Cteva sfaturi pentru o fotografie bun (dar e valabil i pentru filmri)

n mod cert, fotografia cere exerciiu. Mult. Zile, sptmni, luni, ani. Zeci, sute de pelicule consumate, mii de cadre ratate. Nu disperai. i mai ales, nu va lsai dezamgii de imaginile proaste. O fotografie nu e un tablou, nu trebuie sa "ias" din prima. Poi utiliza un film ntreg doar pe un singur subiect, ca s i ias o fotografie reuit. tii cate filme poate consuma un fotoreporter intr-o zi "pe teren" ?.. poate 9, 10 ?.. asta nseamn 360 de cadre. 360 de fotografii ntr-o zi. tii cte dintre ele i sunt publicate ? 2,3 .. poate 5,6 dac are noroc. Restul ? La gunoi. Se spune c dac dintr-o un film scoi o fotografie bun, ai reuit. n "spatele" unei expoziii cu, s zicem 50 de fotografii valoroase, stau mii de cadre nereuite. Ce trebuie neles de aici ? Dac ai vzut un subiect interesant, nu tragei un cadru i gata. Facei mai multe. Din unghiuri diferite, din poziii diferite, cu lumin diferit. La sfrit alegei-o pe cea mai bun i doar pe aceasta artai-o prietenilor. Aa c, perseverai i... nu facei publice toate pozele ci doar pe cele foarte bune. Deci, dai-i btaie, apsai pe declanator. Rndurile de mai jos v vor servi drept ghid pentru primele imagini reuite, poate... sau cel puin "corecte". Dar cel mai mult conteaz exerciiul. Succes ! Compoziia fotografic ntotdeauna trebuie plecat de la premisa c o fotografie nu va arta niciodat la fel ca realitatea. De aici trebuie neles c nu trebuie s ncercm s reproducem realitatea prin simpa copiere pe hrtia fotografic. Indiferent ce reguli adoptm (sau nu) atunci cnd facem o fotografie cutai ca imaginea s aib propria ei personalitate, propria poveste. Gndii-v c cei care vor privi imaginea s-ar putea s nu tie nimic despre cnd sau unde a fost realizat, n ce context. i credei-m, nu trebuie niciodat s dai explicaii celor care v admir fotografiile. Cand ele pot vorbi singure atunci nseamn c ai reuit. Voi prezenta pe scurt cteva reguli de baz ale fotografiei necesare pentru a obine o imagine reuit. Cea mai cunoscut este regula treimilor. Tragei dou linii imaginare pe cadrul imaginii astfel nct s l mprii in trei seciuni egale, att pe orizontal ct i pe vertical.

A C

B D

Interseciile celor patru linii se numesc punctele de for (A,B,C,D) iar cele dou linii verticale, linii de for. Este tiut c subiectele situate ntr-unul din aceste puncte (sau pe una din cele dou linii) atrag cel mai uor privirea, imaginea cptnd astfel mai mult for. Plasarea subiectului (sau a elementelor principale ale compoziiei) pe centrul imaginii sau n extremitatea cadrului este fie monoton, obositoare fie creeaz un dezechilibru profund.

Aezare a subiectului respectnd regula treimilor.

Elementul principal apare exact pe mijlocul cadrului. Rezultat: imagine monoton, neinteresant.

O alt regul este asimetria. Divizarea cadrului n pri egale creeaz deasemenea monotonie. Dac n cadru v apare linia orizontului evitai ca aceasta s cad exact la mijlocul imaginii. Situai-o la o treime de marginea superioar sau inferioar, dup cum vi se pare mai interesant. Acelai lucru este valabil i la compoziia pe vertical. Este recomandabil s

avei mereu n faa ochilor mprirea cadrului dup modelul de mai sus i s ncercai s v raportai compoziia la acesta, s v jucai cu aceast geometrie pn vei gsi cel mai potrivit aranjament. ntr-o compoziie reuit mai conteaz i ritmul, armonia sau echilibrul. Iat cteva fotografii n care sunt ilustrate aceste noiuni.

n aceast fotografie, treptele "aaz" imaginea, i dau armonie i echilibru. Foto: Buena Vista

Un bun exemplu pentru ceea ce nseamn ritmul ntr-o imagine. Foto: Silviu Matei

Stabilirea subiectului Cel mai important lucru nainte de a apsa declanatorul este s stii foarte clar CE fotografiai. Dac am spus c fotografia este o scriere, atunci, ca n orice propoziie, trebuie s tim care este subiectul (i dac vrei, predicatul). Aici apar deseori confuzii. Cine nu are n colecia sa fotografii care i nfieaz alturi de un faimos monument, de o main luxoas sau avnd in spate panorama unui peisaj superb ? Acestea sunt cele mai tipice exemple de confuzie a subiectului. Ce l-a interesat de fapt pe autor ? Persoana sau frumoasa statuie lng care a pozat ? Peisajul maiestuos de pe fundal sau iubita care st zmbitoare fix n mijlocul imaginii suficient de departe pentru a nu fi recunoscut dect de cel care a facut poza dar destul ct s acopere o parte din frumosul peisaj ce se dezvluia n sapte ? Cnd imaginea cuprinde o astfel de varietate de subiecte ochiul este suficient de derutat ca s nu mai neleag mare lucru rtcind ntre cele dou (sau chiar mai multe) puncte de atracie pe care le gsete n cadru. Sigur, aceste imagini pot fi nite amintiri foarte valoroase pentru cei implicai dar nu despre asta vorbim aici. Aadar, trebuie s avem n vedere principiul: o singur fotografie o singur tem un singur subiect. Atenie, un singur subiect nu nseamn un singur element n cadru. Putei foarte bine s fotografiai un grup de persoane, s spunem, dar care mpreun au o poveste proprie, formeaz un tot distinct, bine determinat. Celelalte elemente care apar n cadru (persoane, animale, obiecte, etc.) nu trebuie s creeze confuzie n ce privete subiectul, ci dimpotriv, trebuie orientate astfel nct s aib un rol auxiliar, care, eventual, s pun n valoare, s completeze subiectul propriu-zis. Un brbat alturi de puca lui de vntoare, spre exemplu, este un caz n care elementul secundar puca este n msur s completeze povestea personajului spunnd multe despre carcaterul acestuia, despre ocupaiile sale, etc. Odat ce ai stabilit aranjarea n cadru a tuturor elementelor care v intereseaz trebuie s identificai toate acele obiecte prezente n cadru care nu fac parte din compoziie i care trebuie, pe ct posibil, eliminate. Acest lucru se poate face prin nlturarea lor fizic, dac este posibil, prin rencadrare (schimbnd unghiul, apropiindu-v mai mult de subiect, etc.) sau, n anumite cazuri, prin reducerea profunzimii de cmp, astfel c ceea ce se afl in faa sau (mai ales) n spatele subiectului va aprea ters, difuz, n imaginea final. Nu v ferii de excese n aceast privin, pentru c putei merge chiar pn la scoaterea complet a oricror altor detalii din cadru, rmnnd doar cu subiectul care v intereseaz.

Foto: Florin Constantinescu (www.crosslight.ro)

i fiindc tot am fcut asocieri ntre regulile gramaticale i fotografie, m mai opresc asupra unui amnunt care poate fi extrem de important. tim c, pentru cei mai muli dintre oameni, cititul se face de la stnga la dreapta. Ordonai compoziia imaginii voastre pe aceast direcie i vei constata c imaginea se aaz mult mai bine. (exemplu)

Alegerea luminii Deoarece lumina este principalul instrument n realizarea fotografiei, putem spune cu certitudine c cel care stpnete utilizarea ei, are toate ansele s realizeze fotografii reuite. nelegerea modului n care acioneaz lumina, efectele pe care le produce pe film nu se pot realiza dect prin practic. Se pot obine nite fotografii excepionale doar prin utilizarea inteligent a jocului de lumini i umbre.

O utilizare inteligent a luminii poate crea o imagine excepional folosind elemente extrem de simple i, chiar i n dou culori. Fora imaginii rezult din contrastul ntre reflexiile luminii ce apar pe o parte a obiectelor si umbra proiectat pe partea opus. Foto: Vitouladitis Simona Elena

O lumin care cade pe subiect drept n fa nu este ntotdeauna cea mai bun. Ea poate atenua pn la eliminare senzaia de relief care d volum subiectului. n plus, cel/cei fotografiai vor avea mereu ochii mijii i faa schimonosit din cauza luminii care i jeneaz.

Un alt exemplu n care imaginea capt relief, volum, datorit umbrelor proiectate n stnga. Foto: Vitouladitis Simona Elena

De asemenea, nu este ntotdeauna recomandabil lumina care pic perpendicular pe subiect. Se spune c, n cele mai multe cazuri, razele de lumin dau cel mai bun rezultat atunci cnd vin din lateral, de la un unghi de aproximativ 45 gr. O lumin special vei obine ntotdeauna n zorii zilei i la amurg. ntreaga imagine va fi mbrcat n culorile pe care le au razele soarelui n aceste momente ale zilei. Nu se pot stabili ns reete categorice astfel c, n realitate, fiecare fotograf trebuie s i aleag sursa i modul de iluminare cel mai potrivt cu ceea ce dorete el s obin n final. Regulile prezentate mai sus trebuie acceptate cu titlu orientativ, deoarece fotografia este totui o art i creativitatea este cea care conteaz mai presus de toate. De multe ori se obin fotografii reuite tocmai prin nclcarea regulilortotui, chiar i pentru a putea fi nclcate cu rezultate pozitive ele trebuie mai nti foarte bine cunoscute. Punctul de staie Locul n care v instalai pentru a face o fotografie se numete punctul de staie. Punctul de staie este ales n funcie de mai multe elemente: lumin, subiectul, genul de fotografie abordat, echipamentul folosit, etc. n toate cazurile, punctul de staie trebuie s fie un loc care s v permit stabilitate. Nu facei niciodat o fotografie fcnd echilibristic, contorsionism sau alte sporturi extreme. Alegei-v o poziie ct se poate de comod pentru a avea ct mai puini muchi ncordai. inei picioarele drepte, nu flexate, uor deprtate pentru mai mult stabilitate, minile sprijinite pe corp, nu n aer. Dac vrei s fotografiai de jos, mai bine aezai-v pe burt, dect s stai pe vine. Nu v inei respiraia cnd declanai cum greit fac unii pentru c n cteva secunde minile vor ncepe s v tremure i adio fotografie clar ! Este recomandabil ca declanarea s se fac ntre expiraie i inspiraie. Oricum ar fi, nu bruscai declanatorul ! Apsai pe el ncet, cu o micare liniar. n cazul portretelor clasice, aparatul trebuie s fie aproximativ la nivelul ochilor modelului. Plasarea obiectivului la un nivel mai jos amplific volumul subiectului (oricare ar fi el), iar situarea lui deasupra, efectul contrar: subiectul apare diminuat (de cele mai multe ori ntr-un mod neplcut). Tot n cazul portretelor, punctul de staie e recomandat s fie mai departe deoarece o apropiere prea mare ar putea s-l jeneze pe model i s i piard din naturaleea expresiei. Tocmai de aceea n acest tip de fotografie teleobiectivul devine esenial.

Greeli comune Parcurgnd deja cteva repere n ceea ce privete realizarea fotografic, este uor de dedus care sunt cele mai frecvente greeli pe care le comit fotografii nceptori. Este vorba tocmai de contrariul celor descrise pna aici, dar i altele. Aglomerarea imaginii cnd fotograful este uimit de multitudinea de obiecte pe care le vede cu ochiul liber, are tendina de a le cuprinde pe toate in aceeai imagine. Atunci pune aparatul la ochi i, surpriz: imaginea superb este decupat brutal de marginile cadrului care i mai las doar unul-dou din elementele pe care le cuprindea cu privirea. Este profund dezamgit i e convins c fotografia nu va ncnta pe nimeni. Firete c este dezamgit, din dou motive: primul pune mai mare accent pe imagine dect pe coninut i este firesc s nu poat reda pe o bucic de hrtie ceea ce cuprinde cu ochiul liber; al doilea el are mereu ca termen de comparaie ceea ce a vzut "pe viu" i este normal ca n aceast situaie diferena dintre cele dou imagini s i se par imens. Greeala pe care a fcut-o poate fi aceea c a vrut s spun prea multe ntr-o singur fotografie. Este ca un copil grbit care ntr-o singur propoziie vrea s povesteasc o mulime de lucruri i ncepe cu un lucru, continua cu altul, i n fine, ncheie cu un al treilea, astfel c nimeni nu mai nelege nimic. Fotograful a introdus prea multe elemente, prea variate, care nu au nici o legtur unul cu cellalt din dorina de a fi ct mai cuprinztor. Soluia prin care poate iei din aceast situaie st n modul n care abordeaz problema. El nu trebuie s se concentreze pe aducerea n faa privitorului a tuturor acelor lucruri care l-au impresionat, ci s aleag unul, dou, cteva dintre ele, dup caz, care prin fora lor de sugestie s recreeze spectatorului atmosfera, sentimentele, starea real din care au fost culese.

O excursie la munte. O drumeie pe creste, un drum dificil...Desigur, i o pauz Razele soarelui de amiaz (cad perpendicular, deci este miezul zilei), strpung pe traseu pentru puin odihn. Toate aceste idei sunt transmise prin clasicul "armura" grinzilor de lemn la adpostul crora mai poi spera la puin umbr. indicator pe care l putem ntlni mai pe toate crrile Carpailor. Praf, canicula, cldur mare !

ncadrarea subiectului cred c aceasta este cea mai frecvent greeal a fotografilor nceptori i care, dac ar fi evitat, mcar parial, foarte multe fotografii ar fi salvate. Imediat cum vede ceva interesant, pune aparatul la ochi i dac acel ceva se vede n cadru, a i declanat. La developare se uit suprins c subiectul abia se vede (pe hrtia aceea de 10x15 am abia dac ocup 2-3 cm), c pe undeva prin cadrul mai apare ba mna rtcit a unui care tocmai trecea prin faa aparatului, ba o pat de lumin care estompeaz bogia culorilor, etc. Ar fi putut evita aceste neplceri dac i-ar fi imaginat, timp de o secund nainte de declanare, cum va arta fotografia sa n formatul final, de 20-30 ori mai mic dect mrimea natural. Aadar: - apropiai-v de subiect !!! nu lsai spaiul din jurul lui neutilizat; chiar dac vrei ca fotografia s aib un fundal, gndii-v bine la proporiile dintre acesta i subiect; - mturaicu privirea tot cadrul atunci cnd v uitai prin vizor; nu privii numai n centrul imaginii, ci cutai orice element parazitar pe care s-l nlturai; - avei grij ca razele de lumin s nu intre n obiectiv pentru c atunci avei mari anse ca pe imaginea final s v apar reflexe urte ! (acest lucru se face numai dup ce stpnii bine tehnica fotografic i/sau cu ajutorul unor filtre polarizante);

Reguli de compozitie in fotografie(alt surs)

Compozitia unei fotografii respecta o serie de reguli general acceptate, reguli care ajuta la Figura 1. Regula treimilor (rule of thirds) obtinerea unei incadrari armonioase. Evident, criteriile de compozitie nu sunt obligatorii si nu trebuie urmarite intotdeauna, dar in majoritatea cazurilor ajuta la obtinerea unui impact vizual. Acest tutorial prezinta pricipalele reguli de compozitie fotografica. Regulile de compozitie au ca scop principal evidentierea subiectului si dirijarea privirii catre o anumita zona din fotografie pentru a transmite in mod direct un mesaj. Regula treimilor (rule of thirds) Regula treimilor este una dintre cele mai cunoscute reguli de compozitie foto. Plasarea subiectului in centru fotografiei nu este, de multe ori, o idee buna. Un subiect central nu este foarte atragator pentru privitor si creaza o atmosfera statica. Pentru a capta atentia si pentru o compozitie dinamica este recomandat sa respecti regula treimilor. Practic, imagineaza-ti cadrul impartit in trei zone egale (figura 1), atat pe verticala cat si pe orizontala. Liniile imaginare care imparta cadrul in treimi se numesc linii de forta. Pentru o combozitie bine echilibrata, plaseaza subiectul principal al fotografiei pe una dintre liniile de forta sau la punctul de intersectie dintre acestea. Ca exemplu practic sa luam cazul unei imagini care contine o linie de orizont. Plasarea acesteia pe centru, tentatie careia multi nu ii rezista, imparte cadrul in doua jumatati si rezulta, de cele mai multe ori, o fotografie banala. In schimb, plasarea liniei orizontului pe una dintre liniile de forta va cobora sau va ridica orizontul si va sublinia fie cerul, fie elemente interesante de pe sol.

Trout 55 - Dreamstime

Regula treimilor: Aa da!

Simplifica!

Regula treimilor: Aa nu!

Regula treimilor: Aa da!

Teo Kwei Chieh - Dreamstime

O compozitie simpla, fara elemente inutile in cadru, transmite cel mai usor un mesaj. Cu cat sunt mai putine elemente intr-o fotografie, cu atat este mai usor de controlat incadrarea si de dirijat atentia privitorului catre subiect. Principala metoda de simplificare a compozitiei este pozitionarea cat mai aproape de subiect, fie prin deplasarea fotografului, fie prin folosirea unei distante focale mari. Incadreaza subiectul astfel incat sa umple tot cadrul, pentru un efect maxim! Utilizarea unei profunzimi de camp mici ajuta si mai mult la evidentierea subiectului deoarece elementele din fundal vor deveni neclare.

Liniile din fotografie Una dintre tehnicile utilizate pentru a creea tensiune, miscare si pentru a capta atentia intr-o fotografie o reprezinta folosirea liniilor in asa fel incat sa ghideze privirea. Liniile pot fi reprezentate de elemente din imagine: un gard, linii de pe sosea, o cale ferata, etc. Important este ca acestea sa conduca privirea catre punctul de interes, adica spre

subiectul fotografiei. In cazul in care in cadru exista linii bine conturate, care ies din cadru, este recomandata incadrarea lor astfel incat sa iasa din fotografie printr-un colt al cadrului. Daca liniile ies printr-o margine, sau mai grav, prin centru, se obtine un cadru puternic divizat. Exista, bineinteles, si exceptii dar in general, o linie (de exemplu o carare sau o cale ferata) care conduce catre coltul fotografiei plimba privitorul prin cadru si compozitia obtinuta este mai armonioasa. Liniile orizontale sugereaza o senzatie de stabilitate, de repaus. In plus, mai multe linii orizontale in acelasi cadru creeaza ritm si Exemplu de folosire a liniilor de ghidaj Galyna Andrushko Dreamstime modele intr-o fotografie. Cea mai comuna linie orizontala este linia orizontului. Ca sfaturi generale incearca sa obtii intotdeauna o linie a orizontului dreapta si nu plasa orizontul in centrul imaginii, pentru a obtine o compozitie buna. Liniile verticale pot sugera stari diferite: dezvoltare, crestere (de exemplu un copac), putere si tarie (o cladire inalta), etc. Liniile verticale bine conturate trebuie plasate de cele mai multe ori pe una dintre liniile de forta si nu in centru cadrului.

Henryk Sadura - Dreamstime Paul Huchton - Dreamstime Liniile diagonale atrag usor privirea si plimba privitorul prin cadrul fotografic. Adesea dau imaginii adancime si perspectiva, si creaza puncte de interes atunci cand se intersecteaza cu alte elemente. Datorita orientarii lor dau dinamism si actiune unui cadru. In general orientarea normala a unei linii intr-o fotografie este de la stanga la dreapta, asadar o linie diagonala functioneaza mai bine daca pleaca din partea stanga jos a cadrului si urca spre partea dreapta sus. Elemente in miscare Daca fotografia contine elemente in miscare (o persoana care alearga, o masina, etc.) incearca sa plasezi subiectul astfel incat sa lasi mai mult spatiu in fata acestuia. Spatiul din fata unui subiect in miscare este adesea denumit spatiu activ. Motivul pentru care este necesar acest spatiu il constituie faptul ca privitorul se uita instinctiv in directia in care se deplaseaza subiectul. Daca subiectul in miscare este orientat cu fata aproape de marginea cadrului, fara suficient spatiu, creaza un efect de discomfort pentru privitor, prin simpul fapt ca pare sa se opreasca in marginea cadrului. Elemente dinamice Exista anumite elemente intr-o fotografie care genereaza dinamism, tensiune, iar prezenta acestora necesita, de cele mai multe ori, un spatiu suplimentar pentru a echilibra compozitia. De exemplu varful ascutit al unui acoperis, sau un alt element de arhitectura ascutit necesita un spatiu suplimentar deasupra sa. Principiul este similar cu cel al spatiului cerut de elementele in miscare, este nevoie de spatiu in sensul indicat de subiectul ce gerereaza dinamismul. Obtine imagini drepte Una din greselile de compzitie o reprezinta realizarea fotografiilor cu orientare incorecta. In majoritatea cazurilor, un cadru trebuie sa fie drept, cu liniile din fotografie paralele cu marginile

cadrului. Adesea este dificil sa se obtina linii drepte, mai ales in fotografia de arhitectura datorita distorsiunilor. In acest caz, poti fie sa folosesti un soft precum Adobe Photoshop sau GIMP pentru a corecta perspectiva, fie sa te pozitionezi in asa fel incat sa obtii linii cat mai drepte in fotografie. Subiectul fotografiei Identifica intotdeauna subiectul fotografiei tale sau punctele principale de interes din cadru. Acesta trebuie sa fie clar vizibil si sa nu fie obstructionat de alte elemente sau sa se piarda intr-un cadru prea incarcat. Subiectul poate fi orice: o persoana, o floare, o cladire, un peisaj. Odata identificat centru de interes din fotografie cauta cai de a-l scoate cat mai bine in evidenta, incearca sa dirijezi atentia privitorului catre acesta. Iata cateva modalitati in care poti atrage atentia supra subiectului: plaseaza-l intr-un punct sau pe o linie de forta; foloseste o adancime mica de camp pentru a blura elemente din fata sau din spatele subiectului; apropie-te de subiect pentru a-l mari in cadru; foloseste culori sau forme contrastante pentru a scoate subiectul in evidenta. Portrete In cazul portretelor ai grija si la fundal, nu numai la subiect. De multe ori, fundalul contine elemente care, plasate incorect, pot distruge un portret. De exemplu, o linie plasata undeva la mijlocul capului persoanei fotografiate, nu lasa deloc o impresie buna. Asadar, in compozitia unui portret (si nu numai) concentreaza-te si pe fundal si incearca sa elimini orice element distractiv sau sa-l plasezi in cadru in asa fel incat sa nu deranjeze. De obicei ochii sunt cea mai importanta parte a unui portret. Din acest motiv, trebuie plasati intr-un punct, sau pe o linie de forta si ai grija sa fie bine focalizati. De cele mai multe ori este necesar sa lasi mai mult spatiu in directia in care priveste subiectul portretului pentru a crea o senzatie de echilibru si pentru a sugera privitorului directia in care se uita subiectul fotografiei. Un alt element de care fotograful trebuie sa tina cont este distributie zonelor luminoase si a celor intunecate intr-un cadru. De retinut ca ariile albe sau cele mai intens luminate atrag mai usor atentia, asadar trebuie conceputa o compozitie in care zonele albe sa avantajeze subiectul. Exceptii de la regulile de compozitie Asa cum am spus si mai sus, fotografiile care incalca regulile de compozitie nu sunt obligatoriu gresite, unele au chiar un impact mai mare. De exemplu, regula treimilor poate fi incalcata prin plasarea subiectului in centru, atunci cand este vorba de un cadru simetric sau in cazul portretelor (in special daca subiectul se uita drept in camera). In cazul obiectelor in miscare, teoretic trebuie lasat mai mult spatiu in fata acestora. Incalcarea acestei reglui poate totusi sa conduca la obtinerea unor tensiuni in fotografie care sunt benefice pentru compozitia generala. La fel, in cazul portretelor, lipsa spatiului in directia in care priveste subiectul poate produce efecte interesante. Exerseaza regulile de compozitie dar in acelasi timp incearca sa le si incalci si compara efectele obtinute. Practic, nu exista reguli valabile intotdeauna, se vor gasi aproape mereu exceptii. Din acest motiv, in final, instinctul, experienta si originalitatea fotografului hotarasc compozitia cea mai potrivita pentru o

Exemplu de incalcare a regulii treimilor. Subiectul este centrat dar compozitia este corecta datorita simetriei din imagine. Liudmila Gridina - Dreamstime

fotografie.
INSTRUCIUNI PENTRU REALIZAREA FOTOGRAFIILOR

Aparat foto digital profesional sau semiprofesional; Dac este aparat foto digital compact, atunci trebuie s aib o rezoluie de cel puin 5 MP (megapixeli) pentru a avea fotografii de calitate bun pentru tipar (deci cu ct aparatul foto este mai nou i are mai muli megapixeli e mai bine); n setrile aparatului foto este necesar a se stabili s captureze imagini la calitatea cea mai bun existent. n meniul aparatului aceast specificaie poate aprea cu mai multe denumiri: Best (quality), ori ca nr de megapixeli i atunci trebuie ales numrul cel mai mare (de exemplu dac apare 3M, 5M, 7M trebuie aleasa varianta cu numrul cel

mai mare adic 7M) sau poate aprea ca i dimensiune exprimat n pixeli (de exemplu 1800x1200 p) i atunci trebuie aleas tot cea mai mare dimensiune sau mai poate fi varianta Small, Medium, Large, X Large (alegei varianta X Large); trebuie s avei n vedere faptul c dac vei face fotografiile la rezoluia maxim, ele vor ocupa mai mult spaiu n memoria aparatului i vor ncpea mai puine pe crdul de memorie. Dac este un card de memorie de cel puin 1GB, atunci nu vor fi probleme de spaiu, cu condiia ca acel card s nu fie ocupat cu alte fotografii pstrate anterior; pentru a alege o fotografie de calitate bun i din punct de vedere ai compoziiei, claritii i luminii, trebuie executate mai multe fotografii ale aceluiai obiectiv, din mai multe poziii/unghiuri, de preferat cu soarele n spatele fotografului. Pentru a se alege o fotografie de calitate bun a unui aezmnt, trebuie s existe n jur de 10-15 fotografii ale cldirii din mai multe unghiuri; pentru fotografii de interior este indicat s se foloseasc ct mai puin bliul ncorporat al aparatului compact pentru c poate crea efecte neplcute n imagine (umbre puternice, ochi roii, strluciri n suprafee reflectorizante etc). Aadar trebuie aleas o ncpere cu mai mult lumin natural pentru a evita folosirea blitzului sau cu posibilitatea de a folosi lumini suplimentare (lmpi, reflectoare etc.) pentru a elimina umbrele neplcute. Folosirea unui aparat foto profesional pentru interior este mai mult dect indicat pentru c acesta poate folosi blitz suplimentar ataat, care poate fi orientat indirect pentru a produce o iluminare mai corect a subiectului. i aici trebuie efectuate mai multe fotografii (cu ncadrri i unghiuri diferite) ale aceluiai subiect pentru a putea fi aleas fotografia de calitate corespunztoare; la fotografiile de interior iari trebuie avut n vedere ca aparatul foto s nu primeasc frontal lumina de la ferestre, ci mai degrab lumina lor s vin din lateral sau din spatele fotografului. Lumina frontal de la ferestre poate provoca ntunecarea interiorului ncperii, astfel nct nu se vor mai distinge feele persoanelor sau alte detalii.