre S. pana in hota- fete este inchiriat. Scoala de
rul Pisculeûl. bae^t are un i.waâtor, iar cea
Galeanul, pirzU, jud. Bacau, pi. Terenul com. este accidentat de fete o invatatoare. Scoala
Trotusul, com. Tirgul-Ocna; face de dealul SmardaceîuluT, cu o de baetf a fost frecuentata in
limita intre com. Tirgul-Ocna inaltime de 10 m., plaotat cu 1892 93 de 106 bae^T; cea
si com. Tirgul-Trotus si se varsa vif; acest deal este in legatura de fete de 30 fete. Invirstade
de-a stinga Trotusului. cu dealurile RudariuluT, CarauleT scoala sunt 850 copiT. Stiu carte
si Virtopului. 323 persoane, 273 barbap si
Galeri. Vez? Otesti, sat, jud. Ba- Com. este udata de pirml E- 50 feme!.
c&u. ruga, ce vine din com. Rudari, Populafia com. este de 40 11
curge pe la poalele Smardacetiu- locuiton, din carl 3123 barbap
Galeûl, sat, cu 602 suflete, jud. lui si se pierde pe mosiaGaltcea- si 888 feme!. Dupa legea rurala
si pi. Arges, face parte din com. Mare, aproape de Fintina-Niâ, din 1864 sunt 554 locuiton im-
rur. Bratieni-Galesul ; are o bise- dupa, ce a curs in directiuneaV.-E. proprietariti, iar dupa cea din
rica, cu hramul Intrarea in Bise- Pe sesul com. e un lac numit 1879 sunt S4 1 insurateh
rica, cu un preot, un cintaret Cilieni, ce îne din hotarul Bai- Sunt 596 case si i89bordee.
si un paracliser. lesti pana. in com. Motatei, si Casele sunt facute din gard li-
care are o lungime de 400 me- pit, din paiante si din zid. Toate
Galeûl, mime Ie popular al com. trii si laîme de 18 metri, si in casele si maf toate bordeele ati
Marotinul-d. s., pi. Balta-Oltul de care se gaseste o cantitate gradina. pe linga ele.
j., jud. Romanati. mare de peste. S'iprafata com. este de 19730
Comuna a fost fondata de pog., din can: 17730 pog. pa-
Galeûl, lac, jud. Dolj, pi. Jiul- niste familiT, numite CaliciT, din mint 2000 pog. izlaz.
arabil,
d.-j., com. Mirsani, in N.-E. com.; cauza. ca erau hot?; la inceput, Mosiasenumeste Galicea-Mare.
nu are scurgere. adica la anul 1693, s'au asezat Are o intindere de 16000 pog.,
pe locul numit Fintina-din-Sili- cu un venit de 300000 lei; a-
Galicea, com. rur., jud. Dolj, pi. ste, dar apoT, imulîndu-se, s'au partine principeluT Gheorghe Bi-
Bailesti, la 55 kil. de Craiova mutat pe locul ses, numit Gai- bescu. LocuitoriT au o proprie-
si la 10 kil. de resedinâ pi. noasa, pe linga. Eruga; de aci, tate de de 3730 pog.
Bailesti. din cauza ca locul era mlasti- Viile apartin locuitorilor si
Esituatape loc ses, la poalele nos, s'au mutat pe locul numit principelui G. Bibescu. Ele au
dealului Smardaceîul, la 30 kil. Fintina-Boului, unde se afla si as- o intindere de 316V2 hect. si
de Dunare. tazT com. De la familiile Calicilor dau vin rosu.

Se invecineste la N. cu com. s'a numit com. Galicia si, spre Piatra se scoate din Dealul-
Rudari, ia S. cu com. Bailesti, deosebire de Galiciuica, s'a nu- Smardacetiul.
la E. cu Galiciuica si la V. cu mit Galicea-Mare. In com. sunt 3 morT pentru
Moêi. Un drum vechiu. numit Ola- macinat, din carl 2 cu aburl si
Limita liniei de S. incepe din cul, trece din spre Craiova spre una cu vite. Se gasesc stine pe
hotarul Moâêi si merge in com. Galicea.
Calafat, strabatind mosia prinûluT Bibescu, si se fa-
linie dreapta spre E. pana la Pe acest drum au trecut arma- brica brinza de buna, calitate.
hotarul Bailesti. tele ruse pentru a se duce la Meseriasi sunt: 5 timplari, 1
Limita de E. incepe din

liniei Cetatea (1853). croitor si 6 cizman.
tabia com. Galiciuica si merge In com. se afla o biserica, cu In com. sunt: 9 circiumT si
drept spre S. pan& in viile Bai- hramul Sf. Gheorghe si Sf. Pa- 5 bacanii; 14 comercianî, din
lestenilor, de unde se indrep- raschiva, zidita de locuiton. can 3 ambulant?.
teaza catre V. tot in linie dreapta Sunt 2 scoli: una de baeî, Prin Galicea tree : calea jude-
pana la Magura-BuzatuluT, apoi care funcîoneaza din 1859 si a teana Craiova- Calafat, lunga de
iar spre S. pana in hotarul doua de fete, care funcîoneaza. 83 kil. ; calea naturala Galicea-
Bailesti. din 1889, Noembrie 1. Bailesti, lunga numal in comuna
Limita liniei de V. Incepe Localul scoalel de baeî este de 4 kil ; calea naturala Gali-
Hosted by Google
GALICEA 469 GALICIUICA
cea-Galiciuica, lunga de 3 kil. ;

Bailesti, com. Galicea-Mare, cu In com. este o biserica, fon-
calea naturala Galicea-Giubega, resedinta primarieT. data de locuitorl la anul 1842
lunga.de 8 kil. ; calea naturala si reparat& la anul 1861, deser-
care duce la Virtopul ; calea Galicea-Mare, mosie particulars, vita de 1 preot si 2 cint&re$I.
naturala care duce la Rudari, jud. Dolj, pi. Bailesti, com. Ga- In tinda bisericet se afla ur-
lunga de 6 kil. si cea spre Mo- licea-Mare, in intindere de 16000 mStoarea inscripîune :
taêi, de 5 kil. pog. Aparîne prinûlul Gh. Bi-
Venitul com. pe anul 1893 — bescu.

melie
Aceasta biserica s'a tnceput din
la anul 1842
te-
si s'a sfirsit la 1846

94 a fost de 15608,20 lei si
de catre. . . (Urmeaza numele fondatorilor).
cheltuelile, de 15553,13 lei. Galiciuica, com. rur. si sat, jud.
Animale: vite cornute 8oo, Dolj, pi. Bailesti, la 47 kil. de Are o scoala mixta care func-
cat no, 01 140, capre 21 si Craiova si la 14 kil. de rese- {ioneaza din 1881, fund intre-
porci 14. dinta plaseT, com. Bailesti. înuta de stat. Localul de zid
E situata pe loc ses, avind a fost construit de comuna\
Galicea, sat, cu 250 locuiton, \x\ centru o mica vale, numita Ii anul 1892—93 a fost fre-
linga rail Oltul ,

jud. Arges, Valea-Fintinelor. cuentata de 94 bae^ si 87 fete.
pi. Oltul; face parte din comuna Se margineste la V. cu com. In virsta de scoala sunt 300
rurala Galicea - Flaminda. Aici Galicea-Mare, la E. cu com. Cio- copii. Stiu carte 285 barbap si
este resedinta primarieT ; o bi- roiasul ; la N., cu com. Giubega 50 femei.

serica, cu hramul Sf. Nicolae, si la S., cu com. Bailesti. Populafia este de 1650 lo-
deservita de un preot si un cin- In com. sunt 8 movile. Res- cuiton: 860 barbapf si 790 fe-
taret. tul terenuluT este ses, si aco- mei. Dupa legea rurala din a-
perit cu plantatii de vif. nul 1864 sunt 196 impaminte-

Galicea-Flaminda, com. rur., Aci se afla un mic smirc care nip, iar dupa legea din 1879
in apropiere de varsarea Topo- izvoreste din teritoriul mosie! sunt 10 insuraêi.
logului in nul Ok, jud. Arges, pi. Galiciuica ; are o intindere de 2 Case sunt 202, facute de bir-
Oltul, la 35 kil. de com. rur. Tig- pog. si se scurge pe teritoriul ne; bordee sunt 113.
veni (resedinta subprefecturel) mosiei Silistea-Crucei ; in el se Circiumi sunt 4 ; bac&nil 6
si la 31 kil. de Pitesti. Se com- gasesc marl cantitapf de pe- comercianî 10.
pune din urmatoarele sate : Co- ste ; de jur imprejurul smircu- Suprafaâ comu- teritoriului
corul, Dealul - Misci - Ungureni, lui este un izlaz ca de 1 60 nal este de 3619 pog., din can
Dealul-SchituluT, Flaminda, Ga- pogoane. 3360 pog. pamint arabil, 90
licea, Ostroveni si Teiul, avind La aiul 1876, comuna a fost pog. fineê, 160 pog. viif.
749 locuiton. unita cu com. Giubega. A fost Pe teritoriul com. sunt doua
In com. sunt: 5 biserici, din infiinâta la anul 1828, iar ca mosii, una numita Buhana si
care una e Schitul-Flaminda; o comuna s'a organizat la anul alta numita Izvoranul. Mosia
scoala prim. rur. ; 5 circiumT. 1 836 ;
primi! sai locuitorl au fost Buhana a fost a statulul, as-
Budgetul comunei, a fost in fugiÎ aci din Cioroiul- Vechiu, ta-zl este data in lotunf.
1893 de 2637 lei la venitun si din ca jza rezbelului Ruso-Turc. Viile aparîn locuitorilor si
de 2 19 lei la
1 cheltuelf. Pe teritoriul com. se afla o produc vin rosu.
Dupa o publicatfe oficiala localitate numita Cioroiul, chiar Sunt in Galiciuica 4 lemnan
(1887), aceasta com. numara 225 linga smircul ce se afla in com. si 5 fierari. Mori de aburi se g&-
contribuabili si are un budget aci a fost satul Cioroiul, care sesc pe mosia locuitorilor.
de 3900 lei la venitun si de s'a spart, din cauza greu tailor Locuitorii isl desfac produc-
3400 lei la cheltueli. Ruso-Turc de la 1828.
razboiului tele la schelele Calafat, Cetatea
Numarul viteior era in anul In jurul com. se afla un san{ si la orasul Craiova. Transpor-
1887 de 687 capete vite man mare, pe linga care se spune ca tul il fac cu carele si c^ruêle
(654 boT si vacT, 33 cai) si de se afla o manastire. pe calea judeêana Craiova-Ca-
1173 vite marunte, (56r 01, yj Un drum vechiu numit Dru- lafat.
capre si 5 rim&torT.) mul-Olacului, care duce de la Prin comuna trece o cale ve-
Craiova la Calafat, trece prin cinala, precum si soseaua jude-
Galicea-Mare, sat, jud. Dolj,pl. Galiciuica. $eana Craiova-Calafat, ce stra-
Hosted by Google
GALICIUICA 470 GALUL
bate com. pe o lungime de 2 teritoriul com. rur. Girliâ, si can traesc si-si stapinesc insi-
kilom. anume pe acela al catunului Ga- si locurile lor; 32 ca urmasT, 2

Venitul com. pe 1893— 94 a liâ; se desface sub numele de locuri parasite si ocupate de
fostde 2255 lei si cheltuelile Valea-Scorci, din poalele nor- catre al^'n; iar dintre locuitorii
de 1805 ler. dice ale dealulul Scorci ; merge improprietaritJ in 1878 sunt: 52
Animale : vite marl cornute prin dealurile Scorci si Canli- carl stapinesc locurile lor, 1
114, o! 160 si ca! 18. Dere, facind intru cit-va hota- ca urmasT, 7 locuri au fost pa-
rul intre comunele Galiâ si Cal- rasite.
Galiciuica, mosie particulars, ju- nia; linga satul Galiâ ia numele In aceasta comuna se afla 2
deûl Dolj, pi. Bailesti, com. Ga- de Valea-Galiâ si dupa ce a biserici (dintre care una in ruina),
liciuica. strabatut partea de N. a plasei cu 2 preotJf si 6 dascatt, plati^T

si pe cea de E. a comunei, se din fondurile comunale cu 100
Galiâ, sat, in jud. Constanta, pi. deschide in iezerul Girlita, chiar lei; o scoala, condusa de un in-
Silistra-Noua, cat. com. Girliâ, pe valea sa

linga satul Galiâ; vestor platit de catre stat; 1
situat in partea V. a plasei si merge drumul comunal Galiâ- brutar; 4 bacani; 1 cojocar; 4
cea N. a com., la 5 kil. spre Cuiugiuc. lemnari; 4 fieran; 1 circiumar;
N. de resedinâ, pe malul de E. 4 rotarii ; 3 morari, 2 pive pen-
al laculul Girliâ, pe ambele ma- Galul, com. rur., situata in par- tru facutul sucmanilor cu 2 ga-
luri ale vaei Galiâ si la poalele tea de N.-V. a jud. Neamû si vane si 4 olarii. Ocupaîunea
V. ale dealulul Galiâ. Are o a plasei Piatra-Muntele. Cu mar- de predilecîe a locuitorilor e
intindere de 1888 hect., din can ginile sale despre N. formeaza plutaria.
60 hect. ocupate de vatra sa- hotarul despre pi. de Sus-Mij- Budgetul comunei e de 5026
tultu; o populatiune de 109 fa- locul (com. Pipirigul), iar cu lei si 60 bam la veniturl si 3510
milii,sau 373 suflete, can lo- marginele sale despre V. ?

for- lei si 63 ban! la cheltuelT.
cuesc in 57 case. meaza limita despre judeûl Su- Comunicaîa cu satele veci-
ceava. Spre S. si E. se marne se face prin : riul Bistriâ
Galiâ, deal, jud. Bacau, pi. Tro- gineste cu com. Calugareni, de (cu plutele), soseaua judeêana
tusul, de pe teritoriul com. Bog- care in parte se ho tarn ices te ce vine despre satul Bistricioara
danesti. prin cursul riului Bistriâ, iar si trece in judeûl Suceava, pre-
in parte prin sira dealurilor cum si prin diferite potecT, can
Galiâ, deal, in jud. Constanta, Bostanul si Pirvul. Pe teritoriul due in drumul Petru-Voda.
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul acestei com. se gasesc stincT de
com. rur. Girliâ, si pe al ca- micaschist. Galul, sat, Neamû, plasa
in jud.
tunuluT sau Galiâ; se desface din Terenurile sale in partea Bis- Piatra-Muntele, com. Galul, si-
dealul Scorci ; se intinde spre triêi sunt mai puîn acciden- tuat pe partea stinga a riului
V., avind o direcfiune generala tate de cit in partea despre N. Bistritsa,la 64 kil. departare
de la E. spre V., printre vaile si E., din care pricina si toata de orasul Piatra, in drumul so-
Galiâ si Cuiu Iucului, brazdind popular/iunea comunei este con- selei ce duce de la satul Bis-
partea de N. a plasei si pe cea centrate in aceasta regiune. tricioara in jud. Suceava.

centrala a comunei; se ridica Este formata din satele si ca- Are o intindere de 150 hect.
pan a la o inalîme de 66 m. tunele : Galul, Gura-DreptuluT, 75 aril, cu o populate de 48
este acoperit cu cite-va paduri, Prriul-Fagului, Piriul-Galul, Po- familii, sau 1 80 suflete, din cad
tufarisuri si pasunl si pe la poale iana-Rachiêi, Ruseni, Savinesti, 1 1 Evrei.
cu semanaturi. Topoliceni si Ursi, avind o po- Sunt 56 contribuabili.
pulatiune de 342 familii, sau In acest sat se afla: 1 bise-
Galiâ, ptriH jud. Bacau,y
pi. Tro- 1 70 1 suflete: 617 barbaî, 618 rica, cu 1 preot si 2 eclesiarci
tusul, com. Onesti, care se varsa femei; 577 necasatori^T, 562 ca- o scoala, frecuentata de 134 e-
de-a dreapta in Oituz, dupa, ce satoriî, 94 vaduvi, 2 divorâp, levi; 1 fierarie; 4 olarii.
uda satul Filipesti. 54 nevolnici; 289 baep, 324 fete; Numarul vitelor se urea la
18 strain!; 352 contribuabili. 356 capete, din cari : 200 01,
Gali{ei (Valea-), vale, in jud. Dintre locuitorii improprieta- 32 vaci, 20 bo!, 10 cai, 70 fi-
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe rip in 1864, sunt asta-zi: 187 matorf si 20 junci.
Hosted by Google
GALUL 471 GARDULUl (VALEA-)
Galul, trup de mosie (cu padure), 1887 compusa din 260 locui- Garaleul, deal, jud. Suceava, in-
situat pe valea Bistriêi, com. ton, cu 70 barbaî, 70 femei tre com. Dr&guseni, Uidesti si
Galul, pi. Piatra-Muntele, jud. si 120 copiT. T&t&rusi ; forma alta data o
Neamtu ; este proprietatea sta- mosioarS cu acest nume, fosta
tului care o arendeaza cu 121 29 Ganeûl, vale, pe mosia Todi- r&z&sie a unui oare-care Cle-
lei anual. reni, in partea de N.-E. a co- mente, har&zit& apol m&n&stiref
munei' Todireni, jud. Botosani. Probota si mai apof contopita. de
Galul, piriti, in jud. Neamtu, pi. Al. Calimah, fost proprietor al
Piatra-Muntele, com. Galul, for- Ganii (Valea-), vale, in judeûl mosiel Dr&guseni; parte e aco-
mat din doua izvoare: unul care Muscel, pi. Podgoria, corauna perita de padure de fag si ste-
naste din fandacul format de Vranesti. jar, parte cu cultura si fina^.
intersecîunea ramurilor Razim

si Raiciul, in prelungirea mun- Garr£ule§ti, mahala, face parte Garaleul, piriti, afluent al Piriu-
tilor Petru-Voda, spre margi- din com. rur. Madulari, plasa lui-Croitorului, com. Uidesti, ju-
nea com. Pipirigul (pi. de Sus- Are o

Cerna-d.-s., jud. Vilcea. deûl Suceava (1200 m.).
Mijlocul), si altul care naste din- populate de 100 locuiton. Cade
tre intersecîunea ramurei Rai- in partea de S. a comuneJ si Garaleul, piriU, afluent al pi-
ciul si Pirvul. este udata de riul Cernisoara. riulul Sacueni, comuna Tatarusi,
Curge in direcîunea S.-E., jud. Suceava (2 kil.).
varsindu-se pe stinga riului Bis- Ganului (Dealul-), munte, in
triâ, in dreptul satulul Galul. judeûl Suceava, com. Sarul- Garaûl, deal, ia com. rur. Greci,
Dornei, acoperit de p&dure de pi. Motrul-d.-j., jud. Mehedinî.
Galul (Piriul-), sat, in judeûl brad.

Neamtu, plasa Piatra-Muntele, Garbovul , trup de padure a
com. Galul are o populate de
; Gara-Crasna, sat, in partea de statului, in jud. Vilcea, pi. Oltul-
13 familii, sau 50 suflete, din S.-V. a com. Tirzii, pi. Crasna, d.-j., situat in com. $usani si Lun-
can 9 contribuabilT, top Romini, jud. Falciu, situat pe sesul riu- intinderede 350 hect. si
gesti, in
can se ocupa cu plutaria. lui Birlad, la G .ira-Vaei-Crasna, care impreunS cu trupurile Stu-
Vite sunt 104. in unghiul format de riul Crasna pina (380 hect.), Cernisorul (350
cu riul Birlad, in hotar cu jud. hect.) si Lunca-St&nestilor (440
Galul-Pipirig (Munîi-), mosie Vasluiu si la o distant de 12 hect.), formeaz& padurea Rlmesti-

a statului, jud. Neamtu, aren- kil. de satul de resedin{& Tirzii. StSnesti.
data anual cu 40000 lei este ; S'a inflinâtin timpul construiref
situate pe toata partea nord- caei ferate, si e populat cu 8 Gardul, deal, jud. Bac&u, plasa
vestica a judeûlui, cuprinsa pe locuiton. Siretul-d.-s., de pe teritoriul com.
comunele Galul si Pipirigul. Numirea i s'a dat de la gara Buhociul.
caei ferate.
Gambeta, sat, in jud. Ialomiâ, Acolo se leaga linia ferata Gardul, deal, in com. rur. Gro-
pi. Borcea, pendinte de com. Husi cu linia Birlad-Vasluiu. zesti, pi. Motrul-d.-j., jud. Me-
Tonea, situat la 8 kil. spre In aceasta localitate s'ar fi hedinî.
N. de satul de resedinâ si sub dat batalia intre Bogdan -Voda
coasta Baraganului, cu Moldovenii si Alexandru- Gardul, vale, in com. rur. Gro-
Satul s'a infiintatinanul 1879 Vod&, fiul lui Ilias, care, aju- zesti, pi. Motrul-d.-j., jud. Me-
si i s'anumele republica-
dat tat de Lest, voia sa ia scaunul hedinî.
nulul francez Gambeta. Are Domnief si sa* alunge pe Bogdan.
o impartire din cele mai fru- Gardului (Plrtul-), ptria, aflu-
moase, cu strade drepte, largi Gara-Sili§tea, cdtun (tirla), in ent al piriulu! Suha Mic&, com.
si cu o piaâ spapoasa in centru. jud. ialomija, pi. Borcea, pen- Malini, jud. Suceava.
Pe locul, pe care este satul dinte de com. Calarasi-Vechi.
se aflau inainte tide, ce purtau Este situat pe cimpul Baragan, Gardului (Valea-), padure par-
numirea de Tinda-Minda. linga gara caei ferate Silistea, ticular^, supusa regimulut silvic,
Populaîunea satului era in de la care si a luat numele. pe mosia Valea-GarduluT, pen-
Hosted by Google
GARDULUI (VALEA-) 472 GARGALlCUL
dinte de com. Valeni, plaiul Te- kil.; Tasaul, la 7 kil.; Palazul- ciuc-Oda (insula mica), - acope-
leajenul, jud. Prahova. Mic, la 10 kil., spre V. rita cu iarba; este puîn adinc, cu
Se margineste la N. si E. cu malurile inalte si stincoase ; fiind
Gardulul (Valea-), vale, jud. com. rur. Cara-Harman, de care format de Mare, are apa sarata
Prahova, izvoreste de la V. de se desparte prin dealurile Gar- si confine aceleasi feluri de pestl*.
dealul Predealul, com. Predealul, galic, Ciatal-Bair si Movila-Cal- Ada-Ghiol (lacul-mic) in partea
pi. Teleajenul, curge spre S.- darii ; la V. si S., cu com. Ci- de S. a comunei, intr'o scobi-
V., formind limita intre com. cricci, desparîndu-se prin dea- tura a precedentului, de care
Valeni-de-Munte si Predealul, a- lul Tasaul-Sirti, valea Tas-Cu- este format; are 20 hect. intiu-
poi, esind din com. Predealul, lac, dealul Rahman si lacul Ta- dere si peste puîn. Gargalicul,
se indreapta spre V., apoi catre saul ; la S.-E., cu Marea-Neagra. tot in partea de S. a comunei,
S.-V. si se varsa in riul Te- Suprafaâ sa este de 6523 are 250 hect.; malul de V. si
leajenul. hectare. de E. este inalt si stincos, eel

Principalele dealuri sunt: Gar- de S. nisipos; are forma unei
Gardului (Valea-), vale, stra- galicul, cu virfurile Gargalicul- plosci; combine apa sarata; con-
bate in partea de E. mosiile Mare (68 m.) si Gargalicul-Mic fine pesti de aceleasi feluri ca
Petresti, Satrareni, Craciuneni (41 m.), la N. ; Tasaul-Sirti, cu si Tasaul. Aceste lacuri sunt for-
si Jumataêni, com. Buimaceni, virful Esil-Iuiuc (104 m.), la mate de Mare, reprezentind niste
pi. Jijia, jud. Botosani. N.-V. ; Sahman, cu virful Sah- vechi golfuri, devenite lacuri
man (64 m.), la S. ; aceste sunt prin scoborirea niveiului MariT.
Gardului (Valea-), vale, jude- prelungin S. si S.-E. ale culmeT Marea-Neagra uda com. la S.-E.,
ûl Dolj, pi. Jiul-d.-s., comuna Tasaul, intinzindu-se printre pi- pe o distanta de 5 kil.; malul
Poiana. riul Tasaul, lacul Tasaul si pi- sau are o direcîe de la S.-V.
riul Gargalic; sunt cu ondula- spre N.-E.; este inalt si spre
Gardului (Valceaua-), valcea, Jiuni mici si acoperite cu fineê N.-E. fiind chiar stincos, atinge
jud. Dolj, pi. Jiul d.-s., comuna si semanatun, dominind vaile pana la23 m. inaltime; nu are
Floresti, prin care trece limita de mai sus, lacul si satele Sah- plaja, dar are un col£, spre S.-
de N. a comunei catre comuna man, Gargalicul- Mare si Garga- E., numit Colûl-Bumbacu sau
Poiana. licul-Mic; culmea Cara-Harman Paume ; extremitatea, virful, poar-
trimite prelungirile: dealul Cia- ta numirea de capul Midia.
Gardurile, stincl, jud. Neamû, tal-Bair, cu virfurile Erimiuc (94 Catunele can compun a-
situate in stinga piriiasului nu- m.) si Gargalic-IuiucBair (75 ceasta com. sunt trei si anume:
mit Serafim, cum de la te sui m.), la N.-E., dealul Movila-Cal- Gargalicul-Mic, resedinâ, asezat
schitul Duraui spre virful mun- darii, cu virful Baiargic-Tepe in partea S. a comunei, pe ma-
telui Ceahlaul ; din aceste stincl (35 m.), la E.; aceste dealuri au lul E. al lacului Gargalicul, la
se revarsa o cascada frumoasa direcîunea de la S. spre N., 3 kil. departe de Mare, inchis
de apa. intinzindu-se intre piriul Garga- si dominat la N.-E. si S. de
lic si Mare; sunt presarate cu dealul Movila-Caldarii cu virful
Gargalicul, com. rur., in jud. si movile si acoperite cu fineê si Bacargic-Tepe Gargalicul-Mare, ;
pi. Constanta. semanatun. Movilele sunt in nu- asezat in partea centrala a co-
Este situata in partea de E. mar de 24, gramadite mai cu munei, la 2V2 kil. spre N. de
a judeûlul, la 28 kil. spre N. seama in partea d S., linga sa- resedinta, pe malul sting al
de orasul Constanta, capitala tul Rahman ; ele sunt artificiale, piriului Gargalicul, inchis si do-
districtului si in cea de N. a mai toate servind ca locuri de minat la N. de dealul Gargalicul
plasei, la 18 kil. la E. de com. sepultura sau puncte de obser- cu virful Gargalicul-Mare, la E.,
Cara-Murat, resedinfa plasei. Co- vafiune. de dealul Ciatal-Bair, cu mo-
munele si catunele invecinate cu Comuna e udata de piriul vilele Erim-Iuc si Gargalicul-
dinsa sunt: Cara-Harman, la 7 Gargalicul. Buiu-Iuiuc, iar la V. de dealul
kil., spre N.-E.; Cara-Coium, la Lacuri sunt:Tasaul, care o uda. Tasaul-Sirti, cu movila Esil-Iuiuc;
7 kil.; Cogeali, la 10 kil.; Ma- la S.; din 1200 hect. intinderea Sahman, in partea S. a comunei,
maia, la 9 kil., spre S.-V. ; Ci- luT, 400 hect. apartin comunei; la 2 kil. spre S.-V, de resedinâ,
cricci, la 8 kil.; Dolu-Faci, la 9 are in mijioc o insula : Chiu- in linie dreapta (4 kil. pe dru-
Hosted by Google
gargalIcul 473 GARGALlCUL-MARE
mul eel ma! scurt), pe malul si Marea-Neagra este una din chis la V. de dealul Rahman,
N. si inalt al lacului Tasaul, principaleie ocupaîun! ale locui- cu virful sau Rahman (64 metri)
inconjurat de numeroase movile, torilor, dinpreunS cu cresterea si la E. de dealulMovila-Caldare!,
ma! cu seama la N.-V. si S.-E., vitelor. Sunt in com. 11490 ca- cu virful sau (de S.) Bacargic-
la 3 kil. departe de Mare, de pete de vite, din car!: 527 cai, Tepa (35 metri).
care e desparîta printr'o ptaja 913 boi, 3 bivol!, 12 asini,
larga, acoperita cu nisip si pie- 9831 o!, 39 capre, 160 rimator!. Gargalicul, piriu, in jud. si pi.
tris, dominat in spre

inchis si In com. sunt 1 1 mor! de vint. Constanta, pe teritoriul com. rur.
N.-V. si V. de dealul Sahman Comerciul, care se face prin Gargalicul ; ia nastere din partea
cu movila Sahman. gara Murfatlar, la 23 kil. spre de N.-V. a satulu! Gargalicnl-
Suprafaâ totala a comune! S.-V. de com., de catre 7 co- Mare si se indreapta spre V.,
este de 6523 hect., din can 184 mercianpf (circiuman), consta avind o direcîe generala de la
hect. ocupate de vetrele celor in import de lucrur! de manu- N. la S. Strabate tot satul Gar-
3 sate, iar restul de 6339 hect. facture, unelte agricole si ex- galicul-Mare si dup& un curs
impact intre Stat si proprietari!, port de cereale, peste, o!, la- de 3V2 kil. se varsa in lacul
can poseda 335 hect. si locui- nur!, etc. Gargalicul.
torii carl au 6004 hect. Budgetul comune! este de
Populaîunea totala in anul 7316 lei la venitur! si 4417 le! Gargalicul, vale, in jud. si pi. Con-
1896 era de 229 familii, sau 1096 la cheltueli. stanta, com. Gargalicul, intinzin-
suflete: 601 barbaî, 495 fern ei; Ca! de comunicaîe sunt pe du-se de la movila Gargalic-Bu-
636 necasatorip, 422 casatoriî, lacul Gargalicul cu luntrele; apo! iuc-Iuiuc p&n& la lacul Gargali-
28 vaduvi; stiu carte 191 per- ca! comunale ce due la satele cul, mergind paralel cu dealul
soane ; sunt 1061 cetaêni Ro- invecinate: Cara-Harman, Ta- Movila-Caldare!, care este la E.
mini, 35 supus! strain! ; 8980^ saul, Mamaia, etc. de ea, avind o direcîune gene-
todoxT, 196 mahomedani, 2 ar- Biserica este una singura in raia de la N. la S. ;
prin acea-
meni ; 595 agricultor! si mese- catunul Gargalicul Mic, cu hra- sta vale curge piriui Gargalicul
riasi, 6 comercianî, 7 cu profesi! mul S-î! Impara^!; are 10 hect. si merge drumul comunal Gar-
libere, 143 improprietariî, 55 de la Stat e intreînuta de com.
; galicul-Mare-Gargalicul-Mic. Se
neimproprietarip ; 198 contri- si deservita de 1 preot, 2 das- deschide in lacul Gargalicul, a-
buabili. cal!, 1 cintare^. vind o lungime de 5 kil.
In ceea-ce priveste intinderea $col! suut 2: una in catunul

si felul terenurilor, cele 6523 Gargalicul-Mic si alta in Gar- Gargalicul, movila, jud. si pi.
hect. ale comunei se divid ast- galicui-Mare, cu I invaâtor si Constanta, la hotarul com. rur.
fel: 254 hect. teren neproductiv 1 invaâtoare, cu 90 elev! in- Cara-Harman si Gargalicul este ;
(din care 184 hect. vetrele sa- scrisi (66 bae£!, 24 fete). virful eel ma! inalt al dealulu!
telor, 70 hect. bah:!, mlastini, Movila-Caldare!, pe culmea ca-
etc.) ; 6269 hect. teren culti- Gargalicul, lac, in pi. si jud. ruia se afla, avind 75 metri si
vabil (tot al locuitorilor); 1689 Constanta, pe teritoriul comunei dominind satul Gargalicul-Mare
hect. teren necultivat (239 hect. rurale Gargalicul, situat in a- este acoperita cu verdeafa\
ale Statulu! cu proprietari!, 1450 propierea Mari!, in dreptul ca-
hect. ale locuitorilor); 52 hect. pulu! Midia si m partea de E. Gargalicul-Mare, sat, in jud.
vii (26 hect. ale Statulu! cu a plase! si cea S.-E. a comune!; si pi. Constanta, catunul com.
proprietari!, 26 hect. ale loare o intindere de 200 hect.; Gargalicul ; e asezat pe valea si
cuitorilor). o adincime medie de 10 metri piriui cu acelasi nume, la izvo-
Sunt in com. 184 piugari, a- si forma unei pere cu coada rul sau ; este inchis la E. de
vind 106 plugur! cu bo!, 170 spre N. ; nu comunicacu Marea; dealul Movila-Caldare!, cu vir-
care si canine (168 care cu boi, in el se varsa piriui Gargalicul ful sau Gargalic-Buiuc-Iuiuc (75
2 caruê cu ca!) ; 28 masin! de si se deschide valea Tas-Culac m.) si situat in partea de E.
secerat, 1 masina de vinturat. pe marginea lu! sunt multe pes- a pi. si cea centrals a com.,
Sunt in total 71 pujur! si fin- cari! (cherhanale), al c£ror ve- avind o suprafaâ de 2893 hect.,
tin 1. nit aparîne Statulu!; la N. se dintre car! 66 hect. sunt ocu-
Pescuitul in balta Gargalicul afla satul Gargalicul-Mic este ; in- pate numa! de vatra satulu!. Po-
60299 ilarelc Dictionar Gcografic Vol, III, 60
Hosted by Google
GARGALlCUL-MIC 474 GAUREANA
pulaîunea, mat toata compusa tul comemorativ, ridicat cu oca- satul Garvan ul-Mic, si, dupa ce
din TurcT, este de 84 familiT, zia trecere! Dunarel de catre a brazdat partea de S. a plasei
sau 454 suflete, ocupindu-se cu RusT in 1877. si a comunei, se uneste cu va-
agricultura si pesc&ria. lea Cara-Culac, spre a forma
Garvan, virf al dealul ul Garvan -
impreuna valea Saila, sau mai
Gargallcul-Mic, sat, in jud. si Bair, in jud. Constanta, pi. Si- bine zis valea Cuiu-IuculuT, care
pi. Constanta, c&tunul de rese- listra-Noua, pe teritoriul com. se deschide in iezerul Galiâ.
dinâ al com. rur. Gargalicul ; e rur. Garvan, si anume pe acela
situat in partea de E. a pi. si al c&tunulul sau Cuiugiuc, situat Gaspar, lac, in trupul Hulubesti,
in partea mai mult de S. de in partea de S. a pi. si a com., pe proprietatea Strimba-d.-j., a
cit centrala a com. Este asezat la 2 kil. spre S.-V. de satul d-lui Gr. Gradisteanu, din pi.
pe marginea laculuT cu acelasi Garvan. Are o inalîme de 170 Cilnistea, jud. Vlasca.
nume si inchis la E. de dealul m., dominind prin inalîmea sa

Movila-CaldaYei si dominat de vaile Cuiugiuc-Ceairsi Demenci- Gaura-Fetei, loc restrins intre
mo vila Bacargic-Tepe (35 m.). Cari-Culac-Ceair, precum si 2 stinci uriase, pe unde se stre-
Suprafaâ sa estede 2798 hect., drumuri comunale Girliâ-Cu- : coara apa Cerna din lunca Cer-
din carl 65 hect. sunt ocupate ciuc-Cainargi si Carvan-Cuciuc- nei. Aci, ca si la Corcoaia, se
de vatra satului. Populaîunea, Cainargi. vede o poteca sapata in piatra.
turceasca este de 8 1 familil, sau Acest loc este in piaiul Cer-
487 suflete, ocupindu se mai a- Garvan, virf, in jud. Constanta, na, jud. Mehedinî.
les cu pescaria. DrumurT comu- pi. Silistra-Noua, pe teritoriul Aci se crede de popor ca a
nale pleaca unul spre N. la Garga- comunei Garvan, asezat pe ul- fost locuinâ Milostivelor in tim-
licul-Mare (2V2 kil.), altul spre timele ramificatiuni N. ale dea pul cind Iorgovan a omorit ba-
N.-E. la Cara-Harman, al trei- lulu! Garvan-Bair, tocmai la lo- laurul ce cauzase atitea nenoro-
lea spre N.-V. si care se bicul de intilnire al vailor Deme- cin poporului romin.
furca, unul ducind la Tasaul cian-Cala-Ceair cu Cuiugiuc-Cea- lata cum povesteste poporul
si altul la Rahman si al patru- ir, pentru a forma valea Burun- de la munte aceasta : In ju-
lea spre N., care duce la Cara- Ceair. Are o inahVime de 170 rul muntelui Oslea, era zvir-
Coium. metri si este asezat in partea un balaur, cum n'a mai

colif:
de S. a pi. si cea de S.-V. a fostpe pamint. El inconjura de

Gargheta, munte, pe teritoriul com. E acoperit cu stufisun. mai multe on muntele, si cind
com. Paulesti, pi. Vrancea, jud. 11 era foame, intindea capul in
Putna ; de aci izvoreste piriul Garvan-Bair, deal, in jud. Con- âra, inghiêa turme intregi de
D&lhateasa. stanta, pe teritoriul com. rur. 01, pluguri cu oameni cu tot,
Garvan, si anume pe acela al caruê cu cai, etc. Din cauza
Garvan, sat, in jud. Tulcea, pi. catunului Garvanul-Mare, in par- stricaciunilor ce pricinuia, Ior-
Macin, catunui com. Vacareni, tea de N. a Bulgariei si in par- govan isi propuse ca sS-1 o-
asezat in partea de N. a pi. si tea de S. a comunei; are o di moare si intr'o uriasa lupta il
a com., pe malul drept al Gir- recîe de la N.-V. catre S.-E. rapuse.

lei-Mari, la2V2 kil. spre N.-V. si merge printre vaile Cuiugiuc-
de resedinâ Vacareni. Satul are Ceair si Demecian-Cala-Ceair. Gaura-Fetei, picket de granifd,
o intindere de 82 hect. si o Mai mult de jumatate este a- la munte, pe apa Cernei, in
populate de 73 familil, sau 3 1 coperit cu paduri, iar restul cu piaiul Cerna, jud. Mehedinî.
suflete, toî Romini venial din stufisun.
Transilvania si Rominia. Pamin- Gaura (Malul-cu-), munte, in
tul este in mare parte ml£stinos si Garvan-Ceair, vale, in jud. Con- jud. Buzau, com. Balanesti, cat.
acoperit cu b&l$i, de aceea o- stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- Faâ-lui-Nan ; in interioriul sau
cupaîunea principals a locuito- ritoriul com. rur. Garvan ; se are o adinca grota, unde si-au
rilor este pescuitul. Printr'insul desface din poalele nordice ale gasit azil, in 1821, mai muh:i
trece un drum comunal Vaca- dealulul Garvan ; se indreapta refugia^T.
reni-Azacliul. In partea de N.- spre N., avind o direcîe gene-
E. a satuluJ se afl£ monumen- rate de la S. spre N.; trece prin Gaureana, sat, in jud. Roman,
Hosted by Google
GAUREANA 475 gAesti
pi. Siretul-d.-s., com. Strunga, paf, com. Virful-CimpuluT, pi. tuata pe valceaua Vediêl ; ser
spre N. de baile Strunga si la Berhometele, jud. Dorohoiu. v& de cap la 3 hotare : Perieî,
o departare de 3 kil. de ele. Mierlesti si Valea-Merilor.
Are 34 familii, sau 164 suflete, Gavatul, tirld, cam la 6 kil. spre
din carl 13 contribuabili. Stiu S. de satul Scorfarul-Nou, pe Gacioaia, lac, in jud. Ialomiâ,
carte 16 persoane ; locuesc in muchea platoului de N., linga pi. Borcea, insula Balta, pe teri-
35 case. tirla Tobescului, din com. Scor- toriul comuneJ $ocariciul.

Sunt 44 vite man cornute. {arul-Nou, jud. Braila. Aceasta,
Spre E. de acest sat, pe un tirla are 2 case cu 5 loc. Vite : Gadai, mahala, in com. rur. $0-
deal, sunt carieri de piatra. A- 2 caT, 40 vite man cornute, 820 varna-d.-j., plaiul Closani, jud.
cest sat {inea inainte de 28 Ia- 01 si 6 ramatorl. Mehedinî.
nuarie 1886 de desfunâta com.
Crivesti. Gavra, munte, jud. Bacau, pi. Mun- Gadai, vale, in com. rur. $ovarna-
teluT, de pe terit com. Moinesti. d.-j., plaiul Closani, jud. Me-
Gaureana, deal, in jud. Roman, hedinî.
pi. Siretul-d.-s., com. Strunga, Gavra, padure, jud. Bac&u, pi.
spre S.-E. de satul Gaureana. MunteluT, situata in partea de Gadeni, piriu, afluent al Sascufei-
Are cariere de piatra. N. a tirgului Moinesti, aparî- Mici, in com. Sasca, jud. Su-
nind BanceT-Naîonale. ceava.
Gavana, padure, pe mosia sta-
tului Bucecea, com. Calinesti, Gavriliâ, mosie, situata pe va- Gade§ti, deal, in jud. Tutova, pi.
jud. Botosani. Are o suprafaâ lea Calmaûiului-Sec, in raionul Simila, com. Bogdana, spre V.
de 98 hect. com. Liesti, pi. BirladuluT, jud. de satul Bogdana; e acoperit
Tecuciu. cu viT.
Gavanul, sat, in jud. Tutova, pi.
Similia, com. Buda, spre N.-E. Gavriloaia, deal, pe teritoriul Gade§ti, trup de padure de sal-
de satul Buda. Are 185 locui- satuluT Chiscareni, com. Sipo- cie si tufa,pe proprietatea Pa-
tori si 56 case. tele, pi. Bahluiul, jud. Iasi. rapani, com. Arsache, pi. Mar-
ginea, jud. Vlasca, situat pe
Gavanul, deal, spre 1ST. de satul Gavriloaia, balt8, format! din valea Dun&reT.
Jora, com. Buznea, pi. Cirliga- varsarea Prutului, linga satul
tura, jud. Iasi. FrSsuleni, com Sculeni, pi. Bra- Gae^ti, com. urb., jud. Dimbovifa,
nistea, jud. Iasi. pi. Cobia, situate la 28 kil. spre
Gavanul, deal, in com. Girovul, S. de Tirgoviste, peo cimpie,
pi. Piatra Muntele, jud. Neamû. Gabare§ti, sat, cu20 familii, jud. linga calea ferata" Bucuresti-Vir-
Arges, pi. Topologul, face parte ciorova si pe locul unde se in-
Gavanul, deal, spre E. de satul din com. rur. Golesti. cruciseaza soseaua judeêanS, Tir-
Ioneasa, jud. Suceava. goviste-G£esti- Vlasca cu soseaua
Gabrieni, sat, cu 87 familiT, jud. nationals Bucuresti-Pitesti. Cim-
Gavanul, padure. Vezi Urlaî, Arges, pi. Topologul, pendinte piile dimprejurul G&estilor se
padure, com. Virful-Cimpului, de com. rur Alimanesti-Poenari. numesc: Cimpia-Argesului, a
pi. Berhometele, jud.Dorohoiu. Acest sat se numea mai inainte Boangel, a Gorgotet si a Catar-
Alimanesti-de-Jos. gioaicei. In raionul comune! Ga-
Gavanul, p&dure, de diferite esen- Are o biserica, cu hramul esti este helesteul Bobeanca si
ê, care imbraca dealul cu acelas! Adormirea, avind un preot si lacurile Balta si Ochiul. G&esti
nume, jud. Suceava. un cint&re{. este udat aproape prin centrul
s&u de piriul R&stoaca, peste
Gavanul, piriu, afluent al piriu Gabure^ti, clitun,m jud. Neamû, care sunt doua podeê; iar in
lui Mediasca, In com. Ciumu- com. Vadurile, pi. Piatra-Mun- partea de N. a comuneJ curge
lesti, jud. Suceava. tele. piriul Potopul, peste care este
un pod. Gaesti se compune din
Gavanul, pddure, pe mosia Ha- Gabunea, magura, jud. Olt, si- trei suburbii: Catanele, Gaesti-
Hosted by Google
gAesti 476 GAGENI-DE-JOS
d.-s. si G&e^ti-d.-j., cu c popu- judeêana Tirgoviste-Vla$ca, iar Cind timpul e prielnic se fa-
late de 2470 locuitorl, din can cu Cobia, prin sosea vecino-co- brica aci 1500 decalitri {uica\
ci{T-va Evrel. In Gaesti sunt munala. Toata com. are 103 hect.
12 strade: Catunele, Mindrila, pamint. E brazdatade dealurile
G&esti-d.-s., Vaidiasca, Bobean- Gaesti, stafie de dr.-de-f , jud. Cerna si Aldumireasa si udata
ca, Fusescu, UiiâG&reJ, Strada- Dimbovita, pi. Cobia, com. Ga- de riul Cerna.
Noua, Cioflecul, Straosti, Strada- esti, pe linia Bucuresti-Pitesti, Veniturilesi cheltuelile comu-
Tirgoviste! si Strada-Bucuresti. pusa in circulate la 13 Sept. 1872. ne! sunt in suma de 900 le!
Gaesti este re=;edinâjudecatorief Se afla intre stabile Matasarul an vial.

de ocol si a medicului de aron- (1 1.3 kil.) si Leordeni (16.3 kil.).
disment al plaVilor Cobia si Inatyimea d'asupra nivelulu! ma- Gageni, sat, face parte din com.
Dimboviâ. In acest ora$el se rii i84 m, 4i. Venitul acestei sta- rur. Baicoiul, pi. Filipesti, jud.
afla: o staîe telegrafica al ca- {il pe anul 1896 a fost de Prahova. Are o populate de
rui venit pe 1896 — 97 a fost 324085 lei, 55 bam. 44 locuitor! (23 barbat! si 21
de lei 10955, ban! 40; o sta- femei). Cade in partea de S.-
tie de cale feratS; sase bise- Gageanca, trup de padure, a E. a comune!.

ric! intretinute de enoriasi statulu!, jud. Prahova in intin-
doua scol! primare urbane, una dere de 106 hect., care, impreuna Gageni, sat, face parte din com.
de bae{i si alta de fete, insta- cu trupurile: Drumul-Baicoiulu! rur. Pauie$ti, pi. Tirgu$orul, jud.
late intr'un local frumos, cumpa- (67 hect.), Degeraî (62 hect.) si Prahova. Are o populatie de
rat de com. dela fostul director Gura-Cumetrii (185 hect.), for- 461 locuitor! (225 barbaî si
al institutuluT «Lumina» din Ga- meaza padurea Misleanca. 236 feme!). Aci e o biserica, re-
esti,D. R. Cordescu, cu preûl parata la anul 1888 de enorias!.
de 70000 lei o moara de apa ;
Gageanca, vale, jud. Vilcea,
si una de aburf, in care se fa- com. Stanesti, pi. Oltul-d.-j. Se Gageni, sat, face parê din com.
brica faina. In Gae$ti se în 2 varsa in riul Cerna, in raionul rur. Gageni, pi. Cerna-d.-j., jud.
bilciur! anuale, la 20 Iulie si 8 acestei comune. Vilcea.
Septembrte. Gaesti, afara de
grid si porumb, produce pe Gageasca, padure, pe teritoriul Gageni, deal, in raionul com.
cimpiile sale tutunul eel ma! mosie! Gagesti, com Gagesti, Gageni, pi. Cerna-d.-s., jud. Vil-
bun din Rominia Pana" la anul pi. Girlele, jud. Putna, in intin- cea, pe care se cultiva 42 hect.,
1832 a fost capitala judeûlu! dere de 370 hectare, aparti- 50 ariT, vie.
Vlasca, care in urma* s'a mutat la nind locuitorilor razes! din Ga-
Giurgiu. Dupa str&mutarea ca- gesti. Gageni, mosie, a statulu!, jud.
pitate! t&re! dela Tirgoviste la Prahova, pendinte de manasti-
Bucure$ti, lal 7 16, si dup&arderea Gageni, com. rur., jud. Vilcea, rea Mislea, care pe periodui
Tirgoviste!, capitala judetului pi. Cerna-d.-j., formata din 2 1885—95 s'a arendat cu 7550
Dimbovita a fost in G&esti pro- catune: Gageni $i Gomicetul. le! anual.
vizoriu p&n& la restaurarea Tir- E situata pe valea riului Cer-
govisteT. Gaesti se invecineste: na, la 40 kil. de capitala ju- Gageni (Sforile-) (Stupina-Ca-
la E., cu com. Dragodana; la detului si la 15 kil. de a plaêi. lugareasca), mosie, in jud.
V., cu Gura-Foii si Badulesti; la Are o populate de 200 fa- Buzau, com. Vintileanca, fosta
N., cu Cobia si la S., cu Ionesti. miliT, sau 434 suflete (200 bar- proprietate a statulni, pendinte
De Ionesti se desparte prin riul batf si 234 feme!); loeuese in de schitul Ciolanul.
Argesul, de Cobia si Dragodana, 220 case.
prin piriul Potopul si de Gura- In com. e o biserica. Locui- Gageni-de-Jos, (Gi§teni, Mo§-
Foii si Badulesti, prin cimpia torii, can sunt mosnen!$ise o- neni-Brezeni), cdtun, dereê-
Singeri$ul. Cu comunele vecine cupa cu agricultura, desfac pro- dinâ, al com. Vintileanca, jud.
Gura-Foii, Badulesti si Cojocarul dusul muncei lor la Dragaâni Buzau, cu 130 locuitor! si 33
se leag£ prin soseaua naîonala si Craiova. case.
Bucuresti-Pitesti, cu Dragodana si Vite sunt: 50 bo!, 4 caT, 20
Tonesti se leag£ prin soseaua vaci, 50 capre si 100 01. Gageni - de -Jos (Fraîi-Bre-
Hosted by Google
gAgeni-de-sus 477 gAgiana
zeni), mosie, in jud. Buzau, com. din c&t. : Chetroasa, Cucuefi-de- Gagesti, sat, in partea de N. a
Vintileanca, cat. Gageni-d.-j., sub-M&gura, G&gesti (unde e comunei G&gesti, pi. Mijlocul,
din care: 45ohect. aratura, 300 si primana com.) si Vit^nesti- judetul Falciu, asezat pe malul
izlaz si 150 finea^. de sub-M£gura\
- carl G&gesti, drept al piriului Elanul, pe o
sunt situate una linga alta, toate suprafa^S de 831 hect , din carl
Gageni - de-Sus (Ghisdavaûl, pe malul drept al Putnei. 1
1
5 hect. proprietatea locuito-
Braôveanca, Fute§ti), cat., Distanâ com. de resedinfa rilor. Are o populate de 48 fa-
al com. Vintileanca, jud. Buzau, sub-prefecturel e de 13 kil., iar milil sau 194 suflete, din carl
cu 80 locuiton si 23 case. de capitala jud. de 19 kil. 48 contribuabili.
Pe teritoriul acestei com. se Este resedinâ comunei. Are
Gageni-de-Sus (Ghisdavaûl, formeaza" micile piriiase Pietroasa o scoala infiinâta in 1883, fre-
Pacleanca), mosie, m jad. Bu- si VSrvanoaia, care se varsa" cuentata de 33 elevl; o bise-
zau, com. Vintileanca, cat. Gage- m riul Putna. ricl, ftcuta la 1872, deservita de
ni-d.-s., de 560 hect., din care Populaîunea com., dup& eel un preot si 2 dascall.
330 hect. araturl, 50 hect. fi- din urmS. recens&mint, e de46o

neaâ, 62 hect. suhat, restul familif, cu 1875 suflete, 950 Gagesti, cdtun, in com. cu ace-
izlaz si sterp. barbap, 925 feme! ; 482 agri- lasi nume, pi. Girlele, judetul
cultorl, 5 meseriasi, 3 fabricanty Putna.
Gageni- Vintileanca, com. rur. 31 comercianî, 3 cu profesiunl Este asezat pe malul drept
VezT Vintileanca. liberale, &6 muncitorl si 12 ser- al PutneT, lingcl cele l'alte sate
vitorl. carl formeazi comuna.
Gage§ti, com. rur., in partea de Stiu carte 125 barbaÎ si 126 Are o bi series parohialS, cu
S. a pi. Mijlocul, jud. Falciu feme!. hramul Sf. Voevozi ; o scoala
marginita la N. cu com. Ur Sunt 3 bisericl parohiale, din mixta, construita de comuna si
daresti ; la S., cu jud. Tutova care una, cu hramul Sf. Voe- frecuentatS de 22 copii (18 bS-
la E., cu com. Bozia si la V. vozi in cat. Gagesti, a doua, e^T, 4 fete), din 103 copii (46
cu com, : Urdesti, Jigalia, Su cu hramul Sf. Voevozi, in cat. b&epf, 57 fete) in virsta de
letea si o parte din Epureni Vitanesti, a treia, cu hramul scoala.
din judetul Tutova. Prin mijlo Sf. Nicolae, in Chetroasa si una Satul Gagesti are o vechime
cul ei trece piriul Elanul. Este filiala, cu hramul Sf. Trel-Ie- de peste 200 de anl. El se tn-
formata din satele : Gagesti, Pei- rarchT, in Cucueî. timpina intr'un document din
cani si Jurcani, ce se ma! numesc Este o scoala mixta constru- 1700, in care un anume Vasile
si Braiteni sau Grozesti, asezate ita de com. si frecuentatS de e condamnat sa plateasca de su-
pe ambele maluri ale piriulul 43 copii (37 baeî, 6 fete), din gubina in p&mint Vornicululin-
Elanul, pe o suprafaâ cam de 208 copii (108 baeÎ, 100 fete) sarcinat cu cercetarea : «eune-
4597 hect., din care 1447 hect. in virstci de scoala\ putind gasi pe nime sa giure
proprietatea locuitorilor. Are o Budgetul comunei este la ve- intr'acela chip si neavind cu
populatie de 185 familil, sau nituri de 5172,86 lei si la chel- alta cu ce plSti, am cazut la
738 suflete, din cart 185 con" tueli de 4943 ,95 lei. dumnealul cu mare rug&minte si
tribuabili. Locuitoril posed&

49 plugurl : i-am dat dumisale trei pog. de
Aci se afla o scoala ; 4 bi- de lemn, 15 pluguri de fiersi3 vie pe dealul f ifestilor din sus
serici. morl de apa 290 boi, 60 vacl,
; la Pucuesti, in finutul Putnel,
Budgetul com. estede lei 2845, 20 cat, 500 01, 30 capre si 300 care vii sunt alSturea cu viile
ban! 25 la venituri si de lei porci. preotulul Solomon de G&gesti ».

2719, ban! 53 la cheltuelf. Se cultiva viea pe o intindere In 1803, satul G&gesti apar-
Animale Vite marl cornute : de 66 hect. {inea m&n&stirel Mera.
885, oi 4388, cai 91 si porci Industria si comerciul se prac-
285 tice de catre 9 circiumari si 1 Gagiana, lac, la 2 kil. spre S.
comerciant de m£runîsurl, 1 de satul Gropeni, jud. Braila,
Gagesti, com. rur., in pi. Girlele, car&us, 2 brinzari, 1 cizmar, 3 unit cu Privalul-Satulul, in par-
jud. Putna. dogarT si r5 fabricanp de ra- tea de N., prin privalul StSn-
Comuna Gagesti se compune chiu cu$a.
Hosted by Google
gAgianul 478 gAiceana
Gagianul, vechie numire a com. Gaguûl, munte, la E. de com. In comuna se mat afla 5 bi-
Conchirleanca, jud. Buzau. Sinaia $i Comarnicul, pi. Pele- serici: in Gaiceana, Huûl, Ghi-
?ul, jud. Prahova. love^ti, Valea-Morii $i in Zla-
Gagianul, sub-divizie a catunului tareasa, deservite de 3 preoî

Cochirleanca, din com. Cochir- Gaguûl, proprietate a Eforiel cu 5 cintare^T.
leanca, jud. Buzau. Spitalelor Civile din Bucure$ti, Vite sunt: 460 bo!, 845 vac!,
fosta pendinte de manastirea 370 viêT, 63 cat, 750 01, 165
Gagianul, mope, in jud. Buzau, Sinaia, plaiul Pelesul, jud. Pra- pore!, 95 capre, 26 bivolf.
comuna Cochirleanca; are 1160 hova, care impreuna cu mobile Suprafaâ terenulu! cultivabil
hect. ;
pe dinsa se face intinse Muntele, Gagul ?i Valea-Rea, e de 1219 hect.
semanatur!. cu o intindere de 820 hect., s'au Veniturile §i cheltuelile comu-
arendat cu 2800 lei anual. nei sunt de 6163 lei.
Gagiosul, vale, in jud. Buzau, Comuna e brazdata de dea-

com. Paltineni, catunul Fundul- Gahania, munte, in jud. Mehe- lurile: Dealul-Mare la V., for-
Nehoiului ; se scurge in piriul dinî, plaiul Clo$ani, com. rur. mind limita de V. a satelor:
Nehoiul. Clo$ani, hotarul catunului Mo- Recea, Opre^ti, Fagadaul, ?i
triôrul; intra in regiunea dea- strabatuta de vaile : Hutul, Lar-

Gagiule^ti, sat, pendinte de co- lurilor $i este $i loc cultivabil. ga, Gaiceana, cu piriul care
muna Sine^ti, pi. Mijlocul, jud. poarta acelaî nume.
Olt, situat in partea de N. a Gaiceana, com. rur., jud. Te- $oseaua ce vine din Tecuciu
comunei, pe linga girla Plapcea. cuciu, pi. BerheciuluT, compusa strabate tirguôrul Gaiceana;
Are 220 locuitorT, mai to\\ mo§- din 1 1 catune : Gaiceana, Ghi- de aci se imparte la satele ce
neni. love^ti, Huûl, Lunca, Marginea, se afla la V., iar o parte con-
Aci e o biserica vechie. Pietroasa, Pope^ti, Recea, Un- tinue spre N. prin satele Recea,
Vite sunt : 72 bo!, 48 vacT, gureni, Valea-Morii $i Zlata- Valea-Morii, Huûl §i Ghilove?ti,
24 cai, 250 01, 30 capre ?i 78 reasa. iar de aici trece in jud. Bacau.
porci. E situata in partea de N.-V. a O ?osea ce vine din satul Ocheni
judeûlul, la o distanâ de 64 trece ?i ea prin comuna.
Gagiiul, sat, pendinte de com. kil. departe de capitala jud. Intre satele Pope^ti §i Zla-
rur. Capreni, pi. Amaradia, ju- Privita din Dealul-Ochenilor, tareasca a fost in vechime o
deûl Dolj. E situat pe malul ne infaîseaza o frumoasa pri- biserica, care, se zice, s'a scu-
drept al AmaradieT, la 2V2 kil. veli?te: tirguôrul Gaiceana la fundat cu totul in pamint, ra-
de Capreni-d.-j., catunul de re- mijloc, iar satele pendinte, a$e- miind in loc o groapa care se
$edinâ al comunei. zate in semi-cere in partea ves- vede $1 astazi $i careia popo-
Comunicafia se face prin $0- tica, se intind pana in fundul rul ii zice La-Tintirim.
seaua judeêana Craiova - Ca- vaei, unde este satul Ungureni, Comuna se margine$te la N.
preni, care pune satul in lega- locuit numai de Ungureni, in cu jud. Bacau, la S. cu com.
tura la N. cu Capreni-d.-j., iar partea de N. Condrache$ti, la E. cu com.
la S. cu Ciorari. In Gaiceana este reêdinta Vultureni $i la V. cu comuna
sub-prefecturei pi. BerheciuluT. Corbasca.
Gagule§ti, cdtun, pendinte de Are o populate de 590 fa-
com. Su$e?ti, jud. Braila, situat milii, sau 21 10 suflete, din carl Gaiceana, tirgusor, face parte
la E. de com. $i la 5 kil. de 485 contribuabili. din com. cu acelaî nume, jud.
re?edinâ ei. Suprafaâ satului e In com. se afla 2 $coli: una Tecuciu. Situat in centrul com.
de 10 hect., avind 72 case. in Gaiceana $i a doua in satul Hu- pe o vale. Aici este re$edinâ
Are o populate de 61 familii, $uL Cea din Gaiceana dateaza de sub-prefecturei $i a primariei.
sau 286 suflete: 133 barbapf, la 1868. Localul e propriu, de Are o populate de 22 fa-
153 feme!; 121 casatorip, 155 zid, in stare buna. Se frecuenta milii, sau 87 suflete. Mai to£i
necasatoriî ; 37 $ttu carte. de 78 copii (62 baeî ?i 15 fete), locuitorii sunt Evrei $i se o-
Vite sunt :
395 vite man cor- din car! 6 Evrei. Numarul co- cupa cu comerciul.
nute, 140 ca!, 790 of $i 82 ri- piilor in virsta de ?coala sunt Este o $coala frecuentata de
mator!. 251 (123 baeî $i 128 fete). 77 copii (63 baeî ?i 14 fete)
Hosted by Google
gAiceana 479 GAINE?TI
obiserica, cu hramul Sf.-Treime, tul, din com. Ceptura, pi. Cri- tosani ; are o suprafa^S de 22
rezidita la 1838 de Alexandru covui, jud. Prahova. hectare.
Sturdza MiclSusanul.
AstazT, fiind crapata si zidul Gaina (Virful-), munte, situat in Gainaria, iaz, pe mosia Dingeni,
ameninînd se cada, nu se mai partea de N. a com. Brebul, pi. com. Dingeni, pi. Jijia, judejul
face intr'insa serviciul divin. Prahova, jud. Prahova. Botosani.
Tirgusorul este intemeiat de
70 an?. Gainari, cdtun, in jud. Putna, Gainaria, iaz, in valea Gain&rja,
Mai poarta numele de Be-
si com. Nistoresti, pi. Vrancea. com. Deleni, pi. Cosula, jude-
ciul, care se aude si astazi la Este asezat pe malul piriulul \v\ Botosani.
locuitorii din imprejurime. Naruja, intre comunele Heras-

traul si Naruja. Gainaria, vale, in partea de N. a
Gaiceana, piriti, jud. Tecuciu, Are o populaîune de 156 su- dealului Lutul-Galben, com. De-
curge la E. de tirgul Gaiceana, flete, carl locuesc in 40 case. leni, pi. Cosula, jud. Botosani.
trece in com. Vultureni si se
varsa in Berheciul. Gainari, vale, pe mosia Br&esti, Gainariei (Dealul-), deal, pe
com. Braesti, pi. Cosula, jud. teritoriul com. Saveni, pi. Ba-
Gaiceana, vale, jud. Tecuciu, in- Dorohoiu. seul, jud. Dorohoiu se intinde ;
cepe de la satul Hutul, continua de la V. spre E., in lungul pi-
in partea de E. a com. Gaiceana, Gainariul, vale, pe mosia Avra- riulut Baseul.
pana in Valea-Berheciulul. Pe meni, com. Avrameni, pi. Ba-

aceasta vale curge piriul cu a- seul, jud. Dorohoiu. Gainariei (Piriul-), piriti, curge
celasT nume. din Dealul- Gainariei, formeaza
Gainaûl, padure de moliftf si valea cu acelasT nume, pe teri-
Gaidariul, sat, jud. Bacaii, pi. fagi, supusa regimului silvic, pe toriul com. Saveni, pi. Baseul,
Bistrita-d.-j., com. Dealul-Nou, munîi Gainaûl - Mare si Gai- jud. Dorohoiu si se varsa in pi-
asezat pe dealul Cacareaza si naûl-Mic, com. Leresti si Na- riul Bodeasa.
pe Piriul-Saratii. Are 39 familii, maesti, pi. Dimboviâ, judeûl
sau 155 suflete. Muscel, in intindere de 1000 Gainariei (Valea-), vale, intre
In satse afla o biseiica, zidita hectare. dealurile Bozieni si Bodeasa, co-
de enoriasi la anul 1879; ° c * r_ Se invecineste la E. cu Gr&- muna S&veni, pi. Baseul, jud.
ciuma. disteanul; la S., cu Piscul-Ca- Dorohoiu.
Vite sunt :
5 cat, 83 vite lului ; la E., cu Fintineaua si la
marl cornute, 37 porci si 15 ca- V. cu Riul-Tirgului. Gainariei (Iazul-), iaz, pe mo-

pre. sia Damileni, com. Ibanesti, pi.
Gainaûl-Mare, munte, la N.-E. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, in

Gaidariul, mosie, jud. Bacau, pi. de com. Leresti, plaiul Dim- suprafaâ de 9 hect., 31 aril.
Bistri{a-d.-j., com. Dealul-Nou. bovija, jud. Muscel. Aci sunt Confine raci si pestl.
mulîme de stine in carl se fa-
Gaidariul, pddure, jud. Bacau, bric& brinz&, unt si urd&. Gainei (Valea-), vale, izvoreste
pi. Bistriâ-d.-j., com. Dealul- din Negrasi, com. Cacova si se
Noti, foioasa, (stejan, fagi si Gainaûl-Mic, munte, la S. de varsa in riul Cacova, tot in ra-
alte esenê), cu o intindere de GSinaûl-Mare, com. N&maesti, ionul acestel comune, pi. Oco-
107 hect. plaiul Dimboviâ, jud. Muscel. lul, jud. Vilcea.
Gaina, munte, pe mosia Borca, Gaina, piriti, jud. Suceava, izvo- Gainei (Valceaua-), vdlcea, ju.
jud. Suceava, com. Madeiul. reste din dealul fifla si se var- dejui Dolj, pi. Jiul-d.-Mj., com
sa in Bistriâ. Uda com. Far- Podari, prin care trece iimita
Gaina, vale, jud. Vilcea, com. casa pe o lungime de 2500 m. de S. a com. c&tre com. Li-
Dobriceni, pi. Ocolul. vezile.
Gainaria, iaz, pe mosia Ringhi-

Gaina, vdlcea, spre E. de schi- lesti, com. Ringhilesti, jud. Bo- Gaine§ti, sat, cu 50 fam., jud.
Hosted by Google
gAine?ti 480 GALASESTI
Arges, pi. Gal&sesti ; face parte lac. Este udata spre E. de can 2500 hect. balta, 100 hect.
din com. rur. Deagul. riul Rastoaca, peste care este 200 hect. padure si nu-
izlaz,
un pod al locuitorilor, care trece mal 400 hect. pamint de cul-

Gaine^ti, sat, jud. Suceava, pe la cimp; iar spre V. este udata tura. Este proprietatea statu-
mosiasiincom. Malini, care face de Arges, peste care este un lui, de manasti-
fosta pendinte
parte din Domeniul Coroanel. pod cu taxa, al proprietaêi Cas- rea Slobozia, arendata pe peri-
Insirat pe ârmurile piriului Su- cioarele, din jud. Vlasca. odul 1885—95 cu 2 1 100 lei.
ha-MicS, 299 familii, sau

are Aceasta com. se compune din S'au improprietarit aci 142 lo-
1 191 suflete: 612 barbap si 579 doua catune : Carpenisul si Gai- cuitori.
femei (9 straini). Locuesc in seni, cu o populaîune de 2000 Teritoriul com. este udat de
252 case. locuitori. Produce cereale multe, Dunare, de Borcea si de bra-
Contribuabili sunt 227. avind si o moara pe apa Ras- tele (privalele) : Saltava, Calul,
Vatra satului ocupa 299 falci. toaca. Rogoazele, Gurbiniciul, Repejo-
Impropriety! la 1864 si 1881 In com. seafla: o manastire carul si Vilga si de lacurile : Frumo-
sunt 19 fruntasf, 112 palmasi re poarta totnumele de Gaiseni, sul, Butoiul, Fundul-Gardului,
si 79 codasi, stapinind 675 falci. intreînuta de Eforie; doua bi. si Giminelele.
Drum principal e numal acel serici, intretfnute de enoriasi; Se compune dintr'un singur
ce duce la Malini (13 kil.). o scoala rurala. sat, situat pe malul sting al
Are o biserica, cu hramul Gaiseni se invecineste : spre Borcei, spre N. si alaturat de
Sf. Gheorghe, cladita si inzes- E., cu Floresti, de
jud. Ilfov, satul Facaeni.
trata de onor. Admin. Domen. care se desparte prin padure Populatiunea com. este de
Coroanel in anul 1888, avind si piriul Rastoaca; spre V., 209 familii, sau 1 13 suflete : 562
un preot si un cintare^ si fiind cu com. Cascioarele, jud. Vla- barbati si 551 femei; 1100 Ro-
improprietarita cu 17 falci. sca, desparîndu-se prin Ar- mini, 8 Greci, 3 Bulgari si 2
Este o scoala rurala mixta, ges ; spre N., cu Potlogi, Romi- Unguri ; 1 1 1 1 crestini ortodocsi
condusa de un invaâtor platit nesti si Poiana-Lunga, si spre si 2 catolici ; 230 agricultori, 4
de stat, infiinâta in 1865, fre- S., cu com. Stoenesti si Palanga, meseriasi, 1 2 comercian^.i, 7 cu
cuentata de 59 elevi, din 100 jud. Vlasca. profesiuni libere, i4muncitori si
copii in virstade scoala si im- In marginea padurei de linga 8 servitori.

proprietarita cu 6 X J2 falci, cu com. Gaiseni sunt 3 fintinl cu Stiu carte 77 persoane.
local propriu nou, in bune con- apa minerala, din carl una este Este o scoala mixta, frecuen-
diîuni, construit si inzestrat cu cu zid imprejur, unde se afla o tata de 57 elevi si 7 eleve, con-
atenanê, atelier, biblioteca si cruce cu Izvorul-Tamaduirei si dusa de un invaâtor retribuit
tot ce trebue unei scoale, de cu icoana Maicei-Domnului. de stat si comuna ; o biserica
Administratia Domeniului Co- deservita de 1 preot si 2 das-
roanei. Gaiseni, mtinastire intreînuta , cali, platip de comuna.
In 1803, Gainesti, a manastL de Eforia Spitalelor, linga satul Vite: 1296 boT, 447 cal, 682
re! Slatina, avea 50 liuzT, pla- cu acelasinume, jud. Dimboviâ, 01, 28 bivoli si 1 154 rimatori.
tind 748 lei bir anual.
Gaitoacil (Dealul-), ramurd de Gala$e$ti, p/asa, la S.-E. jud. Ar-
Gainu§ca, sat, jud. Arges, pi. deal, care se intinde spre S. de ges. Se margineste la N. cu pi.
Pitesti, cu 170 locuitori; face dealuf care inconjura in partea Pitesti si parte cu jud. Dimbo-
parte din com. rur. Sapata-d.-s. de E. com. Creêsti, pi. Crasna, viâ, de care este desparîta prin
jud. Falciu. riul Arges ; la E., cu jud. Dim-
Gaiseni, com. rur. si sat, jud. boviâ ; la S., cu jud. Vlasca si
Dimboviâ, pi. Bolintinul, situa- Gaiâ, com. rur., in jud. lalomiâ, la V., cu Cotmeana, de care
pi.
ta pe cimpie, pe malul sting al riu- pi. Ialomiâ-Balta, situata intre este in parte desparp'ta de riul
lui Arges, spre S. de Tirgoviste- com. Facaeni si Vladeni. Teleorman. Plasa Galasesti este
Gaiseni este comuna cea ma 1 Teritoriul com. se intinde din udata in tot lungul ei de riurile
despre S. a jud. Dimbovh;a s Dunare, spre V., prin insula Neajlovul si Drimbovnicul, si la
mal dep&rtat£ de Tirgoviste. In Balta si cimpul Baragan, pe o capatul despre S.-V. de riul Te-
raionul acestei com. se afla un suprafaâ de 3200 hect., din leorman. Terenul este ses, iar
Hosted by Google
GALASESTI 481 galAteni-mitropolie!
prin mijlocul plasei se intinde sca, Aniâ, Berendei, Croitori, Galateni-Mo§teni, com, rur., in
Cimpul-Gavana, un platou co- Lenculesti si Popesti, cu 448 jud. Vlasca, pi. Glavaciocul, com-
prins intre riurile Teleorman si suflete, din carl 25 locuitorl f i- pusa din catunele : Gaiateni-Mi-
Drimbovnicul, si care intra pana gani. tropoliei", Gradisteanc3 , Gaia-
in jud. Vlasca. In com. este o biserica ve- teni-Mosteni, $oricesti, Rindu-
Intinderea totala a plasei Ga- chie, deservita de un preot, un rica si Dobrogostea. Este si-
lasesti este de 132698 pogoane cintare^: si un paracliser o scoala ; tuate pe coasta stinga a vaei
(=66349 hect.), din care 39359 primara rurala. Cleniâ, la N.-V. judeûlul si
pogoane cultivabile, 18947 po- Dupa o publicaîe oflciala formeaza limita de V. despre
goane padure si 37929 pogoane (1887), aceasta com. numaxa 96 Teleorman. Departe de Bucu-
necultivabile (1865). contribuabili si are un budget resti,de 78 kil.; de Giurgiu, de
In plasa sunt 22 com. rur., de io84leria venitunf si de 1597 60 kil. si de Obedeni, resedinta
formate din 57 sate si catune lei la cheltuell. plasei Glavaciocul-Neajlovul, de
cu 4625 case si 14 bisericT. Numarul vitelor a fost in a- 27 kil.
Populatia este de 21578 su- nui 1887 de 373 vite man (363 Are o populate de 568 fa-
flete, din carl 4765 contribu- boi si vac!*, 10 cai) si de 200 milil, sau 1874 suflete, din carl
abilT. vite marunte (62 01, 4 capre si 425 contribuabili.
Resedinta plasei a fost in com. 134 rimatorl). Sunt 3 bisericT una : la Gal&-
rur. Furduesti, iar dupa unirea Comuna si-aluat numirea dupa teni-d.-s. sau Mosteni, cu hra-
acestei plasT cu pi. vecina Cot- familia boerilor Galasesti, care mul Sf. Dumitru, cladita la 1844,
meana (1882), resedinta ambe- este foarte vechie. In o padure, cu 2 preopf si 2 dascall; a doua
lor plasi este in com. rur. Cos- care este pe teritoriul acestei la Galateni-Mitropoliei, cladita
testi, unde este si judecatoria com., sunt ruineie unei bisericT de locuitorl, cu ajutorul Mitro-
de pace pentru amindoua pla- incepute, dar neterminate. Se poliel, de care {inea cind s'a
sile. Plasa Galasesti este traver- zice ca pe vremea razmiri£ii( 1 82 1), zidit, are 1 preot si 1 dascal;
sata in tot lungul ei de la N. atit boerii Galasesti, proprieta- a treia la Galateni, cu hramul
la S. de soseaua judeêana Pi- ry cit si locuitorii sateni, s'au Sf. Gheorghe, ziditala 1852 de
testi-Giurgiu, cu care se unesc ascuns in acea padure unde ati locuitorl, cu 1 preot si 1 dascal.
ma! multe sosele comunale. Pa- sezut pana ce s'au linistit tur- Sunt 2 scoli : una la Gala-
mintul este mat puîn produ- burarile. In urma drept recu- teni-Mitropoliei si a doua la Ga-
cator in partea de N. a plasei nostinâ catre Dumnezeu au si lateni-Mosteni. Cea d'intiiu, mix-
si ma! bun in partea de S., de- inceput a zidi pe locul unde fu- ta, cu 4 clase si a doua cu 6
spre jud. Vlasca. sesera ascunsi, o biserica, care clase, conduse de 2 invaâtorL
Ca industrie in plasa nu sunt insa nu s'aii terminat. Vite sunt: 1600 boi si vacT,
de cit mori idraulice si cite-va 42 bivoli si bivoliê, 600 cai,
mori cu aburi. Gala§e§ti, sat, cu 80 familiT, sau 20 asinT, 1400 ol, 40 capre si
Totalul budgetelor comunale 286 suflete, jud. Arges, pi. Ga- 800 rimatorT.
ati fost in anul 1887 — 88 de lasesti; face parte din com. rur. In comuna sunt 8 circiumT.
65662 lei la venitun si de 591 1
f uûlesti-Galasesti. Pe aci trece soseaua jude-
lei la cheltueli. In acest sat se afla o bise- êana care merge spre Alexan-
Statul poseda in aceasta plasa rica, cu hramul Inalârea-Dom- dria si soseaua spre Negreni, la
(impreuna cu plasa Cotmeana) nuluT, deservita de un preot si Pitesti.
5 proprietatl cu un venit a- un cintare{. Apa Cleniâ servS de pescuit

nual de 28945 lei si 4039 posi din varsaturile eJ se produc
goane padure. Gala§e§ti, sii§te, in jud. Bacau, laculeê, in care se topeste ci-
pi. Siretul d.-j., com. Pancesti. nepS.

Gala§e§ti, com. rur., in apropierea A fost aci catun, care in ve- Aci se afla 126 hect. padure
riului Arges, jud. Arges, pi. Pi- chime se maf numea si Dealul- pe trupul mostenilor.
testi, la 10 kil. de com. rur. Bis- Mazililor.
covul-Flesti, resedinta subpre- Galateni - Mitropoliei, catun,
fecturei, si la 13 kil. de Pitesti. Gala§e§ti-Tpu{ule§ti. Vezif Ju- pendinte de com. Galateni-Mos-
Se compune din 6 sate : Albea- {ulesti-Galasesti, jud. Arges. teni, pi. Glavaciocul, jud. Vlasca,
60299 Marefe Dicfionar Qeogra/lc Vol. Ill, 01
Hosted by Google
GALATENI-MOSTENI 482 GALBINASUL (CUREAUA-)
situat pe coasta stinga a ape! pentru ca inainte de seculari- Galbinaî, sat, face parte din
Cleniâ, numit ast-fel pentru ca, zare aparînea biserice! Sf. Gheor- com. rur. Lamotesti-Galbinasi,
inainte de secularizarea averilor ghe din Bucuresti, daruit dupa pi. Negoesti, jud. Ilfov. Este
manastirestf, £inea de Mitropo- vremuri de mosteni. O data cu situat la S.-E. de Bucuresti, pe

lia din Bucuresti. Azt aparîne secularizarea a trecut in pose- {armul sting al riului Dimboviâ,
statulu!. siunea statulul, care si el a vin- inconjurat de p^duri. Aci este
Are un venit anual de 1 2000 1. dut-o. resedinâ primarieT.
Suprafaâ total a a mosie! este Dupa cum se stapinea ina- Se intinde pe o suprafaâ de
de 450 hect. inte de 1847, mosia are o su- 10 1 5 hect., cu o populatie de
S'a dat la 1864 locuitorilor, prafaâ de 400 hect., din care 288 locuiton.
in numar de 76, o suprafaâ de s'a dat la 60 locuitori, conform D-na Smaranda Rasti are 800
340 hect. lege! rurale din 1864, 185 hect. hect. si locuitori! 2 1
5 hect. Pro-
Aci este o biserica, ciadita la Are un venit anual de 9000 1. prietarul cultiva 777 hect, (23
1760 de locuitori cu ajutorul Aci este o biserica, zidita la izlaz). Locuitori! cultiva tot te-
Mitropoliei si care e slujita de 1855, de locuitori, cu 1 preot renul (8 hect. izlaz).
1 preot si 2 dascalT; o scoala si 2 dascali ; 2 circiumi. Are o biserica, cu hramul

mixta, cu 4 clase, condusadeun Proprietarul a facut aci case, Sf. Nicolae , deservita de 1
mvaâtor. In 1888 a fost frecu- patule si magazil bune. preot si 1 cintare^ ; o scoala
entata de 29 baetf, din numarul mixta, frecuentata de 13 elev!
de 60 copil in virsta de scoala. Galaêanul, sat, cu 70 familii, si 8 eleve, cu intreînerea careia

Acest catun este in josul co- jud. Arges, pi. Pitesti; face parte statul si com. cheltuesc anual
munei ma! spre Dunare. din com. rur. Poiana-LaculuT. 1400 ie!. Pentru constructia loca-
Sunt 2 circiumT. lulu!, d-na Smaranda Rasti a
Galaûiul, lac, m jud. Ialomtta, oferit terenul necesar.
Galateni-Mo§teni, c&tim, pen- plasa Borcea, situat spre V. Aci se face 111 lunaSeptembrie
dinte de com. cu acelasT nume, de lacul Calarasi, in apropiere un tirg de vite si obiecte.
pi. Glavaciocul, jud. Vlasca, side satul Rasa. Partea de S. a In raionul satulu! e un he-
tuat pe valea Cleniâ, intre Ga- laculul comunica cu braûl Bo- lesteii.
lateni-Mitropolie! si Galateni-Sf.- tul, printr'un git pe care se face Comerciul se face de 3 cir-
Gheorghe, la extremitatea co- leasa pentru prinderea pestelul; ciuman.

munei despre N. S'a numit ast- iar partea de N., de linga sa- Numarul vite lor mar! e de
fel pentru ca aparînea mosteni- tul Gaunosi, poarta numele de 275 si al celor mici de 1122.
lor, vechi proprietar? a! mosiilor Potcoava. Aici se face intinsa
Mitropoliei si a! SfintuluiGheor- pescuire. Pe marginea de S. a Galbinasul, catini de resedinta
ghe, daruita dupa timpur! tot acestui lac se gasesc urme de al comunei Tabarasti, judeûl
din trupul mostenilor. intarir! militare. Buzaii, cu 540 locuiton si 113
Sunt 220 contribuabili. case.
Suprafaâ mosie! mostenilor Galbazeni, sat, in jud. Neamtu,
este de 1780 hect., din care 126 pi. Piatra-Muntele, com. Calu- Galbinaûl, mosie, in jud. Buzaii,
hect. padure. Are un venit de gareni, situat pe valea piriuluT com. Tabarasti, cat. Galbinasul.
48000 lei. Largul, intre satul Coroiul si Are 1250 hect., din can: 800
In catun este o scoala, facuta Brinzeni. hect. arabile, 210 hect. izlaz, 20
de zid, cu 6 clase, condusa de Are o populate de 38 familii, hect. fineata, 65 hect. crivina
un invaâtor si e frecuentata de sau 148 suflete: 60 barbatT, 88 Cotul-Bacanulu!, restul zmirc si
55 bae^T si 12 fete, din numarul feme!; 78 necasatorip, 60 ca- sterp.

de 180 copii in virsta de scoala, satorip, 10 vaduvi.
o biserica, cu 1 preot si 2 das- Ocupaîunea de capetenie a Galbinasul (Cureaua-), (Sa-
cali, zidita la 1844; 3 circiumT. locuitorilor este plutaria. geata-Vechie, Iliasca, Poe-
nareasa), sfoa: a de mosie, in
Galateni-Sf.-Gheorghe, catun, Galbeaza, coli?id t in jud. Buzaii, jud. Buzaii, com. Tabarasti, cat.
pendinte de com. Galateni-Mos- com. Carpinistea, cat. Valea-Pa Galbinasul. Are 157 hect., toate
teni, jud. Vlasca, numit ast-fel rului; izlaz. arabile.
Hosted by Google
GALEATA 483 gAneasa
Galeata, cdtan, in jud. Mehe- lescu la anul 17 12, dupa cum 35 hect. padure si 5 hect. va-
dinî, pi. Motrul-d.-s., com. rur. se citeste din inscripîa ce se tra satului.
Broken i. afla d'asupra use! bisericef. Are o populate de 19 fami-
Aici a fost schit de maici lii, sau 100 suflete, din carl 10
Galeata, vale, in com. rur. Bros- care s'a desfiinât. contribuabill.
teni, pi. Motrul-d.-s., jud. Me- Satul si-a luat numele de la Locuitoril poseda: 5 plugurl,
hedinî. fostul proprietar Nicu Galescu. 22 care cu boT; 100 vite marl
Inainte se numea Pradaiasul. cornute, 120 01, 6 caJ si 20 ca-
Galeôaia, cdtun, al comune! Ste- pre.
jarei, pi. Ocolul, jud. Gorj, in Galetarilor(Valea-), vale, com. Comunicaîunea cu catunele
partea de S.-E. a comuneT, si- Baesti pi. Olteûl-d.-s., jud. Vil- vecine se face pe sosele coniu-
tuat pe o vale numita Gale- cea ; se varsa in piriul Dobricea. nale si drumurl de care.
soaia, si linga dealul cu acelasi
nume. Galine^tilor (Dealul-), deal, pe Gamanul, pise, la 1 kil. de com.
Are o suprafaâ de 200hect., mosiaHiliseul-Gafencu, com. Hi- Prundeni, pi. Oltul-d.-j., jud. Vil-
din can: 40 hect. padure, 25 liseul, pi. Cosula, jud. Dorohoiu. cea.
hect. izlaz, 20 hect. fineê, si
1 15 hect. arabile. Galtofani, sat de mosneni, cu 79 Gamace^ti, sat, face parte din
Are o populate de 80 familu, locuitori, jud. Arges, pi. Oltul; com. rur. Berevoesti-Ungureni,
sau 195 suflete, din carl 100 face parte din com. rur. Bal- plaiul Nucsoara, jud. Muscel.
contribuabill. cesti. Acest sat se mai numeste si
Comunicaîa se face prin so- Are o biserica, cu hramul A- Plaiasul.

scaua comunala care o pune in dormirea, cu i preot si I cin- Arc o populate de 28 fami-
legatura cu catunele din veci- tare^. lii, sau 96 suflete, (44 barbaî
natate. $i 52 femei).
In apropierea catunului trece Galtofani, sat, jud. Arges, pi. Riul Bratia uda partea de E.
riul Tismana. Oltului, pendinte de com. rur. a acestui sat. Locuitori! s'aii
Are o biserica de lemn, fon- Stoiceni-Plesoiul. improprietarit pe mosia statu-

data de locuitori pe la anul lui Vierosul si au 24 hect. pa-
1 8 10 si deservita de t preot si Galtofani, sat, cu 26 locuitori mint bun, iar restul impropriu
1 cintare^. mosneni, jud. Arges, pi. Topolo- pentru ori-ce cultura.
gul ; face parte din com. rur. Bir-
Gale^ti, sat, cu 65 locuiton, jud. sesti-Bercioiul. Gamalia, munte, jud. Prahova,

Arges, pi. Pitesti ; face parte din pi. Teleajenul, com. Drajna-d.-j.,
com. rur. Poiana-Laculul. Galu^ca, deal, in jud. Iasi, pi. acoperit cu paduri seculare de
Bahluiul, com. Cepleniâ. fagi si brazL Are si pasunT bo-
Gale^ti, sat, face parte din com. gate.
Huruesti, pi. Berheciul, jud. Te- Galu^ca, iaz, jud. Botosani, pi.
cuciu, situat pe coasta dealuluT Jijia, com. Todireni. Game§ti, sal, in jud. Dimbovrja,
cu acelasi nume, la 7 70 kil. si pi. Dimbovifa-Dealul, cat. com.
m. departe de resedinâ com. Galu^ca, iaz, in partea de S. a Hulubesti.
Cade la S. com., intre satul Pra- satului Telejna, pi. Mijlocul, jud.
daiasul la V. si dealul Huruesti, Vasluiu. Gande§ti, localitate, in jud. Pra-
la E. Teritoriul satului este de In acest iaz se varsa piriul hova, pi. Varbilaul, com. Var-
93 hect. Chioaia. bilaul, unde riul Sl&nicul se
Are o populate de 45 familii, varsa in riul Varbilaul.
sau 134 suflete. Locuesc in 30 Gamani, cdtun, com. Tetila, pla-
case. iul Novaci, jud. Gorj, la N. ca- Ganeasa, com. rur., la E. plase!
Locuitori! sunt improprietarip tunului Lazaresti. Olteûl-Oltul-d.-s., jud. Roma-
la 1864 si stapinesc 35 hect. Situat pe loc ses, are o in- na{i, formats din satele : Ga-
Are o biserica, cu hramul Sf. tindere de 100 hect., din car* neasa (450 loc), Ganesuica si
Gheorghe, facuta de Nicu Ga- 20 hect. arabile, 40 hect. fineê, Cornesul (218 loc.) si situata in
Hosted by Google
GANEASA 484 GANESTI
fa{a SlatineT, in valea riuluT Cor- Ganesti, com. rur., in jud. Co- Budgetul com. are la venituri
nesul, unde se intretae soseaua vurluiu, pi. Horincea, a doua 4500 lei, iar la cheltueli 4227 lei.
Corabia Riul-Vadulul cu soseaua com. in direcîe S.-N. din Biserici sunt 4 : Sf. Gheorghe,
Slatina-Craiova, 7 kil. departe valea HorinceT, la departare de din 1 881; Sf. Nicolae-d.-j., din
de Slatina, 15 kil. de Bals si 84 kil. de Galaî. Se margi- 1857; Sf. Nicolae-d.-s., tot din
32 kil. de Caracal. neste la N.-E. cu com. Blage- 1857 si Sf. Voevozi (Com&nesti),
Altitudineaterenulul d'asupra sti (jud. Tutova) si cat Vadeni, din 1796. Com. intreaga con-
nivelului marii este de 125 m. (com. Rogojeni) ; la S., cu Ca- stitie o parohie, cu catedrala
Are o populate de 175 familii, vadinesti; la N., cu Prodanesti Sf. Nicolae, deservita de un
sau 668 suflete :
339 barbapf si si la V., cu Slivna. Pe linga pi- preot paroh, un preot ajutor si
329 feme!; 338 casatoritf si 330 riul Horincea, uda com. piriia- 4 cintareî.
necasatoriî. Stiii carte 75 per- sele Fintina-Mare siRecea. Doua Sunt 2 scoli : una de baeî
soane, nu stiu 5 93. catune fac parte din comuna: si alta de fete ; scoala de baepf
Sunt 148 contribuabili. Ganesti (resedinâ) si Comane e frecuentata de 90 — 96 copii.
Budgetul com. pe 1886/87 a sti, amindoua aproape una de Ganesti dateaza din timpuri
fost de 1852 lei la veniturl si alta, confunda intr'un
in cit se departate. In anul 1741, Octom-
de 1786 let la cheltueli. singur MaT era in vechime
sat. brie 2, Grigorie G. Ghica da
Are 4 stabilimente comerci-
: si un catun cu numele Cris- capitanului loan Giusca voie sa
ale ;o biserica, cu hramul Sf. testi, dar azi e cu totul impre- aduca 4 oameni strain!, spre
Nicolae, cladita la 1791 de E- unat cu cele-1'alte. plata ospitalitaêi ce a dat Dom-
leaa Vladoianu si acum deser- Comuna Ganesti este locuita nului si suite! sale la mosia sa
vita de 1 preot si 2 cintarej;!. de razesi. Are 501 familii, sau Ganesti, din tinutul Covurluiului,
2046 suflete: 1072 barbapf, 947 cind Ghica- Voda, plecind de la
Ganeasa (Ganeasca), sat, face femei; 1075 necasatoriî, 861 Rosieni, a fugit la Galaî spre
parte din com. rur. Moara-Dom- casatori^T, 110 vaduvi. Locuesc a nu fi prins de ostile lui Mu-
neasca, pi. Dimboviâ, jud. II- in 457 case. Stiu carte 367 per- nich. Acelor 4 oameni le acorda
fov. Este situat la N.-E. de Bu- soane. Voda scutire, cum se exprima
curesti, pe malul sting al vaei Sunt 361 contribuabili. Domnitorul in hrisovul respec-
Pasarea. Aci este resedinâ pri- Situaîa teritoriului Ganesti- tiv, «de toate dajdiile si anga-
maries lor e mai mult coasta de deal riile cite ar fi in Tara Domniei
Se intinde pe o suprafaâ de intrerupta cu ripT, prea putin mele, numai la vremea hirtiilor
185 hect., cu o populate de 301 loc ses ; compoziîa pamintuluT> sa aiba a da de om cite un
locuitorT. Proprietatea e a lo- argiloasa si nisipoasa. Supra- ughiu »
cuitorilor. faâ intregului teritoriu e de Din acest sat e dar obirsia
Are o biserica, cu hramul In- 2210 hect., din can 1441 pa- familiei Giusca, din care se trage
trarea in biserica; oscoala mixta, mint arabil, 100 imas, 2 flneaâ, si Toma Giusca, infiintatorul si
frecuentata de 28 elevT. 184 vii, 13 gradinl, 450 vatra intiiul profesor al scoalei Dom-
Comerciul se face de 3 cir- satului, cu livezi si restul pa- nesti din Galaî.
ciumarl. mint sterp.
Numarul vitelor marl e de Vite sunt 2 118, din can: Ganesti, com. rur., jud. Vilcea, pi.
313 si al celor mici de 434. 548 boif, 279 vacT, 90 juncT, 35 Mijlocul, compusa din patru cat:
junce, 18 gonitori, 15 gonitoare, Fauresti, Pasatesti, Tunari si
Ganeni, sat, jud. Suceava. Vezi 46 minzap, 86 minzate, 24 vi- Biserica. Si-a luat numele de la
Plesesti-Ganii. $ef, 66 cai, 47 lepe, 6 minzi; vechea familie boereasca, Ga-

560 01, 6 capre, 291 rimatori. nestii, care au avut locuinâ aci
Ganescul, iaz, pe mosia Corla- Sunt 3 circiumi o moara cu
: ; si care aii infiinât'o.
teni, com Corlateni, pi. Cosula, abun si 2 de vint. Este situata pe valea riulu!
jud. Dorohoiu. Locuitoril poseda 200 stupi Olteûl, la 6j kih de capitala
cu albine. judeûlui si la 37 kil. de a pla-
Ganesuica, cdtun, al com. Ga- Casele Ganestilor sunt incon seT. Inainte vreme casele din
neasa, pi. Olteûl-Oltul-d.-s., jud. jurate de gradini cu pomi ro- sat erau risipite pe valcele, acum
Romanaî. ditori. s'au asezat la linie.
Hosted by Google
gAnesti 485 gArAgAul
Are o populate de 286 fa- rica, zidita la 1834 de A. Ma- tinde intre dealurile: Budeanul,
milii,sau 1077 suflete: 533 bar- nolache, deservita de 1 preot Scaiul, Bivoiul, Prosia, Laca-
baî si 544 feme!, in care intra si 1 cintare^; o scoala, infiinfata tuseni si Befciul.
si doua de figam. Lo-

famili! la 1868, frecuentata" de 46 elevT,
cuesc in 312 case. §tiu carte si casele proprietaêi. Ganiacul, deal, in com. rur. Ci-
80 barbap. Contribuabil! sunt La rasarit de satul Ganesti, pe resul, pi. Cerna,jud.Mehedin$i.

264. coasta de E. a dealulu! Budea-
In comuna sunt doua biserici: nul, se afla urmele unul sat ce Gaojani, com. rur., judeûl Olt.
una in mahalaua Fauresti si se numea Draga, in care se Vezi Valea-Merilor.
alta in mahalaua Biserica. Prima fl extstat doua crisme,
zice ca ar
s'a de catre raposatul
fondat una cu nutnele Dorul-in-Deal si Garag&ul, coin, rur., in jud. Te-
Ghimpeêanul in anul 1847 si alta Draga-in Vale, si ca acest leorman, pi. Tirgulu!, in partea
a doua de catre Ion Ganescu, sat a durat pana in anul 1849, de N.-E. a plasei, situata pe
in anul 18 1 2. Cea d'intiiu nu cindproprietarul mosie! Buznea, partea stinga a Piriu iui-CiineluT.
s'a ma! reparat, cea din urma N. Mavrocordat, a stramutat Are doua sate: Golasei, situat
s'a invelit de comuna pe la a- locuitorii in satul nou B iznea. la N.-E. catunulu! de resedinâ
nul 1854. Amindoua sunt de Tot in satul Draga, se zice ca si Garagaul.
zid, frumos lucrate. a fost din vechime o manastire, Se invecineste la N. cj co-
Afara de agricultura, 8 locu ma! multe chili! pentru ca- muna Necsesti, din pi. Teleor-
cuitori se ma! ocupa cu olaria. lugarf. manulu!; la S., cu com. Vir-
ET desfac produsul muncel lor Numarul viteior e de 812 toapele-de-Sus ; la E., cu com.
la bilciurile din Zatreni, Oteteli- capete, din can: 302 vite man Netofi si la V., cu com. Sfin-
sul si satele vecine. cornute, 28 ca!, 425 01 si 57 {esti.
Maioritatea locuitorilor sunt rimatorT. Suprafaâ com. cu a mosiilor

mosneni; 32 s'au improprietarit de pe dinsa este de 2800 hect.,
la 1864 pe mosiile Ghimpeêa- Ganesti, sat, facind parte din com. din care 97 hect. padure.
nul, Boicescul, Tetoianul si Stra- Retevoesti, plaiul Nucsoara, Proprietarii principal! sunt:
chinescul, cind li s'au dat 80 jud. Muscel. Are o biserica de principesa Elena Massalsky, po-
hect. pamint. lemn, deservita de 1 preot. sedind 850 hect. arabile; d-1 G.
Vatra satului, cu izlaz si lo- Ghefu, posedind 125 hect. ara-
curi de munca, are 2500 hect. Ganesti, mahala, din com. rur. bile si 25hect. padure si d-na
Veniturile comunei se urea Sinesti, pi. Oltetul-d.-s., judeûl Anghelina Golasescu, avind 70
la 1838 lei anual si cheltuelile Vilcea. hect. arabile.
la 1393 lei. Populafiunea este de 269 fa-
E brazdata de dealurile : Se- Gane§ti, deal, in raionul com. mili!, sau 1 02 8 suflete, din car!
ciului, Artanului si Strimbei, si cu acelasi nume, pi. Mijlocil, 235 contribuabill.

udata de vaile: Balsoiul, Ar- jud. Vilcea, pe care se cultiva Locuitori improprietaripf sunt
tanul, Ruginosul, Pesteniâ si 33 hect. vie. in numar de 133, din car! 101
Strimba. din com. Garagaul pe 363 hect.
Gane§ti, iaz, in marime de 12 si 22 din catunul Golasei pe 65
Gane^ti, sat, resedinâ comunei, hect., in marginea satulu! Ga- hect. Terenul este accidentat.
cu acelasi nume, pi. Horincea, nesti, com. Buznea, pi. Cirliga- Numarul viteior este de 2350
jud. Covurluiu; numara 1556 tura, jud. Iasi, format de Piriul- capete, din car!: 556 vite mari
suflete, are 3 biserici si 2 scol?. Velniêi, intre dealurile Budea- cornute, 121 cai, 1547 01, 30
nul si Lacatuseni. capre 96 pore!.
si
Gane^ti, sat, in partea de S.-E. Budgetul comunei este de le!
a com. Buznea, pi. Cirligatura, Ganesti, piriu. VezI Buda, piriu, 5087,75 la venitur! si de le!
judeûl Iasi, situat intre dealu- con;. BrSesti, plasa Cirligatura, 4S5IJ3 la cheltuel!.
rile : Budeanul, Scaiul si Prosia, jud. Iasi. Are o scoala, frecuentata de
printre car! trece Piriul-Velni- 31 elevi; o biserica, in catunul
\ei. Are o populate de 121 Ganesti, vale, in jud. Iasi, com. Garagaul, deservita de un preot
familii, sau 569 suflete; o bise- Buznea, pi. Cirligatura; se insi un cintare^.
Hosted by Google
gAragAul 486 gArdesti
Sunt 2 mori, una cu aburi bat comuna sunt Dealul-Garbo-

: com. Ciurari, din pi. TirguluT,
?i alta pe apa Ciinelul. vafului, Domogletul ?i Seli^tiuâ. de care este aproape. Are 3 ca-
Comuna Garagaul se leaga Vat: Valea-Mare, Valea-Glo- tune: Garde?ti, Belciugul ?i Ca-
prin $osele vecinale cu com. dului ?i Valea- CorcoviêL zaneasa.
Virtoapele la departare de 4 Se margine^te la E., cu com. : Aspectul comunei este deter-
kil. spre S.; cu com. Nec§e$ti, Corcova; spre S., cu com. Rup- minat, pe linga Valea-Ciineluf,
din pi. Teleorman, la 2V2 kil. tura spre V., cu com. Ercea $i
; pe care se afla situata, inca de
spre N. ; cu comuna Sfin$e$ti, Lupêa; iar spre N., cu com. trei valcele can poarta denumi-
spre V., la 6 kil. ; iar la E. cu Imoasa. rile urmatoare : Valea-CuculuT,
com. Netoî la o departare de la N. comunei; o ramificaîe din
4 kii. Garbovaûl, deal, in com. rur. Valea-Teleormanelului la N.-E.;

Comuna se gasea a?ezata odi- Garbovaûl, pi. Motrul-d.-s., ju- apoi Valea-PetriûluT, despre N.-
nioara mai spre E., intr'o valcea deûl Mehedinî. V. In cat. Belciugul se afla $i
care poarta $i azif numele de un hele?teu.

Garagaul- Vechiu. Garbovul, piriii, in com. rur. Suprafaâcom., dimpreuna cu
Cleanovul, pi. Dumbrava, jud. mobile de pe dinsa, este cam
Garagaul, mosie, in jud. Teleor- Mehedinî. de 1600 hect. Proprietari! prin-
man, pi. TirguluT. Aparîne mai cipal! sunt : Mo^tenitorii Marcu

multor proprietarl printre can Garcea, sat, jud. $i pi. Arge$; Ghinopoiu din Grecia cu 450
?i mo?tem ; cea mai mare parte face parte din com. rur. Bu- hect. pamint arabil §i 120 hect.
este insa a principesei Elena ne$ti. padure pe mo$ia Belciugul; E-
Massalsky. foria Spitalelor Civile din Bu-
Gardanul, deal, acoperit cu viT, cure?ti, cu 350 hect. pamint a-
Garbovaûl, (Garbovajul-dejud. Mehedinî, pi. Ocolul d.-s., rabil 91 130 hect. padure.
Jos, sau Glrbovaûl-de-Mo- com. rur. Simianul. Pe proprietatea Belciugul sunt
tru), com. rur, §i sat, in jud. improprietariî 44 locuiton, iar
Mehedinî, pi. Ocolul, la 57 kil. Gardanul, deal, in com. rur. in cat. Garde^ti, 68 locuiton, pe
de oraûl Turnul-Severin, a$e- Base?ti, plaiul Cerna, jud. Me 463 hect.
zat pe valea piriulut Satul, care hedinî. Populaîunea este de 11 54

se varsa in riul Co$u$tea. surlete (674 in Garde^ti, 315 hi
Inainte, înea de com. rur. Gardanul, piriii $i vale, m com. Belciugul ?i 165 in Cazaneasca).
Corcova; iar actualmente for- rur. Base^ti, plaiul Cerna, jud. Contribuabill sunt 416.
meaza com. rur. singura, avind Mehedin{i. Vite: 3265, din carl: 270 vite
93 contribuabill, din 600 locui- marl cornute, 2092 vite mici ?i

tori, locuind 130 case. Gardaneasa, cfttun, in jud. Me- 254 rimatori.
Are o hramul A-
biserica, cu hedinî, plaiul Cloâni, com. rur. Are o $coala, in catunul de
dormirea - Maicei Domnului, la - Ponoarele. Are o frumoasa bire?edinâ Garde^ti, intreînuta
care deservesc 1 preot $i 2 serica de zid, deservita de 1 de stat, frecuentata de 28 e-
cintareflf ; o $coala condusa de preot ?i 2 cintareî. levi; o biserica, deservita de 1
1 invafator, frecuentata de 40 preot §i 1 cintare^; 2 mori cu
elevf. Gardeanca, vale, pe mo$ia Pal- aburi.

Budgetul comunei are la ve- tiniûl, com. Paltiniûl, pi. Pru- Budgetul comunei este de lei
nituri lei 808, iar la cheltueli tul-d.-s., jud. Dorohoiu. 2854,56 la venitur! $i de lei
lei 587. 2579,83 la cheltueli.
Vite : 270 vite marl cornute, Garde§ti, com, rur,, in jud. Te- Caile de comunicaîe sunt:
12 caf, 360 ol ?i 300 rimatori. leorman, pi. Teleormanului, si- spre com. Ciolane$ti-din-Vale ?i
Com. Garbovaûl are o ?osea tuata pe Valea-Ciinelui. Se mar- spre com. Nec?e?ti, pe ?osele
care o leaga cu ôselele Cor- gine?te la N. cu hotarele co- vecinale.
covul. Riurile can o uda sunt munei Ciolane$ti-din-Vale; la S., Satul Garde$ti este vechiu.
Co$u?tea, care trece prin partea cu ale Nec?e?tilor ?i ale Neto- In secolul trecut facea parte din
de S. ?i Piriul-Satului. {ilor; la E., cu teritoriul comu- pi. Mijlocului ?i moîile eraii
Dealurile principale care stra- nei Depara{i-Hirle$ti §i la V., cu stapinite numai de mo^neni.
Hosted by Google
gArdesti 487 GAUJAN1
P&na la 1869, cat. Belciugul Gatejei, sat, face parte din com. Gaujani, com. rur., compusa din
nu era de Gardesti si for-
alipit rur. Brosteni, plasa Cerna-d.-s., catunele : Gaujani si Petrisul, din
ma singur o comuna; atunci a jud. Viicea. jud. Vlasca, pi. Marginea, si-
fost alipit, facind parte din pi. Are o populate de 254 lo- tuate pe malul Dunard, intre
Teleormanului. cuitori (120 barbap si 134 fe- com. Paraipani siPetrosani, de-
me!). Cade in partea de E. a parte de Giurgiu de 26 kil, de
Gardesti, sat, in pi. si jud. Tu- comunei, pe culmea dealulul Mo- Bucuresti de 85 kil., de Ale-
tova, com. Voinesti, spre E. de duia si este udat de riul Cerna. xandria de 35 kil. si de Sta-
satul Voinesti. Are 44 loc. si Aci e o biserica*, fondata la nesti, resedinja pi. Marginea,
10 case. anul 1885 de V. Florescu, N. de 33 kil.
Dolofan si alîl. Are o populate de 370 fa-
Gradine^ti, sat, cu 105 loc, ju- Satul e la distant de */» kil. milii, sau 1845 suflete, din carl
deûl Arges, pi. Pitesti ; face de catunul Serbanesti, unde e 331 contribuabiii.
parte din com. rur. Crucisoara. scoala. Budgetul com. pe anul 1888
a fost de 5835 lei la venituri
Gardoaia, sau Dealul - Gar - Gatejul, pddure, in jud. R.-Sarat, si de 4187 lei la cheltueli.
doael, deal, in com. rur. Cio- pi. Orasul, com. Virtescoi, din Aci este o scoala mixta cu
virnasani, pi. Motrul-d.-s., jud. circumscripta VII silvica, oco- 4 clase, care a fost frecuentata
Mehedinti. Acest deal mai poarta lul Platinesti 630 hect.,
; are in 1888 de 32 bae$I si 6 fete,
numele si de Dealul-Ciovirna- din cart 20 hect. proprietate din 65 baeflf si 32 fete in vir-
sanilor. particulars. Esenê : stejar, fag, sta de scoala. Mai este o scoala
teiu, carp en si frasin. la Petris, retribuita de comuna,
Gardoaia, deal, in com. rur. Je- la care au urmat 14 baeflf si 7
gujani, pi. Motrul-d.-s., jud. Me- Gaujani, com. rur., pe apa Te- fete.
hedinti. leormanului, jud. Arges, pi. Cot- Sunt 2 bisericl : una inGau-
meana, la 16 kil. de com. rur. jani si aita in Petris; ambele
Gardoaia, piriu, izvoreste din Costesti,resedin{asubprefecturei {in de parohia Gaujani si sunt
cat. Caramidari, pi. Motrul-d.-s., si 45 kil. de Pitesti. Se com-
la deservite de 2 preoÎ si 4 das-
jud. Mehedinî si se varsa in riul pune din 2 sate Curtenca sau : call.
Motrul, sub numele de Pesceana. Linia-din-Deal si Gaujani, avind In com. este o moara cu a-
in tot 129 familii, sau 610 burl cu 2 pietrepe catunul Gau-
Gardoaia (Muchea-), colina, in suflete, din can 2 familii de f i- jani.Sunt 9 circiuml si 5 cazane
jud. Buzau, com. Carpinistea, ganl. de fabricat rachiu din prastina.
pe hotarul jud. Rimnicul-Sarat, In com. este o biserica, in Prin com. trece soseaua Giur-
servind tot de odata ca limita Gaujani, hramul S-îi-Voe-
cu giu-Zimnicea. Sunt in com. 3
si despre com. Beceni; are fi- vozT, cu un preot si un cin ta- pichete de pazit granija despre
neaâ si izlaz. re^; o scoala primara rurala. Bulgaria.
Budgetul comunei pe anul In Gaujani sunt: Lacul-Cres-
Gargaunele, vale, jud. Musccl, 1882 — 83 a fost de 1403 lei, tata, Lacul-Lung, Lacul-Cara-
com. Stefanesti, pi. Riul-Doam- 98 bant la venituri si de 1400 gioaica, Lacul - Soarna, Lacul-
nei. lei la cheltuelT. Vacel, Girla-Casarulul, Lacul-
Dupa o publicatie oficiala Raceanca, Lacul-Boulul, Ostro-
Gaspare§ti, mahala, in jud. Me- (1887), aceasta comuna numara vul-Batucului si Girla-Oil, toate
hedinî, pi. Vaile ;
îne de com. 155 contribuabiii si are un bud- pline cu pestl.
rur. Miculesti. get de 2043 lei la venituri si MSgurl sunt : Magura-Racilor
de 1646 lei la cheltueli. sau a-Turculu! si Magura-Caza-
Ga^teni, mosle, jud. Bacau, pi. Numarul vitelor era in anul culul.
Bistrita-d.-j., comuna Racaciuni. 1887 de 754 capete vite marl La capul despre N., al com.
(504 bol
si vaci, 92 cal, 152 trece Drumul-Untulul.
Ga^tenilor (Valea-), vale, jud. bivolT si 6 magari) si de 2202 Intre cStunul Gaujani si ca-
Bacau, pi. Bistriâ-d.-j., inclinata vite marunte (2140 ol si 62 ri- tunul Petrisul, distanja este de
in direcîa E. spre Siret. matori). 4 kil.
Hosted by Google
gAujani 488 GAURENCEI (PfRlUL-)
Gaujani, sat, cu 546 locuitorf, ciu, numit dupa Movila- Gau- reêdinâ, pe o mica coasta a
jud. Arge§, pi. Lovi$tea; face noasa ce se aria de-asupra-i, in parîi de N. a lacului Galaûiul,
parte din com rur. Boiôara. spre hotarul mo$iei Malae?ti. unde lacul se nume$te Potcoava.
Are o biserica, cu hramul Sf. Ni- Are o populate de 542 lo-
colae, deservita de 1 preot ?i Gaunoasa, tnovild, spre E. de cuitori: 142 barbap, 140 femei
1 cintarej. satui Romine^ti, com. Movileni, $i 160 copii.
pi. Copoul, jud. Iaî; serve?te Aici se afla o $eoala mixta,
Gaujani, sat, jud. Arge?, pi. Cot- de hotar intre mobile Holmul condusa de un invaâtor; o bi-
meana; face parte din com. rur. $i Buûluc aceasta movila nu
; serica, deservita de un preot
cu acela?! nume, pe apa Tele- e naturala $i este foarte vechie. $i un dascal.
ormanuluf. Areo populaîune de Vite sunt: 508 boT, 35 bi-
100 familii. Aici este reêdinâ Gaunoasa, munte, in jud Su- voli, 427 cai $i 691 01.
primariei. ceava, com. Malini.

Gaureana, sat, in partea de N.
Gaujani, catun, pendinte de com. Gaunoasa, iaz, format din pi- a com. Costinesti, pi. Tirgul,
cu acelaî nume, pi. Marginea, riul cu acelaî nume, in partea jud. Botoâni, pe mo$ia Dolina.
jud. Vla$ca, proprietate a Sta- de N. a satului Gaunoasa, jud. Are 12 familn, sau 60 sufiete.
tului, in devalmasie cu biserica Vasluiu.

Doamna-Bala$a din Bucure$ti. Gaureana, padure, pe mo$ia
Arenda anuala. este de 55.000 Gaunoasa, piriu, izvore$te din Hude$ti, com. Hude?ti, pi. Pru-
lei. padurea de pe coasta sudica a tul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Are o suprafaâ totala de 2 100 Dealului-Mogo?e$tilor, de pe te-
hect., din care o padure, in supra- ritoriul com. Scheia, jud. Vas- Gaureanca, vale, pe mo$ia Co-
faja de 1 50 hect., depinzind de o- luiu; curge spre S.-E., prin mij- mane^ti, com. Suharaul, plasa
colul silvicGiurgiu 59 hect. vie.
?i locul satului Gaunoasa, apoi in- Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
S'a dat la 1864 la 180 locu- torcindu-se drept spre S., se
iton suprafaâ de 450 hect. varsa. in riul Stavnicul, puîn Gaureanul, deal, jud. Bacati,
Are : o biserica, cu hramul A- tnai spre E. de satul Cioca- pi. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, de
dormirea-Maicei-DomnuluT, zidi- Boca din comuna Ipatele, Pri- pe mo$ia Borze$ti, despre care
ta la 1854 de arenda?ul de pe me$te pe stinga piriiaêle Va- se zice ca pe dinsul erati viile
atuncl Andreiu Ghenovicf, cu lea-Rea $i Humaria-Mica. luT Stefan-cel-Mare.
ajutorul EpitropieT Doamnei Ba-
la?a ?i deservita de I preot $i Gaunoasa, vilcea, jud. Vilcea, Gaurencei (Dealul-), deal, in
2 dascali; o ?coala comunala. com. Oteâni, plaiul Horezul partea de E. a satului Dume^ti
se varsa in riul Luncavaûl. din plasa Fundurile, judeûl
Gaujani, baltci, pe proprietatea Vasluiu.
Paraipani, jud. Vla^ca, pi. Mar- Gaunoasa (Magura-), mttgura,
ginea, com. Arsache, in albia cea mat mare $i cea mat inalta Gaurencei (Piriul-), piriu, iz-
Dunarei ; are scurgere intr'o vidin tot judeûl Teleorman. Ser- vore^te din partea de E. a sa-
roaga ce duce in Dunare, in jo- ve$te ca punct de hotar intre tului Suhuletul, com. Suhuletul,
sul satuluf Paraipani. mo$ia statuluT Bogdana-Nenciu- pi. Funduri, jud. Vasluiu ; stra-
le$ti $i mo$ia Ulmeni. Este bate de-alungul tot satul Gau-

Gaunoasa, sat, in jud. Vasluiu, punct trigonometric important. reni $i iese prin partea sudica a
pi. Fundurile, com. Scheia, a$e- satului, $erpuindin $esul Gauren-
zat pe ambele par{i ale piriului Gaunosul, padure de stejar, de cei, unde prime^te ca afluenti:
Gaunoasa, pe o suprafaâ de 40 hect ,
pe proprietatea Baba- piriul Mirce$ti, care izvore^te din
1 1 28 hect, $i cu o populate i{a, pi. Glavaciocul, jud. Vla$ca. dealurile Holmul-Mare $i Hol-
de 23 familii, sau 120 suflete. mul-Mic, curge de la N.-E. spre
Gauno§i, sat, in jud. Ialomija, S. - V. $i piriul Sili^tea, care
Gaunoasa, deal, in partea de V. plasa Borcea, pendinte de co- izvore^te din locul numit Fin-
a satului Raceni, com. cu ace- muna Ciocane^ti-Margineni, situ- tina-Moldovanului î curge tot
la?T nume, pi. Prutul, jud. Fal- at la 8 kil. spre N. de satul de de la N.-E. spre S.-V., apoi
Hosted by Google
gAurencei (?ESUL-) 480 gAuriciul
merge de se varsa in riul Bir- Vite sunt: 137 bol si vacl, heciulul, la mijlocul com. Ne-
ladul, pe teritoriul comunei Du- 13 cai, 332 ol si 204 rimatori. gulesti.
mesti.
Gaureni. VezI Berza, sat, com. Gaureni, piriti, izvoreste din dea-
Gaurencei (§esul-), ses, in jud. Ringhilesti, pi. Stefanesti, jud. lul Gaureni, com. Miroslava, pi.
Vasluiu, pi. Funduri, com. Du- Botosani. Stavnicul, jud. Iasi, trece prin
mesti; se intinde din com. Su- satul si valea cu acelasl nume
huleûl despre N., pana in apa Gaureni, sat, spre S.-E. de sa- si se varsa in riul Bahluiul.
Birladulul, pe ambele maluri ale tul Suhuleûl, pi. Funduri, jud.
Piriului- Gaurencei. Vasluiu, asezat pe coasta despre Gauriciul, com. rur., in jud. Te-
E. a dealului Oancei si pe coasta leorman, pi. Marginea, situate
Gaurencei (Valea-), vale, for- despre V. a dealului Brasov- pe Valea-Gauriciului. Se fnve-
mata prin preiungirea Dealului- niâ. Numele si Ta luat de la cineste la E. cu cat. $oimul, al
Gaurencei; se intinde la E. de piriul Gaureni, de care e stra- com. Smirdioasa; la V., cu
satul Dumesti, pi. Funduri, ju- batut. Valea-Tirnavel care o separa
deûl Vasluiu. Are o suprafaâ de 500 hect. de diferitele trupurl de mosil
si o populate de 114 familii, ce {in de com. Piatra; la N.,
Gaureni, sat, jud. Iasi, pi. Tu- sau 321 suflete. cu com. Smirdioasa si la S.
ria, com. Roscani, cu o supra- Vite sunt: 222 vite marl cor- tot cu Valea-Gauriciului. Se
faâ de 716 hect. si o popu- nute si 250 01. gase?te la jumatatea drumului
late de 54 familii, sau 212 lo- In acest sat se afla o bise- dintre Zimnicea si Alexandria.
cuitori. rica, facuta de Chiriac Bicu, Lo- Locuitori impropriet£rh:i in
Vite: 186 vite mart cornute, ghin Smeria si Vasiie Smeria, raza comunei sunt 165, pe o
250 01, 10 cai si SS rimatori. pe la anul 1727, in urma stra- intindere de 465 hect. Solul
mut&rel locuitorilor de la Sili?- este negru vegetal si destul de
Gaureni, sat, in centrul comunei tea, spre S.-E. de Gaureni, unde fertil ; are locuri intinse de p£-
Miroslava, pi. Stavnicul, judeûl a fost sat si biserica; chiar as- sune, pentru 01 mai cu deose-
Ia$i, situat pe valea dintre dea- tazl se cunosc foarte bine ur- bire. Vil are de asemenea pe
lurile Gaureni si Holmul. Are mele bisericel si a cimitirulul. o intindere de peste 74 72 hect.
o populate de 17 familii, sau Se spune ca satul cu biserica In partea despre N.-V. a co-
100 suflete; o biserica, cu 1 fosta pe locul numit Silistea, a munei se afla un helesteu, for-
preot si 2 dascall; o scoala, in- ars dindu-le foe Turcii; in urmat din apele izvoarelor ce curg
fiinâta in anul 1859, frecuen- ma locuitori! retragindu-se pe din dealurl si din piriul ce cur-
tata de 25 elevi si al carui lo- coastele dealurilor Crucea si ge pe timpurl ploioase pe Va-
cal e facut de stat, a c&rui pro- Brasovniâ, carl erau acoperite lea-Gauriciului. Mosia G&uriciul
prietate este si mosia. pe atunci cu padurl, au format face parte din domeniul Brin-
Vite sunt: 150 vite man cor- actualul sat Gaureni. ceni a d-lui G. Vernescu.
nute, 7 cai si 15 rimatori. Mosia acestuT sat e parte ra- Populaîa comunei este de
z&seasca, iar parte a d-lul Iorgu 345 familii, sau 1378 suflete,
Gaureni, catun, pendinte de co- Lupu. din carl 194 contribuabill.

muna Babele, pi. Neajlovului, Vite sunt 4958 capete: 281
jud. Vlasca, situat la E. mo- Gaureni, deal> in jud. Iasi, pi. cai, 34 magarl, 963 vite marl
siei si strabatut de Valea-Mue- Stavnicul, com. Miroslava, for- cornute, 3476 vite mid si 214
rei si Valea-Corbel. mind culmea despre sesul din rimatori.
E departe de Bucuresti de dreapta riului Bahluiulul. Pe Budgetul prezinta la veniturl
35 kil. si de Giurgiu, de 62 valea din stinga lul, e situat sa- lei 3182.98 si la cheltuell 3084
kil. Trece pe alaturea drumul tul Gaureni. lei, 80 bani.
Zimnicei, caruia i se zice si Are o scoalS, intrefinuta de
Drumul-Doamnel. Gaureni, piriti, jud. Tecuciti, Stat, frecuentata de 12 elevi;
S'au improprietarit, la 1864, izvoreste de sub coasta de V. a o biserica, cu un preot si un

41 locuitori, dinduli-se in total dealului Muncelul, merge spre cintaref.
165 hect. pamint. S.-V. si se varsa in stinga Ber- Caile de comunicaîe sunt:
b0, Uif. JLarele Dictioitur Ueoyraiic. Vol. 111. 62
Hosted by Google
gAuriciul 490 GAVANA
soseaua vecinala pana in so- incepe apo! a coti de la S. spre Gaurile, catun, in com. cu ace-
seaua judeêana Alexandria- E., purtind numirea de Valea- las! nume, pi. Vrancea, jud.
Zimnicea ; sosele vecinale de la Tirnavei; de aci inainte is! ia Putna. E asezat pe malul drept
com. Gauriciul la Brinceni si la numirea de Valea-Gauriulu!, si se al piriulu! cu acelas! nume' si risi-
com. Suhaia. p!erde in Valea- Vezii, in dreptul pit pe o intindere de vr'o 2 kil.
Locuitoril com. sunt aproape com. Zmirdioasa, dupa ce pri- Are o biserica parohiala, cu
to{I Bulgar!, de pa-
muncitor! meste in stinga ma! multe val- hramul Cuvioasa Paraschiva.
mint. Locuesc in bordee. E! au cele, in apropiere de com. Gau-
venit in urma evenimentelor de riciul si Zmirdioasa. Gaurile, munte, in jud. Gorj,
la 1 82 1. Goana ce suferiau in pi. Novaci, la N. de com. Car-
Bulgaria din partea Turcilor l-a Gaurile, com. rur., in jud. Putna, pinisiul, in partea dreapta a riu-
adus aci. La inceput au venit pi. Vrancea. lu! Lotrul si coprins intre mun-
numai citf-va pastor! cu vitele Com. Gaurile este situata pe î!: Carbunele, Balcescu, Cioba-
si, gasind loc favorabil pea- malul drept al piriulu! cu ace- nul si Austro-Ungaria.
tru pasunare pe valea unde las! nume, mai sus de com. In acest munte este un pi-
este com., s'ati stabilit acolo Vidra. chet, numit Boian,

cu bordeele lor. Mai in urma Distanâ com. de resedinâ
au venit si alte familii din Bul- sub-prefecture! e de 12 kil., iar Gaurile, piriu, format pe terito-
garia, carl cu to£i! aii format de capitala judeûlu! e de 46 kil. riul com. Gaurile, pi. Vrancea,
un fel de colonic Numirea de Se compune din urmatoarele jud. Putna. Se varsa in Vizau-
Gauriciul s'a dat satului din ca- cat. : Gaurile (unde e si prima- ûl-Mare.
uza terenulu! pe care este a- ria com.), Piscul-Radulu! si
sezat. Purcei. Gavana, sat, pe riul Arges, cu

Spre E. comunei este Ma- Populaîunea com., dupa eel 60 famili!, sau 251 suflete, la 2
gura-Ungureanului si puîn mai din urma recensamint, ede335 kil. de orasul Pitesti, pi. Pitesti,
spre N., in linie dreapta, Ma- familii, sau 1362 suflete (672 jud. Arges; face parte din com.
gura-Cuivei si aCiupauluI. Inal barba^T, 690 feme!) ; 625 nein- rur. Gavana- Valea-Rea. In acest
{imea fie-careia este de vr'o 10 suraÎ, in vaduvi (39 bar- sat este resedinâ primarie!. Are
m. iar ocolui la baza de ma! baî, 72 feme!) si 1 divorât o biserica, cu hramul To^f Sfin-
mult de 30 m. Mai sunt si alte 1348 Romin! si 14 diferite na- \\i, deservita de un preot, un
mo vile si maguri de mica im- tionality!; 1348 ortodox! si 14 cintare^: si un paracliser.
portant mozaic! ; 370 agriculton, 6 me-
serias!, 7 comercianj!, 3 cu profe- Gavana, alta numire a cdt. Steja-
Gauriciul, pddure foioasa, jud. siun! libere, 36 muncitor! si 25 rul,com. Negoesti, pi. Tirgsorul,
Bac&u, pi. Bistri|a-d.-j.,com. Liu- servitor!. jud. Prahova.
zi-Ccllugara, aparînind proprie- Stiu carte 28 persoane.
tariior razes!, cu o intindere de Numarul caselor de locuit e Gavana, mu?ite, in raionul com.
1002 hect. de 336. Pucheni, pi. Argeselul, jud. Mus-
Are o biserica parohiala, cu cel, situat la N. comunei.
Gauriciul, munte, la 12 kil. spre hramul Cuvioasa-Paraschiva, in
N. de com. Recea, pi. Horezul, cat. Gaurile si 2 filiale, ambele Gavana, deal, situat la N. de
jud. Vilcea. Cade intre munîi cu hramul Sf. Nicolae, una in com. Bughiile, pi. Teleajenul,
Piatra si Manui. Piscul-Radulu! si a doua in Purcei. jud. Prahova. Pe dealurile din
Sunt 278 contribuabii!. aceasta com. se cultiva ovaz,
GSuriciul, vale, in jud. Teieor- Budgetul com. are la veni- vi! si pom!. Pe uneie se afla iz-
man, pi. Marginei. Inceputul a- turi 2049.70 le! si la cheltueli laz si padure.
cestel val este din dreptul lacului 1896.24 le!.
numit al-Simioanel, in apropiere Locuitori! poseda : 1 5 plugur! Gavana, movilit, in jud. Ialo-
de calea nationals Turnul-Alc- de lemn; 6 mor! de apa. miâ, pi. Ialomtâ-Balta, pe terito-
xandria, spre mosia Furculesti In com. sunt: 2 circiumar! riul com. Slobozia.
trece prin cat. Stariâ, luind di- 2 bacan! ; 4 rotar! ; 4 fierar!
recîunea de la N. spre S., cind 7 fabricanfi de rachiu. Gavana, sau Stejarul, mope, a
Hosted by Google
gAvana 491 gAvanele
StatuluT, jud. Prahova, fosta pen Budgetul com. pe anul 1882 ria, Minunile Sf. Vasile. Sunt si
de biserica Sarindarul, care,

di nte — 83 a fost de 2089 lei la ve- cite-va c3r$T rituale vechJ, pre-
peperiodul 1887— 97,s'aarendat nituri si de 2074 l e * la cheltu- cum : Biblia, imprimata cu chel-
cu 550 anual. De la 1888 s'a ell. Dupa o publicaîe oficiala tuiala RosesteT societal din 1 8 1 7,
vindut de vecT D-rului Turnescu. (1887) aceasta com. num£r& 149 Chiriacodromion, Bucure?ti, Ti-
contribuabili si are un budget pografla Mitropoliel, 1801, etc.
Gavana, padure, in jud. Vlasca, de 3010 lei la veniturl si de CaYtile din biblioteca au dispaYut.
in suprafaâ de 599 hect., pe 2718 let la cheltuelf. Biserica s'a darimatde cutre-
trupul Tasi, proprietatea Strimba- Numarul vitelor a fost in a- mur la 1802 si in 1803 s'a ridicat
d,j. nul 1887 de 456 capetedevite din nou, insa de lemn, cum
marl (417 boT si vacT, 25 cai, se vede asta-zl, prin st&ruinta
Gavana, girlti, izvoreste de la 14 bivoli) si de 93 vite marunte staretulut Climent, contribuind
N. de com. Bughiile, pi. Te- (32 01, 4 capre si 57 rimatori). la ridicarea ei mai mulflf membri
leajenul, jud. Prahovasi sevarsa at familie! Ghica. AzI e aproa-
in girla B'jg-hea, tot m raionul Gavanele, cdtun, al com. Bozio- pe in ruine. Are i6monahr.
com. Bughiile. rul, jud. Buzau, cu 240 locui- Frontesptciul bisericet are ur-
tori si 5 5 case. Are 2 subdivi- matoarea cuprindere:
Gavana, vale, in com. Vadul- ziunl : Fundurile si Schitul.
Sapat, pi. Cricovul, jud. Pra- Cu vrerea TatHlut si a Fiulut si
a Sf. Duh, facutu-s'a acest schit Ga-

hova. Gavanele, catun, al com. Zilis-
vanele, unde locuesc paring de obste
teanca, jud. Buzau, alipit de cat. dupa rinduiala pot... igului S'hastresc In
Gavana, vale, pe proprietatea E- Haimanalele, format din insura- hramul Adormirei Sf. Nascatoare de D-zeu
foriei Spitalelor Civile din Bu- {ei ; are 40 locuitori si 1 2 case. si al Sf. Mucenic Elefterie. Insa s'a tn-
ceput de lemn la anul 1803, Iunie 10
curesti zisa Oncesti, din pi. Mar-
in zilele prea luminatuluT si prea InStya-
ginea, jud. Vlasca. Gavanele, schit de cftlugarf, in
tulut Domn Io Constantin Alexandru
jud. Buzau, com. Boziorul, cat.
Tpsilante Voevod, cu blagoslovenia Sf.
Gavana, vale, pe proprietatea Gavanele. La N. e inconjurat Sale parintelut KK. Dosifteiu, Mitropo-
Strimbad.-j., trupul Iasi, pi. Cil- de stincoasele virfurl ale mun- ]it in toata Ungro-Valachia si a prea
nistea, jud. Vlasca. teluT Gavanele, la E. de Virful- sfinîei sale K. Constantin Episcop Bu-
zaulut, de care s'a daruit si mosia din
Pinului, la V. si S. de colinele
jurul schituluT pentru hrana parinîlor,
Gavana (Muntele-), padure par- Cocioaba si Nenisoaia. Acest cu rivna si cuviosia Sfinîet sale parin-
ticular^, supusa regimuluTsilvic, schit a fost fondat la 1790 de telut Climent ieromonachul, stari(ul ace-
pe mosia Muntele- Gavana, pen- Domnul TaYei, Mihail Su{u, care luT schit, la care mulî crestini au aju-
tat, iar cea multa cheltuiala s'a dat de
dinte de com. Sinaia, pi. Pele- l'a inzestrat intre altele si cu o
D. Ghica vel Ban, de D. Costache vel
sul, jud. Prahova. bogata biblioteca, avind multe
Ban, de D. Stolnicul Ioniâ de bresle,
manuscripte, din can asta-zl a- de Constantin Varlaam vel Vistierul, de
Gavana-Valea-Rea, com. rur., bia se mat gasesc 9 cu un con- D. Medelnicer Gr. Bujoreanu si de D.
pe apa ArgesuluT, pi. Pitesti, tinut religios ; cele mai multe Pitaru Stefanica Macoveiii ot Star Chiojdu
si de alîi ce se coprind In pomelnicul
jud. Arges, la 5 kil. de com. si mai importante au fost luate
ctitorilor, cart se vor pomeni in vect.
rur. Biscovul-FJesti? (resedinâ de Cesar Boliac si alîi, iar cite-
Insa tot cusilinâ celut maisusnumit pa-
subprefectureT) si la 16 kil. de va au trecut in posesiunea bi-
rintelui stari£ s'a facut alta biserica depiatra
Pitesti. Se compune din urma- blioteceT EpiscopuluT Dionisie. mat 'nainte de aceasta cu 13 ani, la care
toarele sate: Gavana, Miculesti, Cele ramase sunt : a) Viefele cea mat multa cheltuiala s'a dat de Ma-
ria Sa, Mihail $uû Voevod si la leat
Valea-Rea, avind peste tot 534 Sfinîlor; b) Viaâ Calugarilor si
1 802, Octombre 1 4, intimplindu-se groaz-
locuitori. discursun adresate patriarhulul
nicul cutremur, a cazut. Apot a facut a-
com. sunt 3 bisericT, de-
In din Ierusalim, de Chir Efrem ; ceasta de lemn, dupa cum am zis mat
servite de 3 preo^T si 2 cintS- c) Manuscript, far& poarta, insus si s'a ispravit de zugravit, in zilele
re{i o scoala primara rurala

; ;
cepe cu Efrem Arapul, Efrem prea blagocestivulut, singurul stapinitor,
mare Imparatul Alexandru Pavlovict a
8 circiuml. Sirul, etc. ; d) loan Sc&rarul,
toata Rusia, la auif de la Adam 7318,
Soseaua nationals Pitesti-Cur e) Manuscript: Varia, incepe
de mine eel
iar de la Christos 18 10,
tea-de-Arges trece prin aceasta cu Acatistul Maicet-Domnului mat mic si mat prost intre zugravt, Ga-
comuna. f) Psaltirea \g) Manuscript Va- : vrila zugravul, 1 8 10.
Hosted by Google
GAVANELE 492 GAVANULUI (PISCUL-)
Gavanele, lac, in jud. Ialomiâ, duri de brad si munp, intre care com. Minzalesti. O ramura a sa
pi. Borcea, pe teritoriul com. renumitele Curcubete. incepe din muntele Piatra-Lunga
Varasti. In anul 1821, schitul a fost si alta din muntele Curcubata-
ars de Turci, can cautau pe Ar- Mica. Se reunesc mai jos de
Gavanele, lac, in jud. Ialomiâ, vap, cu care prilej au omorit schitul Gavanul si se scurg in
pi. Borcea, insula Balta, com. si jefuit mat mulî boeri din piriul Sturdza, linga Dealul-Vra-
Cocargea. Buzau, refugiaî aci, intre care biei.
si pe cunoscutui Chrisoscoleu.
Gavanele, izvor, in jud. Buzau, Aceasta a dat subiect scrierei Gavanul, piriii, in jud. R.-Sarat,
com. Boziorul. Incepe din mun- lui A. Pelimon: «Catastrofa in- plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
tele Curmatura, la E. de schi- timplata boerilor m manastirea izvoreste din Lacul-lui-Dobrin,
tul Gavanele, se uneste cu izvo- Gavanul. uda com. in partea de V. si se
rul Mognaul care se varsa in In anul 1828, a fost reedifi- varsa in pir. Recea-Moldovanul.
Saraêlul-Balanestilor. cat de locuitorii din com. Min-
zalesti. TotusT schitul e ame- Gavanul, vale, in jud. Buzau,
Gavanele, mo§ie, in jud. Buzau, nintat a fi parasit, abia mai com. Goidesti, intre Plaiul-Milei
com. Zilisteanca, cat. Haimana- avind 4 monahi. Aci se fabrica si Valea-Copaceilor; e acoperita
lele, fosta proprietate a statu- melisa de o calitate superioara. de padure.
lui, numita Cilnaul- Gavanele, cu
ioo hect. arabile, date acum Gavanul, platou, in jud. Arges, Gavanul, vale, in jud. Buzau,
insuraêilor din catunul Gava- pi. Galasesti, coprins intre riul com. Plescoi, cat. Urlatori ; Tese
nele. Teleorman si Drimbovnicul si din Piscul-Gavanului si se scur-
se intinde pana in jud. Vlasca. ge in riul Buzaul; face hotar
Gavanele ( Vatra-Satului-), mo- despre com. Cernatesti.
§ie, in jud. Buzau, com. Bozio- Gavanul, sfoarade mo§ie y
in jud.
rul, com. Gavanele, proprietate Buzau, com. Scurtesti ; are 48 Gavanul, vale, in jud. Buzau,
a statului; pendinte de schitul hect., din care 6 hect. padure. com. Minzalesti, cat. Plavaûl
Gavanele, are peste 500 hect., La inceput era a statului si fa- pe malul eTeste periculosul drum
din care 175 padurea Gavanele cea parte din com. Sageata. ce duce la schitul Gavanul ; e
restul e aproape gol si stinci. acoperita de padure.

Gavanul, munte, in jud. Buzau,
Gavanele, trup de p&dure, a statu- com. Minzalesti, ramificaîe din Gavanul-Grecului, nume purtat
lui, jud. Vilcea, pi. Cerna-d.-s., muntele Curcubeta-Mare. de o parte din mo$ia Ologi, jud.
com. Pojogi, care, impreuna cu Teleorman, in partea de S.-E.,
trupurile: Caramida, Valea-O- Gavanul, deal, situat in raionul unde prezinta o adincatura, in
coliturei si Valea-Iepurelui, for- com. Matca, pi. Nicoresti, jud. hotar cu vechiul drum al Un-
meaza padurea Balteni. Tecuciu. tului.
Gavani, tirla, jud. Braila, linga Gavanul, padure, a statului pen- Gavanul-Larg, platotl, jud. Te-
Movila-ViezuruluT, de pe mu- dinte de schitul Gavanul, jud. leorman, pe mosia Viisoara, in-
chea platouluT. Are 1 3 locuitori Buzau, com. Minzalesti, pe mosia conjurat de toate parole de
2 case ; 6 cat, 23 vite man cor- Jumatatea-Muntelui-Ciresul ; are dealuri. E renumit pentru pro-
nute si 51 01. 226 hect. ducîunea lui agricola.
Aceasta tirla este situata pe
mosia Sihleanul, din com. Scor- Gavanul, padure, a statului, in Gavanul-Mare, platou, jud. Te-
ârul-Nou. intinderede 300 hect., pendinte leorman, pe mosia Suhaia, ca
de com. Negoesti, pi. Tirgsorul, si Gavanul-Larg.
Gavanul, schit de calugari, in jud. Prahova, care, impreuna cu
jud. Buzau, com. Minzalesti, si- trupul Piatra (250 hect.), formea- Gavanului (Piscul-), culme de
tuat intr'una din cele mal fru- za padurea Negoesti. munte, din Muchea-Sapocel, jud.
moase si izolate poziîuni ale Buzau, com. Plescoi; are vii si
jud., ascuns intre seculare pa- Gavanul, izvor y

in jud. Buzau, araturi.
Hosted by Google
gAvAnarta-sporul 493 GAVANE?TI
Gavanaria-Sporul, pit dure, jud. Biserica e ridicata pe malul Are o populatie de 153 fa-
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. sting al riului Buzaul, d'asupra milii, sau 636 suflete: 326 bar-
Bucsesti. Are o intindere de a- unef movile, de episcopul Che- bae si 210 femel; 263 casato-
proape 40 hect. Este foicasa sarie, in anul 1844, in iocul ri(i, 372 necasatoriÎ.
(fag, stejar, etc.) si supusa re- alteia de lemn, pe care o f&cuse $tiu carte 18 persoane.
gimuluT silvic. Episcopul Constantin. Eapoarta Budgetul comunef este de
acest frontespiciu 2086 lei la veniturl si de 201
Gavane^ti, com. rur., situata in lei la cheltuell.
cLocas Dumnezeesc sunt, afierosit ma-
pi. CimpuluT, jud. Buzau, pe Vite marl cornute sunt 398,
relul ierarh Nicolae si ma inal£ pe un
malul sting al riului Buzau, la vite mid, 400 si rimaton, no.
pamint dulce, pe care l'a daruit Sf. E-
o distant de capitala judeîlui piscopii Buzau, marele Mihaiii, Viteazul
Are o scoala primara con-
:
de 24 kil. 400 m. crestinatêT, la anul 1598. Mult timp dusa de un invâtor, si frecu-
Com. e formata din catunele am fost pradata si pustiita de paginatate entata de 41 elevT, din 65 copii
si stropita de lacrimile crestinuluT cazut.
Gavanesti si Moviliâ, avind o (42 baep si 23 fete) in virsta
Din ruine m'a inalât prea sfinîa sa
populatie de 1080 locuitori si de scoala ; o biserica cu hra-
Chesarie Episcopul, la anul 1844; iar
231 case. rivnitorul econom, Filotei, m'a sttvirsit la
mul Adormirea-Maicel-Domnu-
Limitele sale sunt: la N., anul 1847, Decembre 6. Asta-zi aud '
lui (182 r), cu 1 preot si 2 cin-
Drumul-FieruluT si Drumul-Cos- ruga umilita a rominului crestin ; fie ca tare{i; 5 circiumi.
miine sa serbez triumful erouluT romin
teiului, pana in hotarul jud.
sub un alt Mihaiu.»
Rimnic ; la E., Lacul-Costeiului, Gavane§ti, eft tun, al com. Cor-
pana m albia riului Buzau, in Aceasta frumoasci biserica e nesti, pi. Ocolul. jud. Gorj, si-
Padurea-Rosie si la V., ince- ameninâta a fi luata de un- tuat spre V. comunel si sub
pind din Padurea-Rosie, merge dele riului Buzau, care a min- dealul Gavanesti.
la hotarul mosiel Beilicul pana cat malul p&na in apropiere de Are o suprafaâ de 2000 hect.,
in Drumul-FieruluT. dinsa. din car! 819 hect. padure, 1000
Suprafaâ com. e de 3244 Pe la inceputul secoluluT, a- hect. arabile, 31 hect. vie, 150
hect., din care:
2197 arabile, cest sat se afla in apropiere de hect. finete si livezT cu prunT.
450 padure crivina, 80 fmeaâ, Cilibia, avind vre-o 30 case, si- Are o populate de 70 familil,
320 izlaz si 197 sterp. tuate in vale, pe unde acum e sau 436 suflete, din can 58
Proprietate maiinsemnata este matca riului Buzaul. Episcopul contribuabill.
mosia statuluT Gavanesti-Priviî. Constantin a mutat satul unde se Locuitoril poseda 50 plugurT,
Terenul e ses si putin baltos. aflaasta-zT, pe mosia Episcopiei, 60 care cu boT, 2 caruê cu cai;
Are o stina. facind locuitorilor si o midi bi- 4 stupi; 133 vite mari cornute,
CaT de comunicatie sunt: Dru- serica de lemn, care s'a ruinat 4 cat si 50 rimaton.
mul-FieruluT, Drumul-Sageteif si in curind din cauza invaziunilor. Acest catun este udat de apa
un pod de vase peste Buzau, Episcopul Chesarie in 1844 a JalesuluT, care trece in apro-
prin care se pune in legatura dat o maimare impulsiune pen- piere.
cu soseaua Cilibia. tru cresterea acestuf sat, prin Comunicatia cu catunele in-
Vite: 594 boT, 339 vacl, 240 diferite concesiunl acordate ce- vecinate se face prin sosele co-
viêi, 2bivoliê, i84caT, 159 epe, lor ce se stabileau aci. munale.
64 minjT, 740 01 si 200 porcT. In catun se gasesc : 3 morl
Stupi sunt 56. Gavanesti, com. rur., in partea pe apa Jalesulul ; 5 puûrT ; 1
MeseriasT: 1 iemnar, 1 cro- de N.-V. a plasei Oltetul-Oltul- fintina.
itor, 3 cizman, 2 fierari si 1 d.-s., jud. Romanati. Se com- Are o biserica, deservita de
brutar. pune numai din satul cu acelasl 1 preot si 1 cintare^.
Stabilimente comerciale: 9. nume, situat pe apa Geamar-
Budg. com. e de lei 2262.96. taluiul. Se invecineste la N. cu Gavane§ti, ctltun, pendinte de
Sunt 203 contribuabilf. com. Caluiul si la S. cu B£- com. Magura, pi. Cilnistea, ju-
In com. e o scoala frecuen- ieasa. Se afla la 9 kil. de Bals deûl Vlasca. E situat pevalea
tata de 34 elevT.si 2 eleve; o si 40 kil. de Caracal. Cleniêi, la extremitatea jude-
biserica cu hramul Sf. Nicolae, Altitudinea terenului d'asupra {ulul Teleorman. Mosia se aren-
cu 2 preofi si 2 cintarep. nivelului marii este de 190 m. deaza pe preûl de 22000 let.
Hosted by Google
GAVANE?TI (COTUL-) 494 GEAFERCA-RUSA
In 1864 s'a improprietarit aci Tortomanul, situat in partea miâ, insula Balta, pi. Borcea,
145 locuitori car! au luat 433 nord-vestica a plSsef si cea oc- com. Tonea.
hect. cidentals a comunei*, la 5 kil.
Aci este o biserica de zid spre V. de catunul de resedinta Geabelea, sat, com. rur. Mihaesti,
bine facut& la 1876 de locui- Tortomanul, (in linie dreapta, pi. Riurile, jud. Muscel, la 10
tori, cu ajutorul d-luT Iv. Nico- iar pe drumul comunal Torto- kil. de Cimpulu ng. Populatia iui
polu, deservita de 1 preot si manul Devcea-Geabacul sunt 8 ede35 familii, sau 145 suflete,
2 dascalT ;
{ine de parohia Ma- kil.). Este asezat& pe Valea-Ti- (71 barbaî si 74 femei).
gura-Laceanca. brinul, tocmaif la locul unde va- Este situat in partea de E.
Sunt 2 clrciumi. lea Geabac-Ceair se uneste cu a comunei Mihaesti si este stra-
valea Geabac-Culac, si se var- batut la V. de Riul-Tirgului,
Gavane§ti (Cotul-), crivina, pe sa in valea Tibrinul. Este in- care-1 desparte de catunul Mi-
malul sting al riuluf Buzau, in chis la N.-E. de dealul Geabac- haesti. In Riul-TirguluT se varsa
comuna G&vanesti, jud. Buz£u, Bair ; iar la S., de Dealul-Tur- piriul Ruda, pe teritoriul acestui
constind din 5 sforf : Rosia, Ba- culul, cu virful sa*u Devcea, sat.
nh;a\ Steful, Ruptura si Cotul- care are 121 m. Suprafaâ sa La V. este inconjurat de un
Gavanesti, avind impreuna 140 este de 517 hect, dintre care deal mare si frumos numit Ruda,
hect.,iar Cotul-Gavanesti singur, 20 hect. sunt ocupate de vatra acoperit cu padure.
92 hect. Face insS un singur satulul de gradinT. Populatia
si Printre Piul-Tirgului si dealul
corp de pSdure cu crivina Cotul- sa, compusa mat mult din Ro- Ruda trece calea ferata Golesti-
Ciorii, de 433 hect. minT si Turci, este de 3 1 familii Cimpulungsi calea naîonala Pi-
sail 142 suflete. Casele sunt zi- testi-Cimpulung, care se intre-
Gavane§ti (Privitf), cdtun de dite pe ruinele vechiului Gea- taie la S. de satul Geabelea.
resedinâ, al com. Gav3nesti,jud. bacul-Mare, si sunt maricele si
Buzau, cu 1060 sufl. si 225 case. curate. Geabelea, munte, m raionul co-
Soseaua judeêana Cernavo- munei Badeni-Pamtnteni, plaiul
Gavane§ti (Priviti), mosie, jud. da-Tortoman trece pe la S. sau ; Dimbovita, jud. Muscel.
Buzau, a statuluT, pendinte de iar drumul comunal Devcea-Tas-
Episcopia Buzaului, daruita eT Punar trece prin sat si anume Geaferca, deal, in pi. Tsaccea, jud.
de Mihaiu-Viteazul. E cea inaT prin partea sa estica. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Ba-
mare proprietate a statului in labancea, si anume pe acela al
acest judet, fiind incorporate Geabacul, ruinele unui vechiu catunului sau Islam-Geaferca; se
cu mosia Cotul-Ciorii. Are sin- sat, jud. Constanta, ceva mat desface din deal'il Coslugea; se
gura 2300 hect. si e imparîta la N. de precedentul, pe valea indreapta spre S., avind o di-
acum in 270 loturT. Geabacul-Ceair, distrus de un rectie generala de la N.-V. spre
incendiu la inceputul secolului S.E., brazdind partea S. a pla-
Gavenei (Valea-), vale, in ju- trecut; locuitorii s'au stabilit seT si pe cea de E. a comunei;
deûl Vlasca, incepe din mosia maT la S. in actualul sat. se intinde printre piriul Taita
Uzunul, trece prin trupul Iasi, si valea Coslugea; satul Islam-
pe mosia Strimba-d.-j., si da Geabacul, deal, in judeûl Con- Geaferca e asezat la poalele sale
in apa Cilnistea, Iuind numirea stanta, pi. Medjidia, comuna orientale.; este de natura stin-
de Valea-Uzunul, de la numele Tortomanul, catunul Geabacul; coasa ; are un virf de 290 m.,
satuluT prin care trece. merge printre vaile Carapat- dominind satele Geaferca si Ba-
Daga, la V. si Geabac-Culac, la labancea; e acoperit cu padurf
Gazdarul, movild, jud. Braila. E.; are 109 m.; e acoperit cu si tufarisuri.
la 4 kil. spre N. de satiii SIo- fineê.
bozia-Ciresul, serva de hotar in- Geaferca-Rusa, sat, in judeûl
tre com. Ulmul si Surdila-Gai- Geabacul, vale, judeûl Con- Tulcea, pi. Isaccea, com. Bala-
seanca. stanta, pi. Medjidia, com. Tor- bancea, situat in partea de S.
tomanul, c&t. Geabacul. a plasei si in cea central^ a co-
Geabacul, sat, jud. Constanta, munei, la spre N. de ca-
6 kil.
pi. Medjidia, catunul comunei Geabalacul, lac, in jud. Talo- tunul de resedinta, pe ambele
Hosted by Google
GEAFERCA-TURCEASCA 495 geamAna
maluri ale vael Holaclul. Numele (330 m.), la N.-V. Boclogea, la ; Geamartaluiul, rift, izvoreste
de Geaferca este turcesc. Se E. sunt de natura pietroasS si a-
; din jud. Gorj, curge prin Va-
numeste Geaferca-Rusa pentru coperite mare parte cu pa-
in lea-Geamartaluiul. Se desparte
ca s'a populat cu Rusi dupa durl. Riul Taiâ il uda la S.-V., de basinui Jiulul prin Dealul-
razboiul de la 1877 78. Se mar valea Coslugea il ud& prin mij- Muerel, ce merge aproape pa-
gineste la N. cu com. f iganca- loc, trecind si prin sat. ralel cu malul drept al riului.
Taiâ, la V. c.i cat. Hancearca, Populaîa sa este de 45 fam., Trece in jud. Dolj. In comuna
la S. cu cat. Balabancea si Is sau 294 suflete, toflf Romini. Velesti, se incarc& pe dreapta cu
lam- Geaferca, la E. cu com. Mei- Copiii in virsta de scoalS se due piraiele: Scindura, F&ge£elul si
dan-Chioi. la scoala din catunul de rese- Stanul, iarpe stinga cu Floreiul,

Teritoriui sau are o intindere dinâ, Balabancea. Are o bise- Staicul si Artanelul. Curge prin
de 134 hect, din care 15 hect. rica, fondata in 1859 de o ru- partea de V. a com. Veleî cu di-
ocupate de vatra satulul, 10 soaica din Geaferca-Rusa, deser- recîunea de la N.-$. Patrunde
hect. ale scoalei din catunul de vita de un cintare^ si de preo- apoi pe teritoriui com. Balota,
resedinâ, 119 hect. locul cultul din cat. Balabancea. pe care o uda de la N.-S. si
tivabil al locuitorilor. Drumuri comunale unesc sain dreptul careia are 3 mid po-
Dealurile can il brazdeaza tul cu c&tunele : Balabancea, durl. De aci intra pe teritoriui
sunt: Boclogea, la E., pe muchea Hanceasca, Geaferca-Rusa ; cu com. Murgasiul, unde in drep-
caruia se vad ruinele ValuluMui- comunele : Orta-Chioi, Alibei- tul satelor Gaia-d.-s. si Murga-
Traian ; Coslugea (312 m.) la Chioi, Meidan-Chioi. Se cultiva siul, are un pod. Din dreptul
S. Riul Taiâ il uda la V., si pe teritoriui lui porumb si car- acestel comunei, paraseste te-
afluenîi sai vaiea Holaclul prin tofi. ritoriui jud. Dolj si patrunde in
mijloc, trecind prin sat, si Va- jud. Romanaî, v&rsindu-se pe

lea-Stipanului, la S. Populaîa Gealep, lac, in jud. Ialomija, in- malul drept al riului Olteûi in-
este toata rusa : 20 familii, cu sula Balta, pi. Ialomita-Balta, tre com. Bals si Vartina, dupa
106 suflete. Copii in virsta de com. Dudesti. ce s'a incarcat pe stinga cu pi-
scoala se due la scoala catunu- riui Fraîla (la com. Gropsani).

lui de resedinfa. Locuitorii merg Gealtai-Deresi, vale, in judeûi Largimea vael variazS intre
la biserica din Hancearca. Tulcea, pi. Babadag, com. rur. 1 —2 kil.
Drumuri comunale o unesc cu Ciamurli-d.-j. ; se desface din

catunele: Hancearca, Islam-Gea- poalele sudice ale deaiuiui A- Geamartaluiului (Valea-), va-
ferca, Balabancea ; cu comunele cairac-Bair; se intinde spre S., le, jud. Gorj, Dolj si Romanaî,
Meidan-Chioi, Alibei-Chioi si Te- cu o direcîe generals de la prin care curge riul cu acelasl
li{a. N.-V. spre S.-E., brazdind par- nume.
tea de S. a plasei si pe cea de N.
Geaferca-Turceasca, sau Is- a comunei; merge paralel cu Geamana, com. rur., pi. Oltul-
lam-Geaferca, sat, in judeûl soseaua naîonala Tulcea-Baba- d.-s., jud. comus& din 4
Olt,
Tulcea, pi. Isaccea, cat. comu- dag Constanta, si, dupa 8 kil. catune : Geamana, Buciumeni,
nei Balabancea, situat in partea de drum, se deschide in vaiea Dragoesti-d.-s. si Dr&goesti-d.-j.
de S. a plasei si in cea de S.- piriulul Slava, mal sus de satul Se numeste ast-fel dup& nu-
E. a comunei, la 3 kil. spre E. Ciamurli-d.-j. mele riului Geamana si este si-
de catunul de resedinâ, Bala- tuata pe lunca riului Olt, la 40

bancea, pe ambele maluri ale Geam-Pa§a, deal, in jud. Con- kil. departe de capitala judeûlul
vaei Coslugea si la poalele dea- stanta, pi. Medjidia, com. Co- si la 4 de a pl&sel. Are o
kil.
lului Boclogea.Teritoriui sau are chirleni, cat. Ivrinez, se intinde populate de 450 familii, sau
o intindere de 845 hect., din carl la S. de lacul Cochirleni; e de 1800 suflete, in care intra si 25
60 hect. sunt ocupate de vatra natura stincoas£ si e acoperit familii de figanl. Contribuabill
satulul, 10 ale scoalei din Ba- cu fineê. sunt 383 ; case de locuit 470 ;
labancea si restul, 775 hect. de bordee, 10.

locul de cultivat al locuitorilor. Geamartaluiul, deal, jud. Dolj, In comuna sunt 5 bisericl.
Dealurile ce-1 brazdeazS sunt plasa Amaradia, comuna T&lpa- Meseriaslsunt: iofierarl, 3 co-
dealui Geaferca, la V.; Coslugea siul. jocarl, 2 cizmarlsi 15 dulgherl.
Hosted by Google
GEAMANA 496 geamAnul
S'au improprietarit, la 1864, deservita de un preot si un cin- voreste din hotarul com. La-
312 locuitori, parte pe mobile tare{. pusaâ, si se varsa in riul Cerna
D-lor Teodor Bratianu si loan la Pe acest riu sunt
Giulesti.
Solomon, parte pe mosia Bu- Geamana, sat, face parte din numite facae, care
niste morl,
ciumeni, proprietate a statului, com. rur., cu acelasi nume, pi. nu umbla de cit cind vine apa
cind li s'au dat 1042 hect. Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o bi- din ploaie multa.
Vitesunt: 55 cai si lepe, 320 serica construita cu ajutorul
bol, 210 vaci, no capre, 560 mai multor locuitori. Geamana, piriu, jud. Dolj, pi.
01 si 800 porci. Amaradia, com. Zaicoiul, ce
$coala exista. in comuna de Geamana, deal, jud. Bacau, pi. curge prin valea Geamana si
la 1858. Localul s'a construit Muntelul, de pe teritoriul com. se scurge in piriul Pioscuâ.
de proprietarul loan Solomon. Valea-Arinilor.
Asta-zl scoala este instaiata in- Geamana, piriu, strabate la E.
tr'un local oferit gratuit de D-l Geamana, virf de munte, jud. com. Rosiile, pi. Cerna-d.-j., jud.
Al. Iliescu, proprietar. Cu in- Bacau, pi. Muntelul, com. Va- Vilcea, de la N. spre S.
treînerea ei, statul cheltueste lea-Arinilor, ce serveste de nod
1404 lef anual. Se frecuenta de orografic sirelor de munî ai Geamana, vale, se intinde pe
59 copil (47 baep si 12 fete), Moinestilor si ai Pietrei. sub dealul si movila Geamana,
din numarul de 237 copiT (155 pe teritoriul satului Hanesti,
baeî si 82 fete), in virsta de Geamana, deal, pe teritoriul sa- com. Sirbi, pi. Baseul, jud. Do-
scoala. Stiu carte 62 barbaî. tului Hanesti, com. Sirbi, pi. rohoiu .
Comerciul se face de 9 cir- Baseul, jud. Dorohoiu, pe cul-
ciumarT. mea caruia se afla movila cu a- Geamana-Lunga, virfde munte,

Venituriie comunei se urea la celasi numire. jud. Bacau, pi. Muntelul, de pe
6886 lei si cheltueliie la 6399 lei. teritoriul com. Comanesti.
Proprietan man in com. sunt Geamana, movila, pe culmea
familia George Em. Lahovari dealuluT cu acelasi nume, com. Geamana-Mare,^V/^, izvoreste
si fraîi Iliescu. Sirbi, pi. Baseul, jud. Dorohoiu, de la N.-E. de com. Rijletul-
E strabatuta la E. de Dealul- pe teritoriul satului Hanesti. Vierosul, pi. Vedea-d.-s., jud.
OltuluT, pe care se cuitiva. po- Se zice ca, odinioara, ar fi fost Olt si se varsa in riul Vediâ,
rumb, griu si sunt livezi de acidoua movile egale, apropiate spre N. de com. Rijleûl-Go-
pruni si e udata de riuriie Oltul una de alta, si in decursul tim- vora. Are de afluenî piraele
si Geamana. Comuna e legata purilor, ponorindu-se, s'au imbi- Tatomirul, Burdoaica, Durdva-
prin soseaua principals judeêa- nat, de par acum a fi ingemi- rea, Piraele, Stircul si Geamana-
na, la N. cu com. Casa-Vechie nate. Mica.
si la S. cu Cimpul-Mare.
Se margineste la N. cu com. Geamana, deal, in raionul com. Geamana-Mica, piriu, se varsa
Casa-Vechie; la S., cu Cimpul- Geamana, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt in girla Geamana-Mare, in ra-
Mare; la E., cu com. Dejesti si pe care se cuitiva 1 hect. vie. ionul com. Rijleûi-Vierosul, pi.
la V., cu riui Oltul. Vedea-d.-s., jud. Olt, din care

Geamana, deal, in raionul com. izvoreste.
Geamana, sat, cu 450 loc, jud. x Cre$eni, pi. Oltul-d.-j., jud. Vil-
Arges, pi. Oltului, pendinte de cea. Geamanul, deal, inalt, pe terito-
com. rur. Stoilesti; are o bise- riul satului Borolea, com. Avra-
rica, cu hraraul Sf. Nicolae, cu Geamana, pddure, in jud. Ba- meni, pi. Baseul, jud. Dorohoiu ;
un preot si un cintare^. cau, pi. Tazlaul-d.-s., com. So- pe culmea luf se afla o movila
lonûl, cu o intindere de aproape cu aceeasi numire, pe care e-
Geamana, sat, cu 76 familiT, sau 5000 hect. ; cuprinde brazi si ste asezata piramida geodezica.
340 suflete, pendinte de com. stejari si este supusa regimului
rur. Bradul- Geamana, jud. Ar- silvic. Geamanul, munte, situat spre
ges, pi. Pitesti Tare o biserica, hotarul jud. Bacau, in com. Taz-
cu hramul^ Inalfarea-Domnuluf, Geamana, rift, jud. Vilcea, iz- laul, pi. Bistriâ, jud. Neamû.
Hosted by Google
GEAMANUL 497 GEMENEA
Geamanul, ptidure, in jud. Ba- sat este o scoala mixta, care lovesti, com. Parosi, plasa 01-
cau, pi. MunteluT, com. Valea- funcîoneaza din 1880. In anul tul-d.-s., jud. Olt.
Arinilor. Esenê : brazT, fag! si scolar 1892 — 93 a fost frecuen-
moliffT. Are o intindere de 430 tata de 37 copii, din 60 co- Gelandone, deal, in jud. Neam-
hect. si este supusa regimului pii in virsta de scoala. $tiu {u, pi. Bistrija, com. Tazlaul,
silvic. carte 39 persoane. situat linga piriia$ul Racila.
Are o biserica de zid, cu
Geamanului (Valea-), vale, spre hramul Sf. Nicolae, deservita Gelna sau Velna, pirin % jud.
com. Topesti, plaiul Vulcan, jud. de un preot si un cintare^. Vasluiu, izvoreste de pe terito-
Gorj ;
pleaca de la N.-E. spre In sat sunt 4 meseriasi : 1 riul com. Borasti, din padurea
V. din Cracul-Fagului ; are o in- cizmar, 1 figlar, 1 fierar si 1 Iezerul; trece pe la marginea
tindere de 3 kil. ; strabate prin- timplar. com. Ipatele, desparînd-o de
tre dealurile Cracul-Lung si Cra- comunele : Tingujei si Borasti
culUlmetului si da in Valea- Geble^ti, mosie particular^, pi. si, ma! in jos de satul Halija,
Tismaniêi. Dumbrava-d.-s., jud. Dolj, com, dupa ce primeste piriul Ipatele,
Carpenul, satul Geblesti, pe care ese din comuna, curge spre S.,
Geambaûl, catun, al com. Bo- se afla o moara cu aburi. Se uda teritoriul com. Negresti si
ziorul, jud. Buzau, cu 130 lo- gase?te pe dinsa padure in in se varsa in riul Birladul, in par-
cuitori si 30 case. tindere de 50 hect. tea de V. a tlrgusorulul Ne-
gresti.
Geamba§ului (Valea-), vale, in Geful, sat, in jud. Tutova, pi. In cursul sau pe teritoriul
jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com. Corodul, com. Ghidigeni, pe riul com. Negresti, formeaza un iaz,
Livezile, prin care trece limita Birladul. S'a format de curind prin numit Iazul-de-la-Velniâ, fiind
de S. a com. catre com. Glo- improprietarirea insuraêilor. linga localul, unde mai inainte
dul. era velniâ.
Geful, mosie, in jud. Tutova, pi.
Geanone, localitate izolata, in jud. Corodul, com. Ghidigeni, pro- Gemartalul, deal, jud. Vilcea,
Prahova, com. Predealul, intre prietatea statului, arendata, im- pi. Olteûl-d.-j., com. Ghioroiul.
riurile Prahova, Valea-Cerbului preuna cu mosia Ruptura, in ulti-
si la S.-V. de Azuga. mul period cu 5000 lei anual. Gemena, deal, lung de 850 m.,
jud. Olt, pi. Vedea-d.-s., com.
Geantaul, deal, in jud. Vasluiu, Geful, pftdure, in jud. Tutova, Rijleûl-Vierosul, cu direcîa de
pi. Racova, com. Lipova. pi. Corodul, pe mosia cu acela N. la S. Pamintul sau e priei-
lasi nume, pe ambele maluri ale nic culture! pomilor, porumbu-

Geatri-Bair, deal, in jud. Con- riului Birladul. E proprietatea lui si griulut.
stanta, pi. Medjidia, com. Eni- statului.

gea, catunul Adam-Clisi ; se in- Gemenea, com. rur., jud. Dim-
tinde printre vaile Curu-Culac Geglrtul, sat, face parte din co- boviâ, plaiul Dimboviâ-Ialo-
$i Diordingi-Orman ; are 170 muna Viisoara, plasa Siul-d.-s., miâ, situata la 32 kil. spre N.-
metri ; e acoperit in mare parte jud. Olt, situat pe malul Oltu- V. de Tirgoviste, pe malul sting
cu paduri $i izlaz. lui, la S., la o distant de o al Dimboviêi, pe dealurl si pe
jum. kil. de Viisoara, resedinfa vai.
Geavleji (Cacaleî-Vechi),^^- comuneT. In raionul comunei sunt Dea- :
divisie a com. Sudifi, com. Ghe- Are o populaîune de 371 lo- lul-Floria, Dealul-Mare, Valea-
raseni, jud. Buzau. cuitorl, din carl 2 1 sunt impro- lui-Bar, Valea-Tisei, Valea-Teo-
prietaripf dupa. legea rurala, cu dorestilor si Piscul-Runcesel.
Geble§ti, sat, in jud. Dolj, pi. 64 hect. Prin coprinsul acestei comune
Dumbrava-d.-s., com. Carpenul. Locuitortf poseda: 115 boT, curge Dimbovifa, in carese varsa
Are o populate de 218 suflete, 9 vacT, 12 cat, 280 ol si 31 piraiele : Valea-Lunga, Valea-
din can 103 barbaî si 115 fe- porci. Tisei si Valea-Teodorestilor. Se
rn ei.Locuesc in 100 case, con- compune din trei catune: Ge-
struite mai toate din blrne. In Gei, altd nutnire a c&tunulul Mor- menea, Bratu-Oncescu si Capul-
60299. Jlarete JJicfionar Oeogra/ic. Vol. 111. 63
Hosted by Google
GEMENEI (GR1NDUL-) 498 GEMENI
CoasteT, cu o populate de 1249 dere de no hect, acoperite cu iezerele Gemenele si Catargeaua

locuitorl. salcie ; aparfine statuluf. cu Dunarea-Vechie.
In com. sunt : 3 biserici ; 1
scoala; 7 morl de apa; 1 pod Gemenele (Riio§i), catun, al Gemeni, com. rur.%\ sat, in jud.
peste Dimboviâ, facut de ar- com. Vintileanca, jud. Buzau; Mehedinî, pi. Cimpul, la 69 kil.
mat& in timpul campaniei din are 20 locuitorl $i 6 case. de orasul Turnul-Severin, ?i la
1877—78 si 1 pode{ peste Va- 39 kil. de Vinjul-Mare, re§e-

lea-Tisel. Gemenele, alta numire a mosiei dinta placet. E situata pe loc
Comuna Gemenea se inveci- Riioî-Luscan, jud. Buzau, spre $es. Aceasta com. s'a fondat
neste: spre E., cu com. Barbu- deosebire de Riio$i statului. la i860. Dupa ce a fost mutata
leûl si Pietrari ; spre V., cu pe locul unde se gase$te astazT,
com. Cindesti ; spre N., cu com. Gemenele, movile, la 1 V2 kil. spre a purtat numele de Dirvari-d.-s.,
Miclosani si Runceasa, din jud. V. de cat. Caragica, jud. Braila pana la 1885, cind, pentru a
Muscel si spre S., cu Voinesti. serv& de hotar intre comunele inlatura confuziunea ce se facea
Se desparte: de com. de la E., Insuratei ?i Slujitori-Aibote?ti. in actele oficiale cu Darvari-
prin dealun si paduri; de cele d.-j., ce sunt vecini, i s'a dat nu-
de la N.-V., prin riul Dimbo- Gemenele, movile, jud. Braila, mele de Gemeni, pe care, pana
viâ si de cele de la S., printr'o situate la N.-V. com. Bertesti- aci, il purta ca porecla.
cimpie mare. Se uneste cu : Bar- d.-j., in departare de aceasta Se margine§te la E. cu com.
buletul, Pietrari, Cindesti si Mi- com. de 4 kil. si in drumul spre Risipiî-de-Dolj ; la S., cu com.
closani prin drumuri practice Lacul-Rezei. Cetatea; la V., cu Dirvari-d.-j.
nesoseluite si poteci, iar prin si la N. cu comuna Oprisorul.
soseaua judeêana Tirgoviste- Gemenele, movile, jud. Braila, Are 1400 locuitorT, din can 232
Cimpulung se uneste cu Voi- situate la E. de com. Scorârul- contribuabili; locuesc in 275
nesti si Runcea. Nou, in departare de com. de case.
Aci a fost cuartierul M. S. 4 kil. $i aproape de hotarui Locuitorii poseda 89 plugun,
:
Regelui Carol, in urma campa- com. Movila-Miresel. 165 care cu boi, 16 caruê cu
niei din .1877 — 78, cind a vizi- cat; 60 stupi.
tat armata ce se aria concen- Gemenele, movile, jud. Braila, Are o biserica cu un preot
trate in Arges, Muscel si Dim- cam la 3 kil. spre S. de satul si 2 cintarep; o $coala condusa
bovhja. Roman ; serva de hotar intre a- de 1 invaâtor, frecuentata de
Se cresc aci multe animale: ceast£ com. si Cotul-Lung, pe 40 elevl si 2 eleve; o circiuma.
boi, vaci, capre, etc. vechiul drum Braila-Suêsti. Budgetul com. are la venituri
3588 lei; iar la cheltueli 241

Gemenei (Grindul-), grind, in Gemenele, doua movile, pe cim- lei.
jud. Tulcea, pi. Macin, com. pul Baraganul, jud. Ialomiâ, pi. Vite sunt: 700 vite marl cor-
Pisica, in partea de N. a plasei Ialomiâ-Balta, com. Cegani. nute, 50 cat, 790 01 $i 700 ri-
si a comunel, de-alungul Du- matori.

narei, acoperit cu padure. Este Gemenele, iezer, jud. Braila, in Prin aceasta comuna trece
prelungirea grindului Zatoaca balta com. Chiscani, intre ieze- soseaua Dirvari-d.-j. — Gemeni.
care si el se prelunge^te cu grin- rul Fundul-Gherghe $i Duna- La o departare de 3 kil. de
durile Cluciului si Galajilor. Are rea-Vechie; comunica 1?- N. cu com., pe drumul ce duce la O-
o intindere de 240 hect., aco- privaiul Scurtul ?i la S. cu Du- prisorul, se vad ni$te intari-
perite cu p&dure si pasune. narea-Vech'ie, prin acelaî canal. tun de pamint sau metereze, nu-
mite Cetaûia, can sunt foarte
Gemenei (Padurea-), p&durc, Gemenele, piriias, izvoreste din vechi.
in jud. Tulcea, pi. M&cin, com. ramura munîlor Pietroasa, com.
Pisica, la N. plasei si ai comu- Tazlaul,pl. Bistriâ, jud. Neamû Gemeni, movila, in jud. Buzau,
nel, ocupind partea de N. a Grin- si se varsa pe dreapta piriului comuna si c&tunul Albe^ti.
duluI-Gemenii ,
pe malul Du- Tazlaul.
nareT, pana in satul Pisica, pe o Gemeni, deal, si punct trigono-
lungime de 7 kil. ; are o intin- Gemenele, prival, care uneste metric, in judepil Mehedinp, a-
Hosted by Google
GEMENI 499 GENUNENI
proape de com. rur. Burila- 1500 pogoane. Aparfine d-nel MeseriasI sunt: 2 timplari, 5
Mica. Elena Sc. Ferechide. Inainte a- dulgherT, 2 flferar! si 1 pietrar.
parînea parinteluf d-sale, Iancu EI desfac produsul muncel lor
Gemeni, deal, in jud. Mehedinî, Marghiloman. Se gaseste pe la Rimnic, Horez, Drag&sani si
pi. Cimpul, aproape de Dunare. mosia Virtopul. Esenê : stejar, Riureni.

girniâ si cer, care predomina. Vite: 32 cai, 252 boT, 200
Gemeni sau Geamanul, munte, vac?, 90 capre, 65 o!, 400 porci.

jud. Neamû. Gentei (Gropile-), gropi, can- Locuitoriif s'au improprietarit
in centrul com. Aricesti, plasa dupa legea rurala din 1864,
Gemeni, munte, pe teritorul mo- Podgoria, jud. Prahova, unde, afara de cei din mahalaua Mos-
sief Borca, jud. Suceava, com. se zice, aii fost ocne vechf de neni, carl sunt mosnent.
Madeiul, inalt de 1434 m. sare. Pe rtul Bistrita, in raionul
De sub Gropile-Gentef ese un com., sunt 5 morT de macinat.
Gemeni (Piscul-), deal, in jud. izvor de apa sarata, care nu In raionul com. se gaseste
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. seaca nici odata\ Apa, in timp peatra de constructie, pe valea
Danulesti; se desface din dealul de plot torenîale, se inghite numita Moga si se banueste a
Danulestilor ; brSzdeaza partea cu mare zgomot de aceste gropT, fi si carbunT de p^mint la lo-
de N. acomunei; este acoperit si prin orificiu, Tese afara foarte cul numit Jardeiul
cu paduri si finete. limpede si saratS. Com. are o scoala* frecuen-
Pe prundul acestel ape, si in tata de 16 elevi, din 95 copif
Gemenilor (Piriul-), pirin, a- margin ea soselel ce duce c&tre in virsta de scoala. Cu intretf-
fluent al piriuluT Sabasa, jud. com. Surani, sunt doua vini- nerea scoalei statul cheltueste
Suceava. soare de apa minerala, ce con- anual 1242 let.
{in sulf. $tiu carte96 barb, si 15 fem.

Gemoiul, virfde munte, jud. Ba- Vatra satulul are 50 hect. ;
cau, pi. Muntelui, com. Brustu- Gentei (Virful-), colM, in jud. iar toata com., cu paduri, izla-
roasa

Roumanie Geo 3 Text

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Roumanie Geo 3 Text

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

A propos de ce livre

trop souvent difficilement accessibles au public.

Nous vous demandons egalement de:

A propos du service Google Recherche de Livres

We also ask that you:

personal, non-commercial purposes.

About Google Book Search

6SS78. Alarele IHcfionar Geografic. Vot. HI,

GEORGE I0AN LAHOVARI

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC

Cucuruzul, com. rur y

cu paduri. Se afla la 16 kil. «La 7 12 1, in timpul domniei Cucuteni, Scoposeni, Cogeasca-

6 cintare^i; una catolica, cu 1 tului. Are suprafata camde 1900

si 1 3 fete) ; o moara de apa. ocupa. cu agricultura si creste- deal, in comunei Dur-

la cheltuell. siarc ; o scoala, infiin^ata in 1 884 de 507 hect., si o populate de

bivoli si 1 192 rimatori. profesor N. . Beldiceanu, mai cultura si cresterea vitelor si au

de apa. Stiti carte 592 persoane, restul 25467 le! 6S bani.

Suprafa^a comunei este de meaza o parohie, cu catedraia

infare pa^iS azi (1887) se numara pamint sa fie volnici a stapini eT si

fra^ii lor si surorile lor si feciorii lor,

fan-Voda\ Cu toate acestea, un altul prin partea sudica, des-

tants Cordova, fiiul decedatu- bricei de cherestea si cue de

infiin^at cam pe la anul 1690,

Cufuritul, lac, in com. Glodea- Acest catun ocupa centrul

Contine mult peste. El e con- pi. Berheciii, jud. Tecuciti; ser-

sub poalele dealului Mirzea si fondat, inzestrat si inchinat nia-

58878. Marele Pirtlonar Genaraffc. Vol. TIT.

Bair, de pe teritoriul bulgaresc iugiuc-Ceair, si e inchis la E. de Ceair, si un alt drum comunal

soseaua jude^eana Esechioi - N.-N.-V., brSzdind partea ves-

vestice ale dealului Aslama-Siti; Locuitoril poseda: 6pluguri,

deletnicesc cu cresterea vitelor Calitatea pamintulu! este des- c) Cusnitele de la Baroaia,

raionui comunei Pipirigul. Poseda o biserica deservita cele din Cornetul-Bae! ;

In acest sat se aflci o moara de 2 preoî si 2 cintareÎ ; o e) Cusniêlul care serveati la

pirigul, pi. de Sus-Mijlocul, jud. doua sosele : soseaua jude^eana

comune! Calugara-Mare. Salcea. vie, si 5 hectare livez! de

la E. cu com. Branistea; la S. anume: Cula, mope nelocuita, pi. Dim-

dealului Tasli Bair, se indreapta esticS a comunei, are 128 m.inal-

stanta, pi. Mangalia, comuna S. - V. spre N. - E., brfizdind

si grading de legume. Poseda o de^ul Arges. Pleaca din muntele

Prahova de lemn, facuta in 1876. Sta Arges si Topologul cu virful

dica a jude^ului si cea de N. proprietari^i au 143 hect. 21

primeie incercari de cultura a Are direc^ia N.-S.-V. E o pre-

Draganesti; e strinsa intre dea- Ungurelului la E. gindu-se spre S.-E. si la extre-

lurile Todoreni si Lebedea. mitatea comunei Groserea face

tul com. Strimba, jud. Gorj. din spre N. de la com. Ursoaia,

nue de alungul cursului Jiului, Acoperita cu padure, putfna

Jos si se termina in apa Su- plasa Gilortul, in partea despre

cerul si fagul. iar pe creasta cu padure. asemenea despre N. si se di-

rige spre S., unindu-se cu acea

da in Jiu. Merge paralel cu so- sanul cu Argesul la cat. Me-

Aceasta culme, pe coasta des- m.) d.-j., jud. Mehedinti. Se gasesc

de teritoriul com. rur. Piria. Valcea. Izvoreste dintr'o culme

de la Turnul-Rosu pana laCol- mita Culmea - Dreapta si Cul-

Prislopul, Sura-Budislav, Scara, jud. Mehedinti.

Vestei-Mari. Culmea-Neagra, ramificafiune Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me-

Culmea-Fintinei, deal, in jud. nea de la S.-V. spre E.

Lacusteni, brazdeaza partea nor- Jepi-Micf, Risnoava, Sorica si Vaidomirul.

Tazlaul-d. -j., de pe teritoriul i! mostenise de la fratele sau Are o biserica deservita de

partea de E. a comunel. E Cumpenile, munte, in com. Pal- Ciomageni, si are o populatie de

pal in culmea Cimpulungeanca, Buzau. Are 1 r 54 m. inal^ime. tare^.

la hotar catre jud. Buzau, in E acoperit de fine^e si paduri.

m. d'asupra nivelului Marii-Ne- Launele, iar pe stinga cu Dobra,

noava si Dosul - Cerbului, s'a Buzau. comuna Cimpul-Mare, unde se