13
Doina Maria Schipor
Psihologia educatiei
Editia a Il-a
o™
(AGEL
(ALE) NUON
N\_7 © v00010 34004
Editura Didactica si Pedagogica
2012 © by Editura Didactica si Pedagogica 2012
Reproducerea totala sau parfiald a textelor fara acordul editurii sau autorilor este interzisa.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
SCHIPOR, DOINA MARIA
Psihologia educatiei / Schipor Doina Maria. - Ed. a 2-a.
Bucuresti : Editura Didactica si Pedagogica, 2012
Bibliogr.
ISBN 978-973-30-3296-0
37.015.3(075.8)
159.922.7(075.8)
si Pedagogica
Coperta Florin Gheorghiu (florin@gheorghiu.r0)
22 APR 2015
v Cuvant inainte.
Psihologia educafiei - obiect de studiu si importanfa studierii ei de catre viitourele cadre didactice.... 7
Considerafii introductive cu privire la psihologia educatiei ca ramura stiintifica 12
Psihologia educatiei si rolul ei in formarea viitorului profesor - model integeativ. 13,
Metode de cunoastere a psihicului elevului 19
Metode de cunoastere a psihicului ~ probleme introductive. 4
Prezentare analitica a prineipalelor metode de cunoastere a elevului. 25
Programa de studiere psihologica a elevilor si fisa psihopedagogica. 29
Factorii dezvoltarii psihice. 33
Definirea conceptului de dezvoltare psihic’. 38
Factorii dezvoltirii psihice — prezentare anal . vesseeeeeeseseeeseee 3B
Modele teoretice ale dezvoltarii psihice........... 42
Particularitafi ale invatarii specifice varstelor scolare — dezvoltarea psihosocial’ si morald. 45
Conceptul de stadiu de dezvoltare. Stadii si substadii ale dezvoltirii psihice....... 31
Particularitai ale invayarii prin raportare la dezvoltarea psihosociala (E. Erikson). 52
Particularitati ale dezvoltarii prin raportare la dezvoltarea morala (L. Kohlberg) - formarea
caracterului . . 35
Particularitai ale invatanii specifice varstelor scolare ~ stadiile dezvoltarii cognitive. 59
invatarea din perspectiva constructivista. 64
Particularitij ale invatari prin raportare la dezvoltarea cognitiva (J. Piaget). 64
Personalitatea si invatarea — perspectiva teoriei trasaturilor, 1
Conceptul de personalitate din perspectiva teoriei 16
Dimensiunile personalitatii din perspectiva teoriei tri eevee see TT
‘Temperamentul — latura dinamico-energetica..... . . 1
Caracterul — latura relational ~ valorica .. ceccttttititeeeees sesso 79
Aptitudinile — latura instrumental-operationala. sees 81
Personalitatea si invatarea - teoria factoriald a personalitatii . coe . 85
Conceptul de personalitate din perspectiva teoriei factorilor. seve 90)
Abordarea personalitaii din perspectiva teoriilor factoriale ~ H. Eysenck, 16 PF, Big Five... 90
Inteligenta ~ perspective clasice si actuale. eee 93
Motivatie si invafare .. . oe . sesensesene 99
Considerafii introductive .. 105
Motivatia ca proces . . 105
Motivatia ca structura 105
Strategii de motivare a elevilor pentru invaare 108
Motivarea din perspectiva teoriei conditionarii instrumentale a invagirii (B.F. Skinner)... 109
Afectivitatea si vointa .Teoria inteligentei emotionale 113
Afectivitatea ca determinant energetic al activitatii se senses UB,
Diferente in manifestarea afectivitafii — inteligenta emotional 121
Vointa ca modalitate superioara de autoreglaj si componenta a inteligentei emotionale ......... 122
Perceptia si invajarea perceptiva, Atentia gi rolul ei in invafare 127
Perceptia si invajarea perceptiva 132
Invagarea prin conditionare clasi - a ee 134
Exercitiul si formarea deprinderilor ; 135
Atenfia si invajarea 137 Reprezentirile si rolul lor in invatare. Stilurile de invatare si eficienfa invayarii .
Reprezentirile si rolul lor in invatare .. ;
Stiluri de invajare — invaarea eficient&
Elevul ca procesor de informatie, Rolul memoriei sal gandiri in fnvatare
Modelul invatirii ca procesare a informatiei .
‘Memoria si sistemele mnezice implicate in invatare
GAndirea si organizarea informatiilor
Imaginatia si invatarea creativa cesses
Rolul imaginatiei in invatare ..
Teoria invipiii creative (E.P. Torrance)
invatarea prin comunicare. Rolul limbajului in invatare
Rolul limbajului ca instrument de interiorizare si exteriorizare a cunostinfelor-
invajare prin comunicare “vertical” — elevul ca ucenic din perspectiva teoriei
constructivismului social al invayarii (L. $. Vigotski) ....... a see
Tnvajare prin comunicare “orizontal” - elevul colaborator din perspectiva
constructivismului interactionalist al Scolii de 1a Geneva (W. Doise, G. Mugny, J. Cl.
Deschamp).. . . .
invatarea — de la teorii la managementul invé
Bibliografie finala
Index de termeni ..
41
146
149)
153
158
158
161
171
176
184
187
192
195
196
201
205
209 Orice inceput de drum isi are cautdrile, intrebarile, asteptarile sale. $i aproape intotdeauna
nerdbdarile sale firesti. Primii pasi pe calea spre a fi profesor sunt insofiti de cele mai diverse
emotii care coboaré dinspre indltimea sfarsitului de drum. Avem asezatd in minte imaginea
profesorului asa cum il dorim (sau asa cum nu-l dorim) si pornim spre ea. In acest inceput de
drum te invitdm sd-i zarim pentru cateva clipe capatul, bucurandu-ne de chemarea lui. A vorbi
despre profesorul ideal poate fi dificil si indepartat ca fint.
introspectiv spre imaginea celui mai indragit profesor. Personalitatea acestuia continud sd
Insc este mult mai usor sé coboram
reverbereze in straturile profunde ale personalitafii noastre. Fiecare dintre noi l-am cunoscut
printr-o paleté larga de comportamente si atitudini - recompensdnd sau pedepsind, incurajénd
sau tdcdnd, zambind sau incruntandu-si fruntea, Prin toate acestea, de fapt, profesorul si-a croit
drum spre personalitatea noastré, intr-un demers de continud déruire.
E un lucru stiut cd, pentru fiecare dintre noi, a rémas in inimé acel profesor pe care l-am
simtit vibriind intr-un registru afectiv deosebit. lar profesorii care ne raman aici sunt, de fapt,
aceia care au acceptat darul de a-si vedea, la randul lor, elevii cu ochit inimii. Ne regasim aici in
spatiul unei forme de cunoastere speciald — cunoasterea prin iubire, Asa stim cdi a fi profesor
este mai mult decdt un rol social si cu totul altceva decat 0 simpla mascé purtaté in scoala, Este
un mod de a fi. lata de ce, priviti de sus, pasii facufi cdtre acest scop se deseneazé in pasi de
dans in ritmu inimii.
Cunostinfele pe care le vei descoperi in paginile cdrtii de fafa iti vor oferi cadrul,
deocamdata stiintific, in care vei putea aseza acesti primi pasi. Experienta la catedra va fi cea
care va stabili ritmul si consistenja madiestriei didactice de care vei da dovadd.
Fie ca parcurgerea acestei cdrti sd insemne un inceput de drum cat mai ascendent!
Autoarea Psihologia educatiei
obiect de studiu si importanta
studierii ei de catre viitoarele
cadre didactice
objective
Primul curs de psihologia educatici este unul introductiv. incercim si iji oferim o imagine de ansamblu
asupra psihicului uman precum si asupra interactiunii dintre clev si profesor in context educativ. La
sfarsitul primului curs vei fi capabil:
Psihicul uman este
manifestarea celei mai eee a
aaa Sa prezingi modelul schematic al psihicului uman,
organizare a materiel
cunoscute pana in
prezent.
ihologia educati
Propune cunoasterea si
modificarea acestei
realitati in sensul
optimizarii invataril.
© Si descrii coordonatele generale care definese Psihologia Educatii.
© Si identifici variabilele inva
Dai faci planuri pentra un an, eultivd oreg, Dac faci planuri pentru xece
ani, planteaxd copaci. Daca faci planuri pentru o viata, educdt oameni.
proverb asiatic sinteza
schema sintetica a psihicului uman
activitati insusiti
Psihicul se manifesta prin activititi. Exists | Psihicul fiecirei persoane este diferit, avind insusiti specitice
cineitipuri generice de activitiyi psihice: | (energic, imteligent, onest, etc). Totalitatea tslsiturilor psihice
= jocul; ‘ale unui individ formeaz’ personalitatea individului. Trasinarile
= invajarea; psihice por fi gropate in 3 categorti numite lauilepersonalitii:
= imunes = temperamental (eng ras, act ee}
eee = aptitudinile (ntelgent, cv spinit de obsernati, ete);
= creagja = caracterul (ont, iport, alist, et).
Orice activate umand individualé este o | Uncle trisituri aptiudinale (de exemplu intligena) intervin in
combinatie in difeite peoporyii a acestor | Tate actvitigle umane si de accea se mumesc aptitudin’
cinci tiputi generice. generale.
procese
La baza activititilor se afli procesele psihice, Cu ajutorul procesclor psihice cognitive (de cunoastere),
Individul poate si recepfioneze si si prelucreze informa. Procesele psihice reglatositajusteazi funeyionarea
primelor, prin controlarea energiei psihice.
cognitive senzoriale senzagii _achizitie primara, simpli, disociata de informa (cma de humind,
nels
perceptii _achizite plobala si unitari de informatie (peepfia frm amu obi,
dod,
reprezentari achizitie si procesare de informatii imagin’siguae,audlitve, cinestei)
swperiowe gandire —_procesare complexi de informatii (reehare de probleme, infers)
memotie fixate, stocare si reactualizare de informa
Jimbaj transmitere de informatii (corbin, sie, monolg interior)
imaginagie _creare de informatii noi (;mpunerea unei melodi, realigarca une venti)
reglatosii afectivitate determin intensitatea energiei psihice (emo, sentiment, asin)
motivatia _declanseaz, susfine si orienteazai energia psihica (reompenss,
neriogjtatea)
vointa dixjarea in mod constient a enengil psihice cétre un seop (dg)
[Functionarea psihicului poate fi oprimizatd prin deprinderi (automatizisi) si atengie (concenteatea energiei psihiee)
[Datorid interactiunii dintre activicit, insusisi si procese, psihicul uman este considerat un sistem,
Psihologia Educatiei - variabilele invatat
Psihologia educafiel incearcit si rispundi gtiingific la doud intrebii:
De ce unii elevi invaya mai bine decat alyi?
- Ce se poate face pentru a stimula invajarea?
Activitatea de invaare difeed de lao persoand la alta in functie de asa mumitele variabilele ale inviglei, Ele
sunt imparyte in patra categorii
- variabile de context (se eferi la mediul, contextul in care se desfisoari educayia);
variable de intrare (vizeaz’ personalitatea clevului sia profesorulut);
- _vatiabile de proces (se referi la procesele psihice ale profesorului si clevului activate in predare~
invigare);
~ _vatiabile de iegire (se refer la rezultatele invitii percepute de elev si evaluarea realizati de profesor)
Cunoagterea si modificarea acestor vatiabile reprezinti in aceasta ordine, eispunsusile la cele doud inteebii, A
cunoaste si a modifica in sensul optimizaeit invayirii sunt aspecte de baz pe care trebuie si le urmireasca
ficcare profesor. $i exact aceste aspecte sunt surprinse in prezenta lucrare de psihologia educatici.
9
pow "M. EMINESCU” IASI acunoaste
Sectiunea “a cunoaste” din prezenta lucrare va sintetiza cele mai importante aspecte referitoare la ce
trebuie si stii pentru a ameliora procesul educativ. Oferim in continuate cateva exemple generale:
© Trisiturile psthice ale unei persoane (personalitatea) pot fi determinate in mod stingific cu ajutorul
unot instrumente specifice (teste, chestionare, etc.). Desi la prima vedere par inofensive, aceste
instrumente utilizate necorespunziitor pot genera complicatii grave si neasteptate. Tocmai de aceea,
ficcare instrument este insotit de instructiuni care specificy, printre altele, si ce competenfe trebuie si
degina persoanele cate le utilizeaz’. In fiecare unitate scolar exist consilierul psihologic, persoand
pe care profesonil poate si o consulte atunci cind consideri ci sunt aspecte care fi depasesc
competenya. Pofi gisi detalii despre metodele de investigatie oferite de psihologie in cursul 2
© Probabil ci ai observat, inclusiv in sistemul educational, axatea cu preponderenti pe dezvoltarca
proceselor psihice cognitive. Ins, asa cum un calculator nu poate functiona fir energie clectricd, in
acclasi mod nici psihicul uman nu poate functiona fir energie psihic’. Consultind schema sintetici a
psihicului ai observat ci rolul de declansare, reglare, susfinere si ditijare a energiei psihice nu este
indeplinit de procesele cognitive, ci de cele reglatorii. in acest sens, concepte precum inteligenya
emotional, motivare sau voingi devin chiar mai importante decit cele de inteligengi sau rezolvarea
problemelor. Detali in cursurile 7 si 8.
Referindu-ne la coordonatele generale care definesc psihologia educagiei putem surprinde urmatoarele
aspecte:
© Se afirma ca psihologia este o stiingd “cu trecut lung si istorie scurta” deoarece, pe de o parte, tentative
privind ingelegerea si influenyarea comportamentului au existat de la incepucurile umanititii dar, pe de
alti parte, o abordare stiintfici a acestor aspecte este de natura recenti. Acesta este motivul pentru
cate uncle noyiuni au un sens in limbajul curent si un cu totul alt sens in vocabularul psihologiei.
Prezentul curs se refer strict Ia cca de-a doua semnificatic. Pentru ci, daci vei injelege stiintific
‘ermenii si delimititile conceptuale, atuncistiinffic vei aborda si actiunile educationale.
© Actul educasional sexveste, fn ultima instang’, societijii care este in permanenti transformare. Astfel
idealul educational (trisiturile pe care societatea le cauté la 0 persoana si, deci, pe care sisterul
educafional ar trebui si le dezvolte) s-a modificat de-a lungul timpului. in societatea industriald, unde
productivitatea era pe primul plan, trisitura de baz a individului trebuia si fie eficienga. in societigile
comuniste s-a pus accent pe dezvoltarea multilateral in scopul perfecyionarii in cat mai multe domenii,
La ofa actuali, idealul educational cuprinde trasituti precum independensi, creativitate si
autonomie —o personalitate adaptabili la societatea de tip informagional,
Experimente stiingifice remarcabile, cu impact asupra domeniului, au fost surprinse si in prezenta Incrare,
Ele vor fi evidengiate prin includerea in casete precum cea care urmeaza.
| Testul Turing ~ este calculatorulinteligent?
| Procesele psthice sunt grupate in jurul conceptului de informatie. Psihicul nu este singurul sistem capabil de a utiliza
| informaga. Calcultoarele electronice sunt tun exemplu in acest sens, Apare intrebarea fireasci dac& un sistem
electronic de calcul poate si ajungi la nivelul omutai din punct de vedere al capacititit de a prelucra informatia
‘Matemnaticianul britanic Alan Turing a ptopus un test pe care, daci un sistem informatic il rezolva, el poate fi numit
inteligent.
Conform acest test, un om va interacyiona impersonal cu sstemol (de exempl prin intermedi unui monitor sia
‘unei tastatusi) si va incerca prin intrebiir succesive si-si dea seama daci interacfioneaz cu o masind sau cu un alt
‘om. Pand la ora actual nici un sistem de calcul nu a reusit si-si convings interlocutonul ci este om si deci nu poate
fi considerat inteligent (in sens Turing). Calculatorul intalneste probleme deosebite in simularea proceselor psihice
tumane gi, in special, a imaginatii, afectivitigi, motivatil si voinge.
10 amodifica
Pe patcursul prezentei luctit, in secfiunea “a modifica” vei descoperi cele mai importante rispunsuri la
intrebirile ce, edt, cind si cum se poate schimba raportindu-ne la variabilele invagirii. Rispunsusile
oferite nu sunt inst nici unice si nici suficiente. Unicitatea se opune diversitatii umane iar suficienta se
opune permanente’ evolutii 2 domeniului, Mai mult, conform psihologului E, Thorndike, psihologia
educatiei este o combinaie intre stiinga psihologica si arta educatiei. Daci stiinga poate fi incadrati in
reguli, arta nu accept decat partial asemenea consteingeri
Un exemplu general privind modificabilitatea personalitigi este prezentat in continuare:
* in cadrul temperamentului au fost grupate acele insusiri determinate nativ (genetic) ale psihicului. Prin
urmate, ele nu pot fi modificate prin educate si trebuie si le acceptim asa cum sunt. Un elev energic va
rrimane astfel indiferent de metodele folosite, la fel cum si un elev retras (introvertt) isi va past aceastt
‘risitur. Aceste limite naturale oblig’ profesorul si-si adapteze demersul educational la temperamental
fiectirui elev in part.
La polul opus se aflt insusirile caracteriale, care se consider a fi determinate de factorii mediu si
educagie. De aceea profesorul trebuie si urméreasci dezvoltarea onestitigi, altruismului, curajului si si
combati minciuna, ipoctizia, egoismul.
* intre “rigiditatea” temperamentului si “flexibilitatea” caracterului se afli aptitudinile, Inteligenta,
aptitudinile muzicale, spiritul de observayie se considers a fi pargial inniscute, pargial dezvoltabile, Cadrul
didactic are rolul de a identifica componentele innaiscute si a le cultiva corespunzaitor.
© Pentru a sublinia forya pe care o are educatia in modelarea personalitafi, afirmm cA, desi insusirile
temperamentale mai pusin dorite nu pot fi modificate, ele pot fi “mascate” de trisituri caracteriale
corespunzitoare. Considerind impulsivitatea ca tisiturd temperamental’, nativi, efectul ei poate fi
minimizat prin dezvoltarea autocontrolului (detalii privind personalitatea se gisese in cursurile 3, 6 si7).
© Foarte important este si momentul in care se incearci schimbarea unor trisituri, fiecare avind o
perioadi de optima maleabilitate. Asa, de exemplu, anumite achizitii au loc doar in anii anteriosi
scolaritagii, rolul familie’ fiind considerat esengial. Cunoasterea acestor aspecte permite dirijarea actiunii
educative diferengiat pentru fiecare varstd in parte (detali in cursurile 4 si 5).
La nivelul proceselor psihice, modificabilitatea este strins legati de timpul de acyiune a stimulului
educafional, De exemplu, se poate afirma ci este nevoie de un timp mai scurt pentru a modifica procesele
cognitive decit pe cele reglatorii, Profesorul nu-si poate propune la o lectie modificarea calitiglor voingei
dar isi poate propune imbunatigirea caracteristicilor imaginatici (detalii in cursul 13).
in incheietea acestei sectiuni, dorim si subliniem rolul de model al profesorului pentru elev sti
Prin simpla sa prezengi in fara clasei, cadrul didactic isi pune amprenta intr-un mod pozitiv sau
negativ, constientizat sau nu asupra personalititii elevilor (detalii in cursul 14). Deoarece nu putem si
‘nu modificim, depinde doar de noi, cadrele didactice, si orientim schimbarea in direcyia bund.
i extenso
1. Consideratii introductive cu privire la psihologia educayiei ca ramura stiingificd
2. Psihologia educatiei gi rolul ei in formarea viitorului profesor - model integrativ
1. Consideragii introductive cu privire la psihologia educayiei ca ramurd stiingifica
Primele cunostinge sistematice ale psihologiei s-au regisit in lucritile filosofice elaborate de
“Aristotel (384-322 iesn.) — De Anima (Despre sifle, Descartes (1595-1650), Hegel (1770-1851). Ca
stiinta, a aparut in petioade mai recente (primele lucriti de psihologie sunt publicate dupi ani 1500
de Rudolf Goclenius si 1700 de Christian Wolf). Separarea psihologici ca stiingi independent de
filosofie s-a produs in anul 1980 prin lucrarea ,,Elemente de psihofizica” a autorului G. Fechner si in
1879 prin aparitia la Leipzig a primului laborator de psihologie experimentala fondat de W. Wundt.
Termenul de psihologie provine de la cuvintele grecesti payrhe (suflet) si ages (cuvant, teorie,
inviyituri). O prima aproximare a definirii psihologiei, pornind de la analiza etimologica, ar consta in.
considerarea psihologiei ca stiiny’ care studiazi psihicul sau procesele si fenomenele psihice.
Problema ridicata de aceasta definire este una de logic’, dati fiind circularitatea ei, Pentru a depisi
circularitatea trebuie si inlocuim termenul de psihic cu o definitie a lui.
Ce este psihicul?
© definite corecti din punct de vedere logic ar cere respectatea conditiilor conform cirora
orice definire trebuie si congind un gen proxim si.o diferenya specificd. Este foarte dificil, insi, si
identificim genul proxim si diferenga specified pentru conceptul de psihic. Cu atit mai mult cu cat,
caracterul siu abstract, dificil de reprezentat in termeni concreji, nu permite o deseriere facila, Fiecare
dintre noi si-a construit o imagine” asupra psihicului rezultati in utma experiengei cotidiene,
incereitile de a cunoaste psihicul la acest nivel s-au concretizat in utilizarea termenilor de ,minte”,
spirit”, ,suflet”, termeni preluati din domenii adiacente stiingei psihologice (,psihologia poporani”
menfionati de T. Herseni (1980) si concretizata in zicale, psihologia teologica propusi de biserica si
psihologia enciclopedica, promovati de istorici, geografi, medici, antropologi etc). Ca rezultat al
acestei cunoasteti empirice s-a construit asa-numita ,psihologie a simgului comun” sau ,psihologie
naiva” cate ne permite si ne cunoastem pe noi insine si reciproc astfel incat si ne adaptim vietti
sociale (0 prezentare genetoasi asupra problematicii psihologiei simpului comun este realizati de
psihologul A. Cosmovici, 1996 — resursa 1). Inst aceste cunostinfe despre psihic si aceste definiti ale
sihicului sunt de obicei unilaterale sau chiar subiective, lipsite de precizie sau contradictorii
Incercand si supund definirea psihicului tigorilor logice, autorii din domeniul psihologiei au recurs la
inventarierea principalelor caracteristici ale psihicului (realizarea unei definipii de tip caracterizare). Tar
aceste caracteristici reies prin raportarea psihicului la criterii exterioare lui insusi. Iaté care sunt
ctiteriile precizate de psihologul M. Zlate (1994, pp.13-14):
2) prin raportare la materie (la subsstratul material al psihicului):
psihic = produs /funcgie a creierului
b) prin raportare la realitatea inconjuritoare (lumea obiectivi a lucrutilor si fenomenelor
naturale):
psihic = rellectare subjectiva a realitétii obiective
©) prin raportare la interactiunea universalé a lucturilor:
psihic = caz particular /forma /expresie a viepii de relagie
¢) prin raportare la realitatea sociala:
psihic = element conditionat gi determinat socio-istoric gi socio-cultural.
12 Psihologia este definita, astfel, ca stiinfd care studiagd fenomene gi procese care consttuie 0 refletare
sbiectv a realitfié objective, eprezentind 0 functic a crienului raportat la velationarea universald, procese care sunt
condifionate si determinate socte-istore gi socio-cultural
‘Trebuie menfionat fapral c4, asa cum se intampla la nivelul oricarei stiinge, procesele, insusitile,
activititile psihice sunt studiate cu ajutorul unui ansambln de metode obiective pentru a evidentia
legile de funcyionare a psihicului,
Aspectul practic la psihologiei rezida in scopul siu care vizeazi cunoasterea, optimizarea gi
ameliorarea existengei umane (M. Zlate, 2000),
Psihologia educagiei reprezinti o ramuri stiingifici a psihologici, aflati la confluenga
psihologiei generale (ca stiingi de baz, cu un nivel de maxima generalitate stiingifica) cu domeniul
aplicativ al educatiei.
Educatia reprezint’ modalitatea prin care societatea transmite noilor sii membri, intr-o
manieri constienti si sistematici, cunoasterea, valorile, credinjele, modurile de comunicare specifice
cu scopul dezvoltieii potentialului individual necesar adaptisii la societatea sau cultura respectivi,
Psihologia educatiei isi propune, deci, si cunoasca si si amelioreze existenya umana actionfind
asupra procesului educational. Este cunoscut faptul ¢& profesorii pot avea tendinga ca, pe baza unei
psihologii naive construite, st impart clevii in elevi buni, mediocti, slabi fird a lua suficient in
considerate anumite nuange comportamentale care se manifesta la diferite obiecte de invayamant sau
in activititile extrascolare. Aceasti grupare a elevilor poate conduce la formarea unor stereotiputi, la
aplicarea unor etichete generalizatoare care duc la reducerea increderii elevilor catalogati drept
mediocri sau slabi in proptille lor posibilitigi. in baza aceleiasi cunoasteri empirice a psihicului, mulfi
profesori debutangi actioneazi in anumite situagii educative prin raportare la modele personale de
profesori. insi acest mod de actiune nu gine cont de particularitatile concrete ale psihicului clevilor cu
care lucteazd, putind apirea corespondentul erorilor medicale (iatrogenii) in planul educagiei
(didascogeniile). Psihologia educatiei este cea care oferi o alternativa stiintificd la cunoasterea
empiric de citre profesori a psihicului elevului, evitind subiectivitatea si reducind posibilele erori
educative.
2. Psihologia educatici si rolul ei in formarea viitorului profesor - model integrativ
in petioada actualA se doteste si se impune din ce in ce mai mult considerarea procesului
educayional ca fiind stiinya aplicata. Psihologia aduce o important contributic la constituirea acestui
domeniu prin ramura sa - psihologia educatiei. Scopul psihologiei educatiei este acela de
cunoagtere gi modelare a psihicului in vederea optimizarii activitaqii de invajare.
Cum ajuti psihologia educatiei profesorul? lati principalele domenii:
- in ceea ce priveste conginutul obiectului de invayimént predat: se cerceteazd modul in care
acest confinut poate fi adaptat particularititilor de virst sau particularitifilor individuale ale elevilor,
cum poate fi structurat si accesibilizat consinutul predat, cum se poate crea cadrul in care elevul si
poati aplica sau transfera cu usuring’ informafiile sau deprinderile achizitionate spre alte domenii;
- in ceea ce priveste organizarea procesului de transmitere a cunostingelor: se pune problema
adaptirii metodelor de predare la particularitayile psihice ale elevilor (virsta, stil de cunoastere si
invayare);
- in ceea ce priveste diversitatea umani cu care trebuie si lucreze profesorul: se cauti
rispunsuti la intrebari de genul: Poseda elevii aptitudinile si motivatia necesare invigirii? Se poate
lucra-cu 0 clasi sau cu elevi nemotivagi si inveye? Ce se poate face pentru a rezolva sau remedia
asemenea situasii?
13 Rispunzand la aceste intrebari, psihologia educatiei pune bazele formatii unui profesor capabil
si intervina flexibil si constructiv la nivelul realitagii scolare. Profesionalismul profesorului deriva din
imbinarea a trei factori:
a.pregitirea de specialitate (ca rezultat al cunostingelor si deprinderilor dobandite pe
parcursul instruirii oferite de specializarea universitara);
bprtegitirea psihopedagogica (revultatul pregitirii prin intermediul disciplinelor
psihopedagogice: psihologia educajiei, pedagogie, didactica, ate discipline de specialitate)
captitudinile pedagogice (aptitudini devenite capacitifi in urma exersirli lor in
contextul practicii pedagogice si permifind realizarea efectiva a actului educational).
Psihologia educatiei este disciplina care pune inceputul pregitirii psihopedagogice a
profesorului, ctedndu-i atit un cadru explicativ al fenomenelor observabile in actul educativ cat si
premisele unei interventii educative eficiente.
Cele doud intrebiri la care incearc si rispund Psihologia educayiei pun in centrul
problematicii cercetitii problema invatiii, Aceste intrebiti sunt:
: "De ce uni levi tnvaga mai bine decd alti? ee
face pentra a stimula invajarea?
Bazindu-ne pe experienta si cunostingele pe care le deyinem putem identifica diferite rispunsuti
la aceste intrebiri. Contributia esengiala a psihologiei educatiei consti in a identifica rispunsuri ce se
bazeazt pe cercetiti tiguroase care permit organizarea informagilor in modele operationale de
interventie educativa.
fin demersul de claborare a tispunsului la prima intrebare, psihologia educatiei introduce
certitudinea si rigoarea stiingei propunand o analiza de tip cauzi-efect pentru activitatea de invagate
Rezultatele invayirii variaz& datoriti unor cauze. Aceste cauze sunt numite si variabile ale
invatitii, Principalcle tipuri de variabile ale invapiti se grupeaza in patru categorit:
variabile contextuale variabile procesuale
factorii care oferd mediul, cadrul pentru comportamente ale profesorului si ale elevilor ce
procesele de transmitere-insusire de exptima procesele psihice implicate in activitatea
cunostinte; de inviyare;
variabile de intrare- input variabile de iegire- output
calititi / caracteristici / trisituri ale rezultatele objinute in urma evaluirit invagatit
profesorilor si ale elevilor, realizate de citre clevi— feed-back-ul invari
‘Tabel I Categorit de variabile ale invaarii
‘Aceste variabile sunt relafionate intr-o structuri operational care poate genera fie 0 invifare
cficienta fie una deficitari. Profesorul optimizeaz activitatea de inviqare cunoscind si modificand
fiecare dintre categoriile de vatiabile mengionate. Trebuie subliniat faptul ci optimizarca invapicii se
realizeaza cu succes numai daca actiunea de cunoastere si modificare are loc pe ambele planuri: atat la
nivelul psihicului elevului cat sila nivelul psihicului cadrului didactic. Modul de relagionare al acestor
detetminanti ai inviyirii este surprins de psihologul american W. Huitt (1995) intr-un model cate,
adaptat perspectivei oferite de acest curs, ia urmitoarea form:
4 CONTEXT
PROCES
Procesele
INPUT || jcinice ale | OUTPUT
Personalitatea | _‘levului Rezultatele
a Cognitive ‘e “
elevului 2 invatanii
Temperament | Reglatorii eal
; percepute de
Caractr Conditii ca
Aptitudini,
Personalitatea Procese Evaluarea
profesorului | psihice ale | realizata de
Temperament | profesorului | profesor
Caracter Cognitive
Aotitudini ‘
Reglatorii
Conditii
Fig. 1 Modelul integrativ al variabilelor inviitarii (cf. W. Huitt, 1995 )
Conform acestei perspective, optimizarea invayasii depinde si de capaci
side a ylucra cu sine” a profesorului. in
evaluatii, ca
atea de autocunoastere
Inirea celor doui direcfii formative se realizeaza la nivelul
eriga intermediar’ pe care profesorul 0 poate utiliza pentru a regla invaarea.
Predictibilitatea variabilelor invita
Cerceratea stiinyificd arava ca, in ceea ce priveste variabilele contextuale, una dintre cele mai predictibile o
constituie nivelul educagici mamei. $i aceasta intrucdt mama este primul educator al copilului, iar nivelul
limbajului uilizat in relagia cu copilul este un bun predictor al achizigillor scolare ulterioare (Huitt, 2005 cf.
Campbell, 1991; Voelkl, 1993; Zill, 1992), Nivelul utilizisii acast a tehnologiei informaiei (mijloace mass
media, computes) constituie din ce in ce mai mult un predictor al invaréeii (in condigiile unei utilizési
rationale). in ceea ce priveste variabilele de intrare, cercetitorii H. Walberg (1986) si W. Huiet (1995) arata
Vatiabilele care il ptivese pe elev au un caracter Dinire variabilele care vizeaz4 profesorul sunt
predicitibil mai pronungat fiind mentionate: mentionate ca predictibile:
inteligenta clevului (fiind predictibila pentru
vitera inviyinii);
*nivelal cunostingelor acumulate in domeniu;
" motivayia invigirii / atitudinea fagi de
itini pozitive (recompensa);
* formulatile aluzive si feed-back-ul pozitiv;
utilizarea activitiilor de invagare prin
cooperate;
Oe * utlizarea serillor ordonate de intrebiris
a ; * utilizarea unor metode de organizare a
# nivelul de dezvoltare cognitive; ead
es informagiei - metode care usurea7é invitarea
area ees clevului (Huitt, 2005, cf. Walberg, 1986, Huitt,
# dezvoltarea morala
1995).
15. i
|
/
Pentru a ne raporta la vatiabilele de intrare gi de proces ale invipiii este necesar si ne amintim
structura psihicului asa cum este el abordat de psihologia general.
Fenomenele psihice sunt clasificate in activitii, insusiri si procese psihice.
Activitasile psihice reprezinti modalititi de raportare a individului la realitatea inconjuritoate
si sunt aledtuite dintr-un sir de comportamente, actiuni, operagii si migciti orientate spre atingerea
unui scop.
Insugirile psihice reprezinti sintetizéti ale particularititilor importante si stabile ale
activititilor si proceselor psihice. Sinteza insusirilor psihice oferi o imagine globala a psihicului ~
personalitatea.
Procesele psihice reprezint’ modalivigi de baz caracterizate printr-o desfisurare discursivi,
plurifazick, Ele sunt specializate sub aspectul funcrionalitagi, al conyinutului informagional si al
formelor de realizate.
Schema ptezentata in secvenga ,.sinteza” a prezentului curs grupeaza pe criteriul functional
componentele sistemului psihic si poate indeplini misiunea unei “hati” care sf te ajute in orientarea
informational in cadrul activitatilor de curs si seminar.
Caracterul de sistem al psihicului este dat de faptul ci oricare dintre cele trei componente ale
psihicului (activititi, insusiri, procese) se giseste in relajie de interdependenta cu fiecare dintre
celelalte douk componente. Procesele psihice apar ca clemente componente ale activitatilor psihice,
iar caracteristicile functionale constante ale proceselor se traduc in trisituri psihice. La rindul lor,
irisiturile psihice reprezinté sintetizarea aspectelor constante caracterizind atat activitigile psihice
cit si ptocesele psihice. Activitiyile psihice reprezintt cadrul in care are loc manifestarea si
dezvoltarea proceselor psihice si a trisiturilor psihice. DupX cum orice activitate psihicd, de exempha
invijarea, nu se poate derula firi aportul fiecérui proces psihic.
Revenind la modelul variabilelor invayitii, variabilele de proces vizeaza procesele psihice
implicate de activitatea de invajare. Fiecare proces psihic poate fi considerat un ,,bloc functional”
care indeplineste un rol bine precizat in activitatea de invajare. Eficienya invayatii depinde de
procesatea cognitiva a informagjei, atat la nivel senzorial (senzagii, percepsii, reprezentiri), cat si la
nivel superior (gindire, memorie, imaginatie, limbaj). De asemenea, orice invajare este insotita si
stimulat’ de afectivitate, iar lipsa motivafiei sau voingei ar duce la imposibilitatea realizar sau ln 0
realizare mult deficitara a activitapii de invayare. Activitatea de invafare este condigionatd de atengie
prin focalizatea proceselor cognitive si optimizata prin deprinderi care permit o automatizare a unot
‘componente ale activititi
Cunoscand aceste variabile ale invagarii, putem construi deja raspunsuti stiingifice, riguroase
la cele douk intrebiri formulate de psihologia educayiei. Secventele care urmeazi vi vor da
posibilitatea si aprofundagi cunoasterea acestor variabile. insi nu toate cele patru categorii de
vatiabile vor fi abordate. $i aceasta intrucat o parte constituic obiectul de studiu al altor stiinge pe care
vefi avea posibilitatea si le studiagi mai tirziu in cadrul modulului psihopedagogic. Astfel, variabilele
de context fac, in mare parte, obiectul de studiu al sociologiei educatici iar variabilele de iesire,
precum si o mare parte din variabilele de intrare si de proces care il privesc pe profesor constituie
domenii abordate de pedagogic. Ceea ce rimine ca obiect central al psihologiei educatiei sunt
vatiabilele de intrare care il vizeaz pe clev. Astfel incit, daci obiectul de studiu al psthologici
generale este psihicul, obiectul de studiu al psihologiei educasiei este psihicul persoanei pus
intt-o situatie de invayare.
Plecand de la o modelate tiguroasi a situayiei educative, profesorul are posibilitatea si identifice
modalititile de intervengie educativa cele mai potrivite, adaptate realitigii concrete cu care se
confrunti. in acest sens, cursurile ce vor urma isi propun si detalieze acest model, deschizind
drumul spte rispunsul la cea de-a doua intrebare si spre construirea de modele operationale pentru
intervengia educativa pe care o vei realiza in calitate de profesor,
16 insa dincolo de a deveni tehnicianul desivirsit al profesiei didactice, orice profesor trebuie si
poarte in constiinya sa profesional, ca clement de permanenfi, caracterul de substang’ subtili,
afectivi al psihicului. A forma si dezvolta psihicul elevului inseamna mult mai mult decat a
aplica un set de tehnici sau de ,secrete” profesionale, este 0 ,lucrare” ce presupune
asumarea de citre profesor a responsabilitatii inflptuirii unui destin. Astfel incat, chiar daci
drumul propus de cursurile ce vor urma te va conduce printre variabile si detalii tehnice, te invitim si
{l urmezi asezind experienfele oferite in lumina unei perspective deontologice care si implice
constientizarea profesiei didactice ca prilej de a darui side a primi,
invitatii la reflectie si aplicare
a. Pornind de la perspectiva oferita de acest curs cu privire Ia definirea psihicului, identifica
relatiilogice posibile intre termenul psihic si termenii mint, suet, spirit
b. Tdentifica si alte structuri naturale, artificiale sau conceptuale care, ca si psihicul, au caracter
de sistem. Pot fi realizate anumite analogii funcjionale?
c. Avand in vedere definirea psihicului ca realitate obicctivi reflectata subiectiv, cum s-ar putea
raporta notiunea de psihic la nogiunea de realitate vietuala?
d. Ce diferenje exist intre inteligenta umand si inteligenga artificial? Pentru a concretiza
discutia, cauti pe Internet dupi cuvintele cheie chaiferbot sau chutbot si poartd conversatii cu
robofii de chat pe care-i gisesti. Simuleaza testul Turing cu ei si identifica ce trisituri fi
diferensiaza de un partener de comunicajie uman, Cauti de asemenea informayii despre testul
CAPTCHA. La ce se referi si care este relagia cu testul Turing? Ce proces psihic implicat in
acest test nu poate fi simulat suficient de bine de calculator?
resurse recomandate
1. Cosmovici, A., Psibologia simfului comun si relafileinterpersonale in. A. Neculau, Psibologia social’ Aspecte
contemporane, Editara Politom, Iasi, 1996, pp. 206-222 - 0 prezentate generoasi a problematicii
psihologiei simgului comun,
2, Cosmovici, A. Iacob, L., Pribolbgie scolani, Editura Polirom, Iasi, 1998, pp. 15-24 — 0 argumentare
convingitoare cu privire la necesitatea studierii psihologiei educatiei.
3. http://chiron.valdosta.cdu/wl
variabilelor invapicii
4. Vrabie, D., Stir, C., Prcbolgia educate, Editura Sinteze, Galati, 2003, pp. 5-19 - capitol dedicat unei
discugii larg documentate cu privire la obiectul si problematica psihologiei educayei
- 0 abordare riguroasi a procesului educativ din perspectiva
5. Zlate, M., Introducere tn psibologie, Editura ,Sansa”, Bucuresti, pp. 13-22 — probleme ale definirii
psihologici, 1994, pp. 53-92 — dezvoltati teoretice cu privire la psihicul ca obiect de studiu al
psihologiei.
7 metode de cunoastere
a psihicului elevului
obiective
in cadrul prezentului curs vor fi prezentate metodele pe care le pune la dispozitie psihologia educatiei
pentru cunoasterea psihologici a clevului. Pentru fiecare metoda in parte vor fi prezentate aspectele
generale, avantajele, dezavantajele si limitele domeniului de aplicabilitate. La sfirsitul acestui curs vei fi
capabil:
Psihologia educatiei
ofera metode riguroase,
validate stiintific pentru
cunoasterea psihologica
Analiza sistematica a
variabilelor de intrare ce
vizeaza elevul este
premisa unui act
‘educational de calitate.
Sa prezingi metodele de cunoastere impreund cu relagile dintre ele.
Si identifici domeniul de aplicabilitate al fiecirei metode in parte,
Si inifiezi procesul de realizare a figei de caracterizare
psthopedagogica a clevulti.
Incepeti prin a va studia mai bine elevii, citi,
on siguranté, mai cunoastefi deoc
JJ. Rousseau
19 sinteza
metode de cunoastere a elevului
observatia
Presupune urmirirea atenti si sistematicd a
‘comportamentului unei persoane cu scopul de a
sesiza aspectele sale caracteristice.
Condigii necesare pentru o bund desfigurare a
observatiei:
~ ce se observ: comportamentul vizat tebuie
bine precizat; stabilirca unui plan de observare;
= cit timp gi cand se observa: observarea
tiebuie si se desfisoare pe o perioad’ mai
Tungé de timp si in siruagit deerite;
= cum se observa: notarea imediatk a
informarilor; observarea curenti trebuie si fie
separati de interpretarea_comportamentelor
din punct de vedere psihologic; observarea
tuebuie realizact cit mai diseret.
convorbirea
Este 0 conversajie inte dowd persoane,
desfiguraté dupa anumite reguli metodologice
prin care se urmireste objinerea unor informagii
cu privire la 0 persoani, in legiturk cu o tema
stabiliti anterior.
© convorbire eficienta presupune:
= asigurarea unui climat destins, de sigueanga;
= castigarea increderti elevuluis
~ menginerea interesului clevului pe parcursul
convorbirii
= formularea unor intrebasi case;
~ preocuparea profesorului de a objine rezultate
autentice (clu! poate incerea si ofere 0 imagine
posto on privre ks sins
= _observatea reactilor nonverbal.
metoda anchetei psihosociale
Reprezinti 0 formA de convorbire in care cel
pujin rispunsurile sunt oferite in seris. Intrebaile
vizewz’ pirerea elevului referitoare la un aspect
anume gi nu rezolvarea unei probleme.
Instrumentele anchetci sunt:
= intesviul (intros swnt formulate ora)
= chestionarul (inti sent formulate ri
Datoriti problemelor pe care le sidict formularea
intrebitilor, pozitionarea lor in chestionar sau
intesviu si interpretarea rispunsurilor, aceasti
metoda este bine si fie aplicaci cu ajutorul unui
specialist psihopedagog.
metoda testelor
Reprezinti 0 proba standardizata din punet de
vedere al sarcinii propuse spre rezolvare, al
condigiilor de aplicare, al instrucyiunilor date gi al
interpretirii rezultatelor.
Testul psihologic este o metodi de dp eantitativ,
care rezultatul este oferit sub forma unui seor.
Presupune de obicei punerea elevului intr-o situaie de
rezolvare de probleme.
Defi permite cunoasterea obiectiva a clevuli,
testele trebuie create, aplicate si interpretate doar de
specialigtii psihopedagogi. Profesorului ti revine
satcina de a identifica situapile ce impuan testarea.
metoda biografica (anamneza)
Presupune analiza sistematici a datelor privind
trecutul unei persoane gi a modului ei actual de
existenga.
Tnformagiile de interes provin din diferite surse:
~ documente oficiale (scolar, medical)
= produse ale activitagii elevului (cite de some,
urna, desends
= “convorbirea (purer elerlul in postura dea relata
Adepre viata 1).
Datcle culese trebuie validate si interpretate pe baza
uunor criteri stintifice.
experimentul
Este metoda prin care se provoacd anumite fapte
in conditii bine determinate cu scopul de a
verifica o ipoteza. Etapele experimentului sunt:
= observarea unor fapte:
= elaboratea ipotexelor (pe haga analiza’ si
relations fates
= experimentarea _propriu-zisii (promcarea
fonomenadai én condi determinate pentru a verfca
‘potezee elaborate anterion)
= prelucrarea datelos (viens une conclegi
Metodologia stricti si aspectele deontologice
implicate recomanda utilizarea acestei metode de citre
specialistul psihopedagog.
Rezultatele cunoasterii psihologice a elevului, prin intermediul oricireia dintre metodele mengionate, sunt
sintetizate in figa psihopedagogica de caracterizare a elevului acunoaste
© Observasia este cea mai utlzaci metoda intrucit ea insofeste tonte celelalte metode. Nu se poate vorbi de o
cunoastere eficienti a elewuhi prin metoda conversafie, a anchetei, a testului sau experimentului daci datele nu sunt
confruntate si completate cu datele observagjei, Pentru un bun profesor observatia devine o atitudine petmanenta
fati de clevit sii, Metoda obscrvayci poate fi utiizatt atit in cadrul orelor, cit si la diverse manifests: scolare, in
pauze, in excursi sau in orice stuapi in care se manifest liber individualitatea elevilor.
© Convorbirea este utilizati atunci cind dorim si confruntém datele obginute prin alte metode cu opinia elevului.
Utiizarea nei ascultari active este 0 conditie de bak pentru dinjarea convorbisi, Un exemplu referitor la folosirea
judicioasd a convorbirii este prezentatin continuare:
R-T. este un elev care se caracterizeaza prin egec gcolar la doud discipline
Pregitirea spajiului unde se va] Profesor Te-am refinut fiindci as dori si stim de vorbi. Banuiesti care este
desfiguma convorbirea: ssubicctul? (tailrea rela, implcarea clvula)
= cadru separat RIT: Da, cred c4 stu .. note.
(e 14 evita comorbirea de fatd ov afi | Profesor: Intr-adevir. Sunt putin ingdjorat cu privite la rezultatele tale scolare,
lei sau pris Tu ce poti spune despre aceasti sinuagie? (onfrmary informare cx prvire la subi)
= asiguearea lint RIT: Nu tiv... sunt pugin .. nedumerit,
(uns indepirtati stinulié care ar putea | Profesor: Nedumerit?ffcalzare-soidtare de detali)
perturba dixatay RT: Mda, Nu mi s-a mai intimplat. Cred ei sunt pugin coplesit de ce mi se
~ asezarea in spagiu cere la coal.
(Ge prin 0 agezare in unghi de 90° unei | Profesor: Ingcleg. (rflctarea — profisoral empatizeag on elerul)
‘asegin fad in fata” sae umer Ja | RT: Incere si fac fapi, dar sunt multe lucruti pe care trebuie si le rezolv si
ands” cast, Tatil meu este plecat si trebuie si preiau eu o parte din treburh.
= incurajatea nonverbal Profesor: Cu alte cuvinte, timpul rimas pentru lecfi este mule mai seurt deca
(cloud trebnie 5a simté inourjare si inaisne? (parafraare— se rconstraeste afrntia)
atente di partea prfsorul’ indnaiv la | RT: Da. Uneort incep si ma pregitese pentru scoalé dupa ora opt seara cind
nivel nomerbab. sunt deja obosit.
Dupa cum se poate observa, ablitijile de asculare activd presupun atic o attudine sincerk si interesati a profesor,
cit si exersarea unor deprindesi de formulate a intro.
© Chestionarul (ca instrument al metodei anchetei) are avantajul ci ofert posibilitatea obyinerii de informagii cu
privire Ia 0 anumiti tema de la mai mulfi subiecj in acelasi timp. Dac suntem interesaji de feul in care percep elevii
© anumita situatie sau dorim si cunoastem opinia clasei cu privire la 0 tema comuni tuturor, atunci chestionarul este
cea mai potrviti metodt. Tabelul de ma jos exemplifick modus diferite in care pot fi formulate intrebiile:
tip intrebare formulare
inchisi Ese mulfumic de modal in care relajonezi cu profesorul disiginte?
o Da o No
deschisé Ce piirere ai despre modal in care relagonezi cu profesorul dniginte?
Gormalare keri) : a
‘mixte Pot si afirm despre profesonul dirginte ci este 0 persoank:
(G0 mai multe variante,| 2) care acord multi importanyi comunicitit cu eleviis
ddintre care tma permite| —b) pentru care relafia cu elevii nu este important
mula tbr) )_aliceva, Ce ante ssn .
‘cu alegere muliipli | Cred ck profesonul dinginte se caracterizeazi prin:
(Ge pot indica uma sas| a, deschidere —b. implicate _c. disponibilitate
mei malt optan’) d._refinere c._indiferent__f_lipsa disponibilitig
scalate Tn ce misutd consider ef profesorul dinginte este o persoand comunicadv’?
(eptimile sunt ordonate deloc putin oarecum. desta de foarte
de la 0 valoore minima | comanicativi — comunicativi. _comunicativé. —comunicativl —_comunicativi
pani ta 0 valsare | O~ ©. °.
macsini)
22 amodifica
Desi scopul metodelor mentionate vizeazil exclusiv cunoasterea elevulu, ee nu pot si nu actioneze asupra psihicubai
clevului, modificindu. Avand in vedere faptul ci, indiferent de metoda de cunoastere willizati, profesorul va fi
perceput de citre elev ca observator (evaluator al comportamentului) sunt necesare citeva precizisi cu privire la
‘modlificiile care apar la elev datoriti acestui rol:
© Nu fi uimit cd nud mai recunosti atunci cand fl observi: Faptul de a fi observat face ca relatia dintse
profesor siclev st fie una de evaluare si dominare, astfel int este posibil ca elevul care stie el este observat fie
si afigeze un comportament doci, asteptat de profesonul observator, fie si manifeste reaciii de prestanga, de
extravaganys.
* Inainte de a incepe si-1 observi, priveste-te in oglinda! Cercetitile au demonstrat cil inclusiv caracteristici ale
observatorului precum virsta, sexu, tlia, modul de a se imbrica determina reac diferte la cei observagi.
© Agresiv, driguy sau neutru? Atiudinea observatorului transforma reacfle celui observat. Din acest punct de
vedere, unit observatori determin rezistengl, opacitate la cei observagi (observatosi agresivi), in timp ce
observatorii foarte amicali determin’ eispunsuri in conformitate cu asteptirle, Interesant este, ins, ci
observatosi neutri au si ei dezavantajul de a crea anxietate, cei observali neputind si-iincadkeze intr-o categorie.
© Te vor sau nu in preajm’? Prezenja unui observator modifici si climatul grupului de elevi, Psihologul P. Janet
(1936) arita eX prezenja unui adule in preajma copiilor de pani la 10-11 ani creeaz un climat de securitate, deci
este acceptati, cfutati, in timp ce, in cazul copillor mai mari de aceastl visstl observatonul poate intimpina
rezistengi si chiar solidavizarea grupului impotriva sa.
* Unde mi agez? Modificitile determinate de prezenfa unui observator sunt diferte in functie de pozifionarea in
spayiu a acestuia fag de cei observa D. Chevrolet a realizat in 1973 un experiment in care 2 aritat ci
pperfotmanjele elevilor la un test erau modificate in functie de distanga la care se aflau fap de un observator plasat
intengionat (un inspector scolar). S-au diferenfiat astel tei zone de grupare a rezultatelor 0 zoni de crestere @
performangei (aflatl in imediata apropiere a observatorulti), o zona de menfinere si o zon de diminuare a
performangei (aflaci la distanga cea mai mare).
+ Spune-mi ce crezi despre mine ca si-4i art cine sunt! Rezultatele cunoastesi psihologice pot fi modificate si
atoried anticipatilor pe care le face cel care realizeaz cunoasterea. Asteptirile examinatorilor devin ceea ce R.
Merton numea , predictii care se auroimplinesc”
—
Experimentul Rosenthal - efectul Pygmalion
In 1968, Robert Rosenthal si Lenore Jacobson publicau rezultatele unor cercetiiri aviind drept ipotez
= profesosi au anumite expectange refertoare la ele lor,
~ devi sispund la asteptisile profesorilos,
- _ petformanjele scolare sunt influentate de aceste asteptit,
Ipotezele s-au contirmat, clasele care au fost prezentate profesorilor ca find mai bune au objinut rezultate
supetioare claselor care au fost prezentate ca find mai slabe, in condifile in care in realitate ele erau echivalente
valoric. Explicajia consti in faptul ci profesosii se comporta diferi, in funcyie de expectangele pe care le au. De
exemplu, in clasele despre care stiu c4 sunt mai bune:
(© se comport thai apropiat, mai cald; 0 folosesc mai mult aprecierile laudative;
© predau mai multe informagi; © furnizeaz mai multe ocazii de a rispunde, de a se implica,
‘Toate acestea modeleazsi performantele elevilor, ficindu-le si fie in concordangi cu asteptitile profesorilor. De
aceea nu se recomand folosirea etichetelor negative la adresa elevilor (ele ajung si se intemalizeze, deci si se
sautoimplineasci”) $i tot de aceea este necesari confidentialitatea rezultatelor la testele de personalitate sau de
inteligengi (in acest sens find indicatisio prezentare dlescriptiva - nu una numeric’ - a rezulatclor).
|
Cetcetitile efectuate au dezvoltat, inst, si o serie de tehnici de optimizare a metodelor de cunoastere psihologiclt care
si petmiti evitarea distorsiunilor menfionate si realizarea unei imagini cit mai fidele a psihicului elevului (detalii in
secvenga exten.
23 extenso
1. Metode de cunoastere a psihicului ~ probleme introductive
2. Prezentare analitica a principalelor metode de cunoastere a clevului
3, Programa de studiere psihologica a elevilor gi figa psihopedagogic&
1. Metode de cunoastere a psihicului — probleme introductive
Suntem obisnuifi cu imaginea profesorului care evalueazi performangele elevului. Pe baza
metodelor de evaluate el poate stabili in ce miisuri ceea ce si-a propus si cunoasc sau si deprinda
elevul (obiectivele lecfiei) s-a realizat sau nu, Ins nu intotdeauna profesorul care evalueazii are si
explicatia performangelor atinse de elev. Pe de alti parte, aceastd evaluate fi di posibilitatea si
cunoasca doar o laturé a elevului: comportamentul sit in relagie cu sarcinile scolare exclusiv. Ins
clevul are 0 structuri globala, care include si comportamentul in relagie cu ceilalti elevi, cu prietenii,
cu pitingii, un anumit trecut care poate fi semnificativ pentru evolutia scolar actuabi. La acest nivel
putem vorbi de cunoasterea psihologic’ a elevului.
in cunoasterea psihologicd putem vorbi de o cunoastere empiric’, ,de bun simy’, realizatd
aproape inconstient in timpul activitayilor cotidiene (prin utilizarea observagilor implicite si a
limbajului comun), dar si de o cunoastere sistematicd, realizati prin mijloace stiinyifice, cu un nivel
mai ridicat de obiectivitate (presupunind utilizarea unui limbaj stiingific sia metodelor specifice
cunoasterii psihologice: observatia, convorbirea, metoda biograficé, chestionarul, testele,
experimentul).
Metodele psihologiei constituie structuri algoritmice, programe care regleaz activitatea de
cunoastere, ajutindu-l pe cadrul didactic si depiseasca nivelul de cunoastere empiric a elevului.
Scopul utilizitii acestor metode consti in a determina catacteristicile psihologice ale fiecirui elev
astfel incit profesorul si poati proiecta cele mai adecvate demersuri didactice de urmat, cele mai
potrivite conditi de desfisurare a activitigilor didactice, precum si actiunile de asistengi
psihopedagogica ce se impun in anumite situa,
Din punct de vedere al scopului si al gradului de obiectivitate, metodele de cunoastere
psihologica sunt impargite in dou categorii:
metode clinice metode psihometrice
‘enumerare observatia chestionarul
convorbirea testul
metoda biografici experimentul
seop cunoasterea cit. ~—smai| — cunoasterea cat mal
aminuntiti a persoanei obiectiva a persoanei
explicarea evolutiei persoanei
abordare /interpretare calitatival cantitativ’
Tabel 2. Prezentare sinopticd a principalelor metode de cunoastere psihologic’ a elevului
Desi cele dow’ categorii de metode se prezinta distinct la o analiza stiingfica, in practica se face
tot mai necesara abordarea integrata a lor.
“Trebuie menfionat faptul ca, oricare ar fi categoria sau metoda utilizatd, psihologia este o sting
probabilistcd, de aceea concluzia cunoasterii psihologice nu este una definitiva, ci doar un prognostic
care va trebui elaborat pe termen scurt, pentru a evita erorile datorate evolutici in timp a elevilor.
24 2. Prezentare analitica a principalelor metode de cunoastere a elevului
in aceast’ secventa de curs vom aborda in special accle metode care pot fi utilizate eficient de
ptofesori, fri sprijinul autorizat al unui specialist in psihodiagnostic, Prezentarea succinté a
metodelor pentru utilizarea citora profesorul trebuie si solicite asistengi de specialitate are drept
scop informarea cu privire la situayiile care impun utilizarea acestora si nu incurajarea utilizatii lor.
Profesorul trebuie si recunoasci situafiile in cate se impune utilizarea acestor metode si si recurgi la
personalul specializat.
2.1. Observagia
- urmitirea atenti si sistematici a comportamentului unei persoane cu scopul de a sesiza aspectele
sale caractetistice,
Ea poate fi realizatd spontan, atunci cind profesorului i se ofera ocazia de a urmiti liber anumite
comportamente relevante ale elevului sau in mod sistematic, atunci cind aceste comportamente sunt
urmirite conform unor parametti specifici propusi anterior,
Avantajele observagiei:
a. simplitatea metodei (sunt activate abilitisile de observator pe care le utilizim si in cazul
cunoasterii empirice);
, catacterul facil al aplicarii (nu sunt neapirat necesare mijloace sau instrumente specifice)
Dezavantaje:
a. caracterul subiectiv dat de:
= limitele petcepyiei observatorului derivate din selectiviatea atengiei, tendinga de a observa mai
usor doar ceea ce este contrastant, de a fi influengat de informagiile anterioare despre subiect
= tendinga observatorului de a categoriza sau interpreta imediat aspectele observate pornind de
Ja experienga personali, de a da conotatii sau semnificagii personale faptelor observate;
~ _ tendinga observatorului de identificare eu persoana observati;
- tendinja de a selecta acele aspecte comportamentale care se subscriu unei teorii sau ipoteze
initiale a observatorului (tendinga observatorului de a observa in special comportamentele
asteptate)
b, _-modificarea_posibili a comportamentului elevului observat in situagia in care acesta
constientizeaza faptul eX este observat;
c. posibilitatea realizarii unor interpretiri eronate a comportamentelor (fie prin realizarea unei
interpretiti ,pripite” a comportamentului, fie prin realizarea unor intespretisi marcate de
caracterul subiectiv mengionat la primul punct);
este posibil ca un comportament ce se doreste observat si nu apara imediat, si, astfel, si fie
necesar ca observatorul si astepte.
Conditii necesare pentru o buna desfisurate a observaticit
a, observarea trebuie si aibi un caracter selectiv (comportamentul vizat trebuie si fie unul bine
precizat, operafionalizat). De exemplu, pentru a observa daca un elev este sau nu sociabil, trebuie
si incepem prin a operafionaliza aceasta trisituri in comportamente concrete, usor obsetvabile:
sociabil = comuniea, participa cu plicere la activititi de grup, se implica activ in sarcini scolare ce
presupun relayionarea, fi ajuti din proptie inigiativa pe ceilalfi ete.
stabilirea unui plan de observare;
clevul trebuie observat o perioadé mai mare de timp si in situasii cit mai diferite;
notarea cit mai rapida, imediata a informasiilor;
observarea curenti trebuie si fie separata de interpretarea psihologicd a comportamentelor;
observarea trebuie realizatd eit mai discret.
pease
25 |
|
Toate aceste conditii pot fi concretizate prin realizarea unei grile de observaie, lati un exemplu de
‘gild de observatie care poate fi alcatuit’ de cadrul didactic pentru a urmari trisitura soribifitate
Timp Luni Mari Miercuri_ Joi_—-Vineri_Interpretare
Comportamente Ora Ora Ora Ora Ora
Pauza Pauza Pauza Panza Panza
Comunica
Participa cu plicere la
activitati de grup
Se implici activ in sarcini
scolre ce. —_presupun
selagionarea
fi ajutt din proprie inigiativa
pe ceilali 2
Fig. 2 Exemplu de grila de observatie
2.2, Metoda biografica (anamneza)
{ntrucat nu intotdeauna utilizarea observatiei ne permite s& accedem la explicagii realiste ale
comportamentului clevului, de cele mai multe oti istoria acestuia ne poate confirma sau infirma
anumite ipoteze pe care le facem atunci cAnd interpretim datele observatie. in acest sens se intampli
si recurgem la date suplimentare care pot completa tabloul observatillor venind din diferite surse:
analiza unor documente (documente scolate, fie medicale etc.), analiza produselor activitigii clevalui
(caiete de teme, compuneri, jumnale, scrisori, desene, produse realizate in cadrul activitiyilor practice
etc.), analiza cursului viefii (prin povestirea de catre elev a intregii sale viefi), analiza unor microunitagi
biografice (descrierea activitigilor unei zile de scoala, a unei zile libere sau a unei zile de vacanga). Pot
fi utile si datele pe cate le obyinem de la alte persoane care cunosc foarte bine clevul.
Metoda biograficd presupune analiza sistematicd a datelor privind trecutul unei persoane si a
modului ei actual de existent. Aceastd metoda nu trebuie redusi doar Ia culegerea de informatii. Si
aceasta intrucit sursele menfionate mai sus pot da doar informayii paryiale. Specificul metodei
biografice consti in modal de sistematizare si interptetare stiingificd a datelor. Dar care sunt criteriile
conform cirora o interpretare a datelor este valida? Psihologul Gordon Allport (1981) ofera, in acest
sens, cateva teste sau criterii pe baza cirora ne putem asigura de validitatea interpretarilor date:
Conditii de validitate a interpretatilor:
1. sentimental de certitudine subiectivi (0 interpretare este valid’ dac cel care 0 propune este
convins de adevirul ei);
2. conformitatea cu faptele cunoscute ( 0 interpretare valida trebuie si poati explica toate datele
cunoscute);
3. experimentarea mentala (G. Allport ne propune si ne imaginm viafa unei persoane fri prezenga
unui eveniment pe care il considerim important. Daci vom considera ci viaja persoanei nat fi
suferit modificéri importante in absenta acelui eveniment, atunci evenimentul respectiv nu este
important si orice interpretare care il include este gresita);
4, fora predictiva (0 interpretare este valida daca poate fundamenta predictii cu privire la evoluyia
viitoare a elevului);
5. acordul social (o interpretare este valida daci mai muli profesori ajung la aceeasi explicatie);,
6. coerenfa interna (contradicgile logice ale unei interptetiti ridick suspiciunea de nevaliditate)
26 Daca sunt respectate aceste condigii de obiectivitate a interpretasii datelor, metoda biograficd devine
© metodi ce poate reprezenta o resursi foarte bogati de informagii necesare in cunoasterea elevului
2.3. Convorbirea
Este 0 conversatie intre dou persoane, desfiigurati dup anumite reguli metodologice prin care
se urmireste objinerea unor informafii cu privire la o persoand, in legiturk cu o tema stabilité
anterior.
Pentru a intruni conditiile unei cunoasteri stiingifice, convorbirea trebuie si aibi un caracter
premeditat, un scop bine precizat (vizind, bineineles, obiective psihologice) si sé respecte anumite
reguli.
Tiputi
a, convorbirea standardizati (cu intrebati fixate dinainte);
b. convorbirea nestandardizata (fii o formulare anterioard a intrebitilos).
Condigii(reguli) pentru o convorbite eficienta
a. cistigarea increderii elevului;
b._mensinerea interesului elevului pe parcursul convorbitii,
¢. preocuparea cadrului didactic pentru a obyine rezultate autentice (elevul putind tinde si ofere
o imagine pozitiva cu privire la sine);
d. observarea permanent a reacfiilor nonverbale ale elevului (aceste informatii confirmand sau
completind ceea ce spune elevul);
€. asigurarea unui climat destins, de siguranga si incredere pentru desfigurarea convorbiriis
f. formularea unor intrebiri cit mai clare (in cuvinte cit mai apropiate de limbajul clevului,
alternarea intrebitilor inchise cu cele deschise, evitarea acelor intrebari care sugereazi
rispunsul sau creeaz un sentiment de culp’);
Valoarea acestei metode depinde in mare masuri de respectarea conditilor mentionate, dar si
de experienga practici a celui care o ditijeaz, de miiestria aplicarii cunostinfelor de psihologie. in
acest sens literatura de specialitate subliniaza necesitatea existenyei la utilizatorul convorbirii a
apacititii de ascultare activi. Acest aspect presupune capacitatea consilicrului de a asculta elevul
dandu-i totodata sentimentul ci este ingeles si incurajat si se exprime deschis si liber, Prin ascultarea
activa se comunici 0 atitudine de respect pentru cea ce simte si comunica clevul, transmigindu-i-se
‘mesajul nonverbal ci este ingeles, Utilizarea ascultitii active face ca metoda convorbirii si
dobindeascd, pe ling’ rolul de cunoastere, si o now functie, aceea de consiliere a elevului, Caracterul
activ al ascultarii este sustinut de cateva tehnici dintre care mensionam:
4. _nyfectara : presupune exprimarea ingelegerii de catre profesor atit a confinutului informagional
cit sia stirii emofionale transmise de elev. Se concretizeaza in fraze de genul ,.si mie mi s-a
intimplat si...” ;
b. pangfragare: abilitatea de reformulare a ceea ce este esential in ceca ce spune elevul, Aceasti
abilitate presupune utilizarea unor fraze care pe ling a comunica elevilor e& mesajul lor a
fost ingeles, le sintetizeaz acestora cea ce au spus : Cu alte curinte... sau Ceea ce spui tu se refer
a
Cc. sumarizare : se refera la frazele care, pe ling a parafraza ceea ce spune clevul, oferi si cadrul
de recapitulate a conginutului mesajului care se dovedeste mai complex.
Convorbirea prezinti marele avantaj c& interpretarea rezultatelor nu ridicd probleme in situagia
‘in care a avut loc conform conditiilor de proiectare si dirijare mengionate.
27 2.4. Ancheta prin chestionar
‘Ancheta este una dintre metodele cele mai utilizate in planul larg al cunoasterii social.
Colectarea datelot se face cu ajutorul instrumentelot sale — chestionarul si interviul.
Chestionarul reptezinta o forma de convorbire la care cel pugin rispunsurile sunt date in seris
Consti intr-un set de intrebari organizate in asa fel incat sk permit obinerea unor date cat mai
exacte cu ptivire la 0 persoani sau ln un grup de petsoane, Obiectul cunoasterii trebuie si se inscrie
in domeniul informatiilor detinute de o persoani sau de un grup, al atitudinilor, opiniilor,
comportamentului, motivatiei.
Avantaje:
a. tealizeaza investigarea mai multor subiecti in acelasi timp;
b. interacgiunea dintre cel chestionat si cel care chestioneazii este mult mai mici decat in cazul
convorbirii, ceca ce face ca elevul si fie mai pusin influensat.
Dezavantaje:
a. recurge la autocunoasterea elevilor, care este subiectivas
b. datele objinute pot fi influengate de tendinga de fagadi.
Formularea intrebitilor este o conditie de bazi pentru realizarea unei cunoasteri eficiente.
‘Acestea trebuie si fie clare si accesibile elevilor, si nu congind sau si ingrideasca rispunsul, si
petmiti rispunsuri simple si, pe cit posibil, sincere, Ordinea intrebatilor este un criteria important
pentru succesul cunoasterii psihologice, intrucét nu toate chestionarele construite dau rezultate in
cunoasterea clevului, este necesari realizarea unei verificari prealabile a acestora.
Tiputi de chestion:
criteriul tip
dupa conginut: ~ chestionare de personalitate;
= chestionare de interese;
= chestionare de opinii si atitudinis
Vous aimerez peut-être aussi
- Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and PrejudiceD'EverandOrgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and PrejudiceÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (20391)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItD'EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItÉvaluation : 5 sur 5 étoiles5/5 (3290)
- The 7 Habits of Highly Effective People Personal WorkbookD'EverandThe 7 Habits of Highly Effective People Personal WorkbookÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (2515)
- How To Win Friends And Influence PeopleD'EverandHow To Win Friends And Influence PeopleÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (6529)
- American Gods: The Tenth Anniversary EditionD'EverandAmerican Gods: The Tenth Anniversary EditionÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (12953)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeD'EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (20049)
- Remarkably Bright Creatures: A NovelD'EverandRemarkably Bright Creatures: A NovelÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (5620)
- How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of LeadersD'EverandHow to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of LeadersÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (2324)
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationD'EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (2499)
- The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological SuspenseD'EverandThe Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological SuspenseÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (1117)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleD'EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (2568)
- Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)D'EverandWuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Évaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (9486)
- Habit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceD'EverandHabit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (2556)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeD'EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (5807)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyD'EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (3321)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleD'EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (353)
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksD'EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (20479)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionD'EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (2507)
![American Gods [TV Tie-In]: A Novel](https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/audiobook_square_badge/626321117/198x198/22ab6b48b6/1712683119?v=1){kind=icon}
