UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV FACULTATEA DE ALIMENTAIE I TURISM

Autori: studenti Cojocaru Teodora Cojocaru Iulia Cristea Alexandru Anul II, IMAPA 16181 Coordonator tiinific: Prof. univ. Bogdan Burduhos

-2010-

CUPRINS Cap. I Sisteme hibride fotovoltaice-eoliene..........................................................3 Cap. II Realizari interioare...................................................................................4 II. 1 Sistem hibrid de alimentare a farurilor de navigatie- Sulina...........4 II. 2 Sistem hibrid de alimentare pentru zone izolate- Manastirea Costinesti................................................................................................................5 Cap. III Principii de respectat..............................................................................6 III. 1 Stocarea energiei.................................................................................6 III. 2 Specificul locului.................................................................................6 III. 3 Intodeauna sistem hibrid...................................................................6 III. 4 Siguranta.............................................................................................7 Cap. IV Sisteme fotovoltaice................................................................................8 IV. 1 Cum functioneaza panourile fotovoltaice.........................................8 IV. 2 Celule solare........................................................................................9 IV. 3 Eficienta celulelor solare....................................................................9 IV. 4 Panourile solare...................................................................................10 IV. 5 Radiatia solara.....................................................................................11 IV.6 Orientarea.............................................................................................12 IV.7 Unghiul de inclinare.............................................................................13 Cap. V Turbinele eoliene.......................................................................................14 V. 1 Energia eoliana......................................................................................14 V. 2 Energia solara.......................................................................................14 V. 3 Energia hidraulica................................................................................15 V. 4 Biomasa..................................................................................................15 Cap. VI Sistem hibrid eolian-solar......................................................................17 VI. 1 Generatorul eolian.............................................................................19 VI. 2 Panouri fotovoltaice.......................................................................... 20 VI. 3 Micro hidrocentrale...........................................................................20 VI. 4 Grupul electrogen..............................................................................21 VI. 5 Acumulatori de stocare.....................................................................21 VI. 6 Invertoarele si cu sisteme de incarcare a bateriilor.......................21 Cap. VII Descrierea sistemului pentru o casa de vacanta...............................23 VII. 1 Estimarea financiara a sistemului..................................................24 Cap. VIII Concluzii...............................................................................................26 Cap. IX Bibliografie..............................................................................................27

I. Sisteme hibride fotovoltaic-eoliene

Acest tip de sisteme este foarte potrivit pentru alimentarea cu energie electric a micilor consumatori din zonele izolate sau sensibile ecologic. Sunt de asemenea utile i n zonele conectate la reeaua electric, pentru reducerea polurii i protejarea mediului. Aplicaii posibile: gospodrii sau coli izolate, cabane turistice, rezidene de vacan, telecomunicaii, semnalizri de navigaie, platforme maritime, conducte de gaz sau petroliere, staii de cercetri izolate, etc. Proiectare la comand , conform profilului sarcinii cerut de utilizator, costurilor de investiie i potenialului de energii regenerabile al zonei de amplasament. Concepia de proiectare urmrete: 1.- modularitatea , ceea ce permite reconfigurarea i ntreinerea uoar a sistemului; 2.- o singur unitate de stocare la care sunt conectate toate sursele; 3.- administrarea inteligent a consumurilor prin divizarea pe prioritai stabilite de utilizator; 4.- control automat al sistemului incluzind controlul bateriilor, al surselor i consumatorilor, protecii la scurtcircuit i supratensiuni, alarme i diagnoz sistem. Opional pot fi adaugate staii meteo i funcii de stocare, monitorizare i transmisie la distan n timp real a datelor din proces i meterologice.

II. Realizri anterioare

Sistem hibrid de alimentare a farurilor de navigaie Sulina

Aplicaie experimental de folosire a resurselor de energie regenerabile n zone ecologic sensibile sau/i izolate, aa cum sunt Delta Dunrii i zona Mrii Negre, de concepie proprie i realizat n cadrul programelor de cercetare ale Uniunii Europene (Proiect INCOCOPERNICUS ICOP DEMO 96-2145 n colaborare cu WIP Germania, TU Gabrovo Bulgaria, CRES Grecia, responsabil proiectare i instalare dr.ing. Mihai Predescu-ICPE lab.02). Sistemul este dedicat alimentrii cu energie electric a farului de navigaie Sulina aflat pe o insul n Marea Neagr, iar proiectarea lui a avut in vedere realizarea n mod autonom i cu prioritate a acestei sarcini. Astfel lampa principal a fost conectat la un invertor propriu, iar consumurile auxiliare la alt invertor. Generatoarele Diesel, existente anterior au fost conectate la sistemul hibrid fotovoltaic-eolian i reprezint o surs de rezerv pentru cazuri neprevzute de vrfuri de sarcin sau avarii. Funcii sofisticate de control automat al sistemului asigur toate trasturile de control specificate mai sus.

Caracteristici tehnice: Surse de energie: turbin de vnt 1,5 kW i n curs de instalare alta de 3,5 kW, panouri fotovoltaice 5kWp, generatoare Diesel anterioare de rezerv Unitate de stocare a energiei: 800 Ah / 110 V

Consumatori: 20-26 kWh /zi lamp principal, iluminat exterior i interior, radio, tv, etc. Comand i control automat: monitorizare local, alarme i diagnoz sistem, achiziie i stocare date meteo i din proces, transmisie de date i monitorizare la distan in timp real.

Sistem hibrid de alimentare pentru zone izolate - Mnstirea Costineti

Sistem de alimentare cu energie electric provenind din surse regenerabile realizat pentru Mnstirea Costineti, situat pe litoralul Mrii Negre i neconectat la reeaua naional de energie electric (Proiect finanat de Uniunea European JOU2-CT 92-0120 i proiect naional Orizont 2000).

Caracteristici tehnice: Surse de energie: turbin de vnt 600 W, panouri fotovoltaice 200 W Unitate de stocare a energiei: 720 Ah / 24 V Consumatori: iluminare, frigider, congelator, radio, TV, etc. Comand i control automat

III. Principii de respectat

1. Stocarea energiei. Cel mai important la orice energie alternativ: recoltezi energie atunci cnd i-o ofer natura gratis, i o stochezi pentru momentul n care este i este necesar. Sistemul independent care nu se leag la reeaua naional trebuie s stocheze energia electric n acumulatori. Dac firmele mari de energie electric vor accepta preluarea energiei electrice n exces produse de clieni i contorizarea ei n compensare ca n alte ri europene, nu mai sunt necesari acumulatorii i sistemul se schimb. 2. Specificul locului. Alegi sursa de energie pe care o ofera natura n locul n care va fi i utilizat. Specificul locului va impune panouri fotovoltaice, generator eolian sau micro hidrogenerator, n anumite proporii. Se impun msurtori, nu neaprat fcute cu aparatur de mare performan, fiindca oricum natura lucreaz n plaje mari de valori. Aceste msurtori trebuie s fie necostisitoare, simple, i s reflecte, cu o aproximaie de 10-30% realitatea (viteza vntului i nlimea la care curentul de aer este laminar, nsorirea n zona respectiv, debitul de ap al prului - toate acestea se vor aprecia ca medie sezonier, pe un an ntreg). 3. ntotdeauna sistem hibrid.

Natura ofer sursele de energie (vnt, soare, cderi de ap) dup legi proprii, i aleatoare. Trebuie folosite ct mai multe surse gratuite de energie, i de aceea sistemul trebuie sa fie hibrid, cu surse diverse, la care se adaug i surse convenionale (grup electrogen, central n co-generare). n zonele extra-urbane unde reeaua electric las de dorit (tensiune mic la capetele de "linie", ntreruperi frecvente ale alimentrii cu electricitate) se poate configura un sistem care s ofere tensiune electric constant i continu i n care reeaua de electricitate naional devine o component a acestui sistem hibrid. 4. Siguran. Sistemul se configureaza cu preponderen din sursa de energie primara cea mai disponibila. Se adaug urmtoarea surs i se ncheie de regul cu o surs convenional (ex: grup electrogen). Trebuie s avem planul A, planul B, C, D, E... Dac nu e vnt, e soare. Daca nu e nici soare, pornete grupul electrogen. i aa mai departe. Trebuie s avem n vedere zilele de iarn grea, cu cderi abundente de zpad i temperaturi foarte sczute , sau perioadele fr vnt n care nu ne putem baza pe generatorul eolian sau chiar seceta sau ngheul care fac micro hidrogeneratorul inutilizabil. ntotdeauna omul are nevoie de mai mult siguran i confort n perioadele n care natura este parc mai agresiv.

IV. Sisteme fotovoltaice

Cum functioneaza panourile fotovoltaice?

Pentru a avea energie electrica de la soare, aveti nevoie de un panoul solar ce are o celula solara sau mai multe celule. Celula solara absoarbe o parte din particulele de lumina ce cad pe aceasta, numite si fotoni. Fiecare foton contine o cantitate mica de energie. Atunci cand un foton este absorbit, acesta elibereaza un electron din materialul celului solare. Deoarece fiecare parte a celulei solare este conectata la un cablu, un curent va trece prin acesta. Celula va produce electricitate ce poate fi folosita instantaneu sau inmagazinata in acumulatori. Energia electrica este produsa atat timp cat panoul este expus la lumina. Materialele din care sunt fabricate celulele solare sunt semiconductoare si au o durata de viata de cel putin 20 de ani. Randamentul panourilor solare va scadea in timp. Ritmul de scadere in timp al randamentului este garantat de fiecare producator de panouri solare. Uzura panourilor este data de mediul inconjurator si modalitatea de montaj a acestora.

1. Lumina (fotoni) 2. Suprafata frontala 3. Strat negativ 8

4. Strat izolator 5. Strat pozitiv 6. Suprafata posterioara

Celule solare Celulele solare sunt de mai multe tipuri: monocristaline, policristaline, amorfe, film subtire, CIS (copper indium diselenide) si CdTe (cadmium telluride), CIGS, etc. Diferenta intre aceste celule consta in structura si modul cum sunt aranjati atomii. Acest lucru va da si un aspect specific fiecarei celule solare. Diferenta cea mai mare consta totusi in eficienta. Eficienta celulei se masoara in procentul de energie luminoasa transformata in energie electrica. Celulele solare monocristaline si policristaline au aproape aceasi eficienta fiind si cea mai mare din multitudinea de celule solare comerciale existente pe piata. In ultimul timp, celulele solare CIS si CdTe au inceput sa fie disponibile pe piata in cantitati reprezentative. Eficienta celulor solare Monocristaline: 15-18 % Policristaline: 13-15 % Amorfe: 5-8 % Cadmium telluride: 6-9 %

Panourile Solare Panourile solare sunt alcatuite din celule solare. Deoarece o celula fotovoltaica nu produce suficienta energie ca sa poata fi folosita eficient, este nevoie ca mai multe celule, acestea fiind legate in serie paralel, formand astfel un panou fotovoltaic. Panourile solare fotovoltaice sunt produse in diferite dimensiuni avand puteri variate. Cele mai folosite panouri in gama rezidentiala sunt cele de 50 si 75 W, iar pentru centrale fotovoltaice de puteri mari, panouri solare de 220W. Suprafata unui panou solar cristalin de 50W este de aproximativ 0,5 m2. Panourile solare se pot conecta si ele la randul lor in serie paralel formand sisteme de puteri mai mari. Un sistem solar ce va fi contectat la un singur charger trebuie sa aiba panouri solare de acelasi tip, acelasi producator, aceasi orientare si inclinare si sa nu fie umbrit partial. Daca acest lucru nu este posibil, se vor folosi mai multe chargere. Panourile solare disponibile comercial au o eficienta cuprinsa intre 5 - 15%. Acest lucru inseamna ca 5-15% din energia luminoasa va fi transformata in energie electrica. Laboratoare din toata lumea dezvolta tehnologii de panouri solare cu randament mult mai mare (aproape 30%). Dezavantajul acestor panouri solare cu eficienta foarte mare este costul de productie ridicat. Acest lucru a dus la dezvoltarea panourilor thin film (film subtire) ce au un randament mai scazut, dar costul lor este mic.

10

Radiatia Solara Soarele emite in mod continuu cantitati uriase de energie. O parte din aceasta radiatie ajunge pe Pamant. Cantitatea de energie ce ajunge pe Pamant intr-o zi este mai mare decat intregul consum al Pamantului pe durata unui an intreg. Totusi, nu toata energie Soarelui ajunge pe solul Pamantului. O parte este absorbita de atmosfera sau reflectata inapoi in spatiu. Intensitatea luminii ce ajunge pe Pamant variaza in functie de perioada zilei, locatia si conditiile meteorologice. Radiatia solara ce ajunge pe Pamant se masoara in Wh/m2 pe zi sau KWh/m2 pe an. Pentru a simplifica calculele si a avea o baza comuna de calcul, s-a decis ca standard o putere de 1000Wh/m2 timp de o ora pentru o zi insorita. Aceasta putere se regaseste intr-o zi de vara pe o suprafata de un metru patrat unde Soarele este perpendicular pe aceasta. Radiatia solara ce cade pe sol variaza atat cu perioada zilei, dar poate varia considerabil in functie de locatie, mai ales in zone de munte. Iradiatia solara variaza intre 1000KWh/m2 pe an in tarile din Europa de Nord si 2000 2500 KWh/m2 pe an in zonele cu desert. Aceste variatii intre locatii sunt date de diferentele de latitudine si conditiile meteorologice.

11

Orientarea Raza luminoasa parcurge o linie dreapta de la Soare spre Pamant. La intrarea in atmosfera Pamantului, o parte din lumina se imprastie iar o parte ajuge la sol intr-o linie dreapta. O alta parte a luminii este absorbita de atmosfera. Lumina ce s-a imprastiat in atmosfera este ceea ce noi numim lumina difuza sau radiatie difuza. Raza de lumina ce ajunge pe suprafata solului fara sa fie imprastiala este denumita radiatie directa. Radiatia solara directa este cea mai cunoscuta si simtita in mod direct de catre oameni.

1. direct 2. absorbtie 3. reflexie 4. indirect

Numai o mica parte a radiatie solare ajunge cu adevarat pe solul Pamantului. Un panou solar produce energie electrica chiar si cand nu exista radiatie directa. Asadar, chiar daca este innorat afara, un sistem solar va produce energie electrica. Totusi, cele mai bune

12

conditii de obtinere a energiei electrice sunt in zilele insorite, iar panoul indreptat direct spre Soare. Daca nu se opteaza pentru siteme de orientare automata in functie de soare, se va face un compromis in asezarea panourilor. Pentru zonele ce se afla in emisfera nodica, panourile se vor orienta spre sud iar pentru cele din emisfera sudica, se vor orienta spre nord. O mica deviatie de la orientare oprima nu va avea un efect simnificativ in productia de energie electrica anuala.

Unghiul de inclinare

Soarele traverseaza cerul de la est la vest. Panourile solare au un randament mai mare daca sunt orientare perpendicular cu Soarele la mijlocul zilei, cand intensitatea luminoasa este cea mai mare. Majoritatea sistemelor solare sunt montate pe acoperis pe un cadru metalic avand o pozitie fixa neputand sa urmareasca Soarele pe durata zilei. Unghiul dintre planul orizontal si panoul solar este numit unghi de inclinare. Deoarece Pamantul se roteste in jurul Soarelui exista variatii si in functie de anotimpuri. Soarele nu va ajunge in acelasi unghi solul ca iarna si vara. Pozita panourilor pe timp de vara este mai orizontala decat pe timp de iarna. Acesta pozitie ar dezavantaja productia de energie pe timpul iernii, asa ca se va face un compromis intre cele doua situatii. Pentru fiecare latitudine exista un unghi de inclinatie optim. Numai in zonele foarte apropiate de Ecuator, panourile pot avea un unghi de inclinatie aproape de zero. Deviatii de 5 grade de la unghiul optim au un efect minor asupra productiei de energie electrica. Diferentele datorate conditiilor meteorologie au un efect mai important asupra sistemului fotovoltaic. Pentru sistemele independente, unghiul de inclinare se poate alege in functie de necesarul de energie electrica dintr-o anumita luna.

13

V. Turbinele eoliene

Energia eoliana este acea energie continuta de masele de aer puse in miscare de catre razele calde ale soarelui. Mai popular spus este vorba despre vant, care bate aproape zilnic si peste tot. Aceasta forma de energie este practic inepuizabila si este cunoscuta din timpuri stravechi, fiind folosita pentru deplasarea ambarcatiunilor cu panze si la morile de vant. In prezent energia vantului este transformata in electricitate cu ajutorul turbinelor de vant (turbine eoliene) . Datorita faptului ca vantul nu este un element constant avand variatii in timp si in intensitate , surplusul de curent electric produs de turbinele de vant este fie stocat in acumulatori si consumat in intervalele fara vant , fie furnizat in reteaua publica de electricitate printr-un contor. Curentul electric este adus la valorile dorite cu ajutorul transformatoarelor. Turbinele de vant se pot imparti in 2 categorii in functie de puterea lor: turbine mici(<300kW) si turbine mari(>300kW) si de asemene in doua categorii dupa constructia lor: cu axa orizontala si cu axa verticala. Turbinele se amplaseaza de regula pe un stalp(turn) cu inaltimea in functie de relieful din jur(5-40m) insa exista si turbine care se monteaza pe acoperisul caselor, pe ambarcatiuni sau chiar destinate mediului urban.

14

Energia solara inseamna lumina si caldura soarelui. Lumina este transformata in energie electrica de catre panouri fotovoltaice, care se pot monta pe acoperisuri sau suprafete de teren prevazute in acest scop. Mai multe panouri conectate impreuna formeaza matrici. Caldura este captata prin intermediul incalzitoarelor solare de apa, apa astfel incalzita putandu-se folosi in scopuri domestice pe perioada calda in special. Caldura acumulata in sol sau apa se mai poate utiliza si pentru incalzirea cladirilor pe timp de iarna in instalatii de incalzire cu pompe de caldura. Pompa de caldura este un aparat care functioneaza pe principiul frigiderului, dar avand functia inversa.

Energia hidraulica de asemenea este o forma de energie exploatata din vechime la morile de apa de pe rauri iar in prezent utilizata pentru producerea energiei electrice cu ajutorul turbinelor hidraulice. Practic pe orice fir de apa se poate instala o turbina hidraulica care sa produca o anumita cantitate de energie in functie de conditiile de instalare de la fata locului. Oricine are norocul ca pe proprietatea sa sau pe limita acesteia sa curga o apa, poate beneficia de energie electrica in cantitate corespunzatoare cu conditiile de instalare ale turbinei( cadere, debit).

Biomasa reprezinta intregul material(tesut) al plantelor sau vegetatia, fie in stare cruda fie procesata, din plante salbatice sau cultivate. Copaci, arbusti sau ierburi care cresc repede, reziduuri agricole - ca uleiuri vegetale uzate, paie de cereale - ,reziduuri lemnoase - ca hartii , rumegus, aschii etc. - ,metan captat din bazinele statiilor de tratare ale oraselor si ale fermelor zootehnice, toate reprezinta biomasa. In plus culturi cum ar fi porumbul , sfecla de zahar, granele, algele marine pot fi cultivate special pentru generarea energiei.Culturile care constituie o sursa buna de energie au o productie mare de material uscat si utilizeaza teren minim. Cultura trebuie sa genereza mai multa energie decat consuma producerea ei. Esential este ca biomasa stocheaza energie solara pe care omul o poate converti in electricitate, combustibil sau caldura. Prin fotosinteza energia soarelui este stocata in legaturile chimice din tesutul plantelor. Numeroase procese cum ar fi cogenerarea, gazeificarea si fermentatia pot deriva spre aceasta sursa de energie pentru a produce energia necesara consumului uman.

15

Turbinele eoliene au doua destinatii majore: includerea intr-o centrala eoliana sau furnizarea de energie locuintelor izolate. In cazul din urma turbinele eoliene sunt folosite impreuna cu panourile solare si baterii pentru a furniza constant electricitate in zilele inorate sau senine fara vant. La eficienta unei turbine contribuie dimensiunea palelor si tipul convertorului din miscare axiala in electricitate. Turbinele eoliene mai sunt denumite si generatoare de vant, convertor de energie eoliana (wind energy converter WEC) sau wind power unit (WPU). Puterea generata de o turbina eoliana este direct proportionala cu densitatea aerului, aria acoperita de o miscarea completa a paletelor rotorului si patratul vitezei vantului. Vantul care trece prin palele elicei este incetinit si imprastiat. In aceste conditii eficienta maxima obtinuta de o turbina eoliana este de 59%, valoare peste care vantul se intoarce in palele turbinei. Majoritatea turbinelor eoliene moderne sunt de tipul Horizontal-axis wind turbines (HAWT), adica axa de rotatie e rotorului este orizontala, acesta fiind plasat in varful turnului, cu palele elicei pozitionate la un unghi pozitiv, la o distanta sigura de turn, in fata vantului. Exista si turbine eoliene cu palele in spatele vantului, dar din motive de fiabilitate nu sunt folosite decat in cazuri speciale.

16

VI. Sistem hibrid eolian-solar

Sistemele hibride sunt sisteme ce combina mai multe tipuri de generatoare de energie electrica. Cele mai folosite sisteme ce realizeaz un ansamblu hibrid sunt sistemele solare, sistemele eoliene si generatoarele diesel. Majoritatea sistemelor hibride sunt sisteme off-grid, adic nu sunt conectate la reea, avnd acumulatori in alctuirea lor. Aceste sisteme sunt folosite in zone izolate unde conectarea la reeaua electrica este imposibila sau foarte scumpa. Sistemele hibride au capacitate limitata din cauza generatoarelor de energie electrica instalate si a capacitatii acumulatorilor. Dimensiunea sistemului de acumulatori poate sa fie foarte mare, pana la 100.000Ah, numai ca preul este destul de mare. Din acest motiv se dorete o eficientizare a produciei si a consumului de energie electrica. Utilizatorii unui sistem off-grid trebuie sa invete sa foloseasc eficient sistemul de energie electrica in intervalul acestor limitri. Un sistem hibrid eolian-solar cuprinde urmtoarele componente principale: turbina eoliana, controller eolian, panouri fotovoltaice, controller/charger solar, acumulatori, invertor. Panouri fotovoltaice: transform radiaia solar n energie electric. Turbina eoliana: transforma energia mecanica a vntului in energie electrica. Controller hibrid: comand acumulatorii, i ncarc i descarc n siguran Acumulatori: inmagazineaza energie produsa pentru a fi consumata ulterior. Invertor: transforma curentul continuu de la panouri n curent alternativ 17

Consumatori: aparatele electrice din cldire alimentate la invertor (CA) sau la acumulatori (CC). n multe locaii, viteza vntului este mic vara, iar soarele are cea mai mare putere. n schimb vntul este mult mai puternic iarna, cnd soarele are o mai mic putere. Deoarece perioadele de maxim eficien pentru cele dou sisteme sunt complementare, un sistem hibrid poate produce energie mai mult atunci cnd avei nevoie de ea.

18

In cele ce urmeaza va prezentam cateva idei pentru a alege corespunzator fiecare componenta a sistemului.

1. Generatorul eolian Dac msurtorile fcute arat c n zona dvs. se justific utilizarea unui astfel de aparat, vei aprecia numrul de ore zilnice n care viteza vntului este cea nominal necesar. Generatoarele eoliene pornesc la cca. 3,5 m/s (12,6 km/h) i funcioneaz optim la viteze de peste 8 m/s (28,8 km/h). Prin urmare, daca la nlimea curentului laminar de aer (adesea 20-35 metri) apreciem o medie de 10 ore zilnic cu vnt de peste 8 m/s, un generator eolian de 500 W va produce o energie de 500 W x 10 ore = 5 kWh. Este bine s tii c nu se monteaz generatoare eoliene mici n condiii de siguran pe terenuri de sub 4000 metri ptrai, fiindc aria de siguran n jurul acestuia i suprafaa de ancorare cresc cu nlimea catargului. Adugai n formul documentaia de proiectare necesare obinerii autorizaiei de construcie pentru catarg de la administraia local. Ridicarea unui catarg de 20 de metri i posibilitatea coborrii lui anuale pentru revizii sunt aciuni care trebuie tratate cu deosebit seriozitate i este necesar o cale de acces a utilajelor (tractor, jeep, macara, etc.) care s fac aceste operaii. Preurile pe pia ale acestor generatoare eoliene sunt ntr-o plaj medie de 1,2-6 euro / watt. Preurile sunt relativ stabile pe pia.

19

In imaginile de mai sus sunt prezentate modul de ancorare a catargului si pozitionarea in functie de locul montarii.

2. Panourile fotovoltaice Monocristaline, policristaline, amorfe, n tehnologie pe film subire - fiecare dintre acestea au avantaje i dezavantaje, dar toate funcioneaz i produc energie electric. Legarea lor n sistem trebuie fcut innd cont de recomandrile productorului, prin intermediul regulatoarelor de ncrcare cu care sunt sau nu dotate panourile solare. Putei calcula c un panou fotovoltaic de 100 W v asigur o energie de aprox. 0,5 kWh dac soarele arde pe un cer senin timp de 5 ore zilnic. Un dispozitiv automat de urmrire a soarelui poate crete randamentul anual al funcionrii acestor panouri cu pn la 30%. Durata lor de via este de 1025 de ani. Preurile, cu o tendin de scdere datorat introducerii noilor tehnologii, se pot ncadra ntr-o plaj medie de 5-12 euro / watt. 3. Micro hidrogeneratoarele Aceste mici turbine hidraulice cu generator de curent se fabric n gama de puteri 1-3 kW pentru locuine individuale. Ca debit i cdere de ap putei considera un minim de 20 litri / secund i o nlime de cdere de 2 metri ca s funcioneze n condiii minimale o turbin de 1 kW. Energia zilnic asigurat va fi dat de numrul de ore n care putem asigura acest debit de ap zilnic: 1 kW x 24 h = 24 kWh la o curgere de ap constant, n toate anotimpurile. Este important s tii c vecintatea cu o curgere de ap v poate asigura nu

20

numai energia electric ci i nclzirea necesar casei sau producerii apei calde menajere. Tipul constructiv de turbin se alege n funcie de debit, putere, etc. i v va fi recomandat de proiectantul sistemului hidraulic. Preurile sunt comparabile cu ale generatoarelor eoliene, i relativ constante n ultimii ani. Nu uitai: Cursurile de ap constituie un bun al statului romn iar amenajarea unui astfel de sistem trebuie s se fac numai cu autorizarea Administraiei Naionale Apele Romne! Orice sistem care interfereaz cu natura, cu fauna i flora specific zonei (spre exemplu, o ndiguire) poate fi privit ca o ingerin inadmisibil a omului care dorete s-i construiasc o cas pe principii ecologice. Pe de alt parte refacerea sau protejarea malurilor i ntreinerea cursului de ap poate da ocazia unui proiect n care s intre i o turbin hidraulic. 4. Grupul electrogen Este bine s fie prevzut cu o instalaie de pornire automat, ca s compenseze pierderile din sistem. De regul se fabric astfel de generatoare la puteri de peste 5-6 kW i cu motoare diesel sau pe benzin. Acesta se amplaseaz ntr-o incint proprie, termo i fono izolat, ferit de intemperii, cu un rezervor propriu de combustibil. 5. Acumulatorii de stocare Sunt n general acumulatori cu descrcare adnc (nu auto!), care permit ncrcarea i descrcarea lor succesiv pn la 80%. Sunt de mai multe tipuri constructive (cu acid, cu gel sau cu substrat de sticl) iar durata lor de via poate fi ntre 6 i 15 ani. Se monteaz de obicei n incinte bine aerisite, cu temperatur constant, nchise sub cheie i semnalizate cu nscrisuri de avertizare la pericole electrice. ntreinerea lor este periodic (la cele cu lichid) sau unele necesit doar supraveghere conform indicaiilor fabricantului. Acumulatorii se leag serie-paralel ca s formeze grupele de voltaj proiectate. Caracteristicile lor cele mai importante sunt tensiunea (2V, 12 V) i capacitatea de stocare, n amperi-or (Ah). Preurile acestor acumulatori sunt aproximativ duble fa de acumulatorii auto. 6. Invertoarele i cu sistemul de ncrcare a bateriilor

21

Invertoarele mai simple i mai ieftine sunt cu und de form dreptunghiular. Pentru alimentarea aparatelor care nu conin motoare electrice, preteniile nu sunt foarte mari. Dar motoarele electrice (ale frigiderului, mainii de splat, ale pompelor de recirculare a agentului termic, etc.) necesit invertoare cu und sinusoidal, mai scumpe. Aceast component mpreun cu microcomputerul care asigur funcionarea optim a instalaiei constituie "inima i creierul" instalaiei. Aici se monitorizeaz modul de funcionare al instalaiei i parametri acesteia. Este o pies destul de scump a instalaiei (1.000-3.000 euro) i e bine s fie de foarte bun calitate fiindc de ea depinde viaa celorlalte componente ale sistemului. Invertoarele de bun calitate se pot lega ntre ele prin intermediul unui modem specializat, care s asigure sincronizarea lor corect. Se pot obine astfel puteri instalate de pn la 30 kW, cu o baterie de invertoare n paralel. Invertoarele asigur protecia automat la suprasarcin i au i funcia de comutare automat ntre reeaua electric naional i sistemul propriu al casei. Ele protejeaz aparatura din cas de ocurile de curent posibile din reeaua naional i asigur funcionarea continu a instalaiilor electrice vitale ale casei.

VII. Descrierea sistemului pentru o casa de vacanta

In continuare vom prezenta alimentarea unei case de vacanta utilizand panouri fotovolatice sau generatoare eoliene. Folosirea lor combinata este intodeauna posibila. In acesta locatie vom folosii urmatorii consumatori de energie :

1. Consumatori In curent alternativ (AC) Ore de Putere functionare (W) Frigider (Stand. 14 cu. ft) Televizor color Receptor satelit Radio-CD player 200 150 30 35 pe Zi 10 4 4 6 Zile de functionare saptamana 7 7 7 7

22

Rezerva de energie

50

2. Consumatori in curent continu (DC) Ore de Putere (W) Bec60-eco 11W -4buc 44 functionare pe Zi 2 Zile de functionare saptamana 7

Locatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic: -Energie solara timp de 4,5 ore pe zi -Vant continu la 12m/s timp de 4 ore pe zi Pentru deservirea acestor consumatori sistemul poate folosi panouri solare sau un generator eolian ( turbina eoliana) care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica. Acesti consumatori au nevoie de 4 KWh pe zi timp de 7 zile pe saptamana sau putem considera aproximativ un consum de 124KWh/luna.

Sistemul are o autonomie de 2 zile, adica poate furniza energia necesara timp de 2 zile chiar daca nu avem nici un aport de energie de la panourile solare fotovoltaice sau turbina eoliana.

23

Pentru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente principale: - Panouri solare fotovolatice sau o turbina eoliana -Grup de acumulatori (baterii reincarcabile) la 6 V - Regulator de incarcare a bateriei -Invertor de curent continu (12V) -curent alternativ (220V) - Lampi economice de curent continu - Echipamente si conectori pentru subansamble.

Pentru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea nevoie de : 10 panouri solare fotovoltaice de 150W sau o turbina eoliana de 1000W tip Whisper WHI-200 2 regulatoare de incarcare Steca pentru panouri ( turbina eoliana include un regulator propriu ) 10 baterii acumulatori cu ciclu profund tip SB6/330A 1 invertor Steca RI de 500W putere la iesirea de 220VAC 4 becuri economice de 11W curent continu Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice iar realizarea si implementarea lor necesita o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor si costurilor (care pot suferii ajustari importante)specifice fiecarei locatii. In cazul in care reteaua de energie electrica se afla la o distanta mai mare de 200-300m de locatia cabanei ( casei de vacanta ), alimentare cu energie alternativa devine cea mai rentabila solutie.

24

Beneficile sistemului sunt exceptionale. Pe langa faptul ca aceste sisteme furnizeaza energie ecologica, aceste sisteme ofera independenta energetica totala. Acesta este solutia de a obtine energie electrica gratuita. Estimarea financiara a sistemului Costurile aferente echipamentelor folosite in acest exemplu, publicate mai jos, sunt doar estimative, urmand ca la evaluarea finala a fiecarui proiect sa fie aplicate reduceri de preturi corespunzatoare topologiei si dimensiunii fiecarei aplicatii. Datorita unicitatii fiecarui proiect costurile aferente fiecarei aplicatii pot sa difere semnificativ. Preturile estimative ale echipamentelor folosite in cadrul acestui exemplu sunt : Panou fotovoltaic 165W Turbina eoliana Whisper Regulator incarcare Acumulator 6V / 330Ah Invertor Steca 500W Bec economic 11W Total costuri: 4404 Euro Cod: LPS00253 - Model: USP150 Cod: LPE00333 - Model: WHI-200 Cod: LPC00017 - Model: Tarom430 Cod: LPB00017 - Model: SB6/330A Cod: LPI00005 - Model: 550 I Cod: LPL00010 - Model: ESL11 Pret: 751 Euro Pret: 2500 Euro Pret: 260 Euro Pret: 398 Euro Pret: 485 Euro Pret: 10 Euro

25

VIII. Concluzii

Energie verde este un termen care se refer la surse de energie regenerabila i nepoluant. Electricitatea generat din surse regenerabile devine din ce n mai disponibil. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabila consumatorii pot susine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generrii energiei convenionale i vor crete independena energetic. Mai mult, cnd aceste tehnologii pot sa vin n ajutorul consumatorului prin reducerea facturilor pentru diferite utiliti (ap, nclzire) i printr-un timp de amortizare scurt n cazul sistemelor de nclzire a apei menajere, instalarea unor panouri solare devine o investiie extrem de rentabil n cazul consumatorilor casnici, a hotelurilor, spitalelor etc. Energia fotovoltaic i eolian reprezint o soluie viabil pentru locaiile care nu beneficiaz n prezent de racordare la reeaua naional de electricitate. n viitor, printr-o legislaie corespunztoare aceste sisteme pot deveni rentabile i pentru consumatorii conectai la reeaua naional prin eliminarea necesitii folosirii unor acumulatori i livrrii energiei direct n reeaua naional.

26

Este important sa retinem ca Romnia dispune de un potenial solar i eolian ridicat care poate fi uor valorificat.

IX. Bibliografie

-http://energie-verde.ro/ -http://www.maggo.ro/energiealternativa/sistem-hibrid-3kw-13800euro-10p.html -http://www.energeia.ro/energie-eoliana/turbine-eoliene/turbine-eoliene-definitiesi-principiu-de-functionare-81/ -http://energia-verde.centrale-cazane.ro/produse.htm -http://energie-verde.ro/sistem-hibrid-eolian-solar.html -http://www.energieverde.bizoo.ro/vanzare/81056/Sistem-hibrid-eolian-solar1500W -http://www.expert-solar.ro/index.php?action=termekek&pid=Hibrid

27

28