.REDACTIA HARTI TIRGOVISTE Redactori coordonatori : G. Murgeanu D. Patrulius Redactori : D. Patrutius 1. Gherasi ‘Ana Chenca ©. Ghenea HARTA GEOLOGICA Sara 1 : 200.000 1-85—XXVI 35. TIRGOVISTE Notit de: : COMITETUL DE STAT AL GEOLOGIEL INSTITUTUL GEOLOGIC cexplicativi Dz Patrulius Ghenea Ghenea N. Gherasi pe ‘BUCURESTI 1968Retacods MARGARETA BRUT ow 8 olen ak tt, nae par, unl i ie ise certogra ght" rormat Seka Colt pat ie Comat Bente bieited nice de loseare ax) “Fipara. exeoutat ia Tnirepcnderea_pollgrafck taformatia oe Biccolina an os aueuregt Roane UPRINSUL Inorcalceretiilor Caracterizare morfologics Giracertate eoloies alc, ptrogralie, magmatism "Ante Proterozoie superior Proteosie. superior —Paleoscie (antecarbonifes) Magmatte paleozsice « Paleoroie superior Gerona 9 media (G+) Meanie « 3 Sora medio (a) Juric superior Ue) Neocomian Qe) Vatemite nenomiene(y°) Barcenian— Aptian (brap) « - Vraconian—Cenomanian (wren) Albian —Vraconian.(al--¥7) ‘Albian —Taronian(a-t0) Taoian— Senin (ut) « Senonian (0) Newie Paleocen (Pi) + +| Paleocen — Eocen (Pg sa) si Eosen (Pea) i Lattorfian— Chatian (ch) Agutnin-— Badan (nbd) Helvetian (he) Tortonian (to) Sarmatian (sm) ‘Meotian (im) Pontian (p) Dacian (4e) Levantin. (lv) Pleistocen inferior (aps) - Pleistocen mediu — Pleistocen superior (@pr-apd) 1Pleitocen wpetor (gps) Indias bibligeaice INTRODUCERE ‘Veritorial ceprezentat pe foaia Tiegoviste cuprinde forma- foarte diverse, fncepind cu gisturile cristaline din partea li a arcului carpatic si terminind cu terenarile custernare Cimpia Ramin, care corespunde cu Vorlandal Carpatilor. ‘crtoriu este limitat Ja W de meridianul 25° longitudine lle Lereyti gi Trlisteni: la E de meridianul 26° longitudine tick care trece la Ede localititile Mineciu-Ungureni, Poiana ferbil i Pevig: iar 1a S de paralela 44°40" latitudine nordic, tuece la $ de Colacu si Raciu. Istoricul cercetirilor Primete Iucrai de sinter, insotte de o harti geologic’, re- ritoare 1a formatiunile ceprezentate in perimetrul acestei foi datorese lui V. Popovici-Hatzeg (1898), L. Mrazec W. Teisseyre (1907), I. PopescuVoitesti (1909) 0 aatentie specialé a fost acordata studiului masivelor de sare gem si a formatiunilor ou acumuliri de hidrocarburi din zona ‘ubcarpaticl de citre L. Mrazec, singur sau in colaborare ct W. Teisseyre gi cu I. Atanasiu, Pornind de la obser- viatile ficate’ in basinal viii Prahova, L. Mrazec (1902, 1007, 1915) definese pentru prima card clement structural, denumit de el cut diapiré cu nucteu de sare (1907). 0 cont hatie important Ia canoagtereastructurilor pttlifere o ae si G.Boter (1914, 1917)Printre cezutatele de ordin stratigrafic pale registrate fn aceasti prima perioadi de cercetri sistemati de remareat: identifcarca de citre V. PopoviciHa (1898) a Senonianului ia facies marnelorrosii cu Bel separarea strator de Comarnic ¢a entitate distincta in figulsi eocrtacie (L. Mrazee, G. Macovei, l Popel Voitegts, 1912), spararea de citre L. Mrazee (LM tec, 1 Popescu-Voitesti, 1912) a Miocenului inf sub mumele de strate de Corn, descoperitea in acewe ane! faune de Pectinide burdigaliene (D. M. Preda, I pescu-Voitesti, H. Grozescu, 1916), singura de visstt pe tevitorial Carpatlor Orientli, revinuti de Elena Popa (1960) Studi mai dtaliate sit efectuate apoi de 1. Popes Voitegti (1021) inte Prahova gi Dimbovita, de D. Preda (1925, 1927) si M. G. Filipescu (1937) in bs vaii Teleajenuhui gi de cite G. Murgeanu (1930, 1 1937) fn bazincle Talomit’ si Prahowc ‘Autor citai acondi 0 atenie special stratigrafici gi turit formatunilor de fli eretacie 94 paleogen, pind atunei tin cunoscute in aceasti parte a Carpatilor. G. Murgea Semnaleati pentru prima cari prezenta Albianuli in ful arpate si aduce doveri despre existenla unei cordiliere Senoniene (cordiliera comang). Ridiciele efectuate de G. M geana pe teitorial carpatic, fntre valea Dimbovitel si Doftane, sintconsemnate pe harta gealogci 1:500.000 foaia imprimati Sn 1982 Biostratgrafia formatiusilor pliocene din zona outelor pire a ficut obiectsl unor studi detaliate, datorite lui KrejeiGeaf (1926-1982) si W. Wenz (1942). ‘Dupi. 19/0 incepe elaborarea unor oi scheme pentru teritorul carpatic, scheme bazate pe un bogat paleontologic fo care micropaleoniologia incepe si ocupe un smaveant. G. Macgeanu (1951), singur sau in colaboraze ca Bera, efectueash studii detaliate to Imprejurimile Ci gui-Moscd, N. Gherasi si V. Maniliei (1968) — partea meridionalé a masivului crstalin al Leaotei, N. Gh V. Manilici § R. Dimitreseu (1966) — in nurileerstalofiiene din masival Iezeru-Pipusa, 1a N de 8 D, Pateulius (1952, 1958, 1954) — in masivel Bucest 144 (1948, 1952, 1960) — in terenurile paleogene, mio- pliocene euprinse fntre valea Talomitei si valea “Arge- | FL. Olteanu (1982) — in teremurile neoeretacice situate la exteriral sinclinahdlui Stine, intve Dimbo- i Ialomita, J. Gherman, G. Paliue si N. Gherasi {erenusile pliocene situate mai la S, Gz. Popeseu (1951, 1954, 1958) — in terenurile Miocenuluisubcarpatic si in Cxctacice gi paleogene din fmprejurimile Comarnica- Wi din eritorbul care se tatinde spre NE pin in valea Tee j, 1. Pateut (1955) — in terenurile paleogene si mio- dio hazinul viii Teleajenulai Printre rezultatele mai mareante din accasti nouk pevioad’ ‘ercetiri sint de semnalat: identificarea Triasicului inferior wul Bucegi (D. Patrulius, 1953) ; atribuirea exclusv janul superior gi Albian a conglomeratetor de Bucegi pro- ie gi idemtificarea nnei discontinuititifntre Albian si Vra- (. Murgeanu, D. Patrulins, 1957); separarea uous de facies marnas spre E.pini fn valea Doftanct Wr Popescu, 1954); elaborarea unci scheme stratigrafice de ju « Cretaciului superior de facies marnos, bazaté. pe_un inventar macropaleontologie (G. Murgeanu, D. Pa iss, 1957) si micropaleontalogie (Maria Tocorjescm , 1963); identificarea Danian-Palcocenule in accagl faci ws (Maria Tocorjeseu, 1960, 1963; C. Vinogra- ¥, 1960); elaborarea unei scheme stratigrafice mai exacte si complexe a formatiunilor paleogenc, ceea ce a permis se- ea sistematick a Oligocenului im raport! éx Eocemul (Gr. fopescs, 1952; FL Olteanu, 1952: 1 Pateut, 1955) area stratelor de valea Leurzei (Gr. Popescu, I. Mo- 1950) ea prim termen al ciclului de sedimentare post-bur- lian; inventarul microfaunes burdigaliene in stratele de nt (I. Voieu, 1958); elaborarea unei scheme stratigrafice alate a Tortonianului, prin cereetirile intreprinse de Gr. Popescu (1951, 1952) gi FL Olteamu (1951, 1952) gi stu- iiul micropaleontologic al Miocenului superior efectuat de_T. Torguleseu (1955); inventarul paleontological terenurilor Pliocene fntrepeins de I. Motag (1949-1960) intre valea Talo- Inte si valea Doftanei; studiul stratigrafic al Pliocenului din- {ve valea Prahovei si valea Teleajenulai (Elisabeta Han- °ganu, 1966). Inoepind din 1961, sint semmalate si referitoare Ia sedimentologia terenurilor de flig sia fa pelagic al Cretacicului superior (D. Jipa, 1961; L. Con cu, N. Mihdileseu, 19612, 1961b; G. Murgeant Contescu, N. Mihdilescu, 1902). Ridicirile x inedite efeciuate de G. Murgeanu gi Al. Bera, N. ius, I. Motay Fl. teanu gi Gz. Popeseu au fost asumblate pe 0 ms scara 1:100,000, redactati de G. Murgeana si D. Pa Tius, Aceasté harti, cu uncle completii ulterioare, a ‘unal din siaterialele de-bazi pentru rodactarea foti Tirge Ja scara 1:200.000, O alti hart la scara 1:100.000 utili acelagi scop este foaia Cimpina, redactatt de Gr. Pope Gi imprimati in 1960. Diatele foi Ciempina au fost trat Foaia. 1:200.000 Tirgovigte inte-o forma simplificata si cu ‘completiri datorite ridicirilor efectuate de M. $tef ine: Cecilia Butnareanu, Marina Stefaneseu, V. tei si E. Avram (1964), in bazinul vai Doftanei. Stratigrafia Cuatemarului din acest teritoriu a obiectivul ceroetivilor intreprinse de E, Liteanu (I Slavoaca (1957), N. Mihaila si P. Giurgea (1 Recent cea mai mare parte din suprafata ooupat de depos ‘cuatemare a fost cartati de citre C. Ghenea si Ana G) nea (1965). q Printre luctvile geomorfalogice cu caracter de sinter fevitoare la acelagi teritoriu, se numiri studile lui G. Vil s (1915), N. Popp (1939), G. Niculesen (1960). Caracterizare morfologici ‘Teritoriul figurat pe foaia Tirgovigte se caracterizeari treo deosebiti varietate morfologici, intrucit cuprinde ‘muntoase (Leaota, Bucegi, rmuntii Baiului), o larga zomit nari (dealurile subcarpatice cuprinse fntre valea Dimbovitei vvalea Teleajenului), terase si yesuri aluvionare joase (in tea de wud a regivnil) Seructura masivului Bucegilor este intr-o larg misuri Mlectati de morfalogie, In partea de vest, cu caleare ju pputernie dezvaltate, domini selieful carstic: in partea de 0 Individualizate cueste ce pun in evidenté intercalatii fnte-o succesiune de gresi albiene, precum gi fai ‘intersectind aceste depouite, In opozitie cu acest re~ ‘Variat, masivul oristalin al Leaotei prezinti suprafete larg te, et pante uniform. Tiecerea de la zona muntoasi 1a zona de cimpie se face intermediil dealurilor Subcarpatilor. La W de ia insi, tceapta morfologici intermediark este consti ide Piemontul Cindegtilor, 0 platform constituiti: din de- illafranchiene avind mai multe sute de metrigrosime. K, de Dimbovita, se dezvalti Subearpatii propriu-zii, care Tanful carpatic pin’ ia Moldova. Intre Dimbovita 1 aspectele pe care Te oferi regiunea subcarpatich fn general steuctura geologici. Se remarca siruri longi de dealuri, corespunzind antilinalelor, separate prin de- ji ce provin din modelarea sinclinalelor. Din punct de steustural, Subearpatii corespund atit unititilor mai ex- ‘le fligulieretacic si paleogen, cit yi parti interne a avant- farpatice oare este caracterizata prin presenta unor cute ‘Marginca externa a regiunit subcarpatice este marcati prin fe destul de repesi, in Hangul nei Tinii E—W, care la E de Gaicovuhai preinti o puternicl inflesiune spre N. Un ele- particular din zona contactului morlologic intre Subear- i i impie Ml constituie Pinteoul Magurii. Este vorba de o ii de relief mai inaltf, legatd de Subcarpati si care avan- fn cimpie, ca reducorea treptati a alituinié relative, Pin- I Migurit cate stripuns la Cocorigti de eitre riul Cricov, ‘Vinoss de eitee siul Prahova. Cea mai mare parte din teri- id figorat fn partea de sud a biti corespunde din panct le vedere morfologic teraslor si in special cimpici joase de rida. La nivel cimpick joase, diferitele tease inal, su- joard, inferioara, joss) ale Talomitei, Dimbovitel si Pra i se fund dispar. Ve tertoril impici,riurile deseriu meandre largi. Nu este rchis ca pital Hfov ai represinte o abbie temporard a Dim- mites (G. Vilsan, 1915). Siripungerea Pintenulai Maguri la Cocorigti, pare si fi yt determinatis de un vechi curs al Prahovei (E. Liteanu uct al,, 1967), Alte remanieti hidrografice, evidente in acest (efi toriu, dovedese de asemenca o intensi activitate de subsidenti in Holocen pentra intreaga cimpie de sud. ‘ Caracterizare geologict ‘Teritoriul reprezentat pe foaia Tirgovigte cupsinde la N. cextremitatea sudici a Carpatilor Orientali si 0 mic& portione din Carpajii Meridionali. (imprejurimile Cimpulungului-Muscc!), iar Ia S gi la W avant-fosa carpaticl. Pe tevitoriul Carpatilor Oriental se disting de la interior spre exterior: (1) masivul cris talin al Leaotei, separat de masival cristalin lezeru-Papusa (par- te integranti a masivului cristalin getic) prin extremitatea-me- ridionali q caloarului Dimbovicioarei si mirginit 1a exterior de zona conglomeratelor de Bucegi; (2) unitatea de Ceahlau care cuprinde partea meridional anticlinoriului Zamura, consttuit din flig eocretacic; (8) unitatea de Bobu care comport un flip fn parte grosier apartinind Aplianului superior si Albianului; (1) pinea de Teleajen (sau a fligului curbicortcal) cu fligalbian- vwraconian, peste care se suprapun in diagonal terenurile seno- riiene, paleogene gi miocene ale sinclinalului de Slinic ; (5) uni- tatea de Macla cu flig albian-turonian; (6) unitatea de Tarci care cuprinde aparitiunile cele mai meridionale ale fliyului pa BRE to lbtealiie Tacks (oan) «ito Cock ie eee Pucioasa (Oligocen); (7) avant-fosa carpatici, care cuprinde in partea sa intern cutele valahe de tip diapir gia cirai aripa | exter’ se sprijin’ pe platforma moesiei (coltul de SE al foii). Spre W, diferitele unititi ale fligului cretacic, si paleogen cest-carpatic se afundi suceesiv, incepind 200 m grosime); 2) calcare fin granulare si pseadoolitice cenugii sau brune (980m): ngile negricioase eu intercalatii de cisbuni (80 m) ; 4, calcare si dolomite bituminoase cu Milerella si Para~ stajella*, precim si argile nisipoase, uneori cirbunoase: (240 m)s : 5, argile brune si negricioase, in parte cisbunoase cu inter~ ccalatiisubtiri de gresi, calcare si dolomite cu sewdo~ pleura, Sausabella, conodonte gi 0 asociatie de spori indieativa penteu Namurian (228 s)- ; Prin corclare cu alte sectoare ale platformei mocsice ter 1 $i 2 pot fi atribuifi Dinantianulu, th timp ce termeni 6 revin Namurianului. 8 media (Ja) 4a) Pe marginea masivulsi cristalin al Leaotei (versantut ic al Bucgln) sucesanen condensate depositor me- jo-jurasice (10—20 m grosime) cuprinde urmitorii termeni: 1, gresit si micraconglomerate cuartitice alb-gilbui (Aale~ sian sau Bajocian inferior); " sficrfauna a fost determinati de Nurhan Ali Mchmed-Nis- 12, caleare grezoase i marnoase cu brahiopode ( 8, calcarenite cafenii (Bajocian superior); q 4, calcare nisipoase si marnoase, noduloase, cu Acd ris spinosa (Sehlot) (Bathonian); 5, mare gi caleare noduloase cenusiu-veraui, Jae nots Yorn aro a area wp a inter allovian mediu gi superior, Fenian infer) faund co Liners voce Hecticoceras regulare Till, H. submatheyi Le + de Indosphinctes, Subgrossoworia si Macrocephali docephalite) sp in calcarele Callovianului media tle Lespeai. Intre calcarcte Bathoniaului gi cele ale Callovian dliscontinutate cu Jacund ce imbriigeasi Bathonianul Callovianul inferior. 4) ta aria de scufundare a platformei moesice sub fosa carpaticd Jurasicul mediu, incomplet, este ‘resi slab cimentate, Jarasic superior (Jj) 4) Pe marginea masivului cristalin al Leaotei iam Buceg si in imprejrimile Cimpulungului-Muscel, Ju Perior, gros pind Ia 300 m, este reprezentat prin‘ masive, uncori_stratificae ta. partea.inferioard a (Osfoedian mediu —Tithonic, sau numai Kimmeridgian honie). Baza acestor ealeare, pe aloci cu tructurd loasié si de culoare roqeati, presinti. freevent nodull i contine local vefalopode, in special belemati. fn noaga). La partea lor superioari se tntinese uncoci corali (muntele Matcigu). Local, calearcle nevjurasice stau direct pe fundamental crstalin (imprejurimile Ci sulvi-Muncel. Un facies deoscit, mai extern, al Jurasicau ‘te reprezentat in citeva mii ldippe, tnglobate ca fn conglomeratele si megabrecile aptiene dl Hing hidrocentrala Moroeni (Gilma Talomifa). Este vorba © serie condensati (80 m grosime) avind Ja partea in calcare marnoase si nisipoase, cenusiu-veraui si rosii, cu 6 mente de sisturi cristaline, Punctapiychus punctatus’ (Vo! "i rauth, Lacvaptychus laevis (Quenst), Gona- oster), Leptocheilus fischeri (Ooster). sp. fi Lonchocrinas sp. (Kiemmeridgian — ? Inferior), iar 1a partea superioara: caleare preudool fin granace, ultincle cu Galpionclla alpina Lorena ia massutiniana (Colom) 3 C. intermedia (Due JDelga) (Tithonic superior. W) In asia de scufundare a platformei moesice sub avant- “caepatick (forajul de la Peris), Jurasicul superior, gras de atv 550 m, este reprezentat prin caleare dolomitice cemu- fi prin dolomite brune cu deavoltare subordonati. nian sint sporadice le Lespezi si Klippele de la Gilma Talomitei in masivul i). versantul de vest al Bucegilar, pe o suprafagi de eroaiune jarclor neojurasice, se ajtem depozite apartinind Haute- ol sd pl" 10 m gruime, fl amme dleare ar 4 slauconitice ot Criocerttes sp, urmate de marne o-calcare cu concrfiuni slcioase’ de tipul spangolit, Griocerattes sp, Lamellaptychus angulocostatus (Peter fe ayphiides (Pictet) Mille Wipe de la Glia Talo: (ci, eare provin dintr-o zon mai extern de facies, cuprnd fe Dersiasicne eu groniat de va mata cea pelo et Tintinnopslla carpatca (Mg. et Fil) si Calpio- Mois oblonga (Gad) oa scocle te’ guni, darionse pul Lcaota gi de calaretthonice preudoolitic, ) ta zona de facies mai exter, care Forespunde unit I de Cab gi enprine tn cadral fit Tings parton ner jonali a antidinorichui Zamura ca yi tereaurile Bmitrofe 1a erioe (absonn Baca) wi ln enteror (baton Bob), Neoco- nfl, dezvolat sub faces de lq grezo-calearot, cate repre- Betist pela wzaicle de Siena. Din stcat lg a lad resins de> iyyte 2500 m, nu apar in perimetrl fot Tirgovste det ter- tment miloc i superior Swatele de Sinaia medit cuprind: gresi calearoase, caleare parnoase cemiyin deschis, sisted argiloase-marnoase,”precuin usi rare intercalaii de caleiradte si calcarenite ‘si de brecii cu elemente de calcare neojurasice si de a bott. Grsile se presintt ub form de lesperi de I fm grosime, mai rareori ex Bancuri depisind. 30 cm Spre partea superioaré a sucesuni stratele de gresie ce in ce mai subtiri. Calcinuditele contin exemplare rare rentare de Lamellaptychus cf. seranont (Co) ide b (valeaTalomicoac’, Siratele de Sinaia supeioare (Hauterivian), ind prin caracterul lor gstes,cuprind interealatit putin abunde sre Tine, de obit! in pli, cu rari amonti: Crioer in Valea Albilor la B de Moroni), precum i inter freevente de caeare marnoase cenuyi, deschis-albusit i carenite si eaciadite cu Lamellapychus anguocostate ters) flspica Trauth gi Languloconatus (Peters) f tica Hennig. tn plus pe versantal estic al Buceilor nese gi conglomerate tilloide sub fori de Tonlile ce bloeur de ealeare tithonice de tipal Samberg, uncor d dimeasiuni (500 me) st cu bogata fa Domes) (D. Pateulius, 1952). Raditele con cu biotit in partea Ini extern’ (Pietrogta, Comarnic, Tes ¢) In aria de extensiune a platformei mocsice’ sub fosi, Neocomianul care are aproximativ 320 m grosime rig, cuprinde caleare fin granulare si psewdoolitice alb Valeanite neocomicne (4”) In dows locuri gi anume in Valea Floreiului (la N sila) si la Poiana Craite! (E de Doftana) se intinese, fn mente izolate si de intindere restrinsi, spilite ia contact cu deporitele grezo-sistoase ale stratelor de Sinaia, Barremian — Aptian (br+ap) 4@) Terenurile Barremian — Aptianului sint larg fn cuprinsul unititi de Ceahliu si anume in sectorul de dare spre W a anticlinoriului Zamura si pe flancul 18 oriental al masivalui Bucegi). Grosimea lor Depouitele acestui interval, imbracd ia majo- de flig si prezinti 0 mare diversitate Sitologics. ‘wmitoarele tipuri de dezvoltare: (1) stratele de Teprezentate printr-un flig gstos, marnos yi calcares jan — Bedoulian); (2) flip mamo-grezos de dowd (ea) faciesul de Piscu cu Brazi (Barcemian — ) constituit din mame argiloase siltite mamoase, mniculate, precum si gresit calearoase cu tent de al- ie si (b) stratele de Podu Virtos (Gargasian — Clan- (M. Stefanescs, E. Avram, Marina Ste 1, 1965), constitute din yisturi, mamoase cu intereala- bundente si subtiri de gresie find si cu intercalatit re- rnte de ealeare marnoase siderite; (8) fis. grezos — Clansayesian) ca gresit in bancuri, deseoricon- fc, de tipal Muxoturbiditelor, local cu intercalafii de Wve si de conglomerate polimictice, uneori cu structuri {\nprejurimile Pictrogte) sau de conglomerate calea- ‘ntul oriental al Bucegilor); (4) brecit gi_conglome- li calcaroase cu elemente intim sudate (brecile de Ra- D, Patrulius, 1953) puternic dezvoltate in extremitatea alii a masivalui Bucegi, unde substituie spre interior dle Pisou cu Brazi: (3) ealcare recifale (facies urgonian) re sporadici in imprejurimile Pietrostei unde aceste ‘onslituie mici lentile intercalate in terenurile fligului gre- jan, Siraicle de Comarnic cuprind io baza lorjun nivel de mare foioase ca resturi de filicale gi amonii printre care Phylo- lethys (Orb), Phyllopachyceras infundibulum (Orb), gras raricinctum Uhl, Leptoceras subtile (Whi), Bar lues difficile (Orb), pe’ Plaiul Hotilor la SW de Si Pateulius, 1982); ca Anahamulina funisugia (Ub1i g) Pulchellia prahovensis Aveam et Stefinesen, in valea hovel la N de Comarnic; cu Pulchelia schlumbergeri Nick- + si Leptoceras beyrichi (Karsten) in valea Paltinoasa Stefineseu, E, Avram, Marina Stefinescu, 5). Calearenitele stratelor de Comamic contin orbitoline, pe jocuri foarte aumeroase, din grupul Orbitolina conoidea — |. discoidea (Comamic, Pietrosita), precum gi briozoare (Entalo- jara neocomiensis Orb, brabiopode (Terebratulina sp.) mici 1gasteopode si , Tecra de In putea speioah a acer eae rare exemplare de Neohiboliter cava Stolley Iiboliuer sp. (Ede Moroen), tar tn grew Macro tosilcatus (Ox) (Moroni, Comarie). Fauna flit trezos conti mai ales din amoniti prinie care: Eo eE heteromlcatus (Ath), Acanthohoplies as (Amth), Hypacanthoplites sp spect de Neoalesite $i niceras in stratele de Podu Virtos*. Cea a fligului prinde formele: Colombiceras sp. aff, C. ersscostatum Golombiceras sp. aff. C. tobleri discoidalis (Sin), Pe tes mp. aff. P, grosonurei Jacob (Raney, Pictrosit). C ene contin: ecbitline, Chofftella decipiens S chi Requinia minor Dows., speci de Monopleura si Mat (Calta! Salstracah, Comet si valea Muscleanula im imile Pietrositei). “Albian (al) 4a) tn cadrul unititii de Cealiu acest taj apare tat sub faciesuri diferite pe cele dowd flancuri ale ui Zamara: (1) facies conglomeratic-grezos, molasic, la jn subzona Bucegi; (2) facies de fliy grezos, la exterior, zona Bobu. L.Faciesul conglomeratie-grezos, a cirui_ grosime depigeste 2000 m, urméreste marginea extern’ a masivull talin al Leaotei, prelungind pina’ in valea Dimbovitet sedimentare a conglomeratelor albiene din masival ‘obignuit al acestor depozite este un conglomerat pal gale de sisturi cristaline si de ealeare, fn propor fegali, si cu matrice grezoasi. Gu conglomeratele de isesc asociate gresii molasoide, in bancuri groase, gi [Brezo-argiloase mot gistoase, formind impreun megar jn complexele fipice de molasi. Rocile grezoase $i zoase substituie aproape complet conglomeratele poli fextremitatea meridional a masivului, iar mai departe pina in valea Dimbovitei sint asociate cu alte tipuri de a Aeterminath de De Paruline 20 (breciile de Orlea) si brecii-conglomerate cu ie de yisturi cloritoase, pe alocuri cu Ostreide printre care iluviana (Link) (valea Comanulai gi valea. Chibilor, pe edngs a} Dimbovite) Faclesul de flig grezos (seria de Bobu, dupa Gr. Po- ', 1958), apare ‘ezveltat pe flancal extern al anticlino- Zamora, ince valea Teleajenul i valea Prahove, unde 000m grosime, Este constiuie din grest_ in. bancuri de tipul Hlaxotorbiditelor, separate prin gresit in plac frozo-argiloase ou rari amonii printre care Leymerella Jurca (Orb) (valea Doftan’), Partea li superioar com- Wi intercalatit sporadice de conglomerate, Peste fligul gre- Tuimeizi depocite grezo-argloase micacee, de culoare in- ot). D) In fundamental aripei externe a avant-fosei, Albian, esiv pe Neocomian, cuprinde calcare marnoase si mame putin glauconitice’ cu Neohibolites minimus (List) si ‘concentricus Sow. Aceste deporite au ciiva zeci jan — Conomanian (vr+em) Concordant peste fligul albian al de Bobu, dar discordant peste conglomeratele albiene sau peste termé feriori i fligulut eocretacic din unitatea de Ceabli, urmeaza Je si siltite marnoase, relativ omogene {facies hemipelagic). ‘aulrul acestor deporite se disting 2 termeni: 1. Vruconian, reprezentat prin siltite mamnoase yi marne ipoase cenugii, respectiv stratele de Coteneyti (D. Patru- us et all, 1967) care constituie primal termen al ,seriei de Nimbrivioara’ (Gr, Popesev, 1954), cu Rotalipora appen- inca (Renz), alituri de o asaciajie de foraminifere tipic ‘cu Aucellina grypheoides (8 0w.), Parahibolites tourtiae cig), Ostlingoceras puzosianum (Orb), Subselloenbachia vata (Sow), Seaphites meriani (Pict, et Camp), Lechi ws gaudini (Pict), Mariella Bergeri (Orb); Anisoceras pe~ ymatum (Pict. e& Camp), Kossmatella demolyi Breist, osia mayoriana (Orb), P, subplanulata (Schlitt) var: afaunele cle mai bogate sit euoscute 1a Cotenet valea Dimbovitei (G. Murgeans, D. Patra fi in basinal vaii Prahovei, aname fn valea Beliei Uioarei (Ge. Popescu, 1954). 2. Cenomanian, reprezenta prin marte cenuy rugit verai, mai rar rogi sau violacee, leal ea rest (valea Dimbovite’), eu Rotalifora appenninica Ramontsalvensis Morn, R. reickeli Morn, Preeglal “ephani (Gand), Mantelliceras sp. aff. M- mantelli Pucosia aff, communis (Shae p ), Neokibolitesultimus: Inoceramus aff. crippsi Mant. (valea Dimbovitei. In bazinal visi Prahovei peste marele cu micro ‘maniani uemeazi deporte argilo-marnoase turoniene, sub forma de breci Toate aceste deposite au fost des Gr. Popescu (1954) sub numele de ,seria de Ds Grosimea Vraconian-Cenomanianuluiatinge 200 m, Albian — Vraconian (al+vz) La exteriorul unititi de Ceablu, in unitatea fligul prin deposite de flig (0 parte din Vraconianul de fi descris de G. Murgeanu in 1937, sau seria de Telea) Ge. Popescu, 1958). Fligul curbicortical constituie rie complex, care in teritoril reprezentat pe foaia atinge aproximativ 2000 m grosime si cuprinde 0 rmonotoni de gresii in lespezi cu laminafie convoluti $i ‘tri argilo-marnoase, cenusiu inchis sau cenusiu-verzui ferite nivele se intilnese intercalajii subtiri de sideritice iar spre partea superioark se deavolti pachete Urmittoarele forme sint citate 1a sectorul jen gi Prahova : Bathysiphon (= Jereminella) th Doltane), Subschloenbackia rostrata (Sow) (Plactu leajemului gi 1a Pictrccaua — Bechu) ; Kossmatella 9p- Memolyi Breist. (Valea Rea); Lechites sp. (valea Dof- Pusosia atf. mayoriana (Ob) (bazimal viii Beetea) is puzosianum (Orb), in marnocaleare resedimen- vile masive din Mficiacal Berti In bazimul wail Talo- i anwne in imprejurimite Fienlor, Fauna cunoseuth pro- wv din depozitele marnoase_asociate brecilor e_cal- ‘Ae fost identificate urmitoarele asociatii3: (1) Neo- ‘minimus (List) (loate abundent), Hoplites sp. ex. j dentatus (Sow.), Ostrea rapyracea (Sim), Uariamus- ‘mp Inoceramus’ sp, Planulina schloenbachi (Berth.) ‘ubundent) intr-o lentil de mame nisipoase glauconi- pe Piriul Coriturenilor; (2) Neokiboites minimus (Lis), ia quenstedti (Par), Aucellina grypheoides (Sow), Ino- ‘concentricus Park. Pollipices sp, in marne tari ce- ‘pe versantul sing) al! viii Taomitel, amont de baraj Neohiboites minimus (List), N. cf. solleyi Ernst, Hy- illoceras sp, Desmoceras latidorsatum Mich, Aucelina lenbergi Pavl., Lacunosella aff. moutoniana (Orb), Ga- do. (—= Notidanus) 9p, in marno-ealeare albu, glaseoni- pe versantal din dreapta viii Lalomitel (Ia baraj) ; (4) Pa- libolites tourtiae (Weig), Neohiboltes subtilis (Keimh), ites simplex Jukes-Browa, Hemptychoceras gaultinum Feist, Aucelling grypheoides (Sow),'ia mare cemii, in lai Toe; (5) Pavahibolites tourtiae (Wei g), Kossmatella oly Breist, Tetragonites sp. aff. Tetragonites jurinianus 1), Desmoceras latidorsatum Mich, Pazosia subplanulata (Schilt) (varietate phurisulcati), Lechites aff. communis Spath, pe Pictul Curiturenilor, deasupra marnelor cu Hopli= tes sp. Prima din asociatiile mengionate apartine Albianului_ me iu, urmitoarele doud pletii terminale a Albiamului medi sau ‘basei Albianului superior, iar ultimele dou Albianului superior. i masive, uncori conglomeratice, In partea cea mai 48a, intre Valea Macla la E gi valea Lalomifet la W, flu cortical cuprinde si intercalaii lenticulare de brecii eu de caleare albe fi de marne cenusii cu fauni bogati. roci menfionate prezint& 0 structuri haotied, indicia al Tor fn loc prin aluneciri submarine. Fauna fligului cu cal, descoperiti pink acum in acest teritoriu, cuprinde 4 fost dterminaté in parte de G, Murgeanu (1987) gi fa forme caracteristice pentru Albian (incepind cu Albi fost de D.Patralivs, 2 2Albian —Turonian (al-tu) In zona mai extern de facies, recunoscutt structural distincti (nitatea de Macla), faciesul dicd inci mai sus in succesiunea stratgraficS, cup din upitatea de Mada sau fll de Maca, presits Bs ome ial ma Eten (he Tee Copiee a ple, israel Oe -eegheecad vee so grasedice Fal, de Wall soonia ecle a tase, cu ampet disdiliform 9 local, gest masive mo ‘ince (Bes) 1 Fresefa Albianuli cle india de unle bec oy Arte ce conn din abunden(S exemplar. fr Neohibote sp. (orebabll 8. mininas List). © toga a Vraconianui superior, dscopertl de V. Mate tn Macla (de M. Stefancscu, E Avram, Maciag fKnescu, 1965) caprinde fie acl Tormee : Ane armatum (Pict. et Camp), Seaphies merit Pie Tichaia dispar (Ob ) Intercalaile de argle roms {el dela cet nivel, Din interval Cenomanianul pro mele: Turis costatus Lie i Calycoceras. Presenfa Turonianolui ete indicat de microfauna eae serie eae fess Beata sual multe forme de Preelobotnincona Turonian — Senonian (usa) In zonele mai interne de facies existi o discontinuitate turonians sau eventual post-coniaciani, cu lacuni mai mai putin cuprinzitoare. © separatiune riguroasi pe ten epocitelor Turonianului (eventual si Coniacianului) Fath cele apsstinind intervalului Santonian — Macstichtian pulut fi efectuatd, tn ipsa une! anallze micropaleontalogice ‘matice. Pentru acest motiv in zonele respective a fost sepa © singuri formajiune corespunzitoare intervalului Turonian « Senonian, constituiti fn cea mai mare parte din marne ec Aeschis gi rosi, bogate tn globotruncane gi resturi de i Aceasta na inseamni insii ci in toate sectoarcle in care depozite marnease cu globotruncane gi inacerami este repent ” (eventual si Coniacianal). In unele Jocuri exist Neate cuprinde intreg intervakul Turonian — Coniacian Wi Cenomaniansl gi eventual si Sanionianul (Imprejuri- inguli-Muscel; Runeu la W de Pietrosita ; Valea la Nee Comaraic). de vispindiee a. Taronian—Senoniamului de facies Tumbritigenaimarginea externi a masivelor_cistaline I Allegtt Ia W si sectorul Stoenesti a E de Cimpulung- , witatea de Ceabliu si unitatea fliulai curbicotical. re succesiunile cole mai complete si mai bine datate wn lor a acestai interval, sint de semaalat cele din valea jie (Stoenesti— Coteneyt gi Laie) unde se disting. ur- termeni J Turonian (pind Ja Turonianul superior, imclusiv), tn conti~ ile sedimentare cu Cenomanianul, avind pink la 130 m. i cupringind marne cenuiu deschis, pe alocuri ros, faleare si calcare marnoase conuyin deschis, oa intereala ihe presi in pli, calearoase si usor glauconitice, cu Ro~ furonica Brotz. (in basi), Pracglobotruncana helvetica P. concavala Bratz, Globotruncana marginate G. lapparenti Broz. ca subspecile angusticarinata hu i coronata Bolli, Damestes sugaia (Forbes), Le- eras sp. Gaudryceras sp. Neancyloccras sp. 2, Santonian wupesior — Campanian inferior, euprinsind to ‘vn orizont, gros de 12—20 m, tonsttuit din gresii glaueo- ce, roi si cem-verai, sau din brecii eu elemente mot de (si de sitite mamoase polieslore cuglavconit, cx mi Ni remaniati din intervalul Turonian — Coniacianului (Li ), cu Globotruncana fornicata Plummer gi G. arca Cush, Gonulus conicus Bs ey, Micraster rostratus (S0-w.), Isom juster sp., Echinocorys sp., Ptychodus sp. 8. Campanian superior — Maestrichtian| jnferior, gros_de {W)—120 m, cuprinatad marae roRi, local si cenusii la partea i ferioari a intervatuui, pe alocuri in baz cu o intercalaie sub- lire de tut biotite (L¥iek), eu Globotruncana arca Cush. Gl. Nuarti (Lapp), Gl. citae Bolli, Gl. plicata White, Reus lla scajnochae (R zh), Heterokelix deformis Kikoine, Uen- labrella eggeri (Cush), Eponides bolli (Cush. ct Renz), noceramues salishurgenss Figg. et Karst, Belemnitella hoe- Joi Schloend. 284. Macstictian superior, avind 150—200 m, rmarne virgate, albe, cena sau rosi, Iocal eu i ‘onglomerate cu clemente moi, de gresit gi ns trumcoma app) si Abathomphalus (Boll), in asociatie cu mumeroase foraminifere (esicrofauni de tip Wadowice). In valea Dimbovit tame viegte ale Macasicnianha sat rma ti fy de mame de acd op cn ost ee tse ira Dsian Palos. mind din valea Dinboviti spre NE, conta teriahl Tarenian — Seosinulal ures voit de fa tate pin dzvaltares local a wor paket de ge ancl grate ge conglomerate like Ta vodich a msivla Basel role menjonste bute Gir lola intercom is Ede warn eno (omtcle Olen wesc etl ot ace i Str Mover Pico Pio) a tnpejuinie Cinpunguli Mond, ts Al lana tamgrosv,Gantnian Moca) ee Fal Imumal pin mare qi ote marcos comin dex Cicer glleviensis (Orb), Hawericeas xp noc les (Och), wiles: Bow), wack de 2 Eeanccare Un facies particular al Turonianului se remarei pe sginea de N a sindlinalului Slinic in impeejurimile Com (valea Belia), unde acest etaj cuprinde mame si argile nnoase cenusiu-verzui si negricioase, cu intercalatii de ge breci, uncle cu elemente moi (brecii intraformationale), cou clemente remaniate din fligul eocretacic, incluse fn tice argilo-marnoasi abundenti. In afar de existenta ccontinuiiti cu lacuni fn eadrul Turonian — Senonianului, I de osclaii corespunzitoare fazei de diastrofism sub sat de semnalat ingresivni locale ale Turonianului, sau ale Senonianului, pe relieful constituit din teremurile ale anticlinoriului Zamura. Asemenea ingresiuni sint Moroenilor ; 1a E de Peahova, in yaua Seciric sila, pe culmea Piatra Rusu 6 (om) Yona mai extern’ de facies, corespuncitoare unititi ingur Senonianul pistreazi tnck un facies pelitic, ir find. reprezentat prin depozite de flig sister, local lait de gresti masive (Fieni). In imprejurimile Fienilor, Huse masive micacee ale fliului de Maclay urmeaz wn de argile rosii cu intercalatii de brecit de granodiorite \ de manganomelane cu suprafete de alteratic acoperite ii neagri-brund. Local se intilnesc si mici concretiuni “de bariting, Pe Plaiul Cucutenilor (intre valea Ialo- fy jh valea Cheia) culeujul acestor depozite cuprinde o lentil ole calcaroasi verauie cu mumeroase mulaje de lameli Ghlate heterodonte. Peste argilele royii cu brecii de grano- fi manganomelane, urmeazi local marne royii cu Be- ella b) In aria de extensiune a platformei moesice sub depo Ineogenc ale avant-fosei, Senonianul care are aproximativ i prosime si pare sk fie transgresiv pe Albian, comport namoase alburit eu interedatii subtiti de mame verzui. Inferioari a acestui interval confine speciile : Globotrun- i fornicata Plummer, Gt. globigerinoides Brotzy Gl fenti Brotz, iar partea superioari specile : Bolivinoides fo Marason §i Pleurostomella brevis Schwager, pre~ m yi exemplare de Belemnitella. Neozoie Pateocen (Pe,) Peste marnele virgate ale Maestrichtianulai, superior ur- eas, in valea Dimbovitei (Liicli), un pachet de mame vir rte si tog gros de 45 m. Aceste depozfe| contin foraminifere fiplutinante in abundenté (asociatic de tipal Wadowice), precum fi foraminifere pelagice calearoase, formind dows asociati = (1) eu Globigerina tritoculinoides Plumm., G. linaperta Finl, G. finlujt Broan Globorotalia angulata (White), Gl. membra- tnacea (Ehs:), inten interval gros de 10m la L&ieti gi care ‘tr putea si seprezinte Danianal ; (2) ou Globigerina triloculi- noides Plumm, G. frontosa Sub, G. pseudocretacca Subb,, Acarinina crassaformis (Gail. et Wiss), Globorotalia amarginodentata Subb, Gl. aequa Cush. et Ber interval gros de 35 m la Liicii, atribuit P: tuecerea litologie& gradatipun in evident’ con sedimentare de la Maestrichtian la Eocen. Acesta, nu tun fapt general. Local se remarci 0 discontinuitate neti: e0cen, cu conglomerat bazal, sti direct pe marnele M: ‘ulai (versantul vestic al viii Dimbovitei, Ja Stoenest deni) sau cuprinde in bazi un orizont cu microfauni de rovenind in parte din Maestrchtian si Paleocen. Paleocen —Eocen (Pg...) si Eocen (Pg,) In aonele interne, aria de rixpindire a Kocenului us cu fidelitate pe cea a Turonian — Senonianului de facies Se ecunose 4 zone de facies ale deporitelor cocene marginea masivelor crstaline in imprejurimile Cimpull Muscel (Alberti, S de Namdesti, Bogitesti), unde sc dezval facies calcaros sublitoral ; 2) pe teritorial unitifii de ‘Torta Pi Fomor) nde teamed hip mane gc ae cuend an arnt ternal de age rie ea Fon): ) in panes xi 2 mat oe Tock de Valen) ane Ec te dere nb face aan (ack de Ca}, pak Is fe ot igual nee te face ou Cth ote Melodia (Oe beseu, 185) Pin noes grote Tae was NE pre SW, rsa b dca ay Focet dn lle mi ale Hg feta tea mena sree iy tea pargbil ca aja-mumitcle .atrate er hiewnglifet din. Carpi 1. Faciesul calcaros sublitoral, In imprejurinile Cimpul flue, ese mare senniene de la Bughea — Alb lurmeazi cu discontinuitate evident gresii cuartiice, tn conglomerate, ey tree ines no aca m nisipoase si cu mici galeti de cuart in baz (calearul fn ‘numit de localnici ,ciulini*). Urmeazi calcare lipsite de 1 28 tesigon gt apoi un nivel de caleae fin detriice nisi foarte bogote ia nodal de Lithothammin. Ineeaga sic- jie atinge 10 m grosime, Fauna calearelor numulitice inven- de V. Popovici-Hatzeg (1993), T Popescu Het) (1905) yi Gh. Bombi ta (1968) cuprinde macro- iifere caracteristice pentra Ypresian ca: Nummutites pla- i Lk, N, exis Douv., N. mitidur de La Harpe, ychi de La Harps, Operculina gigantea Mayer, Lleianal inferior, aoume : Nummalites dstans Desh, Ui Nrch, ct Haime, N. mirchisoni Brann, Operee- ilera Ach, Assitna exponent Sw. pl, in ace- falcaresint semnalate specile: Tereratua ilarions fg, Conoclypens conoidens “Ag, Rumanaster_ cu-Voitesti, Lophoranina marestiana (Ki nig), rodon angatidens Ag, Lamna elegans Ag retiri de Calearcle numulitice din imprejusimile Cimpulungulut su- Aivectdcporiteletransgresive ale Oligocenslu. W Faciesul de Sotrte, Acest facies al Eocenului este larg It in scctorul de afundare spre W a unititii de Ceahliu, Ww N (sinclinalele Meigoarele si Ril Alb) cit si la S (sin- dle Slinic, Lata Rogu) de antilinoriul Zamura. In an- Iu, Focenal de facies Satrle are 500—1000 m grosime si unstitit din gresii calearoase, pin la grezo-calcare, ia gi pci, din marne cenusii si argile cenuyiu-verzuiaso- de obicei in sitmuri ternare. In afar de aceste roci, larg, indie, se mai intilnese ca intercalati ‘subordonate caleare- 4 calcirudite eu briozoare, mumulii, Discocycline si Astero- , Precum si mare albusii, uncori si rosii (orizont mijlo- marnos, la Crevedia, in valea Runcului), Ca varia locale facies sint de semnalat gresii masive grasiere, microconglo- fe si conglomerate, dezvoltate la baza’fliyului (la W de he ieek Doeleriic) one, denenrse inset i MA ce apartine Ypresianului (dealul Piatra Corbului, Gilma, hului). Foarte caracteristice pentru Eocenul de facies Sotrile fresile cu bioglife de tipul : Palacodictyon, Beloraphe, Pa- obullia, Nemerttes In succesiunea depositelor cocene se disting, de jos in sus, (ori termeni (Maria Tocorjescu, 1963; Elena au, 1967)» 29(1) oriaont de arile i ros de S12 my, intercaat sporaice de ges EE, Dow Sin) ca un mierconglomerat fa bard Shodate de matrferamnifere, caracteristick pent ca: Nunmadites sbplamlats Hantk, et Mad, fatus Link, N.nitidus de La Har pe, X. exis Dow heuri Prever, N. subditens de La Harpe, Ope halifera “Avehy 0. hardici Arehy Discoyclina Schlimb, D. walaris Schlimb, D. roberti Dowy. rocydina stilla Gambel, A. sellers Bruna. A. Schliimb. Asociatia de microforaminifere a depositor mamoase caprinde : Globorotlia aragonensis N ut, Gl poeudococacna Sublr, G. prewdabulleides Plum, porta Finlay: (2) fly mamo-greson, gros de 150-200 m, cu Ol aragononsis Nutt. si G- lensformis Sabb, (Ypres ‘ey orizontul marnelor de Crevedia, gros de 100 m, tuit din marne alban, cena sgl, ot Globorotali formis (Gall. et Wiss), Globigeina inflata Orbs gi acne Gaim. (Lattin). “A otizont de agile vilacee si cemi-vermt, su on ea rare gett nscale, vw Hanthenine Feb (Lattin) 4 (@) fig marno-greos, gros de 200m, cu Glob conglobatus Brady, Globigerina inflata (Orb) si G. fenta. Sub, (Eocen superon (6) »Macoce cu globigerine”, avind pind la 10 m cu glohgerine mari qi mic prinie care G. officinalis S $i Cataprydraxnnicaous (Bo) Tnisvo_zomk mai intern. eupringod sinclinalele Riul Alb, Eocenl (incepind cu Ypresianul) apare destl individutizat, sub raportsl composi Ilogis, fal de Hivle marmoase row ale Paleocenusi, care practic mu Separate de cee ale Senonianali. Dimporiva, in zona ternd, corespunaitoare sinelinaului de Slinic, Paleocenul, {uit din marne consi fn altemantl ex marne roi say fa great cenit fe strate subtri (Poda Conbul la § tmamic; Valea Leuraei Ia SE de Pictroita; Fient pe Sue al sinlnallut de Sti), prezint# mai molte afi - ‘eocen din acoperiy decit cu marnele senoniene facest motiv pe hart faciesul de Sotrile dia i a fost reprezentat ca apartinind Paleocen- ul intern al unitati de Tarcit. Depotitele cocene {cies constituie aparitiuni sporadice si de intindere pe marginea de Sa pintenulai de Homoriciy, intre ie Sus (W de Valenii de Monte) si Cosminele (I. P&~ HW), si la W de valea Prahovei fn nucleal anticinabului = Ursei (F. Olean, 1952). Grosimen vizibili a de- ‘eeene este de aproximativ 20 m. Cea mai mare parte jerval este ooupat de stratele de Plopu: argile verai fu rave intcrealati de gresi calearoaze il stratelor de Plopa este constituit din Slip marno- pnt de gees in baneuri in intervalul vizibil (Gr. Po~ 1052), dar cu interealatii de gresie de Tarciu in pir profunde intereeptate prin foraje Facies extern al unitatit de Tarciu. Acest facies, apare ines intern a pintenului de Vieni, la E de cuveta Me fea terminalia Eocenului, singura vizibila pio fm eleajenului (Foaia Ploiesi), este reprezentati de un fig eros ct gresit in lespesi, curbicorticale sau cu separa i plac, in aiternanya eu start argilo-marnowse. Hwediat Sub limita cu orizontul menilitelor inferioare ale foarte subj flan — Chattian (If-eh) Daci in cadrul Enceoului din diferitele unititi ale fligulat wentate pe foaia Tirgoviste, diferentierea facial este putin in schimb terenurile Oligocenului prezinti deosebiri logice marcante de Ja o wnitate 1a alta. Se disting in general faciesuri ale Oligocenului : (1) eu sisturi argiloase si mar- ve, n parte disodiliforme, pe marginea meridional a masi lui lezeru-Ppuga si in aria de dezvoltare a faciesului de So- le; (2) cu strate de Pucioasa, gresie de Fusaru si olistostrome [putea intern a unitii de Tarciu ; (3) cu sisturi disodtce, ie de Kliwa gi strate de Podu Morii in partea externi a ace- ag unit ot1. Faciesul sstos argilo-marnos, In imprej gului, discordant pe calearee eocene, iar mai la coven sub facies de Sotrile, sau pe termeni mai sisturile crstaline, se agteme un packet relativ unife ind a 200 m de sisturi argiloase si marnoase, in pal pe alocuri bituminoase, de tipul disodilelor. Partea prezinti in general un earacter bituminos mai marcat Seriei, comport si intercalatii de mente negre. La ‘pulung-Muscel in apropiere de masivele de ealeare tt teiagu gi La Piatri, accasti formatiune de sistari firm de olistolite, mari blocuri de calcare neojurasi de breci calearoase. Sistursle oligocene contin la. Suslineyti (Valea A © bogati faunit de pesti, inventariati de M. Pa wed (I Odontaspis cuspidata A g., Nemachilus musceli Pane Longimana (Heck), C. sardinites (Heck), C. voinovi Alosa sculptata W eit, Mrazecia mrazeci Pawe’, thus sahel-almae (Davis), Ammodytes antipai Pawe der wotegii Pack, Lepidopur glarisiams (Blain), macoveii Puc’, Propercarina rebeli Pawe’, P. pie Paued, Properca sabbai Pawel, Serranus ss Pauli, S. budensis (Heck), Capros radobojanus (K ©. longirowris (Kramb), Seorpaena pileri (Keamb) penoides popovicit Peiem, Rhombus stamativi Paw: ‘moterys athanasiai P awe %. Tipal speciei Scorpenoides provine din Otigocenul sinclinalului de Slinic (valea Gi bazinul Talomife). Fauna de la Suslineyti mai cuprinde de Cetacee : Squalodon si de crustacei decapori : Por gocaenicus Pauci, precum si o bogati flor’ cupris mele: Chamaccyparites hardtii Endl, Taxodium di h., Laurus phoeboides Et, L. tetranteroides Ett, | interealatii de pelosiderite (strate de Pa- jen depoaitelor oligocene sub acest facies eu- ilele 41 menilitee inferioare (+ 200 m) ; Wrntele de Pucioasa cu pachete intercalate de gresie de [10001200 m) 5 Nuinicle de Vinetigu, reprezentate prin fig marno-grezos fiubicortical, interealagii de bentonite st olistostrome ‘¢e waniin blocuri si lambouri de roct senoniene si encene ms ncnilitle si disodilele superioare (10—40 m), Ficiesul de Kliwa, Oligocemul sub faciesul de Kliwa, care Dintcnului de Valen, se urmireste spre E pink fa Jinile. Cimpinei (Telega). Grosimea lui atinge 1500 m, jen lui cuprinde urmtorii termeni : ) iisoille si meniitee inferioare, cu rare interealagi de Hitwninoase, cu fele de alteratic albe (+ 100 m) [prise Kia infesioard,asocatd x sts iilce jolie! cu pachete argilo-maroase de tipul stratelor de Pu | primal packet de gresie de Kliwa confine mick frag- ide sitar verzi (650—700 m) His) stiatcle de Podu Morii: fig marno-grezos cu gresii ticle. si cw imtercalatii de tufite in partea mijlocie ms (4) qresia de Kliwa superioaré (= gresia de Bustenari), alb- ie," in bancuri groase, separate prin isturi disndilice 00 m) (6) meniitele superioate cu diatomite asociate (10—40 m). (anian — Burdigalian (aq+bd) Pe testoriul reprezentat pe foaia Tingoviste limita, tntre ‘momum Tanceolatum Un g., Fagus feroniae Un g., Quer meria Un g., Myrica longifolia Ett, Magnolia cf. dianae | 2, Faciesul de Puciowa—Fusara, Acest facies, 1500—1700 m grosime si 0 dezvaltare tipici in bazimul vii iifei, constituie de fapt o varielate a faciesului de Krots racterizati prin individualizarea unor pachete groase de_ ‘masive sau in bancuri (gresia de Fusaru) si de depozite gocen si Miocen este stabliti conventional imediat sub pri- Je pipsuri care apar in succesiunea deporitelor neozoice, Nu fc insk-exelus, ca ea sh fie situat 1a un nivel mai cobortt, (xenul inferior cupeinzind si partea terminalia deporitelor mute curent Oligocenului (G. Murgeanu ct aly 1960), poritele tip ale Miocenului inferior, dezvotate in teritriul re= reatat pe foaia Tirgoviste sint stratele de Cornu (Jocalitate a 33din vaea Prahovd staat la E trate ding dl termed (0) sipsurile inerioare a uncle interealat al Sent tunle interalait de (2) orizont de sistariargiloase sl de, ot i mamoase, frcans, dcr bitin une daotifome Sei orice de grt in legs, rl eu gral conglomerate ceo elemente de yt tal By ave oi aa 0 dete la seed SME septate ona Tami ‘stor al avan-foecnpatite fn care a Tn il ssi se mule acter pera Ncet n ‘le etre emt alt pe Hcl de N al we in valea Crasha, Ia'S de Schult Ser ae crm oe sem Petinide (Pecten i Cllamsr spp) e inilese Py Erle cu Operalina complanate Def ale sratlor in vals Prato pe flan sai al sin ent, impejsimiteSeillorsinvent Elena Pops (1960) ciprinde fomde= Peden Dep «Rom (arte abun), P. prniobendant ss Ps cf. beudanti Bast, Ficus conditus (Br alo sec de Pepa Pina, tara, lara, Hoke sium, Corbula, Meretrix, Ancilla,precum i dat de MG. Fitipeses (901) mai ctewt Poa eal Offi1, genul Nephrolepiing si mum (care des G. Bombitl spect remaniate din Eo). Mi rat de Gh, Voieu (1958) caprinde 2 ail srzoatul gipmrilorinferoare o asocate. comind cue Paritelor imediat subjacente atribuite Oligocene f reste te atrbuite Oligocene ile agltnads si speci de Raimi Chiouonsie l, Nonionella; (2) tn. deporitele L ving, Bulimina, Robudus, Castidulina, Elpkidiom, Nodos roiling, Usigerina beecart Fo Mark), Glau gidbe Orb. aka mnt En (he) Interval, in parte eel putin echivalent ou Carpathia- ahi $i alovaci Hi aint ateibuite stratele de valea Miwlomeratele de Brebu gi 0 suith puternici de gresti Wie depocite agilo-marnoase. Aceste formation! sat Wwoltate in. partea axial a sinclinalelor, de Slinie si rier la W de Dimbovita, in sectoral de afundare a uni- Hiyolui carpatic, se extind departe spre N, pind in ienpre= ‘Cimpulungutai-Muscel. Grosimea lor atinge 1000 ma I siatele de Valea Leurzei (Gr. Popescu, 1 Motas, JAceste strate, considerate intial ca echivalent al stratelor peat de fapt legate prin continuitate de ciclul de sedi- essai ow al Mioceniot sl stau ait peste stratele de faclei, Valea Crasnei), cit si peste termeni mai ‘pe Eocenul de facies Sotrile Miect pe marnele roqii ale Senonianului. Ele sint constitute fioile ogre sou rubanate, vermil cu beni de un rom sin- Win marme cenuyi, marno-caleare gilbui cu cestri de I Gur accate roci se glsese local asociate: cinerite partial itizate, caleare cavernoase, bituminoase si lome- oate caracteristick este presenta nei retele de diaclane ite au gips ror, eare apare si ca lamine pe fetele de stra- aie "2 Conglomeratele de Brebu. Considerate mult timp ca apar~ Jnl Bordigaianului, aceste depozite au fost recunoscute ulte- ta reprezentind un termen mai nou dect gresile cu faunk Ialgaliand de la Schiulegi (M. G. Fill peseu, 1994). Malti Min au contnwat totusi si le atribuie Burdigaliamalui yi si Nepare ca oraont distinct fa report cu gresile din acopers oportate Ia Helvetin, De fapt on stratcle de valea Leurze, sa Mice ca conglomeratcle de Brebu, inccpe i ciclu de sedimen- five al Miocenulai cage pe multe profile prezinti raporturi nete tte divcordangd fash de stratele de Cornu (de ex. In Mineciu- Unwuren’). Pe de alti parte se constati ci aceste conglomerate pveintd 0 dezvotare foarte incgati, avind local 200 m_gro- fu fiind aproape complet substitute in anumite sectoare prin grew, fapt ce se opune separiri lor ea orizont distinct al Miocenului, © dezvaltare mai importantii a acestor conglomerate te observ pe marginea de N a sinclinalulai de Stinic fa im- 38